Vasile Drăguț — Pictura Murală din Transilvania — Sec.XIV-XVI (1970)

Pictura Murala din 
Transilvania (sec. XIV — XV) 


Vasile Dragut 


Editura Meridiane 











CUVINT INAINTE 


O lume de comori adastä de veacuri, pe blindele plaiuri transilvane, să fie descope- 
ritó şi aşezată, întreagă şi nezdruncinată, in dreaptă și sărbătorească lumină. mcd 
după generații de artisti anonimi au durat ín piaträ si lemn monumente cu ən 7. 
destă dar in care stau adunate ginduri mari si aspirații îndrăzneţe ce-au răzbătut ls 
de amarnica trudă a unui popor oprimat în secolele de îndelungat și apăsător ev 7 
Monumente, deseori ignorate dar de o certä valoare, care bot refine interesul public ja 
potrivă prin noblețea artistică si prin splendoarea peisajului înconjurător, monumente 


Cu mult mai bogat si mai complex decit, îndeobște, s-a crezut, fondul existent de 
picturi medievale româneşti din Transilvania formează unul dintre cele mai dense capitole 
ale artei noastre vechi, atrăgător atit prin frumuseţea materialului de studiu cit si prin 
dificultățile problemelor pe care le ridică descifrarea cauzală a etapelor sale evolutive. 


vreme în suspensie. Cu ani în urmă, alti cercetători au deschis unele drumuri, au eviden- 
fiat valoarea unor monumente $i trebuie så se menţioneze că datorită lor au fost pentru 
prima oară puse în lumină bisericile din Sintă Mărie Orlea, Strei, Densuș, Streisingeorgiu, 





* Termenul de medieval este folosit corespunzător sensului general admis în istorio- 
grafia europeană — avind deci în vedere epoca anterioară căderii Constantinopolului (1453), 


5 


Mori, Ostrovul mare:si altele, a cäror importanță pentru cunoașterea 


Criscior, Ribita, Riu 7 Transilvanio nu poate fi subliniatö indeajuns. Relevind aceste 


: i “ə iti identiate şi anume 
i månesti i in acelasi timp, evidentia 

que) vec To ilor antecesori, vor trebui, veh Write for, anume fasces 
merite die qe cus aceștia le-au promovat prin interpretările lor, gas 
» 1 oriz 

îngustări de 


i de falsă înțelegere 
le-au tras, statornicind, pentru multă nene 5: teleg 
gresite pe care özi, İşi mai fac apariţia în unele lucrări ta ae 
care, încă si d m "capul locului metoda de interpretare po E ede ae 
le å 1 licate in exclusivitate pr | 
Tr mánesti erau exp n ex prin analogii iconografie 
din pee ¡abre dar foarte indepörtate in ə 7. " 6 Mo desta 
77: l ilvănene studiate, în pre | 
e tronsiiv n urmare defe 
— ol 770 din Transilvania în funcţie de acei fa 
enomenului arti 


idi iti inutul, profilul 
fi i naționali — care în mod efectiv i-au condiţionat contin profi 
itici sin = 
sociali, politici şi 


1 mänesti transilvänene 
İ area: å inflorire a cnezatelor romånes ， 
si orient ioadei de trecătoare. inflo 

Mlödişe ale perio 


mplexi aparent le dispersează, 

ate, di tatea problemelor care : د‎ 

monum , dincolo de complexi ; are a وه‎ 

in —. en fir evolutiv care se toarce: İn mod firesc, făcînd sensibile două impo 
55 ietii artistice din Transilvania: 

.. caracteristici ale vietii artistice rans 


] å si individualizare y 

nteză si individua ar E oa 
3 le si eficiența. relaţiilor artistice cu celelalte tari romänes 
— vitalita 


i SA ublicate, altele in curs de publicare — fn 
Precedatä de o ce cauna خا 8 کو‎ problemelor in studiu, وا‎ 0 fa 
care au fost dezbätute : B ram de generalitate dictat pe de o parte-de profilu i ectie 
păstrează un intenționa ji a Itá parte de faptul cd, în stadiul actual al cercetári or, ar fi 
in care ea e cuprinsă, ی‎ A o epuizare a materialului. Cercetările întreprinse de 
77: 20 ice (cărora ar fi de dorit så li se alăture o susținută companie 
istorici, săpăturile ar wi x de documente si cronici transilvänene) permit ^ E Tro 
de publicare q unui corp i nuantare «a cunoștințelor. privind. istoria medievală a bd ٣ 
7:7 des 7 eforturilor de valorificare pi —: de bicturi murale din 
aora er ğ tituie decit o etapă. 
Karanja Intracarp 77777 fundamentată și larg cuprinzătoare 0 
او‎ ona din Transilvania nu este posibilå decit prin considerarea aprofun- 
fenomenului den ndului de artö apartinind minoritätilor naţionale. N d 
pe js rds 75: stă o altă lucrare consacrată picturii murale gotice din ransil- 
ope eple cadrul problematic al unei epoci artistice deosebit de com- 
pic it agitată dar cu atit mai atrăgătoare și mai bogată in semnificații. 








INTRODUCERE 


Începuturile picturii murale românești din Transilvania se ascund în ee 
a indepärtatului ev mediu. Dispariția monumentelor, ca și lipsa mentiunilor oc 2 
mentare, face imposibilä, cel putin deocamdatä, reconstituirea primelor încercări a A 
românilor din spațiul intracarpatic de a folosi pictura murală pentru satisfacere 
nevoilor lor spirituale si artistice. Ştiind cît de zbuciumate au fost secolele care au 
urmat abandonarii Daciei de către administrația romană, cunoscînd sărăcia inventare- 
lor casnice ale populației rămasă să înfrunte vitregia invaziilor popoarelor migra- 
toare, se poate afirma cu hotärire că, pentru multă vreme, pretentioasa artă a picturii 


și cu imperiul de răsărit al Constantinopolului, dar, judecînd după modestia așezărilor 
descoperite de arheologi, pare putin probabila existenta unei vieti artistice evoluate. 

n cetăţile voievodale — încă insuficient cercetate — de la Biharea, Satu Mare, 
Horom, Cuvin și Orșova nu au fost semnalate pîn 
mai importante, reședințe sau biserici, în care © decorație pictată să-şi găsească 
locul. În schimb, în cetatea «de pe Someș > identificată recent la Dăbica „una 
din reședințele voievodului Gelu, cercetată de istoricii şi arheologii clujeni, 
pare sä fi fost un centru religios destul de important, İn imediata vecinatate, in 


vara anului 1966, s-au descoperit substructiile mai multor biserici, cea mai veche 
poate din secolul al X-lea. 1 


Prima mänästire cunoscutä din izvoarele istori 
torul din «Urbs Morisena ə — Cenadul de azi — întemeiată de cätre voievodul 
Ahtum, urmaşul lui Glad, anterior anului 1002, cind este pomenita documentar, 
Nici aici resturile arheologice nu sint concludente pentru problema care ne preocupă, 
dar este important de subliniat că, începînd din această epocă, relațiile cu Bizanțul 


s-au consolidat tot mai mult Şİ pare probabil că pe urmele legăturilor economice, 
politice și religioase 2 legăturile artistice au devenit mai active, 


ce este mănăstirea Sf. lon Boteză- 


iei i 一 înd atrasă în sfera de influ- 
Lăcașurile de cult ale populației româneşti de curi a 


ini i i din lemn si, 
eştinismului slavon 3 — erau mai ales | ă in b. 
sizlər retur locale, fusese ridicatå månåstirea Sf. Maria din Siniob-Biho 


: 7 ici bisericile 
i i int i 110944, Nu lipseau însă nici biserici 
7. dote imei asidi masi vechi biserici de linga cetatea Däbica. 


iatră, după cum dovedesc temeliile N Wess 
Desire EN material rezultat din säpäturile arheologice 57 . 
ceramică smălțuită — dovedesc că cetatea Dăbica întreținea active leg ( 
şi artistice cu lumea bizantina., ۱ ۱ ə TE 
ici i maginea pictatä sau p 
Oricit de important era locul pe care imag P ua le 


i ind pi ideratä ca fiind « 
lumea medievală, cînd pictura era considera teratu or »®, 
în condiţiile istorice date, este greu de imaginat un decor pictat in modestele biserici 


7:7ÜUU7::7- r ue AIC Petit ai 
icit de särace, löcaşurile de cu dn : 
bodie 7700 a asigurindu-le astfel continuitate, dincolo de 
1711.” iinpenime a formelor arhitectonice, cutezatorul —. eie iie 
rafinamentul decorului sculptat şi atitea alte virtuti artistice ale bisericilor 5 2 
românești din Transilvania secolelor XVII-XVIII — pe care ال‎ a se 
Josef Sztrzygowski le considera printre cele mai strălucite realizări ale i 1 s 
de lemn din întreaga lume — nu s-ar putea explica fără o îndelungată, multisecula 
ienta 5. əv 

ren perisabil — lemnul nu a îngăduit celor mai vechi monumente să dăinuiască 
peste secole, dar știrile documentare permit să se vorbească despre ele ca despre o 
realitate istorică vie, capabilă la vremea ei să tulbure chiar liniștea scaunului papal. 
Este important de știut că în anul 1204 numărul mănăstirilor de rit grecesc — orto- 
doxe — din regatul Ungariei era destul de mare pentru a se propune, chiar de ua 
papa Inocențiu Ill, înființarea unui episcopat al lor, dependent nemijlocit de Roma ; 
si cå, in 1205, se mentioneazå existenta unui episcopat ortodox pe pamintul fiilor 
cneazului Bela, undeva în părțile nord-vestice ale Transilvaniei 5. 

În Banat, unde poziția geografică facilitase din totdeauna legăturile cu Bizanțul, 
sub a cărui influență politică și culturală se aflase în repetate rînduri, vietuirea vechilor 
așezăminte este mai ușor de urmărit, încă din secolelele XII—XIII pästrindu-se mai 
multe mentiuni in legäturä cu mänästirile de la Hodoş, Partos, Bezdin, Semlacul de 
cîmpie (Săraca), Mesici, Vărădia 9, Cercetările arheologilor nu au valorificat pînă acum 
uriașele resurse pe care le poate oferi istoriei medievale Banatul, provincie 
în care trebuie să se recunoască una dintre cele mai vechi și mai active 
vetre de viață românească. 

Așadar, oricît de sărace, toate aceste mănăstiri vor fi avut un minim de obiecte 
de cult şi în legătură cu existenţa lor se poate presupune înfiriparea unei arte reli- 
gioase a românilor din Transilvania. O asemenea presupunere este cu atit mai indrep- 
táfitá, cu cît organizarea eclesiastică ortodoxă se dovedea destul de puternică de 
vreme ce, în anul 1234, papa Grigore IX se plingea, într-o scrisoare adresată lui Bela, 
fiul și asociatul la domnie al lui Andrei Il, regele Ungariei, că episcopii românilor, 


8 





« walati », exercită o puternică influență asupra ungurilor si teutonilor, care trec 
la dinsii nesocotindu-l pe episcopul cumanilor 10, 

l Stimulînd fantezia si îndrăzneala meșterilor populari, vechile aşezăminte reli- 
gioase au prilejuit, desigur, şi primele manifestări — la început spontane si fără 
program — de pictură populară. Dispariția monumentelor face practic imposibilă 
reconstituirea celor mai vechi decorații murale transilvănene; este însă de presupus 
că ele se vor fi redus inițial la simple bandouri ornamentale, la scene simbolice, 
rareori la reprezentări figurative. Sumarul decor incizat pe pereții bisericii săpate în 
dealul Tibisirului de la Basarabi — în Dobrogea (sec. IX) ar putea oferi o sugestie 
de felul cum arätau primele încercări de ornamenticä interioară din bisericile romä- 
nesti transilvănene din secolele X—XII, 

Între timp peisajul social și politic al Transilvaniei suferise temeinice transfor- 
mări. După indelungate și indirjite eforturi, la începutul secolului al XIII-lea, întregul 
teritoriu Intracarpatic căzuse sub puterea coroanei maghiare, care fusese însă silită 
să-i recunoască un regim de autonomie pástrind şi modul autohton de organizare : 
Voievodatul 11, 


MEG a cnezatelor, ca expresie a modului de organizare a obstiilor libere 
ică treptat conținutul, unii cnezi devenind stăpînitori ai unei părți a pămîntului 
e cu privilegii şi autoritate de feudali 14, 
testatá documentar participarea cnezilor si voi i äni il 
" t imentar, ȘI voievozilor români la campaniile 
7 一 impotriva tătarilor (1241 —1243) sau, în 1260, cu prilejul bătăilei "de la 
0000: : motiveazá întărirea poziției lor sociale İn a doua jumätate a 
edr ui al XIII-lea, cînd sînt deseori citați alături de nobilii unguri, sași și secui 16, 
= aza privilegiilor dobindite, e! reușesc acum să ridice pe moșiile lor biserici de 
1m im opoziției indiriite a clerului catolic care — la sinodul de la Buda din 
. tara persecutarea preoților € schismatici >, ortodocși adică. i ici 
romänilor sá ridice capele $i biserici de zid 17, d 
a .. rın > ua å mai vechi biserici romånesti de zid din Tran- 
; $a >inta Mărie Orlea, la Gura Sada la Streisingeorgiu si i 
7 la | a, . fu şi la Strei 
mh in judetul Hunedoara 一 aläturi de care, cu siguranță, vor mül fi fost şi altele 
Parute apoi in viltoarea adversitátilor, ca biserica din Peştiş, amintitä intr-un 


lor arhitectonice, prin sinceritatea şi cäldura expresiei, aceste monumente traduc 


roman e dues acelor vremuri cind, in conditii grele $i cu mijloace putine, cnezii 
cercau sá facä evidentä statornica lor názuintá spre o cît mai autoritarä şi 


9 


edere, înfăţişarea vechilor ctitorii cneziale ar putea sur- 
iilor constructive. Într-o vreme cînd țările române din 


spaţiul pericarpatic — Tara Românească şi Moldova — nu se constituiserä, cind relatii- 
le cnezatelor transilvanene cu lumea ortodoxä erau deosebit de dificile, exigentele 
artistice sporite ale ctitorilor transilväneni nu puteau fi satisfacute decit in temeiul 
unor imprumuturi din ceea ce cadrul imediat le oferea. Aşadar, in mod firesc, arhitec- 
tura acestor monumente reflectä complexitatea ambiantei artistice a Transilvaniei 
de atunci, în care se intilneau influențele occidentale, romanico-gotice, transmise 
fie prin activitatea ordinelor cälugäresti catolice, fie prin atelierele itinerante venite 
din Germania de sud-vest şi de räsärit şi din törile Europei de centru, cu influentele 


sferei de artă bizantină şi sud-dunareand. 


deplină afirmare. La prima v 
rinde prin diversitatea solut 








EPOCA ARTIȘTILOR PEREGRINI 
(secolul al XIV-lea) 


İncetoşat de i ; 
de Be سه‎ Ee — eforturile marii nobilimi de a deposeda țărănimea 
rásconle — mei a e Wu m mai îndirjită împotrivire, deseori cu adevărate 
care, fara să stagneze 2” al XIV-lea nu se arăta prea prielnic activității artistice 
acești ani tulburi, cînd en plenas: în! gres. Este de presupus că în 
` اسا‎ : nsemneazá inmulti i i 
cnezii rom = ultire 
posibilä si nd red پر‎ SUR le ee banı a lect 
de curind دد‎ Hə decorarea cu picturi murale a monumentelor de zid 
Haţeg) al cărei dec ngura excepție : biserica din SINTA, MARİE ORLEA (lîngă 
Ctitorit cu probable Pies din primele decenii ale secolului ae 
i itate de cätre cnezii di ilia Ct i 
mai importante familli .. İn familia Cinde — i 
cu nobilà simples ə 57 st partes locului 19 — acest străvechi e hi = ie 
cane: istoria Kua YA nes cu amplitudini monumentale al Țării Hațegului, în 
burate ale munţilor. Const 15 deopotriva in vaile largi ca şi pe crestele invol- 
de pietrari ¿Vind legături kp اوو‎ ll A ecol al XIli-lea, de către un atelier 
este un re ini Å „Gin Moravia 50, biserica din Sí i 
prezentant tipic al arhitecturii provinciale eh 75 


răspîndită în țările Europei : 
à ei in Vel i 
cistercieni İİ pei de centru şi în voievodatul Transilvaniei de către călugării 


11 


uit doar din cruci de consacrare, opt la 
+ cu conture brune și apoi 
ci sînt distribuite ici 
tat chiar de 


Un prim strat, cel mai vechi, este alcăt i 
tr-un cîmp quadriloba 


numär. De culoare neagră, înscrise în i 
într-un cerc rosu închis, totul pe un fond roşu palid, aceste cru 8 
colo, in zona inferioarä a zidurilor si apartin ee exe 
cätre echipa constructorilor imediat dupä terminarea isericii %. — 
Al doilea strat de pictură îmbracă în întregime pereți! naosului qaşları 


` R ۰ 4 7 . a 1 tregu 
d), constituind partea cea mai întinsă şi cea mal prețioasă a între : 
m į : picturile navei sînt alcătuite din panouri 


Impärtind pereții în cite trei registre, di r 
د و‎ urmeazä v degrabá legile echilibrului compozițional ی‎ 
pe cele ale iconografiei. Pe peretele nordic, din registrul superior nu s-a b də . 
nici o scenă — refacerile acoperișului fiind, cu probabilitate, .. s 1 geri 
integrale a picturilor, Registrul median, cel mai inalt, cuprinde, de a ca : mi 
următoarele imagini: Prezentarea lui Isus la templu, Isus in mormint (vir : bi 
Înălţarea, Schimbarea la față, doi sfinţi martiri (bust) și Intrarea în lerusalim. Regis Pe 
inferior debuteazä cu o scenä distrusá, dupä care urmeazä, In ordine, Intilnirea lui 

Prezentarea fecioarei la templu 


loochim cu Ana la poarta de aur, Naşterea fecioarei, Pr IO eer 
si Descoperirea sfintei cruci. Partea inferioară a peretelui este acoperită cu obişnui y 
decor al draperiilor. Peretele de rásárit, din nefericire foarte degradat, este singuru 
care păstrează registrul superior; de la stînga la dreapta, deasupra arcului triumfal, 

de pe cruce %. Registrul 


se succed trei compoziții : Răstignirea, Isus pe cruce, Coborirea de, 
median, în întregime șters, pare să fi fost decorat numai cu motive ornamentale (sau 
cu o imitație a placajului de marmură). Registrul inferior este alcătuit doar din două 
imagini de mari dimensiuni dispuse de o parte și de alta a arcului triumfal: Buna 
vestire si Naşterea lui Isus. Zona inferioară are si aici decorul draperiilor. Rezervat 
aproape în întregime Judecății de apoi, peretele sudic are o organizare ceva mai com- 
| median cuprinde o amplă reprezentare a Ador- 


plicată. În partea de răsărit, registru 
mirii Maicii Domnului, iar dedesubt cortegiul celor trei magi care se îndreaptă spre 


scena Naşterii lui Isus. Flancînd ambele imagini, urmează un panou îngust și înalt pe care 
este înfățișat sfintul Nicolae episcop. Restul peretelui, aproximativ două treimi, 
este împărțit în patru registre. Din registrul superior, în zona centrală, s-au păstrat 
doar resturile unei mandorle, de o parte și de alta a căreia abia se mai disting silue- 
tele îngenunchiate a Mariei şi a lui loan Botezătorul, — fiind vorba deci despre repre- 
zentarea unei Deisis (rugăciune), temă iconografică atît de familiară artei bizantine 
și, în general, picturii ortodoxe. Sub această imagine, în registrul următor a fost 
înfățișat Tronul Hetimasiei (tronul judecății) lîngă care sint ingenunchiati Adam si 
Eva, întreaga scenă fiind încadrată de doi arhangheli cu aripile larg desfășurate. În 
partea dreaptă a aceluiași registru se află o întinsă reprezentare a chinurilor iadului. 
Registrul al treilea cuprinde : Paradisul, cu cei trei patriarhi, Avraam, Isaac şi lacob, 
care tin la piept sufletele celor drepți, cortegiul credincioșilor conduși de îngeri 
spre paradis, alungarea păcătoşilor la iad. În sfîrşit, registrul al patrulea este 
împărțit în panouri imitind placajul de marmură — între care a fost rezervată o 
cruce de consacrare apartinind primului strat de pictură — , în zona centrală 
pästrindu-se, din nefericire foarte șterse, urmele unei inscripții asupra căreia vom 


ta 








reveni. Zona inferi a EA 
al draperiilor. erioar3 a Tntregului perete este acoperitä cu decorul obisnuit 


In scena dlungörii la iad, 1 
løven ee lad, în grupul Påcåtosilor trasi cu : 
EA ə doi preoţi in odăjdii. Pe Pers ai — 5. 
“30. 18! Şİ uscate sugerează lăcomia și avariti oo e 
a rizează prin economia mijl ا‎ 
"inana 26 Mijloacelor cu care este obtinutä o 
eosebire äri 
E FE redctictie aglomerate din pictura paleol i 
prezentat decit Isus, flancat în dreapta de TENG P poe va 
j , lar in stînga de 


este serpuit, dar İ 
modelajul formelor este intr-atit de viguros incit, d 
incit, dacă braţele 


crucificării. Coloritul se redu 
سا‎ ۹ ce, ca peste tot în na 1 
“257. 
ȘI din efectele de alternare me mp ی‎ .. 3 ode formele 
roșie, lon, dimpotrivă are că arja, este îmbrăcată într-o rochi "alba si, 7- 
1 maşa roşie şi pelerina albă, în a ed 7: 
nus repeta 


13 


ariei. Efectul decorativ este sporit prin proiec- 


dispoziţia cromatică a veșmintelor M na 


tarea siluetelor pe fundalul de arhitectură al cärui ritm egal 

tapiserie intregii scene. uda. 
i itiile care alcătuiesc podoaba pictată a peretelui n , NU! 

lm å Nasterea Fecioarei si Descoperirea 


două sînt într-un stadiu multumitor de conservare: | 
sfintei cruci. Pe un fundal conventional de arhitectură al cărui rol se reduce la crearea 


unui suport neutru pe care se tese compoziția, scena nașterii fecioarei = E pu 
ará in reprezentárile din pictura italianá — dobindeste o solemnitate i ri s. SÅ 
Ana, cu o expresie de intenså concentrare, se odihnește pe un pat, în fața căruia este 


aşezat leagänul cu noua näscutä asistatä de o slujitoare. De proporții monumentale, 
loc de orice alt ornament, o cruce de consacrare apartinind 


tul sfintei Ana are, in 
و‎ decorații a bisericii care a fost racordată la noul strat de pictură 2%. In partea 
dreaptă, trei tinere domnite, cu fețe bucälate, cu părul strîns după moda elenistică 
si cu toarte de aur în urechi, compun grupul cel mai viu și cel mai neașteptat al com- 
poziției. Cea dintii, cu brațele încrucișate la piept în semn de salut se înclină spre 
lehuză, a doua, avînd în mîna stîngă o chesea și mîna dreaptă așezată cu graţie pe 


umărul celei din faţă, întoarce privirea către ultima domnitá care poartă un evantai 
desfășurat. Îmbrăcate în rochii strîmte, ultima purtînd și o largă mantie albă, împodo- 
bite cu brățări late așezate deasupra cotului, cele trei tinere impresionează — aici 
într-o biserică românească — prin aerul oriental al expresiilor, prin exotismul tinutei 
şi al podoabelor. Eleganta mișcărilor, modelajul tandru al figurilor și mfinilor celor 
trei domnite contrastează cu austeritatea pe care o degajă expresia sfintei Ana și 
arhitectura sobră a cadrului, acest contrast vrînd, parcă, să sublinieze întîlnirea în 
aceeași imagine a elementului pămîntean cu cel divin. 

