Cuvantul Legionar nr. 99, octombrie 2011

“Dacă van băcea acejlia, padebrele Cor Iza, 
(A Poangthele după Luca 19 4 
Pt 


CUVANI UL 
LEGIONAR 


Periodic al Românilor naţionalişti creştini 
- în duhul NAȚIONAL CRESTIN al lui Corneliu Zelea-Codreanu - 


Anul VIII, Nr. 99, OCTOMBRIE 2011 
Director: NICADOR ZELEA-CODREANU 


RELAȚII CU PUBLICUL: 


Apare la sfârşitul lunii 


2,5 lei 


Redactor şef: Nicoleta Codrin 


ÎN FIECARE VINERI, ORELE 15-17, Str. Mărgăritarelor nr. 6, sect. 2, Buc.; tel.: (021) 2425471 sau 0745074493 
e-mail: cuvantul-legionarQzelea-codreanu.com; site: www.zelea-codreanu.com 


Pwalitzle Ce-aţi pierdut din vedere 


CUPRINS: 


Munţii noştri aur poartă... 


L/irudini Israelul fluieră a pagubă 


Încă o mostră de logică evreiască 


Scutul anti-muşte 


Gate (pionară "Fără Căpitan” (|) 


Editorial: 


Nemărginita cui ură? 
Vrem să  identificăm 
monstrul care ne devorează [E 
cu atenție, cu grijă şi cu 
răbdare? 

ȘI dacă 1 Identificăm, care 
ar fi AG 

O națiune stă cu mâinile în 
sân, cu luminile conştiinţei 
naționale stinse și primim 
lovitură după lovitură fără să 
putem reacționa! Aruncaţi în 
vâltoarea luptei pentru 
supraviețuire, am renunțat la 
orice alte veleități; ne culcăm 
cu gândul la “factura” neplătită 
în termen, la descoperirea unor 
alte resurse de existență în 
locul celor epuizate, ne trezim 
îngrijorați, încercând să 
descoperim la ce am pulea să 
mai renunțăm din lista de 
cumpărături şi aşa cluntită şi 
răscluntită! 

-Am devenit patetic? Păi 
asta este drama a zece milioane de români, cărora 
"le-a ajuns cuțitul la os”, 

Întreb din nou: ar fl obligatoriu să Identificăm cine 
și cum ne-a aruncat în această stare? 

_Păl dacă primeşti lovitură după lovitură şi nu 
ştii de la cine, ca într-un fllm de “cascadorii 
rasului”, rămâl prizonier al actualei stări de 
lucruri. Viltorul este mai sumbru, deoarece călăi! 
poporului român nu se satură niclodată. 

Să o luăm de jos în sus: aparent, autoritățile 
naționale sunt vinovate de actuala situație; total, 
parțial, nu este greu de constatat, 


CUVÂNTUL LEGIONAR OCTOMBRIE 2011 


Când vorbeşti de vinovăția cuiva te poţi gândi la 
lucruri de diverse gravități; vinovăția guvernanților 
noştri intră în categoria “crime împotriva umanității”, 

Se mai pune o problemă: aceşti oameni sunt 
criminali la scară națională din cauza unor presiuni 
exercitate asupra lor, deci din laşitate, din lăcomle, 
sau pur şi simplu sunt dominați de Instincte 
criminale? 

Categoric, într-o măsură mai mare sau mal mică 
ajung posesorii tuturor acestor “calități”! 

Este difici! și probabil şi inutil să începem să 
analizăm lucrurile începând din anul 1990, pentru 


Corespondenţă O zi jenantă din istorie 


Lungul drum al nopții 


Direrte "Pământul strămoşesc” 
Suretualitate 
Coreceuri,  Fhyta Pedaclizi 


NEMĂRGINITA LOR URĂ 


Mărturii creştine 


PA simplul motiv că ar trebui să scrii 
o carte şi apoi, la un anumit nivel 
intelectual, lucrurile sunt 
cunoscute, 

Nenorocirea este că, din 
motive diverse, interpretarea 
„| evenimentelor politice, 
economice şi sociale de către 
români este atât de diversă, atât 
de subiectivă, ducând până la 
excluderea oricărei rațiuni, încât 
rezultă un număr nedefinit de 
“lopinii care fracționează 
societatea. Această fracționare 
favorizează, uşurează controlul 
politic şi social al românilor, 
făcându-i o pradă uşoară la 
dispoziția intereselor 
“ Jantinaţionale, alături de 
| constrângerile economice 
despre care vom vorbi, 

Cum spuneam, nu pot să nu 
vorbesc despre tot dezastrul 
economic al ultimilor 20 de ani: 
după 90, beţia -privatizărilor 
"păguboase” dar în fond criminale, a avut ca pretext 
ineficiența economică a unor mari unităţi Industriale 
care lucrau în “pierderi planificate”, susținute de la 
bugetul de stat, 

Desigur, nu este inutil de a aminti care ar fi 
economice, în primul rând 


motivele _ineficienței 
pentru “a închide gura” unor entuziaşti lăudători 
al Iul “Ceasca”. IERBII 


Pag. 1 


Proteste 
bancherilor 


în toată lumea împotriva 


„ ef + 2 A ) 

În SUA, în Canada, în Spania, în Italia, în 
Portugalia, în Grecia, în Marea Britanie, în 
Belgia, în Franța, în Olanda, şi chiar şi în 
Australia şi Coreea de Sud, sute de mii de 
oameni şi-au exprimat revolta față de bancheri 
şi de politica propriilor guverne aservite 
acestora, 


"Proteste "Ocupaţi Wall Street" desfăşurate în 
toată lumea. Oamenii au denunțat lăcomia 
corporațiilor" ne informează agenţia de ştiri Reuters, 

Acţiunile protestatarilor americani au fost 
susținute de manifestații similare în multe capitale 
europene. 

Organizatorii manifestaţiilor împotriva "lăcomiei" 
corporațiilor şi reducerii cheltuielilor guvernamentale 
au explicat pe site că vor să lanseze astfel o 
schimbare în întreaga lume, 

"Uniţi într-un singur glas, le vom arăta 
politicienilor şi elitelor financiare pe care le 
servesc ei că ține de noi, popoarele, să ne 
decidem viitorul”. 

Proteste de amploare au avut loc la Madrid, unde 
zeci de mii de oameni de toate vârstele, de la 
pensionari la copii, s-au adunat în Piaţa Puerta del 
Sol. 

ŞI în Portugalia 20.000 de oameni au participat la 
manifestații, lar la Atena peste 2000 de greci au 
protestat în fața Parlamentului, 

Cel puțin 1000 de persoane au demonstrat și la 
Londra, în cartierul financiar. 

MII de persoane au mărșăluit în mai multe orașe 
din Balcanii de Vest, alăturându-se millor de 
"indignaţi” care au protestat în toată lumea, 

"Ne ridicăm vocea împotriva manipulării 
exercitate de o elită rapace de 1% ce hotărăşte 
viața tuturor celor 99% ai planetei”, a declarat 
unul dintre manifestanți, care participa la un miting în 
capitala Bosniei, Sarajevo. 

Cel puțin 6,000 de manifestanți veniţi din Belgia, 
Marea Britanie, Franța şi Olanda, s-au adunat la 
Bruxelles, exprimându-şi furia contra băncilor şi 
a guvernelor, Protestatarii ar fi trebuit să se adune 
în aproplerea sediului Uniunii Europene, dar poliția 
din Bruxelles a modificat în ultimul moment traseul 
manifestației pentru a evita ca oamenii să se aprople 
prea mult de principalele clădiri ale UE, 

Manifestaţii. similare au avut loc în Australia, 
Coreea de Sud, Filipine şi Hong Kong. 


Pe.2 CUVÂNTUL LEGIONAR OCTOMBRIE 2011 


RLlualitate 


CE-AȚI PIERDUT DIN VEDERE - ŞTIRI LUNA OCTOMBRIE - 


CORNELIU ZELEA-CODREANU, 
LA LOCUL ASASINĂRII SALE: PĂDUREA TÂNCĂBEŞTI (DN1 — KM 30) 


După "reforma" lui Attila, tot nu murim 


destui 


Vă gândiţi, pesemne, că nenorocirile care se abat 


asupra noastră sunt efectul "crizei" şi al datoriilor 
externe, pe care le avem de suportat pentru că "nu-s 
| parale", dar am vrut să "trăim bine”, care-va-să-zică 


ne-am lăcomit până la fundul sacului, 

Aşa să fie, oare? 

Un trai decent, pe care majoritatea românilor nici 
nu-l mai visează, un învățământ şi un sistem 
medical; la rândul lor, decente, toate acestea sunt 
"lăcomia" de care trebuie să ne dezvățăm, recurgând 
la mult mai înțeleapta "austeritate"? 

Hoţiile neruşinate ale celor care ne conduc au 


N fost nu numai tolerate, dar şi încurajate, tocmai 


pentru ca nu cumva să treacă "criza" pe lângă noi, 
ceea ce, cu altă conducere de stat, ar fi avut toate 
şansele să se întâmple, ŞI, culmea nesimțirii, chiar şi 
cu toate aceste hoţii, pe care ne este silă şi să le mai 
pomenim, mai sus numita "criză" este şi rămâne o 
mascaradă, O scamatorie leftină ni se joacă 
înaintea ochilor pentru a ni se justifica sărăcirea şi 
înrobirea la care suntem supuşi, în mod cât se 
poate de intenționat, într-o țară încă bogată. 

Îi vedeţi pe . politicieni demisionând şi 
emigrând în "vest", lăsând totul baltă aici pentru 
a se bucura de conturile din străinătate, care le-ar 
ajunge peniru multe generații de trai parazit? 

Ei bine, CÂND n-o mai fi nimic de furat în țara 
asta, aşa vor face — ATUNCI, Şi nu mai devreme, 

Dacă am lămurit acest lucru, puteți înțelege 
adevărata semnificație a tratativelor pe care 
trădătorii noştri le tot lungesc cu FMI şi agentul lor 
Franks, parcă stigmatizat de Dumnezeu cu o figură 
de râmător, 

FMI constată ce constatăm și noi, că mulți români 
îşi duc traiul şi fără să calce în spitalele care colcăle 
de corupție, al căror număr scade, ca şi calitatea 
asistenței medicale, prin noi şi nol "reforme", Cei 
mulți care se pot lipsi de asemenea servicii - norocul 
lor - reprezintă singura explicaţie pentru faptul că, la 
recentele ciuntiri efectuale de ungurul Cseke Attila, 
au leşit în stradă câteva mii de oameni, în loc de zeci 
şi sute de mii, 

Dar pentru ceilalți, distracţia abia a început! lar 
dacă sunt prea puțini, nu-i nimic, se vor înmulți, 
pentru că îmbolnăvirea sistematică a oamenilor este 
o politică de stat şi, mai ales, de suprastat, 

Aşa deci, cu toată "criza" asta, încă nu aţi rămas 
fără serviciu, ba din prăpăditul vostru de salariu vă 
mai plătiți şi asigurarea medicală? 

Bine... lată ce zice dragul vostru Guvern despre 
asigurarea pe care o plătiţi: 

"Vom stabili un pachet revizuit de beneficii 
asigurate de guverm pentru a exclude acoperirea 
serviciilor de sănătate neesențiale şi costisitoare, 
care urmează să fle aplicat anul viitor cu asistența 
tehnică a Băncii Mondiale. Serviciile excedentare vor 
fi furnizate cu asigurări suplimentare, — inclusiv 
asigurări private," 

Serviciile "neesențiale" sunt, credem noi, acelea 
care ar putea salva viața unor oameni... "neesențiali” 
- să nu vă supăraţi pe noi, care vă traducem ce spun 
cifrat autoritățile, ci pe cinismul celor care lau aceste 
decizii pe banii voştri. 

Despre "serviolile costisitoare”... ce dacă ai plătit 
asigurare de sănătate toată viața? Dacă eşti un 
nenorocit de funcționar, ulte că asigurarea ta nu 
acoperă costul tratamentului, "Ce ţi s-a oprit din 
salariu, lună de lună, ți s-a luat de pomană, iar acum 


du-te dracului şi mori acasă, că doar e "Crizăn 
e, nu sunt bani ca să salvăm orice "prostn, deci e 
limpede ca bună-ziua că unii vor fi lăsaţi să boleal 
şi să crape..." c 

Gata cu supărarea, vine un moment Vesel; no 
"pachet revizuit" (sună foarte pompos, foarla. 
profeslonal, nu-i aşa?) va fi aplicat "cu asistenj 
tehnică a Băncii Mondiale”. - 

Păi, dacă nu ar fi fost o glumă, normal ar fi fos 
"asistența tehnică” a BM să creeze Posibilitate; 
unor servicii mai bune, nu mai proaste şi maj 
puține. Aşa ar fi fost dacă respectivi ar fi oferj 
vreodată o cât de mică finanțare specială pentru 
sistemul sanitar, şi nu doar pentru băncile Străing, 
parazite, sau pentru şuncile — politicienilor din 
România, 

Dar lucrurile nu stau aşa, ci exact ca în bancurile 
cu proşti; cu toată "asistența" lor tehnică, vom avea 
mai puțin decât până acum, 

Ce înseamnă că o bancă îţi oferă "asistență! 
pentru a nu putea obține un lucru? Înseamnă dosar 
respins - nu-ți dau nimic, dar pot să te "asist" cățre 
uşă cu un picior în fund, Este o glumă foarte proastă, 
dar mulțumiţi-vă cu ea, că doar e "criză", Așa că 
râdeți! 

Gata cu râsul? Bine, să continuăm, 

Care este ideea cu serviciile "excedentare”, adică 
neacoperite de asigurarea . obligatorie oprită din. 
salariu: aceasta vi se va opri şi în continuare, tot ațât 
de obligatoriu ca şi până acum, doar că, dacă vreji 
să fiți siguri că, la nevoie, chiar veți beneficia de 
tratamentul medical necesar, mai "marcă banul! 
încoace la mandea, evreul asigurător, 

Pardon?! s-ar mira unii. Care evreu, că sunt 
societăți de asigurare din "Franța", "Italia", "Austria!, 
"Germania", ba chiar şi din... "România", (Sililigur că 
da!) Lăsând acest detaliu la o parte, pe scurt, aveți 
două opțiuni: 

(1) Achitaţi, ca şi până acum, ca un bun cetățean, 
cota de asigurare. Aceasta, cel puțin pe momen, 
nu creşte, aşa că puteți să răsuflaţi ușurat, numal că 
ea tinde să devină o taxă fără acoperire, 

(2) Achitaţi cota de asigurare de până acum și vă 
mai faceți şi o poliţă VERITABILĂ de asigurare, care 
să acopere tot ce trebuie, Adică rămâneți asigurat; 
dar chestia asta s-a scumpit dintr-odată, 

Atenţie: cota de asigurare obligatorie de sănătale 
reprezintă un procent din salariul brut al flecărula, 
fixat prin lege, 

Spre deosebire de aceasta, prima de asigurare 
facultativă cu care o societate de asigurări Vă 
uşurează lunar punga este stabllită în funcţie d 
orice criteriu vreţi, în afară de venitul pe care 
obţineţi, 

Multă lume, pur şi simplu, nu-şi va mal 
permite să-şi asigure serviciile medicale (erâ 8 
zicem "funerare"), în schimb tuturor Ii se va lua, 
abuziv, o contribuție, 

În mod similar cu departajarea senieiior 
medicale în "esențiale" și "neesențiale”, de ani c9 
zile se operează şi o departajare a medicamenlelo! 
în funoţie de gradul lor de decontare: unele 59 
plătesc integral (n-ai bani, nu te tratezi sau făi yn 
credit de nevoi personale), altele sunt "compensatii 
adică o parte din preţul lor este achitat de stat ( [ 
fondurile Ministerului Sănătății, adică din PAN 
contribuabililor), iar altele se distribuie gratuit, adi 
sunt compensate integral, f 

Anumite tratamente "preventive", cum 8! 
diverse vacoinuri, vor rămâne gratulte sau | 
substanțial decontate, Părerea noastră (ȘI 
nu numai a noastră) este că toate aceste 


campanii de vaccinare se fac cu Intenția 
de a  înrăutăți sănătatea populației, 
sporindu-l sensibilitatea la boll. Sau, cum 
a fost cazul campaniei din 2009, de 
promovare a vaccinului Gardasil, cu 
intenția de a scădea natalitatea prin sterilizare în 
masă, Vă dați seama că ar fi ridicol, din partea celor 
care planifică asemenea agresluni biologice, să le 
facă inoperante prin Inaccesibilitatea către mase. 

În noul acord semnat în septembrie cu FMI, 
Guvernul se angajează să reducă procentul de 
decontare a medicamentelor: pe unele să nu le mai 
deconteze deloc, lar pe cele care vor rămâne, totuşi, 
pe lista compensatelor, să le înloculască cu 
echivalentul lor cel mai leftin posibil. Deci veți plăti 
mal mult şi veți primi, bineînțeles, ceva mai 
prost. 

Guvernul a anunţat că noile schimbări vor fi puse 
în aplicare de la sfârşitul lunii martie 2012. Dacă vă 
îmbolnăviţi de 1 aprilie, Ziua Păcăleiii... chiar că v-aţi 
păcălit. Să fiți sănătoşi! 


iii 


Asigurarea obligatorie a locuințelor, 
încă un abuz al statului 

O lege foarte nepopulară, dacă judecăm după cât 
de greu se lasă poporul român silit să o respecte, 
este şi cea a asigurărilor obligatorii de locuințe. 

Se dăduse un termen inițial, 15 ianuarie 2011, 
după care cel care nu-și înscriseseră casa orl 
apartamentul la una din cele 13 societăți de 
asigurare acreditate pentru acest program ar fi urmat 
să fie amendaţi. Nu au fost cine ştie ce cozi, la data- 
limită erau asigurate câteva procente din 
locuințele existente în România. 

S-a fixat un nou termen = 
nouă zecimi dintr-un popori! - la 15 iulle 2011. 

Se pare că s-a ajuns cu înscrierile la vreun 
sfert din locuinţele existente. 

În acest moment nu este foarte clar cum se va 
proceda la amendarea celor rămaşi - nu poți 
amenda tre! sferturi din popuşațiel!! - dar legea tinde 
să rămână o tocmeală (cum era cu vorba aceea: 
"unde-i lege, nu-i tocmeală"?), o milogeală pentru 
încă nişte bani pe care mulți români chiar nu mai au 
de unde să-i dea. Este vorba de suma de 10 euro pe 
an, dacă aveți o locuinţă de tip B (lemn, chirpici, stuf 
etc.) sau de 20 de euro pe an, pentru o locuinţă de 
tip A (materiale moderne, mal rezistente). De 
exemplu, dacă staţi la bloc, ca să nu mai vorbim de o 
casă mal acătării, aveți o locuință de tip A. Ca ordin 
de mărime, noua "taxă" echivalează cu a plăti încă o 
dată impozitul pe locuinţă. 

O parte dintre cei care nu s-au supus legii / 
tocmelii / milogelii o fac şi dintr-un spirit de frondă, 
considerând-o o nedreptate. Autorii acestor rânduri 
împărtăşesc această opinie, pentru că asigurarea 
obligatorie a locuințelor prezintă următoarele clauze: 

(1) Nu acoperă orice daune suferite de respectiva 
locuință, ci numai pe cele din cauze naturale. De 
exemplu, dacă vin nişte spărgători şi îţi devastează 
casa - cluciu de la asigurător! 

(2) Nu acoperă nici daunele produse de 
oricare cauze naturale, ci se referă doar la 
cutremure, alunecări de teren şi inundaţii. Atenţie: o 
inundație produsă din cauza defectării instalaţiei de 
apă dintr-un bloc nu intră în categoria pagubelor 
asigurate prin acest tip de contract, nefiind cauzată 
de o calamitate naturală. ŞI apoi, poate că îţi ia foc 
casa - de la asigurător, din nou ciuciul 

(3) Nu acoperă valoarea integrală a pierderilor 
suferite, dacă totuşi acestea se încadrează între cele 
vizate în contract. Plafonul se află la 10.000 euro 
(echivalentul în lei) pentru locuinţe de tip B, respectiv 
20.000 de euro pentru locuinţe de tip A. Nimeni nu ar 
fi în stare, în România de astăzi, să-şi repare sau 
reconstruiască locuința, ori să-şi cumpere alta, cu 
suma primită conform unui asemenea contract de 
asigurare. Asigurare obligatorie, dar care nu acoperă 
amenințările "neesențţiale”... vă sună cunoscut, nu-i 
aşa? Păi cam la fel se va prezenta şi situația 
asigurărilor medicale obligatorii din 2012, ce scriam 
mai sus. Asemănarea cu viitoarele asigurări de 
sănătate merge mai departe: dacă vreți să fiți cu 
adevărat asiguraţi, trebuie să vă faceţi un contract de 
asigurare mai cuprinzător, care, desigur, vă va costa 
mai mult. Contractul obligatoriu este, 
virtualmente, o hârtie fără valoare. 

Aşadar, cât preferați să plătiţi: mai mult pentru... 


CUVÂNTUL LEGIONAR OCTOMBRIE 2011 


ceva, sau mal puțin pentru... nimic? Sau... nimic... 
pentru... o amendă, că doar este democraţie...? 


Ve e e 


Naşterea lui Hristos "deranjează" BBC 


Unul din principiile de bază ale noii ordini care ni 
se pregăteşte este suprimarea oricărui gest, cuvânt 
sau chiar gând care ar putea ofensa anumite 
minorităţi, indiferent cât de mult  ofensează 
respectiva suprimare pe ceilalți oameni, majoritatea 
socletății, 

Ca să nu ne mal “turule mellța" de pomană în 
legătură cu absurditățile binecunoscute ale aşa: 
numitei  "corectitudini” politice privite la modul 
general, ne vom înfige direct în sublect; 

Renumita rețea britanică de radio şi televiziune 
BBC a început să înloculasă în documentarele 
istorice expresiile "Before Christ" (BC) şi "Anno 
Domini” (AD) cu variantele lor “lalce"”: "Before 
Common Era" (BCE) şi "Common Era" (CE), 

Poate că britanicii nu ştiu, dar noi ne amintim 
bine: şi pe vremea comunismului (ne referim la cel 
oficial, care a luat sfârşit în 1989) în România erau 
interzise expresiile “î. Hr." şi "d. Hr.", folosindu- 
se doar "î.e.n." şi “e.n."... O fi o coincidență? 

Religia dominantă în Regatul Unit este 
anglicanismul, o formă de creştinism protestant al 
cărul cap este regina Elisabeta - cel mai probabil, cu 
un rol ecleziastic cel puțin la fel de decorativ ca şi cel 
politic... 

În fine, important este următorul lucru: ca sectă 
creştină, nu se pune problema ca anglicanii să fie 
ofensați de referirea la anul naşterii lui Hristos 
atunci când se datează un eveniment istoric. 
Conform Wikipedia, recensământul din 2001 a 
înregistrat 42.079.000 de creştini (71,6% din 
populație), 9.104.000 de atei (15,5%) şi 1.591.000 
de musulmani (2,7%), Cu alte cuvinte, cei care i se 
închină lui Hristos (cel puţin formal, procentul 
"creştini  nepracticanţi" find greu de estimat”) 
alcătulesc larga majoritate. 

Ne pare rău că în anul 2011 DUPĂ HRISTOS nu 
se mai poate trasa o limită clară între creştini şi atei, 
viețile unora şi altora ajungând să semene izbitor. Nu 
detallem acest subiect aici, dar putem considera că, 
în general, un om care se socoteşte ateu nu are de 
ce să se supere pe cei din jur care cred în viața 
veşnică, şi nu _are nici un _motiv_să fie_jignit_de 
menţionarea _lui_ Hristos la radio. Ateii militanți, 


agresivi, sunt însă cu totul altceva. De cele mai 
multe ori, este vorba de practicanți fervenți ai 
iudaismului, care încearcă să-şi slăbească 
adversarii creştini prin răspândirea ateismului pe 
care ei înșiși nu-l împărtăşesc (aşa au fost Marx şi 
Engels, fapt dovedit cu documente: scrisori 
personale, genealogie etc.; Marea Britanie, ca şi 
România, este plină ciorchine de asemenea 
elemente.) 

