Tehnium/1986/8601

Similare: (înapoi la toate)

Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)

Cumpără: caută cartea la librării

DIN INIMA TINEREI GENERAŢI! 
A PATRIEI, 

CALD Şî RESPECTUOS 
OMAGIU . p 

INIŢIERE ÎN 

RADIOELECTRONICĂ . I 

Aplicaţii AO > 

R.R.R. | r 

CQ-YO .-e . i 

VFX de mare st: frilitate 

ATELIER .>. I 

Aparat de fotografiat stereo 
din două „Smena“ 8 

HI-FI . f 

Amplificator 25 W 
Amplificatoare audio; Calcu¬ 
lul puterii 

TEHNICĂ MODERNĂ . ţ. 

Microcalculatorul L/B 881 
AUTO—MOTO.f 

Autoturismele „OLTCIT“: 

Service 

Cum se poate economisi 
combustibil la autoturismele 
„Oltcit“ 

LABORATOR .I 

Circuite integrate drivere 
pentru LED-uri 

LOCUINŢA NOASTRĂ .I 

Condensul în locuinţă: Măsuri 
preventive şi de remediere 
Captator solar 

FOTOTEHNICĂ .I 

Prinderea pneumatică a hîrtiei 
fotografice 

REVISTA REVISTELOR. 

Calibrator 
Cuc electronic 
Convertor 

SERVICE . I 

Radiocasetofonul MAJA 


REVISTA lunară editată DE C.C. AL U.T.Gc ANUL XVI !\IR. 182 1/86 


CONSTRUCŢII PENTRU AMATORI 


MICROCALCULATOBIJL 


ADRESA REDACŢIEI: TEHNÎUM-BUCUREŞTI, PIAŢA SCÎIMTEII IMR. *1, COD 73784 
OF.P.T.TR.33, SECTORUL 4, TELEFO|l 17 BO IO, INT. 2059,1151 


PREŢUL 
3 LEI 


07 





















„Urez tineretului patriei noastre, studenţilor să obţină noi şi noi realizări în ridicarea nivelul 
lui de cunoştinţe în toate domeniile, în însuşirea temeinică a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei m 
tehnicii, asigurarea unei bune pregătiri profesionale şi tehnice, pentru că numai aşa îşi vor puteai 
îndeplini misiunea istorică de a asigura ridicarea patriei noastre pe noi trepte de civilizaţie şi pro-j 


greş, înfăptuirea societăţii comuniste!' 


NICOLAE CEÂUŞESCU 


Tînăra generaţie a patriei noastre aduce 
un fierbinte omagiu şi cele mai alese gînduri 
tovarăşului NICOLAE CEÂUŞESCU, tovarăşei 
ELENA CEÂUŞESCU, cu prilejul aniversării 

zilelor de naştere. 


TEHNSUM 1/19861 










îA 1 IMEREI m . 

D ŞI RESPECTUI 
OMAGIU 


Antrenaţi în măreaţa operă de mate¬ 
rializare a istoricelor hotărîri ale Con¬ 
gresului al Xlll-lea al partidului, ale 
hotărîrilor şi documentelor adoptate la 
Forumul naţional al tineretului, toţi 
uteciştii, întregul tineret ai patriei — 
muncitori şi ţărani, elevi şi studenţi, in¬ 
telectuali şi militari — se alătură milioa¬ 
nelor de oameni aparţinînd tuturor 
generaţiilor pentru a exprima secreta¬ 
rului general al partidului, conducăto¬ 
rul iubit al ţării, tovarăşul NICOLÂE 
CEAUŞESCU, urări fierbinţi de feri¬ 
cire şi sănătate, spre binele poporului, 
cu prilejul aniversării zilei sale de 
naştere. 

Din perspectiva magistralelor hot㬠
rîri ale Congresului al Xlll-lea ai parti¬ 
dului acest an înseamnă începutul 
unei noi etape construite conform 
unei strategii ştiinţifice riguros elabo¬ 
rate, în care accentul se va pune pe 
realizarea unei noi calităţi a muncii şi 
vieţii întregului nostru popor, pe dez¬ 
voltarea intensivă a tuturor ramurilor 
producţiei materiale, cu asigurarea 
unui echilibru mai bun între diferitele 
sectoare. Această etapă, care va aşeza 
ţara noastră pe noi culmi de progres şi 
civilizaţie, este urmarea firească a 
eforturilor creatoare ale unui popor 
harnic care, mai ales în cei peste 20 de 
ani de cînd în fruntea partidului şi a 
ţării se află tovarăşul NICOLÂE 
CEAUŞESCU, ctitorul României so¬ 
cialiste, a obţinut mutaţii esenţiale în 
toate domeniile vieţii economico-so- 
ciale, începînd cu temelia economică, 
cu creşterea produsului social şi a ve¬ 
nitului naţional, cu sporirea potenţia¬ 
lului productiv pe ansamblul econo¬ 
miei naţionale. 

Sentimente de adîncă gratitu¬ 
dine, de profundă recunoştinţă se în¬ 
dreaptă şi spre tovarăşa academician 


Dintotdeauna oamenii pămîntului 
nostru au luptat pentru libertate, pen¬ 
tru păstrarea fiinţei naţionale şi pentru 
o viaţă mai luminoasă, dar niciodată 
mai deplin, mai profund decît în zilele 
noastre nu s-au bucurat de rodul mun¬ 
cii lor, de libertate, de civilizaţie şi pro¬ 
gres ca în anii socialismului. 

Orice om de bună credinţă care a 
străbătut într-un fel sau altul drumurile 
ţării, orice om care a pus ceva din fiinţa 
sa pentru scumpa noastră patrie, orice 
om care se află pe drumul devenirii 
noastre, care nu a fost uşor, care nu 
este, de ce să nu recunoaştem, pres㬠
rat peste tot cu flori, poate avea adînca 
mulţumire ce ţi-o dă gîndul că trăieşti 
în libertate, într-o patrie liberă, stăpînă 
pe propriul ei destin. Anii de lumină ai 
poporului român s-au ivit în decursul 
istoriei o dată cu alegerea ca secretar 
general al Partidului Comunist Român 
a tovarăşului NICOLÂE CEAUŞESCU, 
a cărui gîndire revoluţionară, lumi¬ 
noasă, s-a revărsat ca un fluviu în 
conştiinţa poporului său. Concepţia 
sa înaintată despre lume şi viaţă s-a 
materializat strălucit în evoluţia poli¬ 
tică a ţării, contribuind decisiv la 
înaintarea României pe noi culmi de 
progres şi civilizaţie. Avînd în fruntea 
sa un astfel de conducător cu adîncă 


doctor inginer ELENA CEAUŞESCU, 
prim-viceprim-ministru al Guvernu¬ 
lui, preşedintele Consiliului Naţional 
al Ştiinţei şi Învăţămîntului, proemi¬ 
nentă personalitate ştiinţifică şi poli¬ 
tică, a cărei strălucită activitate a ridi¬ 
cat continuu chimia românească, 
creînd o operă ştiinţifică de mare va¬ 
loare teoretică, militînd pentru trans¬ 
formarea ştiinţei în instrument al pro¬ 
gresului social. 

Prezenţa activă, dinamică a secre¬ 
tarului general al partidului, tovarăşul 
NICOLÂE CEAUŞESCU, în viaţa ţării 
şi a poporului nostru se traduce prin 
uriaşa contribuţie adusă la propăşi¬ 
rea multilaterală a patriei, la elabora¬ 
rea şi înfăptuirea politicii partidului şi 
a statului, de dezvoltare în ritmuri 
înalte a economiei naţionale, a ştiin¬ 
ţei, tehnicii şi culturii, de creştere sus¬ 
ţinută a nivelului de trai material şi 
spiritual al întregii naţiuni, de întărire 
continuă a independenţei şi suvera¬ 
nităţii României socialiste, de intensi¬ 
ficare a relaţiilor de colaborare inter¬ 
naţională a ţării noastre. Rămîne un 
adevăr incontestabil faptul că secre¬ 
tarul genera! al partidului este un 
mare prieten al tineretului, căruia i-a 
adresat în repetate rînduri chemări şi 
îndemnuri înflăcărate de a se pregăti 
cu maximă responsabilitate pentru a 
deveni oameni adevăraţi ai timpurilor 
pe care le trăim, pentru a fi capabili 
oricînd să preia, în industrie, agricul¬ 
tură, în cercetare, în ştiinţă şi în 
cultură, importante responsabilităţi, 
pentru a fi gata să ducă mai departe 
măreţele realizări ale poporului nos¬ 
tru, înălţînd România pe noi culmi de 
progres şi civilizaţie. Este o realitate 
de necontestat faptul că aceste 
chemări şi îndemnuri au căpătat şi 
capătă mereu un răspuns entuziast 


din partea tineretului studios. Preo¬ 
cupările privind însuşirea exemplară 
a unei profesii sau alteia, imensa do¬ 
rinţă de cunoaştere, de lărgire per¬ 
manentă a orizontului cultural, de 
afirmare pe terenul învăţăturii şi, în 
egală măsură, al muncii şi creaţiei 
sînt moduri fireşti de a fi ale elevilor şi 
studenţilor, starea de conştiinţă prin 
care ei se raportează direct la marile 
cerinţe ale prezentului şi viitorului. 

Vibrantele chemări ale preşedintelui 
NICOLÂE CEAUŞESCU la 'acţiunea 
politică responsabilă, la identificarea 
şi valorificarea tuturor resurselor de 
dialog, de tratative, la lupta unită a po¬ 
poarelor pentru oprirea cursei ab¬ 
surde a înarmărilor, pentru edificarea 
unui climat de destindere şi pace în 
conformitate cu aspiraţiile fireşti ale 
naţiunilor lumii dau întreaga măsură a 
esenţei umaniste a politicii româneşti, 
înalta grijă pentru viitorul ttnerei gene¬ 
raţii, pentru nobila misiune a acesteia 
de a învăţa şi a munci, avînd asigurate 
drepturile supreme la existenţă şi 
pace. 

La aniversarea ziiei sale de naştere, 
în acest început de an şi de cincinal, 
întregul tineret al ţării priveşte cu în¬ 
dreptăţită mîndrie şi încredere spre 
tovarăşul NICOLÂE CEAUŞESCU, 
care poartă pe umeri răspunderea 
prezentului şi viitorului nostru, îşi în¬ 
dreaptă gîndurile de recunoştinţă şi 
stimă spre tovarăşa academician 
doctor inginer ELENA CEAUŞESCU 
şi le doreşte, din adîncurile inimilor, 
viaţă lungă, sănătate şi putere de 
creaţie, asigurîndu-i de ataşamentul 
şi respectul pe care le poartă deplin, 
întrucît inima lor bate la unison cu 
inima României de astăzi şi de 
mîine. 


vibraţie patriotică şi clarviziune 
revoluţionară, România a făcut un 
salt gigantic peste timp în toate ramu¬ 
rile vieţii sale. 

Prin forţa înţelegerii umaniste, prin 
viziunea filozofică, cuprinzătoare a 
secretarului general al partidului, 
România are azi locul său de presti¬ 
giu în rîndul naţiunilor lumii, avînd 
prieteni pe toate meridianele. Valorile 
poporului din trecutul istoric, cît şi 
acelea din prezentul contemporan îşi 
au locui lor de cinstire în cartea naţiunii. 

Slujind cu profundă abnegaţie re¬ 
voluţionară interesele ţării, idealurile 
poporului român, cauza socialismu¬ 
lui pe pămîntul României, secretarul 
generai al partidului s-a afirmat tot¬ 
odată ca un promotor neobosit al celor 
mai nobile idealuri de înţelegere, 
colaborare şi pace între naţiuni, ca un 
strălucit militant pentru apărarea 
drepturilor fundamentale ale popoa¬ 
relor ia viaţă, la existenţă liberă şi 
demnă, la suveranitate, ia pace. 

Aniversarea zilelor de naştere şi 
a îndelungatei activităţi revoluţionare 
a tovarăşei ELENA CEAUŞESCU, 
membru al Comitetului Politic Execu¬ 
tiv ai C.C. al P.C.R., prim-viceprim- 
ministru al Guvernului, preşedinte al 
Consiliului Naţional a! Ştiinţei şi Înv㬠


ţămîntului, a tovarăşului NICOLÂE 
CEAUŞESCU, secretarul general al 
partidului, preşedintele Republicii So¬ 
cialiste România, coincide cu o mare 
sărbătoare resimţită în inima şi con¬ 
ştiinţa fiecărui fiu al acestui pămînt. 
Nu putem vorbi astăzi de marile noas¬ 
tre îzbînzi fără a le uni într-un tot cu 
numele marilor ctitori ai României 
socialiste. 

Luminoasele perspective ale sarcini¬ 
lor şi hotărîrilor stabilite de Congresul 
al Xlll-lea constituie azi temeiul unei 
puternice şi exemplare angajări, al unei 
energice mobilizări pe calea înfăptuirii 
viitorului luminos al patriei, a înaintării 
neabătute spre comunism. 

Sărbătorind zilele de naştere a 
tovarăşului NICOLÂE CEAUŞESCU, 
iubitul şi stimatul conducător al ţării, 
a tovarăşei academician doctor ingi¬ 
ner ELENA CEAUŞESCU, proemi¬ 
nentă personalitate politică şi savant 
de renume mondial, ne aflăm la uni¬ 
son cu toţi oamenii patriei, în aleasa 
trăire a unui moment definitoriu pen¬ 
tru simţirea întregului popor, ale 
cărui sentimente desenează durabile 
efigii. 

DUMITRU DUMITRICÂ, 
muncitor constructor 


TEHNIUM 1/1986 




APLICAŢII AII 


Un domeniu de largă utilizare a 
amplificatoarelor operaţionale îl con¬ 
stituie cel al corectoarelor de ton 
(egalizoare etc.), intercalate în lanţu¬ 
rile de audiofrecvenţă, de obicei 
între preamplificator şi amplificatorul 
de putere, avînd roiul de a com¬ 
pensa caracteristicile neliniare ale 
unor componente din lanţ sau de a 
„colora 11 , după gusturile ascultătoru¬ 
lui, anumite fragmente de program, 
prin accentuarea sau atenuarea 
adecvată a unor benzi de frecvenţă. 

Operaţionalele se pretează foarte 
bine la astfel de aplicaţii graţie 


Fiz. A. MĂR CULES CU 


cîştigului lor imens în tensiune în 
buclă deschisă, care permite jongla¬ 
rea după dorinţă cu elementele bu¬ 
clei de reacţie; de asemenea, contri- 
buie substanţial şi celelalte 
caracteristici ale AO (impedanţa 
mare de intrare, proprietatea de 
„nod sumator 11 a intrării inversoare, 
impedanţa joasă de ieşire etc.). 

La ora actuală există numeroase 
tipuri de amplificatoare operaţionale, 
simple sau multiple, realizate în 
tehnologii moderne (cu intrare de 
J—FET sau MOS—FET), concepute 
special pentru aplicaţii de înaltă 



fidelitate în audiofrecvenţă. Cu toate 
acestea, constructorii pot obţine re¬ 
zultate mulţumitoare şi de la clasi¬ 
cele 741 sau 709, utilizate în schemă 
simple, cu permanenta grijă a opti¬ 
mizării experimentale în funcţie de 
calitatea pieselor disponibile, uneori 
chiar în funcţie de exemplarul de AO 
disponibil. 



în numărul 8/1985 al revistei a 
fost prezentat la această rubrică un 
convertor pentru alimentarea de la 
baterii a tuburilor fluorescente mici. 
La solicitarea mai multor cititori in¬ 
teresaţi revenim asupra acestui 
montaj (fig. 1), cu unele modificări, 
pentru a face cîteva observaţii utile. 

In primul rînd, menţionăm că ali¬ 
mentarea de la baterii nu este avan¬ 
tajoasă, din cauza consumului rela¬ 
tiv mare de curent, decît în cazul 
unor drumeţii, cînd merită să sacrifi¬ 
căm un set-două de baterii pentru 
ambianţa plăcută pe care ne-o oferă 
în cort sau în vecinătatea acestuia 
lumina tubului. Muit mai convena¬ 
bilă este soluţia alimentării de la un 
acumulator auto, chiar ieşit din uz 
(capacitate mult redusă, un element 
scurtcircuitat etc.), bineînţeles pen¬ 
tru cei care posedă un astfel de ac¬ 
cesoriu şi implicit şi un redresor 
adecvat pentru încărcare de la reţea. 

Figura 1 prezintă varianta monta¬ 
jului în cazul alimentării de la un 
acumulator auto cu tensiunea nomi¬ 
nală de 12 V. Experimental s-a obţi¬ 
nut o funcţionare bună pentru varia¬ 
ţia tensiunii la bornele acumulatoru¬ 


lui aproximativ între 7 V şi 13 V, cu¬ 
rentul consumat variind între 1 A şi 
1,5 A, în cazul utilizării unui tub flu¬ 
orescent „Electrofar" cu puterea no¬ 
minală de 14 W. Chiar dacă tubul nu 
lucrează la întreaga sa disponibili¬ 
tate, lumina emisă de el este mult 
mai bună decît s-ar obţine de la un 
bec (sau grup de becuri) cu incan¬ 
descenţă de acelaşi consum, ali¬ 
mentat direct de la acumulator. 

O altă modificare esenţială a mon¬ 
tajului, solicitată de numeroşi citi¬ 
tori, constă în realizarea transforma¬ 
torului Tr. pe un pachet de tole 
fier-siliciu, în locul miezului de ferită 
tip oală, care, deşi mai eficient, este 
deocamdată mai greu de procurat 
pentru constructorii amatori. Astfel, 
în varianta din figura 1 s-a utilizat 
miezul transformatorului încorporat 
în difuzoarele de radioficare (tole E+ 
I, fier-siliciu), cu secţiunea de cca 
1,7 cm 2 ; practic se poate folosi orice 
pachet de tole E+l cu secţiunea mie¬ 
zului central de cca 2 cm 2 şi lărgime 
a ferestrei suficientă pentru a înc㬠
pea pe carcasă bobinajele respec¬ 
tive. înfăşurările (tatonate experi¬ 
mental, fără pretenţia unui calcul 


prealabil de optimizare, care ar pre¬ 
supune cunoaşterea permeabilităţii 
magnetice a miezului şi a frecvenţei 
centrale de lucru) au fost realizate 
astfel: n, = 25 spire CuEm 0,3 mm; 
n 2 = 25 spire CuEm 0,8 mm; n 3 = 
360 spire CuEM 0,2 mm. 

Folosirea miezului de fier în locui 
feritei impune reducerea frecvenţei 
de lucru a oscilatorului în jurul a 3-6 
kHz (la valoarea „medie 11 a tensiunii 
de alimentare), lucru ce se obţine 
prin tatonarea experimentală a valo¬ 
rii condensatorului C 2 . Practic au 
rezultat valori optime pentru Ct în 
gama 10—47 nF, în condiţii în care 
rezistenţa R 1 (dictată de factorul de 
amplificare al tranzistorului) era de 
ordinul sutelor de ohmi (240—820 fi). 