Dar compoziția care constituie cea mai frumoasă realizare din cadrul ansamblului 
de picturi din biserica hategana este Descoperirea sfintei cruci. 

In fața unui grote, de o parte si de alta a unui mormint indicat sumar ca o criptă 
deschisă, împărăteasa Elena și patriarhul Macarie al Ierusalimului susțin crucea pe 
care o ridică un slujitor. Patriarhul, a cărui figură impune prin severitate, este înso- 
tit de un grup de călugări în rase sure care aproape că se confundă cu fundalul întune- 
cat al scenei. Împărăteasa, urmată de o curteancă și de o gardă numeroasă de ostași, 
se află chiar în centrul compoziţiei și către ea pare că s-a îndreptat întreaga atenţie 
a artistului. 

Împărăteasa Elena este îmbrăcată într-o lungă rochie roșie decorată cu perle 
dispuse în grupuri de cite trei, peste care poartă o mantie roșcată, fără mineci, 
bordată cu roșu închis, bordura fiind împodobită cu șiruri de perle gemene. Capul 
este infásurat într-un val alb care cade pe umeri, deasupra fiind așezată o coroană 
ornamentată cu perle. Figura este rotunjită cu feminitate, sfînta fiind reprezentată 
tînără, cum nu putea să fie la data atribuită descoperirii crucii, cînd ea trebuie să 
fi fost destul de înaintată în vîrstă, Curteanca din suită are o rochie identică cu 
aceea a împărătesei, cu deosebire că umerii și pieptul sînt acoperiți de o platcă brodată. 
Figura e tinără, desenată cu grație, iar deasupra părului strîns poartă un fel de beret 
brodat, Caligrafiat simplu dar expresiv, grupul ostașilor de gardă — cu albe armuri, 


14 





coifuri și scuturi specifice secol I 
e S olelor XIII—XIV — face un sugesti eisaj 
ntunecat al grotei peste care se suprapune, si mai urey RO lu ps 


zitii b 
mbinind cu sigu i i 
cîtorva strune vibratia mule pi sul Și Monumentalu Ne ene 
Iplå s Te a unor calde armonii, autorul necuno- 


prezentind pe marii preoti 
plimentar, foarte 























۲ + 
| (1242—1276) a construit o mänästire a cärei 
la dinastiei sale. Aici, intre alte scene, دن‎ 

31, Asemänarea dintre impäräteasa Elena din 
ina A te izbitoare. Nu numai 


ni, acolo unde regele Uroă 
biserică trebuie să devină 57 
înfățișat moartea reginei ma r | 
2. Sintä Marie Orlea şi regina Ana de la Sopotani 5 a 
pictur: delaj al figurii, dar absolut aceeasi imbräcäminte, as ee. 
20000 Aele ornamentale se regăsesc و و‎ R en wp 
id titate între reprezentarea arhiepiscopului Sava Il b Male دد‎ A 
şi cei trei i preoţi din scena Binecuvintarea Mariei de la Sîntă Măr odd 
5 Ruh! 1265 35, pictura de la Sopotani oferă un prețios in تا‎ e 
ری‎ ofa stilistica a picturilor din biserica hateganä, numärul mare RS 
inn mad convingător o rădăcină comună ®#. Caracterele er FG e: ای‎ 
de la Sîntă Mărie Orlea, compozițiile simple şi ple în 25 əh” 
cu monumentalitate, ca şi unele detalii ornamenta : a KA وښ‎ AN 


de perle in decorul vesmintelor — conduc deopotriv ی‎ o دود‎ 
Nemanjizilor in care, prin asimilarea în fondul de tradit! 


i intä încă de la 
italiene exercitate prin coloniile venețiene de pe coasta dalmată, luase ființă 


i ică ala de pictură. Tradițiile, solemne 
începutul secolului al XIII-lea o puternică școală loc p وت سوا‎ 


si somptuoase totodatä, din perioada comnenä a i der ی ریب‎ 

către sfîrșitul secolului al XIII-lea, în timpul renașterii ۵ rein ERE 
atos, cu mai multä miscare, cu o pasionatá cäutare a pitorescului : în fo Å 

Le ana picturå mai barocå spra unek recrudescente mistice care se va afirma 

in în timpul mișcării esychastice %. Å T 
eee la Sinta Marie Orlea indicä o fazä 5 uu 
mental al picturii bizantine din epoca de strälucire a Comnenilor nu el N bs. 
dar anume elemente de patos si pitoresc și-au făcut de pe acum apariti are 
vorba despre trupul contorsionat al lui Isus răstignit, ori despre masa ; r er 
la care sint aşezati marii x. despre feminina eleganta a grupului c 

i İn scena Nasterea fecioarei. l 
lv B lor grupate cite trei, pentru care pictura balcanica a 
avut predilectie deosebita 35, intr-o vreme cind in alte tari decăzuse demult, se alătură 
altor argumente pentru a dovedi meșterului de la Sinta Mărie Orlea o origine sud- 
dunăreană. Er 

Dar cu aceasta, problema apartenenţei sale artistice este departe de a fi rezol- 
vatá. Gama cromatică dominată de alb şi roşuri de pămînt, familiară multor picturi 
italiene din «dugento » — ca, de exemplu, picturile catedralei din Atri, picturile 
bisericii din San Vincenzo etc 36 — , prezența masivă a elementelor de arhitectură 
în componența fundalurilor, dar mai ales plasticitatea sculpturală a volumelor, sînt 
tot atitea motive pentru a considera ca foarte importantă componenta italiană a 
formaţiei sale. 

Considerate în ansamblu, caracteristicile stilistice și iconografice ale picturilor 
din naosul bisericii din Sintä Mărie Orlea justifică ipoteza că meșterul lor anonim 
provenea din zona Dalmației sudice, acolo unde confluentele sirbo-italiene au fost 
prin excelență lesnicioase si active. Aceleași caracteristici concură pentru datarea 


16 


sudic al navei, Frumoase majuscule de sti ic ti i 
» Fr e stil gotic timpuriu — în ma erse — 
permit reconstituirea, foarte probabilă, a ی‎ li text: 0 


FROLHONORE] BE(A)TE G[ENITRICIS 
M"CİCC") UND(EJC[IMJO af ] AN(N)O D(OMDNI 
130 0 biserică a fost închinată spre cinstea fericitei născătoare, anul domnului 


medievale românești, acest ate întîi 
Yediey 1 stat de intlietate sporind o dat i 
Picturilor din nava frumoasei biserici hategane. : s.” 


* 


a cnezi i fact ibi i i 
ful jo 27 aes názuintele mereu mai ambitioase ale acestora, İmprumu- 
an . e tip occidental sînt în continuare frecvente și faptul nu tre- 
xia AE N pa unde traditiile locale nu puteau sä-i ofere modele cores unzá 
en ular. 5 nevoitä sa şi le caute în afară. Inriuririle atît de 57: 
Moa m n cadrul feudalismului timpuriu nu trebuie insä privite ca simple 
535 Bə ا را‎ 5. de dezvoltare interna, ci, dimpotrivă 
; ; i in m 1 à; 
prinde: daa sura în care se dovedeau necesare pentru a 

ntr- 1 i i 

Devan yün In care, pe șantierele cetăților regale și a castelelor no 
رن‎ ânorească și iobagii români, metodele de constru 


۱ 0, era amintiti — pe 1 i 

0, pamintul lui 

parte din lemn ȘI parte din piatră > 41, 
Zil $1 voievozii români au ridicat biserici 


de zid, în care it mij 
au folosit mijloacele de expresie specifice arhitecturii contemporane 


| 


17 


ə ; idä poligonalá 
clasică pentru construcţiile de lemn —, a unei biserici 7 hip ES ter 
monument datînd din prima jumătate a secolului al . V= oe de zid, datind tot din 
lui Bogdan, viitor domn neatirnat al Moldovei 7. mene maramuresene la 
7. 7. موس‎ pro ul trece) la o arhitectură cu materiale 


Giulesti si Sárásáu ceea ce dovedeste cà procesu 


DE 7207 (ə monumente face dificilä recenti وی‎ penale 
artistic de atunci dar este sigur cá, in pofida d eek pe 
maghiarå si de biserica romano-catolicå impotriva orto Sn 0007. 
secolul al XIV-lea a coincis cu o epocă de ascensiune politică ș 


, Şİ activitatea artistică. هاو مب‎ tu, Me 
Ed printre rindurile documentului din 1 iunie rd ری‎ Me. 
voievodul Transilvaniei și castelan de Haţeg, convoca scaunu : el ener JA 
Haţeg “5, se pot trage concluzii revelatorii asupra 2777 ارس‎ c 
românilor din această parte de țară, si implicit, asupra exis 4 he Çər LI 
cult, de artä asadar. Documentul aminteşte de Petru, e D د او شي‎ 
Zampa, preot din Clopotiva, de Dalc, preot din Densuş, 7 : go pe das 
Tustea, de Balc, preot din Pesteana. Este firesc sä se re » Alf و‎ mis 
cinci delegati din partea preotimii hategane la scaunul de ju sin a... 
alti preoți in parohiile sătești şi că, deci, de lemn ori de zid, 
românești era, încă la acea epocă, destul de mare. 


* 


Decoratia pictată a bisericii din STREI (jud. Hunedoara) este تاو روف‎ salın 
vlastare rămase în fiinţă din această epocă de efervescenţă artistică. Cu aspectul său 
rustic, imitînd stîngaci dar expresiv silueta și plastica decorativă a bisericii din Sîntă 
Mărie Orlea, biserica din Strei se clasează in rîndul monumentelor ridicate către 
sfîrşitul secolului al XIII-lea 6, epocă în care, în Transilvania, încă se mai îngînau amin- 
tirile arhitecturii romanice cu inovațiile stilului gotic. Ca în atitea alte cazuri și acest 
monument a rămas vreme îndelungată fără o pictură interioară, decorația murală 
realizindu-se — aşa cum se va vedea — după o intirziere de mai multe decenii abia în 
a doua jumătate a secolului al XIV-lea. 

Din vechiul ansamblu de picturi, astăzi se mai păstrează o serie de fragmente în 
altar şi în naos, alte fragmente părînd a fi ascunse sub stratul de var. 

În altar bolta este văruită, dar în partea de răsărit, într-o zonă care a fost parțial 
degajată de pojghita de var, se vede un fragment din tema iconografică numită Isus 
în glorie sau Majestas Domini: în centru este reprezentat Isus tronind într-o mandorlä 
de lumină, iar în partea dreaptă se vede un înger îngenunchiat; un altul, asemănător, 
va fi fost şi în partea stingä, încă acoperită cu var. În registrul superior al pereților 

altarului, într-un cadru de arcaturi care imită arcadele oarbe familiare în decorația 
absidelor romanice, se desfășoară o friză de apostoli care tin în miini evanghelii sau 
atribute simbolice. Pe peretele nordic sînt vizibile cinci figuri neidentificabile; cea 


18 





neidentificată, i : 
(Luca?). Pe vohis ” vet Joma şi o altă figură aproape integral distrusa 
mali — ur 2 AE arcul de triumf, se mai väd douä figuri de dimensiuni 
inferior cuprinde urmáto vel ün alt sfint (zona degradatä si partial våruitå). Registrul 
romanice însoţită de j arere imagini: pe peretele de nord silueta unei biserici 
nuna): pe peretele de 7 iptia « biserica episcopului Calinic » (uakkA 74 
mormint arätindu-si ranil rit, lon al milelor ca episcop (er Twrann nuna), Isus in 
unei biserici erme ات‎ ha alt episcop; iar pe peretele de sud se succed : silueta 
apoi sfintul Nicolae sj. 7 7: (Petru) binecuvintind, din nou silueta unei biserici 
asupra cäruia vom Pe pay vi per tu Møenunchiat, în atitudine de rugå, 
EAE nu RES anh riumfal se mai disting citeva medalioane, foarte 
n naos pi 
deasupra 7 2 mər an doar pe latura de miazözi. İn dreapta arcului triumfal 
multe fragmente care vă m 2 figur å de sfintå (Ecaterina ?). Pe peretele sudic sînt mai 
personaje “7, baia care esc maniere diferite: un detaliu dintr-o scenă cu multe 
Vest a peretelui — o suită d “um Nicolae între Maria și Isus, apoi — în partea de 
binecuvintind, sfinta Dua reprezentate în picioare; un arhanghel, Isus 
« Glykophilousa ») şi o sfinta, MeAemta), Maria cu Pruncul (tipul iconografic 
xteri isericii ii 
trecut “7” gə odinioară o bogată decor afie pictată. İn secolul 
pruncul Isus peral s? tn coli sud-estic al fațadei un Cristofor uriaș purtînd 
unde a căzut tenculala, 1 ing ^". Ulterior fațadele au fost tencuite. Astăzi, î f il 
ulala, in special pe latura sudicä, pot fi väzute resturi din us 


| 
I, 


trecenti i 1 1 
tiste de influentä siennezä în forma în care aceste inovații 


19 


































oase sau mai întunecate 51. Faldurile 


suplimentare pentru stabi- 
t argumente Sndente si mai evidente 


Fecioara cu pruncul este 


are fața fin modelatä cu tonuri de ocru mai lumin 
reliefate din culoare, ca şi aureola plasticä, sin Nd cores 
lirea unor corespondente cu pictura یز‎ S dis este 
încă la grupul de sfinți din partea apuseană a 2 deși iconografia sa aparține tradiției 
o gratioasä mláditá a stilului trecentist de b ousei >, în fond o scenă de tandretå 

jj + de acela al mamei. 6 


1 : «Gl 

izantine, fiind o interpretare a iss Door di i. Imp 
anta, copilul fiind reprezentat cu obrazul یز‎ E se in picturile navei, printre ele 
iconografiei bizantine sînt de altfel destul de nu lae binecuvintind, încadrat 


0 i Nico 
avind a numära şi modul de reprezentare a sfintului | 
ile lui Isus şi al Mariei. AC nü anken vadens OA 
de an sinblantel stilistice trebuie in سس‎ kaa —.. ara 
iradiere pe care a avut-o pictura italianä 2 7 ented amalı) 
17775 7: N numeroși artiști italieni 53, 

tru de atract ۱ $ e 
i aso da Modena, afost un cen t de asemenea pätrun- 
ek italiene din Slovacia in aceastå epocå au 7 e 
derea influențelor trecentiste 55, după cum domnia ua hab To 
Sk in ge er و دي وی‎ din Oradea. Tirolul 
venind apoi in Transilvania, pare i itali osedă nume- 
si Slovenia, din totdeauna cu puternice legäturi cu 5. Dee n 
| i jumätate a s mur 

ente decorate in a doua jum i 
mre, silicic și | rafic, cuprind intense reflexe ale trecentoului nord-italian, 
PIS s Transi uper diere a fost de asemenea destul de puternicá. Insufi- 
Ín Transilvania, aceastá iradier: وم‎ i IS دوه‎ ID 


i iată încă, ea poate fi totuși urmări turile heli 
an li: biserica SE din Vlaha, la bisericile reformate din Tileagd, 


Sic, Mugeni, Sintana de Mures, la capela bisericii fortificate din Sinpetru şi încă în 


ri, : دوک‎ isti i 
n cred din nava bisericii din Strei, prin calitätile lor artistice, prin nobletea 


figurilor si gratia modelajului, se apropie mai mult de picturile de le de Mures 
care reprezintä insä o faza mai evoluatä, fiind chiar, cu probabilitate, opera unui 


en, Strei, elementele bizantinizante care nu pot fi puse în seama unui 
aport local, dată fiind prevalența stilistică nord-italianá. Sinteza trebuie sá se fi produs 
in altá parte, intr-o tará in care confluenta bizantino-italianá era puternicá, pe un 
fond de mai veche conlucrare. 4 
Picturile din altar se caracterizeazä prin efectul decorativ al ansamblului obtinut 
İn cadrul unei executii rusticizate dar de bunä tinuta artisticä ə Figurile sint 
puternic conturate, liniile au o scriere cursiv3, definind in mod sintetic suprafetele 
si volumele, Caligrafierea precisä a desenului simplificat, redus la esential, amin- 
teste de ductul ferm al plumbului, care leagä fragmentele unui vitraliu. Aceastä legä- 
tură stilistică între cele două feluri de pictură nu este intimplätoare, ci se bazează 
pe o influenţă reală a artei vitraliului atît asupra picturii de manuscris cît și asupra 
picturii murale, Figurile apostolilor, mult stilizate, sînt ovale, cu maxilare puternice, 
cu părul desenat în linii paralele, cu ochii migdalati, larg dechiși, cu sprincenele ridi- 


20 


nizatä în : ; 
.. 25 Mele 2. fond ultra-marin, arcaturi galbene, veşminte roşii, verzi 
intervenții de dies en simple (Cercuri ȘI puncte), figuri ocru-galbene cu ușoare 
rilor, faldurile cu curses cu n $i alb. Modul de execuție, ritmica liniştită a gestu- 
lui; Prin toate datei. . mölatica, totul concură la unitatea decorativă a ansamblu- 
arte eclectice, în care tr i Picturile altarului din Strei ne situeazä in lumea unei 
internațional sa M s a © romanice nu s-au stins, in care influenta stilului gotic 
cate. De asemenea räzbat ai A concepția caligraficá a desenului și la portul bărbii bifur- 
ile? È RUE er ale Picturii trecentiste din nordul Italiei, sesiza- 
Poziţia stilistică a a 7 alati, in bandourile decorative de tradiție cosmatescà. 
USE s mü urilor din altar se explicä prin intilnirea, intr-un mediu 
tørre hen vane ; ij oacelor de expresie devenite traditionale cu elemente inova- 
x telese si Neasimilate. Fenomenul, sustinut cu artisti modesti, se dez- 


lilor in sanctuar, datata in jur de 1370 55, Mergind pin 


cu teoria de apostoli care decor: 
= 3 eazä sa isericii di : 
în al treilea sfert al secolului al XIV-lea 96, Av 250: Min Göyünə - Slovacia, datată 


mod de a con : : 5 

۱ ok 25 e 77 — ue suficiente elemente comune pentru 
3 ^ Viet UE. ambiantá artistica, 2 7 

asemänärile cu Picturile bisericii din ene. pe orde de frapante sint 


iul de apo i i 
Pretutinden! on CU figuri E ate, cu ochi mari migdalati, cu gesturi liniştite 57 
! ۱ evat formele eclectice și amprenta italienizatä care, în cele 


Pk in secolele XIV-XV, într-o vreme în care 1 5 tini cin bad 
e, usese de mult înlocuită cu alte teme. Cu deosebi 


din Mediaș, la începutul secolului al XVI-lea 


21 



































în afară de biserica din Strei si de cele anterior “dar aceastä 
omano-catolica din Valea Crișului (sfirşit sec, 
de Mureș (sfirşit sec. XIV), də nn a 
(inceput sec. XV) si Remetea (început sec. XV), de asemenea Ta e ‘ita fed XV). 
mata din Deva, la biserica ortodoxă din Seghiste şi la aceea edici program 
Apariţia unei teme iconografice care — la epoca dată — x. Å el 
iconografic catolic, într-o biserică românească nu trebuie să Cm our Rua 
al XIV-lea, arta feudală românească din Transilvania z afla m i å 2 ده سيين‎ ae 
s ۲ : e şi ti 7 

lor şi, aşa cum in arhitecturä fuseseră preluate metode $ P cesitate ara” 


1 * .. . ne 
nice şi gotice, pentru realizarea decoratiilor murale se anne are تیه‎ a 
unor pictori de formatie apuseaná, dintre aceia care în mod cur p 


asezärile Transilvaniei. 

Vorbind despre modul de re 
Strei, trebuie subliniat cä el decurge chiar 
lui artistic în care aceste picturi au fost rea 


cii de la Bawit (Egipt sec. VI) 6 sau în cele ale biserici or catalane: s 
Tahull și ی‎ de telul (sec. XI), apostolii sint infätisafi frontal, static, 


trädind o imediată influență a picturii si mozaicurilor bizantine timpurii, mal tirziu, 


pe măsură ce arta se eliberează tot mai mult de hieratismul primitiv, pe măsură ce 
iv răzbate cu vigoare sporită în arta romanică, pentru a 


curentul. popular-narati . YA lor deut 
culmina în cea gotică, atitudinile si gesturile din reprezentările apostoli or devin tot 
mai agitate, mergînd pînă la sugerarea unor pasionate discuții, așa-numitele. sacre 
conversazioni. Etapele acestei evoluții, dictate de prefacerea necontenită a rosturilor 
artei, prefacere determinată de chiar cerințele progresului societății feudale, poate 
fi urmărită în numeroase exemple. Pentru ilustrarea momentului stilistic al picturilor 
de la Strei, este semnificativ faptul că lon evanghelistul este înfățișat sprijinindu-si 


mîna pe umărul lui Petru cu un gest plin de familiaritate. ۱ l 
conografic bogat reprezentat in ambianța 


Apartinind unui cadru stilistic și i gat repreze Ys 
artistică din țările central europene, picturile altarului bisericii din Strei ilustrează 
dievale provinciale, cînd, pe fondul devenit 


un anume moment din evoluţia picturii me 
tradițional al picturilor romanice, se suprapuneau, deopotrivă, unele inovaţii ale 


« goticului internațional » ca și vagi ecouri din pictura nord-italiana trecentistă. Au 
fost citate deja izbitoarele asemănări stilistice si iconografice cu picturile care deco- 
rează bisericile Murska Soböta (Slovenia — 1370), Chyzne (Slovacia — al treilea sfert 
al secolului al XIV-lea) și Butoniga (Istria — către 1400), 

Considerind toate aceste asemănări — care pot fi lesne explicate prin strinsele 
relații artistice care au existat efectiv în evul mediu între Transilvania și aceste tiri — 
datarea picturilor din altarul bisericii din Strei decurge firesc, realizarea lor fiind 
posibilă în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, cu probabilitate către sfîrșitul celui 
de al treilea sfert. 

, Picturile peretelui sudic al naosului, la care amprentele stilistice nord-italiene 
sint mai evidente, aparțin cu siguranță aceleiași epoci, între straturi fiind o perfectă 


continuitate. 


timp. Într-adevăr, iser 
temă mai poate fi intilnita la biserica r 


XIV), la bisericile reformate din Sîntana 


ostolilor în altarul bisericii din 


din determinantele stilistice ale momentu- 
lizate. Într-adevăr, dacă în frescele biseri- 
lor catalane San Climent de 


prezentare al ap 


22 


onomasticele lovan şi Nedeli 

De fapt, numai pri ۶۱ Nedelia, sfinta Nedelia apar? وه‎ ly 
۲ 0 : párind deseo 

prin prezenţa unor pictori veniți din această TOM să 10 

IS- 


ic, celuilalt i i picturi 
revenindu-i Picturile din altar chipul sfintei 
maginea lui Isus în mormint care 


Realizate înt 
| r-o epocă în car: 
fie pøse dad å e centrele locale de pi 1 
i 0 lo Picturå nu i i 

tatea unor rodnice si Tara Românească, nici Moldova nu puteau oferi inc posi 

6 i ri artistice, asa cum se va întîmpla de d it i 3 

i „doar cîteva decenii 

7. acelei epoci in care cnezii 
acă apel la meșteri străini pentru 


PRIMELE SINTEZE LOCALE 
(cca 1390 — ccal 420) 


art il lului al XV-lea 

A doua jumätate a secolului al XİV-lea şi . 200000 68. Ofensiva 
reprezintă în viata României intracarpatice o ۶ Ri vechi romanesti 
feudalitatii maghiare, cu instituțiile sale, împotriva ə. iile soehile,, riz 
márginase a avut drept urmare o crincenä incordare a eus one si asali 
țăranilor asupriti fiind numeroase în această vreme, In a care arə سن‎ pe 
de la Bobilna avea să înscrie un nou capitol de UC pee de fapt T indirjità 
sub masca actiunilor de convertire religioasä, cleru = rer is catolidam fină | 


i i iala, 1 igatiile taranil 
campanie de aservire socialä, intre obligatiile fär: 1 lac ma 
dg « decimei » cuvenitå scaunului apostolic. Alianta dintre virfurile feudale impo 


triva populatiei de rind explicå de ce initiativele clerului catolic s-au bucurat de spri- 
jinul feudalitátii locale care a adoptat măsuri corespunzătoare de ee å 
Pentru înțelegerea impreiurárilor potrivnice, îngrăditoare ale modestelor înfiri- 
deni în evul mediu — erau strîns legate de 


ări românești în artă, care — ca pretutin ! is legate 
biserică, este util de știut că în conciliul ținut la Bratislava, în 1309, se hotăra lipsirea 


de privilegii a tuturor celor ce nu acordau respectul datorat Romei sau faptul că, în 
1360, regele Ludovic Angevinul poruncea scoaterea din țară a preoților «schismatici» 
împreună cu familiile lor, iar mai tîrziu, Sigismund de Luxemburg hotăra despuierea 
de orice avere a celor ce nu vor trece la catolicism . 1 "m 8 

Dar, în pofida numeroaselor adversitáti, în condițiile amenințării tátáresti şi a 
armatelor otomane de curînd ivite la hotarele regatului, rolul militar al cnezatelor a 
crescut, avînd drept consecință o răspicată afirmare pe plan social și politic a nobilimii 
românești. Datorită colaborării lor cu puterea centrală, unii dintre cnezii și voievozii 
români reușesc să dobindeascä privilegii importante, întărite prin diplome regale, 
fiind ridicați pe trepte nobiliare înalte, cum s-a întîmplat cu familiile Huniade- 
stilor, Cindestilor, Lelestilor, Bâleștilor sau Basarabeștilor hunedoreni, Bizerestilor 
şi Mutniceștilor bănățeni, Dragosestilor maramureşeni etc 65. 

