Cuvantul Romanesc anul 18, nr. 197, septembrie 1992

ANUL 18 Nr. 197 -SEPTEMBRIE 1992- 


Dacă în România prezenţa ad- 
„Ministraţiei condusă de Ion Iliescu face 
eforturi pentru a scoate din actualitate 
imperativul deschiderii neîntârziate a 
procesului comunismului, necesitatea con- 
damnării comunismului este tot fai mult 
recunoscută, drept condiție indispensabilă 
pentru ruperea de un trecut negru. 

In luna Iulie, mediile de informare au 
anunţat că în Rusia au început anumite 
acțiuni având ca scop definirea 
legitimității participării comuniştilor la 
viața publică. 

Acest lucru este extrem de semnificativ 
căci dacă judecarea răului făcut de ad- 
ministraţiile comuniste este posibilă în 
Rusia, cu atât mai mult ea este. cu 
putință şi necesară în ţările ce au fost 
subjugate de către imperiul sovietic. 

In primul rând este foarte limpede că 
principala circumstanță invocată de către 
prezenta și vremelnica administraţie din 
România pentru a scoate de pe rol 
judecarea cornunismului, conform căreia 


ISSN 
0705-8365 


—— Alex. NEMOIANU— 


începerea unui proces împotriva 
comunismului nu ar fi cu putință căci ar 
degenera într'o "vânătoare de vrăjitoare”, 
este nu numai falsă, ci și prostească. 

Procesul comunismului nu are ca scop 
principal răzbunarea și nici măcar pedep- 
sirea_celor ce au comis crime. Crimele 
comise de comuniști au fost atât de mari 
şi atât de multe încât nici nu stau în 
puterea oamenilor să le încadreze în ter- 
meni juridici 

Ceea ce este posibil și necesar este scoa- 
sterea din viaţa publică şi punerea în im- 
posibilitate de a mai face rău în viitor, pe 
toţi aceia care direct sau indirect au par- 
ticipat la ororile bolşevice. O asemenea 
acțiune nu ar fi o ''vânătoare de 
vrăjitoare”, ci ar reprezenta un gest 
minimal de reparaţie morală și salubritate 
socială. Condamnarea în termeni clari și 
fără echivoc a comunismului și struc- 
turilor sale trebue făcută mai ales în 
numele viitorului României. 

Procesul comunismului 


nici nu ar 


THE ROMANIAN VOICE 
E-LARGEST-ROMANIAN-NEWSPAPER--IN- THE FREE WORLD 


DESPRE PROCESUL COMUNISMULUI 


trebui să se rezume la urmărirea celor 
vinovați direct de crime, ci ar trebui să fie 
un prilej de largă dezbatere a unui sistem 
ce a fost emanaţia răului absolut. Con- 
cluziile acestui proces ar trebui să rămână 


garanţia că ororile comunismului nu vor ; 


mai putea fi repetate în viitor. 

Prin crime comuniste ar trebui înțeles 
tot răul făcut în vieţile și sufletele 
oamenilor. Un rău care încă nu a pierit și 
care mai bântuie prin obiceiuri și prin 
oameni care sunt în poziții de comandă. 
Nu poate fi vorba de dispariţia 
comunismului în România atunci când 
lon Iliescu mai are 


îndrăznește să scoată dela naftalină 
anacronicul steag al “luptei de clasă”. 
Comunismul a distrus, sau în orice caz 
a căutat să distrugă, tot ceea ce dădea 
sens și înțeles vieţii. Oamenii au fost 
programati să se simtă vulnerabili și 


Continuare în pag.5 


CITIŢI 
ÎN ACEST NUMĂR 


articole semnate de următorii 
colaboratori din România 


Adrian GRIGOROPOL pagina 1 
Av.Dr.Nicolae RODEAN pagina 2 
Prof.Dr. Anton MOISIN pagina 5 
Răzvan CODRESCU pagina 6 
Dr.Gr.GHYKA pagina 7 
Aristide LEFA pagina 7 
Dan Emilian ROȘCA pagina 8 
Petre PASCU pagina 10 
Prof.Valeriu NEȘTIAN 
Leonida SCRIMA 


pagina15 
pagina 17 


Pretul unui abosamet anual 
25$/50DM 


ABB 


PUBLICAŢIE LUNARĂ 


EDITOR:GEORGE BĂLAȘU 


- CIRCULATIE IN AFARA CANADEI AFRICA ARGENTINA ANGLIA AUSTRALIA. BRAZILIA. BELGIA. CHILE DANEMARCA. ELVETIA. GERMANIA. GRECIA, FRANTA. ISRAEL. ITALIA. OLANDA, ROMANIA. SPANIA. SUA; SUEDIA. TURCIA. YUGOSLAVIA. NOUA ZELANDA 


ALEGERILE 


-Farsă sau examen de maturitate?- 
—— Adrian GRIGOROPOL— 


ETOILE 


ÎN FAŢA 
ALEGERILOR 
Eugen BÂRSAN 


După îndelungata diversiune a tergiversării şi 


Luând ca punct de 


degringolada creată de ea, care a afectat toate 
domeniile socio-politice, am ajuns în fața alegerilor 
legislative și prezidenţiale dela 27 Septembrie 92. 
Campania electorală orchestra e .. Thescu, 
angajat cu îndârjire în păstrarea poziţiei de şef al 
Statului, este în toi, desfășurându-se pe ruga 
fedesenistă: “Să ne rugăm în genunchi, în fața 
icoanelor, ca cel mai destoinic Președinte al 
României, cel mai viteaz apărător al sărăciei și 
nevoilor neamului, să treacă din nou pe sub arcul de 
triumf al unei noi legislaturi”. 
Căutând să supraviețuiască, măcar pentru încă 


patru ani, forțele stângiste și-au strâns rândurile 
formând un bloc în jurul D-lui Iliescu și FDSN-ului 
ntru a învinge, chipurile, pe “'reacţionarii” și pe 
“dușmanii de clasă”, aliaţi şi ei în blocul electoral 
opoziționist al Convenţiei Democratice. 

Pentru învingerea acestora, respectiv a con- 
tracandidatului Emil Constantinescu și a candidaţilor 
opoziţionişti la corpurile legiuitoare, Dl. Iliescu 
doreşte să se voteze, din nou, ca la 20 Mai 1990. 

E oare cu putinţă ca la alegerile dela 27 Septembrie 
'92 să se tragă o nouă cacialma poporului român? Nu 
putem desprinde de întrebare faptul că mafia 
comunistă iliesciană e mare meșteră în mistificarea 
adevărurilor și în câcialmale. 

Această mafie vede în opoziția Convenţiei 
Democratice o alianță împotriva istoriei politice 
întemeiată de comunism și de răsturnare a acesteia. 
Adică un lucru pe care ea nu poate să-l admită, pen- 
trucă ceea ce vrea ea, este menţinerea poporului 
român într'un capitalism tip “Iliescu”, un capitalism 
dresat comunistic, contra unui vânt care bate din altă 
parte. 

DI. Iliescu duce o politică contra sensului istoric al 
timpului de acum. Se gândește la alegerile dela 27 
Septembrie ca la cele din “'epoca” comunistă și se 
încăpățânează să stea agăţat de scaunul puterii, 
mizând pe conjunctura unui popor nedezmeticit și pe 
faptul grotesc că trebue să profite de asta, fără 
Z scrupule. Continuare în pag. 3 
E TOTODATA a 


LUI ULUI 


STAN A pete ENE 72 a: 


IULIU LUI LU LUI) 


Li 


plecare Revoluţia din 22 
Decembrie 1989, indiferent 
de fațetele sub care este 
privită, știm cu toții un 
lucru cert, că a pus capăt 
ferocei dictaturi a cuplului 
Ceaușescu. 

Acest eveniment istoric 
era de natură să deschidă 
calea trecerii țării noastre 
dela un regim totalitar 
comunist, și rețineți, fictiv 
parlamentar, de vreme ce 
exista o Adunare Naţională, 
la un regim parlamentar 
democratic. real. 

Era firească o tranziţie 
dela un regim la altul. Din 
păcate acest proces socio- 
politic s'a petrecut în 
asemenea convulsiuni, încât 
am ajuns codaşii unei con: 
stelaţii de ţări est- 
europene _ și ne întrebăm 
E pese sau dacă 
se va schimba ceva 
mental. Experiența a trei 
ani ne arată că vechiul 
sistem s'a perpetuat la un 
nivel mai scăzut, prin 
remanența vechilor struc- 
turi comuniste, că țara a 
ajuns să fie gospodărită de 
o nouă satrapie care, cu 
iresponsabilitate, a dus-o la 
ruină, că sub un machiaj de 
democraţie, la 20 Mai 1990 
Sau ţinut alegeri trucate, 
trâmbițate însă ca libere şi 
corecte, prima oară după 42 
de ani de comunism. 

Acele alegeri din hilara 


unda-' 


“democraţie originală”, cu 
un succes parţial in- 
ternațional, unde s'au 
acceptat asemenea 
farse din raţiuni de 
obținere a unei stabilităţi 
regionale prin instalarea 
unui “'despot înţelept”, 
vechi și  învederat 
nomenelaturist, Ion Iliescu, 
un parlament și un guvern 
al improvizaţiilor, de 
patentă ignoranță politică, 
tot atât de subculturale și 
preocupate de jecmănirea a 
ce mai rămăsese din avuţia 
țării, reușind repede s'o 
ducă la dezastru. 
Alegerile_au fost con- 
testate puternic în_interior 
pe măsură ce poporul și-a 
dat seama că fusese fraudat 
cu  concursu arg al 


propriei enter natotrași: Atat 
de triumfanta “putere 
politică”” s'a alarmat 
într'atât încât n'a pregetat 
pentfX ERIE IE Cârmă 
să înfricoşeze în două rân- 
duri populația, cu formaţii 
de asalt _secu- minereşti, 


care în pi au tăcut 
vărsări de sânge, molestări 


barbare și distrugeri 
materiale, toate fără 
discriminare. 


Nu mai insistăm asupra 
acestui tablou de plâns al 
țării, care a compromis nu 


asemenea conducători. 

Intre timp, comunismul 
a €Glapsăb mai pretutindeni 

* şi cu el şi marea Uniune 

Sovietică. In asemenea 
situație era firesc în locul 
totalitarismului comunist, 
profitând de o presiune ex- 
terioară de libertate, să se 
dezvolte un sistem 
parlamentar constituțional 
în ţările din vechiul lagăr și 
treptat şi în România, spre 
a se integra în sistemul 
lumii occidentale. : 

Sistemul parlamentar 
constituțional a început să 
se dezvolte din secolul al 
XIX-lea până în prezent, pe 
baza a două principii: 
suveranitatea politică a 
poporului şi exercitarea 
acestei suveranităţi prin 
reprezentare parlamentară, 
ceea ce implică alegeri libe- 
re şi corecte cu sufragiu 
universal. In felul acesta, 
Parlamentul a devenit un 
centru al puterii politice în 
majoritate, cu o minoritate 
constând din opoziţia 
politică, 

Apar necesare câteva ex: 
plicaţii incidentale: 

: Suveranitatea 
Ropau tul este inerea, al 

ezvoltării 'opiniei 
publice”, care la bar ai a 


subdezvoltat anumite con: 


Duminică a Orbuluiauavut numai pe cei care i-a cepții privitoare la in- 
scopul să legitimeze prin  asmuţit pe făptaşi, dar  teresele și tre! ului 
“fraudă, tot un regim chiar țara întreagă pentrua pe baza cunoştinţelor 
autoritar pretins fi votat şi suportat E aia motan =? 


judeca realităţile. Apariţia 


opiniei publice a eliminat, 
desigur, într'un proces 
istoric îndelungat, con- 
cepțiile învechite ale ab- 
solutismului de orice esență 
şi origine, ca privilegiile de 
rang, de castă, de clasă 
socială etc. Ca atare, 
puterea politică este însăși 
voința majorităţii unei 
colectivități, care constituie 
un popor şi care astfel este 
suverană. sc 

= Sufragiul univers- 
sal este recunoașterea 
modernă a egalităţii 
votului, prin eliminarea 
criteriilor de diferenţiere 
din trecut ca privilegii, 
proprietate, census și stare 
socială. 

- Reprezentarea 
parlamentară este o soluţie 
la imposibilitatea exer- 
citării voinței în masă, prin 
acordarea fiecărui individ a 
dreptului de a-şi alege un 
reprezentant, ce,dacă colec- 
tează un număr prestabilit 
de voturi/mandatări, ocupă 
un loc în parlamentul 
devenit sediul puterii 
politice. 

Mandatul poate fi, ca în 
dreptul civil, de două feluri, 
imperativ sau de plena 
potestas,  Inconvenienţele 

Continuare în pag.5 


E 


a Do PD Pre Pt e AP a Spa DA Omar: d -% 


PAGINA 2 


| 


[2j 


GÂNDURI 
POST-FESTUM 


In această epocă contemporană, în care ne aflăm, 
după prăbușirea Imperiului Roşu al bolșevismului, se 
produc schimbări radicale în toate domeniile și apar 
forme noi de organizare a vieții sociale, economice şi 
politice. Astfel, toate naţiunile și relaţiile dintre ele 
trebue să se adapteze noilor condiţii; raporturile de 
forță s'au primenit și lumea este dornică să găsească 
albiile sale naturale de dezvoltare, progres şi creaţie, 
pe măsura potenţialului sufletesc de care dispune 
fiecare comunitate etnică, închegată pe structuri care 
le a nota caracteristică, particulară, 

n acest context, se cade să vedem în ce măsură 
ROMFEST '92 s'a integrat în viața exilului românesc 
şi care au fost semnificaţiile sale. Să vedem unde este 
puntea de legătură cu '“țara cea adevărată”. 

In primul rând vom sublinia faptul că exilul 
ani fueaereate plin de vitalitate, fapt dovedit prin 
manifestarea impresionantă a celei de a treia ediție a 
Festivalului Românilor de pretutindeni. Românii au 
venit de departe, chiar de foarte departe, pentru a 
participa la această adunare, unde pe primul loc s'a 
aflat identitatea sufletească și etnică a celor care au 
plecat din locurile natale, cu mulți ani în urmă, din 
cauza vitregiei comuniste, dar nu au uitat ceea ce este 
esenţial: neamul și strămoșii lor, regulile de viață ale 
acestora, credinţa creștină şi omenia țărănească a 
unu: popor care a trecut prin toate frământările 
istoriei, cu un profund sentiment de demnitate. 

Pe de altă parte, chiar dacă în România, dictatura 
lui Ceaușescu s'a prăbușit, cadrele, pregătite special, 
ale partidului comunist au furat poporul român, încă 
o dată, și l-au frustrat de drepturile sale, continuând 
să exercite o influență vătămătoare asupra întregii 
vieţi. In fața acestei situaţii absurde, exilul nu şi-a 
pierdut poziția de apărător al valorilor naţionale, din 
condiţiile de libertate în care se găsește. De asemenea 
nu şi-a pierdut şi nici nu și-a diminuat conștiința 
naţională. Nu s'a lăsat amăgit de aparențele 
înșelătoare ale regimului neo-comunist din România 
de astăzi. ROMFEST '92 a semnalat prezența acestuia 
în inima realităţilor naţionale. ROMFEST este un 
veghetor naţional și un îndrumător în cele bune, 
urgente și necesare. In această perioadă de trecere 
dela cele ce au fost sub dictatura comunistă, la cele 
ce vor fi pe măsura intereselor naţionale, este 
necesară multă grijă şi supraveghere pentru apărarea 
acestor interese naționale. Prin aceasta, exilul 
românesc și adevărat își îndeplinește cu prisosință 
misiunea sa; nu doarme pe laurii unor victorii 
aparente, fără nici o consistenţă. 

In altă ordine de idei, pe linia unificatoare a unei 


dimensiuni naţionale în activitățile sale, ROMFEST 
'92 a demonstrat încă 0 dată caracterul pluralistic > 


politic; fără impunerea unei singure formule politice. . 
Pară restricţii i prezentase punctelor de Vedere ale 
grupurilor sau vidualităţilor__ politice. 9) 
democrație reală, fără oratorie seacă. Totul sa 
petrecut la masă deschisă și în expunere publică. Pen- 
trucă adevărata democrație se practică și nu se 
limitează la vorbe fără sfârșit și fără conţinut real. 
Prezenţa celor din ă_a fost odihnitoare și 


întremătoare. Au putut vedea, la fața locului, 
existența comunităților din Exil și felul lor de a 


înțelege problemele şi de a trata subiectele la ordinea 
zilei. Cei de aici au ascultat povestirile celor de acolo 
și au înțeles bine situația din țară, precum și 
frământările pe care le încearcă azi poporul român. 
S'a stabilit o firească legătură sufletească, plină de 
căldura specifică a celor ce vin din Carpaţii României. 
Maturitatea de gândire și de judecare a realităţilor, a 
celor veniți din ţară, este impresionantă, după atâţia 
ani_de sfâșieri și temnițe comuniste. O adevărată 
seninătate mioritică se coboară peste minţile și 
cugetele lor, ceea ce îngăduie să ajungă la lămuriri, 
la limpeziri care altfel nu ar fi posibile. Prin 
întâlnirea celor două părţi, pe pământul libertăţii 
canadiene, s'a cimentat o nouă realitate, o unitate de 
simţire, cugetare și acțiune națională în spiritul celei 
mai strânse prietenii disponibile și dezinteresate, 
pentru cauza națională. Aceasta reprezintă o altă față 
biruitoare a ROMFEST-ului '92. Si prin aceasta, 
putem încheia spunând că ROMFEST-ul este o 
realitate națională peste care nu se poate trece, 


George BĂLAŞU 


CĂTRE CITITOR 


SPRE CUNOȘTINȚĂ: Ţinem să facem cunoscul că 

Redacţia acestui ziar nu impărtăşeşte 

întotdeauna ideile şi punctele de vedere ale 
colaboratorilor din articolele semnate. 


a e E. 


SEPTEMBRIE 1992 


grabă_de__''primenire””_ în 
democraţia unora până mai 
ieri membri de partid, care, 
cu iuțeală, au dat buzna 
spre unele partide sau | 
formaţiuni p 
asemenea, 
aceştia, 
cuviinţă ori săltându-se cu 
prea mare ușurință peste 


(culpabi 


televiziune, opinia publică a 
putut constata nu numai 


telectiială dar_-mai_ales- 
lipsa de responsablitate, că, NUP aseologiee MO) luție MORAL 
când, încleind, cu chiu cu și CIVIC, numai STA 
vai, câteva cuvinte rostite . este calea de urmat, rapor- 
încâlcit, SI la crezul (?) 

postul de primar general al 
Capitalei și în același timp 
acceptând -conștient și an- 
ticipat 


ae ERA Ati aL i 
mulţi dintre actualii can- 
a postul de 


didați 
președinte a 


specifice stării de 
malitate în care au vieţuit 
până în Decembrie 1989 și 


și profesională a omului, 
coleg de breaslă.” 


X enGca tva Arale de 
„„__Proaspât “ide- 


mocrat”', a mai urcat o  condiţionăm şi de o atitu- 
treaptă scara ierathiei  dine de conştiinţă a celor 
E coatele ză în cauză. Dacă partidele 


Pentrucă “tovarășul de 
ieri”, a 
repeziciune bucuria de a i 
se fi recunoscut '“vechimea 
în partid de pe timpul 
studenţiei” cu devenirea în 
“democrat convins”! (?) stea, cât de cât, mai la og 
promovând până și în con- 


«SCRIE-NE, DOAMNE, CUM NE VEZI” 


—Av.Nicolae RODEAN— 


într'o prea mare  îmbucurătoare, DAR, ceea ti 
ce bate la ochi și deranjează 


pe cei cumpătați şi de bună In 


credinţă, constă în 


ocupa, MEREU şi în orice 
împrejurare, un loc pe 


ice, De* 


unii dintre /““banca din față” (TOT EI), 
nesocotind buna ! înveșmântându-se voit 


într'o fotală amnezie a unor 


că Sau aflat și se felul acesta, să de- 


ai lor [tot foşti membri de 
partid) dar care, conştienţi 
și cu demnitate, își văd de 


treburile lor, considerând 


or pregătire in- 


tată 
politic de altă dată. 
Pe de altă parte, este 
bine cunoscută “'optica” 
tuturor partidelor politice 


au candidat la 


nereușita, au 


consta doar în plata uneiă 


rii, singura  “'cotizaţii”” obligatorii pen- 


anor- Președintele 


reconcilieri _năţionale, a 


acceptându-le, în con- mărturisit că în cadrul  Preocupări 
tinuare, ca un “modus acestui partid au-fast DELA 
vivendi”, desconsideră | promovați chiar şi unii din-  lunie 
“*competenţa, corec- |tre foştii membri PCR, 

titudinea, valoarea morală |cărora nu li se e 


reproşa nimic din trecutul 
or politic, simpli cotizanţi. 

Subscriem la acest punct 
de vedere pe care însă îl 


politice “își deschid larg 
porțile pentru cei aproape 4 
milioane de “foști membri 

R, nu este oare PENTRU 
TOTI ACESTIA_o9 datorie 


civică şi_de conştiinţă să | 


înlocuit cu 


parte? Procedând în felul 


ABONAŢI-VĂ LA ZIARUL 


CUVANTUL ROMANESC . 


Abonamentele şi reînnoirea lor, se pot face 


după cum, urmează: 


Din Canada şi U.S.A,, se pot face “Cec Poşta!" 


(Money Order) sau "Cec Personal”. 


Din Europa şi alte continente, prin "Mandat Poştal" sau 


“Cec Internaţional” pe adresa ziarului: 


CUVANTUL ROMANESC 
P.0.Box 78010 
Westceliife Postal Outlet 
Hamilton, Ontario, Canada L39C 7N5 


Second Class Mail Registration Number 4133 


REÎNNOIŢI-VĂ ABONAMENTUL 


neastâmpărul acestora de a P.O5R5, 


OBL 


tidele 


parte din 


or | mâna 


repede” ai 


nuare, 


aceeași 


trebate: 


A A i A â â ne eșelile,!” 

N'aș vrea să fiu yreşit ducerea unui partid aflatîn lor, vrând nevrând aţa = 
înţeles, opoziţie întrebăm: nu cumva pare, însă, că 

i iaca î Po ies ae 14 ă  “aţitudinea”” lor este iz-  teresele electorale Le 

Dar, într'o observaţie Fără „îndoială, —c tă din acelaşi 'opor- puternice Sunt maj 
atentă şi mai ales obiectivă,  “'avalahşa' către partidele | ee zii Se aia ie 
nu poate scăpa îngrijorării democratice, consecința E e i gă, din ce în ci 
noastre o anumită stare de firească a înlăturării Valtădată spre cea puțin, tă 
fapt, constând, după regimului tiranic de teroare | bentruos PE mine; ei smul'” iar, cu 
revoluția din Decembrie și opresiune, _este iată din 1944 şi, în con Jamente, su 


până astăzi, 


obse 


AVOCATI, s'au înscris în 
R., acceptând _să 
militeze pentru o ideolo- 


gi diametral opusă 
conținutului 
profesiunii lor, care reclamă 
ORIU: 


activități politice anterioare | sonalitate, iniţiativă și mai 


insu 


ştacheta simțului măsurii, şi care ar trebui, dim-l| ales independență de gân- toat fala P.C.R, 
“confecţionat” par. . potrivă, să-i Sfătuiască spra7 dire și în acțiune, însușiri, esizând această îm. 
tide proprii, ignorând modestie, încercând, în calităţi, pe care toate par-  prejurare unuia dintre cele 


totalitare 
dreapta sau de stânga) le 


află la periferia  monstreze că “devenirea” < taiga | 9 mai mi s'a 
avocaturii şi că, în fine, lor democratică ar putea fi ignoră cu desăvârșire! răspuns : “Si ce dacă a 
modul lor de apreciată şi în afara ori- Desigur, “acceptarea” dea fost comunist?” Oare, 
“înţelegere, comportare, căror îndoieli sau fi membru al P-C.R. poate fostul monarh, alungat de 
atitudine şi manifestare suspiciuni întrebătoare. fi așezată pe diferite “in: comuniști, ar accepta să fie 
politică”, alimentează De altfel, acești, din tot-  terese”; personale, familiare reprezentat de un. avocat, 
îngrijorător,  discreditarea  deauna, “cavaleri ai momen- ete. DAR nici un avocat nu + fost. comunist? Dar cine 
profesiei . tului”, s'au departajat poate pretinde că s'a inscris să-l informeze pe rege? Este 
Intr'adevăr, la — fariseic şi de unii colegi de- |în Partid, aceasta fiind şi aceasta o “curiozitate” 


unica posibilitate de_ a-și 


Nefiind 


exercita profesia. 
membru de partid darfăcâni 


lăsaţi 


conducerea 
avocâturii din București, 
timp de peste 14 ani, fără 
întrerupere, mărturisesc 
pe inimă că 
NICIODATA nu 
condiționat înscrierea în 
Colegiu, că avocat, pledant, 
de apartenența la PCR. 


subordonat:o totuşi în sensul că. “'respon- Si “raţionamentul, con-  neputăn iliza” 
pretenţiei lor absurde. De  sabilitatea şi „inovăţia”” tinuă. Dacă este așa, organele legale competente 
altfel, aceeaşi lipsă de celor Care au âvut puterea fatunci DECE te-ai înscris măcar în cercetarea cuprin- 
responsabilitate o timp _de e ani nu se [în Partid? Se va răspunde:  sului sesizării acestuia. 
manifestă, _revoltător, SI referă la acei membri de ie convinge e i așa Incheind, voi spune că 


părăsit con: 
L vingerea încât, de urgenţă, și 
după 22 Decembrie 1989, 


explicație a numărului im- tru toți deţinătorii car- |ţi-ai “format” o “altă”  tinuă frământare civică şi 
presionant a celor care  netului roșu, ci la cei care, | convingere, înscriindu-te în  meditând asupra acestor 
se cred “îndreptățiți” spre  javând.putere de decizizr au |unu in partidele realităţi, vom rosti, ca o 
Co asemenea “aventură |nesocotit legea, acţionând ldemocrate? Poate că da. rugăciune: “Scrie-ne, 
politică”?. ODlabuziv şi ignorând cele mai Dar, urmând același Doamne, cum ne vezi!” 
Este adevărat că și astăzi ; |elementare _drepturi- ale raționament, te întreb, cu  nădăjduind că, târâș- 
toți aceştia se folosesc de [omului au săvârşit crime. sinceritate și nedumerire  morţiş, poate după alegerile 
“*metode comuniste”! DI. Corneliu Coposu, DE CE nu stai mai la o din toamnă, nu multă 


„ parte de ce, TU, acelaşi de 
subliniind necesitatea unei ieri 
TAI? Sunt gânduri și 
e care APELUL 
TIMISOARA din 7 
1992 le cuprinde în 
rândurile care urmează: 
““Celor care nu s'au făcut 
vinovați de crime, 
cerut doar zece ani de 
modestie şi 
parte dintre ei, ignorând 
apelul nostru s'a străduit și 
a reușit să acapareze din 
nou cele mai importante Pe 
poziţii în ierarhia puterii. 
Pentru numele lui Dum- 
nezeu, renunțați la ambiţii 
politice, 
respire din nou și să spere. 
Fiţi măcar o dată în viață 
modești şi 
răscumpăra pe jumătate 


decenţă. O 


vă 


printre “ţărănişti 

țara să| PNTCD cu funcţii de 
răspundere. , 

Datele dela pct: 1 şi? 


CUVANTUL RQ 
MANESe 


comuniștii” aproa e 25 
urmărindu-se pă 
acestora la alegerile a: 
Septembrie. 1992, Sad 
Mulţi cunosc din zi 
1 ar 
la Tribunalul municipiu] 
București, secţia IV, civilă se 
află pe rol procesul lui Paul 
Lambrino, dar prea Puţini 
ştiu că M.S. Regele Mihai | 
este apărat de un âvocaţ 


dantă 
i_UNII 


î al 


per- 


(de mai răspândite cotidiene 
din România, 


ca atâtea altele, originală 
și mai ales UNICA. 
Incât, lucrurile au luat o 
întorsătură  nebănuită în 
așa fel  'canalizată” să 
nu mai constituie nici un 
“merit”  neaderarea (în 
trecut) la PCR. De altfel, 
toată_străduința meritorie 
a D-lui Ticu Dumitrescu 
este _fără eficiență, in- 
terviurile ori articolele Sale 


s'a 


aceste rânduri le-am gândit 
le-am scris dintr'un 
îndemn lăuntric: de con-- 


vreme vom mai constata 
IN. că CEI DE ASTAZI SUNT 


TOT CEI DE IERI. 
Doamne ajută. 


P.S. 
1.Este vorba de ziarul 
“România liberă”. Discuţia 
am avut-o cu ziarista 
Roxana Iordache, al cărei 
răspuns “Si ce dacăa fost 
comunist” m'a blocat, pur 
și simplu. 
2. Avocatul reprezentând 
Regele Mihai | se 
numește Mihai Ghiga, fost 
membru  PCR., figurând 


le-am 


le-am socotit necesare pen: 


veți 
tru edificarea Dvs. 


PRECIZĂRI 
REDACȚIONALE 


- Nu garantăm apariţia arti- 
colelor mai lungi de 4 pagini 
dactilogratiate la 2 rânduri. 
Redacţia nu doreşte să in- 
tervină cenzurând prin forța 
împrejurărilor, textele 
supradimensionate. 


*Manuscrisele nepublicate 
nu se inapoiază. 


"Reproducerea articolelor 
este interzisă fără men 
ționarea sursei. 


F- 


CUVANTUL ROMANESC 


SEPTEMBRIE 1992 


PAGINA 3 


STAREA DE PROVIZORAT 
PERMANENTIZEAZĂ DEZASTRUL ȚĂRII 


—— George BĂLTEAN—— 


Toată lumea știe că 
trecerea dela comunism la 
viața normală, liberă și 
îmbelşugată, după o 
perioadă de 45 de ani de 
anormalitate şi distrugere, 
nu se realizează ușor; se 


ducerii”! ţării? Faptele 
dovedesc cert că nu se vrea 
și că, dacă totuşi se face 
câte ceva, acest ceva este 
făcut doar sub presiunea 
partidelor din Convenţia 
Democratică, sub presiunea 


cere timp, concepție clară, crescândă a poporului 
pricepere, interes, român, care se trezește, 
inițiativă, organizare, încet dar sigur, ca și sub 
oameni noi, consens presiunea Occidentului. 


Politica practicată în 


naţional și multe altele. Se 
București este “noi ne 


vrea însă în România 
într'adevăr o asemenea facem că...” trecerea, refor- 
trecere din partea 'fcon- mele, fiind o adunătură de 


EXILUL LUI LITIU UTC LILIECII 


ÎN FAŢA ALEGERILOR 


Urmare din pag. | 


Dar chiar şi în cei nedezmeticiţi sălășluieşte totuși 
o stare de conştientizare că trecutul epocii călăului e 
încă în casa Românului, după cum tot în ei mai rezidă 
şi „oftatul după o ieşire din robia pustiilor, din 
falimentul economic, din blocajul financiar și din 
drama țărănimii ce plânge pe margine de ogor, 
neavând cu ce să-şi lucreze pământul. 

Lumea românească aşteaptă ca alegerile dela 27 
Septembrie să fie colacul de salvare din pustiiri şi din 
debandada creată de “'emanații”” din Decembrie '89 
care “acționează împotriva intereselor vitale ale 
naţiunii. 

Da, lumea românească a obidiţilor așteaptă. Dar, 
oare, cât de copt e mărul sau părul? Cea mai bună 
speranţă, Convenţia Democratică, mizează pe un 
eventual _succes_la preşedinţie şi pe unul de 
aproximativ 30-35 % din voturile pentru corpurile 
legiuitoare, într'o situație ce nu este deloc ușoară; 
într'o situaţie care ne arată că nici nu sa ajuns la 
democraţie. O situaţie în care nimănui nu-i mai pasă 
de nimic. Nici puterii de cetăţean și nici cetăţeanului 
de putere. O situaţie în care una votezi și alta ai. Pen- 
trucă obiceiul pământului ne mai fiind dominat de 
spiritul lui Dumnezeu, se află în mâna D-lui Iliescu şi 


„Neavând scrupule în vederea atingerii scopului, Dl. 
Iliescu  manevrează cu demagogia, dânsul 
încununându-se a fi “reprezentantul celor mulţi și 
săraci”, pe când DI. Emil Constantinescu ar fi cel al 
“celor puţini și bogaţi”. Cu o asemenea demagogie se 
tinde la împingerea Convenţiei Democratice într'o 
înfundătură, luându-i-se orice-șansă de câștig. 

In realitate sărac e tot poporul, bogaţi fiind doar 
cei care, ca și Dl. Iliescu, au făcut și fac parte din 
structurile comuniste și neocomuniste; cei care fiind 
la putere s'au înfruptat și se mai înfruptă din tot ce 
doresc. Mai concret vorbind, cea mai nerușinată 
atitudine este să stai în Palatul Cotroceni, să ai de 
toate, chiar mai mult decât îţi trebue și să te numești 
reprezentantul sărăcimii. Din păcate, demagogia 
prinde la mulţi, întocmai cum o hârtie cu clei dulce 
prinde muştele. 

lar, unde dulceaţa cleiului nu prinde, se vine cu 
dulceața simbolului sfânt al tuturor Românilor și al 


istoriei româneşti, “*Hora Unirii”, pe care partidul D- 
lui Iliescu a confiscat-o, făcând imnul electoraT aT Sa, a arstu. 
O  sâmavolnicie strigătoare cer, care ignoră 
națiunea şi istoria. 

DI. Iliescu vede în prostimea și muncitorimea, pe 
care le curtează cu zâmbete, cu dulceţuri și cu Hora 
Unirii, clasa de serviciu a nomenclaturii. 

Zăpăceala e mare și din adâncul ei, urletul mar 
întrebări paradoxale ajunge la electoratul român: de 
ce Revoluţia l-a dat jos pe Ceaușescu, dacă țara îl ține 
pe Iliescu? 

Unei asemenea situaţii, unei asemenea păcăleli 
trebue să i se pună capăt, Pur și simplu, Românul nu 
mai are voie să se lase păcălit. Electoratul trebue 
neapărat să gândească, pentrucă alegerile dela 27 Sep- 
tembrie sunt mai mult decât un vot. Ele reprezintă o 
răscruce de drumuri, o șansă a schimbării. 

De aceea, în aceste ultime zile ale erei ticăloșilor, 
susținerea nomenclaturiștilor în alegeri îi mânjește 
grav pe cei care o fac, 

E timpul să ne curățăm de mânjeli. E timpul ca 
fiecare să-și asume propria transfigurare care să ducă 
la eliminarea comunismului din viaţa de Statului. 
Calea ce trebue urmată în această privință este Con: 
venția Democratică. Ea_ofe peranța de re nnoire 
morală şi redresare economică, 

Numai când omul-Român redevine un om normal, 
țara lui se va putea desprinde din păienjenișul 
comunist și va intra în normalitatea istoriei. 
Alegerile dela 27 Septembrie reprezintă testul 
neamului într'o asemenea privinţă. 


Ultimul lucru rău care s'ar putea întâmpla, ar fi 
reînscăunarea D-lui Iliescu. 
In rest... Dumnezeu cu mila! * 


Eugen BÂRSAN 
ITI 


SAUNA AAA AAA UA A 


frânturi de fapte in- 
coerente, special derutante 
şi, fireşte, cu slabe 
rezultate, cele mai ac- 
centuate rezultate 
obținându-se în înșelarea 
poporului. Lipsesc măsurile 
cu țintă reformatoare adică 
măsurile clare, precise,con- 
crete și hotărâte. In locul 
lor domnește minciuna, 
înșelătoria și amânarea la 
infinit, care scot la iveală 
teama de schimbare și 
așteptarea din partea ““con- 
ducătorilor”” a vreunui 
miracol, care să-i salveze. 

Si în alte țări foste 
comuniste sunt greutăţi în 
această perioadă de trecere, 
dar toate aceste ţări 
lichidează comunismul și 
dezvoltă libertatea și 
economia liberă. In toate 


aceste__ţări, până şi 1n 


Albania, 
preşedin 
iar Securitatea a fost real 
lichidată. In România [ţară 
de excepție negativă de 


au fost aleşi 


cinci ” decenii) președinte 
este un înrăit comunist, un 
comunis n__fiu, 


adică Ion Iliescu, ce prezintă 
lucrurile vechi în ambalaj 
nou și se orientează în 
întreaga sa activitate după 
reformele din fosta URSS, 
în care domnesc aceiaşi 
comuniști. Iliescu nu se 
orientează după statele oc- 
cidentale și nici după cele 


est-europene, Ungaria, 
Polonia, Cehoslovacia, el 
vrea doar ca după 


modelul lor să primească 
ajutoare financiare din Oc- 
cident. 

Trecerea de după 1945, 
dela democraţie și economie 
liberă la socialism, s'a făcut 
prin ocuparea ţării de 
trupele sovietice, prin forța 
polițienească, brutală, 
criminală. Cert este că 
distrugerea este in- 
comparabil mai ușoară 
decât crearea, producerea 
de valori. Când a fost 
distrusă proprietatea in- 
dividuală, economia, 
cultura națională și liber- 
tatea, au fost arestaţi 
milioane de oameni și uciși 
sute de mii de patrioți, s'a 
declarat că sa ajuns la 
socialism, iar când s'a 
distrus și ce a mai rămas, 
s'a declarat că s'a ajuns la o 
“nouă etapă în construirea 


comunismului”, respectiv 
la  “'societatea socialistă 
multilateral dezvoltată.” 


Spre deosebire de sus- 
numita trecere, trecerea de- 
la socialism la libertate şi 
bunăstare economică se 
bazează pe creaţie, pe 
producerea de valori, de 
bunuri materiale și 
spirituale, ceea ce este mult 
mai greu de realizat,iar 
aceasta în nici un caz nu se 
poate realiza cu comuniști, 
cu Iliescu. 

Reformele economice 
care se cer trebue să con: 
ducă la rezultate concrete 
în dezvoltarea economică și 
nivelul de trai. Aceasta 
înseamnă mai multă și mai 
bună mâncare pe masa 
locuitorilor țării, înseamnă 


îmbrăcăminte, încălţă- 
minte, articole casnice, 
electrotehnice, radio, 
televizoare, foto, com, 


putere, auto, cărţi, 'ex- 
cursii, distracţii, toate la 
preţuri accesibile tuturor 
muncitorilor și ţăranilor, 
înseamnă mai mulţi bani 
stabili în buzunare și în 


CE SĂ FIE, CE SĂ FIE, 


>: 


REPUBLICĂ SAU MONARHIE ? 


Se scrie, se discută și se insultă că ce-i 
mai bine să avem: un rege sau un 
preşedinte. 

Se oferă ca exemple Anglia, Statele 
Unite etc. iar în vâltoarea argumentelor 
se tratează cu muţenie unele detalii: 

Indiferent dacă vom avea Republică 
sau Monarhie să nu uităm că succesul 
depinde de omul ales. 

Istoria e plină cu împărați, regi sau 
preşedinţi: geniali, cu IQ sub o sută, 
ucigași sau chiar nebuni. 

Un punct comun la baza oricărui suc- 


în baza preţurilor impuse de Tovarașa 
cea Mare, iar ca extra-despăgubiri s'a 
practicat “Davai ceas” și “Davai totul”. 

Deci buna stare economică postbelică 
nu depinde de câștigul sau pierderea răz- 
boiului, de țară dacă-i bogată sau săracă, 
dacă în fruntea țării se află un împărat, 
un rege sau un președinte, ci se 
datorește unui alt ingredient care există 
în cele 7 țări industriale și pe care nu-l 


întâlnim în regimurile ce-au adus 
sărăcia și teroarea: acest ingredient 
miraculos se numeşte “Libertatea 


cuvântului”?. 


? 


comuniști, * 


ces îl putem identifica analizând situația 
economică actuală: 

Sunt șapte ţări (G-7) care reprezintă 
puterea industrială mondială și care 

- dentă: le înşirăm în ordine alfabetică: 
“Anglia, Canada, Franţa, Germania, 
| taia, Japonia și Statele Unite. 

Aceste țări, aşezate pe trei continente, 
nau în comun nici rasa,nici religia; ele 
aparţin diferitelor civilizaţii, trei din ele 
au fost învinse în ultimul război, unele 
trebue să-și cumpere pâinea de peste 
hotare, iar pe cartea lor de vizită citim: o 
împărăție, două regate și patru 
republici, 

De partea cealaltă a cortinei, întâlnim 
țările ce-au format Uniunea Sovietică și 
restul sateliților care alergau să bată la 
ușa raiului socialist și acum bat la ușile 
capitaliștilor implorând. împrumuturi, 
că mor de foame. 

Să nu uităm: la încheierea păcii,fosta 
Uniune Sovietică a ieșit cea mai 
“biruitoare”: și-a umflat hotarele cu 
cadourile lui Hitler (Inclusiv Basarabia, 

* N.R.), nu şi-a plătit datoriile (lend-lease), - 
a sărăcit țările învinse cerând enorme 
despăgubiri de război, (Germania a fost 
tot așa de distrusă cum a fost și Uniunea 
Sovietică N.R.), s'au înființat 
Sovromuri, Alianțe Economice ete. unde 
surorile socialiste vindeau și cumpărau 


Fără o presă liberă nu poţi sădi nimic 
trainic. 

E just că se fac şi abuzuri. 

In Statele Unite un individ a ars 


Curtea Supremă l-a achitat. De atunci, 
vânătorii de reclamă gratuită n'au mai 
ars nici un steag. 

Relaţiile extraconjugale din sânul 
familiei regale engleze au fost puse sub 
microscop, dar nici un Englez nu s'a 
gândit să formeze o organizaţie de a 
apăra Coroana de zvonuri și nici să 
angajeze un barrister pentru a proteja pe 
viitorul rege - vorbim de Prinţul Charles 
- de calomniile răspândite prin viu grai 
sau scris. 

Dacă privim la ţările europene care 
cerşesc azi ajutor, vedem că presa a fost 
silită să ridice osanale liderilor cerându- 
le în permanenţă, “să fim uniţi ';numai 
că într'o unire forțată gândeşte numai 
unul singur. 

Primul lucru ce-l cerem viitorului câr- 
maci al ţării e să ne asigure libertatea 
presei. Cenzura, indiferent sub ce motiv 
ar fi introdusă, rămâne tot cenzură. 


iberă care abuzează de libertate, este 
să nu avem. o presă liberă. 


Stroe MOLDOVANU 


| Si să nu uităm: mai rău decât o presă 
l 


Foaie VERDE DE DUDĂU N 


BiNE-i s5oRO, CÎND E RĂU /... 


cont, înseamnă noi case şi 
locuințe pentru noile 
familii. Ori, unde sunt 
toate acestea? 

FDSN, FSN nu sunt în 
stare să conceapă reforme 
economice, chiar dacă pe 
hârtie vor vorbi despre ele, 
așa cum s'a făcut prin 
programul de reforme 
economice al lui Petre 
Roman. Iliescu acceptă doar 
sferturi şi cel mult 
jumătăți de măsuri. Așa se 
face că restituirea pămân- 
tului țăranilor este o bătaie 
de joc. Nu sunt tractoare, 

” secerători și combine, nu se 
găsesc nici măcar pluguri 
de lemn, iar daca se 
meștereşte unul, lipsește 
calul și boii de tracțiune. In 
industrie se lucrează doar 
cu jumătate din capacitatea 


de producţie, căci nu sunt 
comenzi, nu există energie, 
materii prime şi piaţă de 
vânzare. Preţurile cresc, 
șomajul crește, ren- 
tabilitatea scade. Nu sunt 
maşini noi, cele vechi sunt 
defecte și nu sunt piese de 
schimb pentru reparaţii. 
Tehnologie modernă nu 
există, cercetarea ştiinţifică 
este un vis. Nimeni nu ne 
dă nimic pe gratis, bani nu 
avem, nu ne dă nici pe 
credit, căci nu prezentăm 
garanţie, iar investitorii oc- 
cidentali nu vor să in- 
vestească în România, 
““mațul orb al Europei”. 
Starea de provizorat 
promovează doar micile 


acțiuni de moment şi 
înăbușe perspectiva, per- 
spectivă ce se poate 


deschide doar prin reforme 
fundamentale. Lipsa de per- 
spectivă lichidează și cea 
mai slabă speranţă, fără de 
care nimeni nu vrea să 
muncească serios, tinerii 
fug din ţară, iar ultimii 
Germani pleacă şi ei. 
Starea de provizorat 
înseamnă ruinarea în con- 
tinuare a țării, nesiguranţă, 
frică, instabilitate,  neîn- 
credere, bursă neagră, pier: 
deri, și haos, haos, haos! 
Totul se clatină, nu este 
nimic solid, afară de per: 
manentizarea dezastrului 
țării. Din această stare se 
poate ieși doar prin 
înlăturarea lui Iliescu, doar 
prin vot total acordat Con: 
venției Democratice și 
reprezentanților 


George BĂLTEAN 


s; 
4 


PAGINA 4 


E 


Este de mirare că nici o 
forţă politică din România 
nu afirmă răspicat 

reeminența agriculturii 
[i toate variantele ei), in- 
clusiv zootehnia, ca bază a 
economiei româneşti. 

u este vorba, nici pe 
departe, de o reîntoarcere la 


sloganul caragelian că 


“România este (sau trebue 
să fie) o țară eminamente 
agricolă”. A ee pante şi 
susţinem procesul de in- 
dustrializare, progresiv. şi 
multiplu, având drept 
coordonate baza de materii 
prime furnizate de agro- 
zootehnie, materiile prime 
naturale ale României și 
mai presus de orice com- 
petivitatea, cel puţin pe 
plan european şi ren- 
tabilitatea, adică aplicarea 


riguroasă a legilor 
economiei de piaţă. 

| Eroarea majoră a 
economiei socialiste, 


planificate și centralizate, a 
fost că nu a dat nici o 
atenție prelucrării in: 
dustriale a produselor agro- 
zootehrlice. 

