Similare: (înapoi la toate)
Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)
Cumpără: caută cartea la librării
CUVÂNTAĂRILE
REGELUI
CAROL I
BDIŢIE ÎNGRIJITĂ DP
CONSTANTIN C, GIURESCU
1866-1886
www.dacoromanica.ro
CUVÂNTĂRILE REGELUI CAROL I
www.dacoromanica.ro
SAU TRAS DIN ACEASTĂ CARTE,
PE HÂRTIE VIDALON, CINCIZECI
DE EXEMPLARE NEPUSE ÎN CO-
MERŢ, NUMEROTATE DELA 1 LA 50
www.dacoromanica.ro
M. S. Domnul Carol I la venirea în România (1866),
www.dacoromanica.ro
CUVÂNTĂRILE
REGELUI CAROL I
1800—1014
I
1866—1886
EDIȚIE ÎNGRIJITĂ DE
CONSTANTIN C. GIURESCU
BUCUREŞTI
FUNDAŢIA PENTRU LITERATURĂ $I ARTĂ „REGELE CAROL II“
39, Bulevardul Lascar Catargi, 39
1939
www.dacoromanica.ro
PREFAŢĂ
Volumele de faţă se datoresc gândului pios al Majestății Sale
Regelui Carol al II-lea care a voit să comemoreze şi în acest fel tm-
plinirea a o sută de ani dela nașterea marelui Său înaintaş (20 Aprilie
1839). E un dar ales pe care Suveranul nostru îl face Naţiunei ; e,
în acelaşi timp, un prilej de reculegere şi de recunoscătoare aducere
aminte pentru orice Român.
Căci nu poți să nu fii adânc impresionat citind aceste cuvântări,
care corespund la tot atâtea momente importante în desvoliarea Ro-
mâniei contemporane. Vezi desfășurându-se în faţa ochilor actele mari
ale vieții noastre politice : venirea în țară a tânărului Principe, chemat
de încrederea întregului popor, războiul pentru independenţă, în care
Domn şi armată şi-au făcut pe deplin datoria, încoronarea ca Rege
cu o coroană făurită din oţelul stropit de sângele vitejilor, stabilirea
succesiunii la tron prin adopțiunea Principelui Ferdinand, în sfârşit,
a doua campanie în Bulgaria și pacea dela București (1913), mo-
mentul culminant al unei lungi domnii glorioase.
Vezi, de asemeni, desfășurându-se şi crescând necontenit vieaţa
noastră economică : crearea reţelei de căi ferate şi de șosele, desvol-
tarea agriculturu, înființarea Băncii Naţionale şi a Institutelor de
Credit, utilarea porturilor noastre, în special a Constanţei, construirea
podului peste Dunăre, și atâtea altele.
Urmăreşti, în sfârşit, înflorirea culturală şi artistică : înmulțirea
şcolilor de tot felul, dela cele primare până la Universităţi care-și
capătă acum alcătuirea deplină, transformarea Societăţii Academice
în Academia Română, înfiinţarea Societăţii Regale de Geografie, ri-
dicarea şi restaurarea monumentelor de artă, înflorirea literaturii şi
a ştiinţei.
www.dacoromanica.ro
2 REGELE CAROL 1
Dar, odată cu această continuă desfășurare de imagini, asemenea
unui film pasionant, vezi cum se desprinde şi cum creşte, pe fondul.
istoric, figura unui mare monarh, aceea a Domnului, apoi a Regelui
Carol I, ctitorul României contemporane. Rând pe rând ies în evi-
denţă, însuşirile care explică însemnătatea şi frumuseţea acestei domnii.
Mai întâi, un puternic sentiment religios. Carol I a fost un
credincios şi aceasta L-a ajutat nespus în încercările prin care a tre-
buit să treacă. Spre Cel Atotpulternic îşi îndreaptă tânărul Principe
gândul în clipa în care pășeşte pe pământul românesc; pe El îl
roagă, adânc smerit, să-l ajute «a împlini cu demnitate marea şi
frumoasa misiune ce Providența I-a impus». Religia este pentru
tânărul Domn 4 legătură sublimă a omului cu Dumnezeu,... temelie
statornică a |amiliei şi a moralei,... perpetuă mângâiere a durerilor
lumii ». În cuvântările Sale către tineret, nu lipseşte niciodată, îndem-
nul: «cinstiți pe Dumnezeu, iubiți Patria »; iar la- sfârşitul pieţii,
în emoţionantul Său testament, bătrânul Monarh spune : « M'am silit
ca simţimântul religios să fie ridicat şi desvoltat în toate straturile
societăţii ». Carol I continuă astfel tradiţia binecredincioşilor noştri
voievozi, a lui Ștefan cel Mare şi Sfânt, a lui Neagoe Basarab şi a
lui Constantin Brâncoveanu.
Strâns legat de sentimentul religios e acela al datoriei. Intemeie-
torul dinastiei noastre Şi-a făcut din împlinirea datoriei o regulă inflexi-
bilă de viaţă. Acest sentiment I-a dat putinţa să, se identifice dela în-
ceput cu interesele şi cu aspiraţiunile româneşti, să apere pe cele dintâi,
să lupte pentru realizarea celor din urmă. Declaraţia rostită în Adu-
narea Deputaţilor, la 10 Mai 1866: «Punând piciorul pe acest
pământ sacru, am și devenit Român», exprimă deci o puternică
hotărire ; ea se pa perifica necontenit de-a-lungul celor 48 de ani
de domnie.
Implinirea datoriei cere însă muncă şi probitate. Regele Carol I
le-a ridicat pe amândouă la rangul de principii normative în vieaţă.
Munca e pentru El raţiunea însăşi a existenţei şi frumusețea ei. De
aceea, spune în 1876, la o serbare de [ine de an, următoarele cuvinte
caracteristice : «Omul se onorează numai prin muncă, prin probitate,
prin iubirea de Dumnezeu și de patrie ». Credea atât de mult în rostul
şi efectele binefăcătoare ale muncii, încât Regina Maria Îl prezintă
ca pe un om în ochii căruia 4 orice nu era muncă era de prisos, nevrednic
şi aproape fără înţeles » (Povestea vieţii mele, vol. II, p. 254).
www.dacoromanica.ro
PREFAŢĂ 3
Dar aceste cuvântări mai pun în evidenţă şi însuşirile de gospodar
ale primului nostru Rege. Atent la cel mai mic amănunt, El urmă-
reşte în acelaşi timp liniile mari ale desvoltării economiei româneşti.
Vede cel dintâi foloasele introducerii drumului de fier şi stăruie ne-
contenit pentru realizarea acestei însemnate opere. Atrage atenția
asupra importanţei irigaţiilor, asupra primejdiei despăduririlor, arată,
încă în 1868, necesitatea lucrărilor pentru navigabilitatea Prutului,
iar în 1672 aceea a construirii unui pod de fier peste Dunăre, la
Giurgiu. Însistă asupra nevoii explorării bogățiilor minerale şi e
necontenit preocupat de problema finanţelor. Cu o legitimă mândrie
relevă El îmbunătăţirea creditului, creşterea rentelor, restabilirea echili-
brului financiar şi existenţa excedentelor, după o lungă perioadă de
nesiguranţă, de deficite.
In sfârşit, din aceste cuvântări apare luminoasă figura de ostaş
a Regelui Carol I. Dela început, se simte afecțiunea pe care o poartă
armatei, grija cu care îi urmăreşte desvoltarea, bucuria pe care o re-
simte când îi constată progresele. După cum Însuşi o declară, e « soldat
cu inima şi cu sufletul... învăţat a cunoaște şi a respecta ordinea,
regularitatea şi spiritul de corp». lar rezultatele stăruinței Sale con-
tinui nu întârzie să se arate : la 1877, această armată, creată, de El,
câştigă independenţa ţării şi făureşte coroana de oţel a primului ei Rege.
Drept credincios, gospodar şi ostaş, Regele Carol I este un mare
educator al poporului nostru. Opera Lui va trăi veşnic, iar amintirea
Îi va fi binecuvântată, câtă vreme va sta neam românesc sub soare.
CONSTANTIN C. GIURESCU
www.dacoromanica.ro
4.
La întâmpinarea dela Pitești.
Piteşti, 9/21 Mai 1866.
Generalul Nic. Golescu, Locotenent Domnesc şi Ion Ghica, Preşedintele Con-
siliului, întâmpină pe Principele Carol şi îi urează bună venire, domnie înde-
lungată pentru mărirea și fericırea acestui popor, la care Principele mulțumește,
accentuând că Işi consacră viaţa realizării aspiraţiunilor și fericirii Românilor.
Vă mulțumesc că aţi venit întru întâmpinarea Mea; primiţi
expresiunea întregii mele gratitudini pentru membrii Locotenenţei
şi ai guvernului, care, printre atâtea încercări grele, au știut men-
ţine ordinea și unirea.
Prin fermitatea și prudența domniilor-voastre Mi-aţi înlesnit
greaua sarcină ce Mi s'a încredințat; cu ajutorul d-voastre sper
să realizez aspiraţiunile Românilor; viața Mea întreagă va fi consa-
crată fericirii lor.
(M. O., 1866, nr. 103, p. 455).
2.
Principele către deputațiunea orașului Piteşti.
Piteşti, 9/21 Mai 1866.
Reprezentanții orașului Pitești prezintă urări şi devotamentul lor, la care
Prinţul spune că punând piciorul pe pământul nouă: patrii a devenit Român
şi Işi închină viața fericirii și prosperității Românilor.
Sunt fericit de a Mă afla în mijlocul locuitorilor unei urbe care
a susținut cu atât de inteligentă energie spiritul naţionalității și
al unirii.
www.dacoromanica.ro
6 REGELE CAROL 1
Din minutul în care am pășit pe pământul nouăi Mele patrii,
am devenit Român; viaţa Mea întreagă o voiu consacra pentru
fericirea Românilor și pentru prosperitatea lor, care de acum înainte
au devenit compatrioţii Mei,
(M. O., 1866, nr. 103, p. 455).
10/22 Mai 1866.
Jurământul Prințului Carol în Adunarea Deputaţilor.
Jur a fi credincios legilor ţării, a păzi religiunea României,
precum și integritatea teritorului ei și a domni ca Domn consti-
tuţional.
(M. O., 1866, nr. 402, p, 451).
4.
Declarația solemnă a Domnului Carol I.
10/22 Mai 1866.
După depunerea jurământului, Domnul Carol I face o declarație so-
lemnă: «vă aduc o inimă leală, cugetărı drepte, o voință tare de a face binele,
un devotament fără margini către noua Mea patrie şi acel neînvins respect
către lege, pe care l-am cules în exemplul alor Mei» ş. a.
Ales de către naţiune, cu spontaneitate, Domn al Românilor,
Mi-am părăsit, fără a sta la îndoială și țară și familie, spre a răs-
punde la chemarea acestui popor care Mi-a încredinţat destinele sale.
Punând piciorul pe acest pământ sacru, am și devenit Român.
Primirea plebiscitului Imi impune, o știu, mari datorii; sper că Imi
va fi dat a le îndeplini. Eu vă aduc o inimă leală, cugetări drepte,
o voinţă tare de a face binele, un devotament fără margini către
noua Mea patrie și acel neînvins respect către lege, pe care l-am
cules în exemplul alor Mei.
Cetăţean astăzi, mâne, de va fi nevoie, soldat, Eu voiu împărtăși
cu d-voastre soarta cea bună ca și pe cea rea. Din acest moment,
totul este comun între noi; credeţi în Mine, precum cred Eu în
d-voastre!
www.dacoromanica.ro
Jurământul pe Constituţie al H. S. Domnului Carol I la 30 Iunie/12 Iulie 1566.,
www.dacoromanica.ro
MAI 1866 CUVÂNTĂRI 7
Singur numai Dumnezeu poate ști ceea ce viitorul păstrează
patriei noastre! Din parte-ne să ne mulțumim întru a ne face datoria.
Să ne întărim prin concordie! Să unim puterile noastre spre a fi
la înălțimea evenimentelor!
Providența care a condus pe Alesul d-voastre până aci și care
a înlăturat toate piedecile din calea Mea, nu va lăsa neîndeplinită
opera sa.
Trăiască România!
(M. O., 1866, nr. 102, p. 451).
5.
Proclamaţia Domnului către Români.
11/23 Mai 1866.
Proclamație prin care accentuând însemnata misiune ce Li revine ca Domn,
cere întregul devotament al tuturor pentru asigurarea unei existenţe fericite
şi demne patriei.
Români,
In destinurile omenești nu este o datorie mai nobilă decât aceea
de a fi chemat a menţine drepturile unei naţiuni și a consolida
libertățile, ei.
O misiune așa de însemnată M'a decis să părăsesc fără preget
o poziţiune independentă, familia și ţara, de care am fost legat
prin legămintele şi suvenirile cele mai sacre, pentru a urma apelului
vostru.
Primirea plebiscitului, care a pus pe capul meu Coroana lui
Ștefan cel Mare și a lui Mihai Viteazul, Imi impune o mare răspun-
dere. Sper însă că-Mi va fi dat, cu ajutorul lui Dumnezeu și cu
un întreg devotament, a asigura nouăi mele patrii o existenţă feri-
cită și demnă de trecutul ei.
Români! Sunt al vostru din toată inima și din tot sufletul.
Puteţi să vă întemeiaţi pe Mine în orice timp, precum Eu Mă înte-
meiez pe voi.
Dată în capitala Noastră București, în 11 Mai 1866.
CAROL.
(M. O., 1866, nr. 103, p. 455).
www.dacoromanica.ro
8 REGELE CAROL I
6.
Domnul către Mitropolitul Primat.
11/23 Mai 1866.
Mitropolitul Primat, în numele clerului, prezintă omagii de fidelitate şi feli-
citări la care Domnul mulțumește.
Mulţumesc Eminenţei Voastre de cuvintele asigurătoare ce
Mi-aţi exprimat și cer binecuvântarea clerului român, ca Dumnezeu
să-Mi dea puterea de a împlini cu dignitate datoriile ce Mi-a
impus.
(M. O., 1866, nr. 103, p. 455).
7.
Domnul către Episcopul catolic.
11/23 Mai 1866.
Episcopul catohe prezintă omagri, ca şei spintual al catolicilor; va înălța
rugăciuni ca domnia să fie lungă, paşnică şi prosperă.
Cer binecuvântarea Bisericii, pentru ca cel Atotputinte să acorde
realizarea dorințelor Noastre pentru fericirea acestei ţări.
(M. O., 1866, nr. 103, p. 455).
8.
Domnitorul către deputăția Bis. Evanghelice.
11/23 Mai 1866.
La oda de fehcitare a deputaţiunii Bisericii Evanghelice, Domnul mul-
țumeșşte.
Vă mulțumesc, domnilor, de urările ce faceţi pentru Domnia-
Mea și pentru ţara Mea și vă rog a servi ca organ pe lângă coreli-
gionarii d-voastre spre a le mărturisi gratitudinea Mea.
(M. O., 1866, nr. 103, p. 455).
www.dacoromanica.ro
MAI 1866 CUVÂNTĂRI 9
9.
Domnul către Adunarea Deputaţilor.
11/23 Mai 1866.
Președintele Camerei arată adânca recunoștință a Adunării Deputaţilor
pentru tăria şi devotamentul cu care Măria Sa a răspuns la chemarea naţiei
române, iar Domnul asigură că se devotează misiunii încredințate.
Domnilor,
Mulţumesc prea mult de sincera şi călduroasa primire ce am
găsit ieri în Cameră. Am fost prea mult atins de această primire
din partea reprezentanţilor întregii naţiuni române. Astăzi nu pot
decât să repet cuvintele ce v'am adresat ieri, asigurându-vă că Mă
voiu devota cu inima și cu sufletul la frumoasa misiune care Mi
s'a încredinţat și în toate împrejurările Mă voiu sprijini pe d-voastre.
(M. O., 1866, nr. 103, p. 455).
10.
Domnul către Curtea de Casaţiune.
11/23 Mai 1866.
Preşedintele Curţii de Casaphune prezintă omagii şi urări pentru realizarea
generoaselor intenţiuni, la care Domnul exprimă devotamentul său pentru
ţară şi respectul legilor ei.
Domnilor,
Sunt foarte mulțumit de cuvintele ce-Mi sunt exprimate de acest
mare Corp al Statului. Vă repet domniilor voastre asemenea, domnilor,
asigurarea devotamentului ce am pentru această ţară, de aci înainte
a Mea şi de respectul ce voiu profesa totdeauna pentru legile sale.
(M. O., 1866, nr. 103, p. 455).
44,
Domnul către Curtea de Conturi.
11/23 Mai 1866.
Preşedintele Curţii de Conturi aduce respectuoase şi sincere omagii, felici-
tări de bunăvenire, devotament și zel pentru împlinirea misiunii, iar Domnul
mulţumeşte.
Vă mulțumesc sincer, domnilor, pentru devotamentul și zelul
ce-Mi exprimaţi.
(M. O., 1866, nr. 105, p. 465).
www.dacoromanica.ro
10 REGELE CAROL 1
12.
Domnul către Consiliul de Stat.
11/23 Mai 1866.
Vice-Preşedmtele Consiliului de Stat aduce omagii și asigurări de devo-
tament; Domnul mulțumește.
Vă mulţumesc sincer, domnilor, pentru devotamentul ce-Mi
exprimaţi.
(M. O., 1866, nr. 103, p. 455)
13.
Domnul către Primarul Capitalei.
11/23 Mai 1866.
Primarul Capitalei, D. Brătianu, prezintă omagule Consihulu Comunal şi
devotamentul locuitonlor, iar Domnul exprimă mulțumiri pentru primirea.
ce I s'a făcut.
Am fost prea mişcat de primirea simpatică şi unanimă ce Mi
s'a făcut de locuitorii Capitalei. Vă rog, d-le primar, a fi organul
Meu pe lângă locuitori, spuindu-le că de aci înainte sunt al lor și
că Mă consider ca cel întâiu cetăţean.
(M. O., 1866, nr. 103, p. 455).
14.
Domnul către Ministrul de Războiu.
11/23 Mai 1866.
Ministrul de Războiu, în numele armatei, interpret al sentimentelor de devo-
tament și fidelitate, felicită pe Domn, prezintă respectuoase omagii şi urează
domnie fericită şi glomoasă, iar Domnul spune că e convins că armata va
apăra totdeauna drepturile țării.
Camarazi,
Sunt fericit a Mă afla în mijlocul reprezentanţilor armatei.
Sunt convins că sunteţi deciși a apăra totdeauna drepturile acestei
țări; fiecare din voi, ca și Mine, își ya vărsa cea din urmă picătură
de sânge pentru apărarea drepturilor sale.
(M. O., 1866, nr. 103, p. 455).
www.dacoromanica.ro
MAI 1866 CUVÂNTĂRI 1%
15.
Domnul către Inspectorul Gărzii Naţionale.
11/23 Mai 1866.
Inspectorul general al Gărzii Naţionale prezintă omagiile acestui corp,
iar Domnul arată mulţumunle sale pentru primirea ce I s'a făcut şi pen-
tru că a cunoscut pe inspector.
Domnilor,
Sunt încântat de primirea călduroasă a Gărzii Naţionale şi
fericit a o vedea prosperând şi am cea mai mare plăcere că am
făcut cunoștința d-voastre.
(M. O., 1866, nr. 103, p. 455).
16.
Domnul către Consiliul comunal din Ploieşti.
11/23 Mai 1866.
Delegaţia Consiliului Comunal din Ploeşti exprimă devotamentul pentru
întărirea Tronului și asigură de concursul său pe Domn; Acesta mulţumeşte.
Vă mulţumesc, domnilor, de felicitările ce-Mi adresaţi în numele
orașului Ploești și vă însărcinez a anunţa pe concetăţenii d-voastre
că sper a veni să-i vizitez peste puţin.
(M. O., 1866, nr. 103, p. 455).
17.
Domnul către Comunitatea Israelită.
11/23 Mai 1866.
Comunitatea Israelită, prin delegaţii săi, depune omagiul devotamentului
şi fidelității ei, iar Domnul o asigură în ce priveşte toleranța religioasă.
Vă mulțumesc de asigurările de devotament ce veniţi să-Mi
aduceţi în numele comunităţii israelite. Spuneţi coreligionarilor
d-voastre că toleranța religioasă va fi considerată de Mine ca ø
datorie sacră a oricărei naţii civilizate.
(M. O., 1866, nr. 103, p. 455).
www.dacoromanica.ro
12 REGELE CAROL 1
18.
Domnul către armată.
Cotroceni, 12/24 Mai 1866.
După depunerea jurământului de credință al armatei, Domnul îi amin-
teşte datoria de a asculta şi a se jertfi pentru drepturile naţiunii.
Ofiţeri, subofiţeri, caporali şi soldaţi !
Cea mai sacră a voastră datorie este a servi patria cu ascultare
nemărginită și devotament plin de credinţă. Jurământul ce aţi
făcut astăzi vă va aduce totdeauna aminte despre aceasta.
Sunt deplin convins că fiecare dintre voi se va jertfi cu bucurie
pentru patria sa și, când va trebui, veţi ști, dimpreună cu Mine,
apăra drepturile naţiunii până la cea de pe urmă picătură de sânge.
(M. O., 1866, nr. 105, p. 465).
19.
Domnul către Români.
21 Mai/2 Iunie 1866.
Mulţumeşte pentru toate adresele de felicitare primite; cere ajutorul tutu-
ror, iubire şi încredere pentru a crea o patrie mare şi fericită.
Români |
Dela sosirea Mea între voi, am primit din toate părţile nouăi
Mele patrii adrese de felicitare și de bună venire, care Mă asigură
că voinţa la care am răspuns era voinţa întregii naţiuni.
Un mare număr Mi-au fost trimise pe când eram la căminul
Meu și v'aţi gândit încă chiar la ziua nașterii Mele, spre a-Mi trans-
mite urările voastre.
Aș fi voit a răspunde fiecăruia în parte și atunci accentele Mele
v'ar fi spus că vă dau inimă pentru inimă; aceasta însă fiind peste
putinţă, primiţi aceste câteva cuvinte ca expresiunea cugetării
Mele pentru toţi.
Români! La chemarea voastră Mi-am lăsat patria și familia
și am urmat astfel, căci cunosc istoria voastră, aspiraţiunile voastre,
suferințele voastre. Am venit, pentrucă vocea unei naţiuni Îmi
este sacră; și când acea naţiune are un trecut glorios, cum este al
vostru, un trecut care i-a dat puterea a lupta, precum aţi luptat
voi, spre a vă face un viitor demn de dânsul, vocea acelei naţiuni
este pentru Mine vocea lui Dumnezeu.
www.dacoromanica.ro
MAI 1866 CUVÂNTĂRI 13
lată pentru ce am lăsat pe cei ce-i iubiam. Redaţi-Mi voi toate
aceste afecţiuni, căci Mi-am lăsat patria, cu speranţa și voinţa nestră-
mutată de a vă asigura una mare și fericită. N'am făcut-o oare
leagănul fiilor Mei?
Români! Căldura cu care M'aţi primit Mi-a dovedit că sunt
întradevăr între voi Binevenitul. Voiu lucra necontenit spre a
păstra acest titlu. Ajutaţi-Mă prin iubirea şi încrederea voastră.
Nimic fără Dumnezeu! este deviza familiei Mele.
Dumnezeu a zis: Ajută-te şi te voiu ajuta.
Să ne ajutăm dară, Români şi Dumnezeu ne va ajuta.
CAROL.
(M. O., 1866, nr. 110, p. 487).
20.
Domnul la adresa colectivă a ofiţerilor.
24 Mai/5 Iunie 1866.
Cu ocazia prezentării unei adrese colective a ofițerilor către Domn,
pentru a cere demisionarea din armată a ofiţerilor care luaseră parte la miş-
carea din 11/23 Februarie, Domnul întruneşte pe toţi ofiţerii în sala Tro-
nului şi le atrage atenţia că datona unui soldat e supunere absolută și apărarea
Suveranului și a Patriei contra oricărui inamic. Șeful armatei şi actele sale nu
pot fi supuse criticei. A venit să creeze un viitor, iar nu să se ocupe de trecut.
Am primit adresa voastră, mai întâiu pentrucă respect simți-
mântul care v'a dictat acest pas și apoi pentru ca să am prilejul
de a vă arăta în ce mod înţeleg Eu onoarea militară și datoria
soldatului.
O rugăminte colectivă capătă ușor aparenţa unei presiuni mo-
rale şi unui militar nu-i este permis să o exercite asupra Șefului
suprem al armatei.
Jurământul obligă pe soldat la supunerea absolută. Nici actele
Șefului armatei, nici motivele care-L conduc să le facă, nu pot fi
supuse criticii: politica trebue să rămână departe de soldat; singura
lui misiune este să-și apere până la cea din urmă suflare Suveranul
şi patria în contra oricărui inamic.
Sunt pe deplin convins că împărtășiţi cu toţii modul Meu de
a vedea și că prin urmare recunoașteţi că pasul vostru nu este
îndreptăţit din punctul de privire al soldatului. De aceea vă cer ca,
www.dacoromanica.ro
14 REGELE CAROL I
încrezători în simțimintele Mele ostășești, să lăsaţi asupră-Mi grija
de a lucra, în tot ce privește armata, după convingerile Mele proprii
și după datoria Mea.
Totuși, repet, știu să apreciez simţimântul onorabil care a servit
ca bază adresei; dar repet de asemenea, că cer întotdeauna și dela
toţi devotament și supunere fără rezervă.
Am fost și sunt soldat din înclinaţiune și din acest motiv,
precum și din considerațiunea importanţei pentru ţară de a avea
o armată bine disciplinată, unul din ţelurile Mele cele dintâi va
fi să-i asigur pozițiunea la care are tot dreptul să aspire. Mă voiu
sili să fac cunoștința armatei șia căpeteniilor ei, pentru ca să-Mi
pot da hotărîrile numai conform cu meritul și cu dreptatea, înlă-
turând cu desăvârșire orice interes de partid sau de persoană.
Aveţi toată încrederea într'această făgăduială și nu uitaţi că
am venit să creez un viitor, iar nu ca să fac dintr'un trecut, pe care
nu-l cunosc şi nici nu voesc a-l cunoaşte, baza activităţii Mele.
ă (Regele Carol I, Cuv. şi Scris., I, p. 24—6).
21.
Inalt Ordin de zi către Garda Naţională.
21 lunie/3 Iulie 1866.
Constituanta discută drepturile Evreilor. Unii agitatori, pentru a face pre-
siune, ridică pe neașteptate, la 20 Iunie, poporul din București şi dărîmă sina-
goga. Domnul dăruieşte 6000 galbeni pentru reedificarea ei şi adresează
Gărzii Naţionale un ordin de zi cu mulțumiri pentru restabilirea ordinei în
Capitală.
Cetăţeni,
Cu mare satisfacțiune văd astăzi Garda Naţională reunită împre-
jurul Meu și cu bucurie iau această ocaziune pentru a vă mulțumi
de zelul ce aţi pus în menţinerea ordinei în Capitală. Aţi dovedit
că pot conta chiar de acum pe această tânără instituțiune şi că în
orice împrejurări grave Mă pot sprijini pe d-voastre. Am deplină
încredere în d-voastre, că veţi veghia totdeauna la menţinerea
ordinei şi a libertăţilor publice. Cu fericire văd Garda Naţională
ocupând toate posturile. Cu toate că nu am nevoie de vreo gardă
specială, nu pot fi mai bine păzit decât prin înșiși concetăţenii Mei.
CAROL.
(M. O., 1866, nr. 134, p. 597).
www.dacoromanica.ro
M. S. Domnul Carol I la 1866.
www.dacoromanica.ro
IUNIE 1866 CUVÂNTĂRI 15
22.
Jurământul Domnului pe Constituţie.
30 Iunie/12 Iulie 1866.
Constituţia fusese votată în unanimitate la 29 lume şi în ziua următoare
Domnul a depus jurământul pe ea. Inainte de jurământ, Președintele
Adunării prezintă Constituţia Suveranului și între altele spune că Domnul a
devenit simbolul naţionalităţii.
Jur a păzi Constituţiunea și legile poporului român, a menţine
drepturile lui naţionale și integritatea teritoriului.
CAROL.
Preşedintele Consiliului Miniștrilor şi Ministrul de Interne, L. Catargiu;
Ministrul Finanţelor, I. C. Brătianu; Munistrul Justiţiei, I. Cantacuzin; Mi-
nistrul Cultelor şi Instrucțiunii Publice, C. A. Rosetti; Ministrul de Resbel,
I. Ghica ; Mimistrul Lucrărilor Publice şi ad-interim la Externe, D. A. Sturdza.
(M. O., 1866, nr. 142, p. 637).
23.
Domnul către Adunarea Constituantă.
30 lunie/12 Iulie 1866.
După depunerea jurământulm pe Constituţie, Domnul relevă impor-
tanţa acesteia pentru naţiune și pentru Sine ca Suveran în deosebi. Elogiază
națiunea română care a luptat pentru principiul unirii și al prinţului străin
şi trasează un program de actavitate în chestiunile interne și externe ale Ro-
mâniei, cerând în acelaşi timp unirea tuturor pentru propăşirea patriei.
Domnule Președinte, Domnilor Deputaţi !
Actul ce s'a îndeplinit este cel mai însemnat în viaţa unui popor.
Prin Constituţiunea ce dăm astăzi Statului român realizăm aspi-
raţiunile legitime ale naţiunii, garantând interesele tuturor stărilor,
precum și toate drepturile ce cetățeanul trebue să găsească într'o
societate civilizată.
Acest act pentru Mine în parte este cel mai solemn al vieţii
Mele, căci el este pactul definitiv, care Mă leagă pentru totdeauna
cu destinele nouăi Mele patrii, cu România.
Dacă națiunea română a putut trece peste atâtea secole de
suferințe și încercări grele, fără a-și pierde existenţa ei, aceasta o
datorește nu numai valorii braţului strămoșilor noștri, dar și înţe-
lepciunii și răbdării, care au caracterizat în toate timpurile pe acest
popor. El a știut să-și apere ţara și drepturile, menținându-și aspi-
www.dacoromanica.ro
16 REGELE CAROL I
raţiunile sale în cercul putinţei și în limitele însemnate de poziţiunea
sa geografică.
Sdruncinată prin luptele interioare, națiunea română a alergat
la principiul Unirii și al Principelui străin, ca la singurul liman
de scăpare, ca la singurul mijloc de consohdare și prosperitate.
Astăzi, când această dorinţă este îndeplinită, prin abnegarea, persis-
tenţa și prudența Românilor, precum și prin solicitudinea Curţii
suzerane și a Inaltelor Puteri garante; astăzi, în sfârșit, când prin
Constituţiune bazele legilor noastre sunt fixate și statornicite,
trebue să ne dăm mâna cu toţii și, strâns uniţi, să menţinem, să
desvoltăm şi să întărim aceea ce am dobândit.
Urmând cu liniște și demnitate pe această cale, vom fi respectaţi
din afară și ne vom atrage bunăvoința Inaltei Porţi și a Inaltelor
Puteri garante.
In afară, ca și înăuntru, linia noastră de purtare e simplă.
Avem un lucru sfânt de păzit, neutralitatea noastră, garantată
de Puterile cele mari ale Europei. Această neutralitate ne impune
datorii, ce trebue să îndeplinim cu lealitate și sinceritate.
Legămintele seculare, ce unesc România cu Curtea suzerană și
care au fost pentru Români totdeauna un scut puternic în timpurile
cele mai grele, trebuesc respectate și menținute. Dovezile necon-
testabile ale simţimintelor noastre în această privire vor fi, nu Mă
îndoesc, primite de Inalta Poartă ca o garanţie pentru viitor.
Nu suntem aliatul nici unei Puteri și vom pune toate silințele
noastre a nu crea nicio dificultate Puterilor învecinate. Interesul
nostru cere a trăi în cea mai bună armonie cu dânsele.
Ţinta preocupaţiunilor și a lucrărilor naţiunii trebue să fie
desvoltarea puterilor ei morale și materiale.
Ridicarea Bisericii române, restabilind-o pe bazele canoanelor
și întărirea simțimântului religios în inimile noastre, răspândirea
învățământului în toate clasele, o justiţie și o administraţiune bună,
care să stârpească, prin urmărirea și pedepsirea culpabililor, toate
abuzurile, o ordine și o economie în finanţe, pentru a face să înceteze
strâmtoarea de care sufere astăzi societatea și pentru a da un nou
sbor înavuţirii naţionale, îmbunătăţirea agriculturii, izvorul cel mai
mare al bogăției noastre, înmulţirea căilor de comunicaţiune și
înființarea institutelor de credit, ca singurele mijloace pentru a da
o impulsiune comerţului: iată probleme ce trebue să rezolvăm.
www.dacoromanica.ro
IULIE 1866 CUVÂNTĂRI 17
Țara a intrat într'o stare normală. Un guvern monarhic consti-
tuţional este aşezat. Să stăruim dar cu toţii, ca prin leala și sincera
aplicare a principiilor aceştei Constituţiuni, ea să poată produce
binefăcătoarele ei roade.
Domnilor Deputaţi! Străin la orice lupte, trecutul pentru Mine
nu consistă decât în faptele cele frumoase ale acestei naţiuni. Cu
această sacră avere, toţi întruniţi, vom putea merge cu înlesnire
și siguranță pe calea ce este deschisă înainte-ne.
București, în 30 Iunie 1866. CAROL.
(M. O., 1866, nr. 142, p. 637).
24.
Mesaj pentru dizolvarea Constituantei.
6/18 Iulie 1866.
Camera, devenită în urmă Adunare Constituantă, îusese deschisă prin me-
sajul Locotenenţei Domneşti la 28 Aprilie; Domnul, socotind misiunea
Constituantei săvârşită, o dizolvă.
Domnilor Deputaţi,
Prin Constituţiunea prelucrată de d-voastre aţi deschis pentru
România o eră nouă.
Astăzi când, după o sesiune atât de laborioasă, aţi făcut lucrări,
care vor avea un loc însemnat în istorie, astăzi când misiunea,
pentru care ţara v'a trimis, este săvârșită, vă mulțumesc pentru
toată silința ce aţi pus la îndeplinirea unei opere așa de mari și
pentru concursul ce aţi dat guvernului la regularea chestiunilor finan-
ciare, atât de grele și de importante în momentul de faţă.
În virtutea dar a articolului 95 din Constituţiune, Adunarea
este și rămâne dizolvată.
Noua reprezentaţiune naţională se va convoca în termenii
prescrişi de lege.
Dumnezeu, care protege patria noastră, să ne lumineze și să
ne conducă pe toţi într'un singur gând spre binele ţării.
Dat în București, la 6 Iulie, anul 1866. CAROL.
Președintele Consihului Miniştrilor şi Ministrul de Interne, L. Catargiu;
Ministrul de Externe, P. Mavrogheni; Ministrul Finanţelor, I. Brătanu;
Ministrul Cultelor, C. A. Rosetti; Ministrul Justiţiei, I. Cantacuzin ; Ministrul
Lucrărilor Publice, D. A. Sturdza; Ministrul de Resbel, I. G. Ghica.
(M. O., 1866, nr. 148, p. 667).
www.dacoromanica.ro
18 REGELE CAROL I
25.
Domnul către membrii Adunării Constituante.
7/19 Iulie 1866.
După disolvare, membrii Adunării Constituante, dorind să mai vadă pe
Domn, se întruniră în sala Tronului din Bucureşti. Costaforu adresă M. S.
Domnului o cuvântare, spre a-I exprima omagiile întregii Adunări, devo-
tamentul şi Încrederea naţiunii în alesul ei. Domnul mulțumește Adunării
care a creat baza unui viitor și cere unirea tuturor pentru învingerea greu-
tăţilor.
Domnilor Deputaţi,
Sunt foarte simţitor văzându-vă astăzi încă odată adunaţi
împrejurul Meu și profit cu plăcere de această ocaziune, spre a vă
exprima „mulțumirile Mele cele mai sincere pentru concursul ce
Mi-aţi dat într'o epocă atât de grea.
Văd cu o vie părere de rău această Adunare plecând; însă fiți
convinși, domnilor Deputaţi, că voiu păstra pentru ea o prețioasă
aducere aminte, căci ea este Adunarea care a creat cea dintâi bază
a unui mare viitor. Nu voiu uita niciodată întâia Mea intrare în
mijlocul acestei Adunări. Atunci vă ziceam în discursul Meu:
Incredeţi-vă în Mine, precum Eu Mă încred în domniile voastre.
Mi-aţi dat dovezi de devotamentul şi patriotismul domniilor voastre.
Fiţi încredinţaţi că, uniţi fiind cu toţii, patria va propăși și vom
învinge toate greutăţile ce se prezintă dinaintea noastră.
(M. O., 1866, nr. 151, p. 679).
26.
Domnul către leșeni.
17/29 August 1866.
Domnul motivează întârzierea vizitei Sale la laşi din cauza evenimentelor
politice. Greutățile financiare ale Statului şi foametea ce ameninţă preo-
cupă în deosebi: guvernul, care face toate economule posibile. Va îngrij de or-
ganizarea justiţiei, administraţiei și a instrucției publice şi o deosebită atenție
va acorda orașului Iaşi, pe care îl va socoti ca a doua Capitală. Mulţumește
tuturor pentru primirea călduroasă ce I-au făcut.
Domnilor,
Dela sosirea Mea în România aveam cea mai vie dorinţă a
veni la lași, a vizita această frumoasă parte a nouăi Mele patrii.
www.dacoromanica.ro
AUGUST 1866 CUVÂNTĂRI 19
Evenimentele politice care s'au succedat şi grelele preocupaţiuni
ale. afacerilor generale ale ţării M'au împiedicat până acum de a
veni în mijlocul d-voastre. Astăzi această dorință a inimii Mele
sa îndeplinit. Mi-aţi făcut o recepţiune de care vă voi păstra cea
mai plăcută aducere aminte.
Vă mulțumesc, domnilor, cu sinceritate.
Am văzut și am trecut în aceste din urmă zile una din părțile
cele mai frumoase ale țării Mele, care a fost încercată de doi ani
de atâtea nenorociri, pe care nu este dat puterii omeneşti a le înlă-
tura ; ea nu poate decât numai a le alina. Să implorăm dela Dumnezeu
mila Sa, pentru ca să se îndure a ocroti patria noastră și poporul
nostru în aceste grele momente și tot El să depărteze nenorocirile
epidemiei care o bântue încă, precum și amenințările unei recolte
neîndestulătoare.
Guvernul Meu va face tot ce este prin putinţă pentru a ușura
aceste suferințe; însă pentru aceasta concursul tuturor cetăţenilor
este indispensabil.
Cu plăcere am văzut că obșteasca d-voastre caritate a ușurat
multe din aceste calamități.
Chestiunea financiară este aceea care absoarbe în acest moment
toate preocupaţiunile guvernului Meu.
Situațiunea care vă este cunoscută se află mai îngreuiată prin
foametea ce ne amenință. Guvernul Meu s'a grăbit, mai înainte de
toate, a ușura sarcinile tezaurului prin economie; reducerile însem-
nate, care s'au făcut asupra cheltuelilor acestor cinci luni din urmă,
sunt cea mai vie dovadă, precum și nestrămutata hotărîre de a
așeza echilibrul în finanţele noastre și de a înlătura prin toate mij-
loacele noi impozite asupra contribuabililor.
Prin economie și bună chibzuire, sper că finanţele noastre vor
fi peste puţin regulate.
Organizaţiunea justiţiei și a administraţiunii este, o știu, impe-
rios reclamată; voiu avea asupra ei o mare îngrijire; voiu căuta
a ajunge asemenea la descentralizaţiunea și la desvoltarea graduală
a instrucţiunii publice și a căilor de comunicațiune.
In ceeace privește orașul lași, care a fost unul din centrele
principale ale marilor și frumoaselor idei naţionale și care a sacri-
ficat tot pentru a da naţiunii române cea mai mare putere, Unirea,
Eu îl consider ca a doua capitală a României și sunt decis a rezida
www.dacoromanica.ro
20 REGELE CAROL I
în el regulat, dacă voiu putea, o parte a anului, îndată ce chestiunile
generale de organizaţiune interioară Mi-ar permite. Strămutarea
şcoalei militare aici, deşi de un folos secundar, este totuși o dovadă
despre sincera îngrijire a guvernului Meu și dacă permutarea Curţii
de Casaţiune n'a putut încă să se îndeplinească, sper totuși că
viitoarea reprezentaţiune naţională va ţine samă de dorinţele
d-voastre.
Providența, care pururea a ocrotit scumpa noastră patrie, ne
va ocroti cu atât mai mult astăzi. Să avem credinţă în ea, să ne
întărim prin concordie și România va ieși biruitoare din această
din urmă încercare.
Sosind în noua Mea patrie, am declarat că voi împărţi cu
d-voastre atât soarta cea bună cât și cea rea; astăzi este rândul
Meu de a o dovedi. Puneţi toată confienţa voastră în Dumnezeu
și încredeţi-vă în Mine la orice împrejurare.
In fine, pe lângă norocirea ce simţ de a Mă afla în mijlocul
d-voastre, este și aceea de a vă cunoaște mai de aproape. Fiţi, vă
rog, interpretul simţimintelor și dorințelor Mele de a vedea înflo-
rind în particular orașul Iași, care M'a primit cu atâta căldură.
(M. O., 1866, nr. 182, p. 903).
27.
Toastul Domnului pentru Ieșeni.
21 Aug./2 Sept. 1866.
Seara, în sala Teatrului din Iași, Domnul dă un banchet la care învită
notabili și delegaţi ai tuturor categoriilor sociale și religioase. Măria Sa închină
în sănătatea locuitorilor dn Iași, iar Primarul Iașilor închină pentru fericirea
ţării şi a familiei Domnului.
Domnilor,
Este pentru Mine o serbare de a vă vedea pe toţi adunaţi astăzi
în jurul Meu. Intrarea și șederea Mea în Iași va lua loc între cele
mai plăcute aduceri aminte.
Cu cea mai vie părere de rău Mă voiu depărta de d-voastre și
de acest oraș, care Mi-a arătat într'un chip atât de strălucit afec-
ţiunea și devotamentul său. Fiţi convinși, domnilor, că voiu purta
întotdeauna cel mai mare interes pentru orașul Iași, care a arătat
www.dacoromanica.ro
AUGUST. 1566 CUVÂNTĂRI 21
atâta abnegaţțiune. Făcând dar urările cele mai sincere pentru
prosperitatea celei de a doua capitale a României și a doua reședință
a Noastră, închin acest pahar în sănătatea locuitorilor din Iași.
(M. O., 1866, nr. 184, p. 911).
28.
Proclamaţia Domnului către Ieşeni.
23 Aug./4 Sept. 1866.
Promite sprijinul Său pentru prosperitatea Iașilor.
Cetăţeni Ieşeni!
Adânc pătruns de primirea voastră entuziastă, Eu vin a vă
reînnoi încredințarea că simţimintele voastre cele afectuoase au
străbătut puternic în inima Mea și nu se vor șterge niciodată din
amintirea Mea.
Realizarea promisiunilor ce Eu v'am făcut va fi una din cele
mai stăruitoare ale Mele preocupaţiuni.
Să sperăm că la viitoarea Mea călătorie, când Eu voiu ședea mai
îndelung timp între voi, parte mare din suferinţele voastre vor fi
ușurate și că, cu ajutorul celui Atotputinte și prin stăruinţele.
comune, noi vom putea face a reînvia în curând antica prosperi-
tate a patriei noastre. Descentralizarea administrativă va satisface
a doua a Mea capitală și contopirea intereselor materiale va cimenta
marele act al Unirii politice cu generoasele voastre dorinţe.
Dat în a doua a Mea reședință, lași, în 23 August 1866.
CAROL.
(Regele Carol I, Cup. și Scris., I, p. 42).
29.
Proclamația Domnului către Țară.
9/21 Octomvrie 1866.
In ajunul plecări: la Constantinopol, Domnul anunță Românilor că Su-
bhma Poartă L-a recunoscut și merge să dea prin viu graiu Sultanului asigu-
rarea respectării tratatelor ce regulează relațiile dintre România și Turcia.
Români,
Patriotismul ce aţi arătat în toate epocile cele mari ale istoriei
voastre v'a păstrat neatinsă sacra moștenire a străbunilor voştri,
patria română. Și de astă dată tot acest patriotism v'a dat
www.dacoromanica.ro
22 REGELE CAROL I
conștiință despre adevăratele voastre interese și v'a făcut să voiţi
şi să aclamaţi în unanimitate ereditatea Principilor voştri și forma
guvernului constituţional. Printr'aceasta aţi împăcat libertatea cu
stabilitatea și aţi asigurat astfel desvoltarea repede și necurmată a
tuturor puterilor vitale ale țării. Români, astăzi dorinţele voastre
sau împlinit. Alesul vostru a fost înștiințat oficial că Sublima
Poartă Îl recunoaște și, fără îndoială, celelate Puteri vor recunoaşte,
la rândul lor, opera răbdării și a moderaţiunii voastre. Constatăm
cu fericire că Sublima Poartă, recunoscând sinceritatea intenţiu-
nilor și înţelepciunea faptelor voastre, privește puterea noastră
naţională și legămintele ce ne alătură de dânsa ca o garanţie puter-
nică de ordine și de stabilitate.
Mergând la Constantinopole, dorința Mea este a da prin viu
graiu Maiestăţii Sale Sultanului asigurarea profundului nostru
respect pentru tratatele care regulează relațiunile ţării noastre
cu Turcia și a primi dela Maiestatea Sa o nouă dovadă de înalta
Sa solicitudine pentru drepturile și prosperitatea României. Plec cu
încredere în viitor, căci știu că urările voastre Mă vor însoți pretu-
tindeni. Din parte-Mi, vă las cugetarea Mea, inima Mea. M'aţi:
aclamat Suveranul vostru și, vocea poporului fiind vocea lui Dum-
nezeu, am încredere că Atotputintele Mă va susține în silinţele
ce nu voiu înceta de a pune împreună cu voi pentru progresul și
mărirea patriei noastre.
Bucureşti, 9 Octomvrie, anul 1866. CAROL.
(M. O., 1866, nr. 223, p. 1077).
30.
Domnul către Consulii Puterilor streine.
9/21 Octomvrie 1866.
La orele 2, Consuli Puterilor streine, afară de consulul general al Rusiei,
veniseră, pentru întâia oară în uniformă oficială, să felicite pe Domn că a
fost recunoscut de Subhma Poartă. Domnul, mișcat de aceste felcitări,
socotește că prin sprijinul Puterilor garante România va începe o desvoltare
sănătoasă, bazându-se pe ordine şi stabilitate,
Domnilor,
Sunt foarte mișcat de mărturisirea simpatiilor ce-Mi arătaţi,
venind a-Mi oferi felicitările d-voastre înaintea plecării Mele la
Constantinopole. Totdeauna am apreciat cu tărie viul şi simpaticul
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE 1866 CUVÂNTĂRI 23
interes ce guvernele străine au avut neîntrerupt pentru România,
și sper că, cu ajutorul lui Dumnezeu și cu sprijinul Puterilor garante,
vom putea în curând da o desvoltare salutară și de progres tuturor
intereselor acestei țări și a-i garanta viitorul prin principiile de ordine
şi de stabilitate ce ne silim a inaugura.
(M. O., 1866, nr. 223, p. 1077).
31.
Toastul Domnului la Rusciuc.
20 Oct./1 Noemvrie 1866.
La întoarcerea dela Constantinopol, Midhat Paşa a oferit o masă Domnului,
Care a închinat în sănătatea Sultanului.
Inainte de a părăsi teritoriul Împărăției Turceşti, privesc ca
o datorie de a reînnoi călduroasele Mele mulțumiri pentru strălu-
cita primire ce Mi s'a făcut, închinând acest pahar în sănătatea
Maiestăţii Sale Sultanului.
(Regele Carol I, Cuv. și Scris., I, p. 52).
32.
Domnul către Primarul Capitalei.
21 Oct./2 Noemvrie 1866.
La întoarcerea dela Constantinopol, Primarul și locu:tomi Capitalei fac o
deosebită primire Domnului, exprimând încredere în dinastie pentru viitorul
României.
Vă mulţumesc, domnilor, pentru călduroasa primire ce-Mi
faceţi și fiţi încredinţaţi că, dacă am lipsit puţine zile, inima și
gândul Meu au fost necontenit între voi.
(M. O., 4866, nr. 232, p. 1113).
33.
Domnul către Mitropolitul Primat.
21 0ct./2 Noemvrie 1866.
Mitropolitul Primat, în numele clerului, aduce binecuvântăn Domnului în
care Românii văd pe şeful legitim ce deschıde o eră de prosperitate, de mărire,
Mulţumesc clerului pentru binecuvântările sale. In călătoria Mea la
Constantinopole am mers în biserica mamă, ca să rog pe Dumnezeu
să-Mi dea puterea ca să continui misiunea ce Providența Mi-a impus.
(M. O., 1866, nr. 232, p. 1113).
www.dacoromanica.ro
24 REGELE CAROL 1
34.
Domnul către comercianții și poporul Capitalei.
21 Oct./2 Noemvrie 1866.
In seara întoarcerii dela Constantinopole, comercianții și poporul Capi-
talei fac o mare manifestaţie la Palat. Domnul însărcinează pe C. A. Rosetti,
directorul ziarulu' 4 Românul », să publice această comunicare de mulţumire.
Spune comercianților și poporului Capitalei, din parte-Mi, că
am iubit această națiune din momentul când am aflat purtarea ei
în toate ocaziunile. Spune-le că, devotat tuturor intereselor celor
mari ale națiunii, nu voiu cruța niciun moment pentru a le satisface.
Spune-le că, deși puţin timp am lipsit din mijlocul lor, inima Mea
a fost necontenit aci. Spune poporului că-i mulțumesc pentru mani-
festarea aceasta și că acum îl iubesc și mai mult.
(Românul, 21—22 Oct., 1866).
35.
Mesaj pentru deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
15/27 Noemvrie 1866.
Domnul trece în revistă. toate actele mari întâmplate cât şi greutăţile
întâmpinate pentru asigurarea vntorului României. Misiunea ce I s'a încre-
dințat va împhm-o cu demnitate, fermitate şı cu concursul tuturor,
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Sunt fericit a Mă afla în mijlocul reprezentaţiunii naționale.
Poporul român ne-a încredințat regenerarea lui; dela împlinirea
misiunii noastre cu credință și cu devotament depinde soarta pa-
triei. Guvern și Corpuri Legiuitoare să ne ridicăm la înălțimea dato-
riei noastre și să ne facem demni de măreața menire ce Providența
ne păstrează.
Astăzi Statul român, constituit pe baze stabile, poate privi cu
încredere viitorul său asigurat în contra fluctuațiunilor politice
din afară.
Români! Fiţi mândri și geloşi de acest viitor, care de acum
înainte este în mânile voastre. Încredințat simțimintelor, cugetă-
rilor și faptelor voastre patriotice, el poate deveni atât de mare și
de strălucit, pe cât vom voi și vom ști cu toţii să-l facem. În cât
www.dacoromanica.ro
M. S. Lomnul Carol I la 1866.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1866 CUVÂNTĂRI 25
Mă privește, credincios tradiţiunilor strămoșilor Mei, Imi voiu pune
toate puterile, pentru a-Mi împlini cu demnitate misiunea. Nimic
nu Mă va putea abate din această cale și păstrez credinţa neclintită,
că Dumnezeu Imi va ajuta și va încorona cu succes silinţele Mele.
Niciodată mâna Providenţei nu s'a arătat mai vederat în destinele
omenești, ca în tot cursul grelelor împrejurări prin care am trecut
în timp de nouă luni.
Constituţiunea ce avem este lucrarea a însăşi naţiunii. Ea trebue
menţinută sacră și neviolabilă.
Recunoașterea Mea și a Dinastiei Mele de Înalta Poartă și de
Puterile garante s'a suit la mărimea unui eveniment politic și a
fost considerată de către toate Cabinetele europene ca o garanţie
de pace şi de siguranţă pentru viitor.
Mulțumită inteligentei prudenţe și energicei stăruinţe, ce po-
porul român a desvoltat dela 14 Februarie și până astăzi, noua
stare politică a României s'a recunoscut fără a se jigni câtuși de
puţin vreunul din drepturile ţării. A fost îndestul să preschimb
procedări de politeţă cu Înalta Poartă și să declar Maiestăţii Sale
Sultanului că dorința Mea fermă e de a se respecta suzeranitatea
Sa pe baza vechilor noastre tratate cu Imperiul Otoman. Românii,
care au simţirea adevăratului patriotism și care doresc ca națiunea
lor jună și viguroasă să se ridice la rangul ce i se cuvine între cele-
lalte naţiuni, au salutat cu bucurie călătoria Mea la Constantinopole,
în care ei au văzut confirmarea dorințelor și speranţelor lor.
Fericita soluțiune ce au dobândit dificultățile exterioare a
asigurat într'un mod definitiv deplina noastră autonomie și drep-
turle noastre. Amiciţia și concursul Înaltei Porţi și ale Puterilor
garante ne atigură pacea și deplina libertate, necesare pentru a
ne ocupa de organizaţiunea interioară a ţării noastre. Vă pot încre-
dinţa de simţimintele de simpatie și de interes ale Înaltelor Puteri
pentru Români. Mai mult decât oricând ne putem rezema, în oca-
ziunile dificile ce vom mai avea a străbate, pe sprijinul Lor, care
nu ne va lipsi, pe cât timp ne vom ţinea cu înțelepciune în cercul
drepturilor și al aspiraţiunilor noastre celor legitime.
Temeliile sunt așezate cu tărie; ne rămâne acum să ridicăm
edificiul ce am început cu atâta vigoare și succes. La lucru, Români!
La lucru, cu probitate și cu zel! Uitaţi acele lupte și rivalități, care,
pentru satisfacerea intereselor personale, pot compromite securi-
www.dacoromanica.ro
26 REGELE CAROL I
tatea ţării întregi. Adunaţi-vă cu încredere împrejurul Meu și nu
aveţi altă cugetare decât aceea de a stârpi prejudiciile și relele
obiceiuri. Veniţi să punem în aplicare principiile salutare de probi-
tate, de moralitate, de muncă şi de economie, care duc naţiunile
la civilizaţiune, la bogăţie și la tărie.
Guvernul Meu, în credința sa că condiţiunea principală de
stabilitate și de progres este respectul Constituţiunii și stricta
executare a legilor, cere concursul activ al tuturor cetăţenilor,
pentru a stârpi viciurile, atât de adânc înrădăcibate în administra-
ţiune și în justiție. Numai cu acest preţ vom putea ridica prestigiul
autorităţii, vom introduce sincera și leala respectare a instituțiu-
nilor, a libertăţii bine înţelese, a legalităţii și a drepturilor tuturor.
Seceta care a bântuit ţara și a ameninţat-o de foamete și
epidemia holerei, două biciuri grozave, au venit să lovească ţara
noastră şi au adus în sânul familiilor dezolaţiunea, descurajarea
și îngrijirea. Recomand la solicitudinea domniilor voastre măsurile
ce sar putea lua, pentru a preveni pe viitor asemenea calamităţi.
Sperăm în generozitatea publică, care în anul trecut a dat cele
mai necontestabile dovezi de caritate creştină.
Principiul de căpetenie, care ridică un Stat ca și pe un individ,
este paza îndatoririlor contractate. Guvernul Meu s'a aflat din cea
dintâiu zi în faţă cu contracte încheiate de guvernul trecut, contracte
împovărătoare. El și-a dat toată silinţa pentru a vă propune modifi-
caţiuni, care să le facă mai puţin oneroase pentru Stat. Naţiunile
trebue să respecteze, pe cât se poate, contractele lor, căci numai
astfel ele își pot întemeia creditul și trage spre dânsele capitalurile,
necesitate vitală pentru desvoltarea bogăției naţionale.
Cu o criză financiară ca aceea prin care am trecut și care s'a
mărit și mai mult prin reaua recoltă din cei din urmă doi ani, cu
o datorie flotantă grozavă, cu un buget ce nu era cu putință a se
echilibra, discreditul ajunsese la culme. Bonurile de tezaur venite
la scadenţă și mandatele se scontau cu o pierdere de 30 la sută; nu
puteam face nici măcar față la cele mai indispensabile necesităţi de
hrană a soldaţilor și de salariu al impiegaţilor. Aceste împrejurări
au impus guvernului Meu imperioasa necesitate de a avea recurs
la un împrumut cu condițiuni grele, dar indispensabil, al cărui
rezultat a fost de a ridica creditul public și de a pune în circulațiune
numerarul necesar transacţiunilor agricole şi comerciale.
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1866 CUVÂNTĂRI 27
În toate ramurile administraţiunii, miniștrii Mei au încercat a
aduce, prin reducţiuni însemnate, economii, care să facă cât mai
puţin simţitoare lipsa de mijloace, și bugetul anului viitor va fi
echilibrat, fără de a împiedica serviciul administraţiunii.
Sa făcut României la Expoziţia universală o poziţiune avanta-
joasă în toate privirile. Această participaţiune, fiind 'de natură a
face cunoscute productele ţării, va asigura târguri noi industriei
noastre agricole. Cu toată strâmtoarea financiară și cheltuelile ce
trage după sine această participaţiune, am crezut că trebue să ne
impunem acest sacrificiu şi să facem tot ce va fi cu putinţă, ca să
figurăm cu demnitate la această luptă a muncii şi a civilizaţiuniui.
Să nu ne facem iluziuni. Avem să lucrăm foarte mult, ca să
ajungem a pune lucrurile pe adevărata cale de progres. Am ferma
credinţă că, uitând cu desăvârşire animozităţile și patimile perso-
nale, deliberaţiunile domniilor voastre se vor apăra de discuţiuni
infructuoase şi vor fi bogate în rezultate folositoare patriei noastre.
Cât pentru Mine, Mă veţi găsi totdeauna nestrămutat pe calea
datoriei. Voiu împlini cu mândrie misiunea ce mi s'a încredințat,
pentru a ajunge la mărirea și desvoltarea patriei Mele. Voiu lovi
cu justiție, însă fără cruţare, răul, pretutindeni şi veţi găsi în
guvernul Meu un concurs asigurat în deciziunile ce veţi lua pentru
binele adevărat al ţării. Lăsând de o parte orice ambiţiune, să nu
avem altă voinţă decât pe aceea de a lucra neîntrerupt la progresul
şi la desvoltarea României.
Sesiunea ordinară a Corpurilor legiuitoare pentru anul 1866
spre 1867 este deschisă.
CAROL.
Ion Ghica, I. Cantacuzino, N. Haralamb, P. Mavrogheni, D. A. Sturdza,
I. Strat.
(M. O., 1866, nr. 251, p. 1189).
36,
Domnul la Adresa Camerei.
15/27 Decemvrie 1866.
Lascăr Catargiu, Preşedintele Adunării Deputaţilor, citeşte adresa prin
care se spune că s'a împlinit dorinţa Unirii Principatelor sub un Principe ere-
ditar. Felicită pe Domn care e îundatorul stării politice pe care a dorit-o
România. Vor lucra de aci înainte cu toţii pentru progresul țării și exprimă
www.dacoromanica.ro
28 REGELE CAROL I
recunoștință M. S. că a primit a împărtăşi soarta patriei noastre. Domnul
mulțumește pentru sentimentele Adunării ; va lucra ziua și noaptea pentru
împlinirea misiunii ce l-a încredinţat ţara.
Domnilor,
Vă mulțumesc din toată inima pentru urările și pentru simți-
mintele sincere ce-Mi exprimaţi ca reprezentanţi ai naţiunii. Pri-
mesc cu fericire această Adresă, care-Mi este o dovadă despre
bunele dispoziţii de care este animat Corpul legiuitor şi care-Mi
afirmă că nu veţi întârzia a realiza aceste cuvinte în fapte.
Cât pentru Mine, Mă veţi găsi ziua și noaptea la lucru și voi
jertfi totul, pentru ca să împlinesc cu mândrie și conștiință fru-
moasa misiune ce ţara Mi-a încredinţat și să-i 'asigur fericirea și
prosperitatea.
(M. Q., 1866, nr 275, p. 1307).
37.
Domnul la Adresa Senatului.
18/30 Decemvrie 1866.
Mitropolitul Primat, Preşedintele Senatului, salută pe fundatorul Dinas-
tiei. Misiunea primită de Domn îi dă dreptul la o mai mare iubire din
partea patriei. Domnia pune capăt nestabilității politice a țării, asigură
ordine în finanţe ş. a., iar Senatul va da tot concursul guvernului. Măna Sa
mulţumeşte Senatului pentru sentimentele exprimate față de persoana şi familia
Sa, ale cărei interese sunt interesele ţări.
Domnilor Senatori,
Cu cea mai vie satisfacțiune primesc această Adresă, care-Mi
dovedește zelul și devotamentul ce aveţi pentru interesele ţării.
Vă mulţumesc asemenea cu sinceritate pentru dorinţele și simți-
mintele ce-Mi exprimaţi întrun chip așa de grațios. Concursul
activ, ce promiteţi guvernului Meu în diferitele chestiuni, ne va
înlesni prea mult marea operă ce avem de împlinit și nu Mă în-
doesc că astfel vom. învinge toate dificultăţile. Am ferma convinc-
ţiune că lucrările Senatului vor produce cele mai bune rezultate
şi că în curând vom vedea renăscând avuţia și prosperitatea în
scumpa noastră patrie. Am aflat cu mare plăcere că aţi votat ieri
naturalizaţiunea tatălui Meu. Vă pot încredința că el este mândru
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1867 CUVÂNTĂRI 29
a face parte dintr'această frumoasă și viguroasă naţiune, pentru
care are cele mai vii simpatii. De acum înainte interesele ţării sunt
strâns legate cu interesele familiei Mele.
(M. O., 1866, nr. 278, p. 1322).
38.
Domnul către Preşedintele Senatului.
25 Dec. 1866/6 Ian. 1867.
In ziua de 17 Decemvne, Senatul, în unanimitate şi prin aclamaţiune, ofe-
rise A. S. Regale Principele Carol-Anton-loachim-Zehrin-Frederic-Mainrad de
Hohenzollern marea naturahzare de Român. O delegaţie a Senatului în frunte
cu Mitropohtul Primat, a prezentat Domnului actul de naturalzare, iar M S.
a mulțumit în numele tatălui Său.
Domnilor, vă mulțumesc în numele Părintelui Meu. Domnule-
voastre cunoaşteţi că El este legat de ţară cu cele mai vii simpatii.
De acum înainte, El va fi mai intim legat cu interesele României.
(M. O., 1866, nr. 283, p. 1342).
39.
Domnul către Consiliul Miniştrilor.
1/13 Ianuarie 1967.
Consihul de Mimştm prezintă felicitări şi urări, cu prilejul Anului Nou,
Domnului, Care răspunde.
Domnilor, vă mulțumesc pentru felicitările ce-Mi faceţi. Am
pentru d-voastre dorinţele cele mai sincere și sunt fericit a vă ex-
prima simțimintele Mele de recunoștință. Anul care a trecut, Mi-aţi
ușurat sarcina prin concursul și consiliile d-voastre; sper că vom
lucra împreună încă mult timp pentru prosperitatea ţării.
(M. O., 1867, nr. 2, p. 5).
40.
Domnul către Mitropolitul Primat.
1/13 Ianuarie 1867.
Mitropoltul Primat, în numele clerului, aduce omagii şi felicitări, cu prilejul
Anului Nou, Domnului, Care, multumind, face urări pentru mdicarea bisericu
şi prosperitatea clerului.
Mulţumesc clerului pentru urările ce-Mi aduce prin organul
Eminenţei Voastre. Din parte-Mi, vă rog să fiţi încredințaţi că fac
www.dacoromanica.ro
30 REGELE CAROL I
urările cele mai sincere pentru ridicarea Bisericii române și pentru
prosperitatea clerului ei, în care văd garanţia cea mai prețioasă
pentru moralitatea poporului.
(M. O., 1867, nr. 2, p.5).
4.
Domnul către delegaţia Adunării Deputaţilor.
1/13 Ianuarie 1867.
Delegaţia Adunării Deputaţilor, prezentând urări cu prilejul Anului Nou,
spune că principiul de stabilitate îl posedă România în persoana Domnului,
pe care îl asigură de un devotament profund și leal, zar Domnitorul socotind
urănle ca venite din partea întregii ţări, asigură delegația de devotamentul
Său, pentru toate interesele românești.
Domnilor,
Primesc cu atât mai multă bucurie urările ce-Mi exprimaţi
într'un mod așa de grațios, cu cât le consider ca urările ţării întregi,
căreia sunteţi reprezentanţi. Sunt ferice a vă încredința încă odată
despre devotamentul Meu fără margine la toate interesele române.
Anul 1867 începe sub auspicii favorabile. Ordinea începe a se sta-
bili în administraţie și zelul ce aduceţi la lucrările d-voastre, precum
şi înţeleptele măsuri ce veţi ști a lua, vor izbuti, am speranţa, a
face să se uite suferinţele trecute.
Am statornică încredere că Cerul va binecuvânta ostenelele
d-voastre și că va apăra anul acesta de lipsa grozavă, care a lovit
atât de dureros patria noastră.
(M. O., 1867, nr. 3, p. 5).
42.
Domnul către Rectorul Universităţii din București.
1/13 Ianuarie 1867.
Rectorul, fehatând pe Domn, spune că prin instrucţie se face viitorul
unui popor. Suveranii sunt protectori ştiinţelor şi artelor și M. S. să fie astfel
protector pentru gloria Domniei Sale și a Statului ce conduce. Măria Sa, mul-
țumind pentru fehcitări, mărturiseşte interesul ce poartă opori profesorilor
pentru desvoltarea spintulu şi formarea moravurilor tinerimii.
Mulţumesc corpului învăţător pentru felicitările ce-Mi aduce și
profit cu plăcere de această ocazie, ca să mărturisesc tot interesul
ce port lucrărilor sale. Dau cea mai mare importanţă instrucţiunii
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 186% CUVÂNTĂRI 31
publice și sper că profesorii vor pune toate stăruinţele lor pentru
desvoltarea spiritului și formarea moravurilor tinerimii noastre pe
calea urmată în toate ţările civilizate.
(M. O., 1867, nr. 2, p. 5).
43.
Domnul către Ministrul de Războiu.
1/13 Ianuarie 1867.
Mimistrul de Războiu a prezentat pe ofițerii care au venit a depune oma-
giile lor la picioarele Tronului şi, prin organul său, a ura M. S. fericire şi glorie.
Domnul, mamfestând bucura de a avea în jurul Său pe reprezentanții ar-
matei, exprimă speranța că anul ce vine nu va mai prezenta atâtea dificultăți
financiare și armata se va reorganiza, ținând seamă și de experiența altora.
Camarazi,
Sunt fericit a vă vedea adunaţi împrejurul Meu la începutul
acestui an. Nu vă puteţi îndoi de ardoarea și sinceritatea urărilor
ce fac pentru voi, căci hrănesc în fundul inimii Mele aceleași simți-
minte pentru armata Mea, ca și pentru poporul Meu întreg, din
care ea este eșită. Astăzi o eră nouă se deschide înaintea noastră.
Să nu ne mai gândim la timpii care sunt departe de noi. În anul
care s'a sfârșit, am avut a lupta contra multor dificultăţi: economiile
ce a trebuit să facem în toate ramurile administraţiei, reducţiile
care au fost o consecvență, au desorganizat în parte unele corpuri
ale armatei și în timpul acesta a trebuit să judec serviciul cu mare
indulgență. Acum vom pune toate silinţele noastre pentru a opera,
fără întârziere, toate amelioraţiunile recunoscute de trebuinţă. Sper
că bugetul acestui an ne va pune în stare a introduce inovaţii
folositoare. Marele resbel din urmă a dovedit cât este de mare
importanţa a tot ce priveşte organizaţia serviciului, armamentul
şi îmbrăcămintea soldatului și mai ales instrucţiunea și disciplina
şefilor. Nu trebue să fim cei din urmă a profita, după puterile noastre,
de experienţele dobândite și sunt încredințat că veţi primi cu
bucurie toate dispoziţiunile care pot spori resursele militare ale
ţării.
Cât pentru Mine, o ştiţi, sunt soldat cu inima și cu sufletul.
Am petrecut viaţa în tabără şi am învăţat a cunoaște și a respecta
ordinea, regularitatea şi spiritul de corp. Știu, camarazi, că pot
www.dacoromanica.ro
32 REGELE CAROL I
conta pe voi și veți avea totdeauna în Mine un judecător impar-
țial și un gef devotat. Să ne facem fiecare datoria; sarcina noastră
va deveni uşoară. Este frumos a se consacra pentru a apăra onoarea
patriei.
(M. O, 1867, nr. 2, p. 5).
44.
Domnul către membrii Corpului diplomatic.
1/13 Ianuarie 1867.
Corpul diplomatic şı consular prezintă M. S. urări pentru fericirea şi
prosperitatea Principatelor, iar Domnul, multumind, promite că va căuta să
strângă legăturile de prietenie cu puterile străine.
Domnilor Consuli,
Vă mulțumesc pentru urănle ce-Mi faceţi. Sunt fericit de bunele
relaţii ce guvernul Meu întreţine cu celelalte țări și Mă voiu sili
din toate puterile a mai strânge încă legămintele de amicie ce
există între România şi Puterile streine.
(M. O , 1867, nr. 2, p. 5).
45.
Domnul către comitele Tecchio de Bayo.
4/16 Ianuarie 1867.
Comitele Tecchio de Bayo prezintă sensorile prin care e acreditat agent și
consul general al Italiei în România, Domnul :a notă de sentimentele bine-
voitoare ale Regelui Itahei şi-Și exprimă părerea că legăturile cu Italia se yor
strânge maı mult.
Domnule Agent şi Consul general,
Primesc dela d-voastră, cu o vie satisfacțiune, noua încredințare
despre simţimintele binevoitoare ale M. S. Regelui Italiei, simți-
minte care-Mi sunt atât de prețioase. Prezenţa d-tale în București
va strânge şi mai mult legăturile care ne unesc cu marea națiune
italiană.
(M. O., 1867, nr. 4, p. 15).
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1867 CUVÂNTĂRI 33
46.
Domnul către Agentul Prusiei.
15/27 Ianuarie 1867.
Agentul și consul general al Prusiei, de Saint Pierre, prezintă scrisorile de
acreditare şi adaugă că guvernul regal e însuflețit de o vie dorință de a cul-
tiva şi întinde relaţiile ce există între Prusia şi Principate; formulează urări
de prosperitate guvernului şi fericire ţării. Măna Sa e mulțumit de interesul
ce guvernul prusian arată României.
Vă mulţumesc de nouile încredinţări ce-Mi daţi despre simţimin-
tele binevoitoare ce însufleţesc pe M. S. Regele în privinţa Mea.
Interesul ce guvernul Regelui are pentru afacerile României strânge
şi mai mult legămintele ce Mă ţin de familia Regală a Prusiei. Sunt
fericit, d-le Consul, că Prusia este reprezentată la noi de o persoană
care are toată stima Mea.
(M. O., 1867, nr. 13, p. 57).
47.
Domnul către Agentul Angliei.
15/27 Ianuarie 1867.
John Green, agent şi consul general al Marn Bntanii și Irlandei, prezintă
scrisorile de acreditare și completează că guvernul britanic vrea să dea semnele
cele mai convingătoare de amiciţie şi confienţă, la care Domnul asigură
pe consul de sprijinul Său, dorind în acelaş timp să rămâie cât mai mult în
țară.
Domnule Consul General,
Mă simt cu deosebire fericit de simpatia despre care-Mi daţi
dovadă. Puteţi în orice ocazie fi sigur de sprijinul Meu și doresc
să îndeplhniţi ani îndelungaţi înaltele funcțiuni ce vă sunt încredințate.
(M. O, 1867, nr. 13, p. 57).
48.
Domnul către Preşedintele Camerii.
29 Ianuarie/10 Februarie 1867.
Preşedintele Adunării Deputaţalor, L. Catargiu, prezintă felicitări Domnu-
lui, Carol I, pentru somrea în ţară a fratelui M. S., Principele Frdenc şi
www.dacoromanica.ro
34 REGELE CAROL I
pentru căsătoria Principesei Maria, sora Alteţelor Lor, cu Comitele de Flandra.
Măria Sa mulțumește pentru felicitări și interesul ce arată familiei Sale.
Vă mulțumesc, d-lor, de felicitările ce-Mi adresaţi pentru sosirea
fratelui Meu și pentru fericitul eveniment ce se pregătește în familia
Mea, prin însoţirea surorii Mele cu A. S. R. Comitele de Flandra.
Aceste felicitări sunt o nouă dovadă de afecțiunea și interesul ce
are Reprezentaţiunea Naţională pentru Mine și familia Mea.
(M. O., 1867, nr. 27, p. 183).
49.
Domnul către Mitropolitul Primat.
3/15 Febr. 1867.
La urănle ce Mitropohtul Primat, în numele clerului, exprimă Domnului
pentru căsătoria Principesei Maria cu Comitele de Flandra, M. S. mulţu-
meste.
Prea Sfinţite,
Primesc cu bucurie urările ce-Mi exprimați în numele clerului
român. Sunt încredinţat că rugăciunile Eminenţei Voastre și acele
ale clerului român nu vor lipsi de a atrage binecuvântarea cerească
asupra uniunii ce sporește prosperitatea familiei Noastre.
(M. O., 1867, nr. 27, p. 183).
50.
Domnul către Președintele Senatului.
5/17 Febr. 1867.
Domnul mulţumeşte Senatulu: pentru felicitările ce-i adresează cu prilejul
căsătoriei sorei Sale.
Mulţumesc membrilor Senatului pentru felicitările ce-M: adre-
sează prin organul Eminenţei Voastre.
Cu bucurie văd, d-lor, că, împreună cu ţara întreagă, nu încetaţi
de a vă interesa de tot ce se atinge de familia Noastră,
(M. O., 1867, nr. 29, p. 197).
www.dacoromanica.ro
FEBRUARIE 1867 CUVÂNTĂRI 35
54.
Domnul cätre Primarul Capitalei.
5/17 Febr. 1867.
Domnul mulţumeşte pentru felcıtărıle adresate în numele oraşului Bu-
curești cu ocazia sosirii Pnneipelui Frideric și a căsătoriei Principesei Maria.
Domnilor,
Vă mulțumesc din adâncul inimii pentru felicitările ce-Mi adre-
saţi cu ocazia sosirii fratelui Meu şi pentru căsătoria surorii Mele.
Cunosc îndestul orașul București, încât să Mă mai pot îndoi de sim-
ţimintele ce are pentru Mine. Fiţi încredinţaţi, domnilor, că fratele
Meu nu va părăsi ţara noastră cu gândul de a nu se mai înturna
şi cu atât va veni aici mai des, cu cât el a primit deja îndestule
probe învederate de devotamentul ce aveţi pentru familia Noastră.
(M. O., 1867, nr. 29, p. 197).
52.
Domnul către Comisiunea de binefaceri.
6/18 Febr. 1867.
Având în vedere scopul umah şi naţional pe care îl urmărește această co-
misie, prin împărţirea de ajutoare în judeţele lipsite de hrană, pentru a-i da
un impuls mai mare, Domnul anunţă că va prezida comisiunea.
Domnilor,
In ultima Mea călătorie, am putut judeca prin Mine Insumi
starea districtelor bântuite de lipsă. Văzând marea urgenţă ce se
simte de a se da ajutor nenorociţilor care suferă de foame, am îm-
părţit oarecare ajutoare, pentru ca să se întâmpine primele trebuinţe.
Camera însă a înţeles că era neapărat a recurge la măsuri extra-
ordinare. Sunteţi însărcinaţi, d-lor, a priveghia la dreapta împărţire
a sumelor votate de Corpul Legislativ şi a subscripţiunilor voluntare,
care sper că nu vor lipsi. Pentru ca să dau comisiunii o impulsiune
mai mare, am ţinut să o prezidez Eu Însumi. Trebue, fără întâr-
ziere, să ne punem pe lucru și să uşurăm aceste mizerii prin toate
mijloacele de care vom putea dispune. Nu Mă îndoesc, d-lor, că
veţi consacra toată activitatea d-voastră la această operă de devo-
tament şi de caritate ce vi s'a încredinţat.
(M. O., 1867, nr. 29, p. 157).
www.dacoromanica.ro
36 REGELE CAROL I
53.
Domnul către Agentul Austriei.
21 Febr./5 Martie 1867.
Baronul Eder, agent şi consul general al Austriei, prezintă sensorile de
acreditare și spune că Impăratul pune mult preţ ca raporturile de bună veci-
nătate să fie și mai strânse cu România; ar Domnul exprimă aceleași
dorinţe.
Domnule Agent și Consul General,
Sunt fericit a primi prin mijlocirea d-voastră asigurarea sim-
țimintelor binevoitoare, care insuflă pe Maiestatea Sa Apostolică
pentru România.
Sper că legăturile de amiciţie, care au existat totdeauna între
amândouă ţările, se vor strânge mai mult în viitor şi că Austria
va vedea o garanţie de securitate în ordinea de lucruri stabilită şi
regulată de acum înainte pe țărmurile Dunării-de-jos.
(M. O , 1867, nr. 43, p. 311)
54.
Domnul către Agentul Italiei.
7/19 Martie 1867.
Susınno, agent şi consul general al Itale1, prezintă scrisorile de acreditare
şi comunică M. S. Domnulu: că Regele şi guvernul Itahei sunt însuflețiți
de amiciţie sinceră şi scopul său e să contribue la strângerea relațiilor. Dom-
nul relevă bunăvoința şi soheitudinea Regelui Italiei pentru Români de când
M. S. e în fruntea ţăm.
Domnule Consul General,
Primesc cu o vie satisfacție scrisorile ce vă acredıtează în cali-
tate de Agent și Consul General al M. S. Regelui Italiei.
Incă de mult timp Maiestatea Są a dat dovezi de a Sa bună-
voință și solicitudine Românilor şi sunt fericit a vedea că simpa-
tiile Sale cresc de când mă aflu în fruntea țării.
Puteţi conta, d-le Consul, pe sprijinul Meu în exercițiul înaltelor
funcțiuni ce vă sunt încredințate.
(M. O., 1867, nr. 54, p. 367).
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1367 CUVÂNTĂRI 37
55.
Domnul către Agentul Italiei.
7/19 Martie 1867.
Susinno, odată cu scrisorile de acreditare, prezintă Domnului marele
Cordon al ordinului S-ţilor Mauriciu şi Lazăr. Domnul mulţumeşte.
Domnule Consul General,
Sunt fericit a primi acest nou semn de binevoitoarea amiciţie
a Maiestăţii Sale, despre care am avut atâtea dovezi. Purtând aceste
insemne, nu voiu înceta a gândi la toată bunătatea ce Regele a
avut pentru România și pentru Mine.
(M. O., 1867, nr. 54, p. 367).
56.
Domnul către Consulul Rusiei.
21 Martie/2 Aprilie 1867.
Baronul de Offenberg, consul general al Rusiei, prezintă scrisorile de acre-
dıtare şi spune că se va strădui să strângă legăturile de amiciție te există între
cele două popoare vecine şi coreligionare. Domnul, satisfăcut de persoana
ce reprezintă pe Țar, crede că bunele relaţiuni se vor strânge mai mult în viitor.
Domnule Consul General,
Cu o vie satisfacțiune și cu o osebită plăcere primesc scrisorile
prin care sunteţi acreditat pe lângă persoana Mea în calitate de
Agent și Consul general al Maiestăţii Sale Impăratului Rusiei.
Sunt fericit a gândi la legămintele de amiciţie și de bune relaţiuni,
care au existat în tot timpul între ambele ţări. Ele se vor strânge
încă mai mult în viitor și mă felicit că Maiestatea Sa Impăratul
a ales, pentru a-L reprezenta, pe un bărbat de meritul d-voastră.
(M. O., 1867, ‘r. 72, p. 429).
57.
Domnul către Mihail III Obrenovici.
1/13 Aprilie 1867.
Mihail III Obrenovici al Serbiei, însoțit de o numeroasă suită, vine în vizită
la Bucureşti. La masa ce I s'a dat, Domnul ridică un toast exprimând bu-
curia pentru această vizită şi legătunle de prieteme ce au existat și există între
Români și Sârbi.
Salutăm cu vie bucurie venirea Alteţei Voastre. Românii cu
plăcere au să-și aducă aminte ziua în care Suveranul bunilor noștri
vecini a venit printre noi.
www.dacoromanica.ro
38 REGELE CAROL I
Sper că legămintele de amicie, ce au existat în totdeauna între
ambele noastre popoare, vor deveni acum și mai intime.
Fac urările cele mai sincere pentru fericirea Alteţei Voastre și
pentru prosperitatea vitezei naţiuni a Sârbilor. Ridic acest pahar
în sănătatea bunului Meu frate și vecin, Alteța Sa Principele Serbiei.
(M. O., 1867, nr. 76, p. 457).
58.
Domnul către Adunarea Deputatilor.
8/20 Aprilie 1867.
Cu prilejul aniversării proclamării rezultatului plebiscitului pentru alegerea
M. S. ca Domn și în acelaşi timp aniversarea naşteri Sale, Adunarea Depu-
taților prezintă urări printr'o delegație. Domnul mulțumește, relevând coin-
cidența între ziua naşterii Sale şi proclamarea plebiscitului.
Domnilor,
Urările ce Mi-aţi exprimat Imi sunt cu atât, mai scumpe, cu cât
ele sunt expresiunea simţimintelor ţării întregi. Astăzi este aniver-
sarea zilei nașterii Mele și a zilei în care plebiscitul M'a chemat în
capul unei naţiuni, pe care voiu fi totdeauna mândru de a o guverna.
Această fericită coincidenţă a fost pentru Mine ca un semn bun.
şi M'a făcut să am credinţă în viitor.
(M. O., 1867, nr. 81, p. 494).
59.
Domnul către Ion C. Brătianu.
8/20 Aprilie 1867.
Ion Brătianu, Ministrul de Interne, în numele Corpului administrativ, sa-
lută naşterea M. S. și urează îndelungă şi fericită viaţă Domnului, care e tânăr,
crede în bine şi eroismul îi este moștenire ca și poporului român. Domnul,
mişcat, mulțumește.
Domnilor,
Vă mulțumesc pentru aceste cuvinte, ce vin din inimă și care
merg iarăși într'o inimă.
(M. O., 1867, nr. 81, p. 491):
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1867 CUVÂNTĂRI 39
60.
Mesaj de închiderea Corpurilor Legiuitoare.
13/25 Aprilie 1867.
Mai întâiu Domnul mulțumește Corpurilor Legamuitoare pentru concursul
dat guvernului la votarea unor legi noui și la modificarea altora vechi, apoi
atrage atenţia fiecărm corp în parte asupra legilor ce n'au votat și asupra
greutăților ce apasă guvernul din această cauză.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Vă mulțumesc pentru concursul ce aţi dat guvernului Meu, spre
a-i face posibilă conducerea afacerilor Statului.
Vă mulțumesc iară pentru legile cele noui şi pentru modifică-
rile legilor celor în ființă, ce aţi votat. Cerute şi unele și celelalte
de o necesitate absolută, ele nu vor lipsi de a aduce înlesniri simți-
toare în serviciul interesului public.
Domnilor Deputaţi,
Este de regretat că v'a hpsit timpul de a mai vota un mic număr
de legi importante și de credite nedispensabile, precum și pensiunile
unor vechi servitori civili şi militari ai Statului. Prin aceea ați fi
ușurat un mare număr de suferințe de tot felul.
Domnilor Senatori,
Am simţit o vie mâhnire, căci nu aţi găsit de cuviinţă a vă uni
cu Camera Deputaţilor în privinţa proectului de lege pentru trans-
latarea provizorie a Curţii de Casaţiune la lași, măsură recóman-
dată de consideraţiuni destul de înalte. Am însă încrederea, că, în
sesiunea viitoare, veţi recunoaște că ar fi înţelept a acorda acelui
oraș o satisfacţiune dorită cu atâta căldură.
Imi pare asemenea rău că viţiurile ce aţi putut găsi în bugetul
comunei Bucureştilor v'au făcut a refuza autorităţii municipale
a acestui oraș resursele necesare trebuințelor sale și astfel aţi pus
guvernul Meu în cel mai mare imbaraţiu chiar la finitul sesiunii.
Este asemenea regretabil că nu v'aţi putut ocupa și de legea
pensiunilor; prin aceasta aţi fi asigurat eu o oră mai înainte viitorul
în contra consecvenţelor dezastruoase pentru averea publică, ce
prezintă legea cea astăzi în vigoare.
www.dacoromanica.ro
40 REGELE CAROL 1
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Constat cu fericire, că din partea Puterilor străine guvernământul
Meu primește neîntrerupt, semne de simţimintele cele mai bine-
voitoare și că relaţiunile noastre cu Statele vecine urmează a se afla
în starea cea mai satisfăcătoare.
Nu sunt multe zile de când am avut fericirea a primi între noi,
ca oaspete, pe Principele iubit al uneia din naţiunile vecine, cu care
sunt secole de când trăim într'o frăţie neîntreruptă.
In întru Providența nu a încununat cu atâta desăvârşire dorin-
țele Mele. Mijloacele ce aţi putut vota spre întâmpinarea lipsei,
care a bântuit părți considerabile ale ţării, au fost de neajuns și
suferinţele unei părţi a populaţiunilor rurale nu au putut fi cu totul
ușurate.
Rog pe Atotputernicul să binecuvânteze cel puţin în viitor
munca plugarului; căci sper că recolte îmbelșugate vor șterge
repede până la ţinerea de minte a suferințelor anilor trecuţi.
Inturnându-vă în sânul poporului, ai cărui sunteţi reprezentanţi,
aduceţi-i, d-lor Mei, urările Mele cele mai fierbinţi pentru pros-
peritatea lui cea mai perfectă.
Dat în București, la 13 Aprilie 1867. CAROL.
Constantin „A. Kretzulescu, Ștefan Golescu, Dimitrie Brătianu, Ion Brătianu,
Al. Văsescu, General Tobias Gherghel.
(M. O., 1867, nr. 8, p. 503).
61.
Domnul către Consulul Statelor-Unite.
19 Aprilie/1 Mai 1867.
Czapkay, consulul general al Statelor-Unite din America, prezintă sceri-
sorile de acreditare şi asigură pe Domn de stima şi amiciția Preşedintelui Sta-
telor-Unite. Domnul exprimă speranţa că legăturile de prietenie şi amiciţie
sė vor, consolida mai mult cu vremea.
Domnule Agent,
Sunt cu deosebire fericit a vedea, potrivit dorinţei Mele, Statele-
Unite reprezentate în România. Imi place a recunoaște interesul
www.dacoromanica.ro
MAI 1867 CUVÂNTĂRI 4
ce țara domniei voastre poartă junei naţiuni române și sper sincer
că timpul va consolida din ce în ce mai mult legămintele de amicie,
ce sau stabilit între ambele guverne.
(M. O., 4867, nr. 87, p. 515).
62.
Domnul către delegații județelor și Capitalei.
10/22 Mai 1867.
M. Kogălmceanu, din partea delegaților județelor și Primarul Capitalei,
în sala Tronului, prezintă felicitări şi omagii fidehtate și devotament din partea
ţării, urează participarea întru mulți ani la această serbare. Domnul răs-
punde amânduror vorbitorilor că iubirea poporului o datorește iubirii Sale
faţă de popor, nu faptelor deosebite pe care n'a avut vreme să le facă. A vi-
zitat toate ținutunle României şi le cunoaşte păsurıle. Mulţumește pentru
felicitări şi face urări pentru prosperitatea ţări.
Domnilor reprezentanţi ai Capitalei şi ai diferitelor ţinuturi
ale României,
Mă simt ferice văzându-Mă încunjurat de voi într'această zi
scumpă inimii Mele. La vederea voastră, care veniţi să-Mi amintiţi
ziua sacră în care am pus pentru prima oară piciorul pe pământul
României, Mă cuprinde o emoţiune pe care inimile voastre române
singure o pot măsura. Marea iubire cu care poporul, pe tot minutul
şi în tot locul, mângâie și bucură inima Mea, o știu, n'o datorese
faptelor ce n'am putut încă împlini; sunt iubit, căci iubesc.
De am făcut foarte puţin până acum, mulţumesc Cerului pentru
preţiosul material de lucru ce Mi-a fost permis a aduna. Inaintea
finitului întâiului an al Domniei Mele am avut fericirea a parcurge
şi a vizita toate ţinuturile României; cunosc prin Mine Insumi
păsurile, dorinţele şi puterea fiecărei localităţi. Pretutindenea, pe
lângă nevoile momentane, am găsit resurse perpetue.
Domnilor delegaţi ai districtelor şi domnilor meinbri ai
municipalităţii Capitalei,
Primiţi sincerele Mele mulțumiri pentru călduroasele voastre
urări și comunicaţi, vă rog, fraţilor voștri, cuvintele Mele de încre-
www.dacoromanica.ro
42 REGELE CAROL I
dere și de iubire, precum și urările Mele pentri prosperitatea scumpei
noastre ţări.
Să trăiască România!
(M. O., 1867, nr, 105, p. 643).
63.
Domnul către trimisul Muntenegrului.
1/13 Iunie 1867.
Principele Nicolae al Muntenegrului, pentru a strânge relaţii amicale cu
România şi în semn de amiciţie și înaltă stimă pentru Domn, trimite pe vărul
Său Stancu Radonici, să aducă M. S. insemnele Ordinului Danilo clasa I. Dom-
nul mulțumește pentru grațioasa atenţie asigurând de sincera sa simpatie
pentru Muntenegreni şi Principele Nicolae.
Mă simt mișcat de graţioasa atenţiune a Principelui Nicolae.
Purtând această decorațiune, Îmi voiu aduce aminte totdeauna
de amicia ce are pentru Mine, amicie ce-Mi este scumpă. Sunt fericit
a strânge tot mai mult legămintele ce există între ambele ţări, Vă
rog exprimaţi Principelui deplina Mea recunoștință și asiguraţi pe
Alteța Sa despre sincera Mea simpatie pentru înalta Sa persoană
şi națiunea ce conduce.
Am aflat cu vie plăcere primirea binevoitoare ce Principele å
făcut trimisului Nostru, d-l Cantacuzin, la Cetinie.
(M. O., 1867, nr. 123, p. 729).
64.
Domnul toastează pentru Prinţul Nicolae.
1/13 Iunie 1867.
La cina dela Palat în onoarea lui Radonici, Domnul ridică un toast
pentru Prinţul Nicolae al Muntenegrului şi pentru națiunea muntenegreană.
Sunt fericit să port astăzi un toast în sănătatea Alteţei Sale
Principelui Nicolae, care în mai multe ocaziuni a probat un interes
foarte viu pentru România și a provocat din partea Noastră sim-
patiile cele mai călduroase pentru brava națiune muntenegreană.
Urând Muntenegrului toată fericirea, beau în sănătatea bunului
Meu frate și sincerului Meu amic, Alteța Sa Principele Nicolae.
(M. O., 1867, nr. 123, p. 729).
www.dacoromanica.ro
IUNIE 1867 CUVÂNTĂRI 43
65.
Inalt Ordin de zi către garnizoana din laşi.
19 Iunie/1 Iulie 1867.
Domnul, inspectând trupele din garnizoana laşi, a rămas mulțumit de
instrucţia lor. Atrage atenţia asupra câtorva nereguli și asupra datoriei sol-
datului de a păstra ordinea şi legalitatea.
Ofițeri, subofiţeri, caporali şi soldaţi ai garnizoanei laşi,
Sunt mulţumit de voi. La revista ce v'am făcut astăzi pe tărâm,
am constatat cu plăcere frumoasa ținută, exactitatea și iuțeala
cu care s'au executat mișcările ce am ordonat; am fost cu atât mai
mulțumit, cu cât micul vostru număr, în proporţie cu greutăţile
garnizoanei, nu v'a lăsat îndestul timp pentru instrucţie.
Școala militară, vânătorii, regimentul al 7-lea și artileria au
manevrat bine; nu mai puţin bine a manevrat cavaleria, ale cărei
şarje au fost executate cu un adevărat elan și o precizie precum
am dorit totdeauna să văd cavaleria.
Dacă astăzi am avut ocazia a vă arăta deplina Mea mulţumire,
trebue a vă arăta și oaretare imperfecţii, provenite din greșelile
unora din ofiţerii subalterni, care mau dat comanda subdiviziunilor
lor cu destulă energie și n'au păstrat locurile lor cu destulă precizie.
Domnii şefi de corpuri, sunt siguri că vor pune toată atenţia lor
asupra acestui punct, care odată înlăturat, nu-Mi rămâne decât
a le mulțumi pentru silinţele ce au pus de a aduce corpurile lor în
aşa plăcută stare.
Ofiţeri, subofiţeri, caporali şi soldaţi! Dacă instrucţia și împli-
nirea datoriilor voastre sunt mulțumitoare, doresc asemenea ca și
purtarea voastră afară din serviciu să fie exemplară. Câteva con-
flicte ivite între locuitori și militari-au dat loc la mai multe plân-
geri; sunt convins că pe viitor ele nu se vor ivi. Aduceţi-vă aminte
totdeauna că întâia datorie a soldatului este de a păstra ordinea
şi legalitatea, că disciplina este sufletul armatei și că, prin respectul
reciproc între cetăţean și soldat, acesta atrage asupră-i stima,
iubirea și încrederea concetăţenilor săi și cu acest chip asigură
ordinea publică, cea dintâi ţintă a guvernului.
CAROL.
(M. O., 1867, ar. 149, p. 833).
www.dacoromanica.ro
hh REGELE CAROL Í
66.
Domnul către Agentul Prusiei.
21 Iulie/2 August 1867.
Agentul şi consulul general al Prusiei, de Saint-Pierre, prezintă Domnului
scrisorile de rechemare. Domnitorul regretă plecarea Consulului.
Văd cu mare părere de rău plecarea d-voastre de aci. Mulţu-
mindu-vă încă odată pentru viul interes ce n’ați încetat a purta
României, vă rog a conserva și în noua d-voastre poziție o bună
aducere aminte de o ţară, care era fericită a vă poseda și a lua cu
d-voastre convicţiunea întregii Mele stime și recunoștinţe.
(M. O., 1867, nr. 164, p. 903).
67.
Domnul către membrii Soc. Literare.
27 Aug./8 Sept. 1867.
Ministrul Instrucțiunii, D. Gust, prezintă Domnului pe membni Soc.
Literare Române, care supun Statutele constitutive ale Societăţii spre Inaltă
aprobare. Domnul aprobă statutele exprimând mulţumirea Sa.
Domnilor,
Am primit cu o vie plăcere statutele lucrate de d-voastre şi,
considerându-le ca pactul definitiv ce constitue Societatea Lite-
rară, le-am aprobat cu cea mai mare mulțumire. Eu sunt convins
că frumoasa operă, demna lucrare, ce ați înţreprins, nu va întârzia
de a fi încoronată cu cel mai bun succes.
(M_O., 1867, nr. 194, p. 1025).
68.
Domnul către Garda Civică.
10/22 Septemvrie 1867.
Pe câmpul dela Cotroceni se face distrbuirea steagurilor Gărzii Cetăţenești.
Domnul, în românește, se simte mândru de favoarea de a oferi steaguri
Gărzii Cetăţeneşti și relevând deviza 4 Patria şi dreptul meu 9, îndeamnă pe
membrii gărzii să fie apărătorii ordinei publice, ai Tronului și ai drepturilor
câștigate.
Cetăţeni Guarzi,
Pentru voi, ca şi pentru Mine, ziua de astăzi este o adevărată
sărbătoare. Simt o vie mulțumire a fi cel dintâiu Domriitor, căruia
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE 1867 CUVÂNTĂRI 45
a fost rezervată favoarea de a conferi steagul Gardei Naţionale
române. Acest simbol sacru, care poartă deviza « Patria şi dreptul
meu», vă va aduce totdeauna aminte datoria de a menţine drep-
turile câștigate. Am ferma convingere că vă veţi arăta demni de
încrederea ce pune patria în voi şi veţi apăra acest depozit în toate
împrejurările, cu curajul și perseverența tradițională a Românilor.
Țara privește în voi, cetăţeni guarzi, pe cei mai călduroși apărători
ai ordinei publice și ai Tronului.
Adunaţi-vă împrejurul Meu și vă încredeţi în iubirea şi solici-
tudinea Mea, precum și Eu Mă încred în devotamentul vostru.
Astfel, înconjurat de voi și de fraţii voştri din armată, Tronul Meu
va fi ceea ce, ridicându-l, aţi voit să fie: mărirea și tăria naţională.
Trăiască România! Trăiască Garda Naţională!
(M. O., 1867, nr. 205, p. 1069).
69.
Mesaj la deschiderea Adunării Deputaților.
25 Oct./6 Nov. 1867.
Domnul arată Camern, convocate în sesiune extraordinară, că are să se
ocupe de votarea unor credite cerute de guvern pentru nevoi urgente și de
proiectele de legi de poliţie rurală, îmbunătăţirea armelor, remonta armatei
şı concesiunea construirii căilor ferate în Moldova.
Domnilor Deputaţi,
Resursele extraordinare votate guvernului Meu pentru exerciţiul
curent fiind foarte restrânse, nu s'au putut acoperi cheltuieli nepre-
văzute, însă de o neapărată trebuinţă.
Guvernul Meu, pus astfel în alternativa de a lăsa administraţia
în paralizie, prin lipsa de credite îndestulătoare pentru unele ser-
vicii publice, care nu suferiau amânare, sau de a trece peste margi-
nile cifrei acordate de Cameră, a fost nevoit, în însuși interesul
ordinei publice, a-și deschide oarecare credite de strictă necesitate,
până la finele lui Octomvrie, rezervându-și a cere pentru acestea
un bil de indemnitate, precum și creditele trebuincioase până la
finele acestui an.
Convocându-vă astăzi în sesiune extraordinară, pentru ca să
dați guvernului Meu mijloacele. necesare, spre a putea satisface
cerințele diferitelor servicii publice până la finele anului, vă invit,
www.dacoromanica.ro
46 REGELE CAROL I
domnilor deputaţi, a vă ocupa totdeodată și de urgență cu urmă-
toarele proiecte de legi, privitoare la poliția rurală, la îmbunătăţirea
«armelor, la completarea şi la remonta armatei noastre, la conce-
siunea unui rezou de căi ferate între Suceava, lași, Galaţi, Focșani
și București, menite a da o satisfacțiune reală intereselor mai cu
seamă ale României de dincolo de Milcov, pentru care concesiune
guvernul Meu a și încheiat d convenţiune provizorie, precum și la
diferitele concesiuni acordate sub regimul trecut, care reclamă o
soluțiune cât mai neîntârziată.
Dumnezeu să binecuvânteze lucrările d-voastre.
Sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor este deschisă.
Dat în București, la 25 Octomvrie 1867. CAROL.
Ștefan Golescu. D. Brătianu, D Gusti, Colonel Adrian, Al. Teriachiu, Gr.
Arghiropolu.
(M. O., 1867, nr. 241, p. 1207).
70.
Mesaj la deschiderea Senatului.
25 0ct./6 Nov. 1867.
Domnul arată Senatului de ce proiecte de legi are să se ocupe.
Domnilor Senatori,
V'am convocat în sesiune extraordinară, spre a vă ocupa de
urgenţă cu următoarele proiecte de legi ce guvernul Meu va prezenta
la deliberările d-voastre.
Aceste proiecte sunt privitoare la poliţia rurală, la îmbunătă-
ţirea armelor, la completarea și la remonta armatei noastre, la con-
cesiunea unui rezou de căi ferate între Suceava, lași, Galaţi, Foc-
șani şi București, menite a da satisfacţie reală intereselor mai cu
seamă ale României de dincolo de Milcov, pentru care concesiune
guvernul Meu a și încheiat o convenţiune provizorie, precum și
la diferitele concesiuni acordate sub regimul trecut, care reclamă
o soluțiune cât mai neîntârziată.
Dumnezeu să binecuvânteze lucrările d-voastre.
Sesiunea extraordinară a Senatului este deschisă.
Dat în București, la 25 Octomvrie 1867. CAROL.
Ştefan Golescu, D. Brătianu, D. Gusti, Colonel Adrian, Al. Teriachiu; Gr.
Arghiropolu.
(M. O., 1867, nr. 241, p. 1207).
www.dacoromanica.ro
NOEMVBIE 1867 CUVÂNTĂRI 47
74.
Domnul către Mitropolitul Primat.
26 Oct./? Nov. 1867.
Domnul ia parte la slujba dela Mitropolie, de Sf. Dumitru, care e pà-
tronul Mitropoliei şi al țări. După slujbă, în palatul Mitropoliei, la urările
Mitropolitului Primat răspunde Domnul.
Intru gloria Bisericii Române.
(M. O., 1867, nr. 245, p. 1223).
72.
Domnul către Consulul 'Țărilor-de-Jos.
26 Oct./7 Nov. 1867.
Keun, Consulul general al Ţănlor-de-Jos, prezintă scrisorile de acreditare,
afirmând interesul sincer ce Regele Ţărilor-de-Jos poartă propășirei şi pros-
perităpii Româmei. Domnul exprimă dorința de a-l vedea pe Consul înde-
phrind multă "vreme funcțiunile cea sunt încredințate.
Domnule Consul,
Mă simt fericit, văzându-vă acreditat pe lângă guvernul Meu.
Numirea d-voastre este o nouă dovadă de interesul ce M.,5. Regele
Țărilor-de-Jos poartă României. Caracterul d-voastre, ce am avut
ocazia a-l aprecia prin îndelungata ședere a d-voastră în țară, Mă face
să exprim via dorinţă, să urmaţi a împlini mult timp înaltele func-
ţiuni ce vă sunt încredințate.
(M. O., 1867, nr. 242, p. 1441).
73.
Domnul către Consulul Prusiei.
7/19 Noemvrie 1867.
Comitele Keyserhng-Rautenburg, Consul general al Prumei, prezintă scri-
sorle de acreditare şi spune că va pune toată inima sa pentru împlimrea mi-
siunii cu care ẹ însărcinat. Domnul își exprimă o vie recunoștință pentru
interesul çe Regele Prusiei poartă României și Domnului cărmă l-a con-
ferit Colanul Ordinulu de Hohenzollern.
Domnule Comite,
Primesc cu o plăcere deosebită scrisorile ce vă acreditează în
calitate de Consul general în România. Simt o adevărată fericire
şi o vie recunoștință, văzând în numirea d-voastre, domnule Comite
şi în încredinţările ce-Mi daţi într'un chip așa de grațios, o nouă
www.dacoromanica.ro
48 REGELE CAROL I
dovadă a simţimintelor binevoitoare ce animează pe Augustul
d-voastre Suveran pentru Mine și pentru sincerul și constantul
interes ce Maiestatea Sa și guvernul Său, precum și vechii Me
compatrioți au pentru desvoltarea, prosperitatea și fericirea ţării Mele.
Nu e mult de când Maiestatea Sa Regele a binevoit a-Mi da ọ
prețioasă mărturie a înaltei Sale amiciţii binevoitoare, conferindu-Mi
colanul ordinului Său de Hohenzollern, ce sunt fericit a purta astăzi
pentru prima oară. Pot adăuga că toată România se simte mândră
şi măgulită de această distincțiune.
Guvernul Meu, domnule Comite, se va sili să vă facă cât se
poate mai ușoară și mai plăcută misiunea încredinţată d-voastre,
şi sper că o veţi îndeplini îndelungaţi ani pe lângă Mine.
(M. O., 1867, nr. 251, p. 1247).
74.
Domnul către profesorii Şcoalei Normale Carol I.
30 Nov./12 Dec. 1867.
Domnul vizitează Școala Normală Carol I, cu care prilej unul dintre
profesori rostește între altele, următoarele cuvinte: & Noi lucrăm cu tot devo-
tamentul ce ne inspiră augustele virtuţi ale Măriei-Tale, amorul cel sincer ce-L
aveţi pentru popor şi nesfârșitele sacrificii ce le faceţi pentru bună starea lui...
Ne vom sili, Prea Inălțate Doamne, profesori şi elevi, a justifica sacrificiile ce
faceţi pentru instrucţiunea poporului; vom lucra, Măria-Ta, spre a ne face
vrednici de Inaltele dorinţe, de scopul ce V'aţi propus și care este a asigura-
fiecăruia buna stare materială și morală ». Carol I afirmă din nou dorinţa lu-
minării poporului.
Da, doresc din inimă luminarea și cultura iubitului meu popor
român. Şcoala aceasta, ajutată de concursul d-nilor profesori, ne
garantează doritul rezultat.
(Românul, 2 Decemvne, 1867).
75.
Inalt Ordin de zi către armată.
1/13 Ianuarie 1868.
Domnul Carol I felicită armata de Anul Nou, mulțumindu-i pentru
serviciile ce a făcut.
Ofiţeri, subofiţeri, caporali şi soldați !
Felicitându-vă de anul nou și urându-vă ani îndelungaţi și
fericiţi, vă mulțumesc în acelaș timp de serviciile ce aţi făcut.
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1868 CUVÂNTĂRI 49
Cunosc greutățile voastre și Mă ocup a le ușura.
Militar însă cu inima și cu sufletul, nu vă pot ura mai mult
decât toate acele calități ce disting pe adevărații soldaţi.
CAROL.
(M. O., 1868, nr. 3, p. 13).
76.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
3/15 Ianuarie 1868.
Situaţia României în Europa. Asiguratea liniștei şi stabilităţii. Jurisdicţia
consulară, patentele și poștele streine în România. Chestia israelită e o chestie
de siguranţă internă. Programul viitor privitor la asigurarea vitelor contra
epizootiei, poliţia rurală, reorganizarea îinanţelor, a grănicerilor şi doroban-
ţilor, a instrucției publice și bisericii, a justiţiei şi construirea căilor ferate.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Dorinţa ce am avut de a Mă afla în mijlocul reprezentanţilor
naţiunii în cele dintâi zile ale anului, M'a îndemnat să vă cer sacri-
ficiul de a părăsi căminurile d-voastre în acele zile în care fiecare
doreşte să fie înconjurat de familia sa. Graba cu care aţi răspuns
la chemarea Mea este o dovadă despre zelul de care sunteţi inspirați.
pentru binele patriei; prin aceasta, ați dovedit că sunteţi pătrunși
de datoriile d-voastre, că înţelegeţi că în timpul de faţă este o nece-
sitate ca puterile Statului să se constituească cu o oră mai curând,
spre a putea da satisfacere cerințelor imperioase ale intereselor
naționale.
Sunt dar fericit domnilor senatori și domnilor deputaţi, ca cele
dintâi cuvinte ce vă îndreptez să fie urările Mele ardinţi pentru
prosperitatea și desvoltarea iubitei noastre țări, căreia am consa-
crat cu fericire viața Mea și pentru care nu este niciun sacrificiu
ce Mi s'ar părea prea mare.
Datoria de inimă îndeplinită către ţară şi d-voastre, Ne rămâne
o altă datorie imperioasă, aceea de a vă da seamă de situațiunea
ţării în genere și de administrațiunea guvernului Meu în parte.
Numai atunci când națiunea și reprezentanţii săi vor cunoaște
bine starea lucrurilor în prezinte, vom putea păși cu siguranţă spre
viitor; numai când veţi cunoaşte bine procedările, intenţiunile
www.dacoromanica.ro
50 REGELE CAROL I
guvernului Meu, căile pe care înțelege a merge, veți ști de trebue
să-l sprijiniți cu tărie, sau trebue să-i desemnaţi altele.
Desacordul manifestat între Camerele trecute și guvernul Meu
neputându-se prelungi fără prejudiciul intereselor celor mai vitale
ale naţiunii, am uzat de prerogativa ce-Mi este dată de Constitu-
ţiune făcând apel la naţiune.
Chemat la Tronul României prin sufragiul liber al întregii
naţiuni, nu voiu uita niciodată sorgintea puterii Mele. La orice
împrejurare gravă, Mă voiu adresa iarăși la națiune și totdeauna
prin mijloacele legale, căci de încercări hazardoase și impuitoare
cred că ea este sătulă, după experienţele trecutului. Mă voiu adresa
la dânsa cu atât mai sigur, cu cât istoria ne arată că de câteori
guvernul s'a adresat cu leahtate și încredere la națiunea română,
ea a știut a se ridica la înălțimea împrejurărilor, oricât de grele ar
fi fost ele și a dat concursul ce situaţiunea reclama.
Alegerile pentru Camerele actuale s'au făcut conform Consti-
tuțiunii, sub direcțiunea autorităţilor comunale, care şi ele proced
din sufragiul poporului.
Exercitându-se sub un regim în care libertatea presei și a întru-
nirilor este fără margini și fără control, lupta electorală n'a putut
avea alt moderator decât bunul simţ al poporaţiunilor. Cu toate
acestea avem fericirea de a constata că liniștea a domnit în toate
alegerile, ordinea n'a fost un singur minut turburată în toată întin-
derea României și că națiunea a dovedit din nou a ei maturitate,
care va avea asupra opiniunii publice europene o înrâurire favora-
bilă pentru noi. Din purtarea ei, lumea se va încredința, sper, că
suntem la înălțimea instituţiunilor noastre și că stabilitatea în Ro-
mânia nu mai este ameninţată. Această convingere, odată dobân-
dită de Europa, va avea de rezultat a înlesni încheierea de conven-
ţiuni, care vor da o soluţiune chestiunilor jurisdicțiunii consulare,
patentelor și poștelor streine în România.
Pot, domnilor, să vă anunţ că sunt negocieri începute spre acest.
scop şi că guvernele Maiestăţilor Lor Imperatorilor Rusiilor și
Austriei au manifestat intenţiunile Lor binevoitoare de a încheia
cu noi asemenea convenţiuni. Cât pentru celelalte Puteri, avem
încrederea că ele vor arăta aceeași bunăvoință de a rezolva aceste
chestiuni, care nu pot fi decât favorabile desvoltării intereselor comer-
ciale și industriale, atât ale supușilor lor cât și ale țării.
www.dacoromanica.ro
JANUARIE 1868 CUVÂNTĂRI 54
Vin acum la o chestiune ce în zilele din urmă a devenit foarte
delicată, chestiunea Israeliților. Cu această ocaziune repet declara-
ţiunea ce în mai multe rânduri a făcut guvernul Meu. Dacă națiunea
română în alte timpuri nu s'a abătut dela principiile de umanitate
şi de toleranţă religioasă, ea nu va începe astăzi, în al XIX secol,
sub Domnia Mea, a viola aceste sfinte principii. Și dacă unii, pro-
fitând de oarecare suferinţe economice, s'au încercat a pune chestiunea
pe terenul religios și au căutat a deșştepta sentimentele de ură
contra Israeliţilor în genere, precum s'a văzut în ultimele eveni-
mente la Călărași și Bârlad, puteţi fi siguri că acele cercări se vor
nimici, căci legile ţării dau destule mijloace guvernului Meu, spre
a descoperi adevărul şi a pune capăt unor asemenea uneltiri, cât
și spre a asigura societatea română contra relelor rezultate econo-
mice ce aduce după sime vagabondajul.
Reformele radicale ce s'au făcut în acești din urmă ani în România,
schimbând condiţiunile deosebitelor clase ale societăţii şi chiar ale
intereselor materiale, lipsa de timpul necesar spre a face toate legile
speciale și mai ales administrative, care să conducă pe funcţionari
în regularea afacerilor de toată ziua, nestabilitatea guvernelor până
la fundarea unei Dinastii, sunt cauze atât de puternice pentru ca
administraţiunea să fie încă departe de a răspunde la toate îndato-
ririle sale; cu toate acestea, mulțumită spiritului de asimilare al
poporului român, a fost destul scurtul interval de un an și jumă-
tate, pentru ca să putem constata o simţitoare îmbunătăţire în
administraţiunea noastră:
Prin o schimbare radicală a condiţiunilor proprietăţii şi muncii,
care în alte ţări s'au făcut în timp de secole, lumea era foarte mult
şi cu drept îngrijată, ca producţiunea agricolă să nu fie redusă
așa încât abia să ajungă la strictul nutriment al locuitorilor şi astfel
exportaţiunea, până acum mai singura sorginte de avuţie a Ro-
mâniei, să înceteze. Doi ani însă au fost îndestul la noi, pentru ca
libertatea muncii și a proprietăţii să dea roadele cele frumoase și
pentru ca Românii să se poată orienta în noua lor condițiune ca
producători. Astfel s'a văzut, în anul încetat, că producţiunea agricolă
a întrecut pe a tuturor anilor ce au preces aplicarea legii rurale;
fără prezumţiune pot zice că administrațiunea n'a contribuit puţin
la acest rezultat, prin o activă şi inteligentă procedare, a înlesni con-
tractările și a le executa la timp și într'un mod drept şi nepărtinitor.
www.dacoromanica.ro
52 REGELE CAROL I
Legi pentru crearea unei case de asigurare contra foametei
și a epizootiei, pentru poliția rurală, menită a păzi averea și pro-
ducerea cultivatorilor, pentru descentralizarea administrativă, care
are de rezultat a da intereselor locale o mai repede satisfacere,
pentru crearea de căi județene și comunale, ce vi sé vor prezenta
în această sesiune, vor da avânt și impulsiune producerii naţionale.
In ce se atinge de finanţele ţării, Ministrul Meu de Finanţe vă
ya spune, cu ocaziunea bugetului, situațiunea lor. Nu Mă pot
însă opri de a constata aici îmbunătăţirea ce s'a efectuat deja și
în această ramură. Aceasta o datorim bărbăţiei poporului, care,
ajutat de binecuvântarea divină, a îndoit producerea naţională;
o datorim unei percepţiuni mai active și mai scrupuloase a veni-
turilor și unei mai drepte repărțiri a plăţilor.
Funcţionarii Statului, ce de multe ori nu erau plătiți pe câte
nouă luni, acum se plătesc regulat. Mandatele și bonurile tezaurului,
care în cei din urmă ani se scomptau cu un scăzământ, ce devenise
aproape normal, de 30 la sută, astăzi nu mai au nevoe să fie scomp-
tate, tezaurul fiind în stare a le plăti.
Casa de lichidare a fost prevăzută cu toate capitalele necesari
spre a efectua toate răspunderile ei, atât pentru prezinte cât și
pentru rămășițele trecutului și a avea încă pe fiecare zi o rezervă.
Acum s'au luat măsuri ca plata dobânzilor să se facă și la casieriile
de judeţe și peste puţin sperăm că vom putea face ca cupoanele
să fie plătite pe loc și la Paris și la Berlin și la Viena.
Casa de lichidare aflându-se în așa pozițiune, obligaţiunile rurale
s'au ridicat dela cursul de 63 la acela de 78 la sută.
Cu toate acestea, știți că sistema noastră financiară și adminis-
trațiunea au trebuință de îmbunătăţiri și simplificări, pe care ţara
le aşteaptă de mai mult timp.
Organizarea puterii armate după principiile adoptate astăzi
mai în toată lumea civilizată a fost la Români o tradițiune națională,
o idee răspândită și simțită de toţi, încă înainte de a deveni o
credință europeană. Grănicerii și dorobanţii au fost încercare de
reconstituire, de care trebue să ţinem socoteală. Dacă condiţiunile
sociale și economice, în care se afla ţara înainte de ultimele reforme
şi alte împrejurări de diferite naturi, au împiedicat acea reconsti-
tuire de a se completa întru toate, astăzi vedem că reorganizarea
armatei noastre a devenit posibilă și că ea este o necesitate absolută,
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1868 CUVÂNTĂRI 53
atât din punctul de vedere economic, cât și din acela al îndatoririlor
situaţiunii noastre politice, care ne face o condiţiune de existență
din păstrarea neutralității noastre. Ministrul Meu de Resbel vă va
prezenta proiectele menite a reconstitui întrun mod definitiv și
îndestulător această instituţiune naţională.
La noi mai mult decât ori unde, Biserica, afară de caracterul
său propriu, a avut și un caracter cu totul naţional, Ea sa înălțat
ori a periculat cu mărirea sau scăderea naţiunii. Era dar natural
ca, reintrând în posesiunea drepturilor sale străbune, cele dintâi
preocupări ale poporului român să fie de a reda Bisericii sale vechiul
său lustru. Reformele încercate de guvernul trecut spre a ajunge
la acest scop fiind precipitate, au dat ocaziune a se crede că ar voi
a se abate dela dogmele marii comunităţi ortodoxe. Guvernul Meu,
voind a face să dispară aceasta cât mai curând, vă va prezenta un
proiect de lege, care, păstrând autocefalia Bisericii române, va da
garanţii puternice, că voim a rămâne în sânul comunităţii ortodoxe
răsăritene.
Statul român consacră, în comparaţiune cu, alte State, sume des-
tul de mari instrucţiunii publice; însă oricât de multe ar mai
consacra, ele ar fi nemerit întrebuințate, căci sunt cheltuelile cele
mai producătoare ce face un Stat. Putem zice fără presumţiune că
rezultatele instrucţiunii publice sunt destul de simţitoare la noi;
dar totdeodată trebue să mărturisim că, dacă ea ar fi fost orga-
nizată întrun mod sistematic şi dacă s'ar fi dat totdeauna prefe-
rință trebuinţelor celor mai neapărate, dacă s'ar fi acordat o mai
mare atenţiune pentru formarea institutorilor chemaţi a învăța
tinerimea, rezultatele ar fi fost mult mai mari; din nenorocire
însă, pentru pregătirea acestora abia s'a făcut un început anii
trecuţi la lași și în anul încetat la Bucureşti. Ministrul Meu de
Culte şi Instrucţiune publică vă va comunica toate sporirile făcute
în anul expirat şi reformele de care instrucţiunea publică are nevoie
spre a lua o desvoltare mai mare și mai raţionabilă.
Agricultura, comerţul şi industria naţională cer imperios,
pe lângă crearea de instituţiuni de credit, căi de comunica-
ţiune.
Insemnatele sacrificii care s'au făcut până asţăzi pentru lucră-
rile publice, din nefericire n'au dat rezultate ce ţara era în drept
a aştepta.
www.dacoromanica.ro
54 REGELE CAROL I
Guvernul Meu a căutat a repara, pe cât se poate, greșalele din
trecut. Ministrul Meu de Agricultură, Comerţ și Lucrări Publice,
încă din sesiunea trecută v’a înaintat cererea unei concesiuni de
drum de fier pentru partea de peste Milcov şi puteţi fi încredinţaţi
că aceasta nu va fi singura cerere de asemenea natură, fie pentru
partea de dincolo, fie pentru partea cea de dincoace de Milcov,
în faţa căreia aveţi a vă afla.
Nepăsarea ce a arătat ţara pentru navigarea Dunării am plătit-o
scump, mai ales anul acesta, căci aflându-ne la discreţiunea unei
singure companii, fără altă concurenţă, n'am putut exporta nici
a patra parte din productele ce avem disponibile și pe acele chiar
cu un navlu împătrit de cel obicinuit. Atrag serioasa d-voastre
atenţiune asupra acestei nevoi, pot zice naţionale și sper că nu veţi
cruța sacrificiile ce ar cere crearea unei noui companii.
Incă din anul trecut vi s'a prezentat o convenţiune încheiată
între Rusia, Austria și România, care avea de scop navigabilitatea
Prutului. Ea a provocat obiecţiuni serioase în secţiunile fostei
Camere, care a găsit că nu este destul de asigurătoare pentru inte-
resele noastre naţionale. După niște convorbiri urmate asupra acestei
chestiuni, cred că pot a vă asigura de intenţiunile celor două Puteri
contractante, de a ne da, prin acte adiţionale, toate garanţiile ce
se vor găsi de cuviinţă. Navigabilitatea Prutului, d-lor, răspunde
la trebuinţele unei mari părți a României de peste Milcov şi, îm-
preună cu căile ferate, cu emanciparea embaticurilor din lași,
pentru care încă din anul trecut Ministrul Meu v'a prezentat un
proiect, ea constitue o justă compensare pentru vechea capitală a
Moldovei, care nu va înceta niciodată de a fi a doua a Noastră
reședință.
Justiţia a atras asemenea serioasa atenţiune a guvernului Meu.
A ridica această ramură a puterii Statului la gradul de moralitate
și de demnitate necesară spre a putea exercita o acţiune salutarie
asupra societății, a fost preocuparea constantă a guvernului. Datoria
noastră este acum a remedia defectele ce există în legislațiunea
noastră. Spre a ajunge la acest rezultat, Ministrul Meu de Justiţie
vă va prezenta mai toate proiectele prevăzute prin Constituţiune.
D-lor Senatori şi d-lor Deputaţi, am atins numai puncturile
principale ale obiectelor ce sunteţi chemaţi a regula; cu toate
acestea, aţi putut vedea cât de mare și laborioasă este misiunea
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1868 CUVÂNTÂRI 55
d-voastre. Sunt încredinţat că veţi fi la înălțimea acestei misiuni
şi că pentru realizarea adevăratului progres nu vă va lipsi nici
activitatea, nici prudenţa.
Este mai mult de un an, de când Mă aflam tot în acest loc,
încunjurat de reprezentanţii naţiunii, și le ziceam: La lucru, Ro-
mâni! La lucru cu zel și patriotism! Astăzi nu pot decât a repeţi
acele cuvinte, rugându-vă cu stăruință a dovedi acum, că sunteţi
demni de încrederea ce a pus ţara în domniile voastre.
Dumnezeu să binecuvânteze lucrările d-voastre și să proteje
România.
Sesiunea ordinară a Corpurilor Legiuitoare pentru anul 1868
este deschisă.
CAROL.
Ştefan Golescu, I. C. Brătianu, G. Adrian, Dim. Gusti, Ant. Arion, P. Donici.
(M. O., 1868, nr. 2, p. 13).
77,
Domnul la Adresa Senatului.
21 lan./2 Fev. 1868.
Mtropohtul Primat asigură concursul Senatului la opera guvernului pentru
binele României și glora crescândă a Auguste Famihi. Domnul mulțumește
pentru bunele urări.
Sunt foarte simţitor de bunele urări și de simţimintele leale
de devotament ce-Mi exprimaţi. Grăbirea ce aţi pus a veni în corp
în jurul Meu Mă mișcă adânc și voiu păstra cea mai vie aducere
aminte de această măgulitoare urmare.
(M. O., 1868, nr, 18, p. 111).
78.
Domnul la Adresa Adunării Deputaţilor.
23 lan./4 Febr. 1868.
Camera, prin Preşedintele dr. A. Fetu, comunică simțimintele de iubire și
de devotament pentru M. S. Adunarea, împreună cu guvernul, va căuta să
satisfacă toate nevoile ţării. Chestia israehtă va dobândi o soluţie potrivită
dreptăţii și intereselor poporului român. Domnul mulţumeşte pentru devo-
tamentul și asigurările date de Cameră.
Această Adresă este pentru Mine cu atât mai prețioasă, văzând
că toată Camera s'a grăbit a Mi-o prezenta. Vă mulțumesc de
www.dacoromanica.ro
56 REGELE CAROL I
această măgulitoare atenţiune, precum și de simţimintele și de
urările bine simţite ce-Mi exprimaţi; mai ales însă vă mulțumesc
de asigurările ce-Mi daţi și care-Mi sunt cu deosebire scumpe. Am
ferma încredere, că vă veţi grăbi a da o soluţiune promptă şi satis-
făcătoare chestiunilor importante și că veţi da tot concursul guver-
nului Meu, pentru a-i uşura sarcina; astfel ţara întreagă şi Domni-
torul ei vă vor fi recunoscători.
(M. O., 1868, nr. 18, p. 111).
79.
Domnul către Agentul Franţei.
28 Aprilie/10 Mai 1868.
Mellinet, Agent şi Consul general al Franţei, prezintă scrisorile de acre-
ditare şi asigură din partea Împăratului de constantă amiciţie ; face apoi urări
pentru fericirea personală a M. S. şı prosperarea naţiuni române. Domnul
exprimă recunoştinţa Sa pentru interesul și simpatia ce Napoleon III arată
României.
Primind scrisorile care vă acreditează în calitate de Agent şi
Consul general pe lângă Mine, Mă simt fericit a avea din nou oca-
ziunea de a exprima toată recunoştinţa Mea pentru viul interes,
simpatiile şi solicitudinea ce Majestatea Sa Împăratul, Augustul
vostru Suveran, a avut totdeauna pentru România. Cu fericire
văd o nouă dovadă a binevoitoarelor sale dispoziţiuni în graţioasele
atenţiuni, cu care Majestatea Sa a binevoit în mod special a vă
însărcina și care Mă mișcă adânc. Fiţi convins, d-le Agent și Consul
general, că România niciodată nu va uita toate câte Franţa a
făcut pentru dânsa și că-i va conserva totdeauna simţiminte de
vie recunoștință.
Guvernul Meu se va grăbi a vă face misiunea ce vă este încre-
dinţată cât se va putea mai lesnicioasă și mai plăcută, și 'n orice
împrejurare puteţi conta pe sprijinul Meu.
(M. O., 1868, nr. 96, p. 601).
80.
Domnul către Primarul Capitalei.
10/22 Mai 1868.
Aniversarea zilei de 10 Mai pe Câmpul Libertăţii, în Bucureşti, prin o ser-
bare câmpenească, unde Domnul e primit la Arcul de Triumf înălţat ad-hoc.
Primarul Capitalei în numele Capitalei și al judeţelor salută pe Domn cu
www.dacoromanica.ro
IUNIE 1868 CUVÂNTĂRI 57
căldură inspirată de devotamentul M. S. pentru Patrie şi cu iubire inspirată
de virtuțile Sale, virtuți care purifică națiunea de impurităţile trecutului.
Carol I spune că a simţit poporul român tânăr, cu speranţe nemărginite în
viitor și cu credinţa în bine ca şi El şi aceste constatări Il întăresc în misiunea
ce are de împlinit:
Domnule Primar,
Domnilor Delegaji,
Astăzi doi ani, pentru întâia dată, poporul român se manifesta
Mie prin acela din Capitală şi negreșit că cele dintâi impresiuni
au hotărît despre destinurile noastre. L-am simţit tânăr ca și Mine,
cu o speranţă nemărginită în viitor ca și Mine, cu credinţa în bine
ca și Mine. De atunci am străbătut toate unghiurile României
și M'am convins că Bucureștii au fost credincioasa expresiune a
naţiunii. Acest contact necurmat cu națiunea M'a întărit în cele
dintâi impresiuni și M'am asigurat despre virtuțile poporului, la
ale cărui destinuri Providența M'a chemat să președ.
Primesc dară măgulitoarele felicitări ce-Mi adresaţi, căci ele
se răsfrâng asupra naţiunii întregi, fiindcă Domnitorul unei naţiuni
libere nu poate fi decât adevărata sa expresiune, adevăratul ei
reprezentant.
(M. O., 1868, nr. 106, p. 662).
81.
Mesaj la inchiderea Adunării Deputaţilor.
10/22 Iunie 1868.
Senatul fusese disolvat la 2 Iunie. Adunarea Deputaţilor, neputând con-
tinua lucrările, e închisă.
Domnilor Deputaţi,
La deschiderea sesiunii actuale am expus încrederea Mea în
domniile voastre, bazată pe convingerea ce aveam și am, că ori
de câte ori un guvern face cu sinceritate și lealitate apel la ţară,
va găsi într'însa un răsunet puternic.
Sesiunea ce expiră astăzi Mi-a dovedit că nu Mă înșelam și sunt
fericit a constâta că, după Constituantă, Adunarea actuală este
aceea care a făcut cele mai mari și mai importante legi; și, ca să
nu citez aci decât trei, voiu aduce aminte că aţi înzestrat ţara
www.dacoromanica.ro
58 REGELE CAROL 1
cu legea organizării armatei, a poliției rurale și a drumurilor de
fier, care sunt menite a produce rezultatele cele mai fecunde pentru
prosperitatea și întărirea materială și morală a României.
Dacă efectele unora din legile ce ați votat au fost întârziate
prin cauzele ce au adus disolvarea Senatului, am, d-lor Deputaţi,
ferma și deplina credință, că Senatul viitor, răspunzând mai bine
la speranţele și așteptările României, ne va face să recâștigăm
timpul pierdut.
Mulţumirile ce vin a vă exprima pentru lucrările însemnate
ce ați săvârșit și pentru concursul leal, patriotic și inteligent ce
ați dat guvernului Meu, fără nici o preocupare de partidă, sunt
sigur, d-lor Deputaţi, că le-aţi găsit deja în conștiința domniilor
voastre și că, întorcându-vă pe la districte, le veţi afla şi mai pu-
ternice în mijlocul concetățenilor domniilor voastre, în recunoştinţa
tuturor Românilor.
Dumnezeu să vă aibă întru a sa sfântă pază.
Sesiunea anului 1867/1868 este închisă.
CAROL.
4d. C. Brătianu, G. Adrian, D. Gusti, Anton I. Arion, P. Donici.
(M. O., 1868, nr. 131, p. 843).
82.
Domnul către cei ce-L întâmpină.
19/31 'Iulie—24 Iulie/5 Aug. 1868.
Cu ocazia călătoriei în judeţele Muscel, Argeş și Dâmboviţa, Domnul e
întâmpinat cu urări de bunăvenire cărora le răspunde.
Primarului din Piteşti:
Vă mulțumesc pentru simțimintele și iubirea ce-Mi arătaţi cu
ocazia trecerii mele pe aci.
Președintelui Consihului general al judeţului Muscel:
Cu a d-voastre îngrijire și cu braţele locuitorilor, sper în curând
a avea acest drum <spre frontiera Austriei>, atât de dorit și de folo-
sitor pentru țară.
www.dacoromanica.ro
IULIE 1868 CUVÂNTĂRI 59
Primarului comunei Dragoslavele:
Sunt prea bucuros aflându-Mă în mijlocul vostru, în aceste locuri
așa de grele și măreţe, care în curând se vor ușura prin braţele
voastre; primirea voastră Mă face mai mult a Mă îngriji de traiul
vostru cel bun, care e și fericirea Mea.
Locuitorilor din Rucăr:
Bunilor locuitori, această mizerie, cu ajutorul lui Dumnezeu,
se va înlătura și se va face și acolo un drum de comunicaţiune, spre
ușurarea voastră și folosul ţării întregi.
Primarului din Târgovişte:
Voi fi fericit când voiu cunoaște cu deplinătate ţara şi trebuin-
ţele locuitorilor. Eu prin d-ta mulțumesc Târgoviștenilor de iubirea
ce-Mi arată.
Locuitorilor din comuna Băldana-Fundata:
Aceste manifestări de iubire umplându-Mi sufletul de mulţu-
mire, Îmi impun totodată și datoria de a lucra cu îndoite puteri
la fericirea României care este și a Mea.
(M. O., 1868, nr. 175, p. 1027—8).
83.
Domnul la Şcoala de Agricultură dela Pantelimon.
27 Iulie/8 August 1868.
Domnul merge la Pantelimon la hramul mânăstarii şi pune temelia ospi-
ciului de infirm:ı. Directorul Şcoalei de Agricultură, P. S. Aurelian, între
alții, expune programul școlalei, care s'a reformat după dispoziţiunile M.
Sale. Domnul constată progresul şcoalei şi pentru încurajarea elevilor le
împarte premii şi medalii.
Am mulțumirea de a constata că școala a făcut progres.
Spre încurajare, împart premiurile şi medaliile destinate pentru
elevii care s'au distins şi la anul viitor sper a încorona și pe cei
care vor îndoi silinţele pentru a ajunge pe colegii lor.
(M. O., 1868, nr. 172, p. 1016).
www.dacoromanica.ro
60 REGELE CAROL I
84.
Domnul către cei ce-L întâmpină.
14/26—18/30 August 1868.
Cu ocaziunea călătoriei pnn Munţii Dâmboviţei şi ai Prahovei, locuitorii
prezintă Domnului urări de bună venire la care Domnul răspunde bucuros.
Preotului din comuna Măgura:
Și Eu sunt plin de bucurie, putându-vă pentru întâia oară
vizita în pacinicile voastre case.
(M. O., 1868, nr. 191, p. 1091).
Primarului din comuna Proviţa-de-Sus, Ioniţă Olteanu.
Să trăiţi și voi, bunilor locuitori ai munţilor!
(M. O., 1868, nr. 191, pa 1091).
Pnmarului din comuna Brebu:
Imi pare bine că am venit să vă văd aci și vă mulțumesc pentru
urările ce-Mi adresaţi.
(M. O., 1868, nr. 191, p. 1092).
85.
Mesaj la convocarea Senatului.
2/14 Septemvrie 1868.
Senatul e convocat în sesiune extraordinară conform Constituţiei şi pentru
soluţionarea chestiunii construirii căilor ferate.
Domnilor Senatori,
V'am convocat astăzi, la 2 Septemvrie, în sesiune extraordinară,
atât în conformitatea literei Constituţiunii, care prin art. 95 cere,
în caz de disolvarea uneia din Adunări, convocarea Corpurilor
Legiuitoare în termen de trei luni, cât și spre a da chestiunii căilor
ferate soluțiunea ce ţara așteaptă cu nerăbdare a vedea cu o zi
mai curând.
Eu recomand acest important proiect de lege la matura chib-
zuire a Senatului.
Dumnezeu să binecuvânteze lucrările domniilor voastre.
Sesiunea extraordinară a Senatului este deschisă.
Dat în București, 2 Septemvrie 1868.
CAROL.
I. C. Brătianu, D. Gusti, Anton I. Arion, P. Donici.
(M. O., 1868, nr. 198, p. 1119).
www.dacoromanica.ro
SEPTKMVRIE 1868 CUVÂNTĂRI 6t
86.
Mesaj la convocarea Adunării Deputaţilor.
2/14 Sepiemvrie 1868.
Adunarea Deputaţilor, convocată conform Constituţiei odată cu Senatul,
are a se ocupa cu bugetul exerciţiului 1869.
Domnilor Deputaţi,
In urmarea disolvării Senatului și în conformitatea literii Con-
stituţiunii, Eu am convocat pe cel nou, în termenul prescris de art.
9, pentru astăzi, 2 Septemvrie.
Art. 81 din Constituţiune cerând ca, deodată cu Senatul, să fie
convocată și Adunarea Deputaţilor, d-voâstre aţi fost dar asemenea
convocați în sesiune extraordinară.
Pe lângă celelalte lucrări rămase din sesiunea trecută, veţi
avea a vă ocupa în această sesiune, domnilor Deputaţi şi cu bud-
getul exerciţiului 1869.
Dumnezeu să binecuvânteze lucrările d-voastre.
Sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor este deschisă.
Dat în București, 2 Septemvrie 1868. CAROL.
I. C. Brătianu, D. Gusti, Anton I. Arion, P. Donici.
(M. O., 1868, nr. 198, p. 1119).
87.
Domnul cätre Consulul Greciei.
7/19 Septemvrie 1868.
T. Axelov, Consulul general al Greciei, prezintă scrisorile de acreditare și
adaugă că misiunea lui este menţinerea şi desvoltarea bunelor relaţiuni
între Grecia si România. Carol I crede că legăturile dintre Greci și Români
vor deveni din zi în zi mai strânse.
Văd cu mare plăcere în numirea d-voastre în calitate de Consul
general al Greciei în România o nouă mărturie, ce-Mi dă Augustul
d-voastre stăpân, Regele, despre a Sa amiciţie, care-Mi este atât
de scumpă.
Sper că bunele relaţiuni ce au existat în totdeauna între Eleni
și Români nu se vor desvolta numai, dar ele vor deveni din zi în
zi mai intime pentru fericirea reciprocă a ambelor naţiuni.
Guvernul Meu va face tot ce stă în putinţa sa, ca misiunea
d-voastre să devină cât se poate mai ușoară și mai plăcută.
(M. O., 1868, nr. 203, p. 1139).
www.dacoromanica.ro
62 REGELE CAROL I
88.
Domnul la inaugurarea lucrărilor c. f. Buc.-Galaţi.
10/22 Septemvrie 1868.
In prezenţa mumștnlor, a antreprenorului Dr. Strussberg, în str. Târgo-
viştea, M. Sa a dat cele dintâi lovituri de sapă pentru terasamentele căii ferate
București— Galaţi. La gustarea oferıtă, asistențit au închinat în sănătatea M.
