Gen.G.A.Dabija — Armata Romana in Rasboiul Mondial 1916-1918 — Vol.2

226126 


GENERALUL G. A. DABIJA 


ARMATA ROMANĂ 


RĂSBOIUL MONDIAL 
(1916-1918) 


n 


VOLUMUL II 
: (Ofensiva na Pransilve 
„(Retragerea din Transilya 


on 


GENERALUL G. A. DABIJA 


— 


ARMATA ROMÂNĂ 


RĂSBOIUL MONDIAL 
(1916-1918) 


VOLUMUL II 
(CU 21 CROCHIURI) 


Editura IG. HERIZ, Bucureşti 


290126 
DE ACELAS: 


Patrulele de infanterie, broșură 50 pag. 1895. 

Instructia practică a companiei, volum cu 359 pag. si 
o plansä 1904. 

Practica tragerei infanteriei, volum cu 208 pag., 8 anexe 
şi 4 planşe (Ediţia 2-a), 1907. 

Câmpuri de tragere, volum cu 90 pag. şi 10 planse 1908. 

Exerciţii pregătitoare de tragere, 46 pag. si 4 figuri 
(Ediţia 2-a), 1908. 

Instrucţia practică de luptă a trăgătorului, sirului, gru- 
pei şi plotonului, 99 pag. 1909. 

Instructia practică de luptă a companiei si batalionului, 
207 pag. cu o plansa 1909. 

Note asupra exerciţiilor de manevră și de luptă a 
infanteriei, Ca ajutor al d-lui general Crăinicianu, . 
197 pag. cu 4 planşe, 1909. 

— Program pentru instructia recrutilor, (Ed. 2) 76 pag. 1910. 

Program general pentru instructia infanteriei, 171 pag. 
(Ed. 2-a), 1910. 

Dresaj sau educatiune, 50 pag. 1910. 

Instructia practică de luptă. 236 pag. (Ed. 3: a), 1912. 

Cadrilaterul bulgar, 200 pag, cu 15 planse, 1913. 

Răsboiul bulgaro-turc, 360 pag. cu 23 planse. Premiat 
de Academia Romana cu premiul Adamache, 1914. 

Memorator tactic pentru uzul ofițerilor Diviziei 2-a 
Vânători, 1919. 

Armata Română în răsboiul mondial 1916-1918, .459 
pag. cu 15 crochiuri, 1928. 


Vor mai apărea: 


Brigada 16-a Inf. pe îrontul Cașin 
1l/917—471 918. 
Div. 6-a pe Trotuș 4/—15/V 918. | Toate aceste 
Brigada 18-a Inf, pe frontul Nistru- st alu i 
lui 15/V—28/X 918. a ie 
Divizia 2-a Vânăt. în Ardeal si pe isa tei de aces 
{rontul Tisei 28/X 918—3/VIII 919. Sea Uefa 
Răsboiul României din 1919. 


Armata Română în Răsboiul mondial 
(1916-1918) 


VOLUMUL II 
Ofensiva în Transilvania. . 
Retragerea din Transilvania. 
Apărarea Carpaţilor. 

(21 crochiuri) 


CAPITOLUL I. 


OPERAȚIUNILE PE TEATRUL DE OPERAȚIE DIN 
TRANSILVANIA 


A. — Trupele Austro-Ungare din Transilvania 
dela 1/VIII —26/VIII/1916. 
(Crochiul 1). 


La 1/VIII în Transilvania se găsea Comandamentul Ar- 
matei I-a Austro-Ungară sub gl. Arz. v. Strausenburg, al- 
cătuit din 15 batalioane slabe, 10 baterii de câmp şi 4 reg. 
husari honvezi, la Orşova erau încă 4 batal. şi 3 baterii, iar la 
Petroşani se alcătuise 3 batalioane de voluntari, formate din 
lucrătorii unguri dela minele de cărbuni. 

G-lul Arz aştepta printre primele zile ajutoare şi anume 
Div. 51 Hv. şi Reg. 82 Inf. (de Secui). 

G-lul Arz împărţi întregul front dela Vatra Dornei la 
Dunăre, de 600 km., în cinci sectoare, alcătuind în fiecare 
câte un detaşament mixt, acoperit cu posturi de frontieră 
formate din jandarmi şi finanti, iar Div. de cavalerie de 
Hv. alcătuia rezerva la dispoziţia g-lului Arz. 

G-lul Arz dădu ordin detaşamentelor mixte, ca fiecare 
în sectorul său, să-şi organizeze apărarea cât se va. putea 
mai bine şi mai repede, iar în cazul retragerei, să distrugă 
podurile, lucrările de artă, comunicatiunile etc., retrăgân- 
du-se încet, pas cu pas şi aceasta numai la mare nevoie. 

Nu se făcuse decât slabe lucrări de apărare pe frontiera 
Carpaţilor faţă de România, se făcuse în interiorul Tran- 
silvaniei, dela colţul Bucovinei, în lungul Târnavelor şi 
Mureşului o linie de apărare, dar nu era încă completă, 


6 


Unităţi de cale ferată germ. lucrau cu grabă în di- 
ferite gări, făcând linii de garaj şi rampe de debarcare. 

După 1/VIII s'au luat dispozitiuni pentru întărirea Ar- 
matei I-a A-U, care la 14/VIII/916 era împărţită în cinci 
sectoare (crochiul 1): 

1. Sectorul Giurgeu-Sânmiclăuş (Gyergyoszentmiklos) dela 
Vatra Dornei unde face legătura cu Armata 7-a A-U. până 
la N. Sandor A 1640 (N. E. Kezdi Vasarhely-Ghezdi: 
Oşorheiu) sub g-lul Grallert cu Div. 61 Hv. ce era adusă 
din Volhinia, unde fusese aproape distrusă, ea a fost com- 
pletată cu 4 btl. etapă (din care btl. 408 si 54 intr’o aşa 
stare, că nici nu au putut fi întrebuințate). Unităţi cari au 
luptat a avut: 12 btl. inf. şi 4 de etapă, 1 btl. jandarmi, 
alcătuite în 2 brigade (Brg. 16 Ldst. de munte şi Brg. 19 
Ldst. de munte), 3 esc. cav. şi 6 btr., mai erau 26 posturi 
jandarmi. Această divizie a fost aşezată în Munţii Gher- 
ghiului şi Cicului în faţa Armatei IV-a (de Nord) română. 

2. Sectorul Braşov dela Nord Sandor A 1640 (N. E. 
Kezdi Vasarhely) până la Piatra Craiului (Kônigstein) /\ 
2241 (SV. Zărneşti) sub g-lul Goldbach cu Div. 71, ea era 
formată din 3 btl. inf., 3 bil. etapă şi R. 82 I. (secuesc), a 
avut în total 9 bil., 314 esc. cav. şi 4 btr. Ea a fost a- 
şezată în regiunea Haromsek_ si Braşov până în dreptul Fă- 
găraşului, in fata Armatei II-a română. 

3. Sectorul Talmaci dela Piatra Craiului (Kônigstein) 
A 2241 până in. VI. Sebeşului, sub colonel Barwick cu 
Brg. 143 miliții având 6 btl. inf., 2 btl. etapă, 114 esc. 
cav. şi.1 bir., 1 tren blindat şi 23 posturi de jandarmi, era 
în sectorul Sibiu în faţa Corpului I Armată român. 
„4. Sectorul Haţeg din VI. Sebeşul până in Mt. Rete; 
zatu sub colonel Berger, cu Brg. 144 având: 1 btl. inf. 
1 bil. etapă, 3 btl. minieri, 1 pl. cav,, 1 bir. şi 13 posturi 
de jandarmi, spre Pasul Surduc şi P. Vulcan, în faţa Div. 
11-a română. 

5.. Sectorul Orşova din Mt. Retezatu până în Dunăre, 
sub colonel Feibich Ripke, cu Brg. 210 Mil. (mai târziu Brg. 
145 Mil.), având la început 3 btl. inf. şi 1 bil. etapă, 14 
esc., 4 bir. şi 32 posturi de jandarmi, iar mai târziu 7 
btl., 1 esc., 6 btr., în fafa Div. 1-a română. 

Aceste din urmă trei sectoare erau deci în fata Arma- 
tei I-a română. : 

In rezerva Armatei I-a A-U erau 2 reg. inf. (7 btl.), 
2 esc., 1 btr. din Div. 51 Hv. gl. Tanarky, în VI Mutre- 
şului, ‘la Alba Iulia.si Sebesul Săsesc. Restul Div. 51 Hv. era 
in curs de transport depe frontul rusesc. 


în 


Div. 39 Hv. general Dani se găsea şi ea in curs de: 
transport spre Târgu Mureşului (Marosvasarhely) adusă tot 
depe frontul rusesc. 

Deci Comandamentul Armatei I-a A-U in afară de jan- 
darmerie, finanti şi batalioanele de minieri, nu avea -la 
14/VIII la dispoziţie pentru apărarea Ardealului, decât trei: 
divizii de infanterie, destul de slabe şi trei brig. de miliții 
şi mai slabe. 

Efectivul total al Arm. I-a A-U la Aa/VIIT era: 


Efectiv 
Unitatea Batal. | Esc. |Baterii Tunuri| 
ofiţeri arme 
Div. 61 Inf. 17 | 3 | 6 | 477 | 9124 | 36 
Div. 71 » 9 | 3% | 4 | 139 | 6363 | 14 
Bra. 143 » 8 [1%] 1 | 135 | 4027 | 6 
Brg. 144 » SV LA geo azil | 4 
Brg.) 145» a Luna fie 66) 3483 de 
Div. 51 Hv. 7 2 | 1 | 154 | 5504 | 4 
Total...| 50 | 10 | 17 | 1058 | 33.302 | 76 


Gelul Arz a fost înștiințat că i se vor trimite în ajutor 
următoarele trupe si comandamente : 
Div. 187 I. germ. 
Div. 208 L » după 26/VIII în locul acestor 2 Div. 
Div. 3 gardă | a fost trimisă Div. 89 I 
Corpul Alpin bv. 
Div. 39 Hv. 
» 72 ASE 
» 37 Hv. 
„„» 76 rez, germ. 
Brg. 1 cav. hus. Landst. 
Div. 1 cav. A-U. \ Comandam. Corp. Cav. gl v. 
> 3 » Germ. Schmettow <germ.). 
Comandam. C. I. Rez. gl. v. Morgen. 
» C, 39 » gl. v. Staabs.. 
transportul lor spre Ardeal începuse deja. 


Până la sosirea acestor comandamente şi întăriri, ge- 


8 


neralul Arz cu trupele ce avea la dispozitie nu putea im- 
piedica trecerea frontierei, putea însă să se opună dife- 
ritelor presiuni ce ar fi exercitat Armata Română, fără a 
angaja o luptă serioasă, la nevoie trebuia să se retragă 
incet spre V., în aşteptarea ajutoarelor, până la linia Mure- 
sului şi Târnavelor, păstrând însă cu mare grijă legătura 
cu Armata VII-a A-U. (respectiv cu C. XI Arm. A-U., aflat 
la dreapta acestei Armate). 

(Având în vedere incetineala mare cu care dela 14/VIII 
înainta Arm. Română, are loc la 22/VIII un schimb de 
păreri între g-lul Conrad şi g-lul Ludendorf, . ajungând 
la ideia de a împinge mai inainte zona de concentrare, 
acoperind bine direcţiile de invazie spre Mehadia-Caran- 
sebeş-Pasul Surduc-Hateg, cum şi calea ferată din VI. Mu- 
reşului, pentru paza căreia era absolut necesar oprirea pe 
linia Târnavei. In aceste idei s'a dat la 22/VIII AIO 
Ord. cu No. 30055: 

„1. Grupa de Nord Est: 

Div. 39 Hv. se va pune în mars cu părţile deja débat: 
cate, spre Reghinul Săsesc, iar restul de transporturi se vor împinge 
spre această localitate. 

Div. 208 I.) germ.çcse va) aduna la Muräs Luduş, 

Sub ordinele gl. v. Morgen (C. 1 Rez.) se pune în afară 
de Div. 39 Hv. si Div. 208 I. incă: Div. 71 I, Brg. 1 hs. Idst., 
Div. 61 I. si btl. de jandarmi maior Ziegler. 

Insärcinare: Sa întârzie cu trupele de acoperire cât mai mulf 
posibil înaintarea inimicului şi în cazul cel mai greu sa im- 
piedice înaintarea lui peste Târnava Mică, mai sus de Mica (Mi- 
kefalva) (22 km. SV Târgu Mureşului) cum şi pătrunderea lui 
in basinurile dela Reghinul Săsesc si Bistriţa, 

Din cauza situaţiei dela Arm. 7-a şi a intârzierei adunărei grupei 
Morgen, Div. 10 bv. va rămâne tot la dispoziţia Comandamentului 
Superior al Armatei. 

2. Grupa de Sud Vest: 

Pentru asigurarea liniei de invazie Pasul Surduc-Haţeg, se 
pune R. 1 I. Ldst. Ung. (3 bil. cu tren de munte) la dispoziţia 
Brg. 144 I. Părţi din acest rgt. împreună cu Brg. 210 Ldst., va 
asigura linia Pasul Surduc-Hateg şi Mehadia-Caransebes. | 

Părţile din Div. 1 Cav. A-U. si Div. 3 Cav. Germ. aflate în 
curs de transport, vor fi îndreptate peste Simeria-Vintul de Jos- 
Teiuş, asemeni şi părţile deja debarcate vor fi îndreptate prin marşuri 
pe jos în zona Medias-Ibasfalau (Elisabethstadt). 

Debarcarea Div. 187 I. germ. atât cât va permite transportul 


9 


cavaleriei, se va împinge la Vintul de Jos, adunându-se prin 
marsuri pe jos la Sebesul Săsesc si Alba Iulia. 

Sub ordinele gl. v. Staabs (C. 39 Rez.) se pune în afară de 
Div. 187 I. şi Corpul Cav. Schmettow, încă: Div. 51 Hv., Div. 
16 1. cum și trupele de acoperire din regiunea Sibiu, Haţeg si 
Mehadia. one 

Insarcinare: Sa asigure directiile spre Mehadia si Hateg, adu- 
nând grosul forţelor în vederea luptei contra fortelor inimice 
ce au invadat spre Sibiu şi la E”. 

Acest ordin corespundea hotărârei de a sta în defensivă 
cu grupul NE al g-lui v. Morgen şi de a lua ofensiva 
cu grupul SV al g-lui v. Staabs. 

Pe baza ord. 30055 Comandam. Arm. I-a A-U. dispune 
chiar în noaptea de 22/23/VIII împingerea înainte a de- 
barcărilor Div. 39 Hv. şi a Corp. de Cav. gl. Schmettow. 
In acelaş timp se ordonă formarea grupelor v. Morgen şi v. 
Staabs, arătându-li-se trupele şi însărcinările. Gl. v. Staabs 
luă comanda la 25/VIII în Alba Iulia, iar gl. v. Morgen 
luă comanda la 26/VIII în Târgu Mureşului. 

Mai târziu părţile din Corpul de Cav. imbarcate la Ca- 
ransebeş şi duse prin Porţile de fier la Haţeg, au fost 
reimbarcate | la Simeria şi duse acele ale Div. 1 cav. la 
Ibasfaläu (Elisabethstadt), iar ale Div. 3 Cav. la Medias. 

La 24/VIII g-lul Falkenhayn este numit: „comandantul 
Arm. 1X” atât spunea ordinul şi nimic mai mult. Era o 
enigmă, pe care g-lul Falkenhayn deşi fusese până câteva 
zile înainte şeful marelui stat major german, nu o putea 
deslega; căci, Arm. IX germ. ce luptase pe frontul rusesc, i se 
desfiintase la 31/VII/1916 comandamentul armatei, ea a 
rămas însă din punctul de vedere tactic până la 31/VIII/1916 
la Grupa Prințului Leopold al Bavariei. Unde va opera 
viitoarea nouă Arm. IX? Din ce trupe va fi alcătuită? Ce 
inimic va avea în fata? Când vor începe operaţiile? Iată 
atâtea puncte de întrebare pe care desigur că g-lul Falken- 
hayn şi le punea, dar la care nu putea răspunde, secretul 
îl deţinea acum feldmareşalul Hindenburg si g-lul Ludendorf. 

G-lul Falkenhayn era în drept să aştepte ca să fie chemat 
la M. C. Gl. German, pentru a i se da instrucţiuni, ordine, 
a organiza Statul major al Armatei etc. La 2/IX gl. Fal- 
kenhayn aflat la Berlin, primi un ordin: „plecați la Grodno”; . 
când era gata de plecare, i s'a presintat col. Hesse ca 
viitor şef de stat major. Au plecat împreună în noaptea 
de 2/IX, ajunşi la Opeln, şeful militar al gărei, le-a comu- 
nicat că vagonul va fi ataşat la trenul pentru Buda-Pesta. 
Dezorientarea g-lui Falkenhayn şi a sefului său de stat 


10 


major, era mare. Numai la Buda-Pesta, au putut afla din 
gura contelui Tissa că este vorba de o nouă Arm. IX, care 
va lupta contra României. La Arad i s'a comunicat că 
Cartierul Arm. IX va debarca la Deva. 

La 4/IX, g-lul Falkenhayn, ajuns la Deva împreună cu 
şeîul său de stat major şi parte din ofiţerii de stat major, 
s'au pus imediat în legătură cu comandanții trupelor deja 
ajunse în regiunea Deva-Hateg-Sibiu-Afba Iulia. 

La Deva g-lul Falkenhayn are o nouă surpriză, aci află 
că în contra României şi pe acelaş teatru de operaţie din 
Ardeal, vor lupta. două Armate, cu două comandamente 
diferite şi anume: Arm. IX germ. formată din grupul de 
SV. al Arm. I A-U. la care se adaogă nouile divizii 
germane ce. sosise, sau cari erau in curs de transport şi 
Arm. ] A-U. cu restul trupelor ce-i mai rămânea. 

Deci pe un teatru de operaţie relativ mic, erau doui 
comandanţi de armate, din care unul depindea de M. C. 
Gl. german dela Pless, iar celalt M. C. Gl.. austro» 
ungar dela Teschen. Acest lucru era un non sens, de 
aceia: a şi adus greutăţi şi chiar frictiuni, inerente lipsei 
de conducere a unui comandament unic. Aşa dar nici după 
doui ani (de, triste experienţe, ideia comandamentului unic 
era numai teoretică şi la puterile centrale. Odată cu veni- 
rea feldmareşalului Hindenburg la M. C. Gl. German, această 
anomalie ar fi trebuit să înceteze, dar prezenţa g-lui Luden- 
dor? acolo, împiedica acest lucru, ca o manifestaţie spe- 
cială contra lui Falkenhayn. 

Intre generalul Ludendorf şi generalul Falkenhayn nu 
putea fi de fapt nici o diferentiare de păreri, căci amândoi 
erau produsul aceleiaşi şcoli, a lui Clausewitz-Moltke şi 
Schlieffen. Amândoi aveau aceiaşi doctrină, totuşi între ei 
au fost tot timpul neînţelegeri, care nu puteau avea ca 
bază diferentiarea de conceptiuni şi de doctrină, neintele- 
gerile aveau un caracter pur. personal, pe el se grefa apoi 
diferentiarea conducerei operaţiunilor, amândoi fiind cuiţi 
şi inteligenţi, găseau totdeauna argumente pentru a combate 
pe celălalt. Lumea nu trebue însă să se mire de acest lucru, 
generalii au avut şi au obiceiul a se critica în timpul ope- 
ratiunilor, istoria răsboaielor probează acest lucru. In tim- 
pul răsboiului Grecilor contra Perşilor, Cato aduce acuza- 
tiuni lui Scipione. Prinţul Heinrich condamna strategia lui 
Frederic cel Mare. Jork reclamă regelui pe Bliicher in 
ajunul bătăliei dela Katzbach. Gneisenau se arăta nemulţumit 
cu lipsa de hotărâre a lui York, numindu-l ,,prost”. Dar 
g-lul Blumenthal nu scria despre Moltke: „un om genial, 


11 


„care nu are nici o idee de viata -practică si că nu înțelege 
nimic despre conducerea trupelor”? De multe ori însă aceste 
păreri nu aveau o prea mare însemnătate, căci de fapt la 
răsboiu totul este relativ, sunt mai multe drumuri care duc 
la Roma, cine reuşeşte, acela are dreptate, acela a lucrat 
bine, acela e genial, acela este un mare general; dar cine 
nu reuşeşte,se expune la toate epitetele. Intre oamenii civi- 
lizaţi dacă au existat inimiciţii, ele nu s'au tranformat in 
acuzatiuni cari atingeau onoarea adversarilor lor, s'au com- 
bătut dar nu s'au insultat, s'au crificat dar nu s'au umilit. 


B. — Concentrarea Armatei Austro-Ungare si: 
Germane în Transilvania. 
(Crochiul 2). 


Până la 6/IX, când g-lul Falkenhayn a luat comanda Arm. 
IX, g-fuf Arz. Cd. Arm. l-a a făcut o nouă distribuţie a 
forţelor : 

1. Grupa de Sud=Vest sub gl. v..Staabs formată din: 

a) Sectorul Orșova — col. Feibich Ripke. | 

Brg. 145 1. A-U. 
b) SE et" Haţeg — gl. Sunkel: 
Brg. 144 |. A-U. — sal. ne in regiunea Pui. 
iv. 18 germ. | au ajuns 

R. Isi L, R. 189 L. | debarcată la 4/IX pana la 

baterii fa Mfia.. Petroșani. 
R. 1 V. (br. 1, 2 Van.) şi | Imbarcate la Alba-lulia si 
btl. 10 Van. Rez. \ transportate la 2/IX fa Pui. 

c) Sectorul Sibiu — gl. y. Schmettow : 

la 8/IX e dusă 

Brg. 143 |. A-U. — col. Barwick | înapoia stângei 
one se cae 
: Sa ca | gl. Tanarky la V. si 

Rr 1. | $8,081 [sem (BSB pe: de 

7 btr. la Vintul de i lurile depe stânga 

AMAR E Jos pârâului Cibin. 

Div. 3 Cav. germ. (3 Reg.) la stânga Div. 51 Hv. 
până la Cornățel (Hortobagyfalva). 

Div. 1 Cav. A=U. (4 Reg.) dela Cornätel-Glimboca= 
dealurile dela S. de par. Rohr Bach şi Schenker | 
Bach-Soars (Nagysaros). 

Corpul Alpin «grosul) — gl. v. Tusckek-debarca la Se- 
besul Săsesc (29/VIII—6/1X). 

Un detaşament miliție — maior Reiner — in Sibiu. 

In rezerva grupului SV. este adusă din Curlanda 


12 


Div. 76 Rez. — gl. Efstermann, debarcă la Copşa Mică 
dela 7—13/IX în mars spre Alba Iulia. | 
2. Grupa de Nord-Est sub gl. v. Morgen formatä din: 
Div. 71 A-U. la stânga Div. 1 Cav. A-U. cu fata la 
Est, cu stânga spre Odorhei (Szekely Udvarhely). 
Brg. 19/Div. 61 Hv. în VI. Târnavei Mari la Odorhei. 
Brg. 1 Cav. Mil. în VI. Târnavei Mici la Paraid. 
Parti din Div. 61 si Div. 391» Hv. la Est de Ibănești 
{Libanfalva). 
Brg. 16 Hv. în VI. superioară a Mureșului V. de 
Mesterhaza. 
In rezerva Armatel : 
Div. 722) Hv. în regiunea Reghinul Săsesc. 
Div. 89%) germ, îndreptată spre Osorhei (Maros Va- 
sarhely). nai 


La 6/1X Comandam. Super. germ. si Comandam. Super. 
A-U.L, dau ordine prin care se hotărăște o nouă Ordine de 
bătae a celor două armate ce vor opera în Transilvania, astfel: 

Arm. IX — gl. Falkenhayn cu: 

Corp. 39 Rez., gl. v. Staabs. 
Div. 187 L. germ, gl. Sunkel. 
Div. 76 Rez germ., gl. Elstermann. 
Div. 51 Honv., gl. Tanarky. 
Corpul Alpin, gl. Krafft v. Delmensingen. 
Brg. 144 I, col. Berger. 
Grupul col. Szivo. 
Corpul cavalerie, gl. Schmettow. 
Div. 3 Cav. germ. 
Div. 1 cav. AzUL, gl. Ruiz v. Roxas. 

Arm. | A-U. — gf. v. Arz cu: 

- Corp. 1 Rez., gl. v. Morgen. 

Div. 71 [, gl. Goldbach. 

Div. 39 Hv., gl. Dani. 

Brg. 1 Ldst. hus. 

1 Reg. bosniac. 

Btl. 4 artilerie pedestra. 

Div. 89 I, gl. Lüttwitz. 
Corp. 6 Arm., gl Fabini. 


5 Div. 39 Hv. începuse să debarce la Apahida dela 19/VIII— 
25/VIII de unde e dusă la Reghinul Săsesc. 

2) Div. 72 Hv. începuse să debarce la Apahida dela 28/VIII— 
1/IX de unde e dusă în regiunea Reghinul Săsesc. 

5) Div. 89 germ. adusă din Lituania debarcă la Cucerdea la 
28/VIII—1/IX. 


Div. 61 I. (mai putin Brg. 19 Ldst.) gl. Grallert, 
Div. 72 L, gl. Heffele. 
17, Div. 37 Hv. gl. Haber. 

Această nouă Ordine de bätae, intra în vigoare pe ziua de 7/IX. 


C. — Planul de acţiune Germano-Austro-Ungar 
contra României. 
(Crochiul 2). 


După ce g-lul Falkenhayn s'a informat în ziua de 5/1X 
asupra situaţiei generale dela g-lul Morgen, g-lul v. Schmet- 
tow şi g-lul Krafft şi după ce a luat contact si cu g-lul Arz, 
nu a împărtăşit ideea g-lui Arz, ca Arm. I-a să se retragă 
incet înapoia cursului superior al Mureşului, al Târnavei Mici 
şi al cursului mijlociu al Mureşului. G-lul Falkenhayn susti- 
nea, că trebue lucrat ofensiv şi repede, profitând de ince- 
tineala înaintărei armatelor române si a spatielor mari ce 
existau între ele. 

El avea două probleme de rezolvat: întâi să arunce 
peste munţi Div. 11-a română ce ocupase Petroşani, să 
pue stăpânire pe Pasul Vulcan şi Pasul Surduc (de îapt 
în ziua de 6/IX Div. 11-a fusese respinsă din Petroşani, 
pierduse | Pasul Surduc şi nu mai stăpânea decât Pasul 
Vulcan); apoi să atace C. I. Arm. român care stătea în 
fata Sibiului, învăluindu-i ambele aripi. 

Comandamentul superior german în urma intelegerei avute 
cu g-lul Conrad, dădu Armatei IX următoarele instrucţiuni 
operative cu No. 62 din 6/IX: 

„Armata IX are mai înţâi următoarea însărcinare: Armata îm- 
preună cu Armata I trebuie să bată pe inimicul ce a pătruns, 
în Transilvania, 

Pentru Armata l-a rămâne, ca primă însărcinare, să întârzie 
înaintarea inimicului şi în legătură cu Armata VII, să reziste pe 
Târnave şi pe Mureş, executând contra-atacuri locale, cu rezerve 
ținute în acest scop, contra coloanelor inimice cari ies despărțite 
din Munţii Gherghiului. 

Linia de despărţire între Armate: Bekokten-Iakobsdorf (laco- 
beni) (pentru Armata I-a)-Elisabetstadt (Elisabetopol) (pentru Ar- 
mata IX-a)-Mikefalva-Radnot-Gerend-Turda (pentru Armata I-a). 

Armata IX-a va arunca înapoi pe inimicul, care a pătruns 
prin pasul Surduc, apoi, după ce va acoperi Pasul Surduc şi Pasul 
Vulcan, cu puteri unite va bate pe inimicul ce a pătruns spre 
Sibiu, învăluindu-i ambele flancuri. 

Se va avea în vedere participarea Diviziei 89 dela Armata 
l-a la această bătălie. 


14 


Aripa dreaptă a Armatei IX-a va împiedica înaintarea ini- 
micului peste Orşova şi mai cu seamă peste Mehadia. 

Aripa 'stângă a Armatei. IX-a se va retrage la nevoie in 
legătură cu Armata l-a în direcţia Mediaş-Dicio şi St. Marton”. 

Generalul Falkenhayn dă la 6/1X ora 19. 39 ord. „Oper. 
No. 11 cu următorul cuprins: 

„1. Eu iau odată cu aceasta, comanda Arm. IX-a. 

2. Sectoarele vor fi astfel împărţite: 

a) Grupa Staabs din Dunărea până la linia (limita distric- 
telor) Alsotatarlaka~Muntele Varaticul-Muntele Drece (1232)-Mă- 
gura (1550)-Tartarawe (1685). | 

Trupe: forţele folosite până acum în acest sector. 

b) Grupa Krafft v. Delmensingen în legătură până la linia 
Gorginul (Est Ol. Dalga)-Weinberg-Chicioara Amnarului-D. Be- 
leunta-D. Obrejei. 

Trupe: Jandarmii şi grănicerii aflätori in acest sector, Corpul 
Alpin (fără părțile aflătoare în sectorul Haţeg), părţile "din Div. 
187 I. folosite pana acum in sectorul Schmettow. 

c) Grupa Schmettow, în legătură până la linia de despărţire de 
Arm. l-a A-U. Bekokten-lacobsdori (pentru Arm. I-a)-Elisabeth 
stadt (Arm. IX-a)-Mikefalva-Rachot (Arm. I-a). 

Trupe: Div. 61 honv., Div. 3 Cay., Div. 1 Cav.) A-U. 

3. Insärcinäri: 

a) Grupa Staabs: în sectorul Mehadia, ca si pa1a a:un. iu ce: 
torul Haţeg folosind succesul avut până atum, se va ajunge până 
la o dinie, depe care cu slabe forje va putea opri o nouă înaintare 
a inimicului, aşa fel ca pe cât mai repede posibil massa trupelor 
germane să poată fi transportată şi folosită în altă parte. 

b) Grupa Krafft v, Delmensingea va opri o:ice înaintare a ini- 
micului, este însă de dorit ca să nu se vare părţi din Corpul Alpin. 

c) Grupul Schmettow va împiedica tot aşa orice înaintare a ini- 
micului. Este de mare importanţă ca aripa stângă şi centrul să-şi 
apere bine poziţia şi să împedice legătura între grupele inimice dela 
Sibiu şi dela Făgăraş. 

4, Div. 76 R. rămâne în rezerva Armatei. Ea va fi adusă de 
Comandam. CC. 39 Rez. în zona Kiskerek (Broşteni)-N.  Selyk 
(Seica mare). Se vor da instrucţiuni comandamentu'ui ei să fază 
legătura telefonicä cu Comandam. Armatei şi să raporteez so- 
sirea ei. 

5. Noua împărţire a sectoarelor va avea loc Ia 7/IX ora 12 
din 'zi. Luarea în primire a sectoarelor va fi raportată de co- 
mandantii respectivi; până atunci toate rapoartele vor veni la 
Comandam. Arm. IX-a prin Comandam. Corpului 39 Rez., care 
în afară de aceasta va raporta unde si în c2 moment îşi va 
muta cartierul în noul sector. 


15 


6; Situatiunile vor fi raportate la orele 8 dim. si 8 seara, 
se va raporta şi la ora 2 p. m., numai dacă vor fi întâmplări 
deosebite, 

Ordienle şi rapoartele se vor da şi face folosind numai haria 
1/200.000. i 

G-lul Falkenhayn da la 6/1X ora 22.30 ord. oper. No. 15: 

„Îl. Transportul trupelor germane ce nu mai sunt necesare 
în sectorul Haţeg, va începe imediat. 

Mai întâi se vor transporta părţile din Corpul Alpin, apoi! 
artileria grea. Fără a strica această succesiune, se vor. tran- 
sporta părţile rămase în urmă din Div. 187 I. 

2. Se vor duce: 

Corpul Alpin în zona Sinna-Kapolna (Cäpâina)-Recea-Poiana. 

Div. 187 I. (fără părţile lăsate grupei Krafft v. Delmensingen) 
în zona Mercurea-Cut-Drasov. 

Artileria grea în zona Div. 187 I. 


»» 
. . 


In acest timp g-lul Falkenhayn mai primi următoarea 
comunicare : 

„Următoarele instrucţiuni s'au expediat. chiar acum la Teschen: 1). 
Generalului v. Cramon 2) pentru gl. v. Conrad: 

„Luptele“ pline de succes. date -la Sud- de „Haţeg, dau „speranţa, 
că înaintarea inimicului în această parte va fi oprită de îndată 
ce se va pune stăpânire pe Pasul Surduc. Cer generalului Siaabs 
şi Comandamentului Armatei IX-a, ca, după ocuparea  Pasului 
(Surduc) şi lăsarea unei trupe de siguranţă suficientă din Armata 
Austro-Ungarä şi a unui detaşament german tare de 1 bata- 
lion şi 1 baterie, să adune repede Corpul Alpin la Sud, iar 
Divizia 187, la Est de Sebeşul Săsesc (Miihlbach). 

Divizia 76 Rez. în curs de transport, va debarca la Copsa 
Mică şi Teiuş, de unde în vederea ofensivei ce se va lua de 
Armata IX-a va fi împinsă înainte”. 

Citind acest ordin se pun următoarele întrebări: 

Ce fel de instrucţiuni se dau unui Comandant de Armată 
ce lucrează independent, cand; i se spune în detaliu ce are 
de făcut, în loc să i se ordone numai însărcinarea şi mij- 
loacele? 

Ordinul dat de Comandameniul superior german, unde 
sa debarce Div. 76 Rez. era judicios? De ce nu s’a lasat 
acest lucru la dispoziţia Comandantului Armatei IX-a, care 


1) La Teschen era Cartierul Armatei Austro-Ungare. = | 
2) Gl. v. Cramon era delegatul M. C. G. german pe lângă M. 
C. G. austro-ungar. | 


16 


fiind pe teatrul de operaţiune, ar fi ştiut că la staţiunile 
Copşa Mică şi Teiuş nu sunt rampe de debarcare. 

De ce ordonă anume ce unităţi să se lase din armata 
germană spre Pasul Surduc? Nu era mai judicios a lăsa 
pe Comand. Arm. IX-a să decidă ce unităţi să rămână 
în ajutorul Brg. 144 A-U., la Pasul Surduc? De fapt Brg. 
144 A-U. era slabă de tot. 

La toate aceste întrebări, pe care desigur că g-lul Fal- 
kenhayn şi le pusese, era nevoie de o lămurire; în acest 
scop el dădu celor două comandamente de căpetenie, ger- 
man dela Pless şi A-U. dela Teschen, telegrama No. 22: 

„Debarcarea Div. 76 I. din cauza rampelor corespunzătoare, 
se va face în regiunea Markt-Schelken!) şi la Vest, 22 km. 
Nord de Sibiu. Pregătirile necesare pentru o cât mai repede şi 
decisivă bătălie contra forţelor inimice dela Sibiu se luase deja, 
când au sosit instrucţiunile. Gruparea forţelor şi conducerea rog, 
ca în viitor să mi se lase mie, căci ele depind cu totul de atitu- 
dinea inimicului si de rezultatul recunoasterilor pe teren. Este în-, 
doios, dacă se va putea executa un dublu atac învăluitor, dacă 
inimicul rămâne în poziţia actuală cu aripa dreaptă sprijinită 
pe Munţii Făgăraş, ce sunt neaccesibili, sau dacă, contra 
aşteptărilor mele, inimicul reuşeşte 'a împinge înapoi aripa stângă 
a Armatei IX-a, după cum aminteşte Comandamentul superior 
german. Dar chiar în acest caz, ţinta dorită de Comandamentul 
Superior german, tot va fi atinsă”. 

G-lul Falkenhayn nu se lasă influenţat de instrucţiunile 
ce-i veneau dela Comandamentul superior german, el işi 
urmează cu hotărâre planul operativ ce şi-l alcătuise. Ca 
rezultat al telegramei de mai sus, Arm. IX-a primi la 
9/IX dela Comandamentul de căpetenie german, următoarea 
telegramă: 

„Din telegrama ce aţi dat la Teschen, observ că la Armată, 
este o deplină lămurire asupra pregătirei grupărei forțelor germane 
la aripa de Sud a Transilvaniei şi, cupă părerea mea, atacul trebuie 
dat mai întâi în direcţia Sibiu. Conducerea mai deparie a acestei 
operaţiuni este treaba Comandamentului Armatei. Trebuinta de a 
se adapta conducerea, atitudinei inimicului şi naturei terenului, 
nici mu mai trebuie amintită. Vă rog a mă tine la curent cu 
mersul operaţiunilor, căci conducerea mai departe a operaţiunilor 
din Transilvania, în cadrul operaţiunilor generale, numai de aci 
poate fi văzută şi numai atunci ajutorul de forte proaspete de 
infanterie şi artilerie poate fi dirijat de către mine în direcţia 
operativă cea mai proprie”. 


1) Seica Nouă. 


17 


Rezultă din acest ultim ordin, că Comandamentul superior 
german s'a decis a lăsa generalului Falkenhayn deplina 
libertate în conducerea operaţiunilor. 


La 8 Septembrie 
Situaţia Arm. IX-a începe a deveni mai grea, din cauza 


Arm. I-a A-U, care se retrăgea necontenit, pe valea Mure- 
şului superior şi Târnavelor, spre Vest, Generalul Arz in- 
tentiona să retragă şi aripa dreaptă spre Târgul Mureşului 
(Maroş Vasarhely), lucru la care renunţă în urma insis- 
tentelor g-lui Falkenhayn, care vedea bine că în acest caz 
nu ar fi putut da bătălia dela Sibiu şi nici măcar nu ar 
mai îi putut să se concentreze în vederea acestei bătălii. 
Era deci mare nevoie ca Arm. I-a A-U să nu-şi mai retragă 
dreapta (Div. 71 Hv. si Brg. 19 Mil.) depe linia ce o 
ocupa la 8/IX (Archita-Soars) sau cel mult să se retragă 
până la linia Seghişoara-Hendorf (Hegen)-Agnita- (Szent- 
agota), chiar în acest caz, generalul Falkenhayn, trebuia 
să se grăbească ca să dea cât mai repede bătălia dela 
Sibiu, de frică ca Românii să nu prindă pe deoparte prea 
timpuriu de veste despre întoarcerea Corpului Alpin, iar 
pe de alta de a nu impinge Arm. II-a română spre Sibiu. 

Dar la 8/IX, proectul generalului Falkenhayn, era numai 
un deziderat, căci generalul Arz se retrăgea in fata dreptei 
Arm. Il-a română şi Arm. de Nord române, iar generalul 
Falkenhayn nu era încă gata, din cauză că mişcarea încon- 
jurătoare a Corpului Alpin, nu putea începe dela Sinna, 
decât la 10/IX seara si nu putea fi terminată decât la 
13/TX, căzând în valea Oltului spre Turnu Roşu. 

Pentru Armata IX-a se puneau, după cum s'a spus, două 
probleme de rezolvat; întâi să arunce peste munţi Div. 
11-a rom. ce ocupase Petroşani, să pue stăpânire pe Pasul 
Vulcan şi Pasul Surduc, apoi să atace C. I Arm., ajuns 
în faţa Sibiului, învăluindu-i ambele flancuri. In acest scop, 
Cd. Arm. IX-a îşi împărţi armata sa în trei grupe: 

Grupul Staabs dela Dunăre până la 20 km. Est de Pe- 
trosani; 

Grupul Krafft v. Dellmensingen pana la inclusiv mij- 
locul drumului Gurarea-Sibiu; 

Grupul Schmettov de aci până la limita Est a Arm. 
IX-a (spre Iakobsdorf), unde făcea legătura cu Arm. l-a 
A-U (GIL. v. Arz). 

In general trupele rămăseseră în sectoarele lor; Corpul 


G:neralul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial». Vol. II. 2 


Alpin a fost adus spre Grupul mijlociu; el îşi terminase 
concentrarea in zona Polyan (Poiara)-Zsinna (Jina) la eine 


Planul operativ era următorul: 

„Grupul Staabs . va păstra în sectorul Mehadia o atitudine 
defensivă, iar în sectorul Haţeg va ajunge pânăla o linie, cara 
să o poată ocupa şi apăra cu forte puţine în caz de atac al 
trupelor române, aşa ca massa trupelor germane, aîlatä în acel 
sector, să fie disponibilă a fi întrebuințată în altă parte. 

Grupul Krafft trebue să oprească orice înaintare a inimicului, 
fără să întrebuinţeze nimic din Corpul Alpin”. 


CAPITOLUL Il 


GENERALITATI ASUPRA OPERTIUNILOR ARMA- 
TELOR ROMÂNE DIN TRANSILVANIA 
dela 14 August-20 Septembrie 1916. 
(Crochiul 3) 


Pentru a se putea urmäri mai usor operatiunile detaliate 

a fiecărei armate române, dau aci generalitäti asupra ope- 
ratiufilor făcute în Ardeal dela 14/VIII—20/1X/1916. 
_ Armata română primi ordin de înaintare în Transilvania 
la 14/VIII/1916, chiar în prima zi de mobilizare. Trupele 
de acoperire au trecut frontiera muntoasă în noaptea de 
14/VIII; ele au înaintat în Transilvania, respingând pe 
inimic din defileurile Carpaţilor. 

Intărite ceva mai târziu de către grosul forţelor con- 
centrate, aceste avantgarde ocup la 17/VIII localitatea Beibor 
şi minele de cărbuni dela Petroşani; la 18 Braşovul; la 
19 Chezdi Oşorheiu (Kezdi Vasarhely) şi localităţile dela 
Sud Sibiu; la 20 Sereda Ciucului (Cik Sereda) şi muntele 
Alion (spre Orşova); la 21 Borsek; la 24 Orşova; la 26 
Topliţa şi Giurgeu-Sânmiclăuş (Giorgio-San Miclos); la 29 
Selimberg (SE Sibiu), iar la 1/IX Barot pe .Oltul su- 
perior. 

Astiel, după 2 săptămâni, trupele române se găseau în 
stăpânirea: văei superioare a Mureşului, cursului superior 
şi mijlociu al Oltului, văilor superioare ale Jiului şi Streiului 
(pasul Merişor) şi cursul inferior al Cernei (regiunea Orşova). 

Cu toată presiunea pe care inimicul o exercitase asupra 


20 


frontului Arm. l-a, dela 2 până la 16/IX, înaintarea pe 
frontul Arm. Il-a şi Arm. de Nord nu continuă cu vigoarea 
ce ar fi trebuit, căci Arm. Il-a este ţinută pe loc de M. C. 
Gl. pânăla 14/IX, iar Arm. de Nord înaintează foarte încet 
şi foarte puţin. 

Arm. Il-a, care era pe VI. Oltului mijlociu la NV de 
Braşov, deşi slăbită prin luare de trupe necesare frontului 
de Sud (Div. 5, 21, 22), ocupă la 2/IX poziţia Homorod 
Almaş-Kohalm {(Kôhalom)-Fägäras, depe dreapta Oltului, iar 
la 3—14/IX, Arm. II-a este ţinută în loc pe pozitiunile dela 
N. de Făgăraş. 

La 8/IX Arm. de Nord ocupă Odorheiu, ţinând dreapta 
retrasă spre Dorna Vatra. Arm. înaintează prin valea Mu- 
reşului şi peste munţii Călimanului şi Gerghiului, către 
frontul Rastoşnea (Ratosnya)-Ibăneşti (Liban-falva)-Remete- 
Kibed-Kărispatak- Cristurul Săcuesc (Szekely Kerezstur)-Has- 
faläu (Hejjasfalva), front pe care inimicul rezistă dela 
14—21/IX, de unde însă este scos. 

La 14/IX, Arm. Il-a este împinsă tardiv spre V. către 
frontul Henndorf (Hegen)-Cornätel (Hortobagy falva) (20 
km. Est Sibiu), în scop de a ajuta cu stânga sa C. I. 
- Arm. (Div. 13 şi 23) din Arm. l-a ce se găsea în acest 
timp în cea mai grea situatiune la Sud de Sibiu. La 16/IX 
C. I. Arm. este aruncat în munţi, iar la 17/IX Arm. II-a începe 
retragerea spre Est. 

Deci, dela 14/VIII până către 17/1X/1916, Armatele ro- 
mâne din Transilvania, ce inaintase cu o încetineală uimi- 
toare, interceptaseră cursul superior al Mureşului, cu Arm. 
II-a de cursul mijlociu al Mureşului, iar cu Arm. I-a era, 
la începutul lui Septembrie, la Sud de Sibiu şi în pasul 
Merişor, in timp ce Div. l-a, pe care pivota Armata in- 
treagă, era în regiunea Orşova. 

Linia cea mai înaintată pe care ajunseseră trupele române 
la 17/1X/1916, era trasată prin următoarele localităţi: Şaru 
Dornei — cota 2022 — (25 km. Vest Belbor)-Răstoşnea 
(Ratosnya)-Ibänesti (Liban-falva)-Remete-Kibed - Cristurul 
Secuesc (Szekely Kerestur)-Hasfaläu (Hejjasfalva - Bârcut 
(Bekokten)-Porumbac-Selimbar (Schelenberg)-Sud Sibiu-Să- 
liştea- Merişor-Orşova. 

Armatele inimice, atacă dela Vest spre Est mai întâi Arm. 
I-a, apoi Arm. II-a si în fine Arm. de Nord, care se retrag 
către defileurile Carpaţilor. 

Vom urmări operaţiunile armatelor române (I, Il şi de 
Nord) din Transilvania cu începere dela. 14/VIII—I/X 1916. 


CAPITOLUL III 


IL OPERAȚIUNILE ARMATEI l-a ROMANE 
IN TRANSILVANIA. 


A. — Operațiunile Arm. I-a dela 14/VIII —9/XI 1916. 


Prin -ordinea de-bătaie, Arm. I-a trebuia sä- fie formată 
din Div. 1, 2, 11, 12 şi 13; ele, conform planului de ope- 
ratie, trebuiau să opereze astfel: 

1. Div. l-a între VI. Cernei şi Turnu Severin; 

2. Div. 11-a, a 2-a şi a 12-a între Haţeg şi Merisor; : 

3. Grupul Olt-Lotru şi Div. 13-a în zona Sibiu-Talmaci. 

Operațiunile au avut loc după cum se arată in capitolele 
următoare, dar după 24/VIII — căderea Turtucaiei, — Div. 
2-a a fost reţinută la Tg. Jiu ca rezervă a Armatei, mai 
târziu a fost trimisă şi ea pe frontul Sud; Div. 12-a a 
fost trimisă în Dobrogea, în schimb Arm. I-a primea Div. 
20-a (dela Arm. III-a); această divizie păzia Dunărea in 
sectorul Calafat-Izlaz. 


1. Operațiunile Diviziei I-a. 
(Crochiul 4). 


Defileul Orşova şi Sectorul Cerna erau închise de Brg. 
210 Mil. formată din 4 bil., 1/, esc, 4 btr., a 6 tunuri şi 
2 bărci cu motor sub col. Feibich Ripke, având stânga la 
10 km. Sud Mehadia, iar dreapta la Orşova. 

Brg. 210 Mil. era slab organizată cu elemente de gră- 
niceri, finanţi ,minieri etc. ,nu era nici o speranţă de a avea 


22 
o putere ofensivă, deabia dacă putea rezista unei presiuni 
mai serioase. 

In fata acestui grup era Div. l-a română sub di Dra- 
galina. 

Trupele de acoperire române ale sub grupului Vârciorova 
trec frontiera în noaptea de 14/15/VIII. 

In noaptea de 14/15/VIII, monitorul A-U ,,Almos” a 
bombardat T. Severin, după care s'a retras, iar la 15/VIII 
a bombardat Gura Văei şi Vârciorova. Monitorul s'a retras 
după ce a fost avariat de artileria rom. 

La 15/VII de dim. btl. II/R. 57 I. maior Hergot Ma-~ 
ximilian ocupa D. Meterezele lui Tudor (721) face prizo- 
nieri şi ia material, rezistând la trei contra-atacuri. 

Pentru acest fapt de arme maiorul Hergot a fost decorat 
cu ord. „Mihai Viteazul” cls. III-a. 

In noaptea de 15 pe Vrf. Cocosului (920) şi pe Negrusa 
(587) se produce o panică, care se comunică la batalioanele 
Dolj şi Calafat şi la trenul R. 57 I. dela Cireş, comanda- 
mentul Brigadei se retrage dela Cireş la Jidostiţa. Trupa 
în panică, se amestecă cu căruțele şi fuge înapoi, de abia 
a doua zi s'a putut restabili situaţia, când s'a văzut că 
panica fusese provocată de un proector austriac şi de o 
patrulă. 


La 16/VIII cp. 5/R. 57 I. pune stăpânire pe cota 317 
depe Mt. Alion, dar spre seară austriacii atacă at reocupa . 
definitiv. cota 317. 


La 17/VIII si la 18/VIII schimb de focuri de artilerie. 

G-lul Dragalina Cd. Div. l-a se decide a ataca poziţia 
inimi:ului cuprinsă între Dunăre şi Vrf. Cocoşului şi să 
pună stăpânire pe VI. Cernei. In acest scop dispune: 

O grupă sub comanda g-lului Dragalina. formată din: 
2 bil./R. 17 I. să atace Muntele Alion (317) şi să supra- 
vegheze şi Dunărea dela Schela Cladovei la Vârciorova; 

2 btl./R. 1 V. să atace culmea Ozoina între cotele 
282—314; 

2 btl./R. 57 I. să atace culmea Drenicul (314); 

112 btl. în rezervă. 

Pe frontul acestui grup de 7i% bil. erau 2 bir. de 75 
m m., 1 btr. obuziere 105 si 1% btr. tunuri lungi de 105. 

O altă grupă sub comanda colonelului Negruti  for- 
mată din: 

3 btl., 1/2 btr. de 75 m/m., 1 bir. de 63 m/m şi 1 bir. 


2 


de 53 m/m să atace si să ocupe Padesul, Pedeglava si 
Rudina. 

R. 17 I. sub col. Tăutu atacă Alionul, la 8,45 ia prima 
creastă, la 10.45 pune stăpânire pe creasta doua, iar la 
13.35 poziţia este cucerită, luând 53 prizonieri şi material, 
capturează bateria depe cota 317, mai ia 500 arme, 50 
lăzi cu proectile, unelte, scuturi, etc. Cucerirea Alionului 
inlesneste mult ocuparea Ozoinei. 

R. 1 V. sub It.-col. Bădescu Bucur atacă Ozoina la 5.30, 
iar la ora 14.50 pune stăpânire pe poziţie, făcând Agen 
8 ofiteri si 540 trupä. 

R. 57 I. sub It.-col. Damian Gh. incepe înaintarea la 
7.45, atacă la 9.45 fără rezultat, inimicul fiind bine adă- 
postit şi acoperit cu reţele de sârmă ce nu au fost distruse 
de artilerie. R. 57 I. s'a retras la ora 13 şi s'a adunat 
la Estul Pichetului Siliște; în acest timp comp. cpt. Bălănescu 
P. din R. 1 V., 2 pl. din R. 17 [..şi 1 pl. din R. 57 I. 
pun stăpânire pe D. Drenic. La ora 18.30 KR. 57 I. sa în- 
tors pe Drenic, pe care s'a organizat. 

In acest timp R. 1 I. pune stăpânire pe Vrf. Cocosului 
(921), iar R. 31 I. ia Padeşul (716). 

Divizia 1-a se găseşte la 19/VIIII -pe linia Alion (317)- 
-Ozoina (282-314-287)-Drenic yada (604) Padesal 
(716). 

Brg. 210 Mil. se retrage pe malul ea al eer dupa 
ce suferise grele pierderi, mai cu seamă la btl. 5/76 aflat la 
Grupul Orsova, asemeni lasase in mâinile românilor 9 ofi- 
teri şi 645 soldaţi prizonieri. 


La 22/VIII, R. 17 I. sub col. Tăutu ocupă Orşova, Jupa- 
nek şi înălțimile dela V. de această localitate; la ora 14 o 
baterie depe Tekija (dreapta Dunărei) bate Alionul, dar 
este redusă la tăcere de bir. 3-a de obuziere cpt. Ionescu, 

In seara de 22/VIII Brg. 210 Mil. A-U este înlocuită 
cu Brg. 145 I. sub col. Fiebich Riepke, formată din ba- 
talioanele VI/48, V/69, V/76, btl. 19 Vân., VI/bosn-herzeg 
1, V/bosn-herzeg 3, btl. III/R. 187 I. germ., 1 esc., 6 btr. 


La 25/VIII, R. 1 V. este scos depe front şi trimis în 
VI. Jiului, iar R. 17 I. ocupă D. Ozoina şi satul Tufär. 

Div. 1-a îşi consolidează pozitiele pe care se găsea, sec- 
torul acestei Div. devenind un sector liniştit, trăgându-se 
din cand in când. focuri de artilerie. 


24 


Pentru a lua g-lului v. Staabs si grija Sectorului Orsova, 
care era excentric, s'a trimis în acest sector comandamentul 
Brg. 10 Cav. sub col. Szivo, sub comanda căruia s'a pus 
Brg. 145 şi Grupa Dunărei, 


La 11/IX col. Negruti este înlocuit cu col. Stavrache N. 


Fiind linişte în sectorul Div. 1-a, g-lul Culcer Cd. Arm. 
I-a, ia unităţi de aci si le trimete în VI. Oltului, astfel: | 

La 12/IX a trimis R. 57 I. la Câineni; 

La 13/IX 1 baterie de 53 mim; 

La 16/IX 1 Rgt. Inf. şi 1 btr. câmp. 

La 18/IX, R. 17 I. ocupă poziţia depe Mt. Alion-Ozoina- 
Drenic, cu avantposturi din Dunărea pe Cioaca Mică-Cioaca 
mare-Dobra-Culmea Poenilor. 

La ora 6.45 bateriele depe Tekija şi trei monitoare au- 
stro-ung. deschid focul asupra poziţiilor depe D. Alion, D. 
Ozoina. La ora 7, Brg. 145 I. atacă frontul Rgt. 17 I. din 
Dunărea pânăla Dobra, el reuşeşte a intra in Orşova si 
a se strecura pe Văile Iznicu si Tirlici, dar la ora 15 prin 
contra-atac este dat inapoi şi se ocupă poziţia dela SV. 
de Orşova, luându-i 118 prizonieri şi 2 mitraliere. 


La 21 Sept. conform ordinului colonelului Tăutu se e- 
xecută un atac pe la cota 304 asupra conacului Vişinescu, 
Atacul a fost comandat de căpit. Morţun, cu cp. 12/R. 
17 I. căzând în spatele inimicului care se retrage în panică 
lăsând în mâinile românilor prizonieri 4 ofiţeri şi 204 soldaţi. 


La 22/IX s'a format la Baia de Aramă un detaşament sub 
comanda It.-col. Dejoianu, din 1 btl, 1 btr., 1 esc, cu 
ordin ca să supravegheze sectorul Pichetului Scocu-Pich. 
Suliţa. 

Div. i-a rămăsese la această dată cu 10 bil., cari erau 
astiel dispuse: 

7 btl. pe frontul Vf. Cocoşului-Orşova. 

2 btl. în rezervă la Cireşu. 

1 btl. la Baia de Aramă. 


După 22/IX operaţiunile din acest sector se reduc numai 
bombardări reciproce. : 


La 24/IX Cd. Div, 1-a, dispune formarea unui deta- 
şament, cu însărcinarea de a păzi frontul Rostovan-Cornul 
Zănoagei. Este ceva de observat asupra constituirei acestui 
detaşament, el s'a format din câte 2 plotoane din fiecare 


25 


batalion al Diviziei, sub maiorul Trusculescu. Ce cohesiune 
putea să aibă un asemenea batalion? Nici una! 

Dar lucrurile nu se opresc aci, căci la 29/IX detaşa- 
mentul se măreşte cu IV/26 I, 2 cp./59 I., 2 cp./1 V., 
IH/41 1., btr. 3/5 A, 1 pli. pion, iar ca piatră de re- 
zistentä i s'au mai dat 2 companii de milițieni. 


La 5/X Div. l-a ocupă astfel frontul (Crochiul 5): 

Sectorul Baia de Aramă sub maior Dumitrescu Gh. din 
pichetul Scocu la pich. Gura Fetei, ocupat de 1 cp./R. 
31 I. şi 2 plot; 

Sectorul Podeni sub cpt. Cornicioiu din pich. Gura Fetei 
la cota 927, ocupat de 1 cp./R. 17 I, 3 pl/R. 571, 
1 pL/R. 1 gr. 1 tun; — 

Sectorul Negrusa, sub col. Demetriade Comand. Brg. 2 |. 
dela Vrf. Cocoşului la Curmătura, ocupat de 10 cp./R. 1 1, 
10 cp./R. 31 I, 1 dvz./R. 1 Art; 

Sectorul Siliştea sub col. Stavrache cd. Brg. 1 I. dela 
Curmătura la Gura Väei „ocupat de R. 17 I. 2 btr./R. 1 A; 

Sectorul Turnu Severin sub maior Marinescu dela Dudas 
la Hinova, ocupat de pärtile sedent. a R. 17 I. si a R. 57 I. 
aproximativ 1000 oameni, 2 bir./R. 1 Art. gr. 

In rezerva Diviziei pe D. Baldovin 2 cp./R. 1 I, 2 cp./R. 
31 I. şi 1 btr./R. 5 A.; iar la Ciresu R. 1. V., 1 btr./R. 21 A. 

Totalul forţelor: 12 btl., 8 bir. câmp, 1 bir. obuz. de 
105 m/m, 4 btr. art. grea, 2 btr. de 53 m/m, cu un efectiv 
de 368 ofiţeri şi 17.993 trupă. 


La 11/X cu Ord. No. 2262 g-lul Dragalina Comandantul 
Div. l-a este numit Cd. al Arm. I-a. 


La 15/X col. Szivo atacă, recucereşte Jupanic, dar contra 
atacat de R. 17 I. şi 2 cp./R. 31 I. este respins. 


2. Operațiunile depe Jiu a Grupului Jiu st Div. II-a 
dela 14/VIII—9/IX. + 
{Crochiul 6) 


Inaintarea Grupului Jiu. 

Sectorul Hafeg era apärat de Brg. 144 I. sub col. Berger, 
ea era alcătuită din: btl. V/R. 10 hv., 1 btl. etapă, 3 bil. 
minieri, 1 pit. cav./Rgt. 10 honv. hus. si btr 5/Rg. 25 
Art. camp. 


26 


Trupele de acoperire rom. din VI. Jiului si anume din 
D. Urdii şi pânăla Buliga, formau un grup denumit „Grupul 
Jiu” sub comanda col. Cocorăscu. 

Acest grup avea: 

HI/58 1. pe D. Urdei. 

I, 11/58 


1 btr. m. 63 \ la Petriceanca. 


7 PE Acoper directiile dela V. defileului, 


1/9 A. Mt. Lainici. 


1 btr. 53 

Aceste trupe primesc ordin să treacă frontiera în noaptea 
de 14/15/VIII. 

Frontiera a fost trecută de fapt în zorii zilei de 15/VII), 
de către R. 18 I. sub comanda col. Jippa C. în trei co- 
loane: 

I şi 11/18 I. pe şoseaua Lainici, 

111/18 I. peste Muntele Cândeţu, 

IV/18 I. spre Barbateni-Lupeni: 

Patrulele inimice au fost respinse, iar in după amiiaza 
zilei, a fost ocupata Vama Surduc. In aceasta zi, col. Jippa 
nu a avut sprijinul artileriei, care nu a putut inainta, din 
cauză că podui de fier depe Polatistea, fusese aruncat in aer 
de către inimic, care avea si 4 tunuri model vechiu. 

Brg. 144 I. fără să fi fost puternic împinsă, să retrage 
pe linia Vrf. Custura 2463-Tulisa 1795-Oboroca 1547-1003- 
Piatra Rosie 1196, päräsind astfel si Petrosani. 


La 16/VIII col Cocorăscu formează un detaşament, sub 
comanda col. Jippa, din R. 18 I., 1 bt1./58 I, 1 btr. munte 
63, cu ordin de a relua ofensiva; în dimineaţa acestei zile 
col. Jippa atacă şi respinge btl. II şi III minieri, precum 
şi btl. IX/17 etapa ce era pe dealul 1003. 

‘In după amiaza zilei, patrulele trimise ca să recunoască 
poziţia inimică, au fost primite cu focuri dinspre Cul. Nouă, 
aflată la eşirea de N. a Petroşanilor. Col. Cocorăscu trimite 
bil. maior Trusculescu din R. 26 I, care fiind primit cu focuri 
dinspre Cul. Nouă e ţinut în loc, până ce bateria de munte 
alungă cu focurile ei pe inimicul depe poziţie. 

Autoritätile oraşului Petroşani au invitat trupele române 
să ocupe oraşul. Col Jippa a ocupat oraşul cu un btl., iar cu 
două btl. a început a face lucrări de apărare la NV. 


27 


de Petroşani pe cotele 935, 1093, D. Fata 996 până in VI. 
- Aninoasa, legându-se spre dreapta cu bil. maior Truscu- 
lescu şi la stânga cu btl. IV/18 I. 


La 17/VIN, btl./111,18 I. atacă Cetatea Bolii, dar Brg. 
144 I. care între timp primise ajutoare (btl. V/10, 3 esc./R. 
10 hs., 1 btr. mun.) respinge acest atac. In acest timp Grupul. 
Jiu atacă D. Oboroca, respingând de aci batalioanele de 
minieri şi astfel Brg. 144 I. e nevoită a se retrage spre 
Crivadia şi Naghibar. 

In această zi, Grupul Jiu ajunsese pe poziţiile ordonate: 
Petrila-Cetatea Bolii-Mina de cărbuni Vulcan-Chicioara, a- 
vând avantposturile pe linia Petrila-Teia-Piatra Rosie-D. 
Dâlmas-Cotestii. 


La 18/VIII, bil. 11,18 I, a înlocuit btl. 111/18 1, la 
Cetatea Bolii, care impreună cu btl/R. 26 I. si btr. de 
munte a ocupat defileul Merişor fără nici o rezistenţă. 


La 20/VIII, un detaşament unguresc cu artilerie, a atacat 
detasamentul dela Merişor, care împreună cu ajutoarele tri- 
mise (2 comp./R. 18 I, 2 cp./R. 41 I, 2 cp./R. 58 Is? 
1 bir. /R. 5 A.) respinge pe inimic. 


La 22/VIII Brg. 144 I. reuşeşte a ocupa Muntele Oboroca. 
Adiunea Diviziei 11-a. 


La 24/VIIL, g-lul Muică ia comanda Div. 11-a, care era 
astfel. compusă: | 


Brg. 21 Inf. { R. 41 I, col. Obogeanu 
sal RE Re a c is SE 
rg. nf. 1 col. Jip 
col. Anastasiu I. UR 58 |, It.=col. Ne 
Brg. 11 Art. (E 21 À. It.2col. Petroianu 
col, Paşalega Div, Art. M., col. Moscu. 


G-lul Muică constată că frontul de luptă al Diviziei 
era de 22 km. între VI. Jiului Rom. şi deifleul Merişor, 
mai având spre E. un front de supraveghere de 30 km, 
batalioanele amestecate, frontul fara rezerve. 

La. această data ckbarcă la Pui şi Nagybar, 2 btl. mil. 
şi 1 bir. mun. (aduse dela Porţile de Fier) care întăresc: 
Brg. 144 I. A-U, de aceea g-lul Muică se decide a ataca 
şi arunca înapoi pe inimic, rectificand totdeodată şi frontul. 


28 


In acest scop, s'au format două detasamente., Merisor” 
şi „Jiu”. ,,Detasamentul Merisor“ sub col. Cocorăscu (7 btl. 
şi 4 btr.) trebuia să atace spre V., pentru a ajunge la iesi- 
rile din defileul dela Nagybar şi pe înălțimile dela N. de 
această localitate; ,,Detasamentul Jiu” sub 1t.-col. Neagu 
(4 bil. şi 2 btr.) trebuia să atace spre NV. cu ordin de 
a ajunge pe linia lisierelor de păduri la V. de Nagybar. Mai 
rămăsese o rezervă de 3 btl. 

Atacul s'a dat în după amiaza zilei de 25/VIII, el a 
reuşit graţie actiunei grupului din dreapta a : detasamen- 
tului Merişor”, ce era condus de col. Jippa, care cu 2 
btl./R. 18 I. si 1 btl./R. 26 I. a înaintat pe dreapta şoselei 
şi cäei ferate Merişor-Nagybar-Haţeg, ocupând D. Bâloi 
cota 1002, respingând Brg. 144 J. a colonelului Berger. 

In seara acestei zile Div. 11-a se instalează pe linia 
D. Baloi-V. Nagybar-D. Angros- Vf. Muncelului - D. See 
(1552)-Vf. Băii (1758). 

Col Berger, se decide ca să contra-atace a doua zi, in 
scop de a reocupa pozifiile depe care fusese scos; cere 
urgente ajutoare. G-lul v. Staabs deabia sosit in Alba Iulia 
cu, comandam. C. 39 Rez., pune la dispoziţia col. Berger: 
1 -btl. şi 1 btr. dela Simeria, 1/2 "btl. şi 1/, btr. dela Pasul 
Porţilor de fier, cum şi 2 btr. cälärete ale Div. 1 Cav. A-U, 
care fiind în marş spre Simeria, ajunsese chiar atunci ia 
Haţeg. 


La 26/VIII col. Berger contra atacă cu 21% bil. A-U 
şi 112 btl. germ., pânăla ora 10 mergea bine, reocupă Dealul 
Angros 971 (S. E. Nagybar). După amiază lupte grele 
‘au loc la aripa dreaptă, pe creasta munţilor D. Fagetel si 
Tulişa, unităţi rom. reuşise a cădea în spatele Brg. 144 I. 
Nici la aripa stângă a acestei Brg. nu mergeau lucrurile bine, 
aci rezistă pânăla ora 19. Col. Berger apreciază singur 
că contra-atacul său nu a reuşit, Brg. se retrage în de- 
zordine şi e oprită cu mare greutate pe linia Vrf. Mare 
2456-Cleantul Cozmii 1867 şi NE. spre  Hobiţa-Râu- 
barbat (Borbatviz)-Ponor şi înălțimile dela N., aruncând 
în aer podurile depe şosea şi calea ferată, lăsând în mâi- 
nile românilor 300 prizonieri şi 2 tunuri. 

Gl. v. Staabs mai destină acestui sector 3 bil., 3 btr. 
obuziere de câmp, 1 bir. obuz. grele dela Div. 187 I., punând 
toate trupele din acest sector sub ordinele g-lului Sunkel, 
căruia îi dă la 27/VIII ordin: 


29 


„Să arunce înapoi inimicul ce a pătruns în Valea superioară 
a Streiului, în tot cazul va împiedica orice înaintare a forţelor 
inimice din basinul Hațegului spre Pasul Porţilor de fier şi mai 
cu seamă spre direcţia nordică către Valea Mureşului”, 

Trupele de întărire sunt transportate însă cu mare înce- 
tineală pe linia ferată ce conduce în acest sector. 

In ziua de 27/VIII, Div. 11-a rom. se stabileşte cu 
Detaşamentul Merişor (col. Cocorăscu) pe linia N. E. Nagy- 
bar (cota 1036) D. Baloi (cota 1002) D. Bran-D. Angros- 
Câmpul Lupenilor-Vi. Muncelului şi cu Detaşamentul Jiu 
(It. col. Neagu) pe linia: Lupeni-D. Oboroca (1547)- Coasta 
Laturei-Tulisa (1795)-D. Fägetel (1597)-Pilugul (1532)- 
Câmpul lui Neagu. 

Apreciatä situafiunea din punctul de vedere local, poate 
cà momentul era favorabil pentru continuarea ofensivei în 
această parte, mai cu seamă că si proectul de operaţie al 
M. C. Gl. prevedea de a: 

„Inainta cu grosul forţelor spre valea inferioară a Mureşului, 
pentru a pune stăpânire pe zona: Alba lulia-Pişki-Porţile de fier 
iränsilvane (pe drumul Haţeg-Caransebeş) având misiunea de a 
se opune unor eventuale atacuri pe cari trupele inimice din Banat 
şi Valea inferioară a Mureşului, le-ar încerca spre! Transilvania”. 

Generalul Culcer apreciază situaţia în cadrul întregului, 
tine seamă că dacă execută directivele operative ale M. C. 
Gl. atunci Arm. l-a rom. ar fi fost prea înaintată, că Grupul 
Jiu ar fi lăsat în spatele său defileul prin care trece calea 
- ferată Haţeg-Caransebeş, iar grupul. de Olt, valea superioară 
a Oltului, amândouă grele de supraveghiat. De asemeni 
g-lul Culcer mai apreciază că grupele Jiu și Olt sunt prea 
depărtate unul de altul şi că luată în total mişcarea ar- 
matei rom. depe frontul transilvan, ea trebuia să fie o 
conversiune la stânga, de aceea stâriga trebuia să fie pivot 
solid, iar nu împinsă înainte „spre valea inferioară a Mu- 
reşului”, cum pretindea proectul şi directivele operative ale 
M. C. Gl. Pentru toate aceste motive Gl. Culcer după ce 
pune stăpânire pe minele de cărbuni dela Petroşani, opreşte 
ofensiva. 


In acest scop la 28/VIII/1916, g-lul Culcer Cd-tul Arm. 
I-a, dă Ordinul Operativ No. 57, către C. I Arm., de 
care depindea Div. 11-a cu următorul cuprins: 

„Misiunea Div. 11-a, fiind de astăzi înainte defensivă şi tre- 
buind să se menţină prin propriile sale forţe, găsesc că trupele 
sunt prea răspândite şi nu aveţi rezerve. 

Ar fi nimerit ca prima linie de rezistenţă să fie alcătuită la 
eşirea defileului de înălțimile D. Baloi (1002)-D. Bran (738)-D. 


30 


Barului (772), având satul Nagybar la centru. Această pozitiune 
trebuie solid întărită servind ca linie de luptă. 

Poziţiile cucerite pe D. Pilugului (1532)-Fagetelul (1597)-Tulisa 
(1795)-coasta Laturei (1694)-Oboroca (1547)-Valea Jiuui românesc, 
precum şi pantele descedente trebuiesc supraveghiate cu cât mai 
puţine forje, rămânând ca din regimentul care se află în această 
directiune, precum şi din trupele ce se află înapoi, să se alcä- 
tuiascä o rezervă înapoia frontului de luptă pe zona ce D-voastră 
veţi: găsi mai convenabilă. 

In caz de atac de forţe superioare, veţi rezista cu orice preţ 
pe poziţia de luptă arătată mai sus, organizând înapoi ate poziţii 
pentru orice eventualitate”. 

G-lul Popovici, Cd. C. I Arm., care opera cu Div. 13, 
Div. 23 şi Brg. 1 Cäl. în VI. Oltului, avea sub ordinele 
sale şi Div. 11-a ce opera pe VI. Jiului, ceeace era o rea 
distribuţie a Comandamentului, căci nu era posibil g-lului 
Popovici, care conducea efectiv pe VI. Oltului, să conducă 
efectiv şi pe VI. Jiului, despărțite prin masivi muntosi inec- 
cesibili. G-lul Popovici nu transmite acest ordin, aşa cum 
era dat, ci îl modifică şi-l dă Div. 11-a cu No. 916 din 
29 /VIII/1916, astfel: 

„In consecinţă şi ca urmare a ordinului Armatei No. 51, de 
azi înainte roluf Div. 11-a este: 

1. De a păstra defensiva pe: pozifiunile: D.Baloi-Bran-Angros- 
Câmpul Lupenilor-Muncelul-Oboroca-D. Mare si Fägetelul, ro- 
tunjite cum trebue; 

2.. De a nu compta decât pe propriile Dvs. forte, întărite cu 
unităţile ce v'am trimis; 

3. De a rezista cu înverşunare la orice încercare de recucerire 
a inimicului”, 

Div. il-a, ocupând frontul arătat, ce avea o lungime 
de 23 km. nu avea în rezervă decât 2 btl. cari, fiind 
faramitite şi defectuos distribuite, erau cu desăvârşire greu 
de a le mişca spre un flanc sau altul, din cauza lungimei 
frontului şi mai cu seamă a dificultăților terenului muntos, 
accidentat şi lipsit de drumuri. 

Asa dar C. I Arm., care in loc de a se mărgini sa 
stea în defensivă cu Div. 11-a pe frontul D. Baloi-D. Bran- 
D. Barului, care avea aproximativ 6 km., se întinde pe D. 
Baloi-Bran-Angros-Câmpul Lupenilor-Muncelul-Obo:oca-D. 
Mare şi Fägetelul, care avea o desvoltare de 23 km. 

Cum la această dată Arm. IX germ. îşi începuse con- 
centrarea în zona Sibiu, era de cel mai mare interes, ca pa 
deoparte să-şi acopere această concentrare contra unui atac 
român venit din VI. Jiului şi care către Haţeg ar fi ameninţat 


31 


calea ferată Timisoara-Lugos-Caransebes-Hateg spre Piski 
(VI. Mureşului), unde se uneşte cu calea ferată Arad-Deva- 
Sibiu; iar pe de altă parte, era de mare interes, a pune din 
nou stăpânire. pe minele dela Petroşani, cari furnizau zilnic 
500 vagoane cărbuni căilor ferate ungare. Petrosanii alcă- 
tuiau de fapt singurul obiectiv interesant în acest sector, 
pentru ambele părţi. | ! 


Ofensiva germană. 


In fafa Div. 11-a, la această dată era Grupul gl. Sunkel, 
format din R. 188 I. (3 bti.), R. 189 I. (3 btl.) şi 4 
baterii din Div. 187 I. germ. (îmbarcate la Vintz după 
25/VIII şi debarcate la Varalia). 

Brg. 144 Inf. A-U. (5 btl.). 

Forte suficiente ca în terenul in cave lucrau şi cu mate- 
rialul cu care erau înzestrate, să poată rezista unui Corp 
de Armată, nu unei divizii de rezervă. 

G-lul Sunkel primi ordin dela g-lul Staabs ca: 

„Să ia ofensiva, să ajungă, pe o linie care să acopere calea ferată 
Haţeg şi să reia minele dela Petroşani. După care părţile disponibile 
din Div. 187 I. vor fi duse prin Sebeş la ofensiva dela Sibiu”. 


La 31/VIII, gl. Sunkel rauseste să ocupe fără o mare 
rezistenţă dealurile depe linia Vrf. Mare-Nagybar. 

Ofensiva propriu zisă a început la 1/IX, g-lul Sunkel atacă 
dinspre D. Petrosul şi Livadia spre D. Bran şi Merişor, 
realizând oarecari succese până în seara zilei. 


La 2/IX, Div. 11-a atacă şi ea de front, cu Grupul 
Merişor, şi de flanc, cu grupul Jiu, în scop de a cădea 
în spatele inimicului şi a ocupa Farcaş Patac-Uric. G-lul 
Sunkel ia contra ofensiva contra detaşamentului Merişor, 
continuând şi în timpul noptei. In acelaş timp, detasamen- 
tul: din stânga român, dând peste o puternică rezistenţă, 
a. fost oprit in loc. | 

In seara de 2/IX, Grupul Sunkel primi în ajutor R. 1 
Vân. bv. (btl. 1 şi 2 vân. bv.), la care se ataşă si btl. 10 
Van. Rez. (din R. 2 V. aflat pe VI. Oltului). R. 1 V.a 
fost dus la Rusuor si Galat. 


Retragerea Diviziei II-a. 


La 3/IX, grupul Jiu dă un nou atac asupra D. Baiului, 
dar a fost respins şi silit să se retragă spre Vf. Băii, 
D. Sec. şi Oboroca. In acelaş timp g-lul Sunkel atacă gru- 
pul Merişor, rupând frontul de luptă al dreptei şi silind 
detașamentul să se retragă. 


32 


G-lul Muică Cd. Div. 11-a, intervine şi opreşte retragerea 
Brg. col. Cocorăscu, ordonându-i a trece în rezervă pe 
D. Fata; R. 41 I. de sub col. Obogeanu ce era în re- 
zerva aripei drepte pe D. Banita a putut fi ţinut în loc, 
fără a fi influenţat de retragerea Brg. col. Cocoräscu. 

In general în seara zilei de 3/IX, Div. 11-a ocupa 
frontul Vrf. Bâii-D. Sec.-D. Oboroca-Vri. Muncelului- Câm- 
pul Lupenilor-D. Angros-creasta dintre Angros şi Bran- 
drumul dela Bran la 627-Baloi. 

Rezerva diviziei formată din 2 btl. şi 2 btr. s'a întărit 
pe D. Baniţa. 

Faţă cu această situaţie, Cd. Arm. I-a trimite, in noap- 
tea de 3/4/1X; 4 btl. şi 3 bir. din rezerva Armatei cu calea 
ferată la Bumbesti, iar de aci la Petroşani, la dispoziţia 
Div. 11-a, care a îndreptat-o parte prin Buliga, parte prin 
defileul Jiului, dar a sosit prea târziu în ziua de 5/IX 
şi nu a mai putut fi întrebuințată decât în grupuri de pro- 
tectiune pentru’ retragerea diviziei. 

Cd. Arm. I-a autoriză pe g-lul Muică, Cd. Div. 11-a 
dacă situaţia impune, a ocupa şi rezista pe vechea poziţie 
ocupată de detaşamentul de acoperire Jiul, Piatra Roşie, 
Cetatea Bolii, D. Botanilor, D. Ursului, cu o rezervă la 
“ Vulcan. 

Cd. Arm. l-a raportează M. C. Gl. cu raportul No. 115 
din 4/IX ora 12,15 p. m.: 

„Div. 11-a dispunea dela 1—3/IX de 15 bti, 12 btr. si o po- 
zitie foarte tare. 

Li.-col. Găvănescul trimis eri acolo, raportează dezorientarea 
complectă a Comandamentului Div. 1l-a, lipsă de ordine şi dis- 
<iplină”. 

Poate că ceeace raporta Cd. Arm. era exact. Lt.-col. 
Găvănescul, subsef de stat major, fusese trimis să ancheteze 
pe g-lul Muică. Iată, ca titlu de curiozitate, însuşi raportul 
It.-col. Gävänescul: 

La întrebarea mea făcută d-lui gl. Muică, dacă în situația 
actuală, îşi asumă complect conducerea Diviziei şi a tuturor tru- 
pelor puse sub comanda sa şi că va rezista pe poziţiile Petro- 
şanilor pânăla ultimul om, D-sa mi-a răspuns afirmativ. 

La spusa mea că, dacă va crede că situaţia e prea grea 
pentru D-sa şi că sar putea găsi un alt comandament aci sau 
altul pentru D-sa, mi-a răspuns încă odată că-şi asumă complecta 
răspundere a întregei Divizii. 


Intrebări puse de mine. 
(ss) Lt.-Colonel Găvănescul __ (ss) Gl. Muică 


Va să zică, nici mai mult nici mai puţin, decât că un 
lt.-colonel ofiţer de stat major, anchetează pe câmpul de 
luptă si in fata inimicului, din ordin superior pe un general : 
comandant de Divizie. Dar şi g-lul Muică are partea lui de 
vină, că a tolerat unui It.-colonel (chiar trimis cu ordin) 
ca să-i pună şi apoi să răspundă la astfel de întrebări. 


Pentru ziua de 4/IX g-lul Sunkel dă Ord. Oper. No. 
102, prin care dispune: 

» Divizia întărită va ataca la 4/IX inimicul depe linia Angros- 
Branu-553”. 

La 4/IX, gl. Sunkel atacă după ora 9,45 cu Brg. 144 
I, şi R. 1 V. la dreapta şi Div. 187 I. la stânga, reuşină: 
a ocupa mai întâi linia înălțimilor dela E. Par. Petrosulug 
(afluent al Streiului) cu R. 1 V. iar R. 189 I. (Div. 187 
I.) la stânga spre Baloi. G-lul Sunkel impinge linia înainte 
şi reuşeşte a ocupa în noaptea de 4/5/IX cu: btl. 10 Van. 
Rez. Vrf. Muncelului, btl. 2 Vân.cu dreapta spre Vri. Mun- 
celul şi stânga spre Vrf. Babii, btl. 1 Van. la stânga in 
legătură cu R. 189 I. Div. 187 I. cu Reg. 189 si 188 I. 
ocupä frontul Rusesti-D. Mândru-Gura Sipotului-cota 1117 
(N. Poenari). 

Div. li-a şi-a rectificat frontul de luptă pe linia Vulcan- 
D. Ursului-Banita-Bäiesti cu rezerva pe D. Faţa (996). 

Pentru ziua de 5/IX, gl. Sunkel cu Ord. Oper. No. 111 
dispune de: 

„A ajunge cat mai repede la Petroşani şi Pasul Surduc”. 

In acest scop urmăreşte cu R. 1 V. spre Coroesti 
(Jiul rom.) şi cu Div. 187 I. spre Petroşani, ajungând 
până în seara zilei cu R. 1 V. pe linia D. Räduta 795 
(1/2 btl. 10 V.) Kohl Bgw 623 (btl. 1 V.) la cota 854 
Nord D. Plunceu (1 cp. btl. 1 V.), restul de trupe si parte 
din Brg. 144 I. erau înapoi. Parte din Brg. 144 I. şi res- 
tul Div. 187 I. ocupa linia D. Fata 1003 (R. 189 I.) Par. 
Banitii-Ptr. rosie 1196 (R. 188 I.). 

Asupra acfiunei din ziua de 5/1X, raportul operativ al 
Arm. l-a din ziua de 6/1X cu No. 136 este foarte conclu- 
dent, însă el nu e just în ceeace priveşte apreciatiunea 
forțelor inimice, căci inimicul nu dispunea de 1 Div. germ. 
şi 1 Div. A-U. 

Dar iată raportul No. 136: 

„Buletin relativ la situatiunea şi operaţiunile din Valea Jiului 
în ziua de 5/IX: 

Pânăla ora 10 a. m. nici o operaţie; trupele Div. 11-a în 


Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial. Vol. II. 3 


34 


situatiunile raportate cu buletinul No. 123. Faţă cu importanţa 
situaţiei, d-l general Culcer a mers pe frontul de luptă. 

La ora 10 a. m., inimicul atacă aripa dreaptă şi în acelaş 
timp prin direcţia Lupeni-Valea Crivăţului spre Vulcan, negli- 
jând centrul. Lupta a durat pânăla ora 2 p. m. La această 
oră d-l general Culcer sosind la aripa dreaptă pe linia tră- 
gătorilor a întâlnit Regt. 41 Inf. retrăgându-se în dezordine in 
direcţia Petroşani, din cauză că divizionul de artilerie din a- 
ceastä parte s'a retras fără ordin şi regimentul a rămas expus fo- 
cului artileriei grele inimice. Cu toate mijloacele intrebuintate de 
comandantul regimentului, colonel Obogeanu, care sa purtat foarte 
brav, dezordinea a continuat. Numai apariţia d-lui general Culcer, 
care a reîntors o baterie pe poziţie, a făcut regimentul a se în- 
toarce cu fafa la inimic. La ora 3 p. m. d-l general Culcer s'a 
dus la Cartierul Diviziei 1l-a la Surduk, unde află că Brigada 
Anastasiu din stânga frontului, se retrăgea de asemeni, iar rezerva 
diviziei de pe dealul Fata rămăsese izolată pe pozifiunea ocupată 
şi cu flancurile amenințate. In fata situatiunei, d-l general Culcer 
a judecat, că intentiunea inimicului este de a ataca şi tăia Divizia 
de cele 2 defileuri din spate, ceeace ar fi reuşit, de oarece ajun- 
sese pe stânga la 8 km. Nord de satul Vulcan. In fafa acestei 
dispozitiuni, d-l General a hotärât retragerea Diviziei, pentru a a- 
coperi cele 2 defileuri şi a da timp de scurgere artileriei si a 
trenurile de luptă înapoi. 

Retragerea în două coloane: brigada colonel Anastasiu, sub 
protecţia rezervei Diviziei (R. 18, R. 26) adusă la Nord de Li- 
vezeni şi pe Dealul Lazului (organizat de pionieri). S'a lăsat Di- 
viziei apărarea defileurilor si eşirilor dela Nord. 

Din ordinul de operaţie găsit asupra unui ofiţer german re- 
zultă că inimicul dispunea de 1 divizie germană şi aproximativ 
1 Divizie austriacă cu artileria grea şi câteva piese de 210 pe 
cale ferată, orientate de aeroplane. . 

Pierderile de azi nu sunt mari; nu se cunosc însă numeric. 
Distrugerea minelor nu sa mai putut executa. S'a distrus c. f. 
Vest Petroşani”. 

Dar din acest raport se pot deduce următoarele: 

1. Un comandant de Armată, care avea sub comanda sa 
frontul din Dunărea până în Olt, se duce pe linia tra- 
gätorilor, într'o luptă ce avea loc într'un punct al frontului 
său. Ce căuta pe linia de trăgători un comandant de armată? 

Acest caz reaminteşte cele întâmplate la 1870, când Ma- 
reşalul Mac-Mahon s'a dus la 4 August dela Strasburg 
la Wissemburg, pentru a decide la fata locului dacă gene- 
ralul Abel Douay trebue sau nu, să intrebuinteze un bata- 
lion la Wissemburg. Când Mareşalul a ajuns acolo, bata- 


35 


lionul fusese deja luat prizonier, iar generalul Abel Douay; : 

căzuse mort pe câmpul de bätae, scăpând pentru totdeauna: . 

de tutela Maresalului. Es 
2. Ca R. 41 Inf. se reträgea în dezordine în direcţia :. 


Petrosani. 


3. Cum se face că un divizion de artilerie părăseşte o 


poziţie fără ordin şi lasă infanteria fără sprijin? 

4. De ce Comandantul de Armată ordonă însăşi retra- 
gerea? când, fata de situaţia locală, nu trebuia retragerea, 
ci oprirea, ordine în unităţi şi apoi contra atac. 

5. Ce unităţi erau în faţa Diviziei 11-a? 

Buletinul spune: „o divizie austriacă şi una germană”. 
Nu era exact. Erau 9 batalioane germane (Div. 187 cu 
6 btl. R. 1 V. cu 3 btl.) şi Brg. 144 Inf. A-U cu 5 bata- 
lioane, dar pe care nu se conta, decât foarte putin. 

Rezultă, că în lupta dela Jiu dela 5/IX, din partea 
română nu a fost conducere, ci amestec de comandament, 
acţiunea a fost descusutä, nu a existat legătura între. in- 
fanterie şi artilerie. . 

Pe baza raportului Arm. I-a, la 5/IX, generalul Muicä 
a fost înlocuit (in. comandă Div:,11-a cu -col.- Cocoräscu. 
La această Arm. nu este pentru ultima dată când, pe baza 
raportului unui ofiţer mai mic în grad; se iau măsuri 
contra unor ofiţeri mai mari în grad. Procedeul anchetelor 
făcute din ordin de un ofițer mai mic în grad,chiar deo 
valoare reală, cum era în acest caz, nu este de loc de re- 
comandat. 

In ziua de 6/IX, Grupul Sunkel impinge cu R. 1 V. 
direct spre S. către Jiul Rom. şi cu 2 Reg. din Div. 187 
pe VI. Jiului Ung. In seara zilei grupul ocupa cu: 2 cp/btl. 
1 V. înălţimea dela 1 km. S. de Vulcan (Zsilyvaj de vul- 
can), 1 cp/bil. 1 V. la cota 825 şi cota 807, bil. 10 V. 
rez. ocupă Cândeţul (1550); btl. 2 vân. ajunge la 7.45 la 
cota 556 (unde se unesc cele două Jiuri), de aci compa- 
niele au fost împinse înainte sub formă de raze. După 
ce postul din R. 41 I. rom. ce ocupa podul depe Jiu a 
fost respins, înaintarea s'a făcut repede, ocupând la ora 
11 linia 912—951, iar la ora 19 ocupă cota 1311 (E. 
Cândetul)-991. Un contra atac român dat pe la Pasul Sur- 
duc, a fost respins. 

Div. 187 I. ocupă în această zi, Petroşanii şi impinge 
repede spre S. către Livezeni, cum ea era în flancul ocolitor 
a rămas înapoia R. 1 V. 

Div. 11-a rom. a continuat retragerea cu Brg. col. Anas- 
tasiu şi artileria de munte prin Buliga, toate celelalte trupe, 


36 


trenuri si servicii prin def. Jiului (Pasul Surduc), Divizia 
este dusă la Sudul defileului spre Bumbeşti, iar pe linia 
de frontieră şi anume la Muncelul-Buliga-Pasul Vulcan-S. 
Cândetul (1550)-P. Păiuş-Vri. Recii (1475)-Vrf. Prislop 
(1447), rămăsese puţine forţe. Pe această linie ar fi trebuit 
să fie oprite majoritatea forfelor. 


Rezistența Div. Il-a pe linia de frontieră. 


La 6/IX, g-lul Falkenhayn luase comanda Arm. IX-a. 
In această zi, basinul Petroşani fusese curăţat de trupele rom. 
Pasul Surduc fusese luat, dar Pasul Vulcan rămăsese în 
mâinele Div. 11-a rom. 


G-lul Falkenhayn. dă la 7/IX ora 23 ord. oper. No. 32: 

„i In sectorul Haţeg. va rămâne din trupele germane, statul 
major al Diviziei, un batalion de inf., numai un division de câmp 
din. Div. 187 I. Tot restul de trupe germane vor fi trimise în 
zonele ordonate pentru Corpul Alpin si Div. 187 I. 

2, I se dă Corpului Alpin câte o baterie de munte, pe cât 
posibil obuziere din sectoarele Mehadia şi Haţeg”. 


In zilele, de 7 şi 8/1X, Grupul Sunkel a făcut încercări 
să ocupe Pasul Vulcan. Bt]. 10 V. ocupă Murgile (1621), 
2 cp/btl. 1 V. ecupä D. Futeţului (1607), 2 cp/btl. 1 V. 
au ordin să atace şi să ocupe P. Vulcan, dar nu reuşesq 
să ocupe acest Pas, numai 1 cp/din acest btl. atacă dinspre 
D. Futetului şi reuşeşte a ocupa cota 1477 (V. Pasul 
Vulcan). 

Frontul Div. 11-a rom. era împărțit în două sectoare: 
Sectorul de V. (col. I. Anastasiu) ci Sectorul de E. zi 
Obogeanu) R. 41 I. şi 1 btl./R. 58 I 


G-lul Falkenhayn dă la 8/IX ora 12 ord. oper. No. 36: 

„Ca abatere dela Ord. No. 32 dat eri, dispun: 

In sectorul Haţeg va -rămâne din trupele germ. un comandant 
de regim din Div. 187 I., câte un batalion inf. din Div. 187 L, 
şi Corpul: Alp., asemeni un division de câmp din Div. 187 I. 

Până la 10/X la prânz comanda sectorului Haţeg o va avea g-iul 
Sunkel, după care se vor da noui dispozitiuni’’. 


La 9/IX, g-lul Sunkel ordonă atacul si cucerirea Pasului 
Vulcan. In acest scop s'a dispus luarea unei poziţii iniţiale 
cu: 1 cp/btl. 1 V. şi 3 cp./btl. 2 V. la cota 1477( V. Pas. 
Vulcan), 1 cp./btl. 1 V. şi 1 cp./btl. 2 V. la cota 1539 
(N. Pas. Vulcan); 2 cp./btl. î V. şi II/R. 187 I. pe linia 
1692-1691 (NE Pas. Vulcan), Acest atac trebuia să 
fie sprijinit de 1 btr. obuz. munte şi 3 bir. tun. munte, 


37 
cum şi de către bil. 10 V. rez. cu focuri dinspre Murgile, 

Atacul a început la ora 11, la 11,40 se pusese stăpânire 
pe cota 1691 şi la 11,50 pe înălţimea 1636, iar companiele 
din btl. 2 V. au înaintat până la 1551 atacând şi pe 1672; 

„Dar la ora 12,50 unităţi rom. execut un puternic contra 
atac spre 1551, reuşind să câştige teren până la 1477, 
unde fu oprit de 1 cp./btt. 1 V. care a atacat dinspre Vri. 
Futetului. In acelaş timp, parti din btl. 2 V. atacă dinspre 
1539 către Pasul Vulcan, reuşind să pue stăpânire pe linia 
1607-1477-1621-1692. 

Btl. 10 Van. Rez. care ocupase poziţia 1621 respinge mai 
multe contra atacuri executate între Murgile şi Cândetul. 

In această zi Grupul Sunkel pusese deci stăpânire şi pe 
Pasul Vulcan. 

Demn de observat este că tot greul operaţiunilor Grupului 
Sunkel contra Div. 11-a rom. l'a dus R. 1 V. bv. împreună 
cu 2 btl. A-U (din Brg. 144 I.) şi 2 btl. din R. 189 L 
(din Div. 187 I.); deci în total 7 batalioane, din 14 cât 
avea Grupul gl. Sunkel. 

Cd-tul Arm. l-a rom. dispune reocuparea liniei fron- 
tierei. In acest scop Div. 11-a a dat atacuri sângeroase, 
ca să poată recuceri poziţiile, pe care de bună voie le pără- 
sise; în special Vf. Obârşia Merişor a fost luat şi pierdut 
de patru ori, după care la ora 16 Div. 11-a îl recuce- 
reste definitiv, 

In timpul noptei de 9/10, au început a sosi ajutoarele 
trimise de Arm. I-a şi anume un detaşament adus în marş 
forțat dela Cerna-Baia de Aramă-Dobriţa către Vf. Muncel, 
apoi sosesc şi alte unităţi în vederea unei ofensiva pe care 
generalul Culcer doria să o întreprindă. 

Pregătirea acestei ofensive a ţinut câteva zile, atât din 
cauza marşurilor trupelor de ajutor ce s'au mai trimis (în- 
tărindu-se Div. 11-a până la un total de 25 btl.) cât şi 
din cauza greutätei legăturilor si comunicaţiilor în munţi, 
cari nu se puteau face decât pe la extremităţile coamelor 
ce scobor către câmpia Jiului. | 

Odată Div. 11-a vârâtă în defileuri, Grupul Sunkel primi 
ordinul No. 2173 din 10/1X de a lăsa pentru siguranţa 
Pasurilor Surduc şi Vulcan numai: 

Brg 144 Inf. A-U (5 bil.), | 

Btl. II/R. 187 1, bil. 2 Vän, RASE 

Btr. 4/R. 39 Art. btr. 4/R. 231 Art, ” 

lar restul Div. 187 I. (5 btl.), bf. 1 Van. şi btl. 10 
Vân. Rez., au fost îmbarcate în zilele de 11 şi 12/IX la Pui 
şi au fost expediate la Sibiu, fiind debarcate la Siliştea. 


38 

La Sibiu g-lul Falkenhayn pregätea bätälia decisivä. 

Asa dar, pe când g-lul Falkenhayn lasă la Jiu minimum 
de forte, ducând majoritatea la acţiunea decisivă, g-lul 
Culcer întăreşte Div. 11-a până la 25 btl., în vederea unei 
ofensive cu scop limitat (ocuparea Petroşanilor). 

A fost’ o greşeală; aci trebuia păstrată dela începu 
o strictă defensivă (cu excepţia ocupărei Petroşanilor şi 
a pantelor ce-i asigură stăpânirea) şi toată atentiunea tre- 
buia dată Defileului Oltului, mai cu seamă că dela 7/IX se 
semnalase mari mişcări de trupe inimice pe frontul şi stânga 
Corpului I Armată. 


3, Operațiunile Grupelor Olt si Lotru cu începere 


dela 14 August—9 Septembrie. 
“<Crochiul 7), 


Inaintarea grupelor de acoperire române. 


Sectorul Sibiu era apărat de Brg. 143 Mil. A-U sub col. 
Barwick, care a fost întărit cu o Brg. (Reg. 300 şi 301 
I.), din Div, 51 Hv. 

Col. Barwick, nu opune decât o mică rezistenţă, el se 
retrage încet spre Nord. 

Pentru trecerea frontierei Austro-Ungariei, se formase de 
către M. C. Gl. două grupe de invazie: 

Grupul Olt sub comanda col. Dumitriu Sava; 

Grupul Lotru sub comanda col. Mosoiu. 

Aceste grupe trebuiau să atace la 14/VIII seara, în mod 
simultan forţele inimice dela frontieră, ţinând deschise def. 
Oltului şi Sadului. 

Ordinele. de execuţie s'au comunicat tardiv din partea 
Cc. I. Arm., din care cauză Grupul Lotru, aflat la mare 
depărtare (57 km.) de frontieră, nu poate executa trecerea 
frontierei decât la 15/VIII. 

Grupul Olt, sub comanda col. Dumitriu Sava, înaintează 
pe trei coloane: | 

Una pe dreapta pe la Coti: R. 1 Gr. şi 1 btr. munte sub 
It.-col. Cantacuzino; 

. Una pe Valea Oltului: R. 44 I, 2 btl. R. 42 I. sub 
It.-col. Dumitrescu Apostol, cu o flancgardă pe stânga 
Oltului ; ees 

Una pe dreapta Oltului formată din 1 btl./R. 42 Inf. 

Coloana It.-col. ‘Cantacuzino ajunge in noaptea de 
14/15/VIII pe creasta munfilor Făgăraş, de aci înaintează 
in ziua de 15/VIII în trei coloane: 


Btl. I si bateria de munte sub cpt. Stefänescu Serbu pe 
la gropile Turcilor spre Porcesti; 

Btl. If sub maior Mihail pe culmea Tătarului spre Se- 
beşul de Jos; 

Bil. III sub maior Dumitriu la dreapta btl. II spre Se- 
beşul de Sus. 

Btl. I după o mică luptă, ocupă la ora 9 satul 
şi gara Porcesti unde e primit cu focuri de un tren blindat; 
btr. de munte sub cpt. Nicolau ce însoțea btl. pune în 
baterie şi trage drept în maşină, trenul e capturat; acesta e 
primul şi ultimul tren blindat capturat de Români în timpul 
campaniei. 

Btl. II se angajează la ora 12 în luptă cu R. 44 I. 
A-U, dar nu trimite nici o ştire It.-lui.-col. Cantacuzino; 
astfel, când acesta debuşează în câmpie, e primit cu focuri de 
artilerie a două tunuri aşezate pe D. Chiorului. Lt.-col. 
Cantacuzino ia dispozifiunile necesare şi cere informatiuni 
dela btl. IT. 

In acest timp, căpitanul Ştefănescu se pune si el în 
defensivă. Dacă el ar fi împins energic înainte, inimicul din 
fata btl. II ar fi fost nevoit să se retragă. 

Lt. col. Cantacuzino neprimind nici o ştire, atacă şi 
cade în spatele inimicului; face 1 ofiţer şi 150 soldaţi pri- 
zonieri, iar restul R. 44 A-U se retrage repede peste Olt, 
distrugând podurile pe care It.-col. Cantacuzino le repară, 
în special acela aflat între Razovita şi Porcesti. Reparatia 
a durat 48 ore, peste acest pod a putut frece şi artilerie. 

Coloana din VI. Oltului era sub comanda It.-col. Dumi- 
trescu Apostol. Col. Dumitriu nu lasă comanda celui in 
drept, ci o exercită el însuşi; înaintând spre Râul Vadului, 
este surprins de focurile inimicului, lucru care produce pa- 
mică în coloană şi spaimă colonelului Dumitriu, care cere 
ajutoare urgente. 

Spaima ajunge pânăla Craiova la Comandamentul C. I 
Arm., care se grăbeşte să raporteze M. C. Gl. în ziua de 
15/VIII: 

„Inimicul a luat ofensiva cu forţe numeroase pe Valea Oltului. 
Comandantul Detaşamentului Olt cere ajutoare”. 

Lucrurile se lămuresc după câteva ceasuri: se vede că 
inimicul era inferior în număr, nu avea intenţie să ia ofen- 
Siva, că spaima fusese zadarnică, de aceea pentru a mai 
şterge din efectul produs, raportează M. C. GL.: 

„La raportul Comandantului Grupului Olt, am onoare a raporta 
că Comandamentul Corpului I Armată i-a răspuns în termenii ur- 
următori: Raportul Dvs. telegrafic Pam supus M. C. GI, Coman- 


49 


damentul Corpului 1 Armată apreciază că aveţi forte destule si 
vă angajază să atacați cu energie, temerea este prematură”, 

Lucrurile însă au produs nelinişte la diferitele coman- 
damente, după cum era şi natural. In ziua de 15/VIII ora 
11.15 seara, iată ce raportează C. I Arm., Marelui Car- 
tier General: 

„In zorii zilei Grupul Olt fiind atacat de forte superioare s'a 
retras pe frontieră. Intervenind două companii din rezervă, a 
oprit ofensiva inimicului, pironindu-l la teren. Faţă de aceasta 
situaţie, coloana Dumitriu Sava a trecut la defensivă şi a dat 
ordin rezervelor a ocupa poziţiile fortificate dela Lunci şi Câineni, 
pe ambele maluri ale Oltului. 

După ştirile prizonierilor, la Boita şi Dealul Mare sunt 2 re- 
gimente: 44 şi 62 cu multă artilerie de calibru mare. 

După primirea telegramei — ora 6 seara — am dat ordin col-lui 
Dumitriu Sava a părăsi imediat pozitiunile şi a lua ofensiva 
cu toată energia, defensiva nefiind în vederile M. C. Gl. şi ordinelor 
precise ce i s'au dat. 

Binevoiti a trimite pe titular sau alt înlocuitor. 

Astăzi am trimis la fata locului pe Subseful de Statmajor It.- 
colonel Popescu Toma spre îndreptarea situaţiei. Telegrama o 
încheiu .astăseară, ora-8, Situaţia favorabilă”. 

Din cuprinsul acestei telegrame se constată: 

1. Că coloana Dumitriu ar fi fost „atacată de forțe supe- 
rioare” lucru ce nu era exact, inimicul nu avea decât forte 
foarte mici; 

2. Faţă de o mică rezistență a inimicului, Coloana co- 
Jonel Dumitriu trece la defensivă, deşi inimicul din faţa sa 
era „pironit pe teren”. 

3. Când colonelul Dumitriu primeşte ordin „să ia ofensiva”, 
înaintează şi reuşeşte a trece în Transilvania, ca probă că 
inimicul era inferior. Este drept ca lt.-col Cantacuzino a- 
jutase mult acţiunea col-lui Dumitriu. 

4. Se cere trimiterea titularului (aci era vorba de gene- 
- ralul Castriş). Aceastä cerere era justă, de oare ce co- 
mandamentele încă nu erau alcătuite, iar trupele. de aco- 
perire erau de fapt miscate direct de M. C. Gl. 

5. Subseful de Statmajor ,lt.-col. Popescu Toma, este 
trimis ca să „îndrepte situația colonelului Dumitriu Sava”. 


Grupul Lotru a trecuti frontiera la 15/VIII ora 1, în trei 
coloane: 

Coloana din dreapta, 1 btl. sub maiorul Radulian, a inaintat 
pe Vl. Pascoaia-Vf. Stărpului, cu direcţia Vf. Pologaş (1508); 

Coloana din Gentru, 1 btl., 1 btr. munte sub maiorul Mi- 
troescu C., a înaintat din Voineasa pe VI. Voinăşiţa-Vi. 


Galbinu-Vf. Voineagu-D. Panta în direcţia Fundul Râului; 

Coloana din stânga, 5 btl. (1 btl. nu a sosit decât la 
17/VIIT), 2 btr. munte, sub colonelul Mosoiu a înaintat pe 
VI. Lotrului-Vf. Dobrunului-Negovanul Mare spre Fundul 
Raului. 

Colcana din dreapta a gäsit Vf. Pologas ocupat de ini- 
mic; dupa 3 ore de luptă, inimicul e respins, lăsând 53 pri- 
zonieri. | 

Coloana din centru întâlneşte la D. Panta o serioasă 
rezistență; poziţia a fost luată prin întoarcere, inimicul s'a 
retras, lăsând 1 ofiţer şi 104 prizonieri. 

Coloana din stânga găseşte Vf. Dobrunului ocupat de 
inimic; fiind întors pe dreapta prin Cioaca Dobrunului 
(1837) inimicul se retrage la Vf. Jidului, unde primeşte în- 
täriri. Colonelul Moşoiu îl bate, îi ia 120 prizonieri şi-l aruncă 
spre Nord; coloana s'a oprit pe Vf. Negovanul Mare. A 
doua zi la 16/VIII pe versantul Nord al Vf. Negovanul 
Mare, inimicul ocupă o nouă poziţie, dar fiind întors pe 
amândouă flancurile, e respins spre Fundul Râului, cu 
pierderi, lăsând 50 prizonieri. La Fundul Râului are loc 
o nouă acţiune; trupele ungare sunt bătute aci şi la Râul 
Sadului. 

In seara zilei de 16/VIII s'a stabilit legătura între cele 
trei coloane ale Grupului Lotru. 

La 17/VIII sa facut legătura intre Grupul Lotru cu 
Grupul Oltul, care trecuse Defileul Oltului şi se găsia an- 
gajat într'o luptă foarte vie în regiunea Vesten-Moh-Cis- 
nadia. Inimicul ocupase poziţie cu stânga pe Moh şi dreapta 
pe Cisnădia, opunea o rezistenţă dârză şi în unele puncte 
executa chiar contra-atacuri, aducând intr’o situaţie foarte 
grea unităţile Grupului Olt, care ceru ajutorul Grupului 
Lotru. Col. Moşoiu dându-şi seama de situaţie, hotărăşte 
ca: 2 btl. să se desfăşoare în direcţia cota 428 N. Fântâna 
Sărată, cu 1 btl. şi 1 btr. să facă faţă spre Cisnädia, cu 
2 btl. să întoarcă aripa dreaptă inimică pela V. de şoseaua 
Sad-Cisnădia, strecurându-se prin păduri spre şcoala de 
înot, păstrând 2 btl. în rezerva generală pe şoseaua Sad- 
Cisnădia. 

Acţiunea s'a angajat la ora 14: după o luptă tărăgăni- 
toare de 4 ore, a început să se simtă efectul făcut dé 
trupa de manevră asupra dreptei inimicului, care la ora 
19 se retrage spre Cisnădioara şi apoi spre Sibiu „lăsând pe 
teren mulţi morţi şi răniţi şi 104 prizonieri, dintre care 
1 căpitan, în mâinile Grupului Lotru. In această luptă căzu 
it.-col. Popescu V. cd. R. 2 I. 

_G-lul Arz îngrijat de retragerea colonelului Barwick, 


trimisese Div. 51 Hv. sub gl. Tanarky cu calea ferată 
la Sibiu, punându-i sub comandä si pe col. Barwick, care 
primi ordin: 

„Să acopere debarcarea Div. 51 Hv. ce se face la Sibiu”,. 
In ziua de 17/VIII ora 9 începu să sosească această Divizie. 


Lipsa de inițiativă pentru ocuparea Sibiului. 


La 18/VIII Grupul Lotru ocupă Cisnădia şi întregul Grup 
Olt-Lotru se găsia pe linia Racoviţa-Bradu-N. Vesten-Cis- 
nadia. 

In aceasta zi, soseste la Vesten (Vesteny) generalul Cas- 
tris, Cd. Div. 23, cu Statul major, instalandu-se in fabrica 
de cherestea dela S. de Vesten. 

In dimineaţa de 18/VIII, g-lul Tanarky a retras R. 300 
hv. şi R. 301 hv., împreună cu Brg. 143 Mil. la N. de 
Sibiu, oprindu-le pe linia Rusciori-Sura Mică (Nagycsiir), 
lasand in Sibiu un mic detasament de 300 soldati de land- 
Strum sub maiorul Reiner, ca să execute evacuarea oraşului. 

Tot în dim. de 18/VIII, s'au prezentat la Cisnădia două 
persoane din Sibiu, (un mare comerciant sas şi un avocat 
român), cerând colonelului Moşoiu ca: să ocupe Sibiu, eva- 
cuat de trupele A-U. Col. Moşoiu s'a dus personal cu 
deputatia la g-lul Castriş, pe lângă care insistă să ocupe 
oraşul şi să pună mâna pe depozitele de munitiuni, arma- 
ment, echipament şi hrană, ce se găsiau în acel oraş, care în 
timp de pace fusese reşedinţa Corpului 12 Arm. 

G-lul Castris în loc să fi procedat imediat la ocuparea 
oraşului Sibiu, telegrafiază cifrat atât C. I Arm. cât şi 
M. C. GL. următoarele: 

„Sibiul sub presiunea imediată a trupelor noastre evacuat com- 
plect de trupe. Cetăţenii cer prin delegaţi predarea oraşului de 
bună voie. Pentru a evita anarhia sunt de părere a-l ocupa ime- 
diat. Rog ordonati”. 


Se întâmplă că M. C. Gl. nu poate descifra telegrama 
şi cere repetarea. 

Corpul de Armată telegrafiazä si el M. C. Gl. cerând 
ordine, 2 

M. C. Gl. răspunde C. I. Arm., în aceiaşi zi, cerând 
in prealabil sä i se raporteze: i 

„Unde au ajuns trupele detasamentelor şi ce informaţii au a- 
supra inimicului”. 

C. de Arm. cere aceste relații generalului Castris, cere 
raporteazä : : : 


„Coloana Olt cu elementele cele mai înaintate la Vesten, iar 
cu cele mai înapoiate la Talmaciu. 

Coloana Cantacuzino cu elementele cele mai înaintate la Go- 
roslău (Brad) cu cele mai înapoiate la Racoviţa şi Sebeş; 

Coloana Moşoiu la Cisnădia şi Tălmăcel. 

Inimicul a evacuat Sibiul. 

Nu s'a făcut legătura cu Grupul Jiu”. 

Nu este exact în ceeace priveşte Coloana col. Moşoiu, 
care ocupase Cisnădia-Cisnădioara-D. Gotzen B. şi Sadu. 

Si cea de a doua telegramă a g-lului Cast:is către M. C. 
Gl., este tot indescifrabila! 

Astfel că ziua de 18 şi noaptea de 18/19,VIII sunt 
pierdute pentru operaţiile utile, făcându-se corespondenţă 
telegrafică zadarnică. 

In dimineaţa de 19/VIII M. C. Gl. răspunde la raportul 
Arm. l-a (C. I. A.) următoarele: 

»Ordonati detasamentului Olt-Lotru să înainteze până în linia 
Avrig-Vesten-Cisnädia-Räsinari. 

Brg. 1 Cal. (cu câte 3 esc. din R. 1 si 2 Cal.) va fi trans- 
portatä cu calea feratä si va debarca in cursul zilei de 19 
August la Talmaci, intrând sub ordinele Detasamentului Olt-Lotru. 

Comandantul Detasamentului Olt-Lotru va recunoaste cu ca- 
valerie până dincolo de Sibiu, punând stăpânire! pe acest oraş, in 
caz când se vor găsi in faţă numai forţe inimice interioare. 

Pentru apărarea flancului drept şi spatelui, se vor ocupa lo- 
calităţile Avrig si Porcesti pe Olt. 

Pentru transportul Brg. Brg 1 Cal. la Talmaci, s'au luat măsuri 
de către M. C. GL”. 

In aceiaşi zi, probabil în cursul diminetei, Arm. I-a te- 
legrafiază Grupului Olt-Lotru: 

„M. C. Gl. aprobă propunerea (de a ocupa Sibiul), numai 
să fiţi foarte prudent şi să vă acoperiţi cu avantposturi foarte 
puternice”, 

Fata cu „prudența” pe care Arm. I-a o insufla, g-lul 
Castriş uită, că raportase că Sibiul este „complect evacuat 
de inimic” şi se decide a face o „recunoaștere ofensivă” (91). 

Este foarte just că în räsboiu, pericolele şi riscurile 
sunt elementele cu care comandantul are de aface, dar 
tocmai aci este rolul său, de a reduce cât mai mult posibil 
efectul acestor amenințătoare elemente. In cazul ce studiem 
acum, Românii au avut în mâini elementele, dar nu au ştiut 
cum sä le folosească, 

Are dreptate col. Egli când spune, că comandanții nostri 
se opriseră cu progresele strategice si tactice, la bătălia 
dela Worth! 


44 


Dar, dela M. C. Gl. vre-un tânăr ofiţer fără răspundere, 
raspandeste svonul că „s'a ocupat Sibiul”. Aceasta a. fost 
deajuns pentru ca neadevärul să circule. Insuşi col. Tata- 
rinoii ataşatul militar rus fiind indus în eroare, anunţă oficial 
la Petrograd că „Românii au ocupat Sibiul”! 

Ministerul de Interne anunţă prefecturile, dând şi detalii 
asupra ocupărei! Prefectul de Argeş, telegrafiază organelor 
subalterne: 

„Armatele noastre ocupat eri Sibiul. Primarul şi Prefectul ju- 
defului au esit înaintea trupelor şi au predat orașul”. 

„Dar nici C. 1 Arm. nu se lasă mai pe jos, căci chiar 
a doua zi, 21/VIII la o întrebare a Comandamentului Ge- 
neral al Etapelor „răspunde: 

„Comandamentul Grupului Olt se află la Sibiu!” 


La 19/VIII după amiază, g-lul Castris dă ordin ca să 
se ocupe Sibiul, hotărî modul ocupărei, modul aşezărei pe 
poziţie, etc. dispuse însă ca R. 1 Gr. sub comanda It.-col. 
Cantacuzino, să ocupe în după amiaza zilei de 19/VIII o 
poziţie aflatä pe o creastă la 11/ km. Nord Șelimbăr, 
pe care trebuia să se oprească până a doua zi dimineaţa, 
când g-lul Castriş urma să-şi facă intrarea în Sibiu, in. capul 
R. 1 Gr. Deci o amânare zadarnică şi un fast absolut inutil, 
care în războiu devine ridicol, 

Lt.-col. Cantacuzino înaintează, ocupă creasta indicată, 
aşează bateria de munte la 1 km. înapoia crestei. 

La extrema dreaptă a R. 1 Gr. era cp. 12-a a cäpit. 
Urbeanu, care e atacată de un tren blindat ce venea dinspre 
Sibiu; bateria de munte trage în el, după care dispare. Depe 
liziera oraşului se trăgeau focuri rari de armă, fără efect, 
distanţa fiind prea mare. 
Faţă cu această situaţie, It.-col. Cantacuzino raportează 
că va inainta în scop de a ocupa Sibiul. 

G-lul Castriş îl opreşte, deşi patrulele R. 1 Gr. intrase 
deja in Sibiu — deasupra clădirilor principale falfaiau 
drapele albe — iar slabele unităţi A-U se retrăsese spre N. 
de Sibiu. 

G-lul Castriş trimite It.-lui col. Cantacuzino în ajutor R. 
44 I. sub col. Mihăilescu şi 1 btr. de câmp, repetându-i or- 
dinul ca „să nu intre în Sibiu”. 

Apoi col. Mihăilescu primeşte ordin să lase numai un 
btl. sub maiorul Slăvescu. 

. Lt.-col Cantacuzino trimite batalionul maior Slăvescu în 
Șelimbăr, cu ordin de a rămâne în rezervă. 


45 


La 20/VIII dimineaţa, g-lul Castris trimite ordin It.-lui 
col Cantacuzino sä se retragä, în acest sens a dat ordin si 
col-lui Moşoiu, ca să nu mai înainteze pe la V. si NV. 
de Sibiu. 

Lt.-col. Cantacuzino faţă de un ordin precis, dă ordin: de 
retragere spre Selimbär sub protecţia batalionului maior Slă- 
vescu, pe care-l credea acolo de fapt, însă acest bil. pă- 
răsise din noaptea de 19/20/VIII Selimbärul, fără ordin; 
aceasta din cauză că se trăsese focuri de armă de soldaţii 
unguri rămaşi ascunsi prin case. Astfel, când capul R. 
1 Gr. care se credea acoperit, intra în Șelimbăr, e primit cu 
focuri de armă trase de soldaţii unguri rămaşi izolaţi in 
sat, cari rupându-se de unităţile lor trăiau pe spatele lo- 
cuitorilor saşi, ce-i priviau cu simpatie. 

Lt.-col. Cantacuzino a dat ordin companiilor ce se an- 
gajase in sat, să curețe satul, iar restul regimentului să 
treacă pe la aripele satului. | 

Toate acestea hotărăsc pe g-lul Castris să renunţe defi- 
nitiv la ocuparea Sibiului. 

Deziluzia a fost neapărat foarte mare, când sa primit 
în ziua de 20/VIII raportul g-lului Castriş asupra ,,re« 
cunoaşterei ofensive”. lată raportul: 

„In urma unei recunoasteri ofensive făcută în ziua de 19/VIIL 
ora 6,10 seara, cu 2 batalioane din R. 1 Gr., 2 baferii artilerie. 
şi 1 escadron cavalerie, trupele noastre la debuşarea din Selimbär 
au fost primite cu focuri de artilerie, infanterie şi un tren blindat ar- 
mat. Trupele noastre au răspuns la acest atac în directiunile gărei, 
cazărmei şi în direcţia artileriei duşmane. . 

Detasamentul a rupt lupta si s’a retras la Selimbär, unde a 
rămas in avantposturi până a doua zi de dimineaţă 20/VIII. 

In timpul noptei trupele noastre au fost atacate în mod mi- 
şelesc de Saşii din Șelimbăr, cu focuri de revolver trase din case, 
ferestre, din poduri şi pivnițe. S'au văzut şi femei trăgând. 

La părăsirea Şelimbărului, în ziua de 20/VIII ora 8 dim., tru- 
pele noastre au fost din nou atacate cu focuri. Subsemnatul 
fiind de fata la acest atac miselesc, am ordonat, evacuarea sa- 
tului de către Români şi s'au bombardat cartierul locuit de Sasi. 

La perchezitia făcută în seara de 19/VIII ora 5 p. m., s'au 
găsit la şcoală 100 arme, altele pe la locuitori. 

Pierderile totale ale grănicerilor sunt de 30 oameni morţi, ră- 
niti şi dispăruţi. Artileria nu a avut nici o pierdere”. 

Tin să se constate că pierderile totale au fost de 30 
oameni morţi, răniţi şi dispăruţi într'o „recunoaștere ofen- 
sivă” cum şi în timpul „afacului miselesc din Șelimbăr cu 
focuri...” şi totuşi Sibiul nu s'a ocupat. 


46 


Generalul Castriş renunţă deci la ocuparea Sibiului, căci 
iată ce spune în ordinul de operaţie din ziua de 20/VIII: 

„Inimicul se află în Sibiu unde rezistă, având artilerie, in- 
fanterie şi un tren blindat armat cu artilerie şi mitraliere. 

Recunoaşterea ordonată eri 19 August a dat rezultatul că Si- 
biul este ocupat şi prin urmare nu ne putem aventura să-l ocupăm 
prin luptă, 

Cum scopul detaşamentului Olt-Lotru nu este ofensiv, ci din 
contra, după esirea din defileul dela Boiţa, acţiunea noastră tre- 
buie să fie mai mult defensivă...” 

Sibiul însă în realitate nu era apărat nici măcar de 
detaşamentul de Landstrum (miliţie) austro-ungar sub 
maiorul Reiner, care se retrăsese la Ocna-Sibiului. In Sibiu‘ 
rămăsese numai maiorul Reiner cu 300 soldaţi de lanstrum, 
“ nearmati, executând timp îndelungat evacuarea depozite- 
de munitiuni şi hrană. Relativ la această chestiune g-lul Fai- 
kenhayn a spus: „nu există exemplu în istoria militară, ca 
un oraș ajlat înaintea propriului front si în vederea inini- 
cului să fie evacuat săptămâni întregi”. 

Situaţia Grupului Olt-Lotru la 20/VIII seara era ur- 
mătoarea (Crochiul 8): 

Două btl./R. 1 Gr. ia fabrica de cherestea între Talmaci 
şi Vesten; un bil. la Racoviţa; 

R. 2 1. la Cisnădia cu avantposturi spre Sibiu; 

R. 5 V. la Talmaci; 

R. 44 I. la Vesten cu avantposturi spre Șelimbăr şi 
Moch; 

R. 42 I. cu 2 btl. la Sud de Talmaci pe D. Vartberg; 
1 btl. la Brad; 

Btl. Militie Arges si Radu Negru păzesc comunicațiile; 

1 Div./R. 23 A. la Vesten; 1 btr. Munte la Brad; 1 
btr. cu R. 1 Gr.; 1 btr. cu R. 2 I.; 1 btr. cu R. 42 I. 

In acest timp g-lul Tanarky se stabilise pe înălțimile 
dela N. şi V. de Sibiu. La 20/VIII R. 302 hv. debarcă la 
Sebeşul-Săsesc, închizând şoseaua şi calea ferată. Patrule 
de cav. observă terenul spre Făgăraş. 


In ziua de 21/VIII, M. C. Gl. ordonă Arm. l-a cu 
No. 260: 

„Rog cercetaţi cauza pentru care nu sa ocupat Sibiul. Dacă 
situaţia generală este încă favorabilă, ordonati imediat Lis 
rea lui”. 

Generalul Culcer, Cd. Arm. I-a, pleacă spre Sibiu, In 
ziua de 22/VIII raportează M. C. GL.: 

„Am vizitat eu personal detasamentul. Cred că ar fi prea îna- 


47 


intate trupele la Sibiu până la sosirea de noui forte. Totuşi sa 
comunicat executarea ordinului 260 pentru o nouă încercare”. 

Tot în acea zi la ora 10.15 p. m., Statmajorul Arm. I-a 
raportează M. C. GL: 

„D-l Gl. Culcer a fost eri la Sibiu. Din modul cum se prezintă. 
situaţia, şi-a facut convingerea că un atac al Sibiului ar fi riscat, 
neavând forte suficiente care să se poată desfăşura pe înălțimile 
dela Nordul Sibiului. 

Un grup izolat la Sibiu riscă să fie täiat de poziţia detasa- 
mentului dela Sudul Sibiului. 

Sa dat ordin să se încerce un atac, dacă situaţia este 
favorabilă. 

Ar fi bine însă să se aştepte rezultatul recunoasterei aeriene, 
pentru a vedea în mod precis ce forţe inimice înaintează la Sibiu, 
de oarece svonurile publice anunță transporturi de sute de va- 
goane dinspre Arad spre Ocna Sibiului”, 

„Acest raport este plin de inconsevvenţe: generalul este 
convins „că un afac al Sibiului ar fi riscat”, dă totuşi, 
ordine ca atacul să se execute „dacă situația este favorabilă”! 

Dar cum să mai fie favorabilă, când însuşi el afirmă că 
„hu sunt forte suficiente care să se poată desfășura pe înăl- 
nălțimile, dela Nordul Sibiului”? 

In tot cazul, această atitudine pasivă, care a avut ca 
rezultat renunţarea la ocuparea . Sibiului, a fost plină de 
grele “consecinţe pentru operaţiunile viitoare. In afară că 
armata română a avut de suferit un eşec moral, dar. neocu- 
pându-se Sibiul, nu s'au putut ocupa înălțimile dela N. şi 
NV de Sibiu, lucru ce ar fi avut patru urmări bune: 

a) Se punea mâna pe o întreagă linie de observatoare 
de artilerie, cari ar fi permis aceştia să-şi observe lovi- 
turile. Căci ştiut este, că alegerea poziţiei de rezistenţă, 
este determinată de linia observatoarelor de artilerie, înaintea 
căreia este poziţia infanteriei, iar înapoia ei poziţiile de 
artilerie. Dar noi la 1916, deşi doi ani după începerea marelui 
răsboiu, nu ştiam nimic din aceste importante lucruri. 

b) Se dobândea o perfectă linie de rezistenţă fatä de un 
atac venii dela N. şi V., având flancul stâng bine sprijinit 
pe înălțimile dela V. de Silişte, iar dreapta pe înălțimile dela 
E. de Sura Mare, cota 620. 

c) Interzicea Arm. IX-a germane, concentrarea la Sibiu, 
chiar in fata trupelor noastre, folosind de minune acest nod 
important de cale ferată si în special rampele gärei Sibiu, 
unde a putut debarca tunurile de calibru mare. Această armată 
ar fi trebuit atunci să se concentreze în regiunea Teiuşului. 

d) Arm. IX-a ar fi fost lipsită de posibilitatea unor 


bune pozitiuni de artilerie si de observatoare de artilerie. 
_ In ziua de 21/VIII Brg. 1 Cal. (R. 1, 2, C.) soseşte 
la Porcesti. | 


De oarece pe stânga Grupului, îşi făcuseră apariţia forte 
inimice în regiunea Răşinari-Poplaca, col, Mosoiu, ce era 
la stânga Diviziei, ceru autorizarea a ocupa Răşinari, care 
era ocupat de 2 batalioane stabilite şi pe D. Obrejeni. Col. 
Moşoiu atacă şi ocupă la 22/VIII Răşinarii şi Gura Râului. 

In ziua de 22/VII s'a mai ocupat cu detașamente ina- 
intate încă Mohu şi Brad (Fenyôfalva). In asemeni îin- 
prejurări col. Barwick dispune ca detaşamente de recu- 
noaşteri ' să reocupe Sibiul şi să se stabilească chiar la 
Sud de Sibiu, | 

La .23/VIII sa ocupat Avrig, trimitändu-se recunoasteri 
spre Est către Făgăraş, pe Olt. 

La 25/VIII cu 1 b./R. 5 V., sub maiorul Popescu, s'a 
ocupat Orlatui, luându-se 150 prizoniéri. 

Localitatea Orlatul era un bun punct de sprijin, pentru că, 
stăpâni pe el, se stăpânia calea ferată Sibiu-Sebeşul Săsesc 
şi se punea mâna pe defileul Săcele. Cu toate acestea, 
g-lul Manolescu C., Cd. Grupului Olt, a dat ordin sa 
se “părăsească Orlatul, sub cuvânt ca) este prea expus la 
bombardamentul inimicului. 

Div. 13-a este in curs de transport către Talmaci. 

Din cauza panicelor pe care le produceau din când în 
când la R. 44 I. şi R. 42 I. patrulele inimice, care veniau 
în recunoaşteri, Comandamentul se decide a curăţi terenul 
dela Nordul liniei de avantposturi; în acest scop dispune ca 
un detaşament să execute în ziua de 25/VIII această ope- 
rațiune, punând mâna pe o înălţime aflată la Est de Sibiu 
şi în fine a se rabate spre Bongrad şi a-l cuceri. 

Detaşamentul era format din 4 btl. (R. 1 Gr. + 1 btl.) 
si 1 btr. munte, sub It.-col. Cantacuzino. 

‘Lt.-col. Cantacuzino anunţă avantposturile de însărcinarea 
ce are, cum o va executa si pe unde va reintra în linia avant- 
posturilor (era pela R. 44 I.). El pleacă dela fabrica Tal- 
maci la ora 14, pe direcţia Sacadate-Cornätel-Rosia-D. Bu- 
cata, cu dispozitivul următor: un biti. pe direcţia indicată, 
un btl. la dreapta, un btl. la stânga şi 1 btl. în rezervă. La 
ora 20 detaşamentul ajunge pe D. Cosacului aflat intre 
Sacadate şi Cornățel. Dimineaţa la ora 4 se pune în marş 
goneşte pe inimic din Cornățel, Nucet şi Roşia, de aci se 
îndreaptă spre cota 566 şi D. Bucata unde ajunge la ora 5, 
atacă Bongrad, taie retragerea inimicului spre Sibiu şi după 


49 


ce i-a făcut peste 1000 prizonieri, e primit cu focuri de ar- 
tilerie foarte vii, care-i imprästie nu numai o parte din pro- 
priul detaşament, ii produce 30 pierderi, ci îi imprästie si 
prizonierii făcuţi, căci din 1000 rămâne cu 100. 

Din nefericire trăsese chiar propria noastră artilerie din 
sectorul R. 44 I., cu toate că comandantul acestui sector 
fusese instiinfat de dimineaţă de mişcarea proectata! 

„ Operaţiunea în sine ar fi reuşit complect fără acest trist 
episod. 

Invăţământul e că la asemeni operaţiuni, este absolută 
nevoie de cunoaşterea exactă a orei de intrare în zona. avant- 
posturilor şi a incunostiintärei tuturor elementelor din sec- 
toare; aci răspunderea cade asupra comandantului R. 44 I. 
care nu a instiintat şi artileria din sectorul său. 


Formarea Corpului de Olt si ocuparea poziţiei 
defensive. 


Arm. l-a dădu cu No. 33 din 26/VIII ordinul pentru 
formarea: | | 

„Corpului de Olt” cu următoarea- organizare: 

“Comandant: general Manolescu (conduce: si Div. 13-a); 

1. Div. 13-a: Unităţile sale (fără bil. al 4-lea din R. 49 1. 
care a primit o altă destinatiune) la care se adaogä R. 5 V. 

2. Div. 23-a: comandant gl. Castris. 

a) Brg. 3-a: colonel Mosoiu Traian, comand. R. 2 (4 bil.), R. 
42 (3 bil.), una bir. de 53 mm; 

b) Brg. combinată (comandantul se va numi de comandantul 
Corpului de Olt), cu: 

R. 1 Gr. (3 bil.), R. 44 (5 bil.), două bil. miliții (Argeş şi Radu 
Negru), una btr. de 57 mm. 

c) Div. de munte de 75 cu coloana de muniții; două btr. de 87, 

3. H. 1 ob. uşoare (4 bir.) coloane munitiuni, stat majorul regi- 
mentului. Acest regiment începe îmbarcarea la Tg.-Jiu în seara 
zilei de 27/VIII. | 

4, O bir. tunuri de 105 se îmbarcă în două trenuri la Palota. 

Primul tren pleacă fa 23/VIII ora 9 a. m. 

5. Brg. i-a Cal. (6 esc.)”. 


In seara de 27/VIII „Corpul Olt” se găsea pe linia 
(Crochiul 8): Gura Râului-Nord Păd. Dreispitzwald-Seli- 
bär-Bongrad-D. Bucata (513)-cota 540 Nord Hermann- 


Generalul G. A. Dabija, «A1mata română în Răsboiul mondial». Vol. II. 4 


50 


Daia-Piscul Dărâmat-Dealul Cosacului (567)-Sacadat-Avrig. 
La această dată in fafa Corpului de Olt se găsea Div. 
3 Cav. (R. 5 Cav. us. bv.; R. 4 Cav. us. bv.; R. 18 hs,; 
R. 15 Art. cäl.; 1 divizion mitraliere) ocupa pozitia dela Roth- 
berger (aflata intre Rosia si Daia) spre Cornätel; cavaleria 
este descälicatä, iar caii sunt trimisi la Burgberg. Dela 
Cornätelu prin Glimboca si mai spre Est pe dreapta Ol- 
tului urma Div. 1 Cav. A-U sub gl. Ruiz Brg. 6 Cav. 
(Rgt. 7 si 14 hus.); Brg. 7 Cav. (Rgt. 4 si 12 hus.), 1 
dvz. art. cäläreatä (cu 16 piese şi 8 aruncătoare de mine 
de 9 cm.); iar la dreapta Diviziei 3 Cav. germ. spre Sibiu, 
era Div. 51 hv. gl. Tanarky. Brg. 200 (Rg. 301 si 302 
hv.); Brg. 201 (Rg. 300 si 305 hv.), Rgt. 51 art. camp 
(24 tunuri de câmp şi 22 obuziere câmp), 1 btr. tun. de 
10 mm., 2 btr. tun. de 15 cm.), aceastä Divizie avea in re- 
zervă la Sebeşul Săsesc. R. 187 I. si 7 btr. din Div. 187 
I. germ. e i 


La 28/VIII tot pentru motivele arătate la 25/VIII, se 
însărcinează It.-col. Cantacuzino să facă o recunoaştere in 
fafa frontului, dar în sens invers cu acea făcută la 25/VIII. 

Această recunoaştere era, precedată de un detaşament sub 
comanda col. Olteanu M. format din R. 2-C. şi 2 esc./R. 
1 C. care avea ordin ca în unire cu detasamentul It.-col. 
Cantacuzino, să pornească din Brad-Sacadat, să facă o 
recunoaştere ofensivă în direcţia Cornäfel-Rosia-Dolmanu- 
Hermanu şi să ocupe întregul D. Bucata. 

Detaşam. col. Olteanu pleacă la ora 0.30, precedând 
detasam. It.-col. Cantacuzino ocupă Roşia-Dolmanu şi Her- 
manu. Din VI. Dâii detaşam. col. Olteanu s'a îndreptat, spre 
D. Gregori B-Sibiu-Bungrad, a constatat că Bungrad este 
ocupat de 2 comp., care sunt scoase de R. 1 Gr. 

Intrând în acţiune detasam. It.-col. Cantacuzino, după 
ora 18 detaşam. col. Olteanu se îndreaptă prin Bungrad 
la Moh unde cantoneazä. 

Lt.-col. Cantacuzino (R. 1 Gr. şi 1 btr.) pleacă din 
Veştem la ora 2, ajunge la Hermanu la ora 6, apoi la 
ora 6,30 It.-col. Cantacuzino atacă poziţia de SV. a D. 
Rothberg-Rosia si D. Roşia (N. satul Dolmanu), scoțând 
patrulele inimice din fața poziţiei, bateria cpt. Greculescu 
trage asupra cotei 540, iar infanteria cucereşte poziţia. La 
ora 7,30 It.-col. Cantacuzino ocupă Noul Săsesc cu 2 comp. 
din btl. 1. După o scurtă panică provocată de ştirea că vin 
automobile blindate, It.-col. Cantacuzino stäpâneste panica 
şi, după ce-şi aduce şi batalioanele din rezervă, ajunge 


51 


aproape de miezul noptei in fata Cornafelului cu grosul 
coloanei sale; e primit cu focuri încrucişate; acest lucru 
era neexplicabil, de oarece coloana trebuia să fie acoperită 
de compania 6-a. In realitate, această companie, fiind sur- 
prinsă cu focuri de mitraliere depe liziera satului, fugise şi 
descoperise astfel grosul coloanei, care e surprinsă cu fo- 
curi; această coloană e împrăștiată, are 25 pierderi în morţi, 
ränifi şi dispăruţi. Cu mare greutate, It.-col. Cantacuzino 
ajutat de It. Ganovici şi-a putut aduna trupele şi intra 
în zorii zilei următoare în linia avantposturilor, aducând 
36 de prizonieri. 

In noaptea de 28/VIII unităţi din Brg. 3 Inf. atacă 
dreapta Div. 51 Hv. aflată pe Riesen B. cota 618, ocupând 
această înălţime. | 

La 29/VIII s'a continuat atacul, reuşind a ocupa dea- 
lurile dela V. de Săcel. 

Astfel că prin ocuparea lui Riesen B. la E. de Sibiu şi 
dealurilor dela V. de Săcel (la V. de Sibiu), trupele rom. erau 
în situaţia de a putea înconjura aripa dreaptă a Div. 51 
Hv. Pentru a evita acest lucru, Comandam. C. 39 Rez. 
a trimis dela Sebeşul Săsesc spre Sălişte, R. 187 I. germ. şi 
7 bir. (care făceau parte din rezerva corpului de armată). 
Acest grup; a ajuns până în seară, la Mercurea. 

Div. 3 Cav. germ. a ocupat între timp dealurile dela 
V. de Rotbav (Veresmarkt) şi Noul Săsesc (Szaszujfalu), 
luând contact cu Div. 51 Hv. lar Brg. 7 Cav. (din Div. 
1 Cav.) a ocupat Cornățel (Hortobagyfalva) şi Nucet (Szent 
Janoshegy). 

La 29/VIII Arm. I-a dă ordinul de operaţie No. 2, care 
în partea ce priveşte Corpul de Olt, zice: 

„Frontul Armatei va fi împărţit şi supraveghiat pe zone şi 
anume: | 

Divizia 11-a Jiu... 

Corpul de Olt zona actuală întinzând supravegherea la Vest 
până la pichetul Tâmpa inclusiv şi la Est până la Avrig spre 
pichetul Coţi. 

Poziţia de rezistenţă: Răşinari, Kis Dismund!) Nagy Dismund 2) 
pădurea Auf der Aue, Scupich Wald, Schelemberg 3), marginea 
de Nord a pădurei dintre Biserica Tomii, Hermanu-Sacadat-Avrig. 

Legătura între marile uniţăţi şi zona muntoasă se va face 
pe linia de grăniceri, care se va ocupa cu posturile anterioare, 


1) Cisnädioara. 
*) Cisnädia. 
5) Selimbär. 


52 


precum şi unităţile de legătură — cele două companii — ordonate 
anterior şi cari rămân la posturile lor”. 

Se observă din acest ordin: 

1. Că se indică Corpului de Olt o linie de rezistență 
cu mult prea mare fata de efectivele pe care le avea; 

2. Se arată că: „Legătura între marile unități si zona 
muntoasă”... este făcută de 2 companii. 

Nu se specifică insă cari sunt acele mari unităţi. 

Este vorba de Grupul Jiu şi Grupul Olt? Este vorba 
de unităţile Grupului Olt? In tot cazul, o specificare ar fi 
fost necesară, chiar dacă ea ar fi fost indicată printr’un 
ordin anterior. i 

3. Nu se specifică în ordinul Armatei dacă: ,/egätura 
între marile unităţi...” constituia eventual şi un element de 
rezistență în munţi. 

4. Supravegherea se întinde dela pichetul Tâmpa până la 
pichetul Coti: 

Tâmpa-Răşinari — 44 km., Räsinari-Avrig = 34 km, 
Avrig-Coti — 18 km., total — 96 km., ceeace era enorm 
pentru 2 companii. 


La 30/VIII gl. Schmettow ia comanda Grupului dela Sibiu 
care era în următoarea situatiune: 

R. 187 I. sub col. Griindett la Săcel (Szecsel), apoi urma 
Div. 51 Hv. până la Nagycoiir, de aci spre E. până la 
Daia Săsească (Dolmany) era Div. 3 Cav., iar între Hor- 
tobagy patak si Olt, pe linia Cornățel (Hortobagy-falva} 
şi Nucet (Szent Ianoshegy) era Brg. 7 Cav. (Div. 1 Cav. 
A-U). 

In cursul noptei de 30/31/VIII unităţi române au în- 
cercat să respingă Brg. 7 Cav., dar nu au reuşit. 


La 31/VIII, trupele germane atacă dinspre Daia asupra 
centrului Corpului de Olt, un alt atac mai puternic îl dau 
asupra stângei, reuşind a o împinge spre Gura Râului, a 
ocupa înălțimile dela E. de Săcel şi a recâştiga Oriashegy 
(Muntele Orios) pierdut la 29/VIII. 


In noaptea de 2/3/IX, artileria germanä începe un bom- 
bardament puternic asupra pozitiunilor ocupate de Div. 23-a. 


Div. 3 Cav. germ. avea ordin să se menţină pe înălţimea 
Rothberg şi să ţină cu orice pret legătura spre stânga cu 
Div. 1 Cav. A-U, care ţinea înălțimile dintre Olt şi Par. Haar. 


53 


Poziţia depe Rothberg era ocupată cu trägätorii a 2 Rgt. 
(360 carabine), iar Rgt. al treilea forma rezerva Diviziei. 
Depărtarea până la poziţia română era 2500 m., în faţa 
frontului curgea Pâr. Haar, dincolo de care se ridicau 
inältimi cari împiedicau vederea în VI. Oltului. 

Cd. Corpului Cav. g-lul Schmettow a ordonat la 3/IX: 

„Div. 3-a Cav. să pună stăpânire pe înălțimile aflate dincolo 
de Pâr. Haar, în scop de a înşela intentiunile ofensive ale ini- 
micului”, 

Atacul a fost dat la ora 4 cu R. 18 hus. la dr. si R. 4 
Cheveauleger la stg., el a reuşit să pună stăpânire pe 
înălţimi, dar vederea tot nu era deschisă spre VI. Oltului. 
Aci S'au aşezat mai multe mitraliere, şi a fost adusă o 
comp. din R. 301 honw. 

Rom. contra atacä la ora 4.40 cu unitäti care au intrat 
în intervalul aflat între R. 18 hus. si R. 4 ch, cu tot 
ajutorul dat de 1 btl. ung. ele au fost silite sä se retragä 
înapoi pe Rothberg, lăsând 49 prizonieri în mâinele ro- 
mânilor. Unitätile rom. s'au mulţumit a ocupa înălțimile, 
fără să urmărească, au tras în schimb cu artilerie asupra 
Rothbergului. 


La 1/1X, comanda Corpului de Olt a fost data; genera- 
ului Popovici I. Corpul de Olt ia denumirea de C. I. 
Arm. G-lul Popovici ia comanda efectivă la 3/IX. Chiar 
în acea zi a făcut recunoaşterea frontului dinspre Fee 
si centru, apreciind: 

1. Că frontul de 40 km. al Corpului de Armată este cu 
totul prea întins în raport cu forţele ce trebuiau să-l ocupe 
şi să-l apere; 

2. Că aripa dreaptă nu este bine sprijinită în poziţia dela 
Sacadat-Avrig aflată pe malul drept al Oltului; 

3. Că desi legăturile d'intre Armate se dispun de către 
comandamentul de Cäpet. şi deşi legăturile între Corpurile de 
Armată se dispun de comandamentul Armatei, este abso- 
lută nevoie să se păstreze legătura cu Arm. Il-a care era 
în VI. Oltului de mijloc, cu atât mai mult, cu cât era un 
gol interceptat de inimic, care ocupase pe malul drept al 
Oltului o poziţie, care merge dela Capul Pădurei până 
la Glimboca, cum şi spre Nord până la Noul Săsesc. Depe 
această poziţie, inimicul putea stăpâni VI. Oltului. Iar călare 
pe Olt, pe linia Porumbacele-Glimboca, alcătuise o linie de 
foc, din mitraliere şi artilerie de 210 mm. bătând câmpia 
din Olt până la Sacadate, g-lul Popovici ia următoarele dis- 
pozitiuni: 


54 


1. Strange Brg. 1 Cal. (ce era imprăștiată pe tot fron- 
tul) şi o trimite la dreapta Corp. I Arm.; 

2. Ia R. 5 V. dela Div. 23-a şi-l trece la Div. 13; 

3. Cere artilerie grea. 

In acelaş timp raportează Armatei I-a, cu No. 484: 

„Frontul Corpului de Olt este prea întins de la Gura Râuluj 
până la Avrig prin Poplaca, Şelimbăr-Hermanu, Sacadat şi Avrig, 
astfel că defensiva pe dânsul nu are după opinia mea sort de 
izbândă. 

Cred că o acţiune ofensivă mai puternică asupra aripei stângi 
a inimicului aflatä pe înălțimile Daia, Gregoriberg, Gusteriţa, va 
sili pe inimic ia o nouă atitudine decât la cea actuală, atitudine 
care se manifestă prin atacuri parţiale, asupra întregului nostru 
front, prin hârţueli cari ne tin trupele intro continuă escitare, 
împiedicându-le chiar dela odihna absolut indispensabilă. 

Prin urmare, binevoiti a-mi comunica de urgenţă, dacă acest 
mod de a face, intră în vederile Dvs. pentru a lua măsuri”, 

La acest raport, Arm. răspunde cu ordinul No. 121 
din 4/IX: 

„La No. 484, reducerea frontului se lasă la latitudinea dvs. 
misiunea Armatei I-a, ca pivot, ne obligă a ne conforma cu 
mişcarea după aripa ocolitoare care este data de Armata rusă, 
Armata de Nord şi Armata II-a. 

Prin urmare, operaţiunile dvs. frebuie să ţină seamă de această 
obligatiune, deci nu.trebuie să aibă altă bază decât poziţia de 
rezistenţă ce aţi organizat şi pe care trebuie să o păstraţi neapărat. 

Asa dar întreprinderile ofensive nu trebuie să compromita 
posesiunea acestei pozitiuni. : 

Cu aceste rezerve, aprob modul dvs. de a vedea din tele- 
grama 484”. 

Acest ordin dă ocaziune la diferite reflexiuni, in el se 
spune că: ,misiunea Arm. I-a ca pivot”, atunci se pune 
întrebarea, ce rost au avut ofensivele pe detaşamente? Apoi 
ordinul No. 121 al Armatei, pe deoparte „desaprobă” o 
acţiune ofensivä asupra aripei stângi a inimicului şi apoi, 
„aprobă” dar aprobă cu rezerve. 

Se constată deci o dezorientare, care-şi găseşte explica- 
tiunea, în felul în care au început operaţiunile înainte ca 
să se fi alcătuit comandamentele de armate, de corpuri de 
armată şi chiar de divizii, cum şi înainte ca să se îi terminat 
mobilizarea unităților mari. 

După acţiuni locale cari au ţinut până la 6/IX, Co- 
mand. Div. 23-a şi al C. I. Arm. au primit ştiri pozitive 
că numeroase trupe germane se concentrează la Sebeşul Să- 
sesc-Mercurea-Silistea-Orlat. Si chiar la 6/IX, inimicul a 
bombardat poziţiile dela Gura Râului, în mod foarte violent, 


CAPITOLUL IV 


B. — OPERAȚIUNILE ARMATEI I-a 
dela 9 —30/1X 1916. 


1. — Luptele din Valea Jiului dela 10/IX—30/IX. 
(Crochiul 9). 


Contra ofensiva română pe valea Jiului. 


Generalul Culcer Cd. Arm. I-a voia cu orice pret să 
dea o bătălie la Jiu, pe care o considera ca foarte impor- 
tantă; în tot cazul mai importantă ca bătălia pe care Armata 
IX-a germană o pregătea la Sibiu şi în VI. Oltului. 

Ca probă că g-lul Culcer considera că la Jiu, iar nu la 
Olt este acţiunea principală, iată raportul No. 185 din 
10/IX către M. C. GL: 

„Au început angajamente mai vii la Grupul de Olt. Rog a se 
dispoza sprijin din partea aripei stângi a Armatei II-a, dacă va 
fi necesar; acţiunea principală a Armatei I-a fiind azi la Jiu, nu 
mai putem dispune de rezerve pentru Olt. S’a dat ordin Corpului 
Olt a nu intra în acţiuni, cari ar angaja Armata I-a”. 

Acest raport nu suportă nici o analiză, căci totul în el 
e contrar realitatei; astfel: 

1. Se vorbeşte in el de „Grupul de Olt”; ori acest Grup 
trăise până la 1/IX sub denumirea de „Corpul de Olt’, 
dar dela 1/IX se numea „Corpul 1 Armată”, pe care-l 
ignora Cd. Arm. I-a. 

2. Cd. Arm. I-a susţine la 10/IX (?!) că „acțiunea prin- 
cipalé a Arm. I-a este azi la Jiu”, pe cand in realitate 


56 


începuse deabinelea la Olt, unde se raporta necontenit, cu 
începere dela 7/IX că se adună forte inimice; 

3. Cd. Arm. I-a vara totul în acţiune la Jiu şi iasă 
C. I Arm. în voia soartei, cerând dela M. C. Gl. să-l sprijine 
cu aripa stângă a Armatei Il-a, şi aceasta numai „dacă vă 
ji necesar”. 

4, Cd. Arm. l-a adaogă: „s'a dat ordin Corpului Olt a 
nu intra în acțiuni, cari ar angaja Armata I-a”. De aci 
rezultă, că Cd. Arm. l-a nu se temea la 10/IX de un atac 
al inimicului asupra C. I Arm., ci avea grijă mare ca nu 
cumva acest Corp de Armată să „intre în acțiuni, cari ar 
angaja Arm. l-a”. Adică cum să intre în acţiune? Ofensive? 
Dar era posibil o asemenea concepţie la 10/1X? 

Punctul 2 si 3 arată în mod evident că Cd. Arm. l-a nu 
era de loc orientat asupra inimicului. Nu ştia unde este şi 
ce face acest inimic? E împărţit sau se concentrează pe o 
anumită direcţie? Care e acea direcţie? Unde va cerca acesta 
să dea lovitura principală? Pe care direcţie trebuia pre- 
venită acea lovitură? 

Toate acestea alcătuiesc.o problemă cu multe necunos- 
„cute, pe care generalul Cd. trebuie să le găsească şi să 
dea problemei solutiunea cea mai bună, ţinând seamă de 
intentiunile inimicului. Din nefericire, generalul Cd. al Arm. 
I-a nu a rezolvat problema, iar M. C. Gl. nu a intervenit 
nici la timp şi nici chiar de loc, ca Cd. Arm. I-a, să nu 
dea preferinţă Văei Jiului, când la Olt se desemnau bine 
intenţiile inimicului. 

Nici generalul Culcer şi nici M. C. Gl. nu au ţinut seamă că 
o bătălie nu este un act izolat, ci ea trebuie să fie văzută din 
„punctul de vedere al influenţei ce o poate avea asupra 
operaţiunilor generale. 


Atacul Div. 11-a urma să se dea la 11/IX; în acest 
scop întreg frontul era împărţit în trei sectoare: 

Sectorul de Est, Brg. 21 I. col. Jippa C. dela Vf. Prislop 
până la Def. Jiului inclusiv; 

Sectorul din centru Brg. 22 I. col Anastasiu I. dela Def. 
Jiului exclusiv, până la vâriul Straja (1870) inclusiv; | 

Sectorul de Vest Brg. 3 Mix. col. Scărlătescu dela Vf. 
Straja exclusiv, până la Mt. Oslea inclusiv; 

Aripa dreaptă a Div. 11-a trebuia să fie asigurată de 
batalionul depe D. Poiana Muerii (1757). 

Legătura cu Div. l-a era asigurată cu 2 companii sta- 
bilite pe Mt. Oslea. 

Misiunea trupelor din sectorul de Est şi Centru era de a 


57 


fixa pe inimic de front, in scop ca grupul de manevră să 
poată trece creasta dintre D. Piscul Rusesc (1628) și Mun- 
celul Mic, pentru a cădea în flancul drept şi spatele ini- 
micului. 

Numai după ce acţiunea acestui grup se făcea simțită, 
trupele din sectorul de Est şi Centru trebuiau să atace drept 
inainte, deoparte şi de alta a Jiului. 

Grupul de manevră, după trecerea munţilor, se impärtia în 
două coloane, înaintând spre Est pela Nord şi Sud de Jiul 
românesc, pentru a atinge frontul, cota 825 (2 km. Sud 
Coroesti)-VI. Par. Crivăţu. 

Batalioanele dela Rostovan şi Mt. Oslea (mai puţin cele 
două companii de legătură), trebuiau să coboare în V1. Jiului 
românesc şi să se îndrepte spre Tulişa (cota 1795), pentru 
a acoperi aripa stângă a aripei învăluitoare. 

Totalul forţelor Div. 11-a cu care se executa această 
ofensivă erau de: 22 bil. şi 83 guri de foc de câmp şi 
calibru mijlociu. 

Generalul Culcer *), Cd. Arm. I-a, a ţinut să ia perso- 
nal parte la pregătirea şi conducerea acestei bătălii. La 
această dată, prezenţa Comandantului Arm. era mai nece- 
sară la Postul, de comandă al Armatei, care era la. Craiova, 
unde sosiau stiri foarte îngrijitoare dela Olt. 

In fafa Div. 11-a se afla: Grupul Haţeg, format din Brg. 
144 A-U (5 btl), btl. IL/R. 187 L, 1 bir. câmp din Div. 
187 Inf. şi btl. 2 vân. din Corpul Alpin, în total 7 bata- 
lioane, sub comanda col. Berger, care se intärise bine pe 
poziţie. Poziţia era astfel ocupată: bfl. 2 vân. din Vri. 
Futetului (1607)-inclusiv Pasul Vulcan (1621);lastânga lui 
era btl. II/R. 187 I., iar la dreapta era btl. V/71 şi III/5 
A-U; restul Brg. 144 I. era călare pe Pasul Surduc. 

G-lul Falkenhayn, doritor a cunoaşte situaţia exactă a 
acestui sector, trimite pe lt.-col. v. Bolfras care raportează 
că col. Berger e sigur că ni. va mai fi scos din poziţiile 
ce ocupă acum. Dar, după cum se va vedea ulterior, această 
apreciere a col. Berger şi lt.col. Bolfras a fost greşită. 

Grupul de manevră al Div. 11-a trebuia să fie compus 
din unităţi, care avuseseră acţiuni în zilele de 9 şi 10/IX 
pe Cândeţul (1550), astfel că până in seara de 9/IX s'a 
putut aduna la Bârseşti un detaşament compus din: 4 btl. 
şi 2 btr. de munte sub col. Scărlătescu. Detasamentuk a exe- 
cutat la 10/IX marsul dela Bârseşti prin Vai-de-Ei, pe 
poteca ce duce pe D. Lesului-Vf. Gruia Mare-D. Copilul- 


*) Născut la Târgu Jiu. 


58 


D. lui Frate (1534). Din aceastä cauzä, cum si prin faptul 
că artileria nu a putut urma coloana, ofensiva ce trebuia 
să înceapă la 11/IX, s'a mânat pentru 12/IX. 


12 Septembrie. 


Trupele din Sectorul de Est, col. Jippa, au înaintat şi 
au ocupat D. Stolnitii (1173) si D. Măgura (973). 

Trupele din sectorul din centru au reocupat Candetul, cota 
1692 (la E. Pasului Vulcan), dar nu pot ocupa Pasul Straja 
(1870) şi Obârşia Merişor (1636). 

Grupul de manevră trece frontiera pela Vf. Negrului 
(1725), avântând şi unităţile ce se găsiau în acest sector. 

După trecerea crestei, grupul s'a format în două coloane: 

Coloana din dreapta a 5cupat D. Sgura (1111), unde focul 
artileriei inimice a ţinut-o în loc toată ziua; 

Coloana din stânga a înaintat prin Bârbătenii de Sus, 
unde a făcut prizonieră o cp. inimică, apoi s'a îndreptat: 
spre D. Oboroca (1547), care fiind ocupat de inimic nu 
a putut fi luat de front; de aceia o parte sa îndreptat 
spre D. Mare (1629), în scop de a învălui pe inimic. D. 
Mare e ocupat si inimicul e respins spre Coasta Laturei 
(1678), după ‘care înoptându-se,- coloana; se opreşte: 

Col. Berger văzându-şi amenințată linia de retragere, 
dispune la ora 22,30 retragerea pe linia Vf. Muncelului 
(1362)-D. Babii (1074)-967-D. Botanilor (999)-1003-936 
până la podul căi fer. depe Pâr. Banitii. Btl. 2 V. formând re- 
zerve la Nagybar. Retragerea a început la ora 23, fără ca 
trupele rom. să fi simţit ceva; focurile din bivuac au fost 
lăsate aprinse. Pasul Vulcan a fost tiaut tot timpul retragerei. 

Col. Berger cere ajutoare, pentru a asigura calea ferată 
din Valea Mureşului; dar g-lul Falkenhayn nu se impresio- 
nează. El ştie că trupele române au de executat patru 
etape până în VI. Mureşului; până atunci, are o altă pro- 
blemă mai interesantă de rezolvat, anume să termine cu 
bine acţiunea principală dela Sibiu, deci, nu dă colonelului 
Berger nici un ajutor luat dela acţiunea decisivă, până după 
terminarea ei. | 

G-lul Falkenhayn ordonă colonelului Berger ca cu forţele 
ce are la dispoziţie, să oprească cu orice preţ înaintarea tru- 
pelor române, într'un teren foarte prielnic unei defensive. 
I se trimisese în ajutor un batalion A-U din sectorul Mehadia. : 
G-lul Falkenhayn trimite ca comandant al sectorului Jiu 
Statul major al Div. 301 I. germ. cu g-lul v. Busse, ce 
sosise chiar în această zi de pe îrontul occidental (el co- 
mandase Div. 301 ce se dizolvase). 


59 


Reocuparea Petrosanilor de către români. 


13 Septembrie. 

In această zi începuse bătălia dela Sibiu. La Jiu însă 
Grupul de manevră (Brg. 3 Mix.) a ocupat cu coloana din 
dreapta Lupenii, iar cu coloana din stânga a luptat în- 
treaga zi cu btl. V/71 ce ocupase D. Oboroca-D. Cornetul 
şi Coasta Laturei; acest btl. fiind întărit după amiază cu 
cp. 3/btl. 2 V. nu a putut fi scos de acolo, aceasta din cauză 
că coloana nu a fost susţinută de batalioanele cari trebuiau 
să-i acopere stânga, căci acestea rămăsese mai înapoi. 

In Def. Jiului, Brg. 144 I. A-U s'a retras spre Nord pe 
înălțimile dela V. şi N. de Petroşani; Trupele din Sectorul 
de E. au urmărit până la SE de Petroşani, iar cele din 
Sectorul din centru până spre înălțimile dela N. de Jiul 
românesc. 


14 Septembrie. 

Div. 11-a continuă înaintarea şi urmărirea inimicului. 

Trupele din sectorul de Est ocupă cu stânga partea de 
Est a D. Lazului (752); 

Trupele din sectorul din Centru înaintează cu o parte - 
către linia D. Negrelei (879)-Piatra Zănoaga şi Oboroca, 
respingând pe inimic către Nord. Btl. V/71 retras depe 
Oboroca se opreşte la 1307. 

Batalioanele ce acopereau stânga grupului de manevră 
au ocupat Vf. Şerpilor (1463)-D. Bradul (1549) şi Pilugul 
(1532), erau deci mult înapoia stângei Sectorului din centru. 

Cd. Div. 11-a ia măsuri pentru înaintare şi ocuparea 
liniei D. Blidarul (849) Nagybar-Piatra Barului (772), cum 
şi pentru distrugerea căei ferate la Pui-Ruşuor. Dar această 
dispoziţie nu s’ar fi putut executa atât timp cât inimicul 
ocupa însă D. Cornetul-Coasta Laturei şi Tulisa. 


Oprirea ofensivei române pe Valea Jiului. 


G-lul Culcer, Cd. Arm. l-a, având in vedere situaţia 
gravă a C. I Arm. la Olt, ordonă Div. it-a: . 
_ „Să înceteze urmărirea şi să se oprească pe poziţiile pe 
care ajunsese, intarindu-le”. 

Se mai ordonă Div. 11-a: 

„Să pregătească un detaşament mixt, compus din 6 bil. şi 
3 bir. cari să fie puse la dispoziţia Armatei I-a”. 


15 Septembrie. 

La Olt C. I Arm. era bătut, retragerea lui trebuia să 
înceapă; la Jiu Cd. Div. 11-a opreşte înaintarea şi or- 
dona o nouă grupare a forţelor, astfel: 

„Brg. 21-a în sectorul de Est, cu însărcinarea de a ocupa, 
linia: Petrila-Piatra Rosie (1196) Cetatea Bolii (827); 

Brg. 22-a în sectorul din centru, trebue să ocupe linia Sud 
Cetatea Bolii (1028) D. Boţanilor (999) D. Palina (1016). 

Brg. 3 Mixtă în sectorul de Vest, să ocupe linia D. Palina- 
Piatra’ Zănoagei, lăsând două btl. pe înălțimile Oboroca-Coasta 
Laturei-Tulisa-Fägetel”. 

In cursul zilei de 15/IX, brigadele sunt în executarea 
ordinului primit, astfel: 

Brg. 21-a, col. Jippa, în înaintare pe înălțimile dela Est 
de Petroşani, spre linia ordonată; 

Brg. 22-a, col. Anastasiu, ocupă D. Faţa (996)-D. Ursu-. 
lui (1030), oprindu-se în faţa poziţiei inimicului, care ocupa 
frontul 936-1003-999-1016; 

Brg. 3 Mixta, col. Scărlătescu, acţionează întreaga zi 
pe D. Mare, tine bine Oboroca si Piatra Zănoagei. Bil. 
V/71 A-U întărit cu 2 cp./btl. 2 V. bv. atacă Oboroca 
dar nefiind susţinut de artilerie, atacul: nu reuşeşte. 

Cele două btl. dela aripa stângă a Div. 11-a nu pot ocupa 
obiectivele ordonate. a 

_Brg. 3 Mix. se întăreşte pe poziţiile ocupate la 14/IX. 

‘In această zi Cd. Div. 11-a primeşte informatiuni că se 
fac debarcäri de trupe inimice la Pui. Cum se faceau multe 
miscari de trupe inimice pe stanga Div. 11-a, se deduce ca 
inimicul are intentiunea, ca să întoarcă aripa stângă a Div. 
11-a. 

La 15/1X, g-lul Busse (cu statul major al Div. 301 I.) a 
luat comanda sectorului Haţeg în locul col. Berger, care 
a rămas numai cu comanda Brg. 144 Inf. A-U. 

G-lul Falkenhayn dă E ei Busse ord. oper. No. 131 
din 13/IX ora 18: on 
Insärcinarea gui Busse este să impiedece înaintarea mai 
departe a inimicului în sectorul său, şi să caute să recâștige cu 
orice mijloace linia de frontieră”. 

Cea dintâi grijă a g-lului Busse a fost de a grăbi de- 
barcarea şi trimiterea Brg. 2 Mun. A-U spre Sud, dând Ord. 
Oper. No. 10 din 15/IX ora 20,30; 

„Inimicul sa întărit în cursul zilei pe Pilugul, a dat atacuri 
zadarnice dinspre Oboroca şi a înaintat cu puternice forte spre 
Petroşani. 


61 


Brg. 2 Mun. cu 4 bil., 2 bir. munte si o bir. obuziere aflata 
pe Vri. Băii, are însărcinare să curete de inimic zona Vrf. Custura- 
Pilugul-Tulisa-Oboroca, să pue stăpânire pe ea, trimițând o finie 
înaintată pe poziţia D. Bradul, D. Mare, Zănoagă si 1527, aripa 
stg. pe inclusiv cota 1372. 

Brg. 144 I. va tine linia Vrf. Muncelului-D. -Babei-D. Botanilor- 
1003-Ptr. Lesului. 


» 


Executarea acestui ordin începe la 17/IX. 


16 Septembrie. 

Bătălia dela Sibiu era pierdută pentru C. I Arm., iar 
la Jiu: Brg. 21-a ajunge în VI. Jiului Unguresc, unde este 
oprită de inimicul aşezat pe D. Taia (1068)-Piatra Leşului- 
853- Colonia Nouă; 

Brg. 22-a rămâne pe poziţiile pe care ajunsese la 15/1X 
şi continuă a le întări. 


17-19 Septembrie. 

Div. 11-a trimite 1 btl. din VI. Jieţului spre Voineasa 
cu ordin ca să. supravegheze zona Tătărelul (1680) Piatra 
Albă” (2180) Voineasa. 

Brg. 21-a col. Jippa atacă inimicul aşezat pe D. Taia 
(1068)-Piatra Leşului-853- Colonia Nouă; acţiunea continuă 
şi în zilele de 18 şi 19/IX; în seara ultimei zile cucereşte 
poziţia, care de fapt trebuia luată dela 15/IX. 


Contra ofensiva germano-austro-ungară. 


In zilele de 17, 18 şi 19/IX, Brg. 22-a col. Anastasiu 
este atacată cu vioiciune; ea rezistă tuturor atacurilor. | 

In aceste zile si Brg. 3 Mix. col. Scärlätescu are lupte 
destul de vii, mai cu seamă pe Oboroca, unde un detaşament 
puternic, compus din btl. V/71, btl. 12 Van. Austriac, 2 
cp./btl.. 2 Van. bv., atacă Oboroca dar nu reuşeşte a pune 
stăpânire pe poziţie. 

G-lul Busse vara Brg. 2 Mun. în acţiune spre D. Fă- 
gefelu, dar nu avu succes. 

Generalul Busse atacă cu 7 btl. susţinute de artilerie 
şi pune stăpânire pe cota 1527 Est Oboroca, de unde 
fiind contra-atacat nu poate fi scos. 


62 


Retragerea definitivă a românilor. 


20-22 Septembrie. 

G-lul Busse atacă aripa stângă a Div. 11-a, care cu 
mare greutate se poate menţine pe pozitiunile dela Oboroca 
şi D. Mare. 

Brg. 21-a fiind susţinută de artilerie de munte depe 
Piatra Leşului, atacă poziţia depe Piatra Roşie. 

In sectorul Brg. 22-a au loc numai acţiuni de patrule. 

Cd. Div. 11-a temându-se de întoarcerea stângei Div. 
care ar fi înlesnit pătrunderea inimicului în VI. Jiului ro- 
mânesc, dispune retragerea Div. pe frontieră; ia se retrage in 
timpul noptei de 20/21/IX, la 21 şi 22/IX până la amiază, 
ocupând astfel poziţia; 

Sectorul din dreapta, Brg. 21 I. col. Jippa: dela Prisloape 
până în Jiu cu: R. 181. (4 btl.), I, III/R. 58 I, IL/R. 26 Ï, 
IV/R. 42 I, 2 btr. 75 mm. (din R. 5 şi 9 Art.), 1 bir. 
obuz. 120 mm., 1 btr. mun. 63 mm., total: 8 btl, 4 btr. 

Aceastä Brg. făcea legătura la dreapta cu C. I. Arm. cu 
btl. II/R. 58 I. la Poiana Muerei şi btl. I/R. 26 I. la 
Bucolie, 

Sectorul din centru, Brg. 22 I. col. Anastasiu [.: dela Jiu 
(exclus.) la pas. Vulcan (exclus.) cu: R. 41 I. (3 btl.), 
R. 43 I. (4 btl), 3 btr. 75 mm. 1 btr. obuz. 105 mm. 
Total 7 btl. si 4 btr. 

Sectorul din stânga, Brg. 3 Mix. col. Scărlătescu din 
Pasul Vulcan (incl) până in Vrf. Oslea (incl) cu: R. 
59 I. (3 btl.), R. 1 V. (2 btl.), bil. II/R. 711.,3 btr 
75 mm., 1 btr. obuz. 120 mm., 2 btr. 63 mm. Total 6 
btl., 6 btr. 

Această Brg. făcea legătura la stg. cu Div. I-a pe Oslea 
cu 1 cp./R. 18 I. si 1 cp./R. 41 I. 

In rezerva Div. 11-a erau oprite: btl. III/R. 58 I. (dela 
Brg. 21 I.), btl. I/R. 43 I. (dela Brg. 22 I.) şi btl. 1/59 
I, bil. III/R. 71 I. (dela Brg. 3 Mix.). 

G-lul Buse nu a urmărit. La 21/IX ora 10, cp. 3/btl. 2 
V. bv. au ocupat Petroşani. 

In cursul zilei de 22/1X, Div. 11-a se întăreşte pe pozi- 
zie, dar încă nu complet. 

In noaptea de 22/23/1X, Arm. l-a comunică Div. 11-a 
situaţia grea în care se găsia Arm. Il-a (care se reträgea 
prin munţii Perşani spre Braşov) şi-i ordonă: 

„Luaţi ofensiva, în scopul de a atinge şi menţine forţele 
inimice din faţa d-voastră, păstrând în mâna d-voastră stăpânirea 
crestelor dela frontierä”. 


SP nina ai RP CE rin AR dota A 2 a A d a 


63 


23 Septembrie. 

Div. 11-a nu poate lua ofensiva pe tot frontul; 

Brg. 21-a nu poate lua ofensiva din cauză că încă nu se 
stabilise pe frontieră: 


Brg. 22-a nu inainteazä din cauza viscolului şi a cetei 
mari; 

Brg. 3 Mix. cu toate că trimite patru reeunoasten de 
cate 2—3 comp. nu ia contact cu inimicul. 


24 Septembrie. 

Brigadele trimit recunoasteri spre inimic, dar partea cu- 
rioasä este ca ele se intorc raportand ca nu au dat peste 
inimic, iar mai tarziu: 

Brg. 21-a primeste focuri de artilerie dinspre Livezeni 
si ia contact cu patrulele inimice depe D. Magura. 

Brg. 22-a trimite 4 detasamente, cari inainteazä 3—4 km. 
se isbesc de inimic; unul din detaşamente ocupă cota 912. 

Brg. 3 Mix. se isbeste de inimic. La aripa stângă a 
Brigäzei, inimicul ocupă Sigläul Mare (1684), respingând 
trupele române spre Sigläul Mic. 

Coloane-inimice-urcă spre Cornul Zănoaga, în intentiunea 
de a învălui stânga Div. In scop de a înlătura o asemenea 
încercare, s'a alcătuit un detaşament dz 2 btl. în sectorul 
Muncelul- Cornul Zänoagei. 


Reocuparea liniei de frontieră şi rezistența pe ea. 


25 — 30 Septembrie. 

In acest timp Div. 11-a se stabileşte pe poziţia pe care 
o ocupa, astfel: 

Sectorul din stânga, Brg. 3 Mix. col. Scărlătescu, având 
subsectorul maior Trusculescu cu bil. I/R. 59 I., btl. III/R. 
41 I. btl. IV/R. 26 I, 2 cp./Btl. Mil. Dolj, pe linia Ros- 
tovanul-Sigläul Mic-Muncelul Mic; iar subsectorul It.-col. 
Cristea cu btl. IV/R. 42 1. btl. II, II1/R. 59 I, btl. 11/R. 
71 I. si btl. mil. Arges, pe linia D. Scurtu-Piscul Rusesc 
(1628)-D. Mutu (1733)-D. Straja (1725)-. Futefului 
(1607)-P. Vulcan (excl.); 

Sectorul din Centru, Brg. 22 I. col. Anastasiu TI. 
btl. I, I1/R. 41 I, R. 43 I. (4 btl.) dela P. Vulcan(incl.)- 
Seaua lui Craiu (1539)- -Dumitrana (1691)-Murgile (1621)- 
Candeful (1530), până în Jiu; 


64 


Sectorul din dreapta, Brg. 21 I. col. Jippa btl. R. 18 
I. (4 btl.), btl. I, II1/58 I. din Jiu (Nord cota 513)-cota 911. 
D. Ogrinului (1108)-D. Stoinitii 1173-D. Gemănarii (1319), : 
cu o rezervă de un btl. R. 58 I. la Recea. 

Intre Gemänarii şi Vf. Bora patrule de recunoaşteri. 

Legături: Cu C. I. Arm. 1 btl. la Vf. Bora, alt btl. la 
Vf. Muerii; cu Div. 1-a, 1 btl. la Vf. Oslea. ; 

In fata Div. 11-a se află Div. 301 I. (Brg. 144 I. 
şi Brg. 2 Mun.) care la 25/IX ocupa cu Brg. 144 I. poziţie 
pe linia înălțimilor Dâmbul Lespezii 1059-Drägoiu-1159 
(N. Candetul)-912-trece Jiu spre cota 951-D. Izvorul 1105. 
Iar Brg. 2 Mun. continuă să atace Pasul Vulcan. 

La 26/IX Brg. 2 Mun. este scoasă dela Div. 301 I. şi 
„trimisă să se îmbarce la Pui. Atacul asupra Pasului Vulcan 
se opreşte. Brg. 144 I. se tine cu tărie pe Siglăul 1684- 
Negrului cât şi linia Negrile-Sgura-1092-Dâlma Arsurei- 
Dâmbul Lespezii şi pe restul poziţiei actuale. 


CAPITOLUL V 


2. — LUPTELE DIN VALEA OLTULUI 


a) Preliminările bătăliei dela Sibiu (9 —12 Sept.) 
(Crochiul 10). 


Situaţia C. I Arm. comandat de g-lul Popovici Ion. 

Div. 23-a g-lul Sănătescu: 12 btl, 18 mitr., 3 btr. 
câmp, 3 btr. munte, 3 bir. obuziere uşoare; pe frontul Gura 
Râului-pantele D. Cioara-Dreispitzwald-Sud Sibiu-Selimbär- 
Nord D. Bucata-Auf der Hohe (incl). R. 1 Gr. avea 1 cp. 
în flancgardä fixa la Fundul Râului. 

Div. 13-a g-lul Castris: 13 btl. 16 mitr., 6 btr. câmp, 
3 btr. obuziere uşoare; pe frontul dela Auf der Hohe (excl).- 
piscul Därâmat-Sacadat-Avrig. 

Brg. 1 Cäl. col. Olteanu Marcel: 8 esc., 2 puşti mitr. 

„Artilerie venită la 12/IX: 1 btr. tunuri lungi 105 mm, 
1 btr. obuziere grele 105 mm. 

Situaţia Arm, IX-a germ. din fata C. I Arm. rom. coman- 
dată de g-lul Falkenhayn: 

a) Grupul gl. Staabs cu: 

Div. 187 I. germ. 9 bil. (mai putin 1 btl. lăsat în sec- 
torul Haţeg); 52 mitraliere, 6 btr. câmp, 6 btr. obuziere 
uşoare (1 bir. lăsată în sectorul Haţeg), 2 bir. tunuri 15 
cm., 2 bir. obuz. de 15 cm., 1 esc. cav. pe stânga Par. 
Cibin, la S. de Cacova, apoi trece între Säcel şi Oriat-coţa 
218 până la E. de Săcel. 

Div. 51 Hv. 10 btl, 18 mitral., 4 btr. câmp, 4 btr. 
obuziere uşoare, 1 bir. tun 10.4 cm., 1 btr. tun 15 cm, 


Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial». Vol. II. BY 


66 


1 btr. obuz. 15 cm., la stânga Div. 187 I. prin Rusciori- 
Sura Micä-Sura Mare. i 

b) Corpul de Cavalerie, gl. v. Schmettow cu: | 

Div. 3 Cav. germ. 10 esc., 13 mitral., 3 bir. cälärete, 
la stânga Div. 187 I. prin E Gusterita-S. Noul Săsesc 
(Szaszujfalu)-S. Rosia-Cornätel (Hortobagyfalva) ; 

Div. 1 Cav. A-U 15 esc., 16 mitr., 4 cälärete din care 1. 
. de obuziere, la stânga Div. 3 Cav. germ., dela Cornätel- 
Glimboca, urmează pe dealurile din stânga Oitului prin 
Stein B. (523)-Rukor B. (668)-Soarş (Nagysaros)-unde se 
leagă cu Div. 71 I. Numai aripa dreaptă a Div. 1 Cav. 
A-U, până la E. de Glimboca este in fata C. I Arm. rom. 

c) Corpul Alpin. debarcat la Sebeşul Săsesc (29/VIII-6/1X) 
se adună în zona Poiana-Sinna, cu 9 btl. (mai putin 1 
btl. lăsat în sectorul Haţeg), 60 mitr., 3 btr. câmp, 6 bir. 
obuziere, 3 bir. munte, 1 bir. tun 10 cm., 1 btr. tun 15 cm., 
1 esc. 

d) Div. 76 Rez. debarcată la Copsa Mică e îndreptată 
spre Sibiu, cu 9 btl., 48 mitral., 6 btr. câmp, 5 bir. obuziere 
uşoare, 2 btr. tun 15 cm., 2 bir. obuz. 15 cm., 1 esc. cav. 

e) Aci vine la 15/IX şi Div. 89 I. cu 9 bth, 54 mitr., 
3 btr. câmp, 3 btr. obuziere uşoare, 3 btr. munte, 1 esc. 

Din, tablourile dela pag. 67 se constată că Arm. 1X-a germ. 
avea o superioritate covârşitoare asupra Corpului 1 Arm., mai cu 
seamă ca putere de foc: 207 mitr. fafa de 34; 50 baterii 
uşoare fafa de 18; 13 baterii grele fata de 2; deşi numărul 
de batalioane era mai mare la germani 35 faţă de 25, efectivul 
însă era aproape egal, batalioanele germane aveau 600 
arme, cele române aveau 750-800, deci infanteria germană 
avea 20.000 arme si cea română avea 20.000 arme; in 
fine 29 esc. germ., fata de 8 esc. române. 

Superioritatea Arm. IX-a germ. asupra Corpului I Arm. 
rom. sta în proporţie: 

batalioane: 57% germ. fata de 430% rom. 

mitraliere: 84% germ. fata de 160% rom. 

btr. uşoare: 64% germ. fata de 36% rom. 

btr. grele: 85% germ. fata de 15% rom 

escadroane: 80% germ. fafa de 200% rom. 

Cifrele si proportiele vorbesc dela sine, orice comen- 
tar este cred de prisos. 


67 


Tablou recapitulativ al C. I Arm.: 


Bat. uşoare | Bat. grele 
Unitatea Bt. | Mtr. | Esc. 


ae obuz. | tun. | obuz. 
Div, 23-a | 12 | 18 | 6 | 3 | 
Div. 13za | 43 16 6 3 
la disp. C. Arm. | 1 1 8 
Total... | 25 34 12 6 1 1 8 


‘ Tablou recapitulativ al Arm, 1X-a 


Bat. uşoare Bat. grele 

Unitatea Bti. | Mitr. | camp | REA Re Esc. 
“pag. (ts el) 
a Dive ste! Po as FPA IT HT 

citi Div. 3 cav.| — 13 3 ~ - — 10 

Div Îcav.| — 16 3 1 — —_| 15 

Corp. Alpin __8 60 6 6 | 2 — 1 

_ Div. 76 Rez. 9 | 48 | 6| 5) 2 | 2 | 1 

Total..| 35 |207 | 28 | 22 | 8 | 5 | 29 

Div. 89 I. 9 54 6 3 — — 1 
Total General ..! 44 | 261 34 25 8 5 30 . 


Tablou comparativ al forțelor Arm. IX-a si C. 1 Arm.: 


| | ui | Bat. uşoare Bat. grele 
| or ata Bl. | Mitr. | camp | es | Ses Esc, 
i: | muate | 
Arm. IX germ. 35 | 207 | 28 | 22 8 5 | 29 
C. | Arm. rom. 25 34 12 6 1 1 | 8 


68 


9 Septembrie. 


Pentru bätälia dela Sibiu, Cdt. german decise, ca sä taie, 
cu Corpul Alpin prin o largä miscare inconjurätoare, spatele 
grosului C. I. Arm. rom. in defileul Oltului; apoi să atace 
dela N. pe ambele maluri sdrobind complect C. I Arm. 
Dacă însă Arm. II-a rom. soseşte la timp şi dreapta Grupului 
Schmettow nu poate împiedica legătura între Arm. I-a şi 
Arm. Il-a, atunci se va manevra in aşa fel, ca C. I Arm. 
să fie aruncat spre Arm. II-a intre Munţii Făgăraşului si 
Olt. 

Planul era simplu şi bine alcătuit, în orice caz indraz- 
net, căci era nevoie ca să slăbească frontul, intärindu-si am- 
bele flancuri. Făcând un asemenea plan, g-lul Falkenhayn avea 
convingerea, că, lucrând repede cu ambele flancuri, nu va 
da timp C. I Arm. român să profite de superioritatea ce 
o avea la început pe front atacând şi rupând frontul german. 
: Planul ofensiv german, cerea din partea corpului de ca- 

valerie, să lucreze cu cea mai mare îndemânare, nu numai 
ca sa acopere noua grupare a Arm. IX-a, dar si pentru a 
impiedica ajutorul ce eventual s’ar fi putut da dinspre 
Făgăraş, Corpului I Arm. dela Sibiu. Era, desigur o in- 
trebuintare foarte judicioasă a’ cavaleriei. Planul german 
mai cerea dela toate trupele o mare incordare in zona 
muntoasä, cum si un calcul precis al timpului si spatiului. 

In acest scop g-lul Falkenhaya dă la 8/IX ord. oper. 
No. 41: 

„1. După ce se vor termina operaţiunile contra inimicului ce 
a pătruns în sectorul Haţeg, însărcinarea Arm. IX este de a 
bate şi sdrobi grupa inimicului dela Sibiu. Se intenţionează ca 
atacul să înceapă la 13/IX dimineaţa, până la 12/IX seara toată 
pregătirile vor fi terminate. 

2. Distribuţia forţelor: 

a) Grupa Krafft v. Delmensingen: Corpul Alpin fără artileria 
de câmp si fără batalionul lăsat grupului Haţeg. I se adaugă 
două baterii de munte austro-ung. şi divisionul No. 3 de munte 
germ., care trebue să fie trimis la Miihlbach (Sebeş). 

b) Grupa Staabs: 

Div. 187 I. fără părţile rămase la grupul Haţeg; i se, adaogă 
artileria grea a Corpului Alpin, fără bateria de 10 cm, 

Div. 51 I. honv. 

c) Grupa Schmettow : 

Div. 76 R. întărită cu un batalion de mortiere, Regim. 9 
Artilerie pedesträ cu câte 3 baterii. _ 

Div. 3 Cav. 

Div. 1 Cav, 


69 


Bater. de 10 cm. a Corpului Alpin. 

3, Insärcinärile : 

a) Grupa Krafft trebue să fie gata ca la 12/IX seara să 
poată înainta depe linia Vrf. Mare (2063)-Preajba (1745)-Gyhan 
(1411) spreiPasul Turnu Roşu, pentru a tăia retragerea inimicului 
peste munţi. 

b) Grupa Staabs având aripa dreaptă puternică va executa 
atacul dinspre NV. punând stăpânire mai întâi pe înălțimile. deia 
sudul liniei Gurarea-Polaka. 

c) Grupa Schmettow pune stăpânire mai întâi pe înălţimea 
Chirmogului şi împinge de ambele părţi ale Oltului în direcţia 
SV,, asigură aripa stângă a atacului. 

4, Pregatirile pentru aceste DR vor începe imediat. 

5-9 . 

Atacul general “trebuia să înceapă la 10/IX, dar pentru 
motivele arătate anterior, sa amânat pentru 13/IX. 

G-lul Popovici socoteste la 8/IX, că este nevoie dea scoate 
pe inimic din poziţiile sale din stânga şi a deveni astfel stăpân 
pe Vi. Oltului, împingând dreapta Corpului de Armată pe 
înălțimile dela N. de Cornățel, unde se găseau observatoare 
mai bune de artilerie; devenind totodată stăpân şi pe VI. 
Haar, care tăia in două frontul poziţiei. 

Pentru aceste motive, g-lul Popovici cere Arm. I-a Abo 
barea ca să atace pe inimic. Arm. dă aprobarea cu ordin: 

„De a nu pierde nimic din poziţiile Corpului”. 

G-lul Popovici dă Div. 13-a la 8/IX ord. de Oper. 
No. 689: 

„Interesul operaţiunilor, ce sunt a se executa de Arm, I-a, 
reclamă ca zona de rezistență a C. I Arm. să fie cât mai mult 
în siguranţă. 

Inimicul cu o parte din forţele sale, ocupă spre Est o re- 
giune ce se întinde dela Nout Săsesc până la Capul Pădurei şi 
din această regiune dânsul face zilnic încercări, spre a ne a- 
meninta spatele şi flancul. 

Pentru a curma cu aceasta atitudine agresivă, am decis ca 
Div. 13-a să atace pe inimic în poziţiile sale, mâine 9/IX în 
zorii zilei. ; 

Vi se pune la dispoziţie R. 2 Căl., asemenea 2 btl. din R. 44 I. 

Dispozitiile ce le veţi lua, le veţi comunica si Div. 23-a, 
care a primit ordin în consecinţă”. 

Cd-tul Div. 13-a dă ordinul de operaţie No. 10, în 
baza căruia în dimineaţa de 9/IX, Div. 13-a atacă cu: 
Brg. 25 I. şi anume cu R. 72 I. în direcţia cotelor 605, 
615 Capul Pădurei, Piscul Mare si cu R. 47 I. spre D. 
Cosacului, D. Codrului, Nucet, Cornățel. Cu Brg. 26 I. 
şi anume cu R. 48 I. atacă spre Roşia, cu 2 btl./R. 44 I. 


70 


execută o întoarcere pe la stânga R. 48 I. lar R. 5 V. se 
îndreaptă spre Porumbacul de Jos şi Glimboca. ; 

_ Div. 13-a atacă Div. 3 Cav. germ. şi dreapta Div. 
1 Cav. A-U. Atacul dat de R. 48 I. la ora 6 asupra Div. 3 
Cav. ce ocupa pozitie pe Rothberg se loveste de R. 5 Cav. 
us. ce era la SV. de Rosia si de R. 4 Cav. us. ce era la 
S. de Rosia. Atacul reuseste asupra R. 4 Cav. us. ceeace 
sili şi pe R. 5 Cav. us. să se retragă spre Rosia şi Noul 
Säsesc. In urma ajutoarelor trimise dela rezerva Div. 3 Cav. 
us. si a unei comp. din R. 301 honv., atacul Div. 13-a 
rom. este respins după ora 8, din cauză că R. 48 1. ca 
ataca Rothberg, suferea mult de focurile inimicului, care 
tragea in plin asupra infanteriei, ce luase o formatiune prea 
masatä, ne adaptata terenului, comandantul R. 48 I. fiind 
rănit, întregul Rgt. se retrage precipitat pe câmpia dintre 
Selimbär si Moh, rezultând un gol în frontul Diviziei 13-a. 
G-lul Popovici Cd. C. I Arm. vâră în linie R. 42 I. ce 
era la dispoziţia sa, între timp cavaleria germ. îşi reluase 
pozitiunile pierdute; al doilea atac dat după ora 11, este 
respins la ora 12. După ora 14, Div. 3 Cav. se reinstalase 
definitiv pe poziţie. 

Atacul dat de Brg. 25 1. şi de R. 5 ,V. sili unităţile 
din dreapta ale Div. 1 Cav. A-U, atlate pe linia Cornatel- 
Glimboca, a se retrage pe linia Hosmanu-Stein B. (523) 
care era cu 6 km. înapoia primei linii. 

Div. 13-a are aci un frumos succes local, ia dela Div. 
1 Cav. A-U 400 prizonieri şi 5 mitraliere. 

Aceastä acţiune a Div. 13-a ar fi fost desigur periculoasă 
„pentru atacul proectat de g-lul Falkenhayn asupra C. I Arm. 
dacă Div. 1 Cav. A-U ar îi fost în întregime respinsă depe 
înălțimile din dreapta Oltului, dar acest lucru nu se putea 
face de C. I Arm. ci de Arm. Il-a care era ţinută de către 
Cd. de Cpt., zadarnic la E. de Făgăraş în loc de a o impinge 
spre Sibiu. Pentru a întâmpina însă această eventualitate 
şi pentrucă Corpul de Cav. cu cele 7 Reg. era prea slab - 
pentru a apăra un front de peste 60 km. g-lul Falkenhayn 
ceru g-lui Arz ca să-i pună la dispoziţie Div. 89 germ. 
în zona Sighişoara, deci înapoia stângei cavaleriei. G-lul 
Arz respinge această cerere sub motiv că dacă va îi nevoit 
să continue retragerea va avea nevoie de acea Divizie. G-lul 
Arz nu voia să înţeleagă că numai atacul de la Sibiu va 
rezolvi déodatä ambele chestiuni si că deci aci trebuesc 
concentrate toate sfortärile. Lipsa unui comandant unic al 
operaţiunilor din Ardeal, se evidenţiază iarăşi. Div. 89 I. 
i-a fost dată lui Falkenhayn deabia la 13/1X după ce M. 
C. Gi. germ a făcut presiuni mari la Teschen. 


71 


Div. 23-a contrar ordinului Corpului de Arm. ordonä 
din proprie iniţiativă ca: 

„Brg. 3 Inf., aflată la stânga Div.., să execute cu 2 btl., 

1 btr. în ziua de 9/IX o recumoastere ofensiva asupra eat 
Orlai şi să caute să o ocupe”. 

Ii acest scop col. Moşoiu a dispus ca: 

„In dimineaţa zilei de 9/IX, la ora 4, un detasament compus 
din 2 btl. şi 1 bir. munte... să execute o recunoaştere oien- 
stivă, atacând cu 6 cp. Orlatul iar cu 2 cp. să acţioneze pe 
platoul dela N. Gura Râului, spre a feri trupele atăcătoare 
de orice surprindere depe stânga, in special să supravegheze VI. 
Cibinului pe unde se puteau strecura unităţi inimice dinspre 
Cacova-Sibişel şi Siiște”. 

In primul moment, atacul a avut un deplin succes, asu- 
pra R. 187 I. germ.; inimicul a fost surprins, începând a 
fugi în plină panică spre Săcele; inimicul contra atacă 
cu trupe proaspete; companiile române din linia 2-a nu 
intervin la timp, iar detaşamentul este respins. Cele 2 com- 
panii ce trebuiau să lucreze pe platou, în loc să acţioneze 
spre liziera S. a Orlatului în legătură cu atacul principal, 
a luat, drumul spre Mt. Teiuş, cota 991, a căzut peste o 
baterie inimică, a cărei servanti au fugit, dar companiile nu 
au putut lua tunurile şi după o luptă crâncenă cu 1 btl./R. 
187 I. germ., ce venea de la Cacova, companiile au fost 
silite să părăsească tunurile şi avantajele dobândite, de 
oarece erau atacate din toate părţile. 

In cursul acestei recunoașteri, s'a pricinuit inimicului 
pierderi grele în oameni şi în moral, căci a fost nevoit 
să angajeze aproape întreaga Div. 187 ce fusese adusă 
dinspre Jiu cu câteva zile mai înainte. Detasamentul col. 
Moşoiu a pierdut 5 ofiţeri morţi şi răniţi, 200 trupă, 
morţi, răniţi şi prizonieri. 

Dar rezultatul acestei recunoaşteri a fost de o mare im- 
portanță pentru întreaga situaţie a C-lui I Arm. de oarece 
Germanii care erau hotărâți să înceapă ofensiva la 10/IX 
şi-au amânat această ofensivă pentru ziua de 13/IX, pen- 
tru a-şi reface unităţile şi pentru a da timp Corpului pan, să 
execute mişcarea înconjurătoare. 

Col. Moşoiu trimisese în ziua de 9/IX si o fecumoasterd 
de 2 cp. sub locot. Cocoräscu si sublocot. Popescu pe 
dreapta Cibinului pentru a face o recunoastere spre Curmä- 
tura, unde se semnalase unitäti inimice ce se strecuraserä 
pe aripa stângă a C. I. Arm. Companiile s'au ciocnit la 
Mt. Ardeiului cu unităţi alpine. 

Recunoaşterea trimisă spre Curmătura avea de scop ve- 
rificarea spuselor ciobanilor, care afirmau că trupe germane 


72 


se scurg în spatele C. I. Arm. Acest lucru îl raportase 
înscris col. Mosoiu la 7/IX. 

De fapt, Corpul Alpin sub gl. Tuschek, debarcat la 
Sebeşul Săsesc încă dela 30/VIII-0/IX, format din: 

Reg. Gardă bv. (3 btl.) 

Reg. 1 Van. bv. (bil. 1, 2 V. bv., btl. 2 V. rez.) 

Reg. 2 Van. germ. (bti. 10 V., btl. 10 V. rez. si btl 
14 V. rez.) 

Esc. 3/R. 4 Cav. us. 

R. 204 Artil. (9 btr.) 

Div. 6 Art. Mun. (3 btr.) 

1 btr. 10 cm., 1 btr. 15 cm. Comp 102, 283 pion. 

Dar întoarcerea o execută de fapt numai cu: 

Reg. Gardă bv. (3 btl.). 

Btl. 2 V. rez. (face parte din R. 1 V. bv. care este. pe 
VI. Jiului). 

R. 2. Vân. germ. (fără btl. 10 V. rez. care e pe VI. Jiului), 

2 btr. munte A-U. 

. 1 btr. munte germ. 

Comp. 102 pion. 

Total: 6 btl., 3 bir. şi f comp. pion. 

Unităţile Alpine aflate în VI. Jiului, nu sunt aduse la 
Sibiu, decât după 13/IX, aşa că aceste unităţi nu i-au dela 
început parte la mişcarea de înconjurare a Corpului Alpin. 

In ziua de 9/IX urcase munţii, Rg. G. bv. ajungând 
cu B. III la Dus, 12/1 peste Dobra 1262-Mägura Pe înăl- 
timea bătrână, Bil şi 12/11 era în Zsina. 

Restul Corpului Alpin (btl. 2 V. rez, R. 2 V. (2 btl.) 
era înapoi, el înainta pe drumul Sebes- Reciu (Rätsch)- 
Poiana-Sinna. 

Recunoasterile ofensive dela Orlat si “Curmătura au silit 
trupele germane să-şi descopere planul şi să incetineze 
mersul Corpului Alpin, în credinţa că Comandamentul român 
luase măsuri de a zădărnici acţiunea lui. Fără aceste recu- 
noaşteri, Corpul Alpin ar fi căzut mai repede în VI. Oltului. 

Gl. Falkenhayn pierduse secretul operatiunei, cum si re- 
peziciunea, cari formeazä primele elemente ale unei. sur- 
prinderi. 

Dacă Comandamentul Arm. l-a română ar îi ştiut sa 
profite de acest lucru, mişcarea Corpului Alpin ar fi fost 
zădărnicită cu totul. 

Concluzia zilei de 9/IX este pentru g-lul Popovici, Cd. C. 
I. Arm., o îindicaţiune, că forţele inimice din fafa sunt 
mai puternice decât s'a crezut si că pe stânga sa se produc 
mişcări de trupe, cari erau semnalate de col. Moşoiu încă 
din ziua de 7/1X şi de comp. 11/R. 1 Gr. (cpt. Popescu 


73 


Calistrat dela Fundul Râului că: „trupe inimice se scurg 
pe la Piatra Albă, cu intenția de a trece munţii şi a cădea 
în Spatele nostru”. Din această cauză Cd. C-lui de Arm. 
face o nouă repartiție a forţelor între Div. 13-a si Div. 
23-a, în scop ca fiecare să poată avea rezerva ei proprie. 
Se intervine de asemenea la Arm. I-a, ca R. 49 I. (2 bl.) 
ce era ţinut în Defileul Oltului, la dispoziţia Arm. I-a, să-i 
fie dat. 

Prin atacurile executate in cursul zilei de 9/IX, atât la 
Div. 23-a la stânga cât şi la Div. 13-a la dreapta, Coman- 
damentul german ajunsese la convingerea, că la S. de 
Olt sunt trupe numeroase de toate armele, care ar putea 
zădărnici pe deoparte întoarcerea pe care Corpul Alpin 
o executa pe stânga C-lui I Arm. cât şi marşul de desfä- 
şurare a Div. 76-a rez. înapoia C-lui de Cav., fiindu-i 
ameninţat flancul şi spatele; de aceia g-lul Falkenhayn dădu 
la 9/IX ora 23,45 ord. oper. No. 71: | 

„Prescripţiunilor Ordinului No. 41 din 8/IX vor fi completate 
şi respectiv schimbate după cum urmează: 

1. Inimicul a atacat astăzi cu forţe puternice aripa stângă a 
grupei Krafft v. Delmensingen şi aripa dreaptă a Corpului de 
Cav. Schmettow. Atacul din fata aripei stângi a grupei Krafft 
si ra Div. 3 Cav. ça fost, respins, sau făcut mai mult ca/,500 
prizonieri. Aripa dreaptă a Div. 1 Cav. A-U. va fi retrasă pe 
linia Hosman-Stein Bg. la NE. Kolun. 

2. Dela 10/IX ora 12 amiază se va face următoarea împărţire 
a comandamentelor: | 

Sectoarele Mehadia (col. Szivo) şi Haţeg (col. Berger) vor 
lucra independent. 

Div. 76 R. cu batal. mortiere dat cu Ord. No. 41, trece la Cor- 
„pul 39 Rez. 

Restul ca în ord, No. 41. 

3. Corpul Alpin îşi păstrează însărcinarea actuală. 

4, Corpul 39 Rez. (Div. 187 I., Div. 51 honv., Div. 76 Rez.), 
având aripa dreaptă puternică va ataca cu direcţia spre SE. 
între munţi şi Corpul de Cav. Schmettow. 

Este de dorit ca oraşul Sibiu să fie cruțat atât cât o permite 
lupta. 

5. Corpul Caval. Schmettow va apăra cu aripa sa stângă po- 
ziţiile actuale, va fixa mai departe cu aripa sa dreaptă pe 
inimic, pentru reuşita operatiunei nu are importanţă dacă aripa 
dreaptă va resolva însărcinarea stand în actuala poziție sau de 
pe o linie aflătoare mai înapoi. 


„ 
. . 


Din acest ordin rezultă că, ‘g-lul Falkenhayn renuntase 
la ideia de a intoarce amândouă aripile ale C. I. Arm., el 


74 


se decide a întoarce numai aripa stângă a acestui Corp, cu 
Corpul Alpin. | 

G-lul Falkenhayn rugă Cd. Arm. l-a A-V de „a tri- 
mite Div. 89 I. la Sud de Sighişoara”. Hceastă cerere 
avea de scop, ca la nevoie, să folosească Div. 89 I. ori să 
sprijine flancul stâng al g-lui Schmettow, ori să o vâre con- 
tra forţelor inimice care ar încerca să atace stânga atacului 
dela Sibiu, înaintând între Olt şi picioarele munţilor Fă- 
găraş. Cererea g-lui Falkenhayn nu a fost primită de gl. 
Arz, care susținea că are încă nevoie de Div. 89 I., cum nu 
a găsit nici o aprobare la Comandam. Super. A-U, căruia 
gl. Ludendorff îi adresase o cerere tot în acest sens încă 
dela 7/IX. Cd. Super. A-U promitea că la nevoie, Arm. 
I-a A-U va satisface cererea g-lui Falkenhayn. Deci unitatea 
de comandă rămăsese numai pe hârtie. 

Sa spus anterior că prin planul operativ se hotärise 
atacul ambelor flancuri ale C. I Arm. rom. G-lul Falkenhayn, 
intenţionând să atace ambele flancuri, voia să prindă C. 
I Arm. în cleşte, voia să realizeze un Cannae a lui Anibal, 
sau un Tannenberg a lui Hindenburg; a trebuit însă să 
se renunţe la acest îndoit atac, din cauza întâmplărilor 
survenite Arm. l-a A-U, fata de înaintarea Arm. Il-a şi 
Arm. de Nord româneşti. G-lul Morgen, care avea de apărat o 
linie lungă de 180 km. îşi împărţi trupele sale în grupe mici 
defensive. Dacă Arm. de Nord română si Arm. II-a ar 
fi fost impinse spre V., atunci grupa Morgen ar fi fost 
respinsä spre V., ceeace ar fi zädärnicit atacul Arm. IX-a 
germ. la Sibiu. 

G-lul Morgen văzu bine situatiunea, el infelesese că tru- 
pele române atât ale Arm. de Nord cat şi ale Arm. Il-a 
merg incet si tatoneazä, de aceia se decide a lucra activ, 
unde putea, lucra ofensiv. Aşa la 2/IX din ordinul g-lui 
Morgen, Div. 71 A-U atacă la Paloş; este însă respinsă de 
Div. 6-a gl. Arghirescu din Arm. II-a, care şi ea executa 
o ofensivă spre V. în executarea ord. oper. No. 3 al Arm. 
II-a. Mai spre Nord, Arm. de Nord română luptă la eşirea 
din Munţii Călimanului şi Gherghiului şi respinge stânga şi 
centrul Armatei Arz din Valea superioară a Mureşului şi 
Târnavei. | 

G-lul Arz făcu cunoscut Comandamentului Arm. IX-a 
germane, că la nevoie, aripa stângă a acestei Armate, va 
trebui să se retragă în comun acord cu aripa sa dreaptă 
în direcţia Mediaş. 

Ruperea pe care ar fi putut-o face Armata de Nord 
şi Arm. Il-a română între Arm. l-a A-U si Arm. IX-a 
germ. ar îi dai posibilitate Armatelor române să cadă in 


75 


flancul şi spatele Arm. IX-a; in acest caz, planul atacului 
dela Sibiu trebuia să fie încă odată schimbat. Pentru evi- 
tarea acestui lucru, G-lul Arz rugă Comandamentul Arm. 
IX-a să grăbească atacul dela Sibiu, dar Comandamentul 
german nu putea lua ofensiva înainte de a fi gata, mai cu 
seamă că Corpul Alpin avea nevoie d2 timp, pentru a ajunge 
în situaţia iniţială (Vf. Mare-Preajba-Gihan), iar  g-lul 
Staabs trebuia să se pregătească bine cu trei divizii, ca să 
atace un front defensiv de 25 km. ocupat de C. I Arm. 

Concretizind conceptiunea g-lui Falkenhayn, constatăm 
că el nu ataca numai de front, lucru ce lar fi putut face 
mai cu seamă dacă vara în linie şi Corpul Alpin; în ase 
menea caz, el ar fi putut exercita desigur o mare presiune 
frontală asupra C. I Arm. (părăsit şi de Armată si de 
M. C. GL.) împingându-l înapoi spre linia lui naturală de 
retragere şi spre poziţiile principale de rezistenţă, de unde 
cu greu ar fi putut fi scos. O; asemenea manevră simplistă, 
nu putea mulţumi pe un general ca Falkenhayn; concepţia lui 
răsboinică făcută la şcoala lui Napoleon, Moltke şi, Schlieffen, 
îi impunea să dea problemei în fafa căreia era pus, cu totul 
o alta solutiune. El se decide a executa o manevră în spa- 
tele inimicului său, în acest scop face un atac demonstrativ 
de front, fixează pe inimic, îl tae de Arm. Il-a cu Corpul 
de Cavalerie, şi-l întoarce pe stânga, căzându-i în spate 
cu Corpul Alpin. Manevra e frumoasă, ea a dat totdeauna 
bune rezultate acolo unde a fost aplicată cu energie. În 
campaniile napoleoniene se găsesc peste 25 manevre, din 
care cele mai expresive sunt: 

1796 Napoleon la Lodi contra lui Beaulieu.. 


1800 = » Marengo , ,, Melas. 
1805 » Ulm x Mack. 

1806 Napoleon la Iena contra lui Brunswick. 
1807 oe » Friedland,, ,, Benningsen. 
1812 Napoleon pe Duna contra lui Barclay. 
1812 i la Smolensk contra lui Barclay. 
1813 _ înaintea bătăliei dela Lützen. 
1814 ñ la Brienne contra lui Blücher. 


Mai sunt şi alte exemple de asemeni manevre de în- 
toarceri şi căderi în spatele inimicului : 

1792 Brunswick la Valmy contra lui Dumouriez. 

1809 Wellington la Oporto contra lui Soult. 

1813 Ney la Dennevitz contra lui Tauentzien. 

1814 Bilücher proectează la Craonne o manevră contra 

lui Napoleon. 
1815 Wellington şi Bliicher pe Aisne contra lui Grouchy. 
Apoi mai sunt: 


76 


. 1831 Paskievici asupra Varsoviei. 
1848 Nugent pe Piave contra lui Durando. 
1848 Radetzki la Cartaton contra lui Carol Albert. 
1848 Radetzki la Mortara şi Novara contra lui Carol 
Albert. 

1859 Napoleon III la Magenta contra lui Giulay. 

1914 Manevra iniţială a Germaniei în 1914 contra Franţei 
(după modelul manevrei iniţiale a lui Napoleon în 
1812), fără reuşită. 

1914 Manevra lui Ludendori la Lodz (11 şi 12/IX). 

1914 Manevra lui Ludendori la Bialystok. 

1915 Manevra lui Hindenburg la Vilna. 

Exemple istorice sunt deci suficiente. 

Dacă ne referim la bătălia dela Sibiu dată de g-lul Fal- 
kenhayn, vedem că ea se angajează şi se conduce conform 
principiilor napoleoniene şi anume: 

a) Corpul 39 Arm. cu cele trei divizii (187, 51, 76) ale 
sale, imobilizează de front C. 1. Arm. rom. uzându-i forţele si 
făcându-l să-şi folosească necontenit rezervele ; 

b) Execută intoarcerea prin atacul înconjurător facut de 
Corpul Alpin, în dorinţa de a cădea pe linia de retragere a 
C. I. Arm. 

Aci este însă o mare deosebire, Napoleon) execută atacul 
înconjurător după ce atacul de front a produs rezultatul; Fal- 
kenhayn nu aşteaptă acest rezultat, el îndrumează atacul 
înconjurător înainte chiar a atacului de front, ceeace a avut 
drept rezultat că el a fost recunoscut din timp de români, 
adică ia lipsit unul din elementele succesului, anume surprin- 
derea. In afară de aceasta g-lul Falkenhayn împingea Corpul 
Alpin spre un mare pericol. Ce ar fi devenit acest Corp, 
dacă Armata l-a ar fi atacat dela Sud, sau dacă Comandam. 
de Cpt. rom. împingea la timp Arm. Il-a spre Vest? Dar 
fata de modul cum operase armata română dela 14 Aug. 
până acum (10 Sept.), nu era de natură al îngriji prea mult 
pe Falkenhayn, el putea să'şi permită totul. 


10 Septembrie. 


G-lul Culcer, Cd. Arm. I-a, consideră că la Jiu va fi 
acţiunea principală, ca probă iată raportul No. 185 din 
10/IX către M. C. GL: 

„Au început angajamente mai vii la Grupul de Olt. Rog a se 
dispoza sprijin din partea aripei stângi a Armatei II-a, dacă va 
îi necesar; acţiunea principală a Armatei I-a fiind azi la Jiu, nu 
mai putem dispune de rezerve pentru Olt. S'a dat ordin Corpului 
Olt a nu intra în acţiuni care ar angaja Armata l-a”. 


77 


Din acest raport se desprind trei idei: 

1. Că G-lul Cd. al Arm. I-a, care comanda tot frontul 
din Oltenia, aprecia la 10;IX că: „acțiunea principală a Ar- 
matei I-a e la Jiu”. Această idee nu tine deloc seamă de 
realitate. Pentru ce acţiunea principală este la Jiu? Este 
impusă de inimic? E impusă de o necesitate strategică? Nu, 
de loc. E rezultatul unui capriciu a Cd-lui Arm. I-a şi este 
o greşeală a M. C. GI, care nu a oprit Comandamentul Arm. 
l-a să cadă într'o mare greşală, când se raporta şi se ştia 
că inimicul se concentrează la Sibiu, deci in fata C-lui I. 
Arm., unde însăşi Cd. Arm. l-a raporta că „au început anga- 
jamente mai -vii la Grupul Olt”. 

2. G-lul Cd. al Arm I-a mărturiseşte: ,,2 mai dispunem 
de rezerve pentru Olt”. Deodată ce un Comandant nu mai 
are rezerve, rolul lui este sfârşit, el nu mai poate influenţa 
cu nimic mersul unei operaţiuni, el devine deci un spectator 
neputincios de a face să i se simtă acţiunea. In asemenea 
caz, însăşi mărturisirea, că „pu mai dispun de rezerve 
pentru Olt” nu înseamnă o abdicare în conducere? 

3. „Rog sprijin din partea aripei stângi a Armatei II-a, 
dacă va fi necesar”. Aceasta frazä este polymorfä căci „rog 
sprijin” nu se împacă cu „dacă va fi necesar”. G-lul Cd. al 
Arm. l-a primeşte! stiri, categorice dela-C. I. Arm.-ca inimicul 
se concentrează in fata sa. In asemeni caz, nu-era oare 
bine a se pune întrebarea: dece se concentrează inimicul? 
şi, dacă se concentrează, va ataca desigur C. I. A, ce e de 
făcut?” Să mai perzist azi la 10/IX în ideia unei acțiuni 
la Jiu? Nu e mai bine oare a întrerupe această acţiune şi a 
cere categoric M. C. GI, ca să împingă întreaga Arm. Il-a 
spre V., iar nu de a cere numai „sprijinul aripei stângi a 
Armatei II-a” şi aceasta numai „dacă va fi necesar”? Cine 
era mai indicat să aprecieze necesarul? Corpul I Arm.? 
M. C. Gl.? sau însuşi Armata I-a? 

Este de netăgăduit că Arm. I-a greşise, după cum de ne- 
tăgăduit este că M. C. Gl. lasă Arm. I-a într'o situafiune 
primejdioasă din cauza conceptiunei greşite a Comandamen- 
tului acestei Armate şi în voia inimicului. 

M. C. Gl. trebuia să împingă spre V. întreaga Arm. II-a, 
la 10, la j11, şi cel mai târziu la 12/IX; în asemenea caz soarta 
bătăliei dela Sibiu era alta, desigur alta. Dece M. C. Gl. a 
ținut Arm. Il-a pe loc pânăla 14/1X? 

Pentrucă i-a lipsit acea înaltă conceptiune a conducerei 
operaţiunilor în stil mare. Căci în fond, dece Arm. Il-a este 
ținută zadarnic pe loc pânăla 14/IX? ceva mai mult, la 
11/IX, însuşi Comandamentul Arm. Il-a după ce primeşte 
dela g-lul Popovici rugămintea de a-l sprijini cu stânga Arm. 


78 


Il-a, raportează următoarele M. C. Gl. cu No. 271: 

„rm. Il-a este în contact cu inimicul si nu poate interveni 
spre Armata I-a, numai cu stânga sa, de oarece până la Avrig 
(unde era flancul drept al C. I Arm.) distanța este prea mare 
(35 km.) şi întreaga regiune, mai cu seamă înălțimile depe 
malul drept al Oltului sunt ocupate de Corpul de Cav. al g-lului 
Schmettow (Div. 1 Cav. germană, Div. 3 Cav. A-U). Arm. 
Il-a propune o mişcare spre Vest a întregei Armate, in con- 
cordantä cu o inaintare a Armatei de Nord pe VI. Muresului 
şi VI. Târnavelor”. 

Această propunere a g-lului Crăinicianu, corespundea 
situatiunei strategice, ea era singura soluţie judicioasă, pentru 
a degaja Arm. l-a şi a da o bătălie ce ne era impusă 
de inimic şi pe care Arm. I-a nu ştiuse să o înlăture. La 
propunerea Arm. Il-a M. C. Gl. răspunde cu No. 1169 
din 12/IX: 

a Nefiind încă oportună mişcarea spre Vest a intregei Armate 
a II-a, ci numai să întărească detasamentul dela Utza si a se 
impinge cavaleria spre Vest, neuen a lua contact mai strâns 
cu Corpul de Olt.“ 

Acest ordin, care nu ţinea seamă de situaţia strategică 
a Armatelor ce operau pe teatrul de operaţie din Transil- 
vania, era o greşală care va aduce cele mai grele urmări 
pe acest teatru, căci permitea g-lului Falkenhayn să opereze 
pe linii interioare, să bată succesiv Arm. l-a şi apoi Arm. 
II-a; pe când dacă la 11/IX sau 12/IX M. C. Gl. rom. im- 
pingea întreaga Arm. Il-a spre Vest, Arm. IX-a Germ. 
era desigur bătută la Sibiu. Neavând iniţiativă, am suferit 
la Sibiu şi după Sibiu legea impusă de adversar. Am pierdut 
deci momentul dela Sibiu, pe care dacă am fi ştiut să-! 
prindem la timp, am fi bătut pe Falkenhayn. E altă ches- 
tiune, de ce s’ar fi întâmplat în urmă. Cu forţele pe care 
le aveam la 12—16/IX în Ardeal, desigur că nu am fi 
putut exploata succesul, împingând până în câmpia Tisei; 
am fi putut însă, să ne stabilim defensiv pe Mureş şi să ne 
aducem repede întăriri dela Sud. 