Pe päminturile lor, cnezii innobilati au avut ingäduinta sa ridice biserici de zid 
care — oricit de modeste ar fi fost — reprezentau cele mai importante realizäri pe 
plan artistic din ambianța satelor românești în mijlocul cărora erau înălțate. 

Din numărul mare de monumente românești ctitorite în această vreme si despre 
a căror existență aflam documentar, curgerea timpului nu a păstrat decit foarte puține. 


24 






















Căzute în ruină, cele mai mu 
artistice a epocii, istoricului ră îndu-i cu precăd, 


scrise. Pierdere ireparabilă şi inestimabilă, pentru că nici închipuirea cea mai vie 


nu poate restitui, fie și Partial, infati : 

: ES totdeauna, act al de artă dispărute, 
insemnat rol de catalizator artistic, menti 

înţelegerea efortului creator al cnez: ntionarea lor fi 
Transilvani ei în documentali Fomånest ale în —” Plaiurilor >, denumire dată 

n Maramureş, 1 : : 
Alba (1373) si din یت‎ Lk E . 2 leud (1364), din Biserica 
i I 4 irea Sf. Mihail di i i 

atle; tt en İn 1391, ə fi ea | 5A zawa 
românilor maramureşeni &, " element de sprijin al independenţei religioase a 


Tot acestui sfîrşit de veac i- i i i 
Tot acestui i 7 apartinut dispäruta biserică din Rediu-Cluj (1398), 


ind așadar necesară pentru 


Enumerarea i 
tente metis ی اه‎ a completă. Adäugindu-i însă monumentele exis- 
tor din cnezatele « Țării Pal ۱ a su deosebire efortul crea- 
i 2 0 taz : 
prin perseverență şi nåzuintå de individualizare, “online mal viguroase definindu-se 


unor contacte nemijlocite dintre românii i 
r e cite dir ii de pe cei doi versanţi ai i 1 
(384) e unice relaţii artistice, Ctitoriile lui Radu | de la Raşinari 383) of Rien 
77. danla İu DA din Scorei-Fagaraş, cätre egumenul cäreia du, 
in ١ Mircea cel Bätrin 67, reprezentau, dincolo de rosturile lor 


ntine in fondul — de- 
realizarea unei insolite 
| rustic, prospetimea 
de mediul sătesc în 


ji aci | biza 
dezvoltare. Altoirea elementelor stilistice ‘i a 
venit oarecum traditional, — de influență occiden ge اقا هی‎ 
sinteze, determinante fiind — în ultimă N Se duis seama 
naivă a exprimării, calități lesne explicabile, 5 | | 
mijlocul căruia aveau loc amintitele 6 Itimul sfert al secolului alXIV-lea si 

În această perioadă, care ar 5 .. an mor adevărate centre de zugravi 
EE sem eiut ra grå decorarea numeroaselor Berici tort 
de citre cnezii transilväneni. Disparitia peri pet picturii mug 
Tara Oltului, nu ingäduie conturarea intregului fenomen Tara Hațegului, İn Zărand 
in Transilvania de atunci, in schimb picturile pästrate in بت ی‎ ao YA 
M i in depresiunea Beiusului, fac posibilä o destul es e 
M enc İndepirtəte cind, cu mijloace modeste, se cristaliza un 


vechi sinteze de artă românească. 
* 


ä ä pare sä biserica din 
Primul monument care vine sä ilustreze aceastä epocä pare sä fie 


s . 
a este o micä aşezare säteascä situatä pe valea oes Kr helg 
cale de 18 km. Aici, sub poala unui deal coboritor din muntii Poiana Ruscå, j 


: idi j isericutá de tara. Aspectul 
 İİVUvVy:5 ete berea e riis. 
.. unus da isura ie, lasă săi se întrevadă 

i t de palmă, tăiate în cîte o singură lespede gălbuie, 
ine ee Alcåtuitå dintr-un altar dreptunghiular, 2 ən gər la 
care s-a adăugat un pronaos deasupra căruia se înalță o mică clopotniță ə ţi 
în înfățișarea de azi, nu diferă prea mult de forma sa inițială care 5 i .. s. 
cu ajutorul tabloului votiv, foarte şters dar, din fericire, inca دید‎ rabil. ra jeta 
bisericii, aşa cum apare în tabloul votiv arată că, la origine, în locu pronaosului se 
afla un turn clopotniță. Astfel reconstituită cu turn, navă și altar, biserica din Lesnic 
este întrutotul asemănătoare cu suratele ei de la Sîntă Mărie Orlea și Strei, reprodu- 
cînd adică un tip de construcție care avea să devină familiar modestelor ctitorii ale 
cnezilor transilvăneni în preajma anului 1400. ۱ | 

Ctitorul bisericii este cnezul Dobre « Românul », fiul lui lon din Lesnic, căruia 
regele Sigismund de Luxemburg îi dăruia, în 1394, drept răsplată pentru slujbele 
credincioase sävirsite în diferite împrejurări, cnezatul pădurii Lesnic, cu condiția 
să îndeplinească îndatoririle îndătinate în cetatea Devei, după cum fac și alți 
cnezi ۰ 
O analiză a ansamblului de picturi păstrate în interiorul bisericii din Lesnic relevă 
existența a două epoci distincte. În timp ce pe pereţii de sud-vest și nord ai naosului 
se păstrează decorația originară realizată în ultimii ani ai secolului al XIV-lea sau la 
începutul veacului următor, peretele de est al naosului și altarul sînt acoperiți 
cu o pictură datînd din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. 


26 












Programul iconografic al primului strat de pictură este deosebit de simplu. 
Peretele sudic conține cîteva panouri infatisind respectiv, pe un prooroc (Daniil?) 
și pe mucenita Varvara, pe apostolii Petru și Pavel, Răstignirea și Învierea drepţilor, 
această ultimă scenă ocupind mai mult de Jumătate din suprafața peretelui. Peretele 
vestic este consacrat în întregime Judecății de apoi. 


șează chinurile iadului, iar un al treilea panou cuprinde imaginea votivă a donatorilor. 
İnseriptii slavoneşti, pe alocuri şterse, subliniazä identitatea imaginilor. 

ji Scenele au dimensiuni relativ mari, doar citeva sint suficiente ca sä acopere un 
întreg perete, dispoziția compozitionalá a imaginilor este simplă și clară; desenul are 
O scriere largă ȘI apăsată, fiind redus la esențial; culorile sînt așezate în tente 


suportului — care are aspectul și rezistența unui ciment — se compun, în supra- 
efe echilibrate, zonele de gri-verzui, gri-bleu, roșu englez, sienna naturală, galben 
și alb, chenarele fiind trase cu sienna roșcată, å 

me 5 aceste picturi este structura stilisticä deosebit de complexa, 
in confluenta unor elemente specifice picturii romanico-gotice transilvä- 
lene ‘® cu elemente de origine bizantinä, totul implantat într-o viziune artistică vie 


7. ca Fecioara cu pruncul între sfinte, Ariei de arta ortodoxă îi aparțin deopotrivă 
şə en îi — în datele ei esențiale — ca și redactarea unor compoziții importante — 
cata de apoi, de exemplu — dar, mai ales canonul figurilor unor sfinți, 


7 ” tee artisticä fuseserä reduse la minim, fără alte preocupäri in afarä 
"da unui program. Din întîlnirea înt i isti iferi 
ju . : Intr-un mediu artistic perifer 
au i İna : 
de Bilal de sus bizantina cu elemente de traditie römanico-gotica a 
zugravului de la Lesnic, artă İn care se recunosc și unele accente cu 


mel 2 uz 5 7 m dk singura figurå care s-a pästrat din 

۱ tri: prezentați in grădina raiului 71, are aerul rustic al i 
... 7. Sene İntr-o livada cu pomi incarcati, pentru a spune Pestii en, 
zat pe genunchi şi strins la piept cu liniştiti dragoste, Farmecul de basm şi 


27 





i ii 
acestei scene capătă aspectul unei decorații, 74 | 
fiind asezate ca le elemente de compoziție ی‎ m prestanti a sfintel VR 
de ser و‎ ia bwin cárui trásáturi blajine recunoastem 


osul portret al sfintului Petru, in a area r blinde dar fer Å 
20 Dads, Descifrám in aceste eli 717. valoriesteti 
matica discreta, lip lemente denn 


d‏ سو 
in robustetea construcției, casi în cron ar‏ 
د care ... cadrul unei creații 577. Eur m E a İucrat‏ 

ii à romäneascä in a 
torii pentru arta popularà r | | 
2 ? i ävi isericii sale unui 
۱9 cnezul Dobre « Românul » a încredințat m دی‎ s 
zugrav localnic, unui român de prin părțile Hunedoarei à satar" ide si $ 
picturile murale realizate în această vreme prezintă 


i at matur, 
dı” tabla votiv figura cnezului Dobre abia se mus ae .. a. 
cu barbă şi mustáti, îmbrăcat într-o haină lungă şi largă. În Paul İn cl) x 
bisericii. Ctitorul este însoţit de o femeie al cărei chip cu 
într-o năframă, potrivit portului popular. 


Faptul că Dobre cnezul a fost reprezentat cu ə. 5 تن‎ xn 
aluzie la acele împrejurări pline de zbucium, cînd lupta 


indirjitä, cînd, sub semnul crucii, se ducea de fapt un "ə tan ۲ 
aprigi invadatori. İn această luptă deosebit de grea, rolu ee tie 
sn j a! 00 ee eapi de neintreruptä 
pierderile omenesti fiind nenumärate. : ed 
båtålie, trebuie consideratå si introducerea in cadru in epe 
il i a unui element cu totul original. Pe peretele sudic, — deci in partea 
odum de judecată 72 —, sint infátisati doi ostași, primul 57 ii .. 
trupul neînsuflețit al unui oștean căzut în război — avînd o 0577 İp pus > 
cel de al doilea ducind, tot pe umär, un tap. O inscriptie pictatá easupra intregii 
scene gläsuieste astfel : w 8parHs Moe Koafko me OEKASY erpaña SEMAH 34 10 .. 
adică: € O, fratele meu, cît de mult am suferit în țară străină pentru păcatele 


olag cruciform, pare să fie o 


mele» 78, ۱ ۳ Få 
Această imagine este desigur o evocare a jertfelor de singe plătite de Dobre 


« Românul » în luptele cu turcii, lupte în care au căzut rude apropiate, poate un 
fiu, poate un frate, ucis de săgeată pe meleaguri străine. Ar putea fi vorba despre o 
participare a cnezilor bănățeni la luptele antiotomane — în anii 1390-1391 —, cînd 
cetele prădalnice de achingii, trimise de Firuz bei, trecuseră Dunărea în Țara Româ- 
nească și Banat, jefuind cumplit sau poate este o rememorare a faptelor de arme 
petrecute în toamna anului 1394, cînd, după strălucita victorie de la Rovine (10 octom- 
brie 1394), repurtată de armatele lui Mircea cel Bätrin asupra turcilor lui Baiazid, 


unele pilcuri turcești, care se retrăgeau în dezordine, au fost nimicite de oștile lui 


Sigismund de Luxemburg, venit în Banat pentru a sprijini acțiunile aliatului său, 
Știind că documentul prin care cnezul Dobre este răsplătit pentru faptele sale datează 


28 


tissa », din Zrze ji i : : 
in captivitate 75, (1421), a cărei inscripție precizează că fratele donatorului a murit 
La Leșnic, tapul ar putea reprezenta ideea de jertfă, în spiritul simbolic al sacri- 


ficiului lui Avraam, întări : şə ee USB 
jale. Intárind deci sensul imaginii pe care inscripţia îl tilcuieste cu atîta 


ə 7727 de cronică — multă vreme uitată — vine să întregească istoria 
p € indelungate si grele lupte antiotomane, in care marele erou hunedo- 


lupte, la care barticiparea romünilor hunedoreni a fost subliniatä in repetate rinduri, 


, 
' , 


Re ici 3 “su” 
b eben re و‎ ange simt al prezentului istoric care, 
; Ne ifionale, oferă o i : are, 
pämintene, reală şi plină de zbucium. 9 ilustrare emoţionantă a vieții 


8 


29 


c atrăgător ca arhitectură, 


RA TT ^ nimi : 
d 78 — biserica din Crişcior nu are în prezent disproportionat de mic in 


8 vestic, ^ 全 
ngitä, cu un turn faceri, totul inecat intr-o 


Sigismun 
re 


O constructie simplä, cu 75 
raport cu corpul bisericii, o absi J E 
mi-am inexpresivă, nimic care să trădeze cît de cît va 


ior si, mai ales, frumusețea tabloului votiv. | utin CA) 
i Din nefericire, din decoratia iniţială pina la ode tar zek eh tain 
mente din ciclul vieţii lui Hristos (Spălarea p stele nordic, regi? 


area crucii pe per ۸: $ ! 
PER å istrul superior, doi sfinti 


frag 
etele vestic, reg! 


pe peretele vestic, registrul superio 


inferior); Adormirea Maicii Domnului pe per: 7 دح سف وي ال‎ 
77 şi Teodor — pe același perete in zona inferioară; imaginea sf, 


Gheorghe omorind balaurul, sfînta Marina martelind ae pa perele ne 
grupul celor trei regi sfinți ai Ungariei : Ștefan, Emeric și Ladis p 


diy 4 : inferior: 
şi friza donatorilor pe peretele sudic şi pe cel vestic, in registrul inferior: e tot 


ini i de rezultatele recentelor 
intr- e care—tinind seama şi de rezult 
ceea ce a rämas dintr-un ansamblu p t e 


i i ånui t la origi 
lucrari de restaurare — il putem bänui a fi fost la - 
La exterior, pe peretele nordic, se pr .. 7 din Judecata de aboi 
realizate însă mai tîrziu, către sfîrșitul secolului al V-lea. — E 
Dovedind multe inegalităţi de execuție, picturile de la Criscior par să fie ieşite 
| scenelor Purtarea crucii si Sfîntul Gheorghe 


de sub penelul a doi zugravi. re 6 7: 
omorind balaurul e mai frust şi mai colorat In ace p. X, 3 
İ intr-o cämasä de zale, desenate cu o räbdätoare naivitate, cu umerii 


racat P x A 
ne pelerinå rosie care se desfășoară fluturînd, 2555.” se "e 
cälare pe un cal alb, cätre balaur pe care il strápunge cu sulita. In fata Ald u n co 2 
rind din cer, un înger îl îndeamnă în luptă. Domnița salvată de 15 cavaler 
este înfățișată în stînga cu fata în palme, invesmintatå într-un costum brodat cu perle 
amintind pe cel al printeselor bizantine. Simplificatä, fără introducerea obișnuitului 
castel, compoziția isi păstrează prospetimea notatiel naive a legendei sfinte, în fapt 
o poveste atît de asemănătoare cu aceea a fetilor frumoși din mitologia românească, 

Farmecul de povestitor al acestui zugrav este încă mai evident în compoziția — 
din păcate mult ruinată — Purtarea crucii. Grupul ostașilor care alcătuiesc escorta a 
prilejuit artistului popular notarea plină de vioiciune a unor expresii în care intenția 
caricaturală este îngroșată prin stîngăciile de exprimare. Profilele ostașilor conturate 
cu vervă sînt așezate într-o sugestivă înșirare descendentă formînd o adevărată galerie 
de tipuri grotesti. Aici, ca şi la Leşnic, ne aflăm în fata unui meșter de tara, a cărui 
artă, viguroasă, își acoperă stîngăciile prin spontaneitatea exprimării. Ca și la Leșnic, 
efectul obținut pare să evoce oarecari amintiri romanice, dar trebuie subliniat că 
această impresie poate fi în exclusivitate rezultanta facturii rusticizante specifică 
meșterilor de tara, din rîndul cărora descindea și meșterul de la Crișcior. 
Alături de fragmentele discutate pînă aici, biserica din Criscior posedă — așa cum 
s-a arătat — și altele, a căror realizare s-a împlinit prin penelul altui zugrav, de data 
aceasta un artist în toată puterea cuvîntului, 
Atenția este atrasă în primul rînd de tabloul votiv. Puternic ciocănit de zidarii 
care, la o epocă nedeterminată, au acoperit vechea zugrávealá cu un strat gros de ten- 


30 


înnoită în urma unei CIH 
75 loroasa zugrävealä din inte- 


cuială, această lucrare im une prin noble 
simplitate. | | Pune prin noblețea expresiei, prin monumentalitate si 
Pe un fundal de arcade albe cari 
i = , e dădeau uni : ^E 
ka د‎ Ee zone adiacente, pe en əə —” zitii, 
Bales; cu soţia ie Visa aña pe peretele vestic ande sint infétisati vole . 7 
, șa, prezentind Maicii Domnului macheta bisericii 7 doi 


A 
proape monocrom, Intregul ansamblu fiind dominat de albul grizat al fondu- 


lui, intreaga frumusete a acestuj 
: tablo i Å i 
expresivă a desenului. Trăsături site hor dd — dedusa din calitatea nobilä şi 


frumos conturatä, toate detaliile figurii 

remarcabilă vigoare. Costumul este E ai la determina 

tunica pe talie, avi ico TM al unui nobil din secol - 

Bs spat impe b ته‎ largi şi guler înalt. cu centură 2. 

toare, ale costumului cont ibule jÎ teacă, cu pietre scumpe. Liniile largi, serpui- 

Hind proponi? ribuie la impresia de eleganță pe care o dau în IP | 
generale ale figurii. Artistul a lungit trupurile, fără să le difor 


ha dü situatia socială a acestui voievod de țară înnobilat‏ و 
P iot 4 M oe a gáseste corespondența în pictura sirbeasca de la‏ 
a, de exemplu la biserica Precistei din Dobrun unde existü‏ 


, ' 


Pe peretel ic, 1 i 
SE dəni a en panou din apropierea ușii sînt reprezentați cei 
ee gariei : Stefan, Emeric şi Ladislau. Caligrafiate cu cursivitate 
de sa oe egi (partial deteriorate) impun privitorului prin aceeaşi 
Pe care am intilnit-o şi la tabloul votiv. Imbräcati in tunici rm, 


E-- R 3 pe care a ridicat-o deasupra ente 
(Ladislau sər مه‎ e 770 am cromatica Es mS pe 
P i sche foarte putin ultramarin in decoru 7 pi PI 
Kei gi alb: Des (atrebuirgares culorilor aici este m. edin piba de vedere 
— sigur, Lx E ES — cü P ی‎ £ .. 
i Un ariei Bus in iconografia bisericilor ortodoxe اه و ی‎ 
da în urma unor hotäriri sinodale, ultima din 1279, ca 


fi construite 
: de care nu puteau z 
s «sfintei coroane », färä unde se: pästreazäicel mal 


temä ca un omagiu adu 1 شه‎ 
biserici sure », mai ales de piaträ®®, La 75: omaglel ere cul ed 
vechi exemplu al acestei teme într-o biserică - 2 maser 
mai explicabil cu cit ctitorii erau nobili in rt r zona superioara se päs- 
İn afarä de aceste imagini, pe peretele de vest, ir Qac ox dé dandi 2 
trează Adormirea Maicii Domnului, Spălarea picioarelor " ات یم‎ 
in a cáror realizare ecourile picturii bizantine sint cu cutie. ‚In scene Ada nd 
organizarea compozitionala cit şi în unele detalii de exe 1 draperie brodatä cu 
Maria este înfățișată întinsă pe un catafalc acoperit eR al de 
şiruri duble de perle. İn jurul catafalcului sînt grupuri 5 a ese 
İn centru este reprezentat Isus finind la piept o — ticdifie a acestei از‎ 
sufletul ráposatei. Repetind schema bizantinä de m e Jela basth. mE diste 
(Koimesis), pictorul pare sä se fi و ین‎ 75 dus in 9 
desigur fie de monumentele din s å Grei monumentale! å 


dispårute — pe care le bänuim a fi nat. 1 
ov in atitudini variate si expresive, modelajul viguros, tratarea larga a falduri 


lor ca şi redactarea ansamblului sînt caracteristice frecvente A dəə 
Adormirii Maicii Domnului din pictura sirba care se regasesc şi la Crişcior, ae 
denta perlelor fiind de asemenea un indiciu concludent pentru وه دول من‎ rii 
artistice a zugravului zărăndean. Surprinzător este faptul că modul de tratare are 
un vădit caracter arhaizant, încît dacă nu ar exista atitea alte elemente care să 
precizeze datarea, s-ar putea crede că imaginea în discuție este cu „mult mai veche. 

Demnă de atenție este și reprezentarea celor doi sfinți cálári, Dumitru si 
Teodor. Desenati cu siguranţă, într-o manieră ușor conventionalizatá, amin- 
tind în același timp de stilizärile din icoanele bizantine și de cele ale miniaturi- 
lor goticului international de curte, caii au fost surprinşi în plină mișcare, unul 
avind și o neașteptată întoarcere a capului pentru a privi înapoi. Sensul dina- 
mic al grupului celor doi sfinți calari este sporit și prin largile fluturări de man- 
tie care scriu în spațiu formele unor aripi. 