Pe de altă parte, suntem siguri că, şi dacă privim 
BBC ca post internațional, cea mai largă categorie a 
publicului său din afara Marii Britanii o constitule tot 
membrii diferitelor confesiuni creştine sau măcar de 
provenienţă creştină. 

lar atunci justificarea oferită de "departamentul de 
religie şi etică" al BBC nu poate fi înțeleasă decât ca 
o aplicare a principiului enunțat: "Cum BBC este fidel 
principiului de imparţialitate, este potrivit să folosim 
termeni care să nu îi ofenseze sau să îi îndepărteze 
pe non-creştini". 

Şi tot în conformitate cu respectivul principiu, 
decizia a produs mult mai multe nemulțumiri decât 
satisfacţii în rândul telespectatorilor şi ascultătorilor. 

Bineînţeles că s-au auzit proteste că “era 
noastră" înseamnă acelaşi lucru cu "după Hristos”, 
dar exprimarea evazivă îi ofensează sau îi 
îndepărtează pe creştini - ca să parafrazăm vorbele 
goale de mai sus. 

Dar ce sunt creştinii? Majoritatea. "Păi atunci nu 
ne interesează ce simțiţi voi! Puteţi să vă scuipaţi în 
sân, măi opresorilor! la să nu mai persecutați voi 
minoritățile...” 

De fapt, cam cât de "persecutate" se simțeau 
minoritățile religioase din cauza datării după 
naşterea lui Hristos din documentarele BBG? 

n contextul recentelor violențe de pe străzile 
Londrei, cu ocazia cărora o serie de semianalfabeți 
s-au trezit strigând "Jihad", este deosebit de 
important punctul de vedere exprimat de dl. 
Shia Rousan Siddiqul, de la /nstitutul Musulman din 

ondra: 


"Nu ştiu pe nimeni care să fi fost 
ofensat de termenii «i. Hr.» şi «d. Hr.», 
deci de ce să îi schimbăm?” Aşadar, 
credincioşii lui Allah şi ai lui Mahomed nu 
au nimic împotriva calendarului creştin. 

ȘI totuşi, oamenii s-au obişnuit să nu închidă 
niclodată un subiect înainte de a consulta şi 
“rabinul de serviciu”, 

Presa ne oferă un citat cât se poate de 
semnificativ: rabinul Jonathan Romain de la 
sinagoga Maldenhead este de acord cu schimbarea 
făcută la BBC; "Când spunem «anul naşterii 
Domnului» exprimăm un punct de vedere religios 
care nu este împărtăşit de mulți oameni. Trecerea la 
«înaintea erei noastre» şi «era noastră» pur şi 
simplu Include mai mulți oameni”. 

Nu-l așa? Ce spuneam mai devreme: tocmai 
un cap de sinagogă, cu siguranță habotnic până 
în măduva oaselor când vine vorba de el şi de ai 
lui, tocmai acesta se ridică împotriva “punctului 
de vedere religios"!! 

Mai mult, este singura declarație care se 
aseamănă cu cea din comunicatul 
departamentului BBC care a efectuat 
schimbarea. ŞI atunci devine interesantă întrebarea; 
băleții de la “departamentul de religie şi etică" al 
postului britanic or avea toţi tiehiuțe pe cap? 

În această chestiune împărtășim opinia enunțată 
de câteva fețe bisericeşti, conform cărela expresia 
“era noastră“, chiar dacă nu sună la fel de 
creştineşte, tot la Hristos se referă! În care eră 
trăim? În cea pe care a adus-o Hristos! Timpul se 
măsoară tot în funcție de Hristosil 

Dar această formulare de ”e.n.” încearcă să 
ascundă fundamentul creştin al întregii civilizaţii 
europene, să ÎI facă "uitat" pe Hristos. Indiferent de 
ce ar spune reprezentanții dresați ai corectitudinii 
politice, rămâne un vestigiu al limbii de lemn 
comuniste şi ofensează mult mai mulţi oameni decât 
vrea să recunoască rabinul Jonathan Romain. 

De fapt, pentru a se duce până la capăt acestă 
tendință, deocamdată cam timidă, a descreştinării 
calendarului, ar trebui ca "înțelepții” să renunţe la 
ascunsul după deget şi să atace mai incisiv 
problema. Cât de incisiv? Păi, să vedem. După care 
profet sau de la ce eveniment vreți să se numere 
anii? 

S-ar putea spune, de exemplu, că suntem în anul 
5771 după calendarul evreiesc care numără anii de 
la Adam. Ce a înfăptuit, ce a "profeţit” Adam? 
Căderea în păcat. Foarte "frumos"... 

Sau am putea fi număra anii, ca islamicii, de la 
strămutarea profetului Mahomed de la Mecca la 
Medina, petrecută în 622 după Hristos. Dar, după 
cum aţi văzut, aceştia nu au nici o pretenție ca toată 
lumea să numere anii după profetul lor (şi de fapt îl 
recunosc şi pe Hristos... ca profet). 

Poate că ar trebui să ne considerăm în anul 
212 de la Revoluția "Franceză" 
(protobolşevică)?! Mai ales că demenții de atunci 
se apucaseră într-adevăr să schimonosească, în 
numele "rațiunii", calendarul existent, inclusiv cu 
nişte nume tâmpite pentru lunile anului... La urma 
urmei, în manualele de istorie dinainte de 1989, ca şi 
în cele de după, avem următoarea periodizare a 
istoriei: epoca "modernă" începe exact cu Revoluţia 
"Franceză" (1789), iar epoca "contemporană", cu 
toată cacofonia ei, începe cu revoluția bolşevică 
(1917). Aşadar, autorii manualelor, deloc 
nonconformişti, de altfel, consideră aceste două 
Ripamenia foarte semnificative pentru epoca în care 
trăim! 

Sau ar trebui să ne raportăm la anul (cât naiba 
o fi) de la naşterea lui Mayer Amschel Bauer, 
primul care şi-a luat numele de Rotschild, sau a lui 
Mordechai Levy, alias Karl Marx?! Sau de la 
naşterea cui? Ce alt nemernic mai vreți să fie slăvit 
într-un glas de viitoarea turmă de sclavi tembeli ai 
noli ordini mondiale? Poate Darth Vader din "Star 
Wars"? 

Nici pomeneală! Ştim ce urmăriți: la momentul 
oportun - care încă nu a sosit - veți reseta 
calendarele astfel încât anul 1 “era voastră” să 
indice naşterea unui lider politic şi religios 
deosebit de promiţător, care va pune capăt tuturor 
"crizelor" şi va asigura viitorul "luminos" al omenirii! 
Numai că, din păcate, este vorba despre acelaşi 
individ pe care, de aproape două mii de ani, îl 


numim "Antihrist"... 


Pag. 3 


Rua lata 


MUNȚII NOŞTRI AUR POARTĂ, | 


NOI CER 


STĂM. Ne uităm la televizor, Eventual ne mal 
exprimăm indignarea față de prieteni, la o berică, 
Apoi ne reîntoarcem la sclavagismul modern, ne 
vedem de "câlții noştri”, 

Mă întreb cum am reacționa dacă într-o zi 
guvernul o să dea o ordonanță de urgență prin care 
ne donăm teritoriul naţional ISrarelului, şi ne va soma 
să ne părăsim casele în 48 de ore? 

Vom mal putea STA? 

Ne vom lua calabalăcul şi vom pleca? UNDE?! 

De fapt, pentru asta ne asta ne "antrenăm” de 
ceva vreme: s-a concesionat exploatarea “aurului 
negru” şi nimeni n-a pus mâna în gât responsabililor. 
Chiar dacă e rezervă STRATEGICĂ, Redevenţa la 
barilul de petrol scos din pământul românesc ede3 
dolari, lar barilul costă 117! Incredibil! 

Telecomunicaţiile — de asemenea element de 
bază pentru siguranța naţională - nu mai aparțin 
demult românilor. Nici ce-a mai rămas din "Electrica" 
nu va mai fi a lor. Oare v-aţi gândit ce-ar fi ca 
aceasta să întrerupă furnizarea energie! electrice — 
pur şi simplu, pentru că aşa vrea (nu intrăm în 
amănunte de ce), şi pentru că poate?! Doar pentru o 
săptămână, nu mai multi! 

Acum se "vând" - adică se dau de pomană (fără 
lumânare, că guvernul nu e creştin) — rezervele de 
aur, argint şi cupru ale ţării. 

"Cazul" Roşia Montană nu este singular, este 
doar cel mai mediatizat - poate datorită vestigiilor 
sale istorice. Conform Academie! Române, 
"distrugerea comunității Roşia Montană, veche de 
peste 2000 ani, prin strămutarea unel părți a 
populației, demolarea de clădiri, unele având 
calitatea de monument istoric, biserici, mutarea de 
cimitire și alte acțiuni similare este inacceptabilă 
pentru o socletate civilizată”. ŞI Uniunea Arhitecţilor 
din România, într-o poziție oficială exprimată în nov. 
2010, a susţinut că “proiectul” Roşia Montană Gold 
Corporation este „tipic pentru operațile imediate 
care compromit definitiv dezvoltarea de largă 
perspectivă a zonei" și „echivalează cu radierea unei 
părți notabile din suprafața unui județ și a două 
milenii de istorie". Totodată, evaluarea economică 
a proiectului făcută de profesorii de la Academia de 
Științe Economice București și dată publicității, 
apreciază un câștig nesemnificativ din partea 
statului român, raportat la riscurile asumate pe 
termen lung (declarație în cadrul adunării generale a 
membrilor Academiei Române din iulie 2004). 

Este foarte posibil însă ca “proiectul” Roşia 
Montană să fie atât de mediatizat pentru a ne abate 
atenţia de la ce se întâmplă cu restul exploatărilor de 
aur din țară). 

Pe lângă "Gabriel Resources” care deţine 80% 
din "Roşia Montană Gold Corporation” şi care mai 
are exploatări în jud, Alba, există alte două companii, 
"Carpathian Gold” şi "European Goldfields”, cam cu 
aceiaşi acționari dar cu cote de participaţi diferite în 
diverse afaceri prin care au luat în concesiune 


sk 


Dorim să transmitem prin intermediul 
publicației noastre D-LU/ ING. DIACONU şi 
DOMNILOR PROFESORI bucuria noastră că 
am descoperit în frumosul târg moldav, o 
mentalitate şi nişte sentimente care, aplicate în 
practică, ar salva țara de la catastrofa pe care o 
trăim şi care, evident, ne rezervă un sfârşit de 
identitate. 

Pentru DOAMNA PROFESOARĂ o menţiune 
specială: dacă îmi pot permite: am identificat o 

rezonanță compatibilă cu spiritul 
"nostru” de percepție sufletească. 


7 sai 


£ 4 de i 24 07004 Pda L 
perimetrul minier al Munților Apuseni în 


întregime, până în nord, în Maramureș, la Rovina şi 


Baia Sprle. 

Printre cei care dețin acțiuni (direct sau prin 
intermediul altor companii) în aceste societăți se 
numără acelaşi miliardari de etnle evrelască, printre 
care Beny Steinmetz (care are a doua avere ca 
mărime din Israel), John Paulson, Thomas Kaplan. 

Compania lul Beny Steinmetz (BSG) a fost 
Implicată într-o serie de incidente sângeroase în 
Kono - Republica Sierra Leone, supranumită „patria 
diamantelor“, în 2008. „Relaţia dintre populaţie şi 
compania lui Steinmetz a degenerat în lupte de 
stradă', spunea guvernatorul provinciei Kono, 
Yambasu, care justifica revoltele populației, 
învinovăţind compania care ”a pus mâna pe cele 
mai valoroase diamante din lume fără să dea 
nimic“ (conform "Evenimentului Zilei” din 2008), 

Aceeași corporație a fost acuzată și de înșelarea 
statului Congo, în cauză fiind tot exploatările miniere: 

Astfel arată "mineritul responsabil” pentru care se 
face atâta reclamă. Acestea sunt antecedentele 
celor de-la BSG, compania cărela guvernul le-a dat 
aprobarea să exploateze aurul din România. 

Specialiştii angajați de toate guvernele post- 
decembriste au promovat Ideea că România nu mal 
are zăcăminte, pretext sub care au decis închiderea 
minelor care exploatau aurul, argintul şi cuprul. 

Dar realitatea este cu totul alta. De exemplu, 
mina auriferă Certej a fost închisă pentru că Banca 
Naţională a României, prin Mugur Isărescu, a refuzat 
în anul 2000 să mai cumpere aur din producția 
internă, la  'recomandarea” Băncii Central 
Europene,... Această decizie a făcut ca mina să fie 
închisă (deoarece nu putea vinde aurul în afara țării), 
pentru ca peste câțiva ani să fie dată în exploatarea 
firmei "European Goldfields” (care deține, totodată, 
în România, licență de explorare pentru o suprafață 
de 534 kmp în Jud. Hunedoara, adică de 2,5 ori mal 
mare decât suprafața Bucureștiului, în zona minelor 
de aur şi cupru de la Brad, Certej şi Muncel), 

După scandalul recent legat de Roșia Montană a 
"venit rândul” Roşiei Poleni, aflată la câțiva km de 
Roşia Montană, Este şi mai sfidător ce se întâmplă 


Mesape 


DOMNILOR ELEVI ŞI DOMNIŞOARELOR 
ELEVE care au manifestat un real interes 
pentru cele discutate împreună, le doresc să 
încerce să identifice actuala cărare care duce 
spre un drum larg al dreptăţii şi prosperității 
naționale. 


ŞIM DIN POARTĂ-N POARTĂ... 


la Roşia Poleni chiar şi decât ce e la Roşia Mo, 
Fiindcă s-a săpat 30 de ani şi s-a ajuns ecua 

unde trebule. ŞI când s-a ajuns... "Scopuj nad 
este să vindem intreaga participaţie a Statuluj pi 
100%) în Cupru Min Abrud (Roşia Polenij, a pă 
Vistor Cazană, şeful Oficiului Participaţiilor State 
şi Privatizării în Industrie (OPSPI), Incredipij 
Anunţul oficial al privatizării va fi făcuţ pâna i 
sfârşitul acestei luni. y 
Mina are rezerve estimate la cca. 900,000 q 
tone de cupru care valorează aprox. 10 milarge 
euroll Şi este scoasă la licitație pentru, 3 - 

milioane euro! Asta nemaivorbind de faptul că să 
făcut investiţii de milioane de euro, socletatea fiing în E. 
2009 în plerdere, lar anul trecut deja în creştere d 
PROFIT de 19 milioane euro. Dar asta se numeșig ş 
subminarea economlei naționale! 
j 


Aurul este considerat, de când lumea, o Valoare 
de refuglu care permite investitorilor să se protejeze 
de amenințările inflaționiste şi de volatiitatea 
plețelor. Potrivit brokerilor, "cel mai sigur. rețu 
pentru o economle rămân aurul și celelalte metale 
prețioase". Ă 

Cel mal mare producător de aur din lume, ; 
compania "Barrick Gold Corporation”, tot "canadiană" 
(cu acționari evrei) şi-a anunțat deja interesul pentru 
acest zăcământ preponderent de cupru care, Spun 
specialiştii, este tot un sol de “aur” al momentului, — 
pentru că multe din industriile noi se bazează pe 
cupru... 

Actorul şi senatorul Mircea Diaconu remarca 
recent faptul că "deja avem prea multe semne că nu. 
| întâmplare, aceldent, neglijență, nepricepere sau 
amatorism politic. Nul (nu e nici măcar DOAR hojle= 
aş completa eu). Cred că dacă un specialist în 
diversiune mondială ia punct cu punct diverse fapte 
de pe traseul acestor ani, îşi dă seama că suntem 
cobaii unui sistem de distrugere sistematică a 
naţiei. Or, atacul principal, pe această logică, este 
asupra educației, culturii, identităţii naţionale şi. 
resurselor. Aici ne aflăm! Deci resursele! Problema 
resurselor nu se poate pune punctual, doar acolo, 
sau doar despre aur, cupru, ci despre tot ce 
înseamnă resurse. De la apă, la petrol, aer, mediu - 
tot ce înseamnă resurse!” Inclusiv oamenii sunt 
"resurse”, de aceea asistăm la atacuri fără precedent 
asupra educației (rezultatele bac-ului de anul acesta 
vorbesc de la sine şi constitule doar un exemplu), 
asupra culturii şi identității naționale. 

ntreg lanţul Muntilor Apuseni e plin de minerale - 
şi de cariere, cu licențe emise pentru exploatări = și 
toate străine. Încetul cu încetul toată zona Apusenilor 
va fi plină de astfel de furuncule. Nu-l nimle: 
presupun că din grămada de bani pe care o va face 
poporul român din “afacerea” cu conceslonarea țării 
ne vom putea cumpăra o Insulă undeva, prin Pacific, 
şi să ne mutăm acolo... E 


Volta Cod 


CEAHLĂU - Neamț pentru "donația" făcută, mal 
ales dată fiind Situația financiară în care ne 
aflăm. Fără discuţie că şi domnia sa face Uh 
efort, lucru pe care îl apreciem în mod deosebit. 
Orice sumă care ne parvine — şi aceasta se 
întâmplă mai rar - este un ajutor real pentru Nol; 
o încurajare, o confirmare a faptului € 
suntem pe drumul năzuințelor naționale. 


ek | 
Mulţumim D-lui TĂRÂȚĂ GRIGORE din | | 
j 


Pe0:4 CUVÂNTUL LEGIONAR OCTOMBRIE 2011 


NEMĂRGINITA LOR URĂ (continuare din pag. 1) 


entru cei care nu ştiu, rațiunea de existență 
economică a oricărei “întreprinderi”, începând de 
la chioşcul de difuzare a presei şi până la un colos 
industrial de talia I.M.GB. sau Combinatul 
Metalurgic Călăraşi, are trei condiții obligatorii: să 
existe o sursă de materii prime “convenabilă”, să 
producă “'marfă” la nivel internațional (cu referire 
la calitate şi noutate), să aibă piață de desfacere. 
Dacă nu ai asigurate aceste condiţii, “copilul” se 
naşte mort. 

Aveam noi în regimul comunist destule motive să 
jelim, nu ne mai trebuiau aceşti coloşi industriali pe 
care să-i “plătim” cu munca şi viața noastră! Marile 
consumatoare de fier îşi primeau “hrana” din 
Brazilia şi India, de unde importam minereu cu o 
flotă care făcea naveta 365 de zile pe an. Făceam, 
ca un exemplu, camioane, autobuze sau utilaje 
agricole după licențe cumpărate la mâna a treia. 
Germanii vând “patente” de fabricaţie pentru 
motoare diesel scoase de ei din uz de 20 de ani. 
Ungaria cumpără şi ne vinde şi nouă dreptul 'de a 
face aceste motoare, dar Ungaria face motoare 
“orizontale” (fără alte explicaţii) care funcţionează 
fără cusur 300.000 de km., iar noi am preluat 
fabricarea motoarelor “verticale” care dau “campioni” 
la 100.000 de km. 

Uzina din Braşov are nevoie de zeci de hectare 
ca să depoziteze camioane “pe stoc”. Nu le 
cumpără nimeni sau aproape nimeni. 

Când trimiteam în Irak câteva mii, pe şosele, 
coloanele trebuiau însoțite de zeci de autovehicule 
de “depanare” căci “marfa” se defecta pe drumul 
către beneficiar; comparați-le cu autocamioanele 
care în aceeaşi perioadă: aveau o garanţie de 
500.000 de km! Cred că acest exemplu vă ajunge. 

Alt exemplu: vindem colosul industrial |.M.G.B. 
unui oarecare “străin” pe un dolar. 

Noul proprietar nu are de gând să țină uzina în 
continuare în circuitul industrial; este stăpân cu acte 
în regulă: a cumpărat de la nişte imbecili — aparent - 
dar în fond în spatele lor se ascund marii duşmani ai 
țării; demontează uzina şi vinde la fier vechi totul, 
inclusiv utilaje importate de noi cu prețul vieții şi 
sănătății noastre. Chiar curăţă şi terenul, rămânând 
în posesia a zeci de hectare de “intravilan”, valorând 
miliarde de euro. 

Exemplu unic? Nici vorbă, cazuri similare 
nenumărate: 523) August”, “Autobuzul”, 
“Semănătoarea”, “Ţevi Sudate”, sute în toată țara. 

Să mai amintesc de şantierele navale “care 
“vindeau” tot? 

Să amintesc de industria textilă şi de confecții 
vândute pe nimic şi preluate de noii proprietari care 
nu au schimbat nimic - şi funcţionează “bine mersi” şi 
la ora actuală? 

Tot acest dezmăț pe averea statului, dar de fapt 
pe averea colectivă a poporului român, vă este bine 
cunoscut, dar.în special “vechilor” generaţii. O scriu 
pentru noile generaţii? Şi da, şi nu! 

Să fie clar pentru toată lumea; totul a făcut şi 
face parte dintr-un plan bine pus la punct de 
către cei care au visat să pună “laba păroasă” pe 
noi în perioada interbelică, opriți atunci de 
împrejurarea apariției unor reacții vehement 
eroice în multe țări ale Europei (în România, 
Mişcarea Legionară condusă de Corneliu ' Zelea- 
Codreanu), dar şi de războiul mondial. 

Fiara era sătulă, putea să aştepte şi să îşi reia 
“ofensiva” la timpul potrivit, şi timpul acesta a fost 
după 1990. i 


Scenariul se repetă: după carnagiul patronat de” 


comandoul evreiesc de la conducerea ţării din anii 
40-50 în frunte cu Ana Pauker, cu sute de mii de 
asasinate declarate “necesitate social-politică”, 
urmează ciuma roşie, tot de inspirație şi practică 
evreiască, apoi o revoltă populară confiscată de 
aceleaşi forțe oculte şi revenirea la punerea în 
practică a aceluiaşi scenariu având ca scop final să 
ne facă să ne trăim viața “în genunchi”. 

Intervine însă o noutate - sau doar credem noi a fi 
aşa ceva: suntem prea mulți! Noul stăpân nu are 
nevoie de neproductivi, în speță de pensionari, 
hotărăşte un nou genocid, fără închisori şi 
şantiere ale morţii, fără plutoane de execuție, fără 
“bătălii” la magazine pentru un litru de ulei. Şi-au dat 


CUVÂNTUL LEGIONAR OCTOMBRIE 2011 


seama că există şi alte căi de suprimare a 
românilor: salarii mici, pensii ridicole, şomaj 
insuportabil! 

Măsurile sunt suficiente? Nul Preţuri la nivelul 
țărilor cu salarii de zece ori mai mari! Este o figură 
de stil? Pe dracu! Purul adevăr! 

Dan Puric menţiona undeva că suntem acuzați de 
"scenarită”, vedem peste lot comploturi 
antiromâneşti, şi comenta: “noi suferim de scenarită, 
dar voi, de ce suferiți?” Fraza se încheie, ideea 
capotează; apreciatul actor şi aproape luptător are 
un nod în gât. Nu îşi permite “luxul” pe care mi-l pot 
permite eu: care sunt acei pe care îi numeşte 
“VOI” şi “de ce anume suferă EI"? : 

Păi, “VOI” pot fi identificaţi cu uşurinţă dacă vrei şi 
nu trăieşti “cu capul în nori”: aceiaşi care ne-au 
cotropit țara în special după Războiul de 
Independență din 1877, prin articolul 44 din 
Tratatul de Pace de la Berlin din 1878, care 
condiționa recunoaşterea regatului României de 
“împământenirea” a 500.000 de evrei (adică 
acordarea statutului de cetățeni români). 

După 42 de ani, tot la intervenția puterilor 
occidentale şi a Statelor Unite, scenariul se repetă 
la Tratatul de Pace de la Versailles din 1919. 
Suntem tratați ca nişte învinşi cu toate că facem 
parte din tabăra învingătorilor şi contribuţia noastră 
la război se ridica la enorma cifră de 800.000 de 
morţi, fără să socotim zecile de mii de invalizi de 
război; suntem obligaţi să “împământenim” alte 
500.000 de evrei. 

Această hoardă de năvălitori au reuşit în scurt 
timp să ne “controleze” viața din toate punctele 
de vedere; din tolerați, devin din ce în ce mai 
pretenţioşi, mai dominatori, mai obraznici. 

Dacă mi-ai fost “băgat pe gât” cu forța, nu îmi 


cere mie să fac pe imbecilul şi să mă prefac că. 


lucrurile sunt normale; ai ajuns să ai preienţia că 
istoria te face părtaş la stăpânirea acestei țări! 