Comandamentul Arm. I-a pusese, după cum s'a spus 
anterior, o mare grijă în pregătirea ofensivei dela Jiu, G-lul 
Culcer Cd-tul Arm. l-a a supraveghiat şi dirijat personal 
ofensiva depe D. Buliga. In schimb însă Comandamentul Arm. 
IX-a germ. nu se emotioneaza de loc şi nu trimite in acest 
sector secondar, absolut nici un ajutor, păstrând totul pentru 
acţiunea decisivă pe care o pregătea la Olt. 

Div. 187 I. isi adună forţele pe frontul Cacova-Orlat- 
Cristian exclusiv. 

Div. 76-a R. era îndreptată spre frontul V. Sura Mare- 


79 


Gusterita, Noul Săsesc excl., înlocuind cu o parte una din 
Brigadele Div. 51 Hv., iar restul era îndreptat la Slimnic 
(Szelindek). 

Faţă cu ordinul Armatei dat C-lui I Arm.: „de a nu 
intra în acțiuni, care ar angaja Armata I-a”, g-lul Popovici, 
Cd-tul C. I Arm., nu întreprinde nimic în această zi, 
deşi a avut intentiunea să desăvârşească succesul asupra 
Div. I Cav. A-U; atunci şi Div. 3-a Cav. ar fi fost silită 
să se retragă spre Vest. 

Din contra, inimicul contra atacă dinspre Nucet (Szi. 
Ianoshegy) şi Glimboca, silind unităţile ce le ocupase să 
treacă pe malul stâng al Oltului. 

lată insa ce raportează Arm. I-a la 10/1X relativ la 
această acţiune, Marelui Cartier General: 

„Pierderile inimicului în morţi şi răniţi sunt foarte mari; s'au 
văzut la marginea pădurei Nucet, mormane de cadavre. Pier- 
deriie noastre sunt si ele serioase, mai putin morţi, LE numerosi 
răniţi, cea mai mare parte însă foarte uşor”. 

De pierderile inimicylui se poate vorbi cand inaintam 
şi cand putem sa numaram cadavrele. Dar cand el înain- 
tează? Şi apoi „mormane de cadavre”? 

Incurcätura cea mare este însă cu „pierderile noastre”. 
care la, început, sunt ,serioase”, apoi devin. „morți puțini” 
dar „răniți numeroşi”. In fine răniţi cea mai mare parte 
foarte uşor”. 

Ce rămâne serios din raportul operativ al Armatei E a? 

Cu asemenea technică de Stat Major, comandamentele 
Superioare nu erau servite decât cu exagerări şi în tot 
cazul cu neexactitati. 


G-lul Popovici după ce verificase ştirile primite până 
atunci, raportează Arm. I-a cu telegrama 801 din 10/IX că: 

„Inimicul face mişcări de trupe pe valea Sebeşului, că s'au 
văzul unităţi inimice la Oaşa.“ 

Această informatie făcută la 10/IX era foarte prețioasă 
pentru Cd-tul Arm. I-a, care însă nu-i dă nici o importanţă; 
ca probă este faptul că nu i-a nici o măsură. 

In faţa Sibiului trupele române nu caută a înainta. Le- 
gătura cu Arm. II-a nu se poate face, această Armată 
nu este mişcată spre V., după cum ar îi trebuit, neapărat că 
această mişcare nu se putea face din iniţiativa C-tului Arm. 
II-a, ci din aceia a M. C. GI. 

In asemenea condițiuni, g-lul Falkenhayn are iniţiativă 
în acţiune şi el lucrcazä cum vrea. Corpul Alpin continua 
mişcarea înconjurătoare. Div. 23-a raportează din nou că: 
, forte inimice de toate armele debarcă la Săcele şi că mişcări 


80 
de coloane de artilerie se jac spre SV de Sibiu”. In 
adevăr Rg. G. Bv. înaintează în cursul zilei de 10/IX dela 
Dus prin Vi. Strâmba către Vf. Frumoasei-Cindrel (2245) 
(10 km. de frontiera română şi la 20 km. de Fundul 
Râului pe Par. Sadului), având 2 companii (9 şi 12) la 2 
km. spre Sud; patrule înaintate iau contact cu unităţi române 
pe Mt. Niculeşti, unde era cel mai extrem post de supra- 
veghere al Div. 23-a. Postul trimite ştirea la Divizie. Restul 
Corpului Alpin urma dupa Rg. G. Bv. 

Div. 76-a Rez. continuă fără nici o grijă să se apropie 
de Sibiu. 

Deci g-lul Falkenhayn lucra activ pentru ca la 13/IX să 
poată începe atacul decisiv. 

In adevăr, iată ce raportează el in noaptea de 10/IX cu 

No. 79 Comandamentului Superior A-U. la Teschen şi Co- 
mandam. Superior la Pless: 
Este de prevăzut că la 12 Sept. grosul forţelor Div. 187 I. 
va îi adunat în munţi la SV. de Sibiu, iar Div. 76 R. la NV. 
de oraş, până atunci Corpul Alpin va fi înaintat în munţii 
Cibinului până Ja o zi de marş de Pasul Turnu Roşu. 

La 13 Sept. intenfionez să atac cu Corpul Alpin cu direcţia 
spre acest Pas, cu Corpul 39 Rez., format din Div. 187 I., Div. 
St honv., şi Div. 76 R. să atace de amândouă parti, ale Sibiului. 
La o presiune viitoare a inimicului, Corpul Cav. Schmettow va 
ceda cu aripa dreaptă, va rezista însă cu îndărătnicie cu centrul 
în sectorul Oltului asemeni şi cu aripa stângă. Terenul până la 
poalele munţilor Făgăraşului, va fi ţinut mai întâi cu focuri, dar 
mai târziu în vederea operaţiunilor ce se intenţionează se va 
lucra ofensiv trecând Oltul. 

Comandam. Arm. I-a de îndată ce situaţia va permite, este 
rugat a fine gata Div. 89 I. la Sud de Seghisoara’’. 


11 Septembrie. 


In scopul unei economii de forte si realizärei de rezerve 
la divizii, gl. Popovici Cd. C. I. Arm., dă pentru ziua de 
11/IX ord. oper. No. 808: 

yl. Cu începere de mâine 11 1X,;1916, ţinându-se seama de 
gruparea actuală a trupelor, linia de siguranţă va fi: 

a) Pentru Div. 13-a: dela Avrig, până la întretăierea soselai 
Hermanu cu şoseaua Dolmanu-Sibiu. 

b) Pentru Div. 23-a: dela întretăierea de mai sus, pe linia 
veche, înclusiv Gregori Berg pânăla S. Gura Râului. 

2. Dispozitivul de siguranţă va fi cel regulat.... 

3, Diviziile vor continua executarea întăririlor pe 1-a linie 
de rezistenţă. ARE. 


0 


81 


a) A doua linie de rezistență va fi aceia pe care fiecare 
comandant de Divizie o va determina în sectorul său, determinând 
pe ea şi locul diferitelor soiuri de artilerie, de care dispun. 

b) A treia linie de rezistenţă este aceia care se organizează 
după indicatiunile Comandamentului şi anume: Sadu-Talmaci- 
Piciorul Sasilor-Racovita-Bogdan. 

4. Toate fractiunile de cavalerie care sunt la Divizii, dar 
care nu sunt indivizionate, vor fi redate Brg. de Caval. care se 
găseşte la Avrig, cu misiunea de a supraveghia valea Oltului. 


3? 


In baza acestui ordin, Diviziile si-au regrupat unitätile 
si şi-au alcătuit rezerve. i 

G-lul Popovici, primind stiri cari confirmau că inimicul 
isi adună trupe şi face dislocări de forte pe flancuri, ia 
o bună măsură trimițând două detaşamente: 

1 btl./R. 49 I. cu 1 secţie art. mun (căpitan Oancea), sub 
comanda maiorului Lăzărescu (Seful biuroului de operaţie al 
C. I A.), pe VI. Sadului spre Fundul Râului (aci exista 
deja 1 cp./R. C. Gr. sub cpt. Stoenescu Calistrat); cu în- 
sărcinarea ca împreună cu detașamentul aflat aci, să atace 
fractiunile inimice ce le va întâlni în munţi; 

1 btl./R. 5 V., căpitan Sorescu, e transportat cu calea 
ferată la gara Lotru, de aci împreună cu o bir. de obuz; 
us., luată din divizionul dela Câineni, să urce VI. Lotrului 
la Voineasa. 

Aceste 2 detaşamente aveau deci ordin să înainteze. şi 
să împiedice căderea inimicului în spatele C. I. Arm. 

Forţa acestor detasamente a fost apreciată la Cd-tul Aro 
I-a, ca fiind prea mare. De drept, forţa lor nu era prea 
mare, Arm. ar fi putut face o altă obiectiune, anume că 
detaşamentele erau trimise cu o oarecare intarziere, dar 
g-lul Popovici are însă o justificare, el nu putea să 
detaseze forte la cel dintäi raport, înainte de a-l controla 
şi a avea confirmarea prezenţei inimicului pe flancul său 
stâng, el trebuie să aprecieze bine situaţia, să vadă despre 
ce forțe inimice este vorba, să judece necesitatea trimitiri 
de detaşamente şi să cumpănească dacă cu trupele sale 
reunite nu poate dobândi în mod succesiv ambele rezultate. 

La Turnu Roşu se mai afla II/R. 49 I. şi o parte din 
btl. de miliții, ce supraveghiau comunicațiile din defileul 
Oltului, iar la Câineni mai era 1 btr. de ob. uşoare. 

Corpul Alpin înaintează necontenit sub conducerea co- 
mandamentului de brigadă gl. v. Tutschek. Seara, R. G. bv. 
ajunge la Vi. Negovanul Mare (2136) pe creasta principală 
a Munţilor Cibin şi la o depărtare de 20 km. linia 


Generalul G. A. Dabija, «Armata Română în Răsboiul mondial». Vol. IT. 6 


82 


aerului d2 Olt; trupe de siguranţă precedau coloana cu 
„câţiva kilometri spre Est. (Această dispoziţie era foarte 
bună). Inapoia R. G. bv. urma imediat R. 2 Vân. şi B. 2 
T. Rez. bv. 

Dintr’un adäpost de frontierä, a fost respins un post 
mic roman. 

C. I. Arm. raportează in această zi Arm. I-a: 

„Din declaratiunile prizonierilor rezultă, că 2 regimeate din 
Divizia germană ce a debarcat pe frontul Otu:ui, au rămas 
înapoi si consider că aceste regimente cu artileria lor au urcat 
Valea Sebeşului, pentru a se întoarce pe Valea Lotrului sau a 
Sadului. | 

Aceasta corespunde cu informaţia data de detasamentul de 
legătură dela Fundu Râului, că a văzut o companie igermanä 
la Oasa si patruie spre Poiana Muerei, informafiuni ce v'am 
comunicat eri cu telegrama No. 801.“ ; 

Această informatie care confirma pe aceea ce fusese 
dată în ajun, era foarte pretioasä pentru Armată, căci din 
nou i se semnala inimicul şi pericolul la care putea fi 
expusă Arm. şi C. I de Arm. 

Ce măsuri a luat însă Arm. în afară de măsurile luate 
de C.I Arm.? 

Nici una. Aceasta-i adevărul curat. 

Arm. era foarte ocupată la Jiu, unde g-lul Cd. al Arm, 
conducea personal o acţiune locală secondară. De aceea Arm. 
nu ia nici o măsură la 10/IX, după telegrama No. 801 a 
C. I Arm. şi nici măcar după confirmarea din ziua de 
11/IX, căci iată ce ordin da Arm. I-a, Corpului I Arm.: 

„Acţiunea nedecisă dela Jiu ne împiedică de a vă trimite 
prea curând ajutoare. In orice caz, ne trebuie date clare şi 
precise asupra situaţiei dv., pe care le aşteptăm chiar în, 
noaptea aceasta”. 

Din acest ordin se evidenţiază că Comandam. Arm. l-a 
nu vedea la 11/IX că furtuna se apropie, pentru aceasta 
îi mai trebuia „dafe clare si precise”. Ia schimb însă g-lul 
Falkenhayn îşi caută de treabă, el nu are timp nici de perdut 
şi nici de aşteptat. Ca probă de aceasta este faptul că, da la 
11/IX ora 12,45 ordin telefonic Corpului Alpin: 

„Corpul este autorizat ca să treacă peste linia indicată prin 
directiva dată în ziua de 12/IX dacă poate şi dacă este în situaţie 
da a o face”. 

Deci, într'o pană aşteptare; iar în cealaltă parte, acti- 
vitate. 

Gl. Falkenhayn rugă la 11/IX din nou pe gl. Arz de a 
trimite Div. 89 1. la Sud de Sighişoara, rugând în acelaş 
timp pe Cd. Super. germ. ca să intervie urgent la Cd. 


83 : 


Super. A-U in acelaş sens, aceasta a şi avut loc, căci feldim. - 
Hindenburg telegrafiază cu No. 156 din 11/IX ora 11, 50 
generalului Conrad urmätoarele: 

„Inaintarea fortelor române dinspre Braşov către N. peste‘ 
linia Szekely Udjvarhely-Braşov a întârziat cu toiul şi s'a executat 
tatonând. Prin lucrările defensive începute acum, pare că a in- 
tervenit o pausă în înaintare. Punctul de greutate al operaţiunilor 
din “Transilvania este asupra Arm. IX germ. Dacă plănuita ofen- 
sivă dela Sibiu va avea un succes sdrobitor, atunci cu totalitatea 
forţelor se va ataca aripa de sud a forţelor principale române 
aflate înaintea Făgăraşului, printr'un atac învăluitor dinspre Sud 
şi Vor fi bătute. Pentru a înlesni Arm. IX-a aceasta şi pentru 
ai asigura aripa stângă este necesar, ca de îndată forţa principală 
a Div. 89 I. dela Arm. I-a să fie împinsă în zona Sighişoara- 
Ibasfaläu. Viitoarea ei operaţie la Arm. IX rămâne deocamdată 
rezervată. Rog pe Excelenţa Voastră să ia dispoziţiile necesare 
în acest scop”, 

In baza acestei comunicări, Cd. Sup. A-U dădu ue 
I-a A-U şi Arm. IX-a ord. 31.040 din 11/IX: 

„Dacă plănuita bătălie a Arm. IX-a dela Sibiu, va avea 
un rezultat decisiv, atunci toate forțele vor ataca aripa de 
Sud, a, forţelor. principale române. aflată, la, Făgăraş. 

Pentru a înlesni Arm. IX-a acest lucru şi pentru a-i asigura 
aripa stângă pe timpul operaţiunilor deja incpute, Arm. I-a 
A-U va trimite Div. 89 I. în zona Sighişoara (Schassburg) - 
{basfalau (Elisabethstadt). 

Ea rämâne tot sub ordinele Arm. I-a. 

Arm. IX-a va orienta Arm. I-a asupra intentiunilor vii- 
toare”, . 

Arm. l-a A-U ţinând senină de slăbiciunea frontului şi 
amenintärei la care era expusă, a dat în seara de 11/IX or- 
dinul No. 1488 ca: „Corpul J ez. să trimită Div. 89 I. 
în zona Sighişoara-Ibașfalău”. 


42 Septembrie. 


La Jiu, Div. 11-a continuă ofensiva cu succes. 
© G-lul v. Arz trimite în această zi pe col. Huber, seful 
său de Stat Major, ca să comunice g-lui Falkenhayn că 
g-lul v. Arz având în vedere nevoile operative, cedează, 
în chestiunea unitäfei de comandă, g-lui Falkenhayn, dar că 
nu poate da Div. 89 Inf., căci are absolută nevoe de ea, 
ca să poată opri înaintarea inimicului.. 
G-lul Falkenhayn arată colonelului Huber intentiunile 
“sale: bătălia decisivă asupra Arm. I-a Române, apoi repede 
front şi ofensivă asupra stânga, Arm. Il-a Române. In ce 


84 


priveşte sectorul Jiu nu-i dă importanţă, decât dacă sar 
întâmpla ceva cu totul neaşteptat. 

In acest scop, este nevoe ca Arm. I-a A-U să ţie cu dreapta 
legătura cu Arm. IX-a şi să nu se mai retragă de loc; la 
nevoie, se poate retrage cu stânga şi cu centrul. Dacă însă 
va retrage dreapta înapoia stângei Arm. IX-a, atunci o 
pune pe aceasta într'o situaţie foarte periculoasă, înlesnind 
inimicului atacul ei în flanc şi spate. 

Argumentarea g-lui Falkenhayn era judicioasă; din ea 
rezultă invataminte foarte folositoare: apreciaţie justă a si- 
tuatiunei, unitate de comandă, totul pentru acţiunea prin: 
cipală. 


Corpul Alpin ajunge în cursul diminetei, prin Voineagul 
Cätänesti pe linia Vf. Mare (2034)-Vf. Prejba (1745) 
anume : 

Btl./I/R. G. bv. este rămas în siguranţă pe dreapta, supra- 
veghind sectorul dela Vf. Gallin la Vf. Sterpului. 

Brg. 1 Vân. se împarte în trei coloane, mergând cu: 

a) B. 2 V. Rez. bv. peste Preajba |] 

b) R. 2 V. (B.10 V.. B. 14 V. Rez.) 

peste, Vi, Mare 

c) B. U/R. G. bv. spre Mt. Robu. 

Pe râul Vadului au loc ciocniri cu unităţile române. B. 
III/R. G. bv. cu compania mitraliere şi pionierii înaintează 
în cursul noptei pentru a închide Pasul Turnu Roşu. 

Detaşamentul maior Lăzărescu ajunge la Fundul Râului 
şi ia contact cu fracțiuni de recunoaştere alpine dinspre 
Muntele Panta. 

Detasamentul dela Lotru ajunge la Brezoiu, din care 
cauză trupele germane iau măsuri ca să. poată preveni un 
eventual atac dinspre Sud. 

G-lul Popovici mai trimite în această zi la râul Vadului 
un detaşament alcătuit din II/49 I, 1 secţie mitraliere, 
1 pl. cav. sub It-col. Gherghiceanu Comandantul R. 49 I. 

Corpul de Arm. mai trimite pe cpt. Procopiescu dela Statul 
Major în recunoaştere în Munţii din dreapta Oltului. 

Ce măsuri luase în această zi Arm. I-a în urma telegramei 
No. 801 a C. I. A. din ziua de 10/IX si a confirmäri 
ei prin raportul din ziua de 11/IX? 

Nici una! Căci Armata ordonă în ziua de 11/IX Corp. 
1 Arm.: 

„Acţiunea nedecisä dela Jiu ne impiedică de a va trimite 
prea curând ajutoare. 

„In orice caz, ne trebue date clare şi precise asupra si- 
tuatiei dv. şi pe care le aşteptăm chiar în noaptea aceasta”. 


către Pasul T. Roşu 


Deci nici în ziua de 12,IX Comandamentul Arm. l-a nu 
a luat nici o măsură, el aştepta încă „date clare si precise”. 
Aci este un mod de a se exprima, căci C. I Arm. trimisese 
în zilele de 10 şi 11/IX destule „date clare si precise”. 
Armata amâna intenţionat luarea unei hotărâri, pentru că 
această hotărâre impunea trimiteri de ajutoare, care lipseau 
Hrmatei, lucru ce reese foarte lămurit din primul aliniat 
al ordinului Armatei că: „acțiunea nedecisä dela Jiu ne 
împiedică de a vă trimite prea curând ajutoare”. Aci e ade- 
vărul curat, iar nu în aşteptarea de „ate clare si precise”. 

Şi apoi, ce înseamnă a „aştepta date clare şi precise”? 
Mai întâi, ştiut este că în răsboiu, incertitudinea asupra 
intentiunilor inimicului formează aproape regula, apoi, chiar 
având „date clare şi precise” asupra inimicului, problema 
poate avea mai multe solutiuni. Salvarea din îndoială şi asi- 
gurarea operatiunei nu s'a găsit niciodată decât în deci- 
siunea de a păstra iniţiativa şi de a impune inimicului ma- 
nevra voită. Dar, pentru aceasta se cere hotărâre, se cere 
activitate, iar nu expectativă, căci dacă Comandantul se 
pune pe „așteptare de date clare şi precise”, va suferi tot- 
deauna legea pe care îi-o impune adversarul. G-lul Falkeahayn 
pe baza ştirilor primite pana la ora. 13:50 dă Corpului | 39 
Rez. ordin.: ) 

„Pe baza rapoartelor primite relativ la retragerea inimiculuj 
în câteva puncte, Corpul 39 Rez. este autorizat ca de îndată 
să atace”. 

Dacă comparăm cele două conceptiuni a g-lui Falkenhayn 
si a g-lui Culcer, este imposibil să nu vedem că cel dintâi 
ia o hotărâre fermă, fără ezitări, simplă dar decisivă, im- 
punând-o inimicului său, care-l lasă să „aştepte date clare 
şi precise”. Si fatalul a urmat, ca o consecinţă logică. 

Cine ar putea afirma că hotărârea operativă a g-lui 
Falkenhayn se baza pe „date clare si precise” asupra ini- 
micului? Chiar armata germană cu admirabilul ei serviciu de 
informatiuni nu a fost totdeauna în situatiunea de a şti totul 
asupra inimicului său, aceasta fiind de altfel regula la răs- 
boiu. Napoleon în 1806 în ajunul bătăliei dela Jena nu 
cunoştea situaţia armatelor prusiene şi cu toate acestea a dat 
bătălia. Dar nici după bătălie, nu era în clar asupra inimicului, 
lucru ce rezultă din faptul că atunci când i se raportează 
că Corpul III Arm. a avut la Auerstaedt toată. armata pru- 
siană, Napoleon nu crede căci spune: ,,Maresalul Davout 
vade dublu”; cu toate acestea el execută urmărirea inimicu- 
lui, iar mai târziu Napoleon isi recunoscu greşeala. 

In 1870 ştiut-a Moltke situaţia armatelor franceze îna- 


86 


intea bătăliei dela Rezonville-Vionville şi inaintea celei 
dela Saint Privat? 

Aşa dar incertitudinea este aproape regula la răsboiu, iar 
nu „date clare si precise”. Generalul, comandantul, trebue 
să vadă acolo unde alti muritori nu văd nimica, el trebue 
să discerne, să simtă şi să decidă. 

G-lul Falkenhayn lucrase bine, el surprinsese strategi- 
ceşte Arm. I-a pentrucă: 

1. Pe. spaţiul de 70 km. dintre C. I Arm. (Olt) si Div. 
il-a (Jiu) se lăsase o singură companie de grăniceri şi 
una de milițieni, cu centrul la Fundul Râului; ele erau 
incapabile nu numai de a opune la nevoie o rezistenţă cât 
de mică, dar nici măcar de a face o supraveghere ser 
rioasă *) ; 

2. Pentrucă Cd-tul Arm. I-a îşi îndreptase toată aten- 
fiunea la Jiu, conducând în persoană o acţiune locală se- 
condară, pe când acţiunea hotăritoare începuse la Olt; 

3. Pentrucă în mod inutil sa întărit Div. 1l-a dela 
Jiu dela 12 la 25 batalioane, când acestea erau necesare 
dincolo, la acţiunea principală. 

4. Pentrucă Arm. l-a nu are cu ce să-i facă faţă şi să-i 
dea lovitura de ciocan dela Sud. 

Arm.-uitase cu totul ceeace Napoleon ’precizase atât de 
bine în memoriile sale că: 

„Uni 'comandani trebue să-şi zică de mai multe ori pe zi: 
Ce voi face dacă Armata inimică apare pe frontul meu, pe 
dreapta 'sau pe stânga mea? Dacă el nu va putea da răspuns, 
nu teste în regulă; şi deci trebue să ia măsuri”. 

Şi-a pus Arm. aceste întrebări? Nu. 

Dacă Arm. nu şi-a pus din proprie iniţiativă aceste în- 
trebări, ce măsuri a luat in urma rapoartelor Corp. I 
Arm. din zilele de 10,11 şi 12/IX? Nici una. 

Pentru C. I Arm. nu a putut fi surprindere tactică. Cum 
ar fi putut fi surprindere tactică când: 

1. El raporta necontenit, la 10/IX, la 11/IX şi la 12/1X 
mişcările de trupe inimice pe stânga sa. 

2. Cand luase măsurile necesare cu toate unităţile ce 
le avea disponibile, 

La 12/IX, Oteteleşanu prefectul Jud Vâlcea comunică 
telefonic col-lui Olteanu Marcel, Şeful de Statmajor al 
C-lui I Arm. „că inimicul înaintează prin munţi”; la aceasta 
col. Olteanu it răspunde , stim si am luat măsurile nece- 


*) Un proprietar de päduri din partea locului mi-a spus ca ve- 
nind la începutul lunei Septembrie. 1916 pe linia de frontieră din 
sus de Voineasa, nu a întâlnit nici măcar grănicerii ce păzeau 
odinioară frontiera. 


87 


sare”. Otetelesanu dă C-lui I Arm. după această convorbire 
telefonică şi telegrama No. 159 din 12/IX: 

„Ni se semnalează din comuna Voineasa că o coloană iui- 
mică vine dispre Juia, suind la Piatra Albă, a trecut Streaja 
spre Ghircu. Posibil scoboară VI. Pâscoaei în Brezoi”. 

G-lul Popovici pune la 12:1X apostila ,,Viziuni”. 

Această apostilă are explicaţie în aceea că, ceeace Pre- 
fectul comunica era bine cunoscut de g-lul Popovici, cäci el 
singur raportase la 10 si 11/IX miscäri de trupe pe stanga 
sa şi că luase chiar măsuri pentru preintâmpinarea acelor 
mişcări. Apostila mai are încă o explicaţie, anume aceea 
că generalul Popovici, deşi ştia mişcările inimicului şi luase 
măsurile necesare ce erau în posibilităţile lui să le ia, voia 
să impună liniştea sufletească, voia să impună calmul ner- 
vilor la cei dimprejurul său. Asupra acestei chestiuni de 
principiu se exprimă în mod admirabil col. Lemoine la 
cursul său de tactică generală pe care-l face la şcoala Su- 
perioară de războiu din Paris. El spune: 

„Napoleon zicea: „nu ne putem îndoi de tăria de caracter 
ce trebue pentru a da o bătălie”. Ei bine, în aceste momente 
critice atunci când în jurul şefului şi câte odată în imediata 
lui apropiere, se şoptesc critice, feţele se întunecă, privirile fug 
una | de alta, atunci cand, totul arată- că inimile -slăbesc, trebue 
ca seful să aibă partea lui largă a acestei puteri de suflet pen- 
tru a nu vedea, pentru a nu auzi, si de a rămâne stăpân 
pe el însuşi, cu ochii fixati la scopul ce-şi propune. El tre- 
buc să fie un caracter în toată puterea cuvântului...” q 

G-lul Popovici desigur in acele grave momente, cand 
se simtea päräsit de tofi (de Armatä si de M. C. GL), isi 
amintea ceeace Clausewitz exprimase atat de bine in 
fraza: 

„Comandantul are o mai mare greutate ca să susţină energia 
morală şi fizică a celor pe cari-i comandă, decât de a rezista 
cauzelor de depresiune ce-i vin dela inimic”. 

In tot cazul, întoarcerea pe care o executa inimicul la 
Sibiu era reală. 

Vinovatii? 

E zadarnic a-i căuta; vina e concepţia cu totul greşită 
de a face răsboiul în munţi. à 

In această privinţă, armata noastră nu învățase nimic. 
Deşi aveam o frontieră muntoasă de 700 km. niciodată tru- 
pele noastre nu au manevrat în munţi. Nu exista nici 
măcar un regulament. 

Până la 1914 credinţa şi convingerea era că munţii nu 
permit executarea de operaţiuni în stil mai mare, istoria 
militară dădea drepti să se judece astfel, căci începând din 


88 


antichitate şi până în zilele noastre, nu vedem decât ur- 
mătoarele operaţiuni de atac şi ruperi în munţi făcute în 
stil mare. Astiel: 

Alexandru cel mare trece munţii Caucazi in 6 zile; 

Anibal la 218 a H. trece Alpii pe linia Valencia-lvres, 
300 km. în 16 zile; 

Franz ‘I la 1515 trece Alpii prin Pasurile Var şi Ar- 
gentiere ; 

Prinţul Eugen la 1701 trece Alpii; 

Souwarow la 1799 trece Alpii; 

Napoleon la 1800 trece Alpii prin Marele St. Berhard, 
dela Lausanne la Ivres, 200 km. în 14 zile; 

In räsboaele din 1805, 1809, 1599 şi 1866 au fost ac- 
tiuni secondare cu mici armate în munţii Tirolului. 

La 1877/78 ruşii trec Balcanii. 

După declararea răsboiului european, chiar în iarna a- 
nului 1914/1915 se dădeau în Carpaţi mari bătălii, cu opt 
puternice armate ce erau fatä în faţă. 

Răsboiul din 1914 şi 1915 contra Serbiei, a fost mai 
mult un răsboiu în munţi. 

Am avut deci timp ca dela 1914 la 14 Aug. 1916 să 
fi învăţat ceva din acest fel de räsboiu, noi nu am învăţat 
nimic, rämäsesem cu 50° ani înapoi, rămăsese la ceeace 
invätasem prin şcolile. militare la cursul de istorie militară 
unde se făcea ceva din răsboiul în munţi, condus de g-lul 
Kuhn la 1866 in Tirol. La noi cea mai mare parte din şefi 
nu admiteau decât atacuri pe fundul văilor şi folosirea 
drumurilor. Ei bine, inimicul a folosit potecile şi cărările 
de picior, urcând şi artilerie pe ele. Asemeni lucruri erau 
considerate ca erezii. In tot cazul, anticipez, că nu intoarcerea 
Corpului Alpin a fost cauza determinantă ‘a înfrângerei 
Corpului 1 Arm. dela Sud de Sibiu, lucru ce se va arâta 
mai târziu. 

Istoria militară cunoaşte multe exemple de surprinderi 
strategice şi tactice. Astfel în 1760, Frederic al II-lea pă- 
răseşte Bautzen, cade asupra lui Lascy şi se îndreaptă spre 
Dresda; din nefericire strică efectul surprinderei, pierzând 
Glatul. 

Trecerea Alpilor de cätre Napoleon in 1800, apoi ma- 
nevra dela Ulm in 1805 sunt tipice, din punctul de vedere al 
surprinderei strategice. Napoleon in 1813 päräseste Dresda 
de două ori şi atacă prin surprindere pe Bliicher, dar 
pierde timpul, lăsând Dresda descoperită. In 1814 Na- 
poleon surprinde pe Bliicher care scobora Marna într'o for- 
matie foarte adâncă, il bate în detaliu şi-i produce pierderi 
foarte mari. 


89 


Intervenţia lui Mac-Mahon în bătălia dela Magenta in 
1859. 

Cd-tul C-lui I Arm. ceruse comandamentului Arm, I-a: 

1. Sau să întărească Corpul de Armată cu cel putin o 
Brigadă infanterie; 

2. Sau să se reducă frontul; 

3. Sau să se intervină la M. C. Gl. pentru a ordona 
Armatei Il-a ca să-şi împingă din forţele sale spre poziţia 
Corpului | Armată. 

Cererile dela 1 şi 2 ar fi putut fi satisfăcute de Coman- 
damentul Armatei I-a; 

Cererea dela 1 nu a fost satisfăcută, pentrucă pe deoparte 

atentiunea Comandamentului Arm. l-a era atrasă la Jiu, 
unde trimisese tot disponibilul în vederea actiunei proectate; 
iar pe de altă parte la Comandamentul Arm. l-a se credea 
că g-lul Popovici cere întăriri în vederea „unei otensive 
ce ar intenţiona să o ia. — 
Cererea dela 2 nu a fost satisfăcută, pentrucă reducerea 
frontului implica 'o retragere pe care Comandamentul nu o 
admitea, pentrucă ar fi avut un efect moral rău asupra 
propriilor trupe, si un efect încurajator, pentru inamic. 

Prin acest non possumus, se uitase cele spuse de Bern- 
hardi că: 

„Părăsirea terenului echivalează în general cu o pierdere 
morală şi materială; totuşi sunt cazuri, unde aceste desavan- 
taje sunt întrecute prin avantaje militare dobândite prin pä- 
răsirea terenului. Se poate retrage pentru a se ocupa un teren 
mai favorabil pentru luptă sau pentru a atrage pe adversar intr’o 
situatic desavantajoasă”. 

„Aceste consideraţiuni arată că nu câştigul sau pierderea te- 
renului procură singur avantaje, ci importanţa 'i-o dau tot- 
deauna raportul spaţiului cu forţele combatante. Aceasta consta- 
tare ne conduce la gândul, că însăşi directiunea decisivă (adică 
directiunea care provoacă cel mai mare succes prin isbirea for- 
telor combatante) nu poate să fie determinată din punciul de 
vedere al spaţiului său geografic, «dupa cum învăţa vechea stra- 
tegie pseudo-stiintificä, dispreţuind complect adevărata natură 
a răsboiului”. 

Cred însă că mai este un motiv pentru care nu s'a admis 
retragerea C. I Arm. In Armata noastră ca si în alte 
Armate se stabilise un fel de doctrină rigidă „de a nu püräsi 
terenul cucerit”. Aceastä doctrină (combătută chiar în Ger- 
mania de mulţi scriitori militari, cum este cazul cu Bern- 
hardi), a făcut pe Germani ca să nu execute o retragere Îa 
Verdun în Octombrie şi Decembrie 1916, sau la Malmaison 
în Octombrie 1917, retrageri cari de fapt ar fi anihilat şi ar 


90 


fi compromis cu totul rezultatul ofensivelor franceze. Se 
vede deci că germanii aplica in mod rigid doctrina: „de 
a nu părăsi terenul cucerit”. Dacă ne raportăm la francezi 
se poate vedea că această rigiditate dispare, astfel în 1918 
g-lul Gouraud retrage în mod voluntar armata sa, ceeace 
a avut drept consecinţă un rezultat apreciabil. 

Aceste comparatiuni ne îndeamnă să spunem că la 
răsboiu aplicarea unui principiu nu trebue să fie rigidă, căci 
räsboiul presinta diverse situatiuni, cari cer solutiuni diferite 
şi deci se impun deciziuni diferite. Noi nu am ştiut să ră- 
mânem în spiritul şi supleta latină. 

La Olt era justificată o retragere pe un front mai mic, 
pe care era mai uşor de rezistat cu forţele ce se avea la 
dispoziţie. 

Cererea dela 3, a fost satisfăcută de M. C. Gl. care aprobä 
ideea (dar tocmai la 14/IX) ca Arm. Il-a printr'o ofensivă 
spre Vest să degajeze Corpul de Olt „dacă va fi nevoie”, 
Va să zică M. C. Gl. rom. aprecia la 12/IX că poată „să 
fie nevoie”, dar poate „Să nu fie nevoie”, 

G-lul Falkenhayn primi ştiri atât dela Div. 3 Cav. cât şi 
dela - Comandamentul Corpului 39 Rez. că „se observă 
mişcări de retragere mai cu seamă artilerie spre Pasul Turnu 
Roşu”; din această informatiune se trase concluzie, că Co- 
mandamentul C. I Arm. român a înţeles pericolul şi că 
începe a 'se retrage, ceeace desigur că era contrar dorin- 
telor g-lului Falkenhayn. De aceea, după ce dăduse în 
cursul zilei ordin de operaţie pentru 13/IX, ordonă gräbirea 
mişcărei Corpului Alpin, iar g-lului Staabs îi dădu ordin să 
înceapă imediat ofensiva, lucru ce nu putea avea loc, căci 
începuse a se înopta. 

De fapt însă C. I Arm. român nu începuse retragerea, 
el lupta bine pe front, g-lul Comandant al Corpului, luase 
numai măsuri de degajare a spatelui său şi trimisese detaşa- 
mentele ce am arătat anterior, acest lucru a indus în eroare 
atât pe Cd. Div. 3 Cav., cât şi pe Cd. C. 39 Rez., respectiv 
şi pe g-lul Falkenhayn. 

G-lul Falkenhayn dă la 12/IX ora 16 ord. oper. No. 108: 

1. „Armata atacă inimicul la 13/IX cu massa principală, for- 
mată din grupa Sibiului. | 

2. Corpul Alpin va pune de timpuriu stăpânire pe Pasul 
Turnu Roşu, tae retragerea inimicului şi împinge detasamente 
puternice de descoperire peste Pas pe linia de frontieră spre Est. 

3. Corpul 39 Rez. atacă cu aripa dreaptă puternic de ambele 
părţi ale Sibiului, fiancul stâng al inimicului. Momentul atacului 
va fi hotărât de Comandamentul Corpului de Arm. comunicându-l 
Corpului Alpin şi Corpului de Cav. Schmettow, 


91 


4, Insärcinarea Corpului de Cav. Schmettow este ca apărând 
poziţia aripei sale stângi, să -împedice înaintarea inimicului spre 
Est. In acest scop la 13/IX va izbi cu o puternică grupă în di- 
rectia Sud peste sectorul Oltului şi apoi se va întoarce spre Est, 

Tunurile cu bătae lungă vor fi folosite la închiderea cu foc a 
„zonei dintre Olt şi munţii Făgăraşului. 

5. Cartierul Armatei la Sebeş”. i 

Acest ordin este scurt şi clar, nu intră în detalii, 
nu se amestecă la intrebuinfarea Divizielor, dar g-lul 
Falkenhayn greseste fiindcă nu-şi opreşte o rezervă de 
armată; cand un comandant nu are rezervă, el de- 
vine un spectator. S'ar putea susţine că g-lul Falkenhayn 
putea compta pe Div. 89 I., dar aceasta era la Arm. l-a 
A-U, care nici nu voia să o dea, în plus că era departe de 
tot, de câmpul tactic dela Sud de Sibiu. Ca probă că g-lul 
Falkenhayn îşi dă seama de acest lucru, este că el cere 
să i se dea numai decât Divizia 89 I. dela Arm. l-a A-U. 

Pe baza ordinului Comandantului Arm. IX-a, dădu si 
g-lul Staabs Cd. C. 39 Rez. următorul ordin de operaţie 
în ziua de 12/IX: | 

1.„Inimicul -stă, în parte în transee, pe linia Gura Râului— 
Poplaca—Dreispitzwald—Ochsenweg—Şelimbăr—Gregori Warte -- 
Dolmany şi la Est de această linie. 

Poziţia rezervelor se stabileşte la E. de Poplaca, la Auf 
der Aue şi la Schuppickwald. 

2. Armata 9-a va ataca inimicul în ziua de 13/IX. 

In acest scop: 

Corpul Alpin va sta gata la 13/IX dim. pe linia Vf. Mare 
(2063) — Preajba (1745) — Ghyhan (1411 — pentru a înainta 
spre Pasul Turnu Roşu, ca să împiedice retragerea inimicului 
peste munţi. 

Corpul de Cav. va ţine în loc pe inimic cu aripa lui dreaptă. 

3. Corpul 39 (Div. 187, Div. 51 hv. şi Div. 76 Rez.) in coo- 
perare cu Corpul Cav. Schmettow va ataca inimicul ia poalele 
munţilor, spre Sud de Orlat. 

4, Liniile despärtitoare de luptă: 

a) Div. 187, la stânga, marginea N. a Orlatului — 2 km. N, 
Poplaca — colţul N. a Cisnădiei — Capela dela 1 km. S. Vesten. 

b) Div. 51 Hv. la dreapta, eşirea dela SV. a Cristianului— 
Colţul de S. a lui Dreispitzenwald, de aci linia dela N. a Div. 
187; la stânga marginea E. a Sibiului, marginea E, a lui Selimbär. 

c) Div. 76 Rez., la dreapta, Alter Berg—Bongrad. 

5. Atacul se va da succesiv dela aripa dreaptă. 

Indatoriri: | 

a) Div. 187 I. va respinge cât mai curând inimicul care stă 
pe coastele nordice ale munţilor, la o distanţă cât mai mare po- 


92 


sibilă şi astfel desfăşurarea în munţi să se facă numai în mă- 
sura reclamatä de scopul urmărit şi de asigurarea necesară a aripei. 

Artileria va deschide focul de îndată ce va putea observa 
ioviturile. 

Inceperea atacului infanteriei se va face in momentul prielutc. 

b) Div. 51 Hv. va ocupa inainte de toate cu aripă dreaptă 
poziţiile inimicului ce cad pe terenul ei de luptă şi pe cele de'a 
Sud de Sibiu. In acest scop artileria va deschide focul de îndată 
ce observaţia este posibilă, distrugând întâi poziţiile inimicului 
ce sunt de ambele părţi ale Dreispitzwald. 

Inceperea atacului infanteriei va fi ordonată de către Coman- 
damentul Corpului, potrivit cu mersul atacului Diviziei 187. 

c) Div. 76 Rez., mai puţin un batalion care rămâne în re- 
zerva Corpului, îşi va grupa infanteria aşa fel ca încă în cursul 
noptei să fie în măsură să oprească înaintarea eventuală a ini- 
micului dinspre Gusterita (Szenterzsebet) spre Sibiu. 

La 13/IX dim., va ocupa cu aripa stângă linia Gregori B.— 
Steinweg peste care deocamdată nu va trece. 

Focul artileriei se va deschide după cum se va crede de cu- 
viinta. 

6. In rezerva de Corp, vor fi gata la 15/IX: din parlea Div. 
51 Hv. comandamentul R. 302 1. cu bil. I si Il la Şura Mica 
(Kis Csür), având un primitor de ordine la stația telefonică din 
Ocna Sibiului (Vizakna); 

Din partea Div. 76 Rez. un batalion la Sura Mare (Nagy 
Csiir), se va anunţa numărul acestui batalion. Ordinele pentru 
acest batalion se vor transmite prin Div. 76 Rez. 

Va mai sta la dispoziţia Corpului, dvz. III-a a R. 204 Art., 
o baterie de tunuri uşoare a Div. 76 Rez. şi o baterie A-U cu 
tunuri de 10 cm. la Sibiu. 

7. Comandamentul Corpului cu începere dela 12/IX cra 19, 
la Mercurea (Szerdahely)’’. | 

Se constată că ordinul g-lului Staabs, completează şi 
corectează chiar ordinul g-lului Falkenhaya. 


CAPITOLUL VI 


b) Bätälia dela Sibiu. 
Crochiul 10. 


13 Septembrie. 


In această zi se putea lua de către Roman două ho- 
tärâri: 

a) De a primi bătălia, si, în acest caz C. T Arm. nu 
trebuia să fie lăsat la propriele lui mijloace, ci el trebuia 
sa fie ajutat şi dela Sud de către Armata I-a si dela Est 
de către M. C. Gl. împingând spre Sibiu, Arm. II-a care 
era ţinută zadarnic pe loc în zona Făgăraş; 

b) De a nu primi bătălia, şi, în acest caz trebuia ca, 
fie M. C. Gl. rom. fie Cd. Arm. I-a, să ordone retra- 
gerea C. I Arm. pe linia de frontieră. 

S'a primit bătălia, dar nu în conditiunile în care trebuia. 
Napoleon spusese odată: „fără îndoială că trebue o foarte 
“mare putere de suflet pentru a da o bătălie”. Se pune în- 
trebarea: cine a avut tăria de suflet de a da bătălia dela 
Sibiu? M. C. /Gl.? Comandantul Armatei I-a? Coman- 
dantul Corpului I Arm.? Răspunsul aci, nu trebue căutat 
în ideea că aceste Comandamente ar fi avut tăria de suflet 
de a da bătălia, ci, că nu au avut tăria de suflet de a evita 
bătălia. Dacă au lăsat să se angajeze bătălia dela Sibiu în 
conditiunile in care s'a angajat şi s'a dat, a fost o gresalä, 
căci era dela sine înţeles că C. I Arm. neajutat la timp 
şi dela Sud (de Arm. I-a) şi dela Est (de M. C. Gl, 
care ar fi trebuit să împingă Arm. II-a la timp), nu putea 
să reziste, ci era împins spre înfrângere. 

C. I. Arm. ocupa în seara zilei de 12/IX poe. dela 
Sud de Sibiu astfel : 


94 


Div. 23-a (R»2 1., R. 1 Gr., R. 42 I, R. 44 L=11 btl.) 
dela Gura Râului-liziera Nord a Păd. Dreispitzwald-cotul 
NE al pädurei dela Sud de Sibiu-N. Schuppichwald-N. 
Selimbar-D. Bucata, până la cota 540 auf der Hohe. 
Această Divizie mai iavea: un post detaşat pe stânga, la 
Valare-cota 1346 şi D. Ursului, dat de Brigada 3-a In- 
fanterie. i | 

Div. 13-a (R. 47 I, R. 48 I, R. 72 I, 1 btl/R. 6 
Vân.==9 btl.) dela cota ‘540 auf de Hôhe-Nord Hermany- 
Piscul daramat-D. Chirnogului-Sacadat pânäla Avrig (Fe- 
lek). Această divizie avea o linie înaintată pe frontul: D. 
Codrului- Capul Pădurei-Piscul Mare până la Olt, ocupată 
de o unitate din Reg. 5 Vânători. 

Brg. 1 Căl. trebuia să supravegheze dela Avrig (Valea 
Oltului) până în Munţii Făgăraşului. 

G-lul Popovici, Cd. C. I Arm., luase cu ord. oper. No. 
808 din 11/IX dispoziţiile următoare : 

a) Diviziile să se întătească puternic pe poziţiile ce 
ocupau; 

b) Fiecare Div. să-şi pregătească, înapoia sectorului ce 
ocupa, o a, doua poziție de apărare; 

c) A dispus pregătirea pe linia Bogdand-Racovita-Pi- 
ciorul Sasilor-Talmaci până în Sadu a unei a treia linii 
de rezistenţă; apoi 

d) In afară de detașamentul (1 btl./R. 49 I. şi 1 bir. 
munte) maior Lăzărescu depe VI. Sadului se mai afla aci 
un detaşament de legătură, format din 2 comp. şi 2 plot. cal. 
mai erau încă detasamentul cpt. Sorescu (format din 1 btl./R. 
5 V. şi 1 bir. obuziere uşoare) depe VI. Lotrului de de- 
taşamentul (1 btl./R. 49 I.) It.-col. Gherghiceanu dela Raul 
Vadului, g-lul Popovici a mai trimis la 13/IX si detasa- 
mentul (2 btl./R. 48 I, scoase depe front) col. Dumitriu 
Sava, cu ordin să curețe defileul şi munţii dela Vest până 
în Robul. 

Din totalul de. 25 btl. g-lul Popovici avea pe front 21 
btl, apoi 4 btl. în detasamente sit 1 btl. R. 49 E, la 
Turnu Roşu, dar g-lul Popovici nu şi-a putut forma nici 
o rezervă, care nu se putea alcătui decât scotand-o depe 
front, ori pe îrontul de 40 km. pusese numai 21 bil, 
adică aproape 2 km. de batalion. G-lul Popovici ar ti 
avut nevoe de o brigadă în rezervă, el ceruse la 9 Sepi. 
să i se dea o rezervă, dar a fost refuzat, fiindcă Ar- 
mata era ocupată cu organizarea bătăliei depe Valea Jiu- 
lui, unde şi-a trimis toate rezervele. 


Arm. IX-a respectiv Grupul dela Sibiu era astfel aşe- 
zat în seara de 12/IX: 


- 


95 


Corpul Alpin (8 btl.) g-l v. Tutschek ajunsese pe li- 
nia: Vf. Mare (2034) — Vf. Prejbe (1745) — cu uni- 
täti spre Oncesti; 

Div. 187 (8 btl.) Inf. pe linia ee (B. W. 
Orlat) pe stânga Par. Cibin până la Kahlenberg; 

Div. 51 9 btl. Hv. dela Kahlenberg-Cristian-Päd. Hunds- 
rüken-N. Sibiu până iin şoseaua Sibiu-Ocna Sibiului; 

Div. 76 (9 btl.) Rez. din şoseaua Ocna Sibiului-Gusterita- 
Kaltenbrunnen (Nord Gregori B) până la Daia; 

Corpul de Cav. gl. v. Schmetow avea: 

Div. 3 Cav. de'a Dolmany pe stânga Par. Haar până la 
V. Hozman de aci in Olt la Glimboca. 

Div. 1 Cav. A-U ţine malul stâng al Oltului dela Glim- 
boca-Steinberg-Rukorberg spre Windmühle, unde se face 
legätura cu Arm. I-a A-U. 

In noaptea de 12-13/IX artileria C. 39 Rez. compusä din 
36 bir. cu 130 guri de foc, începu pregătirea atacului. 
Bombardarea a ţinut până la ora 5, când începu a se trage 
vijelii de cea mai mare intensitate, mai cu seamă pe frontul 
Hermanu-Gura Râului (Div. 23). 

C..39 Rez. ia ofensiva, conform ordinului operativ al 
g-lului -v. Staabş. 

Div. 187 I. atacă in două coloane: una dela Siliste peste 
Curmatura, contra pozitiei dela D. Ursului si Valare, alta 
dela Orlat spre Gura Râului si Poplaca contra pozitiei dela 
D. Cioara si D. Călugărului. 

Div. 51 Hv. înaintează cu ace spre D. Obrejei, iar 
stanga spre Cisnadia. 

Aceste atacuri se isbessc de Brg. 3 Inf. a co! 'onelului Mo- 
şoiu, care ocupa poziţia dela Gura Râului până la Dreispitz- 
wald. Div. 187 I. atacă, luptă din greu pentru cucerirea 
Gura Râului şi Poplaca, care sunt apărate cu tenacitate de 
Brg. 3-a, după cucerirea lor, stânga Div. 187 I. se în- 
dreaptă spre D. Cioara (957) apărat de 1 cp./R. 2 1. şi 1 
cp./R.4 2 I., atacul este respins cu focuri de armă şi ri'raliere, 
liere, apoi ced2aza4 în fa;a R. 188 I. putin terea între D. 
Cioara si D. Obrejii; atacul d:eptzi Div. 187 spre Valare 
(1346) este ţinut în loc de focul artileriei de munte rom. 

Atacul Div. 187 Inf. a avut deci un mic rezultat, atacul 
Div. 51 Hv. a fost slab, această divizie aştepta etectul ce-l 
va produce atacul Div. 187 Inf. 

Totuşi ‘Div. 23-a dă ordin ca în cursul novfei, Brg. 3 
Inf. a col. Mosoiu sa se retragä in ziua de 14/IIX pe linia: 
Gôtzenberg-Cisnädioara-Cisnädia-Päd. Môchner (E. Cisnä- 
dia), legändu-se la dre cu Brg. combinatä col. Mihäi- 
lescu D. (R. 44 I.,.R. 1 Gr.) pe linia Moh. (N. Vesten)- 


96 


D. Curmätura-Piscul Därmat-D. Chirnogului-Sacadat-Avrig. 
unde se leagă cu Brg. 1 Călăraşi, 

Atacul Div. 76 Rez. asupra frontului Div. 13-a a fost 
foarte slab (mai activ a fost atacul dinspre Daia dat de R. 
254 1.), Div. 76 Inf. nici nu s'a desfăşurat în întregime, iar 
Div. 13-a şi-a menţinut poziţia priacipală şi poziţiile înain- 
tate dela D. Codrului-Capul Pădurei şi Piscul Mare. 

La ora 18, artileria Div. 76 R. germană bombardează pu- 
ternic înălțimea Gregor Berg, unde se afla 1 btl./R. 44 |. 
maior Slăvescu Corneliu. Poziţia Gregor Berg, aflată la E. 
de Sibiu, era un foarte bun punct de observaţie, atât spre 
Nord! cât şi spre Sud. De aceea Germanii tind a pune mâna 
pe el. Poziţia a fost bombardată până la ora 23, când btl./R. 
44 1. o părăseşte si se retrage spre Sud, către poziţia prin- 
cipală a apărărei. 

Aşa că atacul C. 39 Rez. se termină iu ziua de 13/IX în 
mod nefavorabilă acest lucru se datoreşte în prima linie fap- 
tului că nu s'a grupat destul de bine artileria, din care 
cauză sprijinul pe care l’a dat infanteriei a fost cu totul 
mediocru. Din această cauză gl. Falkenhayn a dispus: 

„ca să se aşeze artileria | pentru a doua zi în mod mai, co- 
respunzator”’. 

Corpul de Cavalerie primind ştiri că unităţi de Cavalerie 
română evoluează în regiunea Utza, raportează g-lului Fal- 
kenhayn, care ordonă ca, „Corpul de Cavalerie să închidă 
VI, Oltului între munți şi râul Oltului”. G-lul Schmettow 
dispune alcătuirea unui detaşament sub It.-col. Seyboltstorff 
(Cd. R. 4 Cav. us.) din R. 4 Cav. us. R. 5 Cav. us. 2 
esc./R. 7 hus. A-U,  btr. din R. 15 Art. prus. si div. 3 
mitr. cu ordin să treacă Oltul pe stânga si să incnida VI 
Oltului şi faţă de Vest şi faţă de Est. In acest scop deta- 
şamentul trece Oltul la Noul Româa, cu R. 4 Cav. uş. ocupă 
după amiază Porumbacul de jos, cu un esc. de descoperire 
spre Viştea de jos şi Besimbac, care Pre detașamentul 
spre Est. 
© Brg. 1 C. rom. era în Avrig şi avea esc. 1/R. 2 C. la 
Porumbacu de Sus, care stabilise avantpossturi pe inälti- 
mile dela V. de sat şi posturi înaintat la E. de sat. Cum 
apăruse numeroase patrule de cavaleri? germană din detasam. 
It-col. Seyboltstorit şi în fata Porumbacului de Sus, sa 
cerut ajutoare. Dar esc. 2/R. 2 C. trimis, soseşte prea târziu, 
căci la ora 13 satul si poziţia sunt bombardate de arti- 
lerie germană, jar esc. 1/R. 2 C. se retrage la vestul satu ui 
pe poziţia depe D. Gruiurile unde sosesc succesiv întăriri: 
esc. 2/R. 2 C., 1 bil./R. 48 L, 1 btl./R. 72 I. cu cari sa 
ocupat şi organizat poziţia, depe D. Gruiurile. 


97 


S'a tăcut spre Sacadat legătura cu R. 2 I. 

In noaptea 13-14/IX artileria rom. dela C. I A. trage 
spre Porumbacul de Jos, din care cauză caii la mână au fost 
trecuţi în partea de Est a satului, mai mult ceva, Cd. R. 4 
Cav. us. temându-se de un atac dinspre Avrig, a dispus o- 
aie si apärarea lizierei de Vest a satului Porumbacul 

e Jos. 

In seara acestei zile Corpul Alpin ajunsese pana in 
VI. Oltului, astfel: 

Reg. G. ‘bv. inainteazä repede spre Est. Soseaua din 
VI. Oltului este închisă de cp. 2/R. G. Bv. si III/R. G. Bv. 
sub comanda Prințului Heinrich de Bavaria, ocupă înălțimile 
de V. de Câineni şi atacă Câineni, distruge linia ferată 
şi ocupă gara. 

I/R. G. bv. ce a înaintat pe VI. Vadului, primeşte ordin 
să facă fata spre Nord unităţilor române ce se retrag dinspre 
Sibiu. Tot batalionul a fost împărţit în posturi mici. 

II/R. G. bv. spre Mt. Robu şi Murgaşu. 

R, 2 V. ajunge la Turnu Roşu şi la Kaiserbrunen. 

B. 2 V. Rez. bv. stă împărţit pe linia de frontieră între 
Steflesti si Vf. Mare, gata a interveni spre Nord în spatele 
stângei Div. 23-a respective a Brg. 3 Inf. sau spre Sud 
(către Robul sau Murgaşul), dacă va fi nevoie; deci ori de 
unde s'ar retrage, sau ar înainta trupe de ajutor române, 

Comp. 102 pionieri a distrus şoseaua şi calea ferată 
în mai multe puncte. | 

Şoseaua şi calea ferată din VI. Oltului erau în mod efectiv 
tăiate, dar Corpul Alpin nu putuse executa ordinul de „a 
trece peste Olt, închizând valea si despre vestul munţilor 
Făgăraşului”. Ar fi putut executa acest ordin numai dacă în 
loc de 6 btl. ar fi avut cel putin 19 bil. 

In această zi detasamentul (1 btl./R. 49 I. şi 1 bir. 
munte) maior Lăzărescu, s'a ciocnit cu unităţi alpine în 
munţii dela Sud de Sad. 

G-lul Popovici la primirea ştirilor asupra evenimentelor 
din VI. Oltului, ia următoarele bune măsuri: | 

1. La ora 10, trimite R. 48 I. (2 btl.) cu col. Dumitriu 
Sava, ca împreună cu detaşamentul 1t.-col Gherghiceanu, să 
formeze un detaşament mai puternic (3 btl., 1 btr., 1 cp. mitr.) 
cu ordin să curețe defileul şi să execute un atac asupra 
M-lui Robu; 

2, Recheamă batalionul trimis la Brezoiu, în scop de a 
lua parte la apărarea defileului; 

3. Recheamă detaşamentul maior Lăzărescu dela Fundul 
Râului, în scop de a întări stânga Div. 23-a în VI. Sadului 


Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial», Vol. II. 7 


98 


Independent de măsurile luate de g-lul Popovici, dar 
tot in această zi, It.-col. Popescu Toma, subseful de stat- 
major al C. | Arm. întorcându-se cu automobilul dela Co- 
mandamentul Arm. I-a, aflat la Craiova, a fost oprit în 
defileul Oltului (Râul Vadului-Lunci) de patrule germane 
-cu multe mitraliere, ce luaseră o poziţie pe D. Vladului şi 
la Lunci (tunel). 

Cum It.-col. Popescu trebuia să ajungă la Talmaci, cum 
patrulele germane inaintau prin defileu, către podul de peste 
Olt, la satul Câineni de Argeş, Lt.-col. Popescu strânge 13 
ţărani locuitori din satul Câineni de Vâlcea (singurii ce mai 
rămăsese în sat) îi armează cu arme luate în zilele prece- 
dente dela prizonierii germani, le dă cartuşe multe, aşe- 
zându-i la ora 10 dim. în tranşeele depe D. Malului la 
Est de podul de peste Olt si la Sud de satul Câinenii ide 
Vâlcea; Când patrulele germane au înaintat prin defileu, 
pe D. Vladului si D. Chitianetului, au fost oprite cu focuri 
vii trase de cei 13 ţărani. Lt.-col. Popescu dându-şi seama 
de pericol face act de iniţiativă. Știind că la Brezoi se găsea 
un batalion din R. 5 V. şi 2 btr. obuziere de 105 m/m/R. 
1 Ob. cu direcţia spre Voineasa, le dă ordin: ca să lase 
pe VI. Lotrului la Săliştea 3 plot. cu 3 obuziere, pe VI. Că- 
lineştilor 2 plot. cu 1 obuzier, pe VI. Robestilor 1 plot. cu 
ordin ca să ocupe tranșeele depe direcţiile arătate, trimițând 
patrule cât mai departe. Iar restul de 21% companii le-a 
adus cu trenul dela Brezoi.la Câineni, vârându-le la ora 14,30 
in tranşeele ocupate de cei 13 ţărani. După 12 oră vânătorii 
au prins o patrulă germană care declară că avea ordin 
să recunoască forța ce apără defileul, că din urmă vine arti- 
Jeria şi unităţi de gardă. 

La ora 16, a sosit şi btr. de obuziere, care deschide foc 
asupra D. Vladului şi pe Def. Oltului, unde apăruse ini- 
micul. 

Iniţiativa 1t.-col. Popescu a fost plină de rezultate ime- 
diate, iniţiativa acestui 'brav ofiţer se va resimţi şi mai mult in 
zilele următoare. Lt.-col. Popescu e numit Comandant al 
punctului Câineni. 

Corpul I Arm. primi dela Armata La in cursul zilei de 
13/1X următorul ordin cifrat: 

„Ordinul de operaţie No. 2, hotărăşte linia de rezistenţă a 
Corpului de Olt, astfel ca să coprindă în ea toate direcţiile 
de atac ale vrăjmaşului. 

Acelaşi ordin prevede categoric că în situaţia defensivă a 
„ Armatei noastre, Armata l-a trebue să păstreze o atitudine 
absolut defensivă. RE 


99 


In această ipoteză si pe linia indicată în ordinul menţionat 
mai sus, gruparea forțelor de Olt, trebuia să fie astiel, încât 
să aibă una sau două rezerve puternice, pe care să le arunce 
în directiunea de atac a inimicului, pe punctele de sprijin men- 
ționate in sus zisul ordin şi solid organizate pe mai multe linii. 

Astfel cum sunt repartizate forţele, ele se găsesc in cordon 
şi în imposibilitate de a face faţă cu totalitatea lor pe punctul 
de atac. 


Regulamentele noastre în intrebuintarea fortificațiilor prevăd 
că ele se pot întinde pe linii mari, chiar dacă în momentul ac- 
țiunei parte din ele nu vor fi întrebuințate. 

Ca abatere dela ordinul Armatei No. 57 prin care ceream 
ca la detasamentul de Jiu, să se ocupe pozitiuni defensive pe 
dealurile Baloi, Bran şi Barul, cu puternice rezerve înapoi, 
Corpul I Arm. prin ordinul dat Div. 11-a Jiu, cu No. 577 din 
29;VIII a dat ca linie de rezistenţă punctele Baloi, Bran, Muncel, 
Oboroga, Tulisa, Fägetelul, ceeace a făcut pe Comandantul Divi- 
ziei să-şi împartă trupele sale pe aceasta linie de 22 km., fara 
nici o rezervă, din care cauză a provenit împingerea aripei sale 
drepte, neputând îi menţinută cu putere şi la timp. 

in consecință vă invit a modifica dispozitivul forțelor Dv., 
constituindu-se — cum am spus — puternice rezerve, cu mici: 
detasamente pe linia de rezistenţă ce am dat-o cu ordinul de o- 
peratie No. 2, unde aceste detaşamente să poată fi susţinute prin: 
rezerve în caz de atac al inimicului. 

Numai urmând aceste principii doctrinare ale defensivei, pu-- 
tem face fafa cu succes la orice eventualitate. 

Dealtfel, prin ordinul telegrafic No. 121 din 4 Septembrie, 
vi s'a lăsat libertatea de a restrânge frontul”. ..: 

Va să zică, după ce C. I Arm. raportase la 10/IX cu 
No. 801 şi confirmase cu telegrama din ziua de 11/IX că: 
„2 regimente... au urcat Valea Sebeșului pentru a se în- 
toarce pe Valea Lotrului sau a Sadului”, Armata tace in 
zilele de 10, 11 şi 12/IX şi găseşte de cuviinţă la 13/IX ca: 
printr'un ordin cifrat lipsit de realităţi, să facă unui Co- 
mandant de Corp de Armată un curs de „principii doctrinare 
ale defensivei”, în ordin se vorbeşte mai mult de Jiu, care în: 
acest moment nu privea direct pe g-lul Popovici dela Olt, ci. 
mai mult Armata; dar în schimb, nu vorbeşte nimic de 
măsurile pe care le-a luat Armata pentru a întâmpina miş- 
carea d2 întoarcere a celor 2 regimente germane, ce urcau 
pe VI. Sebesului. 

Armata avea deci la 10, 11 şi 12/IX cunoştinţă de în- 
toarcerza celor două regimente. Dece nu ordonă Corpului J 
Armată nici o măsură? 


100 


Räspunsul este: pentrucä g-lul comandant al Arm. era 
pe front la Jiu, comandänd o actiune localä. 

Tocmai la 13/IX, adică după 4 zile, Armata dă Corpului I 
Arm. primul ordin cu No. 222 în care însă se face curs de 
„principii doctrinare ale defensivei”. 

După acest ordin, C. I Arm. primi un nou ordin dela 
Arm., în care se spunea: 

„Până mâine, la amiază sosesc 5 ibil. şi 1 bir. 53 m/m la Brezoi, 
trimise ca ajutor spre a ataca în direcţia D. Robului. Am cerut 
fa acelaş timp M. C. GL. sprijinul Armatei II-a, care a întărit 
detasamentul de legătură şi a împins cavaleria la Oprea-Cârti- 
soara. Nu trebue să înaintați pe direcţia frontului ce vă cedează 
adversarul, ci mai mult a ataca trupele ce vă ameninţă spatele, 
«chiar cu riscul de. a ceda treptat de front. Vom mai trimite şi 
alte: forte pe VI. Lotrului, dar care nu vor putea sosi decât peste 
2—5 zile. Recâştigaţi cu orice pret linia de comunicaţie a Oi- 
tului, atacând trupele ce ameninţă spatele Dv. şi Care vor fi 
atacate de trupele ce am trimis-din rezerva generală”. 

Acest ordin evidențiază că deşi Armata cunoştea încă 
dela 10/IX pericolul ce amenința interpunerea inimicului 
între C. I Arm. (Olt) si Div. 11-a (Jiu), nu ia nici o 
măsură, impusă de împrejurări nici la 11/1X, nici la 12/IX, 
ci de abia la 13/18 

De ce? 

Dar acest Grdin, al Arm. I-a are în el însuşi germenul — 
infrângerei dela Sibiu, căci: „uz înaintați in direcția fron- 
tului... ci mai mult atacați trupele ce vă ameninţă spatele chiar 
cu riscul da a ceda treptat de front”, înseamnă pur şi simplu 
a distrage atenţia Comandantului: C-lui I Arm. dela acţiunea 
principală, spunându-i: „cedează terenul, adună-te, retra- 
ge-te, dar apără-ți spatele”. 

Ce ar fi fost dacă s’ar fi dat g-lului Popovici, ordin: 
„rezistați puternic pe front si nu mai cedafi nici un pas, 
căci numai aşa ‘Arm. H-a va putea sosi înainte ca C. 1 
Arm. să fie aruncat în munţi, iar spatele vi-l voi degaja eu. 
(Armata). 

Rezistenţa pe front, da: retragerea nu, căci începutul re- 
tragerei a fost inceputul infrangerei. G-lul Popovici la sti- 
tile, că trupe inimice îi cad in spate, luase cu ce putuse 
mäsurile necesare, el rezista destul de bine pe acel front 
întins; ideea însă că are spatele ameninţat si mai cu seamă 
Ordinul Armatei ca „să cedeze ferenul și să-și apere spa- 
tele”, a produs ruperea echilibrului moral asupra întregului 
C. I A. Ori şi cine ar îi fost în locul g-lului Popovici, 
in situaţia în care se găsea, cu spatele ameninţat şi cu or- 


dinul care nu corespundea situaţiei şi care .avea darul mai 
mult să-l turbure, nu ştiu ce ar fi putut îace, căci cu drept 
cuvânt. zice Jomini că: „răsboiul este o dramă pasionată, 
în care bruscele și formidabilele peripeții a acestei drame 
au repercusiune asupra întregei fiinţe, iar nu numai asupra 
spiriiului său”. Ceeace explică York de Wartemburg: ,,cum 
marii generali au putut să se îndoiască un moment de ei 
înşişi”, 

G-lul Popovici era un general pregătit, fusese mulţi ani 
profesor la Şcoala Superioară de Răsboiu, scrisese mult 
şi multi învățase dela el. G-lul Popovici scrisese odată 
„Strategia în campaniile 1796—1815”, deci studiase pe Na- 
poleon, care în scrisoarea pe care o adresează în 1807 din 
Finkenstein lui Joseph, spune categoric: „ru cred de loc’ 
că pentru a şti să comanzi, trebue să ştii să asculfi”. 

„ G-lul Popovici rezistă însă unui ordin care in. mod 
evident nu corespundea situatiunei. Pregătirea g-lului Po- 
povici îl punea în măsură să aprecieze că răsboiul niciodată 
nu a justificat teoriile concepute în timp de pace, după 
cum el niciodată nu a confirmat conceptiunile doctrinare, 
dovedindu-se mai totdeauna că ele sunt mincinoase, sau 
cel puţin foarte exagerate. Dar cu toate că şi g-lul Popovici 
era rezultatul educatiunei timpului de pace; la Sud de. 
Sibiu- era comandantul care avea răspunderea, el nu fine 
seama de ordinul Armatei şi nu răspunde nimic, poate 
că ar fi fost cazul ca să facă ceeace făcuse Maresalul 
Foch, care în calitate de gl. comandant al Arm. IX-a 
în ziua de 8/IX pe timpul bătăliei dela Marna, când centru! 
său fusese rupt la Mondement, iar dreapta sa împinsă înapoi 
dela La Fere-Champenoise, . când deci i se impunea re- 
tragerea, el raportează generalissimului: ,impins puternice 
pe dreapta, centrul meu a cedat, imposibil să mă misc, si- 
tuatia excelentă; atac”. Ce frumusete? 

: Dar un asemenea răspuns nu este decât rezultatul educa- 
tiunei din timp de pace, este şcoala disciplinei active, a 
capului sus şi a şirei spinărei drepte. Dacă la noi, un ge- 
neral ar fi făcut un raport ca al g-lului Foch, cred că era 
declarat nebun, era legat şi închis repede' la 'Mărcuţa. 

Dece Arm. I-a nu dă crezământ celor raportate de C. 
I Arm. la 10 si 11/IX. 

Dece ia măsuri tardive şi necomplete tocmai la 13/IX? 

Dece dă ordinul menţionat mai sus? 

Este evident că Comandamentul Armatei I-a greşise; a- 
cest lucru va aduce retragerea C. I A., dar intoarcerea de fapt. 


102 


era mai puţin periculoasă ca retragerea. G-lul Culcer uitase 
principiul că, cine întoarce este întors. Ce ar fi fost dacă 
Armata nu şi-ar fi angajat toate rezervele la Jiu şi dacă 
cu ele dădea la 13/IX repezi lovituri dela Sud unităţilor al- 
pine ce ajunsese pe VI. Oltului? Ce ar fi devenit aceste 
unități? Ce ar fi fost dacă g-lul Popovici ar fi fost lăsat 
în pace să-şi caute de treabă cu fata la Nord? Arm. Il-a 
(dacă ar fi fost împinsă spre Vest la 12/IX ar fi sosit la 
Sibiu înainte ca C. 1 Arm., să fie aruncat în munţi. Care era 
rezultatul final? 

Rezultatul era cu totul altul, dar Sete aceasta trebue nu 
numai cultura militarä; trebue puterea morală de a-ţi. lua 
răspunderea. 

E. chestie de caracter si de iniţiativă, care lipseşte 
necontenit şefilor noştri, fiindcă din timp de pace au fost 
educați a primi şi aştepta ordine, iar când vre-unul făcea 
act de iniţiativă, i s'a dat la cap, sub motiv că e prea per- 
sonal; nu s'au tolerat nici chiar ofiţerii cari căutau să în- 
teleagä un ordin; s'a inspirat tot timpul ofițerilor noştri 
frica ideei personale şi s'a cultivat numai ideea primită de 
sus, tocindu-se astfel curajul răspundere, adică curajul moral; 
s'a insuflat! disciplina pasivă, care este negaţiunea/ oricărei 
personalităţi cugetätoare. 

Şefii noştri de orice grad, aproape în majoritatea lor, 
deşi dădeau ordine lipsite de realităţi şi neclare ţineau 
totuşi spânzurată sabia lui Damocles deasupra capetelor 
subalternilor lor; ameninţarea cu ,,luarea comenzii” şi „curtea 
marțială” era curentă în gura şefilor. Cu asemeni ameninţări 
se intimidau subalternii; de aci a urmat groaza de räspun- 
dere, din care au decurs absolut toate relele. aay 

E trist ceeace spun, dar e adevärat! In räsboiu se 
culege numai ceeace se seamănă in timp de pace. 

Sunt multe, foarte multe exemple istorice, când ordine 
date dela distanţă nu au putut fi executate în realitate; astiel 
în bătălia dela Woerth la 6/VIII/1870, g-lul Kirchbach pri- 
mise ordin formal dela Prinţul Regal al Prusiei, să se 
retragă. Generalul Kirchbach îşi dădea seamă că dacă se va 
retrage, ziua de 6 August va deveni un insucces; el stă pe 
loc fiindcă era conştient că nu trebue să execute un ordin 
care era în contrazicere cu situaţia, g-lul Kirchbach îşi dădea 
seama de situaţia reală, avea încredere în propria lui ju- 
decată, în voinţa şi caracterul lui, pentru a lucra pe propria 
lui răspundere, făcând actul de iniţiativă atât de dătător de 
bune rezultate. beat: 


103 


Relativ la această chestiune, Jomini în Tratatul asupra 
artei răsboiului spune: „calitățile cele mai esenţiale pentru. 
un general sunt totdeauna: un mare caracter sau curajul 
moral care conduce la mari rezolufiuni; apoi, sângele rece 
Sau curajul fizic care domină pericolele. Stiinta nu apare 
decât in linia a treia... 

Cu o aşa educatiune militară, multe, foarte multe greşeli 
ar fi fost înlăturate si multe sacrificii în vieţi tineri romänest; 
ar fi fost crutate. 

La ora 19,30 C. I Arm. primi un nou ordin dela Arm, 
I-a prin care se dispunea: 

„Că profitând de un moment de linişte pe îront sau în cursul 
noptei, să se restrângă frontul, sprijinindu-l pe localităţile de 
dinapoia lui; să se acopere legătura cu Armata Il-a pe Vi. 
Oltului spre Făgăraş; să se întărească batalionul care luptă la 
Panta a maiorului Lăzărescu, pentru a ataca şi ameninţa re- 
tragerea inimicului dela Robul, care urma să fie atacat si de 
trupe trimise în ajutor”, 

Acum la 13/1X Armata aprobă o restrângere de front, 
care s'ar fi putut face cu 2-—5 zile mai înainte, in condi- 
tiuni mai bune şi mai sigure; acum era prea târziu; căci 
inimicul avea şi el cuvântul lui de spus. 

Concluzia - zilei pentru g-lul Popovici este că  inimicul 
caută să strângă clestele in jurul C. I Arm. şi să-i tae linia 
de retragere: G-lul Popovici ia contra măsuri pe front şi, 
de degajarea spatelui. Probleme grele de rezolvat atunci 
când tunul, mitraiiera şi arma bat necontenit din toate părţile 
şi când nici un ajutor nu-ţi vine de nicăeri. In acest mo- 
ment g-lul Popovici (părăsit d: M. C. Gl. şi de Armată) 
avea desigur înaintea retragerei sale, simtimantul ca este 
înfrânt, acest simtimant cuprinde fără excepţie pe toţi ge- 
neralii, înainte d2 a se pune în retragere. Dar g-lul Popo- 
vici încă spera în sosirea Arm. II-a. 

Concluzia zilei pentru g-lul Falkenhayn nu era satistăcă- 
toare, căci la Jiu lucrurile nu mergeau bine, iar la Sibiu C. 
39 Rez. nu înaintase decât putin cu Div. 187 I.; mai mult 
încă, el nu ştia mersul operatiunei Corpului Alpin cu care 
pierduse legătura. G-lul Falkenhayn era cu drept cuvânt în- 
grijat asupra operaţiunei Corpului Alpin în afară că gpera- 
tiunile în munţi sunt caracterizate prin încetineala lor. El 
uitase o observaţie pe care Napoleon o făcuse in inemoriile 
sale: „este o greșală a opera cu coloane îndepărtate unele 
de altele şi fără comunicație. Coloanele detașate nu au or- 
dine decât pentru prima zi; operațiile pentru ziua doua 


104 


"depinde de ceeace s'a întâmplat coloanei principale; ea sau . 
pierde timpul așteptând ordine, sau lucrează la întâmplare”. 
In ultima ipoteză se pusese Corpul Alpin, căci nici el nu 
ştia ce se întâmplă cu C. 39 Arm. | 

Dar un mare pericol ameninţa pe g-lul Falkenhayn, anume 
Arm. Il-a rom. care ar fi putut interveni; acest pericol 
era numai imaginar, căci M. C. Gl. român nici la 13/1X 
nu aprecia că Arm. Il-a rom. trebue împinsă spre Sibiu. 

Era de cel mai mare interes ca g-lul Falkenhayn, să gră- 
bească cât mai mult decisiva dela Sibiu; el era un prea bun 
general, ca să nu-şi dea seama, că trebuie să profite repede 
de greşala în care căzuse inimicul. In acest scop G-lul Fal- 
kenhayn dă la 13/IX ora 19, Ord. Oper. No. 134: 

‘yi. De astăzi dim. părţi din Corpul Alpin închid Pasul Turnu 

„ Rosu. Părţi din Corpul de Cavalerie Schmettow înaintând spre 
Vest şi Sud, au ajuns la Sărata. Incercuirea inimicului este deci 
completa. In trenurile sale aflate la eşirea de Nord, a Pasului 
Turnu Roşu a domnit dezordine în după amiază. 

Trebue comptat pe o dezesperată încercare de rupere ce o va 
face inimicul în timpul noptei. 

2. Insărcinarea Corpului Alpin rămâne: împedicarea retra- 
gerei linimicului spre Sud. şi apărarea contra forţelor , inimicului 

- dinspre Sud. 

3. In zorii zilei de 14/IX toate celelalte parti fără nici o consi- 
deratie şi fără a aştepta pe vecin, vor împinge spre direcţiile de 
atac ordonate pentru a completa sdrobirea inimicului. 

4. Corpul de Cav. Schmettow va întări cu toate mijloacele grupa 
împinsă spre Vest, ţinând seama de asigurarea retragerei sale”. 

G-lul Falkenhayn crede că va putea înfrânge mai repede 
puterea de rezistenţă a C. I Arm. dacă ar avea un ajutor 
efectiv: din partea Arm. I-a A-U, de aceea în noaptea de 
14/IX ora 1,20 cere Armatei l-a cu No. 137: 

„Rog să se trimită din Div. 89 I, cu calea ferată 1 Reg. 
Inf. şi 1 Reg. Art. dacă este posibil cu obuziere de câmp peste 
Copşa Mică la Ocna Sibiului (N. Sibiu), la dispoziţia mea”. 

À doua zi Arm. I-a A-U face cunoscut g-lui Falkenhayn cu 
No. 1554 că: 

„Azi ora 11 au plecat 3 baterii de obuziere de câmp si Reg. 
8 Landw. cu calea ferată dela Sighişoara la Ocna Sibiului”. 


14 Septembrie. 


C. 39 Rez. continuă ofensiva cu incepere din zorii zilei, 
pronunţând contra Div. 23-a două atacuri: unul dat de Div. 


105 


187 pe direcţia Poplaca-Răşinari, şi altul dat de Div. 51. 
Hv. spre D. Obrejei. Amândouă atacurile au fost ReSp Se 
de Brg. 3-a. 

Spre amiază Div. 187 I. după o bună pregătire de niti- 
lerie ajunge cu stânga în sectorul Trink-Bach. D. Cioara 
fiind părăsit de Brg. 3 I. este ocupat de dreapta Div. 187 
I, care ia şi Valare, înaintând spre Oncesti-1714 (unde 
“acţiona şi unităţi de ale Corpului Alpin). Frontul Div. 187 
I. atinsese 12 km. 

La dreapta Div. 187 I. se formase din btl. 1 van. bv., 
bt]. 10 V. rez. (aduse din VI. Jiului), 1 btr. munte, un 
detaşament sub lt-col. Paulus cu însărcinarea: „să tae re- 
tragerea trupelor inimice care se vor retrage dela Räsinar 
și Sadu spre'Sud, cum să înlesnească înaintarea aripei drepte 
a Div. 187 I”. O parte (btl. 10 V. rez. şi btr.) din acest . 
detaşament s'a dus în această zi dela Orlat la Păltiniş (Hohe 
Rinne), a doua zi (15/1X) a sosit aci şi restul. Btl. 10 V. 
rez trimisese în seara de 14/IX, 2 cp. la Oncesti. 

. La stânga Div. 187 I, acţiona Div. 51 Hv. care la prânz 
ajunge la Trink Bach şi atacă Șelimbăr, ce era ocupat de R. 
44 J. rom. (aflat la dreapta Div, 23-a), aceasta nu rezistă : 
bombardamentului violent al artileriei inimice depe Gregor 
Berg, inaintärei Div. 51 Hv. şi unei coloane din îi 76 I. 
şi se retrage spre Sud către Moh. 

„Brg. 3-a Inf. ce rezista incă pe poziţia din ajun, începe 
însă, conform ordinului primit, a se retrage pe poziţia dela 
Gătzenberg- Cisnădioara- Cisnădia. 

Pela ora 19 pe când col. Moşoiu Cd. Brg. se găsia cu 2 
comp. în Cisnădioara cu alţi ofiteri (maior Constantinescu 
Banciu şi It. Popescu), un btl. inimic ce se strecurase depe 
D. Sturzului a intrat în coloana de mars în Cisnădioara; se 
auzeau chiar comenzi germane. In momentul când capui 
coloanei a ajuns în piaţa din Cisnädioara, a fost primit cu 
un foc foarte viu de armă şi mitraliere; jumătate din efectivul 
unităţei a căzut, restul a fugit. 

Prin retragerea depe D. Bucata a R. 44 I. aflat la dreapta 
„ Div. 23-a, rămăsese un gol între această Div. şi Div. 13-a; 
pentru astuparea acestui gol, g-lul Popovici dădu or- 
din Div. 13-a ca să-l astupe cu un regiment. Co- 
mandam. Div. 13-a însărcinează R. 72 I. col Prassa (ce era 
stânga Div. 13) cu aceasta, dar acest regiment nu a. putut 
executa ordinul; fiind atacat şi ne fiind susţinut de artile- 
rie care era redusă la. täcere, se retrage spre Päd. Bradu, 
unde se reconstitue, inimicul însă nu profită de golul rămas, 

Div. 13-a a fost bombardată de R. 58 Art. din D. 76 R.,. 


106 


pe stânga ei şi anume asupra D. Bucata 513 şi inältimei 
Auf der Hohe (540), cum şi de artileria Div. 3-a Cav. 
dinspre Glimboca şi Sărata spre punctele Sacadate (R. 2 
I.) şi Avrig (Brg. 1 C.). 

Div. 13-a rezistă si la atacurile date de Div. 76 I. asupra 
D. Bucata 513, pe care la un moment dat îl pierde, dar 
prin contra atac îl reia. Pierde însă înălțimea Au: der 
Hôhe (540), pe care se asezä 1 btr./R. 58 Art. 

Către seară, divizia se retrage pe marginea pädurei 
Schwarzerwald depe stânga Par. Haar (Sud Hermany), în 
legătwă cu dreapta Div. 23, care ocupa frontul Cisnădioara- 
Cisnädia-Nord Vesteny, apoi stânga Par. Haar. 

S'a hotărât un contra atac pentru reluarea cotei 540, Reg. 
72 J. singura trupă disponibilă, contra atacă slab, e res- 
pinsă si se retrage pe vechea poziţie depe liziera Pad. . 
Schwarzer B. si pe VI. Glodului; un alt contra atac încercat 
spre seară de R. 47 I. şi R. 72 I. nu a reuşit, căci acum 
trupa R. 47 I. a fugit în pădure părăsind pe ofiţeri. 

Brg. 1 Cal. care ocupa sectorul Avrig-Gruiurile a fost 
bombardată toată ziua de artil.. germ. mai cu seamă de ,artil. 
grea de 150 care trăgea dela V. de Sarata. 

Corpul 39 Rez. ocupă seara cu: 

Div. 187 I. Cisnădioara, 

Div. 51 Hv. dealurile din faţa Cisnădiei şi pe liziera 
S. a Selimbärului. 

Div. 76 Rez. linia Selimbär- -Hermany. 

Corpul Alpin trimite două detaşamente spre Onceşti (aci 
acţiona şi dreapta Div. 187 I.), în scop de a cădea în 
stânga şi în spatele -C. I Arm. : 

Cu ajutorul dreptei Div. 187 I. Oncestii e ocupat dimi- 
neata; prin aceasta, situatia stangei Div. 23-a devenea foarte 

grea. | 
| Detaşamentul lt-col. Seyboltstorff primind ştiri că cava- 
leria română se mişcă spre Arpaşul de sus şi infanterie 
spre Uta de sus, ia următoarele măsuri: trimite 1 esc./R. 
5 Cav. uş. la Scorei, 1 esc./R. 7 Hus. A-U. pe înălţimea 
dela Sud Est Sărata, iar bateria de 105 o aşază la Nord 
de Noul român (pe dreapta Oltului), în scop de a bate 
valea dintre Olt şi munţi. 

La Jiu situaţia mu era bună pentru G-lul v. Busse. Bata- 
lioanele germane fuseseră respinse; ele părăsiseră şi Petro- 
şanii, fiind urmărite de unităţile române; s'au putut opri 
pe înălțimea 1003 dela Nord de Petroşani, făcând legătura 
cu his ee 144 \A-U, aflată pe înălțimile dela Obo- 


107 


roca pânăla Tulisa. G-lul v. Busse spera că va rezista pe 
„această poziţie. 

In Valea Oltului lucrurile nu mergeau tocmai bine pen- 

tru Corpul Alpin, căci: 
” Bt 10 V. care ocupase de dimineaţă cu cp 2-a satul 
Turnu Roşu, făcând şi o baricadă la eşirea de Nord a 
satului e nevoit a se retrage pe înălţimea dela NV. de sai, 
iar cp. 2-a părăseşte baricada, se retrage la V. dar ţine 
baricada sub foc. 

Cp. 9;R. G. Bv. dela Râu Vadului e respinsă de unităţi 
române ; 

Btl. III/R. G. Bv. şi cp. 2/btl. I tin încă pasul cu focuri 
de armă şi mitraliere. 

Un atac român fäcut spre Murgaşu este respins de o 
companie din btl. II/R. Gardă bav. 

Corpul Alpin nu reuşeşte a pune stăpânire pe linia de 
comunicaţie a Corpului I Arm. 

Dela flancul stâng al Arm. IX-a, g-lul Schmettow ra- 
porteaza că are impresiunea că Arm. Ila- română începe să 
înainteze spre Vest. 

In-zorii-zilei de.14/IX Brg, 2. Cal. înaintează prin Vistea 
de Jos, Vistea de Sus spre Uta de Sus şi pădurile deal Ar- 
pasul de Sus. G-lul Schmettow trimite în întâmpinarea Brg. 
2 Căl., R. 18 Hs. (format din 3 esc.) cu o bir. de obuz. 
uşoare prin Cârtişoara, cu fata spre Est. Brg. 2 Cal. se re- 
trage fara luptă, dând peste compania de biciclişti ce o în- 
sotea si stricându-i majoritatea bicicletelor. 

Div. 1 Cav..A-U, a stat pe dreapta Oltului, pe linia Olah 
. Ujfalu-Rukor B. 668, apoi spre Buchhorn B. 667-Windmühl] 
B. 699-N. E. Nagy-Sink (Br. 6 Cav.). 

Pela ora 14,30 C. J. Arm. primi o comunicare a Arm. 
II-a că: 

„In baza ordinului M. C. Gl. Arm. Il-a, pentru a degaja 
'Corpul de Olt, va înainta şi ataca chiar astăzi spre a ajunge 
pe linia Hortobagyyfalva-Hagen (Cornätel)”. 

Faţă cu această comunicare, G-lul Popovici Cd. C. I 
Arm. dădu ordin Div. 23-a: 

„De a pivota pe dreapta, das stânga ca să se gă- 
sească cu frontul paralel cu Par. Cibinuy’’. ; 

lar Div. 13-a îi dădu ordin: 

„De a sta pe loc, de a acoperi spatele Div. 23-a şi a-i 
susține retragerea”. 

Acest ordin evidenţiază că g-lul Popovici luase inca din 
seara de 14/IX măsurile de principiu în vederea retragerei. 
Ordinul ce dăduse era deci un ordin pregătitor de retragere. 


108 


G-lul Popovici nu putea da in aceasta zi un ordin formal 
de retragere, pentru că ar fi fost un non sens, dacă se ţine 
seamă că i se comunicase: 

1. Că i se trimite 5 btl. în ajutor, că ele vor debarca 
în gara Brezoiu; 

2. Că s'a dat ordin Arm. Il-a ca să înainteze şi atace 
spre Vest. i 

G-lul Popovici a infranat deci simtimantul retragerei, 
care pusese stăpânire pe toţi ceilalţi. 

Am spus anterior, că Corpul Alpin executa o mişcare 
dela Onceşti în spatele Div. 23-a; pentru a-i face faţă, 
Cd. C. I Arm. dădu ordin R. 1 Gr.: 

„Să intre în acţiune şi să atace fractiunile inimice care s'au 
introdus în spatele aripei stângi a Diviziei 23”, 

In această zi, către ora 17,30, sosesc la Comandam. C-lui 
I Arm., maiorul Maxim şi locot. Rozin trimişi de către Arm. 
TJ-a pela Nordul Munţilor Făgăraş, ca să aducă un ordin al 
M.:C. Gl. dat la 13/IX ora 16,30, care nu a putut fi trimis 
prin ţară, pentrucă liniile telegrafice şi telefonice erau tăiate 
de inimicul ce ajunsese pe linia Oltului (intre Turnu Roşu 
şi Câineni ). Acest ordin adresat prin Arm. Il-a şi adus cu 
mari greutăţi de către cei doui ofiţeri, cari au trecut prin 
liniile inimice, suna: 

„Armata I-a a raportat că două regimente de infanterie cu 
artilerie venite din Vosgi, au tăiat calea ferată la Râul Vadului, 
că ocupă Muntele Robul şi că Armata I-a ocupă defileul Cä- 
limăneşti cu 5 batalioane; să se comunice toate acestea Corpului 
I Armată la Talmaci şi să i se dea ordin să atace spre Sud”. 

La 14/IX când Cd. C. I Arm. primea acest ordin, el ştia 
deja încă dela 7/IX ce se petrece în spatele Corpului şi 
luase la timp măsurile pe care le-a crezut oportune. 

Lupta pe frontul C-lui de Arm. a continuat până seara. 
Div. 23-a 'ocupă poziţiile ordonate, iar Div. 13-a pierde 
“teren din cauză că R. 44 I. (Div. 23) pierde poziţia depe 
D. Bucata, iar R. 72 I. (Div. 13) pierde poziţia depe 
Auf der Hôhe (cota 540) astfel că se pierde şi legătura 
dintre ambele divizii. 

Div. 13-a raportase că: 

„Dela Sarata (Est de Porumbace), inimicul bombardează cu 
tunuri de calibru mare poziţia dela Avrig, iar dela Glimboca, 
tombardeazä poziţia dela Sacadate’’; 

„Trupe de infanterie şi cavalerie ocupă amândouă maluri 
ale Oltuiui între Glimboca şi Porumbace”. 

Deci C. I Arm. era strâns şi pe dreapta, salvarea în 
această parte șu'ea veni numai dela Arm. II-a. Dar acea- 


-109 


stă Armată reusi-va ea să înfrângă rezistenţa inimicului? 
Reuşi-va ea să ajungă la timp? Iată întrebări pe care 
Cd. C. I Arm. trebuia să şi le facă şi desigur că şi,le 
făcea, căci iar fi fost imposibil ca să nu creadă ca M, 
C. Gl. a împins deja spre Vest Armata II-a. Iar grija 
lui nu era numai pe dreapta, căci şi stânga îi dădea oca- 
ziune să se întrebe: dacă nu cumva inimicul, va reuşi 
să-i taie definitiv linia de comunicaţie spre Sud prin VI. 
Oltului? Dacă ajutorul promis de 5 bil. ce trebue să atace 
dela Sud spre Mt. Robu şi Mt. Murgaşu va avea vre-un 
efect? E : 
Dar aşa cum era frontul C-lui I Arm. era foarte de- 
fectuos şi anume: 

Div. 23 dela S. Cisnädioara-S. Cisnădia-N. Vesteny, 
apoi spre N. E. în lungul Pâr. Haar până în dreptul Dea- 
lului Curmătura. 

Div. 13 de aci tot spre N. E. în lungul Pâr. Haar- 
N. Schwarzer B.-Piscul Dărâmat-D. Chirnogului-Sacadat, 
până la Avrig. 

Brg. 1 Căl. dela Avrig până în munții Făgăraşului, 

Div. 13 forma deci un intrând mare spre inimic, care 
în _consideraţia  retragerei ce urma 'să se facă spre SV. 
câtre defileul Oltului, era un adevărat pericol; de aceea 
g-lul Popovici Cd. C. I. Arm., dispune ca Div. 13, să 
se retragă chiar în cursul noptei pe linia Vesteny (unde 
să vie şi flancul drept al Div. 23)-D. Cärbunarii-Kuhberg- 
Racoviţa-VI. Lupului. 

G-lul Popovici dădu instrucţiuni pentru gruparea din 
vreme a trenurilor şi coloanelor: 

„A Div. 13-a. şi Brgl 1 Cal. la gara Porcesti; 

A Div. 23-a la Sud de fabrica de cherestea; 

A Corpului de Armată la Sud de Ta'maci”. 

La 14/IX Arm. I-a raporta M. C. Gl. următoarele: 

„Primit dela general Popovici o scrisoare prin aeroplan. Eri 
Corpul s'a menţinut pe poziţiile sale; astă noapte a fost o 
mică panică în convoiuri. Azi luptă foarte înverşunată; la 12.20 
a. m. inimicul a început să pătrundă între cele două divizii, 
Armata II-a nu a stabilit ni-i măcar legătura cu C. I Arm 
deşi acesta a trimis în nenumărate rânduri detaşamente ca să 
facă această legătură. Este urgent necesar ca Armata [l-a să 
vină cât mai curând în ajutorul Corpului I Armată. Am tele- 
fonat in acest sens la ora 4.30 p. m. maiorului Rosetti. Comunicaţi 
Dvs. pe orice cale şi cât mai urgent generaluui Popovici că-i vin 
ajutoare şi trebue să reziste, retrăgându-se treptat către Armata 


110 


l-a. Aeroplanul venit cu scrisoarea nu se poate întoarce înapoi”.. 


Această telegramă evidenția, că Arm. I-a pierduse 
orice legătură cu C. I. Arm., cu care nu mai putea co- 
munica în nici un chip, calea ferată, telegrafică şi tele- 
tonică erau tăiate. Dar mai era aeroplan? Ce putea face 
M. C. GL? 

„Aeroplanul venit cu scrisoarea nu se mai poate în- 
Zoarce”. De ce? 

Dar ceeace este curios, este că: ,,C. 7. Arm. să se re- 
tragă către Arm. II-a”. Cum către Arm. II-a? Poate? Si 
dece către Arm. Il-a? Ca să lase VI. Oltului liberă? Re- 
tragerea căire linia de comunicație, da. Dar retragerea 
excentrică nu mai era posibilă şi nici nu trebuia să se 
facă, căci lăsa Oltenia descoperită. 

Tot în ziua de 14/IX ora 5,25 p. m. Arm. I-a rapor- 
teazä M. C. GL: 

„Din cauză că Armata II-a va interveni prea târziu, este 
probabil că C. I A. va descoperi defileul Oltului. | 

Pentru a face faţă la această situaţie, este urgent necesar 
să se trimită o unitate mai | mare care să apere debuseurile 
dela Câineni şi Titeşti, pe unde inimicul va putea pătrunde în 
ţară, 

Detasamentul gl. Praporgescu este prea slab pentru a putea 
îndeplini cu succes această misiune”. 

Acest raport al Arm. I-a este foarte curios: 

1. Trebue să se ţină seamă „că el este făcut în ziua de 
14/IX ora 5,25 p. m. când Arm. Il-a in urma ordinului 
dat de M. C. Gl. de abia începuse mişcarea spre Vest, 
în ajutorul C. I. Arm., deci chiar din acel moment Arm. 
I-a nu mai punea nici o speranţă că C. I. Arm. va putea 
rezista „din cauză că Arm. Il-a va interveni prea târziu”. 

2. Pentru ca Arm. Il-a să fi putut interveni la timp, 
trebuia ca C. I Arm. să reziste pe frontul pe. care era, 
sau pe pantele de Nord ale Carpaţilor. Dar Arm. I-a nu 
numai că nu se gândeşte la acest lucru, ci spune căi 
wc. 1. Arm. va descoperi defileul Oltului”. Cum era po- 
sibil acest lucru? C. I. Arm. era cu spatele spre defileul 
Oltului, el într'acolo trebuia să se retragă, iar nu spre 
Arm. Il-a, căci in acest caz nu numai că s'ar fi retras 
spre un flanc şi în adevăr că descoperea defileul Oltului, 
ceeace ar fi fost o gresalä de neertat, dară sar fi varit 
între Olt şi impracticabilii munţi ai Făgăraşului. 


111 

3. Că Armata e lipsită de orice mijloace de a ajuta 
C. I. Arm., căci disponibilul îl consumase la Jiu. 

4. Cere noui ajutoare pentru debuseurile dela Câineni 
şi Titeşti. 

5. Nu are nici o încredere în acţiunea detasamentului 
gl. Praporgescu, din cauză că era „prea slab”. 

G-lui Praporgescu cd. Div. 20-a este chemat la 13/1X 
dela Corabia la Craiova, unde i se comunică ca să plece 
la gara Lotru, pentru a lua comanda ,,Detasamentului Lotru” 
care se va constitui acolo cu misiunea: 

„De a respinge forţele inimice, cari au interceptat defileul 
Oltului la  Osp. Lunci şi a ocupat D. Robul, cu intenţia de a 
tăia comunicaţia cu zona interioară a C. I Arm., care se găsea 
în zona Sud Sibiu şi imprejurimi”. 

La 14;/1X, Arm. l-a dă g-lui Praporgescu un nou ordin 
operativ: LI 

„Primul obiectiv al detasamentului Dv. trebue să fie îndepăr- 
farea inimicului dela linia feratä a Oltului; aceasta o putefi ob- 
tine prin cucerirea înălțimilor care comandă această linie fe- 
rată dinspre Vest; Vf. Râgla—Vf. Gorganului, D. Viadului. A- 
ceste puncte va vor servi ca bază pentru ofensiva şi opera- 
fiunile ce veţi întreprinde, după cum. veţi judeca situaţia”, 

Acest ordin deşi just în principiile lui; era dat tardiv, 
el trebuia dat cel mai târziu la 12/IX. 

La 14,IX situaţia era următoarea (Crochiul 11): 

Forţele inimice ocupaseră: D. Robul-Osp. Lunci şi partea 
nordică a satului Câineni de Vâlcea. 

Trupe române se găseau: 

2 comp. R. 5 V.; 1 bir. ob. uşoare, la Câinenii de 
Vâlcea, sub comanda it-col Popescu Toma (sub şeful de 
Stat Major al C-lui I Arm.) ce se întorcea dela Craiova 
spre Sibiu şi găsise defileul închis; 

io cp. R. 5 V. pe VI. caiete 1 cp. R. 5 V, 1 
btr. ob. usoare, la Brezoiu. 

In cursul zilei de 141X au mai sosit: in gara Lotru 
btl. I. R. 81 I, IV:R. 66 şi IV/58 sub It-col. Cristea 
Cd. R. 81 I, cum şi 

bil. miliții Dolj sub maior de rezervă de cav. Brăi- 
loiu şi ' 

btl. IV/R. 3 I. sub maior Räduleanu. 

Pe data ce batalioanele au sosit in gara Lotru, li s'au 
dat ordine de operaţie cu No. 1-13 din 14/1X: 

wi. Trupe inimice au ocupat D. Robul şi Osp. Luni; 

2. Trupe de ale noastre: 2 comp. şi o bir. de obuziere 105 
m/m la Câinenii de Vâlcea; 


112 


O comp, R. 5 V. şi o btr. de 105 m/m la Brezoiu,' cu 
patrule pe văile P. Vasilatujui şi P. Păscoaei: 

1 btl şi o btr. munte pe VI. Sadului. 

5. Pentru respingerea inimicului care caută a tăia comu- 
nicalia cu interiorul tärei a Corpului I Armată, ordon: 

a) Btl. 1/81 I, sub comanda maiorului Iorgulescu, se va 
pune în marş din gara Lotru spre VI. Călineşti-Stâna Murgaşului, 
D. Robului-Piatra Chircului, spre a respinge trupeie inimice ca 
_ va’ întâlni; 

b) Btl. IV/66 I. sub comanda maiorului Victorian, va inainfa 
pe VI. Päscoaei, spre a cădea in spatele inimicului depe D, 
Robul, pela VI. Forgaciul-Vf. Chircul. 

Pentru înlesnirea marşului, acest batalion se va transporta cu 
C. F. a societăţii Lotru; 

c) Bti. Mil. Dolj sub maior Brăiloiu va înainta pe VI. Vasi- 
latul prin  Pietrosul-D. ,Robul-D. Piatra Chircului şi va res- 
pinge trupele inimice ce ar întâlni pe această directiune: 

d) Btl. IV/R. 58 sub maior Costescu va merge cu trenul până 
la Gara Câineni, unde va debarca şi se va pune sub ordinele 
It.-col. Popescu Toma, pentru ca împreună cu trupe'e dela Câineni, 
să respingă fortele dusmane dela Osp. Lunci şi Câineni; 

e) Comp. R. 5 V. dela Brezoiu, va înainta până la, Voineasa; 
pe care o va ocupa până la sosirea btl. IV/R. 3 I. cu care va 
merge apoi împreună pe VI. Turturelelor spre Vf. Buceciului, 
a respinge inimicul semnalat pe Vf. Dobrunului si Vf. Buceciul; 

f) Comp. R. 5 V. dela VI. Căiineştilor va merge la Câineni de 
Vâlcea spre a se întruni cu celelalte 2 companii de acolo”. 

La 14/IX, imediat ce trupele debarcau, primeau on 
nele si erau pusse in mars. 

Btl. I/R. 81 I. a ocupat Vf. Ragla. 

Companiile de vânätori si bateria de obuziere, dupa 
ce au respins cp. 11 din Rgt. G. Bv. din Câineni şi a‘ silit-o 
să se retragă pe înălţimea dela V. de Câineni, primită 
fiind in retragere de cp. 12-a, a atacat fortele inimice 
din partea V. şi N. a satului Câineni, însă până in seara 
zilei de 14/IX, lupta a rămas nehotărâtă in acest loc. 

In seara zilei de 14/IX Arm. Il-a începu mişcarea spre 
Vest (a se vedea operaţiile Armatei II). 

Concluzia zilei de 14/IX pentru C. I. Arm. nu era bună 
de loc; diviziile sale sunt aruncate înapoi, spatele tăiat, 
coloanele şi trenurile amestecate. 

Ca să se vada care era simtimantul ce domnea la Comand. 
Arm. l-a rom., iată raportul pe care această Arm. îl făcea 
M. C. GL. în ziua de 14/IX, ora 5,25 p. m.: 

„Din cauză că Armata Il-a va interveni prea târziu, este 


113 


probabil că Corpul I Armată va descoperi defileul Oltului. Pentru 
a face faţă la această situaţie, este urgent necesar să se tri- 
mită o unitate mai mare, care să apere debuşeurile dela Câineni 
şi Titesti, pe unde inimicul va putea pătrunde în ţară. Detaşa- 
mentul g-lului Praporgescu este prea slab pentru a putea înde- 
plini cu succes această misiune”, | 

Cum putea să descopere C. I Arm. defileul, el trebuea să 
se retragă spre defileu. Da, ar fi descoperit defileul, ceeace 
ar fi fost o greşală, dacă C. I Arm, s’ar fi retras cätra 
Arm. Il-a; în acest caz, defileul era liber. G-lul Po- 
povici nu putea să se îndrepte către Arm. II-a. Dar dacă 
ar fi putut, ar fi fost bine? Hotărit nu? 

Două principii predomină alegerea direcţiei de retra- 
gere: să acopere o regiune direct sau indirect şi să păs- 
treze pentru defensivă cea mai mare întindere de teren 
posibilă, să se înlesnească o întoarcere ofensivă într'o di- 
rectie decisivă. Numai retragerea către defileul Oltului răs- 
pundea acestor principii. | 

Dar nici situaţia la Arm. IX-a, cu tot succesul avut, nu 
era de invidiat. 

Corpul 39 Rez. ajunsese în seara de 14/IX cu dreapta 
spre Onceşti-Ghihan, apoi prin Cisnădioara-Cisnădia-S. Şe- . 
limbăr-Caşolţ  (Hermany) pe malul de N. al Par. Haar. 
Aşadar după o luptă de două zile, C. 39 R. de abia impinsese 
stânga C. I. Arm. cu 12 km. pe când asupra aripei drepte 
acţiunea nu avusese decât un rezultat slab. 

Situaţia Corpului Alpin devenea critică, căci o parte 
din el era desfăşurat în munţi şi lupta cu fata la E. şi 
S. iar o parte era la Onceşti şi luptă cu fata la N. (în spa- 
tele Div. 23). Putea-va Corpul Alpin să facă fata ata- 
curilor dela S:? A tăiat el cu adevărat comunicaţia prin 
Valea Oltului? Dacă nu, atunci cum şi cu ce se va putea 
face fata Arm. Il-a române? Cum se va dobândi decisiva? 
lată probleme la care g-lul Falkenhayn trebuia nu numai 
să se gândească, ci şi să le rezolve. Corpului Alpin cu care 
pierduse legătura nu-i poate da absolut nici un ajutor. 
El cere Comand. Super. Germ. de a interveni, pentru a i 
se pune întreaga Div. 89 I. la dispoziţie la Henndorf şi 
Iakobsdof; ca urmare a acestei cereri Cd. Super. A-U dădu 
Arm. l-a A-U ord. No. 31.142 din 14/IX că: 

„După terminarea cu inimicul dela Sibiu, pentru continuarea 
operaţiunilor în direcţia Făgăraş se pune şi restul Div. 89 I. 
la dispoziţia Arm. IX-a”. 

In situaţia dela Sibiu singurul lucru pe care g-lul Fal- 
kenhayn avea de făcut era să ordone Corp. 39 Rez. să 


Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial, Vol. IT. 8 


114 


acţioneze mai puternic; de aceea g-lul Falkenhayn ordonă: 

„Corpul 39 Rez, va ataca în zorii zilei de 15 Septembrie cu 
vigoare pe întregul front. Acest Corp va întări Corpul de Cava- 
lerie cu câteva companii luate din stânga sa, chiar in cursul 
noptei. 

Corpul de Cavalerie va urmări însărcinarea primită, Div. 3 
Cav. având trei regimente în spaţiul dintre Olt şi Munţii Făgă- 
ras la Porumbäcelul, Cetatea si Cărtişoara. Div. 1 Cav. asigură 
înălțimile dela Olah-Ujfalu (Nou Român)-Rukkor Berg (NV. de 
Şinca Mică) până la Windmiihlberg (E. şi NE. de Şinca Mare), 

Legătura cu Arm. I-a A-U se face prin unităţi date de Div. 71 1. 

Div. 89 I. va continua marsul prin Seghisoara-spre Henndorf 
şi Iakobsdorf, unde se va găsi la 15 Septembrie”. 

Div. 89 I. sa pus in marş dela Sighişoara spre laco- 
beni (Iakobsdorf) în două coloane. 

G-lul Falkenhayn rugă pe g-lul Arz Comand. Arm. 
I-a A-U: Ws 

„Să nu mai retragă dreapta Armatei sale, ea să stea pe loc. 
şi să nu urmezze mişcarea de retragere a centrului $i stângei sale. 
Numai la nevoie va retrage dreapta, dar încet şi în legătură cu 
Armata IX-a”. i 

Se observă la Armata română o lipsă de coordonare 
în acţiunea | Armatelor | L şi II; invers la Armatele austro- 
germane, la care se constată o mare unitate de acţiune. 

G-lul Falkenhayn cu toate că şi în ziua doua nu era 
încă în clar asupra situaţiei, vedea bine că C. I. Arm. 
rom., rezistă, da contra atacuri parţiale, că cedează terenul 
„şi se retrage încet, dar atacurile C. 39 Rez. nu găseau 
massa C. I Arm., pe de altă parte g-lul Falkenhayn ‘nu 
cunoştea nici situaţia Corpului Alpin, totuşi el văzând lipsa 
de unitate in conducerea Armatelor române, simte bine 
că C. I. Arm. nu e ajutat de nicăieri (nici dela Sud de 
Arm. I. nici dela Est de M. C. GL.) atunci şi pentru ziua 
treia el „fără a mai aștepta date clare şi precise”. îşi ur- 
mează cu hotărire planul, în dorinţa de a obţine decisiva, 
dar după cum zice singur „pe altă cale” decât acea pe 
care urmase până atunci. Din ordinul lui Falkenhayn ară- 
tat mai sus, se deduce: 

1. că împinge ofensiva Corpului 39 Rez. spre Sud spre 
„4 ataca cu vigoare pe întregul front”. 

2. întăreşte detensiva Corpului de Cavalerie, spre a-i apăra 
stânga contra unui eventual atac al Arm. Il-a rom.: 

5. ist 'creiază o rezervă de "Armată, prin aducerea Div. 
89 I. in scop de a para la orice eventualitate; 


115 


4. Opreste retragerea Arm. I-a A-U, retragere ce-i pe- 
riclita aripa stângă. 

Se observă însă din ordinul g-lul Falkenhayn, că el 
nu spune nimic relativ la Corpul Alpin, aceasta din cauză 
că pierduse legătura cu acest Corp, despre care nu ştie 
nimic, nici unde se găseşte, nici ce face, nici în ce si- 
-tuatie se află. 

Totuşi la g-lul Falkenhayn se vede clar că el conduce 
bătălia chiar dela început, coordonează acţiunile, orientează 
unităţile, canalizează iniţiativele, caută să prindă momen- 
tele favorabile. Din partea M. C. Gl. şi Cd. Arm. I-a rom. 
nimic din toate acestea, g-lul Popovici este părăsit şi lăsat 
să facä ce ştie şi ce poate, fără un ordin corespunzător si- 
tuatiei şi fără un ajutor real; în asemeni condițiuni, rezul- 
tatul se putea prevedea. 


15 Septembrie. 


Conform dispozitiunilor luate de gl- Popovici în noaptea 
de 14/15/IX, C. I Arm. ocupa în dim. de 15/IX poziţiile 
următoare: 

Div. 23-a pe linia S. Cisnădioara-S. Cisnădia-Vesten. 

Div. 13-a dela Vesten-D. Cărbunari (561)-Kuhberg (550) 
Olt-Racoviţă, 

Brg, 1 Căl. înapoi la Talmaci în rezervă (ara 10,30). 

Corpul 39 Rez. începu de dimineaţă un viguros bom- 
bardament asupra frontului ocupat de C. I Arm. şi mai 
cu seamă asupra frontului Div.. 23-a. 

Atacul infanteriei urmă bombardamentului. 

Div. 187 I. cu direcţia generală Cisnădioara-Sadu (Pâr. 
Sadu) ; 3 i 

Div. 51 Hv. pe direcţia Cisnădia-Talmaci ; 

Div. 76 Rez. între Pâr. Haar şi Olt, cu direcţia gene- 
rală Talmaci; 

Div. 3 Cav. vest de Porumbăcel. 

C. I. Arm. rom. rezistă atât bombardamentului, cât şi 
atacului infanteriei. Atacuri viguroase se dădeau asupra Brg. 
3-a col. Mosoiu (R. 2 I. şi R. 42 1), când bil. II/R. 42 1, 
începu a se retrage în dezordine spre SE. lăsând un gol 
între Brg. Comb. şi între Brg. 3, ceeace a avut ca rezultat, 
retragerea aripei stângi a Brg. Comb. şi a aripei drepte 
a Brg. 3-Inf., în urmă întreaga Div. 23-a s'a retras pe 
linia “Sadului, cu stânga pe Gătzenberg. 

Atacul Div. 76 Rez. între Pâr. Haar şi Olt se pronunța 
foarte slab asupra frontului Div. 13-a, dar prin retra- 
gerea Div. 23-a se periclita situaţia ei, de aceia a-lul 
Popovici dădu la ora 12 următorul ordin: 


116 


„In urma atacului inimic cu forte superioare pe frontul Div. 
23-a, divizia a fost silită să ocupe a doua linie de rezistență: 
Goetzenberg-Cisnädia-Nord Vesteny-Moch; in conse:intä se ordonă 
următoarele: Div. 23-a să lupte în retragere spre a ocupa poziţia 
de rezistenţă organizată Sadul-Fântâna Sărată-La Redute-Pi- 
ciorul Sasilor, É | : 

Div. 13-a, îşi va grupa forţele in regiunea: Brad-Racayita 
şi va lupta aci. Btl. din Rg. Vânători îl va pune la dispoziţia: 
Div. 23-a. | 

Se face cunoscut că Arm. II-a va înainta în ajutorul nostri 

De asemenea Arm. l-a ne-a înștiințat că 5 btl. au debarcat 
azi la Brezoi. à 

Un detaşament compus din grăniceri si din un btl. din R. 9 I. 
cu artilerie de munte, e însărcinat a ataca inimicul ce ocupă 
înălțimile ce domină defileul Olt dinspre Vest între Boiţa si 
Vesteny. ; 


» 
& 


Apoi g-lul Popovici dädu Brg. 1 Cäl. urmätorul ordin: 
„Div. 13-a având trupele sale pe linia Kuhberg-Racovita. Brg. 
1 Căl. va înainta la Nord de gara Sebeş pe dreapta Oltului 
pentru a face legătura între cele două grupe ale Div. 13-a şi a 
observa valea Oltului si, prin patrulele sale înaintate va ţine 
contactul cu inimicul, sau îl va relua cu tot interesul ca să nu 
cunoască situaţia dela Avrig şi Nord de acest punct; prin urmare 
veţi trimite o recunoaştere specială în această direcţie. In caz 
când inimicul şi-ar demasca mişcările sa'e fie spre Brad, fie spre 
Racoviţa, Brigada va căuta să intervină în acţiune pentru a 
ajuta infanteria amenintatä. Mă veţi ţine la curent de mişcările 
inimicului, servindu-vă de telefonul din Racoviţa sau gara Sebeş”. 

Pe când gl. Popovici dădea aceste ordine, care cores- 
pundeau situatiunei, Corpul 39 Rez. ataca cu vigoare Div. 
23-a, în special asupra Brg. 3-a este îndreptat un bom- 
bardament de artilerie a Div. 187, Div..51 Hv. şi Cor- 
pului Alpin; mai multe atacuri ale Div. 51 Hv. ‘au fost 
respinse cu baioneta, producandu-le pierderi simtitoare. 

Cum atacurile asupra Div. 23-a erau foarte puternice, 
iar asupra Div. 13-a foarte slabe, g-lul Popovici da la 
ora 17,10 urmätorul ordin cätre Div. 13-a: 

»Inimicul a căzut cu toate forţele sale asupra Diviziei 23-a, 
vă ordon, ca imediat cu trupele ce aveţi să porniţi în ajuto- 
rul ei. Reg. 47 I. să întărească aripa dreaptă la Vesten a Div. 
23-a, iar cu R. 72 I. să porniţi în marş forţat spre Talmaci, 
pentru a merge în directiunea gărei Talmaciu. 

Dvs. personal să conduceţi acest regiment”... 
Mai departe: 


117 


„Momentele sunt foarte grave şi salvarea noastră stă în spri- 
jinul ce-l veţi da Diviziei 23-a, care suportă apăsarea inimicului”. 
„De drept, întreaga presiune a g-lui Falkenhayn se exer- 
cita asupra Div. 23-a, iar nu asupra Div. 13-a, care putea 
şi trebuia să ajute Div. 23-a. Pentru aceasta nu era nevoie 
de ordin, ci însuşi Cd-tul Div. 13-a, trebuia să facă act 
de iniţiativă. Dar frica de iniţiativă paralizează orice ac- 
tiune a majorităţii şefilor români; aceasta era şcoala dis- 
ciplinei pasive din timp de pace, care în mod fatal s'a con- 
tinuat şi în timpul răsboiului, iar de pe altă parte, prin 
-diluarea peste măsură a armatei şi înmulţirea unităţilor, a 
trebuit să se recurgă şi la ofiţeri cari erau recunoscuţi ca 
mediocri încă din timp de pace, s'a recurs la ofiţeri cari 
nu avusese nici un contact cu trupa (școala prin excelenţă 
a pregătirei de răsboiu), iar rezultatul s'a resimţit imediat. 
De fapt însă, ordinul dat Div. 13-a de g-lul Popovici nu 
a ajuns la această divizie, căci încă dela ora 16, Div. 
pierduse contactul cu Corpul de Armată şi fără a raporta 
nimic îşi retrăsese P. C., iar trupele diviziei părăsise 
poziţiile, retrăgându-se în parte peste Olt şi spre munte. 
Este interesant de văzut cum a acţionat grupul It-col. 
Paulus in această zi. El s'a pus in marş la ora 6, ur- 
mand) Cuculeul (1581)-Tomnaticul -(1442)-Gihan-(1411) unde 
ajunge la amiază fără a se fi întâlnit cu trupe rom. Aci a 
primit ordin dela Brigada ca să trimită 1/2 btl. 10 V. rez. 
cu comp. de mitraliere la dispoziția Brg. la casa de adă- 
most dela E. de Prejba (1745), pe când alte 2 cp. din 
acelaş btl. şi btr. art. munte, sunt puse la dispoziţia btl. 
III/R. 187 I. (care era la dreapta Div. 187 I.), cu ordin 
de: „a împiedica scurgerea forțelor rom. dinspre Cisnădia 
spre Sud”. lar grupul Paulus s'a alcătuit acum din bil. 
1 V. 2 cp./btl. 2 V. rez., 2 btr. munte, 2 btr. obuz. munt. 
Btl. 1 V. ajuns la Ghihanul, a trimis 1 cp. pe Runcul 
(1114), care a împins patrule la Râul Sadului şi Beberani. 
“Această mişcare se făcea în spatele Brg. 3 Inf. rom. In 
acelaş timp ‘col. Mosoiu primi ordin: „a se retrage pe 
Vi. Prislopului (Sud de Sad)”, Brg. cu toate că nu mai 
avea nici o legătură cu Div., care se retrăsese cu P. C. 
spre Talmaci şi cu toată greaua situaţie, executa două 
contra atacuri, pentru a înlesni ocuparea poziției depe 
dreapta Pâr. Sadului. Mişcarea de retragere s'a făcut sub 
un foc puternic de artilerie şi seara s'a putut ocupa Vi. 
Prislop. 
La această Brg. se întâmplase un accident neplăcut. Div. 
dăduse un ordin direct maiorului Bălănescu, aflat cu 6 


118 


campanii pe Gâtzen Berg, ca să tie cu orice preţ acest 
punct. Maiorul Bălănescu nu trimite pe Vf. Sadului o com- 
parie ca să-şi asigure spatele, din care cauză după re- 
tragerea Brg. 3 I. unităţile alpine din VI. Sadului, captu- 
rează detasamentul maior Bălănescu. Brg. însă s'a putut 
retrage, luptând spre Vf. Prislop. Artileria s'a strecurat 
pe la picioarele Vf. Prislop, pe apa Sadului spre Tal- 
maci-Boita. 

Corpul 89 Rez. apasă energic spre Sud, întorcând cu 
Corpul Alpin necontenit stânga C-lui I Arm. 

Detaşamentul It-col. Seyboltstorff strânge cercul şi pe 
dreapta Corpului I Arm. El atacă cu R. 4 Cav. us. Avri- 
gul, pe la sudul şoselei şi căei ferate, reuşeşte a scoate 
unităţile române, ocupând cu un escadron liziera de Sud, 
iar cu un escadron ia poziţie la Vest de sat. Esc. 1 şi 
.2/R. 5 Cav. us. împreună cu esc. 5/R. 18 hs. au ocupat 
cota 846 (la Cetate). 

Escadronul de acoperire ce ocupase poziţie la Skorei, 
raportează că trupe române de toate armele înaintează spre 
Vest şi că escadronul împreună cu o baterie cäläreafä re- 
zistă necontenit, silind pe inimic a înainta cu precautiune. 

Div. 23-a rom. a reuşit a lua poziţie si a se fixa către 
seară pe linia Sadu-Vf. Prislop-la Redute-Piciorul Sasilor. 
_ Deabia ajunsese Div. pe această poziţie, cand un de- 
taşament. (Leu) din Div. 76 R. pătrunse între Div. 23 şi 
Div. 13, înaintând către fabrica de cherestea aflată la N, 
Taimaci, unde era o baterie grea.a Div. 23 Pentru a opri 
înaintarea inimicului, s'a dat ordin btl. vânăt./R. 5 V..să 
contra atace pentru a salva bateria. : 

Pela ora 6, inimicul pätrunsese şi în poziţia fixata a fi 
păstrată a doua zi. R. 2 I. şi R. 44 I. contra atacä.la 
aripele Div., reuşesc a opri infanteria germană să se apro- 
pie de Talmaci, dar artileria lui grea bate în spatele po- 
zitiei dela N. de Boita. 

. Div. 13-a a luat poziţie pe frontul Piciorul Saşilor- Raco- 
vita-VI. Lupului. | 

Brg. 1 căl: era la Talmaci. : 

Poziţia pe care era acum C. de Arm. era bătut de arti- 
leria de câmp inimică şi atacată de front de trei Divizii 
şi trei regimente cavalerie, iar în spate de o parte din 
Corpul Alpin. | 

In cursul zilei, generalul Comandant al Corp. I Arm,, 
„aştepta efectul înaintărei Armatei II-a; el număra minutele 
în aşteptarea ştirilor dela Div, 13-a şi dela Brg. 1 Căi, 
“aflate la dreapta, ştiri cari nu mai veneau. Mai mult incă, 


119 | 


deabia pela orele 22 are primele stiri cu totul tardive 
dela Div. 13-a, care era la staţia Sebeş; acolo i s'a dai 
ordin de retragere, trimis verbal printr'un. subofițer din 
R. 2 C. ce fusese trimis de Comand. Div. 13-a, ca să 
ceară noi ordine. La acea oră, Div. 13-a era însă în retra- 
gere incă dela ora 10. . 

Comandantul C. I Amr., constatând încă de dimineaţă 
că Arm. Il-a nu soseşte, văzând că trupele sale sunt cu 
totul slăbite şi nu mai pot rezista, ordonă retragerea. In 
acest scop, dispune un detaşament sub comanda It-col. Can- 
tacuzino Cd. R. 1 Gr. să respingă inimicul depe înălțimile 
dela SV. satului Boifa şi în consecinţă îi dă ordinul 
No. 23 din 15/IX la Boita; 

„Dvs. împreună cu detașamentul ce vi-l pun la dispoziţie, 
conform ordinului ce am dat maiorului Lăzărescu dela acest 
Comandament şi care se va prezenţa Dvs. veţi ataca pe inimicul 
ce se găseşte în fata Dvs. pe înălțimile dela Est de VI. Pieşei. 
inimic care nu are o forță mai mare decât aproximativ un 
batalion. i 

Pentru îndeplinirea misiunei Dvs. aveţi toată libertatea de ac- 
tiune şi mă veţi fine în curent cu ea”. 

In realitate R. 1 Gr. ce era sub comanda Ît-col. Can- 
tacuzino, nu era disponibil la acea “oră; el era \impartit 
in toate părţile, asa că detaşamentul despre care menţiona 
C. I A. nu s'a putut aduna decât pela ora 13; acest de- 
taşament s'a format din: i 

Bil. II şi III/R 1 Gr. 

1 btl.; 1 btr. munitie, maior Lăzărescu. 

1 comp./R. 38 I. 

1 comp. pontonieri. 

La ora 13 lt-col. Cantacuzino dispune: 

„Comp. din R. 38 I. să înainteze pe şosea. 

Comp. pontonieri pe stânga Oltului. 

Btl. MII maior Dumitriu, pe dreapta Oltului 

Btl. II maior Mihail, la dreapta btl. III. 

Bil. maior Läzärescu cu bateria de munte la dreapta bth 
IR. 1 Gr. 

' Tot dispozitivul va înainta spre Sud, spre Carpaţi, mäturänd 
totul din cale pânăla un punct dela Nordul frontierei, pe care 
se va reculege, făcând apoi fata spre Nord”. | 

Dispozitivul acesta, luat în linie, era foarte just, căci aci 
era vorba:d2 a lua un front destul de larg, care să mature 
totul în ‘cale, iar nu de a conduce o acțiune prin jocul unei 
rezerve, căci frontul trebuind a fi larg şi terenul muntos, a 
fi păstrat o rezervă, nu ar fi fost de nici un folos. 


129 


La ora 13.30, dispozitivul pleacă. Pe când btl. III cu 
maior Dumitriu, unde era şi It.-col. Cantacuzino, urca inäl- 
timea aflată între VI. Pleşei şi Olt. e primit cu focuri vii 
de armă şi mitraliere; acest batalion luptă pânăla ora 24 prin 
terenul päduros, fiind oprit necontenit de ambuscade şi mi- 
traliere numeroase, respinge pe inimic spre Vest. Graţie a- 
cestei acţiuni, se pot scurge pe şosea unităţile din C. I A. ce 
se retrăgeau din luptă. 

Bil. II maior Mihail, se ciocneşte de inimic; el nici nu 
atacă, nici nu se retrage, ci stă pe loc, este înconjurat şi 
facut prizonier după 24 de ore cu tot batalionul. 

Btl. maior Lăzărescu, ce era la dreapta batalionului II, 
s'a întâlnit cu inimicul, a avut lupte mai uşoare ca celelalte 
două batalioane; el se îndreaptă direct spre Sud, urcând şi 
scoborând pânăla Mt. Ghircul. 

Lt.-col. Cantacuzino a rămas pe poziţie împreună cu ba- 
talionul maior Dumitriu, până a doua zi (16, /1X) dimineaţa, 
găsind in Boiţa o companie din R. 44 I. a cărui comandant 
raportează It.-col. Cantacuzino că este ultimul element al 
ariergardei Corpului de Armată, ce se retrage pe def. Oltului. 
Lt.-col. Cantacuzino văzând că Corpul de Armată este aco- 
perit pe VI. Oltului, se) retrage dela Boiţa-Borceşti-Sebeş- 
Coti, cu resturile btl. III, btl. I s'a retras pe VI. Oltului, 
iar btl. II este facut a doua zi prizonier la Boita. 

Aeroplanele germane aruncă bombe asupra convoiurilor 
ce se îndreptau spre Boita şi asupra gărilor Porcesti si 
Sebeş. 

Apoi, Cd. Corpului I Arm. dădu la ora 20 ordin de 
retragere No. 26: 

yi. Divizia 23-a să-şi adune trupele si să ocupe poziţia dela 
Boifa pentru a ocroti retragerea prin defileul Oltului; 

2. Se lasă Comandantului Diviziei facultatea de a se retrage 
din acea poziţie, când va aprecia că situaţia este prielnică; 

3. Ca retragerea să o facă nu asupra defileului, ci pe un 
front întins pe care-l permite coasta de N. al masivului muntos 
din dreapta şi stânga Oltului; 

4. Cu cât se va face retragerea mai divergent spre és 
muntoasă, cu atât va fi mai bine pentru infanterie, artileria 
să utilizeze defileul; 

5. Divizia 23-a să îinstiinteze Divizia 13-a că retragerea să o 
facă din direcţia Porcesti şi pe înălțimile din stânga Oltului”. 

Acest ordin de retragere nu era complect, căci nu sa 
arătau direcţiile de retragere şi nu se indica o linie de: 
oprire, pe care trupele trebuiau să reziste. Iar Div. 13-a şi 
Brig. 1 cal, începuse a se retrage dela ora 16 fără a ra- 


ai 


porta Comandantului de Corp; de aceea in ordinul de re- 
tragere dat, nici nu se vorbeste de ele. Era de drept datoria 
Div. 13-a să raporteze necontenit situaţia în care se găsia; 
nefăcând acest lucru, a lipsit Comandamentul C-lui de 
Arm. de posibilitatea de a-i cunoaşte situația şi deci de a-i 
da un ordin direct. Acelas lucru şi pentru Brg. 1 Căl. 

De fapt Div. 23-a, s'a îndreptat pe şoseaua Câineni-Boi- 
şoara-Perişani, cu detaşamente pe VI. Curpenului si peste 
Pleşul spre Câineni-Zănoaga (1657). 

Div. 13-a începuse a se retrage dela ora 16, iar resturile 
batalioanelor din această Div., rămân pe timpul noptei de 
15/16/IX pe poziţia dela Racoviţa, pentru ca în zorii zilei 
de 16/IX, întreaga Div. a 13-a să fie în plină retragere. 

La ora 14 Brg. I Căl. s'a retras la Sebeş, apoi la ora 
16 a început retragerea spre munţi. 

In seara zilei de 15/IX, Corpul 39 Rez. ocupă Talmaciu 
Mare-Vesten-Brad-Avrig, iar Div. 3-a Cav. ocupase D. Ce- 
tatea. Corpul Alpin lupta cu disperare contra trupelor de 
ajutor române, ce sunt trimise dela Sud; ele reiau Câi- 
nenii, dar şoseaua Pasului rămâne tot în stăpânirea Cor- 
pului Alpin. 

In cursul zilei de 15/IX au mai sosit pentru Detaşamentul 
Lotru: 

Btl. Miliţii Mehedinţi, Btl.  Miliţii Rovine, 2: ptl./R. 82 
I, Btl. I/R. 2 Gr. 

Misiunea acestor trupe s'a hotărât prin ordinul de ope- 
ratie No. 14 din 15/IX: 

a) Btl. Mil. Mehedinţi si Rovine precum şi btl I/R. 82 
I., sub maior Georgescu, vor merge cu trenul pânăla Câineni, 
unde se vor pune sub ordinele It.-col. Popescu T., şi vor întări 
trupele de sub comanda sa, pentru a ataca şi respinge fortele 
inimice dela Câineni si D. Vladu‘ui; 

b) Btl. III/R. 82 L, debarcat la gara Lotru sub It.-col. Costa~ 
chescu, va înainta pe V. Călineştilor până la Rigla şi btl. I/R. 
81, care se găseşte pe acea pozitiune, va intra sub comanda It-coL 
Costăchescu, apoi împreună să atace în ziua de 16 Septembrie tru- 
pe:e dușmane dela D. Robul; 

c) Bateria de obuziere dela Brezoi va merge la Câineni”. 

In seara de 15/1X, a sosit în gara Lotru din ordinul Arm. 
l-a, un tren blindat. Cu ordinul No. 15 al Detaşamentului 
Lotru, acest tren a fost trimis la Câineni la dispoziţia It.-col. 
Popescu Toma: 

„Spre a fi utilizat spre R. Vadului, contra cuiburilor de mi- 
traliere instalate in defileul Oïtului”. 

In cursul zilei de 15/1X, înainte de sosirea trupelor 


122 


de întărire, s'a bombardat satul Câineni de Vâlcea, apoi cele 
trei companii din R. 5 V. au atacat şi respins B. III/R. G. B. 
al Prințului Heinrich dela Vest de Câineni, care s'a retras pe 
D. Vladului. Pasul era însă ţinut sub focul mitralierelor 
germane. 

In noaptea de 15-16/IX, a sosit ia Câineni de Arges R. 
9 Roş.; i s'a dat ordinul operativ No. 16, ca în ziua de 
16/IX : 

„Sa sneargă la Grebleşti, şi să execute recunoaşteri pe toate 
potecile ce duc în Transilvania pe partea stângă a Oltului, luând 
contact cu trupele din C. I Arm. printr'un escadron care va 
trece în Transilvania pela D. Plesul”’. 

Cu ordinul operativ No. 17 din seara de 15,1X: 

„S'a rechemat cp. vân. dela Voineasa, ce înaintase până la 
D. Dobrunului, să se înapoieze la Voineasa”, 

Brg. 6 Cav. A-U, ce era la extrema stângă a Div. 1 
Cav. şi ţinea legătura cu Div. 71 Inf., a fost atacată în di- 
mineata zilei de 15/IX; ea isi menţine terenul, dar Div. 71 © 
Inf. pierde teren şi este respinsă din poziţiile sale dela 'Bârcuţ 
spre NV. către Retisdorf. In acest timp şi Brg. 7 Cav. (a 
Div. 1 Cav.) este respinsă până spre Cercza (Kercz). Asa 
că Div. 1 Cav. şi Div. 71 I. sunt respinse spre V..si NV, 
urmărite de unităţi din Arm. Il-a, care, însă încă nu ajun- 
sese pânăla Rohrbach: 

Pericolul pentru Arm. IX-a era mare; de aceea g-lul Fal- 
kenhayn, interveni imediat la g-lul Arz, ca să dea ordin 
Div. 71 Inf. a nu mai continua retragerea, ci să se oprească 
numai decât pe linia Steinberg (Vest de Mesindorf)-Ar- 
chita. In aceste condițiuni ruptura între Arm. IX-a şi Arm. 
I-a A-U era de peste 20 km.; acest gol trebuia umplut .şi 
Div. 71 trebuia ajutată. G-lul Falkenhayn avea in rezervă 
Div. 89 I.; ea făcuse în dimineaţa zilei de 15/IX.un mars 
de 30 km. şi ajunse către amiază pe linia Iacobeni. G-lul 
Luttwitz Cd. Div. 89 I. vede clar situația si din propria 
sa iniţiativă angajă imediat primele sale elemente pe înâl- 
timile dela Hundrubechiu şi Retisdorf, căutând a astupa 
golul ce era între cele două armate. Acest act de iniţiativă 
a g-lului Luttwitz a fost producător de bune rezultate; golui 
a fost astupat, Arm. IX-a era din nou liberă pe acţiunea 
sa, iar victoria ei era asigurată. 

Un asemenea rezultat nu se poate dobândi, decât acolo 
unde se găsesc reunite o înaltă conceptiune a rasboiului, o 
justă apreciatiune a situatiunei, o dreaptă judecată, simţi- 
mântul datoriei şi curajul răspunderei. 

Totuşi se poate susţine, că situaţia Arm. austro-germane 


123 


din faţa Arm. Il-a rom. era încă grea. Arm. II-a rom. ajun- 
sese în seara zilei de 15/IX la 15 km. de flancul drept al 
Arm. I-a rom. G-lul Falkenhayn era desigur nemulţumit 
că C. I Arm. rom. se retrage spre Sud şi că nu-l poate cap- 
tura cu arme şi bagaje, era probabil mulţumit că se resta- 
bilise legătura între Arm. LX-a şi Arm. I-a A-U, dar era în- 
grijat de acţiunea Arm. II-a şi a Arm. de Nord rom.; ambele 
înaintau. G-lul Falkenhayn avea nevoe să ştie, dacă în aju- 
torul Arm. I-a rom. vine întreaga Arm. II-a rom.? Sau vine 
numai o. parte din ea? Arm. Il-a rom. va pătrunde între 
Arm. IX-a şi Arm. l-a A-U? Sau Arm. Il-a rom. vă căuta 
să cadă în flancul şi spatele Arm. IX-a? G-lui Arz mai 
poate rezista atacurilor Arm. de Nord rom.? Putea-va ter- 
mina cu C. J rom, înainte ca întreaga Arm. Il-a rom. să 
intervină? G-lul Falkenhayn vede o lipsă de coordonare 
a actiunei Armatelor I, II si de Nord rom., contează pe ea si 
pe incetineala miscärei Armatelor române, deci se decide a 
arunca totul pe cartea dela Sibiu; aci trebue dată ultima 
lovitură. De aceea, el ordonă pentru ziua de 16/IX: 

„Corpul 39 Rez. să continue ofensiva cu cea. mai mare vi- 
goare, dobândind de:isiva. 

Corpul de Cavalerie cu toate puterile sale (mai putin slabe 
unităţi ce ocună la Cetate) să închidă calea Armatei II-a română. 

Reg. 8 Landwehr şi 1 divizion artilerie/ del câmp /ce era 
în rezerva Armatei, se pune la dispoziţia Corpului de Cavalerie”: 

(Acest detaşament înainta cu o parte dela Sibiu pe VI. 
Hazr, iar o parte era transportat în camioane spre re- 
giunea Leschkirch şi Agnethen). 

Din ordinul dat de g-lul Falkenhayn pentru ziua de 
16/1X, se constată că iarăşi nu vorbeşte nimic de Corpul 
Alpin, aceasta din cauză că pierduse orice legătură cu el, 
nu-i cunostea situa ia, de aceea g-lul Falkenhayn pierde şi 
" convingerea că va mai putea încercui Corpul I Arm. rom. 
după cum sperase până la 15/IX si atunci se decide de a 
„dobânei decisiva” cu C. 39 Arm. Rez. sdrobind C. I. 
Arm. rom., vom vedea că nu reuşeşte nici ,,sdrobirea’’, aceasta 
ca o consecinţă a faptului că C. 39 Arm. Rez. pierduse în 
seara de 15/IX contactul cu C. I Arm. Rom. 

G-lul Fa'kenhayn văzând că retragerea Div. 71 I. ii pe- 
riclitează stânga sa, intervine la Comandam. Arm. I-a A-U 
cu rugămintea: 

„Retragerea Div. 71 I. înapoia Târnavei Mari, îi lasă ini- 
micului întreaga libertate, punând flancul stâng al Arm. IX-a 
în mare pericol. Voi fi recunoscätor Excelenței Voastre, dacă 
va dispune Corpului I Rez., că dacă Div. 71 I. nu va putea 'printr'o 


124 


scurtă ofensivă, să tempereze înaintarea inimicului, cel putin Di- 
vizia să se oprească cât mai mult posibil în regiunea dela Est 
de Szasz Dalia, având frontul îndreptat spre Est. Dacă mai tar- 
ziu va fi necesar a se retrage Div. 71 I. înapoia Târnavei 
mari şi chiar a celei mici, atunci trebue să vă rog ca Arm. il-a 
să acopere zona până la Elisabetstadt sau Miketalva. Tin în 
fine ca să nu neglijez să observ, că din convingerea mea per- 
sonală încercarea de atac cu Div. 71 I. cu toate grijile Corpului 
I Rez., tot soluţia cea mai bună ar îi”. 
Această intervenţie era absolut necesară. 


CAPITOLUL VII | i 


RETRAGEREA CORPULUI I ARM. 
SPRE CARPAȚI 


(Crochial 12). - 
16 Septembrie. | 


C. 1 Arm. rom, ameninţat cu întoarcerea ambelor aripi, 
-se retrage spre Carpaţi, lucru la care trebuia să fie 
ajutat printr'o acţiune dela Sud, ce i se făcuse cunoscut 
-de'către Arm. I-a. 

G-lul Popovici Cd. C. I Arm. după « ce dăduse ordinele 
. de retragere, arătate în ziua de 15/IX, luă dispozitiuni de a 
se forma o coloană cu care să meargă prin defileul Oltului; 
coloana era formată din rămăşiţele R. 44 I. sub comanda 
col. Mihăilescu, având o flancgardä pe stânga Oltului, for- 
matä din R. 5 V. sub comanda col. Constantinescu. 

Prin valea Oltului se scurgeau şi peste 2000 trăsuri de 
diferite feluri: tunuri, chesoane, sanitare, cu unelte, con- 
voiuri, administrative, etc., etc. care se opreau din când | 
în când din cauza greutätei păstrărei disciplinei marsului, 
„a panicei pe care focurile izolate le vâra între conducătorii şi 
însoțitorii träsurilor, în plus însăşi opunerea . inimicului. 

La Turnu Roşu unde btl. 10 vân. bv. bătea baricada cu cp. 
2-a, face o oprire; fiind atacat, i s'a luat mitraliera şi. 
scurgerea spre S. a fost deschisă. 

La Lunci, la prima oprire mai serioasă pe care o făcu 
“ inimicul, care ocupase cu cp. 2/R. G. Bv. o poziţie pe coasta 
„de Est a îräiimilor, bătând şoseaua cu focuri.de armă 


126 


şi mitraliere, încât coloana fu oprită, s'a pus în baterie 
o secţie de artilerie de munte, care făcu să tacă mitra- 
lierele, dar nu putu scoate infanteria din poziţie. S'a strâns 
o mică unitate din 50 oameni sub comanda căpitanului 
Cristescu Gr. din R. 5 Căl., care căzând în spatele ini- 
micului îl alungă, luându-i o mitralieră, după care, co- 
loana isi reluă marşul. Abia se străbătuse 112 km, cä ini- 
micul, care primise întăriri, opri din nou co'oana cu focuri vii. 
G-lul Popovici ajunge la Câineni, aci găsi 1 bil./R. 1 Gr. 
căruia îi dădu ordin să atace în direcţia Lunci; şoseaua 
fu degajată, iar g-lul trecu Oltul la Câinenii de Argeş, 
unde se întâlni cu g-lul Praporgescu Cd. Div. 20, care 
raportă g-lui Popovici, să nu, are*trupe suficiente si că 
are nevoie de artilerie, pentru a o trimite spre Murgaşul- 
Robul. G-lul Popovici i-a dat 2 baterii de 53 mm. şi II/R. 
5 V. In acest timp, coloana de trăsuri din defileu se 
scurgea mereu peste un pod ce trece Oltul mai la Nord 
(aprox. VI. Curpenului) spre Pleşul. 

Pe timpul când se petreceau aceste evenimente, în de- 
fileu, la Nordul lui, Div. 23 şi resturile izolate ale Div. 
13 şi Brg. 1 Căl., care mai încercă o rezistenţă pe linia 
Talmaci-Olthid-Sebeş, sunt aruncate spre Sud din aceste 
din urmă localităţi de R. 252 1., R. 254 1. şi cp. 76 bi- 
ciclişti (Div. 76); ele se strecurară cum putură prin de- 
fileu, pe coamele ce-l mărginesc şi peste crestele Carpa- 
tilor depe dreapta şi stânga Oltului. In general s'a folosit 
în retragere aceleaşi cai, ce se folosise la inaintare in 
Transilvania. 

Corpul 39 Rez. începu din zorii zilei să continue tati 
siva, dar nu mai dădea decât peste unităţi mici izolate 
şi fugari. Corpul Alpin nu mai era atacat dinspre: Nord, 
ceeace proba că dela Nord nu mai avea nici o grijă şi 
că toată atenţia o poate îndrepta spre Sud. 

Detaşamentul de cavalerie (esc. 1 şi 2/R. 18 hs.) ce 
ocupase în ziua precedentă D. Cetate (846), în ziua de 
16/IX a ocupat D. Bărnii (1049) şi Sebeş. Esc. 1 şi 2,R. 
5 Cav. atacă cu focuri de carabine R. 2 Cäl, aflat în 
retragere, îl împrăştie, îi ia 200 cai şi mulţi prizonieri, 
după care, cavaleria germană face legătura cu infanteria 
Div. 76 I. ce înainta spre Sud. 

Trupele germane făcuseră şi un baraj de artilerie pe 
un front, ce se întindea dela Boita până la gara Sebeşy 
astiel că nu mai era posibil nici trecerea prin defileu, 
nici retragerea prin munţi, aşa că tot ce nu se putuse 


127 


scurge rămăsese în mâinile trupelor germane. In modul 
acesta rămăseseră majoritatea trenurilor regimentare ale Div. 
13 şi Brg. 1 Cal. 

Unitatea care a rămas cea mai din urmă a fost Brq. 
3 Inf., col. Moşoiu, care, după retragerea din ziua de 
15;1X ‘depe Vf. Prislop, s'a îndreptat la ora 22 spre Tal- 
maci, unde a ajuns la 16/IX ora 4; dar găseşte localitatea 
ocupată deja de inimic. Col. Moşoiu atacă prin surprindere 
elementele de pază, le ia prizonieri, străbate satul Talmaci 
cu restul de 2 btl. ce-i mai rămăsese din Brigada, urcă 
D. Bătătura (591), D. Chiorului (541), scoborând în VI. 
Oltului la N. de Porceşti. Pe D. Chiorului, col. Moşoiu a 
adunat sute de soldaţi räsleti din R. 47 I, R. 72 I. Cobo- 
rând în VI. Oltului a fost atacat de cavaleria şi mitra- 
lierele cari se îndreptau spre Boita; după o luptă vie a 
trecut la Porceşti, unde a dat peste întregul tren regi- 
mentar al R. 72 I. şi o baterie de artilerie cu caii înhă- 
pati, dar părăsite de conductori si servanti, cari in fuga 
lor nu luaseră nici închizătoarele; tot aci a adunat o mul- 
time de răniţi fugiţi din spitalele Corpului J Armată dela 
Sebeş. Cd. Brg. 3 Inf. nu a putut face decât să ia caii 
dela toate träsurile şi să-i îndrepte cu conductori noui 
peste munţi, iar cu Brigada a urcat D. Grohotis-Stâna 
Fedeleş-Chica Fedeles-Vf. Tătarului (Gropile Turcilor)-Mun- 
tii Coti, unde s'a întâlnit cu It-col. Cantacuzino, care din 
_ propria sa iniţiativă luase dispozitiuni de apărare pe fron- 
tierä pânăla Turnu Roşu. Brg. 3 Inf. a plecat imediat cu 
oamenii ce-i putuse aduna şi la ora 24 a ajuns la Gre- 
bleşti (Olt). 

S'a menţionat anterior, că g-lul Popovici găsi la Câi- 
nenii de Argeş pe g-lul Praporgescu, Cd. Div. 20, care 
raportă Cd-tului C. I. Arm. că se găseşte cu puţine forte 
pe care le-a folosit spre M-tele Robul, mai mult inca, că 
a întrebuințat chiar infanteria şi vânătorii ce ajunseseră 
în retragere la Câineni, trimifandu-le pe înălțimile de amân- 
două părţile Oltului, că nu are artilerie de munte si că 
roagă a i se da din aceea a C. I Arm. (aceea a C. I 
Arm. era toată angajată). 

De aci rezulta, că însuşi C. I Arm. şi-a deschis calea 
prin defileu şi numai după aceia s'au întâlnit cei doui 
generali la Câineni. Acesta este adevărul istoric. 

Cd. Corpului de Armată nu ştia sigur unde sunt Diviziile 
şi unde este Brg. 1 Cäl.; atât ştia, că ele trebuie să fi 
trecut defileul, iar coloanele de trăsuri (afară de cele pa- 
răsite) se scurseseră deja; de drept, rămăseseră în mâinile 


128 


inimicului majoritatea trenurilor regimentare a Div. 13 si 
Brg. 1 Cal. i 

Trupele germane au rămas numai cu 13 tunuri româneşti 
de 87 şi au făcut 3000 prizonieri. ; 

In dimineata zilei de 16/IX un aeroplan trimis de Arm. 
II-a rom. căzu la Talmaci în liniile germane. Asupra pi- 
lotului locot. Paşcanu s'a găsit următoarea comunicare pe 
care Arm. Il-a o făcea Corpului I Arm.: 


„Către Generalul Popovici Cd. C. I Arm. 


Am onoare a vă comunica, că trupele Arm. Il-a se găsiau 
eri seara (15 Sept.) la o depărtare de 15 km. de poziţia Dvs. 
Ele vor pleca azi dimineaţă între 4 şi 5. Sosim cu ajutoare si 
muniţiuni. 

Plecată din Braşov 16 Sept. 1.30 a. m.” 

Șeful de Statmajor al Arm. II-a 
(ss) General Mărdăres:u. 


Această înştiinţare este apreciată de It-col. Nagy Vil- 
moş fost şei de Stat major al Div. 51 hv. în lucrarea sa 
asupra răsboiului din 1916—1917, contra României, la pag. 
196 astfel: „Avizul sună naiv din partea unui şef de Stat 
major de; Armată și -citindu-l „ai -involuntar — impresia cd 
pe cât avizul e de naiv, iar din punctul de vedere militar 
de sec, pe atât probabil că va ji la fel şi ajutorul promis”. 

Aceastä apreciatiune este pe d>-a întregul exagerată, asu- 
pra instiintärei se pot face alte observatiuni şi anume: 

1. Că între Arm. II si Arm. I nu mai există nici o le- 
gătură de cât aceea pe calea aeriană. 

2. Că Arm. II nu ştia la 16/1X că C. I Arm. era aruncat 
în munţi încă dela 15/IX. : i 

Instiintarea păcătueşte prin faptul că e trimisă neci- 
frata, ea cazând în mâinile inimicului, a putut fi citită 
şi imediat g-lul Falkenhayn făcu faţă spre Arm. Il-a rom. 

In acest scop dă la 16/1X ora 16 Ord. Oper. No. 180 
cu următorul cuprins: . 

„|. Părţi din grupul român de la Sibiu au fugit în munţii 
Cibinului şi a Făgăraşului, ele încearcă să s2 strecoare printre 
trupele de siguranță a Corpului Alpin, ceeace nu le va reuşi, 
Pentru completa anihilare a inimicului se va continua urmărirea 
cu C. 39 Rez. până la linia Kaiserbrunner — înălţimea 1049 
(Sud Cetatea), stabilindu-se legătura între detasamente'e Cor- 
pului Alpin dela Kaiserbrunner şi Div. 3 Cav. dela Sud de Cetate. 

2. După atingerea acestui obiectiv, Armata va fi gata de a 
fi intrebuintatä spre direcţia estică. 


129 


3. Div. 51 honv. iese din cadrul Corpului 39 Rez. la 17/IX, 
ora 8 dim. Ea schimbă Corpul Alpin şi făcând legătura cu grupul 
Haţeg, face siguranţa pe linia Cindrelul-Steflesti-1128 în VI. 
Lotrului până în Valea Porumbăcelul. i 

In vederea pregătirei schimbărei, Divizia se va găsi cu in- 
ceputurile ei în Vl. Sadului în a Pasului Turnului Roşu, 

Bateriile de munte A-U, afläfoare la Corpul Alpin trec la 
Div. 51 honv. 

Divizia va primi o directivä specialä. 

4. Directiele probabile de înaintare pentru viitoarele operaţiuni: 

Corpul Alpin: Boiţa- Racoviţa-Avrig-(Sud) E. Porumbac-Oprea- 
Arpasul de sus. 

Div. 76 'R.: Brad-Avrig (Nord)-Porumbacul de jos-Scorei- 
Arpaşul de jos. 

Div. 187 I.: Sacadat-Colun-Noul român. 

5. Părţile din Div. 76 R. si Div. 187 I. devenita libere dela 
urmărire, vor fi incartiruite de Cd. C. 39 R. pe directiele de 
marş arătate. 

Corpului Alpin i se pun la dispoziţie localităţile aflate la 
sudul liniei Talmaciu-Racovita-Porumbacul de sus, inclusiv a- 
ceste localităţi. 

6. Părţile din Corpul Alpin aflate la C. 39 Arm. R. se vor pune 
din nou la dispoziţia Corpului Alpin. 

7. Unitatea din Corpul de Cavalerie Schmettow aflată la Ce- 
tate, va rămâne acolo, până când părţile din Corpul 39 Arm. 
Rez. vor lua contact cu ele, Corpului de Cavalerie îi revine in- 
sărcinarea să asigure marşul spre Est al Armatei...”. 

Dispozitia de a lăsa Div. 51 hv. în fata resturilor C. 
I Arm. rom. avea iustificarea în faptul că acea Divizie 
era slabă, iar Corpul Alpin care era mai tare, să fie dus 
la acţiunea principală. Cum g-lul Falkenhayn apreciază în 
urmă că această schimbare se va face cu întârziere, dă un 
nou ordin cu No. 182 din 16/IX: 

„Corpul Alpin nu va mai fi schimbat de Div. 51 Hv. 

G-lul Krafft va păstra poziţiile pe care a ajuns respingând 
toate atacurile ce se vor da dela Sud contra sa; el va detaşa 
o rezervă la dispoziţia mea la Nordul şi Vestul Pasului. 

Corpul 39 Rez. alcătuit la început cu Div. 51 Hv. Div. 187 
I. şi Div. 76 Rez. va ajunge cât mai repede pe linia Sărata- 
Glimboka-Cornätel, ca de aci să ia ofensiva. Slabele unităţi 
detasate din aceste divizii în ajutorul Corpului Alpin, vor fi 
lăsate în munţi, la dispoziţia Corpului Alpin, 

Corpul de Cavalerie se va retrage la nevoie înapoia Par. Haar 
deasupra lui Holzmengen (Hosman). 

In urma acestui ordin Comandamentele de Corpuri de 


Generalul G. 4. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial», Vol, II. 9 


130 


Armată şi Divizii au luat dispozitiuni de executare. Asa 
încât pe cand Arm. Il-a trebuia să surprindă Arm. 9-a, 
aceasta a surprins Arm. Il-a rom. iai din cauza in- 
stiinfarei trimisä necifrat. : 

In ziua de 16/IX, Grupul Câineni sit It-col. Popescu 
Toma ia ofensiva si respinge inimicul depe VI. lui Vlad, 
punând stăpânire pe D. Ghitianetul şi D. Uria. A respins 
apoi trupele inimice dela Osp. Lunci, deschizând defileul 
Câineni. 

Graţie deci iniţiativei, priceperei şi energiei It.-col. Po- 
pescu Toma, unităţile germane nu au putut pune stăpâ- 
nire pe podul de peste Olt dela Câinenii de Argeş; în 
asemenea caz el ar fi pus stăpânire pe toate trecătorile 
şi deci retragerea C. I. Arm. ar îi fost ingreuiatä. Din feri- 
cire, defileul Oltului fiind deschis de It-col. Popescu Toma, 
trupele Corpului I Arm., s'au scurs prin defileu în tot cursul 
zilei de 16/IX cu mici întreruperi, fiind îndreptate prin 
Câinenii de Argeş spre Titeşti, unde trebuia să se re- 
constituiască. 

Parte din trupele Corpului I Arm. s'au retras pe Stânga 
Oltului, pela D. Pleşul şi G-lul Popovici a dispus ca o 
parte din trupele Corpului I. Arm. să fie formate în, uni- 
täti constituite şi să fie aşezate la trecătorile depe stânga 
Oltului pentru acoperirea zonei din această parte. : i 

Lt-col. Cantacuzino, ce se retrăsese cu resturile btl. III/R. 
I Gr. pe direcţia Boita-Porcesti-Sebes-Coti, cunoştea inca 
din timp de pace (pe când comanda R. 1 Gr.) munţii 
Făgăraşului şi în special locul zis la „Coţi”. El şi-a dat 
seama, că pe această creastă trebue făcută rezistenţa şi 
anume dela Luncile-piciorul M-telui Pleşul până dincolo 
de muntele Surul, la Pasul Scara, pânăla Valea Topolo- 
gului şi în special la creasta frontierei la locul zis Gropile 
Turcilor (neindicate pe nici o hartă) la Vârful Cocori- 
cului, de unde porneşte un drum ce trece pela pichetul 
Coti şi urmează culmea până în Grebleşti, de unde pleacă 
drumul cel mai scurt prin Titesti-Suici-Curtea de Arges- 
Pitesti. Era deci un greu dar excelent drum de invazie, 
prin care inimicul, dacă intra, tăia epee retragerea din 
Oltenia. 

Faptul deci că s'a apărat regiunea dela Coţi, se dato- 
reste It-col. Cantacuzino, care pe lângă resturile btl. III/R. 
1 Gr., a mai reuşit să oprească câţiva ofițeri şi trupă 
din întreaga mulţime care se retragea în ţară. 

Lt-col. Cantacuzino reuşeşte astfel a aduna vre-o 10 
ofiţeri şi 250 oameni. 


: Înimicul ştia si el importanţa poziţiei dela Coţi: de 
aceea nu întârzie să atace, dar se ui de o apărare Ro 
şi darja. 

: Actul de iniţia! ivă al It-col. cos merită să fie 
relevat,. că-i cu toate ordine:e primite dela Armată de a se 
retrage în grabă la Suici, sub ameninţa:e de ,dare în jude- 
cafü și condamnare la moarte, pentru reoxecutare de ordine”, 
rămâne acolo unde el are convingerea pericolului. Oricare 
altul, cu educaţia noastră din timp de pace, ar fi cedat; It-col. 
Cantacuzino nu cedează şi bine a facut. Şi-a expus capul, 
dar a salvat o situaţie compromisă de însăşi şeiii lui. 

Deci pe dreapta Oltului urmărirea inimicului este opri.ă 
de g-lul Popovici, iar pe stânga Oltului este oprită de It-col. 
Cantacuzino. Este însă foarte drept că graţie instiintärei ne- 
cifrate pe care g-lul . Mărdărescu o făcuse Corpului I Arm. 
si care căzuse în mâinile inimicului, cât şi prezenţa spre 
Porumbace a Div. 4-a (Arm. II-a) au contribuit la hotă- 
rirea g-lului Falkenhayn de a face imediat faţă spre Arm. 
Il-a, care acum devenise inimizul cel mai amenintätor. 

Cele 2 batalioane dela D. Râgla sub col. Costă chescu au 
atacat şi ocupat Stâna Murgaşului. 

Btl. dia VI. Vasilatul si VI. Pâşcoaei nu şi-au îndeplinit 
însărcinarea. 

“Deşi prin ordinul operativ No. 18 se | prevedes că bil. 
mil. Dolj să fie comandat în luptă de It-col. Cristea (în 
locul maiorului rezervă de cavalerie Brăiloiu), It.-col. Cristea 
nu a executat acest ordin şi a rămas la fabrica Brezoiy 
fără a da vre-un ordin. ‘ 

Btl. IV/R. 66, maior Victorian, nu a uitai iar bil. 
mil. Dolj a înaintat pänäla D. Rcbul, unde primind focuri, 
s'a retras. 

In seara de 16/IX au sosit în gara Cornetul: 3 baterii 
57 mm., din care două au fost trimise pe D. Plesul, iar 
una la col. Costăchescu; 2 baterii 53 mm. şi 2 baterii 
munte 75 mm., au fost trimise Grupului Câineni. | 

In după amiaza zilei de 16/IX, inimicul atacând cu 
forte superioare a ocupat din nou Osp. Lunci şi gara 
Lunci. ir 

Baricada făcută de Btl. 10 Van. bv. la Turnu Rosu a 
fost înlăturată in cursul diminetei de 16/IX, dar bil. 10 
Van. ocupa dupa amiazä satul Turnu Rosu. 

In această zi, g-lul Popovici ajunsese la Câineni, de 
“unde a fost chemat la Brezoi, unde are cu g-lul Lupescu. 
Seful de statmajor al Armatei I-a o lungă convorbire. te- 
legraiică prin Hiigues. Ar fi prea lung ca să redau aceasta 
convorbire, destul să spui că g-lul Lupescu Şeful de Stat 


182 


Maj. al Arm. I-a -era foarte mulţumit de explicafiunile date 
-de g-lul Popovici, ca probă este.cä g-lul Lupescu termină cu 
fraza; 


„Domnul General (Culcer), multumindu-vü “de modul 
“eroic si priceput cum ați condus operația în această critică 
Situație, vă mulfumeste ca șef si camara”. 

Fata de convorbirea avută şi fafa de felicitérile aduse 
g-lului Popovici, ar rezulta că există între comandamente 
încredere reciprocă si simtiminte de camaraderie; din -ne- : 
fericire nu era aşa, căci Comandantul Armatei I-a in loc 
să se ducă personal, trimite în ziua de 16/IX pe It-col. Gă- 
vănescul, Subseful de statmajor al Armatei, la Olt. Iată te- 
legrama It-col. Gävänescul către Setul de stat major -al 
Armatei I-a: i 


„Sosit Câineni. Domnul general Praporgescu v'a trimis si- 
‘tuatia. Trupele depe stânga Oltului se retrag şi se reorga- 
-nizează. Se speră că -în 1-2 zile totul să fie: în ordine şi sar 
putea da asigurări că planul cel mare al Armatei române se poate 
îndeplini. Generalul Praporgescu îmi dă multe speranţe. L'am im- 
brätisat şi sărutat ca pe un frafe mai. mare. 

Daţi ordin ca batalioanele dela Palota să meargă fără o- 
‘prire. | Asemenea /si-cele. două batalioane, dela Bumbesti. 

Rog menţineţi hotărârea comandei Corpului ! Armata de câtre 
-Praporgescu. Altfel este rau: Plec la Titesti”. 

Din -acest raport se deduce: E | 


1: Că exista un „plan mare al Armatei române, care se 
poate îndeplini”. Probabil că Comandam. Arm. ‘La avea 
oarecare indicatiuni dela M. C. Gl. 

2. Subseful de Statmajor dispune darea ordinelor -pentru 
“mişcarea unor batalioane. 

3. Subseful de Statmajor reaminteşte, că, capul generalului 
Popovici trebue “să cadă, lucru care din cuvintele „nen- 
ţineţi “hotărârea comandei C. 1 A, de către Praporgescn”, 
‘reese’ că hotărârea de a se lua comanda g-lului Popovici 
fusese deja luată la: Craiova, mai înainte de plecarea It-col. 
Gävänescul în anchetă.. 

Lucrul e clar. un subalteri care în “cazul de fată. era 
însăşi. subşeful de statmajor. al Armatei, este trimis de 
“Comandantul Armatei. cu ordin de'a face anchetă : “unui ge- 
‘eral pe câmpul de luptă: 'se repetă la aceasta Armatä cazul 
dela, Jiu. când cu anchetă g-lului Muică. Lt-col.. Gäväñescul a 
“executat: deci ua “ordin .şi bine a făcut, căci nici nu putea 
altfel; vina rămâne. în întregime . a Comand. Arm. I-a.. 

Dacă “însă s'au făcut asemenea greşeli în campania dif 
1916—1918,. vina. nu. este. de loc à loeotenent-colonelului 
“Găvănescul; care personal era un ofiţer foarte bun şi distins, 


133 


şi nici a ofițerului de statmajor, ea are o explicaţie, anume 
pe acea, că aşa era obiceiul. Este de recomandat ca ti- 
nerii ofiţeri de azi, viitorii comandanţi de mâine ai ar- 
matei române, să nu repete astiel de sisteme dăunătoare 
moralului armatei şi dăunătoare însăşi bunului mers al 
operaţiunilor. A întrebuința pe ofiţerii de statmajor în astfel 
de servicii, este cu siguranță contra intereselor armatei, 
este contra propriului interes al ofiţerilor de statmajor, 
care devin odioşi în ochii ofiţerilor de trupă. Nu trebue 
uitat că statul major a fost, este şi va rămânea numai 
un auxiliar fără răspundere al comandamentului, iar nici 
decum un organ de execuţie. Ofiţerul de statmajor trimis 
să vadă anumite situatiuni la trupe, nu trebue sub nici 
un motiv să se amestece în conducerea unitätei, ochii lui 
trebue să vadă numai în mod cu totul obiectiv, pe dânsul 
il interesează situatiunea şi acţiunea, dar în niciun caz per- 
soanele şi răspunderile; numai după ce a văzut totul cu 
cea mai mare scrupulozitate, raportează personal şefului 
care l’a trimis, exacta situatiune, fără ură, fără părtinire, 
deci fără a adăoga nimic, fără a face critici, fără a face 
apreciatiuni în bine sau rău asupra persoanelor, fără a face 
măcar comentarii. Numai în acest mod trebue înţeles rolul 
ofițerului de stat major trimis într'un serviciu exterior. Dacă 
s'ar fi facut aşa, ofiţerii de statmajor romani nu ar fi fost 
in majoritatea cazurilor si mai in tot cursul campaniei, pri- 
miti cu räcealä si cu neincredere de unitafile inferioare, de 
ofiterii de trupä si chiar de trupe, cari nu vedeau in ej 
pe reprezentantul sincer si leal al sefilor (de multe ori destul 
de iubiţi si stimafi) ci pe nişte spioni si mici teroristi, 
gata să le facă, rău tocmai lor, care plini de răspundere 
stăteau cu faţa la inimic, înfruntând nu numai mizeriile 
răsboiului, ci înfruntând moartea. 


17 Septembrie 


La ora 9, g-lul Popovici, Comand. GC I Arms dädu 
urmätorul ordin: 

„Divizia 23 să se oprească la Titesti si împrejurimi ; 

Divizia 13 la Boişoara şi împrejurimi; 

Trupele şi serviciile, neindivizionate, între ele. 

Să se reorganizeze repede unităţile, să se pună stăpânire pe 
fugari care se răspândesc şi produc panica”. 

Div. 23-a a fost oprită la Titeşti si Perisani. Div. 13-a 
din ordinul g-lui Castriş a fost îndreptată 'spre Curtea de 
Argeş. G-lul Popovici aflând acest lucru, a dat ordin să 
se întoarcă imediat înapoi la Boişoara şi Găuşani. 


134 


Brg. 1 Cäl. s’a oprit la Titesti. 

Sau luat măsuri de aprovizionare şi de legături tele- 
fonice şi telegrafice. 

Către seară, Cartierul C. I Arm. se stabili la gara Lotru: 
aci primi înştiinţarea că i se trimite cu calea ferată 5 
batalioane. 

Cu No. 311 din 17/IX Arm. I-a raporta M. C. Gl. că: 

„După o întrerupere de 3 zile a legäturei cu Comandantul 
C.I A, eri 16 crt. s'a putut face legătura cu D-sa în gara Brezoi”. 

Va să zică trei zile Armata nu ştia nimic din ce se 
petrece la C. I Arm. 

Corpul Alpin era cu: 

R. 1 Vân. bv. (numai cu B. 1 V. şi B. 2 V. rez.) în 
lutigul liniei de frontieră dela Steflesti pânăla Vf. Ster- 
pului (între Voineagu Cätänesti şi Vf. Mare). 

R. G. Bv. pe Mt. Robu, Mt. Murgasu si D. Vadului 
(între Vf. Mare şi Câineni): 

R. 2. Vân. bv. la Est de Pasul Turnu Roşu pe creasta 
munţilor de amândouă părţile ale cäei Bilciului, până la 
Est de Surul. 

Deci Corpul Alpin se întindea pe un front de 60 km. 

Celelalte Divizii (187, 51 hv. şi 76) plecase deja spre Est. 

Grupul dela Câineni a atacat III/R. G. bv. dela Osp. 
- Lunci şi gara Lunci la ora 8 şi după trei ore de luptă a 
ocupat gara. 

Atacul depe D. Robul ocupat de II/R. G. bv. nu a reuşit 
din cauză că a atacat numai col. Costăchescu, nefiind ajutat 
de btl. din VI. Vasilatului si VI. Păscoaei, după cum avea 
ordin. 

Din cauză că lt-col. Cristea, care avea sub ordinele 
sale btl. mil. Dolj si IV/66 nu a dat nici un ordin şi 
nu a luat nici o măsură de luptă; nu s'a pus în mişcare 
decât btl. IV/R. 66, cu mare întârziere, care însă a fost 
respins cu mari pierderi şi aruncat în dezordine la Ja- 
riştea Mare. 

In seara de 17/IX au sosit în gara Lotru. Btl. I şi 
II/R. 49 Inf. 

Btl. 1/49 ‘a fost trimis să întărească trupele depe D. 
Robul, iar Btl. 11/49 a fost trimis la Voineasca pentruca 
împreună cu Btl. IV/R. 3 I. să întărească sectorul din 
acea parte. 

Ca să se vadă starea morală a C. I. Arm., iată ra- 
portul telegrafic No. 325 din 17/1X facut de generalul 
" Culcer Comand. Arm. I către M. C. GL: 

„In 'urma raportului de operaţie al generalului Popovici, co- 


135 


mandantul Corpului I Armată, descifrat la ora 6,15 p. m. azi 17 
Septembrie 1916, rezultă că Diviziile 13 şi 23 sunt în retragere 
şi imprästiate pe potecile care duc spre coama Făgăraşului şi pe 
pantele sale descendente. Parte din aceste trupe, precum Re~ 
gimentul de Grăniceri şi un batalion de infanterie sunt în 
contact cu inimicul, iar elemente răzlețe se găsesc spre Titeşti, 

In atari condițiuni, pentru a culege aceste trupe în retras 
gere si pentru a acoperi direcţia Curtea de Argeş-Titeşti, 
cred că este absolut indispensabil a se trimite din interior o 
unitate constituită, cel puţin o brigadă mixtă, care să ocupe 
pozitiunile fortificate dela Titeşti şi să culeagă pe dânsa elemen- 
tele din Corp. I Arm. pentru a-l reconstitui; Armata l-a ne 
mai având nici o rezervă disponibilă. ‘ 

Pe partea dreaptä a Oltului, Detasamentul Praporgescu, care 
ocupase eri Dealul Robului si Vladului, este azi in luptă cu ini- 
micul si nu mai am până acuma nici o cunoştinţă despre situaţia 
sa pe care o vom primi diseară. 

Pentru a acoperi flancul stâng al acestor trupe pe Valea 
Lotrului din directiunea Dobrunul şi Buceciul, unde se găsesc 
trupe inimice, se găseşte: deja un batalion la Voineasa, şi am 
luat măsuri pentru a-l întări cu două batalioane ce vor sosi 
la gara Lotru mâine dimineaţă, singurele trupe ce mai am 
disponibile în rezerva armatei şi acestea chiar luate după ee à 
Jiului si Mehedinti. i 

Este, cred absolut indispensabil a se lua aceste măsuri, pä- 
rerea mea fiind ca în cazul când s'ar pierde defileul Oltului, 
retragerea grupurilor Severin. şi Jiu ar deveni foarte grea, cu 
atât mai mult cu cât din cunoştinţele ce am asupra trupelor 
inimice, ele dispun de o numeroasă cavalerie care în regiunea 
muntoasă unde au luptat, cred, că nu a fost aci decât pentru 
a face o raită pe căile de comunicatie în cazul unui succes de 
debuşare. 


Rog asemeni a se da ordine părţilor sedentare ale Diviziilor 
13 şi 23 să expedieze de urgenţă la Curtea de Argeş unităţi de 
complectarea efectivelor care sunt foarte reduse. 

Respectuos aştept ordine”. 

Din acest raport ar rezulta că C. I Arm. „pu ar mai 
fi existat”, aceasta însă era o exagerare; că el nu mai 
avea o imediată forţă combativă ofensivă şi că trebuia 
ajutat, aceasta era just. d 

Comandamentul Armatei nu se gândeşte la apărarea 
frontierei, nu se gândeşte să ajute ori pe gl. Praporgescu, 
ori pe It-col. Cantacuzino la Coţi, unde era adevăratul pe- 
ricol, ci cere să i se „trimită din interior o brigadă mixtă, 
care să ocupe pozitiunile fortificate dela Titeşti”. Sa se 


___136 


observe unde e Titesti si unde e frontiera cu Cotii lt.-colo- 
nelului Cantacuzino. Dacă s'ar fi ocupat „poziţiile fortificate 
dela Titeşti” la 17/1X, totul ar fi fost pierdut. 

Onoare aceiora, cari s'au oprit acolo unde Armata l-a 
nu credea. Onoare It.-col. Cantacuzino Gh. care pentru acest 
act de iniţiativă şi pentru bravura cu care a apărat Coţii a 
fost decorat cu ordinul „Mihai Viteazul” cls. III, „Pentru 
bravura şi vrednicia arătată pe câmpul de luptă în Carpaţi”. 

Comandamentul Arm. I-a după ce declară că „nu mai 
are nici o rezervă disponibilă” cerea săi se trimită părţile 
sedentare ale Div. 13 şi 23; care de fapt nici măcar pe 
hârtie nu existau. 

Situatia Arm. IX-a fata de cele întâmplate la Arm. I-a 
A-U (a se vedea operaţiunile Arm. II-a) prin faptul retra- 
gerei Div. 1 Cav. spre Vest, şi a înaintărei Arm. Il-a rom, 
cât şi prin faptul inlocuirei Div. 51 hv. cu Corpul Alpin, 
g-lul Falkenhayn se vede nevoit a da la 17/IX ora 12.30 
Ord. Oper. No. 188: 

„1. Ordinul No. 180 din 16/1X se revocă din cauza schimbärei 
situaţiei Div. 1 Cav. A-U. care se află în retragere peste linia 
Ilienbok (Ilimbav) (10 km. NE. Hosmann)-Hirls Berg. (8 km. 
Est Alczina), urmäritä de aproape de o Divizie inimicä. 

2. Corpul 39 Rez. (Div. 76 R., Div, 187 _I.,) Div 51 hv)iva 
ataca inimicul ce urmăreşte, găsindu-se cât mai repede cu ca- 
petele fiecărei Divizii la Sarata, Glimboka si Hortobagyfalva. 
Detasamentele de urmărire trimise în munţi, vor fi lăsate acolo 
împingând inimicul, până la creasta munţilor de ambele părţi 
ale Pasului Turnu Roşu. Ele se pun sub ordinele Corpului Alpin. 

3. Corpul Alpin ia siguranța spre. Sud de ambele părţi ale 
Pasului Turnu Roşu dela Steflesti până la Cord. post depe Munţii 
Făgăraşului, aflător la 4 km. Vest de Surul. 

4 Corpul de Cavalerie în scopul închiderei intervalului dintre 
Munţii Făgăraşului şi râul Olt, lasă detasamentele ailătoare acolo. 
Dacă inimicul face presiune Corpul se va retrage înapoia Par. 
Haar. 

5. Div. 89 I. va primi ordin că dacă va fi impinsä de inimic, 
să se retragă înapoia Pâr. Haar de ambele părţi ale Iacobfalva. 
(Iacobeni)”. 

Se ccristată deci că g-lul Falkenhayn ia hotărâri repezi 
şi dă ordinele necesare potrivite situafiunei, fără a mai aş- 
pia nici „date clare si precise” de jos şi nici RARE 

e sus. 


18 Septembrie 

Div. 15 se reorganizează în zona Bumbeşti-Găujani- Boi- 
şoara-Titeşti, având un batalion pe D. Mâsgavul şi Pichetul 
Scara. 


137 


Div. 23 a continuat reorganizarea si compleciares uni- 
tätilor în regiunea Perişani. 

Reg. Gardă Bv. retrage btl. I dela însărcinarea specială 
ce avea de a acoperi mişcarea spre Eat şi este adus 
pe Coasta Câinenilor (1878). 

Patrule de ofiţeri române au fost respinse de IT şi 
III/R. G. Bv. 

Grupul Robul nu a dat atacul ordonat, din cauză că 
bateria 57 mm. şi 1/49 au sosit pe poziţie deabia în seara 
zilei de 18/IX. 

Bt. Mil. Dolj şi Btl. IV/66 nu numai că nu au luat 
parte nici în această zi la luptă, dar au părăsit pozitiunea 
cu totul, retrăgându-se în VI. Lotru, fără nici un ordin si 
fără a instiinta pe Comandantul detaşamentului. 

In seara zilei de 18/IX a sosit în gara Lotru R. 57 1. 
sub It-col. Damian. 

Aflandu-se dela personalul cäei ferate depe VI. Păs- 
coaei, despre retragerea btl. IV/66 a maiorului Victorian, s'a 
trimis 11/57 pe VI. Vasilatului si 111/57 pe VI. Păscoaei 
spre a închide aceste văi, pe unde inimicul putea pătrunde 
în VI. Lotrului şi întoarce întreaga apărare din VI. Oltului. 

Btl. Mil. Dolj a fost adunat şi oprit în rezervă la Bre- 
zoiu, iar Btl. 1V/66-a fost trimis la Malaia. 

Cu începere dela 18/IX, detașamentul Lotru a intrat în 
compunerea C. I Arm. 

C. I Arm. primeşte însărcinarea de a opri cu orice pret 
inaintarea inimicului peste frontieră. R. 1 Gr. cu o btr. de 
57 mm. sub It-col. Cantacuzino ocupase deja poziţia dela 
Coti unde patrule inimice încep a mişuna spre Cofi si Surul. 

‘G-lul Praporgescu dă următorul ordin din Câineni: 

„Din cele constatate personal precum şi din rapoartele cava- 
leriei şi a altor trupe se vede că multi soldaţi în bd i dala 
şi-au aruncat munitiunile, ranitele si chiar armele. 

Ordon ca fiecare corp de trupă, în caz de acţiune, să ia 
dispoziţii ca toate aceste materiale de răsboiu atât de pre- 
tioase, să fie culesse şi depozitate, ca apoi să se distribue acolo 
unde se simte mai multă nevoe”. 


19 Septembrie. 


La 19/IX noaptea, g-lul Culcer Cd. Arm. I-a, primise 
noui ştiri dela Subseful de Statmajor al Arm ti, 
trimis în ancheta generalului . Popovici, aşa că se crede 
în măsură. să poată raporta M. C. GL: | 

„In urma cercetărilor făcute la fata locului prin Subşetul 
de Stat Major al Armatei I-a, în privința modului cum gene- 


138 


ralul Popovici a condus operatiunle, ordinea : si: disciplina în 
comandamentul “său, sunt de părere că acest general. nu mai 
poate comanda Corpul I Armată. 

Respectuos rog pe M. S. Regele să binevoiască a-mi comme 
de a veni la Cartierul Regal, pentru a da verbal explicaţiile tre- 
buincioase”, | 

Tot în ziua de 19/IX, generalul Culcer revine cu un nou 
raport. de data aceasta şi mai drastic: : d 

»lnformatiuni discrete, late de It-colonelul Găvănescul: 5 zile 
nu sa dat nici un ordin de operaţie, ordinul de retragere 
trimis pe o fifuicä cuprinde: „retrageii-vă în ţară”. Retragerea 
s'a făcut în voia fiecăruia. | ; 

Numai comandamentul a compromis situaţia. Comandamentul 
căzuse într'o stare de prostafie şi inaiciiune, oprind şi pe ali 
de a se ocupa de reconstituirea si pe genera‘ul Praporgescu 
de a conduce detasamen‘ul său. De aceea a fost luat de acclo”. 

Ra;ortul genera'ului Culcer nu corespunde realitatzi, céci: 

1. In timpul zilelor de lugtä, generalul Popovici a det 
mai multe ordine de operaţie; după cum s'au ane in 
cursul acestui studiu: 

2. Un ordin pregatitor de retragere a fost dat ‘de ge- 
nerälul Popovici în ziua de 14/1X, iar ordinul definitiv de 
retragere l’a dat la 15/IX, el poartă No. 26. 

Intrebarea ce se pune este: dar Armata nu avea nici un 
rol în pregătirea retragerei? Putea Comandantul Armatei 
să-şi zică ceeaze-şi spuse Napoleon inaiate de bătălia dela 
Austerlitz? „totul era gata pentru bătălie ca si pentru re- 
tragere. Maresalii așteptau ultimul ordin. Fiecare ştia rolul 
său în această îndoi'ă mișcare”. 

'3. Este aïlevärat că „numai. Comandenientdl a compromis 
situația”. Dar insusi Comandamentul Arm. l-a avea o mare, 
o foarte mare contributié la compromiterea situatti. 

4. Afirmaïiunea celor cuprins2 in partea finalä a tele- 
gramei nu este exactă. G-lul Popovici s'a întâlnit la 16/1X 
cu generalul. Praporgescu la Câineni; amb'i generali s'au 
întreținut camaradereşte ‘au judecat situaţia împreună şi au 
luat dispozitiunile indicate de situaţie. | 

La raportul de mai sus al Arm. I-a, M. C. GI. răspunde 
imediat: i 
. Informaţiunile discrete ale It-colonelului Găvănescul nefiind 
suicienie pentru a se înlocui generalul Popovici în comandi, mai 
ales în u:ma lămuririlor ce D-sa a dat la raportul M. S. Re- 
ge.ui, se va face o anchetă minuțioasă şi se va raporta rezuliatul”, 


139 


Armata insistă, generalul Culcer comunică telefonic ge- 
neralului Iliescu, că dacă nu se ia comanda g-lui Popovici, 
el se împuşcă. Atunci, în aceiaşi zi, la ora 20, 30, M. C. Gl. 
dă Arm. l-a, următoarea telegramă: 

„Generalul Popovici rămâne deocamdată la Craiova la dis- 
poziţia D-vs ”. { 

Asa dar, un general comandant de Corp de Armata, 
care-şi făcuse datoria pe câmpul de luptă, care este infrant 
nu din cauza lui, ci din cauza altora, este decapitat. El 
trebue să plătească greşelile altora. Soarta, adică împreju- 
rările şi mai cu seamă oamenii, au fost nedrepti, foarte ne- 
drepţi cu generalul Popovici. 

In baza ordinului No. 336 din 18/IX a Armatei ee E 

„Generalul Praporgescu a fost numit Comandantul provizoriu al 
Corpului I armată, iar Comandant al Detasamentului Lotru a fost 
numit colonelul Movoiu, fost comandant al Brg. 3 Infanterie”, 

Tot la 191X, Grupul Câineni a contrabătut cu artileria 
sa bateriile inimice aşezate în poziţie pe D. Paltinului şi a' 
atacat poziţia dela Vadul cu 1 btl. dela Sud şi unul dela 
Vest, dar a fost respins. Cp. 2/R. G. Bv. şi cp. pioneri 102, 
apără 4 tunuri aflate pe poziţie. 

Grupul Robul a bătut cu artilerie lucrările germane şi a 
continuat cu întărirea poziţiilor sale. Inimicul atacă la D. 
Vladului, dar! a fost respins. 

Trupele sosite în seara de 18/IX au executat ‘dispozi- 
tiunile ordinului ce primise; Btl. maior Hergot a înaintat 
pânäla D. Pietrosul, a trimis un post pe Vf. Veverifa, Btl. 
11/57 a înaintat pe VI. Păscoaei, acoperind zona dintre Vf. 
Arsurii şi Vl. Păscoaei. 

Situaţia detaşamentului Lotru în seara de 19/IX este 
următoarea : 

Inimicul atacă pe lt-col. Cantacuzino la Coţi; el res- 
pinge în mod sângeros atacul si ia dispozitiuni judicioase 
de asigurare a frontierei începând din Olt şi pânăla Est 
de M-tele Surul. 

Lt-col. Cantacuzino trimite pe It. Ganovici, aghiotantul 
R. 1 Gr., ca să raporteze g-lui Praporgescu, Comandantul 
C. IA, situaţia şi importanţa poziţiei dela Coţi, după care 
g-lul Praporgescu dă lt-col. Cantacuzino ordinul No. 40 
din 19/IX: 

1. ,,Dispozitiunile luate de Dvs. sunt bune; 

2. Căutaţi a opri cu orice preț înaintarea inimicului, asvâr- 
lindu-l înapoia frontierei; 

3. S'a dat ordin ca o baterie de munte să vie a se pune 
sub ordinele Dvs. Azi va sosi, 


140 


Din punctul 2 al acestui ordin rezultă importanţa pozi- 
ţiei dela Coti, care se intinde dela Gropile Turcilor (pe 
hartă cifra 4 dela 1824 pana Vf. Cocoriciului). Aripele 
acestei poziţii, pe unde poate fi atacată de flanc şi întoarsă, 
se întinde la Est pânăla Budislavul şi Vest pânăla Calea 
Bulzului (Balciului) si pe VI. Curpenilor şi Culmea Ză- 
noagei. 

Lt-col. Cantacuzino ocupând ia 16/IX poziţia dela Cofi, 
a făcut act de iniţiativă, căci contrar ordinelor repetate ce 
i se dăduse de şefii ierarhici, de a se duce la Suici, cu 
toate că nici trupele amestecate din R. 44, 72 etc., nu voiau 
să se oprească, cu toate că Comandam. Div. 23 îndruma si 
pe grăniceri spre Titeşti si Suici, totuşi lt-col. Cantacuzino 
se opreşte la Coti cu vre-o 250 oameni, organizează apărarea 
aşa fel că a doua zi inimicul, când atacă, este oprit. 

Mai mult încă, g-lul Praporgescu, văzând dreptatea It-col. 
Cantacuzino, îi trimite ajutoare succesive, unităţi din R. 9 
Ros. si pânăla 14 batalioane din R. 1 Gr., R.2 1, R. 42 I, 
R. 5 V, R. 44 I, R. 72 I, R. 71 I, R. 381, (dar cu 
efective foarte reduse), 2 baterii câmp, una de munte (cu 
valorosul căpitan Nicolau) una de obuziere, pe care It.-col. 
Cantacuzino a suit-o sus cu grănicerii (căci artileristii. in- 
cercase dar nu puturä), la, 2000. m. altitudine. I s'a mai 
dat o baterie de 63 mm şi una de 57 mm. o companie de 
pionieri sub căpitan Catoiu şi un escadron pe'jos din R. 9 R. 

Acestea sunt trupele cari apără Cofii. 


CAPITOLUL VIII 


CAUZELE PIERDEREI BATALIEI DELA SIBIU 
DE CATRE ROMANI 


Bătălia dela Sud de Sibiu a fost defensivă din partea 
românilor şi ofensivă din partea germanilor. 

Pentru a concretiza cauzele pierderei de către Corpul 
1 Armată rom. a bătăliei dela Sud de Sibiu, se poate afirma 
‘ca ele sunt datorite multor greşeli: 

1) Din partea Marelui Cartier General 

‘M.-C. GL, înaintea | începerei bătăliei dela Sibiu, nu a 
luminat îndeajuns Comandamentele de Armată şi deci Arm. 
I-a, asupra situaţiei generale operative, care la finele lui 
August 1916, se schimbase foarte mult, faţă de aceea care 
era la 15 August 1916. Această nouă situaţie operativă, care 
trebuia să modifice în liniile generale „Proiectul nos- 
tru de operaţie”, rezultase din următoarele evenimente în- 
tâmplate către finele lunei August 1916: 

a) Ofensiva puternică bulgaro-germană în Dobrogea, cy 
scop de a ne ameninţa spatele şi a îngreuia ofensiva noastră 
în Transilvania; 

b) Refuzul M. C. Gl. rus de a ne ajuta direct in Tran- 
silvania, unde ar fi trebuit să intre prin Moldova, în 
scop de a întări aripa noastră de Nord, aripă mergătoare 
şi de întoarcere; 

c) Concentrarea de forte inimice numeroase în Transil- 
vania de Vest, cu misiunea de a ataca şi respinge trupele 
noastre din această provincie; 

d) Activitatea aproape nulă, pe întinsul fronturilor 
aliate de Vest si Est. 

Or, ofensiva noasträ în Transilvania, era concepută ple- 


142 


când tocmai dela premise cu totul opuse evenimentelor 
expuse şi anume: 

a) O puternică ofensivă a Armatei lui Sarail dela Sa- 
lonic, care trebuia să atragă cât mai multe forţe bulgaro- 
germane in Macedonia, astfel că în cadrilater şi „Dobrogea 
noi nu am fi avut a lupta, decât cu forte minime, pe 
cari fortele româno-ruse dela Sud, le-ar fi putut uşor 
sdrobi; | 

b) Otensiva noastră în Transilvania trebuia să se exe- 
cute în strânsă legătură cu trupele ruseşti, care trebuia să 
se lege cu aripa noastră dela Nord (Armata de Nord). Prin 
proiectul de operaţie (şi prin convenţia militară cu Rusia), 
se fixase Valea Someşului ca linie de despărţire între cele 
2 armate. Ne putem uşor închipui ce efect puternic ar fi 
avut 2-3 corpuri de armată ruse, cari trecând în Tran- 
silvania prin spatele Armatei de Nord, ar fi debuşat prin 
VI. Mureşului Superior şi apoi ar fi căzut în aripa şi 
flancul stâng al Armatei I-a austro-ungare, urmând ca 
apoi, legându- -şi operaţiile cu acele ale Armatelor române 
(a II-a şi cea de Nord) ar fi căzut chiar in spatele Ar- 
matei IX-a germane. 

In loc de o asemenea procedare, M. C. Gl. rus, la 
cererile repetate ale M. C. Gl. român, de a ne trimite 
trupe de ajutor în Transilvania, ne sfătueşte — dela in- 
ceputul intrărei noastre in räsboiu — să încetăm ofensiva 
în Transilvania şi să ne retragem chiar şi. din Muntenia, 
pânăla linia Focşani-Nămoloasa-Galaţi. 

c) In stabilirea proiectului nostru de operaţie, ne bi- 
zuiam şi pe concursul general al aliaţilor, cari ar fi tre- 
buit să desvolte o activitate cât mai intensă pe toate fron- 
turile lor, concomitent cu ofensiva noastră în Transilvania, 
în scopul de a împiedica pe inimic să retragă forţe depe 
aceste fronturi pentru a le aduce contra noastră. 

Din toate acestea, nu s'a făcut nimic, astfel că ‘s’a 
putut da naştere evenimentelor arătate mai înainte, cari 
creiaseră o situaţie generală operativă nouă, către finele 
lui August, situaţie care se poate rezuma astfel: : 

a) Atacati de puternice forte inimice în Dobrogea, s'a 
întărit Armata III-a cu puternice forte luate din cele des- 
tinate ofensivei în Transilvania, (Div. 2, 12, 5, 21, 22). 
sau din rezerva generală (Div. 10 şi 15) ce era la dis- 
poziţia M. C. Gl. erau trimise pe frontul de Sud. | 

b) Trupele noastre din Transilvania scădeau continu, 
pe timp ce inimicul se întărea mereu, iar aliatul nostru rus, 
refuza să ne ajute în ofensiva noastră. Deci pe timp 


143 


ce capacitatea noasträ ofensivä scädeau mereu, aceea a 
inimicului se mărea; aşa dar pe măsură ce noi am fi înaintat 
mai mult spre Vest, de ex. spre regiunea Cluj-Turda, 
fiind päräsiti de Ruşi, am fi fost ameninţaţi în flancul 
drept (de Nord) de atacurile unor forte inimice, ce ar 
fi înaintat dinspre regiunea Maramureşului. 

Această situaţie provenea în primul rând din cauza lipsei 
de interes pentru noi din partea aliaţilor, din cauza lipsei 
unui comandament unic al Antantei şi din cauza Ru- 
şilor. Pe când Comandamentul de căpetenie german (care 
conducea în August 1916 prin persoana lui Hindenburg 
operaţiunile depe toate fronturile puterilor centrale), mer- 
gea cu interesul până acolo, încât până într'o măsură în- 
călca asupra drepturilor Comandamentelor de armate, din 
partea Antantei nu se manifesta nici un interes, noi milită- 
reste rămăsesem cu totul päräsiti. 

Faţă cu această nouă situaţie dela finele lui August 
1916, M. C. GI. român, trebuia să fie. mai activ, să arate 
cât mai sugestiv marilor aliaţi pericolul şi să iee o ‘ho- 
tärire energică care in fata situaţiei noui, atât de defavo- 
rabilă, nu putea fi decât modificarea proiectului de ope- 
ratie, sacrificarea unei părţi din teritoriu, ori la Nord, 
ori la Sud. Trebuian puse armatele din Transilvania la 
aceiaşi înălţime (iar nu lăsate în eşaloane despărțite prin 
mari intervale); trebuia pregătită din timp apărarea Car- 
patilor pe versantul Transilvan; trebuia pregătită din timp 
evacuarea Olteniei în scop de a scurta frontul cu tot arcul 
Turnu Rogu-Orsova-Islaz, aducându-l la nevoie pe stânga 
Oltului, trebuia evacuat Sudul Dobrogei pânăla gâtul îngust 
dela Raşova-Sud Constanţa şi apoi mai târziu la nevoie 
chiar toată Dobrogea. Pare că la finele lunei August, secţia 
operaţiunilor dela M. C. Gl. şi-a dat seama că e nevoe 
de a schimba ceva, căci face un referat adresat Comanda- 
mentului de Căpetenie, în care preconiza părăsirea Olteniei 
şi pregătirea acestei operaţiuni prin retragerea din timp 
"în restul tärei a tuturor bogățiilor aflate acolo. Dece Co- 
mandamentul de Căpetenie nu a luat nici o măsură, ră- 
mâne pentru moment o enigmă; dar ceeace ar îi trebuit 
să îacă, era să dea noui directive explicative armatelor, 
punându-le în gardă în contra tendinţelor lor, de a se 
întinde prea mult în Transilvania, atât timp cât Ruşii nu 
ne-ar îi întărit cu forte numeroase. 

Faţă cu o asemenea directivă, desigur că Armata l-a 
nu ar mai fi insistat în ofensiva atât de vătămătoare dela 
Jiu, unde şi-a cheltuit zadarnic toate rezervele şi desigur 


144 

că ar fi dat ordine categorice C. I Arm. să-şi restrângă 
frontul, eventual să se retragă mai spre frontieră, astie] 
ca să nu se prezinte cu 2 divizii întregei Arm. IX-a ger- 
mano-austriace, pe un front de 40 km. şi pe o poziţie 
greu de apărat. Dacă C. I Arm. ar fi fost retras la timp, 
mişcarea şi pericolul întoarcerei Corpului Alpin era ani- 
hilat, fiindcă i-ar fi lipsit spaţiul necesar de a cădea în 
spatele Corpului I Arm. 

Dacă Arm. I-a era deci lămurită asupra situaţiei ge- 
nerale, nu ar mai fi insistat asupra ofensivei sale dela 
Jiu şi ar fi dispus în asemenea caz de puternice rezerve 
(13 btl.) cu care ar îi trebuit să ajute Corpul I Armată. 

Asa dar, in prima linie gresala M. C. GI, este aceia, 
că nu a făcut cunoscută armatelor nouă situaţie gene- 
rală ce se creiase la sfârşitul lui August. 

A doua greşală e aceia că a lăsat Arm. I-a să an- 
gajeze bătălia dela Jiu, care trebuia cu orice preţ evitată, 
când se ştia că inimicul se concentrează la Sud de Sibiu, 

A treia greşală este că nu a împins spre Vest Arm. II-a 
la 12/IX şi cel mai târziu în dimineaţa zilei de 13/IX; 
atunci C. I. Arm. nu numai că nu era înfrânt, dar la 
Sud de Sibiu, bătălia defensivă, ar fi devenit. bătălie de- 
fensivä-ofensivä, câştigând acolo o mare şi frumoasă vic- 
torie. Pe când asa M. C. Gl. a dat ocazie g-lui Fal- 
kenhayn să bată succesiv două Armate (I-a şi II-a) care 
împreună ar îi pita face mult, pe cand aşa nu au facut 
nimic. 

In situaţia în care era lăsat C. I. Arm., singura lui 
salvare ar fi fost intervenirea la timp a Armatei II-a, 
care in mod zadarnic a fost ţinută în regiunea Sinca 
Veche-Perşani-Bogata de Olt-Mercheasa-Zombor. 

La 11/1X, Arm. Il-a raportează M. C. Gl. cu No. 271 ca: 

„E în contact cu inimicul şi că nu poate interveni numai 
cu stânga sa (spre Sibiu) de oarece pânăla Avrig (unde era 
flancul drept al C. I. A.) distanţa e prea mare (35 km.) şi 
întreaga regiune, mai cu seamă înălțimile depe malul drept al 
Oltului erau ocupate de Corpul de Cavalerie al generalului Schmet- 
tow (Div. I Caval. germană, Div. 3 Cav. A-U). General Cräi- 
niceanu propune o mişcare spre Vest a întregei Armate, in 
concordanţă cu o inaintare a Arm. de Nord pe V. Mureşului 
şi V. Târnavelor”, 

Această propunere a Arm. Il-a tăcută la 11/1X nu nu- 
mai că era foarte judicioasă, dar era făcută şi la timp, 
căci corespundea în totul situatiunei strategice, dar M. 
C. Gl. apreciază că nu are date suficiente pentru a mişca 


145 


spre Vest întreaga Aim. II-a. M. C. Gl. aştepta aceste 
date dela Arm. I-a, care aprecia că ceeace raportase g-lul 
Popovici în zilele de 10 şi 11/IX nu erau „date clare 
si precise” lucru ce reese din ordinul pe care-l dădea Ar- 
mata I-a la 11/IX Corpului I Arm.: 

„Acţiunea Whedecisä dela Jiu ne împiedică de a vă trimite 
prea curând ajutoare. In orice caz ne trebuesc date clare si pre- 
cise asupra situaţiei Dvs.,-pe care le aşteptăm chiar în noaptea 
aceasta”, 

Va să zică nici în ziua de 11/IX, Arm. l-a nu credea 
că a sosit momentul să ajute C. I. Arm., atunci se pune 
întrebarea: cum putea M. C. Gl. să împingă spre Vest 
Arm. Il-a? 

In tot cazul la raportul No. 271 din 11/IX al Arm. 
II-a, M. C. Gl. răspunde cu ordinul No. 1169 din 12/IX că: 

„Nefiind încă oportună mişcarea spre Vest a întregei Armate 
a Il-a, ci numai să întărească detasamentul dela Uiza şi a se 
împinge cavaleria spre Vest, pentru a lua contact mai strâns 
cu Corpul de Olt”. 

Este fără îndoială, că faptul de a nu se fi dat ordin 
Arm. Il-a de a lua o viguroasă ofensivă spre Vest sau 
cel mai târziu la 13/1X dimineaţa, a. fost. o foarte mare 
gresalä strategică, care a fost cauza că la Sibiu Armata 
Română nu a avut o victorie, ci o înfrângere. 

2: Din partea Armatei I-a. 

a) Comandamentul Armatei I-a, care deşi i se rapor- 
tase că inimicul face întoarceri prin munţii Lotrului, nu 
ia nici o măsură, ba din contră, îşi îndreaptă toată aten- 
tiunea la acţiunea secundară din VI. Jiului. Comandamen- 
tul acestei armate ar fi avut tot timpul disponibil ca să 
ia măsurile necesare, căci operaţiunea strategică a Cor- 
pului Alpin cerea timp; dar Comandamentul Arm. l-a se 
pusese pe aşteptare de „date clare şi precise”. 

b) Lipsei de rezerve la Armată, care mărise numărul 
batalioanelor ‘dela Jiu, unde era acţiune secundară, dela 
12 la 25 batalioane. Comandamentul Arm. l-a pierduse 
din vedere că cea mai bună strategie, este ca să fie cât mai 
puternic pe punctul decisiv. Şi în strategie şi în tactică, 
rezervele sunt de o mare utilitate în mâinile comanda- 
mentelor. 

c) A ordinului No. 222 dia 13 Septembrie a Armatei I-a 
dat Comandantului C. I A.: „nu înaintați în direcția frontu- 
lui... ci mai mult atacați trupele ce vă ameninţă spatele chiar 
cu riscul de a ceda traptat pe front”, înseamnă retragerea 
şi apărarea spatelui; aci e începutul înfrângerei. 


Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial», Vol. II. 10 


146 


La 13/IX, în plină bătălie, orice idee de retragere trebuia 
alungată; atunci trebuia numai rezistenţă şi contra atac pe 
front din za C. I A. şi ajutor solid dela Sud din par- 
tea Arm, I-a. 

Clausewitz are dreptate cand spune: „că dacă comandantul 
nu este înzestrat cu un jel de o a doua vedere, care să-l 
facă' să presimtă adevărul, judecata sa riscă mult de a se - 
pierde în consideratiuni si hipoteze”. Napoleon a mai spus 
că: „un comandant trebue să străbat întunerecul care-l 
înconjoară în mod constant, luând hotărâri în consecință”, 

Hotărârea din partea Armatei I-a ar fi fost: C. I A. să 
lupte solid de front, spatele i-l voi degaja eu (Armata), 
pânăla sosirea Armatei II-a, când victoria va fi a mea. 

d) A imposibilitätei în care se găsea C. I A. ca, fără 
ajutoare serioase dela Sud, să mai poată rezista şi în ziua de 
16/IX, când .prin sosirea Armatei Il-a nu retragerea, ci 
victoria ar fi fost asigurată. 

e) Este drept că Comandamentul Arm. I-a, în lipsă de 
o rezervă strategică de armată, a luat măsuri ca să inter- 
vină cu unitäti aduse depe Dunărea, dar acestea pe lângă 
că erau slabe, erau aduse tardiv, Comandamentul Arm. uitase 
că nu există exemplu în istoria militară, în care, să se 
vadă !că o armatä-bätutä) să fi recâștigat victoria, în ziua 
următoare cu ajutorul rezervelor. A 

î) Dacă Arm. l-a ar fi trimis la timp ajutoare Corpului 
I Arm., pentru a-i asigura spatele, descărcând de aceasta 
- însărcinare C. I Arm., care a fost nevoit în aceste condi- 
tiuni să-şi slăbească efectivele sale, situaţia tactică pune C. 
I Arm. în inferioritate faţă de inimic. In adevăr C. I Arm. 
cu 2 divizii, întinse pe un front de aproape 40 km., avea 
în faţa sa Corpul 39 Rez. cu trei divizii infanterie, Corpul 
Alpin şi Corpul de Cav. Independent de această superio- 
ritate numerică, inimicul avea în favoarea sa un material de 
răsboiu (tunuri şi mitraliere) bogat şi perfectionat, şefi şi 
trupe cu o mare experienţă a răsboiului. 

In asemeni condițiuni era imposibil generalului Popovici, 
ca cu propriile sale forte, să dobândească victoria, dar nici 
nu putea să înlăture o înfrângere. Generalul Popovici a luat 
măsurile care i sau părut: proprii situatiunei, opunând o 
rezistenţă destul de serioasă pe poziţiile alese, dar a fost 
nevoit să sufere iniţiativa inimicului. 

Apreciata astfel situatiunea, nici M. C. Gi, nici Coman- 
damentul Arm. I-a, nu şi-au dat socoteala de importanţa 
strategică a bătăliei dela Sibiu, pe care cele două comanda- 
mente dintâi superioare a luat-o cu totul prea uşor. 


147 


3. Din partea Corpului 1 Armată 

Comandam. C. I Arm. rom. face greşeala că nu scur- 
teazä din timp şi din proprie iniţiativă frontul de 40 km.,:care 
era prea întins faţă cu efectivele ce avea. 

C. I Arm. neajutat la timp dela Sud nici de Arm. I-a, 
şi dela Est nici de M. C. Gi, fiind împins de front Şi 
întors pe stânga fu nevoit să se retragă. he 

Deci, în concluzie, se poate afirma că victoria dela Sud 
şi Est de Sibiu a Arm. IX-a germane nu se datoreste cali- 
tätilor de conceptiune a g-lului Falkenhayn, ci greselilor de 
conducere a comandamentului Armatei I-a si M. C. Gl. 

Sunt dator însă să adaog că, dacă Falkenhayn avusese 
un succes, nu putuse provoca un dezastru Corpului I Arm. 
rom. ca acela pe care-l provocase Hindenburg asupra Ruşilor 
la Tanenberg. Românii pierduseră 3000 prizonieri şi 13 tu- 
nuri, luaseră în schimb 300 prizonieri si 5 mitraliere. 


CAPITOLUL IX u 


CAUZELE PENTRU CARE NU REUȘEȘTE G-LUL 
FALKENHAYN DE A ÎNCERCUI SI NIMICI 
C. I. ARM. ROM. 


Planul bătăliei dela Sibiu, deşi simplu, şi bine conceput 
de g-lul Falkenhayn, nu a fost executat bine, căci a dat 
drumul, mişcărei înconjurătoare a Corpului Alpin cu cinci 
zile înaintea începerei bătăliei, acest lucru nu trebuia făcut 
cu atât mai mult, cu cât îl împingea pe o lungime de 90 
km. într'un teren foarte muntos, cu mari variatiuni de pante. 

Adunând Corpul Alpin în regiunea Sinna în ziua de 7 
Sept. şi dându-i drumul în ziua de 9 Sept, iar bătălia în- 
cepând în ziua de 13 Sept. era imposibil ca mişcarea lui 
înconjurătoare să nu fie descoperită de C. I Arm. rom. și 
acesta să nu ia dispozitiuni de a-i face fata. 

Dacă g-lul Falkenhayn ar fi produs efectul tactic al Cor- 
pului Alpin nu la începutul bătăliei, ci către sfârşitul ei după 
‘ce C. I Arm. ar fi fost fixat şi slăbit de atacurile de 
front ale C. 39 Arm. Rez., atunci miscarea Corpului Alpin, 
cu toate că era excentrică si departe de câmpul tactic, 
reusea să tae retragerea Corpului I Arm. rom. 

Corpul Alpin ajungând in Valea Oltului la inceputul bä- 
täliei dela Sibiu, a permis g-lului Popovici să ia contra mă- 
suri, să tie defileul deschis; dacă însă Corpul Alpin ar fi 
început mişcarea mai târziu deci în ziua de 11 sau 12/IX, ar 
fi căzut în VI. Oltului în după amiaza zilei a treia (15/1X) 
a bätäliei, atunci efectul tactic ar fi fost complet. 

Faptul că g-lul Falkenhayn dă drumul dela Sinna, Cor- 
pului Alpin atât de vreme, este că el era convins că va putea 


150 


bate C. I Arm. rom. cu Corpul 39 Rez. germ., şi că Corpul 
Alpin va sosi cätre inceputul bätäliei. Calculul a fost gresit 
făcut, căci Falkenhayn pierduse din vedere că şi inimicul 
avea cuvântul lui de spus. 

Pentru aceste motive mişcarea Corpului Alpin nu şi-a 
produs efectul dorit de g-lul Falkenhayn: 1. de a surprinde 
Corpul I Arm. rom.; 2. de a tăia complet linia de co- 
municatie a C. I Arm. rom. 

Neîntâmplându-se acest lucru, atunci Arm. lX-a germ. nu a 
reuşit decât ca să impingă cu C. 39 Arm. Rez. pe C. I Arm. 
rom. spre linia lui naturală de comunicaţie, ca probă evi- 
dentä este că dacă ar fi reuşit mişcarea Corpului Alpin, de 
a tăia complet retragerea C. I Arm. atunci nu cădea pri- 
zonieri numai 3000 soldaţi români şi nu lua numai 13 
tunuri, (din care 5 părăsite fiind scoase afară din serviciu 
pe timpul luptelor din zilele de 13—15/IX), ci lua pri- 
zonier tot Corpul I Arm. şi toate 84 guri de foc. 

Dar g-lul Falkenhayn nici nu execută urmărirea, pentru 
simplu motiv că nu mai putea, pentrucă dupa 15/IX tre- 
buia să facă față spre Arm. II-a rom. care fusese împinsă 
tardiv la 14/IX. 

In definitiv, g-lul Falkenhayn: 

1. Nu reuşeşte să tae complet şi definitiv linia de comu- 
nicatie a C. 1 Arm. şi să-l captureze; 

2. Nu reuşeşte să-l sdrobească. 

3. Nu execută urmărirea lui, până la nimicirea lui com- 
plectă. 


CAPITOLUL X 


„CORPUL 1 ARM. ROMÂN PE CARPAȚI 


i. (Crochiul 12) - 


-20 ot 


G-lul Praporgescu Cd. C. 1 Arm. dă la 19/1X ord. de 
oper No. 980 pentru ziua de 20/IX: . 

ni. Trupe inimice încearcă a trece frontiera angajând lupta cu 
infanteria şi artileria pe. valea Oliuli, la Râul Vadului, cu in- 
fanteria. şi mi:raliere:e pela Chi:a Fedelesului spre Cofi | 

2. Trupe:e noastre de acoperire sunt în luptă cu D cp da 
vräjmase care atacä. 

. à Misiunea Corpului de Armatä este de a opri cu orice pret 
trecerea inimicu‘ui peste frontierä, in AE 7 

In acest scop diszun: 

Div. 23 se va. pune imediat in mars spre Cainenii ‘de Arges, 
pentru a se dispune astfel: | 

Reg. 42 Inf. depe Pleşul va înainta peste valea Curpenilor 
spre Stâna Teisu, pentru a acoperi şi păzi sectorul dintre Olt 
si valea Curpenilor. | 

Reg. 2 Vâlcea va ocupa D. Pleşu în locul R. 42 1. 

R. 44 E va ocupa Vi. Migura (pe drumul Grebleşti-Coţi); 
Reg. 1 Gr. si bil. din 72 vor rămâne pe ee la cot pentu 
a păzi şi acoperi sectorul cé i s'a hotărit. ; 

4. Acţiunea va fi condusă de Cd, Div. 23, 

„5. Trupele, Div. 13, se vor aduna în regiunea Greblestt«Bol« 
soara, consiituind rezerva „Corpului de Arm. ocupând Suie: uvra- 
jee de întărire din aceasta d | ' 


152 

6. Artileria va fi adusă pe poziţie cu boii, la nevoie, pentru 
a sustme acţiunea infanteriei. Artileria grea lungă va fi plasată 
pe şosea în pozitiuni de unde ar putea lua şi ea parte la acţiune, 
intrun caz eventual de înaintare al inimicului. 

7. Brg. Cav. cu efectivul ce poate încălica, va înainta pe 
directiunea Gâujani-Călugărul, Fata Sf. Ilie-Stâna Petrişoara, unde 
se găseşte un batal. din R. 71 I. De aci va trimite patrule pe 
direcţiile ce duc spre frontieră şi spre VI. Boia pentru a sta- 
bili legătura cu Div. 23. Ea va acţiona cu focuri când batal. 
din Reg. 71 1. ar angaja lupta cu detaşamentele inimice. 

8. Detaşam. Lotru va pune în vedere grupului Câineni (Cd. 
de H.-col. - Popescu Toma), ca în caz când inimicul ar reuşi 
să înainteze, să profite de tăria înălțimilor pe care le ocupă 
pentru a ţine cât mai ‘mult pe loc trupele inimicé, cari ar 
înainta pe VI. Oltului, pentru a da timp grupei col. Costăchescu 
şi grupei dela Voineasa, să se scurgă spre gura Lotrului, unde 
va tine cu orice pret aci înaintarea vrăjmaşului spre sud”. | 
_ In după amiaza zilei de 20/IX, la ora 13, col. Costă- 
chescu. Comand. Grup. Robul, raportează telefonic, -că tru- 
pele sale sunt atacate de forțe mult superioare, că a dat 
ordin | artileriei de 57 mm. să părăsească poziţia. şi că tru- 
„vele sale se retrag luptând către VI. Oltului. 

In realitate Grupul Robu se retrage în panică în fata cp. 
4-a din R. G. Bv. In acest sector era Btl. II, cp. 4 si 10 
(R..G. Bv.). 

In-tipsa Comand. Div., maiorul Iacob, Seful de Statmajor, 
pieacă pe pozitie si, in "numele Cd. ‘Corp. I Arm., ordonă 
Artileriei-sä reocupe poziţia şi să redeschidä focul, iar trupele 
de infanterie să se reîntoarcă ca să contra atace. 

"Artileria: şi infanteria s'au înapoiat pe poziţie; s'a consta- 
tat că germanii nu atacase decât cu patrule din comp. 4/Reg. 
G. Bv. şi că panica se produsese fără motiv. 

Div. 23-a a trimis: R. 42 I. (depe Plesul) pe Muchia 
Teiuşului, pentru a păzi sectorul din Olt până în VI. Curpe- 
nului, barând poteca ce duce peste Vf. Bulzului. 