Din exploatarea îndelungată a 
montajului a mai rezultat o observa¬ 
ţie importantă referitoare la stabili¬ 
tatea în funcţionare, mai precis la 
unele tendinţe de instabilitate 
(transformatorul „fluieră" sau tubul 
„pîlpîie" supărător), constatate în 
anumite domenii înguste ale tensiu¬ 
nii de alimentare. Variaţia tensiunii 
la bornele acumulatorului, pe m㬠
sură ce acesta se descarcă, este 
inevitabilă şi în acest fel oscilatorul 


în figura 3 este reamintită schema 
tipică a unui corector de ton de tip 
Baxendalf, pe care o propunem 
începătorilor spre experimentare cu 
un operaţional 0A741, wA741 etc. 
Numerotarea pinilor corespunde 
capsulei DIL cu 2x7 terminale. Nu 
insistăm asupra modului de funcţio¬ 
nare, principiul corectorului Baxen- 


îşi modifică parametrii de lucru 
(frecvenţă, randament de transfer), 
putîndu-se ajunge în anumite 
puncte critice în care funcţionarea 
montajului devine nesatisfăcătoare. 
Pe lîngă scăderea gradului de ilumi¬ 
nare a tubului, însoţită de efectele 
menţionate, s-au depistat şi anumite 
„puncte 11 de tensiune la care consu¬ 
mul de curent creşte substanţial, si¬ 
tuaţii neeconomice şi chiar pericu¬ 
loase pentru componentele monta¬ 
jului. Supărător este faptul că aceste 
puncte critice nu sînt situate la ex¬ 
tremităţile plajei totale a tensiunii de 
alimentare (mai uşor de evitat), ci 
undeva în interiorul ei, fără poziţie 
repetabilă (intervin aici, fără în¬ 
doială, variaţiile valorilor R, şi Ci cu 
temperatura, temperatura variabilă a 
joncţiunii BE a tranzistorului etc.). 

ideea de a stabiliza tensiunea de 
alimentare a montajului (soluţie cu 
rezultate optime, de altfel) am res¬ 
pins-o de la bun început pentru că 
stabilizatorul, la această intensitate 
de curent, ar fi mai complicat şi mai 
costisitor decît însuşi convertorul, 
implicînd totodată şi o disipaţie im¬ 
portantă de energie atunci cînd acu¬ 
mulatorul este complet încărcat (de 
exemplu, a stabiliza la 9 V o ten- 


Q,5iL 


0,511 0,511 


0,511 



>—-f s— 

> — O — 1 

— r~i—— < 

-- 1 )-— 

2W 

2W 

2W 

2W 


FI 

n 3 


— y 



4 


TEHNIUM 1/1986 







<-2 

_«|- 

0,02 p F 



Reglaj Q [ViSkil 


dall fiind recent prezentat pe larg în 
revistă (de exemplu în numărul 
4/1985, pag. 8—9). Cele trei poten¬ 
ţiometre sînt liniare, eventual chiar 
cu deplasare liniară a cursorului, iar 
condensatoarele din buclele de 
reacţie (C 2 —C 5 ) vor fi sortate pentru 
valori cît mai apropiate de cele 
indicate. Tensiunea diferenţială de 
alimentare nu este critică (între ±9 V 
şi ±18 V), decuplările cu C 6 şi C 7 
(22—68 nF) fiind făcute cît mai- 
aproape de pinii de alimentare ai 
operaţionalului. Bineînţeles, tensiu¬ 
nile vor fi foarte bine filtrate, prefe¬ 
rabil chiar stabilizate. 

Condensatoarele de intrare (C^ şi 
de ieşire (C 2 ) vor avea polaritatea în 
funcţie de natura lanţului AF în care 
se înglobează corectorul (cu minu¬ 
sul sau cu plusul la masă). 

Montajul din figura 4 este prezen¬ 
tat cu titlu informativ, pentru a 


C 6 K200pF p 

- 1 lOkilI 


ilustra posibilitatea de aplicare si¬ 
multană, în cazul unui amplificator 
cu AO, a reacţiei negative şi a celei 
pozitive. Urmărind schema, obser¬ 
văm că operaţionalul, în configuraţie 
inversoare, are o buclă de reacţie 
negativă constituită din reţeaua 
Wien R 1f C-], R ? , C 2 , dar şi un circuit 
de reacţie pe intrarea neinversoare, 
dozat din divizorul R 3 , P, R 4 . Monta¬ 
jul reprezintă, de fapt, un amplifica¬ 
tor selectiv în funcţie de frecvenţă, 
mai precis filtru trece-bandă acordat 
pe frecvenţa centrală a reţelei Wien. 
Intr-adevăr, cele două semnale de 
reacţie cu efecte contrare se echili¬ 
brează în jurul frecvenţei centrale 
f„ = 1/2~RC (C=C: —C:, R=Ri=R ), 
rezultînd un cîştig foarte mare al 


J— -li-" 

2uF 

«si 

% 

m-Q 

lOOkiLL 



20jjF£S 


A01,A02=2xpA709 


amplificatorului. Pe măsură ce frec¬ 
venţa semnalului de intrare se înde¬ 
părtează de f 0 , dezechilibrul reacţii¬ 
lor se accentuează, avînd ca efect 
scăderea pronunţată a amplificării. 

în fine, mai menţionăm un tip de 
amplificator selectiv cu AO (fig. 5), 
reprezentînd un preamplificator pen¬ 
tru doză magnetică de picup, reali¬ 
zat cu doua operaţionale mA 709. 
Corecţia de frecvenţă de tip RIAA 
care se foloseşte în astfel de cazuri 
este aplicată primului operaţional 
(C 3 , C 4 , R 4 , Rs), în configuraţie de 
amplificator neinversor. Tot aici au 
fost prevăzute două celule R—C 
(R 4 — C, şi R 3 —C 2 ), care asigură o 
atenuare de 12 dB/octavă pentru 
frecvenţele sub 20 Hz. Al doilea 


S | J 1 R 10 20 °P F I 
T 7 Ui,5kfl. Rumori 


operaţional echipează un preamplifi 
câtor liniar cu cîştig mare în ten¬ 
siune (ajustabil din R 9 ), care asigura, 
totodată, şi o impedanţă joasă de 
ieşire (600 O), necesară adaptării la 
amplificatorul de putere. 

Dintre performanţele acestui mon¬ 
taj (propus de revista „Le Haut 
Parleur" nr. 1201, martie 1969) 
menţionăm: 

— intrare 6 mV la 1 000 Hz pentru 
4 dBm (4 dB peste nivelul de 
referinţă de 1 mW); 

— zgomot cu 80 dB sub nivelul de 
referinţă; 

— distorsiuni armonice totale sub 
0,25% la 1 000 Hz. 



siune variabilă în jur de 13 V, la un rent (de exemplu, cel de la difuzoa- 
curent consumat de cca 1,2 A, în- rele de radioficare, rebobinat cu 
seamnă a risipi o putere disipată de constantan emailat 0 0,6—8 mm), 
cca 4,8 W). Am încercat în schimb, Desigur, nu este nici unica, nici cea 
cu rezultate bune, o uşoară „corec- mai bună soluţie, probabil, eon- 
tare“ a tensiunii prin înserierea pe structorul amator putînd imagina di- 
unul din firele de alimentare a unui verse alte metode, în funcţie de pie- 
potenţiometru de wattaj, de valoare sele disponibile, ca şi de investiţia 
foarte mică (3—5 11), care se mane- materială şi de timp pe care este do- 
vrează adecvat în vecinătatea pune- ritor să o facă. De exemplu, se 
telor critice, pînă la dispariţia feno- poate încerca introducerea unui re- 
menului supărător, după care rezis- gulator de tensiune de tip serie pe 
tenţa sa înseriată poate fi readusă unul din firele de alimentare (între 
practic la zero. Astfel de potenţio- punctele a şi b din schemă, în locul 
metre nu se găsesc în mod curent, potenţiometrului P), avînd configu- 
dar pot fi realizate uşor prin rebobi- raţia din figura 2. In funcţie de ne- 
narea, cu conductor rezistiv adec- cesităţi, tranzistorul T 2 va fi montat 
vat, a unor potenţiometre de uz cu- pe un radiator termic cu suprafaţa 



de ordinul zecilor de centimetri pâ- sice de alimentare, 
traţi. O altă soluţie constă în folosi- în încheiere propunem spre expe- 
rea unor rezistoare de putere de 0,5 rimentare constructorilor amatori o 

11, 1 11, 2 11, 3 11 etc., eventual a unor altă variantă simplă de convertor 

becuri sau diode de putere înseriate pentru alimentarea tuburilor fluores- 

(figurile 3 şi 4), al căror număr este cente cu puterea de pînă la 40 W de 

selectat după necesitate prin inter- la un acumulator auto de 12 V. 

mediul unui comutator rotativ K. Schema (fig. 8) a fost preluată, cu 

Faţă de montajul din nr. 8/1985, mici modificări, după revista „Radio- 

schema din figura 1 mai conţine în technika", nr. 8/1983, unde se reco- 
plus condensatoi jl O, (220—1 000 mandă realizarea transformatorului 
mF/ 25 V), care contribuie la reduce- Tr. pe un miez de ferită tip oală, 0 

rea impedanţei interne a sursei de 34 mm x 28 mm, A L = 1 000. în 

alimentare (pentru componenta al- acest caz înfăşurările conţin n 1 = 22 
ternativă), mai ales în cazul utilizării spire CuEm 0,8 mm şi n 2 = 450 spire 

unor elemente regulatoare de ten- CuEm 0,18 mm. Frecvenţa de lucru 

siune. a oscilatorului, aici de tip multivi- 

Informaţii suplimentare pentru brator, este dictată de valorile com- 

realizarea practică a acestui montaj, ponentelor R 2 , R 3 , C 3 , C 4 , fiind de 

inclusiv a suportului pentru tub, sînt ordinul a 25—30 kHz pentru piesele 

conţinute fără comentarii de prisos indicate. Regimul de lucru al tran- 

în fotografiile alăturate. Astfel, în fi- zistorului final (KT802A, KD607, 

gura 5 se prezintă o vedere de an- eventual 2N3055) se stabileşte opti- 

samblu a montajului (convertor + mizînd experimental rezistenţele di- 

suport tub), în figura 6 o vedere in- vizorului R 4 —Rş. 

terioară a casetei convertorului, în Nu mai constituie pentru dumnea- 

varianta transformatorului pe oală voastră o surpriză, sperăm, faptul că 

de ferită, iar în figura 7 o soluţie de şi acest montaj poate fi realizat cu 

realizare cu transformator clasic. transformator pe tole obişnuite 

Cele două extremităţi ale fiecărui fier-siliciu, cu condiţia de a reduce 

filament vor fi scurtcircuitate între adecvat frecvenţa oscilatorului (cca 

ele, legăturile la înfăşurarea n 3 efec- 3—5 kHz). Experienţe în acest sens 

tuîndu-se între capetele tubului, ca (ca şi pe miez de ferită E + E) au 

în figura 1. De menţionat că pot fi fost efectuate cu rezultate bune, ele 

folosite cu rezultate la fel de bune şi putînd constitui, eventual, la solici- 
tuburile fluorescente ale căror fila- tarea dv., subiectul unui viitor dia- 
mente au fost arse în instalaţiile cla- log. 



TEHNIUM 1/1986 




5 = v s 



execuţie extrem de pretenţioasă ate- mari ( > 35 MHz) şi a diferenţelor 
nuează dezavantajul. Dar şi în acest foarte mici faţă de benzile laterale, 
caz trecerea de la o bandă la alta Pentru rezolvarea acestui impedi- 
impune calibrarea, lucru destul de ment s-a recurs la un artificiu uti- 
incomod şi nesigur în timp. Alte lizînd două mixări succesive, con- 
probleme sînt calcularea şi realiza- form formulei; 
rea unui factor de acoperire corect. (Fx + F.l.) + [Fo...(Fo + 500)] — 
Chiar dacă se încearcă realizarea F.l. = F B ( 1 ) 


VFO 


DE MARE STABILITATE 


O mare parte din echipamentele 
de trafic radio utilizează, în blocul 
de frecvenţă intermediară al recepto¬ 
rului, filtre SSB de 10,7 sau 9 MHz. 
Avantajele acestei soluţii sînt bine 
cunoscute: 

a. selectivitate ridicată; 

b. protecţie bună la intermodu- 
laţie; 

c. eliminarea uşoară a frecvenţei 
imagine; 

d. schemă simplă pentru receptor, 
care poate fi cu o singură schimbare 
de frecvenţă. 

Există însă două dezavantaje care 
pun în umbră calităţile de mai sus; 

a. este greu de utilizat o scală 
unică (0...500 kHz), valabilă pentru 
toate benzile; 

b. VFO-ul trebuie realizat pe frec¬ 
venţe mari, ceea ce afectează stabili¬ 
tatea de frecvenţă. 

Aceste două dezavantaje sînt le¬ 
gate unul de celălalt. Deoarece frec- 


Sng. ÂISSQRlÂfy fMIC2QLAE s YQ3DKM 


venţa trebuie să fie variabilă, apare 
problema spinoasă a instabilităţii la 
benzile superioare. Numai o 


VFO 



HI 



FTB 


OL 

> 

OL, 



fvf! 


F 0 ...F 0 + 0 . 5 MHZ 


FTB1 


FTB 2 


m 

—^ 


> 

Pt 

.%j 

N 


06 

o-W 

"70 

> 

< 7 * 

M 


9Z 


1 

n 




3.5..AM Hz 


10,7 MHz 


X01 


14 


h VFX: 


Fx' 



^ — 


rs*. 


-’-'W 



"H~ ~x~ 



CD CZ3 

I-! 

“i* 




X02 


Banda de 2 m rezervată comunicaţiilor între radioamatori începe 
la 144,000 MHz şi se închide la 146,000 MHz. Spre o utilizare cît 
mai raţională în trafic, au fost făcute unele precizări si subîmpărţiri 
ale acestei benzi de către IARU, totodată recomandînd chiar în 
interiorul unei subgame modul şi destinaţia de lucru. 

Radioamatorii YO care lucrează în 2 m sînt obligaţi a cunoaşte si 
respecta această repartizare a frecvenţelor, să folosească numai 
modurile de lucru indicate. 


| UW BAN DP LAN 

RECO.MMENDED USAGE 


144.000 


144.000 M00NB0UNCE 




144.015 3= MOONBOUNCE 



cw 

144.050 CW CALLING 




144.100 -V RANDOM MS SEF.FREQUENCY 


144.150 

H 

CW 



SSB 

144.300 _* SSB CALLING 



CW 





144.400 RANDOM MS REF. FREQUENCY 




55 B 


144.500 - 

H 

144.500 -» SSTV CALLING 

â 



144.600 -* RTTY CALLING 

| 


ALL MODES 

144.675 DATA TRA.NSMISSION CALLING 

, 



144.700 -*• FAX CALLING 

... 



144.750 -*■ ATV CALLING/TALK-BACK 

1 

144.845 

-i 


1 


BEACONS 


1 

144.990 4 




* 145.000 





~ * REPEATER 


i; 


I tjO INPUT (NBFM) 


i 


2 V 


■ 

145.225 - 

—» R9 



145.250 

- V® 





~ 1 


145.300 RTTY LOCAL 



- ţ SIMPLEX 

ALL 


1 


- to CHANNELS 

MODES 




~ 1 (NBFM) J 



L, 


Z 1 ■■■' 

145.500 —P (MOBILE) CALLING 

ivi 

145.575 - 

"_*S23 



145.600 ‘ 



:V' 


- , RFFFATER 


; 


- to OUTPUT 




~ J (NBFM) 




- * 


; | 

145.825 - 

—e.R9 


1 

145.850 



! 


SATELLITE 


V 


SERVICE 


_,4.6.Qfift_= 


_-___ ■ 


unei acoperiri globale (500 kHz) pe 
fiecare bandă, gradaţiile din interva¬ 
lul menţionat vor fi imposibil de 
corelat. Pentru citiri precise apare 
necesitatea unor scale separate pe 
fiecare bandă. 

Soluţia constă în utilizarea unui 
VFX cu mixare. în acest caz schema 
(fig. 1) conţine în principal un osci¬ 
lator variabil (VFO) cu o acoperire 
de 500 kHz, un oscilator cu cuarţuri 
comutabile şi un mixer. La mixerul 
M se aplică un semnal cu frecvenţa 
VFO-ului, care are o acoperire de 
500 kHz [Fo...(Fo + 500 kHz)]. Este 
recomandabil ca Fo să nu fie mai 
mare de 5 MHz, dar nu mai mică de 
2...2,5 MHz. în acest fel se menţine 
avantajul stabilităţii la frecvenţă 
joasă şi se asigură posibilitatea eli¬ 
minării uşoare a produselor de mi¬ 
xare neutilizate. La cealaltă poartă 
se aplică Fx furnizată de XO, care 
trebuie să îndeplinească condiţia; Fx 
- [Fo...(Fo+500 kHz)] — F B = F.I., 
unde: 

F.l. = 10,7 sau 9 MHz; 

F b = frecvenţa din banda recepţio¬ 
nată. 

Este necesar ca filtrul trece-bandă 
(FTB) să prezinte o bandă mai mare 
de 500 kHz, dar mai mică decît Fo, 
pentru a elimina atît restul de purt㬠
tor (Fx) care trece prin mixer, cît şi 
produsul Fx + [Fo...(Fo+50Q kHz)]. 

Frecvenţele cristalelor rezultă a 
avea- valori foarte mari la benzile 
superioare. Astfel, pentru banda de 
28 MHz rezultă o valoare: 

Fx = 28 MHz + 10,7(9) MHz + 
[Fo...(Fo+500 kHz)] 
greu de găsit. De asemenea, în cazul 
modificării frecvenţei intermediare, 
valoarea cristalului trebuie schim¬ 
bată. Pe de altă parte, în urma 
mixării sînt foarte greu de eliminat 
produsele nedorite ale mixării din 
cauza frecvenţei purtătoare foarte 


unde: Fx = Fx + F.l. (s-a ales asa). 
Rezultă: Fx + [Fo...(Fo + 500)] = F e 
Aiegîndu-se Fo = 3,5 MHz şi cu- 
noscînd că: 

F B = n x 3,5 MHz...(n X' 3,5 MHz + 
500 kHz) 

se obţine în final Fx = (n-1) x 3,5 
MHz. Pentru benzile de radioamatori 
rezultă valorile lui Fx cuprinse în 
tabelul alăturat. 

Aceaste valori sînt generale pentru 
orice valoare a frecvenţei interme¬ 
diare. Frecvenţele se pot obţine de 
la un oscilator de 3,5 MHz prin 
multiplicare, cu excepţia ultimelor 
trei subbenzi. Ar mai fi şi soluţia 
realizării unui oscilator cu cuarţuri 
comutabile (8 cristale conform tabe¬ 
lului), dar acestea sînt greu procura- 
bile, iar realizarea unui asemenea 
oscilator nu ar pune probleme deo¬ 
sebite. 

Cu aceste consideraţii, schema- 
bloc a VFX-ului este cea din figura 
2. Pentru a înţelege funcţionarea să 
urmărim formula (1) aşezată sub 
forma: 

[F.l. + (F 0 ...F 0 + 500 kHz)] + Fx - 
- \~ B = F.l. 

Luînd ca exemplu frecvenţa inter¬ 
mediară de 10,7 MHz (valoare cu 
care s-a experimentat schema), re¬ 
zultă datele marcate pe schema 
bloc. Paranteza pătrată este rezol¬ 
vată prin intermediul mixerului M^ la 
intrările căruia se aplică frecvenţa 
VFO-ului şi frecvenţa provenită chiar 
de la oscilatorul din receptor sau 
transceiver (XOI). Această rezolvare 
parţială conduce la utilizarea unor 
filtre de bandă simple pentru FTB 1. 
Produsele de mixare şi reziduul de 
purtător se elimină foarte uşor deoa¬ 
rece diferenţa relativă faţă de banda 
utilă este mare. Cu acest produs 
parţial se realizează a doua mixare 
(M 2 ). Cu toate că frecvenţa necesară 
este destul de mare (cca 40 MHz 


Banda 

(MHz) 

3,5 

7 

14 

21 

28 

28,5 

29 j 

29,5 

Fx (MHz) 

0 

3,5 

10,5 

17,5 

24,5 

25 

25,5 

26 


6 


TEHNIUM 1/1986 




pentru banda de 28 MHz), diferenţa 
de 14 MHz între purtător (24,5 MHz) 
şi produsul util uşurează mult sar¬ 
cina filtrelor. La ieşirea lui FTB 2 
rezuită frecvenţele VFX-ului. 