Imaginea sfintei Marina martelind diavolul, de curînd descoperită pe peretele 
nordic în zona inferioară, atrage atenția nu numai prin sesizanta frumusețe com- 
pozițională dar şi prin unele probleme de ordin iconografic. Pina de curînd, 


reprezentarea acestei sfinte era considerată ca o caracteristică a iconografiei medi- 


evale moldovenești, celebră fiind compoziția păstrată în pronaosul bisericii Arbore 
(1541). Descoperirea de la Criscior dovedește ca, în Transilvania, imaginea aces- 


32 


ricii din Zlatna (cat 


A ui), este 
introducerea sa in g picturilor mu 





La capătul tuturor acestor observații dr de o aleasă ihe 
a picturilor bisericii din Criscior, vom retina zü © condense ds ld 
tinind ariei de artă bizantină cu altele în مت‎ alätura 
nico-gotice provinciale — ca tratarea platä ə .. is 1 
uniformä a desenului etc, — este definitori uprafetelor, scrierea apăsată și 


tică care se înscria în dezvoltarea gic 
A i ry 
secolului al XIV-lea. picturii murale transil 


unul dintre cele mai vechi ansam- 
VI romani, prin toate caracteristi- 
— prin receptivitatea la influxul 


a costumelor femeiesti, Picturile bisericii di — Prin pecetea populară 


melor două decenii ale secolului al XIV-| 
: ə xəs lea, iuni i 
win eii corespunde şi o notabilă eflorescenta ee, ascensiunii یت زو‎ 
este 6 k a "e It de analiza formalä a Picturilor, cit si de indie ur 
bü "m 5 SEE Bälea, a cäror afirmare a avut loc FR 3 documentare 
avd. ۱۸۵۱ trebuie amintit şi faptul că, în secolul al XVIII-lea på ما‎ —. 
, utea cit 


pe picturi o însemnare datînd din anul 141183 
un preţios termen «ante arene 41182, care trebuie astfel considerată ca 


din at SİRESİNGEORGLU se Preis Sul “ln 
ə” ee eel bes alcátuità dv əz i 
al ə am 2 UM vestică alla şo “idi 5 7 
mus s mare " desi formel em pr ud E 3 e 
E er ho arcuri semi rele, permit dir. Bi idi ی‎ 
e l i ‚of, pe peretele răsăritean al turnului 


€ Robul lui Dumnezeu, jupin Latco; roaba lui Dumnezeu, jupinifa Nistora: 


Ctitorul jupîn Cindre i 
۱ ۶۰ robul lui Dumnez 
mänästirea sfintuluj Gheorghe; mosul lor jg d A ٧ ee ə. 


33 


sfint, au zidit jupîn Cindres si 


ORT i si hului : ə 
tatalui şi al fiului şi al du j ۱ i mugenie si oe 
75 şi fii lui aceastä ne ren și اه‎ eE 
i Hristos, Gheorghe; şi s-a sävirsit şi s-a is Pi aj Platurilor find 

R en we in zilele lui haman Həsə verever 
loanes si lacob, anul 6917 (1409) octombrie 2 zile tru, cneazul Cindres si sotia 
Tabloul votiv infätiseazä familia ctitorilor : in cen! er zu MIN 
sa Nistora sustin modelul ctitoriei lor, de o parte şi sat find fn secalul:al ٢ 
Latco, fratele lui Cindreş şi Vlaicu, fiul aceluiași. 77: zugrăveli noi, o stores 
lea, cînd întregul interior al bisericii a fost 7 talon de execuţie, fil | 
de azi tabloul votiv nu îngăduie o discuție asup pecial costumele bärbätesti 


۰ , : ٨ 5 t 
evidente chiar unele modificări s. ی تور‎ kaika سلون‎ 7 
i iei curbate). Mai concludent, 
si portul sabiei cur 


încă 0 ea cnezilor romäni 
cu cel al Vişei de la Criscior, ne introduce încă © data in lum 


əə n totul diferentiatà 
: viatä nu era İnca cu 
de la începutul secolului al XV-lea, a căror 75 de puţină vreme. Costumul 


de aceea a țăranilor din mijlocul cărora se ridic; EE 
Nistorei, alb, cu cusåturi verzi şi roşii, cu ae 27077: ə. 
peri capul şi umerii, reproduce in esentä portul fard 

۳ ina în zilele noastre. ۱ i [A d ame 
s-a — de ansamblu a tabloului votiv d DRO Aid md 
1 i ive pästrate în bisericile din T: 1 
indeaproape de tablourile votive p RL unun in oxu 015.) 


iti idi ierii / 
monumentelor ridicate de boierii . 3 
agen o confruntare directă cu ctitoriile hunedorene din aceeași epocă, dar 


i i di I—XVIl repetă schemele 
ul că tablourile votive muntenești din secolele XV y 5 
ی‎ nt intilnite in Transilvania la inceputul es 72 2. 
dă a legäturilor existente dintru început între cele ouă 1 i ee ی‎ 
apropiatä a acestui gen de tablou votiv se află in picture ee: 
— sîrbă in special — cu 7 7 şi, prin ea, 
1 i ii şi ice schimburi artistice. 1 ۱ ۱ 
۱ ده‎ 7: si, İn orice caz mai autentic din 2 d vremi 
oferá biserica din RIBITA, la citiva kilometri de Brad, in munții Zarandului. | 
Asemänätoare intru totul cu ctitoriile de sat transilvänene ibd citate, 
biserica din Ribita nu reuseste sä atragä atentia trecätorului, tencuielile proas- 
pete amägind cä ar fi vorba despre un monument oarecare. o navä scurtä cu 
absidä patrulaterä, un modest turn clopotniță pe vest, in fata căruia, mai tirziu 
s-a adăugat o tindă joasă, la atit se reduce „înfățișarea acestei modeste biserici 
căreia, vechimea şi picturile interioare — atit cit s-au mai păstrat — îi conferă 
un loc de cinste în rîndul monumentelor istorice din tara noastră. E 
Dintre putinele fragmente de picturä pástrate, atenția este atrasă și aici de 
tabloul votiv care decorează o parte din peretele sudic al navei. Pe peretele 
nordic a rămas capul calului și al balaurului, ca singure amintiri ale compoziţiei 
sfintului Gheorghe, sfinții regi ai Ungariei Ştefan şi Emeric (Ladislau e distrus), 
iar în altar doar figurile a doi îngeri, de o parte și de alta a ferestrei 


de est 87, 


34 


Situat in partea stingá a com ziti Mi i tı 4 
iconografiei obișnuite — cu barbă die dö e —. potrivit 
nion roşu decorat cu perle dispuse in grupuri de cite mu : ید‎ phelo- 
asemenea împodobite cu perle și cu broderii. Sfîntul Susține cu | 1. e fiind de 
lul 2 نی اسوه‎ Cu realitatea, in timp ce ə på Inge modes 
teazä pe donatori. Primul este chiar ctitor : pe 
.. ap jisi pra prelunga, E fue mu ər 2507 
par bogat şi de barba Fund, ușor ascuțită. Tra Å : 
drept, ochii expresivi dominati de sprincene bine ə, regulate Å feţei, nasul 
noblețe care - de Balea, ctitorul de la Criscior, D 2557 
vedea, asemänärile cu pictura de la Criscior sí : : 
cat într-o lungă mantie ver de-inchis, ale are pi سي‎ este îmbră- 
bogat decorate. Faldurile cad drepte, prea drepte chiar, accentuind m x 7 
erare a acestui personaj impozant. În spatele său, cu miinile întinse in Se SO de 
invocare, este reprezentat «robul [ui Dumnezeu, jupînul Micläus نوا‎ W 
Vladislav. Repetind infatişarea primului ctitor, Micläus are figura i ə, 7. ui 
încă, veșmîntul este și el asemănător, doar dulama, croită ۳ mai 7 ungä 
liliachie. Recentele sondaje au demonstrat că cei doi ctitori sint 5 


۲ se bisericii este zugråvitå o fetiță, Ana, fiica lui Vladislav Costumul 
7 ?! azi in regiune, constă dintr-o cámasá cu mineci i,t i 
۱ n " ۲ mine 1 
7 bs ay romänesti la git, pe pien: şi la E A ید‎ m 
3۱۳۱۱۶۱۶ sint late. Pe cap se vede o întă înapoi şi 
eri p maramä räsfrintä Inapoi și legată «ca la 
In spatele lui Miclăuș se mai distin i i 
i 8€ vag silueta unei femei — r i 
soția donatorului 一 cu marama căzînd pe umeri, ca la dirilə Y een 
Criscior si Streisingeorgiu. m... 
m poc 27 inscripția lămurește că biserica. şi zugrävelile sînt din 
uu zr in e .. ». Din nefericire numele zugravului este 
, construit în care acoperă partial inscripti 
s de ۱ , nscriptia 
۳ dea e ار د‎ wis ... nordic surprind prin ə lor cu 
ei de la € lor. Aceeași ținută, aceleași expresii, doar i 
da aici tunicile fiind lungi, strînse la mijloc d un briu lat 2:7 
cea ce este esențial diferit între zu i 
ea s l itr grăvelile celor două biserici 
en la Crişcior, la Ribita ea este, dimpotrivä bogatä urus 
| Ica a compoziției sfintilor regi este edificatoa ۱ 
scı a co 2 t catoare. Fondul - 
zitiei este roșu cărămiziu, figurile sînt galbene cu reveniri în alb. Tünleile eins 


. 


er Min ar 
erzi, mantia lui Stefan este de culoare rosu-inchis, căptușită cu galben, iar aceea 


ala, dar mai închis. Și totuși, 
culoarea loc ambele opere sä rezulte 


dincolo de deosebirile cromatice este foarte probabil —. adın 
din același penel 91, Conduce la această concluzie spiritua : Pares pind la identita 
simplu si expresiv, acelasi mod de a eee si paleta sure i 
3 x BS 
77:77” cae s pisci strálucirea multicolorä a pictu- 


T i oate ocazi 
77 le mester ara Românească, dacă nu cumva nu a călă- 
ducerea în iconografia altarului a unor 


rilor realizate de M d eo din ۳ E 

torit el insusi la sud de Carpati. Intr e : Zə des. 
teme specific ortodoxe — Isus prunc în patenă între ee دو‎ 
cît și apropierea de limbajul picturii bizantine definesc spal ei pl 
oadä din formaţia artistică a zugravului de la Ribita * A E hek fngerile. 
picturii romänesti transilvånene in general. Gama mai og mi au 5.1 
din altar, in care influenta picturii bizantine se citeşte cu = 2 Ribita یا‎ 
bat esențial personalitatea artistului pe care o — figurilor. Nu lipsei 
Criscior prin simplitatea expresivă a desenului, prin 77 E edil sos 
de aici şi un oarecare manierism, dedus poate dintr-o insuficient P 1 
urile frumoase. 


i i i i face fig 
care se exprimå mai ales prin dorinta de a fac ۳ ۱ å E 
Cit əə nationalitatea artistului ea ni se pare o datä mai mult identi 


ficabilä, nu numai prin caracterele strict locale ale artei sale aji " prin ver 
costumelor femeiesti, prin redarea fidelå a locurilor tanken e 7 reds ٣ 
tumul Anei). Un sträin, chiar dacä ar fi observat costumele localnicilor, i 
redat exact distribuția cîmpilor ornamentali cu care un zugrav din partea locu- 
lui era familiarizat. lată de ce vedem în meșterul de la Ribita şi Crişcior un 
romän. Räspunsul definitiv il poate da, 7 indepärtarea stilpului care aco- 
ra partial inscriptia ascunzindu-i numele, ۱ 
را‎ biserici din SEGHISTE (jud. Bihor), nu departe de Beiuș a fäcut 
să dispară pentru totdeauna fragmentele de pictură murală care mai puteau fi 
văzute în acest monument în primele decenii ale secolului nostru. Ctitoritä de 
cnezii locali la începutul veacului al XV-lea, mai tîrziu reședință de protopopiat?? 
— dovadå a prestigiului de care se bucura in tinut — biserica din Şeghişte, valoroasä 
marturie a istoriei romaneşti din tara Crisurilor, nu mai poate fi azi cunoscutä 
decit prin intermediul descrierilor şi al fotografiilor realizate inainte de completa 
sa distrugere%, O tristă movilă de därimäturi năpădită de buruieni mai stráju- 
ieşte azi locul străvechiului monument, constituind o permanentă mărturie acuza- 
toare împotriva delăsării și lipsei de răspundere in opera de protecție a teza- 
urului istoric național. Materialul documentar existent permite să se vorbească 
despre existența mai multor straturi de pictură, ultimul datînd cu probabilitate 
din secolul al XVIII-lea. Stratul cel mai vechi, care se păstra fragmentar în altar, 
permitea identificarea, în partea de est a absidei a două figuri de apostoli cu 
evanghelii în miini. Pare probabil deci ca pe pereţii altarului să fi fost odinioară 
reprezentat cortegiul de apostoli, temă iconografică întîlnită si la biserica din 
Strei și care, așa cum s-a arătat, s-a bucurat deo largă răspîndire în pictura 
murală medievală din Transilvania, Desenul era schematic, rusticizat, si totusi. 


și alb pentru figuri, iar la veșminte în 


36 


lui al XV-lea, e îndoielni 

da sere ee CA decoratia originarä a bisericii din Şeghişte‏ دسا 

disparite Fen D 2 nd o valoare mai mult istoricä decft artisticä, acele 
d لا‎ existența în tara Crişurilor a fenomenului creator 


Viață românească. Destul de umi mpune dintr-o navă 
y ， umilä ca infäti iseri 
tăvănită ce Tişare, biserica se co p intr- 
vanitä, preva zutä la apus cu Un turn clopotniță, la care mai sint vizibile unele 


de pictură murală car 

e vădesc de îndată 

mental diferi Taki apartenența la do i artisti 
ariginal 2... parterul turnului clopotniță, 0ه‎ pereti „lumii artistice funda- 
iconografic, unic ca mod de redactare în pictura medievală ro că 
a alá romá- 


zentare a Maicii domnului 

5 ə cu pruncul, de ti ; 

împărțit în do 1 j „Ii de tipul Glykophilousa. 

Sepia A د‎ 87 a are în centru o bid ya سه‎ pice > gə 

înfățișează pe evangheliştii Masenga pe Matei. Identic organizar. peretele nordic fi 

permit nu hum) done arcu şi Luca. Inscriptii Pictate, cy caractere chi ilic 4 

fáceau parte zugravii anonimi, اروش‎ pictate, dar şi a mediului artistic "pae 
i . Pe peretele i îi y 

sonaje cu aureol P Vestic, deasupra 

: ec olä care Par a duce ceva in brate, lîngă eic Maps 7” d o 

m intr-o 


esi partial acoper; Å : 
atenţiei. prin noblețea tipurilor imaginea Maicii domnului cu pruncul se i 
cretă a coloritului. سوه‎ umane, prin puritatea desenului și armonia die 
onul roșu îi sublinia ȘI impunătoare a Maicii i i E 
à ză frumusețea icli domnului, căreia mafori 
sie totuși, coloritul — nal; -a austeră, este conturată i "a 
e : palidat, desi d cu fermitate, cu gingä- 
avînd o molatică ۰ Sur, de varul sub care a ging 
Suplete, Se creeazá astfel un expresiv ee, = ul 
; 1 e caracteru 


37 


; : ; i calitate — ca și tra- 
tinä. Conceptia caligraficá a desenului — و یج نم‎ KA ale pietüri Ol 
tarea mai plata a coloritului sint insä caracteristici tul, secolulul al: XV N 
mediul artistic al cnezatelor transilvänene de ی رل‎ lui de la Remeta 
erioadă in care poate fi datată și imaginea Maicii Do mül traditional 
: Aceleiaşi epoci, doar ivite de sub penelul unui وه‎ de la parterul 
aparțin si figurile evanghelistilor care decorează ied frie. ende å 
turnului-clopotnitå. Reprezentat într-un moment AG ee. 
lon fine în mîna stingä un caiet şi în mina dreapta 5 b, اه‎ | 
fiind agăţat un corn care tine loc de cålimarå. Este tin å traditie elenistică. Po. a 
cu plete bogate, pieptänate cu grijå dupå o modå en laz masea 6 
un chiton galben, cu blicuri albe şi ocru, يب‎ Marcu este un batin a 


inchi t cu perle dispuse in rozetä. | | | 
bs 7758 de 2. cu chiton galben şi himation roşu. Deşi foarte 


; ; i colorat, Matei ar 
simplificate, träsäturile fetei sizdə ا‎ Mai co 5 
i rosu si himation verde cu blıcu . په‎ Mert . E 
A سر‎ gran omgi nie de prr tur 
nului — un exonartex in fond — constituie ۵ nid rafi. orte, fee JA 
pantocratorului şi a evangheliştelor fiind, in ico ə latur gel. 
naosului, Abaterea de la canon este lesne explical hd 0 لها‎ al 
încă neformat pe deplin, cum într-adevăr mai era, la incepu Wes Be och 
lumea cnezatelor transilvänene. Coloritul redus ca saline په‎ el lato] 
brun, roşu, verde, alb, negru si gri pentru fond — dispus 7 A: .. 
7UC  —”” de ə gm ی قرب دوس موس‎ el 
ular analizate pinä acum. ul 10 Imp Å 
E. 7:5: de pictura de vitralii. Ochii mari, migdalati, şi Spree 
arcuite in sus dau figurii o expresie de vesnicå mirare, 9. inti s cu 
cîteva decenii înainte la apostolii din altarul bisericii din Strei. "ed element 
fizionomic poate fi intilnit la numeroase opere ale goticului transi vánean s. a 
doua jumätate a secolului al XIV-lea, exemplul cel mai ilustru fiind statuia sfintu- 
lui Gheorghe realizată în 1373 de către sculptorii clujeni Martin şi Gheorghe 
pentru piața domului sf. Vitus din Praga. Asemănarea cu picturile de la Strei se 
datorează, așadar, nu numai unui fond comun de veche tradiție romanică dar și 
unei mode curente în pictura gotică transilvăneană, de care zugravul de la Remetea 
nu putea rămîne străin. Oricum, definitorie pentru aceste picturi este apropierea 
de iconografia și spiritul artei bizantine, modul de reprezentare a Maicii Domnului 
de tipul Glykophilousa și sistemul de drapaj al apostolilor fiind principalele argu- 
mente. Inscriptiile cu litere chirilice, indicind prezența unui ortodox, ca și carac- 
terul eclectic al picturilor exonartexului de la Remetea, într-un cadru problema- 
tic atit de reprezentativ pentru Transilvania românească, iată motivele pentru 
care trebuie să se vadă în autorul lor un autohton descins d 
a cnezatelor hunedorene din primul sfert al secolului al XV-lea97, Dincolo de 
diferențieri, asemănările stilistice cu picturile de la Lesnic, Criscior, Ribita, 


Seghiste, asemănări deduse pe de o parte din caracterul eclectic specific, pe de. 


38 


in ambianța artistică 





altă parte din spiritul po SUB i 

A Pular, așază picturi] i : 
car de ansamblu se conturează astfel Fa bm. Pot 57 
dole i 25 prezentate pînă aici, biserica din Remetea posedă şi altele 
ae i e pare, Unui meșter de formație apuseană, în arta căruia se 


se păstrează i i 
"s 2” ...” fragment din vechiul decor Pictat, pe douä registre, 
i >e compartimentat prin largi bandouri verticale, avind la 


rin atrib i i İSR . 
A chela; p ee ER ȘI Prin inscripțiile latine cu majuscule gotice: Petru 
benzi divers cose a, E CU un cuțit. Pictati pe un fond alcãtuit din 

nt reprezentati front. tra-marin, galbendeschis, brun şi ocru-auriu — apos- 
iar in dreapta atributo! career În atit sp ste e Hinind in mina stingå o carte 
: ۰ Petru este invesmj, 
care Intat in ca 
; poartă o mantie galbenă dublată cu gri și مت‎ cu 5 


reflexe ale stilizarilor bizanti 
: 'zantine, sînt model i in di 
Minus z ۱ ate cu sigurantä 
: 7 = ui care urmáresc cu fidelitate formele. “nu ute 
1 "eproducind adică un tip fizionomic specific aşa-numitului 


WA , Ca şi la Str ei des r YA rez t 1 
e apo o n sanc x 5 : pre o ep entare a cor teg ului 
y st li 1 tuar „ această temă avînd = asa cum s-a arătat o largä "ən : 


cu fond al 

Send pend "eprezentarea celor trei regi sfinți maghiari, în ordine:‏ اما 
Pictati în semn de omagiu adus Puterii re ale i‏ ووه cim sa view Me‏ 
TE d — YA : din Criscior și Ribita — cei trei regi au los infati ati‏ 
CUR ce . I — . -— de zale şi armuri cu buzdugane in "si‏ 
i lun, ) roz (desen cu brun-roscat) fo i i-‏ 
formele fiind subli-‏ : 

pärul blond şi burke p si CU coroanà de aur decoratä cu flori de crin 
| catä, potrivit modei burgunde. İn mina stingå tine da 
unde, un 
; 9 secure, semnul său sim. 


bolic. Stefan est 
: € un rege bätrin, å 
sceptru cu floare de crin, Eu coroană de perle; in mina dreaptă tine un 


considerarea unor | i 
A egáturi cu lumea isti 1 
la inceputul secolului al XV-lea artistica atit de 


i i ¡ i ea pri 
mai felurite influente. Organizarea registrului due 13077?” NA 
coc لو مسارم‎ ae cuie el 

r, la 1 SA | 
toU etiani al XÍV-lecit, Aspectul mai 255. pəs. Să 
la Remetea, ca si evidenta relație cu unele realizări ale 277 nun do. 
— au fost amintite picturile de la Dirjiu — sint be z غه‎ ٢٢ 
acestor picturi in primele douä decenii ale secolului . j ER E 
în cnezatele transilvänene încã se mai inginau moduri i s pile spes. 
si orientale, cind incä mai erau solicitati meşteri sträini sü luc p 

itorilor autohtoni101, ۱ i I ۲ 
vi n conlucrarea mesterilor veniti din occident alet 7 MS 
local a avut la Remetea un aspect mult mai complex ی‎ is Peis (e deca 
prin aläturarea fragmentelor vizibile in exonartex şi İn a . a D men A 
ale secolului nostru mai puteau fi văzute pe pereții altaru . و‎ ۳ 
zona superioarä se pästrau scenele Necredinta lui Toma i M AN rd 
in zona inferioarå existau siluetele unor sfinte şi arhanghelu E si ٣ ... 
acelulaşi strat de pictur3 pe care se aflä apostolii, scenele . 7 yadı. 
şi Biciuirea lui Isus prezentau izbitoare trăsături stilistice bizan is Sipe 
realizarea decorului mural al absidei participase $i un mester local, c p m abi- 
litate chiar unul dintre cei care lucraser3 in exonartex. Şi poate cä tocmai de pe 
urma acestei conlucräri au rezultat acele reflexe bizantinizate in arta prezumti- 

i meşter tirolez. ۱ ۱ 
7 h condițiile colaborării dintre doi meşteri, un autohton și un peregrin, 


i i I bisericii din 
å perioadå la completarea decorului mural 2 l 
SINTA MARIE ORLEA å 4 altarului şi ai nartexuluj208, 


SİNTA MĂRIE ORLEA, executîndu-se picturi pe pereții i ; 
In altar, al cärui singur decor de pinà acum fuseserá crucile de consacrare104, datind 
de la construirea bisericii, şi motivele ornamentale de pe nervurile de piatră ale 


ogivelor, a fost pictat cortegiul de apostoli, temă devenită tradițională în icono- 
grafia bisericilor romänesti din Transilvania, Distruse pe peretii de nord şi sud, 
picturile s-au pästrat doar pe peretele răsăritean al altarului, unde, de o parte 
$i de alta a ferestrei axiale, stăruie — márete prin simplitatea lor solemnă — figurile 
a șase apostoli. Mai bine păstrate, cele trei figuri din jumătatea sudică a peretelui 
vädesc personalitatea artistică a unui meşter provincial, nu lipsit însă de gustul 
culorii şi de o oarecare știință a compoziției. 
Pe un fond verde, în partea superioară, și ocru, în partea inferioară, se insirä 
siluetele cam bondoace ale apostolilor, reprezentati desculți, avînd în mînă cărți 
pe care stă scris numele lor. Un singur nume se mai poate descifra, cel al apos- 
tolului Matei, scris cu caractere chirilice, dovada confesiunii ortodoxe a mesteru- 
lui. Bätrin, cu fata prelungä încadrată de o barbä alba rotunjitä, apostolul Matei 
este îmbrăcat cu o cămașă albă şi o mantie roșie cu falduri largi ce lasă desco- 
rit umärul drept, peste care este petrecutä o bretea ocru. Bratul drept, adus 
„la piept, permite så se vadă în jurul minecii o eșarfă îngustă, albă cu pătrăţele 
negre. İn mina stingä tine o carte pe care este scris numele său :« CT ana Marei >. 





