REVISTA lunarâ editata de c.c. al u.t.c. ANUL XV - WR. 171 2/85
CONSTRUCŢII PENTRU AMATORI
SUMAR
DIN LUCRĂRILE CONCURSULUI
..MODERNIZAREA LOCUINŢE** ... pag 2—3
Izolat*» fermicA a locuinţei
INIŢIERE IN
RAOIOELECTRONICA . . pag 4—5
ApftCfllM AO. R*Jr*$ares
Vâra prag
Ca osul*
CQ-VO ... . . . . pag 6—7
Amplificator liniar
150W-144MM*
ATELIER .pag 8-9
Buton de reglaj
inferfon
poruator pentru tetefon
HI —El . pag 1D-n
Protecţia lanţurilor
eiectfoacuatic# de putere
Pae rioftereofonia
Minlpotizoc
LA CEREREA CITITORILOR pag 12-13
AUTO-MOTO . pag 14—15
Auic' j’ 0LTC1T
ara de alimentare %\
oeMCuf re a motoarelor
p-ci t ii r toiutti de
rr-a^** i exploatare a
im rtu* ne
ai ‘Ofurtimul
Daca *NX
In aiuiorutMlarwiie iilor
FOTOTEHNiCA pag 16-17
DorA
Noi procent ORHIO tcftar
Obiectiv Zcom
CITITORII recomahoA pag 16-19
Amplificator TV
Stabilizator de *?tez»
Sursa de tensiune
stabiliza câ
Regenerator
TEHNICA MODERNA 3»? 20-21
Stalem# cu
iTncfOprocesoare
Televiziunea în culort
REVISTA REVISTELOR .
Modulator SSB
Amplificator de antena
Generator K
Metronom
Multiplicator de Q
PUBLICITATE . .pag 23
SERVICE pag 24
■*■■■■ ■ ■ » " — ' " ■ ■ ■ ■ "
€
iN iNTÎMPINAREA FORUMULUI TINEREI GENERAŢII
Pentru a reliefa contribuţia tinerei generaţii la rezol*
varea unor probleme economice de actualitate pe linia
directivelor definite de cel de-al Xlll-lea Congres al
P.C.R., in numerele viitoare vom da prioritate unor teme
cum vor fi: noi surse de energie, reciclarea şi refolosirea
materialelor, construcţia unor aparate şj dispozitive in
domeniul tehnologiilor de vîrf, soluţii practice in agricul¬
tură. in acest sens, vă recomandăm în numărul de faţă
articolele: Izolarea termică a locuinţelor, Amplificator li¬
niar 150 W, Protecţia lanţurilor electroacustice. Sisteme
cu microprocesoare.
ADRESA REDACŢIEI: TEHNIUM-QUCURESTI, PIAŢA SCiMTEII NR. 1, COD 79734
PREŢ
ain lucrările concursului
ÎÎI0BEIlR3Z7ffiEa L0C33RTE3
Incopind u accsl număr vom tace cunoscute citiloritor noştri dteva dintre c : r
•;ante hi * •■ ■ ir^crur la concursul Modernizarp* locuinţei Mulţumind şl pe aceasL; *
nţionam câ lucrarea tovarăşului Va • •: Mecta. cercetător shint;
i.T.i M.-CluJ-Napoca. răspunde sarcinilor majore inscrlsc in important» '! document? .tdopt.
Congresul al XilV-tea ai Partidului Comunist Român privind problemele economisirii energic
<:î. < „Izolare termică o locuinţei a obţinut premiul I la categoria .Soi* ; i realizări p î
ctilnţe In mediul urban*
1. INTRODUCERE
n zonele temperate şi reci, un
i'ocent însemnat din energia totala
s- zonsumâ pentru încălzirea locu-
-•riar şi a spaţiilor de lucru în ano-
*"-pul friguros.
o locuinţă, pierderile de căl-
c- r a se produc pe următoarele că :
a pierderi prin pereţii exteriori
VASILE MIHAI MECEA,
CluJ-Napoca
b) pierderi prin tavan;
c) pierderi prin pardoseală,
d) pierderi pe conturul încăperilor
către fundaţie;
e) pierderi prin suprafaţa vitrată,
f) pierderi pe conturul uşilor şi fe¬
restrelor prin infiltrarea aerului rece
d«n exterior.
De aceste categorii de pierderi
• jodet o câdr
vechen •^rc'o'â
e* »ef nor!»
riad r ic« Ir cqt q -n In
3
e« 4 er car£
;«2*d robit
ptt*«tiran expandef
piuUţâ
pi rm
VPcs de l*mn
trebuie să se ţină seama atunci cmd
se proiectează şi se construieşte o
locuinţa, urmârmdu-se sa se obţină
un coeficient de rezistenţa la
transmisia căldurii R. exprimat in
m 2 h c C/kcal. cit mai ridicat.
Una din ca» este oferită de utiliza¬
rea unor materiale de construcţie cu
conductibiiitate termica cit mai scă¬
zută. Acest lucru poate fi luat in con¬
siderare la proiectarea si construirea
locuinţelor actuale, dar a fost destui
de ignorat cu ani în urma. aşa Incit
fondul actual de locuinţe nu benefi¬
ciază de o izolare termica corespun¬
zătoare situaţiei de economisire se¬
vera a energiei.
in cele ce urmeaza se va prezenta
modul in care s-a rezolvat problema
izolaţiei termice a unei locuinţe din
fondul existent construita in urma
cu 28 de ani. S-a urmărit diminuarea
pierderilor de căldură prin. pereţii
exteriori şi prin suprafaţa vitrată re¬
zolvarea problemei aerului infiltrat
fiind considerata cunoscută.
2. IZOLAREA TERMICA A PERE¬
ŢILOR EXTERIORI
Pentru Izolarea termică a pereţilor
■
mofZC»ant polis!renul expandat
-ces*3 prezis :: e'r
: _ -
r :, . I-
•'3 rr- 3 O ■ tl’z CV-
s-oe
Cons_r^r“C--fe ' t-C' = 13 —!2*£' e
. _ . . ocesu
caţie, cca 7 kg de petroi pentru
1 kg de polistiren expandat fabricat
Adopţi nd soluţia izolării termice
cu polistiren expandat am dorit să
fac dovada, prin măsurătorile efec¬
tuate pe parcursul cîtorva am. ca se
realizează economii de energie, res-
f iectiv combustibil lichid, apreciabile
neît în cel mult doua sezoane rec
se economiseşte întreaga ca^î rate
de petrol ce a servit la fata car ea
polistirenului expandat * * za: a
termoizolatie, după care economia
de combustibil ere
S-au ut r • :: r ■ = '
expanda* :. : - - = • . - 3 :e
- -C <5" 2 : os¬
teni r ?- r - ;
2 32 ’O m
2 *cal mh C
: z - - C kcal.
S-a adoptat soluţia de montare •
po/istirenului expandat Ja exte r c-
întrucît prezintă următoarele avan¬
taje fată de montarea iu> ce 'r? ~-
tenoara a peret'ior
— temperatura perere 4 u c ' :
rie este ma 1 ndcaia = , • -- 3 -r-se
apariţia condenşu j
— nu 56 de"5* rrZr ~ r'= -
interioare si ru ie • = t -
interiorul ioc-. r *e
Polistiren ui e»z .-n; = -
lat direct pe s p^a'e e 3 ca¬
reţilor exterior ci ia c a 5 : 3^2 ce
22 mm fa:a de aceasta,
asiguhndu-se Cu ajutorul u”c 5 zz
din lemn de esenţa moaie râs -
noase) cu dimensiun e c -
3 200x40x22 mm. dispuse ; =
distanţa de 1 m una fată ce cea a
ancorate cu ajutorul unor c 'Cse-e
de 150x5 mm. cu vîrtui * e a* :.
M 5 şl capul încastrai »n perete ase
cum se vede in figura 1 in # e _
acesta se realizează un spaţiu >zc =-
tor suplimentar cu aer a cărui r ez s-
tenţa la transmisia căldurii este 2 -
0.21 m J h° C/kcal. Acest spaţiu este
închis la partea inferioară 5' se--
deschis ia partea superioară e..?>-
d 1 -se aoarit»a curenţilor de convsc-
ţie
D : :« ce p-z shren s-au fixat
•"■£ e : ' z r f z •? — ucr" s cf
- 3 jtoru 1 u r : *
e esc. -este aceste-:
s-s ■* *: Zf s.= ~ ;= c asa :s
sîrma rao-î Cu 3* ~s= cs ' nr c= r e
s-a f ( xat cu 5|UTG r u‘ cuie *'
formă de L bătute * s peze veri -
cale. Peste plasa 'ab<: s-a ac cat o
tencuiala conţinînd nisip AO : 'z .c -
ment 20*^ 5 granule de pdistire“
4O 1 -, p'cpcr e volumicăl. Tencu»3 =
s-a -.ccs *. prin pulverizare cu . -e-
rom O se^r. iurte în plan onzc-*5
C'n*r._ porţiune de pereîe :
‘3"~*C'Zo-ai. prezentată în figura
r. cer:raza dispunerea s ocî c- c^
emn.
E'ectul termoizolaţiei cu po* $! r e-
expandat s-a testat măsurird temre-
raîura în spaţiul cu aer asigL r a* ce
sipcile distanţoare cu ajutor j :e -
mometrului T (fig. 2) mo^ta:
1.5 m deasupra soclului (funda* 3
clădirii.
3. TRIPLAREA GEAMURILOR
Triplarea geamurilor s-a r'r:*-?-
montlnd încă un geam de st c = r-=
rama exterioara a ferestre ass c-—
1 ^
i*wviH ™
i
i---
Cârti î« jw ohw •.
i
1 I9f7»-I97i 1 I j
L Li,
j
octomDrie
123
125
180
24
TIP
>«•
■
: embrie
167
203
246
107
147
-
decembrie
259
328
rxt
-OC
210
220
240
ianuarie
443
325
3IS
246
298
288
♦ebruarie
262
230
200
246
206
martie
ISC
180
157
190
197
aprilie
9&
■
î §7
164
_
115
131
105
Total
1 1 5*6
: 640
1 640
1*059
1 398
1321
Toţii * 4 796
Totoi 2: 3 778
se vede în figura 3 Pentru aceasta
operaţiune s-au tăiat geamuri de sti-
oa cu grosimea de 3 mm, cu di¬
mensiuni ce depăşeau marginea in¬
terioară a ramei de lemn cu ci te
10 mm pe fiecare latură. S-a aplicat
bandă de burete purfix pe rama de
emn a ferestrei ce urma a fi acope¬
rita de geam, după care s-a aşezat
geamul ce s-a fixat cu ajutorul unor
sipci de lemn cu secţiunea In formă
de L. strînse cu ajutorul unor şuru¬
buri pentru lemn. In felul acesta s-a
asigurat un spaţiu izolator cu aer
avînd grosimea de 25 mm şi o rezis¬
tenţă la transmisia căldurii R =
0 22 m 2 h° C/kcal.
4. REZULTATE EXPERIMENTALE
S-a urmărit temperatura sub izola¬
ţia de polistiren cu ajutorul termo-
metrului T, aşezat ca în figura 2. Re¬
zultatele măsurătorilor sint prezen¬
tate în figura 4, în care s-a ilustrat
dependenţa temperaturii sub stratul
de polistiren de temperatura exte¬
rioară. Măsurătorile s-au fâcut dimi¬
neaţa, de obicei la ora 6,30. cînd în
nod obişnuit se înregistrează valo¬
rile minime ale temperaturii din
cursul unei zile.
Dreapta A, prezentată în figura 4,
s-a obţinut pe baza măsurătorilor
efectuate în cursul iernii
1980—1981, cînd s-au înregistrat
temperaturi destul de coborîte.
Aceste măsurători s-au efectuat în
condiţii în care temperatura în inte¬
rior era aproape constantă, de 20±
O asemenea temperatură
I Constantă s-a obţinut utilizind la în-
Bcâlzirea centrală un arzător cu pe¬
trol vaporizat. preamestecat cu aer
preîncălzit insuflat şi reglare propor¬
ţional* a debitului de petrol în func¬
ţie de debitul de aer. in regim de
funcţionare continua.
Dreapta B, prezentată in figura 4,
s-a obţinut pe baza măsurătorilor
efectuate în cursul iernii
1983—1984, cînd la încălzirea cen¬
trală s-a utilizat un injector pentru
combustibil lichid uşor (combustibil
ce calorifer), care a funcţionat inter¬
mitent de 2—4 ori pe zi in funcţie de
necesităţile de încălzire. In aseme¬
nea condiţii, temperatura interioară
nu a mai putut fi menţinută între li¬
mite strînse Acest lucru se observă
n figura 4. întrucît punctele experi¬
mentale sint destul de împrăştiate
faţă de dreapta cea mai probabilă
(dreapta B). factorul de corelare fi¬
ind numai 0,96. Situarea punctelor
sub dreapta cea mal probabilă dove¬
deşte că ele corespund măsurători¬
lor efectuate după citeva zile ge¬
roase, in perioada 15—19 februarie
k 1984. Se dovedeşte astfel efectul
■Jhstoriei" climatice asupra tempera¬
turii într-o locuinţa, explicabil prin
inerţia termică a elementelor con¬
structive. De asemenea, se observa
faptul că dreapta B este situată sub
dreapta A, confîrmîndu-se încă o
dată faptul că la o încălzire conti¬
nuă, cu menţinerea constantă a
temperaturii interioare, elementele
de construcţie ajung într-un cvasie-
chilibru termic cu efect pozitiv di¬
rect asupra confortului termic prin
diminuarea curenţilor de convecţie
în încăperi, obţinîndu-se aceeaşi
senzaţie de confort termic la o tem¬
peratură mai scăzută.
2
1000
7=^
'/itjnfjriiiniirâViUWiiiimimitririUfiTj 'iUTkTintiiiTiifTtnriMATAU^finvwifiTinv
3
S-a urmărit consumul de combus¬
tibil lichid înainte de realizarea ter-
moizolării şi după aceea. Spre
exemplificare se consideră evidenta
lunară a consumului de petrol în ier¬
nile 1976-1977; 1977-1978 şi
1978—1979. cîrvd locuinţa nu era
prevăzută cu termoizolare şi se uti¬
liza arzătorul «cu vaporizare de petrol
în regim continuu. Se prezintă apoi
o evidenţă lunara a consumului de
combustibil lichid după realizarea
termoizolârii, şi anume în iernile
1980-1981 şi 1981-1982, cînd s-a '
utilizat acelaşi arzător cu petrol,
precum şl în iarna 1983—1984, cînd
s-a utilizat combustibil lichid uşor,
iar pentru ardere s-a folosit injecto-
rul, în regim intermitent de funcţio¬
nare. in tabel sînt prezentate datele
respective. Cantităţile de petrol con¬
sumate lunar sînt date în kilograme.
Pentru combustibil lichid uşor s-au
trecut cantităţi exprimate in kg echi¬
valent petrol Echivalenţa s-a dat din
punct de vedere al puterii calorifice,
ţinind cont câ pentru petrol avem P
= 10 500 kcal/kg, iar pentru com¬
bustibil lichid uşor P = 9 650
kcal/kg.
Prin utilizarea termoizolârii, can¬
titatea de petrol (sau echivalent pe¬
trol in cazul combustibilului uşor)
se reduce la:
\
fipcâ de lemn cu
pro# *l L
Pur fi x
georrut adâugat
3 778
r? - - X 100 = 78.77%,
4 796
economia de combustibil lichid
fiind de 21,23%.
Pentru termoizolare s-au utilizat
90 kg polistiren expandat cu grosi¬
mea de 32 mm, cu care s-a acoperit
o suprafaţă de 111 m*. Pentru fabri¬
carea celor 90 kg de polistiren ex¬
pandat s-au utilizat 90x7 * 630 kg
de petrol Economia medie anuala
fiind de (4 796 - 3 778) : 3 =
339,33 kg, rezulta ca acele 630 kg
petrol utilizate la fabricarea poiisţi-
renului expandat se economisesc în
decurs de 1,85 am, după care eco¬
nomia de combustibil este netă.
Este, într-adevar, un bun exemplu
care dovedeşte câ pe această cale
se poate realiza o amortizare a utili¬
zării combustibililor lichizi într-un
timp extrem de scurt.
Ş. CONCLUZIi
In urma realizării termoizolârii cu
polistiren expandat şi a triplării gea¬
murilor. s-au desprins următoarele
concluzii
a) Deşi polistirenul expandat este
considerat material energointensiv.
utilizîndu-l pentru termoizolâri, can¬
titatea de combustibil lichid folosit
la fabricarea lui se recuperează
într-un timp foarte scurt,
întotdeauna sub doi ani, in cazul de
faţâ în 1,85 an). Timpul de recupe¬
rare este chiar mai scurt atunci cînd
termoizolarea se aplică la pereţi din
beton, nu ca in cazul nostru cînd zi¬
dăria era de cărămidă, care oricum
prezintă o rezistenţa la transferul de
căldura mai mare decît betonul.
b) Prin termoizolarea cu polistiren
şi triplarea geamurilor se realizează
şi o fonoizolare apreciabila.
c) Rezultatele măsurătorilor pre¬
zentate în figura 4 dovedesc utilita¬
tea încălzirii continue, cu o reglare
proporţională a flăcării în funcţie de
necesităţile de încălzire.
d) Creşterea de temperatură sub
stratul de polistiren este apreciabilă,
rezultînd o creştere a temperaturii
suprafeţelor pereţilor la interior, cu
efect pozitiv direct asupra eliminării
vechea tencuatâ
exterioara
\ \ flpco de lemn
\ \
\ \ epafiu cu aer
polistiren expandat
noua tencuiolâ exterioare
termometru
şanselor de producere a condensu¬
lui şi asupra senzaţiei de confort
termic prin diminuarea curenţilor de
convecţie în încăperile de locuit, in
felul acesta se obţine aceeaşi senza¬
ţie de confort termic la o tempera¬
tură constantă mai scăzută decît va¬
loarea unei temperaturi medii în ca¬
zul unei încălziri discontinue a încă¬
perilor de locuit, avînd ca rezultat o
economie suplimentară de combus¬
tibil.
BIBLIOGRAFIE:
C. Lută, „încălzirea grupurilor
mici de locuinţe", Ed. Tehnică, Bu¬
cureşti, 1978, pag. 70.
lini
(URMARE DIN NR. TRECUT)
Condensatoarele de decuplare
pentru memoriile de 4 kbiţi (de
exemplu, MMN 4027 — fabricaţie
MICROELECTRONICA) sînt urmă¬
toarele:
V/^O.I pF, ceramic, între V„„ şi
V„ la fiecare capsulă de integrat;
10 ^F. tantal, adiacent ariei de me¬
morie, pentru flecare 16 capsule din
arie;
V„* 0,1 jiF, ceramic, intre şi
Vu la flecare capsulă de integrat
(preferabil alternant cu decuplarea
lui V hm);
10 /<F, tantal, adiacent ariei de me¬
morie, pentru fiecare 32 de capsule
din arie,
Vr<* 0,01 *iF, ceramic, între V şi
Vtx pentru fiecare 8 capsule din
arie.