Reg. 2 Inf. ocupă D. Pleşul în locul R. 42 I.; 

Reg. 44 Inf. pe D. Mägura (1111); 

Deci, Div. 23 a prelungit spre Est detasamentul Lotru, 
„dela Câineni (Olt) pânăla Mt. Suru (2281). 

Brg. 1 Col. la Piscul Sf-tu Ilie. 

Artileria Div. a fost lăsată la Greblesti. 

Div. 13-a, care alcătuia acum rezerva C. I Arm,, execută 
recunoaşterea lucrărilor de apărare deja aflate la Nord ‘de 
linia Grebleşti-Găujani-D.: Carbunarului ( Ho in vederea 
unei eventuale ocupäri, i 


153 


21 Septembrie 


Pentru zona pierdută în ziua de 20/IX, s'au luat dispo- 
zifiuni ca trupele din Grupul Robul să fie înlocuite cu cele 
3 btl. ale Reg. 57 Inf. sub It-col. Damian. 

Inlocuirea batalioanelor trebuia să se facă succesiv, în- 
cepându-se 1/57, care se găsea la Brezoiu şi care în ziua de 
22/IX, trebuia să execute marşul până la Stâna Murgasului: 
celelalte 2 batalioane trebuiau să sosească în zilele următoare, 

Div. 13-a continuă să întărească pozitiunile sale, cari 
erau dominate de poziţiile inimicului depe D. Vladului 
(1347) şi D. Uria. 

Bil. I şi I/R. 47 I. sunt trimise la Câineni de Vâlcea 
pentru a înlocui R. 48 I. dela detasamentul It-col. Popescu 
Toma. Ajunse aci, btl. I ocupă pantele D. Pleşul (1247) 
legându-se cu R. 42 I. aflat pe Pleşul, iar btl. II ocupă 
tranşeele dela poalele D. Vladului (1347) depe dreapta 
Oltului. ; ey ons 

In aceasta zi, trupe germane au atacat frontul Div. 23, 
ocupând VI. Bulzului, cum şi poziţia dela Pârâul lui Frate 
(Olt). Brg. 1 Căl. este retrasă dela Piscul Sf-tu Ilie şi e 
dusă la Titeşti; s'a format din R. 1 C. un detaşament sub 
comanda maiorului Viişoreanu, cu oameni descălecaţi dela 
toate escadroanele, el a fost trimis pe Mt. Călugăru, unde 
împreună cu R. 71 I. a făcut apărarea frontierei în punctul 
Mazgavul, dar la 23/IX este readus la Titesti. 

In după amiaza zilei de 21/IX, inimicul a atacat Grupul 
dela Câineni, însă a fost respins. e 4 

Btl. 14 Van. (Corp. Alpin) soseşte la R. Vadului. 

Tunelul dela R. Vadului se ocupă de R. 2 V. (Corp Alpin). 

In seara zilei de 21/IX, Corp. I Arm. dă ord. No. 31 
prin care arata că Arm. l-a a comunicat că: „în locali- 
tatea Bucalia imediat la Sud de Bora, se află un batalion 
cu mitraliere; aceste trupe fac parte din Grupul Jiul”. 


22 Septembrie 


IC. I Arm. ocupa în această zi astfel poziţia: \ 

1. Pe dreapta Oltului. nl 

Detasamentul Lotru sub col. Mosoiu format din: 

a) Grupul Voineasa sub maior Christofor, avänd IV/R. 
3 1., II/R. 49 I. si 1 cp./R. 5 V. la Voineasa, iar IVAR. 
66 I. la Malaia cu 1 cp. si 1 bir. pe Vrf. Molovitului; 

b) Grupul Robul sub col. Costăchescu format din: 
IR. 81 I, III/R. 82 I, I/R. 49 1. I/R. 571. din VL 
Păscoaia pe linia Pietrosu-Veverita-Murgasu-Murga; 


154 


c) Grupul Câineni sub It-col. Popescu Toma, format din: 
3 cp./R. 5 V., IV/R. 58 I. I/R. 82 1, IVR. 2 Gr. si bth. 
mil. Mehedinţi, în jur de Câineni pe versantul NV. a D. Ple- 
sului şi pe D. Căţânelul; iar în rezervă acest grup are R. 
47 I. 

d) Detasamentul Lotru are la Brezoi în rezervă I/R. 57 
I., btl. Mil. Dolj, 1 btr. 

2. Pe stânga Oltului: 

Divizia 23-a cu: ar 

Brg. 3-a Inf. ce are: R. 2 I. pe D. Plesul, R. 42 I, 
şi 1 btl./R. 5 V. la Stâna Teisului ; 

Brg. combinatä are: R. 44 I. cu 1 btl. la Coti; 1 btl. 
la Măgura şi 1 btl. la Greblesti. Iar R. 1 Gr. si 1 btl R, 
72 I. în refacere la Greblesti, 1 btl./R. 71 I. la Stâna 
Petrisoara. 

Brg. 1 Cäl. la Stâna Petrisoara. 

C. I Arm. a trimis un detasament de davaterte desca- 
licat din Brgi 1 Cal. ca să ocupe trecătorile Scărişoara şi 
Cumpăna, păzind astfel sectorul Urlea-Mâsgavul. 

In această zi, Grupul Câineni trebuia să atace inimicu} 
din fata sa şi să-l respingă. Atacul dat de grupul Câirieni 
cu ajutorul btl. I si II/R. 47 I. nu reuşeşte. lar noaptea 
pela ora 23 bil. II/R. 47 I. este atacat in Mali ae dela 
poalele D. Vladului, atacul e respins. 

Btl. 10 Van. (Corp Alpin) a atacat spre Mutgasal, dr 
zadarnic. 

Cp. 1/R. G. Bv. ocupă Vi. Căţănelu. a 

Sosind in pozitie in timpul atacului inimic, btl. 1/57 şi 
2 comp. militie Rovine, inimicul a fost respins, dar din 
această cauză trupele au rămas în imediat contact cu ini- 
micul, nu s'a mai putut scoate un batalion din acest sector, 
cum col. Moşoiu dăduse ordin. 


23 Septembrie 


Pentru a aduce o uşurare în situaţia Arm. Il-a cum era 
puternic atacată la Brasov de Arm. IX-a germană, M. C. Gl. 
dispune ca C. I Arm. să execute atacuri demonstrative la 
Vi. Dobrunului, Câineni, Vf. Bulzului şi la Coti. 

La grupul Voineasa btl. IV/R. 3 I. sub maior Iacob a 
trecut frontiera şi a atacat prin partea de Vest, de flanc, 
trupele inimice depe D. Dobrunul, cari s'au retras, apoi ba- 
talionul s'a înapoiat spre Voineasa. L 

La Grupul Robul au fost numai actiuni de patrulă şi 
bombardament. 

Grupul Câineni a început bombardamentul cu artilerie la 


155 
ora 8, iar la ora 10, a inceput atacul cu câte o companie 
de fiecare batalion, pe fiecare directiune recunoscută. 

Lupta a ţinut până ia ora 13 când trupele s'au retras 
pe poziţiile de plecare. 

Pe stânga Oltului s'au făcut seme nsieye spre Bulzul si 
spre Nord de Coti. 

Ideia demonstraţiei a fost bubă, ordinul de cicatia ta 
şi executarea demonstraţiei au fost greşite, pentrucă s'a 
dat şi s'a executat parţial şi succesiv fără un caracter se- 
rios, ci numai cu scopuri limitate, aşa că nefiind executată 
în stil mai mare, toate încercările succesive parţiale au fost 
respinse în mod sângeros, pierzând zadarnic oameni. Proba 
evidentă a acestui lucru reese foarte bine din ordinul pe 
care g-lul Praporgescu Comand. C. I Arm. îl dă lt-col. 
Cantacuzino la 24/IX ora 20: my 

»Am primit comunicatul D-tale privitor la demonstratia de 
eri 23, care s'a făcut cu totul si contra vederilor mele. O de-' 
monstratie, ca să reuşească, trebue făcută în stil mare, cu trupe 
numeroase şi artilerie multă, ceeace nu avem şi nu putem să 
avem noi. 

Rezultatul obţinut. îl prevedeam . şi deplâng. pe cei căzuţi şi 
scoşi din serviciu. 

Azi venind pe aci Dl. General Culcer, mam rugat să nu 
ne mai dea asemenea însărcinări penibile şi am rămas foarte 
mulţumit că şi D-sa are aceiaşi părere. Pe urmă primind co- 
municatul D-tale, i l'am arătat d-lui general, care l’a luat cu 
D-sa pentru a-l aräta M. S. Regelui unde pleacă astäsearä, 
Cred că de acum nu ne va mai da să întreprindem operaţiuni 
negative”. 

Va să zică, demonstratiunile limitate, executate fără efec- 
tive şi färä concursul artileriei, în care se pierd zadarnic 
oameni, sunt întreprinderi negative; ele trebuesc evitate. 
Totuşi trebue să afirm că în tot cursul răsboiului mai cu 
seamă în partea întâia s'a făcut un abuz cu acest fel de 
întreprinderi, lucru care a adus numai pierderi în personal 
şi scoborârea moralului luptătorilor. 

Pe poziţia din stânga Oltului trupele germane ocupă 
creasta Bulzului, fundul văei Curpenilor, potecile şi contra 
torturile din faţa graniţei dela Gropile Turcilor si Budisla- 
vul; unităţile române ocup crestele din fata acestei poziţii. 


24 Septembrie 


C. I Arm., organizează POALE pe care se aflau „uni- 
tätile sale. CRC haie og ae 


156 


La Voineasa precum şi în celelalte sectoare trupele au 
continuat a se întări. 

La Grupul Robul numai bombardament reciproc de arti- 
lerie, căci cp. 8/R. G. Bv. schimbă comp. 10 depe poziţie. 

La “Grupul Câineni, inimicul a deschis un foc violent de 
artilerie la ora 9 asupra tranşeelor române. La ora 12,30 
artileria română a fost încadrată de artileria inimică, astfel 
că nu a mai putut contrabate artileria inimică decât bate- 
riile de obuziere uşoare de 105 mm. care aveau poziţie 
bine mascată. 

La ora 14, infanteria germană a atacat pozitiunea dela 
Lunci ocupată de btl. I/R. 47 I.; toate atacurile germane 
au fost respinse. 

La Grupul Câineni în seara de 24/IX ora 18, btl. IV/R. 
58 1. a intervenit în lupta patrulelor ce se angajase pe 
D. Uria; aci s'a desvoltat o luptă, în care au intervenit 
şi 2 comp. R. 82 I., inimicul a fost respins 1 km. 

In rezerva acestui grup s'a trimis o companie din R. 41 I. 

Unităţile germane susţinute de artilerie au atacat şi 
ocupat siâna depe muchia Teiuşului, btl./5 Van. se AG rage 
spre D. Pleşul, urmărit de inimic, 

Cp. 3/R. G. Bv. e trimisă să întărească cp. 1 dupe Ca- 
tanelu; în locul ei trece cp. 4-a. | 


25 Septembrie. 


In dimineaţa acestei zile, Germanii au atacati cu noui 
forte unităţile depe D. Uria; inimicul a fost respins la 
ora 14, x 

Pe restul frontului actiuni de artilerie. ; 


27 Septembrie. 


In aceasta zi detasamentul Lotru a fost desfiintat, trupele 
sale trecand sub comanda Div. 13-a. 

Col. Mosoiu, fost comandant al detasamentului Lotru, 
a luat comanda Brg. 26-a, formatä din trupele foastelor 
grupuri: Robul, Brezoiu, Voineasa si Malaia. 

La Coti, trupele germane atacä puternic; pela ora 15 
un aeroplan german a facut recunoasterea, iar pela ora 16 
a inceput un bombardament viu din toate directiunile cu 
piese de toate calibrele si anume cu calibru mare dinspre 
D. Chiorului (din Transilvania) si alte calibre dinspre D. 
Bulzului si imprejurimi, din Porcesti si ultimele dealuri 
ale satelor Sebes, tragand in special asupra sectorului gropile 
Turcilor Surul. 


157 


Bombardamentul a ţinut pânăla ora 19, când intanteria 
germană atacă în valuri; atacul e respins de lt.-col. Cantacu- 
zino, care rămâne stăpân pe creastă, unităţile germane re- 
trăgându-se pânăla 400.—-500 m. înapoi. 

Lt.-col. Cantacuzino a avut 30 morţi şi 150 răniţi, din 
cari 2 ofiţeri; Aci fu rănit „mortal bravul locot. Ganovici 
care muri în spital la 1/X. Aceste pierderi se datoresc lipsei 
de unelte mari, cari să permită executarea de adăposturi 
contra artileriei. 


II. OPERAȚIUNILE ARMATEI Il-a ROMÂNĂ 
ÎN TRANSILVANIA 


Ă, Operațiunile Arm. Il-a 
dela 14 August — 30 Septembrie 


1. Înaintarea grupelor de acoperire. 


Armata Il-a era formată. în momentul începerei opera- 
fiunilor din: 


{ G Put | 5 bel. VI. Putna 
rup. Putna 
Div. 6-a 2 btr, } VI. Zabala 
gen. div, 
RROD Naor be VU Bis 
MTS 6, btr. J VI. Buzău 
Corp. 3 Arm, VI, Siretului 
gen. div, al au { 3 bi, | VI.Teleajenu- 
Tănăsescu C. | ţ J lui¢pas. Tătar) 
Div, 5-a _ 6 btl. 
gen. brg. Grup lalea | i \ vi Teleajen. 
Frunză P, a 6 btr. 
Grup, Prez J 3 bil. 
delaş 2 bre, VI, Doftanei 
10 bri. 
Giup. Predeal | | VI. Prahovei 
Div. 42a gen, ze 
brg. Burghele : 
Corp. 2 Arm. Gheorghe Cina Mas of 2 hth legătura între 
gen. div. ae grup. soe 
Cotescu D. 1 tr. si Bran 
Div. 3-a 9 bl, 
gl. brg. Ni- { Grup. Bran ae Def. Bran 
culescu M. 


In fata Arm. Il-a rom. era Div. 71 i “A. re sub g-lul 
Goldbach, care tinea frontul dela Piatra Craiului pana in 
VI. Slănicului in Moldova. 


Div. 71 I. era formată la această dată din Brg. 141 şi 
142 J. având: 
după 6/1X primește în ajutor încă 2 'btl, cum 
oe ee Brg. 19 Ldst. Mun. dela Div. 61 I, de 
etapă | atunci va avea 17 btl. 

31/2 escadroane, | 

4 baterii | 

1 tren blindat 

34 posturi de jandarmi, ‘ 
cu un efectiv total de 139 ofiteri, 6363 arme si 14 tunuri, 

Brg. 141 I. la Brasov acoperea spre Bran, Moroeni, Pre- 
deal, Predelus si Bratocea. 

Brg. 142 I. la Prejmer acoperea spre Tabla Butii, Pasul 
Buzaului si Pasul Oituzului (in fata Arm. de Nord rom.). 

Grupele de acoperire rom. au trecut frontiera in noaptea 
de 14/15/VIII. | 

Corpul III Armată ajunse până în seara de 15/VIII cu: 

Grupul Putna la Gelente-Zabala; 

Grupul Buzău, grosul, plecat dela Vama Crasna, la In- 
torsătura Buzăului (Buzău Fordulo), restul din VI. Bâscelor 
-spre Covasna; 

Grupul Tabla Butii plecat prin stâna Fetei si stâna Tä- 
tarului la Vama Buzăului. 

Grupul Bratocea plecat dela Bratocea-Stâna lui Ciucaş 
şi Bobul mic, ajunge la Mt. Pleasa; 

Grupul Predeluş plecat dela Predeluş si Vf. Turcului, 
a ajuns la Mt. Pala şi Mt. Rencze. | 

Trupele A-U s’au retras peste tot. 

In ziua de 16/VIII: € 

Grupul Putna ocupă Gelente-Zabala; 

Grupul Buzău la Covasna-Nyen; 

Grupul Tabla Buţii la Bodolea; 

Grupul Biotocea şi Grupul Predelus la Tărlungeni şi Satul 
Lung. 

La 19/VIII trupele de acoperire ale Corp. III Armată, 
erau pe linia St. Petru-Bodolea-Nyen-Gelenţe. 
Corpul II Arm. ajunse până în seara de 15/VIII cu: 

Grupul Predeal, ocupă Predealul şi Temeşul de Sus, 
respingând 1 btl. din R. 82 I. 

Grupul Bran, ocupă Bran = respinge 2 btl./R. 82 I, 
spre Tohanul Non. 

La 16/VIII: 

Grupul Predeal, ocupă Braşovul; 

Grupul Bran, respinge inimicul ce ocupa înălțimile Mă- 
gura (NV. Bran). pe. li 


161 


Tar frontul A-U se retrage pe linia Tohanul Vechiu- 
Codlea-Feldioara-Sftu Petru-Sepsi Sângeorgiu. In . această 
din urmă localitate s'au adunat toate posturile de grăniceri, 
din care s'a format regimentul de grăniceri sub It-col. 
Imreh, 

La 17/VIII, R. „82 I. dela Tohanul Vechiu este împins 
spre Șinca Nouă. Pentru a nu fi tăiat şi restul frontului 
de Olt, s'a retras şi această parte înapoia râului pe: Linia 
Hâlmeag-Homorod. . 

La 18/VIII: 

Grupul Bran ocupä Tohanul Nou, Tohanul Vechiu si 
Zernesti; Brg. 141 (Div. 71) a putut sta până in această 
zi la Sinca Nouă, păstrând contact cu trupele române. 

La 19/VIII: 

Grupul Predeal respinge unităţile Div. 71 I., ocupă Cod- 
lea şi Ghimbavul, iar Div. 71 I. se retrage pe linia HÂâl- 
meag-Homorod Ocland. 

Inimicul nu putea rezista serios; el se retrăgea la cea 
mai mică presiune. Imprejurările fiind favorabile, grupele 
de acoperire au fost împinse înainte, astfel că la 20/VIII 
Arm. Il-a avea grupele de acoperire pe linia Zagon-Bikfalva- 
Presmer-Bod-Feldioara-Halchiul-Bartza-Szunyogszek: 


" Formarea Armatei II-a. 


Faţă cu această uşoară înaintare a grupelor de acoperire, 
Comandamentul de Căpetenie dispune cu drept cuvânt ca 
concentrarea Armatei II-a să nu se mai facă la Sud, ci la 
Nord de Munţii Carpaţi, în şesul Bârsei. 

In acest scop g-lul Averescu, Comandantul Arm. II-a 
dă la 21/VIII ordinul de operaţie No. 1: 
| „„1) Stiri putin precise asupra inimicului, care a luptat între 

Zăbala şi Pasul Bran, îl arată în retragere cu tendinţă de a se 
reface la Nord de linia Ilyefalva—Hermanui—Sâänpetru—Codiea. 

2) Armata H-a va trece frontiera cu toate trupele şi servi- 
ciile, pentru a se concentra în regiunea Braşovului. 
„Se ordonă: 


b) Pentru Corpul il Armată : 


Detasamentul de acoperire Bran, întărit cu R. 28 L şi 4 I, 
cu restul R. 6 Art. si cu R. 2 Ob., va fi împins şi oprit pe 
linia Barcza Ujfalu (Uifalâu nou)—Szunyogszek (Täntari), iar 
trupele si serviciile Diviziei a 3-a vor fi aduse peste frontiera 
pe măsură ce vor fi sosit pe zona inițială de concentrare, pentru 


Generalul G. A. Dabija, «Armata română in Răsboiul mondial». Vol. II. 11 


162 


a stationa în poligonul Codlea—Vulcanul—Tohanul Vechiu—To- 
hanul Nou—Râsnovul—Cristianul —Ghimbavul. i 

Detasamentul de acoperire Predeal, întărit cu Reg. 6 şi 21 
Int. si cu Reg. 2 Art. va fi împins şi oprit pe linia Veresmart 
(Rotbav)—Füldvar (Feldioara) (pe Valea Oltului), iar restul tru- 
pelor şi serviciilor Div. 4-a vor fi aduse peste frontieră pe 
măsură ce vor fi sosit pe zona de concentrare inițială, pentru 
a stationa în triunghiul Halchiul- Meheskertek (Stupini) si partea 
de Nord a Brașovului. ‘ i 

Serviciile “ Corpului ‘de Armată vor fi aduse la Braşov si 
Dărstele: ; 


a) Pentru Corpul III Armatä: 


Detusamentul de acoperire Bratocea, întărit cu restul Reg. 7 
Art. va fi împins şi oprit la Arapatak si Hidyeg, iar trupele 
şi serviiciile Diviziei 5-a vor fi aduse peste frontieră, pe măsură 
ce vor sosi pe zona iniţială de concentrare, pentru a staţiona 
la Bacifaleul—Turkesul—Satu Lung—Presmerui. 

Detasamentul de acoperire Buzău, întărit cu întregul Reg. 16 
Art., afarä de bateria detasatä la Grupul Putna, va fi impins 
şi „oprit la Sepssi St. Gyorgy, iar: trupele: şi serviciile Divizie? - 
6-a, for fi aduse peste frontieră, pe măsură ce vor fi sosit pe 
zona iniţială de concentrare, pentru a stationa pe linia Bodolea— 
Nyen—Marcos Dobollo—Bikfalva—Lisznyo. | 

Brigada 3, Cavalerie va veni la Hermanul si Sânpetru. 

Serviciile corpului de 'armată vor fi aduse la Tärlungeni, Zizinii 
si Purkerecz. 

C. Detasamentul de acoperire Putea, va înainta şi se va opri 
la Comollo şi Rety, pe valea râului Fekete Ugy. 

3) Toate mişcările trupelor peste frontieră, către zona de 
concentrare, se vor executa în eşaloane de marş, compuse din 
infanterie şi artilerie. 

4) Hrănirea trupelor...... 

“In zilele următoare, Arm. II-a se mişcă spre NV, folo- 
sind drumurile cari trec prin M-ții Geister, prin defileu- 
rile dela Rakos (Agostonfalva-Homorod), Oltboagt (Sass 
- Mahyaros-Homorod Kohalom), Vlădeni (Brasov-Sarkaia) si 
Poiana-Mărului (Tohanu Sarkaia), toate debuşând în VI. 
Oltului între Homorod şi Sarkaia. 

La 23/VIII, Div. 5-a era în zona Hidveg-Féldvar-Ara- 
patak. 

Div. 6-a era in zona Sepsi Sangeorge- -Bikfalva-Bodolo. 

Detasam. Putna la Komolo. 

La/24/VIII, Div. 5-a schimbă de direcție şi e trimisă spre 
Braşov-Predeal, pentru a fi îmbarcată si dirijată pre fron- 


163 


tul de Sud (în această zi căzuse Turtucaia şi se exercita 
presiune în Dobrogea). 

In acelaş timp, Div. 21 fu dată Goin II Arm., care con- 
tinuă marşul spre Persani şi O. Sinka, linie pe care o ocupă 
Brg. 6-a, colonel Lupescu la 24VIII. Grosul C. II Arm, 
stationa în Câmpia Bârsei între Hôltôveny-Feketehalom-To- 
han. 

Div. 71 A-U s’a retras pe dreapta Oltului, aid avant- 
posturile pe stânga Oltului pe linia Homorod-Sarcani-Mân- 
dra-Betlen. 

La 24/VIII căzuse Turtucaia; emotia in Tara şi la M 
C. Gl. era mare şi nu fără consecinţe asupra mersului ulte- 
rior al operaţiunilor. 

La 25/VIII, generalul Averescu Comandantul Arm. II-a, 
este mutat Comandant al Arm. III-a, iar la Arm. II-a vine 
generalul Crăinicianu. 

La 26/VIII, Corpul de Cav. g-lul Schmettow închisese deja 
frontul dintre Div. 51 Hv. (dela Sibiu) şi Div. 71 Hv. (din 
fata Arm. II-a), micşorând prin aceasta pericolul ca Arm. 
Il-a rom. să se vâre ca o pană între cele două divizii. In 
ziua de !26/VIII patrulele de cav. germ. au înaintat pe 
stânga Oltului, ele au raportat că: „au întâlnit patrule ini- 
mice la Noul român (Olahujfal), Arpaşul de jos. (Alsoarpas) 
şi Uta de jos (Alsoutca). Au mai constatat că Făgăraşul 
nu este ocupat, că inimicul face întăriri la Mândra, cota 
547 Mgr. Voinei si la Şercaia (Sarkany)”. 

La 27/VIII, Arm. Il-a se găsea în situaţia următoare: 

Div. 6-a pe linia Komollo-Sepsi St. Ivan-Sepsi St. Gyor- 
gyo; 

Div. 22-a (formatä la 24/VIIT) pe linia Feldioara-Hideg 
(ea înlocuise Div. 5-a trimisă în Dobrogea); 

Div. 4-a ie linia V. Hideg-Rotbav-Krizbav-Tantari-Vla- 
deni; 

Div. 3-a pe linia Pârau-Şercaia-Mândra-Todoriţa ; 

Div. 21-a (formată la 24/VIII) în zona Codlea-Râşnov- 
Tohanu Nou. 

Brg. 3 Căl. la Sânpetru. 

Asa dar, la 27/VIII, Arm. Il-a ocupase cu Div. 3-a vestul 
Munţilor Persani, iar cu Div. 4-a era stăpână pe Defileul 


Oltului. i 

| Legătura cu Armata de Nord se făcea, în afară de Div. 
2 Cav. prin Detaşamentul Putna (5 btl., = btr. din Div. 
6-a), ce era pe linia Komollo-Rety. 


164 


2. Oprirea ofensivei române în Transilvania. 


După căderea Turtucaiei, Comandamentul de Căpetenie 
român influenţat de o sugestiune primită dela Alexejew, îl 
determinä la o hotărâre greşită. 

G-lul Alexejew telegrafiază la 26/VIII colonelului Ta- 
tarinov, următoarele: 

„Românii trebue să-şi schimbe: planul lor operativ intocmit 
la început: să se ia forte dela alte armate, să se adune in zona 
Siistra—Mussabei, alipindu-s2 de aripa dreaptă a generaiului 
Zaiancikowsky; aceasta în scop ca bulgarii să se vadă imediat 
ameninţaţi, cu aceasta Bucureştii vor fi asiguraţi, creindu-se © 
situaţie de plecare mai favorabilă pentru viitoare operaţiuni. Să 
nu se piardă curajul, că se întârzie cu înaintarea în Transilvania, 
Intre timp, românii nu sunt de nimeni ameninţaţi acolo, şi cuce- 
rirea tärei nu este pierdută pentru dânşii. Mai presus de toate 
îmaintarea acolo, trebuie asigurată contra bulgarilor. Planul de 
îmaintare : în Transilvania trebue schimbat, întrucât centrul de 
greutate al atacului depe linia Braşov—Dorna Vatra trebue să se 
lege numai decât cu aripa noastră stângă, câştigând astfel teren 
până la linia Sighet—Sibiu. 

Luând o astfel de hotărire, s2 vor da la Sudul Dunărei A şi 
chiar_5 Div. pentru a se desfăşura pe linia _Silistra-Dobrici. 
Partea din România aflată la Vest de Olt trebue ţinută puternic, 
trebuesc ţinute gata forţe. suficiente. pentru apărarea pasivă a 
Dunărei dela Orşova la Nicopole. 

Luarea repede a unei asemeni deciziuni si executarea ei 
este absolut necesar. Ea este mai avantagioasä ca riscanta înain- 
tare a generalului Zaiancikowsky spre Vest, unde flancul stâng 
şi spatele îi sunt descoperite. După cum vedeţi, înaintarea bul- 
garilor a creiat cu totul o altă situaţie. Este natural, că numai 
o altă distribuţie a forteior va creia un remediu. 

Nici nu mai trebue de gândit la o armată de 280—300. 000 
oameni, de unde s'ar putea lua rezervele? Nu trebuesc puse 
prea mari speranţe in Sarail. El. este departe si ocupat cu ae 
si deaceea nu poate trimite întăriri spre Dunăre. 4 

Pentru atacarea bulgarilor, mai reflectati. Evitaţi orice încer- 
care de a restabili situaţia prin atacuri izolate, căci bulgarii 
sunt concentrați şi ei au avut dejà un succes. Este timp. Adu- 
mati forte şi daţi o lovitură asigurându-i succesul, care să recâş- 
tige tot ‘ce s'a pierdut: Principalul este liniştea, concentraréa 
forjelor si câstigare de timp. 

' Armata noastră a 1-a duce o luptă plină de “succese în zona 
Halicz şi dă înapoi i inamic. Nici armata 9-a nu se repauzează; 
ea atacă în munţi, dă încet pe inamic înapoi şi înaintează pe 


165 


soseaua Bonus Vata Cârlibaba - Sighetul Marmaţiei. Inimicul, 
isi märeste forţele in acest sector, desfășurând acolo 4 Div. Inf... 
şi 2 Div. Cav. Din lipsă de drumuri în acest ţinut, nu se poata 

lârgi succesul avut. Trebue avută in vedere situaţia. Aceasta trebue 
s'o aibă în vedere şi românii. Telegrafiaţi-mi hotäririie luate; 

deasemenea de unde se iau trupele, pentru adunarea dela Silistra, 

Eu repet, că situația pretinde formarea unei grupe. puternice 

de atac”, E 

Din acest ordin pe care g-lul Alexejew, îl dădea colo:. 
nelului Tatarinow, ca să-l comunice Comandamentului roman, 
se desprind mai multe idei: 

G-lul Alexejew cerea la 26/VIIl, adică după 8 zile dela 
intrarea în răsboiu, nici mai mult, nici mai puţin, decât 
„Schimbarea planului de operație” al Armatei române, adică 
părăsirea teatrului principal de operaţie, părăsirea ofensivei 
din Transilvania, „să se ia forte dela alte Armate (române), 
să se adune în zona Silistra- Musa bei alipindu-se la dreapta 
g-lului Zaiancikowsky”. Această idee era bizară, executarea 
ei, ducea la o operaţiune negativă, adică să ducem noi 
forte mari la Sud, spre Bulgaria, unde Alexejew s'a abținut 
a nu trimite decât un slab Corp.de Armată, considerat de 
g-lul Zaiancikowsky ca un os aruncat României (a se vedea 
Vol. I pag. 281). 

In loc ca Alexejew,-să trimită el (forte în Dobrogea ca 
“să consolideze frontul, ne cerea nouă să slăbim frontul ofen- 
siv, a cărei dreaptă nu putea înainta tocmai din cauza stângei 
Armatei 9-a rusă, care voia să ia Carpaţii de front. 

lar întru cât priveşte activitatea Arm. 9-a ruse, nu era 
just ceeace afirma g-lul Alexejew, căci stânga Arm. 9-a 
şi anume C. XVIII şi Corpul III Cav. nu făceau nici o treabă, 
stăteau în fata. Cârlibabei, iar cât despre înaintare spre Si- 
ghetul Marmaţiei, nici nu putea îi vorbă. 

Col. Tatarinow execută ordinul primit, prezintă comurii- 
.carea lui Alexejew, Marelui Cartier Gener. român, care ener- 
vat de căderea Turtucaiei, văzând eşecul din . Dobrogea 
constatând putina valoare a Corpului 47 Arm. rus, se de- 
cide a se conforma nenorocitei sugestiuni a g-lului Alexejew, 
dând la 27/VIII ordinul No. 451, prin care opri ofensiva 
la Nord: 

„Situaţiunea pe faut de Sud devenind serioasä in urma 
cäderei ‘Turtucaei si a întăririlor primite de inamic *),. ofensiva 
generală ‘in Transilvania se amână deocamdată. până la noui 
dispoziţii. 


pa 


*) De fapt însă la 27/VIII 'inimicul nu primise “întăriri, 'el era tot cu: 
“unităţile cu care începuse ofensiva pe frontul de Sud la 19/VIII. 


166 


Armata Il-a va executa dispozitiunile ordonate prin ordinul. 
de operaţii No. 1 şi se va întări cât mai puternic pe pozitiunile 
ocupate, executând o cercetare activă spre inamic, înaintea liniei 
de siguranţă hotärîtä prin ordinul de operaţii No. 1. 

In Dobrogea s'a constituit o nouă armată ruso-română con-- 
pusă din 5 Divizii. 

Armata III-a este însărcinată să apere teritoriul naţional 
pe stânga Dunărei, la Est de Olt”. 

Asa dar din această zi, Armatele de operaţiune din Tran- 
silvania se stabilesc în defensivă. Din acest moment M. C.. 
Gl. rom. începe a face compromisuri strategice cari nu. 
au adus nici un bine. 


3 Ocuparea liniei Oltului. 


Arm. Il-a nu era însă destul de concentrată, ea nu putea: 
să rămână în situaţia în care o găsea ordinul No. 451; 
de aceea în zilele următoare face oarecari mişcări de adu- 
nare, absolut necesare defensivei în care trebuia să se sta-- 
bilească pentru moment, cum și în vederea unei viitoare ofen- 
sive ce trebuia să urmeze. Generalul Crăinicianu urmârind 
această idee cum şi în scop de a intra în spiritul ordinului 
de operaţii. No, 1 al Comandam,. de Cäpetenie, şi în dorinţa 
de a pune stăpânire pe VI. Oltului şi VI. Homorodului între: 
Făgăraş şi Homorod Almaş, dă. la 29/VIII Ord. Oper. No.- 
2, cù următorul cuprins: 

„Pentru executarea ordinului Operatiei No. 1 al M. C. Gl.. 
se dispun următoarele: | 

1. .  . «limita de înaintare a Armatei II-a este deter- 
minată de pune tele Drăguş-—Ludişor—Mândra—Gridu--Siget (Arini) 
—Sepsi St. Gyorgyo—Maksa—Felek--Kovasna. 

2. Trupele Armatei Il-a urmează a se instala pe zona de: 
adunare astfel: 

a) :C. II A. în şesul Făgăraşului, având: 

"Divizia 3-a la V. de şoseaua Făgăraş-Berevoi; 

Divizia 4-a la E. de şoseaua Fägäras-Berevoi; 

b) Div. 21-a in zona în care se găseşte astăzi (Codlea—Gliim-- 
bavul—Cristianul— Râşnov—Tohanul—Vulcanul). 

c) C. III A. în câmpia Braşovului, având ca linii de des: 
pärtire între divizii, şoseaua Arapatak—Bodul—Hermanul—Satul 
Nou. ) 

d) Detasamentul puma. în regiunea Mikos—Ujfalu (pe VI. 
Oltului) spre a stabii legătura cu Armata de Nord. 

3) Zona de adunare a trupelor Armatei II-a (et. 1) va 
îi serios supraveghiata, trimitändu-se detasamente înaintate pe ma-- 


dul drept al Oltului pe linia N. Sink (Cincu Gare)-Calbor-Galaţi- 
Tichişu român-Homorod-Mirkwasar-Racosul de Sus-Nagy-Baczon. 

4) Se vor trimite recunoasteri spre inimic.., : 

5) Legătura cu Armata de Nord o stabileşte grupul Puta, 
iar cu Armata I-a o stabileşte Div. 3-a. : 

6) Unităţile învecinate isi vor da concursul. 

7) Atât idetaşametele liniei de supraveghere cât şi grosul 
trupelor se vor fortifica solid...”, 

Corpurile de Armată iau dispozifiuni pentru. executaree acestui 
ordin, astfel: 

C. II Arm. dispune: 

. „Divizia 3-a pe stânga Oltului deoparte şi de alta a şoselei 
Fägäras—Berevoi, ‘pe linia Felso Komana (Comana de Sus)— 
„Also Venicze (Veneţia de Jos)——Sarkani—Herszzeny (Herseni)— 
Szeszcsor (Säsciori)—Jas (Iaşi). 

Divizia 3-a va stabili legätura cu Armata I-a. 

Divizia 4-a pe linia Vladeni—Persani. 

Divizia 21-a in zona Halchiul—Bodul—Féldwar (Feldioara)— 
Krizba (Crisbav)—Szunyogszeg (Ţânţari). . | 

Ct. III Arm. dispune: i 

Divizia 6-a! pe dreapta Oltului, pe linia Képecz) (Chepeţ)— 
Ajta—Hidweg cu trupe înaintate la gura Defileului Rakos. 4 

Divizia 22-a pe stânga Oltului, între Féldvar (Feldioara)— 
Szaszz Magyaros (Mäerus) cu trupe înaintate la Datk (Dopca) 
şi Olt Bogat (Bogata de Olt). 

Brigada 2 Călăraşi la Sarkany. 

Brigada 3 Călăraşi şi compania ciclişti la Sara Bite: 

- Divizia 6-a va stabili legătura cu Armata de Nord prin deta- 
samentul Putna la Mikos Ujfalu”. ! 

La 30/VIII se primi la Arm. II-a ordinul de operaţie No. 4 
din ziua de 29/VIII al Comandamentului de Căpetenie, prin 
care se ordonă categoric Armatei, ca să pună: stăpânire pe 
ţărmul drept al Oltului si Homorodului, astfel: 

nSituatiunea depe frontul de Sud cere ca deocamdată Armatele 
de pe frontul de Nord şi Nord Vest să rămână în defensivă. 

Pentru ca această defensivă să poată fi cât mai puternică 
este nevoie a se scurta frontul actual şi a se face o mai strânsă 
legătură intre Armatele I, II şi cea de Nord. 

In acest scop, Armata Il-a va înainta şi pune stăpânire pe 
Valea Oltului şi a Homorodului între Făgăraş şi Homorod 
Almas, întărindu-se apoi puternic. Linia de siguranţă va îi îm- 
pinsä pe înălțimile depe dreapta "Oltului şi a Homorodului pe 
‘linia Homorod—Szt. Marton—Kacza—Kohalom—Szasz Tyukos— 
Boholcz. é 


163 


-‘Armata ‘de Nord va înainta in acelaş timp cu sna sa pana 
la Lovete, unde se va face legätura. 

Divizia 2-a Cavalerie din Armata de Nord va ocupa Odorheiul 
(Szekeiy—Udvarhely). ae - 
Linia de despärtire intre Armata II-a si cea de Nord va fi: 
Sud Lovete (pe Homorod) Fiile Mikos—Ujfalu (Valea Oltului) 
iar aceea dintre Armatele I si II va fi cea din ordinui de ope- 

raţiuni No. 1 (din 20/VIII a. c. 

Legătura Gintre -Armatele II şi I-a (al cărui flanc drept este 
la Avrig) se va face printr'un detaşament din Armata Il-a, 
‘care va ocupa Uta de Jos”. 

Şi din acest ordin No. 4 al M. C. Gl. reese în mod clar: 

1, Că „Armatele depe frontul de Nord si Nord Vest 
să rămână în defensivă”. Acest punct este foarte hotărâtor 
pentru mersul viitor al operaţiunilor; 

2. Că „este nevoe a se scurta frontul actual”. 

Punctul 1-iu a fost o mare greşală operativă, care a 
influențat foarte rău întreaga conceptiune a planului de 
operaţie; acest lucru începe a se resimti chiar din primele: 
zile a dărei acestui ordin. 


Situația Armatei Il-a la 30/VIII: 


“Cartierul Arm. II-a-Busteni, 

Cartierul C. II Arm.-Braşov, 

Div. 3-a Tudorita-Sarcani-Pârau-Sinca Nouä-Zärnesti- 
Bran-Serkani. 

R. 5 Cal. Nou (Barcza Ujfalu). 

Div. 4-a Crisbav-Persani-Vlädeni-Tântari-Halchiul-Barc-- 
za-Ujfalu. 

Div. 21-a Codlea-Vulcanul-Tohanul-Rasnovul-Ghimbavul. 

Cartierul C. III A. Târlungeni. 

Div. 22-a Turchene - Cernatul - Zizini - Bodolo - Repas 
Hidweg-Feldioara-Bodul. 

“R. ‘6 Cal. Sân Petru. 

Div. 6-a Nyen- -Bikfalva-Uzon-Sepsi St. Gyorgio- Komolo- 
Rety-Lisno: 

Brg. 2 Căl. (R. E. R, R. 4 C.)-Bran. { 


Situația Armatei A-U din fata Arm. Il-a rom. | 


-. Divs1 Cav. A-U, cu Brg. 6 Cav. Ja N. de Olt. 

Div; 71 I A-U, care era cam sdruncinată, lasă pe linia 
Halmeag- Homorod Ocland numai un detaşament de sigu- 
ranţă, iar grosul Div. este concentrat la Bundorf (Szasbuda), 


169 | 


pentru a fi refăcut şi a-i da astfel posibilitate ca să acţioneze 
mai puternic. 

Ordinul No. 4 al Comand. de Căpetenie din 29/VIIT 
corespundea si intentiunilor Comandamentului Arm. II-a, 
care văzând că inimicul nu încearcă nici o operaţiune se- 
rioasă, ci zilnic bombardează poziţiile Arm. Il-a şi face 
recunoasteri, cari neliniştesc trupele române, se decide a 
pune stăpânire pe înălțimile depe dreapta Oltului. In acest 
„scop, dădu la 31/VIIl ordinul de operaţie No. 3 care pier 
vedea pentru ziua de 2/IX următoarele: 

‘4 
1) Cotpul it Armats cu Diviziile 3, 4 si Brigada 2 Călăraşi, 
formând tmitatea de preparatiune a acţiunei, să atace .sectorul 
F ägäras—Kyraly halma ; 

- Corpul III Armată, cu Diviziile 6, 22 si Brg. 3 Cal. formând 
unitatea de -manevră a actiunei, va ataca sectorul frontul Co- 
halom—Felso Rakos, căutând. a învălui aripa stângă a inimicului. 

3) Divizia 21-a să se adune in zona Krizba— SHUN els, 
-Halchiul,. formând rezerva armatei... 

4. Brg. 3 Călăraşi va susține pe dreapta acţiunea Corpului 
III Armată. 


« 


Armata certise la M. C. Gl. intervenția Div. 2: Cav., aflatä 
la NV. de Kezdy Vasarhely, pentru a cădea. în spatele. cen-. 
‘trului de rezistență dela Kohalom la Homorod. Cum aceasta 
Divizie era mult inapoi nu putea ajunge la înălţimea Arm. 
Il-a în ziua de 2 Sept. 

Operatiunile decurg astfel. In zorii zilei de 2/IX Arm. 
II-a rom. ia ofensiva, pe un front foarte larg, trece Oltul in 
multe puncte, chiar prin apă, unde lipsiau podurile. Posturile 
-de siguranţă înaintate ale Div. 71 I., au fost uşor respinse, 
ele s’au retras pe linia Daisoara ( Longodar )- -Boholt. 

G-lul Goldbach Cd. Div. 71 I. reträsese din ajun grosul 
Diviziei în zona Kanyad-Petca-Ege, în dorinţa ca de aci, 
să contra-atace în momentul oportun cu o. massă mai im- 
portantă fie spre Arm. II-a, fie spre Arm. de Nord. 

Div. ‘6-a înainta in cap cu Brg. 12-a depe linia Mer-. 
cheasa. (Mircvasar)-Zombor spre Cata (Kacza); unităţile 
din Brg. 142 I. (Div. 71 J.) sunt respinse dela Homorod 
şi Cata (Kaczza), după care o parte din Div. 6-a a fost in- 
-dreptată spre Palas de unde scoate R. 82 I. (secuesc) si 
btl. 5/43. In seara de 2/IX Brg. 12-a a ocupat cu R. 11 
I. Homorodul şi cu R. 12 I. Caţa, iar Brg. 11-a a ocupat 
cu R. 24 I. Zombor şi cu R. 10 J. Homorod-Uifalau, având 
un batalion înapoi la Racaşul de Sus (F. Rakoş). 


Div. 22-a dupä ce intoarce cu R. 32 I. pozitia inimicä 
dela Ugra, ceeace-l obligă ca să părăsească Hoghiz, ataca 
şi ocupă Cohalm, iar cealaltă brigadă din această Divizie 
ocupă Sand B. (632)-Weihereeg (548). h 

Brg. 3 Cal. era la ora 8 la P. T. 1002 (Merket) unde 
se mai gäsea 1 cp./R. 24 I. si 1 btr. 53 mm. La ora 16 
s'a atacat Hom. Almas, care a fost ocupat de 1 dvz./R. 
6 C. sub lt-col. Bălăcescu si 1 dvz. (esc.) R. 5 C. si 1 
esc./R. 6 C.) sub It-col. Berlescu, cum şi de comp. de inf. 
care rămâne pentru noapte în sat, iar cavaleria s'a retras- 
la cota 1002. 

C. II Arm. atacă Brg. 141 I. (din Div. 71 IL.) care tine 
frontul dela Făgăraş la Hoghiz cu: 

Div. 3-a având trei grupe: grupul din stânga pe două 
coloane, una de 4 bfl. (R. 4 I., I/R. 28 I.) si 3 btr., trece 
Oltul la Betlean şi ocupă D. Calbor (546) (NE. Făgăraş), 
iar mai la dreapta o altă coloană (II/R. 28 I.) ocupă Fă- 
găraşul, ajutată fiind de coloana ce ocupase Calbor. 

Grupul din centru (III/R. 28 I.) trece Oltul la Hâlmeag 
(Halmagy), ocupă înălţimea on Domb şi înaintează 
pânăla Seifen Berg. 

Grupul din dreapta (Brg. 6 Inf, R. 22 1, R.30/ 1.) pe 
2 coloane, cu 1 Reg. la Veneţia (Venicze) şi altul la 
Comana, ‘atacand de front si flanc trupele inimice ce ocupau 
Grihalma (Kiralyhalma). La ora 8, întreaga poziţie depe 
dreapta Oltului era ocupată. 

Div. 3-a a avut pierderi 12 ofiţeri si 630 soldaţi morți 
şi răniţi. 

Aci a căzut eroic, colonelul Bältäretu Cd. R. 22 I. 

Div. 4-a ocupă zona Todoriţa-Mândra-Râuşor-Ilen. 

Brg. 2 ‘Cal. nu reuşeşte a trece Oltul la Voila, fiind. 
oprită de Brg. 6 Cav. sub g-lul Pongracz; ea intră în 
cantonament la Herseni (Herszeny) si Teleki Vaida Rece. 

Actiunea din ziua de 2/IX pune Arm. II-a in stäpânirea 
Oltului si Homorodului, obiectivele date prin Ordinul Ope- 
rativ No. 4 al Comandamentului de Căpetenie. 

In această zi Arm. II-a a facut prizonieri: 6 ofiţeri, 7 
cadeti si 750 trupä si s’au pug 4 mitraliere, arme si 
munitiuni, din Div. 71 A-U. 

G-lul Goldbach. temandu-se sä nu fie rupt de Corpul 
de Cav. al g-lui Schmettow, trimite in noaptea de 2/IX: 
Reg. 2 Hus. (care sosise de dim. la Hasfaläu si Sighi- 
soara) la Barcut (Baranycut) pe aripa lui dreaptă, cu în- 
sărcinarea de „a lua şi păstra legătura cu Brg. 6 Cav.”. 

In noaptea de 3/IX, g-lul Goldbach afla că Brg. 19 


171 


Ldst. Mun. fusese respinsä dela Szentegyhazas Olahfalu 
(de Div. 7-a din Arm. de Nord rom.) spre Fenyed (5 
kmi NE. 'Odorheiul Säsesc-Szekely Udvarhely) ; in acest 
caz şi aripa stângă a Div. 71 era ameninţată, iar linia de 
inaintare spre Sighisoara nu mai era in siguranta fata de 
o înaintare a trupelor rom. Cum g-lul Goldbach avea in- 
Sarcinarea de „a întârzia cât mai mult înaintarea inimicului 
pe şoseaua Cokalm (Reps)-Hasfalău (Hajasfalva)-Târgu Mu- 
resului (Maros Vasarkely)” retrage Div. 71-a pe linia Archid 
(Erked)-Zoltan înălțimea S. de Sas Daia, pe care se întă- 
reşte, iar cu posturile înaintate pe linia Petca (Petek)-Mu- 
cundorf (Mcka), fără să fi fost urmărit. 


4, Oprirea definitivă a înaintărei Arm. Il-a. 


intre 3 şi 5/IX, Diviziile 21 şi 22 au fost scoase depe 
front şi trimise pe frontul de Sud, slăbindu-se astfel Arm. 
Ii-a care făcea parte din frontul ofensiv. Acest fapt va 
avea urmări grele pentru această Armată, care rămâne numai 
cu Div. 4, 3, 6 şi Brg. 2 şi 3 Cav..(42 btl., 35 btr: camp, 
11 btr. obuz., 16 esc.) cu care a ocupat frontul Sarcaija- 
Homorod-Draos (Darocs), cu poziţiile înaintate deia N. 
Făgăraş, NV. Hâlmeag (Halmagy) la N. şi V. Ticuşul Să- 
sesc (Szasz Tyucos), NV. Grihalma (Kiraly Halma) şi NV. 
Ugra, Kohalom-Palas. Brg. 2 Cav., întărită cu infanterie 
şi artilerie era la Ucea (Utza), iar Brg. 3 Cav. cu R. 5 C. 
la Homorod Almaş, făcând legătura cu Div. 2-a Cav., ce 
acopere stânga Armatei de Nord; iar R. 6 C. este irimis 
prin F. Rakos-Feldioara-Vlădeni-Perşani-Mândra la Sona, 
sub ordinele C. II Arm. Aci ajunge la 5/IX seara după 2 
etape de 60 şi 55 km. \ 

Sectoarele Diviziilor se modificä astfel: { 

Div. 4-a se stabileste la 4/IX pe linia Cincul Mic (Kis 
Sink)-Kaulenreeg-Birkreeg-Kalbor-D. Cincului-D. Podului, 
respingând Brg. 6 Cav., care este silită să se retragă înapoia 
Rodbavului, luând front cu fata spre Est. 

Div. 3-a: Felmer-Däisoara (Longodar)-Homorod (in- 
clusiv). 

Div. 6-a: Homorod (exclusiv)-Homorod Uifalău. 

C. Ii Arm. stabileşte legătura cu Arm. I-a, al cărui flanc 
drept este la Avrig, trimițând la Ucea (Utza) de Jos un de- 
tasament compus din Brg. 2 Cal., R. 6 Van. (li.-col. Mihăescu 
I.) şi o baterie de 75 m/m. din R. 2 Art. sub comanda col. 
Calinescu Alex.; acest detasament ajunge in seara de 4/IX 
Luta. Nr i 


172 


Div. 6-a stabileste legätura cu Arm. de Nord, al cărui 
flanc stâng este la Lévete si cu Div. 2 Cav. la Odorheiul 
Săsesc (Szekely Udvarhely). 

In ziua de 3/IX Arm. Il-a dispune prin Ordinunl de O- 
peratii No. 5, ca Diviziile să fie restrânse şi adunate pe 
stânga Oltului astfel: 

Div. 4-a în văile Sud Șinca Veche (O. Sinka) şi Persani. 

Div.'3-a la S. E. Bogata de Olt (Olt Bogat). 

Div. 6-a in regiunea (Mirkvasar-Zombor) Zombor . 

‘Jar frontul avut până atunci trebuea supraveghiat cu 
posturi înaintate, aşezate pe D. Gold B. (649)-N. de Cohalm- 
Ugra (568)-Grihalma (Kiralyhalma)-Mägura Voinei-Fä- 
gäras. : 

La 7/IX un detasament format din o comp. din R. 12 I. 
gi 1 esc. trimis in recunoastere spre Palas, a atacat si ocupat 
aceasta localitate. 

' Detasamentul col. Călinescu ajunge la Utza de Jos; el ra- 
mâne cu 6 esc., 1 btl./R. 6 V. si cu bateria din R. 2 A. 
primind o alta întrebuințare. 

Brg. 3 Căl., este cu R. 5 C. la Hom. Szt. Marton si cu 
R. 6 C. la Luta (Lucza). 

Recunoasteri aeriene si de ders semnalează” adunări: 
de frupe în regiunea Seghisoara si la V. de Făgăraş. 

. La 9/IX, Arm. Il-a ocupă cu Diviziile sale poziţiile or- 
donate la 6/IX. 

ln acesstă zi au loc mici recunoaşteri inimice 2xecutate 
pe linia inaintatä a Div. 3-a si Div 6; 

La 10/IX, pe frontul Div. 6-a, o cp. din R. 12 I. de- 
taşată la cota 636 Păd. Die Hiille a fost atacată de 2 
cp. şi respinsă spre cota 608 N. Kohalom. 

Pe frontul Div. 3-a, btl. [11/22 I., aflat în avantposturi la 
Kohalom, a fost atacat de un detaşament. inimic (infanterie 
şi artilerie) şi a fost nevoit să cedeze terenul dar, trimi- 
tându-se întăriri a reluat .pozitia. 

‘Brg. 3 Cal. s'a adunat cu ambele Reg. (5 şi 6) la Ho- 
morod Szt. Marton. 

M. C. Gl. comunică cu No. 1101 din 10/IX: 

„Spre a D-voastră ştiinţă vi se comunică telegrama primită 
astăseară dela Cartierul Armatei I-a: „Au început angajamente 
mai vii la Grupul de Olt, rog a se dispoza sprijin din parteä 
aripei stângi a Armatei II-a, dacă va fi necesar. Acţiunea prin- 
cipală a Armatei I-a fiind azi la Jiu, nu mai putem dispune. 
de rezerva generală pentru Olt. S'a dat ordin LE Olt a 
nu intra in acţiune în care ar angaja Armata I-a 

La 11/IX, gl. Crăinicianu Cd. Arm. Il-a, luând în con- 


ie 


sideratie 'telegrama No. 1101 din 10/IX RAP OHERZe M. C. GI. 
cu No. 271: 

„Sunt în. contact intim cu inimicul şi nu pot tos in ac- 
tiunea Armatei I-a pe Olt numai cu stânga, de oarece până 
la Avrig (unde era flancul drept al Corpului | Armată) distanţa 
e prea mare (35 km.) şi întreaga regiune, mai cu seamă înălțimile 
de pe malul drept al Oltului, sunt ocupate de Corpul de Cavalerie al 
generalului Schmettow (Div. 1 Cav. germană, Div. 3 Cav. austro- 
ungară). Armata II-a propune o mişcare spre Vest a întregei 
Armate (II) în concordanţă cu o înaintare a Armatei de Nord pe VI. 
Mureşului şi VI. Târnavelor, mişcare care cred că nu ar micşora 
întru nimic siguranţa pazei teritoriilor dinapoi ale Carpaţilor” 

Această propunere a Arm. II-a, făcută la 11/IX, nu 
numai că era foarte judicioasă, dar era făcută şi la timp; 
ea corespundea deci în totul situaţiei strategice, dar M. C. 
Gl. apreciază că nu are date suficiente pentru a mişca spre 
Vest întreaga Arm. Il-a M. C. Gl. aştepta aceste date 
dela Arm. l-a, care nici ea nu le avea; acest lucru este 
atât de adevărat, că însăşi Arm. I-a ordoana Corp. I Arm. 
la 11/IX: 

„Acţiunea nedecisä dela Jiu ne împiedică de a vă trimite 
prea curând ajutoare. In orice caz, ne trebue date clare şi pre- 
cise asupra situaţiei Dvs., pe care le aşteptăm chiar in noaptea 
aceasta”. 

Va să zică în această zi, nici măcar Armata I-a nu credea 
că a sosit momentul să ajute Corp. I Arm., atunci cum ar 
îi putut ca Cd. de Cp. să împingă spre Vest Armata il-a 
când Arm. I-a isi propusese să „aștepte date clare”? 

In tot cazul la raportul No. 271 din 11/1X al g-lului 
Crăinicianu, M. C. Gl. răspunde cu ord. No. 1169 din 
12/IX că: i 

„M. C. GI, considerand că nefiind încă oportună mişcarea 
spre Vest a intregei Armate a II-a, crede totuşi că este necesar 
a se intari detaşamentul dela Utza şi a se împinge cavaleria 
_ spre Vest, pentru a lua contact mai strâns cu Corpul de Olt”. 

Este evident, că acest ordin a fost o greşeală. In această 
zi trebuea împinsă spre Vest, nu numai Arm. II-a, ci şi 
Arm. de Nord. 

M. C. GI, nefăcând acest lucru, a lăsat să-i scape din 
mâini o foarte favorabilă situaţie strategică, care cerea o 
urgentă hotărâre. Dar M. C. Gi. neluând această hotărâre, 
dă Arm. //-a ordin: „să întărească numai detașamentul 
dela Utza”. Acest ordin era pur şi simplu neexecutabil, atât 


(H) Arm. ll-a nu mai avea decât trei Divizii (3, 4, 6). 


174 


timp cât dealurile depe malul drept al Oltului dintre Rucär 
(Rukkor) si Colun erau in stăpânirea inimicului, căci orice 
mişcare de trupe pe stânga Oltului la V. de Făgăraş, trebuea 
să se facă prin faţa poziţiilor lui aflate numai la o distanţă 
de 500—2000 m., deci sub bătaea eficace de arme, mi- 
traliere si tunuri a inimicului. Asa dar întărirea detasa- 
mentului dela Utza era un non sens, mişcarea întregei Arm. 
Il-a spre Vest era indicată, căci ea ne punea imediat în stă- 
pânirea dealurilor depe dreapta Oltului şi stabilea legătura 
definitivä cu C. I Arm. 

‘ Conceptiunea miscärei spre Vest a g-lului Cräinicianu 
era buna si simpla la data de 12/IX, iar executia nu era grea. 
Se vede că Clausewitz a avut mare dreptate, când a spus 
că: „la răsboiu, totul este simplu, dar lucrurile cele mai 
simple sunt extrem de grele”. Invingerea acestei greutăţi ca- 
racterizează pe generalul, pe comandantul, care hotărăşte, 
care impune soluţia. De indată ce Arm. I-a primise bătălia 
dela Sibiu, Arm. Il-a trebuea să fie împinsă spre Vest la 
12/IX, ca împreună să dea bătălia dela Sibiu si să arunce 
pe Falkenhayn pe dreapta Mureşului; căci la acea dată nu 
se putea cere mai mult armatelor române din Transilvania. 

Nici în ziua de 13/IX M. C. Gl. nu apreciază că mişcarea 
spre Vest a intregei Armate II este absolut necesară; nu 
numai că nu dă ordin în acest sens, dar cu No. 1196 din 
13/IX ora 16 ordonă Arm. II-a: 

„Armata I-a raportează. 

Un detaşament de două regimente infanterie cu artilerie, ve- 
unind dela Vest, pe creasta munţilor dintre Lotru şi Sadu, a 
tăiat calea ferata, la riul Vadului. 

Pe muntele Robu s'au văzut trupe, din care 3 — 4 com- 
panii înaintează spre Cälinesti si 3 — 4 companii spre Robeşti. 
Arm, I-a ocupă defileul Călimăneşti cu 5 batalioane ce avea în 
rezervă. Comunicatia ei cu Corpul IJ fiind tăiată, rog a transmite 
cu orice chip această situaţie Corpului I-iu Ja Talmaciu, ce- 
rându-i a ataca şi el spre Sud şi a ne comunica de urgenţă 
prin Dv. situaţia iîn care se află“, 

Va să zică Corpul I-iu era tăiat fiind manevrat pe stânga, 
iar Arm. I-a nu mai putea comunica cu el. Acum la 13/IX 
M. C. Gl. cerea Arm. II-a ca să transmită Corpului I situaţia 
în care el se afla, cerându-i să atace şi el spre Sud. Această 
dispoziţie a M. C. GI. era un non sens, el nu trebuia să 
ceară ceeace a cerut, ci trebuea să dea două ordine: 

a) Ordin Arm. I-a cu cele 5 batalioane păstrate in re- 
zervă la Călimăneşti să atace direct spre Nord. 

b) Ordin Arm. II-a să atace cu întreaga Arm. spre Vest. 


In acest caz situaţia Corpului I. Arm. s’ar îi îmbunătăţit 
imediat. 

Dar M. C. Gl. întârzia în luarea hotărârilor bune, a- 
ceastă tardivitate atât in strategie, cât şi in tactică a condus 
şi va conduce totdeauna la rezultate negative. 


5, Reluarea înaintărei Arm. Il-a spre Sibiu. 


14 Septembrie. 


La 14/IX bora 9, se primeşte la Arm. II-a ordinul de 
operaţie No. 1217 al M. C. GI. prin care se prescrie ca: 

„Corpul de Olt viu atacat se găseşte într'o situaţie critică, 

Pentru a-l degaja, Armata II~a va înainta şi ataca chiaÿ 
astăzi, pentru a ajunge pe linia Hortobagyfalva = Marpod — 
Szt. Agota — Iakobfalva — Hegen. 

Armata de Nord cu Div. 7, 8 si Div, 2 Cav. va ataca de àse- 
menea chiar azi, pentru a ajunge pe linia: Sovata — Parajd — 
Kibed — Szekely Kerestur — Hejasfalva — Szasz Kesd. 

Comunicati acest ordin şi Corpului de Olt în ceeace-l pri- 
veste“. 

In fine M. C. Gl. ia o hotărâre, deşi tardivă dară o ia 

Cum generalul Cräinicianu, | Comandantul Arm. II-a, era 
impreună cu generalul Mărdărescu Şeful de Stat Major pe 
front, s'au pregătit de către col. Dabija subseful de stat- 
major ordinele iniţiale, chemându-se imediat generalul Co- 
mandant al Armatei şi şeful de Statmajor la postul de 
comandă. 

Cum era ‘ogic, sa început cu ordine adresate direct 
Diviziilor şi anume cu No. 314 din 14/IX astfel: 

Div. 6-a ora 13: 

„Astăzi 14 Septembrie, ora 14, Divizia 6-a se va pune în 
marş pe drumul Kohalom (Cohalm)-Garat (Stena), ajungând astă- 
seară la Zsiberk (Jiibert); 

Div. 4-a ora 13.10: 

„Astăzi 14 Septembrie, ora 14, Divizia 4-a se va mişca in 
2 coloane pe ambele maluri ale Oltului, ajungând  astăseară 
la Voila şi Kalbor”. : l 

Div. 3-a ora 13.30: 

»Bstäzi 14 Septembrie ora 14, Divizia 3-a se va pune în 
mar; pe drumul Comana-Kiralyhalma (Grihalma), ajungând astă- 
seară la Cobor”, 

Armata a dat în atara acestor ordine pregătitoare şi or- 
dinul de operaţie No. 6 din 14/IX: 

„Inimicul a atacat viu Corpul I Armată în Valea Oltului, 


176 


Pantru a-l degaja, potrivit ordinului M. C. Gl. No. 1217, Armata 
Il-a se va pune chiar astăzi în mişcare spre a atinge linia 
Hortobagufalva- Marpod-Szi. Agota-Jakobfalva~Hegen, spas cy 
vigoare pe inimic, oriunde-l va întâlni. 

Divizia 4-a in două coloane va urma drumurile depe ambèle 
maluri ale Oltului, până în dreptul satului Olah Ujfalu (Noul 
român), de unde se vor îndrepta spre zona Hortobagyfalva 
(Cornățel) -Marpod, coloana din dreapta prin Fôfeld (Fofeldea), 
iar cea din stânga urmând drumul din VI. Oltului; 

Brigada 2 Călăraşi va acoperi frontul Diviziei 4-a dinco:o 
de Olah Uifalu (Nou! român) şi va stabili legătura cu Armata 
I la Talniaci. 

Regimentul 6 Vânători şi bateria ce-i este ataşată vor intra 
in-coloana din stânga a Diviziei 4-a. 

Diviza 3-a va înainta spre zona An den Kappen-Szt: Agota, 
pe drumul Kiraly Halma (Grihalma)-Felmer-Nagy Saros (Soars)- 
N. Sink (Cincu Mare), de unde in două coloane, cea din dreapta 
spre Szt. Agota (Agnita), cea din stânga prin Kürpod (Chirpăr) 
spre An den Kappen; 

Divizia 6-a se va pune în mişcare prin Kohalom-Garat (Sie- 
na)-Lemnek (Lovnic)-Baranykut (Bärcut), de unde în două co- 
Joane, se- va îndrepta spre zona Rozsonda (Ruja)-Hegen; 

Brigada 3 "Călăraşi va acoperi frontul Diviziei 6-a şi va men- 
fine legătura cu Armata de Nord spre Szasz Kezd (Saschiz). 

Diviziile si Brigadele de Călăraşi se vor pune în mişcare 
astăzi 14 Septembrie ora 2 p. m: 

Capetele coloanelor vor atinge astăzi 14 Septembrie punctele 


„următoare: 


Brg. 2 Căl.: Oprea, 

Div. 4-a: Voila şi Calbor, 

Div. 3-a: Cobor, i 
Div. 6-a: Ziberg (Jibert), ; 

Brg. 3 Căl.: Szasz Kerestur (Crit), 


» 
. . . - e - 


Hcest ordin s'a executat astfel: 

Brg. 3 Căl. urmează şoseaua din VI. Homorodului Mare, 
cu direcţie spre Szasz Kerestur (Crif), dar nu poate ajunge 
decât la ora 24 la Cata, raportând că forte inimice sunt la 
Palas-Bene-Rados şi Szasz Kerestur {Critz). 

Div: 6-a, care se întindea pe 17—18 km., nu a putut 
fi pusă in marş la ora 14, ci la ora 16; ea ajunge la Stena 
(Garat) la 15/IX ora 2 şi numai in dimineaţa de 15 pune 
stăpânire pe înălțimile dela Vestul Jibert (Zsiberk). 

Div. 3-a ‘ajunge noapten + la Sasz Tyukos si cu avant- 
posturile la Cobor. 


177 


Div. 4-a ajunge noaptea cu Brg. Feldioara la Făgăraş, 
iar cu Brg. 8 Inf. pe platoul ide la Sudul acestui oraş. 

Brg. 2 Căl. ajunge la Viştea de Sus. 

La ora 22.10 Comandam. Arm. II-a primeşte dela M. C. 
GI. ordinul No. 1234: 

„Rugăm cu insistenţă a se continua marşul aripei stângi a 
Armatei Il-a, pentru ca mâine 15 Septembrie, să se simtă ac- 
tiunea’’. 

In ajun :M. C. Gl. prescrisese prin ordinul No. 1217: 
se Armata II-a va înainta si ataca chiar astdzi...’, aceasta 
însemna că intreaga Arm. II-a va inainta spre Vest, după cum 
ceruse încă dela 11/IX g-lul Crăinicianu şi. după cum era 
şi logic; dar a doua zi, la 15/IX. M. C. GL. schimbă de 
idee si cere „rontinuarea marșului aripei stângi a Arm. Îl...”, 
aceasta era un non sens şi constituia o greşală, căci era o 
imposibilitate a se înainta numai cu aripa stângă, din această 
cauză g-lul Crăinicianu nu schimbă nimic din ideea asupra 
căreia insistase dela 11/IX şi anume înaintarea spre Vest a 
intregei Armate A II-a, în acest scop dă la ora 23 Ord, Oper. 
No. 324. 

„Trupele vor relua: marşul. mâine 15 Septembrie ora 312 dim. 

Div. 4-a, luând toate munitiunile şi hrana de rezervă, va 
lăsa. ranitele- la locul: de staţionare de astă noapte şi va, merge 
în marş forfat. Ranitele vor fi transportate în -căruţe, 

In deosebire de ordinul de operaţie No. 6, coloana din dreapta 
a Div. W-a se va. îndrepta dela Olah Ujfalu (Noul român) prin 
Holzmany (Hasman) spre Hortobagyfalva (Cornățel), iar coloana 
din stânga va trece pe malul drept al Oltului, unde se va nies 
si ‘se va îndrepta spre Sacadate’’. 

Dispozitia luată de. Armata II-a relativ la Div. vik a era 
foarte judicioasă. 


15 Septembrie. 

La 15/1X dimineaţa soseşte la Comandamentul Arm. II-a 
un curier aerian cu o scrisoare dela Corpul de Olt care: 
„cere ca aripa stângă a Armatei Îl-a şă atace pe valea 
Oltului în direcția Porumbacelor”. 

Iată această scrisoare: 

“Corpul I Armată Talmaciu 14/9/916 ora 1 

Comandantul 

| Domnule General i 

„Vă salut. şi vă doresc sănătate şi isbândă. 

Nevoile luptei crâncene, pe care o suport aci de două zile, 
+m'au adus, din cauza defileului Oltului, ia situaţia gravă de a lupta 


Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Räsboiul mondial:, Vol. II. 12 


178 


cu diviziile mele încă nu tocmai militarizate, cu două divizii germane 
de infanterie, cu o divizie de cavalerie şi cu cel puţin o brigadă: 


. de honvezi. 


De mă vor ataca si astăzi şi de nu mi se va deschide defileul 
prin ajutoarele ce mi s'a comunicat că mi s'a trimis, atunci nădejde 
de scăpare nu mai este şi trebue să termin ca Temistocle la 
Termopyle. 

Vă rog dar să binevoiţi a-mi comunica până unde capetele: 
de coloană ale Armatei Dvs. vor înainta şi dacă este posibil 
să nădăjduesc cel putin în ajutorul uneia; poziţia mea în scurt 
este următoarea: : 

Dacă înaintează Armata Il-a, o brigadă maximum cu artile- 
lerie, pe valea Oltului în direcţia Glimboca, Sărata, Porumbacu. 
de Sus şi jos, unde, inimicul se găseşte ocupându-le, eu ocu- 
pând Avrigul-Säcädate şi Racoviţa; atunci situaţia mea din cri- 
ticä ce este poate fi salvată si din contra inimicul prins între: 
două focuri. 

Prin urmare vă rog a-mi comunica prin curierul aerian, 
când pot conta în mod sigur, în cursul zilei de mâini, apropierea: 
la bătaia tunului de spatele vrăjmaşului? Spre.a sti dacă voi 
putea să rezist sau pentru a face să rezist. 

Sângele-vărsaţ de eroicele trupe ce comand cere răzbunare, 


Să trăiţi, al Dvs. devotat. 
General (ss) Popovici 


Aşa dar la 14/IX, situaţia la Sud de Sibiu a generalului: 
Popovici nu era bună, dar g-ralul Popovici voia să re-- 
ziste sperând în ajutoarele dela Sud ce i-ar fi trimis 
Arm. l-a, cum şi pe ajutorul Arm. Il-a, ce i-ar fi trimis de 
M. C. Gl. 

In urma scrisoarei g-ralului Popovici, Comandantul Arm. 
l-a trimite Corpului I Arm. în dimineaţa zilei de 15/1X 
cu aeroplanul, următoarea înştiinţare cifrata cu No. 335: 

„Arm. Il-a s'a pus în mars spre Vest din ziua de 14 Sept. 
după amiază; astăzi 15 Sept. a reluat marşul la ora 312 dim, 
Div. IV-a merge în marş forţat pe malul drept al Oltului în- 
dreptându-se in zona Hortobagyfalva~Szzakadat unde va ajunge: 
astă seară. 

Dreapta armatei II-a va ajunge astăseară la Hegen”. x 

Comandamentul Arm. II-a se vede nevoit a schimba obiec- 
tele Diviziilor; în acest scop dădu ordinul de operaţie No.- 
333 din 15/IX, care prescria: 4 

„Urmare ordinelor No. 6 si 324 coloana din dreapta a- Di- 
viziei 4-a va înainta dela Olah Ujfalu (Noul român), drept la: 
Glimboca, iar coloana din stânga va înainta spre Porumbace. 


179 


Ambele coloane vor ataca viguros inimicul spre a degaja Cor- 
pul I Armatä, care se găseşte pe frontul Sacadat-Avrig-Racovila. 

Coloana din stânga a Div. 3-a, ajungând la N. Sink (Cincu 
Mare), se va îndrepta spre Holzmany (Hasman) prin Brulya 
(Bruiu)-Szaszahuz (Săsăuş) si Fôfeld (Fofeldea), iar coloana din 
dreapta se va indrepta dela N. Sink (Cincu Mare) spre Ujegyhaz 
4 Nocrich) prin Kürpod (Chirpăr). 

Coloana din stânga a Diviziei 6-a se va îndrepta dela Bara- 
mykut (Barcut) spre Szt. Agota (Agnita) prin Boldogvaros (Ja- 
liştea) şi Lesses (Şulumberg), iar coloana din dreapta spre Ja- 
kobfalva (Jacobeni). 

Brigada 3-a Călăraşi va înainta pânăla Hegen la aripa dreaptă 
„a Diviziei 6-a stabilind legătura cu Armata de Nord”. 


Luptele dela Porumbacu, Bărcuţ şi Moha. 


Ii cursul zilei de 15/IX pe frontul Arm. II-a au loc ur- 
anatoarele evenimente: 

Brg. 2-a Căl. sa pus în mers la ora 18 dela Viştea de 
Sus (Felsto Vist) spre Porumbacu de Sus, prin Ucea de 
Sus-Arpaşul de Sus-Sarata; dar marsul nu sa exe- 
cutat. decât până la Ucea de, Sus (Felso Utsa), bivuacând 
în pădurea dela S.V. de sat. 

Div. 4-a se pune în marş în 2 coloane: 

Coloana din dreapta alcătuită din Brg. Feldioara, 4;R.E., 
II/R.20, I/R. 2 A., Comand. gl. Boureanu, pe direcţia Cal- 
‘bor—Isvorul Sărat—Rucăr (Rukker)—Feldioara (Fâldwar) 
—Noul român (Olah Ujfalu)—Glimboca. 

Coloana din stânga formată din Brg. 8-a, R. 6 V., Comp. 
<icl., I/R. 2 A., sub colonel Paianu, pe şoseaua din stânga 
Oltului prin Dridif--Voila—Sambata de Jos (Alzoszombat- 
falva)—Vistea de Jos (Also Vist)—Ucea de Jos (Also Utsa) 
—Arpasul de Jos (Also Arpas)—Porumbace. 

Coloana din dreapta e oprită în loc de unităţi inimice 
«de cavalerie cu mitraliere, care ocupă nişte lucrări pe Râpa 
Pleşerei si Kaulenreeg. R. 2 V. le atacă şi le aruncă spre 
“Cincu Mic (Kis Sink)—Rucăr (Rukkor). 

R. 2 V. scoate la ora 10 fractiunile inimice ce ocupau 
Cincu Mic (Kis Sink). . 

Coloana din dreapta hărţuită necontenit înaintează încet; 
seara ocupă Rucăr (Rukkor), cu avantposturi de luptă la 
Nordul şi Vestul satului. F 

Coloana din stânga înaintează încet, sub motiv că tre- 
:bue să păstreze legătura cu coloana din dreapta, ce înainta 
“în terenul accidentat al Oltului. 


180 


La Voila compania de ciclisti atacä si mesHINOS un plotorn 
de cavalerie ce lupta descälecat. 

In spre ora 17, când coloana intra în Visten fe Jos 
(Also Vist), primeste focuri de artilerie depe Vf. Steje- 
rişului (depe dreapta Oltului); atunci ea schimbă direcţia 
spre 'S. V. către Porumbace prin Ucea de Sus (Felso Utsa)— 
Arpasu de Sus (Felso Arpaş), la care cu tot marşul exe- 
cutat toată noaptea de 15/16/IX nu ajunge decât la 16/IX 
ora 5. Marşul a fost foarte greu din cauza drumului imprac- 
ticabil. 

La Viştea ‘de Jos, se alipesc la coloană din stânga şi 
R. 6 V. cu I/R. 2 A. care pana atunci fuusese detasate 
pe lângă Brg. 2 Cal. 

Div. 3-a se pune în marş la ora 5 jum. dim. într'o 
singură coloană pe direcţia Teiuşului Săsesc (Szasz Tyu- 
kos)—Cobor—Felmer—Soarş (Nagy Saros)—Rodbav (Nad- 
patak)— Cincu Mare (Nagy Sink). Drumurile fiind impracti- 
cabile, marşul se execută încet. La Vest de Rodbav (Nad- 
patak) aproximativ 3 btl. si 3 btr. inimice ocupau o 
pozzitie pe ae Kahla—Eichen (642) Kron B. (541). Brg. 
5-a (R. 4 1, R. 28 1.) atacă şi respinge pe inimic pe la 
oră | 19, CG a până dincolo de Cincu Mare (Nagy 
Cink). 

In cursul noptei de 15,16/IX, Div. 3-a ocupă N. Cink 
cu Brg. 5-a la Nord de Sat şi Brg. 6-a la Vest de sat. 

Div. 6-a se pune în marş spre Vest, pela 6,30; cand capul 
Brg. 11-a Inf. ajunge în dreptul Par. Reisig Bach se aud 
împuşcături spre Viscri (Szasz Feheregyhaza). Se formează 
un detaşament compus din 1 btl./R. 24 1. şi 2 btr./R. 16 
A. sub comanda maiorului . Atanasiu, care atacă şi alungă 
o mică unitate din Div. 71 I. ce ocupase Viscri (Szasz 
Feheregyhaza), după care continuă marşul spre Mucundorf 
(Moha), pe care-l ocupă la ora 7, punând stăpânire şi Re 
înălțimile dela N. V. de Mucundorf (Moha). 

Grosul Div. 6-a română ajunge fără incident la ora 
19 la Barcut, având Brg. 11-a Inf. între Bârcuţ (Barany- 
kut— Fuchs Berg 629—Dumbrava 555—Birken Berg 582. 

Cum Div. 71 I. care forma dreapta Arm. l-a A-U deşi 
avea acum 1012 btl., 8 esc. şi 12 btr., ocupa însă un front 
de peste 40 km., de aci lipsa ei de putere de rezistenţă, 
ea se retrăgea necontenit spre V. mărind prin aceasta. 
pericolul pentru Arm. IX-a. G-ralul Falkenhayn neliniștit: 
de aceasta, intervine la g-ralul Arz ca: 

„Să ‘dea ordin Div. 71 I., să nu se mai retragă, ci să se 
oprească numai decât pe linia. Stein B. (V. de Mesindori)-Archita”, 


181 


G-lul Arz dădu în acest sens imediat ordin Div. 71 car 
„să nu se mai retragă decât la absolut4 nevoe si atunct 
să ia direcția spre Târnava Mică către Mikefalva (Mica)” 
ceeace Arm. I-a făcu cunoscut g-ralului Falkennhayn cu 
No. 1590 din 15/IX. Pe dealtă parte cum şi stânga Div. 
1 Cav., care era alcătuită din Brg. 6 Cav. pierdea şi ta 
terenul spre V., se produsese un gol de peste 20 km. între: 
Arm. IX-a si Arm. l-a A.-U., in care Arm. Il-a română 
s’ar fi putut vari. In asemenea condițiuni pericolul pentru 
Arm. IX-a care lupta însă cu fata la Sud spre Def. Oltului 
era mare. Golul acesta trebuia umplut numai deccât. 

Div. 89]. (gl. Luttwitz), după ce făcuse un marş de 
30 km. ajunge la amiază pe linia Haar la Iacobeni şi He- 
gen. G-ral Luttwitz, deşi avea ordin ca să rămână acolo 
în rezerva Arm. IX-a, angajează din propria sa iniţiativă 
Divizia, avand 1 Reg. Inf. în Henndorf, 1 Reg. Jai. in 
Iacobeni, 1 btl. şi 2 btr. pe înălțimile dela Hundrubechiwx 
si Retisdorf, stabilind spre Stein B. legătura la stânga cu 
Div. 71 I. (Arm. I-a A-U) si Ja dreapta cu Brg. 6 Cav. 
(Arm. IX-a). Actul acesta de iniţiativă a g-ralului Luttwitz 
a fost producător de cele mai bune rezultate; golul a fost 
astupat, a permis Div. I Cav. să ia până seara poziţie, pe 
_ linia’ Mlenback  '(Eulenbach)—Hirls B. 594 (la S.,V. de 
St. Agota), dând posibilitate şi aripei drepte a Div. 71 să. 
se oprească. In asemeni condițiuni Arm. IX-a era din nou, 
liberă pe acţiunea sa, contra Corpului de Olt. 

Aşa dar în seara de 15/IX Div. 6-a română, aflata la. 
V. de Barcuţ, avea în.îaţă Div. 89 I., aflată pe înălțimile 
dela Hundrubechiu şi Retisdorf. 

La ora 18.35, Div. 89 primeşte dela g-ralul Falkenhayn: 
Ord. No. 163: 

„Divizia va umplea . golul dintre aripa stângă a Corpului 
de. Cav. aflată pe înălţimea 585 Nord de N. Sink (Cincul Mare) şi: 
între aripa dreaptă a Arm. I-a aflată în retragere la Nord de: 
Boldogvaros. Insărcinarea generală a părţilor denumite şi a Di- 
viziei este. să împedice cu toate mijloacele înaintarea inimicului...’” 

Brg. 3 'Căl. sub Col. I. Florescu, se pune în marş pe 
direcţia Cafa (Kacza) drumul dela Sudul D. Teius—Fiseriu 
(Sovenyseg)—Bundorf (Szasz Buda)—Criţ (Szasz Kerestur ). 

Fişeriu (Sôvenyseg) era ocupat cu 1 comp. şi 2 esc., cari 
tin brigada în loc până la 12,30 când fiind atacate de 
front şi flanc sunt scoase din poziţie şi urmărite de 1 
esc. R. 5 C. spre Steinreeg. 

Brigada mai are o mică acţiune la debuşarea din Fişerin 
(Sâvenyseg), cu o unitate inimică, ce luase poziţie pe liziera: 


pädurei Lai B.; inimicul e scos din pozitie gratie focului 
unci bateri din R. 16 A. ce fusese ataşată Brigăzai. 

La ora ‘20, Brg. 3 Căl. pentru a nu fi întoarsă pe la 
Rados se retrage la Sovenyseg, acoperindu-se cu avant- 
posturi spre Nordul şi Vestul satului. 

Cu No. 342 din 15/IX, Comandamentul Arm. [l-a face cu- 
noscut Arm. de Nord, că în scopul de a ajuta Corpul de Olt 
spre Sibiu, Arm. Il-a a fost nevoită să graviteze mai spre 
-S. V. cu dreapta la Iakobfalva. 

Se mai comunică, că în zona Szasz Kezd-Szasz Kerestur, 
s'au semnalat cam 6 bil., 6 btr. şi 3 esc. inimice şi se roagă 
Arm. de Nord, de a da ordin Div. 2-a Cav. şi Div. 7-a 
să graviteze mai spre Sud de Szasz Kezd. 


16 Septembrie. 


In dimineaţa zilei de 16/IX, un aeroplan trimis de Arm. 
I-a căzu la Talmaci în liniile germane. La pilot se găsi o 
comunicare necifrată pe care Arm. Il-a o făcea Corpului 
«de Olt, cu următorul cuprins: 

„Către generalul Popovici, Comand. Corp. I Arm”: 

Am: onoare a vă comunica, că' trupele Armatei II se găseau 
eri seara (15/IX) la o depărtare de 15 km. de poziţia Dvs. 
Ele vor pleca azi dimineaţă între 4 şi 5. Sosim cu ajutoare şi 
-munifiuni. 

pero din Brasov 16/1X, 1.30 a. m. 

Seful de Stat ae al Armatei II-a 
(ss) General Mărdărescu 

Aceasta instintare, deşi trimisă cu aeroplanul, ar îi trebuit 
să fie cifratä. Rezultatul? Aeroplanul din nefericire a aterisat 
„din greşală chiar în liniile inimicului; pilotul nu a mai avut 
timp să ardă scrisoarea, care a dat noui şi preţioase indica- 
țiuiii gerierelului Falkenhayn. El lua imediat hotărâre: „front 
spre Arm. Il-a şi atac spre Est”. (A se vedea Vol. II 
pag. 128). 

G-lul Falkenhayn avea tot interesul ca să lucreze repede, 
întârziind cât mai mult înaintarea aripei de Sud a Arm. Il-a 
tom. permițând aripei ei de Nord să câştige teren spre V. 
„apoi să atace puternic stânga Arm. II-a, aruncând-o spre N. 
In acest mod Comandam. Arm. Il-a nu ar mai fi putut avea 
timpul necesar ca să întâmpine atacul înconjurător al Arm. 
IX-a; chiar şi retragerea Arm. Il-a rom. ar fi fost ingreuiatä 
„dacă aripa ei de N. ar îi înaintat prea mult spre V. înde- 
părtându-se prea mult de singura ei directiune naturală de 
retragere spre Braşov. | | 


183 


G-lul Falkenhayn interveni la Cd. Arm. l-a A-U cu ru- 
gămintea de: pa 

„A dispune ca Div. 71 I. dacă retragerea ei, va fi de neîn- 
lăturat, atunci să opereze aşa fel ca să ia un front cu faţa la Est”. 

Aceasta în speranţa că trupele române vor fi nevoite a-şi 
retrage aripa dreaptă. 

Dorinţa g-lului Falkenhayn nu putea fi satistăcută de Arm. 
L-a A-U, din cauză că Arm. Il-a si Arm. de Nord rom. 
atacase în ziua de 16/IX pe tot frontul cuprins între linia: 
Cohalm-Sighisoara şi până in Valea Gherghiului, dand-o. 
inapoi. 

G-lul Falkenhayn dädu ordin Corpului de Cavalerie: 

„Să păstreze cu cea mai mare tenacitate frontul pe care-l. 
are Ja Nord de Olt. Şi mumai dacă aceasta nu-i va fi posibil, 
să se retragă înapoia sectorului râului Haar, pe înălțimile dela. 
Sud de Jakobsdorf (Iacobeni)”. 

Corpului 39 Rez. îi dădu ordin: iad 

„Să adune repede Div. 187 I. si Div. 76 R. la înălțimea lui: 
Skorei, de ambele părţi ale Oltului. 

‘Div. 51 Hv. va schimba la 17/IX Corpul Alpin aflat în munţi, 
iar acest corp va urma repede cele două Divizii, în lungul picioa- 
relor de Nord a Munţilor Făgăraş”. 

Aceasta ultimă dispozitiune avea însă darul de a întârzia, 
luarea! ofensivei spre Est, -căci schimbarea: Corpului. Alpin | cu: 
Div. 51 Hv. nu se putea face repede. G-lul Falkenhayn nu 
dorea să aibă la bătălia decisivă contra Arm. Il-a române: 
Div. 51 Hv. care era slabă, ci Corpul Alpin, in care avea 
toată încrederea. G-lul Tanarky Cd. Div. 51 Hv. era contrariat: 
de faptul că Div. sa este lăsată pe loc; el trimite pe col. 
Takatsy Seful de Statmajor al Div., ca să roage pe comân- 
dantul Corp. 39 Rez. să intervină la g-lul Falkenhayn, ca 
să nu se facă schimbul proectat, pentru următoarele motive: 

a) Situaţia Div. 51 Hv. era aşa, că ea putea să înceapă 
imediat înaintarea spre E. 

b) Schimbul ar pricinui întârzieri şi oboseală zadarnică. 

c) Div. 51 nu avea echipament de munte, ea trebuia să-l: 
preia dela Corpul Alpin, care însă avea un efectiv mai 
mic ca al Diviziei. 

d) Este vorba de eliberarea unor teritorii ungare(?); exclu- 
derea trupelor ungare dela aceasta ar fi o greşală politică. 

e) In fine, ţinând seamă de loialitatea, Saşilor din Ardeal, 
nu er fi bine a le lăsa impresia că eliberarea lor o pot datora; 
numai trupelor germane. 

Aceste argumentari au fost comunicate g-lului Falkenhayn, 


184 


el aprobä ca Corpul Alpin să rămâe pe loc, iar Div. 51 Hv. 
să ia parle la acţiunea îndreptată spre Est. 

La 16/1X dimineaţa, Arm. Il-a (după marsguri | grele şi 
obositoare) era pe frontul: Arpaşu de sus (Felso Arpas)- 
Ruccr-Cincu Mare (Nagy Sink)-Barcut (Baranykut)-Muncun- 
dorf (Moha)-Fiseriu (Sovenyseg). Acest front are o lun- 
gime de 60 km.; depe acest front Armata continua ‘inain- 
tarea spre. Vest. 

Big. 2 că). trebuia să treacă Oltul la Noul român Olah 


Ujlalu) şi Colun, pentru a ataca în flancul stâng trupele 


dela Porumbacul de Jos. 

in timpul matsului, pe când Brigada era în Cârtişoara, 
primeşte focuri de artilerie (era bateria 7/R. 1 Art. Res. sub 
căpitan Meiler) ea se. retrage pur şi simplu şi bivuachează 
în VI. Meilor la Sud de Cârtişoara. 

La Div. 4-a, Brg. Feldioara, care forma coloana din dreapta, 
este tot timpul neliniştită de unităţi din Div. 1 Cav. pe care 
le bate pe Vi. Stejerişului, ocupând Feldioara (Foldvar), pe 
dreapta Oltului. 

Marşul acestei Brigade a fost foarte încet. Cum avea 
în faţă numai unităţi de câvalerie, Brigada trebuia să ajungă 
în această seară măcar la Noul român (OI. Ujfalu); in acest 
caz ar fi fost aproape la înălţimea Brg. 8 ce avea dreapta 
la Skorei şi la înălțimea stângei Div. 3-a ce ajunsese la 
Säsänus (Szaszahuz). 

Coloana din stânga, formată din Brg. 8-a, pleacă târziu, 
către ora 10, din cauză că trupele erau foarte obosite. Mişca- 
vea abia începută, coloana e oprită în loc de focurile artileriei 
inimice (era bateria cäläréatä a detaşamentului It.-col. Sey- 
bolistorit) până la ora 13,30, când înaintarea este reluată. 
Coloana împărțindu-se în două; la dreapta R. 21 I. pe direc- | 
fiunea Arpasu de S. (Felso Arpas)-Oprea Cârtişoara-Sarata; 
spre Porumbacul de Jos; la stânga R. 6 I. şi R. 2 Art. mai 
spre Sud, pe drumul, care alungeşte. Picioarele M- DEA Fă- 
garasului, spre Porumbacul de Sus. . 

“R. 6 V. la 2 km. în urma coloanei din stânga. 

Amândouă coloanele au fost tot timpul bătute de arti- 
leria inimică, aşezată pe D. Chicera (562). Seara coloanele 
s'au oprit pe frontul Scorei-Oprea Cârtişoara. 

Această brigadă a înaintat prea încet, ea nu se mişca, 
de drept, decât dela Arpaşul de Sus până la linia Oprea 
Cârtişoara-Skorei, adică 21/—6 km. Intârzierea provine nu 
numai din faptul că a fost bătută de artileria inimică, dar si 
din cauza contra ordinelor pe care comandantul brigadei a 


185 


fost nevoit sä le dea din cauza ne sosirei la timp a R. 6 V. 
Astfel după ora 13,30 s'a dat ordin: 

1. Ca R. 6 I. să formeze avantgarda în locul R. 6 V- 
care încă nu sosise, apoi ordin ca: 

2. R. 6 I. să stea pe loc şi să formeze numai capul gro- 
sului, de oarece R. 6 V. a sosit; în urmă că: 

3. R. 6 I. să formeze avantgarda cu 2 btl. în locul R. 6 
V., care este obosit de drum. Deci contra ordine, in fine ulti- 
mul ordin s'a executat. 

Este iarăşi. drept, că, dacă Brg. Feldioara ar îi fost 
împinsă mai energic spre V. atunci artileria inimică aşezată. 
pe DL. Chicera (562) ar fi fugit şi nu ar fi flancat tot timpul 
Brg. 8-a. 

Recunoaşteri aduc ştirile, că: „dia Porumbacul de Jos- 
Sarata-Porumbacul de Sus e- ocupată şi apărată de 5—6 
btl., 1 Reg. Cav. si 1 Reg. Art. de câmp”. Atacul poziţiei 
se amână pentru a doua zi. 

Această ştire nu era exactă, căci de fapt detaşamentul It.-col.. 
Seybolstorff avea cu faţa la Est: pe înălţimea dela Sud Scorei 
şi 'S. E. Sarata esc 4/R. 5 Cav. Us., 2 esc/R. 18 Hs., 2 
esc/R. 7 Hs. A-U, cam 200 călăreţi pe jos, 5 mitraliere, 2 
obuziere uşoare. La amiază i s'a trimis dela Avrig esc. 2 
şi 4/R. 4 Cav. Us. la Sarata, cari împreună cu esc. 2/R. 18. 
Hs. trebuia să închidă un gol aflat între Pad. dela S. E. Sarata 
şi până la 2 km. S. Sarata. După amiază sa mai trimis (aci. 
1 pl/R. 253 I. Atât era față de Brg. 8-a Int, („nu 5 bil., 
1 Reg. Cav. şi 1 Reg. art. de câmp“) care se opreşte; ea 
insä ar fi trebuit sä împingă înainte, 

Div. 3-a, care se găsea la 16/IX dimineaţa la Cincu Mare: 
(Nagy Sink), este atacată din directiunea 685—583 Nord 
de Hoher Rain-Rehberg (644)-Binderberg (650)-S. V. Cincu 
Mare (N. Sink). Atacul s'a facut de Brg. 6 Cav. (din Div. 
1 Cav.). Este de mirare că Div. 3-a tom. a fost ‘inselatä 
de cavaleri: inimicä, din care cauză deabia la amiază se 
purie în marş pe două coloane: coloana din stânga Brg. 6 
Inf. înaintează prin Bruiu  (Brulya)-Şomărtin (Martohegy), 
luptă şi noaptea cucereşte Säsäus (Szaszahuz); coloana dim 
dreapta (Brg. 5 I.) înaintează prin Presmer (Praszmar) spre: 
Chirpăr (Kârpod) pe care-l ocupă în seara zilei. 

Cu începere de după amiază, această Divizie a lucrat 
bine, a văzut că are de a face numai cu slabe unităţi, de 
aceea împinge înainte, respinge Brg. 6 Cav. inimică şi ajunge: 
pe linia Săsăuş-Chirpăr. Din nefericire, ea era aproape izolată, 
“între Div. 4-a şi Div. 6-a care se retrăsese înapoi la Wind- 
mühl B. (S. V. Jaliştea). 


186 


Div. 6-a începe marşul spre Vest în două coloane: 

Brg. 11-a Inf. cu 1 dvz. obuziere forma coloana din 
stânga prin Jaliştea (Boldogvaros)-Koppen am Landler-Mer- 
ghindeal (Morgonda)-Sulumberg (Lesses)-Agnita (Szt. Agota), 
avand 1 btl. pe stanga. 

Brg. 12-a Inf. cu 1 dvz./R. 16 A. forma coloana din 
dreapta prin Jalistea (Boldogvaros)- Birkenberg-Hundrubechiu 
(Szasazhalom)- -Iacobeni (Iakobfalva), având 1 btl. în flanc- 
gardä prin Koppen auf Dumbrava (706)-Glimea lui Akin 
(690)-Noistat (Ujvaros); R. 3 V. urma această coloană. 

Flancgarda (2 bil., 1 bir., sub maior Atanasiu) care ocu- 
pase la 15/14 Mucundorf (Moha) şi care în cursul noptei 
venise la Barcut (Baranykut), este îndreptată de aci ae 
Retisdorf (Reten) spre Hegen. 

Această flancgardä a facut rău că s'a dus la Bârcuj; ea 
trebuea, ca dela Mucundorf, să fie îndreptată direct spre 
Retisdort. 

Div. 6-a întâmpină rezistenţă pe întregul front, din partea 
Div. 89 Inf. (care avea aci R. 333 I. R. 375 L=6 bil, 
esc. A/R. 11 Drag. şi R. 89 Art. = 6 bir.). 

Detaşamentul maiorului Aftanasiu e oprit la Sud de pädu- 
rea’ Hundsberg. 

Grosul Diviziei e incadrat de artileria Div. 89 I. din direc- 
tia Hundrubechiu (Szaszhalom)-Sulumberg (Lesses)-Pad. depe 
Blosseln B. (648) (S. V. Morgonda), pe când coloana din 
dreapta urca la ora 7 Birken Berg si coloana din stânga 
urca la 8 Koppen am Landler. 

Infanteria Div. 89 I. ocupa poziţie pe Vf. Dosului 631 — pe 
liziera Pad. Koppen auf Dumbrava-spatiul dintre pădure şi 
Hundrubechiu (Szaszhalom), la Gaudi Berg (665), era cava- 
lerie descălicată. 

General Arghirescu, Cd. Div. 6-a dă ordin ambelor coloane 
să atace. 

La ora 8.30 batalionul de flancgardä a coloanei din dreapta 
se desfăşoară. Divizionul de artilerie ia poziţie pe Birken 
Berg 543, trăgând asupra transeelor inimice dintre Hun- 
drubechiu (Szaszhalom) şi pădure. 

R. 3 V. e ţinut în rezervă în partea de Sud a lui Birken B. 

Brg. 12-a e bătută cu focuri de ariilerie, cari devin din 
ce în ce mai precise; divizionul de artilerie e bine încadrat 
de artileria inimică, care-şi regulează tragerea cu avioanele. 

La 11.30, Brigada înaintează la atac cu 2 bil. călare pe 
şoseaua Birken B.-Hundrubechiu (Szaszhalom) şi alte 2 bil. 
spre stânga, cu ordin să se îndrepte asupra lizierei de SV. 
a satului, { 


187 


Brg. 12-a înaintând astfel, e atacată dinspre dreapta cu: 
focuri de infanterie şi mitraliere, de trupe din Div. 89 1. care: 
s'au apropiat cu mâinele în sus în semn de predare, 

La ora 13, artileria germană reduce la tăcere dvz. /R. 16 A. 
depe Birken B., servantii părăsesc tunurile şi fug în panică, 
după care-şi concentrează focurile asupra Brg. 12-a Inf. 
fiind cuprinsä si ea de panicä, päräseste campul de lupta. 
urmărită de Div. 89 J. care înaintează între Hundrubechiu si. 
Retisdorf. 

R. 3 V. ce era rezerva Diviziei si care fusese adus la S. 
V. de Jalistea (Boldogwaros), primeşte ordin să contra atace,. 
in scop de a salva situaţia Brg. 12-a Inf. 

R. 3 V. atacă în direcţia Jalistea (Boldogwaros)-555-Hun-- 
drubechiu, restabileşte situaţia, respinge Div. 89 I., recuce- 
rind 3 din cele 12 tunuri ale Divizionului de artilerie. 

Insuccesul Brig. 12-a Inf. se datoreşte numai faptului că 
a luat o formaţiune prea massatä, înaintând astiel sub focul. 
artileriei inimice; deci aci nu poate fi vorba de iun atac “al 
infateriei inimice. 

Resturile Brg. 12-a Inf. sunt retrase pentru a se reconstitui 
pe poziţia dela Windmiihle B. (699) unde vine şi R. 3 V., 
prelungind dreapta spre Pad. Absett (723). - - 

Brg. 11-a Inf. a fost, putin bătută de. artileria inmică. Ea 
înaintează, respinge la ora 11 cavaleria inimică descălecată; 
ce ocupa Gaudi Berg, înaintează din nou, fiind iarăşi opritä. 
cu focuri de armă şi artilerie din spre Windhile (573)-Schul- 
berg (633)-Geisberg (557); Brigada atacă şi ocupă poziţia. 
prin întoarcerea stângei poziţiei depe Schulberg. 

La ora 17 Brg. 11-a se opreşte pe linia Schulberg-Mer- 
ghindeal (Morgonda), dar g-lul Arghirescu din cauza insuc-- 
cesului Brg. 12-a Inf. retrage si Brg. 11-a Inf.'pe poziţia 
dela Windmiihle B. 699, în prelungirea stângei Brg. 12-a: 
inf. 

Mişcarea s'a executat în cursul nopţei de 16-- 17/IX si 
numai dimineafa Div. 6-a s’a putut reçonstitui pe pozitia. 
dela Windmiihl B. 699. 

In seara de 16/IX ora 21, g-lul Arghirescu s’a dus la 
Comandamentul Arm. Il-a, aflat la Făgăraş, raportand 
verbal .g-lului Crăinicianu: „că Div 6-a nu mai există, că 
Brg. 12-a este complect distrusă, etc”. 

Cele raportate de generalul Comandant al Diviziei, deşi: 
erau exagerafiuni, nu erau însă de mature a lasa rece pe: 
Comandantul Armatei. 

In realitate Brg. 12-a a fost imprästiatä de focul arti- 


188 


deriei Div. 89 Inf., iar Brg. 11-a nu a avut in fafa decit 
slabe unităţi de cavalerie. 

Brg. 3 Cal. s'a pus în mers dela Fiseriu (Sven) la 
ora 7.30 pe direcţia Bundori—Criţ spre S.V. pe la Dreihotter 
B. (723) la Hegen. Ea reuşeşte să ocupe la 10.30 Bundorf 
(Szasz Buda) cu R. 5 C., apoi in timpul in&intärei după 
ora 13 ‘spre Crit (Szasz Kerestur) este primitä cu tocuri dé 
artilerie, dinspre Zoltan. Brg. s'a retras şi masat sub cota 
658 N. V. Bundorf. Apoi cu ajutorul unei comp. R. 24 I. 
ocupă Crit, darnumai poate înainta din cauza bombarda- 
mentului artileriei inimice dinspre Zoltan. La ora 18, comp. 
fiind atacată de forte superioare, iar: Brg. 3 Căl. având 
grija de a nu fi întoarsă pe aripa dreaptă dinspre Rados, 
se retrage la Fişeriu (Sôvenyseg), unde ajunge la 20.30 şi 
rămâne în cantonament în timpul nopfei. 

Aşa dar, în seara de 16/IX Arm. II-a potrivit ordinului 
M. C. GL era pe linia: Oprea Cârtisoara—Scorei (Div. 4-a) 
Săsăuş (Szaszzahuz)—Chirpär (Kiirpod) (Div. 3-a)—Wind- 
amithlberg (Div. 6-a) Fişeriu (Sovenyseg) (Brg. 3 Cäl.). 
Lungimea fronfului este de 67 km., din care 20 km. dela 
Oprea Cärtisoara la Chirpăr, si 47 ‘km. pentru restul. fron- 
tului. | 

* Armata. de Nord era pe linia Hasfaläu (Hejastalva)—Kă- 
respatak (Div. 7-a)—Szolokma—Kibed—Remete—Kôszva- 
nyes—Gyorgyeny—Libanfalva (Div. 8-a)—D. Paltinisoara— 
‘Vi. Tarnitei—Rastonia—Szelesel—D. Moiu (Div. 14-a); ea 
era în curs de înaintare. - 

La 16/IX Div. 2-a Cav. care ajunsese la Bene având mai 
putin Brg. 5 R. şi întărită cu Brg. 5 Căl., este pusă cu Ord. 
No. 2484 al M. C. GE la dispoziţia Arm. II-a. 

Comandamentul Arm. II-a primeşte în noaptea de 16/IX 
următcarea telegramă dela M. C. Gl. cu No. 1291: 

„Corpul I Arm. a reuşit a-şi creia drum spre Sud şi a se 
:aduna pe frontieră, cu ‘cate o Divizie pe fiecare parte a Oltului”. 

Aşadar C. J. Arm. era de fapt aruncat în munti şi deci 
ajutorul ce ar fi putut să-l dea Arm. Il-a acestui Corp, 
era acum tardiv (din cauză că tardiv a fost trimisă Arm. 
II-a spre: Vest de către M. C. GL.) şi că Arm. IX germ. în 
marea ei majoritate este liberă de a acţiona acum asupra 
Arm. Il-a; această Armată nu era într'o situaţie bună, 
căci pe lângă că era întinsă pe un front de 67 km. (limi- 
tele extreme. erau indicate de M. C. GI.), cu Div. 6-a res- 
pinsä, iar între această Div. ce avea stânga 1a Windmiihl B. 


(699) si Brg. 5-a (Div. 3-a) ce avea dreapta ia Chirpăr 
era un interval de 20 km. în care inimicul se şi interpusese, 
iar între dreapta Arm. II şi Arm. de Nord era un gol de 
81 km., ce nu putea fi ţinut de Div. 2 Cav. dară aripa 
stângă a Arm. Il-a era spre munţii Făgăraşului inaccesibili şi 
fără drumuri, ea mai avea acum in fafa pe front întreaga 
Arm. IX-a germ. ce era liberă. In asemeni condițiuni Arm. 
II-a nu putea nici să mai înainteze spre Vest, dar nici să 
mai stea pe loc, pentrucă se expunea ori ca să fie aruncată 
în munţii Făgăraşului, de unde nu ar mai fi putut esi, 
ori să fie eventual aruncată spre Nord, ceeace era şi mai 
probabil; singura solutiuune era ca să execute o manevră 
în retragere. G-lul Crăinicianu având toate acestea în ve- 
dere face M..C. Gl. la 16/1X, ora 22,45, raportul cu No. 
378, cu următorul cuprins: , 

„Astăzi spre seară Div. 6-a a fost respinsă pe aripa dreaptă 
care a suferit din cauza artileriei grele. 

Această împrejurare necesită o mişcare în retragere cu Div. 
3-a; şi a 4-a:spre a face fata inimicului şi a lua ofensiva. 

Astfel că Arm. Il-a nu mai poate da ajutor Corpului I-iu...’’. 

M. C. Gl. ţinând seamă de întreaga situaţie a frontului 
din Transilvania si în faţa imposibilitätei de a-l ajuta, aprobă 
„acest: mod ‘de’ a vedea “al Comandam. Arm. I-a cu No. 
1308 din 16/1X ora 23: 4 

»Executati prescriptiunile raportului D-voastră No. 378”, 

Pentru realizarea acestei cerinţe operative, Arm. Il-a dă 
la 16/IX ora 23.30 ordinul de operaţie No. 7, care prescria: 

„Inimicul în forţă de o divizie, cu numeroasă artilerie grea, 
a atacat frontul Lesses (Sulumberg)-Ujvaros (Noistat)-Reten (Re- 
tisdort), spre Windmühle Berg-Baranykut. | 
Pentru mâine 17/IX, îmi propun a-l ataca. 

In acest scop ordon: 

„Div. 6-a va forma trupa de preparatiune pe frontul Hoñer 
Rain-Windmiihl Berg, unde se va întări cât mai puternic, 

Div, 3-a se. va retrage în marş forţat, în noaptea de 16-17/IX 
«către Nadpatak (Rodbav) si Nagy Saros (Soars), iar de aci va 
înainta la dreapta Diviziei 6-a, formând unitatea de manevră a 
“frontului spre Boldogwaros (Jaliştea)-Baranykut (Bârcut). 

. Div. 4-a se va retrage în noaptea de 16-17 formând rezerva 
Armatei cu. Brg. 7-a la Calbor şi Brg. 8-a la Sud de Făgăraş, 

Div. 2 Cav. (mai putin o brigadă) împreună cu Brg. 3 Căl, 
va înainta spre Mese (Mesindorf); de unde va -căuta să cadă 
în spatele inimicului şi să asigure aripa dreaptă a Armatei. 

Brg. 2 Gal..se va retrage în astă noapte pe şoseaua din stânga 
Oltului până la Voila, unde- va trece Oltul pe pod la Kis Sink 


190 


(Cincu Mic), iar de acolo va înainta spre Nagy Sink, de unde 
va căuta să acopere şi să asigure aripa stângă a Armatei, 
iMâine 17/IX cartierul Armatei la Perşani”. 

In acest ordin se constată un lucru foarte interesant, 
Comandantul Arm. II-a nu are grijă prea mare pe front, 
ci pe flancuri, cum între Arm. II-a si Arm. de Nord era 
un interval prea mare şi cum inimicul făcea presiune asu- 
pra dreptei Armatei (Div. 6-a), manevrează, scoate Div. 
3-a dela centru şi o vâră pe dreapta. Această manevră era 
acum necesară, dară ea ar fi putut fi evitată, dacă Arm.. 
de Nord nu şi-ar fi scos Div. 8-a la 23/VIII dela aripa 
stângă, vârând-o la centru, în acest caz golul de 31 km. între- 
stânga Arm. de Nord şi dreapta Arm. Il-a ar fi fost mult 
micşorat. Deci greşeala Arm. de Nord, dela 23/VIII, pe care 
nu a oprit-o atunci M. C. GI. are repercusiune acum la 
16/IX, ea nu putea fi evitata decât prin manevra facuta 
de Comand. Arm. Il-a. 

După ce Comandam. Arm. Il-a a dat Ordinul Oper. No. 
7, sa primit în cursul noptei de 17/IX dela M. C. GI. Ord. 
No. 1342 cu urmätorul cuprins: 

„Situaţia Corpului I Arm.: a reuşit să treacă peste trupele: 
inimice, care) îl atacase din. spate foarte. serios. 

In’ momentul ‘de față este cu neputinţă a se mai trimite: 
unităţi pe frontiera de Nord şi nu este prudent a se mai conti- 
nua ofensiva. 

Im consecinţă, Comandamentul va a dispune oprirea Armatei II-a: 
pe poziţia cea mai prielnică şi întărirea cât mai puternic şi mai 
complectă a pozițiilor ce veţi alege”. 

După primirea acestui ordin. deşi prescriptiunile Ord. 
No. 7 al Arm. II-a corespundea şi acestei idei, g-lul Co- 
mandant al Arm. II-a spre dimineaţa zilei de 17/IX Ord. 
Oper. Na. 8. 

„Brg. 7-a se va duce la Nadpatak (Radlav) în lo: de Calbor.. 

R. 6 V. care a fost în compunerea detasamentului de legdtur3 
cu Armata I, când va ajunge în dreptul Voilei, va trece OltuF 
pe pold şi se va duce la Nadpatak (Rodbav) la Brigada sa”. 

Apoi ordinul mai prescrie o serie de instrucţiuni rela- 
tive la întărirea poziţiei a modului de a trece la ua dit 
ofensivă. 

Pe de altă parte, în seara de 16/1X, generalul Falkemhayre 
credea că Arm. Il-a rom. va împinge înainte în ziua de 
17/IX, lucru care poate că ar fi adus ruptura între Arm. 
IX-a şi Arm. I-a A-U, expunea însă Arm. Il-a rom. să 
fie aruncată spre Nord. 

Faţă cu situaţia dela 16/IX seara, generalul Falkenhaym 


191 


sse decide în noaptea de 16—17/IX, de a renunţa la noua 
-grupare pe care o ordonase şi în acest scop dă Ord. 
„Oper. No. 182: ! 

„Corpul Alpin nu va mai fi schimbat de Div. 51 Honv. 

Generalul Krafft va păstra poziţiile pe care a ajuns, respingând 
toate atacurile ce se vor da dela Sud contra sa; el va detaşa 0 
rezervă la dispoziţia mea la Nordul şi Vestul Pasului. 

Corpul 39 Rez. alcătuit la început cu Div. 51 Hv., Div. 187 
I. şi Div. (16 Rez. va ajunge cât mai repede pe linia Särata-Glim- 
boka-Cornätel, ca de aci să înceapă ofensiva. Slabele unităţi, 
„detaşate din aceste Divizii în ajutorul Corpului Alpin, vor fi 
läsate în munţi, la dispoziţia Corpului Alpin. 

Corpul de Cavalerie se va retrage la nevoe înapoia Pâr. Haar 
„deasupra lui Holzmengen (Hosman). 

Div. 89 I. va rezista pe linia Hunder (Hundrubechiu)-Biicheln 
‘i Retisdorf, cât va putea mai mult, fără însă a se sacrifica. La 
mevoe Se va retrage înapoia Par. Haar, închizând trecerea in 
„munţi, de amândouă părţile lui Jakobsdori (Iacobeuni)”. 

Generalul Falkenhayn comunică Comandam. Arm. I-a 
cu No. 200 din 17/1X, ora 12.45, următoarele: 

„Intâmplările /din ultimele | zile, atât la, Arm. IX-a, cit si 
Ja Arm. I-a A-U, nu mai lasă nici o îndoială, că dacă acestea vor 
fi aruncate înapoia Mureşului şi a Târnavei Mici, nu vor reuşi 
să ţină sectorul numit cu forţele ce le au ‘acum. Este numai o singură 
„posibilitate pentru a îmbunătăţi situaţia şi aceasta este ofensiva 
„recomandată şi de Comandam. Super. al Armatei. Arm. IX-a este 
An curs de grupare de ambele parti a Oltului, ea va ‘avea loc la 
18/1X. 

Intre timp inimicul trimite puternice forţe către Arm. IX-a, cin 
această cauză slabele efective vor influenta mult perspectivele 
-succesului. Scăparea ar fi posibilă numai dacă aripa dv. a Arm, 
„L-a va lucra ofensiv în legătură cu Div. 89, pentru a fixa pe inimic. 

In acest scop eu propun ca g-lul Morgen să fie însărcinat 
la 18/IX cu grosul Div. 71 I. şi Div. 89 I. să atace peste linia 
Baranykut (Bârcut)-Moha (Mucundorf). Is1 va asigura aripa stângă 
cu posturi slabe stabilite în zona Szasz Kerestur. 

Aceste ordine nu s'au putut executa în spiritul lor; 
-g-lul Arz comunică că trupele erau obosite şi suferise din 
çauza ploilor ce căzuse în ultimele două zile; că grupul 
v. Morgen nu va fi în situaţie de a înainta, decât la 19/1X. 

Acelaş lucru raportă şi generalul Staabs Comandantul 
‘Corp. 39 Rez. 

Amânarea ofensivei cu două zile contra Arm. II-a rom., 
«era deci o necesitate in vederea mişcărilor pregătitoare ce 
urmau a se face în cursul zilelor de 17 şi 18/IX. 


192 


Observaltiuni, 


‘Operatiunile cu care a fost însărcinată Arm. Il-a se asea- 
mana in prima lor parte cu operaţiunile făcute de g-lul 
Liiders la 1849 contra Ungurilor. 

G-lul Liiders comanda o armată de 25.000 Rusi, stabilită 
pe linia Focşani—Ploeşti— Câmpulung. 

Clam-Gallas aliatul ruşilor era cu 10.000 Austriaci la 
Cernet în Oltenia. 

Liiders voia să înainteze asupra Braşovului, prin Pasurile 
Predeal şi Bran, apoi de aci să se îndrepte spre Sibiu, des- 
chizând astfel Pasul Turnu-Roşu, pe unde ar fi înaintat 
g-lul Clam Gallas. 

Liiders începe operaţiunile la 17 Iunie. Aripa lui dreaptă 
îşi deschide drumul prin Pasul Predeal la 19 Iulie; la 
20 luptä la Temeşul de jos, pe când aripa lui stângă sub 
Engelhardt ocupă fără rezistenţă Pasul Bran, silind la 
22 Iunie să capituleze Castelul Braşov. După ce g-lul Lüders. 
aruncă ‘o flangardă ispre ‘Haromsek, cheamă noui trupe 
din 'Moldova, cari trec prin Pasul Oituz, voind ca la 2 
Iulie să meargă la Brasov prin Vlădeni la Sibiu, când altă 
că-un corp de 6.000, Secui înaintează . dinspre Cic-Sereda. 
In asemeni condițiuni, g-lul Lüders se decide ca să rămână. 
pe loc la Braşov, să cheme pe g-lul Clam Gallas, care 
soseşte la Braşov la 16 Iulie. Numai atunci g-lul Liiders 
e ‘in siguranţă, nu numai pe flancul drept, ci si in spate, 
deci poate fără grijă să înainteze spre Sibiu, în care intra. 
la 21 Iulie, după ce aruncase un detaşament unguresc în 
Muntenia prin Pasul Turnu Roşu. ) 

La sfârşitul lui Iulie, Liiders află că g-lul Bem (ungur), 
voila să atace pe Clam Gallas spre Sepsi St. Gyorgyo; atunci 
părăseşte ideia ca dela Sibiu să se îndrepte spre Alba Iulia, 
ci se îndreaptă spre Sighişoara în scop de a ajuta pe g-lul 
Clam Gallas. 

G-lul Liiders, după ce lasă în Sibiu un detaşament sub 
g-lul Haszfort, ajunge la Seghisoara la 28 Iulie; aci aş- 
teaptă Brigada Dick dela Făgăraş. 

G-lul Bem, care voia să atace pe Ruși la Sibiu, merge: 
la 31 Iulie dela Odorhei—Kerestur-Seghisoara (V. Târnavei 
Mari); g-lul Lüders îl bate şi-l respinge în dezordine. G-luf 
“Bem reuşeşte ca la 2 August să adune la Maros Vasarhely 
7—8000 oameni, în dorinţa de a încerca încă odată mişcarea 
spre Seghisoara. De astădată reuşi. Căci g-lul Lüders, după 
ce s'a unit la 1 August cu Brigada Dick, dorind să-şi 
complecteze victoria, se îndreaptă spre Maros Vasarhely. 


G-lul Bem pleacă din acest oraş în noaptea de 2,3 August, . 
îndreptându-se într'o direcţie opusă, mergând spre Mediaş 
la Sibiu. Aci ajunge la 5 August. G-lul Haszfort părăseşte 
Sibiul şi se îndreaptă spre Pasul Turnu Roşu, luând o: 
poziţie de rezistență la Talmaci, fata de un detaşament 
puternic sub g-lul Forro trimis de g-lul Bem. 

G-lul Foro atacă. G-lul Haszfort rezistă. G-lul Forro 
ameninţă flancul stâng; Haszfort nu se emoţionează. 

G-lul Liiders văzând că spre Maros Vasarhely dă în gol, 
se îndreaptă imediat spre Sibiu, unde ajunge la 6 August. 
Aci g-lul Bem. e prins între g-lul Haszfort care ia o contra 
ofensivă dela Talmaci şi între g-lul Liiders. G-lul Bem e 
bătut şi trupele lui au fost împrăștiate. 

Citind această expunere — foarte sumară — a opera- 
‘tiunilor din 1849 şi făcând o comparaţie cu acele din 1916 
(deci după 67 ani), e imposibil să nu vedem că concep-. 
tiunea din 1849 era mult superioară celei din 1916. La 
1848 se vede urmărirea unei idei de manevră, care lipseşte 


în 1916. 
In adevăr: 
1849 1916 


Lüders trece pasul Bran si Armata Il trece pasul Pre» 


Predeal. 


Lüders ocupă Brasov. 


Noui trupe trec dinspre Mol 


dova. 


Liiders are flancul drept asi- 
gurat spre Haromseck. 


Liiders înaintează prin Vlă= 


deni spre Sibiu. 


Haszfort ocupă poziţie de 
rezistență la Tâlmaci, 


Forro amenință stânga și 
spatele fui Haszfort, care 
rezistă, 


Bem si Forro atacă pe Hasz- 
fort, care rezistă în ase 
teptarea lui Lüders. 


deal și Bran, 
Armata Il ocupă Brașov. 


Armata de Nord trece dine 
spre Moldova. 


Armata Il are flancul drept 
asigurat spre Haromseck. 


Armata II înaintează prin 


Vlădeni spre Sibiu. 


Corpul I Armată ocupă pozi- 
tie de rezistenţă la Talmaci. 


Corpul Alpin ameninţă stan- 
ga si spatele Corp. I Arm. 
care rezistä, 


Faikenhayn si corpul Alpin 

. atacä Corp. | Arm. care 
nu mai poate aștepta sosi= 
rea Arm. l-a. 


Generalul G. A. Dabija, -Armata română în Răsboiul mondial». Vel. 1]. 13 


194 


Lüders sosește la timp. Armata Il-a sosește târziu. 
Bem e bătut de Haszfort si Falkenhayn bate succesiv 
Liiders, . C. |. A. și Armata II. 


Istoria se repetă şi, totuşi, oamenii nu vor să profite 
de lecţiile trecutului! | 


Apreciatiuni asupra operaţiunilor g-lului Falkenhayn 
contra Arm. I si Arm. Il dela 9—16/IX/916. 


Operatiunile executate de g-lul Falkenhayn contra acestor 
Armate sunt operaţiuni pe linie interioară, care au ca 
principiu baterea uneia dintre cele două Armate (Arm. I), 
până la nimicirea ei complectă, sau cel puţin punerea ei 
intr’o situatiune de asa fel, ca să nu mai poată reîncepe 
imediat operatiunile, apoi aruncarea cu aproape totalitatea 
fortelor asupra celeilalte Armate (Arm. II). 

Ca exemple istorice de operaţiune pe linia interioară, 
am putea cita: campania din 1796 a lui Napoleon contra 
celor două Armate austriace sub Beaulieu şi piemonteze 
sub-Colli, pe care le. bate, separat. Această, campanie, este 
prima campanie condusă de Napoleon, din care însă învă- 
tämintele unei operaţiuni pe linie interioară încununate cu 
succes se pun în evidenţă. ! 

Nu este mai putin adevarat, ca si ultima campanie a 
lui Napoleon, aceea din 1815 este tot o operatiune pe linie 
interioară, condusă cu o mäestrie de neînchipuit, dar neno- 
rocul de astădată il pune in fata a două armate conduse 
de Wellington si Bliicher, ce ştiură să-i smulgă succesul, 
care la Ligny ii era aproape asigurat. Daca Blücher după 
ce fu batut la Ligny, s’ar fi retras pe Meusa, directia lui 
naturalä de retragere, succesul manevrei pe linii interioare 
ar fi fost al lui Napoleon. Bliicher insä intelege situatia; 
el: se retrage pe Wavre, se întăreşte cu Corpul IV Armată 
a lui Biilow şi apoi pleacă imediat în ajutorul lui Welling- 
ton, care rezista cu greutate atacurilor lui Napoleon. 

O concepţie atât de superioară ca a lui Napoleon cade 
în faţa a doi inimici manevrieri, cari înţeleg situaţia. 

Ce ar fi fost în campania din 1916, dacă g-lul Cräi- 
nicianu, C-dantul Arm. II-a in loc să primească ordinul 
de inaintare depe Olt, spre Sibiu, în ziua de 14/IX, lar 
fi primit la 12/IX? In acest caz, Arm. II-a, putea să intervie 
în lupta dela Sibiu la 14/IX, când C. I A. încă nu era 
aruncat în munţi. Atunci dezastrul lui Falkenhayn ţinut 


ne 


de front de C. I Arm. şi atacat în flanc şi spate de 
de Arm. II-a rom. era de neinlăturat. Aci este cazul sa 
afirm că încă din ziua de 12/IX -Armata. II-a. trebuia 
să înainteze spre Vest, căci intenfiunile -g-lului Falkenhayn 
se desemnase destul de clar, la 13/IX era deja târziu, iar 
la 14/1X a fost cu totul prea târziu. 

. M. C. Gl. nu a dat Armatei H-a ordinul de înaintare 
spre Vest,. pentrucă era convins la 12 şi 131X:că C. I 
Arm. respectiv Arm.. l-a, va putea rezista la Sud de Sibiu. 
Aceasta, şi din cauză că M. C. Gl. nu era bine informat 
asupra fortelor aduse de inimic în fata: Corpului I Atm. 

Dar thiar dacă C. I.A. ar fi; rezistat bine la Sud de 
Sibiu, nu era oare momentul strategic ca Arm., II-a: si Arm. 
de Nord să fie împinse spre Vest? Care era în acest caz 
situaţia Arm. IX-a germană, care lupta cu fata la: Sud? 
Aşa dar, fie ca C. I A. rezista, fie cd: nu rezista la Sud 
de Sibiu, Arm. Il-a şi de Nord trebuiau să fie împinse 
spre Vest şi încă cu iutealä, imediat ce se. ştia .precis ca 
la Sud de Sibiu se adunau forte germane. Acest Tutri mai 
avea avantajul că se scurta frontul cu mult, se lua coarda 
pe linia Sud Sibiu-— Vatra Dornei, iar nu arcul prin Sibiu, 
E. Făgăraş-Homorod spre Vatra Dornei. 

Modul soväitor cum a) operat Armata: Română! din, Tran- 
silvania în 1916 contra lui Falkenhayn se poate. asemăna cu 
operaţiunile lui Rennenkampf în 1914, care din cauza. nede- 
ciziunei lui, dădu ocaziune lui. Hindenburg să aibă La 
mai frumos succes Ja Jannenberg: ie and 


6. Retragerea Armatei II-a. 


(Crochiul: 14 7 , 
47 Septembrie. Pat 


„Div. 2-a Cav. rom. pleacä de dimineaţă dela Bene, spre 
„Mese (Mesindorf), cu ordin ca să înainteze. prin Roades 
(Rados)- -Crit (Szas Kerestur)-Mese în scop de ‘a ataca 
şi scoate inimicul depe poziţia dela .Zoltan-Archita ‘(Erked). 
Pe când Div. înainta spre Roades, pe la cota 691, :avant- 
garda ei este primită cu focuri vii de infanterie. dela Srheder 
B. (705), din care cauză g-lul Basarabescu dispune .ca 
Div. să schimbe de direcţie şi să o ia prin Palas-Caţa spre 
Homorod-Cohalm, aci ajunge la ora 19, şi nu mai inain- 
tează la Mese. Aşa dar Div. 2 Cav. nu şi îndeplineşte. insär- 
cinarea, căci în loc să meargă spre Vest şi se ajunge la 
Mese, se retrage spre Est la Homorod- Cohaln, ia 24, km. 
Est de Mese. TE 


196 


Brg. 3 Cal. pleacă la 9.30 dela Fişeriu (Sôvenyseg) pe 
direcţia Viscri (Szaszfeheregyhaza)-spre Mese spre a in- 
toarce impreunä cu Div. 2 Cav. pozitia inimicului Zoltan- 
Erked; apoi primi la 12.20 ordin dela Div. 2 Cav. ca 
trebue să intre la Mese în scop de a cădea în spatele ini- 
micului ce atacă spre Windmühl B. şi Bärcut (Baranykut). 
La Bundorf (Szasz Buda) trebuia să se ia contact cu Div. 
2 Cav. dar nu s'a reuşit, nici pânăla ora 15, căci Div. 2. 
Cav. se-retrăsese spre Cohalm, atunci Brg. 3 Căl. se retrage 
şi se opreşte în cantonament la Viscri in vederea aşteptărei 
Div. 2 Cav,, către care trimise ofiţeri de legătură. 

Deci în această zi, Div. 2 Cav. nu a executat Ord. de 
Oper. No 7 al Cd. Arm. II-a, nici nu a căzut în spatele 
inimicului şi nici nu a asigurat aripa dreaptă a Armatei. 

La Div. 6-a este linişte, căci Div. 89 I. care în ajun 
avusese pierderi mari nu urmăreşte, aşa că Div. 6-a se 
întăreşte pe frontul Hoher Rein-Windmihle Berg şi anume 
pe linia cotelor -674-699-614-585-533 (Hoher Rain). 

Divizia se desfăşoară pe poziţie, cu Brg. 12 I. la dreapta 
si Brg. 11 I. la stânga. 

La extrema dreaptă cu R. 3 V. iar înapoia stângei 1 B;R. 
10 I: pe poziţia dela Reh B: (644). 

Un btl. în rezervă Diviziei la cota 575 Stieves Wald. 

Div. 3-a execută retragerea ordonată; ea pleacă ‘in 2 
coloane la ora 5, depe frontul Chirpăr (Kiirpod)-Sâsâuş 
(Szaszahuz), pe frontul Soares (Nagy Saros)- F0 dDay (Nad- 
patak), înapoia dreptei Diviziei 6-a. 

In seara zilei, Div. 3-a ajunge cu Brg. 5-a la Soares 
(Nagy Saros) şi Brg. 6-a la Rodbav (Nadpatak). 

La Div. 4-a, Brg. F., care primise la ora 6 primul otdin 
operativ (No. 7), începe imediat retragerea spre Calbor, 
deci nu spre Rodbav (Nadpatak), cum era prescris în or- 
dinul No. 8, pe care la a:ea oră nu-l primise. Brg. S-a 
primeşte ordinul de operaţie pentru ziua de 17/IX, abia la 
ora 10, datorit faptului că ofiţerul trimis cu ordinul, a tre- 
buit să ocolească şi să se furiseze printre patrulele inimice, 
cari lau pus în întârziere; aşa că de dimineaţă nu execută 
retragerea ordonată cu ordinul operativ No. 7 al Armatei, 
ci execută ordinul cperativ No. 333 din 15/IX, deci Brg. 
8-a ataca spre Vest. 

In dimineata zilei de 17/IX situatia detasamentului It.-col. 
Seyboltstorff se imbunätätise în sensul că i se trimise in 
ajutor un batalion din R. 253 1. rez. (din Div. 76 R.), care 
ia poziţie la Sarata. 

R. 21 I. cucereşte Sărata, iar R. 6 I. si R. 6 V. cuceresc 


197 


Porumbacul d2 Sus, unde pune mâna pe 4 obuziere de 
105 şi 8 chesoane. Cavaleria şi batalionul din R. 253 I. se 
retrag, oprindu-se pe liziera pădurilor dela Vestul celor două 
Porumbace. Aci Brg. 8-a le atacă şi le respinge spre Racoviţa 
Avrig, Brigada a făcut 200 prizonerii din R. 253 I. 

In lupta dela Porumbacul a căzut in mod ervic locot.-col. 
lacobini (şeful de stat major al Div. 4-a) el a fost lovit pe 
timpul când servia unul din obuzierele cucerite. Este foarte 
drept ca locot.-col. Iacobini a căzut eroic, dar în calitate 
de şef de stat major al Diviziei, nu trebuea să fie trimis 
pe linia de luptă, căci activitatea lui era mult mai interesantă 
gi mai producătoare de bune rezultate dacă era ţinut la 
postul de comandă al Diviziei. 

Această ofensivă a Div. 4-a făcu pe Chifiandar: German 
_ sa creadă că Arm. Il-a rom. a luat trupe dela dreapta ei si 

le-a dus la stânga si că aci ar îi c2l putin o Divizie, dar acest 
lucru nu era exact. Generalul Falkenhayn apreciază situaţia 
Şi rămâne nedumerit; nu ştie ce să creadă, cavaleria sa nu-i 
prea dădea informatiuni, iar aeroplanele sale nu putuse 
lucra din cauza timpului nefavorabil. Şi-a dat Arm. Il-a 
Rom. seama de pericolul ce o ameninţă pe stânga? Face aci 
«demonstraţie, ca să dea o lovitură mai puternică. intre Arm. 
IX-a şi Arm. I-a A-U? Sau Arm. Il-a rom. vrea să-şi asi- 
gure o retragere sigură spre Sud, acoperind Pasurile Car- 
patilor ce conduc spre Bucureşti? . 

In tot cazul, un lucru poate constata generalul Falken- 
hayn: că după bătălia dela Sibiu, Arm. rom. din Tran- 
silvania poate da lovituri serioase. 

El dă la ora 12.30, Ord. Oper. Mo: 188 (a se vedea pag. 
136). 

La ora. 10.30 Brg. 8-aprimiprin cäpit. Iliescu dela Div. 
4-a ordinul de retragere No. 7 al Armatei. Chestiunea acum 
devenea mai grea. Brg. 8-a era angajată serios: capturase 
4 obuziere, produsese inimicului numeroase pierderi, îi luase 
200 prizonieri din R. 253 germ. (Div. 76 I.) şi acum în 
plin succes trebue să se retragă, lucru care devenea de nein- 
teles pentru această brigadă. Totuşi ordinul trebuia exe- 
cutat. Brigada — fără a putea lua cele 4 obuziere cucerite 
__— începe la ora 15 retragerea spre Est, fără a fi ridicat pe 
răniţi (R. 6 I. a avut 500 odmeni morţi, răniţi şi dispăruţi). 
In seara zilei Brg. 8-a I. se opreşte in zona Ucea de Sus 
(Felso Utza)-Vistea de Sus (Felso Vist)-Drägus. 

Brg: 2 Căl. rămasă numai cu 6 esc. (fără inf. şi art.), 
ocupă botul pădurei dela S. E. satului Porumbacu de Sus 
şi ia parte la lupta d2la Porumbace, iar în retragere sus- 


198 


fine retragerea Brg. 8-a Inf. La ora 23 Brg. 2 Cal. se 
opreşte în Drăguş. 

Această retragere devenise acum neexplicabilă pentru ge- 
neralul Falkenhayn, el trage însă concluzia logică şi anume: 
că Comandamentul Superior al Armatei române, nu e stăpân 
pe nervii săi şi că l’a impresionat pen mäsurä esecul su- 
ferit la Sibiu. 


In acest timp, Arm. I-a A-U alcătuită din trupe slabe se 
retrăgea necontenit; ea ajunsese pe linia: colţul NV. al 
frontierei române-Mt. Slatina 1460-Poeana Tomii 1469-Deda 
înălțimile N. şi E. de Reghinul Săsesc (Szasz Regen)-Kibed- 
Eted-Cristurul Săcuesc (Szekely Kerestur)-inältimele V. si 

S. V. de Archita (Arkeden)-S. E. Hegen (Henndorf) unde: 
făcea legătura cu Arm. IX-a. La dreapta Arm. I-a A-U era 
Div. 71 I., iar la stânga Arm. IX-a era Div. 89-a I.: Intr'o 
‘grea situaţie se găsea Brg. 19-a Ldw. A-U, care lupta pe: 
linia Eted-Cristurul Secuesc (Szekely Kerestur), opunân- 
du-se la înaintarea Armatei de Nord române în Valea Târ- 
navei Mari. Dacă această brigadă ar fi fost nevoită să ce- 
deze terenul, atunci legătura între Div. 71 I. si Div. 89: 
1. ar fi fost ruptă. Acest lucru s'ar îi întâmplat, cu. sigu- 
ranţă dacă Div. 2 Cav. ar fi executat Ord. Oper. No. 7 al 
Arm. Il-a ca: „împreună cu Brg. 3 Căl. va 'înainta spre: 
Mese, de unde va căuta să cadă în spatele inimicului si 
să "asigure aripa dreaptă a Armatei”. Div. 2 Cav. neexecu- 
tând ordinul Armatei nu a rupt frontul inimicului, dar re- 
trăgându-se la Cohalm, nu a asigurat nici aripa dreaptă: a. 
Arm. II-a şi nici nu: a ţinut legătură cu Arm. de Nord care 
avea stânga 'la Musna. Generalul Falkenhayn apreciază că. 
Big.'19-a Ldw. A-U este prea slabă si deci este absolută 
“nevoie ca Corpul 39 Rez. să atace imediat. 

““G-lul Falkenhayn în vederea ofensivei contra Arm. Il-a 
‘rom. ceru Arm. I-a A-U în amiaza zilei de 17/IX cu No. 
200: „;ca să ia parte cu aripa. sa dreaptă la ofensivă”, pro- 
punând ca să se dea ordin g-lului Morgen, ca: „cu Div. 71° 
I. si Div. 89 I. să atace la 18/1X peste linia Barcut (Bara- 
nyckut)-Mucundorf (Moha)”. Dar aceasta însemna, că se 
părăsea VI. Târnavei mari, tocmai acea regiuune străbătută 
de'o şosea şi cale ferată, pe unde trupele române exercitau 
o puternică presiune. Cu toate că g-lul Arz aprecia favo- 
rabil propunerea g-lului Falkenhayn, totuşi având in ve- 
dere situaţia puţin satisfăcătoare a g-lului Falkenhayn, Co- 
mandam. Super. A-U după ce luă înţelegere cu Comandam.. 
Super. german ordonă cu No. 31.345 din 17/IX ca: 


199 


_ ,,Arm. l-a A-U pe cât va fi posibil va lua parte [a ofénsivä, 
în acest scop această Armată se pune din punctul de vedere 
operativ sub ordinele g-lului -Falkenhayn”, 

„Această dispoziţie era foarte bună, căci era un nom sens 
ca pe acelaş teatru de operaţie relativ mic, să conducă ope- 
raţiunile două comandamente. Mirarea este cum de nu s'a 
luat această judicioasă dispoziţie mai din timp? Explicaţia 
nu se poate gäsi decât în dorita de a se A anumite 

Comandam. Super. A-U dă g- -lului Énikenhag cu No; 
31.401 tot din 17/IX următoarea directivă. 

„i. Să închidă drumurile de invazie pe la Orşova, Haţeg Şi 
Turnu Ros; : 

2. Să atace aripa stângă a hak române ce au favadak: in 
Transilvania şi .să le bata; 

3. Impreună cu Arm. l-a A-U şi ţinând ojgituă cu A VII-a 
să! impiedice orice înaintare a en Bor linia ala 
‘Tarnave’’. ; 

. Generalul Morgen, Cd. C. L Rez.,. apreciază şi rapor- 
teazä cu No. 871 şi 875.:din 17/IX: - 

„Că ofensiva Div. 71 I. şi 89 I. va fi posibilä numai dacä: 
„1. Pana ‘la |18/IX (vor | fi trimise ca intarire a Brg. 19 Ldsi. 
in VI. Târnavei mari, 3 btl. si 1 btr., această in consideratia: 
unei posibile presiuni a inimicului spre Sighişoara (Schăssburg); 

2. Dacă se 'va asigura flancul. drept al Div. 89 I. prin aducerea 
Reg. 8 Ldw. (ţinut în rezerva Arm. IX-a) în ONE ne 
(V. de Cincu Mare); 

3. Dacă: se: va alcătui unitatea de comandă asupra. Diviziilor 
8% I. şi 71, I. . : ia 

AL Si dacă : se’ va - asigura linia de teste a. “Div. tds 
I. Ţinând seama că drumurile existente din VI. Târnavei Mari 
cari duc spre Sighişoara şi Hegen (Henndorf) sunt amenințate 
de Div. 7-a rom.; drumurile dela Vest de Sighisoara duc. mai toate 
spre Nord şi Sud şi aceasta fara continuitate, iar favorabila 
şosea Mediaş-Bârghiş ni Agnita-lacobeni este destinată ue 
89. I”. . 

Dar Arm. I-a A- U nu avea true la dispozitie, ca să 
le trimită la 18/IX la Sighişoara. Singura. posibilitate , de 
a-şi alcătui rezerve era să retragă grupele col. Bernatzky şi 
lt.-col. :Hettinger (Brg. 16 Ldst.) şi să: le ducă înapoia po- 
zitiei principale, dar şi această măsură nu s’ar fi Put rea- 
liza înainte de 22/IX. 

Timpul însă nu dădea răgaz, trebuia . să se. ia o bo- 
tärâre. Generalul Arz fără a avea siguranţa inchiderei vaei 
Târnavei. Mari, promite sooperarea la. ofensiva Arm. IX-a. 


200 


Cererile g-lului Morgen puteau fi satisfäcute de Comandam- 
Arm. IX-a. Ofensiva nu putea începe in nici un caz înainte de 

19/IX pentrucă nici Arm. IX nu era în întregime desfăşurată 
cu faţa la Est şi nici Div. 71 I. nu avea până atunci timpul 
necesar ca să-şi mute spre dreapta centrul ei de greutate.. 
Aceasta făcu pe g-lul Falkenhaym a da la 17/ Ord. Oper. No. 
210 pentru ziua de 18/IX, cu următorul cuprins: 

1. Inimicul în forţă de aproximativ 2 Reg. inf. a dat înapoi 
elementele de siguranţă ale Corpului de Cavalerie aflate la Sud 
de Olt şi le-a urmărit până la Porumbacul de Sus şi Porumbacu) 
de jos. La nordul râului pare că el s'a retras până la linia 
Martonhegy-Koppen am Landier. Este de comptat că el se va: 
mai retrage împingându-şi forţele sale spre Sud. 

2. Armata se va grupa în vederea ofensivei spre Est. 

3. Corpul ‘Alpin va grăbi împingerea detaşamentelor sale la: 
Estul Pasului Turnu Roşu spre creasta munţilor. 

- 4. Corpul 39 Arm: Rez. se va stabili la 18/1X cu grosul forţelor: 
Ja sudul Oltului cu capetele pe linia Porumbacul de Sus şoseaua 
dela Nord, Sărata, gata de înaintare spre Est, aducând Divizia» 
dela aripa stângă la Nordul Oltului, la aceiaşi înălţime. Pe linia. 
Colun-Fôfelld : se va fmpinge serviciul de siguranţă. 

Părţile din Corpul de Cav. Schmettow! aflătoare Ja sudul Oi-- 
tului şi înaintea diviziei dela aripa stângă, se vor pune la dis-- 
poziiia acestuia în cursul zilei de 18/1X. 4 

Bateria de 10 cm. dela Colun trece la C. 39 Arm. Rez. 

Se vor lua dispozitiuni pentru siguranţa flancului drept din-- 
spre“ munţi. | 

5. Corpul Cav. Schmettow îşi păstrează poziţiile actuale. 

„4 Div. 89 I. (fără părţile aflate la C. Cav. Schmettow) trec: 
dela 18/IX ora 12 din punctul de vedere tactic sub ordinele ge-: 
neralului v. Morgen. 

1. După sosirea Div. 3 Cav. la Corpul Cav. Schmettow, se vor: 
deplasa toate părţile Div. 89 I. spre aripa stângă a Corpului de 
Cav. astfel ca ele să fie din nou puse la dispoziţia Diviziei lor, 

8. In cazul retragerei inimicului, toate unităţiie il vor urmări cu: 
patrule tari de cavalerie si infanterie în scop de a stabiii situaţia 
şi atitudinea inimicului”. 

Era o chestiune vitală pentru Arm. IX-a, ca să câştige 
victoria, căci altfel ar fi trebuit să se retragă din SE. 
Transilvaniei, iar rezultatul strategic al bătăliei dela Sibiu 
ar fi fost pierdut, creindu-se o Te foarte rea pentru Au- 
stro-Ungaria. 

Asa dar generalul Falkenhayn pune şi aci totul pe o 
cartă: Arm. IX-a trebuie să ia cu dreapta o ofensivă pu- 
ternică, iar cu stânga să se retragă la nevoe încet, încet.. 


201 


-G-lul Falkenhayn voia deci să arunce Arm. II-a română sp:e 
‘Nord, deschizându-şi astfel Pasurile Carpaţilor, Ideia stra- 
tegică era justă, din fericire ea nu a putut îi realizată, 
pentrucă Arm. Il-a Rom. de sub comanda g-lului Crăinicianu, 
s'a retras la timp şi a manevrat aşa, ca să nu fie aruncată 
spre Nord, ci să acopere necontenit Pasurile Carpaţilor. 

La 17/IX ora 21, Arm. Il-a era în curs de executare a 
-ordinului de retragere, când primeşte ordinul operativ No. 
1342 al M. C. GI, prin care se hotära: 

„Ca Armata Il-a să înceteze orice mişcare ofensivă, inta- 
rindu-se pe pozijiunea cea mai prielnică, fiind imposibil pentru 
moment a se mai trimite ajutoare pe frontiera de Nord”. 

M, C. GL. nu mai dispunea de nizi o rezervă, căci toate 
“erau întrebuințate chiar în această zi la trecerea tardivă dela 
“Flămânda. 

Comandantul Arm. Il-a ia măsurile necesare dispunând ca: 

„Div. 2 Cav. să ocupe cu o brigadă Sôvenyseg (Fişeriu) in 
scop de a face legătura cu Armata de Nord ce avea aripa stângă 
la Musna, iar cu o brigadă să. ocupe sectorul Zsiberk (Jiert)- 
Lemnek (Lovnic), făcând spre Baranykut (Bârcuţ) legătura cu 
“dreapta Armatei II-a. 

Brg. .3 Cäl. să rămână lu, Szaszfeheregihaza, în scop de a 
face legătura între cele două brigade ale Div. 2 Cav. 

Divizia 3-a să ocupe în cursul noptei de 18/19 sectorul Baranykut 
-(Barcut)-Boldogvaros ((Jaliştea). 

Divizia 6-a să se întărească pe frontul Hoher Rein-Winki- 
miihle Berg. 

Divizia 4-a să ajungă cu Brg. Feldioara la Nadpatak (Rod- 
bav) (ajunge ja 18 Septembrie dupa amiazä) iar cu Brg. 8-a 
să ajungă la 18 Septembrie s2ara în zona Voila~Voivodeni (Vai- 
dafalva)-Dridif. ! 

Bng. 2 Căl. să cantoneze în seara de 18 Septembrie la Voila. 

Cartierul Armatei se mută la Codlea”. ‘ 

Acest ordin este judicios, căci după aruncarea Arm. l-a 
in munţi, Arm. Il-a nu mai putea să. mai continue ofensiva 
spre Vest, pentrucă se expunea să fie aruncată spre Nord. 
Mai mult ceva, cu cele trei divizii (4, 3, 6) ce avea, nici nu 
ar fi putut rezista în bune condițiuni pe un front atât de 
lung. 

Se ştie că la începutul operaţiunilor (14/VIII) Arm. 1-a 
mai avusese încă trei Divizii (5, 21 şi 22), dar după căderea 
Turtucaei (24 Aug.), M. C. Gl. pierdu stăpânirea de sine, 
enervarea de aci, s'a transmis ca fulgerul la trupe şi popu- 
latiunei ţărei; consecința a fost demoralizarea şi luarea de 
măsuri, cari nu numai că nu corespundeau situaţiei mo- 


Dă 


202 


mentului, dar ele aveau menirea să aibă grave urmări pe 
frontul de Nord, fara să fi facut măcar vre-un bine pe 
frontul de Sud. 

In „adevăr, de unde initial Arm. Il-a fusese alcatuita dint. 
Div: 3, 4,6, 5, 21 si 22. 

I se ia: 

La 24/VIII — Div. 5-a care e trimisă la Sud. ; 

La 3-—5/1X — Div. 21 si 22 cari sunt: trimise tot la Sud, 

Luarea acestor trei divizii a fost o idee nefastă, în spe- 
cial pentru Arm. II-a şi în general pentru operaţiunile din: 
Transilvania, 'după cum nefast a fost ordinul din 26 Aug. 
1914 al M. C. Gl. german care a luat Corpul de garda de: 
rezervă şi C. XI- Arm. depe frontul de Vest, pentru. a fi 
mise la Est, 'ceeace a adus pierderea de către germani a bă- 
taliei dela Marna, ce a avut ca consecinţă finală pierderea 
răsboiului. ; 

Aşa dar, Arm. II-a rămasă numai cu 3 Divizii, ce putea 
face? Să continue a lucra ofensiv şi după aruncarea Arm. 
I-a în munţi? Arm. Il-a rămasă singură în fata Arm. IX-a 
germană: nu mai putea lucra ofensiv, nici chiar dacă ar fi 
avut un succes local, cum de fapt a avut. Acest succes 
trebuia exploatat. Dar cu ce? 

Deci, prin faptul că Arm. Il-a nu a fost împinsă Sale 
Sibiu la 12/1X, cum ceruse g-lul Crăinicianu, când cu cele 
trei Divizii ale sale, determina: la sigur câştigarea unei 
victorii; acum la 17/IX, rămasă singură in fata Arm. ‘IX, 
nu putea face decât să se retragă. Iniţiativa generalului Crăi- 
nicianu se poate asemăna cu aceea a g-lului Lanrezac care: 
la 23 Aug. 1914 ia iniţiativa de a retrage Armata V-a, din- 
colo de linia Philippeville-Beaumont-Maubeuge, - înlăturând 
astfel un nou Sedan. Aşa dar g-lul Lanrezac .evită învă- 
luirea sa prin o retragere făcută la timp. G-lul Joffre la 
început nu a fost de acord cu această iniţiativă a g-lului 
Lanrezac, dar la 24 Aug. aprobă hotărârea luată; Lanrezac 
conduce înainte operaţiunile Armatei sale. La noi g-lu} 
Crăinicianu, deşi face act de iniţiativă, propune cu No: 
378 din 16/IX retragerea, M. C. Gl. aprobă cu No. 1308 
din i16/IX, si peste câteva zile a fost trecut ca „Inspector 
general al Armatelor pe front”. Este desigur de preferat 
această situaţie nejustificată, decât să fi fost pus impreună 
cu Armata II-a în situaţia cea mai grea, ori aruncat în munţii 
Făgărașului, lipsit cu totul de comunicaţii şi făcut prizonier 
cu toată armata, ori aruncat spre Nord, descoperind astfe} 
Pasurile Bran si Predeal, pe unde Fanlkenhayn s’ar 2 in- 
dreptat liber spre Bucuresti. 


203 


In seara de 17:IX Arm. IX-a avea: 

Corpul de Cavalerie pe linia Hirls B. 584-Ilimbav qi 
lenbak); iar Div. 187, 51 şi 76 pe linia Cornätel (Horto- 
bagyfalva)-Glimboca-Sarata. Arr, JX-a începuse deci’ des- 
fäsurarea spre Est. E bi 


18 Septembrie. 


Arm. Il-a română se retrage in tot cursul zilei de 18/IX, 
în scop de a ocupa poziţiile ordonate. 

Div. 2 Cav. conform ordinului Comandam. Arm. Il-a 
ia dispozitiuni să stabilească legătura cu dreapta Arm. II-a 
la Barcuf (Baranykut) şi stânga Armatei de Nord la Musna, 
astfel: 

Brg. 6 Roş., 1 esc. mt. şi 1 btr. se pune în marş spre 
Jibert (Zsiberk), în scop de a supraveghia zona Lovnic 
(Lemnek)-Jibert (Zsiberk), luând legătura cu Arm. II-a; 

Brg. 4 Roş., cp. 2 cic. şi 1 esc. mt. se îndreaptă spre 
Cohalm, ocupând poziţia organizată dela Fişeriu oe 
nyseg) şi căutând legătura cu Arm. de Nord. 

Brg. 3 ‘Cal. evoluează spre. Jibert, apoi se retrage | în 
cantonament. la Viscri (Szasz Feheregyhaza), supraveghind 
sectorul G. Haufen 733 prin Fişeriu (Sôvenyseg) spre Ho- 
morod. 

La Div. 6-a, artileria inimică bate in tot cursul zilei 
poziţia dela Windmiihle. 

După amiază, trupe inimice se semnalează către Preşmer 
(Prazsmar) pe stânga Diviziei, .Generalul Arghirescu cere. 
ajutoare. Comandamentul Armatei dă ordin Brg. Feldioara ce 
era la Rodbav (Nadpatak) să acopere spre Rehberg stânga 
Div. 6-a. 

Generalul Boureanu comandantul Brg. Feldioara trimite 
la Rehberg 2 btl., 1 btr. ob., 2 pl. cav. sub comanda colo- 
nelului Negulescu. 

Div. 3-a rămâne toată. ziva la Rodbav (Nadpatak) şi 
Soars (Nagy Saros), trebuind ca în cursul noptei să ocupe 
îrontul Jaliştea (Boldogwaros)-Bârcut (Baranykut) (con- 
form ordinului de operaţii No. 8). 

Div. 4-a execută marșul spre obiectivele ordonate cu 
No. 7 şi 8. 

Brg. Feldioara se retrage prin Kis Sink la Rodbav (Nad- 
patak), după ce lăsase pe înălțimile de la Vest de Rucor un 
btl. si 1 btr. Brigada ajunge la Rodbav (Nadpatak) în după 
amiaza zilei de 18/IX fără incident. 

Brg. 8-a se retrage pe stânga Oltului din regiunea Ucea de 


de Sus-Vistea de Sus-Drägus, spre Voila şi Voivodeni, 
stationänd cu: | 

R. 6 EF. şi R. 21 I. la Voila. | 

Trenul —R. 6 I. la Voivedeni, iar ai R. 2 A. în Dridif. 

Ordinul Diviziei era ca R. 6 Inf. să stationeze în. Voi- 
vodeni, aşa la comunicat şi brigada, apoi Divizia a revenit 
şi a dat ordin direct R. 6 Inf. să se ducă la Voila, lucru ce a. 
adus încurcături. | 

R. 6 V. trece Oltul la Voila, oprindu-se pentru noapte 
la Cincu Mic (Kis Sink). 

Brg. 2 Căl. luptă în retragere in scop de a acoperi aripa 
stângă a Armatei. In această zi, căpitanul Popovici a înaintat 
cu escadronul său până la Arpaş; de unde a reluat din 
mâinile inimicului 10 căruţe încărcate cu 54 răniţi români, a 
eliberat mai multi prizonieri români şi a făcut prizonieri 
pe sanitarii inimicului. 

Brg. 2 Căl. ajunge la 16.15 la Voila unde cantonează 
in noaptea de 18/IX. 

Arm. IX-a înaintează spre Est, aşa că în seara acestei zi'e. 
era cu: 


| Div.76 Rez.— la Porumbacul de sus. 


Corp. 39 Rez. gl. Staabs | Div.51 Hv. — la Sacadate. 
| Div 187 I, — la Cornätel. 


Detasam. lt.-col. Beyer (R. 189 I., 1,39 A., 1 pl. dragoni), 
acopere la Hosman (Holczmany) stânga grupei Staabs. 


Grupul Cav. gl. Schmettow Lo i cae \ spre Ilimbav. 


Arm. l-a A-U raportează că centrul şi stânga sa, se re- 
trag necontenit, că centrul a ajuns în VI. Târnavei Mici mai 
sus de Erdô Szt. Gyorgyo. 

Generalul. v. Morgen raportează că Div. 89 I. şi Div, 
71 I. nu vor mai putea înainta la 19/IX din cauza retragere; 
Arm. I-a A-U, ci mai degrabă vor fi nevoite să se retragă 
spre Târnava Mică. 

Ambele aceste două rapoarte nu puteau mulţumi pe ge- 
neralul Falkenhayn, căci ele îi contrariau planul pe care-l 
.concepuse. 

G-lul Falkenhayn ordonă Arm. l-a A-U şi Grupului 
gl. v. Morgen: 


„Că aprobă ca centrul şi stânga Armatei l-a sa se retragă 
la nevoie, dreapta însă trebue să se oprească şi să sprijine măcar 
cu părţi 'din ea, înaintarea Armatei IX-a. Comandamentul Ar- 
miatei trebue să îngrijească ca linia Erdô Szt. Gyorgyo-înălţimile 
E. de Seghişoara (Schăssburg) să fie de mâine bine apărată. Di- 
vizia 71 I. va păstra legătura la stânga si la nevoe va putea să 
retragă stânga până la linia înălțimile E. de Sehisoara-Puszta 
Celina. 

Trebue însă ca Div. 89 I. si pe cât posibil o mare parte din 
Div. 71 I. să poată lua ofensiva în ziua următoare, mergând cy 
dreapta înainte spre Bekokten”. 

Corpului 39 Rez. cu tot timpul râu şi a şoselelor des- 
fundate ii dădu ordin: „să înainteze la 19 Septembrie cu 
grosul pe la Sud de Olt și cu restul pe la Nord de Olt. 

Corpul de Cavalerie g-lul v. Schmettow va insoti la flan- 
cul stâng mișcarea de înaintare”. 


Așa dar, contra Arm. II-a Rom., formată din: 


i 
btr. usoare i btr. grele 


» 6a 14 120 | 6 


Armata I-a bi. | mitr. : re Esead.! Observaţii 
| tun Jobe tun | obuz i 
i | 
Divizia 3-a 14 | 20 | 6 | 3 | ; 1 | 
= | ! i i | 
». da 13 20 6 3 | 1 
| 3 |] | 1 


| 
IBrg. 5 Ros. Jal 


>” 2 cav. | | 6 3 16 Kanyad fa | 
See! a Arm. Nord | 
Brg. 2 căl 8 
as ace | 
» 3 > | i 8 i 
— n jen sI ns im _ i fo — 
Total . .| 41 66 | 21 9 | 35 
i ; i 


206 


Se îndrepta Arm. IX-a germană formată din: 


RACE A ELLE ORE 


btr. uşoare | btr. grele 
Armata IX-a bef. | mite, Escad.| Observaţii 
tun |obuz| tun | obuz 
Div. 76R.1 9 48 6 6 1 1 1 
C. 89 R. »51Hv.| 10 18 4 4 2 2 1 
> 187 1. 9 52 6 6 2 2 1 
| >891.| 9 | 54 | 6 | 3 1 
C.LR. 3 
| »711|17 | 40 | 8 | 2 | 4 | a 8 lo pte iat ot 
si-Brg, 19 List. Mun, 
>3C.| — | 13 | 3 10 
le Cav. = 
» EL C.| — 16 3 1 15 
Total 55 | 241 | 36 | 22 6 6 37 
Comparând forțele avem: 
btr. uşoare | btr. grele 
Armata btl. | mitr. Escad.| Observaţii 
tun |obuz| tun | obuz 
Arm. [la rom. ' | 41 66 21 9 — ~ 35 
Arm. [Xea germ.| 55 | 241 36 | 22; 6 6 37 


207 


Se constată din acest tablou că Arm. IX-a germ. era su- 
perioară Arm. Il-a.rom. iar puterea de foc a Arm. IX-a 
era covârşitoare asupra Arm. Il-a rom.: 66 mitr. fafa de 
241 mitr., 30 baterii faţă de 70 baterii şi 35 esc., mult răs- 
pândite fata de 37 concentrate. Deci Arm. Il-a rom. era 
mult mai slabă ca Arm. IX-a germ., căci cifrele vorbesc ele 
singure. | 

In cursul zilei de 18/IX Div. 2 Cav. rom. raportează că 
inimicul ocupă cu infanterie, artilerie de câmp şi grea (art. 
grea, nu avea) sectorul Archita (Erked)-Zoltan, cu trupe 
înaintate la Roadeş (Rados), iar Saschiz (Szasz Kezd) şi 
Sindrieş (Szederjes) sunt întărite cu lucrări în beton (raport 
neexact) şi ocupate în aceleaşi condițiuni. 

Cum pe de altă parte la 17/IX seara dreapta Arm. Il-a 
(Div. 3-a) era la Barcut şi stânga Arm. de Nord (Div. 
7-a) era în VI. Târnavei Mari la Galambfalva, iar in inter- 
valul de 33 km. aflat între cele două Arm. nu era decât 
Div. 2 R. destul de slabă, comandam. Arm. Il-a trage — 
concluzia că trupe inimice ar putea să se interpună între 
Arm. Il-a şi Arm. de Nord, amenințând comunicaţia prin- 
cipală Kohalom-Heviz-Braşov, din spatele Arm. II-a. 

G-lul Crăinicianu, comandantul Arm. Il-a raportează cu 
No. 371 M. C. Gl. acest lucru, adăugând: 

„Rog cu insistență ca stânga Diviziei 7-a să fie prelungită 
imediat cu o divizie, spre a stăpâni cu orice preţ Pasul Kohalm- 
Heviz-Braşov. Contrar, Arm. Il-a va fi nevoită a părăsi terenul 
cucerit şi a se retrage pe stânga Oltului pe frontul Şerkaia 
(Sarkany)-Persani-Heviz, spre a stăpâni cele trei mari comu~ 
nicatii ce duc spre Braşov”, 

Cererea generalului Crăinicianu era foarte justă, căci in- 
tervalul dintre cele două Armate, era prea mare, iar peri- 
colul de a i se întoarce dreapta devenise foarte norilor, 
deaceea Comandantul Armatei cerea: 

1. Ori prelungirea stângei Div. 7-a, deci închiderea go- 
ului ; 

2. 'Ori retragerea Arm. II-a pe stânga Oltului. 

M. C. GL nu putea prelungi stânga Div. 7-a, fiindcă nu 
avea cu ce, căci tot disponibilul îl dusese la Flămânda, de 
aceea dă Arm. II-a Ord. Oper. No. 1368 din 18/IX, ora 
18.25, cu urmätorul cuprins: 

„Ca rezultat: al raportului No. 371 se aprobă retragerea pe 
malul stâng al Oltului, ţinând toate comunicatiele dinspre Braşov, 

Legătura cu Arm. de Nord este în sarcina Arm. Il-a şi se 
va face cu Div. Il-a de cavalerie”. 

In operaţiuni, greşelile să răsbună mai curând sau mai 


târziu. In adevăr, Arm. Il-a intrase in rasboiu cu Diviziile 
3, 4, 6, 5, 21 şi 22, din care între 24 VIII şi 5.IX i se luase 
Diviziile 5, 21 şi 22 pentru a fi trimise zadarnic pe frontul 
de Sud; dacă ar fi fost lăsate aceste Divizii sau măcar 
parte din ele la Arm. II-a, pe frontul ofensiv, atunci această 
Armată putea acum după 14 IX să acţioneze spre Sibju şi 
avea cu ce să astupe golul existent între ea şi Arm. de Nord. 

In afară de aceasta, dacă se urmăresc operaţiunile pe 
frontul Arm. de Nord, se vede că in ziua 26/VIII această 
Armată retrage Div. 8-a dela stânga şi o vara la centru, între 
Div. 14-a şi Div. 7-a, neapărat că era nevoe d2 a astupa go- 
lul aflat între aceste două Divizii, acel gol însă se putea astupa 
cu un detaşament, căci nici inimicul nu avea decat 21/4 btl.; 
acum lucrurile se răsbună, Div. 8-a lipseşte dela stânga Arm. 
de Nord, golul între această Armată şi Arm. Il-a este prea 
mare, Div. 2-a Cav. este prea slabă pentru a-l umplea, iar 
M. C. Gl. nu are cu ce-l astupa, rezultatul a fost cererea 
cu No. 371 al Arm. II-a şi aprobarea cu No. 1368 a re- 
tragerei pe stânga Oltului. 

In seara de 18/IX, Arm. II-a era astfel aşezată: . 

Div. 2 Ros. cu Brg. 4 Ros. la Fişeriu (Sôvenyseg) şi cu 
Brg. 6 Ros. la Jibert (Zsiberk)-Lovnic (Lemnek). 

Brg. 3 Cäl. la Viseri (Szaszfeheregyhaza); 

Div. 3-a în sectorul Barcut (Baranykut)-Jalistea (Bol- 
<logvaros) ; 

Div. 6-a în sectorul Rain-Windmühle Berg; 

Div. 4-a în sectorul Rodbav (Nadpatak)-Dridif-Voi- 
vodeni (Vaidafalva)-Voila; 

Brg. 2 Cal. la Voila. 

Dacă se au in vedere dispozitiunile luate de Comandam. 
Arm. de Nord. in seara de 18,1X cu Ordinul de Oper. No. 
14 prin care dispunea: 

Div. 14-a să stea pe loc şi „să organizeze puternic po- 
ziția de rezistență”, 

Div. 8-a să organizeze o poziţie care impunea înaintare 
Și atac; 

Div. 7-a să organizeze o poziţie mai înapoi, ceeace im- 
punea o retragere, 

Atunci se vede că retragerea Div. 7-a din partea Arm. 
de Nord, a fost mare greşeală faţă de Arm. II-a, căci de unde 
stânga Div. 7-a era la Hajfalau destul de înapoia dreptei 
Arm. Il-a, o retrage mult mai înapoi, la Szekely Udvarhely, 
deci o dă cu 30 km. şi mai înapoi, descoperind astfel dreapta 
Ann. Il-a care avea Div. 3-a la Barcut şi lăsând un gol 


209 


de 42 km. între dreapta Arm. II-a şi stânga Arm. de Nord, 
ce nu putea să fie închis şi asigurat de Div. 2-a Cav. aflata 
la Fiseriu-Jitert-Lovnic şi cu Reg. 3 Cal. la Viscri. Uni- 
tati cari se retrăgeau de îndată ce dădeau peste cea mai mică 
greutate. 

Deci dreapta Arm. Il-a rămăsese în vânt şi foarte expusă; 
in acest moment vina nu era numai a Comandamentului Arm. 
de Nord, ci şi a M.-C. Gl. care nu a impiedicat, oprit şi 
îndreptat greşala in care căzuse Armata de Nord, care lăsase 
flancul drept al Arm. II-a foarte expus. Numai M. C. Gl. 
trebuia să ţină acordul operativ între Armate, iar nu să 
le lase pe acestea să facă ceeace vor. 

Arm. Il-a ajunsese in seara de 18/IX pe pozitiele arătate 
mai sus şi se întărea p2 ele. Cum primise Ordinul No. 1368 
al M. C. GL; dz a se retrage pe stânga Oltului, Comandam. 
Arm. Il-a dădu ordinul de mişcare No. 9 pentru ziua de 
19/1X: 

„Inimicul adunându-se in forje în regiunea Seghisoara-Szas3 
Kezd (Saschiz)-Sederjes (Sindris), am intenţia de a-i face fata 
şi a-l fixa. 

In acest scop; 

Div. 2 Cav. cu Brg. 3 Căl. se va aduna la Petek; 

Div. 3-a pe direcţia -Woldorf-Szasz \Tyukos >(Ticusul | Sä- 
sesc)-Kiralihalmy (Grihaima)-Ugra, de unde o brigadă se va 
îndrepta spre Heviz (Hoghiz), iar alta spre Mirkwasar (Mer- 
cheasa ) ; 

Div. 6-a se va îndrepta cu Brg. 12-a prin N. Saros (Soars)-Fel- 
mer-Halmagy (Hălmeag)-Pârâu-Comana de Jos (Also Komana)- 
Heviz (Hoghiz) la Also Rakos (Racaşu de Jos), iar cu Brg. 11-a 
pe direcţia N. Sink (Cincu Mare)-Kalbor-Făgăraş-Sarkany (Ser- 
caia )-Vlădeni ; 

Divizia 4-a cu Brg. 7-a spre Sinca Veche (O. Sinka) si 
Persani; 1 \ 

Brg. 2 Cal. trece Oltul la Voila, indreptandu-se spre Hen. 

Brg. 'Feldioara cu 2 baterii in ariergardă mai întâi la Nad- 
patak (Rodbav)-N. Saros (Soars) şi apoi pe D. Cruce, unde 
lasă un regiment infanterie şi o baterie, până ce coloanele se 
vor scurge... 

Ziua de 18, IX fusese ultima zi de crizä pentru Arm. 
IX-a germ. ce rezultase din schimbarea frontului; odată 
trecută şi această zi, succesul viitoarelor operaţiuni aveau 
toate probabilitățile de reuşită. Singurul lucru ce i-ar fi 
putut smulge reuşita, ar îi fost o cooperare intimă între 
Arm. l-a, Arm. Il-a şi Arm. de Nord, în sensul ca Arm. Il-a 
să fixeze pe inimic (adică pe Arm. IX-a) iar Arm. l-a şi 


„Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Rasboiul mondial. Vols. TI. 14 


210 


Arm. de Nord să lucreze ofensiv, una pe la Sud în spatele 
Arm. IX-a, alta la Nord contra Arm. l-a A-U. Cum insă 
Arm. l-a rom. nu mai era în stare să ia vre-o ofensivă; 
cum Arm. Il-a deabia putea rezista inimicului superior, M. 
C. GI. nici nu sa mai gândit la această ipoteză. El însă 
s’ar îi putut gândi la această ipoteză dacă nu ar fi intreprins 
trecerea dela Flămânda (Vol. I în pag. 353-—400), sau 
dacă o oprea încă dela 9 Sept. (când în Transilvania de 
Vest se adunase Arm. IX-a germ.) ca probă ca M. C. GL. 
nu se gândea la acest lucru nici la 18/IX, iată ordinul 
trimis Arm. II-a cu No. 1258 din 18/IX: 

„Armata III-a a început a trece Dunărea astă noapte, reu- 
şind să pună piciorul pe malul drept. Armata de Dobrogea începe 
astăzi a lua ofensiva. S'a intervenit la Armata Sarail să atace 
viguros, pentru a împiedica pe Bulgari să trimită rezerve spre: 
Nord. 

Pe frontul de Nord: Situaţia Corpului I Armată continuă a 
fi critică. 

După comunicatul german, comandant al trupe:or, din Transil- 
vania este generalul Falkenstein. Este probabil că în Transilvania 
inimicul va întreprinde o ofensivă serioasă, spre a ne sili să luăm 
din; forţele dela Sud. 

Armata II si de Nord, trebue ca, cu orice pret să reziste cu 
forţele de cari dispune azi, până ce acţiunea dela Sud va. fi 
rezolvată. 

In consecinţă, aceste armate trebue a se întări puternie şi lug 
dispozitiuni cari să le îngădue a rezista în bune condițiuni”. 

Din acest ordin, care are în el toate. defectele şi nici 
o calitate, se desprind mai multe idei: 

1. Că nici la 18/IX când în Transilvania era o situaţie 
atât de grea, M. C. Gl. nici nu se gândea să oprească 
trecerea dela Flămânda şi ofensiva din Dobrogea. 

2. Mai mult ceva, M. C. Gl. avea credinţa că Armata 
Sarail dela Salonic ar putea „să atace viguros”, o iluzie 
fără nici o bază. 

3. M. C. Gl. voia să rezolve acţiunea dela Sud, pentru 
aceasta „Armata Il şi de Nord, trebue ca, cu orice pret 
- să reziste cu forțele de cari dispun azi”. Dar „Proectul de 
operaţie” cu care intrase Armata în răsboiu spunea în 
Cap. I la Scopul răsboiului şi misiunea armatelor române: 
(Vol. I-iu pag. 55): 

„Scopul general al războiului ce vom intreprindé), este rea- 
lizarea idealului nostru national, adică întregirea neamului. Cu- 
cerirea teritoriilor locuite de români ce se găsesc astăzi în- 
globate în monarhia Austro-Ungarä, trebue să fie. îructul răsboiului. 


211 


Pentru atingerea acestui scop, majoritatea fortelor noastre, 
Armatele I, II şi Nord, vor opera ofensiv în Transilvania, Banat 
:Si Ungaria, atacând în direcţia generală Buda-Pesta. Armata d? 
Sud (a III-a) va asigura libertatea de acţiune a grosului for- 
felor, apărând teritoriul naţional şi respingând atacurile Bulgariei 
p2 cari le-ar întreprinde dinspre Sud”. 

Din ‘acest ,,Proect de operaţie” rezultă că Armatele din 
Transilvania, „operează ofensiv”, iar Armata III-a ,/e asi- 
gură libertatea de acțiune”, o lună după începerea războiului, 
vedem contrariul, Armata III-a operează ofensiv şi Arma- 
tele din Transilvania îi asigură libertatea de acţiune. O 
curata tragedie strategică care nu are repetiţie în istoria 
“tuturor răsboaelor. 

4. Deabia la 18/IX află M. C. Gl. că pe comandantul 
trupelor germane din Transilvania îl cheamă ,,Falken- 
stein” (?!) adică nici după 12 zile după ce g-lul Falkenhayn 
luase comanda M. C. Gl. rom. nu ştia cum îl cheamă. Acest 
lucru are o mare importanţă, căci nu este tot una să ai in © 
fata pe Falkenstein (dacă o fi fost), sau sa ai in fafa p2 
„un general ca Falkenhayn. 

5., M. C. Gl. la 18/IX cu No. 1358 spune că: „este 
probabil-că-în- Transilvania inimicul va întreprinde o ofen- 
sivă serioasă”. Este foarte curioasă această afirmare din 
partea M. C. Gl. la 18/IX când la această dată Arm. IX ger- 
mană era în plină ofensivă dela 13/IX contra Arm. l-a, 
aruncându-i la 16/IX C. I Arm. în munţi, şi când dela 
17/IX era în plină ofensivă contra Arm. II-a. 

6. M. C. GI. spera la 18/IX că va putea „rezolva acțiunea 
dela Sud” cerând ,,Arm. [I si de Nord să reziste cu forțele 
de cari dispun azi”. Cum era posibil aşa ceva la 18/IX? 
Atât de adevărat este acest lucru că însăşi M. C. Gl. dă 
în noaptea de 19/IX ordinul telegrafic No. 1453 către Grupul 
de Sud prin care opreşte ofensiva la Sud şi-i ia Diviziile 
21 'şi 22 pentru a le trimite repede pe frontul de Nord. 

G-lul - Falkenhayn isi vede in acest timp de treabă, e) 
dă la, 18/IX Ord. Oper. No. 228 în vederea operaţiunilor 
din ziua de 19/IX : 

1. Inimicul a stat astăzi în inactiune in fata “Armatei. 

2. Arm. l-a A-U pusă sub ordinele mele are însărcinarea. ca 
cu centrul şi aripa stângă să'şi mentie poziţiile, iar cu arip3 
dreaptă să se alipească ofensiva Arm. IX-a. 

3. Arm. IX-a trece la ofensivă. 

4. "Corpul Alpin îşi menţine însărcinarea dată. Părţile afla- 
“oare la dânsul din C. 39 Arm. Rez. de îndată ce situaţia va per- 
miite, i se vor pune la dispoziţie. 


5. Corpul 39 Arm. Rez. înaintează de dim. cu massa principală 
puternic eselonatä, între Munţi şi Olt, cu s'abe forţe în sectorul 
dela Nord de Olt. Insărcinarea acestor forțe este de a împiedica 
intervenirea inimicului dere înălţimi:e dela Nordul acestui sector 
înspre Vale. 

6. C. Cav. Schmettow se alipeşte la ofensiva C. 39 Arm. Rez, 
şi a Div. 89 I., păstrează legătura între ambele şi asigură flancul 
drept al Div. 89 I. Părţile din această Div. aflătoare la Corpul 
de Cav. se vor pune la dispoziţia Diviziei in cursul zilei de: 
19/1X. 

7. G-lul Morgen 'atacă cu Div. 89 I. si Div. 71 I. după un ordi 
special al Armatei, în direcţia: generală S. E." 


19 Septembrie. 


Corpul 39 Rez. gl. Staabs înaintează cu: 

Div. 76 Rez. şi R. 51 Hv. pe stânga Oltului: 

Div. 76 Rez. la dreapta, prin Porumbacul de Sus (Felso)- 
Oprea-Cârtişoara-Arpaşul de Sus (Fels6é)-Ucea de Sus 
(Felsé)-Posorta ; 

Div. 51 Hv. à centru, prin Porumbacul de Jos-Vistea 
de Jos; 

Div. 187 | inf. jo stânga, pe dreapta Oltului, pe două 
coloane, una prin Glimboca-Noul Român (Olah Ujfalu)- 
Feldioara (Fâldvat)-Betlen, alta prin Säsäus-Somartin-Cal- 
bor. Div. II/R. 39 Art. rămăsese încă pe stânga Oltului. 

Corpul de Cav. înaintează pe un front larg dela Ilimbav 
spre Preşmer-Cincu Mare-Soars (N. Saros). 

Inaintarea ‘este .grea din cauza drumurilor desfundate 
de ploaia căzută torențial în cursul noptei; acesta a fost 
si motivul pentru care g-lul v. Staabs se decide a ţine 
Div. 187 Inf. ce trebuia să meargă la stânga, înapoia Div. 
51 Hv. 

Până seara C. 39 Rez. făcuse deabia 20 km., iar arti- 
leria grea era lăsată în urmă. 

In cursul acestei zile Div. 4-a Rom. nu are nici o ac- 
tiune. Brg. 2 Cäl. se duce la Nadpatak. 

C. de Cav. v. Schmettow inaintase pe un font! larg; 
la amiazä ajunsese pe linia Sinca Mare-Bekokten-Moha. 

C; T Rez. al g-lului v. Morgen (conform Ord. No. 879 
din 18/IX) trebuia să inceapa la ora 9 ,,inairitarea si atacul 
depe linia Puszta-Czelina-Retisdorf (Reten)”. Div. 71 I. 
înainta greu de tot din cauza drumurilor de ţară ce erau 
cu totul desfundate, artileria acestei Divizii rămăsese inte- 
penită în terenul lutos. Div. 89 I. nu aştepta înaintarea 
Div. 71, ea atacă singură spre Bârcuţ (Baranykut) si Selistat 
(Boldogvaros), cum si spre Windmühl B. (609). 


Luptele dela Moha-Baranykut si Windmühle. 


Div. 3-a rom. conf. ordinelor primite se pusese in mars 
în noaptea de 18/19/IX ora 0,30 pe două coloane în scop 
de a trece la dreapta Div. 6-a şi anume: 

Brg. 5-a pe direcţia Nagy Saros-Voldorf-Moha, în scop 
de a ocupa înălțimile Galgen Berg 676 si Fuchs Berg 629; 

Brg. 6-a pe direcţia Nagy Saros-Baranykut, în scop de. 
a ocupa înălţimea Koppen 681. 

Inainte de amiază ambele Brigade găsesc ocupate de 
1 Reg. inf. din Div. 89-a înălțimile ce le aveau ca obiectiv, 
Reg. 22, 30 si 4 I. atacă cu vigoare şi-cu baioneta resping 
pe inimic, care se retrage cu grele pierderi, apoi luptele se 
- localizează pe pantele nordice a înălțimilor Galgen Berg- 
Koppen şi la Moha. 

„in luptele dela Baranykut, Div. 3-a a făcut aproape 
300 prizonieri germani şi a luat 3 mitraliere. 

La ora 18, Div. 3-a primind Ord. No. 9, rupe lupta 
şi începe la ora 21 să se retragă spre Sud, oprindu-se pen- 
tru noaptea de 19/20/IX cu Brg. 6-a la Nagi Saros unde 
ajunge la ora 23; iar Brg. 5-a la Voldorf, unde a sosit 
la aceiaşi oră, 

In dim. zilei de 19/IX artileria Div. 89 J. trage asupra: 
poziţiei dela Windmiihle (609) ocupate de Brg. 12-a/Div. 
6-a rom., aceasta tragere de artilerie tine până la ora 
11,30, când Div. 89 I. germ. atacă întregul front al Div. 
6-a pe linia Birkén Berg-Koppen am Landler. Brg. 12-a 
contra-atacă şi la ora 12,30 respinge Div. 89 I. spre Nord. 
La ora 13 artileria Div. 89 I. reincepe din nou tragerea de 
artilerie, iar la 14,30 atacă din nou spre Windmiihle (609), 
dar Brg. 12-a/Div. 6-a împreună cu 2 cp./R. 3 Vân. prin 
contra-atac o respinge definitiv spre Nord, urmărind-o cu. 
focuri de artilerie, ea a fost nevoită să vâre în acţiune 
ultimele rezerve, numai aşa a putut a se opri în zona 
Koppen auf Dumbrava (706). 

La ora 14 jin btl. germ. dinspre Merghindeal (Morgonda): 
şi alt btl. germ. dinspre Prezmer caută să întoarcă pe la 
stânga poziţiile Div. 6-a, dar ambele coloane sunt respinse 
cu focurile obuzierelor dela Brg. 11 I. şi a Brg. Feldioara: 
depe Rehberg, Vest Cincu Mare (N. Sink). 

In acest timp Div. 71 I. şi-a terminat adunarea pe linia 
Dreihotter B. 723-Stein B. 750, cu un regiment înaintat 
la Puszta h. (636), care regiment a fost atacat în după. 
amiaza zilei de către. Brg. 5:Div. 3-a şi aruncat spre Nord, 
fără însă a fi urmărit. Div. 71 temându-se de un atac 


214 


dinspre Mesindorf (Mese) s'a retras cu stânga la Dreihotter 
B. (723), făcând astfel faţă spre E. 

Se poate afirma că atacul C. I. Rez. a avut ca efect 
că a înlesnit înaintarea C. 39 Rez. Dacă atacul C. 1 Rez. 
nu a reușit, nu se poate atribui acest lucru decât faptului 
4 g-lul Morgen rămăsese înapoi la Târgul Mureşului, astfel 
că cele două Divizii ce-i aparţineau (89 şi 71) nu au 
fost conduse in mod unitar. 

Pe la ora 18,30 btl. maior Băncilă, aflat la stânga Brg. 
11-a Inf., executa un atac de baionetä, contra unitätilor 
germane care ocupase Päd. Kühbühel, curätind-o. 

La ora 19,30 nasale germane se retrag şi lupta înce- 
teazä. 

Din această cauză, "g-lul v. Morgen apreciază situația 
ca foarte delicată, raportând că: | 

„Dacă inimicul va împinge înainte, nu va putea rezista, Ci 
va fi nevoit a se retrage pânăla Nordul Par. Haar’’: 

Pentru Arm. IX-a chestiunea ar fi devenit foarte critică 
dacă întreaga ‘Arm. Il-a ar fi putut lua pe tot frontul 
o contra ofensivă generală şi dacă ar mai fi avut în re- 
zervă încă o Div. cu care să exploateze succesul; atunci 
s'ar fi putut rabate asupra flancului stâng al Arm. IX-a, 
aruncând-o între Olt şi M-tii Făgăraşului. Generalul Fal- 
kenhayn. vede însă clar situaţia; el rămâne ferm la planui 
pe care-l concepuse, adică dobândirea decisivei cu aju- 
torul Corpului 39 Rez. Neapărat că dacă Arm. Il-a română 
continuă să urmărească C. I Rez. gl. v. Morgen si dacă 
şi Arm. I-a A-U, continuă a se retrage spre Vest, atunci 
înaintarea spre E. a C. 39 Rez. nu mai poate avea loc, 

G-lul Falkenhayn credea că contra ofensiva Div. 6-a 
si Div..3-a rom. asupra Div. 39 I. era făcută în vederea 
atacului stângei Corpului 39 Rez.; aceasta era numai o 
presupunere, căci Comandamentul Arm. Il-a nu a avut în 
acel moment ‘aceasta intentiune. G-lul Falkenhayn trage 
şi concluziunea, că în acest caz, atacul stângei C. 39 Rez. 
s'ar fi făcut prea târziu pentru a dobândi decisiva contra 
lui şi pe malul stâng al Oltului. Această concluziune, fără 
a fi lipsită de logică, nu corespundea realitätei, căci Arm. 
II-a era hotărită să se retragă, lucru ce desigur nu ar îi 
făcut dacă ar mai fi avut: măcar încă o divizie. Căci a 
avea pretenţia, ca cu 3 Divizii (3, 4, 6) şi 2 brg. Cav. (2 
si 3), — fara a tine seamă de Div. 2 Cav., ce avea ca 
misiune legătura între Arm. II-a şi Arm. de Nord — să 
tie un front de 60 km. contra a 5 Div. Inf. şi 2 Div. 
Cav. şi să iee şi ofensive generale, era o pretentiune ce 


215 


ar fi depăşit puterile Arm. Il-a, de aceea, am zis că 
g-lul Falkenhayn făcea presupuneri ce nu corespundeau 
realităţii. G-lul Falkenhayn se decide totuşi a-şi urmări 
planul iniţial; în acest scop dădu ordin Corpului 39 Rez.: 
„Pe cât o permite starea rea a drumurilor, să grăbească cât: 
mai mult înaintarea. Temporar Div. 187 I. va urma şoseaua, iar: 
Div. 51 Hv. va fi ţinută înapoi”. 
In seara zilei de 19/IX Arm. IX-a ajunsese astfel: 
Div. 76 R. la Ucea de sus,. 
Div. 51 Hv. la Viştea de jos, 
Div. 187 I. la Feldioara si Somärtin (cu Div.. 
II/R. 39 Art. fa Arpasul de jos). 
C. Cav. pe linia Bruiu (Brulya)-Presner (Prazsmar)- 
auf de Hille (694)-Gaudi B. (666) la N. de Cincul Mare;: 


Div. 89 I. la Hundrubechiu (Szaszhalom). 
C. 1 Rez. : Div. 71 |. la Hegen si Retisdorf (Reten), cu 
stânga spre Puszta Czelina si Stein B. 750). 

G-lul Falkenhayn dă la 19/TX ora 24 Oct. No. 243 in 
vederea zilei de 20/IX: 

1. Atacul grupei ofensive Morgen nu a putut face ruptura, 
Grupa stă în pozitiele sale de plecare până la aripa stângă care- 
a câştigat ceva teren spre direcţia « Moha. A 

Corpul de Cav. Schmettow a înaintat până la linia E. Mor- © 
gonda 2 km. V. Auf der Hille. —Preşmer-Somărtin; inimicul 
stă pe linia Windmiihl RAS der Hille-Binder Berg-V. Him-- 
melsberg. 

Corpul 39 A. Rez. a ajuns pe linia Somärtin- Feldioara-Vistea 
de jos-Ucea de Sus. 

2. Corpul 39 A. Rez. conlinuă ofensiva şi pune stăpânire cu 
puternice forţe pe înălțimile Rukor Berg-Himmelsberg pentru asi-- 
gurarea flancului stâng a forte:or ce înaintează în sectorul dela 
Sud de Olt. 

3. Corpul Cav. Schmettow opreste inaintarea inimicului spre 
Vest, închide şoseaua : Bruiu-Cincul Mare si păstrează, legături: 
sigure între Corpul 39 Arm. Rez. şi Div. 89 I. | 

4. Corpul Morgen are însărcinarea să-şi apere pozitiele. Im- 
piedicând orice încercare de înaintare a inimicului pe frontul 
său către Vest”. 

Cum C. I. Rez. avea Div. 89 I. şi Div. 71 I. cam în 
dezordine, g-lul Falkenhayn ii dădu cu No. 244 din 19/1X 
ordin . i 

„Ca în ziua de 20/IX să restabilească ordinea diviziilor aşa: 
fel ca la 21 să reia mişcarea. In tot cazul să nu piardă contactul 
cu inimicul”. 


C. 39 Rez, 


216 


Bätälia dela Sinca. 


In seara zilei de 19/IX, g-lul Crăiniceanu, Cd. Arm. 
Il-a, se decide a lua o poziţie de apărarre pe stânga Oltului, 
cäci succesul local avut la dreapta asupra Div. 89 I. nu 
putea să-l facă prea optimist. Mai întâi, ofensiva spre 
Sibiu era exclusă; nici nu avea cu ce trupe să o facă, 
şi chiar dacă ar fi avut trupe, această ofensivă, strategi- 
ceşte vorbind, îşi avea scopul atât timp cât C. I Arm. 
era încă la Nord de Carpaţi; odată închis în Carpaţi, scopul 
ofensiv al Arm. II-a înceta. 

Acum la 19/IX nu era posibil ca să poată rezista cu cele 
3 Divizii întinse pe un front d2 60-km. armatelor inimice 
ce veneau dinspre V. si NV. Dacä ar fi incercat rezistenta 
pe linia pe care ajunsese Arm. Il-a la 18/IX şi chiar 
19/IX, se întâmpla una din două: ori să fie aruncată spre 
N., lăsând descoperite cele mai principale Pasuri (Bran şi 
Predeal), ce conduc. spre Bucureşti, ori să fie aruncată spre 
Sud in M-ții Făgăraşului, fără drumuri către tara. G-lul 
- Crăinicianu, Cd-tul Arm. Il-a a văzut foarte clar situaţia, 
de aceea se hotărăşte, după cum raportase cu No. 371 
M.-C, GL., care aprobase! cu No.-1363 din 18/1X a se re- 
trage pe stânga Oltului, cu intenţie de a se restrânge 
frontul, a rezista cât va putea mai mult, stăpânind şi cele 
trei mari comunicații ce duc spre Brasov. In scopul reali- 
zärei acestor dorinţe, g-lul Crăinicianu dă în seara de 
19/IX ordinul de operaţie No. 10: 

„lnimicul se semnalează în regiunea Segesvar (Seghisoara)- 
Szasz Kezd (Saschiz )-Sederjes (Sindrieş) precum şi în regiunea 
Lesses (Sulumberg)-Ujvaros (Noitstat)-Reten (Retisdorf). 

Intentiunea mea este de a-i împiedica înaintarea; în acest 
:scop se ordonă următoarele: 

Armata II-a va lua pozitiune pe malul stâng al Oltului si al 
Homorodului Mare, stăpânind în acelaş timp şi malul drept al 
acestor râuri. Frontul Armatei va fi: O. Sinka (Sinca Veche)- 
Persani-Heviz (Hoghiz)-Homorod-Gold B. (cota 649). 

Divizia 4-a va forma unitatea de preparafiune, ocupând o po- 
zitiune călare pe comunicatiunile (defileurile) O. Sinka (Sinca 
Veche)-Tohan si Persani-Vlädeni. 

“Această divizie va aşeza un post înaintat la Râpa Pleşerii 
(cota 639), unul la Deaiul Crucei (cota 651) şi altul la Vereshegy 
„(cota 578, 2 km. Vest Halmeag.). 

In caz de retragere a detasamentului Făgăraş (a se vecea or- 
dinul de marş No. 9), el va ocupa Măgura Voinii. 


217 


Divizia 4-a va întări în mod puternic atât pozitiunea de re- 
zistenţă depe dealul deta Sud de Ohaba, pentru trupa dela aripa 
stângă a Diviziei, cât şi pozitiunea de rezistenţă dela O. Sinka. 
(Şinca Veche)-Persani-Vâriul Bätäturei (cota 563). 

Divizia 3-a va forma trupa d2 manevră, ocupând o pozitiune 
călare pe comunicatiunile (defileurile) Heviz (Hoghiz)-Szasz Ma-- 
gyaros (Mäerus) şi gara Homorod-Agostonfalva (Ago3tin). 

Aceastä Divizie va avea un post înaintat la Auf dem Kopp 
(cota 509), unul la Sud de Kohalom (cota 589), unul la Sand B. 
(cota 632) şi, în fine, altul la Dealul Teiuşului (cota 666). 

Divizia 3-a va organiza solid poziţia de rezistență dela He-- 
viz (Hoghiz) la gura defileuiui, între cota 493 (Sud de Heviz): 
gi cota 615 Vest de Bogata de Olt; de asemenea, poziţia de re- 
. zistență de deasupra gărei Homorod pânăla Gold B. (cota 649), 

Divizia 4-a şi 3-a vor fi legate între ele prin câte un ba- 
talion, dat respectiv de fiecare divizie, la Comana de Sus (ocupând 
Dealul Desul Măgurei, cota 683) si la Lupsa (ozupând Dealul 
Pleaşa, cota 873). 

Aceste batatioane vor trimite respect câte un post inaintat 
de o companie, la Sud de O. Tyukos (Ticusul rom.) (cota 562), 
altul da Gruiul lui Crai (cota 610): 

Divizia 6-a va constitui rezerva Armatei, fracționată pe am- 
bele aripi, cu o brigadă la Vlădeni şi alta la Al. Rakos (Racaşu: 
de Jos). Pentru cazul unei retrageri, această divizie va organiza 
şi ocupa pozitiunea dintre Szunyogszeg (Tanari) si şoseaua Vlă- 
deni-Braşov, precum şi 'Defileul dintre Agostonfalva (Agostin) 
(cota 684) şi Aratas (cota 580). 

Ccmandantul Diviziei a 6-a va fi la Brigada dela Al. Rakos: 
(Racaşu de Jos). 

Brigada 2 Călăraşi va ocuppa Ilen (Ileni). 

Divizia 2 Cavalerie, întărită cu Reg. 3 Vânători (din Divizia 
4-a) la Petek (Petca), va forma legătura între Armata II-a şi 
Armata de Nord şi va asigura stăpânirea cu orice preţ a co- 
municaţiunei dintre Palos (Palas) si Derzs (Derja), care duc: 
în Valea Vargiaşului şi F. Farkas. 

Obuzierele Diviziei 6-a vor fi întrebuințate pe frontul Divi- 
ziei a 3-a, iar artileria d> câmp a acestei Divizii pe frontul 
Diviziei a 4-a. 4, 

Intreg frontul se împarte în două sectoare prin linia Szasz 
Tukas (Ticusul  Săsesc)—Al. Komana (Comana de Jos)—Szas7 
Magyaros (Măeruş). Sectorul d2 Vest va fi sub comanda coman- 
dantului Corpului II Armată, iar sectorul de Est sub acela a co- 
mandantului Corpului III Armată”. 


218 


20 Septembrie. 


Arm. Il-a rom. începe executarea retragerei ordonată in 
cursul noptei de 19-20/IX şi o continuă şi în ziua de .20/IX. 

Div. 2 Cav. şi Brg. 3 Căl. urmează itinerariul Cohalm- 
Kaţa-Draoş-Homorod Szt. Pal.-Daia (Dalya), stationand în 
noaptea de 20/IX cu Brg. 6 Ros. la Daia (Dalya), Brg. 
4 Ros. la Petca (Petek), Brg. 3 Cal. la St. Peter. 

Comandamentul Arm. Il-a dă Div. de Cav. si C. I] 
Arm. (Cdi. Sect. din dreapta ord. No. 405 din 20/IX: 

„Div. 2 Cav. va ocupa calea ferată Palas-Erked, cu centru! 
ia Bene, stăpânind şi drumul Derzs-Erked (Archita). Comandantul 
sectorului din dreapta va ocupa Darocz (Draos) cu un regiment 
„din rezerva sectorului dela Alt Rakos (Răkaşul de Jos). Ra- 
portaji executarea”. | 

Prin executarea acestui ordin se acoperea directia Erked 
(Archita)-Derzs (Derja), calea ferată Erked (Archita)-Palăş. 
‘se asigura flancul drept al Arm. Il-a şi legătura cu Arm. 
de Nord, 

‘Div. 3-a nu poate urma itinerariul ce i se indicase, 
din. cauza drumurilor foarte rele. Ea se retrage cu Brg. 
5 Inf. prin Voldorf-Soars-Felmer:Grihalma, iar cu Brg. 6 
Inf. prin Soars-Galati-Fägäras-Sercaia- Comana de Jos. Dea- : 
bia în seara de 20/IX, Div. 3-a stationeazä in’ ‘zona „Grihalma- 
“Comana de Jos. : 

» Div. 6-a începe retragerea cu: 

“Brg. 12 I, R. 3 V., Div. Obuz. prin Soars- Felmer- Hal- 
sneaa-Parta-Venetia de Jos; 

Brg. 11-a I, R. 16 Fe pal Cincu Mare- -Calbor-Fagaras- 
Sercaia. 

~ Retragerea sa executat toată noaptea de 19-20/IX si 
“toată ziua de 20/IX, ajungand în seara zilei cu. Brg. 12 
Inf. la Venetia de Jos si cu Brg. 11-a Inf. la Sercaia.. 

“Diviziile 3 şi 6 au fost slab urmărite cu patrule date 
de Corpul de Cavalerie, lucru care.nu a împiedicat si 
nici întârziat retragerea lor. 

Div. 4-a se retrage in dimineaţa zilei de 20/1X cu Brg, 
Feldioara dela Rodbav (Nadpatak) impreunä cu Brg. 12 
Cal. La Heni coloana primeşte focuri de artilerie. 

_ Brg. 2 Cal. după ce a susţinut retragerea infanteriei dela 
‘Hurez si Betlean continuä ‘a se refrage prin Tudorifa la 
Bucium, iar Brg. Feldioara se opreste pe Mgr. Voinii (547) 
«şi stabileşte posturi puternice înaintate: 1 btl'R. 6 V. şi 
1 btr. la Vereshegy (578), 1 btl. si 1 btr. pe D. la Cruce 


219 


(651) si 1 btl. şi 1 btr. pe Râpa Pleserii (639), cu 1 btl. 
in rezervä la Fägäras. 

Frontul acestui serviciu de siguranţă aflat pe dreapta 
Oltului era de 18 km. ceeace este cu totul prea întins. In 
afară de aceasta Brg. Feldioara mai avea 1 cp. la Betlean 
şi 1 cp. la Horezileni (Hurez) şi 1 btl/R. 6 V. in rezervă 
la Șercaia. 

In după amiaza zilei de 20/IX avantgarda Div. 187 Inf. 
atacă posturile înaintate aflate pe dreapta Oltului şi le: 
sileşte pe la orele 19 a se retrage pe stânga râului, luând 
poziţie a doua zi pe Măgura Voinii. 

Brg. 8-a aflată pe stânga Oltului se retrage fără nici. 
un incident şi cantonează cu R. 6 I. şi R. 2. A la sence 
Veche si cu R. 21 I. la Perşani. | 

In cursul zilei de 20/IX Arm. IX-a reia îngintarea spre 
Est. ! 

Corpul 39 Rez. merge cât poate mai repede, dar din cauza. 
ploilor şi desfundărei drumurilor, nu destul pentru a. exe- 
cuta © urmărire apropiată; în cursul serei ajunge- cu: 

Div. 76 Rez. la Pojorta şi Ludi 

„Div. 51 Hv. la Luţa: . 

Div. 187, Inf, la Betlean şi înălţimea, Sud de Calbor. 

C.-de Cav. ajunge la Soars (Nagy Saros) şi: spre Nord; 

C. I. Rez. cu: 

Div. 89 I. tot la Hundrubechiu - (Szaszhalom) ; 

Div. 71 I. la Hegen si Retisdorf (Reten). ; 

G-lul Falkenhayn nu avea siguranta asupra intentiunilor 
Comandamentului Armatei Române. El banuia- că Arm. Il-a 
va face în zilele următoare o rezistenţă pe linia: Perşanilor 
şi Hârghitei (Geister Wald), cari alcdtuesc o ‘zona tăiată 
şi muntoasă cu înălţimi pânăla 100 m. acoperite cu. Fi 
ce au o adâncime de 25 km. 

G-lul Falkenhayn presupunea că- Arm. II-a Rom. era cu 
143 mai puternică ca Armata IX-a, ceeace nu era just. 
G-lul Falkenhayn calculează numai Armata IX-a în fata. 
Arm. Il-a Română, ori în realitate, în faţa Arm. II-a. Rom. 
nu era numai Armata IX-a (Div. 76-Inf., Div. 51 H. Div. 
187 1.), ci şi Corpul de Cav. (Div. 1 si 3 Cav.), cum şi 
Corpui I Rez. (Div. 89 R. si Div. 71 I.). Aci stă adevărul, 
nu în altă parte, căci nu e vorba de a face speculatiuni 
de cifre, (realitatea cifrelor. am arătat-o la pag. 208) ci de 
a rezolva ‘© situaţie strategicä. 

G-lul Falkenhayn dă în seara de 20/IX Ord. Oper. No. 
258 în vederea operaţiunilor din ziua de 21/IX: 

„1) Inimicul se retrage dinaintza întreguiui front al Armatei.. 


C. 39 A. R. a ajuns pe linia Posorta-Luta-Betlean-inältimile 
Sud Calbor şi a împins în cursul serei un detaşament la Făgăraş. 

Corpul Cav. Schmettow a găsit după amiază terenul liber de 
inimic până la linia înălțimilor vest Calbor-Windmiihlberg. 

2) Arm. IX-a şi aripa dreaptă a Arm. I-a vor continua inain- 
tarea în vederea atacului. i 

3) Vor înainta: | 

a) C. 39 A. Rez. între M-ții Făgăraşului şi rîul Out, asi- 
gurându-si flancul drept spre munţi. Se va trimite o flancgardä 
la Nordul: Oltului spre Boholţ. 

b) . Cav. Schmettow spre Felmer, fine legătura între C. 
39 A. Rez. si Div. 89 I. 

c) Grupa de atac Morgen (Div. 89 I., Div. 71 1.) înaintează 
de dim. spre SE., aripa dreaptă pe şoseaua Boldogvaros (Seliştat)- 
W oldorf-Cobor, 

4) Cartierul Arm. rămâne la Sebeş”. 

G-lul Falkenhayn dă la 20/IX ora 19,30 Arm. l-a A-U 
‘Ord. No. 259: : 

„Am impresiunea că inimicul se retrage pe o poziţie defensivă 
pregătită mai dinainte. Arm. IX-a il urmăreşte, conform Ord. No. 
258. Vă rog, ca Arm. I-a, atât cât ea nu execută singură ofensiva 
(grupa ofensivă Morgen), să. fixeze inimicul din faţa frontului 
“său -printr'o vie activitate. Afară de aceasta, aşi fi recunoscător, 
dacă Comandam. Corpului I Arm. Rez. ar fi pus din punctul de 
vedere tactic sub ordinele mele directe”. 

Ceeace „cerea a Roce rag dela Arm. I-a A- U era 


tionând cu toată energia. 

G-lul Falkenhayn mai dispune ca Brg. 16 Inf. A-U, 
ce era in curs de transport pe calea ferată, să nu mai fie 
debarcată in VI. Mureşului, ci la Sighişoara, în scop de 
a înlocui cât mai repede unităţile lăsate acolo din Div, 
71 Inf.° 

Cu toate aceste dispozitiuni, g-lul Falkenhayn nu spera 
că la 21/IX va putea lua o ofensivă; el nu era lămurit asu- 
pra intentiunilor Armatei II-a şi era îngrijat că Armata 
de Nord Română, ataca cu succes Arm. l-a A-U în cursul 
zilei, între Târnava Mică şi Valea Gherghiului. G-lul Fal- 
kenhayn nu avea nici. o încredere in Arm. I-a A-U şi, aceasta 
cu drept cuvânt, pentrucä ea era mult mai slabă ca Arm. 
de Nord Română. (A se vedea Vol. II pag. 261—328). 

In seara zilei de 20/IX, Arm. Il-a încă nu ocupase pozi- 
Hile ordonate prin ordinul de operaţie No. 10 şi No. 405, 
«căci: 


nl 


Div. 2.Cav. si Brg. 3 Cal. ajung la Homorod Szt. Pal- 
Daia-Petec si Beia (Bene) (executase ordinele). 

Div. 3-a in zona Grihalma (Kiralyhalma)-Comana de 
Jos (Also Komana) (nu executase ordinul operativ No. 10); 

Div. 6-a era cu Brg. 12-a la Venetia de Jos (Also Ve- 
nicze) si cu Brg. 11-a la Sercaia (Sarkany) (nu executase 
-ordinul No. 10); 

Div. 4-a cu Brg. Feldioara la Mgr. Voinii si Brg. 8-a la 
la Sinca Veche (0. Sinka) (R. 6 I. si R. 2 Art.), iar la Per- 
sani (R, 21 I.) (executase deci ordinul operativ No. 10); 

Era de cel mai mare interes ca Diviziile să execute ord. 
oper. No. 10, intrând fiecare în sectoarele hotărâte, organi- 
„Zându-le cât mai repede şi cât mai tare. 

Ordinul operativ No. 10 fu modificat în parte cu ordinul 
„operativ No. 422 din 20/IX, astfel: 

„Bataliouul de legătură dela Comana Superioară impreună cu 
postul înaintat, se suprimă. 

Brigada de rezervă a sectorului de Est se va aduna la Darocz 
{Draos) si Dalya (Daia). 

Obuzierele Div. 6-a vor fi date Brg. 12-a dela Daroczz (Draos) 
:si Dalya (Daia)”. 


Luptele dela Sinca Veche si Persani. 
21 Septembrie. 


„In cursul acestei zile, Arm. Il-a continuă mişcările pen- 
“tru ocuparea şi consolidarea poziţiei prescrise în ordinele 
„de cae No. 9 si 10. 

Div. 2 \Cav. se adună în întregime la Petca (Petek), 
«având R. 7 R. la Baia (Bene) in supravegherea căei ferate 
Palas-Erked şi Brg. 3 Cal. pe poziţia la V. de Palas si 
-anume la Gergeleu (786), în scop de a acoperi retragerea 
‘Div. 3-a. 

Div. 3-a se retrage pe amândouă maluri ale Oltului, 
ocupând cu: 

Brg. 5 Inf. poziţiile dela Est de Homorod până la Mer- 
-cheasa (Mirkwasar), 'având posturi înaintate pe D. Teiu- 
:şului (666), Sand B. (326) V. şi S. Kohalom (889); 

Brg. 6 Inf. ocupă Hoghiz (Heviz) cu un post inaintaf 
la Auf dem Kopf (569) pe dreapta Oltului şi cu un btLl 
pe D. Pleaşa Lupşei (873) pe stânga Oltului la S. de 
-Lupsa, în scop de a face legătura cu Div. 4-a. 

Div. 6-a are: 

Brg. 12-a la Draoş (Darocz) şi Daia (Dalya) (la dreapta 


222 


Div. 3-a); ea se pune in marş la ora 7 pe direcţia Venetia: 
de Jos (Also Venicze)-Comana de Jos (A. Komana)— Ugra- 
Homorod-Draoş (Darocz), unde ajunge la ora 21; iar 

Brg. 11-a se duce la Vlădeni în rezerva sectorului din 
stânga. 

Dvz. de ras din Div. 6-a a urmat soseaua Heviz- 
Homorod-Mercheasa (Mirkwasar), unde se pune la dis- 
poziţia Div. 3-a. 

Div..4-a ocupă frontul Vf. Bătăturei (563) aflat la 
2 km. N. Perşani până la Sercaita, împărţit în 3 sec- 
toare şi anume: | oo 

Sectorul din dreapta: R..21 1., VR. 6 V. si R. 16 A. sub 
comanda Comandantului R. 21 I., dela Vf. Bătăturei-D. Ul- 
milor (S. Perşani) exclusiv: ; 

Sectorul din centru: R. 6 1, I/R. 2 Ob., L'R. 2 À. si 
1 btr. obuz. 120 sub col. Berindei, din D. Ulmilor (ITR. 
6 1.)-D. Pleşul (S. O. Sinka) inclusiv (IR. 6 I.),. iar 
bt]. 1 înapoia btl. II. 

Ambele aceste sectoare sunt ocupate deci cu câte 1 Reg. 
Inf. din Brg. 8-a şi 1 Reg. artilerie. 

Sectorul din stânga din P. Pleşul (exclusiv)- -Sercaita urma 
să fie ocupat de Brg.) Feldioara: IR. 2 V., I/R. 2 Obuz., 
LR. 2 A. sub g-lul Boureanu, după ce se va 'retrage depe 
Măgura Voinii. 

Brg. 2 Cal. era la Bucium; ea nu mai avea decât 219 — 
escadrozne (din cauza numeroaselor detaşări). Fără a co- 
_munica nimic, ea se retrage pe la ora 6 dim. dela Bucium. 
spre Est, mai întâi la Sinca Veche. (O. Sinka), unde „ajunge 
la ora 10, dar la ora 12, din cauza bombardamentuului. (era 
o secţie artilerie ce însoțea esc. 2/R. 4 Cav. us. din Dir. 
76R.), se retrage la Sinca Nouă (Uj. Sinka). . 

Dispariţia Brg. 2 Cal. depe câmpul de luptă, oferă po- 
sibilitatea unui detasament de recunoastere din Div. 76 
Rez., să deschidä la ora 12,30 foc prin surprindere. asupra 
trupelor depe D. Pleşul. 

Din această cauză Brg. Feldioara aflată pe Măg. Voinii, 
a fost atacată de front dinspre Ilen pela ora 10 şi ameninţată. 
să fie întoarsă pe flancul stâng de alte forte împreună cu o 
baterie, care, dela colţul SV., al Păd. Dumbrava Vadului, 
bătea de anfiladă întreaga poziţie, din care cauză g-lul 
Boureanu ordonă retragerea Brigadei si a posturilor îna- 
intate dela Vereshegy către Perşani, iar nu spre Sarcaifa, 
cum avea ordin, în scop de a ocupa sectorul D. Pleşul (520) 
dela S. de Șinca Veche-Sarcaita; s'a dus deci la dreapta 


223 


Div. 4-a (iar nu la stânga). La ora 18 Brg. Feldioara a 
ajuns la Persani. 

Bti. LR. 6 V. şi btr. depe D. Vereshegy s'a retras tot 
pe stânga Oltului la Perşani. 

Trupele Brg. Feldioara au fost astfel vepartizate: : 

Detasamentul depe Magura Voinii format din I/R. 2 V. 
pe Vf. Bataturei; 

Btl. II/Rz 2 V. in mars la Zernesti cu însărcinare specială; 

Reg. Feldioara ce era complect dezorganizat, la Poiana 
Talharilor (620); 

Detaşamentul Vereshegy I/R. 6 V. pe Vf. Bătăturei (563); 

Btl. II/R. 6 V. în rezervă la ieşirea S. E. Perşani. _ 

Consecința acestei greşeli a fost, că sectorul din centru 
al Div. 4-a (aflat între D. Ulmilor şi D. Pleşul), care se 
credea acoperit pe stânga de Brg. depe Măgura Voinii, era 
în realitate descoperit, iar btl. III/R. 6 I. maior Ciurea (din 
cavalerie) care lucra tranşee pe D.-Plesul primeşte pela 
121% prin surprindere, focuri de armă şi de mitraliere din- 
spre Sarkaita pe la Sudul Dealul Tigäniei. Lt.-col. Soco- 
lescu, Comand. R. 6 Inf., a aşezat in VI. Tigäniei, la capul 
unui defileu, ce venea din acea direcţie,. o cp. de, infanterie 
si 1 secti? mtiraliere. Col. Berindei, Cd-tul sectorului din 
ceritru, ia dispozitiuni, face fata, luptă pânäla 1312 când 
dispune retragerea btl. III/R. 6 I. depe D. Pleşului spre 
Vlădeni. Defileul Sinca Veche Sa sinks) AU Vechiu 
rămăsese deschis. fos 

Comandantul Diviziei a a a, sala Simionescu, 
dispune la ora 15 ca btl. I/R. 21 I. aflat pe Vf. Bătăturei 
şi cu unităţile disponibile din R. 6 I. să reocupe D. Pleşul, 
contra-atacând forţele inimice din directiunea Sercaita. 

In acelaş timp, g-lul Cotescu, Comand. C. II Arm., 
dispune: ca Brg. 11-a Inf. din rezerva Armatei şi care se 
găsea în marş spre Vlădeni, să fie înapoiată spre Stang? 
poziţiei cu aceias. însărcinare, 

La ora 16,15, R. 10 I. singurul disponibil din Brg. 11-a 
Inf. primeste ordin a se indrepta prin Poiana Talharilor 
Ja D. Plesul. 

R. 24 Inf. avea 2 btl. între Vlădeni-Braşov şi 4 btl. 
era in rezerva Diviziei la Persani. 

. Lt-col. Socolescu atacă cu bil.II/R. 21 I. (maior Mari- 
nescu) având şi btl. III/R. 6 I. (maior Ciurea). Atacul 
„a ajuns foarte aproape de poziţia inimicului depe D. Plesul, 
fara a-l putea scoate depe pozitie. Lt-col. Socolescu cere 
in. ajutor 1 btl. din R. 10 Inf., care batalion s'a apropiat 
de III/R. 6 I.; in urmă în timpul noptei s'a retras spre 


221 


D. Uimilor, antrenând elemente din btl. IILR. 6 I.; din 
bl. ae rămăsese pe poziţie 2—21% companii. — 

Btl. JI/R. 21 J. maior Marinescu s'a retras pe la ora 
2, aşa î pe poziţie rămâne pânăla ziuă numai o com- 
panie (căpitan Roman) împreună cu maior Ciurea. 

Asa dar trupele însărcinate să reocupe D. Pleşului, nu 
reuşesc; ele se retrag si se opresc pe liziera de V. a pă- 
durei Poiana Talharilor, fiind puternic bombardate. 

La ora 18 soseşte pe poziţie şi Brg. Feldioara, care e 
împărțită cum s'a arătat mai sus. : 
__G-lul Boureanu ia comanda R. Feldioara, I/R. 6 V., 
L'R. 24 I. ce formau rezerva Diviziei, iar lt-col. Penescu ia 
comanda I/R. 2 V., I/R. 6 V. ce erau pe Vf. Bätäturei. 

Trupele inimice ce atacase D. Pleşul, erau de cavalerie 
descălecată, însoţite cu multe mitraliere şi artilerie. 

G-lul Crăinicianu, Comand. Arm. Il-a pentru a împie- 
dica pătrunderea inimicului în spatele Arm. II-a, dă ordin 
să se formeze un detaşament sub maiorul Butescu, care: 
„să acopere zona dintre Vf. Urlea şi VI. Bârsei. 