= 


لر ٧‏ نه — 7 


Apostolul din mijloc, mai tînăr, are barba si 3 

t c ， inår, ȘI muståtile negre, cam alb-ocru, 
i £r! cu umbre verzui, Mina dreaptä iese de is Be cu um gest oare- 
Puls ا‎ in timp ce cu stinga tine evanghelia decorată cu o cruce dublă. Cel 
€ al treilea apostol, îmbrăcat identic cu Matei, are mina stîngă ascunsă în fal- 


apostolilor din stînga ferestrei nu permi 1 ۱ 

po: in mite decit recun i 

ristice, aceleiași soluții compoziționale. i مود‎ 5 a 

nk pecus P aceasta, o teorie de sfinți, reclamă rezolvarea unor probleme 

6 gravii fi chemați să respecte solemnitatea impozantă a ansamblului dar, 
Gr Sd realizeze o 'mägine dinamică, care să rupă monotonia insiruirii de 


d i 
care, am A یی‎ fusi, Pe peretele sudic se păstrează un tablou votiv 
بب ی‎ 2 021001315, cit și prin detaliile stilistice, se în- 
hituri page en edes am väzut pinä „Acum İn ctitoriile transilvănene, 
ina eon? unghiu ar, cu chenare simple, sînt înfățișate două perso- 
dən ux in 5—- de Fugäciune, deasupra lor fiind figuratå mina 
a intră ane å ecuvintind - Pe peretele Vestic, de o Parte şi de alta 
1 ^ Sînt două panouri foarte deteriorate: cel din stînga o înfățișează pe 


înger, i i å 
ger. Un alt Inger tine o filacteră pe care stă scris cu majuscule gotice : OBIT 


i å 
nt m să a vidua et decorații au fost realizate in acelasi timp 
Caza prin anume caracter ilisti i 
ə | z i ( “ere stilistice — fi uril i 
u maxilare late şi ochi mari, faldurile bogate dar schematice carn dese: 


41 





o fază tirzie a goticului. Din punct de vedere iconogr ae Ən مور‎ oe 
niat că tema caritatii mai poate fi întilnită m 7. gest al XM 
la capela bisericii fortificate din Sinpetru (Brasov)!®, la sfirş ein plus biserici 
şi că asocierea morții säracului cu scene de milostenie ge sen 
minoritilor din Levoğa (Slovacia) datind deasemeni de gara ve poat Å 
XİV-lea109, Așadar, atit pe baza datelor stilistice, cit și 7: bə primele də? 
datarea picturilor din nartexul bisericii din Sinta Marie despre an o 
ale secolului al XV-lea110, fiind vorba, aici, ca şi la Remetea, ام‎ tito rom 
intirziat de utilizare a 7 iege 5 207 2 7 ia Cinde, pa ان‎ 
i, İgur, numai ambiția de mărire a ۷ 8۵ = şs 
— vremii il tien tot mai des in aceastä Heron ES mite ao UN 
a talentelor lor militare™, explică reaparifia unul —. X 2 atar 
in Tara Hategului in care tradiţiile de artă 757. Meist fazi de ta 


Aläturi de monumentele prezentate pinä aici, di Zr 
artistică a confluentelor occidentale şi orientale se mai păstrează şi alte fragmente 


de picturä muralä care, oricit de 777 wee m sapi peisajul artistic al 
Transilvaniei românești la începutul secolului a -lea, Se 
Astfel, pe pereţii bisericii din PESTEANA (jud. Hunedoara, țara He a a 
un monument de mare frumusețe, din păcate mutilat de o restaurar p ə. 
tica 113, mai pot fi văzute atit la interior cit şi la exterior, cîteva fragmente Ami A iz 
de odinioară. In interior, în colțul de n. e. al naosului sînt 777 uc " e 
pictură veche, foarte decolorate. La nord se văd doar două 7 . La peş " ä 
arcul triumfal, se mai distinge o figurä färä cap. Se vad încă o mina 7 modelatä 
şi o mantie roșcată foarte decoloratä. Spre stinga, despărțită pronun chenar roșu, 
apare o figură de ierarh; pe fondul gri-bleu se detașează silueta unui EUER cu párul 
şi barba albă, cu odăjdii roșii, epitrahil alb decorat cu cruci negre; el fine ۳ mina 
stingă o evanghelie, iar cu dreapta binecuvinteazå. Aureola este ocru-galben cu 
bordură albă. Acolo unde stratul s-a păstrat mai bine, sînt evidente calități de desen 
şi de modelaj al formelor. În absidă se văd de asemenea fragmente de pictură, dar 
atit de înnegrită de fum încît nu se mai poate descifra nimic, La exterior, pe pereții 
vestici ai navei, de o parte și de alta a turnului-clopotnitä, se păstrează chenare și un 
decor în roşu și negru de semipalmete, de asemenea aureole si siluete. Pe latura 
sudică a turnului se mai recunosc resturile vagi a trei scene despărțite prin chenare 
(gamă cromatică : rosu-garantå, roșu englez, galben, verde, alb). Pe latura de nord 
a turnului, între alte fragmente indistincte, mai poate fi văzut un călăreț care duce pe 
crupa calului un ostaș căzut în luptă. Desenul stîngaci, nu lipsit însă de farmecul 
spontaneitåtii, ca și naivitatea expresiei (ochiul calului are aspect de ochi omenesc) 
indică aici prezența unui meșter de țară, un strămoș îndepărtat al iconarilor pe sticlă 
din secolele XVIII—XIX. Starea precară de conservare a picturilor exterioare nu 
îngăduie precizarea compoziției din care făcea parte grupul ecvestru. Pare neindoiel- 
nic că ne aflăm — aici ca şi la Leşnic — în fata unei aluzii directe la luptele antiotomane, 
lupte la care cnezii din Pesteana au luat parte în repetate rînduri, cnezul Andrei 
2 distipg/ndu-se pentru vitejia sa în vremea lui lancu de Hunedoara 115, 


>. 








In afara monumentelor prezentate pina aci este de i 
۱ à : resupus că at t 
și altele în satele numerosilor cnezi ə in damene mar 7 
vitejii răsplătiți cu privilegii și päminturi pentru serviciile aduse în apărarea țării 116, 
Unele au căzut pradă distrugerilor, altele au fost desfigurate de transformările ulte- 
rioare, dar mai sint şi monumente in care zestrea de picturi murale este täinuitä sub 
indiferenta straturilor de var. Astfel, la biserica din satul SÎNPETRU (jud. Hunedoara), 


Ån proscomidia bisericii fostei mănăstiri RIMET (jud. Alba) — monument asupra 
căruia vom reveni — se păstrează un mic fragment din compoziţia Cristos în mormint, 
care aparține stratului Originar de decorație, strat acoperit ulterior de alte zugrăveli 
Din compoziția amintită sînt vizibile doar figurile lui Isus si a Mariei. [sus este înfățișat 
cu ochii închiși, cu o expresie suferindä, cu fruntea rezemată de fruntea mamei sale 
Desenul este caligrafiat cu grijă, culorile sînt dispuse în tente plate, fără strălucire, 
gama cromatică fiind redusă la gri-albăstrui, roşu englez, alb, ocru-cărămiziu Datele 
stilistice situează acest fragment în familia picturilor transilvănene din preajma anului 
1400, De luat în seamă este și barba bifurcată, element specific modei masculine din 
a doua jumătate a secolului al XIV-lea 118, 

. In naosul bisericii din Gura Sada — pe valea Mureșului inferior — sub stratul de 
Picturi din 1765 se constată existența unui alt strat care ar Putea aparține epocii de 
care ne ocupăm, dacă nu cumva este vorba despre o pictură încă și mai veche, știind 


121 ^ : ۰ ۰ 
1418 ‚in biserica din Lupsa care, potrivit Pisaniei, a fost construitä in anul 1421 122 


N و‎ 277 este faptul că, in biserica romano-catolică din Abrud 
Emo ee) wes eden iconografiei apusene (scene din viata 
۱۱۸5۵۲۱۸6 de inscripții cu caract hirili i 

Biel ee INR r p actere chirilice, dovedind 
i grav român ortodox 155, Biseri fi in Fi 

(jud. Mures) ascunde substratul d icturi ort er u 
ud. Mures e sub str € var picturi ortodoxe 1%, şi tot o 

picturile dispärutei biserici reformate din Roteni (jud. Mureș) و‎ Toot 7 


* 


, 


43 










secolelor XIV — XV. Oricum, chiar şi İn stadiul actual de informare, pot fi tras 


o serie de concluzii care conturează profilul artistic al acelei epoci de reviriment 
r decenii ale secolului al XIV-lea şi primelor decenii 


corespunzătoare ultimelo ۱ | 
ale secolului urmätor — vreme in care ascendenta cnezatelor românești se fn. 
scría pe fondul de devotament si vitejie in lupta Impotriva cotropitorilor otomani | 

mitare a principalelor caracteristici de ordin stilistic 


si tătari. Încercînd o deli racterj: d listi 
si iconografic, vom sublinia, în primul rind, nuanța rusticizantă, ancorarea în tradițiile 
locale, fapt evident mai ales prin analiza tablourilor votive care tälmäcesc atit de expre- 
siv modul de viata, portul şi simtirea ctitorilor-cnezi de țară, încă direct legati de 


lumea satelor din mijlocul cărora se înălțaseră. 


trebuie circumscris faptul că infuzia romanico-gotică — atit de 


Pe plan stilistic, sək. ; 
evidentä la ansamblul de picturi murale ale bisericii din Strei — a fost un fenomen de 
scurtă durată. 3 : 

€ care se statornicesc din a doua 


Sub semnul legäturilor artistice tot mai strins 5 SC « 
jumätate a secolului al XIV-lea cu tärile romäne surori, de curind constituite ca state 
independente, i pidă descätusare a vechii Picturi românești din 
Transilvania de influențele occident 
doar cîteva deceni” mai tîrziu 


îi sînt specifice imaginile tratate în prim plan, fără nici o 
ici un fel de elemente de decor; desenul are un Pronun- 


ă subliniată de repetarea unor teme mai importante : 
ntr-un cortegiu de sfinţi apare pe peretele sudic. 
ic al bisericii din Lesnic 129, 





— doi sfinți călări di ۱ 
die; nt! cálári apar la Crişcior, pe peretele vestic, şi la Leşnic, pe peretele 


uneori de cele țărănești, care tiau i 

ineori de i sa lu D i i i 

să ele: ide ra . ən. eroic împotriva dușmanilor, ȘI, totodată, 

artistice prime le enumerate pînă aici motivează considerarea acestei epoci 
e mai reprezentative din întreaga istorie a artei vechi românești 


EPOCA DEZVOLTĂRII 77775 ARTISTICE 
CU CELELALTE TARI ROMANESTI 


(sec. XV) 


$ $ O Puternicä mutatie valorică, 
corespunzătoare exigențelor evoluate ale ctitorilor locali. 


| Intr-o vreme în care legăturile Politice și Militare dintre țările române erau tot 
mai strînse, cînd sub con “cerea lui lancu de Hunedoara se realiza de fapt o primă 


a itil din YANI) ə 
exercitată de către mitropoliţii din Tîrgovişte asupra « Țării Plaiurilor >, Importanța 
factorului religios în viata evului mediu NU mai trebuie să fie subliniată, Vom reaminti, 

int Fr. Engels: « Evul Mediu anexase teologiei toate celelalte forme 
ale ideologiei : filozofia, Politica, jurisprudența transformindu-le in subdiviziuni ale 


„Pe fondul atitor adinci si complexe relații dintre Transilvania si Tara Romäneascä 
schimburile artistice au decurs firesc $i nu vor surprinde identitățile stilistice 
i te, 


ion cəl mai vechi exemplu de Pictură murală care ilustrează această nouă fază din 
Istoria picturii românești transilvănene Pare să fie icoana de hram de pe peretele 


8 ^ | ۰ ۰ fora + 
Zlatita, Belgrad, Cimpu vestic al bisericii din OSTROVUL MARE (jud. Hunedoara, Tara Hațegului) 140. Odi- 


lancu si Pavel cnezul 


İmbracat într-o cămașă verde deschis, peste care cad faldurile bogate ale unui drapaj 
e culoare Ocru-galben, Maria este îmbrăcată cu 9 mantie roșie cu cute largi de sub 


“xə 132 
A ram, pomenitä in 1439 5 : 
din Cinciş 331, biçerica din Lancrăm, p minästirii din Deda anterioară anului 


rosii alternate de un bandou decorat cu o Panglicá în zi 238 și d 
i Se Rot dee -zag si de un 
A de er tradiție bizantină. In dreptul lintelului, 2 du. 
7” en INUA și sub zidy turnului clopotniță, adosat peretelui vestic al bisericii + 
a Maier, Singeorz şi Näsäud — pomenite documentar la 14 decembrie 1450 138. | i ini im 
Pentru a sublinia şi mai mult ef 


ne-a ramas atit de Putin. Å 1 
Desi fragmentele de picturä muralä care s-au pästrat sint destul de Putin nume- 


roase, ele permit descifrarea unor statornice legături artistice cu Tara Românească 
de unde, cu siguranță, au fost invitați unii Zugravi ca să decoreze ctitoriile cnezilor 


O decorație Pictată maj bogată 142, 

„Decupat pe un fond albastru ceruleum, &rupul Mariei CU prune 
Puritatea desenului, Prin strălucirea Şİ armonia culorilor c 
fir n Monumentalitatea gravă a compoziției, Conturele fine 
figurilor ȘI miinilor, obtinut Prin diferente de inten 





şi modelaju| delicat al 
sitate, draperiile bogate dar 





indi i İ cromati 
late, indicate Prin treceri c 
mə de la Ostrov indică stilul nur P 
întîlnit si 7 icturile 
um poate fi intilnit si in pi 
PRA tas sf. Nicolae din Curtea de 















: . 
۳ : ns eme in c 
existente între Tara Romäneascä si Tran işlə lan politic ului al Xə ə una 
i ului a د وح ړم‎ 

: ili la mijlocul secol h 
izată cu robabilitate aede ituie totodatä Un reper 
: doar un reflex al unor active ii i I ap. pentr a aprecia gradul 
pentru cun ۱ ii i Româneşti din ace ie că, 1 nditiile İstorice 

terea picturii Tari Fe ştie că, în condit 
7: E i acestui voievodat, ٨ اب‎ ۶ XIV-XV 
istic î 75 7 Romäneascä in seco 
artistic inalt la care se dicite în Tara Rom ; XV 
i 2777 ici ibil să se contureze Profilu 
in numeroasele monu 77 eier | 

sed amd decit foarte putine, incft er le vorbesc adeseori, latä 
ti mânească au o valoare multipla, 
ick exi moment dat ci, totodata, 
identiind nu numai o unitate artistica a 3 Basarabilon 

as i vieți artistice elevate în voievoda لا‎ 
بر‎ cele i le cnezilor ctitori din « Tara 

de asemenea, 7 exigent ale c 


laiurilor ». 


à 'ragmentelor de ud E 
i "a, Tar: Hategului) 144. 
nostru se deslus چو‎ ka. VIBE ud. Hunedoara, lara 1 N 
s 77: 0 e dincolo de rîul Fierului, 2 
Situatà in partea de n, s niu si singular ca forma si structurà arhitectonica, i n 
din Densus este un edificiu stra iet Pe întinderea tarii noastre, 


i — altare, statui, les N ON Olea = nucleului cer. 
din cara luare, s de resturile unor încăperi adăugate în timp 
in cár , 


í idica î tätoril p 
tral, biserica din Densuş ridicä in fata cercetă و‎ sa. “di. Studia 


, ji i i I på S ea cä 
i t e tului, vi sa con 
ocazia estaurär ıl monu nen n f rme rer 


nuc leul central obindi nfåt sarea pe Care p p zi ١ 5 colului 
j i Q astre iza Ina a ; IN : ursul e ۷ 
a d bi d ti H s Å 
l XIII-lea cînd locuitor ii au Pur ces la reamenajarea unei străvechi constr uch de 
a , 


İnteriorul bisericii, unde, în mod neaşte 


? iti din pi votive cu insc 

¡ ul sint construiți din pietre 15 ! 2 3 

—. Picturä muralä care se "mpun atenției fie prin noblețea gravă a expre 
a ACA 


t de ansamblu, dar, in penumbra care domneşte în interiorul 
onumentului, chiar şi în zilele însorite de vară, Picturile de pe stilpi auo pee 
Bidets Care sporeşte in raza de lumină pătrunsă pe ușa deschisă, aträgind si ascinîn 
privirile, 





ta a ușii de intrare, Vagi urme (mai 
ütil din urmă. Stadiul avansat de degra- 
dare nu îngăduie o analiză temeinică a Picturilor din această zonă, totuși, unele indi- 
catii de tehnicä şi de costum par a constitui suficiente Argumente Pentru datarea 


Superioare flancate spre arcul triumfal de un larg bandou decorativ cu o panglică 

în Zig-zag (roșu deschis Şİ gri-verzui Pe fond Foşu închis) — ambele zone au O dispoziţie 

iconografică asemănătoare, În colțul de n. €. registrele Superioare sint consacrate 

sfinților « doctori färä arginti », reprezentați pînă la șold cu Obişnuitele atribute 

iconografice — potir, cutie, linguriţă, De dimensiuni mari, SFupati cîte doi în fiecare 

registru, Sfinții « anarghiri > nu Pot fi identificați în mod Precis, din lipsa İnscriptii- 
یروط‎ eg ; 


avel cu un rulou şi Petry (?) de asemenea cu un rulou. İn registrul inferior, mai larg, 
sînt infátisati doi sfinti războinici — Procopie, Scotind o Ságeatà din tolba, Şi Teodor, 
CU Suliţă și scut 259 de asemenea sfintul Nicolae ca episcop, binecuvintind. In coltul 
I naosului, din registrul Superior nu se mai păstrează decît o singură figură, o 
i » Registrul secund cuprinde 
trei figuri de sfinte, ultimele două într-o Stare de Conservare Precară 152, Repetind 
İspozitia din colțul de n, €., registrul al treilea este mult mai îngust, iconografic 


‚sfin imbrăcată în alb; urmează fragmentul unei alte figuri (probabil 
tot o sfinta), İn ultimul registru apar; arhanghely| Mihail si sfinții războinici, Gheorghe, 
Dumitru Și Teodor 153. 

In altar, Pictura s-a conservat Multumitor doar in registrul inferior, resturile 
foarte mici Care se Păstrează în celelalte zone permit totuși reconstituirea iconografiei 


: u i 
mai păstrează doar citeya resturi vagi în Partea de nord, Registrul inferior Cuprinde 
obișnuita teorie de mari ierarhi şi diaconi, în centru fiind reprezentat Isus prunc în pa- 
tenă, pe un altar cu ciborium, avind de o Parte și de alta cîte un înger diacon oficiind, 
In ansamblu, registrul are următoarea alcătuire 154: sfint ierarh (faţa mutilata) în 


49 


douä siluete de ierarhi, aproape în 


i cruci Arsenie 
f 0 tatä pe fondul unei cruci, ۱ 
idiei se află o imagine a lui Isus al durerii, — ger 2 cddelnita, altarul cu cibo- 
.. inscripția greco-slava : arenc (9) 
arhidiacon oficiind, sfint ierarh (Gri 


E å r 5 i A ٩ 
orie?) 155 cu evanghelia, ierarh cu 5 Nase cu clavis, au epitrahile ? nebeder- 
De observat că toți ierarhii sînt îmbrăcați 150. Partea inferioară a peretelui este 


absența reprezentărilor com- 
; ătate în altar — fiind 
1 i tie — cu excepţiile ară te în al 

in ciclul cristolo IC, intreaga decorat ر‎ | oid im ord 
eh jurul E principalelor sti y nt. Sub s ۲ a 

å stilisti “pu 
faptului că întregul ansamblu poartă pecetea ag ea artistica diy cad 
| i, justificăm ȘI COmParatiile (care altmin- 
mare distanță. În cazul de fata, este de 
i bi i di İŞİ gáseste un echiva- 

i j rafiei bisericii din Densus İŞİ găse; 

ed met ita ctitorie de la Dolhestii Maria hatma- 
Oratie a fost realizată înainte de 1481, 
1 ۵ suprafață restrinsa, fiind alcátuità din mai multe 
r categorii de sfinți 159, De curînd s-a demonstrat 


dei altarului, cunoscind bogätia inițială a iconografiei acestuia, devine clar că, în 


50 





toare vor adinci Şİ mai mult această Unitate Spirituală, pe care mărturiile aduse de 
vestigiile artistice o întăresc cy Prisosinta, De altfel, Pentru pro lema care ne preo- 
cupă, a relațiilor dintre Transilvania $i Moldova în secolul al XV-lea, este demn a 


refugiu în Moldova Pentru a se Pune [a adăpost de represiune, Este Probabil că Printre 
fugarii hategani s-a aflat și acel Latcu Cinde, ce dăruia, prin 1435-1437, un evanghe- 
liar frumos ferecat minastirii Neamţ, Latcu Cinde este menționat ca Pircalab, ceea ce 
dovedește că cnezij refugiați fuseseră bine Primiti în Moldova, fiind rinduiti Printre 
dregătorii țării, Y 

Citeva Probleme İconografice mai deosebite ridica analiza Picturilor de pe stilpii 
interiori, Reprezentarea Sfintei Treimi, ciudată Şİ naivă, are următoarea compoziția ; 

Ib i 


Nești. Isus binecuvîntează CU mîna r 
creștetul زن|‎ Dumnezev-tatal este zugrăvit Sfîntul duh, sub ch Pul unui borumbel 
al cărui Cap, cu aureola, depäseste cadrul Panoului, Cy totul neobișnuită în icono- 
grafia medievală timpurie, in care erau preferate formulårile simbolice 161, reprezen- 
tarea figurală a treimii se ráspindeste İn variate forme, începînd din secolul al XIV-lea, 


cînd incercarile Pentru Stabilirea unui nou canon sint caracterizate de inevitabile 
79۷5/61) 162, in Pictura murală a secolului a] XIV-lea din țările central-europene, cu 


apropiate de redactarea de la Densuș sînt imaginile de la Podolinec (Slovacia), unde 
Umnezeu-tată| este asezat Pe tron cu Pruncul în brate, deasupra sa fiind duhul 
sfint în chip de Porumbel 164 Şİ de la Horne Jaseno (Slovacia) 165, unde fine pruncul 
în braţe, în fata sa fiind un al treilea Personaj, care are în mfini un pește. În Transil- 
Vania, o reprezentare apropiată ca tip de Compoziţie se află pe peretele Nordic al 
bisericii evanghelice din Malincrav, Picturä databilă curînd după mijlocul secolului al 
V-lea 166, “Prezentarea figurală a treimii în Pictura medievală apare ca o reacție 
o 


١ 
a spiritului Popular Impotriva simbolismulu teologal complicat si abscon Că este 
35a, dovadă Ptul că înto d IN această epocă — į 5۱06۵ treimii Ca un perso 
naj cu trei fete se î tilneste in cadrul unor ansamb de pictur. C Pronuntat 
Caracter Popular 167 obişnuită pentr iconogr a ort ă este ezentarea 
sfintului Bartolo, a martir, Pe n fond albăstruj te de enată, în Oare brună, 
silueta ocry pal a sfintului, complet nud — Jupuit mai b e € İşi du pielea 
Pe un bat îșezat pe uma ul st? 8: iar în m? Feaptä tine o 4 secerä O Ompo- 


Densuş face ev identa Prezenta a trei 

ncipal, șeful de Opera şi-a lasat 
vazuta o inscriptie Pıctata cu 
1 Numele acestui 


EEE DISerIC din 


Care au lucrat concomitent. Meşterul pri 


Mester; 
altarului, unde po 


numele sub fereastra de sea 
alb, in elegante Caractere chirilice ۱11۴۵۸ 04: 
alb, in eleg 