Pentru memoriile de 16 kbiţi (de
exemplu MMN 4116 — fabricaţie MI¬
CROELECTRONICA). recomandă¬
rile privind decuplarea sînt aceleaşi
cu următoarele excepţii:
V/m se va utiliza condensator ce¬
ramic de 0,33 /jF în locul celui de0,i
mF;
se va utiliza condensator de 20
cu tantal în locul celui* de 10 ^F.
Pentru utilizarea teh nicii de îm¬
prospătare numai RAS, sint nece¬
sare ia fiecare 2 rns cîte 64 de ci¬
cluri pentru memoriile de 4 kbiţi ş»
128 de cicluri pentru memoriile de
16 kbiţi. Avfnd în vedere câ durata
tipică a unui ciclu de memorie este
de 500 ns, rezultă că timpul necesar
pentru împrospătare reprezintă 1.6%
în primul caz şi 3,2% în cel de-al
doilea în cele mai multe sisteme.
H«BToeyeeTHBNre«
mA741/741C; SA741C;
MC1456/1556; IM1 0 1/201 10*4
201 A/001 A (compensaţie in
verţâ 3-12); LM107/207/307 '**•
otfset. 3—9 neconec*.a *5
uA740.748C/SA748C (comper
sat ie în frecventă 3— 7 2
Pagini realizata da flz. A. MARCULBSCU
(URMARE DIN NUMĂRUL TRECUT)
LF156/255/365;
LF15&256/356;
LF157/257/357,
CAPSULE
Amplificatoarele operaţionale sînt
... j p .
realizate la ora actuală intr-o mare
varietate de capsule, alegerea aces¬
tora făcîndu-se în funcţie de anu¬
mite considerente avute în vedere
de către producători, ca şl în funcţie
de doleanţele principalilor benefi¬
ciari Este astfel posibil ca acelaşi
operaţional să fie realizat de către
acelaşi producător în mai multe ti¬
puri de capsule, după cum se întîm-
piâ ca numeroase tipuri de AO, de
fabricaţii diferite, să fie realizate în
aceeaşi capsulă, cu aceeaşi dispu¬
nere a terminalelor.
inaintea oricărei tentative de utili¬
zare (sau chiar de testare) a unui
amplificator operaţional, constructo¬
rul amator este obligat să consulte
catalogul firmei producătoare, asi-
gurîndu-se că a ..depistat" circuitul
respectiv (atenţie' denumirea com¬
pletă) in capsula corespunzătoare
Vemnd în sprijinul constructonlor
începători, prezentăm alăturat riteva
dintre cele mai uzuale moduri de
dispunere-a terminalelor pentru am¬
plificatoarele operaţionale realizate
in capsulele DIL (dual in line) cu
2x4 şi 2x7 terminale, ca şi în
capsula cu 8 terminale dispuse cir¬
cular. Reamintim că numerotarea pi¬
nilor se face în sens Invers acelor de
ceasornic, începînd cu 1 de după
cheie (terminalul 1 este primul pin
situat după cheie, în sensul menţio¬
nat). Capsula este întotdeauna vă¬
zută dinspre faţa opusă terminalelor.
In.ncinv.
LFI55A35&*
LF156A'356<
LF157A.35T4
UA740C: JJA741/741C; SA74*C
MC1456/1556; NE53QSE5X
NE535/SE53S; NB36/SB36
NE53&SE538; LM101/20V 10’A
201A/30TA (compensaţie
frecventă 1—8); LM107/207
307 (fără offset, 1—5 neco
nectate).
/JA747/747C ; SA747C
U A74V741C: SA741 C
VCi466 '556 SE53CSE53C
SE 53 * SS 3 * N£ 53 S 5 H£ 3 f
\Ef36 3E£3e
JJ'Z' ?:' cor-oe^sre -
‘^cventi
30* A oorame *-«c-
wţâ 1-6; LM?O7/207'3P 7
offeet 1—5 neconectrt*)
uA748/748C/5A748C (OOmpen-
seţieîn frecvertâ 1—8).
Inntinv.B &
Iainv. B E
AMPLIFICATOARE OPERAŢIONALE
1
Op. «mp.
(AO)
Tâmp.
ranga
Max. in put
voltaga
Max. Input
currant (nA)
Mln. Avoi.
(V/mv)
(MHx)
- T $-
(V/^.)
CMftR
tdB)
Oiff.
Input
voltaga (V)
Supply
voltaga
(V)
Intarnal
compen*
Mtlon
oftai t
(mV)
drlfl
(mV/° C)
offitt
Mai
CA3130A
mii.
5
10
0.02
0,03
50
15
10
90
_
rS
±2,5
8
nu
Dual op. ampa. (AC
) dubla)
LH2108A
mll.
1
5
0,4
3
40
1
03
110
—
±2
20
nu
LH2208A
ind.
1
5
0.4
3
40
1
03
110
—
2
20
nu
LH2308A
com.
0,75
5
13
10
60
1
03
110
—
r 18
nu
MCI 458
com.
73
-
300
800
15
1
03
90
±30
*3
-18
da
NE5530
com.
6
6
80
200
15
3
35
90
z30
3
18
da
SE5530
mll.
3
15
20
100
25
3
35
90
-30
3
22
da
NE5538
com.
6
6
80
200
25
6
60
90
±30
-3
• 18
da
SE5538
mll.
3
15
20
100
25
8
60
90
-30
-3
~22
da
uA747
mll.
6
—
500
1 500
25
1
03
90
±30
3
±22
da
h A747C
com.
73
—
300
800
15
1
03
90
-30
±3
±18
o.
Quadrupte op. ampt. (AO cvadruple)
LM124
mll.
7
7
100
300
25
1
—
65
32
3
30
da
LM224
Ind.
9
7
150
500
15
1
—
as
32
3
30
da
LM324
com.
9
7
150
500
15
1
—
85
32
3
30
da
LM124A
mll.
4
20
30
100
25
1
—
85
32
3
da
LM224A
Ind.
4
20
30
100
25
1
—
85
32
3
30
da
LM324A
com.
5
30
75
200
15
1
—
85
32
3
30
da
TDAC324
oom.
9
7
150
500
15
1
—
85
32
3
30
da
APLICAŢII AO
REDRESAREA
FĂRĂ PRAG
Alternantele negative de intrare
fac pozitivă ieşirea operaţionalului,
astfe că dioda D, conduce, închi¬
zând Ducia de reacţie negativă prin
R 2 AO lucrează acum ca amplifica¬
tor mversor cu dştigul în tensiunea
A = — R/R,. Ieşirea circuitului este
oe data aceasta pozitivă.
Pentru ca. în ansamblu, montajul
sa se comporte ca un redresor bial-
lemanţâ, este necesar şi suficient ca
amplificarea în tensiune pe calea di¬
rectă (via R,—R 2 — R 3 ) să fie nu¬
meric egală cu dştigul operationalu-
tu< în buclă închisă. Această condi¬
ţie se transcrise
(URMARE DIN
sau R, = 2R 2 . Daca
NR. TRECUT)
alegem, ca în
u
figură, R 2 = 2kiî, rezultă R, = 4 kll.
, s J!i = a
R , + Rj + R3 R 1
unde am notat cu A amplificarea co¬
mună. •
ueoarece primul raport este întot¬
deauna subunitar, sintem nevoiţi să
^Viăm un cîştig subunitar al operaţio¬
nalului în buclă închisă. De exemplu,
pentru A = 0,5 obfinem R 2 /R, = 0,5
Din prima egalitate deducem R, + R 2
+ R 3 = 2R 3 , de unde R 3 = R,+R 2 =
6 kii. Valoarea lui R 3 se obţine exact
ajustînd trimerul din combinaţia se¬
rie R 4 + R 5 astfel ineît două pulsuri
succesive de ta ieşire să aibă ampli¬
tudinile riguros egale. Reglajul se
efectuează comod prin vizualizarea
semnalului de ieşire pe osciloscop,
dar se poate face şi mâsuhnd valoa¬
rea medie a tensiunii de ieşire
pentru o tensiune de intrare cunos¬
cută precis. De exemplu, aplicind la
intrare o tensiune sinusoidală cu
amplitudinea (valoarea de vîrf)
= IOV, prin redresare bialternantâ
s-ar obţine valoarea rnedie =
2E imju /.T ^ 6.4 V. Ţinînd cont şi de
atenuarea circuitului, egală cu 2, la
ieşire va trebui să măsurăm valoarea
medie £ ome d - 3,2 V.
Cu operaţionalul indicat, redreso¬
rul poate lucra cu precizie bună pînă
la frecvente de 100—200 kHz, fiind
astfel un auxiliar preţios ih aparatura
de laborator (voltmetre electronice).
Schemele analizate p«nâ acum
prezintă inconvenientul de a avea o
impedanţă joasa de intrare dictată
practic de rezistenţele înseriate pe
intrarea inversoare. Remediul îl con¬
stituie utilizarea operaţionalului în
configuraţie de amplificator neinver-
sor, adică aplicînd semnalul E, pe
intrarea neinversoare, iar bucla de
reacţie pe intrarea inversoare. Un
astfel de exemplu este dat în figura
5. care reprezintă un redresor pentru
măsurarea tensiunii de virf. Ope¬
raţionalul lucrează aici ca repetor al
semialternanţeior pozitive, pentru
care reacţia (totală) se închide prin
dioda D,. Condensatorul C„ conec¬
tat în paralel pe ieşire, se încarcă
repede (prin D, şi impedanţa de
ieşire a AO) pînâ la valoarea de vîrf
a semialternanţeior pozitive. Pe du¬
rata semialternanţeior negative de la
intrare, dioda D, este blocată, deci
la ieşire regăsim tensiunea pozitivă
de vîrf existentă la bornele conden¬
satorului. Acesta din urmă se des¬
carcă nesemnificativ prin impedanţa
foarte mare a intrării inversoare, în
schimb s-ar putea descărca repede
prin rezistenta de sarcină conectată
la bornele e 0 . Deducem de aici câ
montajul impune utilizarea unor re¬
zistenţe mari de sarcină (zeci, sute
de kiloohmi) pentru a furniza la
ieşire valoarea de vîrf a semnalului
E|. Acest lucru nu ne deranjează
însă prea mult, deoarece putem
adăuga şl aici un repetor de ten¬
siune cu un al doilea operaţional, ca
la monta|ul din figura 2. Dimpotrivă,
s-ar putea să fie supărătoare descăr¬
carea prea lentă a condensatorului
C„ care îngreunează urmărirea unor
semnale de intrare cu valoarea de
vîrf variabilă. Un remediu simplu îl
constituie conectarea unei rezistente
la bornele lui C, (în figura R ? ,
reprezentată punctat), dar, din moti¬
vele arătate mal sus. valoarea
acestei rezistenţe nu poate coborî
sub ordinul sutelor de kiloohmi.
In fine, dacă se elimină compo¬
nentele C, şi R 2 , montajul din figura
5 râmine un simplu redresor' mono-
alternanţâ pentru alternanţele pozi¬
tive, pe care le repetă fără inversare,
amplificare sau atenuare.
deo>!at este arătată in senema ce
principiu din figura 6. Se observă ca.
m bucla de reacţie negativă a AO. în
serie cu dioda D, s-a mai intercalat
şi joncţiunea bază-emitor a unui
tranzistor T, (npn, cu siliciu, mica
putere). Tranzistorul este alimentat
cu tenşiunea +Vcc şi este în configu¬
raţie de repetor fără prag. astfel ca
la ieşirea montajului vom regăsi
alternanţele pozitive ale semnalului
E, neinversate şi neamplihcate in
tensiune. Ca şl la montajul prece¬
dent, tensiunea de ieşire poate fi
filtrată prin introducerea unui con¬
densator la bornele lui R 3 . numai ca
de data aceasta floarea condensa¬
torului se ia muit mai mare (sute de
mlcrofarazi). impedanţa de ieşire
fiind coborîtă (R 3 are valori de
ordinul sutelor de ohmi sau al
kiloohmilor, în funcţie de tensiunea
de alimentare şi de curentul dorit).
în continuare vom prezenta cîteva
variante simple de redresoare ^al¬
ternanţă. O metodă curentă de obţi¬
nere a acestor scheme constă în
asocierea unui redresor monoalter-
nanţâ, de obicei inversor cu AO. cu
un circuit sumator. de asemenea
realizat cu un amplificator operaţio¬
nal.
Un prim exemplu este cel din
figura 7. unde operaţionalul AO.
echipează un redresor monoalter-
nantâ cu ieşire negativă, redînd
Inversate şi neampliffcate alternan¬
tele pozitive ale tensiunii E» Ai
doilea operaţional este in configu¬
raţie de sumator-inversor cu două
Intrări: una primeşte direct semnalul
alternativ de intrare prin R., ia^
cealaltă primeşte prin R e semnalul
de la ieşirea redresorului. Valorile
rezistenţelor au fost astfel aranjate
incit sumatorul să aibă ciştig unitar
în tensiune pentru semnalul direct
respectiv un cîştig egal cu 2 pentru
semnalul preluat de la redresor.
Pentru a urmări funcţionarea mon¬
tajului, să consioerăm intii alter¬
nantele pozitive ale tensiunii E Ele
sint redresate şi inversate tara a mp»,
ficare de către AO, (A w = — 1 = —
Rj/R,), de unde ajung la A0 2 prin
R«; aici sînt din nou inversate 5 »
simultan amplificate de două ori (A.
= —2 = — R*'R 6 ), rezultind la ies r e
alternanţe pozitive cu amplitudinea
dublă faţă de cele ale semnaiuiu«
iniţial E, Aceleaşi alternanţe pozif-e
de la intrare ajung insă la AO T
simultan pe calea directă (via R.
fiind inversate fără amplificare (A, =
—1 = — R* Ri). deci la ieşire rezulta
pulsuri negative egale în modul cu
■-I
nu
1 !
—— L
îl 1
r 2
10KQ.
>--
Ri
Adeseori curentul oferit ae «eşirea
amplificatorului operahona este ^e-
satisfăcâtor pentru destina: a preco¬
nizată a redresorului foe exemplu,
atunci cînd v^em să acţ onem un
înregistrator, un releu
mai puţin sen$ o etc O soluţie
simplă de amp.- *.ca*e a curentului
semnalul pozitiv E, Per global, dato
rită funcţiei de sumator a lui AO : . *a
ieşirea montajului vom obţine de
fapt pulsuri pozitive avînd amplitudi¬
nea egală cu a celor din semnalul de
intrare E Cîştigul global in tensiune
este A, = (—1) (—2) —t 1.
Pentru pasionaţii construcţiilor ra¬
dio in domeniul undelor ultrascurte,
amplificatorul de putere descris in
continuare poate fi o experienţa
utilă.
Schema este simplă şi abordabilă,
cu un număr mic de piese compo¬
nente.
Tranzistoarele T,. T? şi T, sînt am¬
plificatoare de radiofrecvenţâ. Pot fi
polarizate pentru a lucra în regim li¬
niar sau clasă C prin intermediul
tranzistoarelor T 5 . T fi şi T 7 . Comuta¬
rea clasei de funcţionare se face cu
releu! RL.
Baza lui T r , polarizata prin L 3 —
R 17 — L 2 , este atacată cu semnal RF
pnn C 2 . Ca, l,. circuit de adaptare a
impedanţei. Colectorul lui T, este
cuplat la bazele lui T 2 şi Ta prin cir¬
cuite LC de adaptare (L fif C 15 , L*. L^,
C 16 ). Colectoarele lui T ? şi T, se co¬
nectează la circuitul de adaptare cu
antena, Qn, L î7 , C, 2 , prin L u . C^şi
U3. ^2?
Din circuitul de ieşire se cuplează
inductiv un circuit de sesizare a vîr-
furllor de modulaţie SSB. Dioda 0 8
detectează semnalul RF, iar tranzis¬
torul T 4 comandă LED-ul D s .
Construcţia. Amplificatorul se rea¬
lizează din două plăci imprimate din
care, alăturat, este reprodusă la
scara 1:1 numai placa amplificatoru¬
lui RF propnu-zis. Celelalte circuite
auxiliare au fost realizate pe placă
tip regletâ, în cablaj convenţional.
Totul se montează pe un radiator
(minimum 2 500 cm 2 ) de care sini
prinse tranzistoarele T f , J 7 şi T 3 .
Pentru ca puterea la intrarea am¬
plificatorului să nu aibă o valoare
critică, a fost prevăzut un atenuator
în trepte. în .total de —23 dB.
Pentru a facilita punerea la punct,
s-a prevăzut şl un reflectometru co¬
nectat la intrare. Este realizat prin
introducerea unui fir izolat PVC de
0,6 mm 2 între tresa metalică şi izo¬
latorul central al cablului coaxial
care face legătura între mufa de in¬
trare şi comutatorul claviatură al
atenuatorului
Tensiunea redresata de dioda D 2
se aplica prin R 4 instrumentului ! de
250 mA. La un regla) corect al ampli¬
ficatorului» indicaţia trebuie să fie
minimă.
Reglaje. Dacă se respectă tipul şi
valorile pieselor indicate în tabel,
amplificatorul trebuie sa funcţioneze
fără oscilaţii parazite in tot domeniul
144—146 MHz, debit!nd practic ace¬
eaşi putere în toată banda.
Pentru reglajele finale trebuie co¬
nectate la ieşire un măsurător de
putere şi sarcină artificiala 50 LV
200 W şi în serie cu alimentarea un
ampermetru cu scale de maximum
2,5 A şi 25 A.
Se incepe cu reglajul punctelor de
funcţionare ale tranzistoarelor T,, J 2
şi T 3 . Se conectează tensiunea de
alimentare de 28 V şi se acţionează
R 25 pină ce curentul de colector al
tranzistoarelor T\ şi T 3 este de
100 mA. Pentru T t se alege un cu¬
rent de colector de 0,9—1 A.
■ Aceste reglaje se fac pe poziţia
AM, fără semnal RF la intrarea am¬
plificatorului.
Se trece la reglajele de radiofrec¬
venţâ prin conectarea la intrare a
unei surse RF cu frecvenţa variabilă
între 144 şi 146 MHz şi putere ma¬
ximă de 0,5 W/50 ii, mod de lucru
FM.
Pe frecvenţa de 145 MHz se acţio¬
nează C 31 şi pîna se obţine o in¬
dicaţie maxima pe măsurătorul de
putere.
Se acţionează apoi C 15 şi C< 5 . tc
pentru o indicaţie maximă Se revin
la C v şi Cos pentru un retuş al acoi
dului. apoi nu se mai acţioneaz
asupra lor sub nici o formă.
Pe frecvenţa de 144,3 MHz se ac
ţionează asupra fui C 2 şi C 3 pentru
indicaţie maximă ta ieşire. Se revin
cu acordul asupra lui C 1ţ> şi C,* p
frecvenţa de 145,6 MHz.