Deci, am lămurit la ce se refera acel “VOI” în 
fraza lui Dan Puric. Mergem mai departe cu analiza 
scurtei fraze a ilustrei insecte (din partea mea toată 
consideraţia şi ar fi şi dragoste dacă s-ar infirma 
zvonul că ai intrat în masonerie), 

“VOI de ce suferiţi?”, dacă nu o spui tu, o spun 
eu, vorba lui Paul Goma: “eu nu sunt nici francez, 
nici german, nici englez, să mă sperii de amenințările 
voastre!” i 

VOI suferiți de posesia unei gene moştenite 
de la Lucifer: prefăcuţi, mincinoşi, lacomi, dominați 
de instincte primare. Staţi, nu săriți în sus, nu am zis 
"instincte criminale”! 

Vorbind cu un apreciat profesor moldovean, 
acesta zicea că evreii sunt liniştiţi şi paşnici şi că 
poate conducătorii lor sunt altfel: “la noi în oraş 
erau meseriaşi sau intelectuali şi nu am avut 
probleme interetnice”. 

Ce ignora stimatul profesor? 


De exemplu, experiența “Basarabia - iunie 1940”, . 


cedarea Basarabiei. Paşnicii croitori şi cizmari şi 
negustori şi avocați şi medici au devenit dintr-o 
dată fiare. 

Ca populaţie civilă, să omori în mai puțin de o 
săptămână, într-o răbufnire animalică de ură, 
42.000 de ostaşi şi ofițeri români, să devastezi 
toate instituţiile publice, să asasinezi poate 100.000 
de creştini pe care eventual nici nu-i cunoşti, să 
incendiezi biserici, te situează pe o poziție 
apropiată de  sălbaticele triburi din Africa 
contemporană care atacă satele fără apărare ale 
tribului. duşman,  spintecă burţile femeilor cu 
baioneta, le taie sânii, decapitează copiii, omorurile 
obişnuite fiind floare la ureche. 

“Am sărit calul"? Negativ! i 

Mi-am amintit de toate acestea din evocările 
făcute de O.N.U. Ca să nu mă mai acuze excelența 
sa, dl. Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R., că 
inventez în scopuri criminale, voi cita din articolul 
unuia din cei mai respectabili jurnalişti britanici, 
englezul Robert Fisk, articol apărut în ziarul “The 
Independent”. Spicuim: “Gana, Sudul Libanului. A 
fost un masacru. De la masacrele de la Sabra şi 
Chatila, nu am mai văzut aşa ceva. Mormane de 
cadavre de bărbați, femei şi copii, unora lipsindu-le 
mâinile, picioarele sau alte părţi ale trupului, un 


corp de copil fără cap. Au fost atacați de israelieni 
în timp ce se aflau sub protecţia Naţiunilor 
Unite... un soldat din' forțele O.N.U. ținea în brațe, 
fără să spună un cuvânt, corpul decapitat al unui 
copil... când m-am îndreptat spre el, am alunecat pe 
un braț omenesc. Acest masacru israelian al civililor 
libanezi a fost atât de feroce, încât nici un libanez nu 
cred că îl va uita vreodată... un soldat francez din 
trupele O.N.U. murmura ceva neinteligibil, în timp ce 
deschidea. o pungă în care adunase bucăţi de 
picioare, degete, bucăți de brațe...” - închei citatul. 

Războinicii africani din tribul “Tuti”, de care 
aminteam, au o “concurență” care îi va pune pe 
gânduri. 

Bine, veţi spune, şi ce legătură au aceste 
monstruozități cu economia României, cu 
genocidul pe cale de desfăşurare împotriva 
poporului român? 

Din fericire, geografic suntem departe de aceşti 
tovarăşi; din nefericire, domniile lor au un simţ foarte 
dezvoltat în recunoaşterea oportunităţilor; o 
economie controlată de o putere oarecare 
transformă populaţia dependentă de ea în victime 
ale “capriciilor” sau ale planurilor acestora. 

La această oră 95% dintre politicienii români sunt 
cumpăraţi sau “de vânzare”. Oricât te-ai strădui să 
găseşti “o măsură” angajând soarta românilor, care 
să fie în beneficiul locuitorilor acestei țări, nu vei 
reuşi să o identifici. 

Suntem la discreţia marelui capital internaţional şi 
nu trebuie să fii prea isteț ca să faci legătura între 
băncile care dirijează şi hotărăsc soarta lumii şi 
proprietarii israeliți ai acestora. 

Descrierea de mai sus, cu masacrele armatei 
israeliene, au rolul de a dovedi că această 


seminție îşi dozează comportamentul (a_se_citi 
cruzimea) _oricând_se_simt_stăpâni_absoluți pe 

De ce ne-am aştepta noi la un tratament care să 
infirme temerile noastre? 

Tot ce se petrece în România la acest moment 
confirmă afirmaţiile mele (şi nu numai ale mele). 

Vă dau cel mai recent exemplu, de necontestat: 
“Roşia Montana”, o “întreprindere” care ar salva 
economia naţională - se estimează de către 
“cumpărători”, deci fără nici o' garanţie că ar spune 
adevărul, că zăcământul conţine 314 tone de aur, 
1480 tone de argint; de uraniu, mucles! 

Statul român declară, prin vocile autorizate, 
că nu deține suma necesară investiţiei în valoare 
de 1,7 miliarde euro. 

Minciună ordinară! Bugetul în curs a oferit 
Ministerului Turismului şi Dezvoltării Sociale al 
d-nei Elena Udrea patru miliarde de euro pentru 
nişte investiţii care nu au nici o legătură cu 
necesitățile stringente ale poporului român. A 
alege să faci săli de sport şi bazine de înot — pe 
care, oricum, nu le foloseşte nimeni, să cheltuieşti 
sume mari pentru promovarea turismului — când, de 
fapt, nu lipsa reclamei subțiază an de an numărul 
turiştilor  - ignorând  mitocănia patronilor sau 
posibilităţile financiare din ce în ce mai precare ale 
eventualilor clienţi, este echivalent (egal) cu o 
crimă împotriva românilor. 

Aş mai da un exemplu: în Câmpia Jimboliei 
există cantități enorme de petrol şi gaze naturale 
care ar acoperi nevoile interne pe următorii zeci de 
ani. După ce au vândut aşa-zişilor austrieci toate 
exploatările de petrol existente care ar acoperi 
40% din consumul intern, bogățiile de la Jimbolia 
zac, aşteptând probabil momentul să fie vândute 
pe nimic în dauna românilor. 

Cercetările geologice efectuate cu mare discreție 
au dezvăluit că podişul Transilvaniei, la adâncimea 
de 5000 de metri, “pluteşte” pe mare de petrol. Totul 
se tergiversează, aşteptându-se probabil să fim în 
mod oficial sub stăpânire “străină”, pentru a începe 
exploatările în folosul “tovarăşilor”. 

Revenind la comportamentul guvernanților 
noştri: absolut evident sunt tributari unor forțe 
externe care îi promovează şi îi susține în funcții 
atâta timp cât execută punct cu punct planurile 
de distrugere a națiunii române. 

(con 


Pag. 5 


ISRAELUL FLUIERĂ A PAGUBĂ 


Oare mai au timp românii, ci 
artificial şi cu "ştiri de senzație" 
de cal, să arunce o 
politice externe? 

Ne punem această întrebare cu un 
acum, când istoria promite să s 
avut ea mai urât. 


u atâtea griji create 
nz pe post de ochelari 
privire lucidă asupra scenei 


interes sporit 
e repete în tot cea 


Când auzim, de exemplu, tot felul de comentarii| 


naive despre cum în vara lui 1939 
pacea va dura o mie de ani, 
mod inexplicabil târâţi cu toții în cel mai sângeros 
război, nu ne putem reține un zâmbet trist 

Inconştienții! Bine mai dormeau pe vulcanul plin de 
Puroi care stătea să plesnească sub ei - din unghiul 
retrospectiv al istoriei, pare un fapt la mintea 
cocoşului. 

Dar acum nu se doarme tot atât de bine? Se vor 
spune, oare, peste zeci de ani, poveşti despre 
liniştita toamnă a lui 2011", sau, vorba lui Marin 
Preda, timpul va mai avea răbdare cu oamenii? 

Castelul de carton al politicii internaţionale se 
clatină tot mai rău de la furtuna care se apropie iar 
România este - ca întotdeauna, de altfel - aşezată 
Cum nu se poate de prost. 

Cu loate că nu ne dezminţim vederile 
antiisraeliene şi  antiamericane, avem motive 
serioase de îngrijorare în legătură cu eşecul lor în 
perspectivă. 

Care este problema? 


toţi credeau că 
pentru ca apoi să fie în 


Altădadată de neimaginat, acum tot mai 
probabil... 


Proiectul sionist al statului Israel ar putea avea 
zilele numărate. Deocamdată nu putem indica o 
criză precisă, însă tendinţa este clară. În plus, să ne 
fie iertat, este un "talent" special al acestor oameni 
să aducă război şi nenorociri oriunde se stabilesc. 

În cazul în care şi-au dorit un stat confortabil, în 
care să trăiască paşnic, nu prea le-au reuşit 
planurile... 

Punctul pe "i" a fost pus, probabil involuntar, de 
către Leon Panetta, secretarul american al Apărării, 
în timpul unui turneu diplomatic de la începutul lunii. 
Referindu-se la atmosfera din Orientului Apropiat, tot 
mai tensionată de  revirimentul ripostelor faţă 
agresivitatea Israelului, acesta a spus că nu se 
îndoieşte de superioritatea militară a Israelului în 
regiune, dar... 

"Dar problema este dacă e suficient să-ți menţii 
avantajul militar, dacă eşti pe punctul de a te izola pe 
arena diplomatică. În acest moment extraordinar în 
Orientul Mijlociu, în timp ce se produc atâtea 
schimbări, nu este bine pentru Israel să fie din ce în 
ce mai izolat. Şi asta este pe cale să se întâmple. 
[...] Cred că. pentru securitatea acestei regiuni este 
realmente important să facem tot posibilul pentru a-l 
ajuta să-şi refacă relaţiile cu țări ca Turcia şi Egiptul”. 

Bineînţeles că povestea cu "arena diplomatică”, 
în condiţiile de acum zece ani, de pildă, ar fi fost pur 
şi simplu o minciună. Dar iată-ne într-o fază 
interesantă a istoriei, în care SUA, deşi nu li s-a 
Ştirbit cu nimic puterea militară, întâmpină dificultăţi 
din ce în ce mai serioase în a o folosi. 

În 2018, Statele Unite vor sărbători, desigur, 
neoficial, un secol de îndeplinire la înalte standarde 
a funcţiei de "coada de topor nr. 1” a intereselor 
iudaice în lume (au devansat lejer defuncta Uniune 
Sovietică). Contrar celor mai elementare interese ale 
poporului american, în 1918, guvernul american a 
trimis trupe în primul Război Mondial. Apoi în al 
doilea. Apoi în Vietnam. Apoi în Irak. Apoi. în Kosovo. 
Apoi dă-i cu lupta împotriva terorismului în 
Afghanistan. Apoi iar în Irak (şi lista este departe a fi 
completă). Pi 

Să fim bine înțeleşi, acum nu facem morală 
creştină. Am fi dorit acest lucru, dar nu se pretează 
la circumstanţele acestei epoci "ante-apocaliptice”. 
Discutând, aşadar, în termenii cei mai seci cu putință 
despre interesele americane, dacă toate aceste 
aventuri. le-ar fi adus resurse (petrol, metale etc.), 
piețe de desfacere sau orice alt beneficiu, i-am fi 
înțeles. Am fi spus că sunto super-putere agresivă şi 
am fi ținut cont de ei ca atare în propria noastră 

orientare pe plan internaţional. Dar, de atâtea 
beneficii obținute, americanilor le. fluieră 


Pa9.6 CUVÂNTUL LEGIONAR OCTOMBRIE 2011 


i 
4 


AGudini 


vântul prin buzunare - uraganul! - cea mai imposibil 
de răscumpărat datorie a tuturor timpurilor. Ca să-l 
cităm pe un cunoscut fotbalist român, "rezultatele 
vorbeşte"! Nu s-au ales decât cu praful de pe tobe. 

Adevărata super-putere agresivă este cea 
iudaică, însă prin aceasta înțelegem în primul rând 
marile familii de bancheri, care stăpânesc inclusiv 
în SUA, cu tot cu masoneria (slugile lor), şi abia în al 
doilea rând statul Israel. Statele Unite au fost, în tot 
acest interval, în sensul propriu al cuvântului, un 
Golem iudaic. În această calitate SUA şi-au nesocotit 
sistematic cele mai fireşti tendinţe geopolitice, sărind 
la bătaie numai pe nişte coclauri unde nu aveau ce 
căuta, dar de unde puterea iudaică a scos profituri 
mari. E 

De la o vreme, totuşi, Golemul a început să 
scârțâie tot mai lugubru şi ar putea scăpa de sub 
control. Cea mai grea luptă a Statelor Unite se dă 
acum împotriva propriului popor, care (prost-prost, 
dar începe să moară de foame!) nu se mai lasă chiar 
atât de uşor manipulat în slujba intereselor străine. 
Poate că, până la un;punct, se simţiseră şi măguliți, 
fraierii, tot gâdilânduwli-se pipota că sunt cea mai 
mare puterea lumii şi ţin cerul pe umeri, ca titanul 
Atlas... Dar Vladimir Putin i-a făcut "paraziți" şi asta 
le-a spulberat orice iluzie - dacă le mai rămăsese 
aşa ceva. 

Practic, fiecare nouă mobilizare a armatei 
americane necesită pretexte, scenarii din ce în ce 
mai elaborate pentru păcălirea "opiniei publice". De 
exemplu, impactul afectiv al înscenării de la 11 
septembrie 2001 a fost mult mai puternic asupra 
cetăţenilor americani decât Pearl Harbour, pentru că 
s-a petrecut chiar în mijlocul lor. Data viitoare va fi 
nevoie de şi mai mult "dramatism". 

Pe de altă parte, costurile uriaşului efort militar se 
văd în americanii tot mai numeroşi care se mută la 
cort. Asta este: atunci când deții o supremație 
militară bazată exclusiv pe superioritate tehnologică 
şi logistică, trebuie să plăteşti şi să plăteşti şi iar să 
plăteşti. lronic este că soldatul american nu şi-a 
dovedit niciodată valoarea decât în filmele de la 
Holywood, ba dimpotrivă, şi-a infirmat-o prin 
dificulatea cu care americanii pot întreprinde cuceriri 
terestre şi menține regimuri de ocupaţie. Pentru că 
asta defineşte în primul rând o armată, puterea 
diviziilor terestre, nu avioanele invizibile supersonice, 
nici rachetele şi scuturile intercontinentale, nici 
dispozitivul H.A.A.R.P. din Alaska... 

Aşa că, dacă Israelul nu stă cuminte, iar 
supremaţia sa militară "'neîndoielnică" dă chix, 
americanii vor fi nevoiţi să-şi trimită trupele cu de-a 
sila, poate şi cu politruci evrei care să le stea cu 
puşca în spate, după modelul Armatei Roşii. 
Bineînţeles că vor lupta pentru “patrie”, nu pentru 
soldă, că solda o vor lua de unde nu-i. 

lată de ce diplomaţia prudentă a d-lui Panetta 
care înainte de așa-zisele atentate din 2001 ar fi fost 
limbă de lemn 100%, acum începe să exprime o 
anumită doză de sinceritate, o durere reală. 

Dar ce au mai pățit israelienii de data 
asta? 5 

Păi, "multe şi mărunte"... sau nu chiar atât de 
mărunte. 

Cu ocazia actualei „mascarade pe chestiunea 
indoperideriii Palestinei, Israelul a avut ocazia să-şi 


ia pulsul popularității la nivel mondial Şi... a 
inima în loc! Cam sa, 
Ce-i drept, cu sau fără veto-ul amesi N 
limpede că ONU nu va recunoaşte statuj pal n, eg 
Mulţi se vor opune din interes (ca Româniat sl Că 
frică (iarăşi, ca România). Însă, dintr-o neg Say 
scenografie, s-a omis interzicerea manifesta de. 
afectivitate spontană, aşa că reprezentan aților Ă 
naţiunilor l-au aplaudat frenetic pe alegduluio 
Mahmoud Abbas, minute în şir. Acum E inianyj. 
ducă Netanyahu şi să colinde toată planeta€ 
fiecărui stat câte 1.000 de locuri de muncă și Oferi 


aşa cum a oferit României şi. Bulgariei (ura 
zicem noi), că tot n-o să fie aplaudat (imi, 
comandă! - 


Apoi, "inamicul nr. 1* la ordinea zilei, lrany, 
prea clănțăne de frică, cum ar fi “trebujţi nu 
cum se pregătesc “Aliaţii” să-l tragă pe roată, Li 

Ce spuneam mai devreme, n-o să îi A 
propaganda americană pule până la 
americanii au început să-şi dilate nărije şi 
protesteze în stradă. y 

Deja eşecul mediatic al măcelului din 
costat şi ultima fărâmă de credibilitate - atenție, și 
acolo şi-au permis cu greu să se ducă! De aceelă 
au lăsat şi pe evreu-ungurul preşedinte. franca 
Sarkozy să se dea în spectacol. esa 

Dar cea mai recentă dandana, fără îndoi 
caz serios, este apropierea dintre Turcia şi Eoipt, 
un act fățiş anti-lsrael. Aceste țări au în Comun g.. 
tristă caracteristică: cetățeni nevinovaţi ucişi de 
către militari israelieni prin atacuri Neprovocale 
pe timp de pace. Este vorba de cei cinci polis 
egipteni de frontieră omorâţi pe 18 august ac, Şi, 
desigur, de cei nouă cetăţeni turci de pe vaporul care. 
încerca să ducă ajutoare umanitare în Fâşia Gaza. 
în luna mai a anului trecut. Ambele incidente zu 
fost taxate cu înteruperea relațiilor. diplomatice — 
cu Israelul, iar cazul egiptean s-a soldat şi cu 
proteste violente, manifestanții încercând - 
ocupe sediul ambasadei israeliene de lă Cairo. 

De fapt, problema dintre Israel şi Turcia ilustrează. — 
chiar acea infatuare evreiască pe care am întâlnite 
de atâtea ori, încât nu ne mai surprinde. ă 

Acum câțiva ani prietenia turco-israeliană era 
de notorietate - trupele americane, israeliene şi 
turceşti făcând exerciţii militare în comui 
colaborând în proiecte de apărare. Se pare că şi 
manifestările monopoliste ale evreilor vis-a-vis 
chestiunea holocauştului le conveneau turcilor, care. 
au şi ei nişte armeni ucişi la activ. Vreun milion şi 
jumătate, în timpul primului Război Mondial, de care 
strategia exclusivistă a Holocau$t Industries îi făcea 
"iertaţi”... În fine, ar fi o altă discuţie, important este 
că Turcia era considerată unul dintre. pilonii de 
asigurare a stabilităţii Israelului şi o breşă în 
potențialul front islamic anti-Israel, alături de (cât de 
ironic!) Egipt (condus pe atunci de filo-sionistul Hosni 
Mubarak). i 

Apoi, regimul de la Tel Aviv a refuzat pur şi. 
simplu să-şi ceară scuze pentru. uciderea celor 
nouă activişti turci, ceea ce, în afară de alai 
propriu-zis, a constituit cea mai proastă. acțiune 
posibilă față de Turcia prietenă. Să 

Din ce raţiuni să fi refuzat un gest diplomale 
elementar şi, la urma urmei de ce i-au omorât? 

Incă o dată, putem lua în considerare Mi 
oricât de meschine, numai să fie raţionale! 

Oare israelienii să fi fost atât alarmați 
afla şi divulga cei trimişi cu ajutoare în Gaza, 
au preferat să ucidă martorii? râns.. 

Dar se ştie deja ce este acolo, s-au Si 
mărturii peste mărturii. rit al 

S-ar fi creat oare un precedent ned ral 
ajutorării palestinienilor, cu efectul secundă est 
întăririi curentului mondial de simpatie pentru 455 
popor oropsit? i 


Libia 


Fă 


ială un 3 


otive 


de ce WI. 
încât 


au amenințat 


că următoarele d pa tă. 
umanitare vor fi supravegheate de rai i 


arin 


Lira 


ÎNCĂ O MOSTRĂ DE LOGICĂ EVREIASCĂ 


Dacă se întâmplă să aveţi un drum prin 
Statele Unite şi vă rabdă "cățeaua de inimă" să 
achitaţi un bilet la Muzeul Holocauţtului din 
New York, spre îmbogățirea Centrului 
Wiesenthal, veţi putea vedea o scrisoare 
trimisă de Adolf Hitler în 1919, în original. 

Apropos de îmbogățirea  organizaţiei|. 
evreieşti, aflăm cu întristare că scrisoarea a 
fost cumpărată de Centrul Simon Wiesenthal 
din Los Angeles cu numai 150.000 de dolari. 
Cu alte cuvinte, a fost un chilipir, având în 
vedere importanța pe care Centrul o atribuie 
documentului, precum şi uşurinţa cu care 
asemenea oameni jonglează cu milioanele şi 
miliardele... 

Presupunem că scrisoarea este astfel. 
expusă, încât veți putea să citiți măcar prima pagină. 
Cu toate acestea, nu vă sfătuim să manifestaţi un 
interes atât de fățiş, pentru a nu vă lua cineva la 
ochi. De ce, care-va-să-zică, domnul turist din 
România se tot benoclează la foaia respectivă, când 
noi, wieselii şi wiesenthalii de pe lume, îi dăm 
"cuvântul nostru de onoare” că a fost scrisă de un 
monstru şi reflectă o monstruozitate? 

Pentru a compensa această carență, precum şi 
extrem de tendenţioasa interpretare pe care o dă 
mass media aservită intereselor iudaice, vom 
clarifica o serie de aspecte cu privire la această 
scrisoare. 


În primul rând, despre documentul în sine: este o 
scrisoare pe patru pagini, dactilografiată, cu 
semnătura viitorului Cancelar (1933 - 1934) şi apoi 
Fuhrer al Germaniei (1934 - 1945). 

Nu am găsit pe internet textul original, în schimb 
am găsit o traducere integrală în limba engleză la 
adresa http:/www.h-net.orq. 

Dacă va dispărea de acolo, noi o avem, iar, la 
nevoie, putem publica in extenso traducerea ei 
românească. 

Fragmentul pe care vi-l prezentăm în cadrul 
acestui articol reprezintă mai puţin de un sfert din 
text, conţinând însă chestiunile cele mai 
“fierbinţi”, cu care propagandiştii holocauştului 
pretind că pot face dovada intențiilor criminale 
ale lui Hitler, formulate încă din 1919. 

Mai jos vom dovedi netemeinicia acestei 
dovezi. 


În al doilea rând, trebuie să clarificăm o 
mistificare inadmisibilă a rabinului Marvin Hier, care 
declară această scrisoare "unul. dintre cele mai 
importante documente ale acelei perioade, 
evidențiind dezvoltarea - gândirii. antisemite “a lui 
Hitler”. 

Marvin Hier minte cu bună ştiinţă: această 
scrisoare: nici măcar nu este un document politic, 
fiind opera unui anonim, la vremea aceea. 

Apoi, nu este vorba de vreo concepţie originală a 
lui Hitler, acesta exprimând cu propriile cuvinte un 
curent de opinie larg răspândit în epocă. 

Milioane de germani de la vremea aceea, încă 
indignaţi de trădarea evreiască de la sfârşitul 
războiului mondial care a dus la pierderea acestuia 
de către nemți, ar fi putut scrie aceste rânduri, ba 
chiar unii s-ar fi exprimat mult mai vehement. 

O mare parte din scena politică germană (şi nu 
numai) din epocă adoptase o concepție “antisemită” 
- dacă tot trebuie să perpetuăm folosirea greşită a 
acestui termen - inclusiv în scrisoarea de față. Mai 
mult, unii se împăunau cu asemenea idei fără să 
creadă în ele cu adevărat, acestea servind drept 
"minciuni electorale care prind la public”. 