Schema electrică se dă în figura 3. 
Oscilatorul XOI se realizează cu 
cristalul de purtătoare ataşat filtrului 
SSB sau cu altul de aceeaşi valoare. 
Schema conţine trei tranzistoare ("!% 
J 2 . T 3 ). La ieşire se găseşte o bobină 
LÎ" acordată pe frecvenţa cuarţului. 
Bobinele L 2 , L 3 şi L 4 furnizează 
semnalele necesare transceiverului 
şi generatorului de frecvenţă Fx, 
Bobina L, conţine 8 spire din CuEm 
0 = 0,6 mm, realizată fără miez, cu 
diametrul interior de 7 mm. L 2 , L 3 şi 
L 4 conţin cîte 3 spire din aceeaşi 
sîrmă şi sînt realizate în acelaşi mod 
ca L v 

Oscilatorul variabil (VFO) conţine 
3 tranzistoare (7 4 , T & T 8 ). Bobina L 5 
se realizează pe un miez tip -oală, 
utilizat în partea de FI — 470 kHz de 
la receptoarele industriale. Conţine 
10 spire din CuEm cu diametru! de 
0,2 mm. Cuplajul între cele două 
oscilatoare şi mixerul Mt se reali¬ 
zează prin divizoare rezistive. Mixe¬ 
rul s-a realizat cu un circuit integrat 
TAA661. Bobinele Lg, L 7 şi L 8 for¬ 
mează filtrul de bandă FTB 1. L 6 şi 
L 8 conţin cîte 6 spire din CuEm 0 = 
0,6 mm, bobinate în aer, cu diame¬ 
trul interior de 7 mm. Bobina L 7 
conţine 8 spire şi se realizează în 
acelaşi mod cu L 6 şi L 8 . Similar se 
realizează bobinele L 9 şi L 10 , care 
conţin cîte 3 spire. 

Mixerul M 2 este tot un TAA661. La 
una din porţi primeşte semnalul de 
la ieşirea FTB 1, iar la cealaltă 
intrare frecvenţele provenite de la 
generatorul comutabil X02. Filtrul 
de bandă comutabil, FTB 2, conţine 
bobinele L^—L 2 ş. Trecerea de ia o 
bandă la cealaltă se realizează prin 
schimbarea bobinelor cu ajutorul 
unui comutator electronic cu diode. 
Amplificatorul conţine tranzistoarele 
T a , T g şi T 10 . Polarizarea acestora în 
curent continuu se realizează prin 
intermediul tensiunii furnizate de 
mixerul M 2 , care fixează potenţialul 
din baza tranzistorului T 8 - O 
fracţiune din tensiunea de emitor a 
acestuia ajută la polarizarea tran- 
zistoareior T g şi T 10 . Bobinele Ln — 
L 25 se realizează fără miez, din 
CuEm 0 = 0,6...0,8 mm, avînd dia¬ 
metrul interior de 7 mm. L 11( L 12 , L 16 , 
Lis, L 2 i, L 22 , L 23 conţin cîte 6 spire, 
L 13 , L 19 şi L 24 cîte 5 spire, iar L 14 , L 20 
şi L 25 cîte 4 spire. Bobinele L 2& L 27 
şi L 28 ajută la realizarea cuplajului 
între VFX şi mixerele transceiverului. 
Miezul folosit este un tor de ferită, 
cu diametru) mediu de 7...8 mm, pe 
care se bobinează primarul (L 26 ) ce 
conţine 20 de spire din CuEm + 
mătase şi cele două secundare, L 27 
şi L 28 (cîte 4 spire din aceeaşi 
sîrmă). Şocul de radiofrecvenţă co¬ 
nţine 20 de spire din CuEm 0 = 0,2 
mm, bobinate pe un mic miez de 
ferită (0 = 2...8 mm). 

Punere sn funcţiune. Reglaje. Mai 
întîi se verifică corectitudinea mon¬ 
tării tuturor pieselor, după care se 
deconectează cîte un capăt al rezis¬ 
tenţelor R 21) R 23) R 24 , R27, R39 şi 
cursorul comutatorului K, de la +12 
V. Se conectează un osciloscop şi 
un frecvenţmetru în emitoru! tran¬ 
zistorului T 3 şi se aplică tensiunea 
de alimentare. Se citeşte frecvenţa 
de 10,7 MHz şi se vizualizează forma 
semnalului, care trebuie să fie cît 
mai apropiată de o sinusoidă. Se 
mută osciloscopul pe una din 
înfăşurările L 2 , L 3 sau L 4 şi se 
reglează valoarea inductanţei L 1( 
.pînă la obţinerea unui maxim de 
semnal. în continuare se cuplează 
osciloscopul şi frecvenţmetru! în 
emiîorui tranzistorului T 6 şi se co¬ 
nectează în montaj rezistenţa R 21 . Se 
închide complet condensatorul va¬ 
riabil şi se citeşte frecvenţa. Se 
reglează din miezul bobinei pînă 
cînd valoarea indicată se afiă cu¬ 
prinsă între limitele 3,45...3,48 MHz. 
După aceea se deschide complet 
condensatorul variabil şi se verifică 

(CONTINUARE SN PAG. 15) 



7EHNIUM 1/1986 


7 




APARAT 


FOTOGRAFIAT 

din 

DOUA 'SI 1 


I** 



DQREL VOIIMEA, Bucureşti 


După cum se ştie, realizarea dia¬ 
pozitivelor stereo necesită aparatură 
fotografică specială, greu accesibilă 
amatorilor. Diapozitivele stereo se 
pot realiza şi cu două aparate de fo¬ 
tografiat identice, montate pe un su¬ 
port, dar în această situaţie nu se 
poate asigura baza de fotografiere 
optimă de 65 mm, necesară pentru 
realizarea diapozitivului stereosco¬ 


pic. Pentru a înlătura acest neajuns 
am folosit două aparate foto 
„Smena“ 8 asamblate între ele, după 
ce am micşorat prin tăiere cele două 
aparate, asigurînd distanţa de 65 
mm între axele optice ale obiective¬ 
lor. 

MODUL DE ASAMBLARE 


Micşorarea şi asamblarea celor 


două aparate se vor face conform 
desenului AFS 00—00. Se demon¬ 
tează de pe cele două aparate 
obiectivele, capacele din spate şi 
cele de sus, după care se demon¬ 
tează pîrghiile şi roţile dinţate. După 
ce carcasele 1 şi 7 (AFS 00—00) au 
rămas fără nici o piesă pe ele, se 
vor tăia de la carcasa dreaptă (poz. 
1) partea stîngă şi de la carcasa 
stîngă (poz. 7) partea dreaptă, astfel 


încît din centrul camerelor obscure 
pînă la linia de tăiere să avem 32 
mm. 

Asamblarea celor două carcase se 
va face pe liniile de tăiere cu ajuto¬ 
rul a trei ranforsări din tablă de dur- 
aluminiu. Carcasele se vor prinde cu 
ranforsările lăsînd un luft de 1 mm 
între ele, care se va umple cu răşină 
epoxi. De asemenea, între carcase 
în interior se va umple cu răşină 























înlemni m 


Schema pe care o propun con¬ 
structorilor amatori se remarcă prin 
performanţe foarte bune, care în¬ 
scriu montajul în clasa HI-FI. Ea 
este realizată cu un minimum de 
componente uşor accesibile. 

Performanţele montajului sînt ur¬ 
mătoarele: 

— puterea de ieşire nominală= 25 
W pe o sarcină cu impedanţa nomi¬ 
nală de 4 n, pentru un coeficient de 
distorsiuni armonice sub valoarea 
de 0,3%. Pentru un coeficient de 
distorsiuni de maximum 1%, puterea 
livrată la ieşirea amplificatorului este 
de cca 30 W pe o sarcină de 4 Ii; 

— banda de frecvenţă reprodusă: 
20 Hz — 32 000 Hz, cu o neliniari- 
tate de maximum 1,5 dB; 

— raportul semnal-zgomot mai 
bun de 90 dB; 

— separarea între canale (va¬ 
rianta stereo) este mai bună de 55 
dB la frecvenţa de 1 000 Hz; 

— tensiunea de alimentare: Ua = 
+ 55 V. 

Schema electrică a amplificatoru¬ 
lui este prezentată în figura 1. Ea 
cuprinde un etaj de intrare cu cîştig 
ridicat în tensiune, realizat cu tran¬ 
zistorul TI cu structură pnp, urmat 
de tranzistorul T2, care este cuplat 
galvanic cu TI. în colectorul aces¬ 
tuia se află un circuit „superdiodă", 
realizat cu tranzistorul T3. Urmează 


Ing. AUHELIAIVI MATEESCU 

perechea defazoare T4, T5, urmată 
de tranzistoarele finale 17, T8. 

Tranzistorul T6, dioda Dl şi divi- 
zorul rezistiv de 330 H/220 ii for¬ 
mează un circuit clasic de protecţie 
a amplificatorului, asigurînd bloca¬ 
rea acestuia prin blocarea bazei 
tranzistorului T2. Pe linia de ieşire 
este prevăzut un filtru de tip Bou- 
cherot, pentru a se reduce riscul 
apariţiei oscilaţiilor la frecvenţe 
foarte înalte. La ieşirea amplificato¬ 
rului se poate monta divizorul rezis¬ 
tiv figurat pe schemă pentru conec¬ 
tarea căştilor, împreună cu un co¬ 
mutator pentru deconectarea incin¬ 
tei acustice. 

Semiconductoarele utilizate 
sînt:T1=BC177B, BC252B, BC251B; 
T2=BD139, BD137; T3=BC171 A, B, 
BC107 A, B; T4=BD137, BD139; T5= 
BD138, BD140; T6=BC172 A, B; T7, 
T8=2N3055; D1=1N4148. 

Realizarea practică. Pentru a 
uşura realizarea montajului, în figu¬ 
rile 2 şi 3 este prezentată la scara 
1:1 vederea de pe faţa plantată şi de 
pe faţa placată a circuitului impri¬ 
mat. Placa va avea dimensiunile de 
210 x 70 mm. 

Pentru a avea o reuşită deplină şi 
pentru a evita distrugerea unor 
componente scumpe, se vor res¬ 
pecta următoarele recomandări: 

— se vor folosi numai compo¬ 


nente verificate în prealabil şi de 
bună calitate; se recomandă utiliza¬ 
rea rezistoarelor cu peliculă meta¬ 
lică, condensatoarele electrolitice 
vor avea tensiunea de lucru conform 
schemei sau mai mare, tranzistoa¬ 
rele se vor verifica atent, iar pere¬ 
chile T4—T5 şi T7—T8 vor avea co¬ 
eficienţii de amplificare pe cît posi¬ 
bil egali; 

— tranzistorul T3 va fi montat pe 
radiatorul tranzistoarelor finale prin 
intermediul unei bride din tablă de 
aluminiu cu grosimea de 0,5 mm, în 
cazul în care este în capsulă de 
plastic. în cazul în care se va utiliza 
un tranzistor în capsulă metalică, se 
impune izolarea acesteia de. radiato¬ 
rul tranzistoarelor finale, avînd în 
vedere că are colectorul conectat la 
capsulă; 

— tranzistoarele T2, T4, T5 vor fi 
prevăzute cu mici radiatoare din ta¬ 
blă de aluminiu cu grosimea de 1 
mm şi dimensiunile de 30 x 50 mm, 
îndoite în formă de U; 

— tranzistoarele finale T7, T8 vor 
fi montate pe un radiator comun de 
cca 500 cm 2 (vor fi izolate de radia¬ 
tor prin foiţe de mică şi bucşe izola¬ 
toare), sau pe două radiatoare sepa¬ 
rate, izolate între ele, însumînd ace¬ 
eaşi suprafaţă totală (în acest caz, 
T3 se va monta pe unul din radia¬ 
toare). 

Alimentarea amplificatorului se va 
face dintr-un alimentator compus 
dintr-un transformator de reţea 220 
V/ 40 V c.a., o punte redresoare de 
tip 3MP2, iar filtrarea tensiunii de 
alimentare se va face cu un conden¬ 
sator de minimum 4 700 tiF la ten¬ 
siunea de 63 V. 

Reglarea amplificatorului. După 
execuţia montajului, acesta va fi ve¬ 
rificat cu atenţie pentru a se elimina 
eventualele greşeli. După aceasta, la 
ieşirea amplificatorului se va co- 
, necta o sarcină fictivă de 4 11/30 W şi 
va fi alimentat cu tensiunea de ali¬ 
mentare Ua = +55 V. 

Din trimerul cu valoarea de 100 kîî 


se va regla tensiunea pe plusul con¬ 
densatorului de ieşire la Ua/2. 

Se scoate din soclu siguranţa de] 
protecţie de 2 A şi se conectează în] 
locul ei un ampermetru. Din trimerul 
cu valoarea de 2,5 kfl se reglează 
curentul de repaus al amplificatoru¬ 
lui în limitele 30 — 50 mA. 

Se conectează la ieşirea amplifi¬ 
catorului o incintă acustică de mini¬ 
mum 30 W şi impedanţa de 411, pro¬ 
tejată de o siguranţă de 2A, şi se 
poate introduce la intrarea amplifi¬ 
catorului semnal provenind de la un; 
preamplificator ce debitează la ie-] 
şire maximum 1 V. 

în cazul în care la redarea unui 
program muzical se observă apariţia] 
de distorsiuni datorate neîmpere- 
cherii corecte a parametrilor tranzis¬ 
toarelor defazoare şi finale, se poate: 
încerca eliminarea lor prin creşterea; 
curentului de repaus. Nu se reco¬ 
mandă însă depăşirea valorii de 8C 
mA. Se va prefera înlocuirea com¬ 
ponentelor cu altele sortate. 

Executat cu atenţie şi reglat, am¬ 
plificatorul va da deplină satisfacţie 
constructorului. 

BIBLIOGRAFIE; 

Colecţia revistei RTE (R.P.B.), 1979, 
Colecţia revistei RADIO (U.R.S.S. 
1982—1984. 



10 


TEHNIUM 1/1986 





f/vpi/r 


POWER AMR. 
nominal power: 
i 25W inro 4JL 


musical power; 
40WintoAjL 
THD=0,3%mo 


Element 


beton 


zidărie 


plafon 


lambriu lemn tare 


linoleum 


covoare 


Puterea amplificatoarelor audio 
trebuie privită din două puncte de 
vedere: cel al constructorului (fabri¬ 
cant) şi cel al consumatorului (cum¬ 
părător). 

Fabricanţii îşi proiectează produ¬ 
sele avînd în vedere, printre altele, 
raportul dintre numărul de waţi ofe¬ 
riţi pentru o anumită sumă de bani. 
De aici rezultă interesul prezentării 
unei puteri cît mai mari, lucru nu 
tocmai greu de realizat, neexistînd o 
standardizare în acest sens. 

Există modalităţi de exprimare eu¬ 
ropene, japoneze, americane, pro- 
movînd „puterea de vîrf“, „puterea 
de vîrf şi continuă", „puterea muzi¬ 
cală" etc. 

Cumpărătorul face alegerea, de 
obicei, după preferinţa pentru o 
anumită marcă, aspect comercial-re- 
clamă, sfaturile prietenilor şi, bi¬ 
neînţeles, preţ. 

Articolul de faţă încearcă să 
adauge un nou criteriu, şi anume 
acela al puterii necesare în funcţie 
de condiţiile în care se face audiţia. 

Puterea obţinută din calcule este 
„puterea de vîrf" a amplificatorului, 
teoretic de 1,414 ori „puterea efec¬ 
tivă" (continuă), practic de 2 ori mai 
mare decît aceasta, ambele măsu¬ 
rate pentru un semnal sinusoidal. 

„Dimensionarea" amplificatorului 
se face folosind una din formulele 


(1), (2), ţinînd cont de următoarele 
ipoteze: 

— se urmăreşte „sonorizarea" 
unei încăperi şi nu o „audiţie muzi¬ 
cală" (implică sacrificarea unei ca¬ 
mere numai pentru echipamentul 
HI-FI, fotoliile amatorilor de muzică 
şi tratamente acustice); 

— se folosesc incinte acustice de 
fabricaţie industrială sau construite 
de un amator pretenţios, cu mate¬ 
riale de calitate; 

— cînd încăperea este departe de 
surse perturbatoare (stradă necircu¬ 
lată, curte mare, clădire cu ziduri 
solide de cărămidă) se foloseşte for¬ 
mula (1); 

— cînd în încăpere se percep pu¬ 
ternic zgomote exterioare (stradă cu 
trafic greu, tramvaie, locuri de joacă 
pentru copii, vecini etc.) se folo¬ 
seşte formula (2). 

Volum încăpere [m 3 ] 

w = - 

8 x Fecou x randament difuzor 

Deoarece randamentul unui difu¬ 
zor sau al unei incinte nu este dat 
de nici un fabricant şi nici nu se 
poate determina în condiţii amatori- 
ceşti, ţinînd cont şi de a doua ipo¬ 
teză, el se consideră egal cu 5%. 
Formula devine: 

Volum încăpere 

w =- 

0,4 x Fecou 


draperii, tapet 


mobile diverse 


public 


De asemenea, au fost aduse la 
forma cea mai simplă, ele incluzînd 
o serie de coeficienţi (în funcţie de 
natura semnalului redat: orchestră, 
film, vorbire, muzică simfonică, 
uşoară, de dans, timp de reverbera¬ 
ţie, nivel zgomot perturbator). 

Valoarea puterii obţinute repre¬ 
zintă puterea unui amplificator 
mono sau suma puterilor canalelor 
unui amplificator stereo. 

Amplificatoarele astfel dimensio¬ 
nate răspund cerinţelor impuse de 
redarea muzicii rock şi disco (vezi 
„Tehnium" nr. 7/1985, „Introducere 
în proiectarea incintelor acustice") 
şi în cazul construirii după o 
schemă judicios aleasă pot satisface 
cel mai exigent meloman. 


unde: Fecou — factor de ecou, m㬠
rime caracteristică fiecărei încăperi, 
fiind în funcţie de volumul acesteia, 
de construcţie şi dotări, prin factorul 
de amortisment total. 

Volum încăpere [m 3 ] 

Fecou = —--- 1 —— 

6 x Amortisment total 


Amortisment total 


unde Sj — suprafaţa în m 2 a ele¬ 
mentului „i“ şi fj — coeficientul 
de amortizare al elementului „i“. 


Observaţie. Pentru volume < 50 
m 3 (uzual), Fecou —. 0,7 0,9 s 

W = 6 x Volum încăpere [W] (2)' 

se precizează că ambele formule, 

deşi sînt empirice, sînt cele care dau 
o estimare cît mai precisă şi mai 
adaptată condiţiilor specificate în 


Se mai pot face incă abona¬ 
mente pentru 1986 la revista 
Modelism — supliment T6H- 
NIUM. Costul unui abonament 
(4 numere) este 24 lei. 















MICROCALCULATORUL 



MIC OARA PAULIAH 
ION RUSOVICI 
ŞTEFAN BORDEANU 


Y03NP 

Y03JF 

YQ3DP 


In 

tate 


acest număr sint tra- 
citeva probleme legate 
de interfaţa cu lumea exte¬ 
rioară a plăcii principale a 
microcalculatorului L/B881 
şi anume claviatura, caseto- 
fonul şi sursa de alimen¬ 
tare . 


INTERFAŢA CONECTORULUI KB 


Pe conectorul KB este fi¬ 
xată o placă de circuit 
imprimat (de fapt placa este 
înfiptă in picioruşele co¬ 
nectorului), care conţine 
circuitele de formare a sem¬ 
nalului provenit din caseto- 
fon, un repetor pentru Bell 
(clopot), un potenţiometru 
pentru reglajul nivelului 
video şi interfaţa standard 
serie RS232c'(fig. 1). 

Pentru partea de caseto- 
fon, semnalele culese de la 
mufa de line-out sint ampli¬ 
ficate cu un 741 şi apoi 
aplicate pe de o parte unui 
monostabil cu perioada de 
aprox. 0,3 ms din care se 
obţine un semnal de întreru¬ 
peri pentru 8259, nivelul 4 
şi pe de altă parte direct 
unei intrări (PCO) a PPI 
8255. Analizarea şi recon¬ 


stituirea datelor de pe ban¬ 
da magnetică se fac prin 
software de către monitorul 
rezident 881/Hon (care va fi 
descris in numărul viitor), 
la fiecare întrerupere gene¬ 
rată de un front crescător 
provenit din înregistrare. 

Poziţionarea jumperilor de 
pe această placă se face 
astfel: 

- J1,J2 şi J3 se ştrapează. 
Ele furnizează tactul nece¬ 
sar celor trei timere din 
cadrul 8253, din FI2. In 
cazul în care este necesară 
utilizarea la unul din aces¬ 
te timere a unei frecvenţe 
de tact externă, se desface 
Jumperul corespunzător şi se 
aplică semnalul pe intrarea 
respectivă (CLKO, CLK1 sau 
CLK2). 