Conform ordinelor date de g-lul Falkenhayn, Arm. IX-a 
incepe în dimineața zilei, de 21/IX înaintarea spre Est, 
dar cu prudenţă; nici g-lul v. Staabs şi nici g-lul Falkenhayn: 
nu erau pine informati asupra situaţiei si intentiunilor Arm. 
Ïl-a române, pe care nu o intâlnesc in aceasta zi. 

In seara zilei de 21/IX, C. 39 Rez. ajunge cu: 

Div. 76 R. la Sarcaita şi Ohaba; . 

Div. 51 Hv. la V. de Vad; 

Div. 187 I. la V. de Sarcaia; 

C. de Cav. este la Felmer; 

C. I Rez. ajunge cu: 

Div. 89 I. la Cobor-Woldorf şi Bärcut; 

Div. 71 I. la Jibert (Zsiberk)-Lemnec-Mucundorf-Viscr# 
(Szasz Feheregyhaza). 

După inoptare, g-lul Staabs raportează că: 

„Trupele române au luat poziţie pe malul d‘ert al Par. Sineë: 
precum si pe dealurile dela Est de Persani si Grid” 

G-lul Falkenhayn în dorinţa de a nu da timp trupelor 
române să se întărească pe poziţie, cum era şi logic, dă 
la 21/1X, ora 19 Ord. Oper. No. 278: 

1) Inimicul aflat în fata Armatei se retrage spre SE. Corpul 
39 A. Rez. ce a aruncat ariergardele inimicului a ajuns pe linia 
Sinca Veche-Sercaia; Corp. Cav. Schmettow Felmer; C. I. Arm. 
Rez. Cobor- Jibert. 

In Pasurile din munţii dela Est de Şinca Veche era în astă 
seară încă inimicul, - 


225 


2) Arm. I-a are dispoziţie să fixeze inimicul din fata fron- 
tului său. . 

3) Arm. IX-a continuă urmărirea inimicului cu direcţia spre 
eşirile de Est a munţilor Geister şi a celor dela Sudul lor, 
Rezistenţa inimicului va trebui înfrântă peste tot. 

4) Corpul 39 Arm. Rez.: înaintează cu câte o Divizie pe 
şoseaua Sinca Veche-Poiana Mărului (Almas Mezô) si Perşani- 
Vlădeni. Div. 3-a urmează cu grosul forţelor pe şoseaua Perşani- 
Vlădeni; o flangardă va fi trimisă de timpuriu prin Geisterwald 
spre Grid-Vf. Prunilor. Coloana dela Sud va detaşa dela Boba- 
niciu spre Vulcan; coloana din centru se va împărţi dela Vlă- 
deni spre Codlea si Tântari. 

5) C, I Arm. Rez. va pune stăpânire pe trecerile de peste 
Olt dela Comana de Jos şi Hoghiz. Până la sosirea Corp. Cav. 
Schmettow, Corpul va face serviciul de siguranţă a flancului stâng 
al Armatei. 

6) Corpul de Cav. Schmettow trece pe aripa stângă a Armatei, 
ajungând in zona Garat (Stena)-Jibert. Asigură flancul stâng 
al Armatei, face legătura cu Arm. I-a şi cercetează peste linia 
Matefalva (Mateias)-Palos. 

1) Cartierul se mută la Sibiu”. 

Prin mersul concentric! al C. 39 Rez. şi al C. I> Rez., 
se închidea mult spaţiul între aceste două corpuri, din 
care cauză Corpul de Cav. nu mai avea loc; dar chiar 
dacă ar fi avut loc, tot nu ar fi putut acţiona prin masivul 
Geisterului, prea accidentat şi prea păduros pentru opera- 
tiunile cavaleriei, de aceea g-lul Falkenhayn dădu ordin 
Corpului de Cav. ca: e 

„In ziua de 22 Sept. să meargă prin dosul Corp. I Rez. in 
zona Stein~Stena (Garat)-Seiburg-Jibert (Zsiberk) şi spre Nord, 
asigurând flancul stâng al Armatei şi legătura cu Arm. I-a”, 

G-lul Falkenhayn primi instiintarea, că Brg. 8 Munte 
A-U, adusă de pe frontul Italian, dela Isonzo, va începe să 
debarce în noaptea de 22-23/IX la Sibiu; îi dădu ordin: 
„Ca imediat după debarcare să fie pusă in marş pe VI. Ol- 
tului către Est”. 

G-lul Falkenhayn voia să indrepte această Brigadă pela 
Vest de Piatra Craiului (Kônigstein), apoi spre şoseaua 
Brasov-Campulung, pentru a întoarce rezistenţa Pasului 
Bran, pela Sud. Deci voia să facă cu Brg. 8 Mun. o miş- 
care identică ca aceea pe care o făcuse cu Corpul Alpin la 
Sibiu. 

In seara de Q1/IX, g-lul Falkenhayn avea încă îndoială 
dacă Arm. II-a va rezista sau nu la.Vestul munţilor Gei- 
ster; el era insă sigur că Arm. II-a nu mai avea legătura 


Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial. Vol. IE. 15 


226 


cu Arm. de Nord, căci ambele Armate se reträseserä in 
mod divergent. Prin” retragerea făcută la timp de g-lul 
Crăinicianu dela 17-21/IX, proectul g-luiui Falkenhayn de 
a întoarce stânga Arm. Il-a asi a o arunca spre Nord nu 
se putuse realiza, deaceea, g-lul Falkenhayn este nevoit a 
schimba de idee, decisându-se a exercita o directă presiune 
asupra dreptei Arm. II-a, să ajungă repede in câmpia Bârsei, 
să pue imediat stăpânire pe pasurile ce conduc în România 
şi pe calea ferată Braşov-Predeal-Câmpina şi dacă e posibil! 
ca massa principală să se indrepte spre Ploeşti, iar cu Corpul! 
Alpin să se îndrepte spre Piteşti. G-lul Falkenhayn telegra- 
fiază cu No. 279 din 21/IX această părere ambelor Comand, 
Super., care răspund imediat în sens aprobator. Comandam. 
Super. A-U cu No. 31.580 din 22/IX adăuga: 

„Insărcinarea principală a ambelor Armate a g-lului Falken- 
haya este să dobândească în Ardeal o victorie decisivă asupra 
Românilor. Numai după aceasta se va avea în vedere o ofensivä 
spre Ploesti. In acest scop se recomandă un atac învăluitor şi 
täerea liniei ferate Brasov-Ploesti. Această din urmă operaţiune 
este de mare importanţă, căci este singura linie de aprovizionare 
a Românilor, căci calea ferată dela Pasul Ghimeş era stricata 
in retragerea trupelor A-U. 

Dacă, şi în ce măsură va fi necesară pentru bătălia decisivä 
în Ardeal, o ocolire a Arm. IX-a spre Nord, se lasă la apre- 
cierea g-lului Falkenhayn”. 

Planul g-lului Falkenhayn era bun, avea însă un singur 
defect, nu ţinea deloc seama de inimic. 

G-lul Crăinicianu se decise să reziste pe linia Perşanilor. 
(Aceasia era şi presupunerea g-lului Falkenhayn, că Arm. 
I-a rom. va rezista pe linia Persanilor). 

M. C. Gl. instinteazä Arm. U-a cu ordinul No. 1495 : 

„Că-i trimite în ajutor Div. 21-a sub comanda g-lului Lam- 
bru, care va debarca la Predeal şi Braşov în zilele de Baal 
Septembrie”. 


22 Septembrie. 


Arm. II-a ocupă frontul în dimineaţa acestei zile în modul 
următor : 

Div. 4-a cu Brg. 81. pe liziera de Vest a Poenei Tâl- 
harilor-D. Ulmilor-Vf. Bătăturei; 

Brg. Feldioara la Perşani; 

Brg. 2 Cäl. retrasă la Șinca Nouă (Uj. Sinca); 

Div. 3-a cu: 


Brg. 6-a Inf. pe stanga Oltului la Hoghiz şi SE. de 
această localitate; 


227. 


Brg. 5-a Inf. dela Homorod până în dreptul localitätei 
Mercheasa ‘(Mirkwasar) cu posturi înaintate pe D. Teiu- 
sului, Sand B., VI. Sud Kohalm; 

Div. 6-a cu: 

Brg. 12-a pe înălţimea Weiser Berg dela Est de Draos 
(Darocz) la Daia (Dalya); 

Brg. 11-a Inf. cu R. 10 I. pe liziera V. a Pad. Tal- 
harilor, R. 24 J. în rezervă având 2 btl. între Vlădeni şi 
Brasov si 1 btl. la Persani. 

Div. 2 Cav. la Petek. 

Brg. 3 Cal. la SV. Palos. 

Trupele ocupau sectoarele respective si le intärise maj 
mult sau mai putin. 

Armata IX-a (C. 39 Rez. si C. I. Rez.) avea ordin 
să înainteze spre E. 

G-lul Staabs, comandantul Corpului 39 Rez. nu voia 
să atace de front poziţiile rom. ce erau înapoia Pâr. Sinka, 
fiindcă erau puternice şi favorabile apărărei. De aceea el 
dispune ca să atace de front cu Div. 76 R. şi Div. 51 Hv. 
numai după ce ar fi reuşit atacul învăluitor pe care-l exe- 
cuta Div. 187 I. prin Grid. Artileria Div. 187 I. a fost 

dată Diviziei 76 R. 
| Cum însă în dimineaţa acestei zile era o ceaţă foarte 
deasă, C. 39 Rez. nu poate începe preparatiunea de arti- 
lerie a atacului. Artileria pe care C. 39 Rez. o adunase 
pe dreapta sa, trage însă asupra D. Pleşului, crezându-] 
ocupat de trupele române. Infanteria germană a profitat 
de ceaţă şi a înaintat la bun adăpost de vederile apărărei, 

La ora 8.30 s'a dat din nou ordin colonelului Berindei 
să reocupe D. Pleşul, de comun acord cu R. 10 I. sub 
comanda col. Foisoreanu, comand. Brg. 11 I. 

După ora 11, ceata s'a ridicat, recunoasterile de aero- 
plan ale Arm. IX-a raportează ca: \ 

„Toate drumurile ce duc prin Geisterwald sunt pline de tre- 
nuri şi coloane de trupe; că mai departe pe drumurile Vlădeni- 
Brasov şi Agostin (Agostonfalva)-Brajov se observă multe trenuri”. 

De aci rezultă pentru Cd. Arm. IX-a, că numai Arm. 
Il-a rom. se retrage spre Sud. Pe când Arm. Il-a se în- 
drepta spre Braşov ca să acopere Pasurile spre România, 
Arm. de Nord era încă relativ mai spre Vest, având în 
spate M-ții Harghita şi Gherghiului lipsiţi de drumuri. 
Cum o urmărire frontală a Arm. de Nord rom. prin M-tif 
menţionaţi nu ar fi putut da bune rezultate, g-lui Falkenhayn 
dădu cu No. 301 din 22/IX Arm. l-a A-U, ordin: 

„Ca aripa dreaptă întărită, să ajungă repede în zona Sereda 


Ciucului, în speranţa că printr’un atac executat direct spre Nord 
sa tae retragerea Arm. de Nord rom.”. : 

De aci rezultă că şi urmărirea Arm. IX-a şi Arm. I-a 
A-U, trebuia să se facă în mod divergent, ceeace. pentru 
viitoarele operaţiuni era în folosul Armatelor române. 

După ora 11, ceața ridicându-se, artileria de câmp şi 
grea a C. 39 Rez. a început a executa un puternic bom- 
bardament asupra întregului front, în special asupra Div. 
4-a. Din această cauză unităţile însărcinate să reocupe D. 
Plesul in special R. 6 I. şi R. 10 I. nici nu se putuse mişca 
din poziţie. Comand. Div. se vede nevoit a forma o nouă 
unitate de atac, cu unităţi din rezerva Diviziei şi anume 
cu Reg. Feldioara, 2 btl./R. 24 I. şi 1 Div./R. 2 A., sub 
g-lul Boureanu, cu ordin să pună stăpânire pe D. Plesul. 

După ora 11, un avion A-U, duce ştire că: 

„Dinspre Vlădeni înaintează spre Perşani o coloană inimică 
puternică”. 

La primirea acestei ştiri, g-lul Staabs apreciază că este 
mai bine să atace imediat de front cu Div. 76 R. şi Div. 
51 hv. fără a mai aştepta mişcarea inväluitoare a Div. 187 I. 

Div. 7611: atacă Div. 4-a, dar e oprită în loc şi! chiar 
respinsă; acest lucru impunea în mod imperios intrarea în 
acţiune de front a Div. 51 Hv., iar Div. 187 I. înaintând 
prin Grid, atacă dreapta Div. 4-a care era pe D. Bătăturei. 
Cu alte cuvinte g-lul v. Staabs, atacă de front cu Div. 51 
Hv. şi întoarce ambele flancuri ale apărărei cu Div. 76 R. 
şi Div. 187 I. Presiunea Div. 187 I. incepe a se simţi la 
ora 13.30 când It-col. Penescu, Comandantul sectorului Vf. 
Bätäturei, raportează: - 

„Căi o Brigadă inimicä cu artilerie debuseazä din satul Părău”. 

La ora 14 R. 6 V., aflat la dreapta It-col. Penescu si 
servantii dela R. 16 A. au părăsit poziţia, lăsând tunurile 
pe poziţie, tocmai în momentul când trebuia să. deschidă 
focul asupra inimicului, lucru care sili şi pe R. 2 V. să se 
retragă. 

La ora 15 o panică se produse la dreapta Div. 4-a, 
Atelajele R. 16 A. părăsesc tunurile pe poziţie şi fug în 
goana mare spre Vlădeni; panica se propagă repede dela 
dreap:a la stânga Diviziei, precum şi până în spatele Ar- 
matei. Div. 76 Rez., pune mâna pe 43 tunuri. 

Trupele părăsesc poziţiile şi se retrag, parte prin Def. 
Perşani, parte prin Defileul Sinca Nouă (0. Sinka). 

Prin Defileul Perşani s'au retras: R. 2 V., R. 6 V., Reg. 
Feldioara, parti din R. 6 I şi R. 21 1, R. 24 I, atelajele 
R. 16 A. IR. 2 Ob., resturile Brg. 2 Cal. Lo 


229 


Prin defileul Sinca Nouă (O. Sinka), s'au retras: res- 
turile din R. 6 I. (formate în un btl. de 400 oameni), 
resturile a 2 btl. din R. 21 Inf, R. 10 L IR. 2 A. 1 
btr. 120. 

Legătura între aceste două coloane s'a pierdut complect. 

Atelajele R. 16 A. au ajuns în panică pânăla Codlea, 
aci însuşi g-lul Crăinicianu şi Statul său major, de abia 
le-au putut opri. Medicul maior de rezervă Siătineanu cu 
carabina in mana, a reformat coloana şi a pus ordine 
acolo, unde capul era pierdut. 

Fata de această gravă situaţie, Comandamentul Arm, 
Il-a schimbă cu No. 647 din 22/IX destinaţia CAEN 
lui maior Butescu si ordonă: 

„Schimb misiunea. Inaintaţi pe drumul cel mare Sinca Nouă. 
Sustineti negreşit retragerea Diviziei 4-a”. 

Brg. 3 Căl. care era în cantonament de alarmă în Palăş 
şi cu avantposturi la SV. de Palaş pe D. Cohalmului, pri- 
meste la ora 10 focuri de artilerie dinspre Wartbeschreeg,- 
Grosul Brigadei se desfăşoară pe D. Cohalmului, având © 
stânga sprijinită pe D. Teiuşului, unde se găsea 1 btl/R: 
12 Inf. 

Brigada rezistă pânăla ora 14.30 la atacul a 2 com- 
panii infanterie şi 2 escadroane cu mitraliere, după care 
se retrage pe drumul Kata-Homorod Szt. Peter unde ajunge 
la ora 18. 

R. 7 R. se retrage la ora 17 la Petek, unde se găsea 
grosul Div. 2 Cav., căreia i se trimisese în susţinere R. : 
3 Van. 

C. I Arm. Gl. Morgen ordonă: 

„Ca să pună stăpânire pe poduri:e dela Conana de Sus şi deta 
Heviz”. 

In acest scop Div. 71 Inf. înaintează la ora 7 dela Jibert 
prin Garat spre Cohalm, atacă împreună cu părţi din Div. 1 
Cav. posturile înaintate ale Div. 3-a depe dreapta Homo- 
rodului Mare şi Oltului şi anume depe D. Teiuşului (666)- 
Sand B. (632), Vest şi Sud Cohalm (589); ele au fost 
nevoite a se retrage spre poziţia principală, care este ast- 
fel ocupată: 

Brg. 5-a pe înălțimile din stânga Homorodului Mare, 
cu dreapta pe înălţimea lui Sand Berg şi stânga în fafa 
gărei Homorod-Cohalm; 

Brg. 6-a călare pe şoseaua Hoghiz (Heviz)-Măeruş 
(Szasz Magyaros), cu dreapta pe 615 V. Hoghiz, stânga 


pe cota 493, SV. Hoghiz; 
Bil. dela extrema stângă, depe D. “Pleaşa Lupsei 873, 


230 


este întărit cu încă 2 companii; el se mentinea pe pozitie.. 

La ora 9.30 g-lul: Falkenhayn da C. I. Arm. Ord. 
Oper. No. 286: 

„Ştirea înaintărei unei puternice coloane dela Sud spre Ho=- 
morod în legäturä cu noua ocupare a localităţilor Ţânţari sj 
Cohalom, impun nevoia unei siguranfe speciale pe aripa stângă 
a Armatei. Corpul I Arm. Rez. nu va înainta cu grosul Div. 71 
I. peste Garat, mai înainte de a fi avut deplină claritate asupra 
atitudinei forţelor inimice din zona Homorod-Bene-Draos”. 

Prudenta arătată prin acest ordin al g-lului Falkenhayn 
era justificată, aceasta lămureşte dece Div: 71 I. sa oprit 
în seara 'zilei la Cohalom şi nu a împins mai departe pentru 
a pune stăpânire pe. podurile dela Comana de Sus si dela 
Heviz. | 

Div. 89 înaintează la ora 7 dela Cobor pe VI. Ticusani, 
trece Oltul la Comana de Sus, rupade legatira intre Div. 
3-a şi Div. 4-a. 


Comand. Corpului III Arm. rom. luase dispozitiuni ca 
Brg. 12 (Div. 6) să intervină la nevoie în flancul stâng 
ab inimicului, dacă el-ar pronunţa atacul. asupra Div. 5 Inf. 

Comandam. Arm. II-a, în scop de a preveni un atac şi 
al dreptei Div. 3-a, dă ordin Brg. 12-a (Div. 6-a) depe 
Weisser B. (V. Draos) sä se adune pe inalfimea Schôüsself 
(E. Kata), unde ajunge la 20.15. 

Faţă cu cele întâmplate la Div. 4-a, faţă cu interpunerea. 
Div. 89 R. între Div. 3-a şi Div. 4-a, Comandamentul Arm. 
II-a cu No. 464 dă ordin de retragere cu: 

„Div. 3-a şi Brg. 12-a spre Feldioara; 

Div. 2 Cav. şi Brg. 3 Căl. să se dirijeze cu grosul prim 
Palas~Kata~Hoghiz spre SV., în scop de a cădea în spatele ini- 
micului către satul Părau (Pârâu) Est de Sarkany (Sercaia)”’. 

In după amiaza acestei zile, Brg. 12-a începe retragerea: 
prin Homorod Ujfalu-Răcaşul de Sus (Felso Rakos)-Barot- 
N. Baczon-Sepsi Szt. Gyorgy către Bodza férdulo. Ea 
ajunge în dimineaţa zilei de 23/IX la Felso Rakos. 

Div. 3-a nu primeşte ordinul de retragere decât la ora 
1.30 noaptea, din care cauză ea rămâne pe poziţie până 
noaptea, când trebuia să înceapă retragerea pe două co-: 
loane: cu Brg.'6 Inf. prin Hoghiz-Heviz-Bogat Sattel-Szasz 
Magyaros-Feldioara (Füldvar), iar cu Brg. 5 I. prin Al. 
Rakos-Feldioara. 

Comandamentul Arm. Il-a a raportat M. C. Gl. si- 
tuatia zilei;de 22/IX, la care M. C. GI. ordonă cu No. 1597: 

:„Rezistaţi, manevrand cu aripa dreaptă. 


Pe pozifiunile dela Rucăr se trimite o Brigadă mixtă din 
Divizia 22, care va sosi la 24/IX. 
La Braşov se trimite Divizia 21 complectä şi întărită cu 4 


baterii de 120 mm. 


Puneti Divizia Cavalerie la dispozijţia Armatei de Nord....”, 

La 22/IX Comandamentul de Căpetenie dă ordinul de ~ 
operaţie No. 10 în care se prescria: i 

„Inimicul fiind fixat în Dobrogea, sunt hotărit a relua planul 
iniţial al ofensivei pe frontul de Nord şi Nord Vest. 

In acest scop, am dispus a se face o nouă grupare a for- 
telor, formând o ‘massä de manevră în văile superioare ale 
Oltalui şi Mureşului. i 

Misiunea Armatelor II-a si de Nord va fi aceea de a rămâne 
într'o defensivă activă până la adunarea massei de manevră, 
ţinându-se gata a respinge atacurile eventuale ale inimicului şi 
păstrând pozitiunile ocupate. 


» 
. * Dă + Dă 4 


Aceste două ordine operative date în ziua de 22/IX de 
Comandamentul de Cäpetenie (No. 1597 si No. 10), aveau 
două idei contrare: ,,Rezistati, manevrând cu aripa dreaptă” 
Si: igs 
„Misiunea Armatei I-a si Armatei de Nord va fi-aceea 
de a rămâne intr’o defensivă activă pânäla adunarea massei 
de manevră...” 

Ce putea face Comandam, Armatei Il-a fata de „manevra 
cu aripa dreaptă” şi „defensiva activă”? Căci manevra cu 
© aripă este una şi defensiva activă este alta. 

Dar în afară de ideile preconizate în aceste două ordine 
„operative, Ordinul No. 10 al Cd. de Cpt. nu a fost urmat 
de o executare practică, căci „massa de manevră”, despre 
care este vorba, nu s'a mai format şi nici ofensiva pe 
frontul de Nord şi Nord Vest nu s'a mai luat, din cauza 
nesosirei la timp a trupelor de ajutor ruse, ce erau cerute 
de noi si promise de Rusi. 

‘Se mai observă că Diviziile 21 şi 22, ce initial făcuse 
parte din Arm. Il-a si care la 3-5/IX ii fusese luate, pentru 
a îi trimise pe frontul de Sud, acum la 21 şi 22/1X îi erau 
redate, dar cu totul prea târziu, 

In ziua de 22/IX, Arm. IX-a continuă urmărirea însă 
destul de slab; în cursul serei ea ajunge cu: 

Corpul 39 Rez. (Gl. v. Staabs): 

Div. 76 R. la Şinca Nouă (Uj.- Sinka); 

Div. 51 Hv. pe şoseaua Perşani-Vlădeni la Sud ds Ina- 
men (748); 

Div. 187 I. pe Piscul Strâmt (756) si Vf. Prunilor (824). 


Aceste două divizii din urmă sub gl. v. Sunkel. 

Corpul I ‘Rez. (gl. v. Morgen): 

Div. 89 I. ia Comana de Jos (Al. Komana); 

Div. 71 I. la Cohalom. 

Corpul de Cavalerie ajunse la Fişeriu (S&venyseg).. 

Generalul Falkenhayn era mulţumit de rezultatul dobândit ; 
el era prea convins de principiul: urmärirei inimicului fara 
răgaz, cu baioneta in spate, pentrucă cu toată oboseala 
trupelor sale să nu dea ordinele necesare; de aceea la 22/1X 
ora 21.20 dădu Ordin de operaţie No.- 298 pentru ziua 
de 23/IX: 

„1) Corpul 39 Arm. Rez. a aruncat puternicul inimic care 
ocupase poziţie la Estul liniei Sinca Veche — înălțimile Vest 
de Perşani, spre liziera de Vest a Geisterului. Corpul I Arm. 
Rez. a aruncat cu Div. 89 I. slabele forţe inimice, ajungând la 
Comana de Jos. Div. 71 I. a aruncat inimicul depe înălțimile 
dela Vest de Cohalom şi ocupă acum înălțimile dela Est. Corpul 
Cav. Schmettow a ajuns pe aripa stângă a Armatei, ocupând 
cu grosul Sovenyseg (Fiseriu). Pe linia ferată. Palas-Erked era 
cavalerie inimicä. 

2) Armata côntinuä ofensiva. 

3), Pentru Corpul 39. Arm, Rez. rămâne în vigoare insarci- 
narea datä pentru  22/1X. 

4) C, I Arm. Rez. aruncă complect inimicul din Cohalom, 
şi urmăreşte cu grosul Div. 71 I. spre Bogat Sattel. Se vor 
trimite unităţi slabe spre Comana de Sus, Lupsa, o unitate 
mai puternică se va trimite spre Mateiaşu. Div. 89 I. se va 
aduna mai întâi la Heviz-Ugra. 

5) Corpul Cav. Schmettow atacă cavaleria inimică dela Bene 
si apoi acopere dela Palas-Bene flancul stâng al Armatei. Cer- 
cetare spre Zsombor (Jimbor)-Draos-Petec”. 

Armatei I-a A-U, îi dădu ordinul No. 301: 

„Să turmäreascä inimicul, care se retrage din fata sa, cu 
forte cât de slabe va putea. Armata I-a va căula, ca în timpul 
înaintărei, să formeze pe aripa ei dreaptă o grupă de atac, pentru 
a întoarce apărarea, pe care ar încerca-o inimicul, aruncându-! 
dela direcţia lui naturală de retragere”. 

Brg. 8 Mun. A-U formată din btl. HI/35, IV/24, 1/15. 
IV/58, btl. 5 Van. bos. herzeg (total 3713 arme) 1 dvz. 
(2 btr.) artil. munte, este adusă depe frontul italian, ea 
începe a debarca la Sibiu cu începere dela 20/IX, in ziua 
de 22/IX ajunge la Cornățel (Hortobagyfalva)-Casolt (Her- 
many). G-lul ia dl o repartizează Corpului 39 Arm. 
Rez. cu ordin: 


„Să înainteze cat mai rss spre Est, la Copăceni (Kopacsel)- 
(V. de Sarcaifa)”. 


233 


Luptele dela Tântari. > 


23 Septembrie. 


Arm. Il-a Rom. continuă retragerea, iar Arm. IX urmä- 
reşte pe tot frontul. 

După retragerea din ziua de 22/1X a Div. 4-a pe cele 
2 sosele, g-lul Cräinicianu a format repede la gura Def. 
Vlădeni o ariergardä compusă din: I/R. 2 V., 1 btl/R. 
24 1., Brg. 2 Cäl, 2 btr. obuziere sub col. Paianu; în acelaş 
timp a reuşit a limita panica Div. 4-a, a opri trupele si 
reconstitui unităţile în zona Tântari-Uifaläu nou- Codlea. 

S'au putut aduna; 1 btl./R. 2 V., 1 btl/R. 6 V., 1 btl./R. 
6 I., 1 btl./R. Feld., 2 btl/R. 24 I, resturi din R. 21 I. 
2 bir./R. 2 A., 2 btr. obuziere, total 4000 oameni, obosiţi 
fiziceşte si istoviti moraliceşte. 

Noaptea ‘de 22-23/IX şi dimineaţa de 23/IX trec in 
linişte, căci inimicul obosit şi el nu urmăreşte; dacă el 
ar fi putut exercita o presiune cât de mică, fotul era pierdut. 

Generalul Crăinicianu dispune ca g-lul Costescu Cd. Div. 
4-a să acopere comunicațiile spre Braşov. In acest scop 
g-lul Costescu, formează două detașamente : 

Detaşam, col. Negulescu: 1 btl/R. 24 I, 1 btl./R. Feild., 
1 btl/R. 6 I, 1 btl/R. 6 V., 2 btr./R. 2 Art, 2 bir. 
obuziere, cu ordin să ocupe o poziţie pe linia Täntari-Schô- 
ner Berg; \ 

Detasam. col. Berindei: resturile R. 21 I., cu ordin să ja 
pozitie la stanga detasamentului col. Negulescu, acoperind 
comunicaţia Vladeni-~Codlea. La acest detaşament să vie 
şi ariergarda col. Paianu. ’ 

La ora 16, ariergarda e atacată in poziţia de la Vlădeni 
si silită să se retragă. Ea însă nu s'a retras în întregime 
spre stânga poziţiei, cum avea ordin, ci direct la Tantari, 
o parte s'a retras şi către detaşamentul col. Berindei. 

La Div. 3-a Brg. 6-a Inf., care era la stânga, începuse 
retragerea în cursul noptei de 22/IX, prin Hoghiz-Bogat 
Sattel-Măeruş-Feldioara, ajunge în această din urmă loca- 
litate în cursul zilei de 23/IX la ora 14, după ce“lasase o 
ariegardă de 6 cp. R. 22 I. la esirea defileului dela V. 
de Mäerus, în scop de a susţine retragerea Brg. 5-a, după 
care trebuia să se ducă la Herman. 

Brg. 5-a, aflată la dreapta Div. 3-a ce trebuia să se 
retragă prin Răcaşul de Jos-Feldioara, nu primeşte ordinul 
de retragere, decât la 23/IX ora 8.30 si se găsea în luptă 
încă dela ora 6.30. La primirea ordinului, rupe lupta si 


234 


începe retragerea, Ea ajunge noaptea la 12.30 la Bod (Bot- 
falu). 


După scurgerea Brg. 5-a Inf., către Bod (Botfalu) reia 
şi Brg. 6 Inf. marşul spre Sud către Herman. . 

Brg. 12 Inf. (Div. 6-a) cu artileria ce-i fusese dată (după, 
ce începuse retragerea dela Homorod Uifalău în după a- 
miaza zilei de 22/IX), ajunge în dimineaţa zilei de 23/IX 
la Râcaşul de Sus (Felso Rakos), de aci ea continuă re- 
tragerea prin Bara Olt (Barot)-Bâţanii Mari (Nagy Baczon), 
ajungând a doua zi dimineaţa (24/IX) la Sepsi Sângeorgiu 
(Sepsi Szt. Gyorgyo). 

Brg. 3 Căl. acoperind retragerea Div. 3-a urmează dreapta 
Oltului, ea merge prin H: Okland-H. Uifalu-Barot-Kôpecs- 
Liget-Hidig spre Feldioara, unde ajunge la ora 24. 

Div. 2 Cav., care era trecută la Arm. de Nord, se re- 
trage in cursul zilei de 23/IX prin Homorod Okland-Lô- 
vete-Sentegyhaza. 


Arm. IX-a germană urmăreşte. 

Corp. 39 Rez. strabate pe un front larg M-tii Geister, fara 
nici o piedică; dar la debuşarea din defileu se isbeşte 
de rezistenţe pe care nu le bănuia. 

G-lul Staabs Cd. C. 39 Rez. s'a dus de. dimineaţă, : la: 
Cd. Div. 76 Rez. făcându-l atent asupra: 

„Importanţei d2 a täia retragerea inimicului prin pasurile delg . 
Sudul Braşovului”. 

Div. 76 Rez. înaintează. pânăla Poiana Mărului (Almaş 
Mezo), având o flancgardä pe stânga la Holbavul.. 

Div. 51 Hv. şi Div. 187 I., ambele sub comanda g-lului 
Sunkel, reiau înaintarea spre SE. isbindu-se de poziţia 
luată de Div. 4-a la gura def. Vlădeni. 

Artileria grupului Sunkel, execută un bombardament de 
artilerie, care {ine dela orele 17—19 în care ee satul 
Vlădeni este incendiat. 

La ora 19 Div. 187 I. atacă tot frontal: dar mai cu seamă 
aripa stangai a poziţiei. Col. Paianu execută un contra atac 
asupra dreptei inimicului cu trupele ce avusese sub comandă 
si.cu ale col. Berindei, respingând Div. 187 în dezordine: 
în defileu. 

Mai spre Nord, un detaşament de flanc'trimis de Div. 
187 I. dela Vf. Prunilor prin Mutea Curtului, trec munţii cu 
mare greutate, ocupând fără lupte Crizbav (Krebsbach), care 
era părăsită de unităţile române. | 
_ După retragerea in defileu a grosului Div. 187, lupta în- 
cetează şi contrar ordinelor date de C. II Arm. rom. ca 


235 


“trupele să rămână pe poziţie până în zorii a ele sunt re- 
trase dela ora 21 astfel:. 

.. Grupul col. Negulescu pe direcţia Uifalau Nou-Halchiu- 
Stupin (Mehkertek)-Brasov spre gura def. Därste; 

Grupul col. Paianu pe şoseaua Codlea-Ghimbavul-Bra- 
sov, tot spre gura def. Darste. 

Mersul în retragere s'a facut toată noaptea de 23--24;IX 
greu de tot, din cauza oboselei oamenilor. 

Trupele cari s'au retras prin def. Sinca Veche, "sub col. 
Foisoreanu (Cd. Brg. Î1-a Inf.), se reconstituesc la 23/IX 
dim. în zona Tohanu Vechi-Tohanu Nou-Zärnesti, sub pro- 
tectia unui.batalion si 2 sectii mitraliere, läsate în arier- 
„gardă la Nord de Poiana Mărului, col. Foişoreanu ocupă 
o poziţie pe D. Plesitei (1089)-762-887. 

Div. 76 R. nu a urmărit în această parte, ea s'a oprit 
cu .grosul la Poiana Mărului (Almas Mezo) şi cu o flanc- 
gardă la Holbavul. 

Corpul I Rez. atacă cu Div. 71 I. în zorii zilei Brg. 5-a 
din Div. 3-a, care se găsea izolată la Homorod, dar e 
ținut în loc până la ora 8, când Brigada primind ordin 
de retragere rupe lupta şi se retrage repede, ajungând în 
timpul noptei la Bodul, fara a fi urmărită de Div. 71 
[., „care era complect obosită; ea ocupă Homorodul şi numai 
un mic detaşament îl împinge până la Mateiaş (Matefalva). 

Div. 89 J. după ‘ce a fost îndreptată dela Comana de 
Sus (Al. Romana) spre Hoghitz, în scopul de a cădea în 
spatele apărărei dela Homorod, care era în aer, căci brigada 
română se retrăsese deja spre Bod. Div. 89 I. nu a mai 
urmat conform ordinului ce-l avea Div. 71 I, căci această 
“divizie din cauza oboselei, nici nu a mai putut înainta 
prin Bogat Sattel; ea a fost înlocuită pe această direcţie 
de către g-lul v. Morgen cu Div. 89 I. care ajunge CL 
avantgarda noaptea târziu la Bogat Sattel. 

Corpul 'de Cavalerie al g-lului v. Schmettow caută in 
zadar Div. 2 ‘Cav. română (ea se retrăsese repede prin 
Lôvete la Szentegyhaza); el se opreşte la Bene (Mehburg). . 


Luptele din câmpia Brasovului. 


Ju după amiaza zilei de 23/IX M. C. Gl. rom. ordonă te- 
lefonic Armatei II-a ca: 

„Să se oprească şi să reziste pe linia Sepsi Szt. Gyorgyo- 
Sepsi Sângeorgiu-Barabas (cota 663)-G. Burg-cota 704 (Est Sân 
Petru )-Braşov-Râșnov-Bran. Si numai în caz extrem, rezistenţa 
se va face pe linia: Maksa-Liszno-Nyen-Bodola-Târlungeni- 
„Dârste-Râşnov-Bran”. 


Acest ordin sosit târziu la Comandam. Armatei, generalul 
Crăinicianu dădu mai întâi un ordin scurt de câmp, prin 
care indica apărarea, linia de rezistenţă şi ocuparea ei. 
Apoi dădu ordinul de operaţie No. 11 din 24/IX, ambele 
însă ajunse la trupe între orele 15—17, deci târziu, 
căci ele se găseau deja pe pozitiunile care domină sesul 
Bârsei. | 

Ordinul de Operatie No. 11 era astfel: 

„Armata II-a piimeşte întăriri numeroase şi organizează apă- 
rarea hotărâtă a frontului Bran (Tohanu)-Râşnov-Braşov înăl- 
timea 704 Nord Est Sân Petru-Barabas 663-Sepsi Szt. Gyorgy. 

1) Brigada 8-a întărită cu Reg. 10 Inf., bat. 2 din Reg. 2 
Vânători şi Artilerie, va rezista pe poziţia dealului Muscelului, 
pe care se va ţine cu orice pref. R 

Brigada mixtă din’ Divizia 22-a înaintează în marş fortat 
dela Rucăr la Bran şi o va susţine. 

2) Din coloana, care s'a retras prin Vlădeni, 4-5 batalioane 
întărite cu artileria Diviziei 21, va acoperi Braşovul. 

3) Divizia 21 ocupă frontul între Divizia 4-a şi Divizia 3-a, 
concurând şi la apărarea Braşovului. 

Al doilea regiment de infanterie al acestei divizii va debarca 
la „Predeal si: va rămâne la Temeşul de : Sus la dispoziţia Ar- 
matei; acest regiment va face recunoaşteri până la calea ferată 
Râşnov-Tohanul şi va face legătura cu Brigada 8-a la Dealul 
Muscelului si Bran (Tôrzburg). 

Sectorul grupelor dela punctele 1, 2 şi 3 va fi sub ordinele 
generalului Cotescu, care va întrebuința Brigada 2 Cavalerie pen- 
tru recunoaşteri şi legătura cu Divizia 3-a. 

Grupelor dela punctul 1 şi 2 li se va da câte un escadron 
de cavalerie. 

4) Div. 3-a va ocupa linia de Vest a înălțimilor 704 Nord 
Vest Sânt Petru-Barabas cota 663. 

5) Brigada 12-a va ocupa Sepsi Szt. Gyorgy. 

Sectoarele punctelor 4 şi 5 vor fi sub ordineie generalului Tă- 
năsescu. - : 

6) Legătura între acest sector şi flancul stâng al Armatei 
de Nord se va face de către Brg. 3 Cal. 

7) Corpurile de Armată vor face cât mai repede posibil legă- 
turi telefonice în număr cât mai mare (duble) între grupări 
(laterale) şi înapoi; 

8) ‘Pozitiunile indicate se vor înţări puternic şi menţine cu 
toatä hotărîrea. in zei 

Numai ‘in caz de o absolutä nevoe si după ordin expres, 
rezistenţa se va retrage pe linia Bran-Râşnov-Timeş-Tatrang- 
-Nyen-Lisznyo Maksa’’. 


In seara şi noaptea de 23/1X Arm. IX-a era astfel dispusă: 

Corpul 39 Rez.: 

Div. 76 R. la Poiana Mărului (Almas Mez6) cu o flanc- 
gardă la Holbavui; 

Grupul gl. Sunkel cu: 

Div. 51 Hv. la Vlădeni. 

Div. 187 I. la N. de Vlădeni cu un detaşament de flanc 
la Crizbav. 

Corpul I Rez.: 

Div. 89 I. Est de Hoghiz (Heviz) : şi cu o avantgarda 
la Bogat Sattel. 

Div. 71 I. la Homorod cu un detaşament la Mateiaş 
(Matefalva), în Valea Oltului. 

Corpul de Cavalerie la Bene (Mehburg). 

G-lul Falkenhayn, care lucrase cu începere dela 6;lĂ 
cu mare pricepere, iniţiativă si iufealä, primea in ziua de 
23/IX ordinul secret No. 347 dela Impäratul Wilhelm ca: 

„Trupele aliate să urmărească fără repaos pe inimicul ce se 
retrage, aşa fel ca Românii să părăsească Ardealul numai după 
ce vor fi complect bătuţi”. | 

Din acest ordin trebue reţinută ideea ce se impunea lui 
Falkenhayn, de a „grăbi mișcarea”, Nedreptatea acestui or- 
din era mare, căci ce putea face un general mai mult decât fà- 
cuse g-lul Falkenhayn? Şi ce putea cere un general mai mult, 
decât ceruse acest general dela trupele sale? Ce succes mai 
mare putea dobândi un general? El bătuse două armate 
inimice intr’un timp foarte scurt. 


24 Septembrie. 


G-lul Falkenhayn în urma ştirilor primite, isi formă 
convingerea că Românii nu se vor mai opri în fata Arm. 
IX-a dincoace de Carpaţi, că ajutoarele trimise Arm. II-a la 
" Braşov aveau de scop de a-i înlesni retragerea din munţi, 
Falkenhayn intenționa ca să pue stăpânire pe esirile din 
munţi dela S. de Brasov şi ca împreună cu Diviziile ce 
înaintează concentric în câmpia Bârsei, să sdrobească pe 
inimic. In această idee g-lul Falkenhayn dă Ord. No. 316 
din 23/IX pentru ziua de 24/IX: 

wil. Inimicul bătut este în plină retragere. Astăzi vor ajunge 
C. 39 Arm. Rez. la esirile Sud din Geisterwald la şi la Sud 
de Jantari, C. 1 Arm. Rez. cu Div. 89 I. la Bogat Sattel si cu 
părţi din Div. 71 I. in zona dela Agostin, Corpul. Cav. Schmettow 
stă cu părţi din el pe linia şi dincolo de linia Bene-Homorod, 
având in faţă slabe forte de cavalerie inimică. 


238 


2. Arm, l-a trece la ofensivă, cu aripa dreaptă (C. VI Arm.) 
la Szekely Udvarhely. i « e oi À 

3. Arm. IX ‘continua urmărirea. 

4, C. 39 Arm. Rez. pune stăpânire pe Brasov, forte sufi- 
ciente vor închide şoseaua spre Câmpulung, o unitate bine aleasă 
va ajunge în regiunea Timiş şi va pune stăpânire pe şoseaua 
şi calea ferată ce duce spre Sinaia. 

5. Corpul I Arm. Rez. va ajunge de dimineață cu câte o 
Divizie la Feldioara şi Kôpecz (Kepet). 

6. Corpul Cav. Schmettow lasă escadroanele de descoperire 
spre Homorod Ujfalu-Homorod Szt Pal şi Petek ca să urmä- 
rească mai departe pe inimic, iar cu grosul forţelor va căuta 
ca să ajungă în zona dela Barot. Insărcinarea sa rămâne asigu- 
rarea dinspre Nord al flancuiui stâng al Arm. IX, cercetând 
drumul dela N. Baczon-Mitacs-Csikverebes (Verebeş)”. © 

Asa dar pentru ziua ide 24/IX, se proectează o re- 
zistentä serioasă din partea Arm. Il-a, şi un atac repede 
al Arm. IX-a, în scop de a pune stăpânire pe Câmpia "Bârsei 
şi pe Braşov. 

Deci, de fapt Arm. II-a trebuia să fie ţinută de front 
de un inimic superior în număr, iar pe stânga ei să fie 
manevrată cu. Brg. 8 Mun., tăindu-i “retragerea. Manevra 
făcută contra Arm. l-a Rom. la Sibiu se repetă şi contra 
Arm. Il-a Rom. Manevra însă nu reuseste de data aceasta. 

In dimineaţa zilei de 24/IX Arm. II-a era în situaţia ur- 
mätoare : 

Grupul dela aripa stângă (din Div. 4-a) compus din Brg. 
8-a cu: 1 bil./R. 6 1, 1 bil/R. 21 1, R. 10 1., bil. II/R. 
2V., R. 2 ra 1 bir. grea 120, pe D. Muscelului. 

Brg. 9. Mix. din Div. 22-a inainteaza dela Rucär la Bran, 
in ajutorul acestui grup. 


Brg. Feldioara (din Div. 4-a) formată din R. 6 V. bil 
LR. 2 V., 3 btl. diferite, R. 24 I. (din Div. 6-a), 1 dvz. 
obuziere 105, in retragere spre Brasov. 

Div. 3-a in retragere spre sectorul Tarlungeni-Cernatul. 

Div. 21-a debarcä la Predeal, Azuga si Dârstele. ~ 

Brg. 12-a din Div. 6-a in mars dela Sepsi Sângeorgiu 
la Nyen prin Bikfalva. 

Pe cand Arm. Il-a era în această situaţie şi se retragea, 
ordinul de operaţie No. 11 al Arm. II-a căuta Diviziile, 
care pe măsură ce-l primeau, luau dispozitiunile de exe- 
cutare; ceeace a necesitat contra marşuri, căci cea mai mare 
parte a trupelor trecuse deja la Sudul liniei pe. care trebuia 
să se facă apărarea. : 


239 


La 24/IX ora 7.30 g-lul Cräinicianu Comand. Arm. Il-a 
dă Corpului II şi III Arm. următorul Ordin: 

„De ‘indata ce inimleut se va ivi, spre a ataca frontul ce 
trupele noastre ocupă acum, conform ordinului de operaţie No. 
el va fi acoperit de o ploaie de îoc, atât timp până ce va fi 
zdruncinat, 

Nici o armă nu va tăcea sau lipsi din front, pentru ca acest 
timp să fie cât imai scurt. Atunci trupa de manevră şi chiar 
cea de preparaliune, vor lua ofensiva în flancul şi frontul vräj- 
maşului. Precum nu admit apărarea fata de forte inferioare, tot 
aşa nu admit apărare, faţă de’ forțe superioare, fără o contra- 
ofensivă energică cu focuri şi cu. baionetä. i 

Ordon dar: totdeauna contra-ofensiva în apărare şi totdeauna 
ofensiva contra unor forte inferioare, sub cea mai grea räs- 
pundere a diferiților comandanţi. 

De asemeni, nu admit nici o retragere fara aprobarea sau 
ordinul Comandantului imediat superior, care rămâne răspunzător. 

In fine, diferitii comandanţi din spatele trupelor, cari nu 
ar supraveghea şi n’ar descoperi lipsa chiar a unui om din front, 
se fac vinovaţi de o grea abatere dela datorie. 

Ei vor lua, înapoia frontului cele mai, nimerite, măsuri , de con- 
trol şi de execuţie şi vor aplica pe loc cele mai severe şi maj 
sumare pedepse celor ce vor ieşi din front si vor rataci fara 
rost - înapoi”. 

Arm. IX-a germană reluă urmărirea foarte de dimineaţă. 

In vederea atacului dela Braşov, g-lul Staabs Cd. C. 
39 Rez. dă următorul ordin de operaţie: 

yl. Div. 51 hv. şi Div. 187 Î. vor ataca în direcţia Bra- 
şov, Div. 187 I. de-a lungul şoselei Féldvar (Feldioara)-Brasoy 
şi la Est de această şosea. \ 

2, Div. 51 hv. la ora 1 p. m. va porni prin Vidombak 
(Ghimbav) spie a ocupa înălțimile ce se găsesc la Vest de Brasov. 

3. Din cele două batalioane şi trei baterii trimise la Volkany 
(Vulcan), un batalion şi o baterie să înainteze mai departe spre 
Volkany, ca să menţină legătura cu Div. 76 R. ce atacă spre Bran, 

Detaşamentul pentru Volkany rămâne sub ordinele Diviziei, 
un batalion şi două baterii vor fi trecute din nou la Divizie, 

4, Este de dorit o desfăşurare pronunțată spre dreapta”, 

Corpul 39 Rez. atacă conform ordinului spre Bran cu 
Div. 76 si spre Braşov cu Div. 51 Hv. si Div. 187 1. 

La Bran, detasamentul col. Foişoreanu luase poziţie pe 
D. Muscelului, care era destul de tare de front, putea însă 
să fie uşor întoarsă, 

Div. 76 Rez., pe când debuşa din pădurea dela Tohanu 
Vechiu, este primită cu focuri de artilerie depe D. Muscelului, 


240 


cota. 827. Poziţia era foarte puternică; depe ea se putea 
bate foarte bine întreaga vale a P. Bârsei, lucru care făcu 
ca avantgarda Div. 76 R. să se retragă repede în pădure. 
G-lul Elstermann isi dădu imediat seamă că atacul de front 
a poziţiei depe D. Muscelului «este o imposibilitate; de aceea 
dispune atacul ambelor aripi ale poziţiei: R. 252 I., aflat la 
dreapta, să atace prin Zărneşti şi pela SV. de această lo- 
calitate, stânga poziţiei depe D. Muscelului, iar flangardei pe 
care o avea la Holbavul îi dădu ordin să înainteze prin 
Vulcan (Wolkendorf)-Cristian (Kerestenyfalva) spre To- 
hanul Nou şi să atace dreapta poziţiei depe D. Muscelului. 
Faţă de ameninţarea atacului aripelor, col. Foişoreanu şi-a 
prelungit frontul, din care cauză până în seara zilei de 
24;1X, Div. 76 Rez. nu reuşi a ocupa poziţia, iar Brg. & 
Mun. destinată a opera împreună cu Div. 76 R. era încă mult 
înapoi, ea era la Viştea de Jos şi de Sus-Arpaşul de Jos. 
Artileria Div. 76 R. a tras pe intunerec, iar infanteria a mai 
încercat în cursul noptei să înainteze; contra atacul unită- 
tilor române o opriră. Către ora 23 focurile încetară .de 
amândouă părţile. Energia colonelului Foişoreanu si re- 
zistenta pusă de trupele române ce ocupau „poziţia depe 
D. Muscelului, a fost mare, pentrucä, dacă aci sar fi 
cedat terenul, Div. 76 Rez. s'ar fi putut îndrepta prin Valea 
Vidombacelor, după cum ordonase g-lul v. Staabs, spre 
Pasul Predeal, tăind apărarea ce se făcea la Sud de Braşov. 

Dorinţa g-lului Falkenhayn cât şi dorinţa g-lului Staabs 
de a tăia la Predea! trupele române, nu s'a realizat, cu tot 
ajutorul pe care i l’a dat din rezerva Div. 51 Hv. 

Pentru a evita acest lucru, Comandamentul Arm. II-a 
dă cu No. 495 ordin generalului Razu: 

„Ca să împingă pe Vl. Bârsei, la cota 764, batalionul din 
R. 2 V.” 

Brg. 9 Mix. din Div. 22-a plecă la 24/IX dela Giuvala 
către Zărneşti în 2 coloane. Către seară Brg. 9 Mix. era în 
următoarea situaţie: 

R. 32 I. şi R. 11 A. pe poziţia dela Predeal; 

1 btl/R. 7 I. pe liziera de Nord a satului Bran; 

1 btl/R. 7 I. pe stânga poziţiei către Măgura; 

1 btl'R. 7 I. supraveghează comunicatiunile dintre Ar- 
geşel şi Dâmboviţa, pe unde s'ar mai fi putut întoarce po- 
zitiunile dela Predeal. 

Deci Brg. 9 Mix. era pe o poziţie înapoia detaşamentului 
col. Foişoreanu, care ocupa D. Muscelului. 

Div. 51 Hv. şi Div. 187 I., ambele sub comanda g-lului 
v. Sunkel, reiau înaintarea spre SE. După ocuparea sa- 


241 


tului Codlea, g-lul v. Staabs conducea întreaga acţiune, 
din turnul bisericei, de unde putea vedea toată câmpia Bra- 
şovului, spre dreapta pânăla Piatra Craiului-Pasul Bran, 
„apoi vârful Caraimanul, la Sudul oraşului înălţimea Schuler- 
gebirg (1802), în jurul căruia se dădeau lupte. 

Div. 51 Hv. ocupă Codlea, după ce respinge ariergarda 
Div. 4-a, care în acest timp continua retragerea spre Braşov. 
Dela Codlea Div. 51 Hv. trimite o flancgardă compusă din 
1 ptl. şi 1 btr. spre Vulcan, ca împreună cu detaşamentul 
trimis de Div. 76 R. să împingă unităţile române spre munţi. 
Flancgarda trimisă de Div. 51 Hv., ajungând la Vulcan, 
constată că nu mai.era nevoe a mai ajuta detaşamentul 
trimis de Div. 76 R.; el se îndreaptă spre Cristian, pe care-l] 
ocupă spre seară. Grosul Div. 51 Hv. se îndreaptă spre 
Ghimbav, dar rămăsese ca de obiceiu în urma Div. 187 Inf. 

Div. 187 I. înainta prin Tantari (Szunyogszek), cu in- 
tentiunea ca să se îndrepte prin Uifaläu Nou spre St. 
Petru, ca de aci să trimită o flancgardă spre N. E., iar cu 
grosul să execute o mişcare înconjurătoare pela Est de 
Braşov, căzând pe şoseaua Brasov-Predeal. Cum  g-lul 
Sunkel observă că inimicul din faţa sa se retrăsese şi că limbi 
de foc se ridicau din direcţia stafiunei de cale ferată a 
Braşovului, trase concluzia că retragerea trupelor române 
la Sud de Braşov este deja fapt îndeplinit, ca probă este că 
ele au dat foc depozitelor ce le aveau în gară, propune g-lului 
v. Staabs Comand. Corp. 39 Rez. a nu mai face înconjurul 
prin Sân- Petru; acesta aprobă ca Div. 187 I. să înainteze 
dela Halchiu (Holtdveny) prin Stupini direct spre Brasov, 
trimitand spre Sân. Petru şi înălțimile dela Nord Est numai 
o flancgardă, alcătuită din III/R. 187 I, II/R. 39 Art, 
I'R. 14 Art. pe jos (3 mortiere şi 2 tunuri de 10 cm.) i 
1 ploton dragoni, sub maiorul Weitershausen. 

Pela ora 151%, când R. 189 I. din avantgarda Div..187 
I. sub col. Giindell, mergea dela Halchiu şi trecea Pâr. 
Bârsei, îndreptându-se spre Braşov, este întâmpinată de 
2 batalioane şi artilerie din ariergarda Div. 4-a. care o ţine 
in loc; numai după intervenirea grosului Div. 187 I., arier- 
garda Rom. se retrage spre Braşov, iar Div. 187 I. reincepe 
înaintarea către orâş. Se dădu ordin Div. 51 Hv. să treacă 
Par. Vidombacu si să ocupe înălţimea 548 aflată imediat 
la V. de oraş. 

Mai înainte însă, pela ora 13, grosul Div. 4-a (detasa- 
mentul dela Vlădeni) trecea prin Braşov, îndreptându-se 
spre Predeal sub protecţia R. 24 I. care luase poziţie la 
staţia Bertalan (N. Braşov) interceptând comunicațiile ce 


Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Risboiul mondial:. Vol. It. 16 


242 


vin dinspre Stupini  (Mehkertek)-Ghimbavul-Cristianul. 

Scurgerea Diviziei spre Predeal se făcea cu greutate, dir 
cauză că şoseaua era plină de trăsuri şi trupe. 

Când capul coloanei trecuse de Timişul de Jos, col. 
Berindei primeşte la ora 15 ordinul operativ No. 11, transmis. 
de Div. 4-a cu ordinul No. 15, pentru reocuparea întâi a 
Braşovului, în scop de a asigura concentrarea Div. 21, care: 
începuse să sosească şi pentru reocuparea liniei Sân Petru- 
Stupini-Ghimbavul-Grafen B. 

Coloana este întoarsă înapoi spre Braşov, a cărui apărare. 
este încredinţată g-lului Boureanu, care fusese pus de g-lul 
Costescu Comandantul Diviziei, la curent cu situația ge- 
nerală în dreapta şi stânga, care la ora 17.50 era următoarea: 

La dreapta erau Brg. 12 I. şi Div. 3-a; ele se găseau 
în marş spre NV. pentru a reocupa linia de apărare Sepsi 
Szt. Gyorgy-Barabas-Herman-Sân Petru, prevăzută în ordi- 
nul de Operații No. 11 al Armatei; 

La stânga, detasamentul col. Foisoreanu pe D. Muscelului,. 
“n aşteptarea Brg. 9 Mix. din Div. 22-a, care se găsea în. 
marş dela Bran spre Zernesti; 

Înapoi la Predeal debarca Div. 21; ea peurs să supra- 
vegheze şi văile celor două Vidombace. 

Braşovul a fost reocupat de col. Berindei. după care 
sosind g-lul Boureanu, hotărăşte reocuparea liniei de apărare 
astfel: 

1 btl,R. 6 V. la Sän Petru. 

R. 24 I. la Stupini. 

3 comp./R. 6 I. la Ghimbavui. 

1 comp./R. 6 I. la Grafen B. (648). 

In rezervä la cazarma Honvezilor din Braşov: R. 2 V.,. 
R. 21 I, R. Feldioara. 

Brg. 2 Căl. la Dârste. 

La ora 18, unităţile destinate a ocupa linia de apăsare, 
_ deabia părăsiră Braşovul si sunt întâmpinate de tocuri de: 
armă, mitraliere şi artilerie, dinspre Ghimbavul şi Stupini, 
cari erau ocupate de inimic şi anume Ghimbavul de unităţi 
din Div. 51 Hv, iar Stupini de R. 189 I. (Div. 187). 
Acest din urmă regiment înaintează spre oraş; el nu poate: 
trece Pâr. Vidombac decât la ora 19 şi anume cu 5 companii, 
apropiindu-se cu mari pierderi pânăla 1000 m. de liziera N. 
V. a oraşului. R. 24 I. luptă bine şi nu cedează terenul maj 
cu seamă în lungul căei ferate, iar dinspre cazarma de 
Honvezi, rezerva detaşamentului g-l. Boureanu contra-atacă 
cu putere, aruncând înapoi R. 189. Numai către ora 20.30, 
R. 189 I. poate să mai câştige putin teren în fafa R. 24 I. 


243 


In versiunea germană, se susține că dreapta KR. 189 I. 
ar fi intrat în Braşov, unde ar fi fost lupte de stradă iată 
noaptea; dar acest lucru nu este exact. 

Până în noaptea de 24/IX din Div. 21 sosise: 

II/R. 61 I. la Brasov la dispoziţia g-lului Boureanu; 

11% btl/R. 61 I. pe VI. Vidombace spre Râşnov; 

R. 46 I, R. 45 I. la Predeal; 

I/R. 10 A. la Braşov la dispoziţia. Div. 4-a; 

II/R. 10 A, 2 b'R. 15 A. la Predeal. 

Div. 21-a trebuia să intre între Div. 4-a şi Div. 3-a; 
în acest scop se pune în marş dela Predeal spre Braşov 
la ora 21. 

Inapoia dreptei Div. 187 I. respectiv a R. 189 I. înainta 
Div. 51 Hv. care a mers foarte încet, căci desi era mai a- 
proape de oraş, deşi avea în fata numai un batalion din 
R. 6 I, deşi avea ordin să ocupe numai decât înălțimea 

. 548, rămăsese ca de obiceiu în urmă; de aceia i s'a dat 
ordin ca să nu mai înainteze în cursul noptei, pentru a nu 
face încurcături cu Div. 187 Inf. 

Părţi din Div. 51 Hv. erau la Cristianul pe malul drept al 
Par. Vidombacu (Weiden). 

La stânga Div. 187 I. este detașamentul maiorului Wei- 
tershausen,, trimis de: aceasta, Divizie, ca să ocupe  înăl- 
țimea Sân Petru. 

Aci se întâmplase că Div. 3-a română, care se retrăsese 
şi ocupase sectorul Târlungeni-Cernatul, primeşte al ora 
15.30 ordinul de operaţie No. 11, ca să ocupe linia Sân 
Petru-cota 704, până în malul Oltului. 

La ora 16, Divizia se pune în marş pe două coloane: 
coloana din dreapta formată din Brg: 6 I. si 4 btr./R. 6 À, 
să ocupe Herman, iar coloana din stânga, formată din 
Brg. 5 I., 3 btr. obuziere şi 2 bir. de câmp să ocupe Sân 
Petru. Atât Hermanul cât şi Sân Petru erau însă ocupate de 
detasamentul maiorului Weitershausen. 

Brg. 6-a atacă noaptea Hermanul şi-l ocupă; inimicul a 
fost aruncat spre înălţimea Varhegy; 

Brg. 5-a atacă noaptea Sân Petru, dar nu-l poate lua 
decât în zorii zilei, inimicul se retrage tot spre Varhegy. 

Detaşamentul maiorului Weitershausen odată respins, se 
pune în defensivă înapoia Pâr. Vidombac. Cum coman- 
dantului acestui detaşament, îi era îrică şi de un atac al 
trupelor române ce s'ar fi retras dinspre” Feldioara, din 
fata C. I Rez. al g-lului Morgen (frică nejustificată căci 
trupele române erau de mult spre Sud) ceru ajutor; i s'a 
trimis un batalion. 


244 


In cazul unui atac dinspre Feldioara, restul Div. 187 I, 
aflat la Halchiu “ “(Holtoveny), putea interveni. Dar pentru 
a avea siguranța absolută şi dinspre Nord, Comand. Arm. 
IX-a dădu ordin g-lului Morgen, să trimită un detaşament 
din Div. 89 I. ca să ocupe Arapatac chiar în cursul noptei. 

Din cauza oboselei Div. 89 I., acest detaşament nu s'a 
putut forma şi deci nici nu a plecat la Arapatac, unde de 
altfel nici nu era nevoie. 

La C. I Rez. (g-lul) Div. 89 I. ocupase Feldioara seara 
târziu numai cu capul avantgardei, pe când grosul Di- 
viziei rămăsese mult înapoi înşirat în lungul drumului. 

Div. 71 I. era la Chepet (Kôpecz). 

Acest corp de armată era complect epuizat şi. în nepu- 
tintä a mai continua în cursul noptei de 24—25/IX marşul. 

Indreptarea Div. 71 I. la Chepet, a fost o gresalä. A- 
ceastă Div. nu trebuia trimisă dela Heviz prin Agostin (A- 
gostonfalva) la Chepet (Kôpecs), ca apoi de aci să fie ul- 
terior îndreptată spre Hidig-Feldioara, ci ea trebuia să fie 
îndreptată dela Hoghiz în urma Div. 89 I. tot prin Bogat 
Sattel direct spre Feldioara. In asemenea caz, drumul era 
mult mai scurt şi posibilitatea Div. 71 I. de a apărea pe 
câmpul. de bătae dela Braşov era mult mai sigură. 

Faptul că! g-lul Falkenhayn: â îndreptat Div. 71 1. pe 
un drum mai lung, nu se poate datora decât credinţei pe care 
o avea că Arm. Il-a rom. nu mai are puterea de a face 
o rezistenţă mai mare la Braşov şi cu atât mai muli că nu 
va fi în stare să contra-atace. G-lul Falkenhayn presupunea 
că angajând la Braşov Corpul 39 Rez. şi Div. 89 I. va în- 
frânge rezistenţa Arm. Îl-a rom. 

Şi în acest caz ar fi fost mult mai practic ca Div. 89 
I. să fie împinsă încă din ziua de 23/IX mai spre Bogat 
Sattel, iar Div. 71 I. să o urmeze cât mai aproape. Dacă se 
au în vedere marşurile mici executate în zilele de 22 şi 
23/IX, câte 16 şi 10 km., iar în ziua de 24/IX marsul dela 
Heviz la Feldioara de 35 km. oboseste mult Divizia, fără 
să fi putut executa ordinul de a trimite detaşamentul la A- 
rapatac şi fără posibilitate de a intra în acţiune. 

Se constată din Ordinul g-lului Falkenhayn, că din 5 
Div. Inf. (76, 51, 187, 89 şi 71) nu iau parte la luptele 
dela Braşov decât trei Divizii, deci principiul concentrărei 
forţelor pentru acţiunea decisivă, a fost călcat. Dacă Divi- 
ziile 89 şi 71 ar fi apărut pe câmpul de bătae dela Braşov 
în dimineaţa zilei de 24/IX soarta Arm. Il-a rom. era alta. 

Cu toate acestea, situaţia Corpului 39 Rez. nu era rea, 
un atac român îndreptat în flancul său stâng nu prezenta un 


245 


mare pericol, câci a doua zi putea interveni C. I Rez. in 
spatele Românilor. 

Corpul de Cavalerie nu a putut folosi şoseaua spre Barot, 
după cum avea ordin, din cauză că pe ea mergea Div. 71 
I.; atunci acest corp se îndreaptă dela Palas spre NE., a- 
jungând în seara de 24/IX cu Div. 3 Cav. la Homorod 
St. Pal, avand un slab contact cu Div. 2 Cav. rom. care 
se retrasese repede. 

Brg. 12 I. (Div. 6-a), care se reträgea dela Sepsi Gyorgyo 
spre Nyen, primeste la Bikfalva ordin de a se intoarce la 
Kilyen. ! 

Brigada se întoarce, ajungând la ora 22 la Uzon unde şi 
rămâne. 

Brg. 3 Căl., sa pus in mars la ora 5 spre Bod (Botfalu) 
unde a ajuns la ora 7, de aci acopere retragerea Brg. 5 I. 
ora 9.30 spre Hermanul-Satul Lung, unde intră în canto- 
nament la ora 16, fără să fi luat parte la acţiune. Eee 
tivele Brg. erau foarte reduse, in total 5 esc. 

Asa cum se dispusese ocuparea pozitiei prin Ordinul ‘de 
Operatii No. 11, rezultă că între poziţia depe D. Musce- 
lului, ocupată de Detaşam. col. Foişoreanu şi poziția ocu- 
pată la V.işi N. de- Braşov de Div. 4-a, eră o zonă liberă 
prin care inimicul, folosind comunicațiile din văile celor 
două Vidombace, ar fi putut întoarce întreaga apărare a 
Braşovului şi a Predealului. 

Pentru a evita acest lucru, g-lul Crăinicianu, Comand, 
Arm. II-a dispune următoarele : 

a) Trimite: 

6 cp./R. 46 I. pe Valea Vidombacu Mic; 

1 cp. (insäsi garda Cartierului Arm. 11) din R. 21 [. 
pe Valea Vidombacu Mare; 

b) Div. 22-a să trimită: 

1 btl/R. 6 I. pe VI. Vidombacu Mic; | 

1 btl/R. 21 I. pe VI. Vidombacu Mare; 

c) Corpul II Arm. să trimită din trupele disponibile 
dela Braşov şi depe D. Muscelului: 1 btl şi 1 btr. la 
Râşnov, unde debuşează cele două Vidombace. 

Se întâmplă însă că nici Div. 22-a şi nici Corp. I 
Arm. nu pot executa cele ordonate mai sus, asa ca cele 
două Vidombace rămân in sarcina celor 7 companii din 
R. 46 I. şi R. 21 I. 

La 24/IX M. C. Gl. dispune cu No. 1644: 

„se pune la Ada Armatei II şi cealaltă Brigadă a Div. 
22-a, cât şi Div. 10-a” 


246 


Deci Arm. Il-a va fi compusă în viitor din: 
Brg. 2 şi 3 Cal.; 
Div. 3, 4, 6, 10, 21 şi 22. 


25 Septembrie. 


In vederea actiunei din ziua de 25;IĂ, g-lul Falkenhayn 
dă în seara zilei de 24/IX Ord. Oper. No. 327: 

wl, C. 39 Arm. Rez. a aruncat ariergardele inimice de pe 
lizierele de Est a Geisterwaldului şi seara era în luptă la Tohanul 
Vechiu şi la Braşov. Corp. I Arm. Rez. a ajuns la Feldioara 
şi la Képecz, Corpul Cav. Schmettow a ajuns la St. Pal, având 
cavalerie inimică în fata sa. î 

2. Se va continua urmărirea inimicului.. 

3.. Insärcinarea C. 39 A. Rez. va fi aceiaşi ca acea ordonata 
pentru .astäzi. tie 

4. C. I Arm. Rez. fine de la ora 7 dimineata Diviziile sale 
gata. de mars. 

5. C. Cav. Schmettow ajunge cu Div. 3 Cav. în zona Baczou, 
“cercetare spre calea ferată Tusnad-Poklondfalva, si se duce cu 
Div. 1 Cav. prin Lévete spre. şoseaua Szekely-Udvarhelg-Csik 
Sereda. Insärcinarea rămâne de a oe flancul stâng al Arm. 
IX si a face legătura cu Arm. l-a”? 

“Arm. -Il-a rom., ‘continua în ideea lirei data în 
ajun de apărare activă şi contra ofensivă. 

i Deci pentru ziua de 25/IX, -ambele armate continua ideea 
directivă din ziua. de 24/IX: Arm. IX-a atacă de front in 
direcţia Braşov şi intoarcere pela Bran şi Văile Vidombace. 

Cum g-lul Falkenhayn capătă convingerea că nu va maj 
putea prinde Arm. II-a rom. dincoace de Carpaţi, a dat 
ordin g-lului Schmettow ca: 

„Să trimită Div. 3 Cav. germ. spre Est către Barot, iar Div, 
1 Cav. să fie îndreptată repede spre Lévete, către şoseaua 
Odorheiu Säsesc-Sereda Ciucului, unde Românii par a voi să 
facă o rezistență mai lungă”. 

Arm. Il-a rom. continuă în ziua de Du IX ideea din 
24/1X şi anume rezistenţa la N. de Brasov pe linia ordo- 
nată prin Ordinul de Operații No. 11, cu adăogire că: 

„Dacă inimicul nu va ataca pe VI. Oltului, să sa formeze 
un grup de manevră din Brg. Mixtă a Div. 6-a, Div. 3-a şi 
‘Brg. 3 Căl., care să atace flancul stâng al inimicului, 

Dacă inimicul ar fi atacat pe VI. Oltului, Div. 3-a si Div. 21-a 
vor manevra dă” flânc. i 4 

In cazul însă când rezistența va fi imposibilă, atunci: Brg. 
3-a Cal. şi Brg. din Div. 6-a vor ocupa intrarea Pasului Buzău, 


247 


Divizia 3-a pe aceea dela Târlungeni-Bratocea, iar Div. 4-a și 
Div. 21-a o poziţie la gura Def. Timiş”, 

La 25/IX ora 2 Comandam. Arm. Il-a dădu Ordinul 
Operativ No. 12: 

„Dacă inimicul continuă să desvolte sine său asupra cen- 
trului frontului nostru (Braşov-Sân Petru), fără a ataca din- 
spre VI. Oltului, atunci Brg. 12, Div. 3 şi Brg. 3 Căl., formând 
trupa de manevră şi pivotând pe Divizia dela stânga (Div. 21), 
vor lua la timp contra-ofensiva asupra flancului stâng ai vräj- 
maşului. i 

In caz însă, că inimicul va ataca şi dinspre VI. Oltului, atunci 
Brg. 12 şi un regiment din Brg. 3 Cäl. vor menţine forţele 
inimice în VI. Oltului, iar Div. 3-a şi 21-a vor executa manevra“ 
de flanc, mai puţin înaintată, astfel ca să fie” acoperite în 
flancul lor drept de Brg. 12 şi de regimentul cavalerie din Brg. 
3 Cal. 


Când în caz extrem, rezistenţa după un timp îndelungat devine 
imposibilă, atunci Div. 4 şi 21 vor ocupa poziţia dela gura 
defileului Timiş; Div. 3-a acea dela Tatrang- Hate, iar Brg. 
12 si Brg. 3 Căi. acea a Pasului Bran. 

In! gura :acestor defileuri, rezistenţa va. fi aplica şi nu, se 
va executa nici o retragere, decât după propunerea comandanților 
respectivi şi aprobarea Armatei”. 

Acest ordin s'a primit la Corp II Arm. în cursul noptei 
de 25/IX, iar la Corp. III Arm. la 25/1X ora 6.30. 

La 25/IX ora 8 Comand. Arm. Il-a dă Corpurilor II 
şi III Arm. următorul ordin: 

„Urmare Ordinului de operaţie No. 12. 

Adesea perderea unei mari bătălii aduce perderea ţării sav 
a unui mare scop. 

Bătălia de astăzi dela Braşov este o mare bătălie. 

In numele conducătorilor ţării ordin: 

1. A se reciti şi pătrunde ordinele No. 11 şi 12 şi 24 Sept. 1916, 

2. Pentru bătălia de astăzi se adaogă, că, precum forţele 
inimicului sunt (aproape sigur) cel mult egale, iar nu superioare: 
forțelor noastre, nu numai contra ofensiva trupelor de manevră 
ale armatei şi ale fiecărei Divizii în parie se impune, dar chiar 
ccnira ofensiva armatei întregi cu trupele de preparafiune şi 
cu cele de manevră. 

De aceea ordon, ca după o potrivită preparatiune prin foc ale 
acestor feluri de trupe, să se ia indata contra ofensiva cea maj 
furioasă pe tot frontul, afară de aripi, (Detaşamentele din stânga 
dela Tohani şi Brigada 12 inf. şi la nevoe chiar o parte din 
Divizia III-a) a căror contra ofensivă va îi mult mai redusă, 


248 


spre a menţine cu orice pret inimicul dela Tohani, Râsnov şi 
cel ce ar veni pe Valea Oltului. 

Contra ofensiva se va produce, pe cât se poate, simultan, 
când inimicul ar ajunge la fiecare Divizie, la o distanţă de căteva 
sute de metri, prin focuri şi apoi asaltul la baionetă. 

Baioneta ne va da victoria. 

Urmărirea se va continua atâta timp cât aripele vor menţine 
sau respinge pe inimicul din faţă”. 

In zorii acestei zile Arm. Il-a era în următoarea situaţie: 

Detaşamentul col. Foişoreanu ocupa încă solid D. Mus- 
celului ; 

Brg. 9 Mix. din Div. 22-a ocupa îndărătul detașamentului 
col. Foişoreanu sectorul Bran-Predeal-Mägura; 

G-lul Razu Comand. Div. 22 trimite resturile din R. 
6 I. şi R. 21 J. sub It.-col Socolescu din Bran spre a 
ocupa cu: 

R. 6 I. gura văei Vidombacu pentru a inlocui trupa 
R. 461; - 

R. 21 I, la gura Văei N. Vidombacu, pentru a se întruni 
cu celelalte elemente ale Regim. (dz care se despärtise 
la 21/IX). 

. Detasam. It.-col. Socoiescu pleacă din Bran, iar in noaptea 
de 25--26/1X se opreşte în Păd. V. Valea Faulbruch. 

Restul Div, 4-a ocupă cu 2 regimente partea de N. şi 
NV, a Brașovului şi cu 2 batalioane partea NE. 

Div. 21-a prelungea dreapta Div. 4-a cu 2 batalioane, 
către Sân Petru, unde făcea legătura cu Div. 3-a; 

Div. 3-a ocupa Sân Petru şi Hermanul; 

Brg. 12 (Div. 6-a) la Uzon; 

Brg. 3 Căl. la Satul Lung. 

In zorii aceleiaşi zile Arm. IX-a era în următoarea se- 
tuatie: 

Corpul 39 Rez. avea: 

Div. 76 R. in fata poziţiei dela Mt. Muscelului, cu o uni- 
tate se întorcea dreapta pela Zărneşti şi o alta la stânga, care 
dela Holbavu-Vulcanu ajunsese la Râşnov; 

Div. 51 Hv. avea părţi din ea la Cristianul pe | dreapta 
Păr. Vidombac, iar majoritatea ei era la Ghimbav desfä- 
şurat pe stânga Pâr. Vidombac; 

Div. 187 I. avea: 1 regiment pe liziera de V. şi NV. 
a Braşovului, majoritatea Diviziei desfăşurată la N .de Bra- 
sov, iar detaşamentul maiorului Weitershausen la SV. de 
Halchiu; | a a oe 

Corpul I rezervă avea: 

Div. 89 I. la Feldioara si la Nord de ea; 


249 


Div. 71 I. la Chepet (Kôpecz); 

Corpul de Cavalerie ia Homorod-Uifalău si la Homorod 
St. Pal, cercetând terenul până în Valea Oltului. 

Cartierul Arm. IX-a se muta dela Sibiu la Făgăraş, 
pentru a fi mai aproape de comandamentele în subordine, 
care au nevoie de coordonarea actiunei lor. G-lul Falken- 
hayn a stat toată ziua pe câmpul de bătae trecând dela 
o divizie la alta, coordonând acţiunile lor. 

La noi, parte din Comandamentele de Armată s'au ţinut 
mai totdeauna prea mult înapoi, şi în loc ca în cursul 
campaniei să se îndrepte această greşeală, ea s'a accentuat 
într'o măsură care întrece orice limite. 

Plecând dela această situaţie initiala, ziua de 25/1X, 
începea cu perspective destul de grele pentru Arm. If-a 
Română. 

Div. 76 R. începe atacul de diminea;ă, asupra D. Mus- 
celului, dar nu poate lua această poziţie, lucru ce sili pe 
Comand. Diviziei să aducă artileria de calibru mare, cu 
care bătu foarte puternic poziţia, în aşteptarea intoarcerei 
pe care o făcea detasamentul de flanc trimis pe la V. de 
Zărneşii, cât şi a intoarcerei detaşamentului ce înainta dela 
Holbav prin Cristian şi Râşnov. 

Atât detasamentul de flanc, cât şi frontul Div. 76-R, 
au fost de mai multe ori contra-atacate de trupele române, 
totuşi detasamentul col. Foişoreanu este în urmă nevoit 
a se retrage mai întâi spre poziţia Bran-Predeal-Măgura, 
ocupată de Brg. 9 Mix. din Div. 22-a, iar Div. 76 R. 
ocupă D. Muncelului, întinzându-se cu stânga pana la so- 
seaua Râşnov-Bran, apoi până în seară, Divizia înaintează 
pânăla Bran, călare pe şosea, având dreapta la Măgura, 
centru la Bran şi stânga retrasă cam înapoi prin Sohodol . 
până în Pâr. Vidombacul Mare, iar Div. 22-a se retrage 
pe poziţia pregătită dela Giuvala, pe care o ocupă tot 
în seara de 25/IX. 

G-lul Elsfermann Cd. Div. 76 Rez. trimite un detaşament 
format din 2 btl./R. 245 I. şi 1 baterie, pe Par. Vidombacul 
Mic, in scop ca să taie şoseaua Braşov-Sinaia la Timisul de 
Sus. ES 

Aceasta dispozitiune justifică destul de bine măsura 
de prevedere pe care o luase g-lul Crăinicianu Comand. 
Arm. Il-a pe văile Vidombace, fără aceasta judicioasă mă- 
sură trupele de la Braşov ar fi fost tăiate. 

Brg. 8 Mun. A-U ajunge la 25/IX seara la Berivoiu Mic 
şi Mare-Vaida Recea-Teleki Recea-Netoti. 

In vederea atacului asupra Brașovului, Comand. C. 39 


250 


‘Rez. dă în noaptea de 24-—25,1X Ordin de operaţie pent 
ziua de 25/IX: 

„1. Dacă Div. 187 I. nu va reuşi să ocupe Braşovul în noap- 
tea de 24-25/1X, atunci va executa în ziua de 25/IX ora 7 dim. 
atacul cu aripa dreaptă asupra Braşovului dealungul drumului 
Mehkertek (Stupini )-Braşov. : 

2. Div. 51 Hv. va ataca deasemeni Braşovul, aripa sa stângă 
‘va ataca spre gara Bertalan, astfel ca dimineaţa la ora 7 să se 
găsească la distanţa de asalt. 

Artileria va fi aşezată astfel ca să poată da ajutor nu numai 
atacului infanteriei, ci să poată reduce la tăcere şi artileria 
inimicä care s'ar prezenta eventual la Vest şi Sud Vest de Braşov. 

3. Div. 187 I. după reuşita asaltului ei, va ataca spre intra- 
rea în Pasul ce începe la Dârste. Div. 51 hv. va „ocupa Bra- 
:şovul si se va îngriji de siguranţa lui. A à 

Comandamentul Corpului rămâne la Codllea”. 

Div. 4-a rom. era astfel dispusă: 

R. 2 V. si R. 6 V.pe liziera de N. E. a păscut: între 
calea ferată Braşov-Herman şi şoseaua spre Sân Petru. 

Reg. Feldioara şi R. 24 I. călare pe comunicațiile ce duc 
„dela Braşov spre Stupini-Ghimbavul- Cristianul. 

1 btl./R. 6 I. şi 1 btl./R. 21 1. în rezervă. 

Div. 187 1. începuse de dimineaţă pregătirea de artilerie 
„asupra poziţiei ocupate d2 Div. 4-a, iar către ora 8 începuse 
atacul infanteriei, împreună cu al Div. 51 Hv. care-i venise 
în ajutor. 


Div. -187-F--cearcă--să - atace--dreapta Div. 4-a dar e. .. 


respinsă graţie “focului obuzierelor . 

Pe când Div. 21 inainta în dimineaţa de 25/IX, ca să 
ocupe sectorul ordonat la E. de Braşov, g-lul Lambru este 
rugat grabnic la ora 8 ca să ajute Div. 4-a, cu un re- 
giment la aripa stângă a apărărei Braşovului. 

G-lul Lambru trimite R. 45 I. pe înălţimea Hohe Warte 
548 (V. Braşov). 

In acelaş timp se mai cere direct R. 46 I. un ajutor de 1 
btl. la aripa dreaptă a Div. 4-a; I se trimite: I/R. 46 
I. Restul de 2 btl./R. 46 I. şi 2 btr. /R. 15 Art. au ramas 
in rezerva Div. 4-a si 21-a. 

Btl. I/R. 46 I. inainteazä si respinge unitatile Div. 187 
I. spre Stupini (Mehkertek), la ora 10 el ajunge dincolo 
-de calea ferată Braşov-Feldioara. 

Pe la ora 11, Div. 187 contra atacă; trupele, bătute 


‘foarte puternic de artilerie, încep să se retragă spre Dar- 


:stele, sub protecţia R. 46 I. 
G-lul Lambru ia dispoziţia, ca să facă o rezistenţă la 


251 


Dârste cu R. 46 I. şi bil. IV/R. A., care sosise chiar 
atunci dela Predeal, cum şi cu bateriile din Reg. 15 Art. 
Sub protecţia acestor trupe s'a putut retrage Div. 4-a spre 
Predeal-Buşteni. i à 

In acest timp, R. 189 I, a fost scos de Comand. Div. 
187 I. dela NV. Braşovului şi trimis la stânga Div. 187 
I., ameninţată serios de Div. 3-a. 

In locul R. 189 I., a fost vârâtă Div. 51 Hv. care atacă, 
dar nu poate ocupa Hohe Warte (548). 

Parte din Div. 51 Hv., care lupta la Cristian, nu mai 
poate înainta; ea este nevoită a se pune în defensivă pe 
înălțimile dela Estul acestei localităţi. 

La ora 14, Div. 187 J. atacă pe tot frontul, dar mai cu 
seamă asupra stângei Div. 4-a dinspre cota 600. 

Brg. 12 Mix. se pune în dimineaţa zilei de 25/IX in marş, 
dela Uzon spre Hermanul, pentru a se duce la dreapta 
Div. 3-a. 

Această Brg. Mix. era compusă din: Brg. 12 Inf. cu R. 
11 şi R. 12 I.; 1 dvz./R. 3 Ob.; 1 btr. 120 m'm.; Cp. 3 
ciclişti; Cp. 1! şi 3 pionieri; Esc. Stafete al Div. 6-a. 

La ora 14 capul Brg. 12 Mix. ajunge la N. E. de Her- 
manul, cand gl. Arghirescu Comand. Div. 6-a primi ce- 
rerea de ajutor a Div. 3-a, care era ameninţată de a fi 
întoarsă pe stânga, din cauză că R. 45 I. se retrăsese şi 
spaţiul dintre Brasov şi Sân: Petru rămăsese gol. 

Faţă de situaţia existentă, Comand, Corp. III Arm. dis- 
pune ca Div. 3-a să atace cu Brg. 5-a spre Braşov, iar cu 
Brg. 6-a să cadă în spatele inimicului (Div. 187 I.), care 
respinsese Div. 21. lar Brg. 12 Mix. să-şi continue in- 
sărcinarea dată prin Ordinul Operații No. 12, de a ataca spre 
Bodul, după care se va rabate către dreapta Div. 3-a. 

Ordinul acesta nu a fost însă executat. | 

R. 11 I. şi artileria continuă spre Bodul şi intră in 
acţiune la dreapta Brg. 5 Inf. Divizionul de obuziere se 
aşează în poziţie la NV. de Hermanul între şoseaua Bodul- 
Hermanul şi cotul Oltului, sprijinind acţiunea Div. 3-a. 

R, 12 I. schimbă însă de direcţie pela Sudul Hermanului, 
înaintând între calea ferată Prejmer-Brasov şi şoseaua Sân 
Petru-Braşov, la stânga Brg. 5-a. Două din bateriile. Di- 
vizionului de obuziere susţin înaintarea, care se face incet 
din cauza focurilor artileriei inimice. 

Batalioanele din R. 2 V. si R. 6 V. se menţin cu greu- 
tate pe poziţie. Reg. Feldioara şi R. 24 I. sunt respinse şi 
aproape să fie aruncate spre Dârstele; pentru a salva si- 


QU 
le a <a 


tuatia, R. 61 I. contra- eae in sectorul R. 24 I. si res- 
pinge pe inimic. | 

La aripa dreaptä a Div. Ae -a, situatia nu era mai buna, 
căci prin retragerea prea grăbită a R. 45 I, artileria, 
fiind silită să se retragă repede, lasă în mâinile inimicului 
8 piese si 12 chesoane. Diy. 187 I, care urmărea spre 
Sud, este contra-atacată de R. 12 I. (din Div. 6-a), dinspre 
Sân Peiru în flanc şi spate, care dă înapoi. Acest re- 
giment salvează cele 8 piese şi 12 chesoane. 

La ora 17, Div. 187 I. in urma unei pregătiri de arti- 
lerie d2 toate calibrele, pronunţă un al treilea atac asupra 
Braşovului, ocupând partea de Vest a oraşului; unităţile ro- 
mâne nu se mai pot menţine; ele încep la ora 19 retragerea 
sub protecţia unei ariergarde compusă din: 1 bti./R. 46 L, R. 
6 V., 2 bir., 2 esc., iar restuiie Div. 4-a se retrag spre 
Predzal, primite fiind în retragere de Div. 21, care luase 
pozijie la gura Def. Dârste. 

Div. 3-a era astfel în dimineaţa de 25/IX: 

Brg. 6 (R. 22 J., R. 30 I.) ocupă Hermanul; 

Brg. 5 (R. 4 I., R. 28 1.) ocupă Sân Petru. 

Trupele inimice şi anume detaşamentul maiorului  Wei- 
tershausen- respins spre Varhegy- 704. 

Div. 3-a aiacă de dimineaţă cu Brg. 5-a pantele vestice 
ale înältimei Varhegy, ia: cu Brg. 6-a atacă spre Bodul, 
strecurându-se printre Hermanul şi pădurile dela Vest. 

Brg. 6-a bătută puternic de artileria iniinică, înaintează cu 
greu. La ora 12 ea avea: R. 22 I. călare pe şoseaua Her- 
manul-Bodul, pe Breitersberg (569) cu două companii tre- 
cute p2 dreapta Oltului; R. 30 I. la marginea de Nord a pă- 
durei Varhegy. 

Artileria Div. 3-a baie puternic şoseaua dinspre Fel- 
dioara, împiedicând aducerea munitiunilor pentru artileria 
germană, a cărei chesoane şi antetrenuri au fost trimise 
reped2 spre Vest, având prea mult de suferit din cauza fo- 
curilor artileriei române. 

Tot la ora 12, Brg. 5 I, ce era p2 linia cota 587-Sân 
Petru pusese stăpânire pe pantele vestice ale înălţimei Var- 
hegy, siind pe inimic să retreaca Par. Vidombac. 

La acea oră, Div. 4-a respectiv R. 45 I. incepuse să se 
retragă. Comand. Div. 3-a în scop de a veni în ajutorul 
Div. 4-a, ordonă Brg. 5-a, să facă o conversiune la stânga 
şi să atace in directiunca Brasov trupele Div. 187 I., .iar 
Brg. 6-a îi o.donă să p:oteagă mişcarea Brg. S-a. 

In acelaş timp si Brg. 12 Inf. este solicitată să coopereze 
la aceasta acţiune, ceeace şi face trimițând R. 12 I. 


253 


Mişcarea Brg. 5-a se face cu greutate; trupele erau extrem 
de obosite şi puternic bombardate de artileria inimică, astfe] 
că la ora 17, deşi luase front spre Sud Vest, era tot în 
apropiere d: Sân Petru, de aceza şi efectul acestei acţiuni 
bine concepute este în practică nul. 

Numai R. 12 I. contra atacă serios flancul şi spatele Div. 
187 1., care di înapoi. Acest regiment a salvat cele 8 piese 
şi 12 chesoane, părăsite de artileria ce sprijinea atacul 
R 45 I. 

Acest lucru făcu pe Comand. Div. 187 I. să vâre spre 
Sân Petru tot restul infanterizi şi artileriei, p2 care-l maj 
avea la dispozitie. Mai mult încă, el scoate R. 189 I. dela 
NV. Braşovului, vârându-l tot spre flancul său .stâng cel mai 
amenintat, iar R. 189 I. a fost înlocuit cu Div. 51 Hv. 

In acest timp, detaşamentul maiorului Weitershausen a 
fost întărit cu un bata'ion şi cu II/R. 39 A., întregul de- 
tasament a fost pus sub comanda g-lului Krahmer cu ordin 
să ocupe înălțimea Sân Petru; încearcă, dar nu reuşeşte, 
din contra e respins peste P. Vidombac. 

Situaţia Div. 187 I. era grea, dar nu disperată, căci 
C. I Rez. a g- -lului v. Morgen înainta cu. Div. 89 I. da 
1a Feldioara prin Bod şi Div. 71 spre Arapatak. 

In adevăr, după amiază, trupe cina Div. 89 I. apar pe 
dreapta Oltului, respingând cele 2 coinpanii din R. 22 I. 
care retrec Oltul pe stânga, târând în retragerea lor şi R. 
11 1., care intrase în acţiune la dreapta Brg. 6 Inf. 
Această retragere a fost repede opriă;h. 6 A., ce sprijinea 
dreapia, a avut de suferit primind focuri de ‘arma si mi- 
tralierä; 6 piese de câmp şi o baterie de 87 m/m, sunt 
părăsite pe câmp. i 

Acum generalul Sunkel era liniştit; stânga sa, era asi- 
gurată d2 orice eventuali'ate, e! avea Div. 89 I. pe linia 
V. Botfaiu si cu Dev. 71 I. inaçoi între Hidveg si B6'ôn. 


Retragerea Armatei Il-a române pe linia 


de frontieră. 


In cursul nopţii de 25/26/IX trupele române încep re- 
tragerea si anume: i 
R. 11 I. la ora 23; 
R. 12 I. la ora 2 luând şi cele 8 piese şi 12 chesoane 
pe care le salvase, iar Div. 3-a începe retragerea dupa ora 2, 
Direcţia de retragere: 


Brg. 12 spre Nyen; 

Div. 3-a spre Târlungeni- Tatrang. 

Corpul de Cav. al generalului v. Schmettow ajunge în 
seara zilei de 25/IX cu Div. 1 Cav. la Szentegyhaza Olahfalu, 
iar cu Div. 3 Cav. la Bâţanii Mari (Nagi Baczon). 

In noaptea de 25-26'1X, Arm. Il-a română se retrage in. 
întregime spre frontieră. Infrângerea ei ar fi îost şi mai 
mare, dacă Corpul I rez. german ar fi intervenit în după: 
amiaza zilei de 25/IX; în acest caz, Arm. Il-a nu s’ar mai 
fi putut opri pe linia de frontieră, peste care ar fi trecut 
şi Arm. IX-a germană, odată cu Arm. rom. ao 

La 25/IX, Comandamentele Superioare ale  Armatelor: 
germ. si A-U s’au pus de acord asupra viitoarelor opera- 
tiuni. Ele căpătase impresiunea că Arm. If-a rom. ar fi 
în curs de retragere din Câmpia Bârsei in direcţia Buzău, 
pe cand Arm. de Nord rom. sar retrage cu grosul spre’ 
Piatra-Neamţ, amândouă oprindu-se pe linia de frontieră. 
Ele mai admiteau posibilitatea întărirei Arm. de Nord rom. 
cu trupe ruseşti, iar Arm. Il-a cu trupe rom. şi chiar 
ruseşti. Comandamentele aveau nevoe să cunoască in mod 
clar. împărţirea, forţelor române după esirea din câmpia Bra- 
şovului. 

Comandam. Super. al Arm. germ. dădu g-lului Fal- 
kenhayn Ord. No. 380 din 25,1X, iar Comandam. Arm. A-U îi. 
dădu Ord. No. 31.804 tot din 25/IX cu următorul cuprins: 

„Să urmărească cu Arm. IX-a si Arm. I-a foarte de aproape 
pe inimicul ce se retrage, să cucerească mai întâi trecătorile: 
munţilor. 

Liniile de despărţire: Valea Uzului pentru Arm. I-a; 

Arm. IX-a cu cavaleria şi infanteria dela aripa stângă va 
ajunge repede la Târgu Ocna, stricând căile ferate şi liniile tele- ' 
grafice ce duc în Moldova spre Nord şi spre Sud. 

După kucerirea liniei muntoase dela frontiera Moldovei, este 
probabil că Arm. IX-a va fi împinsă peste linia Orsova-Brasov, 
invadând cu grosul în direcţia Bucuresti supraveghind spre Buzău”. | 

Aceste dispozitiuni ale Comandam. Super. al Arm. germ.,. 
erau luate în credinţă, că forţa de rezistenţă a armatei rom. 
este sleită şi că Arm. I-a A-U si Arm. IX-a ar fi capabile să 
îndeplinească insärcinärile ce li s'au dat. După cum se va. 
vedea, Comandam, Super. al Arm: germ., a apreciat greşit 
forţele armatelor ce erau faţă în fata. 

G-lul Falkenhayn a fost instiintat: 

„Că i se trimite Brg. 8, 3 si 5 Cav. germ., cum şi Div. 12 
Bv., urmată de Div. 11 Bv., Brg. 10 Mun. ajunsă la Sibiu va 
fi folosită la întărirea Corpului Alpin”. 


_255 


26 Septembrie. 


G-lul Falkenhayn în dorinţa de a străbate munţii odată 
cu trupele române urmărindu-le spre Bucureşti, dă la 25,1X 
ora 21 Ord. Oper. No. 349 cu următorul cuprins: 

„1. C. 39 Arm. Rez. a aruncat cu aripa sa pe inimic până 
la Bran, cu centrul a pătruns în Brasov. Contra aripei stângi 
aflatoare la Nord de Braşov, pe linia ferată spre Feldioara a daf 
inimicul mai multe contra atacuri, care au fost respinse. Div. 
89 I. dela Botfalu (Bod) a intrat în luptă. Corpul Cav. Schmettow 
urmărind pe inimic în direcția NE. a ajuns cu Div. 1 Cav. la 
Szentegyhaza-Olahfalu, iar cu Div. 3 Cav. la N. Baczon. | 

Div. 12 bv. ce vine la Armată a.inceput debarcarea la Kohalom. 

2. Atacul se va continua astfel: 

C. 39 Arm. Rez. ca şi până acum. 

CL I Arm. Rez. de dim. cu aripa dreaptă peste St. Peter, 
iar cu aripa stângă întărită va înconjora aripa de Nord a inimi- 
“Cului. Şoseaua Arapatak-Sepsi St. Giorgio va fi închisă pentru 
siguranţa flancului stâng. 

3. Corpul Cav. Schmeitow ajunge cu Div. 3 Cav. în zona Mi- 
koujfalu-Sepsibücksad, iar ou Div. 1 Cav. Csik Sereda’’. 

Cu toată apropierea generalului Falkenhayn de trupele 
Armatei sale, ordinul de! urmărire -sosi târziu la coman- 
damente ; totuşi având în vedere situația reală, comandanţi; 
de corp şi divizii luase din proprie iniţiativă măsurile de 
urmărire. 

In armata noastră o asemenea iniţiativă ar fi fost pe- 
depsită cu luarea comenzii acelor" generali în subordine, sub 
motiv că subalternul ,nu știe unde să se oprească cu ini- 
{iativa”. Asemeni cazuri bizare s'au întâmplat la noi. 

Arm. Il-a română continuă în cursul zilei de 26/IX, re- 
tragerea sub protecţia Diviziilor noui sosite pe frontieră, 
astfel: SOMME 

Div. 22-a se găseşte în poziţia dela Giuvala cu un sides 
tasament la N. d2 Fundata, pentru a intercepta drumul ce 
vine dela Branul unguresc prin Moeciul la Vama Strunga. 

Div. 21 ajunge in după amiaza zilei cu grosul la Timişu! 
d2 Sus şi cu artileria la Predeal; R. 61 I. călare pe comu- 
niatiile depe VI. Vidombacelor. 

Detaşamentul It.-col. Socolescu (R. 6 I. şi R. 21 I.) 
se retrage cu mare greutate, hărțuit necontenit de inimic, 
din Pad. dela V. de Valea Faulbruch, pela E. de Mt. 
Velican-VIl. Mălăeştilor, la Pichetul de Grăniceri român Că- 
păţâna Porcului. 

Brg. 2 Căl. se adună la Predeal. 


256 


Div. 10-a debarcä la Sinaia-Busteni. R. 10 V. debarcat 
cel dintâi e îndreptat conform ordinului operaţii No. 13 
spre a lua poziţie călare pe drumurile din valea celor două 
Vidombace. 

Div. 3-a se găseşte în dimineaţa zilei de 26/IX dispusă cu 
Brg. 6-a la Târlungeni şi Brg. 5-a la Satul Lung. Pela ora 
13 Divizia se retrage pe poziţia dela Pala. 

"Div. 6-a cu: Brg. 12-a Mixtă soseşte la 7.30 la Nyen. 

Pentru apărarea defileurilor, g-lul Arghirescu, dispune; 

R. 3 V. si 1 btr. 53 la Nagy Patak barează comunicaţia 
Borosnyo-Intorsätura Buzăului (Bodza Fârdulo); 

R, 11 I. şi 1 btr. obuziere la Nyen, barează intrarea în 
defileul Buzeului; 

R. 12 I, 2 btr. obuziere ajung în după amiază la 
Intorsätura Buzăului (Bodza Férdulo), organizează o po- 
zitie pe D. Seciului. ' 

Brg. 3 Cäl. cu 2 esc. la Nagy Patac respectiv Nyen 
şi restul în defileul Buzăului la ora 18 în Sitza Bodza. 

Generalul Averescu este numit Comandantul Armatei II-a 
iar g-lul Cräinicianu este numit Inspector general al Arma- 
telor pe front, ca legătură cu M. C. Gl. 

In raportul No. 520 din 26/IX al Armatei II-a către M. C. 
Gl. ‘se spune: 

„Pierderile in artilerie foarte simlitoare. Afară de R. 16 A. 
complect desfiinţat (im urma panicei pe care a avut-o la Per- 
sani), R, 2 Ob. a pierdut un întreg divizion; din R. 10 A. au 
mai rămas numai 8 tunuri, iar R. 6 A. a suferit pierderi pe 
care încă nu le-am putut preciza; se crede că se ridică la jumătate. 

Este imperioasă necesitatea artileriei de munte. 

Moralul trupelor este foarte scăzut, ceeace făcea ca panicele 
să se producă fără motiv şi cu mare uşurinţă”. 

Generalul Averescu modifică în cursul zilei ideca re- 
zistentei la extrem pe pozitiunile dela gura defileurilor şi 
dispune retragerea trupelor în interiorul lor, în caz de atac 
serios din partea inimicului. 

Acest ordin dat telefonic, este confirmat cätre seără prin 
ordinul de Operatie No. 13: 

„Peniru a pune pe inimic în imposibilitate de a copleşi pozi- 
tiile noastre cu focul artileriei sale grele, trupele vor fi retrase 
în interiorul defileurillor, de îndată ce dispozitiunile în acest scop 
vor fi luate. 

In orice caz, lupta la gura defileurilor nu va fi primită. 

Brg. 12 va ocupa malul drept al Buzăului la Est de confluenta 
Brädetului pe Dealul Seciului, cu stânga până în dealul Csemernek 
havaz. : 


257 


Divizia 3 va ocupa pozitie la confluenta Doftanei cu Tatrang, 
căiare pe comunicatiile din ambee vii. - 

Divizia 21 va ocupa pozitiune la Nord de staţiunea Times, 
rezemând flancurile sale pe înällimite Piatra Mare (Est) şi Cris- 
tianul Mare (Vest). 

Divizia 10 va ocupa pozijiune călare pe drumurile din văile 
Vidombace, la înălţimea vârfului Piatra Arsă (1274). 

Divizia 22 va ocupa poziliunile pregătite d2 la Pasul Giuvala. 

Brg. 2 Căl. va fi concentratä la Predeal. 

Brg. 3 Călăraşi se va retrage spre interiorul văei Buzăului, 
înapoia poziliunei indicată pentru Brigada 12. 

Divizia 4-a se va transporta cu calea ferată la Bäicoi ; tru- 
pele cäläri si träsuri'e vor merge pe jos”. 

Divizia 76 Rez. germană reia urmărirea spre Pasul Bran 
şi spre Est de acest pas. Detasamentul (2 btl. şi 1 btr.) 
trimis în ziua de 25/IX de această Divizie pe VI. Vidom- 
bacul Mic, ajunge în ziua de 26/IX cu un batalion spre Ti- 
meşul de Sus; acest batalion este atacat în spate de trupele 
române ce se retrag spre Predeal. Batalionul german se 
retrage spre restul detaşamentului, care luptă toată ziua 
în munţi cu trupele române. Aşa dar în această zi, şoseaua 
Braşov-Sinaia nu poate fi tăiată de. trupele germane. Aci 
trebuea ca Div. 76 Rez. să neue forte mult mai mari, mai 
cu seamă artilerie. 

Brg. 8 Mun. care primise erat la 22/IX sa caute legă- 
tura cu dreapta Armatei, apoi cu patrulele sale să ajungă 
pânăla calea ferată Braşov-Sinaia, pe care s'o distrugă, nu 
putu fi de nici un folos la urmărire, căci în ziua de 26/IX 
după ce face un: marş de 17 km., urcând 900 m. în 814 
ore cu 1 oră repaos, se găsea deabia la 18 km. Nord Vest 
de Piatra Craiului (Kônigstein) şi anume pe Vrf. Cläbucet 
(1465) şi Vrf. Glimei (1296). 

Div. 51 Hv. cu o parte din ea curăță Braşovul, iar cu 
restul înaintează spre Predeal; în seara zilei ajunge cu 
avantgarda sa deabia pânăla Timeşul de Jos, oprită fiind, tot 
timpul de ariergardele române din Divizia 21-a. ee 

Div. 187 I. urmăreşte prin Cernatu spre Pasul Predeluş 
(Altschanz); la eşirea de Nord a Pasului, este oprită în 
loc până în noapte de ariergarda română. 

Div. 89 I. urmăreşte şi ajunge pânäla Târlungeni si Pur- 
căreţi; avantgarda ei la câţiva kilometri mai înainte pe 
şoseaua: spre Pasul Tatarhavas, iar cu o flancgardă spre 
Nyen. 

Div. 71 I. ajunge în noaptea de 26/IX între Preşmer 
(Prazsmar) şi Nyen (Keresztvar). 


Generatul G. A. Dabija, «Armata Română în Răsboiul mondial». Vol. II. 17 


et 


La Arm. IX-a germanä a fost nevoie (Ord. 4702 din 
26.8) d2 o schimbare in ordinea de bätae, astfel: 


Gl. v. Morgen primi comanda Corp. I Rez. compus din: 
Div. 76 Rez. 
Brg. 8 Munte A-U 


Gl. v. Staabs comanda Corp. 39 Rez., cu: 
“ Div. 51 Hv. spre Pasul Predeal. 
Div. 187 I. spre Pas. Predeluş (Alt Schanz). 


\ spre Pasul Bran, 


Gl. Luttwwitz cu: | 
Div. 89 I. spre Pasul Bratocea si Pas. Buzäului. 


Gl. v. Schmettow cu: 


Div. 71 Inf. la Septal indreptate spre 


Div. 3 Cav. la Sepsibükszad Dai Otis. 


Div. 1 Cav. la Csiksereda 


La stânga Arm. IX-a germ. era Arm. l-a A-U, cu fata 
la Est in urmărirea Arm.:de Nord rom. de sub g-lul Prezan. 

Comandam. Super. al Arm. germ. face cunoscut Ar- 
matei IX-a ca: ou 

„Diviziile 11) st 12- nf.) bâv. cum. si. Brigadele, 3,5, și 8 -Cav. 
sunt deja în drum spre Ardeal”. 

G-lul Falkenhayn trebuia să se decidă, ori să aştepte 
sosirea acestor ajutoare, ori să continue operaţiunile d> 
urmărire. Asteptarea nu avea nici un avantaj, căci dădea Ro- 
mânilor răgaz de 12—15 zile, ca să-şi refacă--unităţile, să 
se stabilească în d2fensiva pe frontieră, să-şi aducă întăriri 
în punctele cele mai amenințate, zădărnicind astfel opera- 
tiunile viitoare ale Arm. IX-a germ. Era deci mai avantajos 
© urmărire “imediată în speranţă, că va putea rupe undeva a- 
părarea înainte d2 sosirea iernei şi va intra în Muntenia. 
G-lul Falkenhayn justifică astfel hotărârea luată: 

„Am crezut necesar ca să atac deodată pe toate căi:e ce duc 
peste frontieră. Aceasta a adus într'o măsură oarecare o ‘im- 
prăştiere a forfeior, dar în felul acesta aveam perspectiva că 
voiu afla partea slabă a inimicuiui şi aco‘o voi rupe frontul. Iar 
la caz că aceasta va”reuşi, problema este rezolvată. Vârând în 
“luptă, în aceste puncte, întăririle promise de către Marele Cartier 
General, trebuia să fie posibilitatea ca amenințând în flanc si 
în spate celelalte poziţii române depe frontieră, să nu le lăsăm 
a ‘se menţine. Concentrarea unui grup mai puternic pe o singură 
direcție ar fi făcut imposibilă surpriza. Din cauza ‘terenului sf 
a lipsei echipamentului d2 munte, şi în imediata apropiere a 
şoselelor, puteau fi întrebuințate numai forte slabe. Dar a ali- 


259 


menta si întreține masse pe un singur drum ar fi fost impo- 
sibil până nu s’ar fi făcut pregătirile necesare’’, 

Desigur că această hotărâre a g-lului Falkenhayn avea 
la bază realităţi; el presupunea că rezistenţa armatei rom. 
este foarte mult redusă, de vreme ce la Haţeg, Sibiu, Per- 
sani şi Braşov fusese bătute Diviziile 11, 23, 13, 3, 4, 6, 
21, 22, deci mai mult ca 1/3 din totalul general al Arm. rom. 
Dar nici Arm. de Nord rom. nu stătea mult mai bine. Aşa că 
g-lut Falkenhayn avea tot dreptul să spere şi să încerce 
ruperea frontului şi invadarea în Muntenia. Se va vedea 
ulterior că aceste speranţe nu s'au realizat pentru motivele 
ce se vor expune în detaliu. 


La 26/IX, M. C. Gl. face cunoscut Arm. Il-a că: 

vl se pune la dispoziţie Div. 5-a care va fi transportată la 
Buzău şi Cislău one cu aite mici unităţi refăcute, precunt 
şi artileria grea”. 


Generalul Averescu, Comandantul Arm. Il-a, cere însă ca: 

„Div. 5-a să fie trimisă la Ploeşti în rezerva generală”, 

In scopul refacerii Diviziei 6-a, generalul Averescu dis- 
pune a se trimite pe Vl. Buzăului toate unităţile care-i a- . 
partin prin ordinea de bătae si care în timpul retragerei 
‘se, dusese-pe alte căi; astfel: R. 24 I., era în curs de trans- 
port- dela’ Predeal! Ja Băicoi-Nehoiaşi ; 

R. 10 I. trebuea transportat dela Câmpu- -Lung la Nehoiaş. 

Situaţia Arm. II-a era după cum s'a văzut, gravă; ge- 
neralul Averescu o raportează Regeiui cu No. 528 astfel: 
_,Linia ordonată cu No. 13 nu a putut fi ţinută, din cauza 
superiorității artileriei adverse şi deprimărei morale a trupelor 
noastre. Chiar trupele nou sosite sunt impresionata de dezordinea 
şi deprimarea ce văd în jurul lor. 

Am dispus a se intra în defileuri, pentru ca inimicul să nu 
mai poată uza cu atâta preciziune de artileria sa grea. te 4 

Linia pe care am dispus a se organiza prima rezistenţă este: 
Vama Giuvala, cota 1075 (intre cele douä Vidombace, Sud Râs- 
nov)-Cristianul Mare-Piatra Mare-Dealul Pala (la confluenfa Dof- 
tanei cu Tatrangul)-D. Seciului (SV. Intorsätura Buzăului) in VI, 
Buzäului. 

Totul va depinde de atitudinea inimicului. Dacă ne va da 
răgaz să ne organizäm poziţiile pe această lisie, a restabili or- 
dinea în haosul care domneşte si a reîntări moralul trupelor, 
atunci rezistenţa va fi posibilă. Dacă, din potrivă, va căuta să, 
tragă profit din avantajele obţinute, atunci rezistenţa va deveni 
problematică şi va trebui să continue retragerea spre poziţiile 
de pe frontieră. ‘ e i N A. 


260 


In acest caz, echilibrul nu cred că va putea fi restabilit, 
decât ku trupe proaspete. Diviziile din Dobrogea au fost şase 
zile necontenit în luptă şi este indoelnic că vor avea vigoarea 
necesară pentru o astfel de situafiune. Un rezultat mai sigur 
s'ar obţine, dacă ar fi posibil a se trimite Divizia rusă de 
vânători. Prdzenta pe lângă ajutorul material ar avea o 
foarte mare influenţă pentru restabilirea stärei morale. 

In 'momentul de fafa, sunt înştiinţat, că artileria grea "bom- 
bardează dela Râşnov gara Predeal. A cauzat stricăciuni liniei. 
Se mai semnalează deasemenea o coloană inimică cu artilerie și 
mitraliere pe valea Vidombacul Mic, având probabil intentiunea 
a se interpune între Diviziile 10-a şi 21-a. S'au luat măsuri pentru 
a se opri”. 

Din acest raport se vede situația in care ajunsese 
Arm. II-a. 

Dar nu comandamentele acestei Armate era cauza, ci 
numai M. C. Gl. Dar indiferent de cine poartă vina, intre- 
barea ce se pune este dece generalul Falkenhayn nu profită 
de greaua situaţie a Arm. Il-a şi nu împinge energic? 

Pentrucă şi Armata lui era complect epuizată, nu mai 
putea, deabia räsufla şi ea. Aci a fost norocul Arm. II-a ro- 


‘ mâne, lucru care a dat răgaz generalului Averescu să or- 
ganizeze bine ' apărarea. 


“SIL OPERAȚIUNILE ARMATEI DE NORD ROMÂNA 
ÎN TRANSILVANIA 


À, Operatiunile dela 14 August la 30 Septembrie 1916 
(Crochiul 13). 


1. Înaintarea grupelor de acoperire. 


Armata de Nord. sub. g-lul. div. Prezan: C.,. era, alcă- 
uită astfel: 


Sub Grup. Bistriţa 2 bel. 


| | | 5 bl. 
Div. 14-a _ > > Bisa 2 btr. camp 
Gi. big. Vasilescuy on. 
Paraschiv » Bicaz 1 btr. camp. 
1 btr. 53 m/m 
Brig. 42a Mix. 
Brig. 4 cal. 


: 9 bri. 
Div. 72a Sub: Grup, Ghimes 3 btr. câmp, 
gl. brg. "1 btr.53m/m 
Istrate C, | A btr. 63 m/m 
Corp. IV Arm. : > Uz 4 bel. 
seek 10 bel. 
Prezan C. | Div. 8-a 4 btr. camp. 
gl. brg. [> » Oituz 1 1 btr.78m/m : 
Patrascu |. 1 btr.53m/m 
| 1 btr.63m/m 


Div. 2 Cav. 


262 


Arm. de Nord rom. avea în total: 
CE 
btr. usoare | btr. grele 


Unitatea btl. | mitr. „ese. | 
| tun |obuz.| tun obuz.| | 


Div. 14a...[18 116 | 6 | 2 | | 1 
Brg. 4 Mix... .| 7 4 | 

PU DLL 4 1 
Div. 8a . . .|24 | 24 “10 4 | 1 
Div. 2 Cav. . | | e (lt 24 
Brg. 4 Cal. . i sur | 8 
im Total. . ,| 70 | 6s [32 68 | 32 IN 35 


In fata Arm. de Nord rom. era Div. 61 I. sub g-lui 
Grallert. Această Div. era adusă din Volhinia, unde fusese 
'distrusă, din care cauză a fost întărită cu 4 btl. de etapă 
(din care btl. 408 şi 54 erau foarte slabe şi de neintre-~ 
buintat în răsboiu). | 

Div. 61 I. era formată din Brg. 16 Ldst. Munte sup: 
col. Bernatzky si Brg. 19 Ldst. Munte sub col. Szabo, 
având:  : 

12 batalioane infant. 

4 batalioane etapă; 

1 batalion jandarmi; 

3 escadroan2; 

6 baterii; 

26 “posturi. i 

In ‘total la. 14 VIL, divizia avea: 477 ofiţeri, 9124 arme,. 
36 guri de foc. După 6/IX Div. 61 I. rämâne cu 11 batl. 
(6 btl. sunt trimise la Div. 71 I.), 10 btr. si 3 esc. : 

Brg. 16 Ldst. col. Bernatzky (cu 6 btl., 1/4 esc., 1 btr.) 
era la Hollo (VI. Bistricioarei), acoperind frontul dela Drä- 
găioasa—Poiana Mărului (VI. Bicazului) până la Mt. Lung: 
(1553. m.); 

Brg. 19 Ldst. col. Szabo (cu 6 bil., 1/4 esc, 1 btr.),. 


263 


era la Sereda Cicului, acoperind frontul dela Mt. Lung- 
VI. Trotusului- Sulfei- Ciobänasului- Uzului până în VI Slă- 
nicului. 

In noaptea a 14 VIII, trupele de acoperire rom. trec 
frontiera cu ordinul Armatei, care spunea: | 

„Să treacă prin surprindere frontiera la ora 21, să sirobească 
orice rezistenţă şi să ocupe succesiv o serie de pozifiuni dominante 
şi esalonate, care să asigura şi să înlesnească executarea oe- 
raïiunilcr ulterioare în bune condițiuni pe terenul vrajmas’’. 

Acest ordin era vag de. tot, pentrucä şi pregătirea pe 
care o făcuse Arma'a si respectiv Corpul IV Armată era 
“aproape nulă. 

Zona Diviziei 14-a era împărţită în 3 grupe: 

Sub-grupul Bistriţa (1V/16, IV/56); înaintează până la 
la Hollo Sarka, pune stăpânire pe comunicațiile c2 duc spre 
Belbor- Topliţa si Tulghes şi cad: în spatele apärärei defi- 
leului Tulgheş (dar nu face legătura cu stânga Armatei ru- 
seşti, care rămâne pe loc; inimicul profită de acest lucru si 
ocupă Sarul Dornei-Neagra Sarului-Bucinisul si Păltinişul). 

Sub-grupul Bistricioara (1V/16, R. 55 J:, 2 btr./24 Art.) 
pune stăpânire pe inältimile d2la Vest de Tulghes. In acest 
scop grupul a înaintat în. trei. coloane: 

Coloana 'd> Nord pune stăpânire pe M-tele Fägetelul 
(1148). | 
Coloana din centru Bine stăpânire pe Tulgheş şi înăl- 

timile vecine. 

Coloana dz Sud trebue să înainteze pe VI. Schitu. şi 
să pună stăpânire pe M-tele Hegyes (1505), întorcând apä- 
rarea defileului Tulgheş. 

Rezerva grupului era la Gura Sadului 

Grupul Bicaz (IV/27, R. 67 I, 1 btr./24 Art, ocupă 
înălțimile dela Vestul confluenței Par. Bicazul cu Par. Jida- 
nul. Apoi se indreapta spre Nord, intorcand apärarea Tul- 
gheşului. Grupul a înaintat în trei coloane. 

Coloana dela Nord pe VI. Neagră, pentru a ocupa Zze- 
dantelek (Telec-Bicaz) ; 

Coloana din Centru spre Bicaz, scoțând pe inimic hia 
pozitiile organizate dela Almas Mezô (Poiana Märului)- 
Bicaz; 

Coloana dela Sud pe VI. Ata, ocupa Arsita Mädäräse- 
nilor, întorcând rezistenţa defileului Bicaz; 

Rezerva grupului era la Secu şi Florea. 

Div. 7-a si Div. 8-a bat si imprästie trupele inimice ce 
apărau Ardealul de Est. Primul lor obiectiv a fost valea 
superioară a Oltului, 


__ 264 


Div. 7-a avea două grupe: 

Grupul Ghimeş (R 14 I, R. 4 ., R. 16 [., 1 btr./63 mm.) 
trebuea să înainteze pe Valea cea mai importantă” depe 
tot frontul Arm. de Nord şi anume pe VI. Trotuşului, 

. urmatä de o bună şosea şi de singura cale ferată ce 
trece ' frontiera din România în Ungaria. 

Grupul Ghimeş a înaintat pe cinci coloane: 

Coloana de Nord: Btl. I/R. 14 I. cu o btr. de 75 m/m., 
pe directia Palanca-Ghimeş-Nagypatek- Csik Ghimes-Kôzep 
Lok; { 

Coloana din Centru: Btl. IIL/R. 14 I. pe VI. Popoiului- 
cota 1398, M-tele Rez pe Culmea Cicului; 

Coloana de Sud: Btl. II/R. 14 I. pe direcţia: Apa Ha- 
vas (1330)-Csik Ghimes-Felsô Lok. 

Alte două coloane de câte un btl. din R. 4 V. sunt în- 
dreptate: un bil., o btr. de 75 mm. prin VI. Giughesului- 
Hosszuhavas-Sanatelek, iar alt btl. cu o btr. de 75 mm. 
prin VI. Sultei-Kostelek. Amândouă aceste coloane au ca 
obiectiv şoseaua dela Fugestelek, de unde şoseaua cade în 
VI. Oltului. | 

Grupul Ghimes avea în rezerva generală btl. IV/R, 14 
I. cu'o bir. de 53 mm. ţinută la Palanca, 

După modul cum Armata de Nord îndreptase Grupul Ghi- 
mes, se constată că tunelul si viaductul dela Karako nu 
cădeau în sarcina Grupului Ghimeş. 

Asupra acestor două importante puncte, Comandamentul 

— —— Armatei-indreptase o companie de voluntari, care lucrând 
într'un teren necunoscut pentru ea, a fost în parte nimicită, 
în parte luată prizonieră, fără să fi făcut vre-o treabă. 

Frontiera. este trecută d2 Grupul Ghimeş in noaptea de 
14/VIII, dar şi aci se întâmplă acelaşi lucru, coloanele ne- 
cunoscând terenul, rătăcesc toată noaptea; numai către seara 
zilei de 15/VIII coloana de Nord ocupă Ghimesul evacuat 
de inimic; aci s'a capturat un parc de 100 vagoane.  . 

La 15/VIII soseste şi R. 16 I. cu ordin să trimită o: 
companie cu o baterie prin VI. Sulifei spre Kostelek. , 

Grupul Uz (Ri 27 I.) avea însărcinarea să ocupe înălţi- 
mile între Menaşag (Csik meliașag) şi Kason; el înaintează 
în trei coloane:  ; 

Coloana dela Nord spre Menăsaly (Csik Menasag): 

Coloana din Centru spre ee dintre Menasag (Gia 
Menaşag) şi Kason; 

Coloana dela Sud spre Kason. 

Div. 8-a avea grupul de acoperire Oituz, (R. 13 I., R. 
25 I, R. 8 V, 3 btr./12 Art, 1 btr./63, 1 btr./77), et 


__ 265 


ia inältimile dintre VI. Oituz si VI. Oltului si esirile defi- 
leurilor. Acest ‘grup înaintează în trei coloane: 

Coloana din dreapta, R. 13 I. înaintează cu: 

— btl. I pe VI. Slănicului; 

— btl. II pe directia Saros-Cernica; 

— btl. III în rezervă; 

— btl. IV ca rezervă a coloanei din centru, cu obiectiv 
Lemnea (Lemheny) şi Breţcu (Bereczk); 

Coloana din centru, R. 25 I. dispus cu: 

— btl. I pe VI. Oituzului-Poiana Sarată; 

— btl. II pe direcţia Cernica-Maghiaros; 

—— bti. III urma două direcţii: pe VI. Oituz şi pe Fata 
Moarta-Vrf. Dobre (1158)-Oituz. 

— btl. IV în rezervă la centru pe VI. Oituz, cu direcţia 
spre Breţcu (Bereczk) şi eşirile defileului. 

Coloana din stânga, R. 8 V. dispus cu: 

— btl. I pe VI. Casin; : 

— bt]. 11 Sboina Verde-Oituz cu direcţia spre -Chez- 
dimärtänus (Kezdi Martonos). 

Div. 61 Hv. a cedat acestor presiuni, cäci nici nu putea 
face altfel din cauza marei sale inferioritäti si la 16/VIII - 
s'a retras pe platourile dinspre E. a basinurilor Gyorgyo Cic 
„Şi Trei Scauie. 

In seara d2 16/VIII, frontul Armatei de Nord era: Bel- 
bor-Bâtca Arsurilor-1047-Putna-Zsedantelek-Biana Masului- 
D. Fundului-Arsita Mädäräsenilor-Lôvecz (1243)-Pagany- 
havas (1362)- -Fiigesstelek Szôlloh (1496) - Orata (1229)- 
Lemheny-Breţcu. 

Armata de Nord dă ord. op. No. 2 la 17/VIIT : 

wl. Tnimicul fractionat în unităţi izolate şi dezorganizat, bate 
pe tot frontul în retragere urmărit de coloanele noastre. 

2. Arm. IX-a, aflată la extrema stângă rusească, va începe 
în ziua (de 18 c. ofensiva pe frontul Giumalâul-Fundul Moldovei- 
Cârlibaba-Zabia-Zielona. 

3. Toate coloanele de atac ale Arm. de N. au atins obiecti- 
vele ordonate prin instrucţiunile de acoperire. 

Pânăla terminarea concentrărei forţelor noastre, trupe'e de aco- 
perire se vor organiza şi întări pe pozitiunile ocupate. 

In acest scop se ordonă următoarele: 

Div. 14-a va dispune forţele sale după cum urmează: 

a) Două btl. cu dvz. de 87 mm. şi dvz. obuziere din R. 24 A, 
într'o poziţiune, între origina Bârnarului şi Par. Călimănelului: 

b) Un btl. la Belbor de unde se acopere direcliunile ce duc 
da. OL Toplicza. 

c) R. 55 I. cu Il/24 A. si btr. de 53 mm. a Brg. 27 L va 


266 


ocupa şi întări o poziţie in preajma localitatei Gyorgyo Borsek- 

d) Restul R. 56 la Hollosarka va constitui rezerva Brg: 27, 

e) Trei btl. din R. 67 I. cu 2 btr. din R. 24 A. şi btr. 53 
mm. a Brg. 28 I. va ocupa o poziţie în preajma localitätei 
Hagotôalja. i 

f) Două btl. din R. 67 I. cu 1 btr. din R. 24 A. va ocupa 
Gylkos 1384. 

g) R. 54 I. la Gyorgyo Tolgheş (Tulges) va constitui rezerva 
Brg. . 28. 

h) Brg. IV Mix. va înainta în zona Chisi:iy Almasmezo si va 
constitui rezerva generală a Diviziei. FE 

Div. 7-a va avea: 

a) Brg. 14-a în regiunea Lâvesz Fügesie'ek. 

b) Brg. 13-a va înainta si pune stărânire pe obiectivele ordonate. 

Brg. 13-a va stabili legătura la N. cu Brg. 14, iar la S. cu 
Div. 8-a care operează către Kezdi Vasarhely (Sereda Cicului)- 

Divizia 8-a: | 

a) Brg. 15-a va organiza puternic toate poziţiunile care asi» 
gură debusarea grosului forţelor în sesul Secuillor. : 

Div. 2 Cav. 

Va pătrunde în două coloane în sesul Secuilor şi explora până 
fin valea Oltului în regiunea cuprinsă între Cent -Hostios si AL 
Doboly”’. | 

Deci Comandam. Arm. de Nord considerând că „a atins 
obiectivele ordonate prin instrucțiunile de acoperire”, dis- 
pune. intărirea .pe pozitiunile ocupate, deşi comandam. a- 
firmă că „inimicul,.. dezorganizat bate pe tot frontul în 
retragere”, 

La 18/VIII, Div. 2 Cav. trece Pasul Oituz spre Breţcu- 
Chezdi Oşorheiu- (Kezdi Vasarhely), staționând în seara ce 
18/VIIT în Nyujtod-Szaszfalu, având 1 dvz./R. 3 R. la 
Kezdi Vasarhely la. Div. 8. 

La 19;VIII, Div. 2 Cav. începe să facă serviciul de aco- 
perire şi cercetare al Arm., în VI. Oltului la S. spre Sepsi 
Szt. Gyorgy şi la N. spre Sereda Ciucului (Csik Sereda), 

La 20/VIJI Armata de Nord se intärea pe pozitiunile 
ocupate astfel: 

Grupul Bistriţa pe ri Vf. Măgura (1505), 
Paltinul Bortos (1091), Bukhavas (1310), Koz- 
reszfarka (1244), legându= se spre Nord cu 
Di Armata IX-a rusă. 
iv. 14a 
Grupul Bistricioara pe linia înălțimilor Patras 
Piciorul Strugurilor-Kozreszt si Kis (1326). 


Grupul Bicaz pe linia înălțimilor Orda Sarokt- 
Kivacs=Czohard (1507). 


267 


Brg. 4 Mixtă în zona Chissirig si Almasmezo. 
Grupul Ghimes pe linia: Lovecz (1291), Lë- 
vecz, E. St. Mihaly. 


Grupul Uz pe linia Menäsag (Csik Menasag), 
Jarost. 


Grupul Oituz pe înălțimile V. de Bela Falvaz 

Div. 82a Kezdy Polyana-Kezdy Szt. Lelek-Chezdi 

| OsorheiuKezdy Vasarhely) 

Div. 2 Cav. în aceeaşi situaţie, are ordin să facă legă- 
tura cu Arm. II-a. 

Maghiaroşul rămăsese în spatele Div. 7-a; el forma o 
buna poziție d> rezistenţă în cazul unei retrageri; era de 
cea mai mare necesitate a se face serioase întăriri pe el, 
lucru ce nu s'a facut; iar urmarea se va ved2a, că în 
“timpul retragerei, inimicul l’a putut ocupa uşor, amenințând 
iserios Valea Trotusului prin VI. Oituzului. 

La 20/VIII inimicul din faţă Arm. de N. era compus din: 
Brg. 16 Ldst. la Topliţa (Olahtoplica). 


Div. 61 Fv. Brg. 19 Ldst., pe, platourile dela V, de Sereda 
Ciucului. 

’ Brg. 1 Hus. Ldst. executa mars pe VI Mureşului spre 

Oşorhei (Maros Vasarhely). : 

Dela 23/VIII acest grup d» forte a fost pus sub co- 
manda g-lului v. Morgen (germ.). 

Trupele aflate in fafa Arm. de N. erau de o foarte slaba 
calitate. Peste cateva zile, se trimite in ajutor Div. 72 
A-U (debarcatä la Sas Regen). Nici cu această întărire, 
calitatea trupelor din fata Arm. de Nord nu s'a imbunätätit, 

In timpul inaintärei Arm. d2 N. spre Vest, a fost nevoe 
a se coordona actiunea ei cu aceea a Armatei IX-a ruse, 
sub g-lul Letcizki, formată din Corpurile de Arm. XI, XII, 
XVIII, XXIII; Diviziile 79, 82, 103 inf.; Corpul III Cav.; 
Div. 3 Cazaci Caucazieni, Div. Cav. Ussuriski; în total 
12 Div. Inf. şi 5 Div. Cav. 

Grupa de Sud a:Arm. IX-a era compusă din Corpul XVIII 
Arm. şi Corpul III Cav.; Corpul XVIII ocupa sectorul 
Jalovitscha până la Cârlibaba. Corpul III Cav. (Div. 10 
Cav., Div. 1 Terek, Div. 1 Don) întărit cu Div. 103 Inf. 
ocupa sectorul dela Cârlibaba până la frontiera română. 

Conform ordinelor g-lului Alexejew, această Armată tre- 
buea să înainteze pe direcţia Cârlibaba-Sighet. Alexejew sus- 
ținea că: „dacă: Arm. IX-a rusă va ocupa zona Sighet- 
„Bistrița, atunci succesul operațiunilor Armatei române din 


Div. 72a 


4 


268 


Transilvania vor fi asigurate”. Vom vedea ulterior ce treabä 
a făcut această Armată russească, acum la început. - 

Comandamentul rus conveni a executa o acţiune ofen- 
sivă numai cu aripa stângă în acord cu Arm. de Nord 
rom., atacând frontul Giumalăul-Valea Putna (aflat în Bu- 
covina), iar unităţi din Div. 14-a trebuia să coopereze la 
această acţiune. 

Cum a executat stânga Arm. IX-a rusă acțiunea? E 
destul a spune că forţele ruse din faţa Dornei Vatra cedează 
terenul; inimicul înaintează pe VI. Bistriţei, ocupând câteva 
sate; detaşamentul din Div. 14-a interveni, respingând pe 
inimic spre Nord, dar nu-l poate arunca peste frontieră, 
pentrucă stânga Arm. IX-a rusă rămâne pe loc; inimicul 
igi consolideazä pozitiunile pe care se oprise. 

Pe timpul înaintărei Arm. d2 Nord, inimicul a opus o 
mică rezistenţă; numai pe frontul Div. 14, la D. Runcului, 
inimicul opune o rezistență mai serioasă. | 

După ce Arm. de Nord trecuse cu grupele de acoperire, 
a rămas pe loc dela 17—23/VIII, în noaptea de 23/VIil! 
dă Ord. Oper. No. 7 prin care prescrie: | 

„Misiunea! Arm. de Nord este de a înainta şi a pune stăpânire 
pe înălțimile care mărgineşte spre Vest văile superioare ale 
Oltului şi Mureşului şi anume: Bâtca Rätäcel 1174, 4 km. Nord 
Gedemesterhaza pe Mures-Măgura Mare 1480 Sud Mures-Fancsal 
(Fumele-Fânera!) 1684-Laposnia-Mezohavas 1777 - Verôfenysarka 
1476-Ujfalu Somljo 1553-Schuzhut 1468-Kahut 1558-N. Pilicke 
1374”. 

In acelas timp si ca urmare a coat ordin, Armata 
„dă Div. 8-a Ord. No. 319 prin care îi ordonă să ia o 
nouă grupare: 

„Div. 8-a formată din Brigadele 16, 37 I, Brg. 8 Art. (I/R. 
12 A. si R. 174.) se va concentra in Valea Saros Putna, Vest 
Gyorgyo (Ditro, transportâridu-se cu calea ferată. Cartierul Di- 
viziei la Bicaz”. i 

Se constată din acest-ordin că Div. 8-a, care era la 
stânga Arm. de Nord, este scoasă şi dusă la Gh. Ditro în 
intenţia de a fi vârâtă la centru între Div. 14-a şi Div. 
7-a. Aceasta a fost o greşală, căci se lasă un prea mare 
gol între stânga Arm. de Nord şi dreapta Arm. II-a, această 
greşală va avea mai târziu grele urmăriri. (A se vedea 
pag. 190, 208 şi 277, 297). 


23 August. 


Divizia 14-a cu: A i: 
„Grupul Bistriţa stă pe loc. i 


269 


Grupul Bistricioara atacă poziţia dela Gura Lomasului, 
unde o unitate din Brg. 16 Ldst. intärise D. Runcu (902), 
iar 1 btl. sub maior Rotaru înaintează dela Belbor in 
scop de a cădea in spatele inimicului depe D. Runcu. | 

Grupul Bicaz după ce ocupă cu 1 btl, 1 btr. si 2 
pl. cav. G. Ditro, se îndreaptă spre Gyorgyo Varhegy. 

Div. 7-a: 2 

Grupul Ghimeş ocupă cu 1 cp. Cic. St. Domocos, cu 
IV/R: 14 I. ocupă Carczfalva şi Cic Olfalva, iar cu [1/14 
I. ocupă Cic Danfalva si Cic Madaros. 

Restul trupelor se organizează pe poziţie. . 

Div. 8-a stă pe loc. 


_ 24 August. 


. La 24/VINI, Div. 14-a atacă Brg. 16 Ldst. aflată pe 
poziţia întărită dela Olah Topliţa, ameninţându-i amândouă 
flancurile. Cu toate că Cd. Div. 61 I. pusese la dispoziţia 
Brg. 16 Ldst. încă 5 comp. pentru a respinge atacul rom. 
dela N. de Mureş, ia la 15,30 hotărârea ca după începerea 
întunericului să retragă frontul de 2—6 km. spre Vest. 
Trupele rom. cad însă în spatele aripei de N. a Brg. 
16 Ldst. care este nevoită a se retrage, cu atât mai mult 
cu cât şi flancul de Sud aflat pe Vrf. Bătrâna (1634) si 


©. btl. III/17 dela Remete, sunt împinse spre şoseaua dela 


E. de Laposnia. Retragerea Brg. 16 Ldst. începu la ora 
17. Sub impresiunea acestei acţiuni nefavorabile, g-lul Gral- 
lert comand. Div. 61 I., raportează la ora 22 că: 
„Pentru ziua de 25/VIII dim. are intenţia să urmeze retra- 
gerea în VI. Mureşului, mai întâi la Palota Jiva, retrăgând în 
ace'aş timp şi btl. de jandarmi Ziegler din M-ții Căliman, pânnăla 
Bistricioara, und2 va face legătura cu aripa de S. a Arm. 7-a” 

Retragerea aceasta de peste 20 km. chiar ţinând seamă 
de slăbiciunea unei Brg. de Ldst. şi de superioritatea for- 
telor inimice, era ingrijitoare, pentrucă se periclita aripa 
de S. a Arm. 7-a. Comandamentul Arm. 7-a A-U rapor- 
tează Comandam. Superior al Arm. A-U cerând ca Div. 
61 I. să nu mai conducă lupta in mod pasiv. Cd. Super. 
dădu Arm. I. A-U ord. 30183 din 26/VIII că: 

„Cendiţia operaţiuni!or contra României, constă în ferma voinţă 
a tuturor luptătorilor, să nu cedeze inimicuiui nici un pas din 
pământul Patriei, fără o necesitate absolută si nu fără a fi 
pricinuit mari pierderi inimicului”. 

G-lul Arz se duce pe front, ia informatiuni şi ordonă: 

„Că retragerea să se facă încet şi în continuu contact cu 


270 


inimicul şi aceasta numai pânäla E. d2 Mesterhaza (oder Mes: 
lerhaza) und? se va face din nou o mare rezistenţă”. 

La 24 Aug. Div. 7-a, Div. 8-a şi Div. 2 Cav. stau pe 
loc şi se întăresc. 


25 August. 


Div. 14-a continuă urmărirea Brg: 16 Ldst. aflatä in re- 
tragere şi ocupă cu R. 54 I. o poziţie călare pe Mure; dla 
D. Leul (1139) până la D. Glighii ,iar cu R. 55 I. rămâne 
înapoi la Toplita-Zencan si Ciobotan. 

Brg. 4-a Mix. ocupă Gh. Ditrio. 

Grupul Bicaz (R. 27 I. si R. 67 I.) ocupă Sân Miclăuș. 
„ Div. 7-a avea ordinul No..23 să pună stăpânire pe înăl- 

“ţimile de pe malul drept al Oltului. 

Atacul acestei Divizii se indreaptä mai mult spre Cik 
Sereda; el începe in ziua de 25,VIII, dar nu reuşeşte decâi 
la 26;VIII. 

Acţiunea asupra Cik Seredei (Sereda Ciucului) este in- 
teresantä, d2 aceea voiu intra în oarecare detalii. 

Comandam. Arm. de Nord dă în noaptea de 24 VIII 
Brg: 14 Mix. (RC AV, R. 4 LS R:116 T.)-unrordin de 
operaţie, care în partea relativă la atacul asupra Cik Se- 
redei, spunea: 

„Rgt 14 cu I-iul bil. va ocupa muntele Ostoros (1386) depe 
culmea M-lor Hârghita; al 2-lea btl cu o bateri2 d2 camp 
va ocupa Csik-Oltfalva; al 3-.ea bii. cu o bateri: de munte va 
pune stăpânire pe defileul Ciuc Sândominic (Cik-Szi-Domokos); 
iar al 4-llea btl. cu bateria d2 53 va ocupa Nagy (948) Vest 
de Domokos. i 

Aceste batalicane trebue să se adune mai întâi pe punctele 
unde s2 găsesc si de acolo să se îndrepte către obiectivel2 mate» 
riale indicate. 

Reg. 4 V. şi Reg. 16 Inf. cu un Divizicn de art. şi uz 
Ess. de roșiori se vor ‘ncolona pe sos2a””. 

O altă coloană, care trecuse prin pasul Uzului şi care 
complecta fortele Div. 7-a, avea misiunea de a pune stă- 
pânire pe Laszdombja (1404) şi alte puncte depe M-tii 
Barotului. ‘ 

Ordinul Armatei mai dădea stiri despre inimic şi a- 
nume ca: 

„La Cik Vardstfalva şi la Nord de Cik Tap'o:za sunt lucrări 
d2 întărire şi ci Cik Sereda este ocupată de trupe, având ‘si 
lucräri de întărire”. ( 

Dar stirile date asupra inimicului erau absolut inexacte. 

Ordinul Armatei spunea: 


271 


„R. 14 I. va opera la drzapia; R. 16 I. cu o baterie va 
acţiona prin Cik-Szt-Mihaly, apoi ssre Cik Rakos respingând 
crice rezistenţă şi în urmă va concura cu Reg. 4 V. la atacul 
Cik Seredei, iar, după respingerea adversarului, va cantona la 
Cik Madaras. Acţiunea va începe în zorii zilei de 25 Aug’. 

Asupra acestui ordin sunt multe reflexiuni de facut: 

_ Comandantul Armatei nu se mulţumeşte a da un ordin 
cu caracter general, în care să arate intentiunile sale şi 
scopul ce-l urmăreşte, intră în detalii, mişcă fiecare ba- 
talion în parte, luârd astfel subalternilor săi (Corp de ar- 
mată, Divizie, Brigadă şi Regiment) orice iniţiativă. De 
aci a rezultat cezace fatal trebuea să rezulte. Cd. Armatei 
nu ştia că Brg. 14 Inf. era răspândită pe un front de peste 
25 km: Din accastă cauză a calculat gresi! timpul şi spa- 
tiul de care avea nevoe această brigadă pentru a executa 
ordinul; acest lucru a adus mişcări zadarnice, astfel un ba- 
talion din R. 14 I. al maiorului Galin ce era la Hidegseg 
a trebuit să execute un mars d> 45 km. în timp de 15 ore 
pentru ca să ajungă cu totul tardiv pe câmpul de luptă, 
complect extenuat şi nici cu jumătate de efectiv. 

Din ordin, rezultă clar că înaintarea şi atacul se pronunţă 
în ziua de 25;VIII pe trei coloane: 

Coloana: de Nord alcătuită din Reg. 14 1. (4 bil.) şi 
trei baterii se îrdreaptă spre zora Ostoros-Cik Karczfalva- 
Cik Szt Domokos-Nagy (948). 

_ Coloana din centru alcătuită din R. 16 I. (4 btl.) şi una 
baterie se îrdrepta prin Cik Szt nu spre Cik Rakos. 

Coloana ‘d2 Sud alcătuită din R. 4 V. (2 bil.) şi una 
baterie se îrdrepta asupra Cik Seredei. 

In total 10 btl. şi 5 bir. formate în trei coloane, înaintau 
pe un front de 30 km., coloanele erau despărțite prin mari 
intervale şi mari accidente; ele lucrau deci izolate, fără 
posibilitate să se ajute reciproc la nevoe, ceeace este per- 
fect exact, căci aceste coloane odată plecate nu au mai ştiut 
absolut nimic una de alta până a doua zi (26/VIII). Dar 
ceeate era şi mai grav, este faptul că Comandantul Ar- 
matei, care dirija batalioanele, nu dispusese formarea. unei 
rezerve. : ! 

Ordinul prescriind in mod expres anumite puncte ce 
ocupat: 

„Culmea M-tilor Harghita, Cik Karczfalva, Nagy, M-ții Ba- 
rotului”. 

Fără a se ţine seamă de prezența inimicului, Coraiid; 
Armatei dă lovituri în vânt, cum a fost atacul a celor patru 
batalioane şi trei baterii a Reg. 14 Inf. cari au atacat za- 


_ 


272 


darnic in direcţiile ordonate de Comand. Armatei, pe când 
de fapt inimicul se retrăsese din acea zonă spre Valea 
Sikasso (afluent al Târnavei Mici). 

Ordinul păcătueşte în aceea că nu arată unde este inimicul, 
Ordinul spune: 

„Cik Sereda este ocupată de trupe (inimice), având şi lu- 
crari de întărire”, 

In realitate inimicul (Brg. 19 Ldst.) era deja retras pe 
înălțimile dela V. de Cik Sereda. 

Pentru ce toate acestea? Pentrucă Cd. Armatei, cu toate 

că cumula şi cu Comanda Corpului 4 de Arm., nu era la 
curent cu situaţia, nu ştia nimic despre inimic şi că urmarea 
a fost loviturile în vânt ce a dat. 
““ Cumularea a două comandamente este totdeauna o idee 
greşită, căci dacă satisface momentan anumite  dorinţi, 
păcătueşte în practică prin imposibilitatea conducerei a două 
comandamente. Generalii nu trebue a'şi lua asupra lor astfel 
de duble insärcinäri. 

Comand. Arm. de Nord se duce la 26/VIII pe front, vede 
greşala, se enervează, precipită acţiunile, vrea să îndrepte, 
dar încurcă şi mai rău manevra. Grăbeşte atacul R. 4 
V. asupra lui Cik Talopta. Cd. Arpate uitase că dăduse prin 
ordin că: : 

„Reg. 16 Inf. (col. din centru) cu o baterie va acţiona prin 
Cik Szt Mihaly apoi spre Cik Rakoss, respingând orice rezis- 
tentä, iar în urmă va concura cu R. 4 V. la atacul Cik Seredei...”. 

De aci rezulta că R. 4 V. ce ataca direct spre Cik Sereda 
trebuea să conducă o luptă tărăgănitoare, o luptă de câş- 
tigare de timp, pentru a da timp R. 16 I. să execute mis. 
carea de întoarcere prin Cik Szt Mihaly şi Cik Rakos. Dar 
Cd. Armatei enervându-se, impinge R. 4 V. Rezultatul a 
fost că 'Brg. 19 Ldst. după ce evacuase totul din Cik Sereda 
o părăseşte de voie încă de la 22/VIII după ce distrusese şi 
podul de peste Olt, în Cik Sereda Brigada nu lăsase decât 
1—2 companii cari au produs pierderi zadarnice R. 4 V. 
La ora 17 aiintrat în Cik Sereda şi Rgt. 13 Inf. 

; Cand Brg. , 14 Mix. ajunge la Par. Füresz, i se da ordin: 

„De a se opri cu trupele acolo unde se găsesc şi să studieze 
o poziţie defensivă pe linia Kegnes (888)-Kôd (977)-Vart (1019)- 
Kiiskavas~Barofoldt-C. Csomortan (pe un front de 20 km.)”, 

In rezumat, după ce Armata de Nord stătuse aproape 
în întregime pe loc dela 16/VIII la 25/VIII, adicä 9 zile, 
in care timp executase numai actiuni izolate (ocuparea inal- 
{imei dela Pângăraţi si D. Runcului) executa la 26/VIII o 
operaţiune d2terminanta si anume. ocuparea Cik Seredei, 


273 
dar o pregăteşte rău; inimicul evacuează tot ce vrea, se 
retrage când vrea, distruge ce vrea. 

Situaţia dela Div. 61 I. era îngrijitoare, se impunea io 
repede întărire a aripei de N. a Arm. l-a A-U. In acest 
scop Div, 72 I. a fost împinsă cu calea ferată la Gherla, 
dar de aci pe jos la Lechinta (17 km. S. V. Bistriţa). In fine, 
g-lul v. Morgen, cu toate că lua comanda grupului de N. 
E. la 26/VIII, a fost instiintat încă în amiaza zilei à: 
25/VIII, ca să închidă valea superioară a Târnavei Mici cu 
Brg. 1 Hus. Ldst. şi să întărească batalionul II/12 de 
Ldst. dela Paraid. Ceeace s'a executat la ora 13. i 

Pe baza dispozitiunilor arătate mai sus, în seara de 
25/VIIT poziţia trupelor A-U era următoarea: 

Btl. Jand. Ziegler pe înălțimea Pietrosul şi VE. Relitis, 

Brg. 16 Ldst. po pozifia dela Mesterhaza. 

Bil. II1/17 la E .de Läpusna, 

Btl. 11/12 pe şoseaua dintre Paraid si Alfalau, 

Brg. 19 Mun. Ldst. col. Szabo la Tolvajos cu 1/2 btl. 
sub maior Olasz in siguranţa flancului stâng la Sikaszo 
patak. 


26 August. 


In ziua de 26 August, Div. 14-a ailată la dreapta Div. 
7-a ‘continua urmărirea Div. 61 I. spre Vest, ea se în- 
dreaptă cu 2 btl/R. 55 I. şi btl IV/R. 15 I. spre Ur- 
zicani 976-Pap. n. 1137-Măgura Mare 1480; iar R. 67 
I. si R. 27 I. cätre Magura Mare 1480- Curmatura 1386 
şi înălţimea Funcele 1684. 

Div. 7-a împreună cu Brg. 15 I. (din Div. 8-a) sunt in 
„Mercurea Ciucului (Csik Sereda). 

. Brg. 4-a Mix. (din Div. 14-a) incepe concentrarea in 
Valea Bicazului între Poiana Mărului şi Bicaz. | 

Div. 8-a se concentreazä pe VI. Putnei la Kovacs si Ha- 
-gotâalja. 

Asa dar între stânga Div. 14-a, aflată la Funcele (1684) 
şi dreapta Div. 7-a, aflată spre Cik Rakoş, rămăsese un 
gol d2 aprox. 60 km. în fafa căruia Arm. l-a A-U nu avea 
decât 212. btl., desigur că foarte puţin, dar tot avea ceva, 
cäci acoperea drumurile Remete-Laposnia, Gh. Alfalu-Paraid 
si Valea Sikasso, dar Arm. de Nord rom. nu avea nimic. 
G-lul Arz, ar fi trebuit să manevreze azi ofensiv şi să vare ca 
o pană o Divizie spre Gh. Alfalu, atunci ar îi pus Arm. de 
Nord într'o foarte grea situaţie. Dar la. răsboiu aşa se 
prezintă lucrurile în cele mai multe cazuri, ambii adversari 


Generulul G. A. Dabija, «Armata română în Räsboiul mondial». Vo'. IT, 18 


274 


greşesc, la noi însă greşelile sunt prea mari şi întrec orice 
măsură. 

Trupele austro-ungare şi germane aduse contra României 
în Transilvania erau împărţite după cum s'a arătat la pag. 11. 
Aci, ne interesează în special Grupul de Nord Est al Arm. 
I A-U, care era sub comanda gl. v. Morgen, format din: 

Div. 61 Hv. 

Div. 71 Inf. A-U (în fata Arm. Il-a rom.). 

1 Brg. Hus. Ldst (în rezervă înapoia Div. 61 Hv.). La. 
acest grup urma sa soseasca inca: 

Div. 39 Hv., Div. 72 Inf. A-U in regiunea Reghinul 
Săsesc . | 

Div. 89 I. germ., la Târgu Mureşului. 

Div. 37 Hv., la S. V. de Bistriţa. - 

Din acest grup în fafa Arm. de Nord rom. era la 26/VIII 
numai Div. 61 şi Brg. Hus. Ldst. căci Div. 71 I. A-U 
era in fata Arm. IJ-a rom. i 


27 August. 


La 27/VUI Brg. 19 Ldst., col: Sabo ce ocupa creasta 
dela Tolvajos, este scoasă din poziţie şi silită a se retrage 
cu stânga spre Schutz (1468) şi dreapta spre Cifrabükk 
(1012). Două companii din btl. 1/4 care luptau pe şoseaua 
Vaslav (Gyergyovaslab)-Odorheiul Secuesc, s'au retras depe: 
D. Libany cota 1224 la Tôrôktelep (locul Turcilor). Iar la 
Alfaläu btl. 11/12 s'a retras pe linia dealurilor Tarvesz 
1434-1277. La bil. III/17 aflat la Est de Lăpuşna si pe 
frontul Brg. 16 Hv. pe VI. Mureşului nu a fost nici o 
acţiune. 

G-lul Morgen schimbă btl. 11/12 cu parti din Brg. 1 
Hus. Ldst. a col. Csecsi Nagy. lar 3 bil. bosniace (ce a- 
aparţineau Div. 71 I.) ce erau ținute ca rezervă de Armată 
la Sighişoara, le trimite la Odorheiul Săsesc. 

Situaţia Armatei de Nord la 27 VIII este: 

Div. 14-a pe D. Leul 1139-D. Glighii 950, cu insär- 
cinarea de a înainta pe amândouă maluri ale R. Mureş, 
ocupă cu 2 btl.,R. 56 I. Bâtca Rătăcel 1192 şi Găde Mes- 
terhaza, R. 67 I. şi R. 27 I. ocupă Măgura Mare - 1480 
şi Funcele 1684. 

Div. 7-a era în curs de înaintare la Vestul R. Olt, 
pentru a ocupa Fertôt 1589-Lazdombja 1404. 

Div. 8-a şi-a terminat concentrarea pe VI. Putnei în 
regiunea Hagotôalja cu direcţia spre Gh. Ditro-Remete. 


275 


Brg. 4 Mix. se concentrează intre Bicaz şi Poiana Mă- 
rului, cu direcţia spre San Miclăuş. 

La 27 VIII Div. 2 Cav. împinge recunoaşterile până în 
VI. Vârghiaşului la Olaszteleg-Szaldobos. | 


28 August. 


La 28;VIII, Arma'a d2 Nord, înaintează spre Vest, cu- 
Div. 14-a care formează un detaşament compus din R. 85 
J. (4 btl.) şi 1 btr. d> 87, dvz. obus. din R. 24 A. sub de- 
numirea de ,,Detasamentul Bistriţa” sub col. Colori, cu ordin 
de a inainta în zona Păltiajş-origina Bernarului-Dârimocza- 
 Belbor, si a respinge inimicul ce înaintase prin Vatra 
Dernzi (din cauza cedar<i trupelor ruse) şi ozupase: Nezgra 
Şarului-Pana:i si Şarul Dornei. 

Grosul Div. 14-a rom. atacă şi scoat2 Brg. 16 Ldst. cepe 
poziţia dela Mesterhaza; ea se retrage pe poziţia dela 
Ilva, iar unităţi din Div. 14 rom. pun stăpânire pe poziţia 
d2la Urzicani şi pe linia înălțimilor 1051-1038-1032 depe | 
stânga Mureşului. | | 

Div. 8-a înaintează spre Vest, ajunge cu Brg. 37 I. pe 
linia Funcele (1684)-D. Plumbuvi 1285-Lapojnia-Poiana 
Drăguş, respingând!btl=111/17l ce Se retrage spre’ Fâncelul 
d? jos; 

Brg. 14 Mix. ocupă gura defileului dela Vest de Gh. Al- 
falu; iar Brg. 16 I. ajunge pe linia Tatarkô 1680-D. Găinuşei 
1434-Putna 1138, respingând grupul col. Csecsi. 

Div. 7-a respinge Brg. 19 Ldst. şi ocupă „linia Fertô 
1589-Mădăraşi 1801-Harghita 1761-Veresbük 1333-Tolva- 
jes-Ktivelyk 1501-Laszdombja 1404, pe care se întă eşte. 
Brg. 19 Ldst. se retrage pe linia Lovete-Vlahita (Szente- 
gyhazas)-Noul roman (Olahfalu)-Oltarko 1359, iar 1% bil. 
de sub maior Olasz aflat in VI. Sikasso se retrage la T6- 
roktelep. 

Div. 2 Cav. ajunge pe linia Kakuk 1558-Piliske 1374- 
V. Murg 1016-Gohanbuke 807, ea face legätura intre Arin. 
de Nord si Arm. II-a. 

In seara de 28;VIII, Div. 61 I. din fata Arm. de Nord 
rom. ocupa cu: 

Btl. iand. pe Vf. Retiliş (2021); 

Brg. 16 Ldst (cu 5 btl., 3 esc., 7 btr.) pe VI. Mureşului 
la liva; ; 

Btl. III/17 la Fâncelul de jos. 

Grupul col. Csecsi (11:12, Brg. 1 Hus. Ldst.) pe linia 
" Felleszilasa (1622)-Veréfeny Sa:ka (1476). 

' 44 bth (din Brg. 19) la Sikasso patak. 


Brg. 19 Ldst. (cu 5 bil., 1/4 esc., 2 btr.) pe linia Szente-- 
guhaza (Olahfalva)-Lévete. 1. 

Arm. de Nord rom. a inaintat cu fortele sale dispuse 
în mod uniform pe fiecare direcţie de înaintare, iar coman- 
dantii respectivi au înaintat spre V. independent unul de: 
altul, cu tendinţa de a esi din M-ții Gherghiului si Harghita. 

~ De această slăbiciune în conducerea Arm. de Nord rom. 
ar fi putut profita g-lul Arz dacă ar fi avut la dispoziţie 
Diviziile 39, 72, 89 şi 37, cari erau în curs de transport şi 
cu cari ar fi contra-atacat Arm. de Nord, de oarece co-: 
loanele ei nu-şi puteau da nici un ajutor. G-lul Arz nu avea 
însă la 28/VIII în rezervă decât Brg. 1 Cav. Ldst. a col. 
Csecsi la Paraid, dar ea era prea slabă pentru a îi putut: 
încerca să execute un contra-atac. 


29 Augus:. 


După căderea Turtucazi, Comandamentul de Căpetenie: 
Român, opreşte cu ord. No. 451 din 27/VIII înaintarea Ar- 
matelor ce operau ofensiv în Transilvania. 

Ca urmare a acestui ordin. Comandamentul Arm. de: 
Nord dispune la 29/VIII- cu ord. op. No. 9, ca: 

„Ofensiva Armatei de Nord se opreşte pânăla noui ordine,. 
cu intenţiunea de a se organiza şi întări terenul cucerit”. 

Divziiile au ordin de a mai executa înapoi încă două linii 
de apărare, una pe înălțimile dela Est de Topilţa-Est de 
Mureş şi Est de Olt; alta pe înălțimile care barează intrarea. 
defileurilor. 

Rezerva Armatei este formatä din Brg. 15 Inf. in zona: 
Sâm Micläus-Teheräu-Kilenfaläu-Vaslab. 

Pentru întărirea aripei stângi a Arm. I-a A-U, Div. 39 
Hv.. a debarcat la Apahida dela 20—25/VIII, iar dela 
29;VII începe a sosi la Reghinul Săsesc (Szaszregen) si la 
lernutfaia (Radnotfaja); g-lul Arz a şi trimis din această 
divizie, Rgt. 11 Inf. hv. şi 1 btr. spre Koszvenues. 

Div. 72 I. debarcatä dela 28/VIII-IX, la Apahida, în-. 
‘cepe a sosi la 29/VIII la Gherla (Szamosujvar) şi Lechinta 
(Szaszlekence). S'a dat ordin ca să-şi continue imediat 
marşul prin Teaca (Teke) spre VI. Mureşului, unde trebuea 
să sosească la 30/VIII, în ajutorul Brg. 16 Ldst. care era: 
prea slabă pentru a rezista unei eventuale înaintări a 'ini- 
micului. Un batalion şi 1 btr. au fost trimise la Borgo Prurd, 
în ajutorul batalionului de jandarmi. care luptase în M-ții 
Căliman. 

G-lul Arz avea cel mai mare interes a nu pierde legă- 


tura cu aripa dreaptă a Arm. VIl-a A-U; deaceea el in- 
dreaptă spre stânga Arm. l-a A-U, diviziile 72 şi 39 
care sosesc (dela 29/VIII-1/IX) în ajutorul său. 

Div. 10-a Bv. a fost trimisă în VI. Someşului în spa- 
tele Arm. VIl-a A-U, tot în scopul d: a nu pierde legă- 
tura cu Arm. l-a A-U. 

Analizând situaţia in care se găseau cele două armate: 
Armata de Nord rom. şi Arm. l-a A-U, se vede greşala în 
care ambele căzuse şi anume: 

Arm. de Nord înainta foarte încet pe coloane paralele, 
cari nu se puteau sprijini reciproc, fiind nu numai despărțite 
prin accidente de ale terenului, dar fiind despărțite şi prim 
mari intervale; în plus că nici dreapta şi nici stânga nu-i 
erau asigurate, fiindcă Ruşii nu mişcau la dreapta ei, iar la 
stânga deşi era Arm. II-a rom. o despärtea de ea un mare 
interval, . pentrucă Arm. de Nord scosese Div. 8-a dela 
stânga, iar Div. 2 Cav. nu era în măsură să poată în- 
chide acel gol. 

Arm. l-a A-U atât timp cât nu putea opune inaintärei 
Arm. de Nord rom. decât Div. 61 Hv., nu putea face ialtceva: 
decât să se retragă pas cu pas; dar de îndată ce-i sosise 
ajutoare | şi anume: 

Div. 39 hv. debarcată la Apahida dela 9/VIII—25/VIII 
şi Div. 72 A-U debarcatä la Apahida dela 28/VIII-1/1X 
(ambele sunt duse în regiunea Reghinul Săsesc pânäla 
1/IX), cu toate că Arm. I-a A-U nu era încă superioară Arm. 
“de Nord rom. dece nu o ata:a pe aceasta, care înainta atât 
de defectuos? Dacă se are în vedere situația generală stra- 
tegică şi interesul pe care-l avea g-lul Arz de a păstra 
legătura cu Arm. VII-a (din Bucovina), ar fi trebuit să 
atace Div. 14-a rom. ce înainta pe VI. Mureşului. Dar re- 
giunea muntoasă şi pădurile ce o azopereau, nu permiteau: 
concentrarea de mari unități, nici la Nord şi nici imediat la: 
Sud de Mureş. Pe de altă parte s’ar fi putut ataca Div. 7-a 
rom ce înainta spre Odorheiu (Szekely Udvarhely), dar de'a 
Reghinul Săsesc (Szaszregen) unde se concentrase Div. 72 
I. şi Div. 39 Hv., aveau de facut pânăla Odorheiu (Szekely-- 
Udvarhely) un marş de patru zile, în care timp dreapta 
Arm. Il-a rom. ar fi înaintat mult spre Vest şi deci ata- 
carea Div. 7-a rom. nu ar fi avut un mare rezultat practic. 
Rămânea deci posibilitatea de a ataca Div. 8-a rom. ce 
inainta spre VI. Gherghiului şi Parajd. 

In acest scop Div. 72 I. trebuea să asigure spatele 
manevrei, trimițând Brigadei 16 Hv. depe VI. Mureşului 
un ajutor de un regiment, iar restul Div. 72 I. şi Div. 39 


278 


hv. sar îi adunat în zona Ibăneşti (Libanfalva)-Chisinis 
(Kâszvenyes)-Remetea-Kakucs ca de ci să contra-atace 
spre Fâncelul d: jos şi Paraid; în asemenea caz Arm. de 
Nord rom. ar fi fost dată înapoi, păstrându-se în acelaş 
timp şi legătura cu Arm. Vil-a dia Bucovina, cu atât mai 
mult cu cât inapoia aripei drepte (de Sud) a acestei Ar- 
mate, ajunsese deja Div. 10-a bv. unde mai era îndreptată 
şi Div. 37 hv. 

G-lul Arz greseste şi nu face acest lucru, ei astupä ne- 
. contenit găurile, trimițând când intro parte, când în alta 
regimente sau bata ioane izota‘e. Prin acest sistem, îi scapă 
din 'mâiai rezerva şi concentrarea forţelor, care în toate 
timpurile a întocmit baza manevrei. 

Este ‘de neînțeles cum g-lul Arz cade în aceste gre- 
şeli, cand mai cu seamă că însăşi g-lul Morgen îi făcuse 
două propuneri concrete: 

„ a) Să concentreze toate fortele disponibile la Nord de 
Reghinul Săsesc (Szaszregen), atacand aripa dreaptă a Ari. . 
de Nord rom. care înaintează prin M-ții Gherghiului. 

b) Să se concentreze Div. 39 Hv., Div. 71 1, Div. 89 
I. germ. si Corpul Alpin în regiunea Târgu Mureşului 
(Marosvasarhely) şi mai la Sud, ca de aci să atace in 
„direcţia N. E. dealungul Târnavelor şi să pătrundă în ba- 
sinul Gherghiului. Corpul de Cavalerie gl. Schmettow tre- 
buia să acopere dealungul Oltului acest atac, până când 
Diviziile 61 şi 72 ar fi ţinut în loc forţele române cari 
înaintau la Nord de Reghinul Săsesc (Szekely Udyarhely). 

Primul proect al g-lului v. Morgen nu a găsit apro- 
barea gl Arz, iar proectul al doilea nu a fost aprobat 
d> M. Gl. german, care dorea să execute cu Arm. IX-a 
germ. © Ste fensivä pe ia Sibiu. Deci unitate de coman- 
diment nu exista. 


30 August. 


La 30/VIII btl. trimis de Div. 72 Hv. la Borgo Prund a 
înaintat pânăla D. Bistricioara cota 1990. 

Brg. 16 Ldst. Mun. rezistă la Poleti Ilva (Palota Ilva) 
pe Mureş, în faţa Div. 14 rom. 

Bil. I11/17 oe VI. Gherghiului şi Grupul dela Paraid, 
format din Brg. 1 Hus. Ldst. si 11/12, a fost întări. cu R. 
4 bosniac. Acest grup rezista Div. 8-a rom. 

Brg. 19 Ldst. Mun. fine in loc Div. 7-a rom, la Szen- 
tegyhazas olahfalu. 

În urma ordinului primit, gl. v. Morgen se decide a nu 
mai executa o contra-ofensiva în stil mare, ci a face o 


279 


apărare. activă. In acest scop el dă la 30.VIII ord. oper. 
No. 251 cu următorul cuprins: 

„Grupul de N. E. va avea în viitor următoarele insärcinäri: 

Div. 71 L*) şi Brg. 19 Ldst. Mun. (sub ordinele celzi dintâi) 
va cpri îinaintarea inimicului dinssre E .sau N. E. 

„Rezerva generalului Goldbach adunată la Bundorf (Szasz Buda) 
va profita de ocaziuni favorabile, contra-atacând şi provocând 
rupere Jd inimic. 

Celelalte. pärti:. Brg. 1 Hus. Ldst. (E. Paraid), Div. 39 Hv, 
(S. E. de Reghinul Săsesc), restul Div. 61 I. (în VI. Gherghiului 
si a Mureşului) şi Div. 72 I. vor opune rezistenţă cu trupele de. 
acoperire; îndată ce acestea vor îi date înapoi, toate forțele 
vor opri înaintarea inimicului peste M-ții Călimân si peste po~ 
zijia de apärare pregätitä pe Tarnave. 

Aripa de Nord se pune din ziua de 3/IX sub ordinele Co- 
mandamentului Corpului 6 Arm. care va sosi la Teaca (Teke); ea 
va tine legätura cu Arm. 7-a. 

Div. 89 1.**) se va duce la Târgu Mureşului”. 

La 30/VIII Comandamentul de Căpetenie rom. dădu or- 
dinul operativ No. 4 in care prevedea: . 

„Situaţia depe frontul de Sud cere ca deocamdată Armatele 

.depe frontul de Nord şi Nord Vest să rămână în defensivă. 

Pentru ca | aceasta cdefensiva să poată- îi cât mai puternică, 
este nevoie a se scurta frontul actual şi a se face o mai strânsă, 
legătură între Armatal2 I, Il şi cea de Nord. 

“In acest scop, Armata II-a va înainta şi pune stăpânire pe 
. VL. Oltului. şi a Homorodului între Făgăraş şi Homorod Almaş, 
întărindu-se apoi puternic. Linia de rezistenţă va fi împinsă, 
pe înălțimile depe dreapta Oltului şi a Homorodului pe linia Ho- 
morod-Szt-Marton-Kacza-Kohalom-Szasz Tyucos-Boholcz. 

Armata ‘de Nord va înainta în acelaş timp cu stânga sa 
până la Lôvete unde se va face legătura. 

Divizia 2 Cavalerie din Armata de Nord va ocupa Odorheiul. 
(Szekely-Udvarhely ). 
= Linia de despărţire între Arm. II-a şi cea de Nord va fi: Sud 
Lôvete (pe Homorod) Fiile Mikos  Ujfalu (valea Oltului)-Ge- 
lencze, iar aceia dintre Armatele I si II va fi cea din ordinul de: 
cperafii No. 1 din 20/VIII a. c. 

Legătura între Arm. II şi I (a cărui flanc drept este la Avrig), 
se va face printr'un detaşament din Armata Il-a care să ocupe. 
Uta de Jos”. 


*) Div. 71 L era în fata Arm. Il-a rom. 

**) Div, 89 |. nu a luptat de loc în fata Arm. de Nord. rom. ci a fost 
ținută în rezerva acestei Arm., apoi după 12 1X a fost dată Arm. IXza, 
luptând contra Arm. ll-a rom. 


280 


1 Septembrie. | 


Pentru executarea acestui ordin, Comandamentul Armatei 
de Nord dă Ord. Oper. No. 10 din 1/IX: 

1. Inimicul s'a retras in regiunea Târnavelor, unde se in- 
täreste. | | 

2. Pentru a face o mai strânsă legătură intre Armatele noastre, 
«care operează în Transilvania, Arm. Il-a va înainta pe frontul 
Făgăraş-Homorod Almas. 

Mişcarea acestei Armate va începe în dimineaţa zilei de 2 
Septembrie. | 

3. Arm, de Nord are misiunea. de a înlesni cu aripa stângă 
înaintarea Arm. II-a. 

In acest scop se ordonă: 

4, Div. 2 Cav. va înainta astfel ca în seara de 3 Sept. sä sa 
găsească în regiunea Csik Zségéd, Csik-Szt-Lelek, Boroszlo-Tok- 
londfalva-Keneszezk-Csik Mindzent, unde va astepta noui ordine. 

Cartierul Div. la Csik Szereda. 

5. Div. T-a va înainta mâine 2 Sept. cu grosul forfe‘or sale 
în regiunea Kapolnos-Olahfa u-Szentegyhazas-Olahfalu-Lôvete-Hc-- 
„morod | Kemenyfalva-Homborod-Abosfalva. inclusiv. 

“Cartierul Div. la Kapolnos. 

„6. Brg. 15-a va întări detaşamentul său de acoperire din Valea 
Sikaszo şi-l va împinge până la Linbucs cota 891. Detaşamentul 
se va întări puternic pe o bună pozijiune. 

7. Div. 8-a rămâne în regiunea prescrisă prin Ord. op: No. 9 
şi continuă a organiza poziliunile ordonate. 

8. Div. 14-a rămâne în regiunea prescrisă prin Ord. op. No,» 
'9 şi continuă a organiza poziţiunile ordonate. 

Divizia va avea o deosebită atentiune către aripa sa dreaptă, 
organizând si ocupând Călimanul cu un detaşament puternic, 

Detaşamentul Colori va opera până la terminarea misiunei spe- 
-ciale ce are, direct sub ordinele Armatei”. 

In scopul executărei acestui ordin: 

a) La 2/IX, detaşamentul Bistriţa (Div. 14-a) coordo- 
nează operaţiunile sale cu a trupelor ruse, în scopul de a 
ocupa Lucaciul 1769 şi M-tele Munceilor 1775 NE. Pie- 
trele Roşii. Atacul dat la 3/IX avu succes la început, inimicui 
sa retras pe Pietrele Roşii, de unde nu a putut fi scos, 
‘ b) Divizia 7-a atacă depe frontul Madaraşi (1801)- 
Lazdombja (1404), în scop de a face legătură cu Armaia 
Il-a, care ajunsese cu dreapta spre Homorod Almaş. Di- 
vizia cucereşte Kapolnas (R. 16 I.)-Senteghihaza-Olahfalu 
(R. 4 V.)-Lâvete (R. 27 I.)-Homorod-Kemenifalva, de unde 


281 : 


scoate Brg. 19 Ldst. Mun. aruncând-o spre Fenyed (5 km. 
NE. Odorheiul Säsesc). 


Dela 3-6/IX, este linişte pe frontul Armatei d2 Nord, cu 
excepţia la aripa ‘dreaptä unde la 3/IX detasamentul eol.. 
Colori format din două btl.'R. 16 I. si 2 tunuri de munte: 
din Div. 14-a, atacă btl. de jandarmi depe Vf. Retit’s 
(2021), aruncându-l spre Pietrosul (2102), unde dreapta 
Arm. VII-a A-U avea un post de legătură de 100 oameni. 
La cererea Arm. VII-a, Cd. Arm. I-a A-U dispune ca de- 
taşamentul Lt-col. Sander (11/73 şi 1 btr. munte) din Div. 
72 I. aflat pe înălţimea Bistricioara, să atace împreună cu 
btl. de jandarmi Ziegler, să reocupe Vi. Retitiş şi să asigure: 
din nou dreapta Arm. 7-a. 

Pe frontul Arm. de Nord se lucrează tot timpul la în- 
tăriri dé poziţii, deşi inimicul din faţă dispăruse. 

Între timp, Comandam. Superior A-U îngrijat că linia ‘de 
comunicatie si aprovizionare a C. 11 Arm., ce trece prin 
Pasul Borgo, ar putea fi tăiată de români, 'ordonă ca: 

„Comand. Arm. I-a să trimită din Div. 37 Hv. aflată în curs. 
de transport cu calea ferată un Rgt. la Borgo Prund, care va îi. 
împins. de. C. 11 Arm. la punctul Klause (8 km. S. E. Tihuţa). 
In afară de “aceasta Cd. Arm. I-a va mai îndrepta încă un Rgt. 
din Div. 37 Hv. cu o baterie de munte la Borgo Prund sub 
ordinele Brg. 73 Hv.; iar restul Div. 37 Hv. va ajunge in zona Le- 
chinfa la 4/IX”. 

In urma. acestui ordin Cd. Arm. I-a a trimis R. 28 hv. 


la Klause, iar R. 13 hv. cu o btr. mun. la Borgo Prund. 
“ Intre timp btl. jand. aflat pe Pietrosul (2102) a fost silit: 
să se retragă pe Vf. Dundetu (1926), ceeace făcu pe Cd. 
Arm. l-a să ajungă la hotărârea ca eventual să trimită. 
în M-ții Căliman majoritatea Div. 37 hv. şi Div. 72 I. 


La 4 şi 5/IX It.-col. Sander atacă Pietrosul, dar cu toate 
întăririle ce primesc (:2 btl. dela C. 11 A. şi 132 bil. dela 
Div. 72 I.) şi cu toate atacurile date in curs de mai multe 
zile, nu reuşeşte a scoate btl. IV/R. 16 I. si btl. I/R. 56 I. 
de pe poziţie. 


6 Septembrie. 


Pe frontul Arm. de Nord la 6/IX: 

Div. 14-a stă pe loc pe linia Bâtca Rătăcel 1192-Urzi- 
cani-Mägura Mare 1480-Curmătura 1386. 

Div. 8-a trece M-ții Gherghiului, îndreptându-se cu 


282 


Brg. 37 I. pe VI. Gherghiului şi Brg. 16 I. spre Paraid, 
atacä si cucereste D. Fata Ciunga (1057)-Also Fancsal- 
Râchita (1185)-Also Kakza (1198)-Sikberezzmezô (1253)- 
Bodet (755)-Kerekdomb-Tatarut (912), respingänd spre Vest 
detasamentul col. Hettinger spre Ibanesti, detas. col. Csecsi 
şi Brg. 1 hus. Ldst. spre Sovata. 

Aceste două grupe ajunsese în retragerea lor aproape 
de linia principală de rezistenţă, pe care se stabilise deja 
în apărare Div. 72 I., Div. 39 I. pe când 1% din Div. 37 
I. şi Div. 89 I. erau incă. disponibile, aceasta din urmă se 
afla in zona Kebele-ledd (la E. de Maros-Vasarhely). 

Div. 7-a ocupă Odorhei Secuesc (Sekeli Udvarheli) cu 
R. 4 Van. de unde respinge Brg. 19 Ldst. 


La 6;1X Arm. l-a A-U de sub comanda g-lui Arz pri- 
meste o nouă ordine de bătae, care intră in vigoare pe 
ziua de 7/X şi anume: … 


Corp. 1 Rez. gl. v. Morgen: 
Div. 71 I. ce mai are: 


Brg. 19 Ldst. Mun. 
Reg. 2 hus, 


Div. 39 honv. 


’ Brg. 1 hus. Ldst. 
1 Reg. inf. bosn. 
Btl. 4 -artil. pedes. 


Corp. 6 Arm. gl. Fabini: 


Div. 61 I. 

Div. 72 I. 

dys Div. 37 honv. 
Div. 72 I. i 


Linia de despărţire între ambele Corpuri de Arm. era; 
“Tatarkă 1680-Csorolab 1177-616 S. Szt. Imre-lernutfaia 
{Radnotfaja). i 

Aşa dar, Arm. l-a A-U incepuse răsboiul la 14/VIIT 
numai cu Div. 61 I., dar cu începere dela 29/VIII încep 
_ ai sosi Div. 72 I., Div. 39 Honv., aceste Divizii sosise dupa 
_ 1/1X în completul lor; dupa 4/IX soseşte si 1% din Div. 


283 


37 honv. In total deci după 4'IX Arm. l-a A-U aflată in 
faţa Arm. de Nord rom. avea: 


, : bir. us. |btr. grele 
Unitatea | bth mitr. esc.| Observaţii 
| tun | ob. | tun | ob. 
P 17 ; 
Div. 61 [. | “À 5! 3l1 1 3 | In actiune dela 
a Hi8] 5 14/VIII 
D După 6/1X Div. 
Brg. hus. : | 8 6i DER cu 
[i | = 
Div.39 hv.| 8] 46 | 71 4) —| 2] 2 ne 
‘ Incep a intra în 
acțiune după | 
Div. 721, | 20| 37.) 2) 3) 1) 1) : | 
„] ne Incepe a intra în 
Div. 97 a ° | i 2 | 6 i 2 acţiune dupa 4/1X.| 
41 || Efectivul de 35 
| Total 35 | mont În] 104 | 19 | 16 2} 4 ls btl. este după 6/IX 


Deci, proporţia forţelor între Arm. de Nord rom. si Aïn. 
I-a A-U, în diferitele faze ale perioadei dela 14/VIII-30/IX 
a fost următoarea: 


Armata TaAU. 


LR) ee a me 
| batalioane | 70 17 29 35 
mitraliere 68 8 - OL. 104 
baterii 42 10 30 41 
escadroane 35 11 13 15 


Se constată din acest tablou că Arm. de Nord rom. a 
fost in toată perioada dela 14/VIJI—30,IX necontenit su- 
perioară Arm. l-a A-U ca efectiv şi putere de foc. Dacă 
Arm. I-a A-U se retrage, cauza trebue căutată în slăbiciunea 


284 


unitätilor, inferioritätei numerice şi a puterei de foc; numai 
la mitraliere Arm. I-a A-U este superioară, această supe- 
perioritate se compensează prin cele 6 baterii de 53 mm. aie 
Armatei de :Nord, pe care nici nu le-am calculat între 
baterii. : A 

După ce a primit şi g-lul Arz instrucţiunile necesare în 
vederea operaţiunilor viitoare, a dedus că Arm. I-a A-U 
trebue să asigure adunarea Arm. IX-a germ. în zona Sibiu, 
‘cum să-i asigure apoi liniştea necesară pe timpul bătăliei. In 
acest scop, g-lul Arz isi propune să întârzie cu trupele de 
„acoperire ‘cat mai mult înaintarea inimicului şi numai la 
nevoe să se retragă în poziţia pregătită pe Mureş şi Târnave. 
„ Dar cu toată inceata înaintare a Armatelor române, si- 
tuatia Arm. I-a A-U era destul de grea din cauza inferio- 
-ritätei sale faţă de Arm. de Nord rom. Este drept că aripa 
stângă a Armatei aflată in M-ții Căliman, cât si VI. Super. 
a Mureşului nu putea da g-lui Arz nici o grijă. Chiar 
înaintarea românilor în VI. Gherghiului, unde se vârâse ca 
într'un sac, nu prezintă decât o îngrijorare relativă; pentru 
a închide :această vale g-lul Arz a trimis la 7/1X, o 22 
-din Div. 37 hv. la Teaca (Teke), dând jn acelaş timp ordin 
C. I Rez. ca la nevoe să trimită un detaşament din Div. 
39 Hv. dela Sânmihaiu! ca să atace spre N. 

Situaţia Arm. I-a A-U era grea la Corpul I Rez. g-lu! 
v. Morgen, care pierduse din puterea de rezistenta, prin 
faptul că grupa col. Csecsi si Brg. 19 Ldst. col. Szabo (data 
Div. 71 |. din fata Arm. Il-a rom.) suferise mult si nu 
ar fi putut rezista unei presiuni mai mari, ele s’ar fi retras, 
din care cauză ar fi trebuit să se retragă si Div. 71 I. In 
această eventualitate, g-lul Morgen dispune ca: „Div. 71 
în cazul unei retrageri să fie flancul drept ca pivot fix, 
nepierzând legătura cu Corpul de Cav. g-lul Schmettow”. In - 
vederea unui eventual gol ce sar fi putut produce s'a trimis 
în ziua de 7/IX, Div. 89. I. in rezervă la Demeterfalva 
(16 km. E. Târgu Mureşului) ea putea să lucreze de aci 
ofensiv cu Div. 39 Hv. contra unei coloane rom. ce ar 
înainta spre V. 

Din cele arătate mai sus, se constată că C. 6 Arm. 
avea o însărcinare pur defensivă, pe cand C. 1 Rez. tre- 
buea să folosească orice împrejurare favorabilă pentru a 
lucra ofensiv; în acest sens g-lul Arz a dat ordinele sale 
cu No. 1313, 1327 în zilele de 6 si 7/IX. 

Pasivitatea în care erau ţinute Arm. Il-a şi Arm. de 
Nord rom., era cu totul neexplicabilă g-lului Arz; el nu 
putea înţelege de ce Armatele rom. nu înaintează. De fapt 


285 


insă Armatele rom. fusese oprite de către M. C. Gl. rom. 
cu Ord. Oper. No. 4 din 29/VIII care spunea: ,,situatia 
„depe frontul de Sud cere ca deocamdată Armatele depe 
frontul de Nord si Nord Vest să rămână în defensivă... 
Cum M. C. Gl nu revenise asupra acestui ordin, Armatele din 
Transilvania stăteau pe loc. Arm. de Nord înaintase puţin 
spre Vest în ziua de 6/IX. Dar G-lul Arz, Cd. Super. 
german şi A-U erau nedumerite. G-lul Arz studiind even- 
tualitätile ce ar putea surveni, ajunge la două variante: 

. 1) Românii vor înainta. cu Div. 14 şi eventual cu 1 
Div. 8-a spre V. deci spre frontul de E. al poziţiei depe 
Mures-Târnava. Cu Div. 7-a, te Div. 5-a, 6-a, Div. 4-a 
Odorheiu Săsesc-Făgăraş şpre NV. pe căile de comunicaţie 
existente. 

2) Arm. 2-a rom. va înainta direct spre V. in ajutorul 
grupei dela Sibiu. Arm.'de Nord rom. va avea însărcinarea 
să fixeze Arm. l-a A-U şi să acopere dreapta Arm. II-a 
române. 

In amândouă variantele, Div. 71 I. avea un rol important, 
<a trebuea să pivoteze la nevoe pe aripa de Sud, păstrând © 
legătura cu Corpul de Cav. gl. Schmettow, acoperind astfel 
ofensiva lui Falkenhayn dela Sibiu, rămânând în varianta 
I-a in) flancul Arm.) dI-a rom., care s'ar îndrepta . spre 
NV. către poziţia de pe Târnave. Div. 89 I. trebuea să 
ieie poziţie la dreapta Div. 39 Hv. pe linia Târnavei, iar 
în varianta 2-a, Div. 71-a trebuea să atace dreapta Arm. 
IT-a rom. 

Comand. Super. A-U a fost de acord cu argumentarea 
g-lului Arz, cu deosebirea că nu era de părere ca Div. 89 
I. să ia dela început poziţie la dreapta Div. 39 Hv., căci 
Div. 89 I. era cerută de g-lul Falkenhayn ca să întărească 
Arm. IX-a la Sibiu, ceeace s'a şi facut. 
| Comand. Arm. de Nord dă la 9/IX Ord. Oper. No. 11 
în care spune: 

1. Forţele inimice continuă retragerea lor spre Vest. 

2.- Arm. de Nord va rămâne pânăla noui ordine pe pozitiunile 
cucerite. : 

3. Pentru un moment, misiunea Arm. de Nord este de a organiza 
“puternic, pozitiunile cucerite. 

Se constată şi din acest ordin că Arm. de Nord rom. 
sta pe loc, din ordinul M. C. Gl. Insăşi acest ordin al 
Cd. Arm. de Nord lasă pe cititor în nedumerire, căci 
inimicul se retrage, iar noi stăm pe loc, e tot ce poate fi 
mai absurd. | 


19 Septembrie. 


La 101X, Comandamentul Armatei de Nord raportează 
că în operaţiunile dela Dorna, Ruşii merg foarte încet. 

M. C. Gl. rom. a făcut interventiunile necesare pe lângă 
M. C. Gl. rus, pentru a-i arăta importanța foarte mare 
a operaţiunilor de acolo, cerând forţe suficiente pentru 
ca, de acord cu Armata noastră de Nord, Rușii să înainteze 
până la Bistriţa. 


11 Septembrie. 


La 11;1X, col. Sander atacă detasamentul din Div. 14-a, 
care ocupase M-tele Căliman (ce acoperea direcţiile spre 
Topliţa şi Belbor-Drăgoioasa), iar Brg. 19 Ldst. atacă avant- 
posturile Div. 7-a dela V. de Odorheiul Secuesc (Seal 
Udvarhely), dar a fost respinsă. 

In urma intervenirei g- -lului Falkenhayn la comandam. 
Super. Germ., acesta reuşi a convinge Cd. Super. A-U, ca 
să dispue trimiterea Div. 89 I. la S. de Sighişoara, în acest 
sens Comand. Sup. A-U dă la 11/1X ordinul No. 31.040: 

„Div. 89 I. (deşi dusă in zona Poe rămâne tot sub 
“BG Arm: l-a”, | DIET 

Adicä apropia Div. 89 I. de Arm. IX-a, dar ea rămânea tot 
sub ordinul Arm. l-a A-U (asa se întâmplă când pe 
acelaş teatru de operaţiune sunt două comandamente in 
acelaş timp). 

Arm. i-a A-U ţinând seamă de slăbiciunea frontului şi 
amenintärei la care era expusă, a dat în seara de 11/IX Ord. 
No. 1448 cu următorul cuprins: | 

„Corpul 1 Rez. trimite la 12/IX Div. 89 I. în zona Sighisoara- 
Ibasfaläu. Atitudinea aripei de Sud a corpului s2 va regula dupä. 
intentiunile Comandam. Super. al Arm. IX-a. 

Pentru rest, insärciaärile rămân azeleasi: să se ţină inimicul 
cât mai departe cu trugele de acoperire, la nevo2 retragere, dar 
oprire absolută pe poziţia Mureş-Târnave. 

Corpul 6 Arm. va schimba cu trup2 dia Div. 72 1. trupele aia 
Div. 37 Hv. aflätoare in VI. Gherghiuiui. Div. 37 Hv. impreunä 
cu bateriile ce se vor destina de către Corgul de Arm. va ră- 
mâne ca rezervă d2 Armatä în zona Reghinul Săsesc (Szaszregen)- 
lernut-faia (Radnotfaja). 

Corpul 1 Rez. nu mai este îndatorat a ţine o puternica re- 
zervă înapoia aripei lui de Nord.. 

Atât timp cât trupele de acoperire sunt înainte, este de ajuns: 
de a asigura puncte'e importante depe poziliunile pregătite, lăsând. 
câteva baterii pe liniile principale, ca siguranţă pentru trupele 


287 


«de acoperire. Grosul Divizii'o* trebue să se țină concentrate, pentru 
a putea fi intrebuinfate în mod activ sau peniru ocupări de sectoare 
determinate. - 

Corpul 6 Arm. fine prin Grupul Sander legătura cu Arm. 7-a, a- 
vând grijă de siguranta intervalului dintre Sander si Bry. 16 
Ldst. Mun. 

'Renunţ la ideia de a mai aduna Div. 61 I. ca rezervă de 
Armată”. 

Cu toată pasivitatea in care erau ţinute Armatele de 
Nord şi a il-a, situaţia Arm. I-a A-U nu era de invidiat, 
puterea ei de rezistență scăzuse prin faptul că pe deoparte 
dăduse Arm. 7-a parti din Div. 72 I., iar pe de altă parte 
trimisese Div. 89 I. la Sighişoara eşind din zona Arm. I-a. 
lar aripa de Sud a Arm. I-a, formată din Div. 71, Brg. 19 
Ldst. Mun. şi Div. 89 1. serveau mai mult interesele ope- 
rative ale Arm. IX-a, care pretindea să se păstreze legătura 
cu stânga ei şi să-i acopere flancul pe timpul bătăliei dela 
Sibiu, care începuse în ziua de 13/IX. La aceasta data Arm. 
I-a avea la dispoziţie parti din Div. 72 I, Brg. 16 Ldst. 
Mun., 12 Div. 37 Hv., grupa col. Csecsi şi Div. 39 Hv. 
cu aceste grupe g-lul Arz trebuea să ţină legătura cu Arm. 
7-a, să oprească înaintarea | Arm.. de Nord rom. , în văile 
Mureşului şi Cherghiului, cum şi pe şoseaua Paraid. Pen- 
tru aceasta g-lul Arz:se decide a nu contraataca în VI. Gher- 
ghiului, ci numai după eşirea Românilor din munţi, in 
acest sens dădu şi Ord. No. 1548 din 13/IX. 

G-lul Morgen nu era mulţumit cu atitudinea pasivă ce i 
se impusese, el dorea sa opereze ofensiv in legatura cu 
Arm. IX-a, de aceea raportä cu No. 759 din 13/IX urmä- 
toarele: 

„Poziţia din partea superioară a Tarnavei Mici este foarte 
puternică prin matura ei, ea se poate apăra cu forte minime, de 
aceea propun scoaterea Div. 59 Hv. depe acea poziţie şi în- 
Jccuirea ei cu pärii din Div. 37 Hv. chiar în ziua de 14/IX. Div. 
39 Hv.:să fie dusă în timp de două zile la aripa dreaptă, ajungând 
la‘ vreme pentru a lua parte la bătălia dela Sibiu”, 

Propunerea aceasta a : generalului v.. Morgen era judi- 
cioasă, ea însă nu a găsit aprobarea g-lului Arz (cu No. 
1553 din 131X ora 23,30), care se temea necontenit de 
frontul său, mai cu seamă că in ziua de 13/IX când primea 
„această propunere i se raportează că Brg. 16 Ldst. Mun. 
a fost dată înapoi şi aruncată pe înălțimile dela E. de 
Räsiosnea. 

G-lul Arz, dacă ar fi avut în vedere slăbiciunea cu care 
opera Arm. de Nord rom., ar fi trebuit să aprobe cererea 


288 
g-lului v. Morgen, el însă nu o aprobă, aceasta pentru cel mai 
mare noroc al Arm. Îl-a rom. căci dacă ar fi aprobat eceastă 
cerere, Div. 39-a Hv. ar fi fost în ziua de 16/1X îinpreună 
cu Div. 89 I. pe dreapta Arm. Il-a rom., iar soarta acestei 
Armate ar fi fost pecetluită. 

Comparând cererea cu No. 271 din 11/TX pe care g-lul. 
Crăinicianu Cd. Arm. Il-a o făcuse M. C. GI. rom, propu- 
nând .de a merge în ajutorul Sibiului cu întreaga Arm. Il-a, 
dar care propunere nu a găsit aprobarea la M. C. Gl. rom. 
ceeace a adus înfrângerea C. I Arm. la Sibiu, compa- 
rând-o zic cu cererea No. 759 din 13/IX pe care g-lul v.. 
Morgen o făcea g-lului Arz, propunând ducerea Div. 39 
Hv. pe dreapia, dar care propunere nu a găsit nici ea apro- 
barea autorităţei superioare, căci în caz de o aproba, suc- 
cesul - bătăliei dela Sibiu sar fi expolatat mult mai bine, 
asupra Arm. îl-a rom.; nu mă pot opri să ajung la con- 
cluzia, că atât M. C. Gl. rom. cât şi g-lul Arz au „greşit, 
pentrucä le-au lipsit încrederea în sine, le-a lipsit acea: 
conceptiune înaltă a conducerei operaţiunilor în stil mare, 
care conduce la hotăriri judicioase în momentele cele mai 
critice, 

12 Septembrie. 


La 12/IX, trupele A-U sunt foarte active pe aripa dreaptă: 
a Arm. de Nord rom.; ele nu au nici un succes. | 

Armata de Nord nu poate înainta spre V., de oarece: 
Ruşii nu o sprijină pe dreapta. 

G-lul Coandă *) raportează la 13/IX Marelui Cartier Ge- 
neral rom. că peste 4 zile 'Armata lui Brusiloff va începe 
ofensiva generală (dar nu a început-o). Iar Arm. IX-a a 
g-lului Letschitzki încetează cu desăvârşire luptele, limi- 
tându-se numai la ocuparea înălțimilor dominante depe şo- 
seaua Cârlibaba-Vatra Dornei. 

Se constată că de unde Generalisimul rus, g-lul Alexejew, 
se lăuda că ajunge „în zona Sighet-Bistrifa, asigurând ast- 
fel succesul Armatei române din Transilvania”, nu a rea- 
lizat acest 'desiderat, stânga Arm. IX-a a rămas tot la 
Cârlibaba, de unde ar îi trebuit să plece în ofensivă. 


14 Septembrie. 


La 14/IX, Div. 14-a ataca pe VI. Mureşului şi înălțimile 
de ambele părţi ale văei, rupe frontul în lungul şoselei, res- 
pinge Brg. 16 Ldst. Mun. spre Deva şi ocupă linia: cota 
955 (la V. de înălţimea dintre Ilve)-D. Căpăţâna (1038)-E. 


ii „Aflat la M. C. gl. rusesc 


289 


Mosilohaza-D. Nicolai (906)-confluenta päraelor Szalard 
si Cziba. In acest mod defileul Muresului era liber. Pentru 
a opri înaintarea trupelor rom. depe VI. Mureşului, s'a 
trimis 1 btl. din Div. 37 Hv. în ajutorul Brg. 19 Ldst. Mun. 

G-lul Arz constatând că până în ziua de 14/IX, Arm. 
II-a rom. stă tot pe loc la Făgăraş, şi nu este trimisă de 
M. C. Gl. român în ajutorul C. I Arm. dela Sibiu, îşi da 
seama. că momentul dela Sibiu este pierdut pentru români, 
căci dacă Arm. Il-a rom. ar fi fost împinsă spre Sibiu la 
12 şi cel mai târziu la 13/1X, Falkenhayn era bătut, pe 
când aşa la 14/IX Falkenhayn fără a fi dobândit încă deci- 
siva, era victorios, deci orice grijă a lui Arz. pentru Arm. 
IX-a era trecută, atunci el se decide a se consacra exclu- 
siv asigurărei legăturei cu Arm. VII A-U din Bucovina. 
In acest scop cu No. 1579 din 14/IX dispune ca: 

Va din Div. 37 Hv. (rezerva de Armată) să se ducă înapoia 
aripei de Nord şi C. 6 Arm. să se deplaseze spre acea parte. 
Divizia va fi folosită conform hotărârei din ajun la apărarea ac- 
tivă (ofensivă), 

C. I Reg. va lua sectorul până în Mureş, deci va acoperi cu 
Div. 39 Hv. şi VI Gherghiului. In acest scop va avea înapoid 
aripei stângi, o puternică rezervă”. 

Se constată deci, că Arm. l-a îşi mutase centrul de 
greutate pe aripa ei de Nord, ceeace la 14/IX era just. 

Cum Arm. Il-a primise la 14/IX ordin.sa atace spre V., 
in scop de a degaja Corpul de Olt, Comandamentul de 
Căpetenie in scopul coordonărei operaţiunilor, dă în fine 
ordin şi Armatei de Nord să înainteze pe linia Gyorgeny 
Libanfalva-Kibed-Kôrispatak-Hejjasfalva. 

Asa dar pasivitatea în care cäzuse Armatele rom. din 
Transilvania, va înceta. In tot timpul dela 3—14/IX Divi- 
ziile au făcut mici acţiuni, au întărit pozitiuni de îrică să 
nu fie atacate; iar Div. 2 Cav. a stat tot acest timp la Csik 
Sereda „ocupându-se cu completarea instrucției si cu mă- 
suri administrative”, 

Comandamentul Arm. de Nord dispune cu Ord. Oper. 
No. 12 din 14/IX: 

„Arm. de Nord trebue să înainteze pe frontul Gyorgyo Liban- 
falva-Kibed-Kürispatak-Hejasfalva. 

In acest scop se ordonă: Ê 

1. Div. 2 Cav. va înainta la Szasz Kezd cu misiunea de a 
explora toată regiunea cuprinsă între Hegen, Segesvar, Erdé Szt 
Gyorgy. 

Divizia va stabili legătura între Arm. Il-a şi Div. 7-a a cărei 
aripă stângă înaintează pânăla Hejjasfalva. 


Generalul G. A, Dabija, «Armata română în Räsboiul mondial, Vol. EI. 19 


290 


"Aripa dreaptă | a Arm. Il-a înaintează la Hegen. 

2. Div. 7-a va inainta pe frontul Kôrôspatak şi Hejesfalva pe 
directiunile Szekely Udvarhely, Hejesfalva si Szt Mihaly, Mar- 
tonos, Kôrôspatak. | 

Misiunea Div. este de a bate si respinge fortele inimice aflate 
în zona cuprinsă între Târnava Mare si Pârâul Kiisnod, ambele 
maluri inclusiv, 

3. Div. 8-a va înainta pe frontul Gôrgeny Libanfalva, Kâsz- 
venyes Remete, Kibed Szolokma, cu misiune de a bate si res- 
pinge forţele inimicului semnalate pe frontul de mai sus. 

4, Div. 14-a constitue ,pivotul manevrei executate şi are mi- 
siunea de a ocupa şi întări puternic o pozitiune călare pe Mureş 
la Est de Văile 'Rastonia si Jodului pânäla D. Moiu inclusiv. 

Divizia va stabili legătura cu aripa dreaptă a Div. 8-a. 

5. Brg. 15-a va înainta în regiunea Sofalva-Atya Korond uti-. 
lizând şoseaua Gyorgyo Alfalu, Parajd. 

Brg. formează rezerva Arm., fiind gata 'să sprijine, după tre- 
buintä, operaţiunile Div. 7-a şi 8-a”. 

Arm. de Nord dă prin Div. 7-a Ord. No. 1047 din 14/IX 
privitor la Brg. 4 Căl.: 

„Mâine 15, Brg. întrunită va înainta în directiunea | Atya 
Kismod Makfalva. es 

Misiunea Brg. este de a explora toată regiunea dela N. V. 
de Târnava Mică, până în valea Mureşului şi de a stabili legă- 
tuta între Div. 7-a şi 8-a”. 

La 15/IX, Div. 14-a ocupă fara nici o rezistenţă Vi. 
Tarniţei-Rastonia-Szelesel-D. Moiu, pe timp când Brg. 16 
Ldst. Mun. îşi aduna nestânjenită cele 312 bil. şi 1: bir. 
la Deda, ocupând poziţie pe înălțimile depe cele două 
maluri ale Mureşului, stabilind şi legătura cu grupa It.-col. 
Hettinger (212 btl. şi 1 btr.) a cărei flanc stâng era retras 
la Glăjeria (Gürg. Uvegcsiir). 

Corpul VI Arm. încă nu era gata ca să reia ofensiva. 

Grupa Csecsi din VI. Târnavei Mici nu a fost atacată de 
Div. 8-a; iar Brg. 19 Last. din Vl. Târnavei Mari nu a fost 
atacată de Div. 7-a. 

Div. 2-a: Cav. dela stânga Arm. de Nord a ajuns la 10.30 
la Szentegyhaza-Olahfalu, aci primeşte ordin să se îndrepte 
pe direcţia Lovete-Homorod Almas-Homorod Szt Pal-Dalya, - 
ea se stabileşte în cantonamente la Ege-Dalya-Homorod. 

La 16/IX, Grupa Hettinger din fafa dreptei Div. 8-a, din 
VI. Gherghiului, s'a retras pe timpul noptei la St. Imre. 

“ “Trupele de siguranţă ale Div. 39 Hv. tot din fata Div. 8-a 
s'au retras depe înălţimea Csorolab (1177) pe Tompo (961). 


291 


Grupa col. Csecsi ameninţată de Div. 8-a să fie întoarsă, 
s'a retras pe linia Sovarad-Siklod-Enlaka. 

Brg. 19 Ldst. a fost ruptă de către Div. 7-a în trei loctiri, 
ea s'a retras pe înălțimile dela V. de Fohernyko si Martinis 
(Martonos). 

Serviciul de siguranţă al Div. 71 I. în fata amenintärei 
dreptei Arm. II-a, a fost retras pe linia înălțimilor Galata 
(720)-Hamat (839). 

In modul acesta aripele interioare ale C. I Rez. şi C. VI 
Arm. ajunsese în retragerea lor chiar pe linia de apă- 
rare a Mureşului şi Târnavelor, 

Situaţia mai grea era la aripa de Sud a Arm. l-a A-U 

si anume la Div. 71 I. care conform ordinului ce avea tre- 
buea să facă front spre Est, aripa ei de Nord (Brg. 19 Ldst.) 
asupra căreia se exercita o puternică presiune de Div. 8-a, 
pe VI. Târnavei Mari, se retrăgea încet, iar Ja dreapta ei era 
Div. 89 I. cu care trebuea să păstreze legătura. Această din 
urmă Divizie era din ajun în acţiune faţă de Div. 6-a rom. 
(Arm. Il-a). G-lul Morgen Cd. C. I Rez. se gândea cu 
îngrijorarea la nevoia retragerei flancului său drept pe 
linia Mures-Täârnava, in acest scop ceru la 16/IX cu No. 
"820, 825 şi 836: „întăriri pentru a putea ținea marele front 
ce s'a dat Corpului I Rez”. Aceastä. cerere era bine venită 
la Comandamentul Arm. I-a A-U, care se grăbi să se a- 
dreseze Comandam. Super. A-U cu No. 1633 din 16/IX 
cu rugămintea: 

„Să i se trimită de urgenţă o Divizie la Târgul Mureşului, 
care va fi folositoare nu numai la întărirea puterei de rezistenţă 
a Arm. I-a, dar îi va permite acesteia ca să ia o parte activă 
la bätälia pe care o pregăteşte Arm. IX-a” 

Dar eventuala retragere a C. I Rez. pe linia Mures- 
Târnava, contrazicea în cel mai înalt grad planul ofensiv 
al g-lului Falkenhayn contra Arm. II-a rom. De aceea, el 
pentru a scăpa din greaua situaţie, recomandă şi Arm. I-a 
A-U o ofensivă generală. G-lul Falkenhayn trebuea să se 
gândească şi la o retragere generală, aceasta dacă se ţine 
seamă chiar de însăşi situatiunea Arm. IX-a din ziua de 
16/IX. Elise gândi ca să retragă Div. 89 I. pe dreapta Par. 
Haar la Sud de creasta Feltendorfer (637) in scop de a 
relua legătura cu Arm. I-a şi a lucra apoi ofensiv îm- 
preună cu această Armată. Această supozitie nu a fost pusă 
în aplicare. Insă retragerea Div. 71 I. fie spre NV. pe 
Târnava Mică, fie în legătură cu Div. 89 I. (aflată în re- 
giunea Reten) direct spre V. alcătuia o operaţiune foarte 
grea şi periculoasă, căci trupele române care făceau pu- 


ternică presiune pe Târnava Mare Sar fi putut interpune 
între ambele Armate (IX-a şi I-a A-U). De aceea g-lul 
Falkenhayn cu toate argumentările g-lului Morgen (care 
până atunci fusese optimist şi preconiza ofensiva, acum 
era pentru defensivă şi retragere), reveni la ideea Ini, că 
cea mai bună soluțiune trebue găsită tot în ofensivă, lucru 
pe care-l comunică Comandam. Arm. I-a A-U la ora 20.40 
cu No. 183 din 16/IX. 

Div. 2 Cav. ajunsese la Bene cu avantposturi tăcând 
faţă spre Erked şi Roadeş. 

Arm. de Nord, în urma primirei Ord. No. 2484 al M. 
C. Gl. dă Div. 2 Cav. Ord. Op. No. 13 din 16 Sept: 

„Din Ord. M. C. GL, Div. 2 Cav. mai puţin o brg. cu o ba- 
terie călăr. va trece provizoriu la dispoziţia Arm. II-a. 

O Brig. împreună Cu o bir. cal, rămâne la dispoziţia Div. 7-a” 

Trecerea unei Divizii de Cavalerie, dela o Armată la 
alta Armatä s’a demonstrat a fi o gresalä, cäci ea avand 
o însărcinare în curs de executare, când e trecută la altă 
Armată, i se schimbă mai totdeauna însărcinarea, acest 
dute vino, îi micşorează foarte mult activitatea şi efectele 
acestei. activităţi. 


17 Septembrie. 


Arm. de Nord dă Div. 7-a Ord. No. 1073 din 17/IX: 

„Aripa dreaptă a Arm. II-a, lovindu-se de forte superioare 
nu mai poate înainta. 

Activafi înaintarea pe frontul ordonat cu Ord. No. 12 şi gra- 
witäti maximum de forte posibile spre aripa Dvs. stângă, pentru 
a veni la timp în ajutorul acelei aripi, care în seara de 16/IX 
se găsea la Sasz Kerestur”. 

Ordinul No. 12 privea întreaga Armată de Nord, iar 
Ordinul 1073 era adresat numai Div. 7-a pe care o pre- 
venea de situaţia aripei drepte a Arm. II-a. 

La 17/IX, Comandamentul Arm. I-a A-U se aştepta la 
o ofensivă generală şi puternică din partea Arm. de Nord 
rom. dar ea nu 'se produse decât parţial, împingând putin 
înapoi grupele Hettinger, Csecsi (Div. 8-a) si Brg. 19 
Last. (Div. 7-a), ceeace nu împiedică noua grupare a Arm. 
J-a A-U, care-şi putu muta centrul ei de greutate la aripa 
de Nord a C. VI Arm. 

Dela 17/IX la amiază C. VI Arm. a fost astfel grupat: 

1. Trupa înâintată --- grupa col. Bernatzky (grosul Brg. 
16 Ldst. — 31, btl, 2% esc., 2 btr.); 

2. Pozitia principală: 

a) Sectorul din dreapta: Div. 72 I. (512 btl, 3 esc,, 


293 


7 btr.) din Mureş dela Felfalu pânăla înălțimea Poeana 
Tomii (30 km. N. Reghinul Săsesc); 

b) Sectorul din stânga: Div. 37 I. (3 btl., 2 btr.) dela 
Poeana Tomii (excl.) până în D. Negru (12 km. N. E. 
de aci); 

c) Btl./5/4 şi 1 btr. munte pe D. Moldovanca. 

3. Rezerva corpului: 3 btl. şi 3 btr. din Div. 37 Hv. 
în Sicut (Kis Sajo). 

In afară de aceasta, C. VI Arm. mai avea: ’ 

a) 2 btl. si 4 btr. din Div. 72 I. la capul de pod dela 
Reghinul Säsesc, la dispozitia C. I Rez. 

b) Detasamentul It.-col Sander (3 btl., 1 btr.) d Brg. 
73 Hv. (6 bil. şi 1 btr.) la Arm. VII-a. 

La 17/IX seara frontul Arm. l-a A-U era rulote Sla- 
tina 1464-Poeana Tomii 1469-Deda-Dealurile dela E. de 
Reghinul Säsesc-Kibed-Cristurul Secuesc-Dealurile dela V. 
si SV. de Erked-linia înălțimilor dela SE. de Hegen, 
unde făcea legătura cu Div. 89-a (la Reten), cu trupe înain- 
tate pe văile. Mureşului, Gherghiului, Târnavei Mari. 

In ziua de 17/IX, M. C. Gl. rom. dă Arm. de Nord Ord. 
Oper. No. 1343, care este primit la ora 8.30, cu următorul 
cuprins: 

„Situaţia C. I Arm., care a reuşit să treacă peste fortele 
inimice care-l atacau în spate, este foarte serioasă, In momentul 
de fafä este cu neputinţă a se mai trimite unităţi pe frontul de 
Nord, şi nu este prudent a se mai continua ofensiva. Comanda- 
mentul va dispune oprirea ofensivei Armatei pe poziţia cea mai 
prielnică şi întărirea cât mai puternică si mai completa a pozi- 
tiunilor ce veţi alege”. 

Hotărârea M. C. Gl. de a „opri ofensiva” era judicioasă, 
vom vedea acum cum a înţeles Arm. de Nord că trebue să 
execute acest ordin. 

Tot în ziua de 17/IX, M. C. Gl. dă Arm. de Nord, Ord. 
Oper. No. 1358, primit la ora 12.55 cu următorul cuprins: 

Arm. 3-a a început trecerea Dunărei în noaptea de 16 spre 
17/IX, reuşind a pune piciorul pe malul drept. Armata din Dobrogea 
începe ofensiva la 17/[X. S'a intervenit, ca Arm. Sarail să atace 
viguros spre a împiedica pe Bulgari să trimită forte spre Nord. 

Pe frontul de Nord situaţia continuă a fi critică. 

Este probabil, că în Transilvania inimicul va întreprinde o- 
fensiva serios, spre a ne sili să luăm din forţele dela Sud. 

Arm. [l-a şi de Nord trebue cu orice pref să reziste cu 
forţele de care dispun până ce acţiunea dela Sud va fi rezol- 
vata. In consecinţă, aceste Armate trebue a se întări puternic 


294 


si. sa ia dispozitiuni, care să le dis a rezista în bune 
condițiuni, 

Asa dar în ziua de 17/IX M. on Gl. prescria prin două 
ordine succesive: 

„Oprirea ofensivei Arm. de Nord”, şi întărirea puternic 
ca să-i îngădue a rezista în bune condițiuni”. 

Comandantul Arm. de Nord cu toate că primise Ordinul 
1343 şi 1358 în cursul ziei de 17/IX, nu ia nici o dispoziţie 
în sensul acestor ordine şi lasă Arm. de Nord în executarea 
ofensivei spre Vest, ceeace a fost o evidentă greşală. 


18 Septembrie. 


Arm. de Nord continuă de dimineață cu ofensiva: 

Stânga Div. 14-a şi anume R. 55 I. pe dreapta Mure- 
şului şi R. 67 I. pe stânga Mureşului, dau înapoi elemente 
din Brg. 16 Ldst., ajungând pe linia Pältinisoara-Rastosnia- 
VI. lodului-Szelessel (1311); 

Dreapta Div. 8-a şi anume Brg. 37 I. ce era călare pe VI. 
Gherghiului dă înapoi grupa col. Hettinger şi ajunge pe 
linia Gôrg. Uvegcsiir- Caşva-Orşova-Dosu, aproximativ la 4 
km. în faţa liniei de apărare a Arm. I-a A-U; Brg. 16 I. ce 
era-călare pe VI. Târnavei Mici dă înapoi grupa col. Csecsi, 
ajungând pe linia Sacadat-Sovata-Siklédk kô (1025)-Siklôd, 
aproximativ 5-8 km. in fata poziţiei de rezistenţă a Arm. 
I-a A-U, ea însă nu se opri aci, ci atacă această poziţie. între 
Boékecsz (Ceresdomb)-Sovarad, dar nu o poate ocupa din 
cauza rezistenţei opusă de Brg. 16 Ldst. 

Div. 7-a înaintează şi dă înapoi Brg. 19 Ldst. ajungând cu 
Brg. 14 I. pe linia Enlaka-Martonos-Tordat falva-N. St. 
Mikloş, apoi până pe linia E. Kôrispatak-Andras falva- 
Gagy; iar cu Brg. 13 I. pe linia St. Mikloş-V. Galambfalva- 
Galata (720)-Hamat (869), făcând legătura la stânga cu 
Arm. Il-a prin Brg. 5 R. aflată la Canyad. 

Fără a ţine seama de ceeace se petrecea pe stânga sa, 
Div. 71 I. continuă să-şi adune grosul (7 bil., 5 esc., 10 
btr.) în spaţiul Daia (Szasz Dalya)-Dreihotter B. (723). Lä- 
sându-se pentru siguranţa väei Târnavei Mari. generalului 
Klein Cd. Brg. 14 Inf. numai 11 comp., 2 esc., 3 btr. -si 
un tren blindat, la care s'a mai adăogat 1 bil. şi 1 bir. din 
Brg. 19 Ldst. 

G-lul Falkenhayn era 'hotărât să atace repede Arm. II-a 
rom. la V. şi N. de Făgăraş. 

In acest scop el dădu Arm. I-a A-U instrucțiuni cu No. 
217 din (18/1X pentru viitoarea ei atitudine, în special pentru 
folosirea poziţiei Mureş-Târnava: 


295 


,Arm, I-a trebue să facä front spre E. păstrând legătura 
cu Arm. VII-a. Retragerea pe poziţia principală va avea loc 
în caz de mare presiune a inimicului, numai la N. de Târnava 
Mică, iar la S. de ea, va fine cu orice pret linia Erdeo San- 
giorgiu-Hasfalău-Steinberg (750) pânăla terminarea ofensivei dela 
Sud”. 

Deci retragerea aripei de Sud nu trebue a se mai face. 
Aceasta era o însărcinare grea, dacă se ţine seamă că pentru 
un front de 35 km. nu erau disponibile decât 7 btl, 4 
esc. şi 6 bir. 