Destinatarul scrisorii, Adolf Gemlich, era un 
soldat german căruia tânărul Hitler îşi luase 
însărcinarea de a-i trimite câteva răspunsuri în 
ceea ce priveşte "chestiunea evreiască”. y 

Aşadar, nu putem vorbi despre un mesaj 
propagandistic. (destinat difuzării ca manifest), ci de 
o simplă corespondenţă privată. Şi atunci, ce fel 
de document important este scrisoarea 
aceastal? 


În al treilea, dar nu şi ultimul rând, de ce se bate 
atâta monedă cu acest document? 


CUVÂNTUL LEGIONAR OCTOMBRIE 2011 P27 


lată cât de simplu este motivul: deşi au capturat 
tone de documente de la Cancelaria Reichului, 
pe care le-au frunzărit cu minuţiozitate, Aliaţii nu 
au reuşit să găsească nici măcar un singur ordin 


scris cu privire la faimoasa "soluție finală”, - 


înțeleasă ca exterminarea evreilor! 

lar germanii sunt - şi erau şi la vremea aceea - 
nişte oameni foarte. metodici: s-au găsit documente 
legate până şi de cele mai neînsemnate activități ale 
NSDAP. Numeroase discursuri au fost, de 
asemenea, înregistrate video şi consemnate în scris, 
şi nicăieri, Hitler sau altcineva din aparatul de stat 
german nu pomeneşte de nici o exterminare. 

Se tot încearcă inocularea unei confuzii 
stupide cu privire la "soluţia finală”. 

În realitate, ea se referea la deportarea în 
masă a evreilor, întâi fiind vorba de Insula 
Madagascar, apoi de întinsul teritoriu din 
Uniunea Sovietică, ocupat pe măsură ce se avansa 
victorios, în anii 1941 şi 1942. 

Vă întrebaţi, pesemne, cum de ne permitem să 
polemizăm pe această chestiune? z 

Legea europeană, la care a aderat şi ţara 
noastră, în ciuda Constiuţiei (cu care se bate cap în 
cap), ne interzice să negăm că holocauștul ar fi fost 
înfăptuit. Tăcem mâlc: auziți musca? 

Dar aceeaşi lege nu spune nimic despre 
negarea faptului că acelaşi holocauşt ar fi fost şi 
ordonat, de Hitler sau de altcineva! Deci avem 
libertatea, garantată de toate legile în vigoare. în 
2011, să strigăm cât ne ţin plămânii: NIMENI NU A 
DAT NICIODATĂ VREUN ORDIN CARE SĂ DUCĂ 
LA HOLOCAUȘT! lar aici intervine faimoasa 
scrisoare către di. Gemlich. Chipurile, aceasta ar fi 
singurul document în care Adolf Hitler susţine 
(pentru că la vremea respectivă, evident, nu era în 
poziția de a da nici un ordin) uciderea maselor de 
evrei. Dar, după cum veţi vedea, este o prostie. Şi 
aici este vorba tot de "îndepărtarea" lor completă şi 
definitivă, adică de exil. 

lată fragmentul din text 


Minchen, 16 sept. 1919: 

"Dragă domnule Gemlich, 

[..] 

Valoarea unui individ nu mai este determinată 
de caracterul lui, ori de importanța înfăptuirilor sale 
pentru ansamblul societăţii, .* ci exclusiv de 
dimensiunile averii, de banii lui. Măreţia unei națiuni 
nu se mai măsoară prin însumarea puterilor morale 
şi spirituale ale acesteia, ci prin bogăția de posesiuni 
materiale. Această gândire şi goana după bani şi 
putere, precum şi sentimentele care merg mână 
în mână cu acestea, servesc scopurile evreului, 
care este lipsit de scrupule în alegerea metodelor 
şi nemilos în aplicarea lor. 

In statele conduse autoritar el schelălăie după 
favorurile "Majestății Sale" de care abuzează ca de o 
lesă strânsă la gâtul naţiunilor. În regimurile 
democratice, el se dă în vânt după sutragiul maselor, 
se ploconeşte înaintea "măreției poporului” şi 
recunoaşte numai măreția banului. 

EI distruge caracterul principilor cu linguşeli 
bizantine, mândria naţională (forța unui popor) prin 
îmbierea ridicolă şi neruşinată către depravare. 

Metoda sa de luptă este acea opinie publică, 
niciodată exprimată în presă, ci prelucrată şi 
falsificată în aceasta. 


Puterea lui este puterea banului, care în 
mâinile lui se multiplică fără efort, la 
nesfârşit, prin speculă, şi cu aceasta el 
înhamă popoarele cu de-a sila la jugul cel 
mai periculos. Strălucirea lui aurie, atât de 
atrăgătoare la început, produce cele mai 
tragice consecințe. 

Oricare lucru care pentru popor reprezintă 
un țel înalt, fie religie, socialism sau 
democrație, este pentru evreu doar un mijloc 
de a-şi satisface pofta de aur şi de dominație. 

Prin efectele şi consecințele pe care le 
“| produce, el este ca o tuberculoză rasială a 
 Inaţiunilor. 
| Concluzia la toate 
ll următoarea: un antisemitism de esență pur 
afectivă îşi va găsi expresia finală sub forma 
pogromului *. 

Un antisemitism bazat pe rațiune, pe de altă 
parte, trebuie să ducă la combaterea sistematică pe 
căi legale şi eliminarea privilegiilor evreilor td 
făcând o. distincție între evrei şi alți străini care 
trăiesc printre noi (o lege a străinilor). 

Scopul final trebuie, totuşi, să fie îndepărtarea 
definitivă a evreilor, în general. *** 

Pentru. îndeplinirea ambelor scopuri este însă 
nevoie de un guvem al forțelor națiunii, nu al 
slăbiciunilor acesteia. 

[...] 

Cu respect, 

Adolf Hitler” 


Textul este, credem noi, cât se poate de clar. 
Facem, totuşi, câteva lămuriri explicite, numai din 
dorința de a răspunde țintit celor care îi denaturează 
înțelesul cu bună ştiinţă. 


* În limba rusă, "pogrom" înseamnă devastare, 
vandalism la scară mare. 

În circulația sa internațională, termenul a fost 
deturnat de la sensul iniţial, către acela de masacru 
spontan asupra unui grup de evrei. 

Adevărul este că evreii au avut de suportat, de 
multe ori în istorie, asemenea "ieşiri din sărite” ale 
popoarelor în mijlocul cărora se încuibaseră şi pe 
care le parazitau copios, deşi ar fi greu de precizat 
câţi evrei au fost efectiv ucişi şi câți doar izgoniți pe 
drumuri. Cert este, însă, că şandramalele lor 
(mahalale, ghetouri etc.) au fost, cu respectivele 
ocazii, rase de pe fața pământului, deci "pogrom", în 
sensul original al cuvântului, au îndurat. 

Încă o dată ne întrebăm, absolut legitim: cine şi- 
ar putea închipui ca atâtea popoare (romanii, 
spaniolii, polonezii, ruşii, ucrainenii, germanii, 
ungurii, arabii etc.) să fi avut, toate, aceeaşi 
pornire diabolică împotriva unor nevinovați lipsiți 
de apărare? 

Nu cumva a fost, totuşi, ceva în neregulă cu 
evreii, singurul element comun al tuturor acestor 
tragedii? 


acestea este 


** În 1919, cel puţin, Hitler recomandă, 
incontestabil, lupta antievreiască bazată pe 
rațiune şi legalitate, nu ieşirile necontrolate care 
ar fi dus la devastări şi, poate, la crime. 

Eliminarea privilegiilor evreilor şi abordarea lor 
într-o manieră distinctă față de celelalte minorităţi 
etnice a fost şi rămâne, oriunde în lume, o chestiune 
de minim bun simţ. 


*** îndepărtarea definitivă nu înseamnă 


ucidere. 

Despre "îndepărtarea" evreilor, Hitler a scris şi a 
vorbit suficient - nu era nevoie să se recurgă la o 
scrisoare din tinerețe, pentru a se dovedi atâta lucru. 

Surghiunul unei întregi populaţii nu este o soluție 
umană, să nu credeți că ne referim la acest lucru ca 
la un act de nesfârşită blândeţe şi bunătate! Dar 
este cu totul altceva decât ar fi vrut Centrul 
Wiesenthal să dovedească, folosindu-se de acest 


1 


La întoarcerea din recenta vizită efectuată în 

» S.U.A., preşedintele României a făcut o afirmaţie 

tranşantă, din care se pot desprinde cel puţin două 
înțelesuri. Dânsul a spus aşa: 

"Niciodată, de-a lungul istoriei sale, ţara 
noastră nu a beneticiat de o securitate atât de 
puternică”. 

Era o referire directă la scutul antirachetă 
american şi la baza de la Deveselu (Oltenia) ca şi la 
noul tratat de colaborare strategică S.U.A-România, 
acuptat deja în principiu. 


S Luat în sensul strict, termenul de "securitate" ne 
trimite, cu ani în urmă, la instituția creata încă din 
vremurile lui Dej, adică la Comitetul Securității 
Statului, sau pe scurt, "Securitatea". Toţi care am 
trăit acele vremuri ne aducem aminte de ea cu 
reţinere, cu frică sau chiar cu groază. Era o instituție 
cu adevărat puternică, dar rămânea de fiecare dată 
brațul înarmat al “Partidului” cel care, de facto, 
conducea şi dădea ordine. Instituția şi-a continuat 
activitatea (cu modelările de rigoare) şi sub 
Ceauşescu, iar, după decembrie 1989, se părea că a 
dispărut. 

Eroare, mare eroare! Ea s-a transformat doar! 
„Astăzi constatăm cu reţinere că rolurile s-au 
inversat. Serviciile secrete nu numai că sunt 
omniprezente şi omnipotente, dar ele nu mai primesc 
ordinele, ci le dau! Securitatea de azi nu mai 
ascultă de politic, ci impune ea politicului 
direcţiile de lucru. Ea alege preşedintele, alege 
deputaţii şi încadrează în posturile-cheie pe toți 
oamenii care îi sunt necesari! 

Dacă acesta este sensul afirmației d-lui 
preşedinte, atunci domnia sa are perfectă dreptate! 

Totuşi, concluzia sa mai poate avea un înţeles, 
cu referire la starea de siguranţă a statului român pe 
plan extern, militar şi diplomatic. 

Dacă la aşa ceva s-a gândit dl. preşedinte, atunci 
cu tot regretul, dânsul se află departe de realitate, 
căci în prezent (sau în viitorul apropiat) avem şanse 
mari să nu fim în cea mai puternică siguranță, ci 
chiar într-o catastrofă regională. 


Scutul antirachetă al S.U.A şi viitoarea bază 
de la Deveselu sunt gândite în ipoteza că cineva, 
dintre noile state în dezvoltare, vor amenința 
S.U.A s-au Europa Occidentală cu focoase 
strategice nucleare, chimice s-au bacteriologice, 
transportate pe calea aerului cu ajutorul unor rachete 
balistice intercontinentale. Ca exemplu în acest sens 
sunt citate Iranul şi Coreea de Nord. 

Ambele exemple au însă o notă penibilă de 
ridicol. 3 


Să analizăm puţin cazul Iranului. 

El este înconjurat de baze S.U.A. (Georgia, Irak, 
Golful Persic, Afganistan, Pakistan), este atacat 
cibernetic aproape săptămânal, şi nu dispune de 
focoase nucleare experimentale (cu atât mai puțin 
operative). 

Rachetele lor balistice (tip Shahab) au o raza de 
acţiune limitată (sub distanța până la marea 
Mediterană) neputând atinge Europa Occidentală 
s-au S.U.A. - A 

În plus, forțele S.U.A. aflate chiar la 
frontierele sale, pot intercepta cu uşurinţă o 


kkk 


NEMĂRGINITA LOR URĂ (con: 


Ne punem întrebarea: până unde se poate merge 
cu măsurile de micşorare a veniturilor populaţiei şi 
de mărire a tuturor prețurilor? Inflația este 
galopantă, T.V.A-ul la un maximum “istoric”, 
accizele devin de nesuportat, se inventează noi 
impozite sau noi achiziţii obligatorii (de exemplu 
cauciucuri de iarnă), numărul “disponibilizaţilor! 
creşte rapid - şi toate acestea în contextul în care 
de la un anumit nivel în sus se înmulțesc 

osturile plătite de stat cu salarii uluitoare, 


Gruiu 


SCUTUL ANTI-MUŞTE 


asemenea rachetă, distrugând-o şi servind simultan 
o replică nimicitoare. j 

Cam la fel se prezintă situaţia şi în cazul Coreei 
de Nord. 

Situată în partea de nord a peninsulei coreene, 
republica menţionată reprezintă un stat totalitar, o 
adevărată dictatură de familie. Economia acestei țări 
este orientată eminamente spre înarmare şi 
propagandă militară şi primeşte continuu ajutor 
politic, financiar şi diplomatic de la Republica 
Populară Chineză. 

Coreea de Nord are ceva rezultate nucleare la 
activ, dar fără experimentări în teren, şi nu dispune 
de rachete balistice intercontinentale. lar dacă prin 
absurd le-ar obţine între timp, ar trimite proiectilele 
nucleare spre S.U.A. direct peste oceanul Pacific 
şi nicidecum peste toată Asia, Europa şi oceanul 
Atlantic. : 

Deci nici în cazul Coreei de Nord nu se 
justifică instalarea unui scut antirachetă 
american în Europa Răsăriteană, respectiv în 
România. 


Atunci, la ce vor folosi bazele americane 
lansatoare de proiectile antirachetă? asi) 

Contra muştelor, a vrăbiilor sau a păsărilor 
migratoare? 

Nu, categoric nu, nici măcar atât! 

S.U.A. instalează aceste baze cu un singur 
scop, împotriva unui singur adversar potențial, 
iar acesta este Federaţia Rusă, o putere militară 
uriaşă, cu o mare capacitate, atât nucleară, cât şi cu 
propulsie intercontinentală. 

Acesta este singurul adevăr, singura. realitate 
plauzibilă, demnă de a fi luată în discuție. 

Însuşi faptul că americanii au refuzat în repeiate 
rânduri să acorde ruşilor garanții juridice în privința 
destinaţiei scutului antirachetă spune foarte multe. 
Un asemenea refuz s-a produs chiar pe 6 octombrie 
2011 la-Bucureşti, cu-prilejul. unei vizite. oficiale pe 
care un demnitar cu rang superior din Departamentul 
de Stat pentru apărare al S.U.A. a efectuat-o în țara 
noastră. 


Ce se va întâmpla însă dacă, într-un viitor nu 
prea îndepărtat, un tragic conflict total între 
S.U.A. şi Federaţia Rusă s-ar declanşa 
iremediabil? A 

Exstins la limita armelor nucleare, pe care 
ambele superputeri le posedă "din belşug”, 
focoasele atomice ar începe să zboare dintr-o parte 
în alta, fixate în vârful unor rachete intercontinentale. 

O asemenea rachetă venită dinspre răsărit va 
putea fi interceptată de o rachetă americană de tipul 
E.K.V. (Exoatmospferic Kill Vehicle) lansată de la 
baza S.U.A. din Deveselu de Olt. 

Lovită şi scoasă după traiectoria program, 
racheta balistică intercontinentală rusească va cădea 
undeva prin apropiere, poate la Piteşti, Tg. Jiu sau 
Reşiţa. Rămăşiţele sale electromecanice vor ajunge 
la sol şi vor produce unele pagube locale pe teritoriul 
românesc. . 

Dar focosul? Focosul nuclear (sau bacteriologic, 
ori chimic), ce va face el? 

Focosul nuclear va cădea şi el şi va suferi un 
impact cu solul în apropierea rachetei 
intercontinentale, dar, atenţie, acest focos este astfel 
reglat încât să producă explozia atomică la câteva 


<a 


competența este înlocuită cu impostura, ineficienţa şi 
incultura. 

Nemărginita ură a celor care au ajuns să ne 
hotărască soarta ne presează din ce în ce mai 
tare; în loc de o reacție de respingere a situaţiei, 
devenim din ce în ce mai pasivi, mai vulnerabili, 
aruncăm vina pe fatalitate, ignorând total soluția 
problemei. d 

Toată lumea îşi închipuie că lucrurile se' pot 
îndrepta printr-un gest, printr-o persoană sau o 
minune dumnezeiască. 


secunde după impactul său cu pământul 
explozia se va produce tot pe fe D 
românesc, tot undeva pe lângă Piteşti, Tg, i 
Reşiţa. O explozie nucleară de toată "frumusetea 
deşi mai corect ar fi să zicem "de toată aroazasică 5, 

Aceasta este deci perspectiva în ce priv . 
"puternica securitate” pe care ne-a "copțiasăte 
preşedinte Băsescu, securitate "bătută în Cujen di. 
tratate internaționale, semnate cu prilejul. re, "A 
sale vizite în S.U.A. - sau, aşa cum Spunea e) Ş 
Excelența Sa, "o securitate puternică aşa cum lar. 
mai avut România în toată istoria sa". O serii a. 
afirmaţie nu poate fi luată în considerare nici m isa 
ca o glumă, cu atât mai puțin ca o asia 
strategică politico-militară. are 


ic 


CONCLUZIILE care rezultă din cele 
mai sus sunt puține, dar grave. 
Astfel: 


a) Scutul antirachetă american, cu o Componenlă 
de rampe lansatoare instalate la Deveselu de Op a 
ne ajută cu nimic deoarece "nu există” (nici în. 
viitorul apropiat, nici în perspectivă)) noi şi 
potenţialii adversari cu realizări tehnologi 
importante în domeniul focoaselor nucleare şi aj. 
rachetelor balistice intercontinentale. 


b) Scutul menţionat devine activ (şi deci up. 
doar în cazul unor lovituri nucleare între S.U.A şi 
Federaţia Rusă. Ă 

În această situație România ar deveni un. 
teritoriu sacrificat, urmând ca zone întregi să, 
suporte un bombardament nuclear. 


Prezentate 


c) Din punctul de vedere american, tot tămbălăul 
cu scutul antirachetă reprezintă doar o modalitate 
de a mai investi sume uriaşe de bani în marele 
lor complex militaro-industrial. Şi toată aceasta 
risipă se face în perioada în care omenirea, în 
ansamblu, suportă cu greu consecințele unei noi . 
crize economice de mari proporții. za 


d) Nu este prima dată când diplomația americană. 
calcă în străchini. De 113 ani (1898, Havana, auto- 
atentatul împotriva cuirasatului Main) ea ne-a senit 
doar asemenea "realizări", pe bază de înscenări 
penibile, războaie în toate zonele geografice şi. 
mari profituri financiare rezultate din crize 
mondiale producătoare de chilipiruri. 


e) Un vechi proverb spune aşa: "Cine seamănă 
vânt, culege furtună”. 

Procedând de pe poziţii de forță, în cazul scutului « 
antirachetă (ca şi în alte multe cazuri), S.U.A. au 
produs o stare de adversitate nouă în rândul. 
celorlalte mari puteri. Acestea, după mai mulle 
ezitări, s-au regrupat, unindu-şi forțele. Şi 
resursele, pentru a face fața presiunilor americane: 3 
Astfel, au apărut, succesiv, BRIC (Uniunea 
Economica. Brazilia-Rusia-India-China), Tratatul de 
la Shanghai (Rusia, India, China, şi țări din Asia 
Centrală), iar mai recent, propunerea de a se crea 
un contra-scut antirachetă, la care să colaboreze 
Federația Rusă, China şi Iranul. y 

O. mai bună şi completă coalizare a adversarilor 
de azi, şi mai ales, de mâine, nici că ar fi puli 
obține'strălucita inteligență" a S.U.A.! 


Românii ignoră faptul că de fapt suntem întru, 
război cu forțele antinaţionale şi anticreştine: “. poi: 

Românii au uitat că la război este ca la 147 
unii pier, alţii supraviețuiesc, iar alţii se ascun 
gaură de şarpe”. sI 

Nae ie ca 53 la acest război ne va fi fatală 
Suntem în ceasul al doisprezecelea! 


prosperitate, sau sclavie. 
Dumnezeu să va dea gândul cel bun 


Pe9.5. CUVÂNTUL LEGIONAR OCTOMBRIE 2041 


: SĂ 
A venit momentul să optați pentru libertate 5 
| 
| 


Cale “ponară 


"FĂRĂ CĂPITAN” - CONSTANTIN PAPANACE. (|) 


CUVÂNT ÎNAINTE 


Constantin Papanace a trăit în vârtejul 
evenimentelor politice ale epocii interbelice, de la 
copilăria Mişcării până la maturizarea ei, 
încheiată odată cu asasinarea Căpitanului, şi a 
cunoscut direct toate frământările care au 
măcinat-o după aceea. 

Lipsit de orice veleități de conducere, de o 
modestie exagerată, de o sobrietate şi de o 
intransigență morală exemplare, înzestrat cu o 
inteligență superioară, cu o cultură vastă şi cu un 
simţ politic înnăscut excepţional, apreciat în mod 
deosebit de Căpitan, Constantin Papanace era cel 
mai indicat să scrie o istorie completă, obiectivă 

i reală a Mişcării Legionare de la înființarea 
până la declinul ei sub conducerea unui paranoic 
şi iresponsabil în cel mai bun caz. 

Cartea „Fără Căpitan” este reeditată pentru prima 
dată în România prin grija şi devotamentul fratelui 
său, Carol Papanace, în virtutea dorinței 
testamentare a autorului însoțită şi de o modestă 
sumă de bani destinată acestui scop. 

Pe lângă sumedenia de date istorice pe care le 
conţine, cartea are şi un caracter autobiografic. Ea 
cuprinde narațiunea tuturor evenimentelor politice de 
la ultima întâlnire a lui Constantin Papanace cu 
Căpitanul la 25 martie 1938, la Casa Verde, până la 
refugierea lui în Germania. 

Narațiunea amănunțită, clară şi obiectivă, 
culminează cu relatarea tragicului episod al 
asasinării Căpitanului, Nicadorilor şi Decemvirilor în 
noaptea fatală din 29-30 noiembrie 1938, precedată 
de o serie de acte teroriste organizate de Horia Sima 
în Banat, Ardeal şi Bucovina, fără ştirea 
Comandamentului Legionar şi cu încălcarea 
flagrantă a ordinelor categorice ale Căpitanului 
transmise de la închisoarea Rm. Sărat prin soția sa, 
Elena Zelea-Codreanu. : 

Ca unul care, în calitate de grad legionar, de 
preşedinte. al studenților macedo-români şi de 
şef al celui mai numeros şi mai important grup 
din cadrul Centrului Studențesc Legionar. din 
Bucureşti, în timpul prigoanei, am lucrat 


împreună cu Horia Sima, până la data arestării 
mele (1 decembrie 1938) mărturfsesc, încă o dată, 
cu mâna pe conştiinţă, că, îh urma unei şedinţe 
convocate de Horia Sima şi ținute într-o locuință din 
Calea Rahovei, pe la jumătatea lunii octombrie 1938, 
am informat imediat Comandamentul. Legionar 
despre acţiunile teroriste proiectate de acesta să 
aibă loc şi în Bucureşti. 

Vasile Cristescu, şeful Comandamentului - ultimul 
şef desemnat de Căpitan - mi-a interzis categoric să 
particip la vreo asemenea acţiune, recomandându- 
mi să lucrez mai departe cu Horia Sima dar să nu 
trec la acţiune fără ştirea şi aprobarea lui. 