Satele au fost golite de 
oameni capabili de muncă, 
cu intenţia specială de a se 
crea un proletariăt utban 


dezrădăcinat şi deci uşor 
manevrabil şi, mai ales, de 
a se dezmembra satul 
„românesc, tradiționalul 
focar de rezistență an- 
ticomunistă şi creator de 
valori specifice, ale unei 
culturi tradiţionale. Co- 
lectivizarea agriculturii şi 
confiscarea pământurilor 
ţărăneşti, după 
împroprietărire, este de 
departe cea mai infamantă 
crimă a ictaturii 
comuniste și en: 
claturii €i, care nu a suflat 
o vorbă împotriva acestui 
genocid, cu referire la clasa 
socială care a fost tot- 
deauna “talpa ţării”. 
Avem aici un exemplu 
percutant de ce înseamnă 
prostia patologică a 
diriguitorilor___ comuniști: 
Bucureştiul avea peste zece 
fabrică o mese O i Tiocare 
cu specificul, rețelele și 
specialităţile ei. S'au con: 
fiscat toate, s'au distrus 
utilaje, SEE risipit ex- 


peri Oloj i s'a 


creat un _“'complex unic” 
cel _de opeşti-Leoideni, 


de proporții gigantice, prost 
aprovizionat, prost condus, 
cu pierderi imense” pe 


planul economiei naționale 


| 
| 


și al aprovizionării de 
specialitate. 
AŞ In fiecare județ se în- 


firipaseră în deceniul 30-40 
mici fabrici de mezeluri, 
unele întrecându-se cu 
5 altele în fabricarea crem: 
Î vurştilor, a șuncii de Praga, 
a mușchiulețului de porc 


afumat. Si aici au fost 
zdrobite toate bunele 
inițiative, care valorificau 


producţia internă. 
Existau numeroase și 
| faimoase case de vinuri. A 
rămas numai L.A.S. și 
| “Gostat'! din care s'au 
| îmbogăţit zeci de mii de 
membri ''fruntași” care azi 
îl votează, toți, pe Dl. 
Iliescu. 

Economia comunistă n'a 
dat în patruzeci de ani de 
existență un singur 
kilogram de caise uscate, 
prune sau mere. 

Fabricile de paste 


SEPTEMBRIE 1992 


PENSIILE AGRICOLE 


——— Constantin MACRI—— 


făinoase, de conserve, atât 
de prospere altădată, de 
produse de panificaţie, de 
patiserie, aveau o existență 
simbolică. In schimb se 
fabrica armament și tone de 


oțel scump și prost. 
Cu alte cuvinte 
susţinem __că recenta 


“reformă agrară!” trebue să 
aducă la renașterea  in- 
dustriei mici, săteşti, de 
prelucrare _a materiilor 
prime, furnizate de cultura 
pământului în diferitele lui 
forme. aa 

Secţiile agricole judeţene 
strunite "de Dl. Surdu, care 
stă cu ochii la Dl. Iliescu, 
trebue să ia iniţiative pe 
plan local, sau să facă 
propuneri guvernului, să 
reapară “cazanele de 
ţuică”, fabricile de spirt, 
uscătoriile de fructe, să fur- 
nizeze tehnologii moderne, 
să facă propuneri pentru 
import de utilaje, micile 
fabrici de mezeluri 
trebuiesc ajutate să renască 
prin credite adecvate pen- 
tru a nu mai vedea spec- 
tacolul de azi, că omul își 
taie viţelul sau porcul şi-l 
aduce la piață, sau la 
“şosea”, la vânzare, în cele 
mai dubioase condiţii de 
igienă. 

Agricultura, repetăm, cu 
toate variantele i, rămâne 
baza bogățiilor țării. Deci 
toată atenţia îndreptată 
spre sate, spre comune, 
spre Centre de” producție 
agro-zoo-alimentare. să 
copiem totul dela Danezi, 
dela Olandezi, Francezi etc. 
Să trimitem echipe de 
studiu la fața locului și să 
facem ca aceşti excepţionali 

) fermieri a 
« România 0 
bogâți. 

Relativ recent, Dl Iliescu 
a făcut elogiul 
““cooperaţiei”!, şi avea drep- 
tate când spunea că ''ideea 
cooperaţiei”” este anterioară 


e fermieri *“ 


lui Marx și regimului 
comunist. ““Obștea”, 
““moșenii”!, ““frăţiile de 


cruce” sunt vechi instituţii 
românești de exploatare în 
comun a pământului și mai 
ales a islazurilor și a 
pădurilor (la Moţi și în 
Vrancea a durat până la 
venirea comuniștilor), 
numai că Dl.Iliescu ignoră 
sau se face că nu ştie, că la 
baza cooperaţiei a stat tot- 
deauna și pretutindeni con- 
sensul şi libera decizie a 
cooperatorilor. 

Sunt L.A.S -urile de azi 
făcute prin consensul celor 
cărora și-au dat pământul? 
Nu sunt ele creația 
regimului de dictatură 
comunistă, care a luat cu 
japca cele mai bune 
terenuri, sau vii, sau livezi 
și le-a afectat Ministerului 
de Agricultură, depar: 
tamentul gospodăriilor de 
Stat, respectiv Partidului, 
care și-a pus acolo oamenii 
lui cei mai servili, la modul 
cel mai propriu? 

Există în aceste I.A.S-uri 


vreun mădular de idee 
cooperatistă? 
Toată ““cooperația”! 


europeană, inclusiv cea 
americană, se referă la 
“aprovizionare”! și la 
“desfacere”. Niciodată la 
“producţie”, 

La producție, tradiția 
românească cunoaște 
“claca”! care este, de secole, 


din ?, 


o instituție de într'a- 
jutorare, în special la 
strânsul și transportul 
recoltei. Această idee de 
cooperaţie la aprovizionare 
(cu semințe, material 
săditor, produse anexe 
cultivării pământului sau 
creşterii vitelor - de pildă 
pentru combaterea gălbezii 


la oi) etc. ca și la 
“desfacere” printr'o mai 
bună valorificare a 


produselor proprii a fost 
permanent încurajată și de 
regimul anterior 
comuniștilor. A existat un 
Minister al Cooperaţiei și 


un. Institut Naţional al 
Cooperaţiei, activând cu 
real succes în acest 
domeniu. 


Aproape că nu a existat 
sat sau comună în care să 
nu fi fost asemenea 
“cooperative”! expres 
denumite “'de aprovizionare 
și desfacere”, Este exclus 
ca DI.Iliescu să nu cunoască 
geneza acestor noi latifun- 
dii care au fost şi sunt 
mijlocul de îmbogăţire a 
nomenclaturii locale și de 
manevrare electorală a 
celor cărora **noii boieri”'le 
dau o bucată de pâine şi 
închid ochii când fură 
fiecare după grad și poziţie. 


L.A-S.-urile sunt vestigii 


anacronice ale unei politici 
agricole de tip stalinist. A 
le menține înseamnă a te 
situa contra curentului de 
împroprietărire agrară a 
tuturor sătenilor. Fiecare 
familie de locuitori ai 
satelor care au ca îndelet- 
nicire agricultura, trebue 
să primească cele 10 hec- 
tare prevăzute de lege. Ca 
“lot de familie” indivizibil 
și inalienabil, pe care cu 
mic cu mare, acum la 
început trebue să sară să-l 
muncească. Primăriile să 
preia staţiile de mașini și 
tractoare, însilozare etc. 
Iniţiativa privată trenează 
atâta timp cât guvernanţii 
nu le acordă siguranța 
proprietăţii. 

Siguranța proprietăţii 
agrare ca şi a veniturilor 
obţinute din munca ta, este 
esența progresului general 
al ţării. Faţă de trecut 
trebue să venim urgent cu 
Legea Casei de Asigurări a 
Agricultorilor, proprietari 
sau neproprietari. 

Este cunoscut, că în 
muncile agricole se  fo- 
losește în măsură de 80% 
și muncă străină, munca 
altuia, fie pe bază de 
reciprocitate fie prin 
retribuţie propriu-zisă. 

În trecut, nici sub 
regimul anterior 


comuniștilor, nici sub dic- j 


tatura lor de aproape 


global la protecţia socială; 
pensie, asistență medicală 
gratuită; concedii de boală 
sau de invaliditate; ajutoare 
sociale în caz de nevoie (ac- 
cident, terapie specială, 
case de odihnă ete.) Ac- 
cesul la toate acestea, 
limitativ enunțate, este la 
îndemâna tuturor 
locuitorilor satului, mun- 
cind în agro-zootehnie, in- 
diferent că sunt proprietari 
sau nu, mari sau mici, 
principalul e să fie 
“asigurat” și să aibă o cotă 
cât mai îndelungată de con- 
tribuție, mai ales când e 
vorba de calcularea cuan- 
tumului pensiei. Pretutin- 
deni IL.A.S.-urile trăiesc 
prin ele însele. 


s'o facem atractivă sub 
toate aspectele: construcții. 
de locuinţe, aprovizionare 
lesnicioasă, abundentă și 


egală ca preţ cu cea dela 
oraș [este sarcina viitoarei -azt: 


cooperații voluntare de 
aprovizionare şi desfacere - 
care trebue ajutată prin 


credite), şi _mai ales 


asistenţă medicală diversă, 


calificată şi nemercantilă. 
Evident toate acestea par 
azi visuri sau utopii, dar 
perfect realizabile într'un 
regim ocrăţie- 
creştină competent și mai 
La ales cinstit, sincer legat de 
nevoile Tocuitorilor satelor. 
Satul românesc modernizat, 
u magazine rari, —6I6c- 
trificat, cu săli popi populare 


Pensiile date A unde să se proiecteze filme, 
comunişti C.A.P.-urilor au sau-să aibă loc manifestări) 
fost bătate de joc: cultural-artistice, distrac-, 

a tive, cu doctor sau dentist 

In viziu, oastră, pe 'la îndemână cu armacie, 
care o propunem în special trebue să devină sau să 
P.N.T.C.D.-ului că, redevină, sub conducerea 
lumea satelor actuale cadrelor didactice, 

ue înfrățită, pacificată, 


trebue înfrățită i 


solidarizată în juru i 
once erai ul Di 
agricultură (agro-zootehnie, 
cu toate variantele sale de 
profil) să devină tot atât de 
sigură și de intersolidară ca 
munca într'o mare uzină. 

Ne trebue_o migraţie in- 
versă,_ acum, dela la 


jumătate de veac, oamenii p sat. Trebue s'o provocăm şi 


satelor, muncitorii agricoli, 
viticoli, pomicoli, crescători 
sau păzitori de vite, 
proprietari sau 
neproprietari, mari și mici, 
nu au fost încadraţi într'un 
sistem de asigurări sociale 
complex și complet, eficace 
și realist. 


In concepția noastră 
fiecare zi de muncă în agro- 
zootehnie trebue con- 
tabilizată și pentru binele 
muncitorului.“ și pentru 
binele beneficiarului, da- 
torită inter-relaţiilor din- 
tre plata cotei minime câtre 
Asigurările sociale, plata 
impozitelor și beneficiul 


sanitare, ale preoţilor etc., h 
mici focare de afirmare a 
talentelor, de cultivare şi 
selectare a valorilor. Dacă 
nu gândim aceste realităţi, 
dacă nu visăm la ele, dacă 
nu le punem în discuţie 
publică, ele vor fi cen- 
trifugate de agitația 
politicianistă demagogică de 
tip tesene. 


Pentru a vă ține 


E 


CUVANTUL ROMANEşy 


= 


SEUL POLITIC 


-: Foto: Natalia Dumitru 


Pământul și roadele lui, 
săteanul, lucrătorul din 


agro-zootehnie, iată — 
principală a Acului şi 


economiediui românesc de 


Cu mici excepții, privind 
satele limitrofe marilor 
orașe, satul românesc an: 
tebelic nu a avut atenția 
cuvenită a politicienilor de 
atunci. 

A urmat colectivizarea, 
lovitura fatală dată satului 
românesc, sătenilor (care 
migrează la orașe, şantieri 
navete distrugătoare etc. 
Noua politică agrară trebue 
să fie, sub multe aspecte, 
revoluţionară. Numai un 
suflu revoluţionar de viață 
nouă, la sate, care să aducă 
lumină, să demaște “aripa 
agrară” a F.S.N.-ului care 
este partidul D-lui Surdu, 
partid inventat şi format ca 
şi Dl.Surdu, de altfel, din 
baronii secțiilor agricole, de 
pe timpul comuniștilor: 
Nici un fel de credibilitate 
nu le poate fi acordată: 
Sunt lupi în piei de oale; 
Au nostalgia C.A.P.-urilor Și 
a L.A.S-urilor, care îi făceau 
de fapt moșieri, fără im 
pozite şi fără grija. ploii IA 
timp. Pentru viitoarele 
alegeri trebue  spari 
blocajul mintal al inerție 
tradiționale și a SCeP 
ticismului lumii rurale: 


la curent cu ultimele știri din România, 
echipa noastră redacțională, lucrează 
fără încetare... Nu rămâneți în urma 
timpului... Citiţi lunar 
„Cuvântul Românesc” 
ȘI participaţi la viața exilului românesc 
pentru a forma un puternic front 
luptă anti-comunistă. 


de 


CUVANTUL ROMANESC 
= 


SEPTEMBRIE 1992 


DESPRE PROCESUL COMUNISMULUI 


Urmare din pag. 1 
dependenţi faţă de Stat. 


de rău 


trădării şi  dispreţuind 


i Impunând o 
sumedenie de reguli şi restricții absurde, 
care în mod inevitabil trebuiau încălcate, 
comuniștii au făcut din toţi cetățenii con- 
travenienți potenţiali. Această situaţie ar- 
tificială, nefirească şi premeditat creată, a 
făcut ca linia ce separă starea sub lege de 
starea fără-de-lege sau mai pe scurt binele 
i să devină vagă, neclară și 
finalmente nesemnificativă. 
asemenea climat valorile morale au fost 
inversate mergându-se până la proslăvirea 

dării valorile şi 
noţiunile fundamentale, familia, religia și 


Administraţia lui |. Iliescu este cel mai 


Intr'un 


proprietatea. 
Pentru a pregăti un 


viitor mai bun, 
această stare de confuzie și provizorat 
trebue curmată neîntârziat. Din păcate în 
România, administraţia Ion Iliescu-Bâtă 
face imposibilă o atare acțiune. 
Administraţia din România condusă de 
Ion Niescu este continuatoarea trecutului 
comunist nu numai prin oameni ci şi prin 


ridicole și 


încet, 
Proclamaţia. 


bun exemplu al celor spuse mai sus. 
Această administrație nu face decât să 
manevreze în ape tulburi, să dezbine și să 
bată pasul pe loc. Scopul ei este dublu: 
perpetuarea la putere și căpătuirea fostei 


nomenclaturi. 
Această administraţie este îngrozită la 
gândul că procesul împotriva 


comunismului va fi deschis căci, con- 
fruntarea cu adevărul, i-ar fi fatală. Este 
bine ştiut că tot ceea ce este fraudă și fals 
există într'un climat de minciună și ab- 
surd. De îndată ce situaţiile frauduloase 
sunt confruntate cu fapte reale, ele devin 
dispar. 
purificator ar reveni procesului împotriva 
comunismului din România. 

Cred că este foarte pozitiv faptul că 
încet punctul 


Un asemenea rol 


cuprins în 
dela Timișoara, care cerea 


scoaterea activiștilor din viața publică este 
tot mai mult acceptat și iarăși cred că 
poziția față de acest punct va deveni și 


oricum ar trebui să devină determinantă 


spirit. 
Ion Iliescu şi cei din jurul lui_nu vor pentru noile alegeri. 
putea schimba _ lucrurile î ine căci ei 


înşişi nu se pot schimba. 


Este un fapt că activistul de partid, cea 
i L în același 
Singura creație autentică a comunismului, 


mai monstruoasă și 


nu se poate schimba. 


„Eliminarea activiștilor de partid. din 
viața publică şi deschiderea_ procesului 


împotriva comunismului vor fi semnele ce 


timp 
în România. 


vestesc că vremuri noi sosesc, în sfârșit, și 


Alex. NEMOIANU 


APEL 


ză 7 mara — 


PAGINA 5 


PRIVIND O ISTORIE A EXILULUI ROMÂNESC 


Astăzi trăiesc în afara 
hotarelor Ţării circa 
6.000;000 de Români, adică 
1/5 din totalul neamului 
românesc. O istorie auten- 
tică a poporului nostru nu-i 
mai poate ignora, nu doar 
din pricina mulţimii lor, ci 
și datorită înrâuririi majore 
pe care au exercitat-o la 
deschiderea  românismului 
spre universalitate. Viaţa, 
suferinţele și realizările lor 
sunt însă practic 
necunoscute în România. A 
venit timpul să înlăturăm 
această ignoranță. 

Apelăm așadar la toţi 
Românii din afara hotarelor 
țării să ne trimită d 
istorice despre c 
lor, despre viața religioasă 
și realizările lor culturale, 
despre opera per: 
sonalităților ridicate din 
mijlocul lor ete. Rugăm să 
ne fie donate exemplare ale 
presei româneşti din exil și 
copii ale documentelor 
istorice semnificative. Un 


apel deosebit facem către 
Românii care au suferit în 
locurile de exil din Siberia 
sau alte părţi ale Uniunii 
Sovietice, pentru a ne 
trimite mărturia suferinței 
lor, fie și numai în scrisori 
manuscrise. Aşteptăm date 
și documente dela Românii 
din “Basarabia, Bucovina, 
Peninsula Balcanică şi 
Ungaria, precum și dela 
comunitățile românești din 
întreaga lume. 

In funcţie de bogăţia şi 
sfera de cuprindere a 
materialelor, lucrarea 
noastră va fi o sinteză 
relativ completă sau una 
doar parţială. Aceasta 
depinde de fiecare Român 
din exil, în mod direct. In- 
tenţionăm să-i adăugăm și 
un volum de documente, 
din cele primite, mai sem- 
nificative. Termenul de 
realizare depinde de prom- 
ptitudinea răspunsului la 
acest apel. Noi oricum vom 
realiza această istorie dar 


nimeni să nu o critice pen: 
tru omisiuni, dacă nu a 
răspuns apelului ce vizează 
tocmai înlăturarea 
omisiunilor. 

Acest apel este adresat şi 
Românilor din țară care au 
trăit în exil sau pot oferi 
contribuţii în date istorice. 


Rugăm ca toate con- 
tribuţiile științifice sau 
memorialistic să fie trimise 
pe adresa: Prof. Dr. Anton 
Moisin, Str. Stadionului, 
10/4, 2342 Victoria, jud. 
Braşov, România. Pe 
aceeași adresă pot fi trimise 
și eventualele contribuţii 
materiale la susţinerea 
elaborării și apoi a editării 
lucrării respective. 

Să acţionăm împreună 
pentru reușita unei istorii 
adevărate şi complete a 
neamului românesc. Bunul 
Dumnezeu să ne ajute pe 
toți. 


Prof.Dr. Anton MOISIN 


Urmare din pag. 1 
mandatului imperativ l-a 
dus la eliminare așa că a 
rămas numai mandatul 
deplinelor puteri, respectiv 
dreptul reprezentantului 
ales de a participa la luarea 
deciziilor cu bună credință, 
că o face în interesul celui 
care l-a votat. 

Dacă opinia publică este 
expresia unei majorităţi, 
î nă „că are drept 


ra Pia 


x ZI i iat e SI i . 
corolar o minoritate. 


Această departajare reflec- 
tată în Parlament a dat 
naştere la instituţia 
opoziției parlamentare. In 
practică, unanimitatea este 
nerealizabilă şi când este 
pretinsă, este forţată, ori 
este o majoritate trucată. 

Opoziția parlamentară 
sa instituționalizat în in- 
teresul puterii suverane 
politice a poporului de a 
schimba o guvernare, 
care nu mai satisface in- 
tersele sale. Deci această 
instituţie reprezintă  alter- 
nativa la guvernare, tot 
atât de importantă ca și 
guvernarea. Minoritatea es- 
te îndrept de a nu fi de 
acord cu guvernarea și deci 
de a schimba opinia publică 
în sensul său. 


Evident, _sistemul 
pe lenanfa tipi 
ii ică existența diver- 
sității care la rândul €i are 

„ sității care la rândul € 


ca instrumente partidele 
politice, care se găsesc în 
permanentă competiție că- 
utând și, putând a câștiga 
în favoarea lor segmente ale 
opiniei publice. 

După cum o majoritate 
guvernamentală poate con- 
sta din unul sau mai multe 
partide, şi opoziția 
parlamentară poate fi com- 
pusă tot asemenea. 
Distincția constă în aceea 
că una este majoritatea 
decizională și alta 
minoritatea. 

In ultima vreme se aude 
tot mai mult de o nouă in- 
stituție, opoziția extra: 
parlamentară. Datorită 
debilității unor opoziții 
parlamentare și faptului că 
actualmente guvernele în 
multe țări devin din ai ce 
mai ternite, pe de o 
re te pe de altă parte, 
apariția de noi centre de 
dezbatere sub mască 
profesională axate pe 


protecţia socială, acestea au 
căpătat o valoare im- 
portantă de presiune 
asupra opiniei publice și 
implicit asupra guvernării. 
Aceste centre nu pot fi 
scoase din contextul poli- 
tic. Deşi opoziţia extra- 
parlamentară nu ia parte 
la activitatea decizională, 
fiindcă încă nu ia parte la 
competiția electorală, ca să 


intre în Parlament, sunt, 
semne că pe căi ocolite 


caută să ajungă acolo şi nu 
este încă limpede ce este 
bine sau rău în aceasta. Un 
exemplu îl avem în Con- 
venția Democratică, din 
țară, în care au intrat o 
seamă de asociații, 
societăți, ligi declarate 
apolitice și chiar un sin- 
dicat liber politic și care 
implicit iau parte la com- 
petiția electorală. Ce poate 
fi mai grăitor decât faptul 
că această Convenţie și-a 
desemnat candidatul la 
preşedinţie, pe Emil Con- 


stantinescu, Vice- 
președinte al Alianţei 
Civice, apolitică, însă 


membră a Convenţiei. 

Si cu aceasta am ajuns la 
“Alegerile” din toamnă. 

Alegerile din 20 Mai 
1990' au fost o farsă. Si ce 
farsă! O știm cu toţii. 

A fost posibil prin in- 
toxicare propagandistică, 
violenţă și fraude. 

Farsa a mers fiindcă 
opoziția în fază de pre- 
pluralism politic abia se in: 
firipa prin câteva partide 
tradiţionale, spre a ajunge 
în Parlamentul care încă nu 
exista, 


Doi da A 
înregistrat un sem u- 
ternic de_învizorare, când 
în | | | 


alegerile locale din 
pi feb le alura, 


Februarie 2, opoziția 
constituită __în Convenţia 
i ELL e 
procentaj Tă nivelul par: 
tidului__de guvernământ, 
FSN, per total, și l-a 
depăşit valorice prin 
câștigarea celor mai im- 
portante orașe împingând 
FSN-ul în interiorul rural, 
unde dominau încă struc- 
turile comuniste și 
ignoranța politică 
manipulată de guvern. 
Voi insista, în per: 
spectiva alegerilor din 


toamnă, asupra unui aspect 


deosebit de important. Nu 
este suficient ca societatea 
modernă să resimtă numai 
modul în care guvernarea îi 
administrează interesele, ci 
vrea să cunoască tot tim- 
pul, și deși, felul în care 
reprezentanţii săi își în- 
deplinesc mandatul și să-i 
aprecieze dacă în viitor 


merită să le mai acorde 
încredere. 
Inainte vreme,_informa- 


rea revenea Parlamentului 
prin buletinele sale de 
Monitor Oficial. In prezent, 


presa scrisă și audio- 


vizualul, “informarea” sub 
o forma monopolistă, ser- 
vindu-se de progresul _teh: 
nic Şi nu fară temei li se spu- 


ne “a patra putere în Stat”. 


Acest nesecat izvor de in- 
ore Goae Pin păcate? 


manipulat Fie de guvern, 
în ţările totalitare, fie de 
magnații mass-mediei, în 
democraţie. 


0 io olor mind oieipreane i 
audio-Yizualul__nu__sunt 


manipulate nici de unii, 
nici de alţii, ceeă_Ce este 


2) Ca ea TE 
doarte ap mass-media 
” reprezin renul principal 


al dezbaterilor politice. ale 
societăţii și este în măsură 
să cristalizeze, în mod 
corect,opinia publică. Mass- 
media este de importanță 
majoră în formarea și 
canalizarea opţiunilor 
politice ale maselor. 

Din momentul 
Revoluţiei, poate și sub 
ghidare externă, cei care au 
înșfăcat puterea politică au 
făcut același lucru și cu 
mass-media, după sistemul 
clasic comunist, 
manipulând fără desen 
scenarii ticluite la 
televiziune și dezinformare 
continuă prin radio și presa 
scrisă. Tabloul acesta este 
absolut caracteristic 
loviturilor de Stat. 
Dispunând de monopolul 
tipografiilor, cotelor de hâr- 
tie, costului, şi difuzării, 
presa opoziţiei şi cea in- 
dependentă n'a putut face 
decât o figură palidă și 
chiar când s'a mai înjghebat 
a fost şi este surclasată de 
noianul publicaţiilor cu 
apartenență a partidului 
unic FSN, ca mijloace 
tehnice și în special cele de 
difuzare. 

Odată apucată zdravăn 


ALEGERILE 


această armă. redutabilă, 
bătălia alegerilor era 
câștigată dinainte. Iliescu 
ales cu 85%, FSN-ul cu 
66%. 

Opoziția reală redusă la 
3-4 partide tradiționale și 
în rest căptușită cu partide 
fantomă de către guver- 
nanți, a luat un loc neîn- 


semnat în primul 
Parlament, trâmbițat 
democrat. Majoritatea 


guvernamentală, “'aleși” în 
aparență erau în realitate 
“numiţi” și am avut în 
continuare parte de foști 
comuniști încarnaţi, 
tradători și colaboratori in- 
filtrați de KGB, ca patrioți, 
sub culturali  veleitari 
jecmănitori și chiar foşti in- 
fractori. Spiritul satiric al 
Românilor pe bună dreptate 
i-a etichetat ca ““Parlamen- 
tul rușinii naționale”. 
Dintotdeauna , Românul 
face haz de necaz. 
Caragiale, un genial trans- 
punător pe scenă a acestui 
aspect tragi-comic al 
nostru, rămâne din păcate 


de permanentă referință 
pentru natura 
politicianismului nostru 


balcanic, care mai mult ne 
amuză decât ne educă pe 
măsura cu care strămoșii 
noștri români ne-au lăsat 
dictonul “'ridendo castigat 
mores”. 

Situaţia care ne va con- 
frunta în toamnă este de 
natură să ne înfrâneze 
râsul. Tara se găseşte, 
într' adevăr pe toate 
planurile, pe marginea 
prăpastiei. Poporul chemat 
din nou „la alegeri generale 
legislative și prezidenţiale, 
acestea din urmă introduse 
cu sila de o Constituţie care 
a torpilat tradiţia noastră 
milenară, monarhică, este 
mai mult decât obligat să-și 
amintească de 
suveranitatea sa politică şi 
să şi-o exercite în modul 
cuvenit care se impune. 

S'au produs mutații sem: 
nificative după trei ani. In- 
stituția opoziţiei politice a 
crescut simțitor în 
capacitatea de a juca un rol 
decisiv care ar putea s'o 
depășească pe aceea demon- 
strată la alegerile locale, 
când a egalat partidul 
guvernant grav erodat de 
nepricepere şi corupție și 


subminat de lupte intestine 
pentru fotolii mai înalte. 
Deja, la ultima mineriadă 
din Septembrie 1991 sa 
declanșat divorțul Iliescu- 
Roman. Puterea politică, în 
derută, a confirmat prover- 
bul că pe o corabie care a 
luat apă și începe să se 
scufunde, primii care fug 
sunt șobolanii. Nu mai este 
vorba de salvarea națioanlă, 
ci să se salveaze cine poate. 
N'a fost scutită nici Con- 
venția Democratică, unde 
aranjamentele prealabile cu 
DI. Iliescu a liderului PNL 
au intrat în acțiune și par- 
tidul cel mai puternic, 
pretins din opoziţie și cel 
mai slab din coaliția guver- 
namentală de tranziţie, s'a 
despărțit de Convenţie 
aruncând vina după ritual 
celorlalți parteneri. Dar 
prin meritul Președintelui 
Convenţiei, Dl. Corneliu 
Coposu, șocul a fost supor- 
tat mai bine decât de ad- 
versarii de toate culorile şi 
se străduieşte în con- 
tinuare, nu fără poticneli, 
să depășească, în campania 
electorală, criza generală a 
pluralismului. 

Aspectele de farsă elec- 
torală n'au lipsit, nu lip- 
sesc și încă vor mai fi cu 
ocazia celui de-al doilea test 
important în alegeri. 

Voi da numai un exem- 
plu. In jurul stabilirii datei 
alegerilor, spiritele s'au în- 
cins la incandescență. Se 
știa că Președintele Iliescu, 
urmare fracturării Par: 
tidului FSN, revenindu-i 
una din părţi, avea nevoie 
ca de aer de timp ca să-și 
poată organiza, în stilul său 
comunist, realegerea. In: 
tregul celălalt eșicher 
politic spre a nu-i da 
răgaz susținea, spre mirare, 
în frunte cu Premierul 
Stolojan al guvernului de 
tranziție, data de 26 Iulie, 
ca ultim termen fatal, alt- 
minteri totul se duce de 
râpă. lar alegerile 
prezidenţiale să să ţină con- 
comitent, pentru raţiuni de 
economie financiară a 
jumătate de miliard de lei. 
Pentru alegeri cât mai 
curate, cele două alegeri se 


impuneau să fie puse 
separat, întâi cele 
legislative. Cele două 


manete de manevră per: 


manentă ale Președintelui 
Iliescu, liderul Senatului, 
Bârlădeanu și liderul 
Camerei, Marțian, cu 
măiastra lor șiretenie, le 
învârteau și le suceau, să se 
bată apa în piuă pentru a se 
ajunge la pragul fatal de 
două luni pentru campania 
electorală spre a obliga la 
amânare, spre a respecta 
şaizeci de zile lucrătoare,ne- 
cesare campaniei elec torale. 
Odată apropiat pragul, s'a 
propus soluția *“medierii”. 
Medierea este o tehnică 
parlamentară, destul de 
recentă, în care o opoziţie 
nesigură speră să câștige 
mai mult prin “consens” 
şi de fapt pierde mai mult 
decât prin competiţie 
viguroasă și onorabilă. 

La punctul de mediere a 
intrat în joc Președintele 
Iliescu, convocând, ca de 
rutină în situaţiile delicate 
cheie, la Palatul minunilor 
Cotroceni, pe Primul mi- 
nistru şi pe liderii par: 
tidelor cu reprezentare 
parlamentară. 

A fost din nou o farsă. 
Cu fața sa “'pocher” 
Premierul Stolojan a 
propus fără nici o jenă data 
de 27 Septembrie, con: 
comitente, pentru 
economisirea jumătăţii de 
miliard. Preşedintele 
Iliescu, cu mult prea 
cunoscuta tonalitate 
minoră când e vorba de 
“consens”, a  înduioşat 
într'atât convivii, încât 
opoziției i s'a uscat 
salivația ne mai putând 
decât să articuleze ceva 
despre separarea alegerilor, 
că ciocanul prezidenţial a 
căzut ghilotină ca la 
licitaţie. . Adjudecat 27 
Septembrie prin “'consens”. 
Cortina zâmbetelor trium: 
fante prezidenţiale a lăsat 
liniştea peste ce n'a fost o 
temută furtună. ză 

Inchei spunând ca 
zarurile au fost aruncate. 
Electoratul român după ce 
a căzut lamentabil la 
primul examen, este 
chemat în această toamnă 
să-și dea corijența. 

Ne este teamă și de cât 
este de pregătit și ca orice 
examen, de corectitudinea 
acestuia. Corijența trebue 
trecută cu brio. 


A. GRIGOROPOL 


- 


pa 


PAGINA 6 


Incă nu s'a stins 
generaţia românească mar- 
tirizată sub trei dictaturi 
(regală, antonesciană și 
comunistă), care a trăit în 
sufletul și în carnea ei 
amarnicul şir de trădări cu 
care Marile Puteri au găsit 
de cuviință să răspundă sin- 
cerei şi naiv-iubitoarei 
noastre înclinări către Oc- 
cident. In ajunul celui de-al 
Doilea Război Mondial, pe 
fondul creşterii. tensiunilor 
europene, am fost trădați 
de vechii noştri aliaţi, 
Franţa şi Anglia, ce au 
refuzat să ne garanteze în 
mod ferm graniţele 
naţionale, părăsindu-ne la 


discreţia odioaselor 
manevre TUso-germane 
(Pactul Ribbentrop - 


Molotov). Siliţi să intrăm 
strategic în grațiile 
Nemţilor, spre a ne feri de 
pericolul bolşevic, vom. fi 
sistematic trădaţi şi de 
aceștia, după jocul in- 
tereselor lor (cazul Tran- 
silvaniei, cazul Mişcării 
Legionare etc.) cu mult 
înainte de a-i trăda noi 
înșine,  încolţiţi de 
evenimente, la 23 August 
1944. A urmat apoi marea 
trădare  anglo-americană, 
consfinţită la Yalta în 
1945, când am fost azvârliţi 
fără scrupule în gura hidrei 
rusești. Numai noi, în eter- 
na noastră naivitate, mai 
speram încă şi-n anii '50 
că... “vor veni Ame- 
ricanii””! 

Singura forță politică 
pur națională, Mişcarea 
Legionară, refuzând,  din- 
colo de mai micile sau mai 
marile ei păcate, strategia 
de umilință și de com- 
promis, a fost crunt lovită 
din toate părţile, iar gura ei 
a fost astupată cu pământ. 
Când camarilla regală și 
coaliția politicienilor 
vânduți au declanșat 
prigoana pe plan intern, 
toate forțele *'democratice”” 
din afară au aprobat-o cu 
satisfacţie și au contribuit 
la desăvârşirea ei. Oricât de 
învrăjbite sar afla între 
ele, marile forţe in- 
ternaţionale acționează 
până astăzi într'un perfect 
consens când e vorba să 
înăbușe tendințele noastre 
de autodeterminare și afir- 
mare națională, Povestea e 
veche (dacă nu cumva din- 
totdeauna). — Raporturile 
noastre cu Apusul au dus 
regulat, în ciuda 
aparențelor, la amare 
deziluzii. De o istorie 
întreagă noi n'am avut 
parte, la vremuri de 
răscruce, decât de min- 
ciuna, trădarea și disprețul 
Occidentului. . Stau măr- 
turie voievozii noștri (și 
mai cu seamă Mircea, 
Stefan și Mihai). Când 
săbiile nu ni s'au 
încrucișat, mai corecţi au 
fost cu noi . vorba lui 
Stefan cel Mare și Sfânt - 
păgânii asiatici decât 
creştinii europeni! 

Dar, mai mult decât alții, 
Sar cuveni poate să ne 
plângem de noi înșine. 
Sutem parcă poporul 
european care se învață 
minte cel mai greu. Oare ce 
ar mai trebui să ne facă Oc. 
cidentul ca noi să ne vin: 
decâm înțelepțește de ob- 
sesia lui?! Oare de câte sute 
de ani și de câte mii de 


trădări mai avem noi nevoie 
până să ajungem la “mintea 
Românului cea de pe 
urmă''?! 

Istoria se repetă azi, sub 
ochii noştri orbiți, 
pregătindu-ne o nouă 
umilinţă. Si mi-e teamă că 
până la urmă vom rămâne 
adevărații vinovaţi: căci e 
oarecum firesc ca lupul să 
te sfâşie, dar nu mai este 
deloc firesc ca tu însuţi să 
te vâri în gura lupului? De 
prostia sa fiecare este, până 
la urmă, singur 
răspunzător... 

Abia _treziţi superficial 
din  coșmarul comunist, 
noi suspinăm într'una 
după... “Europa”. Am dori, 
chipurile, “să intrăm” în 
ea (fie şi pe uşa din dos, 
precum slugile). Ce facem 
noi, în ce avem mai “an- 
ticomunist”, de aproape 
trei ani încoace? Cerșim 
pomenile Europei (când nu 
mergem “să dăm cu jula” 
la ea acasă şi să-i păpăm 


lebedele de pe lacuri!) îi 
maimuţărim instituțiile 
Vechea noastră boală a 


“formelor fără fond”), îi 
adorăm nulităţile (mit- 
terandzii și bernardpivoţii), 
îi asimilăm păcatele şi ex- 
travaganţele, suntem gata 
so lingușim pe la toate 
cotiturile și să'i vindem 
totul pe nimic (dela pămân- 
tul țării până la sufletele 
copiilor noștri)! lar mai 
presus de Europa propriu- 
zisă, umblăm în patru labe 


după indulgențele 
americane și aşteptăm 
“izbăvirea” dela finanța 


mondială! Pare că întreg 
destinul românesc se com.- 
place să atârne dela mila 
bakerilor şi eagleburgerilor, 
ținând să vădim, cu tem: 
belă consecvență, vocaţia 
noastră de apendice politic, 
economie şi spiritual! La 
noi, cine nu tânjește nostal- 
gic după vechiul comunism, 
tânjeşte  monocord după 
noua democraţie iudeo- 
masonică. Când vom ajunge 
oare să tânjim şi după noi 
înșine, după esența noastră 
istorică şi spirituală, după 
propria noastră demnitate 
şi originalitate creatoare? 
Când vom lepăda, în sfârșit, 
mentalitatea de sclavi și 
țoalele de împrumut? Sau 
vrem cumva să le dăm 
dreptate cu tot dinadinsul 
celor care afirmă despre 
noi: ““Românii? Pe cei mari 
îi cumpăr, iar pe cei mici îi 
scuip!!? 

Cu ce ne-am ales noi, 
după aproape trei ani, din 
nădejdile puse în măria-sa, 
Occidentul? Ori de cîte ori 
i-am urmat jocurile politi- 
ce am rămas cu buza um- 
flată. Am sprijinit Războiul 
din Golf și embargo-ul 
împotriva Serbiei și Mun- 
tenegrului și rezultatul a 
fost că am pierdut, de 
dragul bogaţilor noştri par: 
teneri, miliarde de dolari, 
împreună cu orice reală in- 
dependenţă politică! Struc- 
turile europene continuă să 
să ne refuze sistematic și 
“politicos”, F.M.I.- ul ne 
“'condiționează”' cu marea 
ca să ne sprijine cu 
picătura! lar Președintele 
Bush şi junta politică 
iudeo-masono-americană îi 
dă mână liberă lui Boris 
Elțin să-și facă de cap în 
Basarabia (ca un '*demn” 


SEPTEMBRIE 1992 . 


CÂND NE VOM ÎNVĂŢA MINTE? 


——— Răzvan CODRESCU—— 


urmaș al lui Petru 1) și să-şi 
moaie osânza în sângele 
“românesc! Aude cineva 
strigătele noastre de durere 
şi deznădejde? Mai degrabă 
sunt auzite și receptate cele 
ale vecinilor noștri unguri? 
Așa de bine suntem 
cunoscuți și luaţi în serios 
încât jumătate din “lumea 
civilizată” trăiește cu con- 
vingerea că Budapesta 
este... capitala României! 

lar dacă există o oarecare 
brumă de interes faţă de 
România, ea nu depășește 
interesul față de o vacă de 
muls! Dacă ne vindem ieftin 
şi repede, Americanii ar fi 
dispuși chiar să ne acorde 
“clauza”, iar Consiliul 
Europei să ne primească pe 
post de “'observatori” (de 
gură-cască, adică, aşa, ca să 
alcătuim un fel de 
“caracudă” a Comunităţii 
Europene!)... 

Un lucru e limpede: dacă 
noi nu ne vrem cu îndârjire 
binele, zadarnic îl vom 
aștepta dela alții! Dacă noi 
nu ne iubim și nu ne 
prețuim cu adevărat, ca 
Români şi Creştini or- 
todocși, nimeni n'o să-şi 
bată capul să ne facă loc și 
dreptate în istorie! Trebue 
să părăsim, o dată pentru 
totdeauna, mentalitatea de 
toleraţi “la porţile Eu- 
ropei”, să ne decidem a 
valorifica ființa și geniul 
nostru național, să refuzăm 
condiția înjositoare de 
obiecte ale istoriei și s'o 
cucerim treptat pe aceea de 
subiecte creatoare de 
istorie. Ideea lașă şi im- 
becilă că am fi “un popor 

ic” şi “to țară mică” și că 
prin urmare  desti- 
nul nostru nu poate fi 
decât acela de apendice (fie 
al. Răsăritului slav, fie al 
Apusului iudaizat) se 
cuvine scoasă din mintea 
tinerelor generaţii, căci ea 
este morbul care ne sapă pe 
dinlăuntru de prea multe 
veacuri încoace. ““Micimea” 
unui popor sau a unei țări e 


KENT | canon e 
CAFEA | kg, lpuchete 1/4) 
NESS cut. 100 gr. 
SALAM SILIU | kg, 
CIOCOLATA import 
DROPSURI import | kg. 
GUMA [puchet 100 buc. 
UNT/MANGARINA | kg. 
ZANA | kg pia ai 
FAINA | ku 

MALAI | ky, 

PPE hg, 

CACAO | kg, 

ONEZ Ing - 
TELEMEA /CASCAVAL 
LAPTE PRAF 
MASLINE. | Mg, 
ULEI impon | 
VEGETA | 
STAFIDE Ig 


Lg. 


COSMETICE 
Fardurt, rujuri „sau, 

Deudorunt FA, ltexona 
Pasta dinu 


UNIC IN U.S.A. 


PRODUSE ALIMENTARE LA ALEGERE 
Cantitati nelimitate in orice Variante 
NOI REDUCERI DE PRETURI ! 


7758 MUSCHI PORC 1 kg 
4505 MUSCIII VITA 1 kg 
CARNE PUI 1 kg, 
PULPE PUI | kg. 
CARNE MIEL | kg, 


PRODUGE PENTRU COPII 


Preturile includ taxele vamale si transportul in tara. 
Asigurarea 3.00 $.Livrarea la domiciliu a coletelor 
cu produse alimentare, intre 3:5 zile. 
Pachetele nelivrate peste 7 zile » sint GRATUITE |!| 
TRANSPORTUL DIRECT LA DESTINATAR ; 

BUCURESTI 0,30 8/b. + PROVINCIE 0.65 $/lb 


BONUS * 10% REDUCERE, LA COMENZI 
ALIMENTARE PESTE 10 


o problemă de calitate, iar 
nu una de cantitate, numai 
în Europa am putea cita cu 
ușurință 10-12 ţări şi 
popoare mai mici decât noi 
ca întindere și ca număr, 
dar cunoscute şi respectate 
totuși de lumea întreagă, ba 
chiar ocupând locuri de 
frunte în dinamica vieţii in- 
ternaţionale. Exemplul cel 
mai proaspăt este 
Danemarca: ““micimea” n'a 
împiedicat-o să devină u- 
nul din Statele cele mai 
prospere şi mai civilizate 
ale Europei și nici. să-și 
afirme cu demnitate și 
hotărâre punctul de vedere, 
refuzând să facă deunăzi 
jocul politie antinațional al 
rechinilor dela Maastricht. 
Dar chiar în coastele 
noastre există Ungaria 
(trecută și “ea prin ex- 
periență comunistă, e drept 
că aureolată de marea 
tentativă *“contra- 
revoluţionară” din 1956), 
un Stat mai mărunt decât 
noi, dar cât de bine văzut în 
lumea de azi (ruşinându-ne 
la tot pasul, prin com- 
paraţie)! Si pentrucă. veni 
vorba, noi nu vom reuşi să 
contracarăm  iredentismul 
maghiar cu “tactica”! 
stupidă a spumelor la gură, 
adoptată de ceonţi și de 
vadimi, ci numai făurindu- 
ne în timp, prin eforturi 


„concentrate şi ne-retoric. 


constructive, o imagine în 
fața lumii capabilă să con: 
cureze imaginea de care se. 
bucură astăzi Ungaria. Alt: 
minteri s'ar putea 
Doamne fereşte! - să 
ajungem în situație absurdă 
și tragică de a pierde atât în 
faţa “celor mari” (cazul 
Moldovei de peste Prut), cât 
i în faţa “celor mici”! 
Sa Transilvanei), 
rămânând a striga ca 
Oltenii la prune târzii şi a 
ne resemna “mioritic” în 
țara lui Papură-vodă! 
Impasul național în care 
ne găsim astăzi (şi care 
S'ar putea să ne fie fatal în 


Pampera / Diapera 


MASINI INDUSTRIALE SI DE UZ CASNIC 


perspectiva viitorului) nu-l 

vom putea depăși decât prin 
credință, iubire şi nădejde, 
traducând adică în planul 
vieții istorice virtuțile de 
căpătâi ale creștinismului 
nostru strămoșesc. Să 
credem cu sfințenie în 
Dumnezeul părinţilor și în 
destinul istoric al neamului 
românesc! Să ne iubim unii 
pe alţii, spre a co-exista ar- 
monic și constructiv, topin- 
du-ne cu toţii, până la 
jertfă, în flacăra nestinsă a 
iubirii de neam! Să 
nădăjduim cu “dreaptă 
nădejde” în mila lui Dum- 
nezeu și în darurile ce ni le- 
a hărăzit, având pururea 
dinainte imaginea 
mesianică a unei “'“Românii 
ca soarele de pe cer''! Dar 
toate acestea nu vor rodi cu 
adevărat câtă vreme nu 
vom  lepăda “'lenea'”! 

românească (atât cea a 
braţelor, cât și cea a 

minţii), câtă vreme nu vom 

redescoperi - și  reînsufleţi 

etica eroică şi creatoare a 

dăruirii de sine (prin faptă, 

prin gând şi prin cuvânt) 

întru Sinea cea mare a 

Neamului nostru! ““In- 

dividul în slujba Neamului, 

Neamul în slujba lui Dum- 

nezeu'” - acesta este unicul 

principiu ce ne mai poate 
salva în acest târziu al 
Istoriei... 