Se verifica liniaritatea puterii î
banda de 144—146 MHz. Dac
există o neuniformitate mai mare d
1 dB, se retuşează acordul din C
sau C 3 . în funcţie de poziţia trimeri
lui.
Se măreşte puterea la intrare pîn
la 1,5 W/50 11 şi se verifică llniaritc
tea in banda 144—146 MHz. La u
acord corect nu trebuie să existe d
ferenţe faţă de poziţia de reglaj d
0.5 W.
Se măreşte puterea la intrare pin
dnd curentul absorbit de amplifici
lor ajunge la 7 A. Se măsoară put€
rea la ieşire Aceasta este valoare
care nu trebuie depăşita deoarec
exista riscul distrugerii tranzistoart
lor finale.
Notaţi pe scala instrumentului I î
poziţia SWR care este valoarea „r*
flectată ’ şi în poziţia A care este v*
ioarea curentului absorbit din surs
de tensiune. Nu depăşiţi aceste vî
lori. Oricum, un plus de putere d
5— 10 W nu modifică esenţial sen
naiul recepţionat la 500—600 ki
distanţa, dar protejează tranzistor
rele. de obicei fără rezerve.
La experienţele făcute în laboratc
s-a obţinut o putere de 150 W pe
sarcină artificială de 50 îl/200 W c
RUS = 1.3 la 145 MHz pentru o pi
tere de intrare de 3.5 W/50 n
Curentul absorbit din sursa c
28 V a fost de 7,5 A.
■ n ._1
nr-^
Ctif
ţ Ci? 1
6
TEHNIUM 2/19
a ii
<§>
Ru-5
(URMARE DIN PAG. 9)
LISTA DE MATERIALE
Ci» C 4 , C7, C^i, Ci 4 » C^ 7 , C 23 , C 29 , C 30 = 0,1 /iF/50 V, ceramic; C 2 , C 3 ,
C 1S , c 16 , C 3 2 = 10 -r 60 pF; C 31 =*25 -r 160 pF; C 5l C. = 100 juF/50 V;
C 34 — 100 /mF/100 V; G$, C 33 = 4,7 nF/50 V, ceramic; U 9 , G^p, C 38 , C^ 9 ,
C 20 , C 2Î = 68 pF/50 V, mică; C, 2 , C 2 2 , C 24 = 100 pF/50 V, ceramic;
C l3 , C 25 , C 18 = 0,1 mF/50 V, mylar; C 26 , C 27 = 560 pF/50 V, mică; R 2 —
şunt; R,, R 2 9 = 1 kll/0,5 W; R 4 , R 31 = 1 kH r semireglabil; R 3 =
15 kfî/0,5 W; R 5 = 1000/0.5 W; p 7r R a = 300 H/2 W; R e = 18 0/2 W; R t0 ,
R 11f R 13< R 33 = 100 0/2 W; R 9î R i2 = 75 H/2W; R u , R T8 = 470 0/0,5 W;
R 1S = 0,5 0/3 W; R te = 330 0/0,5 W; R 17 , R 22 , R 23 = 10 0/0,5 W; R 19 ,
R 32 , R 2 7 < R 28 = 4,7 li/0.5 W; ,R 20 = 160 fl/0,5 W; R 21 = 150 0/7 W;
R 24 = 5.6 kO/0,5 W; R 25 =..100 O, semireglabil; R 26 - 47 0/0,5 W;
= 220 0/0,5 W.
Bobina
Nr.
spire
0 conductor
(mm)
0 L (mm)
Observaţii
L,
1
1
a
CuAg
L,
6
0,5
5
CuEm
L;
2
1
10
CuAg
U
3
1
8
CuAg
1
1
6
CuAg
2
1
a
CuAg
L)3, L 14
2
1
8
CuAg
L„
2
1,5
6
CuAg
L 2 , L n
L2 1
7
• 0.5
3
CuEm
L’o> L 1fl
12
0.8
3
CuEm, pe miez ferllâ
Li», Lîo
Şoc RF 0,5 mH
L,. L„
Li. L,o
Se execută pe ferită cu 6 găuri, şoc RF
O?. D 5 — LED; Dj, D 3 , O*, D ft —
1N4148: T„ TV T 3 = BLY94; T B( f 7 =
BD139; T s = ^D140; T 4 = BC171. R L
= releu 24 V cu două grupe de con¬
tacte; I - microampermetru 250 uA
din R, se reglează durata temporiză¬
rii ta circa 140—160 de secunde
Pentru o aprindere rapidă a diodei
D h circuitul a fost prevăzut cu o bu¬
clă de reacţie pozitivă, formată din
D ? , R 6 , T 3 , Rj. care modifică pragul
E 2 In momentul deschiderii lui t 2 .
Practic, s-a obţinut un comparator
cu histerezis
Dioda electroluminescentă Oj,
care este de altă culoare dedt D t
(de preferat D T roşie, D 3 verde), in¬
dică punerea în funcţiune a aparatu¬
lui. Rezistenţele R? şi R„ fixează cu¬
renţii prin D, şi 0 3 , R„ fiind aleasă
mai mare pentru a nu consuma inu¬
til bateria.
K, şi K 2 se pot realiza cu ajutorul
unui comutator folosit la receptoa¬
rele radio .Zefir" şi trebuie să fie in
poziţii diferite K? asigură descărca¬
rea condensatorului C.
In momentul începerii convorbirii
telefonice se acţionează asupra co¬
mutatorului. închizi ndu~l pe K, şi
deschizînd pe K ? , Aprinderea lui D,
indică faptul că o convorbire stan¬
dard se apropie de sfîrşit. După în¬
cheierea convorbirii se acţionează
comutatorul în sens contrar, descar
cind condensatorul şi întrerupind
alimentarea.
Ciclul de temporizare poate fi re¬
luat în cadrul aceleiaşi convorbiri
dacă durata ei depăşeşte3 minute
Montajul se poate folosi şi la tem¬
porizarea unor durate mai mici prin
raducerea valorilor lui R, şi/sau C
in cazul reducerii valorii Iu» R,, con¬
diţia pentru factorul de amplificare
în curent al tranzistoarelor T, şi J 2
devine mai puţin restrictivă.
De remarcat faptul că pentru T-
se pot folosi şi tipurile indicate pen :
tru T fără a fi necesară însă o va¬
loare mare pentru 6.
Modificarea temporizării la variaţia
alimentării de la 7 la 10 V este de
maximum ± 0,5%, iar stabilitatea cu
temperatura este şi ea mai bună de
± 1% pentru o variaţie de 10° C.
BUTON BE REGLAU
f Hun constructorii amatori care
coir . ji realizeze singuri un
RţŞstS&pfbracustic CLJ un ~ design
' <V u aparatelor in-
jstn HHHMkri construcţia
unui butoPBRjr Acesta se
: Date folos* * 5 IB*-fifti 3 rele rota-
.?. potenţi au cursa
circulara etc *
Obiectivele principal» tfft» au stat
a Daza concepţiei bţftonjku sin! ur¬
cătoarele’
— sa asigure per-
'ecta cu axul pe <A* *• Jxeaza uti-
iizind un sistem 4%|>dt*dere robust
>l sigur. Ti
— sa prazirwbi^gi *trat izolant m-
‘erpus intre axur^Hcare se fixează
si porţiunea rnanflHâ de utilizator,
— =. i permită > manevrare co¬
moda si sigura.
— sa includă posibilitatea realiza¬
şi suprafeiei exterioare in diverse
variante coloristice. pentru armoni¬
zarea cromatica in cadrul ansamblu¬
lui ae funcţionare;
sa a;ba un design corespunză¬
tor
Butonul include şase repere, mon-
•ate in conformitate cu desen 1.1 ae
ansamblu (1). Părţile componente
aie butonului sin! natoareie corp
du ton — reperul (2): capac buton —
mand rut (4)
bucşa — reperul (5), piuliţă — repe¬
rul i6). şaiba — reperul (7)
Materialele din ■ m? d'.nt » *ecutate
-ele sase repere smt următoarele
corp buton i capac buton -
durafuminiu
— mandrma bucşa, piuliţa si
-aiba — alama AM63î.
REALIZARE Şl ASAMBLARE
Se realizează cele sase repere din
materialei? amintite, respectind cu
strictele cofeie Indicate pe fiecare
desen de detaliu al fiecărui reper
Se executa eloxarea reperelor corp
buton şi c : ' loa . id una
din i eretele prezentate anterior in
revista Tebnium ) Acest tratament
- h prezintă două avan¬
taje esenţiale-
- pelicula de ox*d de aluminiu
■ ţini 1 ■ în
din punqt de vedere electric o izola¬
re perfecta între supui ‘aţa butonui'il
si piesele metalice care fac legătură
cu axul pe care se •. monta buto¬
nul;
- pelicula de oxid de aluminiu se
poate după dorinţa, cofora (proce¬
dura Inclusa in procesul do eloxarel
obţinindu-se în fmaf culoarea dorita
a butonului
I
După realizarea celor şase repete
acestea se asambleaza după cum
urmează.
— se asambleaza reperul bucşa
cu reoerul corp bufon prin presare
forţată efectuind acest lucru cu
toata grija, pentru a r.u lovi sau de-
r ul corp buton. Asai
rea se face urmărind poziţia corecta
a reperului bucşa, in conformitate
cu desenul de ansamblu (vezi pozi-
ţia conicitâţil interioare a reperului
bucşă);
se introduce reperul mandrine
m Interiorul reperului bucşă, con
form desenului de ansamblu.
sg montează şaiba n apoi se fi
xeaza mandrma cu piuliţa, n inte¬
riorul reperutui corp buton
Operaţiunea se efectuează in ordi
toate outoa-
nele realizate care sini 1 p -ga¬
li ie pentru a fi montate (pe axele
comutatoarelor sau potenţiometre-
lor).
Montarea butonului pe axul care
urmează a fi acţionat se face intro¬
duc-nd capătul axului în reperul
rnandrifw, care acum face corp co¬
mun cu butonul Prin stringerea piu¬
liţei, reperul maKdrina va stringe in
mod simetric uniform axul meta¬
lic. reaWzmdu-se un cuplaj mecanic
sigur ax-buton. Ulterior se blo¬
chează piuliţa cu citeva picaturi de
vopsea şi după uscarea acesteia se
montează reperul capac buton.
Butonul poate avea si alte dimen¬
siuni exterioare decit cele indicate
în oesene (se face referirea la rec
rele corp buton $| capac butâf
respecţindu-se insa iriiacmai c-
/alje cote pentru restul repe r e :
în figurile alaturate s-au preze-'
doua variante constructive pe-
»epe f ele corp buton şi capac l *
Varianta care are cotele notate
paranteze se refera la un buto -
mare. Da exemplu, pentru un a- :
ficator de putere cu diverse rec 3
pentru reglajul de volum se ;
seşte butonul mare. .ar pentru r- -
comenzilor se utilizează butca*
mici.
Pentru un eventual marcaj al c .
ţiei butonului faţă de maree r
prezentate pe panoul frontal a -
plificatorului, se poate trasa ;
frezare) un canal de groşi m*
adincime 1 mm pe generatoare» •:
Iindrulul congruent a suprafs;.
dalinata a reperului corp buto^ .
tenor acest canal se evident iaz* :
marcarea cu vopsea in mod -
punzâtor. pentru a contrasta pis:
cu culoarea butonului si a pune
evidenta marcajul.
Resoectind intocmai indic?.
specificate, constructorul amare
va afla în poses • unor butoa■ -
reglaj realizat'.- conform cnr •
tehnicii moderne
Ing. EMIL MARIA
1
1
- 1-
i
2
L >
CC
inter ron
Pornind de la ideea recuperării
jnor materiale, componente electro¬
nice sau chiar subansambluri ce se
găsesc ici-colo fără utilizare, s-a
realizat interfonul prezentat, la care
s-a folosit amplificatorul de audio
Secvenţa de la radioreceptorul „Al¬
batros*. dar tot aşa putea fi folosit si
jn alt amplificator AF de la un alt
receptor i .Mamaia**. JMeptun'* etc )
acest amplificator am introdus
une e modificări prezentate în conti-
n^re
"vânzătoarele EFT353 le-am inlo
r- * BC253. tar tranzistoarele
EF~222 le-am înlocuit cu ACI80.
= ez stoareie de polarizare şi reac-
• •=■ -egahvâ vor fi înlocuite astfel
fi s:oml de 22 kîi cu 39 kîl, iar cel
rf 2* kîi cu 82 kil. -
Prof. MIHAI CHIPIŢA
adaptare la intrare pentru microfon
(difuzor), adică un transformator de
ieşire de la.radioreceptoarele „Alba¬
tros” etc. în felul acesta, intrarea
este identică cu ieşirea, adică la in¬
trare va fi tot impedanţă joasă, ceea
ce va permite ca liniile de interco¬
nectare să se facă cu cablu neecra¬
nat.
AC48C
C-fcV
OfcV
■nur© Intrare
TRAFO ÎESÎRE
r*-©
. AMPUFÎCATOR A.F. 300 mW
INTRARE - ÎEŞÎRE PRIN TRANSFORHA
TOR
Prin aceste modificări s-au mărit
mult sensibilitatea şi puterea (sensi-
terea ae la 500 mW a 750 mW).
Prm sistemul de comutare arata!
în schema postul principa
transmite unuia din postume 1—5
prin aducerea cheii respective de
comutare în poziţia „vorbeşte" Cîno
cheia de comutare este în poziţia
„ascultă *, se poate recepţiona ceea
ce transmite postul a cărui cheie de
comutare a fost acţionată in poziţie
„ascultă*. Astfel, difuzorul postulu
principal şi difuzoarele posturilo*
1—5 pot deveni microfon sau difu¬
zor. după caz. 4
Cheile folosite sint vechi chei d€
telefon; se pot utiliza orice alte co¬
mutatoare cu cîte două contacte m
trei poziţii. Cheile sint legate in deri¬
vaţie
Alimentatorul se compune
dlntr-un transformator de sonerie, o
punte de redresare (sau 4 dioce
tN4001 etc),. un sistem de ştab -
zare cu o dioda Zener de 6 V si un
tranzistor ACI80. Alimentatorul li¬
vrează 6 V/0,5 A. Amplificatorul
consumă în jurul a 0.2 A.
Transformatorul alimentatorului s
conexiunile ia reţea vor fi depărtate
de transformatorul de Intrare.
Transformatorul de ieşire sau in¬
tra f» va avea 2x160 de spire in pr -
mar, cu conductor de CuEm 0 0 3j
si 65 de spire in secundar, cu con*'
ductor de CuEm 0 0,5, Transforma¬
torul de defazare va avea in primar
1 300 de spire cu conductor de Cu¬
Em 0 0,15, iar in secundar 2x500 de
spire cu conductor de
CuEm 0 0.15. Ambele transforma¬
toare se bobinează pe miezuri de
ferosiliciu cu secţiunea de 1.5 cnv
in cazul în care amplificatorul va
fi altul dedt cele cu transformato r
de ieşire, in schemele alaturate este
arătat felul de conectare la monta¬
jele cu intrarea şi ieşirea prin con¬
densator.
Se vor folosi .difuzoare de 4f»
3 VA.
DIT.
K\Lh
Ti
a r
Ing. C. STANESCU
-0-
_j_ i
Ir-
AWPUPÎCATOR AT. 300 mVI - IW
Intrare-Îeşîre prîn condensator el^cttro- _j
&
9
Montajul prezentat a fost proiectat
pentru o temporizare ajustabilă. în
scopul evităm depesmi duratei stan¬
dard de 3 m nute a unei convorbiri
Telefonice Performanţele bune îl t3C
utilizabil 'a o gama larga de aplicaţii
în domeniul 1—200 de secunde.
în figura 1 este aratatâ Schema de
principiu Condensatorul C se în¬
carcă de la sursa de tensiune E,
prin R t . Amplificatorul A compară
tensiunea U c cu o tensiune de refe¬
rinţă, E 2
După cum se vede în figura 2, du¬
rata temporizării este T şi reprezintă
timpul în care condensatorul C se
încarcă de la zero la tensiunea E 2 . O
dată atinsă această tensiune, dioda
electroluminescenta D, se aprinde.
Durata temporizării depinde de con¬
stanta de timp r = R,. C şi de rapor¬
tul celor două tensiuni, E, şi E 2
Amplificatorul A poate comand^
şl un generator de ton sau un releu
de unde şi diversele aplicaţii a^e
temporizatorului.
Realizarea practică este cu com¬
ponente discrete, schema completă
fund prezentată în figura 3. Amplifi¬
catorul A este realizat cu tranzistoa-
rete T, şi T». ca/e trebuie sa aibă Q
mare ( > 300). în afara tipurilor in¬
dicate. se mai pot folosi pentru T.
BC171—3; BC237—9. iar pentru T
BC251—3. Dacă nu se dispune de
tranzistoare cu 0 mare, se poate în¬
cerca darlingtonizarea lui T 2 .
Tensiunile E, şi E 2 se obţin prin
stabilizarea tensiunii de alimentare
şi divizarea ei. Stabilizarea se rea 1 -
zeazâ cu Dj şi R T . obţinindu-se E
iar prin divizarea acesteia cu R. şi R :
se obţine E*.
Condensatorul C este cu tama
REGLETA PENTRU CELE 5 POSTURI
t
pentru curenţi de pierdere mici. >a*
(CONTINUARE IN PAG. 7)
E c
Ei •“*
T* u cH
= C
1
♦
JL LL
HT-P 1
PROTECŢIA LANŢURILOR
«EGTR0AGU5TIGE
DE PUTERE
Student DANIEL BÂoSbcU,
Craiova
Sînt foarte multe situaţii în prac¬
tica în care este necesară folosirea
unui amplificator la putere ridicata,
un timp prelungit şi în diferite con¬
diţii de exploatare.
Unele accidente, cum ar fi scurt¬
circuitul firelor de legătură cu incin¬
tele acustice, ambalarea termica a
etajului final sau suprasarcinile acci¬
dentale, pot duce la deteriorarea
lanţului audio.
Pentru a preveni aceste neplăceri,
mi-am echipat amplificatorul stereo¬
fonic de 2x100 W cu acest mojitaj
care funcţionează de mult timp ire¬
proşabil. Piesele cu care este reali¬
zat sînt la indemina oricui.
Circuitul de protecţie este format
din două module, modulul de
protecţie a difuzoarelor şi modulul
de protecţie termică şi de indicare a
suprasarcinilor.