Pe lângă valoarea documentară a narațiunii 
evenimentelor politice trăite, redată într-un stil sobru, 
clar şi alert, Constantin Papanace se dovedeşte în 
această carte şi un maestru al portretului fizic şi 
moral al tuturor personagiilor cu care a venit în 
contact. şi care au jucat un rol în desfăşurarea 
evenimentelor istorice, ca Vasile Cristescu, lon 
Belgea, Radu Mironovici, Iordache Nicoară, lon 
Antoniu-Pâsu, preot  lon Dumitrescu-Borşa, 
Alexandru Constant, Victor Vojen, Horia Sima, 
Nicolae Pătraşcu, Victor Biriş, lt. Nae Dumitrescu, 
organizatorul laboratorului pirotehnic şi inventatorul 
celor mai bune aruncătoare de flăcări, Miti 
Dumitrescu şi, nu în ultimul rând”, minunata figură 
feminină, Nicoleta Nicolescu, devotata şi neînfricata 
luptătoare şi şefă a Cetăţuilor din întreaga țară, 
arestată prin trădarea studentului  medicinist 
Vârfureanu, instructor legionar, dovedit ulterior agent 
al Siguranţei, căruia Horia Sima, la plecarea sa 
precipitată din țară şi neanunțată Comandamentului, 
i-a lăsat pe mâini toate legăturile sale cu organizaţiile 
legionare, în loc să le lase lui Ghiţă Dragomir-Jilava 
şi avocatului Nicu Şeitan, care erau amândoi 
comandanţi legionari şi aveau legături directe cu 
unele provincii: 

Joaca permanentă a lui Horia Sima de-a 
revoluția, indisciplina” de: care dădea dovadă, 
actele teroriste declanşate de el peste capul 


“Comandamentului din care făcea parte ca om de 


legătură pe teren, circumstanțele dubioase ale 
asasinării lui Vasile Cristescu, fuga lui peste graniță 


ÎN PREAJMA FURTUNII 


- Ultima întâlnire cu Căpitanul 


Pe Căpitan l-am văzut, pentru ultima dată la 25 
martie 1938, de Buna Vestire. Din ajun venisem la 
Bucureşti să mă informez ceva mai precis în legătură 
cu desfăşurarea evenimentelor. Atmosfera devenise 
apăsătoare. Se simțea şi în liniştitul oraş de 
provincie, Călăraşi, unde aveam serviciu. 

Era clar că lovitura de stat pentru modificarea 
Constituţiei oferea platforma legală pentru începerea 
unei prigoane de totală exterminare a Mişcării 
Legionare. 

Uşurința cu care s-a realizat coaliția tuturor 
oamenilor politici, angajarea Bisericii, prin 
patriarhul Miron Cristea, precum şi împingerea 
regelui Carol direct pe scenă, arăta că forțele 
oculte naţionale şi internaționale pregăteau 
lovitura decisivă. Mai semnificativ însă decât toate 
acestea, mi s-a părut atitudinea cercurilor naţional- 
țărăniste locale, care desigur reflecta pe aceea a 
conducătorilor de la centru. Ca la un ordin, au 
început să se desolidarizeze de Căpitan şi să-l atace 
pieziş. Se insinua că Maniu nu s-a înțeles cu 
„Sceleratul” Corneliu Codreanu, pentru că acesta îi 
cerea să adere la o acțiune de lovitură de Stat - pe 
care el însă a respins-o categoric, menținându-se 
pe linia strictei legalități. (n. n.: pentru dovedirea 
acestui fapt a se vedea "Circulări şi manifeste” — 
Corneliu Zelea-Codreanu) e 
_ La Bucureşti am găsit aceeaşi apăsătoare 
înfrigurare. Ştiri contradictorii se încrucişau în 
totate direcţiile. 


L-ai ——” PI PA p._„_.._ PE 


Dimineaţa am citit în "Curentul" un lung reportaj 
despre Insula Şerpilor, cu fotografii şi aluzii care 
intimidau. Nu era o întâmplare ieşită din fantezia 
vreunui reporter. Sensul politic se desemna precis. 
De altfel, directorul acestei gazete, Pamfil Şeicaru, 
devenise un seismograf al evenimentelor politice, 
prin marile posibilități pe care le avea de a se adapta 
în mocirla vieţii publice româneşti. O inteligenţă 
pătrunzătoare înarmată 'cu multă obrăznicie şi 
înzorzonată cu totpişicherlâcul suburban. în noul 
regim care începea să se fardeze totalitar, scrisul lui 
reprezenta aceeaşi semnificaţie pe care înainte de 
suprimarea presei din Sărindar, o avea scrisul 
scrutător al lui Blumenfeld. De la el şi de la ieşirile 
năbădăioase ale lui Nicolae lorga, puteai descifra 
mai bine tendinţele dictaturii regale. 

Am pornit spre Sediu. De acolo am aflat de 
Căpitan că este la biserica Gorgani. Ne-am dus într- 
acolo. Slujba era pe terminate. Biserica era foarte 
puțin populată. Lumea aceea care altădată se 
înghesuia, să fie cât mai aproape de Căpitan, 
dispăruse acum. Încă un indiciu că ne găsim în 
preajma furtunii, fiindcă instinctul acestei lumi 
este tot atât de sigur ca şi acel al şobolanului de 
pe corabie. 

În mijlocul Bisericii, în faţa altarului, stătea drept 
ca o lumânare Căpitanul, cu capul smerit, iar pe fața 
lui palpitau gânduri amestecate cu rugăciuni. Alături, 
în partea din dreapta, stătea credincioasa Nicoleta, 
cu un grup de legionare. Ne-am apropiat încet. 


la 4 februarie 1939, 
fără să anunțe pe 
nimeni din cei cu 
care conlucra, 
alegerea lui 
Vârfureanu ca om 
de încredere, şi 
atâtea alte fapte 2105 
ciudate, constituie pentru Papanace tot . atâtea 
enigme care vor trebui odată explicate. Asiipra 
unora s-a făcut deja lumină. Se cunosc azi destul 
de bine legăturile secrete ale lui Horia Sima cu 
Mihail Moruzof, şeful Serviciului Secret şi omul 
principal al Camarilei regale conduse de evreica 
Lupescu. Viitorul va dezvălui poate şi alte 
documente edificatoare din arhivele secrete, 
inaccesibile în prezent. 

Cartea lui Constantin Papanace, fost şef al 
Comandamentului Legionar din timpul marei 
prigoane, al treilea în ordine după căderea 
comandantului legionar al Bunei Vestiri Radu 
Mironovici şi a comandantului legionar lon Belgea, 
se adresează în primul rând legionarilor, pentru 
propria lor lămurire, onestă şi corectă, în avalanşa 
recentă a atâtor publicaţii tendenţioase şi 
mistificatoare, istoricilor cinstiți de azi şi de mâine, 
opiniei publice româneşti 
setoase de cunoaşterea 
adevărului istoric 
fundamentul construirii unui 
viitor sănătos - şi, mai ales, | 
generaţiilor de tineri 
români, purtătorii destinului 
românesc spre măreaţa lui 
împlinire, aşa cum a visat-o 
Corneliu Zelea-Codreanu şi 
tânăra generație 
interbelică, eroică şi 
martirizată de călăii 


neamului. 
ION ZEANA E 
(medic comandant legionar) 


Nicoleta, cum ne-a văzut, a venit bucuroasă la 
mine şi mi-a şoptit: „Bine că aţi venit! Se simţea atât 
de singur Căpitanul!" 

M-a mişcat profund această mărtufisire. Adesea 
mi-a făcut ea imputarea de ce nu mai stăm, ca altă 
dată, în preajma Căpitanului, şi am plecat, risipindu- 
ne unii prin închisori (se gândea la lancu Caranica şi 
Doru Belimace), alţii în mormânt (ca Sterie Ciumetti) 
şi alții prin provincie. 

Aici, la Centru, se înghesuie lângă Căpitan mereu 
elemente în care nu poţi avea nici un fel de 
încredere. Acum simțeam adânc această situație. 

Slujba s-a terminat. Când ne-a văzut Căpitanul, 
ne-a întâmpinat cu fața luminoasă şi plin de bucurie. 
„Hai, să mergem", mi-a spus Căpitanul. Am ieşit 
afară, în faţa Bisericii, pe treptele ce coboară spre 
Bulevard, se eşalonaseră cordoane de legionari, 
care au dat onorul. 

Jos era multă lume de legionari din masă, 
care veniseră să-şi vadă Căpitanul, după cum şi 
oameni curioşi, printre care se amestecau şi 
mulți agenți.. 

Căpitanul m-a invitat la dânsul. A spus că vrea să 
stea de vorbă mai pe larg. 

Am plecat spre Casa Verde cu maşina 
Căpitanului şi încă o altă maşină. Acolo am găsit pe 
d-na Claudian, mama lui Alex. Tell, şi încă câteva 
persoane. Căpitanul m-a rugat ca la masă să nu 
discutăm despre evenimentele politice în curs. 


(continuare în numărul viitor) 


CUVÂNTUL LEGIONAR OCTOMBRIE 2011 P29%:9 


V 


Z/ 


Garaj 


O ZI JENANTA DIN ISTORIA LUMII 


La 7 noiembrie 1989, la Moscova, în Piaţa Roșie 
- roşie de sângele care s-a vărsat în Rusia după 7 
noiembrie 1917! - defilarea clasei muncitoare s-a 
făcut sub lozinca ”Proletari din toate fările, 
IERTAȚI-NE”! 

La puțin după acest 7 noiembrie crepuscular, 
rușii au renunțat a mai sărbători ziua de 7 
noiembrie și și-au găsit altă zi națională. Adevărul a 
fost scos de la obroc și tot rusul a aflat că regimul 
politic instalat la 7 noiembrie 1917 a adus popoarelor 
Rusiei cele mai mari nenorociri din istoria Rusiei! lar 
prin exportul „Marii Revoluții Socialiste din 
Octombrie” dezastrul s-a lărgit și în Europa de Est, 
precum și pe alte continente. 

Ceva asemănător s-a întâmplat şi în România: 
1989 a fost ultimul an când am mai sărbătorit 23 
august ca zi naţională. Evenimentul astfel 
aniversat, trădarea de la 23 august 1944 și prăpădul 
care a urmat, căpăta în mod oficial o evaluare 
corectă, 23 august dovedindu-se cu totul nepotrivit 
pentru o zi națională. Am mai fi avut motiv să 
păstrăm amintirea acelei zile nefaste cel mult pentru 
a institui o zi de doliu naţional, ca un remember al 
actelor de trădare și de mișelie din istoria noastră. 

Celelalte țări foste „socialiste” au procedat și ele 
la aceeași reparație, regăsindu-și astfel ceva din 
demnitatea la care renunțau de fiecare dată când 
sărbătoreau în fals ziua ființei lor naționale. 

Puţină istorie dacă cunoşti, îţi dai seama că 
există o linie de continuitate şi de cauzalitate de 
la revoluţia franceză de la 1789 la revoluţia 
bolșevică din 1917, ideile revoluției franceze fiind 
atât de scumpe și de mobilizatoare pentru Lenin și 
tovarășii săi de genocid anti-rusesc, genocid al 
propriului popor, iar după 1945 și al altor popoare. 
Genocid produs în numele vestitei lozinci: “libertate, 
egalitate, fraternitate”! Probabil că niciodată nu s-a 
spus prin numai trei cuvinte o minciună mai mare, 
mai ticăloasă, cu consecințe mai nefericite pentru 
mult încercata noastră planetă! Trei cuvinte cu care 
Franţa a prostit planeta, aducând mulţime de 
nenorociri pe mai toate meridianele! Nenorociri al 
căror inventar e timpul să-l facem, cât mai riguros cu 
putință! Cât mai lucizi! 

În logica lucrurilor ar fi fost ca măcar acum, după 
ce sovieticii și est-europenii au renunţat la regimul 
politic instaurat prin aplicarea ideilor revoluției 
franceze, franțujii înșiși să purceadă la un travaliu de 
asanare a mentalului lor colectiv, la reconsiderarea 
așa-zisei lor revoluţii, așa-zisa revoluţie a așa-zișilor 
francezi! Căci, mai înainte de orice ali adevăr, se 
situează adevărul că revoluţia: franceză nu au 
făcut-o francezii. Ei doar au suferit-o!... Pe ei s-a 
experimentat!... dr 

O asemenea reconsiderare, făcută cu un minim 
simţ al responsabilității în faţa istoriei și a omenirii, i- 
ar obliga pe franţuji să ni se adreseze și ei cu 
aceleaşi cuvinte: "lertafi-ne! lertafi-ne . pentru 
revoluția de la 1789 și, mai ales, iertati-ne pentru 
minciunile pe care le-am tot spus despre zisa 
revoluție, despre acele momente de  rătăcire 
bezmetică din istoria noastră pe care le-am oferit ca 
model pentru întreaga planetă! lertati-ne pentru 
contribuția noastră atât de substanțială la 
degradarea condiției umane, a vieţi pe această 
planetă minunată! N-o prea merităm....” 

Este de un haz trist să constați, frunzărind cărţile 
unor istorici francezi despre 14 iulie 1789, că 
revoluţia franceză: (1) a fost concepută în Bavaria, 
(2) declanșată cu sprijin britanic masiv (și perfid!), E 
(3) purtată pe străzi, la vedere, de lumpeni proletari 
de prin; porturile Mediteranei, bine înarmați și bine 
plătiți. 

Care a fost contribuția Franţei, a Parisului la 
revoluția franceză, alta decât suferintele ce s-au 
abătut asupra adevărafior francezi?l... În sine, 
tragismul zilei de 14 iulie este copleșitor. Declarată zi 
naţională a Franţei, tragismul zilei de 14 iulie decade 
în ridicul, subiect jenant pentru toți iubitorii Franței... 

După căderea comunismului, logic este să 
urmeze o reevaluare a antecedentelor care 
au pregătit catastrofa planetară 


impropriu numită "comunism”. S-ar putea să 
constatăm că minţile luminate care au decis și au 
organizat demolarea șandramalei bolșevice în 1989 
sunt aceiași ijuminați care organizaseră în urmă cu 
exact 200 de ani căderea Franţei sub tăvălugul falsei 
revoluții. Nu cumva această coincidenţă - 1789 — 
1989 - semnifică modul în care manipulatorii 
planetari ai istoriei au ținut să  aniverseze 
bicentenarul debutului lor în istorie ca manipulatori 
universali ai destinelor noastre?! Bicentenarul 
răsunătorului succes obţinut în 1789 în fața 
monarhiei și a Bisericii Creștine?! 

Leg criza actuală prin care trece omenirea de 
revoluția franceză! Nu am în vedere (numai) criza 
financiară din ultimii doi-trei ani, ci criza care se 
manifestă de câteva decenii, îngrijorând toate 
spiritele voitoare de bine ale omenirii. O criză 
morală, în primul rând, a unei omeniri care și-a 
pierdut orizontul existenței, incapabilă de elanuri 
generoase, copleșită de eșecul fantasmelor cu 
care au fost amăgite popoarele lumii: 
democraţie, egalitate,  fraternitate, libertate!... 
Revoluţia. franceză a produs o ruptură gravă în 
devenirea omenirii. 

Dintotdeauna, pretutindeni în lume, indiferent 
de sistem politic, de religie, toate naţiunile şi fiecare 
persoană în parte au trăit în cultul îndatoririlor, al 
obligaţiilor pe care le presupune calitatea de 
fiinţă umană. Conștiinţa că te naști dator față de 
cei care te-au conceput și ți-au conferit o identitate 
inconfundabilă, faţă de Dumnezeu, față de familie, 
față de neam, a stat la temelia elanului făuritor de 
istorie, determinând comportamente generoase, 
exemplare, modele de dăruire pentru binele și 
propășirea comunitară. 

Odată cu revoluția franceză debutează cultura 
drepturilor omului. Unii nu au ezitat să vorbească 
chiar de o nouă “religie”, „religia” drepturilor omului... 

Modelul omului puternic, care intră în lume, în 
viață, întrebându-se el ce are de făcut, ce are de dat, 
cu ce se poate plăti pentru norocul extraodinar de a 
se fi născut om, :model aflat în vigoare de la 
începuturile umanității, a fost înlocuit la 14 iulie 
1789 cu modelul individului  nevolnic, gol 
sufletește, lipsit de orizont metafizic, obsedat să 
aibă cât mai multe de primit, preocupat permanent 
să-i sporească încasările, alocaţiile, subvenţiile... 
Postură josnică, a celui obsedat de drepturi, 
nepăsător la servituțile condiţiei de om, de francez, 
de părinte! Această paradigmă a  inaugurat-o 
revoluția franceză și ea s-a extins ca o molimă la 
scară planetară, chiar dacă, din fericire, încă n-a 
reuşit să fie a tot acaparatoare!... 

În consecința ideilor revoluţiei franceze, a 
mobilurilor discrete sau oculte care au animat-o, 
familia și patria, națiunea, Adevărul, au încetat să 
mai fie un mobil al sacrificiului de sine, însăși ideea 
de sacrificiu a fost de-sacralizată, fiind atât de 
contrară Cartei Drepturilor Omului, spiritului acesteia! 

Omul "bastilez” — nu-i pot spune „francez”, 
adevărata Franță nu este cea evocată la 14 iulie! - a 
căpătat dreptul să nu se mai jertfescă pentru nimeni, 
el își declară cu semeţie eliberarea de sub teroarea 
lui Dumnezeu! Căci i s-a recunoscut și acordat 
dreptul suprem: dreptul omului de a trăi în afara lui 
Dumnezeu. Supremă eliberare! 

Omul care vine din vechimea istoriei noastre 
pe acest pământ era produsul educației în 
spiritul. îndatoririlor cu care te încarcă nașterea, 
condiţia umană și naţională în interiorul căreia 
evoluezi ca subiect al istoriei. 

Omul bastilez, consacrat de Carta Drepturilor 
Omului, se simte liber și îndreptăţit să se lepede de 
orice obligații, de orice tabu-uri, de orice credință, 
ajunge repede să se simtă şi să se declare 
independent față de orice modele sau norme 
morale!... N-are prejudecăți, n-are idealuri; nu are 
decât drepturi și pretentii! 

Despre minciuna nerușinată numită ”egalitate” 
spun doar atât: atât teoria, cât și practica istorică 
denunţase acest fals încă din antichitate. Există o 
singură egalitate reală, egalitatea în fața lui 


Dumnezeu, a judecății Sale. Şi aceasta este o idee 
de bază pentru creștinism, creștinismul împotriva 
căruia s-au produs cele mai multe dintre crimele 
revoluţiei franceze! O revoluţie despre care uităm să 
spunem cât a fost de stupid A anti-creștină, 
Demolatoare de biserici, asasină sadică de preoți... 

Cât despre ”fraternitate”, mărturie stă numărul 
înspăimântător al celor ghilotinaţi sau uciși într-o 
manieră mai expeditivă în timpul revoluției... d 

Faptul că ziua de. 14 iulie a fost declarată zi 
natională a Frantei, cu sau fără bună știință ascunde 
semnificaţia tragică a revoluției franceze: intervenția 
în desfăsurarea evenimentelor istorice a unor forte 
întunecate, disimulate în varii chipuri, care au 
reusit să monopolizeze resursele financiare ale lumii 
și să facă din speculații și strategii financiare 
motorul principal al istoriei. O istorie decăzută din 
atributele ei onorabile, adeseori sublime. E 

Autorii revoluţiei franceze acţionează de atunci și 
până azi numai sub protecția nopții, niciodată la 
lumina zilei. Au  instituționalizat minciuna şi 
diversiunea la scară planetară. Au pervertit mii și 
mii de creiere să li se aservească, să intre sub 
comanda lor secretă. 

Acţiunea acestor falsificatori ai istoriei și ai vieții 
pe care o ducem a debutat prin revoluția așa-zis 
franceză, la 14 iulie 1789. De atunci, intervenția lașă 
și eficientă a neastâmpărului diabolic s-a intensificat 
și a ajuns în zilele noastre să fie principalul 
producător de evenimente politice, istorice.-O istorie 
falsificată, manipulată, contrară oricăror precepte 
religioase și morale, oricărei tradiții de eroism și 
onoare. 

Firește, aceste consideraţii asupra revoluţiei 
franceze, asupra semnificațiilor ei adânci, ultime, 
vor fi respinse de multă lume. Eu însumi nu le-aş 
fi exprimat în urmă cu 20-30 de ani!! 

Dar sunt absolut sigur că nu greșesc când mă mir 
de „fraţii” noștri francezi că au ales ziua în care a 
căzut Bastilia ca să le fie zi naţională, reper al 
eroismului francez, moment de maximă referință 
pentru gloria Franţei. E atâta minciună și prosteală 
generală, colectivă, în celebrarea lui 14 iulie! 

Unde este vestitul spirit critic al franțuzului?! 
Adevărul despre faptele petrecute la 14 iulie 1789 
este atât de jenant încât nici nu-mi vine să-l amintesc 
în detalii! S-a minţit în manualul de istorie, al școlilor 
din Franţa și din întreaga lume, când Bastilia a fost 
prezentată ca o redută a abolutismului regal! S-a 
mințit enorm şi cu privire la acest absolutism regal! În 
timpul revoluției franceze au fost condamnaţi la 
moarie și executaţi - în numele fraternității și al 
democrației - mii de francezi, mult mai mulți ca în 
toată istoria multiseculară a monarhiei franceze: 
câteva zeci, mai puţin de _cincizeci!... Inventarul 
minciunilor care circulă oficial despre revoluția 
franceză devine jenant acum, după ce au dispărut 
minciunile despre 7 noiembrie și regimul. bolșevic, 
minciunile despre celelalte „revoluţii”, din estul 
Europei. 

Sunt atâtea spirite luminate ale Franţei care au 
luat distanță față de numita revoluție, au deplâns-o 
sau au demascat-o ca atare, ca moment din care 
începe decăderea Franţei... Faptul că în această 
cădere a fost atrasă întreaga omenire nu poate fi un 
titlu de glorie pentru Franța! Dimpotrivă! 

A Da, spiritul revoluției franceze a determinat 
importante răsturnări de valori, schimbări majore în 
lume!... Cele întâmplate însă în anii-care au urmat, 
situația în care se ană omenirea în momentul de 
față, hic et nunc, ne obligă să deplângem 
cacealmaua de odinoară, dar mai ales ne obligă să 
ne distanțăm de rătăcirea de azi, a francezilor, 
rătăcirea în care, bieții de ei, se complac și persistă 


fără nici o greață... 


Pa9-10 CUVÂNTUL LEGIONAR OCTOMBRIE 2011 


> PESUTIY e 


„NE Eee cete e E amana 


Corejponudență 


LUNGUL DRUM AL NOPȚII CĂTRE... BEZNĂ 


- LA ETi Li [] EI L] 4 
De la noaptea comunistă spre bezna totalitară, neocomunistă - 


între 30 sept.- 2 oct. 2011 s-a desfăşurat la 
piteşti cel de-al XI-lea Simpozion Internaţional 
despre „Experimentul Piteşti — Reeducarea prin 
tortură”, la care au participat şi trei reprezentanti ai 
Mişcării Naţionale de Rezistență. A 

După ceremonia de deschidere a Simpozionului 
la care au fost prezente oficialități locale şi 
ersonalităţi din domeniul istoriei, al cercetării 
ținţifice privind rezistența anticomunistă, precum şi 
reprezentanți ai organizaţiilor foştilor deținuți politici, 
inclusiv din Basarabia, s-a trecut la activitățile incluse 
în programul primei zile, care a cuprins, în prima 
arte, vizita la fosta închisoare şi participarea la 
slujba de pomenire a martirilor luptei anticomuniste. 

Concret, nu se vrea decât întruniri anoste 
edulcorate, fără tentă naționalistă politică. > 

Am constatat cu mâhnire starea de degradare în 
care se află acea parte din închisoare, care mai 
aminteşte de locurile de detenţie în care s-a 
desfăşurat sadicul şi criminalul experiment. Vorbim 
doar despre „acea parte”, întrucât vechea clădire a 
fost concesionată de oameni de afaceri care, pe 
moment o folosesc drept spații de depozitare şi 
birouri. Există temerea că, în scurt timp 
vestigiile fostei temnițe vor dispărea în întregime, 
ca să nu mai poată mărturisi despre suferințele 
Românilor martirizați pentru crezul şi lupta lor. 

După masa de prânz s-a trecut la prezentarea 
lucrărilor din programul zilei. E 


Susținerea lucrării „Mişcarea Naţională de 
Rezistență - Istorie şi actualitate” a fost limitată 
însă la doar 8 minute, ceea ce a făcut ca mesajul 
acesteia să fie concentrat în numai câteva din ideile 
principale şi anume : 

1. - In ce context, de către cine şi în ce scop a 
fost constituită Mişcarea Naţională de Rezistență 
Anticomunistă, precum şi influența exercitată de 
aceasta asupra. desfăşurării evenimentelor social- 
politice din perioada tulbure a anilor 1945-48 ; 

2. - Argumente ce pot contracara aprecierile 
nefavorabile ca şi denigrările proferate de unii istorici 
şi cercetători la adresa Mişcării Naţionale de 
Rezistență, prin care se urmăreşte diminuarea 
rolului şi importanţei acesteia; 

3. — Reiînființarea unei Mişcări Naţionale de 
Rezistență - MNR: când, unde, de către cine, scop 
şi obiective, perspective privind continuarea luptei 
înaintaşilor pentru păstrarea identității Neamului în 
condiţiile confruntării cu hidra neocomunistă. 