- J4 şi J5 se ştrapează. 
Ele reprezintă semnalele de 
RXRDY şi TXEHPTY ale USART- 
ului care sint in mod normal 
cuplate pe nivelele de 
întreruperi 2 şi 3. Dacă nu 
se urmăreşte modul de lucru 
cu USART-ul pe întreruperi 
sau este necesară utilizarea 
nivelelor respective de 
întreruperi in alte scopuri, 
atunci jumperii nu se mai 
montează şi se cuplează sem¬ 


nalele externe. 

- J6 şi J7 reprezintă cu¬ 
plarea intrărilor USART-ului 
fie pe nivel TTL fie pe 
nivel RS232c, prin circuite¬ 
le de interfaţă HC1488 şi 
HC1489. Dacă se urmăreşte 


utilizarea USART-ului in 
ambele situaţii, se recoman¬ 
dă montarea unui mic comuta¬ 
tor pe spatele cutiei care 
să realizeze trecerea rapidă 
de la un mod la celălalt. 

CLAVIATURA 

Claviatura reprezintă in¬ 
terfaţa cu utilizatorul şi 
fost realizată prin codifi¬ 
care prin program folosind o 


r 


PBtf 

: = 



7 ; 

? ; 

ţ . 

M 

-PRl 








-PB7 








-PB3 








_PR4 








-PB5 








_PB6 








-PR7 

-4 







-PA* 1 


Q 

w 

A 

s 

7. 

l 

X 

—RAI 3 

k 

_L 

R 

D 

F 

C 

V 

—PA2 ... 5 

6 

_I 

Y 

G 

H 

B 

N 

-1*3 71 

8 

u 

i 

4 

K 

M 

j 

-RA4 9 


.0 

P 

L 

.... î 



— f*5 


@ 

1 

l 

DEL 


| TAB 

—PA6 a 

_ l 

4— 


1 

ER 



«J&L.........1 






URL 

m. 


NOTA: 


L/S SBl 

SU-BjEXT ■. L/t> 8Bi Y 


mTLSYACE BoAKP 


22 r 



i HxD 
■ CT 5 

Jt*d 

■TLT S 

I 

4 DSTL 


Ccitt -V24 

("R.S -232c) 


] (KBl conn£ctor 


DENOTĂ UN ÎNTRERUPĂTOR NORMAL 
DESCHIS 

l/b 881 

SUBIECT: KEYBOARD SECTON-SCHEMATIC DIAGRAM 
© DEC. 1953 

reţea de taste cuplate intre 
ele sub forma unei matrice. 
In figurile 2, 3 şi 4 sint 

date detaliile de amplasare 
a tastelor, schema electrică 
şi schema,de interconectare. 
Se recomandă păstrarea di¬ 
mensiunilor date- intrucit 
acestea sint standardizate 
după maşinile obişnuite de 
scris. După realizarea fix㬠
rii mecanice, se execută 
cablajul folosind fire sub¬ 
ţiri sau real izind o placă 
de circuit special in acest 
scop. Legătura cu placa de 
bază se va face pr intr-un 
mănunchi de 16 fire care va 
avea la celălalt capăt co¬ 
nectorul ce se va înfige in 


12 


TEHNIUM 1/1986 







CONNEOTON DW 3 RAM 


L/B 881 

SUBIECT KEYBOARD SECTION - SWITOH 
© DEC 1983 


C 1 f/zTbo j q 1 x 2VG 


Kurn/su *• rK 7 


sj <c n (M 

rsvj>so7 y 


V °j»A 

'■al ^ h- 

'SSI'-tH 


0,5 nr >* / l£j fzocy*. 
' Lc/o 

B/if 


DEL, 
" • SET 

s- gho r| | 1 1 ."j | c r 


+-5v Ot, Ş jf/Me 



placă (KC). Tot pe acest 
conector se pot cupla şi 
cele 8 rezistenţe. Pentru 
marcarea clapelor se pot 
folosi diferite procedee ca 
pantograful, letrasetul, 

rondele de plastic adeziv 
etc. 


SURSA DE ALIMENTARE 


Un aspect deosebit de im¬ 
portant (şi critic) al mi¬ 

crocalculatorului este sursa 
de alimentare. Hai Jos este 
dat consumul total al plăcii 
L/B881: 

1,6 A la 5 v; 

0,7 A la 12 v; 

0,1 A la -5 v. 


Rezolvarea problemei ali¬ 
mentării poate fi făcută in 
două moduri: sursă liniară 
sau in comutaţie. Descriem 
in continuare o variantă de 
sursă in comutaţie. Randa¬ 
mentul sursei prezentate nu 
este foarte mare, in Jur de 
57%, funcţie de tensiunea de 
alimentare şi asta datorită 
sistemului de comandă in 
lăţime a impulsuri lor, care 
este realizat cu trei cir¬ 
cuite integrate TTL şi care 
trebuie alimentate la 5v. 
Dezavantajul este compensat 




L/B 881PSPY-2 
SW/TCH MODE POWER SUPLY 
© Aug. 1985 


de simplitatea schemei şi 
posibilităţile ei de a lucra 
la tensiuni de alimentare 
între 9 şi 18 voiţi. 

Principiul de funcţionare 
este următorul: semnalul 

preluat de la oscilatorul 
local pe aprox. 64 kHz rea¬ 
lizat cu două porţi NAND 
este divizat pe de o parte 
de către un bistabil tip D 
şi pe de alta este aplicat 
monostabilului U3. Perioada 
de declanşare a monostabilu¬ 
lui este determinată de re¬ 
zistenţa echivalentă a Jonc¬ 
ţiunii CE a tranzistorului 
TI din etajul diferenţial 
format din T1-T2 şi conden¬ 
satorul C2. Etajul diferen¬ 
ţial este tocmai amplifica¬ 
torul de eroare prin care se 
închide bucla de reglaj a 
convertorului. Prin două 
porţi NAND, semnalele din 
ieşirile bistabilului sint 
modulate in lăţime propor¬ 
ţional cu variaţia sarcinii 
şi aplicate etajului prefi- 
nal şi apoi final in push- 
pulî. S-a ales soluţia cu 
etaJ final- in, contratimp 
tocmai pentru a putea asigu¬ 
ra o funcţionare corectă a 
sursei la tensiuni de ali¬ 
mentare reduse. In colectoa¬ 
rele tranzistoarelor finale 


se află un transformator pe 
miez de ferită al cărui 
secundar este proiectat de 
aşa manieră incit să se 
obţină toate tensiunile ne¬ 
cesare microcalculatorului. 
Se remarcă sistemul de fil¬ 
traj cu bobine ca şi grupul 
de deparazitare format din 
C6 şi R13. Sursa este prote¬ 
jată la scurtcircuit prin 
tranzistorul T7 care monito¬ 
rizează curentul etajului 
final şi acţionează bistabi- 
lul B in cazul unei depăşiri 
exagerate (peste 3 amperi); 
protecţia la supratensiune 
este realizată prin tiristo- 
rul SCR şi dioda Zenner din 
poartă care pun sursa in 
scurtcircuit urmind să ac¬ 
ţioneze in continuare fie 
protecţia la supracurent, 
fie siguranţa fuzibilă. 

Se menţionează faptul ca 
acest convertor nu generează 
spike-uri la pornire sau 
oprire pe nici una din ali¬ 
mentări, iar riplul nu dep㬠
şeşte 100 mV. Din punct de 
vedere mecanic, piesele sint 
montate pe două plăcuţe de 
circuit imprimat cu dimensi¬ 
unile de aprox. 120x70 mm şi 
aşezate “sandwich* cu nişte 
distanţieri de alamă intre 
două table de aluminiu ce 


servesc de radiatoare pentru 
tranzistoarele finale şi 
respectiv diodele redresoare 
de pe ramura de 5v. 

Transformatorul este bobi¬ 
nat pe un tor de ferită (de 
tipul T34x23x12,7 Ă5 
ICSITE) şi are 2x11 spire in 
primar cu sirma de 0,9mm 
CuEm, iar secundarul are 
2x11 spire cu sirmă de 0,9mm 
CuEm pentru 5v la care sint 
inseriate înfăşurările pen¬ 
tru 12v care au cite 13 
spire cu sirmă de 0,6mm 
CuEm. LI şi L2 sint bobinate 
pe două oale de ferită (de 
tipul Q25xl6A1400 , A5 
ICSITE) pină la umplere, Lî 
cu sirma de 0,9mm CuEm iar 
L2 cu sirma de 0,5 - Q,6mm 

CuEm. 

Reglarea se face cu o 
sarcină cuplată pe 5v şi una 
pe 12v care să fie cit mai 
apropiate de condiţiile 
reale de lucru (respectiv 
2,5 ohmi/5U pe 5v şi 24 
ohmi/5U pe 12v), urmărind ca 
umplerea maximă (limitată 
din P2) să fie de 457.. Ten¬ 
siunea de 5v se reglează din 
PI, iar cea de 12v rezultă 
automat. Protecţia la supra¬ 
curent se reglează din po- 
tenţiometrul P3 pentru un 
curent de 3 Amperi. 

(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR) 




3 


TEHNIUM 1/1986 









Montarea chiulaselor. După aşe¬ 
zarea în locaşurile din carter a con¬ 
ductelor de retur ulei (garniturile to- 
rice se ung cu ulei înainte de mon¬ 
tare), se roteşte arborele cotit pen¬ 
tru a aduce canalul de pană în jos în 
planul median al motorului (această 
poziţie se menţine pînă ia montarea 
curelelor de distribuţie). în continu¬ 
are se montează chiulasele respec- 
tînd ordinea de ştrîngere din figura 
5 la cuplul de 2,1 daN.m. 

Montarea roţilor arborilor cu ca¬ 
me. Roţile fiind identice, se mon¬ 
tează pe extremitatea fiecărui arbore 
care are un ştift de poziţionare, imo- 
bilizîndu-le cu cheia „L“, pentru a le 
strînge la cuplul de 8,2 daN.m. Apoi 
se montează întinzătorul alternato- 
rului, conductele de ungere şi se 
strîng şuruburile racord pe chiulase 
ia cuplul de 1,9 daN.m şi manocon- 
tactul la 2,2 daN.m. (Este obligatoriu 
a se verifica distanţa de minimum 5 
mm dintre conductele de ungere şi 
roţile arborilor cu came.) 

In continuare se montează rolele 
întinzătoare (identice) şi pinioanele 
de distribuţie de pe arborele cotit 
(gulerele pinioanelor trebuie să fie 
către faţa motorului). 

Montarea curelelor de distribuţie 
(fig.7). înainte de montare trebuie să 
se verifice starea de curăţenie a cu¬ 
relelor, rolelor întinzătoare şi pinioa¬ 
nelor (nu se admit urme de ulei sau 
vaselină); ambele curele trebuie să 
aparţină aceluiaşi fabricant. După ce 
se verifică poziţia corectă a reperu¬ 
lui „a“, situat pe gulerele pinioane¬ 
lor, care trebuie să fie dirijate corect 
în sus, în planul median al motoru¬ 
lui, se poziţionează reperele „b“ şi 
„d“ ale roţilor arborilor cu came. 
Apoi se comprimă rolele întinz㬠
toare în sensul săgeţilor S, şi S 2 , 
după_ care se strîng piuliţele „c“ şi 
„e“. în continuare se montează cu¬ 
reaua dreaptă, plasînd reperele de 
pe curea pe reperele „a“ şi „d“, de 
aşa natură ca ad=43 paşi şi cureaua 
stînga cu reperele peste cele ale ro¬ 
ţilor în „a“ şi „b“ obţinînd ab= 33 
paşi. Apoi se eliberează rolele întin¬ 
zătoare strîngînd piuliţele „c“ şi „e“. 
Pentru a avea o întindere normală a 
curelelor se procedează astfel: după 
ce se roteşte arborele cotit cu 90° în 
sensul normal de mers, se desface 
piuliţa „e“ a rolei întinzătoare stînga 
pentru a o elibera şi se strînge la 
cuplul de 1,8 daN.m. Se roteşte ar¬ 
borele cotit cu o rotaţie în sensul 
normal de mers şi se face aceeaşi 
operaţie la rola întinzătoare dreapta 
(piuliţa ,,c“). 

înainte de a monta capacele de 
chiulasă este necesar a efectua re¬ 
glarea jocului culbutoarelor (se re¬ 
glează succesiv fiecare culbutor — 
jocul fiind identic pentru admisiune 
şi evacuare: 0,20—0,25 mm). După 
rotirea arborelui cotit pînă cînd talo¬ 
nul culbutoarelor ce se reglează 
este opus vîrfului camei corespun¬ 


zătoare (supapa complet închisă), 
se reglează jocul între talonul culbu- 
torului şi partea opusă camei cores¬ 
punzătoare. 

Montarea capacelor de chiulasă. 

Operaţia este foarte importantă de¬ 
oarece asigură etanşarea motorului. 
O montare greşită a garniturii, cu un 
centraj incorect sau o ştrîngere ne¬ 
conformă (cuplul 0,9 daN.m) poate 
antrena pierderea totală a uleiului 
motor. Este de reţinut că garnitura 
de chiulasă se poate lipi cu „Bostik 
1400“ sau cu prenadez, capacele de 
chiulase inferioare sînt diferite de 
capacele de chiulase superioare 
(trebuie respectat sensul de mon¬ 
taj), iar pe partea stîngă capacul de 
chiulasă superior are fixată pe el 
gura de umplere. 

în continuare se montează: filtrul 
de ulei (folosind cheia ,,C“), con¬ 
ductele de răcire, ghidul jojei de ulei 
(se orientează partea curbată a ghi¬ 
dului către cutia de viteze, pentru a 
se obţine distanţa de 225 mm între 
planul de separare a semicarterelor 
şi extremitatea ghidului), conductele 
de încălzire, volantul motor (se folo¬ 
sesc şuruburi de fixare noi, se pun 
trei puncte de soluţie de etanşare 
între arborele cotit şi volant, se 
strîng şuruburile la cupiul de 6,6 
daN.m). 

La montarea reniflardului (fig. 
16—fig. 17, în care: 1— deflector; 2 
— garnitură de etanşare; 3 — resort; 
4 — corp reniflard; 5 — şurub; 6 — 
garnitură; 7 — semicarter motor). 
După verificarea stării suprafeţei de 
etanşare de pe semicarterul 7, se li¬ 
peşte garnitura 9 pe reniflardul 7, 
apoi se montează: deflectorul 1, 
garnitura 6 pe şurubul 5. Se strînge 
în continuare ansamblul reniflard pe 
semicarter la cuplul $e 0,6 daN.m, 
respectînd condiţia ca tubul reniflar¬ 
dului să nu atingă conductele de răr 
cire. Se montează succesiv: pompa 
de benzină (cuplul 2,1 daN.m), rup- 
tor-distribuitorul, colectoarele de 
evacuare (cuplul de 1,5), manocon- 
tactul de ulei (cuplul de 2,2), radia¬ 
torul de ulei (cuplul de 1,8), dema- 
rorul (cuplul de 1,8), ansamblul tu¬ 
bulatură, cutia de admisiune şi car¬ 
burator (se verifică poziţionarea gar¬ 
niturilor astfel ca orificiile trecerii 
amestecului carburant să cores¬ 
pundă cu cele ale chiulaselor; cu¬ 
plul 1,8 — alternatorul, colectorul de 
aer, ventilatorul — cuplul 23 daN.m; 
se verifică racul de manivelă să aibă 
4—5 mm de filet liber la strîngerea 
contrapiuliţei). După întinderea cu¬ 
relei alternatorului (se strîng şuru¬ 
burile palierului şi întinzătorului), se 
montează bujiile (cheia A), se face 
plinul de ulei şi se scoate motorul 
din suportul „J“. 

în final se montează ambreiajul 
(centrarea discului şi mecanismului 
se face cu ajutorul dornului M, cu¬ 
plul 1,8 daN.m) şi suporturile elas¬ 
tice, care trebuie să aparţină acelu¬ 


iaşi furnizor (la cuplul de 5,5 
daN.m). 

Repararea unei chiulase (motor 
M-036). Construcţia motorului are 
prevăzute două chiulase stîn- 
ga-dreapta identice. Ca urmare a 
unei funcţionări îndelungate, a gri- 
pării unor piese (de exemplu supapă 
de admisiune sau la evacuare), pre¬ 
cum şi datorită apariţiei unor ano¬ 
malii avînd drept cauză de exemplu 
un defect de turnare (la chiulasă) se 
impune repararea ei. 

Pentru repararea chiulasei sînt ne¬ 
cesare următoarele S.D.V.-uri speci¬ 
fice: dispozitiv clasic de rodat su¬ 
pape (A), dispozitiv de montare a si- 
meringului arborelui cu came către 
ruptor-distribuitor (B-cod: 
D.20—172/2), cheie pentru imobili¬ 
zare roată arbore cu came (C-cod: 
S. 20-174), dii pozitiv de montare a 
simeringului arborelui cu came 
(D-cod: D.20-174/4), dispozitiv cla¬ 
sic de comprimare a resoartelor de 
supape, extractor pentru axul culbu¬ 
toarelor tF-cod: D. 20—179) şi su¬ 
port de fixare a chiulasei în men¬ 
ghină (G-cod: D. 20—180). 

La efectuarea lucrărilor, construc¬ 
torul impune folosirea următoarelor 
cupluri de ştrîngere, în (daN.m): şu¬ 
rub de obturare a axului culbutoare¬ 
lor (1,5), piuliţă de fixare a roţii ar¬ 
borelui cu came (8,2), prezon de fi¬ 
xare a palierului spate al arborelui 
cu came (0,4), prezon de fixare a ro¬ 
ţii arborelui cu came (2,8) şi la piu¬ 
liţa de fixare a palierului arborelui 
cu came (1,7). 

Demontarea chiulasei. După fixa¬ 
rea chiulasei în menghină, folosind 
dispozitivul „GV, se demontează 
roata arborelui cu came, utilizînd 
cheia „C“, pentru imobilizarea roţii. 
Apoi se demontează axele culbutoa¬ 
relor astfel: după slăbirea şuruburi¬ 
lor de reglaj pe culbutoare (prin 
desfacerea contrapiuliţelor) de la 
capetele axelor se demontează şu¬ 
rubul obturator, bucşa distanţieră 
sau garnitura torică, prezoanele, şu¬ 


ruburile cu vîrf conic (folosind o 
cheie pentru şuruburi cu hexagon 
interior de 3 mm), axele (cu ajutorul 
extractorului F), culbutoarele şi re- 
soartele. 

Demontarea arborelui cu came: 
după desfacerea piuliţelor de fixare 
a lagărului spate, cu ajutorul unui 
ciocan din metal moale se loveşte 
capătul arborelui, scoţîndu-se astfel 
întregul ansamblu (se menţionează 
că lagărul spate şi arborele cu came 
alcătuiesc un ansamblu nedemonta- 
bil). în final se demontează simerin- 
gul faţă al arborelui cu came. Pentru 
demontarea supapelor se proce¬ 
dează astfel: după demontarea chiu- 
îasei din suportul „G“, se comprimă 
resoartele de supape (cu ajutorul 
dispozitivului E) şi se demontează în 
ordine: semiconurile de oprire, tale¬ 
rele superioare, resoartele, talerele 
inferioare, garniturile şi supapele. 
(Observaţie: prin demontarea arbo¬ 
relui cu came nu trebuie distrusă 
zona de etanşare a supapei din faţă 
a arborelui pe care se montează si- 
meringul. Pe această suprafaţă 
există prelucrată o reţea de micro- 
canale ce nu se disting cu ochiul li¬ 
ber, care „împing 11 uleiul motor c㬠
tre interior o dată cu rotirea arbore¬ 
lui.) 

» După demontarea pieselor de mai 
sus se controlează riguros toate pie¬ 
sele pentru a corespunde cu docu¬ 
mentaţia tehnică a uzinei construc¬ 
toare, urmînd a executa apoi o serie 
de operaţii de pregătire a montării 
chiulaselor. 