1. Modulul de protecţie a difuzoa¬
relor întrerupe legătura difuzoarelor
cu amplificatorul îndată ce apare la
ieşirea amplificatorului o tensiune
continuă Circuitul nu leagă difuzoa¬
rele decît ia cîteva secunde după
punerea sub tensiune, asigurind o
protecţie suplimentară prin care ele
nu suferă în timpul perioadei de sta¬
bilizare a amplificatorului Modulul
acesta primeşte semnalele care vin
de la etajele finale de putere. După
ce a scăpat de orice componentă al¬
ternativa. tensiunea continua rezul¬
tantă acţionează asupra
tranzistoarelor T,, T 2 , T 3 şi dacă ea
depăşeşte o valoare impusă de
rezistenţele de intrare ale montaju¬
lui. tranzistoarele T 4 şi T s se blo¬
chează, acţionînd releul RL care în¬
trerupe legătura cu difuzoarele
Acelaşi lucru se întîmplâ şi la pu¬
nerea în funcţiune a amplificatoru¬
lui; condensatorul de 47 n F, iniţial
descărcat, menţine blocate
tranzistoarele T< şl T 5 şi nu permite
stabilirea legăturii cu incintele decît
după timpul de încărcare determinat
de rezistenţa de 470 k!!
2. Modulul de proiecţie termica şl
indicare a suprasarcinilor asigură
protecţia amplificatorului,
supraveghind t încălzirea tranzistoa¬
relor finale, in plus. el „măsoara * 4
semnalul aplicat etajelor finale şl
semnalizează depăşirea unei valori
prestabilite, cu ajutorul a două
LED-uri (unul pent'ru fiecare canal).
Difuzoarele mai pot fi deconectate
şi în cazul depăşirii prelungite a pu¬
terii maxime fixate ceea ce este
foarte util dacă incintele acustice au
o putere nominală mai mică decît
puterea amplificatorului
Acest modul se racordează la mo¬
dulul precedent 'din care el utili¬
zează releul datorita liniei „teleco¬
manda releului '. Masurarea tempe¬
raturii se face prin una sau mai
multe diode montate in contact cu
radiatoarele tranzistoarelor de pu¬
tere
Pragul unei diode variind liniar cu
temperatura, este suficient să se
compare aceasta cu o tensiune de
referinţă (impusă aici de dioda Ze-
ner). pentru a putea şti cînd
temperatura a depăşit un anumit
prag
Valorile pieselor sînt date în
schema. Singurul element care se
DT»2* IN W07 pe radiatorul tranz/stoarelor finale montate cj
adeziv
alege- este releul RL Este necesar
un model 2 RT. care întrerupe mini¬
mum 4 A. Tensiunea bobinei, U R1 ,
trebuie să fie cuprinsa între 6 şi 12
V, iar curentul l RL sa nu depăşească
100 mA. Rezistenţa din schemă no¬
tată R rl se alege cu relaţia Rrl =
(15— UrJ/Irl, unde U R , este data" in
volţi. I fl , în amperi, iar H R 't rezulta în
ohmi. Puterea ei se calculează cu
relaţia P = R rl , l 2 RL . 2. Coeficientul
2 se ia ca marja de securitate, deoa¬
rece rezistenţa disipa continuu
Circuitul imprimat se realizează în
funcţie de piesele şi releul de care
dispune constructorul
Punerea în funcţiune şi reglajele
înainte de a fi cuplat la etajele fi¬
nale. circuitul se alimentează şi se
constată că după citeva secunde re¬
leul se închide. Dacă se continuă
verificarea, se poate aplica la una
din intrările de difuzor o tensiune
continuă de 4 5 v (o baterie c
va produce deschiderea reie^
Dacă totul merge perfect
eroare nu apare decît de la un
blaj greşit sau o componenta
fectă). se poate monta pe ampi •
tor
Diodele notate DT se vor mont.
contact cu radiatoarele tranzistor
lor de putere Soluţia ideală es:
diodă pentru fiecare radiator m
tate pe acestea cu adeziv
Montajul se alimentează cu o 1
siune cujeasa din alime~tafr*\> .
plificatorului
Dacă se aleg cu g- a z ase e 5
respectă întocma " cat e r
montajul funcţionează ae ar'
încercare, oferind o sa: s 4 ar e
plina.
Blbiiogralie
1. Le Hau! — Paneur. 1982
2 Hobt* ^ 9 T 3
3 Colect a r evtstei Tehnlum
fi/
390 Â
ct
3 —
fii
£3
2M
r
Joii
T/
w.
r/cVc
72
1*70*1
2/J 1
4rt\
2/3/<?ai
0»i
! i 1 R9 1 1
24U 47 U -wn ** 1
3*4 y wâ i| jji jj
Ti
&cv*
47
39vi-
— +9*
-*• 1327
4/7/2,
-92
Efectul stereofonic, de localizare
spaţială a surselor sonore, este cu¬
noscut din deceniul al doilea al se¬
colului nostru, fiind deci mai vechi
decît s-ar crede. Insă nivelul tehnic
din acel tirnp nu a permis răspândi¬
rea unor echipamente stereofonice
care implicau cheltuieli considera¬
bile. Azi, echipamentul stereofonic
este larg raspîndit şi accesibilei işi
justifică prezenţa prin calitatea^p-
perioara a audiţiei obţinute
Audiţia stereofonică presupune o
sursă de program stereo, transmisie
radio stereofonică. înregistrare pe
pândă magnetică sau pe disc stereo,
în lipsa acestora, echipamentele de
redare stereofonică vor reda pe am¬
bele canale acelaşi program mono¬
tonie provenit de obice ce ! a un ra¬
dioreceptor. Vom preze*"i= ceie
Ing. AURELI AN MATEESCU,
Bucureşti
nente care. amplificate si redate se¬
parat de un amplificator stereo, vor
crea un efect pseudostereofome
Schema electrica a montajului
propus este prezentată in figura 1
iar realizarea practică a cablajulu
este prezentata in figura 2 .
Funcţionarea montajului. Semna-
Jul monotonie introdus la intrarea
inontajului ajunge in baza pnmulu<
tranzistor, de unde urmeaza doua
trasee separate Semnalul, cules pe
rezistorul R 4 este introdgs într-un
filtru activ pentru frecvenţe înalte
format din T 2 , C 2 , C 3 . R a . Frecvenţa
de tăiere a filtrului este de 3 kHz, cu
o pantă de 12 dB pe octavă. Semna¬
lul cules pe R 9 cuprinde numai frec¬
venţele de peste 3 kHz din semnalul
introdus în filtru, semnal care este
cules Ja ieşirea nr. 1 .
Ar ol ne 1 Oumnal urlu t r i rr I r rw.r. □
*777?
naiul de la Intrare, neprelucrsî r
R 5 . Deoarece cele doua ser^ e
troduse în baza lui T 3 s*- r* -
faza, iar nivelul Io* este ăz^z» «
egal, din semnalul m*t 2
prin Rt, se va scâd*3 se~ ~ ? _ *
de la filtrul activ ss^e za a as 'ea
nr. 2 se va obţine se-— -a zere *2
imp^e modificarea valori con<
$a:oa f eio* Cz C 3 . Capacitatea a
ccndersatoare se caicuieazs
re« 2 t a Cj = C. = H. in care C ;
este capacitatea în nF. tar *
frecvenţa de ^<e r e a filtrului ei
mată în XHz.
Cc^ponerte-e utilizate vor •
f 2 fo r to * .*'2 7 f
€c: or* pentru zgomot propriu r : t
ma î mic.
Acest adaptor pseudostereofomc
poate fi montat într-un receptor ste-
•eofonic pentru recepţia programe-
or monofonice. Se recomandă ecra-
narea montajului într-o cutiuţa de
tablă de oţel cositorită (de la cutiile
de conserve), pentru a se evita mi-
crofonia şi autooscilaţia montajului.
Pentru ce» care nu dispun de un
echipament stereofonic şl, avind în
.edere faptul că majoritatea apara¬
telor de radio sau a televizoarelor
51 nt monofonice. prezentam con¬
strucţia unei Incinte acustice cu aju¬
torul carela se poate obţine un inte¬
resant efect de pseudostereofonie.
Cur eectron»ce. abate ncă e
pioatare t.Enescu, ..Modern Ger
'on 11 . . Latvia 1 , „Estonia . T Beiorui
etc). Aceste aparate sînî echipa
cu unul — doua difuzoare pe pane
frontal, pentru reproducerea frei
venţelor joase. $i cîte un difuzor i
panourile laterale, pentru reproc.
cerea frecvenţelor înalte, in cazul '
care nu se poate procura un pote*
ţiometru bobinat la valoarea cer_L
se utilizează un potenţiometru de
difuzoarele de radioficare modice»
sau suntat cu rezistoare bobina
pentru a se obţine valoarea nec*
sară. Potenţiometru) serveşte pent*
reglarea profunzimii efectului
dostereo
Z / -/ £ » £60e/> Ct/jf/n corc&3& res cSs’oA9te?L<s/
£0/99*7 +* A/*9£/'j97€0’ Zc^/St*
£ 0 / 99 / 97 .
J?
6
zv
EL—
1^
B
***#
Z7 +(460+340) +{40±/qc)
Cor cer Sa ^
-cunoscută sub denu-
za 5:ereodinâ M Incinta cu-
: - - - :: z '„zoare montate la o
r szz -1 jnul da celălalt si
. "’r**:? - ::.t ă în figura
1 _a cuc--- un ampltfi-
; '. • - . • -adio sau
* asâ se
.?• ca.e?^ti*e d .- <e două
r ăzoare iar s/ e’o * _e Secvenţa
-D-t5 vor părea z ' ie *. =?'=» "a
i sfanţ 3 cei*, - •- .?îv j
a * sesizata si un
:
w u> ~ste următoarea >
c-*«* cele oolt diferea ."r- 3
r» fază. iar la frec*a^te s
'nalte eie lucrează «n am *123 :
• ta circuitului LC
Montajul acesta a fost e*ze' mer-
*at de inginerul sovietic B. Bogosov
Nu se vor utiliza perechi de asrfe 0 ^
incinte la ieşirea amplificatoarelor
ce redau programe stereofonice, de¬
oarece mesajul sonor va fi complet
denaturat.
Construcţia Incintei. Materialul
folosit la construcţia incintei va fi
ofacajul gros, panelul sau PAL-ul cu
rosimea minimă de 10 mm.
onstrucţia va fi de tipul incinta în¬
chisa, avmd panoul frontal, pe ca/e
se montează difuzoarele, demonia¬
ci. Mărimea mcintel nu este critică,
d3r oentru ooţinerea unor rezultate
:^e se «or respecta următoarele
•vocaţii
• D'Sta" 3 -tre centrele membra-
“~Of cetor 00 ua difuzoare trebuie
ss # <e cupnnsa în ntervalul de
25C — 300 —^ < 0 &»$atori j' 1
A ^.*1^**»%*^ a (. 4mKâla rUm
vor p r 5
. : j _ pează
’ncinte’e . ': : oreceptc .
.Maestr 2 : = r ' - o * ■
zoareie ce ? *V 4 : p 2* *23 w 3.
sau ce
dus-e ' E. -2 • Se . -* _ -
uza si alte pefpcft ds c : -
cuper3te de la 3pa # aîs
z"(d 8 la TV ,.Rubm' picupurt
esiâ, Unitra etc.}, cu condiţ>a sa se
afle Tn perfectă stare de funcţionare.
Nu S 8 vor utiliza difuzoare cu sus¬
pensia membranei pe nlâ de cau¬
ciuc. difuzoare destinate funcţionării
in incintele închise de compresie.
• Difuzoarele vor fi montate pe
panou (ca la Incintele de compre¬
se).
• Se va respecta fazarea corecta
a cifuzoarelor conform schemei; in
phz contrar rezultatul obţinut va fi
nui Dduzoareie si nt marcate de obi-
cet cu un punct roşu pentru borna
Daca difuzorul nu este marcat, cu
o baterie de anternă se vor atinge
bornele difuzorului. Se va nota cu +
borna difuzorului conectată la borna
+ a bateriei atunci cînd membrana
difuzorului este respinsă către exte¬
rior.
• Incinta stereodlna se va plasa
totdeauna orizontal, ia o înălţime
potrivita audiţiei
în figura 4 este prezentat montajul
circuitului LC realizat pe o plăcuţă
de cablaj Imprimat cu dimensiunile
de 150 x 55 mm, iar în figura 3 sint
date citeva indicaţii privind stabilirea
'untioc constructive ale incir-
te« Montajul prezentat executat c_
/4r#i «tisa rts " f C 1 A \A ti A M : Toc: a »
în figura 5 este prezentata o va¬
riantă a montajului stereodină care
se ooate aplica, cu modificări mi¬
nime. la aparatele de radio de con¬
strucţie mai veche, echipate cu tu-
BIBLIOGRAFIE
„Practicai Electronics 1 * nr. 1 197
Marea Britanie
Colecţia reviatel „Radio 11 — U.R.S î
1973—1979.
MINIPOLIZOR
ION PETPAN, Gluj-Nspocft
Ascuţirea unor burghie cu o jne* piese a -
tre sub 3 mm este o operare dificil menta r - de la o bafar.*
s realizat ia un polizor de atelier, de 4.5 V, Im» de 'a les-rea
Dmtr-un motoraş dn ia o jucărie ne transformator de sonerie cb.
u(i mim polizor per- care se impune redresarea cu
n« pro- lui prm int< 1 rediu
piri^m Vc»m utiliza o piatra de poli- diode ~
zor dentara, fixată pnn intermediul
RADIORECEPTORUL
CARMEN
DANEŞ OCTAVIAN — jud. Harghita
Radioreceptorul „Carmen" produs de „Electronica" lucrează In UL, UM şi
US
Dacă apare o funcţionare instabilă (dispar.posturile) va trebui să verificaţi
etajul de intrare Curăţaţi cu spirt sau tetraclorura de carbon in primul rînd
comutatorul de game.
verificaţi starea tubului electronic ECH81: eventual montaţi unul nou
întreruperi pot apărea şi dm cauza condensatorului variabil; trebuie suflat
c^a'ui. curăţat cu spirt şi pusă cîte o picătură de ulei pe zonele în fricţiune.
2*258176
2*EFJ323 t 322
ONEA ION — Bacău
Vă publicăm amplificatorul AF de
ia receptorul .Electronica" S—631
Apariţia distorsiunilor semnalului
coate fi provocata de întreruperea
reztstorului R1B. întreruperea con¬
densatorului C28. defectarea unui
Tranzistor 2S8176 sau a diodei
VA23B
Curăţaţi bine cu hîrlie abraziva
contactele de la baterii.
ANGHEL GHEORGHE
— Ploieşti
D-âJi
Repararea condensatoarelor varia¬
ţie se poate executa astfel. Cu o
pensetă se îndreaptă plăcile defor¬
mate (condensatorul fiind deschis).
Se închide apoi progresiv condensa¬
torul şi cu un vîrf de şurubelniţă se
icasâ plăcile care nu se încadrează
perfect în stator.
Cînd operaţia mecanică, repetată
de citeva ori, se consideră termi¬
nată. condensatorul se controlează
cj ohm metrul. Daca apare scurtcir¬
cuit pe anumite porţiuni de lamele,
se construieşte un circuit în felul ur¬
mător. un fir se leaga la stator, un
a.tul la rotor (carcasă), apoi la un
sec de 100 W/220 V. Un tir de la
oec şi firul de la stator se introduc
a priză. Se acţionează statorul şi, în
momentul cînd între plăci apare
I
_I
contact, becul se aprinde Prin rot«r
repetate punctele de contact cu
'
rentui eiecmc in une e cazun se *a:
mia reglaje cu un vîrf de su f uO€ -
mţă. în altele repetatele manevre în¬
lătură scurtcircuitul ntre pac
Atenţie cum lucraţi' Pe condensator
este cuplată reţeaua electrică
\
RADIORECEPTORUL
DÂNCEAN AUREL -
Timişoara
Diminuarea amplificării etajului de
audio la radioreceptorul 22 RN561
(montat pe autoturism) poate fi pro¬
vocata de mai multe piese. Dacă
semnalul nu este* distorsionat, nu
trebuie să înlocuiţi tranzistoarele fi¬
nale. Oricum. AD161 —162 n* a,»
echivalenţe curente
Probabil că unul din condensatoa¬
rele electrolitice si-a p.erdut ita-
tea. diminuinau-si capacitatea
La început pentru depanare cu¬
plaţi pe rînd un condensator de
iOjjF m parale> peste Ci26. Ci28 5
Ci29 Daca se constată îmbunata! -
rea audiţie* scnirr.baţj condensato¬
rul care prezintă anomalii. în caz-
în cate după această operaţie e*e;-
îl e=*~ nj luaţi un condensatei ce
200 P? faceţi aceeaşi operaţie cu I
C130 CI34. Ci35. C131. întrecu
amr-ficator poate fi înlocuit cu
^BA5T0
GRIGORIU SANDU —
A Instrumentul de măsură AN660B, de fabricaţie italiană, nu conţine compo-
^nente deosebite ca sa nu poată fi reparat. Oricum, diode/e din puntea redre-
soare si cele care protejează instrumentul sint cu germamu, Folosiţi even¬
tual diode de tip EFD 108. După reparare, obligatoriu, instrumentul trebuie
5UCJS unei verificări metrologice. Rezistoarele cu valori mai deosebite (ex.
5* puteţi să le confecţionaţi din fir ae nichehnă sau constantan, după
- 1 r stabiliţi exact valoarea cu o punte ce măsură. Respectaţi cu stricteţe
2 e pieselor din schemă, altfel indicaţiile instrumentului nu vor respecta
•nscnpronarea scalei.
NEACŞU ION — Constanţa
Un mod de realizare a generatorului de subpurtâtoare poate fi şi acesta
din „Trio" TS510. Cele două tranzistoare se pot înlocui cu BF 200 (la nevc<€
$/ BC170), au ca sarcina un circuit acordat pe 3 395 kHz. Din condensatoa¬
rele trimer de 40 pF se reglează exact frecvenţa de lucru a cuarţu-
Montajul poate lucra si pe alte frecvenţe, dar oricum semnale cit ma
apropiate. Ca să nu apara o funcţionare instabilă, trebuie remarcat mod^
de polarizare a tranzistoarelor. Nu trebuie luate masuri speciale deecrana--
ZAHARIA VASILE
Galaţi
La televizorul „Miraj” yerificaţi re-
zistorul R3Q2 şi condensatorul CI09
in primul rind. Arderea siguranţei
S3Q0 mai poate fi provocată şi de un
scurtcircuit în cablaj. Este mai puţin
probabilă o defectare a lui C300.
Verificaţi daca aveţi tensiune în
punctele H şi L aşa puteţi constata
dacă R101 şi R9 sînt bune.
MOLDpVAN MARIUS -
' Cluj-Napoca
Sub denumirea D340P este produs un display-duat cu 7 segmente a
13 mm Schema de legături este prezentată alăturat.
TEHNIUM 2/1985
14
AUTOTURISMELE "IIÎCIΔ
INSTALAŢIA
DE ALIMENTARE Şl DE EVACUARE
A MOTOARELOR
Di*. Ing. TRAIAN CÂNTĂ
(URMARE DIN NUMĂRUL TRECUT)
5 Carburatoarele sînt fabricate de
zai~e întreprinderea nr. 2 Braşov
-î'Câ CARFIL) după o licenţă So¬
rt S'nt diferite pentru fiecare tip
re autoturism, astfel 26/35 CSIC
S0*"'3i' si 20 CIC 4 (Club).