La primul punct am amintit de instaurarea la 6 
martie 1945 a guvernului prin. care comuniştii au 
acaparat puterea cu sprijinul „eliberatorilor” bolşevici. 

Faţă de această samavolnicie şi de urmările ei 
catastrofale pentru țară s-a ridicat să i se opună elita 
națională: militari, preoţi, intelectuali şi "talpa țării” ș 
conştienţi că vor duce o luptă inegală (şi cu atât mai 
demni în sacrificiul lor). 

Un grup de militari în rezervă a constituit un 
Comandament care să adune sub o comandă unică 
formațiunile înarmate ce se constituiseră deja pe 
teritoriul naţional. A fost actul de naştere al Mişcării 
Naţionale de Rezistență Anticomunistă, iniţiatorul 
şi conducătorul ei fiind generalul de Corp de Armată 
Aurel Aldea. Lângă el s-au aflat contraamiralul 
Horia Măcellariu, gen. Const. Eftimiu şi alţii. 

În scurt timp Mişcarea Naţională de Rezistență 
Anticomunistă s-a extins, în rândurile sale aflându-şi 
locul militari şi civili, dar şi personalități din domenii 
diferite : ştiinţă, cultură, învățământ, justiție, precum 
şi grupuri de rezistenţă; s-au stabilit contacte cu 
PNȚ, PNL şi Mişcarea Legionară. : 

Urmare a infiltrării unor cozi de topor şi â 
trădărilor — nelipsite în vremuri de cumpănă, 
Conducerea Mişcării Naţionale de Rezistență 
Anticomunistă a fost arestată în mare parte, procesul 
primului lot, de 90 de membri, având loc în zilele de 
11-18. nov. 1946, sentința pronunțându-se in 
noaptea de 18/19 - nu întâmplător, chiar la data 
alegerilor . falsificate de comunişti pentru a-şi 
consolida puterea. 


Printre cei condamnaţi la muncă silnică pe viață 
s-au aflat gen. Aurel Aldea, eminentul profesor 
atomist George Manu (ambii găsindu-şi sfârşitul în 
temniţele comuniste), contraamiral Horia Măcellariu, 
gen. C. Eftimiu, av. Alexandrescu N. 

Despre doi dintre aceşti eroi ai Neamului vom 
face scurte referiri, întrucât viața şi lupta lor au 
determinat în mare măsură. reînființarea Mişcării 
Naţionale.de Rezistență de azi. 

Contraamiralul Horia. Macellariu, excelent 
profesionist, având studii şi în Franţa, decorat cu 
Legiunea de Onoare de către preşedintele Franţei, a 
fost salvatorul flotei maritime române şi al portului 
Constanţa în 24-25 aug. 1944. Pentru acest act de 


devotament a fost trimis de comunişti în fața 


Tribunalului Poporului, suportând apoi. schingiuirile 
temniţelor comuniste timp de 16 ani (1948-1964) 

În antiteză cu destinul acestui brav român, un alt 
marinar, . fost comandant de navă, ministru în 
guvernele neocomuniste, vânzătorul pe doi bani al 
flotei maritime române, care, în loc să fie condamnat, 
ajunge preşedintele ţării. Este blestemul sângelui 
care a îmbibat pământul acestei țări de-a lungul 
secolelor, crucea pe care o purtăm pentru 
laşitatea şi neputința de a ne făuri propriul 
destin. 

Despre prof. George Manu, eminentul om de 
Ştiinţă cu o vastă cultură, cel care a înțeles că e de 
datoria lui să lupte pentru salvarea ţării de sub 
stăpânirea invadatorului, ne-a vorbit cu dragoste şi 
prețuire prietenul nostru, av. Nicu Păun, cu 15 ani de 
temniță comunistă, organizatorul grupului de 
rezistență armată „Pajura Neagră” din Munţii 
Buzăului: „Am avut marea onoare să mă aflu timp de 
câteva luni în celulă, ba chiar în acelaşi pat cu un 
mare român, un om deosebit din toate punctele de 
vedere, de la care am învățat mai multe decât în toți 
anii mei de studii. A fost un adevărat „rector al 
Universităţii Aiud”, un părinte şi îndrumător spiritual 
pentru deţinuţii de aici. Demn şi de neclintit în ce 
priveşte. principiile şi crezul său. De aceea vă dau 
sfatul ca organizaţia pe care ați întemeiat-o. în 
casa Elisabetei Rizea să poarte numele de 
Mişcarea Naţională de' Rezistență, aşa cum se 
numea. şi cea din conducerea căreia făcea parte 
prof. G. Manu. Pentru cinstirea memoriei lui şi a 
camarazilor de suferință 'să le continuaţi crezul şi 
lupta”. 

La punctul 2 am venit cu argumente ce se 
deduc, în mare parte, din conţinutul primului punct. 
Chiar instanţa de judecată, prin actul de acuzare a 
confirmat pericolul pe care îl reprezenta Mişcarea 
Naţională de Rezistență  Anticomunistă pentru 
puterea - comunistă şi pentru stăpânul pe care îl 
slujea aceasta, invadatorul bolşevic. Am redat un 
fragment din acest document : 

„Organele de: siguranță ale statului au fost 
sesizate că, începând cu' sfârşitul anului 1944, pe 
teritoriul țării îşi desfăşoară activitatea unele 
organizaţii subversive... ai căror partizani caută să 
antreneze. diferite persoane marcante. şi chiar şefii 
partidelor politice național liberal şi naţional țărănist, 
convingându-le să li se alăture şi să le acorde tot 
sprijinul. Astfel de organizaţi uni subversive au fost: 

"Haiducii lui Avram lancu — Divizia Sumanele 
Negre” - a luat ființă din batalioanele de voluntari 
Iuliu Maniu, ce urmărea răsturnarea prin violență a 
ordinii publice existente în stat. Conducătorul 
acesteia, Olteanu Gavrilă, .fost comandant al unui 
asemenea batalion, a luat legătura cu 
comandamentul central al Mişcării Naţionale de 
Rezistență Anticomunistă, de unde a primit indicaţia 
să-şi delimiteze zona de acțiune doar la Ardeal şi 
solicitarea de a identifica terenuri pentru aterizarea 
avioanelor. ţ 

"Grupul înarmat Sinaia”-. înființat spre sfârşitul 
anului 1944 sub conducerea căpitanului în rezervă 
Popa Dumitru, la Sinaia, grupând ofiţeri şi subofițeri 
activi şi în rezervă, care au reuşit să sustragă de la 
unităţile lor diverse cantităţi de armament, muniții şi 
explozivi pe care să le folosească la momentul 


oportun. Ca şi "Haiducii lui Avram lancu” a intrat în 
legătură cu Mişcarea Naţională de Rezistență, 
primind în responsabilitate zona „D” din planul 
general de rezistenţă, sub şefia prof. G. Manu. 

Din probatoriul aflat la dosar rezultă, de 
asemenea: „Mişcarea Naţională de Rezistență şi 
subdiviziunile sale au activat intens, lăsând acte 
concrete doveditoare ale materializării intenţiei de a 
distruge unitatea statului (n. n.: statul comunist) şi de 
a răsturna ordinea politică existentă în stat”. Astfel 
de argumente am folosit pentru a combate afirmaţiile 
făcute de o parte dintre cei care studiază şi scriu 
despre istotia recentă a României, cum că Mişcarea 
Naţională de Rezistență nici. n-ar fi existat în 
realitate, că nu reprezintă decât o „făcătură” a 
Siguranţei şi apoi a Securităţii. Ă 

Dar mai gravă ni se pare următoarea afirmaţie : 
„S-a scris foarte mult despre Mişcarea Naţională de 
Rezistență, s-au publicat numeroase documente dar 
nu foarte multă lume s-a întrebat dacă acele 
documente reflectau o realitate palpabilă sau doar 
un nume ce acum suna bine pentru orgoliul naţiunii, 
dându-ne ocazia de a ne lăuda cu înverşunata luptă 
pe care am dus-o noi ”. („Mişcarea armată de 
rezistență anticomunistă”, pag. 17, autor - colectiv 
condus de Gh. Onişoru). 

Practic, aceşti — să le zic şi eu - „pretinşi” istorici 
şi cercetători nu-şi dezmint înclinațiile slugarnice față 
de putere, indiferent care ar fi ea. Ca să fie pe placul 
efemerilor conducători ai atât de greu încercatei Naţii 
Române, aceştia  mistifică adevărul istoric, 
compromițându-şi calitatea profesională. 


Pentru punctul 3 m-am rezumat la următoarele : 

- la întrunirea MNR de la Braşov (23 sept.2000), 
participanţii au votat în unanimitate înființarea 
acesteia, continuatoare a celei din anii 1945-1948; 

- au semnat ca membri fondatori, în afara foştilor 
deținuți politici sau urmaşi ai acestora prezenţi în 
sală, mulţi dintre muncitorii de la Întreprinderea de 
Autocamioane, membri ai Asociaţiei „15 Noiembrie 
1987”; 

- am reuşit să legalizăm MNR de-abia după 10 
ani (semn bun, tot în 23 septembrie), dovadă clară 
că am deranjat atât regimul Constantinescu, cât şi 
cele două care i-au urmat; înainte şi după legalizare 
am adresat apeluri poporului român, în care 
avertizam asupra situaţiei dezastruoase în care am 
fost aduşi de cei care se perindă la putere şi nu se 
mai satură din ceea ce jefuiesc, atentează acum la 
pensiile şi salariile celor mai defavorizate categorii 
sociale, la sănătatea celor mulți şi sărăciți, la baza 
educației şi culturii acestui Neam; prin astfel de 
ticăloşii urmăresc să ne reducă la tăcere, să 
devenim dependenţi de „pomenile” lor, ca singura 
cale de supraviețuire; şi să nu uităm că au scos Țara 
la mezat, secătuind-o şi înrobindu-ne cu împrumuturi 
pe care le vor plăti şi generaţiile viitoare. 

În final am făcut apel la tânăra generaţie să vină 


alături de noi, SĂ NE LUĂM ȚARA ÎNAPOI. Ea a fost . 


leagănul strămoşilor noştri, trebuie să rămână şi va 
fi a noastră şi a urmaşilor noştri, în vecii vecilor! 

Faptul că această poziţie a MNR faţă de actualii 
guvernanți îi deranjează în mod vădit pe cei vizaţi, ni 
se pare firesc. Dar pare de necrezut că o parte din 
foştii deținuți politici, camarazi ai eroilor martiri pe 
care-i comemorăm, ca şi unele formaţiuni ce se 
revendică de la Mişcarea Legionară (simiştii) ne cer 
să nu atacăm puterea pe motiv că nu au voie să 
politizeze conformistele lor manifestări. Există o 
explicaţie pentru această obedienţă față de putere, 
în opinia noastră, degradantă şi de neadmis: 
executarea ordinului de supunere necondiționată 
faţă de comunişti şi neocomunişti, duşmanii cei mai 
aprigi ai Mişcării Legionare (este vorba de situațiile 
umilitoare din 1945 - 1948 şi după dec. 1989 în care 
au fost puşi legionarii ca urmare a ordinelor date de 
H. Sima). 


Doral Icar, Bragoa 


CUVÂNTUL LEGIONAR OCTOMBRIE 2014 P29-11 


Diverse 


"PĂMÂNTUL STRĂMOŞESC”, 
PUBLICAŢIE MAJORĂ A EXILULUI 


Paradoxal, deşi în ultima jumătate a secolului 
trecut au apărut în lumea liberă peste 50 de ziare şi 
reviste legionare, nu se va putea face niciodată o 
istorie a presei legionare a exilului. 

Explicația este simplă: marea majoritate a acestor 
publicații apărute de-a lungul timpului în toată 
Europa, în cele două Americi şi chiar în îndepărtata 
Australie nu au fost expediate într-un loc centralizat 
care să permită cercetătorului istoric de a le 
consulta. 

Cele mai multe din aceste publicaţii se află totuşi 
la Biblioteca Română din Freiburg, Germania. 

Din păcate, subsemnatul nu are posibilitatea 
materială ca să-i treacă pragul şi, ca atare, să le 
răsfoiască. 

Din mostrele ajunse în țară, care mi-au căzut în 
mână, am observat faptul că diferă foarte mult, din 
multe puncte de vedere. 

Diferă aspectul grafic, unele fiind tipărite pe hârtie 
bună, având şi fotografii, altele, cele mai multe, au 
hârtie de calitate modestă, unele fiind trase la 
şapilograf sau dactilografiate. 

Unele au apărut constant, pe parcursul a multor 
ani, iar altele avut apariţii efemere încetându-şi 
activitatea după numai 4-5 numere; unele erau 
săptămânale şi altele trimestriale sau bianuale. 

În sfârşit, pentru a întregi privirea de ansamblu, 
mai adaug faptul că unele au beneficiat de 
colaboratori de prim rang, în timp ce altele poartă 
semnăturile unor persoane total necunoscute. 

Şi încă o precizare esenţială: începând din anul 
1956, aceste publicaţii s-au situat pe două poziţii 
fundamental opuse: codreniste şi simiste; în paginile 
lor nu au lipsit polemicile şi dezbaterile aprinse, pro 
şi contra Horia Sima. 

Se pare că acesta ar fi subvenţionat material 
publicaţiile care îl adulau, întrucât, prin formarea (în 
aug. 1944) a Guvernului "Naţional" Român de la 
Viena (aşa-zisul guvern-fantomă al cărui şef a fost 
timp de , ar fi beneficiat de sume mari de bani, 
provenite din bani româneşti aflați în băncile 
germane în urma tranzacţiilor comerciale dintre 
România şi Germania, care au fost „îngheţate” în 
urma actului de la 23 august. 

Distrugerea oraşelor germane apropape în 
totalitate, a făcut imposibilă evidența sumelor 
încasate de Horia Sima. 


Mişcarea Legionară a fost de departe cea mai 
activă organizaţie a exilului împotriva comunismului, 
cea mai bine organizată, cea mai disciplinată şi cea 
mai fermă, cea care a ajutat cel mai mult material pe 
cei care au fugit din ţară, cea care a avut rolul 
primordial în tipărirea cărţilor interzise în România şi 
în omagierea marilor personalități culturale şi 
istorice. 


Cei mai mulţi legionari aflaţi în Germania la 
sfârşitul războiului s-au stabilit în Spania, Argentina 
şi Italia, lucru explicabil întrucât în primele două au 
fost sprijiniți de conducătorii acestor țări, generalii 
Francisco Franco şi Juan Peron. Aşa se explică 
apariţia în aceste țări a numeroaselor publicaţii de 
orientare legionară. 


În capitala Argentinei a apărut în 1952 
numărul unu al revistei legionare, serie nouă, 
"Pământul Strămoşesc”, dactilografiat în 22 de 
pagini. 

Este de fapt o continuare în exil a ziarului 
oficial al Legiunii, fondat de către Corneliu Zelea- 
Codreanu în anul înființării Legiunii „Arhanghelul 
Mihai!” (1927); ziarul apăruse la laşi. 

Directorul revistei din exil a fost comandantul 
Bunei Vestiri avocat ILIE GÂRNEAȚĂ, unul dintre 
cei cinci fondatori ai Legiunii, singurul aflat în 
exil, care în „Cuvânt înainte” afirmă următoarele: 

"Pământul  Strămoşesc” a fost revista 
începuturilor revoluţiei spirituale româneşti." 

Oricâte publicații legionare noi au mai apărut 
după aceea, nu i-au putut smulge acest primat. 

Vom reînnoda firul acolo unde el a fost rupt de 

unele manfestări care au provocat confuzie în 
sufletele camarazilor. (n. n.: se referă la 


Pa-12 CUVÂNTUL LEGIONAR OCTOMBRIE 2041 


impostura simistă care a răvăşit sufletele legionare) 

Vom reafirma în paginile ei aceeaşi credință 
legionară fără să ne ruşinăm de ea, şi fără să ne 
închinăm teoriei momentului politic”. (n. n.: din nou 
aluzie la simişti, care pretindeau că doctrina 
legionară ar fi trebuit modificată, adaptată 
momentului politic) 

Revista (de fapt volum masiv) este structurată 
pe capitole, unde găsim semnăturile elitei 
legionare - atât cea asasinată, cât şi cea în viață. 

În secțiunea „|”, intitulată „Fondatorii”, găsim 
numele lui Corneliu Zelea-Codreanu, lon Moţa, 
Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, precum şi 
facsimile după scrisori ai primilor doi. 

În secțiunea „II”, "Martirii”, întâlnim semnătura 
lui Radu Gyr, a comandanților legionari din exil: 
avocat Nicolae Arnăutu, av. Nicolae Şeitan, ing. 
Virgil Ionescu, ec. Constantin Papanace, preot 
Ştefan Palaghiţă, a instructorului legionar av. Petre 
Vălimăreanu, a comandantului Bunei Vestiri Mile 
Lefter (de asemenea aflat în exil), a lui |.G. Dimitriu. 
Spaţiul tipografic limitat nu-mi permite să le analizez; 
voi menţiona doar câteva titluri care sugerează chiar 
de la început conţinutul articolelor „Martirii Legiunii”, 
"Cranii de lemn”, "Generalul Gh. Cantacuzino- 
Grănicerul”, "Scrisoare amintirii lui Vasile Cristescu”, 
"Vasile Marin”, "Personalitatea lui lon Belgea”, 
"Martirajul lui Grigore Pihu”, "Masacrele din noaptea 
de 21-22 sept.1939”, "Iaşul şi Enache Nadoleanu”, 
"O lacrimă unui camarad”. 

Secţiunea a III-a, care are titlul „Suferință, jertfă, 
cântec”, întruneşte semnăturile lui Radu Gyr, Dragoş 
Protopopescu, preot V. Boldeanu, Valeriu Cârdu, N. 
Horodniceanu şi lon Banea. 

Ultima secțiune, a IV-a, intitulată "Probleme şi 
gânduri din viața legionară”, întruneşte articolele lui 
C. Papanace, Nicolae lliescu, Dragoş Protopopescu, 
Ilie Gârneaţă. 

Mențţionând numele; autorilor articolelor. reiese 
clar că în jurul „Pământului Strămoşesc” s-au 
strâns numai vechii legionari, adepţi ai liniei 
trasate de Corneliu Zelea-Codreanu, şi nu dintre 
cei care erau în preajma lui Horia Sima. (De altfel, 
important să subliniez, un an mai târziu, în 1953, la 
Erding, Mişcarea Legionară s-a scindat în două, cu 
identități clare: codrenişti şi simiştii, despărţire care 
continuă şi astăzi, fiind imposibilă concilierea.) 


La o distanță de 22 de ani, tot la Buenos 
Aires, apare ce-a de a treia serie a „Pământului 
Strămoşesc”. Din această serie au apărut în 
intervalul 1974-1979, cinci numere, adică unul pe an. 
Tirajul a fost de 500 de exemplare, format de 
22,5x27,5cm, directorul publicației fiind DUMITRU 
GĂZDARU. 

Schiţez în cuvinte puţine activitatea acestui-ilustru 
intelectual legionar (1897, Grivița, jud. Ialomiţa — 
1991, Buenos Aires). 

A fost un remarcabil lingvist şi istoric literar cu 
studii de specializare în Germania, studii de 
specializare în Italia, cu stadii de cercetare la Trieste, 
Veneţia, Madrid, Barcelona, Berna, Zurich, Berlin, 
Heidelburg, Frankfurt pe Main, Paris, Viena. 

Evenimentele politice din țară din 1941 îl 
constrâng să rămână în străinătate, la Roma, unde, 
ulterior, a fost primit în audiență de Mussolini. În 
acest oraş îşi desfăţoară activitatea la Institutul de 
Filologie Romanică. i 

Din 1949 şi până la pensionare, funcţionează ca 
profesor universitar în Argentina, la Buenos Aires, 
unde este fondator al catedrei de filologie romanică 
de la Universitatea Catolică „EI Salvador”. 

În 1972, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de 
activitate ştiinţifică, a fost sărbătorit cu mult fast de 
reprezentanții a peste 70 de universități, iar doi ani 
mai târziu, în 1974, Biblioteca Română din Freiburg 
a editat volumul „Omagiu profesorului D.Găzdaru”. 


Nr. 1 din 1974 este consacrat în întregime 
memoriei lui Ilie Gârneaţă. 

Îl evocă în cuvinte calde comandanții legionari N. 
Şeitan, Constantin Papanace, Vasile lasinski, 
precum şi Dorina Gabor. 


Dumitru Găzdaru semnează un articol intitulat 
„Omagiu profanator', referindu-se la faptul că şi 
revista simistă de la Madrid, "Țara şi Exilul, 
publicase un aşa-zis articol „omagial „intitulat "La un 
an de la moartea lui Ilie Gârneaţă” în care acesta era 
"desfiinţat”, pur şi simplu. Dumitru Găzdaru arată că 
imundul material simist apărut reprezintă "răbufneala 
unei uri râncede” acumulate timp de aproape 30 de 
ani în contra lui Ilie Gârneaţă pentru motivul că acest 
Fondator al Mişcării Legionare a încercat să 
oprească totala răvăşeală şi distrugere a Legiunii 
prin acţiunile necontrolate ale uzurpatorului Horia 
Sima care ajunsese un vâsc pe trupul Legiunii şi-i 
supsese tot creditul moral. În timpul vieții lui 
Gârneață, Horia Sima nu avusese curajul să 
crâcnească, i-a aşteptat cu înfrigurare moartea 
ca să-l „omagieze” (citeşte ”"calomnieze”). 

"Sima a făcut din plin dovada că de nimic altceva 
n-a fost capabil decât să ducă Legiunea din dezastru 
în dezastru şi să pervestească pe toți cei care au 
stat în contact cu el fie din inerție, fie dintr-o rău 
înțeleasă disciplină." 

NR. 2 din 1975 cuprinde, în mai mult de 
jumătate. din conţinutul său, amintiri şi documente 
legionare. Punctez această afirmaţie cu „titlurile 
articolelor scrise de camarazi din linia întâi a 
Mişcării: Vasile lasinschi - "În lagăr la Vaslui, după 
asasinarea Căpitanului”, dr. av. Mardarie Popinciuc - 
„Ocazie de a merge la cer”, P. Nicolae - „Ultimile zile 
din viața Nicoletei”, N. Şeitan - „La moartea lui lon 
Petre”. Ă 

Cele mai multe articole sunt semnate de Dumitru 
Găzdaru. El precizează: 

"Pământul Strămoşesc va fi o revistă, nu o 
gazetă. Distanţele prea mari care separă pe 
legionari unii de alţii, fac ca o gazetă să răsufle 
înainte de a ajunge la destinație. 

Va avea ştiri documentare, de doctrină, de 
serioasă cultură românească, de luptă naţională. 

Va acorda atenţie şi cronicilor, adică 
efemeridelor, prin intermediul cărora vom menţine 
contactul de informare între diferite grupări 
româneşti. - . 

Vor fi binevenite amintirile despre diferitele 

episoade legionare, astfel că generațiile care ne 
vor urma să găsească în aceste coloane izvoare 
de informaţie istorică asupra evoluţiei dramatice 
suferite de naționalismul românesc în ultimii 50 de 
ani”. 
Afirmațiile sunt probate la capitolul literatură de 
versurile lui lon Tolescu „Cântec martirial” dedicat 
martirilor Nicoleta Nicolescu, Gheorghe Istrate şi Miţi 
Dumitresu, toşi ucişi de dictatura carlistă, în 1939. 

D. Găzdaru semnează un articol mai amplu, 
ştiinţific, intitulat:” Raporturile dintre limbă şi celelalte 
componente ale naţiei: Limba şi rasa, Limba şi 
Patria, Limba şi Conştiinţa Naţională”. 

Patru pagini din revistă evocă personalitatea lui 
D.Găzdaru, omul savantul şi luptătorul, cu ocazia 
jubileului a 50 de ani de activitate ştiinţifică. 

i Au participat la acest măreț eveniment, discipoli 
şi colegi de-ai săi de la şase universităţi europene şi 
Cinci , americane, toți de la marile universități: 
Sorbona, Roma, Londra, Oxford, Geneva, Madrid, 
Barcelona, Harvard, Chicago, Mexic, New-York, 
Washington, Buenos Aires, La Plata, Mendoza, 
Cordoba, Atena, Helsinki, Hamburg, Heidelberg, 
Munchen, Amsterdam, Bologna, Florenţa, Milano, 
Napoli, Padova, Pisa, Torino, Copenhaga, Arhus, 
Monieejier, Freiburg, Stuttgart, Tubingen, Zurich etc, 
etc. 