Cum era o grabnicä nevoe de a întări aripa de Sud a 
Arm. l-a A-U pe Târnava Mare, cum pe de altă parte era 
nevoe de o nouă distribuire a forţelor în Divizii, Comandam. 
Arm. l-a intenţiona să adune Div. 61 I. spre Brg. 19 Last. 
Ca pregătire pentru aceasta, s'a ordonat ca: 

„Grupele col. Bernatzky si It.-col. Hettinger să se adune în- 
napoia frontului, de aci la 19/IX vor fi transportate cu calea 
ferată la Osorheiu, de unde cu camioane automobile vor fi duse la 
Bălăuşeri unde trebue să fie adunate la 22/1X”. 

Pentru mai târziu se intenţiona ca C. VI Arm. să se 
formeze din Div. 37 I. şi Div. 72 I., iar C. I Rez. din Div. 
89 |. şi Div. 71 A. Pentru grupa din centru se „destinase 
Div. 39 I. şi Div. 61 I. formate într'un corp de, armată. 

La 18/IX ora 9 M. C. Gl. rom. dă Arm. de Nord No. 
1369 cu următorul cuprins: 

„Ofensiva întreprinsă pentru degajarea Corpului I Armată 
ne mai fiind oportună, s'a hotărât ca Armata II-a să se retragă 
încă astă noapte pe linia Heviz-Olt-Bogat-Sarcani-Perşani. M. 
C. Gl. este de părere, că în scopul de a coordona acţiunea sa cu 
acea a Arm. II-a, Armata de Nord să retragă aripa sa stângă 
pe poziţiile, pe care le organizase înainte de începerea ofensivei. 
Armata II-a a primit ordin de a păstra legătura cu Armata de 
Nord prin Div. 2-a Cavalerie”. 

Arm. de Nord dă în seara de 18/IX Ord. Oper. No. 14: 

„1. Situaţia generală impune oprirea ofensivei ordonate cu 
No. 12. i 

2. Misiunea armatei este de a se întări pe o bună pozitiune 
de rezistenţă la esirea de Vest a defileurilor. 

In acest scop se ordonă: 

3. Div. 14-a, cu cartierul la Topliţa, va opera în sectorul Pe- 
trosul, Ratosnya cota 1311, D. Moiu inclusiv. 

Divizia va organiza puternic o poziliune de rezistenţă pe inal- 
an dela Estul Väilor Ratosnia si Jodul. 

. Div, 8-a cu cartierul la Szovata, se va aduna cu grosul in 
i ea Szovata, Sovarad, Siklod, organizând puternic o po- 


ete. 


zitiune de rezistenţă pe linia: Dealurile dela E. de Készvenyes 
Remete, Selye, Kibed, Szoloknia, Eted, inclusiv. 

Pentru a se acoperi comunicaţia din VI. Gorgeny, Divizia va 
constitui un detasament cu care se va organiza si ocupa puternic 
esirea din defileu la Alsofancsal. 

5. Div. 7-a cu cartierul la Szekely-Udvarhely, se va aduna 
cu grosul in regiunea Farcaslaka, Szekely Udvarhely, Szt Kiraly, 
organizand o pozitie de rezistentä pe linia: F. Benczek cota 
725, Szt Mihaly, Süko, Vagas, Miklosfalva. 

6. Brg. 15 Mix. in rezerva Arm. si se va aduna in regiunea: 
Parajd, Sofalva, Feso. 

7. Detaşamentul Bistriţa (Brg. 4 Mixiă) rămâne în situaţia care 
se găseşte, continuând a-şi îndeplini misiunea. 

8. Brg. 4 Căl. se adună în regiunea Korond-Atya, acoperiudu-se 
cu avantposturi spre Enlaka şi Fütos. Varalja. 

9. Brg, 5 rosiori care a operat cu Div. 7-a, rămâne la dispo- 
zitia Arm). şi se va aduna la Homorod Szt. Marton, acoperindu-se cu 
avantposturi spre Homorod Okland, Homorod Pal, Telekfalva şi 
Bogy. 

Cartierul Armatei la Bacău”. 

Insă pe baza ordinelor. 1358 din 17/1X urma ca Cd. Arm. 
de Nord să oprească ofensiva şi să se ocupe o poziţie de 
rezistenţă, lucru ce nu a făcut, dar pe baza Ord. No. 
1369 al M. C. Gl. urma ca ofensiva Arm. de Nord să fie 
absolut oprită, Comandantul Arm. de Nord fără a ţine 
seamă de acest ordin, deşi spune în Ord. No. 14 la pt. 1 
că „situația generală impune oprirea ofensivei...”, totuşi 
dă Diviziilor organizatiuni de pozitiuni de rezistenţă cari 
sunt dincolo de linia pe care se aflau acele Divizii, astfel 
Div. 8-a ce se afla cu Brg. 37 I. pe linia Gürg-Uvegcsur 
(Glajeria)-Caşva-Orşova-Dosu, iar cu Brg. 16 I. pe linia 
Sacadat-Sovata-Siklôd kô 1025-Siklôd, primeşte prin Ord. 
la pt. 4 ca „să organizeze puternic o poziție de rezistență 
pe linia: dealurile dela Est de Koszvenyes Remete, Selye, 
Kibed, Szoloknia, Eted incl’, această linie se află între Kosz- 
venyes Remete si Kibed dincolo de linia întărită a Arm. 
I-a A-U, urma deci a o ataca, a o rupe şi a trece dincolo 
de ea. Care era scopul? Nici unul, căci singur comandantul 
Armatei arată că ,,situatia generală impune oprirea ofen- 
sivei”, Deci sfortärile ce va face Divizia 8-a vor fi zadarnice 
şi în afara nevoilor generale a operaţiunilor. 

Dar partea curioasă este că de unde poziţiile pe care a- 
junsese cele trei Divizii ale Armatei (14, 8 şi 7) erau dacă nu 
pe aceiaşi linie, dar formau sistem. 


297 


Ordinul No. 14 dispune: 

Div. 14-a să stea pe loc şi „să organizeze puternic po- 
ziția de rezistență”. 

Div. 8-a să organizeze o poziţie, care impunea inain- 
tare si atac; 

Div. 7-a să organizeze o poziţie mai înapoi, ceeace 
impunea o retragere, 

Hceastă retragere a Div. 7-a compromitea cu totul dreapta 
Arm. Il-a, care era lăsată in vânt, căci in acest moment 
dreapta acestei Armate era la Barcut (Baranykut), iar stânga 
Arm. de* Nord fugea 20 km. mai înapoi dela Galambfalva 
tocmai ‘la Szekely-Udvarhely golul se mărea dela 34 km. 
la 45 km. (linia aerului) si totuşi M. C. Gl. nu ia nici o 
măsură, ca Arm. de Nord să nu dispue astfel de mişcări 
întru nimic justificate. 

Aceasta este cu atât mai nejustificat cu cât Comandam. 
Arm. Il-a cerea Arm. de Nord încă dela 15/IX ca „Div. 
7-a să graviteze mai mult spre Szasz Kezd”. Dacă se făcea 
aşa, stânga Div. 7-a înainta dela Galambfalva spre 
SE. la Czasz Kezd de 15 km. apropiindu-se de dreapta 
la Barcut, de 21 km., în schimb ea fuge; dela Galambfalva 
spre NE. la Szekely Udvarhely de 20 km. Pentru ce? In 
ce scop? Deci nici un moment nu s'ar putea afirma că Arm. 
II-a ar fi provocat retragerea Arm. de Nord. Iar M. C. Gl. 
lăsa această Armată să facă ce vrea si nu intervine deloc, 
după cum mai lăsase Comandam. Arm. de Nord la 23/VIII 
ca să scoată Div. 8-a dela stânga Armatei, ca să o pue pe 
front unde nu avea in fafa mai nimic; când putea să lase 
Div. 8-a pe loc şi să deplaseze puţin în jumătate la dreapta 
Div. 7-a. Dacă Divizia 8-a ar fi fost acum la 15/IX pe 
stânga Armatei de Nord, acolo unde fusese dela început şi 
unde trebuea să fie şi acum, legătura între Armate ar 
fi fost asigurată şi doară se ştia din istoria campanielor că 
punctul de legătură între Armate este totdeauna partea 
slabă şi de aceea trebue a i se da o mare atentiune, 
lucru ce era prescris şi de regulamentul nostru de manevră 
şi luptă, la noi s'a practicat însă contrariul. 

G-lul Falkenhayn dădu la 18/IX Arm. l-a A-U ordin 
de operaţie pentru 19/IX: 

„Centrul şi stânga Arm. I-a se pot retrage la nevoe, dreapta 
însă trebue să se oprească şi să sprijine măcar cu părţi înain- 
tarea’ Arm. IX-a. Comandam. Arm. trebue să îngrijească ca linia 
Erdô Szt. Gyorgyo înălțimile E. de Sighişoara, să fie de mâine 
bine apărată. Div. 71 1. va păstra legătura la stânga şi la nevoe 


298 


va putea să retragă stânga pânăla linia înălțimilor E. de’ Sighi- 
soara-Puszta Celina. 

Trebue însă ca Div. 89 I. şi pe cât posibil o mare parte 
din Div. 71 I. să poată lua ofensiva în ziua următoare, mergând 
cu dreapta înainte spre Bekokten. \ 

Corpul 39 Arm. trebue să înainteze la 19/IX cu grosul pe 
la sud de Olt şi cu restul pela Nord de Olt. A 

Corpul de Caval. g-lul v. Schmettow va însoţi la flancul 
stâng mişcarea de înaintare”. 


19 Septembrie. 


Pentru această zi, g-lul Arz se aşiepta la o ofensivă 
generală a Arm.. de Nord rom., contrar acestor aşteptări, 
această Armată face o acţiune descusută, care nu cores- 
pundea nici situatiunei generale a Armatei române depe 
cele două teatre de operaţiune, dar nu corespundea nici 
măcar situatiunei speciale a Arm. de Nord, faţă de Arm. 
l-a A-U. a ; 

In adevar: 

Div. 14-a sta pe 196 şi se organizează pe poziţia pe 

care- se afla. 
Div. 8-a după ce Hialsl ordinul de) oper: No. 14 al 
Arm. de Nord care-i prescria: „să se organizeze pe o 
poziție: de rezistență pe. dealurile dela Est de Kôszvenyes 
Remete, Selye, Kibed, Szoloknia, Eted inclusiv”, care dela 
Sud de Kâszvenyes Remete-Selye-Kibed era dincolo de 
linia principală de apărare pe care Arm. A-U o organizase 
încă cu începere din anul 1915 (a se vedea Vol. I-iu pag. 
38 şi 39), urma deci ca pe baza ordinului Armatei de 
Nord, Div. 8-a să atace acea poziţie şi să pue stăpânire 
pe ea. Div. 8-a în conformitate cu ordinul primit, dă 
pentru ziua de 19/IX un ordin de operaţiune în care între 
altele prescrie: 

„In cazul când până la primirea acestui ordin nu s'au. js 
toate punctele ordonate prin ordinul de operaţie din ziua de 
16/IX (linia Gôrg Szt. Imre, Sorophaza, Makfalva) atunci co- 
niandanţii grupărilor vor ‘ua dispozifiuni, ca prin ultimele a- 
tacuri începute înainte de a se lumina de ziuă (ora 4.30 a. m, 
19/1X) să se cadă in spatele inimicului si să se cucereasică 
poziţiile ordonate, astfel ca înainte de amiază, cu orice chip 
linia ordonată prin ordinul din ziua de 16/IX, să fie complect 
cucerită”, 

Va să zică, nu era suficient că Cd. Arm. de Nord: nu 
execută Ord. No. 1369 din 18/1X, dar prin ordinul polymorf 
ce-l dă, îl induce în eroare pe comandantul Div. 8-a, care 


299 

nu se mulţumeşte a ajunge pe.linia ordonată de Armată 
(Készvenyes Remete, Selye, Kibed), ce era dincolo de 
linia principală de apărare organizată de inimic, dar. Cd. 
Div. 8-a vrea să o şi depăşească; în acest scop ordonă 
ocuparea liniei „Gârg Szt. Imre, Sorophaza, Makjalva”. 
Se va vedea că această Divizie se angajează în zilele de 
19, 20, 21 si 22 Sept., în acţiuni grele ofensive, are pierderi 
mari! cu nimic justificate, pentru atingerea unor obiective 
ce nu corespundeau de loc nevoilor operative şi situaţiunei 
generale. 

In adevăr în ziua de 19/IX Brg. 37 I. ce era cälare pe 
VI. Gherghiului începe acţiunea la ora 15.30, ea înaintează 
foarte greu sub focul artileriei şi infanteriei inimice, apoi 
se retrage pe poziţiile depe care începuse înaintarea. 

Brg. ‘16 I. cu dreapta (btl. II/R. 29 1.), spre Korz, 
Remete, cu centru spre Ceresdomb (Bâkecs 1079- 154) şi 
Sovarad (R. 8 V., I. III/R. 29 L, 1 btl./R. 37 1.), iar cu 
stânga spre Kibed şi Makfalva. Şi atacul acestei Brigade 
a fost zadarnic. 

Div. 7-a începuse a executa Ordinul de Oper. No: 14 
încă după amiază zilei de 18/IX căci R. 15 I. şi Dvz. 
II/R. 8 A., începe retragerea spre: Est, pe | cand) tot restul 
Div. 7-a:stă pe loc până în dimineaţa de 19/IX când începe 
retragerea, ajungând în seara zilei de 19/1X cu grosul 
forţelor în zona Farcaşlaka-St. Lelek-Odorheiu-Fenyed-Kü- 
kiilo Kemenyfalva, cu avantposturi pe linia F, Benczed- 
Süko-Miclosfalva. 

“Se 'constată deci, că pe când Div. 8-a ataca spre Vest, 
Div. -7-a\se retrăgea spre Est. Un nou sens operativ, ceeace 
probează că Diviziile Armatei de Nord operau fiecare cum 
voidu pe:cont propriu. 

:Cd...Arm. de Nord dispune cu Ord. No. 18 din 19/IX 
formarea: ‘din Brg: 4 C., Brg. 5 R. si 1 btr. din Brg. 7 
Art, a: unei Div. Cav. "sub 'g-lul: Sinescu, care dupa ce 
dä2'esc: Diviziei 8-a si câte 1. esc., la Div. 14 si 7-a, se 
adună în zona Homorod Szt. Marton-Homorod Kemeny- 
falva-Lôvète, cu :ordin de a recunoaşte cu patrule forţele 
inimice: ‘depe : frontul: Barcut - (Baranykut)-Seghişoara :. (pe 
Târnava : Mare)-Kiskend (pe Târnava Mică), organizând. 8. 
poziţie de rezistenţă la Sud de Homorod Szt. Marton şi 
Homorod Almaş, în prelungirea poziţiei ce urma sä fie 
organizată de Div. 7-a ce avea stânga la Miclosfalva. .....; 


20 Septembrie. 


Div. 14-a continuă să se întărească pe poziţiile. pe 
care era. 

Pentru ziua de 20/IX Cd. Div. 8-a, ordonă continuarea 
operatiunei ofensive pe tot frontul, în care scop şi cu apro- 
barea Comandam. Arm. de Nord a întărit: detaşamentul 
dela centru (R. 8 V., I, HI/R. 29 1, 1 bti/R. 37 1.) cu 
R. % V. şi 2 btr. de obuziere, iar bil. II/R. 29 I. dela 
Sacadat cu 1 btl./R. 25 I. (luate din Brg. 15 Mix. aflată 
în regiunea Paraid-Bode 755-1023 ca rezervă a Arm. de 
Nord). 

Va să zică ordinul dat de Div. 8-a în noaptea de 
18-19/IX de a lua ofensiva, nu poate fi atribuit unei 
interpretatiuni greşite a Comandantului acelei Divizii, ci 
el corespundea în totul gândului Comandantului de Ar- 
mată, ca Div. 8-a să execute o ofensivă zadarnică spre 
Vest, căci altfel nu numai că oprea acea ofensivă, dar nici 
o vorbă nu ar mai fi putut fi ca să-i mai dea şi ajutoare 
(3 btl. şi 2 btr.) din rezerva Armatei. 

In dim. zilei de 20/IX Brg. 37 I. din VI. Gherghiului 
atacă | frontul  Gârg Szt. Imre-Oroszi, care era bine or- 
ganizat, cucereşte cu grele pierderi nişte elemente din pri- 
mele linii ale poziţiei; după ora 10, Div.:39 hv. după o 
pregătire de artilerie, contra-atacă şi respinge Brg. 37 I. rom. 
care deabia s'a putut opri pe linia Casva-Orşova-Dosu depe 
care plecase la atac. 

La Brg. 16 L, bil. II/R. 29 I. şi 1 btl. /R. 25 I. reîncep 
inaintarea din ajun şi reuşesc până in seară să ocupe pozi- 
ţiile dela Vestul defileului Sacadat. 

R. 8 V. şi 2 btl./R. 37 I. atacă spre Ceresdomb (B6- 
kecs), iar R. 4 V., şi 2 btl./R. 29 I. atacă pe direcţia 
Sovarad-Maghiaros; aceste unităţi înaintează foarte greu 
sub focul artileriei şi infanteriei inimioe, ajungând cu mari 
pierderi până în fata poziţiei inimice, după ce mai fusese 
întărite cu încă un btl. 

In seara de 20/IX Cd. Div. 8-a dă ordin: „de oprire 
a ofensivei şi întărire pe poziția ordonată de Arm, de Nord 
încă dela 18/1X”. Acest brdin este un mod de a vorbi, 
căci ofensiva Div. 8-a o oprise inimicul, iar „întărirea 
pe poziția ordonată de Arm. de Nord la 18/1X” nu putea 
avea loc căci acea poziţie era dincolo de poziţia întărită 
a inimicului ce trebuia întâi cucerită. Acest lucru se va 
adeveri în ziua de 21/1X. 

Div. 7-a se adună în ziua de 20/IX in zona ordonată şi 


SOL 


execută lucrări de întărire pe poziţiile dela Odorheiu Se- 
cuesc (Sekely Udvarhaly), fara să fie in contact cu jnimicul. 

Cum Brg. 16 Ldst. după ce fusese retrasă depe front 
(a se vedea ziua de 17/IX la operaţiunile Arm. Il-a rom.) 
ajunsese la Târgul Mureşului, Comandam. C. I Arm. îi 
dă ordinul No. 1754 din 20/IX ca: 

„Să înainteze si să astupe golul produs de grupul col. Csecsi”, 

Apoi Comandam. Arm. l-a A-U pune Brg. 16 Ldst., 
Brg. 19 Ldst. si grupa col. Csecsi sub ordinele comandan- 
tului Div. 61 I. cu dispoziţia să se reformeze in regiunea 
Akosfalva şi cu însărcinarea de a „impiedica înaintarea 
inimicului peste linia Magyar Zsakod-Erdé Szt. Gyérgy”. 
Aceiasi însărcinare o avea Brg. 142 I. la Sudul liniei 
Gagy-Magyar Zsakod-Szasz Magyaros. 


21 Septembrie. 


Div. 14-a rom. aflată în fata Div.. 72 I. călare pe VI. 
Mureşului, a făcut lucrări defensive. 

Div. 8-a se întăreşte pe frontul Brg. 37 I. pe poziţiile 
Caşva-Orşova-Dosu. Această Brigada ajută Brg. 16 I. cu 
5 comp. la atacul poziţiei dela E. de Kôsv. Remete pe: 
care o atacă de front cu 2 btl./R. 25 I. Acest atac nu a 
avut nici un rezultat. 

Mai la Sud Brg.:16 I. călare pe şoseaua Sovarad-Magya- 
ros, atacă frontul Div. 39 Hv. şi anume cu R. 8 V. si 2 
btl./R. 37 I. poziţiile aflate între Bôkecs şi Selye, cu 1 
btL/R. 29 I. spre Selye si cu R. 4 V. spre Maghyaros. 
Stânga şi centru reuşesc a se apropia de Selye şi Maghia- 
ros, dar coloana din dreapta nu reuşeşte a scoate pe ini- 
mic din poziţiile sale. Cum R. 4 V. suferise mult, el este 
retras si trimis în rezervă la Sovarad. 

Div. 7-a continuă să se întărească pe pozifiunile dela 
Odorheiu Secuesc. 

Brg. 16 Ldst. şi Brg. 19 Ldst. s'au grupat la Nyarad 
Szereda (V. de Oşorheiu), în scop de a contra-ataca uni- 
tatile rom. ce străbătuse în poziţia principală de apă- 
rare dela Sovarad. Această acţiune nu s'a produs decât 
a doua zi la 221/X. 

Până în seară sosi ştiri la Cd. Arm. l-a A-U că trupe 
rom. se retrag pe VI. Gherghiului şi VE Sacadat (N. de 
Sovata), că pe VI. Mureşului nu au înaintat dincolo de 
Filea (Fülehaza), aci trupele rom. şi-au făcut lucrări de 
apărare de ambele părţi a Raştosniei (Rastosnya) şi la 
Glăjeria (Gérgeny-Uvegcsiir). | 

Comandam. Arm. l-a A-U avea impresiunea că Arm. 


302 
de. Nord rom. va incepe in curând retragerea generală 
spre Est. 

Legătura cu Arm. Il-a rom. era făcută de Div. 2 Cav. care 
se afla in zona Bene-Archita (Erked). 

Pentru ziua de 22/1X Comandam. Arm. I-a A-U däduse 
la 21/IX Ordinul No. 1789 ca: 

„Grupa g-lului Haber să reia contactul cu inimicul, să pue 
stăpânire pe defileul Mureşului la Bistra, să lie grosul grupei 
gata de înaintare fie pe VI. Mureşului, fie pe VI. Gherghiului. 

“Rgt. 15 hv. cu o bir. să rămâe ca rezervă de Armată la Batos 
(12 km, N. Reghinul Săsesc)”, 

Când Comandam.  Arm. l-a A-U căpătă siguranţa ca 
Arm. de Nord rom. e gata să se retragă a dat ord. Na. 
1790 tot din ziua de 21/IX: 

„Im cazul unei retrageri a românilor, Arm. I-a va înainta 
astfel: 

Div. 61 I. împreună cu grupa Csecsi pe şoseaua Odorheiu 
Săsesc (Szekely Udvarhely)-Sereda ' Ciucului (Csikszereda). 

Brg. 1 Hus Ldst. wa trece pe aripa de Sud, pentru a stabil 
legätura ce Corpul de Cav. al g-lului Schmettow. 

‘Div. 39 Hv. pe şoseaua Praid (Parajd)- Giurgeu is 
(Gyergyo -Szt. : Miklos), 

Grupa g-lului Haber pe VI. Ghergut şi Vi. Mureşului”. 

In urma înţelegerei între Comand. Super. germ. cu - Co- 
mand. Super. A-U, se făcu pe frontul'de Est o nouă dis- 
tribuire a Comandamentelor de Armate, şi anume Arm. 
3, 7 şi 1 A-U împreună cu Arm. 9-a germ. vor alcătui 
Grupa de Armate a Erzherzogului Karl Franz Josef, având 
de sef de Statmajor „pe generalul - v. Seeckt (german). 

Comandam. Arm. I-a A-U rămâne tot la Cluj, dar tot 
sub ordinele directe ale g-lului Falkenhayn. 

Div. 14-a ;stă pe loc şi se întăreşte pe poziţiile sale. 

Pe frontul (Div. 8-a rom. Div. 72 Hv. atacă pe VI. Gher- 
ghiului Brg. 37 I. si o da inapoi, ea se opreste pe linia 
D. Moiu (1130)-V. Ot. Tiseu-D. Mare. 

Div. 8-a cere ajutorul Diviziei 14-a, aceasta trimite 
2 batalioane spre Caşva şi Hodak spre a ameninţa spatele 
inimicului. | 

Brg. 16 I. este atacatä de Brg. 16 Ldst. la N. de So- 
varad şi în flancul stâng spre Siklod, aci se găsea o sin- 
gură companie ca susţinere a artileriei, ea este respinsă 
spre Sovata. Cd. Div. 8-a cere ajutorul Div. 7-a, dis- 
punând în acelaş timp o concentrare de forte spre Siklod. 

In cursul zilei, Div. 7-a continuă a sta pe loc şi a se 
organiza defensiv pe pozitiunile dela Odorheiu Secuesc. 


303 


Grupa gl. Klein (Brg. 142 I.) care până astăzi închisese 
VI. Târnavei Mari, a fost adunată la Saschiz (Szesz Kezd) 
şi îndreptată spre Bundorf, pentru a intra la Div. 71 din 
care facea parte. 

Actiunile ofensive ale Div. 8-a rom. din zilele dela 
19-22/IX, ordonate de Comandam. Arm. de Nord, pusese 
aceasta Divizie intr’o foarte grea situatie, de aceea Coman- 
dantul Arm. de Nord se vede obligat de ao degaja. 

Prin Ord. 1271 din 22/IX cätre Div. 8-a: 

„Intrucât Div. a atins ebiveuvele date prin Ord. Op. No. 
14 veti inceta acțiunea. 

Grupati ‘Grosul Div. in regiunea Sovata-Parajd”. | 

Prin Ord, No. 1293 din 22/IX către Div. 7-a: 

„Div. 8-a este puternic atacată în flancul său stâng din 
direcţia Kibed. . 

Deplasaţi imediat toate trupele disponibile către aripa 
dreaptă cât mai aproape de Palfalva şi dacă va fi necesar ata- 
cati în flanc inimicul care va căuta sä întoarcă stânga Div. 8-a”, 


» 
« 


fe . . Dă ns . . . . . . 

_ Div. 7-a trimite 2 bil./R. 14 I. cu 1 btr. şi R. 16 I. cu 
3 btr. spre Eted şi Atya, pentru a ataca la 23/IX flancul 
inimicului ce ataca Div. 8-a (Brg. 16 [.). 

Prin Ord. No. 1297 din 22/1X către Div. 8-a: 

»Rezistati pe cea mai bună pozifiune care acopere gura de- 
fileului dela Parajd. 

Dacă va fi nevoe, Brg. 15 va interveni în luptă cu toate for- 
tele disponibile. 

S'a ordonat Div. 7-a...”. 

Arm. de Nord da Ord. No. 1321 din 22/1X către Div. 7-a: 

„Urmare la No. 1293. 

Pentru a acoperi mişcarea trupelor care merg în ajutorul Div. 
8-a şi a le asigura completa libertate de acţiune, trebue ca uni- 
tatile care acoper această mişcare (o brigadă) să înainteze către 
Szekely Kerestur, pentru a va lărgi spaţiul de manevră si 
a acoperi comunicaţia spre Csik ,Sereda. i 

Această brigadă constitue pivotul manevrier. 

„Pentru această operaţiune vi se pune la dispoziţie două di- 
visioane de caval., Div. 2-a g-lul Basarabescu cu cartierul la Petek 
va opera pe aripa dvs. stângă de comun cu aripa care for- 
mează pivotul. 

Div. g-lul Sinescu cu cartierul la Lovete va opera de comun 
cu trupa de manevră. \ ; i : 


. . . . . se ey . n. 


304 


Dirijarea intregei acţiuni o aveţi Dvs”. 
LL 

Arm. Il-a rom. deşi aflatä încă la Vest de Geister 
Wald, luase dispoziţii ca trenurile tuturor Diviziilor sale 
să fie îndreptate spre Braşov, Arm. de Nord rom. stătea 
încă relativ mai spre Vest, având în spate M-ții Harghita 
şi Gherghiului lipsiţi de drumuri. G-lul Falkenhayn ţinând 
seamă de acest lucru, apreciază că o urmărire frontală a 
Arm. de Nord rom. prin munţii arätati nu ar putea pro- 
duce un bun rezultat, dădu Arm. I-a A-U cu No. 301 
din 22AX ordin: 

„Să caute ca ajungând cât mai repede în basinul Ciuc, să 
împiedice şi eventual să facă cu totul imposibilă retragerea 
românilor prin Ghimes. In acest scop atacul trebue început cu 
aripa dreaptă intäritä, în direcţia Szekely Udvarhely-Csikszereda 
(Odorhei- Miercurea Ciucului)”. 

Deşi g-lul Falkenhayn a dat acest ordin la 21/IX de 
inceperea atacului cu aripa dreaptă, el nu a putut de fapt 
incepe decât la 27/IX, numai datorită acestei întârzieri Arm. 
de Nord rom. sa putut retrage şi prin Ghimeş. 

In acest timp Comandam. Arm. I-a A-U dispusese am- 
belor | sale: grupe cu „ord. No: 1819, din 22/IX: 

„Să fixeze şi mai departe pe inimic de front. In acest scop 
C. VI Arm. cu sprijinul artileriei grele va opri retragerea inimi- 
cului, iar atacul Brg. 16 Ldst. va continua în direcţia Praid 
(Parajd)”. 

După primirea ordinului dela g-lul Falkenhayn, care a 
prescris formarea unei grupe de lovire pe aripa dreaptă, 
Comandam. Arm. l-a A-U ordonă cu No. 1821 din 23/1X 
ora 1,40 noaptea: 

„Grosul Div. 72 I. (7 btl.) să se deplaseze în VI. Gherghiului 
înapoia aripei de Nord a Div. 39 Hv.; ea va lua repede sectorul 
pânăla inclusiv Chişniş (K&szvenyes)-Remetea. 

Jumătate din Div. 37 Hv. (inclusiv R. 15 Hv. rezerva Armatei) 
se va dispune contra inimicului, de ambele părţi ale väei Mu- 
reşului, ca în acord cu aripa de Sud a Arm. Vil-a să execute 
urmărirea inimicului, de îndată ce el va începe retragerea. 

Se intenţionează ca 1% din Div. 39 Hv. care devine liberă să 
fie adunată pe aripa ei dreaptă. 

"La înaintare se va dispune 1% din Div. 37 Hv. pe VI. Mure- 
sului, Div. 72 |. cu grosul în VI. Gherghiului şi cu o coloană Jate- 
rală pe şoseaua Parajd-Alfalu”. 

Comandam. Arm. l-a A-U, faţă cu ordinul 301 primit 
dela g-lul Falkenhayn, fu nevoit a schimba în ceeace pri- 
veste C. VI Arm. ordinul 1790 dat la 21/1X, în acest 


Scop dädu ord. No. 1822 din 23/IX ora 1,40 noaptea: 

„Corpul VI Arm. (Div. 39 Hv., Div. 61 1. şi Brg. 1 Hus. 
Ldst.) va alcătui grupa de lovire, ea va înainta prin Odorheiul 
Săsesc (Szekely Udvarhely) spre Cic (Csik)”. 

„ar cu ord. No. 1841 din 23/IX s'a facut cunoscut Corpu- 
lui VI Arm. şi grupei gl. Haber, cele cuprinse în ordi- 
nele precedente. | 

Intre timp Comandam. Arm. VIl-a comunică că: 

„Nu va putea acţiona cu aripa sa de Sud în VI Mureşului 
decât la 23/1X”. | 

Cum Arm. l-a A-U aştepta că retragerea. Arm. de Nord 
rom. se va produce mai curând, interveni la Comandam. 
Super. al Arm. A-U cu No. 1817 din 22/IX: 

„ „Ca să grăbească intervenţia Arm. VII-a”. 

„Ca să i se înapoeze ‘detasamentul lt-col. Sander şi Brg. 
73 Hv.” 

Toate aceste ordine, cari impuneau regrupări, necesitau 
timp, căci Brg. 19 Ldst., ce luptase până atunci la aripa 
de Sud şi Brg. 1 Hus. Ldst. cum şi Brg. 16 Hv. retragă 
depe front dela Deda, au trebuit să respingă atacul dela 
20/IX al rom. cari intrase în poziţiile A-U la cota 516 din 
munţii Magyaros şi Mociar (Mocsar). Aci, atacul a început 
la’ 22/1X reuşind să împingă trupele rom. la N. de So- 
varad peste poziţia principală A-U. Faţă de aceste eve- 
nimente Div. 39 Hv. a putut începe concentrarea la 23 /IX 
si anume la Makfalva în spatele Div. 61 Hv. ce era pe 
- linia Sovarad-Paraid-Corond. Astfel cà Arm. I-a A-U, numai 
la 27/IX a ajuns în situaţia ca să poată începe inaintarea 
prin Szenregyhazas-Olahfalu şi Talvajos spre Mercurea Ciu- 
cului, împreună cu grupul format din Brg. 19 Ldst., Brg. 
1 Hus. Last. şi Div. 39 hv. : 

Dacă se are în vedere situaţia diferitelor unităţi, atunci 
prin câteva schimbări s'ar fi grăbit înaintarea, de ex. dacă 
un regiment din Div. 39 hv. schimba Brg. 16 hv., atunci 
putea să înceapă înaintarea spre Mercurea Ciucului cu Div. 
61 hv., 1 brg/Div. 39 hv., Brg. 1 Aus. Ldst., încă dela 
25/IX. Dar g-lul Arz nu admite această solutiune, din cauză 
că Div. 61 hv. care luptase tot timpul dela 14/VIII nu 
mai avea forţa combativă necesară unei repezi urmăriri. 
Div. 39 hv. “deşi avea o forță combativă mai mare, avea 
detasate o parte din forţele sale pe înălțimile dela S. de 
Gérgeny (Gherghiului) în ajutorul Div. 61 Hv. In acest 
mod şi concentrarea Div. 39 hv. nu se putea face repede. 

Se poate afirma că toate aceste întârzieri, puteau fi in- 
lăturate, dacă se prevedeau succesele operative ale bătăliei 


Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial». Vol. Il. 20 


306 


dela Sibiu. Acest succes era greu de preväzut din partea 
Comandamentului Arm. IX-a, succesul nu i-a fost asigurat 
decât numai prin släbiciunea Comandamentelor Superioare 
române (M. C. Gl. şi Comandam, Arm. l-a, a se vedea bă- 
tălia dela Sibiu). . 

Este adevărat că Comandam. Super. al Arm. germ. şi 

g-lul Falkenhayn ordonau şi executau operaţiuni foarte ris- 
cate, cari nu au reuşit decât prin faptul că Comandam. Arm. 
I-a rom. nu ajută Corpul I Arm. pe la Sud de Sibiu, iar 
M. C. Gl. nu împinge Arm. II-a rom. la 11, 12 si maximum 
13/IX spre Sibiu. 
Rezultă totuşi o lipsă de conducere unitară a Arm. IX-a 
germ. şi Arm. l-a A-U. Această din urmă Armată aflată 
între Arm. VIl-a A-U din Bucovina şi Arm. IX-a germ. 
dela Sibiu, avea ca directiuni de înaintare, ori prin Valea 
Mureşului în legătură cu Arm. VII-a A-U, ori prin Odorhei 
(Szekelyudvarhely) spre Mercurea Ciucului (Csikszereda) 
în legătură cu Arm. IX-a germană. In asemeni condițiuni 
Arm. l-a A-U putea fi concentrată pe aceste două linii 
principale de înaintare în modul următor: Div. 72 Hv. 
şi Ye Div. 37 Hv. să fie concentrate în zona Reghinului Sä- 
sesc-Deda, iar Div. 61, 39 Hv. şi Brg. 1 Hus. Ldst. în 
zona, Odorhei (Szekelyudvarhely)—Paraid. Motivul pentru’ 
care nu s'a executat aceste concentrări de prevedere, nu tre- 
buesc căutate decât în faptul că Armatele IX-a germ. şi 
I-a A-U nu s'au pus sub una şi aceiaşi comandă decât la 
18/1X când momentul favorabil trecuse. De altfel, operatiu- 
nile ce urmează, se vor resimti şi vor demonstra acest 
adevar. 

In cursul noptei de 22- 23/IX, Armata de Nord dä urmä- 
toarele ordine: 

Arm. de Nord dä la 23 Sept. Ord. telegrafic No. 19 
către Div. 14-a: 

„Faţă de situaţia Brg. 37 ordon: 

_ 1. Div. 14 se va retrage la esirea din defileu, luând măsură 
să asigure retragerea Div. 8-a. 

2. Se vor distruge toate podurile din VI. Mureşului. 

3. Se va intercepta şoseaua..... 

4. Se vor retrage trupele depe Căliman, lăsându-se aci numai 
unitätile absolut necesare pentru acoperirea flancului Diviziei, 
Arm. de Nord cu telegr. No. 20 la 23 Sept. către Div. 8-a: 

„Arm. II-a fiind atacată de forte superioare, a dispus re- 
tragerea aripei sale drepte. In aceste condițiuni mişcarea Div. 7-a 
către N. pentru a vă degaja nu mai este posibilă. Ea Sen M 


307 


in acest scop ordon: 
1. Div, va începe imediat mişcarea de retragere, 


8. Direcţia de retragere a coloanelor va fi către Tulgheş. 

9. S'a dat ordin Div. 7-a să înceapă retragerea”. 

Arm. de Nord cu telegr. No. 21 din 23 Sept. către 
Div. 7-a: 


23% * ’ 


Div. 7-a va începe imediat retragerea în direcţia Csik Szereda. 


” 


Arm. de Nord cu telegr. No. 22 din 23/IX către Div. 8-a: 

Este absolut mecesar să retrageli majoritatea i mi aco- 
perind această retragere numai cu arier-garde. 

Veţi ocupa poziţia determinată de înălțimile căci cete dela 
V. de Mureş, cu jumătate din forţele Dvs., a jumatate in 
rezervă în VI Mureşului. 


” 
- 


După ce Arm. de Nord dădu-se aceste ordine, primeşte 
în noaptea de 23/1X Ordinul Oper. No. 10 dela Cd. de Cp. 
dat la 22/1X cu următorul cuprins: 

„Inimicul fiind fixat în Dobrogea, sunt- hotărât a relua planul 
initial al ofensivei pe frontul de Nord si Nord Vest. 

In acest scop am dispus a se face o nouă grupare a forţelor, 
formând o massă de manevră în văile superioare ale Oltului, 
şi Mureşului. 

Pânăla adunarea massei de manevră, misiunea Armatelor de 
Nord şi a II-a esteide a rămânea în defensivă activă, respingând 
atacurile inimicului şi păstrând poziţiunile ocupate. In nici un caz 
însă nu se va lua ofensiva, care ar putea angaja Armatele în 
afara vederilor M. C. Gl. 

Misiunea Arm. I-a este de a acoperi flancul stâng al massei 
de manevră, în care scop va apăra cu cea mai mare ingrijire 
pozitiunile astăzi ocupate”. 

Deci la 22—23/IX Cd. de Cpt.: 

1) Repetä Armatei de Nord că trebue să se aşeze şi 
să rămână 'în defensivă. 

2). Să nu ia în nici un caz ofensiva. 

3) Că se va lua ulterior ofensiva pe frontul de Nord şi 
Nord Vest. | 

4) Că jn acest ultim scop se va forma o massä de ma- 
nevră. .: | : 

Cele dintâi două pt. priveau direct Arm. de Nord, cele- 
lalte două priveau toate Armatele din Transilvania, dar ofen- 


Fi 


siva aceasta era condiţionată de „formarea massei de ma- 
nevră”, care ne mai formându-se (din cauza nesosirei la 
timp a trupelor ruse) nici „reluarea planului inițial al ofen- 
sivei pe frontul de Nord si Nord Vest” nu a mai avut loc, 

In tot cazul pe baza Ordinului No. 10 al Cd. de Cpt, 
generalul Prezan dă la 23/IX următorul Ord. de Oper. 
cu. No. 23: 

wl. In Dobrogea ofensiva inimicului a fost mue opritä. 

In Transilvania a concentrat forte numeroase şi a trecut la 
ofensiva. 

2. Marele Cartier General are intentiune a da o nouă grupare 
Armatelor care opereazä in Transilvania si dupä aceia a relua 
ofensiva. 

3. Pânăla terminarea acestei grupări, Arm. de Nord are mi- 
siunea de a.se menţine în defensivă pe indltimile dominante dela 
Vest de Mureş si Olt determinate de linia: Retitis, Petrosul, 
Bâtca Rătăcel, Magura, Gropsoara, Mezohavas, Kisbükk, Ujfalu, 
Somlyo, Limbucs, Madarasi, Lasdombja. 

In acest scop ordon: 

4. Div. 14-a va opera în sectorul dat prin ordinele anterioara 
şi se va opri călare pe defileul Mureşului ocupând pozitlunea 
organizată pe linia Batca Rătăcel-D.- Gropsoara. . 

5, Div. 8-a... se va opri pe culmile dominante dela V. de 
Mureş, care acoperă comunicațiile: Laposnya-Ditro şi Parajd- 
Alfalu. 

6. Brg. 15-a Mix. constituind rezerva Arm. se va aduna la 
Szt Miclăuş. 

Mişiunea Brg. rămâne aceiaşi ordonată prin Ord. Op. No. 9 
si 11. 

4. Div 7-a... se va opri pe înălțimile dominante dela V. de 
Olt, care acopere comunicaţia Szekely-Udvarhely-Csik Szereda. 

We ent, Ge nea, Wie due Bia cet eas “a |p [og 

8. Div. 2 Cav. reconstituită cu cele 3 brg. ale sale mai putin 
diviz. la Div, 7-a se va aduna la Kezdy Vasarhely şi împrejurimi. 

9. Brg. 4 Căl. se va aduna la Gyorgyo-Szasnegy şi împre- 
jurimi. 


0. iDetaşamentul Colori rămâne în regiunea în care se gă- 
ie in aceiaş misiune. 
Celelalte trupe ale Brg. 4 ‘Mix. se adună ia Borszek la dispo- 
zifia Arm. . 
11. Apărarea va fi activă... 


a . . . . . Li . . . 


RETRAGEREA ARM. ROM. DE NORD 
Crochiul 14. 


23 Septembrie. 


După trimiterea tardivă la 14:1X a Arm. Il-a în aju- 
torul Corpului 1:Arm. dela Sud de Sibiu, şi după ce acest 
Corp neajutat a timp nici dela Sud de Arm. I-a, nici 
dela Est de M. C. Gi, a fost aruncat la 16/IX în niunti, 
era dela sine înţeles că după 16/IX înaintarea Arm. Il-a 
spre Sibiu, nu numai că nu mai avea nici o valoare prac- 
ticä, dară devenea chiar periculoasă pentru ea, pentrucă 
Arm. IX-a germ. o putea arunca sau spre Nord, sau in 
M-ții Făgăraşului. Retragerea Arm. II-a se impunea încă 
dela 17/IX, aşa dar dece Arm. de Nord după primirea 
ordinelor. No. 1343 şi 1358 din 17/IX dela M. C. Gl. care 
prescria: „oprirea ofensivei” şi „întărirea puternic ca să-i 
îngădue a rezista în bune condițiuni” nu execută aceste 
ordine, ci din contră lucrează dela 18—22/IX ofensiv spre 
Vest, pe când Arm. Il-a, se reträgea sub presiunea intre- 
gei Arm. IX-a germ. spre Est.? Se constată o lipsă de coor- 
donare în acţiunea acestor două Armate române, -ce lucrau 
alături şi pe acelaş teatru de operaţie. Aci nu se poate spune 
că Arm. de Nord ce avea in faţă un inimic mai slab, tre- 
buea să profite și să înainteze, ea nu era singură şi izo- 
lată in. spaţiu, ea trebuea să ţină seamă de întregul teatru 
de operaţie pe care opera şi dacă nu voia să ţină seamă 
din propria sa inițiativă, atunci trebuea să execute măcar 
ordinele M. C. Gl. No. 1343 si No. 1358 din 17/IX, cum 
şi ordinul No. 1369 din 18/IX ora 9, in care se spunea: 
„ofensiva. întreprinsă pentru degajarea Corpului [| Armată 
ne mai fiind oportună, s'a hotărit, ca Armata H-a să se 
retragă încă astă noapte pe linia Heviz- Olt-Bogat- Sarcani- 
Persani”. 

In urma. acestui ordin, ce trebuea să facă Comandantul 
‘Arm. de Nord? Urma în mod logic să dispue oprirea ofen- 
sivei, retragerea aripei stângi ca să se ţină legătura neîn- 
treruptă între Armate, lucru pe care îl prescria şi Ordinul 
de mai sus al M. C. Gl. care spunea: „că în scopul de a 
coordona acțiunea sa cu aceea a Arm, Îl-a, Armata de 
Nord să retrag aripa sa stângă pe poziţiile pe care le 
organizase înainte de începerea ofensivei”. 

Arm. de Nord nu execută nici ordinul No. 1369, căci 
Div. 8-a; continuă a lucra ofensiv cu aprobarea şi din 
ordinul Comandantului Arm. de Nord, de aceea seara de 


22/1X prinde această Armată într'o situaţie grea, care pune 
şi aripa dreaptă a Arm. Il-a în primejdie. 

In cursul zilei de 22/1X Comandam. Arm. de Nord pri- 
meşte stiri că la Erd6é Szt. Gorgy se concentreazä forte mari 
inimice, atunci, se decide in fine a opri ofensiva Div. 8-a 
a nu o mai ajuta cu unităţi luate dela Div. 7-a si a retrage 
Armata pe poziţiile de rezistenţă dela Vestul Mureșului 
şi Oltului. 

Div. 14-a după ce primeşte Ord. No. 19 la 23/IX, ora 
4,30, începe retragerea la ora 5,20, în seara zilei ea se 
găseşte cu R. 55 I. între Neagra şi Gôdemersterhaza, 'R, 
54 I. si R. 67 I. între Güde si Toplita, R. 86 I. şi 
R. 27 A. la Orotva (8 km. N. Ditro) în scop de a asigura 
stânga Div. 14-a şi a susţine eventual reiragerea precipi- 
tată a Div. 8-a. 

Urmărirea Brg. 74/Div. 37 Hv. a fost foarte slabă, exer- 
citându-se de ambele părţi ale Väei Mureşului între Deda 
şi Rastoşnia. 

Div. 8-a începe retragerea cu Brg. 37 I. ce era călare 
pe VI. Gherghiului, ocupând poziţie pe D. Tiseu (955) şi 
D. Mare, fără a fi urmărită de Div. 72 Hv. 

Brg. 16 1. sub protecţia a 2 bt1./29 1. şi R. 37 I. ce 
ocupase. poziţie pe înălțimile dela V. si NV. de Sovata 
şi 1 btl./R. 25 J. ţinut la defileul Sacadat, se retrage pe 
linia E. Sovata-Paraid-Sofalva. Dreapta Brg. 16 I. rămă- 
sese pe loc. t 

Brg. 143 I. nu a urmărit. 

Div. 7-a întepe mişcarea de retragere de dimineaţă şi 
se opreşte în seara zilei cu grosul pe stânga Pâr. Homo- 
rodu-Mare; iar R. 16 I. si div. II/R. 8 A. formand arier- 
garda se opresc la Homorod Almaş şi Lévete. E | 

Brg. 19 Ldst. şi Brg. 1 Hus. Ldst. nu au urmărit de 
oc; ele au inaintat incet, Brg. 19 Ldst. ajunge cu stanga 
la Eted, iar Brg. 1 Hus. se adună la Cristurul Săsesc, 

Diviziile de Cav. (2 si 3) acopereau retragerea Div. 7-a. 
Către orele 16,50 Div. 2 Cav. ajunge la Lôvete unde sta- 
tioneazä în cursul nopfei, având R. 6 R. la Homorod 
Almaş. Div. 3-a era în regiunea Homorod Szt. Marton. 

Atât la Lôvete cât şi şoselele spre inimic şi spre N.. 
pânăla Sentegyhazas erau pline de fel de fel de trăsuri 
dela toate unităţile, ele barau complect drumurile, facarid 
cu neputinţă circulaţia, care nici nu s'a mai putut resta- 
bili, aşa că multe trăsuri au rămas în mâinile inimicului. — 

In scopul continuărei operaţiunilor contra Arm. de Nord 


311 


rom. Comandam. Arm. A-U cu ord. No. 31661 din 23/IX 
dispune: 

„Corpul VI Arm. se pune din Do de 23 spre 24 Sept. sub 
ordinele Arm. I-a”. 

Comandam. Arm. I-a A-U dădu Corpului VI Arm. ord. 
No. 1845 din 23/IX: 

„Să îndrepte imediat detasamentul lt.-col. Sander la Reghinul 
Săsesc (Szaszregen), în scop de a reintra în compunerea Div. 
72 I.”. te 

Aceste dispozitiuni erau desigur judicioase, căci dădeau 
posibilitate Arm. I-a A-U ca să execute o înaintare con-: 
vergentă asupra văei superioare a Mureşului. 
' G-lul Falkenhayn dă Arm. l-a A-U în seara de 23/1X 
ord. No. 316 ca: 

„In ziua de 24 Sept. să ia ofensiva cu aripa dreaptă (C. VI 
Arm.) spre Szekely Udvarhely (Odorheiu Săsesc)”. 

Gl. Arz care voia să ajungă repede cu aripa sa dreaptă 
în Cic (Csik), s'a văzut pus inaintea nevoei, să scoată 
mai întâi din poziţie pe inimicul aflat la V. de M-ții 
Gherghiului şi Hârghitei, pentru ca apoi să împingă Di- 
viziile Corpului VI Arm. spre Odorheiul Săsesc (Szekely- 
Udvarhely), acele ale grupei Haber spre Paraid respectiv 
spre Rastoşnea (Ratosnya). In acest scop dădu la 23/IX, 
ord. No. 1852 cu următorul cuprins: 

_»C. VI Arm. continuă atacul cu Div. 61 I. până ce va cuceri, 
înălţimea dela E de Paraid (Parajd). 

Va aduna chiar în noaptea aceasta Divizia 39 Hv. spre Mak- 
falva, ca de aci în ziua de 25/IX să înainteze spre Odorheiu 
Săsesc, \ 

“Div. 61 I. va fi esalonatä înapoia stangei. Artileria ei, aflată 
încă la Reghinul Săsesc, va fi trimisă imediat Diviziei sale. 
„_.Brg. 1 Hus. Ldst. va înainta cu grosul ei spre Odorheiu 
Săsese, va eclera spre Sereda Ciucului şi spre Zetelaka în valea 
' Sikaszo, ţinând legătura cu Corpul de Cavalerie al  g-lului 
Schmettow. ° iy 4 l , 

Div. 72 I. va îndrepta repede o grupă pe înălțimea dela E. 
de Paraid în scop de a schimba Div. 61 I. 

Grupa gl. Haber dela Vestul şi Sudul aripei Corpului XI 
Arm., va căuta să ia şi să păstreze contactul cu inimicul”. 


24 Septembrie. 


In cursul noptei de 23—24/IX, Comandam. Arm..de 
Nord dă Div. 14-a ordin, să reocupe poziţiile depe linia 
Rătăcel-D. Gropşoara. Aceasta înseamnă că Div. 14-a tre- 
buea să se întoarcă înapoi, in acest scop detaşam. Căliman 


312 


îşi reocupă poziţiile pe Pietrosul, iar Div. 14-a reocupä 
cu R. 67 I, R. 55 I. şi R. 54 I. linia Batca Rătăcel(1031)- 
Gode-Măgura Mare-Gropsoarele. Reocuparea s'a făcut fara 
nici un incident, de oarece Brg. 74/Div. 37 Hv. nu urmärise 
in ziua precedentă. In această zi această înaintare ajunge 
de abia la Rastoşnia. ! 

In această zi, din ordinul Armatei, btl. IV/R. 56 I. 
e scos dela detasamentul Bistriţa şi trimis la Borsec. 

La Div. 8-a, Brg. 37 I. se retrage pe VI. Gherghiului 
până la înălțimile dela N. şi S. de Fâncelu de Jos (AL 
Fancsal), având stânga întoarsă spre SE. către Mezohavas. 
Trupele acestei Brigade erau eşalonate pânăla Gh. Remete, 
ele erau foarte slăbite, căci în zadarnicele lupte executate 
dela 18-23/IX pierduse aproximativ 500% din efectiv. Div. 
72 Hv. nu urmärise de loc, ea ajunge cu stânga in VI. 
Gherghiului la Gôrg Szt. Imre şi dreapta la Készo Remete. 

Brg. 16 I. retrage de dimineaţă şi trupele aflate în sec- 
torul din dreapta şi care rămăsese pe poziţiile dela 23/IX, 
ele ajung ia Sacadat, la înălţimea restului Brigadei oprită 
la 23/IX pe linia Sovata-Paraid-Sofalva. 

Aceastä Brigada este atacată de Brg. 16 Ldst. care 
ocupă înălțimile N. şi E. Paraid şi Sofalva, respingând 
şi un mic detaşament lăsat pe poziţia dela Palpataka (1065). 

De fapt Div. 39 Hv. avea ordinul să atace în ziua de. 
24/1X spre Paraid, ea însă nu era în situaţie de a executa 
acest atac, pe care la lăsat pe seama Brg. 16 Ldst. Div. 
39 Hv. a fost adusă în marş pe jos si în camioane auto- 
mobile până în seara zilei în zona Makfalva (Târnava Mică). 

Div. 7-a se retrage nestingherită de inimic, prin Szen- 
teguhaza spre Sereda Ciucului, oprindu-se pe frontul Ma- 
darasi-Schutzht 1468—1380-Tolvajos 917-Kiivelik-Laszdom- 
bja, acest front fusese recunoscut si in parte chiar intärit 
pe timpul înaintărei Arm. de Nord. 

Brg. 1 Hus. Ldst. si Brg. 19 Ldst., ajung in urmărirea 
Div. 7-a, fara lupta pe linia Patfalva (4 km. S. Corond)- 
Odorheiu Secuesc (Szekely Udvarhely). 

In seara de 24/IX Comandam. Super. al Arm. A-U, 
primi ştirea că generalul Alexejew (Şeful Statului Major 
General al Arm. ruse) ar fi ordonat Armatei IX-a ruse ca 
împreună cu Românii să execute o ofensivă în regiunea 
Cârlibaba-Dorna Vatra. Cum Comand. Superior al Arm. 
A-U apreciază că această ştire este probabilă şi că ea sar 
executa în scopul de a degaja Arm. Il-a rom., dădu Ord. 
No. 1774 din 24/IX către Arm. l-a A-U ca: 

„Să ordone Corpului XI Arm. să aibă atenţiunea îndreptată 


FL 


spre sectorul său de la Nord, in special unde face legătura cu 
Arm. VII. In acest scop Brg. 73 Hv. va rămâne tot sub ordinele 
sale”. | 

Această Brg. trebuea să treacă la Div. 37 Hv. Acum 
a fost trimisă ca rezervă de Corp de Arm. la Dorna Vatra. 

In seara zilei de 24/IX Comandam. Arm. I-a A-U ajunse 
la următoarea apreciaţiune asupra situaţiei, anume că Arm. 
de Nord rom. se retrage repede pe tot frontul său, opu- 
nând încă puţină rezistență pe şoseaua principală Paraid- 
Ditro (Gyogyo Ditro). 

Mutarea Corpului VI Arm. depe un front de 70 km. 
pe aripa lui de Sud a fost grea, contactul cu trupele rom. 
a fost pierdut aproape pe tot frontul cu excepţia la Paraid. 

In scop de a relua acest contact, Comandam. Arm. I-a 
A-U a dat in ziua de 24/IX ordinele No. 1875 şi 1876 ca: 

„Până în seara zilei de 25/IX să se raporteze ştiri pozitive 
asupra inimicului’’. i 

“La 24/IX Arm. I-a A-U sub Cd. gl. Arz, era astfel 


alcătuită: 
Div. 37 Hv. 
C. XXI Arm. { Div. 72 |. AU 


Div. 61 Hv. 
C. VI Arm. | Div. 39 Hv. 
| Brg. Hs. Ldst, 


Aceasté Armată reluä contactul şi urmărirea Arm. de 
Nord rom. cu: 

Div. 37 Hv. spre VI. Bistricoarei. 

Div. 72 I. A-U spre VI. Bicazului. | 

Div. 61 Hv. spre VI. Trotuşului-VI. Cinghiesului. 

Div. 39 Hv. spre VI. Sulifei-VL Ciobănaşului şi VI. 
Uzului. 

La 24/IX Arm. de Nord dispune cu Ord. Op. No. 24 
către Div. 2 Cav. (ajunsă în zona Csik Kosmos-Zsogod, 
Csik Tusnad-Csik Szt. Marton-Csik Sereda): 

„Pentru a împiedica detasamentele inimice să se infiltreze 
intre Arm. Il-a si Div. 7-a, ordon: 

1. Div. va ocupa cu un detasament puternic pozitiunea dela V. 
de Miklos Ujfalu care interzice soseauua Barot-Keszdy Vasarhely. 

2. Se va supraveghea prin posturi fixe toată valea Oltului 
intre Gidofalva si Csik Szt Marton. 

3. Recunoaşteri şi patrule puternice vor străbate zona dela 
V. ‘de Olt pe frontul Sasz Magyaros-Homorod Almos. 


5 
+ 


314 


6. Veţi stabili imediat prin telefon, patrule şi posturi de co- 
respondentä, legătura cu Arm. II-a si cu Div. 7-a. 


25 Septembrie. 


Div. 14-a se întăreşte pe poziţiile pe care le ocupase din 
şi anume pe Retitiş (2021)-Bâtca Rătăcel (1190)-Măgura 
Mare (1480)- -Gropsoarele. Pe frontul acestei Divizii nu are 
loc nici o acţiune mai importantă de infanterie, căci Brg. 
74 /Div. 37 Hv. ajunge pe Valea Mureşului deabia la Palota, 
de unde a scos o mică unitate rom. 

Div. 8-a continuă a ocupa şi a se întări cu Brg. 37 I. 
pe D. Plumbului-V. Poiana Drăguş, Brg. 16 I. pe Mezo- 
havas (1777)-Verofenysarka (1476)-Ujfalu Somlio (1553) şi 
cu Brg. 15 I. formează rezerva Armatei de Nord în zona 
Csomafalva-Vaslab, supraveghind in acelaş timp si VI 
Sikasso. i 

Div. 8-a nici in aceasta zi nu a fost urmäritä, cäci Div. 
72 Hv. ajunge pe VI. Gherghiului pânăla V. de Fâncelu de 
Jos. iar Brg. 16 Ldst. împreună cu un Rgt. Inf. bosniac- 
herzeg. ajunge la Paraid şi la S. de Paraid, în aşteptarea Div. 
39 Hv. care ajunge in zona Sovata~Makfalva-Martonos. 

Div. 7-a rămâne şi se întăreşte pe frontul ocupat în ajun: 
Madarasi (1801)-Tolvajos (917)-Laszdombja (1404). 

In aceastä zi Brg. 1 Hus. Ldst. ocupä la ora 11 Szente- 
guhaza (Olahfalu) în VI. superioară a Homorodului Mic, 
iar la ora 15, cele 2 cp. rom. läsate la Cifrabük, sunt ata- 
cate si silite a se retrage pe poziţia dela Küvelik. 

Brg. 1 Hus. Ldst. aflată la Szentegyhaza, stabileşte le~ 
gătura cu Div. 1 Cav. din Corpul Schmettow, aflată la 
Homorod Ujfalu si la Homorod Szt. Pal. 

Div. 2 Cav.rom. continuă mişcarea spre Chezdi-Osorheiu, 
unde ajunge în seara de 25/IX, având Brg. 5 R. la Tuşnad 
(VI. Oltului) şi escadroane de acoperire la Maksa şi Covasna. 

In această zi btl. I/R. 15 I. trimis de Div. 7-a spre 
Tuşnad ca să susțină Brg. 5 R. ajunge tocmai la 26/1X la 
Tuşnad. 

Aşa dar Arm. de Nord ocupă la 25/IX pozitiunile pe care 
le ocupase cu o lună înainte, barând cu: 

Div. 14-a VI. Mureșului, 

Div. 8-a comunicațiile sprer Gh. Remete- Ditro si Gh. 
Alfalu. 

Div. 7-a acoperea comunicatiile Sereda Cicului si Chezdi 
Oşorheiu. 


315 


Div. 2 Cav. în Kezdi Szt. Lelek-Chezdy Osorheiu (Va- 
sarhely) având Brg. 5 R. la Bukszad. 

La 25/IX M. C. Gl. dă Arm. de Nord Ordinul: A 

„Prin retragerea Arm. II-a „rămâne un gol enorm între această 
Armată şi Armata de Nord şi anume şesul Secuilor. 

Comandamentul Armatei urmează să studieze din timp cum 
ar urma să se facă acoperirea defileurilor, care pe văile Tro- 
tuş, Uz şi Oituz şi anexele lor duc în interiorul färei, toate aceste 
directiuni urmând să fie apărate de Armata de Nord. 

Cum ‘din gruparea actuală reese că Div. 2 Cav. are ca linie 
de retragere directiunea Oituz, această Divizie nu va putea a- 
coperi singură această direcţie si este bine a fi întărită cu 
R. 8 V. şi R. 25 I. care au format grupul de acoperire Oituz”, 

Golul existent între Arm. Il-a şi Arm. de Nord rezultă 
numai din retragerea executată de aceste Armate, căci Arm. 
Il-a avea de acoperit frontul Munteniei dela Topolog la 
Munţii Vrancei, stăbătut de direcţiile de invasie direct către 
Bucureşti, iar Arm. de Nord trebuea nu numai să acopere 
Moldova dela Bistriţa în M-ții Vrancei, dar mai trebue să 
țină şi legătura cu ruşii; deci golul era natural, el trebuea 
închis, ceeace s'a si făcut mai târziu de, către, Brg. 7-a Mix. 

Div. 2 Cav. era cu adevărat prea slabă pentru a în- 
chide directiunea Oituz, ea trebuea ajutată imediat, ceeace 
s'a realizat de către Div. 15-a trimisă de M. C. Gl. : 

Comandam. Super. al Arm. germ. dădu g-lului Falken- 
hayn Ord. No. 380 tot din 25/IX cu următorul cuprins: 

„Să urmărească cu Arm. IX-a şi Arm. I-a foarte de aproape 
pe inimicul ce se retrage, să cucerească mai întâi trecätorile 
munţilor. 

Liniile de despărţire: Valea Uzului pentru Arm. I-a; 

Arm. IX-a cu cavaleria şi infanteria dela aripa stângă va 
ajunge repede la Târgu Ocna, stricând căile ferate şi liniile 
telegrafice ce duc in Moldova spre Nord şi spre Sud. 

După cucerirea liniei muntoase dela frontiera Moldovei, este 
probabil că Arm. IX-a va fi împinsă peste linia Orşova-Braşov, 
invadând cu grosul în direcţia Bucureşti supraveghind spre Buzău”, 

Rezulta că stânga Arm. IX-a se îndrepta spre Valea 
Oituzului, în scop ca să „ajungă repede la Târgu Ocna”, 
ideea era bună, dar greu de îndeplinit, pentrucă avea să 
se izbească de Div. 15-a a g-lului Grigorescu care a pus 
barieră solidă, înscriind că „pe aci nu se trece”, 


26 Septembrie. 


Pe frontul Div. 14-a toată ziua s'a executat de inimic 
bombardament de artilerie. Pe VI. Mureşului Brg. 74/Div. 


316 


37 Hv. atacă slab avantposturile Div. 14-a rom. aîlate 
la Neagra, ele reuşesc a se menţine pe poziţie. 

Comandam. Arm. de Nord ordonă detaşam. Căliman, 
să lase acolo un btl., iar restul să se retragă la 26/IX spre 
Sud către Borsec; iar detaşam. Bistriţa i se comunică câ 
în cursul noptei de 26—27/IX va fi schimbat depe poziţie de 
către ruşi, iar el se va aduna la Păltinişu (acest ordin nu 
s'a executat decât în noaptea de 27/28). 

Pe frontul Div. 8-a din VI. Gherghiului, Brg. 144/Div. 
72 Hv. tot nu atacă Brg. 37 I. ea ajunge pânăla E. de 
Fâncelu de Jos, asemeni pe VI. Târnavei Mici. Brg. 143/Div. 
72 Hv. după ce înlocuise Brg. 16 Ldst. execută urmărirea 
pe şoseaua Paraid-Gh. Alfalu, ajungând până aproape de 
poziţia dela Mezohavas-Verôfenysarka. 

Pe frontul Div. 7-a, la ora 11.30 după o pregătire de 
artilerie, Div. 1 Cav. împreună cu Brg. Hus. Ldst. atacă pe 
direcţia Tolvajos-Sereda Cicului, silind bil. I/R. 27 I. 1% 
btl. II/R. 15 I. să se retragă pe stânga Oltului, primite fiind 
în retragere de btl. III/R. 15 I. şi de btl. IlI/R. 27 1.; acest 
lucru a determinat retragerea întregei Div. 7-a pe stânga 
Oltului, ea îndreptându-se cu Brg. 14-a I. până pe poziţia 
dela Szepviz şi cu Brg. 13 I. pânăla Cik Menasag. 

Div. 39 Hv. şi Brg. 19 Ldst. se adună înapoi la Szente- 
gyhaza, iar Div. 1 C. la Sereda Cicului. 

Btl. I/R. 15 I. trimis ca să susţină Brg. 5 R. se pune 
in mars dela Tusnad spre Bucsad, unde ajunge la ora 13 
contraatacä spre Nord forte inimice ce erau angajate de front 
cu Brg. 5 R. ‘care fiind astfel degajată, se retrage spre 
Chezdi Oşorheiu, după care btl. I/R. 15 I. se retrage spre 
Nord, ajungând noaptea la Czeczele (1173). - 

Div. 2 Cav. era în regiunea Chezdi Oşorheiu. 

Arm. IX-a germ. executa în această zi urmărirea Arm. 
II-a rom., care se retrăgea prin Pasurile Carpaţilor aflate 
între Bran şi Buzău. Această urmărire din partea Arm. 
IX-a trebuea să fie asigurată de către Arm. I-a A-U, în 
acest scop g-lul Falkenhayn dă Arm. l-a A-U, ordinul 
No. 379 din 26/IX ora 20 cu următorul cuprins: 

„Arm. I-a va asigura necondiţionat spatele Arm. IX-a contra 
unui atac ce ar încerca Arm. de Nord rom. Pentru realizarea a- 
cestui scop, Armata va cuceri şi apăra trecătorile muntoase dela 
VI. Uzului până la dreapta Arm, VII-a, având centrul de greu- 
tate la aripa dreaptă”. 

La Comandam. Arm. I-a A-U se ştia că grosul Arm. 
de Nord rom. (Div. 14 şi 8) se retrage spre Pasul Bicaz şi 
Pasul Tulgheş, poate cu tendinţa de a păstra legătura cu 


317 


aripa de Sud a Arm. rusesti, pe când Div. 7-a se retrage prin 
Pasul Ghimes si Vl. Uzului. Având in vedere aceste consi- 
deratiuni şi în conformitate cu ordinul primit, g-lul Arz 
ordonă Corpului VI Arm. cu No. 1922 din 26/IX: 

„Să tpue mai iintai stăpânire pe trecerile spre valea Uzului 
şi Paşul Ghimeş, apoi să deplaseze centrul de greutate pe aripa 
de Sud în VI. Uzului, ocolind întăririle dela E. de Palanca. 

Se va păstra legătura cu Corpul de Cav. Schmettow”. 

Apoi cu'ord. No. 1925 din 26/IX dispune: 

„O brigadă cu artilerie, va rămâne ca rezervă de Armată la 
Szt. Domokos. ' i 

Rgt. de inf. bosniac-herzeg. sub It.-col. Kopfstein va trece 
la Div. 71 I. 

Grupa g-lul Haber va pune stăpânire pe Pasurile ce străbat 
văile Trotusului, Sultei, Ciobănaşului si Uzului”. 

Comandam. Arm. de Nord apreciază că inimicul ar putea 
pătrunde în ţară prin VI. Oituzului şi cum nu avea momentan 
la dispoziţie alte trupe, dă Div. 2 Cav. Ord. Oper. No. 
28 din 26/IX: 

„Este absolut necesar să ţineţi dica Let! Oituz cel puţin trei 
zile, Wu soseşte Div. 15-a”. 


Sosirea. acestei Divizii scoase depe frontul Dobrogean, 
fusese anunţată de M. C. GL. încă dela 24/IX, dar numai 
pentru zilele de 27 şi 28/IX. Faţă de cele întâmplate in 
zilele anterioare, Valea Oituzului prezenta un pericol, ea 
irebuea deci cât mai repede acoperită; la acest lucru s'a 
gândit comandam. Arm. de Nord, când a dat ordinul No. 
28 către Div. 2 Cav. Dar Comandam. Arm. de Nord avea la 
dispoziţie şi Brg. 15 Mix. din rezerva Armatei, care putea fi 
îndreptată dela 25/IX prin Vaslab-Szt. Domokos-Szepviz- 
apoi prin VI. Trotuşului, iar dela Ghimeş să fie transportată 
pânăla Oneşti. Acest lucru se putea face, căci era timpul 
material. Dar această Brigadă «e plimbată zadrnic în ziua 
de 26/IX, dela Csomafalva prin VI. Sikasso la Ujfalu Somlio, 
iar de aci înapoi la Vaslab, pentru ca ordinul No. 20 al 
Cd. Arm. de Nord în care se prescria: 

„Brg. 15-a să se dirijeze către Bicaz pe directiunea Micläus- 

„Bicaz prin Almasmezo”’, 

să nu o poată prinde decât în noaptea de 27;IX la Sat. 
Domokos, pentruca tocmai de aci s4 înceapă executarea Or- 
dinului No. 29, când ea nu mai trebuea îndreptată în VL 
Oituzului prin VI. Bicazului, ci direct prin VI. Trotuşului, 

Prin faptul îndreptărei Brg. 15 Mix. prin VI. Bicazului 
pe jos pânăla Piatra Neamţ, iar de aci cu calea ferată la 


318 


Oneşti, unde începe debarcările la 3/X, se pierd 6 zile 
complete. | i | 


27 Septembrie. 


Pe frontul Div. 14-a din VI. Mureşului, Brg. 74 Div. 37 
Hv. atacă spre Mesterhaza, întorcând poziţie pe VI. Ilisoara 
şi pe la Măgura Mare. Div. 14-a se retrage încet spre Est; 
iar Brg. 74/Div. 37 Hv. ocupă linia Mesterhaza- Măgura Mr. 

Pe frontul Div. 8-a, înainta Brg. 144/Div. 72 Hv..pe VI. 
Gherghiului care reuşi a ocupă cu Grupa Csabo, creasta 
munţilor Gherghiului-E. D. Plumbului (1285)-Poiana Dră- 
gus (1216); mai la Sud pe VI. Tarnavei Mici Brg.. 143/Div. 
72 Hv. reuşi a pune stăpânire pe linia D. Gäinusei (1680)- 
Verüfenysarka (1476). Div. 8-a se retrage cu Brg. 37 I. 
spre Ditro şi cu Brg. 16 I. spre Gh. Alfalu (Vi. Oltului). 

In cursul noptei de 26—27/IX, Div. 7-a îndreaptă Brg. 
14-a I. cu artileria (mai putin I/R. 8 Art.) si Brg. 4 Cal. 
pe VI. Trotusului, Brg. 13 I. cu I/R. 8 Art. pe VI. Uzului, 

In cursul zilei de 27 şi în noaptea de 27—28/IX, Brg. 
14 I. rămâne pe poziţiile dela  Csik-Szepviz, lăsând astfel 
intrarea în defileul Trotuşului; Brg. 13 I. ce era pe poziţia 
dela. Cik Menasag-E.\ St. Marton, barând VI. Ciobănaşului 
‘si VI. Uzului, primind ştirea că o coloană inimică. alcătuită 
din infanterie şi cavalerie înaintează dinspre Sereda Cicului, 
se retrage spre Poiana Uzului. 

Brg. 19 Ldst. şi Brg. 1 hus. Ldst. lărgesc capul-de-pod 
dela Sereda Cicului, închizând la Rakos directiunea spre 
Nord. 

Div. 2 Cav. rom. pleacă din zona Chezdi Vasarhely şi 
ocupă poziţiile dela Lemheny şi Breţcu dela gura defi- 
leului Oituzului. 

Div. 1 Cav. A-U, care acum opera pe frontul de inain- 
tare şi pe dreapta Arm. I-a A-U, scoate din Fitod (E. de 
Sereda Cicului), o mică unitate din Brg. 13 I, lärgind şi în 
această direcţie capul-de-pod dela Sereda Cicului spre Est, 
ajungând pânăla Cik Sân Giorgio. 

Div. 2 Cav. rom. pleacă din zona Chezdi-Oşorheiu şi 
ocupă poziţiile dela V. şi S. V. Lemheny, în scop de a 
întârzia înaintarea inimicului dinspre Biiksad-Chezdi Oşor- 
heiu (Div. 3 Cav.) şi dinspre Sepsi St. Giorgio-Maksa- 
Chezdi Oşorheiu. 

Div. 71 I. care fusese trimisă Corpului de Cav. Schmet- 
tow execută în ziua de 27/IX marş de peste 30 km. din zona 
Preajmer-Uzon, pânăla S. V. de Chezdi Oşorheiu şi anume 
până în zona Maksa-Cernatei, unde stabileşte legătura cu 


319 


Div. 3 Cav. ce acţiona la Est de Bicsad ajungând pânäla 
Torjaibüdôsbarlang (cu direcţia spre Chezdi-Osorheiu). 

Corpul XI Arm. aflat la stânga Arm. l-a A-U stă pe loc, 
el nu putea executa ordinul ce avea de a da un atac de flanc 
spre defileul Mureşului, pentrucă singura lui rezervă formată 
din Brg. 73 Hv. era la Dorna Vatra. De aceea el aştepta 
până când grupa g-lului Haber care se lupta la aripa lui de 
Sud va reuşi să scoată pe inimic din poziţiile ce ocupa, 

La 26/IX, M. C. Gl. dă Arm. de Nord, Ord.: 

„Armata de Nord va menţine poziţiile sale actuale, atât timp 
cât nu va fi atacată de forte mult superioare. In fata atacurilor 
unor forte numeroase, se va retrage treptat pe frontierä, cu mi- 
siunea de a apära teritoriul national, in regiunea cuprinsä intre 
Valea Bistriţa si Valea Casin. i 

Brigada 7-a Mixtă este destinată a apăra regiunea între 
văile Zabalei şi Putnei, făcând legătura cu Arm. II-a”. \ 

Pe baza acestui ordin urma ca Arm. de Nord „să se 
menţină pe pozițiile sale actuale” dar Comandantul Ar- 
matei găseşte mai prudent a se retrage spre Est, în acest 
scop că la 27/IX Ord. Op. No. 30 către Div. 14-a: 

„1. Situaţia generală îmi impune să dau Armatei o nouă 
grupare. 

2. Misiunea Arm. de N. este de a apăra teritoriul naţionali 
în contra unei eventuale invaziuni inimice. 

Im acest scop ordon retragerea generală spre Est. 

3. Misiunea Div, 14-a este de a acoperi sectorul cuprins 
între Păltiniş şi cursul superior al Tarcăului. 

4. Pentru îndeplinirea acestei misiuni, Div. se va retrage 
cu grosul în regiunea Bistricioara-Hangu-Bicaz. 

“Retragerea se va executa pe itinerariul: Toplicza-Borszek-Bis- 
tricioara-Bicaz. 

6. Retragerea trebue să fie coordonată in timp şi spaţiu cu 
retragerea Div. 8-a. 
. - .! . . f- . . . + . . 

1. Retragerea ambelor Divizii va începe în ziua de 28/IX . , 
Ora inceperei retragerei va fi stabilită de ambii comandanţi 
de Divizii de comun acord”. 

Arm. de Nord dă la 27/IX Ord. Oper. No. 31 către 
Div. 8-a: 
+3 Misiunea Div, 8- -a tage de a se | retrage cätre Piatra de 
unde cu trenul va fi expediată în valea Oituzului. 

4. Retragerea Div. se va face în două coloane pe direcţiunile 

a) Ditro-Tulghies, Valea Jidanului, Almasmezo, Bicaz şi 


vă 


320 


b. Miclauş, Almasmezo, Bicaz. 


» 


Arm. de Nord dă la 27/IX ‘Ord. Op: No. 32 -către 
Div. 7-a: 


4. Conliaiicatiie din valle: Slanic, Oituz si Casin vor fi dear 
camdată, ocupate de Div. 15-a şi Div. 2 Cav. 

5, Div. 7-a va începe retragerea sa tot în ziua de 28 1X şi 
va acoperi sectorul cuprins între cursul superior al Tarcăului, 
exclusiv la Nord şi Pichetul Cracurele inclusiv la Sud. 

6. Pentru îndeplinirea acestei misiuni Divizia va retrage 
grosul forţelor sale la Comăneşti. A 


13. Brg. 4 Căl. mai puţin divizionul dat Div. 14-a se pune sub 

ordinele Div. 7-a. Brigada se va aduna la Comăneşti... 
LL 

Arm. de Nord dă la 28/IX Ord, Op. No. 1537 -către 
Div. 2 Cav.: 

„Pe măsură ce trupele Div. 15-a debarcă, sunt expediate 
prin văile Slănic, Oituz şi Cașin peste frontieră. | 

Div. 15-a va opera de comun acord cu Div. 2 Cav. şi are mi- 
siunea a întârzia înaintarea inimicului către Tg.-Ocna şi Oneşti, 

Div. 2 Cav. va ţine cât mai mult posibil eşirea din detileu 
la Lemheny şi Breţcu. 

In caz că inimiccul atacă cu forţe superioare, Divizia se va 
retrage la Bogdänesti, lăsând provizoriu la dispoziţia Div. 15-a 
divizionul de artil., comp. de bicicl. şi diviz. de mitraliere... 


Prin retragerea divergentă a Arm. Il-a (cu dreapta pe 
Bâsca Mică) şi a Arm. de Nord (care avea stânga pe VI. 
Slănicului), se produsese un gol destul de mare, gol care 
era bräzdat de Văile Suşiţa, Putna, Neagra şi Zabala, ce 
trebuea numai decât astupat; în acest scop Cd. de Cpt. 
rom. trimite Brg. 7 Mix. col. Sturdza pusă sub comanda 
Arm. Il-a. 


28 Septembrie. 


Div. 14-a începe mişcarea de retragere în noaptea de 
28 şi o continuă în ziua de 28/IX sub protecţia ariergar- 
delor lăsate la Mesterhaza si Olah Topliţa. In noaptea de 
28/IX Div. 14-a acoperită de R. 86 I. lăsat în avantposturi 
pe poziţia dela 3 km. Est Borsec, cantona în lungul şoselei 
din VI. Bistricioarei până la Tulgheş, iar serviciile spre 
Buhalnita. 


321 


Div. 14-a a fost foarte slab urmărită de 12 Div. 37 Hv. 
care s'a oprit între Mesterhaza şi Olah Topliţa. 

In cursul noptei de 27—28/IX Grupul Bistriţa bil. I. 
II/R. 85 I. aflate la Sarul Dornei, au fost schimbate de 
R. 10 hus. ruşi după care btl. I/R. 85 I. s'a indreptat spre 
Mt. Mangău (V. Neagra Șarului), iar btl. II/R. 85 I. prin 
" Păltiniş spre Dârmocsa. 

Div. 8-a incepe retragerea tot in noaptea de 28/IX şi o 
continuă şi in ziua de 28/IX, apropiindu-se în seara zilei 
cu Brg. 37 I. ia VI. Putnei pe linia cota 1234-Kovacs-Hago- 
toalja, iar cu Brg. 16 I. pe înălțimile dela Est de Sân 
Miclăuş, acoperind în acelaş timp şi trenul Brg. 15 I. (ce 
trecuse de Sân Miclăuş) care se scurgeau foarte greu din 
cauza drumurilor rele prin munţi. 

Div. 72'Hv. ce înainta cu Brg. 144 Hv. în urmărirea Brg. 
37 I. s'a oprit la Gh. Remete, iar Brg. 143 Hv. ce înainta în 
urmärirea Brg. 16 I..s’a oprit la V. de Gl. Alfalu, deci 
Div. 72 Hv. pierduse contactul cu Div. 8-a. 

Div. 7-a sub protecţia acelor grupe de acoperire ce 
erau formate din câte 1 Rgt. Inf., 1 dvz. art. şi 1 esc. se 
retrage pe două coloane: Grupul Ghimes (Brg. 14 I.) pe 
VI. Trotuşului, Grupul Uzului (Brg. 13 I.) pe VI. Uzului. 
Presiunea pe care © exercita inimicul era mai slabă asupra 
Grupului Ghimeş, care reuşi a se opri pe poziţia Pogany- 
havas (1362)-Fugestelek, rezistând atacului Brg. 19 Ldst. 
(ce alcătuia acum avantgarda Div. 61 Hv.), care se opri 
la Szepviz, iar Brg. 1 hus. Ldst. s'a îndreptat direct: 
spre E. ocupând M-tele Szôllô (1496) la 8 km. N. E. Cik 
Menasag. 

Presiunea exercitată de Div. 1 Cav. cu o“ Brg. la Uj- 
falu in VI. Cason şi cu o altă Brg. pe VI. Uzului, are o 
acţiune la Aklos cs. cu Aa de acoperire al Brg. 13 
I. şi anume R. 27 I. I/R. 8 A, ese. 3/R. 8 C, care se re- 
trage spre frontierä. 

Btl. I/R. 15 I. pierde legătura cu Brg. 5 Ros. ‘at se 
indreapta in aceasta zi prin Felitz, oprindu-se la Repat, 
urmărit fiind de o mică unitate din Div. 1 C. A-U. 

Div. 2 Cav. se retrage depe poziţia Lemheny-Brefcu, o- 
cupând împreună cu btl. I/R. 53 I. şi btl. I/R. 65 I. poziţia 
dela Magyaros. 

Având o poziţie înaintată, călare pe şosea, ocupată de un 
detaşament (un grup de caval şi 1 bir. cal.) sub col. Ru- 
sescu. La ora 17 avanigarda Div. 71 I. atacă această poziţie, 
col. Rusescu fiind întărit cu btl. I/R. 55 I. contra-atacă 
şi sileste avantgarda Div. 71 I. a se retrage pânăla Breţcu. 


Generalul G. A. Dabija, «Armata română in Răsbeiul mondial. Vol. Il. 21 


322 


La ora 20.30 ea primind ajutoare, reia ofensiva atacă şi 
scoate detasamentul col. Rusescu din poziţie, silindu-l a se 
retrage; el este trimis în rezerva grosului Div. 2 Cav. aflată 
sub g-lul Greceanu, care îi mai trimise în ajutor btl. I/R. 
65 I. ce ajunse aci la ora 23. Col. Rujinschi Cd. Brg. 38 
i-a conducerea acţiunilor” Div. 15-a în legătură cu acţiunea 
Div. 2 Cav. lar Div. 71 I. se opreşte în Breţcu. 

Se vedea bine că Div. 2 Cav. nu va putea rezista mult 
timp şi că grabnice şi serioase ajutoare trebuesc trimise 
pe Văile Slănicului, OUEN si Casinului, unde pericolul 
era mare. 

Cum Div. 15-a Gaul Grigorescu (adusä din Dobrogea) 
începuse deja debarcarea la Tg. Ocna şi Oneşti, g-lul Prezan 
Cd. Arm. de Nord îi dădu la 28/IX Ordinul Oper. No. 33: 

wi. Inimicul a înaintat cu forte superioare în directiunea Bra- 
sov şi Kesdy Vasarhely. 

2. Arm. de Nord are misiunea de a acoperi teritoriul national 
interzicand înaintarea inimicului către Est. 

In acest scop am ordonat Diviziilor 7, 8 si 14. . « . e 

3. Pânăla sosirea Brg. 15 Mix. Div. 2 Cav. şi Div. 15-a 
operând de comun acord, au misiunea de a interzicce inimicului 
să -inainteze- către Tg. Ocna-Onesti. 

4. Pentru indeplinirea acestei misiuni si pe măsură ce tru- 
pele Div. 15-a vor debarca, vor fi îndrumate peste frontieră, 
pentru a susţine acţiunea cavaleriei şi a întârzia inimicul să 
înainteze prin văile Slănic, Oituz şi Caşin. ! ! 

5. Divizia îşi va grupa forţele sale, astfel: incat să poată 
rezista pe pozitiunea organisată la Vest de frontieră pe linia 
Majlatponk, Maghyaros, Szazadat. o rai] 

8. In caz cand Div. de Cav. va fi silitä să se retragă, ea 
va trece înapoea Div. 15-a la Bogdăneşti. Retragerea acesteia 
se va îace sub protecţia Div. 15-a. 

9, - 4 » . 

10. La) Sudul Div. în zona Putna-Zabala va opera Brg. 
7 Mix, 

Linia de. demarcaţie între Div. 15-a şi trupele dela S. este 
prescrisă în Ord. 1767. 


AR mb a ee A ie ag 

Din unităţile Div. 15-a, R. 53 I. sosit întâiul este trimis 
in căruţe: i 

Btl. III, pe VI Slănicului la frontieră. 

Btl. I, pe VI. Oituzului la Poiana Sărată, în susţinerea 
Div. 2 Cav.; 

Btl. II, pe VI. Caşinului. | i 


Batalioanele depe VI. Slänicului si depe VI. Casinului 
sunt împinse deci spre flancurile poziţiei. dela Maghiaros. 

Apoi din Div. 15-a mai sosi si au fost succesiv trimise: 

Btl. I/R. 80 I, 1 btr./R. 25 A. şi 1 btr, de 63 mm. 
pe VI. Casinului spre Sacadat Fekete; 

Btl. II/R. 65 I. şi 1 btr./R. 25 A. în rezervă la Hârja; 

Bil. III/R. 65 I, dvz. II/R. 25 A. în rezervă generală 
la Grozesti.. j ! 


29 Septembrie. 


Div. 14-a continua retragerea şi regruparea: . 

R: 55 I. ocupă poziţia călare pe Bistricioara, între Tul- 
gheş şi frontiera română şi anume dela Comarnic (1512)- 
Hegyes (1505); 

R. 67 I. se retrage pe VI. Jidanului, ocupă o poziţie cä- 
lare pe VI. Jidanului şi VI. Bicazului şi anume dela N. 
de Zsedantelek pânăla înălţimea Csipkes (1359); 

R. 86 I. la Grintiesul Mare si Mic; 

R. 54 I. la Neagra (VI. Bicazului); 

R. 24 Art. la Tulgheş, R. 27 A. la Räpciuni. | 

Grupul Bistriţa sta în ziua de 29/IX pe loc în aşteptarea 
schimbărei sale depe poziţie de către ruşi. 

Urmărirea exercitată asupra Div. 14-a a fost foarte slabă, 
12 Div. 37 hv. ce urmărea către VI. Bistricioarei s'a oprit 
la Est de Piatra-Picioru Strugurilor. 

Div. 8-a îşi îndreaptă serviciile şi coloanele spre Piatra 
Neamţ. ‘ 

Brg. 37 J. se retrage dela Kovacs-Hagotoralja, ajunge 
prin VI. Jidanului la Bicaz. 

Brg. 16 I. Masă 2 bil. în ariergardä, retrăgându-se la 
Bicaz, unde ajunge seara. 

Brg. 15 Mix. ajunge pe VI Bicazului la Bicaz şi Poiana 
Mărului. 

Urmărirea exercitată de Div. 72 I. a fost foarte slabă 
asupra Div. 8-a, căci ea s'a oprit la E. de Ditro şi la Sân 
Miclăuş, deci 'era înapoi la mai mult ca o zi de marş. 

Div. 7-a, are grupul Ghimes (R. 14 I, dvz. I/R. 4 A. 
şi 1 esc.) pe poziţia dela Poganyhazas-Fugestelek, unde 
se menţine toată ziua de 29/IX, cu toate că e atacată de Brg. 
19 Ldst. (Div. 61 Hv.), împreună cu o parte din Brg. 1 
hus. Ldst., iar grupul Uz (R. 27 1., dvz. I/R. 8 A. şi 1 esc.), 
se menţine pe poziţiile dela 3 km. V. frontieră, având bil. 
IT, III/R. 15 I. la Poiana Uzului. Restul Div. 7-a se gru- 
pează in zona Agâşa-Asău- Comăneşti. 

"Urmărirea Div. 61 Hv. către VI. Trotuşului, a brg. 1 hus. 


324 


Ldst. pe VI. Sulţa si VI. Ciobănaşului si a De 1 Cav. pe 
VI. Uzului, a fost foarte slaba. 

Div. 39 Hv. urma Div. 1 Cav. ea ajunsese la Cik Banik: 
falva. : 

Pe frontul Div. 15- a, Div. 71 I. ataca pozitia dela Ma- 
gyaros, reuşeşte a ocupa la ora 9 o parte din poziţie, dar . 
fiind contra-atacatä de col. Ruijnschi, se restabileste si- 
tuatia. î 

Artil. cäläreatä a Div. 2 Cav. surprinde Div. 3 Cav. 
germ. care se retrage în desordine în câmpia dintre Breţcu 
Lehmeny. După amiază artileria germ. trage cu violenţă a- 
supra frontului şi flancurilor Div. 2 Cav,, g-lul Basa- 
rabescu Cd. Div. 2 Cav. este rănit la mâna dreaptă, fiind 
evacuat, comanda Div. o ia g-lul Sinescu. Div. 2 Cav. bă- 
tută puternic de artileria germ. se retrage (fără ordin) depe 
poziţie spre Hârja, inimicul observă golul lăsat de Div. 
2 Cav., atacă şi întoarce aripa stângă a infanteriei, care 
numai cu baioneta şi-a redeschis drumul spre Poiana Sărată, 
fara să se fi stabilit legătura cu_btl. III/R. 53 I. depe VI. 
Slănicului şi nici cu btl. I/R. 80 I. depe VI. Caşinului. 

Div. 2 Cav. este pusă sub ordinele Div. 15-a, g-lul Gri- 
gorescu o-retrage la M-rea Casinului, în, ideea de a ocupa 
lucrările deja făcute acolo, pentru a susţine retragerea tru- 
pelor aflătoare in VI. Caşinului, a opri înaintarea eventuală a 
inimicului pe această vale, făcând legătura cu Brg. 7 
Mix. pe Valea Susitei. | 

In această zi surveni la Arm. l-a A-U oarecari schimbări 
organice. In urma cererei acestei Armate, Comandam. Super. 
A-U, a adus din Tirol Comandam. Corpului XXI Arm. 
şi anume pe g-lul Lütgendorf. El sosi la 29/IX la Praid 
(Paraid) şi luă la 2/X comanda asupra grupei g-lul Haber. 
In acest timp sosi la Praid şi parti din ann It.-col. 
Sander care era trimis Diviziei sale. 

La comandam. Arm. I-a A-U sosi stirea cä in fine ar- 
tileria Div.:37 Hv. a fost expediată din Volhinia; in adevăr 
la 30/IX ea sosi la Div. 1/2 din Div. 37 Hv. respectiv. C: 
XI Arm. 

Rgt. bosn. herz. a fost trimis dela Csik Zségéd la Chezdy 
Oşorheiu intrând ia Div. 71 I. 

Arm. de Nord dă la 29/IX Div. 7-a Ord. Op. No. 34: 

yl. Inimicul atacă cu forte superioare in Valea PIE si 
înaintează către Poiana Sărată. 

2. Arm. de Nord este pe cale de a executa o nouă gruipare, 
după terminarea căreia am intentiunea de a trece la ofensivă. 

3. Pânăla terminarca acestei grupări este necesar a se în- 


325 


‘fârzia cât mai mult posibil înaintarea inimicului pe teritoriul 
național. 

4. Pentru realizarea acestei intentiuni, Div. 7-a are misiunea 
de a interzice înaintarea inimicului, către Bacău. 

5. In acest scop, Div. va lua dispozijiuni, să-şi grupeze gro- 
forțelor sale în regiunea Comăneşti- Moineşti. 

6. Accperirea Div. se va face cu două grup? de acoperire. 
a) Grupul Ghimeş.... va acoperi cotruriieajiile ce duc pe frontul 
Palanca, Gura Chişinăului. 

b) Grupul Uz.... va acoperi zona cuprinsă între Obcina La- 


» 


posul excl. si Valea Doftanei inclusiv.  . . « . \ 


30 Septembrie. 


In această zi Arm. de Nord, Divizia 14-a avea: 

Grupul Bistriţa sub col. Colori, format dia R. 85 I, 1 
btr. mun., 1 btr. 87 mm., 1 btr. obuz. 120 mm., ocupă astfél 
sectorul: btl. III/R. 85 I. pe D. Munceilor, btl. I/R. 85 I. 
pe D. Mangäu, 1 btl./R. 85 I. la Pältisu si Dârmocsa. 

Grupul Bistricioara sub col. Neculcea C. Cd. Brg. 28 I, 
format din R, 55 I, R. 56 I.) bthyIV/R. 16,1, bi. IV/R, 
86 I., 1 dvz./R. 24 A. 1 dvz./R. 27 A, btr. 3/R. 4 
. ob., ocupă poziţie la N. V. si S. de Tulghes cälare 
Bistricioara, având btl. IV/R. 16 I. şi btl. IV/R. 86 I. 
dreapta pe Grintiesul şi S. V. la origina Väei nu 

Grupul Bicaz sub g-lul Ionescu Claudian Cd. Brg. 27 1,. 
format din R. 54 I, R. 67 I, 1 dvz./R. 24 A, 1 dvz./R. 
27 A., ocupa pozitia călare pe VI. Jidanului şi VI. Bica- 
zului, având btl. III/R. 54 I. la stânga grupului, spre ori- 
gina pârâului Ata. 

R. 86 I. in rezerva Diviziei 14-a la Hangu si Buhalniţa. 

Div. 8-a este în curs de adunare la Piatra Neamţ, iar 
în cursul noptei începe îmbarcarea infanteriei pentru Bacău, 
restul trupelor prin marş pe jos se îndreaptă pentru a se 
concentra în zona Sănduleni-Valea Rea-Moreni-Enächesti, : 
fiind pusă cu Ord. No. 2885, la dispoziţia M. C. GI, din 
această Div. Brg. 15 I. şi R. 8 V. care sunt transportate 
la Tg. Ocna şi e în scop de a întări Div. 15-a. 

Pe frontul Div. 7-a 

Grupul Ghimeş se Had pe VL Trotuşului, lăsând bil. 
I/R 14 I. ‘ca să acopere comunicațiile Ghimeş-Sulţa si 
Ciobänas, iar restul grupului s'a adunat la Preluci. Div. 
61 hv. ajunge pânäla Fugestelek. i 

Grupul Uzului opreşte înaintarea Div. 1 Cav. şi face fata 


326 


întoarcerilor ce încerca să le facă pe la Nord prin Sajhasasæ 
(1555) şi pe la Sud prin Baskahasasa (1384). 

Restul Div. 7-a se adună în zona Comăneşti- Moirieşti. 

Pe frontul Div. 15-a, Div. 71 I. atacă şi ocupă Poiana 
Sărată, detașamentul Oituz întărit cu btl. II/R. 65 I. contra- 
atacă la lora 14 şi după lupte la baionetă pe stradă, reuşeşte: 
a scoate inimicul din sat şi a ocupa! înălțimile dela V. de sat.. 

Din corpul de Cavalerie, Div. 3-a Cav. era rămasă înapoi, 
la Estelnec (N. ©. Chezdi Oşorheiul), iar Div. 1: Cav.. 
rămâne tot pe VI. Uzului. 

G-lul Schmettow işi propunea ca să iasă cu Div. 71 
I. din munţi şi apoi să dea drumul cavaleriei în câmpia Mol- 
dovei. Cum însă mai avea oarecare grijă de un atac din. 
zona muntoasă spre Chezdi Oşorheiu, a dus Div. 3 Cav. 
la Osdula (Ozsdola), iar R. 18 hus. saxon a fost pare 
la Lipse t-1390. 

Div. 15-a la 30/IX seara era în urmätoarea situatie :: 

Pe VI. Slănicului spre Majlath ponk: III/63 I. 

Pe VI. Oituzului la Hârja: I/R. 53 I, I. L/RI 65 I, 2: 
. btr. art. cäläreatä. 

Pe. VI. Casin: II/R. 53. 1., I/R. 80.1. 1 btr./R. 25 A. 

La- Grozeşti în “rezerva Diviziei: III/R. 65 I., II/R. 80 
I., 2 dvz./R. 25 A. şi o btr. cäläreafä. 

Div, 2 Cav. execută în noaptea de 29—30/IX marşul 
prin Oneşti, iar în dim. de 30/1X, ocupa poziţiile dela Vestul. 
Caşinului. 

Brg, 7 Mix. col. Sturdza ocupă poziţia din VI. Se 
{incl.) până în VI. Putnei (incl.). c 

Avand in vedere situatia generala a Armatelor române: 
şi în special a Arm. de Nord, s'a daris trimiterea în zona 
Piatra Neamţ-Bacău a 3 Corpuri de Armată ruseşti. 

Noua ordine de bătae a Arm. Austro-Ungare-Germ. ho- 
tărâtă la 2/1X cu ord. No. 31.344, intră în vigoare la 30/IX. 
Operațiunile contra României vor fi conduse de aci înainte de- 
către Erzherzog Karl Frantz Josef. Armata l-a A-U iese 
de sub comanda g-lului Falkenhayn. 

Arm. I-a A-U care era în fata Arm. de Nord, rom. era 
astfel formată: 

Div. 36 Hv.- VI. Bistricioarei 
C. XXI Arm. | Div. 72 L OVE Bicarufal 
Div. 61 Hv.— VI. Trotușului — VI. Cen 
ghiesului—VI. Sultei. 
CVI Arm.) Div. 29 Hv. | Vi Ciabănașului — 


Brg. 1 Hus. Ldst, 
(apoi Div. 1 Cav.) VI Uzului. 


327 


La 30/IX Arhiducele Carol Cd. frontului dă Arm. I-a A-U 
' Ord. Oper. No. 2137 cu următorul cuprins: 

- „Să păstreze la aripa stângă legătura cu Arm. VII-a, aco- 
perind în acelaş timp spatele Arm. IX-a care operează spre Bu- 
„cureşti. Insärcinarea Arm, I-a este apărarea frontierei Ardea- 
ului, acest lucru îl va rezolva după cucerirea Pasurilor dela 
frontieră operând pe teritoriul român. Pentru aceasta, propria 
linie va fi împinsă atât cât armata să 'aibă o completă influenţă 
în Moldova, distrugând cât mai mult posibil toate liniile ferate 
«si telegrafice ce merg dela Nord la Sud”. 

După cucerirea Pasului Ghimeş, Corpul VI Arm. se, temea 
de un atac ce ar fi putut surveni dinspre Nord; de aceea 
voia sä facă o nouă grupare a forţelor, la care s'a opus Co- 
anandamentul Arm. l-a A-U pentrucă nu împărtăşea a- 
ceastä grijă, el dă Ord. No. 2016 din 30/IX: 

„„Grosul Div. 61 I. să înainteze in Valea Trotuşului. în ur- 
„mărirea inimicului şi să ajungă cât mai repede in zona Moineşti”. 


Considerafiuni asupra înaintărei si retragerei 
Arm. de Nord din Transilvania, 


Armata de Nord pleacă depe linia de frontieră în noaptea 
‘de 14—15/VIII şi înaintează până la 22/IX pe linia: Sarul - 
Dornei-cota 2022-Rastonya-D. Moiu (Div. 14) Kasva-D. Mă- 
gura (575). Ceresdomb (754)-Putna T. (665)-Kapolna (537) 
(Div. 8-a) şi Enlake-Martonos-Tordatfalva-Szt. Miklos (Di- 
‘vizia 7-a). | | 

Aşadar, Armata de Nord înaintează până la punctul cel 
mai depărtat aflat la 130 km. de frontieră, în timp de 
-39 zile, chiar dacă am deduce zilele dela 29/VIII-14/1X 
când ofensiva din Transilvania era oprită de M. C. Gl. încă 
rămâne un total de (39—16)=23 zile, adică o înaintare 
de 5650 m. pe zi, iar retragerea începută la 23/IX se 
«execută în timp de 6 zile, căci la 29/IX Armata de Nord 
reocupä toate poziţiile depe care plecase la 14/VIII. 

Deci se străbate în înaintare 130 km. în timp de 23 
zile taţă de un inimic foarte slab (pag. 283) iar aceiași 
«distanţă se străbate în retragere în timp de 6 zile. Armata 
de Nord a stabilit în istoria militară un record de înceti- 
neală la inaintare si de iuteala la retragere. 


CAPITOLUL XIII 


CAUZELE PENTRU CARE NU A REUȘIT 
OFENSIVA ARMATEI ROMANE 
IN TRANSILVANIA. 


Cauzele sunt: |; 


1) Slăbiciunea conducerei superioare. 
2) Inferioritatea trupelor române, fata de acele ale ini- 
micilor. 


1. Slăbiciunea conducerei superioare. 


După cum am arătat la concentrarea Armatei Române, 
„cele trei Armate destinate a opera în Transilvania au fost 
înşirate în cordon în lungul Carpaţilor, dela Orşova la 
Dorna Vatra, pe o lungime de 710 km., (Arm. I-a==240 
‘km., Arm. Il-a—245 km., Arm. de Nord—225 km.). 

Observând această zisă concentrare, se constată că nu a. 
existat o massă decisivă, o massă de manevră, deci con- 
ceptiunea unor operaţiuni in stil mare a lipsit. 

Dacă pe baza planului de răsboiu întocmit de guvern, 
a existat un ,,Proect de operaţie” întocmit de M. St. M. 
imediat după intrarea în räsboiu, M. C. Gl. sa abătut 
dela acel ,,Proect”, suferind după căderea Turtucaei, numai 
iniţiativa inimicului, alergând cu 5 Divizii (12 şi 2 dela 
Arm. l-a, 5, 21, 22 dela Arm. Il-a) dela Nord la Sud, 
apoi cu 7 Div. (16, 21, 22, 16, 18, 12 şi 15) dela Sud 
la Nord, pentru a nu fi nicăeri la timp cu o massä mai 
puternică, cu care se poată manevra. 

Ar fi fost o conceptiune mai înaltă a răsboiului, dacă 


330 


am fi acţionat cu o massă puternică, împreună cu Ruşii, 
asupra aripei de Sud a Armatei 7-a A-U din Bucovina, 
întorcând astfel toată rezistenţa pe care Austro-Ungaria: 
o făcea ruşilor. Nu am făcut aceasta, admit că au fost 
consideraţiuni — desi nu le văd — cari au făcut M. C. Gl. 
ca să nu acţioneze aşa şi că s'a decis ca să ocupe singur 
Ardealul, să ajungă repede la linia Mureşului şi apoi la. 
Buda-Pesta. Se ştie că la 14 August declararea răsboiului. 
în Ardeal nu erau decât nişte Divizii A-U care aveau o 
mică valoare şi deci Armata Română entuziasmată şi neobo- 
sită,. putea merge repede, ceeace ar fi impus inimicului 
şi ar fi îndepărtat pericolul de ţară; dar nu am făcut nici 
aceasta, am mers cu o încetineală exasperantă, care exas-- 
pera si pe inimicul nostru, dându-i timp o luna întreagă, 
să-şi aducă forţe suficiente, ca apoi să ne măture din Ardeal. 
cu cea mai mare înlesnire. Un exemplu de o mai mare 
slăbiciune în conducerea unui răsboiu, nu se găseşte în 
istoria militară. Să aibă o Armată 30 zile la dispoziţie 
ca să opereze cum vrea şi să nu profite de această situa- 
fiune favorabilă, nu găsim repetiţie în întreaga istorie a. 
lumei. 

Aci, in. acest capitol nu intru in detaliile concentrărei, 
adică a neconcentrărei în Cadrilater cu cele trei Divizii 
aşezate la Turtucaia, Silistra şi Dobrici, (Vol. I pag. 
174—178) lăsând şi acolo să fim bătuţi cu situaţia agra- 
vanta a capitulărei dela Turtucaia, in loc să ne fi concentrat: 
ceva mai la Sud de gâtul îngust al Dobrogei, unde cu cele 
trei Divizii ale noastre şi cu ajutorul rusesc am fi putut re- 
zista în excelente condițiuni, fără a ne mai juca cu strategia 
manevrelor pe linii interioare. Reamintesc aceste chestiuni, 
pentru a le pune 'în cadrul operaţiunilor generale ale Armatei 
române, aceasta în scop de a se putea aprecia mai bine 
situaţiunea generală pe ambele fronturi. 

Revenim la operaţiunile din Ardeal. Aci prin forma fron- 
tierei Carpaţilor, în unghiu drept, Armatele I, II şi de 
Nord înaintau depe două fronturi, având stânga ca pivot, 
această aripă era asigurată numai atât timp cât nu trecea de 
Petroşani, căci imediat ce trecea de aci, sfanga venea în 
aer, expusă actiunei ce s'ar fi îndreptat din Banat. Aşa 
dar stânga servea de pivot fix, pe care se făcea întreaga 
ocolire spre V. a Arm. I şi II şi înaintare a Arm. de Nord 
tot spre V. Va să zică cum trebuia făcută înaintarea spre 
Valea Mureşului? Inaintarea spre Vest, trebuia începută 
de Armata de Nord în legătură cu Armata rusă, cari cu 
2-3 corpuri Arm. trebuiau să treacă prin Moldova în. 


331 


scop de a întoarce Arm. 7-a A-U din Bucovina. Când 
stânga Arm. de Nord ajungea pe linia Braşov, antrena 
dreapta Arm. Il-a, apoi împreună antrena Grupul Bran 
spre Făgăraş. Când linia astfel formată de Arm. rusă, 
Arm. de Nord şi Arm. Il-a ajungeau în dreptul Sibiului 
începea şi Arm. I-a cu C. I Arm. mişcarea de ocolire spre 
V. In acest mod se ajungea pe linia Mureşului în cel mult 
12 marşuri şi anume cu Div. 6-a care era cea mai depăr- 
‘tata şi care pleca dela Vama Buzăului prin Barot-Odor- 
hei-Reghinul Săsesc, având stânga Arm. I-a fixă tot în 
basinul Petroşani. | 

In loc de a înainta în acest fel, adică de a ţine pivotul 
pe loc, s'a impins şi pivotul dela început înainte spre 
Petroşani şi Sibiu, fără a se ţine seamă că neîmpingând re- 
pede spre Vest şi Armata II-a, pivotul rămânea cu totul 
izolat, iar fatalul a urmat ca o consecinţă logică, inimicul 
a început prin a bate pivotul şi a ne mătura cu o înles- 
nire uimifoare, ne-a bătut la Jiu, apoi la Sibiu, a conti- 
nuat la Perşani şi ne-a înfrânt la Braşov. i 

Admit că nevoi de ordin politic, au cerut ca şi Arm. 
I-a să intre în Ardeal, înainte ca stânga Arm. Il-a să 
ajungă dal înălţimea- dreptei Arm.,J-a., In -asemenea!, caz 
trebuia să se trimită pe VI Oltului pe la Turnu Roşu 3-4 
Divizii, cari ar fi putut rezista unui puternic atac al ini- 
micului, până când sprijinul Arm. Il-a îi putea fi dat la 
“timp. 

S'au împărţit însă forţele Arm. I-a în mod aproape uni- 
form în trei grupe: Orşova, Jiu, Olt, despărțite între ele 
de masivi muntoşi, la mari depărtări şi anume Orşova de 
Jiu la 110 km. şi Jiu de Olt la 80 km. (măsurat în linie 
dreaptă). In tot cazul dreapta trebuia făcută destul de tare, 
acolo fiind îndreptată incă o divizie în rezervă. 

Am spus anterior că cooperarea cu Arm. rusă, nu a fost 
bine studiată, căci era de primă necesitate ca din această 
cooperare să rezulte numai decât întoarcerea Arm. 7-a A-U 
din Bucovina. Ruşii au fost lăsaţi să se lupte înainte în 
Carpaţi pentru a-i lua în piept, iar noi nu aveam forţele 
necesare a face întoarcerea Arm. 7-a şi deci nu ne puteam - 
«gândi decât a ajunge repede pe linia Mureşului, ţinând 
stânga ca pivot fix, iar dreapta tinand-o tot pe loc la 
Vatra Dorna, pentrucă indepariandu-se de aci, eram noi 
intorsi dinspre Maramures. | | 

In rezumat, släbiciunea conducerei superioare (M. C. 
Gi.) s'a manifestat înainte de declararea răsboiului prin: 

1. Adoptarea unui ,,Proect de operaţie” nerealizabil (a 


332 


se vedea analiza Proectului de operaţie (Vol.I pag. 67—100).. 

2. Printr'o concentrare greşită a Armatei, atât pe fron- 
tul de Nord cât şi pe cel de Sud. 

lar după declararea răsboiului, adică după începerea ope- 
ratiunilor, slăbiciunea conducerei superioare sa manifestat: 

1. Printr’o înaintare foarte înceată în Ardeal, când era. 
absolut indicatä o repede înaintare si î) ungere pe linia 
Muresului. 

2. A mişcat dela început şi Arm. I-a, care nebula rută 
câtva timp pe loc, ca pivot fix. i 

3. După căderea Turtucaiei (24 anes conducerea su- 
perioară pierde liniştea, siguranţa, încrederea in sine si 
inițiativa, căci opreşte ofensiva din Transilvania, ia Div.. 
12 şi 2 dela Arm. l-a si Div. 5, 21 si 22 dela Arm. II-a, 
släbind frontul ofensiv şi ile duce în Dobrogea. Prin a- 
ceasta întreaga conceptiune a răsboiului începe a suferi,. 
se fac mediocre compromisuri strategice cari aduc infran-- 
geri după înfrângeri, pierderi de oameni, material şi teritorii. 

In adevăr de unde la începutul răsboiului pe frontul 
ofensiv erau 15:; Div. si 2 Div. Cav. fata de 3 Div. 
şi 3 Brg. Mix. inimice, iar pe frontul defensiv erau 8 Div. 
(2 ruse) şi 1 Div. Cav. (rusă), faţă de 2 Div. 2 Brg. si 
1 Div. Cav. bulgare; iar în rezervă generală erau 2 Div.: 
după căderea Turtucaiei şi în special după 2/IX, proportia: 
se schimbă pe frontul de Nord (fost ofensiv) rămân: 101/ 
Div. 1 Div. Cav., faţă de 10 Div., 3 Brg. Inf., 2 Div. Cav. 
si 1, Brg. Cav., in schimb pe frontul de Sud (defensiv) : 
1212 Div. 1 Div. Cav. rom.-ruse fatä de 6 Div. si 1 Div. 
Cav. bulgaro-germ. Asa dar se deplasase centrul de greu- 
tate dela Nord de Sud. 

Acest lucru a fost o greşală, căci Arm. III-a rom. nu. 
avea nevoe să fie întărită cu Divizii luate depe frontul 
ofensiv, cäci ea avea 7 Divizii: 16, 18, 9, 19, 61 (rusă), 
sârbă, 115 (rusă), plus cele 2 Div.: 10 şi 15 din rezerva 
generală, forte suficiente a sta în defensivă fata de 3 
Div. si 1 Div. Cav. 

4. Nu tine nici un acord între cele trei Armate ce. 
operau în Transilvania, le lasă să înainteze în cordon, să: 
se întindă pe mari spaţii, având între ele şi mari inter- 
vale. Pentru Armatele. din Transilvania era nevoe de un 
Comandament Superior, care să conducă operaţiunea pe: 
acel front, din acest punct de vedere greşise şi inimicii 
noştri, unde comandau doi generali a două Armate diferite.. 

5. Lasă Arm. l-a să dea bătălia dela Jiu (9—13 Sept.), 


333 


când se ştia încă dela 6/IX că inimicul se concentra în 
vederea unei mari bătălii la Sibiu. 

6. Lasă C. I Arm. să fie bătut la Sibiu, fără a-i da aici 
un ajutor, lucru care-l putea realiza foarte uşor dacă (după: 
cum ceruse g-lul Cräinicianu la 11/1X) împingea în ziua 
de 11 sau 12/IX Arm, Il-a spre Vest în ajutorul C. I Arm. 

7. Impinge tardiv la 14/IX Arm. Il-a dela Fägäras in 
ajutorul C. I A., la acea data C. I Arm. era iremediabil 
bătut de Falkenhayn. Consecinta acestei trimiteri tardive 
a Arm. Il-a spre Vest a fost că si această Armată a fost 
bătută de Falkenhayn. 

8. Cu greşelile făcute pânăla 14/IX, cu toate ca Arm. 
l-a fusese iremediabil bătută la 15/IX, cu toate că Arm. 
Il-a începe retragerea la 17/IX, M. C. Gi, in loc ca dela. 
14/IX să oprească trecerea dela Flămânda, din contra o 
impune la 17/IX, când despre aşa ceva fata de cele în- 
tâmplate la Nord, nu mai putea fi vorba la Sud. 

9. La 19 “Septembrie M. C. Gl. rom. ia depe frontul 
de Sud 7 Divizii (10, 21, 22, 16, 18, 12 si 15) şi le aruncă. 
iarăşi pe frontul de Nord. Aşa că 1/3 din Arm. rom. a 
fost duse dela N. la S. şi „apoi dela S. la N. fără a fi luat 
parte la o acţiune decisivă. Numai singur aceasta” caracte-- 
rizează suficient conducerea superioară. 

Aceste greşeli ne duc la concluzia că conducerea supe-: 
rioară rom. nu era stăpână pe conducerea marilor unităţi, 
altfel nu ar fi lăsat pe g-lul Falkenhayn, să aibă un joc 
atât de uşor şi desigur la Sibiu şi după Sibiu. 

După bătălia deia Sibiu şi aruncarea C. I A. în munţi, 
M. C. Gl. pierde şi mai mult iniţiativa, se supune voin- 
tei g-lului Falkenhayn. Arm. II-a şi Arm. de Nord, cu toate 
că intrase în Ardeal de 33 zile (14/VIII—17/IX) şi luptase 
putin până atunci, M. C. Gl. le retrage fără nici un motiv 
din Ardeal, când ar fi trebuit să se pue în defensivă cu 
Arm. de Nord şi Arm. II-a pe linia Dorna Vatra-Rästosnea 
(Ratosnya)-Munţii Gherghiului, Harghitei şi Geister pânăla. 
Piatra Craiului, având în spate ca linie de rocadă-linia, 
ferată din VI. Oltului, cum şi bune legături cu ţara. 

Luptele din Perşani şi dela Braşov, trebuiesc conside- 
rate ca date numai pentru câştigare de timp, peniru scur- 
-gerea convoiurilor şi trenurilor diviziilor. 

M. C. Gl. rom pierduse însă încrederea şi în el însuşi si 
în Armate, retrăgându-le pe linia de frontieră, părăsind deci 
şi acea parte din Ardeal pe care ajunsese cu înlesnire, dar 
cu o întârziere exasperantă. In schimb lăsase inimicului posi- 
bilitatea -ca să ocupe bune poziţii defensive, având înapoia 


334 


frontului de Vest al Moldovei, o perfecta linie de rocadä 
in sesul Cicului si Haromsecului, iar inapoia frontului de 
Nord al Munteniei linia de rocadă dela Braşov-Sibiu prin 
Valea Oltului. 

In general conducerea operaţiunilor din partea M. C. Gl. 
rom. în anul 1916, se poate asemăna cu conducerea ope- 
ratiunnilor din 1870 din partea lui Moltke, iată ce spune co- 
lonelul Foch în lectiunile sale dela Şcoala Superioară de 
răsboiu relativ la strategia lui Moltke: 

„Pentru ca să fie ansamblu, trebue ca să fie înțelegere, 
consultațiune si supunere către o direcfiune superioară care 
nu se limitează numai în a face planuri, ci care comandă în 
mod efectiv. Ce s’ar spune despre un şgf de orchestră care, 
după ce a hotărât bucata de muzică ce trebue să se, cânte, 
se va retrage departe înapoia orchestrei, părăsind în voia 
executantilor grija de a începe si de a se pune în acord 
când şi cum vor crede? 

Ori, aceasta a făcut Moltke în 1870. Răsboiul nu a fost 
cu adevărat condus de el. Subordonatii lui au luat ini- 
tiativele. 

In fata acestor initiative, care in fond sunt adevirate 
neastultări, atitudinea lui) Moltke este curioasă de observat. 
El este văzut in mod sistematic că se abtine să dojenească 
faptele îndeplinite şi nu le impută autorilor lor. Nu numai 
că acopere cu propria sa autorilate erorile si greșelile sub- 
ordonatilor săi, evită de a-i dojeni, dară îi aprobă, ceeace-i 
face ca să reînceapă din nou. 

El doreste să desvolte și să păstreze bio lor de ini- 
liativä, convins că va esi victoria. Această victorie va fi 
deci rezultatul, nu a combinafiunilor sale, cari nici nu sunt 
urmate ‘de executanfii säi, ci, „din alte pu afac im- 
provizate de ei” 

Daca se tine seama de cele spuse de Foch relativ la 
conducerea lui Moltke în 1870 si dacä se are în vedere 
cele întâmplate cu conducerea din partea M. C. Gl. român 
în 1916, atunci este imposibil să nu vedem că şi M. C. Gl. 
rom. făcea planuri, dădea ordine, dar nu conducea operatiu- 
nile, ci lăsa pe fiecare executant să lucreze cum îl tae capul, 
acesta lucrând pe propria sa socoteală, nu numai că fiecare 
operaţiune în parte nu eşia bine, dar ansamblul operaţiunilor 
suferea, iar rezultatul nu putea îi decât rău. 

Dar dacă Moltke „acoperea greșelile subordonatilor săi 
cu propria sa autoritate”, conducerea superioară română nu 
numai că nu acopere rezultatele slabe dobândite de aceştia, 
care rezultate erau de fapt consecinţa lipsei de conducere din 


335 


partea M. C. GI, acesta ia măsuri coericitive contra subor- 
donatilor, astfel vedem că se iad comanda unor generali co- 
mandanti de Armate sau Corpuri de Armată, cari nu aveau 
o vină personală, vina lor rezulta din lipsa de conducere a 
ansamblului general, care era îndatorirea conducerei supe- 
rioare (M. C. Gl.). i 

In concluzie, conducerea superioară nu era la înălţimea 
cerinţelor räsboiul modern, armata nu profitase de expe- 
rientele din cei doui ani (1914—1916) a răsboiului mondial. 


2. Slăbiciunea trupelor române față de 
acele ale inimicilor. 


Pentru analizarea calitativă a trupelor române fata de 
acele ale inimicului, trebuesc considerate trei faze: 

a) La intrarea în răsboiu; 

b) In apărarea frontierei; 

c) După refacerea din 1917. 

Aci vom avea în vedere numai faza întâia. 

La 1916 intrarea în răsboiu a României: şi Comanda- 
tele şi trupele rom., au fost puse in fata Comandamentelor 
şi trupelor inimice ce făcuse deja o experienţă de doi ani 
de) răsboiu, care dacă nu putuse răsturna, principiile cu care 
ele începuse răsboiul în 1914, modificase foarte mult me- 
todele şi mijloacele de luptă. 

Românii foarte impresionabili, au avut dela început să 
sufere din cauza focului artileriei inimice, mai cu seamă a 
celei grele. 


Instructia Armatei. Intreaga pregătire a armatei române 
nu era satisfäcätoare pentru anul 1916, căci ea se baza pe 
doctrina dinaintea anului 1914, iar experienţele dobândite 
în răsboiul din 1914—1916 nu au avut nici o influenţă a- 
supra Armatei române, care intrând in răsboiu în 1916, 
se prezintă intr’o pronunţată stare de inferioritate fafa de. 
inimici ce dcbandise o mare experienţă si cu totul o altă 
mentalitate 

Comandanții români deprinşi în ideia: „atacăm cu pieptul 
soldaţilor noştri”, sub ,,cutele drapelului”, „vocea cornis- 
tului” etc., etc., fel de fel de aberatiuni ce nu-şi mai aveau 
absolut niciun rost nici înainte de 1914 şi nici după 1914 
cu atât mai puţin în 1916. 


Comandamentul s'a exercitat de ofiţeri generali şi su- 
periori, din care multi cu şcoala de răsboiu. Comandamentul 
a fost ajutat de ofiţeri de Statmajor absolvenţi ai şcoalei 
superiozre de răsboiu din ţară, cum însă în anii 10141916 


336 


nu a functionat şcoala superioară de räsboiu, s'a format 
în vara enului 1916 o şcoală de comandament de 2 luni, 
neapărat că aceste elemente erau slabe fiindcă nici nu se 
putea altfel. 

„Im general ofiţerii de Stat major români au avut o bună 
instrucţie teoretică, dar le lipsea partea practică, din cauza 
că şcoala superioară de răsboiu avea un program prea teo- 
retic, foarte încărcat, iar aplicatiunile practice ale ofițerului 
de Stat major, care să-l formeze pentru răsboiu, aproape că 
nu se făceau. 


Infanteria era instruită pentru un răsboiu anterior anului 
1914, vânătorii şi grănicerii mai bine, restul mai puţin bine. 

Regulamentul de manevră şi luptă al infanteriei (era 
din anul 1909, făcut de g-lul Crăinicianu, Șeful M. S. M. 
şi de căpit. Dabija), era modern, el preconiza focul şi 
manevra. 

Spiritul infanteriei era ofensiv, dând o mai mare im- 
portanță mişcărei şi atacului cu baioneta, din care cauză 
infanteria a avut de suferit dela început pierderi foarte mari 
fiindcă comandanții nu voiau să ţină seamă de puterea 
focului inimicului, numai târziu s'a avut în vedere, şi acest 
lucru. 

In general se poate afirma că infanteria română era bine 
instruită pentru un răsboiu anterior anului 1914, a intrat în 
răsboiu în anul 1916 nu complect instruită pentru acel 
timp, căci în epoca din 1914—1916 se schimbase mult în 
“felul de a lupta al infanteriei, ea ignora: puterea focului, fo- - 
losinta judicioasă a terenului, lucrările de sapă, reţeaua de 
“sârmă, flancările poziţiei, intrebuintarea contra pantei etc. 

Infanteria română deşi nervoasă, era în general bună, 
dar ea nu a fost totdeauna destul de îndemânatec condusă. 
Din lipsa ofiţerilor activi, se încadrase unităţile mici, în 
majoritate cu ofiţeri de rezervă, cari dacă erau animati 
de un mare patriotism, nu toţi au avut o bună şi serioasă 
pregătire. Ofițerii subalterni au suplinit prin curajul şi 
iniţiativa lor, greşelile comandanților lor; din această causa 
mult sânge tânăr românesc s'a vărsat zadarnic. 

Infanteria rom. s'a resimţit dela început de inferioritatea 
mare de mitraliere în care se găseau faţă de inimic. 

Tragerea artileriei grele inimice a produs asupra in- 
fanteriei române un mare efect moral, cu toate că pierderile 
suferite din cauza focului ei erau slabe. 

Din cauza lipsei de legături cu artileria, infanteria rom. 
nu a avut peste tot sprijinul propriei artilerii, aceasta trăgea 
de multe ori asupra unor obiective pe cari nici nu le ataca 


337 


infanteria. Regulamentele rom. de infanterie şi artilerie erau 
precise, dar în practică nu se aplicau. 

Din contră, infanteria a avut a se plânge in multe oca- 
ziuni că focul proprii artilerii îi produce pierderi, aceasta 
ca rezultat al gresitei indicări a obiectivelor, a gresitei 
ochiri şi chiar a relei conditionäri a proectilelor, dar acest 
-din urmă caz a 'survenit mai mult când liniile de luptă erau 
prea aproape, celelalte două motive erau rezultatul 
instrucției timpului de pace. In tot cazul pierderile produse 
de propria artilerie trebuesc înlăturate, căci sunt foarte de- 
„moralizatoare pentru infanterie, sunt atât de demoraliza- 
toare încât este mult mai preferabil ca să fie scoşi 10 oa- 
‘meni afară din luptă de către artileria inimică, decât unul 
singur de către propria :artilerie. 

In concluzie, trebue sä se asigure din timp de pace cca 
‘mai strânsă legătură de foc între infanterie si artilerie, ete 
“să lucreze nu numai mână în mână, ci suflet la suflet, 
“pentrucă în timp de răsboiu nu se dobândeşte decât ceeace 
sa învăţat în timp de pace, dacă in timp de pace au stat 
aceste două arme într'un fel de particularism una faţă de 
alta, acelaş lucru lau făcut şi-l vor face şi în Qu de 
‘räsboiu. 


Cavaleria era instruită pe baza regulamentelor în ceeace 
priveşte intrebuintarea ei în serviciul de cercetare şi. desco- 
perire, dară a stat prea lipită de infanterie şi nu a executat 
cu destulă iniţiativă şi îndemânare serviciul. de cercetare 
şi descoperire. 

Diviziile de Cav. ce făceau legătura între Armate, 
cum a fost cazul Div. 2 Cav. in loc să stea la înălțimea 
celor două aripi ale Armatelor, stătea prea mult înapoia 
acelor aripi, astfel că de fapt nu făcea legătura intre acele 
„Armate. 

Cavaleria nu era însă instruită pentru lupta pe jos, lupta 
„călare a evitat-o din principiu. Răsboiul din 1914—1916 
evidentiase intrebuintarea cavaleriei nu numai în luptă pe 
jos, ci ea a ocupat chiar sectoare întregi. Cavaleria română 
intrând în răsboiu în 1916, era nepregătită din acest punci 
„de vedere. 

In general corpul ofițeresc de cavalerie era destul de 
“bun, plin de curaj şi gata de sacrificii. 


Artileria era instruită pe baza regulamentelor din 1914. 

Instructia tragerii era bine făcută. 

Instructia intrebuintarei tactice în luptă a artileriei de 
câmp, călăreaţă, obuziere de câmp şi grele, ca armă izolată 


Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial. Vol, II. 22 


| 338 


era binişor făcută; dar instructia artileriei de munte nu era 
destul de bine, pentrucă nu avusese timpul suficient a se 
instrui. 

Artileria uşoară de 53 mm. şi de 57 mm. era binişor 
instruită. Efectul acestei artilerii a fost foarte slab. À 

Artileria  grea creată putin înaintea inträrei în răsboiu, 

- avea tunuri puţine şi inferioare faţă de acelea ale inimicului; 
instructia artileriei grele lăsa de dorit. 

Artileria 'română cunoştea după cum am spus destul de 
bine technica tragerei, pe câmpul tactic şi în legătură cu in- 
fanteria, nu folosea destul 'de bine terenul şi acoperirile, ar- 
tileria era deci slabă atât în intrebuintarea pe câmpul tactic, 
cât şi la tragerea asupra diferitelor obiective ce se pre- 
zentau pe câmpul tactic ca amenințătoare fafa de propria 
infanterie; dar ceeace lipsea artileriei, era cooperarea fo- 
cului ei cu acela al infanteriei, | 

Directiunea focului lipsea aproape cu totul, la aceasta 
a contribuit mult şi lipsa mare de cablu telefonic, căci numai 
cu cei 2 km. de cablu cât avea fiecare baterie la intrarea în 
campanie, era o imposibilitate de a face legăturile necesare: 
directiunei, câi şi cu infanteria. 

Artileria grea română fiind foarte puţină, ea se presintä. 
totdeauna in ,inferioritate. de foc fata. de artileria. inimicä. 


In ceeace priveşte valoarea combativă a trupelor inimice 

cu care a avut Armata română a lupta, se poate astfel ca- 
recteriza: 
„In prima linie stau desigur unităţile germane, cari cu 
toate că nu aveau nimic de apărat faţă de Armata română 
şi nimic de revendicat dela România, au luptat cu o mare 
energie contra noastră. Disciplina unităţilor germane a fost 
la început foarte mare, mai târziu însă şi în special după 
trecerea Oltului (12/X1/916) disciplina lor începe a scădea, 
multi soldaţi părăseau frontul, pentru a se deda la furturi. 
Nu toate diviziile germane au luptat în munţi şi apoi în 
câmpie la fel. In munţi s'au distins diviziile bavareze, in 
special Corpul Alpin, mai mult decât diviziile cu recru- 
tarea din regiunile industriale, cari au avut de luptat cu mari 
greutăţi în munţi; numai aşa se poate explica dece s'au 
trimis atâtea divizii bavareze (8, 10, 11, 12 şi Corpul Alpin). 
In câmpie aproape toate diviziile au luptat în acelaş mod, 
cu oarecari nuanţe de deosebire după cum diviziile fusese: 
scoase direct depe fronturi (defensive), sau fusese aduse 
din refacere, unde fusese 'exercitate şi la acţiuni ofensive. 


Infanteria germană era înzestrată cu multe mitraliere 
şi aruncătoare de mine, iar diviziile aveau şi artilerie grea, 


339 


„ceeace dădea trupelor germane o mare putere de foc, in- 
locuind prin aceasta efectivul în oameni cari începuse a 
lipsi. In anul 1916 încadrarea unităţilor germane mai cu 
seamă cele de infanterie, nu mai era făcută decât cu un co- 
amandant de batalion si cel mult încă doi ofiţeri activi, 
restul erau ofiţeri de rezervă care fusese foarte bine pregătiţi 
cum şi excelenți subofiteri. 

Diviziile Austro-Ungare erau de o mai slabă calitate, 
mai cu seamă Diviziile 61, 71 şi 51 Hv. cum şi Brg. 144 
145 cari au intrat în luptă, fără să fi fost refăcute, li se 
varsase batalioane de etape, cari nu aveau absolut nici o 
valoare. Aceste Divizii ajunsese pe frontul Transilvaniei fara 
artilerie, care după ce a putut fi retrasă depe frontul rusesc 
a venit succesiv în urma infanteriei. Unităţile de infanterie 
austro-ung. nu aveau un atât de mare număr de mitraliere 
ca unităţile germane. Incadrarea era la fel cu cea germană, 
cu deosebire că valoarea ofiţerilor de rezervă şi a subo- 
fiterilor era mult inferioară. 

Relativ la trupele bulgare, ele au luptat cu ura si cu 
un sentiment de rasbunare contra Românilor, pentru micul 
cadrilater luat în 1913, uitase însă tot binele pe care Ro- 
mânia le făcuse, uitase că ea îi desrobise la 1877/78 dela 
Turci. Trupele bulgare erau bine instruite şi bine încadrate, 
ofiţerii de rezervă buni şi fara o prea mare deosebire de 
ofiţerii activi. 

La începutul fasbolalidl: Armata Romana a fost pusä in 
fata Diviziilor Austro-ung. si apoi germane, care stätuse 
pe fronturi defensive, cu toate acestea, aceste Divizii si-au a- 
rătat curând superioritatea şi îndemânarea în ofensive, 
contra Arm. română, nedeprinsă nici cu focul şi nici cu ma- 
nevra. Regulamentele cu cari Arm. A-U și germ. intrase 
în 1914 în răsboiu fusese mult schimbate în ceeace priveşte 
defensiva, dar nu suferise nici o modificare în ceeace pri- 
veste ofensiva. 

Germania avea regulamentul din 1906 cu adausuri până 
până în 1909, A-U avea regulam. din 1911, iar România 
avea „Regulamentul de manevră şi de luptă pentru in- 
fanterie” *), din 1909. Principiile acestor “regulamente se 
apropiau şi nu aveau o prea mare deosebire intre ele în 
ceeace priveşte ofensiva, neapărat că experienţa celor doui 
ani de răsboiu făcuse pe Germani si.pe Austro-ung. să 
schimbe oarecari detalii, mai cu seamă legătura de foc între 
infanterie şi artilerie, conducerea focului infanteriei în ofen- 


a Făgut de gl. Gr. Crăinicianu, şeful de Stat major ral Armatei şi de 
cäpitan G. Dabija. 


340 


sivä, lupta pentru dobândirea superioritätei focului, adică 
pregătirea asaltului unei poziţii s'a făcut la armatele pu- 
terilor centrale mai mult de către artilerie, mitraliere -si a- 
runcătoare de mine; infanteria nu mai folosea focul la o de- 
pärtare mai mare de 400 m., foarte rar tragerea infanteriei 
asupra obiectivelor importante aflate la distanţe de 500-800 
in, asupra asemeni obiective trăgea mai mult artileria sau 
mitralierele. 

Toate trele requlamente cereau ca „infanteria să deschidă 
focul în ofensivă cât mai târziu si chiar întrun teren des- 
coperit să deschidă focul abia la distanțele mijlocii”. Această. 
prescriptiune a primit în cursul răsboiului (1914-1915) o mo- 
dificare la infanteria germană şi austro-ung. în ‘sensul că 
înaintarea infanteriei era susţinută foarte bine de focul ar- 
tileriei şi al mitralierelor. Infanteria română a aplicat pres- 
criptia regulamentului în mod partial, fără a folosi destul de. 
bine terenul, a deschis focul dela distanţe prea mari, făcea. 
prea mult sgomot pe linia de trăgători, se dădea semnale 
cu cornul, asaltul se dădea dela distante prea mari (400—500 
‘m.), de aci a urmat ceeace era logic, pierderi foarte mari. 

Toate regulamentele preconizau evitarea terenurilor des- 
coperite şi prescriau “buna! îolosire--a! terenurilor; îndemâ- 
narea comandanților de companie şi ploton era pusă aci la 
mare încercare. Dacă însă înaintarea trebuia făcută intr’un. 
teren foarte descoperit, atunci numai liniile rari de trăgători 
puteau fi împinse încet înainte. În faţa unei infanterii bine 
susţinute de focul propriei artilerii, chiar o asemenea înain- 
tare pânăla poziţia de deschidere a focului, era legată 
cu mari greutăţi şi cu grele pierderi. Armata II-a romana 
a avut de suferit din această cauză pe Olt dela 2—16 Sept. 
1916, care a înaintat cu stânga sa în terenul descoperit al. 
stângei Oltului in fafa cavaleriei g-lului Schmettow sus- 
ținută de unităţi de infanterie. ! 

In fata infanteriei române, care nu era destul de bine sus- 
ţinută de propria artilerie, la începutul răsboiului, a putut 
înainta infanteria germană şi austro-ung. chiar în teren. 
deschis, fără să aibă decât foarte puţine pierderi. 

Asupra luptelor în munţi acoperiţi cu păduri dese, re- 
gulamentele nu dădeau multe prescriptiuni, dar multe di- 
vizii austro-ung. şi divizii bavareze fusese exercitate in 
luptele în munţi, iar în răsboiu dobândise o mare îndemânare,. 
fie pe frontul italian, fie în Carpaţii nordici, infanteria ro-- 
mână a intrat în răsboiu cu totul nepregătită pentru răsboiul. 
în munţi. 

Greutățile în munţi rezult din lipsa drumurilor, a pan-: 


341 


+ 

telor abrupte, a lipsei de orizont vizibil apropiat, iar aco- 
peririle terenului împiedica circulaţia, împiedica observarea 
poziţiei inimice şi stabilirea poziţiei artileriei sale. Din acea- 
stă cauză acţiunile se dădeau pe fundul văilor şipe crestele: 
munţilor, cu tendinţa necontenit a întoarcerilor. Trupele ger- 
mane şi austro-ung. au căutat să ne întoarcă peste tot, 
la început ne-am lăsat surprinşi şi la Jiu şi la Olt, numai 
după aruncarea noastră în munţi am învăţat să le facem 
fata. 

Trupele austro-ung. şi germ. au găsit şi în munţi un 
enorm sprijin în focul artileriei lor, în acest scop au folosit 
mult focul artileriei cu tragere curbă. Neapărat că condu- 
cerea focului artileriei era mult îngreuiată din cauză că. 
nu se putea fixa exact poziţia artileriei inimice, nu se puteau 
urmări punctele de cădere a proectilelor, din această cauză 
cercetaşii şi observatorii artileriei mergeau cu infanteria 
sau ocupau punctele de observaţie laterale. Lă distanţe a- 
propiate unde nu se putea folosi focul artileriei, au între- 
buintat şi germ. şi austro-ung. aruncătoarele de mine. 

Atacul infanteriei se dădea numai dacă se preparase de 
către artilerie bine acel atac, de multe ori fără a trage toc 
de „infanterie, se, folosea granada de mână şi baioneta. 
Acolo unde însă artileria nu putuse lucra, se- făcea o mică. 
pregătire de foc cu infanteria şi mitraliere, sorții de iz- 
banda au fost mai mici, lucru depindea mult de îndemâ- 
grea şefilor în subordine şi de întoarcerile executate. 

Infanteria română era foarte sensibilă la intoarceri. 


Artileria germană si austro-ung. înzestrată cu un ma- 
terial foarte bun, avand piese de diferite calibre si muni- 
tiuni, suficiente la dispozitie, a fost superioara artileriei ro- 
mâne, pe toate câmpurile de bătae. Infanteria română su- 
porta la inceput cu greu focul artileriei inimice, mai tarziu 
s'a învăţat cu acest foc. 

Artileria germ. şi” A-U a avut deci un joc uşor atât 
fata de artileria, cât şi faţă de infanteria română. Târziu 
de tot, după retragerea în Moldova şi refacerea armatei ro- 
mâne, „artileria română a lucrat mai bine (despre această 
parte se va vorbi mai târziu). 

Lupte de întâlnire, în care ambii adversari să se des- 
fäsoare deodată, nu s'au dat, în prima parte s'au dat lupte: 
în. care unul. dintre adversari ocupase deja o poziţie (austro- 
ung. pânăla 20 Sept. şi Arm. I-a şi Il-a rom. dela 11—27 
Sept. şi Arm. de Nord rom. dela 20—27 Sept.), iar celalt 
adversar era în mişcare sau urmărire. In asemeni acţiuni 
artileria ofensivei a lucrat după principiile luptei ofensive 


342 


-asupra unui inimic aflat în defensivă, adică a pregătit atacul 
infanteriei, deschizându-i drumul. Artileria germană a lu- 
crat mult mai bine ca artileria austro-ung. ea a cercetat 
«mai bine poziţia ocupată de români, a stabilit imediat ob- 
„servatoare de artilerie, a împărţit repede ţinta, trăgând cu 
„artilerie grea şi aruncătoare de mine, în special asupra pärtei 
unde voia să tacă ruptura, ţinând în acelaş timp sub focul ar- 
“tileriei lungi toate bateriile române care opreau înaintarea 
infanteriei germane (Jiu, Sibiu, M-ții Persani, Brau 
Oituz). 

Pe baza experienţei ce avea artileria germană şi austro- 
ung. în cei doi ani de răsboiu, ajunsese să cunoască exact 
cantitatea de munitiune ce trebuie să arunce pentru a pregăti 
„atacul infanteriei şi a face ruptura; în acest timp infanteria 
„căuta să câştige câte puţin dar necontenit teren înainte până 
când efectul artileriei era desăvârsit, atunci se arunca la 
atac. In teren acoperit unde constatarea efectului artileriei 
era grea, dacă nu chiar imposibilă artileria germano-austro- 
ung. făcea o pauză de foc, iar patrulele de asalt constatau 
dacă pregătirea de artilerie este completă şi dacă distrugerile 
„dorite sunt terminate; în caz contrar, artileria reincepea 
focul, de multe ori cu o mai mare intensitate, după care dădea 
drumul infanteriei, iar artileria lungea tragerea, infanteria 
urmând imediat focul şi intrând în poziţia infanteriei ro- 
mâne. Dacă atacul reuşea în acest mod, se mutau şi ee 
baterii mai înainte. 

Nici germ. şi nici austro-ung. nu au întrebuințat la în. 
ceput la atacul infanteriei bateriile de însoţire, numai în 
munţi (la Jiu şi Sibiu) au dat coloanelor de infanterie tu- 
nuri de munte. Noi românii am avut tunurile de 53 mm. şi 
57 mm. ca artilerie de însoţire a infanteriei, dar am facut 
puţină întrebuințare, atât din cauza relei organizări a 
„acestor baterii, cât şi din cauza obuzului care avea un 
foarte mic efect. 

La germani şi austro-ung. fiecare grupă de luptă primea 
un număr de baterii, cel mai vechiu ofiţer de artilerie lua 
imediat comanda artileriei grupului, care împreună cu co- 
-mandantul grupului stabilea însărcinarea artileriei. La Di- 
vizii se păstra în general şi o rezervă de artilerie, care era 
. vârâtă în acţiune imediat ce se decidea unde se va face 
ruptura. 

In defensivă, fiecare comandant de sector primea dela 
comandantul diviziei un număr de baterii, iar comandantul 
„artileriei diviziei regula sprijinul reciproc ce trebuia să-şi 
„dea sectoarele. Şi aci, comandantul diviziei îşi păstra o re- 


343 


zervä de artilerie, de propels bateriile grele cu care: 
bätea obiective speciale. 

In urmärire, jocul artileriei germ.-austro-ung. a fost mult. 
mai usor, romänii fiind foarte sensibili la intoarceri, ei 
părăseau poziţiile de îndată ce simfeau că sunt intorsi (Jiu,. 
Sibiu, M-tii Persani, Brasov, Trotus, Oituz şi Casin), iar 
artileria inimică nu mai strica zadarnic muniţiunile. 


- Aviația. Aeroplanele au fost întrebuințate si de către 
rom. şi de către germ.-austro-ung. la recunoasteri. Noi a- 
vând un material inferior calitativ, am avut foarte slab 
serviciu. In bătălia de la Sibiu am suferit chiar un complet 
eşec, pentrucă serviciul de aeroplane al Arm. I-a nu a putut 
face legătura cu C. I Arm. care era tăiat de ţară de către 
Corpul Alpin. Iar aeroplanul trimis de Arm. Il-a la 15 
Sept. la C. I A. cu ştirea necifrată că-i vine în ajutor, a 
căzut în liniile inimice,, germanii aflând dela noi singuri 
miscarea spre Vest a Arm. II-a. Dacă se cifra, acea ştire 
atunci, g-lul Falkenhayn nu ar fi ştiut importanţa mișcărei 
spre Vest decât la 16 Sept. şi deci întârzia cu 24 ore arun- 
„carea în' munţi a C. I Arm., timp in care Arm. II-a sar 
îi putut mult apropia de dreapta C. I Arm. 

“La! atacul infanteriei nu s'au! folosit! aeroplanele, nici de- 
o parte, nici de alta, pentrucă acoperirile terenului nu per- 
miteau acest lucru. In schimb germanii au folosit aeroplane: 
pentru regularea focului- artileriei lor. 


Ordinele. 

Atât armata germ. cât şi cea austro-ung. aveau o per- 
fectă technică în darea ordinelor, care erau scurte, clare,, 
nu intrau în detalii, lăsând comandanților în subordine de- 
plină iniţiativă în executarea lor. In schimb la români or-- 
dinele erau neclare, intrau zadarnic în detalii, nu. mai lăsau 
nici o iniţiativă, sau se dădeau ordine în doi peri, vorbeau: 
mult fără a spune nimic. 

Ordinul de atac coprindea la germ.-austro-ung. inten- 
. tiunea, formarea diferitelor grupe de atac, ocuparea po- 
zitiei de plecare, însărcinarea şi spaţiul de înaintare. De- 
obiceiu activitatea artileriei se regula printr'un alt ordin.. 
Asemeni: lucrările technice, legăturile telefonice, aprovizio- 
narea cu munitiuni, hrana, evacuarea răniților, evacuarea pri- 
zonierilor, etc. La români se dădea de obiceiu în ordinul de 
operaţie si toate detaliile, ceeace îngreuia mult intelegera 
şi alunga concentrarea atentiunei dela acţiune, care era: 
scopul principal, la detalii. E Uşor de dedus acest lucru, 
dacă se vor compara ordinele ce s'au dat de către cei doi 
inimici aflaţi față în fata. 


CAPITOLUL XIV PE 


APARAREA CARPATILOR DE CATRE 
ARMATA ROMÂNA. 


După aruncarea Armatei I-a spre munţi, după bătălia dela 
dela Brasov şi retragerea Armatei a Il-a si a celei de: 
Nord, situaţia generală a Armatei române după 26/IX în 
Carpaţi este următoarea: 

Grupul Mo ura 
> 
Div. 11-a (călare pe Jiu): 
Rostovan ~ Siglăul Mic — Mun= 
G LI celul — D. Scurtu — Mutu — Stra= 
rupul Jiu ja —P. Vulcan — Murgile — Cân- 
detu-D. Ogrinul—D. Stoinitit 


ARMATA —D. Gemănarii. 
La Div. 13-a (pe dreapta Oltului): 

GI. Culcer VI. Păscoaia — Petrosul — Veve= 
751, bel. i rita — Robul — Stâna — Murgașul 
65 -btr. uşoare — Voineasa — Dobrunul — Cioaca 

3 , grele Stricatului — Cioaca Dobrunu»: 
12 esc. (Brg. 1 : lui — VI. Galben ~ D. Uria— 

Cal). Grupul Ol:| D. Viadului-Lunci. 


Div. 23-a (pe stânga Oltului); 

C.LA. D. Pleșului — VI. Câineni ~ Za- 
noaga — Chica Fedelesului — 
Coti — VI. Tătarului — Budisla=- 
cul — Ciortea, având 1 btl. {a 
confluența VI. Budei in VI. Că= 
prăreasa și la Cumpăna in le 
gătură cu Arm, Il. 


346 


{ Div. 22-a (la Pasul Bran): 
Pe linia de frontieră apoi; cä= 
Grupul lare pe șoseaua Rucär-Dragos- 
Bran] fave având stânga pe D, Capi- 
tanului si dreapta pe D. Fundu 
Neagului şi M. Vârtoapele. 


Div. 21-a a Predeal): 
Pich. Susaiul — Mt, Susaiu — Oz 
bârsia — VI. Polistoaca, tae șo= 
seaua la S. cota 960 stânga la 

cmp EE e, 

Predeal | “ delà cota 1130 ~ Mt. Velica- 
nul — Mt. Caraimanul — stânga 
la cota 1900 cu 2 btl. la Vama 
Strunga, făcând legătura cu 


ARMATA Grupul Bran. 


Ilea | ; 
_ (Div. 3-a, 
“GI, Averescu Poser fu | Pasul Predelus (Alt Schanz) 

17 bi } us| Bratocea si Tabla Buţii. 

tr. us. 
7 ‘ber. grele Divs 6-0: | 

22 esc. (Brg. Grupul La Nagy Patak (bareazä comu- 
2, 3 Cab. me i nicatia Borosnyo-Intorsatura Buz 
uzau | Zäului ~ Nyen (barează intrarea 
in Def, Buzăului) — D. Secuiului. 


Brg. 7-a mixtă. 
Vf, Clăbucel (1730) — Pl. Cons 
dratu (1236) —Bâsca Mieă — VI. 
Zabalei, 


Grupul 


rancea 


Div. 4-a în tezerva la Băicoi (în 
curs de refacere), 


Div. 12-a în curs de transport spre 
Pasul Bran (începe a sosi aci 


dela 4/X). 


Div. 16-a in curs de transport spre 
Pasul Predeal. 


= 


347 


Div. 14-a 
Grupul călare pe VI. Bistricioarei <P- 
Bistricioara Tulgheș) — VI. Bicazului (se lea= 
ga la dreapta cu Arm, IX rusă), 
DE NORE Div, 7-a 
ORD 1D. f° 
GI. Prezan Grupul | din Munţii Tarcăului călare pe 
73 bi Trotus) VI Trotuș la E. de P. Ghimes. 
55 ee | cälare pe VI. Uzului pânä fa 
38 ese, (Div. 2 inclusiv VI. Doftanei. 
Cav., Brg. 4 Div 
Cal. Grupul Ru pe VI. Slănic — Oituz — 
Buzăul Cașin se leagă la stânga cu Brg. 
Jaa mixtă. 


Div. 8-a în rezervă la P.-Neamţ. 


Arm La ....... i . 751}, btl., 68  btr,, 12 esc. 
Arm, Il-a . + © © © © . © «. 104 ” 81}/, ” 22 ” 
Arm. de Nord . . «© © © . . 73 77 55 77 36 77 


Total | .2521/-bti.2041/, btr, 70 esc. 


Din. cele 2041, btr. erau: 154 de câmp, 40'/, de 53 mm. 
si 10 grele. 


Asa dar trei. Armate cu 13 Div. şi 1 Brg. Mix. erau 
intinse în cordon, în scop ide a apăra linia muntoasă a Car- 
patilor lungă de 710 km. Dacă se are în vedere că Armata 
română trebuia să apere şi linia Dunărei şi Dobrogea, un 
front de 600 km. cu restul de 9 Divizii; se constată că 
22 Div. întinse în 'cordon apăr un front de 1310 km. Această 
lungime de front, era cu totul prea mare față de numărul 
Diviziilor române şi faţă de dublul atac dela Nord şi dela 
Sud, ce se dădea cu forte superioare, bine utilate şi bine 
conduse. 

Dacă însă se mai are în vedere situaţia generală pe celelalte: 
fronturi, atunci situaţia armatei române devine tragică; în 
adevăr, pe tot întinsul frontului rusesc, domnea linişte de- 
săvârşită, asa că germano-aust., puteau retrage Divizii si 
să le ducă în Transilvania; pe frontul occidental, aliații fă- 
ceau ofensive cu scop limitat, deci armata germană ne- 
fiindu-i frică de o ruptură, era liberă ca să retragă şi de 
aci Divizii şi să le îndrepte tot spre România: Armata 
italiană avusese în adevăr un succes la Gorita, dar acest 
succes era local şi fără nici o influenţă asupra celorlalte 


348 


teatre de operaţiuni; iar armata aliată dela Salonic era 
prea slabă pentru a executa o operaţiune în stil mare care 
să amenințe Bulgaria şi să o silească a-şi concentra spre 
Sud totalitatea forţelor. În rezumat, pe toate fronturile era 
linişte, inimicul comun nu era fixat, deci el putea ca să-şi 
retragă forte şi să le îndrepte spre România, care rămâne 
singură şi izolată in fata a forte mult superioare, iar aju- 
torul rusesc solicitat şi promis, încă nu-şi putea produce 
nici un efect. 

Aci vom studia apărarea Carpaţilor. Se poate afirma 
principial că apărarea unui lant de munţi este o opera- 
tiune foarte grea, din cauza multiplelor şi variatelor posi- 
bilitäti de întoarcere a trecătorilor şi a diferitelor poziţii 
luate de apărare. Frederic al II-lea spusese odată că: ,,unde 
poate trece o capră, poate trece şi un soldat”. Soldatul 
poate duce astăzi uşor o mitraiieră, sau o puşcă mitralieră 
şi câteva granate; întoarcerile deci sunt uşoare, deaceea 
rezistența pe care a făcut-o Armata română în cursul lunei 
Octombrie 1916 pe linia Carpaţilor, alcătueşte desigur pentru 
ea, o glorie, căci a putut susţine lupte foarte grele şi sân- 
geroase, pentru apărarea teritoriului naţional, contra unui 
inimic “superior în număr şi care avea posibilitatea să-şi 
„aducă noui forte, bine organizate şi bine echipate. 

Arm. IX-a şi Arm. I-a A-U reîncep atacurile lor pe in- 
tregul front al Armatelor române si le continuă toată luna 
“Octombrie. Erau trei sectoare asupra cărora acţiona Arin. 
IX-a şi Arm. l-a A-U; fiecare din sectoare era deservit 
de o cale ferată ce duce din Ardeal în România. 

Sectorul I al Olteniei cu principala vale a Oltului, pe 
care trece o şosea şi o cale ferată din VI. Mureşului, prin 
Sibiu-Râmnicu Vâlcei-Slatina. Având trecători secundare: 
Pasul Surduc deschis de Jiu şi Pasul Vulcan, iar la V. de- 
fileul Orşovei străbătut de calea ferată Timişoara-Vărcio- 
rova-Craiova. 

Acest sector era apărat de Armata I-a, general Culcer. 

Sectorul 2 al Munteniei, având 6 trecători la Sud de 
Braşov: Bran-Predeal-Predelus (Alt Schanz)-  Bratocea 
(Tatrang)-Tataru şi Buzău. Artera principală era prin VI. 
“Prahovei pe care trece o şosea şi o cale ferată din VI. Ol- 
tului Braşov-Ploeşti-Bucureşti. Acest sector, cel mai greu, 
era apărat de Arm. II-a, general Averescu. 

Sectorul 3 al Moldovei cu trecătorile  Tulgheş - Bicaz- 
Ghimeş-Uz-Oituz. Principala trecătoare este a Ghimeşului, 
străbătută de o şosea şi o cale ferată, ce vine din Vl. Su- 
perioară a Oltului Cik-Sereda-Ghimeş-Palanca-Tg. Ocna- 


349 


Adjud (VI. Siretului), iar trecători secundare: Tulghes (Bis- 
tricioara), Bicaz, Uz şi Oituz. Acesti sector era apărat de 
Armata IV-a (de Nord), general Prezan. 


ARMATELE GERMANO-AUSTRO-UNGARE 
SPRE ŞI IN CARPAŢI. 


După aruncarea Arm. I-a în munţi, după bătălia dela 
Braşov şi retragerea Arm. Îl-a pe. frontieră, si după re- 
tragerea Arm. de Nord, deci după recucerirea Ardealului, 
activitatea Armatelor germano-ungare fata de Armata ro- 
mână nu putea fi considerată ca terminată, căci dacă ea 
fusese bătută si scoasă din Ardeal, nu era încă distrusă, iar 
posibilităţile de reorganizare la sfârşitul lui Sept. 1916 erau 
‘mari, după care reintrarea ei în acțiune nu putea întârzia 
mult timp. De aceea era de cel mai mare interes pentru 
puterile centrale să nu dea timp Armatei rom. să se reor- 
ganizeze şi să primească întăriri din partea Rusilor, ca apoi 
să reînceapă din nou ofensiva. Pentru puterile centrale mai 
era de un mare interes şi scurtarea frontului,care pe linia 
“Carpaţilor dela Orşova la Dorna avea peste '700 km., nu- 
mai! apărarea lor, cerea trupe prea numeroase. 

In această ordine de idei, viitoarea acţiune a Armatelor 
germano-austro-ungare faţă de Armata română se poate 
împărţi în trei faze distincte: 

- À. Inaintarea generală a Armatei germano-austro-ungara 
spre Carpaţi si încercări făcute pentru a pune stăpânire ge 
toate trecătorile Carpaţilor dela Orşova la Oituz (26/1X— 
30/IX) şi a le străbate odată cu Armatele române aflate in 
retragere. 

B. Atacul trecătorilor Carpaţilor şi încercări de a le trece 
-cu forţa (30/1X—2,XI). 

C. Ruperea Carpaţilor si operaţiunilor ofensive in Ol- 
tenia şi Muntenia (2/X1;916—1/1/1917), cand Arm. IX-a 
-opereazâ de comun acord cu Armata de Dunăre. 

In capitolul de faţă se vor arăta numai generalitäti, apoi 
în capitolele ce urmează se tratează detaliat întâi activitatea 
Armatelor germano-ustro-ungară dela A si B şi apoi mat 
târziu (după 2/X1/916) se va trata punctul C. 

Indată după bătălia dela 'Sibiu şi după începerea marşului 
Arm. IX-a spre E. contra Arm. Il-a rom. adică după 17;X, 
g-lul Falkenhayn a schiţat planul de invazie în România 
care: 

„Trebue să fie o continuare logică a operaţiunilor conduse în 
Ardeal până atunci’’. i 


350 


Aceasta era foarte just din punctul de vedere operativ. 
La 21/IX în raportul pe care g-lul Falkenhayn îl face 
Comandam. Superior germ. spune că: 

„rm. IX-a după ce va cuceri şesul Braşovului, nu se va 
indrepta spre Nord, căci închiderea comunicatiunilor c2 conduc 
în şesul Braşovului şi Trei Scaune, ar slăbi atât de mult Arm. IX-a. 
încât ea nu ar mai putea fi întrebuințată nici în M-ții Harghita si 
nici în M-ții Cicului. 

Chiar dacă este nevoe de operațiuni in munţi înalţi cu trupe 
deabia corespunzătoare pentru luptele în munţi, atunci aceste: 
trupe trebuesc întrebuințate pe o directiune mult mai promițătoare 
de bune rezultate, anume, spre interiorul României în direc» 
fiunea Ploesti. 

Siguranţa faţă de Arm. de Nord rom. va trebui să o ia pe. 
lângă Arm. l-a A-U, probabil Corpul de Cav. Schmettow, căruia 
îi voi da încă trupe de infanterie. 

Corpul Alpin care va opera pe la Pasul Turnu Ros în di- 
rectia Pitesti, se va alipi înaintărei generale. 

Ţinând seamă de timpul necesar pentru pregătiri, vă rog. 
să räspundeli cât mai repede la întrebările expuse anterior. 

Se înţelege de sine că rășpunderea conducerei o voi lua,. 
când greutăţile de reaprovizionare- vor. fi- înlăturate”. 

Deci, Falkenhayn consecvent punctului său de vedere, 
ca viitoarele operaţiuni „să fie o continuare logică a celor: 
conduse până atunci în Ardeal” îşi propune să invadeze 
„spre interiorul României în directiunea Ploeşti”. Aceasta 
era desigur ideea cea mai bună operativă, pentrucă dacă 
reuşea, tăia România în două, iar Muntenia cu Bucureştii 
rămânea izolată de Moldova şi Rusia. G-lul Falkenhayn 
realiza un incontestabil fapt de arme. Din cele ce urmează. 
se va constata că buna idee a lui Falkenhayn nu a fost 
admisă la început decât parţial şi numai târziu a fost. 
admisă integral, dar atunci era prea târziu, graţie măsu-: 
rilor luate de Comandamentul Arm. II-a române. In ade- 
văr după ce Comandam. Super. al Arm. germ. sa înţeles. 
cu Comand. Super. al Arm. A-U, g-lul Konrad v. Hôützen- 
dori a dat la 25/IX Arm. IX-a si Arm. l-a A-U, urmă- 
toarele directive operative: i 

„Sunt de acord cu Excelenţa Voastră relativ la aprecierea ope- 
rafiunilor contra României, în acest scop fac cunoscut Arm. IX-a, 
Arm. l-a A-U şi Comandam. frontului Arh. Karol care va conduce 
operaţiunile cu începere dela 29/1X următoarele : i 

După ajungerea în câmpia Braşovului este de mare impor- 
tantä să se cerceteze distribuția forţelor si directiunile de re- 
tragere ale inimicului. de i 


351 


Atât cât s'a putut constata până acum, Arm. Il-a rom. este în 
retragere spre Ploesti, pe cand Arm. IV (de Nord) rom. cu fortele 
principale. spre Piatra. Este probabil că amândouă Armatele 
vor căuta să se oprească la Pasurile de pe aia de frontieră 
muntoasă. i 

Trebue socotit pe posibilitatea că Arm. IV-a va fi întărită 
cu trupe ruseşti, iar Arm. II-a cu trupe rom. şi eventual chiar 
ruseşti. 

Armatele IX-a şi I-a trebuie să urmăreasscă de aproape pe ' 
inimicul ce se retrage şi să pună stăpânire pe Pasurile dela 
îrontieră. F 

Linia de demarcaţie între Arm. IX-a si Arm. I-a este VI. 
Uzului care aparţine Arm. I-a. 

Arm. IX-a va ajunge cât mai repede posibil în regiunea 
Tg. Ocna cu cavaleria şi infanteria aflată la flancul ei stâng, 
<listrugând liniile ferate şi telegrafice ce duc ‘in Moldova spre 
Nord şi spre Sud. Când linia de frontieră a Moldovei va fi a- 
tinsă, Armata IX-a va înainta peste linia Orsova-Brasov, in 
interiorul României îndreptând forţele principale către Bucureşti, 
„asigurându-se însă sspre Buzău”. 

Dacă se face o comparafiune între raportul g-lului Fal- 
kenhayn dela 21/1X 'şi între ordinul: Comandam. Superior 
germ. si A-U, dela 25/IX atunci se constată: 

Că pe când Falkenhayn căuta să-şi concentreze forţele 
în vederea operatiunei „spre interiorul României in direc- 
tiunea ‘Ploesti”, „asigurându-se numai față de Arm. de 
Nord rom.”, în ordinul Cd. Sup. germ. se spune ca ,,Arm. 
IX-a va ajunge cât mai repede posibil în regiunea Tg. 
“Ocna...” şi numai „după ce linia de frontieră a Moldovei 
va fi atinsă, Arm. LX wa înainta peste linia Orsova-Brasov în 
interiorul României, îndreptând forțele principale către Bu- 
curesti”... ! 

Deosebirea între aceste două conceptiuni este evidentă. 
La Falkenhayn concentrare, la Cd. Sup. răspândire, căci 
nu Armatei a IX-a al cărei gros era la Sud de Brasov ii 
trebuia dată însărcinarea „să ajungă cât mai repede posi- 
bil în regiunea Tg. Ocna” ci Arm. l-a A-U. Acţiunea Arm. 
IX-a spre Ploeşti-Bucureşti era de cea mai mare impor- 
tanfa să se producă cât mai repede şi deci nu trebuia 
atrasă atenţia comandantului şi în altă parte şi nici de a-i 
lua din forte; totul: „afențiune, energie si forțe” trebueau 
consacrate actiunei principale. Nici Corpul de Cav. şi nici 
Div. 71 1. nu trebueau trimise pe Valea Oituzului, căci 
pentru a face ruptura spre Târgu Ocna era prea slabă, 
prezenţa acestei Divizii era desigur mai necesară la Predeal. 

ST > 


Ca 


In concluzie, operaţiunea asa cum era propusă de g-lul 
Falkenhayn era simplă, dar Comandamentele Superioare a: 
complicat-o, căci trebuia o acţiune unică, energică şi deci- 
sivă ori spre Bucureşti, ori spre Târgu Ocna (mai prefe- 
rabil era prima) dar în două directiuni divergente de odată, 
era solutiunea cea mai slabă şi din punctul de vedere al 
conducerei şi din punctul de vedere al distributiunei for- 
telor. 

Pe baza ordinului primit, g-lul Falkenhayn ia dispo- 
zitiuni în vederea invaziei în România, invazie care avea 
să întâmpine o rezistenţă înverşunată din partea Armatei 
Române. 

In acest scop dă la 26/IX Ord. men No. 377 cu ur- . 

mătorul cuprins: 

1. Arm. 2-a rom. este complet bătută şi aruncată în munţii 
dela S. de Braşov, Arm. de Nord rom. se retrage spre Est. 

2. Arm. IX-a are însărcinare să deschidă druinul în ţara 
inimicului. i 

3. Cu începere dela 27/IX ora 9 Arm. va fi astfel formată: 

a) Grupa Krafit v. Delmensingen: 
Corpul Alpin, Brg. 10 Mun. A-U, mai târziu. 
Brg. 2 Mun. A-U. 

b) Corpul I Arm. Rez.: 

Brg. 8 Mun. A-U. 

Div. 76 Rez. | ! 
€) Corpul 39 Arm. Rez.: L 

Div. 51 |. 

Div. 187 I., probabil mai târziu încă o Divizie de infant. 
d) Div. 89 I. (independentä). MP d] As Sai ci 
e) Corpul Cav. Schmettow: 

Div, 3 Cav. 

Div. 1 Cav. A-U, 

Div. 71 I. 

4. Insarcinari: 

a). Corpul Alpin să înainteze de ambele părţi ale Oitului,. 
ofensiva în direcţia genzrală spre Curtea de Argeş, asigurarea 
legăturei cu C. I. Arm. Rez. la sudul înălţimiior depe frontieră. 

b) C. I. Arm. Rez. înaintează spre Câmpulung. Limita spre 
C. 39 A. Rez. Pâr. Bârsei-M-te Velicanul-Leota. 

Brg. 8 Mun. A-U, Statul major a ajuns la 25/IX în Vaida-- 
Recea, are ordinul meu, să pue stăpânire pe M-tele Tătmăselu 
(la V. de Kônigstein). 

c) C. 39 Arm. Rez. înaintează spre linia Sinaia-Ungureni. Li- 
mita spre Div. 89 I. Linia: Satul Tohanu ce aparţine Div. 8% 
I.-Csukas-Vrf. lui Crai. 


353 


d) Div. 89 I. înaintează cu grosul forțelor în Valea Buzeului. 
Inchiderea frontierei cu slabe detaşamente din Valea Buzeului 
până la linia Tiszta Bukk-Lakocza-Sboina Frumoasă. 

e) Insărcinarea Corpului de Caval. Schmettow este să ajungă 
cât mai repede în Valea Trotuşului în regiunea Târgului Ocna, 
în scop de a strica legăturile românilor spre Nord. Să facă 
legătura între aripa stângă a Arm. IX-a şi aripa dreaptă a Arm. 
I-a. Limita spre Arm. I-a, Valea Uzu'ui ce aparține Armatei I-a 
G-lul Krafft nu era de acord cu ofensiva ce i se ordo- 
nase, pe deoparte. pentrucă forţele pe care le avea Ia dis- 
poziţie erau inferioare celor 25 bataiolane ce alcătuiau Div. 
13-a şi 23-a rom., iar pe de altă parte pentrucă terenul era 
foarte greu. Pentru aceste motive: g-lul Kraft propune scoa- 
terea Corpului Alpin de aci şi ducerea lui la Pasul Bran. 
G-lul Falkenhayn nu aprobă acest mod de a vedea, căci 
schimbarea Corpului Alpin ar fi cerut mult timp şi dacă 
el nu atacă la Turnu Roşu, atunci Diviziile rom. aflătoare 
aci, ar putea fi îndreptate contra flancului g-lui Morgen 
care ar ataca pela Pasul Bran. Interesul 'operativ cerea ca 
şi la Turnu Roşu să se atace cu putere. G-lul Falkenhayn 
ţine seamă de obiecţiunile! g-lului Krafft, căci ta 27/1X, da 
Ord. Oper. No. 397 adresat numai: generalilor v. Staabs 
(C. 39 Arm. Rez.), v. Morgen (C. I Arm. Rez.), si v. 
Lüttwitz (Div. 89 I.), cu următorul cuprins: 

„Atât timp cât inimicul stă sub impresiunea dezastrului sav 
şi fuge, trebue ca fără nici o întârziere să se încerce în toate 
sectoarele de atac, să se pue stăpânire pe întăririle -dela fron- 
tierä. De aceea este de recomandat o înaintare vioae, atacând 92 
drumurile existente, cât şi executând întoarceri, punând stăpânire : 
pe crestele munţilor. de dincolo de văi. Se vor cere trupelor 
mari sfcrtäri şi lipsuri, conducerea va pretinde o neîntreruptă 
„activitate, Pentru aceasta, unitatea care va deschide cea dintai 
drumul peste frontieră îşi va asigura o mare glorie. 

Pe de altă parte, trebue de evitat ca unităţi slabe şi fără o 
pregătire suficientă, să atace şi să sângereze de timpuriu în fafa 
întăririlor permanente. Este treaba comandantului, să a:eagă a- 
devărata cale. Eu mă bazez pe faptul că fiecare îşi va pune onoarea 
sa ca să rezolve această grea şi frumoasă însărcinare”, 

Deci după cum se constată atât din Ordinul No. 377 dat 
în ziua de 26/IX, cât şi a Ordinului No. 397 dat la 27/IX, 
g-lul Falkenhayn dorea şi credea ca atacând peste tot locul 
va putea dobândi ruperea într'un punct. Dar atacând peste 
tot (Jiu, Olt, Bran, Predeal şi Buzău) cu trupe obosite si 
slăbite, fără să aibă o superioritate hofaratoare pe o anu- 
23 


Generalul G, A. Dabija, Armata română în Răsboiu! mondia!. Vol. II. 


354 


mita direcţie, nu şi-a putut realiza dorinţa, căci şi inimicul 
ce-l avea în faţă avea a-şi spune cuvântul, 

Noua ordine de bătae pe frontul de Est, hotărâtă cu Ord. 
No. 31.344 al Comandam. Super. A-U, intră în vigoare la 
30/IX. Arhiducele Carol Franz Josef ia comanda părţei din 
frontul de Est ce luptă pe frontul Carpatin şi anume: 


3 Div. 37 Hv. pe VI. Bistricioarei. 
C. XXI- Gl. Pabini | Div. 72 L pe VL Bicazufui 


| Div. 61 Hv. ae LE Done VI. 
| Ciughiesu si ulta 
'C. VI-Gf. Haber | Div. 30 Hv. pe VI. Chobänasutui si 
VI. Uzului. 

Noua ordine de bätae pe frontul de Est, hotărâtă cu 
ord. No. 31.344 al Comandam. Super. A-U., intră în vi- 
goare la 30/IX. Arhiducele Carol Franz Josef ia comanda 
partei din frontul de Est ce lupta pe frontul Carpanuin 
si anume: ! 

Arm. VIl-a A-U ce opera în Bucovina pânăla Vatra 
Dornei, contra ruşilor. 

Arm. l-a A-U şi Arm. IX-a germ. ce opera contra Ro- 
maniei: 

Arm. l-a A-U este deci scoasă de sub comanda g-lului 
Falkenhayn, iar Arm. IX-a germ. este pusă sub comanda 
arhiducelui Carol. 

In scopul continuărei operaţiunilor contra României, Co- 
mandam. Super. A-U s'a înţeles cu Comandam Supers german 
şi a dat Arhiducelui Carol Comandantul frontului ordinul 
de operaţie No. 32.072 din 29/1X al Cd. Sup. A-U şi cu No. 
455 din 29/IX al Cd. Sup .germ. cu următorul cuprins: 

„ Cu grosul forţelor Arm. IX-a să pue stăpânire pe treceriie 
munţilor „continuând marsul cu centrul de greutate spre Bücü- 
reşti, pe cand celelaitz părţi ale grupuiui de Armate vor asigura 
spatele Armatei IX-a, frontierele Ungariei şi Ardealul. Se va 
da o specială atentiune, ca o încercare ofensivă a forţelor ini- 
mice depe linia Piatra-Târgu Ocna, să fie respinsă înapoi pe 
teritoriul român, după care se vor Anse cäile de comunicaţie 
şi telegrafele din Moldova. 

Pentru ca lovitura ce se va da Românizi să fie cât mai pu- 
ternică, se autoriză Grupul de Armate să scoată forte din Car- 
paţi si să le trimită pentru operaţiunile contra Romänizi”. 

Incercärile făcute de Arm. IX-a de a trece munţii odată 
cu armatele române erau în curs de execuţie, dar g-lul Fal- 
kenhayn cam pierduse convingerea în reuşita acestei ope- 


1) Dela 6|X Corpul XXI Arm. este comandat de gelul Litgenderf. 


355 


raţiuni, căci în urma unei întrebări a Comandam. Super. 
germ. făcută cu No. 469, răspunde la 29/IX cu No. 433 
următoarele : 


„Intre şoselele dela Oituz şi dela Pasul Buzăului, inclusiv 
acesta, în spre România pe direcţia Focşani, nu există nici 
un drum carosabil. De aceea nu trebue de sperat că va reuşi 
o operaţiune executată de trupe care nu sunt echipate pentru 
résboiul în munţi înainte de căderea zăpezei. Atunci este de 
prevăzut că se va opri cu totul. Mişcarea în munţii depe di- 
recţia Brasov-Ploesti este aşa fel, ca odată trecută creasta man- 
toasă, mişcarea chiar a trupeior neechipate pentru răsboiul în 
munţi nu va fi uşoară, dacă nu se va izbi peste greutäti de 
teren de neînvins. La Orşova desfăşurarea este nefavorabilă din 
cauza pulinei valori a cäei ferate. Din cauza pulinei practica- 
bilitäfi a văei mijlocii şi superioare a văzi Cerna, posibilitatea 
desfäsurärei „este mult limitată. Greutățile terenului şi întăritu- 
rile existente acolo nu sunt mai mici ca în alte parti. O in- 
cercare de sträpungere acolo, va costa mult timp.. Din contra, se 
recomanda din toate punctele de vedere darea unei lovituri asupra 
Pasului Surduc. El va fi prega‘it de mine, trupele vor fi vârâte aci, 
dupa ce Corpul Alpin aflat in Pasul Turnu Rosu, va ataca si fixe 
fortele linimice şi după cum este, de- sperat, va atrage, încă re- 
zervele inimicului. La comunicarea, că se poate compta pe Div. 
8 bv. am dispus ca Div. 11 bv. afiatä în curs de transport să fie 
îndreptată spre Surduc. Atacul va fi executat acolo de Div. 11 
bv. şi de trupile ce se intenţionează a se trimite, Brg. 144 Inf. 
A-U, Brg. 3, 5 si 8 Cav. si de batal. 4 şi 5 bv. Mai multe 
trupe nu pot fi folosite în Pasul Surduc atât timp cât nu s'a 
dobândit spaţiu înainte. Pentru aceasta Diviziele 7 Cav., 8. bv. 
şi 12 bv. după sosirea lor, vor rămâne la dispoziția mea, pentru 
a fi varate acolo unde s'a dobândit o rupere, sau la grupa 
Braşov, Corpul Alpin şi :Surduc unde se fac pregătirile de atac 
şi s'ar recunoaşte o poziţie slabă”. 

Din acest raport al g-lului Falkenhayn se desprind mai 
multe idei ce trebuesc reţinute, pentrucă influenţează intr’o 
largă măsură operaţiunile ulterioare: 

1. Alegerea Pasului Surduc ca punct de ruptură (ale- 
gerea a fost bine făcută); 

2. Credinţa că Corpul Alpin va fixa şi mai cu seamă 
va atrage rezervele inimicului (s'a realizat); 

3: Hotărârea de a executa ruptura numai cu Div. 11 L 
bv., Brg. 144 Inf. A-U, Div. 6 Cav. şi 2 btl. (a fost greşită 
această hotărâre, căci ruptura încercată numai cu aceste trupe 
nu putea reuşi). 

Se constată din acest ordin, că Comandamentele Supe- 


* 


356 


rioare schimbă la 29/IX de idee, acum admite „continuarea 
marșului cu centrul de greutate spre Bucuresti”, idee justä, 
dar după 29/IA nu s'a mai putut aplica pentru că deşi g-lul 
Falkenhayn a încercat, nu a reuşit. 

Von: vedea îns? ulterior consecinţele Ordinului No. 455, 
acuta atraga atenţia asupra ultimului aliniat. Se constată din 
el, că. Comendamentele superioare recomandă Arhiducelui 
Carol „să scoată forte din Carpaţi”; dar acolo” operau Ruşii 
cari toc.na' în aceste momente, când Armatele române erau 
bătute în Ardeal şi aruncate înapoi, trebuea ca ei, ca dliati 
ai noştri să opereze în mod activ, să fie agresivi pentru a 
fixa cel puţin pe inimicul ce-l avea în faţă. Singur acest ali- 
niat dă de gândit şi lasă cititorului îndoială asupra inten- 
tiunilor viitoare ale ruşilor. Această îndoială dispare însă 
în fata realitätei, care este complet lămurită citind un alt 
ordin adresat de Comandamentul Superior german cu câ- 
teva zile mai înainte şi anume ordinul secret No. 356 din 
23/IX care spune textual: 

AZ . duptele rușilor în Carpaţi, vor intra cu- 
rând intro completă linişte”, 

Va să zică ultimul aliniat din ordinul 455 din 29/IX, 
îşi găsise explicarea în ordinul 356 din 23/IX, acordul între 
germani şi ruşi pare a fi fost definitiv făcut la Septembrie 
1916. Proba acestui lucru o găsim în faptul că s'a şi scos 
Div. 10-a Bv. dela Arm. VIl-a depe frontul Carpatin de 
Nord din fata ruşilor si s'a trimis contra României. 

Pe baza ordinului primit, Arhiducele Carol, Comandantul 
frontului dă g-lului Falkenhayn la 29/1X ordinul de ope- 
„dţie No. 2137 cu următorul cuprins: 

„Cum prima parte a însărcinărei date, de a elibera Ardealul 
este îndeplinită că un strălucit succes de Excelenţa voastră, de 
acum inainte însărcinarea ce revine Armatei mele este de a 
nimici armata inimică, sau de a face inofensivă cea mai mare 
parte din ea, înainte ca să-i vină ajutoare. 

Executarea revine in special Armatei Excelenței Voastre. 

„Forţele Armatei române, afară d2 aceie care s'au retras spre 
Moldova, dar care se igăsesc în fața Armatei IX-a, trebuesc urmărite 
spre Bucuresti. De aci rezuită direcţia pe care trebue să o 
ia Armata. Aripa dreaptă a Armatei (Corpul Alpin întărit) va 
trebui ţinut mai întâi pe linia de înaintare spre Curtea de 
Argeş, pe când trupele din Sectorul Mehadia şi Hajeg să nu ne- 
glijeze nici o ocaziune, pentru a înainta spre Craiova. 

Ce directiune va da Excelenţa Voastră forţelor principa‘e, 
fie spre Câmpu Lung-Târgovişte sau Plozsti, va depinde in pe. 
„cial pe unde se va face ruptura linizi de frontieră. 


357 


La intrebuinjarea: cavaleriei, Excelenţa Voasträ va gäsi forte'e 
necesare, nu numai ca să acopere flancul atacuiui îndreptat spre 
Bucuresti, în spre direcţia Buzău, ci să dobândească şi „sepa- 
rațiunea forţelor inimice din valea inferioară a Siretului”. 

Acest ordin intra desigur in detalii de executare, el ar 
fi corespuns mult mai bine menirei lui, dacă Comandamentul 
Superior al Armatei s'ar fi mulţumit să dea g-lului Fal- 
kenhayn ,,scopul” şi „ynijloacele”, lăsându-l să-şi stabi- 
lească singur planul de executare. | 

G-lul Falkenhayn răspunde: 

„Intenţiunea mea este de a pune stăpânire pe trecătorile 
Carpaţilor dela Dunăre pânăla inclusiv Sudul Braşovului şi apoi 
să bată forţele principale inimice aco:o unde se vor găsi, fie 
că aceste forţe se vor găsi p2 direcţia Bucureşti, fie că se vor 
găsi în aita parte. 

O întrebuințare a Diviziilor 6 şi 7 Cavalerie la aripa de 
Nord a Armatei, ţinând seamă de slabele căi de comunicaţie din 
Transilvania şi de lipsa lor totali la Est si Nord de Predeal, 
este cu desăvârşire exclusă”. 

Răspunsul generalului Falkenhayn acum la 29/1X era 
just, pentrucă el pe baza ordinului din 21/IX luase aceste 
dispozitiuni, dar Arhiducele Carol; care credea, că daca 
este Moştenitorul Tronului Austro-Ungariei, apoi are şi ca- 
litäti de mare comandant, nu se mulţumi cu acest răspuns, 
ci interveni la M. C. Gl. german, care nu privia bine pe 
g-lul Falkenhayn (era o chestiune personală între Ludendorff 
şi Falkenhayn), comunică g-lului Falkenhayn la 1/X ordinul 
Împăratului Wilhelm, prin care „aducea laude C. I A. (gl. 
v. Morgen) si observatiuni aspre C. 39 A. (gl. v. Staabs)”. 

Acest lucru amări pe g-lul Falkenhayn, care raportase 
zilnic nu numai mersul operaţiunilor, dar şi greutăţile a- 
cestor operaţiuni şi deci M. C. Gl. german cunoştea ade- 
vărul tot atât de bine ca şi g-lul Falkenhayn; el ştia, că 
g-lul Staabs se izbise la Predeal de mari greutăţi, datorite 
pe. deoparte terenului şi pe de alta släbiciunei Div. 51 Hv. 
“ G-lul Falkenhayn face ceva mai bun: nu comunică deloc 
comandamentelor în subordine telegrama de mai sus, în 
schimb însă comunică M. C. Gl. german situaţia Arm. IX-a, 
în special a C. 39 A. (gl. v. Staabs) arătând că: 

„Div. 51 Hv. şi Div. 187 I. nu au nici jumătate din efectiv; 
că 1 btl. din Div. 187 şi o bir. de munte din Div. 51 Hw. se 
găsesc în marş pe VI. Oltului spre Braşov; ci în faţa celor 17 
batalioane slabe ale C. 39 A, lipsite de echipament de munte, 
se găsesc cel putin 26 batalioane inimice cu efective complete 
(aci nu era exact) şi în bune pozitiuni foarte bine organizate (nu 


358 

este exact, p2 atunci Armata română încă nu ştia să-şi facă bune: 
lucräri de apărare). G-lul Falkenhayn mai addoga, că simte 
lipsă de munifiuni, că aprovizionările se fac foarte greu din 
cauza unui accident de cale ferată si a desträbälärei personalului 
de caie ferată ungară. Fără cuceririle de aprovizionări făcute 
dela Armata română, 'aprovizionarea trupelor nu s'ar fi putut face 
deloc”. 

M. C. Gl. german nu se unia cu aceste argumentari, căci. 
deşi dăduse la 1/X ordin, că trimite Arm. IX-a, Div 8-a 
şi 10-a bavareze, acum la 3/X comunica că: 

„Div. 10-a Bv. nu va mai fi trimisă Arm. IX, ci Arm. I-a. 
Austro-ungare’’. 

Aceasta din cauză că Arm. I-a A-U susţinută de Arhi- 
ducele Caroi, se temea de un atac romäno-rus prin Mol- 
dova (ceeace nu era adevärat). 

Aceastä temere la Armata Austro-Ung. desigur ca nu. 
ar fi avut loc, sau nui s'ar fi dat nici o urmare, dacă nu 
ar fi fost Mostenitorul Tronului Austro-Ungar ca Comandant. 
al frontului. Isi poate usor inchipui oricine ce ar fi urmat, 
dacă întâmplător un atac româno-rus prin Moldova, ar 
fi dat înapoi Arm. I-a A-U, atunci s’ar fi putut cu drept cu- 
vant zice că terenul câştigat în Ardeal de un genera! 
german, a fost . pierdut de Moştenitorul Tronului Austro-: 
Ungar.’ Ca să nu se întâmple acest lucru şi cum paza bună. 
„trece primejdia rea, Arhiducele Carol cere pentru: Arm. I-a 
A-U ajutoarele destinate Arm. IX-a, când logic ar îi fost 
ca ele să fie trimise acolo unde se va încerca. şi eventual se 
va face ruptura si invazia in România. 

La 1/IX, g-lul Falkenhayn mută cartierul Arm. IX-a 
germ. dela Făgăraş la Braşov. 

La 6/X, M. C..Gl. german comunică Arm. IX-a că: 

„Din Div. 8-a Bv. rămâne la Arm. IX-a numai statul major a} 
unei brigade de infanterie şi 1 regiment infanterie pentru a fi 
date Corpului Alpin; tot restul se va trimite Armatei I Austro- 
Ungare. Din Div. i1 Bv. ce debarcă în Pasul Surduc, se va. 
trimite cel puţin 1 regiment infanterie Corpului Alpin. Ordinul 
mai adăoga, că, în afară de Arm. IX-a, va mai atacă şi dreapta! 
Armatei I Austro-Ungară”. 

Asa dar si acest ordin al M. C. GI german (unde era 
destulă pricepere operativă) ca si ordinul Arhiducelui Ca- 
rol, comandantul frontului (unde domnea nepriceperea), in- 
dicau operaţiuni imposibile, cäci amândouă pretindeau ofen- 
siva direct spre Bucureşti, fără să ţină seamă că în acel. 
timp g-lul Falkenhayn nu dispunea de forţele necesare. 

Ca să se vadă înalta conceptiune operativă a Arhidu-: 


uote 


celui Carol, comandantul frontului, este destul să spun, că, 
mai târziu când văzu că presupusa ofensivă ruso-rom. prin 
Moldova nu are loc, părăsi idea unei singure ofensive 
şi pretindea nici mai mult si nici mai puţin, decât două o» 
fensive divergente, una a Arm. IX-a spre Sud şi alta a 
Arm. l-a A-U spre NE. Ce succes putea avea aceste 
două ofensive divergente, nu e greu de apreciat. 

Dar învățământul ce se trage din ordinele Comandan- 
tului frontului, este că nu e suficient ca cineva să fie născut 
Arhiduce ca să fie si un mare general, sau cel puţin un bun 
comendant. Una nu condiționează pe cealaltă. A fi general co- 
mandant, se cere o pregătire de ani de zile, se cere o 
muncă continuă, o înaltă putere de asimilare si de con- 
ceptiune strategică şi tactică, GUNOBSISrES omului, o ex- 
dobândite prin studii şi muncă de ani de zile. Nu toţi 
Arhiducii, Regii şi Impăraţii au fost şi mari generali . co- 
mandanti. Exemplul cel mai viu este al lui Frederic al 
II-lea, care fiind Rege a fost si un mare general, deşi nu 
totdeauna a fost victorios. Hohenzollernii au fost mai 
totdeauna buni şi mari generali. Carol I al României a 
fost desigur un mare general, lucru ce, a probat în 1878 
şi 1913. Ferdinand I-iu al României deşi în prima parte a 
răsboiului a fost înfrânt, a fost desigur un mare general şi 
bun comandânt, ceea ce a probat in 1917—1919. Dacă în 
1916 ar fi avut un alt Stat major general, nu zic că lup- 
tând pe două fronturi ar fi putut fi victorios, dară desigur 
că ar fi fost mult mai bine secondat si real informat. 
Când însă un comandant nu este exact informat, sau este 
tardiv informat, atunci dispozitiunile luafe pot să nu fie 
conforme cu situația reală si în consecință să fie întrânt. 
Istoria militară ne  presintă destule exemple în acest 
. sens, astfel Frederic al II-lea în 1778, Arhiducele Carol 
1809, Napoleon în 1812 şi 1815, totuşi nimeni nu ar putea 
afirma că aceştia nu au fost mari generali. . 


De îndată ce nu reuşesc încercările Arm. IX-a de a 
străbate trecătorile Carpaţilor odată cu trupele române, 
g-lul Falkenhayn scäpä de sugestiunile Comandantu- 
lui frontului şi doritor de a invada cu forţa. în. Ro- 
mânia înainte de venirea iernei, care ar fi ingreuiat tre- 
cerea munţilor, se decide şi ia măsuri de a forța Carpaţii 
într'un punct al lor; această hotărâre şi punere în executare 
(după 10/X—2/XI) constitue a doua fază a activităţii Ar- 
matei Germano-Austro-Ungară contra României. 


A fost desigur pentru g-lul Falkenhayn o greutate su- 
fletească, de a renunţa la intrarea în România odată cu 
armatele române aflate în retragere, mai cu seamă să re- 
nunţe la intrarea pela Predeal şi apoi înaintarea spre Ploesti- 
Bucureşti, unde să-şi dea mâna cu feldm. Mackensen, ce 
urma să treacă Dunărea. G-lul Falkenhayn se decide a rupe 
cu forţa frontul român în un alt punct. 

La alegerea punctului de rupere sa avut în vedere ur- 
mătoarele condițiuni: 

a) Posibilitatea unei repezi concentrări de forte sufi- 
ciente ; d es 

b) Existenţa unei cât mai mici lärgimi a zonei mun- 
toase, pentru a o putea străbate cât mai repede; 

c) Un cât mai mic pericol pentru flancuri. 

La extrema dreaptă spre Grupa Mehadia, ar fi fost 
greutăţi de concentrare de forte si o desfăşurare strategică 
foarte defectuoasă, din cauza traseului căei ferate, nefa- 
vorabil. 

In. sectorul Cerna terenul nu permite o destăşurare de 
forte numeroase. 

La Pasul Buzău şi Pasul Oituz era acelaş defect; la 
Oituz, mai putea surveni ameninţarea trupelor ruse ce. erau 
in- curs de concentrare. 

G-lul Falkenhayn se decide a strămuta centrul de greu- 
tate pe VI. Jiului pe unde sä facă ruptura, atacând în acelaş 
timp Pasul Turnu Roş şi Pasul Predeal. 

Comandantul Arm. IX-a a ales ca ruptura să o facă pe 
VI. Jiului, pentrucă este zona muntoasă cea mai scurtă (ca 
in Tirol la Folgaria-Schio şi Tolmein-Stupizza) şi cea mai 
ușor de trecut din toţi Carpaţii, căci, în afară de înălțimile 
aflate pe frontieră, nu mai este nici o vale paralelă cu. 
frontul, sau măcar pozitiuni, pe care apărarea să organi- 
zeze linii succesive de rezistenţă înapoi. Culmile şi văile 
se îndreaptă către unirea Tismanei cu Jiu, deci coloanele 
ce înaintează merg convergent, apropiindu-see necontenit. 
Drumuri laterale lipsesc, astfel că comunicarea laterală nu 
se poate face în bune condițiuni decât pe la extremitatea 
Sud spre câmpie. Acestea sunt motivele pentru care Co- 
mandamentul german alege Jiul, ca linie de invazie. 

La alegerea directiunei de invazie a mai contribuit şi 
faptul că Comandam. Super. Român, întărise până la acea 
dată, unităţile depe VI. Oltului, dela Bran, Predeal şi Oituz, 
dar nu intärise de loc Div. 11-a dela Jiu. 


In principiu atacul unei poziţii în munţi, ar trebui să 
se facă în acelaş timp atât pe fundul văilor cât şi pe 


361 : 


<reasta munţilor laterali, dar aceasta nu’este posibil decât 
„dacă există superioritate numerică, altfel nu se pot exe- 
cuta concomitent două atacuri. Dacă însă există superio- : 
- ritate, atunci decisiva se va căuta ori pe vale, ori pe munţi, 
pe unde atacul se va putea executa mai uşor, avându-se 
în vedere nu valea sau înălţimea, ci inimicul din vale 
Sau depe înălţimi; ţinând seamă de principiul economiei 
forţelor, se atacă deci acolo unde inimicul poate fi bätut 
«cu forte superioare, iar dincolo se face atacul secondar. In 
Mai 1916, în Tirol, Austriacii au atacat pe înălţimi, iar nu 
pe cele două văi laterale (Val. Sugana şi Adige), pentru 
ca “atacul era mai uşor pe înălțimi, iar văile fiind lungi 
Hu permitea ofensiva dintr'un singur salt. Acum la sfârşitul 
lui Sept. 1916 g-lul Falkenhayn se decide a nu ataca direct 
prin VI. Jiului ce avea o înălţime de 580 m., ci să atace 
prin Pasul Vulcan deşi avea o înălţime de 1600 m., aceasta 
pentru motivul că pe aci, avantajele tactice erau mai mari, 
atacul mai uşor, iar apărarea mai grea, invers pe VI. Jiului 
atacul era mai greu şi apărarea mai uşoară. Se va vedea din 
„mersul operaţiunilor, că ruptura tot pe aci va reuşi, pe când 
încercarea lui Krafft pe VI. Oltului, deşi avea Corpul Alpin, 
Brg.. 2 şi-10 Mun. si Div. 216, atacă în acelaş timp pe VI. 
“Oltului şi pe munţii aflători de ambele părţi ale vaei, dar 
nu reuşeşte, pentrucă zona muntoasă este largă, iar unită- 
tile rom. pot face o apărare pas cu pas, găsind uşor noui 
poziţii de rezistenţă. 

In tot cazul, din aceste exemple nu trebue tras o regulă 
absolută, principial se va căuta să se facă ruptura tactică, 
fie pe vale, fie pe munţi, după cum împrejurările locale o 
vor impune-o. Istoria militară prezintă exemple pentru fie- 
care caz, important este de a ajunge repede în câmpie, 
g-lul Fatkenhayn a rezolvat această problemă atacând pe 
Ja Pasul Vulcan, se deschidea dela sine şi Pasul Surduc 
(VL. Jiului) pe unde a dat drumul Cavaleriei. 

G-lui Falkenhayn raporteazä hotărârea la care se oprise. 
Comandamentele Super. ale Armatelor germ. cu No. 496 
din 30/IX şi A-U cu No. 32.118 din 30/1X au aprobat 
această idee. Ultimul Comandament a adăogat: 

„Centrul de greutate trebue căutat tot pe direcţia Braşov- 
Ploesti, inaintarea de aci să nu fie păgubită prin atacurile date 
la Pasurile Surduc şi Turnu ‘Ros’. 

In urma acestor aprobări, patru noui divizii germane se 
transportau cu calea ferată (Div. 41 I, Div. 109 I, Div. 
11 Bv., Div. 301 [.), cum si Div. 6 Cav. (cu Brg. 3, 5, 8 


362 


Cav.), .Btl. 4 şi 5 biciclişti, Div. 7 Cav. (Brg. 26, 30, 4 
Cav.), spre Armata IX-a. . 
Unitätile au sosit si debarcat astiel: 
Div. 6 Cav. debarcatä la Simeria dela 27/IX—2/ x. 
Di. 7 Cav. debarcată la Caransebes dela 2— —6/X. 
Div. 11 Bv., Div. 301 Inf. debarcate la Caransebes ‘dela 


3—7/X. 
Div. 41 Irif., Div. 109 Int. debarcate la pemosan dela 
14—25/X. 


Toate aceste trupe urmau să compună grupa iti 
Kneussl (Comand. Div. 11 Bv.), care se forma cu începere 
dela 3/X în regiunea Petroşani. 

Atacul grupei Kneussl trebue să înceapă la 10;X, deci 
fără a mai aştepta sosirea tuturor diviziilor. In timpul dela 
3/X, trupele sosite (Div. 11 Bv., Div. 301 1.), sau echipat 
şi instruit pentru răsboiul în munţi. 

In cursul lunei Ini Oct. 1916 forţele Austro-germ. depe 
frontul Carpaţilor erau: 

a) Arm. l-a A-U: 

Div. 37 hv. 


| Div. 72 |. vina 
Div. 10 bv. „ Bistricioarei: 
Corpul 21 Arm. 4 2/3 Div, 8 by. VI. Bicazului 
Div. 3 Cav. 


Div. 10 Cav. 


Div, 61 hv. 
Corpul 6 Arm. Div. 39 hv, 
Brg. 1 hus. Ldst, 


VI Ciughiesu 
VI. Sulţa 
VI, Ctobanasu. 
VL. Uzu 


b) Arm. IX-a germană: 


Div. 71 A-V. 
| 1/3 Div. 8 bv. VI. Oituzului 


Grupul Stein 
Div. 1 Cav. 


Div. 89 L G. 
Brg. Cav. Trans. 
1 bt/Div. 8 bv. 


Corpul 39 Arm. { Div. 189 I. g. 


£ 


Grupul Bellow . Buzăului : 


< 


gl. Stabbs Div. 51 hv. |. Prahovei 
Div. 76 I. g. 
Div. 12 bv. 

Brg. 8 Mun. 


Corpul 1 Arm. 


gl. Morgen |. Dâmboviţei 


| VI. Trotușului 
| 
ÎN 
jy 
à 


363 


Brg. 2 Mun. 
Div. 216 L g. 
Brg. 10 Mun- 


Brg. 144 |. A-U 

Div. Îl bv. 

Div. 109 I. g. | 
“Corpul 41 Arm. Div. 41 L g. un. 
gl. Kühne Div. 301 Lg. | VI. Jiului 


Gi, Krafft 


Corp. Alpin g. 
| VI. Oltului 


Div. 115 L g. 
Div. 6 Cav. g. 
Div. 7 Cav. g. 


{ Brg. 145 I. A-U 
Brg. 2 bicic. 


Total: 6 Div. |. A-U, 13 Div. Î. germ. | 19 Div. Inf. 


" “Grupul Szivo 


3 Div. Cav. A-U, 2 Div. Cav. germ. 
5 Brg. |. A-U, 1 Brg. bicic. germ. : 
2 Brg. Cav. A-U. 2 Brg. Cav. 


1 Brg. bicic. 


CAPITOLUL XV "ie mas 


I. OPERAȚIUNILE ARMATEI I-a ROMANE 
IN CARPAŢI 


Crochiul 15 şi 16. 


1. Luptele din Valea „Jiului dela 1—9 Octombrie. 


La 1/X Divizia 11-a a (g-lui Cocorăscu) era astfel im- 
pärtitä: 

„Sectorul din stânga: Brg. 31 colonel Scărlătescu, Rosto- 
vanul-Muncelul Mic-D. Scurtu-Prislop (1534)-Piscul Ru- 
sesc (1628)-D. Mutu (1733)-Straja (1870)-D.  Futeţului 
(1607)-P. Vulcan (1621) (exclusiv); 

Sectorul din centru: Brg. 22 col. Anastasiu I, P. Vulcan 
{inclusiv}-Merisor (1636)-Vrf. Drăgoiul (1692)- -Dumitrana 
(1691)-Murgile (16211)-Cândetul (1530) până în Jiu în 
Pasul Surducului; 

Sectorul din dreapta: Brg. 21 col. Jippa C.: Jiu (Nora 
cota 513)-cota 911-D. Ogrinului (1108)- -D. Stoinifii-(1173)- 
D.. Gemanarii (1319), cu o rezervă de 1 btl. /R. 58 I. la 
Recea. 

Intre D. Geamânării si Vf. Bora patrule şi recunoașteri: 
Legături: cu C. I Arm,, 1 btl. la Vrf. Bora, alt bi. la Vrf. 
“Muierii; iar cu Div. 1-a, 1 btl. la Vrf. Oslea. 

Efectiv: 23 batalioane (din care 2 de miliții), 2 esc. 
(1 de ştafetă), 6 btr. de câmp de 75, 2 btr. ob. de 120, 
1 btr. ob. uşoare de 105, 3 bir. munte de 63, 3 btr. de 57, 
1 de 53, două companii pionieri. Total: 509 ofiţeri, 29. 525 
“trupă, 10.384 cai, 1934 trăsuri, 


366 


Din efectivul de mai sus, 3 batalioane si 2 baterii câmp 
sunt la Tg. Jiu, gata de imbarcare la dispoziţia M. C. Gl. 

La Comandamentul Arm. I-a rom. exista un fel special 
de a vedea; iată un exemplu, care vine în sprijinul acestei 
afirmatiuni: i 

La 1/X g-lul Culcer raportează următoarele M. C. GL: 

„S'au luat toate măsurile şi s'au dat toate ordinele, ca rezis- 
tenta să fie cât mai dârză şi pânăla ultima extremitate. 

Având însă toate trupele angajate şi legate pe front, ne 
va fi imposibil a face faţă unei presiuni mari, care s'ar pro- 
duce la oricare din cele 4 grupe: Dunăre, Severin, Jiu şi Olt, 
din lipsa unei rezerv generale a armatei ce am cerut şi care 
probabil nu se poate da”. 

Rezultă că Cd. Arm. dă ordinul ca „rezistența să fie 
cât mai dârză”, find însă sigur că ordinele sale nu se 
vor executa, de oarece afirmă că „ne va fi imposibil a 
face fafa unei presiuni mari”... 

Cd-tul mărturiseşte că Arm. ce comandă, „hu mai are 
rezervă generală”. | 

Când un comandant nu mai are rezervă, însărcinarea lui 
este terminată, căci neavând cu ce să facă față la dife- 
rite eventualităţi, devine un spectator, fără nici o putere 
şi fără nici o influenţă. Căci cu ce poate interveni în cursul 
bătăliei? Dacă nu prin manevra de focuri de artilerie şi 
prin intrebuintarea rezervelor sale, cu atât mai mult, cu 
cât Arm. l-a nici nu ştia precis ce forţe inimice are în 
fata sa. : 

Comandantul Armatei se plânge că nu are rezerve. Dece 
nu le are? Să-şi fi distribuit aşa fel forţele, ca să poată 
să aibă si o rezervă de Armată, căci pe tema „ru am re- 
zerve, deci dă-mi”, mu se poate pune nici o bază; căci 
oricâte trupe s'ar da unui comandant, dacă el nu ştie cum 
să le folosească, niciodată nu va mai avea rezerve şi tot- 
deauna va cere. 


Mai departe: 

„Deşi situaţia pentru un moment nu este alarmantă, desi am 
asigurarea comandanților de grupe, că vor rezista pânăla capăt, 
deşi sunt hotărît să nu cedez decât unei forte mult mai puter- 
nice, totuşi trebue să am studiate din vreme şi eventualitätilg 
unei retrageri şi părăsiri parţiale şi chiar totale a Olteniei, 
pentru a putea acoperi mai cu succes operaţiunile Armatelor 
2-a şi 3-a”. . 

Va să zică, pe când Comandamentul Armatei trebuia să 
se gândească la acţiunea pozitivă, se gândeşte la cea nega- 
tiva „retragerea şi părăsirea Olteniei” şi aceasta e just; dar 


367 


de unde nu mai este just, este de acolo de unde Comandantui 
se gândeşte la retragere, numai în scopul „pentru a putea 
acoperi mai cu Succes operațiunile Armatei 2-a si 3-a”? 
Dar aceasta era treaba M. C. Gl. nu a Comandantului 
Armatei I-a Si chiar o asemenea operaţiune, acoperirea, 
cerea manevră şi Armata I-a mărturisea că nu avea cu ce 
„s'o facă, fiind lipsit de rezerve. 

Marele Cuartier General începuse a constiiui la Bumbeşti 
o rezervă, din o divizie, dar operaţiunile din Dobrogea, a 
tăcut pe M. C. Gl. s'o ridice si s'o trimită pe frontul do- 
brogean. Atunci s'a produs acel nenorocit dans în purtatul 
Divizielor de la Nord la Sud şi invers, care a pus în ne- 
disponibilitate aceste trupe, pentru operaţiile în curs. 

Întrucât priveşte studiul eventualitätilor de retragere, 
aceasta e treaba Armatei, a statului major al acelei Armate, 
iar pentru aceasta ea nu are nevoie de pre sau de 
autorizarea M. C. Gl. 

In fata Div. 11-a rom.se afla la 1/X, Div. 301 I. (de 
fapt Statul major al acestei Divizii) sub g-lul Busse, for- 
mată din: 
bri. I, I, IV/R. 1 Ldst, 
bil. Il, II/R. 9 Ldst, 
bel. V/71, V/10 honv., IV/18 honv. Ret. 
Stavinsky). 
bl. V/69 (dela Brg. 145 I). 
btf. 12 van. bosn. (dela Brigada 2 Mun. 

AU. 
esc. 3/10 hus. honv. 
btl. 4 biciclişti (6 comp., 1 comp. mitr). 
btl. 5 biciclişti (4 comp., 1 comp. mitr,) 


Brg. 144 I. A-U: 


Artilerie: 
Austro-ung, : Germane: 
btr. obuz. 5/8 si 6/8 btr. 7 mortiere/R. 7 Art. pe 
btr. obuz. 65 de 15 mm. jos 
btr. câmp 5/3 btr. AR. 39 Art. câmp. 


btr, nl A 5/9, 1/12 si 3/25 btr. 4/R. 231 Art. câmp. 


Div. 6 Cav,: Gal Saegner: 


Brg. 3 Cay: R. 2 Curasier, R. 9 Ulani. 
Brg. 5 >» : R. 2 Drag., R. 5 Ulani. 
Brg. 8 » :R.7 Curasier, R. 12 hus. 
3'btr./R. 11 Art. cal. 


368 


Pozitia era astfel ocupatä: 

a) Sectorul din dreapta: colonel Schmidt, din D. Negru- 
Sigläul Mare (1684)-Sigläul Mic (1570)-Cornul Zänoaga 
(1794)-Vri. Negrului (1725), ocupat cu bil. III/R. 9 Ldst., 
btl. 12 Van. bosn. si btl. V/69; 

b) Sectorul din centru: colonel Lovesen: din Vrf. Ne- 
grului (excl.) până in Pasul Surducului ocupat cu btl. II, 
IV/R. 1 Ldst. şi btl. IV/18 honv.; 

c) Sectorul din stänga: col. Stavinsky, la Estul Pasului 
Surduc pe Măgura (981)-D. Izvorul (1105)-Cârja (2406)- 
D. Mândrei (2529), ocupat cu btl. V/10 honv. şi btl. I/R. 
1 Last. 

Artileria era aşezată în VI. - Jiului român, si in zona 
Măgura la SE. Livezeni. 

In scopul ruperei dela Pasul Vulcan, începuse a se aduna 
cu începere dela 1/X Grupul general Kneussl şi anume Div. 
11 bv. (adusă depe frontul rusesc dela Stochod) începe să 
debarce şi să se adune în zona Deva-Piski. G-lul Falken- 
hayn ordonă Div. 11-a la 30/IX: 

„Comandantul Div. 11 bv. va lua comanda grupei Peiroşani 
(Pasul Vulcan) şi prin surprindere să pătrundă prin Pasul Vulcan 
în România, 1 se pune ia dispoziţie trupele aflätoare deja acolo 
Brg. 144 I. A-U, înţărită sub comanda Div. 301 I. germ., o Div. 
Cav., mai târziu poate încă una. Pentru a asigura intrarea prin 
surprindere a Div. 11 bv. va debarca muit înapoi, la Deva şi apoi 
se va apropia prin marsuri pe jos. Se vor .iua. dispozifiuni 
pregătitoare pentru intrarea în acţiune”, 


2 Octombrie. 


La 2/X, g-lul Kneussi sosit la Deva găsi ordinul următor: 
„Exceienţa vcastra după ce va debarca la ora 12 din zi, păstrând 
comanda Div. 11-a bv. va ina şi comanda Grupului de atac Haţeg. 

In afară Div. ti-a I. bv., ia grupa de atac mai aparţin: 

1. Sub Div. 301 I. 

bataiicanele de bicicl. germ. 4 şi 5. 

bateriile de cam pg2rm. 4/39 si 4/231, 

bater. 7 germ. de mortiere din R. 7 Art. pe jos, 
(btl. de bicicl. şi bir. de mortiere Vor sosi in curând); 
Brg. 144 I, A-U. i 

2. Div. 6 Cav, germ. 

Insärcinarea Excelentei Voastre este ca pe cât posibil prin 
surprindere şi prin fnconjur să cucerească poziţia inimicului dela 
Pasul Surduc şi Pasul Vulcanului şi apoi fără întârziere să 
ajungă în regiunea deia Târgu Jiu şi pe la Est de aci, deschizând 


369 


astfel Diviziei 6 Cav. cum şi Div. 7 Cav. ce urmează, drumul 
în câmpia română. 

“Rog pe Excelenţa Voastră ca de îndată ce se va pune la 
curent cu situaţia, să mă incunostiinteze asupra intentiuniior ope- 
rative şi asupra momentului”. 

Din acest ordin al g-lului Falkenhayn se constată că el 
împingea pe g-lul Kneussl să facă ruperea dela Jiu cu Div, 
11 bv., cu slaba Div. 301 I. şi Div. 6 Cav., vom vedea 
că această grăbită idee a fost şi cauza reală a nereuşitei 
actiunei. | 

Se cerea mare iufeala, Comand. Grupului nu recunos- 
cuse poziţia, el trebuia 'să ia o deciziune după hartă şi după 
informaţiile incomplecte ale ofiţerilor de stat major ai Div. 
11 bv. ce precedase coloanele. De luat în piept Pasul Sur- 
-ducului lung de 30 km. era o imposibilitate, pe la Estul 
lui terenul nu permitea mişcări de trupe şi mai cu seamă 
„de artilerie, pe când pe la Vestul lui terenul era mai propriu, 
căci odată trecută creasta muntoasă, se putea înainta. uşor 
şi concentric spre Valea Jiului către Târgu Jiu. Ocuparea 
<restei muntoase nu era grea din cauză că trupele Div. 301 
TI. pe lângă atacul de front, prin faptul că stăpâneau Siglăul 
Mare, | Siglăul Mic, Cornul Zănoaga, Vrf. Negrului puteau 
ca să întoarcă poziţia defensivei dela Vest spre Est. 

G-lul Kneussl raportează g-lului Falkenhayn la 3/X ora 
16,30: 

»O grupă de atac între Sigl:ul şi Straja. Iitoarcerea poziţiei 
ânimicului dinspre Vest, în legătură cu un atac de front. Lovi- 
tura în adâncimea Pasului Vulcan spre Buliga şi mai spre Sud; 

O a doua grupă de atac între Pasul Vulcan şi Pasul Surduc 
spre Dumitrana şi Cândeţu, întoarcerea poziţizi inimicului spre 
Pasul Vulcanului şi apoi lovitura în adâncimea Pasulii Surduc. 

O grupă demonstrativă peste Cârja spre Mandrei. 

Inaintarea fortelor principale din zona păduroasă spre esirile 
‘Pasurilor Vulcan şi Surduc. 

Stârşitul transporturilor probabil la 7/X seara. 

Mişcările dela baza de debarcare la 5/X dimineaţa. Ultimeie 
transporturi vor fi îndreptate spre Pui şi Vasalia (Est Haţeg); 

Inceperea ofensivei la 10/X dimineaţa. Nu este de dorit a 
se începe mai înainte pentru a nu obosi trupele şi pentru că 
fa sfârşitul transporturilor se află un Rgt. de inf*). 

Este cazul a se da repede animale pentru samare”. 

Fixarea datei de 10/X pentru începerea ofensivei, avea 
justificarea că staţiunile de debarcare ale Div. 11 bv. se 
„găseau .aproximativ la 100 km. înapoia frontului. 


*) Aci e vorba de R, 13 I. R. rămas la Stochod. 


Generalul G. A. Dabija, Armata română în Răsboiul mondial, Vol. II, „24 


370 


S'au trimis staturile majoare de Brigade de Inf. si Art. 
de Rgt. btl. si btr. pentru a face recunoaşteriie necesare. 
Marşurile de apropiere s'au executat în zilele de 3-7/X, 
Div. 6 Cav. aivenit la 7/X în zona Petrila (NE. Petroşani). 


3 Octombrie. 


La 3/X seara g-lul Falkenhayn dădu următoarea di- 
rectivä : 

„Corpul Alpin împreună cu Brg. 10 Mun. A-U a, executat 
în ziua de 3/X un atac peste Pietroasa-Veverifa în direcţia. 
SE. In cazul când inimicul din Sectorul Haţeg va încerca să 
trimită forte în flancul acestui atac, este de dorit ca să se 
execute ofensiva în sectorul Haţeg chiar înaintea terminărei pre- 
gătirilor ofensivei: plănuite. Doresc, să s2 facă pregătirile nece- 
sare în acest sens”. 

Această directivă era de neînțeles, dacă se are in vedere 
că g-lul Falkenhayn dorea să facă o ruptură la Jiu, dar cu 
toate că nu avea trupe suficiente pentru această întreprin- 
dere dela care se aşteptau rezultate hotärâtoare, voia să: 
mai detaşeze de aci trupe în ajutorul Corpului Alpin din 
Valea Oltului. Este de mirare această conceptiune ope- 
rativă (la un, general ca g-lul/ Falkenhayn, fiindcă ceeace 
cerea, era în adevăr, o imposibilitate operativă. Dacă însă. 
se menținea în defensivă la Jiu şi ajuta Corpul Alpin cu 
trupe dela Jiu, atunci este mai mult ca sigur că ar îi putut 
face ruptura pe Valea Oltului si deci decisiva se obținea 
mai curând, compromifand cu totul apărarea Olteniei; nefă-. 
cand acest lucru, el încearcă ruptura in toate părţile (Jiu, 
Olt, Bran, Predeal) pentru a nu reuşi nicăeri, ba din 
contra, din cauza precipitărei are un grav eşec pe VI. 
Jiului. 