9 t Carburatorul autoturismului
O7telt Special — 26/35 CSIC
Este un carburator vertical, inver¬
sa; duolu corp in trepte, de tip
COMPOUND (cu deschidere dife-
•r^rata a clapetelor de obturare a
amestecului) Are clapeta de aer
(şoc) sau de pornire pe primul corp,
esi9tatâ de un servomecamsm de
dezînecare, o supapa electromagne¬
tică (etouffoir) pe circuitul de mers
în gol. sigilii pe şurubul de îmbogă¬
ţire şi pe şurubul de limitare a cla-
petei de obturare a amestecului car¬
burant.
Elementele constructive principale
şi elementele tarate ale carburatoru¬
lui sînt date în figura 7, în care se
prezintă o secţiune in regim de mers
normal, de mers în gol şi progre-
siune, astfel: 1 — tub emuisor, cor¬
pul I (cod 1F4); 2 — Jiclor principal
de aer (automaticitate). corpul I
(120±20); 3 ~ difuzor, corpul I (21
mm); 4 — clapetâ de aer; 5 — injec-
tor pompă repriză sau de acceleraţie
(40±10); 6 — centrator de amestec
(treapta I), 7 — difuzor, corpul II (26
mm); 0 — centrator de amestec
(treapta II); 9 — jiclor principal de
aer, corpul II (140±20); 10 — tub de
emulsie, corpul II (2 AC); 11— su¬
papa de admisiune a benzinei (1.7
mm); 12 — racord retur benzina; 13
— buşon filetat; 14 — filtru benzina;
15 — membrana pompa de repriză;
16 — camă pompă de repriză: 17 —
jiclor principal, corpul II (130±5); 18
— canal de legătura între comanda
pompei de repriză şi pompa, 19 —
clapetâ de acceleraţie (corpul 11); 20
— canal de amorsare a pompei de
repriză; 21 — supapă de amorsare a
pompei de repriză; 22— supapă de
refulare, 23 — clapetâ de acceleraţie
(corpul I); 24 — jiclor principal, cor¬
pul i (125±5); 25 — plutitor dublu,
din plastic ( 12 . 3*3 grame); 26 —
capsula de dezînecare, 27 — canal
pentru regimul de mers în gol; 28 —
supapă electromagnetică (etouffoir);
29 — jiclor de mer3 în gol (41±5); 30
— canal de legătură la şurubul de
îmbogăţire; 31 — canal către cutia
de admisiune, 32 — orificii de pro-
gresiune; 33 — orificiu calibrat; 34
— orificiu calibrat în capsula de
dezînecare.
Alte particularităţi: orificiu : =
braţ de mers in gol (190-10 z*
ciul controlat de şurubul de *mt>og 3
ţire (165); distanţa dintre ms r ; - ■?
clapetei de obturare, corpul ll s z-
retele corpului, sub 470 mm h- :
±0,2 mm); numărul găurii -
transfer (progresivitate. 4), po^r
de acceleraţie (repriză), cu cams
(cod nr. 59522012), dispozitivul r«
pornire la rece deschiderea clapetâ
de şoc (capsula de dezînecare su
pusă la o depresiune de 500 mm H:
— 3,2 ±0,2 mm), debitul pompei di
repriză (0,7*0,15 cm 3 ).
Funcţionarea carburatorului. îr
funcţionarea carburatorului se d'S
ting următoarele circuite şi regim u-
de funcţionare a) mersul încet •
gol (ralanti) şi progresiune; b) — *i
regim de accelerare; c) mersul no*
mal; d) — la pornire (la rece) a mo¬
torului
a)^Mers încet in gol şi progreslu
ne. în acest regim de funcţionare
combustibilul trece din camera Oi
nivel constant prin jiclorul princtca
de benzina 24 al corpului I sl d*
aici, prin canalul 27, la jiclorul Oi
mers în gol 29. Aici are loc emuls»o
narea cu aerul provenit prin orificv
calibrat 33, după care amestecţ
parcurae canalul 30, trece prir
şurubul de îmbogăţire W şi prin ca
naiul 31 debuşează in cutia de ac
misiune Acest circuit reprezint
mersul încet în gol.
«
1 1
£
A %
U/rUI/i
POSIBILITĂŢI Şl SOLUŢII DE
REMEDIERE Şl EXPLOATARE
A SUBANSAMBLULUI DE
AMBREIERE
5 ,c. ' samblul amhreiajului la au-
tc’^r şnnul .Dacia 1100 este de ftp
— :d ac uscat cu diafragma şi
e = ferma*. d:n următoarele piese
'“CC3'e: placa de presiune, ru I-
~ a Je presiune, furca de co-
- -oh discul de ambreiaj şi vaian-
st subansambîu a fost fabri¬
cat n do un variante, diferenţa fiind
r ' ia în cnncipal după tipul plăcu
* - - .i*'3, furca de comanda 31
•, * j de presiune ce prezintă
:■ *z 5tiCî dimensionale diferite.
z * mui to de subansamblu de am-
al autoturismului „Dacia
* *?j a 'ost identic cu cel de fa au-
_ s^l 1 Renault 10“ şi s-a carac-
v znn folosirea unei plăci de
z*es ce are montata deasupra
2 o placa din tablă de
torma' triunghiulara, cu grosimea de
5 mm susţinută de îi^l lamele
r îs* ze z- r nse cu nituri speciale de
12-3 că: de presiune.
• t - :£ cnestune este carcasat
~ : j doua bolturi late-
• - " irs urate de capetele
;> : : : -i rrf ie furcii de co-
—*rc a
r -• - *% :f'i se reaii-
r»«zi r - srz ze ca-
~ z# este Rxât
• :“pv.:? 2 ‘
Ing. VLADIMIR TUŢĂ
ambreiere al autoturi smuiui -„Dacia
1100“ este formai dm etern^tt ase¬
mănă teare cu cala de la iiutotunV
mul .Dacia 1300 , fiind compus
dintr-c placă de presiune de tip I 1
identică dimensional ui placa de
nresiure prezentata la primul
■ -
care lipsesc placa de tabla triun¬
ghiulara şi cele trei lamele de oţel.
ce o susţifi. Rulmentul de presiune
este identic cu cel de la autoturis¬
mul „Dacia 1300", montat într-o car¬
casă cu urechi Rulmentul de pre¬
siune se fixează în braţele furcii de
comandă, prin intermediul capetelor
arcului furcii, ce intră prin urechile
rulmentului, şi al braţelor furcii.
Furca de comandă acţionează
rulmentul prin contactul cu p/ 3 ca de
sprijin, montata în carcasă în spa¬
tele rulmentului de presiune - pro-
priu-zis.
Unele autoturisme „Dacia M00
-
au fost echipate cu atici
.
toare ca formă cj ele re _
.
burilor 1 r ' o 1 ; 1 *. - - " : *
puM r - • Z r “ r ' _ _' z
carcasei de tomna . -
ii
f .elo r corne-'* - -- r
rilor de ambreiere sînt prezentate îr
tabelul alăturat.
Principalele defecţiuni ale plăcilor
de presiune le constituie fisurarea
diafragmei, ruperea lamelelor sau
adîncirea şi ruperea vîrfurilor dia¬
fragmei. cît şi uzura sau deteriora¬
rea suprafeţei de contact cu discul
de ambreiaj Fisurarea diafragma-
duce la imposibilitatea exploatări
autotunsmu'ui şi necesită înlocuirea
dofraerne sau a plăcii de presiune
Ls piz e tip , defecţiunile
vente s * cele ae rupere a urs- te
mele sat c d ade la p
’z: 1 * ghîuiarâ. Rezolve*-.
: P uitoarele varia-•
- -. * *3rs ataci de presiun |
' cc iect onarea Si mcn f >
'•or noi dimr o banda -
^ ye OSC 10. OLC 60 sau alt **
atent, cu grosimea de 0.6 --
a. nd o duritate echivalentă F r :
42 — 46 şi dimensiunile prezentare -
figura 1
2) Prin eliminarea plăcii triunc" -
CA^A -niST,C'T£ SCO-O-v*. ‘ . l S . : : AM3LULUI D€ AM* flEIERE
FUNCŢIE Df 71PVA. PlAOi DE PRESIUNE
■
---
!
P!»ca de prmntm
Volan Iul
Rulmentul do
prealune
Furca de
comande
,
Nr
crt
Tipul pU±tf
d* pmfeirw
Cara-Nrtittcl d«
hjnrd
de gtddere şl
*ian pe volant
(mm)
Nr. găurilor
de prindere
cu arborele
Diametru
medio de
ghidare ■
fliare e piec*
de prevk/ne ;
{mm)
TLPUL 1
Cu TtAcft din Mtti
ap firmă trlun-
ghlbUri. »u«tlnuti
co IrM lamtle <5«
oţel
195 jl 0.1
Ind de pre¬
siune cu fuae
laterala de îm¬
pingere model
R 10
Furcă cu ce-
petete braţelor
semlrotunde
5
195 - 0 1
2 .
TIPUL II
Li tel cu rpul 1,
firt plac* din
ta bl* şl limeieit
de auiţlnere. Da
gp|jr?a carcasei
de formi Irlun-
g bruieri
195 ±0,1
Rulment de vre-
tkjnt au taecN
kMc Oerm
, 130CT
Rm cu ce
perne f
dnM V &r>
7
196 rOil
3.
TIPUL III
Fâri plecă triun¬
ghiulari şl lamele,
deci le lei cu lipul
II. dar cu diametrul
Interior al carceael
de forma rotundA
162 0,1
pentru ghidare
190 - 0,1
pentru fixare
Rjtwra oe pre*
«. *• cu unchi
Mc Ornam
13 ar
Fjra» ou ce*
dreg* şi ^un
7
1£2 1 0.1
peratugMae
190 • ai
penfu txjrv
In continuare, amestecul ajunge
Tn difuzor si prin găurile de prcgre-
siune 32. aşezate în corespondenţa
cu clapeta 23. permite creşterea uni¬
forma a vitezei unghiulare a motoru¬
lui, plecind de la regimul de mers în
goi Acest traseu reprezintă circuitul
de progresiune.
b) in regim de accelerare,
funcţionarea carburatorului este asi¬
gurata de către pompa de repriză
sau de acceleraţie), care acţionează
întotdeauna numai asupra primului
corp. Circuitul pentru funcţionarea
in regim de accelerare este format
dm pompa de repriză cu membrană
15. canalul 18. supapa 21 de încăr¬
care (amorsare) a pompei de re¬
priză, supapa 22 de descărcare (re-
*j»are). injectorul 5 al pompei de re¬
priză şi canalul 20. de amorsare a
pompei, prin care pătrunde combus¬
tibilul din camera de nivel constant.
, La apa sarea bruscă a pedalei de
Acceleraţie, cama 16 acţionează
*upra membranei pompei de re¬
priza. supapa de amorsare 21 se în¬
chide. supapa de refulare 22 se des-
c^'de. iar combustibilul este pulveri-
i ?
zat prin injectorul 5 ţn difuzorul 3
c) Mersul normal. Funcţional se
disting doua circuite asemănătoare
corespunzătoare celor două corpun
ale carburatorului. Corpul I: benzina
trece din camera de nivel constant
prin intermediul jiclorului principal
de benzină 24, amplasat in partea
de jos a camerei de nivel constant,
în puţul emulsor. Aerul, provenit din
jiclorul principal de aer 2. trece prin
orificiile tubului emulsor 1, se ames¬
tecă cu carburantul şi, prin canalul
difuzorului 3, debuşează în centrato-
rul de amestec 6. Corpul II: carbu¬
rantul trece din camera de nivel
constant, prin intermediul jiclorului
principal de benzina 17. amplasat de
asemenea în partea de jos a camerei
de nivel constant. în puţul emulsor
Aerul provenit din jiclorul principal
de aer 9 trece prm orificiile tubului
emulsor 10. se amestecă cu carbu¬
rantul şi. prin canalul difuzorului 7
debuşează in centratorul de ames¬
tec 8.
(CONTINUARE fN NR. VIITOR)
ă'e 5 a lamelelor de susţinere de la
c aca de tip I. obţinindu-se o placă
ce presiune de tip II şi cuplarea cu
rulment model „Dacia 1300". cu
o furcă de comandă adecvată rul¬
mentului. Acestea se impun deoa¬
rece furca de comandă de la inelul
de presiune al plăcii de presiune de
t*p I este greu de modificat,
66*4.’
*62
j/2gdun
/
Folosirea plăcu de presiune tip II
cu ansamblul mei de presiune şi
furcă de comandă model R 10 se
poate realiza daca se confecţio¬
nează o şaiba de presiune interme¬
diară ce se introduce în alezajul ine¬
lului de presiune model R 10, obţl-
nindu-se un ansamblu conform figu¬
rii 2. Dimensiunile salbei de pre¬
siune intermediară sînt cele prevă¬
zute în f/gura 3. Se recomandă con¬
fecţionarea şaibei de presiune inter¬
mediară din otel OSC 10. OSC U.
OLC 60 sau OLC 10. OLC 15. cu un
tratament termic adecvat, pina la
obţinerea unei durităţi HRC 44—48.
Reglajul cursei pedale» de .am-
breiaj se va obţine prin realizarea
unui joc de cca 3 mm al pîrghie» fur¬
cii de comanda, în zona de tragere a
cablului.
Din analiza soluţiilor prezentate,
cit şi din datele cuprinse în tabel, se
pot concluziona următoarele as¬
pecte privind folosirea plăcilor de
presiune la autoturismele ’ „Dacia
1100’ şi „Renault 10” în funcţie de
anumite elemente constructive şi di¬
mensionale ale subansamblului de
ambreiere:
ÎN FUNCŢIE DE VOLANTA
— placite de presiune de lipul I şi
pot fi asamblate cu volanta cu 5 şi
” găuri de prindere in arborele cotit,
ca" c-j diametrul mediu de fixare al
ptac de presiune de 195 mm;
— placa de presiune de tipul III
se poate asambla numai cu volanta
cu 7 gâun de prindere in arborele
cotit s» cu diametrul mediu de lixare
al plăcu de pre5;j^e de 190 mm
Fig.1: Lamela elastica
Fig2 Şaiba de presiune
c g3 Ar-samoru <ne- de
ÎN FUNCŢIE DE RULMENTUL DE
PRESIUNE
— plăcile de presiune de tipul II
şi III pot fi exploatate cu inel de
presiune cu fuse laterale de împin¬
gere, model R 10, şi furcă de co¬
mandă cu capetele braţelor semiro-
tunde numai dacă se foloseşte o
şaibă de presiune intermediară, con¬
form desenului din figura 3 şl mon¬
tată conform desenului din figura 2:
— placa de presiune de tipul 1
poate fi exploatată cu rulmentul de
presiune cu urechi identic „Dacia
1300” şi furcă cu capetele braţelor
drepte şi găuri laterale numai dacă i
se îndepărtează placa de formă
triunghiulară şl cele trei lamele de
fixare. De asemenea, se poate aplica
şi varianta sus-menţionată valabila
pentru plăcile tip li şi III
ÎN AJUTORUL
AUTOMOBILIŞTILOR
Dr. Ing. M. STRATULAT
După cum se ştie, depăşirile con¬
stituie unele dintre cele mai critice
momente în trafic Statisticile arata
câ incidentele stradale, cele mai
multe, cu urmări catastrofale, se
produc în timpul depăşirilor execu¬
tate defectuos. Mai ales pentru con¬
ducătorii auto cu mai puţină expe¬
rienţă este dificil sa aprecieze timpul
şi mai cu seama distanţa pe care va
trebui sâ o parcurgă pentru a depăşi
un vehicul care se deplasează cu o
viteză oarecare Un mic grafic, con¬
struit astfel încît sa poată fi uşor de
citit şi instalai la bordul vehiculului
într-un loc vizibil, facilitează activi¬
tatea şoferului, reduci nd riscul de
accident in cazul depăşirilor.
Graficul are înscrise pe el viteza
vehiculului ce urmeaza sa fie depă¬
şit (în km/h) şi spatiile ce vor trebui
parcurse cu o anumită viteza a vehi¬
culului propriu pentru executarea
depăşirii,
întocmirea graficului ţine seama
de faptul că distanţele de securitate
înainte si după executarea aeoâs r
mi sînt rnnstantp ri rrpo rbî -w*
(V d — viteza de depăşire in km/h; v
— viteza vehiculului depăşit în
km/h; S# — spaţiul total necesar
executării depăşirii), distanţa men¬
ţionată variază de la simplu la du¬
blu
Sîntem convinşi câ acest grafic va
fi apreciat de toţi aceia care. avind o
mai redusă practică a volanului, vor
dori sa execute depăşiri in deplin?
securitate
cc
w
•2
UI
Q
70
60
50
133
^
188
217
289
411
856
1382
m
166
224
321
514
1085
122
167
242
382
842
%
118
174
230
621
A
£
117
198
434
' ©3
123
281
DOZA
MULTIPLA
Ing. V. CALINEBCU
Deşi volumul lucrărilor fotografu¬
lui amator este de regulă redus, se
ooate intimpla ca într-o singură şe¬
dinţă de lucru să fie necesară deve¬
loparea mai multor filme. Reluarea
întregului proces de developare suc¬
cesiv devine o operaţie obositoare,
mai ales cînd este vorba de filme
color.
Soluţia constă în utilizarea unei
doze multiple care să permită deve-
oparea concomitentă a mai multor
filme, in practică mai des întîlnite
si nt dozele duble, care însă se pot
dovedi la rindul lor insuficiente.
In cele ce urmează este descris
modul de realizare a unei doze mul¬
tiple, numărul filmelor developabile
concomitent fiind decis de dorinţa
dv. şi.de numărul spiralelor disponi¬
bile. în orice caz, suqerâm ca va¬
loare optimă numărul de 4 filme
(late de 35 mm) pentru a căror de¬
velopare este nevoie de cca
1 000—1 200 ml de soluţie.
Articolul de faţă oferă metode de
realizare, cotele efective şi volumul
dozei construite depinzînd de com¬
ponentele avute la dispoziţie.
Constructorul trebuie să dispună
de numărul de spirale dorite şi de o
doză completă (echipată cu acelaşi
fel de spirală, desigur).
Există o mare varietate construc¬
tivă de doze, ele fiind alcătuite
dintr-un număr variabil de repere.
De la caz la caz, constructorul va
analiza care din aceste repere se re-
utilizează şi cum. In principiu, orice
doză trebuie să conţină elementele
reprezentate în figura 1, respectiv:
— Corpul dozei, format dintr-o
cutie cu capac. Prinderea capacului
se poate face pe filet sau prin alt
sistem.
— Spirala pe care se înfăşoară fil¬
mul. Constructiv, spirala poate fi
unidimensională sau multidimensio¬
nală (35, 40, 60 mm). Pe de altă
parte, spirala poate fi de sine stătă¬
toare. cum este cea din figura 2, sau
legată de tubul centrai. Din alt
punct de vedere, ea poate fi execu¬
tată din materiale transparente sau
opace. în primul caz, doza poate fi
folosită la developarea filmelor re¬
versibile, permiţînd solarizarea lor
într-un vas cu apă fără a fi scoase
de pe spirală.
