Tehnium/1986/8601

Similare: (înapoi la toate)

Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)

Cumpără: caută cartea la librării

DIN INIMA TINEREI GENERAŢI!
A PATRIEI,

CALD Şî RESPECTUOS
OMAGIU . p

INIŢIERE ÎN

RADIOELECTRONICĂ . I

Aplicaţii AO >

R.R.R. | r

CQ-YO .-e . i

VFX de mare st: frilitate

ATELIER .>. I

Aparat de fotografiat stereo
din două „Smena“ 8

HI-FI . f

Amplificator 25 W
Amplificatoare audio; Calcu¬
lul puterii

TEHNICĂ MODERNĂ . ţ.

Microcalculatorul L/B 881
AUTO—MOTO.f

Autoturismele „OLTCIT“:

Service

Cum se poate economisi
combustibil la autoturismele
„Oltcit“

LABORATOR .I

Circuite integrate drivere
pentru LED-uri

LOCUINŢA NOASTRĂ .I

Condensul în locuinţă: Măsuri
preventive şi de remediere
Captator solar

FOTOTEHNICĂ .I

Prinderea pneumatică a hîrtiei
fotografice

REVISTA REVISTELOR.

Calibrator
Cuc electronic
Convertor

SERVICE . I

Radiocasetofonul MAJA

REVISTA lunară editată DE C.C. AL U.T.Gc ANUL XVI !\IR. 182 1/86

CONSTRUCŢII PENTRU AMATORI

MICROCALCULATOBIJL

ADRESA REDACŢIEI: TEHNÎUM-BUCUREŞTI, PIAŢA SCÎIMTEII IMR. *1, COD 73784
OF.P.T.TR.33, SECTORUL 4, TELEFO|l 17 BO IO, INT. 2059,1151

PREŢUL
3 LEI

„Urez tineretului patriei noastre, studenţilor să obţină noi şi noi realizări în ridicarea nivelul
lui de cunoştinţe în toate domeniile, în însuşirea temeinică a celor mai noi cuceriri ale ştiinţei m
tehnicii, asigurarea unei bune pregătiri profesionale şi tehnice, pentru că numai aşa îşi vor puteai
îndeplini misiunea istorică de a asigura ridicarea patriei noastre pe noi trepte de civilizaţie şi pro-j

greş, înfăptuirea societăţii comuniste!'

NICOLAE CEÂUŞESCU

Tînăra generaţie a patriei noastre aduce
un fierbinte omagiu şi cele mai alese gînduri
tovarăşului NICOLAE CEÂUŞESCU, tovarăşei
ELENA CEÂUŞESCU, cu prilejul aniversării

zilelor de naştere.

TEHNSUM 1/19861

îA 1 IMEREI m .

D ŞI RESPECTUI
OMAGIU

Antrenaţi în măreaţa operă de mate¬
rializare a istoricelor hotărîri ale Con¬
gresului al Xlll-lea al partidului, ale
hotărîrilor şi documentelor adoptate la
Forumul naţional al tineretului, toţi
uteciştii, întregul tineret ai patriei —
muncitori şi ţărani, elevi şi studenţi, in¬
telectuali şi militari — se alătură milioa¬
nelor de oameni aparţinînd tuturor
generaţiilor pentru a exprima secreta¬
rului general al partidului, conducăto¬
rul iubit al ţării, tovarăşul NICOLÂE
CEAUŞESCU, urări fierbinţi de feri¬
cire şi sănătate, spre binele poporului,
cu prilejul aniversării zilei sale de
naştere.

Din perspectiva magistralelor hotă¬
rîri ale Congresului al Xlll-lea ai parti¬
dului acest an înseamnă începutul
unei noi etape construite conform
unei strategii ştiinţifice riguros elabo¬
rate, în care accentul se va pune pe
realizarea unei noi calităţi a muncii şi
vieţii întregului nostru popor, pe dez¬
voltarea intensivă a tuturor ramurilor
producţiei materiale, cu asigurarea
unui echilibru mai bun între diferitele
sectoare. Această etapă, care va aşeza
ţara noastră pe noi culmi de progres şi
civilizaţie, este urmarea firească a
eforturilor creatoare ale unui popor
harnic care, mai ales în cei peste 20 de
ani de cînd în fruntea partidului şi a
ţării se află tovarăşul NICOLÂE
CEAUŞESCU, ctitorul României so¬
cialiste, a obţinut mutaţii esenţiale în
toate domeniile vieţii economico-so-
ciale, începînd cu temelia economică,
cu creşterea produsului social şi a ve¬
nitului naţional, cu sporirea potenţia¬
lului productiv pe ansamblul econo¬
miei naţionale.

Sentimente de adîncă gratitu¬
dine, de profundă recunoştinţă se în¬
dreaptă şi spre tovarăşa academician

Dintotdeauna oamenii pămîntului
nostru au luptat pentru libertate, pen¬
tru păstrarea fiinţei naţionale şi pentru
o viaţă mai luminoasă, dar niciodată
mai deplin, mai profund decît în zilele
noastre nu s-au bucurat de rodul mun¬
cii lor, de libertate, de civilizaţie şi pro¬
gres ca în anii socialismului.

Orice om de bună credinţă care a
străbătut într-un fel sau altul drumurile
ţării, orice om care a pus ceva din fiinţa
sa pentru scumpa noastră patrie, orice
om care se află pe drumul devenirii
noastre, care nu a fost uşor, care nu
este, de ce să nu recunoaştem, presă¬
rat peste tot cu flori, poate avea adînca
mulţumire ce ţi-o dă gîndul că trăieşti
în libertate, într-o patrie liberă, stăpînă
pe propriul ei destin. Anii de lumină ai
poporului român s-au ivit în decursul
istoriei o dată cu alegerea ca secretar
general al Partidului Comunist Român
a tovarăşului NICOLÂE CEAUŞESCU,
a cărui gîndire revoluţionară, lumi¬
noasă, s-a revărsat ca un fluviu în
conştiinţa poporului său. Concepţia
sa înaintată despre lume şi viaţă s-a
materializat strălucit în evoluţia poli¬
tică a ţării, contribuind decisiv la
înaintarea României pe noi culmi de
progres şi civilizaţie. Avînd în fruntea
sa un astfel de conducător cu adîncă

doctor inginer ELENA CEAUŞESCU,
prim-viceprim-ministru al Guvernu¬
lui, preşedintele Consiliului Naţional
al Ştiinţei şi Învăţămîntului, proemi¬
nentă personalitate ştiinţifică şi poli¬
tică, a cărei strălucită activitate a ridi¬
cat continuu chimia românească,
creînd o operă ştiinţifică de mare va¬
loare teoretică, militînd pentru trans¬
formarea ştiinţei în instrument al pro¬
gresului social.

Prezenţa activă, dinamică a secre¬
tarului general al partidului, tovarăşul
NICOLÂE CEAUŞESCU, în viaţa ţării
şi a poporului nostru se traduce prin
uriaşa contribuţie adusă la propăşi¬
rea multilaterală a patriei, la elabora¬
rea şi înfăptuirea politicii partidului şi
a statului, de dezvoltare în ritmuri
înalte a economiei naţionale, a ştiin¬
ţei, tehnicii şi culturii, de creştere sus¬
ţinută a nivelului de trai material şi
spiritual al întregii naţiuni, de întărire
continuă a independenţei şi suvera¬
nităţii României socialiste, de intensi¬
ficare a relaţiilor de colaborare inter¬
naţională a ţării noastre. Rămîne un
adevăr incontestabil faptul că secre¬
tarul genera! al partidului este un
mare prieten al tineretului, căruia i-a
adresat în repetate rînduri chemări şi
îndemnuri înflăcărate de a se pregăti
cu maximă responsabilitate pentru a
deveni oameni adevăraţi ai timpurilor
pe care le trăim, pentru a fi capabili
oricînd să preia, în industrie, agricul¬
tură, în cercetare, în ştiinţă şi în
cultură, importante responsabilităţi,
pentru a fi gata să ducă mai departe
măreţele realizări ale poporului nos¬
tru, înălţînd România pe noi culmi de
progres şi civilizaţie. Este o realitate
de necontestat faptul că aceste
chemări şi îndemnuri au căpătat şi
capătă mereu un răspuns entuziast

din partea tineretului studios. Preo¬
cupările privind însuşirea exemplară
a unei profesii sau alteia, imensa do¬
rinţă de cunoaştere, de lărgire per¬
manentă a orizontului cultural, de
afirmare pe terenul învăţăturii şi, în
egală măsură, al muncii şi creaţiei
sînt moduri fireşti de a fi ale elevilor şi
studenţilor, starea de conştiinţă prin
care ei se raportează direct la marile
cerinţe ale prezentului şi viitorului.

Vibrantele chemări ale preşedintelui
NICOLÂE CEAUŞESCU la 'acţiunea
politică responsabilă, la identificarea
şi valorificarea tuturor resurselor de
dialog, de tratative, la lupta unită a po¬
poarelor pentru oprirea cursei ab¬
surde a înarmărilor, pentru edificarea
unui climat de destindere şi pace în
conformitate cu aspiraţiile fireşti ale
naţiunilor lumii dau întreaga măsură a
esenţei umaniste a politicii româneşti,
înalta grijă pentru viitorul ttnerei gene¬
raţii, pentru nobila misiune a acesteia
de a învăţa şi a munci, avînd asigurate
drepturile supreme la existenţă şi
pace.

La aniversarea ziiei sale de naştere,
în acest început de an şi de cincinal,
întregul tineret al ţării priveşte cu în¬
dreptăţită mîndrie şi încredere spre
tovarăşul NICOLÂE CEAUŞESCU,
care poartă pe umeri răspunderea
prezentului şi viitorului nostru, îşi în¬
dreaptă gîndurile de recunoştinţă şi
stimă spre tovarăşa academician
doctor inginer ELENA CEAUŞESCU
şi le doreşte, din adîncurile inimilor,
viaţă lungă, sănătate şi putere de
creaţie, asigurîndu-i de ataşamentul
şi respectul pe care le poartă deplin,
întrucît inima lor bate la unison cu
inima României de astăzi şi de
mîine.

vibraţie patriotică şi clarviziune
revoluţionară, România a făcut un
salt gigantic peste timp în toate ramu¬
rile vieţii sale.

Prin forţa înţelegerii umaniste, prin
viziunea filozofică, cuprinzătoare a
secretarului general al partidului,
România are azi locul său de presti¬
giu în rîndul naţiunilor lumii, avînd
prieteni pe toate meridianele. Valorile
poporului din trecutul istoric, cît şi
acelea din prezentul contemporan îşi
au locui lor de cinstire în cartea naţiunii.

Slujind cu profundă abnegaţie re¬
voluţionară interesele ţării, idealurile
poporului român, cauza socialismu¬
lui pe pămîntul României, secretarul
generai al partidului s-a afirmat tot¬
odată ca un promotor neobosit al celor
mai nobile idealuri de înţelegere,
colaborare şi pace între naţiuni, ca un
strălucit militant pentru apărarea
drepturilor fundamentale ale popoa¬
relor ia viaţă, la existenţă liberă şi
demnă, la suveranitate, ia pace.

Aniversarea zilelor de naştere şi
a îndelungatei activităţi revoluţionare
a tovarăşei ELENA CEAUŞESCU,
membru al Comitetului Politic Execu¬
tiv ai C.C. al P.C.R., prim-viceprim-
ministru al Guvernului, preşedinte al
Consiliului Naţional a! Ştiinţei şi Învă¬

ţămîntului, a tovarăşului NICOLÂE
CEAUŞESCU, secretarul general al
partidului, preşedintele Republicii So¬
cialiste România, coincide cu o mare
sărbătoare resimţită în inima şi con¬
ştiinţa fiecărui fiu al acestui pămînt.
Nu putem vorbi astăzi de marile noas¬
tre îzbînzi fără a le uni într-un tot cu
numele marilor ctitori ai României
socialiste.

Luminoasele perspective ale sarcini¬
lor şi hotărîrilor stabilite de Congresul
al Xlll-lea constituie azi temeiul unei
puternice şi exemplare angajări, al unei
energice mobilizări pe calea înfăptuirii
viitorului luminos al patriei, a înaintării
neabătute spre comunism.

Sărbătorind zilele de naştere a
tovarăşului NICOLÂE CEAUŞESCU,
iubitul şi stimatul conducător al ţării,
a tovarăşei academician doctor ingi¬
ner ELENA CEAUŞESCU, proemi¬
nentă personalitate politică şi savant
de renume mondial, ne aflăm la uni¬
son cu toţi oamenii patriei, în aleasa
trăire a unui moment definitoriu pen¬
tru simţirea întregului popor, ale
cărui sentimente desenează durabile
efigii.

DUMITRU DUMITRICÂ,
muncitor constructor

TEHNIUM 1/1986

APLICAŢII AII

Un domeniu de largă utilizare a
amplificatoarelor operaţionale îl con¬
stituie cel al corectoarelor de ton
(egalizoare etc.), intercalate în lanţu¬
rile de audiofrecvenţă, de obicei
între preamplificator şi amplificatorul
de putere, avînd roiul de a com¬
pensa caracteristicile neliniare ale
unor componente din lanţ sau de a
„colora 11 , după gusturile ascultătoru¬
lui, anumite fragmente de program,
prin accentuarea sau atenuarea
adecvată a unor benzi de frecvenţă.

Operaţionalele se pretează foarte
bine la astfel de aplicaţii graţie

Fiz. A. MĂR CULES CU

cîştigului lor imens în tensiune în
buclă deschisă, care permite jongla¬
rea după dorinţă cu elementele bu¬
clei de reacţie; de asemenea, contri-
buie substanţial şi celelalte
caracteristici ale AO (impedanţa
mare de intrare, proprietatea de
„nod sumator 11 a intrării inversoare,
impedanţa joasă de ieşire etc.).

La ora actuală există numeroase
tipuri de amplificatoare operaţionale,
simple sau multiple, realizate în
tehnologii moderne (cu intrare de
J—FET sau MOS—FET), concepute
special pentru aplicaţii de înaltă

fidelitate în audiofrecvenţă. Cu toate
acestea, constructorii pot obţine re¬
zultate mulţumitoare şi de la clasi¬
cele 741 sau 709, utilizate în schemă
simple, cu permanenta grijă a opti¬
mizării experimentale în funcţie de
calitatea pieselor disponibile, uneori
chiar în funcţie de exemplarul de AO
disponibil.

în numărul 8/1985 al revistei a
fost prezentat la această rubrică un
convertor pentru alimentarea de la
baterii a tuburilor fluorescente mici.
La solicitarea mai multor cititori in¬
teresaţi revenim asupra acestui
montaj (fig. 1), cu unele modificări,
pentru a face cîteva observaţii utile.

In primul rînd, menţionăm că ali¬
mentarea de la baterii nu este avan¬
tajoasă, din cauza consumului rela¬
tiv mare de curent, decît în cazul
unor drumeţii, cînd merită să sacrifi¬
căm un set-două de baterii pentru
ambianţa plăcută pe care ne-o oferă
în cort sau în vecinătatea acestuia
lumina tubului. Muit mai convena¬
bilă este soluţia alimentării de la un
acumulator auto, chiar ieşit din uz
(capacitate mult redusă, un element
scurtcircuitat etc.), bineînţeles pen¬
tru cei care posedă un astfel de ac¬
cesoriu şi implicit şi un redresor
adecvat pentru încărcare de la reţea.

Figura 1 prezintă varianta monta¬
jului în cazul alimentării de la un
acumulator auto cu tensiunea nomi¬
nală de 12 V. Experimental s-a obţi¬
nut o funcţionare bună pentru varia¬
ţia tensiunii la bornele acumulatoru¬

lui aproximativ între 7 V şi 13 V, cu¬
rentul consumat variind între 1 A şi
1,5 A, în cazul utilizării unui tub flu¬
orescent „Electrofar" cu puterea no¬
minală de 14 W. Chiar dacă tubul nu
lucrează la întreaga sa disponibili¬
tate, lumina emisă de el este mult
mai bună decît s-ar obţine de la un
bec (sau grup de becuri) cu incan¬
descenţă de acelaşi consum, ali¬
mentat direct de la acumulator.

O altă modificare esenţială a mon¬
tajului, solicitată de numeroşi citi¬
tori, constă în realizarea transforma¬
torului Tr. pe un pachet de tole
fier-siliciu, în locul miezului de ferită
tip oală, care, deşi mai eficient, este
deocamdată mai greu de procurat
pentru constructorii amatori. Astfel,
în varianta din figura 1 s-a utilizat
miezul transformatorului încorporat
în difuzoarele de radioficare (tole E+
I, fier-siliciu), cu secţiunea de cca
1,7 cm 2 ; practic se poate folosi orice
pachet de tole E+l cu secţiunea mie¬
zului central de cca 2 cm 2 şi lărgime
a ferestrei suficientă pentru a încă¬
pea pe carcasă bobinajele respec¬
tive. înfăşurările (tatonate experi¬
mental, fără pretenţia unui calcul

prealabil de optimizare, care ar pre¬
supune cunoaşterea permeabilităţii
magnetice a miezului şi a frecvenţei
centrale de lucru) au fost realizate
astfel: n, = 25 spire CuEm 0,3 mm;
n 2 = 25 spire CuEm 0,8 mm; n 3 =
360 spire CuEM 0,2 mm.

Folosirea miezului de fier în locui
feritei impune reducerea frecvenţei
de lucru a oscilatorului în jurul a 3-6
kHz (la valoarea „medie 11 a tensiunii
de alimentare), lucru ce se obţine
prin tatonarea experimentală a valo¬
rii condensatorului C 2 . Practic au
rezultat valori optime pentru Ct în
gama 10—47 nF, în condiţii în care
rezistenţa R 1 (dictată de factorul de
amplificare al tranzistorului) era de
ordinul sutelor de ohmi (240—820 fi).