Sale, iar Domnul a răspuns cu urarea ca într'un an să se inaugureze întreaga
linie.
Sper că, de astăzi într'un an, vom închina al doilea pahar,
pentru a inaugura linia întreagă în tot parcursul.
(M. O., 1868, nr. 205, p. 1141).
89.
Domnul către membrii Soc. Lit. Române.
15/27 Septemvrie 1868.
La deschiderea sesiunii Soc. Literare Române, Domnul ţine o cuvântare
în care spune că e mândru că se află între membrii acestei Instituţii şi ca
protector. Cultivarea artelor gi ştiinţelor de către un popor sunt mărirea, tăria
şi independenţa acelui popor.
Sunt mândru de a Mă afla astăzi în mijlocul domniilor voastre
ca membru, dar și ca protector. Văd cu mare bucurie că aţi pus
iute fundamentul pentru literatura și limba noastră, spre a ridica
acum templul lui Apollon în România.
Istoria ne arată că o naţiune, care ţine la desvoltarea artelor
şi a științelor, ajunge lesne acest fericit scop, care este mărirea,
tăria și independenţa unui popor.
Doresc deci, ca toate lucrările domniilor voastre să fie bine-
cuvântate, pentru fericirea Românilor.
(Regele Carol I, Cuv. și Scris., I, p. 122).
90.
Mesaj la închiderea Senatului.
21 Sept./3 Oct. 1868.
Senatul, convocat în sesiune extraordinară, votează concesia construirii
căilor ferate şi e închis.
Domnilor Senatori,
Convocându-vă în sesiune extraordinară, ca să Mă conform
art. 95 din Constituţiune și ca să vă pun cu o oră mai înainte în
www.dacoromanica.ro
SEPTEMVRIE 1868 CUVÂNTĂRI 63
pozițiune de a dota țara cu drumuri de fier, ştiam că vă expun
la un mare sacrificiu, acela de a părăsi interesele d-voastre agricole
în timpul cel mai emininte. Graba ce ați pus de a răspunde la apelul
Meu și activitatea ce a domnit în lucrările d-voastre au fost satis-
facțiunea cea mai vie ce aţi putut da ţării şi Mie, pentru care vă
mulțumesc din inimă.
Acum, domnilor Senatori, după ce v'aţi făcut datoria în inte-
resul binelui public, puteţi a vă întoarce în districtele d-voastre
și a vă ocupa de interesele d-voastre, siguri fiind că Prea Puternicul
va binecuvânta ostenelele ce v'aţi dat, atât ca cetățeni, cât și ca
părinţi de familie.
Sesiunea extraordinară a Senatului este închisă.
CAROL.
Nicolae Golescu, I. C. Brătianu, D. Gusti, Anton I. Arion, P. Donici.
(M. O., 1868, nr. 214, p. 1189).
91.
Mesaj pentru închiderea Adunării Deputaţilor.
21 Sept./3 Oct. 1868.
Adunarea Deputaţilor, neputându-se completa în sesiune extraordinară, nu
lucrează și Domnul închide sesiunea.
Domnilor Deputaţi,
Conformându-Mă literei Constituţiunii, a trebuit să vă convoc,
deodată cu Senatul, în timpul cel mai emininte al anului, când inte-
resele agricole reclamă prezenţa celor mai mulți dintre d-voastre.
Aceasta fiind negreșit cauza din care Adunarea Deputaţilor nu s'a
putut completa în această sesiune și, spre a nu adăuga sacrificiile
ce aţi făcut prin graba ce aţi pus, răspunzând la apelul Meu, Eu
declar sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor închisă.
CAROL.
Nicolae Golescu, I. C. Brătianu, D. Gusti, Anton I. Arion, P. Donici.
(M. O., 1868, nr. 215, p. 1193),
www.dacoromanica.ro
64 REGELE CAROL I
92.
Domnul la toastul Colonelului Cernat.
1/13 Octomvrie 1868.
Domnul împreună cu Colonelul de Stat-Major Krenski, din armata pru-
siană, vizitează cazarma Heg.5 de linie și asistă la exerciţiile divizionului de
instrucţie. Fiind ora mesei, Colonelul Cernat învită pe oaspeţi la masă, iar la
sfârşitul dejunului, Cernat exprimă, din partea ofiţerilor, recunoștință pentru
onoarea ce le-a făcut, Regimentul așteptând ocaziunea de a-și dovedi devo-
tamentul. Domnul mulţumeşte pentru sentimentele exprimate, lăudând în
acelaş timp organizarea mesei ofiţerilor la acest regiment.
Vă mulțumesc din inimă pentru simţimintele ce-Mi exprimaţi.
Sunt totdeauna fericit când Mă aflu la un loc cu armata; și orga-
nizaţiunea în acest corp a mesei ofițerilor, astfel după cum am dorit-o,
Îmi face cea mai mare plăcere. Ofițerii aflându-se astfel împreună
mai. mult timp, spiritul de corp și amoarea reciprocă de camarazi
se vor mări.
Sper că, în curând, exemplul ce dă regimentul al 5-lea va fi
urmat și de celelalte corpuri.
Să trăiască regimentul al 5-lea!
(M. O., 1868, nr. 223, p. 2029).
93.
Domnul către Agentul Italiei.
4/16 Noemvrie 1868.
Baronul Fava, Agent și Consul general al Italiei, prezintă scrisorile de acre-
ditare, adăugând că misiunea sa este de a menţine și a desvolta raporturile
bune dintre Italia și România, la care Domnul, relevând simpatia şi ami-
ciţia Regelui Italiei pentru România şi Suveranul ei, crede că bunele relaţiuni
nu vor înceta de a se întări.
Domnule Agent,
Sunt prea fericit, primind scrisorile voastre de acreditare, a
găsi o nouă ocaziune spre a exprima reprezentantului Italiei în
România adânca și sincera Mea recunoștință pentru probele nume-
roase de interes, de simpatie și de amiciţie ce Maiestatea Sa Regele,
Augustul vostru Suveran, nu încetează a da ţării cât şi persoanei
Mele. Vă va fi foarte lesne, domnule Agent, a întreține bunele
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1868 CUVÂNTĂRI 65
relaţiuni deja atât de bine stabilite între ambele ţări. Guvernul
Meu se va grăbi a vă face misiunea cât se poate mai plăcută; cât
despre Mine, doresc s'o împliniți mulţi şi îndelungaţi ani.
(M. O., 1868, nr. 249, p. 2133).
94.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
15/27 Nov. 1868.
Domnul trasează situația generală a țării şi expune în linii mari
proiectele de legi ce trebuesc votate pentru bunul mers al treburilor publice.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Aflându-Mă astăzi îm mijlocul domniilor voastre, cel dintâi
simţimânt de datorie ce se deşteaptă în inima Mea, ca și într'a
d-voastre, negreșit, este dea mulțumi Cerului, că și în anul acesta
a întins asupra noastră binecuvântarea Sa de pace şi de abun-
denţă. Întwadevăr, nu numai că am putut exporta în acest an
întreit decât altă dată, dar rezervele ce nu s'au exportat încă sunt
imense. Această prosperitate a dovedit că, dacă nenorocirile din
urmă au fost un bold spre a ne îmbărbăta ca să luptăm contra lor,
soarta bună este şi ea pentru popoarele cele viguroase un stimulent
puternic pentru desvoltarea activităţii naţionale.
Dacă, domnilor, am constatat cu fericire marea creștere a acti-
vităţii poporului român, Îmi împlinesc o datorie constatând buna
ordine ce domnește în toată țara; pot zice cu mândrie că națiunea
română înaintează cu pași repezi spre a ocupa un loc în socie-
tatea modernă, unde naţiunile se clasifică după garanţiile ce dau de
moralitate, după titlurile de serviciuri ce aduc umanităţii.
Un incident numai a venit să turbure această armonioasă stare
de lucruri: acela dela Petroșani, unde un număr de străini, favo-
rizaţi de situaţiunea localității, a putut dejuca supravegherea
autorităților noastre, putându-se întruni şi trece Dunărea.
Desvoltarea tuturor ramurilor activității naționale cere ca şi
administraţiunea să devină din zi în zi mai în raport cu necesităţile
sociale. Aţi făcut mult, d-lor, pentru aceasta în sesiunea trecută.
www.dacoromanica.ro
66 REGELE CAROL I
Guvernul Meu caută, la rândul său, să aducă îmbunătățirile ce-l
privesc.
Dar spre a ajunge la aceasta, trebue să ținem de aproape în
vedere starea financiară, dela care depinde toată desvoltarea mate-
rială a unui Stat și pentru care creditul este adevăratul dinamo-
metru. În privinţa aceasta, constatăm cu bucurie, că efectele
publice, sporite în anul 1867 cu 15 la sută, s'au urcat în acest an
încă cu 18. Astfel, obligaţiunile rurale, care la începutul anului
acestuia aveau curs de 78, acum se cumpără cu 96, iar obligaţiunile
Oppenheim cu 84, Și cum putea fi într'altfel, când acum, nu numai
că bugetele noastre nu se echilibrează cu un deficit, dar ele lasă
încă un excedent?
Intradevăr, exerciţiul anului 1867 ş'a închis cu un prisos de
peste 20 milioane lei vechi, cu care s'a putut acoperi deficitul
anului 1866, fără să mai fim nevoiţi a recurge la un nou împrumut.
Exerciţiul anului curent, dacă nu va lăsa un prisos atât de mare,
nu trebue să uităm câte îmbunătăţiri s'au adus în deosebitele
servicii, câte construcțiuni și mai cu seamă câte reparaţiuni s'au
făcut. Bugetele anului viitor, ce sunt în cercetarea comisiunii
d-voastre, vă încredințează că era împrumuturilor este închisă și
că nici contribuabililor nu se cer sacrificiuri noi, deşi avem cu dru-
murile de fier și cu organizarea armatei cheltueli extraordinare de
întâia ordine.
Să nu uităm asemenea, că datoria noastră, nefiind consolidată,
ea se stinge pe tot anul prin anuități. Văzând că situațiunea
noastră financiară s'a ameliorat, putem asemenea fi mai siguri de
a putea face onoare angajamentelor luate de guvernul trecut pentru
rezolvarea chestiunii mânăstirilor zise închinate, fără a avea recurs
la un împrumut, căci sperăm, d-lor, că comunitățile din Turcia,
ce sunt interesate, nu vor mai pune piedică de a primi sumele
consacrate lor.
Un lucru din cele mai esenţiale, asupra căruia atrag atențiunea
d-voastră, este instrucțiunea publică şi mai cu seamă școalele pri-
mare, pentru care cred că sacrificiile ce aduce o ţară nu sunt niei-
odată prea mari, fiindcă se plătesc în urmă cu interese îndoite.
În privința aceasta, s'au înființat în ţară un număr însemnat de
şcoale rurale de model, despre care am constatat cu plăcere că
produc deja fructele dorite; pentru formarea învăţătorilor au
www.dacoromanica.ro
NOENVRIE 1868 CUVÂNTĂRI 67
început a se deschide școale normale în districte, prin lăudabila
inițiativă a cetăţenilor, din care se vede că se simte imperioasă
necesitate a grăbi și a înlesni desvoltarea luminării poporului.
Mijloacele ce aţi dat domniile voastre guvernului Meu l-au pus
în stare de a repara un număr mare de biserici ce amenințau a
cădea în ruină; cu toate acestea, mai rămâne încă mult de făcut
în privinţa aceasta și este o datorie a ţării și a guvernului de a
îngriji ca monumentele sacre, ridicate de străbunii noștri, să se
păstreze în toată splendoarea lor, prin care se înalță și se însu-
flețește simţimântul moral al poporului şi i se nobilează inima.
n ceea ce rămăsesem mai înapoi de societăţile civilizate, sunt
mijloacele de circulaţiune. În anul acesta pot zice că am făcut
pași enormi pentru realizarea celor dintâi. Astfel dar, dacă legisla-
tura anului acestuia n'ar fi făcut decât atât, tot este de ajuns spre
a-și lăsa numele neșters în analele noastre, precum și în inimele
Românilor. Într'o singură legislatură aţi înzestrat ţara cu o linie
de căi ferate, care leagă amândouă capitalele ţării și România
întreagă cu Occidentul și Orientul. Aţi făcut încă, prin legea ce
aţi votat pentru șosele, ca toate unghiurile țării să se poată pune
în relațiune cu căile ferate.
Putem, dar fi siguri, că liniile ferate nu vor fi o sarcină care va
apăsa tezaurul, ci din contra, dând un nou și puternic avânt des-
voltării naţionale, vor prospera și finanţele Statului. Sunt fericit,
d-lor, a fi cel dintâiu care să pun sub ochii d-voastre rezultatele
strălucite ale acestor două legi. Terasamentele dela Suceava la Iași
şi Roman, dela Galaţi spre Roman și dela București spre Ploeşti
se lucrează cu mare activitate; pe drumul de fier dela Giurgiu
la Bucureşti, la primăvară, se va deschide cea dintâi secţiune, iar
la August viitor, sper, toată linia. Șosele naţionale se vor da acum
în circulaţiune 130 kilometri; poduri mari și mici în mare număr:
19 poduri de fier, 78 poduri reconstruite; iar căi judeţene s'au exe-
cutat pe o lungime de 1.600 kilometri, din care 200 kilometri s'au
şi pietruit. Cu toate acestea, n'am întrebuințat decât o parte din
zilele prevăzute de lege pentru anul curent.
Astfel, d-lor, nu se va împlini anul dela promulgarea acestor
două legi și România va realiza mai multe căi de comunicaţiune
decât s'au făcut în spaţiul de treizeci ani de când s'a tras cea dintâi
şosea. Am vizitat o mare parte a ţării şi am constatat Însumi aceste
www.dacoromanica.ro
68 REGELE CAROL I
lucrări şi bărbăţia, ardoarea pot zice, ce toată poporaţiunea țării
pune în realizarea acestor artere de viață socială. Românii au dove-
dit cu această ocaziune, că tutelele de osebite naturi, sub care erau
puși, fură cauza de rămaseră pe loc și că, lăsaţi în propria lor
inițiativă şi în toată independenţa, nu rămân mai jos de celelalte
națiuni.
Acum, d-lor Senatori şi d-lor Deputaţi, vă rămâne a vă ocupa
în sesiunea prezentă de a crea mijloacele de circulaţiune a capita-
lurilor, adică instituțiunile de credit, fără de care știți că societatea
română va fi totdeauna silită a suferi.
Legea înarmării n'a putut să dea rezultate imediate şi atât de
satisfăcătoare ca legile căilor de comunicaţiune. Pentru aplicarea
ei trebuesc create elemente constitutive și chiar mijloace. Contând
însă pe ardoarea tinerilor noștri ofițeri, sunt încredinţat că vom
putea da în curând o deplină satisfacțiune și acestor aspirațiuni
naţionale.
În departamentul Justiţiei, guvernul Meu, consecinte cu pro-
misiunea ce v'am dat la deschiderea sesiunii în anul trecut, a
continuat cu toată activitatea putincioasă, opul moralizării și ridi-
cării magistraturii, spre a o putea pune în pozițiune de a exercita
o acţiune salutarie asupra societăţii.
Țara a primit cu deosebită bucurie nouile Curți cu Juraţi ce
i-aţi dat și a privit într'însele o adevărată descentralizare în justiţie.
Precum în toate ramurile, așa și în Ministerul Justiţiei, prin
reducerea personalului la strictul necesar, s'a făcut o economie
însemnată în casa Statului.
Și acum se vor supune desbaterii d-voastre mai multe proiecte
de legi, în scop de a ameliora și a înlesni administrarea justiţiei.
In ceea ce privește politica noastră din afară, ea este determinată
prin tratatele care regulează şi pozițiunea noastră către Înalta
Poartă și ne îndatorează a păstra o neutralitate absolută în privinţa
tuturor Puterilor străine. Guvernul Meu a căutat a observa cu scru-
pulozitate aceste legăminte, care sunt cea mai mare garanţie pentru
țara noastră, păstrând în fața Puterilor semnatare ale Tratatului
de Paris o atitudine cu atât mai respectuoasă, cu cât ea ne este
inspirată prin simţimintele de recunoștință. Însă, afară de aceste
tratate, chiar situațiunea noastră ne impune îndatoriri de bună
vecinătate cu marile Staturi de care suntem înconjurați şi cu care
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1368 CUVÂNTĂRI 69
avem interesul cel mai imperios de a trăi în bune relaţiuni și de
a nu le da niciun subiect de inchietudine; cu modul acesta, putem
fi convinşi că ele vor vedea cu plăcere înflorirea și prosperarea
Statului român, care va exercita și asupra lor o influenţă binefă-
cătoare pentru interesele lor materiale.
Dacă însă relaţiunile noastre politice sunt determinate, ne ră-
mâne a ne ocupa cu dinadinsul de cele comerciale și civile; şi de
aceea guvernul Meu a căutat cu mai mare stăruinţă, în anul acesta,
să le întinză și să le determine prin convenţiuni speciale. Astfel,
pot astăzi a vă anunţa că am încheiat cu guvernul Maiestăţii Sale
Împăratului Austriei și Rege Apostohc al Ungariei o convenţiune
poștală, la care ne place a crede că va adera și guvernul Maiestăţii
Sale Împăratului Rusiilor și care va fi supusă la aprobare d-voastre.
Guvernul Meu a căutat asemenea să încheie convenţiuni care
să pună capăt jurisdicţiunii consulare. Pot de acum a vă încunoștiința
că guvernul M. S. Împăratului Rusiilor a avut cel întâiu graţiozi-
tatea de a consimţi a elabora cu guvernul Meu un proiect de con-
venţiune în respectul acesta și sper că în curând acest proiect va
deveni un act internaţional.
Sper asemenea, ca și celelalte Puteri, sigure de simţimintele
noastre de gratitudine, nu vor întârzia de a ne da şi în această
privință, o nouă dovadă despre solicitudinea lor, cu care ne-au
deprins.
Dacă însă linia de conduită a guvernului Meu a fost corectă,
totuși ea n'a fost cruţată de bănueli. Dar sunt încredinţat că apum,
ca totdeauna, faptele vor triumfa asupra bănuelilor. Astfel, nu poate
fi îndoială că Înalta Poartă, când se va încredința că concentrările
grănicerilor și dorobanţilor, făcute mai în toată vara trecută, ne-au
costat milioane și că făcurăm acest sacrificiu numai pentru ca de
pe marginea stângă a Dunării să nu-i vină nicio turburare, ea nu
va mai da cea mai mică atenţiune acelor care s'ar sili s'o facă a
pune la îndoială sinceritatea guvernului Meu şi va vedea cu plăcere
sârguinţele ce-și dă națiunea română spre a deveni mai tare decât
a fost în trecut.
Nu pot sfârși mai bine, d-lor Senatori și d-lor Deputaţi, decât
aducându-vă aminte că, ori cât de mare ar fi prosperitatea de astăzi
a României, dacă zizania și pasiunea s'ar încuiba în mijlocul
d-voastre, Statul român va periclita; și din contră, de veţi fi uniţi,
www.dacoromanica.ro
70 REGELE CAROL I
cel puţin în ceea ce privește patria și Tronul, atunci vom putea
potoli orice amenințare s'ar ivi și învinge orice greutăţi, căci atunci
Dumnezeu va binecuvânta lucrările d-voastre.
Sesiunea ordinară a anului 1868/1869 este deschisă.
CAROL.
N. Golescu, Anion I. Arion, I. C. Brătianu, P. Donici, D. Gusti, C. He-
raclıde.
(M. O., 1868, nr. 258, p. 2169).
95.
Domnul la Adresa Adunării Deputaţilor.
1/13 Dec. 1868.
Ton C. Brătianu, preşedintele Adunării Deputaţilor, citind adresa, spune
că exprimă simţiminte adânc înrădăcinate când prezintă omagiile și devota-
mentul reprezentanţilor naţiunii. Trece în revistă succint punctele din mesaj
și asigură că guvernul va avea sprijinul Camerii. Adunarea aderă de asemenea
la apelul ca zizania să dispară între reprezentanţii naţiunri în ce privește patria
şi 'Fronul. Domnul, mulţumit, relevă că pentru a se săvârși atâtea lucrări
ce se cer, trebue să fe în ţară liniște, concordie şi armonie între puterile Statului.
Domnilor,
Am ascultat cu o vie mulțumire cuprinderea Adresei ce Mi-aţi
înfățișat. Termenii în care ea este concepută sunt cei mai măgulitori
pentru Mine. Sunt foarte mișcat dar într'acelaș timp sunt mândru
și cred că am dreptul să fiu, pentru că ea Îmi arată că am reușit
a câștiga inimile acelora pentru care am o iubire sinceră.
Puţinul ce am putut face până acum pentru patria noastră nu
este un sacrificiu, ci un capital depus, care va aduce, sper, cele
mai importante interese: prosperitatea și înflorirea ţării și alipirea
de persoana și Dinastia Mea.
Spre a ajunge însă la aceasta, am trebuință totdeauna de con-
cursul acelora care reprezintă ţara. Nu Mă îndoesc niciun moment,
că Adunarea este însullețită de dorința sacră de a da ţării, prin
lucrare activă, o dovadă că ea nu s'a înșelat punându-și încrederea
în d-voastre.
Ca să putem împlini cu succes toate lucrările ce ne rămâne
să săvârșim, trebue înainte de toate să avem liniște, concordie şi
armonie între toate puterile Statului. Cu bunăvoință nu este greu
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1868 CUVÂNTĂRI 74
de dobândit aceasta ; cu atât mai vârtos, cu cât toţi tindeţi la acelaș
scop, adică a conserva patriei cele câștigate prin muncă și luptă,
a o ridica la cel mai mare grad de desvoltare și prosperitate și a
face ca ea să fie respectată în afară. Speranţa ce-Mi declaraţi că
aveţi, că aceeaș armonie va exista între reprezentanţii ţării și
guvern, ca și în anul trecut, Îmi dă dreptul a crede că apelul ce
am făcut către domniile voastre nu va rămâne fără efect şi că o
să lăsaţi să redomnească în toate discuţiunile d-voastre spiritul
de conciliaţiune.
Sunt dar convins că, cu ajutorul lui Dumnezeu și concursul
domniilor voastre, o să putem asigura fericirea ţării.
(M. ©., 1868, nr. 272, paginaţia greșită).
96.
Domnul la Adresa Senatului.
5/17 Dec. 1868.
Preşedintele Senatului citeşte adresa care trece în revistă ceea ce s'a făcut
pentru ţară şi ceea ce mai e de făcut. Cuvintele de înfrățire pornite dela Domn
au răsunet între senatori; Domnul găsește prilejul de a mulţumi Senatului
pentru votarea legii căilor ferate și crede că guvernul și Camera vor găsi sprijin
din partea Senatului în votarea legilor necesare.
Domnilor,
Prezentarea Adresei din partea Senatului Îmi dă ocaziunea,
de mult dorită, de a exprima a Mea mulţumire pentru ardoarea cu
care în sesiunea extraordinară acest corp s'a grăbit, în mijlocul
lucrărilor câmpului, a uni votul său cu al Adunării.
Aţi dotat ţara astfel, domnilor Senatori, cu drumuri de fier.
Bunăvoinţa și mai unanimitatea cu care aţi primit această lege
importantă Mi-au dovedit cât de mult era dorită de ţară.
Prin votul d-voastre n'aţi făcut numai un act de patriotism,
ci aţi dat totdeodată o nouă probă de devotament către Mine, știind
ce mult ţineam a vedea realizată cât mai curând această vie a Mea
dorinţă.
Astăzi Mă felicit, împreună cu d-voastre, de rezultatul care
asigură ţării un viitor de mare prosperitate.
www.dacoromanica.ro
72 REGELE CAROL I
Sper acum că vă veţi pune din nou cu zel și amoare la lucru,
în armonie cu Camera și cu guvernul Meu, căruia nu Mă îndoesc
că veți da concursul d-voastre și că veți fi conduși în toate dis-
cuțiunile d-voastre de spiritul de moderaţiune și conciliațiune.
Prin aceasta veți contribui a realiza dorinţă sinceră ce am de a vedea.
bună înţelegere între toți Românii. Răspunzând la această a Mea
chemare cu înțelepciune și patriotism, de care Românii au dat
aşa de multe probe în toate timpurile, veți înlesni silințele guver-
nului Meu și veți dobândi un nou titlu la recunoştinţa țării și la
afecțiunea Mea.
(M. O., 1868, nr. 275, paginația greşită).
97.
Domnul către Consulul Belgiei.
24 Dec. 1868/5 Ian. 1869.
Consulul general al Belgiei, Edmond de Pıtteurs-Stiegarts, prezintă scrisorile
de acreditare şi adaugă că aré misiunea de a desvolta relațiunile comerciale
şi industriale reciproce. Domnul are convingerea că aceste relații se vor
desvolta spre bimele ambelor ţări.
Domnule Consul General,
Îmi place a vedea în numirea d-voastre la postul din București
o nouă dovadă de amiciţie și simpatie din partea M. S. Regelui,
Augustul vostru Suveran, și-l sunt foarte recunoscător.
Am ferma convicţiune că raporturile deja existente și relaţiunile
industriale și comerciale, care s'au stabilit așa de ferice între ambele
țări, nu vor înceta a se întinde în interesul lor reciproc, iar mai
cu seamă în interesul României, care n'are de urmat un model
mai bun în toate privinţele, decât exemplul Belgiei, frumoasa și
fericita patrie a d-voastre. Legămintele de rudenie care Mă unesc
cu familia Augustului Suveran al d-voastre nu pot decât a favoriza
încă mai mult desvoltarea acestor relațiuni prețioase şi a tace ca
ele să devină din ce în ce mai intime. Guvernul Meu, desigur, nu
va neglija nimic spre a vă ușura misiunea d-voastre în România.
(M. O., 1868, nr. 290, paginaţia greşită).
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1869 CUVÂNTĂRI 73
98.
Domnul către Consulul Confederaţiunii Germaniei de Nord.
26 Dec. 1868/7 Ian. 1869.
Consulul general al Prusiei, comitele de Kayserhng-Rautenburg, învestit
cu funcțiunile și titlul de Consul general al Confederaţiunn Germaniei de
Nord, prezintă scrisorile de acreditare. Domnul se bucură de această în-
vestire, exprimând recunoştinţă Regelui: Prusiei pentru interesul ce poartă
Române.
Cu cea mai vie plăcere iau cunoştinţă despre numirea domniei
voastre ca Consul general al Confederaţiunii Germaniei de Nord.
Sunt fericit că Mı se oferă această nouă ocaziune prin scrisorile ce
vă acreditează în această calitate pe lângă guvernul Meu, spre- a
vă exprima toată recunoştinţa Mea, atât pentru interesul binevoitor
ce M. S. Regele arată astfel către România, cât și pentru zelul și
devotamentul cu care neîncetat aţi împlinit onorabila misiune a
d-voastre. Vă va fi lesne a strânge legămintele ce există deja, așa
de ferice, precum aţi constatat d-voastră înșivă, între Germania şi
România. Comptaţi totdeauna, ca și în trecut, în orice împrejurare,
atât pe sprijinul Meu personal, cât și pe concursul grabnic al guver-
nului Meu.
Cât despre d-voastră, d-le Comite, țin a vă mulțumi cu deose-
bire pentru cuvintele bine simţite ce Mi-aţi adresat.
(M. O., 1868, nr. 291, paginaţia greșită).
99.
Inalt Ordin de zi către armată.
1/13 Ian. 1869.
Urează ani mulţi şi fenciţi ofiţerilor și soldaților. Pacea e dorinţa Domnu-
lui, sar armata e garanţia cea mai bună pentru realizarea ei.
La preînnoirea anului vă urez la toți ofiţerii și soldații mulți și
fericiţi ani.
Menţinerea păcii, atât de trebuincioasă pentru prosperitatea
patriei, este cea mai scumpă dorință a inimii Mele. Vă amintesc
însă, că o armată bine formată, organizată, fidelă și disciplinată,
www.dacoromanica.ro
14 REGELE CAROL I
este fala ori cărei națiuni, precum și garanția cea mai bună pentru
realizarea acestei dorințe.
Bilească-se dar fiecare în cercul său spre a deveni și a rămânea
un membru demn al acestei mari instituţiuni.
CAROL.
(M. O., 1869, nr 1, p. 4).
100.
Domnul către Mitropolitul Primat.
1/13 Ian. 1869.
Mitropolitul, în numele clerului, cu ocazia Anului Nou, felicită pe Domn,
urându-l ani mulți și fericiți pentru prosperitatea României. Domnul urează
ca Biserica română să se ridice la înălțimea misiunii sale.
Mulţumesc Eminenţei Voastre pentru urările ce-Mi adresaţi în
numele clerului român ; urez, la rândul Meu, ca Biserica să se ridice
și mai mult la înălțimea sfintei sale misiuni, și rog pe Atotputintele
ca și în anul acesta să binecuvânteze România.
(M. O., 1869, nr. 2, p.7).
104,
Domnul către Agentul Austro-Ungariei.
16/28 Febr. 1869.
Zulauf de Pottemburg, Agentul Austro-Ungariei, prezintă scrisorile de
acreditare şi adaugă că va căuta să întreţie şi să consohdeze cele mai bune
raporturi cu guvernul român. Domnul promite concursul guvernului pentru
întreţinerea relațiunilor celor mai amicale cu Austro-Ungaria.
Domnule Agent,
Sunt fericit a recunoaște în cuvintele d-voastre simţimintele
de bunăvoință ce animă pe guvernul Maiestăţii Sale Împăratul
și Regele în privința României. Nu e numai un interes reciproc
al ambelor. ţări, dar și o dorinţă a Mea prea sinceră de a întreţine
relaţiunile cele mai amicale cu statele Maiestăţii Sale Împăratului
Austriei și Regelui Ungariei. Primind scrisorile ce vă acreditează
pe lângă Mine în calitate de Agent ṣi Consul general al Maiestăţii
Sale Apostolice, vă promit concursul guvernului Meu, care se va
www.dacoromanica.ro
M. S. Domnul Carol I la 1869.
www.dacoromanica.ro
FEBRUARIE 1869 CUVÂNTĂRI 75
grăbi, pe cât va depinde de dânsul, a vă înlesni și a vă face cât mai
plăcut exercițiul funcțiunilor d-voastre în România.
Via mea dorinţă este ca șederea aci să vă fie cât se poate mai
agreabilă și mai îndelungată.
(M. O., 1869, nr. 38, p. 249).
102.
Inalt Ordin de zi către armată.
27 Febr./11 Martie 1869.
Având în vedere lipsa de subofiţeri în armată și reducerea termenului obli-
gatoriu de serviciu în activitate, Domnul hotărăște ca acei din subofițeri
m gradaţi care vor face tot termenul de activitate sub arme să fie oblhgator
primiţi în serviciile civile ale Statului, după ehberare.
Având în vedere legea din 14 Iunie 1868, care reduce termenul
obligator de serviciu în activitate la trei ani;
Având în vedere cât este de neapărat a se asigura armatei sub-
ofiţeri și caporali;
Având în vedere cât este de neapărat a se asigura militarilor în
general, ce rămân a servi mai multe termene, o poziţiune care să
le serve de răsplată serviciilor aduse de bunăvoie ţării;
Având în vedere că, prin abrogarea legii din 28 Martie 1868 asupra
dotaţiunii oastei, reangajerile pe primă sunt și rămân desființate;
Având în vedere că orice fel de reangajeri pe bani nu pot fi
hotărîte decât prin Corpurile Legiuitoare, măsuri ce, în cel mai
scurt timp, Ministrul Nostru de Răsboiu le va supune;
Considerând că în toate administraţiunile civile există un mare
număr de funcţii pe care militarii de această categorie sunt suscep-
tibili de a le ocupa cu succes;
Considerând că a împlini asemenea funcțiuni cu oameni care,
prin principiile lor, prin obiceiurile de bună ordine și de supunere
la împlinirea datoriei, ce se dobândesc şi se desvoltă în armată,
serviciul public nu poate decât să câștige;
Voind a da o nouă dovadă de îngrijirea ce avem pentru tot
ce priveşte la binele armatei;
În urma înţelegerii ce au avut Miniștrii Noștri dela deosebitele
departamente ;
Fac cunoscut armatei următoarele dispoziţiuni:
Art. I. Funcţiile civile, cuprinse în tabloul alăturat la acest
ordin și în proporţiunea numărului vacanţelor anuale însemnate,
www.dacoromanica.ro
76 REGELE CAROL I
sunt exclusiv date subofiţerilor, caporalilor, brigadierilor și soldaţilor
luaţi prin sorţi, care, după întâia perioadă de 3 ani de serviciu activ
obligator, vor continua a servi în activitate și restul de 4 ani ce
trebuia să-i facă în rezervă până la împlinirea de șapte ani.
Tot aceste beneficii se oferă și angajaţilor voluntari care vor
servi în activitate șapte ani.
Art. II. Se pot bucura de acest drept și militarii retrași sau
reformaţi din cauză de infirmităţi contractate pe timpul și din
cauza serviciului.
Art. III. Militarii chemaţi să concure la obţinerea funcţiunilor
civile, conform cu art. I și II ale acestui ordin, sunt datori a în-
deplini condiţiunile de vârstă, aptitudini și cunoștințe speciale,
cerute pentru împlinirea acestor funcţii, conform regulamentelor
speciale ale fiecărei administraţiuni.
Art. IV. Funcţiile vacante, atribuite prin acest ordin milita-
rilor, se vor da cu preferință subofiţerilor, apoi caporalilor și briga-
dierilor și numai în urmă soldaţilor care le-ar cere.
Art. V. In lipsa unui număr suficient de militari susceptibili
de a împlini totalitatea funcţiilor rezervate lor și în cazul când
aceste funcţii n'ar putea rămâne vacante mai mult timp fără a
aduce prejudiciu serviciului, se pot admite pentru înlocuirea lor şi
candidaţi civili.
Art. VI. La sfârșitul fiecărui an se va raporta de Ministrul
Nostru Secretar de Stat la Departamentul de Resbel de executarea
dispoziţiilor cuprinse în acest ordin.
CAROL.
(M. O., 1869, nr. 49, p. 305).
103.
Inalt Ordin de zi către armată.
10/22 Martie 1869.
Domnul atrage atenția gradaţilor asupra avantajelor pe care le oferă
decretul dın 27 Februarie 1869 cu privire la încadrarea în funcțiuni cuvile,
după terminarea celor 7 ani de activitate și marele serviciu pe care îl aduc ţării,
gradaţii ce fac și termenul de completare în actavitate.
Subojiţeri, brigadieri, caporali și soldați!
Îngrijirea Mea pentru îmbunătățirea armatei române în general
și în deosebi a pozițiunii soldaților, nu are margini decât în piedicile
www.dacoromanica.ro
MARTIE 1869 CUVÂNTĂRI 77
şi greutățile împrejurărilor neatârnate de voința Mea. Dar inima
Mea este necontenit cu voi și pentru voi şi nici o ocaziune nu-Mi
rămâne străină, când pot a vă da dovezi despre simțimintele Mele,
Una din aceste dovezi este decretul Meu, pe care l-am sancționat în
trecutele zile și care s'a publicat în « Monitorul Oastei » din 3 Martie.
Prin acest decret Eu am asigurat în parte viitorul acelora dintre
voi, care, după ce-și vor fi împlinit trei ani în şirurile armatei,
vor mai rămânea în serviciul activ și acei patru ani de rezervă
hotărîți de lege.
Prin acest decret, peste nouă sute cincizeci funcțiuni civile, cu
lefi dela 200 lei noi până la 2.400 pe an, sunt păstrate pentru sub-
ofițerii, brigadierii, caporalii și soldaţii ce vor îndeplini condiţiunea
de mai sus. Îngrijirea Mea pentru voi nu se va opri aci. În curând
are a se organiza corpul pădurarilor Statului, în număr de peste
două mii; pe lângă salariu, acești pădurari vor avea casă de locuinţă
şi pământ de hrană pentru dânșii și familia lor. Jumătate din
aceste posturi vor fi asemenea păstrate pentru militarii ieşiţi din
oaste după șapte ani de serviciu activ.
Alte noi proiecte menite a asigura bătrâneţele soldaţilor se
pregătesc de guvernul Meu şi se vor supune Camerelor Legiuitoare,
îndată după deschiderea lor.
Așa dar pozițiunea voastră, după un onorabil serviciu, chiar de
pe acum fiindu-vă asigurată, Eu ca Domn și ca Șeful vostru su-
prem, vă îndemn să ţineţi seama de aceste avantaje și să rămâneţi
sub drapel până la împlinirea de șapte ani.
Prin aceasta, pe lângă îmbunătăţirea viitoarei voastre soarte
“voi veţi face un mare serviciu țării și armatei, urmând a deprinde
cu viaţa și disciplina militară pe junii conscriși, care anual vor
intra în șirurile voastre. Acest serviciu Eu nu-l voiu uita și ochii
Mei cu nedormire vă vor urma în tot cursul vieţii voastre, soldaţi
sau simpli cetăţeni!
CAROL
(M. O., 1869, nr. 56, p. 335).
104.
Domnul către Reg. 2 Infanterie.
11/23 Martie 1869.
Domnul vızitează cazarma dın Dealul Spirei, la Reg. 2 de Infanterie,
inspectează instrucția soldaţilor și examinează pe elevu școalei regimentare,
www.dacoromanica.ro
78 REGELE CAROL 1
Comandantul Regimentului invită pe Domnitor la masa ofiţerilor și, ridicând
un toast, îi urează ani mulţi în numele ofițerilor şi aşteaptă prilejul să dove-
dească devotament; Domnitorul constată îmbunătăţiri dela ultima Sa inspecţie
şi închină pentru prosperitatea regimentului.
Mulţumesc Regimentului al 2-lea de Infanterie de simţimintele
ce-Mi exprimă prin organul Comandantului său.
Constat cu plăcere că, în scurtul interval ce a trecut dela ultima
Mea inspecţiune și până astăzi, s'au realizat îmbunătăţiri vederate
în starea corpului, pe care Îmi place să le datoresc zelului ce fiecare
a pus în sfera sa.
Port dară acest toast pentru prosperitatea Regimentului al
2-lea de Infanterie și urez ofiţerilor a întreţine și în viitor acelaș
simţimânt de disciplină și acelaș spirit de corp, care cu plăcere văd
că domnește astăzi.
Să trăiască Regimentul al 2-lea!
(M. O., 1869, nr. 59, p. 348).
105.
Domnul către Comandanții de corpuri la aşi.
20 Apr./2 Mai 1869.
Domnul împreună cu fratele Său, Principele Leopold, în vizită la Iași.
După serbarea Invierii pornesc la Palatul Administrativ unde se aflau mese
pentru soldaţii Reg. 7 Infanterie, Pompieri şi Jandarmi. Comandantul Pompie-
rilor şi colonelul Lecca exprimă devotament, supunere și iubire.
Domnul răspunde comandantului Pompierilor şi colonelului Lecca.
Comandantului Pompierilor:
Vă mulțumesc cu plăcere și vă urez prosperitate.
Colonelului Lecca, Comandantul Reg. 7 Infanterie:
Aceste cuvinte bine simţite Mă fac să-Mi amintesc cu plăcere,
că Mă aflu în mijlocul Regimentului 7, căruia sunt prea fericit
a-i arăta mulțumirea ce simt pentru devotamentul sincer ce-Mi
poartă. Să trăiască Regimentul al 7-lea.
Dela Palatul Administrativ, Domnul, împreună cu Principele Leopold,
trece la Şcoala Mihtară şi de aci la Copou unde-L aştepta Reg. 2 de Artilerie.
Lt.-Col. Angelescu exprimă devotament şi iubire, și urează ani mulţi şi fericiţi
pe tronul României, la care Domnul mulţumeşte.
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1869 CUVÂNTĂRI 79
Mulţumesc Regimentului al 2-lea de Artilerie de simţimintele
sale și sunt fericit că Mă găsesc în mijlocul unui corp creat de Mine.
(M. O., 1869, nr. 9%, p. 502).
106.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
29 Aprilie/11 Mai 1869.
Adunarea Deputaţilor fusese dizolvată din cauza, confhetului iscat între
guvern şi ea pe chestiunea generalului Macedonski. Se făcuse o nouă alegere
şi Corpurile Legiuitoare erau convocate pentru a completa sesiunea anului
1868—1869. Domnul face apel la armonie între puterea executivă şi le-
gislativă. La această solemnitate este faţă și Principele Leopold de Hohen-
zollern.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Disolvarea Adunării Deputaţilor a întrerupt lucrările legiui-
toare cu puţine zile înaintea termenului de închidere.
În virtutea art. 95 din Constituţiune, Eu v'am convocat pentru
ziua de astăzi, spre a completa sesiunea ordinară a anului 1868/1869.
Domnilor Deputaţi,
Un conflict. s'a fost mdicat între „Ministerul Meu și între fosta
Cameră a Deputaţilor. Aceasta M'a decis a face apel la ţară și ţara
alegându-vă, s'a pronunţat.
D-voastre, reprezentanţi ai naţiunii, cunoaşteţi care sunt adevă-
ratele nevoi și trebuinţe ale ei. Toate clasele societăţii sunt însetate
de îmbunătăţiri morale și materiale. Dar acestea nu se pot dobândi
decât prin pace și stabilitate, datorite numai unei intime armonii,
unei pline încrederi între puterea executivă și între puterea legislativă.
Sunt dar în drept a crede că veţi acorda tot luminatul și ener-
gicul d-voastre concurs Ministerului Meu, care și el, prin actele
sale de o perfectă legalitate, se va sili a menţine această armonie
și a merita constituționala d-voastre aprobaţiune.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Îmi pare rău că sunteţi convocați într'un timp când agricultura,
marea sorginte a avuţiei noastre naționale, reclamă activitatea celor
mai mulţi dintre d-voastre.
www.dacoromanica.ro
80 REGELE CAROL I
Guvernul Meu va căuta a vă face posibilă, cât mai curând
reînturnarea pe la ocupaţiunile d-voastre, pentru ca cu atât mai mult
să fie în drept a vă cere un sacrificiu de timp mai îndelungat în
viitoarea sesiune de iarnă.
Totuș, oarecare chestiuni de o mare importanţă sunt încă de
rezolvat. Ele, prin urgenţa lor, nu vor putea fi amânate până la
viitoarea d-voastre întrunire. Miniștrii Mei dar vă vor supune
proiectele privitoare la aceste chestiuni.
Pun temeiu, d-lor, pe patrioticul d-voastre concurs; hrănesc
convicţiunea că fiecare zi a activităţii d-voastre va fi întrebuințată
spre binele țării; şi dar vă și urez ca Dumnezeu să binecuvânteze
lucrările d-voastre.
CAROL.
Mimstrul Preşedinte, Dimuirie Ghica; Ministrul de Interne, M. Kogălhu-
ceanu ; Ministrul de Finanţe, A. G. Golescu; Ministrul de Justiţie, B. Boerescu,
Ministrul de Războiu, Colonel Duca Ministrul Cultelor şi Instrucţiuni Pu-
blice, Al. Creţescu.
(M. O., 1869, nr. 94, p. 493).
107.
Domnul la urările Senatorilor și Deputaţilor.
10/22 Mai 1869.
N. Golescu, preşedintele Senatului, prezintă respectuoase și sincere urări
Domnului și felicitări Principelu Leopold. V. Alecsandri, din partea Ca-
merii, aduce respectuoase felicitări pentru aniversarea intrării M. S. în capi-
tala României şi urează ani mulți de lungă, fericită și glorioasă domnie. Domnul,
primmd urănle şi felıcıtărıle, pune preţ pe restabihrea îrăţiei strămoşeşti.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Sunt fericit a primi urările c-voastre pentru ziua de Zece Mai,
ziua cea mai mare și cea mai însemnată în viaţa Mea. Astăzi sunt
trei ani de când am intrat ca Domn în Capitala României; astăzi
sunt trei ani de când am jurat Mie de a consacra toate minutele
vieţii Mele pentru fericirea unei naţiuni, în capul căreia sunt mândru
de ą fi. Ziua de astăzi Îmi va deveni și mai scumpă, când ea va
pune capăt desbinărilor trecute și va restabili strămoșeasca frăţie,
care în timpurile cele mai grele a salvat națiunea română. Prezenţa
www.dacoromanica.ro
MAL 1869 CUVÂNTĂRI 81
d-voastre şi cuvintele d-voastre bine simţite, Îmi dau dreptul a
crede că dorinţele Mele nu vor fi înșelate.
Vă mulțumesc încă odată, d-lor și prin d-voastră mulțumesc
însăși națiunii române, a cărei iubire voiu ști a o păstra ca singura
răsplătire a stăruinţelor și a sacrificiilor Mele pentru dânsa.
Să trăiască România!
(M. O., 1869, nr. 103, p. 529).
108.
Toast la prânzul dela Palat.
10/22 Mai 1869.
Cu prilejul sărbătorii zilei de 10 Ma, după recepţie, se dă un banchet.
Domnitorul închină în sănătatea tuturor Românilor şi pentru prosperitatea ţării,
Ziua de Zece Mai a fost proclamată de ţară ca sărbătoare
naţională ; ridic dar acest pahar în sănătatea tuturor Românilor.
Fac urările cele mai călduroase pentru fericirea naţiunii și
prosperitatea ţării.
Să trăiască România!
(M. O., 1869, nr. 103, p. 529).
109.
Domnul la Adresa Adunării Deputaţilor.
21 Ma:/2 Iunie 1869.
Adunarea Deputaţalor găseşte că mesajul conține proprule simţiminte şı
aspirațiuni ale naţiunii şi va aduce concursul său, în deplină armonie cu gù-
vernul. Domnul se bucură de concursul promis guvernulu și mulţumeşte
pentru cuvintele ce se adresează persoanei Sale.
Primesc cu bucurie adresa d-voastre. Ea-Mi este o dovadă
plăcută că aveţi conștiința frumoasei misiuni pe care România
v'a încredinţat-o: aceea de a-i face fericirea în prezent şi de a-i
asigura viitorul. Importanţa ce daţi lucrărilor de îmbunătăţire
materială Îmi arată direcțiunea practică și folositoare ce Adunarea
voește a da ocupaţiunilor sale legislative. În adevăr, d-lor, des-
voltarea bogățiilor noastre naturale și înlesnirea căilor de comuni-
caţiune sunt cel mai puternic mijloc al consolidării Statului nostru,
cel mai puternic mijloc spre a-i asigura rangul și importanţa ce se
cuvine a ocupa România între celelalte naţiuni.
www.dacoromanica.ro
82 REGELE CAROL I
Văd cu deosebită plăcere încrederea ce Adunarea împărtășește
cu Mine către Ministerul Meu; vă mulțumesc dar, d-lor deputaţi,
pentru sincerul concurs ce-i promiteţi.
Sesiunea actuală a domniilor voastre va fi scurtă; totuș, sunt
sigur că activul d-voastre patriotism o va face productivă pentru
ţară. Bunele cuvinte ce adresaţi persoanei Mele și dreptatea ce
daţi simțimintelor Mele, Mă fac, sfârșind, a repeta din inimă: Vă
mulțumesc, d-lor!
(M. O, 1869, nr. 112, p. 565),
110.
Domnul către Primarul Capitalei.
11 Mai/2 Iunie 1869.
G. Gr. Cantacuzino, Primarul Capitalei, prezintă Domnulu noul Consiliu
Comunal. Domnul exprimă speranţa că vor transforma Capntala României în
raport cu importanţa ei.
Mă simt fericit a primi astăzi pe noul Consiliu municipal al
Capitalei Mele.
Sunt convins, d-lor, că veţi pune tot zelul și toată energia, spre
a împlini cea mai vie a Mea dorinţă, care este transformarea, în
acord cu cerinţele importanţei sale, a Capitalei României.
Aveţi pentru aceasta patru ani înaintea domniilor voastre și
consacrând toată activitatea domniilor voastre administraţiunii,
lăsând la o parte politica, vă va fi lesne a atinge acest frumos scop.
Îmi pare bine că am ocaziunea a face cunoștință în parte cu
fiecare din membrii Consiliului.
(M. O., 1869, nr. 112, p. 565).
444.
Inalt Ordin de zi către oaste.
14/26 Iunie 1869.
Domnul comunică ofîrţenlor întruniț în tabăra dela Furceni îmbună-
tăţirea poziţiunii în timpul cât va dura viaţa de tabără.
Ofiţeri din tabăra dela Furceni,
În curând am a fi în mijlocul vostru. Înaintea sosirii Mele însă,
M'am ocupat cu îmbunătăţirea poziţiunii voastre în timpul pe-
trecerii în tabără.
www.dacoromanica.ro
IUNIE 1869 CUVÂNTĂRI 83
Pe tot acest timp, am chibzuit ca fiecare ofiţer de orice grad
să primească aceeași rațiune de hrană pe care o primesc soldaţii
în general.
Aceasta este numai o mică dovadă a viului interes ce port pentru
buna stare a armatei în general și pentru a voastră în deosebi.
CAROL.
(M. O., 1869, nr. 134, p. 661).
142.
Inalt Ordin de zi către oaste.
29 Iunie/11 Iulie 1869.
Domnul a venit să se îneredınțeze personal de bunul traiu în tabără şi
pe de altă parte de completarea instrucţiunii militare a oștirii.
Ofiţeri, subofițeri, caporali şi soldați!
Am venit în mijlocul vostru ca să mă pot încredința prin Mine
Însumi că bunul traiu în tabără vă este asigurat, că greutăţile de
toate zilele dela început le-aţi învins cu râvnă, cu perseverenţă, cu acel
simțimânt înalt al datoriei către patrie, care învinge tot obstacolul.
Puteţi. zice,cu „mândrie că construcţia taberei dela Furceni este
opera armatei.
Ofiţeri, subofițeri, caporali și soldaţi,
Vă rămâne acum completarea instrucţiunii voastre militare;
nu Mă îndoesc că o veţi face cu acelaș zel, bunăvoință, devotament,
de care aţi dat totdeauna probe.
Disciplina să fie pentru voi virtutea cea mai scumpă. Fami-
liarizându-vă în tabără cu viaţa serioasă a soldatului, veţi dovedi
tuturor că armata română, școala de progres pentru popor, va fi
fala ţării și va răspunde în orice timp la înălțimea misiunii sale.
CAROL.
(M. Oaster, 1869, p. 641).
113.
Domnul către oastea dela Furceni.
29 Iunie/11 Iulie 1869.
Domnul e mulțumit de ce a constatat în tabără.
Am fost fericit de tot ce am văzut în tabără.Vă mulţumesc pentru
bunăvoința ce Mi-aţi arătat pretutindeni. În acest chip veţi ajunge
www.dacoromanica.ro
81 REGELE CAROL 1
marele scop al taberei, care trebue să fie mândria ţării. Trăiască
România!
(M. Oastei, 1869, p. 642).
444.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
25 Aug./6 Sept. 1869.
Corpurile Legiuitoare sunt convocate pentru 15 zale în sesiune extraordinară
pentru constituirea Senatului şi votarea câtorva legi. Domnul anunță că-
lătoria sa în Germania și vizita la suveranii statelor garante.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Spre a Mă conforma art. 95 din Constituţie, v'am convocat în
sesiune extraordinară, deși în această epocă a anului cei mai mulți
din d-voastre sunt ocupați cu importantele lucrări ale câmpului.
De aceea, guvernul Meu a mărginit durata acestei sesiuni pentru
un termen numai de 15 zile, așteptând ca lucrările cele mai însem-
nate să se efectueze în viitoarea sesiune ordinară.
Sper însă, d-lor Senatori, că după ce veţi termina verificarea
titlurilor d-voastre şi vă veţi constitui, totuş veţi găsi timpul spre
a vota în această sesiune câteva proiecte de legi, votate de Camera
Deputaţilor şi care nu pot suferi amânare.
Domnilor Deputaţi,
Domnilor Senatori,
Depărtat de sânul familiei Mele de mai mult de trei ani, un
simțimânt natural Mă îndeamnă a nu întârzia mai mult de a o
vedea. Voiu și pleca dar peste puţin spre a realiza această dorinţă.
Mă voiu folosi de această ocaziune, spre a vizita pe Suveranii
Statelor garante, cărora România, nu trebue să uităm, le datorește
o neștearsă recunoștință.
Aceasta deja am și început a o pune în lucrare prin vizita ce
am făcut Maiestăţii Sale Împăratului Rusiei, în Crimeea, unde
am fost obiectul celei mai afectuoase primiri.
Astfel, sunt în drept a crede că și în Occident, prin aceeași bine-
voitoare primire și prin relaţiunile personale ce se vor stabili, țara
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1869 CUVÂNTĂRI 85
noastră nu va putea decât să câștige și interesele noastre naţionale
vor afla și mai tari și mai călduroși apărători.
Cu plină dar încredere în viitorul patriei, care merge cu pași
repezi pe calea progresului și a prosperității, rog pe Dumnezeu
să binecuvânteze lucrările d-voastre.
CAROL.
Ministrul Preşedinte, Dimitrie Ghica; Ministrul de Interne, M. Kogăln-
ceanu; Ministrul de Finanţe, Al. G. Golescu ; Ministrul de Justiţie, B. Boerescu;
Ministrul de Culte şi Instrucţiune Pubhcă, A. Creţescu; Ministrul de Războiu,
Colonel G. Manu.
(M. O., 1869, nr. 187, p. 867).
115.
Domnul către Primarul Capitalei.
12/24 Nov. 1869.
Primarul Capitalei, G. Cantacuzino, întâmpină pe Domn în gara Filaret,
la intrarea solemnă în București, împreună cu Augusta Sa Soţie, Principesa
Elisabeta, şi Le face urări de bunăvenire. Domnul mulţumeşte Primarului
şi Consiliului comunal pentru felicitări.
Mulţumesc din inimă d-lui Primar şi Consiliului Comunal de
bunele cuvinte de felicitare ce Ne adresează. Ziua aceasta, când,
după o lungă absenţă, Mă pot întoarce în frumoasa Capitală a Ro-
mâniei, cu o consoartă atât de dorită de naţiune, este una din cele
mai fericite ale vieţii Mele. Fiţi siguri de adevărata Mea mulțumire
și bucurie de a Mă afla iarăși în mijlocul d-voastre.
(M. O., 1869, nr. 252, p. 1127).
116.
Domnul către Primarul Capitalei.
12/24 Noemvrie 1869.
G. Cantacuzino, după binecuvântarea căsătoriei Domnului la Mitropolie,
exprimă omagii și devotamentul populaţiei Capitalei. Domnul e mișcat de
aclamațiile spontane şi devotamentul cu care a fost primită căsătoria Sa
în capitala României.
Sunt foarte mult mișcat de frumoasele cuvinte ce Ne-aţi adresat.
Nu vă pot destul exprima mulțumirea inimii Mele, văzând cu câtă
bucurie și entuziasm căsătoria Mea a fost aclamată de Capitala
www.dacoromanica.ro
86 REGELE CAROL I
României, ca și ţara întreagă. Aceste expresiuni atât de unanime
şi spontane constitue încă o nouă dovadă de iubirea, de devota-
mentul ce au Românii pentru Dinastia lor. Sper că aceleași simți-
minte au să se răsfrângă și asupra consoartei Mele, care cu curaj
a primit să împărțească a Se devota cu Mine pentru marea misiune
ce poporul român Mi-a încredinţat.
(M. O., 1869, nr. 252, p. 1127).
117.
Domnul către reprezentanţii autorităţilor constituite.
13/25 Noemvrie 1869.
In sala Tronului prezintă urări şi felicitări Domnului cu ocazia căsătoriei:
Mitropolitul Primat, Primul preşedinte al Curţii de Casaţie, Preşedintele Curţii
de Conturi, Primul Preşedinte al Curţii de Apel din Bucureşti şi Rectorul Uni-
versităţii din Capitală. Domnul mulţumeşte fiecărui reprezentant în parte
pentru urările făcute.
Am ascultat cu vie mulțumire cuvintele frumoase de felicita-
țiune, pe care toate autorităţile constituite Ni le-au adresat cu
ocazia căsătoriei Noastre.
Rugăciunile înălțate de cler către Cer Ne vor sprijini în marea
misiune care Ne este încredințată.
Îmi aduc aminte cu plăcere, că Curtea de Casaţie a fost cel
întâiu corp care a exprimat dorinţa de a vedea pe Tronul României
și o Doamnă. În numele Său dară și al Meu, astăzi, că această
dorinţă este împlinită, mulţumim Curţii de bunele cuvinte ce Ne-a
adresat.
Nu ma. puţin sunt simţitor pentru urărle exprimate de Inalta
Curte de Conturi, precum și de celelalte Curți și Tribunale.
Asemenea am fost mișcat de simţimintele exprimate, în numele
corpului profesoral, prin domnul rector al Universităţii. Ţin mult
la aceste simţiminte, căci ele vor fi transmise, sunt sigur, ju-
nelor generaţiuni a căror cultură îi este încredinţată.
În fine, mulţumesc tuturor autorităților, pentru urările ce Mi-au
adresat și pentru zelul și credinţa ce au arătat întru îndeplinirea
datoriilor lor pe tot timpul absenței Mele din ţară.
(M. O., 1869, nr. 252, p. 1128).
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1369 CUVÂNTĂRI 87
118.
Domnul către Primarul Iașilor.
13/25 Noemvrie 1869.
D. Gusti, primarul Iaşilor, în numele delegaților tuturor judeţelor și co-
munelor, prezintă ură Domnului cu ocazia căsătoriei. Domnul mulţumeşte
şi face urări pentru judeţe şi comune.
Domnilor.
Mulţumesc judeţelor şi comunelor care v'au trimis să-Mi adresaţi
urările țării; vă mulţumesc și d-voastre, pentru că, spre a-Mi face
aceste felicitări, aţi făcut un drum atât de depărtat. În curând,
împreună cu Doamna, Ne vom exprima mulțumirile Noastre în
înseși judeţele și comunele d-voastre, mulțumiri care le datorim
ţării pentru avântul cu care a salutat căsătoria Noastră.
Sunt ferice a vedea că reprezehtantul simţimintelor ţării este
Primarul orașului lași, a doua a Mea reședință, care de astăzi, pe
lângă Mine, va fı iubită și de Doamna României.
Încă odată vă mulțumesc, domnilor. Să trăiască judeţele!
Să trăiască comunele!
(M. O., 1869, nr. 252, p. 1128).
119.
Domnitorul către Min. de Războiu.
13/25 Noemvrie 1869,
Ministrul de Război, în numele armata, prezintă urăn şi expnmă omagii
pentru Doamna. Domnul mulţumeşte în numele Doamna.
Sunt mândru de armata României. Simţimintele sale de devo-
tament Îmi sunt cunoscute.
Vă mulţumesc pentru simţimintele de dragoste ce exprimaţi
pentru Doamna.
Să trăiască armata României!
(M. O., 1869, nr 252, p 1128).
www.dacoromanica.ro
88 REGELE CAROL I
120.
Domnul către Comandantul Gărzii Civice.
13/25 Noemvrie 1869.
Colonelul Zăgănescu, comandantul Gărzii Civice, adresează urări Domnului
cu prilejul căsătoriei, iar Domnul mulţumeşte Gărzii pi Comandantului pentru
ordinea ce a păstrat în lipsa Sa din ţară.
Mulţumesc Gardei Civice pentru urările ce Ne adresează, ca şi
pentru simţimintele dinastice ce are.
Mulţumesc Gardei pentru buna ordine ce a ţinut în tot timpul
lipsirii Mele din ţară. Mulţumesc și d-voastre în parte de ostenelele
ce vă dați aci.
(M. O., 1869, nr. 251, p. 1135).
121.
Domnul către Corpul Diplomatic.
13/25 Noemvrie 1869.
Reprezentanţii Puterilor străine fac urări pentru căsătoma Domnului.
Măria Sa le mulţumeşte exprimând recunoştinţa Sa pentru primirea ce I s'a
făcut de Suverani.
Mulţumesc domnilor reprezentanţi ai Puterilor pentru urările
ce-Mi fac și pentru viul interes ce poartă acestui eveniment.
Sunt încă fericit a avea astăzi ocaziunea să exprim recunoştinţa
Mea pentru primirea graţioasă ce Mi s'a făcut de Suverani și de
care voiu păstra cele mai plăcute amintiri. Vă rog, domnii Mei,
a fi interpreţii simţimintelor Mele de recunoștință pe lângă Suve-
ranii d-voastre.
(M. O., 4869, nr. 252, p, 1128).
122.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
15/27 Noemvrie 1869.
Domnul anunţă căsătoria Sa care consohdează Dinastia. Din punct de
vedere general, pohtica de neintervenție în ale “vecinilor a dus la o mai mare
încredere și la o see de convenţiuni cu Rusia, cu Austro-Ungaria în chestiuni
diferite; ele vor veni în desbaterea Corpurilor. Se va proceda prin o comisie
anternaţională la revizuirea graniței spre Austro-Ungana. O atenţie deosebită tre-
bue dată desvoltării marinei noastre comerciale. Finanţele, bisenca, instrucția
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1869 CUVÂNTĂRI 89
publică, armata, tocmelile agricole, magistratura vor forma obiectul unor
proiecte de legi de reorganizare sau numai de completare. Pentru toate acestea,
pentru întănrea României, unirea tuturor e necesară şi Camerele nu vor pre-
cupeţi această unire guvernului.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Sunt fericit că după aproape trei luni de călătorie, ce am între-
prins mai cu deosebire în interesul țării, Mă aflu din nou în mijlocul
d-voastre și vă pot anunţa în persoană realizarea uneia din cele mai
legitime dorinţe ale poporului român și uneia din cele mai princi-
pale preocupaţiuni ale inimii Mele: căsătoria Mea.
Salutată cu entuziasm de naţiune, privită cu plăcere de Suve-
ranii Puterilor europene, însoţirea Mea cu Principesa Elisabeta,
adăugind încă legăturile de sânge cu celelalte familii domnitoare
din Europa, află în amoarea poporului român cea mai dulce a ei
consacrare.
Astfel, realizându-se una din cele mai esenţiale condițiuni ale
consolidării Dinastiei române, consoarta Mea, încurajată prin aceleași
simţiminte de amoare și devotament ce Mi-aţi arătat Mie, va putea
împlini marea misiune ce-l impune Tronul României, pentru ca
amândoi împreună să putem atinge scopul comun: mărirea și pros-
peritatea iubitei noastre țări.
Onorurile ce am primit dela Suveranii, ale căror Curți am vizitat,
se răsfrâng asupra naţiunii române; ele erau date Domnului «ei,
care era pretutindeni însoţit de aureola Coroanei României și
astăzi acele mari Puteri au un titlu și mai mult la recunoştinţa
noastră.
Bănuelile dispărând, confienţa revenind, sunt în drept a crede
că relațiunile noastre cu înaltele Puteri garante au să ia de acum
înainte un caracter și mai favorabil pentru interesele noastre.
Aceste Puteri n'au uitat și nici nu pot uita că națiunea română,
așezată la porţile Orientului, pe marginea celei mai mari artere
de comunicaţiune, este chemată, prin desvoltarea zilnică a for-
telor sale morale și materiale, prin pașii săi repezi spre civili-
zaţiune, a juca un mare rol în echilibrul Europei orientale.
Acest rol ne va fi cu atât mai ușor de împlinit, eu cât lealitatea
va prezida mai mult la păzirea cu sfinţenie a îndatoririlor cë ne
www.dacoromanica.ro
90 REGELE CAROL I
sunt prescrise prin tractatele care au pus sub puternicul scut al
Europei legăturile noastre seculare cu Înalta Poartă.
Aceste tratate au precurmat de drept amestecul străin în afa-
cerile noastre interioare; însă chipul. cel mai sigur și mai nimerit
de a face ca străinii să nu intervie în cele din întru ale noastre,
este ca și noi să nu ne amestecăm în treburile vecinilor noștri.
Atunci în adevăr că pragul casei noastre va fi necălcat și sfânt.
Că această politică, care o urmăm și care ne este dictată și prin
obligaţiunile noastre internaţionale și prin pozițiunea noastră, este
politica cea mai bună, se dovedește prin bunăvoința ce astăzi
găsim în Puterile garante, de a îndestula prin convențiuni inter-
naţionale toate chestiunile noastre de interes comun.
Așa, guvernul imperial al Austriei a primit ca, prin cale de reci-
procitate, să se execute în toate provinciile reprezentate în Dieta din
Viena sentinţele tribunalelor române în materie civilă și comercială.
Așa, două convenţiuni suni a se încheia cu guvernul austro-
ungar pentru hotărîrea puncturilor de întâlnire a căilor ferate române
cu căile ferate austro-ungare dela Suceava, Orșova și Braşov.
De mai mult timp urmau drepte și necontenite stăruinţe din
partea ţării, pentru a se reînnoi printr'o comisiune internațională
vechile noastre hotare dealungul provinciilor austro-ungare. Guvernul
Meu are plăcuta datorie a vă anunţa, domnilor Senatori şi domnilor
Deputaţi, că guvernul actual al Ungariei a dat satisfacere cererilor
noastre.
Comisiunea internațională chiar a și intrat în lucrare. Deși,
din cauza timpului înaintat, ea n'a putut mult propăși, totuș de
pe acum putem a fi mulțumiți de rezultatul însemnat al consta-
tărilor sale. Așa, comisiunea a statornicit la judeţul Buzău că
adevăratul hotar între ambele ţări este zisa Cheia-Buzăului, iar nu
pe unde pretindea comuna Zagonu.
O altă veche călcare de hotar s'a constatat pe teritoriul român,
dela râul Bâsca în sus, alături cu pârăul Pitacu.
Dispoziţiuni sunt luate pentru restabilirea pe fața pământului
a adevăratelor noastre hotare, precum în unanimitate s'au stator-
nicit de comisiunea internaţională.
D-voastre cunoaşteţi dreptele cereri ale României în chestiunea
oboririi jurisdicțiunii consulare. Această stare de lucruri excep-
ţională și necompatibilă cu drepturile şi legile României a fost
www.dacoromanica.ro
NOEMVAIE 1869 CUVÂNTĂRI 91
supusă la cercetarea generoasă a Europei încă de către Adunările
naţionale din 1857. Mă aflu în drept a crede că, în fine, suntem în
ajunul zilei când și în această chestiune România va intra în deplinul
exerciţiu al autonomiei sale.
Deja negocierile noastre pentru încheierea unei convenţiuni,
cu scop de a se supune naţionalii ruși la jurisdicțiunea legilor ţării
sunt sfârșite şi, sprijinindu-ne pe bunăvoința M. S. Împăratului
Rusiei și a guvernului Său, sper că chiar în cursul acestei sesiuni
se va putea prezinta Corpurilor Legiuitoare instrumentul definitiv.
Negocieri în această chestiune sunt începute și cu celelalte
Puteri europene.
Termenul convenţiunii încheiate cu Serbia pentru extrădarea
reciprocă a dezertorilor și a criminalilor fiind expirat, s'a primit
de ambele guverne încheierea unei noui convenţiuni, în care nu
vor fi uitate principiile noului drept public european în privința
emigraţilor politici.
Am mulțumirea de a constata că relaţiunile noastre cu buna
noastră vecină Serbia devin din zi în zi mai amicale. și.mai. intime,
Ratificaţiunile convenţiunii pentru navigabilitatea Prutului sunt
efectuate; întrunirea comisarilor Statelor co-riverane se va face
în curând.
În vederea lucrărilor ce întrun timp apropiat au a face din
Prut un râu cu o navigaţiune regulată, guvernul Meu este în tra-
tație pentru stabilirea unui serviciu de a transporta călători între
lași și Galaţi.
Toate convenţiunile citate mai sus se vor supune aprobaţiunii
d-voastre.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Veţi afla cu bucurie că marina noastră de comerţ din zi în zi
merge spre desvoltare. Deja numărăm aproape de 200 bastimente
de mare sub pavilionul român și care aparţin indigenilor. Numai
în anul curent s'au acordat patente la peste 30 „bastimente.
Va fi de interesul ţării, va fi o lucrare nu din cele mai puţin
meritorii ale d-voastre, dacă veţi da guvernului Meu mijloacele
necesare pentru a asigura marinei noastre o desvoltare în propor-
iune cu întinderea țărmurilor noastre de Dunăre și de Mare.
www.dacoromanica.ro
92 REGELE CAROL 1
Cel dintâiu pas spre a ajunge la acel folositor rezultat va fi
negreșit o cât mai curândă punere în lucrare a votului d-voastre în
privinţa deschiderii portului român dela Marea Neagră.
Îmbunătăţirea finanţelor Statului este preocupaţiunea constantă
a guvernului Meu.
Mai multe deficituri repetate și acumulate din anii trecuţi au
crescut datoria flotantă până la o cifră, care trebue să deștepte
în toţi dorința de a regula imediat stângerea ei și de a o mărgini
pe viitor în limitele unei simple operaţiuni de tezaur.
Acest rezultat va fi lesne de căpătat, îndată ce veţi stabili, în
coînţelegere cu guvernul Meu, un adevărat echilibru bugetar. Țara
are conștiință de resursele ei; ea a susţinut și susține creditul ei
la înălțimea la care vedem ajunse Statele cele mai bine întemeiate.
Rămâne ca d-voastre să-i veniţi în ajutor cu măsurile ce veţi com-
bina în înţelepciunea și patriotismul d-voastre.
Guvernul Meu v'a supus în privinţa aceasta, încă din sesiunea
trecută, mai multe proiecte de legi. Ele se vor completa în sesiunea
prezentă prin mai multe alte proiecte privitoare la îmbunătăţirea
serviciilor financiare, la o mai largă desvoltare a resurselor
bugetare.
Bunele d-voastre intenţiuni pentru înălțarea prestigiului Bise-
ricii române, pe care le-aţi arătat prin grăbnicia ce aţi pus de a vota
credite pentru restaurarea de locașuri sfinte și-au dat fructul lor.
Peste 24 de biserici sau mânăstiri se ridică astăzi din ruine, spre
gloria Domnului, deosebit de sfânta Episcopie de Argeș, unde s'au
făcut în anul acesta cele dintâi și mai dificile lucrări pregătitoare
pentru a se putea începe chiar în viitoarea primăvară restaurarea
radicală a acestui mare monument de artă și de pietate stră-
bună.
Proiectul de lege organică a Bisericii, care se află pe biuroul
Camerei, este pentru d-voastre o altă ocazie mare ca să dotați
sfânta noastră Biserică cu o organizaţiune puternică, conformă
canoanelor și tradiţiunilor ţării. Apreciind importanţa și urgenţa
sa, sunt fundat a spera că d-voastre veţi face chiar în sesiunea
aceasta ca acel proiect să poată deveni lege.
Un început de îmbunătăţire la soarta preoţilor de mir dela bise-
ricile Statului din câteva localităţi mai însemnate, precum și a
proto-presbiterilor, vi se va propune în bugetul anului viitor. Nu
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1869 CUVÂNTĂRI 93
Mă îndoesc că d-voastre veți cumpăni după merit această necesi-
tate, prin a cărei satisfacere Biserica însăși va crește în cuviință
și în demnitate.
Instrucţiunea publică reclamă asemenea o lege organică mai
eficace, după experienţa de aproape cinci ani la care a fost supusă
legea actuală. Una din condiţiunile esenţiale ale îmbunătățirii
instrucţiunii publice va fi înfiinţarea unei Eforii speciale a școalelor.
Guvernul Meu vă va propune un proiect spre modificarea unor
părţi din actuala lege. Bugetul pe 1870 având a fi prezintat întrun
tot conform acelui proiect, Eu pun temeiu pe zelul și activitatea
d-voastre, de a-l face să dobândească sancţiunea legislativă în
decursul acestei sesiuni.
Spre generalizarea instrucţiunii primare, prescrisă de mai mulți
ani în legile noastre, a lipsit până acum o sistemă în destul de com»
pletă de inspecţiune, care să fie totdeodată un mijloc puternic de
a o activa. Guvernul Meu vă va propune instituirea în toate distric-
tele de revizori școlari -cu atribuţiuni mai întinse şi am toate cu-
vintele de a crede că aici stă începutul cel serios al luminării, la
care poporul are drept şi pe care legile ne îndatorează a i-o înlesni.
Sunt mai multe părţi din legea instrucţiunii, care până acum
wau fost încă puse în lucrare. Guvernul Meu a prevăzut înființarea,
în anul 1870, a mai multor școale de meserii în deosebite orașe ale
Ţării.
Bazele puse pentru organizarea puterilor noastre militare prin
legea dela 11 Iunie 1868 s'au stabilit în acest an din ce în ce mai
mult. Diferite regulamente și instrucţiuni au venit să puie în lucrare
și să desvolte acele baze.
Oștirea noastră permanentă s'a armat cu arme noui perfecţio-
nate; armele necesare milițiilor sunt sosite în parte şi astfel nu peste
mult timp vom vedea funcţionând și noul element al forţelor noastre
militare, milițiile. Guvernul Meu s'a ocupat și se ocupă pentru a
pregăti instrucţiunile și depozitele trebuincioase, ca la întâia che-
mare și sosire a milițiilor, dânsele să se poată convinge că sunt
o parte însemnată a mijloacelor de apărare ale ţării noastre.
Pentru ca armata permanentă să serve bine de şcoală ostășească
în toate ramurile științei militare, prin care să treacă toţi tinerii
Români, în anul acesta i s'a dat ocazie a cunoaște și serviciul în
campanie, prin manevrele în corpuri mai numeroase. Formarea
www.dacoromanica.ro
94 REGELE CAROL 1
taberei dela Furceni, în timpul căreia am fost mândru de a fi
Însumi în capul armatei, a produs rezultatele cele mai satisfăcă-
toare, atât în privinţa spiritului de corp, cât și în privința instruc-
ţiunii, prin manevre sistematice ; cu această ocaziune, armata română,
atât de devotată Dinastiei, s'a arătat că este la înălțimea misiunii sale.
Guvernul Meu recunoaște că nu este lesne nici bine a modifica
din nou legea constitutivă a armării ţării. Dar când experienţa
anilor din urmă a dovedit lacune, neperfecţiuni, sau erori în acea
Jege, aceste neperfecțiuni trebuesc îndreptate. Guvernul Meu yă
va prezinta dar un proiect care să cuprindă îmbunătățirile ce sunt
a se aduce acelei legi.
Asemenea veţi grăbi negreșit, domnilor Senatori şi domnilor
Deputaţi, votarea proiectului de lege, ce se află de mai mult timp
dinaintea d-voastre, despre tribunalele noastre militare. Nepotri-
virea în care se află Codul penal militar cel vechiu cu cel civil,
trebueşte să dispară cu o oră mai curând.
Guvernul Meu vă va prezinta şi alte proiecte de legi, tot atât
de imperios reclamate, precum: acela al contingentului anului
viitor, acela al soldelor, un nou proiect pentru regularea poziţiunii
ofițerilor, un altul pentru recrutare şi unul pentru înaintare, spre
a le pune în armonie cu noua lege pentru înaintare, spre a le pune
în armonie cu noua lege constitutivă a armatei.
Guvernul Meu v'a înfățișat în sesiunea ordinară un proieci. de
lege în vederea de a asigura judeţelor o mai mare descentralizare
administrativă. Sunt în drept a crede că d-voastre veţi binevoi a
supune acest proiect unei conștiincioase și grabnice cercetări, pentru
ca încă în sesiunea aceasta judeţele să aibă a vă datora o mai în-
tinsă independenţă în administrarea intereselor lor locale.
Această lege ar rămâne însă fără efect, domnilor Senatori și
domnilor Deputaţi, dacă totdeotată d-voastre nu vă veţi ocupa
şi cu realţarea autorităţii morale a primarilor comunelor rurale.
Nu scăpaţi din vedere, vă rog, că legale votate de d-voastre se aplică
în ţară prin aceşti primari, în calitate de agenţi ai puterii executive,
şi că prin urmare este și de un interes municipal și de un interes
general, ca acești magistrați să fie înzestrați cu capacitatea cerută
pentru a putea înţelege și a aplica legile țării. Una din condiţiunile
de căpetenie pentru îndreptarea primarilor rural este de a le ridica
cât mai curând funcțiunea de agenţi fiscali.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1869 CUVÂNTĂRI 95
Legea tocmelilor agricole, prin experienţă s'a dovedit că lasă
încă mult de dorit. Ea nu este în stare a asigura agriculturii acea
repede și deplină îndestulare a intereselor sale, fără de care lucrul
câmpului nu poate propăși. Guvernul Meu vă va prezinta modifi-
caţiunile pe care le socotește de neapărate, spre a face ca această
lege să corespundă la marele său scop.
Legea poliţiei rurale a început a-și dovedi salutarele sale efecte.
O mai bună poliție s'a introdus în comunele rurale și numărul
delictelor câmpenești şa împuţinat într'un chip simţitor. Această
lege prevede în fiecare judeţ statornicirea unei case de asigurare
în contra boalei vitelor. Experienţa a dovedit că judeţele nu sunt
în stare de a crea aceste stabilimente și că, chiar dacă acestea s'ar
întemeia, ele, prin micile lor mijloace, mwar fi în stare a răspunde
la intențiunea legiuitorului.
Trebue dar reprezentațiunea națională să se ocupe cu adop-
tarea unui mijloc mai nimerit pentru a feri clasele muncitoare de
marile pagube ale epizootiei.
Guvernul Meu vă va prezinta un proiect de lege pentru fun-
darea unei case de asigurare generală a vitelor.
Dela 1 Aprilie trecut poștele străine și-au luat sfârșit în Ro-
mânia. Convenţiunile încheiate între guvernul Meu și între Monarhia
austro-ungară și între Germania de Nord sunt astăzi puse în întreaga
lor lucrare; în curând aceste acte internaţionale se vor înmulţi
prihtr'o convenţiune încheiată cu Imperiul Rusiei.
Poştele noastre încredințate în mâini române funcţionează bine.
În comparaţiune cu veniturile anului trecut, poștele înfăţişează
în anul 1869 un spor de aproape un milion, când cheltuielile sunt
mai aceleași ca din timpul când nu aveam decât un serviciu poştal
interior.
Art. 54 și 55 din legea rurală, din deosebitele împrejurări au
fost rămase până acum nepuse în lucrare. Guvernul Meu a luat
toate măsurile, pentru ca, cu aprobaţiunea d-voastre, însurăţeii și
celelalte categorii de săteni prevăzuţi prin articolele mai sus citate,
să fie puşi pe moșiile Statului în stăpânirea părticelelor de pământ
ce le sunt acordate prin lege.
Guvernul Meu își pune toate silințele de a ridica pe fiecare zi
justiţia la acel grad, de, unde ea să inspire încredere în întru, consi-
deraţiune în afară. Curtea de Casaţiune, redobândindu-și autoritatea
www.dacoromanica.ro
96 REGELE CAROL 1
sa morală și asigurată prin respectarea legii inamovibilității sale,
este pusă în poziţiune de a-și împlini cu eficacitate lucrările marii
sale misiuni. Un proiect de lege depus pe biuroul Adunării, relativ
la distribuţiunea cauzelor între ambele secţiuni, este de natură a
înlesni foarte mult lucrările fiecăreia. Se iau măsurile cele mai
practice pentru ca legile cele noui, mai ales procedura civilă și legea
organizării judecătorești, puţin aplicate sau rău înţelese în unele
localităţi, să se aplice în toate părțile lor, căci garanţia ce prezintă
o lege rezultă numai din exacta sa aplicare.
Proiectul de lege depus la Adunare, privitor la inamovibilitatea
Curţilor de Apel, este de natură a garanta independența magistra-
turii, a o asigura contra fluctuaţiunilor și pasiunilor politice și a o
pune astfel în condițiuni de a putea atinge cu succes marele său
scop. Guvernul Meu vă va, mai prezinta și alte proiecte de legi
speciale, prin care se modifică sau se. completează unele părți din
legile noastre civile sau penale.
În privirea lucrărilor publice, am mulțumirea de a constata că
linia ferată dela București la Giurgiu a început a funcționa după
dorința exprimată de Corpurile Legiuitoare, adică prin mijloacele
proprii ale Statului.
Linia Suceava-Roman, împreună cu ramura lași, în lungime
de 175 kilometri, va fi dată circulaţiunii înainte de finitul anului.
Lucrările de pe celelalte linii se execută cu mare activitate şi
se speră a se mai da circulațiunii în cursul anului viitor liniile
București-Galaţi, București-Pitești, Roman-Galaţi și ramura Bârlad,
în lungime totală de 634 kilometri.
Pentru lucrările ordinare de poduri și șosele, guvernul și-a pus
toate silirițele spre a executa pe cele mai urgente, în limitele credi-
telor acordate. Între altele, 19 poduri de fier sau terminat, între
care cel dela Buzău este de o lungime de 530 metri; prin aceasta,
comunicaţiunile au dobândit o mare îmbunătăţire în mai multe
puncte dificile.
Lucrările de drumuri judeţene au dat în anul acesta rezultate
și mai mulțumitoare decât în anul expirat. Sa constatat și un
însemnat progres în modul executării și astăzi locuitorii sunt puși
în pozițiune de a aprecia rezultatele binefăcătoare ale legii.
Instrucţiunea profesională nu a fost neglijată, ci s'a căutat a
1 se da toată impulsiunea, pe cât mijloacele au permis.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1869 CUVÂNTĂRI 97
Prin numeroasele concursuri și expoziţiuni, guvernul a putut
deștepta și constata o însemnată emulaţiune între agricultorii ce
intră pe calea îmbunătăţirilor.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
V'am expus situaţiunea generală a ţării. Ordinea interioară este
asigurată prin consolidarea Dinastiei.
Europa ne poartă astăzi un viu interes. Să ne unim dar cu toţii
spre a dovedi că suntem un popor demn de această bunăvoință,
un popor care are conștiința misiunii civilizatoare ce-i este încredin-
ţată la gurile Dunării. Pentru îndeplinirea acestei frumoase misiuni,
să înlăturăm luptele de partid. Să ne pătrundem de spiritul stră-
moşilor noștri, de câte ori s'a atins de binele ţării, au fost strâns
uniți în cugetare și în voinţă.
D-voastre, reprezentanţi fideli ai acelorași simţiminte, nu Mă
îndoiesc că veţi da tot concursul guvernului Meu, spre a putea
astfel cu toţii satisface legitimele trebuinţe și aspiraţiuni ale Ro-
mâniei.
Dumnezeu dar să binecuvânteze lucrările d-voastre.
CAROL.
Preşedintele Consiliulu Miniștrilor şı Ministrul Lucrănlor Publice, Dimitrie
Ghica ; Mimistrul de Interne şi ad-interim la Afacerile Străine, M. Kogălni-
ceanu ; Ministrul Finanţelor, Al. G. Golescu; Ministrul Justiţiei, B. Boerescu;
Ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice, Al. Creţescu ; Ministrul Războiului,
G. Manu.
(M. O., 1869, nr. 253, p. 1131—1132).
123.
Domnul către Senat.
16/28 Nov. 1869.
Senatul prezintă urări pentru căsătome. Domnul mulţumeşte în numele
Său şi al Doamna Elisabeta.
Urările Senatului României au un deosebit preţ pentru Doamna
şi pentru Mine. Vă mulțumesc dară în deosebi, căci nu Mă îndoese
de simţimintele unui Corp care e sprijinul natural al Dinastiei.
www.dacoromanica.ro
98 REGELE CAROL 1
În numele Doamnei, vă asigur că simţimintele d-voastre atât
de bine exprimate au ajuns la inima Sa; o zic aceasta, fiindcă pot
asigura că consoarta Mea va şti a merita totdeauna afecțiunea
d-voastre și a întregului popor român.
Mulţumim Senatului întreg și fiecăruia din d-voastre în parte.
(M. O., 1869, nr. 251, p. 1135).
124.
Domnul către Adunarea Deputaţilor.
16/28 Noemvorie 1869.
Adunarea Deputaţilor exprimă urări pentru căsătorie. Carol I mulțumește
în numele Său și al Doamnei Elisabeta.
Sunt mândru de cuvintele atât de bine exprimate din partea
reprezentanţilor Națiunii.
Mulţumim din inimă tuturor Deputaţilor pentru aceste simți-
minte.
Puteţi fi siguri, domnilor, că constatarea Mea va face totul spre
a realiza speranţele d-voastre și a merita amoarea și credința
poporului român.
În numele Doamnei vă pot asigura că Ea iubeşte deja din suflet
patria noastră și că este fericită a fi împreună cu Mine în capul
unei naţiuni, care are un viitor mare și frumos.
(M. O., 1869, nr. 256, p. 1441).
125.
Domnul către agentul Serbiei.
16/28 Noemorie 1869.
Zuluci, Agentul Serbiei, prezintă scrisorile de acreditare și asigură că se
va strădui pentru prietenia ambelor ţări. Domnul rememorează legăturile
strânse ale României cu Serbia.
Domnule Agent,
Sunt fericit că, prin canalul d-voastre primesc din nou asigură-
rile despre amiciţia ce există între ambele ţări. Am ţinut a constata
și înaintea Camerelor Legiuitoare că legămintele noastre cu guvernul
şi ţara d-voastre devin din zi în zi mai intime și aceasta spre binele
nostru reciproc.
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1869 CUVÂNTĂRI 99
Guvernul Meu va avea o deosebită îngrijire a vă face petrecerea
în România cât se poate mai plăcută; şi cât pentru Mine, domnule
Agent, sper că vă vom avea pentru mult timp între noi.
(M. O., 1869, nr. 251, p. 1135).
126.
Domnul la Adresa Adunării Deputaţilor.
30 Nov./12 Dec. 1869.
Delegaţia Adunării Deputaţilor promite sprijin guvernului în activitatea
sa legislativă şi prezmtă urăm Domnului şi Doamnei. Domnul relevă că
numai prin armonie între puterile Statului se reahzează aspiraţiunile națiuni.
Am ascultat cu o vie plăcere Adresa Adunării. Nu Mă îndoesc,
d-lor, că d-voastră” veţi da tot sprijinul guvernului Meu, fiindcă
numai prin armonie periectă între toate putenle Statului se pot
realiza adevăratele aspiraţiuni ale naţiunii; în acelaș timp prin
aceasta, vețirealiza* dorințele Mele cele mai sincere pentru ţară.
Sunt convins de mai înainte de simțimintele exprimate prin această
Adresă și vă mulțumesc, ca și pentru cuvintele adresate Doamnei
şi Mie.
(M. O., 1869, nr. 265, p. 1177).
127.
Domnul către profesorii Universității.
14/26 Dec. 1869.
Universitatea din Bucureşti s'a completat cu Facultatea de Medicină. Cu
acest prilej Domnul şi Doamna asistă la inaugurare. Domnul elogiază acest
templu de lumină şi ştimţă, care prepară un viitor prosper. Forţa unei naţiuni
crește prin impulsiunea desvoltării morale. Să dobândim această forță de care
avem nevoie, dela acest templu.
Domnule Rector, Domnilor Profesori,
Inauguraţia Universităţii din Capitala României este o frumoasă
sărbătoare, la care tot Românul participă și cu inima și cu rațiunea.
Sunt fericit a o putea celebra împreună cu d-voastră și mulțumirea
Mea, este cu atât mai mare, că și Doamna, la începutul vieţii Sale
româneşti, asistă la deschiderea și inaugurarea templului științei
care are să lumineze calea viitorului patriei Sale.
www.dacoromanica.ro
100 REGELE CAROL I
Prin știință și lumină putem numai întări prezentul și prepara
bazele solide ale unui viitor prosper. Puterea unui Stat modern
se măsoară mai ales după gradul culturii sale intelectuale.
Precum în ordinea vieţii materiale spiritul pune în mișcare
materiá, mens agitat molem, asemenea şi în ordinea vieţii sociale forța
unei naţiuni crește prin impulsiunea desvolțării sale morale. Să ne silim
cu toţii, d-lor, a căpăta această forţă, a crea această impulsiune.
Strămoșii noștri au pus cele dintâi temelii ale învățământului
nostru naţional, și aci, pe fundamentele vechii școale a Sfântului
Sava, să le exprimăm eterna noastră recunoștință. Sămânţa, ce
ei au pus, a prosperat. Modesta școală a lui Lazăr se află astăzi
transformată într'un splendid palat dedicat științelor superioare
și bele-artelor. Misiunea noastră însă este abia începută. Ea este
cu atât mai mare, cu cât trebuinţa instrucţiunii este mai general
simțită, mai mult apreciată.
D-voastre, sacerdoţi ai știinţii, căutaţi a o înfiltra cu ardoare
şi devotament în inimile unei generaţiuni ce are să lucreze pentru
un viitor și mai măreț.
Recunosc cu mulțumire că începutul este deja bun. Știința,
literile și bele-artele fac progrese simţitoare pe fiecare zi în ţara
noastră. Am putut vedea că Faculiatea de Drept produce deja
efectele cele mai mulțumitoare; sper că și celelalte Facultăţi, des-
voltându-se și completându-se treptat, nu vor întârzia a produce
aceleași rezultate.
Să continuăm dar, d-lor, cu convicțiune și încredere, pe această
mare cale a științei și ostenelele d-voastră nu vor fi în deșert.
Națiunea noastră, plină de juneţe și inteligență, atât de aptă
pentru civilizațiune, va ști a gusta cu succes din acest fruct al
științii ; și țara noastră va putea astfel deveni un centru de lumini
în Orient.
Din parte-Mi și din partea Doamnei, vă pot promite tot con-
cursul și interesul, spre a ajunge acest nobil scop. Tare prin voința
națiunii, care a văzut în Mine realizarea unui principiu, știu că
puterea Mea rezidează în lumină și, abstracțiune făcând de pasiunile
lăturașe, în lumină numai o caut și de dânsa numai Mă preocup.
Repet, d-lor, expresiunea fericirii Mele şi a Doamnei, de a putea
astăzi inaugura acest far al prezentului și al viitorului României.
(M. O., 1869, nr. 276, p. 1260).
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1870 CUVÂNTĂRI 101
128.
Toastul Domnului pentru Universitățile Române.
14/26 Dec. 1869.
După ceremonia inaugurării Universităţii din Capitală, Rectorul a oferit
un banchet în sala Pinacotecii. Domnul ridică un toast 'în sănătatea profe-
sorilor gi prosperitatea Universităţilor din București şi Iași.
Ridic un toast în sănătatea corpului profesoral. Asemenea fac
toate urările pentru prosperitatea Universităţilor din București şi
Iaşi și pentru desvoltarea instrucţiunii publice în România.
Să trăiască toţi care sunt chemaţi a împlini această frumoasă
misiune pe lângă tânăra noastră generaţiune.
(M. O., 1869, nr. 276, p. 1260).
129.
Inalt Ordin de zi către armată.
1/13 Ian. 1870.
Domnul constatând 1ubirea și devotamentul ce armata poartă Tronului
îi urează un an fericit.
Ofiţeri, subofițeri, caporali şi soldaţi,
În anul ce trece am avut ocaziunea a trăi mai mult împreună
şi a vă cunoaște din ce în ce mai mult.
Am constatat cu o vie mulțumire iubirea și devotamentul ce
purtaţi Tronului și, arătându-vă cât sentimentele acestea găsesc
un ecou în inima Domnului vostru, urez ca anul cel nou să fie ferice
pentru armata română.
Dat în București, la 1 Ianuarie 1870. CAROL.
Mimstrul de Războiu, G. Manu.
(M. O., 1870, nr. 1, p. 4).
130.
Domnul către Agentul Belgiei.
2/14 Ian. 1870.
Cavalerul de Moyard, Agent şi Consul al Belgiei, prezintă scrsonle de acre:
ditare şi adaugă că va stărui pentru strângerea bunelor relaţiuni între ambele
țări. Domnul mulţumeşte şi transmite mulțumiri Regelui Belgiei pentru
primirea făcută agenţului român.
Cu o plăcere cu totul particulară primesc, prin intermediul
d-voastre, scrisoarea M. S. Regelui, Augustul vostru Suveran și
www.dacoromanica.ro
102 REGELE CAROL I
sunt fericit a vă vedea însărcinat cu misiunea ce veniţi a împlini
pe lângă guvernul Meu, ca Agent diplomatic și Consul general.
Legăturile ce Mă unesc cu familia Augustului vostru Suveran
sunt ọ garanţie puternică pentru strângerea bunelor relaţiuni ce
au existat în totdeauna între ambele ţări și care, sper, vor deveni
din ce în ce mai intime.
Misiunea d-voastre vă va fi cu atât mai ușoară, cu cât guvernul
Meu, sunt sigur, nu va cruța nimic pentru a v'o face agreabilă.
Profit de această ocaziune, pentru a vă ruga să transmiteți
M. S. Regelui mulțumirile Mele pentru graţioasa primire ce a bine-
voit a face Agentului Meu în timpul ultimei sale misiuni la Bruxella.
(M. O., 1870, nr. 4, p. 14).
131,
Domnul către reprezentantul Confederaţiunei Germaniei de Nord.
12/24 Febr. 1870.
Reprezentantul Coniederaţiunii Germaniei de Nord, de Radowitz, pre-
zintă scrisorile de acreditare, iar Domnul, amintind legăturile de rudenie
cu Regele Prusiei, promite că va stărui ca guvernul român să facă plăcută
misiunea cu care este însărcinat.
Primesc cu osebită plăcere scrisorile ce vă acreditează pe lângă
Mine în calitate de Consul general al Confederaţiunii Germaniei
de Nord. Văd în numirea d-voastre o nouă dovadă despre simţimin-
tele de bunăvoință ce animă în privinţa Mea pe M. S. Regele, Augustul
vostru Suveran, precum și despre simpaticul interes ce poartă
României.
Legăturile de rudenie ce Mă unesc cu ilustra Sa Casă contribuese
puternic la desvoltarea bunelor relațiuni formate de mult timp
deja între această țară și Germania și devenite mai intime încă în
urma suirii Mele pe Tron. Fiţi bine încredinţat, d-le Consul general,
că guvernul Meu se va sili a vă face ușoară și plăcută misiunea de
care sunteţi însărcinat. Sper, din parte-Mi, că vă voi vedea ocupând
timp îndelungat acest post, cu atât mai mult că n'am decâta Mă
lăuda de alegerea făcută de către Augustul vostru Suveran în
această împrejurare.
(M. O., 4870, nr. 33, p. 177).
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1870 CUVÂNTĂRI 103
132.
Domnul către Maiorul Gorjan.
16/28 Martie 1870.
Luând masa împreună cu ohţeri. batalionulu 4 de Vânători, la foastul
Maiorului Gorjan, comandantul acestei unităţi, Domnul se felicită că a
înfiinţat acest batalion model şi mulţumeşte ofiţerilor pentru zelul în serviciu.
Batalionul al 4-lea de Vânători s'a înființat de Mine ca batalion
model. Îmi place a recunoaște că merită și acum această numire.
Beau dar acest pahar pentru Batalionul al 4-lea de Vânători şi
mulțumesc ofiţerilor pentru zelul ce pun la serviciu.
(M. O., 1870, nr. 61, p. 375).
133.
Domnul către Colonelul Donici.
23 Martie/4 Aprilie 1870.
Domnul vizitează Reg. 3 Roşiori în cazarma Malmaison şi rămâne să ia
masa împreună cu ofiţerii. Comandantul Regimentului, Col. Donici, ridică
un toast asigurând pe creatorul Regimentului de gratitudine, devotament şi
credinţă. Domnitorul închină în sănătatea tuturor ofiţerilor.
Mă simt foarte fericit a Mă găsi pentru întâia oară în mijlocul
d-voastre. Regimentul de Roșiori, pe care l-am creat, sunt convins
că va da totdeauna probe de fidelitate și devotament patriei și
Tronului şi că va purta cu fală deviza: perseverant și credincios.
Sper că Roșiorii vor face în toate împrejurările onoare acestei
devize și sunt fericit a exprima mulțumirea Mea de buna stare în
care am găsit Regimentul, la care a contribuit zelul tuturor ofiţerilor,
în sănătatea cărora ridic acest pâhar.
Să trăiască Roşiorii!
(M. O., 1870, nr. 67, p. 410).
134.
Mesaj de prorogarea Corpurilor Legiuitoare.
8/20 Aprilie 1870.
Domnul închide sesiunea legislativă pe data de 8 Aprilie şi în acelaşi timp
prorogă sesiunea pentru 12 Mai spre a se ocupa, cu votarea legilor financiare.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Sesiunea Corpurilor Legiuitoare peniru anul 1869 — 1870, pre-
lungită a doua oară prin mesajul Meu dela 30 Martie trecut, expiră
astăzi, fără a se fi putut compune noul Cabinet.
www.dacoromanica.ro
104 REGELE CAROL I
Spre a nu vă ţinea mai mult timp depărtaţi de căminele
d-voastre, mai ales în apropierea sărbătorilor Paștelor, Eu, în vir-
tutea art. 95 din Constituţiune, declar sesiunea închisă.
Totodată vă anunţ că am însărcinat pe d-l A. G. Golescu cu
formarea Ministerului.
Văzând dificultăţile ce provin din nerezolvarea chestiunilor
financiare, menite a aduce echilibrarea bugetului ţării, Eu, în
virtutea aceleeași prerogative constituționale, convoc Corpurile Le-
giuitoare în sesiune extraordinară, pentru 12 Mai viitor, ca să
puteţi termina votarea legilor financiare.
Dat în București, la 8 Aprilie 1870.
CAROL.
Ministrul Preşedinte, Al. G. Golescu; Mimstrul de Războiu, G. Manu, Mı-
nistrul Finanţelor, 7. A. Cantacuzino; Ministrul Justiţiei, P. Vroreanu; Mir-
nistrul Cultelor şi Instrucțiunii Publice, G. Mârzescu; Ministrul Lucrărilor
Publice, D. Cozadim.
(M. O., 1870, nr. 79, p. 485).
135.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
1/13 Mai 1870.
Corpurile Legiuitoare sunt convocate în sesiune extraordinară înainte de
data indicată în mesajul precedent, după cererea Consiliului de miniștri.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Pentru motivele cuprinse în raportul Consiliului Meu de Miniştri
dela 22 Aprilie st. v., vam convocat pentru astăzi în sesiune extra-
ordinară, mai curând decât vă anunţasem prin mesajul Meu de
închidere.
Sesiunea Corpurilor Legiuitoare este deschisă.
CAROL.
Preşedintele Consihului de Miniștri şi Ministrul de Interne, M. Costache ;
Ministrul Războiului, G. Manu; Ministrul Lucrărilor publice, G. Gr. Cantacu-
zino ; Ministrul Finanţelor, C. Grădişteanu ; Ministrul de Externe, P. P. Carp;
Ministrul Justiţiei, Al, Lahovari.
(M. O., 1870, nr. 951, p. 559).
www.dacoromanica.ro
MAI 1870 CUVÂNTĂRI 105
136.
Mesaj pentru dizolvarea Corpurilor Legiuitoare.
1/13 Mai 1870.
Corpurile Legiuitoare sunt dizolvate de oarece nu s'a putut forma cabinetul
din majorităţile lor.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Prin mesagiul Meu de prorogarea Corpurilor Legiuitoare din 8
Aprilie, v'am făcut cunoscut însărcinarea ce pusesem d-lui Al. G.
Golescu, ca expresiune a majorității Adunării, pentru formarea
unui nou Cabinet.
D-l Golescu nereușind a forma un alt Minister și membrii
Cabinetului actual, numiţi din iniţiativa Mea, ca unii ce fac parte
din sânul minorităţii, neputând spera concursul majorităţii, Mi-au
cerut a face un apel la alegători, apel la care Eu am consimțit.
Despărţindu-Mă de d-voastre, d-lor Senatori, d-lor Deputaţi,
nu Mă pot opri de a vă manifesta toată a Mea recunoştinţă pentru
sentimentele de devotament ce Mi-aţi arătat în tot cursul exerci-
ţiului mandatului d-voastre.
CAROL.
Preşedintele Consiliului Miniştrilor şi Ministrul de Interne, M. Costache;
Ministrul Războiulu, G. Manu; Minastrul Lucrănlor Publice, G. Gr. Cantacu-
zino ; Mimstrul Finanţelor, G. Grădișteanu ; Ministrul de Externe, P. P. Carp;
Ministrul Justiţiei, A. Lahovari.
(M. O., 1870, nr. 95, p. 559).
137.
Domnul către Țară.
9 Mai/21 Iunie 1870.
Domnul adresează o proclamaţiune poporului român prin care îi anunță
întărea Dinastiei.
Români,
Aniversarea sosirii Mele în mijlocul vostru este © dată scumpă
inimii Mele. Entuziasmul cu care M'aţi primit, sunt acum patru
www.dacoromanica.ro
106 REGELE CAROL I
ani, a fost pentru Mine un îndemn puternic și am început cu băr-
băţie și iubire frumoasa misiune ce-Mi era încredințată. În toate
actele Mele până astăzi, n'am avut altă ţintă decât fericirea și
prosperitatea ţării și, deşi rezultatul n'a răspuns totdeauna la sin-
ceritatea aspirațiunilor și dorințelor Mele, sper că viitorul va corona
c'un deplin succes niște silințe stăruitoare și neinteresate.
Dacă însă acele decepţiuni, care însoțesc neapărat orice lucrare
umană, nu au lipsit misiunii noastre comune, încrederea Mea în
voi nu este sdruncinată, și aceasta cu atât mai puţin, cu cât o nouă
legătură este a se statornici între noi, prin îndeplinirea unei dorinţe
exprimate cu căldură la mai multe ocaziuni: întemeiarea Dina-
stiel
Mă simt ferice a vă putea anuhța astăzi, că în anul acesta chiar,
dorinţa naţiunii române va fi, cu ajutorul lui Dumnezeu, un fapt
îndeplinit:
CAROL.
Preşedintele Consiliului Miniştrilor şi Ministrul de Interne, M. Costache ;
Ministrul de Externe, P. P. Carp: Ministrul Justiţiei, Al. Lahovari; Mi-
nistrul de Războiu, G. Manu; Ministrul Lucrărilor Publice, G. Gr. Cantacuzino ;
Ministrul Finanţelor, G. Grădişteahu.
(M. O., 1870, nr. 101, p. 587).
138.
Domnul către Colonelul Cerchez.
20 Mai/1 Iunie 1870.
Domnitorul inspectează Reg. 4 de Infanterie în cazarma din Dealul-Spirei.
şi ia parte la masa oîiţerillor. Comandantul Regimentului, Col. Cerchez, ridi-
când un toast exprimă sentimentele de devotament ale ofițerilor, iar Domnul
face urări Regimentului.
Simt cea mai mare bucurie că Mă aflu în mijlocul Regimentului
al 4-lea; am dorit de mult şi sunt sigur că Regimentul al 4-lea de
Infanterie va face totdeauna onoare armatei.
Să trăiască Regimentul al 4-lea!
(M. O., 1870, nr. 110, p. 629).
www.dacoromanica.ro
IUNIE 1870 CUVÂNTĂRI 107
139.
Domnul către Mitropolitul Primat.
21 Ma:/2 Iunie 1870.
Mitropohtul Primat face urări familiei Domnului la sărbătorirea hra-
mului Mitropoliei, Sf-ţii Impărați Constantin și Elena. Domnul mărturisește
că dorința Sa este să vadă Biserica română tare, autonomă şi cu prestigiul
crescând.
Prea Sfinte Părinte,
Vă mulțumesc din inimă pentru bunele simţiminte ce-Mi expri-
maţi în numele întregului cler.
Sunt fericit a celebra a patra oară, împreună cu Eminenţa Ta,
hramul Sfintei Mitropolii a Capitalei și a mărturi Prea Sfinţiei.
Tale, cu această ocaziune, că nu simt mai sinceră şi mai vie dorință,
decât a vedea Biserica română tare, independentă, autonomă și
înconjurată de un prestigiu din ce în ce crescând.
(M. O., 1870, nr. 112, p. 637).
140.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
Rucăr, 14/26 Iunie 1870.
Domnul convocă Corpurile Legiuitoare în sesiune extarordinară pentru
15 zile să facă verificarea alegerilor și să se constitue.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
V'am convocat în sesiune extraordinară pentru 15 zile, spre a
procede la verificarea titlurilor și a constitui cât mai curând puterea
legiuitoare.
Cunosc că ocupaţiunile agricole reclamă pe cei mai mulţi dintre
d-voastre și de aceea am mărginit la un termen mai scurt durata
acestei sesiuni.
Dumnezeu să binecuvânteze lucrările d-voastre.
Rucăr, 14 Iunie 1870. CAROL.
Preşedintele Consiliului Miniștrilor şi Ministrul de Interne, M. Costache ș
Ministrul de Războiu, G. Manu; Ministrul Lucrărilor Publice, G. Gr. Cantacu-
zino; Ministrul Finanţelor, C. Grădişteanu ; Ministrul de Externe, ad-interim
la Instrucţiunea Publică şi Culte, P. P. Carp; Ministrul Justiţiei, Al. Lahovari,
(M. O., 1870, nr. 130, p. 713).
www.dacoromanica.ro
108 REGELE CAROL 1
141.
Domnul către Ploeşteni.
25 lunie/6 Iulie 1870.
O delegație de comercianți din Ploești prezintă Domnului o adresă
de lealitate a locuitorilor. Domnul primește aceste asigurări de devotament
şi adaugă că negustorilor li se cade să menţină liniștea și să desaprobe încer-
cările subversive de turburare a ordinei.
Domnilor,
Primesc cu o vie satisfacțiune adresa d-voastre și sunt fericit
a vedea asigurările de devotament ce conţine; aceste asigurări Îmi
sunt cu atât mai scumpe, că Ploeștii, în cei din urmă doi ani, au
fost priviţi ca un centru de uneltiri culpabile. D-voastre, d-lor,
ca comercianţi şi ca reprezentanţi ai adevăratelor interese ale
Ploeștilor, vă este dat a menţine liniștea orașului prin energica
dezaprobare a tuturor încercărilor subversive ordinei.
(Regele Carol I, Cuv. şi Scris., I, p. 213).
142.
Domnul către Soc. Academică Română.
15/27 Sept. 1870.
La deschiderea sesiunii generale a Soc. Academice Române, Domnul
arată menirea acestei societăţi, care prin muncă conştiincioasă și cugetări
serioase dă putere şi viaţă Statului.
Domnilor,
Mă găsesc totdeauna cu o nouă plăcere între d-voastre. Chemaţi
a fi păzitorii tezaurelor intelectuale ale României, sunteţi meniţi
a desvolta, departe de agitaţiunile febrile ale unor aspiraţiuni
necoapte, adevăratele forțe ale naţiunii și a răspândi în popor,
prin exemplul ce daţi, convicţiunea că în timpurile moderne o
muncă conștiincioasă și cugetări serioase sunt singure în stare a
da unui Stat putere și viaţă.
Este drept că greutăţile, ce începuturile oricărei întreprinderi
întâlnesc, au fost cauza că lucrările d-voastre nu au ajuns la numărul
de opuri folositoare ce, altfel, ar fi fost produse, viitorul însă va
proba că încrederea ce țara a pus în luminile și activitatea d-voastre
a fost bazată nu numai pe speranţe, ci pe o adevărată apreciaţiune
a însușirilor ce vă disting.
(M. O., 1870, nr. 202, p. 979).
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1870 CUVÂNTĂRI 409
143.
Domnul către Reg. 2 de Artilerie.
17/29 Sept. 1870,
Domnul inspectează Regimentul şi ıa masa împreună cu ofiţerii. Comanr
dantul ridică un toast arătând devotamentul pentru ţară și Tron. Domnul
închină în sănătatea Regimentului, care e creația Sa.
Ridic acest toast în sănătatea Regimentului No. 2 de Artilerie,
creat de Mine și sunt fericit că găsesc într'însul spiritul de devo-
tament pentru ţară şi Tron, care trebuesc a fi nedespărţite una de
altul în inima unui adevărat ostaș.
(M. O., 1870, nr. 204, p. 985).
144.
Domnul către Ploeşteni.
12/24 Oct. 1870.
Domnul e în vizită la Ploeşti. Cetăţenii îi dau un banchet, asigurându-L
de sentimentele lor de lealitate. Domnul închină în sănătatea cetățenilor din
Ploeşti, care sunt pentru linişte, ordine şi stabilitate.
Vă mulțumesc pentru urările și simţimintele care Mi-aţi expri-
mat; am văzut cu o vje plăcere că majoritatea locuitorilor din
Ploești a condamnat actele criminale care s'au întâmplat în acest
oraș. Ridic dar acest toast în sănătatea acelor cetăţeni din Ploeşti,
care sunt pentru liniște, ordine și stabilitate, fiindcă numai pe aceste
baze România va putea prospera.
Să trăiţi!
(M. O., 1870, nr 227, p. 1079).
145.
Domnul către Consulul Belgiei.
3/15 Nov. 1870.
Barteleyns de Foselaert, Consulul general al Belgiei, prezintă scrisorile de
acreditare, iar Domnul exprimă donnţa că bunele relațpiuni dintre ambele ţări
să se desvolte din ce în ce mai mult.
Domnule Consul General,
Primind scrisorile ce vă acreditează pe lângă guvernul Meu în
calitate de Consul general al M. S. Regelui Belgulor, sunt fericit
a regăsi o ocaziune spre a exprima cât de viu doresc ca bunele
www.dacoromanica.ro
110 REGELE CAROL IL
relaţiuni stabilite de mult timp între ambele ţări să se desvolte
din ce în ce mai mult în interesul lor mutual.
Guvernul Meu, fiţi încredinţat, d-le Consul general, se va grăbi
a vă face misiunea lângă dânsul pe cât se poate mai plăcută și
ușoară. Cât despre Mine, legăturile de rudenie ce Mă unesc cu
Casa Augustului vostru Suveran nu vor contribui mai puţin spre
a aduce acest rezultat în timpul șederii d-voastre în România,
ce, o sper și ọ doresc, va fi de o durată îndelungată.
(M. O., 1870, nr. 242, p. 2055).
146.
Domnul către Consiliul Comunal al Capitalei.
15/27 Nov. 1870.
Primarul şi noul Consiliu comunal al Capitalei se prezintă la Palat. Dom-
nul speră că vor satisface cererile orășenilor care le-au încredințat această
sarcină.
Îmi pare bine de a vedea Capitala României astfel de bine
reprezentată; sper că veţi pune toate silințele spre a satisface
dreptele cereri ale orășenilor, care v'au încredinţat o așa de frumoasă
sarcină.
(M. O., 1870, nr. 253, p. 2101).
147.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
15/27 Nov. 1870.
Prin mesajul de deschidere Domnul se ocupă de relațiile noastre externe,
de situația financiară deficitară a României, de căile de comunicație: şosele
şi căi ferate și de proiectele de legi pentru remedierea stărilor proaste şi pentru
orgânizarea ad-ţiei, armatei şi învățământului.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Mă simt ferice a Mă găsi din nou în mijlocul d-voastre. Fru-
moasa misiune de control ce aveţi a îndeplini asupra actelor gu-
vernului Meu este nu numai o legitimă satisfacţiune dată ţării,
dar şi un mijloc de întărire pentru un guvern onest și devotat
instituțiunilor publice.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1870 CUVÂNTĂRI 411
Sesiunea pentru care sunteţi convocați se deschide în mijlocul
unei crize europene, creată de marele resbel care s'a încins în
Occident. În faţa acestei lupte uriașe între două naţiuni puternice,
linia de purtare a guvernului Meu era clar indicată. Credincios
convențiunilor internaţionale, care garantează existența noastră
politică, el s'a silit pe de o parte a menţine ordinea înnăuntru, iar
pe de alta a întreţine relaţiuni de bună înţelegere cu Înalta
Poartă și Puterile garante. Ținuţi la respectul tratatelor care asigură
autonomia noastră, suntem convinşi că, păstrând și de aci înainte
sincera atitudine ce am avut, vom putea conta din partea Europei
pe aceeași bunăvoință ca și în trecut.
Sunt fericit că pot şi acuma constata, în fața ţării, că rela-
ţiunile noastre exterioare sunt din cele mai amicale. Astfel guvernul
Imperial şi Regesc al Austro-Ungariei a anunţat în mod oficial
guvernului Meu, că consimte la desfiinţarea atât de dorită a stă-
rostiilor și că este gata a încheia o convenţiune în chestiuneâ juris-
dicțiunii consulare, pentru o reformă completă a raporturilor judi-
ciare şi administrative dintre ambele ţări.
Aceste probe de bunăvoință ne fac a privi viitorul cu încredere.
Rămâne numai ca înţelepciunea și moderaţia tuturor să înlesnească
menţinerea ordinei înnăuntru și să nu atragem asupra noastră
imputarea că am ieșit din rezerva ce se cuvine să păstrăm în împre-
jurările de faţă.
Recunoștinţa pentru o naţiune, care a dat României în atâtea
rânduri puternicul său sprijin, legitimează simpatiile noastre pentru
dânsa. În expresiunea lor să ne ferim însă de a amesteca fără
cuvânt atacuri nedrepte sau zadarnice ațâţări.
Să nu uităm consideraţiunea ce se cuvine să avem pentru toate
Puterile care garantează astăzi pozițiunea noastră politică. Astfel
numai vom asigura viitorul ţării în contra oricăror eventualități
compromițătoare.
Guvernul meu a avut o ţintire neclintită asupra situaţiunii
financiare.
Cunoaşteţi, d-lor Senatori și d-lor Deputaţi, că bugetul anului
trecut s'a încheiat cu un deficit de 17 milioane, precum vi se va
arăta mai cu amănuntul în expunerea situațiunii financiare și că
o datorie flotantă de 46 milioane, provenită din deficitele acumu-
late ale anilor trecuţi, apasă situațiunea tezaurului public.
www.dacoromanica.ro
112 REGELE CAROL I
Guvernul a luat angajamentul către d-voastre de a micșora
acel deficit și de a nu spori datoria flotantă; şi cu toate că eve-
nimentele politice au produs o criză financiară fără precedent,
cu toată stagnațiunea comerțului nostru agricol, guvernul a în-
deplinit acest angajament și d-voastre sunteţi puşi în poziţiune
a constata aceasta în faţa ţării, chiar dela începutul sesiunii legis-
lative.
Asemenea, pentru creditele extraordinare și suplimentare, gu-
vernul s'a ținut strict în limitele fondului de 2 milioane ce au fost,
acordate, afectând chiar o parte din acel fond pentru serviciile
anilor din urmă.
Dacă însă răul nu s'a agravat, ar fi un pericol pentru prosperi-
tatea publică a nu-l vindeca cu o oră mai înainte.
Bugetul, ce vi se va prezenta de către guvern, însoţit şi de le-
gile financiare indispensabile, s'a echilibrat.
Un deosebit proiect vise va prezenta pentru stingerea datoriei
flotante. Prin el se va pune totdeodată pentru viitor o limită la
contractarea unor asemenea datorii și sancţiunea lui va sta în apli-
carea principiului salutar al responsabilității ministeriale.
Din datoria flotantă, 11 milioane aparţin Casei de consemna-
țiune și ea, reintrând în capitalul ei, va putea participa, în sensul
legii sale organice, cu o mare parte dintr'însul la crearea unui
institut de credit funciar, fiindcă experienţa ne-a dovedit că sumele
ce se depun anualmente covârșesc cu mult cererile de înapoiere.
Asemenea vi se va înfățișa un alt proiect de lege, care va înlocui
impozitul personal și de șosele, pentru a cărui consțatare și percep-
iune vom reveni la sistemul întrebuințat în trecut, prin fixarea
lui în perioade de 5 în 5 ani, lăsând perceperea în sarcina comunelor
şi suprimând complicatul și împovărătorul sistem de constatare,
de percepţiune și de controlare, astăzi în vigoare.
Astfel, simplificând mecanismul de astăzi, vom realiza o ade=
vărată binefacere, mai cu seamă pentru locuitorii comunelor ru-
rale, scăpându-i de un numeros personal de agenţi fiscali și de siste-
mul de amenzi, care până acum nu au dat loc decât la abuzuri,
fără ca regularitatea percepţiunii să facă vreun progres.
Oricare ar fi însă modificarea introdusă în sistemul de percep-
țiune pentru contribuţiunile către Stat, n'ar corespunde cu depli-
nătate la rezultatele ce ar putea produce, dacă în acelaș timp nu
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1870 CUVÂNTĂRI 113
vom pună și o margine variatelor și numeroaselor contribuţiuni
la care sunt supuși locuitorii comunelor rurale, pentru niște servicii
ce nu corespund cu sacrificiile făcute, când nu sunt cu totul nepro-
ductive. Spre a curma și aci izvorul de abuzuri, vi se va propune
suprimarea de orice dare directă sau indirectă, astăzi existente în
comunele rurale, lăsându-li-se numai facultatea de a preleva zecimi
adiţionale, pe lângă darea generală ce va înlocui contribuţiunea
personală şi cea de șosele.
Prin proiectul de buget s'a prevăzut și plata anuităţilor drumului
de fier. Linia Roman-Suceava-lași se află de acum pusă în circu-
laţiune. În curând, sper, se vor putea deschide și liniile Roman-
Galaţi-Bucureşti, astfel, se va afla în exploatare o lungime totală
de peste 700 kilometri cale ferată.
Această mare operă de pace şi de civilizațiune s'a continuat
în mijlocul crizei generale produsă prin războiul din Occident. Ea
se poate privi ca un fapt îndeplinit pentru România Mare și Mol-
dova. Rămâne numai ca, cu aceeaşi activitate, să se urmeze lucrările
în România Mică, ale cărei interese mai reclamă și joncțiunea
liniilor sale cu Austria și Ungaria,
Pe lângă legătura. ce are a se face la punctul Vârciorova, studii
se urmează pentru a uni direct Craiova cu punctul Petroșani prin
valea Jiului. Această linie este de un interes capital, atât pentru
această parte a ţării, tât și pentru tranzitul internaţional.
Este de o importanţă capitală ca rezoul drumurilor noastre
ferate să se termine cât mai curând, pentru ca ţara, prin experienţa
înlesnirilor ce vor procura, să ajungă la cunoștința deplină a nume-
roaselor folosuri ee decurg din aceste mijloace perfecționate de
comunicaţiune pentru desvoltarea ei viitoare.
În privinţa acestor concesiuni, guvernul a căutat a se tonduce
cu acea bună credinţă, ce ţrebue să fie linia de purtare a oricărei
administraţiuni oneste. El crede că și-a îndeplinit această datorie.
Guvernul Meu vă va supune proiectul unei alte întreprinderi
de mare utilitate publică, primită deja cu mulţumire, pentru partea
ce-i aparţine, de către guvernul otoman, acela al unui pod stătător
pe Dunăre, dela Giurgiu la Rusciuc.
Înființarea drumurilor judeţene s'a continuat anul acesta cu
o mare activitate, pe lângă o construcţiune mult mai îngrijită.
Căile naţionale, deși n'au participat în acelaș grad la această
www.dacoromanica.ro
114 REGELE CAROL I
impulsiune, din cauza mijloacelor restrânse afectate în bugetul
anului curent, totuș s'a continuat executarea contractelor încheiate,
în limitele bugetare.
_ În aplicarea legii de expropriaţiune pentru cauză de utilitate
publică, recunoscându-se oarecare lacune regretabile, guvernul a
simţit imperioasa necesitate de a vă supune un proiect de lege,
prin care, fără a se sacrifica nimic din principiul respectului pro-
prietăţii, se va asigura fixarea indemnităţilor pe niște baze mai
echitabile.
Mai multe proiecte de legi militare, propuse încă din sesiunea
trecută, așteaptă deliberarea d-voastre, spre a completa opera
organizării armatei noastre.
Punerea în lucrare în toată întinderea lor a legilor existente,
mai cu seamă adunarea milițiilor și concentrarea repeţită a grăni-
cerilor şi a dorobanţilor, a întărit în anul acesta instrucțiunea
militară a României.
În privinţa instrucțiunei publice, este de dorit, d-lor Senatori,
d-lor Deputaţi, ca prin înțeleptul d-voastre concurs, învățământul
să fie îndreptat mai mult către carierele productive și studiile fe-
cunde, în vreme ce până acum el a fost mai exclusiv dirijat către
funcțiunile Statului. Tot odată atrag serioasa d-voastre atenţiune
asupra rezultatelor cu totul minime ce dau Seminariile. Deși Statul
întreține cu mari sacrificii 750 de interni, totuș aproape o mie de
biserici adică mai o a treia parte a cifrei totale a comunelor rurale,
stau astăzi în părăsire, din lipsă de preoţi.
Guvernul Meu vă va mai prezenta un proiect de creațiune a
unui stabiliment de băi la Slănic, după o înţelegere ce a avut cu
așezământul Sf. Spiridon din lași.
Terminând, d-lor Senatori și d-lor Deputaţi, sunt convins că
situațiunea financiară și echilibrul bugetar vor ţine cel dintâiu
loc în deliberaţiunile d-voastre. Pe terenul unor discuţiuni serioase,
inspirate numai de o sinceră iubire pentru binele public, puteţi
fi siguri că ne vom găsi totdeauna împreună și că un deplin acord
va domni între toți.
De asemenea, Îmi place a crede, d-lor Senatori și d-lor Depu-
taţi, că în urma evenimentelor întâmplate, pe care ţara le cunoaște,
veţi chibzui cele mai înțelepte măsuri spre înlăturarea în viitor a
unor fapte care au compromis existenţa unor națiuni mai vechi
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1870 CUVÂNTĂRI 115
şi mai puternice decât a noastră. Cred că şi d-voastre sunteți
pătrunși de adânca cugetare a lui Montesquieu că: un stat liber,
adică pururea agitat, nu poate să se menţină, dacă el, prin propriile
sale legi, nu este capabil de îndreptare.
Dumnezeu să binecuvânteze lucrările d-voastre.
CAROL.
Președintele Consiliului și Ministrul de Interne, M. Costache; Ministrul
de Războiu, G. Manu; Ministrul Lucrărilor Publice; G. Gr. Cantacuzino ; Mi-
nistrul Finanţelor, C. Grădișieanu ; Ministrul Afacerilor Străine, ad-interim la
Instrucţiunea Publică și Culte, P. P. Carp; Ministrul Justiţiei, Al. Lahovari»
(M. O., 1870, nr. 253, p. 2101),
148.
Domnul la adresa Senatului.
29 Nov./11 Dec. 1870.
Senatul va da concursul său pentru toate legile necesare desvoltării și con-
solidării instituţiilor noastre şi asigură pe Domn de devotament şi iubire pentru
Tron şi Dinastie. Domnul primeşte promisiunile și sentimentele exprimate
de Senat.
În împrejurările de față, primesc cu cea mai vie mulțumire
promisiunile și simţimintele exprimate prin adresa Senatului, cu
atât mai vârtos cu cât ele vin din partea unui corp eminent conser-
vator, în interesul căruia stă de a susţine, de a întări Tronul și
a lupta pentru ordine și stabilitate.
Numai prin menţinerea prestigiului tuturor instituţiunilor, vom
ajunge la această ţintă și sunt convins că respectul legilor de către
guvern şi guvernanţi ne va asigura întărirea și prosperitatea Ro-
mâniei,
(M. O., 1870, nr. 264, p. 2165).
149.
Domnul la Adresa Adunării Deputaţilor.
11/23 Decemvrie 1870.
Adunarea Deputaţilor încredinţează că va exercita controlul său pentru
întărirea instituţiunilor la care Domnul răspunde că prin concursul şi înţele-
gerea între puterile constituite se pot satisface aspiraţiuni legitime,
Prin mesajul ce v'am adresat la deschiderea acestei sesiuni,
v'am declarat că întrevăz în controlul d-voastre mijlocul cel mai
puternic de întărire a instituţiunilor noastre.
www.dacoromanica.ro
116 REGELE CAROL I
Primind astăzi încredințările ce-Mi daţi, nu pot decât a vă
asigura din nou, că nu am altă dorinţă decât a vedea satisfăcute
legitimele sale aspiraţiuni prin concursul şi comuna înţelegere între
puterile constituite.
(Regele Carol I, Cup. și Scris., I, p. 228—9).
150.
Inalt Ordin de zi către armată,
1/13 Ianuarie 1871.
Armata şi-a împlinit anul expirat datoriile ce-i revin şi Domnul urează
hecăruia în parte sănătate și un an fericit.
Ostaşi,
Am fost mulțumit de voi în anul care încetează.
Disciplina, instrucţia, paza ordinei publice, toate grelele voastre
datorii le-aţi împlinit bine.
Vă urez în anul care începe aceeaşi cale.
Aduceţi-vă mereu aminte că este un lung sacrificiu cariera ce
aţi îmbrățișat.
Urez în parte fiecăruia din voi sănătate și un an fericit.
CAROL.
(M. Oastei, 1871, nr. 1, p. 1).
151.
Domnul către Consulul Statelor-Unite.
25 Martie/6 Aprilie 1871.
Peixoto, Consulul Statelor-Unite Americane, prezintă scrisomle de acre-
ditare, iar Domnul e mulţumit că St.-Unite sunt reprezentate din nou în
România.
Domnul Meu,
De câtvă timp deja am resimţit sincera dorință de a vedea
Statele-Uhnite reprezentate din nou în această țară. Sunt dar fericit
a primi dela guvernul d-voastre scrisoarea ce vă acreditează în
calitate de Consul general și Agent diplomatic în România.
Doresc ca relaţiuni pe cât se poate mai întinse să se formeze
între ambele țări, din care pentru România nu poate rezulta decât
cel mai mare folos.
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1871 CUVÂNTĂRI 117
Am avut totdeauna cea mai mare admiraţiune pentru ţara
d-voastre şi sunt convins că numai prin spiritul liberal și ospita-
lier ce o animă, ea a parvenit la o așa de puternică desvoltare a
prosperității. Sper că vom avea plăcerea a vă păstra ani îndelun-
gaţi în mijlocul nostru și guvernul Meu nu va lipsi de a vă face
împlinirea misiunii d-voastre atât de ușoară și plăcută pe cât îi
va sta în putinţă.
(M. O, 1874, nr. 68, p: 399).
152.
Domnul către profesorul Tacian la Galaţi.
Galaţi, 10/22 Aprilie 1871.
Domnul şi Doamna în vizită la Galaţi. Tacian, directorul gimnaziului
de acolo, în numele cetăţenilor, urează bunăvenire şi vede fenarea Româmei
prin întărirea Dinastiei. Maniiestaţiunile naţiunii care doreşte stabilitatea și
ordinea sunt o dovadă hotărîtoare pentru Domn.
Vă mulțumesc, domnilor. Toate manifestaţiunile ce Mi s'au
făcut în cursul călătoriei, sunt o dovadă pipăită despre simţimin-
tele sincere și spontanee ale naţiunii, care doreşte stabilitatea și
ordinea. Cu concursul tuturor bunilor cetăţeni, vom face fericirea
patmei noastre. Încă odată, vă mulțumesc și în numele Meu și
în numele Măriei Sale Doamnei!
(M. O., 1874, nr. 83, p. 484).
153.
Inalt Ordin de zi către armată.
Bacău, 11/23 Aprilie 1871.
Domnul şi Doamna în vizită la Bacău. Şefii de corpuri, în numele tru-
pelor, fac urări. Domnul mulțumește pentru urări şi pentru ţinuta oștirii și
a milițiilor.
Mulţumesc trupelor de toată arma pentru urările ce-Mi fac.
Arăt tuturor şefilor de corpuri a Mea satisfaeţiune pentru ţinuta
în care am găsit oștirea și milițiile în toate părțile călătoriilor
Noastre.
CAROL.
(M. O., 1874, nr. 81, p. 476).
www.dacoromanica.ro
118 REGELE CAROL I
154.
Domnul câtre Primarul Iaşilor.
Iași, 27 Aprilie/9 Mai 1871.
Familia domnitoare în vizită la Iaşi. La plecare, la gară, primarul Iașilor,
Cerchez, arată fericirea leșenilor pentru aflarea M M.L.L. în mijlocul lor și
exprimă sentimente de devotament către Dinastie. Domnul e convins că
Adunarea trecută n'a fost expresia sinceră a ţării şi toți Românii care iubesc
patra lor vor încunjura Tronul lucrând la fericirea şi prosperitatea României.
Primirea frumoasă şi călduroasă ce a doua capitală a României
Ne-a făcut, precum și în toată călătoria Noastră, M'a convins că
Adunarea trecută n'a fost expresiunea sinceră a ţării și că simți-
mintele naţiunii sunt cu totul altfel. Am luat acum din nou curajul
a lucra cu inimă și energie la frumoasa misiune care Mi-a încredinţat
Națiunea. Sper că toţi Românii care iubesc patria lor vor încunjura
Tronul și vor lucra împreună cu Mine la fericirea și prosperitatea
României, cu care inima Mea este strâns legată, mulțumind și din
partea Doamnei încă odată de sincerile simţiminte ce Ne-aţi arătat.
Petrecerea Noastră între iubiții leșeni va rămâne neștearsă din
inima Noastră. Cu părere de rău Ne despărțim acum ; dar la revedere!
(M. O., 1874, nr. 94, p. 523).
155.
Domnul în sănătatea Românilor.
10/22 Mai 1871.
Cu pnlejul zilei de 10 Mai s'a dat un prânz la Palat. Comitele Nic. Rosetti,
din partea locuitorilor Capitalei, ridică un toast, apoi Domnul arată că n'a
putut face cât a dont pentru România, însă viitorul acestei ţări e asigurat
prin ordine şi stabilitate. Face urări penţru fericirea națhunii și închină în să-
nătatea Românilor.
Astăzi sunt cinci ani de când am onoarea a sta în capul naţiunii.
Împrejurările nu Mi-au permis a face atâta cât am dorit pentru
această frumoasă ţară; însă sunt încredințat acum, că viitorul
României va fi asigurat prin ordine și stabilitate, singura bază
solidă pentru prosperitatea unei țări. Făcând urări pentru fericirea
naţiunii, ridic acest toast în sănătatea Românilor.
(M. O., 1871, nr. 10, p. 555).
www.dacoromanica.ro
IUNIE 1871 CUVÂNTĂRI 119
156.
Domnul către Mitropolitul Primat.
21 Mai/2 Iunie 1871.
“Domnul şi Doamna asistă la serviciul divin cu ocaziunea hramului Mitro-
poliei din Bucureşti. Trecând apoi în apartamentele Palatului Metropolitan,
primesc urările clerului prin graiul Mitropolitului. Domnul închină în sănătatea
clerului.
Mulţumim pentru urările Prea Sfinţiei Tale. Ridic acest pahar
în sănătatea clerului, dorind ca el să aibă totdeauna o influenţă
binefăcătoare asupra poporului.
(M. O., 1874, nr. 140, p. 593).
157.
Domnul către Primarul Capitalei.
21 Mai/2 Iunie 1871.
Primarul şi noul Consiliu comunal al Capitalei se prezintă Domnului, care
le arată că au a împlini o misiune frumoasă, însă și o sarcină grea de a sa-
tisface cererile legitime ale cetăţenillor.
Sunteţi chemaţi a împlini o frumoasă misiune; însă aveţi și o
sarcină grea, foarte grea. Sunt convins că veţi pune tot zelul şi
toată silința spre a satisface cererile legitime àle cetăţenilor și a
arăta astfel recunoştinţa d-voastre către alegătorii din Capitală,
care au pus încrederea lor în d-voastre.
(M. O., 1874, nr. 110, p. 98)
158.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
23 Mai/4 Iunie 1871.
Corpurile Legiuitoare sunt convocate în sesiune extraordinară să se se ocupe
de legea stinge datonei flotante, de reducerea cheltuelilor bugetare pe 1874,
de chestia concesunii construirii €.î.r.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
V'am convocat în virtutea art. 95 din Constituţiune, ca să vă
ocupați de marile interese ale ţării, care nu mai pot rămâne în
părăsire.
www.dacoromanica.ro
120 REGELE CAROL I
Ministerul Meu vă va prezinta legea stingerii datoriei flotante,
care stă de atâta timp nevotată. Vă rog a vă pătrunde de gravele
nevoi ale tezaurului și ale creditului public și a le da preferință
mai înainte de toate.
Veţi examina reducerile ce a făcut guvernul Meu cheltuielilor
anului 1871 în comparaţiune cu bugetul anului 1870 și nu Mă
îndoesc că veţi aproba însemnatele economii ce s'au făcut faţă cu
un buget nevotat de fosta Adunare; veţi binevoi încă a vota bugetul
anului 1872, spre a ne conforma odată cu art. 113 din Constituţiune.
Ministerul Meu vă va prezenta încă legile cele mai urgente, din
care unele stau de mai mult timp pe biroul Adunării: legea comunală,
legea pentru convenţiunea judiciară încheiată cu Rusia, legea pentru
taxele municipale, convenţiunea cu Austro-Ungaria pentru jonc-
ţiunea drumurilor de fier, legea pentru cheiajuri dela porturile
Dunării conform Tratatului din Paris, modificarea legii organi-
zaţiunii militare în sensul solidităţii ce se cuvine a se da milițiilor
și a așezării corpului de ofiţeri pe baze mai potrivite cu cerinţele
de astăzi ale instituțiunii noastre militare, modificarea legii instruc-
ţiunii publice, legea inamovibilităţii judecătorilor și alte legi a
căror lipsă este de mult timp simțită.
Chestiunea drumurilor de fier va fi obiectul celor mai serioase
atenţiuni. Ministerul Meu a urmărit cu energie şi urmărește pe con-
cesionari şi pe calea civilă și pe cea criminală. Vă va prezenta toate
fazele prin care a trecut această chestiune și situațiunea în care
se află.
Nu Mă îndoiesc de sentimentele d-voastre de devotament pentru
binele public și de aceea sunt sigur că veţi da guvernului Meu tot
concursul de care are nevoie în greaua sarcină ce a primit în circum-
stanţe foarte grave.
Cât pentru Mine, fiți bine încredinţaţi, d-lor reprezentanţi, că
nu voi cruța nici un sacrificiu ca să-Mi îndeplinesc cu sfinţenie
înalta misiune ce Mi-a desemnat încrederea naţiunii.
Sunt epoci în viaţa popoarelor, în care legea Providenţei se mani-
festă în toată puterea ei. România are destinele ei; Dumnezeu o
protege şi va apăra-o, ca şi în trecut, de toate relele. Am trecut
cu toţii prin grele încercări, dar lupta ne-a întărit, experienţa ne-a
luminat și cunoscând mai bine oamenii și lucrurile, vom merge cu
pași mai siguri pe adevărata cale a progresului. Națiunea întreagă,
www.dacoromanica.ro
IUNIE 1871 CUVÂNTĂRI 421
obosită de luptele sterile în care se frământă de mai mulţi ani și
care îi puteau ameninţa chiar existenţa sa politică, s'a ridicat ca
un singur om și, răspunzând apelului ce i-a făcut guvernul Meu,
a pronunțat verdictul său.
Prezenţa d-voastre aici, d-lor Senatori și d-lor Deputaţi, probează
îndesiul, că ţara este decisă a nu-și căuta fericirea aiurea decât în
ordine și stabilitate ; căci nu fără impunitate se calcă legea adevărului
și nu fără teribile consecinţe se violează principiile cele mai funda-
mentale pe care este așezată societatea. De aceea, să consolidăm
prezentul pentru ca să asigurăm viitorul.
Probele constante de încredere în guvernul Meu, ce Mi se dau
din toate părțile, liniștea ce domnește prețutindeni, afectuoasa
primire ce Mi s'a făcut în călătoria ce am întreprins cu Doamna
în o parte a României, M'au convins pe deplin că ţara este emina-
mente conservatoare, că lecţiunile trecutului au dat roadele lor
şi că orice întreprinderi de dezordine nu pot întâmpina în viitor
decât o dezaprobare generală, mai înainte chiar de a fi pilduite
prin înfrânarea legilor.
Din afară guvernul Meu a primit încurajerile cele mai măgu-
litoare. Sublima Poartă ne dă tot concursul său binevoitor, încre-
dinţată fiind în ferma noastră rezoluțiune de a menţine intacte
legăturile ce avem și care, suntem convinși, nu pot decât a întări
România în existenţa sa politică. Maiestatea Sa Sultanul Mi-a
dat asigurări despre a Sa înaltă solicitudine și încredere. Marile
Puteri garante, care au atâtea drepturi la recunoştinţa naţiunii,
privesc cu interes mersul trebilor noastre şi ne dau probe evidente
de ale lor constante simpatii.