Pregătirea chiulasei motorului 
M-036. Dacă se înlocuiesc chiula¬ 
sele cu altele noi, prezoanele de fi¬ 
xare a lagărului spate al arborelui 
cu came se vor monta cu soluţie de 
etanşare-frînare şi se vor strînge la 
cuplu de 0,4 daN*m. Rectificarea 
supapelor. Dacă este necesar, 
scaunele supapelor trebuie rectifi¬ 
cate conform figurii 18, respectînd 
parametrii: unghiurile (120° — ad¬ 
misiune, 90° — evacuare), diame- 


Denumirea operaţiei 

. Control şi reglare (înlocuire) bujii 
I. înlocuire filtru de benzină (lingă rezervor) 
l. Control ruptor-distribuitor, înlocuire contacte 
platinate (Oltcit Club) 

L Control stare şl întindere curea de alternator 
i. Reglare culbutoare 

i. Control şi reglare nivel poluare; control carburatie 
(7 500) 

’. înlocuire ulei motor 
i. înlocuire filtru de ulei 

i. Verificare şi reglare cursă liberă a pedalei de ambreiaj 
I. înlocuire lichid transmisie (cutie viteze) 

. Curăţare filtru de aer 

!. Schimbare filtru de aer 

I. Gresare articulaţii uşi (tiranţi, balamale) 

I. Ungere cablu şi articulaţie ambreiaj 

i. Reglare frînă de securitate (cabluri şi excentrice) 

i. Control vizual plăcuţe frînă faţă (Oltcit Special) 

Control (înlocuire) plăcute frînă spate 
I. Control grosime discuri frînă spate 
i. înlocuire lichid de frînă 
i. Control nivel lichid transmisie 
. Control nivel lichid de frînă 
:. Control nivel electrolit baterie 
>. Control şi completare cu lichid spălare geam 
. Verificare presiune pneuri 
. Control etanşare rotule de pivoţi şi transmisie 
.Control sub caroserie a etanşeităţii carterelor şi a 
conductelor 

. Control şl reglare faruri şi funcţionarea comenzii de 
reglaj de la bord (Oltcit Club) 

. Restrîngere colectoare de admisiune-evacuare şi a 
colierelor de eşapament 

. Restrîngerea piuliţelor de fixare a planetarelor pe 
arborii de ieşire din cutia de viteze 
. Verificarea funcţionării receptorilor şi indicatorilor de 
bord 

.Verificarea strîngerii bornelor conductoarelor la 
demaror şl alternator (bate ria deconectată) 

* Operaţii ca re se efectuează la 1 000 km, după rodaj 


[Periodicitatea, 
în (km), la: 


14 


TEHNIUM 1/1886 




CUM SE POATE ECONOMISI COMBUSTIBM 


trul talerului (39 mm — admisiune, 
34 mm — evacuare), diametrul tijei su¬ 
papei (8 -o!o°o mm — admisiune, 
8 ’ 5 ~o!o 36 mm ~ evacuare) şi lungi¬ 
mea tijei (97, 4 mm — admisiune şi 
96,3 mm — evacuare). 

După rectificarea suprafeţelor de 
contact ale talerelor supapelor con¬ 
form valorilor unghiurilor prezentate 
în figura 18, pe talerele supapelor se 
face un uşor şanfren în „a“, după 
care se rodează supapele (folosind 
dispozitivul ,,A“), respectînd condiţi¬ 
ile: pe scaunele supapelor (lăţimea 
„b“ a suprafeţei de contact cu su¬ 
papa să fie de 1 la 1,4 mm la admi¬ 
siune şi de 1,4 la 1,8 mm la evacu¬ 
are); pe supape (diametrul mare al 
suprafeţei de lucru al talerului să fie 
egal cu cel mai mare diametru al ta¬ 
lerului). După efectuarea operaţiei 
de rodaj este necesar a se executa o 
curăţare corespunzătoare pentru a 
elimina pasta de şlefuit, prin suflare 
cu aer comprimat (uneori este indi¬ 
cat a se introduce şi menţine o oră 
chiulasa într-o baie cu diluant celu¬ 
lozic pentru a desfunda canalele de 
ungere, după care se suflă din nou 
cu aer comprimat). Supele se în¬ 
cearcă sub sarcină la valorile: F,= 
25,4+2,5 kgf (L,=32 mm) şi F 2 =59,6± 
2 kgf (1_2=24 mm). Dacă nu se obţin 
valorile respective, resoartele de su¬ 
papă trebuie înlocuite cu altele noi. 
Pregătirea arborelui cu came al 
chiulasei stingă. Se montează un si- 
mering nou (cu ajutorul dispozitivu¬ 
lui ,,B“) la lagărul spate, iar la extre¬ 
mitatea faţă — dacă este necesar — 
se înlocuieşte ştiftul elastic de an¬ 
trenare a roţii (orientîndu-i fanta c㬠
tre exteriorul arborelui cu came). Se 
poate înlocui şi prezonul din capătul 
arborelui cu came, de fixare a roţii, 
folosind soluţie de etanşare-frînare 
şi cuplul de 2,8 daN.m. 

Montarea supapelor. După unge¬ 
rea tijelor supapelor şi ghidurilor, se 
introduc supapele în ghiduri, mon- 
tîndu-se garniturile de etanşare noi 
(diametrul interior al garniturii fiind 
de 8,5 mm la evacuare şi de 8 mm la 
admisiune) pînă ajung în capătul 
ghidului (se poate folosi o ţeavă cu 
diametrul interior de 8,5 mm). în 
continuare se montează: talerul infe¬ 
rior, resortul, talerul superior, com- 
primîndu-se apoi resoartele cu dis¬ 
pozitivul „E“ pentru a se introduce 
semiconurile de oprire. Montarea ar¬ 
borelui cu came. Cei doi arbori cu 
came se identifică astfel: după lag㬠
rul suport (stînga pentru ruptor-dis- 
tribuitor sau dreapta pentru pompa 
de benzină) sau după lăţimea cana¬ 
lului „a“ (mai larg la arborele 
dreapta — fig. 19 a). După montarea 
garniturii de etanşare între lagărul 
spate al arborelui cu came şi chiu- 
lasă se introduce cîte o garnitură pe 
fiecare prezon de fixare. (Observa¬ 
ţie: se impune ca garnitura să fie 
unsă cu soluţie de etanşare.) După 
ungerea suprafeţei de lucru a arbo¬ 
relui cu came, pentru simeringul 
respectiv, se introduce arborele cu 
came în chiulasă (la poziţionarea la¬ 
gărului spate, canalul lagărului pen¬ 
tru returul de ulei trebuie să cores¬ 
pundă cu suprafaţa respectivă a 
chiulasei, dirijîndu-l astfel către ori¬ 
ficiul de evacuare). La montarea 
chiulasei dreapta, orientarea prezoa- 
nelor de fixare a pompei de benzină 
trebuie să fie către orificiile de ad¬ 
misiune. în final se strîng piuliţele 
de fixare la cuplul de 1,7 daN.m. 
Montarea simeringului arborelui cu 
came. Se foloseşte dispozitivul „D“ 
respectînd condiţia ca arborele să 
fie introdus complet în chiulasă, 
pentru a nu deteriora simeringul. 
Montarea axelor de culbutoare. Fi- 
xînd 4 axe, acestea se identifică ast¬ 
fel: axele de admisiune stînga şi de 
evacuare dreapta sînt identice. Cele¬ 
lalte două sînt de asemenea iden¬ 
tice, dar au un orificiu înfundat în 
„k" (fig. 19 b), necesar şi pentru 
orientarea corectă a orificiilor de 
ungere. Se menţionează că toate re¬ 
soartele şi toate culbutoarele sînt 
identice. După ungerea cu ulei a 
axelor, se introduc în chiulase cu 


umărul „1“ dirijat către lagărul faţă al 
arborelui cu came (fig. 19 b). Apoi 
se montează provizoriu un şurub de 
obturare în capul arborelui cu came, 
pentru a se putea orienta axa şi de a 
corespunde gaura înfundată de blo¬ 
care cu şurubul respectiv, al cărui 
filet se unge cu soluţie de etanşa¬ 
re-frînare. In continuare, după mon¬ 
tarea unei garnituri torice pe fiecare 
extremitate a axului, se introduc o 
bucşă distanţieră cu înălţimea mai 
mare pe extremitatea cu umărul „1“ 
şi şurubul de obturare cu garnitura 
respectivă din cupru, strîns la cuplul 
de 1,5 daN.m. Se montează cu par¬ 
tea filetată mai scurtă în chiulasă 
prezoanele de fixare. Montarea roţii 
arborelui cu came. Roata introdusă 
pe arbore (există ştift de poziţio¬ 
nare) se imobilizează cu cheia „C“ 
şi se strînge piuliţa la cuplul de 8,2 
daN.m, după care demontează chiu¬ 
lasa din suportul „G“. 

Concluzii, a. Cu ocazia lucrărilor 
de întreţinere şi reparare a motoare¬ 
lor este necesar a se respecta strict 
condiţiile tehnice impuse de con¬ 
structor şi totodată cuplurile de 
strîngere. Obiceiul de a strînge după 
„experienţa" fiecăruia este incorect. 
Avînd multe piese din aluminiu, este 
de înţeles că, strîngînd şuruburile 
sau prezoanele la cupluri superioare 
celor recomandate, se distruge file- 
tul şi se compromite piesa. b. Pe 
parcursul lucrării s-au făcut diferite 
recomandări privind folosirea de 
piese noi (şaibe, simeringuri, garni¬ 
turi de etanşare ş.a.). Aceste reco¬ 
mandări sînt obligatorii avînd în ve¬ 
dere cît de importantă este pro¬ 
blema etanşării motorului, c. Varia¬ 
ţia presiunii în carter impune a se 
acorda o atenţie deosebită etanşării 
motorului. Din acest motiv, după 
efectuarea unor operaţii de întreţi¬ 
nere şi reparaţii, se impune a se 
porni motorul şi a se verifica vizual 
zonele pe unde ar putea apărea pete 
de ulei. d. Poate cea mai impor¬ 
tantă problemă este aceea de a fo¬ 
losi o soluţie de_ etanşare-frînare co¬ 
respunzătoare. în caz contrar, pot 
apărea scurgeri de ulei, desfaceri de 
piese prin vibraţii ş.a. lată, pe scurt, 
tipurile de „Loctite" folosite curent 
la montarea motoarelor: 573 (contur 
semicartere, buşoane faţă-spate, 
conducte de ungere, lîngă alterna- 
tor); 648 (tub retur ulei, cu diame¬ 
trul de 10 mm, lîngă sorb; montare 
conductă cutie de admisiune); 549 
(montare volant, garnitură hîrtie pe 
chiulasă şi palier); 542 (prezoa- 
ne-chiulasă, cutie de viteze, sorb, 
conductă filtru de ulei, şurub dema- 
ror, prezon colector de aer, buşon 
ulei, şurub ax culbutoare). e. Chiar 
dacă s-a trecut de termenul de ga¬ 
ranţie şi pe parcurs se impune a se 
executa o operaţie de întreţinere-re- 
parare a motorului, nu este indicat a 
se executa lucrări la motor în orice 
condiţii, ci numai în ateliere SER¬ 
VICE specializate. în tabel se pre¬ 
zintă periodicităţile impuse de între¬ 
prinderea constructoare la efectua¬ 
rea unor operaţii de întreţinere a or¬ 
ganelor principale ale motoarelor 
autoturismelor OLTCIT. 


(URMARE DIN PAG. 7) 

dacă valoarea frecvenţei este cu¬ 
prinsă între 4,02...4,05 MHz. Dacă nu 
se obţin limitele menţionate, se mo¬ 
difică valoarea condensatorului C 7 , 
refăcîndu-se şi reglajul bobinei L 5 
pînă la obţinereş rezultatului dorit. 

Cu ajutorul unui grid-dip-metru se 
acordează circuitul rezonant L 6 C 18 
pe 14,5 MHz, L 6 C 22 pe 10,7 MHz, iar 
L 8 C 25 pe 14,3 MHz. Se conectează 
osciloscopul în colectorul tranzisto¬ 
rului T 7 , prin intermediul unei rezis¬ 
tenţe de 2 kli, iar rezistenţele R 23 şi 
R 24 se lipesc în montaj. Se corec¬ 
tează acordul astfel încît prin rotirea 
condensatorului variabil de la un 
capăt la celălalt să şe obţină o 
amplitudine cît mai constantă a 
semnalului în banda 14,2...14,7 MHz. 

Tot cu dip-metrul se acordează 


■ LA AUTOTURISMELE OLTCIT 


EVITÎND: 

REGLÎND: 


- transportarea bagajelor pe pavilion; 

- ecartamentul electroz 

lor, bujiilor şi a con- 

- transportarea bagajelor rău centrate; 

tacteîor la ruotor-dls 

t rî buitor; 

- păstrarea încărcăturilor inutile în 

- avansul la aprindere; 


portbagaj; 

- periodic: carburatoru 

(turaţia de mers în 

- lăsarea 7 n permanentă pe autoturism 

gol); 


a; portbagajului demontabil, supor- 

- jocul culbutoarelon 


tului de schiuri, suportului de bici- 



cletă, sau a def1ectorului pentru ru- 

CURÂŢÎND PERIODIC: 


iotă; 

- filtrul de aer; 


- în timpul mersului: 

- fiItrele de benzină; 


. cu neamurile laterale deschise; 

- fiitrul (sita) traduct 

orului nivel benzină 

. cu şocul tras; 

montat în rezervor. 


. montarea inutilă a oglinzilor re- 



trovizoare şi a farurilor supli- 

EXECUTÎND: 


menta re; 

- golirea şi înlocuirea 

lubrifianţilor (ulei 

- pe timp de iarnă efectuarea de par¬ 

motor şi ulei cutie vi 

teze) numai cu cei in¬ 

cursuri scurte (sub 5 km) deoarece 

dicaţi de constructor 

şi la periodicitatea 

creşte consumul cu pînă la 3001; 

- accelerarea bruscă a automobilului. 

corectă; 15WkO motor - 
- întreţinerea periodică 

80/85W cutie viteze; 

a vehiculului avînd 

RESPECTÎND: 

în vedere: 


- dimensiunile, calitatea şi presiu¬ 

. verificarea compresî 

ei motorului; 

nile pneurilor recomandate de con¬ 

. reglarea cuibutoarelor; 

structor; 

. reglarea ambre iaîulu 

i (să nu patineze); 

- echilibrarea roţilor; 

. verificarea sistemul 

ui de frînare (frînele 

- verificarea periodică a uzurii pne¬ 

să fie eficace şi să 

nu rămînă în fricţiune 

urilor; 

permanentă); 


- echiparea pavilionului cu un deflec¬ 

. înlocuirea filtrelor 

ia periodicitatea im- 

tor aerodinamic în cazul tractării 

pusă; » 


unei rulote. 

. înlocuirea bujiilor 

Ia periodicitatea im- 


pusă. 



DRIVERE PENTRU LED-uri 



12 


circuitele rezonante din FTB 2, ast¬ 
fel: L 16 C 42 şi L 21 C 55 pe 14,5 MHz; 
L n C 2 3 , L 17 C 44 şi L 22 C 56 pe 17,9 MHz; 
Li 2 C 33 , L 18 C 4 6 şi L 2 3 C 57 pe 24,9 MHz; 
Î- 13 C 34 . L 19 C 48 şi L 24 Cs 8 pe 31,9 MHz, 
iar L 14 C 35 , L 2 oCso şi L 2 sCs 9 pe 38,9 
MHz. 

Se conectează osciloscopul la ter¬ 
minalele înfăşurării L 27 sau L 28 , iar 
rezistenţele Ft 27 , R 39 şi cursorul co¬ 
mutatorului K se conectează la + 12 
V. La intrarea mixerului M 2 (pinul 
12) se aplică frecvenţele F’ x de la 
generatorul X02. Pe fiecare poziţie a 
comutatorului K se retuşează regla¬ 
jul filtrului FTB 2 astfel încît, prin 
rotirea condensatorului variabil de la 
un capăt la celălalt, să se obţină o 
amplitudine cît mai constantă a 
semnalului VFX. 



Redacţia TEHNIUM mulţu- 
1 meşte tuturor colaboratorilor şi 
| cititorilor care au avut amabilita¬ 
tea să trimită felicitări cu ocazia 
aniversării a 15 ani de activitate 
a revistei şi cu ocazia Anului 
Nou 1986. 



TEHNIUM 1/1986 


15 












DRIVERE PENTRU LED-uri 


(URMARE DIN NR. TRECUT) 


£c /o 7 


Circuitul integrat UAA180 (Sie¬ 
mens, RFT), prezentat în capsulă 
DIL 18, comandă 12 LED-uri şi este 
de tipul indicator bară. Figura 7 cu¬ 
prinde schema pentru verificarea 
circuitului integrat. Schema se 
.poate utiliza ca indicator de poziţie 
unghiulară sau liniară (prin transmi¬ 
sie mecanică pentru axul potenţio- 
metrului) sau ca indicator de nivel 
pentru lichide. Figura 8 cuprinde 
schema unui indicator pentru nivelul 
cîmpului (S-metru), pentru care 
semnalul se culege din amplificato¬ 
rul FI al radioreceptorului. 

Figura 9 prezintă un in'dicator de 
nivel cu scară logaritmică cu pasul 
de 5 dB/LED. Tranzistorul BC308 
(BC250, BC251), împreună cu cele 
două diode din baza sa, formează 
un stabilizator de tensiune de 2 V ca 
referinţă pentru circuitul integrat. 

Pentru constructorii amatori ce lu¬ 
crează în domeniul HI-FI este util un 
indicator de nivel pentru afişarea 
puterii la amplificatoarele audio, a 
nivelului de înregistrare la magneto- 
foane sau a nivelului la care apar 
distorsiuni în preamplificatoare. în 
acest scop se poate utiliza schema 
prezentată în figura 10. Nivelul sem¬ 
nalului de intrare la pinul 17 se sta¬ 
bileşte din semireglabilul de 100 kfi. 
Punînd la masă pinul 16 rezultă ten¬ 
siunea de referinţă minimă = 0 V, iar 
cu celălalt semireglabil se stabileşte 
tensiunea de referinţă maximă în 
domeniul 0—6 V (pin 3). Primul 
LED, alimentat direct din sursă, ser¬ 
veşte ca indicator de funcţionare şi 
se poate monta împreună cu cele¬ 
lalte LED-uri sau separat. în figura 
11 este prezentată o aplicaţie ce in¬ 
teresează îndeosebi pe automobi- 
lişti. Este vorba de un indicator de 
nivel pentru lichide care se poate 
utiliza pentru indicarea nivelului în 
rezervorul de benzină. Tranzistorul 
BC250 şi LED-u’l 13 formează un 
circuit de avertizare pentru o limită 
minimă (rezerva de benzină). Rezis¬ 
tenţele R1, R2 şi potenţiometrul P se 
aleg pentru cuprinderea completă a 
do/neniului de lucru. 

în figura 12 este prezentat modul 
de conectare în cascadă a două cir¬ 
cuite UAA18Q. Asemănător se pot 
cupla pînă lâ 17 circuite. 

Firma AEG — Telefunken produce 
o familie de, circuite integrate în 
capsulă DIL cu 8 pini care pot co¬ 
manda 5 LED-uri fiecare, avînd pa¬ 
sul de deschidere a comparatoarelor 
liniar sau logaritmic. Valorile de 
deschidere ale comparatoarelor sînt 
astfel alese încît circuitele să poată 
lucra în perechi pentru comandă a 
10 LED-uri. Schema bloc a unui cir¬ 
cuit integrat este prezentată în fi¬ 
gura 13. Datorită simplităţii deose¬ 
bite a schemelor de utilizare nu vom 
face comentarii privind funcţiona¬ 
rea. 