— Tubul central este piesa cen¬
trală ce serveşte ca suport pentru
spirală şl care conduce apa de spă¬
lare din exterior, in unele construcţii
intră în alcătuirea spiralei ca piesă
distanţor şi de aşezare a discurilor
spiralate. Capul superior al tubului
poate ieşi din capac sau nu. în ai
doilea caz se procedează la rotirea
scurtă şi energică a dozei pentru
asigurarea mişcării filmului în solu-
ţie.
Ideea care stă la baza realizării
unei doze multiple constă în:
— .secţionarea transversală a cu¬
tiei dozei într-o zonă mediană (fig.
3) şi mărirea ei prin introducerea
unui* tub prelungitor (fig. 4);
— mărirea lungimii tubului central
prin intercalarea unui tub prelungi¬
tor (fig. 5) corespunzător noii cutii.
Prima etapa constă în stabilirea
numărului de filme developabile şi
implicit a lungimii pachetului de spi¬
rale şi a tubului central (fig. 6). Se
atrage atenţia că este aproape obli¬
gatoriu ca fiecare spirala sa fie o
unitate independentă, astfel încît ele
să fie pur şi simplu „înşirate" pe tu¬
bul central. Dacă tubul central tre¬
buie să devină componentă a spira¬
lei. construcţia se complică şl, în
acelaşi timp, introducerea filmelor
se va face extrem de anevoios. Se
poate încerca realizarea de spirale
independente şi in acest caz prin
secţionarea porţiunii necesare a tu¬
bului central iniţial şi asigurarea spi¬
ralei astfel obţinute contra desface-
capac
rii. Un tub central mai subţire va
prelua funcţiile de suport şi ghid al
apei ale tubului iniţial.
în a doua etapa se determină
noua lungime necesară a cutiei do¬
zei şi implicit lungimea tubului pre¬
lungitor pentru aceasta. Se va avea
în vedere că tubul se va suprapune
cu părţile cutiei secţionate pe o lun¬
gime de 8—10 mm la fiecare capăt.
La stabilirea lungimii tubului pre¬
lungitor al cutiei se va avea in ve¬
dere modalitatea de îmbinare. în
principiu sînt posibile trei cazuri:
a) diametrul interior al tubului co¬
respunde cu diametrul exterior al
cutiei;
b) diametrul interior al tubului
este mai mic dedt diametrul exterior
al cutipi, dar mai mare dedt diame¬
trul interior al acesteia;
c) diametrul interior al tubului
este mai mare dedt diametrul exte¬
rior al cutiei.
Posibilitatea utilizării unui tub pre¬
lungitor cu diametrul exterior mai
mic dedt diametrul exterior ai cutiei
nu poate interesa dacă se ajunge ta
micşorarea jocului iniţial dintre spi¬
rală şi peretele cutiei.
Cazul a este cel mai simplu, pro-
cedndu-se la asamblare prin uşoară
presare, în prezenţa unui adeziv
adecvat. Se va urmări ca suprafeţele
superioară şj inferioară afe cutiei
astfel rezultate să râmînâ paralele.
Cazul b presupune strunfirea ca¬
petelor tubului prelungitor pe inte¬
rior (fig. 7) pînâ la păsuire cu părţile
cutiei.
Cazul c necesită introducerea a
dte unui inel de aşezare la capetele
tubului prelungitor (fig. 8) care sa
asigure îmbinarea părţilor compo¬
nente. Diferenţa între diametrul Inte¬
rior al tubului prelungitor şl diame¬
trul exterior al cutiei dozei trebuie
să fie minimă, pentru a nu duce la
creşterea inutilă a volumului nece¬
sar de soluţie
Fiecare îmbinare se face pe o lun¬
gime de 8—10 mm.
In cazul tubului central se impune
realizarea unul* tub prelungitor, la
acelaşi diametru cu tubul iniţial. îm¬
binarea se face ca în figura 5, pe o
lungime de 5—8 mm la fiecare ca¬
păt. Prelucrarea exterioară a noulu
tub se face, dacă este căzut r r
funcţie de particularităţile construc¬
tive ale spiralelor. în acest sens est€
posibilă executarea unor canale
trebuie menţionat că doza multipui
poate fi realizată şi cu unităţi de lu¬
cru cu bandă corex, singura condi¬
ţie fiind că acestea trebuie sâ fie in¬
dependente constructiv de tubul
central
Tuburile prelungitoare se execută
din material plastic (ţeava) de di¬
mensiuni adecvate, îmbinările fâdrv
du-se prin uşoară presare în pre¬
zenţa unui adeziv adecvat.
Construcţia nu este deosebit de
dificilă, realizarea unei astfel de
doze multiple ducînd la mari econo¬
mii de timp.
Introducerea altor componente
este funcţie de particularităţile con¬
structive ale dozei iniţiale.
+- _i_
i
r- !
parte a . •
superioară a
cutiei dozei
tub prelungitor 1
pentru cutia
dozei
secţi unea
de tăiere
partea
Inferioară a
cutiei dozei
-cap
<
centra!
--1-
i
cut
i
i
i
do
1
■
partea
superioară
a tubului
central
m
tub prelungitor
partea
inferioară
a tubului
central
Zoom
Echipind iniţial aparatele de fiima #
sl camerele TV de luai vederi, obiec¬
tivele ZOOM au intrat în ultimn am
sl în zestrea tehnică a fotografilor
existînd la ora actuala o gama larga
de astfel de obiective în special pen¬
tru formatul 24 x 36 mm
Acţionarea obiectivelor ZOOM ce
uz fotografic era p<na de curînd r--
clusiv manuală lata insa că modei j
nou H a n I m e x - P o w e r-Z o c m
4, 5/70...210 este prevăzut cu acţio¬
nare mecanică, gratie unui micrc-
motor electric.
Greutatea noului obiectiv reiaţi.-
mare (cca 720 g). s» viteza relcî .
mică de schimbare a distante
cale. cca 4 s pentru tot domeniu
constituie dezavantaje majore
Acţionarea manuala este posib 3
Jar presupune un efort mărit a-
cauza efectului de frinare introa^s
de motorul electric şl reducţia sa
Din considerentele aratate. c 5 T-e
de presupus ca utilizarea acesta
obiectiv va fi restrinsa
noi procese
ORWO COLOR
V; <= procese reprezintă o adap-
2 -e a tendinţele din tehnica foto-
ca moderna de ridicare a tem-
56 '=’-' or de lucru, cu scurtarea
mp'-c!3 a duratei tratamentului.
Totodată, se remarcă introducerea
unor noi reţete de revelatori.
Pentru filme negative, noul proces
5 168 oferă posibilitatea de a se lu¬
cra la 21°C si 24° C, după schema
Proce» S l&B tnimt negative color)
Tratament
Operat»
ta»
5 'M
5 166 1
pmi*
rcT
T —2
Teme
rc»
1 cotor
Revelator color C14
i 1
3*625
ft-M
rrC25
2. Step
Bala «top C37
2—5
2* 34
2.5
25—34
3 Spălare
—
4
n_n
4 AJblra
Bala albire C5S
(Reţeta C55 4)
4
22.-34
- 3
25 23
1 Spălare
4
21. 24
J
t2^2T
S Fixare
Bale fixara C71
5
22.-24
2a-22
7 Spălare
—
8
21...24
15
12—21
6 Detenelonaro
F90S (1>200)
0,5
20...24
0,5
2 a..24
i Uacare
—
—
max. 40
1 " 1
max. 40
Total (fără uacare)
max. 38,5
max. 50,5
Operaţiile 1—3 te efectuează iz întuneric sau le lumina Indirectă a filtrului 170.
Procea 7 366 (hirlle color)
Tratament
-!
Oparaţia
Baie
7 366 1
7 366/2
Timp
(min)
Temp
r cj
Timp
(m(n)
Temp.
( c C)
1. Revelare cotor
.1
Revelator cromogen
C116
7
2Or0 25
4.5
25x0,25
2 Spălare
—
0,5-1
12.. 20
*?)
20. .24
1 Si op Fixare
Bale itop/flxare C30
5
19—21
-» J
23..25
â Fixare Albire
(Reţetă C33)
Bale Mxare/alblre
5... 10
19...21
IL
A 9-
23... 25
5 Spălare
Ci66 «eu C169
10
12.20
6
20...24
6 SiatxKzare'
C194/C203
5
19.-21
2
23... 25
7 Uacare
—
—
max. 90
—
max. 90
To«a< târî uscare) mai. 38 mai 71 5
*CînO te uauca n aer itbe* aa totoaeate baia CI94 lârâ adaoa de te«*rae*idi. res¬
pecta Dtît C2C3 i'OgH
CM uscarea at tace pe uscătorul aia ctr tc aa va toloai ba» Ci 94 t ceaaawdlndu-
mm r. « r* • # M-l 'îI (Se ÎJCl lllO
din tabelul 1.
Duratele date sînt valabile în con¬
diţiile unei mişcări moderate dar
continue a filmului, ceea ce face
procesul potrivit îndeosebi prelucră¬
rii pe maşini de developat. în cazul
developării manuale se recomanda
rotirea dozei de developat scurt şi
energic, de 3—4 ori pe minut, ia In¬
tervale regulate.
Combinaţiile între procesul 5 168
$i 5 168/1 sint posibile. Astfel, ca
exemplu, se poate începe cu develo¬
parea fa 24°C şi continua cu restul
băilor la 21°C.
Se poate inlocul baia de fixare
C 71 cu fixatorul rapid A 324 fdilu-
tie 1:4), în care caz durata se limi¬
tează la 2 minute.
Capacitatea de prelucrare a băilor
pentru 1 l soluţie este de 7 filme
135 36 sau rolfilme»120 pentru reve¬
latorul C 14. 10 pentru stop si albire
5 *4 centru fixator.
Pentru hîrtie color (pe suport ce
lulozic neplastificat) se oferă pr?-*
sul 7 366 care. de asemenea, po¬
rnite developări la doua regimu' ne
temperatură, conform tabelului 2
Capacitatea de lucru a băilor pen¬
tru 1 I soluţie este de 50 de buc=î
format 9x12 (fara regenerat:-
pentru revelator, 100 de bucăţi pen¬
tru stop/fixare, 150 de buca|j pentrL
albrre/fixare, 200 de bucăţi pentru
întărire, 150 de bucăţi pentru stat’ -
zare
A APĂRUT
o carte deosebit de utilă
constructorilor amatori.
Redacţia felicita cu
aceasta ocazie Editura
,.Albatros' pentru per¬
manenta preocupare
de a oferi tinerilor ma¬
terial documentar in
domeniul arii de inte¬
resant al electronicii.
p entru realizarea unui bun raport
semnal-zgomot, amplificatoarele TV
! f ebuie instalate în apropierea ante¬
ne de recepţie, creîndu-se astfel un
-sajuns prin imposibilitatea reglării
acestora pe diferite canale (în caz de
recepţie a mai multor staţii). Monta-
lu' pe care îl propun spre realizare
înlătură acest neajuns, avînd îrvace-
las timp o mare fiabilitate în funcţio¬
nare. un reglaj comod şl un cîştig
foarte bun.
Schema (fig. 1) este de tip cascod.
cu circuite cu acord variabil folosind
dtode varicap (BB 139). iar toate
piesele sînt de producţie româ¬
nească.
Cablajul montajului este reprezen¬
tat în figura 2 (privit dinspre faţa
p acatâ) şi are dimensiunile 55 x 35
mm.
Ecranele sînt din tablă de cupru
D 2 — 0,5 mm grosime (sau chiar din
tablă de conservă), cu lăţimea de 25
mm (15 mm spre partea neplacaia)
si de 15 mm (pentru cele interioare),
ispite pe tot perimetrul' cablajului şî
5 a îmbinările cu cele două capace.
T : şi R & * sînt conectate pe partea
c acatâ.
Trecerile de curent continuu se
tac cu condensatoare de trecere de
1 nF (în acest caz se suprimă C 7 )
sau cu fir izolat (cu varniş suplimen¬
tar in dreptul trecerii).
Trecerile de ÎF se fac direct cu
cablu coaxial. Gaura in ecranul exte¬
rior are diametrul cablului fără inve-
ul protector, Iar trecerea se face
ca în figura 3.
Toate trecerile se fac pe partea
placată şl numai prntr-un perete
(cel paralel cu L 3 ).
Alimentarea se face direct din
nâtate a mufei de antena şi apoi,
prlntr-o mufă „tată 11 şi două fire
apropiate de cel de ieşire din ampli¬
ficator (inele de bandă izolatoare din
loc în Ioc), ajung la amplificatorul
instalat Ungă antenă (cu peretele cu
treceri în jo$). Masa este comună la
intrarea de" antenă, la U VBrlcap şi
la U.
PUNEREA ÎN FUNCŢIUNE Şl RE¬
GLAREA
Din P se reglează tensiunea în
punctul B la aproximativ 0,8 V. Din
R\ se reglează tensiunea în punctul
A la U/2 şi se reface tensiunea din
punctul B. Cu o şurubelniţa de
plastic dur se reglează C 3 pentru
semnal maxim (în prealabil s-a re¬
glat potenţiometrul UIF pentru sem¬
nal maxim).
Cu aceeaşi şurubelniţă se răsfiră
sau se stiing spirele lui L 2 pentru
contrast maxim şi sunet nedistorsio¬
nat, revenind asupra lui Ca. Se pune
capacul. Dacă apare atenuare, se
revine asupra lui L ?p câutîndu-i
lungimea optimă pentru capacul su¬
dat.
Pentru un singur canal se scot: C,.
DV t , R t , C fl DV 2 . R 4 , C 7 şi se
introduc condensatoarele ajustabt/e
CV, = CV 2 = 6 + 25 pF.
LISTA DE PIESE
C,. C 2r C 4 , Cj. C(j, C 7 , a = 1 nF
(plachetă); C 3 = 10 — 40 pF (ajusta¬
bil disc); C d = 0,1 n? (plachetă); R, =
R 4 ^ 51 klî; R, =: 2,4 kll; R 3 = 280 H:
R* 5 = 1 -i- 3 kfi (toate rezistenţele
sînt cu pelicula metalică sau cu
peliculă din carbon, de 0,125 W); P =
10 kD (semireglabil, cu peliculă de
carbon); L, = 20 spire CuEm 0,3 mm,
in aer pe 0 4 mm (spira lîngâ spiră);
L 2 -t- L 3 = CuEm 1 mm, în aer pe 0 6
mm, cu pas de '1 mm avînd: 12 spire
(priză la spira 6 ) pentru B ( (canalele
I. II); 6 spire (priză la spira 3) pentru
B M (canalele III, IV, V); 2 spire (priza
la spira 1 ) pentru 81 .. (canalele
VI—XII)
T ţ = BF200; T 2 = BF214; DV,. DV 2
= BB139.
CV 2
ION BMEEIANU, Slobozia
televizor. Tensiunea U poate ti ten¬
siunea de alimentare a selectorului
de canale (amplificatorul lucrează în
'limitele U = 6 -J* 15 V) sau luată de
la un alimentator separat sau de la
baterii.
Tensiunea U VBf(cap este luată direct
de pe cursorul potenţiometrului UIF.
Cele două tensiuni sînt duse la o
mufă de difuzor exterior instalată
special pentru ele în imediata veci-
+u
U varicap
ecran ext
Înveliş plastic
su dura
x parte placată
Ieşire
75 a
STABILIZATOR
DE VITEZĂ
Viteza unui electromotor de
curent continuu depinde atît de
tensiunea aplicată la bornele lui,
cit şi de intensitatea curentului
electric ce trece prin el. Aceasta
din urmă este în funcţie de sar¬
cina ce trebuie să o suporte.
Pentru a stabiliza viteza aces¬
tui motor trebuie sâ ţinem
seama atît de tensiunea aplicată.
St 51 de intensitatea curentului
electric ce trece prin el.
Montajut prezentat ţine seama
de cele două condiţii menţio¬
nate.
Presupunem ca, pentru un
motiv oarecare, tensiunea de ali¬
mentare creşte. Baza tranzisto¬
rului T, devine mai pozitivă în
raport cu emitorul care. din
cauza diodelor D« si D 2 . păs¬
trează un potenţial aproape con-
Prof. MIHAI CORUŢIU,
Bucureşti
stant. Tranzistorul T, va con¬
duce mai puţin şi curenţii de
bază şi colector ai tranzistorului
T 2 se micşorează remarcabil.
Rezultă o scădere a intensităţii
curentului electric ce trece prin
motorul M, iar viteza acestuia
râmine constantă.
Dacă tensiunea de alimentare
scade, potenţialul bazei tranzis¬
torului T, scade, cel de emitor
rămîne aproape constant şi în
consecinţă tranzistorul T, va
conduce mai mult. Tranzistorul
T 2 va conduce şi el mai mult şi
în motor curentul creşte. Ca ur¬
mare, viteza acestuia rămîne
constantă.
Montajul prezentat este capa¬
bil de a compensa nu numai va¬
riaţiile tensiunii de alimentare, ci
si variaţiile de sarcină ale moto¬
rului. în acest scop a fost intro¬
dus rezistorul R*. care are o va¬
loare foarte mică, Cînd sarcina
motorului creşte, intensitatea
curentului electric în rezistorul
R 4 şi căderea de tensiune la
bornele lui cresc. Emitorul tran¬
zistorului T, este subiectul unei
polarizări mai mari şi In conse¬
cinţă tranzistorul T, va conduce
mai mult. La rîndul sau, tranzis¬
torul T 2 îşi măreşte conducţia şi
aceasta provoacă o creştere a
tensiunii ia bornele motorului
care compensează micşorarea
vitezei datorită creşterii sarcinii.
Trebuie remarcată structura
particulară a circuitului de stabi¬
lizare: motorul M, rezistorul R 4 ,
rezistorul R 2 şi rezistorul R v pînâ
la baza tranzistorului T,, rezisto¬
rul R w începînd de la baza tran¬
zistorului T, şi rezistorul R 3 for¬
mează o punte pe care o diago¬
nală este constituita din diodele
D, şi D 2 şi din joncţiunea emi-
tor-bazâ" a tranzistorului T r . Re¬
glajul lui R, permite echilibrarea
acestei punţi
Practic, stabilizarea vitezei se
obţine fâcînd ca variaţiile de
tensiune si de curent în motor
sâ provoace variaţii de tensiune
intre baza şi emitorul tranzisto¬
rului T,.
Se remarcă în plus prezenţa
rezistorului R 5 , care oferă o cale
curentului din motor cînd condi¬
ţia de regim nu a fost încă
atinsă (tranzistorul T, nu este
complet conductor).
iurcsH i/e i tiwuNt
STABILIZATĂ
Ing. N« CONSTANTINEBCU
in anumite aplicaţii practice sînt
necesare surse de tensiune avind
posibilitatea reglării atît a tensiunii,
cit şi a curentului în sarcină.