Astfel, prin fidela observare a tratatelor și prin energica men-
ţinere a ordinei, drepturile noastre vor fi totdeauna respectate.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Dela d-voastre depinde să faceţi a naște o eră de prosperitate
pentru România. Am nevoie de concursul tuturor, pentru a face
să domnească în ţară dreptatea, moralitatea, libertatea, adevărata
libertate, care dă lumină și fericire popoarelor, iară nu licenţa și
anarhia, care le duc la pieire. Unde nu este datorie, nu este drept;
unde nu este ordine, nu este libertate.
www.dacoromanica.ro
122 REGELE CAROL I
Sunt convins că sunteţi pătrunși de aceste înalte adevăruri.
Fideli mandatari ai ţării, veţi asculta strigătul ei şi veţi răspunde
la speranţele-i legitime ce a pus în d-voastre. Țara vrea să trăiască,
țara vrea să meargă înainte.
Dumnezeu să binecuvânteze lucrările d-voastre.
Sesiunea Corpurilor Legiuitoare este deschisă.
CAROL.
Preşedintele Consiliului Miniștrilor şi Ministrul de Interne, Lascăr Catargiu ;
Ministrul Justiţiei și ad-interim la Lucrările Publice, N. Kretzulescu ; Ministrul
Cultelor și al Instrucțiunii Pubhce, General Chr. Tell; Ministrul Afacerilor
Străine, G. Costaforu; Ministrul Finanţelor, P, Mavroghem; Ministrul de
Războiu, General I. Em. Florescu.
(M. O., 1874, nr. 111, p. 397).
159.
Domnul la Adresa Adunării Deputaţilor.
1/13 Iunie 1871.
Adunarea Deputaţilor prin preşedintele său D. Ghica, face urări familiei
domnitoare, exprimă devotamentul său pentru Dinastie şi făgădueşte concurs
guvernului. Domnul arată că dorinţa cea mai iraperioasă a ţării e stabilitatea
şi numai prin stabilitate se poate ridica ceva durabil; recomandă Adunării
unire cu guvernul, ca lucrările să aducă fericirea României.
Domnule Preşedinte,
Domnilor Deputaţi,
Primesc astăzi Adresa votată de reprezentaţiunea națională
cu o adevărată satisfacțiune. Pun toată încrederea în simţimintele
sale de devotament și Mă felicit că nu M'am înșelat în speranţele
Mele. Răspunsul la discursul Tronului, aclamat de mai unani-
mitatea Camerei, este cel mai elocvent comentariu al cuvintelor
Mele.
Sunt momente de durere în inimile cele mai statornice. Văzând
cum o minoritate, servindu-se de libertate pentru dezordine și
profitând de buna credinţă și de nepăsarea majorităţii liniștite a
țării, a căutat să paralizeze toate silințele ce am pus dela cel dintâiu
moment când M'am suit pe Tron, am bănuit că intenţiunile Mele
áu fost rău înţelese și, nevoind niciodată a Mă impune ţării, am
crezut un moment a ceda locul,
www.dacoromanica.ro
IUNIE 1871 CUVÂNTĂRI 123
Astăzi însă, încrederea ce Mi-a arătat națiunea în modul cel
mai sincer și mai spontan, primirea entuziastă ce mandatarii
țării Mi-au făcut la deschiderea sesiunii — primire de care am
fost adânc mișcat — Mă conving pe deplin despre devotamentul
tuturor către Tron și Dinastie și-Mi dau toată tăria de a împlini,
prin concursul Camerelor și patriotismul tuturor bunilor cetăţeni,
frumoasa Mea misiune.
Căci este timpul, domnilor, după atâtea infructuoase încercări,
să răspundem odată la dorința cea mai imperioasă a ţării, care este
stabilitatea; pe un tărâm fără consistență și totdeauna agitat nu
se poate ridica ceva durabil.
Începutul lucrărilor d-voastre este o puternică garanţie pentru
viitor. Sunt convins că se va menţine intactă unirea guvernului
cu o majoritate pe care patriotismul o inspiră şi care negreşit nu
se va abate din calea datoriei sale, ispitită prin cercări de tendinţe
contrare sau amăgită de o vană popularitate,
Încă. odată, domnilor, vă mulțumesc și în numele Doamnei
pentru simțimintele de devotament și urările călduroase ce Ne
exprimaţi. Doresc din inimă ca lucrările d-voastre să producă
toate roadele binefăcătoare pentru fericirea României.
(M. O., 1874, nr. 148, p. 636).
160.
Domnul la Adresa Senatului.
6/18 Iunie 1871.
Comisia Senatului, în frunte cu Mitropolitul Primat, prezintă Domnului
adresa la mesajul Tronului. Domnul mulțumește mai întâu Senatului pentru
conduita sa din iarnă și apoi pentru concursul ce promite guvernului ca să
domine în ţară religia, moralitatea, ordinea și stabilitatea.
Inalt Prea Sfinţite,
Domnilor Senatori,
Simt o adevărată fericire astăzi, când am ocaziunea de mult
dorită, spre a exprima Senatului toată încrederea Mea.
Conduita d-voastre în momentele grele de astă iarnă, când
pasiunile au căutat a expune ţara la grave complicaţiuni, v'au
atras stima tuturor și Senatul a probat încă odată că este demn
www.dacoromanica.ro
124 REGELE CAROL 1
de numele ce poartă de un corp eminamente conservator. Moţiunea
ce aţi votat atunci a găsit un răsunet simpatic în inima Mea.
Termenii în care este concepută Adresa ce-Mi prezentaţi sunt
ò nouă probă despre constanta d-voastre hotărire pentru menţinerea
stabilităţii și a ordinei.
Aveţi dreptate, d-lor senatori şi este, mai mult decât în a ori
cărui altuia, în ale d-voastre atribuţiuni, de a încunjura Tronul
şi a da puternic concurs guvernului Meu, pentru a face să domine
în ţară religiunea, moralitatea, ordinea și stabilitatea.
Temelia Statelor este bazată pe aceste mari principii; și este
un mare adevăr, înscris în toate legile divine și umane, că adică:
orice dreptate purcede dela Dumnezeu. Acele popoare care au uitat
un minut pe Dumnezeu, au plătit amar secoli întregi rătăcirea lor.
De aceea, d-lor Senatori, Noi nu vom lăsa să se pericliteze fru-
moasele destine ale României prin uneltirile celor răuvoitori, ci
prin puternicul d-voastre concurs şi acela al naţiunii întregi, ţinând
sus drapelul libertăţii și al ordinei, vom putea lăsa intact urmașilor
noștri scumpul depozit ce Providența și voinţa poporului Ne-au
încredinţat.
Primiţi încă odată, d-lor Senatori, ale Mele sincere urări și spe-
ranţa că veţi continua şi în viitor, ca în trecut, să fiți sprijinul
tuturor silințelor Mele pentru prosperitatea României şi astfel să
atrageț asupră-vă obșteasca binecuvântare pentru toate sacrificiile
ce aţi făcut și veţi mai face.
(M. O., 1874, nr. 123, p. 657).
161.
Domnul către Min. Instrucțiunii.
30 Iunie/12 Iulie 1871.
Domnul asistă la distmbuirea premiilor în școalele secundare din Bu-
cureşti. Vorbeşte Ministrul Instrucțiunii, iar Domnul răspunde că temelia
învățături e în Școalele Normale, care formează învățători pentru şcoalele
rurale, căci acolo e începutul instrucţiunii unui popor.
Am ascultat cu mare interes discursurile de astăzi și de ieri.
Numai prin stabilitate se poate asigura o instrucţiune serioasă și
solidă. Pentru Mine, văd temelia învăţăturii în Școalele Normale,
prin care se formează institutori pentru școalele rurale și primare;
acolo dar este începutul instrucţiunii unui popor.
www.dacoromanica.ro
IULIE 1871 CUVÂNTĂRI 125
Suntem fericiţi a putea asista acuma la distribuţiunea premiilor
şi a distinge astfel pe acei care au dat probe de zel și silințe la studiu
în cursul anului; școlar.
(M. O., 1871, nr. 146, p., 792).
162.
Domnul către Consulul Franţei.
5/17 Iulie 1871.
Le Sourd, Consulul general al Franţei, prezintă scrisorile de acreditare.
Domnul exprimă dorinţa ca România să se bucure mai departe de inte-
resul Franţei.
Domnule Consul general,
Primind scrisorile ce vă acreditează pe lângă guvernul Meu în
calitate” de Consul general, Mă simt fericit a găsi ocaziunea spre a
vă exprima cât de mult ținem a vedea continuându-se binevoitorul
interes ce Franța a mărturisit totdeauna pentru România. Sper
că relaţiunile între ambele țări vor fi tot așa de intime cum au
fost în trecut. Adânca simpatie şi recunoștință ce au Românii
către Franța sunt cea mai bună chezășie despre sinceritatea acestei
dorințe. Fiţi sigur, d-le Consul general, că guvernul Meu se va
sili a vă înlesni misiunea d-voastre în mijlocul nostru și a y'o face
pe cât se poate de plăcută.
Această misiune doresc să o împliniți multă vreme lângă Mine,
spre mulțumirea ambelor popoare amice.
(M. O., 1874, nr, 146, p. 791).
163.
Mesaj pentru închiderea Senatului.
8/20 Iulie 1871.
Legile pentru care Senatul a fost convocat în sesiune extraordinară hind
votate, Senatul e închis.
Domnilor Senatori,
Lucrările pentru care Corpurile Legiuitoare au fost convocate
în sesiune extraordinară fiind terminate, vă exprim a Mea sinceră
mulțumire pentru concursul eficace ce aţi dat guvernului Meu la
www.dacoromanica.ro
126 REGELE CAROL I
toate lucrările ce vi s'au supus, precum și la votarea legii datoriei
flotante, care de mai mulți ani ameninţă finanțele noastre.
Dumnezeu să vă aibă în a sa sfântă pază.
Sesiunea extraordinară a Corpurilor Legiuitoare este închisă.
CAROL.
Președintele Consihului Miniştrilor şi Ministrul de Interne, L. Catargiu;
Ministrul Lucrărilor publice, N. Kretzulescu, Ministrul Cultelor şi Instruc-
țiunii publice, General Chr. Tell; Ministrul Afacerilor Străine și ad-interim
la Justiţie, G. Costaforu; Ministrul Finanţelor, P. Mavrogheru ; Mmistrul Răz-
boiului, General 1. Em. Florescu.
(M. O., 1874, nr. 149, p. 809).
164.
Mesaj la închiderea Adunării Deputaţilor.
8/20 Iulie 1871.
Domnul mulțumește Adunării că în această sesiune extraordinară a votat
un număr de legi de o importanţă deosebită pentru România şi închide
seşiunea.
Domnilor Deputaţi,
Este timp ca după o sesiune așa de laborioasă ca cea actuală,
să mărginim aci lucrările sesiunii extraordinare.
D-voastre aţi reușit a corespunde la trebuinţele reale ale țării.
Întrun scurt timp aţi, rezolvat chestiunile cele mai însemnătoare.
Aţi regulat bugetul pe 1871, aţi votat pentru prima oară, conform
Constituţiunii, bugetul anului viitor, spre a pune capăt greutăților
financiare, aţi votat importanta lege a stingerii datoriei flotante.
Vă exprim dară a Mea sinceră mulțumire și Dumnezeu să vă
aibă în a sa sfântă pază.
Sesiunea extraordinară a Corpurilor Legiuitoare este închisă.
CAROL.
Președintele Consihului Miniştrilor și Ministrul de Interne, Lascăr Catargiu $
Ministrul Lucrărilor publice, N. Kretzulescu ; Ministrul Cultelor și Instrucțiunii
pubhce, General Chr. Tell ; Ministrul Afacerilor Străine și ad-interim la Justiţie,
G. Costaforu ; Ministrul Finanţelor, P. Mavrogheni ; Ministrul Războiului, Ge-
neral I. Em. Florescu.
(M. O., 1874, nr. 149, p. 809).
www.dacoromanica.ro
AUGUST 1871 CUVÂNTĂRI 127
165.
Domnul către Min. de Războiu.
24 Iulie/5 Aug. 1871.
Cu ocazia concursurilor militare de tragere la semn, Ministrul de Războiu
ţine a cuvântare la care Domnul răspunde mulțumind pentru sihnţele de-
puse în acest scop.
Sunt mândru a Mă vedea înconjurat de reprezentanţii întregii
puteri armate a ţării, adunaţi aici într'un scop atât de cavaleresc.
Silinţele ce aţi depus toţi sunt demne de toată lauda. Ele sunt
totdeodată de un bun augur pentru viitor.
Vă mulțumesc, domnilor.
(M. O., 1871, nr. 16%, p. 913).
166,
Domnul către Grăniceri şi Dorobanţi.
Sinaia, 25 Ilulie/6 Aug. 1871.
Domnul ridică un toast în sănătatea Grănicerilor şi Dorobanţilor, mul-
ţumind pentru urările ce-l fac.
Vă mulțumesc pentru urările ce faceţi pentru Mine, pentru
Măria Sa Doamna şi pentru fiica Mea. Ridic acest toast în sănă-
tatea Grănicerilor şi Dorobanţilor și sper că aceste instituţiuni na-
ționale vor prospera în totdeauna pentru fericirea României.
(M. O., 1874, nr. 163, p. 908).
167.
Domnul către Preşedintele Cons. jud. Prahova.
10/22 Aug. 1871.
Președintele Consiliului general al judeţului Prahova exprimă simţiminte
de devotament pentru Dinastie, care și-a ales resedinţa de vară în acest judeţ,
Domnul mulţumit de devotament spune că va clădi la Sinaia o reședință de
vară.
Domnul răspunde că Măriile Lor «simt o adevărată mulţu-
mire de simţimintele de afecţiune și devotament ce Li se mani-
festă, și că în viitor, deciși fiind a clădi la Sinaia o locuinţă pentru
www.dacoromanica.ro
128 REGELE CAROL I
reședința de vară, vor avea ocaziunea plăcută de a veni mai ade-
seori spre a petrece o parte din timpul anului în munţii Pra-
hovei 9.
(M. O., 1871, nr. 178, p. 979).
168.
Domnul închină pentru Români.
Cotroceni, 8/20 Sept. 1871.
La serbarea zilei onomastice a Principesei Maria, Domnul mdică un
toast în sănătatea Românilor care împărtășesc toate sentimentele scumpe
imimei Sale.
Cu o vie mulțumire M'am putut convinge cât ţara împărtășește
cu Mine, la toate ocaziunile ce sunt scumpe inimii Mele, mișcările
ce resimt. Adeseori, România Mi-a și dat dovezi despre această
iubire, care, puteţi fi siguri, este reciprocă, căci inima Mea nu bate:
decât pentru fericirea României.
Urând de a vedea ţara noastră prosperând din zi în zi, închim
acest pahar în sănătatea Românilor.
(M. O, 1874, nr. 200, p. 1076).
169.
Domnul la serbările Soc. de tragere la semn.
9/21 Sept. 1871.
Domnul deschde concursul de tragere la semn salutând pe reprezen-
tanţii din toate colţurile Românier.
Am venit cu o plăcere cu atât mai mare în mijlocul d-voastre,
că am astăzi ocaziunea de a saluta pe reprezentanţii din toate
unghiurile ţării. Am aflat cu mulțumire că tragerea la semn a în-
ceput a se desvolta în diferitele districte într'un mod destul de sa--
tisfăcător. Românii trebue să se deprindă cu aceşt exerciţiu, căci
mânuirea armelor este un mijloc puternic de propășire a institu-
ţiunii milițiene, ce este menită a contribui la întărirea ţării noastre.
Îmi place a deschide acum concursul de tragere la semn, spre
a Mă convinge prin Mine Însumi de progresele făcute.
(M. O., 1871, nr. 201, p. 1079).
www.dacoromanica.ro
"OCTOMVRIE 1871 CUVÂNTĂRI 129
170.
Domnul către Consulul Austro-Ungariei.
11/23 Oct. 1871.
Consilierul auhe Baron Ottocar Schlechta-Wesherd, Consul general al
Austro-Ungariei, prezintă scmsorile de acreditare. Domnul transmite gu-
vernului austro-ungar simțimintele de recunoştinţă pentru interesul binevoitor
și simpatia de care ne-a dat dovezi.
Domnule Consul general,
Prezentarea scrisorilor d-voastre de acreditare Îmi dă ocaziunea
de mult dorită de a transmite guvernului Maiestăţii Sale Împăra-
tului Austriei și Regelui Ungariei simţimintele Noastre de recu-
noștință pentru interesul binevoitor şi simpatia despre care Ne-a
dat dovezi simţitoare, mai ales în timpul din urmă.
Ne vom aduce aminte în totdeauna cu o vie gratitudine de
bunele sale oficiuri, ce vor contribui puternic spre a strânge încă,
de va fi posibil, legăturile de amiciţie stabilite din fericire între
ambele ţări.
Nu Mă îndoesc că, prin desvoltarea căilor de comunicaţiune,
relațiumle Noastre comerciale se vor întinde din zi în zi și vor răs-
pândi asticl îmbelșugare și prosperitate asupra acestor ţări așa de
frumoase și așa de bine înzestrate de natură.
Căt despre d-voastră, d-le Consul general, sper că misiunea, la
care sunteţi chemat și pe care guvernul Meu se va sili a v'o înlesni,
va fi pe cât se poate mai plăcută, și șederea d-voastre în mijlocul
nostru cât se poate de îndelungată.
(M. O., 1871, nr 226, p. 1188).
174.
Domnul către directorul Şcoalei Agronomice.
12/24 Octomvrie 1871.
Directorul Şcoalei Agronomice dela Herăstrău prezmtă Domnului rezul-
tatele Şcoalei, cu ocazia împărțiri premiilor la elevi şi la concursul de pluguri.
La serbarea ma sunt de față Doamna și Principesa de Wied. Domnul
constată progresul şcoalei de Agrcultură şi e mulțumit că diıstrıbwrea premulor
se face într'o clădire a cărei piatră fundamentală a pus-o Insuși..
Domnule Director,
Constat cu o vie satisfacţiune, din arătările ce-Mi faceţi în dis-
cursul d-voastre, progresul destul de simţitor ce a realizat Școala
www.dacoromanica.ro
130 REGELE CAROL 1
de Agricultură în anul din urmă; aceasta măreşte încă plăcerea ce
resimțim de a fi venit în mijlocul d-voastre.
Îmi pare bine de a putea vedea acum pe elevi primind premiile
dobândite prin silinţele lor din mâna Doamnei chiar şi sătenii
sper că vor găsi asemenea în concursul plugurilor un îndemn mai
mult pentru o bună și priincioasă arătură a pământului.
Distribuţia premiilor de astăzi are pentru Mine un interes deo-
sebit, căci se face într'o zidire a cărei piatră fundamentală am pus-o
Însumi, sunt acum trei ani. Sper că acest institut, atât de trebuin-
cios agriculturii noastre; se va desvolta din an în an și va da ţării
roadele cele mai bune.
Sunt fericit că soacra Mea a fost martoră la această solemni-
tate şi că a putut vedea expoziţiunea și concursul plugurilor, spre
a se convinge astfel de starea înaintată a agriculturii noastre na-
tionale.
Mulţumim, atât pentru Noi cât și în numele Ei, pentru cuvintele
bine simțite ce Ne-aţi adresat în discursul d-voastre.
(M. O., 1874, nr. 229, p. 1204).
172.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
17/29 Octomvrie 1871.
Domnul convocă Corpurile Legiuitoare înainte de termenul legal ca să
se ocupe de o serie de proiecte de legi și în deosebi de cele privitoare la finanțe,
reorganizarea Curţii de Conturi, administraţia domeniilor şi pădurilor Statului,
exploatarea sahnelor şi a vămilor, monopolul tutunului şi altele privind mai
toate departamentele.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
V'am convocat mai înaintea termenului legiuit, ca să vă ocupați
de lucrări urgente care reclamă imperios concursul Corpurilor Le-
guitoare.
Națiunea încredințându-vă interesele ei cele mai mari, d-voastre
aţi aprobat în sesiunea trecută că ea nu s'a amăgit în speranţele sale.
Guvernul Meu, care s'a aflat în circumstanţe dificile, a căutat
în mijlocul d-yoastre tot sprijinul și tăria de care avea nevoie.
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE 1371 CUVÂNTĂRI 131
Sunt fericit, domnilor, a Mă afla în mijlocul unei reprezen-
taţiuni, care a ştiut a rupe cu tristele tradiţiuni de mai înainte și
care va ști totdeauna să înlăture cu bărbăţie ori ce insinuaţiuni
contrare și să nu asculte decât glasul raţiunii și al dreptăţii.
Graţie concursului patriotic ce ați dat guvernului Meu, am
putut pune stavilă crizei financiare de care eram ameninţaţi.
Pentru prima oară astăzi ne aflăm în regulă, cu un buget votat
pe anul viitor și pentru prima oară, după atâtea infructuoase
silinţe ce s'au pus în anii trecuți, simţim via satisfacţiune de a vă
anunţa că imensa datorie flotantă, care apăsa mai înainte asupra
tezaurului întrun mod ruinător, se află stinsă prin legea ce ați
votat.
Dar, ceea ce este și mai mult, ceea ce trebue să umple inimile
noastre de o legitimă mândrie naţională, este că împrumutul de
78 milioane, ce era destinat a ușura toate dificultăţile tezaurului
public, s'a realizat numai în ţară și prin propriile noastre resurse.
Acesta este un mare eveniment, d-lor Senatori și d-lor Deputaţi,
mai ales când vă veţi gândi în ce momente critice ne-am aflat în
timpul acesta; punându-se la cercare propriile forţe ale ţării, s'a
demonstrat cu această ocaziune întrun mod peremptoriu a ei
vitalitate și credinţă în viitor.
De aceea găsesc de a Mea datorie a recunoaște în mijlocul
d-voastre, că patriotismul. cu care publicul român a concurs, în
grelele circumstanţe în care ne-am aflat, la subscrierea împrumutului
și puternica acţiune cu care oamenii noștri de finanţe au știut să
încurajeze și să atragă economiile private spre plasarea lor în acest
împrumut, merită toată lauda Noastră.
lar d-voastre vă exprim încă odată a Noastră mulţumire că,
preocupaţi numai de interesele țării, aţi știut, votând legea, a încun-
jura pericolele ce amenințau finanţele noastre.
Ministerul Meu vă va prezenta acum mai multe proiecte de legi,
conform cu angajamentele ce a luat în sesiunea trecută, care n'au
altă ţintă decât aceea de a se organiza serviciile pe baze stabile,
de a se face toate economiile putincioase, de a se echilibra chel-
tuielile cu veniturile, de a introduce cât mai curând reforme sım-
ţitoare în sistemul de astăzi, pe care se vor baza bugetele anului
1873 ce sunteţi chemaţi a vota; cu un cuvânt a se lua măsurile
cele mai energice spre a se evita în viitor reîntoarcerea cauzelor
www.dacoromanica.ro
132 REGELE CAROL I
regretabile care, întrun period mai puţin de zece ani, au preci-
pitat ţara pentru a treia oară în criză financiară, crize nefaste care
nu aduc după ele decât ruina contribuabililor și discreditul
țării.
Avem multe de remediat, sunt încă mari dificultăţi de învins;
dar nimic bun nu se poate spera fără ordine și stabilitate. De aceea,
am ferma convingere că cu toţii, întrunuţi pe calea binelui și predo-
minați numai de interesul patriei, veți da tot concursul guvernului
Meu și, prin propria iniţiativă ce aveţi, veţi lumina asupra diverselor
mijloace de întrebuințat spre a atinge scopul ce ne-am propus a
realiza, adică prosperarea Statului, care este inima ţării.
Deocamdată, reorganizarea Curţii de Compturi, a administra-
țiunii domeniilor și a pădurilor Statului, a exploatării salinelor și
a vămilor, o prefacere radicală în administrațiunea generală a
finanțelor pe baza unei noui diviziuni teritoriale, cu care se află
în strânsă legătură bugetele pe 1873, sunt atâtea proiecte care au
de ţintă a introduce stabilirea ordinei în finanţe, depărtarea chel-
tuielilor inutile, sporirea veniturilor și realizarea de economii înțelepte
în cheltuielile Statului. Pe lângă aceasta, Ministerul Meu va susține
şi va cere votarea proiectelor depuse încă din sesiunile trecute
asupra monopolului tutunului și a taxei de timbru și de înregistrare.
Aceste proiecte sunt neapărat necesare a se lua cât mai curând în
examinare, ca să nu ne ajungă anul nou fără de a avea încă de mai
înainte asigurată plata la timp a tuturor cheltuielilor Statului și
a ne expune astfel la noui perturbaţiuni în finanţe, care ar neutra-
liza bunele efecte ale operei ce cu toţii am întreprins.
Situaţiunea generală a stării financiare actuale vi se va prezinta
deodată, cu înfățișarea bugetelor pe anul 1873 și cu începerea se-
siunii ordinare.
Mai este încă o chestiune importantă privitoare la finanțe și
care cere a fı imediat rezolvată: aceasta e chestiunea pensiunilor.
Neaplicarea repartițiumi prescrise de legea pensiunilor din chiar
ziua punerii ei în lucrare și votare de pensiuni în proporțiuni cu totul
covârșitoare sorgintelor afectate casei pensiunilor, au produs cea
mai mare împovărare situaţiunii pensionarilor și chestiunea a devenit
din cele mai dificile. Ea reclamă deci toată atențiunea Corpurilor
Legiuitoare și o promptă soluţiune pentru vindecarea răului și
stăvilirea în viitor a cauzelor care l-au produs.
www.dacoromanica.ro
OCTOMYRIE 1871 CUVÂNTĂRI 133
Chestiunea căilor ferate a trecut prin diverse faze dificile; Minis-
terul Meu vă va prezinta toate actele. Nu Mă îndoiesc că, prin
concursul d-voastre, se va regula acum într'un mod definitiv,
În privința puterii armate a țării, proiectele de legi ce v'a
prezentat guvernul încă în sesiunea trecută, precum și acelea care
sunt gata a vi se prezinta în această sesiune, vor îace a se înlătura
neîndemânările ce s'au cercat până acum în aplicațiunea legiuirii
din anul 1868.
Cu toate lacunele și imperfecțiunea acestei legi, am putut însă
constata cu o vie satisfacțiune zelul și aptitudinea ce desvoltă toţi
aceia care sunt chemaţi la nobilul exerciţiu al armelor. Prin votarea
bugetului anului 1872, d-voastre aţi consacrat în armata perma-
nentă, care este menită a servi de școală milițiilor, principiul unui
învățământ superior pentru ofiţerii cei tineri și chiar în iarna aceasta
va funcționa această nouă instituţiune, care va întări armata
noastră prin instrucțiune.
Instrucţiunea publică a fost obiectul celor mai vii preocupări
ale guvernului Meu. Cu toţii trebue să dorifn, domnilor, ca ea să
devină o adevărată lumină, care întinzându-se neînchtat în toate
treptele sociale, să înobileze inimile şi să fortifice inteligenţa juni-
mii noastre, către care avem sacra datorie a o conduce pe calea
adevărului şi a o proteja contra erorii.
Guvernul Meu vă va prezinta modificările ce s'au crezut necesare
a se face în ambele aceste ramuri de serviciu. D-voastre veţi ajuta,
nu mă îndoesc, silințele ce-și dă guvernul Meu pentru a ridica
Şcoala și Biserica la adevărata înălțime ce trebue să aibă aceste
două mari temelii a oricărei societăți umane.
Asemenea veţi avea, d-lor Senatori şi d-lor Deputaţi, a vă
ocupa de mai multe proiecte de legi privitoare la desvoltarea lucră-
rilor publice, a agriculturii și a comerțului. Aceste proiecte fiind
legate de mijloacele financiare ale țări, vi se vor prezinta la timp
şi în măsura putinţei, pentru a nu se împovăra prezentul cu sarcini
covârșitoare, pe care nu le-ar putea purta.
În privinţa administraţiunii generale a ţării, guvernul Meu vă
va prezenta proiectul de lege pentru o nouă împărţire teritorială,
dela a cărei votare depinde. regularea bugetelor pe anul 1873, reali-
zarea de însemnate economii, mai cu seamă în cheltuelile comunale
şi judeţene şi ameliorarea tuturor celorlalte servicii. Totodată, veţi
www.dacoromanica.ro
134 REGELE CAROL I
avea, d-lor Senatori şi d-lon Deputaţi, a desbate și vota proiectele
de iegi pentru schimbarea sistemului alegerii consiliilor comunale
și judeţene, spre a pune legea în acord cu Constituţiunea, pentru
numirea primarilor şi ajutoarelor lor, pentru mărirea razei comu-
nelor și alte modificări.
Se vor supune asemenea deliberărilor d-voastre proiectele de
legi pentru modificarea serviciului penitenciar, bazat pe sistemul
celular mixt, înființarea de penitenciare pentru minori, conform
legii care se află pe biuroul Adunării din sesiunea trecută ; proiectul
pentru organizarea serviciului sanitar, proiectul pentru organizarea
serviciului» statisti, proiectul de lege pentru modificări în legea
tocmelilor agricole.
În administraţiunea justiţiei se simte de mult timp nevoie de
modificaţiuni în legile existente, Deocamdată vi se vor prezenta
proiectele de legi pe care experienţa şi necesităţile actuale le desemnă
ca cele mai necâsare.
Astfel, s'a proiectat o nouă lege de organizaţiune judiciară.
Se vor supune încă deliberărilor d-voastre proiectele de legi
pentru modificarea mai multor articole din Codul penal și din Codul
de procedută penală și revizuirea unor articole din aceleași Codice,
în conformitate cu art. 24 din Constituţiune ; proiectul de lege pentru
darea în judecată à funcţionarilor.
În ceeace priveşte departamentul Afacerilor Străine, deosebit
de convenţiunea cu Rusia pentru jurisdicțiunea consulară, aceea
cu Austro-Ungaria pentru joncţiunea căilor ferate şi convenţiunea
cu Serbia; care se află în desbaterile Camerei din sesiunile trecute,
vernul Meu vă va prezenta încă convenţiunea telegrafică cu Austro-
Ungaria, convenţiunea poștală cu Rusia și alte proiecte de recu-
noscută necesitate, ce vi se vor prezenta în timpul sesiunii.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Lucrarea pentru care v'am convocat aparţine de astăzi silinţelor
d-voastre. Veţi şti a pune.mai presus de toate interesele cele mari
ale țării, veţi ști a proba că în orice circumstanţe națiunea noastră
nu va înceta un moment de a merita solicitudinea înaltei Porţi şi
binevoitorul concurs al înaltelor Puteri garante.
www.dacoromanica.ro
OCT.-NOV. 1871 CUVÂNTĂRI 135
Cât pentru Mine, vă repet și cu această ocaziune, că nu am altă
țintă decât aceea de a consacra toate forțele Mele la prosperitatea
și întărirea României.
Dumnezeu să binecuvânteze lucrările d-voastre.
CAROL.
Președintele Consiliului Mniştnlor şi Ministrul de Interne, Lascăr Catargiu ;
Ministrul Lucrărilor pubhce, N. Kretzulescu ; Ministrul Cultelor şi Instrucțiunii
publice, General Chr. Tell ; Ministrul Afacerilor Străine şi ad-interim la Justiţie,
C. Costaforu; Ministrul Finanţelor, P. Mavrogheni; Ministrul de Război,
General I. Em. Florescu.
(M. O., 1874, nr. 230, p. 1207).
173.
Domnul către Miliţienii din Ilfov.
28 Oct./9 Nov. 1871.
Domnul inspectează batalionul de milipeni din Ilfov, concentrat pentru
instrucţie, care se găsia pe câmpul de lângă Şos. Kiseleff şi exprimă mulțumirea
Sa pentru buna lor ţinută şi pentru modul execuţiei exerciţiilor.
Vă mulțumesc pentru zelul cu care aţi împlinit datoria la care
v'a chemat legea militară.
Convocarea anuală a milițienilor este singurul mijloc de a întări
instituțiunea milițiană și de a face ca ea să devină de un folos ade-
vărat pentru ţară.
Îmi pare bine de a vă putea exprima mulțumirea Mea pentru
buna voastră ţinută și pentru modul cu care aţi executat exerciţiul,
care Mi-a plăcut cu atât mai mult, că timpul în care l-aţi învăţat
a fost așa de scurt.
Ca un îndemn pentru toţi și spre a întări cadrele milițiene, voi
numi pe loc un număr ,de,gaporali.
(M. O., 1874, nr. 240, p. 1249).
174.
Domnul către Primarul Capitalei.
31 Oct./12 Nov. 1871.
Se inaugurează Uzina de gaz dela Filaret și "solemnitatea e prezidată de
Domn. la parte și Doamna. Primarul Capitalei adresează cuvinte măguli-
toare pentru Domn, Care, insuflat de dorinţa progreselor intelectuale și mo-
Yale ale ţării, recomandă Consihului comunal să întrebuinţeze toată puterea
pentru îmbunătățirile necesare Capitalei.
Înainte de toate, vă mulțumesc pentru măgulitorul cuvânt ce
Mi-aţi adresat; nu vă înșelaţi zicând că sunt totdeauna insuflat
www.dacoromanica.ro
136 REGELE CAROL I
dé dorinţa de a vedea progresul intelectual şi moral al țării; cu con-
cursul tuturor, surit convins că-l vom ajunge pe deplin
Pătrunși de un simțimânt de adevărată satisfacțiune, am venit
dar astăzi, împreună cu Doamna, spre a prezida această solemnitate,
căci inaugurarea Uzinei de gaz, Ne dă o nouă dovadă că pe fiecare
an se efectuează progrese simţitoare la noi. Cu toate acestea, nu
trebue să încetăm a ne pune toate silinţele spre a înainta repede
desvoltarea morală şi materială.
Sper că veţi întrebuința toată puterea, ca îmbunătățirile așa
de trebuincioase Capitalei noastre să meargă din ce în ce crescând,
şi că veţi reuși astfel a face din București o metropolă demnă a
României.
(M. O., 1871, nr. 242, p. 1257).
175.
Domnul la Adresa Senatului.
7/19 Noemirie 1871.
Comisiunea Senatului în frunte cu vice-preşedintele Al. Orescu, prezintă
adresa de răspuns la mesajul Tronului. Domnul relevă conservatismul
Senatului şi armoma în care lucréază cu guvernul.
Domnule Vice- Preşedinte,
Domnilor Senatori,
Înaltul Corp ce reprezentaţi, fidel continuator al tradițiunilor
sale, a căpătat drepturi necontestabile la recunoştinţa ţării.
Sprijinul patriotic, ce aţi dat în toate ocaziunile silinţelor guver-
nului Meu, garantează asigurările ce promiteţi pentru viitor.
Simt o vie mulțumire, domnilor Senatori, văzând bunele exem-
ple ce daţi d-voastre, care mai mult de cât oricine sunteţi chemaţi
a contribui la întărirea instituțiunilor noastre. D-voastră, ajutaţi
de experiența trecutului, susținuți de preceptele religiunii, veți
ști totdeauna a da prudente consilii guvernului Meu.
Unanimitatea cu care Senatul a inaugurat lucrările sale, con-
stată în modul tel mai evident că există în adevăr armonie între
puterile Statului. Fericirea României depinde dela menţinerea
acestei armonii.
Nestabilitatea puterii este o cauză permanentă de dezordine și
o adevărată piedică pentru realizarea binelui public:
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1871 CUVÂNTĂRI 137
Fiţi bine încredinţaţi, domnilor, că numai astfel se va atinge
marele scop, la care are drept a aspira națiunea, după atâtea lupte
infructuoase prin care a trecut.
Primiţi, domnilor Senatori, mulţumirile Mele pentru concursul
patriotic ce promiteţi guvernului Meu; reînnoesc cu această ocaziune,
și din partea Doamnei, expresiunea simțimintelor de gratitudine
pentru devotamentul ce arătaţi către Noi.
(M. O., 4871, nı. 248, p. 1283).
176.
Domnul la Adresa Adunării Deputaţilor.
7/19 Noemvrie 1871.
Comisia Camerei, în frunte cu preşedintele D. Ghica, prezintă adresa de
răspuns la mesaj cu urări și promisiuni din partea Adunării. Domnul, mul-
ţumind pentru sentimentele de devotament și concursul promos guvernului,
spune că nimic nu se poate întemeia fără acordul perfect între puterile Sta-
tului, disensiunile ducând ţara la pieire.
Domnule Preşedinte,
Domnilor Deputaţi,
Vă mulțumesc de urările și asigurările ce-Mi daţi.
Concursul d-voastre eficace, susţinut prin probe pipăite și prin
votărea unanimă a Adresei, devine din zi în zi o forţă reală, de care
are neapărată nevoie guvernul Meu, pentru a merge cu încredere
şi bărbăţie pe drumul ce și-a tras.
Se vede, domnilor, că toţi oamenii de bine, tare,sunt marea majo-
ritate a naţiunii, și-au dat mâna pentru a depărta spiritul discor-
diei dintre noi și a asigura adevărata libertate, care este baza oricărei
ordine durabile a societăţii.
D-voastre aţi înţeles, domnilor Deputaţi, că nimic nu se poate
funda fără un acord perfect între putenle Statului și că luptele
pasionate și disensiunile conduceau ţara la pierre.
Am toată tconvicţiunea că prin constanta d-voastre voință de
a lucra la binele și numai la binele comun, se va, consolida viitorul
României. Guvernul Meu se va aplica necontenit a asculta voinţa
Reprezentanţilor Națiunii, iar d-voastre, care aveţi o așa mare
parte la conducerea afacerilor ţării, nu veţi înceta, sunt convins,
un singur moment, de a merita a ei recunoștință pentru marile
interese ce a încredinţat răspunderii d-voastre.
www.dacoromanica.ro
138 REGELE CAROL I
Pătruns de sacra datorie ce am, de a veghia la destinele patriei
noastre, toate cugetările și forţele Mele vor fi totdeauna conduse
numai pentru fericirea ei.
Încă odată, domnilor Deputaţi, vă mulțumesc, și din partea
Doamnei, pentru afectuoasele simţiminte de devotament ce Ne
manifestaţi.
(M. O., 1871, nr. 248, p. 1283).
177.
Inalt Ordin de zi către armată.
1/13 Ianuarie 1872.
Domnul urează sănătate, ani mulţi şi fericiți armatei, îndemnând-o să
fie disciplinată şi instruită.
Ostași,
Cu mândrie constat astăzi, când anul expiră, că v'aţi împlinit
datoria voastră.
Aţi binemeritat de înalta Mea încredere și a ţării întregi. Vă
mulțumesc și vă urez sănătate.
Ştiţi bine, ostași, că disciplina și instrucţia sunt bazele funda-
mentale ale unei armate. Și una și alta au făcut progrese simţite.
Menţineţi-vă pe această cale, faceţi-vă onoare din abnegaţiunea
și sacrificiile ce vi se cer și astfel vom avea cu toții satisfacția de
a vedea armata la adevărata înălțime a misiunii ei.
Vă urez ani buni și fericiţi. CAROL.
(M. O., 1872, nr. 1, p. 1).
178.
Domnul către Mitropolitul Primat.
1/13 Ianuarie 1872.
Cu prilejul Anului Nou Mitropolitul Primat, în numele clerului, urează mulți
ani plini de glorie şi mărire pe scaunul ce domneşte împreună cu Doamna și
fiica Lor şi roagă pe Dumnezeu să Le dea putere și tărie să învingă orice pie-
deci ar găsi în mersul național. Domnul mulţumeşte pentru urări şi se
asociază la rugăciunile clerului român pentru prosperarea României.
Mulţumesc Prea Sfinţiei Voastre pentru urările ce-Mi adresați.
Urez, la rândul Meu, tuturor ani mulţi și fericiţi, rugând, împreună
cu clerul român, pe Atotputintele, ca și în anul acesta să bine-
cuvinteze iubita noastră ţară.
(M. O., 1872, nr. 2, p. 10).
www.dacoromanica.ro
M. S. Domnul, M. S. Doamna și Domnița Maria la 1872.
www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIE 1872 CUVÂNTĂRI 439
179.
Mesaj la închiderea Senatului.
23 Martie/4 Apr. 1872.
Domnul mulţumeşte Senatului pentru lealul şi statornicul concurs ce
a dat guvernului şi închide sesiunea.
Domnilor Senatori,
Înainte de plecarea d-voastre, țin a vă mulțumi pentru lealul
și statornicul concurs ce aţi dat guvernului Meu la toate legile și
chestiunile de mare importanţă ce s'au supus deliberărilor d-voastre.
Lucrările Senatului fiind astăzi terminate, Eu închid sesiunea
actuală ce crezusem de cuviinţă a o mai prelungi până la î Aprilie.
Senatul a probat și în această sesiune devotamentul său pentru
țară. Astfel, el a binemeritat încrederea și mulțumirea generală.
Dumnezeu să vă aibă în a sa sfântă pază.
Sesiunea Corpurilor Legiuitoare este închisă.
CAROL,
Preşedintele Consiliului şi Ministrul de Interne, L. Catargiu; Ministrul
Agriculturii, Comerţului și Lucrărilor Publice, N. Kretzulescu; Ministrul Cul-
telor şi Instrucțiunii publice, General Chr. Tell ; Mimstrul Afacerilor Străine
şi ad-interim la Justiţie, G. Costaforuj; Ministrul Finantelor, P. Mavrogheni ;
Ministrul de Războiu, General I. Em. Florescu.
(M. O., 1872, nr. 68, p. 423).
480.
Mesaj la închiderea Adunärii Deputaților
23 Martie/4 sApr. 1872.
Domnitorul mulţumeşte Camerei pentru statornicul concurs dat guver-
nului şi închide sesiunea.
Având în vedere că, după o lucrare laborioasă și conștiincioasă
de mai bine de cinci luni, cei mai mulţi dintre d-voastre au nevoie
de a se reîntoarce în sânul familiei și a se ocupa de lucrările agrir
cole, din care cauză în zilele din urmă Camera nu s'a putut completa.
Eu cred de a Mea datorie, mulțumindu-vă de statornica apli-
caţiune ce aţi pus spre deslegarea chestiunilor celor mai importante,
să închid sesiunea ce prelungisem până la 4 Aprilie,
www.dacoromanica.ro
140 REGELE CAROL I
Țara vă va fi recunoscătoare, d-lor Deputaţi, pentru zelul și
unitatea ce aţi pus spre depărtarea tuturor greutăților și pentrucă
ați știut proba, prin al d-voastre devotament pentru binele ţării,
cât de mari şi producătoare sunt rezultatele stabilității și armoniei
între marile Corpuri ale Statului.
Dumnezeu să vă aibă în a sa sfântă pază.
Sesiunea Corpurilor Legiuitoare este închisă.
CAROL.
Președinte al Consiliului şi Ministrul de Interne, L. Catargiu; Ministrul
Agriculturii, Comerţului și Lucrărilor publice, N. Kretzulescu; Ministrul Cul-
telor şi Instrucțiunii publice, General Chr. Tell; Ministrul Afacerilor Străine
și ad-interim la Justiţie, G. Costaforu; Ministrul Finanțelor, P. Mavrogheni ;
Ministrul de Războiu, General I. Em. Florescu.
(M. O., 1872, nr. 68, p. 423).
181.
Inalt Ordin de zi către armată.
23 Apr./5 Mai 1872.
Domnul a inspectat trupele din garnizoanele București, Brăila, Galaţi
şi Focşani și face observaţiile Sale asupra ţinutei şi instrucţiunii acestor trupe,
relevând atât binele cât şi partea slabă a lor.
Ofiţeri, subofiţeri, caporali și soldaţi,
În această lună, având ocaziunge a Ne încredința pe Noi Înșine
de starea morală și materială a trupelor din garnizoanele Bucureşti,
Brăila, Galaţi și Focșani, recunoaștem mai înainte de toate, ceea
ce este un simptom din cele mai încurajetoare pentru fiecare și pentru
ţara întreagă, este progresul însemnat ce am găsit în genere, deși
starea cazărmilor este din cele mai deplorabile și astfel ele ar fi
contribuit a împiedica orice progres, dacă nu ar fi suplinit fiecare
pe scara ierarhică printr'o deosebită și inteligentă bunăvoință, în
îndeplinirea unei misiuni atât de sacre.
Astfel fiind starea lucrurilor, Mă mărginesc a semnala numai
binele și răul ce am putut găsi în diferite corpuri, convins fiind
mai dinainte, că ofițerii de orice grad se vor sili a aduce remediul,
dăndu-Mi astfel plăcuta ocaziune de a nu avea la viitoarele inspec-
țiuni decât a le arăta mulțuminle Mele.
www.dacoromanica.ro
APRILIE-MAI 1872 CUVÂNTĂRI 141
Tinuta
În genere am observat în ţinută oarecare abateri regretabile
dela ordonanțe și aceasta nu numai la gradele inferioare, dar
chiar şi la unii din ofițeri. În această privință atrag cea mai
serioasă atențiune dela ministru până la cel din urmă grad ofițeresc,
căci ideea ce trebue să predomine pe fiecare în privința ţinutei,
este aceea că uniforma pentru a fi respectabilă urmează a fi purtată
cu cea mai mare stricteță și în toate amănunțimile ei,
Astfel am observat căptușeli roșii la unele tunici şi mantale,
pe când aceasta se cuvine numai Generalilor. Unele ţine-epolete
căptușşite cu diverse culori și unele căciuli de cavalerie căptușite
cu catifea în loc de postav.
Atât la ofiţeri cât şi la soldaţi cureaua leduncelor și a raniţelor
aruncată deasupra contra-epoletului, în loc de a fi petrecută pe
dedesupt.
Nodul de șiret negru pe pantalonul de mare ţinută al ofiţerilor
de Călărași de diferite forme și mărimi, în loc de a fi toate uni-
forme și după ordonanța Roșiorilor.
Cu noile centuroane de infanterie se va observa ca să fie după
şoldul stâng catarama, având înaintea sa baioneta.
Chipiul să fie așezat drept pe cap, cuprinzând jumătatea frunții,
iar nu unele prea înapoi şi altele prea la o parte.
Asemenea cureaua sub-bărbii aproape de gât.
Așezatul epoletelor și contra-epoletelor la soldați drept pe
umăr, căci diformează pe om îndată ce ele ar avea poziţiuni diferite.
La cei mai mulţi soldaţi am observat cravatele rău așezate și toate
asemenea amănunţimi ar fi fost lesne de rectificat, dacă s'ar fi
inspectat cu luare aminte oameni de către caporali sau brigadieri,
sergenţi, sergenţi-majori și ofiţeri, fiecare după cum este regle-
mentat și de dorit, având a suporta răspunderea unul către celălalt
pe calea ierarhică.
În Artilerie și Cavalerie, pe lângă observaţiunile comune In-
fanteriei, am observat cataramele leduncii ce vin la spate, că nu
sunt așezate la toţi la aceeaș înălțime la mijlocul spatelui, și la
unele centuroane, sub cârlig, nu este totdeauna așezată o bucată
de piele, spre a nu se vedea postavul tunicei.
În deobște gulerile nu sunt totdeauna bine așezate și după
grosimea gâtului oamenilor, ele nu sunt totdeauna bine încheiate
www.dacoromanica.ro
142 REGELE CAROL I
prin copca de jos, încât unele sunt prea largi, altele prea strâmte,
din care cauză oamenii ar suferi într'un chip foarte simţit, într'un
marş mai lung.
Prin cazărmi efectele nu le-am găsit totdeauna aşezate conform
reglementelor; astfel încât dispozițiunea lor varia dintr'un corp la
altul şi de multe ori dela o companie la alta.
Raportul scris se va da în viitor numai la șefii corpurilor, iar
şefii de părți precum: companii, baterii și escadroane vor raporta
numai prin grai de starea efectivului părții de trupă ce le este
încredințată.
În cursul unei inspecțiuni, un șef de parte se cuvine a se afla
totdeauna alături de șeful corpului, iar acesta îndată după persoana
care face inspecţiune.
Instrucţiunea.
Dacă am constatat cu plăcere că școalele-de 4-iul grad funcţio-
nează cu succes în toate corpurile, dreptatea cere a recunoaște că
școala de al 2-lea grad dă rezultate foarte satisfăcătoare în Bata-
lionul de Geniu și în Regimentul 1 și al 6-lea de Infanterie. Chemăm
asupra acestor ramuri, atât de importante în armată, atenţiunea
tuturor șefilor de corpuri, iar mai cu seamă a comandanților Regi-
mentelor de Artilerie, unde fiecare sergent, ca șef de tun, nu-și
va putea îndeplini în cunoștință de cauză delicata sa misiune,
fără o instrucţiune bine îngrijită.
Am văzut cu plăcere introducerea conferinţelor militare, ţinute
ofițerilor prin corpuri și acelea din Regimentul 2 Artilerie și al
3-lea de Infanterie au fost cele mai practice și cele mai înaintate.
La exerciţiurile pe tărâm, arăt mulțumirile Mele șefului Bata-
lionului 1 de Vânători, în care mânuirea armelor s'a făcut cu o
adevărată perfecțiune. Asemenea menţiune merită Regimentul Nr.
8 şi al 2-lea de Linie, unde marșul și evoluţiunile s'au făcut într'un
mod satisfăcător.
La Regimentul 1 de Roșiori, ţinând cont de greutatea serviciului
în acest an, am găsit instrucțiunea practică destul de înaintată,
și nu Mă îndoesc că prin întrunirea Regimentului Nr. 2 de Roșiori,
ce este a se face în tabăra dela Furceni, instrucțiunea va putea
înainta și în acel Regiment, care a fost până acum deslocat din
www.dacoromanica.ro
APRILIE-MAI 1872 CUVÂNTĂRI 143
cauza cerinţelor serviciului, întrun chip atât de prejudiciabil
instrucţiunii.
La Călărași instrucțiunea am găsit-o foarte înapoiată, atât în
mânuirea armelor cât și în diferitele mișcări din școala de escadron.
Aceasta aș fi fost dispus d'a o atribui naturii serviciului din această
armă, dacă maş fi dobândit convicţiunea în urma inspecţiunii
escadronului din Focșani, comandat de Căpitanul Alexandrescu,
care aflându-se în condițiuni identice cu acelea din Brăila și Galaţi,
a ajuns la rezultate destul de satisfăcătoare. Cu această ocaziune
atrag atenţiunea șefilor de escadroane din toate judeţele asupra
mișcării din dreapta câte unul în carieră, care urmează a se face
cu agerime atât în iuţeala cailor, cât și în tăerile cu sabia, mișcare
atât de necesară oricărui călăreț, dar mai cu seamă unei trupe
ușoare ca aceea a Călărașilor.
Compania de Grăniceri, concentrată la Brăila, M'a făcut să cred
încă odată ce poate aștepta ţara dela Regimentele de Dorobanţi,
ce sunt a se organiza după noua legiuire. Această companie a
mânuit armele și a manevrat ca o adevărată companie de linie.
Cu această ocazie recunosc și mulţumesc fiecăruia pentru silin-
ţele ce a depus, căci constat dela ultimele inspecţiuni un progres
adevărat. Dară, totdeodată chem atenţiunea d-lor șefi de divizii
teritoriale militare, precum și a șefilor de corpuri asupra observa-
ţiunilor din acest ordin, căci un mare adevăr, pe care nu trebue
niciodată să-l pierdem din vedere, este acela că: stricta obser-
vare a diferitelor amănunţimi, fié în ţinută, fie în instrucţiune,
asigură disciplina care constitue adevărata soliditate a unei armate
și aceasta mai cu seamă la noi unde armata permanentă este ade-
vărata școală a celorlalte elemente ale puterii noastre militare.
Dat în București, la 23 Aprilie 1872.
CAROL.
(M. Oastei, 1872, nr. 16, p. 298—5).
182.
Domnul către locuitorii din Piteşti.
26 Apr./8 Mai 1872.
Domnul în inspecție spre Oltenia. La Piteşti, după ce inspectează ca-
zărmile Călăraşilor şi Vânătorilor, catedrala orașului, temniţa, şcoala și spi-
talul, seara întrunește la o cină pe Prefect, Primarul Piteștilor și al Curții-
www.dacoromanica.ro
144 REGELE CAROL I
de-Argeş şi pe alți notabili. Primarul Piteştılor prezintă adâncă recunoșţință
în numele, orășenilor și devotament sincer către Tron şi Dinaștie. Domnul
mulțumește și închimă pentru prosperitatea Piteștenilom
Mulţumesc orășenilor prin d-voastră, d-le primar, de entuziasta
şi afectuoasa primire ce și de astă dată am aflat în Pitești. Măria
Sa Doamna este impacientă a vedea cât de curând și această parte
a României. Nu M'am îndoit mciodată de devotamentul cetăţenilor
Piteșteni, și port. acest toast pentru prosperitatea Piteștenilor.
(M. O., 1872, nr. 95. p. 573).
183.
Domnul către Craioveni.
29 Apr./11 Mai 1872.
La Craiova Domnul e instalat la famiha Glogoveanu. Vizitează spitalele,
şi toate instituțiile publice, principalele magazine unde cumpără obiecte pe
care le donează la școale și biserici. Seara la cina dată, au fost invitați magistrați,
deputaţi de Dolj, Magheru, armereul Troados și mai mulți notabil. Troados
ridică un toast pentru sănătatea Domnului și Doamnă, iar G. Chițu, deputat,
pentru sănătatea Principesei Mana. Domnul ridică un toast pentru uni-
rea tuturor ca să fim respettați de strămi și viitorul țării să fie asigurat.
Sunt fericit a vedea astăzi împrejurul acestei mese cetăţeni
din toate nuanțele politice. Ştiţi bine că numai din unirea partidelor
va putea naște fericirea și tăria ţării noastre; și atunci, fiind uniţi
cu toţii, vom fi respectaţi și de străini și viitorul ţării va fi asigurat.
Ridic acest toast pentru unirea tuturor partidelor. Să trăiască
România !
(M. O., 1872, nr. 98, p. 585).
184.
Domnul către Primarul Tg.-Jiului.
29 Apr./11 Mai 1872.
Domnul plecând dela Craiova spre Severin, după ce trece Jiul, e întâm-
pinat de prefectul de Gorj, primarul şi mai mulţi deputaţi și cetăţeni din Tg.-
Jiu. Primarul prezintă felicitări şi omagii. Domnul exprimă speranţa că în
curând calea ferată va da desvoltarta merıtată jud. Gorj.
Sper că în curând navigaţiunea Jiului și calea ferată pe la Vulcan
va da acestui judeţ și orașului Târgu-Jiu toată desvoltarea ce merită,
(M. O., 1872, nr. 95, p. 573).
www.dacoromanica.ro
MAL 1872 CUVÂNTĂRI 145
185.
Inalt Ordin de zi către armată
Bucureşti, 15)27 Mai 1872.
Domnul inspectează trupele dm judeţele Dâmboviţa, Muscel, Argeș,
Olt, Vâlcea, Romanați, Dolj, Mehedinţi, Teleorman și Jlfov şi consemnează
scăderile și progresele umtăților ipspectate în ce priveşte instrucția şi pre-
zentarea.
Ofiţeri, subofițeri, caporali şi soldaţi,
Cu, ocazia călătoriei Noastre din urmă, inspectând trupele din
judeţele Dâmboviţa, Muscel, Argeș, Olt, Râmnicul- Vâlcea, Roma-
naţi, Dolj, Mehedinţi și Teleorman, am hotărît ca printr'un Ordin
de zi să aduc la cunoștința armatei starea în care le-am găsit,
pentru ca fiecare pe calea ierarhică să caute a îndrepta inconvenien-
tele ce există, precum totodată a se cunoaște şi a se servi drept
exemplu acele corpuri unde reglementele militare erau bine păzite.
Sunt. încredințat că menţionând aci atât binele cât și răul, voiu
avea plăcerea ca pe viitor să văd în tot o schimbare, astfel întât
să nu am decât a arăta la fiecare mulțumirile Mele.
Judeţul Dâmboviţa. Mihţienii concentrați la Sălcuţa și Găești
Mi-au produs o adevărată mulțumire, atât prin ţinuta cât și prin
exerciţiile lor. lar Călărașii acestui judeţ urmează a fi inspectaţi,
căci nu Mi-am putut face o idee despre instrucţiunea lor și apti-
tudinea ofiţerilor din cauză că toţi oamenii erau împrăștiați pe tot
lungul drumului.
Judeţul Muscel. Miliţienji atât în acest judeţ, cât și în Argeș
au fost numeroși și succesul lor în exerciții Mi-a probat cu atât
mai mult inteligența și aptitudinea -oamenilor noștri la arme, cu
cât ei erau lipsiţi de cadrele trebuincioase. Călărașii judeţului Muscel
au făcut exeraţiul săbiei destul de satisfăcător. lam găsit însă
slab în exerciţiul de escadron.
Județul Argeş. Batalionul al 4-lea de Vânători. Aci am găsit
multe „neorîndueli. Livretele în neregulă; oamenilor detaşaţi dela
companiile, dela Ocnă le lipseau cu totul livretele, care trebue să
fie totdeauna la oameni. Atât pentru această împrejurare cât şi
www.dacoromanica.ro
146 REGELE CAROL 1
pentru oarecare neglijență în exerciţiuri întrun Batalion, care
la ultima Mea inspecţiune nu lăsa nimic de dorit, chem atenţiunea
Ministrului, care va face prin Divizia respectivă a se încredința
despre modul cum știe a-și îndeplini datoriile noul său Comandant,
Maiorul Bureleanu, acordându-i-se un termen de două luni.
Am găsit escadronul de Călărași foarte înapoiat în exerciţiile
pe jos. Căpitanul Poroineanu are toată voinţa, dar este slab în cuno-
ştința reglementelor.
Judeţul Olt. Am găsit că milițiile din acest judeţ sunt de mijloc,
dar acei dela Slatina lasă mult de dorit și aceasta numai din cauza
slăbiciunii și necunoștinţii reglementelor a șefului lor, Căpitanul
Catina Nicolae, pentru care Ministrul va lua măsuri.
Escadronul de Călărași l-am găsit neglijat din cauza lipsei de
ofițeri.
Județul Romanați. Miliţienii foarte bine exersaţi și mai cu
deosebire acei din compania dela Balș, unde locotenentul Stanciu
Teodor, pe lângă cunoștințele reglementare, pune un adevărat zel
în îndeplinirea datoriilor sale.
Instrucţiunea Călăraşilor acestui județ am găsit-o foarte slabă
și comandantul lor, Căpitanul Plopşoreanu Dimitrie, n'a fost prezent.
Judeţul Râmnicul-Vâlcea. Am găsit pe milițienii acestur judăţ
slabi în exerciţiuri; se va cere cont șefului de batalion, Maiorul
Bârsescu, care nu s'a aflat prezent.
Judeţul Dolj. Regimentul Nr. 4 atât în administraţie cât și
instrucție Mi-a produs o adevărată mulțumire. Școlile regimentare,
dela care depinde viitorul armatei, le-am găsit în progresul cel mai
satisfăcător. Dar întristarea Mea a fost mare văzând starea clă-
dirilor de care depinde sănătatea oamenilor. Spitalul precum și
cazarma în cea mai deplorabilă stare.
Milițiile din orașul Craiova precum și cele din judeţele Dolj şi
Mehedinţi și mai ales compania din Strehaia, Mi-au făcut o deose-
bită plăcere și M'au încredinţat cu câtă înlesnire se vor -organiza
la noi Regimentele de Dorobanţi; create prin legea dela 27 Martie
acest an. Miliţienii au împins zelul lor până a-și face înșiși puști
de lemn cu baionete, pe care doresc a le vedea cât mai în grabă
înlocuite cu adevărate arme,
Ca efectiv am văzut la Calafat concentrați peste două mii cinct
sute milițieni și la Bechet peste șase sute.
www.dacoromanica.ro
MAI 1872 CUVÂNTĂRI 147
La Prunișor, copii de prin sate comandați chiar de unul din-
tvînșii, Mi-au probat rezultatul salutariu ce se poate aștepta dela
introducerea exerciţiilor militare prin școli.
Călăraşii din judeţele Dolj și Mehedinţi nu, lasă nimic de dorit,
atât în exerciţiuri cât şi în disciplină. Ei sunt adevăraţi călăreţi
şi ageri în mânuirea armei. Exprim mulțumirea Mea Maiorului
Bălșan, comandantul divizionului.
Grănicerii din Mehedinţi în foarte bună stare și au manevrat
ca adevăraţi soldaţi. Aceiaș menţiune se cuvine Grănicerilor dela
Vârciorova şi Calafat.
Judeţul Teleorman. Escadronul de Călărași în foarte proastă
stare, atât în exerciţiuri cât și în călărie. Sunt convins că oamenii
sunt pretutindeni aceiași, dar că comandantul acestui escadron,
căpitanul Drăgulănescu, urmează a-și da socoteala de starea esca-
dronului ce-i este încredințat. Grănicerii, deși concentrați întrun
număr restrâns, dar s'au găsit în bună stare.
*
* *
Corpul cel din urmă pe care l-am inspectat fiind Călăraşii esca-
dronului de Ilfov, am rămas cu totul satisfăcut atât de ținută
cât şi de instrucție. Căpitanul Berlescu a probat cât de mulțumi-
toare rezultate se pot dobândi dela trupă, când ofițerii ce o comandă
au instrucțiunea cuvenită și sunt animați de adevăratele sentimente
militare. Zece zile au fost de ajuns ca acest esċadron să facă atât
mânuirea armeler cât și întreaga școală de escadron în modul cel
mai satisfăcător. Menţionez mai cu deosebire rânduiala ce sa păzit
în atac atât pe plutoane, cât și cu întregul escadron, precum și inte»
ligenţa și agerimea ce au pus fiecare în atacul individual, atât de
necesară pentru trupe călăreţe ușoare.
Singurul lucru de dorit este să vedem în ţara noastră cai de o
talie mai mare, însă aceasta este o chestiune de viitor și de un
interes general.
Nimic mai necesar pentru trupele noastre decât a se deprinde
cu regulile tăbăruirii şi în această privință exprim mulțumirea
Mea și doresc ca în timp de concentrare, atât șefii escadroanelor
de Călărași cât și acei de Dorobanţi, să îngrijească cu cea mai mare
băgare de seamă asupra instrucției așezării oamenilor prin tabere,
cantonamente și bivuacuri.
www.dacoromanica.ro
148 REGELE CAROL I
Observaţiunile din acest Ordin de zi se vor lua în de aproape
băgare de seamă de fiecare în ceea ce-l priveşte pentru satisfacțiunea
acelora care au știut a-și face datoria precum și pentru îndreptarea
acelora care au fost cauza neajunsurilor ce am constatat.
Dat în București, la 15 Mai 1872.
CAROL.
(M. Oastei, 1872, nr. 20, p. 355—7).
186.
Domnul către Consiliul judeţului Prahova
Sinaia, 2/14 Iulie 1872.
Consihul judeţean de Prahova, în frunte cu G. Gr. Cantacuzino, arată de-
votamentul şi iubirea întregului distmet pentru M. S. gi Dinastie. România
are nevoie de linște și stabilitate și pentru acestea urează ani mulţi și fenciţi
Dinastiei. Domnul, mulţumind pentru urări, speră că stabihtatea care sa
așezat în ţară va duce la prosperitatea, desvoltarea şi progresul României.
Mulţumesc pentru cuvintele călduroase și pline de adevăr ce
Ne adresaţi în numele Consiliului general de Prahova. Salutăm cu
mare plăcere în d-voastre cel dintâiu Consiliu Judeţean, în care,
prin noua lege, toate clasele societăţii sunt reprezentate; sunt con-
vins că veţi pune toate silinţele spre a deschide, prin mijloacele de
comunicație, bogăţiile numeroase ale acestui frumos district și veţi
înlesni astfel crearea industriei, de care are o așa mare trebuinţă
țara.
Am toată speranţa că, ptin stabihtatea care a prins rădăcini
în ţară ca și în toate ramurile administraţiunii, vom ajunge la
ţinta ce fiecare Român trebueşte să dorească: prosperitatea, desvol-
tarea și progresul României.
(M. O., 1872, nr. 148, p. 685).
187.
Domnul către Primul Ministru.
8/20 Septemvrie 1872.
Cu ocazia serbării tragerii generale la semn cu delegați din judeţele ţării,
Primul Ministru prezintă pe premuanţi şi delegaţii din 26 de judeţe și roagă
pe Domn să deschidă concursul. Domnul socotește tragerea la semn ca o ser-
bare națională, salută pe concurenţi și deschide concursul.
Tragerea la semn gentrală este și trebue să fie totdeauna o
serbare naţională și sunt convins că fiecare Român ţine la acest
www.dacoromanica.ro
SEPTEMVRIE 1872 CUVÂNTĂRI 149
frumos exercițiu, mai ales că el este chemat a întări instituțiunea
militară.
Am venit cu bucurie în mijlocul d-voastre, spre a saluta pe dele-
gaţii trimiși de diferitele districte şi spre a lua parte Însumi la acest
concurs care, în toate țările unde se află statornicit, a dat roadele
cele mai bune; cu multă plăcere dară, voiu deschide acum tragerea
la semn naţională.
(M. O., 4872, nr. 201, p. 1160)
188.
Inalt Ordin de zi către armată
Bucureşti, 9/21 Septemvrie 1872.
Domnul face unele observaţiuni cu privire la imstrucţia trupelor din Bucu-
rești şi Ploești.
În ziua de 7 curent, inspectând trupele din garnizoana București,
am văzut cu plăcere atât bunăstarea ţinutei oamenilor, cât și pro-
gresul ce am constatat în toate corpurile, în privinţa instrucţiunii
trupelor.
Mulţumesc șefului diviziei II-a teritoriale și tuturor șefilor de
corpuri, pentru starea plăcută în care am găsit trupele și pentru că
am constatat că fiecare a știut să profite de observările care au făcut
obiectul ordinului Meu de zi dela 23 Aprilie.
Dacă câţiva ofiţeri subalterni au adus oarecare confuziuni în
mișcări, pricina este indulgenţa de care nu e bine a uza mai mult;
recomand dar șefilor de corpuri a exercita o acțiune mai energică
subalternilor lor și a uza mai mult de drepturile și autoritatea ce le
dau legile și regulamentele în vigoare.
În scurtul timp care ne desparte de ziua în care au să înceapă
manevrele mari dintr'acest an, recomand mai cu deosebire şefilor
de corpuri, scrupuloasa explicare a dispoziţiunilor reglementare în
privința ordinelor de luptă și a exerciţiului de tiraliori.
Astfel, instrucţiunea trupelor din garnizoana București va fi
completă și ele se vor putea prezenta cu cuvenită soliditate în mane-
vrele viitoare.
Cu această ocaziune exprim a Mea mulțumire șefului Batalio-
nului II de Vânători în garnizoană la Ploești; administraţia și
www.dacoromanica.ro
150 REGELE CAROL I
instrucțiunea Batalionului ar fi lăsat foarte puţin de dorit, dacă
partea reglementelor privitoare la tiraliori ar fi fost terminată.
Îmi place a crede că maiorul Măldărescu va ști a completa
instrucțiunea, până la momentul concentrării trupelor pentru ma-
nevrele dintr'acest an.
Am văzut cu mare plăcere zelul tu care cetăţenii ploeșteni
concură la organizarea milițiilor; le mulţumesc, precum și șefului
regimentului de Dorobanţi, care a dobândit frumosul rezultat de
a putea face ca o companie de milițieni să execute cu preciziune
înaintea Mea părțile cele mai esenţiale ale școalei de companie.
În privinţa Călăraşilor de Prahova am o singură observare de
făcut, aceea de a-i vedea făcând cu mai multă agerime mișcările
armelor.
Dat în București, la 9 Septemvrie 1872.
CAROL.
(M. O., 1872, nr. 205, p. 1175).
189.
Domnul către autoritățile din Târgovişte.
Târgovişte, 30 Sept./12 Oct. 1872.
In timpul manevrelor, M. S. şi cartierul general sosesc la Târgovişte să
dea dispozițiuni pentru primirea trupelor. La barera oraşului, primarul Ion
Răducanu şi preşedintele comitetului permanent N. Dărmănescu, întâmpină
pe Domn, asigurându-L de sentimentele de iubire şi devotament ale oră-
şenilor.xDomnul mulţumeşte pentru sentimentele manifestate și laudă progresul
orașulu și rețeaua de drumuri a județului.
Am fost totdeauna foarte simțitor la simțimintele ce Mi-ați
manifestat, de câte ori am venit în mijlocul d-voastre.
Astăzi vin cu un simţimânt de mândrie, în capul unui corp de
armată, într’această veche capitală, atât de bogată în fapte glori-
oase și zilele ce vom petrece aci vor reaminti vechea splendoare
a acestui oraş.
Vă urez din toată inima a persista în progresul ce-Mi anunțați,
atât în îmbunătățirile comunale ale orașului cât și în acele ale jude-
ţului, dintre care căile de comunicaţiune sunt cele mai importante.
Acestea sunt, domnilor, artere de viaţă pentru orice ţară și vă felicit
de progresul care l-am găsit în acest judeţ.
(M. O., 1872, nr. 223, p. 1247).
www.dacoromanica.ro
QCTOMVRIE 1872 CUVÂNTĂRI 451
190.
Domnul către Primarul Târgoviștei.
Târgovişte, 3/15 Octomvrie 1872.
Elisabeta Doamna, cu prilejul manevrelor dela Târgoviște, vine în oraș.
E întâmpinată” de Domn, Consiliul comunal şi cetăţeni. Primarul, Ion Ră-
ducanu, îi urează bunăvenire. Domnul, în numele Doamnei, mulțumește de
primirea ce I s'a. făcut.
Vă mulțumesc, domnilor, în numele Măriei Sale Doamnei,
pentru frumoasa și entuziasta primire ce l-aţi făcut.
Este mult timp de când Măria Sa Doamna dorea să viziteze
acest interesant oraș și Se felicită că Și-a putut îndeplini această
dorință cu ocaziunea concentrării trupelor noastre pentru manevre,
care este o adevărată serbare naţională.
(M. O., 1872, nt. 224, p. 1251).
191.
Inalt Ordin de zi către armată.
Târgovişte, 5/17 Octomvrie 1872.
După manevrele generale, Domnul e mulțumit de modul cum au fost exe-
cutate și de aptitudinile soldaților.
Ofiţeri, subofijeri, caporali şi soldaţi,
Pentru întâia oară în România, o armată concentrată din toate
unghiurile ţării a executat manevre pe un teritoriu de o întindere
de peste 120 kilometri.
Legea din 27 Martie a și produs din fructele sale; toate comunele
au fost reprezentate la aceste operaţiuni, adevărată imagine a
războiului.
Cincisprezece zile de marșuri și manevre, executate cu soliditate
și cu acea inimă care arată aptitudinea voastră la arme, dovedesc
că ţara poate conta pe voi.
Voi, cei din armata de linie, vă veţi întoarce în garnizoanele
voastre și nu uitaţi că sunteţi școala cea mare militară a patriei.
Vă mulțumesc. Aştept și cer mult dela voi.
www.dacoromanica.ro
152 REGELE CAROL I
Dorobanţi şi Călărași, întoarceţi-vă în comunele voastre, spuneţi
părinţilor și fraților voştri că Domnitorul este mulțumit de voi
şi că tăria ţării constă în organizarea voastră.
Dacă armata permanentă este menită mai cu seamă a forma
cadrele, voi sunteţi acei ce daţi masele.
Ofiţeri, subofijeri, caporali şi soldaţi,
Iubiţi disciplina, faceţi dintr'însa o religiune, îndepliniţi cu sfin-
tenie datoriile voastre și țara recunoscătoare vă va binecuvânta.
CAROL.
(M. O., 1872, nr. 224, p. 1251).
192.
Domnul către Armată.
Târgovişte, 5/17 Octomvrie 1872.
După terminarea manevrelor, Domnul trece în revistă pe câmpia Susani
întregul corp de armată și face prima distribmre a medalie mihtare pentru
actele de bravură sau pentru că cei decoraţi au împhmit 12 ani în grad de
sergent.
Sunt fericit că pot recompensa serviciul și meritul vostru,
printr'un semn românesc, în faţa acestui corp de armată.
Cred că aceasta va fi un îndemn pentru camarazii voştri, care
vor ști a vă imita.
Primește defilarea trupelor şi întrunește apoi pe toţi ofiţerii la un ceai în
sala Arsenalului. Domnul adresează ofițenlor întruniţi următoarele cuvinte :
Târgoviștea, acest vechiu Scaun Domnesc, ne aduce aminte
timpurile glorioase, în care ostașii români aveau fericirea a apăra
cu sângele lor autonomia ţării.
De atunci România a trecut prin diferite faze grele până când
a putut ajunge la momentul cel mai fericit, la unirea ambelor ţări.
Din acest moment și armata a început a se organiza pe baze
mai largi, desvoltându-se şi progresând din an în an.
nsă, spre a pregăti o armată pentru scopul la care este desti-
nată, singurul mijloc este acela al concentrărilor și al manevrelor.
www.dacoromanica.ro
OCT.-NOV. 1872 CUVÂNTĂRI 153
Din acest punct de vedere, sunt fericit a vedea astăzi o mare
parte din armată reprezentată aci şi sunt mândru că Însumi M'am
găsit în capul ei. Astfel M'am putut convinge de progresul simţitor
ce s'a făcut în acești din urmă ani şi mulțumesc la toţi ofiţerii
care au contribuit la acest rezultat.
Sper că vom merge şi de azi Înainte pe această cale a progresului
şi nu Mă îndoesc niciun moment că, în caz când armata ar fi chemată
a apăra drepturile ţării, ea se va grupa cu încredere în jurul Meu,
şi că toţi ostașii din toate unghiurile ţării vor alerga, spre a împlini
cu inimă și cu iubire această datorie sacră și frumoasă și a rea-
minti atunci faptele glorioase din secolii trecuți.
Ridic acum un toast în onoarea armatei, dorind să Mă întâlnesc
în fiecare an pe câmpul de manevre și astfel armata să fie totdeauna
la înălțimea misiunii sale.
(M. O., 1872, nr. 225, p. 1255).
193.
Domnu! pentru viitorul Giurgiului.
Giurgiu, 21 Oct./2 Nov. 1872.
La serbarea așezării pietrei fundamentale la cheiul portului din Giurgiu
iau parte Domnul şi miniştrii. La dejunul dat de comună, M. S. închină pentru
prospentatea şi fericitul viitor al portului Giurgiu.
Cu mare plăcere am venit astăzi la Giurgiu, spre a prezida o
solemnitate demnă de a fi înscrisă în analele orașului ca un eveni-
ment din cele mai fericite.
Sunt convins că, cu săvârșirea cheiului, comerțul va lua un
avânt neașteptat în acest port, care este menit a deveni marele port
al Capitalei.
Din momentul ce guvernul otoman va fi pătruns de însemnatul
folos ce va aduce și Imperiului construirea, în înţelegere cu noi, a
unui pod de fier, ce-l dorim atât de mult, atunci se va putea prezice
portului Giurgiu un strălucit viitor, căci el va fi cheia comerţului
dintre Orient și Occident.
Urez ca toate dorinţele Mele pentru Giurgiu și pentru ţara
întreagă să se realizeze curând, și ridic acest pahar în prosperitatea
și în fericitul viitor al portului Giurgiu.
(M. O., 1872, nr. 236, p. 1300).
www.dacoromanica.ro
154 REGELE CAROL 1
194.
Domnul către cetățenii din Piteşti.
29 Oct./10 Nov, 1872.
Domnul împreună cu Doamna pleacă în inspectarea căii ferate București-
Pitești. In gara Piteşti, preşedintele cominei interimare, T. Naum, ese în în-
tâmpinare prezentând omagii şi felicitări de bună venire, urări pentru ani mulţi
şi fericiţi. Inalţii oaspeţi merg la Catedrală şi apoi participă la dejun în casele
lui Meculescu. La acest dejun iau parte şi N. Golescu, Ion C. Brătianu, Episcopul
şi autoritățile. Către sfârşitul dejunului, Episcopul felicită pe Mărule Lor de
bună venire în Pitești şi exprimă fericirea de a vedea întâia oară pe Doamna
venită în Eparhie. Domnul închină în sănătatea orășenilor din Piteşti care şi-au
arătat devotamentul prin călduroase primari.
Sunt aproape şase luni, cu ocaziunea ultimei Mele. veniri în acest
oraş, că Mi-am exprimat dorinţa de a reveni estimp, împreună
cu Doamna, în mijlocul d-voastre şi a vedea atunci Piteştii legat
cu Capitala prin cale ferată.
Este o adevărată șatisfacțiune pentru Mine, că această a Mea
dorință s'a putut împlini așa de curând. Fie ca drumul de fier,
acest puternic imijloc al civilizaţiunii, să deschidă toate bogăţiile
judeţului Argeș și să contribuească la înflorirea orașului Pitești,
prin desvoltarea comerţului; fie ca înlesnirea căilor de comunica-
ţiune să răspândească prosperitatea asupra acestei frumoase părți
a României.
Urând ca să vedem într'un viitor apropiat realizarea acestor
progrese, așetptate cu nerăbdare de fiecare din noi, închin acest
pahar în sănătatea orășenilor piteșteni, care astădată, ca și ori de
câteori am venit în mijlocul lor, Mi-au arătat devotamentul lor
prin călduroase primiri, pentru care le mulțumesc din inimă.
Să trăiţi ani îndelungaţi și fericiţi!
(M. O., 1872, nr. 241, p. 1320).
195.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
15/27 Nov. 1872
Domnul deschide Corpurile Lcegiuitoare, exprimând speranţa că repre-
Zentanţii naţiunii vor da același sprijin, ca în sesiunile trecute, guvernului.
www.dacoromanica.ro
NOEMVAIE 1872 CUVÂNTĂRI 155
Activitatea ce au a desfăşura priveşte, pe lângă buget, înființarea Creditului
Funciar, unele modificări ale Codicelui şi procedurii penale, legea privitoare
la alegerea Mitropoliţilor şi Episcopilor și instituţia Sf. Sinod şi legea instruc-
țiunii publice.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Sunt pătruns de o vie mulțumire deschizând astăzi pentru a
treia oară sesiunea Corpurilor Legiuitoare, încunjurat de aceiași
mandatari ai ţării și de aceiași consilieri ai Tronului.
Sper că și sesiunea aceasta veţi continua opera d-voastre, ale
cărei bune rezultate sunt atât de evidente.
În adevăr, veţi vedea, domnilor Senatori şi domnilor Deputaţi,
în cursul desbaterilor, cât de mari au fost foloasele ce s'au obţinut,
graţie voturilor ce aţi dat, pentru stabilirea ordinei în finanţe și
pentru desvoltarea tuturor ramurilor administraţiunii.
O percepere mai regulată a dărilor a permis tezaurului public
să facă onoare la timp plăţilor sale. Creditul Statului sa menţinut
în condiţiunile cele mai favorabile înăuntru și afară, chiar în epoca
crizei ce domnește pe pieţele cele mai importante ale Europei.
Graţie ajutorului ce aţi dat tezaurului public, prin votarea legii
monopolului tutunului și a timbrului și înregistrării, putem zice
astăzi cu încredere, că s'a pus capăt perturbaţiunilor financiare și
că ţara nu va mai fi în viitor dureros surprinsă prin supunerea la
plata de imense datorii flotante.
Căile ferate, care au trecut prin atâtea faze neplăcute şi au dat
loc la atâtea desbateri și complicaţiuni, aproape de a deveni pericu-
loase, sunt astăzi în plină mișcare și mai mult de nouă sute de kilo-
metri sunt deja la dispoziţiunea șălătorilor și a mărfurilor. Linia
Piteşti—Slatina—Craiova—Turnu-Severin— Vârciorova se va încep
în curând și se va termina conform legii.
Acest mare bine ţara îl datorează înţelepciunii, cu care d-voastră
aţi știut să puneţi capăt tuturor peripeţiilor în care căzuse această
importantă chestiune. Pentru completarea acestei opere, guvernul
Meu vă va prezenta în sesiunea aceasta convenţiunea încheiată cu
Austro-Ungaria pentru joncțiunile căilor ferate, destinate a înlesni
productelor noastre şi tranzitului străin mijloace de a se transporta
la diferite destinaţiuni în distanțe depărtate.
www.dacoromanica.ro
156 REGELE CAROL 1
Căile ferate, domnilor, vor transforma cu totul starea economică
a României. Agricultura și comerţul se resimt deja de binefacerile
unei mișcări grabnice și regulate ; bogăţia generală se mărește și chiar în
anul acesta sperăm, din producţiunea liniei Pitești—Galaţi—Roman,
să putem diminua anuitatea înscrisă în buget pentru această linie.
Dacă, pe lângă toate acestea și pe lângă votarea bugetelor ce
vi se vor prezenta, veţi rezolva, domnilor Senatori și domnilor
Deputaţi, în această sesiune și chestiunea Creditului Funciar, che-
stiune care încă din sesiunea trecută a ocupat deliberările d-voastre,
atunci putem fi siguri că ne vom afla în cele mai bune condițiuni
de a vedea prosperând marea noastră industrie agricolă, care reclamă
toată solicitudinea noastră.
Pentru întărirea armatei, d-voastre, domnilor Senatori și dom-
nilor Deputaţi, nu aţi refuzat niciodată mijloacele ce vi s'au cerut.
Asemenea și pentru viitor, sunt sigur că veţi acorda ceeace va trebui
pentru a completa aplicarea legii dela 27 Martie, astfel ca oștirea
noastră să poată totdeauna corespunde la misiunea ei. Această
lege abia s'a pus în lucrare și deja am avut plăcerea personalmente
să constat, cu ocaziunea concentrării din toate judeţele a unei părți
din trupele române, cât de mari şi binefăcătoare au să fie rezultatele
ce așteptăm dela noua organizaţiune.
Prin diferitele inspecţiuni ce Miniștrii Mei au făcut în interiorul
ţării, au putut vedea de aproape nevoile și lipsele ce se simt în diver-
sele localităţi, au dat ascultare scrupuloasă cererilor ce s'au ivit,
au stimulat activitatea administraţiunii și s'au luat toate.măsurile
de îmbunătăţire, potrivit cu mijloacele ce guvernul a avut la dispo-
ziţiunea sa.
S'a pus în aplicațiune legea reformată a consiliilor judeţene,
legea tocmelilor agricole; s'au creat din nou trei penitenciare, s'au
făcut studii și planuri pentru construcţiuni de noi penitenciare
sistematice, combinate cu înfiinţare de ateliere.
Legea pentru birourile poştei rurale s'a pus în aplicaţiune și
în curând corespondenţa publică va putea merge regulat și sigur
în toate comunele ţării.
Pe lângă proiectele din anul trecut, guvernul Meu va supune
desbaterilor d-voastre mai multe legi, ce sunt indispensabile pentru
satisfacerea intereselor celor mai importante în diversele ramuri
ale administrațiunii.
www.dacoromanica.ro
NOV.-DEC. 1872 CUVÂNTĂRI 157
Justiţia este cea mai mare instituțiune într'o ţară unde indepen-
denţa legii domnește. Guvernul Meu s'a silit în toate modurile a
ameliora această ramură a administraţiunii. Pe lângă proiectul
privitor la unele modificări de introdus în codicele penale și de
procedură penală, ce se află supus deliberărilor d-voastre încă din
sesiunea trecută, guvernul va cugeta cu maturitate asupra noilor
reforme de introdus.
Biserica și școala sunt cea mai înaltă preocupare a noastră a
tuturor. Religiunea, această legătură sublimă a omului cu Dumnezeu,
această temelie statornică a familiei și a monarhiei, această perpetuă
mângâiere a durerilor lumii, este în acelaș timp pavăza în contra
căreia s'au înfrânt toate lovirile ce s'au cercat a se da naţionalităţii
noastre. Sunt convins dar, domnilor, că veţi grăbi a desbate și a
vota legea privitoare la alegerea Mitropoliţilor și a Episcopilor și
la instituirea Sinodului Bisericii. Asemenea veţi lua în desbatere
legea instrucţiunii 'publice și veţi pune guvernul în stare să dea
junimii învăţători luminaţi, iar țării să-i asigure o viitoare gene-
rațiune inspirată de simţimântul binelui și al datoriei.
Relaţiunile noastre exterioare sunt satisfăcătoare. Astfel, dom-
nilor, cu ordinea și liniștea dinlăuntru și cu concursul înţelept al
d-voastre, putem privi viitorul cu toată încrederea.
Domnilor Senatori, domnilor Deputaţi, prin luminatul sprijin
ce aţi dat guvernului Meu, aţi înlesnit silinţele sale în greaua sar-
cină ce a pus asupra-i încrederea Mea.
Primiţi mulțumirile Mele.
Dumnezeu să binecuvânteze lucrările d-voaatre.
CAROL.
Preşedintele Consihului Miniştrilor și Ministru de Interne, L. Catargiu;
Ministrul Lucrărilor pubhce, N. Kretzulescu; Ministrul Justiției, Manolache
Costache ; Ministrul Cultelor şi Instrucţiuni Publice, General Chr. Tell; Mi-
nistrul Afacerilor Străine, G. Costaforu ; Mimstrul Finanţelor, P. Mavrogheni ;
Ministrul Războiulu, Generalul I. Em. Florescu.
(M. O., 1872, nr. 254, p 1373).
196.
Domnul la adresa Adunării Deputaților.
30 Nov./12 Dec. 1872.
Delegația Adunării, în frunte cu preşedintele, prezintă adresa la mesaj
stăruind asupra înţelegerii leale între puterea legiuitoare și puterea executivă
www.dacoromanica.ro
158 REGELE CAROL I
şi asupră devotamentului către persoana M. S. şi Dinastie. Domnul mulțu-
meşte şi speră în concursul ce-l vor da guvernului.
Domnule Preşedinte,
Domnilor Deputaţi,
Vă mulțumesc pentru simţimintele sincere ce-M. exprimaţi.
Vocea ţării o voi asculta totdeauna cu băgare de seamă și vă repet
cu această ocaziune, că datoria Mea, de a îndeplini scopul ce Pro-
videnţa și încrederea naţiunii Mi-au desemnat, va fi mai presus
de orice consideraţie.
Aştept, domnilor Deputaţi, să nu am decât a Mă felicita, ca și
până acum, de binevoitorul concurs, ce sper că veți urma a-l da silin-
telor guvernului Meu, care la rândul său nu se va depărta niciodată
dela datoria ce are, de a apăra interesele Statului și a menţine
principiul armoniei puterilor. Astfel, domnilor, vom conduce de-
stinele României pe calea cea mare.
Fiţi bine încredinţaţi că simțim, atât Eu cât și Doamna, o
adevărată plăcere, primind urările ce Ne vin din partea mandata-
rilor Națiunii.
(M. O., 1872, nr. 266, p. 1425).
197.
Domnul la adresa Senatului.
3/15 Decemvrie 1872.
Senatul e fericit de stabilitatea guvernului şi va lucra de acord cu el pentru
toate nevoile ţării. Domnul speră în această asociere a, Senatului la silinţele
guvernului.
Prea Sfinţite Părinte,
Domnilor Senatori,
Adresa ce-Mi faceţi Mă convinge şi în anul acesta, cât de mult
Senatul este pătruns de înalta sa misiune.
Nu aţi lipsit niciodată, domnilor, să vă asociaţi cu silinţele
guvernului Meu și să-l ajutaţi cu luminele și experienţa d-voastre.
Preocupaţi numai de interesele cele mari ale Statului, sper că
veţi continua pe aceeaș cale, astfel ca în toate ocaziunile să puteţi
menţine bunele tradițiuni ce aţi întemeiat,
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1873 CUVÂNTĂRI 159
Fiţi siguri, domnilor Senatori, că apreciez meritul lucrărilor
d-voastre și că voiu ţine totdeauna cont de dorinţele ce veţi ma-
nifesta.
Vă mulțumesc și din partea Doamnei pentru urările și sincerile
simțiminte de devotament ce Ne exprimaţi.
(M. P, 1872, nr. 269, p. 1445).
198.
Domnul către Soc. Amicii Artelor frumoase.
30 Dec. 1872/11 Ian. 1873.
S'a pregătit o expozițiune a Societății Amicilor artelor frumoase, la a cărei
inaugurare a fost invitat şi Domnul. Gr. C. Cantacuzino, preşedintele so~
cietății, exprimă vii mulțumiri M. S. pentru grațiosul concurs și puternicul
sprijin. Domnul salută cu satisfacție formarea acestei societăți care are
de scop să răspândească în țară ıubirea şı gustul artelor.
Domnilor,
Deschiderea primei expozițiuni de arte Mă umple de bucurie.
Văd un adevărat progres într'aceasta, căci numai într'o țară care
înfloreşte, artele se pot desvolta.
Cultivarea bele-artelor este unul din cele mai puternice mijloace
spre a înălța inima și constitue cea mai frumoasă legătură între
toate popoarele, conducându-le la cele mai nobile aspiraţiuni.
Am salutat dar cu o vie satisfacțiune formarea unei Societăți,
care-și propune scopul de a răspândi în ţară iubirea și gustul artelor.
Mulţumesc acum tuturor câţi au luat această lăudabilă inițiativă,
și urez ca silințele Societăţii Amicilor bele-artelor să fie încununate
de un deplin succes.
(M. O., 1873, nr. 2, p.7).
199.
Inalt Ordin de zi către armată.
1/13 Ianuarie 1873.
Domnul exprimă ostaşilor mulțumiri și le urează sănătate.
Ostaşi,
La începutul anului expirat, Mă felicitam, împreună cu țara
întreagă, de progresul ce făcuse armata noastră. Vă recomandam
atunci a vă face o onoare din abnegaţiunea și sacrificiile ce vi se cer.
www.dacoromanica.ro
160 REGELE CAROL I
Astăzi, Mă felicit de realizarea în mare parte a dorințelor Mele,
ceea ce am putut-o constata cu mândrie și cu plăcere cu ocaziunea
inspecțiunilor și manevrelor din toamna trecută. Vă adresez dară
ale Mele mulțumiri și vă urez sănătate.
Ostași,
Nu uitaţi niciodată că desvoltarea și întărirea instituțiunii
noastre militare este chiar consolidarea întregului viitor al patriei.
Vă urez an bun și fericit!
CAROL.
1873, lanuarie 1.
(M. Oastei, 1873, nr. 1, p. 1).
200.
Domnul către Mitropolitul Primat.
1/13 Ian. 1873.
Mitropolitul, în numele clerului, face urări și binecuvântări pentru Dinastie,
pentru grija continuă ce poartă bisericii. Domnul mulțumește pentru felicitări
şi facc urări la rândul Său.
Înainte de toate, trebue să ne înălțăm glasul către Atotputintele,
spre a-l mulțumi pentru fericirile ce ne-a acordat în cursul anului
trecut și pentru care vom păstra în inimile noastre o adâncă și
sinceră recunoștință.
Rugăciunile înaltului cler, sunt încredinţat, vor atrage și în
anul acesta binecuvântările Cerului asupra iubitei noastre țări.
Plin de încredere dar privesc anul care se deschide înaintea noastră.
Cuvintele Prea Sfinţiei Voastre sunt expresiunea fidelă a însăși
dorințelor Mele și sunt convins că legea eclesiastică va încunjura
din nou Biserica noastră cu strămoșeasca ei splendoare.
Vă mulțumesc din inimă pentru felicitațiunile ce Ne adresaţi
în numele clerului și vă urez la rândul Meu ani mulţi și fericiţi.
(M. O., 1873, nr. 1, p. 2).
201.
Domnul la învestirea Episcopilor.
29 Ian./9 Fey. 1873.
Ceremonia învestarii episcopilor Athanasie al Râmnicului-Noului-Severin,
Isaia al Romanului, Inochentie Chiţulescu al Buzăului și Josif al Argeșului.
După ce fiecare primeşte cârja episcopală din mâna Domnului și spune
www.dacoromanica.ro
IAN -FEVR. 1873 CUVÂNTĂRI 161
câteva cuvinte, Domnul, după ultimul, adresându-se tuturor, le arată mai
întâiu figurile ce au ilustrat scaunele unde vor merge şi apoi misiunea ce au de
îndeplinit, propovăduind mântwtoare cuvinte între credincioşi şi purtând o
deosebită grije de monumentele vechi religioase.
Prea Sfinţi Părinţi,
Deapururea am fost însufleţiţi de cea mai vie dorinţă a vedea
păstrate frumoasele tradiţiuni ale sfintei Biserici, care pentru câtva
timp căzuseră în părăsire.
Cu o adevărată bucurie dar, am săvârșit astăzi, înaintea acestei
înalte Adunări, actul de învestitură, după vechile datine ale Bisericii
noastre, a patru Episcopi aleși conform legii nouă de către înaltul
cler şi reprezentanţii poporului.
Dela anul o mie opt sute șasezeci și șase încă, am exprimat
în diferite alocuţiuni ale Mele către Adunările Legiuitoare, dorința
ce aveam pentru restabilirea Bisericii române pe bazele canonice,
spre a-i asigura, ca și clerului, poziţiunea ce caută a ocupa în Stat,
cu deplină libertate în afacerile curat religioase.
Plin de încredere, vă văd acum pornind la scaunele episcopale.
Părinte Episcop al Râmnicului, ducându-te ia țărmurile Oltu-
lui, în mijlocul voinicilor Olteni, vei întâmpina la fiecare pas, în
frumoasele mânăstiri, ce ai fericirea a le poseda în eparhia Prea
Sfinţiei Tale, urme din istoria patriei; vei regăsi urme ale spiritului
blând și pios, ale tăriei în credinţă a strămoșilor noștri, care își
aflau acolo în timpii grei un azil, în timpii de fericire sfinte locașuri
spre a înălța rugile lor de mulțumire către cel Atotputernic.
Prea Sfipția Ta, Episcop al Romanului, ești chemat a ocupa
unul din cele mai frumoase scaune; din patruzeci și cinci de pre-
decesori ai Prea Sfinţiei Tale, mulţi au știut a-și câștiga un nume
nemuntor prin actele lor pentru înălțarea simțului pietăţii creștine
și a literaturii bisericești. Mai înainte de împărțirea eparhiilor de
către fericitul întru pomenire Domn Alexandru cel Bun, Romanul
a fost pentru câtva timp chiar reședință de Mijropolit și multă
vreme purtă denumirea de Mitropolia Țării de jos. Nu putem să
nu pomenim aci, cu o profundă recunoștință, de Prea Sfinţia Sa
Episcopul Dositeiu, acel strălucit şi luminat Păstor, care, ca Episcop
al acestei eparhii, a fost creatorul primei versificări în limba română
a Psaltirului și căruia, mai pe urmă, ca Mitropolit, se datorește
marea idee de a suprima, atât în leturghie cât şi în cărţile bisericești,
www.dacoromanica.ro
162 REGELE CAROL t
întrebuințarea limbii slavone, pentru a o înlocui cu limba poporului ;
de renumitul loanichiu, fundator și reclăditor al mai multor mânăs-
tiri și spitale, căruia Domnul Constantin Racoviţă, pentru a răs-
plăti virtuțile și vrednicia sa, i-a acordat favoarea de a purta mitra
și podoabele arhiepiscopale; de Episcopul Leon, care a trecut mai
pe urmă Mitropolit și care s'a luptat cu bărbăţie, în unire cu boerii
ţării, spre a nimici alegerea unui Arhiepiscop din Fanar; de marele
Veniamin Costache în fine, acel virtuos și înţelept Episcop și Mitro-
polit, ale căruia urme glorioase le găsim la fiecare pas în toată
Moldova, atât pentru ordinea și splendoarea ce a introdus în Biserică
cât și pentru neobosita sa silință de a îmbogăţi literatura bisericească
română.
Iar Prea Sfinția Ta, Episcop al Buzăului, care ești chemat a
înlocui pe repauzatul în Domnul părintele Dionisie, ale căruia merite
pentru cărțile bisericeşti îi dau atâtea titluri la recunoştinţa noastră
adu-ți aminte cu gratitudine și de piosul Domn Radu IV, care, sunt
acum mai bine de trei sute de ani, a clădit catedrala episcopală
a Buzăului și de fericitul întru pomenire Episcopul Chesarie; acest
înalt model de virtute și de pietate, care a ridicat din nou această
biserică din ruine și a clădit acele palaturi pentru cultura spiri-
tuală ; dar adu-ţi aminte mai ales de acei bine credincioși, care în.
timpii de amară încercare au săpat în stânci în fundul munţilor
sfintele lor locașuri, pe care le privim astăzi cu o adâncă mișcare,
ca niște monumente eterne ale credinţei din acele timpuri de lupte
cumplite.
Părinte Episcop al Argeșului, vei saluta cu bucurie la intrarea
în eparhia Prea Sfinţiei Tale cel mai frumos monument al nostru
din vechime, pomenind cu recunoștință de Neagu Vodă Basarab,
care a ridicat acest templu impozant, al căruia renume sirăbate
departe peste hotarele țării. Ziua când vom vedea acest monument
readus în toată vechea sa splendoare, vom săluta-o cu fericire, căci
va da un lustru nou acestei Episcopii seculare.
Conservarea cu sfințenie a mânăstirilor și a bisericilor trebue
să fie cea mai scumpă datorie pentru fiecare din noi, căci ele, nu
numai că sunt sfintele noastre locașuri, ci și monumentele de căpe-
tenie ale istoriei strămoșești.
Pe noi toţi însă ne unește un monument, un semn, un simbol,
Sfânta Cruce, care există deapururea, care învinge toate popoarele,
www.dacoromanica.ro
MAI 1873 CUVÂNTĂRI 163
care îmbrățișează toate ţările, Sfânta Cruce ce a apărat pe strămoșii
noștri, ce i-a susţinut în timpii de nevoe şi de asuprire, emblema
credinţei.
A propovădui după putinţă mântuitoarele învățăminte ce re-
prezintă acest sfânt simbol, a lăsa în inima credincioșilor, a căror
mântuire vă este încredințată, urme neșterse de puterea sublimelor
cuvinte ale Sfântului Apostol Mateiu, care zice: «Așa să lumineze
lumina voastră înaintea oamenilor, ca să vază faptele voastre cele
bune și să glorifice pe Tatăl vostru cel din ceruri», iacă înalta
misiune ce s'a pus asupra Prea Sfinţiilor Voastre.
(M. O., 1873, nr. 23, p. 121).
202.
Domnul către elevii Şcoalei Militare.
15/2? Martie 1873.
Domnul vizitează Şcoala Mihtară de Infanterie și Cavalerie din Ca-
pitală și la plecare adresează elevilor un cuvânt de mulțumire pentru modul
cum s'au prezentat și le recomandă să asculte mai întâiu pentru a putea comanda
mai în urmă.
Am rămas mulţumit de inspecţiunea ce am făcut astăzi Şcoalei
Militare și cu plăcere M'am convins de progresele ce faceţi.
Nu uitaţi niciodată că sunteţi chemaţi la înalta misiune de a
deveni conducătorii armatei; pătrundeţi-vă prin urmare de marele
adevăr: pentru ca cineva să poată comanda, cată mai întâiu să ştie
a asculta şi puneţi-vă toate silinţele spre a dobândi mulțumirea
şefilor voştri.
Doresc ca deviza să fie: 4 Onoarea, disciplina și simţimântul
datoriei », pe care să o păstraţi deapururea în inimele voastre.
(M. O., 1873, nr. 61, p. 496).
203.
Domnul către Corpul ofiţerilor.
10/22 Mai 1873.
„Aniversarea zilei de 10 Mai cu serviciu divin, primirea felicitărilor la Palat
şi apoi participarea Domnului şi Doamnei la banchetul dat MM. LL., în cazarma
Sf. Gheorghe, de către corpul ofițeresc din Capitală. Participă, pe lângă ofıțerı
şi persoane care reprezintă diferite ramuri ale administraţiei publice, comer-
www.dacoromanica.ro
164 REGELE CAROL I
ului atc. Generalul Florescu, ministrul de război, închină, exprimând dra-
gostea şi recunoştinţa armatei pentru desvoltarea şi întărirea ce M. S. îi dă,
în sănătatea şi pentru realizarea înaltelor și româneșştilor cugetări ale Domnului,
în sănătatea Doamnei și a Principesei Maria. Domnul e mândru că serbează
aniversarea în mijlocul armatei în care vede tăria şi viitorul ţării.
Ziua de 10 Mai, în care am intrat în Capitala României, va
rămâne totdeauna neștearsă în inima Mea. Sunt mândru de a
serba astăzi aniversarea acestei zile cu armata, în care am pus
toate speranţele Mele și în care văd tăria și viitorul țării.
Rog pe cel Atotputinte să-Mi acorde o viaţă lungă, pe care
să o pot consacra pentru fericirea României.
Să trăiască armata și prin ea să trăiască poporul român.
(M. O., 1873, nr. 103, p. 713).
204.
Domnul către Gălăţeni.
Galaţi, 20 Oct./1 Nov. 1873.
Domnul vizitase Galaţii și pleca spre Ismail. La îmbarcare, după bordul
vaporului Ştefan cel Mare, la uralele locuitorilor, Domnul laudă activitatea
municipalităţii, care poate fi dată model orașelor din Româna. Urează pros-
peritate portului a cărui piatră fundamentală a cheiului fusese pusă cu o zi
înainte.
Petrecerea Mea de astă dată în orașul Galaţi va rămâne scumpă
în inima Noastră. M'am convins cu mare satisfacțiune că, graţie
energiei și activităţii municipalităţii, Galaţii au făcut în scurt timp,
în privinţa lucrărilor publice, progrese însemnate; lucrările ce am
văzut pot fi citate ca model tuturor orașelor din România.
Punând ieri piatra fundamentală a cheiului din portul cel mai
însemnat al României, presimt că am pus și temelia unei desvoltări
mai mari a comerţului, care, prin înlesnirea ce asemenea lucrări
aduc, mai cu seamă prin mijloacele de comunicaţiune, iau totdeauna
proporţiunile cele mai neașteptate.
Spre a asigura însă Galaţilor un viitor fericit, voiu uza de toată
influența Mea, ca acest frumos oraș să intre, prin o linie ferată
mai scurtă și mai direcţă, în marele rezou al drumurilor de fier;
cu acest mod, putem spera că prosperitatea acestui port va lua o
desvoltare mai întinsă. lată sincerele urări ce fac pentru Galaţi,
care M'a primit totdeauna așa de bine în sânul său.
(M. O., 1873, nr. 233, p. 2159).
www.dacoromanica.ro
OCT.-NOV. 1873 CUVÂNTĂRI 165
205.
Domnul către cetățenii din Ismail.
Ismail, 20 Oci./1 Nov. 1873.
Domnul vizitează Ismailul ca să se convingă de starea lui. La ban-
chetul oferit de cetăţem, I se urează ani îndelungaţi pentru fericirea și prospe-
ritatea României. Domnul închină în sănătatea orășenilor din Ismail și pentru
desvoltarea portului.
Am venit în mijlocul d-voastre spre a Mă convinge Insumi de
starea orașului Ismail; fac toate urările ca, prin desvoltarea agri-
culturii și comerțului în această parte a României, acest port să se
ridice și să prospere. Închin acum acest toast pentru realizarea
acestei dorinţe și în sănătatea orășenilor Ismailului.
(M. O., 1873, nr. 232, p. 2156).
206.
Domnul către superiorul bisericii elene.
Brăila, 22 Oct./3 Nov. 1873.
Domnul vizitează la Brăila noua biserică elenă. Preotul bisericii bine-
cuvântează pe Domn, roagă Providența pentru gloria, prosperitatea M. S.
a preagrațioasei Doamne, a augustei famıhi, pentru ferıcırea poporului român
frate şi amic cu poporul elen. Domnul mulţumeşte pentru buna primire
şi vede cu ochi buni înțelegerea ce există între Români și Eleni.
Văd cu cea mai vie plăcere frumoasa biserică monumentală ce
colonia elenică din Brăila a clădit și-i mulțumesc pentru buna pri-
mire ce-Mi face. Elinii au găsit totdeauna cea mai mare ospitalitate
în România și văd cu mulțumire buna înţelegere ce există între
Români și Elini.
(M. O., 1873, nr. 234, p. 2163).
207.
Inalt Ordin de zi pe toată oastea.
27 Octomvrie/8 Noemvrie 1873.
Domnul mulţumeşte tuturor din armata permanentă, teritorială, mi-
htu, cât şi gărzilor orăşeneşti pentru zelul și abnegaţiunea cu care au răspuns
la concentrările pentru instrucție şi pentru progresele remarcate.
Ofiţeri, subofiţeri, caporali şi soldaţi,
Concetrarea oastei din cele patru diviziuni teritoriale a dat
într'acest an rezultatul cel mai satisfăcător.
www.dacoromanica.ro
166 REGELE CAROL I
Ne-am putut încredința, atât în persoană la Furceni și la Bucu-
rești, cât și prin Ministrul Nostru de Răsboiu în celelalte diviziuni,
că în ţara întreagă armata permanentă precum și cea teritorială
au făcut mari progrese; dar ceeace este menit a face să salte de bu-
curie inima oricărui Român, este zelul și abnegaţiunea, ce au arătat
tinerii care au fost chemaţi a face parte din batalioanele de miliții ;
în toate capitalele de judeţe, în toate plășile, ei au alergat cu vioi-
ciune la apelul ce li s'a făcut, probând astfel că apărarea ţării are
îoi ostași a pune în linie.
Ofiţeri, subofiţeri, caporali și soldaţi ai armatei permanente, ai
dorobanților, călărașilor și milițienilor, precum și vouă celor din
gardele orășenești, care păzind garnizoanele înlesniţi concentrarea
celorlalte elemente ale forței armate,
Vă mulţumesc.
Dat în București, la 27 Octomvrie, anul 1873.
(M. Q, 1878, nr. 236, p. 2471).
208.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
15/27 Noemvrie 1873.
Domnul prezintă Corpurilor Legiuitoare stadiul relaţiilor cu vecinii şi
al punerii în lucrare a unor legi și le cere a asigura concursul lor guvernului
pentru rezolvarea tuturor greutăților din calea guvernului şi pentru organi-
zarea ţării.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Deschiderea sesiunii Corpurilor Legiuitoare în anul acesta este
semnalată printr'un fapt important în viaţa noastră constituțională.
Adunarea Deputaţilor începe a treia sesiune ordinară a legislaturii
sale şi Senatul va împlini de astă dată termenul fixat de Consti-
tuţiune pentru reînnoirea sa periodică.
Salut dar cu mulțumire mai vie decât totdeauna întrunirea
reprezentaţiunii naţionale. Totdeodată constat cu plăcere, că în
tot acest timp armonia n'a încetat a domni între marile puteri
ale Statului. Țara, liniștită prin această stabilitate, începe a culege
fructele principiilor conservatoare care v'au condus.
Astfel numai, guvernul Meu a putut învinge dificultăţile situa-
ţiunii și tot într'un timp a pune temelia unei reorganizaţiuni serioase,
www.dacoromanica.ro
M. S. Domnul Carol I la 1873.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1873 CUVÂNTĂRI 167
de care ţara simte atâta nevoie. Această operă, pentru care garanţia
timpului este neapărată, s'a început cu energie, se urmează cu acti-
vitate. Atârnă dela luminatul d-voastre concurs, ca dânsa să fie
săvârșită ; tare înlăuntru, un guvern va fi totdeauna respectat în
afară.
Relaţiunile noastre exterioare sunt din cele mai satisfăcătoare.
Am avut mai multe ocaziuni spre a Mă convinge de încrederea ce
inspiră Puterilor străine starea actuală a României şi progresul ce
ea a realizat în câţiva ani. Călătoria Mea de astă vară și simţimintele
binevoitoare ce Mi s'au arătat din partea Suveranilor, cu care am
avut onoarea a Mă întâlni, sunt pentru Mine o nouă dovadă de consi-
deraţiunea de care ţara noastră se bucură în străinătate. Nu putem
decât a ne felicita și a fi recunoscători de interesul cu care Imperiul
vecin a privit expoziţiunea noastră și de primirea graţioasă cu care
personal am fost onorat de Majestatea Sa Împăratul Austro-Ungariei.
Vă mai fac încă cunoscut cu deosebită plăcere, domnilor Senatori
și domnilor Deputaţi, că convenţiunea poştală ce guvernul Meu a
încheiat cu Imperiul Rusiei și pe care d-voastre aţi ratificat-o în
sesiunea trecută, s'a pus deja în lucrare. Guvernul Meu va avea
a supune aprobării d-voastre în sesiunea actuală și alte conven-
țiuni încheiate cu alte Puteri străine.
Administraţia judeţelor a câștigat mult prin modificările ce aţi
introdus în legea consiliilor judeţene și astăzi cea mai mare parte
din conturile judeţelor și comunelor pe anii trecuţi sunt lichidate.
Prin modificarea legii comunale, sunt încredințat că veţi aduce în
administraţiunea comunelor îmbunătăţiri reclamate de toţi.
Mulțumită legilor ce aţi votat și resurselor ce aţi binevoit a
acorda prin bugetele pe anii 1872 și 1873, serviciul telegrafic și
poștal s'a îndreptat în mod simţitor și veniturile au sporit. Guvernul
Meu vă va prezenta spre ratificare o convenţiune încheiată cu com-
paniile căilor ferate, prin care se deschid peste optzeci de birouri
telegrafice noui pela toate staţiile drumului de fier, fără ca prin
aceasta să se îngreuieze alocaţiunile bugetare.
În ceeace privește serviciul penitenciarelor, guvernul așteaptă
votarea legii asupra regimului închisorilor, precum și chibzuirea
despre mijloacele de care s'ar putea dispune pentru zidirile indis-
pensabile. În acest mod va putea generaliza sistemul moralizator
al muncii, care deja s'a aplicat la Mărgineni.
www.dacoromanica.ro
168 REGELE CAROL 1
Administraţiunea justiţiei în toate ramurile sale va fi o constantă
preocupaţiune a guvernului Meu.
Aţi recunoscut înșivă, domnilor Senatori și domnilor Deputaţi,
în sesiunea trecută, că legile noastre reclamă mai multe îndreptări.
Proiectele necesare pentru a atinge acest scop dorit de toţi vi se
vor înfățișa de către Ministrul Meu la departamentul Justiţiei.
Comisiunea întocmită pentru modificarea codicelui de procedură
civilă continuă cu activitate această importantă lucrare, care va
fi supusă discuțiunii d-voastre cât se va putea mai curând.
Nu mai puţin îngrijit și de personalul chemat a aplica legile,
guvernul Meu a mai gătit un proiect, prin care, aducându-se oare-
care schimbări în legea actuală pentru admisibilitate și înaintare în
funcțiuni judecătorești, se precizează condiţiunile cerute pentru
frumoasa și delicata carieră de magistrat.
Lucrările publice au luat în anul acesta un nou avânt. Rezul-
tatele binefăcătoare ale legii prestațiunii sunt simţite de ţara în-
treagă; pe lângă marile înlesniri ce şoselele executate până acum
au adus comunicaţiunilor publice, agricultura nu a profitat mai
puţin de dânsele, În principalele noastre porturi lucrări impor-
tante încep a se ridica. Cheiul din portul Giurgiu s'a terminat în
mare parte; cel dela Brăila și Galaţi se ducrează cu activitate.
Căile noastre ferate astăzi în circulaţie au început a produce
efectele salutare ce acest puternic mijloc de civilizaţiune a avut
pretutindeni. Comunicaţiile, până acum foarte grele și costisitoare,
s'au înlesnit într'un grad necunoscut până astăzi; cei neavuţi se
pot bucura de dânsele cu aceeaș înlesnire ca și cei avuţi și putem
constata cu mulțumire cât de mult au crescut astfel, în favoarea
desvoltării comerțului, relaţiile între diferitele centruri de popo-
rațiune dela o margine în cealaltă a ţării. Transportarea asemenea
la schele a productelor noastre — principalul izvor de bogăţie al
României — s'a făcut În anul curent pe liniile ferate și continuă a
se face în cantităţi foarte mari și cu preţuri reduse în raport cu cele
ce costau până aci pe producători.
În privinţa veniturilor realizate, putem zice de pe acum că
beneficiul în profitul anuităţilor va întrece previziunile bugetare.
Prin expoziţiunea dela Viena, am putut arăta lumii forţa pro-
ductivă și a industriei noastre născânde. Rezultatul ce am obţinut
este foarte măgultor pentru noi, când vedem numărul însemnat
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1873 CUVÂNTĂRI 169
de medalii și recompense ce au dobândit mai cu seamă producțiu-
nile noastre agricole.
Vă pot anunţa, domnilor Senatori și domnilor Deputaţi, cu
mândrie, rezultatul mulțumitor ce a avut aplicarea legii organizării
puterii noastre armate. Această lege a fost promulgată la 27 Martie
anul trecut și în mai puţin de doi ani, ea ne-a dat o nouă probă de
toate ce putem aștepta dela ţară, când i se vorbește de drepturile
ei și de mijloacele de a le păstra.
Două concentrări, una generală în anul trecut și'cea de a doua
pe diviziuni teritoriale în anul acesta, au probat încă înlesnirea cu
care poporul se formează la nobila carieră a armelor. Armata per-
manentă, acea teritorială, milițiile şi gardele orășenești, toate aceste
elemente ale puterii noastre armate,au răspuns la apelul ce li s'a
făcut cu un zel adevărat patriotic. În partea materială avem încă
mult de făcut; dar totuși s'a sporit materialul nostru de geniu, acel
al ambulanţelor și în genere al muniţiunilor, a căror lipsă era atât
de greu simțită.
Pe lângă aceasta, instrucțiunea orășenească s'a asigurat într'un
mod permanent, prin crearea școalei divizionare, care chiar într'acest
an a dat rezultatele cele mai satisfăcătoare, aducând o nouă emula-
ţiune între sergenţii noştri.
Ministrul Meu la departamentul Finanţelor vă va supune,
domnilor Senatori și domnilor Deputaţi, situațiunea financiară a
tezaurului public în toate părţile și amănuntele ei. Această situațiune
nu a variat mult din aceea ce era la finitul sesiunii trecute, încât ea
este cunoscută de d-voastre. Aplicaţiunea legii ultimului impozit
votat de d-voastre asupra stabilimentelor de băuturi spirtoase a
dat rezultate peste toată așteptarea: însă imensa criză care bântue
de mai multe luni lumea financiară și care a mers până acum tot
crescând n'a contribuit puţin a apăsa și asupra finanţelor țării
noastre, prin distrugerea creditului general, care s'a resfrânt în un mod
defavorabil asupra productivităţii unora dintre principalele noastre
venituri indirecte. Această criză, fără precedente prin întinderea și
durata ei, a provocat pentru un moment și pentru întâia oară o
depreciere minimă a efectelor noastre publice. Dar când comparăm
această neînsemnată scădere cu aceea de care au fost lovite efectele
publice streine, nu putem decât a ne felicita și a fi mândri de soli-
ditatea creditului nostru în țară cât și în străinătate.
www.dacoromanica.ro
170 REGELE CAROL I
Prin instituirea unei Bănci de scont și de circulaţiune, creditul
și transacţiunile comerciale se vor desvolta și mai mult. Asupra
acestui obiect, guvernul Meu vă va prezenta un proiect de lege.
Cu excedentul provenit din ultimul impozit peste prevederea
înscrisă în bugetul anului 1874, acest buget, votat cu un deficit
de peste 2 milioane, se prezintă astăzi în condițiuni satisfăcătoare,
În un period de doi ani și jumătate, guvernul Meu, în înţelegere
cu domniile voastre, a învins și rezolvat numeroasele și marile difi-
cultăţi care apăsau greu ţara și tezaurul public. Acest rezultat s'a
dobândit prin emiterea împrumutului domenial și prin sporirea
graduală a veniturilor Statului cu o sumă anuală de aproape 19
milioane. Acum însă ne mai rămâne a aviza la echilibrarea situaţiunii
generale a tezaurului public, prin chibzuirea mijloacelor celor mai
nemerite pentru a acoperi golul constatat în sesiunea trecută, cre-
ditele difente ce se mai pot prezenta și sarcinele privitoare la bugetul
anului 1875.
Nu numai trebuinţele materiale, dar și cele de ordin moral au
fost obiectul constantei îngrijiri a puterilor publice în Statul nostru.
Un pas însemnat sa făcut în această privință. Prin legea ce aţi
votat în anul trecut pentru alegerea Mitropoliţilor și a Episcopilor
şi pentru constituirea Sfântului Sinod, prin împlinirea vacanței a
mai multor scaune episcopale, aţi reașezat Biserica română pe
vechea temelie pe care o pusese canoanele ecumenice și datinele
naţionale. Înfiinţarea în capul Bisericii române a unei autorităţi
supreme, care o reprezintă înlăuntru și afară, asigură respectarea
dogmelor și menţinerea disciplinei eclesiastice. Ceea ce aţi făcut
pentru biserică nu veţi întârzia, sunt sigur, a face și pentru instruc-
iunea publică.
O experienţă de mai mulţi ani ne-a demonstrat îndestul, că în
legea actuală sunt și lacune de împlinit și nouă dispoziţiuni de adăugat.
Nu Mă îndoesc că și asupra acestei importante reforme veţi
purta luminata d-voastre atenţiune.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Din toate aceste puteţi vedea cât de numeroase și importante
sunt lucrările ce sunt supuse deliberaţiunii d-voastre în sesiunea
actuală.
www.dacoromanica.ro
NOV.-DEC, 1873 CUVÂNTĂRI 171
Guvernul Meu a pregătit materialul acestei opere. La rândul
d-voastre veţi aduce, sunt încredinţat, acestei patriotice întreprin-
deri puternicul sprijin de care dispuneţi.
Insuflaţi numai de dorinţa binelui public, veţi rămâne uniţi
într'o singură cugetare şi o singură voinţă: întărirea şi prosperitatea
iubitei noastre patrii,
„Dumnezeu să binecuvânteze lucrările d-voastre.
CAROL.
Preşedintele Consiliului de Miniştri și Ministrul de Înterne L. Catargiu ;
Ministrul Lucrănlor Publice, N. C. Kretzulescu ; Ministrul Cultelor şi Instruc-
tiunii Pubhce, General Christian Tell; Ministrul Finanţelor, P. Mavrogheni ;
Ministrul Războiului, (General I. Em. Florescu; Ministrul Afacerilor Străine,
B. Boerescu; Ministrul Justiţiei, Al. Lahovari.
(M. O., 1873, nr. 249, p. 2227).
209.
Domnul la adresa Adunării Deputaţilor.
25 Nov./7 Dec. 1873.
Preşedintele Cameru, în fruntea comisiuni adresei la mesaj, se prezintă
Domnului, care mulțumește Adunări pentru devotament și crede că gu-
vernul va găsi sprijin la deputaţi pentru rezolvarea chestiunilor ce interesează
viitorul şi prosperitatea țări.
Domnule Preşedinte,
Domnilor Deputaţi,
Vă mulțumesc de simţimintele de devotament ce astă dată încă
exprimaţi pentru persoana Mea. Aceste urări le ascult cu fericire,
ca un răsunet sincer al glasului naţiunii pe care o reprezentaţi.
Spiritul înţelept şi patriotic, care vă animă, Îmi este o sigură
dovadă, că guvernul Meu va găsi în d-voastre acel sprijin necesar
pentru rezolvarea atâtor chestiuni ce interesează viitorul și prospe-
ritatea ţării.
Astfel, se vor învinge greutăţile interioare, astfel România, tare
şi liniștită înlăuntru, va menţine în afară străbuna autonomie a
drepturilor sale.
Având de ţintă numai această nobilă ambiţiune, Adunarea
actuală va rămânea neștearsă în suvenirea recunoscătoare a ţării.
Primesc dar cu o deosebită plăcere, domnilor Deputaţi, rostirea
simțimintelor d-voastre leale și credincioase către Mine și Dinastia
română.
(M. O., 1873, nr. 257, p. 2267).
www.dacoromanica.ro
172 REGELE CAROL I
240.
Domnul la adresa Senatului.
25 Noemvrie/7 Decemvrie 1873.
Preşedintele Senatului, în fruntea comisunii adresei de răspuns la mesaj,
se prezintă Domnului, care mulţumeşte pentru spiritul conservator și de
maturitate ce domină în lucrări și pentru silințele de a fi în armonie cu gu-
vernul.
Inalt Prea Sfinte Părinte,
Domnilor Senatori,
Primesc cu o însemnată mulţumire urările Senatului.
Patriotismul de care el Mi-a dat probe în toate împrejurările,
Îmi este o sigură dovadă că și în sesiunea actuală va ajuta silințele
ce guvernul Meu depune pentru binele şi prosperitatea ţării.
Am contat totdeauna pe maturitatea și experiența acestui înalt
Corp.
Dând cel dintâi: exemplu unui spirit conservator, el va contribui
în măsura cea mai mare a răspândi în țara noastră acele idei bine-
făcătoare de stabilitate, fără de care nu este nici un progres durabil.
Vă mulțumesc în numele Meu şi al Doamnei pentru expresiunea
devotamentului ce-Mi arătaţi.
(M. O., 1873, nr. 257, p. 2267).
241.
Domnul către Arhierei.
29 Nov./11 Dec. 1873.
Domnul răspunde la cuvântările arhiereilor Pohcarp Bârlădeanu şi Yeremia
Gălăţeanu.
Prea Sfinţi Părinţi,
Am ascultat cu plăcere cuvintele rostite de Prea Sfinţia Voastră,
inspirate fiind din înalt devotament către Biserica ortodoxă a
României, cum şi de supunere la legile ţării.
Pacea introdusă între ierarhii ţării am privit-o cu cea mai mare
bucurie, căci numai prin pace Biserica română va prospera. Vă
mulțumesc, Prea Sfinţi Părinţi, pentru călduroasele simțiminte
www.dacoromanica.ro
IAN. 1874 CUVÂNTĂRI 173
prin care vă exprimaţi devotamentul ce aveţi pentru Domnul
României şi Dinastia Sa.
Să trăiască România și să conserve Dumnezeu pentru totdeauna
pacea în sânul Bisericii ei.
(M. O., 1873, nr 266, p. 2320).
212.
Inalt Ordin de zi către armată
1/13 Ian. 1874.
Domnul urează an bun şi fericit armatei care a dat dovezi de aptitudini
pentru arme cu pnlejul concentrărilor din toamna trecută.
Ostaşi,
În anul expirat oastea a dobândit o nouă soliditate.
Mulțumită aptitudinii de arme, de care Românii au dat probe
cu ocaziunea contentrărilor din toamna trecută, mulțumită con-
cursului energic și inteligent al acelora care au fost chemaţi a în-
cadra masele concentrate pentru manevre, am dobândit Însumi
o nouă încredere în rezultatele ce vom obţine în anul în care intrăm.
Ostaşi,
Țara vă va privi totdeauna cu mândrie. Eu vă urez an bun
şi fericit.
Dat în București, la 1 Ianuarie 1874.
(M. Oastei, 1874, nr. 1, p. 1).
213.
Domnul către Mitropolitul Primat.
1/13 Ian. 1874.
La Mitropolie, după serviciul rehgios, Mitropolitul în numele clerului mul-
ţumeşte pentru înalta și binevoitoarea protecțiune, pentru statornicirea drep-
turilor bisencești şi face ură pentru M. S., pentru Augusta Familie ; urează
deasemeni ani lungi şi prosperi naţiunii române. Domnul face aceleaşi urări
pentru biserica și naţia română.
Mulţumesc pentru cuvintele prin care Îmi exprimaţi simţimin-
tele călduroase ale clerului român, simţiminte care Îmi sunt cu
atât mai scumpe, fiind însoţite de rugile sale către Atotputintele
pentru ţară, pentru Mine și familia Mea.
www.dacoromanica.ro
174 REGELE CAROL I
Primiți din parte-Mi urările cele mai vii pentru anul nou, care
sper că va fi fericit pentru Biserică şi Națiunea română.
La mulți ani!
(M. O., 1874, nr 2, p. 8)
214.
Mesaj la închiderea Corpurilor Legiuitoare.
23 Martie'4 Aprilie 1874.
Senatul și Camera, după a doua prelungire a sesiunii, sunt închise. Dom-
nul mulţumeşte pentru activitatea desfășuraţă în armonie cu guvernul spre
îmbunătățirea instituțiilor şi întărirea stabilității.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Termenul celei de a doua prelungiri a sesiunii Corpurilor Legiui-
toare împlinindu-se astăzi, Mă simt fericit, înnainte de a Mă despărți
de d-voastre, a vă exprima toată mulțumirea Mea.
Legile importante ce aţi votat constituesc o nouă probă despre
activitatea cu care aţi lucrat la îmbunătățirea instituțiunilor noastre
și la întărirea stabilităţii.
Prin patriotismul şi înţelepciunea d-voastre, prin armonia ce
şi de astădată aţi știut a menţine între puterea legiuitoare şi guvernul
Meu, aţi câștigat noi drepturi la recunoştinţa ţării.
În virtutea art. 95 din Constituţiune, declar închisă sesiunea
Corpurilor Legiuitoare.
Dat în Bucureşti, la 23 Martie anul 1874.
CAROL.
Preşedintele Consiliului de Miniştri şi Ministrul de Interne, L. Catargiu;
Ministrul Finanţelor, P. Mavroghem îi Ministrul Războiului, General I. Em.
Florescu ; Ministrul Afacerilor Străine şi ad-interim la Culte, B. Boerescu;
Ministrul Justiţiei, Al. Lahovari; Ministrul Lucrărilor Publice, G. Gr. Canta-
cuzino.
(M. O., 1874, nr. 69, p. 457).
215.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
25 Apr./? Mai 1874.
Domnul convocă Corpurile Legiuitoare în sesiune extraordinară până
la siârșitul lui Mai, având a se ocupa de proiecte de legi financiare şi econo-
mice; Senatul urmează să se reînnoiască la 2 Iunie.
www.dacoromanica.ro
MAI 1874 CUVÂNTĂRI 175
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
V'am convocat în sesiune extraordinară, spre a se supune des-
baterii d-voastre diferite proiecte de legi, mai ales financiare și
economice.
Durata sesiunii este mărginită până la sfârșitul lunii Mai, îm-
plinindu-se în 2 Iunie termenul fixat de Constituţiune pentru reîn-
noirea periodică a Senatului.
Însemnăiatea și urgenţa proiectelor pe care veţi avea a le desbate
M'a făcut a vă cere concursul întrun timp, în care ocupaţiunile
agricole vă reclamă pe cei mai mulţi dintre d-voastre. Sunt însă
convins că veţi aduce, ca și în trecut, acest sacrificiu pentru binele
ţării.
Dumnezeu să binecuvânteze lucrările d-voastre.
CAROL.
Preşedintele Consiliului Miniștrilor şi Ministrul de Interne, L. Catargiu,
Ministrul Finanţelor, P. Mavroghen: ; Ministrul de Războiu, General F. Em.
Florescu ; Ministrul Afacenlor Străine, B. Boerescu; Ministrul Justiţiei, Al.
Lahovari ; Ministrul Lucrănlor Publice, G. Gr. Cantacuzino ; Ministrul Cultelor
şi Instrucțiunii Pubhce, T. Marorescu.
(M. O., 1874, nr. 92, p. 603.)
246.
Domnul către Adunarea Deputaților.
2/14 Mai 1874.
Adunarea Deputaţilor în corpore, în frunte cu D. Ghica, exprimă M. M.
L. L. profunda durere pentru pierderea Principesei Maria, durere împărtășită
de ţara întreagă. Domnul mulţumeşte pentru cuvintele de mângâiere.
Domnule Preşedinte,
Domnilor Deputaţi,
Sunt adânc mișcat de graţioasa atenţiune ce Adunarea a avut-o,
votând această Adresă de compătimire și prezentând-o în corp.
www.dacoromanica.ro
176 REGELE CAROL 1
Vă mulțumesc pentru simţimintele ce d-voastre Ne exprimaţi.
Via parte ce ţara întreagă a luat la durerea Noastră este pentru
Mine răsplătirea cea mai frumoasă pentru tot ce am căutat a face
până acum, spre a asigura României o poziţie demnă, un viitor
frumos. Dureroasa pierdere a singurului Nostru copil n'a slăbit
niciun moment şi nu va slăbi zelul Meu pentru toate interbsele
țării. Vă mulțumesc și în numele Doamnei pentru cuvintele de
mângâiere, ce d-voastre aţi găsit pentru inimile Noastre întristate.
Dumnezeu Ne va da tăria spre a Ne supune voinţei Salc.
(M. O., 1874, nr. 97, p. 623).
217.
Domnul către Senat.
4/16 Mai 1874.
Mitropolitul Nifon, Preşedintele Senatului, regretă că maturul corp nu s'a
putut întruni mai devreme pentru a exprima proiunda durere împărtășită de
toată ţara la pierderea Principesei Maria. Domnul spune că orice suferinţă
împărtăşită devine mai uşoară şi în dragostea poporului român vor găsi tărie
şi răbdare pentru a trece prin această crudă încercare.
Inalt Prea Sfinte Părinte,
Domnilor Senatori,
Ca în totdeauna și în astă tristă împrejurare, Senatul s'a grăbit
a Ne expune simţimintele sale de iubire şi de alipire.
Vă mulțumim din inimă pentru via parte ce d-voastre luaţi
a durerea Noastră amară. Este foarte adevărat că orice suferință
devine mai ușoară când este împărtășită; cu atât mai mult trebue
să devie mai ușoară suferinţa Noastră, fiind împărtășită de un
popor întreg.
Da, în dragostea poporului Nostru vom găsi tărie și răbdare,
spre a Ne supune la această crudă încercare.
Rugile înaltului cler vor atrage binecuvântările Cerului asupra
tuturor familiilor care au fost izbite ca Noi.
Dumnezeu să Ne ajute!
(M. O., 1874, nr. 99, p. 631).
www.dacoromanica.ro
Domnița Maria, în 1873.
www.dacoromanica.ro
MAI-IUNIE 1874 CUVÂNTĂRI 177
218.
Inalt Ordin de zi către armată.
15/27 Mai 1874.
Domnul, dorind a da o dovadă de dragoste față de M. S. Milan Obreno-
vıci IV al Serbiei, îl numește şei onorar al Reg. 6 de Infantene.
Dorind a da o probă de dragoste bunului Nostru Frate, Domni-
torului Serbiei, Milan Obrenovici al IV-lea şi spre a strânge și mai
bine legăturile de simpatie între armata sârbă și română,
Numim Cap al Regimentului al 6-lea de Infanterie de linie
pe M. S. Domnitorul Serbiei Milan Obrenovici al IV-lea.
Regimentul al 6-lea va adresa M. S. Domnitorului Serbiei raport
trimestrial de situațiunea Regimentului.
Dat în Bucureşti, la 15 Ma: 1874.
Ministrul de Războiu, General de Divizie I. Em. Florescu.
(M. O., 1874, nr. 107, p. 674). CAROL.
219.
Domnul căire Regimentul 6 Infanterie.
15/27 Mai 1874.
Domnul e convins că numind pe Principele Serbiei cap al Reg. 6 In-
fanterie se va stabili o legătură de irăție între amândouă armatele.
Am hotărît a numi pe M. S. Domnitorul Serbiei Cap al Regi-
mentului al 6-lea de Infanterie. Sunt convins că prin această nu-
mire se va stabili o legătură între amândouă armatele, unindu-se
astfel mai mult cu camarazii noștri de arme din Serbia. Această
unire va fi o nouă dovadă de înfrăţirea ce există între poporul sârb
și poporul român.
Apoi M. S. Domnul, adresându-Se către A. S. Principele Serbiei, rostește,
în limba franceză, următoarele cuvinte:
Alteță! Ne felicităm că de azi înainte Alteța Voastră faceți
parte din armata Noastră, primind a fi Capul unui regiment român.
Ziua în care numele Alteţei Voastre a fost trecut în anuarul nostru
militar, va rămâhe săpată în memoria Noastră ca o dată scumpă
şi vecinică despre sincera prietenie care unește ambele Noastre
popoare și ambele Noastre oști.
(M. O., 1874, nr. 108, p. 677).
www.dacoromanica.ro
178 REGELE CAROL I
220.
Mesaj pentru închiderea Senatului
31 Mai/12 Iunie 1874.
Ajungând la termenul când se prevede reînnoirea Senatului, Domnul
trece în revistă toată opera legislativă ieșită din armonia între guvern și Senat
şi laudă stabihtatea care a dus la prosperitate România.
Domnilor Senatori,
Pentru întâia dată Senatul ajunge la termenul reînnoirii sale
periodice fixat prin Constituțiune.
Dacă stabilitatea şi armonia între puterile Statului sunt o con-
dițiune neapărată pentru prosperitatea poporului, suntem în drept
a ne felicita cu toții de acest rezultat.
Mulțumirea noastră este cu atât mai mare, cu cât legislatura
de patru ani, care se încheie acum, a fost cea mai bogată în lu-
crările ei.
Organizarea bisericii după datinele țării şi după sfintele canoane,
organizarea armätei, rezolvarea înțeleaptă a greutăților ivite în
urma primei concesiuni a căii ferate Roman—Vârciorova, întărirea
ordinei în finanţe prin crearea de resurse nouă în bugetul Statului,
legea domeniilor și a casei pensiunilor, reforma administraţiunii în
district și comună prin legea consiliilor judeţene și prin legea comu-
nală, convenţiunile telegrafice și poștale cu Statele vecine, legea
telegrafelor și poştelor, modificarea codului penal și legea regimului
închisorilor şi, chiar în această laborioasă sesiune extraordinară,
legea pentru legarea căilor ferate cu rețeaua cea mare a Europei,
legile vamale, sanitare şi a împroprietăririi coloniștilor din Basara-
bia; aceste legi împreună vor consolida administraţia generală a
Statului român, iar pentru d-voastre în deosebi vor fi un titlu
la recunoştinţa ţării.
În mesajul Meu din 23 Mai 1871, prezentat d-voastre tot prin
guvernul actual, vam exprimat încrederea ce am în destinele
României și speranţa că națiunea întreagă, luminată prin experienţă,
după atâtea grele încercări, şi obosită de lupte sterile, va merge
prin mandatarii săi cu pași siguri pe adevărata cale a progresului
prin ordine și stabilitate.
Încrederea Mea a fost fundată; speranţa s'a realizat.
www.dacoromanica.ro
MAI-IUNIE 1874 CUVÂNTĂRI 179
Vă exprim dar, domnilor Senatori, Domneasca Mea mulțumire
şi rog pe Dumnezeu să vă aibă în sfânta Sa pază.
Sesiunea extraordinară a Corpurilor Legiuitoare este închisă.
CAROL.
Preşedintele Consihului Miniştrilor și Ministrul de Interne, L. Catargiu;
Ministrul Finanţelor, P. Mavrogheni ; Ministrul de Războiu, General I. Em.
Florescu ; Ministrul Afacerilor Străine, B. Boerescu; Ministrul Justiţiei, Al.
Lahovari ; Minastrul Lucrărilor Publice, G. Gr. Cantacuzino ; Ministrul Cultelor
şi Instrucțiunii Publice, T. Maiorescu.
(M. O., 1874, nr. 119, p. 759).
224.
Mesaj pentru închiderea Adunärii Deputaților.
31 Mai/12 Iunie 1874.
Domnul închide sesiunea extraordinară a Adunării Deputaților, mul-
ţumind pentru laborioasa activitate economică și financıară şi pentru unirea.
cu guvernul în resolvarea problemelor Statului.
Domnilor Deputaţi,
Termenul până când aţi fost convocați în sesiune extraordinară
expiră astăzi. Până în cea din urmă zi a acestei laborioase sesiuni,
v'aţi ocupat de legile economice și financiare, ce trebuinţele ţării
le reclamau, și aţi adus binelui public sacrificiul intereselor d-voastre
particulare.
Unirea perfectă, ce și de astă dată a domnit între puterile Sta-
tului, a produs rezultate fericite pentru înaintarea României. În
adevăr, prin votarea mai ales a legii pentru legarea căilor noastre
ferate cu reţeaua cea mare a Europei, a legi: vamale, a legii pentru
împroprietărirea coloniștilor din Basarabia și a legii sanitare, s'a
făcut un pas însemnat pe calea progresului real al țării.