N'avem nimic (sau avem 
mult prea puţin) de aștep- 
tat dela alţii. Se cade ca noi 
să devenim artizanii pro-. 
priului nostru destin. Căci 
dacă istoria (mai veche sau 
mai nouă) nu ne-a învăţat 
nimic, dacă ““mintea 
noastră cea de pe urmă” va 
continua să rămână doar o 
zicătoare, atunci mai bine 
ne-ar înghiți pământul pe 
care-l umbrim degeaba! Mai 
ales că nu e vorba doar de 
ce facem noi, cei de astăzi, 
cu vieţile noastre onctuos 
târâtoare, ci şi de rușinea 
pe care o azvârlim pe 
nedrept în obrazul morţilor 
noștri... 


i EAST - WEST TRADING AMERICA 


IMPORT / EXPORT ENTERPRISES 
4208 IRISH HILLS DR. SOUTH BEND, IN 46614 
PHONE (219) 299-0441 / FAX (219) 299-1311 


* PRETURI I 


APARATURA ELECTRONICA SI 
MARFURI ELECTROCASNICE LA 
220 V, DIRECT DIN DEPOZITUL 
NOSTRU DIN ROMANIA. 

T.V. COLOR / telecomanda ..... de la 287 $ 
Sharp. JVC, Oreon. Grundig. Samsung, 
Sontec, Tensai 

; *dlagonale 36,41,45,54.63 71 cm, 
VIDEORECORDER 
Sony. Toshiba, Sha, 
VIDEOCAMERE ... 
Panasonic M-7. Akai. Sony 
COMBINA STEREO "ve: 
CONGELATOARE 
FRIGIDERE ...... 
FRIGIDER + CONGELATOR “ZASS 
ASPIRATOARE/GRATARE ELECTRICE 
FRITEUSE./LUSTRE-VENTILATOR sm 13 $ 
CUPTOARE ELECTRICE 15,20,24.32 |. 
MASINA DE SPALAT 16 progr. 
COVOARE PERSANE 2X3, 3x4, sa 


de la 210 ş 


389 s 


257 $ ESP -10 


ser MA INOHETATA 10q. 204, 204 /side 
Crema inguent 2-3 brate „mu „« de la 2145 E 
Sasa MASINI DE FACUT GHEATA Sa a etape 
Louune corp MASINI DE FACUT SUCURI: 5,6 valve 
MASINI DE TRICOTAT 


0 $. 


ROTISOARE 12 pul/ax 


APARATE EXPRESSO/CAPUCINO, 210, 
17, 5 1/ora 


meosaeeenna cete saaaa de la 439 ş Formali 
AUTOTURISME ROMANESTI PRETU 
aa ae 


AUTOTURISME IMPORT 
Direct din tara, cu Vama achitata '85-:90 
Din U.S.A, opliunea Dva.. la 


de licitatie | 
TRANSPORT AUTO URISME 
EUROPA / sau direct In Romania 


4399 ş 


pret 


ABSOLUT CEL MAI RAPID SI 
EFICIENT TRANSFER DE LEI SI 
DOLARI. ORIUNDE IN ROMANIA 


“S9 152400 - 500 LEI 


Sunau pentru rata maina la zi 


DIRECT DIN MAGAZINUL NOSTRU 


CINTARE ELECTRONICE CU MEMORIE. 
PROGRAMABILE, AFISAJ IN LIMBA ROMANA 


la m2, ESP - 15 K (30 memorii) ..... 
SISTEM COMPLET DE SATELIT ....... 
Recelver + LNBF + Parabola (sau separat) 
JUCARII MECANICE SI ELECTRONICE, umport 
BECURI FOSFORESCENTE. LAMPI NEON, 


CUVANTUL ROMANESg 


Intrucât 
deziderate naţionale e lim. 
pede și pentru nişte țânci 
că nu vor putea fi atinse. 
niciodată pe calea politică a 
stângii trădătoare, este 
nevoie urgentă de o 
revitalizare a dreptei auten. 
tice, de un cadru moral și 
politic în măsură a înlesni o 
renaștere românească 
cont propriu. Si întrucât, 
în actualul context politie, 
economic și social, 
resurecția nu pare cu 
putinţa a fi pornită de sus 
în jos, suntem datori de a 
încerca s'o pornim de jos în 
sus, printr'o campanie 
misionară de trezire a 
conștiințelor, de educare 
naţională şi creştină a 
tinerelor generaţii. 

Si să învăţăm și a ne 
purta cavalereşte, admițând 
că uneori putem învăţa câte 
ceva esenţial chiar şi din 
tabăra ““vrăjmașă”: 

Intre crimă si virtute, / 
slobod vei putea 
alege, / căci deasupra este 
Domnul: / mila Lui e scut 
și lege! / Indrăzneşte, deci! 
N'ai teamă /când mul- 
țimea e ingrată / 
prețuirea luptei tale / 
e de fapta-n sine dată/ 
Orice târg e o rușine / 
care  sufletu-ți  despică: / 
pe cel slab laşterne-n / 

țărână, /pe cel vred- 
nice îl ridică. /Dar în 
slava  înălțării / nu fi orb 
de'nchipuirea /că prin 


astfe| 


rostul faptei tu-i dai Dom- 


nului mărirea. / Nici să 
crezi că făr' de tine / voia 
Lui unealtă n'are.../ 
Bucură-te când te lasă / 
să'mplineşti Sfânta 
Chemare! a 

Sunt versuri de-ale 
poetului maghiar Imre 
Madach (Tragedia Omului) 
“recreat” în româneşte de 
verbul mesianic al lui Oc- 
tavian Goga, marele nostru 
naționalist! Fie ca în spiri- 
tul lor profună creştin săfie 
pus temeiul specifical încă 
posibilei nostre mântuiri. 


IN 24 ORE 


OFERTA UNICA se 


DIN BUCURESTI 


„276 $ 
„499 $ 
4193 


rt Belgia 


TRANSPORTAM COLETELE DUMNEAVOASTRA. 
PREDATE PERSONAL DESTINATARULUI. 

IN ORICE LOCALITATE DIN TARA. 

Prezentarea inventarului obligatorie. 

Asigurarea si manipularea 10 $ 

Ule vamale suportate de Ninma noastra. 


PRET UNIC BUCURESTI 1,15$/lb 
TRANSPORT _ PROVINICIE 1,70 5 /lb 
DELIVERAREA LA DOMICILIU EXTRA 1 € 7 Io 


” REDUCERI PENTRU CANIITATI MARI * 
Garantam livrarea Intre 5-10 ile 
de la data sosirii in Romania ! 


SUNATI PENTRU DETALII ! 
SOLICITATI NOUL CATALOG GRATUIT. 
PROGRAM ZILNIC : 9-18 


CUVANTUL ROMANESC 


PAGINA 7 


— SEPTEMBRIE 1992 
e ei a II II E IS DESE E ID EI E DA E e 


PERSEVERENŢĂ 


—Dr. Gr. GHYKA— 


MOTO: Errare humanum est; perseverare-diabolicum. 


Una din însușirile umane 
pe care comunismul a 
îndrăgit-o, a adoptat-o cu 
pasiune şi a perfecționat-o 
prin educare a fost 
însușirea de a persevera. 
Dacă zicala cuprinsă în 
motto-ul de mai sus este 
adevărată și sute de ani au 
dovedit aceasta, atunci se 
poate spune că latura 
diabolică a comunismului a 
fost de a selecta și educa la 
oameni obiceiul de a per- 
severa în rău, în greșeli. 
Evident că fiecare dintre 
noi are în mintea şi în 
sufletul său o capacitate de 
a aprecia rezultatul 
acțiunilor noastre, mai 
mult sau mai puţin obiec- 
tiv, de a lua o hotărâre în 
funcţie de rezultatul 
obținut și de a modifica ur- 
marea acţiunii în funcție de 
această hotărâre. Evident 
că, dacă acțiunea con- 
siderată se socotește a fi 
greșită, eronată sau, mă 
rog, ratată - din diverse 
motive - este normal ca 
această acțiune să se 
întrerupă. 

Diversele biserici sau 
filosofii, în cursul istoriei 
umane au introdus drept 
criteriu de apreciere alături 
de temeiurile materiale și 
criterii morale, respectiv 
au introdus noţiunea de 
bine și de rău, noțiunea de 
păcat etc. 

Si este evident că fiecare 
din noi, în funcţie de 
cultura și filosofia lui, de 


„Vârsta, şi. temperamentul 


mi: 0 în 


considerat. are o anume 
capacitate de a constata că 
.ceea ce face nu este bun sau 
chiar dacă este bun a dus la 
un rezultat greșit, prin ur- 
mare direcția întreprinsă 
trebue abandonată într'un 
mod oarecare. Devine lim- 
pede că o hotărâre în acest 
sens este cu atât mai bună 
cu cât este mai rapidă și 
determină o desprindere 
mai deplină față de linia 
greşită acceptată anterior. 

Consider interesant însă 
de analizat modalitatea sau, 
să-i spunem maniera, prin 
care în funcţie de diversele 
tipuri de cultură sau de 
filosofie se realizează acest 
proces psihologic. Să luăm 
drept exemplu o serie de 
cazuri limită pe care le 
socot foarte grăitoare pen- 
tru sensul lor mai general, 
respectiv situația gene- 
ralilor învinși după cel de 
al Doilea Război Mondial. 
Consideraţi de învingători 
drept criminali de război, ei 
trebuiau judecaţi și con- 
damnați cât mai aspru pen- 
tru acțiunea lor care, în- 
diferent de sensul moral, 
era limpede că practic 
dăduse greş. In cazul 
Japoniei de fapt... la câteva 
luni după capitulare ... nu 
mai aveai pe cine să judeci. 
O rapidă analiză a situației 
lor de învinși cerea răz- 
boinicilor japonezi, conform 
unui cod al onoarei, să-și 
pună singuri capăt zilelor. 
Si ei au fâcut aceasta efec- 
tiv, din bună credință, ba 
mai mult, aplicând pentru 
aceasta tot ritualul cerut de 
codul onoarei multi- 
seculare. Ă 

În cazul militarilor ger- 
mani judecaţi la procesul 
dela Nurenberg, și trebue 
să precizăm că aici sau 
adăugat și demnitari civili, 
condamnările au fost 


deosebit de aspre, 
dintre cei judecaţi 
pedepsiți cu moartea. 

Din câte am putut citi 
despre felul în vare au 
primit moartea acești 
oameni, socot că atitudinea 
lor în tot cursul procesului 
şi chiar în ultimele lor clipe 
a fost exterm de demnă. Ei 
au pledat mai mult sau mai 
puțin drept vinovați - în 
funcţie de faptele lor, de 
convingerile lor politice, 
religioase și în general 
morale. Oricum, în fața 
morții s'au rugat la Dum- 
nezeu pentru poporul ger- 
man și afirmarea meritelor 
lui în lume. 

Trecând acum la exemple 
mai simple, uzuale, cum am 
spune la îndemâna tuturor, 
în Anglia mai ales și în 
toată lumea occidentală în 
general, educaţia elemen- 
tară din fragedă copilărie te 
învaţă, dacă ai greșit, să-ți 
ceri iertare și să nu mai 
repeți greseala.Dacă ești un 
om de Stat-nu mai spunem 
dacă ești și un gentleman- 
atunci te explici, şi drept 
semn de renunțare îţi oferi 
demisia. 

Ce se întâmplă în lumea 
comunistă conform ''mo- 
ralei”” acesteia?  Constaţi 
clar greșeala şi implicit 
rezultatul ei catastrofal dar 
persişti în a greşi, ba mai 
mult, cauţi să explici că 
linia este în sine bună dar 
că  dintr'o eronată 
înţelegere și aplicare a dus 
la rezultate strâmbe. 
Despre partea retragerii din 
fruncţie ca semn de regret, 
sau, mai popular, de 
pocăință ce să mai vorbim... 

Acelaşi comportament la 
orice nivel, în orice țară, in- 
diferent de greșeală, fie 
aceasta greșita interpretare 
a unui umil funcţionar sau 
genociduri enorme 
niciodată până la ei 


mulți 
fiind 


înregistrate în istoria 
umană. 
Capul Germaniei comu- 


niste, E.Honeker , după ce 
ordonă împușcarea oricărui 
cetățean care ar îndrăzni să 
treacă peste zidul 
Berlinului, se refugiază ca 
un criminal ordinar în 
Rusia și cerșeşte adăpost 
pentru a-și trăi ultimele 
zile în Chile. (N.R. Honeker 
sa reîntors în Germania 
pentru a fi judecat.) 

L. Beria, marele 
torționar al lui Stalin, în 
timpul procesului și la 
aflarea condamnării la 
moarte se târăște pe jos și 
imploră să i se lase viața. 
Faimosul şef al Securităţii 
lui Dej, A. Drăghici fuge 
ilegal din ţară ajutat de 
complicii săi încă existenţi 
în Securitatea română de 
după Revoluţia din Decem- 
brie 1989. Si așa, până la 
cei mai mici, trecând pe la 
miniștri și senatori, șefi de 
instituţii şi academii, ba 
chiar directori de mici 
întreprinderi şi gospodării 
colective, toți având însă 
un singur numitor comun, 
respectiv toţi, comuniști 
convinşi și deci implicit și 
complementar... oameni 
fără Dumnezeu. b 

Poate că de aici vine și 
cauza, să-i spunem mai 
academic, primum movena 
a acestui comportament. 
Este cert câ acest tip de 
comportament apare” și 
spontan, în diverse maniere 


şi măsuri, aproape la toți 
oamenii. Dar tot aşa de 
adevărat este că sistemul 
comunist a selectat această 
însușire și prin educaţie a 
perfecţionat-o până la un 
nivel monstruos. Să nu-ţi 
recunoști niciodată vina și 
mai ales să stai perseverent 
pe baricadă căutând să te 
explici, făcând uz de min- 
ciuni și toate sofismele 
posibile!! Noţiunea de a da 
înapoi sau măcar de a 
renunța, necum de a cere 
scuze, nu există practic 
pentru acești oameni. 
Este adevărat că în 
sistemul comunist apar și 
anume situaţii care explică, 
deci implicit justifică 
asemenea atitudine. In 
primul rând, în sistemul 
comunist nu există iertare, 
ba mai mult, pedepsele 


Mariei Eliza (Orleanu) 


nicilor domnitori 
numele de Ghica. 


+ 


LL GRIGORE GHYKA 
1938- 
Din ţară, am aflat trista veste că Dr. 


GRIGORE GHYKA din București, care a 
colaborat la ziarul nostru, a decedat în ziua 


de 9 Iulie 1992, în urma unui atac de inimă. 
Dr. Ghyka s'a născut la 14 Februarie 1938, 
în București, ca fiu al lui Alexandru și al 


felul acesta din familia princiară a vred- 
români 


Dumnezeu să-l odihnească în pace! 


aplicate celor ce au greșit 
sunt imense, in- 
comensurabile față de 
gravitatea faptei. Astfel, 
orice vecin care dă “bună zi- 
ua” unui disident (în lim- 
baj obișnuit un om care pur 
și simplu nu e de acord cu 
stăpânirea) devine un 
criminal contra orânduirii 
comuniste, este torturat și 
închis ani de viață pentru a 
divulga rețeaua de spionaj 
care îl plătește. 
Si câte şi mai câte 
aberaţii care au pornit dela 
lebra lozincă a lui Lenin 
(“cine nu este cu noi este 
împotriva noastră” și prin 
aplicarea adela au 
totalizat milioane de morți, 
chinuiți și întemnițați. 
Insăși sintagma “echilibrul 
terorii” arată la o analiză 
mai atentă o concepție 


1992 


Ghyka, descendent în 


ce au purtat 


REDACȚIA 


ciudată asupra omenirii. 

Oricum “echilibrul 
terorii” a apărut ca o 
““găselniță”” derivată din in- 
tenţiile clar agresive ale 
comunismului. 

Persistenţa în a face răul 
de care vorbim se explică în 
comunism și prin starea 
materială mizerabilă a celor 
de jos sau chiar din jurul 
păcătosului considerat. În 
raport cu această mizerie, 
minimul de avantaje 
materiale pe care le obţine 
din partea partidului, dem- 
nitarul, fie acesta mic de 
tot sau cât de mare, prin 
relativitate pare atât de 
covârșitor, încât... trebue 
să fii nebun să recunoști că 
ai greșit, să nu mai vorbim 
să te dai la o parte în semn 
de regret pentru relele 
săvârşite ... față de alții. La 
aceste avantaje materiale ai 
dreptul numai tu și ai tăi, 
dacă prin ai tăi înţelegi 


alături de cei biologic 
agăţați de tine (copiii, 
soția) şi pe cei complici cu 


tine care se prefac a-ţi fi 
credincioși pe viață. Si toți 
aceștia... ai tăi, din jurul 
tău, te țin, te îmbată, te 
sperie, să nu renunți, să nu 
te explici, să nu ceri 
scuze... deci, să perseverezi. 

Am mai pomenit și o altă 
explicaţie  “'logică” la 
întrebarea, de ce nimeni 
nu-și dă demisia în regim 
comunist? Mi s'a explicat 
că în acest sistem orice 
funcție este egală cu o ''sar- 
cină de partid” deci in- 
compatibilă cu demisia pen- 
trucă în comunism par- 


tidul este infailibil și răz- 
boinicii lui trebue să moară 
dar niciodată să cadă 
prizonieri. Mai pe departe 
această explicație s'ar 
putea aplica la procedeele 
folosite de Sovietici în tim- 
pul războiului dus în 
Afganistan. Orice prizonier 
rus căzut în mâna Afganilor 
era pe, orice cale urmărit și 
împușcat în primul rând de 
către Ruși. Așa deci această 
explicație la prima vedere 
eroică și plină de caracter 
'înseamnă de fapt: eu, șeful 
sau colegul tău, nu-țipermit 
să demisionezi pentrucă în 
acest caz, rupând 
“echilibrul terorii” şi al 
complicității devii liber, 
deci poți desconspira altora 
tot gunoiul și toată 
murdăria în care ne-am 
bălăcit şi ne vom bălăci cu 
atâta plăcere. In general 
însă practica omului comun 
în viața de zi cu zi 
îndulcește perceptele 
morale. Nu s'a ajuns chiar 
aici. Pentrucă asemenea 
oameni au descoperit lesne 
că e mai cuminte să cauţi 
niște ţapi ispășitori, fapt 
ușor de găsit în masa de 
sclavi prostiți din jurul tău, 
și odată aceștia găsiţi, 
reverși ca pe un paratrăznit 
toată vina asupra lor, tu 
rămânând curatca nou 
născutul.|. Si gata de a 
merge mai departe pe 
același drum, chiar dacă 
puțin fardat sau sub altă 
mască. Esenţialul este de a 
persevera în rău, dea nu 
ceda cu orice chip, 


CURSA FĂRĂ DE OBSTACOLE 


—— Aristide LEFA— 


Astăzi, România se află 
într'o situație tragică sub 
toate aspectele - spiritual, 
cultural și economic. Care 
sunt cauzele? Le ştie toată 
lumea! Revoluţia furată de 
comuniştii cosmetizaţi în 
mari apărători ai 
democrației. Aceştia, cu 
girul slabei noastre opoziții, 
au reușit să impună şi să 
legifereze legi care să le 
asigure păstrarea în con- 
tinuare a puterii. Tragic, 
dar adevărat! Nici astăzi 
opoziţia nu este conștientă 
de pericolul ce ne ameninţă 
și nu dă dovadă că este 
capabilă să înlăture acest 
pericol. Dovezi? Dacă la 
28 Ianuarie 1990, când 
comuniștii și-au arătat clar 
intențiile, prin atacarea şi 
devastarea sediilor par- 
tidelor ce li se opuneau, 
toată opoziţia s'ar fi retras 
dela conducere, în câteva” 
luni, poporul i-ar fi 
înlăturat, chiar cu prețul 
altei revoluţii. Dar n'a fost 
să fie așa. Comuniștii au 
obținut majoritatea ab- 
solută în așa zisul 
parlament, au legiferat tot 
ceea ce le-a convenit, fără 
ca partidele de opoziţie să-i 
deranjeze câtuși de puţin. 
Ce a urmat? Întărirea per- 
manent forţelor> 
comuniste ___conservatoare, + 
distrugerea morală şi 
economică a ţării, 
împărțirea opiniei publice 
în sute de partide şi par- 
tiduleţe, în așa fel, încât 
astăzi s'a creat o stare de 
confuzie generală şi s'a 


compromis noţiunea de de- 
mocraţie. S'a mai ratat 
un moment extrem de 
favorabil al revenirii la -nor- 
malitate. Cu aproximativ o 
lună în urmă, eând 
deputaţii F.S.N.s'au retras 
din Parlament, în semn de 
protest, contra amânării 
alegerilor. Dacă atunci toți 
cei din opoziţie i-ar fi ur- 
mat, Parlamentul sar fi 
desființat, guvernul ar fi 
fost obligat să-şi dea 
demisia și ar fi urmat 
alegeri anticipate, pregătite 
de un guvern de uniune 
naţională și nu de către 
comuniști. Ce va deter- 
minat domnilor și 
tovarășilor parlamentari să 
n'o faceţi? In nici un caz 
dragostea de ţară și de 
viitorul ei. Poate cei peste 
şaptezeci de mii de lei 
primiți lunar până la 
toamnă? Cel ce astăzi își 
închipuie că nomenclatura 
comunistă va ceda puterea 
de bună voie este un mare 
naiv. Din păcate, nici astăzi 
nu suntem conștienți de 
pericolul comunist și la ce 
este în stare să recurgă 
pentru a nu pierde puterea. 


Metodele sunt cunoscute 
și se fac simţite încă de pe 
acum. Ne îmbătăm cu 
palidele succese obținute cu 
ocazia alegerilor locale. 


Dacă, printro minune, 
marea masă a alegătorilor 
se va dezmetici, atunci 
comuniștii nu se vor da 
înlături nici dela crimă, 
nici dela o eventuală 


lovitură de Stat, fie civilă, 
fie militară, pentru a 
păstra puterea. Oare ce 
blestem urmărește această 
biată țărișoară, care a plătit 
cu sânge și nenumărate 
jertfe dorinţa ei de libertate 
şi demnitate!? Din vedetă a 
luptei anticomuniste, astăzi 
România se plasează pe 
ultimul loc în Europa. Ne- 
au întrecut și Bulgarii și 
Albanezii. Ei au reușit să 
înlăture pe comuniști dela 
putere și să meargă cu paşi 
hotărâți spre democraţie și 
libertate. Mai mult. Astăzi 
asistăm la o cursă fără ob- 
stacole în goana după 
președinție. 

Zilnic ni se prezintă câte 
un nou candidat. Zic, fără 
obstacole, deoarece nici cin- 
stea, nici bunul simţ, -nici 
dorința de mai bine nu-i 
îndeamnă pe pretendenţii la 
funcţia supremă să 
mediteze cu seriozitate la 
imensul rise pe care şi-l 
asumă. A conduce o lume 
învrăjbită de comunişti, 
săracă şi dezorientată pe 
toate planurile, este mai 
mult decât un act temerar, 
cu obstacole greu de sur- 
montat. Si atunci, ce mai 
rămâne decât setea de 
putere? Intro lume nor- 


mală ar fi trebuit să nu se 
găsească decât cu greu 
amatorul care să-şi asume o 
asemenea responsabilitate. 


Si iată că mulţi, foarte 
mulți, sunt dispuşi să 
primească această imensă 
povară. Intr'o lume normală 


ar fi trebuit să nu existe 
decât doi pretendenți, unul 
reprezentând pe con: 
servatorii comuniști și 
celălalt pe cei care doresc o 
schimbare esențială, pe 
toate planurile, în biata 
noastră ţară. Divide et im- 
pera! Acest adevăr este 
demonstrat fără dubii în 
țara noastră. S'a mers până 
acolo încât s'a sugerat, ca o 
soluţie, candidarea Regelui 
Mihai 1 la postul de 
preşedinte. 


* Desigur că, nu a ac: 
ceptat, în primul rând pen- 
tru a nu compromite 
tradiţia şi instituția 
monarhică. Domnilor şi 
tovarășilor, daţi-vă seama, 
măcar acum, în ceasul al 
doisprezecelea, că a urma 
calea pe care aţi apucat-o 
nu va face decât rău ţării şi 
ne veţi arunca în brațele 
criptocomunismului, care 
este bine organizat, unit şi 
ştie ce are de făcut pentru a 
nu pierde puterea. 


Luaţi exemplu dela Ame- 
ricani - unul din cei trei 
pretendenți a renunţat, 
rămânând în cursă numai 
doi. Daţi posibilitate 
bieţilor electori să se poată 
orienta, pentru a da votul 
celui ce le merită 
increderea. Renunţaţi cât 
mai este timp. In felul 
acesta, veți da dovadă de 
cinste și patriotism. In caz 
contrar, cursa fără ob- 
stacole la care participaţi 
va duce țara spre dezastru. 


Doamne, ajută-ne! 


PAGINA 8 


luat D-lui CORNELIU COPOSU, preşedintele Convenţiei Democratice şi PNTCD din România 
de către DL. ADRIAN GRIGOROPOL, pentru Cuvântul Românesc-Canada la 15 August 


1992 în Washington, cu ocazia vizitei liderilor Convenţiei Democratice în Statele Unite. 


A.G. - Suntem animați 
de o deosebită satisfacție să 
vă vedem personal şi cu 
liderii care vă însoțesc în 
vizita în Statele Unite, 
eveniment care marchează 
nu numai un zbor peste 
ocean ci mult mai mult, un 
adevărat salt valoric din 
partea opoziției atât în 
țară cât și în afara ei, mai 
cu seamă în proximitatea 
alegerilor generale le- 
gislative și alegerile con: 
comitente prezidențiale. 

Considerăm necesar din 
partea noastră să subliniem 
aprecierea ce o acordăm 
meritului Dys. personal de 
a închega în ciuda 
dificultăţilor reale şi create 
în mare măsură și de alţii, 
o formaţie politică de 
opoziţie puternică de culori 
atât de variate şi care toc- 
mai prin aceasta șistructura 
sa incontestabil democrată, 
reprezintă speranța 
imediată a succesului în 
alegerile din Septembrie, 
prin care să se pună capăt 
celor trei ani de perpetuare 
la conducerea ţării a 
neocomuniștilor Ne vom 
limita la întrebări ale căror 
răspunsuri sunt așteptate 
cu mulț interes de 
comunităţile româneşti din 
Statele Unite şi Canada, 
precum bineînțeles şi de 
către cei din ţară. 

1. Vă rugăm să ne ex- 
plicaţi: 

- Care este cadrul în care 
are loc această vizită? 

Să ne nominalizați 
liderii care participă la 
aceasta și formaţiile 
politice? 

- Este prin această vizită 
o recunoaştere de partea 
americană a unei forțe sem- 
nificative de opoziţie: Con- 
venția Democratică? 

- Care sunt problemele 
prioritare abordate? 

- Care sunt realizările 
cele mai de seamă din con- 
tactele cu Administraţia şi 
Congresul Statelor Unite? 

Este un bloc de întrebări, 
deoarece sunt strâns legate 
una de cealaltă, 


DI.C.C.- Am răspuns unei 

invitaţii a Institutului 
Republican pentru o vizită 
la Washington și apoi la 
Houston, unde între 17-20 
August se desfășoară Con- 
venția Partidului 
Republican. Invitaţia fiind 
făcută Convenţiei 
Democratice din România, 
au sosit la Washington în 
afară de mine ca preşedinte 
și D-nii Nicolae Manolescu- 
președintele PAC, Otto 
Weber-președintele — Par- 
tidului Ecologist Român, 
Vintilă Brătianu- 
preşedinele PNLCD și 
Gyorgy Tokay  -re- 
prezentantul UDMR și 
vice președinte al acesteia, 
Ceilalţi fruntași din C.D. au 
fost blocaţi de angajamente 
anterioare contractate pe 
plan extern și intern. 

In cele trei zile (până azi) 
cât am stat în Washington 
am luat contact cu 
reprezentanţi autorizați ai 
forurilor americane și notez 
în primul rând cu noul 
secretar de Stat, Lawrance 
Eagleburger, care a avut cu 
noi prima sa misiune 
oficială după preluarea. 
demnității menţionate — şi 
imediat după festivitatea 
retragerii D-lui Baker din 


INTE 


DS 


A A 


SEPTEMBRIE 1992 


RVIU 


CORNELIU COPOSU 


funcțiunea pe care a 
deținut-o. Cu dânsul ca și cu 
alte oficialități, am discutat 
problemele de bază ale 
României care trebuiesc 
soluționate prioritar. 

Mai întâi alegerile, pen- 
tru a căror corectitudine și 
deplină libertate am 
solicitat, faţă şi de 
îngrădirile observatorilor 
naționali, observatori in- 
ternaţionali care să par- 
ticipe și să asigure 
onestitatea lor şi am fost 
asiguraţi că participarea 
acestora vă fi numeroasă. 


țara noastră, manifestat de 
forurile americane și 
preocuparea lor pentru a 


sprijini restaurarea 
democraţiei la noi, și 
realizarea privatizării, 
deocamdată atât de 
ineficientă. 

A. - Domnule 
președinte, în afara 


priorităţilor de care ne-ai 
vorbit, care se încadrează în 
mod firesc în desfășurarea 
şi rezultatul alegerilor, aţi 


abordat şi problema noastră 
fundamentală de și 


In al doilea rând, am j|politică externă, criză gravă 


arătat care vor fi obiectivel 
electorale ale Convenţiei 
Democratice, care au fost 
cristalizate într'o platformă 
care a fost multiplicată, 
tipărită şi răspândită în 
toată țara. Convenţia 
Democratică nu este axată 
numai pe faza electorală, ci 
are obiective și post-elec- 
torale şi chiar cele ale cana 
stituirii unei alternative de 
guvernare pentru ipoteza 
succesului în alegeri. Am 
arătat că suntem pregătiţi 
în ceea ce priveşte viziunea 
noastră pentru perioada 
guvernamentală care st 
urma după alegerile din* 
Septembrie. 


Priorităţile pentru o 
e ea aa a 
ordin restructurarea 
imediată aicea 


orgănizărea __i iată a 
turismului, exploatarea şi 


valorificarea zăcămintelor 
naturale ale ţării. Am 


subliniat că România este a 
doua. țară bogată EXETusiv 
europeană, care dispune de 
multiple_resurse_în_toate 
domeniile şi după Franța se 
înscrie imediat ca Bogăție a 
resurselor și am accentuat 
interesul pe care țările 
democratice îl au în a in- 
vesti în țara noastră, unde 
acestea au fost până acum 
blocate de existența unui 
guvern nelegitim care nu 
s'a bucurat de stabilitate în 
țară și nici de credibilitate 
în afară. : 
Sperăm că un nou guvern 
ieșit din alegerile din Sep- 
tembrie va aduce și 
credibilitatea esenţială pen- 
tru a atrage investiţiile de 
care avem o imperioasă 
nevoie. Am rămas foarte 
plăcut surprins să constat 
că situaţia din România 
este binecunoscută și 
serios analizată și am 
avut deosebita satisfacție de 
a observa interesul pentru 


existentă, re eritoare la 
teritoriile ce ne-au fost 


răpife de Uniunea Soviztică 
în 1940? 


DI.C.C.-Am ridicat și 
problema contenciosului 


nostri teritorial cu Ucraina 
arătând__în__mod_ analitic 
care este poziția noastră, a 
României, că 9 uție 
echitabilă 3 trebue aici 
realizată pe 
diplomatică, pentrucă noi 
inu” ințelegem — decă 


populației din aia n dia 
care singură îşi va decide ziarişti. 
soarta, încă ami e afirmăm drep- problemele” care 


im- 


turile__ noastre _j 
prescriptibile încălcate prin 
acţiune militară şi prin 
șantaj în urma Pactului von 
Ribbentrop-Molotov și am 
legat situaţia din Basarabia 
de cea a „Tărilor Baltice 
care ca și noi au tost vic- 
timele perfidei înțelegeri 
între Hitler şi Stalin, pact 
care odată declarat nul şi 
abrogat, chiar de către 
Adunarea Legislativă a 
Uniunii Sovietice, ar trebui 
ipso jure să-şi preYuhgeastă 
conăiăiațale „pri ana [aeza 
tutoror aaa E au 


avut loe pe baza acestei 
înțelegeri 


fascisto:2 democratice care se practică 
comuniste Ta 1999 + 
Evident că în scopul 


dezechilibrării balanței et. 
nice a populației din 
Basarabia s'au efectuat 
colonizări în teritoriile 
românești cu populaţii 
slave și de alte etnii, care 
cu toată 
inumanitatea 


violenţa și 
deportărilor 


2 ambel rtide, Republican 
și Democrat. îm 


cale 


să? 

respectăm 9p iunea Democrat unde ari purtat 

un dialog cu congresmeni şi 
„a. COngresmeni 


de Români întreprinse de 
Sovietici, nu au reușit să 
se schimbe substanţial 
aspectul etnic al acestei 


provincii, 


Mai 


nocive __au fost 


măsurile “Tntrepri în 
Bootiuă de Nord, unde 
n 


Yani competiția electorală în 


deportărilor masive. de 
omâni și implantărilor de 
elemente slave, proporția 
s'a schimbat îngrijorător și 
nu mai avem majorităţi et- 
nice române în partea 
ocupată de Sovietici, mai 
ales în mediul urban. 

Am demonstrat că 
măsura de defalcare a unor 
părți din teritoriul 
Basarabiei care au fost 
încadrate în componența 
Ucrainei nu a avut altă 
rațiune decât aceeași 
dezechilibrare etnică. în 
provincie și că nu poate 
avea nici valabilitate 
datorită viciului actului 
inițial și esenţial care este 
lovit de nulitate. 


A.G. - Sunteţi invitaţi a 
participa la Convenţia Par- 
tidului Republican-De 20 de 


această ţară are loc pentru 
o alternativă la putere între 
două partide, Republican şi 
Democrat, ambele tot atât 
de democrate. La noi în 
țară şi la al doilea tur de 
alegeri generale, de după 
Revoluţia din 1989,se con- 
fruntă la nivel de 
prepluralism politic; un 6x- 
cadron de pretinse partide. 
Intrevedeţi la Houston 
învățăminte care ar ajuta la 
creşterea nivelui politic şi 
la cristalizarea în ra, 
noastră a unui număr mai 
mic, însă mai puternic d 

parti E Ş 
benefic pe de altă parte ca 

vizita să Ti avut loc în altă 
perioadă decât în toiul cam- 
paniei electorale atât la noi 
cât și în USA şi să se fi 
balansat cu o participare şi 
la Convenţia Democratică, 
care din păcate a avut loc? 


DI.C.C.-Am întâlnit un 


număr de _congresmeni din 


vitație atât la Institutul 
Partidului Revublican Că și 
la  Institutu artidului 


Am atacat 


ne in- 
teresează și care sunt Şi în 
interesul Administraţiei 
americane și cercurilor 
politice şi  economico- 
financiare. La Convenţia 
Republicană dela Huston 
participăm ca invitați de 
onoare și se vor afla şi 
reprezentanţi ai unor 
formaţii politice și din 
Europa Occidentală cu care 
voi lua contăct cu acest 
prilej, mulți dintre ei fiind 
cunoscuți de noi, șefi de 
guverne și de partide. Con. 
siderăm că vom dobândi o 


experienţă__î us _ în?) 
legătură cu metodele: 
cu __metod 


în 


America, 
Desigur că momentul 
vizitei noastre nu a fost 
ales în mod fericit. Noi ar fi 
trebuit să participăm în 
campania electorală care a 
început cu piimele zile ale 
lunii August.Campania elec:- 
torală continuă, în ce ne 
privește, în ţară pe baza 
unui calendar prestabilit în 
cadrul Convenţiei, cu ac: 
tivitatea fruntașilor 


care nu 
au fost antrenați în această 
deplasare. Intrucât in. 


Vitaţia a venit târziu, a 
trebuit să acceptam ceea ce 


Continuare în pag, 9 


CUVANTUL ROMANEş 


ŞI ASTFEL, SE POATE 
“SCRIE ISTORIA 


Cu unanimitate de voturi, Comisia specială pentru 
schimbarea denumirii unor străzi Şi piețe din 
municipiul Timișoara -comisie consituită Ca anexă a 
Comisiei de dezvoltare urbanistică, lucrări publice i 
patrimoniu: a hotărât schimbarea denumirii Străzii 
Mihai Eminescu (existau în Timișoara două străzi 
care purtau numele Poetului Nepereche) în STRADA 
“PROCLAMATIA DELA TIMISOARA E Evident, 
aceasta reprezintă o recunoaștere a rolului pe care l-a 
avut Proclamaţia în evoluţia ulterioară a vieţii sociale 
și politice din România. 


UN MONUMENT STALINIST 
IA DRUMUL...CIMITIRULUI 


In Parcul Central, spaţiu situat în... centrul 
Timișoarei, se răsfață o “pietroasă megalomanie 
în “CUI ele: Monomeataie Oeragil e elie 
rebotezat - în___ vremea __ceauşismului_ “liberal” - 
Monta SOLIE N Este “opera” 
unui sculptor altcum stimabil, Ion Vlad. Reprezintă, 
bineînţeles, o nereușită, fiind rodită în urma cine știe 
căror cedări. 

La ultima întâlnire din vara aceasta a Biroului con- 
sultativ de urbanism, la care au participat, pe Țângă 
arhitecți și artişti plastici, D-nii conf. dr. Radu Străin 
P.N.T.C.D.) consilier municipal, și Mihai Olaru 
PN.L.), viceprimarul Timişoarei, s'a hotărât 
distrugerea monumentului sau mutarea lui în 
Cimitirul Eroilor. 

Având în vedere ultima variantă, sperăm că lucra- 
rea va fi serios modificată, corijată etc., altfel ar 
reprezenta o maculare a memoriei martiri or din 
Decembrie'89 și din Primu zboi. 

Cimitirul Eroilor nu trebue să devină o groapă de 

| ae ideologice. 


“ DIN CAIETUL UNUI GOLAN 


Deși legiunile romane au cotropit Elada, Grecii i- 
au stăpânit pe Romani, Spiritul, cum era de așteptat, 
sa dovedit Superior sabiei, fără a mai pune la 
socoteală faptul că, aproape întotdeauna, Romanii 
s'au dovedit deschiși și toleranţi. 

Românii pot Stăpâni lumea / există, și n'o spun 
dintr'un patriotism tembel, “muniţie” spirituală din. 
belșug. ai 

Trebuesc redeschise, însă, 

Pierre Nora: “Memoria instaurează amintirea în 
sacru, Istoria o deposedează de aceasta.” 


Românii nu trebuiesc răsfățați de Istorie, ci de 
Hristos. 


AMERICANI AMENINŢAŢI 
DE PUMNI FEDESENIȘTI 


Echipa de filmare a companiei româno-americane 
de televiziune 'TMC (Technical Media Coordination) a 
fost molestată și scoasă din sala în care se desfășura 
Conferinţa Naţională a F.D.S.N. 

In timp ce filmau, cineva dela tribună a spus: “'lar 
a venit SOTI să filmeze” (SOTI - post independent de 
televiziune din România, incomod pentru iubitorii de 
“liniște”, bolşevică). 

Aproape instantaneu, 50 de persoane s'au repezit 
asupra echipei de filmare şi au scos-o din sală prin 
metode pugilistice. 

Evident, au urmat scuze. 
Tardiv. 
ar am intrat în Europa!!! 


S Y Y 
FARA COMENTARII 
La conferința F.D.S.N. F.S.N.-Aripioara Iliescu) a 
O participat şi fesieri ic bripioare Iese) e j 


rigore_Vieru, care a adresat un salut din tea 


moldovenilor” din Basarabia, “Care —îubese Frontul 


granițele cu Dumnezeu. 


Popular” al Salvării Naționale” (2). Referindu-se la 
Basarabia, DI. Vieru a spus că există trei fronturi: 
unul îniă i 


A IE în parlament, între 
parlamentarii moldoveni şi cei rusofoni, şi unul în 
inimilE OaRiERIIOE: cae Spum-eă-et mu sunt Mtonzâni, ci 
moldoveni, că ei nu vorbesc limha română. zi limba 
|| moldovenească. Domnia-sa a arătat că nu este 
o posibilă o unire deocamdată. 


Dan Emilian ROSCA 


Abonamentul Dumneavoastră 


Susține un ziar 


care luptă pentru o cauză 


dreaptă... 


| 
| 
| 
| 


t 
pe 


) 


i cita 8 dt a a al nt a al ina A i ia 


CUVANTUL ROMANESC 


SEPTEMBRIE 1992 


'Tendințelor interesate 
care propun ca România să 
facă parte dintr'o zonă 
asiatică alături de Bulgaria, 
le-am acordat încadrare 
numai apolitică; și din 
păcate ele apar prin voci 
care au pretenţie la cuvânt 
în organizarea Europei de 
mâine. 

Dedesubturi desuete și 


ireversibile ca geneză le | 


găsim în cotropirile 
începute la al Doilea Război - 
Mondial și aparțin desigur 
unui trecut depăşit de 
istoria scurtelor dictaturi, 
detestate și odioase. 


România, care în prezent 
se zbate cu greutăţile, este 
piaţă de speculaţii 
economice şi politice. 


Urmare din pag.8 

era atât de valoros pentru 
interesul general al ţării şi 
care pe noi ne onorează 
foarte mult şi care însă nu 


afectează desfăşurarea 
campaniei noastre elec- 
torale în mod esenţial 


negativ, mitingurile proiec- 
tate se desfăşoară în con- 
tinuare, în lipsa noastră și 
cu substituţii de ridicată 
competență. De altfel și 
motivul pentru care can- 
didatul nostru la 
președinție nu a putut veni 
la întâlnirile dela 
Washington este tocmai 
acesta, că își anunţase 
prezența. la mitingurile din. 
Constanţa, lași şi Bacău, 
unde nu putea lipsi, dar 
sperăm să ni se alăture la 
18 August la Houston. 


din 27 Se Fie ac. și 
rezulfatului_acestora,_ este 
de întrevăzut că prin 
anumite fuziuni, dacă nu 


chiar printr'o fuziune com- 


pletă, Convenţia De- 
mocratică să devină un 


g Singur partid cu a lat- 
for echilibrată _a_obiec- 


tivelor, adică evident un 
partid puternic? 
Pee îl decat 


DI.CC.- Convenţia _De- 
mocratică s'a constituit 


cu respectarea_ ideologică a 
strategiei şi tacticii fiecărei 
formaţii componente care a 


aderat la această alianță a 
opoziţiei deci nici un _fel de 
suprâ = pâr nu a fost 
„inițiat sau creat 
urmărindu-și un astfel „de 
scop. Fiecare are o doctrină 


proprie pe baza căreia va 
acționa până la realizarea 


primului obiectiv, al 
eradicării cripto- 
comunismului, primele 


măsuri pentru instaurarea 
unui Stat de drept și in- 
stituțiilor democratice în 
țara noastră. Problema con- 


stituirii unui partid_puter- 
nic s'a Eremimal Ti cadrul 
- discuţiilor Convenţiei şi s'a 
ajuns la concluzia că Br: 


tidele_să fie _me ! 
conturul existent acum și 


„ca alianța încheiată pentru c 


alegeri _să_ elungită 
deocamdată pentru 
următoar esiwne 


parlamentară şi pentru 


elaborarea unei eventuale 
alternative guvernamentale 
în Ce sea In ategeri. 
[deea unui supra-partid a 


“căzut „ca și ideea con: 
 solidârii într'un partii 


d. puternic prin fuziunea 


n [i 
||peape noastră va obține 


Vocile la care ne referim 
sunt grăbite ca deciziile 
celor ce răspund de soarta 
viitoare a lumii să fie luate 
inainte ca România să-și 
regăsească ordinea  pier- 
dută, fără voia ei, şi asta nu 
mai în avantajul lor. 


Doilea Război__Mondial au 
DOL a ONCIAL Al 
„| cunoscut greutăți mai mari; . 


moşteneau ca mentalitate, : 
inocularea  rasistă, iar 
„economia Ie era Ta pământ. 
: Pentru a-și epăşi dezor- 
dinea au fost ajutate din 
plin de SUA 


> Alt exemplu este Polonia? de 


căreia în 1945_i s'au: 


7 alungat de pe teritoriu opt 


? milioane de Germani 


unora din partide, fiind o 
problemă de viitor. Deocam- 
dată se merge înainte, 
fiecare formaţie cu doctrina 
şi programul respectiv, 
urmând ca la viitoarea cam- 
panie electorală dezbaterile 
să se facă pe baze 
programatice. Esenţială 
mai întâi este eradicarea 
criptO-comunismului care 
odată realizată, va duce la 
competiții programatice” și 
prezentarea în fața opihiei 
publice, a electoratului 
românesc a diferite con- 
cepții de guvernare, 
elaborate de partidele din 
alianță. = 

"Umfenomen care a fost 
observat în toate statele 
foste comuniste este 
mulțimea de partide care 
au apărut ca ciupercile 
după schimbările de regim, 
determinate de prăbuşirea 
comunismului. Desigur că 
din cele ce: artide 
înregistrate repede în 
România, _mai__mult de 
jumătate sau pierdut pe 
drum - partide fantomă - 


iar după aceste alegeri mai 
mult de 374 din cele rărase 
nu vor obține pragul de 3% 
și vor dispărea. Desigur că 
oamenii care au compus 
aceste. partide au soluția în- 


cadrării în partidele puter- 
nice existente. 


A.G.-Deşi suntem la 
începutul campaniei elec- 
torale și aprecierile sunt 
premature, este totuși de 
presupus că nici un partid 
nu va realiza o majoritate 
absolută ca să preia singur 
guvernarea. Vor fi necesare 
coaliții şi,chiar Parlamentul 
spre a legifera va fi con- 
strâns la coalizări. Aveţi în 
vedere anumite partide cu 
care să EOTaborați și altele 
cu Ca cea Aaa t lucru se. ex- 
clude?  Riscaţi cumva un 


pronostic? 