Cc j 


3 2 rin ume de zugra 3 
mester, o singură dată amintit în treacät 169 este primul nume d Ugray román 


inä 3 ctură murală din tară Upra însemnătății acestui 
lescoper astdzi pe vreo pictură muralà din ta 
descoperit pinà astazi. pe ies 77 vom înc a sa delimitim contribuția sa la 
f even al tirz camdatá vom încerca să d | 
'apt vom reveni mai tirziu, deoc monumentalitates |" 
realizarea ansamblului prezentat. Virtutile artis me zidi på i men 
desenul ferm dar Seneros, cromatica “a 
Ştefan este autorul Picturilor din altar, 








ce 
grave dove 
5 





cu modulări 





al primelor douä registre superi 
ictate de acest meșter se detașează 





j 


nei de hram. Pe fondul ultramarin, figurile 


75 3, învăluind n ritmul larg al desenului ȘI în calma 
cu măreție SI grație deopotrivă, invaluind ۲٩۲ ۱۱۲۱۱۱۸ Te & x d Aa 

b te a ritualului. De o deosebitä İrumusete Sint‏ ورز شب 
d ritua . T L‏ € 


: trul al doilea al coltuluj de 












armonie cromatică, în tainica solemn 


din reøie‏ : . يم 
arginti — din egis‏ ریم R. , doctor;‏ 
cel doi sfinți taumaturei —, octori fără arg ind e sa col‏ 
es naosului. Re re: piná la sold, primul tinind o « “uupa, al doilea‏ = 
n. e. al naosului. «FE ER EEE‏ 
az P "sá ofere cu lingurita ținută în mîna‏ 





fac st, párind că y 


UN potir, amindoi 
aptă Medicamentul 
JUCálatá, cu părul 
tura epocii paleologe. 
ent marı ŞI expresivi 





tea stinga este un tînăr Imberb, cu 
moda elenistică reluată İn pic- 
nasul Prelung și fin, Sura mică, 
iceleiasi epoci, ca ۶۱ modelajul subtil, 
Vesmîntul său, compus dintr-o tunică albă şi o Mantie 
| de-a lungul bordurilor, la 

Și la guler, fie presărate în grupuri de cite ildurile la gi sînt armonios 
Plat, obținut prin tonuri mai inchise ale culorii locale 
zentind caractere stilistice identice, sfintul învecinat este 
tur, bărbos, cu exp everá, ascetică aproape, 

este umărul drept, cade în pliuri rigide, subliniind 
la personajul anterior dezinvoltura faldurilor era 
1018 de limbaj este o dovadă de matură 

are care, alături de celelalte, vine să contureze 

personalitatea meșterului Ștefan. Identitatea tehnică și stilistică Ușor de constatat 
- "ram a bisericii din Ostrovul Mare, îngăduie să atribuim 
1 Hodighitriei, în fata căreia am poposit anterior, 
te St fan Pot fi încă și mai bine cunoscute, dacă 
- Mişcările largi și grave se adună într-un ansamblu 
de ritual solemn, a cărui nobilă ritmică exterioară este YA ecou necesar al ritmurilor 
Interioare, În urmărirea efe, tului general, meșterul nu a neglijat detaliile, desenînd 
»! modelind cy Migalä anume amanunte de fizionomie adincind ȘI precizind expresiile, 
Figurile sfinților Arsenie ۶۱ Atanasie ny impresionează Numai prin MONUMentalitatea 











dr 


n 











I 


hl A = Ih 
rareori subliniat cu b iCuri albe. y 
galbená, este bogat decorat cu perle, fie dispuse în ş 






manset 






grupate dar modelajul e 
sau prin blicuri de alb, Pre 
înfățișat cu chipul unui om m 


Mantia sa verde, prin 












sic 
in acord cu expre 


Stapinire a MOdalitatilor 









Impresia de severita 






Intre aceste Picturi și icoana 
aceluiași meșter si frumo 
Virtutile stili tice ; 


se analizează Picturile din 














viguroasă a siluetelor, Prin fermitatea Besturilor dar 1 prin exactitatea Caligrafică a 
desenului bärbilor stufoase, prin Claritatea ?! Siguranța modelajului, 

Redusä la Puține culori (ultramarin Pentru fond, galben-ocru, castaniu închis 
și deschis, ۲950۵, verde închis şi deschis, Negru, alb, rareori liliachiu) Bama cromatică 


52 





Stefan am ael de m stilistie, Picturile realizate la Densus de meșterul 
i Nicolas D a p .. le 7 Zone din decoratia murală a bisericii domnești 
i a Curtea da Argeş, Prin Concepţia de ansamblu, prin monumentali- 
: jeu. "aportul dintre desen şi modelaj în or anizarea formelor, Prin atitudini 
de ME mai ales prin tipologie, Ierarhii din altarul bisericii hategane impun 


Arges. Imaginile Sfinților ierarhi Spiridon. asile, Chiril, Grigore, Silvestru al Romei 
nul Med domnească Par să fi Servit de Prototip pentru reprezentarea ierarhilor 
se a Eva, 'ZDitoare fiind, mai ales, asemanarea dintre figura lui loan Milostivul 
NL ə Asemänärile Sint atit de evidente încît fac necesară concluzia că 
n ; x : un exponent al artei din Țara Românească, format în tradițiile 
Picturii din vremea Basarabilor, Pictură în cadrul căreia ansamblul din biserica sf. 


tel r, s İnc”? % 
telo ecol Incrincenat de nenumărate lupte dar nu sărac în Initiative ctitoricesti 


— deseor VE 
deseo, i consemnate documentar care Permit să se vorbească despre o continuitate 


Fezenta in Transi j iz / it di å x 
t ânsilvania a unui zugrav venit din Țara Românească apare ca un 


ă, imaginile de pe 


"1. 4M a picturii de aici se citeşte İn cromatica mai Pretioasá, 
۳ 7۷ سه‎ "x 


'h decoratia mai abundentă, in asimilarea mai profunda a experienţei de artă Orto. å mişcărilor, Un Popas mai räbdätor în fata acestor picturi îngăduie ny Numai identifi- 


dass vehiculată de meșterii veniți din „Acest mai « d, oe graviy carea unor ini Conografice si definirea unor virtuti de limbaj plastic, dar ajutá 
İC, un román hunedorean Crescut În tradiţiile modestelo, ctitorii Ntelegerea efortului de afirmare şi Pe plan artistic a societății românesti 


TGI Populare ale cărei ecouri se “ransilvânene,. fntr.e vreme i “are destinele tår; se aflau în miinile destoinice ale 
n ra, 


șteptată a sfintei treimi, Dumne. ali 
ima oară 1 


mai ales în re rezentarea R 
— ei sila Be blind cu trisstur linistite, reproducind Hh yə nea emilia wa. er. In cursul Ocesului de dezvoltare a picturii murale din Tran 
satelor noastre, iar pruncul Isus, cu cåmåsuta înflorită, descinde din umea ace Orași mensen ; ine = 9 P. cromatică Ogata ȘI străluci Oare, cu scene de mici di- 
sate în care desigur, Vietuia si Zugravul de la Densuș, ‘icii din D TUM | arhitecturi fant p Hu Pa dincest , Populindu-se undaluri de stînci sau cu 

Considerat în totalitate, ansamblul de pictură al bisericii In Densuș es e, aşadar, unser; : ziste, iar !Eurile se UN in atit dini variate sj dinamice amintind 
rezultatul unei confluente a traditiei de picturà localà rusticizanta cu şuvolul İnnoito, Hiis Ba “a "esenul est | si n fat, des surat in Sinuozitätj 
al picturii murale din Țara Românească în care fuseseră Kara 20 mari expe. în idc detalii Plu, cind nini: tural, nic Odată lipsit q fantezie Recunoaştem 
riente de artă de sorginte bizantină şi sud-dunăreană, la Curtea € Argeş, la Cimpu- x acestor Picturi Principalele Caracteristici ale stilului Paleolog Pito- 

'odale. unele pastrate ping astăzi, altele resc si exaltat, sti] de Universal Prestigiu în lumea Ortodoxă încă din secolul al XIV-lea, 


da a picturi este astăzi Prime e Prezențe ale stilulu; Paleolog İn pictura murală din Transilvania semna- 
fragmenta, Pe stilpuj a o Ac la Sintá Märie Orlea, la İnceputul secolului al XİV-lea, nu au fost urmate de 
"mpamintenirea acestuia — vreme İndelungata, İzolarea și modestia mijloacelor de 


» 172 „are dispuneay ctitorii transilvăneni Obligind fenomenul artistic local să se desfășoare 


lung, la Cozia Și în atitea alte ctitorii voiev sale, 
demult dispărute, Lungă vreme controversată 171, fa ace 
Cunoscută exact cu ajutorul unei inscripții pictate păstrată 


de n. v, sub imaginea sfintei Marina: Es 
2 tat hramul Sfintului N, colde, ,., 


«La anul 6952 1443) luna octombrie 23 s-a pictat y | 1 
gər Yə 7 al literelor este intru totul asemänätor cu cal din sem- Colti ə Bud nse. lată însă Ostro I ȘI, într-un grad și maj înalt, la 
nătura meșterului Ștefan pe care îl bănuim și caligraf al pool Pisanii ca şi al celorlalte Ung: Fe teri de cal se afirm pe d Plin Jorme car dovedesc nu numai Prezenta 
inscripții care însoțesc imaginile de pe stilpii bisericii 173, lin E Ra calitate dar ۲ a unui mediu apt să le Primească opera, Veniti din 
Icturile bisericii din Densuș sînt, desigur, o donație a cnezilor din familia Män- ara Românească CU care existay atit de str? legături Politice şi aj cărei mitropoliti 

în documentele secolelor XIV. « fie în au ză citat © activă t lă re 5۱0255 asupra românilor din € Tara Plaiur lor», zu ravii 

Purtători aj Picturii de Stil Paleolog erau formati in acea complexă ambiantá artistica. 


jina, stăpînitori ai satului, deseori pomeniti 


y (^ In ^ tr 
legäturä cu Convocarea unor scaune de judecată, fe pentru meritele lor în campaniile 


ne şi un sgrafit din februarie 1566, "eceptiva la İnnoiri şi experiențe, care beneficia de Protecția Primilor Basarabi, 


antiotomane 174, În întîm Inarea acestei ipoteze | in 8 1 k quis 
aflátor pe stilpul de n, e. a vesteste moartea Jupanului Andrias Mänjina : Asa cum, 0 arhitectură, Isericile Ctitorite în secolul al XIV-lea la Curtea de Argeș, 
« În anul 7074 (1 566) a ráposat jupan Mänjina Andriaş, luna februarie 10 ». um 5 ume 2 lécare în Parte, eforty de? Påmintenire a unor tipuri 
“ə = CU meto onstrucți 
tot astfel IN pictura aceleiași epoci, la biserica و‎ 2 Nicolae d poeta 
Nu departe YA Densuș, la semefele porti ale Retezatului de pe valea Rfului di ə la biserica ware a Coziei, ansamblurile Păstrate vădesc deopotrivă contactele 
Mori, fata İn fata cu CETATEA S OLTULUI cuib de vulturi agitat pe «o colt de Stinca firesc. dat fing tevalar ostantnopolitan Și cu zona ria ند‎ İn mod 
deasupra abisului — se ridică o ciudată biserică CU aspect de fortăreață 175, Turnul fi fost Posibile, secolul al XV-lea fn Ta on na. t İn care Cristalizårile Stilistice ny ar 
răsăritean, Construit deasupra altarului, domină valea cy zİdurile-i Sure, peste care asemănător. bogat în Siberian Fade Pmânească va fi Prezentat un tabloy artistic 
o piramidă de piatră pare să fie zA acelaşi timp acoperis şi coif. Din pereţii navei mo. din Țara Romåneaser > icti fe si e COH de aclimatizare. Fiind un reflex al Picturii 
estă ca dimensiun;, NU au råmas decit Citeva resturi, piatra de aici ind Cáratà de zona sudică a implic r “o. ae ae əri me, th special aceea din 
locuitorii cătunului învecinat — Suseni — Pentru construcţiile lor 276, Data edifi- la înnoirile - s ya uc Pluralitate de viziuni, aceeaşi proaspătă receptivitate 
Cării acestej biserici, care făcea parte din sistemul defensiv al cetății Coltului, este bire de Hack 5 P. “ologe. lata e ce nu trebuie så Surprindă faptul că, spre deose- 
incä neprecizată 177 gar formele arhitectonice o 95323 în cursul secolului al XIV-lea, Coltuluj Pictură Mə T SUPE meșterului Ștefan de la Densuș, la biserica cetății 
fiind cu Probabilitate O ctitorie a cnezilor Cinde, de Pe atunci Stapinitori al acestor "mărind q e rare, tr iza $ 57 Yiziune dinami d, | colorată, 
părți 178, La interior mai pot fi Văzute vestigiile unui ansamblu de Pictură, odinioară începe cu altarul woe tof grafică ® Picturilor bisericii cetății Coltuluj, vom 
valoros, pe Care timpul si mai ales nefericity) obicei al iscalitu, ilor l-au ruinat aproape triumfal | heie. E — stratul de frescă se Păstrează în condiții mai bune. Pe arcul 
İn întregime. Ceva mai bine Păstrate în altar, fragmentele de pictură impresionează atura nordică a arcul ə | ese ata fa ; Năframa SrOnIchii sa Ondylionul, 
Prin vioiciunea cromatică, prin Complexitatea compozițiilor, prin eleganța degajată Slăbăno ului (j ar pe pal fies decorat يم‎ Vindecarea orbului (sus) Şİ Vindecar, eq 
Sülüi (jos), iar Pe latura Sudică sînt scenele /sys şi Petru Pe mare (sus) Şİ Cina din 






































; td (jos). Pictura de pe bolta 
ita si ia lui Avram sau Sfinta Troiță (jos). | e în două regis. 
77 en Pe pereți, Lee a aa superdi 
altarului este completamen F draperiei pictate în zona in dine, senn ŞB 
tre, fără obișnuita decorație stolilor. La nord apar, în pm 0 peretele og 
este consacrat er ای‎ apo fiind luda, care scuipä împă ... ae mər 
وور از زاس‎ nd glafl decora! dayıya. 
tăiat la mi : en fine sí vin, WA ie | 
5: 
Petru, urmat de à "E Ein se continuă pe latura su i 
asemenea un apostol. 


e : i) si i i unui arhan- 
^ i-d oni) și cu Imaginea ! ; 
e ind în glaf ۴ lilor sînt resturile unei 
۱ fereastra avind in g'a 8 isaniei apostolilor 
apostoli (ur meazä Viri-a d ärtäs 


îi il i cifratá. Registrul inferior 

gner pa I 2. ee? însă pentru de ordin se succed diaconul 

b I Nie manlar ierarhi şi s Vitner lui Petru din Alexandria. 
este rezerva la şi inscripţia), Viziunea lur | Nicolae si ship | 
i doar aureola și inscrij midiei), sfintul Nic ş u 

Roman (au mai rämas doar a dreptul firidei proscomid i $ 
ivi vi dreptu i i Isus prunc în patenă 

e 70 pup oH cae tb abet R 7:5: ws s. a sfintul Vasile 
rigore səl ; doar resturile y ə hil 1 

i ai vád doa teoria ierarhilor se con 

FE Ma ee Se Gură de our. d MADE navă, singura zon 

une Atanasie, o figură ștearsă, și 0 it İn mal multe: registre ce eB 


i árti : m: 
1 ă eretele estic. Imp : următoarele, jq. 
zə E uid. e perete mai pot fi descifrate 8 
multe comple , 


j i, sfint avind la picioare un 
0 if iuratd de credinciosi, 1 cio 
Nasterea lui Isus, Maica domnului att nului tronfnd adorată de puternicii. lumi 
1 


eh t ; ۱ mn | niuratd de inere fet ' Isus in ustiu 
P ۱ lona cu chi 3 0) Maica do ului inco yu at ٩ i e 1 b ; 
f ti d 7 ) P. r n rdic e ma d st ng vag restur e 
3 un acter in mind reap a e pe etele ordic s unen 
r i 0 å | r 1 ui Ca in f e per etele de vest s mat 
L i i i 3 O CO enteazá: ertfa | 1 | y e 
scene pe care Insc ipt j 


in scena Judecăţii de apoi ۰۰ ۱ 
وی‎ 777 10 fondurile sint tratate in verde acid 
ama cro 


i int în roșu cadmiu; imaginile sint 
grizat, negru, gri neutru, ultramarin; a a Ea diferite griuri calde. 
pictate cu verde cald, ocru-galben, garantá, ‘cola 
A inci istici ale picturilor bisericii cetăţii o'tului sînt 
7: e vie si bogatä, gustul er P 
varietatea si dinamis hiar compozitia Împărtășaniei apostolilor care ug: pe e 

a pros us arte si de alta a ferestrei axiale. In partea stingá, o "n | ao 
. ede E. iu impodobitá cu flori si alesáturi, sub un baldac in, Isus, 
.... lar 3 togä antică, împarte anafura apostolilor. Gesturile sînt avintate, 
îmbrăcat într-o bt; fi (mm au mişcări brusce (capul apostolului Petru care نی‎ 
7 aa puternicä spre spate asemänätoare cu cea a ctitoru ui E a 
anafura are o A din Curtea de Argeș), faldurile bogate cad în cute largi. Şi mai ina- 
.. E om împărțirii vinului, din partea dreaptă a sayar es it 
وا‎ într-un sticharion alb, împodobit cu cruci și cu 2 2 3 p RC 
Baldachinul este aici inlocuit cu un sistem complicat cu arcade. Ap 


56 


mind vinul are o înclinare neasteptatá, de o exagerare barocä, explicabilä tocmai 
prin tendinta de exaltare specificä picturii bizantine tirzii, a : 
Gustul pentru pitoresc, o altä caracteristică a picturii epocii, se citește cu priso- 
sintä în scena Vindecarea orbului. Pe fundalul unor stînci, deasupra cărora se înalță 
silueta unui zid de cetate cu turnuri, Isus, într-o foarte colorată haină largă, întinde 
mina către ochii orbului care, îmbrăcat ca un sărman cerșetor, cu traistă și cu o bită 
în care se sprijină, așteaptă încrezător gestul mîntuitor. Partea dreaptă a compoziţiei 
este rezervată altui episod al aceleiași legende biblice: aplecat deasupra unei fîntîni 
din care curge un șuvoi de apă, orbul se spală pe ochi. 
Partial păstrată, compoziția în care Isus apare apostolilor călcînd pe valurile 
lacului Tiberiada impresionează încă prin naturaletea expresivă a dialogului dintre 
personaje. Gestul lui Isus exprimă siguranță, cel al îndoelnicului Petru, teamă și spe- 


grele și obosite, sugerează din plin privirea suferinda. Modelajul volumelor este 
viguros, fiind obținut atît prin treceri de culoare cît şi prin tente transparente de 
umbrá-verde. Blicurile albe, foarte fine, care radiazä in jurul ochilor pe obraji sau 


se afirmase, la inceputul secolului al XV-lea, in cadrul picturii paleologe din despota- 
tul Moreei, la Mistra 180. Chiar si in starea de degradare in care se află, näframa 


executiei, fiind comparabilă, în pictura noastră veche, doar cu năframa din pronaosul 
bisericii mănăstirii Tismana, pictată în 1564 181, 

Nu poate fi regretatä indeajuns disparitia compozitiei reprezentind Judecata 
de apoi care decora İntreaga suprafata a peretelui vestic al navei, Astäzi se mai păs- 
trează doar un fragment din zona rezervată infernului. Un uriaș val roșu pe care 
plutește zeița mării așezată pe un pește și un înger care zboară deasupra acestui 
clocot înfocat este tot ceea ce a mai rămas 182, 

Ceea ce dă o notă particulară acestui fragment este Vigoarea cu care se desfă- 
soarä liniile, clocotul valurilor, spontaneitatea emotiei pe care n-am întîlnit-o nicăieri 
în acea vreme si care ne lasă să credem că întreaga compoziție — singura de mari 
dimensiuni — din ansamblul bisericii Coltului a reprezentat un monument de o 
deosebită valoare artistică, 


57 

























isti i al XV-lea, de generalizată şi ai 
2 re ود وت‎ en paleolog, picturile Ha cet 
00 AR direct comparabile ea üz m - Sa mal xo” m 
i nici ilul scoli , : : 

balcanic. Nu gäsim 7527 e 75- mai ascetică şi mai asprålet, 
fic183, nici cu 7: tic, picturile de care ne ocupäm acum sint mai aproape | 
punct de vedere stilis İc, He Istorie a picturii bizantine, numea pictura constan 
ceea ce V.N. Lazarev, a ilor155, Aceleași figuri cu mişcări intense, - 6 
7:7. t is i diri cu arhitecturi neprevázute şi, mai ales, ace : 
minte fluturin ^ ə 3 larghetä de execuție. Pe de altă parte, ve ui. 
75 ge wa, liliachiu cu brunuri, cu 775: x.” ces bastr 
; fala di ic a scolii cons i 
x... şi galben, ən MI un. legături directe între Hategul 
ul ad X des i Grecia bizantinä. Este insá probabil cà, in "s cáde i 
secolului a i m Tara Românească a oferit adăpost multor greci siliți să apuce 
777 bah pribegi li s-ar datora o anume împrospătare a viziuni 
drumul pri i و‎ de expresie devenite traditionale. Neintrerupta comunis 
şi o İnnoire a An transilvänene si Tara Romäneascä poate lesne explica pre- 
care dintre cne ile de piatră ale Retezatului, a unui zugrav venit de la sudul 
la ilor. 7: ۷ ar insä un peregrin grec, chiar dacä stilistic au putut 
pas رم وت‎ ne cu centrele bizantine. İnscriptiile in slavoneşte za 
fi stabilite unele RS ... i de cancelarie in tärile romane —ca şi unele ele- 
la acea E 2777 Pee populare, aratå cå ne aflåm in fata unui. 
mente de dec ile noastre care adoptase limbajul artistic innoitor al timpului, 
Dp E nn tor picturi nu este practic posibilă, Considerarea 
: pe 7: liza izvoarelor documentare privind ascen-- 
indicatiilor stilistice, conjugată cu analiza izvoa : tna vreme tono ON 
siunea familiei cneziale Cinde din Riu de Mori — de putin 2 
räsplatä pentru numeroasele servicii aduse in ue mo — permi 2 
totusi, situarea lor in cel de al treilea sfert al secolului a - 1 


NOILE SINTEZE LOCALE 


Cu ansamblul de picturi murale din biserica cetätii Coltului a cärui ruinare 
nu poate fi regretată îndeajuns, se încheie un capitol de sine stätätor din istoria 
picturii transilvänene, capitol care ar putea fi intitulat: epoca influențelor directe 
din Tara Românească, La Ostrov, Densuș, la Colti, prezența unor meșteri sud- 
carpatini — materializată în opere de rezistentă valoare — constituie azi doar cîteva 
repere ale unui fenomen artistic, care, la timpul său, trebuie să fi fost mult mai 
bogat în consecințe, Fireste, dispariția monumentelor și distrugerea picturilor nu 
îngăduie reconstituirea fidelă a peisajului artistic transilvănean în toate compo- 


un adevăr cîștigat în temeiul căruia multe aspecte încă dispersate din istoria pic- 
turii murale din Transilvania dobindesc contur inlántuindu-se cauzal într-un feno- 


_ In condiţiile istorice specifice Transilvaniei medievale, tripla asuprire — socială, 
religioasă și națională — la care a fost supusă populația românească majoritară, 
a întreținut aici un activ focar de revoltă. Marea răscoală din 1437 fusese doar 


episcopii care trăiau viata de pribegi, prigoniti de feudalitatea laică şi de clerul 
catolic, românii transilvăneni au intuit mai din timp valoarea reală a unității de 