Vă exprim dară a Mea Domnească mulțumire și rog pe Dumne-
zeu să vă aibă în sfânta Sa pază.
Sesiunea extraordinară a Corpurilor Legiuitoare este închisă.
CAROL
Președintele Consiliului Miniştrilor și Ministrul de Interne, L. Catargiu;
Ministrul Finanţelor, P. Mavrogheni ; Ministrul de Războiu, General I. Em.
www.dacoromanica.ro
180 REGELE CAROL I
Florescu; Mimstrul Afacerilor Străine, B. Boerescu; Mimstrul Justiţiei, Al.
Lahovari ; Mimistrul Lucrărilor Publice, G. Gr. Cantacuzino ; Ministrul Cultelor
și Instrucțiunii Publice, T. Masorescu.
(M. O., 1874, nr. 119, p. 759).
222.
Domnul către armată.
14/26 Oct. 1874.
După manevre, la Băneasa, șe sfinţesc şi se împart oştarii 32 de steaguri
noi. Domnul încredinţează steagurile noi oștirii, cu convingerea că le va
apăra cu iubire și devotament.
Cu mândrie şi încredere v'am dat aceste steaguri, având ferma
convingere că armata va ști a le apăra în orice împrejurare ca un
slânt depozit și a le păstra cu onoare și fără pată.
Nu Mă îndoesc niciun moment, că fiecare dintre d-voastre,
când veţi fi chemaţi a vă împlni datoria, o veţi face cu iubire și
devotament, având numai o ţintă, deviza steagurilor: «Onoare
și Patrie!».
Seara s'a dat un banchet la Palat pentru ofiţeri: străini în misiune şi pentru
ofiţerii supenori ai trupelor concentrate pentru manevre. La şampame, M. S.
a toastat:
Ziua de astăzi fiind serbarea cea mai însemnată, cea mai fru-
moasă a armatei noastre, ridic cel întâiu pahar în sănătatea sa,
făcând urările cele mai călduroase pentru întărirea și desvoltarea
oastei.
Să trăiască armata!
A răspuns Generalul I. Em. Florescu pentru armată și ofiţeri, închinând
în sănătatea Domnului și a Doamnei.
Apoi Domnul s'a adresat ofiţerilor străini în limba franceză:
Cu o adevărată satisfacere ridic acest pahar pentru armatele,
pe care am avut plăcerea a le vedea reprezentate la manevrele
noastre de toamnă. Exprimând via Noastră recunoștință guver-
nelor care v'au trimis, Domnii Mei, în România, nutresc speranţa
că veţi păstra o bună amintire de petrecerea voastră printre noi.
Armata Mea se unește cu urările ce fac pentru ţările voastre şi se
asociază din inimă la toastul Nostru.
www.dacoromanica.ro
OCT. 1874 CUVÂNTĂRI 181
În sănătatea Suveranilor și pentru prosperitatea guvernelor
ce aveţi onoarea a reprezenta! În sănătatea armatelor voastre!
Colonelul de Stat-Major englez Charles Morris a răspuns în nu mele cole-
gilor, mulţumind pentru buna primire ce li s'a făcut; vor păstra o plăcută
amintare și închină în sănătatea M.M. L.L. şi a armatei.
(M. O., 1874, nr. 227, p. 1308).
223.
Inalt Ordin de zi către armată.
14/26 Oct. 1874.
Domnul mulțumește oştimi de modul cum s'a prezentat la manevre,
a:
îi distribue noi steaguri și îi cere să jure că va apăra totdeauna aceste stea-
guri care simbolizează Patria.
Ostaşi,
Pentru a treia oară voi aţi ştiut să răspundeţi la apelul ce v'am
făcut.
Aţi dovedit din nou că nu s'au șters din inima Românilor vir-
tuțile militare ale străbunilor.
Rezemată pe voi, ţara poate păşi cu încredere spre viitorul ei.
Ostași, vă mulțumesc la toţi împreună.
Astăzi veţi primi steagurile cele noi, simbolurile unei nouă
organizări a armatei. Ele nu mai sunt semnele esclusive ale singurei
armate permanente, precum erau cele vechi, ce se vor păstra de
acum ca un sacru depozit. Steagurile cele noi înfățișează toate
elementele puterii militare, întreaga ţară sub arme.
Voi vă veţi aduna pururea în jurul lor, când voiu avea trebuință
de voi și veţi dovedi în orice întâmplare că cuvintele 4 Onoare și
Patrie », înscrise pe ele, sunt mai adânc înscrise în inimile voastre.
Ostași,
Juraţi că veţi apăra totdeauna aceste steaguri și că veţi fi gata
a vă jertfi vieaţa pentru ţara voastră, a cărei pază, în onoarea și
drepturile ei, vă este încredințată sub aceste semne!
Dat în București, la 14 Octomvrie 1874.
(M. O., 1874, nr. 228 p. 1311).
CAROL.
www.dacoromanica.ro
182 REGELE CAROL 1
224.
Domnul către cetățenii Capitalei.
8/20 Noemvrie 1874.
Desvelirea statuei lui Mihai Viteazul. După slujbă, Primarul Capitalei spune
că pentru prima dată se mdică un monument în memoria gloriilor noastre na-
tionale. Domnul, adresându-se poporului, e fericit că în timpul Său sa
ridicat această statue care amintește epoca cea mai glorioasă, din istoria na-
ponală. Spiritul ostășesc sădit de mar înaintași în sufletul Românilor găsește
răsunet astăzi și bărbăţia de altădată va fi trează la chemarea Patriei,
Sunt fericit că sub Domnia Mea s'a ridicat statuea lui Mihai
Viteazul, care ne aduce aminte epoca cea mai glorioasă din istoria
noastră, epocă în care acest mare Domn român a avuț fericirea de
a lupta pentru apărarea și autonomia ţării.
EI, împreună cu Mircea și Ștefan cel Mare, a pus temelia acestui
spirit ostăşesc, care insuflă astăzi armata noastră și care află un
răsunet în națiunea întreagă.
Inaugurând acum această statue, sunt sigur că timpul de băr-
băţie n'a trecut și că, în momentul de pericol, România se va scula
ca un singur om, spre a împlini ca în trecut. datoria sa. Dea Dumnezeu
ca în acel moment să pot răspunde şi Eu așteptărilor ţării și să
putem săpa în inima generaţiunilor viitoare recunoștință către apă-
rătorii moșiei românești.
Cadă acum acel văl, care acopere această statue și rămână
încredințat orășenilor Capitalei monumentul lui Mihai Viteazul.
(M. O., 1874, nr. 246 p., 1398).
225.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
15/27 Noemvrie 1874.
Domnul, deschizând sesiunea Corpurilor Legiuitoare, trece în revistă rapor-
turile cu vecinii şi situația armatei noastre, a exerciţiilor mihtare în şcoală, cât
şi noile proiecte de lege ce sunt a se vota, proiecte privind mai: toate laturile
de manifestare ale naţiunii.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Deschid astăzi cea dintâi sesiune a Senatului reînnoit în termenul
fixat de Constituţiune şi totodată a patra şi cea din urmă sesiune
ordinară a Adunării Legislative.
www.dacoromanica.ro
NOEMVBIE 1874 CUVÂNTĂRI 183
Acest fapt însemnat nu s'a putut îndeplini decât prin buna
înţelegere ce a domnit între puterile Statului. El este o dovadă că
ţara a dobândit conștiința trebuinţelor sale reale și că înaintează
cu maturitate în desvoltarea morală şi economică.
Relaţiunile noastre cu Puterile străine continuă a fi și în anul
acesta din cele mai mulțumitoare. Interesele Statului român nu
pot decât să câștige prin practica politicei noastre exterioare, bazată
numai pe legalitatea tractatelor și respectarea drepturilor.
În ceea ce privește armata, constat cu mulțumire progresele
făcute.
Repeziciunea cu care în toamna aceasta o parte a ei a putut
fi concentrată pe Ialomița, precum şi marșurile și manevrele ce
s'au executat şi la care am avut satisfacțiunea a vedea asistând și
reprezentanţii celor mai multe armate străine, dovedesc că ţara
se află pe calea unei bune organizări militare și că nu are a se căi
de jertfele ce aduce pentru dânsa.
Dorobanţii, acest puternic element militar care prin recrutarea
anului curent s'a înfiinţat în toată ţara, au arătat din nou cu câtă
înlesnire poporul român poate fi deprins la arme și ce suntem în
drept a aștepta dela armata teritorială.
Asemenea s'a putut vedea, chiar din primul an al organizării,
rezultatele ce Artileria judeţeană, creată prin legea din 12 Martie
1874, promite pentru viitor.
O măsură nu mai puţin binefăcătoare, luată de guvernul Meu
şi care merită a fi semnalată d-voastre este introducerea exerci-
ţiilor militare obligatorii în școlile publice.
Legea de recrutare din 1864 ne mai fiind în armonie cu refor-
mele introduse în organizarea armatei, guvernul Meu vă va prezenta,
chiar în această sesiune, o nouă lege de recrutare, bazată pe princi-
piul serviciului militar obligatoriu și personal peniru tot tânărul
valid.
Domnilor Senatori şi domnilor Deputaţi, în urma modificărilor
introduse de d-voastre în legea comunală, consiliile comunale s'au
reînnoit și alegerile s'au făcut în toată ţara în cea mai deplină liniște.
Cât pentru comunele rurale în deosebi, d-voastre veţi putea vedea
din tabloul ce vi se va înfățișa, nouăle circumscripţiuni fixate pro-
vizoriu de Consiliul Meu de Miniștri. Din acest tablou rezultă că
numărul comunelor rurale s'a redus mai la jumătate.
www.dacoromanica.ro
184 REGELE CAROL I
Guvernul Meu a luat toate măsurile necesare, pentru ca, prin
sregulamente, instrucţiuni și prin deosebită priveghere, legea pentru
organizarea serviciului sanitar, votată de d-voastre în sesiunea
trecută, să se aplice strict în toată întinderea țării.
O conferință medicală internaţională s'a întrunit vara aceasta
la Viena. România a luat parte la lucrările ei și guvernul Meu este
în ajun a încheia două convenţiuni medicale cu Statele ce au par-
ticipat la acea conferinţă.
Prin legea votată în sesiunea trecută pentru mărginirea epizo-
otiilor, s'a putut opri îndată întinderea boalei de vite în unele judeţe
unde se ivise.
Și în anul acesta, guvernul român a fost reprezentat. la comi-
siunea internațională permanentă de statistică, ce s'a ţinut în vara
trecută la Stockholm.
Serviciul telegrafic și poștal continuă a se întinde și a se îmbu-
nătăți. Convenţiunile cu Rusia și cu Serbia, votate de d-voastre
în sesiunea trecută, s'au pus în aplicațiune.
Guvernul Meu vă va supune în curând spre ratificare noul tratat
poștal internaţional încheiat (la 9 Octomvrie trecut) la Congresul
dela Berna, la care reprezentantul nostru a luat parte împreună cu
delegaţii celorlalte State.
Legislaţiunea noastră administrativă este departe de a fi com-
pletă și guvernul Meu vă va prezenta în această sesiune proiectele de
legi, atât pentru organizarea Ministerului de Interne, cât și pentru
administrarea județelor. În urma modificării "legii comunale și a
reducerii numărului comunelor rurale, este neapărat a se reduce
și numărul de plăși și a se face întinderea circumscripţiunilor actuale
mai în raport cu numărul și întinderea comunelor rurale.
În ramul agriculturii, comerțului și lucrărilor publice, guvernul
Meu a căutat a îndestula, în marginile mijloacelor votate, cerinţele
cele mai simţite. O expunere generală a Ministerului Meu vă va
pune în pozițiune de a cunoaște cu deamănuntul starea lucrărilor.
Un Consiliu special de agricultură, comerţ și industrie se va
crea în curând, care, compus din persoane competinte, va fi chemat
a-și da părerea asupra măsurilor de luat pentru desvoltarea acestor
mijloace de avuţie naţională.
Guvernul Meu se ocupă cu studierea bazelor unei sisteme rațio-
nale de irigațiuni, a cărei realizare treptată va fi una din cele mai
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1874 CUVÂNTĂRI 185
mari binefaceri pentru viitor. Totodată se află în studiu și creerea
instituţiunii de credite agricole, precum și un proiect de lege asupra
minelor și acela pentru punerea în aplicare a noului sistem de măsuri
și greutăţi.
Lucrările de poduri și șosele s'au condus cu activitate și multe
lacune sau împlinit.
Veniturile drumurilor de fier și în anul acesta au mers crescând
și au întrecut cu mult prevederile bugetare.
Studiile pentru nouăle linii votate de d-voastre se vor termina
în curând și chiar în această sesiune vi se vor prezenta proiecte de
legi realtive la executarea lor, iar calea ferată dela Pitești la Vâr-
ciorova, ale cărei lucrări sunt foarte înaintate, se va da în circula-
ţiune la termenul prevăzut și astfel se va realiza una din cele mai
mari opere ale timpurilor noastre în România.
Din experienţa de 9 ani, de când este pusă în lucrare legea asupra
instrucţiunii, s'au putut constata neajunsurile ei. Școalele elemen-
tare cer o mai bună preparare a învăţătorilor lor, prin institute
normale anume destinate la aceasta. Învățământul secundar trebue
să primească o direcţiune mai reală, pentru ca să poată corespunde
trebuinţelor unei ţări ale cărei legitime aspiraţiuni în viitor sunt
în parte întemeiate pe desvoltarea ei economică. lar Facultăţile,
pe lângă cultura abstractă a științelor ce le este încredinţată, vor
îndeplini și scopul practic de a da Statului înalții funcţionari ce-i
trebuesc și un corp profesoral bine preparat pentru școalele secundare.
În toate aceste priviri, proiectul de lege specială asupra învăţă-
mântului public, ce vi se va prezenta de guvernul Meu și de care
veţi avea a vă ocupa în chiar această sesiune, este menit a introduce
îmbunătățirile reclamate de timpul prezent.
Asemenea vi se va supune un deosebit proiect de lege, elaborat
de Siântul Sinod, pentru organizarea seminariilor, punându-se
astfel în lucrare prescrierea articolului 26 din legea pentru alegerea
Mitropoliţilor și Episcopilor eparhioţi, cum și pentru constituirea
Sfântului Sinod.
Prin reforma codicelui penal, pe care aţi votat-o în sesiunea tre-
cută, o simțită îmbunătăţire se vede în aplicarea justiţiei.
După nouă luni abia de experienţă, această lege a dat rezultate
atât de decisive, încât a justificat toate așteptările și a înlăturat
toate temerile exprimate în privinţa ei.
www.dacoromanica.ro
186 REGELE CAROL 1
Rămâne numai ca, prin reorganizarea juriului, să îndeplinim
un nou progres, făcând ca infracțiunile cele mai periculoase să
găsească acecaș represiune sigură, care loveşte astăzi faptele mai
puţin criminale.
Revizuirea legilor civile v'a preocupat de asemenea cu drept
cuvânt. O comisiune a fost numită, după votul d-voastre, pentru
a studia și elabora un proiect de îndreptare a procedurii noastre
civile. Comisiunea a lucrat, în parte, proiectul cu care a fost însăr-
cinată. Chiar în sesiunea actuală, Ministerul Justiţiei vă va prezenta
articolii privitori la judecătoriile de plasă, a căror reformare sperăm
că va aduce însemnate îmbunătăţiri în o ramură a justiţiei care pri-
veşte partea cea mai numeroasă a poporaţiunii.
Pe lângă necesitatea de a completa și lămuri legile, cunoașteţi
foarte bine importanța ce are alegerea personalului chemat a le
aplica. Timpul a sosit pentru a se cere dela acei care aspiră la înalta
misiune de magistrat condițiuni de admisibilitate mai precise. Se-
natul, încă din sesiunea din urmă, a votat un proiect de lege pentru
acest scop. Am toată speranța că Adunarea Legiuitoare în sesiunea
actuală se va ocupa la rândul său de o lege atât de neapărată.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Am constatat cu o vie satisfacțiune mersul regulat al afacerilor
tezaurului public, mulţumită legilor financiare ce aţi votat în cursul
acestei legislaturi. Ministerul de Finanţe a putut răspunde cu exac-
titate şi fără cea mai mică întârziere la toate îndatoririle sale. Din
situația detailată ce vi se va supune, veţi lua cunoștință de starea
financiară în care ne aflăm în toate amănuntele ei, şi veţi constata
totdeodată că greutăţile ce ne amenințau în aplicarea bugetului
anului curent se pot considera ca învinse.
Bugetul însă al anului 1875, care se află împovărat cu anuitatea
drumului de fier Piteşti—Vârciorova şi cu alte cheltuieli, parte
adăogate cu ocaziunea votării lui, parte cerute acum, precum și
acoperirea datoriei contractate prin bonuri de tezaur, conform votu-
rilor d-voastre, trebue să facă obiectul primei d-voastre ocupaţiuni.
Proiectele de legi privitoare la codicele forestier și la înființarea
unei Bănci naţionale de scont și circulaţiune, proiecte supuse de
mai mult timp Adunării Deputaţilor, sunt asemenea de o netesitate
www.dacoromanica.ro
NOV.-DEC. 1874 CUVÂNTĂRI 187
de prima ordine. Mai cu seamă distrugerea pădurilor, prin defrișarea
lor nemărginită, a ajuns a fi un fapt îngrijitor. El a produs p perturbare
simțită în fenomenele climaterice ale ţării, perturbare ce s'a şi resfrânt
asupra agriculturii și o ameninţă. Domniile-voastre, nu Mă îndoesc,
veţi chibzui asupra măsurilor necesare spre a combate acest pericol.
În anul 1874, în momentul întâiei d-voastre întruniri, greută-
ţile financiare erau destul de îngrijitoare; domniile voastre aţi
ştiut și aţi putut să le învingeţi. Veţi şti și astă dată, înainte de a
vă despărţi, a asigura continuitatea mersului regulat în care au
intrat finanţele noastre.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Patriotismul, cu care în sesiunile trecute aţi conlucrat cu guvernul
Meu la reformele cerute în administraţiunea internă a Statului, la
regularea finanţelor și la întinderea relaţiunilor lor exterioare şi
prin care aţi câştigat drepturi la recunoştinţa ţării, Îmi dă temei-
nica încredere că veţi continua opera începută și că veţi ajuta și
în această sesiune Ministerul Meu în conducerea României pe calea
unui progres pacinic, dară neîntrerupt și hotărît.
Dumnezeu să binecuvânteze lucrările d-voastre.
CAROL.
Președintele Consiliului Mimştrlor şi Ministrul de Interne, L. Catargiu;
Ministrul Finanţelor, P. Mavrogheni ; Ministrul de Război, General I. Em.
Florescu; Ministrul Afacerilor Străine, B. Boerescu; Ministrul Justiției, Al.
Lahovari ; Ministrul Agriculturii, Comerţului şi Lucrărilor Publice, G. Gr.
Cantacuzino ; Mimistrul Cultelor şi Instrucţiunn Publice, T. Masorescu.
(M. O., 1874, nr. 250, p. 1419).
226.
Domnul la Adresa Adunării Deputaţilor.
28 Nov./10 Dec. 1874.
Comisia Cameri de răspuns la mesaj în frunte cu Președintele Adunăni
se prezintă Domnului, Care mulţumeşte pentru simţimintele de fidelitate şı
pentru concursul dat guvernulu.
Domnule Preşedinte,
Domnilor Deputaţi,
Nu am putut asculta fără mișcare simţimintele ce prin Adresa
d-voastre Mi le exprimă Adunarea Legislativă.
www.dacoromanica.ro
188 REGELE CAROL I
În tot decursul de până acum al acestei memorabile legislaturi,
înțelepciunea d-voastre a știut, prin desbaterea independentă a
celor mai grele chestiuni, să ţină seamă de situațiunea ţării și să
ajute guvernul Meu în dreapta lor rezolvire.
Astfel, armonia între puterile Statului, pe care o afirmaţi cu
atâta tărie, a produs efectele sale salutare. Ea a dat ţării putinţa
de a se ocupa cu spiritul liniștit de întărirea ei înlăuntru și a con-
tribuit a stabili cu Puterile străine relațiuni din ce în ce mai mari
în acord cu drepturile Statului român.
Nu Mă îndoesc că şi în această ultimă sesiune, veţi fi inspirați
de acelaș cuget și veţi continua a da exemplul unui patriotism
luminat.
Sunt fericit că Mi-a fost dat a vedea introducându-se în scumpa
noastră ţară acea stabilitate, fără de care niciun progres nu este
cu putință, și vă mulțumesc din inimă de simțimintele de iubire
și fidelitate ce Mi le arătaţi.
(M. O., 1874, nr. 261, p. 1465).
227.
Domnul la Adresa Senatului.
1/13 Dec. 1874.
Mitropolitul Primat Nifon, în fruntea Comisiei de răspuns la mesaj, asi-
gură pe Domn de iubire și devotament; Senatul va da concursul său pentru
proiectele de legi privitoare la mine, irigație, exploatarea pădurilor, învăţă-
mântul profesional, modificarea legii comunale, credit fonciar, bănci: agricole.
Domnul mulțumește Senatului pentru ce a făcut și ce promite.
Înalt Prea Sfinte Părinte,
Domnilor Senatori,
Sunt totdeauna fericit când primesc din partea Senatului expre-
siunea simţimintelor sale de fidelitate. Astăzi, însă, mai mult
decât totdeauna, simt o vie satisfacțiune văzându-vă în jurul Meu.
După patru ani de lucrare în armonie cu guvernul Meu, Senatul
pentru prima oară s'a putut reînnoi în forma prescrisă de Consti-
tuţiune.
Acel corp care, după spiritul legii fundamentale, reprezintă
elementul ponderat. în viaţa politică a României, a fost în adevăr
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1875 CUVÂNTĂRI 189
și cel dintâi care a dovedit că îndelungatele aspiraţiuni ale ţării
spre ordine şi stabilitate devin un fapt îndeplinit.
Sunt cu atât. mai fericit de acest fapt, cu cât d-voastre înșivă
făcându-vă interpreţii naţiunii care v'a ales, constataţi în unanimi-
tate ridicarea creditului și a demnităţii României și siguranța
propășirii sale politice și economice.
Nu Mă îndoesc că, și în această nouă legislatură a Senatului,
veţi contribui împreună cu guvernul Meu a menţine ţara pe calea
salutară, pe care o vedem înaintând.
Plin de această încredere, vă mulțumesc pentru simţimintele
de iubire și devotament, ce Mi le exprimaţi și această dată.
(M. O., 1874, nr. 264, p. 1477).
228.
Inalt Ordin de zi către armată.
1/13 Ian. 1875.
Domnul urează ostașilor un an bun şi fericit.
Ostaşi,
În anul care încetează astăzi, voi Mi-aţi dat o nouă probă că
putem merge cu încredere înainte pe calea desvoltării și întăririi
instituțiunilor noastre militare.
Vă mulțumesc la toţi și vă urez an bun și fericit.
1 Ianuarie, 1875.
CAROL
(M. Oastea, 1875 nr. 1, p. 1).
229.
Domnul către Mitropolitul Primat.
1/13 Ianuarie 1875.
Mitropolitul Primat Nıfon, în numele clerului, exprimă recunoştinţa popo-
rului român pentru liniștea şi pacea de care se bucură țara, omagii de devota-
ment și urări de am mulţi. Domnul, mulțumind, urează ani mulţi și fericiţi
pentru toţi.
Inalt Prea Sfinte Părinte,
Vă mulţumesc din inimă pentru simţimintele ce-Mi exprimațı
în numele clerului; primiţi din partea Mea urările cele mai căldu-
www.dacoromanica.ro
190 REGELE CAROL I
roase pentru anul nou și vă rog a înălța rugi către Atotputernicul,
spre a atrage binecuvântarea cerului asupra scumpei noastre ţări.
Vă urez la toți ani mulţi și fericiţi!
(M. O., 1875, nr. 2, p. 19).
230.
Mesaj la închiderea Corpurilor Legiuitoare.
16/28 Martie 1875
Se închide sesiunea Corpunlor Legiuitoare. Domnul relevă importanța
stabihtății Corpunlor pentru opera constituțională încredințată lor şi le mul-
ţumeşte. Fiind ultinia sesiune a Adunării .Deputaţilor, Domnul îi prezintă
succint rezultatele practice ale colaborămi cu guvernul pentru prosperarea
națiunii.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Am venit în mijlocul d-voastre pentru a vă adresa în persoană
cuvintele ce-Mi este dat a vă spune la sfârșitul sesiunii.
Deosebita solemnitate ce înconjoară astăzi acest act, provine
din însăși însemnătatea lui pentru desvoltarea noastră constituţio-
nală. Închizându-se sesiunea prezentă, se închide totodată cea
dintâi legislatură completă a Adunării Deputaţilor.
Domnilor Senatori,
Prin sprijinul cu care și de astădată aţi susținut reformele pro:
puse de guvernul Meu, aţi continuat opera constituţională încre-
dințată înaltului corp ponderator şi prima sesiune a Senatului
reînnoit vine a se alătura cu acelaș succes și cu acelaș merit la se-
siunile legislaturii sale trecute.
Nu pot dar decât a vă mulțumi pentru activitatea neobosită
cu care v'aţi îndeplinit misiunea până în ultima zi și nu Mă îndoesc
că şi în viitoarea sesiune veţi fi conduși de acelaș cuget plin de un
înțelept patriotism.
Domnilor Deputaţi,
Termenul pentru care aţi fost aleși expirând, guvernul Meu,
în conformitate cu prescrierile Constituţiunii, va pune ţara în pozi-
țiune de a-și alege din nou reprezentanții ei la Adunare.
www.dacoromanica.ro
MARTIE 1875 CUVÂNTĂRI 191
O întreagă legislatură de patru ani, plină de activitate, inspirată
de binele public și păstrând înţelegerea cu guvernul Meu reprezentat
prin acelaș Minister, dovedește aptitudinea ţării de a se identifica
cu nouăle cerinţe ale timpului. Stabilitatea, ce pentru prima oară
s'a menţinut cu atâta tărie în reprezentanţii puterilor Statului, a
produs roadele ei binefăcătoare și în toate ramurile administraţiunii
publice ne putem bucura de îmbunătățirile îndeplinite.
Controlul constituțional a devenit în fine o realitate. Sistemul
nostru financiar, precizat în toată procedarea lui, a ajuns la o
deplină lămunre. Socotelile au fost date la timp spre lichidare
şi totdeauna cu un an mai înainte, după prescrierea Constituţiunii,
aţi fost puși în poziţie de a cunoaște bugetul veniturilor şi cheltue-
lilor Statului. Datoria flotantă s'a regulat și s'a mărginit în limite
sigure. O nouă îormă de credit al Statului s'a introdus prin crearea
rentei, care însemnează totdeodată un adevărat progres în situa-
țiunea noastră financiară. Renta însăș, precedată de realizarea
favorabilă a împrumutului domenial, s'a putut emite cu un curs
atât de semnificativ pentru creditul ţării, încât ne-a apropiat de
Statele a căror ordine financiară stabilită este recunoscută. Resurse
nouă şi îmbelşigated s'au deschis Statului prin monopolul tutunului,
prin legea timbrului și a licenţelor; iar instituirea Creditului fun-
ciar român, organizarea administraţiunii domeniilor, legea vamală
cu tarifele ei și mai ales regularea înţeleaptă a diferitelor chestiuni
relative la drumurile de fier, constituesc o nouă eră de puternică
desvoltare materială a ţării noastre.
Efectul natural al acestei lucrări nepregetate pe tărâmul econo-
mic a fost înălțarea creditului nostru înlăuntru și în afară. Cursul
titlurilor emise de Stat s'a urcat și sa menţinut; procentele plătite
pentru împrumuturi s'au coborit și, în proporție dreaptă cu încre-
derea ce inspiră ţara, relațiunile Noastre cu Puterile garante şi cu
alte State s'au înmulțit şi s'au ridicat,
Convenţiunile internaţionale pentru diferite interese sau putut
încheia cu Austro-Ungaria, cu Rusia și cu Serbia; am subscris
asemenea tratatul dela Berna pentru uniunea poștală și partici-
parea noastră la mișcarea culturii generale în Europa este astăzi
un fapt recunoscut.
In mijlocul acestei desvoltări, armata nu putea să rămână
îndărăt. Legea nouăi organizări din 1872, legea asupra înaintării,
www.dacoromanica.ro
192 REGELE CAROL 1
codul justiției militare și resursele votate pentru construcțiuni
Și pentru îmbunătățirea armaturii, dovedesc hotărîrea nestrămu-
tată a României de a-și păzi — în limitele poziţiunii ei — demni-
tatea de Stat și drepturile întemeiate pe tratate.
Nu mai puţin aţi contribuit prin lucrările d-voastre la înain-
tarea ţării în interesele ei morale.
Prin legea Sinodului aţi pus temelia Bisericii ortodoxe naţio-
nale. Prin legea admisibilităţii judecătorești, prin reforma codicelui
penal și a instituțiunii juraţilor ați dat Statului o garanție mai
mare în ceea ce este temelia sa: în distribuirea sigură a justiţiei.
Modificarea legii judeţene și comunale, organizarea serviciului sa-
nitar, reforma regimului închisorilor, sunt tot atâtea progrese în
regularea administraţiunii generale.
Nu este mult timp de când România, deșteptându-se spre o
nouă viață naţională din amorțirea în care o aruncase regimul
trecutului, reclama pentru întâia oară înaintea Europei partea sa
de lumină și-i afirma puterea de a păși împreună cu celelalte State
pe calea progresului adevărat.
Întâlnindu-se întrun generos simţimânt, Puterile garante au
venit în ajutorul aspirărilor junelui nostru Stat și i-au încurajat
încercarea de a se întemeia pe bazele unei civilizaţiuni, spre care-l
chemau toate tradiţiunile sale de Stat creștin și înrudirea sângelui său.
Statornicia cu care națiunea întreagă a lucrat spre îndeplinirea
acestui scop măreț și vrednic de viaţa unui popor liber, începe a-și
aduce rezultatele dorite. Patriotismul d-voastre luminat și prudent,
armonia ce ați menţinut-o totdeauna cu guvernul Meu, energia cu
care aţi înfrânat ambiţiunile personale și le-aţi silit a se supune
marelui scop, care este mai presus de noi toți — este o vie dovadă
că România, într'un timp așa de scurt, a știut a se apropia de
înălțimea culturii altor State care i-au servit de model.
Domnilor Deputaţi,
Închizând cea din urmă sesiune a unei legislaturi complete și
aşa de fertile în rezultatele binefăcătoare, sunt fericit a vă putea
exprima mulțumirile Mele pentru opera D-voastră de patru ani.
Întorcându-vă la căminele D-voastre, vă veţi aduce aminte cu mân-
drie că aţi contribuit în mod puternic la înaintarea ţării, «ai cărei
mandatari aţi fost atâta timp.
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1875 CUVÂNTĂRI 193
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Dumnezeu să vă aibă în sfânta Sa pază şi să ocrotească şi de
acum înainte scumpa noastră patrie.
CAROL.
Preşedintele Consihulu Miniștrilor şı Ministrul de Interne, L. Catargiu;
Ministrul de Războiu, General de divizie Ioan Em. Florescu; Ministrul Afa-
cerilor Străine, B. Boerescu; Ministrul Justiţiei, Al. Lahovari; Mamstrul Fi-
nanţelor, G. Gr. Cantacuzino ; Mimstrul Cultelor și Instrucțiunii Pubhce, T.
Maorescu ; Ministrul Agricultuni, Comerţulu și Lucrănlor Publice, T.. Rosetti.
(M, O., 1875, nr. 62, p. 1575—1576).
234.
Domnul la Clubul Ofiţerilor.
31 Martie]12 Aprilie, 1875.
La deschiderea Clubului mihtar al Diviziei a II-a teritonale, din București,
seara, servindu-se un punch, I. Florescu, Ministru de Război, arătând wmpor-
tanța cluburilor militare pentru solidantatea corpului ofițeresc şi ca mijloc de
instrucţiune, ridică un toast în sănătatea Domnului și a Doamnei. Domnul
mulțumește pentru fehcitări şi urează ca cercurile mihtare să aducă roade
e ntru armata română.
Cercurile militare contribuind a forma între ofițeri notă și strânse
legături și a ridica mai mult, prin dese întruniri, spiritul de corp
între dânșii, Mă simt foarte fericit a deschide astăzi clubul garni-
zoanei.
Vă mulțumesc pentru cuvintele bine simţite ce-M: adresaţi şi
urez ca cercurile militare să aducă pentru armata noastră roadele
cele mai bune.
Să trăiască armata!
(M. O., 1875, nr. 74, p. 1814)
232.
Domnul la inaugurarea Jockey-Clubului Român.
6/18 Aprilie 1875.
Domnul, ca preşedinte, a maugurat Jockey-Clubul român, instituit în
două secţiuni: una la Bucureşti şi a doua la Iași, cu scopul de a îmbunătăţi
şi a încuraja creşterea tailor de rasă. In salonul cel mare al Clubului s'a dat
www.dacoromanica.ro
194 REGELE CAROL I
un banchet și vice-președintele, D. Ghica, a închinat în sănătatea Domnului
şi Doamnei. Domnul ridică paharul în sănătatea fundatorilor şi membrilor
Clubului, căruia îi doreşte un deplin succes.
Am venit cu cea mai mare plăcere în mijlocul d-voastre spre
a inaugura clubul, care poate ajunge de un adevărat folos pentru
ţara noastră, ocupându-se cu îmbunătăţirea rasei cailor.
Prin realizarea acestui frumos scop, sper că calul românesc va
recâștiga reputaţia ce a avut în Europa încă la începutul acestui
secol.
Urmând ca silinţele clubului să fie încoronate de un bun succes,
ridic acest pahar în sănătatea fundatorilor și a membrilor săi.
Să trăiţi!
(M. O., 1875, nr. 80, p. 1958).
233.
Domnul către Ofiţeri şi tinerii militari.
15/27 Aprilie 1875.
M. S. Domnul imvitase la prânz, pe lângă comandanții superion şi
pe tineri militari care se oferiseră a forma escorta M. S. în noaptea Paștelor.
La sfârşitul dejunului M. S. mdică un toast pentru armată: soldaţi sau ofi-
ţeri, fiind la fel apărători ai Patriei.
Este acelaş onor a fi soldat sau general, fiindcă fiecare ostaș
este apărătorul ţării, gata a lupta și muri pentru patria sa. Prin
urmare trebue să fie o mândrie pentru tot Românul de a face parte
din armată. Văd cu cea mai mare mulțumire că acest simțimânt
pătrunde astăzi tinerimea noastră. Începutul este bun; nu Mă în-
doesc că el va găsi un răsunet în toate districtele și atunci ţara
poate aștepta în liniște ora de pericol și Eu voiu striga cu încredere:
Trăiască România, tare deapururea !
(M. O , 1875, nr. 85, p 2064).
234.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
19/31 Mai 1875.
Convocarea Corpurilor Legiuitoare în sesiune extraordmară pe timp hotărît
e legată de constituirea Camerii, alegerea unui Mitropolit, votarea unor pro-
www.dacoromanica.ro
MAI 1875 CUVÂNTĂRI 195
iecte economice-financiare şi a concesiunii construirii drumului de fier Ploeşti
— Predeal şi Adjud. Urează Corpurilor să lucreze în înțelegere cu guvernul.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
V'am convocat în sesiune extraordinară spre a vă ocupa cu
proiecte de legi importante, a căror aplicare şi utilitate -urgentă nu
puteau suferi întârziere.
D-voastre, domnilor Senatori, al căror patriotism și experiență
luminată le cunoaște de mult ţara, veţi pune, sunt sigur, acum ca
și în anul trecut, aceeași activitate, acelaș devotament încercat,
pentru a face ca și această sesiune extraordinară să fie tot atât de
avută în bune rezultate pentru ţară, ca și sesiunile trecute, în care
aţi avut ocaziunea a dobândi drepturi la stima și recunoştinţa ţării.
Această sesiune extraordinară este întâia, domnilor Deputaţi,
a vieţii d-voastre parlamentare. Sunt fericit a vă adresa în per-
soană cele dintâi salutări de bună venire.
Chemaţi a fi reprezentanţii naţiunii, nu în urma unui conflict
sau dizolvări, ci după ce, într'un mod natural și memorabil, fosta
Adunare și-a terminat mandatul, vi se poate cu drept prezice că,
născuţi sub auspicii atât de fericite, veţi ști a vă îndeplini misiunea,
în lunga domniei-voastre carieră, așa cum s'o terminaţi, încunjurați
de aureola unor servicii reale aduse patriei.
Camera precedentă, realizând prin lucrările sale de patru ani
atâtea mari și recunoscute îmbunătăţiri și fiind necontenit în de-
plină armonie cu guvernul Meu, a întărit bazele adevăratului regim
constituțional la noi și a făcut a se avea încredere în junele noastre
instituţiuni de guvern liber, care se întăresc într'o țară numai prin
o înţeleaptă aplicare a principiilor de ordine și de autoritate, care
nu exclud nici progresul nici libertatea.
Astfel, de câţiva ani încoace, stabilitatea deveni și la noi o rea-
litate, iar nu numai un cuvânt și progresul se realiză încet, dar
permanent și constant. Țara noastră dobândi în acest chip o repu-
taţiune meritată și inspiră în Europa încredere în viitorul ei.
Opera este dar începută. D-voastre, noi Deputaţi, din nou man-
datari ai ţării, continuaţi-o. Tari prin nouă puteri, îmbărbătațţi
prin încrederea ce vi s'a acordat și prin progresul din trecut ce sa
www.dacoromanica.ro
196 “REGELE CAROL I
realizat, veţi ști a continua opera, perfecţionând-o, consolidând-o,
completând-o.
Suntem un popor mic ca număr, ca întindere teritorială. Putem
însă fi apreciaţi ca un popor mare, prin puterea dreptului nostru,
prin respectul și încrederea ce vom ști a inspira. Să căutăm puterea
noastră în desvoltarea tuturor sorgintelor noastre, în organizarea
noastră interioară, în adoptarea și aplicarea îmbunătăţirilor com-
patibile cu poziţiunea şi interesele noastre, în practicarea, în fine,
a principiilor de libertate și de ordine în acelaș timp.
Când, tari prin această putere din lăuntru, vom ști a inspira
încredere în afară, menţinându-ne în stricta limită a legalităţii
tractatelor, susținând cu moderaţiune, dar cu nestrămutare, drep-
turile noastre străbune; când, practicând o politică înţeleaptă de
respect pentru alţii, vom căuta numai a revendica și pentru noi
exercițiul drepturilor noastre autonome și a ne ţine, conform poli-
ticei noastre de echilibru, în cele mai bune relaţiuni cu marile Puteri
garante, atunci puterea noastră morală din afară va fi tot așa de
reală ca și cea din lăuntru. Naţionalitatea română va deveni din
ce în ce mai asigurată și mai întărită.
D-voastre, domnilor Deputaţi, sunteţi chemaţi a continua această
operă din afară, ca și cea din lăuntru. Misiunea d-voastre este dar
mare și frumoasă ; îndeplinită în cursul vieţii d-voastre parlamen-
tare de patru ani, cu patriotism, inteligență și abnegaţiune, veţi
putea, sunt sigur, dobândi titluri la recunoştinţa generaţiunilor
viitoare.
În sesiunea actuală, domnilor Senatori și domnilor Deputaţi,
sunteţi convocați numai pentru un timp scurt de treizeci de zile.
Acest timp va fi destinat, în parte, pentru a se verifica titlurile
domnilor deputaţi și a se constitui Camera. Veţi avea apoi, domnilor
Senatori și domnilor Deputaţi, a împlini vacanţa, ce cu regret vă
anunţ, că s'a făcut în scaunul de Primat al României. Încetând din
viață Înalt Prea Sfinţia Sa fericitul Nifon, care a știut în lungul
timp al sfintei sale misiuni a susține și a apăra demnitatea și inde-
pendenţa Bisericii noastre ortodoxe române, sunteţi chemaţi, după
lege, a alege pe succesorul său, la cea dintâi sesiune. Aveţi a vă
ocupa în urmă de câteva proiecte importante, cu privire mai
ales la chestiuni economice şi financiare, care nu puteau suferi
amânare.
www.dacoromanica.ro
IUNIE 187% CUVÂNTĂRI 197
Între acestea, proiectul de concesiune al drumului de fier dela
Predeal şi cel dela Adjud vine în primul rând.
Legaţi din nainte printr'un act internaţional cu Statul vecin
al Austro-Ungariei, suntem ţinuţi a săvârși în termen scurt, până
la August 1878, linia de joncțiune dela Ploeşti la Predeal.
Este dar, nu numai un folos economic foarte însemnat, este încă
o chestiune de onoare ca această linie să fie terminată la epoca stipu-
lată ; şi nu am putea ajunge această ţintă decât votându-se chiar
în această sesiune concesiunea obţinută în urma concursului ce
s'a publicat ; căci numai astfel se va câştiga campania anului curent.
Aceeaş activitate, acelaş studiu serios veţi pune, sunt sigur,
domnilor Senatori şi domnilor Deputaţi, spre a discuta și celelalte
proiecte «ce yi se vor prezenta în această sesiune.
Astfel, prin cooperarea și acordul între toate puterile Statului,
când Senat, Cameră și Guvern, ajutaţi de toţi buni: Români, vor
lucra împreună, uniţi în principii și în acţiune, viitorul României
va fi asigurat și patria va fi mândră de fiii săi.
Dumnezeu să binecuvânteze lucrările d-voastre.
CAROL.
Preşedintele Consihului Miniştrilor şi Ministrul de Interne, L. Catargu;
Ministrul de Războiu, General de divizie Joan Em. Florescu ; Mimistrul Aface-
rilor Străine, B. Boerescu; Ministrul Justiţiei, Al. Lahovari; Ministrul Fi-
nanţelor, G. Gr. Cantacuzino ; Ministrul Cultelor și al Instrucţiuni Publice, T.
Maiorescu ; Ministrul Agriculturii, Comerţului și al Lucrănlor Pubhce, Teodor
Rosetti.
(M. O., 1875, nr. 199, p. 2477—2478).
235.
Domnul către Senat şi Cameră.
4/16 Iunie 1875.
La 2/14 Iunie trenul dela Giurgiu se ciocnise cu altul încărcat cu pietriș.
M. S. Domnul, aflându-se în trenul ce venea dinspre Giurgiu, fusese ușor
rănit la picior. Președintele Adunării Deputaţilor şi al Senatului felicită pentru
scăparea dın acest accident. Domnul mulţumeşte.
Către Preşedintele Adunării Deputaţilor :
Vă mulţumesc din inimă pentru simţimintele ce-Mi exprimaţi
în numele Adunării, cu ocazia unui pericol la care am fost expus
împreună cu mulţi reprezentanţi ai ţării.
www.dacoromanica.ro
198 REGELE CAROL 1
Suntem adânc mișcaţi de această nouă dovadă de iubire ce Ne
dau astăzi mandatarii naţiunii. Cerul a veghiat și de astă dată
asupra Noastră. Să avem dal încredere în viitor, căci România are
un Dumnezeu.
Către Senatori:
Sunt foarte viu mișcat de interesul și de iubirea ce-Mi arată
Senatul și sunt fericit că niciun accident serios n'a izbit pe nici
unul din domnii Senatori și din persoanele ce Mă însoţiau. Înalta
Providenţă ne-a ţinut și de astă dată sub sfânta ei pază.
(M. O., 1875, nr. 12%, p. 2704).
236.
Domnul la Adresa Senatului.
12/24 Iunie 1875.
Preşedintele Senatului, odată cu adresa de răspuns la mesaj, prezintă
omagii și asigurări de devotament. Domnul mulţumeşte şi speră că vor lucra
în acord cu guvernul pentru a asigura prosperitatea ţăni.
Inalt Prea Sfinte Părinte,
Domnilor Senatori,
Am ţinut şi ţin o deosebită socoteală de principiile d-voastre
conservatoare și de aprecierile d-voastre mature și nepărtinitoare
în privinţa aplicării legilor fundamentale ale ţării.
Sunt fericit a constata, cum prin unirea principiilor de conser-
vare și de libertate, lucrând în acord cu guvernul Meu, d-voastre
înţelegeţi a se desvolta instituțiunile noastre și a se asigura pros-
perarea noastră interioară, precum și respectarea și exercițiul
drepturilor noastre autonome în afară.
Astfel Senatul, răspunzând la misiunea sa de conservare și de
progres în acelaș timp, va câștiga din ce în ce mai mult încrederea
și respectul naţiunii.
(M. O., 1875, nr. 127, p. 2829—2830),
www.dacoromanica.ro
IUNIE 1875 CUVÂNTĂRI 199
237.
Domnul la Adresa Adunării Deputaţilor.
12/24 Iunie 1875.
Preşedintele Camerii, prezențând adresa la mesaj, asigură pe Domn de
iubire şi devotament şi de concurs guvernului. Domnul mulţumeşte pentru
principiile sănătoase expuse.
Domnule Preşedinte,
Domnilor Deputaţi,
Primesc cu o deosebită fericire. expresiunea de iubire și de devo-
tament ce Adunarea Deputaţilor Îmi trimite prin organul d-voastre.
Sunt mândru a vedea că și această Adunare, inspirată de prin-
cipiile cele mai sănătoase, promite a conlucra cu guvernul Meu,
spre a conduce ţara, pe singura cale care-i procură prosperitate
înlăuntru, încredere și respect în afară.
Numai lucrând astfel, toţi împreună, conduși de o politică în-
țeleaptă dar fermă, rezemat pe d-voastre, pe reprezentaţiunea
țării, pe aceea adică ce constitue cea mai esenţială garanţie într'un
Stat constituțional, vom putea, domnilor, consolida prezentul și
prepara viitorul patriei noastre,
(M. O.; 1873, nr 127, p. 2830).
238.
Domnul la învestirea Miiropoliţilor.
15/27 Iunie 18%.
Murind Nifon, Mitropolitul Primat, Corpurile Legiuitoare. au ales Primat
pe Mitropolitul Moldovei, Calime Miclescu, sar la scaunul Mitropoliei Moldovei
pe Episcopul Iosif al Argeșului. La Palat, la înmânarea cârjei arluepiscopale,
Domnul se adresează către Mitropohtul Primat, Calinic Maclescu:
Încredinţez Înalt Prea Sfinţiei Tale roragul arhipăstoral, pen-
tru ca să conduci Mitropolia Ungro-Vlahiei şi Primatul României.
Către Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, lost Naniescu:
www.dacoromanica.ro
200 REGELE CAROL I
Încredinţez Înalt Prea Sfinţiei Tale toiagul arhipăstoral, pen-
tru ca să conduci Mitropolia Moldovei şi Sucevei.
In urmă, către ambii, urându-le a conduce sfânta biserică cu duhul creştinesc
al păcii şi iubiri pentru înnălțarea Patriei.
Prea Sfinţite Mitropolit Primat,
Cu o vie mulțumire am întărit alegerea Înalt Prea Sfinţiei Tale
la scaunul de Mitropolit al Ungro-Vlahiei și Primat al României.
Prin trecerea dela Mitropolia Moldovei și Sucevei la Mitropolia
Ungro-Vlahiei și prin înălțarea totodată la Primatul României,
Înalt Prea Sfinţia Ta înfăţișezi astăzi unitatea Bisericii autocefale
române.
Condu această sfântă Biserică cu duhul creștinesc al păcii și al
iubirii, întru înălțarea și întărirea naţiunii.
Prea Sfinţite Mitropolit Iosif,
Cu aceeaș mulțumire am întărit alegerea Prea Sfinţiei Tale la
scaunul de Mitropolit al Moldovei și Sucevei. Înălțându-te în așa
scurt timp dela Episcopia de Argeș la această Mitropolie, sunt sigur
că vei însufla în eparhiile de peste Milcov aceeaș iubire, care te înso-
țeşte din eparhia unde ai păstorit până acum.
Prea Sfinţilor Părinţi Mitropoliţi,
Privesc cu încredere în viitorul Bisericii naţionale, condusă de
Mitropoliţi așa de luminaţi și virtuoși și doresc din inimă ca Atot-
puternicul Dumnezeu să vă dăruiască ani mulţi și fericiţi pentru
îndeplinirea sfintei voastre misiuni.
(M. O., 1875, nr. 130, p. 2911).
239.
Domnul către fundatorii Soc. Geografice Române.
15/27 Iunie 1875.
Domnul ca președinte al Soc. Geografice Române, ţine în palatul Aca-
demiei, primul cuvânt la înfiinţarea acestei Societăţi, stăruind asupra menirii
ei pentru prosperarea României.
Domnilor,
Salutând Societatea Geografică Română, a cărei înființare în-
deplinește una din vechile Mele dorințe, bucuria Mea este cu atât
mai mare cu cât sunt încredinţat că lucrările ei vor fi de un folos
www.dacoromanica.ro
IUNIE 1875 CUVÂNTĂRI 204
nemărginit pentru viitorul ţării, a cărei desvoltare economică și
politică o urmărește Europa cu un interes crescând. Terenul deschis
exploatării d-voastre științifice este foarte întins și o muncă de
zecimi de ani va fi de trebuinţă pentru a ajunge la exactitatea
cunoștințelor neapărate în asemenea întreprinderi. Însă împărţirea
d-voastre în secţiuni va pune o regulă în lucrări și le va simplifica.
Secţiunea matematică și astronomică este chemată a se pune
în legătură cu acea reţea de admirabile cercetări științifice, care au
cuprins și au ilustrat întregul nostru glob terestru și observările
d-voastre se vor putea executa cu succes, îndată ce veţi poseda
instrumentele trebuincioase lor.
Cu deosebită plăcere văd că mai mulţi din ofiţerii noștri de
stat-major au intrat în Societatea Geografică și s'au înscris în
secţiunea ei matematică. Dela zelul și silințele d-lor sunt în drept
a aștepta că vor executa în mod sistematic ridicarea planului trigo-
nometric al ţării. Lucrările de triangulare întreprinse anul trecut
în judeţele Suceava, Botoșani și Dorohoiu, sunt un început bun
pentru aceasta. Să sperăm că în curând harta de stat-major a Mol-
dovei se va termina și aceea a Valahiei se va supune unei nouă
prelucrări. Ele împreună vor forma opera demnă și frumoasă a
junelui nostru stat-major.
Mai ușoară este sarcina secţiunii fizicale, ca una ce poate deja
dispune de oarecare material. Prin deosebitele hărţi, care însă cer
o prelucrare mai exactă și o completare în amănunte, se pot fixa
aproximativ relaţiunile orografice și hidrografice. Nu tot așa de
înaintați suntem în atmosferografie și mai ales în climatologie,
căreia i s'a dat până acum prea puţină atenţiune, deși tocmai această
parte a științei este din cele mai importante pentru o ţară care
atârnă aproape exclusiv de agricultura ei.
De se făceau mai de timpuriu observări și cercetări, nu sar fi
prădat atâtea regiuni întregi de pădurile lor și nu am avea așa
de des recolte slabe. Dacă nu se vor opri cu toată energia tăierile
de păduri, vom vedea clima noastră în curând periclitată în modu]
cel mai ameninţător. Devastarea pădurilor la munte seacă isvoarele
şi produce surpări; devastarea lor la șes usucă câmpiile și preface
pământul roditor în pustie.
Nu de mai puţină importanţă sunt studiile zoologice, botanice
și mineralogice, care pot avea cea mai simțită influenţă asupra
www.dacoromanica.ro
202 REGELE CAROL I
vieţii moastre economice naţionale. Să vă fie dat a deprinde ţara
la ameliorarea raselor noastre de animale și a plantelor noastre
de hrană. Să wă fie dat a desgropa prin o bună hartă geologică
comorile ascunse în pântecele pământului. Cum a fost cu putinţă
ca minele noastre de metaluri, isvoarele noastre tămăduitoare, să
ne fi rămas nouă și Europei aproape necunoscute; ca petrolul
nostru, căre, se poate măsura cu cel pensilvanic — căci aci ca și
acolo este În așa grad intlamabil în cât se aprinde la simpla apro-
piere a unei flăcări — să nu fi făcut încă pe continent concurență
celui american? Este de neapărată trebuință a ne gândi serios la
executarea unei hărți geologice; prin o asemenea lucrare Socjetatea
eografică și-ar așeza un adevărat monument. Atunci în scurt timp
sarea noastră gemă, despre care nu se știe încă dacă se ţine de
perioada triasică sau este din epoca terțiară, ceara de. pământ,
chihlibarul nostru cel negru, straturile noastre de cărbuni de pământ,
pucioasauwăzuţă. la suprafaţă, marmura, vor ajunge a fi cunoscute
departe peste granițele României.
Secţiunea etnologică va observa moravurile și datinile, traiul
şi portul poporului nostru, din punct de vedere științific și va putea,
prin studiul lor amănunțit, să facă comparaţie cu alte popoare.
Cercetările arheologice, care sunt deja începute cu mult zel
și bun rezultat de către arheologii noștri, ne vor da materialul
dorit pentru a descrie şi a judeca starea culturii noastre celei mai
vechi.
Cum vedeți, domnilor, câmpul activităţii d-voastre este foarte
wintinseși timpul ge vă mai rămâne fn anul acesta prea scurt. Va
fi totuș cu putinţă, prin ajutorul lucrărilor de până acum, să se
alcătuiască un conspect general asupra faptelor geografice ielative
la ţara noastră, așa în cât șă putem fi bine reprezentaţi la
Congresul din Paris, care s'a convocat în acest an prin iniţiativa
Societăţii Geografice franceze, din care suntem mândri„a face,
parte.
Fie ca juna noastră Societate Geografică să șe asocieze într'un
mod demn celorlalte societăţi instituite în mai toate ţările şi din
parte-Mi nu, Mă îndoesc că —sprijinită prin bărbaţii noștri de
ştiinţă — ea îşi va îndeplini misiunea ei şi, prin hărţi și opuri geo-
grafice îngrijite, va scoate ţara din „regiunea necunoscutului.
(M. O., 1875, ñr»132, p. 2959).
www.dacoromanica.ro
IULIE 1875 CUVÂNTĂRI 203
240.
Mesaj la închiderea Corpurilor Legiuitoare.
4/16 Iulie 1875.
Domnul, la închiderea Cameri: și Senatului, mulţumeşte pentru zelul
şi munca depusă în timpul sesiunii extraordinare prelungite.
„Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Împlinindu-se astăzi termenul sesiunii extraordinare prelungite
a Corpurilor Legiuitoare, sunt fericit a vă putea mulţumi pentru
prea însemnatele lucrări ce aţi săvârșit în decursul ei.
Aţi fost chemaţi a părăsi interesele d-voastre private în timpul
cel mai greu și a vă ocupa numai de interesele publice urgente.
Dar jertfa ce aţi adus-o a fost pentru înzestrarea ţării cu legi de
cea mai mare importanţă. În deosebi convenţiunea comercială,
pe care aţi primit-o, încheiată între România și Austro-Ungaria,
darea construirii liniei drumului de fier Ploești—Predeal, conven-
ţiunea cu supușii francezi Lemaître şi Bergman și legea pentru
răscumpărarea unei părţi a drumului de fier Roman—Vârciorova,
au dovedit din nou cu câtă prudenţă și cu cât patriotism luminat
ştiţi a judeca trebuinţele ţării înăuntrul ei și în relaţiunile ei inter-
naţionale.
Chestiuni de această natură sunt totdeauna înconjurate de
mari greutăţi și nu puţin contribue la acest fapt mulţimea intere-
selor ce le ating și felurimea consecinţelor îndepărtate ce le produc,
În curând însă va veni timpul când se va înţelege de toţi cât de
însemnată și cât de binefăcătoare a fost opera d-voastre în această
privinţă și veţi fi mândri a fi conlucrat la o adevărată întărire a
viitorului economic și politic al României.
Încă odată vă mulțumesc și, în virtutea art. 95 din Constitu-
ţiune, declar închisă sesiunea extraordinară prelungită a Corpurilor
Legiuitoare.
Dat în București, la 4 Iulie 1875.
CAROL.
Preşedintele Consiliului Miniștrilor şi Ministrul de Interne, L. Catargiu;
Ministrul de Războiu, General de dıvizie I. Em. Florescu; Ministrul Afa-
cerlor Străine, B. Boerescu; Mimstrul Justiţiei, Al. Lahovari; Ministrul Fi-
www.dacoromanica.ro
204 REGELE CAROL I
nanțelor, G. Gr. Cantacuzino ; Ministrul Agriculturii, Comerțului şi Lucrărilor
Publice, T. Rosetti; Ministrul Cultelor şi Instrucțiunii Pubhce, T. Maiorescu.
(M. O., 1875, nr. 145, p. 3269—3270).
241.
Domnul la punerea pietrei fundamentale a Peleşului.
10/22 Aug. 1875.
Se pune piatra fundamentală a Castelului Peleş. Domnul și Doamna
încing şorţuri de zidan, răspândesc varul asupra temeliei, se așează piatra de
temelie şi Domnul, luând ciocanul, rosteşte această urare:
Să se ridice acest Castel și să fie într'o zi leagănul Dinastiei
Noastre și al ţării.
(M. O., 1875, xir. 178, p. 4054).
242.
Domnul către leșeni.
16/28 Sept. 1875.
Domnul, însoţit de Preşedintele Consiliului de Miniștri, L. Catargiu, a
plecat cu trenul din București spre Moldova, tren condus de directorul general
al Căilor Ferate şi s'a dus până la Botoșani, apoi s'a întors la lași, unde a rămas
noaptea. Seara a dat un banchet, la care a invitat pe Mitropoht, Gr. Sturdza,
general Cernat şi alte notabilităţi. La urările primarului Ganea, Domnul
ridică paharul pentru prosperitatea Iașilor și sănătatea cetăţenilor ieşeni.
Fericit de cordiala și frumoasa primire ce Mi-au făcut leşenii
astăzi, ca totdeauna când am venit în mijlocul lor, mulțumesc ‘din
inimă pentru sentimentele de dragoste ce-Mi exprimaţi în numele
orașului. Ridic acum acest pahar pentru prosperitatea celei a doua
capitale a ţării și în sănătatea cetăţenilor ei.
(M. O., 1875, nr. 232, p 5735).
243.
Domnul către Primarul din Bârlad.
Bârlad, 21 Oct./2Nov. 1875.
În călătoria pe care Domnul o face cu trenul în Moldova, merge și la
Bârlad. Primarul orașulm fi urează bună venire, iar Domnul mulțumește.
pentru buna primire.
De mult doriam a vizita districtul și orașul Bârlad, unde n'am
fost de şapte ani. Cu cea mai mare plăcere dar am venit astăzi
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1875 CUVÂNTĂRI 205
în mijlocul d-voastre și vă mulțumesc pentru urările bine simţite
ce-Mi exprimaţi în numele orașului și pentru primirea frumoasă
cu care Mă întâmpinați astăzi.
(M. O., 1857, nr. 237, p. 5831).
244.
Inalt Ordin de zi către Armată.
4/16 Noemvrie 1875.
Domnul face observările Sale cu privire la concentrările pe duviziuni
teritoriale. Rezervele încorporate în rândul armatei permanente au dat rezul-
tate mulțumitoare, dar sunt încă lipsuri cu privire la instrucția tirului;
recomandă deasemenea comandanților de duvizii teritoriale instrucţia cadrelar
de Dorobanţi şi Călărași.
Ofițeri, subofițeri, caporali şi soldaţi !
Concentrarea armatei active prin centrurile diviziilor teritoriale
și grabnicul apel la care au răspuns clasele rezervei din anul 1870 și
1874, încorporaţi printre rândurile armatei permanente, au dat anul
acesta rezultate foarte mulţumitoare pentru viitorul armatei Noastre.
Ne-am putut încredința atât în persoană la diviziunile 4, 3 și
2, cât și prin Ministrul Nostru de Resbel în t-a divizie, de buna
stare în care s'a găsit armata permanentă, cum și cea teritorială.
Am constatat progres în instrucţie, rămânând însă mult de
făcut, mai cu seamă în ceeace priveşte tirul, această parte atât de
importantă, a instrucției militare și asupra căreia chem cea mai
serioasă luare aminte a șefilor de corpuri,
Concentrările acestui an pe divizii au avut mai ales drept
scop stricta aplicare a reglementelor; am recunoscut un adevărat
progres; dar sunt dator a recomanda, mai cu deosebire comandan-
tior de divizii teritoriale, instrucțiunea cadrelor de Dorobanţi
şi Călărași.
Ofiţeri, subofiţeri, caporali și soldaţi ai armatei permanente și
teritoriale, vă mulțumesc pentru stăruințele ce aţi pus, precum
şi vouă celor din gardele orășenești, care aţi înlesnit mobilizarea
trupelor Noastre.
Dat în Bucureşti, la 4 Noemvrie 1875.
(M. Oastei, 1875, nr. 35, p. 909).
www.dacoromanica.ro
206 REGELE CAROL I
245.
Mesaj la deschiderea. Corpurilor Legiuitoare.
15/27 Noemvrie 1875.
Domnul, deschizând sesiunea ordinară a Corpurilor Legiuitoare, Feco-
mandă lucrarea lor în armome cu guvernul pentru -desvoltarea economică
a ţării.
Domnilor Senatori,
„Domnilor Deputaţi,
Am venit cu cea mai mare plăcere în mijlocul d-voastre pentru
a deschide sesiunea ordinară a Corpurilor Legiuitoare.
După ce, prin legile şi resursele votate în legislatura trecută,
țara a îndeplinit exact obligaţiunile contractate în anii de mai
înainte și s'a pus pe calea unei temeinice organizări, este momentul
venit a ne opri cu creaţiuni nouă şi a da poporului timpul neapărat
trebuincios pentru a se folosi de ceeace a dobândit. Mai toate protec-
tele de legi care vor forma obiectul desbaterilor d-voastre în decursul
acestei sesiuni s'au și depus pe biuroul Camerei.
Domnilor Deputaţi,
Prima chestiune de care veţi avea a vă ocupa este bugetul
rectificat pentru anul viitor. Cum știți, acest bugei a fost votat
cu un deficit de 7 milioane, a cărui acoperire prin nouă resurse
rămânea a vi se propune de către Minister în această sesiune. Prin-
cipala măsură însă ce v'o propune guvernul Meu, este o energică
reducțiune a cheltuelilor în toate ramurile administrative. Amâ-
nând pentru mai târziu unele îmbunătăţiri, restrângând toate chel-
tuelile la strictul necesar și propunându-vă, pentru neînsemnata
sumă ce mai rămâne, alte mijloace, guvernul este în pozițiune a
vă prezenta bugetul anului viitor echilibrat, fără a impune ţării
sarcini nouă.
Această stare de lucruri o constat și v'o anunț cu mulțumire.
Ea va contribui a întări creditul Statului în afară și a da dreptate
acelora care au știut a despărţi dejvăliazea economică a României
de vicisitudinile financiare ale altor State, ce nu ne ating întru
nimic.
www.dacoromanica.ro
NOV.-DEC. 1875 CUVÂNTĂRI 207
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Relaţiunile noastre cu Statele străine sunt din cele mai satisfă-
cătoare. Negocieri sunt pendinte pentru a regula prin nouă conven-
ţiuni interesele comune și a strânge mai de aproape legăturile ce
ne unesc cu Puterile garante.
Evenimentele ce se petrec în cealaltă parte a Dunării, nu putem
decât a le urmări cu o vie atenţiune. Mulțumită poziţiunii noastre
favorabile, am fost până acum în stare a continua calea pacinicei reor-
ganizări înlăuntru, care răspunde așa de mult la trebuinţele naţiunii.
Aceste trebuinţe, deplina și libera desvoltare economică a ţării și
înaintarea ei spre poziţiunea ce-i este indicată atât prin însemnă-
tatea teritorială, cât și prin crescândul progres al poporului, vor
fi şi pentru viitor regulatorii politicei noastre.
Țara urmăreşte cu interes desbaterile d-voastre și Eu sper că
şi în această sesiune Corpurile Legiuitoare vor continua în, linişte
și în armonie cu guvernul Meu îndeplinirea misiunii lor.
Dumnezeu să binecuvânteze lucrările d-voastre.
CAROL.
Preşedintele Consihului Miniştrilor, Ministru de Interne şi ad-interim la
Afacenle Străine, L. Catargiu ; Ministrul de Războiu, General de divizie I. Em.
Florescu ; Ministrul Justiţiei, Al. Lahovari; Ministrul Finanţelor, G. Gr. Can-
tacuzino ; Ministrul Cultelor şi Instrucţiunu Publice, T. Matorescu ; Ministrul
Agriculturii, Comerţulu şi Lucrărilor Pubhce, T. Rosetti.
(M. O., 1875, nr. 253, p. 6087—6088).
246.
Domnul la Adresa Adunării Deputaților.
27 Nov./9 Dec. 1875.
Preşedintele Adunării Deputaţilor, D. Ghica, prezintă adresa de răspuns
la mesaj, în care Camera promite lucrarea în armome a reprezentanților ţării
cu guvernul. Domnul spune că această unire face tăria ţării și mulțumește
în numele Doamnei pentru bunele urări.
Domnule Preşedinte,
Domnilor Deputaţi,
Primesc cu plăcere atât de mare Adresa Adunării Legiuitoare,
cu cât ea afirmă și mai tare armonia ce domnește și acum între
reprezentaţiunea ţării și guvernului Meu.
www.dacoromanica.ro
208 REGELE CAROL 1
Această armonie este de cea mai mare importanţă în împreju-
rările de faţă. Unirea face pururea tăria unei țări; ea ne-a permis
până acum a privi cu liniște, dar nu și cu nepăsare, cele ce se în-
tâmplă în vecinătatea noastră. Simţimintele ce exprimaţi le împăr-
tășesc și Eu; ele vor inspira și pe guvernul Meu.
Vă mulțumesc şi în numele Doamnei pentru bunele urări ce
Ni le rostiţi.
(M. O., 1875, nr. 263, p. 6271—6272).
247.
Domnul la Adresa Senatului.
30 Nov./12 Dec. 1875.
Mitropolıtul Primat, preşedintele Senatulu, prezintă adresa de răspuns
la mesaj. Domnul se simte fericit că Senatul este în bună înțelegere cu gu-
vernul și mulţumeşte pentru urănle exprimate.
Inalt Prea Sfinte Părinte,
Domnilor Senatori,
Primesc cu o vie mulțumire Adresa Senatului şi sunt fericit a
vedea din cuvintele d-voastre buna înţelegere în care vă aflați
cu Ministerul Meu.
Cu drept cuvânt vă bucuraţi de creditul Statului, în a cărui
menţinere stăruește guvernul împreună cu reprezentațiunea ţării.
Acest credit a fost și este, mai ales în împrejurările de astăzi, una
din temeliile prosperității și demnității naționale.
Constat asemenea cu satisfacțiune aprobarea ce aţi dat poli-
ticei guvernului Meu, în fața evenimentelor ce se petrec în țările
de peste Dunăre.
Noi toţi dorim a continua în pace organizarea ţării înlăuntru
și, tari în mijloacele noastre de apărare și sub scutul Puterilor
garante, putem aștepta viitorul cu încredere. Vă mulțumesc pentru
urările ce Ne exprimaţi.
(M. O., 1875, nr. 266, p. 6319).
www.dacoromanica.ro
MARTIE 1876 CUVÂNTĂRI 209
248.
Inalt Ordin de zi către Armată.
1/13 Ianuarie 1876.
Domnul urează ostaşilor un an bun și fericit, mulțumindu-le în același timp
pentru progresul din anul expirat.
Ostași,
Văd cu o mândrie adevărat naţională că voi Îmi oferiţi la fie-
care reînnoire a anului ocaziunea de a vă mulțumi pentru progresul
simţitor ce aţi continuat a face în anul încetat.
Aceasta e de cel mai bun augur pentru viitorul instituţiunii
noastre militare. Vă mulţumesc și vă urez an bun și fericit.
Dat în București, la 1 Ianuarie 1876.
CAROL.
(M. O., 1876, nr. 2, p. 25).
249.
Domnul către Episcopul Argeşului.
22 Fevr./5 Martie 1876.
La investitura sa, Episcopul Ghenadie al Argeşului urează sănătate Suve-
ranului şi prosperitate României. Domnul mulțumește pentru sentimentele
exprimate.
Mulţumesc Prea Sfinţiei Tale pentru sentimentele ce-Mi exprimi
şi-Ți urez ani mulţi și fericiţi pe acest vechiu scaun episcopal dela
Curtea de Argeș, care ne aduce aminte timpurile glorioase ale stră-
bunilor noştri.
(M. O., 1876, nr. 42, p. 1091).
250.
Mesaj la închiderea Adunării Deputaţilor.
3/15 Martie 1876.
Dizolvându-se Senatul, Adunarea Deputaţilor e închisă ne mai putând
lucra. Domnul mulțumește Cameri pentru sprijinul dat guvernului.
Domnilor Deputaţi,
În urma disolvării Senatului, lucrările Camerei ne mai putând
continua, închid astăzi sesiunea Adunării Legiuitoare, care fusese
prelungită până la 10 Martie.
www.dacoromanica.ro
210 REGELE CAROL 1
Înainte de a Mă despărţi de d-voastre, domnilor Deputaţi, vă
arăt toată mulțumirea Mea pentru sprijinul înțelept pe care l'aţi
dat guvernului Meu în tot cursul acestei sesiuni.
Menţinând și de aci înainte armonia ce trebue să domnească
între marile Puteri ale Statului, veţi întări acea stabilitate binefă-
cătoare, care în mijlocul unor evenimente grave ne-a câștigat în-
crederea Europei şi a asigurat pacinica desvoltare a ţării.
CAROL.
Președintele Consiliului Miniștrilor și Ministrul de Interne, Lascăr Catargiu ;
Ministrul de Războiu, General de diviziune, I. Em. Florescu ; Mimstrul Justiţiei,
Al. Lahovari ; Ministrul Agriculturii Comerţului și Lucrărilor Publice, T. Ro-
seiti; Ministrul Finanţelor, I. Sirat; Ministrul Afacerilor Străine, I. Bălă-
ceanu ; Ministrul Cultelor şi al Instrucţiuni Pubhce, P. P. Carp.
(M. O., 1876, nr. 50, p. 1272).
251.
Inalt Ordin de zi către Armată
31 Martie/12 Aprilie 1876.
Domnul inspectează școlile și trupele din garnizoana Bucureşti, consta-
tând progresul în instrucție şi în prezentare a unităților militare.
La inspecția ce am făcut în persoană școlilor și trupelor din
garnizoana București, am constatat cu o vie mulțumire un adevărat
progres, atât în instrucțiunea trupelor cât și în modul de a prezenta
unitățile militare de către comandanții lor respectivi.
Ministrul Nostru de Resbel este însărcinat a comunica la toți
șefii de corpuri observaţiunile ce am făcut asupra aplicării regle-
mentelor noastre tactice și pe acelea care, fiind de un interes general,
urmează a fi cunoscute și în celelalte divizii teritoriale.
Dat în București, la 31 Martie 1876.
(M. Oastei, 1876, nr. 9, p. 193).
252.
Domnul închină pentru Țară și Armata română.
8/20 Aprilie 1876.
La aniversarea nașteni Domnulu și a proclamării plebiscitului, se dă
o cină la Palat. Generalul Florescu, Ministrul de Războiu, urează, în numele
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1876 CUVÂNTĂRI 211
armatei, ani mulţi Domnului pentru realizarea înaltelor și patrioticelor
aspiraţiuni ce nutreşte pentru ţară. M. S. multumind pentru urări, închină
pentru ţară şi armata română.
Mulţumind pentru urările ce-Mi exprimaţi, ridic acest pahar
în onorul ţării și al armatei, pe care le privesc întotdeauna cu dra-
goste și încredere. Sunt sigur că Dumnezeu va întinde mâna Sa
puternică asupra României și va lua în paza Sa scumpa noastră
ţară.
În sănătatea d-voastre!
(M. O., 1876, nr. 80, p. 2085).
253.
Mesaj la deschiderea Senatului.
15/27 Aprilie 1876.
Domnul convocă Sendtul în sesiune extraordinară pentru constituire
şi pentru a vota proiectele de legi financiare urgente.
Domnilor Senatori,
În urma disolvării Senatului şi noilor alegeri, y'am convocat
astăzi, la 15 Aprilie, în sesiune extraordinară, atât pentru a Mă
conforma art. 95 din Constituţiune care, în caz de disolvare a uneia
din Adunări, cere convocarea Corpurilor Legiuitoare în termenul
legal, cât și spre a vă invita să daţi chestiunilor financiare soluțiunea
ce ţara așteaptă cu nerăbdare.
Veţi avea a vă ocupa totodată, domnilor Senatori și de alte
proiecte de legi, care nu pot aştepta sesiunea ordinară a Corpurilor
Legiuitoare.
Dumnezeu să binecuvinteze lucrările d-voastre.
Sesiunea extraordinară a Senatului este deschisă.
CAROL.
Președintele Consiliului Miniştrilor, Ministrul de Războiu şi ad-interim la
Interne, General de divizie I. Em. Florescu ; Ministrul Finanţelor, General Chr.
Tell; Ministrul Justiţiei, D. P. Vioreanuj; Ministrul Afacerilor Străine, D.
Korne ; Mimistrul Cultelor şi Instrucțiunii publice, Al. Orăscu ; Ministrul Agri-
“culturii, Comerţului și Lucrărilor publice, General T. Gherghel.
(M. ©., 1876, nr. 8, p. 2161).
www.dacoromanica.ro
212 REGELE CAROL I
254.
Mesaj la deschiderea Adunării Deputaţilor.
15/27 Aprilie 1876.
Adunarea Deputaţilor, în urma alegerii Senatului, e convocată în sesiune
extraordinară pentru a vota legile rămase din sesiunea trecută.
Domnilor Deputaţi,
În urma disolvării Senatului, Eu am convocat, conform art.
95 din Constituţiunea țării, noul Senat în termenul legal, astăzi
15 Aprilie.
Fiindcă, după art. 81 din Constituţiune, se cere ca deodată să
funcționeze ambele Corpuri Legiuitoare, v'am convocat și pe
d-voastre în sesiune extraordinară.
Veţi avea a vă ocupa în această sesiune, domnilor Deputaţi, cu
lucrări rămase din sesiunea trecută, precum și cu alte proiecte de
legi, care nu pot aștepta sesiunea ordinară a Corpurilor Legiuitoare.
Dumnezeu să binecuvânteze lucrările d-voastre.
Sesiunea extraordinară a Adunării Deputaţilor este deschisă.
CAROL.
Preşedintele Consiliului Miniștrilor, Ministrul de Războiu și ad-interim la
Interne, General de duze, I. Em. Florescu; Ministrul Finanţelor, General Chr.
Tell; Ministrul Justiţiei, D. P. Vioreanu; Ministrul Afacerilor Străine, D.
Korne ; Ministrul Cultelor şi Instrucțiunii Pubhce, Al. Orăscu; Ministrul Agri-
bulturii, Comerţului și Lucrărilor Pubhce, General T. Gherghel.
(M. O., 1876, nr. 84, p. 2161).
255.
Domnul la patronul Reg. 5 și 6 de linie.
23 Aprilie/5 Mai 1876.
După ce Domnul ia parte la servııul dıvin dela biserica Sfântului
Gheorghe-Nou, porneşte la Regimentele 3 și 6 de Lime care aveau patron pe Si.
Gheorghe și prânzește în mijlocul ofiţerilor acestor două corpuri„ Domnul
se adresează ofiţerilor Închinând pentru cele două Regimente.
Sunt fericit a Mă afla astăzi în mijlocul d-voastre la serbarea
Regimentelor al 3-lea şi al 6-lea. Ridic acest pahar în sănătatea
acestor Regimente, care fac o parte demnă din armata noastră
www.dacoromanica.ro
MAI 1876 CUVÂNTĂRI 213
şi care în toate ocaziunile, la exerciţiuri, la inspecţiuni și la manevre,
au ştiut a-și atrage mulțumirea Mea.
Şefii regimentelor mulțumesc M. S. pentru onoarea ce El le face venind în
mijlocul lor şi închină în sănătatea M. S. şi a Doamnei. Domnul ridică pa-
harul în sănătatea Principelui Milan al Serbiei, şei al Reg. 6 de infanterie,
pentru înfrățirea între ambele armate.
Sunt acum aproape doi ani de când Regimentul al 6-lea de
Infanterie de linie a serbat o zi care va figura ca un fapt istoric
în analele sale, atunci când am numit pe Alteța Sa Principele
Milan al Serbiei Șef al acestui Regiment ca un semn de înfrățire
între amândouă armatele. Ridic acest toast în sănătatea Înaltului
d-voastre Șef, Principele Milan Obrenovici IV.
(M. O., 1876, nr. 92, p. 2316).
256.
Domnul la Adresa Senatului.
2/14 Mai 1876.
Preşedintele Senatului, Mitropolitul Primat, prezintă adresa de răspuns
la mesaj, arătând. sentimentele de care e condus senatul. Domnul mulțu-
meşte în numele Său şi al Doamnei pentru urări şi devotament.
Inalt Prea Sfinte Părinte,
Domnilor Senatori,
Primesc cu o deosebită plăcere Adresa Senatului şi vă mulțumesc
pentru sentimentele și urările ce-Mi exprimaţi. Cea mai vie a Mea
dorinţă este a merge pururea strâns legat cu ţara, a întări institu-
ţiunile sale și a asigura astfel desvoltarea și consolidarea Statului
român.
Nu Mă îndoesc că guvernul Meu, cu concursul d-voastre şi al
ţării, va învinge toate greutăţile care ne preocupă astăzi.
Plin de această încredere, vă mulțumesc încă odată în numele
Meu și dl Doamnei pentru expresiunea devotamentului ce Ne arătaţi.
(M. O., 1876, ar. 97, p. 2441).
www.dacoromanica.ro
214 REGELE CAROL I
257.
Mesaj de închiderea Senatului.
3/15 Mai 1876.
Din cauza dizolvării Adunării Deputaţilor, se închide sesiunea extraordinară
a Senatului.
Domnilor Senatori,
Aţi fost convocați în sesiune extraordinară pentru a vă constitui
şi pentru a da o soluţiune chestiunilor financiare.
Constituirea aţi făcut-o în virtutea prerogativelor constituţio-
nale ce vă revin de drept şi aţi pus toată bunăvoința de a rezolva
chestiunea financiară în conformitate cu nevoile țării și cu cererea
guvernului Meu.
Vă exprim dar mulțumirile Mele.
Disolvând astăzi Adunarea Deputaţilor, în virtutea art. 95 din
Constituţiune,
Eu declar sesiunea extraordinară a Senatului închisă.
Dat în București la 3 Mai 1876.
CAROL.
Preşedintele Consiliului Mimiştnlor şi Ministrul Lucrărilor publce, Ma-
nolache Costache; Ministrul Afacerilor Străine, M Kogălniceanu; Ministrul
Pinanţelor, Jon Brătianu: Ministrul de Interne, G, D. Vernescu; Ministrul
de Războiu, Colonel G. Slăniceanu ; Ministrul Cultelor şi Instrucțiunii Publice,
G. Chţuj; Ministrul Justiţie, M. Ferechide.
(M. O., 1876, nr. 98, p. 2457).
258.
Inalt Ordin de zi către armată.
10/22 Mai 1876.
Cu ocazia anıversărn zilei de 10 Mai, Domnul arată satisfacția pentru
progresele făcute în timp de 10 âni şi mai ales pentru reorganizarea armatei
care este garanţia naţonalităţii şi a drepturilor sale.
Ostaşi,
Din ziua în care România Îmi încredință destinele sale, preo-
cuparea Mea cea mai vie a fost organizarea armatei, ale cărei tra-
. o . J š 3 m .
dițiuni formează una din marile glorii ale trecutului nostru.
www.dacoromanica.ro
MAI 1876 CUVÂNTĂRI 215
Prin armată, România a putut străbate lungile perioade istorice,
în care au dispărut naţiuni altă dată puternice.
Vechile noastre instituțiuni militare sunt astăzi restabilile și
organizarea lor solidă va asigura scumpei noastre patrii viitorul său.
Sunt zece ani de când urmez cu o vie satisfacțiune progresele
crescânde ce s'au făcut prin concursul fiecăruia din voi. Stăruiţi
pe această cale; numai astfel veţi răspunde la așteptările ţării,
care deja a făcut atâtea sacrificii spre a găsi în armată garanţia
naţionalităţii și a drepturilor sale.
Ostaşi,
Nu uitaţi niciodată cuvintele înscrise pe drapelul nostru.
Disciplina voastră este cel mai bun garânt că veţi şti a fi tot-
deauna demni fii ai acelor eroi, cărora le datorim o patrie.
Din parte-Mi, voiu fi totdeauna acolo unde interesul ţării Îmi
va însemna locul.
Dat la Bucureşti, la 10 Mai 1876.
CAROL.
(M. O., 1876, nr. 104, p. 2593).
259.
Domnul către Ministrul de Războiu.
10/22 Mai 1876.
Ministrul de Războiu, Col. G. Slăniceanu, la aniversarea zilei de 10 Mai,
prezintă urări ca înțemeierea dinastiei să ducă la mănrea României, și la per-
petuarea acestei serbări. Domnul mulțumește pentru urările făcute și de-
votamentul arătat în numele armatei, care, e convins, e pătrunsă de credinţă
şi disciphnă.
Vă mulţumesc pentru urările ce-Mi exprimaţi în numele armatei,
care în cursul acestor zece ani ai Domniei Mele Mi-a dovedit că
este pătrunsă de aceste două mari virtuţi ostășești: credință şi dis-
ciplină.
Sunt convins că și în viitor armata își va îndeplini în totdeauna
datoria și se va arăta astfel demnă de încrederea ce ţara împreună
cu Mine punem într'însa. Încă odată, vă mulțumesc pentru devo-
tamentul vostru.
Să trăiască iubita noastră armată!
(M. O., 1876, nr. 104, p. 2597).
www.dacoromanica.ro
216 REGELE CAROL I
260.
Domnul către Corpul Diplomatic.
10/22 Mai 1876.
Cu ocazia serbăni zilei de 10 Mai, Corpul Diplomatic urează Domnului și
dinastiei ani mulți și fericiți. Domnul mulțumește pentru urările adresate.
Sunt foarte simţitor pentru plăcutele cuvinte ce-Mi adresaţi
în numele Corpului diplomatic și consular. Mă simt fericit a putea
exprima în această ocaziune recunoştinţa Mea pentru interesul
binevoitor ce Puterile garante și celelalte State Mi-au dovedit în
cursul acestor zece ani. Sper că și în viitor voi putea conta pe
aceeaş simpatie.
Primiţi, domnilor, cele mai vii ale Mele mulțumiri de bunele
urări ce-Mi adresaţi pentru fericirea Mea și a Doamnei și pentru
viitorul României.
(M. O., 1876, nr. 104, p. 2597).
261.
Domnul către Mitropolitul Primat.
10/22 Mai 1876.
Cu ocazia aniversării a 10 am de domnie, Mitropolitul Primat, în numele
clerului ortodox, face urări pentru dinastie. Domnul mulţumeşte şi roagă
pe Dumnezeu să reverse mila sa asupra României.
Inalţi Prea Sfinţi Mitropoliţi
şi Prea Sfinți Părinți Episcopi şi Arhierei,
Vă mulțumim pentru urările ce Ne exprimaţi şi simțim o vie
plăcere a Ne aminti cât acești zece ani ai Domniei Noastre au fost
de fructuoși pentru sfânta Biserică autocefală română, restabilind-o
pe antica ei bază canonică și naţională.
Să înălțăm cu toţii astăzi și în totdeauna rugile noastre către
Atotputernicul și să-L rugăm să reverse nemărginita Sa milă și
binecuvântare asupra scumpei noastre patrii.
(M. O., 1876, nr. 104, p. 2597).
www.dacoromanica.ro
MAI 1876 CUVÂNTĂRI 217
262.
Domnul către pastorul Teutschlaender.
10/22 Mai 1876.
La aniversarea a 10 áni de domnie, pastorul Teutschlaender, reprezentantul
bisericii Evanghelice germane și Reformate ungare, aduce omagii și urări sin-
cere Domnului, Care, mulţumind, relevă activitatea culturală a Pastorului.
Cu o deosebită satisfacţiune primesc urările ce-Mi exprimaţi
prin cuvinte atât de călduroase. Urmez necontenit cu mare interes
activitatea d-voastre și ştiu că, mai ales pe tărâmul școalelor, aţi
realizat multe rezultate binefăcătoare.
(M. O., 1876, nr. 104, p. 2597).
263.
Domnul către Comunitatea Israelită.
10/22 Mai 1876.
Reprezentanţii Comunităţii Israelite exprimă urări cu ocazia aniversării
a 10 ani de domnie. Domnul mulţumeşte pentru urări.
Am ascultat cu plăcere cuvântul d-voastre și vă mulţumesc
pentru urările ce-Mi exprimaţi în numele Comunităţii de cult mozaic.
(M. O., 1876, nr. 104, p. 2598).
264.
Domnul către Senat.
17/22 Mai 1876.
D. Sturdza, vicepreşedinte al Senatului, urează M. S. ani mulți şi fericiți
cu ocazia aniversării a 10 ani de domnie. Domnul, mulțumind, subliniază
unirea frățească între Români în momentele solemne, unire care va duce la
fericarea şi mărirea patriei.
Domnule Vicepreşedinte,
Domnilor Senatori,
Felicitările ce-Mi adresează Vicepreşedintele celui dintâi Corp
al ţării au un mare preţ pentru Mine.
Încrederea ce am în tăria și în lealitatea poporului român mă
îmbărbătează în îndeplinirea misiunii la care Providența și voinţa
naţională M'au chemat. În toate momentele solemne toți Românii
www.dacoromanica.ro
218 REGELE CAROL I
au știut să se unească frățește; sunt convins că așa vor urma și
în viitor și că cu toţii împreună vom coopera la fericirea și mărirea
patriei.
(M. O., 1876, nr. 104, p. 2598).
265.
Domnul către Curtea de Casaţie.
10/22 Mai 1876.
Președintele și consilierii Inaltei Curți de Casape și Justiție prezintă feli-
citări Domnului la aniversarea a 10 anı de domnie. Domnul, mulțunund, stărue
asupra misiunii instituţiei.
Domnule Preşedinte,
Domnilor Consilieri,
Ascultăm cu o vie mulțumire urările ce Ne prezintă Înalta Curte
de Casaţie și Justiţie.
Organ suprem al magistraturii țării, acest mare Corp va fi,
nu Ne îndoim, pe viitor ca și în trecut, paladium al legii și al drep-
tății şi va ști a se ţine în totdeauna la înălțimea la care l-au așezat
instituțiunile noastre.
(M. O., 1876, nr. 104, p. 2598).
266.
Domnul către Curtea de Conturi.
10/22 Mai 1876.
Preşedintele și Consilierii Inaltei Curţa de Conturi prezintă felicitări la ani-
versarea a 10 ani de domnie. M. S. mulţumeşte pentru felcitănle exprimate
Sieşi și familiei Sale.
Domnule Președinte,
Domnilor Consilieri,
Primiţi mulțumirile Noastre pentru urările ce Ne exprimă
Înalta Curte de Conturi. Nu Ne îndoim că activitatea și zelul acestei
instituțiuni menite a da roade folositoare va ști în totdeauna să
corespundă la așteptările țării și ale Noastre.
Suntem foarte simţitori pentru sentimentele ce cu această
ocaziune arătați familiei Noastre.
(M. O., 1876, nr. 104, p. 2598).
www.dacoromanica.ro
MA) 1876 CUVÂNTĂRI 219
267.
Domnul către Primarul Capitalei,
10/22 Mai 1876.
Cu ocazia aniversări a 10 ani de domnie, Primarul Capitalei, G. Manu, în
numele comunei Bucureşti, prezintă urări Domnului, Doamnei şi Principesei
de Wied. Domnul arată la a 10-a aniversare că nu se căește că a primit mi-
siunea de a conduce destinele României și urează Capitalei să propāgéasoă
şi să devie centrul oricărui fel de. actıvitate românească,
Domnule Primar,
Sunt astăzi zece ani de când glasul unei națiuni M’a chemat a
prezida la destinele ei.
Fără a-Mi ascunde dificultățile unei sarcine atât de mari, wam
văzut în puternicul apel îndreptat către Mine decât o datorie de
împlinit, o frumoasă misiune de realizat: aceea dea ajuta un nobil
popor, încercat și oţelit de seculare lupte și suferințe, în a-și asigura
o existență naţională neatârnată și a-și păstra neatinse scumpele
sale drepturi strămoșești. Sunt mândru a putea spune astăzi cănu
Mă căesc de avântul inimii Mele şi că încrederea ce am pus în naţiu-
nea română a fost pe deplin justificată,
« Nimic fără Dumnezeu » este deviza Casei Mele; pe Dânsul dar,
Atotputernic, Îl rog pururea a face prosperă și fericită scumpa
noastră Românie.
Primesc cu o deosebită plăcere, domnule primar, expresiunea
simţimintelor ce-Mi rostiţi în această zi în numele comunei Bucu-
rești, a acestui oraș care în acești zece âni ă'âmpărtășit cel dintâi
Şi împreună cu Mine amintirile Mele cele mai scumpe și mai duioase
ca Domn și ca părinte.
Urez din inimă Capitalei, care a făcut serioase progrese în de-
cursul acestor ani, să propășească și să devie din ce în ce mai mult
centrul nu numai al activităţii politice, dar și „al vieţii intelectuale,
comerciale și industriale a României.
Vă mulţumesc în numele Doamnei și al prea iubitei Mele soacre,
Principesa de Wied, pentru binevoitorele urări ce Le adresaţi.
(M. O., 1876, nr. 104, p. 2599).
www.dacoromanica.ro
220 REGELE CAROL I
268.
Domnul către Corpul Didactic,
10/22 Mai 1876.
Decanii Facultăţilor, membru Consiliului superior al Instrucțiunii publice
şı profesorii, prin I. Zalomit, Rector, prezintă urări cu ocazia aniversării a 10
ani de domnie. Domnul arată misiunea Şcoalei și Bisericii pentru păstrarea
religie şi a naţionalităţii noastre. Urează ca Universitatea din Bucureşti îm-
preună cu cea din lași să fie farul științei pentru neamul românesc.
Domnule Rector şi domnilor Decani,
Domnilor membri ai Consiliului superior al Instrucțiunii
publice și domnilor profesori,
Mă simt cu deosebire fericit a vedea în solemna zi de astăzi
adunați împrejurul Tronului bărbaţi din cei mai distinși și stimaţi
ai Corpului învățământului public. Mare și nobilă este misiunea
ce acest corp are a împlini în Stat, căci el este chemat a forma
generaţiunile viitoare, care au să primească dela noi preţioasa
moștenire ce ne-au lăsat străbunii noștri.
Biserica și școala au fost pentru dânșii sfinte sicriuri, în care
au păstrat religia și naționalitatea noastră; și pe când cu o mână
ei zidiau mânăstiri și templuri, în care glorificau pe Domnul, cu
alta ei instituiau, chiar în timpurile cele mai depărtate, școale,
de unde se revărsa lumină și se întăria prin învăţătură conștiința
națională. Astfel au urmat în al șeaptesprezecelea veac glorioșii
Domni Mateiu Basarab și Vasile Lupu, astfel au urmat și alți
Domni de fericită și eternă memorie.
Nu Mă îndoesc, domnilor, că și d-voastre veţi ști în totdeauna
a vă arăta demni de frumoasa sarcină ce aveţi asupră-vă și că veţi
insufla tinerimei acele principii de religiune și de morală, fără de
care nu este adevărată învăţătură, acele simţiminte de respect
către lege și de iubire nemărginită către patrie, care fac cetăţenii
virtuoși și popoarele mari.
Vă mulțumesc, domnule Rector, pentru urările ce-Mi adresaţi
în numele Universităţii din București, al acestei Universităţi de
care sunt mândru a se fi instituit în acești zece ani ai Domniei
Mele, completându-se în anut 1869 cu câte 4 facultăţi.
Fie ca această Universitate, împreună cu sora ei din Iași, să devie
adevăratele facle ale științei pentru neamul românesc.
(M. O., 1876, nr. 104, p. 2599).
www.dacoromanica.ro
MAI-IUNIE 1876 CUVÂNTĂRI 221
269.
Domnul către Mitropolitul Primat.
10/22 Mai 1876.
Cu ocazia aniversări a 10 ani de domnie, la cina dela Palat, Mitropolitul
Primat urează M. S. ani mulţi și fericiţi. Domnul e fericit de a putea îi îm-
preună în acest moment cu acei oameni care au lucrat timp de un deceniu la
desvoltarea şi întărea României.
Îți mulțumesc, Înalt Prea Sfinte Părinte, pentru urările ce-Mi
adresezi. Sunt mândru a vedea împrejurul Meu pe toţi bărbaţii
politici care în curs de zece ani au lucrat împreună cu Mine la în-
tărirea și la desvoltarea ţării.
Într'o ţară constituțională trebue să fie partide care se află în
lupte politice, însă trebue să fie și un gând care uneşte pe toţi:
iubirea pentru patrie. Pe acest tărâm toate partidele își pot întinde
mâna. Să uităm dar astăzi trecutul și tot ce luptele sale au putut
avea câte odată de neplăcut și, privind viitorul cu încredere, să ne
unim toţi într'o singură strigare:
Să trăiască scumpa noastră Românie!
(M. O., 1876, nr. 104, p. 2600).
270.
Domnul către Primarul Capitalei.
22 Mai/3 Iunie 1876.
Primarul Capitalei, la punerea pietrei fundamentale a şcoalei primare din
strada Clemenţei, relevă interesul pe care îl poartă Domnul pentru instruc-
ţia primară. Domnul mulțumește pentru cuvintele adresate.
Simt o mare plăcere de a pune astăzi Însumi întâia piatră a
acestei școale, care sper că va deveni o adevărată școală de model
pentru Capitală. Totdeauna. am avut și voiu avea un deosebit
interes pentru instrucțiunea primară, care este și trebue să fie
temelia învățăturii noastre poporale; prin ea se pune întâiu în
inimile tinerimii sămânţa simţimântului religios și naţional.
Vă mulțumesc, domnule primar și domnilor profesori, de cu-
vintele ce-Mi adresaţi.
(M. O., 1876, nr. 112, p. 2784).
www.dacoromanica.ro
222 REGELE CAROL I
271.
Domnul către C. Bosianu.
18/30 Iunie 1876.
M. S. Domnul asistă la examenele elevilor dela liceul Sf. Sava şi
dela Şcoalele Normale și, satisfăcut de rezultate, asigură de nestrămutata să
protecţiune pe C. Bosianu, preşedintele Societăți pentru învăţătura poporu-
lui român.
Totdeauna am purtat un viu interes școalelor normale, destinate
a da învăţători sătești. Aci e fundamentul instrucţiunii poporului.
Fiţi sigur, domnule Președinte, de nestrămutata Mea protecţiune.
(M. O.; 1876, nr. 137; p. 3268).
272.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
20 lunie/2 Iulie 1876.
Domnul convocă Corpunle Legiuitoare în sesiune extraordinară pentru cons-
tituirea Adunării Deputaţilor, pentru revizuirea bugetului și votarea unor
proiecte de legi,
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Terminându-se alegerile pentru Camera de Deputaţi, guvernul
Meu s'a grăbit a vă convoca în sesiune extraordinară, pentru ca
Corpunle Statului fiind constituite, ţara, cu o oră mai înainte, să
poată intra în deplinul exerciţiu al drepturilor sale constituţionale.
Domnilor Deputaţi, guvernul Meu a promis ţării o completă
abţinere dela orice ingerință sau manifestațiune de preferință în
alegeri. D-voastre, cu ocaziunea verificării titlurilor, veţi constata
dacă Ministerul a rămas fidel angajamentelor sale. „Nu a stat însă
în putinţa sa a da o satisfacțiune contestărilor multiple ridicate
contra listelor electorale lucrătoare pe acest an.
Dela înţelepciunea d-voastre va depinde ca legislatura d-voastre
să fie mănoasă în rezultate pentru binele public.
www.dacoromanica.ro
YUNIE-IULIE 1876 CUVÂNTĂRI 223
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Fac cu atât mai mult apel la patriotismul și la moderaţiunea
d-voastre în momentele actuale, cu cât la hotarele Noastre agita-
ţiunile durează și orizontul politic este departe de a fi senin. Pozi-
ţiunea creată României prin Tratatul dela Paris ne asigură bine-
facerile neutralității. În cât timp vom îndeplini legile acestei neus
tralităţi, în cât timp vom oferi Europei spectacolul unui popor
lucrând în pace la reformele și îmbunătățirile sale din lăuntru, avem
tot dreptul de a ne aștepta că pericolele exterioare se vor opri la
hotarele noastre.
În vederea înaintării lucrărilor câmpului, cari vor reclama
prezenţa multora din d-voastre, guvernul Meu se vă mărgini a
vă prezenta numai proectele cele mai imperios cerute. În întâiul
rând fıgurează economiile financiare ce guvernul Meu vi le va pre-
zenta chiar pentru anul curent și el poate chiar de acum a vă
afirma nestrămutata sa hotărîre de a reduce pentru anul viitor
cheltuelile Statului în limitele resurselor bugetare.
Tot în sesiunea actuală vi se va prezenta și proiectul de lege
pentru transformarea zilelor de prestaţiune într'o dare fixă bă-
nească.
Nu Mă îndoesc, domnilor senatori și domnilor deputaţi, că
ținând seama de hotărîrea guvernului Meu de a îndeplini greaua
sarcină ce-i este dată, d-voastre, la rândul d-voastre, veţi conlucra
ca un perfect acord să domnească între ambele Corpuri Legiuitoare,;
pentru ca astfel cu toţii să contribuim la întemeierea instituţiunilor
noastre constituţionale, la desvoltarea intereselor publice și private,
la înflorirea scumpei noastre Românii.
Dumnezeu să binecuvânteze lucrările d-voastre.
CAROL.
Preşedintele Consihului Miniştrilor şi Mimstrul Agriculturii, Comerţului
şi Lucrărilor Pubhce, Manolache Costache; Ministrul Afacerilor Străine, M.
Kogălniceanu ; Mimstrul Finanţelor, Ion Brătianu ; Ministrul de Interne, George
D. Vernescu; Ministrul de Războiu, Colonel G. Slăniceanu ; Ministrul Cultelor
şi Instrucţiuni Publice, G. Chițu; Ministrul Justiţiei, M. Ferechide.
(M. O., 1876, nr. 136, p. 3240—3241).
www.dacoromanica.ro
224 REGELE CAROL I
273.
Domnul la premierea elevilor școlilor secundare.
29 Iunie/11 Iulie 1876.
Cu ocazia împărţirii premiilor la școalele secundare de băieți din Capitală,
Domnul spune că Iı creşte inima de bucurie când priveşte la succesele tinerei
generaţii care într'o zi va continua opera naţională; manifestă de asemenea
mulțumirea Sa pentru progresele școalei.
Domnilor,
Am ascultat cu un deosebit interes ideile conținute în discursul
rostit cu ocaziunea solemnităţii de astăzi, solemnitate din cele mai
plăcute pentru noi toţi. Precum primăvara muncitorul străbate
mândru holdele sale și-i crește inima privind cum încolțește sămânţa
aruncată de dânsul pe brazdele mănoase, se ridică, înfrățește și
devine în curând spicul care-i dă belșugul și veselia, astfel inima
noastră a tuturor care asistăm la sărbătoarea de azi crește şi se
înveselește, când privim la succesele tinerei generaţiuni care este
chemată a continua într'o zi opera consolidării și măririi naţionale.
De aceea n'am lipsit niciodată și nu voiu lipsi a da cea mai mare
solicitudine și a arăta cel mai viu interes pentru învățământul
nostru public și pentru școale. Mă simt dar fericit a avea această
ocaziune solemnă, spre a proclama serioasele progrese ce am
constatat prin Mine Însumi la examenele școlare ale acestui an
și spre a exprima în public atât întregului corp profesoral, cât. și
elevilor silitori, Domneasca Mea mulțumire, părinteștile Mele
încurajări.
Să urmăm, domnilor, cu toţii nepregetat pe acest drum și vom
culege mari și avute roade în viitor. Sanctuar al științei, al moralei
și al patriotismului, școala este peritru fiecare transițiunea din
viaţa de familie în viaţa publică, în care are să intre într'o zi omul,
şi unde el trebue să se înarmeze cu învățătură, cu noţiunile dreptului
și ale binelui, spre a susține bărbătește anevoioasa luptă a vieţii
şi a deveni un membru folositor al comunităţii. Dar dacă școala
are de scop realizarea unei asemenea frumoase misiuni, nu este ea
singură numai care o poate îndeplini în societăţile omenești ; împreună
cu dânsa, înnainte de dânsa chiar, este familia, este căminul părin-
tesc, care trebue să pună în acest tânăr și fraged odor, în inima
www.dacoromanica.ro
TUNIE-1ULIE 1876 CUVÂNTĂRI 295
copilului, germenele binecuvântat alrespectului pentru tot ce este mare
și sfânt: «Iubirea patriei, frica de Dumnezeu ». Aceasta, domnilor
profesori, aceasta, părinţi plini de bucurie care asistați la succesele
încununate de astăzi ale copiilor voștri, să n'o uitaţi niciodată.
Priveliștea ce avem înaintea noastră, domnilor, este menită
a ne da veselie pentru ziua de astăzi, încredere pentru cea de mâine.
Când un popor ajunge la convicțiunea la care a ajuns poporul
român, că nu dela numărul și întinderea stăpânirii sale numai îi
atârnă puterea, ci dela desvoltarea cumpănită a muncii intelectuale,
morale şi materiale, dela răspândirea instrucţiunii dela treptele
sociale cele mai înalte până la cele mai de jos și peste aceste toate
dela încordarea patriotismului său; atunci se poate zice că acest
popor trăeşte și că mulţi ani încă va trăi.
Astfel au judecat nestrămutat Românii. Grija și solicitudinea
ce ei au avut în totdeauna de a da culturii lor o direcţiune mai
înaihte de toate națională, explică nu numai progresele ce această
ţară a putut realiza întrun spațiu de timp relativ foarte scurt,
dar și salvarea și menţinerea existenţei lor proprii prin toate greu-
tăţile şi restriștele vremilor. Înlocuirea limbii slavonești prin cea
națională în leturghiile cultului și afacerile oficiale în secolul al
XVII-lea, înființarea și strălucirea școalelor române și renumele
ce până astăzi au păstrat la noi instituţiunile școlare ale 'ui Mateiu
Basarab și Vasile Lupu, toate aceste nu sunt ele dovezi de stăruința
depusă de strămoși pentru a păstra prin limbă și prin școală ființa
neamului românesc? Această stăruință, pe care nici dominaţiunea
regimului fanariot n'a putut-o stârpi din inima Românilor, n'a
renăscut încă mai vie și mai puternică cu nemuritorul nostru Lazăr,
al cărui nume deșeaptă un sfânt ecou în aceste ziduri, atât de umile
atunci când glasul său răsuna aci, atât de mândre astăzi și care se
înalță în fața acelui monument care ne amintește gloria și vitejia
Românilor dela Călugăreni?
Da, domnilor, patriotică și națională a fost întotdeauna direc-
ţiunea învățământului nostru; ei i-am datorat pe străvechii noștri
analiști și cronicari de care amintiţi astăzi și al căror nume trebue să
vieze etern între Români, pe Costin, Urechiă, Cantemir, Greceanul,
Șincai, Maior; ei i-am datorat apoi pe Văcăreşti, pe Eliazi, pe Băl-
cești și pe acei care ne-au reamintit prin cântările lor faptele pline de
laudă ale părinţilor noștri, pe un Bolintineanu, pe un Alecsandri.
www.dacoromanica.ro
226 REGELE CAROL I
Tot în această cale vor urma, sunt sigur, de aci înainte, guvernele
împreună cu națiunea fără desbinare, căci nu odată Românii au
probat că sunt fiii aceleiaș mame și că cuvântul « Patrie » îi strânge
pe toţi împreună. Guvernul Meu, fiți convinși, domnilor, nu va ne-
glija niciun sacrificiu pentru a face să progreseze învățământul și
şcolile; fiți pururea încredinţaţi de interesul ce port acestei mari
chestiuni.
Iar voi, iubiți elevi, care v'aţi distins prin silinţa voastră în acest
an școlar și pe care voiu avea plăcere a vă încununa, urmaţi în
totdeauna pe această cale și aduceţi-vă aminte, când veţi fi într'o
zi bărbați, de aceste cuvinte pe care vi le spune domnul vostru
și pe care le veţi auzi din gura Sa oricând vă veţi aduna în jurul
Său, fie zile bune, fie zile grele:
Cinstiţi pe Dumnezeu, iubiţi Patria, mai înainte de toate!
(M. O., 1876, nr. 145, p. 3461).
274.
Domnul la premierea elevelor şcoalelor secundare.
30 Iunie/12 Iulie 1876.
Directoarea externatulu secundar de fete dim Bucureşti, Paulina Zaha-
rescu, cu ocazia împărțirii premulor, arată sılmța depusă de a rıdıca învăță-
mântul tinerelor fete. Domnul regretă că Doamna, care urmăreşte cu m-
teres activitatea și studule elevelor, n'a putut participa fiind bolnavă. Arată
locul ce-l are femeia în centrul familiei şi vieţii ca mamă și recomandă profe-
soarelor să facă din eleve femei virtuoase, instruite și modeste.
Doamnelor Institutoare,
Vin astăzi în mijlocul d-voastre spre a înlocui pe Doamna, a
cărei sănătate nu I-a permis a satisface una din cele mai vii și mai
plăcute dorinţe ale inimii Sale, aceea de a încununa cu mâna Sa
pe elevele școalelor publice, care prin silinţa și asiduitatea lor la
studiu s'au distins mai mult în cursul acestui an.
Am asistat es-timp la examenele Şcoalei centrale de fete și am
putut să constat prin Mine Însumi sihnţele și aplicaţiunea depuse
pentru a ridica învățământul tinerelor copile la înălțimea la care
el trebue să aspire într'o societate setoasă de lumină și de progres.
Ştiţi bine cu toţii interesul ce Doamna, scumpa Mea soţie, poartă
www.dacoromanica.ro
TUNIE-IULIE 1876 CUVÂNTĂRI 227
pentru instrucţiunea și educaţiunea femeilor și durerea Sa a fost,
vă asigur, mare, că nu a putut anul acesta să asiste la examene
împreună cu mine. Cu toate acestea, Dânsa urmărește cu un mare
interes activitatea și studiile voastre și a ascultat cu o deosebită
plăcere informaţiunile ce l-am dat despre progresele ce am fpst
fericit a constata.
În rezolvarea problemei atât de mari și dificile a instrucţiunii
publice într'un Stat, educaţiunea femeilor ocupă locul oel dintâiu.
Centru al familiei și al vieții casnice, motor al sentimentelor celor
mai nobile și generoase, femeia într'adevăr a avut și va avea rolul
cel mai înalt și mai frumos în societăţile omenești și, ca fiică, ca
soţie, ca mumă, ea are o misiune de îndeplinit, pe care Providența
i-a indicat-o, dar pentru care o educaţiune îngrijită și o instrucţiune
„solidă trebue să o prepare. Aceasta este misiunea școalelor de fete,
și de aceea Eu și guvernul Meu nu vom pregeta niciodată a da
cea mai vie şi mai serioasă solicitudine acelor școale.
D-voastre, doamnelor institutoare, aveţi o mare și meritorie
sarcină de îndeplinit și fiţi sigure că în îndeplinirea ei cu conștiință
vă veţi atrage recunoştinţa publică.
Faceţi din tinerele fiinţe încredințate creșterii și îngrijirii
d-voastre aceea ce trebue să fie: femei virtuoase, instruite, modeste,
cum se cuvine să fie femeia și casnice, inspirate de abnegaţiuni
și devotament pentru tot ce sufere, tot ce este nenorocit; încurajați
în ele această nobilă dorință de a se ridica prin învăţătură, dorință
care am constatat-o Eu Însumi acest an în silințele ce pun atâtea
eleve spre a deveni institutoare. Faceţi dintr'însele mai ales Ro-
mânce, care să nu uite că în ele trebue să se păstreze vii, ca, niște
nestinse candele, flacăra religiunii și a patrotismului. Faceţi ca
ele să meargă pe urmele acelor lăudate femei ale neamului românesc,
al căror nume istoria şi poezia ni l-au transmis cu iubire și cu res-
pect, al unei Roxandra, unei Bălașa Doamna; să se devoteze în
totdeauna pentru tot ce este mare, nobil și frumos și atunci na-
ţiunea română se va putea număra printre naţiunile cele mai culte
și civilizate.
Fie ca încurajănle și cununile ce distribuesc astăzi acestor
tinere fete în numele Doamnei să ne conducă la acest scump și
dorit rezultat!
(M. O., 1876, nr. 146, p. 3492).
www.dacoromanica.ro
228 REGELE CAROL 1
275.
Domnul la premierea elevilor şcoalelor primare.
1/13 Iulie 1876.
Cu ocaza împărțini premulor la elevii școalelor primare, institutorul N.
Scurtescu arată menirea şi desvoltarea acestui învățământ. Domnul spune
că va fi dephin mulţumit atunci când fiecare Român va ști să scne şi să citească.
Domnilor,
Sunt fericit a putea prezida es-timp solemnitatea distribuirii
premiilor la elevii școalelor primare. Știţi interesul ce am purtat
totdeauna pentru învățământul poporal ; el este temelia instrucţiunii,
el dă mai întâi direcţiunea studiilor și dela dânsul depinde adesea
soarta ce copilul își prepară în ziua în care va intra în societate.
Nu se poate dar veghia în destul asupra acestui învățământ și
nu este sarcină mai nobilă și mai frumoasă decât aceea a institu-
torului primar. El devine pentru copilul încredinţat creșterii şi
învăţăturii sale un al doilea părinte, care îi dă o a doua viaţă, acea
morală şi intelectuală.
Voiu cere în totdeauna guvernului Meu a nu cruța niciun sacri-
ficiu pentru școalele primare, pentru prosperarea, pentru înmul-
țirea lor. Un mare și generos Rege al Franţei zicea în vremurile
trecute, că nu va fi mulțumit decât când fiecare supus al său își
va avea fiertura pe vatră asigurată. Eu voiu zice, la rândul Meu,
că în ziua aceea voiu fi pe deplin mulţumit, când fiecare Român
va ști să scrie și să citească, căci atunci traiul său moral și material
va fi asigurat.
Timpul nu Mi-a permis în anul acesta a asista la examenele
d-voastre, precum am făcut pentru alte școale. Sper că în cursul
anului încă o voiu putea face. Cu toate acestea însă, în călătoriile
Mele prin ţară, Mi-am făcut o deosebită plăcere de a vizita școalele
primare de prin orașe și de prin sate chiar, și pretutindeni am
constatat un real progres.
Iniţiativa luată în anul acesta de Primăria Capitalei, de a clădi
o școală primară comunală, a cărei temelie am fost fericit a o putea
așeza Eu Însumi, această iniţiativă este din cele mai lăudabile
şi sper că acest exemplu se va imita în curând și de celelalte orașe
ale ţării. Instrucţiunea primară în comunele urbane trebuește cât
www.dacoromanica.ro
IULIE 1876 CUVÂNTĂRI 229
mai mult susţinută de comunele înseși, pentru ca Statul, mai ușurat,
pe cât cu putinţă, de această sarcină, să poată mai lesne întrebuința
prisosul la desvoltarea învățământului primar rural, a celui se-
cundar şi superior.
Tineri și studioși copii, veniţi acum de primiţi răsplata silinţelor
voastre din mâna Mea. Voi, care vă destinaţi a urma cu studiile
voastre înainte, mergeţi în totdeauna pe această cale, spre a deveni
într'o zi membri folositori ai Statului şi ai familiei voastre ; iar voi,
care opriţi învăţătura voastră la studiile primare, spre a îmbrăţișa
arte şi meşteşuguri folositoare societăţii, nu uitaţi niciodată că
omul se onorează numai prin muncă, prin probitate, prin iubirea
de Dumnezeu și de Patrie.
(M. O., 1876, nr. 148, p. 3573).
276.
Domnul către Corpul Didactic.
1/13 Iulie 1876.
M. S. Domnul, oferind o cină la Palat corpului didactic, după serbările de
sfârşit de an, ridică un toast în sănătatea corpulu. profesoral, care lucrează
pentru tăria și prosperitatea ţării.
Ridic acest pahar în onoarea învăţăturii noastre naţionale și
în sănătatea celor care sunt chemaţi a o răspândi.
Urez ca silințele corpului profesoral să fie încununate cu un
deplin succes, asigurând astfel tăria și prosperitatea scumpei
noastre țări.
(M. O., 1876, nr. 148, p. 3573).
277.
Domnul la Adresa Senatului.
8/20 Iulie 1876.
Vice-președintele Senatului, Ion Ghica, prezintă adresa de răspuns la mesaj
în care exprimă șimțiminte de devotament. Domnul e mulțumit de strânsa
legătură și înţelegere între Senat și guvern.
Domnilor Vicepreşedinţi,
Domnilor Senatori,
Sunt foarte simţitor pentru simţimintele de devotament ce-Mi
exprimaţi și astă dată.
www.dacoromanica.ro
230 REGELE CAROL I
Asigurările ce-Mi daţi în numele Senatului Îmi sunt cu atâţ mai
scumpe, cu cât, în împrejurările actuale, numai prin o strânsă
înţelegere între Corpurile Legiuitoare şi guvern, numai sprijinit
de patriotismul și de spiritul de moderaţiune al mandatarilor na-
ţiunii, vom putea menţine, în faţa evenimentelor ce se petrecla
hotarele noastre, neutralitatea, atât de necesară spre a înlătura
pericolele exterioare, spre a lucra la desvoltarea din lăuntru a inte-
reselor morale și materiale ale iubitei noastre patrii.
Vă mulțum&st'încă odată, domnilor senatori, pentru afecțiunea
d-voastre. Doamna Se asociază la aceste mulțumiri.
(M. O. 1876, nr. 150, p. 3632)
278,
Domnul la Adresa Adunării Deputaţilor.
10/22 lume 1876.
Preşedintele Adunării Deputaţilor, C. A. Rosetti, exprimă simţimântul de
devotament pentru Domn și dinastie, cu prilejul adresei la mesaj. Domnul
mulţumeşte pentru acest simţimânt și ârată că nu are în vedere decât desvol-
tarea şi mărirea: Patriei Sale.
Domnule Președinte,
Domnilor Deputaţi,
Mulţumindu-vă pentru simţimintele de devotament: ce-Mi ex-
primaţi în numele Adunării Deputaţilor, vă pot asigura la rândul
Meu că, pururea străin luptelor de partide, nu am în vederea Mea
decât desvoltarea și mărirea patriei noastre, prin întărirea insti-
tuţiunilor constituționale, prin sincera aplicare a legilor și prin
un control eficace și imparţial al Corpurilor Legiuitoare.
Sunt asemenea convins că numai o strânsă înţelegere între
Corpurile Legiuitoare şi Puterea exâcutivă va putea învinge greu-
tăţile de care suntem înconjurați.
Vă mulțumesc și în numele Doamnei pentru urările ce Ne adresaţi.
(M. O., 1876, nr. 152, p. 3691).
www.dacoromanica.ro
IULIE-AUG, 1876 CUVÂNTĂRI 231
279.
Mesaj la închiderea Corpurilor Legiuitoare.
31 Iulie/12 Aug. 1876.
Domnul închide sesiunea extraordinară a Corpurilor Legiuitoare şi mulţu-
meşte pentru zelul și patriotismul cu care au răspuns la apelul Său şi pentru
concursul dat.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
V'am convocat în sesiune extraordinară, ca să îndeplinesc
dispoziţiunile art. 95 din Constituţiune și pentru ca Corpurile Legiui-
toare să fie puse în pozițiune a se ocupa cu o zi mai înainte de
regularea numeroaselor chestiuni de interes general, rămase pendinte
şi a căror soluțiune nu sufere cea mai mică întârziere,
Pătrunși ca şi Mine de trebuinţele ţării și lăsând la o parte
orice alte ocupaţiuni, n'aţi cruțat niciun sacrificiu pentru a veni
acolo unde datoria vă chema și v'aţi consacrat toată activitatea
d-voastre, în timpul cel mai puţin priincios al anului, la aducerea
îmbunătăţirilor imperios reclamate de ţară, la discutarea și votarea
„celor mai multe din măsurile legislative pe care guvernul Meu le-a
supus la deliberările d-voastre.
Mulţumindu-vă dar pentru zelul și patriotismul cu care aţi
răspuns la apelul Meu și pentru eoncursul sincer și leal ce aţi dat
guvernului în aceste împrejurări și considerând că timpul este
prea înaintat astăzi pentru a se putea prelungi această sesiune
extraordinară,
În baza art. 95 din Constituţiune, Eu declar închisă sesiunea
actuală a Senatului.
Dat la Sinaia, la 31 Iulie 1876.
CAROL.
Preşedintele Consiliului Miniștrilor şi Ministru de Finanţe, I. C. Brătianuş
Ministru de Interne, G. D. Vernescu; Ministrul Agricultuni, Comerţului și Lu-
crărilor Publice, D. A. Sturdza ; Mimastrul de Războiu, Colonel G. Slăniceanu ;
Ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice, G. Chițu; Ministrul Afacerilor
Străme, N. Ionescu; Ministrul Justiţiei, Eugeniu Stătescu.
(M. O., 1876, nr. 169, p. 4251—4252).
www.dacoromanica.ro
232 REGELE CAROL 1
280.
Mesaj pentru deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
21 Oct./2 Nov. 1876.
Domnul convocă Corpunle Legiuitoare în sesiune extraordinară pentru a
se ocupa de buget și de o serie de modifică de introdus în legile organice
ale serviciilor publice. Intre proiectele de legi sunt transformarea impozitului
personal, reforma legilor de orgamzare Judeţeană și de descentralizare ad-
ministrativă.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Simţind necesitatea de a termina cu o zi mai înainte opera
laborioasă a reformelor şi a îmbunătăţirilor, pe care ţara le așteaptă
cu o legitimă nerăbdare dela d-voastre și în faţa grelelor circums-
tanţe prin care trecem, în mijlocul evenimentelor ce se desfășoară
împrejurul nostru, M'am determinat să înaintez epoca fixată de
Constituţiune pentru întrunirea Corpurilor Legiuitoare și șă vă
convoc în sesiune extraordinară.
Raporturile noastre cu Statele străine sunt din cele mai bune.
Din partea tuturor Puterilor garante suntem încurajați întru men-
ţinerea atitudinii noastre neutrale, pe care guvernul Meu a adoptat-o
încă dela începutul luptelor ce se urmează în Peninsula Balcanilor.
Însăş Sublima Poartă se pare acum mai dispusă a recunoaște
justiţia revendicaţiunilor noastre.. Pe toată ziua, putem zice, avem
semne bune despre simţimintele binevoitoare, de care sunt animate
în privința României toate Puterile cele mari ale Europei.
Așa, mulțumită direcţiunii prudente și ferme ce reprezentanţii
națiunii au imprimat guvernului Meu, avem temeiu de a spera că,
atunci când pericole mai presus de forțele noastre ar ameninţa
Statul român, puternicul scut al Europei garante nu ne va lipsi
întru apărarea integrităţii teritoriului și a drepturilor noastre
naţionale.
Avem însă cea mai deplină încredere că un viitor apropiat va
aduce liniștea în Orient, graţie silințelor ce toate puterile Europei
pun pentru ameliorarea soartei popoarelor creștine.
www.dacoromanica.ro
OCT.-NOYV. 1876 CUVÂNTĂRI 233
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Peste puţine zile această sesiune se va ajunge cu cea ordinară
a anului. Atunci bugetele pe anul viitor 1877 vi se vor prezenta
imediat, dimpreună cu modificările de introdus în legile organice
ale serviciilor publice, modificări recunoscute de necesare prin re-
ducerile impuse de situaţiunea noastră financiară.
Aceste modificări legislative vor trebui a fi votate în timpul
cuviincios, înainte de începutul „exerciţiului anului 1877; așa, ele
vor servi de bază la discuţiunea și votarea bugetelor pe anul 1878.
Celelalte proiecte de legi, precum e acel pentru lucrarea dru-
murilor, acel pentru transformarea impozitului personal, acel pentru
reforma legilor “judeţene și comunale, toate reclamă atenţiunea
serioasă a d-voastre, Acest din urmă proiect se recomandă Corpu-
rilor Legiuitoare ca o reformă indispensabilă pentru a asigura
ţării binefacerile principiului descentralizării administrative, fără
de care este cu anevoie a stabili odată acea autonomie comunală
prescrisă solemn de Constituţiune.
Dificultăţile situaţiunii sunt mari și numeroase. Nu Mă îndoesc
însă că, prin unirea și patriotismul lor, Românii, acum ta și altă
dată, vor şti să le întâmpine și să le învingă.
Astfel lucrările A-voastre vor fi binecuvântate.
CAROL.
Președintele Consiliului de Miniștri și Ministru de Finanţe, J. C. Brătianu;
Ministru de Interne, G. D. Vernescu; Ministrul Agriculturii, Comerţului şi Lu-
crărilor Publice, D. A. Sturdza ; Ministru de Războiu, Colonel G. Slăniceanu ;
Ministrul Cultelor şi Instrucțiunii Publice, G. Chițu ; Ministrul Afacerilor Străine
N. Ionescu; Ministrul Justiţiei, Eugeniu Stătescu.
(M. O., 1876, nr. 235, p. 5689);
281.
Domnul către Primarul din Craiova.
Craiova, 31 0ct./12 Nov. 1876.
Da urările de bunăvemre ale Primarului din Craiova, Domnul mulţumeşte.
pentru cuvintele bine simțite.
Vă mulţumesc din inimă pentru cuvintele bine simţite ce-Mi
adresaţi în numele Capitalei României-Mici. Am venit cu cea mai
www.dacoromanica.ro
234 REGELE CAROL 1
mare plăcere în mijlocul d-voastre, mai ales în aceste timpuri
grele, pe care sper că le vom străbate cu ajutorul lui Dumnezeu
și concursul întregii naţiuni.
(M. O., 1876, nr. 246, p. 5940).
282.
Domnul la Adresa Adunării Deputaţilor.
6/18 Nov. 1876.
Vice-Preşedintele Adunării Deputaţilor, A. Stolojan, prezentând adresa de
răspuns la mesaj, exprimă sentimente de devotament pentru Domn şi Doamnă.
Domnul mulțumește Adunării şi se simte fericit că domneşte unire de vederi
între guvern şi reprezentanții naţiunii.
Domnilor Vicepreşedinţi,
Domnilor Deputaţi,
Primesc cu o vie satisfacțiune urările ce-Mi faceţi şi mulțumesc
Adunării pentru simţimintele de devotament, ce și cu această
ocaziune exprimă pentru Doamna și Mine.
Mai mult decât ori când am fost fericit să văd că cea mai com-
pletă unire de vederi și de simţiminte domnește între ţară de o
parte, guvern și reprezentaţiune naţională de alta.
Această unire în momentele grele a făcut ca ţara noastră să poată
străbate toate vijeliile timpurilor şi scăpând individualitatea ei
de pericolele ce o amenințau, să capete o adevărată valoare în ochii
lumii civilizate.
Ea ne dă și astăzi dreptul de a crede că, oricare ar fi greutăţile
situațiunii, Românii vor ști să le învingă și că astfel, sprijiniți și
pe simțimintele binevoitoare ale Puterilor garante, vom putea
salva drepturile noastre şi a păstra intact patrimoniul transmis
nouă de strămoşii noștri.
Cât pentru Mine, puteţi fi încredinţaţi, domnilor Deputaţi, că
Mă voiu afla în totdeauna acolo unde datoria și interesele ţării
Mă vor chema.
(M. O., 1876, nr. 249, p. 6010).
www.dacoromanica.ro
NOV. 1876 CUVÂNTĂRI 235
283.
Domnul la Adresa Senatului.
9/21 Nov. 1876.
Președintele Senatului, Mitropoltul Primat, prezintă adresa de răspuns la
mesaj, în care arată viul devotament ce-i leagă de Domn și Doamnă. Domnul
mulțumește pentru acest devotament şi pentru cooperarea cu guvernul în
timpurile grele ce vor urma.
Inalt Prea Sfinte Părinte,
Domnilor Senatori,
Înainte de toate, mulțumesc Senatului pentru simţimintele de
devotament ce exprimă pentru Doamna și pentru Mine.
Niciodată Corpurile Legiuitoare nu sau întrunit în momente
mai grave. Am însă toată încrederea că armonia completă dintre
ele și guvernul Meu, precum și atitudinea noastră corectă aprobată
de Europa, ne vor ajuta a ieși mai întăriți din această încercare.
Cu cea mai deplină satisfacţie primesc asigurarea ce-Mi dă
Senatul că, în înţelegere cu guvernul Meu, va coopera la toate
actele ce reprezentaţiunea naţională va fi chemată a lua pentru
menţinerea fermă a politicei noastre naţionale, bazată pe respectul
integrităţii şi al drepturilor ţării.
Senatul, sunt sigur, nu se poate îndoi că, acolo unde vor fi
interesele naţionale, totdeauna voiu fi și Eu.
(M. O., 1876, nr. 250, p. 6033—6034).
284.
Domnul către Primarul Brăilei.
Brăila, 10/22 Nov. 1876.
Domnul, în vizită la Brăila, oferă autorităților o masă. Primarul ridică un
toast la care Domnul închină pentru prosperitatea Portului şi judeţului Brăila,
Vă mulțumesc pentru cuvintele atât de bine simţite și sunt foarte
încântat de frumoasa primire ce Mi sa făcut întrun port atât
de important al ţării. Ridic acest toast în prosperitatea portului
şi districtului Brăila.
(M. O., 1876, nr. 255, p. 6162).
www.dacoromanica.ro
236 REGELE CAROL I
285.
Domnul către Primarul din Galaţi.
Galaţi, 11/23 Nov. 1876.
Domnul vizitează Galaţii. La debarcare e întâmpinat de cetăţeni şi toate
autoritățile. Primarul, în numele orășenilor, urează bunăvenire, iar Domnul
mulțumește.
Vă mulțumesc din inimă pentru felicitările ce-Mi adresaţi în
numele primului port al României. Vin cu cea mai mare plăcere
în mijlocul d-voastre, unde Mi s'a făcut totdeauna o frumoasă
primire.
(M. O., 1876, nr. 256, p. 6185).
286.
Domnul către Gălăţeni.
Galaţi, 12/24 Nov. 1876.
Cetăţenii gălăţeni oferă Domnului un prânz, la care Primarul închină în
sănătatea Domnului și Doamnei, iar Domnul ridică paharul în sănătatea
orășenilor gălățeni.
Mulţumesc de primirea cea mai cordială ce azi, ca în totdeauna,
am găsit în orașul Galaţi; urez prosperitate celui mai însemnat
port al României și sper că timpurile grele în care ne aflăm vor
trece și comerțul își va relua vechiul său curs.
Ridic acest pahar în sănătatea orășenilor gălăţeni.
(M. O., 1876, nr. 256, p. 6185—6186),
287.
Inalt Ordin de zi către armată.
16/28 Nov. 18%.
Domnitorul mulţumeşte ostașilor pentru graba cu care au răspuns la che-
marea sub arme în diviziuni cu efectiv de războiu. Face recomandări pentru
completarea instrucției individuale şi a serviciului în campanie.
Ostași,
Vă mulțumesc pentru graba cu care ați răspuns la chemarea
sub arme din anul acesta. Organizaţia diviziunilor active cu efectivele
www.dacoromanica.ro
IAN. 1877 CUVÂNTĂRI 237
de răsboiu vă dă ocaziunea pentru prima oară de a executa exer-
ciţiile şi mișcările militare în condiţiunile cerute de serviciul în
campanie. Profitaţi dar de această întrunire, pentru a face cea
mai întinsă aplicare a regulamentelor tactice și a completa instruc-
ţiunea individuală, ca să deveniți apți pentru toate serviciile la care
puteţi fi chemaţi.
Organizaţia mixtă a marilor unităţi tactice va înlesni mult
instrucțiunea corpurilor de dorobanţi, care, nu Mă îndoesc, că
printr'o stăruitoare aplicare, vor ști a dobândi soliditatea corpurilor
de linie, ce trebue a le servi de model,
Cantonarea trupelor în orașele cele mai însemnate ale ţării,
făcută în îndoitul scop de a vă procura bunul traiu și de a nu mai
împovăra satele şi cătunele, care până acum suportau singure sar-
cinele de asemenea natură, vă impune cea mai corectă conduită.
Am fost fericit a constata Însumi, în fiecare diviziune, dragostea
cu care aţi fost primiţi pretutindeni. Căutaţi a fi totdeauna vred-
nici de această solicitudine.
Ofiţeri,
Nu uitaţi că împrejurările pot chema o armată la împlinirea
celor mai mari destinuri. Profitaţi dar de toate ocaziunile pentru
a completa calităţile militare ale soldatului nostru, prin instrucțiunea
cea mai îngrijită; numai astfel veţi avea conștiința datoriei Împli-
nite către ţară, care și-a pus toate speranţele în voi.
Din parte-Mi, voi fi totdeauna fericit a împărtăşi ostenelile
voastre.
Dat în Bucureşti, la 16 Noemvrie 1876.
(M. O., 1876, nr. 259, p. 6265).
CAROL.
288.
Inalt Ordin de zi către armată
1/13 lan. 1877.
Domnul, cu ocazia Anului Nou, urează un an bun și fericit armatei.
Ostaşi,
În anul care încetează astăzi, prin disciplina voastră și căldu-
rosul răsunet ce a găsit în voi apelul ţării, aţi meritat stima și în-
crederea Noastră.
www.dacoromanica.ro
238 REGELE CAROL I
Vă mulțumesc! Patriotismul vostru este cel mai bun garant
că veţi fi totdeauna gata a vă face datoria, când ţara vă va fn-
credinţa apărarea drepturilor sale.
Fiţi nestrămutaţi a practica, ca și în trecut, aceleași virtuţi
militare ; astfel numai veţi merita înalta onoare de a fi scutul patriei.
Vă urez un an bun și fericit.
Dat în București, la 1 Ianuarie 1877.
CAROL.
(M. O., 1877, nr. 1, p. 1).
289.
Toastul Domnului de Anul Nou.
1/13 Ian. 1877.
Cu ocazia Anului Nou, la prânzul dela Palat, iau parte Corpul diplomatic,
Mitropolitul Primat, miniștrii şi înalții demnitari și funcţionari. ai Statului.
Domnul urează mai întâiu pentru ţară pace, linişte şi concordie şi tuturor ani
mulţi şi fericiţi.
La începutul anului, întâiul gând trebue să fie pentru ţară.
Să dea Dumnezeu ca acest an să ne aducă pace, liniște şi concordie,
dorind din suflet a vedea scumpa noastră Românie totdeauna tare
și mulțumită! Urez la toţi ani mulți și fericiţi.
(M. O., 1877, nr. 2, P 26).
290.
Domnul către Curtea de Casație.
20 Ian./1 Fev. 1877.
Delegaţiunea Inaltei Curți de Casaţie prezintă relațiuni cu privile la refor-
mele de introdus în legislația țării. Domnul mulţumeşte pentru lucrarea
supusă.
Domnule Prim- Preşedinte,
Domnilor Preşedinţi,
Primesc cu o deosebită plăcere lucrarea ce-Mi supuneţi și felicit
atât pe Curte cât şi pe d-voastre de ideea ce aţi avut de a pune
în lucrare anul acesta dispozițiunea art. 81 din legea organică a
Curţii de Casaţiune. Cu modul acesta, cred că vom putea ajunge
www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIE 1877 CUVÂNTĂRI 239
treptat a aduce în legile noastre îmbunătățirile de care ele sunt
susceptibile şi a face să înceteze multe îndoeli și nedumiriri în
aplicarea și interpretarea lor.
Dar fiindcă Comisiunea Centrală nu mai există în mecanismul
Nostru constituţional, voiu înainta această lucrare guvernului Meu,
recomandându-i a o avea în vedere la facerea proiectelor de lege
trebuincioase, spre a preîntâmpina în viitor dificultăţile la care
legile noastre au dat loc în aplicarea lor.
(M. O., 1877, nr. 15. p. 465—466).
291.
Mesaj la închiderea Adunării Deputaţilor.
23 Martie/4 Aprilie 1877.
Disolvând Senatul, Domnul închide şi Adunarea Deputaţilor şi-i mulţu-
meşte pentru zelul cu care a lucrat în timpurile cele mai turburi.
Domnilor Deputati,
Aţi fost convocați în două sesiuni consecutive spre a vă ocupa
de chestiuni vitale, a căror soluţiune nu mai îngăduia întârziere.
Chestiunile financiare, echilibrarea bugetului prin reducerea la
ultima limită posibilă a cheltuelilor și prin sporirea veniturilor
întrun mod cât mai puţin simţitor pentru contribuabili, se arătau
în capul lucrărilor parlamentare ca opera cea mai grea și din toate
punctele de vedere cea mai anevoie de realizat.
Aţi dat probă, domnilor Deputaţi, în săvârşirea acestei opere,
atât de o deciziune nestrămutată, cât și de o abnegaţiune de vederi
personale și de partidă, ce nu Mă îndoesc că vor fi preţuite de
națiunea întreagă și vă vor atrage recunoştinţa ei.
Complicările afacerilor politice din Orient, care puteau să ame-
ninţe interesele țării noastre, reclamau din partea reprezentaţiunii
naţionale o atenţiune ageră și o îngrijire patriotică, spre a păstra
"României o poziţiune demnă și o atitudine corectă în orice eventua-
litate.
Aţi tratat, domnilor Deputaţi, chestiunile care ne priviau cu
un simţ curat românesc și în acelaș timp cu un tact politic, care a
ridicat prestigiul naţiunii în afară și a prezervat demnitatea ei
contra oricărei atingeri.
www.dacoromanica.ro
940 : REGELE CAROL I
În mijlocul preocupărilor, pe care politica exterioară le făcea
să nască și din cauza laborioasei și spinoasei sarcine de a aduce
o amelioraţiune situaţiunii noastre financiare, mai multe proiecte
de legi pentru reformele cerute imperios în legislaţiunea noastră
au rămas încă nerezolvate. Chestiunile ce ele tratează sunt însă
de natură a cere un studiu aprofundat și trebuinţele publice, pe
care acele proiecte sunt menite să le satisfacă, nu vor avea poate
decât să câștige din timpul de studiu ce va rămâne acum până
la sesiunea viitoare.
Sunt fericit, domnilor deputaţi, a constata zelul și patriotismul
luminat cu care ați condus lucrările parlamentare în aceste din urmă
sesiuni, pentru realizarea principiilor de ordine în finanţe și de
întărire naţională.
În baza art. 95 din Constituţiune, declar sesiunea legislativă
închisă, rugând pe Dumnezeu să vă aibă în a sa sfântă pază.
CAROL.
Preşedintele Consiliului Miniştrilor, Ministru de Interne și ad-interim la
Finanţe, I. C. Brătianu; Ministrul Agriculturii, Comerţului și Lucrărilor Pu-
blice, I. Docan ; Ministru de Războiu, Colonel G. Slănıceanu ; Ministrul Cul-
telor şi Instrucțiunii Publice, G. Chițu; Ministrul Afacerilor Străine, N. Io-
nescu; Ministrul Justiţiei, Z. Câmpineanu.
(M. O., 1877, nr. 67, p. 2124—2125).
292.
Domnul către Guvern.
8/20 Aprilie 1877.
E aniversarea naşterii Domnului și a proclamării plebiscitului. Guvernul
vine în corpore la Palat unde e primit de Domn: Preşedintele Consiliului ádre-
sează urări; deși condiţiile sunt destul de grele, țara nu se teme având condu-
cător pe acel care a răspuns acum 11 ani la apelul ei. Domnul, mișcat de
cuvintele adresate, speră cu ajutorul lui Dumnezeu gi concursul națiunii și
al armatei să fie trecute vremurile turburi.