In figură se prezintă schema elec¬
trică de principiu a sursei de ten¬
siune stabilizată, cu tensiune şi cu¬
rent constante, în plajele 0—40
V 0— 1 A.
Se observă ca schema incorpo¬
rează elementele sursei de tensiune
reglabilă descrisă într-un număr an¬
terior al revistei „Tehnium", notate
în acelaşi fel pentru a uşura identifi¬
carea lor.
Oivizorul alcătuit din rezistenţele
R . R 2 şi potenţiometrul P. stabileşte
valoarea tensiunii de ieşire în modul
..tensiune constantă' .
Elementului de sesizare a curen¬
tului, R 5 , i s-a adăugat un amplifica¬
tor diferenţial nesimetric, format din
tranzistoarele’ T 2 şi T v
Tranzistoarele T 2 şi T 3 şi circuitul
mtergat se alimentează de la sursa
e tensiune secundară, prin inter¬
mediul unui stabilizator parametric
format din diodele Zener D 3 , D 4 şi
D 5 şi rezistenţa R ?
Comanda amplificatorului diferen¬
ţial se realizează prin tensiunea de
pe potenţiometrul P 2 . raportată la
masa flotantă. Tensiunea din colec-
catodul diodei Zener D 2 comanda
tranzistorul sesizor intern circuitului
integrat.
Pentru înţelegerea funcţionarii
sursei în regim de curent constant,
în tabelul alăturat sînt indicate ten¬
siunile în mai multe puncte ale
scnemei, măsurate cu cursorul po-
tenţ/ometrului P z către rezistenţa R a ,
folosind un voltmetru electronic.
în funcţionarea sursei se disting
următoarele situaţii:
3> Cînd sursa este cu borneie de
r e în gol şi cursorul potenţiome-
_ P : este către rezistenţa R e ,
tranz.ssto'u T 2 este blocat, iar tran-
: s::'. este în saturaţie, poten-
:>âc:orului tranzistorului T 3
rn^ge care potenţialul masei flo-
. .târne Ca - — a'e tensiunea de co-
LJrnandâ a vs-z îto'ului limitator de
^curent intern este -egativâ şi limita¬
rea nu are ioc
0} Cind sursa a r e cornele de ie-
s re scurtcircuitate s cursorul po-
tenţiometrului de reg s e 3 curentu-
lu în sarcina, P z este către rezis¬
tenţa R â ; tranzistorul T- se deschide,
tensiunea de pe rezistema R* anu-
eaza tensiunea de comandă Lxatâ
prin potenţiometrul P 2 : ca urmare
tranzistorul T 3 iese din satura: 5 tre¬
când în zona activă, potent.a ui cc-
ectorului urcă, astfel ters u rea
U 2-3 devine pozitivă şi are ioc -
m :a r ea curentului în sarcina ia -a-
oarea dată de relaţia:
( ^ Urs = 0,5 V =
0,5 n
rului limitator de curent intern, U 2 _3
= 6,2 V şi curentul absorbit de l£
elementul de referinţă intern, maxi¬
mum 25 mA.
Montaiul indicat in figură se ali¬
în goi
In scurtctrcufl
U 1TT2
04
0,6
0.65
0,575
0,5
0,5
—
04
U R»
0.15
0,025
U R10
7,7
4,15
U«ii
7 2
7,4
U C£T3
0,1
3,45
'2,9
0,65
mentează de la reţea prin interme¬
diul unei siguranţe fuzibile de 1 A şi
al unui transformator de reţea reali¬
zat pe tole El4, avînd grosimea pa¬
chetului de 6 cm. infaşurarea pri¬
mară are 623 de spire cu sîrmâ
CuEm 0 0.5, înfăşurarea secundara
de putere are 1 3 1 de spire cu sîrmâ
CuEm 0 1. iar înfăşurarea de mică
putere are 103 sp/re cu sîrmâ CuEm
0 0.25.
Tranzistorul T, trebuie să fie mon¬
tat pe un radiator din profil de alu¬
miniu cu o suprafaţă de cel puţin
1 200 cm 2 , corespunzător unei rezis¬
tenţe termice de circa 0,66° C/W.
Sursa prezentată mai sus poate fi
prevăzută cu un instrument care sa
măsoare tensiuneâ de ieşire in re¬
gim de tensiune constantă şi curen¬
tul de ies/re in regim de curent con¬
stant. mâsurind in acest ultim caz
căderea de tensiune pe traductor-
de curent R b .
Performanţele sursei realizate r
regim de curent constant au fos’
— curentul de ieşire s-a rnodif ca’
cu maximum 0,6 mA fa variaţia ter-
siunli de reţea în gama 198 V — 241
V;
HttXtKMlOit
EMIL STRĂINU, V09-9033, Urziconl
Cu cit un televizor esle mai vechi,
cu afît tubul cinescop este mai
obosit". Prin rotirea uşoară a buto¬
nului de luminozitate se poate vedea
că imaginea devine ştearsa. Unii
tehnicieni încearcă să prelungească
. aţa tubului, in acest scop ei su-
c^a rcalzesc filamentul. Dar rezulta¬
te e care se obţin nu sînt satisfăcă¬
toare O alta posibilitate este rege¬
nerarea stratului de em/sie catodică
prin aplicarea unei tensiuni înalte
între catod şi cilindrul Wehnelt (care
determina cojirea părţii superficiale
a stratului de emisie catodică). Se
obţine astfel un strat care are emisia
electronică mai puternică Efectul
acestei regenerări este surprinzător.
pentru U 2 -3=0.65 V. valoare tipica
pentru circuitul integrat ffA723.
c) Cu cursorul potenţiometrului P.
către masa flotanta se anulează ten-
s»unea de comanda a tranzistorului
T, care iese din regiunea activă,
potenţialul colectorului sau urcă şi
are oc limitarea curentului în sar¬
cina la valoarea l G 0.
Dm cele de mai sus rezulta că se
pOK obţine valori de curenţi con¬
stanţi în sarcină limitate doar de cu¬
lmul de colector maxim admis de
: r arzistorul regulator serie T,. ale-
g corespunzător valorile traduc-
:aruiu< de curent R. şi potenţiome-
T'uf P 2
\j se vor depăşi tensiunea in-
300/WV':
o.
I
500/580/
= d
*mq|
—
B,Ytoon
y
C4
f&o
- 14 —
Aparatul pentru regenerare es!t
simplu de construit. In principiu, e
consta dintr-un transformator cu ie-
şirea de â V pentru filame»-
(transformator de sonerie) si j'
multiplicator de tensiune (de la 22-:
V la 3x316 V=948 V) La tensiune
de 8 V filamentul este supraîncalz •
ceea ce înlesneşte desprinderea pc
ghiţei care nu mai emite electror
Prin întrerupătorul S2 se aplica
pentru scurt timp, tensiunea max =
pozitivă la cilindrul Wehnelt. Intr*
catod şi acest cilindru va trece ;r
curent mare, provocind desprinde¬
rea stratului superficial închidea
întrerupătorului S2 se repeta de ma¬
ximum 4 ori. Daca nu se obţin rez_ ■
tale mulţumitoare, se poate con: •
nua, dar nu de prea multe ori deoa¬
rece în acest fel se poate desprtnc-
tot stratul de pe filament, lucru c-
ar scoate tubul dm funcţiune C-
ajutorul rezistenţe/ R1 (2 MII) se re-
g/eaza tensiunea de aprindere a ce¬
cului cu neon (2), astfel ca la incn -
derea întrerupătorului S2 toată ten¬
siunea condensatoarelor să fie ap) -
cată electrozilor tubului
în condiţiile în care se pune j-
accent deosebit pe recuperarea re-
condiţionarea si refolosirea piesele
şi subansamblurilor dispoz>t»._
poate fi folosit pentru regenerarea
oricărui tub electronic a cărui func¬
ţionare are 1 a baza em*s»a îermoe-
Ing
. DUMITRU CON8TANTIN.
Ing. MARIUS CIORICA,
Ing. BOGDAN COJOCARU
desfăşurare (adresa 1/0 pe AO-A7),
TS.
Observaţie: in concordanţa du Ml
(ambele active) este folosit pentru
generarea funcţiei logice INTA
(8080).
R0: strob pentru citirea de date,
fie din memorie, fie de la un perife-
ricJ/O. TS.
WR: strob pentru înscrierea de
date, fie în memorie, fie la un perife¬
ric 1/0, TS.
pentru flotarea magistralelor s» sem¬
nalelor TS.
n continuarea grupajului de ma-
•e'-ale referitoare la sistemele cu
microprocesoare vom aborda, ince-
o'nd cu acest număr, unele noţiuni
ce baza privind sistemele cu logica
programata prin prezentarea familiei
re circuite Z80.
Microprocesorul Z80-CPU a fost
conceput ca o îmbunătăţire imediata
a predecesorului sau 8080—A, cu al
cărui set de instrucţiuni şi posibili¬
tăţi funcţionale generale râmîne
compatibil. Compatibilitatea se
opreşte insa la unele diferenţe hard
care vor fi analizate ulterior.
Z80-CPU include. în setul său de in¬
strucţiuni. instrucţiunile lui 8080 ca
subset, ceea ce permite preluarea
ntegralâ a softului dezvoltat pentru
S‘Stemele bazate pe *iP 8080 De
asemenea, o mare parte din dispozi-
*.ve/e periferice ale lui 8080 pot fi
folosite, cu mici adaptări în logica
de control, in sisteme coordonate
de Z80-CPU.
Arhitectura interna la nivel de
blocun a lui Z80-CPU este prezen¬
tata în figura 1. Dintr-o analiză su¬
mara rezultă următoarele diferenţe
fata de 8080:
— necesită o singură sur»<i ae ali¬
mentare (+5V) în locul celor trei
surse -5V, +5V şl +12V pentru
8080;
— logica ceasului este în între¬
gime înglobată m Z80-CPU, necesi-
tind un singur semnal de ceas: înlo¬
cuieşte circuitul 8224 din familia
3080;
— logica semnalelor de control
este schimbata, dar ele sînt efectiv
generate de Z80-CPU, înlocuieşte
arcuitul 8228: reamintim că la un
sistem pe baza ^P 8080 aceste sem¬
nale se puteau obţine prin demulti-
plexarea magistralei de date (DATA
BUS) pe timpul semnalului SYNC;
— logica pentru asigurarea re-
fresh-ulul (reîmprospătării) memorii¬
lor dinamice este înglobată în
Z80-CPU; 8080 nu are astfel de faci¬
lităţi.
Descrierea pinilor Z80-CPU (ffg. 2)
magistrala
A0 — Al5: ieşiri, TS*.
de adrese (ADD BUS).
D0 — D7: bidirecţionale, TS, ma¬
gistrale de date (DATA BUS).
Ml: identifică ciclul de maşină
pentru extragerea instrucţiunilor,
TŞ _
MREQ: identifică orice adresare a
memoriei pentru operaţii R/W în
c urs de desfăşurare, TS.
IORQ: identifică orice adresare
l/O pentru operaţii R/W în curs de
RFSH: ieşire; împreună cu MREQ
trebuie folosită pentru refresh-ul
memoriei dinamice. Adresa ‘'de re-
fr esh es te validă pe A0 — A6
HALT: vezi 8080; in plus, în timpul
stării de HALT. Z80-CPU execută
instrucţiuni NOP (No OPeration)
pentru a menţine activitatea de
reîmprospătare a memoriei dina¬
m ice
WAIT; vezi READY 8080.
INT: intrare pentru cereri de între¬
rupere; o astfel de cerere va fi ser¬
vită la sfirşitul execuţiei instrucţiunii
în curs, dacă sistemul de întreruperi
a fost validat.
NMI; intrare pentru cereri de în¬
trerupere nemascabile sal t la 00 66
H; este prioritară faţă de INT şi va fi
servită în orice stare a r surven i, cu
excepţia cazului cînd şi BUSRQ este
activ.
BUSAK: ieşire de confirmare a ac¬
ceptării cererii DMA. avînd ca rez_ -
tat trecerea în stare de impedanta r*-
dicata a magistralelor şi semna eior
TS.
0: intrare pentru semnal de ceas
cu o singură fază. de nivel TTL
Obţinerea semnalelor de controî
ale unităţii centrale 8080, care este
practic o CPU extinsa la trei dispo¬
zitive (8080, 8224, 8228). se poate
face ca în figura 3.
Din punctul de vedere al progra¬
matorului, Z80-CPU oferă:
— mai multe registre de jo-u
[ dublarea setului de registre ce --
cru ale lui 8080. două registre soe-
ciale de index (IX, IY) reg st'ji vec¬
torului de întrerupere fi) si al numa-
râtorului adreselor de refresn (R : >
total 18 registre de 8 biţi şi 4 regis¬
tre de 16 biţi; fig. 4 — zona has urata
reprezintă setul comun Z80 —
8080);
— mod de adresare indexat folo¬
sind cele doua. registre index ix s
IY;
— sistemul de întrerupea 5 Ij
Z 80-CPU este mult mai puternic s
poate funcţiona în trei moduri d«s
tinete.
moduJ 0 — identic cu modul d#
1 -
Logica de servire
c întreruperilor
Al’J
MREQ
RD
Logica semnatului
de sincronizare
Registrul Instrucfrni
MREQ
WR
IORQ
RD
Unitate de control
T
Reosf-e
secundare
i*2)
SP
PC
Magistralele Sistemului
F r
A
B
C
0
E
H
L ]
RESET. intrare de mi 3 zâne a
CPU. Numărătorul de c'og'S- P C)
este forţat la 0000 h -eseta^ea re¬
gistrelor I şi R (0Z h deva darea
sistemului de întrerupe' a egerea
mod ului 0 de răsp^s a ntreruperi
BUSRO: intrare pemr u cerere de
tip DMA D-recr Memor, Access
întreruperi al lui 8080 CPU;
modul 1 — lucrează pe un smc_'
nivel de întrerupere, salt la adresa
0038 H:
modul 2 — pentru servirea cerer
de *ntrerupere. permite saltul a
orice zona de memorie prin interme¬
diul unui tabel al adreselor de sa:
"TS (Three State) — ieşire ca r e : n
afara stărilor logice 0 si 1 poate
trece în a treia stare (H 1 -Z 1 de pe¬
danta ridicata, ceea ce perr "e co¬
nectarea pe aceeaşi mag.s ,r a's 5
mai multor dispozitive a r care nu-
mai unul este activ la _,n mc-m-nt
dat
(CONTINUARE ÎN NR. VIITOR
CALITATEA RECEPŢIEI EMISIUNILOR
” MMI
TELEVIZIUNE
Ing. VICTOR BOLCAIM
In continuare vom face o incur-
e une in problemele tehnice ce se
pun în reţeaua de recepţie, marele
ansamblu de instalaţii individuale
sau colective. La recepţie se Intîl-
nesc o gamă largă de situaţii parti¬
culare care pot fi sensibil diferite de
a o zonă la alta şi chiar de la un
amplasament la altul. După cum am
mai amintit (Tn nr. 11/1983), în zona
de serviciu a unei staţii principale
s îuate în condiţii de teren cu acci¬
dente medii, condiţiile probabile de
Distribuţie a calităţii recepţiei variaza
de ia excepţionale (5%) la rele (5%).
trecind prin foarte bune, bune pen-
îru 68.5% din ^amplasament si me¬
diocre, 21.5%. în figura 1 prezentăm
o secţiune intr-o astfel de zonă in
care intra mai multe localităţi. De
remarcat că apar zone de umbră da¬
torită reliefului. Că în prima zonă de
..mbrâ încă se poale conta pe o re¬
cepţie, dar în a 2-a şi a 3-a a fost
necesară instalarea unui translator
id). Intr-un plan secundar apare o
zona montana care poate favoriza
Reflexii de la mare distanţă,
f. in zonele cu relief accidentat sau
" n oraşele mari, daca ar fi sa ne ba¬
zam numai pe instalaţii individuale
ze recepţie TV, procentajul ampla¬
samentelor în suferinţă ar fl cu mult
— = mare. în zona de serviciu a unei
vz‘. principale locale sau regionale,
-’-a^ea majoritate a amplasamentelor
:î’s au o relativă degajare spre an¬
tena de erpiaftţi nu-se afla la dis-'
* 2 ^te exagerat <Je mari (. 20
^ fp funcţie de puterea emlaă
nKtlmea staţiei principale Tn
z^jzâ) ar putea aîspune de condiţii
re ie bune depinzând de gra-
: albii şi convenabil de folosire
3 condiţiilor potenţiale de către abo
fţjrti Din nefericire, nu peste tot şl
‘.'leaiioa se pol găsi soec.ialtsMi
necesari aparatura ce «e* tca^e $
—ai ales nrc\ r*: = i
• loertu ua .wm sugera sur**
z* >«£** oâ.îa po^b*le de a
'a*? - zmcm: '©cec* ^ei vom teze o
za a cet-ie c'* care pot afecta
De a nceput trebuie sa spunem
L 3 marea diversitate a situaţiilor nu
termite furnizarea de reţete tehnice
»ersal valabile.
Efectele negative ae care poate
suferi semnalul TV ajuns la borna
antenei televizorului pot fi împărţite
în trei categorii principale: atenuare,
distorsionate şi perturbare. Atenua¬
rea reduce puterea semnalului util
proporţional cu distanţa, obstacolele
din teren etc. Dacă energra utilă
scade sub o valoare minimă dată,
calitatea este treptat compromisă
mai intii de perturbat Iile exterioare,
dacă exista, şi In final de zgomotul
propriu al televizorului pînâ a se
face inutilizabilă. Dlstorslonarea
semnalelor se poate produce şi la
niveluri mari de semnai, dnd .se
strică raportul între componentele
spectrale; ea modifica conturul sau
culoarea diferitelor detalii din Imagi¬
nea transmisă. Oacă distorsiunile
depăşesc anumite praguri, Imaginea
este falsificată treptat pînâ ia a o
face supărătoare, fiind departe de
scena originală. Perturbaţiife intro¬
duc peste componentele semnalului
TV semnale streine, care, în funcţie
de raportul lor faţă desemnatul util,
poziţia în spectrul de frecvenţe,
frecvenţa de repetare şl durata feno¬
menelor perturbatoare, pot deranja
cele mai diferite funcţii ale televizo¬
rului (sincronizare, decodare, con¬
trol amplificare, reproducere fidelă
imagine, culoare, sunet etc.).
Desigur, cu mult înainte de a se
proceda la o încercare de amelio¬
rare a calităţii recepţiei TV..JXebjyie
analizate complet cauzele şi trebuie
reflectat asupra posibilităţi lor, Inclu¬
siv prin consultarea unor tehnicieni
de specialitate. Se pot pune* între¬
bări de genul următor ajunge ia
amplasament sau în zona muţi ni¬
vel de dmp suficient? Antene sau
cablul coaxial de coborîre asigură o
tensiune de radlofrecvenţâ sufi¬
cientă, la borna de antenă a televi¬
zorului? Cum se manifestă fenome¬
nele oe ec^an ş » din ce categorie om
- ze ma sus ‘ac parte 0 Sînt le-
gx T £ rjr*. r i ze st—os # e-
rvc* ^ ca_a e*c tfnt în
corect wra* :s m jn ct*o***re?