Din exploatarea îndelungată a
montajului a mai rezultat o observa¬
ţie importantă referitoare la stabili¬
tatea în funcţionare, mai precis la
unele tendinţe de instabilitate
(transformatorul „fluieră" sau tubul
„pîlpîie" supărător), constatate în
anumite domenii înguste ale tensiu¬
nii de alimentare. Variaţia tensiunii
la bornele acumulatorului, pe mă¬
sură ce acesta se descarcă, este
inevitabilă şi în acest fel oscilatorul

în figura 3 este reamintită schema
tipică a unui corector de ton de tip
Baxendalf, pe care o propunem
începătorilor spre experimentare cu
un operaţional 0A741, wA741 etc.
Numerotarea pinilor corespunde
capsulei DIL cu 2x7 terminale. Nu
insistăm asupra modului de funcţio¬
nare, principiul corectorului Baxen-

îşi modifică parametrii de lucru
(frecvenţă, randament de transfer),
putîndu-se ajunge în anumite
puncte critice în care funcţionarea
montajului devine nesatisfăcătoare.
Pe lîngă scăderea gradului de ilumi¬
nare a tubului, însoţită de efectele
menţionate, s-au depistat şi anumite
„puncte 11 de tensiune la care consu¬
mul de curent creşte substanţial, si¬
tuaţii neeconomice şi chiar pericu¬
loase pentru componentele monta¬
jului. Supărător este faptul că aceste
puncte critice nu sînt situate la ex¬
tremităţile plajei totale a tensiunii de
alimentare (mai uşor de evitat), ci
undeva în interiorul ei, fără poziţie
repetabilă (intervin aici, fără în¬
doială, variaţiile valorilor R, şi Ci cu
temperatura, temperatura variabilă a
joncţiunii BE a tranzistorului etc.).

ideea de a stabiliza tensiunea de
alimentare a montajului (soluţie cu
rezultate optime, de altfel) am res¬
pins-o de la bun început pentru că
stabilizatorul, la această intensitate
de curent, ar fi mai complicat şi mai
costisitor decît însuşi convertorul,
implicînd totodată şi o disipaţie im¬
portantă de energie atunci cînd acu¬
mulatorul este complet încărcat (de
exemplu, a stabiliza la 9 V o ten-

Q,5iL

0,511 0,511

0,511

>—-f s—

> — O — 1

— r~i—— <

-- 1 )-—

n 3

— y

TEHNIUM 1/1986

<-2

_«|-

0,02 p F

Reglaj Q [ViSkil

dall fiind recent prezentat pe larg în
revistă (de exemplu în numărul
4/1985, pag. 8—9). Cele trei poten¬
ţiometre sînt liniare, eventual chiar
cu deplasare liniară a cursorului, iar
condensatoarele din buclele de
reacţie (C 2 —C 5 ) vor fi sortate pentru
valori cît mai apropiate de cele
indicate. Tensiunea diferenţială de
alimentare nu este critică (între ±9 V
şi ±18 V), decuplările cu C 6 şi C 7
(22—68 nF) fiind făcute cît mai-
aproape de pinii de alimentare ai
operaţionalului. Bineînţeles, tensiu¬
nile vor fi foarte bine filtrate, prefe¬
rabil chiar stabilizate.

Condensatoarele de intrare (C^ şi
de ieşire (C 2 ) vor avea polaritatea în
funcţie de natura lanţului AF în care
se înglobează corectorul (cu minu¬
sul sau cu plusul la masă).

Montajul din figura 4 este prezen¬
tat cu titlu informativ, pentru a

C 6 K200pF p

- 1 lOkilI

ilustra posibilitatea de aplicare si¬
multană, în cazul unui amplificator
cu AO, a reacţiei negative şi a celei
pozitive. Urmărind schema, obser¬
văm că operaţionalul, în configuraţie
inversoare, are o buclă de reacţie
negativă constituită din reţeaua
Wien R 1f C-], R ? , C 2 , dar şi un circuit
de reacţie pe intrarea neinversoare,
dozat din divizorul R 3 , P, R 4 . Monta¬
jul reprezintă, de fapt, un amplifica¬
tor selectiv în funcţie de frecvenţă,
mai precis filtru trece-bandă acordat
pe frecvenţa centrală a reţelei Wien.
Intr-adevăr, cele două semnale de
reacţie cu efecte contrare se echili¬
brează în jurul frecvenţei centrale
f„ = 1/2~RC (C=C: —C:, R=Ri=R ),
rezultînd un cîştig foarte mare al

J— -li-"

2uF

«si

m-Q

lOOkiLL

20jjF£S

A01,A02=2xpA709

amplificatorului. Pe măsură ce frec¬
venţa semnalului de intrare se înde¬
părtează de f 0 , dezechilibrul reacţii¬
lor se accentuează, avînd ca efect
scăderea pronunţată a amplificării.

în fine, mai menţionăm un tip de
amplificator selectiv cu AO (fig. 5),
reprezentînd un preamplificator pen¬
tru doză magnetică de picup, reali¬
zat cu doua operaţionale mA 709.
Corecţia de frecvenţă de tip RIAA
care se foloseşte în astfel de cazuri
este aplicată primului operaţional
(C 3 , C 4 , R 4 , Rs), în configuraţie de
amplificator neinversor. Tot aici au
fost prevăzute două celule R—C
(R 4 — C, şi R 3 —C 2 ), care asigură o
atenuare de 12 dB/octavă pentru
frecvenţele sub 20 Hz. Al doilea

S | J 1 R 10 20 °P F I
T 7 Ui,5kfl. Rumori

operaţional echipează un preamplifi
câtor liniar cu cîştig mare în ten¬
siune (ajustabil din R 9 ), care asigura,
totodată, şi o impedanţă joasă de
ieşire (600 O), necesară adaptării la
amplificatorul de putere.

Dintre performanţele acestui mon¬
taj (propus de revista „Le Haut
Parleur" nr. 1201, martie 1969)
menţionăm:

— intrare 6 mV la 1 000 Hz pentru
4 dBm (4 dB peste nivelul de
referinţă de 1 mW);

— zgomot cu 80 dB sub nivelul de
referinţă;

— distorsiuni armonice totale sub
0,25% la 1 000 Hz.

siune variabilă în jur de 13 V, la un rent (de exemplu, cel de la difuzoa-
curent consumat de cca 1,2 A, în- rele de radioficare, rebobinat cu
seamnă a risipi o putere disipată de constantan emailat 0 0,6—8 mm),
cca 4,8 W). Am încercat în schimb, Desigur, nu este nici unica, nici cea
cu rezultate bune, o uşoară „corec- mai bună soluţie, probabil, eon-
tare“ a tensiunii prin înserierea pe structorul amator putînd imagina di-
unul din firele de alimentare a unui verse alte metode, în funcţie de pie-
potenţiometru de wattaj, de valoare sele disponibile, ca şi de investiţia
foarte mică (3—5 11), care se mane- materială şi de timp pe care este do-
vrează adecvat în vecinătatea pune- ritor să o facă. De exemplu, se
telor critice, pînă la dispariţia feno- poate încerca introducerea unui re-
menului supărător, după care rezis- gulator de tensiune de tip serie pe
tenţa sa înseriată poate fi readusă unul din firele de alimentare (între
practic la zero. Astfel de potenţio- punctele a şi b din schemă, în locul
metre nu se găsesc în mod curent, potenţiometrului P), avînd configu-
dar pot fi realizate uşor prin rebobi- raţia din figura 2. In funcţie de ne-
narea, cu conductor rezistiv adec- cesităţi, tranzistorul T 2 va fi montat
vat, a unor potenţiometre de uz cu- pe un radiator termic cu suprafaţa

de ordinul zecilor de centimetri pâ- sice de alimentare,
traţi. O altă soluţie constă în folosi- în încheiere propunem spre expe-
rea unor rezistoare de putere de 0,5 rimentare constructorilor amatori o

11, 1 11, 2 11, 3 11 etc., eventual a unor altă variantă simplă de convertor

becuri sau diode de putere înseriate pentru alimentarea tuburilor fluores-

(figurile 3 şi 4), al căror număr este cente cu puterea de pînă la 40 W de

selectat după necesitate prin inter- la un acumulator auto de 12 V.

mediul unui comutator rotativ K. Schema (fig. 8) a fost preluată, cu

Faţă de montajul din nr. 8/1985, mici modificări, după revista „Radio-

schema din figura 1 mai conţine în technika", nr. 8/1983, unde se reco-
plus condensatoi jl O, (220—1 000 mandă realizarea transformatorului
mF/ 25 V), care contribuie la reduce- Tr. pe un miez de ferită tip oală, 0

rea impedanţei interne a sursei de 34 mm x 28 mm, A L = 1 000. în

alimentare (pentru componenta al- acest caz înfăşurările conţin n 1 = 22
ternativă), mai ales în cazul utilizării spire CuEm 0,8 mm şi n 2 = 450 spire

unor elemente regulatoare de ten- CuEm 0,18 mm. Frecvenţa de lucru

siune. a oscilatorului, aici de tip multivi-

Informaţii suplimentare pentru brator, este dictată de valorile com-

realizarea practică a acestui montaj, ponentelor R 2 , R 3 , C 3 , C 4 , fiind de

inclusiv a suportului pentru tub, sînt ordinul a 25—30 kHz pentru piesele

conţinute fără comentarii de prisos indicate. Regimul de lucru al tran-

în fotografiile alăturate. Astfel, în fi- zistorului final (KT802A, KD607,

gura 5 se prezintă o vedere de an- eventual 2N3055) se stabileşte opti-

samblu a montajului (convertor + mizînd experimental rezistenţele di-

suport tub), în figura 6 o vedere in- vizorului R 4 —Rş.

terioară a casetei convertorului, în Nu mai constituie pentru dumnea-

varianta transformatorului pe oală voastră o surpriză, sperăm, faptul că

de ferită, iar în figura 7 o soluţie de şi acest montaj poate fi realizat cu

realizare cu transformator clasic. transformator pe tole obişnuite

Cele două extremităţi ale fiecărui fier-siliciu, cu condiţia de a reduce

filament vor fi scurtcircuitate între adecvat frecvenţa oscilatorului (cca

ele, legăturile la înfăşurarea n 3 efec- 3—5 kHz). Experienţe în acest sens

tuîndu-se între capetele tubului, ca (ca şi pe miez de ferită E + E) au

în figura 1. De menţionat că pot fi fost efectuate cu rezultate bune, ele

folosite cu rezultate la fel de bune şi putînd constitui, eventual, la solici-
tuburile fluorescente ale căror fila- tarea dv., subiectul unui viitor dia-
mente au fost arse în instalaţiile cla- log.

TEHNIUM 1/1986

5 = v s

execuţie extrem de pretenţioasă ate- mari ( > 35 MHz) şi a diferenţelor
nuează dezavantajul. Dar şi în acest foarte mici faţă de benzile laterale,
caz trecerea de la o bandă la alta Pentru rezolvarea acestui impedi-
impune calibrarea, lucru destul de ment s-a recurs la un artificiu uti-
incomod şi nesigur în timp. Alte lizînd două mixări succesive, con-
probleme sînt calcularea şi realiza- form formulei;
rea unui factor de acoperire corect. (Fx + F.l.) + [Fo...(Fo + 500)] —
Chiar dacă se încearcă realizarea F.l. = F B ( 1 )

VFO

DE MARE STABILITATE

O mare parte din echipamentele
de trafic radio utilizează, în blocul
de frecvenţă intermediară al recepto¬
rului, filtre SSB de 10,7 sau 9 MHz.
Avantajele acestei soluţii sînt bine
cunoscute:

a. selectivitate ridicată;

b. protecţie bună la intermodu-
laţie;

c. eliminarea uşoară a frecvenţei
imagine;

d. schemă simplă pentru receptor,
care poate fi cu o singură schimbare
de frecvenţă.

Există însă două dezavantaje care
pun în umbră calităţile de mai sus;

a. este greu de utilizat o scală
unică (0...500 kHz), valabilă pentru
toate benzile;

b. VFO-ul trebuie realizat pe frec¬
venţe mari, ceea ce afectează stabili¬
tatea de frecvenţă.

Aceste două dezavantaje sînt le¬
gate unul de celălalt. Deoarece frec-

Sng. ÂISSQRlÂfy fMIC2QLAE s YQ3DKM

venţa trebuie să fie variabilă, apare
problema spinoasă a instabilităţii la
benzile superioare. Numai o

VFO

FTB

OL,

fvf!

F 0 ...F 0 + 0 . 5 MHZ

FTB1

FTB 2

—^

.%j

o-W

"70

< 7 *

3.5..AM Hz

10,7 MHz

X01

h VFX:

Fx'

^ —

rs*.

-’-'W

"H~ ~x~

CD CZ3

I-!

“i*

X02

Banda de 2 m rezervată comunicaţiilor între radioamatori începe
la 144,000 MHz şi se închide la 146,000 MHz. Spre o utilizare cît
mai raţională în trafic, au fost făcute unele precizări si subîmpărţiri
ale acestei benzi de către IARU, totodată recomandînd chiar în
interiorul unei subgame modul şi destinaţia de lucru.

Radioamatorii YO care lucrează în 2 m sînt obligaţi a cunoaşte si
respecta această repartizare a frecvenţelor, să folosească numai
modurile de lucru indicate.

| UW BAN DP LAN

RECO.MMENDED USAGE

144.000

144.000 M00NB0UNCE

144.015 3= MOONBOUNCE

144.050 CW CALLING

144.100 -V RANDOM MS SEF.FREQUENCY

144.150

SSB

144.300 _* SSB CALLING

144.400 RANDOM MS REF. FREQUENCY

55 B

144.500 -

144.500 -» SSTV CALLING

144.600 -* RTTY CALLING

ALL MODES

144.675 DATA TRA.NSMISSION CALLING

144.700 -*• FAX CALLING

...

144.750 -*■ ATV CALLING/TALK-BACK

144.845

-i

BEACONS

144.990 4

* 145.000

~ * REPEATER

I tjO INPUT (NBFM)

2 V

■

145.225 -

—» R9

145.250

- V®

~ 1

145.300 RTTY LOCAL

- ţ SIMPLEX

ALL

- to CHANNELS

MODES

~ 1 (NBFM) J

Z 1 ■■■'

145.500 —P (MOBILE) CALLING

ivi

145.575 -

"_*S23

145.600 ‘

:V'

- , RFFFATER

;

- to OUTPUT

~ J (NBFM)

- *

; |

145.825 -

—e.R9

145.850

SATELLITE

SERVICE

_,4.6.Qfift_=

_-___ ■

unei acoperiri globale (500 kHz) pe
fiecare bandă, gradaţiile din interva¬
lul menţionat vor fi imposibil de
corelat. Pentru citiri precise apare
necesitatea unor scale separate pe
fiecare bandă.

Soluţia constă în utilizarea unui
VFX cu mixare. în acest caz schema
(fig. 1) conţine în principal un osci¬
lator variabil (VFO) cu o acoperire
de 500 kHz, un oscilator cu cuarţuri
comutabile şi un mixer. La mixerul
M se aplică un semnal cu frecvenţa
VFO-ului, care are o acoperire de
500 kHz [Fo...(Fo + 500 kHz)]. Este
recomandabil ca Fo să nu fie mai
mare de 5 MHz, dar nu mai mică de
2...2,5 MHz. în acest fel se menţine
avantajul stabilităţii la frecvenţă
joasă şi se asigură posibilitatea eli¬
minării uşoare a produselor de mi¬
xare neutilizate. La cealaltă poartă
se aplică Fx furnizată de XO, care
trebuie să îndeplinească condiţia; Fx
- [Fo...(Fo+500 kHz)] — F B = F.I.,
unde:

F.l. = 10,7 sau 9 MHz;

F b = frecvenţa din banda recepţio¬
nată.

Este necesar ca filtrul trece-bandă
(FTB) să prezinte o bandă mai mare
de 500 kHz, dar mai mică decît Fo,
pentru a elimina atît restul de purtă¬
tor (Fx) care trece prin mixer, cît şi
produsul Fx + [Fo...(Fo+50Q kHz)].

Frecvenţele cristalelor rezultă a
avea- valori foarte mari la benzile
superioare. Astfel, pentru banda de
28 MHz rezultă o valoare:

Fx = 28 MHz + 10,7(9) MHz +
[Fo...(Fo+500 kHz)]
greu de găsit. De asemenea, în cazul
modificării frecvenţei intermediare,
valoarea cristalului trebuie schim¬
bată. Pe de altă parte, în urma
mixării sînt foarte greu de eliminat
produsele nedorite ale mixării din
cauza frecvenţei purtătoare foarte

unde: Fx = Fx + F.l. (s-a ales asa).
Rezultă: Fx + [Fo...(Fo + 500)] = F e
Aiegîndu-se Fo = 3,5 MHz şi cu-
noscînd că:

F B = n x 3,5 MHz...(n X' 3,5 MHz +
500 kHz)

se obţine în final Fx = (n-1) x 3,5
MHz. Pentru benzile de radioamatori
rezultă valorile lui Fx cuprinse în
tabelul alăturat.

Aceaste valori sînt generale pentru
orice valoare a frecvenţei interme¬
diare. Frecvenţele se pot obţine de
la un oscilator de 3,5 MHz prin
multiplicare, cu excepţia ultimelor
trei subbenzi. Ar mai fi şi soluţia
realizării unui oscilator cu cuarţuri
comutabile (8 cristale conform tabe¬
lului), dar acestea sînt greu procura-
bile, iar realizarea unui asemenea
oscilator nu ar pune probleme deo¬
sebite.

Cu aceste consideraţii, schema-
bloc a VFX-ului este cea din figura
2. Pentru a înţelege funcţionarea să
urmărim formula (1) aşezată sub
forma:

[F.l. + (F 0 ...F 0 + 500 kHz)] + Fx -
- \~ B = F.l.

Luînd ca exemplu frecvenţa inter¬
mediară de 10,7 MHz (valoare cu
care s-a experimentat schema), re¬
zultă datele marcate pe schema
bloc. Paranteza pătrată este rezol¬
vată prin intermediul mixerului M^ la
intrările căruia se aplică frecvenţa
VFO-ului şi frecvenţa provenită chiar
de la oscilatorul din receptor sau
transceiver (XOI). Această rezolvare
parţială conduce la utilizarea unor
filtre de bandă simple pentru FTB 1.
Produsele de mixare şi reziduul de
purtător se elimină foarte uşor deoa¬
rece diferenţa relativă faţă de banda
utilă este mare. Cu acest produs
parţial se realizează a doua mixare
(M 2 ). Cu toate că frecvenţa necesară
este destul de mare (cca 40 MHz

Banda

(MHz)

3,5

28,5

29 j

29,5

Fx (MHz)

3,5

10,5

17,5

24,5

25,5

TEHNIUM 1/1986

pentru banda de 28 MHz), diferenţa
de 14 MHz între purtător (24,5 MHz)
şi produsul util uşurează mult sar¬
cina filtrelor. La ieşirea lui FTB 2
rezuită frecvenţele VFX-ului.