: Lucrările prezentate de participanţi au apărut apoi 
în 6 volume. 

Paralel cu acest jubileu, Institutul Român de la 
Freiburg a organizat un alt omagiu în onoarea prof. 
D. Găzdaru, constituit din 7 volume din studiile sale 
inedite sau rare. 


A 


NR. 3 din 1976 are aproape în întregime un 
conținut incitant. Un articol se referă la „Omisiuni şi 
denaturări în traducerea scrierilor. Căpitanului”. 

Spre deosebire de ediția în limba 
Italiană (Guardia di Ferro. Per i legionari) 


i] 


în limba spaniolă (Guardia de Hlerro, Poro 
los Leglonarios) şi cea în franceză (La 
Garde de Fer), cea în limba germană 
(Elsenne Garde) a omis peste 40 de 
agini. Cartea tradusă de Clorogaru, printre altele, 
Pimină în mod volt elementul macedo:român din 
Mişcarea Leglonară, și capitolul in care sunt 
denunțate calomniile iudeo-politiclaniste, 
Articolul „La Siguranţă semnat de P.Nicolae redă 
tmosfera din închisoare la o zl de la asasinarea 
Căpltanului, lar „Tabăra de muncă de muncă de la 
Carmen Sylva” evocă şcoala legionară, fiind Iscăllt 
de N. Seitan, lon Tolescu continuă „Cântecul 
Martina!” - strofele sunt închinate lul Moța şi Marin, 
"ul Costel Zaharia, căzut la Buchenwald", precum şi 
Erollor ce-S azi ultaţi'. 
Trezeşte Interesul cercetătorului istorie 
echizitorul lui Vasile lasinschi la procesul lui 
'!orja Sima din 1953” - în care se arată cum acesta 
a devalizat tezaurul spiritual al Mişcării Legionare, 
acțiunile lui constituind numai agitaţii, dezastre, 
morminte şi ruşine, făcute, în interes propriu, 
abuzând de disciplina masei leglonare din exi, 
recum şi scrisoarea acestula, document din 18 lan. 
1954, tot către Horla Sima. (n. n.. Vasile lasinschi, 
farmacist, a fost comandant leglonar, șeful Regiunii 
Bucovina, apol „Ministrul Sănătății în guvernul 
“naţional-leglonar” din 1940, devenind în exil omul de 
încredere al lul Sima, până s-a lămurit cine era 
acesta cu adevărat, lasinschi şi Pulu Tralan au 
fost singurii comandanți legionari care au rămas 
alături de Sima; lasinschi l-a părăsit în 1953, lar 
Pulu Traian a fost răpit de Securitate în 1955), 
D. Găzdaru semnează articolele „Savantul român 
Gr, Nandriş despre Vasile lasinschi şi Mişcarea 
Leglonară”, precum şi "Mişcarea Leglonară şi Italia”, 
Necrologul "La moartea lul Mile Lefter” este 
semnat de Vasile lasinschi. 


NR. 4 din 1978 care are 204 pagini, apare în 
condiţii grafice mai bune, este un volum jubiliar 
setbând semicentenarul Mişcării Legionare (1927. 


1977), 

lt articolele sunt ample, unele chiar mici 
studii. Titluri semnificative: D. Găzdaru - „Luare 
aminte la jubileul Mişcării Legionare”, V. lasinschi - 
„De la Căpitan purcede gândul, G. Papanace - 
„Evoluţia Mişcării Legionare după arestarea şi 
asasinarea Căplitanului - Cazul H. Sima' (are 40 
de pagini, câteva capltole: "Abuzurile şi terorismul lui 
Horia Sima”, "Asasinarea profesorului Cristescu”, 
'Cădeau atâția, numai Horia Sima se salva”, 


kk 


ISRAELUL FLUIERĂ A PAGUBĂ 


Vizita de pe 12 septembrie a.c. a premierului turc 
Recep Tayylp Erdogan în Egipt vine după ce acesta, 
în repetate rânduri, a condamnat public "terorismul 
de stat" practicat de Israel, precum şi inechitatea 
stigătoare la cer a acțiunilor comunității 
internaționale în legătură cu programul nuclear al 
Israelului, respectiv al Iranului, ŞI tot actualul regim 
de la Ankara a ameninţat că "nu va tăcea" (militar) în 
cazul unul atac israelian asupra Libiei etc. 

"Dragoste" mare... 

Nimic din toate acestea nu constitule, cel puţin 
deocamdată, o amenințare serloasă pentru prezența 
evrelască din Orlentul Apropiat. Deocamdată, 
ostilitatea se mărgineşte la amenințări pur 
defensive, dar situația începe să nu mai fie atât 
de "idilică" pe cât aceşti oameni îndrăzniseră să 
spere că va fi: ei poruncind şi dând cu biclul, cu 
fachetele, cu tot ce vor, şi vecinii tremurând, 
plecându-se până la pământ şi "da, să trăiţi!” 

Pe evrei, chiar şi fără să fie direct puşi în pericol, 
îl mal cuprinde din când în când nostalgia după un 
prolect puţin mal vechi, scăldat de valurile molcome 
ale Mării Negre... 


Un israel european în România 

Această idee nu este nouă, nici măcar interbelică. 

Punerea el în aplicare a început cu valul de 
Imigranţi evrei din secolul XIX şi cu încercarea de 
ncetățenire a 500.000, ca preț al recunoaşterii 
Independenței câștigate în 1877. Momentul a fost 
Surprins şi combătut din răsputeri de marele ziarist 
Mihail Eminescu. 


"Tendința deviațlonistă a lul Horla Sima", "Speranțe 
de a-şi salva poziția personală”). 

„„D.  Găzdaru  Iscăleşte  amplul material 
Responsabilitatea lui Horla Sima la asasinarea 
Căpitanului”, "Cuscrla lul Horia Sima cu camarila în 
timpul guvernului din 1940; principala vlotimă: Tralan 
Brălleanu”, 

Își mai pun Iscălitura;: avocatul dobrogean, 
comandant legionar N. Arnăutu = "În prea/ma 
Căpltanului", avocatul leglonar Mardarle Popinoluc - 
„La Înmormântarea lul Moța şi Marin” şi "Tabăra de 
la Rarău”; unul dintre secretarii Căpltanulul, avocat 
comandant-ajutor legionar Stellan Stănicel (38 de 
pagini) - "Lângă Căpitan - amintiri şi învățăminte 
din biroul lui” ("Cum işi redacta Căpltanul 
manifestele”, "Căpitanul şi Parlamentul din. 1932", 
"Sediul Mişcării Legionare şi biroul Căpitanului”, 
Decemvirii la Jilava în 1936 şi 1937”, "Asociaţia 
Prietenii Legiunii”: "Plotorul Al. Basarab”, "Cu cine se 
consulta Căpitanul”, "Succesiunea la conducerea 
Mişcării”, "Generalul  Cantacuzino-Grănicerul”, 
"Amintiri de la procesul cu lorga”). 


Cel de-al 5-lea volum, din 1979, nu-l voi mai 
prezenta din motive obiective: este cartea de 
memorii intitulată "Pe drumul crucilor căzute”, 
autor find şeful Dobrogel Legionare, Inginerul 
comandant legionar Virgil lonescu, carte din care 
am publicat selecțiuni ample în ziarul nostru, Este 
o carte de căpetenie privind evoluția Mişcării 
Legionare, de la înființare până în 1940. 

Pentru cititorii noştrii care nu cunosc nimic din 
Viața acestul distins intelectual, ofer câteva repere: 
este numit comandant legionar de Cornellu Zelea: 
Codreanu în 1934, la alegerile din decembrie 1937 
este ales deputat pe listele Partidului Totul Pentru 
Țară, s-a stabilit în Argentina după 1944, unde a 
murit în 1966. 

Extrag un fragment din cartea amintită, singura 
pe care a scris-o: "Prin Nichifor Crainic am cunoscut 
pe Corneliu Codreanu. Am intuit în acea clipă că 
acest om va fi pentru mine mai mult decât o 
cunoştinţă oarecare, că va juca un rol în viața mea, 
că poate o va răscoli în întregime, şi am înțeles 
apriorice să-l urmez, chiar dacă aceasta nu va 
însemna pentru mine decât sacrificii şi renunţăr!', 


seek 


Nu am numere din revista „Țara şi Exilul" 
publicaţie simistă apărută ani de-a rândul la 
Madrid, care a atacat permanent revista 
„Pământul Strămoşesc”, dar posed o revistă care 
se plasează pe aceleași coordonate: "Romanian 


Apol urmează faza interbelică, în a cărel frânare 
au avut un rol mult mai dificil cei al căror nume 
încercăm să-l purtăm cu vrednlcle. 

Chiar aşa: credeați că Mişcarea Legionară v-a 
lăsat moştenire numai câteva clădiri, câțiva kilometri 
de drumuri (rezultatul anilor de tabere de muncă, pe 
care represorii au uitat să-l distrugă), oasele a sute 
de mii de martiri şi o doctrină idealistă? 

Nu, Legionarii Căpltanului s-au opus mai mult 
decât oricine, sau poate chiar singuri, la colonizarea 
României Mari cu evrei. 

"Băleţii buni" nu ar fi avut nlcl o jenă să-şi aleagă 
această poziție geografică în loc de Palestina 
(oricum scuzele biblice vis-a-vis de "îndelungata" lor 
istorie antică pe acele meleaguri nu mal conving pe 
nimeni). lar pământul acesta este, după cum desigur 
era și atunci, mai bun decât petecul de deşert 
înconjurat de arabi ostili, unde s-au oploşit acum 
vreo şaptezeci de anl. 

Politica evreilor din Palestina, înainte de ocupația 
militară și declararea statului Israel, semăna cu cea 
din România (de atunci, ca şi de acum): acaparau tot 
ce puteau şi se vălcăreau ori de câte ori prindeau 
ocazia, Atât numai că acolo le-a leșit jocul mal bine 
(acum, al noştri se gudură ca nişte cățeluşi, dar 
atunci românii s-au ținut mai tari decât palestinienii), 
Dar fără legionari, ar fi putut să le lasă mal bine alci, 
În loc de “palestinlenii terorişti" din Făşia Gaza, 
canalul CNN l-ar fi hulit pe "românii teroriști” din 
Carpaţi. Eventual, vreo trei-patru Județe înconjurate 
cu sârmă ghimpată şi plouate cu rachete evreleşti şi- 
ar fi cerut tocmal în 2011 Independenţa la ONU, dar 


News”, editată de George Bolan, 
redacția fiind la New-York. 

În nr, 402-403 din anul 8 (atât de multe 
numere au apărut??| şi totuşi este total 
necunoscutăl!), în articolele sale, în loc de 
argumente și dovezi palpabile, se pronunță 
Invective şi se aruncă cu norol, 

Din cele patru pagini consacrate defălmării 
„Pământulul Strămoşeso" extrag câteva "opinii" ale 
autorului: 

"Urmez linla trasată de „Dreptatea”, publicaţie 
afiliată serviclulul de contrainformaţii a partidului 
comunist român în Statele Unite (n. n.: 11) „adoptând 
totuşi (!) un titlu de revistă care a reprezentat un 
anumit moment din viața unei organizații politice 
populare, 

“publicația nouă este incapabilă de a-şi afirma 
individualitatea, încearcă să valideze prin expropleri 
nejustificate şi nevalldate, a unor valori Istorice 
națlonale" (n. n::: halal exprimare! pe măsura 
Ideilor); 

"noua revistă (n. n.: "Pământul Strămoșesc') nu 
este o revistă antl-comunistă, întrucât nu are un 
singur articol de teorie anti-comunistă (n. n.: în asta 
consta anticomunismul simist, în teoriil), nu este nic! 
o revistă de doctrină (n. n..: serlos?ll), este însă 
doar o revistă de propagandă a foştilor legionari” (1) 
şi dorința acestora de a se substitul conducerii 
actuale” (n. n.: a cul conducere, a lul Horia Sima, 
care fusese exclus din Mişcare încă din 19547), 

“articolele semnate de D.Găzdaru sunt pline de 
un aer naftalinat (n. n.: am arătat mal sus ce somităţi 
universitare din toată lumea au participat la 
festivitățile organizate cu ocazia împlinirii a 50 de ani 
de avtivitate științifică a acestula); 

"Costică Papanace publică amintiri care vor să 
demonstreze vechea sa participare legionară (n. n.: 
oare nu era adevărat?! și de ce era deranjat dl.simist 
de vechimea în Mişcatre a lui Papanace?l), precum 
şi uimirea lui în fața fenomenului bucureştean pe 
care nu l-a înţeles niciodată” (care fenomen?1?) 

Etc., etc. 


ek 


Din prezentarea succintă a revistei „Pământul 
Strămoşesc” relese clar situarea el la cel mai înalt 
nivel - atât doctrinar, cât şi memorialistic, 

Păcat că este o raritate bibllofilă, negăsindu-se 
nici măcar la Biblioteca Academiei Române, pentru a 
fi consultată de cercetători. 


Elan Seorpeicu 


Statele Unlte şi-ar fi folosit dreptul de veto - no! am fi 
putut fi în locul acelor nefericiții 

Cu prețul sacrificiului în masă al Mişcării 
Legionare s-a plătit, până la urmă, mutarea Israelului 
la vreo 1.500 de kilometri mai la sud-est. Chiar dacă 
nu au putut împiedica năvălirea puholulul sovietic, 
cel puțin l-au făcut să plardă mult din avânt. A fost 
dezastrul României, dar nu şi dispariția ei de pe 
hartă, lar Ana Pauker a fost împledicată să fie un fel 
de Golda Meir. Este o şansă care ni se mai dă nouă 
astăzi, pentru care politiolenii din aşa-numitele 
partide istorice nu au avut nici un merit. Un dar de la 
Mişcarea Legionară! 

Dar asta a fost atunci, lar dacă azi lucrurile "se 
complică" şi milioanele de fil ai poporului "ales" vor 
începe să-şi la tălpăşița din zona arabă, vă închipulți 
că nu îşi vor aminti el de un piclor de plal, pe-o gură 
de rai, unde le-a fost cândva nesperat de bine? Dacă 
nu vă plac alegoriile, o spunem pe şleau: când o să 
ne trezim cu un val de imigranţi Israelieni, veniți cu 
tot calabalâcul în România - şi nu oricum, cl în 
calitate de stăpâni - cu ce va fi tralul nostru mal bun 
decât al palestinienilor de astăzi? 


(Surse de Informaţie: www.financiarul.ro, 13 sept. . 


2011 - "Alianţa turco-egipteană: Israelul se confruntă 
cu izolarea regională"; "Adevărul", 3 oct. 2011 - 
"SUA avertizează Israelul în privința izolării"; 
HotNews.ro, 5 oct. 2011 - "Conf. Erdogan (Turcia): 
Israelul este o amenințare pentru regiune deoarece 
deține bomba atomică") 


CUVÂNTUL LEGIONAR OCTOMBRIE 2011 P80:13 


unitualitale 


MĂRTURII CREŞTINE PENTRU VREMURILE DE ACUM 


Recreştinarea Europei 


- Diferitele mişcări, protestele ce se fac de 
creştini au vreun oarecare rezultat? 

- Prezența creştinilor este mărturisire de credință. 
Cineva poate ajuta mal mult cu rugăciunea, dar 
tăcerea lul o vor exploata ceilalți şi vor spune: 
"Cutare şi cutare n-au protestat, prin urmare sunt 
de partea noastră, sunt de acord cu noi". 

Dacă nu încep unil să lovească răul, adică să 
mustre pe cel care smintesc pe credincioși, se va 
face mal mare rău. Astfel se vor întări puţin cel 
credincioşi, dar vor fi împledicați puțin și cel ce luptă 
Biserica. i 

Am întrebat pe un duhovnic cu lucrare socială, cu 
o grămadă de fil duhovniceşti etc.: „Ce şt! despre 
acel film hulitor?" „Nu ştiu nimic" mi-a răspuns. Nu 
ştie nimic şi este într-un oraş mare! Unii ca aceştia 
adorm lumea. O lasă aşa, ca să nu se întristeze, 
cl să se distreze. Nu cumva să spul că va fl războl, 
sau că se va face a Doua Venire pentru care și 
trebule să ne pregătim, ca nu cumva să se 
mâhnească oamenii. Ca unele bătrâne care spun: 
„Nu vorbi despre moarte, să vorbeşti numai de 
bucurii şi botezuri", ca și cum nu le-ar aștepta 
moartea. Astfel simt o bucurie falsă, 

Alții larăşi din... „bunătate“ spun: „Ereticilor 
nu le spuneți că sunt în rătăcire, ca să le arătăm 
dragoste". ŞI aşa pe toate le nivelează. Dacă 


Tâlcuirea pildei talanţilor 


Tema principală este aceea a. folosirii 
corespunzătoare sau greşite a darurilor primite. 

Un om oarecare - spune lisus - plecând departe 
îşi chemă slujitorii, încredințând „fiecăruia după 
puterea lul" un număr diferit de talanți: unula cinci, 
altuia doi şi altuia unul.: 

În lipsa stăpânului, sluga ce primise cinci talanți îl 
fructifică şi câştigă cu el încă alți cinci; de 
asemenea, cea cu doi talanţi dobândi alţi doi, 

Cel ce primise însă numai un talant îl ascunse în 
pământ. , 

La întoarcerea sa, care are loc după multă vreme 
- tema întârzierii - stăpânul cere socoteală fiecăruia 
şi îl laudă pe primii doi, al căror talanţi se dovediseră 
rodnici, spunându-le: „Bine, slugă bună şi 
credincioasă, peste puţine al fost credincioasă, 
peste multe te voi pune; intră întru bucuria 
domnului tău" (Matei 25, 23). 

A treia slugă se înfăţişează înaintea stăpânului şi 
îl spune: „Doamne, te-am ştiut că eşti om aspru, care 
seceri! unde n-al semănat şi aduni de unde. n-ai 
împrăştiat. ŞI temându-mă, m-am dus de am ascuns 
talantul tău în pământ; iată, al ce este al tău' (25, 
24-25). Auzind aceasta stăpânul o ceartă, subliniind 
că s-ar fi cuvenit ca la reîntoarcerea lui să primească 
ceea ce este al său cu dobândă, Apoi el porunceşte 
să | se la slugii leneşe talantul, care va fi dat celei 
cu zece talanți, adăugând: „lar pe sluga netrebnică 
aruncaţi-o întru întunericul cel mai din afară. Acolo 
va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor" (25, 30). 

Spre a tălmăci parabola de mai sus ar trebui în 
primul rând să cunoaştem ce a înțeles Domnul prin 
talant. Este probabil că acest simbol desemnează 
toate darurile sădite de Dumnezeu în om, care 
urmează să fie fructificate prin efortul uman, susținut 
de har, căci nici o înclinație pozitivă nu poate fi pusă 
în lucrare tară ajutorul harului, 

Mai trebule însă observat că talantul aparține 
stăpânului, respectiv lul Dumnezeu, fiind 
încredințat omului doar în mod temporar.: La 
întoarcerea sa, adică 


Cu acest prilej, lisus spusese: „Oricul i s-a 
dat mult, mult | se va cere, şi cul | s-a încredințat 
mult, mai mult | se va cere" (Luca 12, 48). 

Din faptul că talantul este doar împrumutat omului 
pentru o anumită perioadă relese încă o daţă totala 


P20-'4 CUVÂNTUL LEGIONAR 


aceştia ar fi trălt în primii ani al creştinismului, n- 
am fi avut nici un sfânt, 

Atuncl spuneau creștinilor; „Aruncă numai tămâle 
în foc şi nu te lepăda de Hristos”, Dar n-au primit, 

„Fă-te numai că arunci!" Nici aşa n-au primit. 

„Nu vorbi despre Hristos şi du-te liber în altă 
parte", şi nlci pe asta n-o primeau. . 

Astăzi vezi o lume flartă. 

O recreştinare a Europel de astăzi nu poate 
avea în vedere decât o primenire a credinţei şi a 
vieții spirituale în sânul comunităților care ar putea 
astfel spori numeric şi răspândi lumina credinței, 
acționând precum un ferment în socletatea sărăcită 
duhovniceşte de astăzi. Să ne gândim la rolul pe 
care Epistola către Diognet îl hărăzea creştinilor în 
Imperiul păgân: el erau cel care aveau misiunea să 
le dezvăluie tuturor taina sufletului. 

Pe de altă parte, chlar dacă este de dorit ca 
Europa să cuprindă creştini de diferite confesluni, se 
cuvine să recunoaștem dificultatea restabilirii, într-un 
viitor previzibil, a comuniunii sacramentale şi a unei 
depline unități dogmatice între aceste foarte diferite 
grupări. ŞI nici n-ar fi nimerit să reducem 
divergențele la neînțelegeri istorice sau la 
diferențe de mentalitate, atâta vreme cât ele 
vizează aspecte deosebit de importante ale 
credinței creştine. 


noastră dependenţă față de Dumnezeu, faptul că 
nimic nu ne aparține în mod absolut. 

Concluzia principală a parabolei este obligația de 
a face talantul să rodească la maximum, îndatorire 
valabilă pentru orice om şi îndeosebi pentru ucenicul 
lui Hristos. Rodirea are însă grade deoseblte, fiecare 
desăvârşindu-se la “nivelul ce corespunde puterilor 
sale. Darul este în armonie cu capacitatea de primire 
a omului, căci flecărula | s-au dat talanți „după 
puterea lui“. 

Se pune totuşi întrebarea dacă rodirea se referă 
numa! la înclinațiile de ordin religios sau absolut la 
toate însuşirile proprii unui om, pe care acesta este 
chemat să le cultive. 

Chiar dacă simbolul talantului este luat în cea 
mai largă accepție, întâietatea în ce priveşte rodirea 
va trebui să o aibă acele daruri menite să ducă la 
înflorirea chipului divin din om şi Implicit la sporirea 
harului, fără de care nici mântuirea şi nici măcar 
desăvârşirea personalităţii nu sunt posibile. Este 
însă fără îndoială de dorit ca toate potentele pozitive 
din om să se dezvolte corespunzător, la umbra 
Duhului Sfânt. Dacă însă ele evoluează autonom - 
cu alte cuvinte, dacă omul nu ţine seamă de 
sămânța divină sădită în el - talantul rămâne 
neroditor, iar omul îşi pune în primejdie mântuirea. 

Este semnificativ că sluga cea leneşă şi 
vicleană - cum o caracterizează lisus, dezvăluind 
astfel în afară de nepăsare şi o anumită rea intenţie 
în comportamentul acesteia - nu l-a văduvit totuşi 
de nimic pe stăpânul său. Ea nu a pierdut talantul, 
nici nu l-a risipit, ci doar l-a îngropat, refuzând 
astfel să-l multiplice. Dumnezeu însă _ne_cere 

n săvârşi 
r ace şi nu făcut, pe 
[) ntru_to energia risipit 


Mobilul care a îndemnat-o pe slugă să-şi ascundă 
talantul a fost neincrederea față de stăpân, pe care îl 
socoteşte aspru şi absurd în pretenţiile sale - „Te-am 
ştiut că eşti om aspru, care seceri unde n-ai semănat 
şi aduni de unde n-ai împrăştiat" (Matei 25, 24). 
Pentru că s-a temut de stăpân - între ea şi domnul 
său nu a existat deci nici o comuniune - a ascuns 
talantul pe care acum îl restituie: „lată, al ce este al 
tău" (25, 25). Aceste cuvinte marchează distanța ce 
există între slugă şi stăpânul său. Omul se simte 
singur, străin şi suspectat, de aceea nu se încumetă 
să încerce fructificarea talantului. Pentru a face să 


Biserica Romano-Catolică,  întemeindu-se pe 
Ideea progresului doctrinar şi pe o răstăhnăcire a 
Istoriei bisericeşti a primelor veacuri, pe care cellalți 
creştini nu le împărtăşesc, a definit drept dogme de 
credință unele din aspectele eclezlologiei sale, cum 
ar fl puterea universală atribultă Papei de la Roma 
sau Infallibiltatea sa personală în materie de 
doctrină, ca şi unele dintre elementele doctrinare 
proprii tradiţiei latine cum ar fi, în teologia treimică, 
adaosul Filloque; or, Biserica Ortodoxă estimează că 
toate aceste aspecte contravin Tradițiel apostolice, 
după cum, printre altele, se poate vedea şi din 
recentele declaraţii ale Patriarhului ecumenic, 

Imaginea „celor doi plămâni al Bisericii" 
alăturată Bisericii Ortodoxe şi Bisericii Catolice 
nu este în măsură să satisfacă o conştiinţă 
ortodoxă. Biserica Ortodoxă are credința 
nestrămutată că este Biserica lul Hristos în 
plinătatea ei. 