Este oe •eem* - z\ : :*tărt ta se
« ra a — r-'
; - - ' - _ -
uv cc*or sou
mtxte Acestea :e ’’ = r' a ze-e
Indicate t race re-*- _ • "=ge
concluzii asupra principalelor defec¬
ţiuni ale imaginii şi a identifica di¬
recţiile şi posibilităţile de acţiune.
De altfel, acestea sînt singurele mij¬
loace mal la îndemina tehnicianului
din reţeaua de recepţie şi a poseso¬
rului instalaţiei de a analiza rezulta¬
tul acţiunilor de pe întregul lanţ de
transmisie.
Este util, ori de ci te ori se produc
modificări in calitatea recepţiei, sâ
se facă comparaţii cu cele ce se pe¬
trec la alte instalaţii apropiate mai
bune (calitatea recepţiei, amplasa¬
rea, felul şi starea instalaţiei de an¬
tena: reţeaua etc.). Am mai apiintjt
şl repetăm că, pentru obţinerea unei
bune calităţi în recepţia TV, recepto¬
rul bun şi antena (ca pleaă) hună nu
afnt dedt două din principalei^ con¬
diţii, dar nu sînt totdeauna sufi-
ctenfe. \
'"Daca în cazul emislunMor a.n. sînt
mal uşor de tolerat anumite slăbi¬
ciuni ale imaginii, în cazul recepţiei
oolof, îh curs de extindere, intervin
sen*irt*ţ* .suplinGjăntar'e co cerinţe
mal privJtid,captarea semna¬
lului uj& Suplimentar trebuie să
amintim iniţvnftbllltatea introducerii
în viitor ş4 a altor aervioli pe aceleaş i
sau pş noi Canale de televiziune.
Este vorba de toloăirea completă a
capacităţilor rfrdUndante ale canale¬
lor de Sevlzlun© pentru transmite¬
rea suplfrndhtare de texte şi infor¬
maţii scrise (TELETEXT etc ), care
vor mari şi mal mult capacitatea de
informare a cănaMui de televiziune,
dar care în Acelaşi; tfrnp oretibd In¬
stalaţii de captare-a semnai uliii' itnO
bine puse ta purlct.
Din cele enumerate rezultă că
este importantă ca preocupare (deo¬
camdată) analiza căilor prin care
s-ar putea îmbunătăţi instalaţia an¬
tenei Individuale sau colective (mal
ales) sau trecerea de la antene indi¬
viduale la colective.
Perfecţionările necesare a fi aduse
•nstaiaţiiior de antenă colectivă pen¬
tru îmbunătăţirea calităţii recepţiei
pentru a face fa:a. în viitor. asal¬
tul fiume^oasetor tehnid noi le-
gc‘-: z~ rrcra f 'u 'eceolC'uiuj de teie-
’ z - z re r cază pregăti*
•r-s*e re — ~Tocma» d©t-
i. a: r.'B care :e
aco’Da pnontate efecte c-r ce
gare si căilor de folos»re a aces.:
prin realizarea de «nstalaţn ce ca:
tare a semnalului u* - (antenei
vate condrţiiîor amplasamente :
cauza. Vom analiza fenomenele
se petrec de îndata ce energic
delor de înaltă frecventă pâr aaa&>
antena de emisie, pe traseu* c * »
aceasta din urmă şi antena dc e
cepţie şi modul cum prin amp* 3 i:
rea, conceperea şi realizare.-
Instalaţii de antenă se poate
ţiona calitatea recepţiei Pe’ t'
aceasta vom presupune de la : -
put că atit staţia de emisie cit ş —
ceptorul analizat sînt în buna -:*3 e
de funcţionare.
între antena emiţătoare şi ces -
ceptoare se pot produce fere. z
cu diferite efecte asupra ca :=•
imaginii şi sunetului Acestea :• -*
fenomene de atenuare, difracve r 3 -
fracţie, difuzie şi depolarizare Un-: 5
din fenomenele sus-amint'te
mai pronunţate pe anumite ca -3 e
(domenii de frecvenţă) şi ma put
pe altele. Uneori fenomenele r --:-
pective au un caracter seie:: . : r
spectrul de frecvenţe al acel u; as : -
na), de exemplu se produce o : -
nuare suplimentara pe purta toa 'ea
de imagine faţă de cea de sunet "
invers, ori este afectată numai zo:
subpurtătoarei de crommar
Aceste fenomene deranjează str :-
tura spectrală, aşa cum pleaca ea c-
la emiţător, producînd deforma
(distorsiuni) ale formei semna Iu _
ale plajelor colorate, dispariţia par¬
ţială sau totală de pe ecran a ^ -
maţiilor colorate etc Desigur fe~:-
menele cu efecte selective prc , '_"-
ţate se întîlnesc mai rar in zona ce
serviciu a unei staţii TV, dar nu 5 -
excluse.
Reflexiile (vezi figurile 1 si 2 :
formă de ecouri (imagmi fan::-
sînt supărătoare pentru privitor
numai prtn^taptuiTâ strica .natu'- -
ţea : şi detofba imaginilor, c*
tru faptul că uneori ecour
scurte pot provoca ©fee- f iz*
dureroase. Sînt reflexii care f
se balhîfeele ca ecouri sau n
făntomi, provoacă distors-o' . w
semnalului video, in cazul
efectele depind atît de 1
ecoului, cit şi de. intensitatea e: -
Iul Dacă în cazul culorilor sufev f -
delltatea acestora său a imagir
general în cazul utiltzăr 1 acelora
canale pentru transmiterea de in* ri¬
maţii supllmei/are numerice f^E-E-
TEXT etc.) reflexiile sî; \ un u
pal duşman 31 calităţii grafice or
textelor respective.
Depolanzarea contribuie la scaoe-
rea inters-taţii semnalului captat =
îctcdată ( a reducerea protecţiei din-
•'e * 2 îc-are'e ce lucrează pe ace-
as ca^ă i foiosesc polarizarea "
Vedere laterala
1
Flg. 1: Sectlun* 1scc
denta» locuit ■ »tj^»a e'—t-e b) 51
c) 10 na d# l.— în s ’-anrator.
p-- I propag jr* in 20-
-#■* eonatr-ueil d* blocuri (orwe):
D #r acua ce obstacole contribuie
a D:e r 3 e'ea de energie si stricai a-
omogenităţii cîmpuluî
Difuzia undelor se datoreaza ne>
mogemtâţilor ce apar in atmosfer.
Pentru televiziune efectul difuziei
este utilizabil ca semnai util 3
apare ca perturbator Refracţia ac¬
ţionează ca un fenomen de de.
a undelor de la linia dreapta P:
aparea situaţii cind din cauza a r
mitor structuri refractante tropos^
rice se formează un gen de :c
doare prin care undele sînt gn'^
cu pierderi relativ mici. la mar,
tanţe (500 1 000 km). Nrct
fenomene nu pot fi luate in cc _ -
rare ca fenomene utile în te 3 . -
ziune. Ele măresc procenta/u
timp al acţiunii perturbaţi ir rc r-
nind de la mare distanţa.
Dar, datorita „eterului dese-
asupra cîmpuluî semnalului uti :
acţiona diverşi alţ/ faeton per*,, :
tori proveniţi de la alte instala* ■ :
radiocomumcaţ/i sau instalau
oelectrice din apropierea an r • = *-.-
mentului de recepţie. .
trice sau de telecomumca; 1 ce
pot înlesni (canaliza^ prccaga-*
certurbaîiiior ia distanţe •mec-'a *-=
GENERATOR K
MODULATOR SSB
Este cunoscută Importanta unui
generator de K în echipamentul de
emisie. Cel prezentat este miniaturi¬
zat şi foloseşte trei circuite integrate
şi un tranzistor. Semnalul se cu
plează modulatorului prin releul dir
colectorul tranzistorului.
FUNKAMATEUR, 9/19*
Montajul este recomandat celor
care construiesc staţii de emisie şi
folosesc filtru de 500 kHz.
E f ementul care realizează funcţiile
re oscilator şi modulator este circu-
•j < 174XA2 Cuplajul cu filtrul de
500 kHz se face inductiv. Bobinele
Lr şi L 2 au 36 + 36 de spire CuEm
0,1. Bobina L 3 are 12 spire peste L 3 .
Ambele bobine sint pe carcasa cu
miez magnetic.
RADIO, 10/1984
«.y,
dzFL
Ţ C 2 Ol mk
Ci O.IHH~
*6 33
DAI
mum
l
15 T
i2 r _|,_
5
i_L r/7
"1
/
# i j~?i
IS~\~I000 *
ii
A
SSB
Bl K1SSLA3
im
Di K1SSLN1
74»
Snt®
C3
sal
Maiidah*
—o
♦ 12V
D 3K1SSIEU W
C 7 0,1 HK
K 10 k H OS S/0
ftS 10 H
IQZ
3MV-9M-J00-JB
METRONOM
Elementul generator este construit
cu circuitul 555. Frecvenţa acestui
generator este stabilită din potenţio-
metrul P, Ritmul este cuprins între
40 şi 210 semnale pe minut.
Audiţia se poate face într-un difu
zor miniatura sau printr-un amplei
câtor de putere
RADIOTECHNIKA, 9/198
Amplificatorul foloseşte la recep¬
ta benzii de 144 MHz. Elementul
principal este tranzistorul BFT66.
Bobinele L, şi L> aricite 5 spire 0
6.5 mm. lungime 8 mm, dm sîrma 0
1 mm.
Alimentarea se face cu 6 V.
RADIO TELEVIZIA ELECTRO¬
NICA. 7/1984
Acest montaj se foloseşte pentru
ame 1 •o'area r ecepţie> şl conţine un
etaj de o construcţie aparte. Tran¬
zistor este în circuit bază comună,
a ca r e colectorul şi emitorul au cu¬
plate bobine. Aceste bobine se fi¬
xează pe antena de ferită. înfăşura¬
rea de antenă este L 3 . Ansamb*.
L^L] constituie un transformato
Distanţa dintre L t şi L^este de 2 c t
fiecare înfăşurare avînd 10 sp»r
CuEm 0.6. Montajul lucrează o
unde medii şi se alimentează r
12 V
LE HAUT-PARLEUR. 121
lJ|»
Rugăm cititorii revistei care doresc să trimită materiale spre publi¬
care să le redacteze citeţ şl Inteligibil, să prezinte atit modul de func¬
ţionare a montajului, cît şl detaliile constructive şl de reglaj. Totodată,
să fie consemnate rezultatele măsurătorilor şl tipul Instrumentelor de
măsură utilizate, acolo unde este cazul.
Schemele, executate conform normelor STAS, să albă trecuta ti¬
pul şl valoarea pieselor componente, valori ala tensiunilor şl curenţi¬
lor in diferite puncte.
Cind este cazul, să se trimită desenul cablajului Imprimat şl dispu¬
nerea componentelor pe cablaj.
Flecare material va fi însoţit de adresa exactă a autorului, profesia
sa şi locul de muncă.
D AFii5 Lţ :
af H6
Tr.t
§ L3
*"
i*r
SONEA VLAD — laşi
1 • : jitul la cnre va referai este de
: MOS 5» nu are echivalent I P R S.
NEGUŢ LAURENŢIU — )ud. Giurgiu
Ir; moţul la televizor apare in eta-
is '-a- de sunet Verificaţi acest
6 * ■
D»NU COSTEL — Sibiu
>-mnalefe dm DUS pot fi demo-
iar semnalul de audiofrec-
.e~ - transpus in alt spectru.
Materialul din miezul bobinei
: i-i’f fi masurat Va recomandam sa
: enta lucrare apa ruta in
8 Albatros" — ,,Practica elec-
v;~s!uluc amator*'.
GEORGESCU MIRCEA — Rm. Vîl-
cea
N deţinem date referitoare la
cc r solicitate
ICHIM LAURENŢIU — Panciu
'-cercaţi sa inversaţi Intre ele ca-
e bobinei L 2 . Verificaţi apoi
ccM-nuitatea potenţiometrului R,.
BABAN ALEXANDRU — Ploieşti
Lasaţi antena aşa cum este con-
s • - _i ta Montarea unul deccxlor $u-
c ^entar nu ştim unde poate fi rea¬
lizata
PASCALUŢĂ IULIAN - Buhuşl
Montaii ca antena un fir (5—10 m)
or (izolat), eventual paralel cu
blocului
STOICA ŞTEFAN — Tirgovişte
lungile pe ecran apar din cauza
. : oscilaţii in etajul final linii.
-•cercaţi prin tatonări introduce¬
re ş jnor elemente atenuatoare
.-'ecomanaa la care vă referiţi fo-
♦C fm v ultrasunetele (30—40 k Hz) şi
•. 'ea z* pe mica distanţă (într-o ca¬
meră).
COLCERIU FLORIN - Rm. Vllcea
C nd aveţi ieşirea normala a am-
; «•* :3torulu* (puterea nominală), in¬
dicaţia pe VU-metru trebuie sa fie 0
03
Amplificatorul de antena „Electro-
- ca se livrează însoţit de schema
electrica *
BANU SEVER - |ud. Mehedinţi
Interconectarea aparatelor se face
pnn intermediul unor condensatoare
ae blocare a tensiunilor de alimen¬
tare
La aparatul „Nordic" delimitaţi
care parte este defecta asculţi nd cu
o ascâ la ieşirea detectorului.
GHIŢA NARCIS - Bistriţa
Dublarea imaginii apare din cauza
antenei care nu este bine orientata;
£ zgomotul pe sunet poate avea
aceeaşi cauză
ANATOLI NICU - Tg. Bu|or
încercaţi sa modificaţi poziţia feri¬
telor de pe tubul cinescop — asa va
o«spare pata
EAGARU FLORENTIN — (ud. Argeş
Motor pentru casetofon puteţi
crocura de la magazinele „Dioda"
— j ( MuziCa u dm Bucureşti sau la
cooperative specializate
A.oore cotit pentru reparaţia mo¬
tocicletei puteti cumpăra de la ma*
gazmele auto-moto sau la autoeer-
. ce
Ca să eliberaţi tolele de rugină, ţi-
neţi-le în petrol şi apoi lâsaţj-le să
se usuce.
SIMIUC VIOREL - Roman
Fiecare canal de televiziune are o
frecvenţă centrală care se ia in cal¬
cule (respectiv lungimea de undă).
Aceasta este utilizata la dimensiona¬
rea elementelor antenei şi la dis¬
tanţa între antene. Fixaţi antenele pe
orizontală la distanţă mai mare de
0.5 A (este bine 0.7 a),
GEORGE EMIL — Cralova
Comunlcaţi-ne exact ce vă intere-
CRAINIC MIHAI — Cluj-Napoca
începeţi să experimentaţi antene
Yagi mai simple pentru început.
ADRIAN N. - Vaslui
Vă felicităm pentru frumoasele
preocupări şi rezultate în domeniul
electronicii.
Cele solicitate vor fi publicate in
limita spaţiului disponibil.
COAŞAN GHEORGHE - Clu|-Na-
poca
Unele televizoare din cauza unor
defecţiuni interne, emit radiaţii para¬
zite prin antena. Aceste raaiaţu pot
fi recepţionate de are televizoare
din apropiere Radiaţia parazite îm¬
preuna cu semnalul util TV pot crea
diverse desene, cum ar fi dungi albe
,şi negre pe ecranul televizorului re¬
ceptor.
BRÂNESCU AURELIAN - Mizil
I n locu*ţ i astfel P403 =?
EFT317(319); P42 = EFT353.
La televizor verificaţi etajul final
video şi lipiturile in cablaj.
MANCIU MIHAIL - laşi
Blocul UUS de la receptorul ..Glo¬
ria” nu poate fi montat la receptorul
.Zefir .
MARINESCU IOSIF - Bucureşti
Tubul PCH200 are tensiunea de
filament 9.2 V Tubul PCF802 poate
fi înlocuit cu 6F1P.
MARIAN GABRIEL — Ploieşti
Nu vă recomandăm sa adaptaţi
părţi de amplificator fără sa fie ex¬
perimentate în VU-metru montaţi
diode 1N4148 şl potenţiometre de
15 ktl.
STĂNCULESCU IULIAN — Horezu
Puteţi construi un amplificator de
antena după schemele publicate în
revistă.
PETRACHE ION - Piteşti
Luaţi legătura cu alţi electronist!
amatori la radioclubul din Piteşti.
TANE DANIEL — Alexandria
Vom reveni cu materiale legate de
traficul radioamatorilor.
POPESCU MUGUREL — Cralova
Cons? |, -jfţ' O Crg? <3€ ^m»rv dup6
scheme publicate în Tenn.jm' Nt
vă putem da informaţii ia materialele
aparute în alte publicaţii.
NOVAC SILVIU — Bucureşti
Puteţi trece pe la redacţie sa con¬
sultaţi cataloage cu circuite inte¬
grate.
POPESCU ADRIAN — Mizil
S-a primit scrisoarea, dar sche— s
nu.
SAVANCEA MARIUS — Jud. Călă¬
raşi
Doza pentru picup găsiţi ta maga¬
zinul ..Muzica' din Bucureşti. ECl6c
se poate înlocui cu ECL82, operînd
modificări la soclu. Tranzistorul
MP40 are echivalent pe EFT353
KISS OdON - Bistriţa
Luaţ» legătură cu u 2 tna* producă¬
toare.
UDREA VALENTIN — Constanţa
Daca activat* în cercuri ae specia¬
litate dm radiociubpri şi case de cul¬
tură aveţi fa dispoziţie $i piese
NAGHI 7IBERIU - Timiş
După descr.ere nu ne cam seama
ce tranzistor poate r
GUINEA DORU — Jud. Teleorman
Primele tranzistoare din bloru.
UUS sint BF214—8F215
LAZAR ALEXANDRU — Alud
Piese puteţi procura de la magaz
nul „Dioda . In rest, am publica? ir
revistă.
THORENS TD125
ADU9
BUTNARU IANCU - Bistriţa
Plcupul Thorens TD 125 este prevăzut cu aceâ’
montaj de control al turaţiei motorului; Vă pubiica-
schema şi cu a/utorul ei puteti opera rdodiflcanle do¬
rite.
Redactor-şef: irig. IOAN ALBESCU
Redactor-şel ad|.: proT. GHEORGHE BADEA
Socratar responsabil de redacţie: ing. ILIE MIHĂESCU
Redactor responsabil da număr Bl. ALEXANORU MARCULE8CU
Prezentarea arlisticâ-grafică: ADRIAN MATEESCU
V
CITITORII OIN STRĂI¬
NĂTATE SE POT ABONA
PRIN .ROMPRESFILATE-
LIA - SECTORUL EX-
PORT-IMPORT PRESA.
P.O.BOX 12—201. TELEX
10376. PRSFIR BUCU-
REŞTL CALEA GRIVITEi
NR M ~