DI.C.C,- Este greu de făcut 
un pronostic asupra 
rezultatelor electorale dela 
271 Septembrie și totuși eu 
risc să fac afirmaţia că,Con- 


într6_30 şi 35 de procente, 
Nici unul __din partidele 
existente în Pisu, 

se va apropia de_aces 
dental că TE A: Br partidele 
născute din spargerea kron- 
tului Salvării Naţionale, 
împreună, nu Vor depăși 


||20%.25% din voturile 
e electoratului. 


A.G..Fără a discuta 


și alpi it 5 


5 ip 
at a a dl ti Aa E apr ea i a 


Japonia i__Germania, 
după capitularea în cel de al 
ea "Război__ Mondial | 


popoarele respective ? 


APOLITICII ŞI ROMÂNIA 


————— Petre PREDESCU—— 


Prusia orientală, plus alte 
două milioane din Silezia, 
iar la prăbușirea 
comunismului sovietic i s'a 
iertat o mare parte din 
datorii. 

Cu alte cuvinte a fost 
scutită de minorităţi”, 
care azi se pun _ sub 
plapuma drepturilor 
omului acolo unde nu sa 
procedat la fel, 

Ungaria a fost ajutată, 
multilateral, de RFG cu ier- 
tarea faptului că a luptat 
până la. ultimul glonte 
împotriva aliaţilor în am- 
bele războaie mondiale. 
Să analizăm acum faptele 

comportament ale 
României pentru a ne da 
seama “dacă e mai puţin 


din “europeană” decât exemplele 


anterioare. 
- cele două războaie mon- 
diale s'au finalizat cu 


prezența României în par- 
tida aliaţilor. 


și jumătate. 

Pactul, Ribbentrop: 
Molotov, ruşinea omenirii, 
deși a căzut dela naştere, 


României nu i sa returnat 


- în al Doilea Război a » provincia furat 


Pfost singura țară care a lup-; 
tat Contra ambilor dic? 
7 tatori_ Stalin şi Hitler. 

- de asemenea e singura 
țară din Europa care a 
salvat Evreii: _ dove că 

7 între 1945-1950 o parte din 
„Israel _era populat cu 
“emigranţi din România. 

- în Decembrie 1989 s'a 
jertfit uman și material 
pentru a scăpa de 
comunism, dar a fost cedată 
oblăduirii  reformatorului 
“Nobelul Gorbaciov”, care 
a pus KGB-ul s'o organizeze 
aşa cum trăiește de doi ani 


= INTERVIU > 


opinii pro şi contra cu 
privire la desemnarea drept 
candidat unic la președinție 
a D-lui prof. Emil Con: 
stantinescu, nu apreciaţi cu 
ascuțitul simţ politic al 
Dvs. existența unui han- 
dicap de a se fi decis can: 
didatura prea târziu în 
raport cu scurtimea cam- 
paniei electorale? 

Ce s'a întreprins și se 
întreprinde pentru 
remedierea situaţiei? 


DI.C.C.. Deciderea 


didaturii s'a făcu 
adevăr” oarecum cu 
ziere justifica 


can- 
într! 


: ea_ votării legii pe 
tru alegerile prezidenţiale. 
Ta tinucă e cati CIITOECULe 


i FR af 
Dela stânga la dreapta: Ernest Otto WEBBER, Preș. Part. 
Ecologist Român; Vintilă BRATIANU, preș.PNL Con.Dem.; 
Corneliu COPOSU, pres. Conv.Democra tice și 
Gyorgy TOKAY , Vice Preş. . UDMR, 


a blocat votarea la timp a 
legilor de care depindea 
'cadidatura și în al doilea 
rând datorită faptului că 
fiecare din formaţii a 
avut candidat propriu pe 
care l-au susținut în 
primele tururi, până când 
candidaţii s'au decantat. 


Ca măsuri pentru reme- 
diere sunt: o propa: 
gandă, bine susținută care 
de altfel, se si  desfă- 
șoară chiar şi în lipsa noas- 
tră, calendarul electoral 
stabilit de Convenţie se ur- 
mează cu rigurozitate, se 
fac deplasări nu numai în 
centrele urbane ci şi în cele 
rurale, s'a multiplicat. plat- 
forma Convenţiei și se 
difuzează ca să ajungă în 


PNTCD; 


legea și prevederile ei, era 
foarte greu să alegem un 
candidat al Convenţiei 
Democratice fără să 
cunoaștem prevederile 
analitice ale acestei legi 
pentru a recurge la cea mai 
bună soluţie, Faptul că DI. 
Emil Constantinescu a fost 
ales de către electorii 
desemnaţi pentru a decide, 
alegerea cu o majoritate de 
46 de voturi din 66 
dovedeşte că această 
opțiune “a fost cea mai 
bună, 


Sigur că era bine ca acest 
candidat să fie făcut 
cunoscut opiniei publice cu 
câteva luni înainte de 
alegeri, însă nu sa putut, 
entrucă noi am lucrat sub 
imperiul unor măsuri pom: 
pieristice, începând cu ac: 
tivitatea parlamentară care 


dem aerial 0 ie pen ări e mi 
pi 


Pfa n-o 


cele mai îndepărtate colţuri 
ale țării și se pregătește o 
campanie la televiziune în 
timpul care ne-a fost acor- 
dat de către Comisia 
Parlamentară, ca adecvat 
fiecărui partid sau 
formaţie. 


A.G.-Ca alternativă la 
forma de Stat - Republica 
Prezidenţială  - impusă 
prin noua Constituţie, 
Monarhia înregistrează 
dimensiuni mereu în 
creștere care lasă să se 
întrevadă posibilitatea zilei 
unei restaurări. „V'aţi 
pronunțat totdeauna că 

că viitorul Parlament va 
prezentă _0 majoritate 
determinantă. Bă -eviznlpacă 
această Constituţie care 


prevede hedemocratic a fi 
maretia. Sa FIE să 


Pasa See 
Le, 1 Pfă, 
LE RER 


urată - 
Basarabia; singurul stat? 
S.U.A., sprijină reparația, * 
iar vocile de care vorbeam 
mai înainte, deși au 
greutate în CEE, tac și 


militează pentru Croaţi și  eluta S.U.A. 


PAGINA 9 


Nu dăm lecţii nimănui, 
dar ateriționări —pe_cer ce 


lansează __ soluţii E 


an: 
tisoluţie”, că erorile pot 
deveni “bume 

Pentru sunt 
necesare măsuri corecte, nu 
propuneri desuete cu reper- 
cursiuni negative în 
credibilitatea și soarta 
lumii de mâine. Cei ce nu 
entru_a_le 
o sabotează 


Bosnieni... / rostui corect, o saboteaz; 
““melena” intelectuală 77 indirect şi în detrimentul 
din România dă cadre de *lor._ i j 
“vârf” în Franța, RFG, Atenţie! Se simte şi se 
USA, Belgia, Canada, ştie, pe plan universal, că 


Australia etc... 

- țară latină şi santinelă 
a asiaticilor; vocile potriv- 
nice României vor pe Sârbi 


și- pe Unguri graniță de,. 


Răsărit a Europei? 


ne spuneți care sunt în 
viziunea Dumneavoastră 
procedurile care ar trebui 
să fie îndeplinite. 


DI.C.C.-Opinia noastră 
este că România are nevoie 
de un punct fix înjurul 
căruia să se cristalizeze in- 
stituţiile democratice și în 


temeiul căruia să. se 
acţioneze la realizarea 
Statului de drept. Acest 


punct fix nu este decât 
Monarhia Constituţională. 
De aceea noi credem că 
garanţia democratizării și 
privatizării țării noastre 
este legată de înstituția 
Monarhiei Constituţionale. 
Prezența Regelui în ţară, pe 
de o parte ar da garanţii că 
nu mai este posibilă o 
revenire la vechiul regim 
comunist,pe de altă parte și 


pentru străinătate ar exista 
garanţia unei stabilități și a 
unei credibilități care ar 
atrage investitori străini și 
ar ușura restructurarea 
economică a ţării. Deci avem 
motive de ordin pragmatic și 
nu numai sentimental, pen- 
tru a milita la restaurarea 
Monarhiei. Credem că pen: 
tru epoca prin care trecem 
este indispensabilă și este 
singura în măsură să ne 


asigure 5 încadrare rapidă 7 
în EGFOpa ERZa qu- 
lumâa Ti Care__trăim şi să/ 
ne asigure un Stat de drept: 
împreună cu instituțiile 

democratice _de_care_avem 

atâta nevoie. : 


am declarat 
rânduri, noi 
contestăm valabilitatea 
Constituţiei feseniste şi 
avem intenția să revizuim 
această Constituţie în 
următoarea etapă, In prima 
fază restaurarea Con: 
stituției din 1923,și amen- 
darea ei pentru a o aduce la 
curent cu evoluția timpului 
faza a doua; deci pe lângă 
abrogarea tuturor legilor 
comuniste sub jurisdicţia 
cărora stă ţara și acum. 
Avem 804 din legislaţie de 
origină comunistă. Con: 
venția Democratică are 
pregătite legi de organizare 
a tuturor domeniilor cu ac- 
tivitate publică și ele sunt 
fructul unor dezbateri prin- 
cipale în cadrul Direcţiei 

noastre de studii şi 
documentare compusă din 
oameni de specialitate care 
au contribuit la elaborarea 
acestor proiecte legislative, 
Avem în portofoliile Con- 
venţiei proiecte gata redac- 
tate care nu urmează decât 


Așa cum 
în repetate 


i i de Miine Oi it 


„tară. 


santinelă şi graniţă asiatică 
a fost și este poporul 
român, “topor de oase”, 
cum se spune pe la noi, 
pentru a le fi “bine” lor, 
Europei şi întregii lumi. 


să fie supuse votului 


Parlamentului. 


soluție con- 
stituțională pentru 
revizuirea legii fun- 
damentale a ţării cu toate 
restricțiile de care s'au 
îngrijit să le implanteze în 
cuprins. Nu există nici o 
lege fundamentală bătută 
în cuie. Rezistă până ce este 
modificată. Desigur ţara 
românească nu se va putea 
dezvolta sub egida unei Con- 
stituții elaborată de un 
guvern şi un Parlament 
nereprezantativ, așa cum 
am calificat noi actualul 
Parlament. Viitorul 
Parlament va avea 
latitudinea să revizuiască 
Constituţia şi să în- 
deplinească  formalităţile 
indispensabile pentru 
restaurarea Monarhiei. 


„După restaurarea Mo- 
narhiei şi după ce istoria 
noastră va restabili 
adevărurile măturate de 
comunism şi opinia publică 
va cunoaşte realitățile 
ascunse ale trecutului, am 
putea avea în vedere și un 
referendum pentru ca vo- 
ința poporului, care este 
suverană, să-şi aleagă 
orma de Stat pe care o con- 
ideră cea mai potrivită 
entru idealurile şi in- 
teresele sale. 


Există 


A.G.-Urându-vă succesul 
dorit în alegeri pentru care 
nu ați precupeţit nimic 
pentru a fi realizat şi pe 
care-l doresc toți adevărații 
democrați, vă rog să 
adresați câteva cuvinte 
cititorilor ziarului “Cuvân- 
tul Românesc” din Canada 
şi Statele Unite. 


DI. C.C.-Desigur că ar fi 
fost necesară o vizită mai 
prelungită în America pen- 
tru a întâlni numeroasele 
comunităţi românești și în 
alt climat decât în preajma 
alegerilor, însă deoarece in- 
vitația nu ne-a aparţinut, i- 
am dat urmare fără vreo 
ezitare, fiind în interesul 
tuturor Românilor din țară 
și din afară. Vă asigur că 
oricând ni se va acorda 
prilejul unei vizite pe plan 
politic democratie și al 
afecţiunilor inter româneşti 
care ne leagă indestructibil, 
vom răspunde din toată 
inima. Dorinţa noastră care 
cred că este a tuturor 
Românilor de oriunde s'ar 
afla, este să realizăm 
prosperitatea prin 
democrație şi dragoste de 


? 


"244 


PAGINA 10 


SEPTEMBRIE 1992 


ELENA SIUPIUR 


SIBERIA -DUS ȘI ÎNTORS-73 DE RUBLE 
(32) Editura Anima (România) 


Elena Siupiur, Româncă 
de pe plaiurile dulcei 
Bucovine. îşi incepe 
narațiunea cu-o scurtă măr- 
turisire ce plasează în timp 
drumul robilor deportaţi în 
Siberia şi concomitent 
cosmarul care a urmărit-o 
toată viața. 

Era copil purtat în braţe 
când părinţii, bunicii, 
rudele i-au fost deportate. 
Infricoşătoarea experienţă, 
care a zguduit atâtea 
familii româneşti din 
Basarabia şi din Bucovina 
de Nord, a urmărit-o însă 
obsedant toată viaţa. Târ- 
ziu, mult mai târziu, a 
simțit că pentru a se lecui 
de spaimă, trebuia să 
viziteze ea însăși Siberia. Si 
a vizitat de bună voie 
Siberia... mormântul 
multora din rudele ei. 

La vremea respectivă, 
călătoria a costat-o doar 73 
de ruble dus şi întors. A 
revenit însă acasă plină de 
tristeţe și nevindecată de 
frică. Frica i se dăltuise 
pentru veșnicie în adân- 
curile sufletului. lată ce 


guocâ 


continuă să sune zdrobitor 
în mintea ci, copilul de altă 
dată scăpat întâmplător de 
deportare. 

“Pura întâmplare a făcut 
să nu ajung la timp in unul 
din trenurile de marfă care 
plecau cu o parte din- 
populația ținuturilor în 
care mă  născusem spre 
Siberia. Dar am fost mar- 
tor, inconştient e adevărat. 
a clipei plecării trenurilor. 
Eram, mi se pare, destul de 
nervoasă și țipam ca din 
gură de şarpe... răcneam 
pentrucă mă înnebuniseră 
țipetele, plânsetele, 
strigătele, vaietele miilor şi 
miilor de femei. copii, 
bărbaţi. aflaţi în tren, alţii 
pe jos, petrecându-i pe cei 
care plecau definitiv spre 
Siberia. De atunci cred că 
am rămas cu această 
spaimă adâncă de mulțimile 
care strigă... Mă cuprinde 
o spaimă adâncă, deşi cu 
nam plecat atunci cu 
vagoanele de vite. Dar am 
râmas cu spaima de 
Siberia”. 

Cât de adânc s'a dăltuit 


această spaimă în sufletul 
micuţei Elena? Cât de mult 
i-a copleșit viaţa? Să 
reproducem un nou pasaj: 
"Siberia... Teroarea 
adâncă. mistică a tinereţii 
mele, cosmar care a atârnat 
decenii asupra vieţii mele. 
Siberia înscamnă spaimă, 
tragedie, _oxil, întunerie 
necunoscut, durere imensă, 
Și ceva - cumplit de 
departe... Spaima aceasta 
mi-a rămas în sânge. Nu-i 
Ştiam cauza, nu-i știam 
numele. O simțeam numai 
ridicându-se din mine ca o 
neliniște permanentă. De 
câte ori pronunțam numele 
Siberiei, în imaginația mea 
apărea o fiinţă care îi 
înghiţise pe ai mei. Si 
atunci am plecat în 
Siberia.” 

„..Mărturiseşte Elena 
Siupiur, azi la 51 de ani, 
femeie în puterea vârstei. 
Călătoria a avut un efect 
benefic asupra , ci, dar 
numai până la un punct. 
Siberia a căpătat dimen- 
siuni normale şi mai 
umane, dar mărturisește 


PERSONALITĂȚI DE SEAMĂ DIN ARDEAL 


lată un nume, ISAIA 
“TOLAN, despre care, 
astăzi, nimic nu se mai știe. 
Uitarea își are legile ei 
inexorabile. Dar, generaţiile 
vechi îşi aduc aminte, caută 
să dezgroape vrednicii ale 
vieții culturale de altă 
dată. Ceea ce încerc într'o 
scurtă evocare. 

Să ne transpunem, deci, 
în anii imediat după marea 
unire. Viaţa în Ardeal, cu 
deosebire în Arad, încă se 
mai simţea cotropită de 
vestigiile monarhiei Austro- 


Ungare. Presa română, 
glorioasă prin “Tribuna”, 
apoi ''Românul'”, era 


înăbușită de mulţimea ? 
ziarelor și revistelor în 
limba maghiară. 
Bineînţeles,  tendenţioase. 
Cu stipendii budapestene. 
In acest cadru, de-a dreptul 
străin, prin anii'20 apărea 
la Arad un singur cotidian 
“Tribuna Nouă”, După un 
interval serios, firava foaie 
“Stirea”. S'a ivit apoi, din 
comuna  Simand, tânărul 
Isaia Tolan. Mi-e greu a-i 
contura, măcar, biografia 
și realizările. La Cluj în 
1922, apărea ““Gândirea” 
lui Cezar Petrescu și Gib 


Mihăescu. Cunoscător al 
limbii și literaturii 
maghiare, Isaia Tolan 


traducea, aici, din Ady En: 


ISAIA TOLAN 


dre, cum se știe, apropiat al 
problematicii româneşti. 
Tolan apoi s'a mutat cu 
condeiul la Arad. Cu tim: 
pul, a devenit strălucit 
ziarist. Scria singur, în 
întregime, cotidiânul 
“Ecoul”. Atunci am avut 
norocul să-l cunosc! Lucra 
într'o redacție improvizată: 
colțul unei tipografii. In- 


duioşat rememorez 
împrejurarea că, Îicean in- 
cipient _mă prezentam 


adesea cu... poezii. II 
auzeam _pe_Tolan: “lată, a 


sosit poezia!” 


Imi publica, să mă 
încurajeze. 

Sovinismul feroce, 
derivație a fos; mozas)it! || 


cerea_o contrapondere: Un! 
drastice “veto. Isaia Tolan 


devenise colaborator la 
“Cuvântul”, I se rezerva 
regulat o rubrică pe pagina 
întâi, ce conţinea, cu ton de 
aspră  vehemență, con: 
tribuția lui pornită cu 
trenul, din Arad în capitala 
țării.  Luase ființă la 
Budapesta, o societate 
EMKE (dacă memoria nu 
mă înșeală). Iniţiativă cu 
vădite gânduri şovine 

Tolan se opunea, bazat pe 
documente. “Cuvântul” 
sub direcţia lui Enacovici, 
mai apoi Gongopol. Nu e 
cazul, într'un spaţiu strâmt 


de articol, să evoc toate 
semnăturile ilustre: Pamfil 
Seicaru, Cezar Petrescu, 
Nichifor Crainic, Lucian 
Blaga, Perpessicius, Mircea 
Eliade... Ei bine, Isaia 
Tolan li se adăuga, venind 
din, încă, durerosul Ardeal. 
Hărnicii fără seamăn ieșeau 
din gândirea politico-socială 
a documentului, sprinten 
condei pe masa de lucru a 
locuinței modeste, din 
lateralele străzii: Nicu 
Stejărel apoi Nicu Fili- 
pescu. 

Preocupat să înlăture 
vrajba, cu bani rupți dela 
gura familiei (soția lulia, doi 
copii cu nume atât de tipic 
românești, Călin şi Voicu) 
Isaia Tolan a scos, mai târ- 
ziu revista “Piatră de 
hotar” unanim preţuită: 

Isaia Tolan și-a mai 
desfășurat activitatea 
literară la “Societatea de 
mâine” a lui lon Clopoţel, 
la “Banatul” condus de 
Aron Cotruș, la “Hotarul”, 
și mai apoi la “Innoirea” 
director Tiberiu Vuia, căr- 
turar și acesta. 

Personal, m'a încurajat 
la începuturi. De-a pururi îi 
sunt îndatorat. Amintirea 
lui Isaia Tolan mi-e vie șI 
scumpă! 


Petre PASCU 


din nou autoarea: "Da. trecut prin închisorile supraviețuit? Câte lacrimi 
trebue să recunosc că am comuniste, dar nam fost şi cât Sânge Sau prelins pe 
făcut această călătorie în deportaţi la capătul pâmân- întinsul înghețat al 
Siberia de frică. Pentru ca tului. Bram cumva aproape Siberiui? Câte trupuri a 
să scap de teroarea cei. de cei drasi lăsați acasă. înghiţit ŞI câte suflete 4 
M'am întors de acolo cu 0 Gândindu-mă însă la Siboria, mutilat acest colos cu 
imensă tristeţe, Si acasă mă întreb la rândul meu dimensiuni de infern 
am regăsit intactă frica...” plin de tristeţe: Cum au numit Siberia? 

Mulţi dintre noi am sfârsit cei care nu au Nicolae DIMA 


“CALENDARUL ROMÂNULUI” 
COMUN DELA HRISTOS 1992 


Timisoara 


Se crease o frumoasă tradiție, în special 
între cele două războaie, a apariţiei 
“calendarelor”. In casa Românului aceste 
almanahuri erau un spor de orizont în 
cunoaștere, spiritualitate şi adâncă delec- 
tare sufletească. Odată cu venirea 
comunismului siberian apariţia lui a 
devenit imposibilă. 

Aflăm că la Timișoara, nume atât de 
drag libertăţii noastre, s'a reluat această 
tradiţie și “Calendarul Românului” a 
ajuns la cel de-al treilea an. 

Iniţiativa a fost luată de ilustrul căr- 


turar şi iubitor al artelor și literaturii, 


Mitropolitul Nicolae al Banatului. Vlădica 
Nicolae este printre puţinii ierarhi care a 
ştiut să-și păstreze demnitatea 
ecleziastică, nu de puţine ori gustând 
“paharul” jertfei și sacrificiului. Nu vreau 
să flatez, dar adevărul trebue spus. Si nu 
sunt singurul care-l rostesc. Petre Mihai 
Băcanu care a făcut din “România liberă” 
un bastion în lupta împotriva 
cameleonilor comuniști, nu este singurul 
care-i aduce cele mai elogioase cuvinte. Si 
bine  meritate. Intr'un articol din 
“România liberă” din 9 Februarie 1992 în 
articolul “Religie și politică”, îşi permite 
un adevărat taifas, în spiritul lui dialogos 
fără a se zgârci la spaţiul tipografie. 
Cităm ca schiţă de portret: “Mitropolitul 
Banatului și Caransebeşului, Nicolae Cor- 
neanu, este omul pătruns de principiile 
cristice, face politică pentrucă a înțeles cel 
mai bine că politicul înseamnă grija pen- 
tru treburile cetăţii. Mitropolitul Nicolae 
nu este străin de suferințele oamenilor, 
dar este capabil să-i mustre pe con- 


ducătorii nedrepţi, trăiește intens 
realitățile sociale, este sfetnic al 
civismului. Datorită unor oameni ca 


Mitropolitul Nicolae, credința crește și la 
noi. Aşadar, un dialog cu un fiu 
cunoscător al manifestărilor colective şi 
individuale, ale celor cărora le este părinte 
sufletesc.” 

Că este așa cum spune P.M.Băcanu ca 
un Q.E.D. aduc “Calendarul Românului”, 
al treilea, pe 1992. Iar fraţilor care ne 
privesc de sus “'folclorismul'” ortodoxiei şi 
ne vor critica pieziş și de această izbândă 
culturală ortodoxă le răspundem cu duhul 
blândeţilor că așa grăiește Mitropolitul 
Nicolae şi așa cum gândim şi simţim şi 
noi: “Cinstim dreapta credință moștenită 
din străbuni, cunoscând că este pavăza și 
dreptarul fiecăruia. Ea se vădeşte între 
altele prin acel duh de taină care 
sălășluieşte până în cea mai umilă 
bisericuță pierdută prin văi şi munți, 
unde lumina plăpândă a candelelor dela 
iconostas, sau făclia sfioasă a lumânărilor 
din sfeșnice, toarnă în suflete picuri de 
linişte și înfiorare,” (Cuvânt înainte). 

E aproape imposibil a prezenta acest 
florilegiu. Imi amintesc motto-ul dela 
“Columbia University”: “In lumine  tuo 
videbimus lumen”. In lumina ta vom 
vedea lumenul. Lumea. Lumina, A văzut 
lumina lumii. Calendarul lunilor e însoțit 
cu scrieri din iubitorii spiritului filocalic, 
Insule de meditaţie în “marea vieţii 


văzându-o învolburându-s di i 
eta e de viforul 


marxism”, Diacon Sebastian Ardelean 


La prima poartă a cugetului suntem 
întrebaţi: “De ce suntem credincioşi 
creștini ortodocşi?” Colaborează Pr. T. 
Mihailovici cu “Universalitatea religiei”, 
Pr. N.Sebeşan “Credinţă şi ateism”, Pr. |. 
Bude '“Caracteristicile religiei creştine”, 
Prot. I. Gaspar “Rolul civilizator al 
creștinismului”, Diacon Eugen Bendariu 
“Creștinismul și celelalte religii”, Prof. 
univ. Stefan Bogdan “Intre credință și 
ştiinţă”, Mitropolit Irineu Mihalcescu 
“Valorile Ortodoxiei”, Pr. prof. Sorin 
Cosma “Creștinismul în viaţa poporului 
român”, Anca Manolache “Creştinism şi 
“Religia şi lumea modernă”. a Să 

Si pentrucă ortodoxia românească nu e 
““folelorism”” avem o întreagă rubrică, ne 
place sau nu, cu “'Crâmpeie de istorie”: 
Diacon prof. Teodor Damşa “Preoţi or- 
todocşi români în închisorile comuniste”, 
Prot. dr. Vasile Petrica “Participarea 
Bisericii la Revoluţia din Decembrie 
1989”, Luminiţa Bărbulescu și dr. Victor 
Lăzărescu '“Momente din procesul 
Memorandului”, Prot. Ieremia Ghiţă 
“Mărturisirea Ortodoxă a lui Petru 
Movilă” şi Prot. dr. Vasile Muntean 
despre “*Monahismul Bănăţean”. 


A treia poartă a lui Civitas se deschide 
cu ““Preocupări actuale ale Bisericii": Pr. 
prof. Nicolae Neaga ““Mirenii în Biserică”, 
Pr. Iulian Cosma ““Misionarismul laic și 
Oastea Domnului”, Prof. Doina Saracin 
“Societatea femeilor ortodoxe”, Diacon 
Ioan Bociu ““Telurile Ligii tineretului or: 
todox român”, Anca şi Cristina Aslau 
“Asociația studenților creștini ortodocşi”, 
Mitropolit Daniel Ciobotea “Religia în 
şcoală”, Pr. losif Ciocloda “Biserica şi 
asistența socială”, Prot. Petru Boeriu 
“Religia în armată”, Prot. loan Olariu 
“Sesiile parohiale”. 


La rubrica “Pagini din şi despre anii 
1944-1989” Sergiu Grossu vorbește 
despre “Preoţii şi prigoana comunistă”, 
se reproduce din cartea lui Virgil Ierunca 
despre Piteşti (ce s'a întâmplat cu cartea 
lui Bacu despre Piteşti pe care Ierunca in: 
direct o prezintă?), Nicolae Steinhardt 
“Amintiri din închisoare”! şi 
cutremurătoarele “Cuvinte din temniță”, 
poezii scrise în închisorile comuniste de o 
mare fineţe poetică, de Gh. Popescu: 
Vâlcea. ; 

Penultima rubrică cuprinde lecturi 
pioase, fragmente din Charles Dickens 
“Cine a fost lisus”, Selma Lagerlof. “In 
Nazaret”, Giovanni Papini ““Cirineanu 
care a dus crucea lui lisus” și Mihai 
Dragomirescu “Adevărul în evanghelii : 

Ultima rubrică este “Să râdem puţin» 
Glume din “epoca de aur”. Ca 0 
digresiune, o teză de doctorat s'ar putea 
scrie asupra istoriei noastre cu “haz de 
necaz” ca psihologie a romanului 
culminând în mioriticul metafizic. 

După atâta cronică riguroasă, 
cronicarul semnează şi lasă ușa deschisă 
o selecţie din modul românesc de a luptă 
cu floreta gândului împotriva monstrului: 


Dumitru ICHIM 


CUVANTUL ROMANESC 


SEPTEMBRIE 1992 


EVANGHELIA EXILULUI (Septembrie 1992) 
IMBLANZIREA LIMBII 


——— Sergiu GROSSU —_— 


Dela aspectele negative 
ale vorbirii omului firesc, 
să trecem acum la vorbirea 
creștină, care ar trebui să 
constituie obiectivul 
superior al fiecărui Român, 
împins de vârtejul nemilos 
al istoriei în cele patru 
puncte cardinale ale 
pământului. Sfântul din 
Tars o descrie așa: ''Vor- 
birea voastră să fie tot- 
deauna cu har, dreasă cu 
sare, ca să știți cum trebue 
să răspundeţi fiecăruia” 
(COLOSENI, 4.6), şi care, 
în ultimă instanță, se 
prezintă ca ''o jertfă de 
laudă, adică rodul buzelor 
care mărturisesc Numele 
Lui” (EVREI, 13.15). 


Antecedentele vorbirii 
spirituale le găsim, din 
belșug, ca o arvună, şin 
paginile Vechiului 
Testament, care scoate în 
evidență feluritele sclipiri 
ale LIMBII ISCUSITE, 
capabilă să învioreze - sub 
imperiul neprihănirii lăun- 
trice - “'ci vorba, pe cel 
doborât de întristare”, sau 
a cărei “'vorbă bună” 
înveseleşte inima omului 
(PROVERBE, 10.21; 12.25). 
De aceea, Scriptura ne 
arată, deslușit, că gura unei 
fiinţe fără prihană, respec- 
tiv grăirea sa zilnică, este 
un izvor de viaţă şi se 
manifestă, invariabil, prin 
“strigăte de bucurie”, prin 
“cântări de veselie”! 
(PSALMUL 126.2), 
turnând, astfel, în alte 
suflete, ““un vin ales" sau 
devenind, atunci când o 
rosteşti la vremea potrivită, 
“ca niște mere de aur 
întrun coșuleţ de argint” 


(CANTAREA CAN: 
TARILOR, 7.9 PRO- 
VERBE, 25-11) 


Să ţinem minte un lucru: 
pocăința noastră, întoar- 
cerea la Dumnezeu, nu 
aduce, în mod automat, 
SCHIMBAREA VORBIRII. 
Ap. Pavel se temea să nu 
găsească. în tânăra 
comunitate creştină din Co- 
int “'gâlceavă [...), vorbiri 
de rău, bârfeli”' [2 CORIN- 
TENI, 12.20).  Vorbirea 
desăvârşită nu o poate 
realiza decât  cmul 
desăvârșit. “Dacă nu 
greșeşte cineva în vorbire” 
- ne învață Ap. lacov - 
“este un om desăvârșit și 
poate şă-şi țină în frâu tot 
trupul” ÎLAcoV. 3.2). Cu 

“alte cuvinte, stăpânirea 
trupului TREBUE să treacă 
PRIN stăpânirea vorbirii, a 
limbii. lar limba este un 
mădular nărăvaș, im- 
perfectibil prin mijloace 
pur omenești: “Toate 
soiurile de fiare, de păsări, 
de târâtoare, de viețuitoare 
de mare se îmblânzesc și au 
fost îmblânzite de neamul 
omenesc, dar limba, nici un 
om  m'o poate îmblânzi” 
(IBID., 3.7-8). 

Numai metodele 
biblice,indicate de  Dum- 
nezeu prin Cuvântul Său, 
fac posibilă “îmblânzirea” 
vorbirii, în raport cu 

- însuşirea deplină a acestor 
metode, cu respectarea și 

practicarea lor neobosită, în 
mod consecvent și cu toată 
sobrietatea. După cum ob- 
servăm că, ori de câte ori 

Dumnezeu ne loveşte pen: 

tru abaterile ia ee 
mise, tot El ne rănile 

şi ne vindecă (OSEA, 6.1), 

la fel cunoaștem că fiecare 


imperativ, greu de 
îndeplinit, își are remediul 
categoric în paginile Bibliei. 

1. VEGHEREA CA: 
ILOR, a împrejurărilor, 
a activității, precum am 
citit: “Voi veghea asupra 
căilor mele”. Evitarea fac- 
torilor externi negativi, 
care se pot ivi pe drumul 
Vieţii, pe “căile” de toate 
zilele, influențându:ne 
negativ vorbirea: “'Ferice de 
omul care nu se duce la 
sfatul celor răi, nu se 
oprește pe calea celor 
păcătoşi şi nu se așează pe 
scanul celor bat- 
jocoritori” (PSALMUL 1.1). 
A veghea asupra căilor, 
pentru a nu păcâtui cu 
limba, înseamnă așadar, o 
gradaţie obligatorie: a nu te 
duce, a nu te opri și a nu te 
sșeza pe căile păcatului, pe 
acele nenumărate şi 
chemătoare căi, care ““pot 
părea hune omului, dar la 
urmă se văd că duc la 
moarte” (PROVERBE 
14.12). 

2. INFRANAREA VOR- 
BIRII, ţinerea în frâu a 
gurii, cât timp '“va sta cel 
rău înaintea mea”: fie în 
mine însumi, ca ispită sau 
gând rău, fie în afara mea, 
ca rău social, ca excitant al 
vorbirii. Metoda înfrânării 
limbii este cea mai des 
recomandată: “'Căci cine 
iubește viața şi vrea să vadă 
zile bune, să-și înfrâneze 
limba dela rău și buzele 
dela cuvinte înșelătoare” (1 
PETRU, 3.10). Sau: “Cine 
își înfrânează vorbele, 
cunoaşte știința” 
(PROVERBE, 17.27). Nu 
degeaba strigă psalmistul: 
“Pune, Doamne, strajă 
înaintea gurii mele şi 
ăzeşte ușa buzelor mele” 
PSALMUL 141.3). = 

Cum ne putem înfrâna 
vorbirea? a) lubind şi 
binecuvântând, în loc ca să 
urâm si să blestemăm e cei 
ce ne urăsc şi ne blestemă 
(MATEI, 5.44). b) Vorbind 
de bine oricând și „pe 
oricine, în loc să ne vor- 
bim de rău “unii pe alţii”, 
întorcând “ocara pentru 
ocară'' (IACOV, 4.11; 1 
PETRU, 3.9). c) Con- 
trolându-ne, examinându- 
ne fiecare cuvânt, înainte 
de a fi rostit, pentru ca 
“nici un cuvânt stricat” să 
nu ne iasă din gură, ci 
“unul bun, pentru zidire, 
după cum e nevoie, ca să 
dea har celor ce-l aud 
(EFESENI, 4.29). 

3, TACEREA, în fața 
uriașelor împotriviri ale 
lumii: “Am stat mut, în 
tăcere, am tăcut...” Marea 
și inegalabila Jecţie a tăcerii 
ne-a lăsat-o lisus, în 
Evanghelia Sa: “Marele 
preot s'a sculat în picioare 
și L-a zis: Nu răspunzi 
nimic? Ce ti ia 

eştia împotriva Ta? lisus 
ioa”” (MATEI, 26.62-69) 
lar când Pilat l-a zis: 
“Nauzi de câte lucruri Te 
învinuiesc și? lisus nu i-a 
răspuns la nici un 
Cvint. a” (IBID:, 27,13-14) 
Despre sublima metodă a 
tăcerii lui lisus prooroceşte 
Isaia, scriind; “Când a fost 
chinuit și asuprit, n a 


deschis gura deloc... 
(ISAIA, 69.7). 
De ce se impune 


'ACEREA? Ca să avem un 
rs de gândire, în 
legătură cu un eveniment la 


care participăm sau cu 
dilema unui răspuns care 
trebue dat; ca să nu 
păcătuim cu limba, când ne 
dăm seama că nu suntem 
tari în înfrânarea vorbirii; 
ca prin tăcere să vorbim. 

4. CHIBZUINTA VOR: 
BIRII se adaugă organic 
celorlalte trei metode, deja 
analizate, și o aflăm 
precizată în felul acesta: 
“Nu te grăbi să deschizi 
gura și să nu-ți rostească 
inima cuvinte pripite” 
(ECLEZIASTUL, 5.2). Căci 
graba vorbirii duce, de cele 
mai multe ori, la vorbirea 
“în chip ușuratic” 
împotriva aproapelui 
nostru (PROVERBE, 24.28 ). 

»Xx 

Ce trebue să facem, dacă 
ne găsim cumva în tragica 
dualitate a omului căruia, 
pe de o parte, îi place Legea 
lui Dumnezeu, dar care 
vede și simte în trupul său, 
slăbănog  duhovnicește, o 
lege străină, care “'se luptă 
împotriva legii primite” de 
mintea sa și îl ţine “rob 
legii păcatului, care este 
în mădularele”” sale? 
(ROMANI, 1.22-23) Iov va 
răspunde, cu naivitatea ce-a 
ajuns proverbială: *“'Eu 
nam dat voie limbii mele 
să păcătuiască” (IOV, 
31.30). lar noi, bazându-ne 
pe acest principiu de viaţă 
morală - atât de necesar 
Exilului românesc -, îl vom 
completa cu două reguli 
complementare, de cert 
folos educativ: 

1, LEPADAREA DE 
VORBIREA VECHE, ca ex: 
presie a unei stări de păcat, 
a unor malformaţiuni 
psihice, de teapa mâniei, a 
vrăjmășiei sau a răutăţii: 
“Dar acum lăsaţi-vă de... 
clevetire, de vorbele ruşi- 
moase care var putea ieși 
din gură...” (COLOSENI, 
3.8) Lepădarea este un 
exerciţiu de tehnică 
spirituală, care determină 


obișnuința unei vorbiri 
alese, conform: voinței 
divine. 


2. “PUNE MANA LA 
GURA”, dacă interiorul îţi 
este întunecat, deficitar, 
supus vânturilor și 
șuvoaielor păcatului, dacă 
“mândria te împinge la 
fapte de nebunie și dacă ai 
gânduri rele” (PROVERBE, 
30.32). O regulă directoare, 
deci: ““pune mâna la gură”; 
mai bine zis, nu te ex- 
terioriza în vorbire, spre a 
nu transfera în alţii, față de 
care ești mândru și ai gân- 
duri rele, aceeași visterie 
rea, reproșabilă, sub dic- 
tatul căreia acţionezi cu 
vorba, la un anumit 
moment. 

Realizarea unei vorbiri 
desăvârșite nu depinde 
numai de eforturile amin: 
țite mai sus. Ea se 
plămădește, sub starea de 
har, prin lucrarea 
supranaturală a Duhului 
Sfânt, ştiut fiind că în 
împrejurări excepţionale 
“nu voi veţi vorbi, ci 
Duhul Tatălui vostru va 
vorbi în voi” (MATEI, 
10.19-20). Această trans- 
formare indispensabilă a 
vorbirii noastre o oferă 
Evanghelia tuturor celor ce 
se identifică integral cu 
idealurile creştine și se 
hrănesc mereu cu cuvintele 
Mântuitorului, care sunt și 
rămân, până la scurgerea 
vremurilor, “duh și viață”. 


8 Za E 
ca a EEE (0: 10 pa ei 


PAGINA 11 
PE o SEPIEMBRIEI1992 e e e ea 
ETICE REED EEE II ZEI SR SIE ES ED e E aa a 


NOI, IMIGRANȚII ŞI BISERICA 


——— D.PHILLP—— 


Noi Românii nu suntem 
un popor de imigranţi prin 
tradiție. Nu am încercat să 
cucerim mări și țări în 
căutare de averi și efemeră 
glorie. 

La început de secol 
imigrația Românească din 
Transilvania și Bucovina a 
fost generată de către per- 
secuţiile naționale și pro- 
blemele economice. După 
al Doilea Război, a doua 
etapă de imigrație a fost 
rezultatul terorii politice, a 
invaziei comuniste. 

Românii au venit în 
America de Nord pentru a 
fi liberi. Au muncit din 
greu şi au întemeiat 
comunități care rezistă cu 
fală și astăzi. 

Ca şi în vremuri foarte 
vechi, din motive spirituale, 
Biserica a fost prima care a 
fost clădită și în jurul ei 
S'au dezvoltat comunitățile. 

Aceste comunităţi 
româneşti rezistă de 
aproape un secol, deoarece 
în centrul lor a existat o 
Biserică Ortodoxă Română. 
Am întâlnit Români, a treia 
generaţie, născuți pe 
pământ american, la ferme, 
acum intelectuali de vază, 
dar numele lor sunt tot or- 


todoxe: Ion, Gheorghe, 
Paraschiva chiar dacă 
oficial se numesc John, 


George sau Vicky. Generaţii 
noi s'au născut, limba s'a 
cam pierdut, dar Biserica a 
rămas. Ca și în România. 
Câte năvăliri a suferit 
această țară? Dar și astăzi 
bisericuța tatălui lui Stefan 
cel Mare stă neclintită din 
secolul al XV-lea. 

Când am venit la 
Calgary, Canada, în urmă 
cu șaisprezece ani, am fost 
surprins să întâlnesc un 
grup format din câteva 
familii, mai mult sau mai 
puțin vorbitori de limbă 
română, care aveau însă un 
preot şi liturghii lunare, 
ţinute în săli închiriate sau 
chiar în subsoluri de case. 

Intre timp, comunitatea 
română s'a extins. 
Ambiţiile au crescut şi ele. 
Avem acum bisericuța 
noastră, poate nu mai mare 
decât a voievodului Bogdan, 
din secolul alXV-lea.Faptul 
că se cheamă Biserica Or: 
todoxă Română nu se referă 
la limba în care se face 
liturghia, ci la con: 
tinuitatea credinţei 


naționale. 

Desigur, că nu am venit 
aici pentru a rămâne 
Români, în sensul de 
cetățenie. Ceea ce ne leagă, 
în sens de comunitate, nu e 
numai limba - pe care copiii 
noştri nici nu o mai 
stăpânesc, ci spiritul 
religios național, care e or- 
todox și care a supraviețuit 
pe teritoriul numit 
România, de prin secolul al 
treilea. 

Din nefericire, mulți din- 
tre noi, educați forțat după 
năvălirea  muscalilor, am 
pierdut noțiunea de religie. 

Regimul comunist nu ne- 
a învățat să fim atei, ar fi 
fost mult prea simplu, ci a 
distrus însuși spiritul 
religios din noi, cu. scopul 
de a ne distruge moral și 
național şi a deveni uneltele 
docile ale unei ocupaţii 
străine și antireligioase. 

Tragic este că, venind 
aici, nu ne dăm seama, 
îndeajuns, de golul moral 
religios în care trăim. Am 
dori să fim o comunitate, 
dar nu înţelegem: că ea, 
comunitatea, nu apare ca 
rezultat al unei clădiri, ci 
ca produs al spiritului 
moral. 

Ca "unul cu o lungă și 
dureroasă experiență de 
viaţă, observ cu tristețe că 
educația implantată în noi 
după ocupația comunistă 
încă nu s'a şters. Suntem 
încă suspicioși. Am vrea să 
vorbim româneşte, să avem 
un nucleu a ceea ce credem 


noi că ar fi cultură 

românească dar nu la 

biserică. | 
Dacă ne vom uita al 


Italieni, Greci, imigranţi? 
prin tradiţie de secole, vom 


„ observa că a treia generaţie, 


încă, vorbeşte limba 
maternă și aceasta datorită 
activității legate de 
bisericile lor. Poporul lui 
Israel, împrăştiat de 2000 
de ani în toate cele patru 
vânturi, s'a menţinut ca 
nație numai datorită 
religiei. Am întâlnit printred 
"moi indivizi care neștiind 
bine sau deloc limba 
engleză sau nici o altă 
limbă decât româna 
sfidând orice logică - 
preferă, totuși, să se ducă 
la biserici străine naţiei lor. 
Desigur că, trăind într'o 
țară liberă fiecare are drep- 
tul să se ducă la ce biserică 


că toți 
botez, căsătorii, precum și 
când -ne aflăm în impasuri 
sufletești, 
Biserică, aceeași Biserică pe 


înțelepciunii 
senectuţii, când vom dori să 
facem parte din CEVA, 
dintr'o comunitate, dar 


vrea. 

Dar ceea ce e trist, 
dureros de trist, este 
atitudinea unora dintre noi 
care, neparticipând la viața 
micii comunităţi create în 
jurul Bisericii se străduiese 
cu vorba, uneori chiar şi cu 
faptă, sub diferite pretexte 
aparent umaniste, să 
îndepărteze sau să in- 
fluenţeze pe alţii care vor 
să vină şi să reînnoade fi- 
rul moral rupt de către 
educația comunistă 
apropiindu-se de Biserică. 
Nu ne dăm seama că uneori 
putem fi victimele in- 
fluenței unora care până nu 
cu mulţi ani în urmă 
se bucurau de binefacerile 
terorii și cenzurii. 


Este la fel de trist şi fap- 
tul că atunci când avem 
nevoie de Biserică, moarte- 
murim-bucurii: 


alergăm la 


care am ignorat-o. 


Nefiind membru în nici o 
formă de conducere a nici 
unei activităţi de nuanţă 
românească, pot remarca 
o anumită energie 
desfășurată în zadar pentru 
a destrăma ceea ce 
străbunii noștri au început 
să clădească acum aproape 
un secol: o Biserică OR- 
TODOXA ROMANA, în 
afara granițelor naţionale 
ale României. 


p Această scrisoare nu are 


ca scop să fie un Apel de - 
atragere a Românilor la 
Biserică. Ea, BISERICA, va 
supravieţui şi fără ajutorul 
nici unui apel, dar şi îm- 
potriva celor care, mai mult 


inconştient, încearcă să 
ducă o activitate an- 
tibisericească. 


Am scris aceste rânduri 


încercând să vă dau e gân- 
Sand să va dau c 


dit. 


' Va veni o vreme a 


vârstei, a 


probabil că vom fi obligaţi 


să ne afiliem la clubul unei 
case de bătrâni, uitaţi până 2 
şi de copiii noştri care ne 
vor blama că nu le-am lăsat 
nici o moștenire morală. 


Căci cluburile și 


asociațiile vin și trec, dar 
Biserica noastră va rămâne. 