Sunt foarte mișcat de cuvintele ce-Mi adresaţi. Am toată încre-
derea că, cu ajutorul lui Dumnezeu, cu concursul naţiunii și al
armatei, vom trece aceste timpuri grele și că ţara va fi păzită în
furtuna care amenință Orientul.
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1877 CUVÂNTĂRI 941
Împrejurările astăzi sunt mai serioase decât erau acum unspre-
zece ani, când am venit în capul naţiunii care M'a ales; cu toate
acestea, nu Mă tem, căci sunt convins că Românii mau uitat nici
bărbăţia, nici prudenţa strămoșească, cu care ţara sa strecurat
prin atâtea greutăți.
(M. O., 1877, nr. 79, p. 2385).
293.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
14/26 Aprilie 1877.
La 9 Apnlie, M. S. Domnul dăruise din lista Sa civilă 100.000 lei pentru
a se plăti ofiţerilor indemnitatea de războiu pe luna curentă, ce nu fusese încă
votată de Cameră. Convocarea în sesiune extraordinară a Corpurilor Legiwu-
toare priveşte situaţia noastră internaţională. Neutralitatea nu ne fusese recu-
noscută de cabinetele streine. Rusia, declarând războiu Turciei, trecuse hotarul
nostru afirmând că nu va impieta asupra drepturilor noastre. România, ne
mai având garanţia tratatelor, se rezumă la puterile ei. Domnul cere ca
reprezentanţii naţiunii să hotărască asupra liniei de conduită în aceste îm-
prejurări şi să voteze resursele financiare necesare.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Grelele împrejurări prin care trece țara noastră, Mau făcut să
vă convoc în sesiune extraordinară.
Răsboiul a izbucnit. Stăruinţele noastre pe lângă Înalta Poartă
şi Puterile garante, ca neutralitatea noastră, pentru a căreia men-
ţinere, în decurs de un an, am făcut atâtea sacrificii și care de către
înseși Cabinetele străine ni se cere ca o datorie, stăruințele noastre
ca această neutralitate să ni se recunoască și ca un drept, au rămas
fără succes; Înalta Poartă a refuzat chiar de a introduce această
cerere în sânul Conferinţei din Constantinopol.
Într'o asemenea situațiune, România, abandonată de sprijinul
altora, nu mai are să conteze decât pe sine.
Vom invoca dar ocrotirea Dumnezeului părinţilor noștri, care
în ora pericolului nu ne-a lipsit niciodată.
www.dacoromanica.ro
242 REGELE CAROL I
Consultând interesele naţiunii, povățuindu-ne de tradiţiunile
strămoșești, ne vom rezima pe patriotismul tuturor Românilor și,
la caz de nevoie, vom recurge chiar la braţul fiilor țării.
Domnii Mei, dacă astăzi nu mai putem a ne bucura de neu-=
tralitatea pământului nostru, ca nerecunoscută de nimeni, datoria
noastră este ca, cu orice preţ, cu orice sacrificiu, să ferim ca
România să nu devie teatrul războiului, ca orașele și satele
noastre să nu fie prefăcute în cenușe, ca poporaţiunile noastre
să nu fie masacrate, ca avuţiile noastre, fructul muncii în timp:
de douăzeci de ani de pace, să nu se nimicească în mijlocul
unui războiu pe care nu l-am voit, pe care nu l-am provocat
prin vina noastră.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Intrarea armatelor imperiale ruse este un eveniment european,
în contra căruia nu știm ca Puterile garante să fi protestat. Apar-
ține d-voastre ca, în puterea art. 123 din Constituţiune, să-M;
trageţi linia de urmare ce guvernul Meu va avea a ţine.
Odată cu intrarea armatelor rosiene pe teritoriul nostru, Majes-
tatea Sa Imperatorele Alexandru, unul din puternicii garanți
ai existenței politice și ai drepturilor României, ne-a declarat
că nu este în intențiunile Sale, că nu este în voința Sa, de
a lovi în aceste drepturi, de a atinge instituţiunile și guvernul
autonom al acestei țări. Ca semn de recunoașterea individualităţii
noastre politice şi de asigurarea pacinicei funcţionări a instituţiu-
nilor noastre, Bucureștii, capitala României, nu va fi ocupat de
trupele rosiene.
Până ce d-voastre vă veţi rosti, guvernul Meu, față cu armata
imperială, a observat și va observa o atitudine de rezervă, singura
ce este permisă puterii executive într'un Stat constituțional. Această
ținere în rezervă este desemnată prin încheierea Consiliului de
Miniștri, dată și publicată în ziua de 12 Aprilie.
Ministrul Meu vă va supune toată corespondenţa. diplomatică
ţinută de guvernul Meu cu cabinetele străine în mijlocul ultimelor
evenimente.
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1877 CUVÂNTĂRI 243
Domnilor. Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Misiunea d-voastre în această sesiune extraordinară este. mărgi-
nită prin înseși împrejurările dureroase în mijlocul cărora patria
este învăluită.
Activitatea d-voastre va avea mai cu deosebire a se ocupa
de situaţiunea politică a ţării și a da guvernului Meu mijloacele tre-
buitoare pentru a putea face faţă greutăților răsboiului, pentru a
apăra drepturile și interesele României.
Astfel, domnii Mei, activitatea d-voastre fiind concentrată
asupra unicei trebuinţe de astăzi: salvarea ţării și a instituţiunilor
ei, am tot temeiul de a crede că pe acest tărâm diviziuni de partide,
uri și sfâșieri din lăuntru nu mai există, Un apel de înfrățire ar fi
din parte-Mi chiar de prisos. Fii ai aceleiași ţări, d-voastre nu
puteţi avea și nu aveţi, am ferma convicţiune, decât un singur
gând, o singură voinţă, un singur scop: binele mumei noastre a
tuturor, binele României.
Cât pentru Mine, domnilor Senatori şi domnilor Deputaţi, fiți
siguri că-Mi voiu face datoria. Din ziua de când am pus piciorul
pe acest pământ, am devenit Român. Din ziua de când M'am suit
pe acest Tron, ilustrat prin atâţia mari și glorioși Domni, cuge-
tările lor au devenit marea gândire a Domniei Mele: reînălțarea
României, împlinirea misiunii sale la gurile Dunării și mai presus
de-toate, menţinerea dreptunlor ei ab antiquo, apărarea integri-
tăţii hotarelor ei. Și întru îndeplinirea acestei, sfinte datorii, fie
bine încredințată ţara Mea că, în capul junei şi bravei noastre
armate, voiu ști a plăti cu persoana Mea.
Dumnezeu să proteagă România!
Dumnezeu să binecuvânteze patrioticele d-voastre lucrări!
CAROL.
Preşedintele Consihului Miniștrilor, Ministru de Interne şi ad-interim la
Finanţe, I. C. Brătianu; Ministrul Afacerilor Străine, Mihail Kogălniceanu ;
Ministrul Agriculturii, Comerţului și Lucrărilor Pubhce, J. Docan, Ministrul
Cultelor și Instrucțiunii Publice, G. Chițu ; Ministrul Justiţiei, I. Câmpineanu ;
Ministru de Războiu, General Al. Cernat.
(M. O., 1877, nr. 84, p. 2487—2488).
www.dacoromanica.ro
244 REGELE CAROL I
294.
Domnul la Adresa Camerii.
22 Aprilie/4 Mai 1877.
C. A. Rosetti, preşedintele Adunării Deputaților, asigură pe Domn de
sprijinul necondiționat al aleşilor națiunii. Domnul mulțumește.
Domnule Preşedinte,
Domnilor Deputaţi,
Dacă luminatul și puternicul d-voastre sprijin este în tot timpul
trebuitor guvernului Meu, el devine de un preţ mult mai mare
astăzi, când interesele cele mai sacre ale națiunii sunt puse în
pericol.
Cunoașteţi câte sacrificii am făcut în decurs de un an pentru
a ne ținea într'o deplină neutralitate. Peste aşteptările noastre,
România se vede însă învăluită într'un mare război şi în toată ora
suntem amenințați a vedea chiar pământul nostru devenind teatrul
acestui război.
Forţele întrunite ale naţiunii singure pot, o sper, face faţă acestor
mari pericole.
Vă mulțumesc dar de bărbătescul răspuns ce aţi făcut apelului
ce v'am adresat, în ziua când vam adunat împrejurul Tronului.
Acest răspuns unanim al d-voastre corespunde simţimintelor
naţiunii, şi ca atare, el va da guvernului Meu forţa morală, atât
de trebuitoare spre a putea păşi cu prudenţă, dar și cu energie,
calea trasă de d-voastre, aceea de a apăra cu orice sacrificiu hotarele,
drepturile şi instituţiunile acestei ţări.
Vă mulțumesc de bunele cuvinte ce în deosebi Îmi adresaţi.
Fiţi încredințaţi, domnilor Deputaţi, că voi şti a corespunde încre-
derii ce națiunea a pus pe Mine; ca Domn al Românilor, în tot
timpul și în toată împrejurarea, voi lucra românește.
Doamna se asociază la sincerele Mele mulțumiri pentru urările.
adresate Nouă de d-voastre.
Să trăiască România!
Să trăiască reprezentanţii ei!
(M. O., 1877, nr. 92, p. 2704).
www.dacoromanica.ro
APRILIE-MAI 1877 CUVÂNTĂRI 245
295.
Domnul către Preşedintele Camerii.
24 Aprilie/6 Mai 1877.
Cu prilejul onomasticei M. S. Doamnei, Preşedintele Adunării Deputaţilor
a făcut urările de rigoare, la care Domnul dă răspunsul ce urmează.
Răspunsul cel mai nimerit la frumoasele cuvinte ce Ne-aţi
rostit este de a reînnoi astăzi acea veche deviză latină: Tranquillus
saevis in undis, adică în mijlocul valurilor și al furtunei sunt liniștit,
rezemat pe iubirea și încrederea ţării.
(M. O., 1877, nr. 94, p. 2746).
296.
Domnul la Adresa Senatului
25 Aprilie/7 Maiu 1877.
Dimitrie Brătianu, preşedintele Senatului, arată că maturul corp e hotărit
să aibă față de împrejurările externe o atitudine energică. Domnul, în răs-
punsul său, menţionează atacurile neprovocate ale Turcilor şi indică, în caz
extrem, calea armelor pentru curmarea lor.
Domnilor Vice-președinţi,
Domnilor Senatori,
Primiţi expresiunea desăvârșitei Mele recunoșiințe pentru cọn-
cursul energic ce-Mi promiteţi în gravele împrejurări de astăzi.
Și nici că putea fi altfel din partea Senatului României! Au,
toți nu avem și nu urmărim același scop: mântuirea patriei?
Domnilor Senatori, dela Mesajul Meu din 14 Aprilie lucrurile
s'au înăsprit. Fără să fi dorit, fără să fi provocat răsboiul ce a
izbucnit între puternicii noștri vecini, ţara a și început, despre partea
Dunării, a se resimţi de dureroasele lui efecte. Fără ca de pe ţăr-
murile noastre o singură pușcă românească să se fi tras, orașele
şi satele noastre, pe jumătate pustii, încep a fi devastate,
Comerţul nostru internaţional, chiar din susul Dunării, este
cu desăvârșire nimicit, căci, în contra dreptului gintelor, moni-
toarele otomane intră în înseși porturile noastre și capturează și
chiar ard vasele, fără privire către pavilionul care poartă. Oraşe
„deschise ca Brăila și mai ales Reni s'au bombardat. Olteniţa, în
www.dacoromanica.ro
246 REGELE CAROL 1
care nu se găsește un singur pluton din armata rusă, a avut aceeași
soartă; o nouă amenințare de bombardare 1 s'a și făcut. Pe la mai
multe puncte s'au și făcut invaziuni de bande de Cerchezi şi de
bașbuzuci. Nu mai târziu decât ieri, un corp de bașbuzuci, trecând
Dunărea, a ars vasele aflate pe Jiu în portul Bechet și a pustiit
locuinţele.
Precum vedeţi, domnilor Senatori, în contra hotăririi noastre
de a nu provoca, de a nu ataca, noi ne vedem provocaţi și atacați
pe însuși teritoriul nostru.
In faţa acestei atitudini agresive, totuși guvernul Meu nu va
părăsi calea prudentă, dar și energică, care i s'a recomandat de
ambele Corpuri Legislative. Însă tu durere prevăd că nu ni se va
ținea seamă de moderaţiunea noastră.
In asemenea caz, vom fi siliți a respinge forţa prin forță, căci
mai înainte de toate suntem datori către ţară a-i apăra hotarele.
Și atunci, am convicțiunea că juna noastră armată, luând povaţă
dela faptele strămoșești, prin vitejia sa va dovedi că este demnă
urmașe acelor oştiri române, care, secole întregi, au apărat civili-
zaţiunea creștină la porțile Orientului.
Încă odată, sunt fericit, şi îi reînnoesc recunoştinţa Mea, văzând
că Senatul este hotărît a nu cruța niciun sacrificiu, atunci când
drepturile, interesele și demnitatea României vor fi puse în joc.
Trăiască Senatul!
Trăiască națiunea română!
(M. O., 1877, nr. 94, p. 2744).
297.
Inalt Ordin de zi către Armată.
10/22 Mai 1877.
România declară război Turciei, Cu acest prilej Capul oștirii se adre-
sează ofiţerilor şi soldaţilor români arătându-le că onoarea Patriei stă în sufle-
tul şi braţele lor. Cu credinţa în Dumnezeu, să pornească la luptă pentru a cu-
ceri independenţa Țării.
Ofiţeri, subofiţeri, caporal. şi soldaţi,
În momentele grave prin care trece ţara noastră, România
întreagă are ochii ţintiţi asupra voastră; ea pune în voi toate spe-
ranţele sale.
www.dacoromanica.ro
MAI 1877 CUVÂNTĂRI 247
În ora luptei aveți înaintea voastră faptele bătrânilor oşteni
români; aduceți-vă aminte că sunteți urmașii eroilor dela Racova
și dela Călugăreni.
Drapelul sub care luptaţi este în mijlocul vostru însăşi imaginea
patriei. Urmaţi-l dar vităjește și, când odată laurii păcii vor reîn-
verzi pe munţii și câmpiile Româniej, Patria cu recunoștință va
înscrie numele bravilor ei apărători pe frontispiciul edificiului
independenţei române.
Ofiţeri, subofiţeri, caporali şi. soldaţi,
Domnul vostru vă urmărește cu mândrie. El în curând va fi
în mijlocul vostru, în fruntea voastră. Cauza ce vă este încredinţată
este o sfântă cauză. Cu noi dar va îi Dumnezeu, cu noi va fi victoria.
Dat în Bucureşti, astăzi 10 Mai, anul 1877.
(M. O., 1877, nr. 106, p. 3143).
298.
Domnul către Primul Ministru.
10/22 Mai 1877.
La 9 Mai Corpurile Legiuitoare proclamaseră independenţa României. Pri-
mul ministru, I. C. Brătianu, în numele Guvernului fehcită pe Domnul Ro-
mâniei, cu acest prilej. Suveranul răspunde că și marile Puteri vor recunoaște
că o Românie independentă va constitui un element în plus pentru liniștea păr-
murilor Dunării.
Domnilor Miniştri,
Vă mulțumesc pentru îndemânarea cu care aţi urmat impul-
siunii simțimântului naţional în îndeplinirea dorinţei celei mai
scumpe a ţării întregi.
Sper că, cu concursul d-voastre şi cu sprijinul naţiunii, acest
mare fapt va rămânea neșters în istoria noastră. Europa și marile
Puteri, care au arătat în totdeauna bunăvoință şi solicitudine acestei
țări, vor recunoaște, sunt sigur, în îndeplinirea dorințelor noastre
naţionale, manifestate încă de Divanul ad-hoc din 1857, un pas
mai mult făcut spre a asigura în mod statornic liniștea și pacea
pe țărmurile Dunării.
(M. O., 1877, ní. 106, p. 3144).
www.dacoromanica.ro
248 REGELE CAROL I
299.
Domnul către Mitropolitul Moldovei.
10/22 Mai 1877.
Mitropolitul Moldovei, în numele Clerului, binecuvintează fapta domnească
şi a națiunii întregi, declararea independenţei. Domnul arată că Biserica a
fost totdeauna alături cu națiunea în luptele acesteia din trecut şi că și de
astădată nu putea fi altfel.
Prea Sfinţiţilor Părinţi,
În zilele mari ale României, clerul a fost pururea alături cu.
națiunea, sau, mai bine zicând, a fost însăși națiunea.
Nu putea să fie altfel și astăzi, când națiunea română proclamă
hotărîrea sa de a trăi cu propria sa vieaţă, de a fi stăpână desti-
nelor sale, de a fi de sine stătătoare.
La voturile Corpurilor Legiuitoare, Biserica aduce binecuvân-
tările sale. Cum să nu credem în succesul cauzei noastre, cum să
ne îndoim că glasul poporului nu va fi și glasul lui Dumnezeu?
În numele naţiunii primesc binecuvântările Prea Sfinţiilor
Voastre și cu toţii să strigăm:
Să trăiască România!
Să trăiască Biserica ei!
(M. O., 1877, nr. 106, p. 3145).
300.
Domnul către delegațiunea Senatului,
10/22 Mai 1877.
Vice-Preşedintele Senatului, D. Brătianu, însoțit de o numeroasă delegație,
felicită pe Domn în prima zi a independenței României. In răspunsul Său
şeful statului relevă contribuţia Senatului în ceasul hotăritor al proclamării
ruperii legăturilor cu Turcia şi-Și exprimă credinţa în victoria finală.
Domnilor Vice-președinţi,
Domnilor Senatori,
Când parcurgem paginile istoriei noastre, noi vedem în mod
constant că Românii datoresc conservarea lor mai ales unei virtuţi
caracteristice a lor, aceea de a fi strâns uniţi în ora pericolului,
aceea de a nu avea decât un cuget, decât o inimă, decât o voinţă,
când se atinge de binele comun, de interesele Patriei.
www.dacoromanica.ro
MAI 1877 CUVÂNTĂRI 249
Unanimitatea cu care Senatul a proclamat ruperea unor legături
care de mult își făcuseră timpul, care nu făceau decât a împiedica
România în calea sa de pace și de civilizaţiune, făcând-o solidară
cu greşeli străine și atrăgând asupra pământului nostru rele și
calamităţi neprovocate de noi; această unanimitate este o puter-
nică. dovadă că viu este între d-voastre spiritul bătrânilor noștri,
spiritul acelor mari strămoși, care în timpurile cele mai grele n'au
disperat niciodată de soarta României.
Urmeze a trăi între noi acest spirit matur și mântuitor, urmeze
a se întemeia din mult în mai mult concordia între toţi fiii aceleiași
țări și am ferma convincţiune că, cu toate greutăţile ce încă ne
așteaptă, vom ajunge la limanul dorit de toți.
Și dar, în prevederea acestei zile mult așteptate, acestor zile
frumoase, să zicem cu toţii:
Să trăiască România!
Să trăiască Senatul României!
(M. O., 1877, nr. 106, p. 3145—68).
301.
Domnul către delegațiunea Adunării Deputaţilor.
10/22 Mai 1877.
In fruntea unei: delegaţiuni de deputaţi, C. A. Rosetti, președintele Cameni,
adresează cu prilejul independenţei, cuvinte de înălțare Domnului, care
arată că acest acte o verigă a trecutului nostru de hbertate și mândrie, că
neamul românesc l-a dorit şi că Europa va sprijini această dreaptă cucerire
a României.
Domnule Președinte,
Domnilor Deputaţi,
Imi readuceţi aminte cuvintele ce, sunt acum unsprezece ani,
le-am rostit atunci, când pentru prima oară am pus piciorul în
palatul naţiunii. Aceste cuvinte sunt scumpe inimii Mele; ele au
fost povaţă Domniei Mele în tot șirul de ani ce am parcurs îm-
preună.
Și astăzi, ca și la Zece Mai 1866, nu Mă căesc nici că Mi-am
lăsat familia, nici că M'am despărţit de ţara nașterii Mele. Nu,
d-lor Deputaţi, nu Mă căesc că Mi-am făcut din România ţara
Mea, că Mi-am făcut din națiunea română însăși familia Mea.
www.dacoromanica.ro
250 REGELE CAROL 1
Difnpotrivă, astăzi, când cunosc mai bine frumuseţile acestei
țări și destinele la care ea are drept de a aspira; astăzi, când am
putut aprecia mai de aproape marile calități ce disting poporul
român, cu bucurie Îmi readuc aminte de ziua alegerii Mele de Domn,
de ziua în care am venit în mijlocul Românilor, de ziua când M'aţi
pus pe un Tron ce este ilustrat de atâția mari și glorioși Domni,
apărători ai independenţei naţionale și ai creștinătății în faţa se-
milunii.
O singură umbră acoperia anii acum trecuţi; o singură umilire
exista pentru România și pentru Domnul ei; voiesc a vorbi de acele
legăminte rău definite și fără “temei, care se numiau în Constanti-
nopol suzeranitate și pentru București vasalitate.
Pentru înlăturarea acestor legăminte, nepotrivite nici cu pozi-
ţiunea, nici cu interesele, nici chiar cu drepturile noastre ab antiquo,
pentru înlocuirea lor cu legămintele secolului al nouăsprezecelea,
acele pe care State și popoare libere le încheie cu State și popoare
libere, au lucrat două generaţiuni de Români și mai cu deosebire
dela o mie opt sute cincizeci și șapte încoace.
Și sunt în drept de a susținea că alegerea Mea, că chemarea
Mea la gurile Dunării tocmai dela sorgintele marelui fluviu, că
însăși misiunea Domniei Mele n'a însemnat decât emanciparea
României de aceste legăminte.
În mijlocul evenimentelor nedorite, neprovocate de noi, Înalta
Poartă a rupt singură aceste legăminte. Nu noi le vom restatornici!
Au nu d-voastre, au nu toate Corpurile Statului, au nu națiunea
întreagă au proclamat, au declarat că, prin ruperea acestor legă-
minte, România reintră în vechea sa independenţă, ca naţiune
liberă, ca Stat de sine stătător, ca membru util, pacinic, civilizator,
în marea familie a Statelor europene?
Aparține acum energiei și devotamentului tuturor fiilor acestei
ţări, aparţine prudenţei politice a Corpurilor Statului, aparţine
acum și Mie, iertaţi-Mi această afirmaţiune, aparţine râvnei, acti-
vităţii și neobositelor Mele stăruinţe, de a mijloci, de a ajunge, ca
noua stare politică a României să primească ò consacraţiune euro-
peană.
Când ne uităm la bunăvoința, la înalta solicitudine cu care
marile Puteri, cu care Auguștii Monarhi au înconjurat toate sfor-
țările Noastre de renaștere, toate actele Noastre naţionale, fie-ne
www.dacoromanica.ro
MAI 1877 CUVÂNTĂRI 251
permis a spera, ba să avem ferma credinţă, că puternicul lor con-
curs nu va lipsi României nici în aceste momente supreme, când
ea nu reclamă decât ceea ce-i revine ca popor demn de a fi liber,
ea ţară care n'a demeritat dela așteptările Europei, ca Stat care
are forța și inteligența de a îndeplini misiunea ce-i este trasă prin
pozițiunea sa geografică.
Aceasta să o sperăm, să o credem, să o voim și independenţa
României, departe de a fi o îngrijire pentru pacea Europei, pentru
liniștea Statelor vecine, am ferma convicțiune că ea va fi nu numai
o satisfacțiune dată trebuinţelor noastre naţionale, dar va îndestula
totdeodată şi un mare interes european.
Încă odată, vă mulțumesc, domnilor Deputaţi, de bunele cuvinte
ce-Mi adresaţi în această zi memorabilă și Doamna, asociindu-Se
la aceste mulțumiri, împreună vă urăm: Să trăiască Deputaţii
României și, mai presus de noi toţi, să trăiască România!
(M. O., 1877, nr. 106, p. 3146—7).
302.
Domnul către Președintele Inaltei Curți de Casaţie.
10/22 Mai 1877.
Justiția ţării, prin Prim-Preşedintele Inaltei Curți de Casaţie, Al. Creţulescu,
felicită pe Domn de ziua Independenţei României. Domnul mulțumește,
accentuând că 4 vocea dreptului » este alăturea de puterea braţelor şi de căldura
inimei românești în aceste clipe.
Domnule Prim Preşedinte,
In a unsprezecea aniversare a zilei scumpe inimii Mele, în care
încrederea naţiunii Mă aduse pe Tronul glorioșilor ei Domni, sunt
fericit a asculta patrioticele și înțeleptele cuvinte, rostite în numele
magistraturii de primul magistrat al României.
Urările d-voastre, domnule Prim Președinte, Imi sunt cu atât
mai scumpe, cu cât în noua poziţiune ce este astăzi făcută ţării
Noastre prin puterea evenimentelor și prin patriotismul fiilor ei,
vocea neînvinsă a dreptului trebue să se unească cu răsunetul arme-
lor, spre a afirma atât drepturile poporului român la o viaţă naţio-
nală absolut independentă, cât și puternica lui voință de a le sus-
ţinea și de a face ca ele să fie pretutindeni recunoscute.
www.dacoromanica.ro
252 REGELE CAROL 1
Fiți sigur, domnule Prim Președinte, că tare și mândru prin
încrederea naţiunii, tare prin brațul fiilor ei, tare prin conștiința
responsabilităţii pe care am primit-o deodată cu misiunea de a lucra
la realizarea aspiraţiunilor naționale, nu voi cruța nimic din ce ar
putea să asigure triumful armelor noastre și recunoașterea Româ-
niei ca Stat absolut independent.
Am ferma speranță că marile Puteri vor găsi că este mai demnă
de susţinerea lor și chiar mai conformă cu interesul lor o Românie
având conștiința puterii şi responsabilității sale directe, decât un
Stat cu o poziţiune rău definită și fără responsabilitate nemijlocită
față cu Europa.
Rugându-vă, domnule Prim Președinte, să fiți pe lângă înaltul
Corp ce reprezentaţi și pe lângă întreaga magistratură interpretul
mulțumirilor Doamnei și ale Mele pentru patrioticele urări ce Mi-aţi
făcut, voi zice împreună cu d-voastre:
Tră'ască România!
(M. O., 1877, nr. 106, p. 3147).
303.
Domnul către Preşedintele Inaltei Curți de Conturi
10/22 Mai 1877.
De Zece Mai, Preşedintele Inaltei Curți de Conturi, Em. Grădișteanu, feli-
cită pe Domn, care mulțumește.
Domnule Preşedinte,
Domnilor Consilieri,
Înalta Curte de Conturi a împărtășit în totdeauna cu căl-
dură sentimentele patriotice care însuflețesc astăzi România în-
tregită.
Vă mulțumesc pentru felicitările ce-Mi exprimaţi şi urez pros-
peritate acestei înalte instituțiuni, care este menită a avea sub scutul
ei gospodăria Statului român și a veghea neadormit la regulata și
onesta gestiune a banilor ţării.
(M. O., 1877, nr. 106, p. 3148).
www.dacoromanica.ro
Defilarea gărzii de onoare Înaintea Inpăratului Alexandru al II-lea al Rusiei și M. S. Domnului
Carol I, în fața palatului princiar din București
(S Iunie 157%.
www.dacoromanica.ro
IUNIE 1877 CUVÂNTĂRI 253
305.
Domnul către Studenţii Universitari.
10/22 Mai 1877.
La urările calde pe care studențimea le face la deschiderea conflictului
cu Turcia în vederea independenţei româneşti, Domnul răspunde declarând că
voeşte a lăsa tinerimii o ţară fericită şi puternică.
Vă mulțumesc pentru patrioticul simţimânt ce-Mi exprimaţi, și
văd cu o nespusă bucurie avântul junimii studioase în aceste so-
lemne evenimente. Voi lucra necurmat spre a lăsa junimii acest sa-
cru patrimoniu: O ţară fericită care se desvoltă și se întărește pe
calea păcii şi a progresului.
(M. O., 1877, nr. 108, p. 3195).
304.
Mesaj domnesc pentru închiderea Senatului.
15/27 Iunie 1877.
Domnul arată împrejurările care au dus la proclamarea independenţei
noastre şi rostul jucat de Senat în clipa hotărîrei dela 9 Mai.
Domnilor Senatori,
Alegerea și convocarea d-voastre în sesiune extraordinară s'au
făcut de urgenţă în ajunul evenimentelor europene, care au izbuc-
nit la hotarele noastre și care în gurând au ajuns a se desvolta în
însuși cuprinsul teritoriului nostru.
Patria noastră a fost atrasă în marele vârtej; Turcia, în loc de
a ţinea samă de greaua noastră poziţiune, de sforțările noastre con-
stante, de sacrificiile ce un an întreg am făcut spre a ne menținea
neutri, ne-a tratat ca inimici pe toată linia Dunării, bombardând
orașele noastre deschise, arzându-ne satele, pustiind proprietăţile
şi avuţiile private și măcelărind nevinovatele noastre poporaţiuni
rurale.
Consecvenţi stării de războiu, create de însăși Turcia, d-voastre,
adevăraţi reprezentanţi ai voinţei şi ai trebuinţelor naţionale, aţi
răspuns provocaţiunilor Înaltei Porţi, proclamând ruperea legături-
lor României cu Imperiul Sultanilor.
www.dacoromanica.ro
254 REGELE CAROL I
Constatând imperioasa necesitate de a ne asigura viitorul, de a
feri ţara noastră de solidaritatea faptelor și greșelilor străine, de a fi
şi noi un Stat de sine stătător și răspunzător numai de actele noastre,
şi contând pe sentimentele de dreptate, pe binevoitorul sprijin
al Puterilor garante, d-voastre, în ziua de 9 Mai, aţi pro-
clamat independenţa completă a României. Nu v'aţi oprit în simpla
rostire a acestui mare vot naţional; d-voastre aţi dat guvernului
Meu toate mijloacele, pentru ca însuși, cu arma în mână, să poată
lucra ca acel vot să devie o realitate. D-voastre aţi dat miniștrilor
Mei un concurs patriotic și constant în satisfacerea trebuinţelor
ţării.
Deşi activitatea d-voastre a fost reclamată și dată într'o sesiune
care ţine de două luni acum împlinite, guvernul Meu nu s'ar fi lipsit,
nici chiar acum, de cooperaţiunea d-voastre, mai mult decât oricând
necesară pentru Puterea executivă în vederea împrejurărilor excep-
tionale în care ne aflăm ; suntem însă datori a ţinea seamă și de ocu-
pațiunile şi trebuinţele d-voastre private. De aceea Mă despart
provizoriu de d-voastre, sigur fiind că, la cea întâi mare trebuință
ce ar reclama consiliile și hotărîrile d-voastre, nu veţi lipsi de a
răspunde îndată la apelul Meu,
In această certitudine, vă exprim dar în numele ţării recuno-
ştința Mea pentru marile acte naţionale ce aţi săvârșit, pentru tre-
buinţele publice ce aţi îndestulat, pentru concursul luminat ce
ați dat guvernului Meu. Și zicându-vă la revedere în timpuri mai
bune și mai liniștite pentru iubita noastră Românie, în puterea
art. 95 din Constituţiune, declar închisă sesiunea extraordinară a
Senatului.
CAROL
Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ministru de Interne şi ad-interim la
Fimanţe, I, C. Brătianu; Ministrul Afacerilor Străine, M. Kogălniceanu ; Mini-
strul Agriculturii, Comerţului şi Lucrărilor Pubhce, Z. Docan ; Ministrul Cultelor
şi Instrucțiunii Publice, G, Chițu ; Ministrul Justiţiei, I. Câmpineanu; Mimistru
de Război, General Al. Cernat.
(M. O., 1877, nr. 135, p. 3861).
Un mesaj identic,cu aceeaşi dată, a fost adresat Camerei Deputaţilor la tachi-
derea sesiunii extraordinare.
(M. O., 1877, nr. 135, p. 3861—23).
www.dacoromanica.ro
IUNIE-IULIE 1877 CUVÂNTĂRI 255
306.
Cuvântare la Craiova.
28 lunie]8 Iulie 1877
Asistând la împărţirea premiilor de sfârşit de an la școlile Craiovei, Domnul,
răspunzând prof. M. Fontanin, relevă principiile ce stau la baza educaţiei și
îndeamnă pe elevi să le practice pentru a sluji cu folos României, cum au
făcut străbunii.
Domnilor Profesori,
Domnilor Institutori,
Mă simt cu deosebire fericit de ocaziunea ce Ni s'a dat a parti-
cipa, împreună cu Doamna, la această solemnă șărbătoare.
Încoronarea progresului tinerimii studioase, progres bazat pe
religiune, morală și știință, este totodată o datorie pentru trecut, o
bucurie pentru prezent, o încurajare pentru viitor,
D-voastre, d-lor profesori şi d-lor institutori, aţi dus o nobilă
și frumoasă luptă pentru instrucțiunea și educaţiunea tinerimii ce
vă este încredințată.
Aţi risipit nourii de întunerec prin răspândirea luminii și a veri-
tății ; aţi tras brazde roditoare în spirite și inteligenţe ; aţi aruncat
semințe de virtute, de patriotism, de românești simţiminte, în fra-
gedele inimi care n'așteptă decât călduroasa îmbrăţișare a societății
ca să maturească și să producă fructe reale și salutare.
Conştiinţa împlinirii acestei sacre. datorii vă este cea mai dulce
recompensă.
Din partea Mea, precum și din partea Doamnei, primiţi sincerele
și înaltele Noastre mulțumiri.
Iar voi, tânără generaţiune, preţuiţi sacrificiile ce face societa-
tea pentru educaţiunea voastră, ostenelile şi trudele ce își dau ma-
gistrii voştri, înarmându-vă cu știința și virtutea; ele nau alt scop
decât a vă prepara o cale sigură pe marea furtunoasă a vieţii, un
drept mai mult la bunurile viitorului.
Viitorul este al vostru.
Nu uitaţi însă că, precum generaţiunile trecute și cea prezentă
au luptat cu sudori de sânge ca să vă deschidă un drum, ca să vă
asigure o patrie, tot astfel, şi încă şi mai mult, sunteţi datori, la rån
dul vostru, a prepara viitorul celor care vă urmează.
www.dacoromanica.ro
256 REGELE CAROL I
Școala este templul principiilor; numai în viaţa practică intraţi
pe câmpul acţiunilor. Pentru a ieși triumfători, vi se cere o muncă
continuă și neobosită, o fermă statornicie în voinţă, un ideal pe care
trebue să-l aveţi pururea dinaintea voastră, pe care să nu-l pierdeţi
niciun moment din cugetarea voastră: fericirea patriei, regenerarea
și mărirea naţiunii.
Evenimente mari se petrec pe orizontul României. Ele au fost
decretate prin voinţa lui Dumnezeu și pregătite prin munca și stă-
ruința generațiunilor trecute. Inspiraţi-vă la spectacolul măreț al
desfășurării luptei naţionale pentru viitor!
Invăţaţi a iubi și a urma exemplele frumoase ale marilor bărbaţi
pe care istoria ni-i arată plini de virtuţi și de glorie! Și atunci, fiţi
siguri, România va trăi în voi, și voi veţi avea o Românie mare, pu-
ternică și fericită.
Cât pentru Noi, vă asigurăm că nu vom avea altă fericire mai
mare decât să fim totdeauna gata a stimula talentele voastre, a
încuraja silințele voastre, a recompensa meritele voastre.
(M. O., 1877, nr. 154, p. 4272).
307.
Inalt Ordin de zi către Regimentele de Dorobanţi și de Artilerie la
împărţirea celor zece drapele noi.
Poiana, 17/29 Iuhe 1877.
Cuvintele domnești scot în evidenţă valoarea sımbolıcă a drapelului şi fac
apel la soldaţii cărora le sunt încredințate noile steaguri să le apere, ele repre-
zentând onoarea și mândria României.
Dându-vă drapelul corpului, vă încredințez onoarea României,
pe care o pun astfel sub scutul curajului, devotamentului și abne-
gaţiunii voastre.
Pentru prima oară se prezintă solemna ocaziune de a primi dra-
pelul în preziua mergerii pe câmpul de onoare; căutaţi a-l încununa
de o nemuritoare glorie.
Nu uitaţi niciodată că drapelul este simbolul patriei; cea mai
mare onoare pentru voi este de a vă da viaţa pentru a-l apăra și a-l
www.dacoromanica.ro
M. S. Domnul Carol 1 trecând Dunărea la Nicopole (1877).
www.dacoromanica.ro
“d
AUGUST-SEPTEMVRIB 1877 CUVÂNTĂRI 257
păstra în mâinile voastre, făcându-l pururea să fâlfâe peste toate
obstacolele ce va învinge vitejia voastră.
Dat în marele cartier general Poiana, la 17 Iulie 1877.
Trupele au răspuns: 4 Trăiască M. S. Domnul; Ura!» Domnul a adăugat:
« Trăiască armata română!»
(M. O., 1877, nr. 163, p. 4556).
308.
Inalt Ordin de zi către armată.
Corabia, 20 August/1 Septemvrie 1877.
Se dă ordin de luptă pentru dincolo de Dunăre, în Bulgaria. Domnul mo-
tivează această dispoziție și îndeamnă oștirea să dea probă de disciplină şi băr-
băţie în luptele ce se deschid pentru lege şi libertate.
Oşteru,
A trecut anul de când lupta de peste Dunăre între Turci și cre-
ştini pune în primejdie hotarele noastre.
Pentru a le apăra, ţara a făcut apel la voi. La glasul ei, v'aţi pă-
răsit căminele, cu avântul oamenilor care au conștiință că dela de-
votamentul lor atârnă ființa Statului român.
Pe cât timp oştirile operau în depărtare și noi nu eram amenin-
taţi decât de năvălirile unor cete de jefuitori, ne puteam ţinea nu-
mai în apărarea ţărmurilor. Acum însă războiul se apropie de hota-
rele noastre și dacă Turcii ar fi învingători, este învederat că ar nă-
văli cu toţii asupra ţării, aducând cu dânșii măcelul, prădarea și
pustiirea.
In această poziţiune, ca să scăpăm ţara de sălbăticiile năvălito-
rilor, este de datoria noastră a merge să-i combatem pe chiar tărâ-
mul lor.
Ostași români! Voi știți cât de mult a suferit patria voastră, în
tump de peste 200 de ani, în care vi se răpiseră mijloacele de a mai
apăra bărbătește, pe câmpurile de bătae, drepturile ei.
Astăzi aveţi ocaziunea de a arăta din nou vitejia voastră, și
Europa întreagă stă cu ochii ţintiţi spre voi.
Înainte dar, cu inimă românească, și lumea să ne judece după
faptele noastre!
Reîncepem astăzi luptele glorioase ale străbunilor, alături cu
numeroasele și bravele armate ale uneia din cele dintâi Puteri din
www.dacoromanica.ro
258 REGELE CAROL Í
lume, Armata română, deși mică, se va distinge, sunt sigur, prin bra-
vura şi disciplina ei. Ea va reda astfel României rangul ce a avut altă
dată şi care i se cuvine între naţiunile europene.
Aceasta este și credința Augustului Imperator al tuturor Rusii-
lor. De aceea, nu numai Românii vor lupta alături cu Rușii, pe acelaș
câmp și pentru acelaș scop, dar încă comanda superioară a ambelor
armate dela Plevna Îmi este încredințată Mie.
Aceasta este o onoare care se resfrânge asupra țării, asupra
voastră.
Faceţi dar să fâlfâe din nou cu glorie drapelul românesc pe câm-
pul de bătaie, unde strămoșii voştri au fost secoli întregi apărătorii
legii și ai libertăţii.
Inainte dar, Ostași români, înainte cu bărbăţie, și în curând vă
veţi întoarce în familiile voastre, în ţara voastră, liberă prin vai în-
șivă, acoperiţi de aplauzele întregii naţiuni.
Dat în cartierul Nostru Domnesc din Corabia, 20 August 1877,
CAROL
(M. O., 1877, nr. 194, p. 5247).
309.
Manifest către ţară.
Poradim, 27 August/8 Septemvrie 1877.
Intrând în lupte pe câmpiile Bulgariei, Domnul îndreaptă spre ţară această
chemare de mobilizare a conştiimnţelor. Arată temeiurile care au împins pe
Români la război şi rosturile de viitor ale Statului român independent la gurile
Dunării.
CAROL I,
Prin graţia lui Dumnezeu și voinţa naţională, Domn al Româ-
nilor.
La toţi de față şi viitori, sănătate.
Români,
După două secole de slăbiciune și de înjosire naţională, voi astăzi
aţi reluat arma în mână.
Oştirile țării au trecut Dunărea!
N Punându-Mă în fruntea apărătorilor drepturilor şi independen-
ței patriei, simt trebuință a-Mi împărtăși cugetările şi speranțele cu
națiunea care Mi-a încredințat destinările sale,
www.dacoromanica.ro
M. S. Domnul Carol I la Poradim (1577).
www.dacoromanica.ro
M. 5. Domnul Carol I, Comandant Suprem al armatelor usediatoare la Plevna, cu statul său major,
www.dacoromanica.ro
AUGUST-SEPTEMVRIE 1877 CUVÂNTĂRI 259
Intrând în Bulgaria, noi intrăm în partea activă a unui război
pe care nu l-am dorit, nu l-am provocat, pe care cu toţii am cercat
să-l delăturăm, dar pe care, odată fiind nevoiţi a-l primi, vom ști
a-l purta cu curajul și statornicia unui popor care are conștiința
drepturilor sale, care are virtutea de a le susținea.
Incă de pe când au început neînțelegerile politice între Impe-
riul Rusiei și între Poarta Otomană, neînţelegeri care până în sfârșit
aveau să provoace în Orient războiul de faţă, îngrijindu-ne de com-
plicaţiunile și nenorocirile ce cearta între puternicii noștri vecini
avea să aducă asupra ţării noastre, și Guvern și Camere am stăruit
pe lângă toate marile Puteri europene ca ele să afle mijlocul de a
chezășui României, pe timpul marelui conflict, drepturile unei bine-
făcătoare neutralităţi, pe -care tot ele ni le asiguraseră în timpul
păcii.
Din nenorocire, stăruinţele noastre au rămas zădărnicite. Marile
Puteri nu s'au crezut în poziţiune de a ne feri dânsele de pericolele
unui război, pe care noi singuri încă mai puţin îl puteam depărta
dela hotarele noastre.
Cu toată prudenţa ce guvern și națiune am arătat în aceste
îngrijitoare împrejurări, și aceasta numai și numai că doar am putea
a ne feri de a fi învăluiţi în conflictul orietal, Poarta nu a voit să ţie
seamă de greutăţile poziţiunii României, și întâile ei loviri au fost
îndreptate în contra noastră.
Ea a bombardat orașele noastre deschise, a făcut goană vaselor
noastre de comerț până înlăuntrul porturilor noastre, și spre a le
desființa cu mai mare iuţeală, a întrebuințat până și petroleul; ea
astfel a nimicnicit comerțul nostru maritim și fluvial. Satele noastre,
holdele și averea poporaţiunilor noastre dunărene au fost date pradă
bașbuzucilor și Cerchezilor; sute de oameni nevinovaţi și near-
mati au fost parte luaţi în robie, parte uciși și mutilaţi; în fine, un
război de cruzime și de barbarie s'a întins asupra țărmurilor noastre
dela Calafat până la Marea Neagră.
In faţa acestei dureroase stări de lucruri, Corpurile noastre Le-
giuitoare s'au rostit în unicul mod potrivit cu demnitatea, cu drep-
turile și cu interesele ţării. Am rupt vechile legăturile rău definite
cu Inalta Poartă, am proclamat independenţa absolută a României
și la lovirile ce ni se adresau în mod neleal și barbar, am răspuns
printr'o francă declarare de război.
www.dacoromanica.ro
260 REGELE CAROL I
Au trecut de atunci mai mult de trei luni. Doritori de a cruța
ţara cât se va putea mai mult de relele războiului, am căutat în
tot acest interval de timp a ne ţinea în defensivă, a ne mărgini
numai în a apăra hotarele noastre, cu toate că devastaţiunile și
cruzimile dealungul Dunării din zi în zi au luat proporțiuni mai
întinse.
Toate le răbdam, fiindcă speram că războiul izbucnit între Rusia
şi Turcia va ajunge la un curând sfârșit, fiindcă credeam că mode-
rațiunea arătată de noi ne va crea titluri precumpănitoare la regu-
larea condiţiunilor păcii de către marile Puteri europene.
Din nenorocire însă, războiul de dincolo de Dunăre se prelungește
peste așteptare; acest război capătă din partea Musulmanilor un
caracter din ce în ce mai înverșunat și mai fanatic în contra crești-
nilor ; și într'acest timp soarta României din zi în zi se înăspreşte
mai mult.
Dacă Europa întreagă, din cauza războiului, sufere stagnațiune
mai în toate ramurile activității sale economice, apoi mai cu dina-
-dinsul România încearcă toate anevoinţele acestui război, căci pu-
tem zice că, prin pozițiunea noastră geografică, noi îi și purtăm
mai toate sarcinele. De aceea, pe nimeni efectele dezastroase ale
luptei nu ating mai mult decât pe ţara noastră.
Și așa chiar, stând cu arma la braţ, pe când numai oștirile im-
periale ruse ar continua a susținea lupta sângeroasă, nu este mai
puțin adevărat că tot pământul nostru ar suferi mai mult, fie în
avuţia publică, fie în avuţia particulară.
Cu cât această stare de lucruri ar deveni mai înfricoșată, când
armatele turcești s'ar vedea în lesnicioasa pozițiune de a lua ofen-
siva şi de a transforma teatrul războiului în însuș cuprinsul hotare-
lor noastre?
Este dar de datoria noastră de a pune toate sforțările noastre
spre a împiedica o asemenea groaznică eventualitate.
Expuși a pierde prin pasivitatea noastră chiar și ceea ce mai
posedăm, neavând nicio garanţie că Turcia ar face o deosebire între
războiul defensiv și între războiul ofensiv, datori a coopera pe lângă
armatele imperiale ruse, pentru ca cu orice preţ să grăbim finitul
acestui război, acţiunea ne este reclamată de împrejurări, dictată
de interesele noastre naţionale și economice, imperios impusă de
însuș simţimântul de conservaţiune.
www.dacoromanica.ro
AUGUST-SEPTEMVRIE 1877 CUVÂNTĂRI 261
Români,
Această dură extremitate, iar nu ambiţiunea personală, nu
pofta de glorie sau de cuceriri, ne scoate din pozițiunea defensivă.
Bulgaria este pustiită; poporaţiunile ei creștine sunt date pradă
cruzimii oardelor nedisciplinate ale Asiei; războiul de extermina-
ţiune este declarat la tot ce poartă numele de creștin. Nu avem
dar niciun temei de a crede că, mulțumită pasivităţii noastre
egoiste, o soartă mai bună ar aștepta pe România, când succese
statornice ar pune armatele turceşti în putere de a călca pămân-
tul românesc.
Intru cât timp vor sta în picioare cetăţile turcești dela Adakale
până la Măcin, păstrate nu spre a împiedica treceri de armate
străine, nu spre a ţinea piept altor cetăţi inimice, ci numai spre a
bombarda orașele noastre deschise, spre a nimicnici comerțul nos-
tru internaţional și local de pe marele nostru fluviu; întru cât timp
regim de umanitate și de legalitate nu va fi stabilit în Bulgaria;
până când drepturile şi demnitatea omului nu vor fi asigurate şi
creştinilor din Turcia, România nu poate, nu are drept a se şti în
pace, a se crede ferită de prezente și de viitoare catastrofe. La înlă-
turarea acestor rele, care o ameninţă în toată ziua, în toată ocaziunea,
la statornicirea în vecina Bulgarie a unei stări de lucruri reclamată
de justiţia şi civilizațiunea modernă, are dar și România datoria de
a contribui, pe cât îi comportă forţele și mijloacele ei. Aceasta i se
impune de trecutul ei glorios, de interesele cele mai sacre ale prezen-
tului, de asigurarea viitorului său.
Și apoi, au noi Românii nu suntem creștini? Au interesele Orien-
tului nu ne privesc și pe noi? Au în marea chestiune a emancipării
creştinilor răsăriteni navem și noi dreptul și datoria de a zice
un cuvânt, de a da un concurs, de a coopera la o mântuitoare
soluțiune? Numai meschinul egoism, numai oarba pasivitate tre-
bue să fie politica naţiunii noastre? Dar izolându-ne din marea
luptă, dar nedând sprijin acelora ce se bat pentru o cauză de
umanitate și de dreptate, oare România, prin însăși aceasta, în
ora pericolului nu se desbracă de dreptul de a reclama concursul
altora? Trebui-va ca pururea să ne răzimăm pe umerele altora
şi niciodată să contăm pe propriile noastre forţe, pe propria
noastră vitalitate?
www.dacoromanica.ro
262 REGELE CAROL I
Români,
După stăruinţele a trei generaţiuni, după suferinţele și sacrifi-
ciile părinţilor noștri și mulțumită generoasei protecţiuni a marilor
Puteri europene, Statul român s'a format. A sosit acum timpul ca
acest Stat să dovedească și el Europei, prin energia și abnegaţiunea
“tuturor claselor societăţii sale, și mai ales prin braţul fiilor săi, că
România are vitalitate, că ea are forţe proprii ale sale, că ea are
conștiința misiunii sale la gurile Dunării, că are bărbăţia de a o pu-
tea împlini!
Puterile europene creștine au avut destule ocaziuni de a aprecia
că Românii știu a cumpăni aspiraţiunile lor în marginile prudenţei
politice. Acum, prin participarea armatei noastre la război, prin va-
loarea și disciplina ei, a venit momentul să le dovedim că România
este și poate fi și un element inteligent și solid spre a contribui la
întemeierea ordinei și a stabilităţei în Orient. Toate aceste conside-
raţiuni de mare valoare sunt atâtea datorii pentru națiunea noastră
că și noi să intrăm în luptă, ca și noi să punem umărul, ca și noi să
lucrăm împreună la curmarea unui război care, cu cât se va prelungi,
cu atât mai mult va seca forţele noastre morale și materiale.
Deci, pentru apropiata dobândire a păcii mult dorite, pentru
întemeierea solidă a drepturilor noastre de națiune liberă și de sine
stătătoare, pentru întărirea stimei și încrederii către noi a națiuni-
lor străine, invocând numele marilor noștri Domni eroi, odată ener-
gicii apărători ai creștinismului în Orient, luând exemplu dela bătrâ-
nele noastre oștiri, care în timpurile de glorie au preumblat trium-
fătoare drapelele române dela Marea Neagră până la țărmurile Mărei
Baltice, noi am trecut Dunărea!
Invocând pe Dumnezeu, în mâna căruia este soarta bătăliilor,
bătrâni şi tineri, oșteni ai României, noi știm ce națiunea așteaptă
dela braţul nostru. Domn, ofiţeri și soldaţi, noi ne vom face datoria.
Români,
Alături cu drapelul Augustului Imperator al Rusiilor, pe care
stă scris: « Emanciparea popoarelor creștine din Orient », să înălțăm
și noi drapelul nostru, care poartă semnul de viaţă de sine stătătoare,
semnul de independenţă al Statului român.
www.dacoromanica.ro
z
Ps
a
_
=
Asaltul dela Griviţa
(30 August 1877).
www.dacoromanica.ro
SEPTEMVRIE 1877 CUVÂNTĂRI 263
"Iubirea cu care veţi susținea și îmbărbăta pe fraţii și fiii voştri,
care au trecut Dunărea spre a afirma vitalitatea și forța României,
va înzeci avântul și valoarea lor.
Cu deplină dar încredere în concursul unanim și necurmat al
tuturor claselor naţiunii și în convingerea că vă veţi îndeplini toţi,
cu sfințenie, dela mic până la mare, și în orice împrejurare, datoriile
voastre către patrie, noi intrăm fățiș în luptă, înălțând vechiul stri-
găt cu care mai ales au învins părinţii voştri:
« Înainte cu Dumnezeu, pentru ţara noastră, pentru legea
noastră ».
Dat în cartierul Nostru Domnesc, la Poradim, la 27 August
1877.
CAROL
Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ministru de Interne şi ad-interim la
Război, 7. C. Brătanu ; Ministrul Afacerilor Străine, Mihail Kogălniceanu ; Mı-
nistrul Agriculturii, Comerţului şi Lucrărilor pubhce, P. S. Aurelian ; Ministrul
Cultelor şi Instrucțiunii Publice, G. Chițu; Ministrul Justiţiei şi ad-interim la
Finanţe, I. Câmpineanu.
(M. O., 1877, nr. 195, p. 5263—5265).
310.
Inalt Ordin de zi către învingătorii dela Griviţa.
Poradim, 5/17 Septemvrie 1877.
Domnul arată semnificația biruinții româneşti dela Griviţa şi preaslăveşte
pe cei care au câștigat-o.
Ostaşi,
In bătălia dela 30 August, ca și în luptele care au precedat și
urmat această memorabilă zi, voi aţi dovedit că virtuțile străbune
nau pierit din rândurile oștenilor români. Sub focul cel mai viu
al inamicului aţi înfruntat moartea cu bărbăţie, ați luat o redută,
un drapel și trei tunuri. Țara vă va fi recunoscătoare de devota-
mentul, de abnegaţiunea voastră, iar Eu, ca Domnul și Coman-
dantul vostru, sunt mândru de voi și vă mulțumesc. Deși am avut
simţitoare pierderi, deși deplâng împreună cu voi pe bravii camarazi
căzuţi pe câmpul de onoare, dar sângele vărsat nu va fi în zadar:
dintr'însul va rodi mărirea și independenţa patriei.
www.dacoromanica.ro
264 REGELE CAROL 1
Dat în Domnescul Nostru cartier general al Armatei de Occident,
la Poradim, 5 Septemvrie 1877.
CAROL
(M. O., 1877, nr. 205, p. 5409).
34.
Inalt Ordin de zi către armată.
Poradim, 5/17 Septemvrie, 1877.
Domnul aduce la cunoştinţa oștirii că reg. 14 de dorobanţi şi bat. 2 de
vânători, cu 3 bat. ruseşti, au cucerit Griviţa. Se arată destinaţia trofeelor.
Ostaşi,
În ziua de 30 August virtutea noastră a încununat cu victorie
steagurile române. Regimentul 14 de dorobanţi și batalionul 2 de
vânători, împreună cu trei batalioane din glorioasa armată impe-
rială rusă, au luat din mâinile inamicului reduta ce el apăra cu
atâta înverșunare, și un drapel și trei tunuri au fost cucerite de
trupele noastre.
Aceste trofee, Eu ordon a se trimite în Capitala ţării şi a se
păstra acolo ca o vecinică dovadă a vitejiei armatei române. Dra-
pelul se va așeza deocamdată în arsenal, până se va hotări definitiv
locul unde are să se păstreze.
Iară tunurile luate dela vrăjmași, două se vor așeza la ambele
părţi ale statuiei lui Mihai Viteazul. Umbra măreaţă a gloriosului
Domn va vedea astfel că oștenii români au rămas până astăzi fii
ai eroilor dela Călugăreni.
Cel de al treilea tun se va așeza înaintea marelui corp de gardă
dela Palatul Domnesc, pentru a fi pururea un glorios exemplu de
imitat pentru brava noastră armată.
Dat în Domnescul Nostru cartier general al armatei de Occident,
în Poradim, la 5 Septemvrie 1877.
CAROL
. (M. O., 1877, nr. 205, p. 5407).
312.
Domnul către ostaşi, după luarea Rahovei.
12/24 Noemvrie 1877.
Domnul înscrie în fața oștirii o nouă biruință a armelor românești: Rahova;
se va creia o medalie a Apărătorii Independenții României » care va reaminti
zilele de înălțare ale vitejiei româneşti dın 1877.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1877 CUVÂNTĂRI 265
Vitejia armatei noastre a avut o nouă izbândă de mare impor-
tanță. Luarea Rahovei va fi înscrisă cu litere neșterse în analele
noastre, alături de luarea redutei Griviţa. Dea Dumnezeu ca încă
şi prin alte fapte strălucite bravura oștenilor români să rămână
deapururea neuitată. Aţi vărsat și sunteţi încă gata a vărsa sângele
vostru pentru independența scumpei noastre ţări. Spre amintirea
împlinirii sfintei voastre datorii, voi institui o medalie pe care va
fi scris: 4 Apărătorii independenţei României». Să unim acum
puternic vocea noastră în faţa vrăjmașilor noștri seculari și, sub
bubuitul tunurilor, să strigăm: Trăiască România de sine stătă-
toare!
(Regele Carol I, Cuv. și scris., II, p. 113—4).
313.
Inalt Ordin de zi către armata română.
Poradim, 15/27 Noemvrie 1877.
Domnul înştiințează armata că a decorat cu 4 Virtutea Militară » pe Ța-
rul Rusiei care a participat la luptele și victoriile românești din Bulgara.
Ostaşi,
La întâia zi în care voi aţi dat piept cu dușmanul, Majestatea
Sa Împăratul tuturor Rusiilor a putut vedea Însuși voinicia voastră ;
și laudele ce v'a făcut Augustul Suveran sunt pentru voi o cunună
tot atât de scumpă ca și dafinii ce.aţi cules. De atunci, Majestatea
Sa Imperială n'a contenit a vă da cele mai preţioase semne de
înalta și binevoitoarea Sa solicitudine, făcându-vă cea mai însem-
nată cinste ce un Monarh poate face vitejiei unor oșteni, aceea de
a sta faţă și de a împărtăși cu dânșii pericolele câmpului de onoare.
Armata română va păstra pururea în analele sale amintirea
datelor de 27, 28, 29, 30 și 31 August, când steagurile ei au intrat
în foc sub ochii lui Alexandru II, precum și a zilei de 27 Octomvrie,
în care Suveranul și Capul suprem al puternicei armate imperiale,
cu care suntem aliaţi, a inspectat poziţiunile noastre sub focul
inamicului și, în fortul care poartă Augustul său nume, a înfruntat
gloanţele ca un viteaz și mărinimos soldat.
Majestatea Sa Împăratul Rusiei a binevoit a primi din mâinile
Mele medalia « Virtutea Militară >.
www.dacoromanica.ro
266 REGELE CAROL 1
Semnul nostru de vitejie pe pieptul Augustului Monarh va fi
o veșnică fală pentru oștirea românească, un îndemn și o îmbărbă-
tare pentru dânsa la noi izbânde și mai strălucite.
Eu aduc cu mândrie acest fapt la cunoștința voastră și ordon
ca prezentul Ordin de zi să fie cetit în toate companiile, escadroanele
și bateriile.
Dat în Domnescul Nostru cartier general al armatei de împre:
surare a Plevnei, Poradim, 15 Noemvrie 1877.
CAROL
(M. O., 1877, nr. 27, p. 869).
314.
Mesaj pentru deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
Poradim, 15/27 Noemvrie 1877.
Domnul recapitulează fazele înscrise în istoria noastră dela declararea
Independenţei până la zi. Intre acestea luminează biruinţele şi sacrifıcıile de la
Griviţa şi Rahova. Cere Parlamentului întocmirea unei legi pentru ocrotirea
văduvelor și orfanilor de război. Exprimă nădejdea că şi în viitor Camera şi Se-
natul vor fi la înălţimea misiunii lor ca şi în trecutul apropiat.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
În faţa războiului ce ne-a fost făcut Înalta Poartă, d-voastre,
în sesiunea din Aprilie, ați declarat rupte legămintele noastre cu
Imperiul Otoman, aţi rostit sus și tare că de acum înainte ţara
noastră este de sine stătătoare!
Independenţa României, proclamată de d-voastre, soldaţii
noștri au afirmat-o pe câmpurile de bătaie din Bulgaria.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Luptele sângeroase dela Plevna făcuseră din acest punct cheia
operaţiunilor militare dela Dunăre. Acolo era strămutată și linia
noastră de apărare; acolo, la locul de pericol, instinctul de conser-
vare ne impunea datoria ca să alergăm ; și dar, în capul junei noastre
armate, am trecut Dunărea!
www.dacoromanica.ro
PI. XIV.
M. S. Domnul Carol I, Comandant Suprem al armatelor româno-ruse,
în împrejurimile Plevnei,
www.dacoromanica.ro
Pl. XV.
M. S5. Domnul Carol I în Campania dela 1877-78.
www.dacoromanica.ro
PI. XVI.
M. N. Domnul Carol I la Plevna
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1877 CUVÂNTĂRI 267
Cum oștile române și-au făcut datoria pe câmpul de bătaie,
o știe ţara, o spun vitejii și puternicii noștri aliaţi, o recunosc înșiși
dușmanii noștri! Soldaţii noștri n'au desminţit nobilul sânge ce
curge în vinele lor.
Ei, prin vitejia lor, au îmbogăţit analele noastre militare, înscriind
pe paginile acestora numele luptelor dela Rahova și dela Griviţa,
alăturea cu numele glorioaselor bătălii dela Racova și dela Călu-
găreni.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Noi am avut multe și scumpe pierderi. Eroii care cu sângele lor
au dat botezul drapelelor române, care cu viaţa lor au asigurat
viaţa României, lasă un nume neuitat în inimile noastre, un nume
scris cu litere neșterse în istoria renașterii noastre naţionale.
Este de datoria Corpurilor Legiuitoare de a se ocupa cu facerea
unei anume legi, care să asigure soarta văduvelor și a orfanilor
acelora care s'au luptat și au murit pentru ţara lor.
Sunt sigur că d-voastre veţi pune onoarea d-voastre, veţi pune
inima d-voastre pentru a vota fără întârziere o lege demnă de
d-voastre, demnă de acei ce au căzut vitejește!
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Lupta cu armatele otomane nu este precurmată! Succesele
trecute reclamă succese viitoare. Aceasta însăși ne arată că Domn,
ofiţeri și soldaţi, trebue să stăm încă pe câmpul de onoare. Numai
această imperioasă datorie M'a împiedicat a îndeplini o altă datorie
scumpă pentru mine, aceea de a Mă afla în mijlocul d-voastre,
aceea de a vă adresa din viu grai salutarea de bunăvenire la înce-
putul activităţii d-voastre legislative.
Plevna căzută, să sperăm cu toţii că din ruinele ei va răsări
mult iubita pace; să avem credinţa că tot din aceste sângeroase
ruine se va reînălța și independența României, recunoscută de în-
treaga Europă!
Da, d-lor, mulțumită patrioticelor d-voastre voturi, mulţumită
vitejiei soldaţilor noștri și sângelui vărsat pentru o nobilă cauză,
www.dacoromanica.ro
268 REGELE CAROL I
am ferma convicţiune, și o aveţi și d-voastre, că marile Puteri
garante sunt astăzi deplin încredințate că România are vitalitate,
că națiunea noastră are nu numai conștiința misiunii sale la Dunărea-
de jos, dar și perseverenţa pentru a o împlini și bărbăţia pentru a o
apăra cu arma în mână.
Timpul tutelei străine, timpul vasalităţii a trecut, dar și Româ-
nia este și va ști a fi o ţară liberă, o ţară de sine stătătoare!
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Până la întoarcerea Mea în ţară în mijlocul d-voastre, Miniștrii
Mei vor supune maturelor și patrioticelor d-voastre chibzuiri deosebite
proiecte de legi, cerute de trebuinţele țării în general, de trebuinţele
armatei în special.
Sunt pătruns de ferma credinţă că, în mijlocul gravelor și solem-
nelor împrejurări în care ne aflăm, d-voastre veţi ști a vă ţinea la
înălțimea misiunii ce v'a încredinţat națiunea, veţi ști a vă arăta
cèea ce pururea în momentele mari ale istoriei noastre au fost
părinţii d-voastre, veţi fi Români, strâns uniţi într'un singur gând,
într'o singură voinţă: binele, independenţa și mărirea iubitei
noastre patrii.
Și dar, de pe câmpul de luptă, vă trimit Domneasca Mea salutare
şi urare: Dumnezeu să binecuvinteze patrioticele și luminatele
d-voastre lucrări legislative.
CAROL
Președintele Conmhulu Miniştrilor, Ministru de Interne și ad-interim la
Război, I. C. Brătianu ; Ministru de Externe, M. Kogălniceanu ; Ministrul Cul-
telor şi Instrucțiunii Publice, G. Chițu; Ministrul Finanţelor, 1. Câmpineanu ;
Ministrul Justiţiei, E. Stătescu ; Ministrul Agriculturii, Comerțului și Lucrărilor
Publice, P. S. Aurelian.
(M. O., 1877, nr. 256, p. 6455—6).
315.
Inalt Ordin de zi către trupele imperiale ale armatei de împresu-
rarea Plevnei.
Poradim, 1/13 Decemvrie 1877.
După dejun, Domnul dispune să se citească de Principele Imeritinski,
fostul gef de stat major al Său, Inaltul ordin de zi, prin care M. S. Işi ia rămas bun
dela trupele ruse, cari I-au fost subordonate în vederea cuceriri Plevnei.
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1877 CUVÂNTĂRI 26%
Ofițeri şi soldați,
Perseverența și eroicele voastre silințe au fost încununate de
izbândă. Plevna, această pozițiune din care inamicul credea a fi
făcut o cetate neînvinsă de unde va putea opri mersul victorios al
armatelor Majestății Sale Țarului, Plevna, care a costat falangelor
creştine atâta sânge generos, a căzut.
inta pentru care fusese constituită armata de împresurare, a
cărei comandă Majestatea Sa Impăratul Mi-a făcut onoarea a Mi-o
oferi, fiind atinsă, Eu vin, prin prezentul ordin de zi, a lua ziua
bună dela frumoasele trupe imperiale ce am comandat, împreună
cu trupele Mele române, și a mulțumi tuturor gradelor, dela General
până la soldat, pentru concursul ce Mi-au dat, pentru devotamentul
simpatic cu care fiecare M'a secondat.
Aţi combătut sub ochii Augustului vostru Împărat și cavaleres-
cului vostru comandant-șef A. S. I. Marele Duce Nicolae, care au
văzut eroismul ce aţi desfășurat; nu mai este dară trebuinţă de a vă
face Eu laude.
Exemplu de vitejie și de cele mai înalte calităţi militare pentru
tinerele Mele trupe române care au făcut împreună cu voi primele
lor arme, glorioasa armată imperială și armata Mea au stabilit între
dânsele nedistructibile legături de afecţiune. Sper că veţi păstra
în totdeauna Românilor, fraţilor voştri de arme, aceeași amintire cor-
dială ce dânșii vor păstra pentru voi.
Despărţindu-Mă astăzi, cu vii regrete, de comanda ce am exerci-
tat asupra voastră, și luându-Mi ziua bună dela voi, fac urări sincere
ca în glorioasele lupte ce veţi mai avea a susţinea pentru sfânta
cauză ce apărăm împreună, să repurtaţi izbânde tot atât de strălu-
cite ca acele ce vitejia voastră a câștigat până aci.
Inainte de a ne despărți, să ne unim dară încă odată în acel
strigăt de bucurie pe care inima voastră îl exprimă cu atâta
credinţă:
Trăiască Majestatea Sa Ţarul!
Dat în Poradim, la 1 Decemvrie 1877.
Comandantul armatei de împresurare a Plevnei.
CAROL
(M. O., 1877, nr. 278, p. 7272).
www.dacoromanica.ro
270 REGELE CAROL I
316.
Inalt ordin de zi către armată.
Plevna, 2/14 Decemvrie 1877.
Domnul mulţumeşte oștirii pentru devotamentul şi spiritul de sacrificiu
arătate în luptele pentru Independenţă. Terminat războiul, și întorşi pe la casele
lor, fiecare ostaș va constitui un exemplu pentru generaţiile viitoare.
Ostaşi,
Străduinţele voastre, nobilele și eroicele suferințe ce aţi îndurat,
sacrificiile generoase ce ați făcut cu sângele și cu vieața voastră,
toate aceste au fost răsplătite și încununate în ziua în care îngrozi-
toarea Plevnă a căzut înaintea vitejiei voastre, în ziua în care cea
mai frumoasă oaste a Sultanului, cel mai ilustru și brav General al
său, Osman Biruitorul, au fost biruiţi, și au depus armele înaintea
voastră și a fraţilor voştri de glorie, soldaţii Majestății Sale Împăra-
tului Rusiei.
Povestea faptelor măreţe ale trecutului, voi aţi îmbogăţit-o cu
povestea faptelor nu mai puțin mari ce ați săvârșit, și cartea veacu-
rilor va păstra, pe neştersele ei foi, numele acestor fapte alături de
numele vostru.
In curând vă veți întoarce în țară, purtând fiecare scris pe piep-
tul său virtutea sa de oștean și devotamentul său pentru Patrie;
« Crucea trecerii Dunării» şi medalia « Apărătorilor independenţei
României ». Atunci când veţi ajunge la căminurile voastre, în ora-
şele, satele şi cătunele în care v'aţi născut, veți spune părinților, fra-
ţilor, rudelor voastre, ce aţi făcut pentru ţară. Bătrânii vă vor
asculta amintindu-și de vremile de mărire ale neamului românesc,
de care, din moși-strămoși, au auzit; tinerii vor vedea în voi exem-
plul însufleţit al datoriilor lor viitoare, iară măreaţa figură a Româ-
niei va privi mândră și liniștită că veşnică-i va fi vieața pe cât va
avea fii cu inimi calde și braţe voinice ca ale voastre.
In numele ţării, Domnul și Căpetenia voastră vă mulțumește și
vă dă fiecărui din voi sufletească îmbrăţișare a vitejilor.
Dat în Plevna, în 2 Decemvrie 1877.
CAROL
(M. O., 1877, nr. 273, p. 7149).
www.dacoromanica.ro
az,
Dă
<
m=
m
M. S. Domnul Carol I felicită pe Osman Paşa pentru eroica sa rezistență la Plevna
(25 Noemyvrie 1877).
www.dacoromanica.ro
Defilarea prizonierilor turei înaintea M. S. Domnului Carol I la Plevna.
www.dacoromanica.ro
"d
'HIAX
DECEMVRIE 1877 CUVÂNTĂRI 271
317.
Toastul Domnului pentru Țar.
3/15 Decemvrie 1877.
La dejunul oferit generalilor ruşi și români, Domnul a încheiat toastul cu
cuvintele:
«Să ne unim cu toţii într'un glas care ne este scump: Tră-
iască Imperatorul Alexandru II! ».
(M. O., 1877, nr. 281, p. 7336).
318.
Domnul către delegaţii Corpurilor Legiuitoare.
Piteşti, 15/27 Decemvrie 1877.
Senatul, prin Mitropohtul Primat și Camera, prin Vice-președintele Docan,
întâmpină cu cuvinte de preamărire pe Domnul victorios. M. S. arată vite-
jiile săvârşite de soldaţii româm şi crede că la conferinţa păcii se va ţine seamă
de sacrificiile și dreptatea cauzei românești.
Domnilor Delegaţi,
Sunt adânc pătruns de patrioticele cuvinte ce-Mi adresează prin
d-voastre Reprezentaţiunea Naţională a ţării. Regret că, cu toată
osteneala ce v'aţi dat, timpul rău, întrerupând comunicările, v'a oprit
d'a veni în Bulgaria și astfel n'am putut primi Adresele Camerelor
pe chiar teatrul bravurei românești în veacurile trecute, martori
din nou astăzi al actelor de vitejie ale oștenilor noștri.
Eram sigur că națiunea română întreagă și reprezentanţii săi
erau uniţi prin minte și inimă cu Mine și guvernul Meu și că acţiunea
ce armata noastră a avut în războiul cu Turcia va fi salutată ca un
act de vigoare naţională. N'am fost însă mai puţin fericit d'a vedea
că aceste simțiminte au fost exprese de mai unanimitatea Corpurilor
Legiuitoare, dovedindu-se astfel încă odată că în chestiunile naţio-
nale toți Românii sunt uniți. Prin această unire, prin concursul
d-voastre și al naţiunii, vom putea în viitor asigura României
pozițiunea la care are drept a aspira în concertul popoarelor civilizate.
Armata a adus deja un puternic concurs la această operă, prin
valoarea ei, prin rezistența la privaţiunile și suferințele unei cam-
panii făcute în condițiuni foarte grele și excepţionale ; ea a bineme-
ritat dela patrie și a deschis o eră nouă de energie și mărire națională.
www.dacoromanica.ro
272 REGELE CAROL 1
Prin sângele generos vărsat de dânsa alături cu glorioasele armate
ale Aygustului şi putintelui nostru aliat, atât M. S. Împăratul tutu-
ror Rusiilor cât și celelalte Puteri garante au putut dobândi con-
vingerea că n'au întins mâna lor unei naţiuni fără vitalitate, fără
viitor. Să avem dară cu toţi ferma credinţă că, la încheierea păcii, ele
nu vor ezita de a completa opera lor.
Cât pentru Mine, deși fericit de a Mă afla iarăș în mijlocul bu-
nului și bravului Meu popor, Mă voiu grăbi a Mă întoarce, oricând
trebuinţa va cere, pe tărâmul luptei, spre a împărtăși greutăţile și
pericolele armatei noastre în viitoarele operaţiuni la care este che-
mată.
Acesta este, cred, cel mai bun mod d'a răspunde la simţimintele
ce-Mi exprimă națiunea și reprezentanţii săi și pentru care, încă
odată, vă mulțumesc cu recunoștință.
Să trăiască armata! Să trăiască România!.
(M. O., 1877, nr. 281, p. 7334—5).
319.
Domnul către Primarul Capitalei.
Bucureşti, 15/27 Decemvrie 1877.
Primarul Bucureștilor primește pe Domn, la întoarcerea din război, cu
urări de bine, Domnul mulțumește, arătând rolul îndeplinit de Bucureşteni
pe timpul războiului.
Sunt foarte simțitor la cuvintele patriotice ce-Mi adresaţi în nu-
mele Capitalei. Sunt fericit a Mă întoarce, după o absenţă așa de
lungă, în mijlocul iubiţilor Bucureșteni, care în aceste timpuri memo-
rabile au dat atâtea dovezi de devotament. Capitala României a fost
ca și armata, la înălțimea misiunii ei. Dumnezeu a fost cu noi.
Să mergem dar cu toţii împreună la Mitropolie, spre a mulțumi
pe Atotputernicul, care ne-a luat sub scutul său.
(M. O., 1877, nr. 283, p 7387).
320.
Domnul către Corpurile Legiuitoare.
15/27 Decemvrie 1877.
După Te-Deum, Domnul trece în apartamentele Mitropolitului Primat, și
de aci merge în localul Adunării Deputaţilor, care-L primesc cu ovaţiuni. M, S.
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1877 CUVÂNTĂRI 273
se urcă pe Tron și rostește în fața reprezentanților naţiunii o însufleţită cuvân-
tare, prin care mulţumeşte pentru urările adresate prin delegaţiile trimise să-L
întâmpine la întoarcerea din război.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
În anul 1866, când am pus piciorul pe pământul românesc, am
venit mai întâi în mijlocul Reprezentaţiunii Naţionale spre a spune
țării că din acea zi vom împărtăși împreună soarta cea bună ca și
pe cea rea.
Unsprezece ani au trecut de atunci. Multe greutăţi, multe nevoi
am avut de învins. De șase luni, mari și însemnate evenimente s'au
petrecut. Locul Meu, în asemenea împrejurări, era în fruntea oastei,
care apăra moșia românească, onoarea și neatârnarea ei. Ţara știe
cum armata și-a făcut datoria, cum ea a realizat speranţele puse
într'însa, justificând și nestrămutata Mea încredere.
Întorcându-mă de pe câmpul de luptă, astăzi, când cele mai
scumpe din dorinţele dela o mie opt sute șase zeci și şase s'au înde-
plinit, am voit a veni iarăș în mijlocul d-voastre spre a vă mulțumi
de felicitările ce Mi-aţi trimis prin delegațiunea însărcinată a Mă
întâmpina în Bulgaria. Din fericire, evenimentele au mers mai repede
decât se credea, și astăzi avem o nouă pagină de înscris în istoria noa-
stră: căderea Plevnei.
Știu și am simţit că ţara a fost într'un cuget unită cu Mine în
toate grelele împrejurări prin care am trecut, și că ea a tresăltat de
bucurie la auzirea isbhândelor armatei noastre.
Sunt mândru că am fost în capul ei pe când și-a vărsat sângele
pentru independenţa scumpei noastre patrii.
Dumnezeu să binecuvinteze România de sine stătătoare și să
întărească pururea viteaza noastră armată!
(M. O., 1877, nr. 283, p. 7388).
321.
Domnul către studenţii universitari.
15/27 Decemvrie 1877.
La cuvintele de întâmpinare ale studenţimii, M. S. e fericit a răspunde că
dă tineretului o Românie Independentă.
www.dacoromanica.ro
274 REGELE CAROL 1
Sunt fericit că putem da tinerimii, care este viitorul ţării, o pa-
trie independentă. Să trăiască România!
(M. O., 1877, nr. 283, p. 7388).
322.
Domnul către reprezentanţii Inaltelor Curți de Casaţie și de
Conturi, către Rectorul Universităţii din București şi către Delega-
țiunile judeţene și comunale.
18/30 Decemvrie 1877.
“Urărilor reprezentanților Inaltelor Curți de Casaţie şi de Conturi, Rectoru-
lui Universităţii din Bucureşti şi delegaţiilor judeţene şi comunale, la întoarcerea
Domnului de pe câmpul de luptă. Acesta le răspunde mulţumind și arătând me-
ritul instituţiilor respective pe tot timpul hpsei Sale din ţară.
Domnii Mei,
Vă salut din inimă şi cu bucurie vă zic: Bine vam găsit!
Vă mulțumesc pentru felicitările ce-Mi adresaţi, pentru devota-
mentul ce-Mi exprimaţi.
Vă mulţumesc pentru cuvintele patriotice şi simpatice ce, cu
această ocaziune, adresaţi Armatei. Ea le merită, precum le merită
și din partea întregei naţiuni române.
În timpul lipsei Mele din ţară, în timpul luptelor noastre pe
câmpurile de bătaie ale Bulgariei, autorităţile publice, fără osebire,
s'au asociat cu inima și cu o muncă neîntreruptă la marile acte
săvârşite de armata noastră.
Magistratura și, în capul ei, Înalta Curte de Casaţie, am o
deosebită plăcere de a constata, a simpatizat cu căldură cu faptele
noastre naţionale și vitejești; totodată, ţiindu-se la înălțimea
vmisiunii lor, judecătorii de toată treapta nu s'au lăsat a se turbura
de sunetul armelor și au dat tuturor o bună şi nepărtinitoare justiţie.
Cu această ocaziune exprim mulțumirile Mele şi Curţii de Conturi.
Constat asemenea, cu adevărată mândrie naţională, concursul
energic ce ne-au dat autorităţile judeţene și comunele, sacrificiile
patriotice ce județele și comunele au făcut, fie pentru trebuinţele
armatei, fie pentru întreţinerea și vindecarea răniților și bolna-
vilor ei.
În numele naţiunii, mulțumesc dară delegaţiunilor judeţene și
comunale pe care le văd întrunite în jurul Meu, și pe care le însăr-
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1877 CUVÂNTĂRI 275
cinez de a exprima judeţelor, orașelor și satelor Domneștile Mele
mulțumiri.
Q vie și neștearsă recunoștință exprim «Crucii Roșii», admi-
pistraţiunii spitalelor și în genere tuturor societăţilor de binefacere,
care au alinat atâtea dureri, au vindecat atâtea răni și au redat
patriei în plină sănătate mii de apărători.
Universitățile din București și Iași, cheia bolţii învăţământului
public, Mi-au exprimat cuvinte care M'au mișcat adânc. Rog pe
Rectorul Universităţii din București să fie interpretul cugetărilor
Mele celor mai vii pe lângă corpul profesoral, pe lângă junimea
studioasă, care å simţit atât de bine că ea are a se bucura de rodul
ostenelilor noastre.
Lucrul nostru, domnii Mei, nu este încă sfârșit, timpul luptelor
şi al sacrificiilor nu este încă trecut, căci încă n'am ajuns la finitul
misiunii noastre. Să urmăm dară cu toţii, Domn, armată, autorităţi
şi populaţiune, pe calea patriotică și bărbătească pe care a pășit na-
ţiunea.
Să dovedim însăși Istoriei că fiii României nu cunosc trude
destul de mari, nu cruţă sacrificii destul de dureroase, nu se opresc
de a-și vărsa chiar sângele atunci când se atinge de binele și inde-
pendenţa mumei noastre comune: Patria.
Astfel, și numai astfel, România va ajunge la acel grad de putere
şi mărire la care-i dau dreptul pozițiunea sa, luptele genera-
ţiunilor trecute și energia fiilor săi de astăzi, într'un cuvânt, vitali-
tatea și bărbăţia naţiunii pe câmpurile de bătaie, ca și pe câmpurile
laboarei, păcii și ale activităţii intelectuale.
Încă odată, domnilor, în numele Meu, în numele Doamnei, vă
exprim Domneasca Mea recunoștință și, înainte de a ne despărţi, să
strigăm cu toţii:
Să trăiască România liberă și de sine stătătoare!
(M. O., 1877, nr. 284, p. 7406—7).
323.
Domnul către delegaţiunea Senatului.
19/31 Decemvrie 1877.
O delegație a Senatului în frunte cu Vice-președintele D. Brătianu, adre-
sează cuvinte de laudă Domnului pentru ducerea la izbândă a armatei în
luptele pentru Independenţă. Domnul mulţumeşte.
www.dacoromanica.ro
276 REGELE CAROL 1
Domnilor Senatori,
Ca și în ziua reîntoarcerii Mele în București și la venirea Mea
în mijlocul Corpurilor Legiuitoare, asemenea și astăzi vă exprim
recunoştinţa Mea pentru cuvintele patriotice și măgulitoare ce
Mi-aţi adresat în mai multe ocaziuni, cuvinte pe care Eu nu le
voi uita.
Da, domnilor, cu toţii să ne mândrim de actele de bravură ale
oștirii noastre, căci sângele vărsat pe câmpurile de bătae ale Bul-
gariei va afirma, a afirmat chiar, independența României.
Vă mulțumesc din inimă, domnilor Senatori, că d-voastre ați simţit
aceasta atât de bine; vă mulțumesc pentru aprobaţiunea patriotică
ce aţi dat căii ce am întreprins și care singură ne va conduce la
limanul dorit de toţi: binele și mărirea României. Cu această oca-
ziune, Doamna se asociază la simțimintele de afecţiune și de recu-
noştinţă, pe care am deosebită plăcere de a vi le exprima.
(M. O., 1877, nr. 28%, p. 7407).
324.
Inalt Ordin de zi către garda orășenească din ţară.
22 Decemvrie 1877/3 Ianuarie 1878.
Domnul mulțumește gărzilor orăşeneşti care au știut să-și îndeplinească
datoria pe tot timpul războiului de independenţă, menţinând liniștea şı ordinea
în ţară.
Gardişti,
În tot timpul cât armata s'a aflat la fruntarie şi peste Dunăre
spre a apăra ţara, voi aţi înlocuit-o cu devotament în interiorul
orașelor, unde aţi îndeplinit serviciul de garnizoană și aţi menţinut
buna ordine.
Sarcinile ce aţi purtat au fost astădată mai grele decât oricând,
căci ați stat concentrați mai bine de șase luni; însă, în momentele
solemne prin care trecem, când fiecare este chemat a plăti cu per-
soana sa pentru iubita noastră patrie, vă puteţi mândri că, prin
ostenelele voastre, aţi contribuit și voi la opera comună, aţi asigurat
liniștea căminurilor.
Din fericire, succesele oștirii M'au dispensat de a face apel la
voi pentru apărarea în contra vrăjmașului; sunt însă convins că,
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1878 CUVÂNTĂRI 277
dacă ar fi fost nevoie de braţele și de sângele vostru, voi v'aţi fi
făcut datoria cu aceeași fericire şi vitejie ca și fraţii voştri din
armată.
În numele țării, Eu vă mulțumesc pentru serviciile ce aţi făcut,
și România va privi cu încredere în garda orășenească un element
puternic pentru paza ordinei și, la trebuinţă, pentru apărarea na-
ţională.
Ordon ca prezentul ordin de zi să se citească în toate legiunile,
batalioanele și companiile.
Dat în București, la 22 Decemvrie 1877.
(M. O., 1877, nr. 286, p. 7453).
325.
Domnul la decorarea steagului Reg. 13 Dorobanți.
31 Decemvrie 1877/12 Ianuarie 1878.
Cu prilejul decorării cu ¢ Steaua României » a drapelului Reg. 13 Dorobanți,
Domnul arată în Sala Tronului, vredniciile acestei unităţi pentru care merită
distıncțiunea acordată.
Regimentul 13 a meritat prin bravura sa cea mai mare distinc-
țiune. «Steaua României» pe drapelul vostru va aminti pururea
că dorobanții de laşi și Vaslui au fost cei dintâi care au dat piept
cu dușmanul. La 27 August am avut ocaziuneă a admira vitejia
voastră pe care niciodată nu o voi uita. Întoarceţi-vă acum în a
doua Capitală a României, care poate fi mândră de voi. Trăiască
bravul regiment 13!
[M.-0., 1878, nr. 1, p. 4).
326.
Inalt Ordin de zi către armată.
Bucureşti, 3/15 Ianuarie 1878.
Domnul arată faptele de vitejie ale Reg. 13 Dorobanţi. Dă apoi dispoziţii în
legătură cu această unitate.
Ostași,
Regimentul 13 de dorobanţi, încă dela începutul campaniei,
a fost unul din corpurile care a avut să îndure cele mai mari greutăţi
şi care 4 avut fericita ocaziune de a se distinge în toate însărcinările
ce a avut să îndeplinească.
www.dacoromanica.ro
278 REGELE CAROL 1
În faţa inamicului, acest regiment a dat probe de devotament
și curaj, luând parte la mai toate atacurile făcute contra întăririlor
dela Plevna.
Pentru a răsplăti dară curajul şi devotamentul acestui corp,
ordon scoaterea sa din divizia 3-a activă în care contează, trimi-
ţându-se la partea teritorială, unde se va desconcentra pe ziua de
5 Ianuarie 1878.
Dat în București, la 3 Ianuarie 1878.
CAROL
(M. O., 1878, nr. 7, p. 121).
327.
Inalt Ordin de zi către armată.
București, 15/27 Februarie 1878.
Domnul mulţumeşte oștirii care a luptat biruitor la Tatardgik, Inova şi
Smârdan.
Ostaşi,
Cu. memorabila cădere a Plevnei, unde aţi avut parte atât de
însemnată, nu se puse capăt ostenelilor voastre, eroismului și devo-
tamentului vostru. Chiar după căderea Rahovei, cetăţi otomane
importante de pe marginea Dunărei din dare inamicul pornise
lovirile lui asupra noastră se mai aflau încă în stăpânirea lui. Aceste
trufașe metereze trebuiau să intre în mâinile noastre pentru a nu
ne mai teme de răul lor.
In fine Vidinul, acea însemnată piaţă de arme de unde Gaziul
Osman se năpustise cu viteaza lui oaste spre a opri mersul crești--
nătăţii, Vidinul, ca un desfid și o ameninţare, sta încă în picioare.
Am dat dar ordin diviziunii a 4-a de a trece Dunărea și a fi gata
a respinge orice încercare de atac dirijat în contra teritoriului nostru
din Silistra și Turtucaia, iar diviziunile 1, 2 şi a 3-a sub comanda
generalului Haralambie se îndreptară spre Vidin pentru a împresura
şi ataca această cetate. Trupele din Calafat, care în timp de mai
bine de 9 luni au conţinut cu atâta energie această fortăreață,
bombardând-o și reducând-o la neputinţă, au susţinut cu vigoare
operaţiunile oștilor noastre de pe malul drept.
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1878 CUVÂNTĂRI 279
Ostaşi,
Spre a ajunge aceste nouă obiective ale operaţiunilor voastre,
voi aţi executat cu iuţeală și Sprintenie marșurile cele mai grele pe
viforoasele vremi și pe asprele geruri ale unei strașnice ierni, dar
totodată ați dovedit că în ostașul român de astăzi, ca la strămoși,
bărbăția este împerechiată cu răbdarea nevoilor, vârtoşia trupului
cu tăria inimii, Nouă lupte, nouă și strălucite fapte vă așteptau pe
aceste câmpii de vitejie; ele se numesc în analele, noastre militare
cu neperitoare nume: Tatardgik, Inova, Smârdan.
Cu sufletul înduioșat de gloria voastră, la care de astădată
eram silit de trebile și grijile ţării a privi de departe, Eu am urmărit
voiniceștii voştri paşi. Dar voi ştiaţi că inima Mea era mândră și
liniștită, căci Domnul vostru fusese cu voi la Plevna, și văzuse cine
sunteți și ce puteţi.
Nevoile grele, sângeroasele jertfe ce a trebuit să mai îngăduiţi
pentru Patrie au fost răsplătite cu fala ce aţi avut de a intra cu
onoare ostăşească în cetatea ce aţi împresurat cu vitejie. Vulturul
românesc, care și-a desfășurat aripele la Griviţa, își odihnește acum
sborul pe feciorelnicele ziduri ale Vidinului. Țara, împreună cu Mine,
vă mulțumește, și, în viitor, ca în trecut, după credinţa în Dumnezeu,
în voi, Ostași, credinţa își pune.
Dat în București, în 15 Fevruarie 1878.
(M. O., 1878, nr. 37, p. 937).
328.
Domnul către reprezentanţii Corpurilor Legiuitoare
8/20 Aprilie 1878.
C. A. Rosetti, Președintele Adunării Deputaţilor, rostise în numele ambelor
Corpuri:
« Măria Ta,
La 1866, națiunea română, prin instinct, a serbat această zi proclamându-Te
Domn al ei.
Astăzi, independentă și în deplină cunoștință, se strânge toată în jurul Că-
pitanului și Domnului ei, strigând cu no toţi:
Să trăiască Măria Ta!
Să trăiască Măria Sa Doamna!»
M. S. Domnul răspunde:
Sunt foarte mișcat de sentimentele ce-Mi exprimaţi, care Îmi
sunt și mai scumpe în împrejurările de astăzi, și din inimă vă mul-
www.dacoromanica.ro
280 REGELE CAROL I
ţumesc. Țara trece printr'o criză serioasă, am însă ferma încredere
că prin stăruință și înțelepciune vom învinge toate greutăţile și
ne vom bucura de rezultatele câștigate de vitejia scumpei noastre
armate pe câmpul de luptă. Dumnezeu ne va ajuta, și Eu, ca în tot-
deauna, contez pe concursul d-voastre.
(M. O., 1878, nr. 82, p. 2374).
329.
Domnul toastează la cina din Craiova.
1/13 Mai 1878.
Mulţumind Primarului pentru cordiala primire ce I s'a făcut, M. S. Domnul
relevă contribuţia Oltenilor la făurirea Independenţei.
Țara, prin patriotismul său și prin vitejia armatei, a pus o temelie
solidă pentru existenţa sa politică; ea trebue să treacă încă prin îm-
prejurări grele, însă am toată încrederea că ele vor fi învinse, fiindcă
astăzi România este şi va rămâne un stat de sine stătător la porțile
Orientului. Inchin acum acest pahar în sănătatea tuturor acelora
care, prin sacrificiile şi devotamentul lor, au adus acest însemnat
rezultat, între care Oltenii iau un loc de onoare.
(M. O., 1878, nr. 100, p. 2707).
330.
Domnul către Primarul din Vidin.
Vidin, 6/18 Mai 1878.
Primarul rostise în limba românească:
€ Cetăţenii vechiului Budin al Bulgariei, se simt fericiţi a întâmpina pe Măria
Ta în mijlocul lor; permiteţi, Măria Ta, ca, cu această ocazie, să exprim profunda.
noastră gratitudine pentru activa cooperare a armatelor Măriei Tale la liberarea
Bulgariei şi în special a cetăţii noastre ».
M. Sa răspunde:
Viu în cetatea Vidinului împrejurul căreia armata și-a făcut
datoria.
(M. O., 1877, nr. 103, p. 2785).
www.dacoromanica.ro
MAI 1878 CUVÂNTĂRI 281
331.
Toast la prânzul din Craiova.
8/20 Mai 1878.
Domnul mărturisește identitatea dintre El şi România.
Sunt astăzi 12 ani de când punând pentru prima oară piciorul
pe pământul României, am declarat că am devenit Român.
Faptele petrecute de atunci v'au dovedit îndestul cât M'am
identificat cu ţara Mea. România, prin sacrificiile ce a făcut, prin
vitejia ce a arătat armata sa, eșită din popor, a câștigat drepturi
imprescriptibile la mărire și la independență.
Cu o legitimă mândrie strig dar astăzi: Să trăiască scumpa Mea
Țară; să trăiască Craiova, primul oraș care M'a salutat la venirea Mea.
(M. O., 1878, nr. 104, p. 2818).
332.
Toast la cina din Piteşti.
9]21 Mai 1878.
Răspunzând Episcopului de Argeș, M. S. Domnul spune că-Și reamin-
teşte primirea ce I-au făcut-o Piteștenii la venirea sa în România. Face însă o
deosebire între cea de atunci şi cea de azi.
Atunci Imi făceaţi o politeță; astăzi ea este expresiunea
recunoștinţei voastre. Beau în sănătatea orășenilor din Pitești al
căror patriotism și devotament am avut atâtea ocazjuni a-l
aprecia.
(M. O., 1878, nr. 104, p. 2819).
333.
Inalt Ordin de zi către armată.
Piteşti, 10/22 Mai 1878.
După o inspecţie a unităţilor din garnizoana Pitești, Domnul arată că
moralul şi disciplina oștini Sale a câștigat de pe urma luptelor contra Turcilor.
Mulţumește trupelor pentru curajul şi abnegaţiunea arătate în timpul războiului
de independenţă.
Ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi,
Am avut cea mai vie mulțumire a vă revedea, cu ocaziunea
inspecţiunii ce am făcut.
www.dacoromanica.ro
282 REGELE CAROL I
Am fost fericit a constata că, departe de a fi sdruncinat în. voi disci-
plina și instrucţiunea, campania v'a servit dimpotrivă de şcoală, și ați
păstrat neatinse aceste elemente care constituiesc sufletul armatelor.
Am vizitat cu mândrie câmpurile din urmă de bătaie, stropite
de sângele vostru, și am depus cunune pe mormintele eroilor rămași
pe acolo ca o amintire veșnică a vitejiei armatei române.
Vă mulțumesc dar, și vă felicit din inimă pentru curajul și bărbăţia
voastră, pentru abnegaţiunea şi devotamentul cu care aţi îndurat
nevoile războiului; vă doresc perseverență nestrămutată pe această
cale fiind sigur că numai astfel România va fi respectată și, va
câştiga poziţiunea la care îi dau drept sacrificiile și demnitatea ei.
Eu, astăzi, mai mult ca totdeauna, mândru de a fi comandantul
vostru, vă mulțumesc îndoit din adâncul inimei Mele, și ca aducere
aminte neuitată a vitejiilor voastre din aceşti timpi, Crucea Tre-
cerea Dunărei se va purta de toate drapelele armatei, care au luat
parte la luptele din Bulgaria.
Dat în Piteşti, astăzi 10 Mai 1878.
(M. O., 1878, nr. 104, p. 2815).
334.
Toast la cina din Câmpulung.
Câmpulung, 12/24 Mai 1878.
Numele de Plevna, Griviţa, Rahova și Smârdan vor rămânea
neşterse în istoria ţării; numele însă de Rahova trebue să fie scris
în analele județului, fiindcă fiii lui au vărsat acolo sângele lor pen-
tru independenţa ţării.
(M. O., 1878, nr. 107, p. 2892).
335.
Domnul toastează la cina din Târgovişte
Târgovişte, 14/26 Mai 1878.
La toastul Primarului, Domnul răspunde arătând contribuția armatei şi
a fiecărui judeţ la sacrificiile făcute pentru independenţa, țării. Dâmboviţa n'a
făcut excepție.
Sunt acum șase ani când am venit împreună cu armata în mij-
locul d-voastre; am început discursul Meu adresat ofiţerilor, cu
cuvintele următoare:
www.dacoromanica.ro
IULIE 1878 CUVÂNTĂRI 283
Târgoviștea, acest vechi Scaun Domnesc, ne aduce aminte tim-
purile glorioase în care o parte a armatei a avut onoarea de a lupta
pentru drepturile ţării, și am sfârșit discursul zicând, că nu Mă în-
doesc niciun moment, când ţara va avea trebuinţă de d-voastre,
veţi alerga din toate unghiurile ţării pentru apărarea sa și astfel
veţi aminti timpurile glorioase ale veacurilor trecute. Nu am crezut
că această a Mea dorinţă se va împlini așa de curând, și astăzi în-
treaga armată a avut fericirea de a vărsa sângele său pentru inde-
pendenţa scumpei noastre patrii; am înscris o pagină din cele mai
frumoase în istoria noastră, care va rămânea neștearsă pentru gene-
raţiunile viitoare; patriotismul țării întregi a adus acest măreț re-
zultat și fiecare judeţ a adus obolul său. Mulţumesc judeţului Dâm-
boviţa pentru partea ce a luat și el, și ridic acest pahar în sănătatea
d-voastre care Mi-aţi făcut o primire așa de strălucită.
(M. O., 1878, nr. 108, p 2954).
336.
Cuvântare la împărţirea premiilor elevilor din școalele secundare
şi primare de băeţi din Bucureşti
29 Iunie/11 Iulie 1878.
Festivitatea sfârşitului de an școlar a fost cinstită cu prezenţa Domnului. In
sala Universităţii, M. S. a rostit o cuvântare programatică din care se desprind
îndemnuri adresate profesorilor și elevilor la încheierea bilanţului unui an.
Domnilor Profesori,
Domnilor Institutori,
Simt o deosebită mulțumire a Mă afla iarăș în mijlocul tinerimii
studioase în ziua împărţirii premiilor, și a putea încununa cu mâna
Mea silinţele și diligenţa la învăţătură.
Mari și, pentru ţara noastră, pururea memorabile evenimente
M'au împiedicat anul trecut a Mă afla în Capitală în timpul acestei
solemnităţi, dar și atunci am serbat ziua de astăzi în acea parte a
ţării, care a fost în totdeauna cuib de vitejie și de fapte românești,
în Oltenia, ai cărei fii, rivalizând în curaj și abnegaţiune cu frații lor
de dincoace de Olt și de dincolo de Milcov, au justificat încă odată
vechiul lor renume.
www.dacoromanica.ro
284 REGELE CAROL 1
Puţine cuvinte yoi avea de adăugat la cele ce vă ziceanr acum
doi ani, spre a lăuda zelul şi activitatea d-voastre, d-lor profesori
şi d-lor institutori, spre a îmbunătăţi silințele și aplicațiunea voastră
la învăţătură, iubiţi copii, prin care voi faceţi nu numai fericirea
părinţilor voştri, dar prin care veţi putea într'o zi deveni cetăţeni
buni și folositori ai Patriei.
Frumoasa și nepreţuita comoară a străvechii noastre măriri s'a
mai înavuţit, în cursul anului încetat, cu noi și strălucite fapte, şi
astfel prezentul, destăinuindu-ne trecutul, ne-a deschis porţile mă-
reţe ale viitorului, către care mâna nevăzută a Provedinţei a condus
pururea națiunea noastră, făcând-o să învingă până în sfârșit toate
greutăţile.
Pe de o parte, vitejii noştri oșteni împleteau iarăș dafini pe glo-
rioasele lor steaguri și făceau ca bătrâna Dunăre să tresalte din nou
la numele de Român, iară pe dealta, bardul nostru naţional ducea
acest nume neperitor în ţările depărtate și înrudite, unde el culegea
înflorita cunună a muzelor. Acestui nume de Român, cuvântat astăzi
cu stimă şi cu respect în toate părţile, voi trebue dar, iubiţi școlari,
să vă siliți a-i face onoare, îmbogăţindu-vă mintea, desvoltându-vă
și cultivându-vă inteligenţa, întărindu-vă inima cu morale și reli-
gloase precepte, cu mari și patriotice exemple.
Iar d-voastre, d-lor profesori şi d-lor institutori, care înzestrați
şi înarmaţi junimea ce vă este încredinţată cu valoarea științei, cu
puterea și credinţa în Dumnezeu, în adevăr și în virtute, aveţi una
din cele mai importante misiuni în Stat și meritaţi astfel cea mai
de aproape solicitudine din parte-i. Fiţi siguri, d-lor, că una din cele
mai constante preocupaţiuni ale guvernului Meu este și aceea dea vă
înlesni, pe cât se va putea mai mult, împlinirea cu succes a nobilei
d-voastre sarcini, punându-vă, pe cât se va putea mai bine, în pozi-
ţiunea de a ajunge la scopul căruia v'aţi devotat.
Societatea întreagă vă va fi astfel recunoscătoare de buna di-
recţiune ce veţi da acestor tinere fiinţe, și dânsa va binecuvânta
ostenelile d-voastre. Aci în școli odrăslesc fragedele lăstare care își
vor desfășura mai târziu numeroasele lor ramuri în toate direcțiunile
activităţii naționale; faceţi dar ca aceste lăstare să devină într'o
zi puternicii stejari sub care să se poată umbri cu încredere și cu
mândrie scumpa și iubita noastră mamă, România.
(M. O., 1878, nr. 144, p. 3882—3).
www.dacoromanica.ro
1ULIE 1878 CUVÂNTĂRI 285
337.
Cuvântare la împărţirea premiilor elevelor din școalele secundare și
primare de fete din Bucureşti.
30 Iunie/12 Iulie 1878.
Domnul, asistând la Universitate, la împărțirea premiilor de, sfârșit de
an elevelor din Capitală, pune într'o strălucită lumină rostul de mamă al femeii,
desrobită de creștinism. Cere şcoalei să cultive aceste simţiminte în îragedele
fiinţe ce-i sunt încredințate.
Doamnelor Profesoare,
Doamnelor Institutoare,
Cu o vie mulțumire viu astăzi în mijlocul d-voastre a lua parte
la sărbătoarea tinerelor eleye, încununând şi premiând pe acelea
eare s'au distins mai mult, în decursul anului scolastic, prin silință
la învăţătură și bună conduită.
Asigurându-vă totdeodată de viile simpatii ale Doamnei și de ma-
rele interes ce port pentru tot ce se referă la progresul și cultura
şcoalelor de fețe, nu pot a nu vă readuce din nou aminte că, familia
fiind piatra angulară a oricărei societăţi bine organizate, a d-voastre
este sarcina și misiunea instrucţiunii acelor fiinţe care, într'o zi, au
să fie temelia familiei române.
Dacă istoria trecutului nu ne poate arăta decât starea de igno-
ranţă și de sclavie a femeei, mai la toate popoarele lumei antice, re-
velaţiunea divină însă a creștinismului ne arată, și în privinţa femeii,
adevărata cale ce omenirea trebue să apuce spre a răspunde la doc-
trina Mântuitorului. Creștinismul a făcut și în privinţa femeii din
întuneric lumină, și astfel, în lupta de mai multe ori seculară a cre-
dinţei celei noi contra învechitelor superstiţiuni ale păgânismului,
cununa martirului a fost primită și disputată de femee cu acelaș
curaj, cu acelaș devotament și, adesea, cu mai multă ardoare decât
chiar a celor mai mari eroi.
Istoria desvoltării creștinismului ne arată, în chipul cel mai
învederat, de ce parte însemnată era lipsită omenirea în tot timpul
sclaviei în care zăcea femeia în antichitate.
Onoare dar timpilor moderni; onoare iluștrilor bărbaţi din toate
țările, care, deșteptaţi la făclia religiunei, a justiţiei și a moralei, au
recunoscut în femee frumoasele și gingașele virtuţi cu care Dumne-
zeu a înzestrat-o spre desvoltarea și fericirea neamului omenesc,
www.dacoromanica.ro
286 REGELE CAROL I
Cu câtă sufletească bucurie, cu câtă națională mândrie n'am
văzut cu toţii, anul trecut, devotamentul, abnegaţiunea și sacrificiile
de care este capabilă femeea română, atunci când fiii Patriei sânge-
rau pentru cucerirea independenţei, când durerile ranelor strigau
alinare, când boalele și moartea chiar trebuiau învinse spre a asigura
triumful nostru naţional!
Convinși dar de nobilele simțiminte și aplecări ce Dumnezeu a
pus în inima femeii române, noi suntem siguri, doamnelor profeșoare
și doamnelor institutoare, că d-voastre nu veţi cruța nicio osteneală,
nu veţi neglija nicio datorie, ci veţi căuta să desvoltaţi și să îmbună-
tățiți acele fericite dispoziţiuni ale fragedelor fiinţe ce vă sunt încre-
dinţate, prin necontenita propagare a luminei, a cunoștinței și a
științei bazate pe religiune și pe morala creștină.
Astfel numai fiicele române vor deveni temelia familiilor, vesta
lele Patriei, fericirea și podoaba societăţii, speranţa unui viitor
demn de solicitudinea noastră, de sacrificiile generaţiunii prezente,
(M. O., 1878, nr. 145, p. 3913—4).
338.
Mesaj la închiderea Corpurilor Legiuitoare.
4/16 Iulie 1878.
Domnul arată ce s'a făcut în -sesiunea ce se închidea Corpurilor legui-
toare şi atrage atenția că la Congresul din Berlin României i se cer mari sacrificii,
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
După o activitate neobosită, care s'a prelungit peste 7 luni,
întrerupeți momentan lucrările d-voastre legislative.
Prin această activitate, arătată în timpurile cele mai anormale,
d-voastre aţi dovedit încă odată eficacitatea și trăinicia instituţiu-
nilor noastre constituționale, care, deși în mijlocul războiului, au
funcţionat regulat și pașnic fără ọ singură zi de suspendare.
Domnilor „Senatori,
Domnilor Deputaţi,
România independentă, România primită în rândul marei
familii a Statelor Europene, trece prin grele încercări.
www.dacoromanica.ro
IULIE, 1878 CUVÂNTĂRI 287
Congresul dela Berlin, preocupat de necesitatea de a da lumii
pacea mult dorită, a transijat asupra unor chestiuni importante
şi capitale pentru statele mici, dar considerate de un ordin secundar
în privința marilor interese europene.
În deosebi România este chemată a face păcii lumii sacrificii
grele și dureroase.
Acestea le vom putea alina și pericolele le vom putea înlătura,
inspirându-ne de cugetările și de purtarea părinţilor noștri, care,
numai prin patriotismul, prin înţelepciunea şi prin unirea lor, au
ştiut a feri și păstra ţara în mijlocul furtunelor și a restriștelor
celor mai cumplite.
Cunoscând tot patriotismul de care este însuflețită națiunea,
în general, și mandatarii ei în deosebi, Eu am ferma convicțiune
că d-voastre nu veţi lipsi exemplului strămoșesc, și că, în luminata
d-voastre înţelepciune și în iubirea către ţară, veţi găsi mijloacele
nu numai pentru a face faţă greutăților prezente, dar și pentru a
pregăti naţiunii un viitor fericit și măreț.
Astfel prin o atitudine demnă, prin hotărîri inspirate de o pru-
denţă, pe cât matură pe atâta și patriotică, noi vom dovedi înseși
Europei, că România merită mai mult dela Marele Areopag.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Luându-Mi ziua bună dela d-voastre, pe un scurt interval,
am ca o datorie scumpă inimii Mele să vă adresez mulțumirile
Mele pentru laborioasele și folositoarele d-voastre lucrări, pentru
concursul energic ce aţi dat guvernului Meu, în tot ce vi s'a
reclamat spre apărarea drepturilor ţării, spre îndestularea tre-
buinţelor ei.
Nu Mă îndoesc că același concurs nu mai puţin luminat și pa-
triotic îl voi găsi în d-voastre atunci când, după reîntoarcere, veţi
fi puşi în poziţiune de a cunoaște cu deplinătate cele ce Congresul
European a hotărît în privinţa Patriei noastre.
La revedere, dar, în curând, domnilor Senatori, domnilor De-
putaţi, și Dumnezeu să vă aibă în a Sa sfântă pază.
Sesiunea Corpurilor Legiuitoare este închisă.
CAROL
www.dacoromanica.ro
288 REGELE CAROL 1
Preşedintele Consiliului Miniştrilor şi Ministru al Lucrărilor Publice, Z. C.
Brătianu; Ministrul Afacerilor Streine, M. Kogălniceanu ; Ministru de Interne,
C. A. Rosetti ; Ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice, Gh Chaţu ; Ministrul Fi-
nanţelor, 1. Câmpineanu ; Ministrul Justiţiei, Eug. Stăteacu ; Mimstru de Război,
General de divizie Al. Cernat.
(M. O., 1878, nr. 147, p. 3943).
339.
Toast la masa din cazarma Vânätorilor dela Sinaia.
30 August/11 Septemvrie 1878.
Ridică paharul în cinstea armatei evocând vitejia Vânătonlor dela Griviţa
şi dând-6 pildă urmașilor.
Ridic acest pahar în onoarea armatei care, prin luptele sale
pe câmpiile din Bulgaria şi-a făcut un renume. Bătălia dela Griviţa
deschide şirul acestor frumoase date, care vor rămânea neșterse în
istoria noastră. Mare, frumoasă, dureroasă a fost această zi.
Niciodată nu voi uita momentul când am venit pe câmpul de luptă
și întâlnind Vânătorii, fraţii voștri, ei Îmi spuneau: « Niciunul din
ai noștri nu a rămas». — «Cum se poate? » răspunsei; «sunteţi
3, 4, 5, şi acolo vin alţii: adunaţi-vă, scăpaţi onoarea acestei zile,
mergeţi înainte cu vitejie și veţi fi victorioși ». Seara, bravii Vânători
au luat în reduta dela Griviţa steagul turcesc, aruncându-l la picioa-
rele Mele ca semn de biruinţă. Eu le spusei: « Sunteţi voinici; vă
mulțumesc din inimă; de astăzi înainte este o onoare de a fi Vânător ».
Și vouă, copii, vă zic: «Faceţi ca să fie în viitor, în totdeauna,
o onoare de a fi Vânător și luaţi ca exemplu Vânătorii dela Griviţa ».
Să trăiască Armata!
(M. O., 1878, nr. 195, p. 50804).
340.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare
15/27 Septemvrie 1878,
Corpurile Legimtoare sunt convocate în semune extraordinară pentru a
discuta și hotărî atitudinea de luat față de prevederile tratatului din Berlin. Ni
s'a recunoscut independenţa, ne-au fost cedată gunle Dunării şi Dobrogea, dar
ne-a fost răpit sudul Basarabiei. Domnitorul supune Camerii şi Senatului aceste
hotăriri ale Europei și își exprimă convingerea că vor fi judecate cu sânge rece:
și patriotism, ca toate actele mari referoare la destinul Statului Român.
www.dacoromanica.ro
SEPTEMVRIE 1878 CUVÂNTĂRI 989
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Prin mesajul Meu de închidere a ultimei sesiuni, Eu v'am arătat
că Congresul din Berlin, preocupat de a da lumii pacea mult dorită,
a transijat asupra unor chestiuni importante pentru Statele mici,
dar de un ordin secundar în privinţa marilor interese europene, și că,
în deosebi, România era chemată a face păcii lumii sacrificii grele
și dureroase.
Tot atunci guvernul Meu a luat îndatorirea de a vă convoca
din nou, când va fi în poziţiune de a cunoaşte cu deplinătate cele
ce Congresul european a fost hotărît în privinţa patriei noastre.
Aceasta o fac astăzi, chemându-vă împrejurul Meu în sesiune
extraordinară.
În acest interval, guvernul Meu a primit dela Președintele
Congresului actul oficial al tratatului din Berlin. Asemenea guver-
nul imperial al Rusiei ne-a invitat în mod oficial de a ne conforma
hotărîrii Europei.
Ministerul Meu vă va comunica aceste acte precum și lucrările
ce a socotit de cuviinţă de a înainta în această dureroasă chestiune.
Astfel, d-voastre vă veţi afla puşi în poziţiune de a vă rosti
în deplină cunoştinţă asupra celor hotărîte în privința noastră
de Marile Puteri.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Europa a primit România în familia Statelor independente,
înapoindu-i gurile Dunărei și întinzându-i posesiunile până la Mare.
Totodată însă marele tribunal a chemat România la un dureros
sacrificiu, la cedarea judeţelor noastre de peste Prut!
Nu există Român, dela Domn până la ultimul cetăţean, care să
nu deplângă deslipirea unei părţi din pământul strămoșesc decretată
de Europa!
Însă, pe lângă această dureroasă simţire, d-voastre ca mandatari
ai Naţiunei, ca bărbaţi maturi, ca patrioţi neclintiţi, d-voastre
aveţi dreptul și datoria de a privi, de a cumpăni cu sânge rece și
grelele împrejurări în care ne aflăm, și așa de a lua o hotărîre care
să nu ne compromită prezentul, care chiar să asigure viitorul țării
noastre.
www.dacoromanica.ro
290 REGELE CAROL I
Energia naţiunilor tari se dovedește în timpul ispitelor.
Energia noastră, în loc dar de a o îngenunchia înaintea restriștei,
să o îndoim prin experiența dobândită că putem conta pe înșiși
noi, să o oţelim prin unirea-noastrăp:să o+desvoltămiîntr'o continuă
stăruire de a vindeca ranele patriei, ca așa să dovedim lumii vita-
litatea, naţiunii latine dela gurile Dunărei!
Da, domnii Mei, după ce pe câmpul de oneare am dovedit că
braţul care a purtat sapa știe a purta și arma, să ne punem cu toţii la
lucru și să facem pe toţi fiii țării de a se bucura de bunurile păcii.
Astfel, v'o mai repet și astăzi, cum v'am zis în ziua de 4 Iulie,
vom fi în drept de a zice Europei că România merită mai mult dela
Marele Areopag, că totuși Românii, — ţinând seamă de grelele împre-
jurări în mijlocul cărora s'a subscris tractatul din Berlin, — nu despe-
tează de viitor. Din contra, să avem statornica credință că ceea ce
rivalitatea intereselor și necesităţile momentului nu ne-au dat astăzi,
mâne ni se va da de către dreptatea mai bine luminată a Europei.
Cât pentru Mine, domnilor Senatori, domnilor Deputaţi, v'o declar:
binele și răul ce ating această ţară, care este a Mea, Mă ating și pe
Mine! Bucuria ei este și bucuria Mea; durerile ei sunt și durerile
Mele! Oricare va îi hotărîrea d-voastre, aceasta va fi hotărîrea Mea!
Așa dar, domnii Mei, cumpăniţi împrejurările cu seriozitate, cu
sânge rece, cu prevedere politică. Luaţi exemplu dela strămoșii
noștri, care în timpuri mult mai grele decât cele ce petrecem n'au
desperat de viitor și ne-au păstrat o patrie!
Oricare a fost hotărîrea Europei, oricât de dureroase sunt pentru
noi consecinţele acestei hotăriri, să avem o convincțiune, să o păs-
trăm cu fruntea sus, convincţiunea că ne-am făcut datoria, că
puterea morală a României s'a reînălţat, că națiunea română a do-
bândit un bun pe care nici adversarii noștri, — dacă avem adver-
sari, — nu ni-l pot contesta, acest bun, domnii Mei, — este bună-
voinţa guvernelor străine, este stima naţiunilor, fără osebire.
Sesiunea extraordinară este deschisă, și Dumnezeu să binecu-
vinteze lucrările d-voastre.
CAROL
Ministrul Afacerilor Străine, M. Kogălniceanu ; Ministru de Interne, C. A.
Roseti: ; Ministrul Cultelor și Instrucţiuni: Publice, ad-interim la Lucrările Pu-
blice, G. Chițu ; Ministrul Finanţelor, I. Câmpineanu; Ministrul Justiţiei, Eug.
Stătescu ; Ministru de Război, General Cernat.
(M. O., 1878, nr. 204, p. 5228—4).
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE 1878 CUVÂNTĂRI 291
341.
Domnul către Prefectul de Ilfov.
24 Septemorie/6 Octomvorie 1878.
Cu prilejul puneri: în posesiune a însurăţeilor din Fundenii-Mitreni, la cu-
vântarea Prefectului de Ilfov, Domnul a arătat că se simte mulțumit a parti-
cipa la această aplicare a legii rurale. Botează comuna cu numele de 4 Curcani»,
în amintirea vitejiei dorobanțalor în Balcani.
Sunt foarte mișcat de cuvintele ce-Mi adresaţi, și vă mulțumesc.
Ziua de astăzi este o serbare frumoasă pentru Mine și va rămânea
scumpă inimii Mele, fiindcă am dorit de mult ca legea rurală să fie
aplicată în întregul ei. Sunt fericit de a putea fi astăzi nașul întâiei
comune a însurăţeilor care trebue să poarte numele de Curcani,
ca amintire a faptelor măreţe în ultimul război, în care bravii
dorobanţi și-au schimbat pe poalele Balcanilor, această poreclă
în renume. Și vouă, noilor proprietari, vă urez fericire în această
comună, înființată prin aplicarea legii, și faceţi,ca ea prin munca
voastră să prospere.
Să trăiţi!
(M. O,, 1878, nr. 213, p- 5392).
342.
Mesaj la închiderea Corpurilor Legiuitoare.
4/16 Octomvrie 1878.
După ce Corpurile Legiuitoare discută hotăririle congresului din Berlin și
le aprobă cu durere, sesiunea extraordinară este închisă. Domnul își mani-
festă nădejdea că Europa va ţine seamă de sacrificiile făcute de România pentru
a evita. noi complhcaţiuni.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
V'am chemat în sesiune extraordinară, spre a vă rosti în privinţa
situaţiunii făcute României de Marile Puteri europene întrunite
în congres.
D-voastre, ținând seamă de grelele împrejurări în care se află
Orientul în general şi. ţara noastră în deosebi, ați primit voinţa
colectivă a Europei.
www.dacoromanica.ro
292 REGELE CAROL I
Astfel, poziţiunea României în față cu Marile Puteri este regu-
lată; astfel România intră în familia statelor de sine stătătoare.
Europa, am ferma convicțiune, ne va ţine seamă de sacrificiile
ce am făcut în interesul păcii lumii, și națiunea vă va fi recunoscă-
toare pentru patriotismul luminat și prudenţa politică ce aţi arătat
spre a feri România de noi complicaţiuni.
Nedespărţindu-Mă în nici un caz de interesele ţării, Eu v'am
manifestat dela convocarea d-voastre toată încrederea Mea în
d-voastre, și v'am zis că hotărîrea d-voastre va fi și a Mea.
Vă mulțumesc dar, domnii Mei, de hotărîrea dată, pe care gu-
vernul Meu va executa-o cu lealitate pe calea constituțională, atât
în deafară cât şi înăuntru.
La curândă revedere, domnilor, şi Dumnezeu să vă aibă în a sa
sfântă pază.
Sesiunea extraordinară este închisă.
CAROL
Preşedintele Consiliului Miniştrilor şi Ministrul Lucrărilor Publice, Z. C. Bră-
tianu : Ministrul Afacerilor Străine, M. Kogălniceanu ; Ministru de Interne. C. A.
Rosetti ; Ministrul Cultelor gi Instrucțiunii Publice, G. Chițu ; Ministrul Finanțe-
lor, I. Câmpineanu ; Ministrul Justiţiei, Eug. Stăteseu ; Ministru de Război, Ge-
neral Alezandru Cernat.
(M. O., 1878, nr. 224, p. 5647).
343.
Inalt Ordin de zi către armată la intrarea triumfală
în Capitală.
8/20 Octomvrie 1878.
Domnul adresează cuvinte însufleţite la întoarcerea oștirii de pe câmpul
de luptă. Ia loc apoi în fruntea ei pentru a intra în Capitala Țării.
Bravi ostași,
Țara, prin delegaţii ei, împreună cu Capitala, împodobită ca
niciodată și însuflețită de cel mai şacru simțimânt al patriei recu-
noscătoare, vă primește astăzi și salută în voi nu numai pe eroii
dela Griviţa, Plevna, Rahova și Smârdan, dar chiar și pe aceia
care, prin sângele lor, au pus pe fruntea României coroana indepen-
denței,
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE 1878 CUVÂNTĂRI 293
Am ales această zi memorabilă, spre a pune la drapelele armatei
aducerea aminte neperitoare a trecerii Dunărei și a decora drapelele
regimentelor care, la Smârdan, au lăsat o urmă -mai mult despre
vitejia română. Această amintire va îndemna pe urmașii voştri a fi
demni de voi, precum voi aţi fi fost demni de străbunii voştri, și
drapelul vostru va fi deapururea respectat ca şi numele de Român.
Bravi ostaşi,
Fiţi de acum mândri de numele ce purtaţi, păstraţi în voi cre-
dința bărbăţiei voastre și amintirea entuziasmului patriotic cu care
națiunea vă sărbătorește astăzi; dar nu încetaţi a vedea în steagul
vostru talismanul care vă îndeamnă a păstra, cu cea mai mare
sfințenie, simţimântul de datorie și disciplină.
Sunt sigur dar că şi de. acum înainte, oriunde datoria vă va
chema, veţi fi un exemplu de ordine și disciplină, mai cu seamă
aducându-vă aminte că inima Mea este cu voi şi că nu am mai
mare fericire decât aceea, de a vă zice: Vă mulţumesc, copii!
Cu mândrie Mă pun acum în capul vostru, spre a intra în Capi-
tala ţării, unde poporul recunoscător vă așteaptă cu nerăbdare
să vă arate dragostea şi iubirea sa.
Dat în București, astăzi 8/20 Octomvrie 1878.
(M O, 1878, nr. 226, p. 5736—7),
344.
Cuvinte rostite la intrarea triumfală în Capitală.
8/20 Octomvrie 1878.
Ministrul de Interne, în numele delegaților tuturor județelor, a pronunţat
următoarele cuvinte:
« România, prin într'adins delegați din toate judeţele, salută cu respect, cu
aubire şi devotament pe yiteaza armată și eroicul e: Căpitan.
Şă trăiască Măma Ta!
Să trăiască Măria Sa Doamna!»
M. S. Domnul răspunde, mulţumind și preamăreşte pe vitejii ostași.
Dragostea și bucuria cu care Capitala și ţara întreagă, prin de-
legaţii săi, primește astăzi armata, este cea mai frumoasă răsplătire
pentru tot ce ea a răbdat pe câmpiile din Bulgaria.
www.dacoromanica.ro
294 REGELE CAROL f
În numele bravilor oșteni, vă mulţumesc din toată inima pentru
strălucita întâmpinare ce le faceţi și pentru cuvintele pline de
patriotism ce Ne-aţi adresat.
Da! mândră poate fi ţara de fiii săi. Cu încredere au mers la
luptă; ca voinici s'au întors. De aci înainte fie liniștită scumpa
noastră patrie: un popor care și-a vărsat sângele pentru indepen-
denţa sa, cu eroism va lupta ca să întărească și să trăiască iubita
noastră Românie de sine-stătătoare.
(M. O., 1878, nr. 226, p. 5738).
345.
Domnul către Ministrul de Război.
8/20 Octomvrie 1878.
Seara la orele 7%, Măriile Lorau venit la palatul din Bucureşti, unde,
în saloanele de sus, erau adunaţi toţi ofiţerii superiori. Generalul de divizie A.
Cernat a întâmpinat pe Măriile Lor, exprimând din partea armatei recunoştinţa
ei, salutând în M. S. Domnul pe primul Căpitan care, după secole de som-
nolenţă a condus oștile române la victorii şi pe M. S. Doamna, care, în timpul
războiului, a alinat prin îngrijirile Sale suferințele răniților.
M. S. Domnul răspunde cu mulțumiri.
Sunt adânc mișcat de cuvintele ce-Mi adresaţi în numele armatei
şi vă mulțumesc din inimă pentru sentimentele ce-Mi exprimaţi.
Amintirea acestei mari și frumoase zile va rămânea neștearsă în
inimile noastre.
Astăzi, armata este mândria ţării; să facem să se păstreze încre-
derea ce națiunea şi-a pus în ea, și care pentru noi este un nou
şi puternic îndemn pentru desvoltarea ei.
Sunt fericit a vă vedea pe toţi împrejurul Meu și vă exprim
satisfacţiunea Mea pentru tot ce aţi făcut în această memorabilă
epocă pe care am trecut-o cu succes.
(M. O., 1878, nr. 226, p. 5738).
346.
Domnul către Primarul din Brăila.
14/26 Noemvrie 1878.
La urările de bun venit ale Primarului Brăilei, Domnul mulțumește şi
arată rolul pe care-l va juca portul dunărean, Brăila, în noua situaţie a alipirii
Dobrogei la România.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1878 CUVÂNTĂRI 295
Sunt foarte; simţitor de frumoasele cuvinte ce-Mi adresaţi în
numele orașului Brăila, și vă mulțumesc. Am venit cu atât mai
mare bucurie în mijlocul d-voastre, cu cât astăzi se va împlini sub
ochii voştri un mare act care va fi înscris în istoria noastră. Ane-
xarea Dobrogei la România va deschide un nou isvor de înflorire
scumpei noastre ţări, și sunt convins că Brăila, prin importanţa
sa comercială, va lua astfel un mare avânt de vieaţă și prosperitate.
Vă mulţumesc și în numele Doamnei, pentru simţimintele de
iubire ce-l exprimaţi. Ea știe tot ce doamnele din Brăila au făcut
pentru răniţi, şi Noi amândoi le mulțumim pentru patriotismul
și abnegaţiunea ce au arătat în acest mare resbel.
(M. O.; 1878, nr. 255, p. 7164).
347.
Domnul către Președintele Comitetului permanent
al judeţului Brăila.
14/26 Noemvrie 1878.
Preşedintele comitetului permanent al jud. Brăila salută pe Domnul birui-
tor la trecerea Sa spre Dobrogea. Domnul mulțumește.
Vă mulţumesc pentru cuvintele bine simţite cu care Mă întâm-
pinaţi. Întâia bombă care a căzut în orașul Brăila a fost semnalul
războiului, și bateriile din Calafat au răspuns în aceeași zi. Prin
luptele de peste Dunăre s'a întărit independenţa și mărirea ţării;
astăzi trecem Dunărea pentru a doua oară, însă în pace și liniște,
spre a lua în posesiune o ţară pe care armata, prin vitejia sa, a
câștigat-o pe câmpiile Bulgariei.
(M. O., 1878, nr. 255, p. 7164).
348.
Inalt Ordin de zi către armată la ocuparea Dobrogei.
Brăila, 14/26 Noemvrie 1878.
Odată cu intrarea oştilor române în Dobrogea alipită României, Domnul
recomandă Armatei să păzească deopotrivă pe locuitorii de orice neam ai aco-
stui pământ vechi românesc şi să ducă pe noile meleaguri legalitatea şi civili-
zaţia.
www.dacoromanica.ro
296 REGELE CAROL I
Ostaşi !
Marile Puteri europene, prin tratatul din Berlin, au unit cu
România Dobrogea, posesiunea vechilor noştri Domni.
Astăzi, voi puneţi piciorul pe acest pământ care redevine țară
română.
Voi nu intraţi în Dobrogea ca cuceritori, ci intraţi ca amici, ca
fraţi ai unor locuitori care de acum sunt concetăţenii voştri.
Ostași! În noua Românie, voi veţi găsi o populaţiune în cea
mai mare parte română! Dar veţi găsi și locuitori de alt neam, de,
altă religiune. Toţi aceștia, devenind membri ai Statului Român,
au drept de o potrivă la protecţiunea, la iubirea voastră.
Intre aceștia veţi afla și populaţiuni musulmane a căror reli-
giune, familie, moravuri, se deosibesc de ale noastre. Eu cu dinadins
vă recomand de a le respecta.
Fiţi în mijlocul noilor voştri concetăţeni ceea ce aţi fost până
acum și în timp de pace ca și pe câmpul de onoare, ceea ce cu
mândrie constat că vă recunoaște astăzi Europa întreagă, adică
model de bravură şi de disciplină, apărătorii drepturilor României
și înaintemergătorii legalităţii şi civilizaţiunii europene.
Cale bună dară, ostașilor, și Dumnezeu să vă proteagă! Cuge-
tările Mele cele mai afectuoase sunt nedespărţite de voi.
Să trăiască România!
Dat în Brăila, la 14 Noemvrie, anul 1878.
(M. O., 1878, nr. 254, p. 7445).
349.
Proclamaţiunea M. S. Domnului către Dobrogeni.
Brăila, 14/26 Noemvrie 1878.
Domnul încredmţează pe Dobrogeni că, alipri la Româna, e. vor îi siguri
de libertatea şi bunurile personale, indiferent de omginea lor etnică. Armata
şi legale româneşti garantează aceasta. Ca întâiul semn de grije părintească
pentru provincie, M. S deshinţează ò sumă de dări cu caracter local.
Noi Carol I,
Prin graţia! lui Dumnezeu și voinţa naţională, Domn al Ro-
mânilor,
La toţi de faţă și viitori, sănătate.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1878 CUVÂNTĂRI 297
Locuitorilor Dobrogei,
Marile Puteri europene, prin tratatul din Berlin, au unit ţara
voastră cu România.
Noi nu intrăm în hotarele voastre, trase de Europa, ca cuceritori ;
dar, o știți şi voi, mult sânge românesc s'a vărsat pentru desrobirea
popoarelor din dreapta Dunărei.
Locuitorilor de orice naţionalitate și religiune, Dobrogea, vechea
posesiune a lui Mircea cel Bătrân de astăzi face parte din România.
Voi de acum atârnaţi de un Stat, unde nu voinţa arbitrară, ci numai
legea desbătută și încuviințată de națiune hotărăşte şi ocârmuește.
Cele mai sfinte și mai scumpe bunuri ale omenirei: vieaţa, onoarea și
proprietatea, sunt puse sub scutul unei constituţiuni pe care ne-o
râvnesc multe naţiuni străine. Religiunea voastră, famila voastră,
pragul casei voastre, vor fi apărate de legile noastre, și nimeni nu
le va putea lovi, fără a-și primi legiuita pedeapsă.
Locuitorilor musulmani, dreptatea României nu cunoaște deo-
sebire de neam și de religiune. Credinţa voastră, familia voastră
vor fi apărate deopotrivă ca și ale creștinilor. Afacerile religiunii
şi ale familiei vor fi pentru voi încredințate apărării mufiiilor și
judecătorilor aleși din neamul și legea voastră.
Și creștini și musulmani, primiţi dar cu încredere autorităţile
române ; ele vin cu anume însărcinare de a pune capăt dureroaselor
încercări prin care aţi trecut, de a vindeca ranele resbelului, de a
apăra persoana, averea și interesele voastre Jegiuite, în sfârșit de
a vă desvoltă bunăstarea morală și materială.
Armata română, care intră în Dobrogea, nu are altă chemare
decât de a menținea ordinea și, model de disciplină, de a ocroti
pașnica voastră vieţuire.
Salutaţ: dar cu iubire drapelul român, care va fi pentru voi
drapelul libertății și al păcii.
În curând provincia voastră, pe calea constituțională, va
primi o organizaţiune definitivă, care va ţine seamă de trebuinţele
și de moravurile voastre, care va așeza pe temelii statornice pozițiunea
voastră cetățenească. Până atunci, autorităţile române au ca întâia
îndatorire de a cerceta și îndestula trebuinţele voastre, de a îngriji
de bunul vostru trai, de a vă face a iubi ţara la a căreia soartă
de acum este lipită și soarta voastră.
www.dacoromanica.ro
298 REGELE CAROL I
Ca întâia dovadă a părinteştii Noastre îngrijiri pentru voi, a
dorinţei Noastre- de a uşura greutăţile voastre, Noi desființăm
dijma de orice natură pentru anul 1879. Dela 4 Ianuarie 1880, ea
va fi înlocuită prin o dare bănească mai dreaptă și mai ușoară
pentru agricultori.
Emleacul (impozitul pe capitalul imobiliar din orașe și sate),
impozitul pe venitul imobiliar din orașe, temetuatul (impozitul de
3 la sută asupra lucrului agricultorilor și meșteșugarilor), impozitul
asupra chiriei cârciumelor, cafenelelor, băcăniilor, bhanurilor, toate
acestea se vor preface, dela 1 Ianuarie 1879, într'o dare bănească
mai uşoară și mai dreaptă; iar bedelul (impozit pentru scutirea
din armată), darea entizab (taxa de 2 și jumătate la sută pe vân-
zarea vitelor) și taxa pe mori se desfiinţează cu totul.
Și dar chemând binecuvântarea Celui Atotputernic, în numele
şi cu învoirea Europei, Noi luăm astăzi în stăpânire provincia
Dobrogea, care devine şi este ţară română, și, trimiţându-vă Dom-
neasca Noastră salutare, vă urăm ca această zi să devie, pentru
această nouă parte a României, începutul unui viitor de pace şi de
înflorire, începutul bunului trai şi al înfrăţirii între fiii aceleiași țări.
Datu-s'a în Brăila la 14 Noemvrie, anul graţiei 1878, şi al XIII-lea
al domniei Noastre.
Preşedintele Consiliului Miniştrilor, Mibistru al Agriculturii, Comerţului şi
Lucrărilor Publice și ad-interim la Culte și Instrucţiune Publică, I. C. Brătianu ;
Ministrul Afacerilor Străine, M. Kogălniceanu ; Ministru de Interne, C. A. Ro-
setti; Ministrul Finanţelor, IZ. Câmpineanu ; Ministrul Justiţiei, Eug. Stătescu.
(M. O., 1878, nr. 255, p. 7161—2).
350.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
15/27 Noemvrie 1878.
După recunoașterea independenţei României şi aplicarea prevederilor tra-
tatului din Berlin, Domnul anunţă Parlamentului reformele interne ce tre-
buesc să atragă grija aleşilor Națiunii.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
După o scurtă întrerupere, lucrările d-voastre legislative reîncep
la termenul prevăzut de Constituţiune,
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1878 CUVÂNTĂRI 299
Concursul d-voastre, pururea bine primit, ne este astăzi mai
trebuitor decât oricând.
Mulțumită hotărîrii unanime a Marilor Puteri europene de a
asigura pacea lumii prin aplicarea sinceră a tratatului din Berlin,
războiul nu ne mai ameninţă, și România poate acum a-şi între-
buinţa iarăşi activitatea în desvoltarea îmbunătăţirilor sale din
lăuntru.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
România a intrat astăzi cu deplinătate în familia statelor de
sine stătătoare.
Indeperidenţa sa este astăzi recunoscută de întreaga Europă.
Toate Manle Puteri ne dau necontenit dovezi de buna lor voinţă
şi de viul interes ce poartă la desvoltarea şi întărirea Statului
Român, în noile condițiuni ce i s'au creat prin actul internaţional
dela Berlin.
Delegatul României lucrează alăturea cu delegaţii Marilor
Puteri în sânul Comisiunii europene căreia îi este încredinţată
libertatea și îmbunătățirea navigaţiunii marelui nostru fluviu.
Autorităţile noastre şi armata română, sub ochii Mei, au trecut
ieri Dunărea spre a lua în posesiune Dobrogea, care prin tratatul
din Berlin s'a anexat României.
Organizaţiunea provizorie a acestei nouă provincii este în cale
de a fi îndeplinită.
Puterile limitrofe au regulat reprezentaţiunea lor diplomatică
pe lângă Statul Român în conformitate cu noua situaţiune a Româ-
niei independente.
Noi am răspuns cu reciprocitate.
In deosebi simt mulțumirea de a vă anunţa, că relaţiunile Mele
cu Majestatea Sa Imperatorele Otomanilor s'au restatornicit pe
piciorul unei depline amiciţii, şi conform cu prerogativele Statelor
independente.
Am ferma convicțiune că şi celelalte Mari Puteri vor urma
în curând exemplului statelor limitrofe.
Grabnica şi oficiala statornicire a relaţiunilor diplomatice între
aceste state și între România atârnă parte și la d-voastre.
www.dacoromanica.ro
300 REGELE CAROL 1
In adevăr, în ultima sesiune extraordinară, d-voastre, patriotic
și înţelept, aţi primit tratatul din Berlin în toate dispoziţiunile
sale privitoare la România.
Ceea ce era de competenţa d-voastre ați făcut, ați înde-
plinit. Mai aparține însă d-voastre de a pune, conform cu Cons-
tituțiunea noastră, ţara în pozițiune de a-și da acele Camere
de revizuire cărora singure revine modificarea articolelor cons-
tituționale.