Schema electrică se dă în figura 3.
Oscilatorul XOI se realizează cu
cristalul de purtătoare ataşat filtrului
SSB sau cu altul de aceeaşi valoare.
Schema conţine trei tranzistoare ("!%
J 2 . T 3 ). La ieşire se găseşte o bobină
LÎ" acordată pe frecvenţa cuarţului.
Bobinele L 2 , L 3 şi L 4 furnizează
semnalele necesare transceiverului
şi generatorului de frecvenţă Fx,
Bobina L, conţine 8 spire din CuEm
0 = 0,6 mm, realizată fără miez, cu
diametrul interior de 7 mm. L 2 , L 3 şi
L 4 conţin cîte 3 spire din aceeaşi
sîrmă şi sînt realizate în acelaşi mod
ca L v

Oscilatorul variabil (VFO) conţine
3 tranzistoare (7 4 , T & T 8 ). Bobina L 5
se realizează pe un miez tip -oală,
utilizat în partea de FI — 470 kHz de
la receptoarele industriale. Conţine
10 spire din CuEm cu diametru! de
0,2 mm. Cuplajul între cele două
oscilatoare şi mixerul Mt se reali¬
zează prin divizoare rezistive. Mixe¬
rul s-a realizat cu un circuit integrat
TAA661. Bobinele Lg, L 7 şi L 8 for¬
mează filtrul de bandă FTB 1. L 6 şi
L 8 conţin cîte 6 spire din CuEm 0 =
0,6 mm, bobinate în aer, cu diame¬
trul interior de 7 mm. Bobina L 7
conţine 8 spire şi se realizează în
acelaşi mod cu L 6 şi L 8 . Similar se
realizează bobinele L 9 şi L 10 , care
conţin cîte 3 spire.

Mixerul M 2 este tot un TAA661. La
una din porţi primeşte semnalul de
la ieşirea FTB 1, iar la cealaltă
intrare frecvenţele provenite de la
generatorul comutabil X02. Filtrul
de bandă comutabil, FTB 2, conţine
bobinele L^—L 2 ş. Trecerea de ia o
bandă la cealaltă se realizează prin
schimbarea bobinelor cu ajutorul
unui comutator electronic cu diode.
Amplificatorul conţine tranzistoarele
T a , T g şi T 10 . Polarizarea acestora în
curent continuu se realizează prin
intermediul tensiunii furnizate de
mixerul M 2 , care fixează potenţialul
din baza tranzistorului T 8 - O
fracţiune din tensiunea de emitor a
acestuia ajută la polarizarea tran-
zistoareior T g şi T 10 . Bobinele Ln —
L 25 se realizează fără miez, din
CuEm 0 = 0,6...0,8 mm, avînd dia¬
metrul interior de 7 mm. L 11( L 12 , L 16 ,
Lis, L 2 i, L 22 , L 23 conţin cîte 6 spire,
L 13 , L 19 şi L 24 cîte 5 spire, iar L 14 , L 20
şi L 25 cîte 4 spire. Bobinele L 2& L 27
şi L 28 ajută la realizarea cuplajului
între VFX şi mixerele transceiverului.
Miezul folosit este un tor de ferită,
cu diametru) mediu de 7...8 mm, pe
care se bobinează primarul (L 26 ) ce
conţine 20 de spire din CuEm +
mătase şi cele două secundare, L 27
şi L 28 (cîte 4 spire din aceeaşi
sîrmă). Şocul de radiofrecvenţă co¬
nţine 20 de spire din CuEm 0 = 0,2
mm, bobinate pe un mic miez de
ferită (0 = 2...8 mm).

Punere sn funcţiune. Reglaje. Mai
întîi se verifică corectitudinea mon¬
tării tuturor pieselor, după care se
deconectează cîte un capăt al rezis¬
tenţelor R 21) R 23) R 24 , R27, R39 şi
cursorul comutatorului K, de la +12
V. Se conectează un osciloscop şi
un frecvenţmetru în emitoru! tran¬
zistorului T 3 şi se aplică tensiunea
de alimentare. Se citeşte frecvenţa
de 10,7 MHz şi se vizualizează forma
semnalului, care trebuie să fie cît
mai apropiată de o sinusoidă. Se
mută osciloscopul pe una din
înfăşurările L 2 , L 3 sau L 4 şi se
reglează valoarea inductanţei L 1(
.pînă la obţinerea unui maxim de
semnal. în continuare se cuplează
osciloscopul şi frecvenţmetru! în
emiîorui tranzistorului T 6 şi se co¬
nectează în montaj rezistenţa R 21 . Se
închide complet condensatorul va¬
riabil şi se citeşte frecvenţa. Se
reglează din miezul bobinei pînă
cînd valoarea indicată se afiă cu¬
prinsă între limitele 3,45...3,48 MHz.
După aceea se deschide complet
condensatorul variabil şi se verifică

(CONTINUARE SN PAG. 15)

7EHNIUM 1/1986

APARAT

FOTOGRAFIAT

din

DOUA 'SI 1

I**

DQREL VOIIMEA, Bucureşti

După cum se ştie, realizarea dia¬
pozitivelor stereo necesită aparatură
fotografică specială, greu accesibilă
amatorilor. Diapozitivele stereo se
pot realiza şi cu două aparate de fo¬
tografiat identice, montate pe un su¬
port, dar în această situaţie nu se
poate asigura baza de fotografiere
optimă de 65 mm, necesară pentru
realizarea diapozitivului stereosco¬

pic. Pentru a înlătura acest neajuns
am folosit două aparate foto
„Smena“ 8 asamblate între ele, după
ce am micşorat prin tăiere cele două
aparate, asigurînd distanţa de 65
mm între axele optice ale obiective¬
lor.

MODUL DE ASAMBLARE

Micşorarea şi asamblarea celor

două aparate se vor face conform
desenului AFS 00—00. Se demon¬
tează de pe cele două aparate
obiectivele, capacele din spate şi
cele de sus, după care se demon¬
tează pîrghiile şi roţile dinţate. După
ce carcasele 1 şi 7 (AFS 00—00) au
rămas fără nici o piesă pe ele, se
vor tăia de la carcasa dreaptă (poz.
1) partea stîngă şi de la carcasa
stîngă (poz. 7) partea dreaptă, astfel

încît din centrul camerelor obscure
pînă la linia de tăiere să avem 32
mm.

Asamblarea celor două carcase se
va face pe liniile de tăiere cu ajuto¬
rul a trei ranforsări din tablă de dur-
aluminiu. Carcasele se vor prinde cu
ranforsările lăsînd un luft de 1 mm
între ele, care se va umple cu răşină
epoxi. De asemenea, între carcase
în interior se va umple cu răşină

înlemni m

Schema pe care o propun con¬
structorilor amatori se remarcă prin
performanţe foarte bune, care în¬
scriu montajul în clasa HI-FI. Ea
este realizată cu un minimum de
componente uşor accesibile.

Performanţele montajului sînt ur¬
mătoarele:

— puterea de ieşire nominală= 25
W pe o sarcină cu impedanţa nomi¬
nală de 4 n, pentru un coeficient de
distorsiuni armonice sub valoarea
de 0,3%. Pentru un coeficient de
distorsiuni de maximum 1%, puterea
livrată la ieşirea amplificatorului este
de cca 30 W pe o sarcină de 4 Ii;

— banda de frecvenţă reprodusă:
20 Hz — 32 000 Hz, cu o neliniari-
tate de maximum 1,5 dB;

— raportul semnal-zgomot mai
bun de 90 dB;

— separarea între canale (va¬
rianta stereo) este mai bună de 55
dB la frecvenţa de 1 000 Hz;

— tensiunea de alimentare: Ua =
+ 55 V.

Schema electrică a amplificatoru¬
lui este prezentată în figura 1. Ea
cuprinde un etaj de intrare cu cîştig
ridicat în tensiune, realizat cu tran¬
zistorul TI cu structură pnp, urmat
de tranzistorul T2, care este cuplat
galvanic cu TI. în colectorul aces¬
tuia se află un circuit „superdiodă",
realizat cu tranzistorul T3. Urmează

Ing. AUHELIAIVI MATEESCU

perechea defazoare T4, T5, urmată
de tranzistoarele finale 17, T8.

Tranzistorul T6, dioda Dl şi divi-
zorul rezistiv de 330 H/220 ii for¬
mează un circuit clasic de protecţie
a amplificatorului, asigurînd bloca¬
rea acestuia prin blocarea bazei
tranzistorului T2. Pe linia de ieşire
este prevăzut un filtru de tip Bou-
cherot, pentru a se reduce riscul
apariţiei oscilaţiilor la frecvenţe
foarte înalte. La ieşirea amplificato¬
rului se poate monta divizorul rezis¬
tiv figurat pe schemă pentru conec¬
tarea căştilor, împreună cu un co¬
mutator pentru deconectarea incin¬
tei acustice.

Semiconductoarele utilizate
sînt:T1=BC177B, BC252B, BC251B;
T2=BD139, BD137; T3=BC171 A, B,
BC107 A, B; T4=BD137, BD139; T5=
BD138, BD140; T6=BC172 A, B; T7,
T8=2N3055; D1=1N4148.

Realizarea practică. Pentru a
uşura realizarea montajului, în figu¬
rile 2 şi 3 este prezentată la scara
1:1 vederea de pe faţa plantată şi de
pe faţa placată a circuitului impri¬
mat. Placa va avea dimensiunile de
210 x 70 mm.

Pentru a avea o reuşită deplină şi
pentru a evita distrugerea unor
componente scumpe, se vor res¬
pecta următoarele recomandări:

— se vor folosi numai compo¬

nente verificate în prealabil şi de
bună calitate; se recomandă utiliza¬
rea rezistoarelor cu peliculă meta¬
lică, condensatoarele electrolitice
vor avea tensiunea de lucru conform
schemei sau mai mare, tranzistoa¬
rele se vor verifica atent, iar pere¬
chile T4—T5 şi T7—T8 vor avea co¬
eficienţii de amplificare pe cît posi¬
bil egali;

— tranzistorul T3 va fi montat pe
radiatorul tranzistoarelor finale prin
intermediul unei bride din tablă de
aluminiu cu grosimea de 0,5 mm, în
cazul în care este în capsulă de
plastic. în cazul în care se va utiliza
un tranzistor în capsulă metalică, se
impune izolarea acesteia de. radiato¬
rul tranzistoarelor finale, avînd în
vedere că are colectorul conectat la
capsulă;

— tranzistoarele T2, T4, T5 vor fi
prevăzute cu mici radiatoare din ta¬
blă de aluminiu cu grosimea de 1
mm şi dimensiunile de 30 x 50 mm,
îndoite în formă de U;

— tranzistoarele finale T7, T8 vor
fi montate pe un radiator comun de
cca 500 cm 2 (vor fi izolate de radia¬
tor prin foiţe de mică şi bucşe izola¬
toare), sau pe două radiatoare sepa¬
rate, izolate între ele, însumînd ace¬
eaşi suprafaţă totală (în acest caz,
T3 se va monta pe unul din radia¬
toare).

Alimentarea amplificatorului se va
face dintr-un alimentator compus
dintr-un transformator de reţea 220
V/ 40 V c.a., o punte redresoare de
tip 3MP2, iar filtrarea tensiunii de
alimentare se va face cu un conden¬
sator de minimum 4 700 tiF la ten¬
siunea de 63 V.

Reglarea amplificatorului. După
execuţia montajului, acesta va fi ve¬
rificat cu atenţie pentru a se elimina
eventualele greşeli. După aceasta, la
ieşirea amplificatorului se va co-
, necta o sarcină fictivă de 4 11/30 W şi
va fi alimentat cu tensiunea de ali¬
mentare Ua = +55 V.

Din trimerul cu valoarea de 100 kîî

se va regla tensiunea pe plusul con¬
densatorului de ieşire la Ua/2.

Se scoate din soclu siguranţa de]
protecţie de 2 A şi se conectează în]
locul ei un ampermetru. Din trimerul
cu valoarea de 2,5 kfl se reglează
curentul de repaus al amplificatoru¬
lui în limitele 30 — 50 mA.

Se conectează la ieşirea amplifi¬
catorului o incintă acustică de mini¬
mum 30 W şi impedanţa de 411, pro¬
tejată de o siguranţă de 2A, şi se
poate introduce la intrarea amplifi¬
catorului semnal provenind de la un;
preamplificator ce debitează la ie-]
şire maximum 1 V.

în cazul în care la redarea unui
program muzical se observă apariţia]
de distorsiuni datorate neîmpere-
cherii corecte a parametrilor tranzis¬
toarelor defazoare şi finale, se poate:
încerca eliminarea lor prin creşterea;
curentului de repaus. Nu se reco¬
mandă însă depăşirea valorii de 8C
mA. Se va prefera înlocuirea com¬
ponentelor cu altele sortate.

Executat cu atenţie şi reglat, am¬
plificatorul va da deplină satisfacţie
constructorului.

BIBLIOGRAFIE;

Colecţia revistei RTE (R.P.B.), 1979,
Colecţia revistei RADIO (U.R.S.S.
1982—1984.

TEHNIUM 1/1986

f/vpi/r

POWER AMR.
nominal power:
i 25W inro 4JL

musical power;
40WintoAjL
THD=0,3%mo

Element

beton

zidărie

plafon

lambriu lemn tare

linoleum

covoare

Puterea amplificatoarelor audio
trebuie privită din două puncte de
vedere: cel al constructorului (fabri¬
cant) şi cel al consumatorului (cum¬
părător).

Fabricanţii îşi proiectează produ¬
sele avînd în vedere, printre altele,
raportul dintre numărul de waţi ofe¬
riţi pentru o anumită sumă de bani.
De aici rezultă interesul prezentării
unei puteri cît mai mari, lucru nu
tocmai greu de realizat, neexistînd o
standardizare în acest sens.

Există modalităţi de exprimare eu¬
ropene, japoneze, americane, pro-
movînd „puterea de vîrf“, „puterea
de vîrf şi continuă", „puterea muzi¬
cală" etc.

Cumpărătorul face alegerea, de
obicei, după preferinţa pentru o
anumită marcă, aspect comercial-re-
clamă, sfaturile prietenilor şi, bi¬
neînţeles, preţ.

Articolul de faţă încearcă să
adauge un nou criteriu, şi anume
acela al puterii necesare în funcţie
de condiţiile în care se face audiţia.

Puterea obţinută din calcule este
„puterea de vîrf" a amplificatorului,
teoretic de 1,414 ori „puterea efec¬
tivă" (continuă), practic de 2 ori mai
mare decît aceasta, ambele măsu¬
rate pentru un semnal sinusoidal.

„Dimensionarea" amplificatorului
se face folosind una din formulele

(1), (2), ţinînd cont de următoarele
ipoteze:

— se urmăreşte „sonorizarea"
unei încăperi şi nu o „audiţie muzi¬
cală" (implică sacrificarea unei ca¬
mere numai pentru echipamentul
HI-FI, fotoliile amatorilor de muzică
şi tratamente acustice);

— se folosesc incinte acustice de
fabricaţie industrială sau construite
de un amator pretenţios, cu mate¬
riale de calitate;

— cînd încăperea este departe de
surse perturbatoare (stradă necircu¬
lată, curte mare, clădire cu ziduri
solide de cărămidă) se foloseşte for¬
mula (1);

— cînd în încăpere se percep pu¬
ternic zgomote exterioare (stradă cu
trafic greu, tramvaie, locuri de joacă
pentru copii, vecini etc.) se folo¬
seşte formula (2).

Volum încăpere [m 3 ]

w = -

8 x Fecou x randament difuzor

Deoarece randamentul unui difu¬
zor sau al unei incinte nu este dat
de nici un fabricant şi nici nu se
poate determina în condiţii amatori-
ceşti, ţinînd cont şi de a doua ipo¬
teză, el se consideră egal cu 5%.
Formula devine:

Volum încăpere

w =-

0,4 x Fecou

draperii, tapet

mobile diverse

public

De asemenea, au fost aduse la
forma cea mai simplă, ele incluzînd
o serie de coeficienţi (în funcţie de
natura semnalului redat: orchestră,
film, vorbire, muzică simfonică,
uşoară, de dans, timp de reverbera¬
ţie, nivel zgomot perturbator).

Valoarea puterii obţinute repre¬
zintă puterea unui amplificator
mono sau suma puterilor canalelor
unui amplificator stereo.

Amplificatoarele astfel dimensio¬
nate răspund cerinţelor impuse de
redarea muzicii rock şi disco (vezi
„Tehnium" nr. 7/1985, „Introducere
în proiectarea incintelor acustice")
şi în cazul construirii după o
schemă judicios aleasă pot satisface
cel mai exigent meloman.

unde: Fecou — factor de ecou, mă¬
rime caracteristică fiecărei încăperi,
fiind în funcţie de volumul acesteia,
de construcţie şi dotări, prin factorul
de amortisment total.

Volum încăpere [m 3 ]

Fecou = —--- 1 ——

6 x Amortisment total

Amortisment total

unde Sj — suprafaţa în m 2 a ele¬
mentului „i“ şi fj — coeficientul
de amortizare al elementului „i“.

Observaţie. Pentru volume < 50
m 3 (uzual), Fecou —. 0,7 0,9 s

W = 6 x Volum încăpere [W] (2)'

se precizează că ambele formule,

deşi sînt empirice, sînt cele care dau
o estimare cît mai precisă şi mai
adaptată condiţiilor specificate în

Se mai pot face incă abona¬
mente pentru 1986 la revista
Modelism — supliment T6H-
NIUM. Costul unui abonament
(4 numere) este 24 lei.

MICROCALCULATORUL

MIC OARA PAULIAH
ION RUSOVICI
ŞTEFAN BORDEANU

Y03NP

Y03JF

YQ3DP

tate

acest număr sint tra-
citeva probleme legate
de interfaţa cu lumea exte¬
rioară a plăcii principale a
microcalculatorului L/B881
şi anume claviatura, caseto-
fonul şi sursa de alimen¬
tare .

INTERFAŢA CONECTORULUI KB

Pe conectorul KB este fi¬
xată o placă de circuit
imprimat (de fapt placa este
înfiptă in picioruşele co¬
nectorului), care conţine
circuitele de formare a sem¬
nalului provenit din caseto-
fon, un repetor pentru Bell
(clopot), un potenţiometru
pentru reglajul nivelului
video şi interfaţa standard
serie RS232c'(fig. 1).

Pentru partea de caseto-
fon, semnalele culese de la
mufa de line-out sint ampli¬
ficate cu un 741 şi apoi
aplicate pe de o parte unui
monostabil cu perioada de
aprox. 0,3 ms din care se
obţine un semnal de întreru¬
peri pentru 8259, nivelul 4
şi pe de altă parte direct
unei intrări (PCO) a PPI
8255. Analizarea şi recon¬

stituirea datelor de pe ban¬
da magnetică se fac prin
software de către monitorul
rezident 881/Hon (care va fi
descris in numărul viitor),
la fiecare întrerupere gene¬
rată de un front crescător
provenit din înregistrare.