Aa 


PAGINA 12 


oqaaugi! [ 
Vezi 


DESCĂLECAREA 
CELOR DIN ȚARĂ 


ROMFEST'92 a început 
cu ““descălecarea” celor din 
țară, care au venit să 
cunoască exilul românesc şi 
să-şi facă 0 idee despre 
libertate şi democraţie. 
Descălecarea lor a coincis 
cu aniversarea celor 125 de 
ani dela întemeierea 
Canadei, ţară superbă, 
bogată şi dinamic angajată 
pe calea progresului de 
cultură” şi civilizație. In 
felul acesta simbolic, 
descălecătorii români şi-au 
împărtășit din bucuriile și 
idealurile celor ce au fondat 
o ţară minunată şi şi-au 
limpezit ochii și sufletul, 
atât pentru ei cât şi pentru 
cei de acasă, care cu gând 
curat vor să întemeieze o 
țară nouă, toate cugetele 
lor şi idealurile călăuzindu- 
i, căci vin dela originea și 
dela strămoșii dintâi ai 
unui neam. 


Primul contact al 
descălecătorilor din 
România a fost cu 
binefacerile unei civilizații 
elevate_şi cu climatul de 
libertate pe care îl visează 
și ei, acolo, în Carpaţi, 

Apoi, au ajuns la “'Câm- 
pul Românesc'', un 
adevărat miracol al 
realizărilor româneşti din 
lumea liberă, unde se cin- 
stesc și se păstrează cu 
grijă valorile culturii și 
civilizației noastre și unde 
freamătă sufletul celor din 
exil, pentru alcătuirea unei 
comunităţi naționale, 
morale și creştine, puter- 
nice, care să dăinuie prin 
energii creatoare și 


conștiință națională. 
Aici, la “'Câmpul 
Românesc'”, oaspeţii din 
România __s'ai__întâlnit 
direct cu bustul lui 
Eminescu, cu troițele 
ridicate în memoria eroilor 
români, a Generalului Pla- 
ton Chirnoagă, a poetului 
Aron Cotruș, cu spaţioasa 
sală de festivități a 
Centrului Cultural 
“Nae lonescu'', cu Capela 
mileiare, aşezată în 
luminișul pădurii, pe o 
ridicătu: e pământ. S'au 
întâlnit cu simbolurile vii 
ale culturii tradiţionale și 
cu sufletul și cugetul curat 
al celor ce n'au încetat din 
1944 şi până astăzi să facă 
mărturisiri pentru drep- 
turile româneşti. S'au 
întâlnit luptătorii adevărați 
ai e IDR din 
lumea liberă cu cei veniţi 
din__tenebrele_ temnițe 
comuniste, dar care au fost 
iăpotente în încercarea lor 


titanică de a frânge 
rezistența națională. 
In fi 


ecare dimineaţă, la 
Capela Câmpului a avut loc 
Sfânta Liturghie, săvârşită 
de prea _cucernicii părinti 
care ee UCI cole, (Pr. 
Gh. Calciu, Pr Petre 
Popescu, Pr. Dumitru 
Ichim și Pr. Nicolae Zelea). 
Printre__ei _trebue 
menționat, în mod deosebit, 
părintele  Buburuz, venit 
din Chișinăul Basarabiei, ca 
mărturisitor al tragediei pe 
(care + ăi nii din 
Basarabia românească, sub- 
jugată de Rusia nouă. 
Preotul Buburuz_va par: 


ticipa_la toate Sfintele 
uiturgăti cata Cast și dela 


SEPTEMBRIE 1992 


————— 


CUVANTU 


RO! 
— 


MĂREŢUL ROMEI: 


Romfest. 

De fapt, descălecătorii au 
venit din toate provinciile 
româneşti, ca un simbol al 
unităţii naţionale, la care 
adăugăm și pe Macedonenii 
viguroşi, câre au fost prin 
excelență reprezentaţi în 
participarea dela Câmp. 

Intreaga ___ săptămână, 
rezervată anual 
festivităților la Câmpul 
Românesc, a fost anul 


acesta, dăruită oaspeţilor 
din țară Dela Capelă, după 
rugăciunile de dimineaţă, 
se adunau cu toţii în sala 


cea _mare ru _ servirea 
micului dejun, a e_ aici 


plecau în eventuale excursii 
în împrejurimi (Cascada 


Niagăra;, —0— fermă 
românească, oraşul 
Hamilton și Toronto), 


plimbări prin pădure, băi 
de soare şi în bazinul de 
înot, însoţite de joaca şi 
veselia necurmată a 
copiilor neastâmpăraţi. 
Totul într'o atmosferă de 


calm, bucurie și prietenie, 
lăsând” altora gâlceava și 
răutățile lumii. 

Mesele de prânz erau ser- 
vite de harnicile doamne și 
domnișoare, cu grijă la cele 
mai mici detalii culinare, 


sub supravegherea _D-nei 
Moisin, care parcă nu 


obosește__niciodă și-și 


oartă cu distincție calmul, 


seninătatea și  înţelep- 
ciunea. 
După cinele servite cu 


regularitate de ucăleași per. 
soane, discuţiile, con: 
vorbirile și poveştile con: 
tinuă, în uri_mai_mari 
sau mai mici, până târziu, 
în noapte. 

Intr'una din seri, sa 


organizat ad-hoc o seară de 
conferințe unde au luat 
cuvântul Părintele D. Ichim 
și avocatul Adrian 
Grigoropol. Amândoi vor: 
bitorii experimentați, 
având subiecte originale și 
atrăgătoare. Tot_ad-hoc a 
vorbit şi Preotul Buburuz, 
venind cu amănunte despre 
situaţia actuală din 
Basarabia şi perspectivele 
de viitor. In același timp, a 
făcut un apel urgent, la 


toată lumea, pentru 
ajutoare materiale şi 
morale pentru cauza 


națională a Basarabiei. 


( ÎNTÂLNIREA 
CEA MARE ) 


In ziua de Vineri, 31 
Iulie 1992, toată lumea s'a 
mutat în cele două mari 
hoteluri din Hamilton 
(Royal Connaught Hote) și 
Holyday Înn), unde urmau să 
aibă loc activitățile Rom- 
fest-ului, ediţia 1992. Acolo 
soseau oaspeţi din toate 
părțile Americii, Canadei și 
Europei, fiind găzduiţi pen- 
tru cele trei zile de 
festivități. 

Intâlnirea tuturor a avut 
loc în seara zilei de Vineri, 
în marea sală de festivități 
a Hotelului “Royal Con- 
naught'””. Acest contact 
direct a fost impresionant 


și emoţionant, cu lacrimi de 


bucurie ragoste, cu 
îmbrăţișări calde de 
frățietate şi simțire 


camaraderească a celor ce 
nu S'au văzut niciodată, dâr 
au luptat pe _areleaşi 
baricade naționale, întru 
apărarea Fiinţei românești, 
a idențităţii etnice şi a unei 
culturi și civilizații în 
cuprinsul căreia credința în 
Dumnezeu și omenia au 
avut de-a lungul veacurilor 
prioritate în ierarhia 
valorilor spirituale. 


Acolo, în seara aceea de 
Vineri, __s'a__realizat. un 
moment de elevaţie 
sufletească, reprezentând 
țara întreagă, țara Teală, 
țara nepângărită de 
virusuri şi strâmbătăți. 

Oaspeţii din Suedia, 
Franţa, Germania, Austria, 
din  Montrâal, Ottawa, 
Toronto, Ohio, Los Angeles, 
Florida New York, de peste 
întreaga întindere a 
Americii, Canadei şi 
Europei, atrași de mirajul 
existenţial românesc, s'au 
strâns la un loc cu cei din 
România năpăstuită și şi-au 


deschis inimile pentru 
sărbătoare şi bucurie. 
Minunata limbă 


românească răsuna în toate 
colțurile și sălile hotelului, 
iar veselia atotstăpânitoare 
se revârsa peste întreaga 
mulțime de oameni. 

A fost un fel de “horă” 
națională a tuturor provin 
ciilor româneşti şi a 
răspândirilor în lume, fapt 
ce se întâmplă numai în 
momente istorice, de unică 
revelaţie etnică. Aşa a fost 
marea întâlnire dela 
Hamilton, în saloanele 
Hotelului ““Royal Con- 
naught”. Pentru o clipă, 
glasurile au amuţit.: Vor: 
beau numai privirile ochilor 
şi bătăile inimii, 

Toţi la un loc și fiecare în 
parte, au adus același mesaj 
din țară: dragoste şi unire 
în cuget și simțiri. Numai 
așa va fi salvată ţara, 


neamul şi ideea 
românească. Toţi şi fiecare 
în parte din cei din lumea 
liberă le-am răspuns cu 
același mesaj, care să fie 
dus în ţară și să fie legat cu 
juruinţa sfântă a credinţei 
strămoșești, 


RECEPȚIA 
OFICIALĂ 


Incetul cu 
vuietul sălilor și al 
coridoarelor _s'a_ domolit, 


deoarece se anunţa recepţia 


oficială __a 
festivalului 
Pe podium 
preoții pentru_a binecuvân- 
ta lucrările festivalului: 


Pr. Zelea, Pr. Ichim, Pr. 


începutului 
Romfest'92 


Buburuz, Pr. Calciu, Pr. 
Gociu. Pr. Mihădaş, Pr. 
Craioveanu, 

După rugăciuni şi 


binecuvântare, președintele 
Romfest __'92, Nicolae 
Pora a anunţat deschiderea 
lucrărilor festivalului şi a 
urat bun venit tuturor 
celor prezenți. 


pal fo ctnbiei 
Culturale omâne din 
Hamilton, sub conducerea 
cântărețului _ trubadur 

tefan Hruşcă, a cântat im: 
nul naţional canadian, 
Deşteaptă-te Române și im- 
nul naţional american, în 

ompaniamentul chitării 
sale. 

A luat cuvântul apoi 
Frimarul_— oFasului 
Hami (or, care a vorbit în 
cuvinte_înflăcărate despre 
comunitatea Românilor din 
oraş şi a anunțat că 
festivalul acesta este 
dedicat aniversării a 125 de 
ani dela întemeierea 
Canadei, citind apoi 
Proclamaţia dată în cinstea 
Romfest-ului '92. 

Au vorbit după aceea 
„reprezentanții oficiali 7 ai 
guvernului provincial şi 
federal şi  delegatul par- 
tidului “Reform Party”, 
care au adus salutul lor 
acestei adunări festive” de 
Români. 

Corul Asociației Culturale 
Române __3 CONTINUA —cu 
dorurilor” și 


naţionate, 


emoţiile speranţelor 
de . unire cu pro- 
vincia aceasta din straja 
graniţelor 
cântat 


de apărare a 
strămoșești. S'a 


strălucit, care a ridic 
neamul moldovenilor pe 
dimensiunile gloriei istorice 


şi creştine; “Azi noapte la : 
XPrut”, cu ritmul dinanrie al” emoţionante — 


armatelr care au recucerit 
Basarabia, în 1941 Şi au 
pătruns în imperiul 
bolșevic să apere cultura, 
civilizația _europeană _ și 


9 


încetul, 


apăruseră 


MASA OFICIALĂ DELA BANCHETUL D 


AU hereas 


WHLREAS 


WHEREAS 


NOW THEREFORE 


fiinţa 
românismului. 
acompaniament de chitară, 

forme e Bine Et E 


de Hrușcă, Sa intonat “Nu - 


națională a 
i în acelaşi 


uita că_eşti Român” şi 
““Treceţi batalioane române 
Carpaţii”. Vibrantele 
melodii de bătălie și 
memento național ale 
devizei care stă la temelia 
conștiinței naţionale: “Nu 
uita că eşti Român” au 
transfigurat pe cei prezenți 
și au creat un Climat de 
frățietate și camaraderie, 
de Ernoții Şi sentimente, de 
speranțe și certitudini, care 
au loc numai în momentele 
majore ale istoriei. 


Toată lumea 
emoţiile iei mari biruințe; 
ale bucuriei de a putea fi 
identic cu tine însuți, de a 
fi liber, de a exprima 
frământările şi aşezările 
din cugetul tău, care poartă 
în el sigiliul, formele și 
vrerile venite din tradițiile 
bogate ale neamului din 
care faci parte. A fost 
marea biruință a întâlnirii 
cu neamul întreg; din 
trecut, din prezent şi din 
viitor. 


) In mijlocul acestor 
Ti ai 
venit o biruinţă, aceea a 
graiului românesc, a puter: 
nicului__''logos__românesc : 
Victoria_Cociaş, artistă la 
Teatrul 


Nottara din 


"ROST" 
cum 


trăia ) 


OLEICE- O, cpu 


ra clam 


Mun lay fpt 10 
12548 


sul 


Sean, viu Ah 
Runa as, ivit 
pron (but fu 
Runa în 191 


ROMHLST 92 
bre Rocmariia 
[ice Henaai an 
ac teroa Pgh 


L Mutere BA 


Huluaa, o her 
20, 1972 ţu be 


*CAnapa | 
ROMANIAN 


în ie Cap ot Il 
Paeian vu poa 


je 


£ ÎNCE 


———— —— 


EST '92 ÎN CANADA 


Oi 


la ma hui 


ul AIA OK 


mp 4 A UMHEST 97" 


românești să răsune pe 
meleagurile Canadei, ca o 
chemare a începuturilor de 
lume veche, cum sunt şi 
cântecele româneşti. 

După programul _ar- 
tistic, la tribună a venit D- 
na Laura __ Riga, o veche 
membră a tradiţionalului 
Partid Liberal, care a 

e ei 
suferit rigorile regimului 


ve muri iul be 


Rien mai A E Ă 

bolte PE i ee aan Dei LA De La din România 
a de ere aducând salutul Par. 
cz rtiin a 


“nosury E Net 2 eamunan 


tidului Liberal pentru Rom- 
fest "92 şi a propus in- 


iad VE Spurl 


d îzi poeni sata ui side 

deal Li asa an all ui i 

seuias va ae seu cau tonarea Imnului regal 
poeta român, care a fost cântat de 


Roma pt 


Muauui Ile 
“ROME Si veche tu 


participanţi. 


memory vi ie 


brave Rua Ph salaă 1 Peupe he Seara s'a încheiat cu un 
aparea î i a 
cane till ep coctail oferit de Comitetul 


we Ciiy ui 2 E 
saca IBM Ca i Romfest 92, la care s'a 
Mici Pe discutat, sau făcut noi 


"Cana sa 
KOnuatăă 


a cnc di 
te tn Campania aie 3 Se, 

Mamulunii 
anu saca 


in an 


ati le 
i incat i lrcedu lot iheir peupi 


arm o de PER 
SPuuiacal aa 


lă a 
acelaşi 
chitară, 
Tiânuit 
at "Nu 
române 
antele 
ie ” şi 
Il ale 
emelia 
: “Nu 
n au 
rezenți 
at de 
aderie, 
ite7 de 
i, care 
entele 


trăia 
ruinițe, 
itea fi 
i, de a 
prima 
ezările 
poartă 
ele. şi 
dițiile 
i din 
fost 
âlnirii 
„ din” 
și din 


estor 
a Tai 
ceea a 
puter: 
stă la 
din 


cunoștințe, s'au - întâlnit 
vechi prieteni, unii chiar 
după 40 de ani. 


O parte importantă din 
Romfest '92 afost rezer- 
vată pentru ziua de 
Sâmbătă, I August. cu un 
ciclu de trei sesiuni de con- 
ferințe dedicate culturii, 
istoriei și tineretului, în 
cursul dimineții, în trei săli 
diferite. 

Secţia Culturală a fost 
condusă __ de Prot: el 


 NUMELIT 92 
PLSIIVAL DANS 


salate tu our biutben 
pa e Ce celebrate 
Beata buibcriy line 


ui tes cultural ani 


Ei see 

Mureni MI Mortar 
Sapoi 

ay Dă, 2 


număr impresionant de 
lucrări de către con- 
ferenţiarii: Pr. Protoiereu 
Buburuz din Chişinău, _P. 
uouruz odin CH ŞIIIAU._ 

Diaconescu - Montreal, A. 
Moisin- Victoria [conferinţă 
citită); |. Zeana - Bucureşti; 


V. Neștian 7 Iaşiy Gh: Paţa - 


Bucureşti a recitat două 
pezii de Eminescu. neîn- 
trecutul _meșteşugar şi 
fiurar al Îimbii românești! 
Doina” și ""Glossă”" 


Recitaluti fost acompaniat, |Vatra Dornei; V. Teza - 
în tonuri de surdină, de |Montreal; C. Vasiliu - Mon- 
taragotul maestrului ltrâal; L. Cănănău - Kit: 
Dumitru Fărcaş şi de acor- lehener; “I- Halmaghi - 


deonul lui Aurel Tămaș. A 
Înst un recital regal ŞI CX- 
presiv pentru geniul limbii 
mmâne. Vocea Victoriei: 
Cocias apus în valoare 
toată modulația_ ar- 
Heulațiilor limbii româneşti 
Și a relevat toată gama de 
melodii lirice a cuvintelor, 
în jul lor de rime, de 


Alliance, USA. 


La Secţia de Istorie, con- 
dusă de __ Prof. _Nicolae 
Iliescu au conferențiat: Pr. 
Protoiercu Buburuz_- Chi - 
șinău; G.Lechinţan - Sibiu; 
A. GTigoropol - București; 
Gh. Mihai - Timişoara. 

Secţia de Tineret a fost 

re și ă icolae 
răire și de expresie a sen- condusă de Dr. __Nicol 
i A i nţiat 
timentelor ME aa Popescu și au conferenț 


întristare, de melancolie Waahiagton Pană New 
su de întremare şi de York; A. Moisin  Vic- 


Cemare la ă : 
cita e japta A: fost toria (conferință citită); N. 


0 cucerire a 3 i x 
; - ton; S. Suru 
talentulu; personal şi o Roman - Hamil 


eri = » . Bucureşti” M.Câzacu - 
Cucerire a raiului insa 
românesc, imisoara. 


Cu minarul Politic a avut 
Pa, hoscutul poet Zahu joc în după arniază aceleiași 
pui a „recitat poezia zile, în marele auditoriu al 


„Prutul Crucii”. elogiu hotelului, pentru a putea 


nt people ZE Bor de Prof. lon Halmaghi, care 
până a area hi ia a condus acest seminar, 
iza suresti. i purtând prin prezentarea unei 
50 ruinței în spate. i claralii a marelui Român 
pe ui) artistic a fost macedonean din România, 
flat cu un cântec care se pregatea să Vină la 
gurletere interpretat de Romfest '92, dar a decedat 
an Hrușcă și de cuplul înainte de_ împlinirea 
mele, rap care au adus acegtei dorințe. timele 
"Sodiile unice ale muzicii sale cuvinte de pe patul de 


e tineri acomoda larga asistență. 
orar e cămăși albe şi Lucrările au fost deschise 


spital au fost: “Mă fac eu 


Y bine şi mă duc în Canada la 


Romest, să le vorbesc 
fraţilor mei Români de 
colo despre iubirea noastră 
mestrămutată de neam şi 
redința în lisus Hristos”. 
Fotografia acestui mare 
Român macedonean, care se 
cheamă Giga Pariziar; a 
fost aşezată în fața mesei 
principăle vorbitorilor şi 
sa ținut un minut de 
reculegere în memoria lui. 
u conferențiat— 


u apoi 
următorii:: N,Belcea din 
New „Jersey, C. Mătasă - 
Florida, A.Grigoropol - 
București, |. Paceag - 
București, D.Funda 
- Bucureşti; R.Codrescu - 
Bucureşti, _ M. Petrişor - 


Bucureşti, M.Cazacu-Timi- 
şoara, G. Constantinescu - 
Sibiu, S. Suru- București, 


V. Neștian - lași,  Creţu- 
Paris, 0. Voinea - 
Bucureşti, Brahonski - 


Sibiu, Ciufecu -Bridgeport, 
Lechinţan - Sibiu şi alţii. 
Seminarul Politic este un 


forum deschis pentru a fi 
prezentate diferitele vederi 
ale formațiunilor sau_in- 
dividuale în problemele ac- 
tuale naționale. Deosebit de 


interesante au fost in- 


formaţiile date despre unele: 


partide politice din ţară, 
despre situația Bisericii 
Unite care încă nu şi-a 
primit lăcașurile confiscate 
de guvernul comunist, 
despre direcţiile de azi ale 
partidelor politice din 
România și pronosticurile 
privind alegerile generale 
din 27 Septembrie 1992. 
In sală a fost remarcată 
prezența D-nei Dr. Ana 
Marin, Elveţia, căreia i Sa 
mulțumit—pentru —par- 
ticipare_şi care_a_felicitat 
organizatorii _Romfest-ului 
mulțumind pentru  o- 
magiile prezentate. 
Sâmbătă seara a avut loc 
un spectacol-concert sus- 
ținut de un număr de 
artişti profesionişti din 
România şi din afara ei- 
Programul a început cu 


dansuri naţionale 
româneşti, această vrajă 
nemaipomenită a creaţiilor 
româneşti, care deschide 
porţile trăirii dionisiace, a 
întregirii aproape mistice 
în ritmul și trepidaţiile 
superbe ale universului, Să 
nu uităm că Dyonisos a fost 
un zeu al strămoșilor traci. 


Echipa de dansuri a 
Societăţii “Mihai 
Eminescu'' din Regina, 


Canada, una din celebrele 
echipe din lumea liberă a 
avut o performanţă ex- 
traordinară, sub conducerea 
şi îndrumarea artistică a 
maestrului  Bodeuţ. Pe 
scenă s'a prezentat o gamă 
întreagă de jocuri și dansuri 
româneşti din toate 
regiunile ţării, fiecare cu 
originalităţile și varietățile 
specifice, dela salt, 
mlădiere lină, modulări 
trupești, gesticulări și 
mimică, până la strigăte de 
bucurie şi bătături de 
voinicie in podeaua scenei. 
Costumaţia a fost 
caleidoscopică, după 
gusturile și tradiţiile de 
coloraţie provinciale şi sem- 
nificativ a fost felul ar- 
monios în care, cântec, 
melodie, mlădiere și salt 
sau pas măsurat s'au ar: 
monizat admirabil în 
ceea ce se cheamă întregul 


românesc, cultura 
națională. 

A urmat Stefan 
Hruşcă mult îndrăgit de 
Românii din lumea liberă, 
pe care i-a încântat cu 
varietatea melodiilor 
interpretate. EI a evoluat la 
un înalt nivel profesional, 
îmbinând talentul său de 
interpret şi compozitor cu 
experiența scenei oc- 
cidentale. A fost o per- 
formanţă artistică de ex- 
cepție. 

O notă aparte au dat-o 
Dumitru Fărcaş, maestru 
desăvârşit al taragotului, 
acompaniat la acordeon de 
discipolul său Aurel Tămaș. 
Aceștia au adus pe îndepăr- 
tatele meleaguri ale 
Canadei unicitatea cân- 
tecelor românești. 

In acordurile **Rapsodiei 
Române” inimile spec- 


tatorilor pulsau de înalte 
sentimente naționale, iar 
starea emoţională- a atins 
înalte culmi. 

Intreaga prezentare a 
acestui program artistic, 
bine închegat și diversificat 
a fost făcută de Doru Oc- 
tavian Dumitru, care a 
îmbinat seriozitatea rolului 
de prezentator cu aceea de 
comic, Doru Octavian im- 


presionează prin spon- 
taneitatea şi umorul 
deosebit potrivit fiecărei 


situaţii. Si la Doru Oc- 
tavian se poate vedea ca și 
la Stefan Hrușcă rezultatul 
unei temeinice munci de 
perfecționare la nivel in- 
ternațional, prin in- 
troducerea în programul 
său a  noutăţilor oc- 
cidentale, a dansului, cân- 
tecului şi chiar a unei par- 
tenere - balerina Laura 


Putem spune fără falsă 
modestie că întregul 
program artistic a fost de 
un profesionalism deosebit 
şi că artiștii noștri români 
pot concura cu orice trupă 
americană, cu succes. 
Spectacolul a fost con- 
tinuat de dans în acom- 
paniamentul orchestrei din 
Toronto “Continental”. 


INCHIDEREA 
FESTIVITĂȚILOR 
Duminică, 2 August 

1992, Sfânta Liturghie cu 
soborul de preoți prezenţi 
la Câmpul Românesc, la 
Capela Sfânta Maria. 
Clopotele dela Reşiţa aduse 
cu 35 de ani în urmă în 
Canada, au chemat pe 
credincioși la slujbă; 
grupuri, grupuri de Români 
urcau treptele podețului de 


-. 


lemn alb, ca la mânăstire. 

La ora 1.00 a început 
Banchetul festiv de 
închidere a Romtest, care a 
avut loc în sala de 
festivități a Centrului 
Cultural **Nae  lonescu'. 
Sala a fost plină până la 
refuz. 

Banchetul a fost prezidat 
de Președintele Romfest '92 
DI. Nicolae Pora, care a 
vorbit după terminarea 
prânzului, mulțumind 
tuturor oaspeţilor pentru 
participarea lor la acest im- 
portant eveniment 
românesc, 

A urmat un program 
muzical, la care au par: 
ticipat din nou Stefan 
Hrușcă, Dumitru Fărcaș 
şi Aurel Tămaș, care au 
încântat o dată în plus 
sufletele doritoare de 
muzică românească. 


PAGINA 13 


= IE III II EI e re a RR AR 


Președintele 
Comitetului Internațional 
Romfest, a decernat 
Premiile Romfest pentru 
artă și literatură, unui 
număr de Români care 
trăind ani de zile în afara 
granițelor României, au 
făcut cunoscută arta şi 
cultura românească peste 
hotare: sculptură - 
Nicăpetre pentru lucrarea 
““Mihai Eminescu'' dela 
Câmpul Românesc; Nicolae 
Stănescu pentru lucrarea 
““Ruga Martirului”; 
literatură - Zahu Pană pen- 
tru culegerea ''Poezii din 
închisori"; Dumitru Bacu 
pentru cartea “Piteşti” şi 
Silvia Cinca pentru 
romanul “'Radiografii pen- 
tru iubire”. 
A urmat 


Apoi, 


înmânarea 


cupelor decernate echipei 
campioane de fotbal din 


cadrul campionatului pen: 
tru Romfest. Câștigătoarea 
campionatului de fotbal a 
fost echipa din Toronto. 

Romfest '92 a fost o nouă 
demonstraţie de prezență 
majoră românească, în 
lumea exilului şi cu o 
reuşită deosebită în toate 
manifestările sale; o reuşită 
pentru obiectivele propuse 
inițial: 1) menţinerea şi 
consolidarea spiritualităţii 
româneşti; 2) lupta pentru 
intregirea granițelor 
româneşti; 3) suportul pen- 
tru cultura creștină şi 
naţională și 4) susținerea 
unei democraţii româneşti. 

Aceste obiective rămân 
pe mai departe în 
patrimoniul viitoarelor 
Romfest-uri, care, nu peste 
mult timp, sperăm să aibă 
loc pe pământul țării 
eliberate, 


PAGINA 12 


SEPTEMBRIE 1992 


DESCĂLECAREA conştiinţă naţională 
De fapt, descălecătorii au 
venit din toate provinciile 
românești, ca un simbol al 
unităţii naționale, la care 
adăugăm şi pe Macedonenii 
viguroşi, care au Tost_ prin 

reprezentați__ în 
participarea dela | 


Intreaga___ săptămână, 


festivităților 


dăruită 

ela Taj med 
răgăciunile de dimineaţă, 
se adunau cu toții 


CELOR DIN ȚARĂ 


ROMFEST'92 a inceput 
cu ““descălecarea” celor din 


"at _întălnit 


cunoască exilul românesc și ridicațe în memoria Eroilor 
români, n Generalului Pla- 
ton Chirnoagă, a poetului 
Aron_Cotruş, 


ate_şi democraţie. 
Descălecarea lor a coincis 
cu aniversarea celor 125 de 
intemeierea 


"Nae Ionescu”, 
creştinătăţii 
așezată în 


bogată şi dinamic angajată 
pe calea progresului 


întâlnit cu simbolurile vii 
ale culturii tradiţionale şi 
cu sufletul şi cugetul curat 
al celor ce n'au încetat din 
1944 și până astăzi să facă 
mărturisiri pentru drep- 


românești. Say 
întâlnit luptătorii adevăraţi 
ai cauzei naționale, cet din 
cu cei VEniţi 


temnițe 


descălecătorii români și-au 
împărtășit din bucuriile și 
idealurile celor ce au fondat 
o ţară minunată și și-au 
limpezit ochii şi sufletul, 
atât pentru ei cât şi pentru 
cei de acasă, care cu gând 
curat vor să întemeieze o 
toate cugetele 
lor şi idealurile călăuzindu- 
i, căci vin dela originea și 


micului dejun, apoi de _sici 
plecau în eventuale 


românească, 
Hamilton și 
plimbări prin pădure, băi 
de soare şi în bazinul de 
înot, însoţite de joaca şi 
necurmată 

neastâmpăraţi 
Totul într'o atmosferă de 


din _tenebr 
comuniste, dar care au fost 
inăpotente în incercarea lor 


calm, bucurie 


faire alee 


altora_pâlceava și 


titanică de a 
rezistența naţională 


In fiecare dimineaţă, la 


FR ACETIC 


Aturghie, săvârșită 


deschlecâtoriTor___din 
Romântă_a 
binefacerile _uriei- civilizaţii Mesele de prânz erau ser. 
(rite de harnicile doamne și 

domnişoare, cu grijă la cele 
mai mici detalii culinare, 
sub supravegherea 
sin, care ni 


istincție calmul, 


libertate pe care îl visează 

și ei, acolo, În Carpaţi 
Apoi, au ajuns la '“Câm 

Românesc”, 


posit acolo. (Pr 


Ichim și Pr. Nicolae Zelea) 
Printre_ei 

menţionat, în mod deosebit, 
părintele Buburuz, 
din CRIȘTRXUT Basarabiei, ca 
mârturisitor al tragediei pe 
care a_trâiesc Romănii din 
Basarabia românească, sub- 


realizărilor. româneşti din 
lumea liberă, unde se cin- 
se păstrează cu 


cinele servite cu 
civilizaţiei noastre şi unde 
freamâtă sufletul celor din 
exil, pentru alcătuirea unei 


la?Ită r 

soane, discuţiile, con- 

vorbirile_și poi 
rup! 


sau mai mici, până târziu, 


reotul__Buburuz__va __par- 
toate Sfintele 


FER 2315 Carp 3 


morale și creștine, puter- 
nice, care să dăinuie prin 
Intr'una din seri, 


organizat ad-hoc o seară de 
conferințe unde au luat 
cuvântul Părintele D. Ichim 
şi avocatul _Adrian 
Grigoropol.< Amândoi vor 
bitoriT— experimentați 
având subiecte originale și 
atrăgătoare, Tot_ad:hoc a 
vorbit şi Preotul Bubutuz, 
venind cu amânunte despre 
situația__actuaTă din 
Basarabia şi perspectivele 
de viitor. În același timp, a 
făcut un apel urgent, la 
toată lumea, pentru 
ajutoare materiale și 
morale pentru cauza 
națională a Basarabiei 


ÎNTÂLNIREA 
CEA MARE _) 


În ziua_de_Vineri, 31 
Tulie_ 1992, toată lumea s'a 
mutat_în_cele două mari 
hotarati din__Hamilton 
Royal Connaught Hote] şi 
Holvday [naja urentu să 
aibă loc activităţile Rom: 
fest-ului, ediţia T99Z7 Acolo 
s oaspeți din toate 
pârțile Americii, Canadei şi 
Europei, fiind găzduiţi pen 
tru cele trei zile de 
festivități 

Intâlnirea tuturor a avut 
loc în seara zilei de Vineri, 


în marea sală de festivități 
a Hotelului “Royal Con: 
maught”'. Acest contact 


direct a fost impresionant 
şi emoţionant, cu lacrimi de 
bucurie __şi _dragoste__cu 
imbrățişări calde de 
frățietate și simţire 


camaraderească a celor ce 
nu s'au văzut niciodată” dar 


au luptat pe şi 
baricade__ naționale, întru 


apărărea TiThței_romănești, 
a identității sEnice ŞI a unei 
lit XE BUUULIi, în 
cuprinsul cRFGIa credința în 
Dumnezeu și omenia au 
avut de-a lungul veacurilor 


prioritate în ierarhia 
valorilor spirituale 


Acolo, în seara aceea de 


Vineri, s'a realizat un 
moment de elevaţie 


sufletească, reprezeitând 
țara întreagă, ţara Teală, 
țara nepăngărită de 
virusuri şi strâmbătăți, 
Oaspeţii din Suedia, 
Franța, Germania, Austria, 
din Montrâal, Ottawa, 
Toronto, Ohio, Los Angeles, 
Florida New York, de peste 
întreaga intindere a 
Americii, Canadei și 
Europei, atraşi de mirajul 
existenţial românesc, s'au 
strâns la un loc cu cei din 
România nâpăstuită și și-au 


deschis inimile pentru 
sărbătoare și bucurie. 
Minunata limbă 


românească răsuna în toate 
colțurile şi sălile hotelului, 
iar veselia atotstăpânitoare 
se revârsa peste intreaga 
mulţime de oameni 

A fost un fel de “horă”! 


națională a tuturor provin: 
româneşti a 


ciilor 


răspăndirilor_ în lume, fapt 
ce se întâmplă numai în 


momente istorice, de unică 
revelaţie etnică. Așa a fost 
marea întâlnire dela 
Hamilton, în saloanele 
Hotelului “Royal Con- 
naught”. Pentru o clipă, 
glasurile au amuţit. Vor- 
beau numai privirile ochilor 
şi bătăile inimii, 

Toţi la un loc și fiecare în 
parte, au adus același mesaj 
din țară: dragoste şi unire 
în cuget și simțiri. Numai 
așa va fi salvată țara, 


neamul și ideea 
românească. Toţi şi fiecare 
în parte din cei din lumea 
liberă le-am răspuns cu 
acelaşi mesaj să fie 
dus în ţară şi să fie legat cu 
juruința sfântă a credinței 
strămoșești 


RECEPȚIA 
OFICIALĂ 


Incetul cu 
vuietul sălilor 
coridoarelor _s'a_ domolit. 
deoarece se anunţa recepţia 
oficială __a_ inceputului 
festivalului Romfest'92 
Pe podium apâruseră 
preoții „pentru_a binecuvân: 
ta lucrânile festivalului: 
Pr. Zelea, Pr. Ichim, Pr 
Buburuz, Pr. Calciu, Pr. 
Gociu:_Pr.__Mihădaş, Pr. 
Crajoveanu. 

După rugăciuni şi 
binecuvântare, preşedintele 
Romfest 92, Nicolae 
Pora a anunţat deschiderea 
lucrărilor. festivalului și a 
urat bun venit tituror 
celor prezenţi 


Corul Asociaţiei 
Culturale Române din 
Hamiltăn, sub Tonducerea 
cântărețului __ trubadur 

tefan Hruşcă, a cântat im 
nul național canadian, 
Deşteaptă-te Române și im- 
nul naţional american, în 
pcompaniamentul  chitării 
sale. 


A luat cuvântul apoi 
Primaru ofasu ți 
Hamilton, care_a vorbit în 
cuvinte_Înflăcărate despre 
comunitatea Românilor din 
oraş şi a anunțat că 
festivalul acesta este 
dedicat aniversării a 125 de 
ani dela întemeierea 
Canadei, citind apoi 
Proclamaţia dată în cinstea 
Romfest-ului '92 


care 


incetul 
şi al 


Au vorbit după aceea 
„reprezentanţii-_oficTali- ai 


NP 


CUVANTUL ROMANESC 


SEPTEMBRIE 1992 


OLLICU Op put MAY UL 


Vraclamationu 


Aer cas 


i orecaaină te 1 pre 
rea a mt ame 


NO Drarruna 


1 te A Mere, Mere 
Ma an eri pai hei 


în mie 


"CANAoA. 


mc 
[ 


Pam AL asr 


ay sola mă re 


am pa a d meta n e 


fiinţa naţională a 
românismului în acelaşi 
acompaniament de chitară, 
formatare BINE Taul 


de Hruşcă, s'a întonat 


a 
uita că_eşti Român” și 
Carpaţii” ibrantele 
melodii de bătălie și 
memento naţional ale 
devizei care stă la temelia, 


conștiinței naţionale: “Nu 
uita că ești 


Român” _âu 
transfigurat pe cei prezenți 
și au_creat un Climat de 


guvernului __ provincial şi 
federal şi deTegataT par 
tidului “Reform Party”, 


sare au adus salutul lor 


acestei adunări festive” de 


ORomăni 


Corul Asociaţiei Culturale 
Române _ă TSRTONUIT—ru 
Basaribia___ dorurilor și 


frățietate şi camaraderie, 
de” ETnoții ȘI sentimente, de 
speranţe și certitudini, care 
au loc numai în momentele 
majore ale istoriei 


Toată lumea _trâia 
emoţiile ufiei mari Birurațe, 
ale bucurier de a putea fi 


durefilor naŢromIte 
imbărbâtând audiati _cu 
emoţiile speranțelor 
de unire cu pro: 
Vincia aceasta din straja 
de apărare a granițelor 
strămoşeşti. S'a cântat 
""Când__a__fost să __moară 
Stefan”, aducând 
omagiu acestui _y 
strălucit, Care _ă ridicat 
neamul 


identic cu tine Tnsuți, de a 
fi liber, de a exprima 
frământările și aşezările 
din cugetul tău, care poartă 
în el sigiliul, formele și 
vrerile venite din tradiţiile 
bogate ale neamului din 
care faci parte. A fost 
marea biruință a întâlnirii 
cu neamul întreg, din 
trecut, din prezent și din 


moldovenilor pe viitor 
dimensiunile pIOFIGI istorice 
apt In mijlocul acestor 
mut”, cu ritmuTăTBămic al? emoţionante__tTATFĂ,_2-3ai 
venit o biruinţă, aceea a 
graiului românesc, a puler: 
—înimpetiul nicului_ "logos românese 


pătruns 


artistă la 
Nottara din 


Victoria Cocinş 


Teâtrul 


Bucureşti n _recitat două 
poezii do_Eminescu.__neîn- 
trecutul _meşt ar și 
furar al Timbii romănești 
“Doina” şi Glossă 


ReeltalOtTTost acompaniat 
în tonuri de surdină. de 
taragatul maestrului 
Dumitru Fârcaş şi de ncor: 
deonul lui Aurel Tâmas. A 
fost un recital regal SIX 
presiv_ pentru geniul limbii 
române neen  Vietoriei 
Cociăș__a pis__în Valoara 


vată pentru 
Sâmbătă, | August. cu un 
ciclu de 


chener; “T 
Alliance, USA 

/ La Secţia de Istorie, con 
dusă 

Iliescu au conferentiat: Pr. 


româneşti să răsune pe 
meleagurile Canadei, ca o 
chemare a începuturilor de 
lume veche, cum 
cântecele românești 

După programul ar 
tistic, la tribună a venit D 
na Laura Riga, o_veche 
membră a tradiţionalului 
Partid Liberal 
suferit rigorile regimului 
penitenciar din România 
aducând salutul Par 
tidului Liberal pentru Rom 
fest _'92 și a propus în 
tona Imnului regal 
român, care a fost cântat de 
participanţi 


sunt și 


care a 


Seara s'a încheiat cu un 


coctail oferit de Comitetul 
Romfest 
discutat, 
cunoștințe 
vechi 
după 40 de ani 


*92, la care s'a 
s'au făcut noi 
sau - întâlnit 
prieteni, 


unii chiar 


O parte importantă din 
Romfest '97aTost Tezer 
ziua_de 


rei sesiuni de con 
ferințe dedicate” culturii, 
istoriei şi tineretului, în 


cursul dimineții, În trei săli 
diferite 


Secţia Culturală a fost 
condusă "de PTST-—ATrel 
Ciufecu . În cadrul acestei 
secții afost prezentaţ_un 


număr impresionant de 
con 


lucrări de către 
ferenţiarii: Pr. Protoiereu 
din Chişintu.__p 
Diaconescu - Montrtal. A 
Moisin- Victoria [conferinţă 


citită); |. Zeana - Bucureşti; 
V. Neștian 1 
Vatra_Dornei;_V.__Tega 


și Qtr Paţa 


Montrăal; C. Vasiliu - Mon: 
trâal: L. Cânănău - Kit 
Halmaghi 


_Prof, Nicolae 


Proțoiereu Buhuruz_ Chi 


toată _modulaţia _ar 
tieuațiilor limbii românești 
si aCrelevat toată wama de 
melodii lirice a cuvintelor 
în jocul lor de rime, de 
urăire şi de expresie a sen 
timentelor de dor. de 
intristare, de melancolie 
sau de întremare și de 
chemare la luptă. A fost 
cuceritoare: n cucenre A 
talentului pursonal şi o 
cucerire a graiului 
românesc 


Cunoscutul poet Zahu 
Pană (a recitat poezia 
"Drumul Crucii”, elogiu 
adus —calor 40 detineri 


Mbrăza în cămăși albe și 


u cruci Ta gât, care au por: 
nit pe_jos dela Chişinău 
până la Bucureşti, purtând 
crucea biruinței în spate. 

Programul artistic a fost 
încheiat cu un cântec 
englezesc interpretat de 
Stefan Hrușcă și de cuplul 
Fârcaş-Tămaș care au adus 
melodiile unice ale muzicii 


condusă de 
Popescu şi au conferențiat 
următorii: _S__ Drăgan 

Washington: Z. Pană - New 
York; A. Moisin 
toria [conferință Citita );N 
Roman 


loc în după aTiTaza acelei 
zile, în_ma 
hotelului, 
acomoda larga asistență 


G Lechinţan - Sibiu. 
izropol Bucureşti 


Gh. Mihai Timisoara 


Secţia de Tineret a fost 
Dr.__ Nicolae 


VIe- 


Hamilton; S. Suru 
Bătureşri—M Cazacu 
Timisdară 
Seminarul Politic a ae 


rele auditoriu al 
pentru n putea 


Lucrările au fost deschise 


de Prof. Ion Halmaghi- Care 
a condus acest 
prin 
declaraţii a marelui Român 
macedon 
care se pregătea să vină la 
Romfest '92, dar a decedat 
inainte 


aceştei dorințe. Ultimele 
sala Sava de pe patul de 


seminar, 
prezentarea unei 


ri din România 


de implinirea 


MĂREŢUL ROMFEST '92 ÎN CANADA 


pital au fost: “Mă fac eu 
bine şi mă duc în Canada la 
Romfest, să le vorbesc 
fraților mei Români de 


hcolo despre iubirea noastră 
estrămutată de neam și 
redința în lisus Hristos 
Fotografia acestui mare 
Român macedonean, care se 
cheamă_GiozI- Pair; 
fost aşezată în fața mesi 
principale-a OFBITOFITOr. și 


Sa ținut_un minut de 
reculegere in_memoria lui 
u conferențiăt apoi 
urmâtorii:: N.Beleea din 
New „Jersey. C. Mâtasi 
Florida, A Grigoropol 
Bucureşti. — I.Paceag 
Bucureşti D Funda 
Bucureşti;  R.Codrescu 


Bucureşti, CTrgrar 
Bucureşti, M Cazacu-Timi 
şoara, G. Constantinescu 
Sibiu, S. Suru - București, 


V. Neștian - lași, Creţu - 
Paris, 0. Voinea - 
Bucureşti, Brahonski 


Sibiu, Ciufecu -Bridgeport, 
Lechinţan - Sibiu și alții 
Seminarul Politic este un 
forum deschis pentru a fi 
prezentate diferitele vederi 
ale formațiunilor sau_in 
dividuale în problemele ac 
tuafe naționale. Deosebit de 
interesante au fost in 
formaţiile date despre unele 


partide politice din țară 
despre situaţia Bisericii 
Umte care Încă nu și-a 


primit lăcașurile confiscate 
de guvernul comunist 
despre direcţiile de azi ale 
partidelor politice din 
România şi pronosticurile 
privind alegerile generale 
din 27 Septembrie 1992, 

In sală a fost remarcată 
prezența nel Dr. Ana 
Marin, EIvețiă; căreia i s'a 
mulțumft—pentru—par 
ticipare_şi care-a_Îclicitat 
organizatorii __Romfest-ului 
mulțumind pentru o- 
magiile prezentate. 

Sămbătă seara a avut loc 
un spectacol-concert 
ținut de un numâr de 
artişti profesioniști din 
România şi din afara ei 

Programul n început cu 
dansuri naţionale 
româneşti, această vrajă 
nemaipomenită a creaţiilor 
românești. care deschide 
porțile trăirii dionisiace, a 
întregirii aproape mistice 
în ritmul şi trepidațiile 
superbe ale universului. Să 
nu uităm că Dyonisos n fost 
un zeu al strămoşilor traci 


sus 


Echipa de dansuri a 
Societăţii “Mihai 
Eminescu” din Regina 
Canada, una din celebrele 


echipe din lumea liberă a 
avut o performanță ex 
traordinară, sub conducerea 
şi îndrumarea artistică a 
maestrului Bodeuţ. Pe 
scenă s'a prezentat o gamă 
întreagă de jocuri şi dansuri 
româneşti din toate 
regiunile țării, fiecare cu 
originalităţile și varietățile 


specifice, dela salt, 
midiere lină, modulâri 
trupeşti, gesticulări şi 


mimică, până ln strigăte de 
bucurie şi bâtâturi de 
voinicie în podeaua scenci 
Costumaţia a fot 
caleidoscopică. după 
gusturile și tradiţiile de 
colorați provinciale şi scm 


nificativ a fast felul ar 
monios În care, cântec 
melodie, mlădiere și salt 


sau pas mâsurat Sau ar 
monizat admirabil în 
cocon ce se cheamă întregul 


PAGINA 13 


Preşedintele 


Putem spune fâră falsă 


Hrușcă mult îndrăgit Premiile Romfest 


Românii din lumea liberă, 


program artistic a fost de 
un profesionalism deasebit 
şi câ artiștii noștri români 
pot concura cu orice trupă 
americană, cu succes. 
Spectacolul a fost con 
tinuat de dans în acom: 
paniamentul orchestrei din 
Toronto “Continental” 


ÎNCHIDEREA 
FESTIVITĂȚILOR 


varietatea melodiilor trăind ani de zile în afara 
interpretate. EI a evoluat la 
un inalt nivel profesional, 
imbinând talentul său de 


interpret și compozitor cu 


cultara românească peste 
Nicăpetre pentru lucrarea 
formanță artistică de ex Câmpul Românesc; Nicolae 
Stănescu pentra 

O notă aparte au dat-o 
Dumitru Fârcaș, literatură - Zahu Pană pen: 
tru culegerea “Poezii din 
Dumitra Bacu 
pentru cartea “Piteşti” 


“Radiografii pen: 


1992, Sfânta Liturghie cu 
preoți prezenţi 
acompaniat la acordeon de 
discipolul său Aurel Tămaş. 
Aceştia au adus pe indepâr- Clopotele dela Reșița aduse 
cu 35 de ani în urmă in 
unicitatea cân- 
tecelor românești. 