Fapt e că aici, pe pămîntul Transilvaniei, s-a stabilit o adevărată 0 på plan 4 
cultural si artistic între domnii din Tara Românească şi Moldova — a nn "i İnvrals 
biti din motive politice şi militare — şi cä aceast3 cooperare ə — nemar 
turisitä si încă neinteleasä, a ge nașterea cîtorva dintre prim umente 
ânească în general, ۱ ^ "m 
* u paca Hato niche intre Ştefan cel Mare şi Matei 07 intárise 
domnului moldovean puternice feude transilvänene la aa omeş, şi la 
Cetatea de Balta, pe Tirnave — locuri de refugiu, dar şi de piis 55 
meleaguri a autorității voievodale moldovenești. Nu este greu SG inte i e ce, 
tocmai in aceastä perioadä, Stefan cel Mare se preocupä tot mai Fn g e soarta 
episcopilor transilväneni, de ce construieste la Feleac, în mijlocul unei vechi 
minastiri de lemn, o biserică de zid, altă biserică la Vad, care curînd va deveni 
reședința unui episcopat, alta la Ciceu și alta la Ciceu Mihäesti —, nu departe 


de cetatea Ciceului190, ۱ A 8 
Toate aceste ctitorii devin centre de culturä care prolifereazä si care, İmpre- 


ună cu centrele mai vechi, răspund unor aprinse nözuinte de afirmare, de eman- 
cipare spiritualä a romänilor transilväneni. Pe lingä modestele minästiri din Mara- 
mures, din pärtile Oltului, din muntii Apuseni, din Hateg, se întemeiază acum 
numeroase şcoli191, la fel cu cea existentă lîngă biserica sf, Nicolae din Scheii Bra- 
sovului, unde documentele pomenesc ca « învăţători » pe dascălul Radu (1480) 
şi pe Gheorghe grămăticul (1484)192, Dintre grămăticii şi caligrafli formati în aceste 
şcoli erau recrutați copistii de texte religioase — ca Liturghierul din 1481 , Scris la 
minästirea Feleacului, sau ca Tetraevanghelul din 1488, scris în aceeași minästire, 
la porunca arhiepiscopului Daniil193, Deosebit de importantă a fost în această vreme 
rolul minästirilor maramureșene unde, către sfîrșitul secolului al XV-lea, se sävir- 
şeau cele mai vechi traduceri cunoscute în limba romänälM, Unite în jurul minäs- 
tirii «stavropighie > din Peri, protejate de puternica familie a Dragosestilor, din 
rindul cäreia se ridicase Bartolomeu Dragfi, voievod al Transilvaniei, cuscrul lui 
Ştefan cel Mare, minästirile maramureşene au format un activ nucleu de culturä 
romäneascä medievalä, luminile sale reflectindu-se pinä departe in viata celor 
trei töri romänesti. Din mediul romänesc transilvänean, in plinä efervescentä spi- 
rituala, s-au ridicat umanişti de prestigiu, ca Filip More (1470 — 1526), originar 
din familia cnezilor din Ciula Mare-Hateg, ca Martin Hacius, tot un hategan, sau 
ca vestitul Nicolae Olahus (1493—1568), descendent al unei familii din Tara Roma- 
nească refugiată in Transilvania195, 

Corespunzätor acestui proces de reintinerire a vieții spirituale, picturile murale 
din Transilvania prezintă în ultimele decenii ale secolului al XV-lea aspecte în 
care se pot recunoaște eforturile de asimilare a inovatiilor artistice de afirmare 
a creatorilor locali într-o viziune proaspătă și originală. Prelucrînd și dezvoltînd 
cu mijloace proprii — evident mai modeste, date fiind conditiile istorice speci- 
fiae Transilvaniei — experientele deceniilor anterioare, de fecunde legäturi cu 
Tara Românească, adäugindu-le impulsurile moldovenesti, artistii locali vor reusi 


60 





a‏ س- نو دا 


să realizeze opere de autentică Valoare, atit prin orden. us 
sie cit si prin armoniile interioare. Xu... ordonanța mijlo: 


Nimic A vechile amintiri ale contact 

în frescele de la începutul veacului. Pe dentre Pictura 
ls i im mme. Je-a-ntregul ancorată 5 

doxe romüneşti Te Pr mans prin aceasta o adem a În lumea artei orto- 
adinci — pictura ransilvaniei de la sfirsitul secolului al XV-lea s implicafii mai 
sobrietate şi expresivitate, în cadrul unei viziuni în a se impune prin 
rintá ə. artei populare, care se descifreazá cu usu- 

Artistul in a cárui operá se concentr 
artistice ale acestei epoci din istoria “7 mal 


celor de expre- 





pregnant caracteristicile 
ománesti in Transilvania 


Asezatá intr-un cadru natural de o sălb îi 

de rîul Teiusului, strinsä intre uriași pereţi. de muscle, او‎ 75 

biserica fostei mănăstiri a RIMETULUI este un Monument cu aparenta e 
es 


care le ridică — se cuvine a fi îndeaproape cunos- 
ițișarea bisericii reamin- 


semicilindru axial. Turnul nu mai este alăturat la extr 
ci se înalță deasupra pronaosului Deasupra usii i 
| .. . au 
nie săpată în piatră: E dert 
« Dentii au fost Zugrăvită această s (fin tă biserică in zi i 7 
leato (1387-sic 1); Log Du, > ME ۵9 ta zilele lui Matiias crai vă 
Pe baza acestei Inscriptii s-a Presupus, pe buna dreptate ca, sub zugrävelile tirzii 


2 datind din vremea lui Matei 
ə bisericii, deşi puternic İnnegrit de fum, ingäduie imediat constata- 

rea d s dn îs Pictură murală care se păstrează aparțin mai multor epoci 
arul prezintă un interesant si valoros ansamblu de pi 

\ | E e pictură 71 - 
.. nie Shu: .. mc care semnează în Sp paint Find å nes 
anite, cel care in 1 semna partea cea mai i icturi 

| 38 å mportantå a picturi- 

lor din paraclisul nordic al bisericii sf. Nicolae din Scheii rar —. 


de picturä datate 1809 — ur? i dei : 5 
Ba urite şi deja deteriorate — Pot fi väzute in pronaos şi 






















sint fragmentele ce se pästreazä pe intradosul arcului dintre en Şİ nao: . 
In cheia arcului se vede figura unui serafim. De o parte şi Pus sint imaginile 
a doi sfinti anahoreti, cu veșminte sure și roșu palid, unul avin ^ mina o captas 
celălalt, o cruce. İn zona inferioară, de o parte si de alta a arcului, sint repre- 
zentati doi ierarhi cu evanghelii in miini. Sacos-urile alb-gälbui sînt împărțite în 
carouri mari prin linii brune, iar omofoarele sînt decorate cu sə negre. Ambii 
ierarhi au figuri ascetice ferme, aproape dure. Inscriptii cu scriere frumoasă ajută la 
identificarea lor : la ierarhul de pe latura nordică citim erw 6 Beam Sfintul 
Vasile cel Mare. La cel de pe latura sud se mai poate citi doar adjectivul BeAHKhIH 
(poate Atanasie cel Mare). Pe marginile arcului, încadrînd figurile sfinților, se 
aflä un ornament ca o panglică serpuitä, Este bine-știutul motiv decorativ al norilor 
stilizati, atît de räspindit in pictura goticä, motiv care poate fi urmärit pe o arie 
foarte întinsă, de la vestitul « Parament de Narbonne » pinä la pictura exterioarä 
a bisericii din Bălinești, unde îl aflăm İncadrind figura sfintului Nicolae de pe latura 
sudică a absidei altarului. g N 

In pronaos, in partea dreaptä a peretelui de răsărit, se văd două capete de 
sfinți erm Iwan 3۸07۳4۵۳6۲۸ — sfintul lon Gură de Aur, figurä matură cu trăsături 
energice, si cre (pam) — Ştefan, tînăr imberb cu expresie vioaie. - l 

Stratul de pictură se continuă si deasupra arcadei, dar este în cea mai mare 
parte acoperit de zugrăveala din 1809. Se mai vede doar un fragment infatisind 
partea inferioară a două figuri İnveşmintate în mantii bogate, părînd a indica, 
în această zonă, prezența unui tablou votiv. CL 

Definitoriu pentru fragmentele de pictură veche din pronaosul bisericii din 
Rimeti este în primul rind faptul că, din punct de vedere stilistic, ele se înscriu 
integral în tradiția bizantină, elementele gotice fiind reduse doar la motivul orna- 
mental al chenarului. O analiză mai amănunțită a acestor picturi evidențiază certe 
calități de expresie atestind prezența unui artist cu personalitate puternică, 
Desenul viguros și sigur conturează cu fermitate formele a căror plenitudine 
este obținută prin masa de culoare modelată sumar dar expresiv. Draperia, indi- 
cată cu exactitate, lasă să se ghicească anatomia, volumele fiind Sugerate cu 
deplină siguranță. 

Cu o impresionantă vervă este tratată barba acelui anonim sfint « cel mare », 
Tușe largi, puternice, dau materialitate și desenează în același timp barba sfin- 
tului, sporind prin asprimea lor impresia de austeritate care se degajă din figura 
prelungă cu fruntea neobișnuit de largă. 

Tipologia figurilor este variată, expresiile nuantate, ceea ce sporește, desigur, 
prețul artistic al acestor picturi. Considerate sub raport stilistic, ele se înscriu 
în familia vechilor picturi de tradiție bizantină din țara noastră, o datare a lor în 
a doua jumătate a secolului al XV-lea fiind întru totul plauzibilă. Lăsînd la o parte 
problema, destul de surprinzătoare din punct de vedere iconografic, a prezenței 
ierarhilor în pronaos, este cazul să ne întrebăm dacă nu cumva aceste picturi 
sînt tocmai cele la care se referă inscripția săpată deasupra ușii de intrare, picturi 
atribuite vremii lui Matei Corvin. 


62 


În urma cercetărilor, a fost descoperită fin 
sub o icoană şi parțial acoperită cu Var, o ju 
anoro rokin paña Bin Maryan ayr, A Eka Kuja 
respriom. En be ی‎ ARTS... Meya Pâna 197, Ultim 
şi numele craiului în timpul căruia a fost zugrăvită b 
distruse şi poate doar o fotografie cu raze infrarosii 
integralä a rai ua m ə. foarte Plauzibilă 
inscripției săpată în piatră: intii a fos yr 

i 207 Crai, vû leato 6895, lost zugrăvită această 
Am scris eu mult greșitul, robul lui 
păstorirea arhiepiscopului Gheorghe, in zilele lui 


iulie, 2 





a unui 


artei vechi romänesti, un fapt de o deosebită importan 
datelor informative privind meșterii monumentelor no 
Zugravul de la Strei — multă vreme citat sub nüm 
cel puțin deocamdată, întru totul ipotetic atî 
poziție fata de operă — Opiniile fiind de ase 
de autor sau de donator al picturilor198, Zugravii Nichit 
de Alexandru cel Bun in hrisovul din 1413199 sînt 
nalitate şi nici nu s-a pastrat nimic de la ei, Gavril Uric vesti 
la minastirea Neamtului, era, pînă de curînd, primul pictor 
Prezența unor alți zugravi români care fl 
la mai multe monumente transilvănene încă de la Începutul 
la Leşnic, la Streisîngeorgiu, la Remetea. Dar ei au rămas an 


Din Moldova lui Ștefan del Mare erau cunoscut i 
A Mold € numele mai multor miniatu. 
rişti — Nicodim (de la Putna), Teodor Mărișescu, Spiridon — şi d en, 
descoperit cä autorul impresionantului ansamblu de pi 
riorul frumoasei 




































totuşi considerată ca sigură puternica a 
ricii din ripa Rimetului si o p 
75“ بو‎ aoa Stanislav Hraboru si a jupinitei Anica, bise 
ou din Zlatna??? pästreazä importante 7 2 pee UR — din 

nå i mare parte a lor acoperită de o foarte uritä timplä montată 
o şaya —, picturi care au fost studiate și publicate încă din 1938203, 
5 nordic se păstrează două figuri de 7 ee Mcr d اپ‎ 
căror tratare, de o aleasă calitate artistică, este Iden no pi s >. din. 
pronaosul Rimetilor. Același desen, aceeaşi Mine سف‎ we ۱ arte d au 
aceleași litere fine, prelungi, totul concură pentru a atri WA puta p de intre 
picturile de la Zlatna lui Mihul de la Crișul Alb, a cărui p urează 


aici 70 mai importantă este o Röstignire, — ی‎ ə 
a peretelui räsäritean a naosului, odinioard altar. İn iod — P. på R înfățișat. 
Isus pe cruce, cu trupul contorsionat, picioarele fiin En 5 e separat, fiecare cu 
cîte un cui. În partea stîngă este Maica Domnului urmată de un du isocefal de 
femei, apoi Maria Magdalena avînd în mină o plar ore Me € sîngele rås- 
tignitului si — in continuare — încă un grup de ə i F i e 
in mantii rosii cärämizii, iar Maica Domnului are pe de = i un n iton verde. 
palid. İn partea dreaptä apare lon plingind cu fata in palme; este im rácat într-o. 
d faldurile unei largi mantii gălbui. Longin îi urmează 


i ie peste care ca BA i ă 
—. rotund, fara vizierä. El poartă o tunică scurtă 


in costum militar, cu coif simplu, d, N ante ă 
din stofă verde cu puncte mărunte, tivită cu o broderie de vrejuri. Pantalonii 


roșii sînt scurți și legați sub genunchi cu un fel de panglică perlatå. In spatele 
lui Longin se mai våd citeva figuri bårbåtesti. Toti poartå nimb. In dreapta si 
stinga crucii, sus, se vede cite un cap in medalion reprezentind soarele si luna, 
İnscriptiile din dreptul figurilor sint in slavoneşte, cu frumoase caractere chirilice, 204 
În registrul inferior, despărțit de primul printr-un briu decorativ cu o pan- 
glicä in zig-zag asemänätor celui de la Densuş, sint trei figuri de sfinți. prezentate 
frontal. După atribute — doi dintre ei tin cite un vas și o linguriţă, cel de al 
treilea o suliță — pare a fi vorba despre doctorii fără arginti, Cosma si Damian, 
și despre un sfînt militar. Infäsurati in mantii cu borduri cusute cu perle, strînse. 
la git cu agrafe, cei trei sfinți se caracterizează prin figurile prelungi, prin nasul. 
lung și drept, prin gura mică, trăsături care reamintesc de picturile registrel 
superioare din naosul bisericii din Densuș. Apropierile de picturile de la Densuș. 
pot fi inmultite, atit pe plan stilistic cît şi în domeniul iconografic. Sint de 
semnalat : modul comun de tratare a faldurilor — mai învolburate totuși la Zlatna —, 
modelajul prin diferente de saturație a culorii dar si prin blicuri albe, abun- 
denta petelor, identitatea unor elemente de decor, gama cromatică restrins 
În iconografie, prezența sfinților taumaturgi, în compania celor militari sau i 
ginea sfintei Marina lovind diavolul cu ciocanul, sînt de asemenea comune celor 


două biserici şi să nu se uite că Intreası — 
evolutive —, la Zlatna siluetele sint fe iciente : 
în ansambla FER ee 
emarcind insa 2۵۳۵۵/6۲۵ si ro dn a 
i ۰ ntind arılar Alf rd q 
اه‎ $ a Zlatna si cele de Ja Rimeti — anterior subliniate dintre 
pot fi explicate prin prezenţa unu meste comeemanari care, cel putin în parte, 
unei continuitäfi, a unei tradiții pe fondul cărei — evidentiem de fapt existența 
NE Ber Der | secolului al XV-lea se er tind 
e dal fees Virtud ME istorice date, a triplei bise bm "e se Uneascá 
allı ira هه وي‎ aveny i » å faptului că sistemul 
aspiraţiile artistice din cnezatele rom interese contradictorii fata de 


å ånesti i 
mânească nu ints ‚zu, practic o A 
Rare: sau în Tara Ro lua ființă. Numai in Moldova lui — national de artă 
manească din vremea Basarabilo cel Mare si Petru 

o vreme — conducerea de stat "pa ۲, acolo unde 一 măcar pentru 


artistică s-a cristalizat în vaste ansambluri de origi 
i 





sus. Pe bolta a 
urma un registru de sfinti in medalion. Apoi 


tolilor. Registrul inferior 
: era 6 iei i i i 
emu rS rvat teoriei marilor ierarhi. 


cA , Szinte Gábor ; “a 
ar fi opera zugravului bisericii cetatuii Coltului20? en = la .. 
۲ irmată de 


conceptia diferitä a organizärii su 
: å rafetel j 
altminteri reprezentaţi İn atitudini varene Y de siluetele bondoa 


65 


ascä, se poate ajunge la ideea 
le trei tari românești. Stadiul 
duie tragerea unor con- 


artei sale, un emisar al picturii din Ţara Române 

unei unități artistice mai largi, care privea toate cele ۴ 

cercetărilor și fragmentarea materialului păstrat nu Inga n 

cluzii ferme, mai ales cà lipsesc termenii de comparație din Tara Românească, 

Oricum, problema merită să fie pusă și poate că la rezolvarea ei vor contribui 
din alte domenii privind cultura spirituală a 


în timp cercetările conjugate si 
orului nostru. 
ibi Din ultimele decenii ale secolului al XV-lea par să dateze și fragmentele de pictură 
murală de pe fațada nordică a bisericii din CRISCIOR, vechea ctitorie a voievodului 
de drepti venind la judecatä 
ind poarta raiului și gura 


Bâlea. Cele trei fragmente păstrate reprezintă un grup 

bie 210, sfîntul Petru deschiz 1 
than spre care curge rîul de foc cu păcătoși SA Foarte 
entind aceeași concepţie a mode- 


pe un nor cu aspect de cora 
larg deschisă a monstrului Levia 
Zlatna, prez 
abundență de perle în impodobirea vest- 
r se mentin in ambianța atit 


asemänätoare stilistic cu picturile de la Zla 
lajului, aceleași figuri bondoace, cu aceeaşi i 

le bisericii din Crişcio 
lor transilvänene de la sfirsitul secolului al XV-lea, 


mintelor, picturile exterioare a 
prin filiere munteneşti şi moldoveneşti, 


de uşor de identificat a picturi 
cînd experienţele picturii paleologe, trecute : 
tate mijloacelor locale de expresie. Deosebit de important 
compozitia de pe peretele 


fuseserä pe deplin adap 

este faptul reprezentării la exterior a Judecăţii de apoi, 1 
nordic al bisericii din Crişcior fiind prima de acest gen cunoscută pe fatada unui 
monument din tara noasträ. Stiutä fiind amploarea pe care acest subiect a dobindit-o 
în iconografia picturii exterioare a bisericilor din Moldova secolului al XVI-lea, 


confirmarea datării către sfirşitul secolului al XV-lea a picturii de la Criscior ar fi 


cu deosebire prețioasă 315. 

Tot de la sfîrșitul secolului al XV-lea par să dateze și fragmentele de pictură 
care se păstrează în pronaosul bisericii din LIPOVA (jud. Arad). Mentionatä prima 
oară documentar în secolul al XIV-lea, cînd se pare că era reședința unui episcopat 
ortodox, biserica din Lipova a fost de mai multe ori transformată și mărită, fiind 
astăzi un monument grandios, cea mai măreață și mai complexă mărturie a artei vechi 
românești din Banat 213, Cu ocazia restaurărilor din 1928, au fost descoperite în 
pronaos două panouri de frescă reprezentînd pe sfinții Pahomie (peretele nordic) 


și Teodosie (peretele sudic). Pe un fond ultramarin, aproape negru, figurile celor doi 
impunătoare în pofida staturilor înde- 


sfinți se detașează cu claritate, avînd o ținută | 
sate. Vesmintele simple cad în falduri generoase, viguros modelate, subliniind gesturile 
largi ale personajelor. Feţele, destul de incisiv retusate, nu mai permit o analiză 
satisfăcătoare. 

În vechea biserică din LUGO) 214, azi dispărută, se păstrase pînă în secolul trecut 
figura protopopului Gavril « în veşminte semiepiscopești, îmbrăcat adică cu dulamă 


roșie, mantaua neagră cu căptușeală vinätä, apoi camilafcă, mătăniile și băț cîrn 
care încă și astăzi se vede » 215, O datare exactă a picturilor bisericii din Lugoj nu 
mai este practic posibilă, dar tradiția le așeza în timp tot către sfîrșitul secolului al 
XV-lea, de rodnică afirmare pe plan artistic a populației românești. 


66 


“ 


SECOLUL AL XVI-LEA 


Trecerea timpului, : Å 

mente romänesti rn > $ Prådåciunile au risipi 
in Banat, la sfirsitul secolului x. entele, şi 0 mare număr de monu- 
giu (1487), Hodoș Bodrog (1498), Mesici (1300) yat bisericile sapa dau 2 
; , Hor Singeor- 


va fi fost — a ctitoriilor lui Ştef: 
məə an 
totul, din vechile biserici maa din 
totdeauna. e Re 
In cursul secolului å pierdute pent 
inråutåtire. Dupå indi m Situația populației românesti shig 
s-a abătut o sîngeroasă prigoană leste Doja din 1514, Siga SU oaste o subită 
condiții de viata ale iobăgimii sînt pal cı یفن‎ lui Ver “m — 
clu öczi NA, oarele 


20 martie 1657, pri , 
artie 1657, prin care Gheorghe Rakoczy II نه‎ de un document, din 
starea de iobăgie es 

te 


un jug care presu Fa 

ii 2 su. presupune « miserii asemenea ca miseriile din tara tätär. 