4 Octombrie. 


La 4/X g-lul Kneussl se pune în contact cu Cd. Div. 
301 I. şi cu Cd. Brg. 144 I. A-U, cum şi cu comandanții de: 
unități, ajungând la concluzia că ruptura pe care o rapor- 
tase cu o zi mai înainte, are şanse de reuşită, cu adăogirea 
unui atac secondar peste D. Arcanului. 

La 4/X ora 19 g-lul Kneussl dă Ord. Oper. No. 681: 

„Distribuţia Sectoarelor: 

a) Sectorul din dreapta, Busse: 

Div. 301 I. Stm. Brg. 144 I. 
Sectorul: din D. Arcanului (incl.) până in Pasul Vulca- 

nuiui (incl). Ù 

Trupe: | ; 


371 


- R. 3 şi 22 I. R. bv. 
Trupele col. Schmidt. 
Trupele col. Lovesey pânăla incl btl. IT/R. 1 Ldst. 
btr. 7 mortiere/R. 7 Art. pe jos, 
btr. 65 A-U de 15 cm. obuziere, 
btr. 5/8 obuz. A-U, 
btr. 1/12 artil. mun, 
btr. 3/25 artil. mun. 
dvz. III/R. 21 Art. bv. 
b) Sectorul din centru, Schulz: | ’ 


Brg. 21 bv. 

Sectorul: pânä în Pasul Surducului. 

Trupe: ; 

R. 13 I. bv. | 


pu. IV/18 A-U, 
btl. 4 şi 5 bic. germ. 
dvz. 4 mitr. a Div. 6 Cav. 
R. 21 Art. bv. (fara dvz. III), 
btr. mun. A-U 5/9, 
btr. camp. honv. 5/3, 
btr. obuz. A-U 6/8, 
dtr. 4/R. 23 1Art., 
dvz. călăreţi al R. 11 Art. | ; 
c) Sectorul din stânga, Stavinsky: , 
1—2 batalioane, 1—2 baterii date sub ordinul Diviziei della 
sectoareie precedente. 
Sectorul ocupat acum. 
Atacul se va da între Siglăul Mic (1570) şi Pasul Surduc (încl.). 
Intreprinderi secundare peste D. Arcanului şi Vrf. Mândrei. 
Scopul atacului: întoarcerea dinspre Vest a poziţiei inimi- 
cului, în legătură cu atacul de front. Sectorul din centru exe- 
auta întoarcerea şi părţi din forte dinspre Est, către Pasul 
Vulcan. ' - 
Obiectivele atacului: ajungerea din esirile päduroase ia Do- 
brita, D. Lesului si din Pasurile Vulcan şi Surduc, | 
Din recuncasterile făcute până acum în vederea atacului infan- 
teriei rezultă ca favorabile: 
In sectorul din dreapta: Atac asupra Ace htlie 
dela 1570 în lungul crestei în spre SE., apoi direcţia spre 
S. şi NE.; 
dela 1794 spre Sud şi întoarcerea spre Est, 
spre 1733 şi întoarcerea spre Pasul Vulcan şi spre SV.; 
_ In sectorul din centru: atac spre Cândeţul şi înălţimea SV. 
{Murgile şi Vrf. Drăgoiul), întoarcerea spre Pasul Surducului, 
„atac frontal asupra Pasului Surduc; 


372 


In sectorul din stânga: înaintare spre Vrf. Mândrei. Se va 
începe imediat recunoasterile şi pregătirea intrărei artilerie în 
poziţie. | | 

Impărțirea actuală a sectoarelor rămâne în vigoare în caz 
de apărare. 

Conducerea apärärei Div. 301 ‘I. 

Btl. 4 si 5 bicicl. în rezervă”. 


‘6 Octombrie. 


După ce s'au executat toate recunoaşterile, g-lul Kneussl 
a raportat la 6/X ora 8,45 Comandamentului Arm. IX-a: 

„Intreprinderile tactice vor fi grele, dar faţă de forţa actuală 
a inimicului — aparent 6 Reg. — promițătoare de rezultate, 
Căderi mari de zăpadă poate face inexecutabil actualul plan; 
apoi înaintarea prin Pasul Surduc de lungă durată. Actual zăpadă, 
uşoară. ‘ i 

Greutatea principală constă în lipsa d2 animaie samare si 
lipsei de drumuri în munţii. dinspre partea austriacă, in impo- 
sibilitatea, ca înainte de a elibera şoseaua Surducuiui să se 
poată face aprovizionarea cu hrană şi munifiuni, iar mai târziu 
în lungimea legăturilor cu spatele, căci calea ferată ajunge numai 
pânăla Mezolivada, <la) 'picioarele munţilor”. 

Se constată din acest raport al g-lului Kneussl, că de 
unde la 3/X era optimist, acum la 6/X devenise pesimist. 

In această zi g-lul Falkenhayn după ce ia dela Div. 11 
bv., Regimentul 13 I. bv. (sosit dela Stochod) şi-l dă 
Corpului Alpin, dă Grupului Kneussl ordin: 

„Pregătirile în vederea atacului dela 10/X asupra Pasului Sur- 
duc se vor urma fără întrerupere”. 

Luarea Rgt. 13 I. bv. dela Div. 11-a şi darea lui Corpului 
Alpin, nu a fost idee bună, el trebuia să rămână Diviziei 
11-a, care trebuia să ducă tot greul proectatei ruperi dela 
Surduc, căci restul trupelor era de slabă calitate. 

G-lul Kneussl face oarecare mişcări de unităţi, trimite: 
R. 3 I. R. (fără 1 btl.) din sectorul din dr. în sectorul din 
centru, i 

Proectul ruperei şi planul de atac sunt indräsnete, tru- 
pele de atac sunt insuficiente, frontul dintre D. Arcanului 
şi Vrf. Mândrei lung de 40 km. este cu totul prea mare, 
totuși invazia reuşeşte pentrucă şi din punctul de vedere 
românesc apărarea era slabă, trupele erau obosite luptând 
continuu dela 14 Aug. efectivele scăzute, moralul deprimat, 
unităţi amestecate, rupturi din toate părţile aparţinând la 
corpuri diferite, artilerie amestecatä, multe baterii de 87 
ce trăgeau obuze cu pulbere cu fum, de care fugeau cele- 


373 


lalte baterii. Cu aceste trupe trebuia „să se lupte până la 
ultimul om”, „să se moară pe pozitie” etc., fel de fel de 
fantezii dictate dela zeci de kilometri înapoi. 

“La 6/X, artileria germ. bombardează puternic Muncelul 
în sectorul din stânga. Infanteria atacă spre Murgile în, 
sectorul din centru, dar e respins de bil. II/R. 41 I. din 
Brg. 22 Inf. (col. Anastasiu). 

Germanii fac o demonstraţie către D. Ciocanilor, ceeace 
face pe g-lul Cocorăscu să formeze un detaşament sub 
maior Trusculescu. 

Artileria rom. împiedică instalarea artileriei germ. pe 
poziţia dela Drăgoiu şi dela Vama ungurească. 


7 Octombrie. 


La 7/X, artileria grea germ. bombardează violent Pasul 
Vulcan (sectorul din centru) execută recunoaşteri cu un 
btl./R. 22 Bv. spre Candet şi Obârşia Merişor, în sectorul 
Brg. 22 Inf., dar e respins, prin barajul desläntuit de reg- 
21 artilerie. 

Brg. 22 I. (col. Anastasiu) care primise ordin de re- 
tragere, părăseşte poziţia dela Pasul Vulcan, pe care ‘oa 
apărase bine timp. de 21 zile, retragerea s'a făcut în or- 
dine spre Sud. 

La 7/X ora 18 g-lul Kneussl dă Ord. Oper. No. 898: 

„Atacul va începe în dimineaţa zilei de 10/X. 

Obiectivele atacului: Sectorul Busse va ajunge cu forte puter- 
nice pe D. Leşului si în regiunea N. Schela (siguranța în io- 
calităţi), Sectorul Schulz va ajunge peste Tienia-Stâna Ia esi- 
rea Pasului Surduc. Sectorul Schulz cu părţi de forte peste culmea 
ce duce dela cota 513 (Pasul Surducului) spre Vrf. Reti (1473). 

Atacul se va da pe cât va fi posibil prin surprindere. 

Din această cauză tragerea artileriei va începe chiar în ziua 
atacului. 

Executarea atacului în sectorul Busse va avea direcţia generaiă 
dela Vest spre Est, iar în sectorul Schuiz dela Cândeţul spre 
Pasul Vulcan. î 

Este de cea mai mare importanţă a înainta cât mai mult 
chiar din prima zi. | i 


LE 


- . . . . . . 


8 Octombrie. 


Divizia 11-a bv. înaintează în scopul ocupărei sectoarelor, 
în trei grupe. Această înaintare s'a putut executa chiar 
în cursul zilei, din cauza cetei ce alcătuia adăpost de vederea 
românilor. 


374 


Grupa Stavinsky atacă cu btl. 5 bicicl, V/10 honv., si 
I/R. 1 Ldst. sectorul Brg. 21-a I., al col. Jippa si ocupă 
prin surprindere D. Stoinitii (1173) şi Stoinita (1759), iar 
după o pregătire de artilerie ocupă la ora 17,30 D. Ogri- 
nul de unde scoate btl. III/R. 18 I. Grupa Stavinsky prin 
„ocuparea Ogrinului ameninţa îlancul drept al sectorului Brg. 
22-a dela centru al col. Anastasiu, bătând cu artileria de 
anfiladă frontul acestui sector, care totuşi îşi menţine poziţia. 

G-lul Kneussi văzând că i s'a luat R. 13 R. (dela Div. 
11 bv. şi dat Corpului Alpin), ţinând seamă de ordinul ce 
are „de a ajunge repede în regiunea dela Târgu Jiu şi spre 
Est de aci”, apreciază că forţele de infanterie ce are la 
„dispoziţie, nu-i sunt suficiente şi că deci vârârea Div. 6 
Cav. chiar în linia l-a s'ar impune; cu toate că această 
“hotărâre nu ţinea seamă de Ord. de Oper. al g-lului Fal- 
„kenhayn dat în ziua de 2/X în care se spunea că ,,prin 
ajungerea în regiunea dela Târgu Jiu si spre Est de aci, 
va deschide Div. 6 Cav. cum şi Div. 7 Cav. ce urmează, 
„drumul în câmpia română”. Aceasta însemna că, Cavaleria 
va fi ţinută înapoi în linia 2-a şi numai după ce infanteria 
ar fi ajuns la Târgu Jiu, să fi dat apoi drumul cavaleriei. 
„Astfel, văzută chestiunea,, folosinţa cavaleriei era judicioasă. 
Este de mirare luarea hotărârei g-lului Kneussl de-a- vari 
„cavaleria în linia 1-a tocmai pe la D. Arcanului, regiune 
lipsită de drumuri mai cu seamă din VI. Jiului pânăla. 
“Sudul Crestei munţilor. Si mai de mirare este că g-lul 
Falkenhayn nu s'a opus la vârârea Div. 6 Cav. chiar dela 
început în acţiune, căci ea nu putea înlocui nici pe de parte 
R. 13 I. R. ce se luase dela Div. 11- a bv., şi se expunea 
la eventuale grele urmäri. 


9 Octombrie. 


Col. Jippa cearcă de două ori în cursul acestei zile ca 
să reia poziţiile . pierdute în ajun, dar nu reuşeşte, col. 
Stanvisky rămânând stăpân pe poziţiile cucerite, 

In sectoarele din dreapta şi centru a g-lului Busse şi 
-col. Schulz, trupele îşi reiau în cursul zilei poziţiile ini- 
tiale în vederea trecerei la ofensivă, şi anume: 

a) Grupa Busse: 

bil. IIIR/. 9 Ldst., detaş. Schmidt, la Câmpulung. 

bt. I/R. 22 I, III/R. 3 I. imediat la N. Siglăul Mare 
(1570). - 

btl. 12 Vân., V/69, II, III/22, imediat la N. de Cornul 
Zănoaga (1794). 

btl. IV/R. 1 Ldst. la N. de Mutu (1733). 


375 


1/2 btl. I/R. t Ldst. la N. de Seaua lui Craiu (1539). 

b) Grupa Schulz: 

btl. I/R. 3 I. II/R. 1 Ldst., formează sub grupa Stengel,. 
în faţa Drăgoiului (1692) şi Murgile (1621). 

btl. II/R. 3 I, 3/4 IV/R. 18 honv., formează sub grupa 
Dohla, în faţa Candetului (1550). 

Linia de despărţire între grupa Busse şi grupa Schulz. 
era: pârâul dela V. de Runcul Porcenilor pânăla lisiera 
pădurei, iar de aci la Porceni. 

In Pasul Surduc era btl. 4 bicicl. la podul N. de cota. 
513; iar btl. 5 bicicl. în rezervă de sector. 

Tot în cursul acestei zile artileria germ. trage asupra: 
sectorului din stânga, dela D. Scurtu la D. Mutu, iar btl. 
I, II/R. 59 I. se retrag putin mai înapoi spre Gura Plaiu-: 
lui şi stâna Hortopan. In VI. Jiului btl. II/R. 26 I. find 
atacat de btl. 4 bicicl. se retrage spre Polatişte. 

Aceste două retrageri executate în sectorul din stânga 
şi acel din dreapta, periclita situaţia sectorului din centru, 
care rezista la Poiana lui Mihai şi a cărui retragere putea: 
să-i fie tăiată, inimicul depășind amândouă aripele sale, 
către interior. | 

După ce g-lul Kneussl mai primi ştiri dela recunoasterile- 
trimise în “vederea mişcărei Div. 6 Cav. dă acestei Div. 
la ora 17,30 următorul ordin: 

„Div. 6 Cav. va trece zona muntoasă peste D. Arcanului. 

In scopui pregătirei, mâine 10/X va ataca cu un detaşament, 
conducător col. Schmidt A-U; trupe: bil. III/R. 9 Ldst. cu un dvz.. 
mitr. şi esc. 3/R. 10 hus. honv. — ela Câinpul Niag spre :D. 
Arcanului. Acest detaşament se pune sub ordinele Div. 6 Cav. 
din ziua de 11/X. Este necesar a fi cât mai repede întărit 
cu câteva tunuri şi mitraliere. . 

Div. 6 Cav. (aflată acum la Petrila), înaintează mâine pe: 
Valea Jiului asa fel ca să ajungă cel mai târziu la 11/X la Câm- 
pulung; si cel mai târziu la 12/X să poată meene ruptura Run 
tilor. 

Insărcinarea Div. 6 Cav. este după ruperea munţilor: să îm-- 
pingă în direcţia estică peste R. Jiu, pentru: 

1) Să tae retragerea inimicului. 

3) Să pregătească trecerza Div. 11 I. bv. peste R. Jiu. 

Divizia se asigură spre Orşova unde se află forte inimice — 
1 Divizie? — şi se eclereazä într'acolo. Ea face eclerarea spre: 
SE. la început pânăla R. Gilort şi distruge calea ferată ce 
duce dela Filiaşu spre Nord şi spre Vest”. 

Din acest ordin se vede că rolurile s'au răsturnat, după: 
concepţia lui, Div. 6 Cav. face ruptura, uşurează eşirea 


376 


infanteriei din zona muntoasä, tae retragerea inimicului, pre- 
găteşte infanteriei trecerea peste Jiu, face acoperirea spre SV. 
şi spre SE. tae şi calea ferată. A se.cere unei Divizii de 
Cavalerie toate acestea, este a o pune in aşa grea situaţie 
ca să nu poată executa bine nici una din aceste îndatoriri 
şi atunci fatalul urmează ca o consecinţă logică, Div. 6 Cav. 
‘a fost împinsă la un dezastru sigur, cum de fapt s'a şi în- 
tâmplat. , 

Comandamentul Arm. I-a în urma ştirilor pozitive ce 
primise, că Germanii adună trupe numeroase de infanterie 
şi cavalerie pe VI. Jiului, cât şi in urma recunoasterilor 
şi atacurile inimice din zilele precedente, trage concluzia, 
că acolo se pregăteşte o ofensivă serioasă, lucru pe care-l 
raportează, dar M. C. Gl. român apreciază că informatiunile 
sunt exagerate şi că pe întreg frontul Armatei I-a nu s’ar 
afla decât „o Brigadă inimică si 2 escadroane”! Si încă aceste 
informatiuni, M. C. Gl. declară că le deţine dela Misiunea 
milit. franceză, de aceea dădu Arm. I-a ordinul No. 2169 
din 9/X care modifica repartiţia trupelor astfel: 

„Experienţa războiului actual si mai cu seamă experienţa pe 
care am făcul-o noi până acum, arată nevoia absolută ca toate 
unităţile să! dispună de rezerve, căci. numai prin „mijlocul rezer- 
velor un comandament se poate exercita si face fata la diferite 
împrejurări neprevăzute, fie să manevreze pe inimic, fie să schimbe 
periodic unităţile din linia I-a. 

Imprejurările de până acum au făcut, ca azi nici o unitate 
să nu mai aibă rezerve suficiente, ceeace prezintă o mare pri- 
mejdie. 

Pentru a îndrepta această stare de lucruri si, profitând 
şi de faptul cäderei zäpezei, care va îngădui a restrânge fron- © 
turile, hotărăsc a se face o regrupare a FOHeIE dupä cum ur- 
meaza: 

1) Apärarea defileurilor Dunärei şi a Jiului, se va incre- 
dinfa Diviziei 1-a, care se va dispune cu câte o Brigadä mixtă, 
(de forţa ce va hotări comandamentul), şi luată :respectiv din 
Diviziile 1-a şi 11-a, pe fiecare din acele directiuni şi cu coman- 
damentul Diviziei, o rezervă de câteva batalioane, serviciile Di- 
viziei 1-a şi 4 garnituri de trenuri la Filiaşi; 

2) Apärarea defileului Oltului se va încredința Cie I 
Armată (cuartier general Călimăneşti) care va avea în linia 
1-a o divizie, o brigadă la Cäjimänesti-Jiblea (călare pe am- 
bele maluri ale Oltului) ca rezervă a corpului de armată şi 1 
brigadă în rezerva de armată la Piatra-Olt (unde va “dispuna 
de 6 garnituri de trenuri); i 

3) Apărarea Dunărei se va face da detașamentul actual (car- 


377 


fierul general Băileşti), care se va grupa însă aşa, ca să aibă 
câte o rezervă d: fiecare din direcţiile: Gruia-Craiova, Calafat- 
Craiova, Bistret-Craiova, Bechet-Craiova, Corabia-Craiova; 

4) O Divizie de 14 batalioane (4 regiinente de infanterie, um 
regiment de vânători), un regiment de artilerie de câmp (6 ba- 
terii), comandamentul şi toate serviciile Diviziei 11-a precum si 
Brigada 1-a Călăraşi la Piteşti, ca rezervă, la dispoziția M. 
C. G-ral. | 

Artileria grea, cea de munte, precum si bateriile de 53 şi 57 mm. 
rămân toate la dispoziţia detaşamentelor ce le au şi azi. 

Comandamentul va lua dispozitiuni: 

1) Pentruca dislocärile necesitate prin ordinul de fata să 
înceapă în dimineaţa zilei de 11 Octombrie: curent, la ora 8 
dim. cu trenurile de care dispune azi şi prin îngrijirea Inspec- 
Wei 1-a de mişcare. Dislocările vor a terminate in seara zilei 
de 14 Octombrie; 

2) Pentru a se face pregätirea concenträrei Ja Pitesti si îm- 
prejurimi a Diviziei 11-a; 

3) Pentru hränirea unitätilor; 

4) Pentru organizarea de ‘fortificatiuni cât mai num2roase atat 
pe frontieră cât si in interiorul Olteniei, astfel cum s'a ordonat 
deja. Pentru : acestea s2 va scoate la, lucru populaţiunea civilă”. 

Acest ordin dat la 10/X, seste Div. 11-a în următoarea 
situatie : 

Detaş. maior Truşculescu format din 1 btl. combinat 
pe D. Muncelul Mic, btl. IIL/R. 41 I, btr. 3/R. 5 A. în 
rezervä spre D. Semileului. 

Sectorul col. Anastasiu I. format din R. 59 J. (3 btl.), 
II, III/R. 43 I, I/R. 42 I. în linia întâia depe D. Scurtu 
(1534), Piscul Rusesc (1628)-D. Mutu (1739)-Straja (1870)- 
D. Futeţului (1607)-Sud Soseaua lui Crai-Pasul Vulcan 
(1621)-Obârşia Merişor spre NE. până în defileul Jiului; 
iar btl. I/R. 41 I. in linia 2-a pe Buliga. In acest sector 
erau şi bateriile: 3 btr./R. 21 Art., 1 btr. obuz. 120 mm. 
1 btr. 105 mm., 2 btr. munte 63 mm., 2 btr. 57 mm., 2 
btr. 53 mm. 

Sectorul col. Jippa C. format din: II/R. 26 I, II/R. 
18 I, I/R. 18 I, I/R. 58 I. în linia I-a din def. Jiului, 
în lungul Par. Stolojoaia-Vrf. Petriceana (1420)-Teapa-1282 
Cordonul Prisloape; iar btl. III/R. 18 I. şi III;/R. 58 I. 
în rezervă la Reti. , 

In acest sector erau si bateriile: 1 btr./R. 21 Art. 1 
btr. mun. 63 mm., 1 btr. ob. 120 mm., 1 btr. 57 mm. 

Legatura cu Div. l-a se făcea pe Oslea si Rostovan 
- cu 3 cp.; iar legătura cu C. I Arm. se făcea cu Detaş. Poiana 


378 


„Muerii- Bucolia, format din 2 c./R. 58 şi 2 cp./R. 26 I. 

In total Div. 1l-a avea: 17 bil., 5 btr. 75 mm., 1 btr. 
‘ob. 105 mm., 2 btr. ob. 120 mm., 3 btr. mun. 63 mm, 
-3 Btr. 57 mm., 1 btr. 53 mm., cu un efectiv total de 430 
„ofiţeri şi 25. 000 trupă. 

Trebuie de adăogat că dela această Divizie se luase în 
interval dela 3-8/X un număr de 8 btl. (IV/R. 42 I., IV/R. 
18 IL, IV/R. 43 I, I/R. 43 I, IV/R. 26 I, IM/R. 71 1, 
„bil. mil. Argeş, btl. mil. Dolj) ‘si 2 btr. fiind trimise în 
ajutorul C. I. Arm. pe VI. Oltului şi VI. Topologului. 

Din modul cum era dispusă Div. 11-a la 10/X dim. se 
vede că era aşezată pe o singură linie fără o eşalonare in 
adâncime, având 12 btl. in linia 1-a şi 5 btl. în rezervă 
de sectoare. Dar nici batalioanele din linia 1-a nu aveau o 
-eselonare în adâncime, din care cauză inimicul atacă şi rupe 
îoarte uşor frontul. 

Aşa dar pe când Armata raporta că inimicul ingrämä- 
-deste trupe pe valea superioară a Jiului (la acea dată erau 
adunate 2 Div. de Inf. şi 2 Div. Cav.), că face recunoasteri 
cu detaşamente şi .că pregăteşte ofensiva, M. C. GI, roman 
“cu Ord. No. 2169 îi retrage unităţi întregi, tocmai atunci când 
avea nevoe de, ajutoare şi dispune dislocări pe front, în 

„momentul atacurilor inimicului. 

Dar era oare posibil ca dispozitivul ordonat de M. C. 
‘Gl. cu. ordinul No. 2169 să poată corespunde nevoilor? 

Era posibil ca o brigadă lăsată pe Jiu să apere un 
“front de 40 km. şi să oprească înaintarea unui inimic des- 
pre care se ştia că este mult superior în elect si arma- 
ment? 

Când putea să intervină rezerva de 4 batalioane dela 
Filiaşi? 

Când putea interveni! rezerva dela Piatra Olt? 

Este incontestabil că ordinul 2169 nu corespundea situa- 
‘fiunei reale, iar executarea lui înlesnea inimicului ruperea 
frontului Arm. I-a, ori unde ar fi voit şi în special la Jiu. 

Generalul Culcer Cd-tul Arm. I-a, primind ordinul No. 
2169, se hotărăşte: 

1. Să-l execute (în acest scop dă ordinul de operației 
No. 5 din 10/X); 

2. Să facă întâmpinările necesare. 

Iată ordinul de operaţie No. 5 din 10/X: 

M. S. Regele ordonă! o nouă grupare a forţelor Armatei I-a, 
aşa fel ca să se poată face apărarea defijeurilor Dunării, Jiului 
şi Oltului numai cu o parte din forte, iar din restul ce priso- 


379 


seste să se destine rezerve de sectoare, rezerva gènèraiä a 
armatei şi o rezervă la dispozilia M. C. Gl. 

Pentru aceasta se ordonă: 

1) Apărarea defileurilor Dunării si Jiuiui se încredinţează. 
Diviziei 1-a, cu Cartierul la Filiaşi, care va avea compunerea 
arătată în tabloul aci alăturat şi care se va dispune cu câte o 
brigadă mixtă la Dunăre şi la Jiu şi cu o rezervă la Filiaşi, 

2) Hpărarea defiieului Oltului se va încredința Corpului I 
Armată, cuartierul la Călimăneşti, care va avea compunerea ară- 

“tată in tabicul alăturat şi care va avea în linia 1-a o divizie, 
iar o brigadă la Calimanesti- Jibiea, cälare pe ambele maluri 
ale Oitului, ca rezervă; « Arad 


3)) Apărarea Dunărei se va face de detaşamentul actual, în 
compunerea ce are şi care se va regrupa aşa fel incât să 
aibă câte o rezervă pe fiecare din direcliunile Gruia-Craidva, 
Bistret-Craiova, Bechet-Craiova, Corabia-Craiova; 

4) Din restul* forţelor se va alcătui o rezervă generală a 
Armatei I-a la Piatra Olt, tare de 7: bataiioane şi o rezervă 
generală specială, numită Divizia 11-a, la Pitesti şi imprejurimi, 
la dispoziţia M. C. Gl. tare de 14 batalioane, 6 baterii si 
Reg... 1 , Cal. 

Comanda Diviziei Ha rezerva Speed Gels. Pitesti, o va 


11-a. : 
Compunerea acestei Divizii va îi: R. 71 1. (3 bti. luat dela 
Cerp. I Arm.). Regimentul combinat (btl. 1 din 48 şi btl. 
2 din 71, venit la Corp. I. Arm.). Reg. 1 Vânăt. (vine dela Corpul 
I Armată), R. 59 Inf. (3 btl.) vine dela actuaia Div. a 11-a, 
R. 82 I. compus din btl. 2 reg. 82 şi btl 1 reg. 7l,vin dela. 
Corpul I Armată, 4 baterii din R. 15 A. vin dela Corpul II 
Armată 1 dela actuala Divizie 11-a, 1 dela Divizia 1-a, 2 baterii din 
Reg. 21 Art. vin deia Div. 11-a, Reg. 1 Călăraşi vine dela 
Corpul 1 Armată. 

5) Artileria grea, artileria de munte precum si bateriiie de 
53 si 57 rămân tcate acolo unde se găsesc astăzi, 

Divizia 1-a, Divizia 11-a, Corpul I Armată şi detasamentul 
Dunărea, vor avea serviciile care le aparţineau prin compu- 
nerea organică. Ele vor raporta Armatei imediat telegrafic aceea 
ce le lipseşte, arătând când li s'a iuat şi unde au fost trimise 
precum şi No. ordinului în baza căruia s'a făcut această de- 
piasare. : 

Asemenea vor arăta ceeace au mai mult peste aceia ce aveau 
ca compunere organică. In tot cazul lipsa unei părţi dintr’un 


280 


:serviciu oarecare nu va fi un motiv pentru nzexecutarea la timp 
a ordinului. 

6) Inceperea executărei acestor deplasări se fixează pe ziua 
„de 11 ert. ora 8 a. m. iar la 14 Octombrie seara ele urmează 
a fi terminate. 

7) Toate transporturile si dislocările Diviziei 1-a (dela Cerna 
‘si dela Jiu) pânăla Filiaşi se vor executa pe jos. Cu trenul 
se vor transporia numai parte din unităţile şi serviciile care 
au destinaţie pentru Piatra Olt-Pitesti, sau Corpul I Armată şi 
începând numai dela Filiaşi. Toate transporturiie si dislocările 
dela Corpul I Armată, se vor face pe jos pentru aceiza care merg 
la. Piteşti, urmând şoseaua Râmnic-Pitesti sau Sälätruc-Pitesti. 
Trenul va fi întrebuințat numai dz acelea ce urmează a merge 
la Piatra Olt. € 

Toate transporturile si dislocärile detasamentului de Dunäre 
se vor face pe jos. 

Unităţile şi serviciile Diviziei 1-a aflate la Jiu şi care urmează 
a merge la Pitesti vor fi transportate cu trenul, afară numai dz 
„acelea dela Corpul I Armată care vor merge pe jos. 

8) Corpul I Armată va începe executarea ordinului de faţă 
“cu deplasarea unităţilor care nu sunt angajate pe front; pentru 
toate, celelalte se-va profita de cel dintâi moment de linişte, pentru 
a se face deplasările ordonata. 

9) Fiecare mare unitate va cere imediat şi telegrafic Ar- 
matei trenurile d2 care are nevoe, arătând şi staţiunile de îm- 
barcare, precum şi numărul şi felui de vagoane de fiecare tren 
şi va aştepta ordinul pentru începerea îmbarcărilor. Parte din 
serviciile Diviziei 11-a, aflate la Jiu, se vor trimite pe jos la 
Filiaşi, după chibzuinta generaluiui Cocorăscu, unde se vor im- 
barca pentru a fi trimise la Pitesti. Aceasta pentru a se eco- 
nomisi transporturile cu calea ferată. ; 

10) Generalii Dragalina, Cocoräscu şi Petaia, vor. suprave- 
‘ghea executarea strictă a ordinului de faţă în ceeace-i priveşte. In 
special, generalul Cocorăscu va conduce deplasările şi da ordinele 
necesare la Jiu, anunțând şi pe generalul Dragalina, asa ca 
totul să se facă în ordinea cea mai perfectă şi nu va pleca ia 
noua sa destinaţie, decât în ziua de 13 curent, sau mai de vreme, 
dacă va raporta că ordinul este complect executat. 

11) Unităţile ce pleacă ca rezervă specială la Piteşti vor 
lua numai secţiile de mitraliere care intrau în compunerea orga- 
mică, adică câte o secţie de batalion; plusul îl va lăsa unită- 
tilor ce rămân de front. | 

12) Centrele de reaprovizionare, etapele principa:e, subde- 
pozitul de munifiuni rămân la locurile lor, la dispoziţia .ma- 
rilor unităţi respective din acea regiune. 


381 


13) Comandantii vor lua măsurile cele mai serioas2, ca să se 
facă fortificațiile necesare şi cât mai complecte. Se vor face 
adăposturi pentru iarnă cât mai bine organizate şi prevăzute cu 
“sobe. Pentru mâna de lucru se va scoate populaţia civilă. 

14) Comandanții marilor unitäfti sunt autorizaţi a face orice 
;Schimbări în unităţile din comandamentul respectiv şi apoi vor 
cere aprobarea. Ei vor numi pe comandanții unitätiior ce au 
în subordine. Ei vor alcătui o ordine de bätae complectă pe 
“unitäti şi cu toate serviciile şi nominală pânăla batalion şi ba- 
terie inclusiv şi le vor înainta Armatei, aşa ca pânăla 15 Oc- 
Æombrie să fie primită la Statmajorul Armatei. 

15) De primirea acestui ordin se va raporta imediat tele- 
‘grafic; de executare se va raporta în ziua de 14 curent. Un ofi- 
ter din statmajorul tal 1i-a va face cuartiruirea Diviziei la 
Piteşti si împrejurimi”, 

După complectarea Diviziei 11-a pentru Piteşti, îi mai 
rămăsese câteva batalioane, cu care a întărit fiecare grup, 
astfel: 


LA 


s | Cate batalioane 
GRUPUL Cate batalioane trebuea dat după 
a dat în realitate Ord, 2169 

La Cerna 6 9 
La Jiu 6 9 
La Olt 12 14 
Rez. Fil aşi 4 4 
‘4 Rez. Slatina 6 | 6 
10 Total 34 42 


Totusi apärarea Olteniei era periclitatä. \ 

Arm. l-a dăduse ordinul de operaţii No. 5 din 10/X si 
“era în curs de executare a Ordinului No. 2169 căci retră- 
-sese deja 5 batalioane dela Jiu, când e atacată la Cerna, Jiu 
„şi Olt. Faţă de această situaţie, g-lul Culcer (care nu era. 
de acord cu prescriptiunile Ordinului No. 2169, lucru ce 
se vede clar chiar în prima frază a Ord. No. 5, în care 
-spune: ,,M. S. Regele ordonă o nouă grupare a forțelor”, 
raportează tot la 10/X Regelui următoarele: | 

„Consider ca o datorie să raportez Majestäfei Voastre, că 
“în situaţia de azi, mu vom putea executa Inaltul Ordin cu No. 
„2169, al Majestăjei Voastre, fiindcă orice retragere de trupe depe 
un front, în special dela Jiu, ar aduce retragerea întregului, 
front. Azi Divizia 11-a are 16 batalioane şi acelea cu efective 'foarte 
„reduse pentru o lungime de front de peste 30 km.*). 


*) In realitate dela Rostovan la D. Gemănarii erau 40 km, în line 
„dreaptă. 


382 


Dacă am retrage încă; 7 batalioane, mai ales pe timpui acliunei,, 
ar fi foarte greu sa poata rezista. 

Asa cum Suntem astăzi, si este foarte greu de ţinut în fata 
unor actiuni comune. 

La Corpul I Armată acţiunile ofensive sunt foart2 vioiente 
şi in plină desvoltare. 

Din acest Corp urmeazä a se retrage, majoritatea forţelor: 
care vor trebui să alcătuiască Divizia dela Piteşti. 

In situaliunea actuală, va fi imposibi, să se întrerupă actiuitea,. 
fără nici un pericol şi a face schimbări de şefi cari nu cunosd: 
sectoarele”. 

Acest raport era just şi judicios, el corespundea situa- 
tiunei. Dar g-lul Culcer nu se multumise să facă numai 
acest raport şi să aştepte rezultatul lui, căci poate că M.. 
C. Gl. primind raportul ar fi revenit la realitate; pe când 
aşa, raportul către M. C. GI., fusese precedat de ordinul. 
de executare No. 5. S'ar putea obiecta că in fata unui 
ordin precis ca Ordinul No. 2169 din 9/X ce putea. 
face g-lul Culcer? G-lul Culcer convins fiind că dacă exe- 
cută Ordinul No. 2169 se făcea o mare greşaiă, trebuia 
„să raporteze si să aștepte rezultatul” şi să nu dea încă. 
ordinul de executare No. 5, decât după, ce: Comandamentul 
Superior ar fi fost făcut atent asupra consecinţelor ce ar 
putea surveni dacă ar executa ordinul. Altfel raportul făcut. 
în ziua de 10/X hu are absolut nici un sens, dacă se ţine 
seamă că g-lul Culcer dăduse deja ordine care erau în curs- 
de executare. 

Lipsa de iniţiativă se manifestă sub toate formele .la 
majoritatea şefilor armatei române, aceasta ca un rezultat. 
al educatiunei, al disciplinei pasive si comprimärei morale: 
din timpul de pace. 


INTAIA BATALIE DELA JIU. 


10 Octombrie. 


“La extrema dreaptă, detaşamentul col. Schmidt (III/R. 
9 Ldst., 1 dvz. mitr., esc. 3/10 hus. hv.) înaintează dela 
Câmpu lui Niag spre D. Arcanului, dar nu ajunge decât 
pe D. Negrului, aceasta din cauza greutăților terenului, 
şi a zăpezei ce căzuse, din care motiv nu sa mai putut: 
lua nici bateria. 3 

La grupa g-lului Busse ceata nu s'a ridicat decât după 
ora 11,30 când a început pregătirea de artilerie. | 

Btl. I/R. 22 I. si btl. III/R. 3 I. înaintează depe Si- 
- gläul Mic si ocupă la ora 13,30 Muncelul, de unde scoate: 


383 


btl combinat al It-col. Trusculescu, care se retrage spre 
Semileul, pierzänd legätura cu restul Div. 11-a pentru mai 
muite zile. 

Btl. 12 Vân. bosn. ocupând D. Scurtu (dela V. de Pris- 
lop), btl. II/R. 22 I. ocupă Prislopui; âmbele aceste două 
poziţii fusese apărate de btl I/R. 59 I. care a fost respins 
spre Sud. 

Btl. V/69 şi 1/, II/R. 22 I. rămân pe Prislop, btl. 12 
‘Van. bosn. se îndreaptă spre Sud, iar btl. III/R. 22 I. având 
înapoi 1/2 JI/R. 22 I. înaintează dela Prislop in lungul crestei 
spre Est, pune stăpânire pe Piscul Rusesc şi mai spre 
Est cu sprijinul dat de front al btl. IV/R. 1 Ldst. ocupă la 
ora 17 D. Mutu, de unde scoate dreapta btl. 1/59 I. si 
stânga btl. 11/59 I. 

Btl. I/R. 22 I. înaintează la ora 16,30 depe Munceiul 
la Prislop unde şi rămâne. 

Grosul. btl. IV/R. 1 Ldst. ocupă Straja, iar btl Il/1 
Ldst. ocupă seaua lui Craiu, cearcă să mai înainteze spre 
Pasul Vulcan, dar e ţinut în loc de btl. 11/43 I. care ocupă 
Pasul şi Obârşia Merişor. 

La grupa col. Schulz ceața Sa ridicat la amiază. 

Sub grupul Stengel. ocupă cu _btl. I/R. 3 I. şi bth, II/R. 
1 Ldst. Drăgoiul, scoțând de aci btl. III/R. 43 I. 

‘Sub grupul Dohla ocupă la ora 12 cu cp. 7, 8 din bti. 
ITR. 3 I. şi bil. IV/18 hv. Cândetul, depe care scoate 
btl. 1/R. 41 I, care se retrage în defileul Jiului, către Locu- 
rile rele, pe când restul btl. II/R. 3 I. se indreaptă spre 
Murgile pe care-l ocupă la ora 16 după o grea luptă 
cu btl. I/R. 41 1.; s'au împins mici unităţi spre Dumi- 
trana, de unde respinge btl. I1/R.43 I. 

Pasul Vulcan şi Obârşia Merişor rămân in mâinele bti. 
II/R. 43 I, rom.;:aci reg. 21 artilerie singur, obţine succesul. 

In VI, Jiului, btl. IV cicl. scoate 2 cp. rom. din poziţie 
şi înaintează pânăla 1 km. Sud 513, având 1 cp. trimisă 
spre SE. căire Petriczana. 

Grupa col. Stavinsky execută numai recunoașteri de 
patrule. 

In această zi Div. 6 Cav. ajunge la Bărbătenii de Sus. 

Până în seara de 10/X Grupul Kneussl pune stăpânire 
pe D. Negrului-Muncelul-D. Scurtu-Prislop-Piscul Rusesc- 
D. Mutu-Straja-Seaua lui Craiu-Dumitrana-Drägoiul-Mur- 
gile-Cândeţu, deci pune stăpânire pe linia de frontieră afară 
de D. Futetului-Pasul Vulcan-Obârşia Merişor, unde tru- 
pele rom. se menţin bine. : 


Doriniele g-lului Kneussi exprimate în Ord. No. 889 


384 


din 7/X de a ajunge chiar din prima zi „cu forte puternice 
pe D. Leșului si în regiunea N. Schela” nu se putuse rea- 
liza, aceasta nu atât din cauza rezistenţei apărărei, cat 
mai cu seamă din cauza cefei ce a ţinut pânäla amiază şi 
a zilei prea scurte în acest anotimp. 


\ 


11 Octombrie. 


G-lul Kneussl dă în ziua de 10/X ora 19,45 un Ordin de 
Oper. în vederea zilei de 11/X cu următorul cuprins, dat aci 
în rezumat: 

„Pasul ‘Vulcan trebue luat printr'o înaintare concentrică “a 
Grupelor Busse şi Schulz din trei directiuni (D. Futetului, Seaua 
lui Craiu si Dumitrana). 
| Dacă vremea va fi clară (fara ceaţă), Div. 11 I. va dispună 

tragerea de efect. Dacă vremea va fi neclară atunci grupe vor 
înainta independent. 

După luarea Pasului subgrupa Vogt cu II, III/R. 22 1, H, IV/R. 
1 Ldst. va înainta peste Buliga, iar grupa Schulz cu I, II/R. 
3 I. peste La Păretele. ~ tot 

Pentru rest rămâne în vigoare Ordinul dat la 7/X” 

Grupei Schulz i s'a mai ordonat: 

„Cu! aripa / stângă! să câştige /spaliu spre Petriceana, pentru 
a putea acţiona dinspre Est asupra Pasului Surduc”. 

In această zi pe frontul Grupului Kneussl au avut loc 
următoarele. acţiuni : 

Detaşam. col. Schmidt ce era acum sub ordinele g-lului 
Saenger Cd. Div. 6 Cav. înaintează şi ocupă dimineața 
D. Arcanului, apoi P-na Măcrişului, surprinde un bivuac pe 
D. Piva, 'ajungând până seara spre Căciulata (1239). 

‘Div. Cav. nu poate intra în acţiune, ea raportează că 
abia în ziua de 12 va putea vari o Brg. cu mitraliere, 
poate şi o baterie. 

Btl. III/R. 3 I. înaintează de dim. depe Muncelul si 
atacă la 5,30 detaş. maior Truşculescu ce ocupase poziţie 
pe D. Semileului, după ce rezistă 2 ore se retrage pe D. 
Stersura (a 2-a poziţie), aci rezistă, dar fiind întors la 
ora 12 pe amândouă flancurile se retrage pe D. Tufia, aci 
rezistă până la ora 20, când lupta a încetat. Maiorul Trus- 
culescu cere ajutoare, i s'a trimis btl. III/R. 58 I. cu căruţe 
de rechizitie la Dobrita, dar nu poate ajunge decât in dim. 
zilei de 12/X. 

Grupa principală a col. Berger formată din btl. 12 Vân. 
bosn., btl. I/R. 22 ., btl. V/69, înaintează spre Sud, ocupă 
cu: bil. 12 Van. la ora 11 Griia Mare, la ora 12 se loveste 
de pozitia depe D. Lesului, la ora 16,30 o atacä cu bil. 


4 


) 


385 


12 Van. de front, cu btl. V/69 la dreapta si 1% btl. I/R. 22 
I. la stânga. Lupta încetă din cauză noptei, pe timpul căreia 
unităţile rom. se retrag, iar trupele germ. ocup D. Leşului. 

Pasul Vulcan a fost atacat cu btl. II/R. 1 Ldst. din spre 
N., de btl. II, III/R. 22 I. dispre V. depe D. Futetului 
si de btl. I/R. 3 I. dinspre NE. depe Merisor. Brg. 22 
I. col. Anastasiu rezistă destul de bine, dar apoi începe a se 
retrage spre Sud pe două directiuni şi anume: btl. II, III/R. 
59 I., btl. IX, III/R. 43 1., btl. I, 11/R. 41 1. sub col. Obo- 
geanu care rezistă putin pe înălțimile dela Buliga, apoi 
se retrage la Poiana lui Mihai Viteazul (S. Vama Veche). 
lar btl. I/R. 59 I. cu btr. mun. se retrage spre Piscul 
Rusesc şi apoi ocolind prin văile dela Estul D. Copiletul 
se retrage spre Scărişoara. 

După ocuparea Pasului Vulcan, btl. I, II/R. 3 J. cuo btr. 
mun. s'au îndreptat spre SE. în direcţia la Paretele-Stana, 
fără a se lovi de vre-o rezistenţă (legătura cu R. 3 I. 
s'a pierdut pentru 24. ore, asemeni şi cu btl IV/18 honv)- 

Din Pasul Vulcan btl. II, III/R. 22 I. cu ese. 3/R. 7 
Chev. atacă spre Sud, ajungând pe înoptate la 2 km. N. 
Vama Veche, iar. btl II, IV/R. ‘1 Ldst. rămân pe Buliga 
în rezervă! Grupului; Busse. 

Btl. IV/18 honv. înaintează dela St. Dumitra spre SE. 
către VI. Oltului. | 

Bil. V bicicl. înaintează prin Pasul, Surducului pânăla 
1 km. S. 513.: 

Btl.. IV bicicl. înaintează pe Mt. Pietrele Albe spre Petri- 
ceana, ajungând pânăla 3 km. Est de Pas. 

Grupa col. Stavinsky avea ordin să atace cu patrule pu- 
ternice spre Gropul, Prislop şi Ciocârlia Prisloapelor, fata 
de acest slab atac, Brg. 21 I. col. Jippa ar îi putut rezista, 
dar primind ordin să cadă în flancul stâng al inimicului şi 
cum col. Jippa primi ştire că o coloană inimică (biti. I, 
II/R. 3 I.) se scurge pe D. Păretele spre Locurile Rele, 
se retrage spre Sud peste Vrf. Reti, ţinându-se la înăl- 
timea Brg. 22 I. depe dr. Jiului. # e 

Div. 11-a rom. scoasă depe linia Semileului-Gruia Mare- 
Buliga-Lainici, se opreşte în 'seara de 11/X pe linia N. 
_ Dobrita-Valarii-Curpenul-Schela-Birnici-Bumbesti. 

Grupul Kneussi ajunsese pe linia Căciulata-D. Tufaia- 
D. Lesului-Pn. lui Mihai. In Pasul Surduc şi pe frontul 
grupei col. Stavinsky nu înaintase decât foarte puţin. Dela 
R. 3 I. nu avea nici o ştire, iar Div. 6 Cav. încă nu trecuse 
complet creasta muntoasă. Deci Grupul Kneussl nu era nici 


Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial». Vol. II. 25 


386 


în seara de 11/X unde trebuea să fie (conform ordinului 
din ziua de 7/X) în seara de 10/X. 

Cu începere din această zi, situaţia Div. 11-a rom. incepe 
. a deveni critică; generalul Cocoräscu ia dispozițiile necesare 
şi cere ajutoare. 

G-lul Culcer, Cd. Arm. I-a, telegrafiazä cu No. 657 
din 11/X ora 12, 25 a. m. următoarele: 

„La ordinul No. 222 raportez că am dat ordin Corpului 
I Armată de executarea întocmai a ordinelor M. S. Regelui. In 
acest moment însă primesc urmätoareie două telegrame una dela 
generalul de brigadă Petala N. si una dela generalui Cccorăscu D, 
_pe care le transmit în copie. 

Aceia a generaluluui Petala este răspuns la o cerere a Armatei 
I-a. Batalioanele ce credeam încă în rezerva Corpuiui de Armată, 
sunt bagate în luptă înverşunată pela ambele aripi ale Diviziei 
23-a. „La Veveriţa şi Petrosul atacuri violente toată ziua. Deta- 
samentul Cihoski Enric întreg angajat spre Sud de muntele Frun- 
tile. Retragerea a două batalioane depe front şi aducerea lor în 
gară ar lua 24 ore. Dat fiind, că impresia comandanților celor 
2 aripi, este că fiecare are în fața sa 7—8 batalioane, a le 
retrage trupe din linia de iuptă, ar însemna a-i demoraliza. | Rog 
îngăduiji să se termine aceste lupte, cari au început eri pe 
frontul Diviziei 23 şi s'au generalizat azi pe tot frontul. Sunt, 
deja identificate prezenţa a 2 regimente noui din Divizia 14 
bavareză *), sosite de 4 zile în faţa Diviziei 23-a”. General 
Petala. 

»Comandantul detasamentului Rostovanul raportează că la a- 
ceastä oră (11 noaptea) inimicul în forţă de 3 batalioane a atacat 
trupele noastre si a ocupat două rânduri de tranşze. Inimicul 
înaintează pe trei coloane. Rog a trimite trupe de ajutor dela 
Baia de Aramă”. General Cocoräscu. 

In urma acestor telegrame am onoare a raporta ci voiu da 
ordine de executare a se scoate trupele dia luptă. Este de a 
mea datorie însă a spune că consider situaţia Armatei I-a ca 
foarte critică şi respectuos supun judecätei M. S. Regelui de 
a decide dacă nu este cazul de a se lua măsuri de o retragere, 
care să se poată face în ordine, iar nu sub presiunea inimicului”. 

Din acest raport al g-lului Culcer este de refinut ideile 
exprimate in ultimul aliniat: 

a) „Situația Arm. I-a foarte critică”, aceasta era just 
nimeni nu ar putea sustine contrarul. 

b) G-lul Culcer cere a se decide „dacă nu este cazul 
de a se He măsuri de o retragere” Aceasta nu implica 


:4) Nu erau trupe din Div, 14 bavareză, 


387 


părăsirea Olteniei, ci numai retragerea până pe o poziţie mai 
în interior pe care să se organizeze repede o apărare şi 
apoi de a lua contra-ofensiva combinată cu o manevră pe 
flancuri. Ceeace cere g-lul Culcer ca „retragerea să se facă în 
ordine, iar nu sub presiunea inimicului” era foarte justă, 
căci a te retrage cu baioneta inimicului în spate, este greu 
să nu te dezorganizezi, să nu te risipesti si mai greu încă 
să te stabilesti pe o poziţie ca să poţi lua contra-ofensiva. 
Dacă se admitea propunerea g-lului Culcer, făcută la 11/X, 
atunci Div. 11-a s'ar fi retras în ordine pânăla poziția. pe 
care s'a retras în desordine la 12 Oct. s'ar fi putut reface 
bine şi atunci contra-ofensiva acestei Divizii se putea face 
cu totul în alte conetiuny, iar rezultatele ar fi fost cu 
totul altele. | 

G-lul Cocorăscu raportează Cd. Arm. I-a exacta situaţie 
a Div. 11-a la ora 6,30 si 9,30, care a produs mari griji 
g-iului Culcer Cd. Arm. I-a, care dă imediat Div. 11-a 
ordin: 

„Continuaţi rezistenţa pe poziţiile întărite: Stersura-Gruia Mare- 
Buliga-Cordon şi apoi Nord Dobrita-Valarii-Schela-Bumbesti, in- 
tarziind cât mai mult înaintarea inimicului, pe care ati avut ordim 
a le întări. 

Constituiti-va o rezervă. din trupele mai puţin atacate, ca even- 
tual să puteţi forma o flancgardă spre Balta, făcând faţă spre 
inimicul ce înaintează dinspre Rostovanul, pânăla sosirea aju- 
toarelor dela Baia de Aramă”, i 

“Din acest ordin rezultă că g-lul Culcer nu vedea altfel. 
solutiunea, decât defensiva şi retragerea; flangarda dela 
Balta şi ajutoarele dela Baia de Aramă nu aveau rostul 
decât de a umple golul ce se produsese între Div. 11-a şi 
Div. 1-a, din cauza retragerei precipitate a detaşamentului. 
maior  Trusculescu. Dar deşi g-lul Culcer anunţa la ora 
10,45 trimiterea de ajutoare dela Baia de Aramă, nu dă: 
nici un ordin de executare pânăla ora 19. 

Generalul Culcer raportează telegrafic M. C. Gl. cu No. 
664 din 11/X: 

„Astă noapte la ora 2 s'au perdut toate crestele dupa frontut 
Div, il-a. Trupele sunt în retragere împinse de forte mult 
superioare. 

Companiile dela Rostovanul împinse de 3 batalioane inimice: 
cu artilerie se retrag spre D. Piva, unde vor încerca să reziste, 
Am trimis 6 comp. dela Div. 1-a, care probabil nu vor sosi la 
timp. Am dat ordin Div. 11-a să reziste pe poziţiile d'înapoi,, 
care însă vor fi probabil întoarse pe la stânga. In această : 
situaţie întreaga Div. 1-a este ameninţată să fie tăiată, dacă ne 


388 


se vor lua imediat măsuri de retragere. Chiar această mişcare 
poate fi târzie”. 

Apoi g-lul Culcer Cd. Arm. I-a mai telegrabiază M. C. 
Gl. cu No. 665 din 11/X: 

„Divizia 11-a raportează că este atacată pei tot frontul de forte 
excesiv de superioare. age i 

Trupele sunt în complectă retragere fiind întoarse pe aripa 
stângă de forţe superioare. 

Intreaga regiune est2 amenințată a fi cucerită. 

Cu 'onoare se cere crdine hotărâte de urmare, față de situaţia 
ce ne ameninţă ca inimicul să tai2 retragerea Diviziei 1l-a”. 

Marele Cartier General apreciază, că g-lul Culcer 
e prea pesimist, şi că in asemeni ‘conditiuni e mai bine 
a se numi un alt comandant al Arm. I-a, la care sa 
numit g-lul Dragalina. lată si ordinul relativ, care „poartă 
No. 2262 din 11/X ora 1.15 p. m.: 

„La rapoartele No. 664 şi 665; - 

In situaţia actuală nu admit ca să se vorbească de retragere. 

Inimicul este şi el obositi si dacă caută să întoarcă vreuna 
“din poziţiile noastre, poate să fi2 şi el întors la rândul sau; 
deci trebuie contra atacat cu 'vigoare. Terenul nu se va ceda 
decât pas cu pas şi contra atacând mereu. 

Trebua ca toată lumea, începând dela generalul comandant 
al armatei, să desfăşoare o energie extremă; trebue a se utiliza 
aptitudinea fundamentală a soldatului mostru, vrednicia la atac. 

Orice defectiune, orice idee de retragere nemotivata de pre- 
siunea reală a inimicului, trebue reprimatä imediat cu pedepse 
capitale. 

Armata de Nord într'o situaţie mai dificilă şi în faţa atacu- 
rilor unor forte superioare, a contra atacat admirabil 10 zile 
dearândul şi a reuşit să izgonească pe inimic peste frontieră, 

Aştept acelaş lucru dela Armata I-a. 

In locul generalului Culcer, numesc comandant al Armatei I-a 
pe generalul Dragalina Ion. ni 

In locu] generalului Lupescu Alex. numesc sef de stat major 
al Armatei [-a pe locot.-colonel Gävänescu G. 

Binevoifi a dispune executarea celor de mai sus, precum şi 
a dispozitiunilor ordinului 2169”. 

Dar acest ordin, cuprindea în el numai teorie şi nu 
corespundea de loc împrejurărilor; iar comparatiunea ce se 
făcea între capacitatea de luptă a grupului Jiu şi a inimicului 
din fafa sa, era cu desăvârşire greşită, întru cât pe când 
dela acest grup i se luase din forte, chiar pe timpul iup- 
telor, prin dislocări, inimicul era continuu întărit prin trupe 
proaspete, care-i soseau cu multă promtitudine, în ajunul 


{ 


389 


fiecärei lovituri, ce da; prin urmare nu putea fi socotit 
obosit inimicul, în asemenea condițiuni M. C. Gl. rom. 
ştia din rapoartele generalului Culcer, că nu are rezerve; 
a cere manevre, fără elementul necesar a le putea face, era 
a pretinde imposibilul, cu atât mai mult în dispozitivul adop- 
tat de Armata I-a în apărarea frontierei, dispozitiv cu- 
noscut M. C. Gl. şi nemodificat de dânsul, deci admis ca bun. 

Şi cât de uşor se apreciau lucrurile, se vede din faptul 
că pe când pe frontul Armatei de Nord, presiunea nu era 
la acea epocă atât de puternică, pe frontul Armatei I-a se da 
un atac de străpungere în toată regula. Din documentele 
oficiale operative a Comandamentului inimic, reese lim- 
pede, Capitala, ca obiectiv de efect asupra celorlalte fron- 
turi. Succesele ce se 'atribuiau Armatei de Nord, par 
numai ca simple stimulente cu care s'au hrănit din belșug 
trupele noastre, in prima parte a räsboiuiui. 

G-lul Dragalina înainte de a pleca ca să ia comanda 
Arm. l-a, dă ordin Div. l-a ca: 

„Să trimită la Baia de Aramă 2 btl. şi 1 bir. sub coadă 
lt.col. Dejoianu, de oarece inimicul a pătruns aripa stângă a 
Div. 11-a si este de cea mai mare importanţă a-l respinge peste ” 
frontieră”. 

G-lul Dragalina ia! în seara. de 11/X comanda Arm. I-a; 
la ora 19,45 raporiează M. C. Gl. cu No. 68% următoarele: 

„Raportez că azi 11 curent ora 7 p. m. am iuat Soia 
Armatei I-a. 

Am plecat pe front la Jiu pentru a restabili situitia. 

Mâine vciu face primul raport către M, S. Regele, 

Am dat crdine severe pentru stricta executare a ordinului 
No. 2169”. | 

G-lul' Dragalina, care venia dela Cerna, înainte de a şti 
exact ce este la Jiu, promite: „restabilirea situaţiei”, dar 
situaţia era gravă de tot; totuşi raportează că: „a dat 
ordine severe pentru stricta executare a ordinului No. 21 69, 
de a trimite Divizia 11-a la Piteşti. 

Numai cel ce a comandat pe front în răsboiu va înţelege 
ce înseamnă, ce este în sufletul unui comandant, care are 
o situaţie rea şi totuşi i se cere imperios, “să scoată unităţi, 
pentru a le trimite în altă parte. 

In noaptea de 11/X, g-lul Dragalina ajunge la Cartierul 
Div. 11-a, aflată la Horezul, pentru a se convinge de si- 
tuafie; de aci, chiamă pentru dimineaţa de 12/X pe col. 
Anastasiu, comandantul sectorului din centru aflat la Schela. 

In vederea operatiunilor din ziua de 12/X, g- -lul Kneussl 
dă la ora 17.30 următorul. ordin: 


390 


„Div. 6 Cav. în iurmärirea însărcinărei Ce are, va da mâine 
cu cât mai puternice forte şi cât mai de dimineață o isbire peste: 
munţi, luând apoi acoperirea aripei drepte a Grupei Busse. 

Grupa Busse continuă atacul spre Râul Jiu în sectorul Vădeui-: 
Sâmbotin-Birnici. . 

Grupa Schulz făcând siguranţa pe Plesea va ataca spre Plaiu- 
D. Mare, bate cu artileria grea poziţiile dela Petriceana si Gropuk 
şi pune stăpânire pe ele. In acest scop Grupa Buss2 îi va pune 
la dispoziţie bil. 7 -motriere. —. | 

Grupa Stavinsky se alipeste cu aripa dreaptă la fhaintarea. 
Grupei Schulz spre Gropul’’. : 


12 Octombrie. 


La ora 7,30 dim., g-lul Dragalina împreună cu g-luf 
Cocorăscu se duc la postul de comandă unde se afla ser- 
viciul de statmajor al Grupului Jiu şi şeful de statmajor al 
Div. i1-a lt.-col. Marculescu şi unde soseşte şi col. Anas-- 
tasiu; şi după ce fiecare expune pe rând situaţia, g-lul Dra- 
galina face cunoscut că g-lul Cocorăscu urmează să plece: 
- imediat la Găeşti, spre a reorganiza Divizia;-şi că din: 
Inalt Ordin, col. Anastasiu se numeşte comandant al Gru- 
pului | Jiu. Apoi, g-lul Dragalina, expune vederile sale, cu 
privire la operaţiunile acestui grup „situația aci fiind foarte 
- grea, dar nu disperată” şi face cunoscut dispozitiunile ce 
crede că ar trebui luate, în vederea executärei planului Ar- 
matei, anume, ca să se atace inimicul în flancul lui drept si 
spate, täindu-i retragerea, sau a-i opri înaintarea. Planul. 
acesta era bun, cu condiţiune ca Grupul Jiu să poată rezista, 
iar detaşamentul de atac al flancului, să sosească la timp- 
şi la locul cuvenit. După cum se va vedea din mersul opera- 
tiunilor, in loc ca acţiunea principală să se petreacă a- 
supra flancului: drept inimic, cum era hotărât, ea a devenit: 
hotărâtoare pe frontul Grupului Jiu. 

In vederea executărei planului de atac al Armatei I-a,. 
g-lul Dragalina şi luase măsuri pentru constituirea detaşa- 
mentului dela Cerna, care avea misiunea să atace flancul şi. 
spatele inimicului şi-i fixase „direcţia de marş şi obiectivul: 
Dobrita, unde se presupunea flancul drept inimic. 

Incă. pe când g-lul Dragalina lua cunoștință de situaţia: 
Grupului Jiu şi indica dispozitiuni de luat în vederea opri- 
rei inimicului, ştirile de pe acest front soseau una după 
alta mai rele, iar legăturile telefonice cu postul de co- 
comandă al Grupului Jiu dela Horez tăiate, astfel că în- 
<ercärile g-lului Dragalina, de a vorbi şi cere informa- 


391 


“iuni personale la comandantii de pe front, sunt zadarnice. 
In adevăr, evenimentele prevăzute se precipitau. 

“Grupul Jiu avea trupele sale pe linia Dobrita, cu de- 
taşamentul Maior Truşculescu mai la Nord de Dobrita, 
pe D. Tufaia, celelalte trupe la Est de Dobrita-Valarii- 
Curpenul-Schela-Bumbesti, cu cartierul grupului la Horez. 

Aceasta era acum situaţia şi în aşa împrejurări. După 
ce a dat ordine şi a dispus plecarea comandantului Div. 
il-a şi a cartierului Diviziei la Găeşti, g-lul Dragalina a 
plecat în defileul Jiului, pe care nu-l văzuse până atunci, 
„deşi atât g-lul -Cocorăscu, cât şi It-col. Mărculescu, şeful 
de statmajor i-au atras atenţia că se expune. G-lul Co- 
corăscu. a început pregătirile pentru plecarea la Găeşti, 
iar col Anastasiu, rămas în Horez, la postul de comandă, 
a luat contact telefonic cu frontul. Cel întâi raport sosit 
dela col. Obogeanu, a fost că neputând rezista forţelor su- 
perioare inimice şi . având stânga descoperită prin captu- 
rarea detaşamentului col. Homoriceanu este în retragere. 
“Situaţia fiind cu desăvârşire. critică, col. Anastasiu ceru 
g-lului Cocorăscu, să rămână pe loc ca unul ce cunoaşte 
„dispozitivul trupelor, oprind şi personalul de statmajor. al 
Diviziei, acel care ajutase pana atunci pe- general, în exe- 
cutarea dispoziţiiilor de apărare a grupului. G-lul Coco- 
‘rascu plecă în defileu, spre a arăta g-lului Dragalina si- 
tuatia şi a obţine autorizarea a nu pleca depe front, până 
-ce nu se restabileşte ordinea. Rămas singur, col. Anastasiu 
însoţit de col. Paşalega, au mers pe înălțimile. de dea- 
‘supra Horezului, unde au improvizat o nouă linie de apă- 
rare la Nord de Horez, au oprit pe ea oamenii din re- 
tragere depe front, col. Paşalega, care era comandantul 
artileriei grupului, a dispus aşezarea câtorva tunuri şi aşa 
‘cu oameni depärtafi între ei la câte 10—20 de paşi, sa 
putut da impresia unei noui poziţii de rezistenţă. 

Până să sosească ordinele g-lului Dragalina în căutarea 
căruia plecase g-lul Cocorăscu, col. Anastasiu dădu ordin 
ca întreg serviciul de statmajor al Div. 11-a, precum şi 
celelalte servicii, să rămână pe loc şi să-şi reia imediat 
fiecare activitatea la grup. . 

In timpul vizitei g-lului Dragalina în defileu, un foc 
de infanterie tras dinspre Locurile Rele, sparge geamul — 
automobilului, atunci generalul a dat ordin să întoarcă ma- 
sina şi la întoarcere a fost atins de un alt glonţ tras asu- 
pra maşinei si care l’a rănit în spate. Rana nu a fost mor- 
tala întrucât la întoarcere întâlnind în defileu pe g-lul 
Cocorăscu, (care la auzirea focurilor, a avut prudenta să 


392 


oprească maşina în care era, iar el şi cu ofiţerul adjutant, 
s'au adăpostit sub un pod, unde a fost găsit de g-lul Dra- 
galina), i-a spus că u fost rănit şi ca să nu-și părăsească: 
adăpostul, până ce nu-i trimite o companie de infanterie,, 
ceeace s'a şi făcut, g-lul dând ordin unei companii aflate: 
la gura defileului, să meargă în interiorul defileului. G-lul 
Dragalina, a continuat drumul spre Tg.-Jiu, unde a fost 
provizoriu, pansat apoi, mai pe urmă operat, muri în Pa- 
‘ latul Regal din Bucureşti, improvizat în spital. 

Ia'ă un inutil sacrificiu pentru operaţiuni, facut de către 

un general comandant de Armată. Generalul Dragalina voia. 
să vadă cu proprii săi ochi situaţia de pe front, acest lucru 
este legat totdeauna cu mari pericole, la care nu e bine a. 
se expune un comandant de Armată. lar prin o prudentă 
atentiune către un comandant de Armată, g-lul Coco- 
răscu avusese grija să prevină pe g-lul Dragalina, să nu. 
se expună zadarnic. Tara avez tot dreptul să aştept> dela 
generalul Dragalina mari servicii. în timp de răsboiu, pen- 
trucä era bine .pregätit, cu multă experienţă practică a. 
îrontului,. cu un caracter ferm, plin de simtimantul ade- 
vărului şi dreptätei.. El era foarte iubit şi stimat de sub- 
alternii săi. / | 


In această zi pe frontul Grupului de Jiu, au loc urma-- 
toarele actiuni: 


La aripa dreaptä a Gr. Kneussl, btl. III/R. 9 Ldst.. 
pleacă la ora 8 dela Căciulata spre Frânceşti, isbindu-se 
la N. de această localitate de. detaş. maior Dumitrescu 
(btl, IV/R. 31. I, 1 btr./R. 21 A.), care-l ţine în. loc. 

Brg. 3 Cav. (R..2 Kiir., R. 9 UL) pleacă Ia 6 dim. dela. 
Câmpulung, trecând frontiera cu 4 mitr. si 2 tunuri la 
cota 1298, urcând foarte greu pânäla D. Arcanului şi apoi. 
un alt urcus greu la D. Piva; totusi Brg. 3 Cav. ajunge 
seara cu btl. III/R. 9 Ldst. la N. de Frânceşti. 

Btl. III/R. 3 I. din cauză că nu primise munifiuni stă. 
pe: loc pe D. Tufaia, la amiază primeşte ordin dela col. 
Berger „să înainteze peste Rasova si să pue stăpânire: 
pe trecerea Jiului dela Balesti”. La ora 14 respinge un 
atac al detas. Trusculescu, apoi btl. III/R. 3 I. contra- 
atacä la ora 15 şi-l aruncă spre Sud; acesta se retrage 
spre Dobrita si apoi pe linia Rasovita-Ursateii-Ursati, unde: 
ajunge la ora 2); iar btl. III/R. 3 I. ocupă Dobrita cand 
se-läsase intunerecul. 

Grosul Grupei col. Berger format din btl. V/69, btl. 12 
Vân., cp. 1, 2 btl. I/R. 22 I. ce rămăsese în cursul noptei 


393 


de 11—12/X pe D. Leşului avea ordin: „să înainteze pe 
înălțimile dela NV. de Vădeni”. In acest scop începe mis- 
carea la ora 6 dim., btl. V/69 se îndreaptă spre Valarii, 
îl ocupă la ora 17, îndreptându-se apoi spre înălţimea aflată 
între Frăteştii şi Stăneşti; btl. 12 Vân. se îndreaptă spre 
Curpenul pe care-l ocupă la ora 14; 1/2 btl. I/R. 22 I. 
are se indreptase de dim. spre Vai de Ei ca să tacă legä- 
“tura cu subgrupa Vogt, surprinde la ora 11,30 impreună 
cu btl. III/R. 22 I. dela subgrupa Vogt grosul detaşam. 
col. Homoriceanu, îl face prizonier în majoritate, ia un 
tun şi 2 mitr., semi btl. I/R. 22 I. se opri pentru noaptea 
de 12—13/X în Vai de Ei. | 
Subgrupa Vogt formată din btl. II, III/R. 22.1. aflată 
la N. Poiana lui Mihai Viteazu avea ordin: „să ia Schela, 
„Să ocupe Birnici si înălțimile de NV. Sâmbotin şi să pună 
stăpânire pe trecerea Jiului”. Subgrupa Vogt plecă la ora 
6 dim., cu btl. II/R. 22 I. în cap, urmat de bil. III/R. 22 
I. care trimite cp. 11 spre D. Pleşea în scop de a face 
legătura şi să intervină în acţiunea dela eşirea Sud a Pa- 
Sului Surduc. i | 

Bil. II/R. 22, |. după o luptă uşoară ocupă la ora 10 
Vama Veche, răstoarnă rezistenţa dela N. de Schela, cap- 
îurează btr. de artil. a cäpit. Glatz, şi la ora 12 ocupă 
„Schela, îndreptându-se cu cp. 7 şi 8 prin Horezu pânăla 
Rugi. Trupele Brg. 22 J. sub col. Obogeanu şi anume: 
I, IPR. 41 I, II, III/R. 43 J., şi I, III/R. 59 L. se 
retrag pe linia Turcineşti-Cartiul, având spatele la Jiu şi 
dreapta la S. Sâmbotinul, legandu-se la dreapta cu sec- 
torul dela Bumbeşti al col. Jippa. 

Btl. I, II/R. 3 I. ce înaintase pe Culmea la Păretele, 
ajunsese in după amiază la Curmătura Slivii-V£ Sliva, dar 
din cauza terenului prăpăstios şi stâncos ce scoboară în 
VL. Jiului, nu putu ajunge in această vale, el se opri pe 
Joc, cerând ordin pentru o altă întrebuințare. 

“Acelaş lucru se întâmplă şi cu btl. IV/18.honv. care 
plecat dela St. Dumitra, nu putu cobori în VI Jiului şi 
fu nevoit a se întoarce în cursul noptei la Drăgoiul. . 

Btl. 5 bicicl. ajunge la amiază pe VI. Jiului pânăla Vama, 
unde se opreşte, împingând patrule pânăla Monast, Lainici, 
aci podul de peste Jiu era distrus. 

Deci la orele 10,30 când a fost rănit g-lul Dragalina in 
punctul Locurile Rele, nu se găsea de loc inimic, nici din 
btl. I, Il/R. 3 I. scoborât depe culmea La Păretele, nici 
din btl. 5 bicicl. scoborât pe VI. Jiului. Rănirea g-lului 


394 


Dragalina nu se poate datori decât unei patrule izolată din 
btl. I, II/R. 3 I. care precedând aceste batalioane se ratacise: 
depe D. La Păretele spre VI. Jiului către Locurile Rele. 


Grupul Kneussl ajunsese în seara zilei de 12/X pe linia 
Nord Frâncesti-liziera S. Dobrita-S. Frätesti şi înălţimea Est- 
spre Rugi-Schela, apoi pânä în VI. Jiului nu mai ocupa 
nici o poziţie, aci ocupă Mon. Lainici, iar la Est de Jiu 
ocupă Petriceana. Este incontestabil că Grupa Busse avusese: 
un succes, căci dăduse înapoi unităţile române, luase 800: 
prizonieri,. 7 tunuri, mai multe mitraliere, cucerise drapelul. 

R. 59 I. (acest drapel cucerit de bil. I/R. 22 I. se gă- 
 seste in Museul Militar din München), dar situaţia generală 
a Grupului Kneussl care se avântase prea departe nu era 
bună, el avea forţe prea puţine, pentru un front atât de 
întins, mai cu seamă rămânerea prea înapoi a Grupului Snr- 
duc lungise frontul prea mult; coloanele erau despărțite: 
prin mari intervale şi prin accidente de teren, ceeace le: 
expunea să fie întoarse şi bătute fiecare în parte fără a se 
putea ajuta reciproc, mai mult ceva, adâncime nu exista, 
rezerve nu erau. . | | 

Ducerea înapoi a bil. I, II/R. 3 I. care nu putuuse: 
scobori în VI. Jiului, redusese inca numărul batalioanelor 
din linia I-a. Maj mult ceva, dacă aceste două bil. ar fi 
„putut scobori depe Curmătura Slivii în VI. Jiului şi punea: 
stăpânire pe Plaiul şi D. Mare, ar fi uşurat cu mult situaţia 
Grupei Busse şi ar fi înlesnit înaintarea Grupei Stavinsky.. 

G-lul Kneussl întări Grupa Schulz cu btl. IV/18 hv., 
retras dela St. Dumitra, btl. I/R. 3 I. a fost luat dela 
Grupa Schultz şi dat Grupei Busse, iar btl. II/R. 3 I, a 
fost dat ca întărire în vederea atacului şi deschiderei Pa- 
sului Surduc. 


“Grupul Jiu era în plină retragere dezordonată. Greaua. 
situaţie a Grupului Jiu mai era agravată încă printr'o criză. 
acuta de comandament, aceia creiată prin rănirea g-lului, 
Dragalina, plecat subit, depe frontul Armatei I-a si prin 
plecarea generalului Cocoräscu, comandantul de pânä acum. 
al Grupului Jiu, care în treacăt pe la Ferma Gârleşteanu, 
comunică. col. Anastasiu cele întâmplate în defileu, precure 
şi ordinele ce i se comunicase la telefon, dela Armata . 
l-a — statul major — ordine care deşi prescriau 'retra- 
gerea, însă în necunoaşterea situaţiei de către Armată, nu 
mai corespundeau împrejurărilor, după cum vom vedea. . 

După ce ajunsese ştiri la Cd. Arm. I-a la Craiova despre: 
tot ce se întâmplase cu Div. 11-a, în lipsa comandantului 


395 


de Armată, It.-col. Găvănescu şeful de statmajor al Arm. 
l-a dă după ora 16 mai multe ordine: 

a) Ordonă cu No. 695, Div. l-a: 

„Să ia măsuri de pregătire a retragerei în direcţia generală: 
T.-Severin-Craiova, având pregătite distrugerile pentru a se face 
la cel dintâi ordin”. ; 

Pregătirea unei retrageri, nu înseamnă însuşi retragerea; 
de aceea ordinul dat Div. 1-a este judicios. 

b) Cu Ord. No. 696 numeşte pe g-lul Teodorescu C. 
ce era comandantul etapelor Arm. I-a, ca comandant al 
Div. 11-a (această numire nu a fost aprobată de M. C. Gl.). 

"G-lul Christu, rămâne comandant al Div. l-a, iar col. 
Anastasiu I. comandant al Grupului Jiu, punandu-i-se la dis- 
poziţie temporar întregul statmajor al Div. 11-a. Deci col. 
Anastasiu I. primeşte comanda Grupului Jiu, într'o situati: 
din cele mai critice, adică în momentul când trupele acestui 
grup erau în retragere dezordonată, când legăturile între 
grupele tactice erau rupte, când în sus izbucnise 6 criză 
din cele mai grave prin rănirea noului comandant al Arm. 
‘si prin plecarea subijă a Comandantului trupelor dela Jiu, 
care cunoştea nu numai situaţia momentului, dar şi eveni- 
mentele ce o crease, | oi 

c) Ordonă cu No. 697 Div. il-a: 

„Rezistență cat mai dârză pe poziţiiie dela Schela-Orezu- 
Rugi-Bumbeşti. La ultima extremitate se va începe retragerea de 
preferinţă în timpul noptei în două coloane: 

una cu toate trupele depe stânga Jiului, pe şoseaua Bum- 
besti-Novaci, cu rezistenja treptată şi apoi pe valea Luncavätului 
la Slävitesti-Slatina; Lens 

alta pe drumul Tg. Jiu-Copăcioasa spre Zătreni-Drăgăşani”, 

La ora când It-col. Găvănescu dădea acest ordin, poziţiile 
dela Schela-Orezu şi Rugi fusese deja părăsite de Brg. 
22 I. iar retragerea se executa în plină zi, pentrucă puterea 
de rezistenţă a Div. 11-a era foarte slabă. 

Intrucât priveşte partea doua a ordinului, cu privire la 
retragerea Div. 11-a spre Slatina şi Drăgăşani, nu s'a mai 
executat graţie dispozitiunilor luate ulterior. 

d) Ordonă cu No. 698 C. I Arm. (dela Olt) ca: 

„Să trimită în ajutorul Div. 1f-a, 3 batalioane astfel ca să 
sosească la Tg. Jiu în cursul zilei de 13/X”. 

De fapt, la ora 16,30 inimicul ocupase Valari, Curpenul 
şi Horez, iar Brg. 22 I. se găsea în retragere încă dela 
15,30 spre linia S. Sâmbotin-Cartiul-înălţimile NV. de Tur- 
cinesti. ; i 

La ora 18,15 It-col. Găvănescul revine asupra Ordinului 


396 


697 dat la ora 16,15 prin care prevedea „rezistentă pe 
poziţiile dela Schela-Orezu-Rugi- Bumbesti”, cum acestea se 
pierduse, urma în mod logic executarea ideei.a 2-a cuprinsă * 
în ordine şi anume „retragerea în două coloane” spre Sla- 
tina şi Drăgăşani. Această idee era o mare greşală, de: 
aceea It-col. Găvănescu revine cu Ord. Oper. No. 700 dat 
Div. 11-a: : 

„Se atrage încă odată atentiunea, că trebue dusă lupta pânăla 
ultima extremitate. Numai la nevoia cea mei extremă se va: 
începe retragerea pe directiunile ordonate”. îs 

Col. Anastasiu I. primind acest ordin la ora 18,30, dă 
ordin de oprire a retragerei ordonate, pe poziţiile dela 
Turcineşti-Cartiu-Sâmbotin (Brg. 22 I)-Bumbesti (Brg. 21 
Infanterie). 

După ce Arm. I-a raportează la M. C. Gl la ora 18.30: 
situaţia, primeşte dela col. Räscanu, seful secţiei de ope- 
ratie dela M. C. GL, următoarea notă operativă. 

„Cred că trebuie acţionat viguros cu câte 2-3 bdtalioane luate: 
dela Olt cat si dela Dunăre-Orşova. Aceste grupe să fie trimise 
pe flancurile despre Est şi Vest. Acelaş lucru s'a întâmplat şi la 
Co J. Arm. şi prin măsurile energice Me sta reusit a isgoni 
inimicul. Nici un moment nu trebue pierdut. 

Aceastä notă operativă era judicioasă şi clară, s'a şi 
lucrat în spiritul ei, ea corespundea primei idei a g-lului 
Dragalina, imbrätisatä şi de statulmajor al Arm. I-a. 

. Aga dar în cursul zilei de 12/X, trupele Grupului Jiu, 
lipsite de conducerea Comandamentului superior, se retrag 
pe mai multe coloane, fără regulă şi anume: 

Detasamentul maior Truşculescu spre Leleşti; 

Brigada col. Obogeanu, la centru, spre Turcinesti; 

Brigada col. Jippa spre Bumbesti. 

Afara de Brg. col. Jippa, restul trupelor, sub motiv că 
sunt atacate de forţe superioare, rezistă puţin pe diferite 
pozitiuni, apoi iarăşi se retrag, trecând şi peste lucrările 
de fortificaţie făcute în cursul. anilor 1914-—1915, fără a 
le ocupa. Cu un cuvânt trupele Grupului Jiu erau în re- 
tragere dezordonată. 

In seara de 12/X şi noaptea de 12—13/X situatiunea 
Grupului Jiu era următoarea:. 

' Brg. col. Jippa pe poziţia întărită dela Bumbeşti (aci 
ajunge de abia în dim. de 13/X); legându-se la stânga 
spre Sâmbotinul cu Brg. col. Obogeanu; 

Brg. col. Obogeanu pe dreapta Jiului, dela S. Sâmbotinul- 
Cartiul până pe înălțimile dela N. de Turcineşti; 


397 


Detasamentul maior Truşcuiescu, pe linia Raşova-Ursă- 
tei-Ursati; 

Detasamentul Rostovan si detaş. maior Dumitrescu la 
Frânceşti, 

Cartierul Diviziei la poşta din Tg.-Jiu. 

Trenurile şi convoiurile la Romăneşti (S. Tg.-Jiu) şi spre 
Romaneşti (E. Tg.-Jiu). 

Aşa dar Grupul Jiu se retrăsese cu mare grabă, ame» 
nintat să fie aruncat spre Sud cu mari pierderi, el pier- 
duse legătura cu Grupul Cerna; 

Grupul Kneussi ajunge cu: 

Brg. 3 Cav. si btl. III/R. 9 Ldst. la N. de Francesti, « 

btl. III/R. 3 I. la N. de Dobrita, 

btl. V/R. 69 I. la Valarii, 

btl. 12 Van. bosn. la Curpenelul, 

1% btl. 1/R. 22 I. la Vai de Ei, 

btl. II, ITI/R. 22 I. la Horezu-Rugii, 

bil. I, I/R. 3 I. pe D. La Păretele, 

btl. IV/18 honv. in mars spre Mt. Drăgoiul, 

btl. V cic. la Mon. Lainici, 

Grupa Stavinsky pe linia Petriceana—N. Gropul.. 

La ora 19,45 Comandam.  Arm. IX-a întrebă pe, Cd. 
Div. 11 bv., cum crede a conduce mai departe operaţiunile 
şi cum apreciază situaţia din punctul de vedere al aducerei 
Div. 7 Cav. ca să lucreze împreună cu Div. 6 Cav. 

G-lul Kneussl raportează la ora 21,15 următoarele: 

„Din cauza dificultätilor terenului, nu ne putem baza numai 
pe Pasul Vulcan, de aceea este nevoe a se deschide Pasul Surdu- 
cului. Nu se poate executa un repede atac dinspre Vest spre 
R. Jiu în sectorul dela S. Bumbesti, din cauza imposibilitatei de 
a aduce prin Pasul Vulcan, artilerie grea şi munitiuni suficiente. 

Chiar şi străbaterea sectorului Jiului fără o suficientă artilerie, 
acum nu mai are şanse de succes, pentrucä operaţiele de până 
acum din cauza slăbiciunei forţelor, au ţinut prea lung, în care 
timp inimicul şi-a adus ca întărire două regimente. 

Din această cauză se intenţionează conducerea viitorului ate 
să se facă de amândouă părţi a Pasului Surduc. 

Folosirea Div. 7 Cav. va fi asigurată numai atunci, când ata-. 
cul a înaintat destul spre Sud, aşa ca Pasul Surduc să fie deschiş. 

Nu este de recomandat ca amândouă Div. de Cav. să folosească 
răul drum Câmpulung-Frânceşti. Lipsesc de asemenea forţele pen- 
tru a asigura definitiv acest drum. Siguranţa şi păstrarea des- 
chisă a Pasului se va face deci cu Diviziile de Cavalerie”. 

G-lul Kneussl dă la ora 22,25 următorul Ord. Oper. pen- 
tru ziua de 13/X: 


398 


„Grupa Busse continuă cât mai de dimineaţă atacul asupra 
liniei Vădeni-Sâmbotin, asigurând tot timpul flancul drept în- 
chizand R. Jiu dela Sâmbotin la Birnici. 

Grupa Schulz execută atacul spre Vrf. Reti-Gropul şi înaiutează 
apoi peste D. Mare, în scopul deschiderei Pasului Surduc. Ea 
dă Grupei Busse un bl. din R. 3 I. punându-l cât mai devreme 
în marş spre Buliga-Schela. 

Grupa Stavinsky se va pune la dispoziţia Grupei Schulz cu 
trupele destinate ofensivei. După executarea ofensivei va întoarce 
spre Est poziţia inimicului’’. : 


13 Octombrie. 


"“Brg. 3 Cav. împreună cu btl. III/R. 9 Ldst. era la ora 
10 în poziţie la 500 m. N. de Frânceşti, având în faţă la 
Frâncesti şi înălțimile dela V. btl. IV/R. 31 I. sub maiorul 
Dumitrescu, pe care nu-l putu scoate din poziţie. 

Faţă de această situaţie g-lul Kneussl dă Div. 6 Cav. 
următorul ordin: 

„Este de cea mai mare importanţă pentru viitoarele opera- 
fiuni, ca Div. 6 Cav. să străpungă cât mai repede la Frânceşti 
si să-şi urmărească. însărcinarea. 

Cum aducerea repede a artileriei şi mitralierelor s'au izbit 
de greutăţi, este cu atât mai mult de recomandat ca cu linii 'de 
trägälori a tuturor regimentelor să se forţeze esirea din munţi. 

Cum nu era siguranţă că Brg. 3 Cav. va putea inde- 
plini însărcinarea ce i s'a dat, mai cu seamă că nu putuse 
aduce şi pune în poziţie decând un singur tun, g-lul Kneussl 
dispuse Grupei Busse la ora 15,45: 

„Dacă este posibil să exercite cu btl, III/R. 3 I. o presiune 
în direcţia Frânceştii, în scop de a uşura esirea Diviziei de Cav.”. 

Ordinul dat de Grupa Busse nu ajunse până là bil. III/R. 
-3 I, aşa că el nu fu executat. 

Conform ordinului primit, Grupa Busse ia dispozifiunile 
următoare: 

a) btl. III/R. 3 I. aflat la Dobrita: 

„Să se stabilească în dejensivă în legătură cu btl. V/69 (Fră- 
testi) si să caute legătura spre dreapta”. 

b) Sub grupa Berger: 

„Să pună stăpânire pe înălțimile dela V. de Stiinezti si apoi 
pe linia Cernadia-SE. Rugi’’. 

c) Subgrupa Vogt: 

„Să ajungă pe linia Rugi (excl.) înălțimile V. Porcei si dpoi 
să atace spre Simbotin” 


Btl. III/R. 3 I. aflat la Dobriţa trimite de dim. cate o 


399 


comp. la Runcul, Lelesti si Frăţeşti. La ora 20,30 primi 
ordin: 

„Să înainteze. imediat pânăla şoseaua Târgu Jiu-Fräncesti și 
să o închidă făcând front spre Est”, 

Batalionul trimite cp. 11-a la Raşoviţa, unde ajunge 
în noaptea de 13—14/X ora 2. 

Grosul subgrupei Berger după ce a ajuns pe înălţimea 
dela V. Stănești s'a oprit până după amiază, când se în- 
dreaptă cu btl. V/69 şi 2 cp. I/R. 22 I. spre Ursaţi, btl. 
12 Vân. spre Târgu-Jiu şi Vădeni, în noaptea de 13—14/X 
acest btl. atacă Turcineşti şi pune stăpânire pe primul 
pod de peste Jiu. Btl. IV/R. 1 Ldst. a fost ţinut în rezervă 
la Stăneşti. Iar 2 cp. I/R. 22 I. s'au 'dus dela Vai de Ei 
la Curpenelul ca rezervă a subgrupei Berger. 

Sub grupa Vogt ocupă cu bil. II/R. 22 I. la ora 14 
Sâmbotinul, împingând o cp. la podul de peste Jiu, care 
surprinse o mică unitate rom. depe malul de Est. Btl. III/R. 
22 I. a înaintat pânăla Arsuri. 1% bil. II/R. 1 Ldst. a 
ajuns după amiază la Porceni-Birnici. 

Btl. I/R. 3 I. (care nu putuse scobori în VI. Jiului şi 
care fusese repartizat din ajun grupei Busse) ajunse la 
. Buliga, de aci în ziua următoare trebuea să înainteze pânăla 
Schela. 


Bil. II/R. 3 I. a fost trimis la Alsobarbateni în VI. 
Jiului cu destinatiunea a îi folosit în Pasul Surduc. 

Grupa Stavinsky, care avea sub ordine şi Grupa Schulz, 
ajunge cu V/10'hv. pe Gropul, iar btl. 4 si 5 bic. pe Petri- 
ceana, ele ajung la ora 13 pe Vrf. Retii päräsit de tru- 
pele rom. Bil. 5 bic. înaintează spre SV. până pe D. Mare 
fu o cp. pe şoseaua Jiului, pe cand btl. 4 bic. rămâne 
pe Vrf. Retii. Spre seară btl. I/R. 1 Last. _ajunge „pe 
Gemanari. 

Grupa Kneussl câstigase si în cursul see de 13/X ceva 
teren, ajungând pe linia N. Francesti-S. Dobrita-Lelesti- 
Ss. Stanesti-Turcinesti-Sambotin-Birnici-N. Dealu Mare- Vrf. 
‘ Retii. In VI. Jiului ajunsese la Lainici. 

In aceastä zi luase prizonieri: 1 colonel, 25 ofiteri, 1208 
soldaţi, cucerise 10 tunuri, 7 mitr. In total pânäla inclusiv 
ziua de 13/X luase prizonieri: 3 ofiţeri superiori, 25 ofi- 
teri, 2234 soldaţi, cucerise 20 tunuri de munte, 8 tunuri 
de câmp, 9 mitraliere şi 1 drapel. 

Cu. toate aceste succese, situaţia Grupei Kneussl, nu era 
strălucită. Div. 6 Cav. era fixată la teren şi nu putea înainta 
de loc, trupele erau întinse pe un front prea mare, putând 
fi răsturnate la prima contra-ofensivä executată cu putere. 


400 


In asemenea situatiune se pune întrebarea dacă pentru ziua 
de 14/X nu era mai prudent ca pregătind înaintarea ca- 
valeriei, să se oprească ofensiva infanteriei, punând-o în 
situație de a respinge un contra-atac roman. Comanda- 
mentul german faţă cu succesul dobândit, dispretuind ini- 
micul, fără a cunoaşte exact situaţia, apreciază că oprirea 
ofensivei ar da timp inimicului să-şi aducă întăriri, de aceea 
G-lul Falkenhayn cu Ordinul No. 714 din 13/X decide înain- 
tarea şi pentru ziua de 14/X, iar g-lul Kneussl dă la ora 
21 următorul ordin de operaţie pentru ziua de 14/X: 

„Succesele dobândite până acum vor fi Erma si maine cu 
toata energia. 

Div. 6 Cav. va esi din munţi la Frâncesti şi asigurându-şi 
flancul drept, va înainta în direcţia ii e ati (5 km, 
S. Raşova). 

Grupa Busse va lovi cât mai de dimineaţă cu un detaşament 
din regiunea Runcu în direcţia. Broasca uşurând esirea din 
munţi a Div. 6 Cav., împinge frontul său spre Sud pânăla linia 
generală Rasovifa-inaltimile NV. Târgu Jiu, ia podul dela Târgu 
Jiu şi la Nord Vădeni, tae dela Sâmbotin spre NE. forfele ini- 
micului ce s'ar mai afla încă în munţi. 

Grupa Schulz, btl. V/10 honv., cucereşte eşirea s. a Pasului 
Surduc-la-Bumbesti’ Jiu -şi pune stăpânire pe înălțimile dela Est. 

Grupa Stavinsky dă btl. V/10 honv. Grupei Schulz şi loveşte 
cât mai de dimineaţă cu bi. I/R. 1 Ldst. peste Prisloapelor- 
Moldovişul la Postaia, asigurându-se spre Stâna Florile Alb2 (3 
km. E. Moidovişul). Btl V/71 va face o activă cercetare”. 

Din acest ordin se constată hotärirea de a pune stăpâ- 
nire pe Tg. Jiu şi pe înălțimile dela NE. lovitura princi- 
pală urmând a se da dinspre Sâmbotin cu o parte din 
“Grupa: Busse şi cu Grupa Schulz. 


Pe frontul Div. 11-a rom. în cursul zilei de 13/X au 
avut loc următoarele întâmplări: 

Dela Grupul Cerna se formase după cum am arătat un 
„detaşament sub It-col. Dejoianu, compus din— btl. III/R. 
1 1, btl. IV/R. 31 1, btl. II/R. 17 1, 1 btr/R. 1 Art, 1: 
btr./R. 21 Art. si 1 esc. cav. (3/2 C.). Acest detaşament 
s'a adunat în noaptea de 12/X la Cires, infanteria fara 
ranite, fără trăsuri, oamenii având câte 300 cartuşe de 
arma. 

In ziua de 13 dim. se pune in mars si ajunge in aceiasi 
zi, la ora 15 la Pestisani, împreună si cu bil. IV/R. 43 I. 
depe D. Retezatul; după o oprire de un ceas, continua 
drumul spre Dobrita, însă aci primeşte ştirea că inimicul a 
ocupat înălțimile dela Rătezatul; prin urmare fiind ame- 


401 


ninţat pe stânga sa, detaşamentuul It-col. Dejoianu îşi con- 
stitue o flancgardä pe acest flanc, de 7 companii şi o 
baterie (12 din efectivul total al infanteriei sale) sub co- 
manda maiorului Dumitrescu, restul trupelor se îndreaptă 
spre Brădiceni, unde se afla Comand. Div. I g-l Christu 
şi It-col. Dumitrescu, şeful de statmajor al Diviziei şi can- 
tonează acolo, în noaptea de 13—14/X, lăsând flancgarda 
pe pozitia dela N. de Pestisani. 

Situatia Grupului Jiu la 13/X seara era urmätoarea: 

Brg. 21 I. col. Jippa, începând dela dreapta spre stânga: 

btl. I/R. 26 I. format în 2 cp. la Bucolie şi 

btl. II/R. 58 I. format în 2 cp. sub cpt. Dumitrescu 
Tlie, face legătura la Poiana Muerii cu 

2 cp. bil. III/R. 18 I. pe stg. par. Sadului apoi urma 
I/R. 58 I. botul dealului dela NE. Bumbesti; 

II/R. 26 I. (format in 2 cp.) cu 1/18 I. pe stg. Par. 
Sadului şi la NE. de satul Bumbeşti. 

1 cp/R. 58 I. pe dreapta Sadului. 

bil. II/R. 18 I. pe liziera N. a satului Bumbesti. 

Un mic detaşament de 156 oameni dela p. s. a R. 26 I. 
sub It. Voinescu face legătura cu Brg. 22 I. la Porceni. 

Un, alt mic detaşament de 320 oameni, sub cpt. Mihăi- 
lescu V. dela p. s. aR. 71 I. face cu 200 oameni susţi- 
nerea dela Estul satului Bumbeşti, iar 120 oameni în re- 
zervă la Bumbesti. 

Efectivul Brg. 21 I.: 5 btl, 1 btr. munte, 1 btr. ob. 
105 m/m, 1 btr. ob. 120 m/m, 2 btr. 53 m/m. 

Din Brg. 21 I. sunt detasate: 

btl. III/R. 58 I. la detasamentul maior Truşculescu; 

btl. II/R. 18 I. sub It-col. Coandă este trimis la Tg.-Jiu 
in rezervä. 


Brg. 22 I. col Obogeanu cu 1 btl/R. 43 I, bt. I IDR. 
A1 I, btl. 11/59 I. pe stânga Jiului pe linia Câineni-Curti- 
soara-Vadeni, iar restul Brg. 22 I. ocupa pozitie pe înăl- . 
timile dela Preajba Mare. 

Efectivul Brg. 22 I.: 5 btl., 1 btr. camp, 1 btr. 53 m/m. 

Detasamentul ‘maior Trusculescu (btl. III/R. 58 I, btl. 
III/R. 41 I. si btl. combinat) pe dreapta Jiului, cu dreapta 
spre Jiu (la înălţimea lui Vădeni) apoi urma prin Ursaţii 
tae Ursati-Rasovita-S. Arcani. Total 3 bil. 

Btl. IV/R. 31 I. maior Dumitrescu la N. Frâncesti. 

1 btl. militii pe înălțimile depe malul drept al Jiului. 

Detaşamentul lt-col. Dejoianu (II/R. 17 I, III/ R. 1 I, 
IV/R. 31 şi 2 btr., 1 esc.), la care se mai alipise btl. IVR. 


Generalul G. A. Dabija, «Armata română in Răsboiul mondial. Vol». II. 26 


402 


43 I. ajunge la Brädiceni-Pestisani. Efectiv: 4 bil., și 
btr., 1 esc. 

La extrema stângă a Grupului Jiu este cp. 5/R. 41 I. sua 
cpt. Julea pe Vrf. Oslea, făcând legătura cu Grupul Cerna, 
Total general al Grupului Jiu: 19 btl, 9 btr., 1 esc. 

In afară de aceste unităţi aflate în seara de 13/X tre- 
buiau să mai sosească în cursul noptei de 13—14/X la Tg. 
Jiu btl. UII/R. 71 I, 2 cp/R. 41 I p. s, 2 cp/R. 5 V. 
p. s., btl. miliţie Gorj, 1 btr/R. 1 A, 1 btr/R. 21 A. sil 
-esc. cav., precum şi btr. 6/R. 1 À, btr. 4/R. 5 A. care sunt 
trimise dela Filiaş la detasamentul Dejoianu; trimiterea: 
acestor 2 baterii a fost o măsură bună căci erau necesare 
detaşamentului lt-col Dejoianu. Aceste două baterii ca şi. 
parte din trupele de infanterie sosesc deabia la 14/X seara, 
după luptă. 

Detaşamentul maior Trusculescu avea ordinul Grupului 
Jiu din 13/X ca: „să ocupe o poziție deasupra Bârseştilor, 
la nodul de comunicaţii ce vin dinspre Nord spre Târgu 
Jiu”. Maiorul Truşculescu primise după aceasta, un ordin 
nou dela Div. 1-a care-i prescria ca: „să deschidă drumul 
detasamentului lt-col. Dejoianu spre Jiu”. Maiorul Trus-- 
culescu fără a raporta Grupului Jiu care îl aşezase acolo, 
execută acest ultim ordin, părăseşte poziţia îndreptându-se 
spre Raşoviţa, atacă btl- IR. 3 I. bv. ce ocupa poziţia; 
la N. Rasovita, este însă respins, se retrage în cursul. 
noptei de 13—14/X pe stânga Jiului la Romaneşti. Prin 
acest fel de a lucra, a rămas un gol între stânga Brg. 
Obogeanu şi btl. Bădescu Haralambie, care deşi făcea parte: 
din detaşamentul maior Truusculescu, s'a menţinut pe po-: 
zitia sa. 


14 Octombrie. 


In seara de 13/X col. Anastasiu I., Comandantul Grupului: 
Jiu cheamă la P. C. al Grupului aflat la Poşta din Tg.. 
. Jiu pe col. Pasaleaga Cd. Brg. 11 Art., It-col. Dumitrescu 
C., seful de statmajor al Div. 1-a, It-col. Mărculescu R., 
şetul de statmajor al Div. 11-a, pe It-col. Petroianu, Cdt. 
Rgt. 21 Art. şi pe cpt. Diamandy, şeful biuroului de ope- 
rațiuni al Div. 11-a. Col. Anastasiu, în urma consfătuirei 
avute cu toate aceste persoane, ajunge la hotărîrea, de 
a se relua ofensiva, cu toate trupele sale, în sensul ca. 
Grupul Jiu să atace de front, iar detaşamentul trimis de 
Grupul Cerna să atace flancul drept şi spatele inimicului. 
Deci se adoptase planul conceput de g-lul Dragalina, adop- 
tat după rănirea sa si de statmajorul Arm. I-a, cum si 


403 


în ideea notei operative date de col. Răşcanu, şeful secţiei 
«de operaţiuni din M. C. Gl. 

Col. Anastasiu dă la 13/X-ora 20, Ord. de Oper. No. 
103 pentru ziua de 14/X cu următorul cuprins: 

„Inimicul apasă greu asupra frontului nostru, micşorând moralul 
trupelor noastre; mă hotărăsc să-l atac mâine 14 Oct. 1916 
cu toate forțele si să-l resping spre frontieră. 

Pentru aceasta se va ataca inimicui care ccupä poziţia, pe 
dreapta Jiului, din malul Jiului—Porceni—Sambotin—Cartiu şi pen- 
tele de Sud a ‘dealului Cazinul pânăla . Vădeni, în modul 
următor: : 

Detaşamentul col. Jippa, cu o parte din trupele sale (1/58, 
11, 12/18, c. 3 P. S/R. 1, btr. 53) sub comanda It-col. Neagu 
“Savel, va_ menţine poziţia ce ocupă, contra oricărui atac ce 
ar veni din defileu si din Moldovis-Pästaia. 

Cu cealaltă parte a trupelor sale (1/58, 5, 6, 7/26, 280 oameni |. 
din R. 71 I, 1 btr. 57/R. 21 A.) sub comanda lt-col. Pom- 
poniu va ataca flancul stâng inimic dela Porceni. 

Detaşamentul col. Obogeanu (1I1/59, II1/43, 1/41, H/4i si 1 
dvz/21 Art.) va ataca frontul în Sâmbotin-Vădenii. Un bata- 
lion din acest . detaşament va ataca în flanc inimicul la Vädeni 
(batalion căpitan Călugăru). . 

Detaşamentul It-col. Coandă (11/18, 11/71, 2 cp/5 V., 2 cpu, 
1 bir. 75/9 A, 1 btr. 87/5 A.), va constitui trupa de spär- 
tură a frontului inimic, ca trupă ‘de manevră, care dela Tetila 
va ataca Sâmbotinul- Arsuri-Pajiştele-Schela. 

Detaşamentui It.-col. Dejoianu, ce vine dela Cerna, va ataca 
‘in flanc şi spatele inimicului. 

Batalionul maior Truşculescu, acopere Tg. Jiu şi stânga noastră. 
la Nord de Bârseşti (bifurcația drumurilor Tg. Jiu-Pestişani, 
“Tg. 'Jiu-Dobriţa), făcând legătură cu detasamentul It-co. De- 
joianu. : 

Batalicnul de miliții Gorj (cäpit. Sadoveanu), cu 1 comp. 
æezervä la podul pe Jiu (Vest oraş, grădina publică), 1 com- 
panie la poştă, Prefectură şi servicii, patrule in oraş, restul rezervă 
la Tiseşti. 

Atacul începe la ora 8 dim., precedat de un bombardament 
de o oră, a întregei artilerii aflate pe front, afară de cea a 
drupei de manevră, care va deschide focul când va porni la 
atacul Sambotinutui. { 

Trupa de manevră intră în situaţia iniţială, la Tetila, chiar 
în cursul noptei aşa că la ora 2 să fie la Tetila; va urma pe 
«marginea pădurei Mare-Sofroceni-Câineni-Tetila. 


” 


. . + . . . . 


Lt-col. Dumitrescu, seful de statmajor al Div. 1-a, dupa 


404 


înapoierea sa la Brädiceni, deşi avea cu el Ord. Oper. dat 
de Grupul Jiu; privitor pe It-col. Dejoianu, aflat la Bră- 
diceni, dă şi el la 14/X ora. 1 un Ordin de Oper. pentru 
ziua de 14/X, acest ordin poartă No. 25 A, şi este dat in 
numele g- -lului Christu Cd. Div. 1-a, ajuns la Brădiceni la 
13/X ora 22. a 

iată ordinul: 

„1) Situaţia inimicuiui.... 

2) Situajia trupeior noastre... | | 

3) Sosit în ajutor, detas. It-col. Dejoianu, tare de 4 bil., 
2 bir. si 1 esc. cav., in localitatea Brădiceni. In cursul nopţei 
de 13/14, vor mai debarca în gara Tg. Jiu 214 bil. şi pentru a 
zădărnici încercările de înaintare ale inimicuiui se dispun urmä- 
toarele: 

a) Detaş. It-col. Dejoianu va ataca forțele adverse, urmând 
axa generală de înaintare direcfunea Brădiceni ~Arcani -Sănăteşti- 
Dobrifa. - 

Va lua însă măsuri ca detasamentul dela NE. de Frânceşti; 
să fie respins sau cel putin pus în imposibilitate de a îm-, 
piedica mişcarea detasamentului pe directiunea ‘data. 

b) Grupul Jiu va fine în loc pe inimic, rezistând de front 
pentru a da timp mişcărei atacului de flanc. 

Modul de acţiune al acestor forte se lasă la chibzuinta co- 
icnelullui Anastasiu I., comandaniul Grupului. 4 

Pentru ca actiunea Grupului sä fie cât mai puternicä, cele 
21/2 btl, ce sosessc si debarcă in gara Tg. Jiu, se pun la 
dispoziţia Grupului Jiu. 

c) Actiunea infanteriei va fi susținută si pregătită de toată. 
artileria, de care se dispune, ‘ 

4) munifiuni.... ‘om 

5) raniti.... 

6) hrană... : igs 

7) Aciiunea va începe la ora 6,30 dim. pe întregul front. 

8) Pe timpul actiunei mă voi afla la început la Detas. It-col. 
Dejoianu pânăla ora 9 a. m. ‘cand voi trece la Grupul Jiu, 


» i 
+. . . zi 4 


Vasăzică, pentru unul şi acelaş scop se dau două Ordine 
de operaţie, unul de către col. Anastasiu, care de fapt era 
comand. Grupului Jiu, şi altul de It-col. Dumitrescu C., 
şeful de statmajor al Div. 1-a care dă ordinul 25 A, in 
numele generalului Christu, comandantul acelei Divizii. Pen- 
tru ce acest amestec de atributiuai? Col. Anastasiu nu exe- 
cuta ordinul No. 25 A, pentru motivul că Grupul Jiu nu 
depindea de Div. 1-a, trupele lui aparțineau Diviziei a 
11-a, apoi acest ordin a sosit col. Anastasiu în Tg. Jiu, 


405 


la ora 1 noaptea, pe când el deja expediase ordinul de 
operaţie No. 103 pentru ziua de 14/X, trupelor grupului, 
încă dela ora 8 seara, prin ofiţerii delegaţi, ba 'ordinul 
pentru It-col. Dejoianu, a fost trimis acestuia prin însuşi 
Ii-col. Dumitrescu. Apoi Comandamentul Div... 1-a, nu luase 
încă fiinţă, cum şi pentrucă Ord. No. 25 A, nu era semnat 
de g-lul Christu; în asemenea condițiuni, col. Anastasiu, 
Cd. Grupului Jiu menţine în totul ordinul ce dase deja tru- 
pelor sale şi care trupe erau in mişcare spre a intra în 
situaţia iniţială. 

Făcând o comparaţie între Ord. 25 A al şefului de 
stat-major al Div. l-a si Ord. No. 103 al Cd. Grupul 
Jiu, constatăm: 


Ordinul 25 A. Ordinul 139. 


Scopul actiunei este: 
„a zădărnici încercările de 
înaintare ale inimicului“. 


Executarea: ,detasa= 
mentul It.-col. Dejoianu va 
ataca în flanc şi spate for» 
tele adverse“, 

„trupele Grupului Jiu vor 


susfine pe front acfiunea. 


detasomentului It.-col. De- 
joianu“, 


Scopul actiunei este: 
„am hotărât a-l ataca (pe 
inimic) cu toate forfele si 
să-l resping spre frontieră“. 

Executarea: „col. Jippa 
cu o parte a trupelor sale 
va ataca. flancul stâng ini- 
mic dela Porceni“. 

»Ccl. Obogeanu si It.-col. 
Coandă atac pe frontul 
Sâmbotin-Vädeni“. 

. Lt,-col. Dejoianu afacă 


flancul drept si spatele ini- 
micului“. 

Aceste ordine dau loc la următoarele apreciaţiuni: Ambii 
ofiţeri ce elaborau ordinele, erau ofiţeri de statmajor, ur- 
mase una şi aceiaşi şcoală de răsboiu, totuşi ordinele lor 
deşi au în vedere aceiaşi intentiuni, se diferenţiază foarte 
mult, nu numai ca formă, ci şi ca fond, acest lucru pro- 
bează lipsa unei doctrine: şi unei technice de statmajor. 
Totuşi conceptiunea acestor două ordine se diferenţiază şi 
principial, căci pe când col. Anastasiu atacă pe inimic 
de front manevrându-l şi atacându-l şi pe ambele flancuri 
în acelaş timp, It-col. Dumitrescu îl atacă dela început 
în flanc şi spate, susținând de front acest atac; ori atacul 
înseamnă fixare, căci nu se poate manevra decât un inimic 
fixat, aşa dar din punctul de vedere tactic, atacul de flanc 
al lt-col. Dumitrescu era un atac de fixare, iar manevra 
o executa cu frontul, bine înţeles dacă Grupul Jiu ar fi putut 
să-şi păstreze poziţiile. Aci constă diferenţa între concep- 


406 


iunea acestor două ordine. Dacă se are in vedere gresala 
g-lului Kneussi de a înainta prea repede, de a se subtia 
prea mult, urmărind în coloane despărțite prin mari acci- 
dente de teren, în coloane cari tocmai din această cauză nu 
mai aveau nici o legătură între ele; dacă se mai are în 
vedere că Diviziile 41 I. şi 109 I. rămăsese prea înapoi, 
era dela sine înţeles că o contra-ofensivă română, îl va 
da peste cap, ceeace de fapt aşa sa şi întâmplat. Deci 
g-lul Kneussl căzuse în greşală, ordinele date de col. Anas- 
tasiu si lt-col. Dumitrescu puteau da bune rezultate, pen- 
“trucă amândouă profitau de gresala în care căzuse inimicul. 

Faţă însă de situaţia specială a trupelor Grupului Jiu, 
care de aproape 10 zile, erau continuu în retragere şi a 
căror moral era atât de scăzut, încât în fiecare zi de îndată 
ce începea artileria germană să tragă, trupele române ince- 
‘peau imediat să se retragă, fără a mai opune vre-o rezis- 
tentä; inimicul era deci stăpân pe situaţie, prin forţele lui, 
prin artileria grea, prin continua dominare a terenului dela 
Nord spre Sud şi prin moralul său foarte ridicat. Si dacă 
ordinul de operaţie al Comandantului. Grupului Jiu, nu 
ar, fi prevăzut o întoarcere ofensivă generală a întregului 
-Grup, atunci acest Grup s'ar ‘fi retras imediat ce ar fi 
început artileria germană să- tragă, aceasta cu atât mai 
mult, cu cât atacul hotärit asupra tancului drept german, 
nu s'a produs în această zi. 

Aci deci constă diferenţa de conceptiune a ordinului dat 
de col. Anastasiu, care cunostea foarte bine situaţia tru- 
pelor sale. Iar dacă se examinează şi ordinele de operaţie 
ale inimicului, atunci se vede clar, că el având certitudinea 
‘unui atac românesc asupra flancului său drept, la Dobrita, 
juase măsuri de siguranţă (Ord. Oper. 681 al. 2 al g-lului. 
Xneussl şi Ord. Oper. 116 al g-lului Busse). 

Situaţia Grupului Kneussi la 14 Oct. dim.: 

Brg. 5 Cav. i btl. III/R. 9 Ldst. la N. Frâncești, 
btl. III/R. 3 I. bv. la S.. Dobriţa, 

btl. I/R. 22 I. ‘la Lelesti, 

btl. V/R. 69 (din Brg. 144) N. Ursätei, 

bt]. 12 van. la Turcinesti si la podul de peste Jiu, 
bt]. II/R. 22 I. ocupă Sâmbotinul, 

“bil. MI/R. 22 I. la Arsurile, 

12 btl. IT/R. 1 Ldst. la Porceni-Birnici, 

bil. I/R, 3 I. la Buliga, . 

bil. II/R, 3 I. la Also bärbäteni (V1. Jiului), 

bil. 5 cic. pe D. Mare, . 

btl. 4 cic. la Retii, . ME 


407 DRE 


btl. 5/10 honv. pe Gropul, 

btl. I/R. 1 Ldst. pe Gemănării. | 

G-lul Kneussi observă că apărarea primise ajutoare ce 
puteau fi varite imediat în acţiune; i se trimisese şi lui 

în. ajutor diferite unităţi, dară ele erau însă mult departe 
înapoi, astfel Div. 7 Cav. (gl. Mutius) ajunsese la Petro- 
sani, cu ordin să formeze împreună cu Div. 6 Cav. un 
Corp de Cav. sub comanda g-lului Schmettow, care nu. 
mai avea nici o intrebuintare la Oituz după sosirea coman- 
damentului Corpului 54 Rez. 

Tot Grupului Kneussl i s'a mai trimis în ajutor btl. de 
munte Wiirtembergez, ce ajunsese de abia la Sud de Pui. 
Mai mult ceva, Comandamentul Superior al Arm. germ. 
voia să exploateze imediat presupusul succes dela Jiu, de: 
aceia în locul celor două Divizii 10 şi 11 bv. trimise Arm. 
I-a A-U, trimite Arm. IX-a, Diviziile 41 şi 109 I., aceasta. 
contrar “insistențelor g-lului Conrad v. Hôtzendorf care in- 
sista a fi trimis la Brasov. 7 

Operatiile din ziua de 14/X: - E 

In dim. zilei de 14/X, Div. 6 Cav. avea Brg. 3 Cav.,. 
btl. III/R. 9 Ldst. si 1 tun in linia 1-a la S. de Retezatu 
şi la N. de Frânceşti în fata detaşamentului maior Dumi- 
trescu; 1 Rgt. din Brg. 8 Cav. în rezervă înapoi; alt Rgt. 
din Brg. 8 Cav. în marş depe D. Arcanului spre. Piva-Că- 
ciulata-Retezatu; Brg. 5 Cav. pleca deabia din Câmpulung.. 

Maiorul Dumitrescu atacă la ora 7,30 dar este respins,. 
- în schimb însă toate încercările făcute de Div. 6 Cav. de. 
a înainta către Frânceşti, nu au reuşit, iar btl. III/R. 3 lL 
nu putea să-i vie în ajutor de oarece era ameninţat de- 
coloana din stânga a detasamentului It-col. Dejoianu. 

La ora 14 întreaga Brg. 8 Cav. era sosită şi ţinută în: 
rezervă, iar Div. 6-a mu putea de loc înainta fără aju- 
toarele ce cerea dela Div. 301 I. 

Grupul Busse începe de dim. mişcarea către linia Raşo- 
vita-inalfimile NV. Târgu Jiu. 

Btl. III/R. 3 I. aflat la dreapta avea ordin ca: 

„In dimineaţa zilei de 14/X se interceptează şoseaua Târgu 
Jiu-Frânceşti”. : , 

In acest scop cp. 11 si 12 ajung pe liziera de N. a 
Rasovitei, iar. restul btl. soseşte aci la ora 7, apoi bil. 
procedează la ocuparea localitätei. : 

In noaptea de 13/14. detasamentul It-col. Dejoianu era. 
în Brădiceni-Pestişani; iar btl. cpt. Bădescu din fostul deta- 
şament Truşculescu se afla la S. de Rasovita. 

După ora 7, comd. btl. III/R. 3 I. proceda-la ocuparea 


408 


Rasovitei, cp. 11-a a fost atacată dinspre SE. de către 
o cp. din btl. cpt. Bădescu (singurul rămas pe poziţie din 
detașamentul maior Trusculescu), pe când cp. 12/R. 3 I. 
ajunge pe liziera de V. este atacată de 2 cp./R. 43 sub 
cpt. Greceanu şi 2 cp./R. 31 cp. Urziceanu, ce înaintează 
dinspre Arcani. Cp. 10/R. 3 I. reuşeşte a ocupa liziera S. 
a satului Rasovita. Cp. mitr. a fost împărţită la companii. 
In fine din cp.'9/R; 3 I. s'au trimis 2 plot. la aripa dreaptă 
a cp. 12/R. 3 I. şi 1 plot. între cp. 12 şi cp. 10/R. 3 I. 

Btl. III/R. 3 I. este inconjurat după ora 10 din trei 
parti (V. S. E.) şi e bătut de artileria detasamentului It.-col. 
Dejoianu, dar rezistă destul de bine, până după ora 15, 
când intervine în acţiune 1 btl./R. 17 I. sub cpt. Morţun, 
ce înaintează dinspre Stroeşti, această acţiune antrenează 
şi trupele cpt. Greceânu şi cpt. Urziceanu dinspre Arcani, 
la ora 16,30 începe lupta în sat, care se termină la ora 
18, când cea mai mare parte din btl. III/R. 3 1.-rămânc 
prizonier (400 oameni), iar restul condus de adjutantul 
batalionului, se retrage spre înălțimile dela E. Leleşti. : 

La stânga bil. HI/R. 3 1, erau cp. 1, 2/R. 22 I. cu i 
cp. mitr. sub comanda maiorului Werkmann pleacă la ora 
5-din Curpenelul, în scop! de a ocupa; înălțimea. aflată între . 
Ursăţei şi Ursaţii. Cp. 2 cu cp. mitr. ocupă Ursăţei, iar cp. 
1-a la Ursaţii, între ambele cp. se pierduse legătura. Aceste 
companii cu toate că nu.erau atacate de loc şi mai cu seamă 
cp. 2-a dela Ursätei, cu tot ajutorul ce i-l cere btl. III/R. 
R. I. spre Räsovita, nu i-l dă sub motiv că ar fi ame- - 
nintatä de un atac si că ar primi foc chiar în spate; acest 
lucru nu era exact; mai târziu, cp. 2-a împreună cu cp. 
de mitr. se retrag neatacate la ora 15, pe înălțimile dela 
E. de Leleşti unde se stabilesc pe poziţie. 

Resturile btl. III/R. 3 I. şi btl. I/R. 22 I. după ce s'au 
oprit pe înălțimile E. Leleşti, au facut front spre Vest. La 
ora 22 btl. I/R. 22 I. se îndreaptă spre Curpenelul unde 
ajunge la ora 4 dim., iar resturile btl. III/R. 3 I. ajung 
la 7 dim. la Schela, unde Căpt. Daser, Cd. btl, pune 
ordine în acele rămăşiţe. 

Aripa stângă a Grupei Berger era formată din btl. 12 
Van. cp. 3, 4/R. 22 I. şi btl. V/69. 

Bti. 12 Van. pusese stăpânire pe partea de S. a satului 
Turcineşti încă din noaptea de 13/X, iar cp. 3, 4/R. 22 I. si 
btl. V/69 au ajuns cu patrulele la .ora 8 pe înălțimile NV. 
Târgu Jiu, şi la ora 9, în faţa podului de peste Jiu, 
pe care l’a găsit foarte slab ocupat de trupele rom. Ma- 
iorul Mlădinescu, ofiterul de legătură al Grupului Jiu, lăsat 


409 


de col. Anastasiu la posta din Tg. Jiu, fiind incunostiintat 
de apariţia inimicului in faţa podului şi văzând slăbiciunea 
elor 2 cp. de miliții aflate în apărare la pod (2 cp. erau 
in oraş la grădina publică) constatând şi lipsa de ini- 
tiativa a. comandantului de batalion, face el act de ini- 
tiativä, şi ia dispozitiuni pentru apărarea digului Jiului, 
adunând jandarmi rurali, gardisti de ai oraşului în cap 
cu comisarul Popilian, cercetaşi şi femei; cu ei şi cu cp. 
13/R. 59 I, maiorul Mlădinescu organizează repede o apă- 
rare, graţie acestei iniţiative btl. V/69 I. nu poate executa 
ordinul „de a ocupa Tg. Jiu şi de a întoarce apărarea depe 
stânga Jiului”, dacă acest btl. nu ar fi găsit in tafa sa 
pe maiorul Mlădinescu, desigur” că frontul român ar fi 
fost rupt. 

După ora 10, btl. 12 Vân. care ajunsese în noaptea de 
13/14 la Turcineşti, începe acţiunea contra stângei col. Obo- 
geanu, care la orele 12 alungă o cp. din btl. 12 Van. dela 
podul dela Turcineşti spre SV. Bil. 12 Van. se retrage 
către cota 328 (NV. Târgu Jiu). 

Poziţia dela Turcineşti-Sâmbotinul era astfel ocupată de 

btl. TI/R. 22 1., cp. 7 la Turcineşti, cp. 6 la Cartiu, cp. 5 
podul dela Sâmbotin şi cp. 8 în rezervă la Sâmbotin. Grupa 
Busse intenţiona ca să atace pe direcţia Sâmbotin-Bumbeşti. 
Această acţiune nici nu a mai avut loc de, oarece se expunea 
să fie luată în flanc, depe înălțimile dela Est de Jiu. In 
locul acestui atac g-lul Busse a dispus ca btl. III/R. 22 I. 
şi 1 II/R. 1 Ldst. să atace dela Mosneni-Birnici spre 
Bumbesti. 

Din ordinul de operafie al col. Anastasiu dat in seara 
de 13/X, rezultă că 2 btl. (btl. II/R. 71 I. sub cpt. Izvo- 
ranu si 1 btl. format din 2 cp. vânät. si 2 cp./R. 62 I.} 
sub It-col. Ostroveanu, trimise de Arm. I-a la Tetila, tre- 
buiau să atace pe direcţia Tetila-Sambotinul, iar alte 2 
bi. din Brg. col. Jippa să atace dinspre Bumbesti în sec- 
torul Porceni-Sâmbotinul cu direcţia spre Schela. 

Dar cum cele două batalioane de ajutor nu puteau sosi 
decât în spre dimineaţa de 14/X, col. Anastasiu dispune 

a „Brg. col. Jippa să se lege efectiv cu Brg. col. Obo- 
geanu” în acest scop a trimis în seara de 13/X la Tetila 
btl. II/R. 18 I. sub maior: Pleşoianu C., iar în cursul nopjei 
a mai trimis btl. I/R. 18 I. sub cpt. Bălescu spre Câineni, 
la stânga btl. II, pentru a face legătura cu Brg. co!. Obo- 
gzanu, iar în sectorul Tetila-Buinbesti a trimis bt!. IV/R. 
18 I. sub cpt. Gutuleanu, care făcea legătură între grupul 


410 


dela Tetila-Câineni cu restul Brg. col. Jippa pe. poziţia 
întărită dela Bumbesti. . . 

Prin ordinul de operaţii al ‘col. Anastasiu dat. pentru 
ziua de 14/X se prevedea Ja punctul 3 că: ,,2 dtl. sub co- 
manda lt-col. Coandă să înainteze dela Tetila spre Sâm- 
botinul cu. misiunea de a. ataca centrul inimic”, sau destinat 
în acest scop btl. I, II/R. 18 I,, iar în sectorul Porceni- 
Sambotinul a rămas să acţioneze numai bil. IV/R. 18 I. 
cu aceiaşi misiune de „a amenința viguros linia de re- 
tragere a inimicului”. a 

Cum cele 2 btl. trimise de Arm, I-a nu au sosit decât în 
dim. de 14/X la Tg. Jiu, ele au plecat de aci la ora 7, con- 
duse fiind spre. Tetila de cpt. Diamandy din statul major 
al Div. 11-a. La ora 12.15 când au ajuns la Câineni, au 
găsit aci bil. I, H/R. 18 I. călare pe drumul Tetila-Sâm- 
botinul şi anume cu btl. II la Nordul iar cu btl. I la Sudul 
drumului Tetila-Sâmbotinul şi aproximativ la 300 m. in 
fafa șoselei Tg. Jiu-Bumbesti. 

Cpt. Diamandy imediat ce a ajuns la Câineni a adäpostit 
detasamentul oe a trimis următoarea înştiinţare It.-col. 
Coandă: 

Am Onoare a vă réporth că. am--adus la Ssppeilie Dvs. 
2 batalioane (III/71 şi -batalionul d-iui it-col. Ostroveanu, com- 
pus din 2 comp. din R. 5 Van. si 2 din R. 41, total 1660 de 
oameni), bateria 3-a din Rgt. 5 Art. şi o secţie de obuz. de 105. 

Pentru a le întrebuința vă rog să bin2voiti a veni pe şosea”... 

Asa dar in total acţionâu aci 4 btl. sub comanda It-col. 
“Coandă, înainte însă s'a luat dispozitiuni ca 2 cp. din btl. 
cpt. Izvoranu să închidă golul dintre aripa stângă a bil. 
.]/R. 18 I. de sub cpt. Bălescu şi dreapta Brg. col. Obo- 
geanil, iar 2 cp. s'au ţinut în rezervă, rămânând la Nordul 
drumului Tetila-Sämbotin -bil. II/R. 18 I. de sub maior 
Pleşoianu, punând în rezerva detaşamentului batalionul 
‘It.-col. Ostroveanu. : 

Acţiunea la Brg. col. Obogeanu începe la ora 8 printr'un 
bombardament destul de violent, col. Obogeanu atacă cu 
putere, aruncă peste Jiu patrulele inimice apoi atacă lisiera 
de E. a satului Turcineşti, ocupată de cp. 6 şi 7/R. 22 I, 
le aruncă afară din sat, ele se retrag pe o poziţie aflată 
Ja V. de Cartiu, numai după ce s'a lăsat întunerecul, aceste 
2 cp. sau retras pe lisiera N. a Horezului, unde au rămas 
pe timpul noptei. L 

La ora 14 intră în acţiune detaşamentul It. -col. Coandă, 
care primi indicatiuni verbale dela cpt. Diamandy, trimis 
în acest scop de col. Anastasiu comand. Grupului Jiu. 


Ce 


sli: 


Lt-col. Coandă atacă cu 4 btl. şi anume în linia l-a: btl. 
I/R. 18 I. la stânga (la Sudul drumului Tetila-Sâmbotin), 
btl. II/R. 18 I. (la Nordul drumului Tetila-Sâmbotin), 2 
comp. din btl. II/R. 71 I. fac legătura cu Brg. col. Obo- 
geanu spre Sofroceni, înapoia dreptei urma btl. It-col. Os- 
troveanu, în rezerva detaşamentului -se păstrase 2 „Cp. din 
btl. IDR. 71 I. 

La ora 15 Sâmbotinul este cucerit, de unde aruncă cp. 
5 şi 8/R. 22 I. spre N. şi NV. de acest sat, unde ele se 
opresc şi rămân pe timpul noptei. Obuzierele bir. 7 şi 
8/R. 21.A. pe jos, aflate în poziţie pe lisiera V. Pajistele, 
au fost luate de bil. JiR: 18 I. din detaşamentul It-col. 
Coanda. 

Col. Jippa atacä cu 4 comp. din R. 26 I. sub It-col. Pom- 
poniu pe direcţia Porceni-Schela. Btl. III/R. 22 I. şi 1% 
btl. II/R. 1 Ldst. se retrage pe inältimile V. de Porceni. 

In sectorul din dreapta al col. Jippa acţiunile au în- 
ceput de dim. Grupa Stavinsky înaintează cu btl. 5 bic. 
depe D. Mare până pe Plain unde e oprit de Brg. 21 I. 
care luase poziţia pe stânga Par. Sadului. In acest timp 
a sosit pe D. Mare btl. V/10 honv. 

La amiază btl. II/R. 3 I. a ajuns in VI. Jiului pânäla 
înălţimea D. Plaiului, iar IV/18 în regiunea -S. Lainici. 

Bil. 4 bic. ce ajunsese la Vf. Retii a fost retras şi tri- 
mis în ajutorul Div. 6 Cav., unde va ajunge prea târziu. 
pentru a fi de folos. i 

Comandam. germ. îşi vede coloanele bătute şi respinse, 
dar nu-şi dă seama de ce se întâmplase, căci până în ziua 


_de 14/X, înaintase uşor, mica rezistență ce întâmpinase 


în zilele anterioare, fusese înfrântă şi acum deodată în ziua 
de 14/X inimicul ia contra-ofensivă şi-i bate fiecare coloană, 
ca probă de aceasta, iată raportul operativ pe care-l fuce 
g-lul Busse în ziua de 14/X ora 15,30: 

„II /3 a fost atacat la ora 15 la Rasovifa de trei părţi şi 
a trebuit să se retragă la Lelesti. Tot astfel 1/22 a fost atacat 


_ la Ursaţei dinspre S. şi SV., pare ci a fost dat peste cap, 


Pentru moment nu este legătură cu aceste două batallioane. Btl. 
V/69 şi btl. 12 Van. nu pot fi găsite. Inimicul se află deja în 
Dobrita si pe înălțimile V. Stăneşti. Bt. 1/3 este ţinut în rezerva 
la Valari. Dela ora 15,55 inimicul atacă foarte puternic la Birnici. 
Sâmbotin şi Turcinesti. La Birnici a fost respins. In Sâmbotin 
(Sud) a pătruns inimicul. R. 22 I. se retrage în zona E. Rugji. 
Intenfiunile Div. 301 I.: retragerea batalioanelor pe linia Suseni- 
Rugi-Panste *)-Birnici’’. . 


*) Nu poate fi Panste ci Pajistele. 


"412 


Aceste fapte probau că forţele Grupuiui Kneussl daca 
fusese suficiente ca să urmărească un inimic slăbit, lipsit 
de forţa de rezistenţă, gata să se retragă la primul toc 
de iun, în schimb ele erau prea slabe peniru a rezista 
unui inimic ce primise întăriri şi contra-atacă pe toată 
linia, 

Cum întoarcerea Div. 6 Cav. nu se putuse pronunţa, cum 
întăririle trimise Grupului Kneussl erau încă foarte departe 
şi nu puteau fi vârâte în acţiune, cum desigur că inimicul 
şi-ar fi accentuat succesul, nu rămânea altceva de facut: 
decât de a rupe repede lupta, de a retrage unităţile pe o 
poziţie mai înapoi, a le reorganiza şi a rezista. 

Acea poziţie trebuia să fie destul de tare, dară să şi 
permită reluarea ofensivei cu noui forte. 

Situaţia întregului Grup ofensiv era critică, ea ar fi 
“fost şi mai critică dacă detaşamentul It-col. Dejoianu sar 
fi îndreptat repede spre Nord pe direcția Dobrita-Mun- 
celul, intrerupand orice retragere pe acea directie. Daca 
lt-col. Dejcianu ar fi facut acest act de iniţiativă, întreaga 
-Grupa Busse ar fi fost pusă in cea mai grea situaţie. 

Pentru toate aceste motive g-Iul Kneussl aprobă la ora 
‘16 dispozitiunile g-luiui Busse. Dar din acest moment le- 
gatura între ambele | aceste Fosse s'a mpi până 
a doua zi ora 5,45 dim. 

G-lul Kneussl dă în cursul serei şi nopiei mai multe 
-ordine: 

a), Div. 7 Cav. la ora 19,30: 

„Trăgătorii unei Brg. Cav. cu btr. mun. 4/25 se duc peste 
“Sigläul Mic la Muncelul în scop de a închide si eclera spre 
Sud; începerea urcärei ia ora 6 ‘dim. Celelalte două Brg. cu 
bir. mun. 5/9 se duc peste Pasui Vulcan in scopul întărirei 
Div. 301 I, sau în cazui retragerei ei, să o primească în retra- 
gere în Pasul Vulcan”. 

b) Btl. 4 bic. la ora 19, 55: 

»Btl. va ocupa Prislopul şi închide drumul. Dacă acolo. va 
fi linişte, btl. va înainta cât mai mult posibil spre Sud”. 

c) Grupei Schulz la ora 20,50: 

„In cazul cel mai extrem se admite retragerea Grupei. Pentru 
aceasta se va opri pe loc artileria aflată in marş. Dacă va fi 
mevoe de o retragere, se vor ţinea înălțimile de pe frontiera Vrf. 
Reti-Petriceana-Stâna Dumitrianu”. 

d) Grupei Stavinsky la ora 21,20: 

„Grupa nu va trece cu btl. 1/1 Ldst. dincolo de linia .1367- 
Prisloapelor pe care o va {ine”. 

e) Div. 6 Cav. la ora 21,30: 


413 


„Div. 6 Cav. retrage caii înapoi şi va iua măsuri sa au 
ie întoarsă. Dacă va fi nevoită să se retragă, Divizia va fine 
D. Arcanului şi drumul ce duce la Siglăul Mare”. 

Cum până la araa 22 Grupul Kneussl nu putu relua legä- 
tura telefonică cu g-lul Busse, ii trimise ordin spre Bu- 
liga (40): i 

„Se va fine poziţia dela Sudul pădurilor pe linia generală 
Valari-Schela-Birnici; dacă ea va fi cu totul improprie, atunci s2 
va ocupa linia de frontieră Siglăul-Prislop-Pasul Vulcan-Cândeţul””, 

Grupul Kneussl voise să se retragă pe linia Suseni- 
Rugi-Birnici, dar nu sa putut opri pe ea şi se retrage 
pe linia N. Băltişoara-N. Dobrita-N. Valari-Rugi--D. Mare- 
Muncelul. 

Grupul Jiu se opreşte în noaptea de 14/X cu: 

Detaşamentul maior Dumitrescu la N. de Frânceşti cu 
fontul spre Nord; 

Detaşamentul It-col. Dejoianu la Arcani-Raşoviţa. 

Brg. 22 I. col. Obogeanu Vest Iurcinești= | 

Cartiul. cu frontul 

Maior Trusculescu fa Bârsesti (Sud Tg. Jiu). | spre Vest. 

Lt.-Col. Coandă, Sâmbotinul. 

Brg. 21 1. col. -Jippa- călare pe Jiu pe linia S, Birnici- 
D. Pastaia, cu frontul spre Nord. | 

După încetarea luptelor şi pe timpul noptei, un ţăran 
din satul Arsuri, a venit la sublocot. rezervă Pătrăşcoiu, 
din Rgt. 18 Inf., ofițer pe care-l cunoştea fiind din acelaş 
sat, şi-i spune că în grădina casei părinţilor săi — a iui 
Päträscoiu — se găsesc aşezate tunurile nemtesti. Acest 
„ofiţer cere voie coloneluluY Coandă, să meargă cu compania 
sa şi să ia tunurile. Colonelul Coandă raportează şi cere 
„aprobarea Comandantului Grupului, colonel Anastasiu. Acesta 
“imediat aprobă şi dispune ca batalionul It-col. Ostroveanu, 
să susţină acţiunea sublocot. Pătrăşcoiu, ţinând Grupul ia 
curent cu mersul ei. Ofiţerul înaintează cu compania sa pe 
drumul din Vâlceaua dintre Sâmbotin-Pajiştele, lasă com- 
pania aci și cu plotonierul Păsărin Grigore şi 15 oameni 
aleşi din companie, cade în spatele servantilor şi .prin panica 
produsă, pune mâna pe bateriile 7 şi 8 obuziere de 105 
din R. 21 Art, cum şi io mare cantitate de munitiuni. In 
ziua de 15/X una din baterii, a şi fost utilizată contra ini- 
„micului în retragerea sa. 1 

Pentru acest act de bravură, ofiţerul a fost activat, înaintat 
locotenent şi decorat cu Ordinul Mihai Viteazul. 

La 13/X G-lul Petala N. a luat comanda Arm. I-a, 
primind informatiuni asupra situaţiei grupului Jiu, îi. dă 


414 


în cursul zilei de 14/X Ordinele de Oper. No. 736-743 
prin care cerea rezistenţă si contra atac, dar aceste ordine: 
nu au ajuns la destinație, de oarece nu se găsesc în jur- 
nalul. de operaţie al Grupului Jiu. 

In tabloul de mai jos, se vede după numărul de trupe, 
cui de drept revenea comanda şi justifică procedarea colo- 
nelului Anastasiu I. 


UNITATEA Grupul Jiu | dela Div. lea Total 
batalioane 15 4 19 
Baterii | 7 4 11 
escadroane : « 1 1 2 


Deci majoritatea trupelor erau ale Grupului Jiu (foasta. 
Div. 11-a), iar Div. 1-a intervenise numai cu detașamentul. 
It-col. Dejoianu, prin urmare comandantul Grupului Jiu 
trebuia! să conducă bătălia. Dacă -s'a făcut un amestec de: 
comandamente, cauza trebuie căutată numai într'o neîn- 
telegere, nu individuală, ci generală; dacă dorinţa tuturor 
de a bate, respinge şi urmări pe inimic, se evidenţiază la 
toate comandamentele şi aceasta face onoare tuturor, e: 
greşală de a căuta eroi individuali, cum s'a întâmplat la. 
Jiu, eroi „sunt cei ce_au murit. . 


15 Octombrie. 


Colonel Anastasiu I. comandantul Grupului Jiu, dă la: 
14/X ora 21,45, Ord. Oper. No. 120 pentru ziua de 15/X: 

yt) In urma vrednicului atac de astăzi al trupelor noastre, 
inimicul a fost respins p2 linia Dobrifa-Stanesti-Dealul-Cazinul-- 
.Sâämbotinui. 1 

2) Pentru a continua in mod desdvarsit succesul zilei de as- 
- tăzi, am toată încrederea că mâine bravele noastre trupe vor’ 
continua victoria, izgonind p2 vrăjmaş din Valari şi Schela, adică. 
a ne ridica pe înălțimi de unde cu cea mai mare uşurinţă vom. 
putea izgoni pe vrăjmaş de tot, din ţară, 

In acest scop ordon: 

Mâine la 15/X/1916 ora 10 a. m. se va relua mişcarea ofen- 
sivă spre Nord în modul urmätor: i 


415 


Detasamentul It-ccl. Dejoianu, va înainta atacând viguros pe 
änimic în direcţia Dobrita-Valari. 7 

Detasamentul col. Jippa, va inainta atacand pe vräjmas in 
directia Porceni-Schela. 

Trupele maior Trusculescu, It-col. Coandă şi colonel Obogeanu 
vor inainta viguros spre Nord pânăla înălţimea satelor Valarii- 
Schela; atacul frontuiui va începe la ora 9 a. m. 

Ambele atacuri vor fi precedate printr’un foc viu de artilerie, 
care va dura 3 sferturi de oră, adică, artileria detasamentuini 
Dejoianu şi colonel Jippa vor. începe focul artiieriei la ora 9,15 
a.m. iar lt-col. Coandă la ora 8,15 a. m. 

Detasamentul col. Jippa isi va constitui o rezervä intre centru 
‘si aripa dreaptă, însă ca să facă faţă unui atac care ar veni pe 
«drumul dela Moldovis-Urma Bouiui-Poiana~Bumbesti. 

Se pune la dispoziţia colonelului Jippa bti. maior Rusu si cele 
2 companii formate din btl IV al Rgt. Dolj No. 1 şi care se 
vor pune în marş la ora 2 noaptea dela 14-15/X/1916, urmând 
drumul gara Vädeni-Cälestii-Bârlesti-Bumbesii, de unde va cere 
ordine dela colonel Jippa, aflat la Bumbeşti. 

Maior Rusu se va pune imediat la primirea ordinului de faţă, 
în legătură cu căpitanul Pompilian comandantul bil. de miiiţii, 
pentru | a-l schimba în serviciul de avantposturi şi. patrulare, | în 
timpul noptei. 

Batalioanele, care vor sosi în cursul noptei, vor forma rezerva 
«generală, care se va constitui la Vädeni. | 

Cer tuturor comandanților de unități a insufleti pe oameni, in 
vederea atingerei scopului acfiunei de mâine, precum si li se 
atrage atentiunea, că, dacă astăzi s'a recurs ia impuscarea pe data 
a fugarilor, a fost a-i prevesti pe cei care vor mai gândi că pot 
să fugă depe câmpul de luptă, că moartea îi aşteaptă cu siguranţă, 
pe când luptând vitejeste, pot să fie numiţi bravi şi vrednici 
de numele de român. i 

In ceeace priveşte improspätarea muniţiiior, funcţionarea pos- 
tului de ajutor, ambulante, etc, se menţin întocmai i a aa 
ordineior precedente. 

Consider ca lucrând în contra isbândei pe acei şefi de oa! 
care nu au pus toată grija în trecut pentru hrana trupei; pentru 
viitor voiu lua măsuri aspre contra recidiviştilor. - 

Pe timpul luptei mă voi găsi la Vădeni. „Centrele de reîmpros- 
patare a muniliilor va fi la Vădeni pe drumul prin Preajba Mică 
pentru trupele colonel Jippa, It-col. Coandă şi colonel Obogeanu 
(infanterie şi artilerie), celelalte centre rămân ca şi în zilele 
trecute”, | 

In noaptea de 14 Oct. col. francez Fain, delegatul M. 
C. Gl. pe lângă Arm. I-a şi care asistase la lupta din această 


416 


zi, a dat atât Arm. I-a cât si g-lului Berthelot la Marele 
Cartier, următoarea telegramă: „Pentru continuarea  suc- 
cesului operațiunilor şi spre a fi o unică directivă de con- 
ducere, rog a dispune ca colonelul Anastasiu sub condu- 
cerea căruia s'a obținut acest succes, să fie numit coman- 
dant al Diviziei I-a”. Acest raport a avut de rezultat, că 
în aceiaşi noapte, se primeşte dela g-lul Petala, comand. 
Arm. l-a următoarea comunicare: 

„Din Inalt Ordin, colonelul Anastasiu loan, se numeşte CO 
mandant al Diviziei I-a. ‘M. S. ‘Regeie adresează muiţumiri: 
comandantului şi Grupului Jiu, pentru victoria de astăzi”. 

In acelaş timp, g-lul Petala, comand. Arm., prin. ra- 
portul No. 7 din 14/X, face M. C. Gk urmätoarea pro 
punere : 

„Pentru răsplata imediată a bravurei si capacitätei aceiora. 
care färä preget au luptat zi si noapte si au indreptat a situaţie, 
care eri părea disperată, dacă nu s’ar fi restabilit ordinea in 
trupele debandate, pentru modul inteligent cum au condus opera- 
țiile, respectuos rog pe Majestatea Voastră a-mi permite să. 
propun deocamdată pe colonelul Anastasiu Ion la înaintare în gradul 
de, general. şi de comandant al, Div. 1-a, pe lt-col.. Dumitrescu 
C-tin şeful de Statmajor şi pe lt-col. Dejoianu la gradul de co- 
lonel, iar pe maiorul Truşcutescu la gradul de It-colonel. 

Toţi aceştia s'au pu; în evidenţă în repetate rânduri şi acuma. 
din nou, ca adevăraţi conducători de trupe”. 

Rezultatul acestei propuneri are curioase urmări; ea este: 
admisă pentru It-col. Dumitrescu, It-col. Dejoianu şi maiorul 
Trusculescu cari sunt înaintați la gradul imediat superior 
pe ziua de 14/X, iar col. Anastasiu I. este ţinut în loc, cu 
toate că g-lul Petala face la 21/X, un nou raport, cerând 
‘ înaintarea acestuia la gradul de general. Col. Arastasiu I- 
a fost nedreptăţit, el avea un foarte mare merit în bătălia 
dela Jiu şi deci trebuia să i se dea o satisfactiune imediată şi. 
bine meritată, având tot dreptul la ea. Mai târziu col. Anas- 
tasiu a fost decorat cu ordinul Steaua României cu spade, în 
gradul de ofiţer „pentru bravura si modul inteligent cu 
care şi-a condus unitatea”. Se constată că se vorbeşte aci de: 
„unitate”, în loc să se spună de „Grupul Jiu” alcătuit dia 
toate armele care de fapt a fost conduse de col. Anastasiu. 
In schimbul. acestei nedreptäti flagrante făcute colonelului 
Anastasiu I., Lt-col. Dejoianu pe lângă că a fost înaintat. 
în grad, a fost decorat cu Inalt. Decret No. 570 din 12/1V 
. 1917 cu ordinul Mihai Vi:eazul pentru: ,.….......….…. că. sa 
distins prin energia cu care a condus detaşamentul dela: 
Cerna între 12-17 Oct. pe VI. Jiului”, 


Dreptate si Adevär. Unde sunteti?! 

In cursul noptei de 14-15/X g-lul Kneussl primi două 
stiri depe front: ; | 

a) La ora 1 dela Grupa Busse, dată dela casa pädurei 
din Pasul Vulcan, prin care se raporta pierderea celor 2 
btr. dela Arsuri; se raporta că R. 22 I. ar fi încercuit. 

b) La ora 5,45 dela Div. 301, dată dela Vama Veche 
cum şi o altă ştire dată la ora 9, din care rezultă: 

„Că inimicul a atacat eri pe frontul Dobrita pânăla Birnici cu 
cel puţin 2 Divizii şi cu o superioară artilerie. După amiază a 
atacat la Sâmbotin si înconjoară aripa dreaptă Ja Rasovita- 
‘ Ursajei. Trupele au trebuit să fie retrase pe linia Valari-înal- 
timile S. şi E. Schela. Inimicul a urmărit activ pânăla căderea 
întunerecului, în special spre Rugi-Horzzu. Noaztza a fost iiniste. 
Dânăla ora 2 dim. massa trupelor a ajuns pe noua poziţie de 
rezistență, care acum va fi ţinută. Este întrebarea dacă pentru 
Div. 301 I. va fi posibil aceasta. Este drept.că nu sa pierdut 
nici un batalion, dar trupa este foarte epuizată şi amestecată. Nu 
se cunosc pierderile. Tunurile bir. 7 şi 8 dim R. 21 A. fiind prea: 
aproape: de front, sunt pierdute, se vor face încercări să fie salvate 
prin contra-atac. Drumul dela Dobrifa spre Nord este deschis ini 
micului”, 

G-lul Busse luase la 15/X ora 10,50 dispozitiuni de rezis- 
tentä pe linia D. Leşului-lisiera pădurei dela N. Schela. 
De fapt trupele din sectorul Busse erau astiel așezate: 

btl. I/R. 3 I. la Valari, 

btl. I/R. 22 I. la N. Rugi, 

cp.:6, 7/R. 22 I. şi 1 cp./btl. 12 Van., la N. Horezu, 

cp. 5, 8/R. 22 I. la N. Sâmbotin, 

"1 btl. IV/R. 1 Ldst. pe liziera N. Pajiştele, A 

btl. III/R. 22 I. şi mai spre dreapta 1% bil. IV/R. 1 
Ldst. pe D. Lazul. 

Asa dar Grupul Busse ocupă linia Valari-Curpenelul-inäl- 
timile N. Rugi şi Horezu-liziera N. Pajiştele-D. Lazul. 

“Grupul Jiu rom. după ce-şi pune regulă în unități în- 
cepe. acţiunea. poss | 

“ Div. 6 Cav. se stabilise pe poziţia dela N. Retezatu ast- 
fel: în linia 1-a trăgătorii dela 3 Rgt. Cav. şi 7 tunuri, 
în linia 2-a un Rgt. Cav. şi btl. III/R. 9 Last, un alt Rgt. 
Cav. la Căciulata, un esc. şi 1 pl. cav. pe D. Arcanului. 

Detaşam. Dumitrescu aflat la 800 m. spre Sud, la Frân- 
cesti, nu avea decât o slabă activitate. După amiază Div. 
6 Cav. respinge un slab atac. ae 

In spatele Div. 6 Cav. venea Div. 7 Cav. din ea Brg. 
41 Cav. cu 400 trägätori şi 4 mitr. ajunge seara pânăla 


Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Räsboiul mondial». Vol. HI. 21 


418 


Cornul Zänoaga (1794) la Nord de Muncelul. Brg. 26 
si 30 Cav. sub col. Norman au ajuns la N. Pasul Vulcan 
la Seaua lui Crai (1350) unde se opresc. | 

Btl. 4 bic. sa rătăcit si nu a pulut ajunge pe Prislop, 
ci spre Pasul Vulcan unde nu mai înaintează fünd trupa 
foarte obosită. 3 | E, ee 

Detas. It-col. Dejoianu care mai primise in ajutor btl. 
III/R. 58 I. înaintează dela Runcu-Dobriţă-Frâteşti-Suseni. 
La ora 14 inimicul se retrage spre N. şi anume btl. I/R. 
3 I. spre D. Leşului, iar btl. V/69 împins de maior Truşcu- 
lescu se retrage spre Vai de Ei. Detaşam. It-col. Dejoianu 
nu urmăreşte decât slab, se opreşte in seara ziei la N. 
Valari si inapoi la Susenii-Fratesti. 

Brg. 22 I. col. Obogeanu înaintează pe două direcţii: 
It-col. Mlădinescu cu 700 infanteristi spre Rugi, iar It-col- 
Teodorescu cu 900 infanteristi, 2 btr./R. 21 A. si 1 btr. ob.. 
120 mm. pe la V. Sâmtoiin spre Arsuri-Pajiştele. Soldaţii 
de infanterie (700 si 900) erau o adunäturä din R. 41, 53, 
59 I. | 

Actiunea s'a angajat la ora 13,30 de coloana Mlădinescu, 
spre Horezu de unde la ora 14 se retrag cp. 6 şi 7/R. 22 
I. spre! Schela, cum la acea ora se retrăsese şi btl. V/69 
dela Curpenelul, rămăsese btl. I/R. 22 I. izolat la N. de. 
Rugi, pentru a nu fi tăiat s'a retras spre Vai de Ei-D. Le- 
şului, iar It-col. Mlădinescu ocupă Horezul. Coloana .It-col. 
Teodorescu înaintează prin Pajiştele spre V.. Arsuri 'odată 
cu detasam. It-col. Coandă (btl. II/R. 18 I, ITR. 71 I. 
si 2 cp./R. 5 Vân.) ce înainta direct spre Arsuri, ou 

In fata acestor atacuri, cp. 5 si 8/R. 22 I. aflată in po- 
zitie la N. de Sambotin se retrag spre Pajistele unde im- 
preună cu 2 cp. btl/IV/R. 1 Ldst. rezist, dar se retrag 
apoi împreună spre Schela. 

Seara Brg. col. Obogeanu se opreşte cu detaşam. Ît-col. 
Teodorescu la N. Pajiştele, legându-se spre stânya cu It-col. 
Coandă si spre dreapta cu It-col. Mlădinescu ce era la N. 
Horezul ; trupele sunt amestecate. i 

Brg. col. Obogeanu ia mult material de răsboiu inimic şi 
găseşte părăsite pe poziţie 6 tunuri de câmp, 2 tun. munte 
de 63 mm şi 1 tun 53 mm., toate părăsite în timpul retra- 
gerei dela 12/X. La bir. cpt. Glatz, părăsită în ziua de 12/X 
aflată pe aceias poziite dela Schela unde s'a lăsat, a fost 
gasit rănit şi un sergent de baterie, care nu a putut sa 
urmeze pe ceilalți camarazi ai săi, ce au scăpat cu coman- 
dantul lor, cpt. Glatz. î 

Grupul Schultz deşi avea ordin să ocupe D. Pleșa (aflat 


pe dreapta Jiului) nu-l poate ocupa de oarece btl. II/R. 3 
I. sosit pe VI. Oltului, nu putu fi trecut pe dreapta lui, 
pentrucă râul venise foarte mare şi nu s'a putut arunca 
măcar o punte. O cp. din btl. 5 bic. ocupase poziţia dela 
eşirea din defileul Oltului, restul batalionului era pe Plaiul, 
iar btl. V/10 pe D. Mare. 

Brg. 21 I. col. Jipa, cu detaşam. It-col. Pomponiu bt. 
H/R. 26 I, btl. I/R. 18 I, 2 cp/R. 18 I. ocupă Mosneni 
si Porceni, unde se opreşte, iar detaşam. It-col. Neagu 
din defileu şi depe D. Pastaia stă pe loc, fiind bătut de 
artileria inimică. 5 
“ Situaţia Grupului Kneussl în seara zilei de 15/X era rea, 
trupele obosite peste măsură, rămânerea sub cerul liber 
în frig, ninsoare şi ploae, cum și hrana insuficientă, sco- 
sese mufi oameni afară din serviciu, batalioanele nu mai 
aveau nici o consistenţă, munitiunile reduse cu totul, con- 
- tinuarea retragerei era deci impusă în scop de a ocupa 
o poziţie de rezistență la Sudul crestei muntoase, ca să 
asigure posibilitatea reluärei ofensivei cand vor fi sosit 
întăririle anunţate şi anume Div. 41 I, Div. 109 I. ce se 
aflau în curs de debarcare a Pui şi Haţeg. Dacă tru- 
pele rom. ar fi putut urmări mai energic, atunci orice 
speranţă de salvare a Grupului Kneussl, sau de oprire 
pe o poziţie de rezistenţă la Sudul crestei muntoase, ar fi 
fost pierdută. In raportul operativ al Div. 11 bv. se spune 
„d fost un adevărat noroc că inimicul nu a urmărit”, este 
drept că nu a urmărit, dar nu a urmărit pentrucă nu 
mai avea nici el forţa necesară. 

16 Octombrie. 

In cursul noptei de 15—16/X Grupul Kneussi cu mare 
greutate şi-a mai putut ordona puţin unităţile sale. In 
dimineaţa zilei de 16/X avea: 

Div. 6 Cav. pe poziţia dela N. de Francesti; 

Grupa col. Berger (I/R. 3 I. I/R. 22 I.) pe D. Le- 
sului, această grupă nu mai avea nici o legătură la stânga 
cu Grupa gl. Busse; | 

Grupa gl. Busse la N. de Vama veche pe liziera pă- 
durei, dreapta la Susita, stânga pe D. Gornicelul; 

Grupa col. Schulz are btl. III/R, 3 I. pe D. Pleşea, btl. 5 
bicic. la esirea Sud a Pasului Surduc şi btl. V/10 honv. pe 
D. Plaiului, acoperindu-se cu posturi mici pe Urma Boului, 
Muncelul si Vi. Retii; ns 

Grupa col. Stavinsky are btl. I/R. 1 Ldst. pe linia 1367- 
Mândrei cu o cp. pe Moldovişul. i 

In această zi Grupul Jiu rom. obosit şi el, înaintează 


420 
numai pe alocurea, fără a putea executa o urmărire ener- 
gică spre Nord, ceeace ar fi adus dezastrul complet al 
Grupului Kneussl şi reocuparea crestei muntoase. Situaţia 
Grupului Jiu era: 

Detaşam. maior Dumitrescu atacă Div. 6 Cav., dar nu 
o poate scoate din poziţie, ocupă cu o comp. Balta de 
unde scoate un post mic de cavalerie; 

Detaşam. It-col. Dejoianu cu tot ordinul ce avea dela- 
Grupul Jiu de a continua mişcarea spre NE., nu înain- 
tează decât puţin spre D. Leşului. 

Grupa Berger se retrage spre Nord, trece de Prislop 
şi ajunge a doua zi la amiază la Lupeni în VI. Jiului, 
trece deci de creasta munţilor. Lt-col. Dejoianu nu ur- 
măreşte ; 

Brg. 22 col. Obogeanu nu atacă Grupa Busse, ci se 
opreşte la N. Schela; 

Brg. 21 col. Jippa are detaşam. It-col. Pomponiu pe 
dreapta Jiului pe D. Gornicelul în fata stângei Grupei Busse’ 
şi detasam. It-col. Neagu pe stânga Jiului pe linia N. 
Bumbeşti-D. Păstaia. 

„Urmărirea Grupului Jiu spre Nord, era deci de fapt oprită, 
nu numai din cauza marei oboseli a trupelor, ca urmare 
a sfortärilor făcute în zilele precedente, dar şi pentrucă 
în aceste momente hotăritoare din noaptea de 15/X i se 
luase din Ordinul Arm. I-a, 2 btl. şi 4 btr. pentru a fi 
trimise la Olt unde situaţia se agravase. Grupul Jiu astfel 
slăbit nu mai avea capacitatea de a mai manevra. 

In această situaţie, Grupul Kneussl foarte sdruncinat, cu 
- unităţile rupte se opreşte şi speră să se refacă, dar cu 
foarte mare grijă ca românii să nu împingă repede spre 
Nord dela D. Leşului spre Prislop, de unde pe creasta, mun- 
tilor spre Est ar fi tăiat complect retragerea Div. 11 bv., iar 
Pasul Surduc ar fi fost pierdut. | 

Div. 7 Cav. ajunge la amiază cu Brg. 41 Cav. pe D. 
Stersura; Brg. 26 şi 30 Cav. înaintează cu greutate, Ja 
amiazä ajung la Buliga unde gäseste statul major al Div. 
301 I. gl. Busse, acesta a pus la curent pe col. Normann 
(ce conducea aceste 2 Brg.) cu situaţia, adăogând: „avem 
noroc că homânii nu urmăresc”. 

In situaţia grea în care se găsea Grupul Kneussl tre- 
buea să ia oarecare măsuri de siguranţă: Div. 6 Cav. nu 
mai putea rămâne pe poziţia dela Retezatu, ea trebuea 
să fie retrasă până la încrucişarea de drumuri aflată la 
2 km. S. D. Arcanului; Brg. 41 Cav. a fost trimisă ca să 
închidă direcţia Dobrita-Muncelul, iar btl. mun. Wiirtemb. 


421 


a fost trimis să închidă direcţia D. Leşului-Prislopul. S'a 
trimis un detaşament (Prieger) de 250 carabine cu câteva 
tunuri ca să închidă trecerea dela Prislop, dar din cauza 
viscolului nu a putut ajunge acolo si a trebuit să se rein- 
toarcă în Pasul Vulcan. 

In cursul noptei de 16—17/X Comandam. Arm. IX dă 
Div. 11 bv. următoarea directivă: 

„Conform situajiunei raportate în cursul serei de 16/X şi ra- 
portului ce a urmat relativ ia întâmplăriie depe Leşul, este 
necesar să se asigure in prima Jinie şoseaua Surducului, iar 
drumurile ce trec creasta muntoasă mai la Vest, se vor ţine 
numai atât cât este de neapäratä nevoe, pentru acest scop. Această 
directivă dă Excelenței Voastre toată libertatea ca să retragă 
forțele aflate la Vestul şoselei Surducului atât de mult înapoi, 
pentruca să se pue in regulă reaprovizionarea lor.. Pare că 
inimicul intenficneazä să tae şoseaua Surducului printr’o mis- 
care înconjurătoare pela Vest, de aceza va fi necesar să se re- 
tragă fara întârziere artileria grea împinsă pe această şosea”. 

Această directivă a fost urmată de g-lul Kneussl în 
tocmai, mai cu seamă că Românii nu urmăreau de loc, iar 
ambele Pasuri erau în mâinile Grupului Kneussl, ceeace 
uşura foarte mult reluarea operaţiunilor viitoare. 

17 Ociombrie. 

Grupul Jiu rom. cu totul obosit nu a urmărit. 

Grupul Kneussl se aşează astfel: 

Div. 6 Cav. se retrăsese în cursul nopţei: cu Brg. 5 
Cav., btl. III/R. 9 Ldst. şi dvz. mitr. pe D. Arcanului. Iar 
Brg. 3 şi 8 s'au retras spre seara zilei de 17/X. Retra- 
gerea s'a facut foarte greu, din cauza ploaiei torențiale ce 
a. căzut şi a drumurilor rele, trei tunuri au căzut în pră- 
pastie, iar 5 tunuri nu au putut urma coloana, ele au fost 
scoase afarä din serviciu,. asemeni nici restul de trăsuri 
nu au mai putut fi trecute peste creasta muntoasă. La ora 
19,30 Divizia a primit Ordin ca a “doua zi să lase la încru- 
cişarea drumurilor dela S. Dealului Arcanului 150 călăreţi, 
iar restul să se ducă la Câmpulung în cantonament. 

Această: Div. de Cav. a avut foarte mari pierderi in 
cai din cauza frigului, zăpezei şi ploaiei continue de zi 
‘si noapte la care sub cerul liber au fost supuşi. 

In Sectorul Busse s'a vârât în prima linie trăgătorii Brg. 
26 şi 30 Cav. ocupând poziție la dreapta, iar btl. 12 Van. 
‘la stânga. La Buliga era în rezervă: bil. III/R. 22.1, btl. I, 
IV/R. 1 Ldst., biti. 1V/18 honv. La Lupeni în cantonament 
s'a trimis: btl. I/R. 3 I, bil. I, II/R. 22 I, iar la Vulcan 
btl. III/R. 3 I. NT AU a 


422 


G-lul Busse avand creapta descoperitä a fe ttasro Ja 
cota 1040. 

In sectorul Schulz era: btl. II/R. 3 1. pe D. Pleşa cu un. 
post pe Runcul Porcenilor, 1% btl. 5 bicic. pe D. Mare. 

In sectorul Stavinsky situatia neschimbatä. 


18 Octombrie. 

Grupul Jiu rom. nu a urmărit. 

La Grupul Kneussl: 

Cei 150 călăreţi lăsați pe D. Arcanului, au fost reduşi 
la 50, apoi în cursul zilei din cauza timpului rău, s'au 
retras şi ei, ducându-se la Câmpuluineag. 

Detaşam. depe Prislop (cp. 2,5 din btl. Mun. Würtem., 
şi trägätorii Brg. 41 Cav.) a fost retras în VI. Jiului, ră- 
mânând pe creasta dintre Siglăul Mic și Prislop numai cp. 
3,6 din btl. Mun. Würtem. având grosul a cota 1570. 

In sectorul Busse, a luat. comanda col. Normann Cd. 
Brg. 30 Cav., iar statul major al Div. 301 I. s'a dus la 
Vulcan. Pe frontul acestui sector au rămas trăgătorii Brg. 
30 Cav. şi btl. 12 Vân. In cursul acestei zile au avut loc 
pe frontul acestui sector numai acţiuni de patrule. 

Cp. 1, 4/btl. Munt. Wirt. au fost trimise la Buliga ca să. 
schimbe btl. 12 Van. retras apoi la Vulcan; iar btl. III/R. 
22 I. la Lupeni unde s'a adunat tot regimentul. | 

In sectorul Schulz: btl. II/R: 3 I. este pe D. Pleşa, iar 
btl. V/10 honv. pe Plaiu, btl. 5 bicic. ocupă cu 2 cp. calea 
Pasului şi 2 cp. pe D. Mare. . 

In sectorul Stavinsky nu s'a schimbat nimic, aci a fost: 
completă linişte. 

In scopul întărirei Div. 11 bv. au inceput a mai sosi 
întărire, astfel btl. II/R. 152 I. ajunge la satul Vulcan în 
VI. Jiului şi btl. I, II/R. 18 I. ajung la Petroşani. 

La ora 20 g-lul Kneussl dispune ca: 

„De îndată ce timpul va permite Div. 7 Cav. va împinge tru- 
pele sale pânăla înălţimea. aripei drepte a Div. 301 I. 

Div. 301 I. va trimite detaşamentul Prieger ca să închidă 
Pasul Vulcan, aşezându-l între Mutu (1733) şi Prislop, iar din 
Vale un detaşament de siguranţă în zona Braia-Mutu. 

Btl. II/R. 152 I. ce se află acum în satui Vulcan se pune 
sub ordinele Div. 301 I., iar sectorul Schulz i se trimite btl. 
I/R. 18 I. ce va ajunge dimineața la Laini:i”. 


Concluzia. 
Ofensiva Grupului Kneussl începută la 1/X, se termină 


in mod tragic la 18/X, în “Re Div. 6 Cav. era complet. 
distrusă. { : : 


of 


423 


Se pune întrebarea dece Div. 6 Cav. germană a fost 
supusă la pierderi inutile? Dece. i s'a cheltuit zadarnic forţa 
ei? Situaţia ne arată că Div. de:Cav. a fost rău întrebuințată, 
ea a trebuit să repare greşelile comandantului, a trebuit 
deci să expieze prin sângele ei Beer greseli, Şi le-a pe 
cu prisosinţă. 

Cavaleria germ. mai avusese dé suferit in cursul räs- 
boiului mondial grave căderi, asemănătoare cu acea din 
Oltenia. Astfel Div. 5 Cav. se angajase în ziua de 10/X/914 
contra unei coloane franceze ce înainta dela Jaulgonne, 
este surprinsă la 11/X pe când se aduna la Bruges, de focul 
unei artilerii franceze, fuge 20 km. pânăla Vassogne, lăsând 
Vesle şi Aisne între ea şi inimic. Din această cauză, Div. 5 
Cav. deveni indisponibilă pentru mai multe zile, iar ba- 
talionul de Vânători al gardei, ce-i fusese dat ca sus- 
tinere, dispăru cu totul. | 

La Jiu pe lângă Div. 6 Cav. mai fusese distrusă şi 
Div. 11 Bv., iar Div. 301 respectiv Brg. 144 Inf. A-U 
sdruncinată, 


Cauzele înfrângerei grupului Kneussl. 


1) G-lul Falkenhayn dispune ca ruperea dela Jiu să se 
facă în acelaș timp cu ruperea dela Olt, de aci a rezultat 
“© împrăştiere de forte şi in tot cazul o micsorare a for- 
telor Grupului Kneussl, căci trimite la Olt Brg. 2 Mun., şi 
chiar ia R. 13 I. dela Div. 11 bv. i 

2) Grupul Kneussi neavând decât forte slabe a fost dela 
inceput împiedicat ca să înainteze repede în urmărirea ini- 
micului şi să nu-i mai dea timp ca să se oprească pe o 
poziţie, să primească întăriri si să ARE contra o- 
fensiva. 

3) Deci Grupul Kneussl avänd numai Div. 11 bv. (6 
btl.), Div. 301 I. (9 btl.) si Div. 6 Cav. nu dispunea de 
fortele necesare ca sä poatä executa ruperea si invazia. Dacä 
cu aceste forte putea să surprindă pe inimic, odată acest 
moment trecut, nu mai avea forţele necesare ca să execute 
invazia. 

4) G-lul Falkenhayn dispune însă ruperea şi invazia, 
ignorând pe inimic, aceasta din cauza succeselor avute până 
atunci, îl adusese la un sentiment de dispreţ al inimicului.. 
Asemeni conceptiuni sunt periculoase şi mai intotdeauna sunt 
pedepsite. 

5) G-lul Kneussl {se condusese foarte bine contra Ru- 
şilor) neavând forţele necesare, dar încrezător în sine şi 
în capacitatea trupelor sale, neacordând nici o valoare co- 


424 


mandâmentului roman şi nici o putere de rezistenţă trupelor 
române, înaintează pe coloane izolate prin accidente natu- 
rale ale tercnului si deci cu slabă legătură între ele, ceeace 
a făcut cu acele coloane să lucreze fără concordanţă şi chiar 
izolate în spaţiu şi timp. 

6) Grupul Kneussl aşa cum a fost aicătuit cu unităţi 
amestecate şi cu trupe puse ad-hoc sub comande de şefi 
străini, nu alcätuia un tot organic, capabil de a dntelege si 
executa o actiune in spiritul ordinului dat. 

Planul iniţial al g-lutui Kneussl nu a reuşit chiar din 
seara de 12/X, din cauză că btl. I, N/R. 3 |. nu a putut să 
scoboare depe D. Slivii (Stâna) în VI. Jiului şi apoi să urce 
D. Mare, de asemenea nici Grupa Busse nu a reuşit să 
treacă. Jiul mai jos de Bumbesti, deschizând astfel deti- 
leul, tot din cauză că btl. I, II/R. 3 I. nu a putut să 
scoboare depe D. Slivii în VI. Jiului, iar forteie Grupei Busse 
ali fost insuficiente ca să execute repede acţiunea ordonată. 
Din aceste motive a fost nevoe ca întregul centru de greu- 
tate al actiunei, de deschidere a Pasului Surduc să se: 
facă exercitând presiunea de ambele părţi ale Pasului, în 
acest scop btl. I/R. 3 I. s'a dat Grupei Busse, iar btl. II/R. 
3 I. sa dat Grupei Schulz. Această din urmă Grupă prin 
atacul dinspre Nord-ar! fi uşurat atacul.de front.al Grupei” 
Busse asupra Jiului. Dar Românii prin contra ofensiva luată. ' 
nici .nu au mai lăsat timpul necesar ca să se vâre în ace 
iune btl. II/R. 3 I. la Grupa Schulz. 

‘In locul acestei măsuri, .s’ar fi putut folosi mai bine bil.. 

I, ILR. 3 I. dacă se duceau depe D. Slivii prin Buliga 
la Div. 301 I. cu ordin să fie folosite la atacul decisiv pe 
direcţia .Porceni-Bumbeşti, căci atacul de front al Grupei. 
Busse asupra sectorului Jiu nu putea reuşi din cauza slă- 
biciunei acestui Grup. 
- Faţă cu ce se întâmplase pânäla 13/X seara şi fata 
de posibilitatea că trupele române să ia la 14/X contra 
ofensiva, ar fi fost desigur mai logic ca g-lul Kneussl să 
oprească înaintarea. Dar g-lul Kneussl încrezător în rezul-- 
tatul final, împinge înainte ofensiva sa, ducând trupele la 
un dezastru sigur. 

O. altă solutiune ar fi fost ca să se încerce eventual 
deodată ambele acţiuni: urmărirea şi întoarcerea, în modul. 
următor: să se fi oprit trupele in dim. zilei de 14/X pe 
linia Dobrita-S. Stanesti-Turcinesti-Sambotin, pe care a-. 
junsese la 13/X, alcătuit ca front defensiv, rezistând. atacu- 
rilor române, în timp ce stânga ar fi exercitat o puter- 
nică presiune dinspre N. şi. V. spre Bumbeşti, deschizând. 
astfel Pasul Surducului, cum şi atacând de flanc poziţia 


425 


depe stânga Jiului. In cazul adoptărei acestei idei, trebuea 
nu numai btl. J, II/R. 3 I. cum se intenţiona, ci toate 
forfele disponibile să fie vârâte în acţiune spre Bumbeşti. 

Rămânerea în ziua de 14;X pe linia Dobrita-S. Stă- 
nesti-Turcinesti-Sambotin, venea in mod indirect şi în spri- 
jinul Div. 6 Cav., căci eşirea ei din munţi era de cea 
mai mare importanţă ca să apară pe flancul drept al Div. 
301 I., ţinerea ei însă in loc de către detasamentul maior 
Dumitrescu, a venit foarte mult în ajutorul Grupului jiu 
român. 

Este incontestabil că acţiunea Div. 6 Cav. de a esi din 
munţi, nu era uşoară, dară g-lul Saenger pin măsurile 
ce a luat a ingreuiat însăşi acțiunea acestei Divizii, întâi 
pentrucă atacă numai cu bti. III/R. 9 Ldst., neavând deci 
forţa necesară, a pierdut momentul surprinderei şi apoi pen- 
trucă a actionat.cu întârziere şi a vârât forțele sale în 
mod succesiv. 

Pentru ca să fi uşurat acţiunea Grupului Kneussl, tre- 
buea ca Grupul Orşova al col. Szivo să atace cu putere . 
şi să precedeze ofensiva Grupului Kneussl, pentruca in acest 
mod să fixeze Div. 1-a rom. şi să nu-i dea posibilitate ca 
să da forţe: de, acicsi să le ducä la Jiu. 

Acţiunea Grupului Jiu rom. a reuşit nu numai din cauza 
greşelilor făcute de inimic, ea a reuşit şi pentru următoa- 
rele motive: 

1) Conceptiunea bătăliei din partea g-lului Dragalina 
de a se opri pe un front defensiv, apoi de a lua contra 
Ofensiva si de a ataca cu un grup luat dela Orşova a 
fost producătoare de bune rezultate. . 

2) Conducerea actiunei din partea colonelului Anastasiu 
I. a fost foarte activă, el a ştiut să adaoge conceptiunei 
g-lului Dragalina, toată iniţiativa si energia de care ac- 
iunea generală avea absolută nevoe în acele grele momente, 

3) Micul şi neinsemnatul detaşament al maiorului Du- 
mitrescu care a ţinut în loc Div. 6 Cav. şi btl. III/R. 9 Ldst. 
Ja N. de Frânceşti, a fost de un real folos, căci uşor ne pu- 
tem închipui ce ar îi fost dacă Div. 6 Cav. scăpa în câm- 
pie. Nu: trebue spus că la Brădiceni-Drăgoeşti era detaşa- 
mentul It-col. Dejoianu, căci apariţia unei Div. de Cav. cu 
infanterie în spatele şi la Sudul detasamentului H-col. De- 
joianu, ar fi produs un mare efect, în tot cazul acest de- 
tasament ar fi fost fixat cel putin la teren şi pus în im- 
posibilitate de a ajunge la acţiunea colonelului Anastasiu. 

4) Sosirea detasamentului it-col. Dejoianu dacă nu a 
adus decisiva dela Jiu, a fost însă de un real folos; desi- 


426 


gur că acest folos ar fi fost şi mai mare dacă It-col. 
Dejoianu ar îi executat în mod hotăritor ordinele colo- 
nelului Anastasiu I. si. nu ar fi fost pe acelaș câmp de 
bătae două comandamente, al Div. i-a care nu avea ce 
căuta aci şi al 'Grupului Jiu, care era în tot dreptul său 
să dea ordinele necesare. 

5) Atacurile de front ale Brg. 22 I. şi Brg. 21 I. sau 
dat cu energia de care trupele rom. mai erau capabile, 

6). Urmărirea nu sa putut executa cu destulă putere, 
pentrucă nu numai că vremea devenise cu totul foarte nepriel- 
nică, lapoviţă, frig si ploae, ci şi din cauza oboselei extra- 
ordinare a trupelor, oamenii cădeau pe jos fără a mai avea 
posibilitate să se ridice; în asemeni condițiuni era si ini- 
micul, de aceea unul s'a retras cum a putut şi celalt a 
urmărit cât a putut. 

Consecința a fost că Grupul Kneussl s'a putut opri la 
Sudul crestei muntoase, stăpânind şi amândouă Pasurile, 
ceeace uşura foarte mult viitoarele operaţiuni. 

In luptele dela Jiu, trupele rom. au făcut 2400 prizo- 
nieri, a capturat 27 tunuri, a luat înapoi şi 17 tunuri din 
acele pierdute în timpul retragerei Div. 11 rom., 55 mitra- 
liere, şi 6000, arme, asemeni întregul material de —cance- 
larie cu ordine operative, planuri, hărţi, centrale telefonice, 
bucătării de campanie şi o mare cantitate de munitiuni 
. de artilerie. Intre hărţile Comandamentului Div. 11 bv. 
s'a capturat şi harta întregului teatru de operatiurie muntos 
român, pe care.g-lul Falkenhayn schitase la întâlnirea a- 
vută la Lupeni, hartă încredinţată g-lului Kneussl. Această. 
hartă: se află după cât a eu, in posesia g-lului Anas- 
tasiu I. 

Grupul Kneussl a făcut prizonieri 36 ofiţeri şi 2178 
oameni, asemeni a luat 6 tunuri şi 4 mitraliere. 

Pierderile oficiale date: 


OFIŢERI TRUPĂ 
UNITATEA DJs Os a Ss ae 
morti | răniţi |dispăr | morți | răniţi |dispar. 
Div. 11 1 6 | 10 9 125 | 419 | 908 
Brg. 144 |. 9; 8 7 292 | 545 | 803 
Div. 6 Cav. 1 {| 3 — | 13 37 15 
Restul trupelor! sosite | 
in urmä 2 | 4 1 70 | 150 | 230 | 
Total 18 | 25 | 17 | 500 [1151 |1956 


Dispärutii sunt rämasi prizonieri, la ei se adaogä 427 
răniţi rămaşi pe loc. 


CAPITOLUL XVI 


OPERAȚIUNILE DIN VALEA OLTULUI. 
(Crochiul 17) 


Luptele dela 1 Octombrie—12 Nocmbrie 1926. 


Sectorul Oltului era apărat de Corpul 1 Armată, sub 
- xomanda generalului Praporgescu, format din Div. 13-a şi 
Div. 23-a. 

La 27/IX prin desfiinţarea Div. 20-a, a cărei unităţi 
sau vărsat Div. 13-a şi Div. 23-a, efectivele lor au ajuns 
pânăla 700% din cel normal. Colonelul Moşoiu, care co- 
manda dela 18/IX Detasamentul Lotru, a fost numit Cd. 
Brg. 26 I. compus din Grupurile Robu, Brezoi, Voineasa 
şi Malaia. 

Din Brg. 1 Căl. se formează Rg. 1/2 Căl. 

Generalul Praporgescu, numit Comandant al Corpului I. 
Arm. la 18/1X, comandă acest corp până în ziua de 30/IX, 
când, fiind în mijlocul unui batalion din R. 2 I. aflat la 
origina Văei Câineni în repaos, este lovit la ora 13 de o 
spărtură de obuz rătăcit depe Vf. Bulzului, moare după 
15 minute. Cu această ocazie It-col. Cantacuzino e grav 
rănit la obraz; acelaş obuz omoară şi răneşte alţi patru 
ofiţeri şi 70 soldaţi. Prin moartea g-lului Praporgescu, 
dispare un ofiţer general de necontestată valoare, în care 
se puneau speranţe foarte mari. 

Generalul Castriş ia comanda provizorie“ a Corpului J 
Armată. 

Situaţia generală a C. I. Arm. la inceputa lui Octom- 
brie era următoarea: 

Div. 13-a g-l Sănătescu la vest de Olt; cartierul la 
Cälinesti cu: 

Brg. 26-a col. Mosoiu dora Robu) cu: R. 81 I. 
(1/81 I, 1V/66 I., IV/3 1.), R. 57 I. (3 ptl.), R. 49 I. 
{2 btl.) si btl mil. Rovine: VI. Păscoaia-Petrosul-Veveriţa- 


428 


Robul (versantul Sud-Est)-Stâna Murga3ul. Un detaşainent 
la Voineasca-Dobrun, frontul Cioca Stricatului- Cioca Dobru- 
nului-Vf. Galbenu. 

Brg. 25-a col. Prassa (Grupul Vladului) cu R. 47 I. 
(3 bil.), R. 82 LE (II, II/R. 82 I, IR. 71 1); R 
Van. (|, ITR. 5 V, IV/R. 58 1.) şi btl. mil. Mehedinţi: 
D. Uria-D. Vladului (aprox. 1 km. Est cota 1347)-Lunci (1 
km. S. de cuvântul R. Vadului). 

Art. Div. 13-a este formată din: 2 btr./R.:23 A., 1 Etr./R. 
1 Art, 2 btr. obuz. uşoare şi 2 btr. 57 mm. munte. 

Div. 23-a, Est de Olt, cartierul la Boişoara cu: 

Brg. 3-a, lt-col. Cantacuzino cu R. 2 I. (I, IR. 2 I. 
-TH/R. 49 1.), R. 42 I. (I, I/R. 42 I,, IV/49 1.), R. 72 
I. (3 btl.), 1 btr/R. 5 Art, 1 btr. obuz, 2 btr. mun. 75 
m/m, 2 btr. 57 mim, 1 bir. 53 m/m., in prelungiiea Brg. 
25 I. pe D. Plesului-V. Câineni Zănoaga- -Chica Fedelesu- 
lui-Coti. 

Brg. combinată It-col. Bădescu Bucur, cu R. 44 I. (3 bti.), 
R. 1 Gr. (3 bil.), Rgt. combinat (I/R. 48 HE, LR. 71 
L), 1 btl. mil. 2 btr./R. 23 A, 2 bir. 53.m/m., pe Vrf. 
Tatarului-Budislavul-Ciortea cu un btl. in supraveghere pe 
creasta -Ciortea-Valea. Cäpräreasa. 

Brg. 1 Cal. la Perisani, ea se organizează in R. 1/2 C. 
sub col. Olteanu M., cu esc. 1, 3 si sect. mitr. din R. 1 
C. şi esc. 2 din R. 2 C. ocupând cantonament tot la 
Perişani. : 

Legătura cu Arm. I-a o fäcea 1 btl. din R. 48 E cu 
3 sectii de mitraliere avand: 3 companii la confluenta VI. 
Budei cu Vl. Căprăreasa şi o companie la Cumpăna; 1 
esc. descălicat la Cerbureni. ; 

In‘total, C. I Arm. avea: 33 btl. (din cari 3 de militii) 
cu efective foarte scăzute; din acestea, trei erau la Lotru, 
gata de imbarcare, la dispoziţia M. C. GI, 6 esc. de 
călăraşi (din cari 2 de ştafetă); 8ibir. de câmp de 75 m/m.,. 
3 btr. obuziere 105, 3 btr. munte de 75, 1 btr. de 87, 
4. btr. de 57, 3 btr. de 53, 1 btr. de 105, 1 btr. de 
120 “franceză lungă, 1 btr. de 120 franceză scurtă, 3 btr. 
de obuziere de 120. 

‘In total 728 ofiţeri, 28.583 trupă, 7926 cai şi 2273 
trăsuri, | 

In fata C. I Arm. era Grupul gl. Krafft v. Delmensin- 
gen, care in baza ordinului No. 367 din 26/IX al g-lului 
Falkenhayn era astfel format: 

Corpul Alpin purtand denumirea de „Divizia CORRE 
Alpin” sub g-lui Tutschek: 


429 


Brg. 10 Mun. A-U sub g-lul Tanczos; 

Brg. 2 Mun. A-U Sub col. Panzenbôck (adusă din sec- 
torul Haţeg); 

Bateria de mortiere 1/14; 

Bateria de obuziere JI/14 şi 

Șase divizioane de artilerie de munte. 

G-lul Krafft prin ord. Oper. No. 309 din 30/IX distribue 
astfel sectoarele: 

„Sectorul Brg. 10 Mun. A-U (cu toate trupele şi serviciile 
ce-i aparțin) deja Stefiesti la Murgasul incls, 

Sectorul Rgi. 2 Van. (Rgt. 2 Vän., I/din Rgt. Ldst., bater. 
10 mun., btr. 8/Rgt. 204 Art. Câmp), dela Murgaşul exci. la 
1824 (jumătatea distanței între Calea Bilciului şi Suru). 

Sectorul Bauernschmitt (Btl. 2 Vân., btr. 1, 2 din dvz. 6 
Mun.), d:la 1824 la Schutzhaus Negoi”. i 

Tot prin acest ordin de oper. g-lul Krafft te so- 
sirea Brg. 2 Mun. A-U care: 

„In ziua de 2/X va veni în zona Avrig-Porumbacu de jos, 
gata ca la 3/X seara să poată intra in acţiune”. 

Generalui Krafft intentiona ca sa deschidä soseaua din 
Pasul Turnu Roşu şi să înainteze pânăla Curtea de Argeş. 
Cum în Pasul Turnu Roşu, apărarea putea. face o serioasă 
rezistenţă, atacul înconjurător era indicat. = 

Atacul pela Vestul Pasului desi ar avea mai bune legä- 
turi cu spatele, s'ar depärta de obiectiv, trebuind să în- 
vingă rezistența ce i sar face în VI. Lotrului şi apoi a 
Oltului. ? es Ù 

Atacul înconjurător pela Estul Pasului, peste Pleasa- 
Zănoaga spre Mormântu, ar deschide nu numai Pasul, 
dar ar pune stăpânire pe şoseaua ce duce la Curtea de 
Argeş. Deşi înaintarea aceasta este grea, are avantajul că 
este mai scurtă, reaprovizionarea şi evacuările pe aci vor 
fi grele, de aceea se impunea a se stăpâni mai întâi şo- 
seaua Câineni-Golotreni, ca apoi să se desvolte restul ope- 
ratiunilor. 

Aceste intentiuni sunt aratate de g-lul Krafft prin ord. 
oper. No. 1035/IX, in care da şi detalii. Se va vedea 
ulterior că g-lul Krafft deşi urmează ideile conducătoare, 
este nevoit de împrejurări ca să schimbe prin diferite ordine 
acțiunile de detaliu, începând chiar din ziua de 1/X, cand 
dă Ord. de Oper. No. 1038. Acest ordin este foarte inte- 
resant, de aceea. îi voi da aproape în întregime: 

1. „Penţru operațiunile viitoare, rămân idzi'e conducătoare 
cxpuse în Ord. I a No. 1035. i 


430 


2. In executare va interveni o schimbare in sensul că de 
aci înainte Brg. 2 Mun. A-U va fi trupa cea mai înaintată ce 
va trece peste Pasul Moscovul. 

In definitiv se vor forma trei unităţi de luptă: 

a) Brg. 10 Mun. A-U., 

6) Brg. 2 Mun. A-U., 

c} Divizia Corpului Alpin. 

Ele vor avea urmätoare.e însărcinări: 

a) Brg. 10 Mun. A-U va ataca la 3/X cu puternice forţe 
dela M-te Robu spre Golotreni. In aceiaş timp va fixa ini- 
micul dela M-te Robu pânăla aripa stângă atacându-l energic, 
Pentru această însărcinare, se pune btl. I/Rgt. Gardă şi bt. 
10 Vân. la dispoziţia Brg. 10 Mun. A-U. 

Atacul depe maiul de Vest va avea loc 24 ore mai de vreme 
ca atacul principal depe malul de Est, in scop de a atrage aten- 
fiunea şi rezervele inimicuiui de saci. Obiectivul final al acestui 
atac, este să dobândească legătura dincolo de Golotreni şi mai 
la Nord de aci, cu grosul trupelor ca, lupt pe malul de Est. 

b) Brg. 2 Mun. A-U, înaintează peste Moscovul pe drumul 
ce duce pe înălțimi prin Stibeu-Mt. Fruntu în direcția Curtea de 
Arges. Ea va înainta spre Sud fără să ţină seama de trupele ce 
înaintează la Vest de ea. Flancul ei drept şi spatele îi vor fi 
asigurate de Corpul Alpin. Drumul spre Sălătrucu -va îi. închis 
din timp, în scop de a lua legătura cu Corpul, I Rez. în direcția 
Câmpulung. 

Brigada se va. aduna în zona Avrig-Porumbacu de jos aşa 
fel ca la 2/X pe întuneric să ajungă complet acoperită în 
regiunea Glashiitte (fabrica de sticlă). 

Se va tine cu cea mai mare strictetä ca înaintea începerei 
ofensivei, să nu s2 vadă dela Brigadă nici om, nici cal, nici 
trăsură în afara acoperirilor. Nu va arde nici un foc, se vor 
închide drumurile ce duc dela Avrig la Porumbacul de jos, astlel 
ca să nu fie nici o mişcare pe ele pe timpul zilei. 

Reusita întreprinderei atârnă numai de acolo, ca pregătirile 
stă fie cu totul ascunse iinimicului, care depe creasta depe fron~ 
tierd, vede totul in vale, 

In noaptea de 3/4/X Brigada va începe să urce spre Pasul 
Moscovul, aşa fel ca părţiie ei înaintate să einige. în zorii 
zilei pe el (a vedea c.). i 

Inaintarea se va face în mai multe coloane pesste 1497- 1926, 
creasta de Est de Stâna-Puha şi un detaşament de flanc prin 
Schutzhs. Negoi spre Grat la Est ‘de Moscovul. Se vor iua 
măsuri, ca d2tasamente puternice prevăzute pe cât posibil cu 
ceva artilerie şi mitraliere să pună stăpânire cât mai curând 
pe creastă. Este important ca la 4/X să se câştige cât mai muit 


431 


feren spre Sud. Se va puñe stăpânire p2 Măzgavul (2143) sj 
Faja Sfântului Wie (2019), finându-ie pale sosirea Diviziei 
Corpului A pin. 

c) Diviziei Corpului Alpin îi revin două însărcinări : 

Să atace inimicul de front cu forjele vârâte din Olt până 
în Surul incl, rămânând în contact cu inimicul ce se retrage, 
cum şi să urmeze Brg. 2 Mun. A-U cu o grupă de izbire. 

Toate părţile Corpului Alpin te atacă de front cum şi varfu- 
rile coloanelor Brg. 2 Mun. A-U, vor începe atacul, respectiv vor 
ajunge pe creasta muntoasă în acelaş timp la 4/X ora 4.30 dim. 
La atacul crestei de frontieră 1824-Su:ul, se va avea în vedere 
ruperea poziliei depe creasta de frontieră, asa fel ca să se în- 
chidă negreşit drumul despre partea românească c2 duce pe creasta 
dinspre Vest în flancul drept al Brg. 2 Mun. A-U păzindu-i astfel 
flancul. Pentru atacul depe Surul se va “da pe diferite drumuri un 
biti. întreg. 

Părţile vârâte pentru atacul d2pe Suri cât şi btl. 2 vân. vor 
urma grupa de izbire de îndată ce creasta de frontieră va fi 
liberă. 

Grupa de izbire a Diviziei Corpului Alpin va ajunge la 3/X 
în _zcna Brad-Racovita-Sebesul de  jos-Ta:maciu, iar la 4/X în 
zona _Racoviţa-Avrig-Porumbatul de  Sus-Giashiitte, 

Grupa de izbire să urce la 5/X dimineaţa. 

Insărcinările viitcare ale Diviziei Corpului Aipin vor consta: 

a) Inaintare peste Faţa Sfântului liie-Mt., Muglele-Clocoticiu 
cât mai mult spre Sud, în scop de a tăia linia de retragere a 
inimicu'ui spre Curtea de Arges. 

b) Dacă împrejurăriie permit, va „ocoli spre Vest peste . linia 
Găujani-Perişani, in scop de a 'sdrobi inimi.ul ce ar fi rămas mai 
Ja Nord. In acest caz se va înainta până in Olt dând mâna 
cu Brg. 10 Mun. A-U. Se va evita o ocoiire prea de timpurie. 
Se va da o mare atentiuni spre Sud, se va avea in vedere o in- 
täririle Brg. 2 Mun.- A-U peste Stib:u. 

3) Artileria grea si btr. de obuz. uşoară va rămâne deocam- 
dată la dispoziţia Div. Corp. Alpin. 

» 7 


4 


Acest ordin este clar, cuprinde tot ceeace trebue, el întră 
în detalii pentrucă în operaţiunile în munţi unde coloanele 
sunt separate prin accidente de teren trebue să ştie fiecare 
coloană nu numai ce are de făcut, dară să ştie şi ce vor 
face coloanele vecine; căci numai aşa se poate opera in 
deplina cunostintä. 

La 3/X. La Vest de Olt, Brg. 10 Mun. A-U, gl. Tanczos, 
ce era la dreapta Grupului, înaintează de dimineaţă, pune 
stăpânire pe Mt. Robu, atacă si reuşeşte a lua Mt. Pie- 


trosu 1712, depe care scoate 1 btl/R. 57 [., care se retrage 
pe VI Vasilatului la Larga. Brg. 10 Mun. A-U, atacă Mt. 
Veverita (1746) reuşeşte a ocupa linia înaintată şi Stâna 
Gligomanului, dar nu poate pune stăpânire pe Vrf. Veve- 
rita, nici în ziua de 3/X, nici în noaptea de 3—4/X. Ataca 
din nou la 4/X şi reuşeşte a lua Mt. Veverita 1746. 

Sa dat un contra-atac in direcţia Mt. Viadul cu Reg. 
5 V. şi 1 btl/R. 72 I, dar nu a reuşit, din cauză ca 
nu a fost bine sprijinit de artilerie şi a fost luat în flanc 
de inimicul ce ocupase poziţia dela Lunci, cum şi de către 
un automobil blindat ce acţiona depe şoseaua din VI. 
Oltului. - 

La 3/X, generalul Petala ia comanda Corpului I Arm. 


La 4/X. La Vest de Olt Div. 13-a rom. contra-atacä cu 
Brg. 26 I. dela Murgaşul spre Robul, cu Brg. 25 I. atacă 
D. Vladului şi Uria, col. Costăchescu cu Reg. 82 Inf. 
atacă Stâna Gligomanului. Artileria din sectorul Div. 13-a 
nu a pregätit şi nu a susţinut atacul infanteriei, aceasta 
a şi fost cauza nereuşitei atacurilor Infanteriei, care a su- 
îerit pierderi destul de serioase. 

In ziua de 4/X-începe atacul -sicpe la Est ‘de Olt, in 
M-ții Făgăraşului, în zona cuprinsă între Moscovul 2277 şi 
Ciortea 2426, peste care trecea o cărare foarte grea. Co- 
mandamentul român nu a bănuit nici pe de parte, că prin 
acest teren inaccesibil, s’ar putea strecura o unitate, cu 
atât mai mult să se dea un atac în stil mai mare. Este 
demn de apreciat modul cum a acţionat Brg. 2 Mun. A-U, 
care străbate dela Avrig pânăla creasta Munţilor o dis- 
tantä de peste 60 km. in 30 ore, ceeace ar făce 2 km. pe 
oră, acest lucru este colosal de mult, dacă se tine seamă 
că pe distanţe foarte scurte, mai cu seamă dela Faţa Varului 
1014 (adică dela jumătate distanţă) şi până la frontiera 
sunt variatiuni de pantă ce ating 1500 m. 

In dimineaţa zilei de 4/X Div. 23-a ocupă astfel poziţia: 

Pe Pleşul: 2 btl/R. 42 I., 1 btl/R. 2 I, 1 btr. 75 
m/m şi 2 btr. 120 în supraveghere [a Greblesti. 

La Greblesti: 1 btl/R. 1 Gr. şi 3 btr. 75 m/m la Boi- 
şoara în rezerva Div. 23-a. 

Pe Cofi: 2 btl/R. 44 I. 2 bti/R. 1 Gr. 1 btl/R. 2 I, 
2 btr. obuz. 105 m/m. 

Pe Budislavul-Scara şi Moscovul: btl. IR. 71 I. 

La Cumpăna (confluenţa Pâr. Căprăresei cu Pâr. Buda): 
bil. I/R. 48 I. 

In aceasta situaţie s'a executat acţiunea Brg. 2 Mun. 


433 


A-U care a surprins Comaridamentul rom. reuşind la 4/X 
să ocupe Moscovul 2277 şi inäitimea 2213 afiätoare în 
apropierea Pasului, scoțând de aci btl. I/R. 71 I, care 
se retrage pe MMâzgavul. Acest atac a fost pregäiit şi sus- 
ținut si de o baterie de obuziere de 21 cm. 

Până in seara zilei de 4/X, Brigada ocupă Mâzgavul şi 
D. Faţa Sit. Ilie cu bil. 8 vân. bosn. şi Comarnicui cu 
btl. 55, iar grosul ajunge la Punctul Scărei. 

Faptul că Brg. 2 Mun. A-U reuşeşte a ocupa în ziua 
de 4/X Faţa lui Sit. Ilie 2019 şi Comarnic, se datoreste 
“numai slăbiciunei sectorului dela Est de Ciortea, care de 
aci până în VI. ro pEnreeea era apărat numai de btl. I/R. 
Ti |. | 

Inapoia Brg. 2 Mun. A-U venia R. 1 Van. bu (B. L 
Vân. şi B. 2 V. Rez.) care.ajunsese la Sticlärie (la SE. 
de Porumbace). lar R. Gardă bv. (cu btl. II şi HI), ajun- 
sese la Avrig. 

Generalul Petala trimite în ajutor R. 1/2 Cal., 2 btl., 
2 btr. şi R. 1 Gr. cu o secţie mitraliere, iar la 5/X mai 
trimite 3 bil. si 2 btr. luate dela Jiu. | 

Corpul Alpin, pune piciorul. cu R. 2.V. sub It-col. Bron- 
sart -v.- Schellendorf (fără btl. 10- van.) rez.) şi B. 2 V. 
bv. pe înălțimile dela Estul Pasului Turnu Roşu. După 
amiază B. 2 V. bv. trimite să ocupe pantele de N. a Bu- 
dislavului (2197) şi Surul (2281); nu poate ocupa însă cota 
1842 depe Chica Fedelesului-Coti, fiind foarte bine apărat 
de It-col. Cantacuzino. 


La 5/X, are loc un viscol puternic; temperatura scade 
15 gr. sub zero, reaprovizionarea trupelor ce acţionează 
pe înălţimi atât de mari devine foarte grea, caii samare 
nu mai pot urca, din această cauză s'a recurs la locuitorii 
din satele dela picioarele de N. a munţilor Făgăraş, care 
au dus cu spinarea reaprovizionările necesare Brg. 2 Mun. 
şi Corpului Alpin. Pentru aceste motive g-lul Falkenhayn 
a ordonat g-lului Krafft ca să tie pe linia de frontieră 
Corpul Alpin şi Brg. 2 Mun. 

La Vest de Olt, Brg. 26 I. rom. contra-atacă împreună 
. Cu R. 5 V. şi 1 b/R. 72 I, şi aruncă Brg. 10 Mun. 
depe Mt. Pietrosul, Mt. Veverita şi coastele Dealurilor Vla- 
dul şi Uria, capturându-se 2 mitraliere. Brg. 10 Mun. se: 
retrage pe Mi. Robu 1901 şi Mt. Murgaşu 1754 unde 
rezistă. 

La Est de Olt, ia 2 Mun. A-U continuă inaintarea 
spre Sudul liniei Faţa Sit. Ilie-D. Coinarnic căt:2 Cumpăra; 


Generalul G. A. Dabija, «Armata română in Răsboiul mondial:. Vol. II. 28 


434 


pe această direcţie se află bil. I/R. 71 I, bil. Y/R. 48 
I. şi 100 cäläreti descälecati la Cumpăna  Scărişoara. 

Brg. 1 Vân. bv. ajunge cu R. 1 Vân. bv. la Pich. Scara, 
iar R. Gardă bv. este încă la Nordul Munţilor Făgăraş la 
cota 1123 (7 km. N. Moscovul). 

Generalul Petala trimisese la 4/X în ajutor un detaşament 
sub col. Marcel Olteanu, format din: 2 btl./R. 72 I. cu Rg. 1/2 
Cal. şi 1 secţie mitraliere, urmând dela Boişoara prin Omul 
de Piatră, Stâna Zănoaga, Călugărul spre Vf. Fata Sit, 
Ilie unde ajunge la amiază; alte 2 btl. cu o btr. de 57 dela 
Curtea de Arges-Ungureni-Areful spre Cläbucet-Comarnic, 
dar nu pot intra în actiune decât la 6/X. 

Brg. 2 Mun. A-U înaintează repede peste Poiana Lungă 
Mt. Frântu şi ocupă la 6/X Sa‘atrucul de Sus, tăind astfel 
şoseaua Câineni-Curtea de Arges. 

Batalionu I/R. 48 Inf. ce era la confluenţa VI. Cäprä- 
reasa cu VI. Buda, ca legătură cu. Arm. II-a, este silit 
a se retrage încet spre Sud în aşteptarea ajutorului trimis. 
(1 btl. din R. 43 I. cu o bir. de 57). Generalul Culcer 
ceru ajutorul Armatei II-a, care-i trimise 2 lbil. 

Brg. 1 Vân. dădu-se R. 1 V. bv. în seara de 5/X ordine 
pentru ziua de 6/X. Dar aceste ordine se sprijineau pe 
date cu totul greşite. Ordinul preciza ca B. 1 V. să schimbe | 
B. 8 V. bosn. şi să ocupe Faţa Sft. Ilie. lar B. 2 V. rez. 
să sprijine direct Brg. 2 Mun. A-U. a 

Faţă cu eşecul suferit de Brg. 10 Munn. A-U a g-lului 
Tanczos, g-lul Krafft da la 5/X Ord. Oper. No. 352 cu 
urmätorul cuprins: 

nl. Aripa dreaptă a Brg. 10 Mun. A-U a fost eri seara re- 
trasă la Sud de Mt. Robu şi imediat la N. de Veverita. Eu opresc 
ca odată ce o poziţie: a fost cucerită dela români, ea să fie pă- 
răsită de bună voe; inimicul ce stă în faţă este format dintr’o 
amestecäturä de batalioane ce au fost foarte tare bătute. Nici si- 
tuatia atmosferică nu poate îndreptăţi pe nimeni să cedeze cât de 
puţin teren. Noi ne găsim în urmărire după o bătăiie, fiecare om 
în parte trebue să ştie: să apuce pe inimicul ce-i stă în fafa, 

2. In scopul executărei viitoarelor atacuri se aduc următoarele 
schimbări în gruparea forțelor: 

Se vor alcătui trei grupe de atac: 

a) Divizia întărită a Corpului A'pin: Brg. 2 Mun. A-U; trupele 
de până acum a Div. Corp. Alpin fără Rgt, 2 Vân,, bir.. 10 
Mun. şi artiieria grea. 

b) Grupa Bronsart: Rgt. 2 Vân., 1 bti. Rgt. Gardă bv., btr. 
8 din Rgt. 204 Art. câmp, btr. 10 din Dvz. Art. Mun., bir. 9 
din Rgt. 14 Art. pe jos (mortiere), btr. 8 Rgt. 14 Art. Rez. pe 


TT comer pe e PE PEST ma: 


435 


jos (obuziere grele de câmp), 1/4 din cp. 201 sanit. 

c) Brg. 10 Mun. A-U. : 

3. Insärcinärile grupelor de atac: : 

a) Divizia Corpului Alpin întărită, atacă conform instruc- 
tiunilor date, în direcţia generală spre Curtea de”Arges. 

b) Grupa Bronsart după o pregătire suficientă de artilerie, 
atacă inimicul de ambele părţi ale Pasului Turnu Roşu; se ve 
împinge în special la aripa ee dela 1824-—1896 in directig 
Pleasa- Magura. 

De indata ce inimicul se va ethane din fafa cotei 1824 obu- 
zierele grele de camp vor fi repede trimise la Turnu Rosu. 

c) Brg. 10 Mun. A-U va pune din nou stăpânire pe Pietroasa- 
Veverita; însărcinarea principală a acestei Brigade rămâne: s} 
atace cu energie în direcţia Golotreni. 

4, Comandam. general rămâne in Cisnädia”’. 


In ziua de”6/X la Vest de Olt, Brg. 10 Mun. A-U 
cearcă să recâştige terenul pierdut, dar este respinsă de 
Brg. 26 I. rom. înapoi pe Mt. Robu (1901) şi Mt. Mur- 
gasu (1754) de unde plecase, pe Mt. Murgaşu lupta foarte 
bine R. 57 I. rom. care a respins şapte atacuri. Cp. 12/R. 
82 I. depe VI. Uriei fiind atacată de 1 bil. ce înainta 
dinspre Coasta Câinenilor-VI. Frasinului, se retrage pe botul 
de deal dela NE. de Vrf. Gorganului. 

In după amiaza zilei un automobil blindat scoboară pe 
VI. Oltului până aproape de Câineni, bombardând creasta 
Căţănelu până în VI. Uriei; o cp. germ. intră pe VI. Ro- 
beştilor, iar altă cp. ocupă partea de NV. a Vrf. Gorga- 
nului, din care cauză arti). rom. depe Vrf. Gorganului a 
fost retrasă. i 


In noaptea de 6-—7/X Brg. 25 I. este atacată pe frontul 
Căţănelul-pantele SE. a D. Vladului-Osp. Lunci, de către 
Grupa Bronsart; Brg. 25 I. se retrage spre M-tele Gor- 
ganul. 

La Est de Olt pe când B. 1 V. bv. înainta spre Mäsgavul 
(2143), primeşte prin surprindere focuri şi lupta incepe, 
dar cum bateria de munte rămăsese înapoi şi fără spri- 
jinul ei ar fi fost imposibil să cucerească Măsgavul ocupat 
de detasam. col. Olteanu, care ocupa cu 3 cp/R. 72 I. 
Măsgavul, 1 cp/R. 71 I. la Stâna Mare, 1 cp/R. 72 I. la 
Călugărul, 60 călăreţi pe Vrf. Zănoaga, iar in rezerva deta- 
şamentului avea: 3 cp/R. 71 I., 1 btl/R. 72 L, 180 călă- 
reti şi 1 btr. 53 m/m la Faţa Sf. Ilie. 

Btl. 2 Van. Rez. înaintează prin Comarnicul ,(5 km. SE. 
Măsgavul)-Clăbucetul, pentru a ajunge Brg. 2 Mun. A-U 


436 


care ocupase în această zi Sălătrucul de Sus. Iar Rgt, Gardă 
bv. ajunge cu bil. II şi III pe Moscovul. 

Pentru a scoate unităţile inimice (Br. 2 Mun. A-U) ce 
ocupase Sălătrucul de Sus interceptând comunicaţia C. T 
A. pe linia Câineni-Perişani-Sălătruc, s'a trimis de către 
Div. 23-a un detaşam. format din: 2 cp. pioneri (dela Pe- 
rişani), 1 cp/R. 72 I., 1 cp. milif., 1 sect. mitr. şi 1 btr/R. 
23 A. sub col. Costescu cu ordin: i 

„Să atace şi să scoată pe inimic din Sălătruc, ocupând frontul 
spre Sälätruc-M-tele Clocoticiu-Teancul (1072), împiedicând even 
tualele încercări ale inimicului de a întoarce defileul Sälätruc-Pe- 
rişani şi apărând trenurile şi convoiurile Diviziei cari se găsesc: 
în lungul şoselei Titeşti-Sălătruc”. 

Atacul s'a dat, dar după cum era şi natural, el nu a 
reuşit, cu tot ajutorul pe care i l’a dat şi maiorul Viiso- 
reanu ce a înaintat depe M. Sate (Sule), acest maior a 
căzut chiar prizonier împreună cu alți doui ofiţeri si 20 
soldați. 

Din cauza frigului cele 2 comp. din B. 2 V. Rez. ce 
ocupase Surul, sunt retrase, aci s'au lăsat numai posturi, 
cari au fost respinse de trupele rom., reocupând Surul, care 
cu, toate atacurile date de unităţile germane nu a putut 
fi recucerit. 

Si atacul proectat a se da asupra cotei 1824, nu s'a putut 
executa din cauza timpului defavorabil. 


La 7/X, la Vest de Olt, Rgt. 82 I. cu 1 bil. miliţie, 
ce ocupa D. Uria şi D. Gorganul, atacat de inimic, se retrage 
depe poziţie; cu aceasta, linia principală de rezistenţă a 
C. I Arm. dela Vest de Olt, formată din Vârfurile . Câ- 
tanelul, Gorganul, Riglăul, Veverita si Petrosul, este ruptă 
şi lasă Vrf. Căţănelul în aer; era deci absolută nevoie a 
se relua poziţiile pierdute, altfel inimicul ar fi putut în- 
cerca să treacă Oltul, sau să stânjenească orice comuni- 
catie prin Câineni şi Grebleşti, aşa că retragerea trupelor şi 
mai ales a artileriei din punctele Coti şi Surul ar fi de- 
venit foarte rea. Faţă de această situaţie, Arm. I-a cu No. 
616 din 7/X întreabă M. C. GI. dacă: 

„Nu ar fi bine a se retrage detaşamenteie prea înaintate depe 
poziţia Coji şi Surui”. 

La aceasta M. C. GI. răspunde cu No. 2147 ‘din 7/X: 

„Situaţia criiicä a Corpului [ Armată se poate restabili prin- 
tr’o atitudine energică, contra-atacând imediat. In orice caz. Co- 
mandamentul Armatei I-a este mai în măsură ca să ia dispoziţiile 
cerute de situaţie”, 

Răspunsul M. C. Gl. era just, căci numai Comandamentuk 


437 


Arm. l-a ştia situaţia, el putea lua mâsurile; dar frica 
de răspundere, înfiltrată din timp de pace, intelineazä ini- 
tiativa ofiţerilor noştri. 

La Est de Olt, Biti. 1 V. bv. profitând de ceaţă si de 
faptul că una din potecile ce urcă din VI. Topologului 
la Stâna Măsgavul nu fusese interceptată, reuşeşte a se 
strecura şi a ataca prin surprindere detaşam. col. Olteanu, 
la Măsgavul, iar detaşam. col. Olteanu se retrage pe Mt. 
Fata Sft. Ilie. Btl. 1 V. bv. începe mişcarea spre Fata Sit. 
Ilie, atacă de mai multe ori, dar este respins continuu de: 
detasam. col. Olteanu. 

Bil. 2 Van. Rez. merge prin Poiana Lungä spre Mt. 
Fruntu, unde lasă cp. 4 ca să facă siguranţa spre Arefu, 
pe când restul batalionului înaintează ca rezervă a Brg. 2. 
Mun. A-U, ajungând la ora 23 la Sälätrucul. 

Rgt. Gardă bv. este între Moscovul şi Măsgavul. 

In timpul zilei detasam. col. Costescu primind întăriri. 
1 btl./R. 26 J. şi 1 btr., atacă Brg. 2 Mun. A-U dela Sä- 
lătrucul de Sus, dar nu o poate scoate din poziţiile pe: 
care le ocupa pe înălțimile dela Sălătrucul de Sus. 


La 8/X, ia Est de Olt, Brg. 2 Mun. A-U ce ocupa Sălă- 
trucul de, Sus, este din nou atacată, de, detaşam. col. Cos- 
tescu, care însă nu reuşeşte a o scoate din poziţie. Pen- 
tru aceasta zi, se decisese atacarea trupelor ‘inimice, fiind! 
menținute de front de un detaşament (6 bil. 3 btr.) sub. 
col. Cihoschi dela Sud şi de detaşamentul (7 btl. 2 btr.) 
col. Moşoiu care trebuea să se adune în zona Titesti-Pe- 
risani şi să-l atace dinspre V.; din cauza timpului nefavorabil. . 
(ploi in văi, ninsoare în munţi si a distanțelor mari de stră- 
bătut) detasamentul col. Moşoiu nu s'a putut aduna şi 
deci nici acţiunea nu a putut avea loc. 

Trupele rom. se menţin în Sălătrucul de Jos. 

La Clocoticiu, btl. 5/R. 70 I. A-U susţinut de cp. 2/B. 2 
V. Rez. atacă btl. IV/66 I., care fiind susţinut de detasa- 
mentul col. COCHE dela Sud si de 2 batalioane date de 
Div. 23-a coli Moşoiu dinspre V., a silit pe inimic să. 
înceteze atacul şi să se retragă spre N. 

Faţă de această situaţie cât şi din cauza timpului rău 
şi a imposibilitätei de aprovizionare a trupelor (Brg. 2: 
Mun. A-U şi Bil. 2 V. Rez.) afiätoare la Sălătrucul de Sus, 
s'a dispus retragerea lor pe Mt. Frântu. 

In această zi, artileria germană bombardează Câinenii;. 
cele două coloane germane, ce înaintau pe ambele maluri 
ale Oltului, câştigă teren mai întâi pe stânga Oltului, apok 
pe coasta Estică a D. Vladului. 


438 


Btl. L'Rgt. Gardă bv. intră în Câineni (şoseaua Pasuiui 
Turnu Roşu, era deci complect în mâinile germane), btl. 
II ocupă Ciortea; bil. III ajunge la Poiana Lungă, înaintea 
lui era Brg. 2 Mun. A-U. 

In ziua de 8/X unităţile rom. au fost retrase depe 
Chica Fedeleşului (1824) spre Sud, aceasta din cauza fri- 
gului extraordinar de mare; poziţia a fost ocupată de 2 
cp. din B. 2 V. Rez. Acest batalion primi ordin ca a 
doua zi să execute urmărirea spre Mâgura. 

Faţă cu cele întâmplate în ziua de 7/X pe frontul C. 
I Arm., gl. Petala Cd. acestui Corp ordonă: 

„Pentru a îmbunătăţi situaţia trupelor, veţi retrage trupele 
Div. 23-a depe frontierä şi depe Plesul, pe linia Cărbunari-Omul . 
de  Piatră-Mormântul-Stâna Zănoaga, având Căugărul punct 
înaintat înaintea aripei drepte. | 7 

Div. 13-a va părăsi culmea Lunci, D. Vladului si Chiţianetul, 
organizând aripa dreaptă pe Riglăul cu frontul la N. pe V. 
Robeştilor. } 


be ke oid 9 SO Hie „de 
Div. 23-a se retrage ceva mai.la Sud de linia ordo- 
natä şi anume pe linia Carbunarul-Caujani-Clabucet, iar Div. 
13-a pe linia Peirosul :(1707)-Veverita (1737)-Ragla (1466). 