La rândul el, Biserica Catolică este animată de 
aceeaşi convingere, chiar dacă ea rezervă un locşor, 
alături de „ritul latin" şi aşa-numitelor „rituri 
răsăritene" - noțlune străină Ortodoxiei. 

Cu grupările rezultate de pe urma Reformei, 
dificultățile unei reunificări religioase sunt încă şi mai 
mari, 


rodească talantul, prima condiție este să te 
încrezi în Dumnezeu şi să lepezi orice teamă. 
Realizarea pe plan spiritual presupune o imensă 
îndrăzneală, ce-şi are originea într-o credință 
nelimitată. 

Poziția _slugii_ celei leneşe se _as ă n 

| rivințe ___cu ___aceea 
viitorului, într-o lume ce le 
arbitrare şi lipsite de sens si care, din această 
cauză, adoptă o atitudine pasivă, în faţa unei 
existențe absurde, ei refuză a mai face să rodească 
talantul. 

Potrivit parabolei talanţilor, reiese că pentru a fi 
plăcut lui Dumnezeu nu este suficient să nu 
păcătuieşti şi să te abții de a face rău. 

Ceea ce se cere nu este o moralitate rigidă şi 
lpsită de roade, ci actualizarea tuturor darurilor 
puse în lucrare sub imboldul dragostei, o 
atitudine creatoare deci din toate punctele de 
vedere. 

Sluaii cele EI e_îi lipseste în 
rând dragostea pentru stăpân, față de care 
manifestă chiar ostilitate. De __aceea este 
incapabilă _de_vreo_iniţiativă şi se complace în 
pasivitate. S-ar părea că lisus veştejeşte la aceasta 
înclinația spre scepticism şi  mizantrople, 
care'contribuie la dezagregarea unei personalități. 

Pesimismul, sub orice formă s-ar manifesta, este 
de natură să stăvilească elanul creator şi deci să 
împiedice rodirea talantului. 

Hristos va dărui oamenilor o religie străină de un 
optimism superficial, deoarece în centrul ei se află 
crucea. Deznădejdea însă, ca şi dezgustul față de 
viață, sunt tot atât de îndepărtate de adevăratul duh 
creştin, caracterizat printr-o bucurie spirituală veşnic 
reînnoită. 

Pierderea nădejdii şi a încrederii este unul din 
cele mai mari păcate pentru un ucenic al lui Hristos. 


Refuzul de a rodi - sluga ascunde talantul în . 


mod deliberat - este expresia unui negativism 
propriu spiritului demonic. De aici şi modul extrem 
de sever în care este pedepsită sluga, calificată 
drept netrebnică. 


- extras din cartea "Mărturii creştine = selecție de 
texte din Sfinţii Părinţi şi autori contemporani” = 
Cartea Ortodoxă, Alexandria, 2006) 


Pagină realeată de Cornel MM 
OCTOMBRIE 2011 


sai inci i neiini ii 


PPS II PS SPP O POPII PIPI POPOSIT OPT 0 OP POPII pp 


Concurs 


ISTORIA CENZURAȚĂ 
- premii în cărți - 


Condiţii de participare: vârsta max, 35 a 
dresa sediului, sau se pot d 


RĂSPUNSUL CORECT LA ÎNTREBAR 
c spitanul să "ridice" poporul român, prin c 
el?” 
de o fost dat de Cosmin Vlădulescu din Că 
prigoane în prigoane" — Tudor Cucu, 


RĂSPUNSUL ESTE URMĂTORUL: 


LINIA POLITICII INTERNE LEGIONARE 
preconizată de Căpitan: ' 


Din punct de vedere SOCIAL: 

REFORMA OMULUI, ÎN PRIMUL RÂND. 

Când a pornit Mişcarea Legionară, în 1927 
Căpitanul şi-a dat seama că programul de guvernare 
nu e suficient, ci trebuie să al cu cine să-l aplici: 


"Țara aceasta piere din lipsă de Oameni, nu din lipsă | 


de programe." Atunci s-a purces la organizarea 
mijloacelor de guvernare, adică la crearea unor 
oameni care să opereze în teren, Căpitanul a 
descoperit că omul nu este caracterizat numai de 
ințelect, ci şi de virtuțile de caracter, că este o unitațe 
psihică, şi atunci a conceput un program de 
educație eroică şi creştină, Şcoala dezvolta numal 
calitățile de intelect ale tineretului, pe când Mişcarea 
Leglonară îl dezvolta virtuțile de caracter, luând 
ca model armata, : 


Organizarea curentului de ascensiune 
socială a fiilor de țărani, crearea de cadre 
Incoruptibile, capabile, creatoare. Condiţiile ca 
tinerii să fie şi să rămână incoruptibili erau: exemplul 
celor de la vârf şi dreptatea socială în țară (atunci 
când din muncă se poate acumula pini i 

(Se luase chiar inițiativa înființării unei şcoli de 
prefecți şi a alteia de primari, Căpitanul mirându- 
se că nu o făcuseră alții înaintea lui - argumentul lui 
era: dacă trebuie şcoală pentru a conduce un 
tramvai, cum se poate să nu trebuiască şcoală 
pentru conducerea unui sat, oraş sau judeţ?l) 

"JUSTIȚIE, Fără "toleranță", 

Mişcarea preconiza ca jefuitorilor dovediți ai 
banului public să Ii se confişte averile, Originea 
acelui legământ la mormântul lul Moţa şi Marin, în 
care Căpltanul a spus că tocmai conducătorii 
trebuie să trăiască în sărăcie (adică în sobrietate, 
a nu se confunda sărăcia cu mizeria), ca să existe 
dreptate socială și prosperitate generală, 

- Introducerea RĂSPUNDERII în viața publică; 
Căpitanul a propus ca oamenii politici de la 
conducerea țării să răspundă pentru acțiunile lor 
care implicau țara: dacă distrugi un om ești 
pedepsit, dar dacă distrugi o țară?! Puterea fără 
răspundere degenerează în tiranie, 


ni; răspunsurile se vor trimite în scris pe 


a personal, la sediu, până 
apariţiei revistei. Premiile se vor ridica de la redătila (EA armei 


EA LUNII SEPTEMBRIE: "Cum anume intenționa 
e mijloace, care era linla politicii interne preconizate 


lăraşi, 31 de ani, care a câştigat cartea "Din 


- Mişcarea Legionară prevedea ca munca 


Salariată să poată crea capitaluri, lar cel 
selecționați prin studii şi comportament moral și 
creștin să primească credite fără să fie necesar a 
avea mulți bani depuşi în bănci, 

- Mişcarea Leglonară considera că proprietatea 
face parte din personalitate: de exemplu, nu 
concepea țăran salariat, cl numai țăran proprietar; nu 
admitea, în schimb, latifundille, 

» Reformarea legii creditului (credite 
avantajoase, în special pentru tineri şi pentru țăran!) 

în viața unul stat cea mai importantă lege nu este, 
așa cum s-ar părea, Constituţia - sau, mai bine-zis, 
nu numai aceasta - ci aceasta împreună cu legea 
electorală și cu legea creditelor, 


Din punct de vedere POLITIC; 

Mişcarea Legionară credea în realitate, iar 
realitatea nu este democrația sau dictatura, 
acestea sunt mijloace. 

Realitățile sunt: omul, familia, națiunea, întreaga 
omenire, iar deasupra tuturor este Dumnezeu, 

Mişcarea  Legionară credea în drepturile 
naturale ale omului; dreptul la sănătate, la educație 
și dezvoltare, la justiție, dar mai credea şi în 
drepturile care provin din îndeplinirea 
obligațiilor, pentru că Mişcarea socotea că 
interesul general al societății are prioritate 
asupra intereselor particulare ale omului, cu 
condiția să nu prejudicieze drepturile naturale 
legitime ale omului, 

Căpltanul punea accent deosebit pe familie, pe 
transformarea el în celulă sănătoasă a societății, 


- Referitor la industrie: 

Mişcarea Legionară preconiza dezvoltarea numai 
a acelor ramuri industriale pentru care existau 
materii prime în țară şi care puteau concura pe 
plan mondial, Se studiau cărțile prof, univ. cu 
orientare de dreapta, Mihail Manoilescu - modelul 
corporatismului, 


- Referitor la agricultură: 
Ceea ce făcuse regele Ferdinand și Ionel 


| Brătianu era numai etapa | și Mişcarea venea cu 


etapa a Il-a - şi cea mai importantă - introducerea 
unei legi (legea Walter Darre, care s-a aplicat în 
Germania), prin care gospodăria familială și cele 
cinci hectare cu care fuseseră împroprietăriți țăranii, 
nu se împărțeau între moștenitori, pentru a se evita 
fărâmițarea, cl se transmiteau numai unula dintre 
copii, celul mal mie care despăgubea pe ceilalți 
întreținându-i la oraş, pentru ca neamul românesc să 
recucerească oraşele acaparate de străini, 

Care era raţiunea; cele cinci hectare pe care le 
primiseră țăranii urmau să se Impartă între copli, 
ajungându-se deja ca la următoarea generație să 
revină doar câte un hectar de persoană (țăranii 
aveau, în genere, câte patru - cinci copii); cam așa 
arată acum proprietatea agrară din România, 
fărâmițată: un milion de proprietari, flecare cu câte 
un hectar sau două, insuficient pentru a face 
agricultură, 

Cele mai mari proprietăți admise (100 - 200 ha) - 
proprietăți care să poată achiziţiona utilajele pentru a 
putea face agricultură Intensivă și pentru a diversifica 
culturile, Mişcarea Leglonară venise cu ideea să le 
transforme în ferme model, cu calet de sarcini 
întoomit de Ministerul Agriculturii în folosul 
proprietarului, dar și în scopul dezvoltării Industriei 
alimentare, 


Mişcarea Legionară începuse a se gândi la 
programul de guvernare începând cu anul 1935, 
când avea o elită formată, Când politicienii s-au 
convins că Legiunea este capabilă să realizeze 
ceea ce ei nu puteau - sau nu vroiau - au devenit 
categorici în a o extermina, 

Se lucra la acest program de guvernare, lar 
asasinarea Căpltanului şi a marii părți a elitel 
legionare a oprit totul în faza de prolect. 


ÎNTREBAREA LUNII OCTOMBRIE: Care a fost obiectul luptei între politicienii intrebelici şi Mişcarea Legionară? 
PREMIU: "Totul pentru Țară, Neam şi Dumnezeu" - Tudor Cucu, 


Li 


LUNGUL DRUM AL NOPȚII 


Am închelat când mai aveam multe de spus, Dar 
ȘI mai multe avem de făcut, noi toți, pentru ca ceea 
Ce vrem să transmitem românilor să nu fie doar 
Vorbe-n vânt, ȘI mai ales, pentru ca suferințele și 
Jertfa martirilor noștri să nu fi fost în zadar, 
l-am rugat ca înaintea eventualelor întrebări ale 
Parlicipanților să-i permită d-lui Ile Tudor, tatăl 
Indrăgitulul Tudor Gheorghe, fost deținut politic 
(pentru că a făcut parte dintre cei 70 de copli săraci 
fecrutați în serviciul Comerţului Legionar), autoiul a 
două cărți, una mal valoroasă decât alta, "Un an 
lângă Căpltan” și "De sub tăvălug”, să răspundă 


public la întrebarea pe care |-o adresasem cu ceva 
timp în urmă; 

- Ce credeți că puteți face Dvs, cel care ați 
înfruntat prigoana comunistă, pentru ca tinerii să se 
trezească, să nu se mal lase minţiţi și umiliţi și să 
hotărască singuri destinul lor şi al Națiunii ? 

ȘI Ille Tudor a vorbit, așa cum numai el ştie să o 
facă, despre Căpltan, Omul care l-a marcat întreaga 
viață, Cu modestie și cu acea bucurie molipsitoare 
oare nu-l părăseşte în astfel de situații, Am avut 
Impresia, lar după puţin timp și confirmarea, că toți 
cel de față au realizat că sunt privilegiați având 


posibliitatea să cunoască o parte din adevărata 
Istorie de la unul din supravleţultorii acelor vremuri 
crâncene, Vremuri cărora nu le-au rezistat decât 
Oamenii adevărați, Românii adevăraţi, Acel oameni 
noi, pe care s-a străduit să-l formeze, prin exemplul 
său, Căpltanul! 

Acum trălm din nou vremuri grele şi Naţlunea 
Română este din nou în pericol, iar nol nu ne putem 
trezi pentru a-l înfrunta, nu-l mal avem pe Căpltan 
care să ne conducă,.. Dumnezeu să ne ocrotească! 


CUVÂNTUL LEGIONAR OCTOMBRIE 2011 Pe9:15 


ABON/ 


E uta edaoliei 


tul 1 


- 50 RON pentru țară (Bucureşti şi provinole); 
- 70 RON pentru Europa; 130 RON pentru Canada, 
SUA, Australia, 


Victor Clobănescu - Bucureşti, 5 
lon Antonescu, execulat de comunişti 
la 1 mal 1946, a intrat în Istorie ca o 
figură erolcă a poporulul român, Nu 
acelaşi lucru se poate spune despre 
regele Mihai, rămas cu o pată de 
neşters prin executarea mareșalului: 
Constituţia română interzicea 
pedeapsa cu moartea pe timp de 
pace, lar regele știa că o mare parte a 35 
populație| se aştepta ca el să reducă iu 
pedeapsa lul Antonescu la închisoare [5 
pe viață. Mihai, revenit în București în 
sept, 1944, după fuga puțin vitejească 
în nordul Olteniei, a fost autorul unul Fă 
lung şir de compromisuri cu forța de 
ocupație sovietică și cu comuniștii, 
având drept scop menținerea tronului, PE 
A avut o singură încercare de 
rezistență; greva regală începută în 
aug, 1945, impulslonată de Allați 
occidentali, care nu a dat însă nicl un 
rezultat. Pe 1 decembrie 1946 a 
deschis lucrările Parlamentului, deși 

ta că acesta fusese ales prin fraudă, ia Tie A 30) 
n 1947 nu a mişcat un deget în apărarea llderilor național-țărănişti trimişi în 
închisoare, A fost un rege într-o deplină concordle cu Armata Roşie; Jurnalele 
clnematografice și presa îl prezentau clocnind pahare cu ofițeri! sovietici, dând 
mâna entuziast cu aceștia, mulțumind pentru cadourile primite, trimițând și 
primind telegrame de felicitare la şi de la Moscova, În 1945 Stalin I-a conferit cea 
mal înaltă decorație militară, ordinul "Vlotorla”, precum şi un avion și o maşină, 
(În 2005 el va fi din nou decorat, după 60 de ani ruşii l-au prețult din nou ajutorul 
prin medalia oferită de preşedintele Putin.) 

Viorel Romanescu -.Constanța: Pulu Tralan a fost unul dintre vechii 
legionari. În 1933 s-a desfăşurat la Constanța Congresul Studenților Dobrogeni, 
lar Pulu Tralan și lon Caratănase (unul dintre Decemviri) s-au Implicat pentru a 


promova curentul legionar în rândul studenților, Pentru propagandă. el se. 


deplasa pe distanțe de zeci de kilometri, Între sept. 1940 = lan. 1941 a fost 
primarul orașului Constanţa, apol a fugit în Bulgaria și de acolo în Germania. A 
fost condamnat în lipsă la 18 anl muncă silnică. În lagăr la Rostock a colaborat la 
revista "Axa" cu apariție efemeră şi a început să-și redacteze amintirile, 
"Începuturi de viață leglonară.", Era de profesle avocat, În 1947 era comandantul 
centrului legionar de la Salzburg, lar în 1950 a devenit preşedintele comitetului 
românilor din acel oraş. La 20 lanuarie 1958 a fost răpit de un comando 
comunist, într-un automobil special constrult, cu un spațiu mascat în portbagaj, 
unde putea fi plasat un om aflat sub efectul tranchilizantelor, Locuinţa lui Pulu 
Tralan a fost Imediat "vizitată" de oaspeţi necunoscuți care au ridicat toate 
documentele găsite la fața locului, Transportat la închisoarea Securităţii din 
Calea Rahovei a încercat să se sinuoldă, dar călăll săli au dejucat planul 
disperatulul, 

Hristu Costescu = Medgidia: Despre celebrul dirjor Sergiu Celibidache se 
ştie că la mijlocul anilor '30 s-a înscris în Mişcarea Leglonară, Un strămoș al său 
făcea parte din nobilimea basarabeană (jud. Ismail), care a luptat pentru Unirea 
Princlpatelor.Române (1859), Între anll 1936-1944 a studiat la Berlin, luându-și 
doctoratul în filosofie și în muzicologie. A fost o personalitate fascinantă, cu o 
ascenslune fulgerătoare, flind dirijor al Filarmonicii din Berlin între anl 1945-1952 
şi apol la Stockholm, Stuttgart și Munchen, La Berlin nu și-a ultat simpatiile 
legionare, astfel că în 1946, având aprobarea şi sprijinul puterii de ocupație 
(engleză), din Inițiativa sa a înființat Socletatea "Colonia română”, flind şi primul 
el preşedinte. Ea era formată din foști studenți, militari, oameni de afaceri, 
legionari, foşti trimişi cu sarcini în timpul războlului în Germania în guvernarea 
antonesclană,Grupa In cadrul el circa 300 de români care îşi plăteau cotizații 
lunare care acopereau cheltulelile de întreținere ale localului și plata secretarei, 
administrator fiind un leglonar pe nume Gheorghlu, 

Denisa Călugăreanu + Platra Neamț: Generalul lon Gheorghe (1893, Piteşti 
- Bod Kissingen, Germania) a fost un prieten al legionarilor, În oct. 1940 a fost 


MENTE PE ADRESA: 
NICADOR  ZELEA-CODREANU, 


DUMITRACHE NR, 35, SECT, 2, BUCUREȘTI 
Tel,: (021) 2425471; 0745 074493 


nui abonament 


STR. BANUL 


pentru un an; 


= 


a nefericit” În 1944-1945 a păstrat o 
distanță destul de vizibilă față de 
Guvernul "Naţional" Român de la 


ÎI Viena al lul H. Sima, În preajma 
capltulării Germanie! a fost capturat de 
trupele americane și internat în diferite 
lagăre, ca "Inalt diplomat al unul stat 
i inamic", A fost pus în libertate în 1947, 
îl (În România fusese considerat 
criminal de război, judecat si 
condamnat la moarte în contumacie în 
1946.) Experlența din lagărele de 
Irăzbol înfilnțate şi conduse de 
americani în Germania a fost relatată 
3! în volumul "Micii fii al Unchlului Sam”, 
“El oferă Informaţii valoroase despre 
i! numărul și soarta românilor surprinşi 
Wide evenimentele de la 23 aug, în 
| Germania și Austria, "Cel! ma! rău au 
il dus-o românii surprinşi în zona de 
ii ocupajle rusă, Aceştia au fost mal toți 
suprimați sau deportaţi în Rusia, 
Dintre zonele de ocupație ale 
Aliaților  Vestici, cea mai dură 
pentru România fost cea americană, 


Cei mal Inţelegători al situației tragice a românilor au fost francezii, În zona de 


ocupație respectivă, Românii aparținând fostelor legați şi consulatelor şi internați 
de germani, găsiți n această situație In Austria (lagărul de la Carintra) au fost 
trataţi mal rău decât fuseseră de germani. El au fost transportați în cele din urmă 
în Halia şi siliți a se îmbarca pentru repatrierea în țară, Unii din aceştia, puțini 
la număr, s-au putut eschiva de la această operaţiune rămânând în Italia”, În 
1951 gen, lon Gheorghe a înflințat "Asociaţia Românllor Liberi”, cu sediul la 
Munchen, în care puteau fi primiți ca membri membrii oricăror partide politice, 
Inclusiv al Mişcării Legionare (doar comuniştii erau excluşi), fără discriminare de 
sex sau confesiune, Se urmărea unificarea tuturor românilor din exil, Asociaţia 
număra, la început, peste 4500 de membri. Pentru a da o mai mare importanță 
asoclațiel sale, gen. lon Gheorghe a căutat să se apropie mal mult de legionarii 
anțisimiști, El a afirmat că dorește să înființeze, tot la Munchen, un club cultural, 
fapt pentru care a solloitat concursul "Asociaţie! românilor din Sudul Germaniei" 
care era, de fapt, o organizaţie dominată de legionari antisimişti. Ca atare cel din 
jurul lul Horla Sima au manifestat totdeauna o puternică si permanentă ostilitate 
față de gen, lon Gheorghe, A editat revista "Rezistenţa" la Munchen și revista 
"Patria" la Bod Kissingen, subvenționată, printre alții, şi de marele industriaș 
"Malaxa", cunoscut pentru simpatiile sale legionare în ani! '30. . 

lon Țurcanu = Chişinău: În ultimele zile ale celui de»al II-lea războl mondial, 
atât serviolile secrete americane, cât şi cele sovietice, s-au întrecut în capturarea 
savantului german Von Braun. Acesta, pe o insulă retrasă la Peenemunde, a 
constituit o bază de cercetări în ceea ce se considera pe atunci un domeniu de 
plonerat: rachete capabile să zboare cu viteze foarte mari, la distanțe mari, Alei, 
în această fortăreață a ştiinţei, s-au conceput și realizat rachetele V1 şi V2. S-au 
constrult 30,000 de bombe zburătoare de tip V1; prima din această serle a căzut 
în dimineața zile! de 14 lunie 1944 în Anglia, iar ultima a căzut în 1945, Rampele 
de lansare ale rachetelor erau toate mobile, fapt ce a făcut ca nici una să nu fle 
distrusă de Aliați. Rachetele V2, noi, perfecționate, au fost construite în număr 
de 5300; s-au lansat 2800, Jumătate dintre ele atingându-şi ținta, omorând în. 
Anglia 2754 de persoane, rănind 6523, distrugând 400,000 de case şi 
deteriorând alte 4 miloane, În octombrie 1944 Londra a fost atacată de 25 de 
rachete V2 pe zi, lar oraşsul belgian Anvers de 10, Pe 2 mal 1945 Von Braun şi 
cei 500 de colaboratori al săl s-au predat Aliaților, cărora le-a predat 90 tone de 
documente, În lunie 1945, peste 300 de vehicule de mari dimensiuni au 
transportat, pe un vapor rachete, utilaje, instrumente de laborator, manuale de 
frabrlcaţie care vor ajunge, apol, la baze militare din Texas şi la cea din deşertul 
New Mexico, În 1946 Harry Truman, preşedintele Statelor Unite, va semna o 
lege specială de emigrare, unde au fost recrutați cei mai buni specialişti din 
numeroși Ingineri germani, cărora li s-a permis reintegrarea familiilor pe 
continentul american,, 


numit atașat militar la Berlin, cu grad de general de brigadă, lar la 20 martie 1943 ? i = 
ministru al României la Berlin, Experlența acestei perloade şi evoluția relațiilor Elan Aa => 
dintre Germania şi România (Inclusiv a relațiilor dintre lon Antonescu şi Adolf = 
Hiter) au fost prezentate în volumul, apărut în 1962, Intitulat "Un dictator = 
Periodic editat de "ACȚIUNEA ROM ISSN 1583:9311 ==: 

Redactor şef! Nicoleta Codrin ==: 
Colegiul de redacție: Emilian Ghika, Corneliu Mihal, s ri 

Str, Mărgăritarelor nr. 6, sector 2, Bucureşti - Vinerea, orele 15-17 —— 
Relații (zona Circului = inters, cu Ştefan cel Mare, colț cu str. V.Lasoăr) ==: 


cu publicul: 


Tel,: (021) 24256471 


sau 0745 074493 
dzole an 


OCTOMBR