Poziţionarea jumperilor de
pe această placă se face
astfel:

- J1,J2 şi J3 se ştrapează.
Ele furnizează tactul nece¬
sar celor trei timere din
cadrul 8253, din FI2. In
cazul în care este necesară
utilizarea la unul din aces¬
te timere a unei frecvenţe
de tact externă, se desface
Jumperul corespunzător şi se
aplică semnalul pe intrarea
respectivă (CLKO, CLK1 sau
CLK2).

- J4 şi J5 se ştrapează.
Ele reprezintă semnalele de
RXRDY şi TXEHPTY ale USART-
ului care sint in mod normal
cuplate pe nivelele de
întreruperi 2 şi 3. Dacă nu
se urmăreşte modul de lucru
cu USART-ul pe întreruperi
sau este necesară utilizarea
nivelelor respective de
întreruperi in alte scopuri,
atunci jumperii nu se mai
montează şi se cuplează sem¬

nalele externe.

- J6 şi J7 reprezintă cu¬
plarea intrărilor USART-ului
fie pe nivel TTL fie pe
nivel RS232c, prin circuite¬
le de interfaţă HC1488 şi
HC1489. Dacă se urmăreşte

utilizarea USART-ului in
ambele situaţii, se recoman¬
dă montarea unui mic comuta¬
tor pe spatele cutiei care
să realizeze trecerea rapidă
de la un mod la celălalt.

CLAVIATURA

Claviatura reprezintă in¬
terfaţa cu utilizatorul şi
fost realizată prin codifi¬
care prin program folosind o

PBtf

: =

7 ;

? ;

ţ .

-PRl

-PB7

-PB3

_PR4

-PB5

_PB6

-PR7

-4

-PA* 1

—RAI 3

—PA2 ... 5

-1*3 71

-RA4 9

.... î

— f*5

DEL

| TAB

—PA6 a

_ l

4—

«J&L.........1

URL

NOTA:

L/S SBl

SU-BjEXT ■. L/t> 8Bi Y

mTLSYACE BoAKP

22 r

i HxD
■ CT 5

Jt*d

■TLT S

4 DSTL

Ccitt -V24

("R.S -232c)

] (KBl conn£ctor

DENOTĂ UN ÎNTRERUPĂTOR NORMAL
DESCHIS

l/b 881

SUBIECT: KEYBOARD SECTON-SCHEMATIC DIAGRAM
© DEC. 1953

reţea de taste cuplate intre
ele sub forma unei matrice.
In figurile 2, 3 şi 4 sint

date detaliile de amplasare
a tastelor, schema electrică
şi schema,de interconectare.
Se recomandă păstrarea di¬
mensiunilor date- intrucit
acestea sint standardizate
după maşinile obişnuite de
scris. După realizarea fixă¬
rii mecanice, se execută
cablajul folosind fire sub¬
ţiri sau real izind o placă
de circuit special in acest
scop. Legătura cu placa de
bază se va face pr intr-un
mănunchi de 16 fire care va
avea la celălalt capăt co¬
nectorul ce se va înfige in

TEHNIUM 1/1986

CONNEOTON DW 3 RAM

L/B 881

SUBIECT KEYBOARD SECTION - SWITOH
© DEC 1983

C 1 f/zTbo j q 1 x 2VG

Kurn/su *• rK 7

sj <c n (M

rsvj>so7 y

V °j»A

'■al ^ h-

'SSI'-tH

0,5 nr >* / l£j fzocy*.
' Lc/o

B/if

DEL,
" • SET

s- gho r| | 1 1 ."j | c r

+-5v Ot, Ş jf/Me

placă (KC). Tot pe acest
conector se pot cupla şi
cele 8 rezistenţe. Pentru
marcarea clapelor se pot
folosi diferite procedee ca
pantograful, letrasetul,

rondele de plastic adeziv
etc.

SURSA DE ALIMENTARE

Un aspect deosebit de im¬
portant (şi critic) al mi¬

crocalculatorului este sursa
de alimentare. Hai Jos este
dat consumul total al plăcii
L/B881:

1,6 A la 5 v;

0,7 A la 12 v;

0,1 A la -5 v.

Rezolvarea problemei ali¬
mentării poate fi făcută in
două moduri: sursă liniară
sau in comutaţie. Descriem
in continuare o variantă de
sursă in comutaţie. Randa¬
mentul sursei prezentate nu
este foarte mare, in Jur de
57%, funcţie de tensiunea de
alimentare şi asta datorită
sistemului de comandă in
lăţime a impulsuri lor, care
este realizat cu trei cir¬
cuite integrate TTL şi care
trebuie alimentate la 5v.
Dezavantajul este compensat

L/B 881PSPY-2
SW/TCH MODE POWER SUPLY
© Aug. 1985

de simplitatea schemei şi
posibilităţile ei de a lucra
la tensiuni de alimentare
între 9 şi 18 voiţi.

Principiul de funcţionare
este următorul: semnalul

preluat de la oscilatorul
local pe aprox. 64 kHz rea¬
lizat cu două porţi NAND
este divizat pe de o parte
de către un bistabil tip D
şi pe de alta este aplicat
monostabilului U3. Perioada
de declanşare a monostabilu¬
lui este determinată de re¬
zistenţa echivalentă a Jonc¬
ţiunii CE a tranzistorului
TI din etajul diferenţial
format din T1-T2 şi conden¬
satorul C2. Etajul diferen¬
ţial este tocmai amplifica¬
torul de eroare prin care se
închide bucla de reglaj a
convertorului. Prin două
porţi NAND, semnalele din
ieşirile bistabilului sint
modulate in lăţime propor¬
ţional cu variaţia sarcinii
şi aplicate etajului prefi-
nal şi apoi final in push-
pulî. S-a ales soluţia cu
etaJ final- in, contratimp
tocmai pentru a putea asigu¬
ra o funcţionare corectă a
sursei la tensiuni de ali¬
mentare reduse. In colectoa¬
rele tranzistoarelor finale

se află un transformator pe
miez de ferită al cărui
secundar este proiectat de
aşa manieră incit să se
obţină toate tensiunile ne¬
cesare microcalculatorului.
Se remarcă sistemul de fil¬
traj cu bobine ca şi grupul
de deparazitare format din
C6 şi R13. Sursa este prote¬
jată la scurtcircuit prin
tranzistorul T7 care monito¬
rizează curentul etajului
final şi acţionează bistabi-
lul B in cazul unei depăşiri
exagerate (peste 3 amperi);
protecţia la supratensiune
este realizată prin tiristo-
rul SCR şi dioda Zenner din
poartă care pun sursa in
scurtcircuit urmind să ac¬
ţioneze in continuare fie
protecţia la supracurent,
fie siguranţa fuzibilă.

Se menţionează faptul ca
acest convertor nu generează
spike-uri la pornire sau
oprire pe nici una din ali¬
mentări, iar riplul nu depă¬
şeşte 100 mV. Din punct de
vedere mecanic, piesele sint
montate pe două plăcuţe de
circuit imprimat cu dimensi¬
unile de aprox. 120x70 mm şi
aşezate “sandwich* cu nişte
distanţieri de alamă intre
două table de aluminiu ce

servesc de radiatoare pentru
tranzistoarele finale şi
respectiv diodele redresoare
de pe ramura de 5v.

Transformatorul este bobi¬
nat pe un tor de ferită (de
tipul T34x23x12,7 Ă5
ICSITE) şi are 2x11 spire in
primar cu sirma de 0,9mm
CuEm, iar secundarul are
2x11 spire cu sirmă de 0,9mm
CuEm pentru 5v la care sint
inseriate înfăşurările pen¬
tru 12v care au cite 13
spire cu sirmă de 0,6mm
CuEm. LI şi L2 sint bobinate
pe două oale de ferită (de
tipul Q25xl6A1400 , A5
ICSITE) pină la umplere, Lî
cu sirma de 0,9mm CuEm iar
L2 cu sirma de 0,5 - Q,6mm

CuEm.

Reglarea se face cu o
sarcină cuplată pe 5v şi una
pe 12v care să fie cit mai
apropiate de condiţiile
reale de lucru (respectiv
2,5 ohmi/5U pe 5v şi 24
ohmi/5U pe 12v), urmărind ca
umplerea maximă (limitată
din P2) să fie de 457.. Ten¬
siunea de 5v se reglează din
PI, iar cea de 12v rezultă
automat. Protecţia la supra¬
curent se reglează din po-
tenţiometrul P3 pentru un
curent de 3 Amperi.

(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR)

TEHNIUM 1/1986

Montarea chiulaselor. După aşe¬
zarea în locaşurile din carter a con¬
ductelor de retur ulei (garniturile to-
rice se ung cu ulei înainte de mon¬
tare), se roteşte arborele cotit pen¬
tru a aduce canalul de pană în jos în
planul median al motorului (această
poziţie se menţine pînă ia montarea
curelelor de distribuţie). în continu¬
are se montează chiulasele respec-
tînd ordinea de ştrîngere din figura
5 la cuplul de 2,1 daN.m.

Montarea roţilor arborilor cu ca¬
me. Roţile fiind identice, se mon¬
tează pe extremitatea fiecărui arbore
care are un ştift de poziţionare, imo-
bilizîndu-le cu cheia „L“, pentru a le
strînge la cuplul de 8,2 daN.m. Apoi
se montează întinzătorul alternato-
rului, conductele de ungere şi se
strîng şuruburile racord pe chiulase
ia cuplul de 1,9 daN.m şi manocon-
tactul la 2,2 daN.m. (Este obligatoriu
a se verifica distanţa de minimum 5
mm dintre conductele de ungere şi
roţile arborilor cu came.)

In continuare se montează rolele
întinzătoare (identice) şi pinioanele
de distribuţie de pe arborele cotit
(gulerele pinioanelor trebuie să fie
către faţa motorului).

Montarea curelelor de distribuţie
(fig.7). înainte de montare trebuie să
se verifice starea de curăţenie a cu¬
relelor, rolelor întinzătoare şi pinioa¬
nelor (nu se admit urme de ulei sau
vaselină); ambele curele trebuie să
aparţină aceluiaşi fabricant. După ce
se verifică poziţia corectă a reperu¬
lui „a“, situat pe gulerele pinioane¬
lor, care trebuie să fie dirijate corect
în sus, în planul median al motoru¬
lui, se poziţionează reperele „b“ şi
„d“ ale roţilor arborilor cu came.
Apoi se comprimă rolele întinză¬
toare în sensul săgeţilor S, şi S 2 ,
după_ care se strîng piuliţele „c“ şi
„e“. în continuare se montează cu¬
reaua dreaptă, plasînd reperele de
pe curea pe reperele „a“ şi „d“, de
aşa natură ca ad=43 paşi şi cureaua
stînga cu reperele peste cele ale ro¬
ţilor în „a“ şi „b“ obţinînd ab= 33
paşi. Apoi se eliberează rolele întin¬
zătoare strîngînd piuliţele „c“ şi „e“.
Pentru a avea o întindere normală a
curelelor se procedează astfel: după
ce se roteşte arborele cotit cu 90° în
sensul normal de mers, se desface
piuliţa „e“ a rolei întinzătoare stînga
pentru a o elibera şi se strînge la
cuplul de 1,8 daN.m. Se roteşte ar¬
borele cotit cu o rotaţie în sensul
normal de mers şi se face aceeaşi
operaţie la rola întinzătoare dreapta
(piuliţa ,,c“).

înainte de a monta capacele de
chiulasă este necesar a efectua re¬
glarea jocului culbutoarelor (se re¬
glează succesiv fiecare culbutor —
jocul fiind identic pentru admisiune
şi evacuare: 0,20—0,25 mm). După
rotirea arborelui cotit pînă cînd talo¬
nul culbutoarelor ce se reglează
este opus vîrfului camei corespun¬

zătoare (supapa complet închisă),
se reglează jocul între talonul culbu-
torului şi partea opusă camei cores¬
punzătoare.

Montarea capacelor de chiulasă.

Operaţia este foarte importantă de¬
oarece asigură etanşarea motorului.
O montare greşită a garniturii, cu un
centraj incorect sau o ştrîngere ne¬
conformă (cuplul 0,9 daN.m) poate
antrena pierderea totală a uleiului
motor. Este de reţinut că garnitura
de chiulasă se poate lipi cu „Bostik
1400“ sau cu prenadez, capacele de
chiulase inferioare sînt diferite de
capacele de chiulase superioare
(trebuie respectat sensul de mon¬
taj), iar pe partea stîngă capacul de
chiulasă superior are fixată pe el
gura de umplere.

în continuare se montează: filtrul
de ulei (folosind cheia ,,C“), con¬
ductele de răcire, ghidul jojei de ulei
(se orientează partea curbată a ghi¬
dului către cutia de viteze, pentru a
se obţine distanţa de 225 mm între
planul de separare a semicarterelor
şi extremitatea ghidului), conductele
de încălzire, volantul motor (se folo¬
sesc şuruburi de fixare noi, se pun
trei puncte de soluţie de etanşare
între arborele cotit şi volant, se
strîng şuruburile la cupiul de 6,6
daN.m).

La montarea reniflardului (fig.
16—fig. 17, în care: 1— deflector; 2
— garnitură de etanşare; 3 — resort;
4 — corp reniflard; 5 — şurub; 6 —
garnitură; 7 — semicarter motor).
După verificarea stării suprafeţei de
etanşare de pe semicarterul 7, se li¬
peşte garnitura 9 pe reniflardul 7,
apoi se montează: deflectorul 1,
garnitura 6 pe şurubul 5. Se strînge
în continuare ansamblul reniflard pe
semicarter la cuplul $e 0,6 daN.m,
respectînd condiţia ca tubul reniflar¬
dului să nu atingă conductele de răr
cire. Se montează succesiv: pompa
de benzină (cuplul 2,1 daN.m), rup-
tor-distribuitorul, colectoarele de
evacuare (cuplul de 1,5), manocon-
tactul de ulei (cuplul de 2,2), radia¬
torul de ulei (cuplul de 1,8), dema-
rorul (cuplul de 1,8), ansamblul tu¬
bulatură, cutia de admisiune şi car¬
burator (se verifică poziţionarea gar¬
niturilor astfel ca orificiile trecerii
amestecului carburant să cores¬
pundă cu cele ale chiulaselor; cu¬
plul 1,8 — alternatorul, colectorul de
aer, ventilatorul — cuplul 23 daN.m;
se verifică racul de manivelă să aibă
4—5 mm de filet liber la strîngerea
contrapiuliţei). După întinderea cu¬
relei alternatorului (se strîng şuru¬
burile palierului şi întinzătorului), se
montează bujiile (cheia A), se face
plinul de ulei şi se scoate motorul
din suportul „J“.

în final se montează ambreiajul
(centrarea discului şi mecanismului
se face cu ajutorul dornului M, cu¬
plul 1,8 daN.m) şi suporturile elas¬
tice, care trebuie să aparţină acelu¬

iaşi furnizor (la cuplul de 5,5
daN.m).

Repararea unei chiulase (motor
M-036). Construcţia motorului are
prevăzute două chiulase stîn-
ga-dreapta identice. Ca urmare a
unei funcţionări îndelungate, a gri-
pării unor piese (de exemplu supapă
de admisiune sau la evacuare), pre¬
cum şi datorită apariţiei unor ano¬
malii avînd drept cauză de exemplu
un defect de turnare (la chiulasă) se
impune repararea ei.

Pentru repararea chiulasei sînt ne¬
cesare următoarele S.D.V.-uri speci¬
fice: dispozitiv clasic de rodat su¬
pape (A), dispozitiv de montare a si-
meringului arborelui cu came către
ruptor-distribuitor (B-cod:
D.20—172/2), cheie pentru imobili¬
zare roată arbore cu came (C-cod:
S. 20-174), dii pozitiv de montare a
simeringului arborelui cu came
(D-cod: D.20-174/4), dispozitiv cla¬
sic de comprimare a resoartelor de
supape, extractor pentru axul culbu¬
toarelor tF-cod: D. 20—179) şi su¬
port de fixare a chiulasei în men¬
ghină (G-cod: D. 20—180).

La efectuarea lucrărilor, construc¬
torul impune folosirea următoarelor
cupluri de ştrîngere, în (daN.m): şu¬
rub de obturare a axului culbutoare¬
lor (1,5), piuliţă de fixare a roţii ar¬
borelui cu came (8,2), prezon de fi¬
xare a palierului spate al arborelui
cu came (0,4), prezon de fixare a ro¬
ţii arborelui cu came (2,8) şi la piu¬
liţa de fixare a palierului arborelui
cu came (1,7).

Demontarea chiulasei. După fixa¬
rea chiulasei în menghină, folosind
dispozitivul „GV, se demontează
roata arborelui cu came, utilizînd
cheia „C“, pentru imobilizarea roţii.
Apoi se demontează axele culbutoa¬
relor astfel: după slăbirea şuruburi¬
lor de reglaj pe culbutoare (prin
desfacerea contrapiuliţelor) de la
capetele axelor se demontează şu¬
rubul obturator, bucşa distanţieră
sau garnitura torică, prezoanele, şu¬

ruburile cu vîrf conic (folosind o
cheie pentru şuruburi cu hexagon
interior de 3 mm), axele (cu ajutorul
extractorului F), culbutoarele şi re-
soartele.

Demontarea arborelui cu came:
după desfacerea piuliţelor de fixare
a lagărului spate, cu ajutorul unui
ciocan din metal moale se loveşte
capătul arborelui, scoţîndu-se astfel
întregul ansamblu (se menţionează
că lagărul spate şi arborele cu came
alcătuiesc un ansamblu nedemonta-
bil). în final se demontează simerin-
gul faţă al arborelui cu came. Pentru
demontarea supapelor se proce¬
dează astfel: după demontarea chiu-
îasei din suportul „G“, se comprimă
resoartele de supape (cu ajutorul
dispozitivului E) şi se demontează în
ordine: semiconurile de oprire, tale¬
rele superioare, resoartele, talerele
inferioare, garniturile şi supapele.
(Observaţie: prin demontarea arbo¬
relui cu came nu trebuie distrusă
zona de etanşare a supapei din faţă
a arborelui pe care se montează si-
meringul. Pe această suprafaţă
există prelucrată o reţea de micro-
canale ce nu se disting cu ochiul li¬
ber, care „împing 11 uleiul motor că¬
tre interior o dată cu rotirea arbore¬
lui.)

» După demontarea pieselor de mai
sus se controlează riguros toate pie¬
sele pentru a corespunde cu docu¬
mentaţia tehnică a uzinei construc¬
toare, urmînd a executa apoi o serie
de operaţii de pregătire a montării
chiulaselor.