Implinind d-voastre şi această ultimă îndatorire cu aceeași
lealitate care a prezidat la toate lucrările d-voastre, am ferma
convicțiune că vor dispare orice greutăţi la statornicirea relaţiunilor
diplomatice ale tuturor Marilor Puteri cu Statul Român. |
Astfel, pe calea constituțională, d-voastre veţi pune în curând
ţara în pozițiune de a corespunde la așteptările Europei, la interesul
moral care înşişi Românii îl au de a face să dispară din Constitu-
țiunea noastră principiul ne mai potrivit cu luminile secolului,
ace] al neegalităţir politice pentru cauză de religiune.
În intervalul împlinirii procedurii ce Constituţiunea noastră
prevede în această materie, activitatea d-voastre nu va rămânea
zădărnicită. Dimpotrivă, ea va fi reclamată de mai multe reforme,
ce imperios trebue a fi introduse în deosebitele ramuri ale servi-
ciului public.
Cu toate greutăţile politice prin care am trecut în mijlocul unui
mare război, mulțumită energiei naţiunii, a desvoltării resurselor
noastre şi a economiei ce a prezidat la cheltueli, starea noastră
financiară este bună, mai bună decât ea era în ultimii noștri ani
de pace. Aceasta veţi constata-o cu ocaziunea studierii situațiunii
financiare.
Legea comunală care se așteaptă de ţară cu o legitimă nerăbdare
este deja în parte votată. D-voastre nu veţi voi a lăsa necompletă
lucrarea începută.
Prin bravura, prin abnegaţiunea ce mai cu deosebire a arătat
populaţiunea noastră rurală în timpul războiului, ea a dobândit
titluri noi la toată îngrijirea d-voastre.
Pentru desvoltarea bunei stări a acestei populaţiuni, care în
timp de pace este însăși bogăţia Statului, iar în timp de război
a fost fala naţiunii române, este neapărat de a se vota mai multe
legi şi instituțiuni economice,
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1873 CUVÂNTĂRI 301
Mai presus de toate, d-voastre vă veţi grăbi de a înzestra ţara
cu justiția populară, cu legea organizaţiunii judecătoriilor de pace,
dl căreia proiect vi s'a prezentat încă din sesiunea trecută de Mi-
nistrul de Justiţie.
Totdeodată, pentru a se stabili mai bine echilibrul puterilor în
Stat și a se da justiţiabililor mai mari garanţii de o bună și nepăr-
tinitoare justiţie, este, cred, neapărat ca principiul inamovibilităţii
să fie întins şi la celelalte trepte judecătorești, și ca responsabilitatea
magistratului inamovibil să devie o realitate pentru toţi, de sus
şi până jos.
În acest sens Ministrul de Justiţie vă va prezinta, în sesiunea
aceasta, un proiect de lege care se recomandă la toată serioasa
d-voastre atenţiune.
Experiența dobândită pe câmpul de bătae ne-a arătat îmbu-
nătățirile care se reclamă de organizațiunea puterii noastre armate.
Pentru grabnica introducere a acestor îmbunătăţiri Eu contez pe
patrioticul d-voastre zel.
Guvernul Meu de mai mult timp are pregătite proiectele de legi
pentru cruțarea pădurilor și pentru exploatarea minelor. N'am
nevoe de a vă desfășura cât este de necesar pentru interesele noastre
economice ca, cu o oră mai înainte, aceste proiecte să se prefacă
în legi pozitive,
Grabnica unire a sistemului căilor noastre ferate cu calea ferată
Cernavoda-Kiistendje este imperios reclamată de interesele noastre
politice și comerciale. Ministerul va supune maturei d-voastre
chibzuiri cuvenitul proiect de lege întru aceasta.
In fiecare sesiune, d-voastre ați dat un patriotic și energic concurs
răspândirei instrucțiunei publice, atât de trebuincioasă pentru
desvoltarea forțelor intelectuale și morale ale naţiunii. Am ferma
convicțiune că și în această sesiune școalele noastre vor găsi în
d-voastre puternici sprijinitori.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Cum vedeţi, dinaintea d-voastre se desfășoară o câmpie întinsă
de activitate și de folositoare lucrări. D-voastre și astă dată, ca
totdeauna, vă veţi arăta demni de frumoasa misiune ce vă este
www.dacoromanica.ro
302 REGELE CAROL I
încredinţată, aceea de a satisface trebuinţele naţionale, morale și
materiale ale iubitei noastre ţări!
In timpul legislaturei d-voastre, mari și europene evenimente
sau petrecut la hotarele și înăuntrul României. Deși cu crude
sacrificii, națiunea română a ieșit însă din mijlocul acestor grave
evenimente mai liberă, mai puternică și mai stimată decât tot-
deauna.
D-voastre aţi luat parte la aceste evenimente. D-voastre aţi
săvârşit mari fapte: aţi proclamat și întemeiat independenţa Sta-
tului Român; aţi sprijinit cu bărbăţie și cu demnitate drepturile
noastre naţionale. Prin eroismul soldaților noștri pe câmpul de
bătae, prin abnegaţiunea și sacrificiile de tot felul ale fiilor acestei
ţări, prin luminatul și patrioticul d-voastre concurs, România și-a
redobândit astăzi între naţiuni locul pe care odinioară îl avea în
timpurile de mărire ale istoriei sale. Meritul acestui însemnat eve-
niment revine în mare parte d-voastre.
Fiţi dară siguri, că precum posteritatea nu va uita marile acte
ce s'au săvârșit în zilele noastre, asemenea istoria nu va șterge de
pe paginile sale numele acelor care au lucrat împreună la îndepli-
nirea lor!
Am dar credinţa că d-voastre, precum aţi bine început, precum
aţi bine parcurs, asemenea veţi bine săvârși cariera d-voastre legis-
lativă.
Și dar, urând bun succes activităţii d-voastre, rog pe Dumnezeu
ca să binecuvinteze lucrările d-voastre parlamentare, pentru binele
şi prosperitatea mumei noastre comune: iubita noastră Românie.
Sesiunea ordinară a Camerelor Legislative este deschisă.
Preşedintele Conuliului Miniștrilor, Ministru al Agriculturii, Comerţului şi
Lucrărilor Publice şi ad-interim la Culte şi Instrucţiune Publică, I. C. Brătianu;
Ministrul Afacerilor Străine, M. Kogălniceanu; Ministru de Interne, C. A. Ro-
seitti; Ministrul Finanţelor, I. Câmpineanu; Ministrul Justiţiei, Eug. Stătescu.
(M. O., 1878, nr. 254, p. 7145—7).
351.
Inalt Ordin de zi către armată.
Bucureşti, 28 Noemvrie/10 Decemvrie 1878.
La un an dela biruinţa dela Plevna, Domnul Țării reamintește ostașilor
acest măreț eveniment.
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1878 CUVÂNTĂRI 303
Ostaşi !
Este astăzi un an de când vitejia și răbdarea voastră Învinseră
toate primejdiile, toate greutăţile, și voi intrarăţi biruitori în Plevna.
Această măreaţă zi trebue să rămână neștearsă din inimile voastre,
neştearsă din paginile istoriei oastei.
Aţi văzut cu câtă mândrie, cu câtă veselie și recunoștință v'a
primit țara când v'aţi întors din luptă; în toate orașele, în toate
satele a fost sărbătoare, dară mai ales Capitala, inima ţării, v'a
arătat cât Națiunea știe să preţuiască foloasele ce ea a dobândit
cu sângele vostru și că iubirea ei se va întinde şi mai mult de aci
înainte asupra voastră.
Ostaşi! In solemna zi de astăzi fiecare din voi să mulțumească
Atotputernicului că a întărit braţul său spre a apăra Patria și să-și
facă făgăduinţa că, ori când ţara va avea trebuință de voi, ea vă
va găsi la Plevna și pe Mine în capul vostru.
Dat în Bucureşti, astăzi 28 Noemvrie 1878.
(M. O., 1878, nr. 265, p. 7409).
352.
Räspuns la adresa Senatului.
9/21 Decemvrie 1878.
La adresa. Senatului, citită de Vice-preşedintele Ghica, prin care se făcea
elogiul căpeteniei şi oastei române, Domnul mulţumeşte şi scoate în relief
meritele Senatului în desfăşurarea evenimentelor care au dus la Independenţă.
Inalt Prea Sfinte Părinte,
Domnilor Vicepreşedinţi,
Domnilor Senatori,
Cu o deosebită plăcere am ascultat cuvintele măgulitoare ce
Senatul adresează armatei; ca Șef al ei și ca Domn al ţării, vă mul-
ţumesc din suflet pentru sentimentele ce Ne exprimați.
Ultimul război a fost ocaziunea pentru ţară de a da Europei
convingerea, pe care Eu dela început am avut-o despre valoarea
ei. Am fost îndoit fericit de a Mă afla în această ocaziune în capul
bravei noastre armate.
www.dacoromanica.ro
304 REGELE CAROL I
Mult timp s'a crezut în afară, din cauza necunoștinţei chestiunilor
noastre interioare, că am fi animați de un spirit de intoleranţă
religioasă. Constat cu mulțumire că ţara, prin reprezentanţii ei,
se arată hotăriîtă a face să dispară această eroare, și regret că împre-
jurările par a-i impune hotărîrea sa. Acum națiunea română va fi
admisă de toţi la locul cè merită în opiniunea lumii, căci a probat
prin vitejia sa că poate sta alături cu naţiunile cele mai valoroase,
și, prin principiile sale, că împărtășește credinţele și aspiraţiunile
lumii civilizate.
Inalt Prea Sfinte Părinte,
Domnilor Senatori,
Dacă d-voastre v'aţi adus aminte și cu această ocaziune de
armată și de Căpitanul său, împlinesc din parte-Mi o plăcută datorie
reamintind că foloasele de care vorbiţi nu s'au putut dobândi decât
cu puternicul d-voastre concurs și cu devotamentul d-voastre
patriotic.
Pot adăoga că, cu această mare ocaziune, s'a putut constata că,
dacă Senatul este menit, prin condiţiunile constituirii sale, a menţine
națiunea pe calea prudenţei și a înţelepciunei, aceasta însă nu l-a
oprit ca în momente de grele încercări să se arate plin de curaj și de
deciziune.
Sunt încredințat că ne vom întâlni totdeauna în acelaș simțimânt
de devotament către patrie, spre a săvârși împreună marea operă
de desvoltare și de întărire la care suntem chemaţi a conlucra.
Primiţi, Inalt Prea Sfinte Părinte şi domnilor Senatori, din partea
Doamnei şi a Noastră expresiunea înaltei Noastre gratitudini pentru
urările ce ne faceţi.
(M. O., 1878, nr. 274, p. 7674).
353.
Răspuns la adresa Adunării Deputaţilor.
10/22 Decemvrie 1878.
C. A. Rosetti, preşedintele Adunării Depuţaţilor, aduce respectuoase omagii
Domnului şi armatei cărora li se datorește în cea mai mare măsură situaţia
de azi a României. Mişcat de expresia acestor simțiminte, arată contribuţia ìn-
tregei ţări la marele act al Independenţei şi cu deosebire patriotismul Cameri.
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1878 CUVÂNȚĂRI 305
Domnule Preşedinte,
Domnilor Deputaţi,
Suntem adânc mișcaţi de simţimintele ce exprimaţi armatei
şi Tronului, pentru sfinţenia cu care, în ultimul război, și-a împlinit
datoria, în realizarea celei mai scumpe aspiraţiuni a națiunii române.
Ceea ce a creat României o poziţiune politică ce nu i se mai con-
testă astăzi în Europa, este că, deși învăluită de evenimentele cele
mai complicate, deși înconjurată de încercările cele mai crude,
totuși a străbătut cu succes prin acest cerc de pericole de tot felul,
fără a șovăi un moment și fără a face un pas greșit care ar fi putut
să-i compromită chiar existența.
Constatăm cu fericire, d-lor, că sacrificiile și încercările la care
cu toții am fost supuși, departe de a ne obosi și a ne sdruncina,
au contribuit din contră a ne întări, a ne oţeli, a ne lămuri ideile
noastre și a ne da mai multă unitate de acţiune, — probă despre
aceasta este unanimitatea cu care sa votat răspunsul d-voastre,
ce cuprinde însăși programa lucrărilor spre care are a se îndrepta
acum activitatea naţională.
Evenimentele ce națiunea a străbătut, întăresc și mai mult în
sufletul nostru credinţa ce am avut despre viitorul acestei țări, din
ziua când am pus piciorul pe pământul ei. Din faptele săvârșite,
Marile Puteri vor dobândi: convingerea că Statul Român, pe care
ele l-au admis în familia lor ca un element al echilibrului european,
răspunde în adevăr acestei mari chemări și va fi p condiţiune de
securitate și de linişte pentru puternicii săi vecini.
Votul dat pentru a doua oară de mai unanimitatea Reprezenta-
țiunii Naţionale, afirmând voinţa de a se conforma dispoziţiunilor
ce ne privesc din tratatul dela Berlin, nu mai poate lăsa Europei
îndoiala că acesta este în adevăr simțimântul națiunii întregi, și
va face astfel să dispară orice umbră de bănuială și orice prejude-
cată ar mai fi existat despre ţara noastră:
Suntem încredinţaţi că prudenţa, spiritul de conciliare și uni-
tatea de acțiune, ce v'au ajutat până acum în realizarea unor mari
fapte, vă vor asigura același succes în viitor; numai astfel ranele
lăsate de încercările la care am fost expuși se vor vindeca, interesele
societăţii noastre vor fi bine îngrijite, și se va putea săvârși opera
ridicării și întăririi României, cu același succes cu care a fost începută.
www.dacoromanica.ro
306 REGELE CAROL I
Pe această cale, Mă veți găsi d-lor, totdeauna alături cu d-voastre,
gata la lucru și la sacrificiu.
Doamna, care în timpul pericolelor a împărtăşit toate simți-
mintele și toate îngrijirile noastre, se unește azi cu Noi spre a vă
exprima, domnule Președinte și domnilor Deputaţi, viile Noastre
mulțumiri pentru călduroasele urări ce Ne adresaţi, și spre a zice
împreună cu toţii: Trăiască România!
(M. O., 1878, nr. 275, p. 7744).
354.
Domnul către Consiliul de Miniştri.
1/13 Ianuarie 1879,
La felicitările de anul nou, exprimate de D. Sturdza în numele Consiliului
de miniştri, Domnul mulțumește şi roagă pe Dumnezeu să dea țării un an de
pace și prosperitate.
Sunt foarte mișcat de sentimentele și de felicitările călduroase
ce-Mi exprimaţi. Să dea Dumnezeu ca anul în care intrăm să fie
plin de fericire și de prosperitate pentru scumpa noastră patrie.
Ne mai rămân și în anul acesta multe dificultăţi de învins, însă
unindu-ne cu toţii, sunt singur că vom trece peste dânsele și vom
asigura astfel României o pașnică desvoltare. Contez și în viitor
pe concursul d-voastre.
(M. O., 1879, nr. 3, p- 37).
355.
Domnul la inaugurarea Fabricei de chibrituri.
25 Fevruarie/9 Martie 1879.
La cuvintele lui V. Boerescu, în numele intreprinderii, M. S. răspunde că se
bucură când vede că se inaugurează o fabrică românească, semn al desvoltării
industriei naționale.
Asist cu o plăcere atât mai mare la inaugurarea acestei fabrice,
că ea va deschide o nouă ramură industriei naționale, care este
chemată a deveni un izvor de bogăţie pentru ţara noastră. Urez
din toată inima ca această lăudabilă întreprindere să se desvolte
şi să prospere, şi silințele d-voastre să fie astfel încununate de un
deplin succes.
(M. O., 1879, nr. 46, p. 1237).
www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIE 1879 CUVÂNTĂRI 307
356.
Cuvântare la investitura Episcopilor aleși pentru Eparhiile Romanului,
Huşilor şi Dunării-de-jos.
24 Martie/5 Aprilie 1879.
După ce a rostit pentru fiecare episcop, la darea cârjei, cuvintele: € Părinte
Episcop, îți încredințez cârja episcopală pentru a păstori turma Eparhiei Ro-
manului (Hușilor, Dunării de jos), Domnul insistă asupra misiunii pe care o are
de îndeplinit fiecare în eparhia respectivă.
Prea Sfinţiţi Părinţi,
Mulţumesc Prea Sfinţilor Voastre pentru călduroasele urări ce
faceţi atât Doamnei cât și Mie cu ocaziunea acestei solemnităţi,
care-Mi umple inima de mândrie, ca una ce consacră niște vechi
tradiţiuni ale Bisericii Române.
Prea Sfinte Episcop al Romanului, luând administraţiunea
spirituală a eparhiei Prea Sfinţiei Tale, am ferma convicţiune că
vei ști a conserva antica ei splendoare acestei sfinte Episcopii, care a
fost odată reședință de Mitropolit și care a adăpostit în sânul său
pe unele din cele mai mari figuri ale bisericii române. Marele colegiu
nu putea să aleagă mai bine decât în persoana Prea Sfinţiei Tale pe
demnul succesor al Episcopului Dositei și al mai multor ilustraţiuni
eclesiastice, care, prin devotamentul lor către ţară, prin cucernicia
şi prin pietatea lor creștină, au știut să înalțe prestigiul bisericii
naţionale și să inspire popoarelor o nestrămutată iubire pentru
patrie și pentru românism. Nu Mă îndoiesc, că întocmai ca iluștrii
Prea Sfinţiei Tale predecesori, şi inspirându-te dela aceste măreţe
şi nobile exemple, vei înfrânge toate dificultăţile şi vei păstori mult
timp și cu fericire turma eparhiei Prea Sfinţiei Tale la a căreia
cârmă te-a chemat Înaltul cler şi Reprezentaţiunea Naţională.
Prea Sfinte Părinte al Episcopiei de Huşi, națiunea te-a însăr-
cinat cu administraţiunea uneia din cele mai vechi eparhii ale
României. Primește cu mândrie cârja păstoriei, pe care cu multă
fală a purtat-o Mitropolitul Veniamin, cel ce prin faptele sale pioase
a ilustrat această antică și sfântă Episcopie și al cărui nume venerat,
strălucind cu atâta splendoare peste dânsa, a rămas adânc întipărit
în inima tuturor Românilor. Care misiune poate fi mai sfântă decât
aceea de a lumina poporul prin învățământul preceptelor Mântui-
www.dacoromanica.ro
308 REGELE CAROL Í
torului, de a-i înnobila inima predicându-i morala evanghelică?
Sunt pe deplin convins că vei fi totdeauna alături cu națiunea și
că, printr’o administrațiune de adevărat păstor al turmei lui Christos,
vei susținea prestigiul și demnitafea bisericii și a clerului și vei face
din fiii sufletești ai Prea Sfinţiei Tale niște buni creștini și cetăţeni
devotați intereselor naţionale. Îţi urez, Prea Sfinte Părinte, ani
mulţi și fericiţi, şi Dumnezeu cel Atotputernic să te ajute îh îm-
plinirea sfintei și înaltei misiuni ce ţi s'a încredinţat.
Incredinţându-ţi, Prea Sfinte Părinte al Episcopiei Dunării-de-jos,
toiagul păstoral al acestei eparchii nu-Mi ascund dificultăţile pe
care Prea Sfinţia Ta le vei întâmpina în această sfântă și înaltă
misiune. Vei avea a administra o nouă provincie, pe care Atotpu-
ternicul, binecuvântând sacrificiile făcute şi sângele vărsat de Ro-
mâni, a redat-o patriei comune. Constatând cu plăcere eminentele
calităţi ce te disting, înaltele și variile Prea Siinţiei Tale cunoștințe,
nu Mă îndoiesc un singur minut, că prin blându-ţi caracter, prin
nobilele și româneștile simţiminte care te animă, vei predica mulţi
ani cu fericire cuyântul lui Dumnezeu, pacea și iubirea evanghelică,
vei semăna și vei întinde pe pământul Dobrogei sămânţa româ-
nismului, insuflând în inimile noilor noștri concetăţeni spiritul
de concordie și de înfrățire, sentimentele de devotament și de iubire
pentru scumpa noastră patrie.
(M 0., 1879, nr. 69, p. 1834).
357.
Mesaj la disolvarea Corpurilor Legiuitoare.
25 Martie/6 Aprilie 1879.
Domnul scoate în evidenţă rezultatele la care a dus trecuta legislaţie,
întreruptă din proprie voinţă. Se vor alcătui Adunările Legiuitoare menite a
modifica art. 7 al Constituţiei, pentru a respecta în totul stipulațiile tratatului
din Berhn.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Legislatura câre se curmă astăzi a avut să preîntâmpine una
din situaţiunile cele mai grele, prin care poate trece un Stat. Cu
toate acestea, pe lângă îndestularea trebuinţelor urgente ale.mo-
mentului, ea a găsit timp de a se ocupa și de interesele viitorului,
www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIE 1879 CUVÂNTĂRI 309
de a vota un mare număr din legile cele mai importante reclamate de
progresele ce face pe fiecare zi patria noastră și de necesităţile
nouăi sale poziţiuni. Dacă, cu toată activitatea și bunăvoința Repre-
zentaţiunii Naţionale, ea nu a putut realiza toate reformele aștep-
tate dela dânsa, cauza este fără îndoială că împrejurările nu i-au
permis să sosească la expirarea terminului legal, care i-ar fi fost
deajuns pentru completarea operei sale.
Scurtând d-voastră înșivă acest termin, spre a da loc fără întâr-
ziere Camerelor care au să proceadă la revizuirea art. 7 din Consti-
tuțiune, aţi primit, în interesul păcii europene, ca România să se
conforme cât mai curând și întru toate Tractatului dela Berlin și
aţi dovedit astfel o resemnare, un curaj şi o abnegaţiune, care nu
pot decât să ne ridice în opinia publică a lumii întregi.
În faţa unor acte atât de convingătoare, în faţa atitudinii demne,
înțelepte și patriotice a poporului român, sper că prejudecățile și
bănuielile ce mai există în afară vor dispărea; că toate uneltirile,
or de unde ar veni, vor fi dejucate şi că, în scurt timp, o apreciere
mai justă și mai echitabilă în privinţa noastră va lua locul unor
prevenţiuni cu totul nejustificate.
Independenţa României, pe care d-voastre cei dintâi aţi pro-
clamat-o și pe care națiunea a dobândit-o prin energia ei și prin
vitejia armatei sale, dacă nu și-a primit încă deplina consecraţiune
din partea unora din marile Puteri, aceasta nu provine decât din
niște cauze trecătoare și cu totul circumstanţiale. Am nestrămutată
convingere, că din punctul de vedere superior al intereselor generale
şi permanente ale Europei, ţara noastră va dobândi în curând
dreptate.
Atunci când Peninsula Balcanică întreagă era în flacări și când
perspective noi și atrăgătoare ne puteau seduce, România a rezistat
la orice tentaţiuni și s'a ferit de a fi pentru Europa e cauză de tur-
burări și de complicaţiuni. Ea n’a intrat în luptă decât în acel mo-
ment grav, când inacţiunea ei ar fi putut să-i devie funestă și când
extensiunea și dăinuirea războiului ar fi fost prejudiciabilă nu numai
ei înseși, ci chiar întregei Europe.
După război, atunci când ea avea dreptul a se aștepta, nu la
sacrificiile dureroase ce se impun naţiunilor învinse, ci la foloasele
la care au drept a pretinde acei care se întorc încununaţi de succes,
ea a avut forţa, tot în interesul păcii generale, a-și înneca durerea
www.dacoromanica.ro
310 REGELE CAROL I
şi s'a resemnat a primi stipulaţiunile Tractatului dela Berlin. Ea a
dovedit astfel în modul cel mai neîndoios, că nu este un element
de prisos în sistema Statelor europene chemate a constitui niște
temelii solide pentru pacea generală. Prin urmare, o repet, Europa
îi datorește dreptate și sunt convins că ea nu va întârzia a i-o da.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Am tretut, în timpul acestei legislaturi, prin împrejurări din cele
mai grele, prin peripeții din cele mai periculoase, și cu toate acestea,
sunt dator a o constata cu fericire, regimul nostru constituțional
n'a încetat un singur moment de a funcţiona în toată vigoarea lui.
Libertatea individuală, a presei, a întrunirilor și a tribune,
într'un cuvânt toate libertăţile publice, s'au exercitat în deplină-
tatea lor, fără a fi vreodată atinse, fără ca utilitatea lor să fie măcar
pusă în îndoială. Națiunea, ca şi puterea executivă, au probat
prin aceasta că credinţa lor în acest regim era întemeiată, și că
instituţiunile liberale de care ne bucurăm sunt fundamentele cele
mai sigure ale unui Stat, scutul său cel mai puternic în orice circum-
stanţă. Forte în convingerile Mele intime în această privinţă, întărite
și mai mult prin această strălucită experiență; încredinţat că numai
dela sincera și leala aplicare a legilor și a Constituţiunii atârnă
liniștea patriei și viitorul ei, Mă veţi găsi totdeauna nestrămutat pe
calea care Ne-a dus deja la rezultate așa de satisfăcătoare, cale pe
care sunt sigur că toţi Românii Mă vor urma.
Deşi situaţiunea' Orientului nu este încă asigurată și orizontul
pare încă turbure în afară, deși în întru chiar avem a rezolva una
din chestiunile cele mai arzătoare și care cu drept cuvânt ne îngrijesc
pe toţi, totuș sunt convins că putem privi viitorul, de nu fără serioase
preocupări, cel puţin fără teamă. Patriotismul d-voastre va înţelege
că, pentru a învinge aceste dificultăţi, trebue, acum ca și în trecut,
să rămânem cu toţii uniţi în chestiunile cele mari, în acele chestiuni
în care hu este vorba de interese sau de opiniuni de partidă, ci de
însăși siguranța Statului român.
In timp de atâtea secole, printre furtunele cele mai violente,
care au distrus întregul sistem al Statelor orientale şi au sguduit
chiar monarchiile europene care mai în urmă trebuiau să devie
expresiunea cea mai înaltă a civilizațiunii, poporul român, deși
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1879 CUVÂNTĂRI 311
copleșit sub invaziuni care păreau că au să șteargă chiar urmele
existenţei sale, a ştiut să reziste și să păstreze intactă naționali-
tatea sa, tot asemenea el va lupta de astăzi înainte și va învinge
greutăţile la care suntem sau mai putem fi expuși, dacă și în viitor
vom fi inspirați de un singur sentiment: iubirea patriei, vom fi
mișcaţi de o singură voinţă: aceea de a ne consacra binelui ei.
Despre Mine, domnilor Senatori și domnilor Deputaţi, am cea
mai deplină încredere în înţelepciunea și patriotismul naţiunii, și
ea poate fi sigură că în orice împrejurare Mă va găsi totdeauna în
fruntea ei.
Înainte de a ne despărţi, am ţinut a veni în persoană în mijlocul
d-voastre pentru a vă mulțumi încă odată pentru puternicul concurs
ce aţi dat întăririi edificiului naţional, urând împreună cu d-voastre:
Să trăiască România, iubita noastră patrie!
Conform art. 129 al Constituţiunii, Adunările Legiuitoare sunt
disolvate. i
București, 25 Martie 1879.
CAROL
Președintele Conshului de Miniștri și Ministru de Interne, Jon C. Brătianu ;
Ministru de Finanţe, D. A. Sturdza ; Mmistrul Afacerilor Străine, I. Câmpineanu ;
Ministru de Justiţie, Eug. Stătescu ; Ministrul Lucrărilor Publice, M. Pherech:de;
Ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice, G. Cantili ; Ministru de Război, Co-
lonel N. Dabija.
(M. O., 1879, nr. 70, p. 1857—8).
358.
Inalt Ordin de zi către trupele întrunite în garnizoana din Capitală.
8/20 Aprilie 1879.
Cuvinte de îmbărbătare către oștirea care a câştigat Independenţa, cu pri-
lejul zilei de 8 Aprilie.
Ofiţeri, subofiţeri, caporali și soldaţi,
Sunteţi puţini la număr în această revistă, căci mare parte din
camarazii voştri de arme, după glorioasele oboseli ale războiului,
care å ridicat poporul român la înălțimea vechei mândrii strămo-
șeşti, se găsesc astăzi la fruntarii și în noua posesiune românească
Dobrogea, unde duc cu mult devotament şi abnegaţiune sarcina
ce ţara le-a impus. Cu ocaziunea acestei zile, am ţinut să vă văd
www.dacoromanica.ro
312 REGELE CAROL I
şi, spuindu-vă vouă, să cunoască armata întreagă, că purtarea demnă
ce aţi avut în cel din urmă război și greutăţile ce aţi știut să înfrun-
taţi cu atâta tărie au dat și țării și Mie proba cea mai vie de încre-
derea ce trebue să avem în viitorul armatei române.
Fiţi cu toţii tari în această credinţă. Puneţi toată stăruința ca,
în timpul păcii, prin instrucție și disciplină, să aduceţi o nouă tărie
armatei şi să câștigați titluri noi la recunoştinţa ţării şi la încrederea
Şefului și Domnitorului vostru.
Dat în Bucureşti, la 8 Aprilie 1879.
(M. O., 1879, nr. 81, p. 2089).
359.
Inalt Ordin de zi către garda națională.
8/20 Aprilie 1879.
La 8 Aprilie, Domnul evidențiază devotamentul de care au dat dovadă
gărzile naționale pentru siguranţa statului și paza Tronului pe timpul războiu-
lui din 1877.
Gardişti,
Când am trecut Dunărea cu toată armata, Gardei naţionale
i-am încredințat toată siguranța Statului și a Tronului.
Voi aţi răspuns pe deplin încrederii Mele și așteptărilor ţării:
disciplina, ordinea și devotamentul, ce aţi arătat în aceste timpuri
grele, au dovedit odată mai mult, că atunci când interesele țării
o cer, oştire, miliții și garda naţională, nu fac decât un singur corp,
însuflețit de aceeaș dorință: împlinirea datoriei, mișcat de acelaș
simțimânt: devotamentul către Patrie.
Constat aceasta cu fericire și mulțumesc din inimă Gardei naţio-
nale din toată România; vă mulțumesc vouă, Gardiști ai Capitalei,
care reprezentaţi aici întreaga instituţiune.
Gardişii,
Am ales ziua de 8 Aprilie ca să vă exprim simţimintele Mele,
fiindcă această dată Îmi reamintește ziua când națiunea în unani-
mitate a pus bazele noii sale organizaţiuni politice şi a ridicat sus
stindardul României.
www.dacoromanica.ro
M. N. Domnul Carol I la 1879.
www.dacoromanica.ro
MAI 1879 CUVÂNTĂRI 313
Strâns uniţi împrejurul acestui stindard, l-am putut apăra cu
tărie în evenimentele din urmă. Sunt dar adânc convins că, și de
acum înainte, vom lucra astfel, încât să asigurăm viitorul scumpei
noastre patrii și să facem ca nimeni să nu se îndoiască de dânsul.
Patriotismul vostru, iubirea de ţară a tuturor Românilor Îmi
sunt cea mai puternică chezășie că vă voiu întâlni totdeauna pe
calea onoarei și a datoriei.
Dat în București, la 8 Aprilie 1879.
(M. O., 1879, nr. 81, p. 2089).
360.
Răspuns la primirea spadei de onoare din partea armatei.
10/22 Mai 1879.
Prezentând spada, Mimstrul de Război col. N. Dabija, între altele, a spus:
4 Ca omagiu al recunoştinţei noastre, ca semn al devotamentului nostru de-
plin, noi aci, reprezentanţi a: armatei din toate trupele, fericiţi a fi strânși în
jurul Măriei Tale, rugăm să primiţi această spadă de onoare și să o purtaţi în
aducerea aminte a zilei de astăzi şi a luptelor din campania trecută. Acgi care au
luat parte la izbânzile dela Griviţa, Plevna, Rahova, Smârdan și altele, când
vor vedea această spadă lucind în mâinile Măriei Tale, vor simți acel foc sacru
ce poartă cu sine victoria şi vor găsi noi ocazii spre a perpetua între generaţiu-
nile viitoare numele Marelui Căpitan Carol I, Domnul Românilor ».
M. 5. Domnul mulțumește.
Primesc cu mândrie această sabie, ca un semn de dragoste a
scumpei Mele armate, care prin vitejia ei a reînviat timpurile glo-
rioase ale trecutului. O primesc ca o prețioasă amintire a acestei
mari epoce prin care am trecut împreună, împărtășind griji și durere,
pericol și speranţă, și din care am ieșit cu onoare. Dacă ni se strânge
inima, gândind la eroii căzuţi, nu vom plânge, căci din mormântul
lor a înflorit independenţa ţării. Să dea Dumnezeu ca spada aceasta
să rămână un lung șir de ani în somn adânc; însă dacă ea va fi
chemată la luptă, atunci să strălucească în capul vitejilor.
Trăiască brava noastră armată!
(M. O., 1879, nr. 106, p. 2581).
www.dacoromanica.ro
314 REGELE CAROL 1
361.
Toast la prânzul dela Palat.
10/22 Mai 1879.
Domnul închină pentru armata română.
Ziua de 10 Mai a fost proclamată de ţară ca serbare naţională ;
astăzi această zi a devenit și mai scumpă inimii Mele, prin dragostea
şi încrederea ce Mi-a arătat armata.
Voi păstra frumoasa spadă dăruită de ofiţeri, subofiţeri și soldaţi,
ca cel mai scump odor. Ridic acest pahar în sănătatea bravei armate,
care de-a-pururea va rămânea paza iubitei noastre patrii.
Să trăiască ostașii români!
(M. O.. 1879, nr. 106, p. 2582).
362.
Mesaj la deschiderea Adunării de revizuire a Constituției.
22 Mai/3 Iunie 1879.
Domnul aduce la cunoştinţa Adunării că are de scop a modifica art. 7 din
Constituţiune. Apoi are a se interesa de alte probleme cu caracter intern.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Deschizând sesiunea acestei nouă legislaturi, constat cu o ade-
vărată mulțumire liniștea deplină cu care s'au făcut alegerile generale.
Acest fapt, datorit înţelepciunii poporului român și legalităţii
stricte care s'a păzit în timpul alegerilor, este cu atât mai însemnat
cu cât aceste alegeri se făceau în mijlocul preocupărilor celor mai
grave şi, pot zice, totdeodată şi celor mai legitime.
In adevăr, în urma sacrificiilor ce ţara își impusese pentru a ieși
cu onoare din dificultăţile aduse de ultimele evenimente și în faţa
situaţiunii ce ni se crease de Congresul din Berlin, era natural ca
emoțiunea resimţită să producă în ţară o agitaţiune și o îngrijire
generală, îngrijire cu atât mai mare cu cât fiecare se întreba, care
era limita cerinţelor ce se manifestase prin Tractatul dela Berlin,
care va fi limita concesiunilor ce se puteau face acestor cerinţe.
Cu toate aceste, cu neliniștea care cuprinsese spiritele, rezultatul
a dovedit odată mai mult că poporul român, brav și tare pe câmpul
www.dacoromanica.ro
MAI-IUNIE 1379 CUVÂNTĂRI 315
de bătaie, ştie să fie blând și prudent în luptele din năuntru și să
se menţie neclintit pe tărâmul legalităţii.
Acelaș patriotism, aceeaș înţelepciune, de care a dat probă
națiunea, sunt sigur că le voi găsi și în Reprezentanţii ei. Sunt con-
vins că toţi, fără distincţiune de partide și de opiniune, veţi ști,
ca în toate împrejurările mari, a pune interesele generale mai presus
de orice alte consideraţiuni, și nu vă veți inspira în lucrările d-voastre
decât de marile interese ale ţării şi de îndestularea adevăratelor ei
trebuinţe.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Preocupat de a pune capăt luptelor care de secoli însângeră
Peninsula Balcanică și turbură periodic pacea Europei, Congresul
din Berlin a voit, în noua ordine de lucruri ce crea în Orient, să înte-
meieze pacea prin suprimarea inegalităţi diferitelor naţionalităţi
şi religiuni.
Deși România era cu totul în afară din cercul acestor lupte, totuşi,
printr'o regretabilă şi persistentă confuziune, Europa ne-a înglobat
şi de astă dată în lumea orientală. Art. 7 din Constituţiune da, din
nefericire, o armă contra noastră acelora care aveau interes să pre-
lungească neînţelegerea, și astfel paraliza acțiunea noastră contra
uneltirilor răuvoitoare.
Din cauza aceasta n'am reușit încă deplin a convinge diplomaţia
europeană că națiunea română nu a fost niciodată și nu este nici
astăzi animată de spirit de intoleranţă și că, din contra, ea a împins
adesea ospitalitatea până la neprevedere.
Când, după căderea Constantinopolei, creştinii din Orient fugiau
înaintea Semilunei triumfătoare, ei găsiră aci un azil sigur; Românii
le deschiseră braţele cu căldură și fără rezervă. Când mai târziu
însă, prin tendinţele lor dominătoare sub regimul domniilor fana-
riote, ei deveneau un pericol pentru ţară, un obstacol pentru desvol-
tarea ei naţională, România, amenințată în existenţa ei, luptă
neîncetat ca să scape de acest rău, şi această luptă seculară nu se
termină decât în 1821 prin triumful ideei naţionale.
Tot astfel mai târziu, când Israeliţii, persecutați în alte State,
au năvălit cu grămada la noi, ateastă imigraţiune à fost încurajată
de ospitalitatea tradițională a Românilor, de toleranța ce găsiau aici.
www.dacoromanica.ro
316 REGELE CAROL I
Când însă această imigrațiune, ajutată în parte de nepăsarea și
nestabilitatea Guvernelor de atunci, a luat, mai cu seamă în jude-
tele de peste Milcov, proporțiuni mari și se prezinta cu caracterul
unei adevărate invaziuni; când această aglomeraţiune puternică
a unui "element străin apasă greu asupra desvoltării comerțului și
industriei naţionale și mai cu seamă asupra poporaţiunilor rurale,
nepregătite a lupta contra exploatării muncii și a activităţii lor,
atunci temerile și îngrjirile sau ridicat, firește, în sânul națiunii,
și astiel, în diferite rânduri, Guvernele au crezut că pot înlătura
pericolul prin restricțiuni legislative, în rândul cărora în cele din
urmă a fost și art. 7 din Constituţiune. Dar aceste restricțiuni, fără
a garanta în mod eficace interesele noastre economice, mau servit
decât a expune ţara la cele mai nedrepte bănueli de intoleranță
religioasă.
Făcând să dispară din aceste dispozițiuni legislative aceea ce
le-ar putea imprima caracterul unei exclusiuni religioase și punân-
du-le în acord cu marele principiu ca nimenea să nu fie înlăturat
dela folosinţa și exerciţiul unui drept pentru cauză de religiune,
vom da satisfacere principalei preocupări care a dictat art. 44 al
Tractatului din Berlin.
Cu toate că independenţa o câștigasem prin propriile noastre
forţe, pentru a ne admite însă în concertul Statelor europene, Puterile
cele mari au putut cere dela noi ca să ne conformăm ideilor generale
care predomină în ţările civilizate. În regularea chestiunilor de
detaliu, însă, ele n'au cugetat, ele nu puteau cugeta a ne impune
soluțiuni absolute, contrarii intereselor noastre cele mai vitale.
Nici Camerele trecute, nici Guvernul Meu nu au prejudecat
întru nimic rezolvarea acestei chestiuni. Ea se prezintă întreagă
deliberărilor d-voastre. Este o datorie imperioasă să-i dăm o neîn-
târziată soluțiune. Vă aparține d-voastre ca, prin măsurile înţe-
lepte ce veţi lua, să asiguraţi în acelaş timp atât interesele noastre
din năuntru, cât și pozițiunea României în privirea raporturilor
internaţionale.
Când această grea chestiune va fi terminată, veţi avea, Domnilor
Senatori și Domnilor Deputaţi, a vă ocupa de alte legi și reforme,
nu mai puţin necesare.
Organizarea definitivă a Dobrogei, crearea unei Bănci de scont
şi de circulaţiune și a unei Casse de economii, construcţiunea de
www.dacoromanica.ro
MAI-IUNIE 1879 CUVÂNTĂRI 317
întrepozite și docuri la porturile principale, reorganizarea și desvol-
tarea instrucţiunii profesionale și agricole, înființarea de Comiţii
agricole, sunt atâtea îmbunătăţiri de natură a chema înainte de
toate atențiunea d-voastre.
Nu trebue în adevăr să uităm că numai prin asemenea institu-
țiuni și reforme, vom putea asigura viitorul nostru, ne vom putea
pune la adăpost de orice pericol.
În marea transformare a Orientului, numai printr'o activitate
constantă și neobosită pe tărâmul economic și intelectual, vom
putea păstra pozițiunea ce ne-am creat prin energia noastră, prin
bravura ostașilor noștri.
Sunt convins, domnilor Senatori și domnilor Deputaţi, că pe
această cale și pentru rezolvarea tuturor marilor chestiuni de interes
general, veţi da Guvernului Meu tot concursul de care va avea
trebuinţă și, grație unirii și silințelor tuturor, vom pune bazele
unei nouă ere de progres și de prosperitate și vom întări edificiul
național.
Astfel providenţa va binecuvânta lucrările d-voastre, și atâtea
sacrificii făcute de națiunea întreagă vor da rodul ce ţara așteaptă
dela dânsele.
In virtutea art. 95 din Constituţiune, Eu declar deschisă sesiunea
extraordinară a Adunărilor Legiuitoare.
Bucureşti, la 22 Mai 1879.
CAROL
Președintele Consiliului de Mimștri și Ministru de Interne, I. C. Brătianu;
Ministru de Finanţe, D. A. Sturdza ; Ministrul Afacerilor Străine, T. Câmpineanu ;
Ministru de Justiţie, Eug. Stătescu; Ministrul Agriculturii, Comerțului şi Lucră-
rilor Publice, M. Pherechide ; Ministrul Cultelor şi Instrucțiunii Publice, G. Can-
tili; Ministru de Război, Colonel Dabija.
(M. O., 1879, nr. 114, p. 2737—8).
363.
Răspuns membrilor Academiei Române.
27 Mai/8 Iunie 1879.
M. S. Domnul primeşte în audienţă la palatul dela Cotroceni pe Mem-
brii Societății Academice, organizată în corp constituit sub denumirea de € Aca-
demia Română >. Preşedintele Academiei rostește următoarele cuvinte:
www.dacoromanica.ro
318 REGELE CAROL I
Măria Ta,
e Academia Română, pătrunsă de recunoştinţă pentru solicitudinea ce Al~
teța Voastră Regală a arătat acestei instituţiuni, vine astăzi, cu cel mai profund
respect, să-l exprime simţimintele sale de gratitudine.
Ideea fundamentală de a face ca limba să fie una, precum una este şi vieaţa
naţională în noul Stat Român, a dat naştere Societății Academice Române.
Cultura spiritului în toate ramurile activităţii sale face gloria naţiunilor civi-
lizate, glorie care se măsoară după urmele de lumină ce lasă din generaţiune în
generaţiune, în litere, în știință şi în arte ca şi în vitejie.
Ca mai toate cugetănle naţionale, și aceasta a fost rezervată Domniei Măriei
Tale a o realiza. Ea a fost şi este din numărul acelora care sunt menite a înălța
națiunea pe treapta ce i se cuvine.
Ca Patron, Alteța Voastră Regală s'a asociat la modestele noastre încercări,
ca Suveran, a sancţionat transformarea Academiei în instituțiune naţională.
Noi, Membrii acestei instituţiuni, venim dar respectuos a exprima simţimin-
tele noastre de gratitudine Inaltului nostru Protector şi totodată a ruga pe Su-
veran să binevoiască a primi presidenția onorarie a Academiei Române.
Aceasta e cea mai scumpă domnță a Membrilor Academiei care vin a depune
omagiile lor la picioarele Tronului Alteţei Voastre Regale ».
M. S. Domnul răspunde că primește cu satisfacție propunerea şi face
urări pentru progresul Academiei Române.
Sunt mândru că sub Domnia Mea s'a fondat Societatea care
astăzi devine Academia Română. Urez din toată inima ca această
frumoasă instituţiune să fie un avut izvor pentru știință, pentru
limba și istoria noastră națională. Primesc cu o vie satisfacțiune
a fi Preşedintele onorar al acestui doct Corp, precum am fost fericit
de a fi, chiar dela fundarea ei, Președintele Societăţii Academice.
(M. O., 1879, nr. 120, p. 2867).
364.
Răspuns la Adresa Senatului.
10/22 Iunie 1879.
La adresa Senatului, citită de Preşedintele C. Bosianu, Domnul mulţu-
mește şi exprimă părerea că interesele naționale vor fi apărate, deși s'a cerut
modificarea art. 7 din Constituţie.
Domnule Președinte,
Domnilor Senatori,
Primesc cu o vie mulțumire cuvintele ce-Mi adresaţi în nu-
mele Senatului.
www.dacoromanica.ro
IUNIE 1879 CUVÂNTĂRI 319
Ele Îmi dovedesc odată mai mult că înțelepciunea şi patriotis-
mul, de care națiunea română a dat atâtea probe şi pe carele regă-
sesc cu fericire în Reprezentanţii săi, sunt la înălțimea greutăților
situaţiunii și încercărilor prin care trecem.
Nu Mă îndoesc; d-lor Senatori, că graţie concursului luminat
și a experienţei d-voastre, graţie iubirii și devotamentului tuturor
pentru ţară, vom ieși triumfători din aceste dificultăţi, și că, revi-
zuind art. 7 din Constituţiune și răspunzând astfel cerinţelor seco-
lului și așteptărilor Europei, veţi şti tot deodată să luaţi măsurile
necesare pentru ca interesele vitale ale națiunii să nu fie compro-
mise și ca viitorul ei să fie asigurat.
Vă mulțumesc încă odată din inimă, atât Eu cât şi Doamna,
pentru simţimintele ce Ne exprimaţi și Ne asociem împreună cu
d-voastre la toate urările ce faceţi pentru fericirea iubitei noastre
patrii.
(M. O, 1879, nr. 132, p. 3225—6).
365.
Răspuns la adresa Adunării Deputaților.
12/24 Iunie 1879.
C. A. Rosetti, președintele Adunării Deputaţilor, citeşte Adresa Camerii.
Domnul arată că vremurile sunt grele, dar România le va birui.
Domnule Preşedinte,
Domnilor Deputaţi,
Vă mulțumesc pentru cuvintele călduroase ce-Mi adresaţi.
In adevăr, împrejurările sunt grele. Am însă credinţa neclintită
că înţelepciunea și patriotismul Reprezentanţilor Națiunii vor în-
vinge, ca totdeauna, încercările în care ne aflăm.
Să nu uităm că în unire stă tăria.
Să nu uităm, mai ales astăzi, că această unire de cugetări și de
lucrări e reclamată de ţara întreagă, pentru ca să puteţi săvârși un
fapt atât de important precum este acela al revizuirii art. 7 din
Constituţiune.
Această reformă, efectuată în puterea lberului joc al institu-
ţiunilor reprezentative, va întări și va înrădăcina puternic în inimile
tuturor încrederea în instituţiunile noastre fundamentale.
www.dacoromanica.ro
320 REGELE CAROL I
Tari în lăuntru pe baza legii și a libertăţii, desvoltarea naţiunii
va lua un avânt decisiv.
Eu şi Doamna vă mulțumim pentru simțimintele ce Ne arătaţi
şi urăm d-voastre și iubitei noastre patrii fericirea cea mai deplină.
(M. O., 1879, nx, 133, p. 3282).
366.
Cuvântare la împărţirea premiilor în şcoalele de băieți
din Capitală.
29 Iunie/11 Iulie 1879.
Domnul, răspunzând prof. D. Petrescu, cu prilejul împărțiri premiilor
şcoalelor din București, în Sala Universităţii, arată ce a făcut şi ce va mai face
statul pentru Învăţământ şi sfătuește pe elevi să corespundă prin muncă şi
bună conduită acestor sacrificii.
Domnilor Profesori,
Domnilor ÎInstitutori,
Solemnitatea distribuţiunii premiilor este una din cele mai
frumoase serbări ale unui popor. Destinată a recompensa meritul,
laboarea și diligenţa pe vastul câmp al culturii morale și intelec-
tuale, ea contribue puternic la desvoltarea instrucţiunii. Simt dar
totdeauna o vie mulţumire când viu în mijlocul tinerimii studioase,
pentru a-i încununa ostenelile și a o chema să primească din mâinile
Mele legitimele ei încurajeri.
Națiunea română, domnilor, este pătrunsă de marile foloase
care pot rezulta pentru dânsa din răspândirea instrucţiunii; Îmi
place a recunoaște cu mare satisfacțiune și mândrie că Românul
înţelege pe deplin importanţa întinderii învățământului public.
Aceasta se probează prin sacrificiile continue, pe care țara nu înce-
tează de a le face pentru cultura fiilor săi. Din toate evenimentele
și împrejurările grele prin care a trecut ţara noastră, din toate
schimbările şi transformaţiunile adânci prin care ea s'a avântat
necontenit pentru a ajunge la neatârnare și la progres, reese o idee,
o cugetare, care a rămas constantă în sufletul naţiunii și s'a perpe-
tuat într'însa dela Basarabi și Lupu, prin Lazăr, Asachi, Eliade,
Poenaru și atâţia alți neobosiţi luptători, și această cugetare a fost
răspândirea luminei în deosebitele straturi ale societății.
www.dacoromanica.ro
IUNIE-IULIE 1879 CUVÂNTĂRI 324
Un popor, dar, care-și lărgește orizontul cunoștințelor sale în
domeniul ştiinţelor, literelor și al artelor, este un popor care nu piere
şi care-și aşează temeliile cele mai solide ale existenţei sale naționale.
Prin cultură, o naţiune care tinde la un viitor lung și fericit, se
alirmă, se înalţă, se înobilește și-și câștigă locul respectat care i se
cuvine în concertul lumii civilizate.
Am avut ocaziunea de a aprecia prin Mine Însumi progresele
reale obţinute în deosebitele ramuri ale învățământului. Țara,
pătrunsă de salutara idee a desvoltării tuturor părţilor care consti-
tuesc cultura unui popor, n'a încetat un singur moment de a îmbu-
nătăți, prin toate mijloacele, atât învățământul primar și secundar,
cât și învățământul superior. Dacă este adevărat și elementar că,
pentru ca un popor să-și consolide libertăţile de care se bucură,
trebue să-și desvolte instrucţiunea primară, nu este însă mai puţin
adevărat că, cu cât se va ridica nivelul culturii celei înalte, cu atât
va prospera și învățământul secundar, și cu cât acesta se va îmbu-
nătăţi, cu atât va lucra cu mai multă eficacitate asupra înfloririi
acelui învățământ care este menit de a lumina masele profunde
ale naţiunii. Este cu atât mai necesar de a lucra pe calea aceasta,
cu cât găsim în Român inteligenţă și aptitudine pentru a-și întinde
cunoștințele sale în toate ramurile științei.
Întorcându-ne privirile către cultura profesională ţin a constata
că nu poate fi un progres economic și social mai mare decât acela
de a întinde și de a înălța cunoștințele profesionale ale unui popor
și de a pregăti astfel un viitor mai fericit industriei naţionale. Con-
stanta preocupaţiune a Guvernului a fost și va fi de a căuta mijloa-
cele cele mai nimerite pentru a putea ajunge la acest rezultat bine-
făcător.
Nu pot termina fără a vorbi și de clădirile pentru școale. M'am
putut convinge cât de insuficiente și de puţin menite destinaţiunii
lor sunt aceste locale, unde tinerimea își cultivă inima și spiritul.
Guvernul Meu se va ocupa cu o deosebită luare aminte de această
însemnată cestiune, pentru a-i da o soluţiune pe cât se va putea
mai satisfăcătoare. Dacă este meritoriu pentru știință de a-și da
roadele sale ori unde sar profesa dânsa, nu este însă mai puţin
adevărat că influenţa sa binefăcătoare asupra culturii junimii se
va simţi și mai mult, dacă vom avea localuri mai bine construite
şi mai apte pentru propagarea instrucţiunii.
www.dacoromanica.ro
322 REGELE CAROL 1
Ameliorând învățământul secundar pentru fete, desvoltând
instrucțiunea seminarială, înființând școale normale pentru băeți
și pentru fete, lărgind cunoștințele profesionale în țară ; cu un cuvânt,
prin desvoltarea învăţământului public în toate ramurile sale,
putem, domnilor, privi viitorul cu încredere și națiunea română
va înainta cu siguranță spre prosperitate.
Îmi rămâne, domnilor profesori și domnilor institutori, să vă mul-
ţumesc pentru ostenelile ce v'aţi dat în împlinirea misiunii ce aveţi şi
să constat că, dacă Guvernul nu pierde nici o ocaziune pentru ame-
liorarea soartei materiale a corpului didactic, el este în drept de
a aștepta dela dânsul diligenţă, activitate şi neobosită perseverenţă
pentru luminarea tinerimii. Țara vă va binecuvânta pentru stăru-
inţele ce veţi depune întru împlinirea acestei nobile și patriotice
misiuni.
Iară voi, iubiţi școlari, care prin zelul, aplicațiunea și buna
voastră purtare, aţi meritat de a fi recompensaţi, veniţi să primiţi
răsplata ce vi se cuvine din mâinile Domnului vostru, care poartă
cea mai vie solicitudine instrucţiunii voastre morale și intelectuale.
Dea Dumnezeu ca sacrificiile pe care ţara le face pentru voi să aducă
fructele pe care ea le dorește!
Nu uitaţi, că numai prin instrucţiune veţi putea deveni cetăţeni
buni, folositori societăţii, prin luminile și cunoștințele voastre, și
veţi contribui, într'o zi, la rândul vostru, la consolidarea edificiului
naţional, la mărirea scumpei noastre patrii.
(M. O., 1879, nr. 148, p. 3614—5).
367.
Cuvântare la împărţirea premiilor în școalele de fete
din Capitală.
30 Iunie/12 Iulie 1879.
Domnul asistă la împărțirea premiilor din Bucureşti în sala Universităţii.
La cuvintele prof. Paulina Zahana, M. S. arată rostul școalei pentru educarea
viitoarei mame şi soţii. Infăţișează apoi însemnătatea şcoalelor profesionale,
şi îndeamnă pe eleve să muncească pentru a corespunde așteptărilor părinților
şi ţării.
www.dacoromanica.ro
TUNIE-IULIE 1879 CUVÂNTĂRI 323
Doamnelor Profesoare,
Doamnelor Înstitutoare,
Venind astăzi la această solemnitate, spre a răsplăti zelul și
activitatea junelor eleve care s'au distins la studiu în cursul anului
şcolar expirat, țin, mai întâi de toate, a vă asigura despre via și con-
stanta solicitudine ce atât Doamna cât și Eu avem pentru școalele
în care copilele își primesc educaţiunea morală şi intelectuală.
În secolul de lumină în care trăim, nimeni nu mai pune la îndo-
ială datoria ce incumbă Statului și întregii societăţi, de a da instruc-
ţiunii femeei aceeași serioasă îngrijire, care se cuvine educaţiunii și
culturii bărbatului. Sfiala și prejudecățile, care aveau curs în această
privință, au dispărut cu totul și toată lumea este astăzi de acord
a recunoaşte că femeea are același drept ca bărbatul de a se instrui.
Societăţile care au redus condiţiunea femeei la un rol inferior și
subaltern, nu au înţeles îndestul că, ridicând acesteia posibilitatea
de a se lumina, s'au privat ele înșile de unul din cei mai însemnați
şi mai ageri factori ai prosperităţei și măririi lor.
Ca mumă, femeea are o influenţă decisivă asupra minţii și inimii
copiilor săi, și această influență rămâne neștearsă chiar atunci
când ei ajung la maturitatea vârstei și își exercită activitatea
asupra mersului trebilor publice. Muma este chemată mai întâi
a sădi în inimile cele fragede sămânţa simțului de datorie și de
patriotism, care mai târziu are să producă cetățeni buni și plini
de iubire și devotament către Patrie.
Cu cât vom avea mumă posedând, printr'o instrucţiune so-
hdă, minte cultivată, sentimente nobile și patriotice, cu atât vom
avea într'0 zi cetăţeni care să-și îndeplinească mai bine misiunea
lor în Stat.
Nu mai puţină influenţă are femeea ca soţie în vieaţa socială;
cu cât această tovarășă va exercita o influență mai cultă și mai
îmblânzitoare asupra soţului în diferitele dificultăţi și încercări
ale vieţii, cu atât bărbaţii vor ţinti mintea și inima lor spre fapte
bune și lăudabile, care să le înalțe numele și să facă onoare ţării
cărei aparţin.
Îmi place a constata cu cea mai vie mulțumire că România
a înţeles și dânsa imperioasa obligaţiune a instrucţiunii femeii, și
că sub acest! punct de vedere nu a rămas îndărăt de celelalte
www.dacoromanica.ro
324 REGELE CAROL I
naţiuni. Ea face tot ce-i stă prin putință pentru cultura femeii în
toate ramurile învățământului, convinsă de rezultatele binefăcă-
toare ce va aduce Națiunii Române împodobirea facultăţilor inte-
lectuale ale fiicelor sale.
Știu că este încă mult de făcut pe această cale. Guvernul Meu
nu a cruțat și nu cruţă niciun mijloc pentru amelioraţiunea și răspân-
direa instrucţiunii în școalele de fete.
Învăţământul profesional a făcut obiectul unei mai de aproape
solicitudim din partea noastră, fiind pe deplin convinși că, des-
voltându-se această ramură și dându-i o direcţiune practică, rea-
lizăm un adevărat progres social și pregătim viitorul economic
şi industrial al României.
Dacă am putut aprecia prin Mine Însumi frumoasele progrese
făcute de către tinerele fete în școalele unde își primesc educaţiunea,
țin a recunoaște partea însemnată ce vi se datorește d-voastre,
doamnelor profesoare şi institutoare; mai sunt însă multe pro-
grese de realizat în această privinţă; depinde dela d-voastre ca,
printr'o neobosită și patriotică activitate, să daţi încă și mai mare
avânt instrucţiunii junelor noastre generaţiuni.
Terminând, Mă întorc către voi, tinere copile, spre a vă spune
că Domnul vostru se simte mulțumit de a putea încununa și răs-
plăti astăzi munca, diligenţa și buna voastră purtare. Aduceţi-vă
aminte că sunteţi chemate a împlini o misiune nobilă și frumoasă,
aceea de a face astăzi mulțumirea și mângâierea părinţilor voştri
şi a deveni bune românce. Nu veţi ajunge la acest frumos rezultat
decât prin purtare corectă, prin aplicaţiune la studiu şi prin si-
linţe de a vă desvolta moralul și inteligenţa astfel ca femeea ro-
mână să facă și pe viitor fala și mărirea Patriei.
(M. O., 1879, nr. 150, p 3651—2).
368.
Mesaj la prorogarea Corpurilor Legiuitoare.
11/23 Iulie 1879.
Pentru o mai chibzuită modificare a art. 7 din Constituţie, Domnul amână
cu o lună sesiunea extraordinară a Corpurilor Legiurtoare.
www.dacoromanica.ro
TULIE-AUGUST 1879 CUVÂNTĂRI 325
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Revizuirea art. 7 din Constituţiune preocupă România întreagă ;
ea trebue a preocupa încă mai mult pe Guvern.
Spre a cunoaște fazele prin care această chestiune a trecut atât
în de afară cât și în năuntru, noii Mei Miniștri au dar trebuință
de un oarecare timp. D-voastre asemenea, cunoscând acum mai
de aproape dificultăţile ce înconjoară chestiunea, simţiţi negreșit
de a vă pune în noi comunicaţiuni cu alegătorii d-voastre, cu”țara,
şi aceasta înainte de a procede la rezolvarea definitivă a chestiu-
nii. În acest interval, Guvernul Meu va putea aduce la cunoștința
marilor Puteri europene hotărîrea naţiunii de a admite în legisla-
ţiunea sa principiul proclamat de art. 44 din Tractatul din Berlin,
dar tot odată și îngrijirile ei și marea datorie ce avem a garanta
şi interesele naţionale și economice, care trebue să fie sacre pentru
orice Stat, pentru orice popor.
În urma raportului Consiliului Meu de Miniștri sub nr. 444
şi pe puterea art. 95 din Constituţiune, Eu dar amân sesiunea ex-
traordinară a Camerelor pe termin de o lună cu începere de astăzi.
Dat în București, la 11 Iulie 1879.
CAROL
Preşedintele Consiliului Mimştrilor, I. C. Brătianu
(M. O., 1879, nr. 158, p. 3802).
369.
Toast la serbarea patronului regimentelor 1 şi 2 artilerie.
20 Iulie/1 August 1879.
Domnul închină în onoarea artilerei române.
Îmi voi aminti totdeauna cu plăcere de această frumoasă zi,
pe care am serbat-o acum doi ani împreună în tabăra dela Ca-
lafat, unde artileria noastră a pus temelia renumelui său, care a
fost încununat în urmă la Plevna, Rahova și Smârdan-
Închin acest pahar în onoarea artileriei române, care este și
sper că va rămânea pururea mândria armatei.
(M. O., 1879, nr. 167, p. 3937).
www.dacoromanica.ro
326 REGELE CAROL I
370.
Mesaj la redeschiderea Corpurilor Legiuitoare.
11/23 August 1879.
Domnul, la redeschiderea Corpurilor Legiuitoare, exprimă nădejdea că art.
7 din Constituţie va fi modificat în așa fel ca să împace principiile libertăţii
religioase şi egalităţii civile şi politice cu necesităţile naţionale şi economice
româneşti.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Astăzi se încheie amânarea sesiunii extraordinare a Corpu-
rilor Legiuitoare, urmată potrivit Mesajului Meu din (11 Iulie.
D-voastre reîncepeţi acum activitatea d-voastre legislativă.
Miniştrii Mei vă vor supune actele atingătoare de revizuirea
art. 7 din Constituţiune, cerută de art. 44 al Tractatului din Berlin,
pe care, cu toate sacrificiile ce ni le impune, România l-a primit
prin glasul Reprezentanţilor săi.
D-voastre, d-lor Senatori, d-lor Deputaţi, aţi profitat de tim-
pul ce v'a lăsat prorogarea Camerelor, spre a studia mai de aproape
deosebitele împrejurări ale acestei grave chestiuni.
Am dar deplina convicţiune că, astăzi, Camere și Guvern vor
pune tot zelul, tot patriotismul, toată prudenţa politică, spre a
ajunge la o soluţiune, care pe deoparte să dea satisfacţiune princi-
piului libertăţii religioase și al egalităţii civile și politice, proclamat
de Europa întreagă, iar pe de alta să împace cu acest principiu
necesităţile noastre naţionale și economice.
Dumnezeu să binecuvinteze lucrările d-voastre.
Dat în Sinaia, la 11 August 1879.
Președintele Consihului Mimştrilor ad-interim, M. Kogălniceanu.
(M. O., 1879, nr. 183, p. 5269).
371.
Domnul către delegaţii coloniei bulgare din România.
23 Septemvrie/5 Octomvrie 1879.
La mulţumirile și declaraţiile de lealitate exprimate de delegaţia Bulga-
rilor din România, Domnul declară că Bulgari au găsit totdeauna ospitalitate
în Româma. Luptele date de Români şi pentru independenţa Bulgariei au ser-
vit o cauză nobilă. Ele au contribuit la cimentarea legăturilor româno-bulgare.,
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE 1879 CUVÂNTĂRI 327
Primesc cu o vie mulțumire adresa coloniei bulgare din Ro-
mânia și sunt foarte simţitor pentru frumoasele cuvinte ce-Mi
rostește şi pentru acele care privesc pe Doamna.
Este adevărat că Bulgarii au aflat în totdeauna în timpuri
grele ospitalitatea, cea. mai largă în această ţară. Aveţi astăzi o
patrie liberă și un Domn, care a luptat alături cu Mine pentru
independenţa Bulgariei. Sunt mândru că armata română și-a văr-
sat sângele ei pentru o cauză atât de sfântă ca acea a liberării po-
poarelor subjugate și pentru stabilirea unui viitor fericit pentru
dânsele, și sper că astfel s'au stabilit legături și mai strânse între
poporul bulgar și națiunea română. Numele de Plevna, Rahova,
Smârdan, vor fi înscrise pe paginele istoriei noastre comune. Dea
Dumnezeu ca ţara d-voastre să prospere, să se desvolte în pace
şi liniște, menţinându-se frăţeștile şi vechile legături între am-
bele ţări vecine, şi Bulgaria să fie fericită sub Domnul ce și-a ales
şi pentru care, ca rudă și ca amic, simt o deosebită afecţiune. Să
urăm dar cu toţii: Trăiască A. S. Principele Alexandru!
(M. O., 1879, nr. 216, p. 6175).
372.
Mesaj la închiderea Camerelor de revizuire şi deschiderea Corpurilor
Legiuitoare.
12/24 Octomvrie 1879.
Dusă la sfârșit modificarea art. 7 din Constituţie, Domnul închide sesiu-
nea Camerelor de revizuire și deschide sesiunea ordinară a Corpurilor Legiui-
toare în Vederea activităţii legislative cu caracter urgent.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Unanimitatea pusă de d-voastre în rezolvarea uneia din chestiu-
nile cele mai spinoase ce au preocupat România v’a creat drepturi
neșterse la recunoştinţa ţării. Această unanimitate a dovedit încă
odată că, în chestiunile cele mari naţionale, Românii știu a pune
de o parte orice consideraţiuni, orice spirit de partid, spre a nu se
gândi decât la interesul genera]. Această acţiune comună a cons
statat din nou că, deși Constituţiunea noastră, ca orice operă ome-
nească, poate avea defectele sale, însă chiar acestea nu se cuvin
www.dacoromanica.ro
328 REGELE CAROL I
a fi îndreptate, ca unele ce fac parte din pactul nostru funda-
mental, decât atunci când reforma este simțită de întreaga națiune.
Atitudinea poporului român, rezerva ce el și-a impus, înțe-
lepciunea ce a árătat, mărginindu-se, în aceste împrejurări deli-
cate, în cercul discuțiunii legale și evitând orice turburare care ar
fi putut còmpromite interesele României, au justificat încă odată
credința ce am pus în inteligența și prevederea politică a acestei
țări. Când o națiune se află în asemenea condițiuni, oricare ar fi
greutățile ce i s'ar înfățișa, ea le poate privi fără “temere, ea poate
păși înainte cu încredere în viitorul său.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Opera d-voastre ca Adunări de revizuire este terminată. Acum
d-voastre aveţi, ca Adunări ordinare, a păşi la lucrări legislative
care nu pot suferi întârziere.
Închizând dar astăzi sesiunea Camerelor de revizuire, în vir-
tutea art. 95 din Constituţiune, declar deschisă sesiunea extra-
ordinară a Camerelor ordinare și anume până la finele lunii curente
Octomvrie.
Dat în București, la 12 Octomvrie 1879.
Preşedintele Consiliului Miniștrilor şi Ministru al Lucrărilor Publice, Î.
C. Brătanu; Ministru de Interne, M. Kogălniceanu; Ministrul Cultelor şi Instruc-
țiunii Pubhce, N. Kretzulescu ; Ministrul Finanţelor, D. A. Sturzda; Ministry
Afacerilor Străine, B. Bosrescu; Ministru de Războiu, Colonel D. Lecca; Mi-
nistrul Justiţiei, A. Stolojan.
(M. O., 1879, nr. 233, p. 6613).
373.
Domnul către Primarul din Tulcea.
15/27 Octomvrie 1879.
La primirea cu pâine şi sare a Primarului din Tulcea, Regele și-a manı-
festat iubirea pentru Dobrogea și a făgăduit că se ya strădui pentru desvol-
tarea acestei provincii.
Voi iubi Dobrogea cum iubesc România, din care ea face acum
parte; ambiţiunea mea, stăruinţele Mele, vor fi de a da acestei
țări desvoltarea morală și materială la care-i dă drept admira-
bila sa poziţiune.
(M. O., 4879, nr. 235, p. 6654).
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1879 CUVÂNTĂRI 329
374.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
15/27 Noemvrie 1879.
Domnul anunţă un vast program de gospodărie internă. Legi cu caracter
financiar vor duce la echihbrarea bugetului. Legi de natură administrativă
vor tinde a sımphfica aparatul de stat; Dobrogea va constitui punctul asupra
căruia grija guvernăni se va concentra în chip deosebit. Justiţia se va folosi de
experienţa: trecutului apropiat pentru a îndrepta sau crea legi nouă care să o
ajute. Instrucția publică va dispune de un sprijin și mai puternic al Statului.
Armata se va reorganiza. Drumuri și linii ferate nouă vor îi puse la dispoziția
circulaţiei. Un consiliu legislativ e de dorit a lua ființă, pentru coordonarea
legilor. Activitatea Corpurilor Legiuitoare se va îndrepta înspre îmbunătăţirea
stărilor interne. `
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
După două lungi și laborioase sesiuni extraordinare, astăzi
intraţi în sesiunea ordinară a activităţii d-voastre legislative.
Cu această ocaziune am o plăcută datorie de a vă mulțumi din
nou pentru patriotica și luminata râvnă, ce aţi pus în deslegarea
spinoaselor și grelelor chestiuni ce aţi âvut la ordinea zilei.
Situaţiunea noastră exterioară este favorabilă pentru prezent
şi o putem privi cu încredere pentru viitor.
Cu toate dificultăţile ce ne impunea executarea Tractatului
din: Berlin, cu toate chiar dureroasele sacrificii ce a trebuit să facem,
d-voastre cunoaşteţi cu câtă lealitate și abnegaţiune, cu cât tact
și umanitate am știut cu toţii a ne conforma acelui tractat.
Puterile semnătoare, suntem siguri, vor ţinea seamă de leali-
tatea noastră, ca şi de dificultăţile ce existau, şi vor aprecia modul
îndeplinirii acestei obligaţiuni internaţionale precum și valoarea
morală a unanimităţii cu care națiunea a putut concilia interesele
sale interioare cu stipulaţiunile unui act european.
Suntem dar în drept a crede că peste puţin vom vedea stabi-
lindu-se între noi și celelalte patru mari Puteri semnătoare tracta-
tului acele relaţiuni normale, care se formează între Statele absolut
independente.
Politica Guvernului Meu fiind eminamente naţională, bazată
pe lealităte, pe drepturile și datoriile internaţionale alipite de ca-
litatea oricărui Stat liber, nu va putea jigni nici un interes legitim
www.dacoromanica.ro
330 REGELE CAROL 1
străin; din contră, va inspira o egală încredere pentru noul Stat
român din partea tuturor celorlalte State.
Astfel ne vom putea asigura simpatiile Puterilor și consolida
cu dânsele acele relaţiuni permanente și normale, de care Româ-
nia are trebuință pentru desvoltarea activităţii sale politice și
economice.
Sperând și așteptându-ne că în curând vom fi liberi de preocu-
paţiuni exterioare, cu atât mai mult activitatea noastră va trebui
să fie concentrată asupra îmbunătăţirilor noastre din lăuntru,
asupra îndestulării trebuinţelor noastre morale, materiale, eco-
nomice.
În timpul războiului, în timpul complicaţiunilor noastre inter-
naţionale, aceste trebuinţe în mare parte au fost neîngrijite. Acum
a sosit timpul ca, cu forţe întrunite, Camere și Guvern, să ne pu-
nem serios la lucru.
D-voastre, d-lor Senatori, d-lor Deputaţi, și aveţi înaintea
d-voastre mai multe proiecte de legi demne de toată binevoitoarea
d-voastre cercetare; cele mai importante sunt: proiectul de lege
comunală, proiectele de legi pentru îmbunătăţirea serviciului sa-
nitar, pentru cruțarea pădurilor, pentru mine, pentru organizarea
administraţiunii Domeniilor Statului, pentru Banca de scont și
de circulațiune. Alte proiecte de legi, nu mai puţin importante,
vor veni să reclame legislativul d-voastre concurs.
În administraţiunea finanţelor, un control mai eficace și mai
sever a produs îmbunătăţiri reale, și unele ramuri ale veniturilor
Statului, precum vămile și monopolul tutunurilor, au dat rezul-
tate ce merită a fi numite satisfăcătoare. Astfel, cu concursul lu-
minat al d-voastre, vom ajunge la finele exerciţiului acestui an
cu un buget executat întocmai după prevederile ce au predomnit
la votarea lui,
Cu toate aceste, în vederea multelor îmbunătăţiri ce se reclamă
de starea noastră din lăuntru, viitorul nu se prezintă fără difi-
cultăţi financiare. Silinţele constante însă de a ameliora serviciul
şi speranţa ce am că bugetele vor fi votate la timpul oportun, Mă
fac a crede că, cu prudenţă și exactitudine, totuși vom ajunge a
vedea situațiunea noastră financiară pe deplin regulată,
Ministrul de Finanţe va supune d-voastre legile necesare în ra-
port cu bugetul anului viitor.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1879 CUVÂNTĂRI 331
România de peste Dunăre, Dobrogea, reclamă toată bine-
voitoarea d-voastre îngrijire.
În excursiunea ce am, făcut în noua provincie română, M'am
încredinţat că acolo posedăm un capital mare de devotament și
de iubire către noua lor patrie din partea întregelor poporaţiuni
de orice naționalitate, de orice confesiune. Este de datoria noastră,
este în interesul nostru de a conserva şi desvolta acest preţios ca-
pital moral; şi am ferma convicțiune că orice sacrificii vom face
pentru îmbunătăţirea și înflorirea Dobrogei vor fi mănoase în re-
zultate folositoare pentru întregul Stat român. D-voastre veţi
avea în curând a vă pronunţa asupra proiectelor de legi privitoare
la organizarea acestei provincii și la regularea proprietăţii rurale
în aceeaşi parte a ţării.
Ministrul Meu dela Interne va înfățișa d-voastre mai multe
proiecte de legi privitoare la întreg Statul român, între care cele
mai importante sunt acele pentru împuţinarea şi reorganizarea
subprefecturilor, pentru admisibilitatea și înaintarea în funcțiunile
administrative, pentru completarea serviciului poștelor și telegra-
felor, pentru reformarea serviciului penitenciarelor noastre.
Judecătoriile de ocoale, cu competinţa lor de astăzi, au îm,
puţinat procesele la instanţele superioare. Unele tribunale deja
au început a nu mai avea decât foarte puţine judecăţi. O reformă
dar se impune. Guvernul Meu vă va prezenta în această privință
un proiect de lege, care va asigura tot de odată și pozițiunea ma-
gistraţilor, organizând și răspunderea lor pe o scară mai largă.
O experienţă de mai mulţi ani a dovedit că dispozițiunile prac-
tice luate de legiuitor spre a garanta cetăţenilor foloasele princi-
piilor bune ale legilor moderne m'au ajuns totdeauna scopul lor.
De aceea, Ministrul de Justiţie vă va prezenta un proiect de reforme
parțiale ale Codicelui de procedură civilă, în vedere de a concilia
o mai repede cercetare a eauzelor cu trebuinţa unei instrucțiuni
serioase a proceselor. Asemenea vi se va prezenta un proiect de
lege privitor la reorganizarea corpului portăreilor, care se află în
strânsă legătură cu reforma Codicelui de procedură civilă și în
special cu urmăririle averilor imobiliare. Același Minister vă va pre-
zenta proiecte de lege privitoare la reformarea legiuirii asupra so-
cietăților comerciale și economice, asupra înființării notariatului,
asupra îmbunătăţirii organizațiunii orpului advocaţilor.
www.dacoromanica.ro
332 REGELE CAROL 1
Astăzi, graţie impulsiunii date instrucţiunii și ridicării nive-
lului moral al naţiunii, România are un personal judecătoresc
luminat, integru, corespunzător sacrificiilor ce ţara face pentru
justiție. Cu o mai bună chibzuire și cu îmbunătăţiri parţiale în le-
gislațiunea noastră civilă și criminală, fără să-i atingem bazele
fundamentale, în curând vom ajunge a avea tribunale care să fie
în toată privinţa la înălțimea instituţiunilor judecătorești ale ţă-
rilor celor mai luminate.
Experienţa făcută în ultimul război a dovedit că organizaţiunea
actuală a armatei are trebuinţă de a fi pusă în raport cu noua si-
tuaţiune politică a ţării și cu desvoltările ce a luat această institu-
ţiune în timpii din urmă. În acest scop se va supune deliberărilor
d-voastre un proiect de organizare a armatei, stabilit pe noi baze,
care să cuprindă toate elementele de forță de care dispune ţara,
spre a putea fi întrebuințate în caz de necesitate. Introducerea
noii organizări a forțelor noastre militare va necesita dela sine și
modificarea celorlalte legi, care își au sorgintea în legea generală
a armatei.
Îmbunătăţirile aduse în ultimii ani diferitelor grade de învă-
ţământ public, prin separarea clasei I-a de a II-a primară și prin
adăogirea clasei a IV-a, pe cât mijloacele au permis; înființarea
din nou și separarea a câtorva catedre la Universităţi, cum și în-
fiinţarea unei a doua Facultăţi de medicină la Iași, etc., sunt atâtea
progrese făcute în învățământul nostru public. Guvernul Meu va
urma nu mai puţin și în viitor a se preocupa de completarea învă-
ţământului.
Patriotica solicitudine a Corpurilor Legiuitoare corespunde,
sunt sigur, dorințelor generale de a se distribui instrucțiunea pri-
mară în toate unghiurile patriei și de a se da o mai mare desvol-
tare diferitelor ramure de cultură specială.
Școalele normale, menite a pregăti învăţători rurali, au trebuință
de multe îmbunătăţiri, spre a putea corespunde în toate scopului
pentru care ele sunt create; între altele, trebue să li se alipească
câteva școale primare pentru practica pedagogiei.
În anul acesta s'a elaborat și promulgat programa gimnaziilor
reale, indispensabilă unei direcţiuni practice în instrucţiune, lucru
la care tinde Guvernul Meu pentru completarea sistematică a
culturii poporului. În realizarea acestei simţite necesităţi, nu Mă
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1879 CUVÂNTĂRI 833
îndoesc că veți grăbi a înlesni mijloacele necesare deschiderii și
organizării instrucţiunii profesionale, menite a contribui în mod
sigur la desvoltarea economică a ţării noastre.
Cu toate măsurile deja luate ca să se completeze și să se în-
lesnească predarea cu succes a studiilor universitare, învățământul
superior nu mai puţin are nevoe de deosebita d-voastre atenţiune,
mai ales în faţa nouăi situaţiuni politice ce a dobândit ţara noastră.
Dacă cu toate însemnatele fonduri ce s'au afectat lucrărilor pu-
blice, nu s'au putut face atâtea creaţiuni din nou cât se simţia tre-
buinţa, cauza a fost deteriorarea atât de mare a căilor de comu-
nicaţiune, provenită din transporturile enorme ce sau făcut de
armata rusă în timpul războiului, ceea ce a necesitat şi va mai
reclama încă fonduri considerabile, nu numai pentru reparaţiune,
dar și pentru reconstrucțiunea lor. Cu toate acestea, multe îmbu-
nătăţiri s'au făcut. Mai cu seamă căile judeţene, executate cu fon-
durile şi zilele de prestaţiuni, s'au întins cu activitatea reclamată
de interesele locale.
Căile ferate, care la înfiinţarea primei reţele atât de întinse,
îngrijise pe toţi, gândindu-se la sarcinile ce ţara credea a-și im-
pune, sunt astăzi artera de vieaţă pentru prosperarea materială a
Statului român, și cunoaşteţi cu câtă stăruință desvoltarea şi îmul-
ţirea lor este astăzi reclamată din toate unghiurile ţării. Linia
Ploești—Predeal se va deschide întreagă circulaţiunii publice peste
puţine zile și linia Buzău—Mărășeşti, destinată a stabili o comuni-
caţiune mai directă a Moldovei cu Capitala și a înlătura gravele
inconveniente ale liniei actuale, este deja pusă în lucrare. Sper că
această linie va fi terminată în mare parte cel puţin anul viitor.
Execuţiunile de căi ferate prin capitaluri naţionale dovedind cu
succes posibilitatea de a nu mai avea recurs la întreprinzători
străini, ne-au condus la construirea de către Stat a liniei Buzău—
Mărășești. Rezultatele adjudicaţiunilor, deși proiectele au fost
făcute pe preţurile cele mai reduse ale întreprinderilor actuale, au
fost atât de avantajoase, în cât suntem asiguraţi că vom putea
în viitor întreprinde și alte asemenea lucrări în condiţiunile cele
mai favorabile tezaurului public. Guvernul Meu va și prezenta
în curând d-voastre un proiect de lege pentru o nouă cale ferată,
care va pune în comunicaţiune centrul ţării cu portul Kiiistendje,
a cărui importanţă pentru prosperarea naţională este simțită de toţi.
www.dacoromanica.ro
334 REGELE CAROL I
Dacă această prețioasă lucrare a fost amânată până acum,
cauza a fost obiecţiunile ce s'au ridicat în contra sancţionării fron-
tierei de sud a Dobrogei, determinată pe tărâm, conform Tracta-
tului dela Berlin, de comisiunea de delimitatre.
Constat cu fericire că activitatea naţională merge crescând
cu pași repezi, fiindcă, cu toate sacrificiile ce a făcut Statul pentru
crearea căilor de comunicaţiune, ele sunt încă departe de a răspunde
la toate trebuinţele producţiunii noastre naţionale.
O lipsă însă foarte însemnată ce se simte în privința executării
lucrărilor de către Stat, este acea a nesuficienţei personalului tehnic
de ingineri, spre a putea întreprinde acele lucrări cu succesul dorit.
Pentru aceasta este de neapărat să dăm Şcoalei noastre naţionale
de poduri și șosele desvoltarea reclamată de necesităţile țării.
Ministrul Meu de Lucrări Publice va prezinta chiar în această
sesiune câteva proiecte de legi destinate la îmbunătăţirea agricul-
turii și a comerţului, precum: crearea de comisiuni și de școale
regionale de agricultură, pentru organizarea de intrepozitej de
burse pentru misiţi și samsari, în fine pentru organizarea de insti-
tuţiuni economice naţionale proprii a da desvoltării țării avântul
dorit de Mine, de simţimintele d-voastre patriotice și reclamat
de viitorul naţiunii române.
Mai este un proiect de lege, pe care în deosebi îl recomand bine-
voitoarei d-voastre cercetări. Acest proiect de lege este privitor
la instituirea unui consiliu, carele între alte atribuţiuni să aibă
și acel principal de a elabora proiectele de legi și regulamentele de
administraţiune publică. O experienţă de mai mulţi ani ne-a do-
vedit necesitatea unui asemenea consiliu, compus de oameni spe-
ciali, prin concursul cărora numai vom putea avea proiecte de
legi bine studiate în toate amănuntele și puse în concordanţă cu
întreaga noastră legislaţiune.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Cum vedeţi, un larg câmp se deschide activităţii d-voastre
legislative. Am convicţiunea că d-voastre vă veţi pune la lucru,
cu zel, cu inteligenţă, cu patriotism; am convicţiunea că ţara,
mulțumită d-voastre, va datori și acestei sesiuni legi mănoase
în rezultate bune.
www.dacoromanica.ro
NOV.-DEC. 1879 CUVÂNTĂRI 335
Astfel, d-voastre veți contribui la îndreptarea multor neajun-
suri din legislațiunea noastră, veți îmbunătăți serviciile publice,
veți înzestra națiunea cu folositoare instituțiuni și veți ridica ni-
velul material și moral al poporaţiunilor noastre. Făcând așa,
d-voastre veţi întări țara în lăuntru, și tari în lăuntru, vom fi tari
şi în de afară; căci aşa vom insufla și vom merita stima şi încre-
derea naţiunilor și guvernelor străine.
Urând activităţii d-voastre un bun şi folositor succes, rog pe
Dumnezeu să binecuvinteze lucrările d-voastre legislative.
Sesiunea ordinară a Corpurilor Legiuitoare este deschisă.
București, la 15 Noemvrie 1879.
CAROL
Preşedintele Consiliului Miniştrilor și Ministru al Agriculturii, Comerţului
şi Lucrărilor Publice, Z. C. Brătianu; Ministru de Interne, M. Kogălniceanu ;
Ministrul Cultelor şi Instrucțiunii Publice, N. Kretzulescu ; Ministrul Finanţelor,
D. A. Sturzda ; Ministrul Afacerilor Străine, B. Boerescu ; Ministru de Războiu,
Colonel D. Lecca ; Ministrul Justiţiei, A. Stolojan.
(M. O., 1879, nr. 258, p. 7149—51).
375.
Toast la prânzul dela Palat.
28 Noemvrie/10 Decemvrie 1879.
Amintind de ziua căderii Plevnei, Domnul ridică paharul în sănătatea
voinicilor care au luptat la 28 Noemvrie 1877 şi în amintirea celor morți atunci.
În această memorabilă zi, a doua aniversare a căderii Plevnei,
ne amintim cu toții de vitejia armatelor aliate care au luptat îm-
preună și privesc cu mândrie fruntașii oastei Mele, care Mă încon-
joară. Ridic acest pahar în sănătatea voinicilor acestor lupte şi
în amintirea eroilor căzuți. Trăiască scumpa noastră ţară și apă-
rătorii ei!
(M. O., 1879, nr. 270, p. 7518).
376.
Răspuns la Adresa Senatului.
4/16 Decemvrie 1879.
Prezentând adresa Senatului, Președintele Ghica asigură pe Domn de
solicitudinea pe care o are maturul Corp pentru problemele în legătură cu Do-
www.dacoromanica.ro
336 REGELE CAROL 1
brogea. M. S. mulțumește pentru simțamintele Senatului față de persoana Sa
şi crede că sacrificiile pe care ţara le va face pentru Dobrogea vor fi depășite
de devotamentul locuitorilor din România dintre Dunăre şı Mare.
Domnule Președinte,
Domnilor Senatori,
Vă mulțumesc pentru Adresa Senatului. Acest act important.
Îmi este o nouă dovadă despre sentimentele patriotice ale d-voastre,
despre sprijinul puternic și luminat ce drepturile şi interesele Ro-
mâniei pot pururea găsi în d-voastre,
Să ne răzimăm pe dreptatea marilor Puteri europene, să cre-
dem că în curând vom fi liberi de ultimele noastre greutăţi exterioare.
Atuncea, cu întrunite puteri, Guvern și Camere, ne vom deda
ocupaţiunilor și îmbunătăţirilor din lăuntru,
Pe temeiul acestei folositoare activităţi, Senatul, credincios
misiunii sale, va da, nu Mă îndoesc, Ministerului Meu toate mijloa-
cele spre a îndestula multiplele trebuinţe, ce se reclamă de desvol-
tarea morală, materială și economică a României.
Cu deosebită plăcere, domnilor Senatori, primesc asigurarea ce-M:
daţi despre deosebita îngrijire ce veţi avea pentru a bine organiza
Dobrogea. Am ferma convicțiune că amorul şi devotamentul po-
poraţiunilor nouăi noastre provincii pentru noua patrie vor com-
pensa cu dărnicie sacrificiile ce România va face pentru înflorirea
acestei ţări.
Încă odată vă exprim recunoştinţa Mea pentru sentimentele
d-voastre, pentru concursul d-voastre.
Doamna se asociază cu Mine spre a vă mulțumi, domnilor Senatori,
pentru bunele urări ce Ne adresaţi.
(M. O., 1879, nr. 274, 7646).
377.
Răspuns la Adresa Adunării Deputaţilor.
14/26 Decemvrie 1879.
Domnul mulţumeşte Preşedintelui C. A. Rosetti și deputaţilor pentru sen-
timentele exprimate în adresa Cameni şi stărue asupra activității economice
care se cere a îi intensilicată; Dobrogei, aşișderea trebue să i se dea organi-
zarea şi buna stare reclamate de situația ei actuală.
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1880 CUVÂNTĂRI 337
Domnule Preşedinte,
Domnilor Deputaţi,
Primiţi mulțumirile Mele pentru sentimentele d-voastre pa-
triotice, pentru concursul ce trebuinţele ţării au găsit și găsesc în
«d-voastre, pentru bunele cuvinte ce-Mi adresaţi Mie și Doamnei.
Cu drept ziceţi d-voastre că România simte necesitatea de a
păși înainte pe calea îmbunătăţirilor economice. Activitatea d-voastre
spre a asigura aceste îmbunătăţiri, sunt încredințat că nu va fi
întreruptă.
Cu plăcere constat că d-voastre apreciaţi ca şi Mine, cât importă
chiar folosului țării întregi organizarea și buna stare a nouăi noastre
provincii de peste Dunăre.
Încă odată, d-lor Deputaţi, vă mulțumesc pentru concursul
d-voastre, vă mulțumesc pentru patrioticele d-voastre cugetări
şi acte.
(M. O., 1879, nr. 282, p. 7915).
378.
Inalt Ordin de zi către armaţă.
1/13 Ianuarie 1880.
Mulţumit că în anul 1879 armata și-a înţeles misiunea, Domnul o îndeamnă
în pragul anului nou să continue a cultiva virtuțile militare spre folosul Ţării
şi mulţumirea Suveranulwu.
Ostaşi,
Anul ce a încetat Mi-a probat, odată mai mult, că sunteţi pă-
trunşi de nobila misiune ce vă este încredinţată, și că, prin disci-
plină și silinţele voastre, aţi meritat mulțumirea Mea și încre-
derea Țării.
Continuați pe această cale, faceți-vă datoria cu devotament
şi abnegațiune, desvoltați necontenit virtuțile militare, care tre-
bue să fie podoaba voastră, și puteți fi siguri astfel de dragostea
Mea, de recunoştinţa Patriei, care va privi în voi scutul ei puternic.
Vă urez an bun şi fericit.
Dat în București, la 1 Ianuarie 1880.
(M. O., 1880, nr. 1, p. 1).
www.dacoromanica.ro
338 REGELE CAROL I
379.
Mesaj la închiderea Corpurilor Legiuitoare.
12/24 Aprilie 1880.
Domnul arată roadele sesiunilor Corpurilor Legiuitoare. Modificarea art.
7 din Constituţie, perfecţionarea armatei, grija pentru Dobrogea gi Iaşi, sunt
numai câteva din aceste realizări. In numele Ţării şi al Său, M. S. mulţumeşte
Cameri: şi Senatului pentru activitatea desfășurată.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Lunga și obositoarea d-voastre activitate legislativă ajunge
astăzi la finitul ei. Fie ca Adunări de revizuirea Constituţiunii,
fie ca Adunări Legiuitoare ordinare, Parlamentul român a fost
la înălțimea misiunii sale.
D-voastre aţi deslegat grele și spinoase chestiuni internaţio-
nale, sociale şi economice.
Aţi introdus în liberala noastră Constituţiune principiul socie-
tăților moderne, acela al egalității politice fără deosebire de reli-
giune, înconjurând aplicarea acestui principiu cu garanţiile cerute
de interesele noastre economice.
Invingând toate greutăţile, aţi pus ţara în stăpânirea marei
sale artere de comunicaţiune: căile ferate.
Fără a impune poporaţiunilor noi sarcini, aţi dat Guvernului
Meu un buget echilibrat, votat la timp și în stare de a putea face
faţă la toate trebuinţele serviciului public.
Mulțumită fondurilor speciale ce aţi pus la dispoziţiunea
Ministerului, vom putea perfecționa organizarea noastră militară
şi îmbunătăți materialul armatei.
Noua noastră provincie ne datorește o lege organică care a fost
primită cu bucurie de poporaţiunile noastre transdanubiene, fără
osebire de naţionalitate și de religiune, și care, prin principiile sale
de ordine, de libertate și de civilizaţiune, ne-a atras laudele opi-
niunii publice europene.
Aţi împlinit promisiunea dată de Constituantă vechei capitale
a Moldovei, ca desdăunare a sacrificiilor ce acest nobil oraș a făcut
cauzei Unirii, și prin două legi speciale ați dat Guvernului Meu
putinţa de a ridica din ruine marile sale edificiuri: Catedrala me-
ropolitană și vechiul Palat domnesc.
www.dacoromanica.ro
MAI 1880 CUVÂNTĂRI 339
In numele ţării și în numele Meu, vă exprim dar toată recu-
noștința pentru lucrările d-voastre legislative, atât de grele, atât
de importante, atât de mănoase în rezultate bune, și care le da-
torim numai activităţii şi patriotismului d-voastre.
D-voastre vă reînturnaţi acum în mijlocul conjudețenilor cu
conștiința împăcată, căci aţi dat ţării bune legiuiri și folositoare
îmbunătățiri, Vă doresc dar cu această ocaziune sărbători frumoase
în sânul familiei d-voastre și, înainte de a ne despărţi, să strigăm
cu toţii: Să trăiască muma noastră a tuturor, să trăiască România!
Sesiunea Corpurilor Legiuitoare este închisă.
București, la 12 Aprilie 1880.
Președintele Consilhulu de Mimștn și Ministru al Agriculturii, Comerţului
şi Lucrărilor Publice, I. C. Brătianu; Ministru de Interne, M. Kogălniceanu;
Ministrul Afacerilor Străine şi ad-interim la Culte și Instrucţiune Publică, B.
Boerescu; Ministru de Finanţe, I. Câmpineanu; Ministru de Războiu, General
D. Lecca; Ministru de Justiţie, A. Stolojan.
(M. O., 1880, nr. 87, p. 2693).
380.
Inalt Ordin de zi către armată.
10/22 Mai 1880.
De 10 Ma, ziua venirii Domnului pe tronul României şi a independenţei,
M. S. se adresează oștirii, scutul Ţării, îndemnând-o să fie pătrunsă de înalta
misiune ce are de a păzi patrimoniul naţional ce-i este încredinţat.
Ofiţeri, subofițeri, caporali și soldaţi,
Ziua de 10 Mai este îndoit scumpă inimii Mele: în această zi am
intrat ca Domn în Capitala României, și tot la 10 Mai ţara a de-
“venit independentă, graţie eroismului vostru.
Pe cât a fost însă de mare gloria care a încoronat silințele voastre,
pe atât este de grea misiunea de a păstra neatins sacrul depozit
pus de acum înainte sub scutul patriotismului vostru.
Sunt sigur că veţi fi totdeauna pătrunși de înalta misiune ce
vă încumbă și că România va găsi pururea cea mai puternică ga-
ranţie în devotamentul și în îndeplinirea datoriei voastre,
Să trăiască România!
Să trăiască armata română!
Dat în București, la 10 Mai 1880.
(M. O., 1880, nr. 106, p. 3077).
www.dacoromanica.ro
340 REGELE CAROL I
381.
Răspuns la felicitările delegaţiunilor din judeţe.
10/22 Ma: 1880.
Q delegaţie a judeţelor şi comunelor urează domnie glorioasă, cu prilejul
zilei de 10 Mai, Domnului prin glasul lui G. Lecca, Vice-preşedintele Senatului
și reprezentantul Bacăului. M. S. schiţează însemnătatea zalei și arată menirea
tuturor de a consohda ţara în nouăle ei condițiuni de vieaţă.
Domnilor,
Sunt mândru și adânc mişcat, văzând împrejurul Meu delegaţii
tuturor judeţelor și comunelor, care au venit spre a sărbători îm-
preună cu Capitala memorabila zi de astăzi.
La 10 Mai 1866, pentru prima oară, se sigilă pactul care a
legat pentru totdeauna destinele Mele cu această ţară.
Tot la 10 Mai 1877, un puternic și bărbătesc freamăt făcu să
tresară pe toţi Românii dela o margine la alta a ţării; ei se gru-
pară împrejurul Meu strigându-Mi: «Trage strămoșeasca spadă
şi reînvie zilele de glorie și de fericire ale Românilor! Fă ţara inde-
pendentă!».
Am mers vesel şi plin de încredere, căci știam că am în urma
Mea un întreg popor. Și astfel astăzi, 10 Mai 1880, serbăm voioși
aniversarea neatârnării României ca țară liberă și suverană, recu-
noscută de toate Statele.
Acum dar, domnilor, când prin energia și silinţele noastre
ne-am reluat locul ce ni se cuvenia, o îndoită și nu mai puţin nobilă
sarcină se impune veghierilor noastre patriotice: aceea de a conso-
lida, cum ziceţi, prin muncă, prin unitate, prin abnegaţiune, ceea
ce braţul viteaz al ostașilor noștri, ceea ce mintea, prudenţa cum-
pănită a tuturor bărbaţilor care au condus trebile publice, au do-
bândit pentru scumpa noastră patrie, Astfel se va dovedi și mai
bine că ţara aceasta, tot atât de virilă și de perseverentă în pace
ca și în război, este un element de ordine și de progres la locul ce
Providența i-a însemnat.
Mulţumindu-vă, Doamna și Eu, încă odată pentru cuvintele
ce-Mi rostiţi în numele tuturor judeţelor și comunelor, să ne unim
din nou cu toţii în acel strigăt, eare în veselie sau în primejdie va
ieși chiar cu ultima suflare din piepturi românești: Să trăiască
România!
(M. O., 1880, nr. 107, p. 3095).
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE 1880 CUVÂNTĂRI 34
382.
Toast la prânzul dat în sala Teatrului Național.
10/22 Mai 1880:
Capıtala a dat în sala Teatrului Național un prânz în, cinstea Domnului
şi a armatei. Domnul închină pentru ţară.
Ziua de 10 Mai fiind o sărbătoare naţională, închin cel dintâiu
pahar în onorul ţării. Sunt acum- trei ani de când România, în
împrejurările cele mai grele, se declară independentă. Armată și
popor luptară cu vitejie și hărbăţie și învinseră în fine toate greu-
tăţile. Lupta aceasta a oţelit și întărit națiunea, și astăzi putem
privi viitorul cu.liniște și încredere, și striga cu mândrie: Să trăiască
scumpa noastră patrie de sine stătătoare!
(M. O., 1880, nt. 107, p. 3096).
383.
Alocuţiune către ofițerii Regimentului austro-ungar Nr. 6 «Carol I».
Budapesta, 1/13 Octomvrie 1880.
Impăratul Austro-Ungariei a numit pe Domn cap al Reg. 6 «Caroll»,
în timpul vizitei ce i-a fost făcută de către Suveranul român. Domnul
a întrunit pe ofițerii şi soldaţii regimentului Său şi le-a spus că se simte onorat
de. cinstea pe care I-a rezervat-o Împăratul, făcându-L şef al unei unităţi cu
un trecut glorios. A invitat apoi pe ofrţeri să strige cu El:
4 Să trăiască M. S. Împăratul Francisc Iosif».
(M. O., 1880, nr. 223, p. 6803).
384.
Răspuns la toastul Primarului din Galaţi.
14/26 Octomvrie 1880.
In drum spre laşi, Domnul s'a oprit la Galaţi. Primarul oraşului , la prânzul
oferit Suveranilor, a dat expresie simţimuntelor de devotament dinastuc al Gă-
lăţenilor. M. S. mulțumește.
Mișcarea măreaţă ce primim astăzi din partea Gălăţenilor este
în adevăr extraordinară și prin aceasta Mă convinge de devotamentul
despre care niciodată nu M'am îndoit. Recunoscător dar pentru
www.dacoromanica.ro
342 REGELE CAROL i
această măreaţă și spontanee primire, vă însărcinez, domnule Primar,
ca să arătaţi Gălăţenilor din partea Noastră şi a Doamnei viile
Noastre mulţumiri, urându-le prosperitate în toate interesele
localităţii d-lor.
(Românul, 1880, 20-21 Oct./1-2 Nov; p. 963).
385.
Toast la prânzul din Roman.
16/28 Octomvrie 1880.
Domnul toastează pentru Divizia IV, amintind faptele de arme din timpul
războiului şi pe eroii ei.
Închin acest pahar în onorul Diviziunii IV, care prin vitejia
sa pe câmpul de bătaie a scris paginele cele mai frumoase din glo-
riosul nostru război şi a știut să ridice atât de sus reputaţiunea
armatei noastre. Convins că și în viitor această diviziune va păstra
neatins acest renume, beau în sănătatea Diviziunii IV, amintin-
du-ne memoria eroilor căzuţi pentru independenţa României.
(M. O., 1880, nr. 238, p. 7154).
386.
Toast la prânzul din Iași.
18/30 Octomvrie 1880.
Domnul ridică paharul în onoarea Iaşilor, a doua capitală a Țării şi leagănul
Unirii, care a suferit pentru ridicarea Statului român.
Ridic acest pahar în onorul celei de a doua Capitală a ţării, leagănul
Unirii, din care s’h ridicat Statul român. Iașii, vechea "metropolă
a României, poate dar îi mândră, fiindcă ea a pus temelia din care
sa ridicat România tare și independentă, respectată de toată
Europa. Mulţumind din toată inima Iaşului pentru patriotismul
ce a arătat în toate ocaziunile și pentru iubirea și devotamentul
cu care Ne-a primit astăzi, beau în sănătatea leșenilor, care au fost
şi vor fi totdeauna, sunt convins, în fruntea actelor celor mari.
Să trăiţi!
(M. O., 1880, nr. 238, p. 7156).
www.dacoromanica.ro
OCT.-NOV. 1880 CUVÂNTĂRI 343
387.
Inalt Ordin de zi către trupele dela Țigănești și Roman.
Iaşi, 21 Octomvrie/2 Noemvrie 1880.
Relevând că în timp de pace armata se exercită prin concentrări şi tabere
de instrucţie, Domnul constată că oștirea română este la înălțimea cerinţelor
vremii din punctul acesta de vedere.
Ostaşi,
Concentrările și taberile de instrucţie sunt astăzi principalul
mijloc: de a desvolta și de a da tărie numeroaselor trupe ce organi-
zația militară cere de a pune în acţiune. Printr'însele numai, șefii
superiori de toată treapta învaţă a cunoaște și a avea de aproape
în mână trupele ce comandă, și iarăș printr'însele trupa dobân-
dește încrederea și coeziunea trebuincioasă și câștigă, prin con-
tactul zilnic, dragostea șefilor, meniţi a o conduce la îndeplinirea
datoriilor sale către patrie.
Ostaşi din taberele Țigănești şi Roman,
Aţi avut ocaziune să vă convingeţi înșivă de rezultatele do-
bândite în acest an; și mai cu seamă voi, dorobanţi și călărași,
care deşi organizaţi semi-permanent, aţi știut cu toate aceste, prin
râvna și silinţa ce aţi arătat, a vă înfățișa întocmai ca trupele cele
vechi, aţi dovedit că temelia puterii noastre armate este pusă și
că ţara poate conta pe instituţiunile sale militare.
Înainte dar pe această cale şi Eu voju fi pururea mândru de a
fi în capul vostru, precum am simţit cea mai vie satisfacțiune con-
statând în persoană, la diferitele exerciţiuri, marșuri și manevre,
adevăratul progres realizat prin silinţele voastre.
Exprim dar șefilor și trupelor Domneasca Mea mulţumire pentru
zelul și devotamentul ce au desfășurat.
Dat în lași la 21 Octomvrie 1880.
(M. O., 1880, nr. 240, p. 7201).
www.dacoromanica.ro
344 REGELE CAROL IT
388.
Cuvântare la deschiderea Expoziţiei de arte şi industrie.
1/13 Noemvrie 1880.
Răspunzând lui C. Porumbaru, Preşedintele expoziţiei organizate de
« Concordia Română », Domnul e satisfăcut a constata că expozițiile au fost
necesare progresului industriei și meseriilor. La noi, expoziţiile sunt cu
atât mai utile. Desvoltarea industriilor la Români ar scuti țara de multe cum-
părături de peste hotare şi ar contribui la independenţa ei economică.
Expoziţiunile au dat în toate ţările îndemnul cel mai puternic
artelor, industriei și meseriilor, stabilind concurenţa, răsplătind
silința. Sper că tot așa va fi și la noi. Salut dar cu mare bucurie
întâia expoziţiune română înfiinţată prin iniţiativa societăţii Con-
cordia, și urez din toată inima un deplin succes acestei frumoase
întreprinderi, care, sunt convins, va purta roadele sale. Am avut
întotdeauna dorința cea mai vie de a vedea industria și meseriile
naționale asigurate şi desvoltate prin fabrice şi prin școale prac-
tice, păstrându-se astfel țării atâtea milioane care merg în fiecare
an peste hotare. Voi fi dar recunoscător oricărui va contribui și
lucra la emanciparea noastră economică. Dea Dumnezeu ca această
mică expoziţie, care este deja semnul unui progres simţitor, să fie
începutul întru dobândirea marelui rezultat care va da nouă vieață
şi tărie poporului român!
Mulţumesc tuturor care au luat parte la această roditoare în-
treprindere, şi voi trece cu plăcere prin diferitele secţiuni, spre
a judeca silinţele și munca fiecăruia.
(M. O., 1880, nr. 247, p. 7334).
389.
Cuvântare la inaugurarea lucrărilor de canalizare a Dâmboviţei.
2/14 Noemvrie 1880.
Primarul Municipiului exprimă gratitudinea sa Suveranulu cu prilejul
participării la inaugurarea canalizării Dâmboviţei. Opera aceasta, remarcă
Domnul, va transforma capitala României, făcând-o mai sănătoasă şi mai
demnă de o ţară mare.
Mă unesc din toată inima la bucuria generală ce simte astăzi
Capitala, văzând începutul lucrărilor de canalizarea Dâmboviţei,
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1880 CUVÂNTĂRI 345
aşteptat de mulţi ani cu nerăbdare și viu dorit de Mine. Am toată
încrederea că Municipalitatea va pune- toată stăruința spre a duce
la un bun sfârșit această mare întreprindere, chemată a transforma
orașul şi a îmbunătăţi starea sănătăţii locuitorilor. Răsplata cea
mai frumoasă, pentru iniţiativa Primăriei în această importantă
lucrare și perseverenţa ce va pune, va fi nu numai recunoștința
Bucureștenilor, dar și acea a naţiunii întregi, care se va mândri
de Capitala ei. Vă mulțumesc de cuvintele bine simţite ce Mi-aţi
adresat în numele reprezentaţiunii orașului, și-Mi voi aminti tot-
deauna de ziua în care am pus mâna la edificarea acestei opere.
(M. O., 1880, nr 248, p. 7355).
390.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
15/27 Noemvrie 1880.
Domnul face o enumerare a ceea ce s'a făcut până acum pentru gospodăria
internă a României independente şi ce mai e de făcut. Armata, mărită în cursul
anului 1880 cu 14 regimente de dorobanţi, 4 de călărași şi 1 bat. de geniu,
Instrucţia publică, hnule ferate, finanțele, Justiţia, mstituţiile de credit vor
atrage atenţia activă a Corpurilor Legiuitoare în sesiunea ce se deschide. Se
va reglementa de asemenea problema succesiunii la tron potrivit normelor
Constituţiei.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Mă simt totdeauna fericit aflându-Mă în mijlocul Reprezenta+
țiunii Naţionale. Astăzi însă mulțumirea Mea este cu atât mai mare
că preocupaţiunile exterioare, care ne-au absorbit la începutul
sesiunii anului trecut, sunt înlăturate și toată solicitudinea și acti-
vitatea noastră pot fi concentrate asupra îmbunătăţirilor interioare
şi îndestulării trebuinţelor ţării, care au putut suferi în anii trecuţi
din cauza grelelor împrejurări prin care am trecut.
După atâţia secoli de suferinţe şi de lupte, România indepen-
dentă şi-a luat locul cuvenit între Statele europene. Recunoscută
de toate Puterile, ea întreţine cu dânsele relaţiunile cele mai cordiale.
Țara va şti a răspunde la încrederea și la simpatia ce marile
Puteri i-au arătat. Prin desvoltarea sa naţională, ea va proba cu
fapte că existenţa ei constitue un element de ordine și de civili+
zaţiune în Orientul Europa.
www.dacoromanica.ro
346 REGELE CAROL I
Cu ocaziunea călătoriei Mele de astăvară și a primirii ce Mi
s'a făcut cu atâta simpatie, care șe răsfrângea asupra naţiunii,
am constatat Însumi cu o vie mulțumire încrederea și stima ce
inspiră junele nostru Stat independent.
Să continuăm a păstra aceste bune simţiminte și a nu înceta
de a desvolta și întări cu toţii, Adunări și Guvern, elementele care
constituesc condiţiunile de vieaţă și de soliditate ale nouăi noastre
situațiuni politice.
Relaţiunile noastre exterioare sunt din cele mai bune.
Independenţa României, notificată tuturor Capilor de Stat, a
fost primită pretutindeni cu o vie satisfacţiune.
Mai multe tractate şi convenţiuni ce Guvernul Meu a încheiat
cu diferitele State, și altele, care sunt în negociere, vă vor fi su-
puse d-voastre în această sesiune.
Chestiunea reglementării libertăţii navigaţiunii pe Dunărea-
de:Josmare peste puţin a se rezolva de Comisiunea europeană
dela Galaţi. Guvernul Meu, pătruns de marile interese ce
România are pe acest fluviu, va ști a le menținea și a le
apăra, în acord cu textul tractatelor și eu principiul libertăţii de
navigaţiune.
Deși îngrijirile politice din trecut au oprit pe Guvernul Meu
a da toată atenţiunea cuvenită administraţiunii interioare a ţării,
totuş în intervalul sesiunilor Corpurilor Legiuitoare el s'a ocupat,
pe cât i-a stat prin putinţă, cu îmbunătățirile cele mai însemnate
ale administraţiunii publice.
Astfel legea organică a comunelor, care sa și votat în parte
de d-voastre, s'a supus la un nou studiu, spre a ieși astfel și mai
bună din votul definitiv al Corpurilor Legiuitoare, care-i va per-
mite aplicarea. Asemenea se va face și cu proiectul pentru consiliile
judeţene, deja supus Camerei. Prin ambele aceste legi, descentra-
lizarea administraţiunii va deveni o realitate, pusă în acord cu exi-
genţele Constituţiunii noastre.
Proiectul de lege pentru primirea şi înaintarea în funcțiunile
administrative, studiat și modificat potrivit trebuinţelor noastre,
se va supune deliberaţiunilor d-voastre și vom face ca, prin con-
diţiunile de capacitate şi garanţiile de stabilitate, să avem un per-
sonal administrativ care să corespundă la însemnata misiune ce-i
este încredinţată.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1880 CUVÂNTĂRI 347
O experienţă de mai mulţi ani a dovedit asemenea că legea toc-
melilor agricole și acea a poliţiei rurale cer urgente și serioase mo-
dificări, pe care Guvernul Meu se va grăbi a vile prezenta cât mai
neîntârziat.
Starea finanţelor noastre vă va fi supusă în toate amănuntele
ei prin situaţiunea financiară ce are să vă prezinte Ministrul Meu
de Finanţe. Trebue să constat însă chiar aci, că recolta cu totul
mediocră a anului trecut și grelele sarcine ce bugetul a avut să poarte
în anul 1879 au făcut să se nască, pentru un moment, temerea că
veniturile bugetare nu vor putea acoperi cheltuelile acelui an;
această temere, din fericire, nu a fost întemeiată: departe de a
prezenta un deficit, anul 1879 și primele trei luni ale anului 1880
s'au soldat pe deplin cu simplele resurse bugetare, lăsând chiar
un excedent.
Acest rezultat de care trebue să ne felicităm, e datorit negreșit
silințelor de îmbunătăţiri serioase aduse în administraţiunea finan-
ciară ; dar mai ales și în cel mai înalt grad studiului conștiincios
ce a condus Camera în alcătwurea bugetelor și spiritului ei de eco-
nomie bine înţeleasă și apropiată trebuinţelor ţării. Pentru a în-
lesni în viitor și mai mult lucrările Camerei în această privinţă,
Ministrul Meu de Finanţe a luat măsuri pentru studiul, revizuirea
și punerea în deplină armonie a legilor financiare actuale. Vi se vor
supune treptat deliberaţiunilor d-voastre diferitele proiecte de
legi pregătite, mai ales proiectul de lege pentru păduri, a cărui
mare trebuinţă este de atâta timp și atât de mult simțită de toată
țara,
Instrucţiunea publică, dela al căreia mod de organizare atârnă
viitorul întreg al ţării noastre, a atras atenţiunea deosebită a Gu-
vernului Meu.
O experienţă de 15 ani a dovedit că actuala lege a instrucţiunii
publice, deși a putut fi bună pentru alţi timpi, nu mai este astăzi
îndestulătoare pentru generaţiunile tinere, car trebue să fie pre-
gătite în raport cu progresele noastre sociale și economice.
De aceea Guvernul Meu va supune deliberării d-voastre un
proiect de lege asupra instrucţiunii, mai corespunzător cu intere-
sele și aspiraţiunile ţării, Fără a se neglija câtuși de puţin necesi»
tăţile culturii înalte, se vor satisface prin acest proiect: trebuința
impusă de organizaţiunea noastră politică ca fiecare cetățean să
www.dacoromanica.ro
348 REGELE CAROL I
cunoască drepturile și datoriile sale; trebuința impusă de orga-
nizarea socială egalitară a poporului nostru ca fiecare, bărbat sau
femeie, să aibă larg deschise carierele pentru care este mai apt și
în care poate să aducă niai mult folos lui însuși, precum și ţării;
trebuinţă impusă de situațiunea noastră economică ca fiecare Ro-
mân, și toţi împreună, să aibă cunoștințele practice care să-i pună
în stare de a lupta cu succes pe tărâmul economic. Cu un cuvânt,
prin noua organizare se vor putea forma din generaţiunile tinere
oameni și cetăţeni cât mai folositori lor înșile și ţării.
Graţie progresului simţitor ce a făcut la noi știința dreptului,
culeasă de junimea noastră prin Universitățile străine, ca și din
Universitățile noastre, putem constata cu mândrie că un însemnat
număr de magistrați este gata să alimenteze și să întărească justiţia,
această înaltă instituţiune, care este o putere în Stat menită a
ocroti familia, averea şi libertatea omului faţă cu cerinţele sociale.
Guvernul Meu vă va prezenta dar, în cursul acestei sesiuni,
o lege organică corespunzătoare şi adaptată Constituţiunii și care
să asigure independența magistraturii, precum şi alte proiecte,
cum sunt acelea asupra libertăţii individuale, asupra domiciliului,
al căror scop va fi a corespunde la nouăle trebuinţe sociale.
Pe tărâmul economic, România trebue să intre pe o cale mai
largă, pe care o reclamă atât poziţiunea cât și interesele ei. Mi-
nistrul Meu de Lucrări Publice, Comerţ și Agricultură vă va pre-
zenta o situaţiune cu de-amănuntul asupra stării lucrărilor noastre
publice. În sesiunea trecută, d-voastre aţi votat legea pentru cesiu-
nea căilor ferate ale acţionarilor către Statul român. Această lege
a și primit aplicaţiunea ei mai în toate părţile sale esenţiale; astfel
că, de fapt, Statul se poate considera astăzi deplin stăpân al liniei.
Binefacerile acestei schimbări au început chiar de pe acum a se
simţi: în cursul acestui an s'a putut aduce o ușurare comerțului
și agriculturii, reducându-se în mod însemnat tarifele de transportul
cerealelor, fără a se aduce vreo scădere în venitul normal al liniei,
Nu este de îndoit că, întrun timp scurt, introducerea îmbunătă-
țirilor proiectate sau în curs de executare are să pună marea ar-
teră Roman—Vârciorova în condiţiunile unei linii de întâia ordine,
Liniile Ploești—Predeal şi Buzău—Mărășești, a căror trebuinţă a
fost recunoscută, sunt: cea dintâiu pusă deja în exploatare și pe
cea de a doua în curând se va putea stabili o circulare regulată și
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1880 CUVÂNTĂRI 349
neîntreruptă. O altă linie, destinată a stabili o comunicaţiune
directă cu România transdanubiană, prin Cernavoda, este în stu-
diu, şi lucrările de trasare pe tărâm, în mai multe direcţiuni, sunt
deja foarte înaintate.
Tot din cauza însemnătăţii, ce pe fiecare zi iau căile noastre
ferate, care sunt legate cu desvoltarea progresivă a stării noastre
economice, Guvernul Meu studiază legătura reţelei noastre de
căi ferate cu minele de sare în exploatare, precum sunt acele dela
Târgul-Ocnei și dela Slănic, și se preocupă a asigura liniilor noastre
debușeurile necesare pentru scurgerea productelor noastre în străi-
nătate. Asemenea el a studiat și a și început explorări de mine
de cărbuni de pământ în mai multe puncte, precum Bahna, Iloviţa
şi Ploșştina. Rezultatele acelor explorări, după experienţele făcute
pe linia Bucureşti—Vârciorova, au îndemnat pe Guvern a împinge
cercetările şi lucrările de explorare cu cea mai mare activitate.
Tot astfel, în ceea ce privește agricultura, industria şi comerţul,
s'au făcut studii și se vor supune deliberării d-voastre mai multe
proiecte de organizare și îmbunătăţiri, între care se pot enumera:
un proiect pentru înfiinţarea Creditului Agricol, un altul pentru
mine și cariere, un proiect pentru modificarea legii prestaţiunilor
şi, în fine, un proiect pentru reorganizarea Ministerului de Comerţ,
Agricultură și Lucrări Publice.
În ceea ce privește forţele noastre militare, ele au atras cu deo-
sebire îngrijirile Guvernului Meu, care le-a putut desvolta, graţie
mijloacelor ce i s'au dat de Cameră în sesiunea trecută. Astfel, con-
form cu prevederile legii organizării militare, s'au putut crea anul
acesta încă 14 regimente de dorobanţi, 4 regimente de călăraşi
și un batalion de geniu; și organizarea militară devenind încăpă-
toare pentru toţi tinerii valizi, s'a putut acum aplica principiul
serviciului obligatoriu, prin chemarea sub arme a întregului, con-
tingent anual, încât numai est-timp 30.000 de tineri au putut fi
trecuţi prin diferitele corpuri ale armatei.
Două tabere de instrucţiune stabilite la Țigănești și la Roman,
osebit de concentrările neîntrerupte la regimentele de dorobanţi
şi călărași în fiecare judeţ, au contribuit la înlăturarea dificultăților
care rezultă din orice sporire însemnată. Însumi am constatat,
cu ocaziunea inspecţiunilor și manevrelor ce am făcut, că aspectul
şi soliditatea armatei sunt din cele mai satisfăcătoare.
www.dacoromanica.ro
350 REGELE CAROL 1
Dar pe cât organizarea armatei s'a lărgit, pe atât misiunea,
cadrelor dobândește o importanţă preponderantă, Din formarea
lor printr'o educaţiune specială Guvernul Meu și-a făcut cea mai
imperioasă datorie, pregătind înfiinţarea şcoalelor militare superioare
ce reclamă o instituțiune larg concepută. În acest scop, o Școală
superioară de război, spre a forma ofiţeri de toate armele pentru.
serviciul de Stat-major, și o Școală de aplicare pentru artilerie și
geniu sunt pe cale de orgamzare, ca să poată funcţiona chiar în
anul acesta. Școala fiilor de militari din lași s'a sporit cu 50 elevi
şi în curând se speră a se înfiinţa la Craiova o nouă școală mili-
tară după modelul celei din Iași. Guvernul Meu vă va cere, chiar
în cursul acestei sesiuni, mijloacele bugetare ce reclamă privegherea
şi progresul acestor stabilimente, din care au să iasă cadrele supe-
rioare și inferioare ale armatei.
Pe lângă aceste creaţiuni, s'a asigurat armatei un nou material
de război perfecționat; numai în anul acesta, ridicarea mai multor
clădiri militare, din care trei în Dobrogea, a adus o însemnată îm-
bunătăţire instalării trupelor, școalelor militare și stabilimentelor
de artilerie și de marină.
Guvernul Meu vă va prezenta în timpul acestei sesiuni toate
proiectele de legi militare, pe care le reclamă o organizaţiune me-
nită a utiliza resursele noastre defensive și a întări instituţiunea
noastră militară, înrădăcinată deja în inima fiecărui Român, şi
de natură a ne asigura viitorul și a ne garanta în contra oricărei
eventualităţi.
In ceea ce priveşte noua provincie română, Dobrogea, în urma
legilor ce aţi votat —şi care au asigurat o perfectă egalitate şi
libertate tuturor poporaţiunilor, fără deosebire — este pe cale de
desvoltare și prosperare. Sunt sigur că, urmându-se tot astfel și
dându-i-se şi alte legi de care are trebuinţă, asimilarea acestei pro-
vincii cu restul României va putea deveni peste puţin completă.
Este încă o chestiune, domnilor Senatori, domnilor Deputaţi, care
a preocupat în cei din urmă ani, toată ţara: acea a succesiunii Tro-
nului. Vă pot asigura că ea se va regula conform prescripţiunilor
Constituţiunii noastre. Guvernul Meu vă va pune în cunoștință
despre această regulare.
Activitatea d-voastre va avea şi în sesiunea aceasta un câmp
întins și fertil. Țelul ce vă propuneţi a atinge va fi cu atât mai
www.dacoromanica.ro
NOV.-DEC. 1880 CUVÂNTĂRI 351
lesnicios și mai productiv, că am toată încrederea, că prin înțe-
lepciunea marilor Puteri pacea se va menținea în Peninsula Bal-
canică și că astfel vom putea continua fără preget lucrările noastre
pacifice din întru.
Uniţi cu toţii, Adunări legiuitoare şi Puterea executivă, să
ne dăm un sprijin reciproc spre a atinge scopul comun: binele
patriei,
Prin vitejia armatei noastre s'a ridicat prestigiul țării, încre-
derea în sine și respectul ce impune un nobil patriotism. Prin unirea
d-voastre, prin activitatea d-voastre laborioasă și productivă, să
probăm că suntem tot atât de bărbaţi în luptele pacifice ale des-
voltării noastre interioare şi că merităm a ocupa locul ce am luat
între naţiunile independente ale Europei,
Sesiunea ordinară a Corpurilor Legiuitoare este deschisă.
CAROL
Preşedintele Consiliului Minıştrılor și Ministru al Finanţelor, I. C, Bră-
tianu; Ministrul Afacenlor Străine, B. Boerescu; Ministru de Interne, A. Te-
riuachiu ; Ministru de Războiu, General G. Slănıceanu; Ministrul Agriculturii,
Comerțului şi al Lucrărillor Publice, Colonel N. Dabıja; Ministrul Cultelor şi
al Instrucţiuni Publice, B. Conta; Ministrul Justi, D. Giani.
(M. O., 1880, nr. 257, p. 7513—15).
391.
Inalt Ordin de zi către armată la împărţirea drapelelor noilor regimente.
București, 28 Noemvrie/10 Decemvrie 1880.
Cu pnlejul zilei cădem Plevnei, Domnul încredinţează noilor regimente
steagurile, făcând apel la onoarea, curajul şi devotamentul lor pentru a cinsti
în pace şi în lupte simbolul Ţării.
Ziua de astăzi este o dată pururea neștearsă în istoria noastră.
Ea a încununat steagul român cu laurii nemuririi și a răsplătit
vitejia voastră prin independența României.
Am ales dar această mare zi ca să consacru corpurile din nou
formate, încredințând onoarei, curagiului și devotamentului lor
sfântul simbol al patriei, pe care frații voştri l-au purtat cu atâta
glorie pe câmpul de război.
www.dacoromanica.ro
352 REGELE CAROL 1
Fraţi de sânge și de inimă, am încredere că veţi ști a călca pe
urmele eroilor care l-au botezat cu sângele lor, personificând într'însul
ca și dânșii, onorul, vieaţa și datoria voastră către patrie.
Să trăiască România!
Să trăiască armata!
Dat în București, la 28 Noemvrie 1880.
CAROL
(M. O., 1880, nr. 268, p. 7737).
392.
Răspuns la Adresa Consiliului de Miniştri referitoare la reglemen-
tarea succesiunii la tronul României.
3/15 Decemvrie 1880.
Adresa începea cu cuvintele:
Mărule Voastre,
€ Când Domnul ţării, uitând pericolul vieţii Sale, a scuturat pulberea se-
culară ce acoperia drapelul românesc şi în capul ostaşilor români, a mers să
redeştepte virtuţi războinice puse de mulți în îndoială, a săvârșit o faptă eroică
şi patriotică.
Când buna noastră Doamnă, cu sacrificiul repausului și cu pericolul vieţii
Sale, a mers în, mijlocul sfâşietoarelor dureri ale războiului, spre a lega Ea
Insăşi ranele celor căzuţi în luptă, a îndeplinit o faptă mărinimoasă şi patrotacă.
Când însă Mănile Voastre Regale, ambii în floarea vârstei şi aspirând cu
duioșie la bucuriile paternității, veniți să admiteţi cazul unei vacanțe la Tron
fără moştenitor direct şi regulați succesiunea, pentru ca ţara să nu se afle niciun
moment în prada sfâșierilor intestine, săvârşiţi împreună actul de cea mai
înaltă abnegaţiune, ridicaţi rolul de Suverani ai României la cel mai deplin
și mai eroic sacnhiciu de sine...).
M. S. Domnul răspunde după cum urmează:
Suntem foarte mișcaţi de cuvintele adânc simţite ce Ne adre-
sați în numele Consiliului de Miniștri. Fericiţi că am putut da o
nouă dovadă a dragostei Noastre pentru ţară, îngrijind a asigura
viitorul ei în ceea ce privește succesiunea Tronului, vă încredințez
că familia Mea, care dela 1866, de când a dat un membru al e:
României, împărtășește din inimă tot ce o priveşte, a lucrat cu
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1880 CUVÂNTĂRI 353
căldură spre a înlesni această soluțiune atât de dorită de țara în-
treagă. Dumnezeu să binecuvânteze și să ducă spre bun sfârșit
interesele scumpei noastre patrii!
(M. O., 1880, nr. 273, p. 7883).
393.
Răspuns l4 Adresa Senatului, referitoare la reglementarea succe-
siunii la tronul României.
4/15 Decemvrie 1880.
Adresa Senatului, al cărei raportor fusese D. A. Sturzda, începea așa:
« Măna Ta, mari şi importante au fost pentru țara noastră evenimentele
prin care am trecut în ultimii ani. Vechile drepturi ale patrie au fost pe deplin
recâştigate. Aspiraţiunile națiuni au devenit o realitate. Munca și suferin-
ele a mai multor generațiuni au fost încoronate cu deplin succes. Grape silın-
telor şi înțelepeiunu Mănei Tale, unite cu vitejia şi sacnficiile poporului întreg,
Româna stă astăzi ca Stat independent în toată puterea cuvântului. Ea şi-a
reluat, în Orient locul și importanţa timpurilor străvechi.
Lipsa acestui edificiu pohtic, ridicat cu multă osteneală,,cu multă abne-
gapune şi cu mult patmotism, ultima piatră. Și ea a fost adusă și aşezată: Mo-
narhia ereditară ștabilită prin Constituţiunea din 1866... ».
Apoi continua:
« Stabhihtatea Tronul dar, atât de dorită de întreaga naţiune, al căreia
ecou ce], mai puternic au fost Adunările naționale din 1857, a devenit un fapt
îndeplinit. Noi, care ne aducem aminte de pericolele produse de nestabilitatea
Tronului, ştim cu toții a preţui în întregimea lui importanţa acestui act... ».
M, S. Domnul răspunde acestor cuvinte prin cuvântarea ce urmează.
Înalt Prea Sfinte Părinte,
Domnule Președinte,
Domnilor Senatori,
Cumpănite și cu luare aminte de toţi ascultate sunt cuvintele
pe care Senatul Mi le adresează la începutul fiecărei sesiuni parla-
mentare căci prin ele se arată trebuinţele și îmbunătățirile recla-
mate de propășirea Statului nostru, precum și solicitudinea patrio-
tică a acestui înalt și matur Corp de a conduce neîncetat națiunea
spre desvoltare și progres, prin legi şi întocmiri nimerite.
n împrejurările de astăzi, Adresa d-voastre are un deosebit
preţ pentru mine. Constatând, pe deoaprte marile și importantele
rezultate, la care Providența ne-a ajutat a ajunge, realizând dorin-
tele mai multor generaţiuni, răsplătind silinţele și sacrificiile popo-
www.dacoromanica.ro
354 REGELE CAROL 1
rului întreg, Senatul, în unanimitatea lui, rostește satisfacțiunea
ce simte împreună cu ţara pentru împlinirea ultimei dorinţe a
Adunărilor mume din 1857: stabilitatea Tronului Român.
Vă mulţumesc, domnilor Senatori, în numele prea iubitului Meu
Părinte și Fraţilor Mei, Vă mulţumesc în numele Doamnei, pentru
măgulitoarele sentimente ce Ne exprimaţi. Fiţi însă bine încredin-
țaţi, domnilor, că pentru Mine, ca pentru toţi acei care Îmi sunt
deaproape prin legături de sânge și de iubire, nu este abnegaţiune,
nu este sacrificiu: este împlinirea unei nobile și măreţe sarcine, a
ne devota cu totul la consolidarea și mărirea acestei scumpe ţări,
de ale cărei destine pururea nedespărţite sunt şi ale noastre.
Astfel, graţie luminatului și patrioticului d-voastre concurs,
graţie bărbăţiei și înţelepciunii naţiunii, nimic nu va descuraja,
nimic nu va abate pe bunii Români din marea și glorioasa cale în
care se află întărirea și prosperitatea patriei.
Trăiască România!
(M. O., 1880, nr. 273, p. 7882).
394.
Cuvântare la investitura Episcopului de Râmnie—Noul-Severin.
7/19 Decemvrie 1880.
La solemnitatea de investitură a sa în calitate de conducător al Eparhiei
Râmnicului Noului Severin, Episcopul Iosif rostește cuvinte de preaslăvire
la adresa Domnului. M. S. mulțumește şi e încredinţat că noul ierarh va duce
mai departe munca luminată a înaintaşilor episcopi dela Râmnic.
Prea Sfinte Părinte,
Mulţumesc Prea Sfinţiei Tale de urările călduroase ce faci, atât
Doamnei cât și Mie, cu ocaziunea acestei solemnităţi, care consacră
una din vechile și cele mai frumoase tradiţiuni ale bisericii române.
Am ferma convingere că Prea Sfinția Ta, luând administra-
ţiunea spirituală a eparhiei Râmnicului, vei şti a conserva antica
splendoare a acelei sfinte Episcopii, care a fost odată Mitropolie
şi unde se află atâtea frumoase mânăstiri, monumente trainice ale
credinții strămoșilor către biserică, precum numeroasele pajiști
ale Oltului, adăpate cu sângele eroilor, care sunt atâtea monu-
mente istorice a neclintitei dragoste a Oltenilor către ţară. Pe acest
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1880 CUVÂNTĂRI 355
scaun episcopal au șezut păstori din cei mai iluștri; prin pietatea
lor creștină, prin luminile şi devotamentul lor către ţară, ei au
ştiut să ridice prestigiul preoţiei române și să inspire poporului
iubirea nedespărţită a religiunii și a patriei.
Nu Mă îndoiesc, Prea Sfinte Părinte, că, inspirându-te de mă-
reţele exemple ale unor asemenea predecesori, vei păstori mult
timp și. cu fericire turma eparhiei, la a cărei cârmă te-a chemat
Înaltul cler și Reprezentaţiunea Naţională.
(M. O., 1880, nr. 275, p. 7955).
395.
Răspuns la Adresa Adunării Deputaţilor.
7/19 Decemvrie 1880.
C. A. Rosetti, în numele Camerni, manifestă bucura Țării faţă de regle-
mentarea problemii succesiunii la tron. Domnul, care la dureri şi veselii şi-a
împletit viaţa cu viaţa românească, arată mulţumirea ce simte cu prilejul
unei nouă probe de legătură strânsă a dinastiei cu istoria noastră.
Domnule Preşedinte,
Domnilor Deputaţi,
Vechile noastre datini strămoșești, mai înainte chiar de mo-
dernele noastre deprinderi naţionale, ne învață că ziua, în care
aleşii poporului se strângeau împrejurul Tronului spre a-l lumina
cu sfat şi a-l întări cu dragoste, era o zi mare pentru ţară, o zi fe-
ricită pentru Domn. Înţelegeţi dar mulțumirea sufletească ce am
în totdeauna, când Mă văd înconjurat de Adunarea Deputaţilor.
Astăzi mulțumirea Mea este și mai vie, căci prin cuvintele ce-Mi
rosteşti, d-le Președinte, Mi-arăţi satisfacțiunea ce simte Adu-
narea împreună cu ţara pentru regularea succesiunii la Tron și
pentru măsurile ce s'au luat, conform Constituţiunii, spre a se
întări baza constituirii politice a României.
Vă sunt recunoscător, domnule Preşedinte şi“domnilor Deputaţi,
pentru sentimentele ce manifestați Părintelui și Fraţilor Mei; cât
pentru Doamna și pentru Mine, este firesc, domnilor Deputaţi, ca Noi
să răspundem cu iubire la iubirea cu care Ne-a îmbrățișat și Ne-a în-
călzit această ţară, care împreună cu Noi a simţit, precum și Noi îm-
preună cu dânsa am simţit, orice durere și orice veselie. Legăturile pe
care un trecut plin de evenimente, și încă atât de apropiat le-a înodat,
www.dacoromanica.ro
356 REGELE CAROL I
între națiune și Noi, viitorul nu va putea decât să le strângă și
mai mult, și dea Domnul ca noi toţi, care în vremi de vijelii am fost
cârmaci} preţioasei corăbii care poartă România și soarta ei, şi pe
care turburatele valuri ale veacurilor n'au putut-o cufunda, să
ne putem ferici că am dus-o astăzi la limanul liniștit și sigur, unde
nimic nu va mai putea opri munca și desvoltarea pacifică, creșterea
și înflorirea iubitei noastre patrii, pe care Dumnezeu pururea s'o
ocrotească.
(M. O., 1880, nr. 275, p. 7954; nr. 276, p. 7985).
396.
Răspuns la Adresa Inaltei Curți de Casaţie şi Justiţie.
11/23 Decemvwrie 1880.
Primul Preşedinte al Inaltei Curți, Al. Creţulescu, rostise, între altele:
4 Prea Inălţate Doamne, când, în 1866, ai primit a lua marea și greaua sarcina,
la care Te-a conviat națiunea, de a prezida la îndeplinirea destinelor acestei
ţări, România a făcut cel mai însemnat pas înainte, a cucerit stabihtatea în
ceea ce-Mi voi permite a numi simbolul suveranității sale; dela acea epocă
Tronul nu mai este în chestiune şi unirea ţărilor surori este devenită indisolubilă.
In conştiinţă de înalta misiune a Măriei Tale și cu dr de ţară de Domn
Român, Te-ai grăbit a asigura României, încă de timpuriu, aceeaşi pozițiune
pentru tot viitorul, care poate intra în prevederile omenești... .
M. S. răspunde:
Domnule Prim- Președinte,
Cu vie plăcere văd azi în jurul Meu Înalta Curte de Casaţiune
şi Justiţie, care, unită pe deplin cu națiunea în sentimentele mani-
festate prin reprezentanţii săi, Imi dovedește mulțumirile ce simte
suprema autoritate judecătorească a țării pentru măsurile consti-
tuționale ce sau luat în privința succesiunii Tronului României.
Prin înaltul loc care-l ocupă în capul celei a treia puteri a Sta-
tului, Curtea de Casaţiune este pusă deasupra patimilor și luptelor
zilnice, a frământărilor politice și sociale, spre a ţinea neclintită
cumpăna dreptului și a justiției; de aceea și autoritatea actelor
sale este atât de mare și de respectată.
Manifestarea d-voastre dar are un deosebit preț pentru Mine,
și Statul nostru se poate considera cu atât mai bine întărit pe vii-
tor, cu cât toate puterile din care el se compune sunt unanime în
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 18831 CUVÂNTĂRI 357
hotărîrile ce s'au luat spre a se asigura stabilitatea edificiului po-
litic al României.
Doamna și Eu vă mulțumesc, domnule Prim-Președinte şi
domnilor Consilieri, pentru cuvintele ce Ne rostiţi și vă sunt
recunoscător pentru amintirea ce daţi familiei Mele.
(M. O., 1880, nr. 278, p. 8033).
397.
Domnul către Principele Leon Urussof.
29 Decemvrie 1880/10 Ianuarie 1881.
La prezentarea scrisorilor de acreditare ale Impăratului Rusiei, Domnul
a arătat trimisului imperial, Principele Leon Urussoi, cât de strânse sunt le-
găturile dintre Imperiul vecin şi Româna, legături consfințite prin luptele
comune dintr'un războiu victorios.