În acordurile “'Rapsodiei grupuri, grupuri de Români 
urcau treptele podețului de 


cupelor decernate 


tatorilor pulsau de înalte lemn alb, ca la mânăstire. cadrul campionatului 
Câștigătoarea 
campionatului de 
fost echipa din Toronto 


Romfest '92 a fost o nouă 


starea emoțională a atins 
închidere a Romfest. care a 


bine închegat și diversificat 
a fost făcută de Doru Oc 
tavian Dumitru, 
imbinat seriozitatea rolului 
de prezentator cu aceea de 
Doru Octawan im 


Sala a fost plină până la 
reuşită deosebită 
manifestările sale 
pentru obiectivele pro 
1) menţinerea 

spiritualităţii 
2) lupta pentru 


Banchetul a fost prezidat 
de Preşedintele Romfest "92 
Nicolae Pora, 


participarea lor la acest im 3) suportul pen 


ian se poate vedea ca și 


unei democrații româneşti 


perfecționare la 
ternațional, 

Dumitru Fârcaş 
Romfest-uri, care, nu peste 
mult timp, sperăm să aibă 


încântat o dată 
tecului şi chiar a unei par 


n Ba... 


PAGINA14 


SEPTEMBRIE 1992 


ROMFEST '92 


RĂSPUNSURILE ZIARISTEI DORA MEZDREA LA CÂTEVA ÎNTREBĂRI 
PUSE DE REDACȚIA ZIARULUI “CUVÂNTUL ROMÂNESC” 


1. CARE SUNT IMPRESIILE DVS. DESPRE ROMFEST '92? 


2. CE CREDETI DESPRE ROMANII PE CARE I-ATI INTALNIT 


IN CANADA? 


3. CE CREDETI DESPRE ROMANII DIN OCCIDENT CARE S'AU 
INTORS IN ROMANIA PENTRU A PARTICIPA LA VIATA 


POLITICA? 


Am avut bucuria, în 
calitate de ziarist in- 
dependent, să fiu invitată la 
ediţia din 1992 a ROM- 
FEST. Nu doar că nu mai 
luasem parte la nici una 
dintre ediţiile precedente, 
dar nici nu mai ieșisem 
vreodată din România; 
aşadar surpriza a fost 
dublă: pe de o parte am luat 
contact direct cu o parte a 
continentului nord: 
american, iar pe de alta, am 
descoperit, la mii de 
kilometri de ţară, un colţ 
de pământ românesc. Nu 
este o exagerare când spun 
“colţ de pământ românesc”! 
din moment ce am găsit în 
Canada, geografic vorbind, 
un mic spațiu care 
seamănă cu cel de acasă, 
peste care se suprapune un 
spațiu spiritual și un efort 
apreciabil, din partea 
Românilor de aici, de a 
menţine şi perpetua acest 
spațiu spiritual. In cadrul 
acestui efort, merită amin- 
tit cu prioritate cel al 
organizatorilor acestui 
festival al Românilor de 
pretutindeni care se: vrea 
ROMFEST. 

ROMFEST 1992, așa 
cum l-am perceput eu, a 
fost înainte de orice, un 
prilej de comuniune şi de 
comunicare pentru Români, 
pe care prigoana totalitară 
din ţară i-a risipit în cele 
patru vânturi, de-a lungul 
anilor. Apreciez, de aceea, 
că predominantă a fost 
greutatea . emoţională a 
ROMFEST-ului, o greutate 
emoțională pe care - îmi 


place să cred - doar 
Românii știu s'o dea 
evenimentelor; o greutate 


emoțională a plecării şi a 
întoarcerii, mereu a plecării 
și a întoarcerii care nu se 
mai sfârșește de veacuri și 
totuși, dincolo: de această 
perpetuă plecare și întoar- 
cere, o greutate a 
rămânerii, mai presus de 
convențiile geografice și de 
teroarea istoriei, în spațiul 
spiritualizării românești. 


Ca invitat care nu cunoștea 


dinainte pe nici unul dintre 
acești Români în mod 
"nemijlocit, apreciez deci, ca 
tulburătoare, această 
greutate emoțională pe care 
au degajat-o toate 
tivitățile care s'au 
desfășurat de-a lungul celor 
trei zile ale ROMFEST- 
ului, indiferent dacă erau 
unele culturale, sportive 
ori, pur și simplu, 
polemice, Aceasta mi-a 
demonstrat, în ciuda celor 
spuse în mod obișnuit 
despre Români, că aceștia 
au capacitatea de a 
comunica și de a înţelege 
atunci când deasupra lor 
stă Dumnezeu şi Neamul 
românesc şi că vocaţia ne: 
comunicării şi a dezbinării 
a fost (și din păcate este 
încă) semănată cu ardoare 


ac-* 


doar de cei care urmăresc 
să substituie acestor două 
entităţi fundamentale care 
sunt Dumnezeu și Neamul, 
unele false. 

Referindu-mă la 
desfăşurarea propriu-zisă a 
festivalului, ea a decurs 
conform așteptărilor. 
Desigur că un festival este 
un festival și nu se pot 
aștepta dela el alte 
rezultate decât cele care 
decurg din statutul lui. A-i 
atribui unui festival al 
Românilor de pretutindeni 
obscure intenţii politice 
este o stupiditate demnă de 
mintea securiştilor 
retardaţi; dar și a-i 
pretinde salturi cognitive 
ori  conceptualizante este 
exagerat. Tematica ROM- 
FEST-ului din acest an 
fiind ““Tara de azi, România 
de mâine” este absolut 
firesc ca pe parcursul dez- 
baterilor să se fi întâlnit și 
luări de poziţie din sfera 
politicului care, de altfel, 
urmează îndeaproape pe 
cele care se desfășoară în 
țară; ca dovadă că Românii 
de peste hotare sunt in- 
teresați şi cunosc situația 
din România. 

Aici nu pot să nu mă 
opresc pentru o clipă și să-i 
felicit pe organizatori, care 
s'au ferit să dea 
festivalului un aspect 
mărginit şi sectar de 
grupuscul complexat care-și 
cenzurează atitudinile și 
exercită o selecţie drastică 
asupra participanţilor. Am 
putut vedea cu toţii o par- 
ticipare foarte diversă (şi 
nu mă _ pot abține să nu 
numesc aici TVR, instituţie 
atât de fidel supusă puterii 
din România, prezentă la 
festival) şi o paletă foarte 
largă de atitudini și 
opțiuni. 

Aceasta mi se pare, de 
altfel, șansa supravieţuirii 
acestui festival dar și a 
eficienţei lui: să răspundă 
necesităților spirituale ale 
Românilor din exil în 
numele idealurilor noastre 
comune şi să depună măr- 
turie - prin seriozitate și 
profesionalism - că existăm, 
în mod distinct și unic pe 
acest pământ al tuturor 
neliniștilor, ca Români. 

“Românii din Canada” 
este o formulare mult prea 
cuprinzătoare care nu 
acoperă deplin realitatea. 
Pentru simplul motiv că 
Românii care trăiesc în 
această ţară sunt grupați, 
de regulă după orașul în 
care trăiesc, în diverse 
organizații de sorginte 
culturală, religioasă etc. 
dar nici aceasta nu este 
valabil pentru totalitatea 
lor. În ce mă privește, am 
avut ocazia să cunosc doar 
pe câţiva dintre ei, unii 
care trăiesc la Hamilton, 
alții la Ottawa, alţii la 
Montrâal; nu pot vorbi, în 


consecinţă, decât despre cei 
pe care i-am cunoscut, alt- 
fel risc să generalizez cu 
premise false. Voi începe, 
cum e şi firesc, cu cei din 
Hamilton, organizatorii și 
gazdele din acest an al 
ROMFEST-ului. Cred că 
ceea ce izbeşte în primul 
rând la aceștia este 
tenacitatea. Să mă explic: 
cei mai mulţi sunt oameni 
plecați din țară de foarte 
mulți ani, cărora li s'a in- 
terzis accesul în țară dar 
care n'au cedat; nu doar că 
şi-au respectat, neabătut, 
principiile (având, 
simultan, dificila misiune 
de a se integra în noul 
spaţiu care le-a oferit gaz- 
duire), dar fiindu-le interzis 
accesul în țară, au procedat 
altfel: au “adus”, să zic 
așa, România la ei creând 
un spațiu în care se trăiește 
şi se simte românește: 
Câmpul Românesc. Admir 
în mod deosebit tenacitatea 
lor, faptul că nimic, nici 


amenințările - securiștilor 
““în  misiune'”, nici 
greutăţile, nici dezin:- 


formarea, nu i-au făcut să 
cedeze. 


Desigur că situaţia lor, 
este dramatică din moment 
ce transformările din 
România, în loc să conducă 
la întoarcerea lor acasă 
sau cel puţin la un contact 
permanent cu țara, îi con- 
damnă la un nou exil. 


Am întâlnit și în 
comunitățile românești din 


Ottawa şi din Montreal 
oameni de foarte bună 
calitate care au reuşit 


profesional dar pentru care 
țara natală este o nevin- 
decată (şi nevindecabilă) 
rană. Si aici aș integra 
răspunsul la o altă 
întrebare pe care știu că in- 
tenţionați să mi-o puneţi, 
despre Românii care s'au 
întors din exil doar ca să 
activeze în viaţa politică. In 
țară, se știe deja, aproape 
toți cei care s'au întors să 
activeze pe tărâm politic au 
făcut mai mari sau mai 
mici compromisuri cu 
puterea. Nu spun, automat, 
că toți cei care s'au întors 
sunt suspecți, însă am 
observat la mulți dintre 
aceştia un vag complex de 
superioritate prin care nu 
reuşesc să ascundă deplin o 
traumă a neimplinirii din- 
coace. 4 


Am cunoscut însă, prin: 


tre Românii din Canada, 
oameni deplin realizați 
profesional care s'ar 


intoarce în România nu în 
căutarea unei glorii ieftine, 
ci pentrucă ştiu că acolo 
este locul lor. Si nu putem 
decât spera, cu toţii, că ziua 
în care se vor putea 
întoarce, nu doar în vizită 


ci pentrucă acolo este 
“acasa lor'', nu este 
departe. 


Președintele Comitetului Local 


DUMITRU FĂRCAȘ 


PR. GHEORGHE CALCIU 


NICOLAE PORA 


CUVANTUL ROMANESC 


Președintele Comitetului Internațional 


AD 


RIAN 


GRIGOROPOL 


ȘERBAN SURU 


_PR.PROT. PETRU BUBURUZ 
Chişinău 


ȘTEFAN HRUȘCĂ 


A | 


ue PR 


BOB MORROW 


Primarul orașului Hamilton 


G.CONSTANTINESCU 


SD E N E 


Papp per oa e PO DPI PIPI PP DER POPP EP POPE IP ODO UD PER PPP PE POLI PPP 


Fir ie ae căt ae 


Dela Cicero aflăm că sunt 
două feluri de patrii. Există 
patria natală, cea în care te 
naşti, şi patria legală, cea 
în care-trăiești. Ele pot să 
nu coincidă, fiind însă la fel 
de legitime. Celebra lui 
vorbă “ubi bene ibi patria” 
nu vrea să spună că trebue 
să alegi mereu locul cel mai 
avantajos. Ceea ce vrea el să 
spună e că opțiunea pentru 
un anumit spațiu geografic, 
este, pe de o parte, un lucru 
nativ. Dar că nu. trebue 
tratat doar ca un dat în 
care nu te mai manifeşti în 
mod ofensiv nici o clipă. 
Aderenţa la un loc se 
câștigă prin efort. Insă și 
prin meritul locului. El 
cuvine-se să se configureze 
în așa chip în ochii omului, 
încât să-l] atragă, să merite 
adeziunea lui, astfel ca 
alegerea să fie justificată, 
liberă și transparentă. 

De unde aceste fugare 
considerații de factură 
teoretică într'un text ce se 
dorește eminamente con- 
cret? Dintr'o constatare 
pe teren”, încărcată cu vii 
îi permanente semnificaţii 
patriotice: et in Canada 
*E0, mai exact, iată-ne și pe 
noi la Câmpul Românesc 
dela Hamilton, “0 gură de 
fai în imensitatea unui 


teritoriu tipic american. Pe 
cât de adevărată se 
înfățișează aici vechea 
zicală cu “omul care sfin- 
țește locul”, pe atât de 
potrivită ni se pare, într'o 
exprimare colocvială, 
afirmaţia “n'o fi cine ştie 
ce'', dar pe planul 
emotivității și al angajării 
“este ceva extraordinar”. 
Exagerăm, din binecuvân- 
tate raţiuni subiective? Ne 
pripim, datorită unor 
aprecieri superficiale? Stăm 
încă sub povara anumitor 
impresii insuficient decan- 
tate? Nu, nici una din 
aceste presupoziţii! Alegând 
simbolul, mai mult decât 
argumentul sever al 
localității, şi echivalând 

evident restrictiv şi 
schematic - patriotismul cu 
sentimentul de acasă, eşti 
fericit surprins să descoperi 
““în străinătate” te 


că și t 
poți simţi... ca acasă. 
Tradiţionalul, uneori atât 


de dulceagul dor de casă 
îmbracă aici o notă aparte. 
Nu e ceva abstract, este 
ceva de ordinul concretului 
celui mai relevant. 

Da, în această zonă e un 
colţ din România. În fond, 
din orașul ori satul de unde, 
mai de demult sau foarte 
recent, ai plecat. De fapt, 


SEPTEMBRIE 1992 


PE-UN PICIOR DE PLAI 


din strada ori ograda pe 
care a trebuit s'o părăsești. 
Si din natura, aproape 
precis  circumscrisă, în 
sânul căreia ai crescut. Si 
din ce mâncai Duminica și 
de sărbători, în familie. Si 
din Neamul oropsit, 
tolerant, dar plin de dem- 
nitate, din care indiscutabil 
faci parte integrantă, 
organică, solidară. 

Mai ales din Neamul 
nostru latin și creştin. Căci 
acest ultim aspect principal 
dă Câmpului Românesc din 
statul canadian o speci- 
ficitate întru totul aparte. 

E adevărat, la ea concură 
- ca instrumentele perfect 
acordate ce interpretează o 
simfonie desăvârșit ar- 
monizată elemente car: 
dinale ale unei priveliști 
aproape de vis. Intrarea în 
““Câmp”', discretă şi, 
totodată maiestuoasă. Flora 
şi fauna, asemănătoare (cât 
de asemănătoare chiar!) 
pădurii românești “'de- 
acasă” (ca la Dobrina sau 
restul Si concertul divin 
al păsărelelor și ţârâitul 
neîntrerupt al ţânţarilor, și 
licuricii scânteietori de 


noapte sunt ca “la noi”. 
Aidoma, 

predominant 
peisajului 


culoarea 
verde a 
înconjurător, 


Valeriu NEȘTIAN— 


curgerea lină, fastuoasă, 
tăcută, a eleșteului flancat 
de eminesciene sălcii 
pletoase, fenomenele 
meteorologice și seninul 
unui cer ce este al tuturora. 

Totuși, pentru a intra 
într'o conștiință a locului, 
fără de care nici un om 
n'are adâncime, este o pură 
suprafață şi ca să ilustrăm 
formularea proverbială dela 
început, mai evidentă și 
mai semnificativă se 
dovedeşte a fi prezența per- 
sonalizată a pribeagului din 
aceste zări. Nu con: 
templativ-nostalgică, 
lăcrămoasă şi resemnată. Ci 
activă, creatoare, com- 
bativă. In ''duhul'" 
Neamului din care-şi are 
obârşia. Ii străjuieste întru 
nemurire, crucea închinată 
martirilor şi eroilor căzuți 
în lupta pentru Dumnezeu, 
Neam, libertate, ridicată de 
Asociaţia Culturală 
Română, vecină cu cea 
înălțată Generălului an- 
tibolşevic Platon CHIrnoagă. 
Colo, sus, pe vârf de piatră, 
stă santinelă a credinței 
strămoşeşti, capela or- 
todoxă,_mică la-tr are 
ca putere de înarmare 
morală. ATături de clădirea 
Centrului Cultural “'Nae 
Ionescu” ce beneficiază de o 


Pa 
* 


3 


Pda 


vastă bibliotecă, construită 
cu braţe vânjoase şi suflete 
tari, alte efigii ale 
românismului creştin: un 
monument al lui Eminescu, 
o troiță de lemn dedicată 
poetului Aron Cotruș, din- 
coace o alta pentru cei 
jertfiți în crâncena cruciadă 
anticomunistă. Toate sub 
semnul tricolorului ce 
fâlfâie răsăritean pe semeţe 
catarguri suple, privind 
încrezător parcă țara-mamă 
de peste pământuri şi ape... 

Nam fi compleţi, dacă 
nam menţiona parcul cu 
bănci şi mese de pe- 
aproape, de o ordine şi 
curățenie exemplare, 
terenul de sport de mai 
încolo și trailerele (cabinele) 
ospitaliere din jur, 


„proprietate a unor Români 


a căror generozitate este cu 
adevărat pilduitoare. 
Totul, ''o gură de rai” 
românesc! 4 
Desigur, pentru un 
obișnuit al locului, toate 
aceste lucruri țin de ordinul 
cotidian al bunului simț 
naţional, grefat pe trunchiul 
sănătos al unei civilizații 
contemporane avansate. 
Dar, pentru unul venit din 
țară [ă invitat, la ““Rom- 
fest '92", al neobositului şi 
temerarului ziar "Cuvântul 


ma 
Ec 


i. ] . 
LR. 
ă 
at 


Lee 


AN eg 


4 


PR 


PAGINA 1: 


Românesc") ele dobândese 
dimensiuni inedite. Dimen- 
siuni, care fiind la mijloc o 
specie a dragostei aplicate, 
conțin un coeficient de 
iraţionalitate și de 
nedemonstrabil.  Virtuţile 
locului și ale oamenilor săi 
pot constitui un model, 
însă și o punte de legătură 
dincolo de spațiu, timp şi 
generaţii. E un tip in- 
teresant şi productiv de 
naționalism creator, 
profetic, constructiv, care 
vede înainte un viitor lim- 
pede și încurajator. Este o 
formulă de comunitate 
națională şi creştină, an- 
corată în tradiţie, deschisă 
înnoirilor autentice şi 
atentă la calitate 
profesională. 

Si, mai cu seamă, e ceea 
ce ne trebue în primul rând 


nouă, celor din ţară: un 
patriotism real, deloc 
demagogic sau lătrător, 


care nu se epuizează vor- 
bind despre, ci care 
dinlăuntrul fenomenului, 
implicit, devine o stare de 
spirit, o modalitate de 
unire și de luptă prin fapte. 

In acest sens, Câmpul 
Românesc se transformă 
într'o invitaţie la reflecţie, 
la iniţiativă şi acţiune mân- 
tuitoare. 

- 


PAGINA 16 


SEPTEMBRIE 1992 


CUVANTUL ROMANESC 


“ÎNTRE PR 


A rosti numele Basarabia e una cu a protesta contra dominațiunii ruseşti - 


S'a tras cu mitraliera în 
obrazul lui Hristos, de mult 
sa clătinat din temelii 
aşezarea creştină a lumii, și 
oamenii tot își duc viața 
mai departe, iar după fiece 
azi vine un nou mâine. Mai 
sunt încă azi milioane de 
Români pe care granițele 
unei patrii micşorate nu-i 
cuprinde. Atâta timp cât 
un singur Român a rămas 
în robia străinului, fie ea 
fizică sau spirituală, nu ne 
putem socoti liberi. Cu zeci 
de ani în urmă, în timpul 
domniei lui Djugashvili 


(tradus din georgiană: Fiul 
jidanului "), în Minsk a fost 
înălțată 0 gigantică statuie 
a lui accabi Juda, 
amenințând _cu__pumnul 
cerul lui umnezeu. 
Statuia mai stă în picioare. 
Sub un cer mâniat, din care 
cad blestemele Creatorului, 
peste patru milioane de 
Români zac în robia satanei 
roșii. 

Încleștarea din lugoslavia 
nu mai îngăduie lumii nici 
puțina atenție pe care o 
acorda conflictului din Mol- 
dova înainte vreme. Presa 
occidentală adună, ca în 
ajunul războiului din Golf, 
motive pentru ca puterile 
să distrugă o solidă entitate 
ortodoxă din Balcani. Nici 
înainte însă, datele alar- 
mante despre Moldova, cu 
Armata a 14-a distrugând 
pământul românesc, nu au 
produs nici o reacţie. 

In prima parte a anului 
am inițiat o campanie de 
semnături pentru un 
protest împotriva 
agresiunii ruse. Documen- 
tele, împreună cu telexurile 
din Chişinău, traduse în 
engleză, au ajuns pe masa 
comitetelor de profil ale 
Congresului american. 
Răspunsul  congresmanilor 
care 75 ău ocupat de 
problemă, a _ fost: Depar- 
tamentul de Stat se opune 
alterării relaţiilor cu Rusia, 


noul aliat al Statelor Uhite. 

De atunci până —acum, 
sau făcut pași pe linia 
atitudinii oficiale. În urma 
eforturilor Fundaţiei 
Româno Americane, 


senatorul Larry Pressler (R- 
SD),  co-sponsor al 


Rezoluţiei a Senatului 
(prîn_care se recunoaşte că 


Moldova aparţine de drept 
României a prezentat 
BOREPIINI INI UETARE Vei 
crucial la  rezoTuţia 


privitoare la acori nui 
împ arde 
dolari Rusiei. Noua clauză, 
aprobată de Senat, prevede 
condiționarea ajutorului de 
încetare a războiului din 
Moldova. Ca prim rezultat, 
trupele regulate rusești au 
încetat focul și un acord a 
fost semnat la Kiev de către 
Moldova, Rusia, România și 
Ucraina. 

Deși e o reușită, aceasta 
nu a putut opri nici văr: 
sarea de sânge românesc, 
nici politica antinaţională a 
autorităților din Chișinău. 
Guvernul rusesc își declină 


O RANĂ DESCHISĂ PENTRU NEAM 


controlul asupra cazacilor 
şi paramilitarilor înarmaţi 
de armata rusă. Atacurile 
şi teroarea împotriva 
moldovenilor continuă cu 
violenţă. Se comit atrocități 
de neimaginat împotriva 
populaţiei din teritoriile 
cucerite. Sunt raportate 
cazuri de oameni răstigniți, 
jupuiți de vii, decapitați, de 
violuri SEEN Ata ace 
cu rachete ale armatei 
(oprite deocamdată) au 
distrus majoritatea recoltei 
şi a obiectivelor economice. 
Poporul se zbate în lipsuri. 
Circa patruzeci de mii de 
oameni și-au pierdut casele. 
Se preconizează un total de 
peste o sută de mii de 
refugiați din Transnistria. 
Câmpurile minate de 
dușman continuă să ucidă 
ţăranii, care se tem să mai 
iasă la lucru. Incă nu se 
ştie unde sunt membrii 
Frontului Popular răpiți de 
Ruşi. Patrulele înarmate 
ale Rușilor continuă să 
mențină orașele moldo- 
veneşti sub control. 

Indivizi, grupuri, 
asociații româneşti, guver- 
nul României inclusiv, au 
trimis și trimit ajutoare. 
Gravitatea situaţiei din 
Moldova reclamă însă mai 
mult. Singura inițiativă a 
Naţiunilor Unite a fost 
propunerea de a trimite 
trupe de ocupaţie. In urma 
tratativelor  cvadripartite, 
Președintele Snegur a 
depășit faza de relativă 
prietenie faţă de România. 

După ce implorase guver- 
nul român să Ti Tivrtze 
echipament militar, după ce 
l-a primit, Snegur denunță 
tendințele imperialiste ale 
statului romăn și prezența 
miTitără română în 
Moldova. Să precizăm că 
această prezenţă se reduce 


la 24 de ofițeri, aflați că ob- 


servatori [E Tirasn|, — Ta Tiraspol, în 
adru comisiei 


adrilaterale. ordinul 


tăpănilor săi dela Kremlin, 


Snegur__l-a_ înlocuit pe 
Premierul Vasile Muravschi 


Pe Iar 
cu fostul vicepremier 
San ă de 


mgheli. Găgăuz 
origine, politician de 
forigatid -moacovită-- Faptul 


Qcă între Snegur și omul 


numit de el] existaseră 
înainte serioase fricţiuni ne 
dovedește că Snegur nu e 
doar un mic tiran local, așa 
cum se tot afirmă, ci adesea 
el trebue să facă eforturi 
ca să ţină pasul cu deciziile 
eșaloanelor superioare. 


Parlamentul dominat. de 
comunişti pare să îi susţină 
de _a_ își aroga noi 
prerogative, TOTUŞI 3 
politica nu se poate rezuma 
la nume de indivizi. De 
aceea ar Îi greşit să ne 
oprim doar la Snegur când 
căutăm cheia dezastrului. 
Activat_de KGB de o 
partpo a 2 Z067 nai cu 
presiunea __dinamică_ a 
coloanei a cincea, 
man ce GB, 


care îl vrea şi mai obedient 
fa entru. 


Alexandru Moșanu, 


Ales pe criterii unice în 
lume (cu candidați care nu 
au reprezentat platforme, ci 
nume pe lista cir- 
cumscripțiilor),  Parlamen- 
tul e controlat cu autoritate 
de comunişti. Mulţi can- 
didați susținuți de Frontul 
Popular __au__ trecut _la 
inamic, odată aleși. 


Frăcţiunea cea mai 


reacționară constă într'un 
grup_ce_ nu reprezintă, 


e aEpIt 
teoretic,nici un program 
ideologic, ci doar o categorie 


socială: nomenclatura 
rurală, adică președinții de 
colhozuri, numiţi Grupul 


agrarienilor. Aceştia au fost 
numiţi, şi nu aleşi în 
Parlament. 

Prin aceştia se încearcă 
schimbarea actualului 
prezidiu şi înlocuirea lui 
ac- 
tualul conducător al 
Parlamentului, cu notoriul 
secretar bolșevic Petre 
Lucinschi. Generalul Ion 
Costaș, Ministrul Armatei, 
patriot recunoscut, şi Dl. 
Plugaru, Ministrul 
Securităţii, 
Român declarat, au fos 
destituiți odată cu Primul 
ministru. La fel Nicolae 
Matcaș, Ministrul Stiinţei 
și Invăţământului. Rămâne 
încă sub semnul întrebării 
păstrarea în funcție a 
Ministrului Culturii și 
Cultelor, lon Ungureanu. 

Cu alte cuvinte, iluzia 
subțire a 'prefacerilOr s'a 


spulberat. Mulțimea, care 
visase un timp să depășească 
nivelul de trai a niei 


(ceea ce nu ar fi fost atât de 
greu), va_trebui să priceapă 
că nu mai are ce aștepta 
dela comunişti, că aceştia 
nu îşi vor vota 
autodesființarea, că ea va 
trebui impusă, că acestui 
regim criminal nu i se 
poate găsi nici o faţă 
umană. 

Momentele de criză sau 
eșecul în război au cauzat 
răsturnarea guvernelor 
din Georgia, Azerbaidjan, 
Tadjikistan și Armenia. Pe 
de altă parte, în Tările 
Baltice coloana a cincea a 
fost denunțată cu tărie din 
prima clipă și redusă la 
tăcere de poporul indignat. 
Urmarea acestui exemplu 
nu mai depinde nici de exil, 
nici chiar de România. Pen- 
tru aceasta trebue să se 


“trezească moldovenii înșiși. 


'Trebue să o spunem, forțele 
unioniste sunt _incă_ în 
minoritate în republică. 
Mircea Druc, într'6_încer- 
care „de n_reitera unirea lui 


Cuza, va candida în 
Româniă, susținut de Fron- 


tul sI Ault VNE RRC-U, 
formaţiuni patriotice, Incă 
puţin cunoscut de publicul 
româi,__lui Druc i se 
atribuie şanse modeste de a 
câştiga voturi. Totuși, 
acesătă acțiune vă reaminti 
electoratului de problema 
nerezolvată a teritoriilor şi 
populaţiei româneşti aflate 
sub ocupaţie străină. 
Oricum, * mandatul 


Sorin DRĂGAN—— 


Motto:  ““Trecută prin foc 
floare de dor, 


Președintelui Snegur e 
valabil încă patru ani de 
acum înainte, deci această 
cale nu e cea mai scurtă. 
Iniţiativa __acestei can- 
didaturi şi liste po cate 
Druc va candida aparțin 
internaţionalist de stânga, 
condus de profesorul Dolffy 
Drimmer, unul din cei mai 
afluenți oameni de afaceri 
din România de azi. Pe 
vremea când mai era prim- 
ministru, Druc mai fusese 
contactat de grupuri de 
aceeași orieritare, din Vest 
(de astă—dată;— şi aproape 
convin5 să acorde  con- 
|cesiuni__unor _firme_ oc- 
'cidentale în Moldova. 
Intre cele două atitudini 
diferite ale ăceluiași popor: 
antiromânismul fervent de 
tip sovietic şi pragmatismul 
occidental se află acceași 
motivaţie_-_ condiţionarea 
Unirii sau împiedicarea. ei. 
EEE ŢII ASTEA toate 
mucteale de putere oc- 


cidentale, acordarea _d 


ADMişcării Ecologieie, parti 


oua .. pate ve i 
A e ae cel privilegii minorității 
(i ice, va fi cu siguran 


ecesară pentru 


recunoaşterea legitimității” 


Unirii. Cine ne garantează 
însă că e şi suficientă? 
Referitor la populaţia 
majoritară, rezultatul ac- 
tualui acord dela Kiev o 
lovește din plin. Moldova a 


acce tus-quo-ul, ceea 
ce înseamnă controlul -ar- 


matei ti asupra Trans- 
nistriei, Tighinei şi a unei 
porțiuni __din__dreapta 
Nistrului, Ucraina va 
păstra în continuare Sudul 


Basărabiei, Herţa, Nordul 
şi I | 


Bucovinei nsula "Ser- 


pilor. Străinii rămân __în 
tăpânirea Pogăţiilor 


oastre, începând cu 
ezaurul naționa în 
aloare__de__18__ miliarde 


dolari, şi încheind azi cu 


Basarabie, / Eşti 


proaspăta campioană olim- 
pică Tatiana Guţu, mutată 


din satul ei din Trans: 
nistria la Odessa. „Igor 
Smirnov conducătoru 


Rușilor din Transnistria, și 
A Kozirev, Ministrul de_Ex- 
terne rus, au promis sprijin 
Găgăuzilor din Sudul 
Moldovei. Dacă intreg 
planul reușește, mai bine 
de jumătate din pământul 
luat de Stalin rămâne în 
mâna străinilor. 

Acordul prevede că în 
cazul unirii cu Tara,Trans- 
nistria să îşi aleagă 
propriul drum, după cum se 
va vota. După cum se ştie, 
din populaţia de 583.000 
locuitori Tai celor şase 
raidăne din stânga 
Nistrului, omânii _re- 
prezintă doar 40%. Se aş- 
teaptă ca Ucrainenii (28 3) 


Ruşii (25% hi FESFuiI-de-7-% 
(Găgăuzi, Bulgari, Tigani, 
Iudei) să voteze impotrivă 
în consens. Singura graniţă 
păzită a Mode reI Ea ci 


Romănia, e încă îm 


stăpânirea Ruşilor, în ciuda 
înțelegerilor care prevedeau 
cedarea controlui la 1 Iulie. 
Ruşii i izoane_pe 
întreg teritoriul Moldovei, 
iar soldaţii I6F ăjează 
orice mişcare naţională> In 
urma noilor anexări 
teritoriale, Rusia risipește 
orice indoială asupra 
renunțării la Europa Cen- 
trală şi Balcani. Prin 
multiplele capete de pod, 
ofensiva poate fi reluată 
oricând. 

Peste opt sute de mii 
de Români” Trăiesc Tmprăș- 
tiați în URSS, dela Bug la 
Kamceatka; neavând 
posibilitatea materială de a 
se repatria: uvernul 
Moldovei hu ă instituit nici 
un fel de programe pentru 
ei. Independent de opţiunea 
politică, aproape orice 


Mihail Eminescu 


şi prin sabie,/ Furată, trădată mereu,/Eşti 
lacrima neamului meu.” 


Român încearcă să întindă 
o mână fraţilor din Moldo- 
va, să trimită un ajutor, să 
apropie Unirea. Din păcate, 
mai sunt încă desfule-inimi 
pes rut care nu s'au 
deşteptat încă, mai “sunt 
oameni ce își spun 
Moldoveni în loc de 
Români. 


Chinuit de foame, spaime 
şi înşelăciuni, neamul 
nostru se mai poticneşte cu 
ochii legați la pragurile 
istoriei. Cu puritatea 
copilului ce a îndrăznit să 
spună că împăratul e gol, 
tinerimea română arată că 
singura cale de ieşire din 
întunericul minciunii: 
întoarcerea la credința 
noastră ortodoxă, la 
tradiţiile şi virtuțile 
noastre strămoșești. 


Patruzeci de tineri 


purtând __cămăși albe cu 


monograma Tur TiSUS:-SEm- 
nul Măi pentru 
România, _âu dus Crucea 
sfântă întrun marş de un 
eroism greu escris în 
cuvinte._Cei patruzeci de 
membri ai Tineretului 
Creştin Democrat uin-Mol- 
dova au parcurs pe jos 
distanța dintre Chişinău şi 
Bucureşti, în ciudă nin- 
sorii, viscolului şi-a rănilor 
dela picioare şi au intrat în 
Ca ial în ca Stari A de 
21 Martie eee Ad 
Crucea în Piaţa Univer- 
sităţii, încărcând I0cul cu 


Doar în umbra Crucii 
vom găsi scăpare din aceste 
încercări. Numai semnul 
Dumnezeirii întăreşte 
brațul celui slab şi îi dă 
biruința asupra 
vrăjmașului. Când o vom 
purta înapoi spre Chişinău, 
ea ne va recuceri moșia. În 
hoc signo vinces! 


DECLARAŢIE A 
“PRO BASARABIEI ŞI BUCOVINEI” 


Aflăm cu Spot a a abundent 
lansat un document în care se afirmă că la 
“27 August - Ziua Independenţei 
Replici Moldova 2 arate ii Moldova - a intra lerrdarul 
neamului ca zi a unității naționale pentru 
toți aceia care prin cuget și simţire 


române, rit__niciodată 
aspiraţiile de veacuri ale strămoșilor 


nâstri, 

Îi stă mintea în loc!.. Independenţă 
faţă de cine, față de ce? In calendarul 

rui neam?,. Si al cărei unități naționale, 
când în realitate se ţinteşte la înveşnicirea 
ruperii Basarabiei de țara-mamă?.. 
Manifestări culturale în numele voinţei 
cărui neam? 

Că această chemare nesăbuită este sem.- 
nată de Palatul Naţional 3 etatea 


Comercială ''Mold Va, PT paie 
dar faptul că “ideea organizării”_unei 


asemenea_imposturi ''este susținută de 

Nini ului si alla e ap 

zisa Republi ova_şi Consiliul local 
icipiului Suceava” 


a M 

Stefan Doamne?) 
acoeiouIL 

e pretenţii dar, se mai pot avea dela cei 

54 de preoţi basarabeni rătăciți, şi totuşi 


unde ești Tu, 
- îl găsim pur și simplu 


susținuți de Inalt Prea Sfinţia Sa 
Vladimir, care, în nenumăratele lor 
aițaraie inspirate a€ forțe oculte i. cer 
ui Mireza Snegur şi lui Andrei Sangheli 
ca Biserica Orotodoxă din Basarabia să 
rămână în continuare sub conducerea 
oscovei?!., AEZ 
Problema stilului vechi din Basarabia a 
fost pusă de asociaţia noastră în repetate 
rânduri, ultima dată la începutul lui Mar- 
tie '92, în faţa Patriarhiei dela Bucureşti. 
lar punctul nostru de vedere n'a coincis şi 
nu coincide cu cel al Sinodului Permanent 
al Bisericii Române care “consideră 
necesar să precizeze că în cazul rein: 
ființării Mitropoliei Basarabiei vor fi 
respectate sărbătorile religioase conform 
stilului vechi” (sic!)... Să mai zică cineva, 
că şi din acest punct de vedere Basarabia 
are ceva comun cu România! : 
Dragi compatrioți, în sutane și fâră!.. 
Ori unita, ori nu suntem ceea ce sun: 
m 


“Pro Basarabia şi Bucovina” 
Consiliul Naţional Român 


20 August 1992. 


„VANTUL ROMANESC 


GĂ 


Urmare din nr. trecut 


ieșită din teascurile tipograiiei, am dat imediat replica 
într'un studiu de optzeci de pagini intitulat + Re- 

“ase critique au dictionnaire €tymologique kutzovalaque, pu- 
bli par M. Constantin Nicolaidi », răspândit în foarte multe 
emplare, în care am arătat toate greşelile unei încercări 
ite, care urmărea scopuri cu a pace de preozu- 
iințitice. Răspunsul meu de acum treizeci de ani 

4 avut o excelentă primire în cercurile filologice din 
inătate, a stârnit discuțiuni aprinse printre cărturarii greci 
fin peninsulă, mai ales pentrucă cei mai mulți din ei, fiind 

nă atunci amăgiți cu tot felul de teorii asupra originii vala- 

veau prilejul să vadă pentru întâia dată, într'o expunere 
că şi clară, argumentele ştiinţifice pe care se întemeiază 
identitatea graiului lor cu limba română. 
Dar reacţiunea cărturarilor greci în contra limbii românești, 
ori Macedoromânii se incumetau să se afirme ca 
ni în mijlocul Grecilor scriind câte ceva şi în românește 
numai în grecește, se poate urmări într'o epocă şi mai 

Ea este foarte interesantă de cunoscut, în primul rând, 
a ne da seamă de mentalitatea greacă, in al doilea însă, 
de violența şi expresiile, de cele mai multe ori triviale, cu care 
pedanții greci atacau pe Români. 

Se ştie că în a doua jumătate a sec. XVIII, Românii din 
ia şi Albania, dar mai ales acei așezați în orașul 
 Moscopole şi împrejurimi, ajunseseră la o situație economică 
atăt de infloritoare incât mulți dintr'inşii, culți cum erau din 
lor cu Occidentul, au simțit nevoia de a crea insti- 
de cultură superioară, cum a fost + Noua Academie », 
care mai târziu au ieşit o serie de învățați ca Teodor 
Anastasie Cavallioti, Daniil Moscopolea- 
nul şipreotul Constantin Ucuta, care, în afară de 
grecește, au scris şi în limba română. Tot in Moscopole ei au 
. L şi o tipografie, singura pe vremea aceca în intreaga 
peninsulă balcanică. Din nenorocire, însă, această stare n'a 
"ținut multă vreme, din cauza deselor războaie pe care imperiul 
otoman le ducea cu Rușii. Hoardeie albaneze de religie maho- 
 medană, profitând de slăbiciunea imperiului, s'au năpustit 
— asupra centrelor românești și, după zece ani de jafuri și pră- 
“dări, toate aceste centre, dar mai ales Moscopole, Blajul 
Macedoromânilor, oraș cu 60.00c de locuitori şi 40 de biserici, 
“din care 36 le-am apucat în călătoria mea din 1928, a dispărut 
de pe suprafața pământului. + Pasteurs vigilants, ouvriers €co- 
4 ces Valaques, qui se pretendaient descendus des Ro- 
ttabiis dans la Candavie par Quintus- Maximus, avatent 
 relexi dans le onzitme sitele, sur les ruines de l'antique ville 
des Mosches, celle de Voschopolis; et d'un simple camp de 
zers, elle &tait devenue la metropole commerciale de 
e. On y comptait, vers le milicu du siecle dernier, pres 
quarante milie âmes ; et en 1788, sa population, augmentee 
d'un țiers, promettait de superbes destintes aux chrcticas 
„de cene partie presque ignore de la Grăce. Les ccoles de 
Voschopolis florissaient; la civilisation s'annonșait, sous les 
auspices de [a religion et de ses ministres, telle qu'elle pacut 
une fois dans le monde aux bords fortunts du Paraguay; 

orsque Venvie et le fanatisme se liguărent pour dEtruire 
 Vouvrage de la sagesse... apres dix anntes de devastations, 
de rapines et de guerres, Voschopolis disparut de la surface de 
Albanie ». Acestea sunt relatările privitoare la distrugerea 
orașului pe care ni le face în 1821 Pouqueville, eru- 
 ditul consul francez al lui Napoleon Î, la curtea lui ALi- 

şa Tepelcoi, faimosul tiran din Janina. În urrna 
icestui mare dezastru, cu pierderi incalculabile pentru viitorul 
onal a] Aromânilor, toată elita plutocrației şi intelectuali- 
macedoromâne s'a văzut silită să se expatrieze în centrele 


] 
E 


omâni, în calitate de eminenţi negustori l-au jucat în 
țări nu este încă bine studiat. Un fericit inceput pentru 
Lor da macedoromâne din Serbia l-a făcut învățatul pro- 
universitar sârb Dr. D. 1. Popovici 1). Despre cei! aşezaţi 
ustria, Ungaria și Ardeal atâta se ştie numai că ei, venind 
ş re cu Românii transilvăneni s'au simţit imediat fraţi 
„e Acelaţi sânge, luând parte activă la toate frământările lor 
„ Baţionale şi dând Ardealului o seamă de bărbaţi, care prin 
Benialitatea şi dărnicia lor, şi-au creat un loc de frunte în 


cu litere latine ; iar Mihail 
i, “profesor de limba greacă [a gimnaziul 
gramatica macedoromână, opera cea mai d 


ilor din Sudul peninsulei!) balcanice, Prefaţa, scris! 
1 Deraţeşte și greceşte din această ultimă lucrare ne E! II 
minune nervozitatea cărturarilor greci din peninsu 


desăvârşită ce 
serie în 1813, când a apărut lucrarea, asupra graiului 


SEPTEMBRIE 1992 


ARA ARMÂNEAS 


De 
TH. CAPIDAN 
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMÂNE 


Şedinţa dela 10 Februarie 1939 


oridecâteori se intimpla să ajungă la Macedoromanii rămași 
acasă, câte un exemplar din aceste lucrâni. Pe atunci, ae 
pionul elenismului in Epir era vestitul dascăl grec Neofir 
Duca, fost profesor la Academia din Bucureşti şi dat pet: 
graniță afară după ce mai întâi a fost bătut, imediat dupi: 
venirea lui Gheorghe Lazăr in Muntenia. lată ii» 
ce termeni triviali li se adresa Aromânilor, acest pedant greci 
oridecâteori aceştia ridicau pretenți. de a se instrui în limba 
macedoromână : «Se laudă (Aromânii) că vor să constitue «i 
națiune deosebită și nu vor să se uncască prin luubă încetu 
cu incetul (cu națiunea gceată), după cuni s'au unit şi pri 
religie >. Și mai departe: « Așa sunt acei ce se prostesc ci: 
limba aceasta românească, murdară și ucăloasă, dacă est 
iertat să se numească limbă aceea care pretutindeni şchiupă 
tează şi nu-i urmarea mai ales a unei limbi, având scârb 
mare şi rostire uricioasă. De aici intervin atâtea turburăr 
intre oamenii mici i proști din umbele pârți laolaltă. Un: 
(adică Grecii), conduși de trufie mare, insultă; alții (adic 
Aromânii), fiind incăpățânați, nu cedează. După atâtea veacuri 
ei se consideră de aceeași ongine cu Romanii, cu car 
n'au comun nici numele, nici picărură din sângele lor. Arate-a 
un regat al lor propriu, ori o provincie întreagă sau altcev 
caracteristic şi deosebit de alții şi atunci noi vom tăceu; toat 
a loc mulțime, însă, o cuprinde dela Dunăre până la Pelo 
ponez, un șir de munți sterpi, buni pentru exilați și vagabonz 
Unde este metropola lor? Unde le sunt arhierei? Und 
judecătorii, unde șefia? Unde nobilimea, unde preoții, und 
evanghelia, unde psaltirea, unde Literele deosebite? Und 
numele lor de neam cunoscut fie şi mai de aproape. Und 
este locul lor în geografie? Nicăiri. La ce, deci, se laudă « 
că vor să constitue o naţiune deosebită, pe când a'au nici loc 
Căci Elada nu va consimţii niciodată, în niciun fel, să se 
numească Vlahie și îi va socoti pe aceștia de apostați, nu 
curați 1+. 