Pregătirea chiulasei motorului
M-036. Dacă se înlocuiesc chiula¬
sele cu altele noi, prezoanele de fi¬
xare a lagărului spate al arborelui
cu came se vor monta cu soluţie de
etanşare-frînare şi se vor strînge la
cuplu de 0,4 daN*m. Rectificarea
supapelor. Dacă este necesar,
scaunele supapelor trebuie rectifi¬
cate conform figurii 18, respectînd
parametrii: unghiurile (120° — ad¬
misiune, 90° — evacuare), diame-

Denumirea operaţiei

. Control şi reglare (înlocuire) bujii
I. înlocuire filtru de benzină (lingă rezervor)
l. Control ruptor-distribuitor, înlocuire contacte
platinate (Oltcit Club)

L Control stare şl întindere curea de alternator
i. Reglare culbutoare

i. Control şi reglare nivel poluare; control carburatie
(7 500)

’. înlocuire ulei motor
i. înlocuire filtru de ulei

i. Verificare şi reglare cursă liberă a pedalei de ambreiaj
I. înlocuire lichid transmisie (cutie viteze)

. Curăţare filtru de aer

!. Schimbare filtru de aer

I. Gresare articulaţii uşi (tiranţi, balamale)

I. Ungere cablu şi articulaţie ambreiaj

i. Reglare frînă de securitate (cabluri şi excentrice)

i. Control vizual plăcuţe frînă faţă (Oltcit Special)

Control (înlocuire) plăcute frînă spate
I. Control grosime discuri frînă spate
i. înlocuire lichid de frînă
i. Control nivel lichid transmisie
. Control nivel lichid de frînă
:. Control nivel electrolit baterie
>. Control şi completare cu lichid spălare geam
. Verificare presiune pneuri
. Control etanşare rotule de pivoţi şi transmisie
.Control sub caroserie a etanşeităţii carterelor şi a
conductelor

. Control şl reglare faruri şi funcţionarea comenzii de
reglaj de la bord (Oltcit Club)

. Restrîngere colectoare de admisiune-evacuare şi a
colierelor de eşapament

. Restrîngerea piuliţelor de fixare a planetarelor pe
arborii de ieşire din cutia de viteze
. Verificarea funcţionării receptorilor şi indicatorilor de
bord

.Verificarea strîngerii bornelor conductoarelor la
demaror şl alternator (bate ria deconectată)

* Operaţii ca re se efectuează la 1 000 km, după rodaj

[Periodicitatea,
în (km), la:

TEHNIUM 1/1886

CUM SE POATE ECONOMISI COMBUSTIBM

trul talerului (39 mm — admisiune,
34 mm — evacuare), diametrul tijei su¬
papei (8 -o!o°o mm — admisiune,
8 ’ 5 ~o!o 36 mm ~ evacuare) şi lungi¬
mea tijei (97, 4 mm — admisiune şi
96,3 mm — evacuare).

După rectificarea suprafeţelor de
contact ale talerelor supapelor con¬
form valorilor unghiurilor prezentate
în figura 18, pe talerele supapelor se
face un uşor şanfren în „a“, după
care se rodează supapele (folosind
dispozitivul ,,A“), respectînd condiţi¬
ile: pe scaunele supapelor (lăţimea
„b“ a suprafeţei de contact cu su¬
papa să fie de 1 la 1,4 mm la admi¬
siune şi de 1,4 la 1,8 mm la evacu¬
are); pe supape (diametrul mare al
suprafeţei de lucru al talerului să fie
egal cu cel mai mare diametru al ta¬
lerului). După efectuarea operaţiei
de rodaj este necesar a se executa o
curăţare corespunzătoare pentru a
elimina pasta de şlefuit, prin suflare
cu aer comprimat (uneori este indi¬
cat a se introduce şi menţine o oră
chiulasa într-o baie cu diluant celu¬
lozic pentru a desfunda canalele de
ungere, după care se suflă din nou
cu aer comprimat). Supele se în¬
cearcă sub sarcină la valorile: F,=
25,4+2,5 kgf (L,=32 mm) şi F 2 =59,6±
2 kgf (1_2=24 mm). Dacă nu se obţin
valorile respective, resoartele de su¬
papă trebuie înlocuite cu altele noi.
Pregătirea arborelui cu came al
chiulasei stingă. Se montează un si-
mering nou (cu ajutorul dispozitivu¬
lui ,,B“) la lagărul spate, iar la extre¬
mitatea faţă — dacă este necesar —
se înlocuieşte ştiftul elastic de an¬
trenare a roţii (orientîndu-i fanta că¬
tre exteriorul arborelui cu came). Se
poate înlocui şi prezonul din capătul
arborelui cu came, de fixare a roţii,
folosind soluţie de etanşare-frînare
şi cuplul de 2,8 daN.m.

Montarea supapelor. După unge¬
rea tijelor supapelor şi ghidurilor, se
introduc supapele în ghiduri, mon-
tîndu-se garniturile de etanşare noi
(diametrul interior al garniturii fiind
de 8,5 mm la evacuare şi de 8 mm la
admisiune) pînă ajung în capătul
ghidului (se poate folosi o ţeavă cu
diametrul interior de 8,5 mm). în
continuare se montează: talerul infe¬
rior, resortul, talerul superior, com-
primîndu-se apoi resoartele cu dis¬
pozitivul „E“ pentru a se introduce
semiconurile de oprire. Montarea ar¬
borelui cu came. Cei doi arbori cu
came se identifică astfel: după lagă¬
rul suport (stînga pentru ruptor-dis-
tribuitor sau dreapta pentru pompa
de benzină) sau după lăţimea cana¬
lului „a“ (mai larg la arborele
dreapta — fig. 19 a). După montarea
garniturii de etanşare între lagărul
spate al arborelui cu came şi chiu-
lasă se introduce cîte o garnitură pe
fiecare prezon de fixare. (Observa¬
ţie: se impune ca garnitura să fie
unsă cu soluţie de etanşare.) După
ungerea suprafeţei de lucru a arbo¬
relui cu came, pentru simeringul
respectiv, se introduce arborele cu
came în chiulasă (la poziţionarea la¬
gărului spate, canalul lagărului pen¬
tru returul de ulei trebuie să cores¬
pundă cu suprafaţa respectivă a
chiulasei, dirijîndu-l astfel către ori¬
ficiul de evacuare). La montarea
chiulasei dreapta, orientarea prezoa-
nelor de fixare a pompei de benzină
trebuie să fie către orificiile de ad¬
misiune. în final se strîng piuliţele
de fixare la cuplul de 1,7 daN.m.
Montarea simeringului arborelui cu
came. Se foloseşte dispozitivul „D“
respectînd condiţia ca arborele să
fie introdus complet în chiulasă,
pentru a nu deteriora simeringul.
Montarea axelor de culbutoare. Fi-
xînd 4 axe, acestea se identifică ast¬
fel: axele de admisiune stînga şi de
evacuare dreapta sînt identice. Cele¬
lalte două sînt de asemenea iden¬
tice, dar au un orificiu înfundat în
„k" (fig. 19 b), necesar şi pentru
orientarea corectă a orificiilor de
ungere. Se menţionează că toate re¬
soartele şi toate culbutoarele sînt
identice. După ungerea cu ulei a
axelor, se introduc în chiulase cu

umărul „1“ dirijat către lagărul faţă al
arborelui cu came (fig. 19 b). Apoi
se montează provizoriu un şurub de
obturare în capul arborelui cu came,
pentru a se putea orienta axa şi de a
corespunde gaura înfundată de blo¬
care cu şurubul respectiv, al cărui
filet se unge cu soluţie de etanşa¬
re-frînare. In continuare, după mon¬
tarea unei garnituri torice pe fiecare
extremitate a axului, se introduc o
bucşă distanţieră cu înălţimea mai
mare pe extremitatea cu umărul „1“
şi şurubul de obturare cu garnitura
respectivă din cupru, strîns la cuplul
de 1,5 daN.m. Se montează cu par¬
tea filetată mai scurtă în chiulasă
prezoanele de fixare. Montarea roţii
arborelui cu came. Roata introdusă
pe arbore (există ştift de poziţio¬
nare) se imobilizează cu cheia „C“
şi se strînge piuliţa la cuplul de 8,2
daN.m, după care demontează chiu¬
lasa din suportul „G“.

Concluzii, a. Cu ocazia lucrărilor
de întreţinere şi reparare a motoare¬
lor este necesar a se respecta strict
condiţiile tehnice impuse de con¬
structor şi totodată cuplurile de
strîngere. Obiceiul de a strînge după
„experienţa" fiecăruia este incorect.
Avînd multe piese din aluminiu, este
de înţeles că, strîngînd şuruburile
sau prezoanele la cupluri superioare
celor recomandate, se distruge file-
tul şi se compromite piesa. b. Pe
parcursul lucrării s-au făcut diferite
recomandări privind folosirea de
piese noi (şaibe, simeringuri, garni¬
turi de etanşare ş.a.). Aceste reco¬
mandări sînt obligatorii avînd în ve¬
dere cît de importantă este pro¬
blema etanşării motorului, c. Varia¬
ţia presiunii în carter impune a se
acorda o atenţie deosebită etanşării
motorului. Din acest motiv, după
efectuarea unor operaţii de întreţi¬
nere şi reparaţii, se impune a se
porni motorul şi a se verifica vizual
zonele pe unde ar putea apărea pete
de ulei. d. Poate cea mai impor¬
tantă problemă este aceea de a fo¬
losi o soluţie de_ etanşare-frînare co¬
respunzătoare. în caz contrar, pot
apărea scurgeri de ulei, desfaceri de
piese prin vibraţii ş.a. lată, pe scurt,
tipurile de „Loctite" folosite curent
la montarea motoarelor: 573 (contur
semicartere, buşoane faţă-spate,
conducte de ungere, lîngă alterna-
tor); 648 (tub retur ulei, cu diame¬
trul de 10 mm, lîngă sorb; montare
conductă cutie de admisiune); 549
(montare volant, garnitură hîrtie pe
chiulasă şi palier); 542 (prezoa-
ne-chiulasă, cutie de viteze, sorb,
conductă filtru de ulei, şurub dema-
ror, prezon colector de aer, buşon
ulei, şurub ax culbutoare). e. Chiar
dacă s-a trecut de termenul de ga¬
ranţie şi pe parcurs se impune a se
executa o operaţie de întreţinere-re-
parare a motorului, nu este indicat a
se executa lucrări la motor în orice
condiţii, ci numai în ateliere SER¬
VICE specializate. în tabel se pre¬
zintă periodicităţile impuse de între¬
prinderea constructoare la efectua¬
rea unor operaţii de întreţinere a or¬
ganelor principale ale motoarelor
autoturismelor OLTCIT.

(URMARE DIN PAG. 7)

dacă valoarea frecvenţei este cu¬
prinsă între 4,02...4,05 MHz. Dacă nu
se obţin limitele menţionate, se mo¬
difică valoarea condensatorului C 7 ,
refăcîndu-se şi reglajul bobinei L 5
pînă la obţinereş rezultatului dorit.

Cu ajutorul unui grid-dip-metru se
acordează circuitul rezonant L 6 C 18
pe 14,5 MHz, L 6 C 22 pe 10,7 MHz, iar
L 8 C 25 pe 14,3 MHz. Se conectează
osciloscopul în colectorul tranzisto¬
rului T 7 , prin intermediul unei rezis¬
tenţe de 2 kli, iar rezistenţele R 23 şi
R 24 se lipesc în montaj. Se corec¬
tează acordul astfel încît prin rotirea
condensatorului variabil de la un
capăt la celălalt să şe obţină o
amplitudine cît mai constantă a
semnalului în banda 14,2...14,7 MHz.

Tot cu dip-metrul se acordează

■ LA AUTOTURISMELE OLTCIT

EVITÎND:

REGLÎND:

- transportarea bagajelor pe pavilion;

- ecartamentul electroz

lor, bujiilor şi a con-

- transportarea bagajelor rău centrate;

tacteîor la ruotor-dls

t rî buitor;

- păstrarea încărcăturilor inutile în

- avansul la aprindere;

portbagaj;

- periodic: carburatoru

(turaţia de mers în

- lăsarea 7 n permanentă pe autoturism

gol);

a; portbagajului demontabil, supor-

- jocul culbutoarelon

tului de schiuri, suportului de bici-

cletă, sau a def1ectorului pentru ru-

CURÂŢÎND PERIODIC:

iotă;

- filtrul de aer;

- în timpul mersului:

- fiItrele de benzină;

. cu neamurile laterale deschise;

- fiitrul (sita) traduct

orului nivel benzină

. cu şocul tras;

montat în rezervor.

. montarea inutilă a oglinzilor re-

trovizoare şi a farurilor supli-

EXECUTÎND:

menta re;

- golirea şi înlocuirea

lubrifianţilor (ulei

- pe timp de iarnă efectuarea de par¬

motor şi ulei cutie vi

teze) numai cu cei in¬

cursuri scurte (sub 5 km) deoarece

dicaţi de constructor

şi la periodicitatea

creşte consumul cu pînă la 3001;

- accelerarea bruscă a automobilului.

corectă; 15WkO motor -
- întreţinerea periodică

80/85W cutie viteze;

a vehiculului avînd

RESPECTÎND:

în vedere:

- dimensiunile, calitatea şi presiu¬

. verificarea compresî

ei motorului;

nile pneurilor recomandate de con¬

. reglarea cuibutoarelor;

structor;

. reglarea ambre iaîulu

i (să nu patineze);

- echilibrarea roţilor;

. verificarea sistemul

ui de frînare (frînele

- verificarea periodică a uzurii pne¬

să fie eficace şi să

nu rămînă în fricţiune

urilor;

permanentă);

- echiparea pavilionului cu un deflec¬

. înlocuirea filtrelor

ia periodicitatea im-

tor aerodinamic în cazul tractării

pusă; »

unei rulote.

. înlocuirea bujiilor

Ia periodicitatea im-

pusă.

DRIVERE PENTRU LED-uri

circuitele rezonante din FTB 2, ast¬
fel: L 16 C 42 şi L 21 C 55 pe 14,5 MHz;
L n C 2 3 , L 17 C 44 şi L 22 C 56 pe 17,9 MHz;
Li 2 C 33 , L 18 C 4 6 şi L 2 3 C 57 pe 24,9 MHz;
Î- 13 C 34 . L 19 C 48 şi L 24 Cs 8 pe 31,9 MHz,
iar L 14 C 35 , L 2 oCso şi L 2 sCs 9 pe 38,9
MHz.

Se conectează osciloscopul la ter¬
minalele înfăşurării L 27 sau L 28 , iar
rezistenţele Ft 27 , R 39 şi cursorul co¬
mutatorului K se conectează la + 12
V. La intrarea mixerului M 2 (pinul
12) se aplică frecvenţele F’ x de la
generatorul X02. Pe fiecare poziţie a
comutatorului K se retuşează regla¬
jul filtrului FTB 2 astfel încît, prin
rotirea condensatorului variabil de la
un capăt la celălalt, să se obţină o
amplitudine cît mai constantă a
semnalului VFX.

Redacţia TEHNIUM mulţu-
1 meşte tuturor colaboratorilor şi
| cititorilor care au avut amabilita¬
tea să trimită felicitări cu ocazia
aniversării a 15 ani de activitate
a revistei şi cu ocazia Anului
Nou 1986.

TEHNIUM 1/1986

DRIVERE PENTRU LED-uri

(URMARE DIN NR. TRECUT)

£c /o 7

Circuitul integrat UAA180 (Sie¬
mens, RFT), prezentat în capsulă
DIL 18, comandă 12 LED-uri şi este
de tipul indicator bară. Figura 7 cu¬
prinde schema pentru verificarea
circuitului integrat. Schema se
.poate utiliza ca indicator de poziţie
unghiulară sau liniară (prin transmi¬
sie mecanică pentru axul potenţio-
metrului) sau ca indicator de nivel
pentru lichide. Figura 8 cuprinde
schema unui indicator pentru nivelul
cîmpului (S-metru), pentru care
semnalul se culege din amplificato¬
rul FI al radioreceptorului.

Figura 9 prezintă un in'dicator de
nivel cu scară logaritmică cu pasul
de 5 dB/LED. Tranzistorul BC308
(BC250, BC251), împreună cu cele
două diode din baza sa, formează
un stabilizator de tensiune de 2 V ca
referinţă pentru circuitul integrat.

Pentru constructorii amatori ce lu¬
crează în domeniul HI-FI este util un
indicator de nivel pentru afişarea
puterii la amplificatoarele audio, a
nivelului de înregistrare la magneto-
foane sau a nivelului la care apar
distorsiuni în preamplificatoare. în
acest scop se poate utiliza schema
prezentată în figura 10. Nivelul sem¬
nalului de intrare la pinul 17 se sta¬
bileşte din semireglabilul de 100 kfi.
Punînd la masă pinul 16 rezultă ten¬
siunea de referinţă minimă = 0 V, iar
cu celălalt semireglabil se stabileşte
tensiunea de referinţă maximă în
domeniul 0—6 V (pin 3). Primul
LED, alimentat direct din sursă, ser¬
veşte ca indicator de funcţionare şi
se poate monta împreună cu cele¬
lalte LED-uri sau separat. în figura
11 este prezentată o aplicaţie ce in¬
teresează îndeosebi pe automobi-
lişti. Este vorba de un indicator de
nivel pentru lichide care se poate
utiliza pentru indicarea nivelului în
rezervorul de benzină. Tranzistorul
BC250 şi LED-u’l 13 formează un
circuit de avertizare pentru o limită
minimă (rezerva de benzină). Rezis¬
tenţele R1, R2 şi potenţiometrul P se
aleg pentru cuprinderea completă a
do/neniului de lucru.

în figura 12 este prezentat modul
de conectare în cascadă a două cir¬
cuite UAA18Q. Asemănător se pot
cupla pînă lâ 17 circuite.

Firma AEG — Telefunken produce
o familie de, circuite integrate în
capsulă DIL cu 8 pini care pot co¬
manda 5 LED-uri fiecare, avînd pa¬
sul de deschidere a comparatoarelor
liniar sau logaritmic. Valorile de
deschidere ale comparatoarelor sînt
astfel alese încît circuitele să poată
lucra în perechi pentru comandă a
10 LED-uri. Schema bloc a unui cir¬
cuit integrat este prezentată în fi¬
gura 13. Datorită simplităţii deose¬
bite a schemelor de utilizare nu vom
face comentarii privind funcţiona¬
rea.