în figura 14 este prezentat un 
VU-metru pentru semnale audio cu 
domeniul de măsură cuprins între 
—20 dB şi +3 dB, iar în figura 15 un 
circuit integrat U237B este utilizat 
ca indicator al nivelului unui lichid 
dintr-un rezervor. Figura 16 prezintă 
un VU-metru cu domeniul de indica¬ 
ţie cuprins între —20 dB şi +6 dB. 
Schema pre^ntă particularitatea uti¬ 
lizării a două circuite din aceeaşi fa¬ 
milie, U257B şi U267B, ale căror 


praguri de deschidere a compara¬ 
toarelor se intercalează (prin con¬ 
strucţie). Pentru variaţie liniară în 
domeniul afişat se va utiliza pere¬ 
chea U237B şi U247B. Aceste circu¬ 
ite integrate permit utilizarea 
LED-urilor de aceeaşi culoare sau 
de culori diferite. Pentru calculul 
tensiunii de alimentare se vor adunai 
tensiunile directe ale LED-urilor, iar 
la valoarea obţinută se vor adăuga 2 
V pentru sursa de curent din circu¬ 
itul integrat. 


Figura 12 se află în 
pagina 15. 


Leat 




mm 


N?UT 


danţă mare). Curentul de . intrare 
pentru pinii 13, 14, 16 este mai mic 
de 1 juA. Tensiunea superioară de re¬ 
ferinţă (pin 13) poate fi fixată după 
nevoie între 3 V şi U s — 1 V, iar ten¬ 
siunea inferioară de referinţă poate 
fi fixată între 0 şi U s — 4 V. Aceasta 
dă posibilitatea varierii pasului ten¬ 
siunii de deschidere a comparatoa¬ 
relor (între două comparatoare ve¬ 
cine) în limitele de 100 mV la 500 
mV. Semnalul de ieşire ai compara¬ 
toarelor este introdus într-un şir de 
porţi Şl ce au la ieşire un semnal 
complementar faţă de comparatorul 
următor, astfel ca semnalul de ieşire 
să fie blocat atunci cînd se atinge 
tensiunea de deschidere a compara¬ 
torului următor. Comparatorul 31 
blochează semnalul de ieşire al 
comparatorului 30 atunci cînd ten¬ 
siunea superioară de referinţă este 
depăşită. Comparatoarele 1 şi 31 
pot fi controlate din exterior prin pi¬ 
nii 11 şi 17, necesari la funcţionarea 
în cascadă; 

— circuitul mai cuprinde un bloc 
logic care comandă, folosind sem¬ 
nalul provenit de la convertorul ana- 
log-digital, cele 9 etaje de ieşire. 
Etajele de ieşire au un generator co¬ 
mun de curent constant cu valoarea 
de 15 mA, Circuitul integrat U1096B 
poate lucra în cascadă pînă la 5 bu¬ 
căţi, ceea ce înseamnă controlul a 


Pentru mărirea rezoluţiei indica¬ 
toarelor analogice cu LED-uri s-au 
construit circuite integrate care să 
comande un număr mai mare de 
LED-uri, deşi numărul crescut al 
acestora implică creşterea număru¬ 
lui de linii, de comandă şi un număr 
sporit de pini pentru circuitul inte¬ 
grat (cu creşterea preţului). Folo¬ 
sind o matrice de conexiuni pentru 
LED-urile comandate, firma Telefun¬ 
ken a găsit soluţia de a comanda 30 
de LED-uri cu numai 9 linii de cone¬ 
xiune, utilizînd un circuit integrat 
special conceput, U1096B, prezentat 
în capsulă DIL cu 18 pini. Schema 
bloc a circuitului este prezentată în 
figura 17, capsula şi funcţia pjniior 
în figura 18, iar în figura 19 modul 
de conectare a celor 30 de LED-uri. 

După cum se vede din schema 
bloc (fig. 17), circuitul integrat cu¬ 
prinde următoarele: 

— un convertor analog-digital for¬ 
mat din 31 de comparatoare cu his¬ 
terezis ce evaluează semnalul analo¬ 
gic aplicat pe pinul 16. Tensiunile 
de referinţă ale comparatoarelor sînt 
determinate de divizoru! rezistiv in¬ 
tern R1—R30. Tensiunile de refe¬ 
rinţă pot fi modificate extern prin 
accesul la divizorui intern prin pinii 
12 şi 15, necesar la funcţionarea în 
cascadă a mai multe circuite, sau 
prin pinii 13 şi 14 (intrare cu impe- 




TEHNIUM 1/1986 











3 _ I , şJ-> -S o 

! l=s J «1 i f i| J=S 

3 ga“ > ;>j £ * >■& g^ ."> 

ii fi fgţ rei ezi foi ra mi na 


U 1096 B 


IU' UJ 111 IAJ 0 HJ I 2 J nr 

0a 0b 0c Od °E Of Og Oh 



1 

R3 R2 Rl_ 

, J 





n r 

n m r 

ri r 

“i ra r 

n 


0| 


U 1096 B 


bjmmUjMLiimiâJlsJ 



rW— 

o- 


0 - 

ş 

o~. 


.0 -. 


0 - 

1 

1°- 


1°- 

p 

— 

L-W— 


19 

20 
21 
22 

23 

24 

25 

26 

27 

28 

29 

30 


0 a 0b oc Od oe Of og 

V ref. Inf. >0 

150 de LED-uri. 

în figurile 20 şi 21 sînt prezentate 
divizoarele externe pentru Uref. min 
mai mare ca 0 V şi Uref. min. = 0 V. 

In figura 22 se prezintă modul de 
cuplare a două circuite în cascadă, 
iar în figura 23 o cascadă de 5 cir¬ 
cuite pentru comanda a 150 de 
LED-uri. în figura 24 se prezintă 
schema bloc a unui turometru de 
bord pentru autovehicule ce indică 
turaţia motorului în domeniul 250 la 
750 rot/min cu pas de 250 rot/min. 

Tot în cadrul aplicaţiilor practice 
ale driverelor cu intrare analogica 
prezentăm în figura 25 un indicator 
de nivel pentru audio (VU-metru) 

Vg -16 V 


oh oj 



f .A fiii ra h Ja 

U 1096 B 


°A °B °C °D 


22 


Hal IÎ7l 1 H ii fh Ji 1, 


U 1096 B 

Lţj izj i4J 143 14J m M m et 


°B °C °D 0e Of 0q Oh o, 


I lial H li Fsl li |Î3l l 


U 1096B 

ip uj uj uj m m m m m 


o E o F o G o H o, 



Qf 




LEDs 91....120 


25 


TL 

430C 

rz. 

<u\ 


2 ? 


fexwui 

/ 



/* 

JJ 

a 

& 

15 


/a 

iH 

C3— 

£_ 

IS 




P- 

£_ 


Ch 

6 



r ^ 


23 


realizat cu circuitul integrat TL480C 
(Texas Instruments) ce poate cor 
manda 10 LED-uri. Circuitul aprinde 
toate LED-urile atunci cînd la intrare 
i se aplică o tensiune de 2 V. 

Circuitul integrat LM3914, produs 
de National Semiconductor, poate fi 
utilizat ca indicator de poziţie sau 
indicator bară prin controlul asupra 
pinului 9. 

Schema din figura 26 afişează un 
semnal cuprins între 0 şi 5 V. Limita 
superioară se ajustează prin modifi¬ 
carea tensiunii la pin 7. Circuitul ne¬ 
cesită o tensiune de 1,25 V între pi¬ 
nii 7 şi 8, tensiune aplicată prin R1. 
Cînd tensiunea este constantă, un 
curent constant trece prin R1, astfel 
că tensiunea la pinul 7 este dată de 
relaţia: 

Upin 7 = 1,25 V (1+R2/R1) + l ADJ (R2) 
Valoarea lui R1 determină curentul 
ce trece prin LED-uri conform rela¬ 
ţiei: 

I led = T25 V/RIxIO 

(CONTINUARE ÎN PAG. 23) 


17 


TEHNIUM 1/1986 








m 


masuri 

preventive 
si de remediere 

V 

MIHCEA CONSTANTIISi MUIMTEANU, 
Oţelu-Roşu 


Condensul este un fenomen care 
apare în locuinţă ca urmare a umidi¬ 
tăţii excesive a aerului interior. Tem¬ 
peratura din locuinţă, temperatura 
pereţilor şi cantitatea de vapori de 
apă din aer sînt factorii principali 
care favorizează sau nu apariţia 
condensului. 

Fenomenul de condens apare în 
locuinţe, în special iarna, atunci 
cînd cantitatea de vapori de apă din 
interior depăşeşte un anumit prag, 
numit limită de saturaţie. 

Cantitatea de vapori de apă ab¬ 
sorbită şi reţinută în aer este în 
funcţie de temperatura acestuia. Cu 
cît temperatura aerului este mai 
mare, cu atît el poate reţine o canti¬ 
tate mai mare de vapori de apă. Ast¬ 
fel, la temperatura de +6°C, un me¬ 
tru cub de aer poate absorbi 7,26 g 
vapori de apă, în timp ce la tempe¬ 
ratura de +20° C poate absorbi 17,30 
g vapori de apă. Aerul ajunge la li¬ 
mita de saturaţie atunci cînd nu mai 
poate absorbi vapori de apă. 

Surplusul de vapori de apă care 
depăşesc limita de saturaţie, nepu- 
tîndu-se absorbi în aerul locuinţei, 
se depune pe elementele interioare 
(pereţi, mobilă, pardoseală etc.) mai 
reci, sub formă de picături, numite 
generic condens. Dacă într-o locu¬ 
inţă temperatura aerului interior este 


de +16°C şi umiditatea relativă este 
de 60% (limita normală), înseamnă 
că fiecare metru cub de aer va con¬ 
ţine 1_3,66 g/m 3 x 0,6=8,20 g vapori de 
apă. în exemplul dat este suficient 
ca temperatura pereţilor să fie sub 
+8°C pentru ca vaporii de apă să se 
depună pe ei sub formă de picături. 
Condensarea vaporilor de apă se 
face pe elementele cele mai reci ale 
construcţiei: pe pereţi tencuiţi sau 
vopsiţi cu vopsea de uiei, pe faianţă, 
pe pardoseală, pe tavan, pe mobilier 
etc. 

Umezirea pereţilor şi în general a 
elementelor reci nu se observă ia 
primele atingeri aie punctului critic 
de saturaţie a aerului cu vapori de 
apă. Majoritatea materialelor de 
bază din care sînt construite clădi¬ 
rile (diverse cărămizi tencuite cu 
mortar de var-cimenî-nisip, panouri 
şi plăci din ipsos sau beton etc.) au 
proprietatea de a acumula ume¬ 
zeală, dar pînă la saturaţie. 

Cauzele care duc la formarea va¬ 
porilor de apă în interiorul locuinţe¬ 
lor sînt numeroase, cele mai impor¬ 
tante fiind: 

— umezirea aerului din interior, în 
timpul aerisirilor sau circulaţiei pe 
uşi, ca urmare a existenţei unui aer 
foarte umed în exteriorul locuinţei. 
Acest fenomen se petrece în perioa¬ 


dele anului cînd precipitaţiile atmo¬ 
sferice sînt intense; 

— defecţiuni la acoperişuri, bur¬ 
lane, jgheaburi, la conductele de 
apă potabilă şi menajeră; 

— introducerea de combustibili 
solizi (lemne, cărbuni) în locuinţă 
pentru a se usca; în sprijinul acestei 
afirmaţii amintim că bradul prin us¬ 
care pierde 60% din greutate, iar fa¬ 
gul 30%, pierderi care se fac în prin¬ 
cipal pe seama evaporării apei din 
lemn; 

— folosirea îndelungată a apara¬ 
telor cu flacără deschisă (aragaze) 
în care se arde gaz metan sau gaz 
petrolier lichefiat (aragaz). Degaj㬠
rile de vapori de apă la arderea ga¬ 
zelor în aparatele de încălzit sînt 
destui de mari, ajungînd la 1,61 
kg/m 3 de gaz metan ars şi la 4,00 
kg/m 3 de gaz petrolier lichefiat ars. 
Aparatele cu flacără deschisă nefi- 
ind racordate prin burlane la coşuri, 
infestează aerul din încăperile locu¬ 
inţei cu vapori de apă şi cu dioxid 
de carbon; 

— activităţile gospodăreşti; vapo¬ 
rii de apă produşi de diverse activi¬ 
tăţi gospodăreşti (preparare mîn- 
care, spălat vase, spălat şi uscat 
rufe, igiena zilnică, respiraţie şi 
transpiraţie efc.) într-o familie de 
patru persoane însumează un total 
de 22 kg. Această apă, sub formă de 
vapori, este permanentă în locuinţă 
fără ca locatarii să fie stînjeniţi de 
prezenta ei; 

— refolosirea in extremis a căldu¬ 
rii gazelor de ardere, evacuate la 
coş. Dacă pe traseul de evacuare a 
gazelor de ardere se montează un 
recuperator de căldură şi tempera¬ 
tura gazelor ajunse în coş este sub 
125°C, vaporii de apă vor condensa, 
degradînd tencuiala, zugrăveala şi 
uneori chiar coşul (fig. 1). 

Problema principală este cea a 
condensului excesiv şi continuu, îm¬ 
potriva căruia trebuie luate toate 
măsurile, acţionînd în principal asu¬ 
pra reducerii emanaţiilor de vapori 
de apă, a creşterii temperaturii aeru¬ 
lui interior şi a pereţilor. 

Condensul, ca fenomen explicat 




fizic prin depunerile de apă pe ele¬ 
mentele interioare ale locuinţei, este 
un iucru deosebit de neplăcut deoa¬ 
rece atrage după sine: 

— infiltraţii de apă sub pardoseli; 

— degradări ale zugrăvelilor şi 
uneori chiar ale tencuielilor; 

— posibile degradări ale mobilie¬ 
rului (exfolierea furnirului), ale ta¬ 
blourilor, aie covoareior, ale pardo¬ 
selilor etc.; 

— degradări ale aparatelor elec^ 
trice din locuinţă (televizoare, frigi¬ 
dere, aparate de radio, maşini de 
spălat etc.) datorită ruginirii şi oxi- 
dării; 

— atmosferă nesănătoasă din 
punct de vedere al umezelii prea 
mari şi al mirosului degajat de mu¬ 
cegaiul dezvoltat în acest mediu 
umed; 

— pericol de îmbolnăvire pentru 
persoanele care locuiesc şi, mai 
ales, dorm în mediul încărcat cu 
sporii mucegaiuiui. 

Cele mai dăunătoare efecte ale 
condensului sînt petele de mucegai, 
deoarece acesta este foarte nociv, în 
primul rînd pentru sănătatea oame¬ 
nilor şi apoi pentru elementele con¬ 
stituente ale locuinţei (fig. 2). 

împotriva condensului se poate 
acţiona preventiv, prin luarea unor 
măsuri care să împiedice degajarea 
şi depunerea de vapori de apă, sau 
combativ, prin aplicarea unor me¬ 
tode şi soluţii care să conducă la 
mărirea gradului de absorbţie a va¬ 
porilor de apă în elementele de 
construcţie şi la stîrpirea mucegaiu¬ 
lui. 

MĂSURI PREVENTIVE 

Cea mai importantă măsură pre¬ 
ventivă» este reducerea la limită a 
umidităţii din aerul locuinţei. 

Pentru prevenirea apariţiei con¬ 
densului şi mucegaiului trebuie evi¬ 
tate următoarele practici: 

— folosirea in extremis a aparate¬ 
lor cu flacără deschisă (aragaze); 

— introducerea în locuinţă a prea 
multor lemne verzi pentru a le usca; 

— fierberea îndelungată a apei şi 
a altor lichide în vase deschise; 

— spălarea manuală în cantităţi 
mari a rufelor în interiorul locuinţei; 

— uscarea rufelor în bucătărie, în 
baie sau în cameră; 

— menţinerea unei temperaturi 
prea mici în încăperi, care atrage 
după sine o temperatură mult mai 
mică a pereţilor, favorabilă conden¬ 
sării vaporilor de apă; 

— zugrăvirea cu vfnarom la inte¬ 
rior în locuinţele unde degajările de 
vapori de apă sînt mari; 

— folosirea, pentru remedieri in¬ 
terioare ale tencuielilor, a produsu¬ 
lui Apastop; 

— crearea de suprafaţe izolante 
(vopsirea pereţilor, aplicarea de 
plăci de faianţă sau plăci melami- 
nate din aşchii de lemn etc.) în zo¬ 
nele predispuse la condens; 

— folosirea de ipsos pentru repa¬ 
raţiile mari ale tencuielii din colţu¬ 
rile încăperilor; 

—■ aşezarea mobilierului (dula¬ 
puri, paturi, rafturi, poliţe, etajere 
etc.) aproape lipit de perete şi de 
obicei fără picioare de rezemare; 

— neaerisirea locuinţei; 

— încălzirea cu intermitenţă a în¬ 
căperilor locuinţei; 

— menţinerea unei tîmplării cu 
rosturi neetanşe, pe unde pătrunde 
mult aer rece în locuinţă. 

Se vor realiza mereu aerisiri ale 
încăperilor locuinţei atunci cînd se 
consideră că în ele sînt prea mulţi 
vapori de apă. 

In zonele predispuse la condens 
(colţuri mai reci sau pereţi exteriori 
îndreptaţi spre vest şi nord etc.) se 
vor pensula substanţe fungicide ca: 
soluţie de suifat de cupru dizolvat în 
apă de var (zeamă bordeleză), solu¬ 
ţie cuprosodică (zeamă burgundă), 

TEHNIUM 1/1986 





soluţie de amoniac în apă (1:50 în 
volume). 

COMBATEREA CONDENSULUI 

Condensul se combate în lunile 
calde ale anuiui prin luarea urm㬠
toarelor măsuri: 

— uscarea zonelor afectate de 
umezeală, urmată de spălarea şi ră- 
zuirea straturilor de zugrăveală; 

— rezugrăvirea pereţilor folosind 
lapte de var şi soluţii cu substanţe 
fungicide; 

— verificarea etanşeităţii tîmplă- 
riei în zonele: dintre perete şi toc, 
dintre falţuri la închiderea uşilor şi 
ferestrelor, dintre geam şi falţ. Dacă 
se constată neetanşeităţi, se vor lua 
măsuri de remediere după cum ur¬ 
mează: 

• se introduc materiale îermoizo- 
lante între toc şi zidărie. La supra¬ 
faţa văzută, în interiorul locuinţei, se 
va lipi cu aracet o fîşie de hîrtie de 
2—3 cm lăţime. Peste hîrtie se va 
fixa, prin batere în cuie sau lipire, 
un pervaz din lemn; 

• în colţul intrînd al falţului tocu¬ 
lui se va pune bandă purfix sau bur- 
leţi din material textil; 

• geamurile se vor lipi în falţ cu 
aracet sau cu vopsea de ulei, iar 
şipca se va fixa cît mai bine în cuie. 

— înlăturarea mucegaiului apărut 


pe pereţi, prin pensularea zugrăveli¬ 
lor cu lapte de var, cu o soluţie de 
hipoclorit de sodiu. Alcalinitatea so¬ 
luţiei distruge mucegaiul, nepermi- 
ţînd dezvoltarea rapidă a altuia; 

— aplicarea unor tencuieli folo¬ 
sind produsul MODILIT — termoizo- 
lant, biocid şi fungicid; 

— intervenţii constructive prin 
tehnologii umede sau uscate. 

într-o tehnologie de lucru umedă, 
după îndepărtarea straturilor de zu¬ 
grăveală şi tratarea cu substanţe 
fungicide, pe perete se pot aplica 
plăci de ipsos, de carton-ipsos, de 
stabilit, de rumbeton etc. sau se 
aplică o zidărie cu cărămidă plină 
eficientă, aşezată pe muchie. Pentru 
aderenţă se foloseşte mortar de 
var-nisip-ciment sau var-nisip-ipsos. 

Rezultate bune se obţin şi atunci 
cînd se execută o tencuială cu mor¬ 
tar în componenţa căruia se includ 
şi materiale ce permit difuzia vapori¬ 
lor de apă. Cele mai cunoscute ma¬ 
teriale difuzive ce se includ în mor¬ 
tare sînt: rumeguşul, gramelitui, gra¬ 
nulele din argilă expandată, puzde¬ 
ria de cînepă etc. 

Pe aceste suprafeţe (placate sau 
tencuite) se vor executa cu predilec¬ 
ţie văruieli cu lapte de var şi diverşi 
coloranţi. Se vor evita zugrăvelile cu 


humă, placările cu tapet lavabil şi 
semilavabil, vopsirile cu vopsea de 
ulei sau cu vinarom, deoarece toate 
acestea favorizează apariţia conden¬ 
sului şi dezvoltarea mucegaiului. 