G-lul Falkenhayn, văzând ca timpul este rau (viscol, 
frig, zăpadă mare) şi constatând că trupele nu au echipa- 
mentul necesar şi că aprovizionările în munţi se fac foarte 
greu, înaintă la 8/X următorul raport asupra situaţiei: 

„In urme timpului rău, ce a început dela 4/X şi care a în- 
fluentat cursul luptelor pe diferitele şosele ce străbat Pasurile, se 
pune întrebarea dacă mai trebuzsc făcute din nou asemenea in- 
cercări, ţinând seama de anotimpul înaintat. 

Majoritatea trupelor Armatei nu dispun până acum nici de 
echipamentul necesar fizcărui om în munţi, nici de artiierie de 
munte, nici de trenul trebuincios. Fără acestea, aci pe înätimiie 
ce trec de 1000 im. de îndată ce sunt acoperite de zăpadă şi ghiatä, 
răsboiul ofensiv faţă de un inimic superior în efectiv, ce este or- 
ganizat înapoia unei poziţii defensive si cu bune iegături, este 
imposibil. A 

Totuşi jin să spun că a zice „nu”, depe acum, este prematur. 

Situaţia generală îmi impune să adaog că presiunea prin- 
cipală pe frontul Armatei să nu scadă, 

Pe de altă parte, cunoscătorii farei afirmă că iarna încă nu 
este în toiul ei si că ar fi încă bune speranţe ca înaintea sta- 
bilirei ei, să se facă străpungerea. i i 

In fine, cu toate că în ultimele zile s'au realizat numai slabe 
şi încete înaintări, situaţia tactică nu est2 n2favorabiiä. 


439 


In tot cazul, trebue ţinut seamă că o schimbare momentană a 
compunerei Armatei din cauza lungimei şi relei stări a drumu- 
murilor din spate, ar fi mult mai dăunătoare, decât păstrarea si- 
tualiei actuaie. 

De asemeni trebue constatat, că înaintarea Grupului Schmettow, 
nu va putea avea loc un timp oarecare. Intreaga greutate a 
luptei apasă asupra Div. 71-a, din cauză că terenul cu mare 
greutate poate fi folosit de cavalerie. Forţa combativă a acestei 
Div., după 14 zile de lupte continue şi grele, a scăzut foarte 
mult, din care cauză are nevoe de un scurt repaos, după care ea 
va avea un rezu.tat Moral alor dacă va primi trupe proaspete ca, 
întărire”. 


Acest din urmă aliniat avea de scop, ca g-lul Falken- 
hayn să dobândească sprijinul M. C. Gl. german în apro- 
barea cererilor pe care le adresase Comandamentului fron- 
tului, de a i se da Div. 8-a Bv., ce era ţinută zadarnic in 
rezervă înapoia Arm. I-a A-U, cu care să schimbe Div. 71-a 
Inf., ce lupta la Oituz, cum şi de a face M. C. Gl. ger- 
man să părăsească ideea unei ofensive pela Pasul Oituz sau 
pe frontul Arm. l-a A-U. 

In seara zilei de 8/X C. I Arm. ocupa astfel poziţia : : 

Div. 13-a era astfel: 

Brg. 26 I. cu IV/R. 66 I; IV/R. 31; I/R. 81 I, 1 
btl/R. 1 V., 6 cp/R. 49 I, 3 cp/R. 71 1, 1 cp/R. 5 V. 
si btl. mil. Rovine, în total 6 btl. inf, 1 btl. milif. si. 2 
cp. pe frontul Petrosul-Veverifa până în VI Călineştilor; 

Brg. 25 I. cu 2 cp/R. 82 I, R. 47 1, R. 57 Ï, btl. 
mil. Mehedinţi, in total 6 btl., ‘din VI. Cälinestilor până 
Ta Robeşti pe Olt. 

Div. 13-a avea in total 12 bti. inf, 2 bth milit. si 
9 btr. | 


Div. 23-a era astfel: 

a) Brg. 3 Inf.: cp/R. 42 I. din Olt pe Cărbunaru, 4 
cp/R. 2 I. pe Omul de Piatră, 3 cp/R. 42 I. în rezervă 
înapoia dreptei; : 

b) Brg. 3 Mixtä: btl. II/R. 44 I. pe Mormântul, 2 
cp/R. 1 Gr. şi 2 cp/R. 44 I. dela Mormäntul-Stâna Zănoaga; 
2 cp/R. 44 I. in rezerva; 

c), Detaşamentul col. Olteanu cu btl. I/R. 72 I. si 1 
cp/R. 48 I. pe Călugărul, btl. II/R. 72 I. si 1 esc. la 
Zanoaga, si 2 cp/R. 71 I. in rezerva; 

d) In rezerva Div. 23-a erau: 2 cp/R. 1 Gr., 1 cp/R. 
2 I, 1 bir. 87 m/m şi 2 tunuri de 120 m/m la Titesti; 
1 btr. 75 m/m la Boişoara; 1 btr. 75 m/m la N. de 
Bratovoesti şi 2 tunuri de 120 m/m la Racoviţa. 


440 


Apoi mai existau: | | 

a) Detasam. col. Moşoiu format din: IV/R. 26 I, I/R. 
5 V., 3 cp/R. 5 V., I/R. 1 Gr, IV/R. 18 1, 3 cp/R. 
2 1, 2 cp/R. 82 [., 2 cp/R. 49 L, 1 cp/R. 72 I, 1 cp/R. 
“42 I, total 7 btl., 3 btr. art. şi 30 călăreţi, aflat pe linia 
ÆE: Poiana- Poiana Spinului 1291- E. M-te Suie, cu faţa spre 
S şi Est; 

b) Detasam. col. Cihoschi format din: I/R. 48 I, I/R. 
AZ I, 1 btl/R. 6 V., III/R. 72 I, IV/R. 42 1, 2 btl/R. 
36/76 I., btl. mil. Dolj, 1 cp. mil, 2 btr., 1 esc.; total 
8 btl., 2 btr., 1 esc. având btl. I/R. 43 I. cu 1 cp/R.6 V. 
pe Mt. Fruntii, iar inapoi IV R. 42 I. intre Teancul 1072 si 
Sălătrucul, III/R. 72 I. deia Sälätucul-Goisul 1030, cu fata 
spre N., apoi urmează spre N. 1 cp/R. 48 [.,1 cp; IR. 6 V., 
întorcându-se spre Est la Ruinele Cetatei Radu Negru ocu- 
pate de 2 cp/R. 6 V., restul în rezervă. 

In rezerva C. I Arm. era: III/R.:71 I, 1 btl/R. 1 V., bi. 
anil. Arges. 

In total C. I Arm. avea: 38 btl. inf, 4 btl. militii, 
btr. si 1 Rgt. Cav. 

Acest efectiv mare in btl si btr. se datoreste faptului 
că se întărise, C. I Arm., in. detrimentul. Div. 11-a dela 
Jiu, dela-care s'a luat 8 bil. (I/R. 43 I, IV/R. 42 1, IV/R. 
18 I, IV/R. 26 I, III/R. 71 I, IV/R. 43 inf. btl. miliţ. 
Argeş, bil. milif. Dolj); apoi dela Div. l-a depe Cerna se 
ia R. 1 V. (2 btl.), iar dela Arm. Il-a sa luat 1 btl/R. 
6 V. si 2 bt/R. 36/76 I. 


In noaptea de 8/X ora 23,30 g-lul Krafft dă on Oper. 
No. 419: 

„1. Pare că inimicul a început dela ora 16 să se „ditaaă con- 
form unui plan, de ambele părţi ale Pasului Turnu Roşu. 

Presiunea inimicului la Brg. 2 Mun. A-U se exercită din di- 
rectia SE., S. şi V. : | 

Rezerve inimice mergeau. între ora ay şi 11 dela Câineni spre 
directia Grebiesti. 

2) Inimicul trebue urmărit cu toată energia. Trebue împie- 
dicată o nouă oprire a inimicului pe poziţia pregătită pe înăl- 
“mile Pciana Sulitei-Bumbesti şi pe Mormântu. Drumul Greb- 
lesti-Gäujani-Fata. Sfântului Ilie trebue facut liber pentru rea- 
-provizionările noastre. | 

3) Brg. 10 Mun. A-U atacă peste Poiana Suliţei spre Golo- 
treni. Asigurare dinspre înălțimile Vrf. Briota şi Naurutu, 

4) Grupa Bronsart va pune stăpânire pe înălțimile dela Bum- 
esti şi dela E. de Boişoara. 

5) Grupa Bauernschmitt va ocupa Cord. P. pe Măgura. 


6) Divizia Corpului Alpin cu părţile aflätoare pe Fafa Sfân- 
tului Ilie si mai la Est, impinge peste Călugăru în direcţia; 
Sudică, împiedicând prin aceasta ca inimicul să se stabileaşcă 
pe Mormântu. 

7) Brg. 2 Mun. A-U va amenința cu Btl 2 Van. Rez. legä- 
turile din spatele inimicuiui” 

La Vest de Olt, Brg. 10 Mun. A-U, atacă şi pune din 
nou stăpânire pe Mt. Veverita. 

La Est de Olt, conform ordinului primit B. 2 V. la 

9/X dim. începe urmărirea cu cp. 4 şi cp. mitraliere 226, 
ajungând la .9.30 pe Măgura, la 12,30 la Greblesti, restul 
B. 2 V. era încă la N. de creasta munţilor, pe care nu © 
trece decât după amiază. Seara B. 2 V. este cu cp. 4 
la SE. Grebleşti, 1/3 cp. la Grebleşti, 2/3 cp. 2 şi cp. 
-3 pe Măgura; cp. 1 rămăsese la Nordul Munţilor deta- 
sata B. 10 V. între Olt şi Chica Fedelesului. 
_ “Trupele germane din Corpul Alpin ce ocupase la 8/X. 
Câinenii, ocupă la 9/X Greblestii, sunt însă oprite in loc 
de unităţile române ce ocupase o poziţie de rezistenţă (In- 
crată din timp de pace) cu dreapta la Mormântu şi stânga: 
pe înălțimile dela Vest. de Gäujani. 

Detaşamentul/ col. Cihoschi)) atacă. din spre Sud din. 
direcţia Sălătrucul de Jos, iar alt detaşament al. colonelului 
Moşoiu, atacă dinspre Vest din direcţia Poiana-Clocotici, 
poziţia inimicului dela Sălătrucul de Sus, ţinută. de 2 ba- 
talioane, care sunt aruncate spre Nord, urmärite fiind ce 
două detasamente: urul de 2 ttl. cu mitraliere cin cetaşa- 
mentul col. Cihoschi, în direcţia M-tele Fruntii-Poiana i. ngă 
şi cu un altul luat din Div. 23-a a col. Mosoiu .spre Stin- 
beiul. Grosul forţelor col. Cihoschi s'au oprit pe linia Mt. 
Fruntii-Ruinele Cetăţii Negru Vodä-Vf. Chițu, fe care sau. 
- întărit, 

Btl. 1 V. bv. având sprijinul unei artilerii aşezată .pe 
Fata Sft. Ilie, atarä Mt. Călugăru atât de front cât şi prin- 
tr’o mişcare de flanc executată prin VI. Bcei, reuşind a 
ocupa seara Mt. Călugăru apărat de 2 companii; ier btl. 
TI si III din Rgt. Gardă bv. ajung la N. de Stâna \äme- 
şoaia. Detaşamentul col. Olteanu se retrage la Punctul 
Zănoaga. 

B. 2 Van. Rez. este trimis la Poiana Lungă. 

Grupul Krafft după lupte necontenite de 7 zile, câsti- 
gase ceva teren, se vede nevoit ca să facă o ncuă grupare: 
a forţelor şi să schimbe însărcinările. In acest scop că 
la 9/X seara Ord. Oper. No. 427 cu următorul cuprins: 

„1) Nouă grupare a unităţilor: i va E 


442 


Stat Major Div. 71 I. A-U (gl. 'Goiginger) se pune la dis- 
poziţia Corpului Alpin. 
Se vor forma următoareie grupe: 
a) Div. Goiginger: 
Trupe: Brg, 10 Mun, A-U. 
Brg. Pechmann 
Rgt. 13 Inf. Rez. 
Rgt. 18 Inf. Rez. 
Ccmp. mitraiiere 
Cp. 283 pioneri 
Tren. poduri No. 6. 
1 pl. cp. 175 arunc. mine. 
1/4 cp. sanit. 
Grupa de artil. Sanner oe 
Dvz. IlI/Rgt. 204 Art. câmp. (1 bir. obuz). i 
Dvz. I/Rgt. 8 Art. Rez. (1 btr. obuz.) 
Btr. 17 Obuz. munte/Dvz. 6 Art. Mun. 


Btr. 9/R. 14 Art. pe jos (2 mortiere) ws 
Bir. 8/R. 14 Art. Rez. pe jos (4 obuz.). | i 
b) Divizia Corpului Alpin — gl. Tutschek. pe 


Trupe: Brg. 2 Mun, A-U (fără 1 bil) | 
Brg. 1 Vän. (faläl bi, 2, van., şi biti. I/R. Gardă). 
1/2 esc. 3/R. 4 Chev. bil Aaa 
Dvz. 6 Art. Mun. (fără bir. 17). 
cp. 102 pion. 
2 pi. aruncătoare de mine 
cp. 175 arunc. de mine 
2 pl. din detaş, 29 telef. 
trupele 314, 330, 331, 341 semnalare. a: 
3/4 cp. 201 sanit, 
c) Grupa Bronsart : 
Rgt. 2 Vânăt. : . : 
Btl. I/Rgt. Garda 
Bir. 10/Dvz. Art. Mun. 
d) Grupa Bauernschmitt 
Btl 2 Vân. , 
Detas. Mitr. 226 şi 227 de Mun. 
a) La dispoziția Comandamentului vor fi: 
Rgt. 36 Ldst. 
1/2 Esc. 3/Rgt. 4 Chev. 
Datas. 3 Art. Mun. (fără btr. 10) 
Detas. 29 telef, (fără 2 pit.) 
Stat. t. î. £ 2 a n ai 
Detaş. 36 aviaţie 
Plot.102 si 270 reflectoare. 


n 


443 


2) Grupa Krafft va eontinua urmărirea generală cu direcția 
generală spre Sălătrucu- Curtea de Arges. 

3) Divizia Goiginger va avea următoarele însărcinări: 

a) Atac peste Poiana Sulitei spre Golotreni şi închiderea Vaei 
Oltului mai întâi pe Winia Naurutu-Mt. Cozia; prin inaintarea 
mai departe, rămâne de avut în vedere închiderea Văei Oitului ia 
Călimăneşti; 

b) Urmărirea energică de ambeie părţi ale şoselei Câineni- 
Sälätrucu. 

Pentru îndeplinirea acestor însărcinări, la dispoziţia Diviziei 
va rămâne şi grupa Bronsart, de a o întrebuința pe batalioane 
corespunzător situaţiei. 

4) Divizia Corpului Alpin împinge cu grupa depe Faţa Sfân- 
tului [lie peste Călugăru spre Sud, cu grupa de pe Fruntii 
împinge spre Sälätrucu, în scop de a face imposibiiă inimiculuj 
folosirea liniei de legătură Sălătrucu-Curtea de Arges; se vor 
asigura drumurile ce duc de la Curtea da Argeş spre Nord. 

5) Grupa Brensart continuă urmărirea de amândouă părți a 
şoselei Câineni-Curtea de Argeş, până când prin sosirea Brigadei 
Pechmann va putea fi schimbată; prin aceasta urmărirea nu 
trebue să se oprească. 

Părţile retrase vor fi trimise la început în zona “Turnu Rosu- 
Câineni, pentru a fi disponibile unei noui întrebuinţări. Tot acolo 
se va duce şi batalionul din R. 36 Ldst. când va deveni dis- 
ponibil. . ‘ 

6. Grupa Bauernschmitt continua urmärirea spre Magura, unde 
va primi noui ordine. 

7) Detaş. 3 Art. Mun. (fără bir. 10) rămâne deocamdată in 
Porumbacu de Sus. i 

8) Rgt. 36 Ldst. (fără părţile aflate la Grupa Bronsart) rămâne 
în cantonamentele actuale, la dispoziția Comandam. Generall. 

9) Comandam. Gen. rămâne în Cisnădia”. 

In urma ştirilor primite în cursul noptei, g-lul Krafft 
se vede nevoit a schimba in parte si acest ordin, dand un 
nou Ord. de Oper. cu No. 439 cu următorul cuprins; 

»l) Pare că inimicul se retrage. 

El opune rezistenţă Brg. 10 Mun. A-U pe Pietroasa si la 
SE. Murgaşu. 

Propriele trupe ce au înaintat peste Câineni, au ajuns cu 
capul lor la Găujani: i 

Coasta de Nord a Mt. Călugăru a fost asaltată astăzi după 
amiază de btl 1 Vân. 

Lipsesc ştiri asupra inimicuiui dela Sälätrucu. 

2) Grupa Krafft continuă urmărirea. 

3) Insărcinările grupelor: 


444 


) 


a) Div. Goiginger: i 

Pentru Brg. 10 Mun. rămâne însărcinarea de a înainta prim 
«Golotreni la Călimăneşti şi să asigure flancul drept al Grupei 
Krafft. 

Brg. Pechmann pleacă la ora 6 ‘dim. cu batalionul din cap, 
dela Grebleşti si înaintează prin Boisoara-Titesti-Clocoticiu, ce 
„aci se îndreaptă spre Sud către Rädäcinesti. 

D) Grupele Bauernschmitt si Bronsart se unesc şi urmează 
Brigada Pechmann. Părţile din Rgt. 36 Ldst. vârâte în linie, 
-vor lua siguranţa pe Valea Oltului spre Sud şi spre Robesti. 

c) Divizia Corpului Alpin şi Brg. 2 Mun. A-U atacă peste 
„Muglele spre Clocoticiu şi depe Mt. Fruntii spre Sälätrucu. Se 
va trimite un detaşament de flanc pe Vl. Argeşului la Corbeni, 

Direcţiile de marş viitoare: pentru Divizia Corpului Alpin prin 
“Suici, pentru Brg. 2 Mun. A-U prin Corbeni spre Bradetu. 

LE 


La 10/X, la Est de Olt, Btl. I Van. bv. înaintează depe 
Faţa Sfântului Ilie spre Călugărul, la 7,30 se ciocneşie 
„de detaşamentul col. Olteanu pe muntele aflator intre Că- 
lugărul şi Stâna Zănoaga, silindu-l să se retragă la Stâna 
Zănoaga, care fusese. ocupată, de detaşamentul col. Moşoiu 
(adus depe Mt. Frunţii). Btl. I Van. bv. înaintează spre 
-Stâna Zănoaga, dar col. Mosoiu îl contra-atacä şi-i 1-- 
toarce amândouă flancurile, silindu-l să se retragă sub pro- 
‘tectia bil. II/R. G. Bv. pe Mt. Călugăru. Detasam. col. 
Moşoiu urmăreşte spre Mt. Călugăru. 

In cursul noptei btl. II şi III/R. G. bv. schimbă R. 1 
V. bv. depe Călugărul, care e retras în rezervă la Nordul 
Pad. dela Sudul D. Călugărului. 

Trei btl. din detaşamentul col. Cihoschi urmăresc Brg. 
.2 Mun. A-U spre Nord, în scop de a o împiedica, să in- 
tervie spre Călugăru; acest detaşament ocupă M-tele Fruntii 
unde se întăreşte, iar Brg. 2 Mun. A-U se opreşte la S. 
de Poiana Lungă; alt detaşament al col. Cihoschi e la Cuni- 
‘pana (între R. Arges şi Buda) unde se întăreşte. Ur- 
mărirea română se opri. 

Brg. Pechmann se îndreaptă spre Mormântul, având în 
avantgardă cp. 4'R. 2 V. 

G-lul Krafft avea nevoe să împingă spre Sud spre a 
«câştiga teren spre Titeşti-Spinu-Perişani-Băieşti-Poiana, pu- 
nând stăpânire pe Mt. Cozia. Cucerirea Gäujanior nu era 
suficientă, căci R. 1 Gr. atlat în triunghiul Titesti-Zanoaga- 
Bumbuesti, putea exercita o mare presiune asupra Corpului 
„Alpin, care luptă trei zile succcesive, dar zadarnic. 

G-lul Krafft dispune ca să se repare podul de peste 


445 


Olt dela Câineni de Argeş, distrus în retragere de trupele 
române. In ziua de 11/X pcdul a fost reparat. | 

Atacul executat de R. 18 Rez. bv. spre Cărtunaru, reu- 
seste, căci cucereşte cea mai mare parte din creasta Dea- 
ului Carbunaru, iar R. 42 Inf. e silit să se retragă ce linia 
2-a depe panta SE. a D. Cărbunaru, acesta a necesitat 
trimiterea în ajutor a 3 batalioane. 


Pentru ziua de 11;X la Est de Olt se notărise a ce 
ataca Mormântul cu R. 13 Rez. bv, B. 2 V. şi B. 10 
V. Rez., iar Zănoaga să fie atacată de If, III/R. G. bv. 

In ziua de 11/X se îndreaptă spre Mormântul R. 13 
Rez. bv. dinspre V., iar B. 2 V. şi B. 10 V. Rez. dinspre 
Boia Mare, ajung in fata poziţiei, atacă dar fara succes, 
căci R. 44 I. rom. rezistă, fiind seară, atacul se amână 
pentru a doua zi. 

Btl. II şi III/R. G. bv. nu poate ocupa Stâna Zănoaga, 
ocupată de detasam. col. Olteanu. 

Btl. 1 V. bv. este trimis înapoi la Puntul Sărei, urmând 
a i se da o alta întrebuințare. 

De dimineaţă se primeşte la B. 2 V. Rez. ştiri că trupe 
rom. ameninţă / spatele Brg. 2 Mun. A-U, s'a- îndreptat 
spre Clăbucetul cp. 4-a care dă peste 2 cp. rom. cu mi- 
traliere, le atacă şi le respinge, ocupând Clăbucetul. Res- 
tul B. 2 V. rez. ocupă Poiana Lungă, de unde e schimbat 
de Brg. 2 Mun. A-U, iar B. 2 V. rez. se strânge a doua 
zi la Clăbucetul, păzind spre VI. Argeşului. 

Btl. 1 Van. este trimis la Comarnic pentru a acoperi 
spatele Brg. 2 Mun. A-U. La ora 16,30 ajunge in VI. 
Topologului la ora 20,20 ajuige la Vf. Flori (N. Comar- 
nicului. | 


La 12/X, Div. 23-a sub col. Moşoiu ocupă cu: 

Brg. 3-a din Olt peste D. Cărbunaru-pânăla Găujani. 

Brg. combinată dela Gău:ani spre Est: pânăla Cläbucetul. 

In. această zi, detaşamentul col. Cihoschi a respins ini- 
micul dela Cumpăna-Poiana Lungă, silindu-l să se retragă. 

Incercările de a pune stăpânire pe frontul Mormantui- 
Omul de Piatră şi Stâna Zănoaga, nu reuşesc nici. astăzi. 

In ziua de 12/X, Comandam. Corpului Alpin, dispune 
formarea unei noui grupe ‘sub lIt-col. Paulus, Cd. R. 1 
V. cu: TR. G. bv, B. 1 V., B. 2 V. rez, cp.. 9/R: G. 
Dv. cu însărcinarea să asigure spatele Brg. 2 Mun. A- U. 
În cursul acestei zile grupa se îndreaptă spre Puntul Scărei. 


La 13 şi 14/X, g-lul Tuschek cu Corpul Alpin execută 


446 


atacuri pe tot frontul Div. 23-a dela Est de Olt aflat pe 
linia Cărbunari-Mormântul-Stâna Zănoaga-Omul de Piatră. 


La 13/X, Grupul Paulus este pe linia Clăbucetul-Co- 
marnicul cu B. 1 V. şi cp. 9/R. Gr. bv, restul grupului se 
adună tot spre Clăbucetul. Se d2cide a se ataca şi la gara 
Cumpăna, fiind un punct de încrucişare a câei ferate sf 
putând servi ca un centru de aprovizionare. 


La î4/X. Grupul Paulus I/R. Gr. bv. atacă dinspre Cla- 
bucetul şi la ora 14.20 pune stăpânire pe Cumpăna, tri- 
mifänd apoi o comp. să facă legătura cu Brg. 2 Mun. 
A-U. La Cumpăna s'au făcut 2 ofiţeri si 100 soldaţi rom. 
prizonieri. 

In această zi pe malul de Vest al Oltului situatia este ne- 
schimbată. 


Pe malul de Est R. 18 I. rez. bv. (din Div. 73-a I. A-U), 
atacă si pune stăpânire pe pantele NV. a înălţimei Căr- 
bunaru (NV. Bumbueşti), iar R. 13 I. R. bv. pe pantele de 
V. şi SV. a Mormântului, tu foarte mare greutate s'au. 
putut urca 2 tunuri din btr. 4/R. 8 Art. pe Mormântul, aci 
. lupta devenise foarte crâncenă, unităţile Brg. col. Mihăescu 
deabia rezistau. 


La 15/X, pe malul de Vest al Oltului situaţia neschimbată. 
Pe malul de Est, btl. II, IIl/R. Gr. bv. si R. 2 V. având 
B. 2 V. la dreapta şi B. 10 V. Rez. la stânga, atacă spre 
Stâna Zănoaga, detaşamentul It-col. Hergot. Pe la ora 16 
acest atac reuşeşte a pune stăpânire pe şeaua aflată între 
Mormântul şi Stâna Zănoaga, luând 4 ofiţeri şi 150 soldaţi 
prizonieri; nu poate ocupa Stâna Zănoaga, căci interve- 
nise în luptă şi detaşam. col. Olteanu care a respins două 
atacuri inimice, în schimb însă ocupă Găujani şi parte din 
Boişora. 

In această zi btl. I/R. G. bv. este scos din grupa Tt-col. 
Paulus. Btl. 2 Vân. Rez. a ocupat linia Argeşului, având 
cp. 4-a la dreapta, ţinând legătura cu Brg. 2 Mun. A-U 
dela Poiana Lungă, două comp. în Vl. Argeşului, iar o 
cp. în rezervă la gară. Btl. I V. spre Clăbucetul. 

Div. 23-a se retrage în desordine şi ocupă poziţie pe 
linia: Copăceni-Clocotiţii- Cucoiu creasta E. Titeşti-Zănoaga- 
Stâna Zănoaga-Sud Poiana Lungă. 

G-lul Krafft dă în noaptea de 15/X Ord. Oper. No. att 
prin care dispune: 


» + . . “. ° 


447 


2) Grupa Krafft va continua atacul şi urmărirea inimicului aflat 
an retragere. 

3) Direcţia de atac a Div. Goiginger: Golotreni. Perisani, 
Miacenii. 

4) Grupele de până acum Bronsart si Epp sub comanda It-col. 
Epp atacă pe creasta înăljimi:or dea Zănoaga peste Mt. Muglele- 
Poiana Spinului. Cu deosebire de important este câştigarea Pa- 
sului Ciocoticiu. La pevoe parti din aceste grupe vor ocoii spre 
Vest, în scop de a face imposibilă. orice oprire în basinul Ti- 
testi-Perisani. 

5) Div. Corpului Alpin întărită (fără grupa Epp) va ataca 
mâine cu toate forteie sale. Ea va înainta în lungul Văei Topo- 
togului, peste Mt. Fruntii şi în lungul Văei Argeşului, 

6) Scopul ofensivei: câştigarea şoselei Perizani-Sălătrucu-Cor- 
beni. ’ 

1. Intreaga artilerie de câmp stă la dispoziţia Div. Goiginger. 

8) Rezerva de Corp. (btl. 4 Van. bosn. şi cp. 3/R. 36 Ldst.) 
vor fi gata de plecare la ora 5 dim. 


» 


La 16,X. Pe malul de Vest al Oltului situaţia neschimbată. 

Pe malul de Est pe o. ceață deasă, părţi din R. G. bv. 
şi R. 10 V. atac şi ocup Mt. Zănoaga, resping Brg. Com- 
binatä, pe care o urmăresc spre Muglele. Această mişcare 
ameninţa foarte serios Brg. 3 Inf. a lt-col. Cantacuzino. In 
acest moment, It-col. Cantaczuino aflat la Bumbuesti face 
act de iniţiativă, dă ordin batationului maior Ştefănescu 
din Rgt. 42 Inf. care era la dreapta, să facă un unghiu 
defensiv, retrăgând dreapta acestui btl., iar cu jait btl. ce 
era în rezervă ocupă D. Titeştilor mai la Sud şi la Est de 
Bumbueşti.. Această dispozitiune a avut rezultatul, că prinde 
pe inimic între două focuri, care-şi opri urmărirea, iar Brg. 
Combinată a putut să se retragă în ordine. 

Noaptea s'a retras şi Brg. 3-a pe poziţia de pe Muchea 
Măgura cu stânga la Copăceni pe Oit., iar dreapta la 
satul Spinul, unde se făcea legătura cu Brg. combinată ce 
avea centrul la M. Muglele. 

La Muglele este retras şi detaş. col. Olteanu, care res- 
pinge între ora 16 şi 18 două atacuri. 

Corpul Alpin înaintează dela Boişoară şi ocupă Titesti. 

In această zi Grupul Paulus atacă spre Sud cu Btl 2 
V. rez, în lungul Argeşului, dă peste o. poziţie afiată la 
N. de Pâr. Rea, pune stăpânire pe ea, dar curând dă 
peste o poziţie mai tare, pe care nu o atacă, din cauza 
întunerecului. Atacul se amână pe a doua zi. 


448 


In seara de 16,X, pe malul de Est al Oltului, grupul 
Krafft ajunsese pe linia generaă Racovita-inältimea Su 
Titesti-inältimile Sud Zănoaga. 


G-lul Krafft dă pentru ziua de 17/X Ord. See No. 5S0: 
in care precizează: 

„1) Situaţia....... 

2) Grupa Krafft continuă atacul şi urmărirea. 

Intenfiunea viitoare: respingerea inimiculyi peste şoseaua Pe- 
rişani-Săiătrucu-Arefu cât mai spre Sud, pentru că această şosea 
ne va fi folositoare pentru reaprovizionäri şi mişcări. Aşa dar: 
câştigarea înălțimilor Mt. Toaca~Teancu~Goisu-D. Ghitoara. 

3) Direcţiile de atac: 

a) Div. Goiginger: Golotreni-Mt. Toaca cu siguranță spre M, 
Cozia. : i 
b) Grupa Epp: înălțimile S. Sälätrucu-Goisu. 

c) Div. Corp. Alpin: înălțimile S. Bucşeneşti-D. Ghitoara. 


» 
+: al 


Brg. Pechmann începe să atace Mt. Magura, cu R. 18 Rez.. 
bv. la dreapta si R. 13 Rez. bv. la stânga, dar nu poate de 
loc progresa din cauză că artileria germ. trăgea asupra po- 
zitiei depe şoseaua Spinului. 

Grupul col. Epp-(B. 2 V., urmat de II, II/R. G. bv.) 
atacă detaş. col. Olteanu depe Muglele, dar nu poate ocupa 
decât o înălţime aflată mai la N. şi aceasta cu ajutorul unei 
întoarceri executate de B. 14 V. Rez. pe dreapta unită- 
tilor rom. 

“Bi. 2 V. Rez. înaintează călare pe VI. Argeşului, după 
lupte vii ajunge în VI. Păsăreasa, iar Btl. 1 Vân. acopere 
spatele şi flancurile btl. 2 V. Rez. 

Brg. 3 Cav. îmbarcată la Buzău la 15/X, debarcă la 
Curtea de Arges la 17/X, fiind trimise 1 dvz./R. 5 C. la 
Oeşii (pe VI. Argeşului), 1 dvz./R. 5 C. şi R. 6 C. la 
Sälätruc. Aci ajung la ora 20.40, iar la 20.45 s'a dat 
ordin că: ; | 

„Brg. 3 Cal. intră în constituirea C. II Arm. şi ca urmare: 
a doua zi. va pleca la Câmpulung ''- 

La 16/X: : 
. Din ordinul de operatie al C. IA. pe zilele de 16, 
17 si 18/X: 

„Misiunea. Corpului de Armată este de a opri cu orice preț 
inaintarea inimicuiui. Nimeni nu trebue să se mai gândească la 
retragere. Se vor lua măsuri de rezistenţă extreme”. 

Nici un efect! 

La 17/X: 


,Cemandantii de unifăţi vor institui poliţia câmpului de luptă 


inapoia tranşeeior, spre a împuşca pe toţi aceia care ar încerca 
să părăsească poziţia”. A 

Si totuşi soldaţii fugiau! 

La 18/X: 

„Nimeni nu se va retrage de pe poziţie decât in baza unui 
ordin scris; acel care il va da, rämânänd räspunzätor de darea 
acestui ordin”. 

Și totuşi?! 

Din aceste trei exemple se poate deduce completa lipsă 
de disciplină a acestui Corp de Armată. 


La 17/X noaptea g-lul Krafft dă pentru 18/X Ord. Oper. 
No. 598, în care dispune: 

„Atacul început astăzi, va. reîncepe mâine de dimineaţă si 
va conduce la decisivă”. 

La 18/X, pe malul de Vest al Oltului situaţia este ne- 
schimbată. Pe malul de Est Divizia Goiginger (73  I.} 
a ajuns cu. Brg. Pechmann (R. 18 Rez. bv. si R. 13 Rez. 
bv.) pe linia lisiera Nord Copăceni-pantele Nord ale: Mă- 
gurei pânăla 400 m. Sud de linia de creastă (unde este o- 
prită în loc de Brg. 3 1.), apoi se întoarce la şoseaua Est 
Cucoiu-panta de Nord a înălţimei dela E, Cucoiu. 

Grupa Epp atacă de front cu Rgt. 2 Vân., urmat de 
btl. II, III/Rgt. Gardă bv., iar în aripa dreaptă cu btl. 14 
Van. Rez. si ia Muglele (col. Olteanu fiind numit coman- 
dantul unei Brg. Mixte din Div. 23, lasă comanda It.-col. 
Hergot). Brg. combinată şi detaşamentul It.-col. Hergot se 
retrag puţin spre Sud, lucru care nu prezintă un prea mare 
pericol pentru Brg. 3-a, cu toate că btl. II/R. 13 I. Rez. ii 
ocupase o parte din lucrarile dela S. Titesti. 

Divizia Corpului Alpin a respins unitätile romane din 
poziţia înaintată depe Mt. Fruntii, iar Grupa Paulus inain- 
tează pe amândouă maluri ale Argeşului, ajungând cu 
dreapta pânăla staţia Lupi, stânga rămâne însă înapoi, la ~ 
Valea cu Peşti, | 

G-lul Krafft dă la 18/X ora 21.45 Ord. Oper. No. 613 


indicând: 

„Atacul se va continua la 19/X contra obiectivelor ordonate” Ă 

“La 19/X, situaţia pe malul de Vest este neschimbată. 
Pe malul de Est Div. 73 I. după o pregătire puternică de ar- 
tilerie atacă cu btl. I/R. 18 I. R. şi ocupă satul Copăceni, iar 
înălțimea Măgura o atacă cu btl III/R. 18 I. R. şi ocupă 
pe o lărgime de 300 m. de (front, după ce artileria începe să 
tragă asupra sectoarelor vecine: 


Generalul G. A. Dabija, «Armata română in Răsboiul mondial», Vol. IT, 29 


450 


R. 13 I. Rez. luptă cu btl. I în munţii dela E. Titesti, 
iar cu btl. II şi III poziţia dela S. Titesti. 

Grupa Epp înaintează depe Muglele 'spre Mt. Sate (1377), 
atacă, dar nu reuşeşte a scoate detaş. It.-col Hergot. 

Grupa Paulus cu btl. 2 vân. Rez. ajută cu dreapta 
Brg. 2 Mun. A-U spre Mt. Frunfii, cu Centru înaintează pe 
Argeş spre Lupi, iar stânga ocupă cu o comp. Păd: Mără- 
cine. Gara Lupi nu s'a putut ocupa. Era de mare impor- 
tanta ca să se acopere bine stânga, în acest scop! s'au trimis 
2 cp. la P-ul Fântânele (N. Pad. Mărăcine) din Btl. 1 Van. 


La 20/X, pe malul de Vest al Oltului, slabele încercări 
de atac române în direcţia Schutzhütte la Vest de Voi- 
neagul, au fost respinse. 

Pe malul de Est, Brg. 3-a It.-col. Cantacuzino contra- 
atacă Vri. Măgurei în scop de a reocupa porţiunea pier- 
dută în ajun, dar este respinsă de bil. III/R. 18 I. R. Pe 
restul frontului Brg. 3 I. ţine în loc Div. 73 I. A-U la 
Copăceni-Măgura, iar spre Cucoiul fine în loc btl. II/R. 
18 IR. şi R.131.R. : 

Un detaşament român de 4 btl. adunat la Mt. Sate 
(Sule) | sub, col.. Bădescu execută tun atac pe VI, Topolo- 
gului spre cota 1068 Sud Mt. Muglele asupra Grupei Epp, 
căzând în flancul Bti. 2 Van. bv. care este aproape surprins, 
numai cu ajutorul trimis de Rgt. Gardă bv.-s'a putut prin 
contra-atac respinge atacul român, col. Bădescu se retrage 
pe M-tele Sate, acoperind dreapta Div. 23-a. 

Divizia Corpului Alpin: pe Mt. Fruntii situaţia este ne- 
schimbată; la N. şi V. de VI. Lupi s'au dobândit de germ. 
oarecari mici succese locale; o grupă (Spiegel) ce face 
un înconjur pe la Est, între Argeş şi Vâlsanu, a ajuns 
pe înălţimea 1406 la Sud de P-na Fântânele. 


La 21/X, satul Copăceni este bombardat de artileria Div. 
13-a depe dreapta Oltului; satul e incendiat, unitatea 
germ. nu a mai putut eşi din sat. Lt.-col Cantacuuzino îl 
ocupă, găsind peste 300 de soldaţi germani carbonizati. 

S'a format un detaşam. din 2 cp./R. 71 I, 1 cp./R. 59 
I. şi 1 cp./R. 82 I, cu 1 sect. mitr. sub maiorul Ghenciu. 
din R. 2 C. cu însărcinarea de a ocupa o poziţie între Mt. 
Sule şi VI. Topolog, pentru a bara strecurarea fener 
prin aceasta vale. 


La 22/X, artileria Div. 73 I. A-U bombardeazä pu- 
ternic partea cea mai înaltă a Muchei Magurei; bti. III/R. 
18 I. R. atacă, iar unităţile rom. aflate în acea parie ce- 
dează terenul, producându-se astfel un gol. 


451 


Grupa Epp cu Bil. II şi cp. 12 din Rgt. G. bv. atacă Mt. 
Sule (detaş. It.-col. Hergot), Brg. Combinată cedează din 
nou terenul, lăsând dreapta Brg. 3-a iarăşi în vânt. Acum 
însă pericolul era mai mare ca acela de pe D. Cărbunaru, 
căci în spate era defileul Perişanilor. Brg. Combinată se 
opri pe Mt. Mamarilu, astfel că Brg. 3-a fu silită a lua 
un front Vest-Sud-Vest. Acest front s'ar fi putut ţine dacă 
Brg. Combinată nu ar fi fost aruncată şi depe Mamarilu. 
Lt.-col. Cantacuzino a voit să manevreze cu dreapta că- 
zând la Mamarilu în spatele inimicului, însă a fost nevoit de 
întoarcerea pe care acesta o executa pe dreapta sa, să re- 
ziste cu dreapta, iar în noaptea de 22—23/X să retragă 
dreapta Brg. 3-a la Poiana. 

Intre Rgt. Gr. bv. si Brg. 2 Mun. A-U era B. 2 V. 
si B. 8 V. bosn. pe VI. Topologului. Detas. maior Ghenciu 
aflat între Mt. Sule şi VI. Topogului fiind atacat de front 
şi flanc, se retrage la ora 14.30 cu mari pierderi. Ajuns 
pe Mt. Sule îl găseşte evacuat de It.-col. Hergot, îm- 
preună cu acesta şi cu 1 btl./R. 49 I. (maior Modreanu) 
reocupä Mt. Sule şi resping toate atacurile Grupei Epp. 

‘In ziua de 22/X, Brg. 2 Mun. A-U, avea ordin să scoată 
definitiv trupele rom. dela Poiana Lungă, în acest scop: 
Btl. 2 V._trebuea să! susţină stânga Brg. 2 Mun. Această 
Brg. atacă, scoate trupele rom. de aci şi le aruncă spre 
S. Restul Grupei Paulus este tot pe VI. Argeşului şi la 
Est, patrule de ale Btl. 1 Van. au ajuns până pe Vf. Ghitu 
(1527) între Argeş şi Valsan. + 

La 23/X, pe malul de Vest al Oltului şi anume pe 
pantele de Est a Riglăului, posturile mici române, au fost 
date înapoi cu focuri de artilerie. | 

Pe malul de Est al Oltului Brg. 3-a It.-col. Cantacuzino 
rezistă pe poziţia dela Sudul Văei Băiaşului, ce se întinde 
din Olt până la Pripoara, de unde continuă Brg. Combinată 
spre Est. 4, 

Col. Bădescu Bucur ia comanda detasam. It.-col Hergot 
depe Mit. Sate. Grupa Epp.atacă cu Rgt. Gr. bv., acest 
atac este respins, el reuşeşte a ocupa numai pantele de 
Est a Mi. Sate. 

Aripa stângă a Grupei Epp şi aripa dreaptă a Corpului 
Alpin au ajuns în imediata apropiere de Sudul vărsărei 
Văei Ursului în VI. Topologului. 

Pentru ziua de 24/X g-lul Krafft dă Ord. de Oper. No. 
690 dispunând: 

„Inimicul aflat în faţa aripei stângi a Div. 73 I. va fi atacat 
de flanc în direcția generală, Mlăceni-Perişani... 


[) 
Ky 7: <> 


' Uap 


452 


Dacă inimicul va fi aruncat, Grupa Epp va căuta să ajungă 
la obiectivul da! anterior Poiana Spicu‘ui-Clocot:ciu”. 


La 24,X grupa Epp. execută un atac inväluitor şi ocupă 
Perişani. Tot în această zi, R. 2 Van. bv. cu comp. 11 si 
comp. mitraliere din R. Gardă Bv., atacă in f.anc o comp, 
din K. 18 I. rom. ce rezistă Brigadei Pechmann pe po- 
zitia dela 1068 Est Mläcenii, înlesnind Brg. Pechmann 
inaintarea spre Sud. 

Rgt. Gardă bv. încă nu poate ocupa Mt. Sule. Brg. 2 
Mun. A-U este la S. de Poiana Lungă, iar între ele este 
B. 2 V. pe VI. Topologului care ajunsese la vărsarea VI. 
Cumpăna în Topolog. 


“La 25/X Bl. ILR. 18 1. R. ocupă vârful Magurei pe 
- care-l găseşte părăsit, iar R. 13 I. Rez aflat la stânga 
atacă prin Perişani-Pripoarele spre Surdoiu, dar nereu- 
sind, se pune în defensivă. 

La ora 17 btl. ILR. 18 |. ocupă Stâna Perişanilor fără 
luptă. 

“Btl I/R. 18 I. R. cu btl. 4/36 Ldst., fac siguranţa pe 
pantele de Vest a Măgurei până în VI. Bâiaşului, împingând 
patrulele pana pe Mt. ‘Cozia şi Mt. Omului. 

Bu. Ill/R. 18 I: R. tace front pe pantele de Sud a Mă- 
gurei până în valea Bâiaşului. ‘ 

R. 18 I. era mult släbit având un total de 1420 arme. 

Rgt. Gr. bv. reuşeşte a ocupa Mt. Sule, apoi face o re- 
cunoaştere dela Mt. Sule spre Poiana Spinului, în timpul 
căreia maiorul Prinţ Heinrich de Bavaria a fost grav rănit, 
din care cauză a murit în noaptea următoare. 

Pentru ziua de 25/X se hotărâse ca Brg. 2 Mun. A-U 
să atace si să ja Mt. Frunţii, ajutată fiind şi de Grupul 
Paulus. Atacul s'a amânat din cauza timpului rău. 

Div. 216 I. (R. 21 I. Rez, R. 182 [., R. 354 I, Dvz. 
II/R. 54 Art., cp. 2 pion. Landv., Esc. 205 Cav) soseşte din 
Galiţia pe teatrul de operaţie din Transilvania, fiind pusă 
la dispoziţia Grupului Krafit, care prin Ord. No. 723 din 
25;X, o împinge repede dela Sibiu la Câineni-Grebleşti, 
în intenţie de a o vâri între Div. 73 I. A-U şi grupa Epp. 
(din Div. Corp. Alp.). 

In seara de 25/X linia ide apărare română urma pe 
malul de: Vest al Oltului, linia: Râgla-culmea spre Robesti- 
Säräcinesti, iar pe malul de Est al Oltului, linia: Mt. Cozia- 
Surdoiul-Pripoarele-Mt. Frunţii-Poiana Paltinu. 


La 26/X, pe malul de Vest al Oltului unităţile române 
părăsesc partea de Sud a Vrf. Rigla. 


453 


Pe malul de Est al Oltului, Btl. II/R. 18 I. R. avea ordin 
să ocupe cu cp. 7 şi 8-a Mt. Omului, iar cu stânga să sprijine 
atacul btl. II/R. 13 I. Rez. reuşind a ocupa poziţia dele 
N. de Surdoiu. In cursul nopfei de 26/27/X cp. 7 din btl. 
II/R. 18 E Rez. ocupă Mt. Cozia fără luptă, găsindu-l 
neocupat. 

Btl. III/R. 18 I. R. se stabileşte pe pantele de Vest 
ale M-telui Omului, iar btl. I/R. 18 I. R. ocupă cata 683 
(NV. Mt. Cozia) cu frontul spre Vest. 

Rgt. Gardă bv. împreună cu bil. I/R. 13 I. Rez. dupa 
o bună pregătire de artilerie, atacă si pune piciorul pe 
Poiana Spinului, la stânga lui pe VI. Topologului acţiona 
Btl. 2 Vân., două comp. române (cpt. Cernăianu şi iocot. 
Nadolu) trimise de col. Moşoiu execut un contra-atac, care 
a fost insă respins cu ajutorul btl. 10 Van. 

Brg. 2 Mun. A-U atacă Mt. Fruntii susținută fiind pe 
Stânga de Grupul Paulus, care înaintează pe VI Arge- 
şului, trimițând patrule puternice pe Vi: Ghifu (1632). 
Atacul reuşeşte, unităţile rom. sunt respinse spre Sud, o- 
prindu-se pe pantele de S. a Mt. Fruntii. 

In seara zilei pe malul de Est al Oltului Grupul Kraftt 
ajunge pe linia: gura Bäiasului în Olt-Mt. Omului- Surdoiu- 
Pripoarele-Poiana Spinului-Mt. Fruntii-V]. Lupi-Poiana Pal- 
tinu. Linia de despärtire a Sectoarelor Grupului Krafft era: 
Div. 73 I. A-U la Est: Stâna Perişanilor-VI. Patestilor. Div. 
216 I. la stanga drumul Sälätruc-Suici incl, Div. Cor- 
. pului Alpin la stânga liber. 


La 26/X noaptea, g- -lul Krafft dă pentru ziua de 27/X 
Ord. Oper. No. 743 în care arată însărcinările viitoare: 

„Div. 73 I. A-U va arunca inimicul pe matul de Vest al 
Oltuiui până dincolo de VI. Lotrului şi va ocupa linia Vacarea- 
Mt. Cozia şi dealurile dela Est, asigurând astfel linia de ‘apro- 

vizionare Câineni-Perişani. 

Div. 216 I. va locupa linia dealurilor dela Est de, Omul- Mt. 
Toaca-Teancul-lisiera Sud a Sălătrucului. 

Div. Corpului Alpin va pune stăpânire pe linia Sud Sălătrucu- 
Goisu-Corbenii-Ghiţu- Poiana Clăbucetu, dând o deosebită atenfiune 
fiancului stâng. 

La 27:X pe malul de Vest al Oltului Brg. 10 Mun. A- U 
atacă dar înaintează încet. 

‘Pe malul de Est al Oltului Brg. 15 I. Rez. care era la 
dreapta Div. 216 I. ocupă Surdoiul părăsit de 1 btl. din 
Rgt. 72 I., iar cu btl. II/R. 18 I.'Rez. cucereşte apoi Mt. 
Cozia ( 1675). 


454 


In această zi trupe rom. contra-atacă Brg. 2 Mun. A-U, 
pentru a relua Mt. Frunţii, dar sunt respinse. 


La 28/X pe malul de Vest al Oltului, Brg. 10 Mun. A-U 
împinge linia mai aproape de panta de Est a Riglăului. 

Btl. II/R. 36 Last. si parte din btl. II/R. 354 au făcut 
200 prizonieri. 

Pe malul de Est al Oltului btl. I/R. 18 I. atacă cota. 
683 cu fata spre Vest; bil. II/R. 18 I. Rez. se stabileşte; 
pe Mt. Omului; btl. III /R. 182 1. începe să urce de dimineaţă 
Mt. Omului, schimbă 2 cp. din R. 13 I. Rez., ocupă in 
acelaş timp şi Stâna Perişani. Btl. I şi II/R. 182 I. au fost 
aduse la Perisani ca Rez. a Div. 216 I. 

Atacurile rom. date spre Mt. Cozia-Surdoiul-Pripoarele- 
panta de Sud Poiana Spinului-Mt. Frunţii-Poiana Paltinu. 
au fost respinse. 

“Div. 14 rom. (adusă din Moldova dela Arm. de Nord} 
sub col. Colori înlocueşte pe front Div. 23-a a col. Mosoiu,. 
care suterise mari pierderi si avea nevoe sa fie refacuté.. 


La 29/X, pe malui de Vest al Oltului cele 3 cp. din 
R. 354 I. care ocupase in ajun pantele NE, reuşeşte a 
ocupa Vi. Muntelui Râgla 1466, face. 250 prizonieri, ia 2 
tunuri de munte şi 3 mitraliere. 

Bil. III/R. 354 I. atacă poziția dela Sud de Robeşti 
reuşind a pune stăpânire pe ea. 

Asa că pe dreapta Oltului R. 354 I. cucereşte şi Ragla 
şi Sărăcineşti, începând a pune stăpânire şi pe Mt. lui: 
Popovici (SV. Sărăcineşti). 

„Pe malul de Est al Oltului, Btl I şi III/R. 18 I. R.,. 

atacă dar nu reuşesc a ocupa cota 683; Bil. III/R. 182 i 
aflat pe M-tele Omului gravitează mai mult spre dreapta 
spre şoseaua dintre M-tele Omului şi M-tele Cozia; btl. 
II/R. 182 I. se stabileşte pe Stâna Perişani, făcând legă-- 
tură la stânga cu R. 21 I. Rez. R. 182 I. nu realizează în 
această zi vreun progres mai apreciabil. 

R. 21 I. prelungise dreapta R. Gardă bv. aflat pe Poiana 
. Spinului. 


Grupa Epp si Div. Corp. Alp. au respins mai multe 
atacuri române. 


is 


La 30/X, pe malul de Vest al Oltului, Bil. II/R. 354 I. 
atacă depe Ragla spre E., iar btl. III/R. 354 I. spre NE, 
M-tele lui Popovici (1155), pe care reuşesc a-l ocupa; în 
acest timp I/R. 354 I. se aşează solid pe linia Racovita-VI.. 
Baiasului. Un mic detasament ce trece peste Poiana Su- 


455 


litei, ajunge pânäla Călineşti, fără să fi dat peste trupe 
române. ON 

R. 18 I. R. si R. 13 I. R. reusesc a ocupa linia pânäla 
N. de Drăgăneşti-683-Mt. Cozia-Mt. Omului. 

In cursul noptei de 29/X g-lul Krafft dă oe Oper. No. 
791 ca: 

„Div. 216 I. şi Grupa Epp să atace linia Muntele Toaca- 
Dangeşti-Sătătrucul”. 

La amiaza zilei de 30/X R. 182 I. se aşează în poziţie. 
inițială de luptă pe Mt. Omului cu btl. III şi II în linia l-a 
iar btl. I în rezerva R. 21 J. Rez. La stânga btl. II/R. 
182 I. era R. 21 I. Rez., ambele regimente având ordin să 
atace spre SE., astfel ca la ora 17 să ocupe Dangesti. 

Pe şoseaua din VI. Poiana, unităţile rom. întăresc pe 
lisiera N. a satului Poiana o poziţie destul de tare, care 
<ătre amiază a fost puternic bătută de artileria Div. 216 
I. şi de o baterie de mortiere grele Austro-Ung., care-şi 
prelungi focul şi asupra poziţiei apărărei aflată pe pantele 
Muntelui Omului. Comandantul Diviziei hotărâse atacul 
pentru ora 14.55, dar la această oră R. 21 I. Rez. nu 
era încă gata, din care cauză atacul fu amânat. 

Intre timp, la ora 14.30 btl. III/R. 182 I. atacă depe Mt. 
“Omului spre SE. către Dăngeşti; la dreapta acestui btl 
era btl. II/R. 18 I. Rez. bv. Atacul înaintează repede, 
unităţile rom. părăsesc poziţia lăsând în mâinile btl. III/R. 
182 I. trei mitraliere si 60 prizonieri. 

Atacul rom. dat asupra Mt. Frunţii, 'a fost respins. 


La 31/X, pe malul de Vest al Oltului, unităţile rom. se 
retrag depe Pietroasa (1719) şi depe Veverifa (1746). Brg. 
10 Mun. A-U si Rgt. 354 I. le urmăresc. Poiana Suliţa 
fusese luată de o cp./R. 354 I. şi de părţi din Brg. 10 
Mun. A-U. 

In VI. Oltului unităţile germr. au luat Vacarea. 

Pe malul de Est al Oltului, pozifiele depe Mt. Omului 
sunt părăsite de unităţile rom., cp. 8/R. 182 I. face pri- 
zonieri 2 ofiteri şi 150 soldaţi rom. 

Artil. germ. trage cu efect dela 12.15—13.15 asupra 
punctului de sprijin dela Poiana, acest lucru făcu ca po- 
zitia să fie părăsită de inf. rom., la ora 14 R. 21 I. Rez., 
ocupă Poiana, începând urmărirea spre SE., cp. 8/R. 182 
ajunge izolată pânăla Nordul lisierei satului Dängesti, deci 
trecuse cu mult înaintea frontului Diviziei 216 I. 


La 31/X noaptea g-lul Krafft dă Ord. Oper. No. 829 
prin care dispune operatiele a se executa în ziua de 1/XI: 


456 


Div. 73 I. continuă urmărirea pe maiul de Vest al Oltului 
până în Vi. Lotruui, întărindu-se pe linia Voineasa-Golotreni, 
toate forţele disponibile se vor trece cât mai repede posibil pe 
malul de Est, începând cu R. 354 I. care va intra din nou în 
compunerea Div. 216 I. 

Pe malul de Est, Divizia continuă atacul cu aripa stângă în- 
tărită. Direcţia de atac pe la Est de Cozia către linia Călimă- 
nesti-Berislävesti excl., ţinând puternic în primul rând linia Va- 
carea- Cozia. \ 

Div. 216 I, va continua atacul înzona: la dreapta: Dangesti 
inci. Berislăveşti incl, la stânga; Teancul 'incl.-marginea S. Să'ă- 
trucul-Suici. Centrul de greutate pe aripa dreaptă. 

Grupa Epp atacă de comun cu aripa stângă a Div. 216 I. 
Direcţia Salatrucu!-Goisul. 

Div. Corp. Alp. de îndată ce atacul Grupei Epp, se va face 
simţit, se va alipi atacului general, cu aripa dreaptă spre Corbeni. 

La Estul Văei Argeşului se vor menţine poziţiile”. 

La 1/XI, cp. 8/R. 182 care izolată ajunsese în ajun 
până la Nordul lizierei satului Dängesti în fata a forte 
Superioare, se retrage spre N. până pe lisiera pădurei, în 
aşteptarea întăririlor, după ora 14 sosesc în ajutor 2 cp. 
_ RBtL IR: 182  Totine Mt. Toaca! si înălțimile dela SE. 
btl. II/R. 182 I. pe înălțimile N. Dängesti, iar btl. III/R. 
182 I. ajunge la ora 23 pânäla 600 m. de Pafesti. 

Unitätile rom. din Div. 23-a tineau acum puternic Dän- 
gestii. 

La dreapta R. 182 I, era R. 18 I. R. care cu cp. 7-a. 
ocupă Mon. Stänisoara, cp. 8-a pune stăpânire pe o înăl- 
time aflată la 1 km. mai spre Sud. 

R. Gardă bv. (aflat la stânga Div. 216 I.) înaintează 
spre Sälätruc şi cota 971, care este luată de cp. 11 şi cp. 
12/R. Gardă bv., făcând și 1000 prizonieri din Div. 14-a 
rom. 

Btl. 2 V. ajută Brg. 2 Mix. A-U la atacul spre Fruntii, 
dând înapoi Div. 14-a, iar btl. 10 V. ajunge pe lisiera N. 
a Sälätrucului. 

Grupul Krafft ajunsese deci în seara zilei de 1/XI pe 
linia următoare: la Vest de Olt: malul Nord al Lotrului. 
La Est de Olt: Vacarea-Mt. Cozia (cu 1 cp. la Monas- 
tirea Stănişoara)- înălţimea dela 3 km. Sud Stâna Omului 
(aci aripa stângă a Div. 73 1.), grupul de case dela Nord 
de Dängesti-Toaca-Sud Clocoticiu-Teancul-2 km. pe şoseaua 
Clocoticiu-Sälätrucul (front spre Est, aci aripa stângä a 
Div. 216 I.) Sălătrucul Nord-Pantele Sud Vest a Mi. 


Fruntü (aci aripa stângă a Brg. Epp)- apoi continuă Div. 
Corp. Alp. 


457 


Insărcinările pentru 2 XI sunt menfinute prin Ord. FPE 
No. 848 al Grupului Krafit. 


2/XI, pe malul de Vest al Oltului Brg. 10 Mun. A-U 
şi Fa Div. 73 I. au ajuns în VI. Lotrului la. Voineasa-Să- 
listea-Brezoiu-Golotreni. i 

Pe malul de Est al Oltului la Div. 216 I, “bul. IT/R. 
182 I. aflat în poziţie pe înălțimile N. Dängesti, respinge 
atacurile inf. rom., iar după amiază ocupă Dängesti ce 
fusese părăsit de rom. şi ocupă la S. de sat, creasta ce 
duce spre Berislăveşti, si btl. I/R. 182 I. respinge un mic 
atac. rom., ocupând. după amiază © înălțime dela E. de 
Dängesti. Btl. III/R. 182 I. continuă de a ocupa poziţia 
dela N. de Păţeşti, iar noaptea ocupă acest sat. 

R. 21 I. Rez. aflat la stg. R. 182 I. atacă şi ia Teancul. 

Div. 216 I. ajunge deci pe linia N. Pätesti-S. Dengese 
spre sfärsitul S. a Sälätrucului. 

R. Gardă bv. pregăteşte cu artileria atacul Sălătrucului, 
reuşeşte al ocupa şi înaintează pânăla Sălătrucul de Jos. 

Astfel ca Div. 23-a rom. este respinsă pe tot frontul, 
ea se retrage pe linia Rädäcinesti-Bocänifa. 

Brg. 2 Mun. A-U atacă Mt. Fruntii, 1 cp. din B. 2 V. 
sprijină dinspre V. acest atac, restul B. 2 V. şi cu Btl. 
10 V. atacă la stânga Rgt. Gr. bv. şi reuşeşte a ocupa 
înălțimile dela Est de Sălătrucul şi anume acele dela Sudul. 
Văei Plopilor si spre Areful. | 

Grupa Epp în după amiaza zilei urcă înălțimea 920 
Mt. Arefu, numai extrema dreaptă a Brg. 2 Mun. A-U sa 
alipit atacului şi a ajuns pe pantele dela 3 km. NV. Arefu. 

Div. 14-a rom. se retrage pe linia D. Valea Rea-Arefu- 
Unigureni-Turburea. 

Grupa Krafft făcuse prizonieri dela 18/X până în seara 
zilei de 2;/XI un număr de 72 ofiţeri si 5780 sold. români ne- 
răniţi, cum şi aproximativ 1000 oameni răniţi, cucerise 12 
tunuri si 19 mitraliere.. 


La 3;/XI, pe malul de Vest al Oltului, Div.:73 I. A-U 
îşi retrage forţele dinspre Vest, la Säiistea şi continuă a îm- 
pinge Div. 13-a.rom. spre Sud, iar pe malul de Est începe 
atacul şi înaintarea cu Brg. 15. I. Rez., trupele care scobo- 
râse în VI "Oltului, trebue să urce din nou Mt. Cozia, 
Mon. Stănişoara, ceeace se execută cu mare greutate din 
cauza timpului rău, a terenului foarte accidentat şi a re- 
‘zistentei ce se făcea de către Div. 13-a. Cu forţele depla- 
sate de Div. 73 I. A-U pe aripa sa stângă, atacă creasta 
înălțimilor între 976 şi Dängesti spre linia Berislavesti- 


458 


Sălătrucelu, având limita stângă pantele de Est VI. Mare- 
Berislăveşti (incl.)-645 (3 km. SE. Berislăveşti), scoțând 
de aci trupele Div. 13-a rom. 

Div. 216 I. având R. 182 I. la dreapta, R. 21 I, Rez. 
la stânga si R. 354 I. în eselon la stânga, atacă spre linia 
Berislävesti-Suici, cu direcţia de atac peste Enculesti-Morä- 
reşti, având limita stângă pe linia Sälätrucul-Suici (inclu- 
siv aceste localităţi). Ceaţa şi greutăţile terenului îngreu-: 
nează mult înaintarea R. 182 I. (ce avea la dreapta lui 1 
btl./R. 18 I. Rez.) aflat la dreapta, atacă cu bil. III spre 
Seaca, reuşind a pune stăpânire pe o poziţie aflată la NE. 
face 1 ofiţer si 22 soldaţi prizonieri, btl. II/R. 182 I. 
întâmpină o rezistenţă pe o poziţie aflată la SV. Dängesti, 
iar btl. I/R. 182 I. cucereşte Vrf. Oului şi Rädäcinesti, 
de unde scoate stânga Div. 23-a. 

La stânga R. 182 I., a intrat în acţiune R. 354 I. care 
dela Rădăcineşti se îndreaptă spre şoseaua Călimăneşti- 
Suici, dă înapoi Div. 23-a, dar se opreşte din cauza în- 
tunerecului, după ce face prizonieri 15 ofiţeri şi 800 sol- 
daţi. 

In noaptea de 3-4/XI o cp./R. 354 I. ce făcea legătura 
între Div. 216 I. şi Grupa Epp, atacă şi ia Sălătrucul de 
Jos, unde. face 600 prizonieri. “Stânga” Div. 216 1. ajunge 
la Bocänita. 

__ Grupa Epp atacă dar nu reuşeşte a pune stăpânire pe 
Goişu (1041). i 

Corpul Alpin care avea ordin: 

„Să pună stăpânire cu aripa dreaptă peste Arefu pe linia Cor- : 
beni-Ungureni (N. Corbeni) pregătind astfel cucerirea lui Ghiţu”, 

Primeşte ştire dela patrule că românii au părăsit .gara - 
lupi, care de îndată a fost ocupată de 1 cp./btl. 2 Van. 
Rez., ocupând şi tunelul, apoi cu restul btl. 2 Vân. Rez. 
(ce era în legătură cu Brg. 2 Mun. A-U) ocupă linia 
Ungureni până la încrucişarea drumurilor depe înălţimea 
Radu Negru. Btl. I. Van. ocupă frontul de aci spre Est 
pânăla înălţimea 1120. | 


La 4/XI, pe malul de Vest al Oltului Div. 73 I. ajunge 
pe linia Näurutu-Mt. Sida, iar pe malul de Est ocupă 
Monast. Stănişoara-lisiera N. Patesti şi Seaca. 

Div. 216 I., trebuia să ajungă pânăla şoseaua Jiblea- 
Berislavesti-Suici, cu-R. 182 I. la dr., R. 354 J. la centru 
si R. 21 I. Rez. la ‘stg., aci urma să se restabilească uni- 
tatile. Pe baza acestui ordin, bti. III/R. 182 I. ajunge fără 
a fi întâmpinat vre-o rezistenţă pe lisiera de N. a satului 
Seaca, unde se loveşte de o mare rezistenţă, inoptandu-se 


459 


ecitanen a incetat. Btl. II/R. 182 I. amestecat cu btl. I/R. 
182 I. aflat la stânga btl. III ajunge pana pe lisiera de E. 
satului Seaca. 

R. 354 I. nu poate înainta din cauza dificultăţilor tere-' 
nului, abia după prânz şi după o bună pregătire de arti- 
lerie btl. I/R. 354 I. poate scobori în vale spre Berislă- 
veşti, unde caută a se stabili, dar un contra-atac dat cu 
câte un btl. din R. 1 si R. 5 V. rom. din Div. 13-a rom. 
îl dă înapoi cu grele pierderi. 

Btl. 2 V. bv. cu btl. II/R. 354 I. alcätuesc grupa maior 
Bauerschmidt, atacä lisiera de N. a lui Suici, fac 1500 
soldaţi prizonieri din Div. 14-a, dar nu pot înainta din 
cauza focului artileriei care acţiona de flanc. . 

Btl. II/R. Gardă bv., ia Goişul (1039) pe stânga Topo- 
logului si D. Valea Rea, pe care se stabileşte, dând înapoi 
Div. 14-a spre linia Suici-muchia Tamasului-S. Bucsenesti. ' 
- Aşa dar Grupul Krafft ajunge în seara de 4/XI pe 
linia Naurutu-Mt. Sida-Monast. Stănişoara-lisiera N. Pa- 
testi-N. Seaca (Div. 73 I.) N. Monastirea Berislavesti-S. 
Säcueni-Enculesti-N. Suici (Div. 216 I.); înălţimea Goişu 
şi VI. Rea (Grupa Epp); Corbeni (Corpul Alpin); 

In această zi Grupul Krafit a făcut prizonieri 10, ofi- 
teri si 2780 oameni, luând si 4 mitraliere. 


In vederea continuărei operaţiunilor în ziua de 5/X] 
g-lul Krafft da in noaptea de 4/XI Ord. Oper. No. 892 
in care prescrie: 

„Pentru continuarea operaţiuniior se dau următoarele directive: 
Div. 73 I.: Râmnicul Vâlcea, Div. 216 I.: Tigveni, Div. Corpului 
Alpin (căreia i se pune dela 5/XI şi Grupa Epp sub ordine): 
Bärästi-Oesti Pământeni-Bradetu. - \ 

Limitele sectoarelor: Div, 73 I. la dreapta liber, la stânga: 
Berislavesti incl, 645, de aci spre SE.-Surpaji excl.~Golesti excl. 
Giurgiuveni excl. i ' i 

Div. 216 I. la stânga Rudenii excl.-creasta Tamasu incl.- 
Biaju incl. | 

Div. Corp. Alpin: liber”. e 

La 5/XI, pe malul de Est al Oltului, Div. 216 I. cearcă 
si în această zi ca să înainteze, dar nu reuşeşte. Unităţile 
rom. din fata R. 182 I. locupau încă casele satului Seaca- 
pantele de Sud a Vf. Oului, Est Berislavesti. La amiază 
btl: II/R. 182 I. ocupă Seaca, dar fu dat înapoi. 

Grupa Bauerschmidt (btl 2 V. bv., II/R. 354 I.) reu- 

şeşte a pune stăpânire pe Suici, făcând 500 prizonieri. 
In fata Corpului Alpin, unităţile rom. din Div. 14-a se 
tin bine pe poziţia dela Ghitu. Pentru siguranţă, Corpul 


460 


Alpin dispusese ca B. 2 Van. Rez. să ocupe poziţia dela 
înălţimea 919 Est Corbenii pânăla drumul Berindesti-Bra- 
detul, la stânga B. 1 V. dela 919-cotul de drum depe 
Radu Negru. 


La 6/XI, Comandam. Div. 216 J]. dăduse ordin ca R. 
182 I. să cucerească Berislăveşti şi poziţiile dela Vest. La 
ora 15,30 btl. II/R. 182 I. pune stăpânire pe sat. Btl. 
III ce era la dreapta înaintează spre SV. vre-o 1i/2 km. 
Btl. I aflat la stânga trece de şoseaua Călimăneşti-Beris- 
lavesti, ţinând legătura la stânga cu R. 21 I. Rez., care 
acţiona între R. 182 I. si R.:354 I. 

R. 354 I. înaintează spre S. trece peste şoseaua Beris- 
lăveşti-Roboaia, ocupând D. Roboaia (855). Btl. II/R. 354 
I. şi btl. 2 V. bv., cuceresc complet Suici, infanteria rom, 
din faţă este pe linia Cârpenişu-Rudeni. 

R. 2 V. şi Rgt. Gardă bv. atacă şi aruncă unităţile rom, 
spre Sud către Verneşti, ele trec de drumul Rudeni-Cicăneşti- 
Oeşti, dând înapoi Div. 14-a. 

„La dreapta Div. 216 I, spre VI. Oltului, Brg. 15 I. 
(R. 13 si 18 I.) pune stapanire pe Serbänesti şi Pafesti. 


Ca să se vadă starea fizică şi morală a Corpului I Arm.. 
a cărui trupe erau foarte obosite, ele pierduse capacitatea 
de luptă, deabia mai. puteau rezista; cu toată energia ofi- 
terilor, cu toate sfortärile pe care aceştia le făceau, unităţile 
ajunsese într'o stare de slăbiciune fizică şi mora:ä, care arun- 
case descurajarea şi în cei mai tari ofițeri. Astfel în urma. 
unor ordine pe care g-lul Petala Cd. C. I. Arm. le dădea 
unităţilor, prin care: „cerea rezistență”, „să nu se dea nici un 
pas înapoi” etc, cum şi la o scrisoare de cabinet pe care 
g-lul Petala o adresase colonelului Cantacuzino la 25/X, 
acesta îi răspunde la 26/X ora 10 din Poiana, următoarele: 

„La scrisoarea Dv. ce mi-aţi făcut onoarea a'mi trimite, vă 
răspund că am vorbit cu oamenii, dar nu, am cu cine vorbi, trupele 
noastre au devenit agresive contra noastră. Soldaţii noştri sunt 
vorbifi să se predea cu duiumul. Nu mai este vorba a se trimite 
ajutoare cu ţârâita, ci era vorba de 2—3 zile să fi sosit o Divizie 
vânjoasă ca să înlocuească pe Div. 23 bolnavă de tot. 

Vitejia mea orice aşi face, orice ași întreprinde este de 
prisos... i Sag? ee 

Nu se poate situaţie mai tristă şi mai încurcată, cel puţin pentru 
noi aci, asta nu este un cuvânt ca devotatul dv. nu mai este cum 
îl ştiţi, sunt numai mâhnit şi în neputinţă de a lucra, pentrucă 
sunt complet dezarmat. 

Asemenea d-l col. Moşoiu care este un erou şi îşi face peste 


461 


fire datoria, nici d-sa nu va putea face nimica, orice ar face, oricât 
ne-am expune sau sacrifica”... 

Dacă la 26/X un ofiţer ca col. Cantacuzino care era un 
brav, un erou în toată puterea cuvântului, scria cele 'de mai 
sus, îşi poate închipui oricine ce era în sufletul lui, ce era 
în sufletul celorlalţi ofițeri şi .ce era în. inima soldaţilor, care 
dela 14 Aug. luptau într'una zi şi noapte, fără odihnă, fără 
să poată fi schimbaţi depe front, pe un mare frig, intr’un 
teren foarte accidentat, unde şi reaprovizionările se. făceau 
foarte greu. Se ceruse ofițerilor si trupei sforfari prea 
mari, fără să se ţină seamă că şi aceştia sunt oameni, a 
căror putere de rezistenţă fizică şi morală, avea o limită. 
Dacă ei au continuat să reziste, meritul este în întregime 
numai ofiţerilor şi trupei, iar nu a acelor cari au abuzat 
peste măsură de puterea lor fizică şi morală. 

lată acum şi raportul No. 877 din 6/XI, pe care-l face 
g-lul Vasilescu Paraschiv, Cd. Arm. I-a | 

„In urma alarmantului raport primit dela g-iul Sănătescu, în 
calitate de comandant! al Corpului I Armată şi înaintat Dvs. cu 
No. 874, am plecat însu-mi la grupul Olt să caut a-mi da per- 
scnal seama de starea de lucruri de acolo. Ajuns la Coman- 
damentul Corpului „de Armată, am primit dela g-lul Petaia  ra- 
portul No. 514, din care rees2 starea in care se găseşc trupele 
dela Olt, la venirea mea aci. După afirmarea g-lului Petaia, 
toate trupele au fost şi sunt înşirate pe frontul de luptă pe 
o singură linie. Nu mai are nimeni. nici o rezervă, 

Divizia 23-a 'are o singură companie în rezervă. 

Impresia subsemnatuiui este că toţi, dela mic pânăla mare, 
sunt descurajati şi cä, dacă după teama comandanţiior, retra- 
gerea în dezordine s'ar reaiiza, situaţia trupelor dela Jiu şi 
Cerna ar fi periclitată. : | 

Pentru a mai da acestor trupe consistenţa ce li se poate 
da, am dat pe loc ordinul No. 4771, după care se alătură copie 
si în acelaş timp îndreptez spre Jiblea batalioanele luate dela 
Dunăre şi care urmau a merge la Tg. Jiu”. 

Acest raport este edificator el spune destul. 

Comandantul C. I. Arm. cere M. C. Gl. a i se pune 
la dispoziţie. Div. 8-a (adusă din Moldova) aflată în zona 
Poenari-Deduleşti- Cotmeana. 


A doua zi, Div. 8-a este pusă la dispoziţia C. I. Arm. 


La 7/XI, Brg. 15 I. cu R. 18 I. Rez. la dreapta si R. 13 
I. Rez. la stânga, înaintează de amândouă părţi ale Sălă- 


trucelului, urcând şi pantele dela Sudul şoselei Jiblea-Beris- 
lavesti. 


462 


In această zi, Div. 216 I. îşi reface unităţile cari erau 
amestecate, adunându-le mai mult spre stânga către VI. 
‘Topologului. 

In ziua de 7/XI si in noaptea de 7/8/XI C. I. Arm. 
este retras astfel: Div. 13-a pe PI. Călimăneşti- Jiblea Nouă- 
Runcu; Div: 8-a (care înlocuise Div. 23-a) dela Runcu- 
Bădislava-Bârseşti-creasta N. Blaju; Div. 14-a de aci iu 
VI. Danului-Cerbureni. 

Div. 23-a a fost trimisă spre Pitesti. 


La 8/XI, Div. 216, I. împinge spre Sud către linia Valea 
Babii-Bârseşti-Blajul. Btl. III/R. 354 I. este surprins în. 
Surpaţii, scăpând cu grele pierderi dela o distrugere, .btl. 
11/354 I. ocupă Valea Babii, iar btl. I/R. 354 I. este înapoi 
la Morăreşti. 

R. 21 I. Rez. atacă Ceparii Ungureni pe care cu mare 
greutate îi ia către seară, R. 182 I., se opreşte la Ceparii 
Pământeni. 

Btl. II/R. Gr. bv. ocupă Verneşti, btl. III/R. Gr. bv. 
ocupă Herişani şi înălțimea dela Valea Danului. 

R. 1 V. este în VI. Calului. : 

Asa dar, la 8/XI Grupul Krafft+ ajunge pe: VI. Oltului 
„la Jiblea Veche (VI. Oltului)-S. 'Sălătrucelu (Brg. 15 1.)- 
Surpafii-Valea Babii-Ceparii (R. 354 I.)-Ceparii Ungureni 
R. 21 I. Rez.)-Verneşti-VI. Danului-Herisani-(R. Gr. bv.)- 
inapoi era la VI. Calului (R. 1 V. hs la Albestii Pământeni 
(R. 2 V.). 


La 9/XI, pe malul de Vest al Oltului buda neschim- . 
pată. Pe malul de Est, brg. 15 I. Rez. ajunge cu R. 13 I. 
Rez. pânăla înălțimile dela Est de Gropeni, iar R. 18 I. 
Rez. e îndreptat spre Babueşti, îl ocupă şi pune stăpânire 
şi pe înălţimea dela 600 m. SV. Snămâna. Dreapta acestui 
regiment luase legătura cu Brg. 10 Mun. A-U care trecuse 
cu părţi din ea pe stânga Oltului. 

La stânga Brg. 15 I. Rez. era Div. 216 I. care pentru 
această -zi intenţionează ca să pună stăpânire pe linia Bâr- 
seştii de Jos-Blajul. 

După o pregătire de artilerie btl. III/R. 182 I. pune 
stăpânire cu mare greutate către seară pe lisiera de N. 
a satului Barsesti de Jos şi înălțimile dela Est, respingând 
un contra atac; în schimb, însă btl. I/R. 182 I. nu poate 
ocupa Blajul, apărat de unităţile rom. ce luase poziţie 
defensivă pe înălțimile dela Nordul satului. 

Pe restul. frontului Grupului Krafft acţiunile sunt slabe 
şi fără importanţă. : 


463 


Pentru ziua de 10/XI, G-lul Krafft dă Ord. Oper. No. 
954 din 9/XI în care prevede: 

„Grupa Krafft va ajunge mai întâi pe linia Râmnicul Vâlcea- 
Tigveni-Albeşti-Brăteşti, apoi va continua atacul în direcţia ge- 
nerală spre Piteşti. 

Div. 73 I. va continua la 10/XI atacul cu părţile aflate pe 
malul de Vest, având obiectiv Râmnicul Vâlcea. . 

Obiectivul următor al Brg. Pechmann, căreia i se pune sub 
ordine batalionul din Brg. 10 Mun. A-U aflat pe malul de Est 
al Oltului, va fi linia Fedelesoiu-Coasta-Drägänesti. 


Div. 216 I. cu aripa dreaptă întărită va pune stăpânire pe 
linia Drăgăneşti-Tigveni-Blajul, având direcţia de atac spre. Poe- 


Div. Corpului Alpin va continua si în viitor înaintarea pe 
malul de Est al Argeşului, se va grupa aşa fel, ca să fie în mă- 
sură ca la 11/XI să pună stăpânire cu Grupa Paulus prin Al- 
besti-Brätesti pe înălțimea dela Domne3ti, înaintând cu forte cât 
mai puternice către si peste înălțimile de ambele parti Cerbureni- 
Iaşului. Aripa dreaptă a Diviziei rămâne pe linia actuală....”! 

Din acest ordin se mai constată tendința Grupului Krafft 
de a-şi deschide drumul spre Câmpulung, în scop della 
cădea în spatele Grupului Nămăeşti din Arm. Il-a rom, 
care rezista destul de bine Grupului Morgen. Atât timp 
cât dreapta Arm. I-a va sta aci pe loc şi va acoperi şo- 
seaua spre Domneşti, Grupul Nämäesti care formează stânga 
Arm. Il-a nu va fi ameninţat, dar de indatä ce dreapta 
Arm. l-a se va retrage dela Cerbureni, grupul Nämäesti 
va fi în mare pericol. | 


La 10/XI, contra-atacurile române date asupra Brg. 10 
Mun. A-U. şi asupra Div. 216 I., nu au nici un efect. : : 

Corpul Alpin ocupă cu btl. 1 Van. Oestii si cu bt. 
II V. Rez. Bolovanesti, unitätile rom. se reträsese in Muse- 
testii si pe înălțimile dela Vest de sat. 

Btl. 2 V. in Greblesti, ce era batut de artilerie. 


La 11/XI, la Vest de Olt, Brg. 10 Mun. A-U ia Olänesti 
Gura Väei, dand inapoi Div. 13-a. 

La Est de Olt, R. 18 I. Rez. se stabileste in Däesti gi 
S. Babuesti. 

La stânga R. 2 V. bv. e la Vest de Cerbureni, R. Gardă 
bv. (toate trei batalioane) la SE. Verneşti, Brg. 2 Mun. 
A-U'la Boroghineşti, R. 1 Van. bv. este retras înapoi pe 
VI. Argeşului, ocupând o poziţie de flanc cu btl. 1 V. 
la Oesti si B. 2 V. Rez. la Bolovăneşti.: 


464 


La 12/XI. Grupul gl. Krafft câştigă câte puţin teren. 
Brg. 10 Mun. A-U ocupă R.-Vâlcea; în această zi se sta- 
bili pentru întâia oară legătura între Grupul Krafft şi 
Grupul Kühne, printr'un ofiţer trimis dela Grupul Krafft 
cu automobiiul pânäla Drăgăşani. 

Brg. 15 I. Rez. ocupă cu R.:18 I. R. Fedeleşoiu. 

La Div. 216 I, Rgt. 345 I. trece de VI. Budislava şi 
ocupă Goleştii. 

Patrulele R. 182 I. constatä în dimineaţa zilei de 12/XI 
că unităţile rom. pe care le aveau jin faţă au părăsit poziţia 
în timpul noptei. După care R. 21 J. Rez. se îndreaptă 
către Barsestii de Sus, iar R. 182 I. începe şi el sa 
înainteze cu direcţia generală spre S., având bil. III 13 
dreapta şi 'btl. I la stânga. Btl. III s'a isbit de rezistenţa 
slabă pe înălţimea dela SV. Barsesti, care însă a fost 
repede învinsă. La amiază btl. III atinge cu aripa sa 
dreaptă lisiera de N. a satului Tigveni, iar stânga înainta 
pe şoseaua Tigveni-Curtea de Argeş. La ora 1.30, bata- 
lionul ajunsese pe lisiera de S. Tigveni, unde trece în can- 
tonament, tot aci mai sosi btl I/R. 21 I. Rez. şi apoi 
btl. I[/R. 182 I. Inăiţimile S. şi E. de Tigveni erau ocupate 
de puternice unităţi rom. care cu mitralierele lor impiedi- 
cau circulaţia prin sat. \ 

Btl. I/R. 182 I. a ajuns în Blajul, ocupând înălțimile 
aflätoare imediat la Sndul şoselei Tigveni-Curtea de Arges, 
care parţial era încă ocupată de unităţi rom. 

Btl. HI/R. 182 I. după ajungerea în Tigveni a trimis 
2 cp. spre Ciotrângeni. 

In după amiaza zilei de 12/XI Corpul Alpin atacă de, doiiă 
ori zadarnic spre Mormântul cât şi în direcţia Cerbureni, 
unde se află Div. 14-a rom., atacurile sunt respinse. 


Corpul I Arm. rom. ce ocupa în seara de 12/XI frontul 
. Cerbureni-Poenari-Balcesti-Gura Topologului, se întăreşte pe 
poziţie, asttel: 

Div. 14-a: Cerbureni tae şoseaua Tigveni-Curtea de Ar- 
ges-inältimile SE. Tigveni, 

Div. 8-a: SE. Tigveni-Poenari (incl.) ; 

Div. 13-a: Poenari excl. Balcesti, cu un detaşament pânăla 
Gura Topologului. 

Iar Grupa Krafft ocupă cu: 

Brg. 10 Mun. A-U-Râmnicu Vâlcea. 

Brg. 15 Rez. Bv.-Fedelesoiu-Drägänesti. 

Div.'216 I. — Tigveni (R. 182 I.)-Golesti (R. 354 7 

Corpul Alpin: Vernesti-N. Musetesti. 

Brg. 2 Mun. A-U—Boroghinesti. 


CAPITOLUL XVII 


i. OPERAȚIUNILE ARM. Il-a ROMANE 
"ÎN CARPAŢI 


| | (Crochiul 18). | 
Operaliunile dela 27 Septembrie— 16 Noembrie 1916. 


1. Luptele dela Pasul Bran. 


Armata Il-a după retragerea din Ardeal, a ocupat astfel 
-poziţie pe frontiera Carpaţilor: 

Pasul Bran: Div. 22-a cu stânga la Piatra Craiului-Mt. 
Drăganului 1264—VI. Dâmboviţei 816; 

Pasul Predeal: Div. 21-a cu dreapta la Pichetul Susaiul- 
Mt. Susaiu (1483)-obârşia väei Polistoaca- trece fron- 
teira, tae şoseaua mai la Sud de cota 916, îndreptându-se 
spre Vest la cota 1130; Div. 10-a, de aci la 852 şi stanga 
la 1910; 

Pasul Predeluş, Bratocea, Tabla Butii: Div. 3-a pe linia 
Poiana lui Zeghe, M-tele Bălan călare pe şoseaua Brato- 
cea-Tabla Butii; 

Pasul Buzăului şi VI. Bâsca: Div. 6-a: călare pe Feel 
dela Vama Crasna-Bâsca. 

Aci vom lua şi studia fiecare direcţie în parte. 


La Pasul Bran se retrăsese o parte din Div. 4-a, fiind 
susţinută în retragere de Div. 22-a gl. Razu. Această Di- 
vizie sosea cu calea ferată dela Dunăre. Elementele de- 
barcate la. Câmpu Lung, erau imediat trimise spre îron- 


Generalul G. A, Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial». Vol. II. 30 


| 466 


tierä, dar prea târziu pentru a putea opri pe inimic din- 
colo de frontieră. 

Grupul gl. Morgen, Corpul I Arm. Rez. format din 
Div. 76 Rez. germană (gl. Elstermann v. Elster) şi Brg: 
8 Mun. A-U (col. Rath), acţiona spre Brau. 

Div. 76 Rez. după ce respinsese în ziua de 25/IX tru- 
pele române la Bran (Târzburg), reia la 27/IX înaintarea. 
spre Pasul Bran; in această zi Brg. 8 Mun. face un marş 
de 17 km. cu urcus de 800 m. şi scoborâş de 350 m., în 
111/2 ore cu 1 oră jum. repaus (adică 1478 m. pe oră) ceea 
ce is foarte mult, se gäsea pe Vrf. Comisului (1884) si 
Vrf. Isului (1529), aproximativ la 8 km. NV. de Piatra 
Craiului (Kônigstein) (2244). Brg. 8 Mun. ajunsese pe 
linia de frontierä, fără să fi întâlnit vre-o unitate cat de 
mica rom. . 

Div. 22-a are elementele sale cele mai inaintate Ja 7 
km. N. Vama Giuvala, la intrarea de Sud a satului Moe- 
ciul de Jos. 


Atacul Div. 76 Rez. s'a produs la ora 12.30 din directia 
Bran si Poarta asupra Div. 22, care respinge atacu!, apoi 
însă se retrage si ocupă o poziţie pe linia 1230-Sirnia-1195- 
N. înălțimile satului Moeciul de Sus. 

Înaintarea Div. 76 R. dela Bran '(Târzburg) spre SV. e 
întârziată mult de artileria română, care bate şoseaua şi 
împrejurimile ei, până spre Bran (Térzburg). In acest mo- 
ment Div. 76 Rez. nu mai dispunea decât de 7 batalioane 
slabe, care au înaintat cu greutate, din cauza focului arti- 
leriei române. Insăşi artileria Div. 76 R. a intrat greu pe 
poziţie şi s'a instalat cu greutate din această cauză. 


La 28/IX ora 7, Div. 76 R. atacă Div. 22-a, dar e res- 
pinsă, iar Div. 22-a se menţine la 2-3 km. peste frontieră. 
Efectele obuzelor de 150 a impresionat mult trupele ro- 
mâne. Div. 22-a se retrage pe linia de frontieră, având 
stânga către masivul Piatra Craiului, la Vestul acestui ma- 
siv g-lul Razu avea R. 10 I. la Rucăr, el trimesese pe Mt. 
Drăganului (1264) şi la cota 810 din VI. Dâmboviţei un btl. 

In această zi, Brg. 8 Mun. ee sd inainteze spre 
Sud în trei coloane: 

Col. dr. dela Mt. Lerescu pe VL. Dâmboviţei formată 
din 1/15 şi btl. 5 bos., având 1 cp. pe dr. dela Vrf: Comi- 
sului spre Vrf. Päpusa (2379); 

Col. centrală dela Mt. Lerescu peste Vrf. Ciocanul (1639)- 
Piscul Rachitei (1641)-Mt. Tämasu Mr. (1733)-Valea Dâm- 
bovitei, formată din I11/35 si IV/24; 


467 


Col. Stg. dela Vrf. Isului pe VI. Bârsei-Mt. Tämasu 
Mic (1604)-VI. Dâmboviţei cota 871. 

Inaintarea coloanei din dreapta a fost foarte grea. Ea a 
trebuit să treacă de 15 ori Dâmboviţa prin apă. 

Pe timpul înaintărei, btl. 111/35 din col. din centru se 
isbi la 1 km. N. cota 871 de o mică unitate rom., care 
s'a retras repede. 7 

Coloana din stânga avea de străbătut un drum foarte 
räu, ea avea si 2 tunuri de munte, care numai cu ajutorul 
inf. au putut-o urma. 

Seara Brg. 8 Mun. ajunsese cu foarte mare greutate pe 
linia Mt. Păpuşa-Mt. Pălăghia-871-1699 depe panta S. a 
amasivului Piatra Craiului. 

Col. Rath Cd. Brg. 8 Mun. nu cunoştea în seara zilei 
de 28/IX situaţia propriei sale Brg., nu ştia situaţia avani- 
gardei coloanei centrale şi nici nu ştia ce devenise coloana 
din stânga. Aflase că atacul Div. 76 R. riu reuşise, că ini- 
micul rezistă bine pe frontieră şi că e absolut necesar ca 
Brg. 8 Mun. să intervină în acţiune. Această Brg. făcea 
deci asupra Div. 22-a rom. o mişcare înconjurătoare, ase- 
mänätoare cu aceea pe care o executase Corpul Alpin asu- 
pra Corpului I-iu Arm. 


Pentru ziua de 29/IX g-lul Morgen dă Ord. Oper. Neo. 
1178 cu cuprinsul: 

„1) Inimicul opune o mare rezistenţă pe linia de sotiei 
pregătită dela Pasul Térzburg. 

2) Div. 76 I. Rez. urmează cu tragerea de artilerie şi atacă 
de îndată ce se va simţi efectul intervenţiei Brg. 8 Munte. 

3) Brg. 8 Mun. deschide Pasul Târzburg prin atacul spatelui 
inimicului în direcţia D. Sasului. Se va da o deosebită atentiune 
legăturilor telefonice, pentru:a Brg. să poată merge mai mult 
în direcţia Sudică, dacă din cauza marsului său, inimicul se 
va retrage depe linia de frontieră. 

4) . a f 

Div. 76 Rez. “fără a aştepta efectul îiio micii Brg. 8 
Mun. atacă pe amândouă părţile şoselei, asupra frontului 
alcătuit de înălțimile 1473—1228—1249—1335, aflate pe 
linia de frontieră. Atacul e respins, acest atac nu a reuşit, 
tocmai pentrucă s'a dat frontal şi pentrucă nu a aşteptat 
intrarea in acţiune a Brg. 8 Mun. 

GI. Elstermann nu mai încearcă un nou atac; ei se de- 
cide ca sa astepte efectul miscärei pe care o executa Brg. 
8 Mun. Col. Rath dispusese in noaptea de 28-29/IX pen- 
tru ziua de 29/IX înaintarea în modul următor: | 

„Coloana principală având bil. IV/24 în avantgardă, urmată 


468 


de 1/15, 112 btr. si IN/35 peste Mt. Palaghiia;  ccloana din 
stânga sub ue Foris Cd. 5 bos. cu IV /58, 5 bos. şi 1/2 btr. 
prin VI. Dâmboviţei”. 

„Siguranţa pe dreapta 1 cp/5 bosn. spre a 1552, iar pe 
stânga 1 cp/58 pe Mt. Petricica”, | 

Col. Rath nu fixase obiectivele de mars ale zilei, si le 
rezervase a le indica a doua zi. 

Numai în dimineaţa zilei de 29/IX col. Rath primi ştiri 
dela coloana sa. stângă şi dela avantgarda coloanei cen- 
trale, asemeni i se aduse ştire că drumul peste Pălăghia 
nu poate fi folosit de samäre, din această cauză a îndreptat 
toată artileria pe VI. Dâmboviţei. 

Coloana principală înainteăză pe Mt. Drăganului, la ora 
18 alungă 2 cp. rom., ea se opri la cota 1265; | 

Coloana din VI. Dâmboviţei, întâmpină aci rezistență 
în special la cota 790, pentru a scoate pe inimic din 
poziţie, s'a îndreptat 1 cp/35 dela cota 1265 ca să cadă 
în spatele bosniacilor. 

In seara zilei de 29/IX Brg. 8 Mun. ajunsese pe linia 
1552-Mt. Drăganului 1265-112, cota 790 din VI. Dâmboviţei 
şi la-2 km. E. 790-M-tele Petricica, cu, patrule. înaintate la 
cota 1074 si 749 (V. Podul Dâmboviţei). 

Corpul I Arm. Rez. primeşte în ajutor şi Div. 12 Bv. 
care debarcase la Seghişoara şi Homorod de la 25-29 Oct. 

In această zi, g-lul Razu raportează Arm. Il-a 

„Un batalion se zice chiar o brigadă de vânători ailpini, cu 
mitraliere şi tunuri de munte, s'au infiltrat in pădurile din spa- 
tele frontului şi caută să întoarcă aripa noastră stângă”. 

Raportul era just, g-lul Razu luase măsuri pregătitoare 
de retragere, degajând spatele frontului de toate trenurile. 


La 30/IX ora 2.40 g-lul v. Morgen dă Ord. Oper. No. 
1206 pentru ziua de 30/IX: 

yl) Dela ora 11 dim. (ziua de 29/X) sunt în curs mişcări de 
retragere a inimicului pe şoseaua Pasului Tôrzburg-Rucär. | 

Artiieria şi trenul. se retrag. în grabă. + 

2) Din această retragere se poate deduce catastrofa ini- 
micului. : | 

3) Brg. 8 Mun. va înainta fără nici o considerare spre 
şoseaua indicată anterior, dând lovitura principală “în direcţia 
Rucăr. 

Deosebit de important este executarea de focuri în coloanele 
inimice pentru -a-i produce dezordine şi a-i astupa şoseaua. 

In acest scop se recomandă ca în afară de mişcarea gene- 
rală de atac, să se trimită înainte trăgători îndemânateci. 


4) Div. 76 R. urmăreşte cu artileria sa neîncetat pe inimicuf 
sdruncinat”, 


G-lul Razu convins de pericolul ce-l amenința în flanc 
şi spate, ia din proprie iniţiativă măsuri de retragere sub 
ocrotirea a 2 regimente în poziţie la Giuvala. G-lul Ave- 
rescu comandantul Arm. II-a îi dădu ordin: 

„A se opri pe poziţia dela Sud de Rucăr, călare pe Dâm- 
bovita, cu dreapta la Fundul Neagului şi stânga pe D. Căpita- 
nului, iar dacă nu se poate menţine nici aci, să continue retra- 
gerea spre Nämäesti, barând drumul spre Câmpu-Lung iz tii 
Argeşului”. 

In acelaş timp g-lul Averescu a dispus a se trimite ime- 
diat generalului Razu un ajutor de 6 batalioane şi 3 ba- 
terii (deci g-lul Averescu nu lasă în părăsire pe g-lul 
Razu la Bran, după cum fusese lăsat în părăsire g-lul 
Popovici la Sud de Sibiu de către Arm. I-a). 

Div. 22-a se retrage depe linia dz frontieră, sprijinin- 
du-se pe aripa dreaptă, aflată la Sudul şoselei şi ia po- 
zitie călare pe şoseaua Rucăr-Dragoslavele, având stânga 
pe D. Căpitanului (1376-1191) şi dreapta pe D. Fundu 
Neagului si, Mt. Vartoapele (1373). 

Brg.. 8-Mun. înaintează de cu noapte-spre Sud. Co- 
loana ce urma VI. Dâmboviţei se izhi mai la Sud de 790 cu 
bti. 5 bosn. de o unitate rom. icare primind câte-va lo- 
vituri de tun, se retrage. Bateria ce luase poziţia la cota 
790 a tras cu înălţătorul 6000 m. asupra şoselei Térzburg 
“Podul Dâmboviţei pe care se scurgeau trenurile Div. 22-a 
române. 


Intre timp coloana depe Mt. Drăganului şi anume Dil. 
IV/24, 1/15 şi III/35 s'a strâns ‘in vederea unui atac, 
în acest moment primeşte ştire că „un inimic adunat ir . 
VI. Râusorului o amenință”. Col. Rath trimite btl. I11/35 
fata de care comp. rom. ‘se retrage; numai după amiază 
coloana depe Mt. Drăganului şi-a reluat marşul. La ora 
14,15r Col. Rath primeşte Ordinul Oper. No. 1206 prin 
care se prescria ca: 

„Brg. 8 Mun. va înainta fără nici o considerare spre şoseaua 
indicată antericr (Térzburg-Rucar) dând lovitura princizala în di- 
rectia Rucăr”. 

La această oră însă Brg. 8 Mun. înainta spre Sud toc- 
mai în acest scop; la ora 21, 1 cp./15 ajunge pe liziera 
de NV. a Rucărului; aci se izbi de 1 cp. biciclişti rom. 
care o tine in loc. O unitate din coloana depe Mt. Drà- 
ganului se luptă la cota 1074, nelinistind atragerea rom. 
spre Rucär. 


470 


Div. 22-a rom. a putut sä-si continue retragerea. 
Asa dar mişcarea înconjurătoare a Brg. 8 Mun. a de- 
terminat, dar nu a täiat retragerea Div. 22-a rom. 


Grupul gl. Morgen ocupä la 1/X ora 9.30 cu Brg. 8 
Mun. Rucärul, iar cu Div. 76 I. Podul Dâmboviţei, apoi 
înaintează dela Rucăr spre Dragoslavele şi atacă pe în- 
tregul front M-tele Capitalul ane Neagului, dar e .. 
ţinut în loc. 

Acest succes făcu pe g-lul Falkenhayn să creadă că 
puterea de rezistență a trupelor române este slabă şi că 
aci s'ar putea dobândi mai repede un succes, de aceea 
trimite g-lului Morgen şi Div. 12 bv. (sosită chiar la 1/X 
la Brasov), în ideea că chiar dacă g-lul Morgen va reuşi 
să facă aci ruptura, să nu renunţe nici la încercările de 
a invada şi prin VI. Jiului, uşurată fiind această înaintare 
de o continua câstigare ide teren a grupului Krafft pe VI. 
“Oltului. 

In această zi au sosit în ajutorul g-lului Razu 2 ba- 
talioane trimise (în urma cererei Arm. II-a) dela Arm. I-a, 
iar Comandamentul Arm. Il-a a trimis aci o baterie lungă 
de 105 mm. 


La 2/X Div. 22-a rom. ocupa frontul la Sudul liniei 
1342-1376-1191. 

Brg. 8 Mun. A-U (pusă sub ordinele Div. 76 Rez.) stă 
în fafa acestei poziţii, atacând cu patru batalioane dinspre 
N. şi E. frontul 1342-1376. Un alt detaşament sub co- 
manda col. Leu, format din R. 252 I, btl. III/R. 254 I, 
după ce schimbă 1 cp. din Brg. 8 Mun. atacă în lungul 
- şoselei Rucăr-Câmpulung şi spre Vârtoapele, asigurându-se 
în acelss timp cu 1 cp. pe linia 916-704. Deci atacarea 
frontului. şi întoarcerea ambelor flancuri. Aripa dreaptă «e 
respinsă spre Dragoslave; stânga se menţine în urma unui 
contra-atac dat pe VI. Argeşului. 

Printr'o interpretare greşită a ordinelor generalului Razu, 
trupele, cari urmau să acopere trecătoarea Strunga, s'au 
retras depe frontieră odată cu grosul Div. 22-a. Generalul 
‘Razu dă ordin unui btl./R. 64 I. sub maior Aritonovici, 
să se pună imediat în marş spre Moreni şi să ocupe Vama 
Strunga, supraveghind frontiera între M-tele Omul si Vf. 
Sf. Ilie. A 

In noaptea de 2—3/X, g-lul Razu dispune ruperea luptei 
şi se retrage pe poziţia dela Nămăeşti, interceptând Este 
VI. Dâmboviţei si a Argeşului. i of 

G-lul Averescu Comand. Arm. II-a dă ordin g-lului Razu: 


471 


„Să se menţină cu orice pret pe pozitiunile ce ocupă, pânăla 
sosirea Div. 12-a, sau în caz când e siiit să cedeze teren, şă 
manevreze în aşa fel, încât să se retragă pe D. Cläbucet-Poiana 
Lungă, pentru a da posibilitate Div. 12-a să intervină pe froniul 
Monastirea Nămăeşti-Mt. Mateiaş-Mt. Runcul’’. 


La 3/X. Atacul dat în această zi este foarte interesant mai 
cu seamă el rezultă din Ordinul No. 1 dat de g-lul Elster- 
mann la 2/X către Div. 76 R. si Brg. 8 Mun.: 

„1) Brg. 8 Mun. cu sprijinul artileriei Div. a aruncat ini- 
micul depe 1376, a făcut 150 prizonieri şi a luat 3 mitraliere; 

In vale, la Sud de Rucăr, inimicul opune o mare rezistenţă 
pe marginea de Sud a Surpăturei VI. Luncăi şi pe creasta 
dela 1.5 km. NE. 1006. 

2) Brg. 8 Mun. a ajuns cu 2 bil. în regiunea cotei 1171 la 
2 km. V. Dragoslaveie, restul este înapoi, 1 btl. eşalonat înapoia 
dreptei pe Mt. Dobriaşu. 

Linia înaintată a Div. 76 R. are aripa dreaptă la podut 
aflat la 500 m. NV. a ,,V” „Luncei pe drumul ce duce dela 
Rucăr spre Sud. 1 

De acolo linia merge la 1160, 2 cp. sunt impinse in ree 
‘giunea 1437. 

3) Divizia’ va/ continua atacul în dimineaţa zilei de 3 

4) Brg. 8 M. atacă la 5.30 cu câte o cp. dela 1006 si dele 
încrucişarea de drumuri afiată la 800 m. S. 1171, spre Drago- 
gosiavele. 

Restul Brg. înaintează dela ora 6 pe drumul avut până acum 
spre Sud în direcţia Mt. Mateias. 

1 btl. rămâne şi mai departe eşalonat pe deeuta „şi merge peste 
Mt. Clăbucetu spre 1074. 

5) Brg. Leu împinge puternic patrule în sil noptei. 

Va raporta imediat si va comunica si Brg. 8 Mun. daca ini- 
mical părăseşte poziţiile sale pe amândouă parti ale şoselei. 

Dacă inimicul rezistă, atunci Brigada atacă la 5,30 în noes 
timp cu Brg. 8 Mun. ! 

Compania aflată la 1437 înaintează pe drumut dela Estul 
Mt. Vârtoapele atacând spre Dragoslavele. ae 

6—14) Detalii cu caracter general”. 

In dim. de 3/X Div. 76 R. şi Brg. 8 Mun. atacă, con- 
form ordinului primit. Brg. 8 Mun. înaintează cu înles- 
fire graţie faptului retragerei precipitate din ajun a Rgt. 
50 Inf. depe Mt. . Capitanului, Brg. 8 Mun. ocupă înălțimile 
dela V. de Dragoslavele, iar Div. 76 R. ocupă Dragos- 
lavele şi poziţiile dela Sud şi Est. 

Div. 22-a s'a retras şi a ocupat poziţie pe înălțimile 
dela NE. de Câmpulung cu stânga pe Mt. Strâmtul-Pl. 


472 


Clăbucetul-Poiana Lungă (paralel cu Argeşul)-Similina-Vi. 
Măgurei 1219, km. 65 al şoselei Vrf. Urlei. Poziţia era 
aproximativ acea ordonată de Armată, ea era destul de 
puternică. 

Div. 76 Rez. după ce ocupase Dragoslavele, se > îndreptă 
spre Sud. La ora 11 btl. af.at in avantgardă este deodată 
surprins cu focuri depe coastele Muntelui Mateiaşu. In 
acelaş timp focuri vii de. artilerie surprinde grosul coloanei 
Div. 76 R. aci avu loc o panică, care însă a fost sta- 
pânită. Trei baterii din R. 58 Art. au luat poziţie în VI. 
Dâmboviţei şi au început să tragă, efectul însă era foarte 
mediocru din cauza pantelor Mt. Mateiaş. O comp. inf. reuşi 
să ocupe Mt. Măgurei din fata Mateiasului. 

Pentru a doua zi Cd. Div. 76 Rez. POLS te să atace 
Mi. Mateiaş. 

In această zi de 3/X Div. 12-a Bv.*) sub conta g- sala 
Huller, ajunsese la Podul Dâmboviţei; ea primi ordin să 
înainteze spre Dragoslave. Pentru a ajunge mai repede, 
sa trimis btl III/R. 26 I. cu autom. până sus în Pas, 
iar dela Podul Dâmboviţei s'a trimis să ia poziţie la Est, 
asigurând flancul stâng şi spatele Div. 76 Rez. 

Btl. IL/R. 26 I. este trimis pe VI. Vidombacului, ca să 
închidă golul dintre Pasul Bran şi Pasul Predeal. 

Btl. I/R. 26 I. este trimis la Fundata ca să împiedice 
orice actiune dinspre V. asupra şoselei Branului, i sa mai 
dat 1 esc/R. 7 Chv. şi 1 btr./R. 22 Art. 

Legătura stângei Arm. II-a (respectiv Grupul Bran) cu 
Arm. l-a este făcută de un detaşament tare de 1 bil. 
şi 1 esc, ce are 3 companii la confluenţa Baba cu Cüä- 
prioara şi 1 companie la Cumpăna. Escadronul e la Cer- 
bureni. 


Pentru ziua de 4/X gl. Elsterman dă la 3/X Ord. Oper: 
No. 2: 

1. Inimicul se opune încă eşirei din munţi. El te pe linia 
generali Lunca Gârlei Mt. Mateiaşu si mai departe spre Nord Vest. 

Continuarea liniei inimicului spre NV. de Mateias şi aripa 
lui nu este încă bine cunoscută. 

2. Div. 12-a bv. a ajuns cu capul ei la Podul Dâmboviţei, 
luând acolo serviciul de siguranţă a bit]. 1/R. 253 I. Rez. 
„5. Div. 76 Rez. si Brg. 8 Mun. vor continua la 4/X ofensiva. 

Linia de despărţire între Brg. 8 Mun. si Div. 76 Rez. este 
drumul de 'cară dela esirea SE. -a Dragoslavelor între 895 şi Vrf. 
Măgurei. Drumul aparţine Div. 76 R. 


*) Div. 12 Bv. avea Brg. 22 I. bv. sub gzlul Pecht, compusă din R. 
26, 27, 28 I. bv., R. 22 Art, R. 7 Chv,, btl. 12 pion. bv. 


473 


Părţile din Brg. 8 Mun. vor rămâne deocamdată în pozitiunile 
lor, de unde vor executa si ofensiva. 

4. Brg. 8 Mun. ţine la început linia sa, atacând în acela’s 
timp cu Div. 76 Rez. pe inimicul ce-l are în fafa. 

Legätura o va face Div. 76 Rez. 

Btl. depe Clăbuceiul va rămâne eşalonat pe dreapta. / 

5. Brg. Leu*), în legătură cu Brg. 8 Mun. îşi aşează toate 
forţele disponibile în linie pe drumul NV. Mägurei — Măgurei — 
500 m. S. până la 624 cât mai de vreme, gata de a intra în 
acțiune. 

Isbirea principală se va face în zona dintre epumurile aflä- 
ioare de ambele parti ale Mägurei. 

Se va raporta terminarea luärei pozijiei initiale. 

După o pregătire de artilerie, Brg. va ataca Mateiaşul in 
scop de a scoate inimicul de aci. 

Brg. 8 Mun. şi cu päriile din Div. 76 R. aflătoare la SE. 
Măgurei pânäla S. 624 vor înainta în acelaş timp, acoperind 
flancul. | ; 
© 6—11. Relativ la artil., caval., sanit.”. 

La 4/X, începu a sosi la Câmpulung Divizia 12-a rom. 
a g-lului Găiseanu, care luă, comarida „Grupului Nämäesti”, 
Imediat ce regimentele Div. 12-a erau debarcate la Câmpu- 
lung, erau trimise pe poziţie. Cel dintâi regiment sosit 
a fost R. 70 I. care era local, batalioanele lui au fost 
trimise; btl. I maior Grecescu a înaintat pa VI. Argeşului la | 
Nămăeşti şi a ocupat Pravätul (895)-Plăişorul Mic si D. 
Văei Ulucului, având la dreapta R. 32 I. pe Mateias apoi 
urma R. 7 I, iar la stânga R. 50 I. şi R. 82 I. la 
Pläisor: btl. III prin Voineşti la Valea Mare; btl. II la: 
Bogätesti. 

Dupä R. 70 I. au urmat a sosi R. 62 I. trimis la Bughea: 
de Sus si de Jos; R. 68 I.,la Mätäu; R. 60 I. Ia Suslăneşti; 
R. 22 A., în partea de Sud a Mätäului. 

In această zi se dau lupte crâncene pe tot frontul, dar 
mai ales în sectorul dintre Dâmboviţa si iArgesul, unde 
atacă pe Mt. Magurei btl. III/R. 253 I. (Div. 76 R.); 
trupele române îşi menţin poziţiile. Un atac dat de 1 bti. 
din Brg. 8 Mun. spre Pravăţ e respins de btl. I/R. 70 
I. şi comp. 11 şi 12/R. 70 I, ele fac 80 prizonieri, captu- 
rează 4 mitraliere, munitiuni, etc. 

Cu ajutoarele sosite deja si cu cele in curs de sosire, for- 
tele rom. ce apără această regiune se ridică la: 29 btl., 21 
bir. camp, 1 bir. tunuri. lungi de 105 m/m, 1 bir. cbu- 


*) Brigada dela dreapta Div. 76 Rez. 


474 


ziere de 150 mm., 2 btr. obuziere de 210 mm, 4 btr. 
de 53 mm. si 2 esc. Efectivele reduse, moralul ofiterilor 
$i trupei cam slăbit, 

Generalul Averescu, Comandantul Arm. II-a, işi pro- 
pune să atace pe inimic şi să-l respingă peste frontieră. 

Odată cu atacul de front dat de Grupul Nămăeşii, tre- 
buia să se execute şi două atacuri asupra stângei inimi- 
ce: unul pe direcţia Petrosita-Moeciul de Sus, cu trupe 
ce vor sosi“'din Oltenia şi altul pe directiunea Simonul- 
Porta cu Div. 10-a. | 

In scopul de a mai avea şi o rezervă, Comandam. Arin. 
Il-a cere ca una din Brigăzile Div. 3-a Trăgători rusă 
(promisă de M. C. GL.) să fie transportată direct la Bus- 
teni, iar cealaltă să rămână la Ploesti. 

Frontul ocupat de Div. 22-a la 5/X, este consolidat pe 
poziţia ce avea stânga pe Mt. Strâmtu cota 1375-Piscul Clă- 
bucetul şi Poiana Lungă; centrul la cota 895 la Similina-de 
aci spre Sud dealungul şi paralel cu şoseaua pe care © 
tăia la Sud de km. 65, iar dreapta pe Piscul Urlei. 

Operaţiunea ofensivă proectatä nu se poate executa decât 
peste 2-3 zile, „din cauza întârzierei .sosirei Div. 3-Träg. 
rusă pe care g-l Averescu îşi pusese toate speranţele ; această 
Divizie trebuia să vină din Dobrogea şi să debarce cu o 
brigadă la Buşteni şi alta la Petrosita, iar nu la Ploesti 
cum a fost prima intenţie. 


La 5/X Div. 76 R. atacă zadarnic spre Pravät. 

Div. 12 I. bv. înaintează dela Podul Dâmboviţei spre 
Sud, în scop de a intra în linia de luptă dela Câmpulung. 
Ea trimite btl. I, II/R. 26 I. b. detaşate ca flancgarde pe 
timpul înaintărei Diviziei, iar un batalion (12 III/R. 26 I- 
bv. si 1/. I/R. 28 I. bv.) sub maior Koch pe flancul drept 
pe linia 1342-1376 (SV. Rucăr), unde inlocueste părți 
din R. 254 I. 

R. 28 I. sub It-col. Bauerlein căruia i se mai dă bil. 
I/R. 252 I. şi btl. II/R. 27 I. formează sectorul din dreapta 
pe Plaişorul Mic cota 1054. Bil. II/R. 28 I. este trimis 
Ja dispoziţia Div. 76 R. care-l fine în rezervă. 


La 6/X. Brg. 8 Mun. este scoasă depe. front si înlocuită 
definitiv cu Brg. 22 I. bv., schimbarea se face in cursul 
zilei si noptei. Batalioanele schimbate se adună . pânăla 
ora 24 la cota 1171. 

In această zi 1/R. 28 I. bv. sub maior Koch, face recu- 
noasteri spre Dobriasu si Mt. Cläbucetu, in fata acestor 
æecunoasteri, R. 50 I. şi R. 64 I. fug de pe front către 


475 


Stoeneşti. Cu mare greutate au fost refăcute si vârite din 
nou în luptă spre Mt. Cläbucet. 

Din cauza efectivelor peste măsură de reduse ale Div. 
12 şi Div. 22 rom. (batalioanele pierduse 75% din efectiv), 
g-lul Găiseanu crede, că cu forţele de care dispune, nu va 
fi în măsură să poată împinge pe inimic înapoi spre fron- 
tieră, ceeace era foarte just. Cd. Arm. Il-a a dispus să fie 
întărit cu brigada de trăgători rusă, sosită la Petrosita. 

In seara zilei au loc acţiuni în sectorul Argeşel-R. Târ- 
gului; R. 28 I. bv. atacă cu 2 batalioane, dar este respins, 
I-s’au luat 45 prizonieri, arme şi munitiuni. 


La începutul lunei Octombrie generalul Averescu, Cd. 
Arm. Il-a, e ferm decis a lua ofensiva şi dispune ca ma- 
nevra să se facă ‘depe Mt. Leaota, în scopul de a cădea 
în spatele Grupului gl. ‘Morgen. In această idee, Mareld 
Cart, Gener. pusese după cum s'a zis anterior la dispoziţia 
Arm. Il-a, Div. 3-a de trăgători rusă (care era adusă din 
Dobrogea) ; o brigadă fu dusă la Buşteni, iar alta la Pe- 
trosita (VI. Ialomiţei) şi de aci spre Leaota. Manevra aceasta 
a fost însă oprită de M. C. GI, căci Arm. Il-a primi la 
8/X ordin să înapoieze imediat Divizia 3 de trăgători în 
Dobrogea. Aceasta dupa cererea Comandamentului rus din 
Dobrogea. 

La Câmpulung înapoia frontului ocupat, nu exista nici o 
poziţie bună de apărare, regiunea fiind brăzdată de căi 
de comunicaţie şi terenul practicabil în toate sensurile, 


‘Pentru ziua de 8/X g-lul Morgen hotărise atacul ge- 
neral. Este foarte interesant Ordinul de Oper. No. 1631 
din 7/X pe care-l dă în acest scop g-lul Huller Cd. Div. 


12-a I. bv.: 

1. „Atacul învăluitor al Brg. 8 Mun. A-U, întărite ; asupra 
flancuiui stâng inimic se amână pentru 8/X. 

2. Brg. 8 Mun. va atinge cu grosul ia 7/X regiunea dela 
cota 1488 (Mt. Calului) şi nu va trimite serviciu de siguranță 
peste M-tele Moşuroaele (1540). în scop de a asigura surprin- 
derea pe care Brigada o va face la 8/X, ora 8 dim. în timp 
ce atacul contra Mt. Clăbucetu, se va da la ora 11. 

Pentru atac se pune sub ordine Brg. 8 Mun, bil. I/R. 28 1, 
cu 3 cp. mitr. din R. 26 |. 

După luarea M-telui Clabucetu se va efectua deplasarea 
laterală a intregei Brg. 8-a pe malul de Vest a Râului Târgului, 
Păstrarea Mt. Clabucetul şi continuarea atacului, între Arge- 
selul şi Râu Târgului, se trece asupra bil. I/R 28 L, cara re- 
intră sub ordinele Brg. 22 I. bv. 


416 


Brg. 22 I. bv. ajută atacul inducând în eroare pe inimic, 
asupra propriului său atac (foc viu de arme si mitr., împingeri 
de patrule, etc.); cu începere dela ora 7.30 după luarea Mt. 
Clăbucet btl. 1/R. 28 I. reintră sub ordinele Brigadei. 

Brigadei îi revine cu începere din acest moment, păstrarea 
At. Clăbucetu sau continuarea atacului în direcţia generală Nă- 
măeşii. Bil. I/R. 25 I poate fi adus în atest scop pe malul 
de V. al Argeşului lăsând totuşi un ploton pe cota 1342—1376”’. 

Pe baza acestui ordin Brg. 8 Mun. A-U atacă, la ora 
11.30 pune stăpânire pe şeaua dintre M-tele Dobriaşu si 
Clăbucetul (1375), sprijinită printr'un atac demonstrativ de 
către Brg. 22 Inf. bv. (de fapt Brg. 22 Inf. bv. era alcä- 
tuită din R. 26 I, R. 27 I, R. 28 I. adică toate regimen- 
tele de infanterie a Div. 12 bv.), ca să ţină în loc rezervele 
române ce ar fi putut fi trimise contra Brg. 8 Mun. A-U. 

I/R. 15 A-U atacă şi ia la 11.10 înălţimea 1254 dela 
Sudul M-telui Clăbucetu, iar btl. 1/28 I. bv. atacă direct 
spre Clăbucetu, care numai după al treilea atac reuşeşte 
a scoate unităţile române şi a le face să se retragă pe 
pantele de S. şi SV. ale Clăbucetului. 


Div. 76 Rez. atacă şi câştigă teren la Lunca Garlei 
şi spre Est. Btl. I1/R. 28 T.bv. atacă si pune stăpânire pe 
partea Nordică a Mt. Prisaca (1358), apărându-l din greu 
faţă de contra-atacurile executate de unităţile române. 


La 9/X la Grupul Nămăeşti au loc acţiuni violente, 
Brg. 22 I. bv. atacă în dorinţa de a pune stăpânire pe 
linia 944-070-1039, dar nu reuşeşte; atacul Div. 76 Rez. 
asupra dreptei Div. 22-a rom. în VI. Bădeanca si Mt. 
Făgețelu nu reuşeşte, de asemeni atacul dat spre Pravät 
(895) este respins de bil. I/R. 70 I. 

G-lul Morgen dorea să scoată Brg. 8 Mun. depe front, 
să o treacă la Vestul Pâr. Târgului executând o largă 
mişcare de întoarcere a stângei Div. 22-a rom. când află 
că unităţile române au apărut pe Mt. Zănoaga şi Mt. Lalu. 


La 19;X, Grupul Nămeşti atacă în sectorul din dreapta 
Mt. Prisaca (pierdut în seara de 8-9/X) şi îl reia cu aju- 
torul dat de rezerva generală; s'au luat prizonieri din 
II/R. 28 Bv. (aci mai era 1% III/R. 26 Bv.). 

In sectorul din stânga între R. Târgului şi R. Argeşel. 
atacă Div. 12 Bv. pe la ora 15, linia 732-805-1074-970- 
1039. Brg. 8 Mun. A-U şi grupa col. Bauerlein (I. III/R. 
28 Bv., bil. 24 si 58 A-U) atacă şi sunt contra-atacate. 
Spre inserate I/R. 28 I. bv. cu ajutorul btl. ITI/R. 26 |, 
bv. reuşeşte a ocupa înălţimea 1074. Odată cu venirea nop- 


© 477, 


‘fei unităţile germane şi austro-ungare şi-au pierdut legä- 
turile, companiile s'au amestecat, ele s'au aşezat pe cinci 
linii succesive, între ele erau şi companii româneşti din R. 
64 I. (la stânga R. 50 I.). Amicii şi inimicii s'au împuşcat 
reciproc. 

După ora 18 germanii dau un nou atac spre Pravat, 
Mateias şi Cläbucet, dar sunt respinşi. | 

La stânga, Grupul Morgen ocupă Mt. Fagetelul, co‘a 
1547 şi Mt. Cioara (1853). 


In noaptea de 10-11/X, Grupul Nämäesti atacă şi ocupă 
Mt. Cläbucetu şi Plaiul Clăbucetu, Vf. Magura-Mt. Run- 
cul şi Mt. Prisaca. i 

In ziua de 11/X Grupul Morgen continuă a ataca. Brg. 
8 Mun. A-U înaintează foarte încet. Btl. I/R. 28 I. în scop 
de a uşura înaintarea Brg. 8 Mun. A-U, atacă spre Lereşti, 
seara el ajunge pe lisiera pädurei dela NV. Leresti. Bil. 
III/R. 28 I. impinge în după amiază pânăla linia 944-970. 
O companie din R. 28 I. bv. ocupă înălţimea 1039. 

Deşi trupele Grupului Nämäesti au contra-atacat, lup- 
tele s'au desfășurat in mod nefavorabil pentru el, din cauză 
că învăluirea Grupului Morgen devine tot mai amenin- 
țătoare. G-lul Găiseanu -cu | toate cd crede că va fi; nevoit 
să se retragă, şi-a concentrat toată atentiunea şi energia la 
apărarea cea mai îndărătnică a poziţiilor pe care se gäseste, 
“prelungind frontul mult mai spre stânga, pe poziţiile dela 
Nord de Cândesti-Albesti-Leresti. 


La 12/X, Brg. 8 Mun. A-U câştigă foarte încet teren, 
btl. I/R. 28. I. pătrunde cu părţi din el in Leresti, dar 
-e ţinut la amiază pe loc şi nevoit a se întări pe înălțimea 
‘O44. Btl. I, III/R. 28 I. bv. se stabilise pe linia 944-970 
la o depărtare de 400 m. de linia apărărei. La stânga R. 
28 I. bv. era R. 27 I. bv. dar între ele se produsese un 
gol de 2 km. Germanii continuă a-şi prelungi dreapta spre 
VI. Bughea, amenințând cu stânga poziţia dela Mt. Pri- 
saca. Grupul Nămăeşti isi pstrează poziţiile. 

G-lul Averescu văzând situaţia grea. a Grupului Nä- 
măeşti, a dispus ca R. 36/76 I. trimis în ajutorul Corp 1 
Arm. să fie rechemat si să fie trimis Grupului Nämäesti 
la Câmpulung. 

In cursul noptei de 12-13/X, Germanii au dat 12 atacuri 
asupra flancului stâng dar au fost respinse. Situaţia acestui 
flanc este grea din cauza R. 50 Inf. care luptă slab. 

In sectorul din dreapta, (col. Foişoreanu), s'a atacat 
grupul german depe Prisaca cota 1358; atacul a fost oprit 


de focul artileriei grele dela Dragoslavele. Trupele române 
s'au menţinut la câteva sute de metri de tranşeele inimice. 
Pentru a uşura acţiunea din acest sector, g-lul Găiseanu 
a dispus ocuparea unei poziţii pe Vf. Fetei, pe VI. Bădeanca 
cu 2 cp. mitraliere şi o secție de 75, care să flancheze 
zona între VI. Bădeanca si VI. Oläneasca. 

In urma acestor atacuri şi contra-atacuri, Grupul Nă- 
mäesti ocupă linia înălțimilor Nord Vest de Leresti-500 
m. Sud de cotele 805-1074-1039-895-Vf. Măgurei - Piscul 
Urlei-Mt. Runcu-Mt. Prisaca (1209)-spre Bădeanca (692). 
Pentru a întări rezerva generală a Grupului Nämäesti, s'a 
trimis R. 36/76 Inf. 

Grupul Morgen atacă violent din nou pe întregul front 
al Grupului Nămăeşti, dar mai cu seamă contra aripei 
stângi a poziţiilor române spre Lereşti, D. Bughea şi D. 
Gresia. Un detaşament puternic german a pătruns spre. cota 
889 (Vest de Voineşti), fără însă a ocupa acea înălţime. 

Un btl. din R. 36 I. debarcat a fost trimis în acea di- 
rectie; Germanii au fost nevoiţi să cedeze terenul câştigat. 

La centru, violent atac dat de trupele germane asupra 
poziţiei dela Sud VI Preavat; acest atac a fost pliu 
R.. 70, Inf. s'a condus bine. 

Asupra dreptei, acţiuni de infanterie si‘ artilerie. 


“In 2iua de 14/X, Div. 12 bv. continuă atacul cu Brg. 
22 1., pe timpul căruia Brg. 8 Mun. A-U, trebue să se 
menţină pe D. Măgura asigurând astfel dreapta Div. 12 bv. 
Grupa Bauerlein atacă la ora 10 cu două coloane, una 
maior Koch cu 1/28, 1/2 JII/28, o cp./R. 26 I. şi alta maior 
Bauer cu 1% III/R. 28. In acest timp Brg. 8 Mun. A-U, 
ce reuşise a înainta până la înălţimea 889 (N. Câmpulung) 
este contra-atacată de col. Lişcu pe D. Măgura şi respinsă 
pânăla cota 1090 (5 km. N. Albeşti) şi la eşirea N. de 
Lereşti. Faţă de această situaţie, Grupa Bauerlein ar fi 
trebuit să se oprească, însă continuă a înainta, la ora 15 
ajunge cu coloana Koch pe înălțimea 801, iar cu coloana 
Bauer pe şeaua dintre înălțimile 940 şi 970. Col. Lişcu 
împingea energic atacul asupra dreptei col. Koch, spre înăl- 
fimea 970 si Vi. ‘Carstei. Bavarezii reuşesc a se fixa la 
teren. wae 
Col. Lişcu avusese un frumos succes asupra Brg. 8 
Mun. A-U, el atinsese lisiera de Nord a satului Leresti, iar 
-Ja V. de sat pânăla linia cota 800-cota 741 NE. Albeşti, 


La 15/X, acţiunea. de artilerie română începe în zorii 
zilei, activitatea ei creşte din ce în ce. Acţiunea română 


479 


äntreprinsä pe Plaiul lui Pătru (N. Voineşti) a reuşit a 
respinge Brg. 22 Inf. Bv. până dincolo de cota 970, aşa că 
unităţile germane s'au retras până la marginea de Nord 
a tăeturei dintre cotele 944-970. Btl. 1/28 I. bv. se retrage 
pânăla înălţimea 805. Maiorul Faerber care avea 1% bil. 
din R. 26 I. bv. acopere spre Leresti si tine legătura cu 
Brg. 8 Mun. A-U. Coloana maior Bauer închide VI. Cars- 
tei şi ţine legătura spre înălţimea 1039. | 

In acest timp unităţile române au progresat şi spre 
D. Cârjanului, respingând unităţile din Brg. 8 Mun. A-U 
până dincolo de acest deal. Asemeni şi la cota 887 (NV. 
Leresti). 

La ora 21 germanii atacä prin surprindere pe VI. Pra- 
vätu, dar sunt respinşi. 


La 16/X, un detaşament al coi. Meleca a atacat pe 
dreapta R. Târgului, respingând pe inimic pânăla linia: 
cota 965 (Vi. Pojorâta)-D. Cârjanului cota 864, . 

. In sectorul din stânga R. Târgului, unităţile române au 
înaintat până înspre cota 1074 (D. Stramtul} şi marginea 
Nord a satului Lereşti (in fata acestor două sectoare: 
era R. 28 Bv.). i a 


La 17/X, la Grupul Nämäesti au loc vii lupte in sec- 
torul din stânga, cari s'au localizat în jurul înălțimilor 
cu cotele 965 (Vi. Pojorâta)-732 (Nord de Lereşti) dreap- 
ia R. Târgul şi cotele 1074 şi 1039 pe stânga râului. Ba- 
varezii au fost respinşi. Trupele române s'au oprit pe linia 
Sud de cotele 965 (Vi. Pojorâta)-732 (Nord Lereşti)-1074- 
1039. 


“ La 18/X, în urma unui bombardäment eficace de artilerie, 
trupele române din sectorul Lereşti au atacat şi respins 
fractiunile inimice, cari se mai mențineau la marginea de 
Nord a satului, pe înălțimile dela Vest. S'au luat 36 pri- 
zonieri din Brg. 8 Mun. 

Generalul Costescu D. ia comanda Grupului Nämäesti. 


La 19/X, trupe germane au atacat pe VI Pravätului, 
dar au fost respinse. 


La 22/X, două noui atacuri date de Germani pe VI. 
Pravăţului au fost respinse de Reg. 70 Inf. 


| La 24/X, unităţi germane au atacat în sectorul Ma- 
teias, dar au fost respinse. 
Generalul Pecht, comand. Brg. 22 Inf. (din Div. 12 Bv.). 
pe timpul unei recunoasteri făcută cu maiorul Faerber Cd. 


btl. I/R. 26 I. bv. e rănit mortal pe frontul R. 22 I, bv, 
de o spărtură de obuz. In locul g-lului Pecht este trimis 
ia 3/XI colonelul Kunzmann. 


La 26/X, un atac german dat asupra Div. 12 în VI 
Urlei, VI. Kuncului şi km. 65 depe şoseaua Dragoslave a 
fost respins. 

G-lul Morgen văzând că de front nu poate înainta, se. 
decide a ataca nu numai frontal, ci a ataca ambele ăripi, 
în special a executa un atac înconjurător asupra stângei. 
române aflate spre Cândesti. 

Cu această ultimă mişcare a fost însărcinat G-lul Hul- 
ler Cd. Div. 12 bv., care a alcătuit sub maior Reitzenstein 
un detaşament din: III/R. 28 Rez: bv., btl. 5 Van. bosniac, 
o baterire de munte, cp. 22 pion., secţii austriace de tele- 
grafie şi telegrafie opticä si o coloanä de aprovizionare pe: 
cai, cu ordin să înainteze dela Rucär- (26/X), peste Mt. . 
Zănoaga (1659)-Casa Ganea-cota 1181 (4 km. N. Cân- 
deşii). Acest detaşament merge numai noaptea, el ajunge: 
la cota 1181 la 29/X. 


Prin ordinul de operaţie al Comandam. Arm. IX dn 28/X 
se prescria ofensiva şi ruperea dela Vulcan şi Surduc, 
prevedea la pi. 4: j 

„„Insărcinarea grupului v. Morgen este cucerirea expansiunei- 
Câmpului Lung”. 

Pe baza acestui ordin în dimineaţa zilei de 29/X la 
Grupul Nămăeşti după un bombardament violent şi destul 
de îndelungat de artilerie, Grupul general Morgen a atäcat. 
întregul front al Div. 12 şi 22. La aripa dreaptă trupele 
germane au fost respinse, la aripa stângă trupele române: 
au fost respinse depe D. Toaca, care s'au retras pe D. Câr- 
janului. 

Detaşamentul Reitzenstein atacă pe intunerec, ia Cân-: 
deşti, respinge contra-atacurile date de 1 btl. român, către: 
seară ajunge în apropiere de Albeşti. 

Lupte violente s'au dat între Brătioara şi VI. Târgului. 
Unităţile române, retrase din Cândeşti, ocupă D. Stănişoara 
între Brătioara si VI. Bughea. 

Brg. 8 Mun. întărită a ocupat D. Cărbunarul Mare, Căr- 
bunarul Mic, şi D. Cârjanului până la linia 903-762- grupul 
de case Vest de Lereşti; unităţile române au reuşit a se 
menţine pe D. Ferigei şi D. Bughea. 

În sectorul dintre VI. Târgului şi Argeşel, a continuat: 
cu intermitenté bombardament de artilerie de mare cali- 
bru, urmat de atacuri puternice date de Div. 12 bv, care 


481 


avea ordin ca: „să ocupe linia înălțimilor 944-970-1039, 
aci să se reconstitue apoi să atace înălțimea 801, ' care 
scoboară către Câmpulung”. La ora 7 art. Div. 12-a bv. 
începe să tragă. R. 26 I. bv. atacă spre cota 944-970, reu- 


sind a. le ocupa la ora 9, iar la stânga lui R. 28 I. bv. 


atacă ' între VI. Cârstei si cota 1039, pe care o ocupă, 
La ora 15,30 după o scurtă pregătire de artilerie, R.. 26 


" |. bv. înaintează, dară pânăia căderea noptei nu poate 'înainta 


decât vreo 1000 m. dincolo de linia 944-970, din cauza 


R. 28 I. bv. nu putuse înainta tot atât de repede ca 


şi R. 26 I. bv. 

Intre timp Brg. 8 Mun. A-U (ce era la dreapta R. 26 
I. bv.) a fost întărită cu I/R. 28 1. bv si I/R. 27 I, bv, 
(din Div. 12 I. Bv.), ea împinge unităţile române depe 


„înălţimea 960 pe înălţimea 903. 


In această zi Grupa Reitzenstein cucereste pe cota 1181, 
© baterie romana, ia satul Candesti, unde face 4 ofiteri si 
215 trupa prizonieri, luand 2 tunuri si 4 mitraliere. 


La 30/X, la Grupul Nämäesti pe frontul Div. 12 rom.. 
începând din dimineaţa zilei, trupele din Div. 76 R. au 
executat mai multe atacuri, asupra sectorului Mateias, dar 
toate au fost respinse. S'au făcut 41 prizonieri. 

Pe frontul Div. 22, unităţi din Div. 12 bv. au dat 


“atacuri violente. Intre Brătia şi VI. Bughea la aripa dreaptă 


a Brg. 8 Mun. A-U, btl. I/R. 28 I. bv, cucereşte cota 
903 (N. Albeşti), face prizonieri 6 ofiţeri şi 124 trupă, 
dar a fost ţinut în loc de unităţile depe Piscul Lat şi D. 
Tobolei. Incercarea de străpungere a frontului român pe 
VI. Bughea a fost zădărnicită. Intre R. Bughea şi Râul 


„Târgului, D. Ferigei şi D. Bughei, sunt rămase în stăpâ- 


nirea trupelor române. Atacurile date de Div. 12.Bv. în 


„sectorul dintre Argeşel şi R. Târgului au fost respinse. 


Toate rezervele române au fost întrebuințate. 


La 31/X, Grupul Morgen continuă atacul. 

Div. 12 bv. avea ordin ca: | 

„Se continue atacul asupra liniei Leresti (excl.) Voinesti—Na- 
mäcsti (excl)”. 

Rezistenta Div. 22 rom. devenise mai mare, graţie bunei 
legături spre Câmpu Lung, care-i servea ca să-şi aducă 
rezerve. 

Artil. Div. 12 bv. începe să tragă cu vioiciune la ora 
12, iar după 2 ore începe atacul infanteriei. R. 26 1. reu- 
seste ca să ajungă pe linia 801 si lisiera N. Voineşti. 
Contra-atacurile date de Div. 22 rom. sunt puternice, ele 


Generalul G. 4. Dabija, <Armata română in Răsboiul mondial». Vol, II. 31 


482 


opresc înaintarea R. 26 I. bv., dar nu-l pot disloca din 
pozitiele pe care ajunsese. Situatia R. 26 I. bv. era foarte 
critică, aripa lui dreaptă era în aer, satul Leresti ce era 
în flancul drept, era în mâinile românilor, R. 28 I. bv. 
aflat la dreapta nu putea înainta, el rămăsese înapoi. Btl, 
II/R. 26 I. bv. care era în eşelon înapoia dreptei atacă 
spre Lereşti, intră în el, dar este aruncat afară; numai în 
cursul serei Grupa Bauerlein (btl. II, III/R. 28 I. bv.) reu- 
şeşte a pune stăpânire pe lisiera de N. a satului Le- 
resti. La stânga R. 26 I. bv. acţiona R. 27 I. bv. care era 
într'o situaţie rea, el era dat. înapoi. Unităţile rom. dădeau 
prin VI. Cărstei, contra-atac după contra-atac. 

Aripa dreaptă a Brg. 8 Mun. întărită, luptă de dimi- 
neatä până pe înserate în fata poziției dela Albeşti, pe. 
care reuşeşte a o cuceri, btl. I/R. 28 I. (ce făcea legătura 
„su Grupa Reitzenstein) împreună cu btl 5 Van. bosniac 
intră în Albeşti şi-l străbat pânăla cealaltă lisieră. 


La 1/XI, g-lul Morgen atacă în cursul zilei sectorul 
Mateiaş, iar la ora 11 atacă la M-tele Prisaca aripa 
dreaptă a Div. 12-a. Amândouă atacurile au fost LÉ RINSE 
cu „pierderi pentru inimic. 

In cursul. acestei zile, g-lul Morgen atacă mai slab 
frontul Div. 12-a. 

Contra-atacul român dat asupra lisierei Sud a satului 
Albeşti este respins de I/R. 28 I. bv. 

Atacul dat asupra dreptei Div. 76 Rez. este respins. 

Pentru contra-ofensiva proectată la 2/XI vor fi dis- 
ponibile : 

Brg. 3 Căl. întărită cu o baterie, la Berevoesti. 

Reg. 22 Inf. cu trei batalioane. 

Brig. 2 Căl. (în parte) descălicată, este trimisă dela 
Petrosita la Câmpu Lung, cu ordin să ocupe descälicat 
poziţie pe D. Măcelarului, D. Vârfului (729), având o. 
rezervă la cota 825 la Sudul D. Măcelarului (595). Caii 
s'au trimis la Târgovişte. 


La 2/XI: Bombardamentul pe frontul Div. 12-a, apoi 
atac în sectorul R. 32 I, care e respins. 

La ora 15 unităţi germane atacă R. 76 I, atacul e 
respins. 

Intre orele 12.45—1430, Grupul G-lului Morgen, după 
o preparatie de artilerie, execută atacul frontului Div. 22-a 
între Argeşel şi VI. Târgului (satul Valea Mare - Plaiul 
iui Trandafir-Plaiul lui Pătru), dar este respins. 

La ora 17 lupta se întinde şi în satul Lereşti pe VI. 


483 


Târgului. Artileria germană execută o tragere de baraj 
asupra marginei de Sud a satului şi laturilor, oprind în 
loc rezervele române. Acest lucru înlesneşte inimicului, să 
pătrundă în sat pe o adâncime de 1500 m. 


La 3/XI: Bombardament asupra frontului R. 70 I. 

Atac asupra frontului Div. 22 in sectorul VI. Cârstei, pe 
D. Gresiei-VI. Bughei şi din direcţia Cândeşti, cu 2 ba- 
talioane. Atacurile au fost respinse, făcându-se prizonieri: 
1 ofițer şi 194 trupă. 


Acţiunea ofensivă dela Câmpu Lung. 


In dimineaţa zilei de 4/XI, în urma unei pregătiri de 
artilerie care durează dela orele 7—8.30, infanteria română 
atacă pe întreg frontul cuprins între Argeşel şi râul Bratia. 

Recunoaşteri numeroase şi puternice, sunt împinse pe 
tot restul frontului (Divizia 12-a), în scop de a menţine 
pe loc rezervele inimice. 

Acţiunea se desfăşoară în modul următor: 

Forţele hotărâte pentru executarea atacului: 

1; Sectorul D. Pietrosu-D. Poiana Lungă, 6 bil,: 2 
btl./R. 64 I; 3 btl./R. 50 1, 1 btl./R. 60 I. 

Comand. al atacului: Col. Foisoreanu. , 

Obiectiv: cota 1039-Plaiul Clabucetului. 

2. Sectorul R. Târgului-D. Pietrosu, 6 btl.: câte 1 btl. 
din R. 82, 58, 51, 82,'1. şi 2 btl./R. 32 I. 

Comand. al atacului: Col. Nedeianu. 

Obiectiv: cota 970-1074- D. Strâmtu. 

3. Sectorul Leresti-Albesti, 5 btl. şi comp. ciclisti: câte 
1 btl. din R. 49, 36, 76, 17/19 32 I. si comp. bicicl. 

Comandantul atacului: colonel Robescu. 

Obiectiv: atac frontal asupra forţelor inimice din faţă. 

4. Sectorul Albeşti-Bratia: 

Brg. 2 Călăr. descălicată (col. Călinescu A.). 

g. 3 Călăr. întărită cu 1 bater. (col Florescu I,) 
- Obiectiv: întoarcerea aripei drepte inimice. 

In rezerva generală: 2 batalioane la Nord Câmpu Lung. 

Intreaga artilerie dintre Argesel-Bratia ia parte la ac- 
tiune. 

Trupele atacă cu tenacitate pretutindeni şi isbutesc până 
pe înserate să respingă pe inimic pe linia cotelor 1039- 
970-944 la răsărit de R. Târgului şi spre D. Carpenului- 
Cărbunarul Mic-Spentorichea, la apus de Râul Târgului. . 

Satele Albeşti, Cândeşti şi înălțimea Spentorichea (878) 


Prison 


sunt recucerite de Brg. 2 Cal. si Brg. 3 Cal. Terenul stră- 
bătut de trupele române în ofensiva de astăzi, este aco- 
perit de numeroase cadavre inimice. 

Pe lângă cei 200 prizonieri, făcuţi la 3/XI, se mai iau. 
astăzi încă 31, aparţinând Brig. 8 munte. 

S'a capturat deasemenea: 2 mitraliere, 1 tun de 53 
m/m şi 5 căruţe cu arme diferite. 

G-lul v. Morgen ajunge la convingerea nu numai că 
nu va putea ataca, dar că nici nu va putea rezista; el pro- 
puse retragerea trupelor pânăla Pasul Bran, iar Div. 12 
Bav. să fie trimisă în altă parte, unde nevoile operative 
ar cere. Gl. Falkenhayn l’a convins pe Gl. Morgen că tre- 
buie să rămână pe loc, căci altfel unităţile române libere vor 
îi şi ele trimise probabil la Olt, unde prezenţa lor ar: 
fi foarte necesară. 

Dacă Div. 12 Bav. ar fi fost retrasă si trimisă in alta 
parte, transportul ei ar fi cerut 12—-14 zile în care timp. 
ea ar fi fost fara nici un folos. 

Căci de fapt această Divizie putea eventual să fie tri- - 
misă ori în ajutorul Grupului Krafft, ori în ajutorul Grupu- 
lui Kiihne; dar Grupul Krafft ajunsese, încă. dela, 2/XI în 
Valea Lotrului şi inaintase pânăla linia Stänisoara-Dängesti- 
Sălătrucul de Jos, iar Grupul Kiihne ajunsese la 4/XI la 
Târgu Jiu, deci nu mai avea nevoe de un supliment de: 
forte pe frontul Jor. 


La 5/XI: Acţiunea ofensivă: continuă cu succes. 

Div. 12 atacă cu dreapta sa (Reg. 62 si 60 Inf.) linia 
cotelor: 1547-1358-1068 (M-tele Runcul) şi trimite recu- 
noaşteri tari pe restul frontului, în scop de a ţine pironite 
forţele inimice. din fata şi a împiedica deplasările spre 
Vest. 

Trupele române ajung pânăla 200- 300 m. de reţelele 
de sârmă ale lucrărilor inimice depe creastă (1547-1358- 
1068), cari nu pot îi luate; din cauză că pregătirea de arti- 
lerie era insuficient făcută. 

Ele încep însă să se întărească pe locul pe care au ajuns. 

Divizia 22 continuă acţiunea ofensivă. La Est de Râul 
Târgului progresul e mic.. Cota 944 (Plaiul lui Pătru) 
nu poate fi cucerită. Inimicul a reuşit să o întărească 
puternic, transformând-o intr’un centru de rezistenţă. 

La Vest de Râul Târgului, progresul e simţitor. Tru- 
pele române ajung pe linia: cota 887-D. Ferigei-D. Cârja- 
nului-cota 864 de pe Cärbunarul Mic- cota 975-VI Sălă- 
trucul Mare şi cota 1181 muchea Plesnitoarea. 


S'au făcut încă 53 prizonieri trupă şi un cadet, toţi din 
Brigada 8 Munte (batal. 5 B. H.). 

In rezumat, cele 2 zile de actiune ofensivä aduce pe ro- 
mâni în stăpânirea terenului pierdut. 

Ambele aripi ale Grupului Nămăeşti strâng acum flancu- 
rile inimicului. 


La 6/XI: Pe frontul Corpului II Arm., continuă actiu- 
nea ofensivă a Div. 22, însă fără rezultate apreciabile. 
„Grupul Gl. Morgen se menţine pretutindeni unde este 
atacat la cota 944 cât şi la aripa dreaptă pe D. Ferigei şi 
D. Toaca. 

La răsărit de Râul Târgului, ei pronunţă chiar câteva 
contraatacuri puternice, cari sunt respinse. 

Ofensiva Div. 22 rom. se poate considera ca oprită. 

Ca măsură de prevedere pentru viitor, Comand. Arm. 
I-a se gândeşte la amenajarea unei linii de rocadă in 
spatele poziţiilor dela Campu Lung şi dă Corpului II Arm. 
ordinul No. 1658: 

»Dinevoiti a studia, sea gat si hotări o linie de ro- 
cadă între Valea Râul Târgului şi: Valea Dâmboviţei, la 
Sud de cea care trece prin Măţău, cum ar fi de exemplu 
comunicația Poenari-Jugurile-Boteni-Valeni. 

Odată aleasă această linie de rocadă, veți binevoi a dis- 
pune imediat executarea lucrărilor necesare pentru îmbună- 
lätirea ei si în scopul mişcărilor mari de trupe”. 

Pentru a împiedica înfiltrarea de patrule inimice în re- 
giunea dintre Argeş şi Râul Târgului, Corpul II Arm. 
dispune ca un Dvz. din Brg. 3 Cal. să plece la Corbi. 

El va supraveghea în special Văile Vâlsan şi Doamnei 
şi va căuta legătura la stânga, cu fortele amice dela Nord 
Oesti, iar înainte, cu detaşamentele de infanterie dela Sbo- 
ghitesti-Bulha Rusului. 


La 7/XI, bombardament de artilerie, artileria română, 
trage cu efect asupra cotei 895. 

Brg. 2 Cal. şi 1 btl/ R. 49 I. atacă Mt. Toaca la ora 
15,30 reuşind a ocupa tranşeele inimice depe D. Poiana 
Mărului şi parte din acele depe Mt. Toaca, inimicul retră- 
gându-se pe a doua linie de rezistenţă depe Mt. Toaca. 


La 8/XI artileria germ. bate cu violenţă Pravätul. Brg. 
2 Cal. împreună cu bil./R. 49 I. atacă de mai multe ori, dar 
nu reuşesc a pune stăpânire şi pe a doua linie de rezis- 
tentä a inimicului depe D. Toaca. 


486 


La 9/XI, bombardament de artilerie, Germanii atacă Că- 
pätâna dar sunt respinşi. S'a cucerit un mortier de transee 
german. | 


„La 10/XI, Germanii aşează o baterie cu tragere lungă, 
bombardând Câmpu Lung dela ora 5—5.40. După prânz ay 
atacat in Vl. Pravăţ, dar au fost respinşi. 


Dela 11—15/XI, bombardament de artilerie. 


2. Luptele dela Predeal. 
(Crochiul 19), 


Pe la Predeal se retrăsese Div. 4-a rom. în majoritatea ei; 
ea fusese întărită cu Div. 21-a comandată de generalul 
Lambru şi apoi cu Div. 10-a tomandata de generalul Văi- 
toianu. (Amândouă aceste Divizii fusese aduse dela Flă- 
mânda). 

Div. 4-a alcătuită din: 6 btl, 1 btr. câmp, 1 btr. obu- 
ziere, 1 btr. 120, 1 btr. 53 şi o parte din Brg. 2 Căl. 
a fost, retrasă la Băicoi în scopul refacerei. 


La 26/IX, gl. Lambru comand. Div. 21 luase urmätoa- 
rele măsuri: 

1) A ocupat poziţia dela Nordul staţiei Timiş cu btl. 
30 Muscel din Reg. A. cu o secţie de mitraliere. 

2) A trimis două detaşamente să intercepteze comuni- 
‘ catiile între Vidombace-Schoterbach şi Timiş şi anume: 
unul de 3 companii pe drumul dela Nord de Timiş, la 
Râşnov, altul de 2 companii spre Iaher Stoss. 

3) A organizat a doua poziţie în defileu la SE. de 
Timişul de Sus pentru 2 regimente şi 1 btr. 

Iar cu restul Div. 21 ocupă poziţie pe frontieră cu dreapta 
la Pichetul Susaiul, apoi trece pe Mt. Susaiu (1483) sco- 
boară spre Obârşia väei Polistoaca, trece frontiera, taie 
şoseaua mai la Sud de cota 960, îndreptându-se spre V. 
la cota 1130 unde are stânga sa. 

Div. 21-a se leagă la dreapta cu Div. 3-a, care are la 
Predeluş un detaşament format din 1 bil/R. 2 V., 1 btl/R. 
4 I, 1 btr. 53, în poziţie la Poiana Vadul-lui-Zeghe, cu 
posturi înaintate pânăla frontieră. 

Div. 10-a era astfel dispusă: 

R. 10 V. şi R.'33/73 I. pe poziţiile dela frontieră, măr- 
ginit la Est prin linia cota 1130-792, iar la Vest de Mt. 
Velicanul- Mt. Caraimanul, acoperind văile Râşnovului şi Cer- 


487 


bului, deci cu dreapta spre cota 1130, cenfru cota 852, 
stânga spre cota 1900. 

R. 10 'V. se găsea deja în sectorul Piatra Arsă. 

R. 33 [., 11/73 I. organizeazä o poziţie pe Valea Vi- 
dombacu Mare. 

I, III/R. 73 I. spre Jäher Stos (1194). 

Legătura între Grupul Predeal şi Grupul Bran s'a facut 
prin 2 batalioane, din care unul în poziţie la Aa Strunga 
şi altul înapoia lui. 

Forţele totale care la această dată AN PR, sectorul Pre- 
deal sunt: 16 btl., 7 btr. câmp şi 3 btr. 63, iar 

Sectorul celor două Vidombace: 6 btl, 6 ibtr. câmp, 
1 btr. 53, 


In fata Grupului Predeal era Coipiul 39 Arm. Rez. gl, 
Staabs compus din: 

Div. 51 Hv. si o parte din Div. 187 Inf., ajunge cu Div. 
51 Hv. la Timisul de Sus pe poziţia dela Vest de .şosea 
şi cu Div. 187 I. la: Est de şosea pânăla Pasul Predelus. 
Acest grup mai avea la dispozitie 10 baterii grele si a- 
nume: 2 btr. tunuri de 105 m/m, 5 bir. ob. de 150 m/m, 
2 btr. mortiere de 210 m/m si 1 btr. mortiere de 305 m/m. 


In cursul zilei de 27/IX, Div. 51 Hv. atacă Div. 2i-a 
de front pe VI. Timişului şi de flanc Ti Râşnov şi 
Etwichbach. SI: 

Detaşamentul de ariergardă rom. fiind in Reto} s'a 
retras. pe poziţia principală dela Predeal. 

Către seară soseşte şi ultimul batalion (70) din Reg. 
A., cum şi celelalte baterii din R. 15 A. 


La 28/IX, artileria grea germană bombardează poziţia. 
O coloană inimică s'a îndreptat dinspre Piatra Mare spre’ 
Susai. Cd. Div. 21-a trimite spre Pich. Susai 3 companii 
din R. 61 Ï, iar mai târziu încă 6 cp. (2/R. 44 I. şi: 
4/R. 45 1). 


La 29/IX, C. 39 Arm. rez. bombardează cu artilerie 
grea poziţia dela Predeal, după care Div. 51 o atacă cu 
infanteria. Atacul a fost respins. 

Un atac inimic dat asupra M-telui Susai, a fost respins 
şi dat înapoi de cele 9 companii pânăla Pich. Susai. 

Din recunoasterile făcute de C. 39 Arm. rez. rezultă 
că rezistenţa pusă de români, terenul şi lucrările de întărire 
dela Predeal impun o mai bună pregătire a atacului. In, 
ziua de 29/IX coloanele C. 39 Arm. rez. au dat RENE 


ne 
tot locul de întăriri continue, precedate de reţele de sârmă 
şi multe mitraliere bine aşezate. Infanteria germ. şi ungară 
au trebuii să fie mai precaute la înaintare şi să aibă nevoe 
de un mai mare sprijin din partea artileriei; dar tocmai 
aşezarea artileriei era grea din cauza terenului prea fra- 
mântai şi acoperit, bateriile cu tragere lungă nu puteau 
îi folosite căci nu puteau bate contra-pantele prea repezi, 
iar punctele de observaţie trebuiau trimise departe de baterii. 


La 30/IX, Div. 21-a primeşte în ajutor 1 btl. din Rk. 
73 I. şi 1 btl/R. 33 I. 

‘Dela ora 8—12.30, artileria grea germană bombardează 
poziţiile dela Predeal; atacă cu II/R. 188 I, reuşind a 
ocupa la Esapiyat (NE. Predeal) lucrările unei companii. 
La ora 17 inimicul atacă tot frontul, dar e respins, linia 
înălțimilor rămânând în mâinile românilor. 

"2 btl/R. 6 I. refăcute la Floreşti (dela 17—27/IX) sunt 
trimise la Limbäsel. : 

„Iu cursul noptei de 30/IX s'a dat un atac de noapte 
cu: 2 b/R. 6 I, 1 b/R. 46 I, 1 b/R. 61 I, R. OV. 

Acest atac rău pregătit, fără legătură între trupe, dat 
asupra unei poziţii tari, e respins cu foarte grele pierderi. 


La 1/X, pentru a restabili. situaţia provocată. de retra- 
gerea Arm. II-a, M. C. Gl. luase următoarele dispozitiuni: 

a) Trimisese Div. 10, 21 si 22 ca să sustie Arm. II-a. 

b) Retrage Arm de Nord pe clina de Est a Mureşului 
superior şi a Oltului. 

Inchide golul produs prin retragerea divergentă a Arm. 
de Nord şi a Arm. Il-a, dintre Buzău şi Oituz, trimițând 
Div. 15-a din Dobrogea la Oituz şi Brg. col. Sturdza 
în VI. Putnei, 

d) Intäreste Div. 22-a (în urma cererei g-lului Ave- 
rescu) cu o brigadă mixtă, luată dela Arm. I-a, 

e) Procurä posibilităţi de a avea rezerve la Arm. II-a, 
cu Div. 4, 12 şi 16 şi la Arm. de Nord cu Div. 8-a. 

î) Cere M. C. Gl. rus prin gl. Coandă ajutoarele pro- 
mise (3 corpuri de armată). . 

g) Cere si dobândeste evacuarea militarä a teritoriului. 

Toate aceste dispozitiuni erau judicioase şi corespun- 
deau situatiunei. E 

La 1, 2 şi 3/X, Grupul gl. Staabs execută atacuri dis- 
perate contra Div. 21-a, care sunt respinse. R. 10 V. este 
scos din sectorul Div. 10-a şi este trecut ia sectorul Liv. 21-a. 


La 4/X, pe frontul Div. 21-a şi Div. 10-a bombardament, 
de ariilerie; 2 btl/R. 5 I. ce ocupau Mt. Susaiu, au fost 
imprästiate de artileria inimică, iar resturile lor fiind ata- 
cate la ora 10 de infanteria din Div. 51 hv., au fost cap- 
turate. Div. 51 hv. ocupă Mt. Susaiu şi Clăbucetul Tau 
rului cota 1457; prin aceasta, aripa dreaptă a Diviziei 
21-a era foarte serios ameninţată. Tot la ora 10 posturile 
înaintate trimise de R. 10.V. la Casa Pădurei sunt respinse. 

Pe Vl. Steviei un batalion inimic este in marş către 
VI. Azugei, cu intenţie de a întoarce apărarea Predealului. 
Pentru a-i face faţă, rezerva Diviziei şi anume: R. 10 V. 
şi 1/46 I. sunt îndreptate respectiv spre Unghia Mare si 
Vrf. Cazacu. 

. Div. 10-a mai trimite spre Vrf. Cazacu 1 btl./R. 33 Inf. 

Comand. Arm. Il-a în urma cererilor Corp. Ii Arm. 
mai trimite dela Floreşti 2 bil/R.:21 I. (deabia refăcute) 
la Azuga. Intenţia generalului Averescu era ca să complecteze 
Div. 4-a, să o vâre pe frontul Predealului şi să retragă 
Div. 21-a pentru refacere. Deci la Grupul Predeal era 
nevoie de oarecare linişte. 


La. 5/X, în scopul restabilirei - situaţiei spre Cläbucetul 
Taurului-cota 1457, comand. Div. 21-a trimite 6 comp. 
din R. 21 I. cari trebueau să atace din directiuni diferite: 
Limbăşelul- Creasta Clăbucetului Taurului şi dinspre Pred:al. 
Atacul se execută la ora 16 cu deplin succes. S'a luai pri- 
zonieră o compânie inimică; unităţile inimice se retrag 
şi dinspre stânga; deasemenea - şi trupele de pe Susaiui 
se retrag spre Vi. Cocoşilor. 

Batalioanele 1/46, 1/53 I. şi în urmă 1/21 I. trimise 
în întâmpinarea coloanei inimice, ajung pe Vf. Cazacului, 
‘luând şi legătura cu detaşamentul - Predeluş. 

G-lul/ Falkenhayn dă Corpului 39 Arm. Rez. la 5/X 
Ord. Oper. No. 584: 

„1. Corpul 39 Arm, Rez. atacă neconteniti dinspre Est înäl- 
timile dela Sudul Predealu‘ui. 

2. Unităţile din C. I. Arm. Rez. aflate în Văile Vidombacelor, 
vor ataca de vreme în ziua de 6/X în scop de a uşura acţiunea 
Corpului 89 Arm. Rez. Detaliele se vor regula intre ambe‘e co- 
mandamente... 

Div. 51 Hy. atacă în adevăr in cursul noptei de 5—6/X 
şi în cursul zilei de 6/X ‘de mai multe ori poziţiile dela 
Predeal, dar a fost respinsă, 

_ In contra detasamentului inimic care s'a ‘interpus între 
Div. 21-a şi Div. 3-a, s'a organizat pentru ziua de 7/X o 
acţiune convergentă cu trei detasamente. 


490 


La ora 13, soseşte Reg. Feldioara, care este trimis la 
Mânăstirea Predeal; un bil. din acest regiment este trimis 
la ora 19 pe Mt. Clăbucetul Taurului cota 1457, din cauză 
că se semnalase o coloană inimică, ce înainta dinspre Susai 
spre aripa dreaptă a poziţiei Predeal. 


La 7/X, detasamentele inimice interpuse între Div. 21 
şi Div. 3 se găsesc pe linia: Mt Neamtu-Elevator-1483 Mt. 
Susaiu-1269 muchea Susaiului. 

In această zi, detasamentele române primiseră ca obiec- 
tive de atins: Vi. Neamţu pe stânga Azugei si Mi. Susai 
pe dreapta. 

Pentru aceasta se dispusese ca la ora 18. 30, să bombar- 
deze frontul inimie din fata Div. 21-a, iar la ora 19, să 
se dea atacul în modul următor: 

- a) R. 10 V, 2 btl/R. 5 I. şi 1 btl/R. 33 L, de pe 
Cläbucetul Azugei, să atace de front; 

b) Reg. Feldioara dela cota 1457 spre muchia Susai- 
D. Cocoşilor, să atace sfânga; 

c) 1 btl/R. 46 I, 1 btl/R. 21 I, 1 btl/R. 4 I. sub col. 
Cornäteanu, depe creasta Unghia Mare- Vi. Neamţului, sa 
atace dreapta. 

Viscolul puternic ce a bătut, a ingreuiat tragerea arti- 
leriei şi înaintarea infanteriei. 

Până spre seară, coloana din stânga a înaintat pannia 
cateva sute de metri de cota 1269. 

Atacul de front a ajuns pânăla 400 m. „de transeele ini- 
mice dela cota 1483. roy 

Coloana din dreapta, care inaintase până în apropierea 
Vi. Stevia, din cauza viscolului s'a retras pe Vi. Unghia 
Mare şi Orjogoaia. 

Nici acţiunea contra Mt. Susai nu are un rezultat. Tru- 
pele se opresc la câteva sute de metri, de cotele 1483 şi 1269. 


La 8/X, se continuă acţiunea începută contra detasamen- 
tului inimic interpus- între Div. 21 si Div. 3, dar fara 
rezultat, tot din cauza viscolului şi a cefei. 

Detasamentul dela Unghia Mare rămâne in inactiune. 


La 9/X, Grupul gl. Staabs bombardează foarte violent 
frontul Div. 21, cu deosebire în sectorul E. de Predeal. 

Trei atacuri inimice executate de infanteria Div. 187 I. 
în cursul zilei pe frontul Div. 21 şi mai cu seamă asupra 
Predealului şi în sectorul Piatra de frontieră 178 şi VL 
Azugei, au fost respinse; numai pe VI. Polistoaca trupele 
române sunt nevoite a ceda terenul, aproximativ 1 km. 


491 


Actiunea ofensivă, începută în zilele precedente, se con- 
tinuă şi azi, dar rămâne fot nedecisă. Inimicul nu poate fi 
scos de pe linia 1269 Muchea Susaiului-1483 Mt. Susaiu- 
Elevator-Vf. Rusului, pe care s'a întărit şi şi-a întins reţele 
de sârmă. 

In după amiaza zilei de 9/X, comandantul Reg. Fel- 
dioara, care atacase cota 1269 Muchea Susai, văzând că 
nu a reuşit, dă comandanților de unităţi, un ordin, din 
care extrag numai unele părţi: 

„Dacă până diseară nu se va putea ocupa cota 1269, ceeace 
cu mult regret constat că nu s'a îndeplinit la atacul de astăzi, 
(veţi menţine cu orice rizic poziţia ocupată, pe care o veţi întări 
iar mâine 10/X la ora 5 precis, veţi executa simultaneu, după 
normele de atac ce am ordonat astăzi, căutând a cuceri cu orice 
preţ această cotă. : 

Cum situaţia trupelor noastre este destul de favorabilă, gă- 
sindu-se la o distanţă foarte aproape de inimic, nu rămâne, 
decât ca prin surprindere, fără a trage foc si cu baioneta la 
armă, să se înainteze la asalt. Dacă inimicul are reţele de sârmă 
pregătite din astăseară, oamenii destoinici cu foarfeci, care să 
caufe prin toate mijloacele a tăia sârmele în anumite locuri, 
pe unde să poată trece coloana de asalt.....” 

Tot ce se spune. în acest ordin e fals, e greşit: 

1) Atacul cotei 1269 apărată de o infanterie bine adă- 
postită, acoperită cu reţele de sârmă flancate cu mitraliere, 
era o greşeală din partea cui ordona: era a trimite oa- 
menii la o moarte sigură. Ce vină aveau aceşti oameni, 
ca să fie trimişi zadarnic la moarte, de un şef care nu 
voia să țină seamă că: „ru se luptă cu oameni contra ma- 
terialului”. 

2) Ce norme de atac putea da un comandant la 9;X/916 
când după doi ani dela începutul răsboiului european or- 
dona ca: Li 

a) Să se facă atac fără Pregdeire de artilerie care să 


fi distrus rețelele; 

b) Să facă atac prin surprindere; 

c) Ca oameni destoinici cu foarfeci să tae sârmele; 

d): Să intrebuinteze baioneta; 
- Toate acestea erau flagrante călcări a felului de a atacă 
un inimic în poziţie. Cele spuse aci nu alcătuesc un exemplu 
unic; majoritatea şefilor în 1916, luptau pe baza princi- 
piilor dinainte de 1914; cei doui ani de răsboiu mondial 
nu adusese la noi nici o schimbare în tactica de luptă, căci 
dacă ar fi adus o atare schimbare, atunci astfel de or- 
dine, nu ar fi fost date nici măcar ca titlu de excepţie. 


492 


La 10/X, pe frontul Grupului Predeal Div. 187 I. exe- 
cută bombardament. S'a contra-atacat cu unităţi din Div. 
21 şi s'a reuşit a se reocupa o parte din terenul pierdut 
la 9/X pe VI. Polistoaca. 

In cursul zilei, Grupul gl. Staabs atacă în trei rânduri 
întreg frontul Div. 21; pe la ora 14.30 a reuşit să ocupe 
cu R. 188 I. câteva case la Est de gară, în care a aşezat 
mitraliere. 

Unităţile române ocupă primele case spre Nord, în Pre- 
dealul unguresc. 


La 11/X, Div. 21 a fost foarte viu atacată mai cu seamă 
pe înălţimea Vlădetul, dela Vest de partea de Nord a 
Predealului; ea este cu totul copleşită. Efectivul ei redus 
la 2400 oameni. 

Acţiunea detasamentelor dela aripa dreaptă a Diviziei 
nu are succesul dorit, mai cu seamă din cauza lipsei arti- 
leriei de munte. 

Generalul Averescu, Cd. Arm. Ilta, apreciază că aceasta 
Divizie a dat tot ce poate da o trupă şi decide înlocuirea 
şi retragerea ei înapoi, pentru a fi reorganizată. 

Efectivul total al trupelor din VI. Prahovei nu trecea 
de 7000 oameni. 

Gl. Averescu, Cd. Arm. Il-a, ordonă scoaterea Div. 21 
depe front, având în vedere că şi linia de luptă era greu 
de ţinut, dispune şi retragerea liniei de luptă, ceva mai la sud 
de Azuga pe poziţiile dela Zamora, unde s'a dispus şi tri- 
miterea diisponibilului din Div. 4-a (R. 6 I, la care se 
adaogă 1 btl/R. 84 I.). 

In acest scop, Cd. Arm. II-a, dă Corpului II Arm. or- 
dinul No. 907 din 11/X: 

"„Binevoiţi a dispune retragerea Div. 21 si 10 din pozifiiu- 
nile in cari se gäsesc astäzi. 

Retragerea va fi precedatä de ocuparea Hr OauEl0E puncte: 

Clăbucetul Azugei de către R. 21 I. 

Clabucetul ‘Taurului, de către Reg. Feldioara; 

Clăbucetul Baiului si Mt. Dihamul, de către bé Div. 10, 
cari sunt azi la Vest de sosea. 

Sub protecţia acestor puncte, se va executa retragerea Div. 
21 şi a trupelor Div. 10, cari se găsesc la Est de şosea. 

Div. 21 va continua retragerea pânăla Sinaia. 

Div. 10 se va fmenfine pe poziţia indicată cu trupele dela © 
Vest de şosea, iar cele dela Est se vor retrage la Azuga, pentru 
a constitui rezerva. . 

Trupele Div. 4, aflate la Baicoiu, la cari se adaogă un ba- 
talion din R. 84 I. se vor transporta cu calea ferată la Bușteni, 


493 


pentru a ocupa pozitiunea pe culmea Zamora, pe care se va 
retrage apoi restul trupelor sale depe Cläbucete, precum si Di- 
Dvizia 10. 

‘Se vor face distructiuni pe timpul retragerei între Predeal 
‘si Azuga”. 

In cursul zilei de î1;X, artileria Grupului gl. Staabs 
bombardează violent frontul Div. 21. 

Retragerea începe în seara zilei de 11/X la adăpostul 
„îmtunerecului, ea se face în bune condițiuni, sub protecţia 
detasamentelor din Div. 4-a, fără ca inimicul să urmă- 
rească. 


In cursul zilei de 12/X, inimicul atacă fără succes deta- 
samentele de protecţie depe: 

Unghia Mare: 1/46 I, I4 I. 

Cläbucetul Azugei: R. 21 I. 

Cläbucetul Taurului: Reg. Feldioara. 

Reg .21 Inf. contra-atacä, face prizonieri si ia o mi- 
tralierä. 

Frontul Grupului Predeal, ca rezultat al ultimelor ac- 
tiunii, este: 

Div. 10-a: 2 btl./R. 73 I. cu stânga pe Caraiman la fron- 
tieră, pe care o urmează pânăla Vf. la Cleşte; 

2 btl/R. 33° I. în prelungirea spre cota 1523 (Clăbucetul 
Taurului) cu aripa dreaptă pe versantul Vest al cala 
înălțimi ; 

1 btl./R. 73 I. la cota 982 in VI. Cerbului. 

R. 10 V, R. 5 I.,, si btl. JII/R. 33 I, la Nord de 
Buşteni la îmbucătura VI Fetei. 

_ Div. 4-a: Reg. Feldioara pe Clăbucetul Taurului (1523): 

R. 21 I. pe Clăbucetul Azugei (1590); 

Btl. 1/R. 4 I., btl. I/R. 46 I., la Unghia Mare si Unghia 
„Mică; - 

R. 6 L, btl. 1/84 I. în apropiere de Cazacu. 

La Marele Cartier General se apreciază, că retragerea 
liniei de luptă nu trebuia să se facă, de aceea dă Arm. II-a 
următorul ordin cu No. 2263 din 11/X, care de drept este 
un ordin observator: 

„ll Situaţia actuala nu admit ca să se vorbească de retragere. 

Inimicul este şi el obosit şi dacă caută să întoarcă vreuna 
din poziţiile noastre poate să fie şi el întors la rândul său; | 
deci trebue contra atacat cu vigoare. Terenul nu se va ceda, 
decât pas cu pas şi contra-atacând mereu. 4 

Trebue ca toată lumea, începând dela Generalul Comandant al 
Armatei, să desfăşure o energie extremă; trebue a se utiliza 
aptitudinea fundamentală a soldatului nostru, vrednicia la a 
ataca. 


Orice defectiune, orice idee de retragere nemotivatä trebue 
reprimală imediat cu pedepse capitale. 

Armata de Nord într'o situaţie mai dificilă şi în fata ata- 
curi.or unor forte superioare a contra-atacat admirabil, 10 zile 
dearândul, şi a reuşit să isgonească pe inimic de me frontieră. 

Aştept acelaş lucru dela Armata II-a. 

Vă fac personal si direct răspunzător de neexecutare pânäla 
limitele putintei omeneşti a ordinului de fata. . 

Binevoiti a dispune executarea celor prescrise prin ordinul 
No. 2169”, 

Dacă se face o comparaţie între activitatea Arm. de 
Nord şi a Arm. II-a, atunci uşor s'ar putea constata că 
greul presiunei inimicului se exercita la această dată mai 
mult pe frontul Arm. Il-a, (foarte slăbită după lup- 
tele din Transilvania) unde g-lul Falkenhayn tinea 
să facă ruperea, fiind drumul cel mai direct spre Bucu- 
reşti, unde urma să se întâlnească cu Mackenzen, iar pe 
frontul Arm. de Nord presiunea se exercita de către Div. 
71 I. (12 btl., 12 btr.) asupra văei Oituzului si Casinului, 
apărate de Div. 15-a rom. (care cu ajutoarele primite avea 
26 btl, 13 btr.) de sub g-lul Grigorescu; aci operaţiunile 
erau pe sfarsite. Aşa in cât Ordinul No. 2263 nu are nici 
o justificare | şi nici un /sens, întru ce priveşte Arm. II-a rom. 


La 13/X, Div. 51 Hv. atacă spre Cläbucetu Baiului cota 
1375 (2260 m. NV.) Azuga, ocupă numai poziţia înaintată, 
asemenea atacă cu R. 188 I. (ce era sub ordinele Div. 51 
Hv.) spre Clăbucetul Taurului cota 1523 (3200 m. NE. A- 
zuga) şi reuşeşte a o lua, apoi respinge R. 21 I. rom. 
depe Clăbucetul Azugei până în VI. Azugei. 


0 


La 14/X, Div. 4-a atacă pentru a recuceri Clăbucetul 
Azugei, dar nu reuşeşte. Pis reocupă pozitiunile dela 
Sudul VI Azugei. 

Artileria Div. 51 Hv. Domhardéazà diferite puncte (966, 
1122 cum si partea de Sud a Azugei). 

In această zi, Brg. 2 Căl., aflată in refacere la Câmpina, 
trimite un divizion la Petrosifa, cu însărcinarea de a supra- 
veghea zona cuprinsă între Mt. Mitarcea şi Vf. Fetei. 


La 15/X, detaşamentul (btl. I/R. 4 I. si btl. I/R. 46 
I.) depe Unghia Mare a fost atacat prin eas Al in 
cursul noptei de 14/X si respins cu grele pierderi; iñimicul 
e contra-atacat şi silit să cedeze terenul cucerit. 

La Vest de Prahova, inimicul atacă cu 2 btl. mai întâi 
R. 33 I. pe Clăbucetul Baiului, apoi în epecunnca Azuga 
Amândouă atacurile au fost respinse. 


495 _ % 


R. 6 V., sosind dela Curtea de Argeş, e ţinut la Buşteni 
ca rezervă a Grupului Predeal. 

La 16/X, Grupul gl. Staabs atacă de mai multe ori cu 
btl din Div. 51 Hv. spre cota 1375 (Clăbucetul Baiului), 
pozitiunea R. 33 1.; atacurile au fost respinse, afară de 
acelea asupra mamelonului dela origina Văei Grecului 
(M-tele Cläbucetul Baiului), care rămâne în mâinile ini- 
micului. 

La Grupul Predeal era mare nevoie de artilerie de munte, 

La 17/X, întreaga Brg. 2 Cal. e trimisă la Petrosita cu 
acelaş ordin, cu care fusese trimis divizionul ‘la 14/X. 

La 18/X, la ora 10, inimicul bate cu artilerie frontul: 
Div. 10-a pe sectoare, dela stânga la dreapta. La ora 14 
focul se concentrează cu o mare intensitate asupra centrului 
Diviziei, în punctul trigonometric fără număr, unde se ra- 
mifică din culmea principală a Clăbucetului, Muntele Clă- 
bucetul Baiului. Intăririle au fost literalmente răscolite, în- 
gropând cele 2 btr. de obuziere uşoare ce se găseau în re- 
giunea cotei 1441 (Mtele Clăbucetului). | 

La ora 16, inimicul trage cu artilerie asupra  Căpă- 
tanei. Porcului şi apoi, asupra Văei Cerbului. Efectul arti- 
leriei a fost foarte mare, R. 188 I. ia cele 2 baterii (8 
tunuri) şi 15 mitraliere, apoi artileria inimică execută un 
tir de baraj în spate şi atacă centrul şi stânga Diviziei; 
stânga a respins pe inimic, la centru însă, inimicul pune 
mâna pe punctul de ramificare a celor 2 coame ale Clä- 
bucetului. 

Aci a murit eroic maiorul Munteanu I. din R. 18 Ob. care 
deşi foarte grav rănit, a rămas la post şi a tras până ce un 
nou proectil îl omoară. 

Reg. 33 I. a pierdut: 7 ofiţeri şi 350 oameni trupă: morţi, 
_ räniti şi prizonieri. 

Generalul Manolescu Mladian, Cd. Div. 10-a, ia' măsuri 
de executare a unui contra-atac concentric cu trupe din 
R. 33 1, R. 5 I. si R. 6 1., pentru a alunga pe inimic din : 
punctul câştigat. 

Pentru a pune capăt presiunei inimicului, Comandamentul 
Arm. Il-a a mai hotărât, ca a doua zi, la 19/X,. după res- 
tabilirea frontului Div. 10-a, întregul grup să contra-atace 
între M-tele Cleştele si Clăbucetul Taurului inclusiv, deci 
călare pe VI. Prahovei. Acţiuni secundare trebuiau să aibă“ 
loc la extrema dreaptă a grupului la Unghia Mare, precum 
şi la detaşamentul Predeluş, care trebuia să atace un ba- 
talion în direcţia Stevia. | 

Generalul 'Falkenhayn, după ce scoase Div. 3 Cav. depe 


496 


frontul Oituzului o trimite la 18/X, la Râşnov în regiunea 
Braşov în scop de a mai degaja o parte din infanteria 
grupului gl. Staabs, ce era necesară în vederea ofensivei, 
Această cavalerie luă la 21/X denumirea de „Brigada ca-. 
valeria germană transilvăneană”. 


La 19/X, acţiunea ordonată se produce pe tot frontul 
Grupului Predeal . 

La Est de şosea, trebuia să atace Dir. 4-a, având R. G 
I. la centru, la dreapta avea 1 b/R. 84 Inf. iar la stânga 
pe Reg. Feldioara. 

R. 6 Inf. atacă cu btl. I în linia i-a cu direcţia Nord 
de Sorica, pe poteca ce duce spre N. pe VI. Azugei, Vi. 
Clăbucetul Taurului cota 1102 şi bil. II în linia 2-a cu: 
direcţia M-tele Urechea, confuenta VI. Limbäselului cu A- 
zuga-Mt. Clăbucetul Taurului cota 1523. 

"O companie din btl. II ca flancgardă pe la Est de Mt. 
Urechea pentru a face legătura cu btl. din R. 84 Inf. 

R. 6 Inf. a atacat la ora 7, a respins inimicul depe Mt. 
Urechea, ajungând pe stânga Văei Azuga, în aşteptarea: 
btl. din R. 84 I. si Reg. Feldioara, care însă nu atacase 
de loc. 


R. 6 Inf. rămas izolat, a aşteptat pănăla ora 2 noaptea, 
apoi s'a retras pe poziţiile depe care plecase. Este de re- 
gretat că atacul R 6 I. s'a dat izolat, căci inimicul ar fi fost. 
scos din pozitiile sale. 

R. 6 I. a avut pierderi grele: ofiteri 2 morti, 3 răniți, 
trupă 3 morţi, 106 răniţi, 620 dispăruţi. 

In sectorul din stânga, trupele române au. putut des- 
gropa şi retrage una din bateriile de obuz. dela cota 1441, 
îngropate de artileria inimică, în timpul bombardamentului 
din ziua de 18/X. 

La Vest de şosea, „trupele Div. 10-a reocupă punctul 
trigonometric fără număr, pierdut în ziua precedentă, iar R. 
10 V. pune picior solid pe înălțimile Nord Azuga, pe care 
le menţine până la ora 22, când R. 302 hv. şi R. 188 I. 
dau un contra-atac de noapte, silind trupele române sä se 
retragä pe vechile pozitiuni. 

La extrema dreaptă a Grupului Predeal, detaşamentul 
depe Unghia Mare stă in neactiune şi pune astfel în grea 
situafiune detasamentul Predelus, care potrivit ordinelor 
date, atacă la 19/X dimineaţa, fără succes, Mt. Stevia — 
cu ]/R. 2 V. si 2 cp./R. 4 Inf. 


La 20/X, pe frontul Div. 4-a bombardament de artilerie. 
Pe frontul Div. 10-a, artileria Div. 51 Hv. bombardează 


___497 


4 


violent si intermitent sectorul cuprins între punctul trigo- 
nometric fără număr şi frontieră. Atacurile asupra Căpă- 
fânei Porcului si Vi. Baiului nu dau nici un rezultat, 
Atacul dat de R. 188 I. în direcţia punctului trigonometric 
fără număr şi VI. Cerbului nu reuşeşte, căci R. 33 Inf. desi 
cedează teren, dar fiind susţinut la timp de R. 73 I. contra- 
atacă şi respinge R. 188 I. în poziţiile sale. 

La stânga Div. 10, inimicul atacă în dimineaţa zilei 
de 20/X şi impinge înapoi 2 gi i 73 I. care nu au fost 
susținute la timp de btl/R. 6 V., trimis în ajutor. 


La 21/X, Div. 10-a se găseşte în aceiași grea situaţie, 

- Luptele se dau violent pe frontul R. 73 I. şi R. 33 I, 
după ce trupele rom. pierd Căpăţâna Porcului, luptele ating 
o mare intensitate în regiunea Vf. Cleşte. Artileria inimică 
bate puternic Vf. Baiului şi VI. Corbului. i 

Bil. I/R. 6 V., “trimis să reocupe frontiera între cota 
2037 şi M-tele Dihamul, fiind împrăştiat de focurile ar- 
tileriei inimice, pune în situaţie şi mai grea stânga Div. 

"10-a şi mai-cu seamă R. 73 I., care e atacat de front din 
direcţia Vl. Iadului. R. 73 I. şi silit să se retragă spre Vl. 
Cerbului. 

Pe frontul R. 33.h şi R. 5 51 rezultatul luptelor, e sta- 
tionar. R. 33 I. are mari pierderi si este întărit de bil. 
I/R. 6 V. 

Ultima rezerva a Diviziei, fiind varata in foc, se retrage 
Reg. Feldioara depe frontul Div. 4-a, pentru a constitui re- 
zerva Div. 10-a. 

„Din cauza situaţiei grele a Div. 10-a, se trimite Grupului 
Predeal ajutoare dela C. III Arm. si dela Div. 21-a. 


La 22/X, se trimite în ajutorul Grupului Predeal 1 
btl./R. 80 I. şi R. 55 I. cu 4 batalioane. 

Inimicul face mare presiune pe frontul Div. 10-a, el 
face sfortäri desperate pentru a sträpunge frontul Arm. 
Il-a pe VI. Prahovei. 

. Prin împrăştierea R. 6 V. şi retragerea R. 73 I. dela VE. 
Cleşte, aripa stângă a Div. 10-a rămâne descoperită. 
Reg. Feldioara, sosit în ajutor, se menţine pe Mt. Di- 

hamului. 

Bombardamentul, extrem de violent din dimineaţa zilei, 
împrăştie însă complect rămăşiţele R. 33 I. şi R. 73 I, 
forjand şi Reg. Feldioara să. părăsească Dihamul, spre a : 
nu fi întors pe ambee aripi. 

S'au luat dispoziţiuni . pentru retragerea Div. 10-a pe 
poziţia Vf. Costila-1428-VI. Cerbului-cota 1204 Cläbucetul 


Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul monâial:. Vol. II. 32 


498 


S'au luat măsuri pentru organizarea poziţiei depe Plaiul 
Munticelului şi poziţiei dela Nord de Sinaia. 

R. 6 Vân. se adună şi se reconstitue la Nord de Busteni, 
ramanand in rezerva. 

R. 33 Inf. si R. 73 Inf. greu incercate sual aproape 
desfiinţate. 

"R. 33 Inf. rămâne cu 8 ofiţeri si 234 trupă, iar R. 73 
Inf. cu 6 ofiţeri şi 280 trupă. 

Aci a murit*eroic col. Popovät P. comandantul Brg. 
20 Inf. care o condusese până atunci foarte bine. 

Din ajutoarele trimise Grupului Predeal până la 22/X 
seara, sosesc 2 btl/R. 61 I., 1 btl./R. 2 V., 1 bil./R. 86 I. 


La 23/X, se primeşte la Comandamentul Arm. Il-a or- 
dinul No. 2649 al Marelui Cartier General. 

„Insuccesul Grupului de Divizii din VI. Prahovei, dovedeşte 
lipsa de voinţă de a învinge a comandanților. : 

In locul generalilor Anastasiade si Manolescu Madian, numesc 
comendanti al Diviziilor 4 şi 10, pe col. Lupescu I, comandantul 
Brg. 6 Inf. si col. Ghinescu I., seful de stat major al Corpului Ik 
Armată”. 

De fapt, insuccesul Grupului de Divizii din VI. Prahovei 
nu privia atât pe g-lul Anastasiade şi g-lul Manolescu 
Mladian, care luase comanda Diviziilor 16 şi 10 deabia la 
16/X, ci pe g-lul Văitoianu Arthur, care era comandantul 
„Grupului de Divizii din VI. Prahovei”. 

_. In cursul zilei de 23/X, Div. 10-a se întăreşte . pe. 
noua poziţie, pe care a ocupat-o astfel: 

R. 10 V. la aripa dreaptă a Diviziei călare pe Prahova; 

R. 5 I, 2 cp./R. 34/74 şi 2 cp./R. 6 V. (care s'a cons- 
tituit într'un singur batalion) în sectorul Clăbucet, pe linia: 
Firul Apei-cota 1304-litera |. din cuvântul ,,Cerbului”. 

R. 61 I., Reg. Feldioara si cele 2 cp./R. 6 V. în sectorul 
Costilei, pânăla poalele munţilor. 

Resturile R. 33 I. şi R. 73 I. sunt trimise la Ploesti 
pentru refacere. . 

“Grupul Staabs înaintează cu inlesnire pe dreapta Pra- 
Prahovei până la linia N. Azuga spre V. „Până la Estul Vf. 
Omului. 

In cursul zilei, artileria Div. 51 Hv. işi continuă activi- 
tatea, acoperind cu proectile întreg frontul Grupului Pre- 
deal, dar mai cu seamă M-tele Clăbucetul, care este ataca. 
la ora 15.20 în regiunea Est cota 1304. Atacul a fost 
respins. 

Un al doilea atac pronunţat de inimic la ora 71/2 asupra 


499 


cotei 1304 si spre Azuga, Hs trupele noastre vre-o 
3-400 m. mai spre Sud. 

Un atac de noapte al inimicului asupra sectorului Clă- 
„bucetul e respins. 


La 25/X, bombardamentul slab de artilerie, care devine 
după amiază mai dens pe frontul Div.:10-a şi mai cu seamă 
în sectorul Cläbucet si pe V1. Cerbului. 

Atacurile executate de R. 302 Hv. la Vest şi Est de cote 
1304 spre Azuga au fost respinse. 

R. 21 I. contra-atacă, face prizonieri si ia o mitralieră. 

R. 6 I. şi I/R. 84 I. lucrează cu activitate la întăriri 
pe Mt. Sorica şi Cazacu. | 

Frontul trupelor din VI. Prahovei, ca rezultat al ul- 
timelor acţiuni, este: Unghia Mare-Cläbucetul Azugei-Clă- 
bucetul Taurului-cota 1523-Nord VI Stanei-cota 1304-VI. 
Cerbului Sud de cota 982-cota 1428. 

Postul de observaţie dela Omul este atacat ‘din di- 
rectia Scara; inimicul e respins lăsând şi prizonieri. | 


La 26/X, Grupul Predeal începe contra-ofensiva, printr” un 
bombardament intens depe frontul Div. 3-a şi 4-a. 

La ora 15, începe + bombardamentul. frontului Clestele- 
Clăbucetului Baiului; după ora 16 bombardamentul creşte 
în intensitate pânăla căderea noptei, când se Done 
atacul. 

Acest atac trebuia sä se pronunţe la iora 14; el a in- 
târziat din cauză că R. 55 I. şi R. 83 I, (trimise de M. C. 
GL. în ajutorul Arm. Il-a) aflate dimineaţa la Sinaia, nu 
pot veni în situaţia iniţială la Poiana Costilei 1428, decât 
târziu şi anume R. 55 I. la ora 18, iar R. 83 I. la ora 21. 

Statul maior al Grupului din VI. Prahovei calculase ve- 
nirea celor două regimente în situaţia iniţială, dacă ele ar îi 
mers pe şosea; cum şi în această zi şoseaua era bătută ca 
de obiceiu de artileria inimică, cele două regimente au 
fost îndrumate pe poteca de sub munţii Jepilor, la Vest 
de Poiana Țapului şi Buşteni, ceeace a adus o întârziere 
în mişcarea lor. 

Atacul incepe la ora 20 in sectorul Costilei si la ora 
2.45 noaptea in sectorul Clabucetul. 

Obiectivele de atac sunt: 

M-tele Dihamului si punctul trigonometric fara cota. 

Acţiunea se desfăşoară astfel; 

R. 55 J. atacă cu 1 btl. pe VI. Cerbului, altul pe poteca 
care dela cota pa duce’ pe la poalele munţilor drept 
spre Nord, al 3-lea bil. în rezervă. 


a 


560 


La ora 22, batalionul din stânga ajunge în dreptul cotei 
2059, atacă trupele inimice şi le respinge în al doilea rând 
de tranşee 100 m. mai spre Nord. 

Imediat artileria inimică execută un baraj care imprästig 
batalionul, iar un contra-atac la stânga, îl respinge înapoi 
pânăla locul de unde plecase. 

Tragerea de baraj inimică, întinzându-se şi la dreapta, 
împrăştie şi batalionul din VI Cerbului, care este retras 
odată cu batalionul din stânga, la locul de plecare. 


„Im „sectorul Clăbucetul. 


83 J: (2 bil.) şi IV/55 I. atacă pe 3 coloane: co- 
pas mijloc pe creasta Clabucetului; celelalte pe pan- 
tele de Est si Vest al muntelui. 

Artileria inimică trage cu violenţă, făcând o zonă de baraj 
înaintea zonei de înaintare. Batalioanele din R. 83 I. compuse 
în mare parte din dispensati şi auxiliari, se imprästie. 

Bil. IV /55 I. dela aripa stângă atacă cu vigoare şi 
respinge trupele inimice; rămânând însă descoperit pe 
dreapta, este nevoit să se retragă si el. 

Generalul Văitoianu, comand. Grupului, ordonă reconsti- 
tuirea unităţilor şi reinceperea mişcărei ordonate a doua 
zi, conform normelor: date. 


La 27/X, trebuia să se reinceapä contra-ofensiva. La 
ora 16, inimicul ia el iniţiativa şi execută un atac foarte pu- 
ternic pe frontul Diviziei 10-a şi anume la ora 15 la aripa 


dreaptă în sectorul Clăbucet şi la ora 17 asupra aripei 


stângi. Aceste atacuri au fost precedate de un bombardament 
puternic, care a produs pierderi şi dezordine nu numai în ba- 
talioanele hotărâte a merge la atac, dar şi în acele cari ocupau 
poziţiile şi aveau ordin să rămână pe loc. 
La aripa dreaptă inimicul e respins. 
La aripa stângă în sectorul Costilei, atacul inimic pă- 
trunde pe poziţiile dela cota 1428, respinge Reg. Feldioara 
circa 800 m. mai spre Sud R. 55 I., care trebuia să contra- 
atace, nu a executat ordinul, sub motiv că trupele sunt cu 
totul demoralizate din cauza bombardamentului. 
G-lut Văitoianu, raportează Armatei că a luat dispo- 
zifiuni : 
„A se contra~ataca inimicul, fără o pregătire de artilerie, 
numai cu baionela pentru al izgoni din poziţiiie câştigate“. 
Deci, se cerea infanteriei, nici mai mult nici mai putin. 
decât să atace cu baioneta infanteria inimică, „proteja'ă de 
reţele de sârmă intacte?! Aceasta era un insucces asigurat 
şi o moarte adevărată. Să se ţină seamă că eram la Oct. 


501 


1916, deci după 2 ani şi 4 luni dela începutul räsboiului 
"european. 

Contra-atacul urmează a se da cu R. 55 I. reorganizat, 
căruia i se alipi R 6 V. 


La 28/X, pe îrontul Div. 4-a bombardament. 

Contra-atacul dat la aripa stângă a Diviziei 10 nu 
izbuteşte (cum era şi de aşteptat). Aci R. 55 I. previne 
‘un nou atac al inimicului, atacând la ora 16.30 în direcţia 
1428, dar e oprit în loc de tirul artileriei inimice; contra- 
atacat se menţine pe poziţie. 

Pe frontul Diviziei 10-a un atac puternic, care se dă 
după un bombardament puternic pandla ora 15, când atacă 
pe M-tele Clăbucetul. Atacul este respins; asemenea e res- 
pius şi al doilea atac executat la ora 19. 

"Atacul dat de R. 302 Hv., reuşeşte a ocupa lisiera de 
“Nord a Azugei şi chiar a progresa putin în interior. 

Asa dar contra ofensiva Div. 10-a nu 'reușeşte, acest. 
lucru se datoreşte inferioritätei mijloacelor de: acţiune intre- 
buintate şi mai cu seamă din cauza directiunei frontale 
ce s'a dat atacului. | 

In noaptea de 27—28/X şi în noaptea de 28—29/X, uni- 
tățile din prima linie: a Div. 10-a sunt înlocuite cu, altele 
mai odihnite. 

R. 5 I. cu R. 2 V. 

R. 61 L cu R. 83 I. 

R. Feldioara cu R. 55 I. 
IV/R. 55 I. în rezerva Diviziei. 
R. Feldioara 

R. 10 Van. ?rezerva grupului. 
R. 6 Van. 

Se lucreazä la intärirea pozitiei depe plaiul Costilei. 

‘S’a reușit a se urca o baterie la aripa dreaptă a Div. 
4-a în apropiere de Vf. Orjogoaia 1521. 


La. 29/X, pe frontul Div. 4-a, bombardament de ar- 
tilerie. Bateriile dela Zamora şi Orjogoaia au tras cu re- 
zultat favorabil. 

Pe frontul Div. 10-a, bombardament şi apoi două a- 
tacuri inimice sunt respinse de R. 2 V., întărit cu 3 cp./R. 
55 I. 


La 30/X, pe frontul Div. 4-a, bombardament şi mici 
atacuri de infanterie, mai cu seamă la aripa stângă. 

Pe frontul Div. 10-a, inimicul atacă de două ori în cursul. 
" noptei de 29—30/X sectorul Clăbucet, dar e respins. 


hjgrescu. 
PA Ordinea de bătae a Div. (16-a) 
V/ Ni R..5..1... _7=--MAlg 


/ 


je Î 


502 


La orele 19, un al doilea atac asupra frontului R 
J. e de asemenea respins. 


. 83 


La 30/X, Arm. Il-a cu No. 1522 dă următorul ordin 


„In baza ordinului No. 1475/916, d. gl. 


Costescu ia comanda 


Div. 10-a, care va constitui rezerva generală şi ale cărei trupe 


au şi început să se adune la Ploeşti.” 


, De fapt insä, pe aşa zisul. front al Div. 10-a se găsian 
rupe- 


dia ‘a sivice-versa, la Ploesti, 


se gäsiau 


a din cele” trei “regimente, cari compon~Biv:-10-a-—----~» 
lc | Această stare de fapt explică mutarea făcută între g-lul 
Co es 


stescu şi Div. 10-a col. Ghj 


R. 55 I — It.-col. Calmuschi A 
/ R. 83 I. — lt.-col. Marghiloman A. 

1 b/R. 86 I. cpt. Päunescu P. 

R. 10 V. — cpt. Dejoianu. 

Brg. 18 Art. It.-col. Tomescu Gr. 


: 


d 


Div. 16-a şi trupele ce-i mai fusese date în sector, Ÿ 


erau de fapt: în următoarea situaţie: 
R. 2 V. pe M-tele Clăbucetul; 


R. 10 V. organizează a doua poziţie de rezistenţă pe 


coasta de Sud a Mt. Clăbucet; 


aw 


pe coasta de Est a Clabucetului şi la N. de tunel” 


‘in co tact cu inimicul; 


R. 55 I. are: btl. I si II pe D. Costilei; btl. III in re- 
zervă la confiuenta VI. Costila cu VI. Cerbului 


sectorul Cläbucet pe coasta de Vest; la R. 2 V. 


R. 83 I. în transee în sectorul dintre VI. Costiliei-V1. Cer- 
bului si coasta de Vest al Cläbucetului. 


Btl. 1/R. 36 I. pe Caraiman cu cp. 1 si 2 la Obarsia, 
mcp. 3 si 4 in Jepi. 

Reg. Feldioara No. 102 N. Busteni în cantonament de 
“alarmă. 

R. 18 Art. are: 4 bir. la Est de Buşteni în poziţie, 
1 btr. pe Caraiman la Vest de Costila, 1 btr. la SE. de 
Poiana Țapului. 

Cum nu reuşise contra-ofensiva executată cu Div. 10-a 
la 26/X, g-lul Averescu proiectează o nouă contra-ofen- 
sivă, executată de astădată cu Div. 21-a asupra stângei 
inimicului din Valea Prahovei. In acest scop, g-lul Ave- 
rescu a înaintat M. C. Gl. la 30/X următorul memoriu: 

„Dela 17/X, trupele inimice din VI. Prahovei continuă să facă : 

9 


; btl. IV in’ 


503 


presiune asupra Grupului Predeal, astfel de 12 zile lupta este 
aproape neîntreruptă în acest sector. 

Din această atitudine a inimicului, se deduce limurit inten- 
jiunea lui de a exploata mai cu seamă pe această directiune suc- 
cesele anterioare, pentru atingerea cărui 'scop, a tras din VI, 
Doftanei, cea mai mare parte a Div. 187. Nu este exclusă» 
posibilitatea să mai tragă trupe si din alte puncte ale fron- 
tului. | 

In pozitiunile in care se găseşte astăzi Grupul Predeal, re- 
zisten{a este foarte expusă a fi sdruncinatä de artileria grea 
inimică, din cauza posibilităţii ce are de a bate linia noastră 
de luptă dela distanţe superioare bătăiei artileriei noastre. 

Prelungind rezistenţa mai multe zile pe loc, este posibil ca ea 
să fie copleşită. Pe dealtă parte, o împingere a inimicului 
înapoi, prin o presiune frontală, date conditiunile topografice 
locale, nu ar prezinta sorţi de izbândă, ar putea chiar să se termine 
cu un rezultat defavorabil, cum s'a întâmplat contra-ofensiva din 
ziua: de..26 Octombrie. 

Singurul mijloc, pentru a ajunge la o îmbunătăţire serioasă a 
situatiunei, ar fi o acţiune ofensivă, a cărei reuşită să fie asi- 
gurată mai ales prin directiunea atacului. 

O asemenea directiune. ar fi stânga inimicului atacată prin VL 
superioară a Doftanei. Am proiectat, pe baza considerafiunilor 
ce precedă, a duce Div. 21 (mai putin un regiment) dela Băicoi 
prin Comarnic şi Teşila în partea de sus a Doftanei, între Pi- 
chetul de iarnă şi VI. Dinţilor. 

Din această zonă atacul se va indrepta pe două directiuni, 
asupra Vf. Neamţului si Vf. Stevia, urmând VI. Doftanei de Sus 
si culmile Rusul si Pâraele. 

Inaintarea coloanelor de infanterie va putea fi sprijinită de 
artilerie, care se gäseste deja pe Muntele Orjogoaia, la care se 
va mai putea probabil adäoga si artileria grea. | 

Pentru a garanta flancul drept al ofensivei Diviziei 21-a, 
va trebui să participe şi Div. 3-a cu o acţiune de front, pe 
poziliunile sale dela Bratocea, pentru a fixa forţele ce are in 
față, precum şi cu un atac executat cu 4 batalioane dela Bra- 
tocea spre M-tele Piscul Est Predelus. 

După ocuparea frontului Stevia—M-tele Neamţului de către 
Div. 21-a şi a M-telui Piscul de către batalioanele din Div. 3-a, 
ar începe a doua fază a acfiunei, la care ar participa şi Div. 
4-a. Obiectivul în cursul acestei faze ar fi M-tele Susaiul, Clă- 
bucetul Azugei si Cläbucetul Taurului. 

Ocuparea acestor puncte ar determina cu sigurania retragerea 
trupelor din fafa Divizeii 10-a. 

Desfăşurarea ulterioară a ofensivei depinde în mare parte de 
orientarea frontului de luptă al inimicului, tendinţa va fi însă de 


504 


a impinge continuu dreapta noastră înspre Vest şi spre N. 

Al doilea regiment din Div. 21-a va fi oprit la Băicoi, în re- 
zerva generală, 

Div. 2l-a este în curs de reorganizare, ea va fi în. măsură. 
să se puna în marş probabil în ziua de 1 Noembrie. 

Dela Băicoi la punctul de plecare al ofensivei tactice sunt 4 
etape. Atacul se va produce prin urmare cel mai de vreme în 
ziua 5-a dela plecare, dacă starea trupelor nu ar cere o zi 
de repaos în preziua âtacului. Aceasta va depinde însă desigur 
şi de situatiunea pe frontul Grupului. Predeal”. 

De fapt această contra-ofensivă care putea să dea bune: 
rezultate, nu a mai avut loc, din cauză că M. C. Gl. avea 
în acest timp alte greutăți mult mai mari, cărora tre- 
buia să le facă fata. Inimicul era în ajunul începerei 
ofensivei dela Jiu, iar pe de altă parte M. C. Gl. 
nu-şi crease nici o rezervă strategică, cu care să-i facă faţă; 
avea deci mare grabă să o formeze. 

La 31/X, se primeşte la Comandamentul Armatei II-a 
ordinul No. 2802 al M. C. GL:, 

„Div. 10-a va intra în compunerea rezervei generale la dis-- 
poziția M. C. GL 

"Divizia va fi, îmbarcată în gara Sinaia şi îndreptată in) zona 
Dărăşii— Copăceni de Sus—Copäcenii de Jos—Bragadiru—Vidra—. 
Creţeşti—Sinteşti— Jilava”. 

La ora 16.30 inimicul atacă R. 2 V. dar e respins. 

La 2/XI, bombardament de artilerie inimică în lungul 
şoselei Buşteni-Poiana Țapului. 

Inimicul se întăreşte pe linia VI. Azugei-Fabrica de Sti- 
clärie-VL Grecului. 

Sa ordonat ca R. 61 I. (al 4- lea regiment a Div. 21) 
si R. 34/74 I. să fie trimis la Ploeşti. 


La 3/XI, bombardament de artilerie inimică în după 
amiaza zilei, în special cu mare intensitate în lungul so- 
selei din Vl. Prahovei şi deoparte şi alta a şoselei în sec- 
toarele Sorica a R. 21 I. şi Cläbucetul a.R.2 V. | 

Pierderile suferite de trupele române au fost mari, pe 
alocurea transeele au fost rasturnate. 

La ora 15 infanteria inimicä executä un puternic atac 
‘dat in valuri, asupra sectorului Cläbucetul (intre sosea 
si VI. Cerbului), reuşind să pună stăpânire pe o parte 
din transeele R. 2 V. aflate aproape la înălţimea de Sud a. 
Azugei. 

Trei, contra-atacuri executate de R. 2 V. intärite cu .2 
cp./R. 10 V. si 8 cp./R. 55 I. nu reuşesc, 

G-lul Staabs ţinând seamă că în această zi Arm. IX-a. 


505 


reuşise să facă ruptura dela Jiu, dispune ca infanteria 
să nu mai atace, ci să se întărească pe poziţiile cucerite, 
iar artileria să contra-bată artileria română şi să respingă 
atacurile infanteriei. In acest scop a tăcut o nouă grupare. 
O baterie inimică bate în Buşteni. 

De altfel chiar da-ă Grupul Staa>s ar fi atacat, nu putea 
avea un mare succes din cauză că timpul era foarte d2fa- 
vorabil, căzuse multă zăpadă care împiedica orice mişcare 
prin munţi. 

Comandam. Arm. IX-a scoate Div. 187 I. care luptase 
în Pasul Predeluş şi o duce în rezervă la Brașov. 


La 4/XI, pe frontul Div. 16-a se fac următoarele schim- 
bari: 2 btl/R. 55 I., sub maior Dragu, ocupă la aripa 
stângă poziţiile organizate în prezent; 

R. 83 I. la centru sub It-col. Marghiloman. 

R. 5 I. şi 1 btl./R. 55 ocupă poziţia pe amândoi versanţii 
D. Cläbucei. 


R. 2 V. (reintors) ocupă sectorul din fafa tunelului. 
R. 10 V. organizează peau 2-a de rezistenţă pe D. 
Cläbucetului. 


R. Feldioara în rezerva generalä la Buşteni. 
Bil. 4/R. 55 I. în VI. Cerbului. 


La 5/XI, artileria inimică trage în sectorul Clăbucetului 
pe versantul de Vest. 

Div. 21-a care fusese trimisă în ziua de 2/1 deia 
Băicoi spre Teşilă, unde ajunsese la 3/XI seara, este tri- 
misä de M. C. GI. spre Câmpulung, dar la 6/XI ea este 
“trimisă la Comarnic, aci e îmbarcată pentru frontul Sud, 
unde se. pregătia bătălia depe Argeş; astfel că ofensiva 
proectată de g-lul Averescu pe VI. Prahovei nu mai poate 
avea loc. 


La 6/XI, bombardament intermitent de artilerie inimică, 
mai cu seamă pe frontul Diviziei 16-a şi la aripa stângă 
a Div. 4-a (sector. R. 21 I.). 

Bombardamentul atinge o mare intensitate cätre orele 
12 şi 18, când se produc două acţiuni ale infanteriei ini- 
mice pe frontul R. 83 I. 

Primul atac e respins uşor, al doilea atac a fost 
mult mai puternic, după o luptă de două ore, él e de 
asemenea respins, graţie artileriei “române care trage cu 
eficacitate. 


La 7-12/XI, bombardament de artilerie în lungul şoselei 


506 


din VI. Prahovei, si de ambele pärti pe Mt. Sorica si Mt. 
Cläbucet. 

Recunoasteri de infanterie pe tot frontul. : i 

Timpul devenind rău, zăpada mare, frigul tare, g- “ul 
Falkenhayn se gândeşte că vremea operaţiunilor in stil mai 
mare in VI. Prahovei este trecută, de aceia retrage Brg. 
Cav. Transilvăneană, ce făcea legătură între Grupul Bran 
(gl. v. Morgen) şi Grupul Predeal (gl. Staabs) cum şi 
majoritatea Div. 187 I. dela Predeal si Predeluş in rezerva 
Armatei la Braşov, apoi la Sepsi St. Giorgio pe frontul 
Arm. Arhiducelui Josef. 

R. 10 V. e scos la 9/XI'depe frontul Div. 16-a şi trimis 
la Ploeşti. 


La 11/XI, frontul Div. 16-a este astfel ocupat: 
~R..5 I. pe D. Cläbucet, din VI. Prahovei, unde se leagă 
cu Div. 4-a şi până aproape de piciorul pantei versantului 
de Vest al D. Clăbucet unde se leagă cu R. 83 I._ . 
A R. 83 I. călare pe VI. Cerbului. , 

R. 55 I. la stânga Diviziei. 

Btl. I şi btl. IV/R. 55 I. în spatele R. 83 I. in văile 
dela apus de VI Cerbului. 


La 17/XI, Div. 89 J. (aflată la Pasul Buzăului) se 
pune sub ordinele Grupului gl. Staabs; tot la acest grup 
s'a trimis şi Div. 24 Inf. A-U.. | 

In planul iniţial al Comandamentului german era rupe- 
rea frontului român în sectorul Bran-Predeal-Buzău, pen- 
trucă, repurtând aci o victorie, ea era decisivă. De aceea 
în prima jumătate a lunei Octombrie, Arm. IX-a face în- 
cercări zadarnice, neisbutite asupra Arm. II-a. In acelaş timp, 
g-lul Makensen reia ofensiva în Dobrogea, cu tendinţa de a 
pune stăpânire pe Cernavoda şi Hârşova, puncte impor- 
tante de trecere peste Dunăre. 

Numai aşa are înţeles planul german, care avea ca 
idee: Falkenhayn străpunge la Predeal, Makensen trece 
Dunărea la Turtucaia-Silistra sau Cernavoda-Hârşova, apoi 
întâlnire în regiunea Ploeşti-Buzău-Bucureşti, deci ruperea 
tärei şi a Armatei în două; dezastrul pentru România ar fi 
fost complect si ireparabil. 

Planul german nereuşind, atentiunea şi sfortarea se ‘in- 
dreaptă în altă parte. In Oltenia, căci în Moldova nuse mai 
dădeau atacuri de rupere a frontului, ci numai atacuri de “fixare 
a trupelor române, ca să nu fie duse în altă parte, sau cel 
mult înaintarea pe Vl. Oituzului pânăla linia Sud a Trotu- 
şului; nu şi la Nord de ea, căci conform intelegerei cu 


\ 


* 


507 


Stiirmer, cancelarul Imperiului rusesc, Moldova pe linia Car- 
patilor, Trotusului şi Siretului reveniau Rusiei; deci dece 
a o ataca cu hotărâre şi a vărsa zadarnic sânge? 

Repet, atac de fixare in Moldova, secundar în Oltenia, 
principial în Muntenia. Nereuşind această din urmă idee, de- 
vine principal atacul din Oltenia. Planul german era dir 
punctul de vedere strategic foarfe bine conceput, vom vedea 
aplicarea lui practică. A + 


_3. Luptele dela Predelus (Altschanz), 
Bratocea si Tabla Butii 


<Crochiul 19). 


Dupa luptele dela Brasov, Div. 3-a ocupase la 26/IX 
pozitiile dela Pala, avand brigadele acolate, Brg. 6-a la 
dreapta si Brg. 5-a la stanga. 


La 27/IX, Div. 3-a este atacaté de unitäti din Div. 89 
Inf. în poziţia dela Pala, dar se. mentine. 


La 28/IX, din cauza focurilor de artilerie, Divizia se 
retrage dela Pala pe poziţiile dela frontieră, cu 1/4 I. la 
Predeluş, cu R. 30 I, R. 22 I, 2 b./R. 4 1, 1 b./R. 28 
I. la Bratocea şi I, 11/28 I. la Tabla Butii. 

In această zi R. 187 I. cu II/R. 39 A. ocupă Pala şi 
înaintează pânăla vre-o 3 km. de frontieră. 


La 22/IX, inimicul atacă la Predeluş batalionul din R. 
4 I. şi-l respinge depe poziţiile dela îrontieră către Sud; 
s'a suie a se trimete în ajutor cu calea ferată un btl. 
din R. 2 V. ; 


“La 30/IX, La Tabla Butii cele două batalioane din R. 
‘28 I. trimise de Div. 3-a sunt în poziţie la frontieră. 

Bil. din R. 2 V. a ajuns la Trestieni. 

Situaţia Div. 3-a era acum următoarea: 

La. Predeluş: 1 btl./R. 4 I, 1 btr. de 53 în poziţie | 
la Poiana Vadul-lui-Zeghe, cu posturi înaintate pinza 
îrontieră, făcând legătura cu grupul Predeal. 

La Bratocea: Div. 3-a cu 9 btl, 6 btr. câmp, 3 btr. 
obuziere, 1 btr. 53 mm. şi 1 esc. ocupă poziţie pe fron- 
tieră pe Mt. Balaban, călare pe şoseaua Bratocea. 

La Tabla Buţii: 2 btl/R. 28 I. şi 1 btr. ocupă înălţi- 
mile depe frontieră, făcând legătura cu Div. 6-a depe 
VI. Buzăului. | 

Aci soseşte şi detaşam. pe jos al Brg. 3 Căl. pentru a 


508 


face legätura intre trupele dela Gura Siriului cu cele delg 
Tabla Butii. 

In fata Div. 3-a şi a Div. 6-a, era Div. 89 Inf. germană: 
sub g-lul Luttwitz. 


La 1/X: La Bratocea S'au executat 3 recunoasteri ion 
sive cu: btl I şi III/R. 30 Inf. peste M-tele Bratocea. 
către N. de Valea Babarunca şi către Stâna Zänoaghii, iar 
cu II/R. 30 Inf. pe VI. Neagră spre Bobul Mic. 

Recunoaşterea din dreapta a înaintat cu succes, căzând: 
la N. de VI. Babarunca asupra unui convoiu de trăsuri pe 
care l'a distrus în parte. 