La toate aceste alegaţiuni al căror ecou ajungea până la 
coloniile macedoromâne din străinătate, Mihail G. Boiagi 
răspundea în treacăt în prefața gramaticei macedoromâne, 
prefață scrisă în grecește şi nemţeşte pe un ton mult mai 
liniştat. « Românul — spunea el — n'are de ce să se ruşineze 
de limba lui, din contra el, se va simți mândru, când, reușind 
să-și cultive spiritul, limba maternă îl va urma bucuros, în 
orice caz mai bucuros ca multe alte limbi. Aşa dar, din consi- 
derațiunile înșirate până aici nu înțeleg toate acele flecării 
nedemne ale lui Neofit Duca căruia, fiindcă nu cunoștea 
nicio altă limbă, i-ar fi plăcut să distrugă toate limbile din 
lume, pentru ca în locul lor să introducă limba sa macaroni- 
cească, (cum o numesc în batjocură conaționalii săi). De altfel, 
zelul aceatui învățat grec este atât de orb, încât doreşte această 
înlocuire, deşi el însuși declară pretutindeni că Românii sunt 
mai apți pentru cultură şi mai sensibili la artele frumoase 
decât Grecii. Impins, aşa dară, numai de orbire şi de igno- 
ranță ridicolă, el poate să întrebe într'un ton atât de provo- 
cător unde au Românii țară, orașe, preoţi, legi, nobilime, etc. ? ». 
[n fine, gramaticul macedoromân, după ce continuă mai de- 
parte prefața, revenind la afirmările lui Neofit Duca, adaugă: 
+ Wăren die Wlachen Hottentoten, so bleibt ihnen doch 
immer das Recht und die Pflicht, sich durch ihre eigene 
Sprache, als durch das zweckmassigate Mittel zu vervoll- 
kommen?, În româneşte: «+ Hotentoți de ar fi Românii, totuși 
ar avea dreptul şi datoria să se perfecționeze în limba lor, ca 
cel mai potrivit mijloc pentru aceasta + 2. 

Domnilor Colegi, am ţinut cu tot dinadinsul să vă reproduc 
numai în parte acest interesant dialog care a fost ținut cu un 
veac și mai bine înainte între pedantul învățat grec din Elada 
şi gramaticul macedoromân de bun simţ din Viena, nu atât 
cu scopul ca să vă arăt cum au ştiut să reacționeze învățați 
macedoromâni din străinătate, atunci când cei rămași În 
peninsulă nu ştiau nimic despre țănle române, cât ca să vi 
dovedesc pe bază de documente coatrolabile că afirmațiile 
calomnioase ale învățaţilor greci, asupra originii limbii și 
neamului românesc din Balcani, reprezintă o poveste veche 
care nu Începe, Cum s'ar putea crede la primul moment, cu 
recenta comunicare a d-lui profesor Keramapulos la Academia 
Greacă din Atena. Din nenorocire, la această poveste a luat 
parte activă, spre înjosirea ortodoxismului din Balcani, repre- 
zentat prin Patriarhia dela Constantinopole, chiar și clerul 

ec. De câte ori nu ne-a fost dat să auzim înainte de marele 
războiu, că în cutare comună aromânească din Pind s'a întâm- 
plat bătaie în biserică, pentrucă preotul grec a refuzat să 
boteze copiii nou-născuţi sau să dea împărtășanie la posturile 
mari bătrânelor şi bătrânilor Români macedoneni, peatru 
marele păcat pe care îl făceau să tot mai continuau să țor- 
bească în spurcata limbă românească, Erau, după cum ştiţi, 
sub regimul turcesc în peninsulă tot felul de naţionalităţi : 
Albanezi, Bulgari și Sirbi, însă, niciuna din ele n'a fost supusă 
la atâtea persecuţiuni din panea clerului grecesc, ca națiunea 
românească. 

Dar, afară de aceste motive, care, după cum aţi văzut, 
toate, aveau un substrat politic, mai venea încă ceva care 
atingea oarecum mândria poporului grec din peninsulă. La 
toate actele mari, prin care a trecut restaurarea noului stat 
grecesc, dintre populațiunile din Sudul Dunării, Românii au 
fost primii care au luat partea cea mai activă. Astfel, în războiul 
pentru neatârarea Eladei, Românii, care s'au luptat alături de 


PAGINA 17 


ORIGINEA MACEDOROMÂNILOR 


RĂSPUNS D-LUI KERAMOP - 
ULOS DELA ACADEMIA GREACĂ DIN ATENA, REFERITOR LA ORIGINEA GREACĂ A MACEDOROMÂNILOR 


Greci, au dat cel mai mare număr de eroi. După războiu, tot 
Românii au fost care au dat Grecilor bărbaţi de Stat de va- 
loarea unui loan Coletti, cu care loan Ghica avu o 
convorbire în limba română la Paris, pe când Coletti îndeplinea 
funcțiunea de Ministru al Greciei p: lângă guvernul francez. 
Tot Românii au fost care au dat Greciei cei mai mari poeți, 
ca Riga Fereu, despre care am vorbit, Valaoriti, 
un fel de Victor Hugo al Eladei moderne, Zalacosta 
şi alţii, după aceia savanţi de valoarea lui Pantazi și 
Spiru Lambru, în fine, evergheți ca Baronul 
Sina din Viena, originar din Moscopole, care a înzestrat 
capitala Greciei cu acel impunător edificiu, în care se găseşte 
Academia Greacă), Gheorghe Averof din Aminciu, 
Sturnara, Mihail și Elena Toşiţa?), şi alții. 
"Toate aceste figuri ilustre din istoria segenerării Statului grec, 
zilnic citate în manualele de şcoală, nu puteau şi nici nu tre- 
buiau să fie Vlahi. Ei erau Greci românizați, aşa cum au 
susținut în nenumărate rânduri cărturarii greci în cursul 
sec, al XVIII-lea, şi cum a încercat să dovedească şi astăzi d-l 
profesor Keramopulos, în comunicarea sa dela Academia 
Greacă din Atena. 
- > . 

După această introducere cam lungă, însă foarte necesară 
pentru înţelegerea întregii chestiuni, trec acum la partea a doua 
a comunicării mele, în care, spre a fi cât se poate de scurt, 
voiu căuta să vă întrețin cu punctele cele mai importante din 
întreaga problemă. De altfel, ţin să vă previn de mai inainte, 
că în stadiul actual al cercetărilor istorice si linguistice, dove- 
direa originii greceşti a populațiunilor românești din Sudul 
Dunării este atât de absurdă, încât n'am nevoie de prea 
multe argumente, ca să vă demonstrez contrariul. 

Comunicarea d-lui Keramopulos cuprinde trei părți: Întâi 
se arată răspândirea Aromânilor în Grecia şi restul peninsulei 
balcanice, apoi se discută originea numelor etnice la Aromâni 
și, la urmă de tot, se încearcă a se dovedi originea grecească 
a acestora. : 


Continuare in numărul viitor 


EU VOI S-VĂ SCRIU “NĂ CARTI 


Eu voi s-vă scriu “nă carti — 
Ş-nu ştiu cum s-ahiursescu... 
Eu voi s-vă scriu “nă carti, 
Ma, vedz, îîii mi-andirsescu, 
Că am ahînti multi, 

Ahiînti am s-vă scriu — 

Ş-di multili ţi suntu, 

S-aleg eu nu ma ştiu! 


S-vă scriu că fii-easti jali 

-di voi că îi-easti dor? 

i-u frică ta s-nu-fii dzîțiţ 
C-armaş ninga ficior... 
Ş-nu pot s-aravdu xeana, 
Ni dorlu tra s-ascundu, 
Cînd pot ahîntu ghini 
S-lu-ngrop în chept, afundu! 


r 

| 

| 

| 

| 

| 

| 

Î 

| 

| 

| 

| 

| 

| 

| 

| 

| 

| 

| 

] 1, buni maș, ş-hărioasi 
| S-mi bag tra si-âii vă scriu? 
h Di cînd fudzii di-aţia, 
| Nu știu ți i ghineața, 
| Ni zborlu dulți ţi-i. 

| 1 greu cînd ești tu xeani, 
| Şi singur cîndu hii... 
| 

| 

| 

| 

| 

| 

| 

| 

| 

| 

| 

| 

| 

| 

| 

| 

| 


Tr-aţea, vă cafi lirtari, 
Că nu ştiu s-ariurhescu, - 
Ma, va vă scriu un cîntic, 
Cum eu acichisescu... 


lar cînticlu aestu, 
Eu voi ca s-lu citiţ 
Deadun cu tuţ, acasă, 
Ma, ş-singuri cîndu hiţ, 
Tra dorlu-a vost s-vă treacă, 
Ş-caimolu-a vostru, ghini — 
Că știu că mintea voastră 
] totîna la mini!... 
Leonida SCRIMA 


L “DESTEPTAREA” Revista Aromânilor din România 


| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
l 
| 
| 
| 
| 
| 
l 
| 
l 
| 
l 
Harauă eu nu-âi știu... | 
| 
l 
l 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 
| 


PAGINA 18 


SEPTEMBRIE 1992 


ÎI a ae 


CUVANTUL ROMANESC 


ŞTIRI DIN LUMEA 
ROMÂNEASCĂ 


8 


A MURIT VIRGIL GHEORGHIU 


Cu “'Ora 25” numele lui 
Virgil Gheorghiu a trecut 


Gheorghiu. 


Carierele lor 
însumează multe puncte 


alienarea sau aderarea 
scriitorului la o anumită 


de mult bariera timpului, comune. Amândoi şi-au ideologie, și putem spunecă 
iar romanul poate fi con- început cariera ca jur- rareori scriitorii nu sunt 
siderat încă azi o operă  nalişti. măndoi au angajaţi. Această 


clasică cu puternic răsunet 
în presa occidentală. 

Fiu de preot, Virgil 
Gheorghiu s'a născut la 15 
Septembrie 1916 la Răz- 
boieni._A urriăt cursurile 
de Tilosofie și teologie la 
universităţile din Bucureşti 
şi Heidelberg. 

A ocupat funcția de 
Secretar de legație pentru 
relațiile culturale și s'a 
refugiat în Franţa încă din 
1948 unde se face cunoscut 
în sfera literelor prin 
romanul de puternic 
răsunet “Ora 25", best- 
seller ce a fost tradus în 
mai toate limbile și care se 
bucură de o largă circulație. 
__ Henri Verneuil i-a făcut 
adaptarea cinematografică, 
în rolul ţăranului român 
actorul american Anthony 
Quinn l-a imortalizat prin 
magnifica lui creație. 

Decesul lui, mi-a fost 
semnalat printr'o succintă 
dar cuprinzătoare notă 
bibliobiografică la buletinul 
de seară a canalului T-V.5, 
pe care întâmplător îl 
vizionam. 

Intr'o scurtă perioadă de 
timp am pierdut doi remar- 
cabili scriitori ai exilului 
românesc. Mă refer la Vin- 


preferat calea exilului și 
amândoi sau bucurat de 
faima __actualităţii literare 
prin operele lor de căpătâi. 

Figura lui _ Virgil 


“angajare” este foarte des 
transparentă și rămâne un 
criteriu de fond pentru 
determinarea unei opere. 
Din notele ce mi le-am 


Gheorghiu rămâne marcată X putut procura, voi indica 


de o oar€care ambiguitate, 
atitudinea Tui dând naştere 


la vii polemici, dezmințite 


de timp, relativ la. 
ţa? 


„atitudinea scriitorului fa 


de problema __an- 


” tisemitismului. 


Incepând din 1968, el 
scrie direct în limba fran- 
ceză. Dar cu toate acestea, 
el poate fi considerat ca un 
autentic scriitor român. 
Căci nu limba este factorul 
determinant al paternității 
unei opere, ci sinteza fac- 
torilor şi elementelor 
psihologice și istorice care-l 
caracterizează pe autor, 
““matca naţională”. 
Citindu-l pe Virgil 
Gheorghiu, auzim parcă 
“sunetul suav al fluierului 
păstoresc”. Un lucru care 
reflectează originea 
scriitorului. . 

Opera epică rămâne 
nelimitată prin fundalul ei 
infinit care relevează 
condiția umană, acea per- 
fectă alchimie de elemente 
eterogene dar şi generale. 


câteva din cărțile lui Virgil 
Gheorghiu apărute în urma 
cunoscutului roman “Ora 
25”, roman care l-a con- 
sacrat. 

In ordine cronologică 
cităm: ““La seconde chance” 
(1952); "homme qui 
voyaja seul”' (1954); “Les 


sacrifies du Danube” 
(1957); Se mandiants des 
miracles 3 La 


maison de Petrodava” 
(1961); "La vie de 
Mahomet” (1963); “Les im- 
mortels d'Agapia” (1964); 
“La jeunesse du docteur 
Luther (1965); **Le meurtre 
de Kiralesa” (1970) etc. 

Profund îndurerate, 
literele române din exil 
poartă doliul pierderii 
corifeilor săi, Vintilă Horia 
şi Virgil Gheorghiu, care au 
contribuit la valorificarea 
elementului naţional de 
peste graniţe în acele triste 
zile de răstriște ale dic- 
taturii comuniste. 


tilă Horia şi Virgil 


De multe ori se remarcă 


Lucia D. HURMUZIADE 


CO LUARE DE POZIŢIE 


UNIUNEA FOSTILOR_ DETINUTI 
POLITICI DIN R 7 având sediul la 
Geneva, compusă din foști deținuți an- 
ticomunişti din ţară, aflați peste hotare şi 
care până în Decembrie 1989 avea și mem- 
bri din România care aderaseră în clan- 


destinitate, consideră necesa; ie poziţie 
față de pa deva de puii BEE ca CaTa 
politic ânesc, trecute în ultima 
e, sau în curs de pregătire: 
„(19 Caniaerăm că apelul pornit la 7 
Iulie 1992 din Timișcara, este un act 
politic de maturitate care spulberă 
încercările puterii făcute timp de peste doi 
ani de a da o interpretare, cu totul de rea 
credință, a Proclamaţiei redactată tot în 
acest oraș la 11 Martie 1990. Prin acest 
apel s'a exprimat cu _tărie și claritate 
fara, asa ăia a, aie a00U 2 Daia 
român. De asemenea este pusă îi formă 
cumpătată și cu fermitate în fond, 


problema istorică a Basarabiei românești. 


Considerăm că recenta propunere a 
dttualei conduceri a Partidului Naţional 
Liberal de a-l transforma pe Majestatea Sa 
Regele Mihai | al României într'un simplu 
competitor republican al unui președinte, 
fost mare nomenclaturist în timpul lui 
Ceaușescu, este o triplă jignire adusă per: 
soanei regale, adusă instituţiei con- 
stituționale, precum însăşi istoriei şi 
tradiției partidului ce i-a avut în frunte pe 
lon Brătianu cu cei trei fii ai săi atât de 
legați la vremea lor de Regii noștri Carol I, 
Ferdinand | și Mihai |. 

„ Considerăm că singura șansă de a 
scoate ţara din impasul economic, social, 


moral și politic în care a ajuns după doi 
ani și jumătate de când îl are în frunte pe 
actualul preşedinte, îl poate constitui doar 
alegerea la 27 Septembrie a Prof. Emil 
Constăntinescu, candidat al Convenţiei 
Democratice din România și constituirea 
unui guvern responsabil, compus, în prin- 


venţii 
(En Decembrie 1989, Nicolae Ceaușescu 
adusese ţara la izolare pe multiple 


planuri. Guvernanţii autoproclamaţi după 
22 Decembrie au pierdut un moment 
istoric, reușind ca în câteva săptămâni să 
distrugă întregul capital moral de care s'a 
bucurat România, cu toate funestele con- 
secințe economice subsidiare, ţara 
cunoscând astăzi o izolare generală cu in- 
calculabile consecințe. pentru viitor. S'a 
scurs aproape un an de când Partidul 
Naţional Liberal deține importante por- 
tofolii guvernamentale, fără ca aceasta să 
fi adus vreun beneficiu sau vreo rază de 
speranță încercatului popor român, așa 
cum nici prezenţa disidentei tătăresciene 
la guvern, În timpul dictaturii carliste, în 
anii 1938-1940, ca și în formaţia 
dominată de comuniști în anii 1945-1947, 
nu au adus nimic bun țării şi naţiunii. 


Ne exprimăm speranța că alegătorul - 


român a tras concluziile ce se impun după 
33 de luni de guvernare dezastruoasă și că 
la 27 Septembrie va vota în folosul său şi 
al întregii ţări. 


Preşedinte Purtător de cuvânt 
Dumitru lonescu Constantin Mareş 


CONCURS PLASTIC LA RAVENNA 


Ediţia a zecea a Bienalei 
Internaţionale a Sculpturii 
în Bronz, concurs organizat 
de Centrul Dante din 
Ravenna, sub patronajul 
guvernului italian, are pen- 
tru noi o semnificație 
deosebită - prezenţa printre 
câștigători a trei artiști 
români: Tosa Cornel şi 
Pamfil Alexandru cu 
premiul 2 și 3 și loana 
Belcea, unicul reprezentant 
al Statelor Unite, cu 
medalia pontifical acordată 
celui mai bun artist tânăr. 

Concursul de anul acesta 
oferă participanţilor liber- 
tatea de alegere a unei 
similitudini din Paradisul 
lui Dante ca motto și 
tematică a sculpturilor. 

Divina Comedia, templu 
al literaturii umane, a fost 
și este pentru mulți artişti 
plastici o tematică 
îndrăgită dar şi foarte 
dificilă, transformând de 
multe ori actul creator în 
domeniul plasticii într'o 
ilustrare servilă a operei 
literare cum s'a întâmplat 


în multe din lucrările 
prezentate. 
Intr'o lume în care 


oamenii copleșiți de dorința 
succesului rapid uită să 
spună adevărul şi-şi con- 
struiesc opere ca un fals 
decor de teatru în spatele 
căruia nu există nimic, per- 
sonalitatea artistei Ioana 
Belcea, se desprinde prin 
profunzimea și autencitatea 
limbajului său, recunoscute 
şi în cazul lucrării prezen- 
tate. Cu studii în domeniul 
literaturii şi îndeosebi a 
literaturii creștine urmate 
în paralel de o activitate în 
domeniul artelor plastice, 
loana Belcea caută adânc în 
cunoaștere sâmburele 
marelui adevăr, Numai așa 
ne explicăm forța de 
pătrundere şi reprezentare 
a celei mai abstracte părți 
din poemul Dantesc, sim- 
bolul Trinității, pe care 
autoarea” și l-a ales ca temă 
a sculpturii sale (Qual e "1 
geometra che tutto s'affige 


BELCEA IOANA 
USA 

Giri 

Bronzo 35 x 35x 15 


Categoria giovani artisti. 


Premio: Medaglia del Pontificato 
di S.S. Giovanni Paolo II 


per misurar lo cerchio, e 
non ritrova, pensando, quel 
principio ond'elli in- 
dige...Canto xxxiii, verso 
109-145, Paradiso). 
Legătura dintre text şi 
formă este surprinzătoare. 
Dincolo de semnul spiralei 
mult folosit în reprezen- 
infinitului, 
torița reafirmă legătura 
între trinitate şi unic. 
Grafismul ființei umane 
prezentă în centru creaţiei, 
în centrul universului, 
scoate în lumină sufletul 
uman în rătăcirile lui din- 
colo de spaţiul în care este 
destinat să trăiască în 
drumul lui” transcendental 
spre marea ordine. 
Claritatea lucrărilor 
definitive cărora nu li se 
mai poate adăuga și retrage 
nimic este subliniată nu 


tarea sculp- 


numai prin concepția sin: 
tetică abstractă ci şi prin 
limbajul tehnic de folosire a 
bronzului cu suprafețe per- 
fect lustruite. Acesta 
provoacă lumina într'un 
dans şerpuitor între timp şi 
spațiu formând în final per- 
fecțiunea generică a cer- 
Legătura dintre 
macrocosmos și 
microcosmos aici nu mai 
are nevoie de explicitare. 
Aparent formă moleculară, 
geometria secretă a acestei 
lucrări descrie dinamica 
reprezentării universului. 

O felicităm pe artistă 
pentru această recunoaștere 
şi îi mulțumim așteptând 
cu nerăbdare alte con- 
firmări. 


cului. 


Carmen ANDRONACHE 


Î a ——— 0 


2 


“STEAG. 


CANDIDATUL REPUBLICAN 
DE ORIGINE ROMANA 


GUVERNATOR 


Iu CONRO NEW HAMPSHIRE -USA- 


3 


PE PROF. 


LIVIUS FISTEAG 


ÎN FUNCȚIA DE 


AL STATULUI 


îi 


PAGINA 19 


VANTUL ROMANESC 


[ , 
. p 


maori jar ae 7 ata e mean at aa te atena al m ate o (ea n 0055 Fheni Biabesarane dezamn MPG are ALR LI, 


ea pe 


| O PRESCRIPŢIE . 
IRFĂCUTĂ CU GRIJĂ 


ES _PIALAIML ACI > 


SCHIMBĂRI SURVENITE ÎN PROGRAMUL PROVINCIEI ONTARIO DE GRATUITATE A MEDICAMENTELOR 


Ministerul Sănătăţii a decis să aducă o serie de 
modificări Programului Provinciei Ontario de 
gratuitate a medicamentelor, modificări care vor 
deveni efective de la data de 25 August. 
Ministerul a consultat un grup independent 
de experţi în probleme de sănătate, pentru a pri- 
mi recomandări în ceea ce priveşte schimbările 
din acest program. Ca urmare, un numâr de noi 
medicamente au fost introduse pe lista progra- 
mului de gratuitate, în timp ce altele au fost 
scoase. rău ș : 
Reţetele prescrise pentru pacienţi care suferă 
de boli grave vor fi, în continuare, disponibile în 
mod gratuit pentru cei ce beneficiază de avanta- 
jele ce decurg, din program. De asemeni, pro- 
duse medicamentoase de urgenţă, ca insulina, 
sunt acoperite prin program. 
îti Bros usile tă au fost adăugate pe 
lista programului de gratuitate se numară un 
nou medicament pentru bolnavii de Parkinson, 
Precum şi un medicament pentru tratamentul 
unor varietăţi eczemice:-Produse ca protec- 
toarele de ultraviolete, polivitamine şi antihis- 
taminele au fost scoase din program. : 
In concluzie, schimbările survenite afectează 
doar o mică parte a medicamentelor care sunt 
acoperite prin program. 


DE CE AU FOST NECESARE ACESTE SCHIMBARI? 
Guvernul provincial face eforturi pentru a cheltui 
cu cât mai multă eficienţă bugetele alocate pentru 
îngrijirea sănătăţii. La ora actuală, peste 1 miliard 
de dolari se cheltuiesc anual numai pentru fi- 
nanţarea Programului Provincial de gratuitate a 
medicamentelor. 

Costurile au crescut totuşi cu o rată medie de 
18% anual, în ultima decadă. Se prevede ca aceste 
schimbări să limiteze rata de creştere a cheltu- 
ielilor necesitate de finanțarea programului la 
14% anual. 

DORIŢI ŞI ALTE DETALII? 
Programul provincial de gratuitate a medica- 
mentelor este oferit persoanelor care au vârsta de 
peste 65 de ani, ca şi celor care beneficiază de 
asistenţă socială. 

Pentru alte informaţii despre modul în care 
schimbările aduse programului v'ar putea afecta, 
puteţi telefona gratuit la Infoline. 


1-800-268-1154 


IN TORONIO 3114-5518 
IDD 1-800-387-5559 


Ontario 


PAGINA 20 


| 
e 
î 


NOTIȚE DELA 
“ROMFEST” 


Pe mese lungi, trans- 
formate ad-hoc în librării, 
ne-am împărtășit 
suferințele şi speranţele 
puse în aldine. 

In afară de publicaţiile 
din țară Gu care ne-am 
familiarizat: "Puncte Car 
dinale”, "Gazeta de Vest” 
şi recent “Mişcarea” am 
văzut şi publicația ''Decem- 
brie” editată de un ''grup 
de eleri dela Liceul de In- 
formatică București”! 


Câteva rânduri din articolul 
“Drumul Crucii”, ne iden- 
ifică cine sunt Jo? în 
Numele României şi al 
Generației Noi-că-nu voi) 


precupeţi energia, puterileș 
şi viața_pe Drumul Crutii 
Neamului Românesc”! 

Ei mau auzit de pădurea 
Dobrina, dar undeva, în 
adâncul sufletului” este 
i] flacăra Sfântului Andrei ce 
nu se stinge și nu se va 
stinge niciodată. 

Alături de ziare şi reviste 
teancuri cărți cu 


menirea de a —sfâșiariin- 
ciunile ştiinţifice: mărturii 
de “suferinţă, de teroare 
unde s'au călit prin curaj și 
cinste supraviețuitorii; 
documente istorice care, 
aruncă al umină âsup 
evenireritelor dîn-uitimele 
şase decenii. 

Cărţi aduse din ţară:; 


% 


Steinhardt), “Fortul __13' 
Marcel Petrişor), “Piteşti” 
Dumitru Bacu) etc., iar 
refugiul și-a prezentat 
“librăria” cu un număr 
mare și variat de subiecte: 


“Poezii din _ închisori”! 
4 (Zahu Până, toarcerea 
s din Infern” ||. Cârja), apoi 


"Prizonierii Axei etc. 
Cărțile au fost oferite 


gratuit celor invitaţi din 


ră. In faţa paginilor_noi 
de istorie _profe: l - 
riu_Neștian, din lași ne-a 
declarat: "Asta-i mai mult 
decât _pâine_pentru_noi””. 


Este, completăm noi, 


omânese din ari :, 
BUNĂ DIMINEAȚA 
D-LE RABIN ȘEF 


Ziarul__''Baricada”—dă 
știrea: Dl. Moses Rozen_a 
recunoscut că Românul ar 
fi om cumsecade și câ valul 
de “antisemitism e un 
produs artificial rezultat 
din manipulările ilor 
secrete române, fapt pe 
care noi l-am divulgat de 
multă vreme. 

După 
25 aşteptăm spovedania din 
ora pă în România n'a 
începu ocaustul din mai 
multe _motive: ___ în 
România n'a existat nici un 


E holocaust! Cred că nu mai e 

p- nevoie__să_inşirăm și 

II, celelalte motive. 

pi In timpul Războiului, 
Generalul Antonescu a 


sfidat ordinul lui Hitler şi 
n'a trimis nici un singur 
Evreu în lagărele de ex- 
terminare. 

Trezirea la realitate a D- 
lui Rozen se datorește atât 


D= 


E ee ee nir P 


DIN VIAȚA NOASTRĂ: 


AUZITE, VĂZUTE, 
ȘI PĂȚITE 


—————— George DONEV 


“Jurnalul Fericirii ice Ion Pacepa 


spovedanie din _ora tir 
Statisticile 


Evreilor din ţară, cât şi 
celor din Israel, care n'au 
uitat _cât “de protejaţi şi 
liberi au fost în România în 
timpul_războiului. 

Noi îl înțelegem pe Dl. 
Rozen. Una din_ funcţiile 
sale importante e să apere 
Comani ia ONTOIRETĂ de 
antisemiți, iar dacă nu mai 
sunt antisemiți atunci să 
provoace antisemitismul 
pentru a-şi menţine aureola 


de mare uptâtor și 
apărător al comunităţii. 
A DAT-O CU 


CU NUMIREA'N GARD 

Dl. Radu Câmpeanu, un 
monarhist cu pretenții 
olimpice, a propus pentru 
postul de Președinte al 
României pe fostul Rege 
Mihai |. 

M.S. Regele Mihai n'a 
vrut să-l imite pe Napoleon 
al III-lea și a refuzat oferta. 

DI. Câmpeanu ar fi avut 
Succes şi mai mare ca 
monarhist dacă ar fi propus 
ca Preşedinte al României 
pe Regina Angliei. 


(ÎN MEMORIAM > 
A murit, la New York, 


George _Boiăi, "Un vechi 
luptător naționalist. Era 
cuzist: A editat —multe 
ublicații (intrun tiraj 
edus): oian News", 
“Porunca Vremii”, "Fiii 
Daciei”; ara Noastră”! 


j:) în “Orizon- 

ri ROȘII""—îl-peretluieşte 
n istorie: a organiza 
Angelica pa itatea 
ungară din New York cea 
mai mare manifestaţie anti- 
ceauşistă din lumea liberă 
și sub numele codificat 


“Boian” - 0 secție a 


Securităţii avea iunea 
să caute _cine-s dușmanii- 
naziști ai genialului iubit- 


ra. 


SUS LA MUNTE... 


Prin cucurigul munţilor 
din California şi pe muchia 
crăpăturii pământului, 
“San Andreas Fault”, 
m'am întâlnit din întâm- 
plare cu Dumitru Lugojanul 
din Lugoj, electrician, fugit 
din 1985. Stia de “Cuvân- 
tul Românesc” încă din 

ermania. 


PĂRĂSESC 


ȚARA 


Intre 1 lanuarie 1990 și 
31 


Mai _t992-5'au Eliberat 
circa milioane de 
pașapoarte și s'a dat_anro- 
bare e__a _ rămâne _ cu 
enter, jo scite [iu _în_străi la 
200. de rsoane, 


arată că 614 persoane au 
renunţat la cetăţenia 
română. 


PAȘAPOARTE SUNT 
DAR NU SUNT BANI 


Cei mai _ mulţi care 
vizitează Țăta sunt RosaAnii 
din Moldova și Ucraina, 
apoi “cei din Ungaria, 
Bulgaria și Tugoslavia. Cam 
la 10 înşi care vizitează 


țara, 4 Romutal fac visit în 
străinătate, 


sd osii mierea 


PR pentru realizarea 


„ tot 


SEPTEMBRIE 1992 


PUNCT DE VEDERE 


"Mă mișc undeva între 
Dumnezeu și neamul meu” 
- spunea regretatul Petre 
Tuţea, exprimând prin 
aceasta esența vieţii sale, și 
oricât ţi s'ar ticăloși 
neamul trebue să continui 
să-l iubeşti. 

Dela Revoluția din '89 
încoace se duce permanent 
o luptă surdă inegală, pe 
faţă şi'n culise, între 
vechile structuri 
neocomuniste ce se agaţă cu 
disperare de putere și 
opoziția democrată. 

In prezent, Convenţia 
Democratică și-a anunțat 
candidatura la preşedinţia 
României în persoana D-lui 
Emil Constantinescu, pe 
care am avut plăcerea să-l 
cunoaștem la Los Angeles; 
personal, cred că este onest 
şi a dat dovadă de mult 
calm şi tact în organizarea 


Convenţiei Democratice, 
dar este oarecum puţin 
cunoscut de populaţie, 


având nevoie de o susținută 
campanie electorală. 

Pe de altă parte, 
anunțarea candidaturii lui 
Mircea Druc din partea 
M-E.R. a adus speranţă și 
bucurie în inimile noastre. 
Căci basarabeanul Mircea 
Druc s'a dovedit de-a lungul 
întregii sale vieți un mare 
Român, cinstit, cu dragoste 
de neam și țară, iubitor de 
adevăr și dreptate, mai ales 
pentru cel sărman și 
oprimat, -luptând cu 


intereselor majore ale 
Patriei, pentru dezrobirea 
de sub ocupaţia rusească, 
democratizare, dorind din 
sufletul reunificarea 
patriei noastre. 

A dovedit curaj, 
hotărâre, perseverență în 
acțiune dar și modestie, nu 
aleargă după glorie deșartă: 
a aflat că a fost propus 
candidat la președinția 
României de către MER, 
din ziare. Deși MER este un 
partid ecologic de centru- 


stânga, modest ca im- 
portanță, personal, salut 
această iniţiativă. 

Mircea Druc este 
cetăţean român prin 


naștere, și cu toate că 
această cetăţenie nu i-a fost 
niciodată ridicată, DI. Druc 
a  reobținut cetăţenia 
română la 4 lunie 1992. 
Cred că unul din primele 
acte ale Parlamentului 
român ar fi trebuit să fie 
acela de acordare a 
cetățeniei române tuturor 
celor ce-au dobândit-o prin 
naștere și copiilor acestora. 
Ar fi fost un act normal 
cum nu se poate mai firesc, 
un act de dreptate pentru 
populaţia din Basarabia şi 
Bucovina, faţă de nedrep- 
tatea lăsată de ocupantul 
sovietic; s'ar fi dat astfel 
posibilitatea fraţilor noştri 
de peste Prut să voteze şi ar 
fi fost un nou pas, real, 
spre reîntregirea ţării. 
Aşa, nu ne rămâne decât 
speranţa că va veni şi acest 
timp, în ciuda afirmațiilor 
că Snegur a vândut odată 
mai mult Basarabia Ruşilor 


„în schimbul încetării răz- 


boiului, al păstrării 
scaunului și evident, al 
reunificării patriei. 

Cine este DI. Mircea 
Druc? DI, Mircea Druc este 
preşedintele Frontului 
Popular Creștin Democrat 
din Republica Moldova, se 


CUVANTUL ROMANESC 


O ALTERN 


————— Nicolae D. 


identifică cu 


acțiunile 
acestuia, fiind exponentul 


său. Este de asemenea, 
preşedinte al Consiliului 
Naţional al Unirii. 

Mircea Druc s'a născut la 
27 lulie 1941 în satul 
Pociumbăuţi, Jud. Bălţi, 
dintr'o familie de ţărani 
români creștini ortodocşi. 
După terminarea liceului, a 
urmat și a absolvit: Univer- 
sitatea din St. Petersburg - 
Facultatea de limbi 
romanice (1964); doc- 
torantura la A.S.E. - 
Moscova (1970); Univer- 
sitatea Lomonosov - 
Moscova; Facultatea de 
Psihologie (1980). In 
prezent este doctorand la 
A.S.E. - Bucureşti, 
specializarea: “Strategii și 
scenarii economice în 
condiții de criză” 

Are un bogat palmares 


profesional, lucrând ca 
referent comercial 
(Moscova), profesor la 


Politehnică (Chişinău), cer- 
cetător ştiinţific (Moscova 
şi Cernăuţi) şi inginer în 


economie. 
In perioada 1981-1990 a 
locuit la Cernăuţi. Este 


căsătorit și are două fiice 


studente [una urmează 
Medicina la Cluj, iar 
cealaltă - Institutul de 


Teatru la Tbilisi). 

După cum vedeţi, Dl. 
Mircea Druc are studii 
strălucite, o bogată ex- 
periență profesională și este 
excepțional pregătit în 
lupta cu viața. 

Mircea Druc a aderat la 
Mişcarea de Eliberare 
Naţională în 1959, în clan- 
destinitate. In 1965 a 
aderat la Frontul Naţional 
Patriotie condus de marele 
patriot Alexandru Usatiuc - 
Bulgar, care de asemenea 
activa în clandestinitate; și 
astăzi, DI. Usatiuc declară 
că Mircea Druc nu i-a 
înşelat niciodată 
așteptările. Mai târziu, prin 
1972 este eliminat din 
Politehnică pentru con: 
vingeri naționaliste 
(reabilitat abia în 1990), 

In 1976, la intervenţia 
K.G.B.-ului din Chișinău 
este eliberat din funcţia de 
cercetător. ştiinţific dela 
Universitatea Lomonosov 
din Moscova. 

In Martie 1990 devine 
deputat în Parlamentul din 
Chișinău din partea Fron- 
tului Popular din Moldova. 
Este ales în unanimitate 
președinte al Comisiei pen- 
tru relaţii externe, apoi, cu 
o singură abţinere este ales 
prim-ministru. 

Mircea Druc a contribuit 
activ la toate acţiunile 
privind  redeşteptarea și 


ATIVĂ LA 


RUSU——— 

salvarea fiinţei naţionale a 
Românilor din Moldova 
ameninţaţi de colosul slav 
cu pierderea identităţii: 
declararea limbii române ca 
limbă oficială, introducerea 
cu caracter latin, 


scrierii 

proclamarea imnului 
național ““Deşteaptă-te 
Române”, a steagului 


tricolor românesc, trecerea 
la timpul orar din România, 
organizarea de poduri de 
flori pe Prut, a iniţiat 
denumirea de Republica 
Română Moldova ca 
denumire oficială a 
statului, dar s'a lovit de 
rezistența rusofonilor din 
Parlament. 

Prevăzând acţiunile 
mişcărilor separatiste din 
Transnistria și ţinutul cu 
populaţie găgăuză, Mircea 


Druc a iniţiat şi înfiinţarea , 


Gărzilor Naţionale, gărzi 
ulterior desființate de con- 
ducerea Moldovei; și câtă 
nevoie ar fi fost acum de 
ele. 

La 21-22 Mai 1991, după 
o lungă campanie de 
discreditare în presă, 
deputaţii comunişti și 
colaboraţionişti, făcând bloc 
comun cu deputaţii 
separatiști, l-au înlăturat 
în mod anticonstituţional 
pe Mircea Druc din funcţia 
de prim-ministru, fiind 
înlocuit de Valerii Murav- 
schi. Trebue arătat că 
presiunea rusească (directă 
a lui Gorbaciov) a avut 
totuşi rolul hotărâtor în 
această schimbare. 

Evoluţiile ulterioare 
caracterizate _prin_v: la 
românofobie declanşat de 
Baie TR teTE E Snezee gur__în 


campania sa electorală și 


prin Orientarea tot mai 
vădită_a [iniei politice spre 


Răsărit, Moldova spre 
deosebire de Tările Baltice 
semnând tratatul C.S.I. 
arată cât de mult a greșit în 
aprecieri conducerea ac- 
tuală a Moldovei, căci, la 
presiunea rusească, prin 
șantaj că va paraliza 
economia, va opri alimen- 
tarea cu energie, guvernul 
Muravschi şi-a dat demisia, 
şefia  preluându-o Dl. 
Sangheli, care se zice că şi-a 
depus carnetul de partid 
printre ultimii. 

Repercursiunile negative 
ale acestei politici pe ter- 
men lung sunt incalculabile 
în ceea ce priveşte 
îmbunătăţirea nivelului de 
viaţă, democratizarea şi 
reunificarea patriei, căci 
dela politica “paşilor 
mărunți”! s'a amânat 
unirea la calendele greceşti; 
să nu ne pierdem însă 
speranța și să ne rugăm la 
Dumnezeu să ne ajute cât 
mai curând și la împlinirea 
acestei scumpe noastre 
dorinţe. 

Căci ca şi în România, în 
Basarabia comunismul fu a 
fost distrus, ci doar sa 
reformat. Cei din poziţie, 
erau _în 1989 primii în 
stradă:_î triva lor au 
za calomniile, 
efăi e, _iar greşelile 
puterii sunt ETEEIA e 
seama opoziţiei : 

La ecembrie 1991 s'a 
creat Consiliul Naţional al 
Unirii cu Mircea Druc drept 
președinte, în care au in- 
trat ca fondatori grupul 
parlamentar al F.P.C.D. şi 
parlamentari dela 
Bucureşti, având ca scop 


PREŞEDINŢIA ROMÂNIEI 


reîntregirea României. 
Poziţia lui Mircea Druc 
față de participarea şi 
susținerea sa în alegeri este 
următoarea: 
n problema Monarhiei: 
'/Trebue să fac un studiu 
erios ca să văd cum trebue 
să intre România în sec. 
XXI: ca Republică 
prezidenţială, parlamentară 
sau ca Monarhie? Si dacă ne 
vom convinge că una din 
lacestea favorizează 
România și dacă asta va 
! depinde de mine, atunci voi 
"face tot ce pot ca să fie in- 
staurată acea formă de 
guvernamânt.”” 

In privinţa reîntregirii: 
“Nu aș face numai reîn- 
tregireă; Sau nu imediat. 
Reintregirea este un lucru? 

inevitabil. Dar ea € şi sub” 
influența factorilor externi 2 


care ar_ putea să precipite. 


? destă area evenimentelor 
+ incetinească. Cel 


sau _s'o 


care câștigă (alegerile) însă, 


trebue 


să redreseze în 
primul rând e€onomia, 
sistemul producător si_să 
realizeze reconcilierea 
naționată- Curi? Mobitizând 
toate forţele pentru 


elimina această dispersie, 
animozitatea asta care 
nare bază, e ca un fe 
psihoză. Dacă vine Druc, 
însă nu înseamnă că el 
decretează a doua zi unirea 
Basarabiei cu România, ori 
că nu mai suntem 
republică, ci domnie, 

Eu aş face asta prin 
redresarea economică și for- 
tificarea economiei pe am- 
bele maluri ale Prutului, 
prin integrarea în economia > 
europeană, dar * 

) nedistrugând nimic, Hiindcă > 
- eu 


mă ghidez după prin-- 
Dcipiul:_ transformă, nu ? 


- distruge, restructurează, + 
7 nu dăuna. 
=: rezul lui Nicolae 


Bălcescu şi al generaţiei 
pașoptiste este şi crezul lui 
Mircea Druc, exponent al 
F.P.C.D.: ''Dumnezeu a 
lăsat libertatea“ pentru 
popoare şi cei ce luptă pen- 
inu. Bentate. Teptă. pentru 
Dumnezeu.” 

Mircea Druc este acum 
candidat independent şi 
doreşte sprijinul populaţiei 
româneşti şi mai puţin 
caută sprijinul partidelor. 
Căci dacă nu a fost bun 
pentru a fi premier în 
Basarabia (căci rusofonii şi 
separatiştii setoşi de putere 


l-au dat jos) va fi foarte bun 
pentru România şi astfel i 
se va şterge ruşinea la fel ca 
în povestea '“Moş Ion Roată 
şi Unirea”, când domnitorul 
Cuza l-a sărutat pe moș lon 
acolo unde boierul il 
scuipase. 

Pentru sarcinile uriaşe ce 
stau în fața neamului 
nostru la acest moment de 
răscruce, prin poziţia sa de 
reală conciliere naţională 
fiind deasupra intereselor 
de partid sau de grup, Mir- 
cea Druc este în opinia mea 
şi sper a electoratului 
român, cea mai indicață 
personalitate şi cea mai 
bună alegere pentru 
președinția României, 
reprezentând chezășia reîn- 
tregirii României. 

Să nu risipim această 
şansă istorică! 

Dumnezeu să ajute şi să 
lumineze poporul nostru 
greu încercat, pentru cea 
mai bună alegere! 


30 de zile: 
UN CANDIDAT DESPRE 
ALT: CANDIDAT 


Marian Munteanu, preşedintele Partidului 
ia pentru România. (MPR) şi-a exprimat opinia 
Nica ndidatul la preşedinţie, DI. Emil Constantinescu, 
În e Alaţa Ce: 

? te un om cinstit în care eu personal am avut întot- 

e încredere. Am despre el o părere excelentă. Nu văd 
handicap de netrecut în faptul că, DI. profesor Emil Con- 

E e acum puțin cunoscut...” 

an vidul Mişcarea pentru România, partidul celor care şi- 

au vărsat sângele pentru răsturnarea comunismului, va 

mu la alegerile parlamentare, având reprezentanți în 


ci : Pisi 
Pi universitare: In restul ţării MPR va susține can- 


ul “CD.” : 
m din organul oficial al MPR, (Anul 1, Nr.1) 


uce i ş 
aur adresate tineretului: 


p Dumnezeu înainte” 

- Adevăr, cinste, demnitate, dialog, încredere, 
o vucaţie, legalitate, onoare, omenie, respect:,morală, 

tradiţie etc- Die Ce 3 
“e NU VREM: Antiromânism, ateism, comunism, 
omunism, criptocomunism, protocomunism, minciună, 
ormare, violență, extremism, răzbunare, corupție, 
rasism, şovinism, ură, extremism, calomnie, violenţă etc. 
Dușmanii tăi sunt demagogii, falsificatorii de idealuri. 
jitica lor mincinoasă este îndreptată împotriva ta şi a 
mului Românesc. Lor nu le pasă de tine. Pentru ei nici 
exişti. Ei au ca unic scop doar interese personale, 
ateriale, meschine. ASA AU FACUT CU PARINTII SI 
CII TAL. (Sublinierile noastre) Așa vor să facă acuma 


> 

E] 
wo 
=) 
3 


PE 


a, 


pori paritate IP a ate A 
= 


a 

“Să nu-i laşi...” 

- Suntem îngrijoraţi că se va repeta trecutul deoarece unii 

dliticieni văd în mișcarea tineretului un dușman mai de 

“mut decât comunismul: adevărul, cinstea, onoarea, 

rala, legalitatea ete. sunt calități cu care ne-am întâlnit 
e rar în guvernele ce ne-au condus ţara. 


"REFUZAREA VIZEI DE 
INTRARE A REGELUI 
- ÎN ROMÂNIA 


isterul de Externe al Institutul Român de 

ia refuzat Familiei Statistică pentru _Upinie 

e viza de intrare în Publică din România a 

ră incepand cu 15 August făcut un s i în_160_de 

e. Familia Regală in: puncte urbane şi rurale în 
enționa să viziteze ce priveşte intenţia 


votare a Românilor la 27 
Septembrie 1992. 


mânia - orașele Arad, 
tanța, lași, Sibiu și 


a, la invitaţia 1.000 de persoane au fost 
tropolitului Banatului şi  intervievate între 14 - 18 
Primarului oraşului August a.c., de IRSOP, 


0. Motivul refuzului a 
3 aceea vizită _ este 
ortună în peri fi 2 

| E perioada “pre 


companie particulară, la 
cererea Agenţiei Reuter. 
Rezultatul acestui sondaj 
; ă nției 

„Dl. Tendor Meleşcanu arată că blocul Convenţi 


„Su 1 Democratice (compus” din 
tar de Stat la MAE a oct 6 e 


“lcut o vizită = ad . a 
ntru a pi [ă moi în alegerile parlamentare cu 
ru a oferi situaţie de 28%, în special în centrele 


bu pEamia Familiei urbane, fiind urmat de 
le:viză multiplă de in- FDSN cu 22% atrăgând în 
re în România, începând 


mod deosebit voturile din 
zonele rurale. 


BECED 
TRIARHI 


S'au tipărit pont AE 
colar în curs, 500: e 
lare_din “Abecedacul 
și de 


data de 15 Octombrie. 
In Comunicatul Biroului 
* Presă a] Casei Regale. se 
îcă MS, Regele Mihai 
Acceptă argumentul că 
enţa sa în mijlocul 
porului român ar putea 
ulbura ordinea publică i [exe i 
era politică și că nu | micuţului creştin 

fenunţa la angajnmentul | asemenea a Apărut d 

faţă de poporul român. | drumătorul profesorului șe 


YA accepta toate în- | religie” 

tațiile pe care [e ja ia A 
7 » le-a primit 

ni indată ce SE fi CE-I IN DOSUL 
turate toate obstacolele. FIRMEI 


Un FSN n'a fost destul și 
acum avem două: FSN-ul 
Roman și FSDN-ul Țliescu 
(cu un “D” în plus pentru 
Democraţie). 