Aplicarea unei tehnologii uscate 
presupune lipirea pe suprafaţa afec¬ 
tată de condens a unor straturi de 
hîrtie şi carton tip fagure, tratate 
fungicid. Grosimea acestor straturi 
poate să ajungă pînă la 15—20 mm. 
Pentru lipire se va folosi aracetul şi 
mai puţin cleiul de oase sau de 
piele. 

Rezultate bune se obţin şi prin li¬ 
pire de plăci aglomerate tip P.A.F. 
— poros, groase de 50 mm, finisate 
cu calcio, produse de C.P.L.-Foc- 
şani. 

Se va evita folosirea de materiale 
termoizolante (polistiren, folii de 
PVC, tencuială cu Apastop etc.), 
care nu permit înglobarea de vapori 
de apă, favorizînd formarea conden¬ 
sului prin împiedicarea eliminării 
umidităţii din locuinţă. 

Dacă pînă acum ne-am referit la 
condensul din încăperi, vom men¬ 
ţiona în continuare cîteva metode de 
prevenire şi combatere a condensu¬ 
lui de pe coşurile de evacuare a ga¬ 
zelor arse: 

— coşurile se vor realiza din 


produse ceramice arse; 

— în podurile reci, coşurile se vor 
placa la exterior cu materiale izola¬ 
toare (plăci de azbest, de vată mine¬ 
rală etc.), pentru a nu se pierde căl¬ 
dura; 

— în coşurile cu condens excesiv 
se vor monta burlane prevăzute la 
partea de jos, la uşa de curăţare, cu 
un rezervor (o cutie) de colectare a 
apelor provenite din condens. Vasul 
de colectare se poate prevedea cu o 
ţeavă de prea-plin care asigură, eva¬ 
cuarea continuă a apei din el. In lo¬ 
curile unde nu se poate monta ţeavă 
de prea-plin, apa din vasul de colec¬ 
tare se va arunca periodic, în funcţie 
de cantitatea acumulată. 

Burlanele montate în coşurile cu 
condens, dacă sînt protejate la inte¬ 
rior şi exterior contra ruginirii, sînt 
eficiente timp de 6—7 ani; 

— astuparea oricăror orificii, la 
maşina de gătit şi la punctul de ra¬ 
cord al burlanului în coş, prin care 
se poate infiltra aer fals încărcat cu 
umezeală. 



Arhitect DAW ATANASE PQPESCU, 
Bucureşti 

Construcţia propusă alăturat re- temperatura apei în rezervorul de 
prezintă o instalaţie de preparare a stocaj nu este suficientă pentru a 
apei calde menajere într-un sistem putea fi folosită şi atunci, prin ma- 
mixt alcătuit din captator solar şi nevrarea robinetului, apa este tre- 
boiler electric. Acest sistem a fost cută în boilerul electric, unde i se ri¬ 
dat în folosinţă în aprilie 1983, iar în dică temperatura, 
intervalul de timp scurs a funcţionat In zilele răcoroase de primăvară 
satisfăcător. sau toamnă, cît şi în zilele înnorate 

Perioada de folosire a captatorului de vară, boilerul electric primeşte 
solar este 15 aprilie — 1 noiembrie, apa preîncălzită de captatorul solar 
în perioada de iarnă captatorul este pe care o încălzeşte la temperatura 
debranşat de la reţea, iar rezervorul programată de butonul termostatu- 
de stocaj golit. în intervalul 1 lui. 

noiembrie — 15 aprilie apa caldă Vara, în zilele însorite şi calde, 
este obţinută prin intermediul boile- captatorul solar funcţionează în ex- 
rului electric. clusivitate, furnizînd apă caldă la 

în timpul funcţionării sistemului 50°C. 
mixt se poate întîlni situaţia cînd Analizînd eficienţa economică pe 



perioada de funcţionare a sistemului cauciuc cu inserţie textilă, 
mixt, am constatat o reducere cu Montarea manometrului s-a făcut 
30—35% a costului facturii energiei pentru a controla presiunea în con- 
electrice pentru încălzirea apei me- duete şi eventualele căderi de pre- 
najere. siune efin cauza unor pierderi de 

întreaga instalaţie — boiler, capta- apă datorită avariilor, 
tor solar, vas de înmagazinare — Alăturat anexez o fotografie a an- 
funcţionează la presiunea din reţea, samblului captator solar şi rezervor 
Conductele sînt de 1 ţol, din oţel de înmagazinare montat pe acoperi- 
zincat, de instalaţii. Racordarea con- şui casei mele şi o schiţă de funcţio- 
ductelor la ştuţurile captatorului so- nare a instalaţiei. 

Iar se face prin două furtunuri de 



TEHNIUM 1/1986 


19 




r şi hph. 


■H PMDKMli 



Fixarea hîrtiei fotografice pe plan¬ 
şeta aparatului de mărit se face de 
regulă prin intermediul unei rame de 
mărit. Printr-un sistem mecanic oa¬ 
recare, rama de mărit presează 
coala de hîrtie fotografică pe contur, 
asigurîndu-i atît aşezarea corectă ca 
poziţie faţă de imaginea proiectată, 
cît şi o planeitate perfectă. 

Deşi utilizarea ramei de mărit pare 
practic corespunzătoare din toate 
punctele de vedere, există însă si 
dezavantaje: 

— hîrtia fotografică nu este utili¬ 
zată integral ca suprafaţă. Marginea 
albă care se formează nu este un 
deziderat estetic, aşa cum s-ar pu¬ 
tea crede la prima vedere; tendinţa 
în fotografia actuală este de a pre¬ 
zenta fotografii fără magini. O even¬ 
tuală punere în valoare a fotografiei 
prin caşerare sau înrămare rezolvă 
estetic necesitatea existenţei şi m㬠
rimea unui eventual contur, fie el 
alb sau de altă culoare; 

— pentru formatele mai mari de 
18x24 cm, ramele de mărit devin 
mai greoaie şi mai scumpe. Toto¬ 
dată tăierea marginii albe devine 
mai complicată; 

— fotografiile de format mare, 
30x40 cm şi 50x60 cm, nu necesită 
din principiu margini, ele urmînd să 
fie prezentate în marea majoritate a 
cazurilor înrămate sau caşerate pe 
un suport adecvat. 

Unii fotografi rezolvă problema 
eliminării marginii albe prin aşeza¬ 
rea hîrtiei sub un geam de buiaă ca¬ 
litate, care să nu introducă defor¬ 
mări ale imaginii. Soluţia este bună 
şi practicabilă la formate relativ 
mici, pînă la 18x24 cm, manevrarea 
geamului devenind dificilă la dimen¬ 
siuni mari. Totodată se impune o 
atentă curăţare a feţelor geamului 
pentru îndepărtarea prafului şi altor 
impurităţi cu efect negativ asupra 
acurateţei fotografiei. 

Atelierele fotografice profesionale 


Ing. VASSLE CĂLiNESCU 

precum şi fotoamatorii foarte bine 
utilaţi folosesc mese de mărit cu fi¬ 
xarea pneumatică a hîrtiei. Acest 
sistem oferă avantaje importante: 

— prinderea rapidă în orice pozi¬ 
ţie a hîrtiei fotografice; 

— eliminarea unor manevrări ma¬ 
nuale a hîrtiei şi implicit a riscului 
deteriorării suprafeţei cu emulsia fo- 
tosensibilă. 

Sistemul este cunoscut de multă 
vreme şi nu reprezintă ca soluţie de 
principiu nici o noutate. Mulţi ama¬ 
tori şi-au construit în diverse va¬ 
riante mese de mărit cu fixare pneu¬ 
matică. 

în cadrul materialului de faţă vom 
prezenta modul de realizare a unui 
asemenea dispozitiv, limitîndu-ne la 
indicarea unor date generale. Reali¬ 
zarea efectivă a construcţiei este re¬ 
lativ simplă, fără probleme deose¬ 
bite privitoare la materiale, prelucra¬ 
rea lor sau asamblare. 

Principiul de lucru constă în utili¬ 
zarea unei suprafeţe de aşezare pre¬ 
văzută cu orificii prin care aerul este 
aspirat cu o forţă modestă. Presiu¬ 
nea atmosferică va fixa pe întreaga 
suprafaţă coala de hîrtie fotografică 
aşezată pe aceste orificii, sub care 
se realizează prin aspiraţie o sub- 
presiune. 

Practic este necesară realizarea 
unei rame sau a unei planşete a 
aparatului de mărit care să permită 
aplicarea principiului descris. Solu¬ 
ţia constructivă prezentată constă în 
înlocuirea planşetei aparatului de 
mărit cu o planşetă prevăzută cu o 
cavitate interioară şi cu suprafaţa in¬ 
terioară perforată. Aspirarea aerului 
se realizează ca principiu cu un as¬ 
pirator de praf. 

Propunem analiza figurilor 1, 2, 3. 
Aparatul de mărit prevăzut cu o 
planşetă cu fixare pneumatică se 
află aşezat pe o masă de lucru, ca 
orice alt aparat de mărit. Masa de 
lucru va fi însă prevăzută cu un ori¬ 




ficiu central prin care trece un tub 
de aspiraţie continuat de un furtun 
flexibil pînă la un aspirator de praf. 
Comanda aspiratorului se face cu 
un întrerupător la picior (tip pedală, 
eventual) sau cu un întrerupător la 
rnînă, aşezat într-o poziţie convena¬ 
bilă. Fixarea hîrtiei în poziţia dorită 
se face prin pornirea aspiratorului, 
iar eliberarea hîrtiei prin oprirea 
aparatului. în cazul construirii unui 
asemenea dispozitiv de fixare a hîr¬ 
tiei la dimensiuni mai mici se poate 
folosi un aparat de uscat părul pen¬ 
tru aspiraţie. Indiferent că se folo¬ 
seşte un aspirator sau un aparat de 
uscat părul, legătura cu planşeta 
propriu-zisă se va face printr-un fur¬ 
tun elastic, flexibil, care să nu trans¬ 
mită vibraţii. 

• Indicaţiile cu caracter constructiv 
date în continuare au în vedere o 
posibilă variantă, respectiv cea figu¬ 
rată, practic putîndu-se realiza dis¬ 
pozitivul propus. într-o multitudine 
de alte variante constructive. 

Planşeta urmează a se face din 
trei elemente principale, respectiv 
un capac superior (1) prevăzut cu 
perforaţii, corpul de bază (2) şi ca¬ 
pacul inferior (3). 

Dimensiunile date corespund po¬ 
sibilităţii de fixare a formatelor de 
pînă la 50x60 cm. Cota „A" se de¬ 
termină în funcţie de tipul de aparat 
de mărit, ea reprezentînd distanţa 
de la axa optică la axa elementelor 
de fixare a coloanei aparatului de 


mărit de planşetă. Evident, noua 
planşetă o va înlocui pe cea origi¬ 
nală. 

Capacul (1) se va face din placaj 
sau carton melaminat, ca de altmin¬ 
teri şi capacul (3). Corpul (2) se va 
realiza dintr-o placă de panel sau 
placaj gros. Decuparea centrală este 
de 650x650 mm centrată de axul 
optic al aparatului de mărit. Priza de 
aspiraţie se face în capacul (3) tot în 
dreptul axei optice. 

Cele trei piese se asamblează de- 
montabil sau nu. Capacele (1) şi (3) 
se fixează cu holzşuruburi sau cuie 
de corpul (2). în varianta nedemon- 
tabilă se va folosi şi încleierea cu 
aracet. Se recomandă ca primul ca¬ 
pac să fie lipit şi cel de-al doilea fi¬ 
xat în cuie pentru a-l putea scoate 
în vederea unor intervenţii ulte¬ 
rioare. 

Pentru efectuarea orificiilor de as¬ 
piraţie (diametru 2,5 — 3 mm) se 
trasează un ansamblu de linii din 4 
în 4 cm, atît pe ordonată cît şi pe 
abscisă, în zonele pozitive şi nega¬ 
tive, considerînd un sistem de coor¬ 
donate plan,, cu punctul de zero în 
axa optică. în toate punctele de in¬ 
tersecţie se fac găuri (rezultă ca¬ 
rouri de 4x4 cm). 

Pentru fixarea capului furtunului 
de aspirator (5) se va executa o 
piesă strunjită (4) din metal sau ma¬ 
terial plastic cu rol de racord, piesă 
care se fixează presat în capacul in¬ 
ferior (3). Forma şi dimensiunile 





20 


TEHNÎUM 1/1986 



























MECANISMUL DE DECLANŞARE 
AFS 00-03 


1. obiectiv stîngă 

1 buc. 


2. capătul reglabil al tijei 

1 buc. 

tablă alamă # 1 mm 

3. şurub cu piuliţă 

1 buc. 

M2 

4. tijă de legătură 

1 buc. 

tablă alamă # 1,2 mm 

5. splint 

1 buc. 

0 1 mm 

6. şurub de prindere pîrghii 

3 buc. 


7. pîrghie 

1 buc. 

OL 37 # 1 mm 

8. cuiul declanşator 

1 buc. 


9. pîrghie acţionare obturator 

2 buc. 


10. obiectiv dreapta 

1 buc. 



(URMARE DIN PAG. 9) 

prin intermediul roţii dinţate cu 8 
dinţi, ansamblul roată dinţată-disc 
cu came, poz. 19 (AFS 00—00). 

Ansamblul 19 se compune dintr-o 
roată dinţată cu 28 de dinţi avînd 
diametrul cercului de fund de 17,5 
mm, diametrul cercului de rostogo¬ 
lire de 19 mm şi diametrul cercului 
de vîrf de 20 mm; o bucşă şi un disc 
cu două came aşezate una faţă de 
cealaltă la 90°. Asamblarea între 
roata dinţată, bucşă şi discul cu 
came se va face prin alămire sau 
cositorire. Părţile componente şi 
modul de asamblare ale poz. 19 sînt 
prezentate în desenul AFS 00—00. 

Prinderea ansamblului 19 pe car¬ 
casă se face cu ajutorul unui şurub 
cap bombat M3, poz. 20 (AFS 
00—00), la o distanţă de 12,5 mm 
între marginea din spate a carcasei 
şi centrul găurii de prindere, filetată 
M3. Distanţa între cele două roţi 
dinţate ale ansamblurilor 19 şi 21 
(AFS 00—00) se va fixa astfel încît 
cele două roţi dinţate să execute o 
mişcare lină, fără înţepeniri. Sub 
poz. 19 se vor monta, dacă este ne¬ 
cesar, şaibe de distanţă. 

Discul cu cele două came are 
acelaşi rol pe care-l avea cama, poz. 
3 (AFS 00—02), de a opri mecanis¬ 
mul de antrenare al filmului, cu deo¬ 
sebirea că nu mai opreşte filmul 
după fiecare imagine, ci el blo¬ 
chează după transportul unei ima¬ 
gini, apoi după transportul a trei 
imagini, acest ciclu repetîndu-se atît 
timp cît în aparat este film. Prin 
aceasta se recuperează imaginea 
dintre camerele obscure şi se eli¬ 
mină riscul suprapunerii imaginilor. 

Pentru a asigura buna funcţionare 
a mecanismului şi a permite pîrghiei 
34 (AFS 00—00), pe care acţionează 
discul cu came, să aibă o mişcare 
sus-jos o dată cu butonul de de¬ 
clanşare, această pîrghie se va 
ajusta, conform desenului AFS 
00—00, numai în locurile indicate. 

în partea stîngă a aparatului se 
vor monta contorul 31 şi ansamblul 
ax-roţi dinţate, poz. 32 (AFS 
00—00), acesta din urmă rămînînd 
nemodificat. Pentru contorul de film 


aspirat, la unele tipuri de aspira¬ 
toare este prevăzut pe tubul de ca¬ 
păt al furtunului un inel mobil prin a 
cărui învîrtire se obturează parţial 
sau total un orificiu. Acest regla] 
este util şi în cazul dispozitivului 
nostru pentru a micşora absorbţia 
de aer prin orificii în cazul formate¬ 
lor mari. Dacă aspiratorul nu dis¬ 
pune de acest reglaj (eventual pla¬ 
sat pe un tub metalic intermediar), 
el poate fi realizat pe piesa (4), prin 
adăugarea unui colier (6) rotitor 
(fig. 4), prevăzîndu-se o gaură co¬ 
respondentă de circa 10 mm în am¬ 
bele repere. Colierul (6) se mon- 
V tează pe piesa (4) cu un joc minim 
pentru a preveni pierderile de aer. 
Se execută din metal sau material 
plastic, randalinat exterior, cu o lun¬ 
gime de circa 35—50 mm. 

Se recomandă totodată introduce¬ 
rea unei piese plate rotunde (diame¬ 
tru circa 70 mm) din tablă fixată 
central pe capacul superior la 
10—15 mm de faţa reperului (4), cu 
rol de disipare a absorbţiei dispro¬ 
porţionate a aerului pe direcţie 
axială. 

Un asemenea dispozitiv de prin¬ 
dere a hîrtiei fotografice are toto¬ 
dată avantajul că poate fi utilizat şi 
în poziţie verticală. 


se impune o nouă gradare pentru 20 
de imagini, cîte se pot obţine pe un 
film îngust de 36 de imagini cu 
acest aparat stereoscop. 

Tot pe carcasa stîngă, 7 (AFS 
00—00), se va monta şi mecanismul 
de transportat înapoi filmul. Pe 
această parte nu se vor mai monta 
pîrghiile şi butonul de declanşare, 
dar se va avea grijă să se obtureze 
găurile prin care ar putea pătrunde 
lumina în camera obscură. 

Vizarea făcîndu-se printr-un sin¬ 
gur vizor, se va renunţa la vizorul 
din stîngă (sau se va obtura),.deoa¬ 
rece o vizare mai comodă se face 
prin vizorul din dreapta, el fiind am¬ 
plasat aproape la jumătatea aparatu¬ 
lui. 

După montarea tuturor mecanis¬ 
melor în partea de sus, se vor monta 
vizorul şi capacul; capacul se va 
prinde de carcasă cu şuruburi în 
punctele 28 (AFS 00—00). 

MECANISMUL DE DECLANŞARE 
SIMULTANĂ 
A OBIECTIVELOR 

Deoarece declanşarea indepen¬ 
dentă a obiectivelor în acelaşi timp 
este foarte dificilă, chiar şi cu ajuto¬ 
rul declanşatorului flexibil dublu, se 
va modifica şi mecanismul de de¬ 
clanşare. 

Astfel, pîrghia 1 (AFS 00—04), 
montată iniţial pe obiectiv, se va în¬ 
lătura şi se va confecţiona o nouă 
pîrghie, 7 (AFS 00—03), care se va 
monta pe obiectivul din dreapta. 

De ştiftul montat pe pîrghia 7 
(AFS 00—03) se va prinde, cu ajuto¬ 
rul unui splint 5 (AFS 00—03), tija 
de legătură 4 (AFS 00—05), care va 
intra prin deschizătura practicată în¬ 
tre cele două carcase ale aparatului 
(secţiunea A—A, AFS 00—00) şi 
care va acţiona pîrghia 9 (AFS 
00—03) de la obiectivul din stîngă. 

Sincronizarea declanşării celor 
două obiective se va face reglînd 
lungimea tijei 4 (AFS 00—03). Avem 
această posibilitate prin culisarea 
capătului reglabil 2 (AFS 00—03) şi 
fixarea lui în poziţia necesară cu şu¬ 
rubul şi piuliţa 3 (AFS 00—03).' 

După terminarea operaţiilor de 
asamblare se vor retuşa cu vopsea 
neagră zonele de lipire pe unde ar 
putea pătrunde lumina. Astfel apara¬ 
tul este gata pentru probele de film. 

Se recomandă pentru primele 
probe să se folosească film negativ 
alb-negru. Dacă după developarea 
filmului, între imagini nu avem o 
pauză minimă, se va micşora cu 
4—5° unghiul de 90° dintre cele 
două came ale ansamblului 19 (AFS 
00—00), iar dacă pe film avem unele 
zone voalate, se vor identifica locu¬ 
rile pe unde pătrunde lumina şi se 
vor vopsi sau etanşa cu material 
textil folosit la casetele pentru film. 