Sentimentele de afecțiune și simpatie ce Mi le exprimaţi în
numele Împăratului, pentru care am o profundă venerațiune și
o sinceră alipire, Îmi sunt cât se poate de scumpe și foarte măguli-
toare pentru România. De asemenea Mă simt fericit că vă pot
asigura cât de preţioase sunt pentru noi bunele raporturi cu puter-
nicul Imperiu vecin, și cât de mult dorim noi să strângem legăturile
de prietenie, stabilite în chip așa de fericit între cele două ţări ale
noastre și care au fost consfințite prin fraternizarea armatelor
noastre, într'un război victorios, plin de vicisitudini și de greutăți.
(Regele Carol I, Cuv. şi Scris., II, pi 424).
398.
Inalt Ordin de zi către armată.
1/13 Ianuarie 1881.
Domnul urează armatei să continue a creşte virtuțile militare de care
a dat probe în anul trecut.
Ostaşi,
Anul care încetează Mi-a dovedit că virtuțile militare s'au în-
rădăcinat în inimile voastre. Privesc dar cu încredere anul care
începe. Urmaţi pe această cale desvoltând sentimentul datoriei
către patrie, care v'a fost și vă va fi recunoscătoare.
www.dacoromanica.ro
358 REGELE CAROL 1
Mare este bucuria inimii Mele, putând a yă ura sub asemenea
auspiciu un an bun, fericit și mănos în rezultate.
Dat în Bucureşti, la 1 Ianuarie 1881.
(M. O., 1881, nr. 1, p. 1).
CAROL
399.
Răspuns Corpurilor Legiuitoare, la prezentarea votului proclamării
Regatului.
14/26 Martie 1881.
D. Ghica, preşedintele Senatului, în numele Corpurilor Legiuitoare şi al
Ţării, aduce votul proclamării Regatului României. Domnul, la atare act, mare
şi solemn, scoate în evidenţă că-voinţa naţiunii a fost călăuza Sa până acum
şi de aci înainte. Primește titlul de Rege şi-Și urează ca şi în această calitate
să se bucure de aceiași încredere şi afecţiune a naţiunii, de aceleaşi victorii,
ca în timpul Domniei.
Mare şi solemn este momentul în care Reprezentanţii Națiunii
au venit în jurul Meu spre a-Mi supune hotărîrea unanimă a Cor-
purilor Legiuitoare. El începe o foaie nouă în cartea în care stă
scrisă vieaţa poporului român și încheie o perioadă plină de lupte
şi de greutăţi, dar și bogată în bărbătești silinţe, în eroice fapte.
În acest moment voi repeta ceea ce am spus totdeauna, că voinţa
națiunii a fost pururea călăuza Domniei Mele. De cincisprezece
ani sunt Domnul înconjurat cu dragostea și cu încrederea naţiunii ;
aceste sentimente, zilele bune le-au înveselit, zilele grele le-au
întărit între noi. Mândru dar am fost ca Domn, scump Mi-e acest
nume, pe care s'au revărsat în trecut raze de glorie şi de mărire;
pentru viitor însă, România a crezut că este necesar și conform
cu întinderea, cu însemnătatea și cu puterea dobândită și mani-
festată prin acte neîndoelnice și care au înălțat numele ei, de a
se proclama în Regat. Nu dar pentru Mine personal, ci pentru
mărirea ţării Mele primesc titlul care exprimă dorinţa cea mai vie
care arde de atâta timp în pieptul fiecărui Român, dar care nu
schimbă întru nimic legăturile strâns stabilite între naţiune și Mine
şi care au dovedit cât sunt de tari evenimentele ce le-am petrecut
împreună.
www.dacoromanica.ro
Sala Tronului cu darurile dela încoronare la 1881.
www.dacoromanica.ro
Incoronarca M. M. L. L. Regele Carol I și Regina Elisabeta, la București
(0/22 Mai 1551).
www.dacoromanica.ro
XX ‘Id
MARTIE 1881 CUVÂNTĂRI 359
Fie ca primul Rege al României să se bucure de aceeași iubire
ca acel care până astăzi a fost şi rămâne Domnul ei; căci pentru
Mine dragostea acestui nobil şi viteaz popor, cărui i-am dat inima
şi sufletul Meu, este mai scumpă și mai prețioasă decât toate mă-
ririle care înconjură Coroana.
(M. O., 1881, nr. 60, p. 1810).
400.
Răspuns Ministrului de Război cu ocaziunea proclamării Regatului.
17/29 Martie 1881.
La cuvintele de felicitare ale generalului Slăniceanu, în numele oştirei,
M. S. Regele României mulţumeşte făuritorilor Independenţei şi Regatului, osta-
şilor. Ei vor şti să-și facă datoria şi de-acum înainte în orice împrejurare.
Armata cunoaște dragostea ce am pentru dânsa și cât sunt
în totdeauna fericit, când Mă aflu în mijlocul ei; astăzi însă simt o
deosebită mulțumire a vă vedea strânși în jurul Meu. Marele act
pe care l-a proclamat națiunea, virtutea și devotamentul oștirii
l-au pregătit și l-au înlesnit, și din generosul sânge, cu care dânsa
a stropit edificiul politic al României, a încolțit sămânța măririi
noastre, a răsărit neatârnarea, a înflorit Regatul României. Dea
Dumnezeu ca pretutindeni, și mai ales aci la noi, să domnească
îndelungi ani de linişte și de pace, de care ţara are trebuință pentru
propăşireă și desvoltarea ei; dacă însă vreodată mama noastră
comună ar avea iar trebuinţă de braţul, de sângele, de vieaţa noastră
sunt sigur că veţi urma pe Regele României cu aceeași încredere,
cu aceeași abnegaţiune, cu care aţi urmat în trecut pe Domnul și
Căpitanul vostru, care nu s'a îndoit niciodată de devotamentul
vostru, de strămoșeasca voastră vitejie. Ceeace vă zic astăzi vouă
dela înălțimea Tronului și în fața acestor steaguri, simbole încu-
nunate cu glorie ale patriei, o zic prin voi tuturor camarazilor
voştri, o zic armatei întregi, care se va uni pururea cu Mine în pu-
ternicul strigăt: Trăiască Regatul României!
(M. O., 1881, nr. 62, p. 1880).
www.dacoromanica.ro
860 REGELE CAROL I
401.
Răspuns la felicitările Înaltului Cler.
19/31 Martie 1881.
Felicitat de Inaltul Cler prin cuvintele Mitropolitului Primat, cu prilejul
întemeierii Regatului, M. S. Regele constată că Biserica a mers mână 'n mână cu
Țara totdeauna şi nădăjdueşte că așa va fi şi în viitor. Mulţumeşte apoi preo-
țimii pentru felicitări.
Clerul român a ştiut a atrage dragoste și respect, fiindcă la
toate actele mari naționale a fost alăturea cu ţara. Acelaș exemplu
l-au dat şi de astă dată înalții prelați care șed în Senat, și întregul
cler a împărtășit bucuria naţiunii de a vedea încoronat edificiul
politic al României. În vremile grele din trecut, el a contribuit
la păstrarea naţionalităţi, fiindcă a știut să insufle Românilor
iubirea de patrie odată cu iubirea de Dumnezeu. Nu Mă îndoese
că, și în viitor, clerul român va ști a feri națiunea de orice sentimente
disolvante, care ar pune în primejdie existenţa ei. Vă mulțumesc,
Înalt Prea Sfinte, pentru felicitările ce-Mi exprimaţi ca Mitropolit
Primat, și sunt convins că Atotputernicul va asculta rugăciunile
bisericii și va răspândi binecuvântările sale asupra Regatului Ro-
mâniei.
(M. O., 1881, nr. 64, p. 1946—7).
402.
Răspuns la felicitările Inaltei Curți de Casaţie şi Justiţie.
19/31 Martie 1881.
Preşedintele Înaltei Curți de Casaţie și Justiţie, A. Creţulescu, aduce omagiile
celei de a treia puteri în Stat primului Rege al României. M. S. Regele e mândru
a evidenția că legile și instituțiile noastre fac din România un focar al civis
lizaţiei în Orientul Europei.
Cu o vie mulțumire văd tă Înalta Curte de Casaţiune şi Justiţie,
care reprezintă cea de a treia putere în Stat, în totdeauna vine şi
aduce omagiile sale actelor mari naționale, pe tare ţara întreagă,
în suveranitatea sa, cu prudență le-a pregătit și cu fidelitate și
entusiasm le-a decretat.
www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIE 1881 CUVÂNTĂRI 361
Legile și instituţiunile noastre, întemeiate pe libertăţi, ca și
legea mamă de unde ele emană, și aplicate cu sfinţenie de justiţie,
au contribuit nu puţin să facă din România focarul civilizaţiunii
și al instrucţiunii în Orient. Contând dar pe patrioticul d-voastre
concurs în viitorul pe care ţara noastră și l-a deschis înainte, pot
cu o mândră convicţiune să asigur și să garantez înaintea naţiunii
şi a Europei că libertatea bine întărită şi justiţia bine împărțită
vor constitui adevărata temelie a stabilităţii și a ordinii sociale
în junele nostru Regat.
(M. O., 1881, nr. 64, p. 1947).
403.
Răspuns la felicitările Inaltei Curți de Corx:turi.
19/31 Marie 1881.
La adresa de felicitare a Inaltei Curți de Conturi, privind întemeierea
Regatului României, M. S. Regele declară că e convins că instituţia în numele
căreia vorbeşte președintele Em. Grădişteanu va lucra cu acelaşi zel pentru
prosperitatea Regatului.
Mulţumesc Înaltei Curți de Conturi pentru felicitările ce Ne
exprimă și sunt convins că ea va împlini în totdeauna cu zel și acti-
vitate importanta sa misiune de a veghia la regulata și conștiin-
cioasa întrebuințare a fondurilor publice, condiţiune indispensa-
bilă pentru prosperitatea financiară a unui Stat.
Primesc dar cu o vie satisfacţiune adresa ce-Mi prezintaţi în
această solemnă împrejurare.
(M. O., 4881, nr. 64, p. 1948).
404.
Răspuns la felicitările Academiei Române.
21 Martie/2 Aprilie 1881.
Președintele Academiei Române, I. Ghica, a rostit următoarele cuvinte:
« Majestate,
Ai luat în mână eu credinţă și cu iubire spada română și ai dat patriei inde-
pendenţa ce perduse; astăzi ai ridicat-o la rangul la care Românii au aspirat,
combătând vitejeşte; ai săpat în cartea lumii o pagină glorioasă; ai ridicat
în lume un Regat nou, și Europa civilizată Te admiră şi Te aplaudă.
www.dacoromanica.ro
362 REGELE CAROL 1
Academia Română salută cu respect şi cu mândrie pe primul Rege al Ro-
mâniei, pe Pratectorul şi Preşedintele său, zicându-i cu Voltaire:
4 Cel întâi care fu Rege, fu un fericit soldat».
Măria Ta este nu numai un fericit soldat, ci și un luminător al națiunii.
Să trăeşti Majestate!
Dăwtrăiastă prațioasa noastră Regină!».
M. S. Regele răspunde:
Primesc cu o vie mulțumire și un sentiment de mândrie adresa
Academiei Române, ce este chemată a scrie istoria ţării. Cu litere
de aur ya fi înscris într'însa, că visul de aur al României sa îm-
plinit, că România s'a ridicat prin forţele sale proprii, prin virtu-
ţile sale politice și militare, prin încrederea în sine, pe înalta treaptă
pe care avea dreptul a se așeza. Acum trebue să ne distingem și
pe câmpul larg literar. Academia are această frumoasă misiune;
ea este şi va fi, sunt convins, focarul ştiinţelor, care va străluci
departe peste hotarele noastre. Regina și Eu vă mulțumim pentru
frumoasele sentimente și bunele urări ce Ne exprimaţi din partea
Academiei.
(M. O., 1881, nr. 66, p. 2035).
405.
Răspuns la felicitările Primarului Capitalei.
22 Martie/3 Aprilie 1881.
Cu prilejul întemeierii Regatului, Primarul Bucureştilor a adus felicitări
M. S. Regelui. Acesta mulţumeşte în chip deosebit Capitalei pentru ovaţiile
zilnice ce a făcut timp de o săptămână preamărind evenimentul și-i urează
mă crească şi să fie demnă de reședința unui stat mândru şi neatârnat.
Domnule Primar,
Am ascultat cu cea mai vie plăcere, Regina și Eu, felicitările
sincere ce Ne-aţi tostit'în numele Consiliului comunal al Capitalei,
şi suntem fericiți a avea această ocaziune spre a exprima, prin
d-voastre, întregei poporaţiuni bucureștene recunoştinţa Noastră
pentru călduroasele manifestaţiuni, pentru ovaţiunile zilnice, ce
Ni sau adus în decursul unei săptămâni întregi. Era știut că inima
acestui oraș, care este şi inima ţării, tresaltă ea mai întâi la toate
faptele măreţe, comunicând puternica sa vibraţiune întregii Ro-
mânii; dar niciodată aceste patriotice sentimente ale Capitalei
www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIE 1881 CUVÂNTĂRI 363
nu s'au arătat întrun mod mai strălucit decât cu prilegiul memo-
rabilului act săvârșit de Corpurile Legiuitoare, consacrat de Gu-
vern și aclamat de națiune. Neștearsă dar va fi pentru Noi amin-
tirea acestor zile de sinceră şi generală bucurie, și urăm acestui
iubit oraș, în care se concentră tot ce sufletul Nostru a simţit pe
pământul românesc, ca el să înainteze necurmat pe calea stărui-
toare a desvoltării și a progresului, să devie din ce în ce mai mult
demn de rangul său, de Capitala unui Stat care și-a luat locul ce
i se cuvenia, și ca Bucureștii să fie cea mai prețioasă podoabă a
Regatului României.
(M. O., 1881, nr. 67, p. 2084).
406.
Răspuns la felicitările Corpului profesoral.
22 Martie/3 Aprilie 1881.
Corpul profesoral, prin cuvântarea Rectorului Universităţii din București,
aduce urări Familiei Regale cu prilejul lui 14 Martie. M. S. Regele mulţumeşte și
crede că profesonmea va şti să insufle tinerimii simţimintele morale şi patrio-
tice pentru a o pune în stare să slujească ţara cu folos.
Cuvintele ce-Mi adresaţi în numele Corpului profesoral au un
deosebit preț pentru Mine și, împreună cu Regina, vă mulțumesc
pentru urările ce Ne aduceţi în această solemnă împrejurare. In-
tr'adevăr, o nouă eră a început pentru România în ziua de 14 Mar-
tie 1881. În acea zi au fost încoronate silințele seculare, dorinţele
cele mai vii ale Românilor. Dar tot din acea zi încep nouă și nu mai
puţin mari datorii pentru noi: acelea de a păstra și a consolida
ceea ce am câștigat cu atâtea greutăţi. Îndeplinirea acestor datorii
va fi cu atât mai mult înlesnită, cu cât toţi cetăţenii români vor ști
a iubi și a respecta libertatea și ordinea, munca și știința. Aceste
deprinderi, care sunt temelia unui Stat bine întocmit, corpul didac-
tic trebue să le sădească în inimele tinerelor generaţiuni, dacă voim
să pregătim pentru România viitoare cetăţeni în stare de a culege
şi păstra neatinsă moștenirea care o vor primi dela noi. Sunt con-
vins că corpul didactic va ști în totdeauna a insufla junimii prin-
cipii morale, sănătoase și patriotice arătându-se astfel demn de
marea sa misiune, de greaua sa răspundere, și viitorimea își va
www.dacoromanica.ro
364 REGELE CAROL I
aminti cu recunoștință numele învăţătorilor celor buni, precum
au rămas nemuritoare numele lui Lazăr și ale celor care, împreună
cu dânsul, au, lucrat la deșteptarea neamului românesc.
(M. O., 1881, nr. 67, p. 2084).
407.
Răspuns la felicitările Președintelui Consiliului de Miniștri, în numele
funcţionarilor şi guvernului.
22 Martie/3 Aprilie 1881.
Preşedintele Consiliului de Miniștri în numele Guvernului și al tuturor
funcţionarilor Statului aduce felicitări M. S. Regelui de 14 Martie, ziua înte-
meierii Regatului. M. S. Regele mulţumeşte și relevă rostul funcţionarilor în
viaţa Statului. România și de azi înainte se va sprijini pe devotamentul ca-
drelor sale funcționăreşti.
Domnule Președinte al Consiliului,
Vă mulţumim, Regina și Eu, de frumoasele cuvinte ce Ne adre-
saţi în numele Guvernului, în numele tuturor autorităţilor publice.
Dacă prin înţelepciunea bărbaţilor de Stat, prin chibzuirile ma-
ture și prevăzătoare ale oamenilor politici, se poate într'un Stat
ajunge la mari rezultate naţionale, aceste rezultate nu se desvoltă
și nu se întăresc decât cu munca zilnică și stăruitoare, cu zelul și
activitatea tuturor impiegaţilor publici, care trebue să se pătrunză
că de la conștiincioasa și stricta îndeplinire a datoriilor lor depinde
ordinea, prosperitatea și puterea patriei. Dacă dar România, prin
devotamentul tuturor fiilor ei, a putut ajunge la poziţiunea la
care s'a înălţat astăzi, acum, ca Regat, ea are și mai multă tre-
buinţă de acest devotament, spre a menținea cu onoare locul ce
a ocupat, și exemplul trebuește dat, mai înainte de toţi, de acei
care sunt servitorii Statului, de acei care trebue să se mândrească
cu acest nume, de acei care trebue să dovedească că sunt demni
de dânsul. Nu Mă îndoesc că impiegaţii români, care au dovedit
că prin inteligenţă, prin instrucţiune, prin iubirea binelui comun
pot egala pe oricare alţii, se vor pătrunde și mai mult de marile
datorii care le incumbă și, stimaţi și respectaţi ei înșiși, vor face
să se stime și să se respecte și mai mult Regatul României.
(M. O., 1881, nr. 67, p. 2085),
www.dacoromanica.ro
IUNIE 1881 CUVÂNTĂRI 365
408.
Cuvântare rostită la încoronare.
10/22 Mai 1881.
Primind coroana de oţel din mâna Preşedintelui Senatului, M. S. Regele arată
semnificația zilei acesteia în viaţa poporului român. Regatul consacră 15 ani
de lupte şi fapte mari. El este și garanţia cea mai sigură a viitorului.
Serbarea de astăzi consacră o epocă de cincisprezece ani, plină
de lupte grele, de fapte mari. Sub puternicul scut al Constituţiunii,
România a crescut, s'a desvoltat, sa întărit. Stăruinţa naţiunii,
vitejia armatei și credinţa care am avut-o în bărbăţia poporului
au împlinit dorinţele noastre cele mai arzânde prin proclamarea
Regatului care este garanţia cea mai sigură pentru viitor. Pri-
mesc dar cu mândrie, ca simbol al independenți și al tăriei Româ-
niei, această coroană tăiată dintr'un tun stropit cu sângele vitejilor
noștri, sfinţită de biserică. Ea va fi păstrată ca o comoară prețioasă,
amintind momentele grele și timpurile glorioase ce am străbătut
împreună; ea va arăta generaţiunilor viitoare voinicia Românilor
din est-timpi și unirea care a domnit între ţară și Domn. Pentru
Regina și pentru Mine însă, coroana cea mai frumoasă este și ră-
mâne dragostea și încrederea poporului, pentru care n'avem decât
un gând: mărirea și terigirea lui.
Să ne unim dar în faţa acestor steaguri, care au strălucit pe
câmpul de onoare; în faţa acestei coroane, emblemă a Regatului
împrejurul căreia națiunea strângă-se, ca oștenii împrejurul drape-
lului ; în faţa acestei măreţe manifestații, pentru care ţara întreagă
a alergat în Capitală spre a fi martoră acestei zi fericite, să ne unim în
strigarea scumpă inimilor noastre, și care va găsi un răsunet
puternic în acest loc sfințit prin proclamarea celor mai însemnate
acte: Să trăiască iubita noastră Românie, astăzi încoronată prin
virtuțile sale civice și militare!
(M. O., 1884, nr. 32, p. 998).
409.
Mesaj la închiderea Corpurilor Legiuitoare.
18/30 Iunie 1881.
La închiderea sesiumi, M. S. Regele arată realizările lucrărilor Corpurilor
Legiuitoare. Pe lângă legi curente, s'a reglementat succesiunea la tron şi s'a
proclamat Regatul.
www.dacoromanica.ro
366 REGELE CAROL I
Domnilor Senatori,
„Domnilor Deputaţi,
Laborioase şi pline de binecuvântate roade au fost lucrările
d-voastre legislative în sesiunea care se încheie astăzi. După ce
aceste Corpuri Legiuitoare, ecou fidel al solicitudinii de care este
însuflețită națiunea întreagă pentru asigurarea şi întărirea edifi-
ciului său politic, au dat o mai mare preciziune prescripţiunilor
constituționale care regulează succesiunea la Tron, tot lor le-a fost
rezervat a împlini dorinţa cea mai ferbinte a generaţiunilor ce ne-au
preces, a realiza aspiraţiunile cele mai înalte ale lungilor veacuri
de sacrificii și suferințe ale Românilor, reînălțând patria la locul
ce i se cuvenea între State. Urmând menirii lor de a fi pururea în
fruntea marilor mișcări patriotice şi naţionale, Senatul şi Camera
intrară în irezistibilul avânt de care toată suflarea românească
era cuprinsă și, într'o impozantă și măreață unanimitate, procla-
mară România Regat. Această unanimitate, dovadă nouă a caldei
iubiri de ţară şi adâncului simţ politic al poporului nostru, când
este vorba de existenţa şi siguranţa lui, ne-a atras și mai mult
stima în afară; și toate Puterile, grăbindu-se a recunoaşte cu sim-
patie actul săvârșit de Corpurile Legiuitoare şi aclamat de naţiune,
au văzut într'însul o garanţie mai mult pentru interesele păcii şi ci-
vilizaţiunii în regiunile Europei răsăritene.
Onoare dar d-voastre, domnilor Senatori și domnilor Depu-
taţi, care aţi putut înscrie în istoria ţării acest act solemn.
Faptelor mari însă, evenimentelor importante, care prin pro-
porţiunea lor întrec cadrul obișnuit al vieţii zilnice a unui popor,
Providența le mână cursul, inteligenţa şi patriotismul aleşilor și
conducătorilor naţiunii le înseamnă ora realizării. În laboarea însă
de toate zilele spre înlăturarea lipsurilor și îndeplinirea îmbunătă-
ţirilor permanente de care o societate are nevoe, mai rămâneau
încă mari și anevoioase sarcine pentru mandatarii ţării. Aceste
sarcine aţi știut a le împlini cu zel și activitate în cursul acestei
sesiuni.
Prin legi bine chibzuite, aţi dat, domnilor Senatori și domnilor
Deputaţi, satisfacțiune multiplelor cerinţe ale Statului. Proprietatea
funciară a primit o uşurare și un nou avânt spre prosperitate, puin-
du-i la dispozițiune mijloacele de a efectua conversiunea scrisu-
www.dacoromanica.ro
IUNIE 1881 CUVÂNTĂRI 367
rilor funciare și a ajunge astfel la scăderea dobânzilor. Soarta po-
poraţiunii agricole, a numeroasei și muncitoarei clase a ţăranilor,
care cu drept cuvânt s'a numit temelia Statului, a aflat şi dânsa
cea mai iubitoare solicitudine din partea d-voastre şi, prin întoc-
miri bune şi părintești ca 'aceea a Creditului agricol și a transfor-
mării zilelor de prestaţiune, cultivatorii și sătenii vor găsi înles-
nirea de care au nevoe pentru îmbunătăţirea traiului și o mai
mare desvoltare a ramurei celei mai bogate a producţiunii noastre
naţionale.
Comerţul nostru se va mișca și dânsul într'un cerc mai larg și
mai roditor, prin deschiderea de nouă linii ferate, pe care le-aţi votat,
şi prin înfiinţarea intrepozitelor, care vor mări și activa schimbul
transacțiunilor.
Interesele economice, care constituesc avuţia și cresc puterea
unui Stat, au avut toată îngrijirea d-voastre. Dar nu mai puţin
v’au îngrijit și interesele morale ale naţiunii. Credinţa religioasă
şi cultul amintirilor istorice înalță inima și dau unui popor tărie,
spre a păşi cu încredere spre viitor. Conduși de aceste idei, ați dat
Guvernului mijloace spre 'a reclădi biserici, a repara mânăstiri, a
se întreținea monumente, care sunt glasul unui trecut de care cu
drept ne putem făh.
În fine, armata, braţul puternic al României, scutul onoarei şi
al siguranţei sale, a avut ca în totdeauna locul ce i se cuvine în
mintea și inima unor legiuitori înţelepţi și prevăzători, şi d-voastre
i-ați dat ce i-a fost mai indispensabil spre a asigura tăria și a des-
volta organizaţiunea ei.
Toate aceste îmbunătăţiri nu s'au putut realiza decât graţie
bunei cumpânirii ce aţi dat finanţelor noastre şi a situaţiunii atât
de prospere, în care ne aflăm sub acest raport şi care a făcut ca cre-
ditul Statului să se ridice la înălțimea la care nu ajunsese niciodată
până acum.
Pentru toate aceste dar, d-lor Senatori şi d-lor Deputaţi, vă mul-
ţumesc în numele ţării, în numele Meu, şi aceste mulțumiri, care
le auziţi astăzi dela Mine, vă vor fi și mai preţioase când le veţi
primi din partea acelora care v'au onorat cu încrederea lor, întor-
cându-vă la căminele d-voastre; Acolo reluând ocupaţiunile parti-
culare pe care le-aţi lăsat spre a vă consacra binelui comun, veţi
aduna noi puteri, spre a duce înainte opera de consolidare și de
www.dacoromanica.ro
368 REGELE CAROL 1
înflorire a junelui nostru Regat, și la reîntâlnirea noastră viitoare
ca și la despărţirea de acum, să ne unim în strigătul: Să trăiască
România!
Sesiunea Corpurilor legiuitoare este închisă.
CAROL
Președintele Consihului Mımıştrılor, Ministru de Finanţe și ad-interim la
Războiu, I. C. Brătianu ; Ministru de Interne, C. A. Rosetti ; Ministrul Afacerilor
Străine, Eugeniu Stătescu ; Ministru de Justiţie, M. Phereckide ; Ministrul Agri-
culturii, Comerţului şi al Lucrărilor Publice, Colonel N. Dabija; Ministrul Cul-
telor și al Instrucțiunii Publice, V. A. Urechă.
(M. O., 1884, nr. 63, p. 2051—2).
410.
Cuvântare la împărţirea premiilor în şcoalele primare din Capitală.
29 Iunie/11 Iulie 1881.
M. S. Regele mulţumeşte, cu prilejul sfârșitului de an, dascălilor dela şcolile
primare din Capitală pentru zelul depus în îndephnirea datoriei şi consiliază pe
elevi a asculta sfaturile ce Ii se dau.
Domnilor,
Sunt fericit că Mi se dă astăzi ocaziunca să vă mulţumesc pentru
zelul şi activitatea, ce puneţi în îndeplinirea importantei d-voastre-
misiuni. Constat cu o vie satisfacțiune că sunteţi pătrunși de însemnă-
tatea serviciilor ce aduceţi ţării, căci prin răspândirea primelor
elemente ale învățământului asiguraţi temelia, pe care se poate
ridica cu soliditate edificiul social al unui popor luminat. Urmaţi
cu acelaș devotament lucrarea începută, și toţi vă vor fi recunoscă-
tori de munca prețioasă cu care veţi fi contribuit la binele general.
Solicitudinea guvernului și a municipalităţii pentru opera ce vă
este încredinţată, se aplică a vă procura mijloacele materiale, și
în special localuri cuvincioase: putem privi cu mândrie școalele
deja construite de municipalitate în condiţiunile cele mai folositoare,
Iubiţi copii,
Mai toţi dintre voi v'aţi silit să ascultați de poveţile părinţilor
şi dascălilor; voi care v'aţi folosit mai mult de lecţiunile școalei,
veţi primi astăzi răsplata ostenelei voastre. Urmaţi și în viitor a
www.dacoromanica.ro
TULIE 1881 CUVÂNTĂRI 369
asculta consiliile ce vi se dau; lucraţi cu aceeaș silință și astfel
veţi face fericirea părinţilor voştri şi veţi asigura un viitor mai
bun pentru voi înșivă. Felicit pe cei încununaţi astăzi și urez ca
cei mai puţin fericiți de astă dată să aibă mai bun succes anul
viitor.
(M. O., 1884, nr. 72, p. 2246).
414.
Cuvântare la împărțirea premiilor elevilor din şcoalele secundare.
1/13 Iulie 1881.
M. S. Regele prezidează serbarea de împărțire a premiilor la şcoalele secun-
dare dın Bucureşti. După cuvintele profesorului Șeicariu, Suveranul arată
rolul cultural pe care are a-l juca România, în Orientul Europei. Şcoala noas-
tră, fimd la înălţime, va ajuta mult lą îndeplinirea acestui nobil rol.
Domnilor,
Ziua împărţirii premiilor este sărbătoarea cea mai solemnă a
tinerimii studioase ; ea însemnează în fastele școalelor cea mai fru-
moasă răsplătire pentru acei care s'au distins prin silință și prin la-
boare în cursul anului; ea oferă un puternic îndemn acelora care au
fost biruiţi în lupta pentru învăţătură, spre a fi biruitori la rândul
lor. Simt dar o vie mulţumire când pot prezida o asemenea solemni-
tate, în care aflu ocaziunea de a împărtăși bucuria tinerilor premiaţi;
mândria părinţilor și satisfacțiunea profesorilor.
Cuvintele și promisiunile, ce-Mi adresaţi în numele corpului
didactic, Îmi sunt foarte preţioase şi vă mulțumesc din suflet.
Mari și învederate sunt progresele ce ţara a făcut; în scurt timp
s'au realizat dorinţele cele mai ardinte, speranţe neaşteptate, pentru
împlinirea cărora generaţiuni întregi au lucrat cu încredere, au
luptat cu bărbăție, au suferit cu răbdare. Astăzi avem o patrie
rezemată pe temelii solide, un viitor asigurat și fiecare Român
cu satisfacţie poate zice: Suntem Regatul cel mai tânăr, deși nu
cel mai mic; lucrăm și luptăm însă, ca din punctul de vedere al
instrucţiunii, să nu fim niciodată cei din urmă. Precum razele în-
călzitoare ale soarelui lucesc pe România mai înainte decât pe
multe alte ţări, asemenea tultura noastră — soare intelectual — să
proiecteze mai imediat decât asupra popoarelor răsăritene razele
sale binefăcătoare.
www.dacoromanica.ro
370 REGELE CAROL I
Acea sfântă moştenire, care este puternicul adăpost al neamului
românesc, trebue să fie păstrată neatinsă și gelos păzită de noi,
desvoltată şi întărită de generaţiunile viitoare. Misiunea acelora
care sunt chemaţi a forma aceste generaţiuni este dar înaltă și
frumoasă, însă și plină de responsabilitate; deci grija şi solicitudinea
pentru tinerimea noastră trebue să fie stăruitoare, neîncetată.
Să sădim în inimile ei sentimentul datoriei către ţară și mai înainte
de toate iubirea de patrie.
Am avut și în anul acesta ocaziunea de a Mă convinge de pro-
gresele ce instrucţiunea publică a făcut în diferitele ei ramure și
am constatat cu o deosebită plăcere silința și aptitudinea tinerilor
şcolari. Sunt convins că, prin o schimbare de metodă, adecă deștep-
tând puterea intelectuală și mai ales facultatea de a judeca a școla-
rilor, se poate obţine un însemnat rezultat, fiindcă prin exerci-
piul numai al memoriei se slăbesc celelalte facultăţi, care se
cere să fie desvoltate în mod armonic și se uită mai târziu în
parte ce s'a învăţat cu multă osteneală. Învățătura astfel îndrep-
tată va deveni mai plăcută pentru profesori și mai variată
pentru școlari; ea va fi o raţionare științifică și va ascuţi mintea
fiecăruia.
Cred că această observaţiune este împărtăşită și de d-voastre,
d-lor profesori și de consiliile întocmite de astă dată pentru a con-
trola în mod serios rezultatele dobândite de toate școalele secundare,
Trebue să fim recunoscători membrilor acestei comisiuni exa-
minatoare, care a împlinit cu multă bunăvoință această sarcină
și care a arătat cât fiecare Român este pătruns de marea însemnă-
tate a învățământului public.
Îmi rămâne a vă mulţumi, d-lor profesori, pentru zelul și acti-
“vitatea cu tare aţi împlinit nobila misiune ce vă este încredinţată;
urmaţi totdeauna cu iubire și stăruință pe această cale și căutaţi
răsplata ambiţiunii voastre în satisfacțiunea intimă de a forma
o generaţiune virilă și patriotică pentru viitor.
Iar voi, iubiţi elevi, veniţi acum și primiţi recompensele ce aţi
câştigat prin sihnţa și osteneala voastră. Fie ca cununele și încu-
rajările ce primiţi astăzi să vă amintească în totdeauna că numai
priu muncă, prin onestitate şi prin respectul religiunii și al legilor
țării, poate cineva deveni un membru folositor pentru societate.
(M. O., 1881, nr. 73, p. 2270—1).
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE 1881 CUVÂNTĂRI 374
412.
Toast la Focșani.
18/30 Octomvrie 1881.
Înaugurând linia ferată Mărășești-Buzău, M. S. Regele, la masa ce I-a fost ofe-
vită în Focşani, a arătat însemnătatea economică şi strategică a ramuri de
cale ferată croită acum ca o nouă punte de unire a Moldovei cu Muntenia și
a evidenţiat faptul că această operă se datorește numai minţii și întreprin-
derii naționale. Este un semn simbohc al treceru în practică a principiului
«prin noi înşine».
Domnilor,
Celebrăm astăzi o îndoită serbare: deschiderea unei linii de o
mare însemnătate economică și strategică, o linie mult dorită şi
a cărei lipsă a fost adânc simțită în anul 1877; inaugurarea în-
tâiului drum de fer conceput, condus și isprăvit prin noi înșine.
Salut cu mândrie și bucurie această lucrare românească. Mulţumesc
tuturor celora care au contribuit la această frumoasă izbândă.
Sunt 22 ani când Comisiunea centrală puse aci, la Focșani,
întâia sămânță pentru Unire; nu s'a gândit că într'un timp așa de
scurt un Stat puternic ar răsări, că un Regat ar înflori, care va
străluci departe peste hotarele ţării prin virtuțile sale politice și
militare, prin progresele sale economice,
Sunt 12 ani când întâiul car de foc străbătu câmpiile frumoase,
holdele bogate ale României; nu se prevedea că în timp așa de
scurt vom lucra și exploata singuri, prin propriile noastre mijloace,
drumurile de fer; că vom fi deplin stăpâni ai acestei mari artere
a tivilizaţiunii, care a dat un avânt neașteptat vieţei noastre co-
merciale. lată succese strălucite, progrese însemnate, dobândite
prin noi înșine. Da, prin noi înșine. Aceste mândre cuvinte, care
împodobesc Coroana României, trebue să fie săpate în inima fie-
cărui Român. Trebue ca ele să fie călăuza noastră, fiindcă ele ne vor
da tărie în a învinge toate greutăţile; ele ne vor da încredere în
viitor.
Închin acum acest pahar în onoarea întâiului drum de fer făcut
de noi, această nouă legătură oţelită între Moldoveni şi Munteni,
care și-au dat peste Milcov o mână frățească, punând astfel o temelie
nesfărâmată, pe care s'a ridicat România unită, scumpa noastră
patrie!
www.dacoromanica.ro
372 REGELE CAROL I
Închin acest pahar în onoarea geniului român! În amintirea
recunoscătoare către aceia care au lucrat, luptat și suferit pentru
neamul românesc.
Să trăiască România, ridicată cu sborul vulturului, simbolul
nostru la o înălțime la care niciun vârtej n'o poate sgudui!
(M. O., 1881, nr. 163, p. 5474).
413.
Cuvântare la Școala de Agricultură din Herăstrău.
1/13 Noemorie 1881.
Pentru încurajarea agriculturii se organizează o expoziţie agricolă la Şcoala
dela Herăstrău și se distribue recompense premiaţilor agricoli din Ilfov. Cu-
vântează P. S. Aurelian. M. S. Regele e mândru de a lua parte la o atare
manifestaţiune, cu atât mai mult cu cât agriculturii trebue să i se dea o mai
mare desvoltare în România.
Mari şi însemnate sunt progresele ce Româma a făcut pe te-
renul politic și economic; numa: agricultura, acest izvor al avuţiei
noastre naţionale, n'a luat încă tot avântul dorit. Sunt convins,
că lucrând cu aceeași stăruinţă, cu aceeași energie, la desvoltarea
noastră agricolă, cu care am lucrat la ridicarea edificiului nostru
politic, am izbuti în curând a transforma ţara într'o roditoare gră-
dină. Ca un început fericit și binefăcător, salut dar cu o vie mulţu-
mire această expoziţiune, ale cărei rezultate le-am privit cu un
deosebit interes, precum și concursurile agricole, care sunt menite
a da un puternic îndemn cultivatorilor și industriașilor. Mulţumind
pentru cuvintele bine simţite ce Ne adresaţi, Reginei și Mie, vom
împărţi cu plăcere distincţiunile și premiile câștigate în această
luptă paşnică.
(M. O., 1881, nr. 173, p. 5685).
414.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
15/27 Noemvrie 1881.
M. S. Regele dă un nou program de activitate Corpurilor Legiuitoare. Liniştea
europeană îngădue o activitate internă intensă. Probleme economice așteaptă
deslegare; dintre ele navigația pe Dunăre ocupă un loc de seamă. Drumurile
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1881 CUVÂNTĂRI 373
de fier intră prin acțiunile lor mai toate în stăpânirea Statului. Invăţământul
se va întinde mai mult la sate; armata dă un sprijin însemnat acestei opere
prin şcoaleld regimentare. Sunt numai câteva din domeniile. în care legiferarea
seşiunii ce se deschide va avea să se exercite.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Plăcerea ce simt de a Mă afla în mijlocul d-voastre rămâne
în totdeauna vie. Ea-Mi dă ocaziunea de a vorbi cu țara, prin man-
datarii ei legali, despre progresele realizate, despre trebuinţele ei
în viitor și despre silințele ce mai urmează să facem cu toţii spre
a o așeza desăvârșit în condiţiunile unui Stat liber, prosper și
respectat. Această sufletească mulțumire o simt și mai deplin astăzi,
că pentru prima oară deschid sesiunea ordinară a Corpurilor Le-
giuitoare ale Regatului Român, recunoscut cu simpatie de toate
Puterile, unit cu dânsele prin relaţiunile cele mai bune și cele mai
amicale.
În anii din urmă, pe când aveam încă a trece prin atâtea greu-
tăţi, a învinge atâtea nevoi, sesiunile Camerelor absorbeau aproape
fără întrerupere toată activitatea d-voastre. Pentru prima oară
în acest an aţi putut consacra mai mult din timpul d-voastre, în
vremea vacanţelor parlamentare, intereselor d-voastre private,
atât de legitime și a vă pune într'un raport mai direct și destul
de îndelungat cu alegătorii d-voastre; tot odată aţi putut, ca și
guvernul Meu, a da o mai de aproape atenţiune diferitelor
ramuri ale administraţiunii publice și a vă convinge împreună
mai bine care sunt părțile slabe sau lacunele, ce numai experienţa
putea dovedi, în legile și instituțiunile noastre.
Asemenea lacune sunt mai naturale la noi ca în alţe State:
expuși la nestatornicia ce rezultă din războaiele și turburările care
pe rând au agitat în timpi de secoli Orientul, Românii au fost
adesea nevoiţi a întrerupe reformele ce trebuiau săvârșite în organi-
zațiunea, lor internă pentru ridicarea instituţiunilor ţării lor la ni-
velul principiilor domnitoare în Europa; în răstimpuri numai,
când ţara se bucura de o liniște relativă, ne grăbiam de a crea legi
şi instituţiuni, pe care apoi numai timpul ne putea arăta în ce părți
urmau a fi modificate sau completate, spre a fi puse în concordanţă
cu tradiţiunile și cu moravurile ţării noastre.
www.dacoromanica.ro
374 REGELE CAROL I
Astăzi mai cu seamă credem că vom putea să ne aplicăm cu
o stăruință și mai deplină la însemnata lucrare de îmbunătăţire
a organizaţiunii noastre; căci împrejurările din afară ne fac să
sperăm o epocă de liniște și de pace. Este destul, în adevăr, să
privim stăruința egală pusă de fiecare din marile Puteri în rezol-
varea chestiunilor ridicate prin Tratatul din Berlin și care rămă-
seseră în suspens; apropierea ce în timpii din urmă s'a întărit din
nou între Suveranii unora din Statele cele mari, mai ales dintre
Statele învecinate cu noi; să privim în fine cordialitatea ce în ge-
nere caracteriză rapoartele marilor Puteri între dânsele, pentru ca
să ne încredințăm c'avem atâtea dovezi. aș putea zice garanţii,
că menţinerea păcii e una din preocupările de căpetenie a tuturor
Statelor mari și dacă în existenţa Statelor puternice, care prin luptă
pot obţine satisfacerea intereselor lor, menţinerea păcii se consi-
deră astăzi ca o condiţiune din ce în ce mai trebuitoare, cu atât
mai mult se impune o asemenea condiţiune Statelor mai mici,
care nu pot decât să sufere de consecinţele războiului.
Așa dar timpul e bine ales ca să ne ocupăm de completarea și
de îmbunătăţirea legislaţiunii noastre și să dăm mai cu osebire
intereselor noastre economice o desvoliare potrivită cu rodirea
şi cu avuţiile pământului ţării noastre. Aţi văzut că a fost destul
să se înlesnească condiţiunile de navigaţiune pe marea cale a Du-
nării, să construim parte din șoselele și din căile noastre ferate,
să dăm intereselor private asigurarea unei administraţiuni și a unei
justiţii regulate, pentru ca ţara să ia în scurt timp un avânt de
prosperitate necunoscută până aci. Aceasta a surprins pe mulţi
și a fost o revelaţiune pentru cei care:nu cunoșteau avuţiile pămân-
tului nostru și se îndoiau de activitatea și aptitudinile poporului
român.
Negreșit, ne-am dat mari silinţe pentru a obţine âsemenea re-
zultate; acele silinţe trebuesc însă urmate, căci rezultatele dobân-
dite sunt departe de a fi îndestulătoare și trebuesc privite numai
ca un îndemn la noi sacrificii. Numeroși pași înainte sunt încă
de făcut, atât în ramura agriculturii cât și în aceea a industriei
miniere, care până astăzi a rămas ascunsă în sânul pământului.
Căile ferate pe care le-aţi votat anul trecut, pentru punerea în
legătură a trei din minele noastre de sare cu rețeaua principală,
sunt acum în lucrare.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1831 CUVÂNTĂRI 375
Pentru minele de cărbuni, studiile se urmează în mai multe
localități şi cu începerea anului viitor bugetar, Ministrul Meu de
Lucrări Publice vă va prezinta bugetul pentru exploatarea minelor
de cărbuni dela Bahna, ale căror lucrări de explorare sunt aproape
terminate.
În ceea ce priveşte agricultura, sau luat măsuri nemerite pentru
a pune productele noastre în stare de a concura, prin calitate și
ieftinătate, cu acele din alte ţări.
Comiţiile agricole și concursurile de agricultură și industrie au
început a funcționa regulat în mai multe judeţe și nu Mă îndoesc
că legea ce aţi votat la finele sesiunii trecute va da în curând roa-
dele sale.
Construcţiunea dockurilor și intrepozitelor este în studiu; por-
turile din mai multe orașe vor fi în curând înzestrate cu cheiuri,
ce în multe părți sunt deja date în construcţiune și băncile agricole
sunt În ajun de a începe a funcţiona. |
Pe lângă acestea, Ministrul Meu de Lucrări Publice va prezinta
diferite proiecte de legi, între care și unele telative la înființarea
unui Minister de Agricultură, Comerţ, Industrie și Domenii, la reor-
ganizarea Ministeriului Lucrărilor Publice și. a corpului tehnic,
la înființarea. regulelor privitoare la societăţi anonime şi un proiect
„relativ la modificarea legii asupra Camerelor de Comerţ.
Toate aceste lucrări constituesc un bun început; dar nu vor fi
mai de niciun folos practic într'o ţară pe care natura şi împreju-
rările au făcut-o mai cu seamă agricolă, de nu vom ști să ne punem
și să ne menţinem în condițiuni favorabile de reușită.
Îmbunătăţirea calității» cerealelor și ʻa vitelor, înijloacele de a
le transporta ieftin și repede la punctele de export, intrepozitele
și cheiurile vor rămâne toate îmbunătăţiri aproape zadarnice,
dacă nu vom avea înlesnirile exportului până pe pieţele de fonşur.
maţiune cele mai depărtate.
Îngrijirile dar ce a deșteptat în ţară chestiunea libertăţii;
Dunării sunt legitime. Necesitatea de a “atrage cât mai mult în
porturile noastre, în sus ca și în jos de Galaţi, vasele de comerţ
străine și pavilioanele de orice naţionalitate este cu âtât mai viu
simțită, cu cât comerțul nostru întâmpină adesea, la exportul
pe fruntariile de uscat, felurite pedici și cu, cât dela un timp
încoace, sub cuvânt de epizootie, el este chiar amenințat de a-şi
www.dacoromanica.ro
376 REGELE CAROL 1
vedea închise cu desăvârșire acele fruntarii, în ce privește exportul
de vite mari.
Interesele noastre cele mai vitale ne silesc prin urmare de a ve-
ghia, pentru ca cel puţin pe acea mare arteră de comunicâţiune să
nu ni se pună condițiuni care să împiedece desvoltarea noastră și
să facă din libertatea navigaţiunii un drept iluzoriu pentru noi.
De libertatea Dunării au fost și sunt strâns legate destinele Ro-
mâniei; de aceea și Românii au fost în toate împrejurările recu-
noscători acelora care au contribuit la emanciparea acestui mare
râu de orice preponderanţă exclusivă. Când Rusia, dărâmând ce-
tăţile de pe malul stâng, a redeschis Dunărea comerţului euro-
pean, când Tratatul dela Paris a venit să completeze opera în-
cepută și să asigure și mai mult libera navigaţiune, când Tratatul
dela Berlin, consacrând această situaţiune, a întărit-o prin noi
garanţii hotărînd ca reglementele de navigare să se alcătuiască de
însăși Comisiunea Europeană dela Galaţi, Românii wau avut și
nu puteau avea decât simţiminte de recunoștință pentru marile
Puteri, simţiminte izvorîte din convingerea adâncă ce au că liber-
tatea Dunării este o condiţiune esenţială pentru propășirea politică
şi economică a ţării lor.
Această credinţă a fost în alte împrejurări unul din cuvintele
puternice, care ne-au făcut să declinăm cu nestrămutare propu-
nerea de retrocesiune a Basarabiei. Tot această credință ne impune
astăzi datoria de a nu consimţi la combinaţiuni, care ar avea de
efect ca navigaţiunea dela Porţile-de-fer la Galaţi să rămână sub
acțiunea preponderentă a unei singure Puteri. Nu voim a aduce
nicio vătămare altora; însă voim, siliți suntem a voi, libertatea
absolută a Dunării, cel puţin în apele noastre și suntem gata a
face în prezent şi în viitor, toate sacrificiile pentru a asigura în
toate privinţele înlesnirea deplină a navigaţiunii.
Primim reglementele cele mai severe, pentru a garanta liber-
tatea tuturor pavilioanelor; primim o supraveghiere cât de ageră
în ceea ce priveşte aplicarea lor; voim însă totdeodată ca acele
reglemente să fie aplicate în apele române de autorităţile române;
căci lăsând chiar la o parte pentru un moment dispoziţiunile trata-
telor și dreptului ginţilor, care sunt în favoarea noastră, avem în
vedere că nimeni nu este mai interesat decât noi să asigure liber-
tatea și înflorirea navigaţiunii pe acest fluviu.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1881 CUVÂNTĂRI 377
Producţiunea noastră agricolă a fost est-timp mai puţin decât
mijlocie; deși avem încă producte de exportat, totuş acest an nu
este din cei care pot face să prospere finanţele noastre. Trebue prin
urmare să căutăm a mărgini cheltuelile noastre ordinare, ca și în
anii trecuţi, la resursele efective de care dispunem, fără a avea
recurş la împrumuturi sau la noi impozite; căci împrumuturile
nu trebuesc făcute decât pentru acele lucrări de care au să se
bucure și generaţiunile viitoare și pentru care ne e permis a pune
o parte în sarcina lor. Însă, cu toată slăbiciunea recoltei, nu
vom încerca. nici în acest an o scădere de venituri; contribuţiu-
nile indirecte în genere, “veniturile tutunului, ale salinelor, ale
timbrului, promit un spor simţitor. Deși tarifele introduse prin con-
venţiunile comerciale sunt mai reduse la noi ca în orice altă ţară,
căci ne-am preocupat de a întinde relaţiunile noastre cu alte State
mai mult decât a protege industria noastră născândă, totuș prin
îmbunătăţirea administraţiunii venitul vămilor crește și el din
an în an.
Îmbunătăţirile și reformele în percepere ce vi se vor propune
de guvernul Meu, sper că vor întinde această sporire și la veni-
turile directe.
Nu Mă pot opri de a constata aci, că rezultatele fericite ce le-am
obţinut până astăzi în administrarea finanţelor noastre le datorim
în special prudenţei și spiritului de economie de care am fost cu
toţii animați, acestei împrejurări datorim că am putut evita împru-
muturile, chiar în timp de război și am putut ridica creditul Statului
atât de sus, în cât conversiunea unei părți a datoriei noastre publice
ni s'a impus ca o necesitate și ne-a permis să reducem cu aproape
jirei milioane pe an anuităţile ce avem de plătit.
Cu toate greutăţile întâmpinate, chestiunea drumurilor de fer
este în ajunul rezolvării dorite de ţară. Răscumpărarea obligaţiu-
nilor 6% ale societăţii și înlocuirea lor prin obligaţiuni de Stat 5%
s'a săvârşit în conformitate cu legea votată de d-voastre, fără a
se spori anuitatea și fără a se prelungi termenul de amortizare.
Astăzi suntem în posesiunea mai a întregului capital și, mulțumită
dreptăţii instanţelor judecătorești din Berlin, vom ajunge peste
puţin la definitiva soluțiune a chestiunii.
De aceea și Ministrul Meu de Lucrări Publice vă va prezinta
un proiect de lege special pentru administraţiunea şi exploataţiunea
www.dacoromanica.ro
378 REGELE CAROL I
întregei "reţele de căi ferate ale Statului; asemenea va supune bu
getul lor respectiv aprobării Camerei Deputaţilor.
Pe lângă toate aceste lucrări guvernul Meu vă va prezinta
proiecte de legi nu mai puţin însemnate şi menite de a îmbunătăţi
administrațiunea și starea socială a poporaţiumlor noastre rurale.
Astfel, Ministrul Meu de Interne va supune desbaterilor d-voastre
trei proiecte de legi, prin care va cere să se modifice câteva articole
din legile comunale, judeţene și a tocmelilor agricole, pentru a le
pune mai în armonie cu Constituţiunea noastră. El vă va supune
asemenea un proiect de lege în privinţa dreptului vânzării băutu-
rilor dpirtoase în comunele rurale și aceasta în profitul școalelor
și al bisericii.
Ministrul Meu de Justiţie yă va prezenta diferite proiecte de
legi reclamate de necesităţi urgente, în special pentru reducerea
dobânzilor legale, pentru asigurarea unui control eficace asupra
așezămintelor de un interes public, pentru înființarea asistenţei
judiciare, pentru îmbunătăţirea :câtorva dispoziţiuni de procedură,
în fine pentru modificarea legislaţiunii existente asupra tutelelor.
Organizarea armatei, pentru care Camerele au arătat totdeauna
cel mai viu interes, se completează neîncetat, dobândind o mai
mare soliditate. Văd asemenea cu mulțumire justificându-se ideea,
pe care am avut-o încă din anii dintâi ai Domniei Mele, că dacă
armata, în orice alte părţi, este un element de ordine şi de garantare,
la noi ea are şi o alta misiune tot aşa de mare: aceea de a contribui,
alături cu școalele, la răspândirea educaţiunii și a învățământului.
Dela epoca reînvierii spiritului naţional, învățământul românesc
a reintrat în școale. Numărul acestora se înmulţesc pe fiecare an
şi toată lumea aduce piatra sa pentru ridicarea edificiului învă-
ământului naţional.
Ministrul Meu de Culte și Instrucţiune Publică vă va supune
o serie de proiecte menite a. îmbunătăţi și completa legea astăzi
în vigoare la școale, spre a asigura mersul mai regulat și mai prosper
mai cu seamă învățământului primar şi celui profesional.
Sunt fericit de a constata, că în această lucrare concursul ar-
matei, nu este din cele mai nefolositoare. Cine a văzut școalele
noastre regimentare s'a putut convinge de progresele ce fac soldaţii
mulţumită stăruinţii și iubirii eu care corpul ofițeresc se aplică a
secunda opera învățământului public. Țăranul se întoarce astfel
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1881 CUVÂNTĂRI 379
la căminul său cu deprinderi de disciplină, care contribuesc a pune
regularitatea și ordinea în actele vieţii sale şi cu un mic capital
de cunoștințe, care vor contribui la îmbunătăţirea condiţiunii și
traiului său.
Cum vedeţi, domnilor Senatori şi domnilor Deputaţi, dacă ne
ocupăm cu toţii de armată, no facem dintr'o pornire de ambiţiuni
nesocotite ; din fericire, Românii au fost până acum feriţi de asemenea
slăbiciune; în toate luptele lor trecute, ei au căutat numai a se
apăra și a menținea ceea ce era al lor. Tocmai acestei înțelepte
purtări, ce în toţi timpii și-au impus-o, datoresc ei puterea ce au avut
de a rezista și a-și păstra individualitatea lor neatinsă; și este de
observat, că din. toate Statele ce s'au ridicat, după căderea Impe-
riului Roman, în Europa răsăriteană și care au avut să sufere in-
vaziuni succesive, România este poate singurul Stat care a rămas
neatins până astăzi. Dacă dar ne ocupăm cu toată grija de organi-
zațiunea armatei, o facem pentru a ne pune cât mai curând și sub
toate rapoartele În poziţiunea de a păstra locul ce l-am dobândit
prin sacrificiile noastre și prin simpatiile marilor Puteri; o facem
convinşi că, numai prin desvoltarea necurmată a tuturor puterilor
naţiunii, vom putea fi un element de ordine, de pace și de progres
în Orientul Europei.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Întins și roditor este câmpul activităţii d-voastre legislative
în actuala sesiune. După ce aţi încheiat bolta edificiului nostru
politic, o sarcină nouă și nu mai puţin laborioasă începe de acum
pentru d-voastre: aceea de a consolida marea operă la carea lucrat
un lung șir de generaţiuni spre a funda Statul român, de a îndrepta,
prin măsuri înțelepte și prevăzătoare, aceea ce nestatornicia timpului
şi pripa evenimentelor au putut lăsa încă nedesăvârșit. Sunt con-
vins că, și în această sarcină, reprezentaţiunea naţională va fi, ca
în totdeauna, la înălțimea menirii sale și oricare ar putea fi deo-
sebirile de păreri în privinţa mijloacelor celor mai nemerite spre a
ajunge la soluţiunea chestiunilor supuse deliberărilor d-voastre,
deosebiri care este firesc să se producă în sânul unor mari corpuri
în care se desbat interesele diverse, în care sunt reprezentate forţele
vii și inteligente ale societăţii, sunt bine încredinţat însă și întregul
www.dacoromanica.ro
380 REGELE CAROL 1
nostru trecut este spre aceasta cel mai sigur garant, că oricând
se va atinge de onoarea și de drepturile noastre naţionale, aici, ca
şi pe Tron, ca și în ţară, nu va mai fi decât un cuget, care va ţine
deștepte toate mințile, care ya face să bată frăţește toate inimile,
care va afla gata toate devotamentele, toate bărbăteștile sacrificii:
România, pe care pururea Dumnezeu so binecuvinteze!
Sesiunea ordinară a Corpurilor Legiuitoare este. deschisă,
CAROL
Preşedintele Consiliului Mımştrilor, Ministru al Finanţelor şi ad-intenm
la Război, I. C. Brătianu; Ministru de Interne, C. A. Rosetti ; Ministrul Afacerilor
Străine, Eug. Stătescu; Ministrul Justiției, M. Pherechide ; Ministrul Agricul-
turii, Comerţului şi Lucrărilor Publice, Colonel N. Dabija; Ministrul Cultelor
şi Instrucțiunii Publice, V. A. Urechră.
(M. O., 4881, nr. 183, p. 5867—70).
445.
Toast la prânzul dela Palat, în amintirea luării Plevnei.
28 Noemvrie/10 Decemvrie 1881.
M. S. Regele, întrunind la prânz pe Generalii Cernat, Radovici, Racoviţă,
Manu, G. Angelescu, Slăniceanu, Haralambie, Davila, Leca, Călinescu, Al.
Angelescu, Creţeanu, pe Colonelii inspectori și pe Colonehi trupelor din gar-
nizoană, le reamintește de căderea Plevnei.
Plevna a căzut! Această veste străbătea, sunt acum, patru ani,
ca un fulger lumea, găsind pretutindeni un puternic răsunet.
Astăzi această frumoasă izbândă, înălțată printr'o eroică apă-
rare, strălucește în istoria răsbelelor și armata română ocupă într'însa
un loc de onoare, cucerit prin vitejia sa. Serbăm dar totdeauna
cu un sentiment de vie mulțumire- aniversarea Plevnei, care ne
amintește luptele sângeroase pentru independenţa noastră.
Țara întreagă, mândră de armata ei, ò privește astăzi cu În-
credere și recunoștință și se unește cu Regina și cu Mine în stri-
-gătul de bucurie:
Să trăiască viteaza noastră armată!
(Românul, 1881, 2/14 Dec: p. 1077).
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1881 CUVÂNTĂRI 281
416.
Răspuns la Adresa Senatului
3/15 Decemvrie 1881.
Vicepreşedintele Senatului, G. Lecca, asigură pe Suveran de simţimuntele de
iubire și devotament ale maturului Corp faţă de Dinastie. M. S. Regele mulţu-
meşte și expnmă siguranţa că Senatul, datorită patriotismului ce-l însufle-
ţeşte, va învinge dificultățile în misiunea legislativă ce-i este încredinţată spre
mărwea Patriei
Domnilor Senatori,
Primesc cu cea mai vie mulțumire asigurările ce Senatul Îmi
reînnoește astăzi, de simțimintele sale de iubire și devotament
către Regina și către Mine.
Unanimitatea cu care ele sunt exprimate și grăbirea ce Senatul
a pus pentru a răspunde la apelul Tronului, Îmi fac aceste simți-
minte și mai preţioase. Ele sunt de un bun și fericit augur pentru
activitatea d-voastre legislativă, pentru îndeplinirea laborioasei
opere a îmbunătățirilor noastre interioare, la care aţi conlucrat
cu atâta zel și dezinteresare în tot cursul acestei legislaturi.
Nu Mă îndoesc, d-lor Senatori, că în această sesiune, ca și în
cele trecute, Senatul credincios înaltei misiuni ce-i este încredințată
de Constituţiune, va da guvernului Meu tot concursul său și că,
mulţumită înţelepciunii și patriotismului de care a dat până acum
atâtea mari și netăgăduite dovezi, vom ajunge a străbate toate
dificultăţile, a asigura desvoltarea pașnică și neîntreruptă a tuturor
resurselor ţării și a întemeia cât mai mult bună starea și prosperi-
tatea prea iubitei ħoastre patrii.
(M. O., 1881, nr. 198, p. 7025).
417.
Răspuns la Adresa Adunării Deputaţilor.
8/20 Decemvrie 1881.
M. S. Regele e mișcat la simţimintele Adunării Deputaţilor manifestate
prin adresa cetită de Președintele, ei, D. Brătianu. Suveranul nu se îndoeşte
că reprezentanţii napunii vor da sprijinul lor guvernului regal în opera ce
are de înfăptuit.
www.dacoromanica.ro
382 REGELE CAROL I
Domnule Presedinte,
Domnilor Deputaţi,
Primesc cu cea mai vie plăcere Adresa d-voastre. Fiţi bine
încredințaţi că Regina și Eu știm a preţui sentimentele care Ni se
mărturisesc și cu această ocaziune de Reprezentaţiunea Naţională,
sentimente care strâng tot mai mult nedespărţitele legături de iubire
şi reciprocă încredere, care de-apururea unesc ţara și Tronul.
Nu Mă îndoesc că şi în această sesiune veţi da guvernului Meu
luminatul d-voastre concurs. Matura și patriotica înţelepciune,
care a condus până aci lucrările d-voastre, este o chezășuire pentru
spornica și roditoarea activitate ce veţi depune și de astă dată.
Pe lângă fericiții sorți ce au avut aceste Adunări, îndeplinind
ceea. ce era în culmea dorințelor naţionale, nu mai puţin mare va
fi a lor laudă când vor dovedi că au știut tot așa de bine a înte-
meia desvoltarea și întărirea din lăuntru a tânărului nostru Regat.
Indelungi ani de liniște și de pace fie de sus dăruiţi tuturor și
nouă, ca sub binefăcătoarea lor ocrotire România să poată invedera
și mai mult, că la locul ce i-a însemnat Providența prin laboarea,
propășirea și împuternicirea ei, este, în familia Statelor, în care
şi-a reluat locul, uri element de ordine și de progres.
(M. O., 1881, nr. 202, p. 7118).
418.
Inalt Ordin de zi către armată.
1/13 Ianuarie 1882.
M. S. Regele face urări, de anul nou, oștiru Sale.
Ostaşi,
Fiecare an ce trece Îmi dovedește că silințele voastre pentru
întărirea instrucţiunii și a disciplinii dau roade nouă.
Simt dar o adâncă bucurie a vă arăta înalta Mea mulțumire
și a vă ura un an fericit, în care urmând pe aceeaș cale de devota-
ment și abnegaţiune, să fiți scutul cel mai puternic al patriei și
al Tronului.
Ofiţeri, subofiţeri și soldaţi, vă urez ani mulţi!
Dat în București, la 1 Ianuarie 1882.
(M. O., 1882, nr. 220, p. 7497).
www.dacoromanica.ro
MARTIE 1882 CUVÂNTĂRI 383
419.
Răspuns la felicitările Inaltului cler şi ale Guvernului.
1/13 Ianuarie 1882.
De anul nou, M. S. Regele primeşte felcitările guvernului și clerului, pentru
care mulţumeşte.
Sunt adânc mișcat de călduroasele urări ce Ni se. expirmă, Re-
ginei și Mie. Vă mulțumesc din toată inima, urând ani mulţi și
fericiţi. Putem privi cu mândrie și recunoştinţă vechiul an, în care
România s'a ridicat la înălțimea la care a avut dreptul a ajunge
după lupte grele și mari sacrificii. Să dea Dumnezeu ca și noul an
să fie fericit şi bogat în progrese însemnate şi mai ales în lucrări
roditoare pentru întărirea scumpei noastre patrii!
(M. O., 1882, nr. 224, p. 7515).
420.
Cuvântare la deschiderea ședinței solemne a Societăţii Geografice
Române.
20 Martie/1 Aprilie 1882.
Prezidând şedinţa solemnă a Societății Geografice Române, M. S.
Regele fixează în câteva cuvinte scopurile ei (cunoaşterea ţării şi a bogățiilor
sale) şi-i urează spor în cercetările ce va întreprinde.
Am venit astăzi cu atât mai vie plăcere a prezida întâia întru-
nire a Societății Geografice, că această folositoare instituțiune,
după o întrerupere de mai multă vreme, se află astăzi reînsufle-
țită prin silințele membrilor ei, spre a o aşeza pe temelii solide
şi durabile. Scopul acestei societăți, pe lângă serviciile aduse cerce-
tărilor ştiinţifice în genere, are un interes patriotic de un ordin
particular pentru noi, acela de a face cunoscută ţara sub privirea
amănuntelor statistice, economice și mai ales geologice, prin studiul
bogățiilor sale care stau încă în sânul pământului, așteptând că-
lăuzirea științei spre a fi scoase la lumină și a da mari foloase.
Mulțumită diferitelor lucrări făcute până acum de bărbaţii
noştri speciali, putem deja înregistra un frumos început și să sperăm
că, prin râvna și stăruința tuturor instituțiunilor noastre ştiinţifice,
vom ajunge la {inta ce urmărim cu toții. Urez dar spor și prospe-
ritate Societății Geografice Române.
(M. O., 1882, ‘nr. 25, p. 587).
www.dacoromanica.ro
384 REGELE CAROL I
424.
Răspuns la felicitarea Înaltului Cler, la Mitropolie.
10/22 Mai 1882.
După slujba delă Mitropolie făcută de 10 Mai, M. S. Regele primește
felicitările Mitropolitului Primat, în numele clerului, la care mulţumeşte,
amintind devza casei sale: Nimic fără Dumnezeu.
Nimic fără Dumnezeu! Credincios devizei Mele, sunt fericit
că am început această zi cu rugăciunile bisericii și că primesc din
partea clerului român cele dintâi felicitări. Cu toţii ne unim rugă-
ciunile ce înălțaţi către Atotputernicul spre a avea în sfânta
sa pază iubita noastră Românie.
(M. O., 1882, nr. 35, p. 800).
422.
Răspuns la felicitările Consiliului de Miniştri.
10/22 Mai 1882.
Guvernul felicită pe Suveran de 10 Mai. M. S. Regele, mișcat, răspunde că
în afacerile Statului se va sprijini mergu pe înțelepciunea Guvernului și a Pre-
ședintelui de Consiliu.
Regina și Eu suntem foarte mișcaţi. de călduroasele urări și
de frumoasele cuvinte ce Ne adresaţi în numele guvernului. Am
străbătut împreună momente serioase, am avut multe griji; vom
întâmpina încă multe din greutăţile neînlăturabile mersului afa-
cerilor unui Stat, însă, cu concursul d-voastre şi cu înţeleapta
și cu matura conducere a iubitului Meu Președinte al Consiliului,
nu Mă îndoiesc că le vom învinge. Contez în viitor, cași în trecut,
pe devotamentul d-voastre.
(M. O., 1882, nr. 35, p. 801).
423.
Răspuns la felicitările Corpurilor Legiuitoare.
10/22 Mai 1882.
De 10 Mai, Vicepreşedintele Senatului, D. Sturdza şi Președintele Camerii,
D. Brătianu, aduc urările Țării Dinastaei. M. S. Regele amintește faptele pe
care le trezește în inma Sa şi a României ziua aceasta (venirea Domnului la
tron, Independenţa, Regatul) și relevă contribuția reprezentanţilor naţiunii
în atari memorabile împrejurări.
www.dacoromanica.ro
MAL 1889 CUVÂNTĂRI 385
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Suntem adânc mișcaţi, Regina și Eu, de cuvintele ce Ne adre-
safi în numele Reprezentaţiunii Naţionale. Ziua de astăzi, care a
devenit o dată memorabilă în istoria. ţării, are și o mare însemnă-
tate pentru Mine. La 10 Mai 1866 intram în Bucureşti, chemat
de voinţa unanimă a unui popor, care cu aclamări de bucurie re-
mitea în mânele Mele speranţele și viitorul său, căruia Eu, din parte-
Mi, îi aduceam o inimă curată și plină de credinţă, o voinţă fermă,
şi hotărîtă de a-Mi consacra viaţa fericirii și prosperității lui.
Un jurământ solemn se schimba în acea zi între noi, jurământ
căruia împreună am fost credincioși și care ne-a fost călăuză în
toate greutăţile. și nevoile prin care am trecut. Dar mari și bine-
cuvântate au fost roadele ce a dat, căci, la 10 Mai 1877, România
își proclama independenţa și o sigila, apoi, cu sângele ei; la 10
Mai 1881 România era Regat.
Cuvine-se, dar, ca în această zi de 10 Mai să amintim cu iubire
şi cu recunoștință de acei eare au lucrat cu mintea și cu braţul la
îndeplinirea operii naţionale, de toţi nobilii fii ai acestei ţări a
căror inimă caldă a bătut în totdeauna româneşte și a plătit tri-
butul datorit mame lor; cuvine-se, asemenea, să mulțumim vite-
zei noastre oști, către care, domnilor Senatori și domnilor Depu-
taţi, aţi dovedit pururea necurmata solicitudine ca dânsa să fie
în viitor, ca și în trecut, pavăza onoarei și siguranţei noastre.
Trăiască România!
Trăiască armata!
(M. O., 1882, nr. 35, p. 802—3).
424.
Răspuns la felicitările delegațiunilor din județe.
10/22 Mai 1882.
La felicitările delegaților dın judeţe, M. S. Regele stărue asupra faptului
că 10 Mai a cules atâtea roade datorită muncii fără preget și devotamentu-
lui fără preget, pârghie şi pentru viitor d progresului României.
www.dacoromanica.ro
386 REGELE CARUL I
Domnilor Delegaji,
Cuvintele ce Ni le rostiți prin reprezentantul iubitului Nostru
oraș, care e. ţemelia unității române, Ne sunt cu deosebire
scumpe. Din toate unghiurile ţării, din plaiuri şi din câmpii,
Waţi adunat cu toţii spre a sărbători aniversara zi în care
România s'a încununat cu Coroana în oţel, făurită de vitejii noștri
oșteni și a saluta o memorabilă dată pe care cu litere neşterse a
săpat-o națiunea în cartea vieţii sale. Dar din mijlocul nostru,
unde vă salutăm și vă primim cu bucurie, de aci din Capitală,
unde bate inima ţării, pe lângă impresiunile voioase şi sărbătoreşti ce
urăm să culegeţi, mai este un sentiment, domnilor Delegaţi, pe care
trebue să vi-l întipăriți adânc în suflet, făcându-l să pătrunză în
toate judeţele și orașele, să se încuibeze în fiecare sat, în fiecare
cămin. Acest sentiment este că dacă România a putut să pășească,
întrun timp relativ așa de repede pe calea propășirii și consoli-
dării sale naţionale, dacă ziua de 10 Ma: a putut înregistra rezul-
tate atât de roditoare, aceasta se datorește mai înainte de toate
înţelepciunii, concordiei, muncii patriotice și neobosite a tutulor
Românilor şi că stăruind numai pe această cale vom putea întări
și asigura viitorul nostru. La lucru dar, domnilor, la lucru bărbă-
teşte și fără preget! Aceasta să fie îndemnul tutulor, dacă voim ca
ziua de 10 Mai să vază în totdeauna ogorul naţional dând speran-
tele de îmbelșugat seceriș ce ne-au dat trecuţii ani și pe care Atot-
puternicul să-l sporească și să-l binecuvinteze.
Încă odată, domnilor, fiţi bine veniţi între Noi; cu fericire
Regina și Eu vă vedem în jurul Nostru și vă mulțumim pentru
urările ce Ne aduceţi.
(M. O., 1882, nr 35, p. 803).
425.
Toast la prânzul dela Palat în onoarea delegaţiunilor din judeţe.
11/23 Mai 1882.
M. S. Regele ridică paharul în sănătatea reprezentanţilor judeţelor și
oraşelor României şi pentru prosperitatea acestor ţinuturi şi localităţi.
Fericit de a vedea împrejurul Meu pe delegaţii, care s'au grăbit
a se întruni din toate unghiurile ţării în Capitală spre a serba ziua
www.dacoromanica.ro
MAI 1882 CUVÂNTĂRI 387
de 10 Mai, ridic acest pahar în sănătatea d-voastre și întru
fericirea și prosperitatea orașelor și judeţelor, care formează atâtea
petre scumpe în Coroana României. Să ne unim în strigarea
scumpă inimii noastre și care pururea va găsi un răsunet puternic
din vârful Carpaţilor și până, „la Mare: Să trăiască iubita noastră
Românie!
(M. O., 1882, nr. 36, p. 832).
426.
Mesaj la închiderea, Corpurilor Legiuitoare.
31 Mai/12 Iunie 1882.
M. S. Regele face bilanţul legislativ al sesiunii ce se închide a Corpurilor
Legiuitoare. Scăderea impozitului, legea învoelilor agricole, înfimţarea caselor
de credit agricol, regularea proprietăţii în Dobrogea, sunt câteva din înfăptuirile
trecutei sesiuni. Rămâne ca în viitor să fie desbătute probleme în legătură
cu învăţământul public.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
O lungă și obositoare sesiune legislativă se închide astăzi.
Noi, în numele Nostru și al ţării, trebue să recunoaștem că
d-voastre ați avut ocaziunea fericită de a vă înfățișa situaţiunea
organizării Statului, mai ales din punctul de vedere naţional-eco-
nomic și mândri și întăriți prin conştiinţa că aţi rezolvat multe
din chestiunile politice și de Stat, v'aţi decis fără ezitaţiune la stu-
dierea şi regularea celor mai primordiale chestiuni de interes na-
ţional-economic.
Onoare patrioticei d-voastre iniţiative şi stăruinţei ce aţi pus,
în acord cu guvernul, pentru rezolvarea lor!
Dacă n'am menţiona pentru acest moment decât legea reduc-
ţiunii celui mai împovărător impozit dela 18 la 12 lei, cu preve-
derea bugetară a reducţiunii lui pentru anul viitor încă cu 6 lei;
dacă n'am menţiona decât legea învoelilor agricole, prin care aţi
proclamat principiul dreptăţii și egalităţii între muncă și capital,
între micul și marele proprietar, reîntărind astfel vechea și tradi-
ţionala înfrățire între aceste două clase, care sunt temelia morală
www.dacoromanica.ro
388 REGELE CAROL Į
şi materială a naţiunii române; dacă n'am avea în vedere decât
legile atât de necesare și salutare, ca acea a înființării caselor de cre-
dit agricol, acea a creării de căi ferate economice, acea a reducţiunii
preţului sării și-al tutunului, a reorganizării vămilor, acea atât de
importantă a regulării proprietăţii în Dobrogea și altele atâtea
pe care ţara le-a văzut deja punându-se în lucrare cu cea mai vie
satisfacțiune, încă ar fi pentru d-voastre o pagină frumoasă din
istoria legislaţiunii şi reorganizaţiunii noastre interne și un titlu
la recunoştinţa ţării.
Constatăm asemenea cu plăcere, domnilor Senatori, domnilor
Deputaţi, că tot în timpul acestei sesiuni, d-voastre v'aţi ocupat și de
îmbunătățirea soartei clerului; precum şi de restaurarea princi-
palelor noastre monumente religioase şi aţi dat și astăzi, ca în tot-
deauna, tot ce s'a putut da pentru desvoltarea şi întărirea bravei
noastre oştiri.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Aţi făcut mult, şi aţi făcut bine, pentru că aţi împlinit o bună
parte din golul ce cu toții simţeam.
Îndeplinirea celorlalte lipsuri, şi în special ceea ce concerne
învățământul public și școalele, e rezervată activităţii d-voastre
viitoare.
Astăzi, d-voastre vă duceţi în sânul concetăţenilor, unde veţi
avea ocaziunea de a vă ocupa din nou de nevoile încă nesatisfăcute
ale ţării, şi am toată încrederea că, revenind în sesiunea viitoare,
veţi complini ceea ce timpul și împrejurările nu v'au permis de
astă dată.
Sesiunea Corpurilor Legiuitoare este închisă.
București, 31 Mai 1882.
CAROL.
Preşedintele Consiliului Mimştnlor şi Ministru de Interne, I. C. Brătianu ;
Ministrul Justiţiei, G. Chițu; Mmmistrul Afacerilor Străine, Eug. Stătescu; Mi-
nistrul Finanţelor, G, Lecca; Mimstru de Război, General G. Anghelescu; Mis
nistrul Agriculturu, Comerţului și Lucrărilor Publice, Colonel N, Dabija ; Mi-
nistrul Cultelor şi Instrucțiunii Pubhcė, V. Æ. Urechià.
(M. O., 1882, nr. 50, p. 11934).
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE 1882 CUVÂNTĂRI 389
427,
Toast la prânzul oferit Batalionului 1 de Vânători, în Sinaia,
30 August/11 Septemvrie 1882.
30 August, ziua biruinței dela Griviţa, aduce pe M. S. Regele în mijlocul
Oştirii. El preamăreşte sacrificiile făcute acolo de armată pentru întărirea
independenţi, pregătirea Regatului şi renumele soldaților români. Inchină
pentru armată și în amintirea celor căzuţi pe câmpul de onoare.
Ostaşi,
Aniversarul de astăzi ne amintește lupta cea ma sângeroasă
susţinută cu voinicie de armată și răsplătită prin strălucita izbândă
dela Griviţa. Sângele românesc, cu care a fost stropită, a întărit
independenţa, a pregătit Regatul, a stabilit pentru totdeauna te-
numele armatei. Eroii căzuţi pe câmpul de luptă au împodobit
“steagurile noastre cu dafini și ne-au lăsat, ca un sfânt legat, virtu-
ile militare. Plin de încredere că fiecare oștean va păstra neatinsă
şi va apăra cu viața sa această scumpă moștenire, ridic acest pahar
în onorul armatei, care poate fi mândră de înalta sa misiune; în-
chin acest pahar în amintirea celor care, prin moartea lor pe câmpul
de onoare, au dovedit dragoste nemărginită pentru patrie. Numele
lor sunt astăzi înscrise în istoria ţării și vor rămâne neșterse Ìn
inimile noastre.
Să trăiască armata, care Mă va găsi în toate împrejurările în
capul său!
(M. O., 1882, nr. 128, p. 2212).
428.
Toasturì la banchetul din Bârlad cu ocazia manevrelor mari.
5/17 Octomvrie 1882.
M.. S. Regele arată că armata are datoria să corespundă sacriticinlor ce țara
face pentru ea și asigură că aceste sacrificii nu sunt niciodată prea mari.
Domnilor,
Țara întreagă, privește cu dragoste și încredere armata, care
are onorul de a fi paza și scutul patriei și care trebue să pună toată
silinţa spre a răsplăti, prin râvnă și o muncă neîntreruptă, marile
sacrificii ce națiunea își impune pentru ea. Prin luptele glorioase
www.dacoromanica.ro
390 REGELE CAROL 1
pe câmpiile din Bulgaria, Româma a dobândit un loc de onoare
între Statele militare. Sfânta datorie a armatei este de a păstra
neatins „acest însemnat rezultat şi a fi totdeauna zeloasă de re-
numele său. Nimeni nu ştie ce viitorul ascunde în sânul său; noi
însă știm că trebue să ne pregătim, să ne întărim şi să ne rezemăm
numai pe propria noastră putere. Sunt dar fericit de a vedea, cu
ocaziunea acestor manevre, o mare parte a armatei concentrată
din toate unghiurile ţării şi a constata avântul și progresul insti-
tuţiunilor noastre militare. Mulţumesc țării și armatei, care îm-
preună au contribuit a împlini dorinţa Mea cea mai vie şi ridic
acest pahar pentru fericirea și tăria României, care, sunt convins,
nu se Va căi niciodată de toate sacrificiile care le face pentru ar-
mata sa.
Să trăiască România!
Să trăiască armata |
Adresându-ae apoi trimișilor străini, care asıstau la banchet, Majestatea
Sa rosteşte în limba franceză mulţumiri şi face urări Capilor Statelor respective.
Domnilor,
Exprimându-vă via Mea mulțumire pentru interesul ce Marile
Puteri arată tinerei Mele armate, beau în sănătatea Suveranilor
și Capilor de State, care au binevoit a trimite misiuni la manevrele
noastre, precum Și întru prosperitatea vitezelor lor armate.
(M. O., 1882, nr. 157, p. 2756—7).
429.
M. S. Regele către Bârlădeni.
5/17 Octomvrie 1882.
Mulțumește pentru primirea ce I-au rezervat cetăţenii, Lui şi armatei, în
timpul marilor manevre şi adresează urări de fericire Bârladului, judeţului și
cetăţenilor lor.
După e se ridică mai multe toasturi, Majestatea Sa Regele ia din nou cu-
vântul.
Domnilor,
În tot, timpul şedemi Noastre în urbea Bârladul, am fost în-
tâmpinaţi de atâtea semne de dragoste din partea tuturor cetă-
ţenilor și am găsit o primire, așa de călduroasă, că zilele petrecute
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE 1882 CUVÂNTĂRI 391
în mijlocul d-voastre vor rămâne neșterse în inimile Noastre.
Mulţumind Bârladului pentru devotamentul ce Ne-a arătat și
pentru patriotismul de care a dat dovezi atât de mari, prin larga
ospitalitate dată la 23.000 de ostași, ridic acest pahar pentru feri-
cirea şi desvoltarea.orașului și a judeţului și în sănătatea cetăţenilor.
(M. O., 1882, nr. 157, p. 2758).
430.
Inalt Ordin de zi către armată.
Sinaia, 7/19 Octomvrie 1882.
Terminate manevrele, M. S. Regele mulțumește ostașilor pentru virtuțile
militare de care au dat dovadă în cursul acestor exerciţii.
Ostaşi,
Acum că v'aţi întors în căminele voastre, unde vă odihniţi
de silinţele și bărbăteștile osteneli care, în folosul ţării, vi le-aţi
impus în ultimele manevre unde aţi fost chemaţi, viu a vă arăta
mulțumirile Mele pentru sârguinţa ce aţi desfășurat, devotamentul,
ascultarea și neîngrădita supunere cu care aţi răspuns la glasul
şefilor voştri. Lucrarea v'a fost îngreuiată de timpul potrivnit ce
aţi întâmpinat În marșuri și evoluţiuni; această împrejurare este
însă și dânsa o bună încercare pentru tăria și disciplina oșteanului,
o minunată pregătire la greutăţile cu care el are să lupte în răz-
boi. Voi aţi dovedit că sunteţi la înălțimea nobilei voastre misiuni
şi că, în orice nevoe, patria poate cu încredere să se sprijine pe
virtutea voastră.
În numele ţării dar, Eu, Căpetenia și frate al vostru de oaste,
vă mulţumesc.
Dat în Sinaia, la 7 Octomvrie 1882.
CAROL
(M. O., 1882, nr. 157, p. 2785).
431.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
17/29 Octomvrie 1882.
In sesiunea extraordinară ce începe, Corpurile Legiuitoare se vor îngriji
de alcătuirea bugetului și de legiuirile rămase din sesiunea trecută.
www.dacoromanica.ro
392 REGELE CAROL I
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Sunt fericit să vă urez în acest an bunăvenire înainte de epoca
obișnuită a întrunirii d-voastre.
Sesiunile ordinare ale Corpurilor Legiuitoare au fost totdeauna
prelungite pentru a termina numeroasele lucrări, de care ele sunt
chemate a se ocupa în fiecare an.
Astădată, începând lucrările d-voastre mai timpuriu, veţi pu-
tea consacra tot timpul necesar pentru a studia bugetul anual și
Jegile rămase din sesiunea trecută, sau care se vor mai prezinta
încă.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Constatăm cu mulțumire că relațiunile noastre cu toate Pute-
rile sunt din cele mai satisfăcătoare. Această situaţiune o datorăm
silințelor neîntrerupte ale naţiunii de a se desvolta pașnic înlăuntru
şi de a fi astfel un element de ordine și de progres în mișcarea ge-
nerală a civilizaţiunii europene.
Anul acesta a fost pentru agricultură un an bun. Câmpiile noastre
au dat roade îmbelșugate, care asigură îndestularea ţării și permit
a spera un export însemnat.
Creditele agricole au început a funcţiona regulat în mai multe
judeţe și au produs acolo, chiar dela început efectele lor bine-
făcătoare.
Tot în acest. an, răscumpărarea marei noastre reţele de căi fe-
rate a devenit un fapt real și definitiv, mulţumită inteligenței și
energiei cu care această delicată și importantă afacere a fost condusă.
Nouăle linii de căi ferate, votate de d-voastre în ultimele sesiuni,
sunt unele în construcțiune și în ajun de a fi terminate, altele în
studiu și construcțiunea lor va începe în primăvară.
u puţin vor contribui toate aceste împrejurări favorabile a
da un nou avânt desvoltării avuţiei naționale şi mijloace nouă pentru
perfecționarea și completarea diferitelor noastre instituțiuni
economice.
Dacă armata noastră, căreia am consacrat atâtea griji şi pentru
care ţara face atâtea sacrificii, a dat rezultatele la care ne aşteptam
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE 1882 CUVÂNTĂRI 393
și de care ne putem mândri, dacă lucrările publice au luat într'un
timp atât de scurt o mare desvoltare, nu e mai puţin adevărat că
ne mai rămâne foarte mult de făcut și în alte ramuri ale activităţii
noastre naţionale.
Examinând situaţiunea finanţelor noastre, veţi putea constata
că ea este din cele mai satisfăcătoare. Cu regula care, în înţelegere
cu guvernul Meu, aţi introdus în mod sistematic la alcătuirea bu-
getelor de venituri și cheltueli și care a condus la echilibrarea lor,
cu deciziunea ce aţi luat împreună, de a nu avea recurs la noi impo-
zite și de a nu contracta alte împrumuturi decât acele pentru con-
strucţiuni şi lucrări publice, care sunt împrumuturi desvoltătoare
producţiunii naţionale, finanţele ţării nu puteau decât, să intre
înir’o eră de continuă prosperitate. Bugetele anilor trecuţi s'au
soldat toate prin excedente. Acela al cărui exerciţiu s'a finit acum,
nu numai a făcut faţă tuturor sarcinelor Statului și a dat mijloa-
cele de a plăti cu exactitate toate anuitățile datoriei publice, ci a
lăsat și un însemnat excedent de venituri. Aceste rezultate sunţ
garanţiile cele mai sigure că creditul nostru public, care pe pie-
ele străine a ajuns pe acela al multor State mari și avute, se va
menținea și întemeia din ce în ce mai mult. Trecutul răspunde
de înţelepciunea şi conștiința, cu care veţi ști să conduceţi și în vij-
tor, cu neclintită îngrijire, finanţele ţării.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Reîncepând astăzi lucrările d-voastre, nu Ne îndoim că în ul-
timul an al activității d-voastre legislative vă veţi inspira, ca în-
totdeauna, de aceleași simţiminte patriotice și naţionale și, uniţi
cu toţii, veţi lucra din toate-puterile pentru unul și acelaș ţel: fe-
ricirea și niărirea patriei.
Sesiunea extraordinară a Corpurilor Legiuitoare este deschisă.
Preşedintele Conshulu:. Mimştrlor şi Mimstru de Război, J. C. Brătianu ;
Ministru de Interne, G. Chițu; Ministrul Afacerilor Străine, D.A. Sturdza;
Ministru de Justiţie, Eug. Stătescu; Ministru de Finanţe, G. Lecca; Ministrul
Agriculturii, Comerțului şi Lucrămlor Publice, Colonel N. C, Dabija; Ministrul
Cultelor și al Instrucțiunii Publice, P. S. Aurehan.
(M. O., 1882, nr. 163, p. 2865—6).
www.dacoromanica.ro
894 REGELE CAROL 1
432,
Răspuns la Adresa Senatului.
10/22 Noemvrie 1882.
Adresa Senatului înfățișează ce s'a făcut pentru ţară gi ce proiecte se pot
înfırıpa pentru mai: departe. M. S. Regele arată că viitorul e asigurat în măsura
unirii noastre pentru fericirea patriei. Mulţumeşte:, Senatului apoi pentru acti-
vitatea lui.
Domnule Preşedinte,
Domnilor Senatori,
Primesc cu o deosebită mulțumire Adresa Senatului, care și
astă dată exprimă, prin cuvinte atât de bine simțite, dragostea
şi devotamentul acestui înalt Corp al Statului către Regina și către
Mine.
Am ascultat cu atenţiune expunerea Senatului despre nevoile
şi trebuinţele ţării. În adevăr, am făcut progrese însemnate în toate
“ramurile activităţii noastre naţionale și putem privi cu satisfac-
ţiune la lucrările săvârșite. Dar şi viitorul este asigurat, din mo-
mentul în care suntem cu toţii deciși a păși înainte, uniţi într'o
muncă neobosită și statornică pentru binele și fericirea prea iubitei
noastre patrii.
Încă odată vă mulțumesc, domnilor Senatori, pentru urările ce-Mi
faceţi şi pentru zelul și activitatea ce aţi arătat în toate împre-
jurările,
(M. O., 1882, nr. 182, p. 2602).
433.
Răspuns la Adresa Adunării Deputaţilor.
13/25 Noemvrie 1882.
M. S. Regele mulţumeşte Camerii pentru Adresa prezentată şi relevă impor-
tanţa legislaturii încheiate.
Domnule Președinte,
Domnilor Deputaţi,
Primesc cu o vie mulțumire Adresa Adunării Deputaţilor și
vă mulţumesc pentru simţimintele ce conţine.
V'aţi grăbit a vă întruni la apelul ce v'am făcut și v'aţi pus
cu activitate la lucru.
www.dacoromanica.ro
IANUARIE 1883 CUVÂNTĂRI 395
Legislatura aceasta a fost una dintre cele mai mănoase pentru
ară. Aţi lucrat cu neoboseală la consolidarea edificiului naţional.
Aţi săvârșit acte mari, care au ridicat Statul român, în ochii tu-
turor. Nu puteaţi termina mai bine lucrările d-voastre decât întă-
ririd progresele făcute și asigurând pe cele viitoare prin legi bune.
Naţiunile, care înţeleg timpul în care trăesc și care- merg în pace
şi cu deciziune pe calea unei desvoltări constante, cresc şi. se întă-
resc. Astfel va fi cu România, căci fiii ei au știut totdeauna a fi
strâns uniţi în datoriile și iubirea lor către patrie.
Regina și Eu vă mulţumim, pentru simţimintele călduroase ce
aveţi pentru Dinastie și devotamentul sincer cu care înconjurați
Tronul,
(M. O., 1882, nr. 185, p. 2665—6).
434.
Cuvântare la Cercul Militar din Capitală.
28 Noemvrie/10 Decemvrie 1882.
Sărbătorind, în mijlocul oștirii, aniversarea luării Plevnei, {$ M. S. Regele
stimulează în soldaţi simţul datorie: dând exemplu pe înaintașii care au
căzut la Plevna. Mulţumeşte pentru urările ce I Pau făcut.
Sunt mândru şi fericit a Mă găsi în mijlocul d-voastre pentru
a serba această zi măreață şi mulțumesc pentru urările așa de
bine simţite. Cum armata a împlinit datoria sa pe câmpiile Bul-
gariei, luptând cu vitejie, tot astfel sunt sigur că va fi și în timp
de pace la înălțimea misiunii sale și totdeauna va ști a răspunde
la așteptările țării.
Să trăiască armata!
(M. O., 1882, nr. 198, p. 2923).
435.
Inalt Ordin de zi către armată.
1/13 Ianuarie 1883.
M. S. Regele relevă probele de virtuţi date de oştire în anul trecut şi-i
urează să urmeze această cale și în anul ce începe.
Ostaşi,
Încă un an a trecut, în care aţi dat probe netăgăduite de virtuţi
militare, ce cu fericire am constatat. Sunt sigur că veţi urma ca și
www.dacoromanica.ro
396 REGELE CAROL I
în trecut a întări în inimile voastre simțimântul datoriei către țară,
care vă priveşte cu iubire și mândrie.
Ofiţeri, subofiţeri și soldaţi, vă urez un an bun și fericit!
Dat în București, la í Ianuarie 1883.
CABOL
(M. Ò., 1883, nr. 223, p. 3147).
436.
Răspuns la felicitările Inaltului cler şi ale Consiliului de Miniştri
1/13 Ianuarie 1883.
La feheitările de anul nou făcute de Mitropolitul Primat în numele cle=
rului şi de Ministrul Cultelor şi Instrucţiuni Publice, în numele guvernului,
M. S. Regele răspunde cu mulțumiri şi cu urări de bine pentru toţi.
Sunt foarte simțitor la toate urările ce Ne sunt exprimate cu
ocaziunea reînnoirii anului și mulţumim de simţimintele de dragoste
ce Ne aduceţi. Rog pe Atâtputernicul să binecuvinteze și să
păzească scumpa noastră Românie în toate împrejurările, acor-
dându-i o desvoltare pașnică și răspândind asupra ei prosperitate
şi bogăţie, pentru fericirea tuturor. Aceasta esie dorința inimii
Mele la începutul acestui an, urându-vă din partea Reginei și a
Mea, ani mulţi şi fericiţi.
(M. O., 1882, nr. 224, p. 3434).
437.
Mesaj la dizolvarea Corpurilor Legiuitoare.
5/17 Martie 1883.
Cu prilejul dizolvării Corpunilor Legiuitoare, M. S. Regele remarcă legile tn-
semnate şi actele ce a înfăptujt Camera și Senatul în timpul funcţionării lor:
modificarea art. 7 din Constituţie, proclamarea Regatului, desăvârşirea orga-
nizării Armatei, legile cu caracter economic. Mulţumeşte pentru patriotismul
de care au dat dovadă reprezentanții naţiunii în tot timpul funeţiunii lor
şi-i roagă să transmită concetățenilor sentimentul iubirii de ţară care călău-
zeşte pe Suveran în toată actıvitatea Lui.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Legislatura ce, se încheie astăzi va lua cu drept cuvânt un loc
însemnat în istoria ţării și a Parlamentului nostru.
www.dacoromanica.ro
MARTIE 1833 CUVÂNTĂRI 397
Chestiunile importante și numeroase cu care aţi avut a vă ocupa
şr modul cum le-aţi deslegat sunt o nouă dovadă de pătrunderea
şi spiritul patriotic, ce totdeauna au insuflat pe Români, de câte
ori au fost în chestiune mari interese naţionale.
Aleşi în împrejurări grele și cu misiunea de a da o soluţiune
chestiunii atât de importante a modificării articolului 7 din Consti-
tuţiune, aţi știut să împăcaţi dispoziţiunile scrise în tractatul dela
Berlin cu interesele noastre cele mai vitale.
O lucrare de natura acesteia ar constitui ea singură un act în-
semnat în vieaţa unei legislaturi.
Opera d-voastre însă nu s'a mărginit aci.
Trecând la chestiunile de organizare interioară, legile de interes,
economic v'au atras în special atenţiunea și lor aţi consacrat cea
mai mare parte a activităţii d-voastre.
Preocupaţi de dorinţa de a înlesni desvaltarea și sporirea avu-
ţiei naţionale, aţi creat instituţiyni puternice ca: Banca Naţională,
Casa de economii, Creditele agricole și le-aţi completat prin legea
învoelilor agricole, prin acea a comiţiilor agricole și prin legea care
asigură înființarea de întrepozite în porturile noastre cele mai
însemnate.
Aţi început opera emancipării economice a țării răscumpărând
peste una mie kilometri de linii ferate, votând construcţiunea a o
mie alți kilometri de căi ferate în diferite părţi ale ţării.
Menţinându-vă tot în această ordine de idei, aţi făcut legi pentru
încurajarea industriei naţionale, pentru înființarea și susținerea
a mai multe fabrici, pentru instituirea expoziţiunilor și concursu-
rilor agricole şi industriale.
În ordinea politică a fost asemenea dat acestei legislaturi a
înscrie în istoria țării unul din cele mai mari acte pentru întărirea
noastră naţională: aţi proclamat și întemeiat Regalitatea,
Tot deodată aţi dat armatei desvoltarea cerută pentru a putea
răspunde misiunii sale și ați pus finanţele ţării într'o stare normală
și prosperă.
În adevăr, ordinea, introdusă cu atâta succes în finanţe de către
legislatura care 'v'a precedat, aţi continuat-o cu stăruință, votând
legi organice, convertind o mare parte a datoriei publice, asigurând
în mod constant echilibrarea bugetului Statului; aţi stabilit desvol-
tarea treptată a resurselor fiscale și aţi permis, prin realizarea de
www.dacoromanica.ro
398 REGELE CAROL I
economii, nu numai a nu recurge la înființarea de noi impozite,
ci a ușura chiar pe unele existente. Mulțumită solicitudinii ce ați
pus în tot ce se atinge de finanţe, bugetele Statului sau soldat
neîntrerupt cu excedente, pe care, pe lângă alte resurse ordinare
şi extraordinare, le-aţi afectat toate organizării şi întăririi armatei
noastre. Oricât ar rămâne de făcut pe această cale, constatăm cu
fericire că s'au realizat progrese foarte mari, care compensează
sacrificiile bănești ce ţara şi-a impus.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Închizând ultima sesiune a acestei legislaturi, nu ne putem
opri de a recunoaște cât de însemnate şi de repezi sunt progresele
ce ţara a făcut de mai bine de un pătrar de secol. Alte ţări au pus
un timp îndelungat pentru a obţine, adesea prin lupte sângeroase,
rezultate ce noi am dobândit cu mai puţină greutate. Acestei îm-
prejurări fericite datorim că ţara sa putut transforma fără zgu-
duiri violente, asigurând progresele viitoare sub scutul pactului
nostru fundamental.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Înconjurat în tot timpul acesta de iubirea şi de devotamentul
d-voastre, Eu Mă simt fericit, în momentul de a ne despărţi, să
vă exprim mulțumirile Mele cele mai vii și să vă rog ca, întorcân-
du-vă în mijlocul concetăţenilor d-voastre, să duceţi între dânșii
sentimentul adâncei Mele iubiri pentru scumpa noastră Românie,
căreia aparțin toate cugetările Mele și a încrederii depline ce am în
viitorul ei.
Conform art. 129 din Constituţiune, Adunările Legiuitoare sunt
dizolvate.
CAROL
Preşedintele Consiliului Miniştrilor şi Ministru de Război, I. C. Brătianu ;
Ministru de Interne, G. Chițu; Ministrul Afacerilor Străine, D. A. Sturdza,
Ministru de Justiţie, Eug. Stătescu; Ministru de Finanţe, G. Lecca; Ministrul
Agritulturii, Comerţului și al Lucrărilor Publice, Colonel N. Dabija; Ministrul
Cultelor şi al Instrucțiunii Publice, P. S, Aurelian,
(M. O., 1883, nr. 273, p. 43934).
www.dacoromanica.ro
MAI 1883 CUVÂNTĂRI 399
438.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
10/22 Mai 1883.
În fața unor noi aleşi ai naţiunii, M.S. Regele arată poziţia internaţională
pe care și-a câștigat-o România și crede că modificarea legii electorale, misiunea
de căpetenie a sesiunii ce se deschide, va constitui încă o probă de maturitate
şi patriotism a organizării noastre interne.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Sunt fericit a Mă afla astăzi în mijlocul noilor aleși ai naţiunii.
Salutându-vă de bunăvenire, sunt dator, înainte de toate, să
mulțumesc ţării pentru liniştea şi ordinea ce au domnit pretutindeni
în tot timpul perioadei electorale. Deşi chestiunile cele mai arză-
toare erau puse la ordinea zilei, ţara nu s'a abătut un singur mo-
ment dela manifestarea pașnică și legală a voinţii sale.
Revizuirea legii electorale, propusă de Adunările precedente,
îngrijirile generale ce înconjurau chestiunea Dunării în noua situa-
ţiune în care a intrat prin Conferinţa dela Londra și bânuelile ce
se aruncau că s'ar medita noi și mari reforme sociale, toate aceste
erau de natură a preocupa spiritele, a frămânita întreaga noastră
societate şi a pune în luptă opiniunile și interesele cele mai opuse.
Cu toate aceste, bunul simţ al naţiunii s'a ridicat mai presus de toate
încercările și ţara a răspuns la apelul ce i s'a făcut cu acea pru-
denţă și liniște, care au caracterizat totdeauna lucrările poporului
român.
Această nouă manifestaţiune a înţelepciunii şi a spiritului po-
litic, cu care România s'a condus în toate fazele grele ale desvol-
tării sale naţionale, este o nouă dovadă că ea știe a se feri de sgudui-
rile prin care au trecut asemenea reforme în alte ţări și că ea nu va
deveni niciodată un focar de agitaţiuni și de turburări care să inspire
îngrijiri celorlalte State.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Raporturile noastre cu Puterile străine sunt din cele mai satis-
făcătoare, căci România a căutat totdeauna cu stăruință să-și atra-
gă simgatiile lor. Ea nu a cruțat nimic pentru a îndeplini angaja-
www.dacoromanica.ro
400 REGELE CAROL I
mentele isvorînd pentru dânsa din tratate și a exeçuta toate obli-
gațiunile ce a luat asupră-și.
După ce prin silinţele sale și-a redobândit independenţa, prin
silinţele sale ea a îndeplinit cu hotărtre toate condiţiunile ce Europa
pusese la recunoașterea acestei independenţe, a făcut tot ce i-a
stat prin putință spre a se pune în acord cu noua stare de lucruri
creată de Tratatul din Berlin și a fi astfel admisă în concertul
Statelor europene.
Proclamând Regalitatea și constituindu-se definitiv pe bazele
monarhiei ereditare întemeiate la 1866, pe lângă realizarea vechilor
aspiraţiuni naţionale, ea a vpit tot deodată să dea Europei o probă
și mai învederată de spiritul său de ordine și de conservaţiune și
a căutat sub această formă o: garanţie mai mult pentru indepen-
dența sa naţională.
Toate aceste fapte ne dau dreptul, domnilor Senatori și domnilor
Deputaţi, să fim neclintiţi în credinţa că Europa nu va voi să aducă
o atingere drepturilor noastre de Stat independent și că nu va cere
dela noi să executăm deciziuni, la care nu am participat și la care
nu ám consimţit.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Trimiși de încrederea naţiunii, pe lângă altele și cu misiunea
de a revizui legea electorală, nu Mă îndoiesc că veţi şti a rezolva
toate greutățile nedeslipite de o chestiune atât de delicată și de
importantă. Însuflându-vă de principiile care au preșezut la consti-
tuirea Statului român, ținând seamă de experienţa făcută în timp
de șaptesprezece ani și de împrejurările particulare ale ţării noastre,
veţi reuși, în înţelegere cu guvernul Meu, să găsiţi, pentru exerci-
tarea dreptului electoral, soluțiunea cea mai nimerită, care, oero-
tind și mai bine interesele generale, va asigura din ce în ce mai mult
interesele generale, va asigura din ce în ce mai mult independenţa
și moralitatea votului.
Să lucrăm toţi în unire, spre a completa opera începută a orga-
nizării noastre interioare. Să ne îndreptăm toate silinţele la întă-
rirea Statului și la realizarea ‘progreselor pașnice ale civilizaţiunii.
Astfel, vom putea privi viitorul cu încredere și țara va binecu-
vânta lucrările noastre.
www.dacoromanica.ro
MAI 1883 CUVÂNTĂRI 401
Cât pentru Mine, la lucru ca și la datorie, voi fi totdeauna mândru
de a Mă afla în fruntea naţiunii.
Sesiunea Corpurilor Legiuitoare este deschisă.
CAROL
Președintele Consiliulu de Miniștri şi Ministru de Război, Z. C. Brătianu ;
Ministru de Interne, G. Chitu; Ministrul Afacerilor Străme, D. A. Sturdza;
Ministrul Justiţiei, Eug. Stătescu; Mmıstru de Finanţe, G. Lecca; Ministrul
Agriculturii, Industriei, Comerțului şi Domeniilor, Z. Câmpineanu; Ministrul
Lucrărilor Publice, N. Dabija; Ministrul Cultelor și Instrucțiunii Publice, P.
S. Aurehane
(M. O., 1883, nr. 30, p. 529—30).
439.
Răspuns la îfelicitările Corpurilor Lagiuitoare și ale delegaților din
judeţe și comune.
10/22 Ma: 1883.
De 10 Mai, Corpunle Legiuitoare, prin Mitropolitul Primat şi delegaţii ju-
deţelor şi comunelor, prin loan Negruzzi, primarul așilor, fehcită pe Rege.
M. S. Regele răspunde cu mulţumiri, constatând că la atare sărhătonri naţio-
nale toată ţara I se alătură.
Nu poate fi, o fericire mai mare pentru un Rege decât a serba
datele însemnate ale ţării împreună cu scumpul său popor și de a
fi înconjurat de dragostea sa. Salut dar azi cu o vie bucurie Repre-
zentâțiunea Naţională și delegaţii din toate judeţele și comunele,
care prin prezenţa lor dau o deosebită consacraţiune acestei serbări.
Din tot sufletul vă mulțumesc de urările călduroase ce-Mi aduceţi
în numele ţării și privesc cu d-voastre viitorul plin de încredere,
fiindcă este asigurat, și România stabilită pe o temelie așa de tare,
că nicio furtună no poate zgudui. În momentele grele însă, trebue
să fim toţi uniţi, spre a păzi de necazuri scumpa noastră patrie.
Să trăiască România!
(M. O., 1883, nr. 32, p. 596—7).
www.dacoromanica.ro
402 REGELE CAROL I
440.
Răspuns la Adresa Senatului.
26 Mai/? Iunie 1883.
Senatul pmn Preşedintele său D. Ghica, prezintă Adresa Suveranului.
M. S. Regele e fericit constatând unirea dintre Senat și Guvern.
Domnule Președinte,
Domnilor Senatori,
Primesc cu o deosebită satisfacțiune simţimintele de iubire și
devotament, ce înaltul corp al Senatului Îmi exprimă prin Adre-
sa sa.
Sunt fericit a vedea deplinul acord ce domnește între Senat
și Guvernul Meu, căci numai prin unirea puterilor Statului o națiune
se întărește și-și asigură progresele viitoare.
Concentrând toată cugetarea și voința noastră spre un singur
şi acelaș scop, binele ţării, vom ajunge cu siguranţă a înlătura
orice dificultăţi și a deslega toate chestiunile ce se înfățișează acti-
'vităţii naţionale.
Pe această cale vom păși cu siguranţă spre o desvoltare liniștită
și pașnică.
Vă mulțumesc încă odată pentru bunele urări și asigurările
sincere ce-Mi daţi pentru Mine, pentru Dinastie și pentru viitorul
scumpei noastre Românii.
(M. O., 1883, nr. 43, p. 820).
441.
Răspuns la Adresa Adunării Deputaţilor.
29 Ma:/10 Iunie 1883.
C. A. Rosetti, președintele Adunării Deputaţilor, prezintă Adresa Cameri:
Suveranului. M. S. Regele mulţumeşte pentru devotamentul ce-l manifestă.
Adunarea Deputaţilor și-Și exprimă bucuria de a vedea concordia ce există
între Guvern şi aleşii naţiunii. Numai prin unire ţara va merge înainte.
Domnule Preşedinte,
Domnilor Deputaţi,
Simţimintele de iubire și devotament, ce d-voastre Îmi aduceţi
astăzi din partea întregei Adunări pentru Mine și Dinastie, le
primesc cu o deosebită bucurie.
www.dacoromanica.ro
IUNIE 1883 CUVÂNTĂRI 403
Expresiune fidelă a voinței naționale, Adunarea Deputaților
dovedeşte în împrejurările actuale că este pe deplin pătrunsă de
înalta sa misiune.
Dacă în orice timp unirea și buna înţelegere între Guvern și
Parlament este o binefacere dorită de toţi, această unire, această
concordie, devine cu atât mai mult o datorie pentru toţi ce simt
bătând în pieptul lor iubirea de patrie, în faţa situaţiunii noastre
interne şi externe.
Mari şi serioase sunt lucrările ce ţara așteaptă dela luminile,
dela patriotismul și experiența d-voastre întru ale ţării.
La lucru dar cu bărbăţie, cu prudenţă și înţelepciune, și fiţi
siguri că ţara, care vă privește, vă va fi recunoscătoare.
Eu vă mulțumesc din nou în numele Meu și al Reginei, de urările
sincere și devotate ce Ne exprimaţi, zicându-vă din inimă: Să
trăiască scumpa noastră Românie!
(M. O., 1883, nr. 45, p, 860).
442.
Cuvâniare la inaugurarea statuei lui Ștefan cel Mare, în Iași.
5/17 Iunie 1883.
După discursurile reprezentanţilor autorităţilor administrative şi ai ınstı-
tuţiilor de cultură, M. S. Regele a rostit o înălțătoare cuvântare evocând
figura lui Ştefan cel Mare, ale cărui fapte de arme au crescut virtuțile mili-
tare ale Românilor.
Patru sute de ani au trecut; numele și faptele lui Ștefan însă
nu au perit.
Ca o stea lucitoare ele ne-au condus prin primejdiile, care adese-
ori au ameninţat țările surori. În momentele grele ele ne-au dat
tărie, în timpuri de luptă şi de nevoe credinţa în viitor, rezemată
pe un trecut istoric și în care oștirile lui Ștefan au înfrânt pretu-
tindeni pe dușman și au înscris pe steagul lor izbânzile vestite dela
Baia, Rahova, Valea-Albă, Dumbrava-Roșie și multe alte strălucite.
Privim dar cu dragoste și admiraţiune pe eroul Moldovei, care
este fala și podoaba Românilor și care împreună cu Mihai Viteazul,
a întemeiat renumele armelor noastre, redeșteptat pe câmpiile
din Bulgaria.
www.dacoromanica.ro
404% REGELE CAROL I
Numele său, care a avut un puternit răsunet în toată lumea
creștină, care a fost spaima vrăjmașului, strălucește încă astăzi
și a rămas adânc întipărit în inima fiecărui Român.
România recunoscătoare ridică dar în a doua a sa Capitală
acest monument în amintirea faptelor măreţe, cu care Ștefan-Vodă
a împodobit istoria naţională, în frumoasa epocă a reînvierii virtu-
ţilor războinice, ca semn că vitejia nu se stinge niciodată la un
popor care a stropit cu sângele său moșia strămoșească pentru a-și
păstra existența și a cuceri neatârnarea sa.
Cadă acum vălul care acopere chipul acestui mare Domn și Că-
pitan și jurăm, în fața monumentului său, că în împrejurările grele
vom fi deapururea strâns uniţi, având numai un singur gând, un
singur simțimânt: fericirea scumpei noastre patrii, pentru care
trebue să fim gata a face once sacrificii și pe care cerul să o oero-
tească în toate primejdiile!
După desvelirea Statuei, Regele a adăugat:
Încredinţez Iaşilor, leagănul Unirei, această statue împreună
cu două tunuri udate cu sângele preţios al generaţiunei prezente,
spre a le păzi ca un sânt odor în onorul neamului românesc.
(M. O., 1883, nr. 54, p. 1077).
443.
Toast la prânzul din Iaşi.
6/18 Iunie 1883.
M. S. Regele ridică paharul în cinstea Iașilor, a doua capitală a României.
Vechiul Scaun domnesc al Moldovei răsună astăzi de mii de ori
de strigătul: Să trăiască Regatul României!
Din toate unghiurile patriei reprezentanții au alergat spre a
împărtăși veselia Capitalei celei de a doua și a fi martori la o ser-
bare națională, care a deșteptat amintirile glorioase ale trecutului
şi oțelit și întărit încrederea în viitor.
Salut dar cu vie bucurie această frățească întrunire și închin
acest pahar în onorul frumoasei și iubitei Mele cetăţi a Iașilor,
www.dacoromanica.ro
“SEPT.-OCT. 1883 CUVÂNTĂRI 405
care Ne-a primit cu braţele deschise și care astăzi ca totdeauna
se uneşte cu țara întreagă din tot sufletul cu strigătul:
Să trăiască scumpa noastră Românie, împodobită după lupte
seculare cu Coroana Regală.
(M. O., 1883, nr. 54, p. 1081).
444.
Toast la prânzul din Sinaia cu ocazia zilei de 30 August.
30 August/11 Septemvrie 1883.
Cu prilejul anıversărıi luării Griviței.
Griviţa, Plevna, sunt nume care găsesc astăzi un puternic ră-
sunet în toată ţara. Ele sunt nume scumpe armatei, care a avut
fericirea a stropi aceste locuri cu sângele său, dobândind astfel
neatârnarea patriei.
Lupta bărbătească dela Griviţa este încă adânc tipărită în ini-
mile noastre și va rămânea pentru generațiunea viitoare ca un
exemplu strălucitor de vitejie.
Plin de recunoștință, închin dar acest pahar în amintirea eroilor
căzuţi și în onoarea armatei care, sunt convins, va fi totdeauna
pătrunsă de înalta și frumoasa sa misiune.
Să trăiască armata!
(M. O., 1883, nr. 118, p. 2434).
445.
Toast la prânzul din Castelul Peleşului.
25 Septemvrie/? Octomvrie 1883.
Clădind castelul Peleş, M. S. Regele a arătaf prin aceasta cât de înră-
dăcinată este Dinastia Sa în România. Rıdıcă paharul cu vin românesc
în cinstea şi pentru fericirea României.
Am clădit acest Castel ca un semn trainic că Dinastia aleasă
liber de naţiune, este adânc înrădăcinată în astă frumoasă ţară
și că răsplătim dragostea poporului Nostru cu încrederea nemăr-
ginită care avem în viitorul scumpei Noastre Patrii. Împlinesc
www.dacoromanica.ro
406 REGELE CAROL I
dar o datorie sacră, o vie dorinţă, ridicând cu vin: românesc, în
această casă a Noastră, cel întâi pahar în onorul și pentru fericirea
României.
Să trăiască draga Noastră ţară!
(M. O., 1883, nr. 139, p. 29234).
446.
Toast la prânzul din Ploești în onoarea armatei.
10/22 Octomvrie 1883.
Răspunzând Primarului, M. S. Regele se arată mulțumit de primirea ce
I s'a făcut în oraş, Lui și Oştirii, şi ridică paharul în sănătatea Ploeştenilor şi
pentru prosperitatea judeţului în care Dinastia și-a creat o reședință.
Mulţumesc pentru cuvintele bine simţite ce Mi le rostiţi în
numele orașului și pentru primirea călduroasă și cordială ce Re-
gina și Eu, împreună cu armata, am găsit în mijlocul Ploeștenilor.
Ridic paharul acesta în sănătatea cetăţenilor şi pentru prosperi-
tatea acestui frumos judeţ, în care sunt mândru că am astăzi o
reședință.
(M. O., 1883, nr. 153, p. 3474—5).
447.
Inalt Ordin de zi către armată.
1/13 Ianuarie 1884.
M. S. Regele urează ani mulţi ostașilor și să desvolte virtuțile mihtare.
Ostaşi,
Dintr'un an în altul instituţiunile noastre militare merg desvol-
tându-se, și cu èle virtutea militară prinde adânci rădăcini în pă-
mântul României.
Mulţumindu-vă pentru serviciile aduse în anul încetat, vă urez
să mergeţi pe aceeaș cale în anul ce începe, ca să fiţi în totdeauna
fala patriei şi a Tronului, ce vă priveşte cu iubire și încredere.
Ofiţeri, subofiţeri și soldaţi, vă urez ani mulţi!
Dat în București, la 1 Ianuarie 1884.
(M. O., 1884, nr. 215, p. 4743).
www.dacoromanica.ro
z
5
a
Castelul Peleș la Sinaia, terminat în 1853.
www.dacoromanica.ro
MARTIE-APRILIE 1883 CUVÂNTĂRI 407
448,
Răspuns la felicitările Inaltului Cler și ale Consiliului de Miniştri.
1/13 Ianuarie 1884.
In fehcitările Inaltului Cler prezentate de Mitropolitul Primat şi ale Gu-
vernului, prezentate de Ministrul de Externe, M. S. Regele vede o nouă
probă, de simpatie a Țări pentru care mulțumește şi roagă pe Dumnezeu să
aducă ferıcıre României.
Ţara întreagă Mi-aduce simţiminte de dragoste și devotament
în toate ocaziunile; prin cuvintele ce Mi s'au adresat azi, văd o
nouă dovadă a acestei simpatii, așa de scumpă inimii Noastre.
Mulţumindu-vă, primiţi urările Noastre cele mai călduroase pentru
anul nou, pe care-l privesc plin de încredere și pentru care rog pe
Atotputernicul să fie mănos și plin de fericire pentru iubita
noastră Românie.
(M. O., 1884, nr. 245, p. 4740).
449.
Cuvântare rostită în ședința solemnă a Academiei Române.
23 Martie/4 Aprilie 1884.
M. S. Regele relevă meritul Academiei Române în domeniul istoriei națio-
nale. Adaugă însă că și limba română trebue s'o intereseze în aceiași măsură.
Propune, ca atare, alcătuirea unui « Etymologicum magnum Romaniae } pentru
care şi oferă sprijinul Său anual de 6000 lei.
Având onorul de a fi Membru al acestei înalte Adunări, Regina
şi Eu venim totdeauna cu bucurie în mijlocul d-voastre spre a
asculta discuţiunile d-voastre științifice, pe care le urmărim cu un
interes neîncetat. Însă cum poate să fie altfel, când lucrările de
căpetenie ale Academiei sunt istoria și limba, temeliile existenţei
noastre naționale? Țara datorește astăzi Academiei un șir de docu-
mente istorice, ascunse până acum și care au fost scoase din întu-
nerec prin ostenelile neobosite ale Membrilor ei, răspândind astfel
o nouă lumină asupra trecutului neamului românesc. Nu mai puţin
însă trebue să ne ocupăm și de viitor... de limba noastră, care
s'a păstrat neatinsă în câmpiile roditoare ale Dunării, în plaiurile
măreţe ale Carpaţilor, aceste ţinuturi încântătoare, descrise cu
măestrie și în o limbă așa de curată de poetul nostru poporal V.
Alecsandri. Ce sarcină mai dulce poate avea Academia decât a
www.dacoromanica.ro
408 REGELE CAROL I
lua sub paza sa această limbă veche, pe care poporul o înţelege și
iubește? Menţinem dar aceste frumoase expresiuni întrebuințate
de străbuni, și nu ne temem de cuvinte care au căpătat de veacuri
împământenirea: Superflua non nocent.
Ce limbă are norocul de a dispune de patru cuvinte pentru o
însușire, care trebue să fie mândria fiecărui popor, care trebue să
fie scrise pe steagul fiecărei armate: voinicie, vitejie, bravură,
eroism? Să ne ferim însă de o îmbelșugare de expresiuni moderne,
care, nepunând o stavilă la timp, vor înstrăina poporului limba sa.
Am fost îndemnat a rosti aceste câteva cuvinte prin dragostea
ce am pentru frumoasa și bogata limbă română și fiind încredințat
că dorința Mea, îndrăznesc a zice și a Academiei, nu va rămânea
un pium desiderium.
Supun dar la chibzuirea d-voastre dacă nu ar fi folositor de a
face un fel de «Etymologicum magnum Romaniae», conținând
toate cuvintele vechi, care altmintrelea vor fi perdute pentru gene-
rațiunile viitoare: Verba volant, scripta manent.
Spre a sprijini această întreprindere, pentru care patru, cinci,
şase ani vor fi trebuincioși, pun în fiecare an modesta sumă de şase
mii lei la dispozițiunea Academiei.
Întradevăr, lucrarea aceasta este foarte întinsă, poate chiar
nemărginită ; să ne amintim însă cuvintele lui Horaţiu: « Est modus
in rebus, sunt certi denique fines», şi sunt convins că opera Aca-
demiei, care-și va ridica sieși un monument neperitor, va fi încoro-
nată de o izbândă fericită.
(M. O., 1884, nr. 281, p. 7107—8).
450.
Toast la cina dată în onoarea Archiducelui Rudolf și a Archiducesei
Ştefania.
14/26 Aprilie 1884.
M. S. Regele salută perechea imperială, moștenitoare a tronului Austriei,
ca pe o nouă dovadă a strânselor legături dintre cele două state. Urează feri-
cire familiei imperiale.
Ţara întreagă se bucură cu Noi că avem onoare a primi în Ca-
pitala României pe Augustul Moștenitor al Coroanei Habsbur-
gilor, însoţit de graţioasa Sa consoartă. Vizita Alteţelor Voastre
www.dacoromanica.ro
MAI 1884 CUVÂNTĂRI 409
Imperiale va rămânea pentru totdeauna neștearsă din aducerea
aminte a Noastră, ca un eveniment scump inimii noastre. Il sa-
lutăm cu o satisfacere cu atât mai mare, că vedem în el o nouă
dovadă a legăturilor de amiciţie întemeiate spre fericirea lor între
Statele Noastre şi la care punem un mare preţ. Formând urările
cele mai călduroase pentru fericirea Casei Imperiale a Austriei,
beau în sănătatea Majestăţilor Lor Auguștilor Voștri Părinţi și în
sănătatea Alteţelor Voastre Imperiale, Auguştilor Noștri oaspeţi.
La acest toast Arhiducele Rudolf răspunde mulțumind şi închinând pentru
Dinastia română și prosperitatea Regatului.
«Rog pe Majestăţile Voastre să binevoiască a primi cea mai sinceră a
noastră recunoştinţă pentru graţioasa primire ce ni s'a făcut în România. Profit
de ocaziunea de față spre a închina în sănătatea Majestăţilor Lor Regelui şi
Reginei, precum şi pentru prosperitatea frumosului şi marelui Lor Regat, cu
care suntem legaţi prin mari interese și prin cea mai cordială simpatie.
(M. O., 1884, nr. 44, p. 170).
451.
Răspuns la îelicitările Corpurilor Legiuitoare.
10/22 Mai 1884.
D. Ghica, preşedintele Senatului şi D. Lecca, preşedintele Camerii, felicită
pe Suveran de 10 Mai. M. S. Regele se simte fericit văzând simţimintele de
care sunt însufleţiţi reprezentanții naţiunii faţă de dinastie. Arată apoi dru-
mul parcurs de România dela 1866, timp de 18 ani.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Ne simţim cu deosebire fericiţi de a vedea astăzi împrejurul
Nostru pe Reprezentanţii Națiunii, care s'au grăbit a Ne aduce
simțimintele lor de dragoste cu ocaziunea acestei zile scumpe și
memorabile.
Călduroasele cuvinte cu care salutaţi, prin venerabilii d-voastre
Președinți, această însemnată aniversare și urările cu care încălziţi
inimile Noastre, Ne umplu de bucurie; ele sunt pentru Noi un
puternic îndemn pentru a păşi cu încredere înainte, având numai
o ţintă, o dorinţă: demnitatea și tăria ţării, fericirea şi prosperitatea
scumpului Nostru popor.
www.dacoromanica.ro
410 REGELE CAROL I
Astăzi sunt 18 ani împliniţi de când o mărinimoasă naţiune
Mi-a încredinţat destinele sale.
Fără a-Mi ascunde marile răspunderi care, încă foarte tânăr și
fără experienţă, luasem asupra Mea, am venit în mijlocul vostru,
atras prin o datorie sacră, prin o misiune frumoasă, și cu hotărîrea
nestrămutată a dobândi pentru România neatârnarea sa.
De atunci am întâmpinat împreună multe greutăţi, am trecut
prin grele încercări, împărtășind cu poporul ceasuri bune și rele;
însă cu răbdare și prin o înţelegere completă, neturburată niciun
moment, între naţiune și Tron, am ajuns a îndeplini fapte, care
acum 18 ani erau privite numai ca niște dulci visuri.
Rog pe Atotputernicul ca ţara să străbată de acum înainte
o lungă cale de liniște și prosperitate, spre a putea întemeia și des-
volta ceea ce am câștigat prin muncă și înţelepciune, cugetând
cu toţii numai la fericirea scumpei noastre patrii.
(M. O., 188, nr. 31, p. 591).
452.
Regele către delegaţii din judeţe.
10/22 Mai 1884.
N. Fleva, primarul Bucureştilor, face urări dinastie, cu prilejul comemorării
lui 10 Mai. M. S. Regele relevă legătura strânsă dintre Țară şi Dinastie. Această
legătură a dus la reahzările din trecut şi e temeiul viitorului.
Salutăm din tot sufletul pe delegaţii care au alergat din toate
părţile ţării în Capitala Regatului, pe răniții care au venit din
plaiuri și câmpii în mijlocul fraţilor lor de arme, spre a reînvia amin-
tirile frumoase legate de întreita aniversare de 10 Mai, care împo-
dobesc deapururea istoria noastră.
Bucuria cu care România serbează în fiecare an această scumpă
zi este pentru Noi o dovadă cât de adânc s'a înrădăcinat în ini-
mile tuturor Dinastia liber aleasă de popor.
Nu mai puţin însă este întipărită în sufletul nostru dragostea,
cu care am îmbrățișat pământul românesc din ziua chiar când am
pus piciorul pe dânsul.
Am venit atunci în mijlocul vostru cu o credinţă nemărginită
în viitor, cu o voință hotărîtă a lucra, a lupta și a suferi chiar, spre
a putea conduce scumpa noastră Românie la fericire și mărire și
a dobândi pentru ea un loc demn între Statele europene.
www.dacoromanica.ro
IUNIE 1884 CUVÂNTĂRI 411
Astăzi putem privi cu bucurie şi mândrie timpurile grele ce am
străbătut, şi a sărbători cu inima voipasă a şaptea aniversară ą
independenţii și a treia a încoronării, roade strălucite ale unei munci
neîncetate, datorite acelora care au lucrat și luptat cu mintea și
cu braţul la îndeplinirea dorințelor noastre celor mai scumpe.
Regina și Eu primim cu o vie mulțumire călduroasele urări ce
Ne aduceţi și pe care Primarul iubitei Noastre Capitale Ni le rostește
aşa de bine în numele delegaților tuturor orașelor şi judeţelor țării.
Întorcându-vă la căminele voastre, vă rugăm a arăta tuturor
din parte-Ne simțimintele Noastre de recunoștință și a spune că
inimile Noastre sunt apururea cu iubitul Nostru popor.
(M. O., 1884, nr. 31, p, 592).
453.
Mesaj la închiderea Corpurilor Legiuitoare.
8/20 Iunie 1884.
Activitatea Corpurilor legimtoare a fost însemnată. S'a dat ţării o nouă
lege electorală, s'a instituit domeniul Coroanei.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Lungă și laborioasă a fost sesiunea actuală a Corpurilor Le-
giuitoare. Aţi avut de îndeplinit una din cele mai grele misiuni:
aceea de a face revizia Constituţiunii şi de a da ţării o nouă lege elec-
orală.
Această reformă era cerută de progresul moral şi material realizat
de naţiune în timp de aproape două decenii. Trebuinţa ei era sim-
ţită de ţara întreagă. Cu toate acestea, realizarea ei era anevoioasă
și soluțiunea nu a putut fi formulată imediat în mod precis. Prin
desbateri amănunțite şi luminate, aţi dat timp tuturor a cugeta
matur asupra ceea ce era de făcut și aţi izbutit a realiza un nou
şi însemnat progres.
Opera d-voastre dă ţării corpuri electorale formate în vederea
intereselor generale ale naţiunii și înconjoară independența alegă-
torilor și moralitatea votului de garanţii puternice. Astfel, aţi asi-
gurat viitorul naţiunii și țara, dimpreună cu Mine, va păstra o
vie recunoștință acelora care au putut termina cu succes o lucrare
atât de delicată și de însemnată.
www.dacoromanica.ro
412 REGELE CAROL I
Reforma aceasta isprăvită, o nouă eră începe, în care cu toții
şi din toate puterile să lucrăm la desvoltarea morală și materială
a țării, la întărirea rezultatelor dobândite cu atâta muncă, cu atâtea
sacrificii, cu atâta virtute. |
Activitatea d-voastre nu s'a mărginit însă aci, și aţi căutat a
da satisfacere multor nevoi şi trebuinţe, prin examinarea și votarea
de legi financiare și economice. Legile pentru firmele comerciale
şi pentru înmulțirea caselor de credit agricol, legile pentru îmbu-
nătățirea măcar în parte a poziţiunii magistraţilor și pentru gra-
daţiunea profesorilor, legea pentru diferite construcţiuni, între
care acea a Catedralei și a altor sfinte locașuri, ocupă locul prin-
cipal; toate aceste legi vor produce, nu Mă îndoesc, efectele lor
salutare.
Aceste sacrificii s'au putut face de către ţară; căci deși o mare
criză agricolă bântue toată Europa, finanţele noastre au mers
prosperând, graţie acordului dintre Camere și Guvern pentru a
menținea pe baze solide și reale echilibrul constant între venituri
şi cheltueli.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Prin instituirea Domeniului Coroanei, aţi afirmat din nou că
monarhia ereditară constituțională este piatra angulară a edifi-
ciului nostru naţional și aţi voit să-Mi daţi o nouă dovadă de iubire
şi de încredere. Primesc acest semn de devotament cu recunoștință
și fiți încredințaţi că în Palatul Meu, care este al naţiunii, toate
ideile, toate simţimintele, toate nevoile cele mari ale ţării vor găsi
totdeauna un răsunet puternic şi în toate împrejurările un sprijin
călduros.
Întăriţi înlăuntru, putem privi cu siguranță viitorul, şi constat
cu fericire că purtarea noastră fermă și prudentă, desvoltarea noa-
stră continuă și pașnică, insuflă pretutindenea încredere și că Ro-
mânia are astăzi în Europa o poziţiune de care se poate mândri.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Terminând această sesiune importantă vă întoarceţi la cămi-
nele d-voastre cu conștiința că aţi lucrat cu înțelepciune și cu
www.dacoromanica.ro
PI. XXIII.
M.M. L. L. Regele Carol I și Regina Elisabeta
în anul 1583.
www.dacoromanica.ro
AUGUST 1884 CUVÂNTĂRI 813
sârguinţă la realizarea unei mari reforme, care nu va întârzia a-și
da roadele sale binefăcătoare.
Vă urez dar, d-lor Senatori și d-lor Deputaţi, din tot sufletul,
ca Dumnezeu, care totdeauna a ocrotit scumpa noastră patrie,
să binecuvinteze holdele noastre, risipind astfel grijile ce am avut
cu toţii în această primăvară. Și de astă dată ne despărțim, pre-
cum ne întrunim, totdeauna, cu strigătul care ne însuflețește și
ne unește pe toţi:
Să trăiască România!
Sesiunea extraordinară este închisă.
CAROL
Preşedintele Consiliului Miniștrilor şi Ministru de Război, I. C. Brătianu;
Ministru de Interne, G. Chițu; Ministrul Afacerilor Străine, D. A. Sturdza;
Ministru de Finanţe și ad-interim la Agricultură, Industrie, Comerţ și Do-
menii, G. Lecca; Ministrul Lucrărilor Publice, General N. Dabija; Ministru
de Culte şi Instrucțiune Publică, P. S. Aurelhan ; Ministru de Justiţie, N, Voinov.
(M. O., 1884, nr. 52, p. 10784).
454.
Răspuns către Regele Serbiei
Belgrad, 18/30 August 1884.
M. S. Regele Milan al Serbiei numeşte proprietar al unui regiment sâr-
besc pe M. S. Regele României, care mulțumește şi scoate în evidență legă-
turile dintre cele două ţări.
Primesc cu o deosebită plăcere onorul ce Majestatea Voastră
aţi binevoit a-Mi face, numindu-Mă proprietar al unuia din regi-
mentele Sale, şi sunt fericit că de acum înainte numele Meu va fi
legat de valoroasa armată sârbă, care a vărsat sângele ei pentru
patrie și a combătut alături cu a Mea pentru independenţa ţărilor
noastre. Reamintirea unui războiu victorios stabilise deja o apro-
piată legătură între armatele noastre. Astăzi însă această înfră-
ţire primește o nouă și prețioasă consfințire prin distincţiunea ce
Majestatea Voastră Mi-aţi făcut, ceea ce reînalță încă în ochii Me:
amabila atenţiune a Majestății Voastre.
(M. O., 1884, nr. 112, p. 2555).
www.dacoromanica.ro
414 REGELE CAROL I
455.
Alocuţiune către ostașii Regimentului 6 de Infaterie sârbesc «Carol I ».
Belgrad, 18/30 August 1884.
La luarea în primire a Reg. 6 Inf. sârbesc «Carol I», M. S. Regele reco-
mandă trupei să cinstească vechile tradiţii ale armatei sârbești şi urează pentru
Regele Milan.
Regimentului ce Suveranul vostru a binevoit a-Mi conferi nu
am decât a-i recomanda de a urma vechile tradiţiuni ale armatei
sârbești, care sunt credinţa către Rege și iubirea Patriei; și acum
uniți-vă cu Mine pentru a striga: Trăiască Majestatea Sa Regele
Milan, Augustul Șef al armatei sârbești!
(M. O., 1884, nr. 112, p. 2555).
456,
Răspuns la toastul Regelui Milan.
Belgrad, seara lui 18/30 August 1884.
M. S. Regele Serbiei arată însemnătatea vizitei M. S. Regelui României la
Belgrad pentru întărirea relaţiilor dintre cele două ţări vecine.
M. S. Regele Carol mulţumeşte pentru primirea călduroasă ce I s'a făcut
şi urează că legăturile sârbo-române să devină cât mai strânse.
Adânc mișcat de amabilele cuvinte ce Majestatea Voastră
Mi-aţi adresat, Vă rog să primiţi expresiunea viei Mele recunoștinţe
pentru călduroasa primire ce Majestăţile Voastre şi Capitala Rega-
tului Lor au binevoit a-Mi face.
Majestatea Voastră cunoaște sentimentele afectuoase ce Vă
păstrez.
Fie ca șederea Mea în Belgrad, de care voi păstra totdeauna
o scumpă reamintire, să contribue a restrânge legăturile de amicie
care, precum Majestatea Voastră a zis-o foarte bine, Ne-au unit
totdeuna, și a stabili relaţiunile cele mai cordiale între Serbia și
România. Fie ca să reînvieze între popoarele Noastre vechia frăţie,
care n'a fost niciodată turburată şi care e bazată pe o simpatie
reciprocă şi pe interese multiple.
www.dacoromanica.ro
AUGUST-SEPT. 1884 CUVÂNTĂRI 415
Iată o dorință călduroasă ce Vă exprim astăzi, odată cu cele
mai bune ale Mele urări pentru fericirea Majestății Voastre și a
tânărului Principe, precum şi pentru prosperitatea naţiunii sârbești.
Însufleţit de aceste sentimente, beau în sănătatea Maiestăţilor Lor
Regele Milan și a Reginei Natalia, precum și a viitorului fericit
al Regatului.
(M. O., 1884, nr. 112, p. 2256).
457.
Toast în onoarea armatei sârbești la prânzul dela Palat.
Belgrad, 19/31 August 1884.
Mulțumind Suveranului Serbiei pentru cuvintele Sale, M. S. Regele bea
în sănătatea armatei sârbeşti.
Mulţumind Majestății Voastre pentru amabilele cuvinte ce-Mi
adresaţi, sunt fericit a purta un toast în onorul armatei sârbești,
a căreia frumoasă ţinută am putut-o admira astăzi, Sunt foarte
recunoscător Majestății Voastre, că Mi-aţi procurat plăcerea de
a cunoaşte aceste trupe, care au luat partea cea mai glorioasă la
regenerarea Sârbiei şi cărora este încredinţată onoarea și viitorul
tânărului Regat. Beau în sănătatea bravei armate sârbești și a
Augustului său Șef, în sănătatea Majestății Sale Reginei și a Prin-
țului Regal, tânărului caporal al batalionului al șaptelea.
(M. O., 1884, nr. 112, p. 2557).
458.
Toast la masa batalionului 2 de Vânători.
Sinaia, 30 August/11 Septemvrie 1884.
Regele evocă lupta dela Griviţa și vitejia bat. 2 de vânători. Faptele a-
cestea trebue să fie pildă urmașilor.