în figura 14 este prezentat un
VU-metru pentru semnale audio cu
domeniul de măsură cuprins între
—20 dB şi +3 dB, iar în figura 15 un
circuit integrat U237B este utilizat
ca indicator al nivelului unui lichid
dintr-un rezervor. Figura 16 prezintă
un VU-metru cu domeniul de indica¬
ţie cuprins între —20 dB şi +6 dB.
Schema pre^ntă particularitatea uti¬
lizării a două circuite din aceeaşi fa¬
milie, U257B şi U267B, ale căror

praguri de deschidere a compara¬
toarelor se intercalează (prin con¬
strucţie). Pentru variaţie liniară în
domeniul afişat se va utiliza pere¬
chea U237B şi U247B. Aceste circu¬
ite integrate permit utilizarea
LED-urilor de aceeaşi culoare sau
de culori diferite. Pentru calculul
tensiunii de alimentare se vor adunai
tensiunile directe ale LED-urilor, iar
la valoarea obţinută se vor adăuga 2
V pentru sursa de curent din circu¬
itul integrat.

Figura 12 se află în
pagina 15.

Leat

N?UT

danţă mare). Curentul de . intrare
pentru pinii 13, 14, 16 este mai mic
de 1 juA. Tensiunea superioară de re¬
ferinţă (pin 13) poate fi fixată după
nevoie între 3 V şi U s — 1 V, iar ten¬
siunea inferioară de referinţă poate
fi fixată între 0 şi U s — 4 V. Aceasta
dă posibilitatea varierii pasului ten¬
siunii de deschidere a comparatoa¬
relor (între două comparatoare ve¬
cine) în limitele de 100 mV la 500
mV. Semnalul de ieşire ai compara¬
toarelor este introdus într-un şir de
porţi Şl ce au la ieşire un semnal
complementar faţă de comparatorul
următor, astfel ca semnalul de ieşire
să fie blocat atunci cînd se atinge
tensiunea de deschidere a compara¬
torului următor. Comparatorul 31
blochează semnalul de ieşire al
comparatorului 30 atunci cînd ten¬
siunea superioară de referinţă este
depăşită. Comparatoarele 1 şi 31
pot fi controlate din exterior prin pi¬
nii 11 şi 17, necesari la funcţionarea
în cascadă;

— circuitul mai cuprinde un bloc
logic care comandă, folosind sem¬
nalul provenit de la convertorul ana-
log-digital, cele 9 etaje de ieşire.
Etajele de ieşire au un generator co¬
mun de curent constant cu valoarea
de 15 mA, Circuitul integrat U1096B
poate lucra în cascadă pînă la 5 bu¬
căţi, ceea ce înseamnă controlul a

Pentru mărirea rezoluţiei indica¬
toarelor analogice cu LED-uri s-au
construit circuite integrate care să
comande un număr mai mare de
LED-uri, deşi numărul crescut al
acestora implică creşterea număru¬
lui de linii, de comandă şi un număr
sporit de pini pentru circuitul inte¬
grat (cu creşterea preţului). Folo¬
sind o matrice de conexiuni pentru
LED-urile comandate, firma Telefun¬
ken a găsit soluţia de a comanda 30
de LED-uri cu numai 9 linii de cone¬
xiune, utilizînd un circuit integrat
special conceput, U1096B, prezentat
în capsulă DIL cu 18 pini. Schema
bloc a circuitului este prezentată în
figura 17, capsula şi funcţia pjniior
în figura 18, iar în figura 19 modul
de conectare a celor 30 de LED-uri.

După cum se vede din schema
bloc (fig. 17), circuitul integrat cu¬
prinde următoarele:

— un convertor analog-digital for¬
mat din 31 de comparatoare cu his¬
terezis ce evaluează semnalul analo¬
gic aplicat pe pinul 16. Tensiunile
de referinţă ale comparatoarelor sînt
determinate de divizoru! rezistiv in¬
tern R1—R30. Tensiunile de refe¬
rinţă pot fi modificate extern prin
accesul la divizorui intern prin pinii
12 şi 15, necesar la funcţionarea în
cascadă a mai multe circuite, sau
prin pinii 13 şi 14 (intrare cu impe-

TEHNIUM 1/1986

3 _ I , şJ-> -S o

! l=s J «1 i f i| J=S

3 ga“ > ;>j £ * >■& g^ .">

ii fi fgţ rei ezi foi ra mi na

U 1096 B

IU' UJ 111 IAJ 0 HJ I 2 J nr

0a 0b 0c Od °E Of Og Oh

R3 R2 Rl_

, J

n r

n m r

ri r

“i ra r

U 1096 B

bjmmUjMLiimiâJlsJ

rW—

0 -

o~.

.0 -.

0 -

1°-

—

L-W—

20
21
22

0 a 0b oc Od oe Of og

V ref. Inf. >0

150 de LED-uri.

în figurile 20 şi 21 sînt prezentate
divizoarele externe pentru Uref. min
mai mare ca 0 V şi Uref. min. = 0 V.

In figura 22 se prezintă modul de
cuplare a două circuite în cascadă,
iar în figura 23 o cascadă de 5 cir¬
cuite pentru comanda a 150 de
LED-uri. în figura 24 se prezintă
schema bloc a unui turometru de
bord pentru autovehicule ce indică
turaţia motorului în domeniul 250 la
750 rot/min cu pas de 250 rot/min.

Tot în cadrul aplicaţiilor practice
ale driverelor cu intrare analogica
prezentăm în figura 25 un indicator
de nivel pentru audio (VU-metru)

Vg -16 V

oh oj

f .A fiii ra h Ja

U 1096 B

°A °B °C °D

Hal IÎ7l 1 H ii fh Ji 1,

U 1096 B

Lţj izj i4J 143 14J m M m et

°B °C °D 0e Of 0q Oh o,

I lial H li Fsl li |Î3l l

U 1096B

ip uj uj uj m m m m m

o E o F o G o H o,

LEDs 91....120

430C

rz.

<u\

2 ?

fexwui

C3—

£_

P-

£_

r ^

realizat cu circuitul integrat TL480C
(Texas Instruments) ce poate cor
manda 10 LED-uri. Circuitul aprinde
toate LED-urile atunci cînd la intrare
i se aplică o tensiune de 2 V.

Circuitul integrat LM3914, produs
de National Semiconductor, poate fi
utilizat ca indicator de poziţie sau
indicator bară prin controlul asupra
pinului 9.

Schema din figura 26 afişează un
semnal cuprins între 0 şi 5 V. Limita
superioară se ajustează prin modifi¬
carea tensiunii la pin 7. Circuitul ne¬
cesită o tensiune de 1,25 V între pi¬
nii 7 şi 8, tensiune aplicată prin R1.
Cînd tensiunea este constantă, un
curent constant trece prin R1, astfel
că tensiunea la pinul 7 este dată de
relaţia:

Upin 7 = 1,25 V (1+R2/R1) + l ADJ (R2)
Valoarea lui R1 determină curentul
ce trece prin LED-uri conform rela¬
ţiei:

I led = T25 V/RIxIO

(CONTINUARE ÎN PAG. 23)

TEHNIUM 1/1986

masuri

preventive
si de remediere

MIHCEA CONSTANTIISi MUIMTEANU,
Oţelu-Roşu

Condensul este un fenomen care
apare în locuinţă ca urmare a umidi¬
tăţii excesive a aerului interior. Tem¬
peratura din locuinţă, temperatura
pereţilor şi cantitatea de vapori de
apă din aer sînt factorii principali
care favorizează sau nu apariţia
condensului.

Fenomenul de condens apare în
locuinţe, în special iarna, atunci
cînd cantitatea de vapori de apă din
interior depăşeşte un anumit prag,
numit limită de saturaţie.

Cantitatea de vapori de apă ab¬
sorbită şi reţinută în aer este în
funcţie de temperatura acestuia. Cu
cît temperatura aerului este mai
mare, cu atît el poate reţine o canti¬
tate mai mare de vapori de apă. Ast¬
fel, la temperatura de +6°C, un me¬
tru cub de aer poate absorbi 7,26 g
vapori de apă, în timp ce la tempe¬
ratura de +20° C poate absorbi 17,30
g vapori de apă. Aerul ajunge la li¬
mita de saturaţie atunci cînd nu mai
poate absorbi vapori de apă.

Surplusul de vapori de apă care
depăşesc limita de saturaţie, nepu-
tîndu-se absorbi în aerul locuinţei,
se depune pe elementele interioare
(pereţi, mobilă, pardoseală etc.) mai
reci, sub formă de picături, numite
generic condens. Dacă într-o locu¬
inţă temperatura aerului interior este

de +16°C şi umiditatea relativă este
de 60% (limita normală), înseamnă
că fiecare metru cub de aer va con¬
ţine 1_3,66 g/m 3 x 0,6=8,20 g vapori de
apă. în exemplul dat este suficient
ca temperatura pereţilor să fie sub
+8°C pentru ca vaporii de apă să se
depună pe ei sub formă de picături.
Condensarea vaporilor de apă se
face pe elementele cele mai reci ale
construcţiei: pe pereţi tencuiţi sau
vopsiţi cu vopsea de uiei, pe faianţă,
pe pardoseală, pe tavan, pe mobilier
etc.

Umezirea pereţilor şi în general a
elementelor reci nu se observă ia
primele atingeri aie punctului critic
de saturaţie a aerului cu vapori de
apă. Majoritatea materialelor de
bază din care sînt construite clădi¬
rile (diverse cărămizi tencuite cu
mortar de var-cimenî-nisip, panouri
şi plăci din ipsos sau beton etc.) au
proprietatea de a acumula ume¬
zeală, dar pînă la saturaţie.

Cauzele care duc la formarea va¬
porilor de apă în interiorul locuinţe¬
lor sînt numeroase, cele mai impor¬
tante fiind:

— umezirea aerului din interior, în
timpul aerisirilor sau circulaţiei pe
uşi, ca urmare a existenţei unui aer
foarte umed în exteriorul locuinţei.
Acest fenomen se petrece în perioa¬

dele anului cînd precipitaţiile atmo¬
sferice sînt intense;

— defecţiuni la acoperişuri, bur¬
lane, jgheaburi, la conductele de
apă potabilă şi menajeră;

— introducerea de combustibili
solizi (lemne, cărbuni) în locuinţă
pentru a se usca; în sprijinul acestei
afirmaţii amintim că bradul prin us¬
care pierde 60% din greutate, iar fa¬
gul 30%, pierderi care se fac în prin¬
cipal pe seama evaporării apei din
lemn;

— folosirea îndelungată a apara¬
telor cu flacără deschisă (aragaze)
în care se arde gaz metan sau gaz
petrolier lichefiat (aragaz). Degajă¬
rile de vapori de apă la arderea ga¬
zelor în aparatele de încălzit sînt
destui de mari, ajungînd la 1,61
kg/m 3 de gaz metan ars şi la 4,00
kg/m 3 de gaz petrolier lichefiat ars.
Aparatele cu flacără deschisă nefi-
ind racordate prin burlane la coşuri,
infestează aerul din încăperile locu¬
inţei cu vapori de apă şi cu dioxid
de carbon;

— activităţile gospodăreşti; vapo¬
rii de apă produşi de diverse activi¬
tăţi gospodăreşti (preparare mîn-
care, spălat vase, spălat şi uscat
rufe, igiena zilnică, respiraţie şi
transpiraţie efc.) într-o familie de
patru persoane însumează un total
de 22 kg. Această apă, sub formă de
vapori, este permanentă în locuinţă
fără ca locatarii să fie stînjeniţi de
prezenta ei;

— refolosirea in extremis a căldu¬
rii gazelor de ardere, evacuate la
coş. Dacă pe traseul de evacuare a
gazelor de ardere se montează un
recuperator de căldură şi tempera¬
tura gazelor ajunse în coş este sub
125°C, vaporii de apă vor condensa,
degradînd tencuiala, zugrăveala şi
uneori chiar coşul (fig. 1).

Problema principală este cea a
condensului excesiv şi continuu, îm¬
potriva căruia trebuie luate toate
măsurile, acţionînd în principal asu¬
pra reducerii emanaţiilor de vapori
de apă, a creşterii temperaturii aeru¬
lui interior şi a pereţilor.

Condensul, ca fenomen explicat

fizic prin depunerile de apă pe ele¬
mentele interioare ale locuinţei, este
un iucru deosebit de neplăcut deoa¬
rece atrage după sine:

— infiltraţii de apă sub pardoseli;

— degradări ale zugrăvelilor şi
uneori chiar ale tencuielilor;

— posibile degradări ale mobilie¬
rului (exfolierea furnirului), ale ta¬
blourilor, aie covoareior, ale pardo¬
selilor etc.;

— degradări ale aparatelor elec^
trice din locuinţă (televizoare, frigi¬
dere, aparate de radio, maşini de
spălat etc.) datorită ruginirii şi oxi-
dării;

— atmosferă nesănătoasă din
punct de vedere al umezelii prea
mari şi al mirosului degajat de mu¬
cegaiul dezvoltat în acest mediu
umed;

— pericol de îmbolnăvire pentru
persoanele care locuiesc şi, mai
ales, dorm în mediul încărcat cu
sporii mucegaiuiui.

Cele mai dăunătoare efecte ale
condensului sînt petele de mucegai,
deoarece acesta este foarte nociv, în
primul rînd pentru sănătatea oame¬
nilor şi apoi pentru elementele con¬
stituente ale locuinţei (fig. 2).

împotriva condensului se poate
acţiona preventiv, prin luarea unor
măsuri care să împiedice degajarea
şi depunerea de vapori de apă, sau
combativ, prin aplicarea unor me¬
tode şi soluţii care să conducă la
mărirea gradului de absorbţie a va¬
porilor de apă în elementele de
construcţie şi la stîrpirea mucegaiu¬
lui.

MĂSURI PREVENTIVE

Cea mai importantă măsură pre¬
ventivă» este reducerea la limită a
umidităţii din aerul locuinţei.

Pentru prevenirea apariţiei con¬
densului şi mucegaiului trebuie evi¬
tate următoarele practici:

— folosirea in extremis a aparate¬
lor cu flacără deschisă (aragaze);

— introducerea în locuinţă a prea
multor lemne verzi pentru a le usca;

— fierberea îndelungată a apei şi
a altor lichide în vase deschise;

— spălarea manuală în cantităţi
mari a rufelor în interiorul locuinţei;

— uscarea rufelor în bucătărie, în
baie sau în cameră;

— menţinerea unei temperaturi
prea mici în încăperi, care atrage
după sine o temperatură mult mai
mică a pereţilor, favorabilă conden¬
sării vaporilor de apă;

— zugrăvirea cu vfnarom la inte¬
rior în locuinţele unde degajările de
vapori de apă sînt mari;

— folosirea, pentru remedieri in¬
terioare ale tencuielilor, a produsu¬
lui Apastop;

— crearea de suprafaţe izolante
(vopsirea pereţilor, aplicarea de
plăci de faianţă sau plăci melami-
nate din aşchii de lemn etc.) în zo¬
nele predispuse la condens;

— folosirea de ipsos pentru repa¬
raţiile mari ale tencuielii din colţu¬
rile încăperilor;

—■ aşezarea mobilierului (dula¬
puri, paturi, rafturi, poliţe, etajere
etc.) aproape lipit de perete şi de
obicei fără picioare de rezemare;

— neaerisirea locuinţei;

— încălzirea cu intermitenţă a în¬
căperilor locuinţei;

— menţinerea unei tîmplării cu
rosturi neetanşe, pe unde pătrunde
mult aer rece în locuinţă.

Se vor realiza mereu aerisiri ale
încăperilor locuinţei atunci cînd se
consideră că în ele sînt prea mulţi
vapori de apă.

In zonele predispuse la condens
(colţuri mai reci sau pereţi exteriori
îndreptaţi spre vest şi nord etc.) se
vor pensula substanţe fungicide ca:
soluţie de suifat de cupru dizolvat în
apă de var (zeamă bordeleză), solu¬
ţie cuprosodică (zeamă burgundă),

TEHNIUM 1/1986

soluţie de amoniac în apă (1:50 în
volume).

COMBATEREA CONDENSULUI

Condensul se combate în lunile
calde ale anuiui prin luarea urmă¬
toarelor măsuri:

— uscarea zonelor afectate de
umezeală, urmată de spălarea şi ră-
zuirea straturilor de zugrăveală;

— rezugrăvirea pereţilor folosind
lapte de var şi soluţii cu substanţe
fungicide;

— verificarea etanşeităţii tîmplă-
riei în zonele: dintre perete şi toc,
dintre falţuri la închiderea uşilor şi
ferestrelor, dintre geam şi falţ. Dacă
se constată neetanşeităţi, se vor lua
măsuri de remediere după cum ur¬
mează:

• se introduc materiale îermoizo-
lante între toc şi zidărie. La supra¬
faţa văzută, în interiorul locuinţei, se
va lipi cu aracet o fîşie de hîrtie de
2—3 cm lăţime. Peste hîrtie se va
fixa, prin batere în cuie sau lipire,
un pervaz din lemn;

• în colţul intrînd al falţului tocu¬
lui se va pune bandă purfix sau bur-
leţi din material textil;

• geamurile se vor lipi în falţ cu
aracet sau cu vopsea de ulei, iar
şipca se va fixa cît mai bine în cuie.

— înlăturarea mucegaiului apărut

pe pereţi, prin pensularea zugrăveli¬
lor cu lapte de var, cu o soluţie de
hipoclorit de sodiu. Alcalinitatea so¬
luţiei distruge mucegaiul, nepermi-
ţînd dezvoltarea rapidă a altuia;

— aplicarea unor tencuieli folo¬
sind produsul MODILIT — termoizo-
lant, biocid şi fungicid;

— intervenţii constructive prin
tehnologii umede sau uscate.

într-o tehnologie de lucru umedă,
după îndepărtarea straturilor de zu¬
grăveală şi tratarea cu substanţe
fungicide, pe perete se pot aplica
plăci de ipsos, de carton-ipsos, de
stabilit, de rumbeton etc. sau se
aplică o zidărie cu cărămidă plină
eficientă, aşezată pe muchie. Pentru
aderenţă se foloseşte mortar de
var-nisip-ciment sau var-nisip-ipsos.

Rezultate bune se obţin şi atunci
cînd se execută o tencuială cu mor¬
tar în componenţa căruia se includ
şi materiale ce permit difuzia vapori¬
lor de apă. Cele mai cunoscute ma¬
teriale difuzive ce se includ în mor¬
tare sînt: rumeguşul, gramelitui, gra¬
nulele din argilă expandată, puzde¬
ria de cînepă etc.

Pe aceste suprafeţe (placate sau
tencuite) se vor executa cu predilec¬
ţie văruieli cu lapte de var şi diverşi
coloranţi. Se vor evita zugrăvelile cu

humă, placările cu tapet lavabil şi
semilavabil, vopsirile cu vopsea de
ulei sau cu vinarom, deoarece toate
acestea favorizează apariţia conden¬
sului şi dezvoltarea mucegaiului.