İ ascä şi chiar mai 
mai 


Activitatea ctitorilor locali ; 
2 ocali, odini 7 
s-a redus astfel simtitor, i 008 زين‎ n i 
idise de ena iobagii avind de infruntat mari iain ea de fara, 
Rareori se mai ridic: 7:7 
a mus monument ortodox, mai mult prin gri 
bisericii sf. Nicolae cwm y ie Neagoe es ə .. 5 
lui Petru Cercel şi a lui le din nou märitä cä i $ acerea 
i Aron Vodă 219 j către sfîrșitul secolului prin gri; 
pare să fi fost cti on Vodă 219, iar Radu de la i secolului prin grija 
نم‎ aa de minástirii de la Geoagiu de Fo ea Sthésnpulit, 
pat 520, İn 1525 moldovenii impadebesu a, se tirziu 
răveli biserica 


67 


i i -au mai väzut in 1895, la o reparatie a bisericii, 
5A > ا رد‎ are WA in vremea lui Petru Rareş, Mer la 
Vad, pe Somes, devine resedinta unui puternic episcopat he Lp" E 5m 
rámas nezugrävitä, dar reparatiile ulterioare au distrus 7 Er mens e 
refäcea minästirea de la Hordou, pe valea Rodnei, reședința یب ردو‎ 
vainic rival al lui Atanasie de la Vad 2#, Prin 1539 era er üə. s 
din Banat, ia” in 1564 se construia şi se împodobea ri, Românesti səv. Pribegi op, 
ctitoria domnitei Zamfira, fiica lui Moise Vo . bu (1558—1562), Elena doamna 


5 3 zi 1 i la Lanc 

a Romäneascä zideau minästirea de es A = 

pto Vodă — fiul Chiajnei — refăcea prin 75 2 de arde SN să 
S-au mai construit, desigur, și alte monumente dar docu race 


nax iar ziduri veli din aceastá vreme nu se mai aflä, 
ji O en me purtătoare sd márire cind se implinea prima unire 
= u recy t | lui Mihai Viteazul, ctitoriile voievodale au acoperit 
a țărilor române sub sceptrul ui Mihai Tie Mureş, la Ocna Sibiu, la Lu- 
ca o mantie întinsul Transilvaniei. La Făgăraș, la lirgu ! ۳٧ : 2507 
ə = ANG seni încă. marele domn a ridicat lăcașuri care îi asigurau 
jerdiu, la Alba lulia şi în alte pol pee ihai Vi | a zidit si întărit ctitoriile sale 
credința noilor supuși 227, Graba cu care Mihai Viteazul a zid pes hm 
transilvănene dovedește O dată mai mult că el nu urmărea e 4 gin 
de mărire, ci dimpotrivă © așezare statornică a unităţii e i yx we 
Din toată această perioadă de zbuciumată istorie nu s-a păs = eci : Pes 
márturie care atestá activitatea zugravilor romani in Transilvania, ste Vin a Wes 
icturile murale care decoreazä fatadele corului bisericii evanghelice in DIRLOS 
localitate situatä pe valea Tirnavei Mari, nu departe de Medias ə | 
Constructie simplä, cu o singurä navä şi cor cu absid3 poligona å, ipsitå de obis- 
nuitul turn vestic, biserica din Dirlos surprinde privirile prin măreția zidurilor cenuşii 
-gälbui, prin frumosul portal gotic, prin dantelaria „bogată care ornamenteazä 
ferestrele gotice ale corului, dar mai ales prin strälucitoarele resturi de picturä, 
pe un fond albastru intens, amintind pe cele de la Voroneţ, care decoreazä partea 
de sud şi de est a absidei. ۱ : / 
İnfaşurfnd zidurile corului si ale absidei cu © esarfä multicolorä, resturile de pic- 
turä s-au pästrat mai bine imediat sub cornișă, la adăpostul căreia culorile au înfruntat 
cu mai multă ușurință biciuirea ploilor și zăpezilor. Programul iconografic al decoraţiei 
este inspirat de ciclul Patimilor reprezentat aici în episoadele principale. Urmărind 
de la sud către est și nord desfășurarea iconografică, identificăm următoarele scene: 
pe latura sudică a corului este zugrăvită Prinderea lui Isus. Partial ștearsă — colțul 
din dreapta jos fiind complet spălat —, compoziția se citeşte încă cu ușurință. În 
centru, luda dă sărutul trădător, imbratişind cu vioiciune pe Isus care asteaptä särutul 
trădării într-o atitudine de liniște. În stînga, Petru a trîntit la pămînt pe Malchus, 
deasupra căruia se apleacă gata să-i taie urechea. În spatele lui Isus, în dreapta, 
un ostaș se pregătește să-l lovească cu O bitä. Ostașii care alcătuiesc escorta 
sînt înarmați cu bite sau duc făclii în formă de cornet. Întreaga scenă se desfășoară 
pe fundalul unui peisaj stîncos, alb-roșcat, cu vegetație săracă. În continuare, pe 
peretele sudic al absidei este zugrăvită figura de dimensiuni uriașe a sfintului 


68 





Cristofor, purtătorul lui Cristos. Proiectatä pe un fon 
loi, figura sfintului isi mentine hh fond 
ales in ər d trăsăturile sint brune | ba nr Faţa este roșcată, mai 
brun roşcat, la ul cu ocru şi brun. Aureola i mes dat pictate m 
si alb. Sfintul este m. cu o lungă fint gine cu dubla margine, brun 
orizontale cu motive albe şi roşii, pest mante o namentată în rinduri 

visinie cu platcä albă in 
mantiei este aruncat pe 
țărănească albă cu înflori- 


albastru, ușor ștearsă de 





siluetele celor trei A 

ei cruci. Ín centru 
; a ə gata . ei ج‎ cele douä Marii şi de lon 
in timp ce celălalt hof isi dă sfîrșitul in ghearele unui dac مس‎ as : 7 
; sint diferit colo- 
ca à asa albă şi mantie visinie, 
tunici roz sau albastre şi poale verzui sau roz. lu re de cocleală. Îngerii au 
mu یت و‎ pare E fi avut Şi un peisaj arılar. Ai compozitiei, 

bs kan ə. quis aproape in intregime distruse yə rer : 
absi ge figura lui Isus în fata unui judecător în jilt (Pi peretele estic, al 
de nord-est se mai păstrează doar un fundal de ae (Pilat?), pe peretele 
trei potire mari. Peretele de nord e împărțit în trei panouri fe up end Albania și 


decît treimea superioară, apărată de cornisä, İn pri din care nu s-a păstrat 

k ۱ . In əzir 

două arcade, al doilea pare să fi məz 2 te 7 ven 
e crucea, 


capul lui İsus şi douá personaje), iar i ۳ 
stincos cu o cruce în fundal, — Be ee di alt 17705 دو‎ 
İn afara acestor fragmente, biserica din Dirlos ا‎ jue i 
pe portalul vestic: resturile unui bandou decorativ alcătuit din od 
pe fond negru, pe intradosul arcului exterior, iar in timpan 一 ilu ARD en 
tor intre douä siluete, probabil ale Mariei si lon Botezätorul ae ueta lui Isus judecă- 
Deisis, atit de frecventă în arta Orientului ortodox. in deci temei 
aparțin tradiţiei de artă românească în Transilvania, aşa cum a cn ie بو‎ 7 
in deceniile anterioare; ele prezintă însă o nouă contaminare En 75 
aker fireascå la un zugrav care lucra in zona de ea jc fida 
de a gama cromaticä vie, miscärile agitate, dra brilla bogate, 
Idurile de arhitectură sint tot atitea aspecte care vădesc puternic 7 | E fice 
ə asası ne de mult in limbajul local. Compozanta goticä ue aic 
en . 2 Pu mai colturos, in simplificarea expresiilor, in faptul cá dese- 
esi is y actor ordonator al imaginii, culoarea fiind așezată în tente plate 
pt vorbind, amprenta spiritului popular sub semnul cáruia au fost eee 


69 


aceste zugrăveli este cea care determina, în ultimă ا‎ inu. en artistică, 
Exprimarea mai simplă, mai directă, fără supletea specifică picturii „ motivele 


decorative de pe cămăși, amintind ornamentica å ; t 
al nd toate acestea sînt semnele artei unui meșter de țară localnic. Dincolo 


de invätämintele acumulate, meşterul de la Dirlos și-a ee en, a a 
unui artist de țară, sinceritatea sa revärsindu-se cu Jeena leet 2 kje ve 

Trecind dincolo de prezentele — destul de 7 = ۲ co or 
stilistice gotice, ceea ce este definitoriu pentru ana iza stilis Kerr Å e la 
Dirlos este tocmai afırmarea unei gindiri decorativ-monume 7 .. care 
se cristalizase in marea școală moldoveneascä de pictura 5-۳ یبفلا‎ meritä 
o particularä atentie. Este adevärat cä programul iconogratic es — se știe 


că iconografia rămîne mai întotdeauna expresia gîndirii Le ar a omme wai 
— dar la Dirlos, ca si la bisericile moldovenești رن‎ Adu ela 7 > eros 
corului este ginditå ca un tot unitar, ca UN ansamblu omogen, tapt cu D p neobisnuit 
in Transilvania, dar comun Moldovei in această vreme. Călător prin Moldova, poate 

; de picturä de aici, pictorul de la Dirlos a 


chiar ajutor pe unul din marile șantiere de ut to 
deprins in orice caz ceva din tehnica maeștrilor săi, ceea ce explică starea de conser- 
vare a lucrării sale, incomparabil mai bună decit a oricăror alte picturi murale exte- 


rioare transilvănene. یت‎ ۱ 
äturi ale Moldovei cu Transilvania in vremea lui 


Permanentele si strinsele leg ۱ 
Ştefan cel Mare şi Petru Rareş, numeroasele lor feude transilvănene — Cetatea de 
Baltă se află la numai 30 de kilometri de Dirlos — ar putea constitui o explicație 

i operă, analizată pînă aici, se așază în al 


pentru formaţia zugravului anonim a cărui à 
patrulea deceniu al secolului al XVI-lea, pînă către 1544, cînd comunitatea săsească 


a adoptat reforma. 1 

Desi pusä la indoialä, folosirea unui zugrav roman pentru decorarea unui monu- 
ment catolic nu trebuie sä surprindä, prestigiul unor artişti reuşind deseori sa treacä 
peste îngrădirile confesionale şi ideologice ale timpului. Prezența românului Turbulea 
ca pictor de casă al regelui Ştefan Bathory este încă o dovadă în acest sens 229, 

În perioada în care această lucrare se afla sub tipar, lucrările de restaurare 
intreprinse la cetatea din Tirgu Mureș veneau să confirme activitatea ctitoricească a 
lui Mihai Viteazul. Într-adevăr, în încăperea „şcolii“, în care se știa că marele 
voievod își amenajase un paraclis, au fost descoperite fragmente de picturi murale, 
între care o foarte frumoasă figură de sfint ierarh. Cercetărilor viitore le revine 
datoria de a adinci problemele acestor picturi, executate, poate, de către unul 
dintre cei doi pictori domnești, Mina sau Nicolae Cretanul. 


țărănească, aspectul evident rusticizat 








rale românești din 
ume realizări art 


tendințele centripete ale celor trei tari romina ə de dezvoltare, subliniazä 


Transilvania medievală 
istice eminente, anume 


pentru satisfacerea cerințelor artistice mereu mai: ə să facă apel la meșteri străini 
nite cu mijloacele modeste ale meșterilor populari. Este care nu mai puteau fi împli- 


nord-italiană. 
O izolare de mediul artistic romanico-gotic nu era 


Dar infuzia stilistică și iconografi i i 

romäneascä din Transilvania doar ur rommer تا‎ 5:77 
tot mai strinse care se statornicesc, incepind din a doua jumätat 707 
cu țările române surori, de curînd constituite ca state id ədə a 7: 
Ale en a be „Picturi românești din Transilvania. de we 77 
bot شه سه‎ ice cit și stilistice — încît, doar cîteva decenii ml ru, 
o. 7 in care se cristalizeaz3 o atitudine artisticä ori inali, 
رس اسان‎ vice icate atit tradițiile artei bizantine trecute prin Filiere 
secolului al XV-lea, dra واه‎ ee Monumentele de la inceputul 
ae ی‎ pictura ortodoxä — stricto sensu 202 kle vid irm 

se prin imbinarea de elemente occidentale si orientale intr-o sintezá originală 


și expresivă care poate fi numită ima si | 
AR i دو‎ p pe drept cuvint prima sinteză întru totul proprie 


71 





NOTE 


Din istoria Transilvaniei, vol. |, ediţia a ۰ 


Ştefan Pascu ș.a. vor 
laboratorii, Cetatea Däbica, in Acta Musei 


1 Constantin Daicoviciu, 
Rusu și co 


Bucureşti, 1963, p. 97—105; St. Pascu. M. 
Nopocensis, V, Cluj. 1968, p. 153. 

3 Charta din 1019 a lui Vasile II Bulgaro: z 
cuprinzind şi Banatul supus jurisdicției episcopatului de Branic 


in Byzantinoslavica, 1958, nr. 2, م‎ 215). 
crestinismul latin al primilor romäni, D. Onciul, Poba Formosus İn tra- 


vol, 1, Bucureşti, 1948, p. 315, 322. 

4 |, Balogh, Les edifices de bois dans Varchitecture religieuse hongroise, Budapest, 1941, 
p. 12-13, İn 1092 sinodul din Szabolcs arăta necesitatea reconstruirii vechilor biserici distruse 
de foc, dovadă că fuseseră construite din lemn (L. Gal, L'orchitecture religieuse en Hongrie du 
xle—ou XIII“ siècle, Paris, 1929, p. 1). 

5 « Pictura este literatura analfabetilor 


ctonul fixează ordinea eclesiastică din Balcani, 
evo (A. Elian, Les rapports byzan- 


tino-roumains, 
3 Cu privire la 
ditia noastră istorică, în Opere, 


» spunea Walafrid Strabo, unul dintre princi- 
palii inspiratori ai artei evului mediu, în timp ce papa Grigore cel Mare se adresa unui episcop 
iconoclast : € Picturile sint aşezate in biserici pentru ca cei ce nu știu să citească, sa citească 
pe ziduri ceea ce nu pot citi din cărți > (L. Réau, L'art du Moyen dge, Arts plastiques, Paris, 
1935, p. 2). Pe de altă parte sf. Vasile cel Mare scria; € Ceea ce cuvîntul spune urechii, pictura 
mută arată de asemenea prin imitare », iar sf. Grigore de Nazianz preciza: € Pictura lucrează 
cu culorile ca într-o carte vorbitoare ». (Ch. Diehl, La peinture byzontine, Paris, 1933, p. 8), 
tura religioasă de lemn la români a început să fie mai 
nti lucrările lui Coriolan Petrașcu (Bisericile de 
le istorice din judeţul Bihor. Biserici de lemn, Sibiu 
Bucureşti, 1941), Longin Oprișa (seria de arti- 
Creteanu (seria de articole în Mitropolia Olte- 
in Muntenia, București, 1968), Paul H. Stahl 
1965, nr. 3—4). 


6 Multi vreme neglijatä, arhitec 
temeinic studiatä in ultima vreme. Vom ami 
lemn din judeţul Arad, Sibiu, 1927; Monumente 
1931; Victor Brătulescu (Biserici din Maramureş, 
cole în Mitropolia Banatului, 1965—1968), Radu 
niei, 1964—1967, deasemeni Biserici de lemn d 
(Vieilles églises en bois de Roumanie, în Revue des €tudes sud-est européennes, 

7 Documente privind istoria României, (D.I.R.), seria C, Transilvania, sec. XI— XIII, doc. 
45, p. 28, Bucuresri. 1951 


8 Idem, doc. 47, p. 29. 


74 





s سه‎ Sibiu, 1936, p. 182 


Tschanader Diözese, in Mittelalter, Münster i >. 255; ۷ ig 
any megye törtenete, Lugoj, 1906, p. 97 m Westfalen, 1927, colomân Juhász, Die Stifte: der 
reny , P. 212, 204; eee ode 


10 D.I.R., Transilvania, sec, XI—XIII, doc, Res 
11 Din istoria Transilvaniei, |. p. 122. 0, p. 275. 
12 Idem, p. 118—119. 
13 (dem p. 114—115, 
14 dem, p. 120, 139. 
15 Istorio României, vol. II, : 
români İn sec. XIII XVI, sib, Te په‎ P. 120-121; 
is DLR., Transilvania, sec. XIII, vol. Il, p. 297, 396 
17 St. Meteş, Istoria bisericii şi a vieţii religioase a n 
ed. II. vol. 1, Sibiu, 1935, p. 41: Maria Holban, Deposedări 


Mihail Dan, Cehi, slovaci si 


18 D.I.R., Transilvania, sec. XIV, doc. 18 p. 14 
1 Problema începuturilor bisericii di ə 
vistice. Amintită în documente ca «aşezare r: 
Sintä Märie Orlea a avut o vreme privilegii de ti 
anul 1346 a fost däruitä cnezilor din Pestis An rg 
Cinde. pe care tradiția locală o consideră o ctitoră a bisericii 
A középkori magyarország falfestészetének bizánci kapcsal Pu (a se vedea si Entz Geza 
1967, nr. 4, p. 245, 250, notele 7,8,9,40 $1 11) olatairól, in Müvészettàrténeti értesità, 
2 Virgil Våtåsianu, Istoria artei feudale İn țările ۵ 
ne, 
21 În legătură cu problemele tipologice ale bisericii de la si 
op. cita, ۰ 74-77; Gr. lonescu, Istoria arhitecturii fn România, | 
V. Drăguţ, Biserica din Strei, în Studii şi cercetări de istoria ٢ ucuresti, 1963, p. 99—100; 
E 2, p. 299—305; ۷۰ Drăguţ, Contribuţii privind arhitectura goti mien Artä Plasticä, 1965, 
n Studii şi cercetări de istoria artei — seria Artă Plostică 1968 cului timpuriu în Transilvania 
22 2 a » nr. ۹1 ۰ 4 b ^ 
#۷ یت‎ secolul trecut, de cätre Römer Fr. Floris Md ۱ i 
75 sm à es gon, Budapesta, 1874, p. 129 şi urm., picturile bis ey publicat (Régi 
si:amiatim f 1 bibliografie destul de bogatä; dintre lucräril یا‎ uaa iria 
amintim In primul rînd următoarele: 1,D. Ştefănescu, La peint اسا ده‎ magia 
Transilvanie jusqu'au XX* siècle, Paris, 1932, p. 2. Her en Valachie et en 
popom falkepei, Budapesta, 1954 (bibliografie); V. Van ə A. közepkori 
۳ İn legäturä cu problema straturilor, vezi şi Groh Istvan, A k a Sey 
emlékei magyarország, Budapesta, 1906, p. 234 şi urm., d + A közepkori bizánci falfestészet 
p. 397, 402, 760. » de asemenea V. Vatişianu, op. cit., 
34 Sistemul decorului izori i 
ae provizoriu realizat chiar de cätre 
larg răspîndit în cursul evului mediu. İn Moldova, la ووا‎ spini x, 
ı or Humor (1530) şi 


I, Bucuresti, 1959, p. 76-77. 
ntă Mărie Orlea: V, Vätäsianu, 


75 

































5 n 307 | 
0 C i J : 
A 3 | : + 















































.— 


å f Za > 





4— 


1, Sintă Mărie Orlea; vedere exterioară 


2. Sintă Marie Orlea; vedere interioară, picturi murale pe peretele s n 
3. Sintà Márie O 


rles; vedere interioară, picturi murale pe péretele nördic 











: 


9. Sinta Marie Orlea; Nașterea Moicii Domnului 


4, Sintă Mărie Orlea: Schimbari 











(«nw ۱ 
ur 
الا‎ pi تم‎ —— o 








ie ) 


" 
Mar 


13. Sintă 














Pictură din naos, peretele sudic, Bala pruncului 


Strei: 





N 


1۳) 


KULA 


27١ 
v 
2 


Marl 





TH+ 


PATHÉ Gl Al aa Ei n Ye m MU T 


۸ ə 





o 
v 


Criscior; tabloul votiv, 





ME E 
pH ip 











detaliu 








at 


٨ 


N:‏ یټ 
تا 


r, pictură din naos, peretele nordic; sf, Gheorghe” In. luptă cu! balaurul, detaliu 


Crişcior, pictură din naos, peretele nordici sf. Gheorghe fn luptă cu balaurul, detaliu : domnita 
35. Criscic 


34, 


له 
ETT‏ 








36. Cri;cior; 





X 


| 


HEA; 


nn 
رر‎ 
ر‎ ~ 

















he 


1 


cazut în bata 


1 


: 











are; icoana de hr 


ar ə due 


an y" 
YA ۱۴ “tı 
De Sali ال‎ “9 f 


dadır uğ ۲ 








ev Lå 4 Uc 
en a 





ig 


-N 


e 









i +5 ES 
EU ۱ e ~ ۳ 
> ۷ > i Vv 
: r (5-4 "23 
= "m. : Pa , w^ j 
r A ۱ : x ۱ TR 
^ 8 0 d ^ y fes 
"Ad sb på UM 
ğ Ur T. , Er 
۰ LIE 
= , A 4 
(EE د‎ E D : = 
D ۱ 3 - y N : 
A p . 
: ü T h 
ii $ 2 E vt 
AÑ - E: ages 
: t 4 A y 2 


“də 


5 
۹ 
. 
Sa 


| کوب 0957 - سود 





59. Dunsug; pictură din mos, peretele de ۰ 


60, Dentus sfint taumaturg (nios, peretele de n.e.) 
t g 





وود مه پر 


e Er 


+ 


HS 


DI 
i. 
۷ vs 


BENN. 3 
d ww. — - - وټ‎ br 
.. s 
uz it? “ara «Tos 














LISTA ILUSTRATIILOR 


B ica din Sinta Märie Orlea; vedere exterioara. 
B erica din Sintä Märie Orlea; vedere interioarä, picturi murale pe peretele sudic (pot 
identificate în ilustrație detalii din Judecata de apoi, figura unui episcop). 
Biserica din Sintá Mărie Orlea; vedere interioarä, picturi murale pe peretele nordic (pot 

ntificate în ilustrație următoarele compoziţii : inălțarea, Schimbarea la faţă — in regis- 
trul superior; loachim şi Ana la poarta de aur, Nașterea Maicii domnului, Prezentarea fecioa- 
ei la templu, Descoperirea sfintei cruci — în registrul inferior). 
3 Mărie Orlea; Schimbarea la faţă, detaliu. 
aiserica din Sinta Marie Orlea: Naşterea Maicii Domnului. 
din Sintá Mărie Orlea; Nosterea Maicii Domnului, detaliu: sf. Ana. 
din Sîntă Mărie Orlea; Nașterea Maicii Domnului, detaliu. 
erica din Sintă Mărie Orlea; Descoperirea sfintei cruci, detaliu: Împărăteasa Elena și suita, 
rica din Sinta Mărie Orlea: detaliu din ilustratia precedentă. 

cîntă Mărie Orlea; Prezentarea fecioarei la templu, detaliu: loachim, Ana si 














erica din Sin 











erica din S 





icerica din Sinta Mărie Orlea; Prezentarea fecioarei la templu, detaliu: mare preot. 
12. Biserica din Sîntă Mărie Orlea; Descoperirea sfintei cruci, detaliu: patriarhul Macarie. 
13 Biserica din Sintá Mărie Orlea; Descoperirea sfintei cruci, detaliu : garda imperială. 








14 din Sintä Mărie Orlea; pictură din altar, peretele estic; apostolul Matei. 

15 din Sinta Mărie Orlea; pictură din pronaos, peretele sudic; tablou votiv, detaliu, 
16 din Strei; vedere exterioarä. 

17 din Strei; pictură din altar; sf. Toma. 

18 din Strei; pictură din altar, peretele sudic; figură de sfint. 

19 din Strei; pictură din altar, peretele estic; sf. lon al milelor. 


din Strei; pictură din altar, peretele sudic; biserică, 

ca din Strei; pictură din naos, peretele estic; sf. Ecaterina (2) 

din Strei; pictură din naos, peretele sudic; Baia pruncului. 

rica din Strei, picturå din naos, peretele sudic, detaliu dintr-o scena de martiriu. 

arica din Strei; briu decorativ. 

5. Biserica din Lesnic; pictură din naos, peretele sudic; sf. Petru şi Pavel. 

. Biserica din Lesnic; pictură din naos, peretele sudic; Judecata de opoi, detaliu: ostași cu 

jertfe pe umăr. 

27. Biserica din Criscior; tabloul votiv, detaliu; voievodul Bâlea, soţia sa Vise şi Ştefan (naos, 
peretele vestic), 

28. Biserica din Criscior; tabloul votiv, detaliu; Vladislav (naos, peretele sudic). 

29. Biserica din Crişcior; tabloul votiv, detaliu: voievodul Bâlea (fotografie anterioară restau- 
rării din 1968). 

30, Biserica din Criscior; Adormirea Maicii Domnului (naos, peretele vestic). 
Biserica din Criscior; Adormirea Maicii Domnului, detaliu: grup de apostoli. 











۲ 113 
tată 

















LEI 


27 





€ O lume de comori adastä de veacuri, pe blin- 
dele plaiuri transilvane, sä fie descoperitä si asezatä, 
întreagă şi nezdruncinatä, în dreaptă şi sărbătorească 
lumină. Generatii după generaţii, de artiști anonimi 
au durat în piatră și lemn monumente cu aparență 
modestă dar în care stau adunate gînduri mari și 
aspirații îndrăzneţe ce-au răzbătut dincolo de amar- 
nica trudă a unui popor oprimat în secolele de ind 
lungat și apăsător ev mediu. Monumente, deseori 
ignorate dar de o certă valoare, care pot reţine inte- 
resul public deopotrivă prin noblețea artistică și prin 
splendoarea peisajului înconjurător, monumente. în 
care istoria trecută vibrează încă cu o emoţionantă 
intensitate, . . » 1 


VASILE DRÄGUT 


۳۷۱ لا ۲ ا‎ RZA MERIDIAN