Recunoaşterea din centru nu a putut trece peste poziţia 
dela Stâna Zănoaghii, cu toate ajutoarele ce i s'au trimis. 
în urmă, inimicul fiind puternic întărit. 

Recunoaşterea din stânga nu a dat peste inimic. 

La Predeluş acțiuni de patrule. 


La 2/X: In zorii zilei cele 2 bil. din R. 28 Inf. 
care compun detaşamentul Tabla Butii, execută o recu- 
noaştere ofensivă peste frontieră; obiectivul de atins era: 
Vama Buzăului (Bodzavam). 

Recunoaşterile trimise din nou în această zi, stabilesc 
“că Mt. Roşca, Pasul Predeluş, Mt. Neamţului şi Şievia 
sunt ocupate de inimic. 

Detaşamentul Tabla .Buţii, trecând frontiera, neglijează 
paza trecătoarei propriu zisă; el a inaintat pânăla Vama. 
Buzăului, unde întâmpină rezistenţă şi angajază lupta. 

In seara de 2/X după ora 17.30, Comandantul detasa- 
mentului găsind că şi-a îndeplinit misiunea şi fiind con-- 
tra-atacat de forţe superioare rupe lupta. 


La 3/X de dimineaţă, acest detaşament se îndreaptă spre 
Sud, către Tabla Butii, dar în această zi, inimicul face 
şi el o incursie pe la Tabla Butii cu R. 8 Inf. Landwehr 
(3 btl) şi 1 esc./R. 11 Dragoni din Div. 89 Inf. care trece 
frontiera şi după ce lasă o unitate la Tabla Buţii se în- 
dreaptă spre Slon. Faţă de această întâmplare, Divizia. 
rămâne în nedumerire; nu Ştia ce să creadă. Pe deoparte 
nu ştia ce devenise cele 2 btl. /R. 28 Inf., iar pe de alta 
primeşte ştirea că un detaşament inimic înaintează spre: 
Slon. Divizia raportează acest lucru Armatei, care ia ur- 
mătoarele mäsuri pentru a respinge inimicul: 

1. Un. btl. dela Div. 3-a, trimis pe la M-rea Suzana, 
pentru a ataca dreapta inimicului ce înainta spre Sud; 

2. Un btl. dela Div. 6-a, trimis pe VI. Siriului, peur 
a ataca stânga inimicului. 


509 


3. Un detaşament compus din: 1 btl./R. 2 V., 1 bti./R. 
6 V., 1 btl./R. 21 I., 1 dvz./R. 13 Art., sub comanda It-col. 
Mihäescu, a fost imbarcat la Ploesti si Bäicoi cu desti- 
uatie Slon. 

Inimicul după ce face incursiunea spre Slon, sa retras 
pe unde intrase in ţară, dă peste detasamentul din R. 28 
Inf. care respinsese la înapoizre un btl. german, ce venise 
din VI. Buzăului şi care se apropiase şi el de Tabla Buţii. 
Detaşamentul Tabla Buţii atacă inimicul care îi închidea 
drumul. 

Pela orele 13, inimicul este întors pe stânga şi res- 
pins, el se retrage către Stâna Tätarului. 

Detasamentul Tabla Buţii îşi de LS vechile poziţii, 
după amiaza zilei de 3/X. 

Recunoaşterile, trimise din nou în această zi, stabilesc 
că Mt. Roşca, Pas. Predeluş, Mt. Neamţului şi Stevia sunt 
ocupate de inimic. 

La Bratocea si Predelus au avut loc angajäri de patrule. 

S'a ordonat Corpului III Arm. să ia măsuri de organi- 
zarea poziţiei delă VI. Largă şi interceptarea drumului Tabla 
‘Butii, pe poziţiile dela Groapa Lupului si Poiana Popei. 


La 4/X: O încercare a inimicului de a ocupa transeele 
române dela Tabla Buţii a fost zădărnicită. 

Diferitele comandamente, constatând că se inselase asu- 
pra acţiunei detaşamentului Tabla Bufii, cât şi asupra 
incursiunii inimicului spre Sion; recheamă unităţile trimise 
în ajutor. 

Se dă ordin la 4/X ca btl. dif R. 21 Inf. sa se inapoieze 
la Bäicoiu. 

„La Bratocea bombardameni. 

La Predeluş ciocniri de avantposturi pe VI. Musifei si 
"VI. lui Manole cu aproximativ 2 companii; posturile noastre 
sé retrag. 


La 5/X, btl./R. 6 V. trimis la Tabla Buţii e rechemat 
şi el şi e trimis la Curtea de Argeş. 


La 7/X, Div. 3-a ocupă astfel poziţia: 

Grupul Predeluş: 1 bil./R. 2 V. ocupă Poiana-lui- Martin. 
cota 1221 depe Mt. Statului, iar 1 bi /R. 4 Inf. e la Vi. 
Rusului. 

Grupul Bratocea (grosul Div. 3-a) ocupă: cota 1950- 
traversează şoseaua la cota 1267-Mt. Babes la origina Pâr. - 
Babeş. 


510 


Grupul Tabla Buţii: 2 btl/R. 28 Inf. ocupă o poziţie 
aflată ia 500 m. Sud de linia cota 1153-1380-Ta:arul Mare 
(ocupată de inimic). 

In această zi trupele române, bătute foarte puternic la 
Tabla Buţii de artileria grea inimică, s'au retras pe D. 
Crucea Mandi şi D. Mănăilei. a 


La 15/X: S’a ordonat concentrarea la Väleni de Munte 
a R. 2 V. 

Btl. dela Predelus e înlocuit printr” un btl. din R. 4 I. 
care este trimis din Comarnic, aşa că la Predeluş rămân 
I şi II/R. 4 Inf. 

Prin această schimbare, pe e poziţia dela Bratocea se află 
7 btl.: R. 30 I, sectorul de Nord si R. 22 I. III/4 I. sec- 
torul de Sus. 


La 16/X: Corpul III Arm. proiectează pentru zilele ur- 
mătoare o acțiune ofensivă la Tabla Buţii, la care va 
concura un batalion dela Div. 6-a sub comanda maiorului 
Atanasiu, cum şi trupele din sectorul de Nord al Div. 3-a, 
in mod indirect, prin executare de recunoasteri ofensive spre 
spatele pozitiunilor dela Tabla Bufit. VC 


La 17/X: La Div. 3-a execută recunoașteri ofensive peste 
frontieră. 

Recunoaşterile din dreapta, date de R. 30 I. ajung pânăla 
Albile cota 1455 şi Stâna din Piroscä. 

O ciocnire are loc între un post detaşat dela Albile şi 
un post înaintat inimic spre Stâna Fetii. 

Recunoasterile din centru stabilesc că inimicul s'a întărit 
puternic pe linia şosea-Stâna Zănoaghii-Stâna Ciucaşul. 

Un detaşament format din 1 btl/R. 22 I. o comp. mitr. 
şi 2 tunuri de 53 mm atacă priu surprindere M-tele Roşca 
(1425), care era ocupat de 2 companii, şi pune stăpânire 
pe el, capturând o mitralieră şi un proiector, PHERIUES 
inimicului mari pierderi. 

O companie ajunge la cantonul de gräniceri. 

Se iau măsuri pentru întoarcerea lucrărilor de întă- 
rire depe Mt. Roşca. | 


La 18/X: La Bratocea inimicul atacă în dimineața zilei 
de 18/X pozitiunea pierdută în ajun pe M-tele Roşca şi 
respinge btl. I/R. 22 Inf. care a fost surprins de inimic, 
cedând cu uşurinţă terenul câştigat in ajun. 


La 19/X, detasamentul Predeluş atacă de dimineaţă cu 


= ISN 


I/R. 2 V. şi 2 cp./R. 4 I., Mt. Stevia, atacul este respins, 
pentrucă detaşamentul depe Unghia Mare nu dă sprijinul 
necesar, conform ordinului ce avea. 

Se proiectează pentru ziua de 20/X o acţiune la Tabla 
Butii. Un btl. din Div. 6-a sub maior Anastasiu va ataca 
la ora 8 in directia cota 1472-Curmatura Cranii. 

La aceiaşi oră detaşamentul dela Tabla Butii va ataca: 
cu un btl. în direcţia Coama dintre Sirii-Vf. Tătaru Mare; 
cu trei companii prin VI. Teleajenului spre P. Boscuta- 
Colţul, iar cu alte trei companii în direcţia Albile. 


La 20/X, acțiunea detaşamentului Tabla Buţii se des- 
făşoară în bune condițiuni. Inimicul este atacat pe tot 
frontul Tătaru Mare-cota 1380-Coltul. 

La aripa stângă, I/R. 28 Inf. ocupă lucrările inimice 
depe frontieră la punctul numit Colţul şi se îndreaptă către 
Stâna Fetei, 

La centru II/R. 28 I. şi la aripa dreaptă 2 cp./R. 24 I. 
cu III/R. 28 I. ajung la 200-300 m. de cota 1380-Tătaru 
Mare. Inoptându- se, acţiunea încetează pentru a fi reluată 
a doua zi. 

La Bratocea, Div. 3-a execută o acţiune ofensivă pe 
tot frontul la orele 9, în urma unui) bombardament de 
artilerie început dela orele 6.30. 

La Nord de şosea atacă R. 30 I. cu 2 btl. în linia 1-a. 
şi al 3-lea în rezervă. 

Obiectele de atac: Pintenele dela 1500 m. Est Stâna 
Zănoaghii şi Stâna Zănoaghii. 

La Sud de şosea atacă R. 22 I. cu 2 bti. in direcţia Mt. 
Roşca, iar bil. III/4 I. în direcţia Cantonul de Grăniceri 
depe VI. Tatrang. Al 3-lea batalion din R. 22 I. în re- 
zerva Diviziei, pe şosea. 

Pânăla ora 15, I/R. 30 I. pune stăpânire pe Pintenele 
mai sus menţionat, iar III/R. 22 I. cucereşte versantul 
de răsărit al M-telui Roşca pe care se menţine cu toate 
contra-atacurile inimicului, căruia îi venise ajutoare. 

La ora 21 un contra-atac puternic al inimicului respinge 
trupele române depe Mt. Roşca în direcţia Mi. Cailor. 

Comand. Arm. Il-a dä ordin Div. 3-a 

„Să continue acţiunea ofensivă a doua zi, până ce se va 
isbi de o rezistenţă serioasă, iar dacă aceasta lipseşte, pânăla 
coama Pala, confluenţa Doftanei Transilvane cu Tatrang”. 


La 21/X, se reia acţiunea ofensivă dela Tabla Butii 
şi Bratocea. — ‘ 


512 


4 


La Tabla Buţii acţiunea e sta‘ionarä. 

La Bratocea R. 30 I. atacă în zorii zilei pozitiunea 
dela Stâna Zănoaghii, cu 111/30 I, încercând s'o întoarcă 
pela dreapta cu 1/30 I. 

Atacul nu reuşeşte, iar regimentul reocupă poziţiile vechi 
pe frontieră. | 

R. 22 I. dela stânga reuşeşte să recucerească Mt. Roşca, 
ta 114 prizonieri, 2 mitraliere si alt materal; pune pi- 
ciorul pe Mt. Beldiei, în urma unei mişcări de întoarcere, 
executată de JJ/22 I. pe clina NV. a Mt. Roşca. | : : 

La Predeluş nu are loc nici o acţiune. 

Btl. 2 V. e înlocuit cu I/4 I. 


_ La 22/X, detaşamentul Tabla Buţii face progrese la 
dreapta, ocupând Mt. Tătaru Mare cu II1/28 I. stabilind 
legătura cu Div. 6-a. 

La Bratocea ofensiva Div. 3-a este oprită; inimicul pri- 
meşte întăriri şi atacă în dimineaţa de 22/X stânga btl. 
11/22 I. pe Mt. Roşca, menţinând pe loc prin bombar- 
dament restul frontului. 

Fractiuni inimice pătrund printre I1/22.1. şi Il/4 I. 
dela extrema stângă, silindu-le să părăsească din nou. Mt. 
Roşca, Di 
Mişcarea este urmată de III/22 I. care se găsea la 
Est de acest munte, până în şosea şi apoi de Il/4 I. 
depe M-tele Beldiei. É 

Acest insucces în care s'au pierdut destui oameni, se 
datoreşte lipsei de legături între unităţi şi slăbiciunei con- 
ducerei. Btl. III/22 J. intervine târziu în acţiune, iar 1/22 
I, rezerva Diviziei, nu intervine de loc. 

In seara zilei de 22/X trupele Div. 3-a se găsesc pe 
poziţiile dela frontierä. 


La 23/X, situația detasamentului Tabla Buţii neschim- 
bată. Batalionul depe Tätarn Mare este contra-atacat, dar 
se menţine pe loc. 

La Bratocea bombardament. 


La 26/X, bil. depe Tătaru dela extrema dreantă a Div. 
3-a, fiihd atacat seara de forţe superioare inimice şi pierzând 
legătura cu aripa stângă a Div. 6-a, s'a retras in cursul 
noptei pe Vi. Gâlma 1194 şi Poiana Condrea, lăsând pos- 
turi înaintate pe coama dintre Sirii. 


La 28/X, la Tabla Butii, detașamentul din dreavta depe 
Vi. Gâlma a înaintat pe coama dintre Sirii pânăla linia 


cota 1151-927, luând legătura la dreapta către Poiana In- 
torcătoarea cu stânga Div. 6-a. | , 


La 31/X, o încercare de atac asupra batalionului din 
stânga dela Tabla: Buţii a fost zadarnicita. 

Dupä 27/X g-lul Falkenhayn ajunge la convingerea că 
înaintarea pe la Predelus, Bratocea si VI. Buzăului nu este 
posibilă, dă ordin ca: „să se suspende orice atacuri si să 
se freacă la defensivă”. 


‘Dela 1-11/XI, bombardament de artilerie la Bratocea „şi 
Tabla Butii. 


3/XI, ce 2 btl./R. 28 I. au fost retrase depe poziţia : 
tabla Butii si adunate la Vf. lui Craiu. In locul lor s’au 
adus succesive: cp. biciclişti a Corp. III Arm. şi Etl. militii 
Ilfov, care se găsea in acea regiune pentru lucrări de sapă 


La 12/XI, divizionul din R. 13 A. dela Tabla Buţii e 
trimis la Ploesti, fiind înlocuit cu 1 btr. R. 6 Art. dela 
Bratocea. 

Cele 2 btl./R. 28 Inf. sunt trimise: 

1/28 J. pentru a înlocui III/4 I. dela Bratocea, care 
urmeaza a. intari detasamentul | Predelus; 

15/28 I, pentru a înlocui I11/28 I. dela Tabla Bufii, 
care urmează să fie recomplectat. 


4, Luptele din VI. Buzăului. 
(Crochiul 19), 


Pe VI. Buzăului, se retrăsese Brg. 12 Mix. din Div. 6-a 
a generalului Arghirescu, care în seara de 26/IX era astfel 
dispusă: 
' R. 3 V. şi 1 btr: 53, la Nagy Patak, bareaza comuantealla 
Borcsnyo-Intorsätura Buzäului-Bodza Fordulo. 
R. 11 I. şi 1 btr. obuziere la Nyen, barează intrarea 
în Def. Buzăului. 
R. 12 I. şi 2 btr. obuziere pe poziţia depe D. Seciului. 
Brg. 3 Căl. are 2 esc. la Nagy Patak şi Nyen, iar. restul 
la Sita Buzăului (Sitza Bodza). 
In fata Div. 6-a şi a Div. 3-a, ce era la stanga ei, era 
Div. 89 I. germană sub g-lul Luttwitz. © | 


La 27/1X, 1 reg. inf. germană atacă la ora 7 stânga 
R. 11 I. în poziţie la Nyen; el se retrage la ora 9 pe D. 
Seciului, la dreapta R. 12 I. cu fata spre şoseaua N. 
Borosnyo. 


Generalul G. A, Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial». Vol. II. 3 
à . 


514 


R. 3 V., riscând să fie intors, i se dă ordin a se retrage 
la Sita Buzăului (Sitza Bodza). 

La ora 14, unităţi din Div. 89 I-1) atacă dinspre Nyen 
poziţia depe D. Seciului. Brg. 12 I. se menţine pânăla 
ora 18.30, când, producându-se o panică, se retrâge sub 
protecţia R. 3 V. care salvează şi artileria din pericolul 
de a fi capturată. 

R. 11 I, R. 3 V. şi artileria se retrag la Vama Crasna 
unde ajung noaptea. 

R. 12 I. prin Vama Buzăului (Bodza Vam)-Tabla Butii- 
Gura Siriului (în VI. Buzăului) la Broasca; 

Brg. 5 Cal. s'a retras prin Crasna la Broasca, iar de 
aci la Pältineni. Aci s'a format din întreaga Brg. un deta- 
şameni a 4 esc. pe jos a câte 80 călăreţi. Acest detaş. 
este trimis în timpul noptei la Nehoi la Comandam. C. 3 
Arm., iar restul oamenilor a rămas la cai. 


La 28/IX ora 17,30 un detaşament german, tare de 1 
btl, o btr. şi 1 esc., atacă compania din R. 3 V. aflată în 
poziţie la Vama Crasna. La ora 22, R. 3 V. sub ameninţarea 
întoarcerei ambelor flancuri, se retrage la Vama Cheia; 
germanii ajung deci pe. linia. de frontieră. , 


La 29/IX, compania din R. 3 V., care se retrăsese pânăla 
4 km. Sud Cheia, e atacată pe da ora 19.30; atacul e 
respins cu pierderi simtitoare pentru inimic. 

Generalul Arghirescu, comandantul Diviziei, a luat dis- 
pozitiuni de a retrage pe deoparte îrontul pe piciorul Mon- 
teorului şi la Gura Siriului, iar pe dealtă parte dispune 
atacul f.ancurilor inimice, cu câte 2 companii prin V1. Siriu- 
lui-Pâr. Mreaja-Isvorul Neagra şi prin VI. Grămăticului. 

La 1/X, pe frontul Div. 6-a acţiuni de mică importanţă. 
cu rezultat alternativ; la sfârşit însă, în avantajul trupelor 
române. O companie germană a fost pusă în debandadă, 
Juându-i-se 64 prizonieri. 

Atacurile Div. 89 I. germ. au atins o mare intensitate 
pe VI. Buzăului, asupra poziţiei dela Gura Siriului, dar 
fără nici un rezultat. 

Posturile înaintate depe Bâsca Mică s'au retras spre 
Gura Teghii. 


La 2/X, fracțiuni germ. au pătruns in ţară pe VI. Bâscei, 
respingând posturile înaintate dela Gura Teghii. 

Pe VI. Buzăului, unităţi germane atacă înainte de amiază 
poziţiunile dela Gura Siriului şi Piciorul Monteorului; fiind 


| 1) Gelul v, Below înlocueşte pe g-lul Luttwitz fa comanda Div. 89 I. 


515 


contra-atacate sunt respinse cu pierderi, silindu-le sä-si 
retragă mai spre Nord şi artileria lor. 

La aripa stângă o companie germ., care încerca să în- 
toarcă pozitiunea, este nimicită, luându-i-se 80 prizonieri. 

Pentru a opri înaintarea inimicului pe VI. Buzăului, ge- 
neralul Arghirescu Cd. Div. 6-a, formează 2 detasamente 
de flanc, întărind btl. din R. 24 Inf. depe Golul Tehe- 
răului cum şi pe cel din stânga Diviziei, cu însărcinarea 
de a se îndrepta în ziua de 3/X pe Valea Grämäticului, res- 
pectiv VI. Mrejei-Dealul fără Nume şi să atace flancul şi 
spatele trupelor germane din VI Buzăului. 

Nevoia de ajutoare pe VI. Buzăului devine tot mai mare; 
pânăla complecta reorganizare a Div. 6-a, Comand. Arm. 
Il-a, pune la dispoziția generalului Arghirescu, Brg. 42 
Inf. din Div. 16-a şi 1 divizion din R. 13 Art. 

Aceste trupe urmează să continue drumul spre Buzău- 
Nehoiaşi, în loc de a debarca la Ploeşti. Tot odată s'a dat 
ordin Div. 6-a să înapoieze Diviziei 10-a Reg. 34/74 Inf. 

G-lul Falkenhayn dă la 2/X Div. 89 I. Ordin. Oper. 
No. 517: 

„Divizia va renunţa de a înainta mai departe. Divizia se 
va_limiita numai îm a-şi asigura! flancurile şi, păstra legăturile...”, 

La 3/X, acţiunea detasamentului de 2 btl/R. 24 I. dela 
aripa dreaptă a Diviziei, care urma să atace în direcţia 
Golul Teheräului-P. Grămăticului, nu se simte, din cauza 
slăbiciunei comandantului, care e şi înlocuit. 

' Pela ora 20, acest detaşament e atacat ‘de 2 companii 
germane şi e respins ‘depe Golul Teheräului spre D. 
Fruntilor. ~ 

La aripa stângă, unităţi germane previn intenfiunea ro- 
mână şi atacă in direcfiunea Piciorul Monteorului, în scop 
de a întoarce pozitiunea dela Gura Siriului; acest atac a 
fost zădărnicit prin contra-atacuri, în cari 2 companii din 
R. 333 germ. sunt aproape distruse, luându-li-se 138 pri- 
zonieri. 

Fractiunile germane reuşesc să pună stăpânire pe D. 
Soimului, unde se menţin. 

Pentru a se veni în ajutorul Detaşamentului Tabla Buţii, 
a cărui situaţie nu se cunoştea precis, se trimite un deta- 
şament compus din 2 companii din R. 34/74, 1 cp. pio- 
nieri si cälärasi descălecaţi, sub maiorul Bădescu, prin 
VI. Siriulut spre Crucea Mandei, cu ordin să atace stânga 
inimicului, despre care se ştie că a trecut frontiera. Acest 
detaşament nu intervine în acţiune, căci inimicul era deja 
respins peste frontieră de R. 28 I. | 


516 


G-iul Falkenhayn ordonă Div. 89 I. cu No. 528 din 3/X: 

„Să ia în mâni şi acoperirea Pasuui Tatarhavas, asigurând 
drumurile ce trec frontiera în Väie Buzăul Mic şi Bu-äul Mare 
spre Muntele Calvarului”, 


La 4/X, Detaşamentul Golul Teheräului (2 btl. R. 24 
I.) reîncepe acţiunea din ziua precedentă; unităţile inimice 
dela Poiana Golul Teherăului sunt respinse până dincolo 
de cota 1223 Pl. Grămăticului. Totuşi Golul Teherăului 
nefiind destul de solid ocupat, determină pe generalul Ar- 
ghirescu să ia măsuri pentru retragerea şi înlocuirea ba- 
talioanelor din R. 24 I. 

Pe VI. Buzău'ui aceiaşi situație. 

La aripa stângă a Diviziei, acţiunea în curs Petr scoa- 
terea inimicului depe D. Șoimului. 

Detaşamentul de atac este pus sub comanda It-col. Alexiu. 

La acţiune, trebuia să ia parte şi detașamentul maior 
Bădescu (2 cp. din R. 34/74, 1 cp. pion. si călăraşi des- 
cälecati}, care primise ordin să se înapoieze dela Crucea 
Mandei pe VI. Si-iului la In Valu:i. 

Din ajutoarele t inise Divizici (Srq. 42 I.) sosesc până 
acum R. 83 I. si divizionul din 13 Art.’ 


La 5/X, pe VI. Bâscelor, unităţile noastre, neavând nici 
o consistenţă, sunt înlocuite cu batalionul maior ear ăia 
din Reg. 45 Inf. 

Detașamentul Golul Teherăului, întărit cu 4 companii, 
atacă din nou în dimineaţa zilei de 5/X, pentru a izgoni. 
pe inimic, dar lupta rămâne nedecisă până seara.” 

La centru pe Vl. Buzăuiui, bombardament reciproc. 

Detaşamentul D. Soimului, de sub comanda It-col. Alexiu, 
atacă 4 companii inimice, cari reuşise să pună stăpânire 
pe creasta dza.ului şi să se întărească. Trupele detasanen- 
tului ajung pânăla 50 m. de reţelele de sârmă, fără a putea 
să scoată pe inimic din poziţie, d2 oarece nu se făcuse o 
pregătire de artilerie, care să fi distrus reţelele de sârmă 
ale inimicului, iar la noi comandanții încă nu se convinsese 
că este o imposibilitate a ataca o infanterie azoperilă cu 
reţele de sârmă, fără ca aceste reţele să nu fi fost distruse 
din timp. Şefii noştri nu s'au lăsat de acest obice.u decât 
foarte târziu, după ce am pierdut zadarnic mulţi, foarte 

mulţi ofițeri inferiori şi soldaţi. 

Brg. 42 Inf. (R. 45 şi 83 I.) cum şi 1 Div./R. 13 Art. 
sosesc în întregime la Nehoiaşi. 

In total la 5/X pe V. Buzăului erau: 

17 btl., 6 btr. camp, 1 dvz. obuziere de 105 ‘m/m (cu 


517 


10 piese — 2 fiind plesnite), 1 btr. obuziere 120 m/m., 2 
piese tunuri lungi 120 m/m., 3 btr. de 53 m/m. şi 3 escadr. 


La 6/X, detaşamentul depe Golul Teherăului sub co- 
manda lt-col Niculescu, atacă şi respinge pe inimic, punând: 
stăpânire pe înălţime. 

Pe D. Şoimului lupta este nedecisă, inimicul isi păs- 
trează poziţia. 


La 7/X, luptele dela dreapta depe Golul Teherăului şi 
dela stânca dep2 D. Soimuiui, cu rezul:at nefavorabil pen- 
tru noi. Detaşamentul depe Golul Teherăului, fiind contra- 
atacat puternic către seară, se retrage şi se întăreşte - pe 
Vi. Bertei. \ 

La stânca o încercare făcută cu 3 companii, de a în- 
toarce pozijia inimică depe D. Șoimului, înt;e cota 1115 si 
1360 Vi. Babei, nu reuşeşte, din cauza focului mitralie- 
relor şi artileriei inimice. 

Aci se produce chiar o panică. 

Detaşamentul Jt-col. Alexiu suferise pierderi mari; mai 
cu seamă in ofiţeri, fiindcă fără o pregătire serioasă de 
artileric, a fost aruncat iarăşi în mod intempestiv contra 
reţelelor de sârmă nedistruse şi apărate cu mitraliere. 

Generalul Arghirescu, văzând iruiiiitatea a'azurilor li-col, 
Alexiu, îi ordonă către seară, să se retragă pe dreapta 
Siriului Mare, între cele două izvoare ale Vacei şi sa se 
întărească. 

In rezumat, acţiunea ofensivă, încercată de Div. 6-a, nu 
duce la nici un rezuitat; ea nu a fost nici justiii:ală şi n'a 
fost nici necesară. Rezultatul a fost numai pierderi zadat- 
nice în Oameni şi mai cu seamă în ofiţeri. 

In această zi de 7/X, gl. Arghirescu, comand:ntul Div. 
6-a raportează cu No. 824, Corp. III Arm. 

„După 4 zile de lupte, în care timp inaltimite Golul Tehe- 
răului şi D. Şoimalui au fost luate şi reluate, astisearä, au a 
în mîinile inimicuui, 

rupee Big. 12-a, cu parte din cele sosite dela Brg. 42, cu 
care au it sunt extenuate şi in absolută imposibilitate a 
mai rezista. Rog trimiteţi urgent cel putin 3 batalioane, fără de 
care situația este extrem de grea”. 

Acest raport nu corespundea însă adevărului; ca prota, 
iată un alt raport tot al g-lului Arghirescu, făcut la 10/X: 

„Repoitul No. €2 era bazat pe in‘ormatiunite date de şeiii 
direcji. -ca”i îusereră însircinați cu conduze:ea operatiunitor şi cari 
au răr?sit trunel» rapo-t’n'u-mi noantea că truoa nu mai evistă.. 
A doua zi s'a văzut adevărul, iar pe aceşti şefi i-am trimis la 


518 


Consiliul de Rasboi. In prezent, unităţile sunt reorganizate si 
mă găsesc în posibilitate de a reîncepe acţiunea în vederea căreia 
am luai măsuri pentru mâine îl curent”. 

Este drept că mistificările nu se pot evita cu desă- 
vârşire, de sigur. Dar ele se pot educe, prin măsuri con- 
forme cu oamenii pe care-i ai în subordine. 

Fiindcă în cursul campaniei, s'au indus de foarte multe 
ori în eroare autorităţile superioare, raportandu-se inexac- 
tităţii patente, este absolut folositor a se face în toate 
şcoalele noastre militare un curs special, arătând nevoia 
de a raporta pe câmpul de luptă numai adevărul, căci 
pe acest adevăr se alcätueste de către autorităţile superioare 
tot planul operativ şi se dau toate ordinele operative. Dacă 
fondul e îalş, totul e fals, iar rezultatul este dezastruos. 
- nu numai pentru acel care a raportat intenţionat fals, ci 
pentru tot complexul operaliv. 


La 8/X, desemnându-se tot mai accentuat tunes 
Div. 89 R. de a intoarce pe la dreapta apärarea din VI. 
Buzăului, Cd. Div. 6-a întăreşte dreapta cu 1 bil/R. 45 
I. în regiunea cotei 1095 (VI. superioară a Casocăi) şi 2 
cp/R. 11 I. pe Podul Calului. 

Pe de altă parte, retrage! din această parte companiile 
din R. 12 I. şi R. 24 I. pentru a fi reorganizate. ' 


La 14/X, în VI. Buzăului, acțiunea ofensivă a Div. 6-a 
cu aripele contra Golului Teheraului: şi D. Șoimului. 

La aripa dreaptă rezultatul a fost favorabil; trupele 
Div. 6-a au pus piciorul pe Golul Teheräului. Mişcarea 
de întoarcere a extremei stângi inimice în direcţia Poiana 
Ceapa şi Plaiul Fântânitei este în curs. 

La aripa stângă însă acţiunea ofensivă contra D. Soi- 
mului nu isbuteşte; aceasta era şi de prevăzut. 


La 15/X, atacurile pentru ocuparea D. Golul Teheräului 
nu dau nici un rezultat; ele sunt respinse de trupeie ger- 
mane. 

Deci la aripa dreaptă trupele române ajunseseră pe Poiana 
Ceapa şi Poiana Fântâniţei şi puteau fi în măsură de a 
interveni în acţiune, rabatându-se către Sud. Generalul Ar- 
ghirescu, Comand. Div. 6-a, ordonă retragerea în vechile 
poziţii depe Vf. Bertei şi D. Frunţilor, apreciind, că tru- 
pele trimise nu erau suficiente pentru a cuceri o pozitiune — 
atât de bine întărită şi 'că vremea rea îngreunează și 
mai mult operaţiunile. 

\ La această Divizie se dau atacuri zadarnice şi se pierd 
ofiţeri şi trupă in mod inutil. A gi 


2 IO ae 


La 16/X, Corpul III Arm. proiectase pentru zilele ur- 
mătoare o acţiune ofensivă la Tabla Butii în sectorul Div. 3. 


La această acţiune trebuia să concure în mod direct 
btl. 1/24 I. (Div. 6-a) sub comanda maiorului Atanasiu, cum 
şi trupe din sectorul Nordic al Div. 3-a în mod indirect, 
prin executarea de recunoaşteri ofensive în spatele pozitiu- 
nilor dela Tabla Buţii. 

Bil. maior Atanasiu are ca prim obiectiv ocuparea pan- 

"elor de Vest a Mt. Siriului,. în regiunea cotei 1472. 


La 17/X, la Div. 6-a nici o actiune. 
Btl. maior Atanasiu e îndrumat peste Mt. Siriului prin 
VI. Siriului-In Vaduri-P. Vâna Mare. 


La 18/X, Div. 6-a stabileşte la dreapta legătura cu Brg. 
7 Mix. 


Le 19/X, pe frontul Div. 6-a bombardament. 

Btl. maior Atanasiu, urcând Mt. Siriul, ajunge la 800 
m. Sud cota 1472, unde se opreşte şi ia măsuri de întă-, 
‘ rire. Din recunoaşterile făcute se deduce că atât cota 1472 
cât şi Curmătura Crasnii-Mt. Tătarul Mic sunt ocupate de 
inimic. 

Pentru. a doua zi 20/X, bil. maior Atanasiu urma să 
concure la acţiunea ofensivă proiectată la Tabla Buţii, ata- 
când la ora 8 în idirectia cota 1472-Curmätura  Crasnii. 


La 20/X, pe VI. Buzăului nici o acţiune. 

La aripa stângă a Div. 6-a, btl. 1/24 I. a maiorului 
Atanasiu depe Mt. Siriul, atacă la ora 8 frontul cota 1472- 
Curmătura Crasnii, concurând la actiun2a ofensivă a Deta- 
şamentului Tabla Butii. 

Inimicul opune rezistenţă la cota 1472, si nu poate fi 
scos din poziţia ce ocupa, cum maiorul Atanasiu ţinea cu 
orice pret să pună stăpânire pe acea poziţie, cere grabnice 
ajutoare, în acest scop i se trimit companiile: dela In Vaduri. 

R. 3 V. este trimis tot către Mt. Siriul-Piciorul Babei, 
în scop de a cădea asupra dreptei poziţiunilor depe D. 
Soimului. * 


La 21/X, Div. 6-a proiectează pentru 22/X o recunoaş- 
' “tere ofensivă la aripa dreaptă pe culmea plaiului Poienei din 
Cale, cum şi acţiunea R. 3 V. asupra dreptei şi spatelui po- 
zitiunilor depe D. Șoimului. 


„La 22/X, acţiunea ordonată incepe. 
La aripa dreaptă 2 cp./R. 45 I. dela Poiana Babei şi 1 


520 


- cp. din btl.. depe Frunţile, se îndreaptă către Poiana din 
Cale în recunoaştere. 

La aripa stângă, R. 3 V. îşi termină mişcarea de conver- 
siune şi ia dispozitiuni pentru atacul dreptei inimice depe 
D. Soimului. 

Regimentul se gäseste dis'ocat, cu 1 btl pe Piciorul 
Babei, iar celălalt îi asigură spatele, având 2 cp. p2 Mt. 
Malaia, una pe Curm. Muntelui si a patra sore D. Fără Nume. 

R. 83 Inf. este retras depe front si trimis pe VI. Pranovei. 


La 23/X, detaşamentul de recunoaştere dela azipa dreaptă 
a Div. 6-a se isbeşte de forte puternice la Poiana din Cale 
şi este oprit. 

La aripa. stângă btl./3 V. însărcinat cu întoarcerea pozi- 
tiei depe D. Șoimului, atacă posturile ina-ntate inimice depe 
Piciorul Babei, şi le respinge, luându-le 25 prizonieri şi 
1 mitralieră. 

Atacul poziţiei depe D. Soimu'ui va avea loc în zorii 
zilei de 23/24/X, concomitent cu atacul de front al tru- 

- pelor depe D. Soimului. 

_ Detaşamentul depe Mt. Siriu, terminând cu urmărirea 
inimicului la. cota 1472, se.rabate spre Mt. Tatar Mic, unde 
se .isbeste de o nouă rezistență. 


La 24/X, acţiunea ofensivă a Div. 6-a Seto în plină 
desvoltare. 

La aripa dreaptă btl/R. 45 I. ocupă Poiana din Cale 
şi face prizonieri. Din cauza focurilor inimice, cari il bat 
în flanc dinspre Pl. Fântânitei, este nevoit să pă ăsească 
terenul cucerit, retrăgându-se pe vechile pozitiuni. 

Pe D. Şoimului se produze atazul dar.nu în mod simultan. 
pe îront şi flanc, înaintarea R. 3 V. fiind întârziată de re- 
zistenta inimicului. 

După lupte grele btl. II/R. 3 V. ajunge la 800 m. de 
Piscul Șoimului, unde e contra-atacat de un Ea:al:on ger- 
. man şi silit să se retragă. 

Celălalt batalion din R. 3 V. respinge un atac pe Curm. 
Muntelui şi face faţă trupelor inimice cari au ocupat din 
- nou cota 1472. ' 


La 25/X, s'a dat ordin Div. 6-a să trimită la Ploesti 
trupele ce nu-i aparţin. 

Până!a sfârşitul lunei Octombrie, şi chiar pânăla 12/XI 
nu se petrece nimic important p2 frontul Div. 6-a. 


In cursul lunei Octombrie, Div. 6-a a a‘a:at zadarnic 
cand intr’o parte, când in alta, fara scop, mate rezultat, 
s’au pierdut oameni şi atâta tot. 


521 


„5, Acţiunile din Munţii Vrancei. 
Brigada 7 Mixtă în cursul lunei Octombrie. 


La 28/IX, M C. Gl. trimite Arm. Il-a ordinul No. 
1860, prin care punea la dispoziţia azestei Armate, Brg- 
7 Mix, cere avea urmă.oarea compunere: 

3 R. Inf. (Horia, Cloşca, Crişan) 

1 btr./R. 25 Art. 

2 bir. de 53 mm. 

1 cp. ciclişti, 

1 cp. pionizri, 

1 secţie telegrafie, 

1 secţie col. subs. 

1 secţie spital mobil. 

1 coloană muniții artilerie. 

Comandantul a:tst.i brigade e:a co‘onelul Alex. Sturdza. 

Insărcinarea Brigadei: 

„Impiedicarea înainlărei inimicului pe Văile Putna şi Zabala”, 

Transportul spre Soveja a trupelor Brg. 7 Mix. începe 
la 28/IX. 

Ocuparea sectoru'ui: afectat, Brg. 7 Mix. se face. în noap- 
tea de 29-30/TX astfel: 

“Sectorul I: dela Vf. Cläbucul (1370) pânăla PI. Con- 
dratu (1236) de Reg. Horia. 

Sectorul II: dela Vf. Condratu la Bâsca Mică, de 1 ploton 
din Reg. Horia (pe VI. Zatati). 


La 1/X, se dă ordin Brg. 7 Mix. că are ca misiune; 

„Apărarea sectorului dintre Văile Casin şi Bâsca Mici (am- 
beie e.cl.sivl, ump.ecicsnd pătrunderea inimicului inure Arm. de 
Nord si Arm. Il-a”, : 

Pentru îndeplinirea acest:i miziuni, Coma-dantul Briga- 
dei hotärästz a executa distrugeri pe Väiie Zabalei-Nerujei 
si a intercepta cu trupe VI. Putnei si VI. Susifei. 

Sa stabi.it prin compania de tiiisti legä.ura cu R 
53 I. şi Div. 2 Cav. pe VI. Casinului (Armata de Nord). 

S'a trimis o recunoaştere de ofiferi pe VI. Zabalei-Gura 
Secuiului (Bâsca: Mică) pentru a facé legătura cu’ Div. 
6-a (Armata II-a). 


La 2/X, Brigada e pusă sub ordinele Arm. II-a, res- 
pectiv Corpul III Arm. 


La 5/X, soseşte Reg. Crișan la Panciu, s'a hotărât inter- 
calarea sa între Reg. Horia la dreapta şi Reg. Cloşca la 
stânga. 


Sectorul I: dela VI. Cläbuc la Pia:ra Băhneanului; 
Sectorul Il: dela Piatra Bähneanului la P. Tiganului: 
Sectorul III: dela Pâr. Tiganului la Bâsca Mică. 


La 8/X, se trimite Reg. Cloşca la Oneşti. Retragerea 
depe front necesită o nouă împărţire a sectoarelor. In 
acest scop Comand. Brigadei, care are de supraveghiat 
50 km. între VI. Casinului şi VI. Bâsca Mică, scoboară putin 
spre Sud dreapta Reg. Horia, pânăla Pich. Tabla inclusiv, 
Reg. Crişan se întinde pânăla Gomoiul, lăsând in fafa inimi- 
cului regiunea sălbatecă a Nerujei şi Za>alei, in care se fac 
distrugeri. 


La 10/X, 1 bil./Reg. Horia (2 grăniceri) cu 2 secţii mitra- 
liere sub căpit. Buricescu execută o recunoaştere ofensivă 
peste frontieră în direcţia Téml6 Horda (1364)-Esztena 
(1250)-Oituz, de acord cu stânga R. 8 V. dela aripa stângă 
a Arm. de Nord. | 

Detaşamentul din Reg. Horia respinge aproximativ o 
companie inimică ce se găsea în poziţie la Tômlô Horda 
(1364) -şi înaintează pânăla cota 1267 unde este oprit. 
Inimicul primind întăriri şi dispunând de artilerie, căpit. 
Buricescu renunţă la continuarea luptei şi se retrage pe 
inserate la pozitiunile de dinainte. 

Câţiva prizonieri şi una mitralieră rămân în mâinile de- 
taşamentului românesc. 


La 12/X, inimicul ocupă sectorul Breţcani şi încearcă. 
a hârţui sectorul Horia cu patrule şi focuri de tun. 


La 17/X, Brg. 7 Mix. e pusă sub ordinele Armatei de 
Nord. 


La 29/X, Brg. 7 Mix. primeşte ordin ca să trimită Arm. 
de Nord Regimentul Cloşca şi 2 btl. din Reg. Crişan. 


La 22/X, se trece la Div. 8-a (Armata de Nord) şi cel 
de al 3-lea bil. din Reg. Crişan. 


La 29/X, Reg. Horia participă la acţiunea Div. 15-a 
şi anume la cucerirea Fetei Moarte de către R. 8 V. După 
ce atrage asupră-i forţe numeroase, uşurând situaţia R. 8 V. 
Regimentul Horia a rupt lupta. 


CAPITOLUL XVIII 


UL. OPERAȚIUNILE ARM. DE NORD ROMÂNA 
ÎN CARPAŢI 


Crochiul 20 si 21. 
Situatia forțelor la sfârșitul lunei Septembrie 1916. 


Armata de Nord sub comanda g-lui Prezan era la 1:X 
1916 pe linia de frontieră a, Moldovei: 

Div. 14-a întărită cu Brg. 4 Mixtă sub g-lul Vasilescu 
Paraschiv, călare pe VI. Bistricioarei (P. Tulgheş)-VI. Bi- 
cazului, având dreapta la Broşteni în legătură cu Arm. 
IX-a rusă de sub g-lul Lecinsky. 

Div. 7 sub g-lul Istrati, din Munţii Tărcăului călare pe 
VI. Trotuş la E. de Pasul Ghimeş călare pe VI Uzului 
pânăla inclusiv VI. Doftanei. i 

Div. 15-a sub g-lul Grigorescu, călare pe VI. Slänic- 
Oituz-Casin, ea se lega la stânga cu Brg. 7 Mix., (3 Reg. 
Inf, 6 bir. 1 cp. ciclisti) col. Sturdza, ce acopere munţii 
Vrancei din VI. Susitei (incl.) în VI. Putnei (incl). | 

Div. 8-a sub g-lul Pătraşcu, în rezervă, se afla în curs 
de concentrare spre Piatra Neamţ, şi apoi în zona Sându- 
leni-Valea Rea-Moreni-Enächesti. 

Arm. de Nord avea: 73 batalioane, 55 baterii şi 32 esca- 
droane. 

La 1/X, Arm. de Nord este pusă sub ordinele g-lului Ave- 
rescu Cd. Arm. Il-a, formând astfel „Grupul de Armate 
de Nord”, g-lul Averescu avea însărcinarea ca să coordoneze 
“acţiunile Armate'or II şi de Nord. 

In fata Arm. de Nord era Arm. l-a A- U, g-lul Arz care 
dela 22/1X, executa depe linia Mures-Târnava urmărirea 
Arm. de Nord rom., panaia frontiera de E. a Transilvaniei, 
având aripa de Nord a Corpului XI Arm. ca pivot la Mes- 


524 


tecänesti. Centrul şi aripa dreaptă a Corpu'ui XXI Arm. 
ajunge la 1/X pânä'a Gyergyo-bekas şi Gyergyo Hello: 
aripele interioare a'e Corpurilor XII si XXI Arm. rămăsese 
însă mult înapoi, de aceea prin Ord. Oper. No. 2022 din 
1/X Comandam. Arm. l-a A-U speciuica că: 

„Corpurile XI şi XXI Arm. vor căuta în opera‘iunile ulterioare 
să ajungă în valea superidâră a Bistiisci, îm ing. nd trupe inaia- 
tate la Piatra. Corpul. XXI va ocu»a zona Bi-azul şi Bistricioara, 
îar Corpul XI zona Dărmocsa”, 

La accastă dată Arm. I-a A-U avea Corpul XI Arm. în 
fata ruşilor, iar Corpurile XXI si VI Arm. erau in fata 
Arm. de Nord rom. şi anume: stînga p2 VI. Bistricioarei 
(Pasul Tulgheş), iar dreapta pe VI. Uzului: 

C. XXI Arm.*) f Div. 37 Hv.—Vl. Bistricioarei, 
“şi. Fabini | Div. 72 I, —VI.- Bicazului, 


Div. 61 L —VI. Trotuș ~ V1. Cinghiegue 
°C, VI Arm. fui— VI. Sulţa. 
gl. Haber | Div. 1 Cav. pe jos] VI. Cicbänasului si 
Div. 39 Hv. VI. Uzului. 


Inapoia frontului azestei Armate, veneau: 

Div. 10 Cav. în zona! Toplita-Giorgiu | San Miclăuşu. 

Div. 10 Bv. la Cik Sereda (la 13/X). 

In feta Div. 2 Cav. şi apoi a Div. 15-a era Grupul g-'ului 
Schmettow, ce făcea parte din Arm. IX-a, şi care era for- 


mat din: | 
Div. 71 I. \ VI. Sfanic — VI. 
Grupul Div. 3 Cav. Germ. f Oituz— VI. Casin 
gl. Schmettov | Div. 1 Cav. A-U — în Munţii Vrancei 
in fata Brg. 7 Mix.) 
_-Inaopi era: Div. 8 Bv. la Kezdi Vasarhely (Chezdi 
Osorheiu). ; | | | 


i 


Ordinele Comandamentelor Arm. A-U. 


Prin ord. op. No. 2137 din 29/IX Arhiducele Carol, 
Comandantul frontului, prescria Arm. I-a: | 

„Cu începere dea 23/IX, îinsircinarea Arm. I-a este ca pä- 
sirîni cu aripa stângă legătura cu Arm. VIII-a, să asigure spa- 
tele Arm. IX. Arm. l-a va asigura frontiera Ungariei si a Trazsil- 
vanizi, după ce va pune stăpânire pe trezerile dela frontie-ä. Ar- 
meta va fi împinsă atât inaiat2, ca să câştige completa infuen;à 
zsipra câmrizi Moldovei şi să fie in stare ca să distrugă aco!o 
toate liniile ferate şi telegrafice. Este de mare imporiantä ca să 


*) Dela 6/X Corpul XXI Arm. este comandat de gelul Lătgendorf. 


ae 


sa SI Oase exacta situaţie a Armatei române afati în fata 
frontului..... i 

Pe baza acestui ordin, Cd-tul Arm.I-a a dispus: 

„Corpul VI Arm. va ajunge in zona Dôrmänesti-—Comänesti, 
Corpul XXI Arm. va avea centrul de greutate pe a'ipa dreap'â 
din Bicaz şi Bistricioara, înzintând până în VL Bistriţei, atin- 
gând Piatra cu trupele înaintate. 

Corpul XI Arm. va împinge aripa lui dreaptă în lungul Văei 
Negrişoarei pânăla Darmocsa, va dzplasa Liv. 73 Hv. pe aripa 
dreaptă, făcînd legătura cu 1/2 Div. 37 Hv. aflată la aripa de 
N. a Corp. XXI”. 

Este de observat că insärcinärile date Arm. I-a şi celor 
două Corpuri de Arm. din care era compusă, erau în dis- 
proporţie cu forţa lor combativă, de azeea ni:i nu au putut 
dobândi rezultatul ordonat. Arm. I-a a putut accperi spa- 
tele Arm. IX-a, dar nu a putut ajunge în VI. Bistriţei. 
Această Armată rămâne pe poziiile dela frontieră sau în 
apropierea ei, fără a putea înainta mai departe, pe când 
Arm. IX-a rupe frontul, cucereşte Oltenia şi Munten'a. 

Grupul g-lului Schmetow avea ordin să invadeze cu 
orice preţ prin pasul Oituz spre Tg. Ocna. 

Comandamentul Superior Austro-German alesese ca, di- 
rectie principală de atac VI Oituzului, pentru a evita 
VI. Trotuşului (care trebuia intoarsa prin VI. Ciaghieşului si 
VL. Sultei), care deşi era străbătută de o cale ferată si 
de o bună şosea, prezenta pentru apărare o foarte Luna 
linie defensivă fata de o înaintare dinspre Vest. 


1. Luptele dela stânga Armatei A-U. 


La stânga Arm. I-a A-U era C. XI Arm., care ocupa fron- 
tul dela Gura Glodului pe VI. Neagră şi pârä a Mestecă- 
nesti, acest Corp deşi nu era in îaa Arm. de Nord rom. 
lupta însă pe frontul de Vest al Moldovei, în fa'a trupelor 
ruse ce ocupase acest sector. Voi descrie aceste lupte, 
în linii generale şi numai atât cât are laura cu acțiunea 
totală a Arm. l-a A-U. 

Corpul XI Arm. acţiona într'un teren lipsit de cäi de 
comunicaţii, ocupase cu: 

Brg. 202 hv. creasta munţilor Caliman-Isvoru (2033) 
si Cserbükk (2015); 

Div. 11 Cav. cu cäläretii pe jos, ocupa malul de V. al 
Vaei Neagra, întărită cu 1 bil. din Div. 73 Hv.; 

Div. 5 Cav. cu R. 16 I. bv. (din Div. 10-a iu, de amân- 
două părţi ale Dornei Vatra; 


526 


Brg. It-col. Pappi) la Pasul Mestecänesti. 

Grosul Brg. 73 Hv. era adunat în Dorna Cândreni, cu 
intentiunea de a îi pusă în mişcare spre dreapta in scop de 
a lua legătura cu Div. 37 Hv. 

"In faţa acestui Corp de Arm. trupèle rusesti schimbase 
trupele rom. ce operase în Munţii Căliman. 

Pe când Div. 72 I. şi Grupa col. Adorjan din Div. 37 
Hv. acționau in Pasurile Bicaz şi Tulgheş, aripa stângă a 
Div. 37 Hv. căuta să pună stăpânire pe înălțimile dela N. 
Belbor. 

Brg. 202 Hv. (din C. XI Arm.) luptă pânăla 4/X pe 
drumul ce duce dela Neagra Sarului pe VI Negrişoara 
la Broşteni (în VI Bistriţei) şi anume în punctul numit 
La Catrinar, iar mai spre Nord de aci, acționa Div. 11 
Cav. care atacă la 6/X înălţimea Mt. Rusului 1546. 

Prin aceasta se stabileşte legătura între Dorna Vatra şi 
Gyorgyo-Hollo (pe Vl. Bistricioarei, unde acţiona Div. 37 
Hv. (Corpul XXI Arm.). 


In ziua de 7/X pe când detaşamentul Sander era arun- 
cat depe Mt. Csipkes (1359) dela Sudul Pasului Bicaz de 
către detaşamentul It-col. Gherăscu (din Div. 14-a rom.), 
un contra-atac puternic rusesc împinge înapoi Brg. 202 
Hv. dela La Catrinar. Faţă de aceste ameninţări, Comandam. 
Super. A-U renunţă la ideea de a mai continua ofensiva şi cu 
stânga Arm. l-a A-U, de aceea se dispune in aceasta 
zi de către Comandam. Arm. l-a ca „Corpurile XXI si XI 
Arm. se vor menține pe linia pe cari au ajuns"... 

Ambele Corpuri iau dispozitiuni în consecinţă. 

Brg. 73 Hv. schimbă Brg. 202 Hv. ‘asa că amândouă 
brigade ale Div. 37 Hv. sunt acum aläturi, dar fiecare apar- 
fine altui Corp de Armată. 

Corpul XI Arm. continuă să apere pozitiunile pe cari era. 


La 11/X un atac rusesc dat La Catrinar, nu are succes. 


La 14/X un atac dat de 2 btl. din Div. 10 bv. la E. şi 
SE. Dorna Vatra reusesc sa intre in pozitia rusilor pe 
un front de 4 km. si sa le facä 530 prizonieri. 

Faptul că ruşii schimbase unităţile rom. până la Sudul 
Văei Bicazului şi ţinând seama că erau anunţate transporturi 
mari de forte ruseşti spre Moldova şi cum Arm. IX-a 
germ. suferise un eşec la Tg. Jiu, Comandam. Super. al 
‘Arm. A-U, în acord cu Comandam. Super. al Arm. ger. 
decid continuarea ofensivei Arm. IX-a germ. în România 
şi rămânerea în defensivă pe frontul Moldovei. oa 


1) Astăzi g-luf Papp Comand. Corpului VII Armatä român. 


527 


Ordinele Comandam. Arm. de Nord rom. 


Dela 1/X, Armata A-U germ. începe atacul contra Arm. 
de Nord rom. 

Arm. de Nord dă la 3/X Div. 14-a Ord. Op. No. 35: 

1. ,nimicul atacă cu forte superioare în direcţia Broşteni si 
ameninţă să întoarcă extrema stângă a. Arm. ruse, 

2. Este absolut necesar de a degaja stânga rusă şi de a 
împiedica pe inimic să înainteze către Broşteni-Bona. 

In, acest scop ordon: 

3. Div. 14-a va lua imediat ofensiva pentru a ocupa Holosarka. 


Arm. de Nord dă la 3/X, Div. 7, 8, 14 si 15, Ord. Op. 
No/. 36: 

1. „Inimicul atacă cu înverşunare pe tot frontul Armatei. 

Intenfiunea lui este de a pabrieide. cât mai | grabnic şi cât 

mai adânc pe teritoriul nostru. 
- 2. Arm. de Nord are misiunea de a apăra teritoriul national 
şi de a asigura adunarea unor noui şi numeroase forte cari 
sunt în curs de concentrare. Odată această concentrare ter- 
minatä vor relua ofensiva. 

3. Pentru îndeplinirea acestei îndoite misiuni, este necesar să 
rezistăm cu maximum de energie pe pozitiunile noastre de, întărire. . 

In acest scop ordon: 

. 4 Trupele de acoperire vor menţine cu orice sacrificiu pozi- 
tiunife dela frontierä. 

5. Diviziile trebuie să aibă forţele astfel grupate, încât să 
poată îi în măsură a interveni la timp şi cu forte suficiente, 
în ajutorul grupului sau grupelor de acoperire atacate de forte 
superioare. 

6. Dacă inimicul reuşeşte să pătrundă în ţară şi să pue sta- 
pânire pe unele din poziţiunile noastre înaintate de rezistenţă, 
Diviziile vor trece imediat la ofensivă, pentru a arunca pe inimic 
peste frontieră. 


0 . . . . . - . 


2. Luptele din VI. Bistricioarei si 
VI. Bicazului. 


Aceste două văi sunt apărate de Div. 14-a sub g-lul 
Vasilescu Paraschiv, pânăla 15/X, când această Divizie este 
înlocuită cu Corpul XXXVI Arm. rus. 

_ In fafa Div. 14-a era Corpul XXI Arm. A-U sub g-lul 
Fabini, care în seara de 1/X avea Div. 72 I. A-U cu grupa 
col. Baatz la înălţimea Gyilkos afiată la izvorul Väei Bica- 


528 


zului, grupa col. Szabo pe VI. Putnei către Tulghes. De 
aci mai spre NV. era grosul (4 din) Div. 37 Hv. (Grupa 
col. Adorjan) pe liziera de V. a localitätei Hollo, al cărei 
flanc stâng era asigurat de 2 bil. aflate în şi la V. de 
Belbor. 

Din angajările făcute, Comandam. Corpului XXI Arm. 
dobândi impresiunea că un atac frontal nu va avea nici un 
rezultat, de aceea se hotări a face un atac învăluitor cu 
aripa dreaptă a Div. 72 I. la Estul Văei Domuc. Pentru 
această operatiune a fost desiinat dta;jamen:ul col. Sander 
compus din 2 btl şi 1 btr. (care actionase inainte în M-ții 
Căliman) şi care azum revenise la Divizie. 

Detasamentul col. Sander atacă la 6/X şi pune stăpă- 
nire pe Mt. Csipkes (1359) la Sudul Pasului Bicaz, ame- 
ninfand astfel stânga Div. 14-a. 


In ziua de 7/X, g-lul Vasilescu Paraschiv formează un 
detaşament din btl./R. 27 I. şi 2 btr./R. 24 Art. sub it-col. 
Gherăscu, care înaintează prin Văile Par. Aja şi Brateşiu, 
atacä pe col. Sander, recucerește Mt. Csipkes, făcând pri- 
zonieri 6 ofiţeri si 508 soldaţi, ia 2 tunuri si 5 mitraliere. 
Col. Sander este rănit, iar resturi:e detașamentului Sander 
se- retrag în dezordine la Vestul Par. Domuc. 


După 15/X unităţile rom. din Vl. Bistricioarei şi VI. 
Bicazului, zu fost schimbate cu Corpul XXXVI Arm. rus 
şi anume: Div. 68 I. pe VI. Bistricioarei si Div. 25 I. „pe 
VI. Bicazului. 


3. Luptele Armatei ruse din Munţii Gherghiului 
după 15 Octombrie. 


La 21/X, Corpul XXXVI Arm. rus şi Corpul III Cav. 
rus începe ofenziva asupra întregului front al C. XXI Arm. 
şi aripei drept2 a C. XI Arm. In a:ela; tmp arti eiia rusă 
bătea cu voiciune sectorul Putna şi poziţia dela Hollo. 
G-lul Lutgendorf Cd. C. XXI Arm. (inlocueste pe g- -lul 
Fabini dela 6/X) temându-se de un atac rusesc în sti] 
mai mare şi cum efectivele îi erau reduse, cere ajutoare. 
1 S'au trimis în ajutor Brg. de trăgători din Div. 3 Cav. 
din care escadroanele pe jos a R. 7 Ulani şi R. 3 Drag. 
s'au trimis la Borsec, iar escadroanele R. 1 Hus. si R. 
4 Ulani în VI Putnei. 


La 22/X, Corpul XXXVI Arm. rus ia ofensiva în lungul 
acului Gyilkos, pe VI. Putnei şi Vl. Bistriciosarei spre Bors- 
zek. In acelaş timp părţi din C. III Cav. printr'o înaintare 


529 


către Belbor, trebuia să înlesnzască înaintarea Corpului 
XXXVI Arm. Div. 25 Inf. rusă atacă pe VI. Ji_aaului (Zse- 
dan), trupele de legătură a Div. 72 I. aila:e între Vaile 
Bicazului şi Putnei, dându-le înapoi. 


La 23/X, Grupa col. Szabo din VI. Putnei fu şi ea dată 
inapoi. 

Div. 68 I. rusă atacă Div. 37 H. o scoate depe Bâtca 
Arsurilor. 

Incercärile făcute a doua zi pentru recucerirea. pozi iu- 
nilor pierdute au rămas fă.ă rezu ta, d: aceea Comandam. 
Super. se väzu nevoit a intäri Corpul XXI Arm. cu restul 
Div. 3 Cav. Pe când Div. 10 Cav. din Corpul de Cav. 
Brudermann rămâne încă în rezerva frontu'ui Armatai. Div. 
10 Bv. a fost trimisă repede în zona Gyorgyo la dispoziţia 
Arm „l-a, care se temea că ruşii vor exploata succesele 
dobândite în zilele precedente. Dar Div. 10 bv. nu putea 
fi vârâtă în acţiune pe direcţia Gyorgyo-Tulghieş înainte 
de 26/X. Intre timp ruşii au noui succese, căci la 24,X 
dau înapoi amândouă aripile ale Div. 72 I. 

Ruşii scot unităţile A-U din poziţia dela S. de Hollo; 
numai la Nordul Văei N. Bor p. (af uent pe dreapta al 
Bistricioarei) Rgt. 14 şi 15 Hv. (din Div. 37 Hv.) cu aju- 
torul artileriei resping iasul unităţilor ruseşti din Liv. 
68 I. 

In aceiaşi zi atarä şi C. 1n Cay, rus in sectorul din 
stanga a Div. 37 Hv. 

Se vedea bine că Corpul XXI Au nu va mai putea ţine 
mult timp poziţia fără ajutorul Div. 10 bv. de accea Cd. 
frontului trimite Div. 10 Cav. Arm. I-a, care impinge Brg. 
de trăgători cu ajutorul grupei col. Barwik, la lacul Gyil- 
kos; iar Brg. călare este lăsată tot la Gyorgyo Szt Miclos. 


La 25/X ruşii continuă ata-ul cu 2 Rgt. inf. între VI. 
Bicazului şi Vl. Putnei, da înapoi escadroanele pe jos 
ale Div. 3 Cav. care au trebuit să fie repede întărite cu 
Brg. trăgători a Div. 10 Cav. 

Div. 68 I. rusă atacă Div. 37 Hv. pe VI. Bistricioarei, 

o da înapoi până pe înălțimea D. Corbului 1173, pe pan- 
tele de V. ale Bistricioarei şi inaltimza Czif:a sarok 1314. 

Situaţia era şi mai rea pe VI. Superiza:ă a Bistzicicarei 
la Belbor, unde C. III Cav. rus aa:ă gru:a ccl. Benczur 
(din Div. 37 Hv.), care in d2zordine se r:trage pe înălţi- 
mile dela Vestul localităţei Belbor. Din a:castă cauza şi 
grupa col. Adorjan se văzu nevoită să-şi retrasă ar.pa 


Generatul G. A. Dabija, «Armata română in Răsboiul mondiale, Vol. II. 34 


530 


stângă depe Czifra sarok 1314 spre SV. pe N. Mezo- 
vesz t. 1397. 

Situaţia nu putea fi îmbunătăţită decât vârându- -se în 
acţiune unităţi proaspete. 

Situaţia aceasta grea a Corpului XXI Arm. sili Coman- 
dam. frontului ca să trimită 5 btl. şi aproape întreaga arti- 
lerie a Div. 8 bv. dela Braşov la Gyorgyo Salamas şi 
Olah Toplica. Prin această dispoziţie, nu mai rămăsese 
nici o rezervă înapoia stângei Arm. IX-a germ. şi nici 
înapoia dreptei Arm. I-a A-U, ceeace era desigur un grav 
inconvenient, de aceea Comandam. Super. al Arm. germ. 
a dispus la 26/X formarea repede a unei noui rezerve la 
Kezdi Vasarhely, din diferite Rgt. inf. şi bir. luate dela 
Arm. IX-a germ. 

- Deşi situaţia Corpului XXI Arm. era la 25/X destul de 
critică, totuşi g-lul Lutgendorf nu se lasă influenţat sj 
nu vara picătură cu picătură unităţile ce-i sunt trimise 
în ajutor, ci face un plan de contra otensivă pe care-l ur- 
mează şi anume: 

„Div. 10 bv. atacă la Vestul Văei Putna depe înălțimea Nagy 
reszt. cota 1368, spre Bâtca rotundă cota 1314. 

La- stânga, Div. 37 Hv. cu părţi din Div. 3 Cav. peste D. 
Corbului, iar la dreapta Grupa Szabo din Div. 72 I. întărită cu 
câteva companii bavareze, va ataca de amândouă părţi ale Văei 
Putna”. 

In fine 2 btl/R. 16 I. bv. din Div. 10 I. bv. care se 
aflau la La Catrinar în sectorul Corpului XI Arm. au fost 
indreptate spre Belbor, cu ordin: 

„Să curefe această localitate de ruşi”. 

Corpul XI Arm. primi şi el ordin: 

„Să sprijine contra ofensiva Corpului XXI Arm. aţacând cu 
Brg. 202 Hv. spre Mt. Vamanul la N. de Belbor”. 

Cd. Arm. l-a ceru ajutor si din partea Corpului VJ 
Arm. care-i trimite Comandam. unei Brg. cu 3 bil. şi 1 
btl. dela Div. 39 Hv. la Csik Bankfalva; 2 btl. şi 2 btr. 
dela Div. 61 I. la Nagy Patak in VI. Trotuş şi Brg. Călare 
din Div. 10 Cav. la E. de Gyorgyo Ditro ca rezervă 
de Armată. 

Brg. 1 Hus. Ldst. (2 esc. pe jos şi 4 esc. călare) si 1 
bil. Idst. din Div. 61 I. trebuia să dea un atac demonstrativ 
pela Estul Väei Domuc în direcţie Nordică, uşurând astfel 
atacul principal. 


La 26/X, Div. 10 bv. atacă Div. 68 I. rusă, cucereşte 
Bâtca rotundă şi înălţimea dela S. de Hollo. Dar grupa col. 


531 


Szabo nu poate înainta, iar Div. 37 Hv. câştigă foarte pu- 
tin teren. 

Mai la N. cele 2 btl. bv. recuceresc aproape în intre- 
gime localitatea Belbor. 

Grupa col. Benczur nu poate inainta la S. de Belbor 
decât pânăla linia de cale ferată îngustă. 


La 27/X Div. 10 bv. şi grupa col. Szabo atacă şi câştigă 
teren pe malul drept al Putnei pânăla înălţimea Păltiniş t. 
şi cota 1150 Vest Hegyes 1505, dar nu poate cuceri inälti- 
mea Hegyeş. . 

Div. 37 Hv. reuşi să curețe malul de Sud al Văei “'Bistri- 
cioarei şi să împingă trupe înaintate pe malul Nordic. 


La 28/X, Comandam. C. XXII Arm. ordonă cu No. 1437 
din 27/X ca: 

„Div. 10 Bv. să atace pe la Nordul Par. Jidanului spre Est, 
flancul Div. 25 I, rusesti. în acest scop i se pune la dispoziţie 
Brg. Călare a Div. 10 Cav. pentru ca cu ea să schimbe Rgt. 
Inf. bv. aflat în VI. Tulghesului, care va urma grosul Diviziei 
sale. i 

Div. 37-Hv, ţinând legătura cu  bavarezii, va ajunge pe. linia 
dela” N. de _Baraszo—Bâtca Arsurilor—Muncelul—Vrf. Har'agii”, 

Comandam. Super. al Arm. A-U cât şi Comandam. fron- 
tului erau de idee ca să se înceteze contra-ofensiva pe 
frontul Arm. I-a A-U, să se ducă Div. 8 bv. in zona Cicului, 
iar Corpul Cav. Brudermann să fie trimis în Muntenia; 
asa că la Arm. l-a A-U rămânea numai Div. 10 bv. Sa 
renunţat la ideea cucerirei pe VI. Bicazului, dar s'a men- 
ținut ideea de a se pune stăpânire pe Pasul Tulghies, si 
pe înălțimile Ptr. Sesul la Comarnic, Muncelul şi Mt. Va- 
manul, pe care urma să se stabilească frontul definitiv. In 
acest scop Comandam. frontului a lăsat Corpului XXI Ari. 
numai 2 btl. din Div. 8 bv., rezervându-şi restul la dis- 
poziţia sa. 

Sub aceste rezerve s'a continuat atacul în ziua de 28/X. 
Div. 10 bv. nu poate pune stăpânire pe înălțimea Hegyes 

Aripa dreaptă a Div. 37 Hv. reuşeşte să cucerească 
înălțimile ce merg dela Bâtca Arsurilor spre S. şi E. 

Aripa stângă a Div. 37 Hv. comandată acum de g-lul 
Jehlin (bv.) care cu: 2 btl. din Brg. sa, 2 btl/R. 16 I. bv. 
restul grupei It-col. Benczur şi 1/2 din Div. 3 Cav. pune 
stăpânire pe înălţimea Czigra sarok, şi înaintează la NE. 
de Belbor spre Vrf. Harlagii şi Mt. Vatmanul. 

Corpul VI Arm. A-U, atacă cu un detaşament. aripa stângă 


532 


a Div. 25 I. ruse, ajungând pe linia Haszuhavas-Domucpatak. 
Corpul XXI Arm. luptă cu aripa sa dreaptă şi în zilele 
următoare, fara a avea vre-un su:ces. 
Div. 10 bv. nu poate nici până în ziua de 30/X să pună 
stăpânire pe înălţimea Hegyes. 


La 31/X, Div. 37 Hv. atacă şi pune stăpânire pe Bâtca 
Arsurilor, ceeace aduce tăria pozifiiior dela Nordul Tul- 
ghiesului. - 

In această zi şi fără nici un motiv, trupele ruse depe 
înălțimile aflate la NE. de Belbor se retrag pe înălțimile 
dela frontie: à. | 


La 1/XI, grupul gl. Jehlin, pune fara luptă stăpânire 
pe linia Bâtca Arsuri or-Vrf. Harlagii-Mt. Vamanul. 
‘ Luptele mai durează pânä'a 5/XI, fara rezultate apre- 
ciabile nici de o parte, nici de alta. 


Dela 4/XI, grosul Div. 8 bv. şi anume 2 Rot. Inf. 
şi majoritatea artilerie începe a se aduna la Csiksereda 


Dela 8/XI se adună Div. 10 Cav. la Gyorgyo, iar Div. 
3 Cav. rämâne tot pe frontul Div. 3 Cav. 

Iarna începuse _deabinelca, trupele şi-au facut adazos- 
turi şi s'au as:zat pentru ierna:e. 

G-lul Litzmann (germ.) Comandantul C. XL Rez. ia la 
11/XI comanda Corpului XXI Arm. format din Div. 37 Hv., 
Div. 10 bv. şi Div. 3 Cav. 


4. Luptele din VI. Trotusului— VI. Ciughiesului—VI. 
Sulfa—V1. Ciobănașului si VI. Uzului. 


Acest sector este apărat de Div. 7-a sub g-lul Istrati, 
acoperind din M-ții Tarcâuui, căae pe VI. Trou; la E. 
de Pasul Ghimeş, căare apoi pe VI Suliţai, VI: Ciobă- 
nasului, Vl. Uzului până în VI. Doftanzi. 

In fata Div. 7-a, era C. VI Arm. sub g-lul Haber. 

G-lul Arz dorird a evita puternica poziţie dela Ghimeş- 
Palanca, se decid a ajunge in VE Trotusului a'acând prin 
VI.. Civghieşu, VI. Sulţa, VI. Ciobănaşului şi VI. Uzului. 
In acest scop dispune Corpului VI Arm. ca: ! 

„Div. 61 Hv. si atace prin VI Suljei şi VI. Ciughieşu, ,ocu- 
până cât mai repede zona Comăneşti— Moineşti, 

Div. 39 Hv. să atace prin VI. Ciobănaşului si VI. Uzului”, 


La 1/X, Div. 61 Hv. gl. Grallert atacă Div. 7 rom. 
cu grosul pe VI. Sulfa şi VI. Ciughiesu, iar cu forţe mai 


slabe si artileria de câmp pe VI. Trotuşului. Div. 61 I. 
scoate trupele române din poziţia dela E. de Ciughiesu. 
ajungând cu Brg. 19 Ldst. Mun. şi Brg. 1 Hus. Ldst. 
la satul Ghimeş, respectiv Pa'aaca, respingând grupul Ghi- 
mes, format din R. 14 I. si I/R. 4 À, iar cu Brg. 16 
Hv. Mun. ce urma, ajunge la Felso Lok. 

Div. 1 Cav. care preceda Div. 39 Hv. Gl. Molnar ocupă 
Baskahazasa 1364 şi Zol'amt (VI. Uzului). Iar Div. 39 
Hv. ce urma Div. 1 Cav. ocupă cu deta;amente înaintate cota 
1091 (S. de VI. Ciobänasului), grosul acestei Divizii ajunge 
la Akloscs (VI. Uzului), fiind ţinut aci in loc de Crupul Uz 
‘format din R. 27 I. si I/R. 8 A. 


“Acest grup rezistă atacurilor de front, dar spre seară 
btl I/R. 27 I. fiind amenințat pe dreap:a dinspre VI. 
Ciotănaşului, întrecul R. 27 I. se retraje pe l'n'a de f:on- 
tierä şi anume pe Farul Mare-Farul Mic-Farul şi culmea 
Corhanelor. 


La 2/X, Div. 61 Hv. ajunge cu Brg. 10 Ldst. Mun. pe 
linia Mt. Fälfueanu 1244-Mt. Cotumba 1258—Coturrba, cp- 
dela Brustoreaca se ret:age spre Dia:oïesti, ocupând p£zi- 
tiile dela Beleghetul (organizat2 din timp de pace). Avant g. 
Div. 61 hv. înaintează pe şosea pânä'a Agäsa, de unde 
trage cu, artileria asupra poziţiei dela Beleghet; în acest 
timp comp. din VI. Sut2i se retrage spre Diaconeşii. Brg. 
16 Hv. Mun. încă nu trecuse Pasul Ghimeş. 

Div. 39 Hv. înaintează spre E. dar se izbeste de o 
puternică rezistență făcută chiar pe linia de frontieră la 
Gend. Ksr. si la Obcina Lapoşu; reuşeşte a ocupa linia Mt. 
Nemira-Poiana Uzului-Obcina Laposu, iar un detaşament 
trimis de Div. 39 Hv. dela Keresztes (1387) peste Mt. 
Cărunta (1523) ocupă 1034 (SE. Goioasa). 


In această zi, trei escadroane din Div. 1 Cav. ocupă Mt. 
Chilisca 1419, dar ea este scoasă depe front şi trecută 
Corpului de Cavalerie Schmettow. 


La 3/X, Div. 61 Hv. atacă pozitia dela S. Văei Sulţa 
si Mt. Muncelu 1296 dela N. Trotuşului ocupând. zona! Agăşu- 
_ Brusturoasa, iar Div. 39 Hv. a'a:ă şi ocupă p-zţia 1342 
Obcina Lapoşu, între VI. Ciobănaşului şi VI. Uzului. 


Pentru ziua de 4/X, Div. 61 I. avea ordin să înainteze 
repede pe VI. Trotusului şi să ocupe zona Comänesti- 
Moineşti. Prin faptul înaintărei Div. 39 Hv. de amândouă 
părţi ale Văei Uzului, se sprijinea mult acţiunea Div. 61 I. 

Cum la Nordul Trotusului se întindea o zonă foarte 


534. 


păduroasă, şi cum era o mare depărtare până în VI. Bica- 
zului unde era aripa dreaptă a Corpului XXI Arm. a 
fost nevoie ca între aceste două văi să se alcătuiască un 
serviciu de supraveghere format din 2 cp. si 1 esc. sub 
maior Perczel; în acelaş scop s'au lăsat esalonate inapoi 
puternic” rezerve, cum şi păstrarea unei părţi din artileria 
de câmp la Kâzep-Lok. Aceste măsuri corespundeau grijei 
ce avea Comandam. Corpului VI Arm. pentru siguranţa 
flancului său stâng. 

Comandam. Div. 61 1. voia ca înainte de începerea miş- 
cărei, să pue stăpânire pe poziţia inimicului dela Diaco- 
neşti, în acest scop dispusese ca în dim. zilei de 4/X, Div. 
61 Hv. să ocupe cu: 

Grupa It-col. Fritz (btl. IV/19 si 11/3) Muncelul, maior 
Zalay (btl. 1/6 şi 11/12) să înainteze spre Goioasa-Asäu. 
Maior Viola (btl. 11/17, TI/1 si I/) să rămâie deocamdată 
la Belegetul. Rezerva Diviziei (R. 29 Ldst.) Brusturoasa. 

La ora 10.30, Comandam. Arm. I-a A-U ordonă: 

„Div. 61 va executa imediat o energică urmărire a inimi- 
cului în VI Trotuşului, ajungând cât mai repede în zona Moi- 
neşti. După părerea Comandamentului Arm. nu este: nici (un, pe- 
ricol pentru flancul stâng. Se vor lăsa două batalioane în VI. 
Hidegseu ca rezervă de Corp de Arm.”. 

Comand. Brg. 10 Ldst., raportează dela Cotumba ca: 

„Va putea începe marşul numai după ce se vor cunoaşie re- 
zultatele recunoasterilor ce se fac spre zona păduroasă dinspre 
Nord. Legătura cu grupa lt.col. Fritz incă nu s'a putut face. 

Atât Brigada cât şi Divizia îşi dădeau seama că peri- 
colul poate veni şi dinspre N. totuşi înaintarea Div. 61 
I. pe VI. Trotuşului conform ordinului pom trebuia sa 
inceapa. 

In VI. Trotusului era Div. 7-a şi anume Brg. col. Boian, 
care ocupa în seara de 3/X, astfel poziţia: 

pe linia Diaconeşti- Mocanu, 5 cp. şi À btr. sub It-col. Ioan; 

pe valea Ciobănaşului la Sudul vărsărei Ciobănaşului 
în Trotus, 4 cp.; 

la Goioasa 1 cp. şi 1 btr.; 

la Gura Ciobănaşului, 6 cp. în rezerva brigadei. 

Generalul Prezan dă telefonic ordin col. Boian Comand. 
Brg. 14 I. ca să ţie cu orice pret linia Diaconeşti- Mocanu. 
. Col. Boian a opiniat că această linie sar putea mai sigur 
tinea, dacă s’ar lucra ofensiv, executând o mişcare de în- 
toarcere a inimicului spre zona păduroasă dela Nordul Tro- 
tusului. G-lul Prezan aprobă această idee, trimitändu-i ca 
întărire 2 btl din R. 14 şi 16 Inf. : 


535 


Col. Boian ia în vederea acestei idei, următoarele dis- 
pozitiuni : 

1) A întărit pe It-col. Ioan (ce avea un detaşament for- 
mat din bil. I, III/R. 14 I, btl. I, Il/R. 16 I, btl. I/R. 
15 IL, şi 1 esc./R. 8 C.) cu încă 2 cp. şi 1 btr, cu 
ordin ca de îndată ce grupa înconjurătoare (formată - din 
bil. III/R. 16 I. şi btl. II, IV/R. 14 I.) va cădea la Agasu, 
să atace şi el spre Agaşu. 

2) A trimis încă 1 cp. grupului depe VI. Ciobănaşului, 
cu ordin să reziste, executând o apărare activă. 

3). A întărit grupa Goioasa cu încă 2 cp. şi 1 btr. 53 m/m., 
dând ordin maiorului Iordănescu să facă legătura cu It-col. 
Ioan, şi să atace de îndată ce efectul grupei înconjură- 
toare va fi simţit, luând pe inimic între două focuri. 

4) Detaşamentul înconjurător sub comanda lt-col. Da- 
mian l'a format din btl III/R. 16 I. bil. II, IV/R. 14 
I. şi 1 detaşament de mitraliere, cu ordin să înainteze 
la 3/X ora 20 prin Asău şi apoi pe VI Asäului, ca să 
cadă în spatele inimicului la Agaşu. 

Detaşamentul înconjurător se pune din Goioasa în marş 
la ora 20 şi ajunge la ora 23 la Asău, de aci intră pe VI. 
Asaului, ajungând la ora 6 dim.) între Mt. Pietrosu şi 
Mt. Alunişu, iar la ora 12 ajunge pe lisiera Pad. dela 
N. Agaşului, Nord D. Secei, unde s'a făcut o haltă de 


2 ore. 

La ora: 12 primele Ştiri despre marşul unei coloane rom. 
sunt primite la Cd. Brigadei 19 Ldst., care dispune ca 
1/2 din btl. 1/4 să se ducă dela Beleghetu ca să ia poziţie 
pe înălţimea N. Agasu. 

La ora 14, col. Boian cade cu btl. din avantgardă la 
Vila Ghica, apoi în Agaşu dă peste trenul btl. IV/19 care 
fuge în panică spre Brusturoasa, alte companii dau peste 
artileria Div. 61 Hv. care e trimisă sub pază către Goioasa 
în credinţă că It-col. Ioan ocupă in mod efectiv poziţia 
Diaconeşti-Mocanu, dar în apropiere de Beleghetu e primit 
cu focuri vii trase de trupa A-U, omorând cea mai mare 
parte din conducători şi trupa de pază. | 

Col. Boian dispune astfel avantgarda: 1 cp. să ocupe 
Mt. Făltueanu, închizând VI. Sulijei, | 

i cp. să ocupe întăririle depe Beleghetu, 

1 cp. şi mitraliere pe calea ferată, fata spre Sulţa si 
Diaconesti. 

Grosul detaşamentului (2 btl.) ce era sub comanda It-col. 
Damian nu venea, batalioanele se oprise fără ordin în 
pădurile dela Nord. 


536 


Col. Boian rămas cu 1 btl este atacat dinspre Cos 
tumba, comp. ce acoperea spre Brusturoasa se retrage, 

Maior Zalay se ciocnise la Goioasa de detasamentul 
lt-col. Joan, unde întâmpină o puternică rezisten,ă, fiind 
atacat şi în flancul stâng, se retrage spre calea ferată; 
It-col. Ioan ocupă Goioasa, dar fiind contra-atacat se re- 
trage spre Asău, 

Maior Viola se dise cu btl. 1/4: 1 cp. la Bele- 
ghetu şi altă cp. pe lisiera de V. a pädurei, cu frontul 
spre V. Btl. III/1 a rămas în poziţie la N. de Diaconesti, 
iar btl 111/17 la cota 727, front spre Est. 

Lt.-col. Fritz respinge cu btl. 11/3 un atac la Gura 
Ciobänasului, el se retrage spre Mt. Muncelu şi de aci Ja 
Agaşu. Btl. IV/19 ajuns la cota 1010 este atacat şi respins. 

Rgt. 29 Ldst. din rezerva Diviziei atacă dinspre Brustu- 
roasa, col. Boian cearcă a se retrage spre N. dar îi este 
închisă calea. -Detaşamentul col. Bo:an cade, el are: 200 
morţi, 80 răniţi, 14 ofiţeri şi 327 trupă prizonieri. Div. 
61 Hv. are 73 morţi, 268 răniţi şi 326 prizonieri, scie 
perde 169 caii. 

Rezultatul intreprinderei col. Boian este că oferise Div. 
61 Hv. este oprită momentan în loc, unităţile ei trebuesc 
refăcute. s'a Bispus pentru ziua de 5/X o nouă regrupare 
a Div. 61. © 

In seara de 4/X grupul Ghimeş se afä in “situaţia ur- 
mătoare: 

btl. I/R. 16 I. si bil. I/R. 14 I. călare pe Trotus, închide 
la NV. gura defileului dela Straja, având: 

btl III/R. 14 I. în rezervă; | 

btl. II/R. 16 I. pe înălțimile dela NE. de satul Asău, 

Reșturile detasam. col. Boian: btl. II, IV/R. 14 I. şi 
btl. III/R. 16 I. in plină retragere prin păduri spre Asäu. 

Pe frontul Grupului Uz, Div. 39 hv. atacă: dupa amiază 
si reuseste a ocupa Piciorul Corhanelor si P. Farul, silind 
R. 27 I. sä se retragă la E. de Poiana Uzului. 

Pe dreapta, o coloană inimică atacă bil. I/R. 15 I. depe 
Obcina Lapoşu (1342) şi ocupă poziţia. 

La 5/X, Div. 61 I. ocupă linia Preluci-Mt. Aluniş, iar 
Div.:39 Hv. ce înaintase pe mai multe coloane, luptă pe 
linia Mt. Nemira-755 S. Poiana Uzului-liziera V. a acesiui 
sat, având aripa stângă în fa;a pozifi2i dela Obcina Laposu, 
pe care o atacă, dar nu o poate cuceri. 

Pericolul debuşărei Div. 39 hv. in VI Trotusului era 
destul de mare, de aceea g-lul Prezan, Cd. Arm. de Nord, 
întăreşte Grupul Ghimeş cu R. 37 I. şi 2 btr., iar Grupul 


537 


Uz ci R. 29 I, aceste unităţi s'au luat din Div. 8- -a ce 
era ca rezerva Armatei. 


Comandam. Arm. l-a A-U primi la 5/X ordinul ca: 

„Să ajungă cu Corp. XXI şi XI Arm. în VI Superioară a 
Bistriţei, iar cu Corpul VI Arm. să continue ofensiva spre Bacău”. 

Dar Comandam. Arm. l-a nu dădu nici o u mare acestui 
ordin, căci Corpurile XXI şi XI Arm. nu mai puteau înainta 
din lipsă de întăriri. Iar Corpul VI Arm. avea o mare grijă 
pe. deoparte de fiancul său stâng, iar pe de aita voia să 
retragă Div. 61 I. în rezervă la Nagypatak; totuşi Comandam. 
Arm. l-a, dădu Corpului VI Arm. ordin telefonic: 

„Să continue ofensiva pe VI. Trotuşului, pentru a da posibilitate 
si Div. 30 Bv. să iasă din zona păduroasă şi să ocupe Dârmă- 
nesti”. 

Prin împingerea Div. 61 I. pânăla Moineşti, Comau- 
dam. Arm. l-a credea că va înlătura pericolul existent 
pe aripa stanga a Corpului VI Arm. A dispus a se lăsa 

2 btl ca rezervă de Corp de Arm. la Nagypatak. 


La 6/X, Div. 61 I. ajunge pe linia înălțimilor dela 
Sudul Gurei Ciobänasului-V. Straja şi înălțimile dela V. 
Par.. Asäu. 

Div. 39 hv. cu toate încercările făcute, nu putea ina‘nta, 
coloana lateralä (2 btl. si 2 btr. munte) trimisä pe Obcina 
Laposu si care trebuia să facă un atac înconjurător! nu 
a avut nici un succes. 


La 7/X unităţi rom. contra-atacă Div. 61 I. la Goicasa, 
silind-o să se retragă pânăla pantele de E. a Mt. Mun- 
celu cota 1296-N. Goioasa. 

Div. 59 hv. reuşi să înainteze pe VI. Uzului, pânăla 
E. de Poiana Uzului, grupul Uz spre Obcina Sălătruc, 
unde R. 27 I. ce se afla in linia I-a este trecut în rezervă, 
iar parte din R. 15 I. îi ia locul. 
=. Presiunea inimicului făcându-se din ce in ce mai simțită 
pe VL. Uzului, Cd. Arm. de Nord dispune întărirea Grupului 
Uz cu R. 29 I. care e transportat în cursul noptei de 7/8’X 
cu calea ferată la Comänestti, apoi" luarea ofensivei pe 
întregul front al Grupului Uz şi al Grupului Ghimeş, pen- 
tru a reocupa înălțimile dela frontieră. 

In aceasta zi un Rgt. Inf. rusesc atacă pe culmea înăl- 
timilor dintre Par. Ata si Par. Brateşiu spre înălțimile 
dela Estul Par. Domuc, amenințând aripa dreaptă a Corçu- 
lui XXI Arm. A-U. Acest atac a fost privit de Comandam. 
Arm. l-a A-U ca o ofensivă locală si a luat măsuri in 
consecință, ordonând în acelaş timp: - 


538 


„Corpul VI Arm. va continua ofensiva cu Div. 39 I., va fix 
cu Div. 61 I. forţele inimice din Valea Trotusului, în tot cazul 
va acoperi flancul de Nord al Div, 39-a. 

Corpwile XXI si XI Arm. se vor menține pe linia pe care 
au ajuns. Corpul XXI va împiedica forțele rom. ce înaintează 
asupra flancului său de Sud, să se îndrepte spre şoseaua Ghi- 
meş” 

Corpul XXI Arm. raportează imediat că slabele sale 
forţe şi efectivul scăzut al batalioanelor îl împiedică de 
a putea executa ordinul, el cere completarea efectivelor. 

Comandam. frontului apreciind adevărul acestei intam- 
pinări, constată că trimiterea celor două Div. bavareze la 
Arm. l-a A-U este ahsolut necesară. 


La 8/X, trupele rom. contra-atacă. Atacurile indreptate 
asupra Mt. Nemira cota 1627 şi de amândouă părţile Väei 
Uzului, au fost respinse de Div. 39 hv. 

Grupul Ghimeş ajunge pânăla Goioasa. Div. 61 Hv. 
s'a retras pe linia înălțimilor de la Sudul Sultei-D. Bele- 
ghetu-înältimea N. Agaşu (1288-1275). 


La 9/X, Arhiducele Carol, Cd. frontului propune ca C. 
XI Arm. să, treacă din nou sub Arm.VIL-a, pentru că frontul 
şi însărcinarea acestui Corp, în Munţii Călimanului este 
în afara actiunei Arm. l-a A-U. 

Acum era evident că atacul C. VI Arm. în VI. Uzului 
este oprit şi cum Div. 71 Hv. spera la un succes in VI. 
Oituzului, de aceea Cd-tul frontului dispune să se adune 
Div. 8 Bv. la Lemheny (unde se şi adună pânăla 13/X). 

Planul Cd-tului frontului era ca Div. 71 şi Div. 8 Bv. 
sub comanda C. 54 Arm. (gl. Kühne) să atace prin VI. 
Oituzului şi să ajungă în VL Trotuşului, deschizând astfel 
Div.:3 şi 10 Cav. drumul în Moldova. Spatele Arm. IX-a 
trebuia să fie acoperit de C. 54 Arm. La început era 
discutiune dacă acest Corp trebue să facă parte din Arm. 
I-a sau din Arm. IX-a, a învins ideea ca să facă parte 
din Arm. IX-a, care-şi va îngriji ea singură de paza ene 
telui ei. a 

Pe baza acestor idei, Div. 8-a Bv. a fost feats inapoia 
Div. 71 I. iar Div. 10 Bv. a fost trimisä in zona Giorgio 
san Micläus-Giorgio Remete-Alfalau-Csomafalva. 


La 10/X, conform ordinelor Armatei, Grupul Uz ataca 
in modul următor: 

1 btl/R. 15 I. pe VI Uzului; 

câte 2 cp./R. 27 I. pe dreapta şi stânga Väei Uzului, 
pentru a întoarce Poiana Uzului dela N. şi S.; 


939 


1 cp/R. 15 L, 1 cp/R. 37 I. cu direcţia pe Lapoş in scop 
de a cădea în flancul stâng şi spatele inimicului dela Poiana 
Uzului ; 

1 cp/R. 37 1, 2 cp/R. 27 I. şi 1 cp/R. 15 I. peste 
Plaiul Ciungetului spre Mt. Nemira; iar, 

- Rk. 4 V. în rezervă la Obcina Sălătruc. 

Acest atac se dă cu mult avânt, la ora 16, btl. din R. 
15 I. depe VI Uzului ajunge pe liziera satului Poiana 
Uzului, iar celelalte unităţi sunt oprite şi apoi toate sunt 
retrase pe pozitiele de plecare. i 


La 11/X, un detaşament compus din R. 37 I, sub It-col. 
Cătănescu Lucian, e trimis din Comăneşti prin Poiana Lapoş, 
ca să cadă in spatele poziţiei dela restul Poienei Uzului, 
care urma să fie atacată şi de front. Acest din urmă atac 
se produce şi reuşeşte a ocupa Cul. Nemira. Lt-col. Cătă- 
nescu înainta încet, din cauza terenului greu şi a rezis- 
tentei pe care inimicul o tăcea. Stânga Div. 39 A-U atacă 
spre Ghimeş dar e respinsă. 


La 12/X, Div. 61 trece la ofensivă şi împinge trupele 
rom. pânăla linia staţia Goioasa-Mt. Muncelu 1296. 

Grupul Uz execută un atac demonstrativ de front, în scop 
de a da timp detaşamentului It-col. Cătănescu, care inain- 
teazd greu, din cauza rezistenței pe care inimicul o făcea 
fa cota 1332 (V. cota 1342) unde el se organizase pe 
mai multe centre de apărare. Către seară detaşamentul It-col. 
Cătănescu ajunsese la răspântia potecei depe PI Chinului, 
unde sa oprit. 


La 13/X, grupul Uz fără să mai fi aşteptat acţiunea 
detaşamentului It-col. Câtănescu care se oprise pe Poiana 
Chinului, în faţa pozitielor inimicului, după o bună pregă- 
tire de artilerie pe VI. Uzului, execută mai multe atacuri 
şi cucereşte Poiana Uzului de unde scoate unităţi din Div. 
39 Hv. care se retrag în dezordine depe tot frontul; 
Uzului, lăsând 4 ofiţeri şi 900 trupă prizonieri. În acest 
timp, Div. 61 a continuat atacul pe VI. Trotuşului, reuşind 
să pue stăpânire pe înălţimea 1034 la SE. de Gura Cio- 
bănaşului, câştigând teren şi pe stânga Trotuşului, la cota 
1056 la N. de Goioasa. | 

Cum se credea că Div. 39 Hv. nu va putea rezista, s'a 
dispus trimiterea Div. 10-a Bv. în zona Cik Sereda-Cik 
Szepviz-Cik Szent domokos. 


La 14/X, se pierde orice speranţă că Corpul 54 Arm. 
ar mai putea câştiga teren spre Tg. Ocna, deaceea g-lul 


549 


Falkenhayn propune Comandam. frontului ca să i se pue 
la dispoziţie Div. 10-a Bv. 

In această zi R. 4 V. rom. sub col. Gherculescu, atacă 
pe VI Uzului şi impinge Div. 39-a Hv. pânăla linia 1360 
(4 km. V. Poiana Uzului)-870 (3 km. N. Cordon Post), 
luându-i prizonieri 4 ofiţeri si 875 soldaţi. Astfel că Div. 
39-a suferise un grav eşec. ) 


Lt.-col. Câtănescu reuşeşte a ocupa in seara de 14/X, 
Poiana Nasoli. 


Frontul Div. 7-a era la 15/X pe linia: Mt. Muncelu 
1296-Goioasa-Vrf. Edera 1034-1147-ta2 Par. Ciobä:asu la 
frontieră la cota 682-Obcina Lapoşu 1342-PI Chinulu:-Pl. 
Farcului-Pl. Ciungetul. i 

In timpul dela 1—15/X Divizia 7-a pierduse morţi 14 
ofiţeri, 146 soldaţi, raniti 33 ofiţeri, 2190 soldaţi, pri- 
zonieri şi dispăruţi 6 ofiţeri, 1470 soldaţi. Divizia avea 
nevoe să fie refăcută. 

Faţă de Div. 61 I. atacul rom. îi face stăpâni pe Goioasa. 

Frontul Div. 61 I. cu aripa stângă descoperită şi greu- 
tatea de a ţine legătura cu aripa dreaptă a Corçului XXI 
Arm. aflată la Vestul Văei Domuc, a!că'u:a desigur un pericol 
pentru Corpul VI Arm., care putea fi întors pe aripa lui 
stângă. Era deci nevoie d2 a înlătura acest neajuns, asemeni 
ţinând seama de efective, a fost nevoie a se scurta frontul 
Div. 61 I. De aceza la 18/X s'a retras frontul acestei Divizii 
pe o linie organizată din timp şi anume pe înălţm le SE. 
şi E. Sulţa-calea ferată şi încrucişarea şoselei dela Bele- 
ghetu-1288 (Nord de aci)-1275-739 în VI. Camuga. 

Această retragere corespundea de altfel şi intentiunilor 
defensive ale Comandamentului Arm. I-a. 

Comandamentele supericare ale Armatelor germ. şi A-U, 
erau de acord in a admite că Ruşii pregătesc o ofensitä 
pe frontul Moldovei spre Transilvania, mai cu seamă câ 
se transportau Comandam. Arm. VIII rusă şi dcuă Corpuri 
de Arm. dela Luck, se făcuse o ncuă distribuţie pe frontul 
din Galiţia şi din Carpaţi şi intrase Arm. IX-a rusă pe îrontul 
Moldovei de Sus. Aci se vârise Corpul III Cav. şi Corpul 
II Arm. pe Vl. superioară a Bistriţei, iar Comandam. Corp. 
XXXVI se adusese la Piatra. In afară de aceasta, trupele 
ruse începuse a schimba trupele rom. la Pasul Tulghieş 
şi Pasul Bicaz. Toate azesta schimbäri se făceau în vederea 
ofensivei pe direcţia Dej-Cluj. 

Dacă se mai ţine seamă că la 15/X Arm. IX-a germ. 
avusese de suferit un grav eşec la Tg. Jiu, unde se pregătea - 
de g-lul Falkenhayn o nouă ofensivă; atunci se înţelege 


541 


destul de uşor că Comandam. Super. al Arm. A-U avea 
tot interesul ca să sprijine frontul Transl:aniei sp e Mol- 
dova, pentru a împiedica orice succes romano-rus. In ac2st 
scop Div. 10-a Bv. a fost adunată în zona Cicsereda, 
putând astfel să intervie atât la Corpul XXI Arm. cât 
şi la Côrpul VI Arm. Corpul de Cav. Brudzrmain, format 
din Div. 3-a şi 10 Cav. A-U gi care era adunat la Dej, 
a fost mutat in zona Gherghiului (Gyergyo). 


5. Luptele din VI. Slănicului, VE Oituzului 
si VL. Casinului. 


Acest sector este cel mai important depe f:ontul Mol- 
dovei, d2 aceia voi intra în mai mu.t2 detalii, care vor 
evidentia puterea atacului si mai cu seamä puterea si re- 
zistenta apărărei. 

Acest sector era apärat de Div. 15-a rom. sub comanda 
g-lului Grigorescu Eremia, care ocupase astiel sectorul: 

aj Grupul Slănic: HI/R. 53 I, 1 esc.; 

b) Grupul Hârja (pe VL. Oiiuz): 1/R. 53 I. I, II/R, 
65 I, I/R. 80 I.; 

cy Crupul Cesin: II/R. 53 1, Div, 2 | Cave; 

+ Kezerva Diviziei: R. 4 V., III/R. 65 I. IDR. 80 I. 

In fața sectorului Div. 15-a rom. era Div. 71 I şi 
Div. 3 Cav. sub gl. v. Schmettow. 


La 1/X dim. artileria Div. 71 I. trage asupra satului 
Hârja şi-l incendiazä. Col. Rujinschi N., Comand. a:estui 
sector, a dispus ca astileria să tragă in Poiana Săraiă, 
care după putin timp este incend.ata. Div. 71 I. ataă 
Hârja şi Coama Stanziza la ora. îi şi după amiază, dar 
este oprită. 


La 2/X, începe a sosi Brg. 15 I. si R. 8 V. GL Grigo- 
rescu trimite III/R. 13 L debarcat la Tg. Ocna pe VI. 
Slănicului. 

De dim. artileria Div. 71 I. trage cu piese de 77 şi 
105, apoi trage cu 4 piese de 150 şi 2 piese de 210, 
după care atacă poziţiile grupului Hârja. Dura amiază 
înaintează cu două coioa1e spre Vrf. Secä:urei (NV. Härja) 
şi spre Coama Stăneichi 1038. G-lul Grigorescu văzând 
că fiancurile grupului Hârja sunt amenintate, a dispus ca 
grupul Siănic să trimită 2 cp. pe diunul £länic-Mt. Boichan 
către cota 1120, iar Grupul Cajin să trimită 2 cp. din bil. 
dela Fabrica de Sticlărie în lungul Par. Lejuntului Mic 
spre cota 1038. Lupia a ţinut de:a ora 13.20 —20.30, când 


542 


atacul a fost oprit şi apoi dat inapoi, graţie rezistenţei 
pe front şi intoarcerilor dispuse de g-lul Grigorescu. Div. 
71 I. s'a oprit pe înălțimile E. Hârja spre cota 1038- lisiera Ss. 
Harja-Vrf. Secăturei. 


La 2/3/X noaptea Div. 71 I. a atacat poziţia depe 
Coama Stăneichi, către 716-Coama Plostina 684, câştigând. 
putin teren. 


La 3/X soseşte la Onești întreg R. 8 V. care este trimis 
la Mr. Caşin unde este pus sub ordinele Div. 2 Cav.; tru- 
pele Brg. 15 I. continuă a sosi, rămânând în rezerva Diviziei, 
in intentiunea de a inlocui Brg. 38 I/Div. 15-a care urma 
să fie scoasă de pe front şi trecută în repaus. 

La Div. 71 I. începe a sosi de dimineață R. 5 Inf, 
bosn. care a fost repartizat Brg. 142 I. ce era pe stânga; 
‘Vaei Oituzului, aceasta din cauză că se semnalase trupe 
rom, ce ar fi înaintat dinspre Băile Slănicului; pe dreapta 
Vaei Oituzului era Brg. 141 I. 

După ora 11, Div. 71 I. atacă pe patru directiuni: 

Brg. 142 I. spre cota 1120 şi Vrf. Vrânceanului şi spre 
frontul Hârja; 

Brg. 141 I. atacă dela 1038 Coama Stăneichi spre Coama 
Manoilă 716-Coama Plostina, asemeni dela 1038 pe VI 
Lesuntu'ui Mare si Mic. 

Div. 71 I. reusi a impinge inapoi Div. 15-a, Brg. 141 
I. ajunge la cota 485 (Vest unirea celor două Par. Lesuntu 
Mare si Mic), iar Div. 15-a se retrage pe linia Vri. Vrân- 
ceanului-VI. Feschi-Coama Ploştina-N. bifurca,ia celor două 
Lesunturi. 

G-lul Grigorescu trimite dela Grozesti 2 cp. din I/R. 25 
L sub cpt. Șerbănescu, care după ce lasă ranitele la He- 
răstrău, s'a îndreptat spre Ploştina, silind unităţile din 
Brg. 141 I. să se retragă pânăla Coama Staneichi, dar nu a 
putut relua poziţia de la 1038. 

Grupul Hârja a respins si unităţile din Brg. 142 I. 
spre Vri. Secäturei. | 

G-lul Grigorescu trimite din Brg. 15 I. ce sosise la 
Oneşti: II, III/R. 25 I. pe VI Leşunţului spre Vrf. Stă- 
neichi; IV/R. 25 I. în rezervă la Herăstrău, R. 8 V. pe VL 
Caşinului spre frontieră. 


La 4/X, forţele din sectorul gl. Grigorescu erau astfel 
distribuite: 

Detaşamentul Slănic, maior Dubert: III/R. 53 I., HI/R- 
13 I, 1 esc. 


543 


Detasamentul Hârja, col. Rujinschi: I/R. 53 I, I, Il 
III/R. 65 I., II/R. 80 I. 

Detasamentul Grozesti, col. Piperescu V.: I, II, IV/R. 
13 I, Il, IV/R. 25 I. I/R. 80 I, II/R. 53 I. 

Detasamentul Casin, g-lul Sinescu : Div. 2 Cav., I, ITR. 
8 V. 

Div. 71 I. atacă si respinge trupele din sectorul Hârja 
vre-o 2 km. iar la E. de Coama Stäneichi le respinge până 
în şeaua dintre Coama Manoila şi Coama Ploştna, face 
prizonieri 3 ofiţeri şi 273 soldaţi; Brg. 141 I. fiind contra- 
atacată cu 112 bil. din rezerva Diviziei este respinsă pe 
vechia ei poziţie dela 1038. 

După ocuparea satului Hârja de către Brg. 142 I, a 
tras asupra satului bateria căiăreață a cpt. de rez. Erbi- 
ceanu, care a atras focul unei baterii de 150, ranind doui 
bravi ofiteri de rezervä, pe cpt. Erbiceanu si sublocot. 
Corbescu. 

Intre orele 12-16, Div. 71 J. atacă cu Brg. 142 I. 
din nou frontul Hârja şi sectorul dintre Slănic şi Oituz 
spre 1120 D. Vrânceanu, încercând să întoarcă dreap!a deta- 
şamentului Hârja. Graţie g-lului Grigorescu care trimite 
bth, I/R. 13 I. spre cota 1120, reuşeşte să cadă în spatele 
coloanei din Div. 71 I. care este respinsă cu grele pierderi, 
făcându-i prizonieri 3 ofiţeri şi 100 soldaţi. 

Mai spre Sud, Div. 3 Cav. ger a ocupat înălţimea 
1390 (Lipse t.).. 


La 5/X, g-lul Grigorescu faţă cu atacurile inimicului, se 
văzu nevoit a face o nouă distribuție a forţelor sale: 
Grupul Slănic, maior Dubert: III/R. 13 I, 1 ese. 
Grupul Oituz (Hârja), col. Rujinschi avea:: 
1/53 I, 11/65 I., [1/80 I. sub col. Liciu călare pe şosea, 
1/13 I. (2 cp.), 1 bir. pe dreapta. 
TI, 111/25 I. pe Lesuntul Mare. 
1/25 I, II1/65 I, pe Coama Manoila. 
Grupul Grozesti, col. Piperescu V., avea: 
11/13 L, 1 btr. — pe Saros. 
IV/25 I,, 1 btr. — pe D. Matiusca. 
1/80, 1 bir. — pe Lesuntu. 
11/53, II1/53 1. (2 cp.), 1 btr. pe D. Arşiţa. 
Grupul Casin, lt-col. Gorschi: I/R. 8 V. 
In rezervă la Grozesti: II/8 V., IV/13 I, Div. 2 Cav, 
Div. 71 I. se menţine cu Brg. 141 I. la Est de Oituz 
în defensivă „iar cu Brg. 142 I. atacă între Oituz si Par. 
Slănic, înaintând până aproape de cota 781, trupele române 
au rezistat bine; spre seară, față de superioritatea Brg. 


544 


142 1, grupul Slănic si Hârja s'au retras pe D. Vrâncea- 
nului. Un contra-aiaz dat de 11/13 I. depe Vrf. Saros spre 
cota 1020 nu a reuşit, după care şi trupele din sectorul Stä- 
neichi au retras deapta pe Coama Ploştina, făcând faţă 
spre VI Oituzu:ui. | 

Div. 15-a a executat un contra-atac viguros, reuşind 

la ora 22 să respingă Div. 71 I., până pe linia: 1020-Vrf. 
Feschi-Vrf. Leşunţu spre Coama Stäneichi. 
_ Div. 15-a avea mare nevoie ca să fie întărită, efectivele ei 
scăzuse mult, ea nu mai avea decât 50—80 oameni de com- 
pânie; în acest scop i s'a trimis la Oneşti Brg. 37 I. 
(R. 69 I. şi R. 77 I.) dela Div. 8-a, 3 btr. c/R. 174,2. 
btr./R. 4 Ob. şi 1 btr. Mun. 

Din acţiunea Div. 71 I. se putu vedea, că ea nu are 
fortele necesare pentru a putea da înapoi apărarea ro- 
mână pânăia Târgu Ocna, de aceza g-lul Goldbach Cd 
Div. 71 I. cere ajutoare Comandam. Arm. l-a. | s'au 
trimis escadroanele de trăgători a Rgt. 4, 7 şi 12 hus. 
şi 14 mtr. din, Div. 1 Cav. la Poiana Săraiă, i s'a mai pus 
la dispoziţie bateriile cälärete ale Div. 1 Cav. care au fost 
îndreptate pe şoseaua dintre Bretcu şi Oituz. 

Posturile din munţii dela Estul lui Kezdi-Vasarhely până'a 
incl. Cord. P. 1169 (7 km. S. E. Poiana Sărată) au fost (date 
Div. 3 Cav., căreia i s'au mai dat restul de escadroane des- 
călicate din Div. 1 Cav, ce erau la Oituz. 


La 6/X, g-lul Grigoescu primind întăriri şi văzând pre- 
siunea pe care o exercită inimi-ul se hotä:ä;te a trece la 
ofensivă, în acest scop dă în noaptea de 5—6/X Ord. Op. 
No. 252. Rezultatul a fost că în ziua de 6/X ora 11. 30 s'a 
început ofensiva. | ‘ 

2 btl./R. 13 I. sub col. Liciu atacă către Vri. Feschi si 
cota 1020, iar 1 btl./R. 13 I. ce urmează VI S.ănic-P, 
Porcului-Vrf. Apcstol cade în flancul Brg. 142 I. 

IT/8. Vânăt. sub cpt. Pascu atacă Brg. 142 I. de front 
pe VI. Oituzuui. \ | 

I/R. 25 I, I/R. 77 I. sub It.-col. Constantinescu Arghir 
atacä depe Coama Plostina spre Coama Manoila, centrul 
Brg. 141 I. i 

III/R. 61 1, I/R. 25 I, IIT/R. 25 1, sub it -col. lonescu 
atacä pe VI. Lesuntului către Coama Stäneica, dreapta 
Brg. 141 I. i: 

Lupta a fost vie, trupele rom. au înaintat cu avânt, in- 
frângând rezistenţa Div. 71 I., care e nevoită a se retraze pe 
linia Vf. Apostol cota 835-mijlocul satu:ui Hârja-Pâr. Nis- 


545 


tor-Coama Stäneica 1038. In această zi Div. 15-a a avut 
un frumos succes, dar şi grele pierderi. 


In cursul noptei de 6—7/X, în sectorul Oituz şi la aripa 
dreaptă, elementele înain'ate rom. au fst nevoite a se re- 
trage pe poziţiile depe Pl. Păltinişu şi Pâr. Feschi. ! 


La 7/X, în această zi, g-lul Grigorescu continuă ofensiva 
începută, Div. 71 I. contra-atacă de front cu forţe supe- 
rioare, în acelaş timp ocupă cu Brg. 142 I. Cernica si Vf. 
Golu Păltiniş, cade în flancul drept al detaşamentului Oi- 
tuz a col. Rujinschi, care e nevoit să se retragă pe poziţiile 
depe D. Puscasu si Vf. Bolohan, iar Brg. 142 I. œcupä 
înălțimea Vrf. Vrânceanului 781. In această luotă a murit 
eroic maiorul Rositz Fr. în capul bil. II/R. 13 I. 

Detaşamentul lt-col. Constantinescu depe Coama Ma- 
noila opreşte înaintarea Brg. 141 I, care însă reuşi cy 
R. 82 I. aflat la dreapta să ocupe Vrf. Carhagău 737. 

Pe VI. Slănicului III/R. 13 J. e nevoit a se retrage spre 
Satul Nou, dar cu ajutorul III/R. 77 I. se restabileşta 
situaţia. 

Div. 15-a luptase foarte bine sub ordinele generalului 
Eremia: Grigorescu care desvolta o- energie şi o. hotărâre 
ce a impus mult comandanților şi trupelor în subord ne, 

Dela 1-6/X Div. 15-a avusese pierderi grele: 3 of teri 
şi 144 trupă morți, 31 ofiţeri şi 1118 trupă răniţi, 3 ofiţeri 
şi 615 trupă dispăruţi. 

Faţă însă de rezultate bune dobândite de Div. 15-a 
g-lul Prezan Cd. Arm. de Nord dă. la 7/X următorul Or- 
din de zi: 

„Div. 15-a dela Comandăat si până la soldat; a susținut 
zilnic şi îndelungat timp de 10 zile lupte, în plină izbândă 
contra unui vräjmas mult Superior în număr, cu avânt fără 
seaman, demn de admirația tuturor si vitejia strämoscascà. 

Cinste comandantului si Div. 15-a 

Eroismul si disprețul morfeis dovedit ca prisosință, îi 
dă dreptul la admirafiunea și recunoştinţa mea. 

- Acest ordin va fi citit în fata trupelor”. 


La 8/X, g-lul Grigorescu, în scop de a preîntâmpina îna- 
" intarea inimicului, ia ofensiva pe tot frontul: Diviziei. 

Detaşamentul Slănic execută cu bil. I, II şi IV/R. 13 I. 
în cursul dim. patru atacuri spre Păltiniş reuşind de abia 
la ora 17,30 a scoate unităţile din Brg. 142 I. depe D. 
Vrânceanu. 


La ora 11.45 şi la ora 18, unităţi din Brg. 141 J. atacă 


" Generalul G. A. Dabija, «Armata română în Răsboiul mondial. Vol, IT. 35 


546 
dinspre Oituz poziţia depe Coama Manoilă, dar sunt res- 
pinse în direcţia Culmea Stăneica. 

G-lul Grigorescu primind noui ajutoare şi dispunand in 
total de 26 btl 8 bir. câmp, 4 btr. obuziere 105 mm; 
si 1 btr. munte de 63 mm. se decide a continua ofensiva. 
In acest scop, in seara de 8/X a chemat la Grozesti la 
cartierul Div. 15-a pe col. Niculescu D., Cd. Brg. 16 I. 
col. Piperescu V., Cd. R. 25 I. şi It-col. Gorsky, Cd. R. 
8 V. Generalul Grigorescu cerea executarea unei acţiuni 
îndrăsneţe, pentru a recuceri cele două puncte însemnate 
care stăpâneau frontiera şi anume: Vrf. Stăneica cota 1038 
şi Cernica. 

In acest scop, g-lul Grigorescu a dispus: 

„R. 69 I. va întări R. 13 I. si va înainta pe direcţia Saros-D. 
Pältinis-D. Porcului-Cernica (frontieră); 

R. 53 |. şi R. 77 I. vor susţine acţiunea de front; 

La aripa stângă a R. 25 I. cu comp/R. 65 I. si 1 comp/R, 
53 I. în rezervă cu direcţia Lesunt-D. Măgurei-Vrf. Bradului- 
Stäneica; - 

R. 8 V. are a menţine de front inimicul dela Fata Moartă, 
spre a nu cădea spre Piatra. Runcului, cum şi pe înălțimile din 
dreapta Casinului”. N 


La 9/X s'a dat atacul in modul următor : 

La aripa dreaptă R. 69 I. urmat de R. 13 I. sub col. 
Liciu pe direcţia ordonată, respinge un bil. bavarez până 
pe D. Păltiniş, unde primind ca întărire R. 23 bv. opreşte 
înaintarea română. 

In acelaş timp, la stânga, col. Piperescu s'a dispus astfel: 

O coloană compusă din 10 comp. sub maior Botez s'a 
îndreptat spre Vrf. Bradului către Staneica, fără a fi lăsat 
2 companii la Piatra Runcului cum avea ordin; acest lucru 
a permis dreptei Brg. 141 I. să-i cadă în spate, iar ata- 
cul a fost respins. 

O coloană compusă din 6 companii sub cpt. Hotnog 
atacă pe direcţia Coama Stăneica către Vri. Stăneica. 

Pe toi restul frontului, supele) rom. au menţinut pe 
inimic prin focuri. 

Div. 71 I. ocupă linia cota 793 S. “Satul Nou-Vri. Peschi- 
Vri. Mierlăriei-cota 935-Coama Stăneica spre Vrf. Căpăţâna. 


La 9/X, Comandamentul de căpetenie român, dăduse 
Armatei de Nord ordinul No. 2169 cu următorul cuprins: 

„Experienţa răsboiului actual şi mai cu seamă experienţa pe 
care am făcut-o noi până acum, arată nevoia absolută ca toate 
unităţile să dispună de rezerve, căci numai prin mijlocul rezer- 


547 


velor un comandament se poate exercita si poate face fata la 
«diferitele împrejurări neprevăzute, fie să manevreze pe inimic, 
fie să schimbe periodic unităţile din linia întâia. 

Imprejurarile de până acum au facut ca azi nici o unitate să 
nu mai aibe rezerve suficiente, ceeace prezintă o mare primejdie. 

In acest scop şi pentru ca o dată cu’ sosirea trupelor. ruse, 
urmează a se schimba şi liniile de operaţie, urmând a se atribui 
Armatei de Nord liniile de operaţie dela Valea Slănicului din 
„Moldova inclusiv la aceea a Buzăului inclusiv, pentru care se va 
etasa ulterior Armatei de Nord brigada Sturdza şi 1 Divizie pe 
‘Valea Buzăuiui, veţi studia şi veţi prezenta până la 10/X curent 
‘un nou proiect de grupare a forţelor Armatei de Nord, prin care 
să dispuneti: 1 divizie in Valea Oituzului, brigada Sturdza in 
Vrancea, 1 divizie în Valea Buzăului, două Divizii in rezervă de 
armată în zona Buzău-Adjud. 

Hceastă dispunere a forţelor urmează a se face treptat pe 
măsură ce se vor aduna trupele ruseşti şi vor înlocui pe ale 
noastre. la Ghimeş-Uz. : 

Comandantul va studia de asemenea luarea dela Divizia 14-a 
-cu începere dela 11/IX (când probabil) Corpul 36 rus va fi adunat 
“la. Piatra Neamţ a 10—12 batalioane şi a regimentului 87 m/m 
‘si transportarea lor la Bucureşti”. 

Comandamentul Armatei de! Nord se găsia la data de 
:9/X cu Armata angajată în acţiuni, totuşi acest ordin tre- 
buia executat, lucru ce s'a şi întâmplat în parte, dar numai 
‘peste câteva zile. 


In acest timp Comandam. frontului A-U voia să profite 
de situaţia favorabilă in care se găsea Arm. IX-a, pentru 
a dobândi şi pe frontul Arm. I-a A-U o repede decisivă; 
în acest scop se intenţiona a se cere pentru sectorul Oituz 
toate întăririle ce erau în curs de transport spre Arm. IX-a 
ssi anume Div. 11 bv., Div. 6 Cav., Div. 7 Cav. şi 2 btl. 
bicicl. Comandam. frontului primise ştiri că Arm. de Nord 
rom. a primit întăriri, totuşi menținea ideea ofensivei pe 
“frontul Arm. I-a A-U. Comandam. Super. al Arm. A-U 
„deşi avea informatiuni că patru Corpuri de Arm. ruse sunt 
indreptate spre Moldova in scop de a lua ofensiva spre 
‘Cicsereda pentru a opri înaintarea Puterilor Centrale, dis- 
‘pune încetarea ofensivei Corpurilor XI şi XXI dela aripa 
:stângă a Arm. I-a A-U. 

In scopul respingerei atacului rom-rus, Comandam. Su- 
per. al Arm. A-U, a dispus trimiterea Div. 10 bv. (luată 
„dela Arm. VII-a) şi Div. 8 bv. (afiata in curs de transport 
pe C. F. dinspre Vest) la Gyorgyo şi Cic.. 

Comandam. frontului considera însă de o mai mare nece- 


548 


state întărirea Arm. IX-a, îndreptând la Corpul Alpin aflat 
pe V1. Oltului, un Rgt. Inf., trei baterii din Div. 8 Rez. bv. 

Comandam. frontului nu era convins de nevoia încetărei 
ofensivei pe frontul Arm. I-a şi de aceea ordonă la 5/X ca: 

„Arni I-a cu Corpurile XXI şi XI Arm..si aiungă revele în 
VI. Superioară a Bistriţei, iar cu Corpul VI Arm. să înainteze 
spre Bacău”, 

Comandam. Super. al Arm. A-U nu era încă pus în cu- 
nostinfä de cauză asupra modului de a ved a al Comandam. 
frontului. şi a ordinelor pe care. acesta le dăduse. Acest 
lucru nu poate fi explicat, idecât prin aceea că şeful de 
statmajor al Comandamentului frontului era g-lul Seckt 
(german), care deși era sub ordinele directe ale Comau- 
dam. Super. al Arm. A-U, ţinea însă legătura directa cu 
Comandam. Super. al Arm. germane în vederile căruia lucra 
totdeauna. 


Dela 3/X incepuse a debarca la Ta. Ocna şi Oneşti 
ajutoare (Brg. 15 I, R. 13 1., R. 8 V.) care intră în com- 
punerea Div. 15-a, ce se opunea înantărei Div. 71 I. 
Comandam. frontului A-U, trase concuza că Arm. rcm- 
rusă va lua o contra-ofensivă nu numai spre Cicsereda 
ci şi către Kezdivasarhely, în scop d2 a ameninţa stânga 
Armatei IX-a germ. care dela Brașov forţa la Predeal 
cu Grupul Staabs invadarea în România. Comandam. fron= 
tului în scop de a păzi flancul stâng şi sraele Arm. IX-a 
a dispus la 9/X adunarea Div. 8 bv. pânăla 13/X în zona 
Lemheny, care împreună cu Div. 71 I. din Valea Oituzului 
să formeze Corpul LIV. Arm. sub g-lul Kühne. Acesta avea 
instrucţiuni ca să vâre Div. 8 bv. în acţiune, să iasa din 
munţi şi să ajungă la Tg. Ocna şi Oneşti, după care să 
dea drumul în Câmpia Moldovei Corpu'ui de Cavalerie ce 
urma a se forma din Div. 3 şi 10 Cav. A-U, aflate în 
curs de transport. 

Div. 3 Cav. germ. af'ată pe linia Clăbucul-736-Leany- 
mezô (împreună cu trăgăt. R. 14 hus.), a fost scoasă depe 
front şi dusă de g-lul Falkenhayn în cartiere la NV. de 
Braşov (aci ajunge la 11/X) ca rezerva mobilă, ea primi 
la 21/X denumirea de „Brigada cavalerie germană trân- 
silvăneană”, pusă sub comanda col. v. Preinitzer. Duce- 
rea acestei cavalerii la Braşov, se justifică prin aceea că 
g-lul Falkenhayn avea grijă să nu fie contra-atacat dinspre 
Sud spre Braşov. i 

Div. 1 Cav. A-U, a primit ordin ca să ocupe şi f:ontul 
Div. 3 Cav. iar grosul este dus la E. de Kezdivasarhely. 
în zona Gelenţ-Hilib-Ozsdola. In acest mod = Corpul de 


549 


Cav. Schmettow nu mai era disponibil pentru a fi folo- 
sit la invazia ce se proiecta în Moldova. 

După sosirea: g-lui Kühne, Cd. Corpului LIV Arm., la 
Oituz, urma ca însăşi g-lul Schmettow să fe trimis la 
Petroşani (pe VI. Jiului), pentru a lua comanda Corpului 
de Cav. ce se proecta a se forma acolo din Div. 6 şi 7 
Cav. germ. 

Inainte însă ca toate aceste proiecte ale Comandamentelor 
Super. A-U. şi germ. să fie aduse la îndeplinire, g-lul 
Grigorescu ce se credea de ajuns de tare,:trece la: contra- 
ofensivă. 


La 10/X, unităţile slabe de cavalerie din Div. 1 Cav. 
ce erau în siguranţă pe .Clăbucul 1384 şi. Tâmlă hordă 
(1305-1364), aflate la 7-8 km. SE. satul Oituz, au fost 
respinse către această locatitate. G-lul Schmettow văzând 
in aceasta, că linia de retragere a Div. 71 I. este ameninţătă, 
trimite Rgt. 2 hus. la Oituz la dispoziţia Div. 71. 

Curând după aceasta dreapta Div. 15-a rom. (I, II], 
IV/R. 13 I, I, II/R. 69 I.) atacă la Vestul Văei Oituzului 
pe Vrf. Vrânceanului, reuseste a da înapoi Brg. 142 1. 
spre Baile Slănic” si. Harja, unde g-lul Go:dbach a tri- 
mis 2 esc. pe jos din R. 12 hus. ce formau ultimele sale 
rezerve. * : | à i 

După amiază Div. 15-a începe atacul si la Estul Văzi 
Oituzului, maiorul Botez cu btl. IV/R. 25 I. înaintează 
depe Plaiul Măguricei pe Plaiul Päämidai, scoate o com- 
panie depe Runcul Mare 1108. Div. 71 I. nu mai avea 
absolut nici o rezervă, pericolul ar îi fost foarte mare, căci 
-dacä maiorul Botez ar fi împins acţiunea spre Poiana 
Sărată, ar fi tăiat la sigur retragerea Div. 71 I. iar arti- 
leria acestei Divizii ar fi fost pierdută. Dar btl. IV/R. 25 
I. nu era o forță suficientă pentru a executa o asemenea 
întreprindere, aci ar fi fost bine dacă se puneau cel puţin 
2 bil. şi 1 btr. munte, totus chiar singur btl. IV/R. 25 
I. dacă era energic împins spre Poiana Sărată ar fi ajuns 
pe şosea si tăia retragerea Div. 71 I. care nu ar fi scăpat. 
de cat încercând să rupă frontul spre Poiana Sărată intrând 
în munţi, toată artileria şi o bună parte din infanteria 
Div. 71 I. ar fi fost capturată. Dar maiorul Botez se mul- 
tumeste însă să stea pe poziţia pe care ajunsese, dând 
timp Div. 71 I. să ia contra măsuri pentru recucerirea 
Runcului Mare. 

Mai la Sud de maiorul Botez înainta lt-col. Gorski cu 
btl.. 1/R. 8 V. depe Coarnele, ocupă Fata Moartă de unde 


„550 


scoate un esc. descălicat din Div. 1 Cav. dar nici It-col. 
Gorski. nu împinge mai departe. 

G-lul Goldbach cu toată greaua situaţie a Div. 71 I. 
speră să salveze Divizia, in acest scop trimite tot ce avea. 
la îndemână, câteva fracțiuni de cavalerie divizionare şi 
compania statmajorului Diviziei, ca să închidă VI. Halsa 
pe linia 733-791; bateriele să se apere singure cum vor 
putea, iar obuzierele să tragă asupra Runcului Mare. G-lul 
Goldbach mai dă ordin Brg. 142 I. ca să trimită tot ce ar 
putea, la Poiana Sărată, această Brg. nu ă putut trimite: 
de cât un singur escadron ce-l avea încă disponibil. Brg. 
141 şi 142 I. li sa dat ordin ca la nevoie să se retragă. 
pe linia Vf. Iancului-Vf. Mierlariei. 

Cum unităţile române s'au oprit, g-lul Goldbach a dis- 
pus la ora 15 ca artileria să rămână pe loc, iar în timpul 
noptei Div. 71 I. se retrage pe linia Vrf. lui Apostol- 
Vrf. Ciungu-eşirea N. a satului Hârja-Coama Stăneichi- 
cota 1038 Vrf. Staneichi-Vrf. Bradului. R. 82 I. este scos: 
depe front si trimis spre SE. pentru a recuceri Runcul Mare. 


La 11/X, maiorul Botez se consolidează pe Runcul. Mare, 
R. 82 I. atacă dar nu poate ocupa decât o poziţie îna- 
intată a Runcului, astfel că românii continuă de a ame- 
ninfa linia de aprovizionare şi de retragere a Div. 71 I. 

Vrf. Stăneichi s'a ocupat şi întărit de către btl. I/R. 77 I. 

“La aripa dreaptă, graţie atacului dat de IV/R. 13 I. 
si I, H/R. 69 I., a reuşit a ocupa Vrf. Cernica. 

Aşa dar Div. 71 I. din Grupul Schmettow era dată 
înapoi pânăla linia de frontieră, rămăsese însă stăpân pe: 
Vri. Bradului, care stânjenea orice mers pe VI. Lesuntului 
către Staneica pe la Lunca Cäpätânei; aceste puncte ar îi 
trebuit ocupate numai decât. 

Totuşi în aceste acţiuni, g-lul Grigorescu aruncase peste 
frontieră Grupul Schmettow, făcându-i 11 ofiţeri si 650 
soldaţi prizonieri şi luându-i multe mitraliere. 

G-lul Falkenhayn făcu un raport general asupra situației 
din seara de 11/X, în care, după ce arată situaţia dela Jiu. 
Olt, Bran, Predeal şi Buzău, adaogă: 

„Asemeni trebuie accentuat, că o înaintare a Grupului Schmet- 
tow nu va putea avea loc un fimp oarecare. 

Div. 71 L, asupra căreia a apăsat greul luptei (la Oituz), 
bätut foarte brav. Dar forţa ei combativă, după 14 zile de te 
continue şi grele, a scăzut foarte mult, din care cauză are nevoie- 
de un scurt repaos”. 

Din acest raport se constată că Grupul Schmettow nu 


551 


mai avea puterea necesară şi deci ruperea pela Oituz cu 
aşa slabe mijloace nu mai putea avea loc. | s 

Ultimul aliniat din acest raport avea desigur .de scop, 
ca g-lul Falkenhayn să dobândească sprijinul M. C. GL 
german în aprobarea cererilor pe care le adresase Arhiducelui 
Carol; comandantul frontului, de a i se da Div. 8 Bv. 
pe care acesta de frică o ţinea zadarnic în rezervă înapoia 
Arm. l-a A-U, cu care să schimbe Div. 71 I. cum şi de 
a face pe M. C. Gl. german de a părăsi ideea unei ofensive 
pela Pasul Oituz sau pe frontul Armatei l-a A-U. 

După episodul din Valea Oituzului si Caşinului, Arhi- 
ducele Carol se linişti şi părăsi ideia ofensivei. 

Asa dar, la 10 şi 11/X, Arm. IX-a germ. şi Arm. l-a 
A-U, susţinea lupte grele, presiunea mare se exercita însă 
de către Arm.. IX-a a g-lui Falkenhayn, care îşi făcea -nv 
numai un punct de onoare de a face invazia în România, 
şi era următor planului ‘initial, ruperea în regiunea Bra- 
şovului, direcţia Ploeşti-Bucureşti, dar aci îi închidea calea 
Arm, Il-a rom. de sub comanda g-lului Averescu; atunci 
g-lul Falkenhayn încearcă ruperea în altă parte, unde i 
se părea mai uşor şi anume la Jiu. 

Dar Arm. IX-a nu) dobândise :pânäla 11/X; vre-un suc- 
ces real. Pare că la Jiu grupa Kneussl e pe punctul să 
dobândească bune rezultate, exercitând o mare presiune. 
asemeni la grupa g-lului Krafft v. Dellmensingen, ce opera 
pe VI. Oltului în fafa dreptei Arm. I-a rom. părea că re- 
zultatul e dătător de speranţe, dar numai pentru viitor. 
Această grupă nu mai avea nici o rezervă, iar comandantul 
superior nu dispunea nici el de trupe, căci Div. 10 Bv. şi 
majoritatea Div. 8 Bv. ce erau destinate să întărească 
Arm. IX-a fusese trimise în ajutorul Arm. I-a A-U şi puse 
la dispoziţia ei. Această Armată avea aripa dreaptă pe VI. 
Uzului şi la Ghimeş în luptă grea dincolo de frontieră 
cu Div. 7 rom. pe când centrul şi stânga Armatei erau 
în luptă, însă la V. de frontieră. 

In timpul însă dela 3/X pânăla 6/X, trupele de ajutor 
ruse venise şi luase în primire partea de Nord a fron- 
tului român, din care cauză Comandamentul superior A-U 
trage concluzia că stânga Arm. l-a A-U, ar putea fi even- 
tual amenințată să fie atacată şi arunca'ă spre Sud; în 
acest caz ofensiva Arm. IX-a ar fi fost şi periclitată. 

Arhiducele Carol, Comandantul frontului, voia cu orice 
pret să întâmpine această eventualitate, cu o ofensivă a 
Arm. l-a pe frontul Moldovei în special spre Oituz. Mai 
întâi trebuie notat, că ideia în sine nu era executabilă, 


LC" GS 
M. M 
a a 


552 


căci Arm. l-a A-U mu avea capacitatea necesară, totuşi 
Comandamentul frontului se încăpăţânează şi  alcătueşte 
(după plecarea g-lui Schmettow in VI. Jiului) Grupul Kühne 
din: Comandamentul Corp. 54 Arm. din Div. 8-a bv. Div. 
71 I. şi Div. 1 Cav. pe VI Oituzuui. 

Cum însă Arm. IX-a rămăsese fără nici o rezervă, g-lul 
Falkenhayn trimisese la 8/X la Braşov Div. 3 Cav. A-U, 
care stătea zadarnic la Kezdy Vasarhely. 

Grupului Krafft i se trimete în ajutor, după 11/X, o 
brigadă mixtă (stat maj. Brg. 15 Rez. bv., R. 18 I. Rez. 
bv., II/R. 8. Art. Rez. bv.) din Div. 8 Rez. Bv.; R. 13 I. 
Rez. bv. din Div. 11 Bv. şi Statul Major al Div. 731. A-U. 

La 6/X, începuse în Dodrog2a ata.ul Arm. III bulgare, 
care mergea destul d2 bine, mai cu seamă cu începere .ea 
8/X. Comandamentul german credza că trupele de ajutor 
ruse, ce veniau spre Moldova, vor fi trimice pe îrontul 
dobrogean, dacă nu în comp'ectul lor, dar in mar.a L.r 
majoritate, mai cu seamă. că la 9/X trupele germano-bul- 
gare cuceresc Constanţa, la 10/X Medgidia şi la 12/X Cer- 
navoda. Această credinţă a Comandam ntu ui ce ma 1u eva 
lipsită de temeiu, căci: Comandamentul român se \äzu ne- 
voit a cere ca trupele de ajutor ruse să fie trimise in| Do- 
brogea, formându-se „Armata de Dunăre” sub g-lul Sa- 
charoff. Cu aceasta, pericolul unui atac asup'a stangzi Arm. 
I-a A-U g-lul Arz dispăru, iar Comanda:nentul:germano-a 1s- 
tro-unqar. it niona a ataa cu dreapta Arn. l-a A-U 
“spre Pasul Oituz, atac "la care trebuia să ia parte şi stânga 
Arm. IX-a. 

G-lul Falkenhayn în tot acest timp tinea să execute cu 
grupul g-iului Kneussl un atac prin surprindere prin VI. 
Jiului, cu atât mai mult cu cât informaţiunile sigure dobân- 
dite de Comand. german, îl convinsese că s'au luat trupe 
dela Jiu şi s'au transportat. în altă parte, cum şi că Gru- 
purile. Bran şi Predeal mai fusese întărite cu noui forte. 
Această credinţă a Comandamentului german corespundea 
adevărului. Asa dar, Comandamen‘ul german spera ca tru- 
pele dela Olt, Bran şi Predzal, tin fixate trupele române, 
că Jiul e slab apărat, deci pe aci se poate face invazie cu 
grupul Kneussl destul de tare pentru a executa atacul 
şi a exploata succesul. 


La 12/X, pe frontul g-lui Grigorescu, atacul se continuă 
în scop de a arunca pe inimic peste frontieră. In această 
idee se intenţiona a menţine pe inimic de front în sectorul 
Slănic şi Oituz şi a-l manevra: în sectorul VI. Leşunţu și 
VI. Caşin. 


553 


Atacul s'a dat de dim. Div. 71 I. a fost respinsă pesta 
frontieră, stăpânind FSU V. Cernica, satul Hârja şi 
cota 1038. 

R. 82 I. (din Div. 71 I.) atacă Runcul Mare, scoate la 
ora 11.30 unităţile rom. de aci şi le aruncă spre E. Intre 
timp btl. III/R. 23 I. bv. (din Div. 8 bv.) a fost indreptat 
dinspre S. peste Dobri şi Cord. P. 1169, curatind creasta 
dela Sudul Runcului Mare de unităţiie rom. 

Div. 71 I. rămâne pe linia Vrf. Brezoiului 990 (V. 

- Poiana Sărată)-liziera S. a acestui sat-Runcul Mare, deci 
Div. 71 I. devine din nou stăpână pe creasta paralelă cu 
Pasul Oituz, asigurându-si astfel flancul şi spatele. 

Două btl. bv. întărise Divizia. 


La 13/X, trupele din stânga Vaei Oituzului ocupă prima 
creastă a Mt Sandor, Mt. Zsirost între 1185-1330. 

Brg. 141 1. atacă zadarnic cota 1038 Coama Stăneichi. 

In această zi g-lul Kiihne luă în locul g-lului Schmettow 
comanda sectorului Oituz, apărat de Corpul 54 Arm. format 
din Div. 71 I, Div. 8 Bv. şi Div. 1 Cav. El avea ordin: 

„Să - împingă acest Corp până la Oneşti în VI. Trotuşului 
şi să taie legäturile românilor, cu Nordul”. 

Div. 8- By. ce trebuia să se adune la Oituz la~ 14/X, 
urma să fie vârâtă în acţiune peste Cläbucul in VI. Caşi- 
nului. Se începuse a ‘se face recunoaşterile necesare în 
vederea acestei acţiuni, care însă nu a fost pusă în exe- 


cutare. 


La 14/X, g-lul Stein cu Div. 8 bv. contra-atacă pe tot 
frontul, dar e respins; aşa dar după 7 zile de ofensive, 
trupele A-U germ. sunt împinse pretutindeni peste fron- 
tiera Moldovei. Div. 15-a rom. îşi făcuse bine datoria, 
Regimentele 13, 53 din Iaşi şi 25, 65 din Vaslui au luptat 
foarte bine pentru cea mai mare cinste a armatei române. 

Divizia 15-a care luptase necontenit dela 1-14/X avea 
grele pierdere:. morţi: 13 ofiţeri, 437 trupă, răniţi: 54 
ofiţeri, 2133 trupă, dispăruţi: 5 ofiţeri, 875 trupă. 


La 15/X, frontul general al Armatei de Nord era ur- 
mătorul: Mt. Stege 1610, 1493, Piatra Roşie 1510, Vri. 
Făgetul 1148, Bâtca Rotundä, 1314-Borviz 1027-Hegyes 
1055-Vrf. Telecului- Muncelul 1387-Arsita Dandenilor-Ardele 
1595-D. Podişul 868-820-D. Stäneichi-Goioasa-Piscul Edera . 
1034-Poiana Uzului-Vrf. Sandor-1185-Vrf. Cernica 955-713 
Lisiera N. Poiana Säratä-D. Măciucaşul-Vrf. Bradului-Pl. 
Pălămidei-Hâitoaia-Pichetul 110-Pl. Clabuc. 


554 


G-lul Grigorescu cere autorizare a executa o „ofensivă 
dinspre Magiaros. 


La 16/X, Comandam. Corpului 54 Arm. fu trimis la 
Petroşani (pe VI. Jiului), iar comanda Grupului Oituz 
(Div. 71 I. şi Div. 1 Cav.) a fost luată de g-lul Stein, 
Comandantul Div. 8 Bv. cu ordin să se mentie pe pozi- 
tiunile pe care se afiä. 

In această zi Div. 8 “este scoasă depe front şi dusă 
în zona Kezdisarfalva-Kezdimartonos-Bretcu-Lemheny-Esz- 
telnek-Kezdiszentkereszt. 


Intre 15-26/X, Armata austro-ungarä-germanä, contra- 
atacă slab, pe frontul Moldovei. Se execută bombardament 
reciproc şi mici recunoaşteri. 

In acest timp, Div. 8-a rom, terminase concentrarea în 
zona Urecheşti-Adjud-Tg. Domnesti. 

Div. 14-a rom. schimbată de trupele ruse, fu trans- 
portată în regiunea Mogoşoaia-Băneasa-Otopeni la dispo- 
zitia M. C GI, 

Brg. 7-a Mix. intră sub ordinele Arm. de Nord. Frontul 
acestei Armate se întindea dela Isvoarele Tarcăului până 
in’ VI. superioară a Zăbalei. 


La 25/X, Div. 6-a trece dela Arm. II-a la Arm. de Nord, 


. La 26/X, Rgt. 19 I. bv. (Div. 8 bv.) ce întărise Div. 71 
I. atacă înălţimea dela frontieră aflată la 3 km. NV. Poiana 
Sărată, pe care pune stăpânire, vârând-o in linia de apă- 
rare a Div. 71 I. 

In această zi slabe unităţi din detasamentul col. Sturdza 
scoate posturile de legătură ale Div. 1 Cav. aflate pe 
înălţimea Lipse tetô. 


G-lul Prezan, Comand. Arm. de Nord, raportează 
M. C, GL: | "A 
„Prizonierii făcuţi de noi declară în unanimitate că soldaţii 
noştri de origină ovrei şi unguri, trec în mare număr în tabăra 
duşmană. Ajunşi acolo fac declaratiuni complecte asupra situaţiei 
irupelor noasire şi în marea maorjitate a cazurilor au condus co- 
loanele inimice la atac pe teritoriul nostru”. 


Dela 27/X, Grupul Stein reinoieste atacurile sale pe 
‘frontul Div. 15-a, dar e respins, iar unităţile române ay 
“ ocupat Fata Moartă Vri. Bradului-Vri. ae 1390 si masi- 
vul Bretcanilor. 


La 28/X, Div. 71 I. atacă Vrf. Cernica-Vrf. Popei, reu- 


sind a da înapoi trupele rom -depe Vrf. Cernica vre-o 400 
m. E. Vrf. Cernica. 


La 29/X, Cd. Arm. de Nord dispune luarea ofensivei, 
„în scop de: 

„A scoate pe inimic din punctele ce ocupă în lungul fron- 
tierei si de a-l împinge spre interiorul teritoriului său”, 

In baza acestui ordin g-lul Grigorescu ia ofensiva. .Pre- 
gătirea atacului începe la ora 6, iar la ora 8 începe atacul 
pe tot frontul. 

Detașamentul Slănic înaintează spre cota 1130, * reuşeşte 
a cuceri vre-o 600 m. din terenul pierdut în ajun şi ajunge 
la 200 m. de -poziţiile inimice. 

In sectorul Cernica trupele rom. au ajuns pânăla rete- 
lele de sârmă ale inimicului. 

In VI. Oituzului atacul a fost respins. 

In sect. Lesuntului, trupele au ajuns la 10 m. de po- 
zitia inimicului. 

“ Detaşamentul Casin de sub = It-col. Gorski, boiieostet să 
pue stăpânire pe Kord P. cota 1169 (Fata Moartă), de unde 
alungă escadr. de trăgăt. din Div. 1 Cav. 

Detaşamentul: col Sturdza, ajunge; pânăla cota / Tomlo- 
hordo 1364, de unde respinge un esc. pe jos tot din Div. 
1 Cav. în spatele Grupului Stein, împiedicându-l in ace- 
las timp de a cădea in flancul detaşamentului Caşin. ‘ 


La 30/X, ofensiva continuă în scopul realizărei ordi- 
nului din ajun, dar trupele nu au dobândit vre-un rezultat: 
mai apreciabil decât in Sect. Cernica, unde btl. II/R. 65 I. 
atacând pe la V. de Vrf. Cernica, a respins pe inimic 
pe o adâncime de 4-500 m. Pe restul frontului trupele s'au: 
izbit de reţele de sârmă încă nedistruse de artilerie. 

Cd. Div. 71 I. dispune ca 1 bil. din R. 82 I. să recu- 
cerească cota 1169; acest btl. atacă şi reuşeşte a o ocupa.. 
Pentru a evita astfel de ameninţări, g-lul Goldbach trimite 
ca rezervă înapoia Div. 1 Cav. 1 btl. din R. 33 hv. la. 
Klarak. 


La 30/X, grupul Oituz de sub comanda g-lui v. Stein,. 
Cd. Div. 8 Bv. trece din nou la Arm. IX-a. Nu era nici un 
motiv ca să se facă această trecere, doară faptul că g-luf 
Gerok care trebuia să ia comanda grupului, era mai vechiw 
ca g-lul Arz care comanda Arm. I-a. 

G-lul Arz ceru Comandam. frontului ca să-i pue la 
dispoziţie pentru. Grupul Oituz, rezervele ce se strânsese 
la Kezdivasarhely şi anume: R. 36 Ldst. germ., btl. 20 


556 


vân. rez. şi 3 bir. din R. 56 Art. câmp, şi cari erau des- 
tinate de fapt pentru Arm. IX-a. 


- La 31/X, ofensiva Div. 15-a continuă, trece frontiera la 
NV. de Poiana Sărată. Artileria rom. bate cu vioiciune 
Runcul Mare. (1108), care era o:upat de R. 82 I, după 
amiază btl IIT/R. 25 I. atacă şi cucereşte Runcul Mare 
Cord. P. 1169, amenințând din nou spatele Div. 71 I. 
Contra-atacul dat de R. 82 I. a fost respins. 


La 1/XI, bil. III/R. 19 Rez. bv. si 2 cp./R. 82 I. A-U 
atacă şi recuceresc Cord. P. 1169. La Vestul Väei Oituzului 
linia de frontieră dela NV. .de Poiana Sărată trece din mâi- 
nile Rgt. 5 bosn. în mâinele btl. II/R. 65 I. şi I/R. 80 I, 
rămânând în stăpânirea R. 5 bosn. : 


La 2/XI, R. 5 bosn. pierde poziţia cucerită în ajun. 

Două cp. din Rgt. 14 Rez. bv. recuceresc Runcul Mare. 
G-lul Grigorescu a renunțat la reluarea acestui punct, întru- 
cât ar fi cerut. mari sa:rificii de oamsni si nici nu era un 
bun punct de observaţie. 

Vrf. Bradului a rămas însă în stăpânirea R. 25 I. 

Pe frontiera de) Vest a Moldovei pânăla Pasul Oituz, 
trupele. ruse înlocuise trupele române şi anume Arm. IX-a 
rusă sub comanda. g-lului Lecinsky, in fata ei se găsea 
Arm. l-a A-U, sub g-l Arz. 

Sa organizat la Oituz Corpul 24 Rez. sub gl. Gerok, 
care înlocueşie pe g-lul Stein. 

Toaie aceste inlocuiri şi schimbări nu au adus opera- 
tiunilor nici un bine. 


La 3/XI, inimicul atază dinspre V. şi SV, poziţia dela 
Piatra Runcului şi a reuşit a scoate de aci batalionul din 
R. 25 I. care s'a retras pe Pl. Pălămidei, acesta a contra- 
atacat dar nu a avut nici un succes. 

incercarea făcută de detasamentul Casin cu II/R. 29 
I. şi I/R. 8 V. de a pune stăpânire pe cota 1169 nu a 
reusit, asa ca acest punct FAME ne în mâinele celor 2 cp/R. 
19 A bv. 

G-lul Gerok trimite R. 36 Last. in Pasul Oituz si dis- 
pune în acelaş timp ca Div. 71 I. să înceteze atacurile, 
căci ea se slăbise foarte mult, din cauza pierderilor grele 
ce avusese. G-lul Gerok renunţă si la reluarea înălțimilor 
dela frontieră, aflate la NV. de Poiana Săraiă, aceasta pe 
deoparte din cauză că nu se putea face o bună şi serioasă 
pregătire de artilerie, iar pe deata pentrucă trupele rom. 
ocupase cu forte superioare acest sector. 


557 


S'a retras R. 19 I. bv. depe front şi s'a trimis la Lem- 
heny ca rezervă de Corp. 

Asa că dela 4/XI acţiunile devin staţionare şi în sectorul! 
Oituz, au loc numai bombardamente de artilerie, acţiuni 
de patrule şi recunoaşteri.- 


La 6/XI, începe a sosi la Breţcu Div. 24 I. A-U.ce 
era transportată cu calea ferată din sectorul Arm. X-a. 
germ. eile Divizie urma sa ocupe sectorul dela Runcul 
71 |. să-şi mai restrângă frontul şi să scoată unităţi în 
rezervă pentru a le mai reface şi odihni. Dar la S/XI 
Div. 24 I. primeşte o altă destinaţie, ea este trimisă la 
“Braşov în scop de a schimba Div. 187 I. germ. dela Pasul 
Predeluş (Altschanz pass). 


La 8/XI s'a întărit Div. 71 I. cu R. 20 Van. Rez. şi 
3 btr/R. 56 Art. Camp. | 

In această zi muri Impäratul Franz Josef, căruia îi urmă 
la Tron Arhiducele Carol Franz Josef care exercitase până 
acum Comandamentul frontului, iar în locul lui vine Arhidu- 
cele Josef, ce comandase până acum Corpul VII Arm. pe 
frontul italian la Isonzo. 


La 9/XI G-lul Prezan trece dela comanda Arm. de Nord 
la comanda Arm. I-a, după care e numit comandant al 
„Grupului de Armate”, în vederea bătăliei dela Argeş. lar 
la comanda Arm. de Nord este numit g-lul Cristescu C.. 
care rămâne cu: Div. 15-a, Brg. 7 Mix., Div. 6-a si Brg. 
16 I/Div. 8-a. 


TABLA DE MATERII A VOLUMULUI 1l-iu 


CAPITOLUL(T) Bags 


Operațiunile pe teatrul de operaţii din Transilvania . . 
A. Trupele Austro-Ungare din HR None dela 1/VIII pânăla 
26/VIII 1916. . . PRE 
B. Concentrarea Arm. A-U şi germ. ‘in Transilvania . 
C. Planul de acţiune germ.-A-U contra României 
° CAPITOLUL fy 
Generalitati pe da OB Era eas on Armatelor Romdne din Tran- 
silvania. ae Sp Mere kl ae ae UD) el COLE 
CAPITOLUL III 
‘I. Operațiunile Arm. I-a rom 
A. Operațiunile Arm. I-a dela at i 46 
. 1. Operațiunile Div. I-a . 
2. Operațiunile dela Jiu a Grupului, Jiu şi Div. 11 dela VIII 
pânăla 9/IX . . Ă 
3. Operațiunile 'Grupelor ‘Olt si Lotru dela 14/VIII—9/1X : 
CAPITOLUL IV 
B. Oherâbtolje/ Arm. I-a! dela 9—30/1X -. “ory: 
1. Luptele din Valea Jiului dela 19/1X—30/1X. sue 
CAPITOLUL V 
2. Luptele din Valea Oltului . ie ge a. a 
a) Preliminările bătăliei dela Sibiu ‘(9-12 Sept.) a 
CAPITOLUL VI 
b) Bătălia dela Sibiu (13—15 Sept.). . 
| CAPITOLUL VII 
“Retragerea Corpului I Arm. spre Carpaţi . . . . . . . « « 
CAPITOLUL QIX 


“Cauzele pierderei bătăliei dela Sibiu. . , . . . . . , 


CAPITOLUL fă 


«Cauzele pentru care nu reuşeşte g-lul Halkeniay de a incercui Vs 
nimici C. I. Arm. rom . . . + , : 


CAPITOLUL X 
Corpul I Arm. rom. pe Carpaţi . 


19 


93 


125 


141 


149 


151 


559 


CAPITOLUL XI 


Pag. 

IL Operațiunile Arm. Il-a rom. în Transilvania . . . . . . . 159 
ES Mt Arm. Il-a dela 14/VIII— age Satie? rats <a TBD 

1. Inaintarea grupelor de acoperire os sos ee + a e 159 
Formarea Arm. Il-a. . . oe ew wo 8 161 

2. Oprirea ofensivei ro ‘rane in Transilvania ot te ie a a dS 

8. Ocuparea liniei Oltului. . . SE 

4. Oprirea definitivä a înaintărei Arm. II- -a oe ae ra i e 171 


5. Reluarea înaintărei Arm. Il-a spre Sibiu . . . . + . . 175 
re dela Porumbacu, Bârcuţ şi Moha . . . . . . . . 179 


Observatiuni. . . 192 
KApreciatiuni asupra "operaţiunilor g-lului Falkenhayn c contra 


Arm. I şi Arm. II dela 9—16/IX . . i 194 

6. Retrazerea Arm. [l-a 17, 18, 19/IX. . . . pe aut anal MOB 

Luptele dela Moha-Baranykut gi wade sow tn eee ds 0218 

Bătălia dela Sinca. . . oe « + « +. «+ 216 

Luptele dela Șinca Veche” şi Perigani Pe ee en ee der te 227 

. Luptele dela Tantari . . . ss Vas LP, He de. zane 208 
Luptele din Câmpia Braşovului | = ea + e 235 


Retragerea Arm. Il-a rom. pe linia de frontieră see + + 253 


CAPITOLUL XII 


III. Operațiunile Arm. de Nord. rom. în Transilvania, . . . . 261 
Operațiunile dela 14 Aug. până la 30 Gent 1916 . . . . . 261 


~1. Inaintarea grupelor de acoperire - |. 1 yy (Clair 281 

2. Inaintarea Armatei dela 93/VIII—22/IX . os À + + 1, 268 

3. Retragerea Arm. de Nord 23/IX--30/IX . . . . 309 

4 Coniderăjipri asupra înaintărei şi soiragerel Arm. de Nord 327 
: CAPITOLUL sr 

Cauzele pentru care nu a reusit ofensiva Armatei romane in Tran- 

silvania. 2 6 6 we cc . ee ee ee ae ee ea e 329 

. CAPITOLUL XIV) 


Apărarea Carpaţilor de către Armata română . . . . . . . 345 
Armatele germdno-austro-ungare spre si în Carpaţi . . . . . . 349 


CAPITOLUL XV 


I. Operatiunile Arm. I-a române in Carpaţi. . . + . . . . . 365 
Luptele din Valea Jiului 1-9 Oct... . |. . . . . . . . . 365 
Intâia bătălie dela Jiu. . oma ee + « e 982 
Cauzele înfrângerei grupului Kneussel . bah a ta ee. 2429 


CAPITOLUL XVI 


Operațiunile din Valea Oltului . . . . . . . . . . . . 427 
Luptele dela 1 Oct.— 12 Noemb . . .:, . . . . . , . . 427 


560 


CAPITOLUL XVII 


Pag. 
II. Operațiunile Armatei Il-a române în Carpaţi. . . . . . . 465 
Operațiunile dela 27 Sept. 16 Noemb. . . . . . . . ... 465 
1. Luptele dela Pasul Bran. . . Wohi Dea ake ee 65 da ABB 
~~ "Acţiunea ofensivă dela Câmpu Lung i. 
2. Luptele dela Predeal . . . + . . 486 
3. Luptele dela Predelus, Bratocea si i Tabla  Buţii i za ee mor. OUT 
4. Luptele din Valea Buzäului. . . woe . + e 0138 
5. Acţiunile din Munţii Vrancei . . . . . . . . . . . . 521 
CAPITOLUL XVIII 
III. Operatiunile Arm. de Nord române în Carpaţi. . . . . . 523 
Situaţia forţelor la sfârșitul lunei Sept. 1916. . . . . . . '523 
1. Luptele dela stânga Arm. A.-U. d'en, Le 4 4929: 
2. Luptele din VI. Bistricioarei şi VI. Bicazului eee a «à 527 
3. Luptele Armatei ruse după 15/X. . . . 528 
4. Luptele din VI. Trotușului —Vi. Ciugheşului NI. Sulta— 
VI. Ciobänasului și VI. Uzului. . . 532 
5. Luptele din Vi. Slänicului—Vl. Oituzului şi vi. Casinului . 541 


Pag. 


10 


21 
127 
139 


159 - 


162 
167 
202 
209 
261 
283 


309 
354 
405 
427 
438 
483 
448 


Sree gia OTe 
IL UK. UE 
"4991 at} 1V.1239 


EXEMPLAR LEE, 


Rândul 
6 de jos după cuvântul «Persilor», a adăoga : Temistocle 
; acuză pe Miltiade, me in timpul rasboaielor punice 
4 de sus în io de 9/XI a pune 9/IX. 
18 de sus > > » pati >» > mati . 
16 de sus > » » Movoiu » »  Mosoiu 
1 de sus » » Capitolul XI. 
10 de jos » » » Oltboagt 2 » Oltbogat. 
20 de sus. » » » Ct » >»  C. 
14 de sus > » » mise » » trimise, 
3 de sus » » » Reg. 3 Cal.» » Brg. 3 Cal. 
1 de sus » » Capitolul XII. 


la tabloul 1-iu, coloana Observaţii în dreptul Div. 39 hu, si Div. 72 
în loc de  I/XI a pune I/IX. 


5 de jos > » » retrag » » retragă. 

1 de sus » » » mita >» » mită, 

14 de sus » » » Ordinul 130» » Ordinul 103. 
4 de sus » o 1926 » » 1916, 
20 de sus » » » Căujani > >  Găujani, 

10 de jos » » » g, 8 Cälär. » » Brg. 3 Călăr. 


9 de jos trece ca rândul 7 de jos. 


Volumul I. Crochiul N°1 À Armata Romana in Rasboiul Mondial.G! Dabija. 


In 
> 
ge 
NN n. 
> + 
(Se 
(RES a ES 4 203 
su OSM Bat Jang Călin aBelhor = 
IL (VAI & R 2032 ee 
| x Br. 1614 We GHolo ~ 
i] \ 6bt.. Wy 8, -rhtr Sah "8 
ÎN N Biighee 


oloplita Re. "> Ver 
ta 


\ i D.611, A N 
N ReghinhlSäsesc \ i wo) Almes Mezo 
a MPR jeléus | 
N HOLL. Gp B50. MOE, Bs D 
Sarina pagar 
Sact.Miclaus Ur 
_ Div.err. * Gin 
72 btlinf..#btletap.-16tl jand ig ES \ 
3esc.-6btr._ 2 post, jand. me A 
N A 
ad i 
AA Le 
mo. oo 


RY reselnek " Li 
4 : 
i ut PBretcu ] 


să i I 

> 2 | 

: | 

besulSasesc \ 

si Seci Talmacia = 7 34 esc ‘ 
Nu ean că r.1431. JR 
Ces 142 SitaBuzăului , 
ee CYMilit. mL 0 
: d AV M 
oar ) “9d, dă ate Vent *OBursuu 
att | ow Pi A Hostufely ” 
specie a na 
„7 Brel | SPA . 
7524, inf_:3 btl. min... 1 bt! etap.\ | of an a Len A 
Ypese.-thtr . 13post.jand. w 7 2 
} À 
NES 2 
4 
i F 
oCaransebes \ 
Del EU 
7 
Sect.Orsova cal 
Br. 45 I. : 


8btlinf_1btl.et.-7plot, 


Scara 1: 300.000 | | 


T.Severin 


Volumul I. Crochiul N°2: | Armata Română în Rasboiu! Mondial. G'Dabija 


ae 


TA ards on roa 
C.VIArm. Rapa deSuso $ | 
21btl.,5esc.,-21btr. OMonar) 


Arm. 1# AzU, Ps A 
ae 
60 btl., 25esc., 4esc.trag, 53) : Aer pa tite “as 
rer 
40.610arme. A | D.3 ( cPTelek ’ 
A 99 NOD PAPE PL Colcsecsi yee: 
39 btl,. 20 re 4 ese.trag. , C Ssară oParaid st. 106.2 bmn “Oty, 
: rT sofsif. LA 
aa i ae i 
pal | SE da a ) 
Nm 57 cuit Ver | 
& St Mihaly StYelek 
ht et & Br 19M.-" 3 Vs oOdorhei wo: wy 
al 4 Ry Sbtl..1e.-2b ~ radă ee 
eo ÎN 9 “sy okKangad à! 
kes NES FU Erked 8 
‘ SE vat 6 BTL. Zane for | 
Arm. IX? Germ. LD si xe 96t..86.. Son AMeschendorf fai . 
| => SN gerard fMoha | 
d'Albalulia GlSchmettow_ à ra Nee | 
4 S'btl., 28 esc., 15 dtr. A sJosehairs 
(| QC À | Div \ 
= À E EX N A 4btr 
ÆECdArm.IXS iata pt i ae nase: à 
Deva Gorastié\ Gl Krafft beng oniot ne rep ȘI 
E \ UE poriat AT Br PR 
Ap i, 3bti\7btr, < fe 0v ie: 
= \ d Talmacty . 7 
3 EN FAX 
Hi ] TA : 
Hate . 
as G'Sunke + Se EN UN 
ebtl.-ÿesc.-1e bth 4 él 


G'Staabs. 


oCara ngebes 


Scara 1: 300.000 


Volumul It... Crochiul N23. 


Armata Română in Rasboiul Mondial G'-Dabija.. 


4 
À oBorohoi 
; oBälti 
peu Sa . 
Radguti À o Botosani 
’ 1 
N Ciuleu Mare 
re 
“i — © 
LV Orhei 
a ofălticenj 
SI 4. 
oRodna  Dornavara ÎN 4 fon, RA 
os VV OL. (4 
7 PSaruDernei = 9 
PN 4 pa 
Pe. a i Chisinäu 
Se 
Dinei re an o 2 
tosnya Mesterhaza © ral aS oPeatra 2 A 
270 it 26/vm CARTON ten (3 
eg Div.7 °s"uiclog tă Ss Si 
9 
26/ vill i ) Bacau oLeova 
"XS 
+e 
Lo) 2 
Kérispatak Iv. 20% QCikSereda N QT Oena b Bârlad 
Ov G 
Odorhei E A, gt sin us ‘, 
[a PBB. agi) 
Abrud TT SHagorodamss YA Gat Cagin 
o ) 
RER | se ae)” 
© KezaiVasarhey |! oCshul 
Albalulia, Boldogvarost | dTecuci 
Wy sr Er 6 à oBo/grad 
4 Sink of nee { 
13-17 /1x © j 
\ \ / ry y En) es | | 9 Chilia 
re Si ibiu © ban fs Du re. Ve x preheat ~ Focșani 
Hunzidoara aj 6 i En Piri Pot pme 2 OBrasov x Galaţi oReni /smgii 
“rs An = NO Leon 
Ca ve 
[că Le DAZ Ms 23 a6 ey 9 xy PS SN OK Sorat Bräilao A pi , 
Macin  Isgccia _ 
i x À NE} pin . Rkcär, ue %) Tulcea 
, 13/1X ) 
Caransebes 4 AUS ss me ni yy 19: \ Campulungo Va 5 Buzău 
x PL ers A \ o Văleni 
Dr, TA Ki D.20 Pa 2 
oo . ampina OUstrav d 
Sg er ? idei a Curtea deArges. f “99 Baba lag 
urbe str Vale 
o rs # în A cea, ; Div. oe | 9.2 ac 
a N A DS 
TJiu 6 soi, Ô Ploesti 
< fe: 7 ORapaaioasa Târgoviște N N OHârșova Sas BE 
Piteşti Ş A i 2.15 
bo D.19 
Hat) Div. 2 Ces Titus ‘alom) a oTopalu Ester ef Bg.56v. o 
i He ‘ 1) 12,18 D.37r.rusa 
4, oPragagan è pOtopeni Dire lise, Army de Dobrog ea Dns y use € 
i “ma O Mogoșoaia IV. 7, 7 D115 
Zu jun re Strehaia Div\12 \ 2 E: 2 aa e ii Fetești Gey pralZaineikovs i D.Sârtă | 
OT Severin maul ST Se Es 4 | @ URESTI i o ÿ i D.30vrusa 
o Filias 3 i Cäläras 6 pee D. "Der Russ TRANS, Z 
E = vy OSlatina = \? Bivg BS LAN de Zi Sarea 
Bfza Palanca Dita arf SP Z în \ em &Cobacin _Topralgar 
A COST] achior E 
ee Si oCraiova Grup. erai 10.76.24 1g. 2m : Stra 7 of AD Amza dea Le 
\ GlAverescu \D2 Bev REA oe Fi 30-31/vm,~ faradt on ‘a 
3 | de) 1x : 
| pone Rosiori de Veue à ose Z 4 OSarasan 8-21/x tu 
exanaria : ñ 4) “ 
3 Ap A Giurgif o, 19] 1x Lat Vakkadiniar 0.79 a 
3.) ÿ Ale fe Rusciug 73,9 O Curtbunar 0.61 Rusă 
4 5 Y D.1Bulg. N D.Sérbà 
g « R.SMIlit.Bulg. 7 D SC RUES 
ASS F8 99 D. Bulg. Nes v. Rus. a 
e ae 19 ceri Adele Q Bazargic 
CT => — Se 2 D.0v Bug-6erm. slg 4 9 7*/ Hotcic > 
Reg. 6 Milit. Bulgar făhora amove Piste N Rasa hs 2. 
Reg.9 Milit. Bulg. AT Y2D.6+1Rg.Div.7 4. 
YeDiv. 12 ane. Ro. 4Mitit. Bulg. DA Cv. Bulg. 


overna 


o$umia R2s13Milit, Bulgar 


Burgas, 


Scara 1:1.600000 


) 


Volumul Il... Crochiul N* 4 


Laden 


(mets 


mm, 


ee: redea 
Ma. Ja 
274 


(Bersa” Secreta ji i 


Armata Română in Răsboiul Mondial. 6 ‘ Nabija 


Operatiile Div. 1% 


dela 14 Aug, 
687 Ciresu f Scara 100.000 
egy Ad 


Leg Mane 
| 


Bunoica J} 


CAN /£ | 
D E a 
oy, llovita “© 7 
Sa Pich.Siliste 0 
S 
adio 
“en Lu (Cr d "ZA 
314% 
Dobra : (CA 
ÿ se LS 
‘282 - > 
op oy eue ‘à 
4 Doigubuir | 
(i Jupanek Gacaj | 
ZA 317 ; 
CP [i 
Wy - 
D A DyErciorova 


9 
Tekija . 


y 


Volumul Il. CrochiuIN?5 Armata Româna în Rasboiul Mondial... 6! Dabija 


à lo 
2 [a 
BIS 
LR EU 
NE 
+ 

ole 
as 


Orsova 
i 9 


oHinova 
" Scara 1:400.000 


Armata Română in Räsboiu! Mondial. G! Dabija. 


Divizia 118 | 
ile ofensive dela 15/vi.-3/1X 


Operatiun 
Retragerea dela 4-9/1xX | 
| 
| 
| 
Béfnrop 5/ix | ee 
Farcaspatak NIE Gi : | 
UA IBCotesti = “Muna apie 
ORarnkui N me B Taia 
à À 
is Cetatea Bpli @ Petrila 
> SG = ui Nous | 
Gotani di A 
A Dotaniler A P\ollsse 
‘ | 9: Dre A «| 
| 9% AVE 
i ù À Petras ig 
er te | vw See 9715 E, 5b 1e Al NA 
7 | Hoi ZA AN me 4 
| PLR ma ZX A NI au BaAninoasa D:187 | 
8 amctul / “lk Py, 48, e | 
2100 VA \ Sia 1694 ae ee ches (Livezeni dans 
R.Banbat. A if : t i 
pt ee CAM SE A si AE ney Lanta Lakurei 77/um Piesa e ali oS Surduc SI | 12075 
aque Tae ‘ Me gro Al ae | a Cinjav 
1532 Re \ AUS 807 R55 isi L Cara 
A \ | RU a à 
Jarbaga » à 1V/rg lupeni qu a. i | 
\ Și } Ty oes | 
0, 16-17 , Uricani E ‘ | Ssh. ae ip mo,” te Dr 
A Ca EX ateni : | Aung FA. Ny 1108 Le LPS 
/ awed % nări d Peer WY Pate à HE i 
de i P1692 i x ~~ — 
“a (2 Pa , : PS et 
8 i . AA ~ Brialons: 
Că A DEA m raja, À LH ‘ ar 
âmpu luiz27/w Piatra/Lakana m EIN A Aa cai le N \ ae 
Shepex ey ufo se aqua" | A Are eee 
aes aa iata tv, ATES | Spy Yoan alee be 
972 et eae OAM TV, nf, i , yf a 
eee Dome ~ Z | 551 a 1475 
684 à A a ADA Pau eo | mn , al ib es! 
. . ţi | W ee 
TE A) —_ Sigkaumr. copca UP) ot | 
A zi RH Evan g/ix \ | 
Ghe av.aTvamcetui pm 9 1X os 
Ne a = Buti Oh\\Mon. Lainici 
| to. liga . a ï i) if 
78 WBE Won. team. 753 | i 
DMeqoiux AQ, Onea biai Semi Seul | 
IN à | | bol Scara 1:250.000 


Valumulil. Crochiul N°7 


inaintarea Grupului Olt-Lotru 


dela 14-18 Aug. | 


Scara 1:400.000 


Armata Romana in Răsboiul Mondial..GDabija 


oSelimba 

Mohu 

Poplaca or 
o 


| re, D 7 Yi 
‘ Us / 


by / XA DES 
Tälmäcel® 
Rau Sadug 
A 


9 i 
Boita® Forcești 
L \ 


6ceblesti 


în îi 0 Boisoara 
Rhos, 1 


+ 


EM 


\ 


#Bt!]Mil.R Negru 
Brezoiu Wi 
OU 
R.2.I. 


0000} 


olotreni. 


Volumul I. Crochiul N28 


Sibiu 


; pe Hors tian i 


Sacele 


0 


CacovalD i 
la 31 ge ; 
ii 
er à 


Seau ff 
D 
Omeeph 
117% 
TD / d 
i Fundul Răului 


Cignadia 


Armata Romana in Résboiul Mondial... G!: Dabija 
pees ii 
Ja #/vu | Q Rosia pi A, 
pă Pa 
” 
ne e 


Şt sănonă, de 


oe Fabr Chereste A 
Sebeș. 


Ne (im 
A VA 
enc DZ Drorcest 
Boita V 2B lp uz I. 


t. 
(Zr vita 


-de$. 


Div. 13 in curs transporr" 
la 26 fu 

call 

ie 


e 


009, 


Situația la 20/yy a Grup.Olt-Lotru. 
Frontul Grup. Olt-Lotru la 29/yy 


Fozitia de rezistenta ordonată de 
Arm.I. cu ora. N*2 la 28/vu. 


...... 


Scara 1:209.000 


| tee 
Volumul li... Crochiui N29 


Schita 
Luptelor Diviziei 112 
dela 10 Sept-24Sept.incl. 


aia Sepubuy DB 
21028 41068 a 16/IX 
QAR oies i 
A1196 
Bani A ? 77) 
A Eotodeavtholii ada (Pretrita 
page 8827 HE ed 


Dre 


16 fix 


ee 


bet SD ce loto niz NE 


| 24 a we De ee oe TE i 
2.3) | 
RC: 1074 if 2 i Fo / C 
tole şi Ja 


sa Pre Te ro 


996 N 13/1x 


GA nipoasa 
16/x \ Sina 14 un es \ \ 9 LE 


MĂ pi Vos Livezeni 
16/ ix si ÈS die Pe ear ae i N zel Cag: 2 | 
epee Nd: Fota o _ FT Le > T4 Train \ a | UN z 
a; = d. À Caroestă/Ă 
Satugu£ N “sot À 4 Tao PART: * td \ $ : 973 
px \ Na e op pat da raclă Ÿ 73/1x. x \ 
Brad DÉS ernkot NA 
asi si 01463 @Lupeni 825 % her 
A Ne Dana cita il aa, 
14/1X 141K. | Mm arbatent deSus Ap tong \Dedgou ag 2 
i RDA + Ne Haag AXR KXKKKE 
© Barbateni- 109%, 1007 la siege ane CAN 
Aobicseni be Nita zi . 
A es ae : DSquuee “ae 1 * PA 
Sr d Nae în: si 
: Slraqe, wy x ee IN a Le) 
Neonrile à 4 de Ai BP Friotr 
| FC mpul * pp tir ae, ffm FA sd ȘI 
| lui Neagu | KE 3 ) Ÿ gl 
mut apa i 9/ix a DA Boca 
TRES see al tara Ps 
4 Wie Legenda 
nu $ CU | : Ss | u commen Situația la 9 Septembrie seara 
| gfix my Atacuriinamice în ziua deg Sept. 
3 M i Se 3 — ===> /naintarea grupului de manevră la 10,11 si 12 Sept. 


Îi i 
=—— Situaţia în seara de 16 Sept. 
Te 


xxxxxx Situația la 22 Seot.seara. 


| Soars 1:200.000 


i Armata Română în Rasboiu! Mondial. G! Dabija 


= Volumul Il. Crochiul N210 
CRU CSA CE. e 


SebesSdsese 
‘ D Slimnic 
Lu 
| x 
| Rae (DA poraulmic pri 
| 
(hamba 
| Sura Mere] 
aa / 
7) ae 
G Șura Mica 
{ ; Colon Brumew, 
ai, XE Gusterita 26 5 se divine LA (DhHosmanu Buni opt 
i DPoiane | usciori Sibiu? 4 Tyoșia 30 ; de 
aD pd. norte) ys A4 ; be “a 10, 12 2 ' 
i (I: inna Silistea Nsăcere tomb oD Cin oe 3 Pe, ae Kcornatel \ A oe: 5 - 
: (i) ps à ee ca RD, e @Nuce &. NoulRoman 
i fi en Heras oo € Tan 
; i (ET | \/ Kf sonorsa me en, à bo E ZE Sf Giimbaei "503° i) Cercza (]vistea detos 
| ‘ | + vey bar eee „E DIZ 75% 3) ggracatui Arpas J. 
| SU (acd (Doria Aes Pd-Drésp ER 7 -Æ£ 2 îi dute he Lt | “paguba age “0M sec, | an x 
Sopa”! vA 31. 1 Suppichi ee o) Bio co Se Lurmôlara a D 7 G la te! 
lui À D. roi “te \ 28 SPRE | A Porumbaed toi pr? 
| o 0 ae o ME ° . i 
i inane OD, °°" dev de PS Môchne 2.76.1. H Sărata ; 
i A A dir Aaa wif 553 \q LE 16/x { DD avi D {ras des. de 
TK et “aria ia 1 O core if 0561... Braa) Ap Avrig | 
ţ N De “Vf #7 AML» , ler : 
| | Rasinari, ZA Préc" S ay, sx D.51X 5, ae ze. Q rorumtaes 
| Phd CE ja o if ine, 
SI Li Ne, 15/7 ee La Med te piomdtéapilan, z 
ao A ioe <4 | 73) ge" 134073 i 7 îs | 
i |. Mise Ce ete ate “a, Racovita 
i „e. CNE 4 - Sadu pf [4 097 i * oD 
À de DSEtren | i, Lines - (DA pee Sd 3 
os a: ciu, ue SAR ES 
7 Sahay kos MN, re sebis. ie aM EVA 
à ~ he i P om Dre / -Ja 4 pty 
i Det. Lă;zaă escu i ie ie | medic: Hp) Porcesti | 
| ~ 12/1x PR reaquiti ® ft 10 | True 288, 4 
| D KT peaj£a__"Éteite Air NS : 
i Fundu Râului = {gee 1515 NS 1 
| ti iu i, (i eye i ! 4 | LCollmtacuzino 
! x a, 4 
| d ue +. ! q : 
H 1 Au E. | A Mo ae Pee au d NS TON N 
i { ! ama BESO, : ; e, aw 
| aetna? 4 TT Es Ur NT neg 
| I Pa uf Ch La 
wif 00), Lo PET T) sin fi A "à 
| an” / 


ch Skool 


| ° N 2875 Ohaaia ha, Latimeniy ob 2° WaT Boe 
\ CB. 5 
i / / în Lhikianctue Anar Ur i) i 
| y i pi [OA me pas HD a i 
i D 5 o4%ho | ! 
| Ta Pau N $ De des unary: ee tal: thi 
eee. d / ou) am | SI oreo ee Batalia delaSibiu 
‘ a tac Qătod ului; à PRIT NOt oo em h Legendă 
7. / ÿ i Of Ainomed îi i MAY Robesti oeayani | AN 
AN sl { ; 2 Gaga SD ® fat i la12 Sept 
N / | 2 Le LAN 3 Meee ~~" D, i 4 } ny ept, 
5 S \ 5 la i \ 6 N Sărăeinesti oisoare N 
sI Preteeni SérècinestiD L Soara À 
‘gy ess À i 31707 N ici 1 Bumbestia | j P ee 1812-13 
8 \ a 4 k 
| } Ÿ 2 tes De ou Qritesti 2 Pere la 14 
A an ) & să A t ....... à 
ja pe Bus due Ve N NA Clocotici N i 
+ N esti ns N € ai 
H i E N ui 10 P) Copăceni | } ae 1315423 
d RLatorita, ! re Smbița | 
i ! Mn 
| Stinestr Q / i 
> i Lotru 2 y pe ; ! ; | 
Dr = ne. (OPA he | \ dd Lo Wea 
: Mălaia pre DES \ 
SC AE BONN e LUN 2 Scara 1:300.000. 
ETAT pe 
KS" ¢ % 
{ 2 3 e 
| a> Fă pi 


Volumul fl. Crochiut N911 Armata Română in Răsboiul Mondial._ 6! Dabija. 


. 


Soom Măgura 
zi E 


Lt-Col. Popesculoma — 
Dp Cainent 


Btl. Mil. Meh. | Sosite la 


ede AE ES x i 
: 
‘8. Dobra 


t 
' 

i 
à 


i 
\ 
\ 
| i 
„Voineasa 


Uy 
LN) 
v1) 


bir. 57 și 
Î AL sl Sposite la 16/x seara. 
Bin 75 


Sasite la 14/1x, 


76S BthMil. 


‘4 “Of ee * NP 241 D0ÿ 2 ou 
4 1832 sete us Hi 1/57. 18 fix 
D: i SZ | 


Malaia 78/ix Ta 
: la 17/x 18/x 


‘| Sosite la 15 fix 


Sosite la 17/ix 


a 


Scara 1:200.000 


\ 


Călimăneşti 
* 


a a a e N N N ses nner een sneenet 


Armata Română in Rasboiul Mondial... G! Dabija 


Volumul He. CrochiulN212 
Vart Urlea 


20km,.7 


Detasamentul Lotru 


ȘI 1281... 
Chica Fedekeontui, EMMA Seana EN er" . 
Corpul | Arm._ dre pe en cn A | oe Agim” REMAN A 
dela 20- 27/1x va i 2428, 
à Ki Brig 1 Cav. be 
| Lt:Col, i z 
DRawadutuir} gs a Cantacuzino AMagogaomh 
res 
1/8 V. e Goia A a 
(> Curve Ji KS 
. n. : p; 
\ De [> (4 % ai 3f.d A 
\ tin à / 2021 
LA “ 
Mu \ aust A%o Câineni 
A SA ps MD) 
ia of RATLI is 
10/44 PE 
(A Grebleşti 
dci și 
ares, Găujani 
NW Robesti ® 
% Datafului R 0008 (à d 
f A es ‘ Q) | ‘ i 0 umpăna 
Boisoara 4 n 


@) Titesti 


nea 
nee sa 


t 


Sr. Voineăsa. 
Maiorcristofo 


Det a șia m. @Välinesti 


. i | 
Marit core) ar 12 
: ezolu 
1:200.00 
A Scara 0.000 


ii 


fs i 
Volumul Crochiut N°73. 


dama ONU 
Dina; Votreor 7] / 


Ar ta Vi/ 


So’ las vi Panaci 


Thut ©P Borg 1760 Oy = Apa, oNeagra Sarului i 
’ Ss _ 1081 Woe, Munceful, (COLA LE ÎN Vacaria Regalut ds 
ets tal 7 ay 75 X 
i ak Re PT TR ȘI 9 Bucinis® Paltinis Dârmocsa . 
Borgo-Prund. Dp Tama LU P - ~ a. 
156 1 1 E cl ez - / el 
m Berge Bistrita i" Beton, i - oara 
j elagam. | - £ 
ae m. Că/iman | Grup. A coperire 
7 2g); vit e 
> / stasigog Ÿ îi mau Wk Ww i 81 Diy, 14 
pm jme jen) jun) ps | „oi i a NE post ) Sub Grup. 
ee nee 0 ae a | ; ett das Bistricioara 
ce a ai CS etes Lait Bistricioara 
\ i i #Col.Sander 18 Sa Bran » | >, 
0%, 4 Ziegier 4 : 7 à că eRăpeiuni 
arniqar ay OF | E 
YQ 5 | A 284) hi \ m/55 
* | | | ş oBuhalnita 
o XN | Sibiu oara N ) 
a” ; TT 
DS Su ZA 17/x 1277 29 Er } 
oe d 1196 N 
Te pet 4 { # rx aa 0 ES aient 
aie ji a + tiu Piata 
\ te tva A1061 Cr eee z 
à x # 28/ ®. Sew 25/umi af ay ; TD 
o © hh B 6 bye: g . 
Gherla Bârlad se kr N Rogie fresgre fie ees Sioa | 
nr ‘ t ne 5 : 
Ip, 4 7 Polots A live 0518 Ociobotan Ne / ule? a © Ciungi 
7 oe 10354 Ă 
Fa Olgk Ye — Se W/ 
mee A lens | aspen: No CRT ose Of 
®: — i Bie Br/6 |.  Zencan : azsedantelek N by a 
w A 1480 a Ă 
Lehn | SN a, as ale 
Ny e À N N 4 
À o6h.Salamas N i) 
1280 N mă a Mr. 8r. ISN \ : “SA 
ees : & PAST, ad 1386 | Oorotva CA bus 
_ ie 1341 îi \ A E eu 5 a Gh. Varhegyg / ©! anuala 
Jegiu 9 ENC \ \ / 
0 Idecspatak = a + £ \ A 
\ 16/x Sai ies CO 4 R Anpita 
© g;d-Jas 5 E FES aa Me Rep 
sI Gorg-Uyegasur Ped ao 4 
Telfalau 9 deciu- Pi ti Reivers 
4 | 
ail we oa DD où où a Eas oma sm 2 _o-dSusNÿ ee We M COREEA IT 
TR CR SRE ZA aid Les — 
: 3 i = ; ea : il 
— = Ze despănhire între Reghinu|Săsesol, \F ta nes £ ; 
OP, = ema » Bari S “a Libanfal edger DE ? 
PMA. $i Corp I Rez | dnotfalva N 00799 en "i i Argita Tepeutei * } SR ee 
8 
o Ws mina SS + et dd it 5 


 15/ynt 


Hidegseg 
o 


PAPI ù, 4 Grup Acoperipe 
Sapadat SUBE7UP) Brg 11 Diy. 
Myeomezo Ghimes i ‘ 
55 aa Rl, NY 
Sovats y. =. Rrusturoasa à 
9 Bodi / o 
ù sens. SSE i Mus. \ \ Are 
. af) os / 4435 ‘ Moinestio 
arăg pc APR aoe \ a Le. ( oAgas 
Bona 28, À 4 di 9, Rev. E 
; / 5 SAflôd’ Ho \ A at = 
x Corp. LA Rez . Ada i R ofalva A ereh/domb Pr - : Tr QAsăul Morenio 
A ik 10 = ; ed SAU Jf i rg 191. © RSR RAT Comănești 
/a 7/x 5 i Soloed Bam /) Nae | 9. : 
a 
9 LA MA / a . 
#zbtl f ¢ ee ie à pi Sub Grup. 
owe ss a \ NA Ora {8ng.13 1. 
/ NeTorcktelep F .. qăneşti 
) i a? 4 or a 
| 7 SD. 7. 28/ = N =" ie A ifort pă 
} 2a fv i gis dai Cik Vardotfalva Lp Poiana iz “and 
| Somest, - : if CZ RES le. La 
© Patfalva À jf i Bana A 1333 + © Ohh Tapoltao the Cicului $ Say hv eae — » O eae 
es } FI 162 Der Op: 7 poerega Ciculul d Ee: og 
per Zelelakag , a e (Pier cure er à Cik Marâsag A _ fe 2g Melvin Ha: ră Sub Grup 
ksel 0 Schott OR Ed 6 be. = a Wie Oituz Brg-£1 
YF Befiezea “2 1/uese . Zi Baoka Ronan 
ati sp Fe Blak. St.Lelek Kükoslo-Kemenyfalva bio oe ah | 18 # Tena 
gh ocik gan Crougne a 


A 7 9 enyed 


le 
6 er 
fe" i an Marton © Jarase \ j À 4] 
À ară ceartă ) \ * berez % 
Mag Zsakod AȘ (Sze. ache 
i: g în Ca = a Seles oRepat m, = 
ÿ =." kasong \ f 
a Bogaz / / \ 7 A 
a o Homorod- // | à x Pi | Fab.Sticla 
Miclosfalva StMarton [| si i sai 
Canyad Pal | 4 3 \ 
D.20. Pa § Homorad Okland \ 
ofei NS s 2173 \ 
/ a 20/vu\, R.8 V, 
, pă aBelafalva 
SE 16/x “+ A “Torjaibiidesbarlang fit A hereat 
e 
4 


i N KezdiPalina 
ut 


© Aha DĂ | 
13 is Sig Martonos | 
LY) 


0 Zăbala 


Div. 2 Cav. 21/vm 


Puszta Czelina Bot, At. 
oti Surah 6% 
ne 6364 / 


16/x 676¢ 


Aa S- 1 5 Lownie a 
i ihl®. o ur, DE 14/00 dues k 
D. - 


bor A 
TicusulSas, | 

our Grihalmbo 

: 

Nieusul, =) 


Sia 


Cernatu- 


: Men, Venetia d. $. 
; zi : 579 on ae 9 m 2.22, 
- ses (fa ZA oPărâu ORS L er iso 06 YA 
limbav 4 756 NE one aaa 790 Jf Crisbav 
44 apoi URL oe 
So er 9 Sinamk 
SaSgus om 25/i% Rau à 
4 , Betiean D. -28/x 5756 7 
/x ee i a‘ DAT oDritif” D109) DE BEAL # 
Hosman fa 9 arezileni : 
o E ferdinand i J” wile. olute of Gen A 
NoulRomân B LT Br: ny : Todorita ) 
nôtel o Te Wistea a J. e F à 
a ocarta o o OLudisor : Ohaba | yeccrvecne | 
2 } i i . o ă 
anoshegy . Glimboka, so Er „e 232! va en TelekiR. gBerevoi Qt} Soinka SRfdikon. 
o ‘ Arpas d. J. Dragusi in id. OCopäcel of e Oro d 
oScorei Bre o oPajorăta  gVaidai. apo Bucium (FPE 3 is 
DE Margineni à cară satura Buzăului 
sacadat OPorumbacu d.J. rf SK uceaas 2 olisa  ©Netoti \ 2 Se eu Sur, Buzăului 
Re) ‘ ds. Sinca. “pb: 
Sarata © A ; 02 
43 d.5. să 476 
© Avrig ang (77 &r2c. ~ * ete 
a, \ 2 
° Porumbacu d.$. “Pix PATES 23 dPurcèret 
3 as olba O Tarluageni . 
3 | Sr | 
ST ORscovita Re | AvamaBuzaului J 
5 > 845 - Dh. habarely XI ? că iN Vama Cheii 
a pr 70 V | 12 9 Chela 
Ra Cotole fi at Wea 
N Aa 8 
. = A \ x ascaÿr 
PoisnaMărului O | | DN A 4 
Ta 1089 | = / © 
1 9 Parcesti —. que Ve Sis a | | ÿ % Sub, 
pri TEL etl SR Dalai DE TA es 
e : fluo / _ ; 
| e "y : St se We Zarnesti 082 \ J Pr . R nt uzau 
i $ j = | pe Se \ mbop./Rnl 
(| nl — M DES dé JS pri CI (9 Shad. \ N ATimisul să 2 alge 5 j i 3 a / ® „Casoca 
° / i d 24 f vi 3 m! . 
( ore SEE P lv je gs ea 7 \ *, i/o # DES i 9 
* Shakrar A movie NE Bran i Nas / 2. Tabla But roag 
/ Le À \ Bratocea “e 
/ CN Peștera o Porta eat à d i R.8I. 
Pak i / <u | 4, O 
d / 23 9 E Simonul | rey A Er 
N pe să Moeciu 12063, Bari 
ÎN ses st \ LÀ 3 9 Fundata 
# 


se. ty | EN) 
Pi, b se { 8 i 
| Fe re. ~ PodulDamb vit NI 


| JRucar 
ae „. SE 


o Sinaia 


Div 


Câmpu Lung 


Comarnic 
qyy o 
EE a a N N d e a coate 2 


oSoveja 


Gura Putina 


D'v.6 


Armata Roména in Rasbolul Mondial. 6" Dabisa. 


Le ARIDE — OPERAȚIUNILE ARM.II ROM.SI ARM. DE NORD 
eS 2 NN A | dela 14 VIII —171X 


Scara 1:400.000 


Volumul IL. Crachiul N21 Armata Romana in Rasboiul Mondial. _ 6! Dabija. 


\ Arm. IX? Rusa 


ne fes 
RS OPERAȚIUNILE ARM.IF-ROM.SI ARM. DE NORD 


asaltata om dela 174x-1/X 


Panaci Q 


in gem a 4 1227 


Thute OP Borg 17 /rx ONeagraSarului 
"op = 087 ___ Vacaria Regelui 
Have ues 
Borgo-Prund Bucinis® oPaltini: 8e oDârmocsa d 
. es 4 Borca 
B port N eat Tea dota 
OBorgo Bistrita O Glodu! gai 
ae 
| 0 : 1064. 
Ce. De. 
Kusno — FAR 
eBistrita (Buz oBistricioara 
Belbar 
: + | | 
29/1x : 
oBuhalnita 
7 \ À 1/2D.37H E GuraGrosului 3 
La ma st 1385 
À Bo A D Bulhor \ À ii Le ANE ip \ Gura Bradului 
N + 
pare cated 10 ANT i 
a Hollosar 
E oe A Piatra 


D 


Fégozz 3 


fo} . 
Bârlad SiculMare Neag 
mia OWN Sao) at 


fe) icut 


Omanar 


OCazaci 


o6h.Solamas 


. Su măteao, "Y. Ghvarhegy.y) 


ee \ 29/x 
A 3 \ Of Aămâna Sop 


Nu 
> Tarcău 


30/n À \ 
SR. Pichetu!Bolovănişul 


Bi LA ) 


ee > ( | 
Ans Prev tei a À i 
A esti \ 


pel AG pe EE 27x 6h.Re nN Gh.Ditro 


7 
a 
Éborolot 25/x 
2961 
Fompa 


18-25 


Hidegseg 


Q Enăchești 


A Cik -Karezfalva /] 
= 


oslin ; à 
pb)! 28 1589 — Rf} 0. as bSsnduleni 
sului 27 x aci 2 Cik Madaras 3 ee o rapa 

‘oO A 4 
i (Osorhei) aot — > & ( 3t.Mihaly i sh A \ 
LE 7 BI PE d Valea Rea \ 

} Sal 
Madaracsv 5 
180: * Cik Rakds O EA 
& Br 19 1 fix 


7x AE. i 


A ua 
4 Cik Vardotfalva 
x E 
a 
ch 


Eur Cicului 
L) “PA 


“Bra. 1541. 
20/1x=3/x 

egyhaza "Le P 
151. NE 

Re ie ore: 

© L 
Cifrabik 4 pe 
S58 <p > 
Szasz Magyaros Ge > 


Cristuru Săcuesc 


Adjud 


Joasfalau 


oBelafalva 
»Kezdi St.Kerest 


PP 
AC Polina a! N 


28/ix 


¥, : 

ee Cn 

Cw fe KezdÿMartonos 
1 Nyujtod Dm, 
p 


= 
A) 


re 
„PN 


sai Bretc 
2.71h\8 o | k 
D. Shuim 8 f Mese pSoveja 
a "38 pi E 


28/1x 


uszta Crelina 
rer do RÉ /omucdndorr \ f 
678 & 
Fun. gen 8. a pica i 
we / 629 BréR, LA 1 . A. à 
2 Bărcur i A À r © Gura Putna 


des = OiBaranikut 
N 


8r5 CC. 
se ANS ETS à 
VW 


Fe 


Borosnyo OKOrds 89 Ÿ 
. 
| OPupaloj :% \ 
3 a A 
; 9Dobolo p Zagon & oS: af 
Réusor EI SLisznya ov R.3.V. + £ 
Ei Mandra N.Patak\ 26//x a, 53 e ; 
i RES Bikfalva \ x ereu 
ghorezileni Brel, Va = — ifalău z à ite. ; 
Tantari. o 3 A 
i ich 
Todorita RC el Azi ae Re 
Ohabay SkGteum der A sa N ‘ 7 | ) 4 ie 
0.7 HR Jseuits * ‘Step N (ol.8 ‘ae À Nive? : TL dim. 71x be D> 
= \ \ - Un (A 
o- \ sp “hss i= va LR El Pal > % 
—— — —Wvisteads. . Peu Sty Buzăului k . 
: i ail Rec Arpas d. la 25/1x sagen Codlea] Bo soz D à 
â + 19/x A Jee, 23/x À dea ig Fh ne / 1x ae 8 
R. 76 8 bac as. N rx i | 2 LA A 28/ix SN ANT 7 
22/1x # À sara, D389 . e 
4 \ D sal crash | i 
: S 36. 
N Vama 
i ai Cron na 5 Cheia 
// a Mary) pK ep © TER. Schuler Timisul à.J. à 4 / 
” Parcesti tres FR 166 D.3 & à 
oh he "A Ÿ oo 8 
- et me — d i 
j op ee Jus 3% Wadi a) Ww gs /; 28/1x ss) pe “as 
à 46 I. Q + 
aif ie À / d 23/ Kb æ à a: SI > oCasoca 
4 zi à A i . Tr 
— l D ) a A BP. Fabla Butii! 5 Broasca 
JAN pai înce : 3 A 28/!X Bratocea + 
on : 26/1x SE TS ( ee ni | | Télegjen 
LA ID 
LS, y (Attochomne) . 
\ Te mei 7 —” 2 
le E * Azuge % | 
— ere» Ce / À 
À 1 usteni 
Zz f awh / Br 
h e: A ; 
Pi ae © PadulDAmbovitei me \\ 26% 
a see A 7 Rucăr s ; 
E AS}naia 
eer 3 
Y's Scara 1:400.000 
> 3 we 
CampuLung > le 7 ; 
P a < vă m «Comarnic à 
we > x 
Us 4$ 
gq, at? 


Volumulll_Crochiul N215 Armata Româna in Rasboiul Mondial. 6! Dabija 


Livezeni 


| fn \ 
TAF: | schul? a 
rat ol: pon } 
C M || 
uf18 
OS, 
Po 


x b.We 
1/3 he Noten 
Ke 
fac, 


Lopenr te Séhadol Gr. 
ufat. 
\ H one i [rLdst. ESE 
7 4 


ga! /x 


4 
NN, 3e x a 
CTE vote? 


Se 
SE 
ZF 
== 
=, ES 
gy 
A 


$ À "ră , À 1475 isto" i 
Wi Seow leh [famine Qe a UE 7 € 
! Yah EST Maur: TC 9 5, / Fh PET d 
i ‘ lee E Dre etinon “ig | 2h (. os OR Aidinic. 
ampy lui Neagu 1 870 | JR LE] ic A ER 13) ig, 7 | 
] TE) 7 ( OF. Ney { paar © tan Ventes (N A Sect, 
be FE { EL La By, come || \ Ble à nt: | TA Ma u 
/ ‘al. Schmidt \ 01618 gies el - ace id A Pros. rss 
ee tokanelo SA 1684 10159 7 y BOGS L 42 assaut FA 
/ Ne SAR. au] Las net 178% ne acer \ ovama 
8 9) & Mare ISI \ À > \ N N ë ; pe 
| À en | SA . ‘sal \ ÿ #7? Lu po Mldonoul 
Fas $i ee Ne is paris pr / } St FäntänaUntului 
10) à NA & Mon/tainici 9 
el Trugculescu © Sere A bVeic 
mpi | 
4 


4 
4 
Col.By rper 2° pozit 
FAN El 


1 Yh 


orală W NO) Sonatas 


-g 
Sos 


astea] À Goom. 
N | 32-pozit. 2 / 
noaptea 11/x N fă Vi 

i dim, 12jx XP ak : affBumbest( Bar lestii 


ca lorat5 
D2, \ 
CA eid 
m3 (À 


6 12% “gy 
] aN Ai ne [A 


Balta we 7 


Lăzăreştii 


n 73 
lei e “a 


h Ă | 
Gurenii ) alee i i NA aa Webtisosrd Crane a 
/ rest 7 Réchitele ofrocenii 
Brosteni Ÿ be | Sana , 0" | 4 
P an ed ÿ 44 . 
Topestii g 4 1 d, 7 LED, 
k A IZA Vie 1” 
| i Q ke VA ÿ ora 20 "4 os 9 ec Lu Ÿ 
i Cornovita mai wy May op Preajba Mare visit in Vale 


: Quosteri ff! Vierzurii 
Preajba: ă 


/ Zi FACE Ÿ Pisteștii- 
f wD uD -din Deal. Copacioasa 
onest! 
il} Ci Petreştii-Vărsături (eer fine 
| Ms Tar TP aa 


Scoarti 


72/x noap 
} y 
ne 4 C 
Strpestii () Ă 


) 


i 


a VA tx 
4 ; 
| 
4 7 
Ga ve nestii ) 
(A 


Telestii / 
i] 


0 
Focruia PR, 
y . 


A AD sialajanii 
; 


7 Balava 


// Tâlpăşegtii 
U 
A) 


Scara1:200.a00 


| 


Volumulll_Crochiul N216 - __ Armata Romana in Räsboiul Mondial. 6 Dabjja 


vez 
SA 1 
a | 


Zsily vajde vikap 


/ 1} I 
A 


CF ara | j NN. 
Lupeni { Sohodol D.Shoimirev mah 
o _. és 
1 7 "A ? i 1108 178 — gi ~. 
ha kt i Be ote Lie Sank ~ 
i a] Bărvătehiia s. ( \ Zi e cp AE aaa, RE 
"ID ‘9910 \ d +7) op * Be © eee tee” oN 
e! câ «dl 19.8 \ { (| Porptiştei * N DR } 
19), 
te) po? : By? | \ ean =. pere Sata, 
odin rl WN th | \ A D_aroput 7 erdon tom omer 5a 5 
an sate 91475 Prislop. pe ’ 
YP mis x j Ny Vt [35 \ Bog 0% i810 34 Prisiop, eat 1 
er] 4 \ . i ra RATER 
\ mad, Shrago, , Édinie 
x i À \ pr VIBE as mn SD à A me dm oe me 
Campu lui Neagu D } | 2 TT louusene 1870 ! 
UD / Cy Dpt, | Lo 1566 \ 
a ee. Dire \ 
\ „Je. o1618 namcominble | ; \ 
Q. £iocal AGE. Brite i519 ie iron Fan pe ~~ 1 
sig? Rat Mar, 4577 . \ À /, 
i, ! un, i A PE ost.Hortopan  St.M.Di ni A 
er A! 8) Pets 9 gi tă a Da tă 
wow 1298 0 at” 2 272 LINGE st. FântânaUntului \ 
nn oe [i @.8, Lun AA (1 
Brootovan | } a apg Aye i i é 
di i ! me Oitrwmectufanr Sp aay : \) / 
\ D.Neauhudy \ Uf, EA j opicheti \} ryx “e j PN aonsti ae 
\ . 2 Munceul 
! : i ce) { x N, as \ 7 
! g \ Pam N Na HAD A a ! 
À $y A \ Sasa na i 
1. P yh Q). de Kor \\Of. Semitedbui ' f 
\ . À De 16 i 
SOR. Cokie mp. PA duccomutuyy / 77 Le fx \ \ Sednigoanay 
4 ae i, 2 Sena 4 i 7 
Brs.c. ae Ss ; (| 
in 4/9 beste NES 3 / \ 
Nese 1586 “208. Aponrdl 
| pra Mécrisutui : a ee Py i 
i = D.Shegutwi) if ie 1 3 
pe à di \ E À 18), 16-18 Ik 
; fi 5 14/x A 
] me 
1 7 15) 
¢ 
| 
\ 
\ 


’ per 
7 J 
‘di 
(A BumbeşţiiJiu 7 


14x 
4 ea9 
) (Ja TToI.N i 
Cae LES yt col. JiPPA 
a 1 al Vă/arti/) ps “ 
oe / im. ro Bumbești ()Rarleștii 
[so 4 ISLE Br 


Lăzâreştii 


A Câineni 


, 

a / 
à ‘ 
Ry Mp3 


A 
Minute 
ve Ne UBsitisoara 12% | 
/ PA p : Si Frheanit 
\ D (ser 
| ă/eștii 8.12 VA Curtisoara 
7% k dim: / 
ii rege Yerurehit 
Topestii : 
%, FEAT elenii i 
rziceanu 
| pase Pistaștii- n 
Gornovita Au Preajba Mere | : prin Vale 
À Ÿ 
i Du Pres 
à + Preajba- Moştenii Vierzurii 
VERS MD „ Pisteștii- j 
ismana ur wa “olin Deal. Copacioasa ÿ 
Monesti 
Fee . À 
(DD Petrestii-Värsäturi INR line 
a . y i ii 
ârgulJiu UP We gp 
4 Scoart 


\Gavéenestii 


Scara1:200.a00 


Volumul Il. Croehiul N°17 Armata Romana in Rasboiul Mondial. G! Dabija. 


Glas hitte 


a 


2281 42197 6 
Fo AXE 2303 e, 
Br Come es 


2 casio 
2/7 
pik ; \ 1905 4 
FI. Coti ) > il 
ee ey 


a Satanubair SAPA „ua starul BF: 
AY 1896 


CR 


* 
ana 


5 L mon 
RO QE oe ae 
A E SSLZIN08ga N2/x 


Near ctat fm 


— 


j -—.— 
- 


m" RI te By s/s ae i) fi 
Pripoarele i By asi” CAlp- J, 
| PRaduNayru a” 


“st Lens” [i 
Zi 4 y 


a/aia 


La \ | Nucsosra ! 
| 4 aa : 
W, ee Date 4 | 
Qi : LE Secstuhele 
el = 

| | e à ( (A Ie rigla £ ip 

oe ~Pamanteni @ 4 ? fs 

y ? asi GAP ~ 45550 Bradetu! My 

+7 tim = Corbeni W Poenari 


SN, 
À Alunisu Op 
jPucşenești D 
« N, 
Brătieni VY 
9. Shoe My 
Galesiu GF} /, 
Bt.rv : Ungureni Poenare/ 
5 70/x1 ¢ 
Ençulesti iqureni h x 
av à Wp son Piatra ae 
Tera ] Pâmânteni- B.2V Rez 
Wy) D, y 


Uf élatrucelu 


obaia 
ma sti aD 


es) “OD 
. Cargenisu 


role $/ 
Colovames ti Robaia Mustesti 
=Ungure 5 i 
/ A (peratesti Hr ¢ yy N 


Gurguiata 


œ 
@ i Olăneşti 
Tisa UP 


: 4 (lu! od 72/x 
VW) Br 2M. OL 2/ 5 


Fo oghinesti 
\ | Cepoure: dy IR a is 


R13 


Surkati DD ‘GP 


Domnesti 


VFaurului 


Ye RAE 
Pr, ef 
| ȘI Cerourent~ „bi UP 
; | Valsanesti 


CI ale 
| 4 Vlagulut () 


af} Runcu £9 
1) Mann ti 


Bädislava 


pă À 
Uj ăratici aaa 


Golesti 


y 


Costesti 


o Coasta x 


On 2" 
e, 4 x af 
"18 r 7 PES i) 1) N 
ia Ii ac ad Uk 
x/ 


cae à Glurgiuven yy Burlugi ae 4 2 aff) E Straesti 
K ; \ /A4 Lp r caii 


\y PR 
YA Ly 3m botinu 2 } Aa ) 
(| as / nbn rifeni,7 0" A urtea de Arges 
8 4 Ui ij a Tarnic WN, i 
/ 4 


Nia 6 


Schitu-Matei it) 


| ly) Sticlaris Tineulest Noaptesu 
4 CU) “a . 
/ k „Vâlcea rată aia 
4 A | N : 
yj (4 Goranu ae d, Zagoneni 
A | 


Feteni } Bevis 
\ 
Q — 


Luptele din Valea Oltului Lr, vire 
dela 1/x = 12/x1. 1916 Les" or | ae Qyrorcuui 
Seara 1: 200.000 “pia, regti 
he d dy Vizesti 
yw 


arest 


$ D 
MW Ricicu 4563 LS VP Dedutesti 


Măngureni 


Balcesti 
"a 


Volumul Il. Crochiul N218.- 


Armata Romana i Rasboiul Mondial... 6tDabija. 


: i 22244 26/1x : 
Luptele dela Pasul Bran Qt EU gaxwioura Div.76R. 
27/ix ~16/x1 "a d 
Legenda FA | 

e — Frontul Grupului Namaesti 13/x \ PTE A } 

= = = = Respingerea si apoi contra atacul dela 14/x ÿ ] 274x oe 11 6 } WP ee 
+ + + +. Respingerea frontylui spre Voineşti _ 15/x : j 5 VA V/ 7e? 

% 20, | 7037 1) 


++. ColMeleca la 16/x pe dreapta R.Térgului si înaintarea pe stânga R Târg. i d 
serecesene 18 45 fx. NI 


Ane 


oN 
"A 
mn. V4 
Sn 


A 1473 fs if Sarei Ü JpySimonut 
\ Div.76R, ty 
, 2a), 28 iy à Î 


Moieciul deSus PES : 
TE Ts i 3 
> au | 
N 
2 A < 
D.Rômz : A \ 
LL: \ | 
FA \ | 
Due Urmat de BA 8M: § a | 
1659 6 M Ra woagar 4 i 
\ 
PRIT ae / 


tre. 

wt Drefipors"* 

Ja wjxr AN 6 
Ca 

ad i 

78km. 

Corbi 


in 105% ac. 


sa 


“hs, TE EM ca i 
mate Gt sup Es SF du 
Alei, 58 ASA 
oF on pp Ex, (ARR 
pam 9 „AF 
~ 


ay 

CĂ 

( 

S \ 


et s 
[eee \ \ 


P 
é Stoenesti Ÿ cop See 


sian df? i 


-Pamanteni 
ll} 


) 
Cotenesti D s 


erevoesti 


Scara 1:200.000 


+ \ 


\ Moroeni 


wea 


laékmPetrosita | 


Volumul Il. CroehiulN219 


Armata Romana in Rasboiul Mondial. 6'Dabija. 


DD": Patak i . | i 


Luptele 
Dela Predeal, Predelus , Bratocea,Tabla-Butii, À ( 
si Valea Buzatu N 
dela 26 Septembrie -16 Noembri e | PR, 
Seara 1:300.000 Fr 
À | 
| | 
«7 
wes ii == 
7 
| 
LT 
oe me NV, | 
Z IX i i 4 1 % 
ANS y Vama Buzâul: E, „ad p ) pri di e953 ni À 
A + PRET Kg, ES / 
} 26/xi he; | î 
| / 4 \ ; : i Be ae 26/24 a V 
\ \ 4 ta, Cg otk . 
À f Gheia à KT à i ee ac! PR8.Frunbler, 2, ee 
Faka/ on f JTE pes 8 parait Ko (Le Ms oe 
| ; php ai i à 
op REA he | 
d E wer ee apn a + 
| a Sfr 3 sar RE Ki Etes O48 457. 


£o/ 
5 . : 
Ree ae à, 


re 
. Zug 
Woosh’) » Loi Bratocea 
Pt NE se = ae UW Mitty Re Eu M eleajenut 
se M2 sj ufo a d MtCheia 
Ff Costi a, Ces gee A Kg 


sar Go : Rita | DS Cp iv 
a AN ac „EN SS am 
“Orese tape À Bușteni * \ am N mea. ES 
t Ramo, AON, iN Teg ria iit | ‘ca “arog | 122 


Ke 
% e, 
$. a 7881 7623 | MY for Opogona, 
\ Ny Rome | 825 \ 
, | 


| 20/1x 
RP.Vadullui Zeghe 


4 —~— Wh 1 
ee A Wy REGIS ! Na A 
4 gle > nn | 4 ani 9 
a or a 
Ae) eae og Det i E Ke 


Divizijia Ilia 


Pete 2 e NS a a 
} PES 
Muni À i Se “a $. cs 
sn, f a X 
passe Al Pina, Ne 


yy 

| \ 6. à 
Ypeinaa | i ve à CĂ A wT 
% | a LS Bh 


| i \ p> Hf, 

| 01636 A // 1 EAU 
| i Pristopu yy LEE 
| $1636 N f 

| i x VA 

1539 


/ Tesila 


Secaria 


ry. “oara \ i am 
à x N ți K * PL 
e sue ' ¢ ; Reg 
4, 


0 > 2 ala Ş i 2e/R™ 
3. iE J 1. i als 
OF ine 2/x / 
Sr Pe ie ae 
(oF. 5 Em Gurasfriutui y 
Q + 


Să 5 
vo. 
o. 


Broasca 


D: 


ura regi 


D 
N ht Uy A » 


mu Frontul Grupului Predeal fa 27Septembrie 


Tran ip Octombrie 


Li 
D 
à / —.—.—9 [0 
he ey RS 70. }} 
| 
Mae cuiecsencess 71 by 
4 eet |! 
e000 re One 13 > 
Slonul terete fy atac 
anna 16 dy 
a9), front 
der | 
> | 
dut 25 | 


mm Forty! Grupului Predeal! pana la retragere 
act 28 ,, | Tabla Buti 


Vo/umul /1._ Crochiul N220 Armata Romana în Ras oii Mondist- GDI Yd... 2 
5 = nd : > E . me <° <_< 
e | | 3 
À | : 
/ 


Broșteni b 


4 
JE 
Ze 
1/2 Div.3? ey 
Borsec \ EN 
/ \ 
| . Piatra 
AA i i 
CI L bs 
J ame 
a LO RS à oe 
AA i 3rului 
Pe 28/x 6 FoianaMarului 
H pr 


nul / gg 
a 
À : A 
Gyilkos 4 . e, ae) 
we as 
Col Batz 7/x & 
a N 
A. 
\ dr 
= is \ 


q 
apes | 
\ À 
À % 
$ 
. (4 
\Ghimes e 
N : 
pl x x fe , 
d ee i PO ape m Pa MERE = | Ze ee d ce ES En À né es it amen mis 
PET ( ft IL)I 
Felso-Lo . S Brusturoasa [+ / peGol.Boian.. \ ah CA z FA 
4 Ciughiesu AE = Crus a Sy ni À Si Dis 
a Ss 
3 / Cotumbar ZZ x 
b x Muncela EI 
L d ee \ TE R296 o Asau 
ie Sig 5 DA Mx, 
Er rong, Sălueanm cy PrRoveesuet 
D.E1 hv, 12 DT PROG nie 1 à id 
010853 3 
Q ÉUraCiob. \ Name 
$ Be Strja ASBU. à 
Ba & Ry 
à + tatonia® e? Q Comăneşti 
Wagubeni 
Vv D394, os CI VER 
Q 
TRÈS guise DAC. ] x alas 
. porrante 
SP à Danka. À (d © 
à agen) 7 ( ip Se 2 
. hey “fx ES N + 
x a i A 
ig a: Lf os L, al Ocna 
2550 s/n & ma T.Trotus 3h 
să 113 4x LME) LS Rat O za 
an : fs Slani = ' Onestifo .R.8V. 
à 5 
ee MR, oe 
Satu Noug Ra 
\ Baile m8 d ua, “és RH. se 
Lomme, 587109 4, AS An 
. © ri ; 
ul 2 Yamlerastrd Na pase Casi 


„Operațiunile Armatei de Nord Române în Carpaţi — - 
dela 1- 4/x.; 1916 


Scara 1: 400.000 


Volumul IL. Croehiul N 221 | Armata Româna in R3sboiul Mondial. 6!-Dabija 


R.GY. 


Cry cy esti 


3 } \ — ‘ ag hs Div.7(Grupul Ghimes şi Uz.) 
gasp Yh = t e vig Thor A. . . - PR RER Pa 
pe! E leghetu ÿ. Fur tn NA g AR = Pareri 0 pe rati uU N ile Div. 152 intarita cu Brg. 37 A 
ae E Se nu A { ; dela 4-30/x. 1916 
a en & À a Le nos 
NS 
a C'obénasuhui 
ID”, Asu ( Scara 1:200.000 — 
“x PRL Tp » Vasiesti 
Da A VA 


/ 


Dar 


HLL 


Darmanesti 


} wt R. roe a 7 
y : A Poiapă Uzului f, 
: ro \ Doftanaf ae 
À 12 
4 Psi i ATOS Uy a 
EX OP 


Re 

j ‘argu Ocna / 
CT EN 

Wa LT ATS 7. 


TTrotus cw 
UH 1) 2 


[ŞI 


Y 
Br lp EI 9 


4 


D Mon. Casin 
à 1 -15gn. Ca;