Aplicarea unei tehnologii uscate
presupune lipirea pe suprafaţa afec¬
tată de condens a unor straturi de
hîrtie şi carton tip fagure, tratate
fungicid. Grosimea acestor straturi
poate să ajungă pînă la 15—20 mm.
Pentru lipire se va folosi aracetul şi
mai puţin cleiul de oase sau de
piele.

Rezultate bune se obţin şi prin li¬
pire de plăci aglomerate tip P.A.F.
— poros, groase de 50 mm, finisate
cu calcio, produse de C.P.L.-Foc-
şani.

Se va evita folosirea de materiale
termoizolante (polistiren, folii de
PVC, tencuială cu Apastop etc.),
care nu permit înglobarea de vapori
de apă, favorizînd formarea conden¬
sului prin împiedicarea eliminării
umidităţii din locuinţă.

Dacă pînă acum ne-am referit la
condensul din încăperi, vom men¬
ţiona în continuare cîteva metode de
prevenire şi combatere a condensu¬
lui de pe coşurile de evacuare a ga¬
zelor arse:

— coşurile se vor realiza din

produse ceramice arse;

— în podurile reci, coşurile se vor
placa la exterior cu materiale izola¬
toare (plăci de azbest, de vată mine¬
rală etc.), pentru a nu se pierde căl¬
dura;

— în coşurile cu condens excesiv
se vor monta burlane prevăzute la
partea de jos, la uşa de curăţare, cu
un rezervor (o cutie) de colectare a
apelor provenite din condens. Vasul
de colectare se poate prevedea cu o
ţeavă de prea-plin care asigură, eva¬
cuarea continuă a apei din el. In lo¬
curile unde nu se poate monta ţeavă
de prea-plin, apa din vasul de colec¬
tare se va arunca periodic, în funcţie
de cantitatea acumulată.

Burlanele montate în coşurile cu
condens, dacă sînt protejate la inte¬
rior şi exterior contra ruginirii, sînt
eficiente timp de 6—7 ani;

— astuparea oricăror orificii, la
maşina de gătit şi la punctul de ra¬
cord al burlanului în coş, prin care
se poate infiltra aer fals încărcat cu
umezeală.

Arhitect DAW ATANASE PQPESCU,
Bucureşti

Construcţia propusă alăturat re- temperatura apei în rezervorul de
prezintă o instalaţie de preparare a stocaj nu este suficientă pentru a
apei calde menajere într-un sistem putea fi folosită şi atunci, prin ma-
mixt alcătuit din captator solar şi nevrarea robinetului, apa este tre-
boiler electric. Acest sistem a fost cută în boilerul electric, unde i se ri¬
dat în folosinţă în aprilie 1983, iar în dică temperatura,
intervalul de timp scurs a funcţionat In zilele răcoroase de primăvară
satisfăcător. sau toamnă, cît şi în zilele înnorate

Perioada de folosire a captatorului de vară, boilerul electric primeşte
solar este 15 aprilie — 1 noiembrie, apa preîncălzită de captatorul solar
în perioada de iarnă captatorul este pe care o încălzeşte la temperatura
debranşat de la reţea, iar rezervorul programată de butonul termostatu-
de stocaj golit. în intervalul 1 lui.

noiembrie — 15 aprilie apa caldă Vara, în zilele însorite şi calde,
este obţinută prin intermediul boile- captatorul solar funcţionează în ex-
rului electric. clusivitate, furnizînd apă caldă la

în timpul funcţionării sistemului 50°C.
mixt se poate întîlni situaţia cînd Analizînd eficienţa economică pe

perioada de funcţionare a sistemului cauciuc cu inserţie textilă,
mixt, am constatat o reducere cu Montarea manometrului s-a făcut
30—35% a costului facturii energiei pentru a controla presiunea în con-
electrice pentru încălzirea apei me- duete şi eventualele căderi de pre-
najere. siune efin cauza unor pierderi de

întreaga instalaţie — boiler, capta- apă datorită avariilor,
tor solar, vas de înmagazinare — Alăturat anexez o fotografie a an-
funcţionează la presiunea din reţea, samblului captator solar şi rezervor
Conductele sînt de 1 ţol, din oţel de înmagazinare montat pe acoperi-
zincat, de instalaţii. Racordarea con- şui casei mele şi o schiţă de funcţio-
ductelor la ştuţurile captatorului so- nare a instalaţiei.

Iar se face prin două furtunuri de

TEHNIUM 1/1986

r şi hph.

■H PMDKMli

Fixarea hîrtiei fotografice pe plan¬
şeta aparatului de mărit se face de
regulă prin intermediul unei rame de
mărit. Printr-un sistem mecanic oa¬
recare, rama de mărit presează
coala de hîrtie fotografică pe contur,
asigurîndu-i atît aşezarea corectă ca
poziţie faţă de imaginea proiectată,
cît şi o planeitate perfectă.

Deşi utilizarea ramei de mărit pare
practic corespunzătoare din toate
punctele de vedere, există însă si
dezavantaje:

— hîrtia fotografică nu este utili¬
zată integral ca suprafaţă. Marginea
albă care se formează nu este un
deziderat estetic, aşa cum s-ar pu¬
tea crede la prima vedere; tendinţa
în fotografia actuală este de a pre¬
zenta fotografii fără magini. O even¬
tuală punere în valoare a fotografiei
prin caşerare sau înrămare rezolvă
estetic necesitatea existenţei şi mă¬
rimea unui eventual contur, fie el
alb sau de altă culoare;

— pentru formatele mai mari de
18x24 cm, ramele de mărit devin
mai greoaie şi mai scumpe. Toto¬
dată tăierea marginii albe devine
mai complicată;

— fotografiile de format mare,
30x40 cm şi 50x60 cm, nu necesită
din principiu margini, ele urmînd să
fie prezentate în marea majoritate a
cazurilor înrămate sau caşerate pe
un suport adecvat.

Unii fotografi rezolvă problema
eliminării marginii albe prin aşeza¬
rea hîrtiei sub un geam de buiaă ca¬
litate, care să nu introducă defor¬
mări ale imaginii. Soluţia este bună
şi practicabilă la formate relativ
mici, pînă la 18x24 cm, manevrarea
geamului devenind dificilă la dimen¬
siuni mari. Totodată se impune o
atentă curăţare a feţelor geamului
pentru îndepărtarea prafului şi altor
impurităţi cu efect negativ asupra
acurateţei fotografiei.

Atelierele fotografice profesionale

Ing. VASSLE CĂLiNESCU

precum şi fotoamatorii foarte bine
utilaţi folosesc mese de mărit cu fi¬
xarea pneumatică a hîrtiei. Acest
sistem oferă avantaje importante:

— prinderea rapidă în orice pozi¬
ţie a hîrtiei fotografice;

— eliminarea unor manevrări ma¬
nuale a hîrtiei şi implicit a riscului
deteriorării suprafeţei cu emulsia fo-
tosensibilă.

Sistemul este cunoscut de multă
vreme şi nu reprezintă ca soluţie de
principiu nici o noutate. Mulţi ama¬
tori şi-au construit în diverse va¬
riante mese de mărit cu fixare pneu¬
matică.

în cadrul materialului de faţă vom
prezenta modul de realizare a unui
asemenea dispozitiv, limitîndu-ne la
indicarea unor date generale. Reali¬
zarea efectivă a construcţiei este re¬
lativ simplă, fără probleme deose¬
bite privitoare la materiale, prelucra¬
rea lor sau asamblare.

Principiul de lucru constă în utili¬
zarea unei suprafeţe de aşezare pre¬
văzută cu orificii prin care aerul este
aspirat cu o forţă modestă. Presiu¬
nea atmosferică va fixa pe întreaga
suprafaţă coala de hîrtie fotografică
aşezată pe aceste orificii, sub care
se realizează prin aspiraţie o sub-
presiune.

Practic este necesară realizarea
unei rame sau a unei planşete a
aparatului de mărit care să permită
aplicarea principiului descris. Solu¬
ţia constructivă prezentată constă în
înlocuirea planşetei aparatului de
mărit cu o planşetă prevăzută cu o
cavitate interioară şi cu suprafaţa in¬
terioară perforată. Aspirarea aerului
se realizează ca principiu cu un as¬
pirator de praf.

Propunem analiza figurilor 1, 2, 3.
Aparatul de mărit prevăzut cu o
planşetă cu fixare pneumatică se
află aşezat pe o masă de lucru, ca
orice alt aparat de mărit. Masa de
lucru va fi însă prevăzută cu un ori¬

ficiu central prin care trece un tub
de aspiraţie continuat de un furtun
flexibil pînă la un aspirator de praf.
Comanda aspiratorului se face cu
un întrerupător la picior (tip pedală,
eventual) sau cu un întrerupător la
rnînă, aşezat într-o poziţie convena¬
bilă. Fixarea hîrtiei în poziţia dorită
se face prin pornirea aspiratorului,
iar eliberarea hîrtiei prin oprirea
aparatului. în cazul construirii unui
asemenea dispozitiv de fixare a hîr¬
tiei la dimensiuni mai mici se poate
folosi un aparat de uscat părul pen¬
tru aspiraţie. Indiferent că se folo¬
seşte un aspirator sau un aparat de
uscat părul, legătura cu planşeta
propriu-zisă se va face printr-un fur¬
tun elastic, flexibil, care să nu trans¬
mită vibraţii.

• Indicaţiile cu caracter constructiv
date în continuare au în vedere o
posibilă variantă, respectiv cea figu¬
rată, practic putîndu-se realiza dis¬
pozitivul propus. într-o multitudine
de alte variante constructive.

Planşeta urmează a se face din
trei elemente principale, respectiv
un capac superior (1) prevăzut cu
perforaţii, corpul de bază (2) şi ca¬
pacul inferior (3).

Dimensiunile date corespund po¬
sibilităţii de fixare a formatelor de
pînă la 50x60 cm. Cota „A" se de¬
termină în funcţie de tipul de aparat
de mărit, ea reprezentînd distanţa
de la axa optică la axa elementelor
de fixare a coloanei aparatului de

mărit de planşetă. Evident, noua
planşetă o va înlocui pe cea origi¬
nală.

Capacul (1) se va face din placaj
sau carton melaminat, ca de altmin¬
teri şi capacul (3). Corpul (2) se va
realiza dintr-o placă de panel sau
placaj gros. Decuparea centrală este
de 650x650 mm centrată de axul
optic al aparatului de mărit. Priza de
aspiraţie se face în capacul (3) tot în
dreptul axei optice.

Cele trei piese se asamblează de-
montabil sau nu. Capacele (1) şi (3)
se fixează cu holzşuruburi sau cuie
de corpul (2). în varianta nedemon-
tabilă se va folosi şi încleierea cu
aracet. Se recomandă ca primul ca¬
pac să fie lipit şi cel de-al doilea fi¬
xat în cuie pentru a-l putea scoate
în vederea unor intervenţii ulte¬
rioare.

Pentru efectuarea orificiilor de as¬
piraţie (diametru 2,5 — 3 mm) se
trasează un ansamblu de linii din 4
în 4 cm, atît pe ordonată cît şi pe
abscisă, în zonele pozitive şi nega¬
tive, considerînd un sistem de coor¬
donate plan,, cu punctul de zero în
axa optică. în toate punctele de in¬
tersecţie se fac găuri (rezultă ca¬
rouri de 4x4 cm).

Pentru fixarea capului furtunului
de aspirator (5) se va executa o
piesă strunjită (4) din metal sau ma¬
terial plastic cu rol de racord, piesă
care se fixează presat în capacul in¬
ferior (3). Forma şi dimensiunile

TEHNÎUM 1/1986

MECANISMUL DE DECLANŞARE
AFS 00-03

1. obiectiv stîngă

1 buc.

2. capătul reglabil al tijei

1 buc.

tablă alamă # 1 mm

3. şurub cu piuliţă

1 buc.

4. tijă de legătură

1 buc.

tablă alamă # 1,2 mm

5. splint

1 buc.

0 1 mm

6. şurub de prindere pîrghii

3 buc.

7. pîrghie

1 buc.

OL 37 # 1 mm

8. cuiul declanşator

1 buc.

9. pîrghie acţionare obturator

2 buc.

10. obiectiv dreapta

1 buc.

(URMARE DIN PAG. 9)

prin intermediul roţii dinţate cu 8
dinţi, ansamblul roată dinţată-disc
cu came, poz. 19 (AFS 00—00).

Ansamblul 19 se compune dintr-o
roată dinţată cu 28 de dinţi avînd
diametrul cercului de fund de 17,5
mm, diametrul cercului de rostogo¬
lire de 19 mm şi diametrul cercului
de vîrf de 20 mm; o bucşă şi un disc
cu două came aşezate una faţă de
cealaltă la 90°. Asamblarea între
roata dinţată, bucşă şi discul cu
came se va face prin alămire sau
cositorire. Părţile componente şi
modul de asamblare ale poz. 19 sînt
prezentate în desenul AFS 00—00.

Prinderea ansamblului 19 pe car¬
casă se face cu ajutorul unui şurub
cap bombat M3, poz. 20 (AFS
00—00), la o distanţă de 12,5 mm
între marginea din spate a carcasei
şi centrul găurii de prindere, filetată
M3. Distanţa între cele două roţi
dinţate ale ansamblurilor 19 şi 21
(AFS 00—00) se va fixa astfel încît
cele două roţi dinţate să execute o
mişcare lină, fără înţepeniri. Sub
poz. 19 se vor monta, dacă este ne¬
cesar, şaibe de distanţă.

Discul cu cele două came are
acelaşi rol pe care-l avea cama, poz.
3 (AFS 00—02), de a opri mecanis¬
mul de antrenare al filmului, cu deo¬
sebirea că nu mai opreşte filmul
după fiecare imagine, ci el blo¬
chează după transportul unei ima¬
gini, apoi după transportul a trei
imagini, acest ciclu repetîndu-se atît
timp cît în aparat este film. Prin
aceasta se recuperează imaginea
dintre camerele obscure şi se eli¬
mină riscul suprapunerii imaginilor.

Pentru a asigura buna funcţionare
a mecanismului şi a permite pîrghiei
34 (AFS 00—00), pe care acţionează
discul cu came, să aibă o mişcare
sus-jos o dată cu butonul de de¬
clanşare, această pîrghie se va
ajusta, conform desenului AFS
00—00, numai în locurile indicate.

în partea stîngă a aparatului se
vor monta contorul 31 şi ansamblul
ax-roţi dinţate, poz. 32 (AFS
00—00), acesta din urmă rămînînd
nemodificat. Pentru contorul de film

aspirat, la unele tipuri de aspira¬
toare este prevăzut pe tubul de ca¬
păt al furtunului un inel mobil prin a
cărui învîrtire se obturează parţial
sau total un orificiu. Acest regla]
este util şi în cazul dispozitivului
nostru pentru a micşora absorbţia
de aer prin orificii în cazul formate¬
lor mari. Dacă aspiratorul nu dis¬
pune de acest reglaj (eventual pla¬
sat pe un tub metalic intermediar),
el poate fi realizat pe piesa (4), prin
adăugarea unui colier (6) rotitor
(fig. 4), prevăzîndu-se o gaură co¬
respondentă de circa 10 mm în am¬
bele repere. Colierul (6) se mon-
V tează pe piesa (4) cu un joc minim
pentru a preveni pierderile de aer.
Se execută din metal sau material
plastic, randalinat exterior, cu o lun¬
gime de circa 35—50 mm.

Se recomandă totodată introduce¬
rea unei piese plate rotunde (diame¬
tru circa 70 mm) din tablă fixată
central pe capacul superior la
10—15 mm de faţa reperului (4), cu
rol de disipare a absorbţiei dispro¬
porţionate a aerului pe direcţie
axială.

Un asemenea dispozitiv de prin¬
dere a hîrtiei fotografice are toto¬
dată avantajul că poate fi utilizat şi
în poziţie verticală.

se impune o nouă gradare pentru 20
de imagini, cîte se pot obţine pe un
film îngust de 36 de imagini cu
acest aparat stereoscop.

Tot pe carcasa stîngă, 7 (AFS
00—00), se va monta şi mecanismul
de transportat înapoi filmul. Pe
această parte nu se vor mai monta
pîrghiile şi butonul de declanşare,
dar se va avea grijă să se obtureze
găurile prin care ar putea pătrunde
lumina în camera obscură.

Vizarea făcîndu-se printr-un sin¬
gur vizor, se va renunţa la vizorul
din stîngă (sau se va obtura),.deoa¬
rece o vizare mai comodă se face
prin vizorul din dreapta, el fiind am¬
plasat aproape la jumătatea aparatu¬
lui.

După montarea tuturor mecanis¬
melor în partea de sus, se vor monta
vizorul şi capacul; capacul se va
prinde de carcasă cu şuruburi în
punctele 28 (AFS 00—00).

MECANISMUL DE DECLANŞARE
SIMULTANĂ
A OBIECTIVELOR

Deoarece declanşarea indepen¬
dentă a obiectivelor în acelaşi timp
este foarte dificilă, chiar şi cu ajuto¬
rul declanşatorului flexibil dublu, se
va modifica şi mecanismul de de¬
clanşare.

Astfel, pîrghia 1 (AFS 00—04),
montată iniţial pe obiectiv, se va în¬
lătura şi se va confecţiona o nouă
pîrghie, 7 (AFS 00—03), care se va
monta pe obiectivul din dreapta.

De ştiftul montat pe pîrghia 7
(AFS 00—03) se va prinde, cu ajuto¬
rul unui splint 5 (AFS 00—03), tija
de legătură 4 (AFS 00—05), care va
intra prin deschizătura practicată în¬
tre cele două carcase ale aparatului
(secţiunea A—A, AFS 00—00) şi
care va acţiona pîrghia 9 (AFS
00—03) de la obiectivul din stîngă.

Sincronizarea declanşării celor
două obiective se va face reglînd
lungimea tijei 4 (AFS 00—03). Avem
această posibilitate prin culisarea
capătului reglabil 2 (AFS 00—03) şi
fixarea lui în poziţia necesară cu şu¬
rubul şi piuliţa 3 (AFS 00—03).'

După terminarea operaţiilor de
asamblare se vor retuşa cu vopsea
neagră zonele de lipire pe unde ar
putea pătrunde lumina. Astfel apara¬
tul este gata pentru probele de film.

Se recomandă pentru primele
probe să se folosească film negativ
alb-negru. Dacă după developarea
filmului, între imagini nu avem o
pauză minimă, se va micşora cu
4—5° unghiul de 90° dintre cele
două came ale ansamblului 19 (AFS
00—00), iar dacă pe film avem unele
zone voalate, se vor identifica locu¬
rile pe unde pătrunde lumina şi se
vor vopsi sau etanşa cu material
textil folosit la casetele pentru film.