Astăzi sunt 7 ani că tunul răsuna înaintea Plevnei și că întări-
rile dela Griviţa se aflau ca o stavilă neînvinsă în faţa noastră;
de trei ori trupele noastre încercară cu îndrăzneală a le dobândi,
vrăjmașul însă rezistă cu voinicie; câmpul de luptă era acoperit
www.dacoromanica.ro
416 REGELE CAROL I
de morţi și răniţi și batalionul 2 Vânători părea a fi aproape sfă-
râmat; în momentul acesta am venit în mijlocul ostașilor Mei,
strigându-le; «Înainte copii, la biruinţă!». Ultima năvală fu în-
cercată, și seara vulturul român era înfipt pe creasta redutei; ba-
talionul 2 Vânători era stăpân al întâiului steag turcesc. Astfel
30 August a devenit pentru armată o zi mare și strălucită, pentru
voi însă, Vânători, trebue să rămâe o zi scumpă și neuitată, fiindcă
datoriţi vitejilor voştri fraţi că steagul vostru sfinţit prin scumpul
lor sânge, este împodobit cu «Steaua României». Urmaţi tradi-
ţiunilor batalionului dela 1877, spre a fi totdeauna vrednici de
această înaltă distincţiune. Ridic acum acest pahar în onoarea ar-
matei, care, nu Mă îndoesc, va fi în orice împrejurare la înălțimea
misiunii sale, precum și în amintirea eroilor căzuţi la Griviţa.
Apoi aşezând coroana de flori oferită de Regina Elisabeta pe drapelul ba-
tahonului, Regele adause:
În numele Reginei depun o cunună de flori pe acest steag ciu-
ruit de gloanţe și împrejurul căruia puţinii rămași ai batalionului
s'au strâns spre a merge înainte la izbândă.
(M. O., 1884, nr. 121, p. 2731),
459.
Mesaj la dizolvarea Corpurilor Legiuitoare.
23 Septemvrie/5 Octomvrie 1884,
In sesiunea extraordinară, M. S. Regele, în urma revizuiri legii elec-
torale, dizolvă Corpurile Legiuitoare, pentru a se proceda la noi alegeri.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
V'am convocat în sesiune extraordinară pentru a vă încu-
noștiinţa, că în urma revizuirii bazelor legii electorale un nou apel
la ţară devenind necesar, Corpurile Legiuitoare urmează a fi dizolvate.
CAROL
Preşedintele Consiliului Miniştrilor și Ministru de Interne, I. C. Brătianu ;
Minustrul Cultelor şi Instrucțiunii Pubhce, G. Chițu ş Ministrul Afacerilor Străine,
şi ad-interim la Lucrările Pubhce, D. A. Sturdza; Ministrul Finanţelor, G. Lecca ;
Ministrul Agriculturii, Industriei, Comerţului și Domeniilor şi ad-interim la
Justiţie, 7. Câmpineanu ; Ministru de Război, General St. Fălcovanu.
(M, O., 1884, nr, 136, p. 3065).
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIB 1884 CUVÂNTĂRI 417
460.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
15/27 Noemvrie 1884.
M. S. Regele indică liniile de activitate ale Corpurilor Legiuitoare. Sistemul
administrativ, instrucţiunea publică, biserica, comunicațiile, armata și mai cu
seamă starea economică trebue să atragă atenţia Senatului şi Camerii.
Domnilor Senatori.
Domnilor Deputaţi,
Am simţit totdeauna cea mai vie bucurie aflându-Mă în mij-
locul Reprezentanţilor Națiunii. Astăzi însă sunt cu atât mai fe-
ricit, că salut în d-voastre pe trimișii ţării aleși în urma revizuirii
Constituţiunii, care a așezat legea electorală pe baze mai largi și
a garantat încă mai mult liberul exerciţiu al votului.
Pentru a ajunge la acest scop, națiunea a trebuit negreșit să
treacă prin multe și grele încercări. Această reformă, în adevăr,
atingea pe de o parte interese existente, iar pe de alta ea nu satis-
făcea pe deplin unor aspiraţiuni mai înaintate. Ne putem însă feli-
cita, că rezultatul lungilor desbateri ce au urmat a dat în sfârșit
o lege menită a pune capăt multor neajunsuri.
Cu toate aceste dificultăţi, constat, domnilor Senatori și domnilor
Deputaţi, și constat cu mândrie, că, în tot timpul acestei crize în-
semnate, liniștea cea mai perfectă și respectul legii nu au încetat
un singur moment a domni în toată ţara. Națiunea a fost și de
astă dată însuflețită de aceeaș prudenţă, de aceeaș maturitate po-
litică, de care a dat dovezi netăgăduite în toate ocaziunile cele
grele prin care ţara a străbătut.
Pășind astfel înainte în desvoliarea unui progres treptat și sigur,
fără a părăsi un singur moment ordinea și liniștea, încrederea în
România nu a putut decât să crească şi să se întărească.
Sunt fericit a vă putea asigura că raporturile noastre cu toate
Puterile, și mai ales cu acele vecine, sunt din cele mai bune și mai
cordiale. În mijlocul unei ere de pace, ele nu pot decât să contri-
bue la desvoltarea şi întărirea noastră, şi ţara îşi va putea îndrepta
toată atenţiunea și toate silințele sale în crearea de noi mijloace de
prosperitate morală și materială.
www.dacoromanica.ro
418 REGELE CAROL 1
Cu cât o naţiune este mai matură și are o inteligență mai des-
voltată, cu atât ea simte nevoe de a-și perfecționa condiţiunile
sale de existenţă. O societate, care a dat dovezi de un spirit politic,
de un simţimânt de solidaritate mai pronunțat, trebue neapărat
să asigure fiecăruia o libertate de acţiune mai întinsă, ajutând și
stimulând la o activitate puternică,
Pe calea urmărită de mai multe generaţiuni, am ajuns astăzi
la o linie de demarcaţiune, care va face epocă în vieaţa noastră
ca Stat şi ca popor. Lucrarea pentru constituirea Statului român
este îndeplinită. O altă misiune, de nu mai măreaţă, de sigur mult
mai grea şi mai laborioasă, ni se impune de acum înainte. Trebue
să stabilim societatea noastră în condiţiunile de vieață modernă
a celorlalte societăţi, spre a răspunde legitimelor aspiraţiuni ale
întregului popor și spre a pregăti şi a asigura României un viitor
plin de prosperitate.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi.
Sunteţi chemaţi a conlucra împreună cu guvernul Meu la îm-
bunătăţirea întregului sistem administrativ, punându-l la înăl-
ţimea progreselor realizate și a creditelor unei bune și solide orga-
nizaţiuni interne, a da justiţiei garanţii puternice, magistraturii
mai multă siguranţă și justiţiabililor încredere și înlesnire.
Cu toate că resursele noastre sunt încă mărginite, s'au făcut
sacrificii simţitoare pentru instrucţiunea publică. Sunt sigur că,
cu inima voioasă, veţi face sacrificii și mai mari. Înainte de toate
însă, să căutăm a da învățământului public o direcţiune practică şi
sănătoasă, menită a ridica nivelul instrucţiunii și educaţiunii națio-
nale, pentru a dobândi rezultatele pe care ţara este în drept a le
aștepta.
Biserica, care în toate împrejurările a împărtășit aceeași soartă
cu națiunea şi care totdeauna a fost strâns legată cu dânsa, va fi
de sigur obiectul preocupaţiunilor d-voastre celor mai neadormite.
Sper că îmbunătăţirea stării preoţilor de mir şi o mai bună direc-
ţiune a învățământului eclesiastic vor putea fi realizate chiar în
cursul întâiei d-voastre sesiuni.
Armata, care a luat un avânt atât de puternic şi a devenit astăzi
instituţiunea cea mai naţională și cea mai iubită, face în fiecare an
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1884 CUVÂNTĂRI 419
progrese simţitoare și vă pot asigura că ea va fi pururea mândria
țării şi scutul tăriei și independenţei scumpei noastre patrii.
În dorința de a da noi înlesniri de comunicațiuni și de transport.
Camerele trecute au pus la dispoziţiunea guvernului resurse extra-
ordinare. Ele nu sunt încă pe deplin întrebuințate și vi se vor da
toate lămuririle de care veţi avea nevoe spre a cunoaşte situațiunea
lucrărilor, care urmează cu activitate. Răspunzând dorințelor ex-
puse de reprezentanţii ţării în sesiunea trecută, guvernul a putut
da mai multora din liniile votate lărgimea normală, fără a trece
peste creditele alocate. În anul viitor, sperăm că cele mai multe
din aceste linii vor fi date în circulaţie.
Grija însă cea mai însemnată a guvernului Meu, chestiunea
care trebue să atragă mai serios atențiunea d-voastre, este criza
economică și mai cu seamă criza agricolă care bântue Europa în-
treagă şi care la noi este şi mai mult simțită. Această criză a pro-
vocat o strâmtorare monetară, care se traduce prin o ridicare excep-
țională a preţului aurului. Guvernul și Banca Naţională fac şi vor
face tot ce e cu putință spre a micşora efectele acestei situaţiuni
anormale. Din norocire însă, această criză ne-a găsit cu finanţele
în condițiuni bine regulate, în cât vom putea să o străbatem fără
ca interesele noastre să fie sguduite.
Această criză trebue însă să fie, prin gravitatea ei, chiar, o cauză
de deșteptare și de impulsiune, pentru a cugeta cu toţii la remediu
şi la îndreptare. Ea ne va sili a îmbunătăţi sistemul nostru de agri-
cultură, pentru a oferi pe pieţele europene producte şi mai bune
şi mai ieftine şi a lupta cu succes în contra concurenţei. Pentru a
ajunge la acest rezultat, va trebui să desvoltăm creditele agricole,
punând la dispozițiunea lor capitaluri mai însemnate; trebue să
reducem tarifele căilor ferate și mai jos de cum au fost scăzute în
timpurile din urmă. În cea mai strânsă legătură cu aceste măsuri
stau însă crearea și încurajarea industriei în România, cu ajutorul
căreia numai vom. putea ajunge a îndrepta în viitor starea noastră
economică și a împuţina efectele crizelor ca acea actuală.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Se deschide dar înainte-vă un câmp întins şi frumos, demn de
activitatea d-voastre,
www.dacoromanica.ro
420 REGELE CAROL 1
Sunt deplin convins că, însuflețiți de dorinţele și aspiraţiunile:
ţării, nu veţi cruța nicio osteneală și veţi lucra cu toată inima spre
a înzestra scumpa noastră patrie cu toate instituţiunile reclamate
de timp și de progres.
lar Eu rog pe Atotputernicul să binecuvinteze lucrările
d-voastre.
Sesiunea ordinară a Corpurilor Legiuitoare este deschisă.
CAROL
Preşedintele Conshului Miniştrilor şı Ministru de Interne, I. C. Brăhanu;
Mimistrul Cultelor şi Instrucţiunn Publice, G. Chițu ; Mimistrul Afacerilor Străine,
şi ad-interim la Lucrările Publice, D. A. Sturdza; Ministrul Finanţelor, G.
Lecca ; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comerţului şi Domenulor, Z. Câm-
pineanu ; Ministrul Justiţiei, N. Voinov; Ministrul Războiului, General-Adju-
tant St. Fălcoianu.
(M. O., 1883, nr. 179, p. 4169—70).
461.
Toast la cina dela Palat.
28 Noemvrie/10 Decemvrie 1884.
La a 7-a anuwversare a tăderii Plevnei, Regele scoate în evidenţă faptele
glorioase ale armelor românești la 1877, care au dus la independenţă şi regat.
Faptele mari şi glorioase se serbează totdeauna cu vii mulțumiri
de popoare şi de armate; să păstrăm şi noi această frumoasă datină,
cu atât mai mult că România poate fi mândră de trecutul său.
Bătăliile dela Griviţa, Rahova, Plevna și Smârdan sunt și vor
rămânea deapururea fala și podoaba generaţiunii actuale, fiindcă
din sângele care a udat aceste locuri neatârnarea țării a răsărit.
Astfel Plevna, acest mormânt al numeroşilor noștri viteji, a devenit
o lucitoare rază de lumină, care a încălzit simţimântul patriotic,
a reînviat virtuțile războinice, a întărit şi înălţat pe poporul român.
Serbăm dar astăzi cu veselie a 7-a aniversară a acestei biruinţe,
care a găsit atunci un răsunet mare în toată lumea și a întemeiat
renumele nostru militar; și gândim cu dragoste şi recunoștință la
aceia care au lucrat și luptat spre a făuri Coroana de oţel a României.
Ridic acest pahar în onorul și sănătatea armatei!
(M. O., 1884, nr. 191, p. 4418).
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1884 CUVÂNTĂRI 421
462.
Răspuns la Adresa Senatului.
9/21 Decemvrie 1884.
Răspunzând cu mulțumire sımțimintelor de devotament exprimate de
Adresa Senatului, prezentată de preşedintele D. Ghica, Regele arată încrederea
pe care o are în viitorul României, înainte mergătoarea civilizației în Orientul
Europei.
Inalt Prea Sfinte,
Domnule Preşedinte,
Domnilor Senatori,
Simţimintele de iubire și devotament ce-Mi expirmă Înaltul
Corp al Senatului, sunt prea scumpe inimii Mele.
Vă mulțumesc și, împreună cu d-voastre, privim cu încredere
viitorul; căci armonia care doninește între Guvern şi Parlament
asigură desvoltarea și consolidarea Statului român.
Din parte-Mi, pătruns de înalta misiune ce-Mi este încredinţată,
nu voi cruța nicio osteneală pentru a face ca iubita Noastră patrie
să fie înainte mergătoarea civilizaţiei în Orientul Europei.
Vă mulţumesc, domnilor Senatori, cu aceeaș căldură cu care
adresaţi urările d-voastre Mie, Reginei şi familiei Mele.
(M. O., 1884, nr. 199, p. 4578).
463.
Răspuns la Adresa Adunării Deputaţilor.
9/21 Decemvrie 1884.
Președintele Adunări Deputaţilor, D. Lecca, prezintă Adresa Camerii Suve-
ranului. M. S. Regele scoate în evidență munca de organizare şi consolidare
a Statului ce așteaptă pe Deputaţi.
Domnule Preşedinte,
Domnilor Deputaţi,
Primesc cu o vie mulțumire simţimintele de iubire şi devo-
tament ce-Mi exprimaţi în numele ţării.
www.dacoromanica.ro
422 REGELE CAROL I
D-voastre, aleși în virtutea noii legi electorale, pe o bază mai
largă, nu veți uita izvorul din care ați ieșit și veți lucra fără preget
spre a răspunde la aşteptarea generală. Opera d-voastre este mare
şi laborioasă, dar vrednică de ardoarea și patriotismul ce vă însu-
fleţește. Luptele pașnice pe tărâmul organizării interioare cer câte
odată mai multă stăruinţă și tărie decât chiar luptele sângeroase de
pe câmpul de război. La lucru dar, domnilor Deputaţi, opera orga-
nizării și consolidării Statului român vă este încredinţată.
Mult au făcut predecesorii d-voastre, dar mult încă aveţi de
făcut. Eu care cuget zi și noapte la îndeplinirea înaltei misiuni ce-
Mi este încredinţată, aștept concursul tutulor puterilor vii ale na-
ţiunii spre a ajunge scopul dorit.
Vă mulţumesc, domnilor, pentru urările adresate Mie, Reginei
și familiei Noastre; împreună cu d-voastre, repet strigarea scumpă
inimii Mele:
Trăiască România!
(M. O., 1884, nr. 199, p. 4579).
464.
Inalt Ordin de zi către armată.
Bucureşti, 1/13 Ianuarie 1885.
Odată cu urările de anul nou adresate Oştirii, M. S. Regele uneşte îndem-
nul ca armata Lui să cultive vitejia străbună.
Ostaşi,
Virtutea militară este cea mai scumpă și nobilă moștenire a
naţiunii române.
A o păstra întreagă este cea mai mare dorinţă a inimii Mele,
la care cuget neadormit. Lucraţi dar fără preget ca şi în trecut,
şi astfel veţi fi vrednicii urmași ai vitejiei strămoșești și la înăl-
ţimea tradiţiunilor militare.
Ofiţeri, subofiţeri și soldaţi, vă urez un an bun și fericit.
Dat în București, la 4 Ianuarie 1885.
(M. O., 1885, nr. 214, p- 4897).
www.dacoromanica.ro
MARTIE 1885 CUVÂNTĂRI 423
465.
Răspuns la felicitările Inaltului Cler şi ale Consiliului de Miniștri.
1/13 Ianuarie 1885.
La urările ce-l adresează Inaltul Cler, prm Mitropolitul Primat, și Consi-
hul de Miniştri, prin Ministrul de Externe, M. S. Regele asigură pe toţi că şi
greutăţile prezente vor fi trecute cu bine.
Mulţumim din tot sufletul pentru urările, ce Ne-aţi exprimat
cu atâta dragoste și căldură, şi care de sigur vor fi spre fericirea
noastră a tuturora. Anul în care intrăm nu va fi fără grijă; cu
atât mai mult trebue să muncim și să luptăm cu energie, spre a
învinge greutăţile care vom întâlni încă în cursul lui.
Țara a putut străbate fără sguduire momente mult mai grele;
să sperăm dar că și astă dată criza care ne apasă va fi numai o vi-
jelie trecătoare, ce va curăţi aerul şi ne va readuce zile senine.
Cu această dorinţă ardinte, vă urez ani mulţi și fericiţi |
(M. O., 1885, nr. 215, p, 4923).
466.
Mesaj la închiderea Corpurilor Legiuitoare.
20 Mariie/1 Aprilie 1885,
Sesiunea Corpurilor Legiuitoare se închide cu rezultate pozitive. S'a votat
bugetul și s'au luat măsurile cele mai potrivite pentru buna desfășurare a
activităţii economice a ţării.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Sesiunea actuală ajungând la sfârșitul ei, vă mulţumesc pentru
lucrările însemnate ce aţi desăvârșit.
leșiţi din alegeri noi, aţi trebuit să consacraţi la începutul fn-
trunirii d-voastre câtva timp pentru a vă constitui.
Buna cumpănire însă și activitatea Corpurilor Legiuitoare au
făcut să se discute și să se voteze bugetul, greu de echilibrat într'o
epocă de criză economică internă şi externă, precum și cele mai
indispensabile legi, cu ajutorul cărora să putem întâmpina nevoile
www.dacoromanica.ro
424 REGELE CAROL I
şi cerințele țării. Aţi pus asemenea la dispozițiunea guvernului
Meu mijloacele pentru lucrări însemnate menite a asigura desvol-
tarea noastră economică şi comercială.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Silinţele ce aţi pus în sesiunea actuală dau siguranţă, că se-
siunea viitoare va fi şi ea din cele mai productive. Astfel fiecare an
va aduce în mod constant partea sa de muncă la înălțarea și întă-
rirea patriei. Astfel, vom ajunge a realiza toate reformele nece-
sare pentru a ne asigura viitorul.
Vă mulțumesc încă odată, domnilor Senatori şi domnilor
Deputaţi, pentru zelul și patriotismul d-voastre.
Vă urez o întoarcere fericită în sânul familiilor d-voastre și un
an bogat şi mănos.
Sesiunea Corpurilor Legiuitoare este închisă.
CAROL
Preşedintele Consiliului Miniștrilor şi Ministru de interne, I. Ç. Brătianu ;
Ministrul Cultelor și Instrucțiumi Publce, D. A. Sturdza ; Ministrul Finanţelor,
G. Lecca; Ministrul Afacerilor Străine, I. Câmpineanu; Mimstru de Război,
General St. Fălcoanu; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comerţului şi Do-
meniilor, A. Stolojan ; Ministrul Lucrărilor Publice, R. Michaiu ; Ministrul Justi-
tiei, C, Nacu.
(M. O., 1885, nr. 278, p. 6233).
467.
Toast la prânzul dat în onoarea Regelui Suediei.
3/15 Aprilie 1885.
M. S. Regele toastează pentru Suveranii Suediei și Norvegiei și pentru
sănătatea fiului lor Carol. Aminteşte de trecerea Regelui Carol XII prin Țara
Românească și Moldova.
Vizita Majestății Voastre este astăzi o îndoită serbare pentru
Noi. Cu inima plină de dureroasă îngrijire aţi părăsit împreună,
cu Regina, frumosul Vostru Regat, pentru a alerga la patul mult
iubitului fiu, atins de o boală grea pe malurile Bosforului. Nici
depărtarea, nici osteneala n'au putut împedeca pe Majestatea Voastră,
www.dacoromanica.ro
APRILIE 1883 CUVÂNTĂRI 425
precum și pe Augusta mamă, a îndeplini datoria de părinți și a
străbate repede Europa întreagă, precum odinioară Carol XII,
care în momentul de pericol s'a întors călare în șasesprezece zile
dela Marea Neagră la Marea Baltică. Cerul a răsplătit devotamentul
Vostru și V'a conservat ceea ce Vă este mai scump. România îm-
părtăşește din inimă bucuria Majestăţilor Voastre, și dacă la cea
din urmă călătorie a respectat îngrijirile părintelui, ea este astăzi
fericită și mândră a saluta ca oaspe pe Suveranul unui popor, care
are una din paginele cele mai glorioase ale istoriei și care poate
să se felicite de a avea în capul său un Rege atât de ilustru.
Însufleţit de aceste simţiminte, închin un toast în sănătatea
Majestății Voastre, dorind din toată inima fericirea Voastră, a Re-
ginei și a Augustei familii, precum și prosperitatea Regatelor-Unite
de Suedia și de Norvegia.
În sănătatea Majestăţilor Lor Regelui Oscar și Reginei Sofia
şi mai cu seamă în sănătatea tânărului Principe Carol!
M. S. Regele Suediei mulţumeşte pentru primirea ce I s'a rezervat în Ro-
mânia și închină pentru M. S. Regele, M. S. Regină şi națiunea română.
Sire,
Doamnă,
Mulţumesc Majestății Voastre pentru toastul ce ați ridicat pentru Regina
și pentru Mine, precum şi pentru cuvintele elocinte şi cordiale ce Mi-aţi adre-
sat. Regina și Eu suntem recunoscători pentru simpatia, ce Majestăţile Voastre
Ne-aţi arătat la trecerea Noastră prin frumosul Vostru Regat spre a merge
la fiul Nostru bolnav.
Cunoaşteţi de mult simţimintele afectuoase de bună rudenie și de amicie
sinceră ce am pentru Majestățile Voastre. Nu viu însă în acest moment să vor-
besc numai în calitatea mea de rudă şi amic, ci ca Rege adresându-Mă către
bunul Meu frate.
Sue,
in foarte mult a mulțumi Majestăţilor Voastre și României pentru fru-
moasa și călduroasă primire care Mı s'a făcut şi a Vă arăta stima ce simt pentru
viteaza și glonoasa Voastră haţiune.
Majestatea Voastră V'aţi făcut coroana din oţelul unui tun luat pe câm-
pul de bătălie de către acea bravă armată, care este însăși opera Voastră. Maje-
statea Voastră a făcut încă mai mult. Aţi stabiht Tronul Vostru pe o temelie
mai solidă decât oţelul, l-aţi fundat pe iubirea poporului.
Providența divină a pus pe Majestatea Voastră în capul une: naţiuni, care
a lucrat cu bărbăţie pentru regenerarea sa naţională şi care a dobândit astăzi
o pozițiune, nu numai prin glora armelor, dar și prin lucrările păcii.
www.dacoromanica.ro
426 REGELE CAROL 1
Inchin dar acest toast Majestăţilor Lor Regelui și Reginei României, pre-
cum și prosperității națiunn române, nedespărțită de fericirea Majestăţilor
Voastre.
(M. O., 1885, nr. 5, p. 124—5).
468.
Mesaj la deschiderea Sfântului Sinod.
Sinaia, 1/13 Mai 1885.
Biserica română care a mers totdeauna în fruntea destinelor ţării, a că-
pătat autocefalia. Acest fapt o va întări şi ma mult.
Prea Sfinţiţi Părinţi,
Sfântul Sinod al bisericii autocefale ortodoxe române are a
înregistra de astă dată un fapt de mare însemnătate.
Sunt fericit a anunța Prea Sfinţiilor Voastre că autocefalia se-
culară a bisericii ortodoxe române a căpătat binecuvântarea Sanc-
tității Sale Patriarhul ecumenic și că astfel pozițiunea bisericii
române, egal îndreptăţită cu celelalte biserici ortodoxe autocefale,
surorile ei de aceeaşi credinţă și de acelaș rit, se află bine definită.
Acest bun rezultat l-am obținut prin stăruințele guvernului
Meu, cu concursul luminat și patriotic al Prea Sfinţilor Mitropo-
liţi şi Episcopi ai bisericii române şi graţie înaltelor simţiminte
de adevărată frăţie creștinească ce însuflețesc pe Sanctitatea Sa
Ioachim IV și pe Sfântul său Sinod.
Faptul acesta, care întărește și mai mult poziţiunea bisericii
în înălțimea și demnitatea ce i se cuvine, trebue să umple de bu-
curie inimile noastre ale tuturora.
Biserica, din a cărei apărare în secolii trecuți Românii își fac
gloria lor, a fost totdeauna nedeslipită de destinele ţării. Pătruns
de acest adevăr istoric şi cunoscând credința nestrămutată a po-
porului în religiunea lui strămoșească, din cea întâi zi și în tot tim-
pul Domniei Mele am avut dinaintea ochilor Mei un ţel constant:
mărirea și întărirea bisericii române, pentru ca ea să rămână acea
mare instituțiune naţională de Stat, pe care poporul român să se
poată totdeauna sprijini,
www.dacoromanica.ro
MAI 1885 CUVÂNTĂRI 427
Nu Mă îndoesc că biserica ortodoxă română, stând astfel în
poziţiunea ei firească, se va întări și se va desvolta în lăuntru prin
strânsa unire a membrilor acestui Sfânt Sinod și prin dragostea
creștinească a tuturor servitorilor altarului, a căror ridicare trebue
să fie o preocupare continuă a Sfântului Sinod şi a Guvernului Meu.
Țara întreagă își are ochii aţintiţi asupra acestei sfinte Adunări.
Cunosc simţimintele religioase și patriotice de care este însuflețit
Sfântul Sinod, şi de aceea guvernul Meu îl va sprijini în toate mă-
surile ce va lua în înţelegere cu dânsul și care duc la împlinirea sco-
pului ce urmărim cu toţii: întărirea şi mărirea bisericii şi a patriei.
Eu declar deschisă sesiunea de primăvară a Sfântului Sinod
al bisericii ortodoxe române.
Dat în Castelul Peleș la 1 Mai 1885.
CAROL
Ministrul Cultelor şi Instrucțiunii publice, D. A. Sturdza.
(M. O., 1885, nr. 26, p. 537).
469.
Cuvântare la 10 Mai.
10/22 Mai 1885.
După sfinţirea ampei zidite din nou a Palatului Regal, M. S. Regele, răspun-
zând lui D. Sturdza şi aclamaţiilor mulțimii, a arătat legăturile dintre El şi ţara
pe care o conduce şi însemnătatea zilei de 10 Mai pentru Români.
Salutăm cu o vie mulțumire pe această înaltă adunare, pe frun-
taşii și delegaţii ţării în noua Noastră casă, ridicată de naţiune
în onorul Nostru, sfinţită de biserică spre a-i atrage binecuvântarea
Cerului şi închinată de Noi spre a adăposti simţimintele nobile
şi cugetările patriotice de care M'am însufleţit în tot timpul Dom-
niei Mele.
De 19 ani, gândul Meu a avut numai o ţintă, inima Mea numai
o dorință: fericirea scumpului Meu popor. Frumoasa înţelegere
care a domnit totdeauna între ţară și Mine ne-a dat împreună pu-
terea de a învinge toate greutăţile și a înlătura toate primejdiile,
de a conduce voinica noastră armată la biruinţă, întărind și asi-
gurând neatârnarea României şi ridicarea sa la Regat. Serbăm
www.dacoromanica.ro
428 REGELE CAROL I
dar astăzi cu mândrie și recunoștință întreita aniversare de 10
Mai și privim viitorul cu încredere, fiindcă Statul nostru e stabilit
pe o temelie solidă și tăria Mea este răzimată pe dragostea popo-
rului și vitejia armatei.
Nu putem mulțumi mai bine pe toţi care s'au strâns astăzi
împrejurul Nostru spre a Ne aduce urările lor călduroase, decât
prin strigarea ce întâi trebue să răsune în acest nou Palat:
Să trăiască scumpa noastră Românie!
(M. O, 1885, nr. 32, p. 684—5).
470.
Toast la cina din Craiova.
2/14 Octomvrie 1885,
M. S. Regele închină pentru orașul Craiova.
Vechiul Scaun al Olteniei a arătat în toate împrejurările dra-
goste și încredere; frumoasa primire de astăzi este o nouă dovadă
pentru Mine, că aceste simţiminte nu s'au slăbit și că pot conta
atâţ în zilele grele ca și în zilele bune pe devotamentul Oltenilor,
cărora păstrez o inimă caldă. Vă mulțumesc şi închin acest pahar
în onorul orașului Craiova, care a fost și va fi, sunt sigur, totdeauna
în fruntea faptelor patriotice.
(M. O., 1885, nr. 147, p. 2949).
471.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
15/27 Noemvrie 1885.
M. S. Regele mulțumește ţări: pentru partea luată de ea la pierderea părin-
telui Său. Arată condiţiile grele dela graniţele noastre. Se ocupă apoi de prob-
lemele economice pe care au a le rezolva Corpurile Legiuitoare (tratatele de
comerţ, bugetul, căile ferate, porturile). Armata progresează.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Întâia Mea cugetare aflându-Mă în mijlocul Reprezentaţiunii
Naţionale, spre a vă ura bunăvenire, este de a mulțumi ţării pentru
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1885 CUVÂNTĂRI 429
simţimintele ce Mi-a exprimat cu atâta căldură la pierderea dure-
roasă a prea iubitului Meu Părinte. Această spontanee manifestare
a fost singura Mea mângâiere și o dovadă mai mult de strânsa le-
gătură ce Mă unește cu națiunea.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Având o poziţiune tare și bine lămurită, fiind în relaţiunile
cele mai amicale cu toate Statele, am urmărit cu liniște, însă cu
mare băgare de seamă, evenimentele ce se desfășură dincolo de Du-
năre. Neamestecul nostru într'un conflict, în care mai înainte de
toate trebuiau să se pronunţe Puterile semnătoare Tractatului din
Berlin, era dela sine indicat. Cu toate aceste, nu am putut să nu
simţim o vie părere de rău, când îngrijiri s'au ivit că pacea generală
ar putea fi turburată, acea pace atât de trebuincioasă desvoltării
tutulor popoarelor, iar mai ales nouă, care avem încă atât de mult
de lucrat, pentru a ajunge la acel grad de desvoltare și de progres
la care aspirăm cu toţii.
Tractatele noastre de comerţ au începuta ajunge la terminul
lor şi a fi denunţate. Totdeodată regimul tarifului autonom sa
aplicat Statelor care nu aveau convenţiuni comerciale. Guvernul
Meu va prezinta d-voastre tarifele cele nouă, dimpreună cu elemen-
tele necesare pentru a stabili o stare de lucruri corespunzătoare cu
interesele actuale ale ţării, și care va forma baza convenţiunilor
viitoare. Cu părere de rău am văzut că aceste dispoziţiuni generale,
de un ordin curat economic, au fost privite de Franţa ca îndrep-
tate în special în contra ei. Întemeiaţi însă pe vechile simpatii
dintre amândouă Statele, sunt încredințat că vom ajunge la o
comună înţelegere pentru a satisface interesele legitime ale fie-
cărei părţi.
Situaţiunea economică și prin urmare finanţele ţării wau putut
să nu fie atinse de reaua recoltă a anului trecut și de criza care
trece chiar peste limit6le continentului european. Sperăm însă că
răul de care suferim nu este decât trecător și putem constata că ne
aflăm la începutul unei ameliorări reale.
Guvernul Meu va prezenta situațiunea tezaurului public, și,
împreună cu bugetele, măsurile destinate a asigura și mai bine echi-
librul bugetar.
www.dacoromanica.ro
430 REGELE CAROL 1
În faţa unei stări de lucruri, care prezintă oarecare dificultăţi,
guvernul Meu a crezut de cuviință a amâna o parte a lucrărilor
publice pentru care aţi votat sumele necesare. Cu toate aceste,
în decursul anului viitor, aproape șase sute kilometri de căi fe-
rate vor fi puse în circulațiune. Cea mai importantă dintre aceste
linii nouă, care duce spre Dunăre la Feteşti, va regula întrun mod
mai lesnicios comunicarea cu Dobrogea. Terminarea studiilor pentru
porturile Brăilei și al Galaţilor va permite ca aceste lucrări să fie
executate cât mai curând, dând o nouă vieață acestor orașe în-
semnate,
Armata continuă desvoltarea ei normală. Și în anul acesta am
putut constata progresele ei neîncetate. Putem avea toată încre-
derea că ea va fi totdeauna la înălțimea misiunii ei, căci ea are
deplină conştiinţă că onoarea și neatârnarea ţării îi sunt încredințate.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Aveţi din sesiunile trecute mai multe proiecte de legi însem-
nate în discuţiunile d-voastre.. Guvernul Meu va mai prezenta și
altele menite a îmbunătăţi treptat toate ramurele activităţii
noastre.
Pătrunși de acelaș patriotism, care n'a încetat de a insufla
mai multe generăţiuni în opera renașterii noastre naţionale, veţi
pune, sunt convins, și de astă dată, tot zelul și activitatea d-voastre,
pentru ca lucrările sesiunii acesteia să întărească și mai mult te-
meliile pe care s'a ridicat Regatul României.
Dumnezeu să binecuvânteze lucrările d-voastre.
Sesiunea ordinară a Corpurilor Legiuitoare este deschisă.
CAROL
Preşedintele Consiliului Mimştrilor, Ministru de Interne şı ad-interim la
Afacerile Străine, Z. C. Brătanu; Ministrul Cultelor şi Instrucțiunii Publice,
D. A. Sturdza; Ministrul Agriculturii, Industriei, Comerţului şi Domeniilor,
A. Stolojan; Ministru de Război, General-Adyutant St. Fălcoianu ; Ministrul
Justiţiei şi ad-interim la Finanţe, C. Nacu; Ministrul Lucrărilor Publice, R.
Mihai.
(M. O., 1885, nr. 180, p. 3593—4).
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1885 CUVÂNTĂRI 431
472.
Răspuns la Adresa Adunării Deputaților.
5/17 Decemvrie 1885.
Adresa Cameni, citită de preşedintele D. Lecca, dă prilej M. S. Regelui să
constate simţimintele cu care Il înconjură ţara. Aceste probe sunt pentru
Suveran un nou îndemn de a lucra pentru fericirea României.
Domnule Preşedinte,
Domnilor Deputaţi,
Vă mulțumesc din inimă pentru simţimintele călduroase, ce
Camera Îmi reînnoește astăzi cu ocaziunea Adresei.
Nu M'am îndoit niciodată de aceste simţiminte, cu care am fost
întâmpinat şi în toamna aceasta peste tot locul de mic şi de mare
și a căror expresiune am primit-o din nou din toate unghiurile ţării
cu ocaziunea amintiri zilei glorioase de 28 Noemvrie.
Aceste dovezi sunt pentru Mine un îndemn puternic de a lucra
neîncetat pentru fericirea României, care se poate făli astăzi de
frumoasa poziţiune ce a știut să-și facă prin propria ei valoare,
prin propriile ei silinţe.
Să pășim dar înainte cu stăruinţă pe calea trasă, spre a ne men-
ținea la înălțimea unde trebue să stea deapururea scumpa noastră
Patrie,
Încă odată, Regina și Eu vă mulțumim pentru urările ce Ne
faceți.
(M. O., 1885, nr. 197, p. 3906).
473.
Răspuns la Adresa Senatului.
6/18 Decemvrie 1885.
D. Ghica, preşedintele Senatului, dă citire Adresei maturuluı Corp prin
care acesta reînnoiește sentimentele de devotament ale sale față de dinastie.
M. S. Regele crede că Senatul va pune și mai departe înţelepciunea sa la
contribuție pentru gloria României.
www.dacoromanica.ro
432 REGELE CAROL I
Domnule Președinte,
Domnilor Senatori,
Senatul în toate timpurile și în toate împrejurările Mi-a do-
vedit devotamentul său, atât de scump pentru Mine.
Cuvintele de astăzi au mișcat cu atât inai mult inima Mea,
că ele amintesc în termeni călduroși momente grele ale vieţii Mele.
Sunt convins că Senatul va pune astăzi ca totdeauna toată.
înțelepciunea sa, pentru ca această sesiune să fie mănoasă în lu-
crări binefăcătoare pentru ţară.
Regina și Eu vă mulţumim pentru dragostea și pentru bunele
urări, ce Senatul Ne reînnoește și de astădată.
(M. O, 1885, nr 198, p 3922).
474.
Inalt Ordin de zi către armată.
Bucureşti, 1/13 Ianuarie 1886.
M. S. Regele, mulţumind ostașilor pentru chipul în care s'au comportat
anul trecut, își arată speranţa că e. vor corespunde şi de acum înainte chel-
tuehlor şi aşteptărilor ţăru.
Ostași,
Gândul și silințele Mele sunt neîncetat îndreptate către voi.
Țara vă privește cu mândrie și încredere și este totdeauna dispusă
a face mari sacrificii pentru voi. Sunt convins că veţi ști a răspunde
în orice împrejurare la așteptările noastre, devenind din an în an
un scut mai puternic pentru țară și rămânând deapururea fala ei.
În anul care s'a închis am fost mulțumit de voi, şi vă mul-
ţumesc. Urmaţi dar și în viitor pe această cale și răsplata voastră
cea mai frumoasă va fi recunoştinţa patriei.
Ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi, cu ocaziunea anului nou vă doresc
ani mulți şi fericiţi!
Dat în București, la 1 Ianuarie 1886.
CAROL
(M. O., 1886, nr. 215, p. 4193).
www.dacoromanica.ro
PI. XXIV.
M. N. Regele Carol I la 18556.
www.dacoromanica.ro
MAI 1886 CUVÂNTĂRI 433
475.
Răspuns la felicitările Inaltului Cler şi ale Consiliului de Miniştri.
1/13 Ianuarie 1886.
Mitropohtul Prmat, în numele clerului și Ministrul Cultelor şı Instrucței
Publice, în numele Guvernului, aduc urări de bine Suveranului de anul nou.
M. S. Regele mulțumește ; arată că anul trecut împrejurăule externe au fost
grele și speră în pace, bazat pe întărirea noastră.
Vă mulțumesc din adâncul sufletului de toate bunele urări
şi simţiminte de dragoste, ce Ne exprimaţi la reînnoirea anului.
Anul care s'a închis nu a fost fără mâhniri şi griji; țara și Eu am
pierdut oameni însemnați, care au lucrat și luptat pentru patrie
și care au iubit România.
La hotarele noastre o furtună a izbucmt, care ameninţa a lua o
întindere mai mare; astăzi cerul s'a înseninat şi putem privi vii-
torul mai liniștiți; totuși însă trebue să gândim neîncetat a ne des-
volta și a ne întări, spre a întâmpina orice eveniment.
Rog pe Atotputernicul să ocrotească scumpa noastră Ro-
mânie şi a-i dărui în anul acesta pace şi prosperitate.
Cu această dorinţă, vă urez din partea Reginei și a Mea mulţi
și fericiți ani.
(M. O., 1886, ne 216, p. 4211).
476.
Răspuns la îelicitările Corpurilor Legiuitoare.
10/22 Mai 1886.
La urările Camern, prin preşedintele Lecca şı la ale Senatului, prin preșe-
dintele D. Ghica, M. S. Regele reamintește împrejurările în care a condus
România timp de 20 de ani. Cu sprijinul aleşılor națiuni și al armatei și cu sac-
rihciile Țării, Statul Român a ajuns a avea tăria și prestigiul de care se bucură.
Urările Reprezentaţiunii Naţionale Ne sunt totdeauna scumpe
și încălzesc inimile Noastre.
Cuvintele însă, ce Ne adresaţi astăzi pentru întreita aniver-
sare în numele Senatului și al Camerei, Ne umplu de mândrie și
de bucurie. Ele sunt pentru Mine un nou îndemn de a păși înainte
pe calea care am urmat dela început. Ele sunt cea mai frumoasă
www.dacoromanica.ro
434 REGELE CAROL I
răsplată pentru toată silinţa și bunavoinţă, care am pus din în-
tâia zi a Domniei Mele spre a dobândi pentru România această
înaltă poziţiune, la care a ajuns astăzi și pe care voiu veghia neîn-
cetat ca să o menţină.
Încrederea absolută în tăria poporului și dragostea nemărgi-
nită pentru ţară M'au condus la această frumoasă izbândă.
Însă ce aș fi putut face fără sprijinul acelor bărbaţi patrioţi,
care în împrejurările cele mai grele și cele mai delicate M'au încon-
jurat, întărindu-Mă prin sfaturile lor luminate și lucrând cu inima
și cu mintea la ridicarea clădirii noastre naţionale? Ce aș.fi putut
face fără puterea morală și materială, ce Ne-a dat națiunea prin
reprezentanţii săi legali, fără vitejia iubitei noastre armate, prin
care am redobândit neatârnarea completă a patriei?
Acestora tuturor revin roadele frumoase care culegem acum;
lor trebue să le exprim recunoştinţa Mea adâncă.
Privesc astăzi spre o domnie de douăzeci de ani,—o clipă
în vieaţa unui popor—o vreme îndelungată în vieaţa unui om.
Tânăr și plin de nădejde, dar fără experienţă, am pus piciorul pe pă-
mântul românesc, și am luat atunci o grea sarcină asupra Mea.
Numai credinţa în Dumnezeu și în viitorul României M'au sprijinit în
toate împrejurările. Cu anii s'a mărit nădejdea, experienţa nu s'a
micșorat, sarcina Mi-a devenit scumpă și vieața Mea este deapu-
rurea închinată iubitei noastre Românii.
(M. O., 1886, nr. 32, p. 557—8).
477.
Mesaj la închiderea Corpurilor Legiuitoare.
15/27 Iunie 1886.
Activitatea sesiunii prelungite a Corpurilor Legiuitoare a fost consacrată
chestiunilor economice: s'au stabilit relaţii economice sigure cu ţările cu care
nu aveam convenţiuni încheiate.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Interesele economice ale ţării și necesitatea de a asigura comer-
ului nostru raporturi sigure cu celelalte State, cu care nu aveam
www.dacoromanica.ro
AUGUST-SEPT. 1886 CUVÂNTĂRI 435
convenţiuni încheiate, au impus Guvernului Meu datoria să pre-
lungească această sesiune peste marginele obișnuite ale sesiu-
nilor parlamentare.
Stăruinţa și zelul, cu care aţi răspuns la apelul Guvernului,
pentru a îndestula trebuinţele țării, au făcut ca această sesiune
să fie una din cele mai fecunde în lucrări folositoare și de mare
însemnătate pentru desvoltarea prosperității naționale.
Eu vă mulțumesc și ţara vă va fi recunoscătoare.
Deși mai sunt încă legi și lucrări importante care adastă consa-
crațiunea Corpurilor Legiuitoare, în fața însă a timpului prea
înaintat și a intereselor agricole care reclamă aiurea prezenţa fie-
căruia din d-voastre, am crezut că această sesiune nu se putea pre-
lungi mai departe, fără ca însăși interesele d-voastre particulare
să nu rămână în suferință.
Dealtmintrelea, d-voastre ați avut grija de a pune Guvernul
în poziţiune să poată asigura în mod provizoriu relațiile comerciale
cu Statele cu care avem negocieri începute.
Mulţumindu-vă dar încă odată pentru concursul luminat și pa-
triotic, ce în chestiunile cele ma: dificile nu aţi lipsit a da Guver-
nului Meu,
Eu declar sesiunea aceasta a Corpurilor Legiuitoare închisă.
CAROL
Preşedintele Consiliului Miniştrilor şi Ministru de Interne, I. C. Brătianu;
Ministrul Justiţiei şi ad-interim la Culte şi Instrucțiune Pubhcă, Eug. Stătescu;
Ministrul Afacerilor Străine, M. Pherechuide ; Ministrul Agriculturii, Industriei,
Comerţului și Domeniilor, A. Stolojan ; Ministrul Finanţelor, C. Nacu; Mi-
nistrul Lucrărilor Publice, R. Mihaiu; Ministru de Război, General A. An-
ghelescu.
(M. O., 1886, nr. 59, p. 1191).
478.
Toast la masa batalionului 2 de Vânători, în Sinaia.
30 August/11 Septemvrie 1886.
Cormemorând bătălia dela Griviţa între soldaţii bat. 2 de Vânători, M. S.
Regele recheamă în actualitate vitejia camarazilor lor dela Griviţa, îndemnând
pe urmaşi a le urma exemplul. Ridică paharul în cinstea armatei.
www.dacoromanica.ro
436 REGELE CAROL 1
Privirea ce o arunc asupra unui trecut de care ne putem mândri
ridică sufletul și întărește încrederea în viitor.
Serbăm dar întotdeauna cu recunoștință aniversările ce amin-
tesc faptele războinice ale oastei. Astăzi sunt 9 ani dela izbânda
dela Griviţa. Ca un fulger străbătu atunci ţara întreagă această fe-
ricită veste, găsind un puternic răsunet în toate inimile,
Lupta era sângeroasă, jertfele mari, dușmanul însă zdrobit
de armata noastră victorioasă, și din această dintâi biruinţă Ro-
mânia s'a înălțat în Stat de sine stătător.
Numele batalionului al 2-lea de Vânători este strâns legat de
acest fapt măreț. Mândru poate fi dânsul de bărbăteasca sa pur-
tare dela Griviţa. Scumpă trebue să vă fie vouă, Vânători, ziua de
astăzi. 4 Steaua României », care lucește pe vârful steagului vostru,
vă aminteşte vitejia fraţilor voştri căzuţi pe câmpul de onor. Vred-
nici fiți deapururea de această falnică podoabă. Înconjuraţi cu
credinţă steagul vostru, încununat astăzi de Regina cu trandafiri,
pentru cei vii, cu frunze de dafini, pentru cei morţi; înconjurați
zic, cu dragoste acest steag, simbolul cel mai înalt al ostașului.
Convins că scumpa Mea armată va fi în toate împrejurările
pătrunsă de sfânta sa datorie, închin acest pahar în onorul său.
Să trăiască armata, fala și razimul României!
(M. O., 1886, nr. 122, p. 2787).
479.
Toast la cina din Buzău.
28 Septemvrie/10 Octomvrie 1886.
Mulţumind pentru primire şi urări, M. S. Regele toastează pentru propăşirea
Buzăului şi sănătatea locuitorilor săi.
Buzăul M'a întâmpinat în toate ocaziunile cu bucurie și am
venit și Eu totdeauna cu cea mai vie plăcere în mijlocul d-voastre.
Astăzi însă, orașul și judeţul au ţinut a-Mi face o primire deosebit
de călduroasă, yoind a-Mi da astfel o nouă dovadă că vom găsi
deapururea un sprijin puternic în dragostea și încrederea poporului.
Mulţumindu-vă peritru aceste sentimente de devotament și
de urările ce-Mi exprimaţi în numele orașului, închin acest pahar
pentru propășirea judeţului și sănătatea orășenilor!
(M. O., 1886, nr. 146, p. 3340—41).
www.dacoromanica.ro
OCTOMVRIE 1886 CUVÂNTĂRI 437
480.
Toast la serata militară a Cavaleriei.
Buzău, 30 Septemvrie/12 Octomvrie 1886.
M. S. Regele arată rosturile Cavaleriei în cadrul armatei, pe timp de pace
şi la război.
Domnilor,
Sunt fericit că am putut întruni pentru întâia oară 8 regimente
de cavalerie, formând cu trei baterii călăreţe o diviziune întreagă.
Cavaleria are o însărcinare așa de serioasă, încât trebue să avem
toată îngrijirea pentru instrucțiunea și desvoltarea acestei arme.
Ea este adăpostul mobilizării, ochiul și urechea armatei; ea
dă lovitura hotărîtoare în momentul izbândei, urmăreşte pe vrăj-
maş, acopere retragerea.
Sper că această concentrare nu va fi zadarnică și că ea va proba
şi mai mult, că trupele călări sunt o parte însemnată a apărării
țării.
Națiunea, care privește oștirea cu dragoste și încredere, va face
nu Mă îndoesc, toate jertfele și pentru întărirea cavaleriei.
Convins că arma cavaleriei va fi în toate împrejurările la înăl-
ţimea frumoasei sale chemări, ridic acest pahar în onorul ei.
(M. O., 1886, nr. 147, p. 3363).
4814.
Cuvântare la inaugurarea Şcoalei de poduri şi şosele.
2/14 Octomvrie 1886.
M. S. Regele şi ţara aşteaptă ca Școala de poduri și şosele să dea ingineri
pricepuţi şi practici, la înălțimea misiunii lor.
Avântul puternic, ce România a luat în un timp așa de scurt,
se datorește în mare parte îngrijirii neîncetate ce ţara are pentru
armată și școală, văzând în amândouă temelia cea mai sigură pentru
propășirea și întărirea. noastră națională. Aceste silințe sunt și
răsplătite prin o generaţiune care așteaptă cu nerăbdare ca patria
să dispue de braţul și mintea lor. Învățământul nostru a făcut
www.dacoromanica.ro
438 REGELE CAROL I
un progres fericit din ziua când școalele au primit o direcţiune
mai practică, pregătind astfel tinerimea de a fi întrebuințată în
diferitele ramure ale activităţii noastre.
Salut dar cu vie plăcere reorganizarea Şcoalei de poduri și șo-
sele, condusă cu atâta înţelepciune și râvnă, și stabilită astăzi în
noua frumoasă clădire, demnă de desvoltarea acestui însemnat
institut. Sper și urez ca elevii, care vor ieși de aci ca ingineri instruiți
să fie totdeauna la înălțimea misiunii lor și că ţara nu se va căi
de toate jertfele care le-a făcut pentru instrucţiune.
(M. O., 1886, nr. 149, p. 3410).
482.
Cuvântare după sfinţirea bisericii episcopale din Curtea de Argeș.
12/24 Octomvrie 1836.
Ieşind în faţa biserici, unde erau strânși 25.000 oameni, M. S. Regele a
arătat rostul bisericii în trecutul nostru, stăruind în special asupra ctitoriilor
mănăstireşti. Intre acestea, face istoricul mânăstirii Curţii de Argeş, restaurată
sub grija Sa deosebită.
Popoarele care îngrijesc monumentele lor se ridică pe ele înșile,
căci pretutindenea monumentele sunt povestirea vie a istoriei,
oglinda trecutului, semnele vederate pentru generaţiunile viitoare.
Amintirea faptelor renumite este în genere însemnată prin sta-
tui; în România însă, Domnii cei mari au înălțat biserici și lavre,
voind a întări astfel mai mult credinţa, adeseori greu încercată prin
năvăliri păgânești, și ca mărturisire că Cerul singur dărueşte izbân-
dele, ocrotește de primejdii.
Întâlnim dar în plaiurile măreţe ale munţilor, în văile încântă-
toare ale țării, numeroase sfinte locașuri, clădite de vitejii și evla-
vioșii noştri Domni, care priveau cu drept cuvânt în biserică și po-
vaţa sa scutul cel mai puternic al neamului românesc.
Neagoe Basarab, răzimându-se cu ardoare pe religie, hotărî
să fie pe poalele Carpaţilor cea mai falnică biserică. Meșterul Ma-
nole se punea la lucru, calfe și zidari munceau zi și noapte, și în
curând se ridică pe Argeș în jos; pe un mal frumos, o clădire cum
n'a mai fost alta.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1886 CUVÂNTĂRI 439
La sfințirea ei, Vodă întruni o adunare impunătoare. Patriarhul
Țarigradului, patru Mitropoliţi, toți Episcopii, toţi arhimandriţii
ţării, egumenii din Muntele Atonului, peste o mie de preoţi, erau
față la această măreaţă serbare, şi numele de Curtea de Argeș ră-
suna în tot Orientul ca o minune vrednică de biserica răsăriteană.
Asprimea vremii însă strică sfântul locaș, foc și cutremur dără-
mase părţile sale cele mai frumoase, și mândra zidire era amenin-
ţată să fie nimicită.
Poporul pătruns de acelaș simţimânt religios, care a sprijinit
pe strămoșii săi în toate vijeliile, care a scăpat vatra lor de năpă-
diri vrăjmăşești, nu a voit ca acest scump odor să fie pierdut.
Națiunea dărui o zestre bogată, și astăzi, după trei veacuri
şi jumătate, Curtea de Argeș străluceşte în vechea sa splendoare,
ca o nouă dovadă că doctrinele vătămătoare n'au putut înăbuși
cuvioșia în inimile Românilor și că numai prin harul lui Dumnezeu
se pot săvârși fapte mari și bune.
Noi, Regina și Eu, suntem mândri și fericiţi, că sub Domnia
Noastră s'a redat credincioşilor acest sfânt și istoric monument,
care trebue să rămână deapururea adăpostul pravoslaviei, pe care
poporul s'a răzimat în toate împrejurările. grele.
Rugăm pe Atotputernicul ca să binecuvinteze scumpa noastră
Românie.
(M. Q., 1886, nr. 161, p. 3674—5).
483.
Inalt Ordin de zi către armată.
14/26 Noemvrie 1886.
M. S. Regele numește Cap al Reg. 3 Inf. de lime pe fratele Său Prinţul
Leopold de Hohenzollern.
Dorind a da o nouă dovadă de dragoste prea iubitului Nostru
frate, Principe de Hohenzollern, și pentru a întări Încă mai mult
strânsele legături între familia Mea şi România, numim Cap al
regimentului 3 de infanterie de linie pe Principele Leopold de Ho-
henzollern.
www.dacoromanica.ro
440 REGELE CAROL I
Regimentul va adresa Înaltului său Cap raport trimestrial
de situațiunea regimentului.
Dat în Bucureşti, la 14 Noemvrie 1886.
CAROL
(M. O., 1886, br. 182, p, 4103).
484.
Cuvântare către ofiţerii Regimentului 3 de linie, la numirea Princi-
pelui Leopold de Hohenzollern Şef al acestui regiment şi înscrierea
A. S5. R. Principelui Ferdinand în armată ca Sub-Locotenent.
14/26 Noemvrie 1886.
Numurea Prințului Leopold de Hohenzollern ca şef al Reg. 3 Inf. de linie
şi a Prințului Ferdinand ca Sub-Locotenent în armata română constitue încă
o legătură puternică 'a Dinastiei cu soarta neamului românesc.
Din întâia zi a Domniei Mele, am îmbrățișat oștirea cu adâncă
dragoste, privind-o ca o comoară scumpă pe care o păzesc neîncetat
cu mândrie şi gelozie.
Sprijinit de căpeteniile armatei, am izbutit a pune în timp
de pace această bună sămânță, care a răsărit, a crescut, întărin-
du-se şi desvoltându-se așa de repede că chiar în cel din.,urmă răz-
boi am putut culege roadele cele mai bogate, ca frumoasa răsplată
a unei munci statornice.
Am pus încă un alt germine în inimile ostașilor, care a înflorit
ca cea mai înaltă însușire militară: jertfa pentru patrie, credinţa
către Rege.
Strâns legat sunt dar cu scumpa Mea armată, cu care am îm-
părțit zile bune ca și zile grele. N'avem, prin urmare, trebuinţă
de alte dovezi.
Astăzi însă doresc a întări această fericită legătură şi pentru
timpuri mai depărtate și a adăugi o nouă pagină în analele noastre
militare prin numirea prea iubitului Meu Frate, a Principelui de
Hohenzollern, Cap al regimentului al treilea de linie — un deosebit
îndemn pentru acest regiment — și prin înscrierea tânărului Meu
Nepot, a Principelui Ferdinand, ca Sub-Locotenent în armata
noastră. Pentru El este o cinste, de care sunt convins că va fi tot
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIR 1886 CUVÂNTĂRI 4h41
deauna vrednic. Pentru Noi este o bucurie și o siguranță în viitor,
ceea ce ţara întreagă va simți, fiindcă El, ca membru al neamului
Meu, poate fi chemat într'o zi a păstra opera Mea, a urma tradi-
țiunile Mele.
Este dar un prilej solemn care ne întrunește aci, și mai târziu
ne vom aminti că ziua de 14 Noemvrie are o mare însemnătate.
Acum ca și în viitor, Eu și urmașii Mei Ne vom răzima cu toată
încrederea pe oștire, ca pe o temelie neclintită.
Să trăiască armata!
(M. O., 1886, nr. 188, p. 4121—29).
485.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare.
15/27 Noemvrie 1886.
M. S. Regele înfățișează un plan de lucru vast pentru sesiunea ce se deschide.
Nouă convenții comerciale de încheiat, căi ferate de făcut, punerea la punct
a legiuirilor cu caracter economic, probleme de rezolvat în legătură cu şcoala,
biserica şi armata: sunt puncte ale acestui plan.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Întrunirile anuale ale Corpurilor Legiuitoare sunt pentru Mine
pururea ocaziunea fericită de a Mă pune în contact direct cu ţara
prin reprezentanţii ei. Aceste întruniri dau totdeauna o impulsiune
nouă activităţii noastre.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Relaţiunile noastre cu toate Puterile sunt din cele mai bune.
Evenimentele politice care sau desfășurat la hotarele noastre,
cu toate că ne-au putut îngriji un moment, nu ne-au atins. Stăruinţa
cu care România își urmează mersul ei pașnic, atitudinea ei demnă
și liniștită, au ridicat încă mai mult poziţiunea Statului: Sunt în-
credinţat că buna înţelegere ce există între Puterile cele mari va
asigura și de aci înainte pacea, atât de necesară pentru bunăstarea
şi desvoltarea popoarelor.
www.dacoromanica.ro
442 REGELE CAROL I
Mai multe din convenţiunile noastre comerciale au expirat în
decursul acestui an. Sper că negocierile începute ne vor duce la
un bun rezultat și că guvernul Meu vă va prezinta în curând con-
venţiuni nouă, care vor regula relațiunile noastre comerciale într'un
mod satisfăcător.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Una din grijile cele mai de căpetenie ale țării a fost completarea
cât mai neîntârziată a reţelei noastre de căi ferate. În anul acesta
s'au deschis linia dela Bârlad la Vaslui, acea dela București la Că-
lăraşi— Fetești, acea dela Făurei la Țăndărei ; alte linii sunt în ajun
de a se da circulaţiunii. În anul viitor, toate celelalte linii începute
vor fi terminate, și astfel în scurt timp o reţea de două mii cinci-
sute kilometri va lega toate orașele de reședință ale tuturor jude-
ţelor, punându-le în comunicaţiune între dânsele și cu străinătatea.
Cu o vie mulţumire trebue să privim asupra acestui câmp al
activităţii noastre. Astăzi liniile de căi ferate se construesc și se
administrează de către inginerii noștri în condiţiunile cele mai
bune și cele mai ieftine. Mulțumită unei munci și unei privegheri
stăruitoare, am ajuns a construi kilometrul în termin de mijloc cu
optzeci mii lei; iar venitul net al căilor ferate ale Statului dela
1879 la 1885 a sporit dela patru milioane lei la opt și jumătate mi-
lioane, cu toată scăderea cea mare a tarifelor de transport, cu toate
cheltuelile făcute pentru a îmbunătăţi liniile vechi, cu toate că
liniile cele nouă apasă la început asupra întregei reţele.
Noua lege pentru construirea și întreţinerea şoselelor a dat,
chiar din întâiul an al aplicării ei, rezultate bune. Ea ne va per-
mite a completa mai curând sistemul nostru de căi de comunicaţiuni.
Magaziile de întrepozite pentru mărfurile de export și de import,
a căror lucrare este începută, vor da un nou avânt comerţului
nostru.
Finanţele ţării arată o situaţiune lămurită și asigurată.
Dacă anul 1884—1885 își închidea exerciţiul cu o lipsă însem-
nată în prevederile încasărilor veți putea constata că ultimul exer-
cițiu închis prezintă o îmbunătăţire simţitoare. Măsurile înțelepte
şi energice, ce aţi luat în anul trecut, ne dau siguranţa că în scurt
timp vom izbuti a restabili în mod permanent echilibrul bugetar.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1886 CUVÂNTĂRI 443
Greutățile financiare prin care trecem ar fi fost mai puţin sim-
ţitoare, dacă am fi putut înlătura perderile suferite de fisc prin
agiu și dacă nu ne-am fi aflat în faţa unei crize economice generale
şi a unor necesităţi neînlăturabile ale desvoltării noastre politice
şi economice.
Cheltuelile însemnate făcute pentru întărirea și propășirea Std-
tului au tras neapărat după sine o sporire a datoriei publice. Dela
ultima conversiune din 1882, datoria s'a ridicat, dela șase sute
douăzeci milioane lei, la șapte sute șaptezeci și patru milioane;
dar în același timp s'a amortizat datoria Statului cu patru zeci și
șease milioane, s'au clădit căi ferate de şaptezeci și unu milioane,
s'au ridicat edificii publice de două zeci și unu milioane, s'au sporit
armamentul și măsurile de apărare ale țării cu cincizeci și două
milioane, s'a dat monopolului tutunurilor un fond de rulment
de șapte milioane, iar creditelor agricole un capital de şase
milioane.
Pentru a ne da o seamă exactă de mersul finanţelor, nu trebue
scăpat din vedere că, dacă în anul trecut s'au înființat câteva nouă
impozite, acestea sunt departe de a atinge scăderile de dări făcute
în decursul unui deceniu.
Creditul nostru este menţinut sus. Aceasta se datorește plăţii
exacte a anuităţilor, întrebuințării împrumuturilor în cheltueli
folositoare şi producătoare, desvoltării avuţiei naţionale și îmbună-
tăţirilor continue ce se aduc în administraţiunea finanţelor Statului.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
În ordinea judecătorească, reforme însemnate sunt încă de
îndeplinit,
Noul Cod de comerţ, înaintat în sesiunea trecută Corpurilor
Legiuitoare și în mare parte votat de Senat, este așteptat cu o le-
gitimă nerăbdare.
Interesele comerţului fiind strâns legate de o bună legisla-
iune nu Mă îndoesc că vă veţi grăbi a înzestra țara cu această
nouă legiuire.
Pentru a urma şi duce la bun sfârșit opera începută a reviziuhii
Codurilor și a introduce totdeodată în procedura și organizarea
www.dacoromanica.ro
AAA REGELE CAROL 1
noastră judecătorească toate îmbunătățirile de care au trebuinţă,
este neapărat a se înfiinţa un organ special pentru studierea şi ela-
borarea legilor.
În acest scop, Guvernul Meu a supus Camerelor cuvenitul
proiect de lege încă din anul trecut. Aparține d-voastre a pune
bazele acestei instituțiuni, menită a înlesni opera dificilă a pregă-
tirii și confecţionării legilor.
Ministrul Justiţiei vă va prezinta chiar în sesiunea aceasta
proiectul de lege destinat a asigura o mai mare stabilitate în pozi-
ţiunea legală a magistraţilor și a determina mai bine normele,
după care urmează să se facă numirile și înaintările în funcțiunile
judecătorești,
Aţi modificat în anul trecut o parte din legea comunală, căutând
a asigura libertatea şi independenţa votului. Concursul numeros
al alegătorilor la ultimele alegeri comunale, ordinea și liniștea care
în genere au domnit în alegeri, dovedesc că scopul ce v'aţi propus
-a fost pe deplin atins. În sesiunea aceasta aveţi a vă ocupa cu ter-
minarea reformei legii comunale şi cu legea privitoare la regulele
de stabilit pentru admisibilitatea în funcțiunile administrative.
Între legile supuse deliberării d-voastre, legea instrucţiunii
publice e una din cele mai importante. Reforma ce vi se propune
de Guvernul Meu răspunde unei necesităţi adânc simţite de toți,
şi nu Mă îndolesc că d-voastre îi veţi da toată atenţiunea ce merită,
căci a sosit timpul să dăm educaţiunii naţionale o direcțiune bună
și sănătoasă.
Legea pentru îmbunătăţirea soartei clerului de mir așteaptă
şi ea o grabnică soluţiune, și nu o pot îndestul recomanda d-voastre,
pentru ca să poată deveni perfectă în sesiunea actuală.
Unul din întâiele acte ale d-voastre va fi întrunirea cu membrii
Sfântului Sinod pentru a păşi la alegerea Mitropolitului Primat
al ţării în locul repauzatului întru fericire şi mult regretatului Pă-
rinte Calinic.
Reedifjicarea monumentelor vechi a fost una din lucrările
care totdeauna a atras deosebita Mea îngrijire. Am salutat cu fe-
ricire ziua în care frumoasa Catedrală a Episcopiei de Argeș a fost
redată cultului divin, restaurată în o splendoare și frumuseţă care
ridică ţara în ochii ei proprii. În curând vom serba sfințirea bi-
sericii metropolitane și a bisericii Sfinţilor Trei Ierarhi din lași.
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE 1886 CUVÂNTĂRI 445
O naţiune, care-și respectă monumentele străbune și mai ales acele
ale pietăţii și ale credinţei creștinești, are un viitor sigur și neclintit.
Reprezentaţiunile Naţionale au dovedit neîncetat cea mai mare
grijă şi dragoste pentru armată. De aceea, organizarea şi desvol-
tarea ei a putut lua un curs regulat și neîntrerupt. Țara a făcut
mari jertfe pentru armată, însă și ea a devenit școala ordinii și a
disciplinii, a datoriei și a patriotismului; iar în zile grele ea va fi
susțiitoarea onoarei, a siguranţei și a pozițiunii țării.
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputaţi,
Precum vedeţi, câmpul deschis activităţii d-voastre este foarte
întins. Nu Mă îndoesc că zelul și patriotismul de care sunteţi insu-
flați vor da roade folositoate pentru ţară și că vom urma astfel
a păşi pe calea, ce ne-a condus la întemeierea Regatului României.
Dumnezeu să binecuvinteze lucrările d-voastre.
Sesiunea ordinară a Corpurilor Legiuitoare este deschisă.
CAROL
Președintele Consiliului Miniștrilor, Ministru de Interne şi ad-interim al
Agriculturii, Comerţulu, Industriei şi Domeniilor, Z. C. Brătianu; Ministrul
Cultelor şi Instrucţiuni Publice, D. A. Sturdza; Ministrul Justiţiei, Eug. Stă-
tescu; Ministrul Afacerilor Străine, M. Pherechide ; Ministrul Finanţelor, C.
Nacu; Ministru Lucrărilor Publice, R. Mihaiu; Ministru de Război, General
A. Anghelescu.
(M. O., 4886, nr. 483 bis, p. 4135—3).
486.
Răspuns la felicitările Corpurilor Legiuitoare pentru numirea Princi-
pelui Leopold cap al Regimentului 3 şi înscrierea în armată a A.
S. R. Principelui Ferdinand.
15/27 Noemvrie 1886.
Reprezentanţii Corpurılor Legiuitoare, prin președintele Senatului, D. Ghica,
arată fericirea țării la intrarea în rândurile armatei a Prințului Ferdinand şi
a Prințului Leopold. M. S. Regele mulţumeşte mișcat pentru această atenție.
Suntem adânc mişcați de atenļiunea membrilor Corpurilor
Legiuitoare de a veni în corpore spre a Ne aduce urănle lor căl-
duroase.
www.dacoromanica.ro
446 REGELE CAROL I
Constat cu vie mulțumire că am afirmat cu drept cuvânt, la
memorabila serbare de eri, că ţară întreagă va simți însemnătatea
zilei de 14 Noemvrie și va împărţi bucuria ce am de a vedea doi
membri ai Familiei Mele făcând parte din armata noastră. Astfel
am făcut încă un pas înainte spre a asigura stabilitatea și viitorul
scumpei noastre Românii. Vă mulțumim, Regina şi Eu, din toată
inima pentru dovezile de dragoste ce arătaţi pentru Noi.
(M. O., 1886, nr. 184, p. 4143).
487.
Alocuţiune la încredințarea steagului Şcoalei de Ofiţeri.
28 Noemvrie/10 Decemvrie 1886.
M. 5. Regele încredinţează steagul Școlii de ofiţeri în ziua comemorări
luării Plevnei, zi în care steagul românesc a căpătat botezul sângelui şi al
victoriei. Suveranul face apel la puterea de sacrificiu şi la patriotismul con-
ducătonlor de mâine ai soldaţilor pentru a păstra şi a duce la izbândă steagul
românesc.
Şcoala de Ofiţeri fiind temelia instituţiunilor noastre militare,
am hotărît a vă încredința vouă, elevi, un steag, cel mai înalt sim-
bol al ostașului. Am ales pentru această însemnată solemnitate
aniversarea luării Plevnei, spre a întipări în inimile voastre că pe
câmpiile din Bulgaria steagurile noastre au primit cea întâi sfin-
tire; că acolo, în fața vrăjmașului, ele au fâlfâit ca semnele luci-
toare împrejurul cărora ostașii s'au strâns, siguri fiind că cu vul-
turul român în frunte izbânda va fi dobândită! Pe steagurile noas-
tre, stropite cu sângele vitejilor, găurite de gloanţe, împodobite
cu 4 Steaua României » și «Crucea Dunării», stă scris: 4 Mărirea
ţării, neatârnarea Patriei, renumele armatei ». Depun dar în mânile
voastre un sfânt odor, care trebue să fie păstrat de voi cu credință
şi apărat cu vieața voastră. Vrednici fiţi deapururea de această
falnică distincțiune şi aduceţi-vă aminte de cuvintele Mele rostite
astăzi când veţi fi în rândurile oștirii. Ele trebue să fie călăuza
voastră în cariera voastră militară.
Să trăiască steagul român, fala și onorul armatei
(M. O., 1886, nr. 194, p. 4339).
www.dacoromanica.ro
NOEMVRIE-DEC, 1886 CUVÂNTĂRI 447
488.
Toast la dejunul dela Școala de Ofiţeri.
28 Noemvrie/10 Decemvrie 1886.
M. S. Regele arată viitonlor conducător ai soldaţilor dobleţea carerei arme-
lor, îndemnându-i să fie mândri de ea şi s'o cinstească.
Iubiţi elevi,
Frumoasă este misiunea pentru care vă pregătiţi aci, bogat
câmpul care se deschide înaintea voastră; veţi avea fericirea de
a fi într'o zi conducătorii armatei, unei armate încununate cu
frunză de lauri și care a scris paginele cele mai însemnate ale isto-
riei noastre.
Pentru voi, cinstea este mare, mai mare încă răspunderea,
fiindcă, ca ofiţeri, veţi fi chemaţi a sădi și desvolta în inima osta-
şului toate acele însușiri care fac din el un cetățean credincios, un
apărător ager.
Siliţi-vă ca Școala de Ofiţeri să fie totdeauna o podoabă a insti-
tuțiunilor noastre militare și voi mândria ţării, bucuria Mea.
Sper că serbarea de astăzi va fi pentru voi ùn nou îndemn de
a îmbrăţișa cu seriozitate și ardoare cariera militară și că nu veţi
uita sfaturile Mele insuflate de toată iubirea care o am pentru
armată, pentru voi.
Urez a vă vedea pe toţi ca buni fruntași în rândurile oștirii!
(M7 O., 1886, Bf. 194, f. 4339—40).
489.
Cuvântare la investitura I. P. S. Sale Părintelui Iosif, ales Arhi-
episcop şi Mitropolit al Ungro-Vlahiei şi Primat al României.
30 Noemvrie/12 Decemvrie 1886.
M. S. Regele, încredințând cârja Mitropolitului-Primat, rostește:
Încredințez Înalt Prea Sfinţiei Tale toiagul arhipăstoresc,
pentru a conduce Mitropolia Ungro-Vlahiei și a purta înalta dem-
nitate de Primat al României și de Președintele Sfântului Sinod.
Apoi pune în evidenţă rolul bıserıcii în trecutul poporului român, arătând
"misiunea ce are de îndeplinit noul înalt ierarh, pe care-l asigură de 'sprijinul
regesc.
www.dacoromanica.ro
448 REGELE CAROL 1
„Atotputernicul te-a chemat a îndeplini o însemnată, o sfântă
misiune. Încrederea Marei Adunări și a norodului, înconjurată de
dragostea fraţilor tăi întru Christos, te-a ales ca Mitropolit Primat
al României.
Fericit sunt Eu de a întări ca Arhipăstor pe un Mitropolit atât
de cuvios și luminat.
Fericit poţi însă fii şi Înalt Prea Sfinția Ta de a fi chemat a
cârmui, dimpreună cu Sfântul Sinod, biserica, care este temelia cea
mai neclintită în orice Stat ale cărui instituțiuni sunt bine stabilite.
În România, poporul s'a închinat totdeauna cu dragoste și
râvnă înaintea bisericii, având siguranţă că el va găsi în ea nu
numai o mângâiere dulce în momente dureroase, ci încă un sprijin
puternic în timpuri furtunoase. În adevăr, ea este conducătorul
cel mai credincios în vieața omenească.
Vrednică și frumoasă este dar misiunea Înalt Prea Sfinţiei Tale.
Prin sfaturile tale pline de blândeţe, vei atrage pe cei rătăciți și
vei înrădăcina simțimintele religioase în inimile bine credincioșilor.
Din partea Mea vei afla, Înalt Prea Sfinte Părinte, razimul
cel mai sigur și mai statornic pentru înălțarea și întărirea bisericii
naţionale, care trebue să fie totdeauna înconjurată de cea mai mare
cinste, de cea mai adâncă veneraţiune.
Dumnezeu să-ți dăruiască ani mulți și fericiţi pe scaunul me-
tropolitan, spre îndeplinirea sfintei tale chemări!
(M. O., 1886, nr. 196, p. 4377).
490.
Răspuns la Adresa Adunării Deputaţilor.
4/16 Decemvrie 1886.
La Adresa Camerii citită de preşedintele D. Lecca, M. S. Regele mulțumește,
maniiestându-Și totodată credimţa că aleşii națiunii vor lucra mână în mână
cu guvernul regal pentru propăşirea României.
Domnule Președinte,
Domnilor Deputaţi,
Simţimintele de dragoste și devotament, ce Camera Îmi exprimă
cu atâta căldură, sunt o nouă dovadă de strânsele legături care
există între Tron și naţiune.
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1886 CUVÂNTĂRI 449
Aceleași simţiminte am întâlnit pretutindeni unde am avut
prilejul de a Mă pune în contact direct cu ţara şi ori de câte ori
M'am aflat în mijlocul poporului Meu mult iubit.
Aceste mărturisiri sunt pentru Mine un îndemn puternic de a
îndrepta neîncetat toate. gândurile Mele la înălțarea şi fericirea
Patriei.
Nu Mă îndoesc, domnilor Deputaţi, că veţi pune în această se-
siune toate silinţele, pentru a face ca ţara să fie înzestrată cu refor-
mele de care are nevoe, și că veţi da guvernului Meu tot sprijinul
pentru a îndestula trebuinţele reale ale Statului.
Astfel, sesiunea aceasta va deveni fecundă în lucrări folositoare
și națiunea va ţinea seamă de tot ce d-voastre veţi fi făcut pentru
dânsa.
Cât pentru Mine, sunt fericit, a vă putea reînnoi și astăzi cele
mai călduroase mulţumiri din partea Reginei și a Mea pentru ură-
rile ce Ne aduceţi și pentru împărtăşirea ce luaţi la tot ce poate
mișca inimile Noastre.
(M. O., 1886, nr. 199, p. 44401).
494.
Cuvântare la investitura Episcopilor Râmnicului şi Noului-Severin,
al Huşilor şi al Dunării-de Jos.
12/24 Decemvrie 1886.
După ce a înmânat fiecărm episcop cârja, rostind formula:
4 Încredinţez Prea Sfinţiei Tale cârya episcopală pentru a păstori turma
“eparhiei Râmnicului și Noulur-Severın (Huşilor, Dunărei-de-Jos) » M. S. Regele
ine o cuvântare arătând ce au de făcut noii aleşi în eparhiile lor. Mulţumeşte
apoi pentru cuvintele ce au adresat aceştia cu prilejul investiturii.
Prea Sfințiţi Părinţi,
După vechile datine ale bisericii răsăritene, cu o deosebită
mulţumire am încredințat Prea Sfinţiilor Voastre cârja pastorală,
întărindu-vă astfel în scaunele voastre episcopale, la care glasul
poporului și însușirile voastre alese v'au înălţat.
O însemnată chemare vă așteaptă, și nu Mă îndoesc că pătrunși
veţi fi de marea răspundere ce apasă asupra Prea Sfinţiilor Voastre,
că insuflaţi veţi fi de dulcea sarcină care aveţi a îndeplini.
www.dacoromanica.ro
450 REGELE CAROL 1
Păstoriţi cu dragoste și îngăduință turma voastră. Strângeţi
cu blândeţe pe credincioși împrejurul vostru, povestindu-le lucruri
bune și plăcute lui Dumnezeu. Îndulciţi cu hrană sufletească pe
acei care sunt în suferinţe. Fiţi mângâietorii acelora care sunt neno-
rociți. Atunci veţi fi părinţii adevăraţi și sfătuitorii priincioși ai
norodului, atrăgându-vă astfel binecuvântarea Cerului și iubirea
poporenilor.
Națiunea are o adâncă încredere în biserica sa, care izvorăşte
din conștiința ce are că, în momente de grele încercări, va găs
numai într'însa un razim puternic.
Sprijiniţi dar prin poveţele și stăruinţele voastre acest fericit
simţimânt, prin care veţi avea o influență binefăcătoare asupra
credincioșilor.
Prea Sfinţite Episcop al Râmnicului și Noului Severin,
Eşti chemat a cârmui o eparhie mare și însemnată, unde po-
porul a păstrat vechile sale tradiţiuni, unde sunt dovezi vădite
de cuvioșia credincioșilor. Sfintele locașuri, care se înalţă în toate
judeţele, sunt o mărturisire pipăită că strămoșii noștri au încon=
jurat biserica totdeauna cu strălucire și venerație.
Prea Sfinţia Ta, care ai studiat istoria ţării și a bisericii, vei ști
a-ți conduce turma pe calea religioasă și patriotică.
Prea Sfinţite Episcop al Hușilor,
Chemat până acum a pregăti tinerimea pentru a sluji bisericii,
treci la eparhia Hușilor, unde și-a început misiunea episcopală fe-
ricitul întru pomenire Mitropolitul Veniamin, întemeietorul celui
mai vechiu seminariu al țării.
Mândru poţi fi dar, Prea Sfinte Părinte, de această eparhie,
de unde au ieșit tradițiuni bisericeşti atât de însemnate, pe care
ești acum chemat a le păstra şi a le înrădăcina în clerul eparhiot.
Prea Sfinţite Episcop al Dunării-de-Jos,
Fericit ești de a păși pe urmele a doi păstori vrednici și cuvioși,
care au sădit în această eparhie sămânţa credinţei celei adevărate,
www.dacoromanica.ro
DECEMVRIE 1886 CUVÂNTĂRI 454
Găseşti dar, Prea Sfinte Părinte, un ogor pregătit. Sunt con-
vins că vei pune în lucrarea lui toată osârdia și stăruința, pentru ca
să producă roadele cele mai bune, care, răspândindu-se în eparhia
ta, vor contopi cu desăvârșire ţinuturile noastre de pe amândouă,
țărmurile Dunării-de-Jos.
Prea Sfinţiţi Părinţi,
Vă mulțumesc pentru simţimintele ce aţi arătat prin cuvinte
atât de călduroase pentru Regina și pentru Mine. Precum gândul
Meu este nedespărţit de ţară, asemenea el este totdeauna îndreptat
spre mărirea bisericii naţionale. Vă privesc intrând acum în epar-
hiile Prea finţiilor SVoastre cu toată încrederea, nrându-vă ani
mulți și fericiți pentru scaunele voastre episcopale.
(M. O., 1886, nr. 205, p. 4580).
492.
Räspuns la Adresa Senatului,
14/26 Decemvrie 1886.
Preşedintele Senatului D. Ghica prezıntă Adresa maturului Gorp. Regele mul-
łumeşte pentru asigurările de sprijinul pe care Senatul îl va da Guvernului
şi arată că numai așa se va străbate calea lungă ce stă înainte pentru fericirea
ţării.
Domnule Președinte,
_ Domnilor Senatori,
Primesc cu o vie mulțumire simţimintele ce-Mi exprimă înaltul
corp al Senatului prin Adresa sa.
Asigurările ce-Mi reînnoiţi, că şi în cursul acestei sesiuni Gu-
vernul Meu va fi sprijinit prin luminatul d-voastre concurs sunt
pentru el un îndemn de a lucra fără preget la desvoltarea și întă-
rirea ţării.
Numai printr'o deplină înţelegere între toate puterile Sta-
tului vom urma fără întrerupere munca începută ; căci, deşi putem
constata cu bucurie un progres simţitor în toate ramurele activi-
tăţii naţionale, totuș câmpul de străbătut este îndestul de întins
www.dacoromanica.ro
452 REGELE CAROL I
Până vom ajunge a îndeplini opera ce Ni se impune. Suntem dar
datori cu toţii să nu cruțăm în acest scop nicio silinţă, spre a păstra
României înalta poziţiune câștigată de dânsa printr'o politică demnă
și înţeleaptă.
Puteţi fi siguri, domnilor Senatori, că din parte-Mi nu încetez un
singur moment de a Mă gândi numai la fericirea și la înflorirea
iubitei noastre patril.
Mulţumindu-vă încă odată și în numele Reginei pentru do-
vezile călduroase de iubire ce Senatul Ne dă în toate ocaziunile,
vă urez, domnilor Senatori, ca lucrările d-voastre să aducă roade
frumoase pentru binele ţării.
(M. O., 1886, nr. 207, p. 4624).
SFÂRȘITUL VOLUMULUI I
www.dacoromanica.ro
ABREVIAȚIUNI
M. O. = Monitorul Oficial.
M. Oastei = Monitorul Oastei.
Regele Carol I, Cuv. şi Scris. = Regele Carol I, Cuvântări şi
Scrisori.
NOTĂ
La strângerea materialului am fost ajutat de asistenții mei,
d-nii Constant Grecescu și Dumitru Bodin; lor li se datorește şi
alcătuirea indicelui.
Ilustraţiile provin dela Preșidenţia Consiliului de Miniștri, Ser-
viciul Presei și Propagandei, dela Academia Română, dela Muzeul
Militar şi dela d-l Al. Tzigara-Samurcaș. Rog pe conducătorii in-
stituțiilor amintite precum şi pe d-L.Al. Tzigara-Samurcaș să pri-
mească viile mele mulțumiri.
C. C. G.
www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
Pag.
Prefață ..is.ossesosseyosecoscsococoneosssesocessosecsossseeseo 1—3
1. La întâmpinarea dela Piteşti. 9/21 Mai 1866 .....sssssssssssee 5
2. Principele către deputațıunea oraşului Piteşti. 9/21 Mai 1866 .... 5
3. Jurământul. 10/22 Mai 1866 ........ cnc oo ccccccc.c.... ase o a 6
4. Declaraţia solemnă a Domnulu Carol I. 10/22 Mai 1866 .......« 6
5. Proclamaţia Domnului către Români, 11/23 Mai 1866 ata 7
6. Domnul către Mitropolhtul Pmmat 11/23 Mai 1866............-. 8
7. Către Episcopul catolic. 11/23 Mai 1866........ cca... 8
Š. Către deputăpia Bis. Evarighelice. 11/23 Mai 1866 ...........5-. 8
9. Către Adunarea Deputaţilor. 11/23 Mai 1866 .......ss ciao... 9
10. Către Curtea de Casaţie 11/23 Mai 1866.......sccec cc... coc... 9
11. Către Curtea de Conturi. 11/23 Mai 1866 ...3..cc. cc... cc... 9
42. Către Consiliul de Stat. 11/23 Mai 1866................. EEE 10
13. Către Primarul Capitalei. 11/23 Mai 1866 ........assspeesee..2. 10
14. Către Mimstrul de Războiu. 11/23 Mai 1866 .................. 10
15. Către Inspectorul Gărzii Naţionale. 11/23 Mai 1866 ............ „ 1
16. Către Consihul comunal din Ploeşti. 11/23 Mai 1866 ........... 11
17. Către Comunitatea Israeltă. 11/23 Mai 1866 ................ pa. 11
18. Către armată. 12/24 Mai 1866........... EAE E NES w 12
19. Către Români. 21 Ma:/2 Iunie 1866 ......... cc... goe ai 42
20. Răspuns la adresa colectivă a ofiţerilor. 24 Mai/5 Iunie 1866 .... 13
. Inalt Ordm de zi către Garda Naţională. 21 Iunie/3 Iluhe 1866 .; 44
. Jurământul Domnului pe Constituţie. 30 Iunie/12 Iulie 1866..... 15
. Către Adunarea Constituantă. 30 Iunie/12 Iulie 1866....,.4..... 15
. Mesaj pentru dizolvarea Constituantei. 6/18 Iuhe 1866 .......... 17
. Către membri Adunării Constituante. 7/19 Iulie 1866.......,.... 18
. Către. leșeni. 17/29 August 1866 .,....... în ceeeae A8
. Toastul Domnului pentru leșem. 21 Aug. J2 Sept. 1866 sea asa 20
. Proclamaţia Domnului către leşen. 23 Aug./4 Sept. 1866 ....... 21
. Proclamaţia Domnului către Țară. 9/21 Octomvrie 1866.,...,... 21
30. Către Consulii Puterilor străine. 9/21 Octomvne 1866 ........... 22
31. Toastul Domnulu la Rusciuc. 20 Oct /1 Nov. 1866 ........... „28
www.dacoromanica.ro
456
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
49.
50.
51.
52.
53.
54
55.
56.
57.
58.
59.
60.
61.
62.
63.
64.
65.
66.
67.
68.
69.
70.
REGELE CAROL I
Către Primarul Capitalei. 21 Oct./2 Nov. 1866 ......... cc...
Către Mitropolitul Primat. 21 Oct./ 2 Nov. 1866..
Către comercianții şi poporul Capitalei. 21 Oct./2 Nar: 1866.
Mesaj pentru deschiderea Corpurilor Legiwitoare. 15/27 Noemvrie1 866
La Adresa Camerei. 15/27 Decemvne 1866 .........c..mc cc...
La Adresa Senatului. 18/30 Decemvrie 1866 ...................
Către Preşedintele Senatulu:. 25 Dec. 1866/6 Ian. 1867 .
Către Consiliul Mimiștnlor. 1/13 lanuane 1867 ..........c. cc...
Către Mitropohtul Primat. 1/13 Ianuarie 1867 ............. Firs
Către delegația Adunării Deputațılór. 1/13 Ianuare 1867 ........
Către Rectorul Universităţii din Bucuresti, 1/13 Ianuarie 1867...
Către Ministrul de Război. 1/13 Ianuare 1867..... intari
Către membni Corpului diplomatic. 1/13 Ianuarie 1867 .........
Către comitele Tecchio de Bayo. 4/16 Ianuarie 1867 ...........:
Către Agentul Prusiei. 15/27 Ianuarie 1867 ,...... cc cc...
Către Agentul Angliei. 15/27 Ianuarie 1867 .......cc cmc coc...
Către Preşedintele Camerii. 29 Ian./10 Febr. 1867..............
Către Mitropolitul Primat. 3/15 Februare 1867........-.. cc...
Către Preşedintele Senatului. 5/17 Februarie 1867 ..........c....
Către Primarul Capitalei. 5/17 Februarie 1867 ......... cc...
Către Comisiunea de binefaceri. 6/18 Februarie 1867 ..........-.
Către Agentul Austriei. 21 Febr./5 Martie 1867 ........cc pc...
Către Agentul Italiei. 7/49 Martie 1867 ....... E ES J
Către Agentul Itahei. 7/19 Martie 1867 .......ssevenesseeepeese
Către Consulul Rusiei. 21 Martıe/2 Aprihe 1867....... cc...
Către Mihail III Obrenovici. 1/13 Aprilie 1867.... .. cc...
Către Adunarea Deputaţilor. 8/20 Aprilie 1867...... aice daia sa
Către Ion C. Brătianu. 8/20 Aprihe 1867......... cecene.
Mesaj de închiderea Corpurilor Legiuitoare. 13/25 Aprilie 1867...
Către Consulul Statelor-Umte. 19 Aprilie/4 Mai 1867 ...........
Către delegaţii judeţelor şi Capitalei. 10/22 Mai 1867 .........-.
Către trimusul Muntenegrulu. 1/13 Iunie 1867 .........c... se ese
Domnul toastează pentru Prinţul Nicolae. 1/13 Iunie 1867.......
Inalt Ordim de zi către garnizoana din laşi. 19 lume/1 Iulie 1867
Către Agentul Prusia. 21 Iuhe/2 August 1867 ........r. cc...
Către membrii Soc. Literare. 27 August/8 Er 1867...
Către Garda Civică. 10/22 Septemvme 1867 . T
Mesaj la deschiderea Adunării Deputaţilor. 25 Oct. /6 Nov. "1867...
Mesaj la deschiderea Senatului. 25 Oct./6 Nov. 1867 ...........
74, Către Mitropohtul Primat. 26 Oct./7 Nov. 1867....... cc...
72.
73.
74.
75.
76.
Către Consulul Tărılor-de-Jos. 26 Oct./7 Nov. 1867 . ras
Către Consulul Prusiei. 7/19 Noemvrie 1867 . E
Către profesorii Școale: Normale Carol I. 30 Nov. j2 Dea; 1867
Inalt Ordin de zi către armată. 1/13 Ianuarie 1868, E
Mesaj la deschiderea Corpunlor Legiuitoare. 3/15 Tiiugiia 1868 . a
www.dacoromanica.ro
77.
78.
79.
80.
81.
82.
83.
84.
85.
86.
87.
88.
89.
90.
91.
92.
93.
94.
95.
96.
97.
98.
99.
100.
10.
102.
103.
104.
105.
106.
107.
108.
109.
110.
111.
112.
113
114.
115.
446.
117.
118.
419.
120.
TABLA DE MATERII
La Adresa Senatului. 21 Ian./2 Febr. 1868 ......cc cc...
La Adresa Adunării Deputaţilor. 23 Ian./4 Febr. 1868 . pois
Către Agentul Franţei. 28 Aprilie/10 Mai 1868 ......... cc...
Către Primarul Capitalei. 10/22 Ma. 1868 . atatia pisss
Mesaj la închiderea Adunări: Deputaţilor. 10/22 Tinie 1868 jaran
Către cei ce-l întâmpmă. 19/31 Iulie—24 Iuhe/5 August 1868 .
La Şcoala de Agricultură: dela Pantehmon. 27 lulie/8 August 1868
Către cei ce-L întâmpină 14/26—18/30 August 1868 ...........
Mesaj la convocarea Senatului. 2/14 Septenivne 1868 . ;
Mesaj la convocarea Adunării Deputaţilor. 2/14 Sepiteravyrie 1868
Către Consulul Greciei. 7/19 Septemwme 1868...,...............
La inaugurarea lucrărilor c.f. Bucureşti-Galaţi. 10/22 Sept. 1868
Către membni Soc. Lit. Române. 15/27 Septemvrie 1868 .......
Mesaj la închiderea Senatului. 21 Sept./3 Oct. 1868 ..........-.
Mesaj pentru închiderea Adunării Deputaţilor. 21 Sept./3 Oct. 1868
La toastul Colonelului Cernat. 1/13 Octomvrie 1868 .,......,...
Către Agentul Italiei. 4/16 Noemvrie 1868 .........cs cc. ccc.c.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Noemvrie „dei
La Adresa Adunării Deputaţilor. 1/13 Decemvne 1868 .
La Adresa Senatului. 5/17 Decemvrie 1868 .........c........te
Către Consulul Belgiei. 24 Dec. 1868/5 Ian. 1869 ...... Pram bran
Către Consulul Confederaţiunn Germaniei de Nord. 26 Dec. 1868/7
Jan. 1869 ....... î........... î ... ......... bc... ......
Inalt Ordm de zi către armată. 1/13 Ianuarie 1869............-.
Către Mitropolitul Primat. 1/13 Ianuarie 1869 .......... cca...
Către Agentul Austro-Ungariei. 16/28 Febr. 1869 ...............
Inalt Ordin de zi către armată. 27 Febr./114 Martie 1869........
Inalt Ordin de zi către armată. 10/22 Martie 1869 ..,.........-.
Către Reg. 2 Infanterie 11/23 Martie 1869 ........c. cc...
Către Comandanții de corpuri la Iași. 20 Apnilie/2 Mai 1869..... x
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiutoare. 29 Aprihe/11 Mai 1869
La urările Senatorilor și Deputaţilor. 10/22 Ma: 1869 .,.........
Toast la prânzul dela Palat. 10/22 Mai 1869 ......... acc. ....
La Adresa Adunăni Deputaplori 21 Ma/2 lume 1869 „.........
Către Primarul Capitalei. 21 Ma/2 Iunie 1869 ,......pc. cc...
Inalt Ordin de zi către oaste. 14/26 Iunie 1869 .......c..c......
Inalt Ordm de zi către oaste. 29 lume/11 Iuhe 1869............
Către oastea dela Furceni. 29 Iunie/11 Iulie 1869 ...:,.........
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 25 Aug. / Ta 1869
Către Primarul Capitalei. 12/24 Noemvrie 1869 ......... Ga
Către. Primarul Capitalei. 12/24 Noemvrie 1869 . .. ..,.... cc. cc...
Către reprezentanții autorităților constituite. 13/25 Noemvrie 1869
Către Primarul Iașilor. 13/25 Noemvre 1869... cc. mac...
Către Ministrul de Războiu. 13/25 Noemvrie 1869 ..;......e-...
Către Comandantul Gărzi Civice. 13/25 Noemvrie 1869 ..,.....
www.dacoromanica.ro
57
58
458
121,
122.
123.
124.
125.
126.
127.
128.
129.
130.
131.
132.
133.
134.
135.
136.
137.
138.
139.
140.
14,
142.
143.
144.
145.
146.
147.
148.
149.
150.
154.
152.
153.
154.
155.
156.
157.
158.
159.
160,
161,
162.
163.
REGELE CAROL I
Pag.
Către Corpul Diplomatic. 13/25 Noemvrie 1869 ....... cc... 88
Mesaj la deschiderea Corpunlor Legiuitoare. 15/27 Noemvrie 1869 88
Către Senat. 16/28 Noemvnp 1869 ................ E fi casate 97
Către Adunarea Deputaţilor. 16/28 Noemvrie 1869 .............. 98
Către Agentul Serbiei. 16/28 Noemvrie 1869 .............. 98
La Adresa Adunării Deputaţilor. 30 Nov./12 Dec. 1869 .. 99
Către profesorii Universităţii. 14/26 Decemvrie 1869 .......... 99
Toastul Domnului pentru Universitățile Române. 14/26 Decem-
vrie 1869 ...... anene anainte adi a Hoa naie dea sale para 101
Inalt Ordin de zi către Armată. 1/13 Ianuarie 1870 ............ 101
Către Agentul Belgiei. 2/14 Ianuarie 1870 ......... 101
Către reprezentantul Confederaţiunei Germaniei de Nord. "12/24 Fe-
bruarie 1870 .......... cc... eeano apa E E 102
Către Maiorul Gorjan. 16/28 Martie 1870 ......... i dame eoneaeea 103
Către Colonelul Donici. 23 Martie/4 Aprilie 1870 ........ 103
Mesaj de prorogarea Corpurilor Legiuitoare. 8/20 Aprile 1870 103
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 1/13 Mai 1870 . 104
Mesaj pentru dizolvarea Corpurilor Legiuitoare. 1/13 Mai 1870. ... 105
Către Ţară. 9 Mai/21 Iunie 1870 ...psesssssssssessesosessseses 105
Către Colonelul Cerchez. 20 Mai/1 Iunie 1870 ...,.............. 106
Către Mitropolitul Prımat. 21 Maı/2 Iunie 4870 ......... .. 107
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 14/26 Iunie 1870 . ~.. 107
Către Ploeşteni. 25 Iunie/6 Iule 1870.........< cec eeeeeooc.. 108
Către Soc. Academică Română. 15/27 Septemvrie 1870.......,.. 108
Către Reg. 2 de Artilerie. 17/29 Septemvrie 1870 ....,......... 109
Către Ploeşteni.. 42/24 Octomvrie 1870 ........ ceace eee ee... 109
Către Consulul Belgiei. 3/15 Noemvrie 1870 . sas e.. 109
Către Consihul Comunal al Capitalei. 17/27 Noemi 1870 . 110
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Noemvrie 1870. 110
La Adresa Senatului. 29 Nov./11 Decemvrie 1870 .............. 115
La Adresa Adunării Deputaţilor. 11/23 Decemvrie 1870 115
Inalt Ordin de zi către armată. 1/13 Ianuarie 1871 ............ 116
Către Consulul Statelor-Unite, 25 Martie/6 Aprihe 1871.......,.. 116
Către profesorul Tacian la Galaţi. 10/22 Aprilie 1871............ 117
Inalt Ordim de zi către armată. 11/23 Aprhe 1871 ... 117
Către Primarul Iașilor. 27 Aprilie/9 Mai 1871 .........c. cc... 118
In sănătatea Românilor. 10/22 Mai 1871 a 118
Către Mitropohtul Primat. 21 Mai/2 lume 1871 pasta 119
Către Primarul Capitalei. 21 Mai/2 lume 1871 .....,.:. . 119
Mesaj la deschiderea Corpurılor Legiuitoare. 23 Mai/4 uzi 1914. 119
La Adresa Adunării Deputaţilor. 1/13 Iunie 1871 ............. „122
La Adresa Senatului. 6/18 Iunie 1871 ....... ma eee ee oa eee. 128
Către Min. Instrucțiunii. 30 lunie/12 Iulie 1871 ........ cc... 124
Către Consulul Franţei. 5/17 Iulie 1871 ......... acd tra aaa 125
Mesaj pentru închiderea Senatului. 8/20 Iuhe 1871 ............. 125
www.dacoromanica.ro
164.
165.
166.
167.
168.
169.
170.
171.
172.
173.
174.
175.
176.
177.
178.
179.
180.
181.
182.
183.
184.
185.
186.
187.
188.
189.
190.
191.
192.
193.
194.
195.
196.
197.
198.
199.
200.
201.
202.
203.
204.
205.
206.
207.
208.
TABLA DE MATERII
Mesaj la închiderea Adunării Deputaților. 8/20 Iulie 1871 ... «v.o
Către Min. de Războiu. 24 Iulie/5 August 1871 .os...scvecniou
Către Grăniceri şi Dorobanți. 25 Iulie/6 August 1871 saes vesest
Către Preşedintele Cons. jud. Prahova. 10/22 August 1871 .«.. we
Inchină pentru Români. 8/20 Septemvrie 1871 ....... mea. cre
La serbările Soc. de Tragere la semn. 9/21. Septemvrie 1871 +..
Către Consulul Austro-Ungariei. 11/23 Octomvrie 1871 sess..
Către directorul Şcoalei Agronomuce. 12/24 Octomvrie 1871 ......
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 17/29 Octomvrie 1871
Către Maliţienii din Ilfov. 28 Oct./9 Nov. 1871 canal dit
Către Primarul Capitalei. 31 Oct./12 Nov. 1871 ........ Şade
La Adresa Senatului. 7/19 Noemvrie 1871..........p.c.c.c. cc...
La Adresa Adunării Deputaţalor. 7/19 Noemvrie 1871 s
Inalt Ordin de zi către armată. 1/13 Ianuarie 1872 ....scscre..
Către Mıtropolıtul Primat. 1/13 Ianuarie 1872 ...... acc...
Mesaj la închiderea Senatului. 23 Martie/4 Aprilie 1872..........
Mesaj la închiderea Adunării Deputaţilor. 23 Martie/4 Aprıhe 1872
Inalt Ordin de zi către armată. 23 Aprilie/5 Mai 1872 ..........
Către locuitorii din Pitești. 26 Aprilie/8 Mai 1872 ......... panas
Către Craioveni. 29 Aprılie/141 Mai 1872 ...... E EA S EET
Către Primarul Tg.-Jıului. 29 Aprilie/14 Mai 1872 .......... cc...
Inalt Ordin de zi către armată. 15/27 Mai 1872,
Către Consiliul judeţului Prahova. 2/14 luhe 1872 Paues
Către Primul Ministru. 8/20 Septemvrie 1872 ..................
Inalt Ordin de zi către armată. 9/21 Septemvrie 1872 ..........
Către autorităţile din Târgovişte. 30 Sept./12 Oct. 1872..:.....
Către Primarul Târgoviştei. 3/15 Octomvrie 1872 ...............
Inalt Ordin de zi către armată. 5/17 Octomvrie 1872 ....... 4...»
Către armată. 5/17 Octomvrie 1872 ......... daia ct a a
Pentru viitorul Giurgiului. 21 Oct./2 Nov. 1872 . TE a ae
Către cetăţenii din Piteşti. 29 Oct./10 Nov. 1872 . iiai tataie arată a ce
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Noemvrie 1872
La Adresa Adunării Deputaţilor. 30 Nov./12 Dec. 1872 . sar
La Adresa Senatului. 3/15 Decemvrie 1872 ...... Aaaa EA
Către Soc. Amicii artelor frumoase. 30 Dec. dal Ian. 1873
Inalt Ordin de zi către armată. 1/13 Ianuarie 1873. EERI
Către Mitropolitul Primat. 1/13 Ianuarie 1873 ................. :
La investirea Episcopilor. 29 Ian./9 Febr. 1873 ........c........
Către elevii Şcoalei Militare. 15/27 Martie 1873... ,....... cc...
Către Corpul ofiţerilor. 10/22 Mai 1873 .........me ceace ccc..e
Către Gălăţeni. Galaţi, 20 Oct./1 Nov. 1873 ....cme cecene...
Către cetățenii din Ismail, Ismail, 20 Oct./4 Nov. 1873 ....
Către superiorul bisericii elene. Brăila, 22 Oct./3 Nov. 1873......
Inalt Ordin de zi pe toată oastea. 27 Oct./8 Nov. 1873.....p.-.
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Noemvrie 1873
www.dacoromanica.ro
460
209.
210.
211.
212.
213.
214.
215.
216.
217.
218.
219.
220,
221.
222.
223.
224.
225.
226.
227.
228.
229.
230.
231.
232.
233.
234.
235.
236.
237.
238.
239.
240.
241.
242.
243.
244.
245.
246.
247.
248.
249.
250.
251.
252,
253.
REGELE CAROL 1
La Adresa Adunării Deputaţilor. 25 Nov./7 Dec, 1873 .......... 174
La Adresa Senatului. 25 Nov./7 Dec. 1873 ........ cc... cnc... 172
Către Arhierei. 29 Nov./11 Dec, 1873 ..... Enies a ca ba ERA 472
Inalt Ordin de zi către armată. 1/13 Ianuarie 1874. 173
Către Mitropolitul Primat. 1/13 Ianuarie 1874 . ante ră 173
Mesaj la închiderea Corpurilor Legiuitoare. 23 Martie 4 Apulia: 1874 174
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 25 Aprilie/7 Mai 1874 174
Către Adunarea Deputaţilor. 2/14 Mai 1874 .. înce... 175
Către Senat. 4/16 Mai 1874 ....ssssesssepersssessccersssereee 176
Inalt Ordın de zi către armată. 15/27 Mai 1874 . ae seceta, 477
Către Regimentul 6 Infanterie. 15/27 Mai 1874 ,........<. casae 177
Mesaj pentru închiderea Senatului. 31 Ma:/12 Iunie 1874 ....... 178
Mesaj pentru închiderea Adunării Deputaţilor. 31 sani Iunie 1874 179
Către armată. 14/26 Octomvrie 1874 .......... o... ..... 180
Inalt Ordin de zı către armată. 14/26 tomis: 1874 . ...v. 181
Către cetățenii Capitalei. 8/20 Noemvrie 1874 . 182
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legnuitoare. 15/27 Noemivrie "1874 182
La Adresa Adunării Deputaţilor. 28 Nov./410 Dec. 1874 ......... 187
La Adresa Senatului. 1/13 Decemyme 1874 ........c<. coc... 188
Inalt Ordin de zi către armată. 1/13 Ianuarie 1875...........-. 189
Către Mitropohtul Primat. 1/13 Ianuarie 1875 . , s... 189
Mesaj la închiderea Corpurilor Legiuitoare. 16/28 sia 1875.. .. 190
La Clubul Ofiţerilor. 31 Martie/12 Aprile 1875 .... umane ee. 193
La inaugurarea Jockey-Clubului Român. 6/18 Aprilie 1875....... 193
Către Ofiţen şi tinerii mihtari. 15/27 Aprilie 1875 ...... nec... 194
Mesaj la deschiderea Corpurlor Legiuitoare. 19/31 Mai 1875 ..... 194
Către Senat şi Cameră. 4/16 Iunie 1875...... SER pe 197
La Adresa Senatului. 12/24 Iunie 1875 . muia ae daia aaa setea 199
La Adresa „Adunării Deputaţulor. 12/24 Iane: 1875. dese eeap 199
La investirea Mitropoliţilor. 15/27 Iunie 1875 .....ese..ses..... 199
Către fundatorii Soc. Geografice Române. 15/27 Iunie 1875. 200
Mesaj la închiderea Corpurilor Legiuitoare. 4/16 Iulie 1875 ..... 203
La punerea pietrei fundamentale a Peleşului. ayaa spal 1875 204
Către leşeni. 16/28 Septemvrie 1875 . i căreia cate ara d atare aaa 20A
Către Primarul din Bârlad. 21 Oct./2 Nov. 1875. ...... 204
Inalt Ordin de zi către armată. 4/16 Noemvrie 1875. mesonin 205
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Noemvrie 1875 206
La Adresa Adunării Deputaplor. 27 Nov./9 Dec. 1875 . . 207
La Adresa Senatului. 30 Nov /12 Dec. 1875 .....4..... cnc... 208
Inalt Ọrdin de zi către armată. 1/13 Ianuarie 1876..........,.s; 209
Către Episcopul Argeșului. 22 Fevr./5 Martie 1876 .......... .. 209
Mesaj la închiderea Adunării Deputaţilor. 3/15 Martie 1876 .. 209
Inalt Ordin de zi către armată. 34 Martıe/12 Aprilie 1876 210
Inchină pentru Țară şi armata română. 8/20 Aprilie 1876...... 210
Mesaj la deschiderea Senatului. 15/27 Aprilie 1876 .............. 211
www.dacoromanica.ro
254.
255.
256.
257.
258.
259.
260.
261.
262.
263.
264.
265.
266.
267.
268.
269.
270.
271.
272.
273.
274.
275.
276.
277.
278.
279.
280.
281.
282.
283.
284.
285.
286.
287.
288.
289.
290.
291.
292.
293.
294.
295.
296.
297.
298.
TABLA DE MATERII
Pag.
Mesaj la deschiderea Adunări Deputaţilor. 15/27 Aprilie 1876.... 212
La patronul Reg. 5 şi 6 de linie. 23 Aprilie/5 Mai 1876 ........ 212
La Adresa Senatului. 2/14 Mai 1876 ...... momo ee eee eee eeae 213
Mesaj de închiderea Senatului. 3/15 Ma 1876 .......... css. 214
Inalt Ordin de zi către armată. 10/22 Mai 1876 .......... pc... 214
Către Ministerul de Război. 10/22 Mai 1876 ...,..c. cc... cn... 215
Către Corpul Diplomatic. 10/22 Mai 1876 ........ cnc eee 216
Către Mitropohtul Primat. 10/22 Ma: 1876 ....... cc... 216
Către pastorul Teutschlaender. 10/22 Mai 1876 ......... cnc... 217
Către Comunitatea Israelită. 10/22 Mai 1876 .........c.zee cc... 217
Către Senat. 10/22 Mai 1876... cecene eee ee eeee see 247
Către Curtea de Casaţie. 10/22 Mai 1876 .........c. cc. cc... 218
Către Curtea de Contur. 10/22 Mai 1876 .............. yaratan 218
Către Prımarul Capitalei. 10/22 Mai 1876 .... coco. cnc... 219
Către Corpul Didactic. 10/22 Mai 1876 î......... cnc ccc..... 220
Către Mitropolitul Primat. 10/22 Ma 1876 ......... so... 1. 221
Către Primarul Capitala. 22 Mai/3 Iunie 1876 ................ „ 221
Către C. Bosianu. 18/30 lume 1876 ......as... seus. 222
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 20/Iunie/ 2 Tulie 1876 222
La premierea elevilor şcohlor secundare. 29 Iunie/11 luhe 1876,. 224
La premierea elevelor şpollor secundare. 30 lume/12 Iulie 1876 226
La premierea elevilor şcohlor primare. 1/13 Julie 1876.........4.„ 228
Către Corpul Didactic. 1/13 Iulie 1876 .............. cc... 229
La Adresa Senatului. 8/20 Iulie 1876 ............cceeeves eee 229
La Adresa Deputaţilor. 10/22 lume 1876 issa da 230
Mesaj la închiderea Corpurilor Legiuitoare. 31 Tulie/12 Avi "1876 231
Mesaj pentru deschiderea Corpurilor Legnutoare. 21 Oct./2 Nov. 1876 232
Către Primarul din Craiova. 31 Oct./12 Nov. 1876 ........p.... 233
La Adresa Adunării Deputaţilor. 6/18 Noemvrie 1876 ....;...14. 234
La Adresa Senatului. 9/21 Noemvrie 1876............... gt ca câ 235
Către Primarul Brăilei. 10/22 Noemyne 1876 .......... Gea gata 235
Către Primarul Galaţilor. 11/23 Noemvrie 1876 ,............... „236
Către Gălăţeni. 12/24 Noemvrie 1876 . siew srurssasee 296
Inalt Ordin de zi către armată. 16/28 Noemvnie 1876 sossasosps "996
Inalt Ordın de zi către armată. 1/13 Ianuarie 1877 ........me=. 237
Toastul Domnului de Anul Nou. 1/13 Ianuarie 1877 .....;....,. 238
Către Curtea de Casaţie. 20 Ianuarie/1 Februarie 1877 .....,.... 238
Mesaj la închiderea Adunării Deputaţilor. 23 Martie/4 fiți 1877 239
Către. Guvern. 8/20 Aprilie 1877 .......... 240
Mesaj de deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 14/26 că puli 4877. 241
La Adresa Camerii. 22 Aprilie /4 Mai 1877... cc... poeme 2hh
Către Preşedintele Camerei. 24 Aprilie /6 Mai 1877 o în s.casevbea 249
La Adresa Senatului. 25 Aprihe/7 Mai 1877 „....ce cc cc... 245
Inalt Ordin de zi către armată. 10/22 Mai 1877 ...... me ue e... 246
Către Primul Ministru. 10/22 Mai 1877 ...... cc ceea... 247
www.dacoromanica.ro
462
REGELE CAROL I
Pag.
299. Către Mitropolitul Moldove. 10/22 Mai 1877 ......p-- cc. vea... 248
300, Către delegațiunea Senatului. 10/22 Mai 1877 ........smes....... 248
301, Către delegaţiunea Adunări Deputaţilor. 10/22 Mai 1877 ....s-.„ 249
302. Către Preşedintele Inaltei Curți de Casaţie. 10/22 Mai 1877 ..... 249
303. Către Preşedintele Înaltei Curți de Conturi. 10/22 Ma. 1877 ..... 252
304. Către Studenţii Unrversitari. 10/22 Mai 1877 ..,... ee emma. 2583
305. Mesaj domnesc pentru închiderea Senatului. 15/27 Iunie 1877. 253
306. Cuvântare la Craiova. 28 Iunie/8 Iulie 1877 ....... vu... 255
307. Inalt Ordin de zi Regimentelor de Dorobanţi și de Artilerie la împăr-
ţirea celor zece drapele noi. 17/29 Iuhe 1877 ................ 256
308. Inalt Ordin de zi către Armată. 20 August/1 r 1877 257
309. Manifest către țară. 27 August/8 Septemvrie 1877 . aipa 258
310. Inalt Ordin de zi către învingătorii dela Griviţa. 5/17 Sept. 1877 263
311. Inalt Ordın de zı către armată. 5/17 Septemvme 1877 . a... 264
312. Către ostaşi, după luarea Rahovei. 12/24 Noemvrie 1877 anraunas DGE
313. Inalt Ordın de zi către armata română. 15/27 Noemvrie 1877 265
314. Mesaj pentru deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Noemvne 1877 266
315. Inalt Ordin de zı către trupele imperiale ale armatei de împresurare a
Plevnei. 1/13 Decemvrie 1877 ........... e AE N aia aus 268
316. Inalt Ordın de zi către armată. 2/14 Decemvne 1877 270
317. Toastul Domnului pentru Țar. 3/15 Decemvrie 1877 sas DA
318. Către delegații Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Decemvrie 1877 .... 271
319. Către Prmarul Capitalei. 15/27 Decemvne 1877 E S
320. Către Corpurile Legiuitoare. 15/27 Decemvrie 1877 ............p. 272
321. Către studenții universitari. 15/27 Decemvrie 1877 .............. 273
322. Către reprezentanţii Inaltelor Curți de Casaţie și de Conturi, către
Rectorul Universităţii din Bucureşti şi către delegațiunile jude-
ţene şi comunale. 18/30 Decemvrie 1877 .......... coca. 274
323. Către delegațiunea Senatului. 19/31 Decemvrie 1877 ............ 275
324. Inalt Ordin de zı către Garda Orășenească din ţară. 22 Decemvrie
1877/3 Ianuarie 1878 ........c ceeace eee eee ee eeeeee 276
325. La decorarea steagului Reg. 13 Dorobanţa. 31 Decemvrie 1877/12
Ianuarie. 1878. asia ne air cat aceata ianen aaan 217
326. Inalt Ordin de zi către armată. 3745 Ianuane 1878 ............ 277
327. Inalt Ordin de zi către armată. 15/27 Februarie 1878 . 278
328. Către reprezentanții Corpurilor Legıuıtoare. 8/20 Aprilie 1878 .... 279
329. Toastează la cina din Craiova. 1/13 Mai 1878 .................. 280
330. Către Primarul din Vidin. 6/18 Mai 1878 .......c< emo epae e 280
331. Toast la prânzul din Craiova. 8/20 Mai 1878 .....n............ 281
332. Toast la cina din Piteşti. 9/21 Mai 1878 RI:
333. Inalt Ordin de zi către Armată. 10/22 Ma 1878 ......u........ 281
334, Toast la cina din Câmpulung. 12/24 Mai 1878 .........s-...... 282
335. Toastează la cina din Târgovişte. 14/26 Mai 1878 ......a....... 282
336. Cuvântare la împărţirea premiilor elevilor din școalele secundare şi
primare de băeți dın Bucureşti. 29 lunie/11 Iulie 1878 283
www.dacoromanica.ro
464
370.
371.
372.
373.
374.
375.
376.
377.
378.
379.
380.
381.
382.
383.
384.
385.
386.
387.
388.
389.
390.
391.
392.
393.
394.
395.
396.
397.
398.
399.
400.
401.
REGELE CAROL I
Pag.
Mesaj la redeschiderea Corpurilor Legiurtoare. 11/23 August 1879 326
Către delegaţii coloniei bulgare dm Româma. 23 Sept./5 Oct. 1879 326
Mesaj la închiderea Camerelor de revizuire i deschiderea Corpu-
rilor Legiuitoare. 12/24 Octomvne 1879 . 327
Către Primarul din Tulcea. 15/27 Octomvrie "1879. 328
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Nóemvriė 1879 329
Toast la prânzul dela Palat. 28 Nov./10 Dec. 1879.. oa. 335
Răspuns la Adresa Senatului. 4/16 Decemvrie 1879 . „835
Răspuns la Adresa Adunării Deputaţilor. 14/26 Diecajiiviie 1879 336
Inalt Ordin de zi către armată. 1/13 Ianuarie 1880. SEI,
Mesaj la închiderea Corpurilor Legiuitoare. 12/24 Aprilie 1880 . 338
Inalt Ordin de zi către armată. 10/22 Maı 1880 . 339
Răspuns la fehcitarea delegațiunilor dın județe. 10/22 Mai "1880 340
Toast la prânzul dat în sala Teatrului Naţional. 10/22 Mai 1880 341
Alocuţiune către ofițerii PRES austro-ungar Nr. 6 « Carol I».
1/43 Octomvrie 1880 . calin a a... 341
Răspuns la toastul Primaială din Galaţi, 14/26 Catania 1880 341
Toast la prânzul din Roman. 16/28 Octomvme 1880 . ... 342
Toast la prânzul din Iaşi. 18/30 Octomvrie 1880................ 342
Inalt Ordın de zi către trupele dela Tran şi Roman. 21 Oct.,
2 Nov. 1880 . EET A A : ARI RE 3:
Cuvântare la Pui i Sa e ce, ie arte și sila 1/43 Noem-
vne 18080; sosis inaintea audi anda dati iata) aaa O rana rade Dea aaa sa poa 344
Cuvântare la inaugurarea lucrărlor de canahzare a Dâmboviței.
2/14 Noemvrie 1880 R 344
Mesaj la deschiderea Corpunlor Lppititoane. 15/27 Noemvrie "1880 345
Inalt Ordin de zı către armată la împărțirea drapelelor noilor re>
gimente. 28 Nov./40 Dec. 1880 .,........cmce ceace eee one 351
Răspuns la Adresa Consihului de Miniştri referitoare la reglemen-
tarea succesiuni la tronul României. 3/15 Decemvne 1880.... 352
Răspuns la Adresa Senatului, refentoare la reglementarea succe-
siunri la tronul României. 4/16 Decemvrie 1880.............. 353
Cuvântare la investitura Episcopului de Râmme—Noul-Sevenn.
7/49 Decemvrie 1880 .......... ioana ie mara e8u Bataia Aaaa etala sae. 854
Răspuns la Adresa Adunărı Deputaţilor. 7/19 Decemvrie 1880 .. 355
Răspuns la Adresa Inalte: Curţ de Casaţie şi Justiţie. 11/23 De-
cemvrie 1880 ......... ceea eee eee eee Sa aan asni nEs 356
Către Principele Leon Urussof. 29 Dec. 1880/10 Ian. 1881 .+.... 357
Inalt Ordin de zi către armată. 1/13 Ianuarie 1881. ........... 357
Răspuns Corpurilor Legiwtoare, la prezentarea votului proclamării
Regatului. 14/26 Martie 1881 ............c.. cc. iartă ata tea caza dan 358
Răspuns Ministrului de Războiu cu ocaziunea proclamării Rega-
tulu. 17/29 Martie 1881 ............ n. dascăl a 359
Răspuns, la fehcıtărıle Inaltului Cler. 19/31 Martie 1881........ 360
www.dacoromanica.ro
337.
338.
339.
340.
341.
342.
343.
344.
345.
346.
347.
348.
349.
350.
351.
352.
353.
354.
355.
356.
357.
358.
359.
360.
361.
362.
363.
364.
365.
366.
367.
368.
369.
TABLA DE MATERII 463
Pag.
Cuvântare la împărțirea premiilor elevelor din şcoalele secundare şi
primare de fete din București. 30 lunie/12 Iulie 1878 ....+... 285
Mesaj la închiderea Corpunlor Legiurtoare. 4/16 luhe 1878....,. 286
Toast la masa din cazarma Vânătorilor dela Sinana. 30 August /11
Septemvrie 1878 ........,... seess în ceea 288
Mesaj la deschiderea Corpurilor Teghitoare, 15/27 Septemvie 1878 288
Către Prefectul de Ilfov. 24 Sept./6 Octomvrie 1878 . seia 291
Mesaj la închiderea Corpurılor Legiwtoare. 4/16 Gtonatitue 1878 291
Înalt Ordin de zi către armată la intrarea triumfală în Capitală.
8/20 Octomvrie 1878 ........... Nate aa accea aa iara dă T 292
Cuvinte rostite la intrarea triumfală în Capitală 8/20 Octomvrie 1878 293
Către Ministrul de Războru. 8/20 Octomvrie 1878 .............. 294
Către Primarul dın Brăila. 14/26 Noemvrie 1878 ......- .. 294
Către Președintele Comitetului permanent al județulu Brăila. 14/2
Noemvrie 1878 ............ orgă cătune dit E ata udă ~.. 295
Inalt Ordin de zi către armată la ocuparea Dobrogei. 14/26 Noem-
vrie 1878 ........ 295
Proclamațiunea M. S. Domnului © către a Dobiogeni: 14/26 Nov. 1878 296
Mesaj la deschderea Corpurilor Legmitoare. 15/27 Noemvme 1878 298
Inalt Ordin de zi către armată. 28 Nov./10 Dec. 1878 . smva-aa 302
Răspuns la Adresa Senatului. 9/21 Decemvrie 1878 . în... 803
Răspuns la Adresa Adunări Deputaţilor. 10/22 Deaan 1878 304
Către Consiliul de Mimgştri. 1/13 Ianuarıe 1879 . TE 306
La inaugurarea Fabriceı de chıbrıturi. 25 Febr, J9 Martie 1879. 306
Cuvântare la investitura Epišcopılor aleşi pentru Eparhiile fibulă
nului, Huşilor și Dunăni-de-Jos. 24 Martıe/5 Aprihe 1879 .... 307
Mesàj la dizolvarea Corpurilor Legiuitoare. 25 Martie/6 Aprilie 1879 308
Inalt Ordin de zi către trupele întrunite în garmzoana din Capitală.
8/20 Aprihe 1879 ........c.cc ceea eee eee ee eee eee agoeeee . B1
Inalt Ordin de zi către Garda Naţională. 8/20 Aprilie 1879.. 312
Răspuns la primirea spadeı de onoare din partea armatei. 10/22
Mai 1879............ 3 de T E aaa: 1919
Toast la prânzul dela Palat, 10/22 “Mai 1879 . si beata ..-. 314
Mesaj la deschiderea Adunăru de revizuire a Constitatiaei. 22 Mav/
3 Junie 1879 .......... .. 314
Răspuns membrilor Academiei Tomänt, 27 Mai/8 Tonie 1879 . 317
Răspuns la Adresa Senatului. 10/22 Iume 1879 ........cc.c..... 318
Răspuns da adresa Adunării Deputaţilor. 12/24 Iunie 1879 ...... 319
Cuvântare la împărțirea premulor în școalele de băieţi din Capitală.
29 Iunie/41 Iuhe 1879 ...... cc ceea ceea e meee . 320
Cuvântare la împărțirea premiilor în soda de fete din Capitală.
30 Iunie/12 Iulie 1879 .... m. eee eee eee eee eee caae 322
Mesaj la prorogarea Corpunlor Taputoare, 11/23 Iulie 1879 . 324
Toast la serbarea patronului regimentelor 1 şi 2 artilerie. 2 Tuhe/
1 August 1879 ...... ceeace eee ee ee.f Sina EET 325
www.dacoromanica.ro
402.
403.
404,
405;
406.
407.
408.
409.
410.
411.
412.
413.
414.
415.
416.
417.
418.
419.
420.
421.
422.
423.
424,
425.
426.
427.
428.
429,
480.
431,
432.
433.
434.
435.
TABLA DE MATERII
465
Pag.
Răspuns la felicitările Inaltei Curți de Casație şi Justiție. 19/81
Martie 1881 ...... cect... ae a acd aie +. 860
Răspuns la felicitările Inaltei Curți de Costuri, 19/31 Martie 1881 361
Răspuns la felicitările Academiei Române. 21 Martie /2 Aprilie 1881 361
Răspuns la felicitările Primarului Capitalei. 22 Martie /3 Aprihe 1881 362
Răspuns la felicitările Corpului profesoral. 22 Martie /3 Aprihe 1881 363
Răspuns la îeheitănle Președintelui Consihului de Miniștri în nu-
mele funcţionarilor şi guvernului. 22 Martie /3 Aprilie 1881.... 364
Cuvântare rostită la încoronare. 10/22 Mai 1881........... 365
Mesaj la închiderea Corpurilor Legıutoare. 18/30 Iunie 1884. 365
Cuvântare la împărțirea premiilor în şcoalele primare din Caputală.
29 Iunie/11 Iuhe 1881 .... cecene eee eee too ee seeaem 36B
Cuvântare la împărțirea premiilor elevilor din şcoalele secundare.
1/13 Iulie 1881 ..... ce ee ee ee ee ieis tarul E + 369
Toast la Focşani. 18/30 Octomvrie 1881 . Scara RR 874
Cuvântare la Școala de Agricultură din Herestrău. 1 n3 Noemvrie 1881 372
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Noemvrie 1881.. 372
Toast la prânzul dela Palat, în amintirea luămi Plevnei. 28 Noem-
vrie/10 Decemvrie 1881 ....... E E E E E E E aaa 380
Răspuns la Adresa Senatului. 3/15 Decemvrie 1881 ..........m+. 381
Răspuns la Adresa Adunări Deputaţilor. 8/20 Decemvrie 1881 .. 381
Inalt Ordin de zi către armată. 1/13 Ianuarie 1882 ............ 382
Răspuns la felicitările Înaltului cler şi ale guvernului. 1/13 Ianua-
rie 1882 ........ oaze toscan S organelor i so... 383
Cuvântare la deschiderea şedinţei solemne a Societății Geografice
Române. 20 Martie/1 Aprilie 1882 ......... e... sita 883
Răspuns la felicitarea Inaltulu cler la Mitropolie. 10/22 "Mai 1882.. 384
Răspuns la feheitările Consihului de Minştri. 10/22 Mai 1882. 384
Răspuns la fehcitările Corpunlor Legiuitoare. 10/22 Mai 1882 .... 384
Răspuns la fehcıtărıle delegațiumlor dın județe. 10/22 Mai 1882 , 385
Toast la prânzul dela Palat în onoarea delegațiunilor din judeţe.
11/23 Mai 1882... cc... de Mega tis EEEE 386
Mesaj la închıderea Corpunlor Legiuitoare. 31 Mai/12 Iunie 1882.. 387
Toast la prânzul oferit Batalhonulu: 1 de Vânători, în Sinaia. 30 Au-
gust/11 Septemvrie 1882 ....... cnc ceeemeee ee eeeeeeeese 389
Toasturi la banchetul din Bârlad cu ocazia manevrelor mari. 5/17
Octomvrie 1882 ....x.... sia ee marie: abat pe soi taao ea 989
M. S. Regele către Bârlădeni. 5/17 Ocom 1882... .......... 390
Inalt Ordin de zi către armată. Sinaia, 7/19 Octomvrie 1882 ..+. 391
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 17/29 Octomvrie 1882 391
Răspuns la Adresa Senatului. 10/22 Noemvrie 1882 .......,.... 394
Răspuns la Adresa Adunării Deputaţilor. 13/25 Noemvrie 1882.. 394
Cuvântare ia Cercul Militar din Capitală. 28 Noemvrie/10 Dec. 1882 395
Înalt Ordin de zi către armată. 1/13 Ianuarie 1883 .........,.. 395
www.dacoromanica.ro
466 REGELE CAROL I
Pag.
436. Răspuns la felcitările Inaltului cler şi ale Consihului de ci
1/13 Ianuane 1883 ............... <... 396
437. Mesaj la dizolvarea Corpurilor PENR "5/17 “Martie 1883.. 396
438. Mesaj la deschıderea Corpurilor Legiutoare. 10/22 Mai 1883. 399
439. Răspuns la felicităile Corpurilor Legiurtoare și ale delegaplor da
județe şi comune. 10/22 Mai 1883 . teme aassa aaa RA
440, Răspuns la Adresa Senatului. 26 Mai/7 Tunie 1883.. eetas 402
441. Răspuns la Adresa Adunării Deputaților. 29 Mai/10 Tin 1883.. 402
442. Cuvântare la inaugurarea statuei lui Ștefan cel Mare, în Iași. 5/17
Iunie 1883 .......... one ee ea eee ne eeseae A09
443. Toast la prânzul din Iaşi. '6/A8 die 1883 EEEE aaa r... 404
444. Toast la prânzul din Sinaia cu ocazıa zilei de 30 August. 30
August/11 Septemvrie 1883 . sară .- . 405
445. Toast la prânzul dın Castelul Paléyiðui. 25 Sept. 77 Oct. 1883. 405
446. Toast la prânzul din Ploeşti în onoarea armatei. 10/22 Octomyre 1883 406
447. Inalt Ordin de zi către armată. 1/13 Ianuarie 1884 ............ 406
448. Răspuns la felcitările Inaltului Cler și ale Consiliului de Miniştri.
1/43 Ianuarie 1884 ....sssspssssssssisssseseenese 407
449. Cuvântare rostită în şedinţa solemnă a Academie: Române 23 Martie /
4 Aprilie 1884 ..... csee SNR A A ENEE 407
450. Toast la cina dată în onoarea Archiducelui Rudolt ş şi a a Aselidae
Ştefania. 14/26 Aprilie 1884 ......px.... me 408
451. Răspuns la felcitările Corpurilor Taine. 10/22 Mar 1884. 409
452. Regele către delegații din județe. 10/22 Mai 1884 .............. 410
453. Mesaj la închiderea Corpurilor Legiuitoare. 8/20 Iunie 1884 ..... 411
454. Răspuns către Regele Serbiei. Belgrad, 18/30 August 188% ...... 413
455. Alocuţiune către ostașii Regimentului 6 de Infanterie sârbesc A Ca-
rol I». Belgrad, 18/30 August 1884 ............ 414
456. Răspuns la toastul al Milan. Belgrad, seara lui 18/30 “Apa
1884 cc... Paras TETON 414
457. Toast în onoarea armatei sâzbeşti la prânzul dela Palas, Eiga
19/21 August 1884 . siss A js 415
458. Toast la masa baiahonulii: 2 de Vânători Buia, 30 August/11
Septemvrie 1884 ..........- .. 415
459. Mesaj la dızolvařea Corpurilor Legiuitoare. ‘23 Sept. /5 Oct. 1884. 416
460. Mesaj la deschiderea Corpunlor Legiuitoare. 15/27 Noemvrie 1884. 417
461. Toast la cina dela Palat. 28 Nov./10 Dec. 1884... .. sec... 420
462. Răspuns la Adresa Senatului. 9/21 Decemvrie 1884 ......s..... 4214
463. Răspuns la Adresa Adunăni Deputaţilor. 9/21 Decemvrie 1884 .. 421
464. Inalt Ordin de zi către armată. București, 1/13 Ianuarie 1885.... 422
465. Răspuns la felicatările Inaltului cler și ale Consihului de Miniștri.
1/13 Ianuarie 1885 ......... afara apasa patai ai! E E OET, 423
466. Mesaj la închiderea Corpurilor Legiuitoare. 20 Martie /1 Aprilie 1885 423
467. Toast la prânzul dat în onoarea Regelui Suediei. 3/15 Aprilie 1885 424
468. Mesaj la deschiderea Sfântului Sinod. Sinaia, 1/13 Mai 1885 .... 426
www.dacoromanica.ro
469,
470.
4741.
472.
473.
474.
475.
476.
477.
478.
479.
480.
481.
482.
483.
484.
485.
486.
487,
488.
489.
490.
494.
492.
TABLA DE MATERII
467
Pag.
Cuvântare la 10 Mar. 10/22 Mai 1885 ... cc cecene 427
Toast la cina din Craiova. 2/14 Gaomi 1885 . 428
Mesaj la desehiderea Corpunilor Legiutoare. 15/27 Noemivets 1885.. . 428
Răspuns la Adresa Adunării Deputaţilor. 5/17 Decemvrie 1885 .. 431
Răspuns la Adresa Senatului. 6/18 Decemvrie 1885 ............ 431
Inalt Ordın de zi către armată. Bucureşti, 1/13 Ianuarie 1886 ... 432
Răspuns la felicıtărıle Inaltului cler și ale Consiliului de Miniştri,
1/13 Ianuarie 1886 .................. PEE 0 d ~. 433
Răspuns la felicitărıle Corpurilor Legiuitoare. 10/22 Mai 1886 . 433
Mesaj la închiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Iunie 1886 434
Toast la masa batalionului 2 de Vânători, în Sinana. 30 August/11
Septemvne 1886 ........ aa PI +...
Toast la cina din Buzău. 28 Sept, J10 otov 1886 î.en eee 436
Toast la serata mihtară a Cavalerei. Buzău, 30 Sept /12 Oct. 1886 437
Cuvântare la inaugurarea Şcoalei de poduri şi şosele. 2/14 Octom-
vre 1886 .......... a. 437
Cuvântare după sfinţirea dead spiscapale din Cartea de Argeş
12/24 Octomvrie 1886 seseseaeee 438
Inalt Ordin de zi către armată. 14/26 Nerval 1886 aaa ala a: E 439
Cuvântare către ofițerii Regimentului 3 de linie, la numirea Prin-
cipelui Leopold de Hohenzollern Șef al acestui regiment și în-
scrierea A. S. R. Principelui Ferdinand în armată ca sublocote-
nent. 14/26 Noemvrie 1886 .............cceeeeeeeeeeaeeee 440
Mesaj la deschiderea Corpurilor Legiuitoare. 15/27 Noemvrie 1866 441
Răspuns la felicıtările Corpurilor Legiuitoare pentru numirea Prin-
cıpelui Leopold cap al Regimentului 3 şi înscrierea în armată
a A. S. R. Principelui Ferdinand. 15/27 Noemvrie 1886 445
Alocuțiune la încredințarea steagului Şcoalei de Ofițeri. 28 Nov./10
Decemvrie 1886 .........« is A Aaaa 447
Toast la dejunul dela Şcoala d Ofiţeri. 28 Noerivrie d) Decet-
A E ET aie cita E EE 447
Cuvântare la investitura I. P. S. Sale Părmntelui Iosif, ales en
episcop şi Mitropolit al in, ma şi Prmat al României.
30 Noemvrie/12 Decemvrie 1886.. sia sre.. 447
Răspuns la Adresa Adunărn Dopuibațile. Zne Desemviia 1886 .. 448
Cuvântare la investitura Episcopilor Râmnicului şi Noului-Severin,
al Huşilor şı al Dunării-de-Jos. 12/24 Decemvrie 1886........ 449
Răspuns la Adresa Senatului. 14/26 Decemvrie 1886 ............ 451
Abreviaţiuni ....... see a taiata Boo ee nea ae ee neeeae ese aa sase 453
Notă scie scoica ioana teo avale danno aaa PE a iaa aaa 453
Tabla de materi ................ ETE E ae aaa 2 455
Tabla planșelor ... .u.eessessusssesesst oeeeeeee eee ae ea sense 469
www.dacoromanica.ro
I.
II.
III.
IV.
V
TABLA PLANŞELOR
M. S. Domnul Carol I la vemrea în România (1866).
Jurământul pe Constituţie al M. S. Domnului Carol I la 30 Iunie/12
Tulie 1866.
M. S. Domnul Carol I la 4866.
M. S. Domnul Carol I la 1866.
M. S. Domnul Carol I la 1869.
VI: M. S. Domnul, M. S. Doamna şi Domnița Mana la 1872.
VII.
VIII.
IX.
M. S. Domnul Carol I la 1873.
Dommţa Mana, în 1873.
Defilarea gărzi de onoare înaintea Impăratului Alexandru al II-lea
al Rusiei şi M. S. Domnulu Carol I în faţa palatului princiar din
Bucureşti (8 Iunie 1877).
. M. S. Domnul Carol I trecând Dunărea la Nicopole (1877)-
. M. S. Domnul Carol I la Poradim (1877).
M. S. Domnul Carol I, Comandant Suprem al armatelor asediatoare
la Plevna, cu statul său major.
. Asaltul dela. Grıvıța (30 August 1877).
. M. S. Domnul Carol I, Comandant Suprem al armatelor româno-
rusë, în împrejurimule Plevnei.
. M. S. Domnul Carol I în Campania dela 1877—78.
. M. S. Domnul Carol I la Plevna.
. M S. Domnul Carol I feheită pe Osman Paşa pentru eroica sa re-
zistenţă la Plevna (28 Noemvne 1877).
. Deflarea pizomenlor ture înaintea M. S. Domnului Carol I la Plevna.
. M. S Domnul Carol I la 1879.
. Sala Tronului cu darurile dela încoronare la 1881.
. Incoronarea M. M. L. L. Regele Carol I şi Regina Ehsabeta la Bu-
cureşta (10/22 Mai 1881).
. Castelul Peleș la Sinana, termunat în 1883.
. M, M L. L. Regele Carol I şi Regina Elisabeta în anul 1883.
. M. S. Regele Carol I la 1886.
www.dacoromanica.ro
MONITORUL OFICIAL ȘI
IMPRIMERIILE STATULUI
IMPRIMERIA NAȚIONALĂ,
BUCUREȘTI 1939
www.dacoromanica.ro