După efectuarea tuturor remedie¬ 
rilor se va trece la fotografierea cu 
diapozitiv alb-negru sau color. După 
developarea filmului diapozitiv veţi 
avea satisfacţie deplină pentru 
munca depusă la realizarea acestui 
aparat. 

Diapozitivele stereo se vor monta 
perechi în rame duble din carton, 
avînd distanţa de 65 mm între cen¬ 
trele imaginilor. 

Vizionarea se face prin proiecţie, 
cu aparate de proiecţie stereosco¬ 
pice sau prin vizare cu ajutorul dia- 
vizoarelor stereo. 

Unul din multiplele tipuri de diavi- 
zoare stereo îl puteţi procura din 
trusele OPTIK CABINET, care se 
găsesc în librării. 



PIRGHSE DUBLĂ 
AFS 00-04 


1 buc. 
1 buc. 



nu se mai foloseşte 
OL 37 1 mm se montează in 

locul poz. 1 

OL. 37 se nituieşte sau 

se alămeşte pe 
poz. 2 


-(©- 


ttrşhiQ 1*1 fi o fa 
-4cesf repe-r nu t>e meu 




1 

i 

io 


<0 


iF 


i 

«S, 


-i d 

£ ■ r. 


! I 



1. tijă 

1 buc. 

2. piuliţă 

1 buc. 

3. bucşă 

1 buc. 

4. şurub prindere 

1 buc. 

5. capătul reglabil al 

1 buc. 

tijei 

<25,5 



tieto/io/ A 

«Sc oro 5"; / 

TIJA DE DECLANŞARE 

nă # 1 mm se cositoreşte cu 
poz. 3 
M.2 

1 buc. alamă 0 5 mm se cositoreşte cu 
poz. 1. 

M2 

1 buc. alamă # 1 mm 



TEHNIUM 1/1986 


21 









d>F 


i.ii.iijjii.ii ip w 



Plecînd de la un etaj oscilator cesive cu 2 şi 10, permite obţinerea 


pilotat cu cuarţ de 10 MHz se pot 
obţine şi alte frecvenţe etalon utile 
în tehnica măsurătorilor. 

Astfel aparatul, prin divizări suc- 


frecvenţelor de 5 MHz, 1 MHz, 500 
kHz şi 100 kHz. 


RÂDSO, 9/1985 


Hi 18 MHz Ci 8...J0 


tj in rr 

1y7 


m 

M5SME8 

_ lîrTnrTPS. 


XS5 A A< 
100 KHz 




fH\ i/f©TTjto 

■ 0 O 0 ® 

O. '0' P o 


°°f 


/f/J/ t/fX53 T K XSâ' 
HXS2 K XS4 


IA 

~CT2\ 

l'Â 1 

IB 

■■■ 

qb - 

IC 


QC - 

ID 


8B 1 

<ş_ 



>Ty 




DL 


R 

H3D 


_ii_ 


M£LM_C$„10n 1 


1 “ — >.~v t/y - 

2 î *Jk OL h 

| $ 193D 


Pentru simularea pe cale electro¬ 
nică a sunetului emis de cunoscuta 
pasăre, se foloseşte un montaj cu 
mai multe circuite integrate. 

După modul cum este realizat, 
toate componentele sînt de produc¬ 
ţie R.D.G., din tehnologia MOS. 

Circuitele integrate se alimen¬ 
tează de la 5 V, iar etajul final audio 
de la 7,5 V. 


#«fL 

220k\jT 

D6/3>HDM 



■ s h 3l]sm 
1 r um *t fy\ 


FUNKÂSVSATEUR, 10/1985 


CUC w 


z wn 

/nzn£*H5h “ 

MOif VT3 


Montajul permite obţinerea unei 
tensiuni continue mai mari dintr-o 
tensiune continuă mai mică. 

Etajul cu 555 formează un oscila¬ 
tor care comandă un tranzistor 
BC547 ce are ca sarcină un trans¬ 
formator ridicător de tensiune. 

Tensiunea din secundarul trans¬ 
formatorului este redresată şi stabi¬ 
lizată la valoarea dorită. 


RADIOTECHNiKA, 9/1985 




Dl... DA •• ÎMI48 
□ 5:9...12V 500mW 


TEHNIUM 1/1986 















UTILE 


îndepărtarea petelor de ploaie d@ 
pe caroseriile vopsite 

Se încălzesc, sub amestecare, 
pînă la obţinerea unui lichid omo¬ 
gen, 48 g săpun de rufe, 160 g ceară 
mărunţita şi 1 dm 3 apă. La acest li¬ 
chid se adaugă 25 g carbonat de 
potasiu şi se omogenizează. Soluţia 
se aplică pe caroserie, se iasă să se 
usuce, după care se freacă cu vată 
sau o cîrpă moale. 

îndepărtarea petelor de pe pie¬ 
sele cromafe ale maşinii se poate 
face frecîndu-le cu o cîrpă înmuiată 
în petrol, apoi cu o flanelă umedă, 
iar la'sfîrşit cu una uscată. 

Lustruirea pieselor cromafe. Se 
amestecă, la caid, pînă la obţinerea 
unei paste omogene, 150 g pulbere 
de cretă, 60 g grăsime animală şi 
20 g ceară (sau parafină). Pasta se 
întinde pe piesă într-un strat sub¬ 
ţire, după care se lustruieşte cu o 
flanelă moale. 

Ungerea SanfuSui motocicletelor şi 
bicicletelor. După demontarea lan¬ 
ţului, acesta se spală bine cu petrol 
folosind o perie, se usucă şi se trece 
de cîteva ori printr-o topitură de 10 
părţi seu, două părţi ceară de albine 
şi o parte grafit coloidal. Lanţul tre¬ 
buie să se ungă complet cu această 
topitură, apoi se lasă să se scurgă 
excesul, după care se montează la 
loc. Prin această ungere, lanţul nu 
mai necesită nici o gresare ulte¬ 
rioară. Operaţia se repetă în fiecare 
an, de preferinţă la începutul sau la 
sfîrşitul sezonului. 

Steluţe pentru pomul de lamă. Se 
amestecă 13,2 g azotat de bariu, 
1,2 g dextrină şi 1,55 g bronz de alu¬ 
miniu, iar în acest amestec se înglo¬ 
bează 7 g pilitură de fier. în paralel 
se fierb, în 16 cm 3 apă, 3 g făină de 
cartofi sau amidon, după care se di¬ 
luează cu încă 6 cm 3 apă, iar soluţia 
obţinută astfel se adaugă ameste¬ 
cului de solide şi se omogenizează, 
în masa fluidă se introduc sîrme de 
fier de diferite forme, care se usucă 
5 ore ia 26° C, se scufundă din nou, 
după care se usucă 10 ore la 45° C. 

Netezirea fierului de culcat. Se în¬ 
călzeşte fierul, după care suprafaţa 
sa se freacă cu un săculeţ de pînză 
în care s-au introdus resturi de lu- 


Chimist DAN SERACU 

minări. în continuare, pe o cirpa oa¬ 
recare se execută mişcări de călcat, 
pînă cînd fierul alunecă din nou 
uşor. Se poate încerca şi cu un 
amestec de sare şi ceară. 

— Curăţarea mobilei lustruite se 
poate face cu următorul amestec: 
200 g ulei de in fiert se amestecă cu 
20 g parafină, iar acestuia i se 
adaugă 5 g fulgi de săpun, 15 g 
ceară de albine şi 50 g apă, după 
care se omogenizează bine. Cu 
acest amestec se îmbibă o cîrpă, şe 
stoarce şi se freacă cu ea mobila. în 
continuare, suprafaţa mobilei se 
freacă cu un postav uscat, pînă i se 
dă iuciu. 

Lustruirea mobilei. Mulţi tineri au 
în posesia lor mobilă veche, din 
lemn masiv, dar cu lustrul deterio¬ 
rat parţial. în acest caz, se poate re¬ 
media situaţia efectuînd o relustru- 
ire cu şelac. 

— Pregătirea suprafeţei. Supra¬ 
faţa mobilei se freacă cu o hîrtie 
abrazivă fină, după care porii se 
umplu cu un amestec de 100 g para¬ 
fină dizolvate în 300 cm 3 * benzină de 
extracţie {Inflamabili), folosind o 
perie fină sau un postav. După 24 
de ore se începe lustruirea. 

— Lustruirea. Se îmbibă un tam¬ 
pon de vată, învelit într-o cîrpă 
moale, în şelac diluat cu alcool teh¬ 
nic. Cu acest tampon se freacă bine 
suprafaţa, în lungul ei, fără oprire. 
După primul strat se toarnă cîteva 
picături de ulei de in fiert şi se conti¬ 
nuă frecarea. Se repetă operaţia cu 
şelac şi ulei de cîte două-trei ori, 
pînă la obţinerea unui luciu perfect. 
Ultima oară se mai freacă o dată cu 
şelac, dar de data aceasta fără a mai 
urma şi uleiul. 

Lustruirea se poate efectua şi 
fără astuparea porilor cu parafină. 
Pentru aceasta se unge suprafaţa 
cu ulei de in fiert şi se freacă imediat 
cu o hîrtie abrazivă fină, după care 
se începe lustruirea cu şelac, după 
cum s-a descris mai sus. Dacă mai 
rămîn pori neastupaţi, o dată cu 
şelacul se presară şi puţin praf de 
piatră ponce. 




(URMARE DIN PAG. 17) 

Alegînd valoarea lui R1 pentru 
l LE p dorit şi folosind i AD ^ stabilit în 
foaia de catalog a circuitului (tipic 
75 mA), se poate determina R2. Valo¬ 
rile din schemă conduc la l LED = 10 
mA. Cînd se lucrează în modul indi¬ 
cator poziţie cu tensiunea de aii 
mentare de 6,7 V, disipaţia este de 
110 mW, iar ca indicator bară disi 
paţia atinge 720 mW cu toate 
LED-urite aprinse. 

Pentru micşorarea puterii disipate 
de integrat se va utiliza schema din 
figura 27. Circuitul integrat se află 
conectai ca indicator de poziţie. 
LED-urile sînt alimentate în serie la 
o tensiune de 24 V. Tensiunea de la 
pin 7 este aleasă astfel încît circuitul 
să comande toate LED-urile pentru 
+5 V la intrare. Pasul de deschidere 
a comparatoarelor interne este de 
0,5 V. Datorită conectării în serie a 
LED-urilor, acestea lucrează ca indi¬ 
cator bară, deşi circuitul este conec¬ 
tat ca indicator de poziţie. Puterea 
disipată a circuitilui scade la 380 
mW. 

DRIVERELE PENTRU LED-UR1 
CU INTRARE DIGITALĂ 


r5V 

*tfv. 




ti- Multe aplicaţii ale indicatoarelor 
pă electronice cu LED-uri se găsesc în 

h- sistemele digitale. De multe ori, 

ne semnalele ce trebuie afişate, deşi 

"e. sînt mărimi analogice, sînt conver- 

va tite în semnale digitale în vederea 

iti- prelucrării pe microprocesoare sau 

cu alte echipamente de calcul digital. 

>ri, în acest scop au fost concepute teh- 

ct. nici pentru afişarea acestor date ca 

cu şi circuitele integrate specializate 

nai necesare. O listă cuprinzînd aceste 

circuite se găseşte în tabelul 4. 
şi Informaţia binară codificată în sis- 
iă. tem zecimal (BCD) este o modali- 

iţa tate comună pentru codificarea 

iat semnalelor ce urmează a fi afişate 

ire de sistemele digitale. în figurile 28 şi 

pă 29 sînt date schemele de circuite 

iai proiectate pentru interfaţarea siste- 

cu melor BCD cu un afişor cu 10 

de LED-uri. în ambele cazuri un circuit 

integrat de tipul 7442 este utilizat 
pentru convertirea informaţiei la ni- 
■rS't velul afişorului. Circuitul din figura 

28 lucrează ca indicator de poziţie, 
aceasta însemnînd că numai un sin¬ 
gur LED va funcţiona, corespunz㬠
tor cu semnalul BCD aflat la intra¬ 
rea integratului. Schema din figura 

29 cuprinde componentele necesare 


pentru obţinerea unei afişări de tip 
bară. 

Figura 30 conţine 3 eiemente afi- 
şoare de cîte 10 LED-uri fiecare, ce 
sînt conduse de un circuit integrat 
de tipul MM5450, produs de Natio¬ 
nal Semiconductor. Integratul este 
un registru serie-paralel avînd 34 de 
pini de ieşire, prin fiecare putînd li¬ 
vra un curent de 15 mA maximum. 
Curentul poate fi reglat extern cu 
ajutorul potenţiometrului dintre pinii 
19 (Brightness Control) şi 20 (V DD ). 
Transferul informaţiei de la micro¬ 
procesor la sistemul de afişare se 
face pe pinii 21 şi 22. 

Figura 31 cuprinde schema de in- 
terfaţare între un microprocesor de 
tipul 8080A şi un element de afişare 
compus din 30 LED-uri utilizînd un 
circuit integrat de tipul ICM7218A 
de producţie INTERSIL. Integratul 
dispune de o memorie internă RAM 
3 x8 pentru stocarea informaţiei pri¬ 
mite, surse de curent şi circuite de 
ieşire pentru interfaţarea a pînă la 
64 de LED-uri la microprocesor. De¬ 
oarece circuitul alimentează LED-u¬ 
rile la un curent de 20 mAvv, cu un 
factor.de umplere de 12%, străluci¬ 
rea LED-urilor este ia un nivel mult 
prea scăzut. Din acest motiv 8 pini 
ai driverului sînt cuplaţi în paralel 
doi cîte doi. 

Ultima informaţie afişată se va 
menţine fără intervenţia microproce¬ 
sorului pînă cînd este necesară mo¬ 
dificarea informaţiei afişate. 

BIBLIOGRAFIE 

1. Circuite integrate de uz indus¬ 
trial, Catalog SIEMENS, 1985-1986 

2. Bar graph array applications, 
note 1007 HEWLETT - PACKARD, 
1981 

3. U1096B — A new driver circuit 
for displays AEG — TELEFUNKEN. 

4. Control circuits for LED scaies 
with linear and logaritmic behaviour 
AEG — TELEFUNKEN 

5. Schaitbeispiele SIEMENS, 
1978—1979 

6 . Optoelectronics Catalog GE¬ 
NERAL INSTRUMENT, 1985 

7. Optoelectronics Catalog 1982 
LITRONIX 

8 . OPERMAN, 1981—1982 

9. Amaterske Radio pro Konstruc- 
tory, nr. 6/1984 


ITFÎTiîii? 


flSSfi 


?$*$&*$•**! 





- - - - 

f-- &A. 


c UF £j_ 
~7T 

£$ fw |S_ 

sH P 



TEHMIUM 1/1986 


23 






PREDA CONSTANTIN — Ploieşti 
Turometrul la care vă referiţi fiind 
un produs industrial, vă rugăm să 
luaţi legătura cu uzina construc¬ 
toare. 

DARIE LUCIAN — Vaslui 
Se poate construi un emiţător nu¬ 
mai pe baza unei autorizaţii elibe¬ 
rată de M.T.Tc. 

BĂRBIERU VALERIU - Galaţi 
Montaţi la intrarea receptorului 
între antena şi masă un circuit serie 
pe frecvenţa postului perturbator 
fo bobină serie cu un condensator 
variabil). 

FRÎNCU DUMITRU - Reşiţa 

L.a amplificatorul de antenă mon¬ 
taţi încă 4 spire la fiecare bobină şi 
un trimer 10-—40 pF. 

DĂNILĂ GH. - jud. Timiş 
Este adevărat că la ieşirea bobi¬ 
nei de inducţie tensiunea este 



foarte mare, dar curentul este 
foarte mic. Nu posedăm schema 
solicitată. 

LÂZĂR ALEXANDRU — Aiud 

Afară de schema electrică nu 
deţinem datele bobinajelor trans¬ 
formatorului. 

BĂRBOSU GH. — Craiova 

Nu deţinem datele solicitate des¬ 
pre aparatura Philips. 

DAN IULIAN — Moîru 
Zgomotul provine din redresor. 
Verificaţi condensatoarele exis¬ 
tente şi eventual montaţi unele su¬ 
plimentare (prin tatonări). 

CIUREA CĂTĂLIN — Curtea de 
Argeş 

Nu se pot conecta toate antenele 
numai cu cabluri de 75 II fiindcă ar 
impune multe verificări tehnice. Vă 
recomandăm să nu abordaţi con¬ 
strucţia unui emiţător fără a poseda 
autorizaţie. 

NASZODI GEZA — Hunedoara 

Este dificil să montaţi un amplifi¬ 
cator pentru canalele 1—12 TV fără 
a poseda aparatură de măsură 
adecvată. Mai recomandabil este să 
construiţi un amplificator pentru 


canalul ce vă interesează. La televi¬ 
zor verificaţi etajul oscilator linii. 

CIUTINA SEVER — Hunedoara 

Ca să deveniţi radioamator şi deci 
să puteţi construi o staţie de emisie- 
recepţie trebuie să luaţi leg㬠
tura cu radioclubul judeţean. 
FILIPOVICI M. — jud. Botoşani 

Vom mai publica instalaţii de pro¬ 
ducere a electricităţii din energia 
vîntului. 

HONDOCA DAN — laşi 

Recepţia programelor de televi¬ 
ziune la mare distanţă (acolo unde 
e cazul) se poate obţine construind 
antene de mare cîştig echipate şi cu 
amplificatoare adecvate. 

Aceste complexe instalaţii meca- 
noelectrice se confecţionează pen¬ 
tru fiecare canal TV. Sateliţii de te¬ 
leviziune emit pe frecvenţe din 
gama 10-12 GHz; construcţia de 
convertoare de către amatori în ca¬ 
zul recepţionării acestor sateliţi 
este deosebit de dificilă. 

ŢQCACIU DAN CĂLIN — Tg. 
Mureş 

Cu autorii microcalculatorului 
puteţi lua legătura prin intermediul 


redacţiei (prin scrisoare). Puteţi I 
modifica corespunzător bobinele 1 
pentru acord în 2,8 MHz. Vom re- 
veni asupra componentelor la care I 
vă referiţi. 

ROSZ MIHAI — Timişoara 

Nu aveţi nevoie de un amplifica¬ 
tor special să amplificaţi semnalele 
de la chitară. Circuitul STK-077 nu 
are echivalent. 

TOTH ŞTEFAN — jud. Timiş 

Separarea canalelor se poate 
face şi cu antene bine orientate. 

LEMHENYI FRANCISC — jud. Co- 
vasna 

Nu posedăm datele necesare mo¬ 
dificării staţiei Morse. 

GONGOIU C. — jud. Mehedinţi 

Verificaţi filtrajul tensiunii de ali¬ 
mentare. 

POPA GEORGEL — Galaţi 

La redresor folosiţi o punte 1PM05. 
După redresare se obţine valoarea de 
vîrf a tensiunii. 

La un amplificator de 15 W puteţi 
monta-un difuzor de 20 W. Montajul 
va funcţiona la fel de bine şi cu un 
condensator ce suportă 50 V. 

I. M. 


DĂNESCU NICHIFOR — Suceava 

Radiocasetofonul MAJA, produs în R.P. Polonă, este construit cu com¬ 
ponente discrete şi apt a recepţiona emisiuni MF din gama UUS — OIRT şi 
a înregistra şi reproduce programe de pe casete magnetice. în numărul vii¬ 
tor publicăm a doua parte a schemei electrice. 




CITITORII DIN STRJ 
NĂTATE SE POT ABOf 
PRIN „ROMPRESFILAT 
LIA“ — SECTORUL E 
PORT-IMPORT PREŞ 
P.O.BOX 12—201, TELI 
10376, PRSFIR BUCI 
REŞTI, CALEA GRIVIŢ 
NR. 64—66. 


ing. IOAN ALBESCU 
prof. GHEORGHE BADEA 
săbii de redacţie: ints, ILIE MIHÂESCU 
bit de număr: fiz. ALEXANDRU MĂRCULESCU 
istică-grafică: ADRIAN MATEESCU 

__