După efectuarea tuturor remedie¬
rilor se va trece la fotografierea cu
diapozitiv alb-negru sau color. După
developarea filmului diapozitiv veţi
avea satisfacţie deplină pentru
munca depusă la realizarea acestui
aparat.

Diapozitivele stereo se vor monta
perechi în rame duble din carton,
avînd distanţa de 65 mm între cen¬
trele imaginilor.

Vizionarea se face prin proiecţie,
cu aparate de proiecţie stereosco¬
pice sau prin vizare cu ajutorul dia-
vizoarelor stereo.

Unul din multiplele tipuri de diavi-
zoare stereo îl puteţi procura din
trusele OPTIK CABINET, care se
găsesc în librării.

PIRGHSE DUBLĂ
AFS 00-04

1 buc.
1 buc.

nu se mai foloseşte
OL 37 1 mm se montează in

locul poz. 1

OL. 37 se nituieşte sau

se alămeşte pe
poz. 2

-(©-

ttrşhiQ 1*1 fi o fa
-4cesf repe-r nu t>e meu

«S,

-i d

£ ■ r.

! I

1. tijă

1 buc.

2. piuliţă

1 buc.

3. bucşă

1 buc.

4. şurub prindere

1 buc.

5. capătul reglabil al

1 buc.

tijei

<25,5

tieto/io/ A

«Sc oro 5"; /

TIJA DE DECLANŞARE

nă # 1 mm se cositoreşte cu
poz. 3
M.2

1 buc. alamă 0 5 mm se cositoreşte cu
poz. 1.

1 buc. alamă # 1 mm

TEHNIUM 1/1986

d>F

i.ii.iijjii.ii ip w

Plecînd de la un etaj oscilator cesive cu 2 şi 10, permite obţinerea

pilotat cu cuarţ de 10 MHz se pot
obţine şi alte frecvenţe etalon utile
în tehnica măsurătorilor.

Astfel aparatul, prin divizări suc-

frecvenţelor de 5 MHz, 1 MHz, 500
kHz şi 100 kHz.

RÂDSO, 9/1985

Hi 18 MHz Ci 8...J0

tj in rr

1y7

M5SME8

_ lîrTnrTPS.

XS5 A A<
100 KHz

fH\ i/f©TTjto

■ 0 O 0 ®

O. '0' P o

°°f

/f/J/ t/fX53 T K XSâ'
HXS2 K XS4

~CT2\

l'Â 1

■■■

qb -

QC -

8B 1

<ş_

>Ty

H3D

_ii_

M£LM_C$„10n 1

1 “ — >.~v t/y -

2 î *Jk OL h

| $ 193D

Pentru simularea pe cale electro¬
nică a sunetului emis de cunoscuta
pasăre, se foloseşte un montaj cu
mai multe circuite integrate.

După modul cum este realizat,
toate componentele sînt de produc¬
ţie R.D.G., din tehnologia MOS.

Circuitele integrate se alimen¬
tează de la 5 V, iar etajul final audio
de la 7,5 V.

#«fL

220k\jT

D6/3>HDM

■ s h 3l]sm
1 r um *t fy\

FUNKÂSVSATEUR, 10/1985

CUC w

z wn

/nzn£*H5h “

MOif VT3

Montajul permite obţinerea unei
tensiuni continue mai mari dintr-o
tensiune continuă mai mică.

Etajul cu 555 formează un oscila¬
tor care comandă un tranzistor
BC547 ce are ca sarcină un trans¬
formator ridicător de tensiune.

Tensiunea din secundarul trans¬
formatorului este redresată şi stabi¬
lizată la valoarea dorită.

RADIOTECHNiKA, 9/1985

Dl... DA •• ÎMI48
□ 5:9...12V 500mW

TEHNIUM 1/1986

UTILE

îndepărtarea petelor de ploaie d@
pe caroseriile vopsite

Se încălzesc, sub amestecare,
pînă la obţinerea unui lichid omo¬
gen, 48 g săpun de rufe, 160 g ceară
mărunţita şi 1 dm 3 apă. La acest li¬
chid se adaugă 25 g carbonat de
potasiu şi se omogenizează. Soluţia
se aplică pe caroserie, se iasă să se
usuce, după care se freacă cu vată
sau o cîrpă moale.

îndepărtarea petelor de pe pie¬
sele cromafe ale maşinii se poate
face frecîndu-le cu o cîrpă înmuiată
în petrol, apoi cu o flanelă umedă,
iar la'sfîrşit cu una uscată.

Lustruirea pieselor cromafe. Se
amestecă, la caid, pînă la obţinerea
unei paste omogene, 150 g pulbere
de cretă, 60 g grăsime animală şi
20 g ceară (sau parafină). Pasta se
întinde pe piesă într-un strat sub¬
ţire, după care se lustruieşte cu o
flanelă moale.

Ungerea SanfuSui motocicletelor şi
bicicletelor. După demontarea lan¬
ţului, acesta se spală bine cu petrol
folosind o perie, se usucă şi se trece
de cîteva ori printr-o topitură de 10
părţi seu, două părţi ceară de albine
şi o parte grafit coloidal. Lanţul tre¬
buie să se ungă complet cu această
topitură, apoi se lasă să se scurgă
excesul, după care se montează la
loc. Prin această ungere, lanţul nu
mai necesită nici o gresare ulte¬
rioară. Operaţia se repetă în fiecare
an, de preferinţă la începutul sau la
sfîrşitul sezonului.

Steluţe pentru pomul de lamă. Se
amestecă 13,2 g azotat de bariu,
1,2 g dextrină şi 1,55 g bronz de alu¬
miniu, iar în acest amestec se înglo¬
bează 7 g pilitură de fier. în paralel
se fierb, în 16 cm 3 apă, 3 g făină de
cartofi sau amidon, după care se di¬
luează cu încă 6 cm 3 apă, iar soluţia
obţinută astfel se adaugă ameste¬
cului de solide şi se omogenizează,
în masa fluidă se introduc sîrme de
fier de diferite forme, care se usucă
5 ore ia 26° C, se scufundă din nou,
după care se usucă 10 ore la 45° C.

Netezirea fierului de culcat. Se în¬
călzeşte fierul, după care suprafaţa
sa se freacă cu un săculeţ de pînză
în care s-au introdus resturi de lu-

Chimist DAN SERACU

minări. în continuare, pe o cirpa oa¬
recare se execută mişcări de călcat,
pînă cînd fierul alunecă din nou
uşor. Se poate încerca şi cu un
amestec de sare şi ceară.

— Curăţarea mobilei lustruite se
poate face cu următorul amestec:
200 g ulei de in fiert se amestecă cu
20 g parafină, iar acestuia i se
adaugă 5 g fulgi de săpun, 15 g
ceară de albine şi 50 g apă, după
care se omogenizează bine. Cu
acest amestec se îmbibă o cîrpă, şe
stoarce şi se freacă cu ea mobila. în
continuare, suprafaţa mobilei se
freacă cu un postav uscat, pînă i se
dă iuciu.

Lustruirea mobilei. Mulţi tineri au
în posesia lor mobilă veche, din
lemn masiv, dar cu lustrul deterio¬
rat parţial. în acest caz, se poate re¬
media situaţia efectuînd o relustru-
ire cu şelac.

— Pregătirea suprafeţei. Supra¬
faţa mobilei se freacă cu o hîrtie
abrazivă fină, după care porii se
umplu cu un amestec de 100 g para¬
fină dizolvate în 300 cm 3 * benzină de
extracţie {Inflamabili), folosind o
perie fină sau un postav. După 24
de ore se începe lustruirea.

— Lustruirea. Se îmbibă un tam¬
pon de vată, învelit într-o cîrpă
moale, în şelac diluat cu alcool teh¬
nic. Cu acest tampon se freacă bine
suprafaţa, în lungul ei, fără oprire.
După primul strat se toarnă cîteva
picături de ulei de in fiert şi se conti¬
nuă frecarea. Se repetă operaţia cu
şelac şi ulei de cîte două-trei ori,
pînă la obţinerea unui luciu perfect.
Ultima oară se mai freacă o dată cu
şelac, dar de data aceasta fără a mai
urma şi uleiul.

Lustruirea se poate efectua şi
fără astuparea porilor cu parafină.
Pentru aceasta se unge suprafaţa
cu ulei de in fiert şi se freacă imediat
cu o hîrtie abrazivă fină, după care
se începe lustruirea cu şelac, după
cum s-a descris mai sus. Dacă mai
rămîn pori neastupaţi, o dată cu
şelacul se presară şi puţin praf de
piatră ponce.

(URMARE DIN PAG. 17)

Alegînd valoarea lui R1 pentru
l LE p dorit şi folosind i AD ^ stabilit în
foaia de catalog a circuitului (tipic
75 mA), se poate determina R2. Valo¬
rile din schemă conduc la l LED = 10
mA. Cînd se lucrează în modul indi¬
cator poziţie cu tensiunea de aii
mentare de 6,7 V, disipaţia este de
110 mW, iar ca indicator bară disi
paţia atinge 720 mW cu toate
LED-urite aprinse.

Pentru micşorarea puterii disipate
de integrat se va utiliza schema din
figura 27. Circuitul integrat se află
conectai ca indicator de poziţie.
LED-urile sînt alimentate în serie la
o tensiune de 24 V. Tensiunea de la
pin 7 este aleasă astfel încît circuitul
să comande toate LED-urile pentru
+5 V la intrare. Pasul de deschidere
a comparatoarelor interne este de
0,5 V. Datorită conectării în serie a
LED-urilor, acestea lucrează ca indi¬
cator bară, deşi circuitul este conec¬
tat ca indicator de poziţie. Puterea
disipată a circuitilui scade la 380
mW.

DRIVERELE PENTRU LED-UR1
CU INTRARE DIGITALĂ

r5V

*tfv.

ti- Multe aplicaţii ale indicatoarelor
pă electronice cu LED-uri se găsesc în

h- sistemele digitale. De multe ori,

ne semnalele ce trebuie afişate, deşi

"e. sînt mărimi analogice, sînt conver-

va tite în semnale digitale în vederea

iti- prelucrării pe microprocesoare sau

cu alte echipamente de calcul digital.

>ri, în acest scop au fost concepute teh-

ct. nici pentru afişarea acestor date ca

cu şi circuitele integrate specializate

nai necesare. O listă cuprinzînd aceste

circuite se găseşte în tabelul 4.
şi Informaţia binară codificată în sis-
iă. tem zecimal (BCD) este o modali-

iţa tate comună pentru codificarea

iat semnalelor ce urmează a fi afişate

ire de sistemele digitale. în figurile 28 şi

pă 29 sînt date schemele de circuite

iai proiectate pentru interfaţarea siste-

cu melor BCD cu un afişor cu 10

de LED-uri. în ambele cazuri un circuit

integrat de tipul 7442 este utilizat
pentru convertirea informaţiei la ni-
■rS't velul afişorului. Circuitul din figura

28 lucrează ca indicator de poziţie,
aceasta însemnînd că numai un sin¬
gur LED va funcţiona, corespunză¬
tor cu semnalul BCD aflat la intra¬
rea integratului. Schema din figura

29 cuprinde componentele necesare

pentru obţinerea unei afişări de tip
bară.

Figura 30 conţine 3 eiemente afi-
şoare de cîte 10 LED-uri fiecare, ce
sînt conduse de un circuit integrat
de tipul MM5450, produs de Natio¬
nal Semiconductor. Integratul este
un registru serie-paralel avînd 34 de
pini de ieşire, prin fiecare putînd li¬
vra un curent de 15 mA maximum.
Curentul poate fi reglat extern cu
ajutorul potenţiometrului dintre pinii
19 (Brightness Control) şi 20 (V DD ).
Transferul informaţiei de la micro¬
procesor la sistemul de afişare se
face pe pinii 21 şi 22.

Figura 31 cuprinde schema de in-
terfaţare între un microprocesor de
tipul 8080A şi un element de afişare
compus din 30 LED-uri utilizînd un
circuit integrat de tipul ICM7218A
de producţie INTERSIL. Integratul
dispune de o memorie internă RAM
3 x8 pentru stocarea informaţiei pri¬
mite, surse de curent şi circuite de
ieşire pentru interfaţarea a pînă la
64 de LED-uri la microprocesor. De¬
oarece circuitul alimentează LED-u¬
rile la un curent de 20 mAvv, cu un
factor.de umplere de 12%, străluci¬
rea LED-urilor este ia un nivel mult
prea scăzut. Din acest motiv 8 pini
ai driverului sînt cuplaţi în paralel
doi cîte doi.

Ultima informaţie afişată se va
menţine fără intervenţia microproce¬
sorului pînă cînd este necesară mo¬
dificarea informaţiei afişate.

BIBLIOGRAFIE

1. Circuite integrate de uz indus¬
trial, Catalog SIEMENS, 1985-1986

2. Bar graph array applications,
note 1007 HEWLETT - PACKARD,
1981

3. U1096B — A new driver circuit
for displays AEG — TELEFUNKEN.

4. Control circuits for LED scaies
with linear and logaritmic behaviour
AEG — TELEFUNKEN

5. Schaitbeispiele SIEMENS,
1978—1979

6 . Optoelectronics Catalog GE¬
NERAL INSTRUMENT, 1985

7. Optoelectronics Catalog 1982
LITRONIX

8 . OPERMAN, 1981—1982

9. Amaterske Radio pro Konstruc-
tory, nr. 6/1984

ITFÎTiîii?

flSSfi

?$*$&*$•**!

- - - -

f-- &A.

c UF £j_
~7T

£$ fw |S_

sH P

TEHMIUM 1/1986

PREDA CONSTANTIN — Ploieşti
Turometrul la care vă referiţi fiind
un produs industrial, vă rugăm să
luaţi legătura cu uzina construc¬
toare.

DARIE LUCIAN — Vaslui
Se poate construi un emiţător nu¬
mai pe baza unei autorizaţii elibe¬
rată de M.T.Tc.

BĂRBIERU VALERIU - Galaţi
Montaţi la intrarea receptorului
între antena şi masă un circuit serie
pe frecvenţa postului perturbator
fo bobină serie cu un condensator
variabil).

FRÎNCU DUMITRU - Reşiţa

L.a amplificatorul de antenă mon¬
taţi încă 4 spire la fiecare bobină şi
un trimer 10-—40 pF.

DĂNILĂ GH. - jud. Timiş
Este adevărat că la ieşirea bobi¬
nei de inducţie tensiunea este

foarte mare, dar curentul este
foarte mic. Nu posedăm schema
solicitată.

LÂZĂR ALEXANDRU — Aiud

Afară de schema electrică nu
deţinem datele bobinajelor trans¬
formatorului.

BĂRBOSU GH. — Craiova

Nu deţinem datele solicitate des¬
pre aparatura Philips.

DAN IULIAN — Moîru
Zgomotul provine din redresor.
Verificaţi condensatoarele exis¬
tente şi eventual montaţi unele su¬
plimentare (prin tatonări).

CIUREA CĂTĂLIN — Curtea de
Argeş

Nu se pot conecta toate antenele
numai cu cabluri de 75 II fiindcă ar
impune multe verificări tehnice. Vă
recomandăm să nu abordaţi con¬
strucţia unui emiţător fără a poseda
autorizaţie.

NASZODI GEZA — Hunedoara

Este dificil să montaţi un amplifi¬
cator pentru canalele 1—12 TV fără
a poseda aparatură de măsură
adecvată. Mai recomandabil este să
construiţi un amplificator pentru

canalul ce vă interesează. La televi¬
zor verificaţi etajul oscilator linii.

CIUTINA SEVER — Hunedoara

Ca să deveniţi radioamator şi deci
să puteţi construi o staţie de emisie-
recepţie trebuie să luaţi legă¬
tura cu radioclubul judeţean.
FILIPOVICI M. — jud. Botoşani

Vom mai publica instalaţii de pro¬
ducere a electricităţii din energia
vîntului.

HONDOCA DAN — laşi

Recepţia programelor de televi¬
ziune la mare distanţă (acolo unde
e cazul) se poate obţine construind
antene de mare cîştig echipate şi cu
amplificatoare adecvate.

Aceste complexe instalaţii meca-
noelectrice se confecţionează pen¬
tru fiecare canal TV. Sateliţii de te¬
leviziune emit pe frecvenţe din
gama 10-12 GHz; construcţia de
convertoare de către amatori în ca¬
zul recepţionării acestor sateliţi
este deosebit de dificilă.

ŢQCACIU DAN CĂLIN — Tg.
Mureş

Cu autorii microcalculatorului
puteţi lua legătura prin intermediul

redacţiei (prin scrisoare). Puteţi I
modifica corespunzător bobinele 1
pentru acord în 2,8 MHz. Vom re-
veni asupra componentelor la care I
vă referiţi.

ROSZ MIHAI — Timişoara

Nu aveţi nevoie de un amplifica¬
tor special să amplificaţi semnalele
de la chitară. Circuitul STK-077 nu
are echivalent.

TOTH ŞTEFAN — jud. Timiş

Separarea canalelor se poate
face şi cu antene bine orientate.

LEMHENYI FRANCISC — jud. Co-
vasna

Nu posedăm datele necesare mo¬
dificării staţiei Morse.

GONGOIU C. — jud. Mehedinţi

Verificaţi filtrajul tensiunii de ali¬
mentare.

POPA GEORGEL — Galaţi

La redresor folosiţi o punte 1PM05.
După redresare se obţine valoarea de
vîrf a tensiunii.

La un amplificator de 15 W puteţi
monta-un difuzor de 20 W. Montajul
va funcţiona la fel de bine şi cu un
condensator ce suportă 50 V.

I. M.

DĂNESCU NICHIFOR — Suceava

Radiocasetofonul MAJA, produs în R.P. Polonă, este construit cu com¬
ponente discrete şi apt a recepţiona emisiuni MF din gama UUS — OIRT şi
a înregistra şi reproduce programe de pe casete magnetice. în numărul vii¬
tor publicăm a doua parte a schemei electrice.

CITITORII DIN STRJ
NĂTATE SE POT ABOf
PRIN „ROMPRESFILAT
LIA“ — SECTORUL E
PORT-IMPORT PREŞ
P.O.BOX 12—201, TELI
10376, PRSFIR BUCI
REŞTI, CALEA GRIVIŢ
NR. 64—66.

ing. IOAN ALBESCU
prof. GHEORGHE BADEA
săbii de redacţie: ints, ILIE MIHÂESCU
bit de număr: fiz. ALEXANDRU MĂRCULESCU
istică-grafică: ADRIAN MATEESCU