Desigur că DI. Roman va 
imita pe DI, Iliescu şi va 
adăuga şi el o literă extra 
“7 (Tradiţie) la emblema 
actualului președinte, astfel 
fostul premier va candida 
sub vitrina FSDTN (Frontul 
Salvării Democraţiei și 
'Tradiţiei Naţionale). Dar 
Românul citește altfel 


O MIEVAUL 
„. PUNE PIEDICI 
msocietatea “Mihai 
nasc din Cernăuţi 
pub, Astia opiniei 
4 e ci Ministerul 
jomlâmântului din iat A 
Plecarea în România 
a) de studenți din 
da Ovina răpită, care 


teau să studieze în 


lomânia i 

a și cărora 
Cureștiu le acordase 

se. Sunt speranţe ca 0 


“Tn-- 


Pda zi guvernului inițialele; 

nai ezolva problema “Frontul  Surpărilor, 
e upper anului Democraţiei și Trădătorii 

pa Neamului”. 


SEPTEMBRIE 1992 


CE 0 AȘTEPTARE 
NE SPUN DE 40 DE ANI 
VIZITATORII „Seriei Seti 


“Solstiţiu” din Satu Mare 
că nu poatedezvălui nici un 
dosar cu numele foștilor 
agenţi şi informatori, decât 
după 40 de ani. 


.. “Cuvântul Românesc” e 
rupt, la propriu, de mineri! 
Pentru a fi citit cât mai 
repede şi de cât mai mulți, 
ziarul se împarte foaie cu 
foaie și fiecare după ce-și Directorul ziarului dorea 
citeşte pagina o schimbă să știe dacă printre 
cu alta. ÎI citesc în același redactorii angajaţi se află şi 
timp 8-12 mineri... vreun fost turnător. . Cu 
E Sarei „„.„_. toate că actuala Securitate 
puri: aaa A irer on- nu divulgă numele, totuși 
şi teamă, ca pe timpul lui când convine guvernului, 
Ceaușescu,, ziua poţi să unele dosare apar misterios 
strigi și să protestezi ca la Suprafață, așa cum aa 
într'o ţară liberă, numai că întâmplat cu cei oi 
protestele n'au nici un efect, ziarişti dela ''România 
iar când mergi în piață eşti liberă „ SRI-ul nu dorește 
ca întrun bazar din ţările să-și curețe rafturile pentru 
arabe, tarabă după tarabă... EAI putea continua $an- 
jul. 


am cumpărat un kg. de 
zahăr cu 300de lei... P.R.M.-ULUI NU-I 
PLAC OBSERVATORII 


“La “Talcioc găseşti de 
toate și toate- i i 

Elan eg ueăcoagnai Partidul România Mare, 
condus e marele 


proastă calitate. Ce nu se 
vinde în Est, i : i 
e în Est, Vest, Nord și  paţi - neliu 
Vadim Tudor, care în 


Sud se găseşte de vânzare în 
România... Sunt zvonuri că același timp este şi a fost și 
mare comunist, nu doreşte 


dacă va incepe procesul 
comuniștilor mulţi actuali ca observatorii străini să fie 


demnitari vor imita pe prezenţi la alegerile din 
tovarășul Alexandru Septembrie. 


Supărarea tovului Tudor 
o înțelegem: -străinii_vor 
supraveghea__nu__numai 


Drăghici, care a tulit-opeste 
hotare în timp ce se afla 
sub supravegherea Securi- 


tăţii! Si numărătoarea voturilor și 
„„.Dute-vino la Palatul asta ar_impiedica succesul 
Cotroceni se face  electorai al P.R.M.-ului. 


“SFANTA VINERI” 
BIRUITOARE 


Printre actele de 
sălbătăcie ceauşistă a fost 
și distrugerea Bisericii 


printr'o poartă de fier, in- 
stalată ca siguranță după 
ultima vizită a minerilor 


„Ambasadorul Ucrainei la 
București, DI Leonte Săn- 


duleac, Român, este ::Sfânta Vineri”! din 
profesor la Universitatea Bucureşti. 

din Cernăuţi... A apărut un Dar istoria și-a dat ver- 
nou ziar “Meridian” ...Nici — dictul. 


un grup de turiști români 


: » Primăria Capitalei. a 
nu S'a dus la Barcelona ca /aprobat devizul de_recon- 
să vadă jocurile olimpice. 


strucţie a Bisericii "Sfân 
Un sejur de șapte zile ar fi/N Vineri __pe vechiul ei am- 
costat $5-6000 plasament. 
ORORILE COMUNISMULUI 


care instalau un stâlp elec- 


La începutul lunii 
August ac. organele trie. Lucrările au fost 
Procuraturii, Institutul oprite imediat. 


Medico-Logal si Poliţia au Următoarele schelete au 


reluat operațiunile de țost descoperite în Oe- 

exhumare a cadavrelor unor tombrie 1991, de ţărani 

deținuți politici executaţi și care sâpau sropi pentru 

aruncaţi în sroapa comuhă depozitarea cartofilor. 

dela Căciulaţi-Snaiov. între Până ș 

anii 1946-1964. i DURA Cin pita 
Primele trei schelete au descoperit. câteva zeci, “de 

schelete. 


fost descoperite la Căciulaţi 


în 1983. de către lucrătorii ăturile continuă. 


PAGINA 21 


STIRI DIN TARĂ 


a îmbunătățit. Aproape 
imis ajutoare. Totuși 
săpun, dezinfectante 


Situaţia din orfelinate s' 
toate țările vest europene au tr 
se simte lipsa de medicamente, 


etc. 
L] 


Datorită secetei, a faptului că s'a semănat mai 
puțin şi sa lucrat alandala, recolta din anul acesta 
este slabă. La ““succesul”! recoltei au contribuit ȘI cel 
1800 de specialişti agricoli! 

LE] 

Un grup de 22 de Americani, voluntari ai Corpului 
Păcii (Peace Corps) au sosi c reda 
limba  engleză.__Dar_ma! inainte e a-şi ocupa 
catedrel&; profesorii vor face un curs de saptămâni 
de limba română şi în plus vor avea ocazia să se 
familiarizeze cu obiceiurile tradiționale. 


.. 
10.000 de Români din Bucovina ce se află sub 


7. Circa co e : 
tăpânire: Crainei au fost opriți la graniţă, neper- 
mițându-li-se__să vină la Putna și să Ia parte la 
ceremorila religioasă de canonizare a ui cel 


Mare. 
— a. 


La alegerile din Septembrie ie ai eri i 
supraveghetori veniţi din străinătate decât au fost la 


ultimele alegeri. 
uimele e 


.. 
Salariul minim este 11.500 _lei lunar, care 


înseamnă, la cursul oficial, circa $32. 


? .. 2 
După ultima socoteală sunt 20 de candidaţi la 
ostul de Președinte al României. 


9 Va fi pusă. în circulaţie o nouă bancnotă. de 
200 de lei. î- 
pi e eat 


Li 

Franţa, cu un capital de $54 de milioane, deține 

primul loc pe lista investitorilor străini. 
2 a. 

Prezența securiştilor în număr excesiv de mare în 
incinta aeroportului internațional Otopeni are darul 
să intimideze călătorii. Se revine la imaginea de al- 
tă dată. 

LE.) 

Din partea armatei americane s'au trimis spitalelor 
“Cantacuzino” şi  **Cristiana”” medicamente în 
valoare de $100.000. 

a. a 
100.000_de tineri au terminat liceul şi 30.000_au 
terminat universităţile. Sansele de a putea obţine un 
serviciu sunt minime, iar absolven i 


primesc certificate de calificare într'o_meserie. 


.. 
/ reşedintele Iliescu are patru ziare care-l susțin 
in dragoste financiară: "Dimineaţa", “Europa”, 
cmânia Mare” şi '“Totuşi Iubirea”. 
a. 


A Intreprinderilor comerciale de “Import-Export” li 
sa impus o nouă taxă vamală de 1% din valoarea 
mărfii. 

LE 

„Tirajul ziarelor bucure: 

Liberă”, 201.700 exemplare; “Adevă 


“Evenimentul 2 i > “Tineretul liber” 
102.501; Curierul naţional” 54.014 şi “Azi” cu 
24.014 exemplare. 
î LE] 
Ca victime ale virusului HIV (SIDA) au murit până 
um. 607 copii, majoritatea sub patru ani, şi 44 de 
adulţi. Ta timp de_ trei unt fanuarie-Martie, 1992 
s'au înregistrat 172 de noi cazuri, iar în prezent 


numărul celor bolnavi de “AIDS” a atins cifra de 
2000. 


: “România 


Statistici: din 20 milioane locuitori 87% sunt: 
joan t—romano catolici, 
DO! . zrec 
catolici. Restul de 3,5% sunt penticostali, baptiști. 
adventiști, fără nici o religie, atei etc. 


3 n. 
La Chişinău a fost reînființată Facultatea de 
Teologie. 
.. 


Datorită sprijinului financiar oferit de trustul 


Topaz, publicaţia “România Literară”_și-a reluat 
apariția. 
a. 
dă lipsă de locuinţă şi pentru morţi. In cimitirele 
pitalei nu mai poți obţine un loc de veci. lar în 
unele cimitire se acordă odihnă veşnică pentru șapte 
ani. 
n. 
Fabrica de automobile “Dacia” livrează pentru con: 
sumul intern e ini, lunar. China asat o 
comandă de 16.470 de mașini. 


Au reapărut cozile la ali i ii 
a ati imente, benzină, butelii de 
i ; LL) 

4 iata saga uapatiei româneşti! Filmul “*Hatel de 

ux a fost admis pentru participare la Festi - 

ternaţional dela Veneţia. pere See evalua 
.. 


[ 


PAGINA 22 


SEPTEMBRIE 1992 


CUVANTUL ROMANESC 


CELE 


Rubrică intocmită de D.PĂSTOREL 


IRAKUL DIN NOU MOTIV DE ÎNCORDARE 
IN ORIENTUL MIJLOCIU 


Deşi mii de arme 
potențial nucleare sau 
chimice şi biologice au fost 
distruse conform acordului 
de armistițiu şi rezoluţiilor 
Consiliului de Securitate, 
echipele de inspectori ai 
ONU care caută informaţii 
în legătură cu programul 
irakian de construcţie a 


rachetelor balistice, au 
întâmpinat nenumărate 
greutăţi prin lipsa de 


colaborare a Bagdadului. 
S'a ajuns la o adevărată 
criză în momentul când 
echipa de inspectori a fost 
oprită să cerceteze even- 
tualele documente aflate 
în clădirea Ministerului 


Agriculturii, lrakienii 
susținând că este o 
încălcare a suveranității. 


Inspecţia a devenit posibilă 
de-abia după ce a fost ac- 
ceptată cererea irakiană ca 
în echipele de inspectori să 
nu fie incluși membri 
aparținând statelor care au 
participat la războiul 
împotriva Irakului, și după 
amenințarea Washing- 
tonului cu atacuri 


aeriene asupra obiectivelor 
cercetare 


a căror este 


To protect Shites, . 
the U.N. may bar 
lraqi planes beiow 
(he 32nd parallel 

[ 1009 

— 

Mies 


împiedicată. 
Posibilitatea 
confruntări cu Irakul a dus 
la o stare de tensiune atât 
în lumea occidentală cât şi 


unei noi 


în Tările 
Mijlociu, 

Deşi Marea Britanie și 
Franţa au fost de acord cu 
planul Washinytonului, în 
presa americană au apărut 
articole care interpretau că 
Preşedintele Bush caută o 
confruntare cu Irakul pen: 
tru a-și întâri poziţia 
șubredă în Convenţia 
republicană în perspectiva 
următoarelor alegeri din 
Noembrie. Președintele a 
respins cu indignare aceste 
aserțiuni. 

In lumea arabă, Siria și 
Egiptul au anunţat că nu 
sunt de acord cu nici un fel 
de noi acţiuni militare 
impotriva Irakului. 


Orientului 


: Iraq Iraqi planes hava. 
pi been banned rom 
5 d tlving north of the 
Euphrates | aghdad 36th parallel since 
River g p: March1991 
= : 


- Saudi Arabia 
SOURCE: Encyclopedia Branca 


SADDAM HUSSEIN 


Situaţia s'a complicat și 


mai mult când Statele 
Unite cu sprijinul Marii 
Britanii şi Franţei au 


anunţat un plan decreare a 
unei ''zone aeriene in- 
terzise”, pentru avioanele 
irakiene, la Sud de paralela 
32, pentru a proteja pe în- 
surgenții șiiți din Sudul 
Irakului care au fost atacați 
de mai multe ori de elicop- 
terele, apoi de avioanele lui 
Saddam Hussein. Orice 
avion irakian intrat în acest 
spaţiu urmând să fie 
doborât de avioanele 


| To protect Kurds,. 


x 


americane care vor patrula 
24 de ore în mod continuu. 
Zona este asemânătoare cu 
cea creată în Nordul 
paralelei 36 pentru 
protecţia Kurzilor. 

De reamintit că în afară 
de cele 4 milioane de Kurzi 
din Irak, există 10 milioane 
în Turcia și 4 milioane în 
Iran, ceea ce a făcut ca 
aceste țări să fie ostile 
creerii statului Kurdistan. 

Unii analiști occidentali 
susțin că dacă avioanele 
americane cu baza în 
Kuweit vor trece frontiera 
cu Irakul, ele vor trebui să 
violeze acordul de încetare a 
focului care interzice orice 
mişcare a combatanţilor în 
țara nimânui, de-a lungul 
frontierei Kuweit-lrak. Ei 
mai susțin că rezoluţia 688 
a Consiliului de Securitate 
condamnă represiunea 


impotriva Siiţilor, cere 
încetarea. ei, dar nu 
autorizează utilizarea forţei 
militare impotriva Irakului. 
Bagdadul a reacționat cu 
vehemenţă, numind planul 
american “o schemă im- 
perialist-sionistă de 
împărțire a Irakului”, și 
anunțând că va rezista prin 
orice mijloace. 

Siria, Egiptul, Emiratele 
Arabe Unite şi Omanul şi- 
au anunțat dezacordul. 
Singurele state din zonă 
care aprobă acest plan sunt 
Iranul, Kuweitul și mai 
recent Arabia Saudită. 

Administraţia americană 
a fost până nu de mult 
împotriva dezmembrării 
Irakului prin crearea unui 
Stat şiit pro-iranian. De 
aceea Washingtonul nu a 
fost împotriva  reprimării 
insurgenților şiiţi după 
încetarea războiului din 
Golf, permiţând'lui Saddam 
Hussein utilizarea elicop- 
terelor în acest scop. Dez- 
membrarea Irakului 
inseamnă pentru 
majoritatea comentatorilor 
arabi o destabilizare a 
regiunii cu o puternică in- 
fluență a Iranului care în 
ultimii 5 ani a înarmat și a 
antrenat aproape 30.000 de 
Siiţi şi disidenți care să 
lupte împotriva guvernului 
dela Bagdad. 

Nu este clar ce se va 
întâmpla dacă lrakienii vor 
ataca pe Siiţi cu trupe 
terestre. Din cele 29 de 
divizii care i-au mai rămas, 
Saddam are în Sud 9 și 
aproximativ _800-1000 de 
care blindate, 

Bagdadul a invitat mem- 
bri ai Consiliului de 
Securitate să inspecteze 
zona şiită din Sud, negând 
că este atacată de aviația 


irakiană. In același timp 
însă, Consiliul Coman- 
damentului Revoluționar 


Irakian a făcut cunoscut că 
Irakul va rezista prin orice 
mijloace “planului 
colonialist de fragmentare a 
țării”, 

Tensiunea din Orientul 
Mijlociu poate avea reper: 
cursiuni și asupra 
desfăşurării Conferinţei de 
pace  arabo-israeliene care 
incepe la Washington pe 24 
August. De notat că unele 
medii de informare 
israeliană au susținut că 
Siria a făcut un acord cu 


Iranul pentru producerea 
de rachete Scud avansate 
care pot transporta și 


încărcături chimice, La rân- 
dul oi Siria și-a anunţat 
neliniștea în urma 
declaraţiilor făcute de 
Președintele Bush că va 
menţine supremaţia în ar- 
mament a Israelului faţă de 
vecinii săi arabi, 


PERSPECTIVE SUMBRE 
ÎN SITUAŢIA TRAGICĂ DIN IUGOSLAVIA 


Pe zi ce trece, situația 
tragică din lugoslavia pare 
să se îndrepte spre o cale 
fără ieşire. Problemele sunt 
extrem de complicate, im 
plicând factori etnici, 
politici, militari şi 
umanitari. 

Bosnia-Herţegovina a fost 
treptat ocupată, rămânând 
cu numai 0 treime din 
teritoriu. Majoritatea 
terenului este ocupat în 
zona cu populaţie sârbă de 
trupele paramilitare ale 
acesteia care au proclamat 
Republica Sârbă a Bosniei- 
Herțegovinei. Altă parte 
este ocupată de trupele 
paramilitare ale Croaților, 


aerului. Zilnic cad victime 
din rândul populaţiei civile 
lipsite de alimente, 
medicamente, electricitate 
şi având greutăți în apro- 
vizionarea cu apa. 

Alte orașe din republică 
au fost aproape distruse de 
bombardamente, ca Mostar 
sau Goradze 

In zonele ocupate de 
Sârbi s'a aplicat politica de 
“curăţire ctnică”, peste 
500000 de Musulmani sârbi 
fiind  oblipaţi să-și 
părăsească locuinţele. 

Deşi s'au semnalat cazuri 
de atrocități de ambele 
părţi, Sârbii au creat lagăre 
de concentrare pentru 


CROATIA = 


| 


Vukova 


) 


= 


- Muslim/Croatian control 


(_] Croatian control 


care iși revendică o parte 
din teritoriul republicii. De 
altfel liderii Serbiei şi 
Croaţiei au avut întâlniri 
secrete in străinătate în 
vederea împărţirii Bosniei- 
Herțegovinei. 

Musulmanii sârbi for- 
mează 41% din populaţie și 
luptă împreună cu Croaţii 
împotriva trupelor sârbe. 
Belgradul susţine că nu are 
nici o autoritate asupra 
formațiilor paramilitare 
sârbe, dar aceste formaţii 
provin din armata iugosla- 
vă care a eliberat o mare 
parte din soldați în momen- 
tul când trupele 
Belgradului s'au retras din 
Bosnia. Ei s'au încadrat în 
formaţiile care luptă acum 
împotriva Musulmanilor 
sârbi și au primit o gamă 
largă de armament uşor şi 
greu dela armata federală. 

Embargoul asupra ar- 
mamentului cu care a fost 
sancționată lugoslavia a 
făcut ca tocmai Musulmanii 
sârbi să nu mai aibă, prac- 
tic, cu ce se apăra, spre 
deosebire de Croaţi care şi- 
au putut cumpăra arme din 
străinătate, datorită 
poziţiei lor geografice, 

Capitala republicii, 
Sarajevo, este înconjurată, 
uneori având loc lupte de 
stradă în cartierele 
mârginaşe. Aeroportul a 
fost de repetate ori închis 
din cauza bom- 
bardamentelor artileriei 
sârbe care a pus în 
primejdie forţele de pace 
ONU, angrenate în 
distribuirea ajutoarelor 
militare venite pe calea 


5 Pa 


populaţia musulmană, 
unele putând fi vizitate de 
Crucea Roșie Internaţională 
şi chiar de un post de 
televiziune occidental, 
putându-se vedea prizonieri 
emaciaţi, unii cu urme de 
maltratări. 


O parte din refugiații 
musulmani au declarat că 
soldaţii sârbi ucid, pradă şi 
violează, având chiar ordin 
să violeze pentru a 
demoraliza populația 
alungată 

După multe tergiversări, 
Oceidentalii s'au hotărât să 
acţioneze. Consiliul de 
Securitate a votat o 
rezoluţie de utilizare a 
forţei militare pentru 
asigurarea fără întrerupere 


a distribuirii ajutoarelor 
umanitare. 
Situaţia devine extrem 


de complicată. Experții 
militari ai Pentagonului au 
declarat că ar trebui o forță 
militară de cel puţin 60.000 
de oameni pentru a asigura 
un flux neintrerupt aerian 
şi terestru al ajutorului 
umanitar, Terenul muntos, 
drumurile accidentate sunt 
factori care au făcut în 
trecut ca 30 de divizii ger- 
mane să nu poată anihila 
formaţiile de partizani care 
au luptat în această zonă în 
al Doilea Război Mondial. 


NATO a propus un plan 
de protejare numai a con- 
voaielor terestre, ceea ce ar 
necesita o forţă de cca. 
11.000 de soldaţi. Se crede 
că forțele paramilitare 
sârbe au 35.000 de oameni. 


Conferinţa Europeană 
dela Londra care începe la 
26 August va încerca să 
stabilească linia de urmat. 
Se crede că se va propune 
un plan de cantonizare a 
republicii, după modelul 


2], elveţian, idee care a fost 


până acum respinsă de 
guvernul din Sarajevo. 
Sunt 
din Bosnia să nu se extindă 
şi în regiunea Kosovo, cu o 
populaţie de 2 milioane de 
Albanezi, ceea ce ar putea 


antrena apoi Macedonia, 
eventual Albania și 
Grecia... 


De amintit că ţările 
musulmane simpatizează cu 
Musulmanii sârbi, iar 
Rusia are legături 
tradiţionale cu Serbia. 


MOSTAR DUPĂ BOMBARDAMENT 


temeri că luptele 


a declanşat un răz- 
tăi Rusia 2 un contra 
i e șilor româneşti care 
ini erăznit să-şi scuture 
y Di afirme neatâr- 
urmata a 14-a 

de cazaci 
până în dinți, de 

i setoşi j 

ai din toate colțurile 
 stepelor ruseşti sau 
 vorainene Şi de gărzile 

ÎN museștiale separatiştilor lui 
y Smirnov, destâșoari ample 
operațiuni militare contra 
plicii Moldova, obiec- 
tivul fiind anihilarea nu 
mumai â rezistenței 
trupelor de apărare ale 
i ilor moldoveni, ci și 
a populaţiei civile. 
Ahominabilele masacre făp- 
tuite de fiarele cu chip de 


m năpustite asupra 
Moldovei întrec orice 
imaginație şi nu pot fi ex- 
plicate decât prin exis nța 
“umei gene patologice d 
bestialitate “cu care es 
inzestrat neamul mus 
calilor. O mie de ani 
| creștinism (e adevărat, im- 
“pus prin decret, nu de 
bunăvoie, de către cneazul 
Vladimir) S'au_şters fără 
urme, raie_regirulii 


comunist ateu, Ruşii 


o demo- 
cratizare a Rusiei post: 
comuniste s'au dovedit a 


contrazise nu numai de 
r realitate a 
ăcelului, dar și de 
eclarațiile făcute de 
“marii democrați”, Elțîn 
"Ruţkoi, Kozirev, sau de 
„ofensivele verbale ale 
„Parlamentului moscovit. 
„Ura și veninul cu care sunt 

te amenințările la 
„adresa Moldovei sunt 
dublate de un remarcabil 
finism, cu totul tipic 
„ cărora noţiunea de 
undamental 


"Războiul dus de Rusia 
contra părţii de Răsărit a 

niei este un război 
„ Ontra întregului neam, 
întregii țări. Doar 
Prezenta la Bucureşti a 


lor_ moscoviți și a 
acoli or în fruntea ar- 
„Matei române face ca ar- 

mata română să stea 
- cu 
mâini te în este 


- 
fa momente tragice, de grea 
“i Curipăniă; când frații noștri 
Ă să Moldova străbună. îşi 
Șre cu bărbăţie și dem- 
E te pământul. Puţini, 
ză heînfricaţi, Românii 
ES n i adaugă o pagină 
E ză Orie luptei neamului 
A Sera. pas aiatorului rus. 
Ş A cotropitorilor” 
iq ea pe un tanc aflat în 
Ei, aa a focului, la 


i Coșniţa, i 
„ Tiraapol, Pe, oceri 


i 


/ 


ge — 


Dubăsari, sunt punctele 
fierbinţi ale acestui război 
ce nu cruță pe nimeni. 
Adoptând tactica măr- 
turisită a distrugerii totale, 
Rușii nu se sfiesc să afirme 
că doresc să bage groaza în 
Români, spre a-i readuce la 
starea de sclavi docili şi 
ușor rusificabili. Socotelile 
agresorilor dau greș însă, în 
fața rezistenţei  deter- 
minante a Românilor de a 
nu mai ceda. 

Românii Moldovei se bat 
pentru pământul ancestral 


care _se_cheamă_Transnis- 


tria,_şi care_diploma: + 


ţia noastră, până în 194 
n'a _încercat__s'0__reven- 
dice, datorită unor raţiuni 
geo-pohtice, ce 
de pericolul militar rusesc: 
lată că istoria nu iartă, şi 


că tactica cedării de pământ 


românesc_ne i nal 
dăunătoare.__O complet: 


modificare_a liniei noastr 
diplomatice _ devine 


necesară, cu o reconsiderar 
a frontierei es ex! 
de vu i i i-pe 
Nistru. Lupta și sacrificiul 
fraților noştri _TaoIdoveni 
sunt suficiente rațiuni ca 
viito: vern al României 
să păstreze cu orice preț 
teritoriite &stice ale actualei 
Republici-Moldovă, de mare 


importanţă -nu numai 
strategică, dar şi 
economică. Majoritatea 


populaţiei autohtone este 
românească - pentru cei 
care au scrupule legate de 
apartenența etnică a 
locuitorilor, scrupule pe 
care nu le au (şi nu le-au 
avut vreodată) Ruşii, sau 
celelalte neamuri in- 
vadatoare. In fond, de ce 
numai Rusia avea dreptul 
să justifice raptul Bucovinei 
de Nord şial Herţei prin 
pretenţia că posesia lor 
despăgubeşte Statul rusesc 
de ““înstrăinarea 

Basarabiei între 1918 și 
1940! Oare România nu are 
nevoie de agigurarea unor 


froritiere legitime, câ "1 


perrfiită o__proteja. a 
Em usarilor sale. stoice” și 
despăgubirea pentru 
în ire 


rusească asupra —pămân 
turilor româneşti? De ce ex- 
cludem o strictă 
reciprocitate față de ve- 
cinii estici, care chiar și așa 
refuză orice dialog civilizat, 
bazat pe norme de con- 
viețuire unanim . ac- 
ceptate? Ar fi inutil să in- 
vocăm principiile înscrise 
în carta ONU, pe care Rușii 
le-au tratat cu suveran 


m 
ff 


N 
p A 

ZU PEST D PU PI 

A 


RĂZBOIUL RUSO-ROMÂN 


—— Lucian G. 


aceştia? 
In „Transnistria mor 
soldați români și sunt 


masacrați compatrioți de-ai 
noștri, pentru simpla vină 
că locuiesc și muncesc pe 
pământul: lor. Dela crimele 
comuniștilor lui Stalin, 
comise încă din anul 1920, 
până la măcelul de azi, 
Transnistria e udată cu 
sângele nevinovat al zecilor 
de mii de victime 
românești! Ne-am deformat 
optica istorică asupra 
propriilor noastre ținuturi, 
privind timp de cinci 
ecenii trunchiata hartă a 
României. Instrăinată și 
disputabilă, când în 


realitate Basarabia e parte 
au cont). a inimii Moldovei, a inimii 


României, în timp ce 
Transnistria, cea “ocupată 
prima oară de Ruși în urma 
conflictului ruso-ture din 
1791-1793 ar putea fi 
umită provincie de 
tieri omâniei. Un amplu 
studiu documentar, asupra 


m, acestei nefericite provincii 


româneşti, a fost publicat 


în “România liberă”, __Nr. 


678 di! Iunie 1992 de DI Ca când baia de sânge 


George Nicolescu. 
Stefan cel Mare, a cărui 


canonizare recentă a trezit 
un imens ecou în rândul 
tuturor Românilor, ar 
trebui. să- fie-și un exemplu 
de mare strateg, iar efor- 
turile sale de a menţine 
controlul asupra Pocuţiei, 
ce nu făcea parte din 
Vechea Moldovă, ar trebui 
studiate cu grijă de oamenii 
noștri politici: învățămin- 
tele trase ne-ar fi extrem de 
utile astăzi. Să nu ne 
amăgim: la Nistru, Rusia 
poartă un război “ticălos şi 
murdar” (cum bine se ex- 
primă confrații noştri dela 
“România liberă'!) nu con- 
tra Republicii Moldova, 
care e o temporară 
formaţiune născută în 
zbuciumul morţii „Im: 
periului_ lui Stalin, ci con- 
tra, României întregi. Este 


un veritabil război__Fliso- 


român. De felul dur şi ferm 


cu vom riposta 
agresorului depinde natura 
viitoare a. „relațiilor. cu 
acești vecini barbari, și 
liniștea generațiilor ce vor 
trăi în România. Ar fi naiv 
să credem că agresiunea 
rusească va înceta în urma 
tratativelor de pace; Rușii 
n'au cedat nimic, niciodată, 
decât cu forța. O probează 
istoria lor, brăzdată de 
dezonoare şi lașităţi, de 
atacuri  mârşave contra 
celor slabi și de cerșetorie 
dezgustâtoare practicată 
față de puternicii lumii. O 
fac și azi, ca și ieri, 
nesfiindu-se să întindă o 
mână jalnică înspre SUA, 
Stat pe care l-au defăimat și 
urât timp de jumătate de 

72 


SEPTEMBRIE 1992 


secol. Maimuţăresc o 
democraţie stil vestic, cu 
ochii la milioanele de 
dolari, în timp ce continuă 
nepedepsiţi masacrele în 
Moldova. Si totuși, o 
pedeapsă divină va veni 
peste acest neam care a 
răspândit ciuma comunistă 
anticreștină peste atâtea 
țări? 

Impasibile la tragedia 
Românilor din Moldova, 
guvernele occidentale își 
văd de afacerile lor, nein- 
teresate să-l supere pe 
“ţarul” Boris, care acum 
zâmbeşte mieros și promite 
că nu va mai anihila Vestul 
cu bombiţele lui nucleare. 


Franţa, preocupată de 
sărbătorirea [ui lie, 
pare să nu priceapă nimic 


tinuă mitul Tăarti ii, 


fără a recunoaşte caracterul 


aniiereatiu at SăEigeroealui 
an 1789, care a deschis - 


calea_extremismelor, sin 
primul rând âl celui de fac- 
tură comunistă. Ce folos că 
au fost proclamate idei 


prin care a trecut Franţa 
era o suficientă probă a 


disprețului pentru valoarea: 


sacră a vieţii umane! 


Guvernul SUA nu a luat 
o atitudine netă în conflict, 
mulțumindu-se să ceară 
respectarea unor principii 
generale, fără directa in- 


criminare a Rusiei n 


singur. torul Larry 
Pressler, din Dakota de 
Sud, a avut curajul să 
înfiereze barbaria rusească, 
şi să introducă d moțiune, 
mplu__documentată,_ în 


Senatul american. 


Omagiind gestul său, 
credem _Tă_dorinia—sa- are 
dreptul să fie considerat 
cetățean de onoare al 
României, pentru repetata 
sa atitudine demnă, 
corectă, în favoarea 
obiditului neam românesc! 
Lipsa de decizie în 
tratativele cu Ruşii a 
puterilor vestice dă apă la 
moară ambițiilor funeste 
ale imperialismului 
moscovit, al cărui apetit e 
parcă în creștere, pe 
măsura momentului istoric, 
de destrămare în fapt a 
colosului rusesc. Singuri în 
fața barbarilor, un pumn de 
moldoveni se încăpățânează 
'să nu cedeze nici o bucată 
de pământ românesc. Cu 
inima suntem alături de ei, 
cu rugăciunea, și cu 
demonstrațiile de protest în 
fața misiunilor ruseşti din 
Vest. Dar la noi acasă, răz: 
boiul Rusiei e crâncen, 
atroce și bestial, și numai 
Dumnezeu ne va da forţa 
să-i învingem pe 
tropitori. 


înce ame aa at . E: 


Guvernul albanez a interzis prin lege orice ac- 
tivitate a partidului comunist; Patriarhul Maxim al 
Bulgariei a fost înlăturat din funcție, de guvernul 
bulgar, fiind acuzat de colaborare cu regimul 
comunist; Mitropolitul Filaret al Kievului este acuzat 
de colaborare cu KGB și Sf. Sinod al Patriarhiei dela 
Moscova, de care aparţinea Mitropolitul Filaret, i-a 
cerut să demisioneze din funcţie; Honecker este vânat 
de către guvernul german, care cere extrădarea lui,: 
pentru a fi judecat pentru crimele săvârșite de 
regimul pe care l-a condus, iar celelalte căpetenii 
comuniste din fostele state satelite nu știu în ce 
văgăună să se ascundă. 


Numai în România comunismul este în floare şi nu 
sub formă de neo-comunism sau cripto-comunism, ci 
în vechea sa formă stalinist-dejist-ceaușistă, întins ca 
o pânză de păianjen peste o ţară atrofiată ca nici o 
altă ţară din lume. 


Dacă ţinem seama că Albania mai păstra intacte, 
până acum un an, statuile lui Stalin în centrul 
atenţiei şi că Bulgaria era cel mai fidel Stat al 
sovietelor - la un moment dat a fost şi o tendinţă de a 
cere înglobarea Bulgariei în Uniunea Sovietică a 
poziţia fesene-comunistă dela București apare și mai 
grotescă. 


De câtva timp, monedele Cehoslovaciei, Poloniei, 
Ungariei și chiar ale Chinei comuniste au început să 
coteze oficial la Bursa din Wall Street, pe lângă 
dinarul iugoslav, care cu tot dezastrul acestei țări, 
continuă să coteze la schimbul valutar. 


Presa din România, a găsit deja termenul de 
““rilaterală” pentru acţiunile comune ale Poloniei, 
Cehoslovaciei şi Ungariei, dar n'a găsit încă un par- 
tener european cu care - de bine, de rău - să se alieze 
şi România. 

Ne-au atacat din nou cu armatele, Rușii. Au intrat 
pe teritoriul românesc din dreapta Nistrului, dar la 
București, hlizitul “emanat” rânjește grotesc și ce 
este mai grav, și-a depus 'candidatura pentru un nou 
mandat, dublu ca termen, după cel obţinut în 
Duminica Orbului. 


Reţeaua securistă din străinătate care a scăpat 
neatinsă după Revoluţia Tineretului din Decem- 
brie, a fost repusă în activitate și lărgită cu cadre noi, 
recrutate din haznaua bișniţei, care se duc și vin din 
România, scoțând obiecte de valoare din Patrimoniul 
țării cu contribuția unei reţele corupte de vameşi 
români. 


A apărut o nouă ''promoție” de preoți care nu 
aparțin nici de Episcopia dela Vatra Românescă, nici 
de Episcopia Misionară,dar vor să deschidă biserici 
în orice fel de încăperi, la orice colț de stradă, ca şi 
cum Casele Domnului ar fi localuri ““Me Donald” sau 
cârciumi de cartier. Toate acestea şi multe altele, 
pentru a  dezagrega și mai mult comunitatea 
românească, destul de risipită şi derutată. 


Agentura lucrează, lucrează cu spor şi știți cum a 
ajuns lliescu cel mai perspicace om politic al 
vremurior noastre şi salvatorul României? Ascultaţi-i 
pe tovarăşi: 


Iliescu a aflat -are el antenele lui- că la Malta, 
Președintele Bush și Gorbaciov, amândoi cu o 
deosebită predilecție pentru rimă, au convenit la o 
altă Yaltă şi că intrarea bezbojnicilor din Armata a 
14-a pe pământul românesc al Moldovei, nu era decât 
o provocare a României de a trece la ripostă, pentru 
ca imediat, Ungurii să intre în Transilvania. Iliescu 
însă,cu dibăcia lui de Sherlock Holmes, a descoperit 
trucul de mult și pentru aceasta a încheiat pactul cu 
Gorbaciov (ce păcat că Parlamentul nu l-a ratificat, 
pentrucă ar fi intrat în istorie) şi uite așa, cu o 
provincie abandonată, cu patru milioane de Români, 
şi cu miile de moldoveni ucişi şi masacrați, la 
Cotroceni se așteaptă cununa de lauri. Ingrată însă 
națiunea aceasta română, care nu-şi cunoaşte eroii. 
Pe unul din Scornicești l-a trimis pe furiş pe lumea 
cealaltă, iar celui actual îi pregătesc funeraliile. Cum 
să nu turbe de indignare burlacii şi paisanii când 
copoșii vând țara Ungurilor, iar Moses Rosen se 
plânge că tortul celor 80 de învârtituri a fost prea mic 
pentru toţi cei care aşteptau măcar o linguriţă din el, 
pentru întregul devotament cu care au urcat perfidia 
şi minciuna până în putredul Parlament din 
România. 


Sunt mari agitaţii peste tot, pentrucă s'a intrat şi 
în campania electorală, unde gălăgioşii pentru 
democrație au uitat că în această ogradă se merge 
după sufragiul universal, și chestia cu numărul de 
voturi este greu de învățat. 


„În Fanar “ti calos'ii plâng mazilirea beiului PAC, 
iar la Washington cenușa ''dorin-ţelor'” s'a dus pe apa 
Potomacului. 


Noroc însă că pe lumea acesta şi în această vară 
mai este şi o Barcelonă! 


Zahu PANĂ 


[ae dr aliat a 


PAGINA 23 


| 


A pe ai 


PAGINA 24 


7 pf e me ma. 


Din noianul de 
evenimente contemporane, 
alegem pe cele două care 
ne-au părut mai sem- 
nificative_în ultima lună! 


VIZITATORII DI 
ROMÂNIA 
| Acei ce au venit la Câm- 
| pul Roriânesc cu ocăzia 
ă fest-ului ” au a rin 
ținuta Tor şi prin felul de a 
dezbate problemele de ac- 


tualitâre, Gnotă de înaltă 
distincţie, de maturitate, și 


de seninătate tracică. Acest 
fel de a fi al lor este rodul 
anilor grei de suferinţe 
îndurate în temnițele 
comuniste sau în lagărele 
| care umpleau ţara dela un 
) capăt la altul. 
A Toţi, fără excepție, au o 
. judecată ponderată, 
, nuanțată puternic cu prin- 
cipii morale și o cuprindere 
învăluitoare a tuturor 
vederilor lor în armonii și 
ierarhii, care aşează 
„a categoriile de gândire şi 
A cugetare, într'o ordine im- 
presionantă. Au fost 
striviți de torturile fizice şi 
> morale din ţară, dar nu se 
simt deloc marginalizaţi 
sau umiliţi, ci stăpâni, în 
tăcerea lor, pe. adevărurile 
interioare şi pe cer- 
_titudinile de credinţă care 
şi le-au câștigat în luptele 


diavolești cu  “'imperiul 
satanic”” al comunismului, 
despre care vorbea 


Preşedintele Reagan. Cei 
mai în vârstă sunt stăpâni 
pe timpul, care nu i-a putut 
dobori; stau ancoraţi în 
realitățile naţionale, căci 
S'au îngemănat cu esenţele 
| și idealurile ce: s'au for- 
i mulat din adâncurile 
r acestora. 

Nu există pe lume forţă 
care să le frângă vitalitatea 
şi credința lor în neamul 
românesc, după cum nu 

=, există putere să le taie 
gâtul, căci personalitatea 
acestora este durata din 
cremenea prețioasă a 
istoriei, şi haitele sălbatice 


ale partidului comunist din 
să dispară, 


Cei tineri care au venit 

din ţară âu disponibilitatea 

A cea al inchegat a 
a nu 


cunosc frica, nu 8 de 


| 
” 
; 
: România nu i-a putut face 
h 


o ea mda 


SEPTEMBRIE 1992 


—— lon BOIERU— 


potrivnicii şi de anchetele 
strigoilor care mai circulă 
prin ţară cu flamurile 
zdrențuite ale bolșevicilor. 
Această ţinută se afirmă 
pozitiv şi vine din adân- 


“curile sufleteşti ale unui 


neam care își cere dreptul 
la viaţă; ei sunt parte din 
miracolul național; ei stau 
cu spatele în istorie şi au 
ochii îndreptaţi spre viitor, 
iar sufletul lor este încărcat 
de șoaptele și clocotirile 
adânci ale sufletului 
național, căci ei sunt 
purtătorii mai departe ai 
tradiţiilor şi ai conştiinţei 
de spiritualitate națională. 
Ochii lor sunt limpezi, 
inimile lor curate şi 
credințele lor nealterate de 
virusurile spurcate ale | 
veacului nostru. 

Vizitatorii din România 
au reprezentat elita 
națională, a celor încercați 
în lupte şi a celor tineri 
care sunt gata să pornească 
la treabă, cu demnitatea 
celor ce poartă în ei 
moștenirea frumoasă a 
unui trecut de aristocrație 
morală, și fără teamă de 
dificultățile pe care le vor 
întâlni. 

Nicăieri nu era posibilă o 
întâlnire între cei din țara 
adevărată şi cei din lumea 
liberă, cu emoţiile, cu 
căldura sufletească și cu 
nuanțele cele mai delicate 
ale frățietăţii, ca la Câmpul 
Românesc şi în cadrul de 
respiraţie largă al Romfest- 
ului. Câmpul Românesc 
este o cetate a fiinţei 
românești şi locul 
dezlănţuirii energiilor 
creatoare. Este cetatea de 
dragoste și luptă națională, 
este temelia pe care se 
ridică fapte de conştiinţă 
națională. Romfest este pe 
de altă parte, produsul 
direct al conștiinței 
naţionale şi vehiculul de 
consolidare şi dinamizare a 
acestei conştiinţe. Romfest 
este expresia dezideratelor 
naționale, cu manifestări 
spirituale, neîngrădite și 
netulburate de limite de 
partid. Romfest este o 
dimensiune naţională a 
existenței româneşti, cu 
deschideri pluralistice către 
toate vocile şi năzuinţele de 
creație şi rodnicie a ideii 


I — NOU 


naționale. Romfest este o 
biruință permanentă a 
spiritului alert al 
românismului, al 
naționalismului curat şi al 
credinței 'străbune. Este o 
manifestare a ideii 
românești, adică a unei 
realități permanente şi in- 
vincibile: => 


“ CONVENȚIILE 
ÎAaTIDELOR. AMERICANE 

La un interval scurt după 
convenţia Partidului 
Democrat a avut loc 
venţia Partidului 
Republican. în vederea 
alegerilor ____ prezidenţiale, 
care se vor ţine la începutul 
lui  Noembrie. Q luptă 

acerbă se desfăşoară între 

cele două partide, cu 

” serioase şi grave, aduse 
ideofogiei şi conducătorilor, 
care sunt candidaţi la 
postul de președinte. Pen- 
tru un om obiectiv sau 
străin de realităţile 
americane este imposibil de 
aflat o pârtie mai 
luminoasă de clarificare a 
problemelor fundamentale, 
cel puţin. Firește, totul se 
dezvoltă în cadrul unei vieți 
““democratice'' pe baza 
principiilor democratice, de 
libertate de expresie şi de 
adunare. 

Intrebarea principală 
este cui ajută aceste atacuri 
şi  adversități dintre cele 
două partide? Fiecare 
neagă, celuilalt, orice fel de 
merit, şi nici unul dintre 
candidați nu dispune de 
calitățile necesare de a fi 
președinte al Americii, 
după felul cum prezintă 
partea adversă starea de 
lucruri. 


Desigur, în ziua 
alegerilor, votanţii vor 
trebui să ia o decizie 


finală pentru a alege un 
preşedinte. Sau va fi o 
decizie superficială care a 
fost luată pe fragmente de 
adevăr? Este greu de ştiut. 
Dar, între timp este de 
reţinut faptul că alegătorii 
americani au încă pasiunea 
politicii şi participă cu 
vigoare. 

Ca observaţii de natură 
ideologică, s'ar putea 
sublinia faptul că, con- 
servatorismul american, a 


DOUĂ EVENIMENTE SEMNIFICATIVE 


fost oarecum neglijat prin 
acţiunile lui Bush, și din 
cauza aceasta a fost posibilă 
o revoltă în interiorul Par- 
tidului Republican. S'a 
ajuns până la urmă la un 
numitor comun, dar can- 
didatura lui Bush a suferit 
în popularitatea ei și s'a 
creat o atmosferă de neîn- 


credere într'o parte a 
populaţiei. A 
Valabilitatea ideologiei 


conservatoare este demon- 
strată, dar nu mai are 
eficacitate în cazul în care 
își pierde din integritatea 
principală a elementelor 
componente. 

Pe de altă parte, însuși 
Partidul Democrat a 
recunoscut valoarea 
ideologiei conservatoare în 
multe din componentele ei, 


însuşindu-și-le atât pen- 


tru campania electorală cât 
și pentru platforma per- 
manentă a partidului. în 
procesul de guvernare. Tot 
așa şi în sloganurile din 
campania electorală. Asta, 
ca rezultat al unei disperate 
încercări de a ieși din 
starea de inferioritate, în 
care se găsește acum Par- 
tidul Democrat, care nu a 
fost în situația de a câștiga 
alegerile prezidenţiale în 
ultimele trei alegeri con- 
secutive. Intenţia Par- 
tidului Democrat este să 
câştige aproape cu orice 
preţ aceste alegeri. 
Singurul pericol pentru 
viitor pe care-l va aduce o 
guvernare democrată, ar fi 
substratul camuflat de 
ideologie stângistă, care 
este acoperit la ora actuală 
de aparenţe. 

In cazul 
stângismul va apare la 
suprafaţă, societatea 
americană va fi în pierdere, 
această ideologie fiind 
răsuflată și anacronică; 
nimeni în lume nu se mai 
revendică în organizarea și 
administrarea statală din 
ideologia stângii socialiste 
sau marxiste. 

In felul acesta, America 
va călca greșit în mileniul 
care se va deschide în 
curând, și care în mod 
firesc va cere o adaptare la 
condiţiile noi ale lumii, ne 
mai putând fi de stânga. 


în care 


[=] REÎNNOIRE 


PESTE $35 ABONAMENT DE SUSŢINERE 
$30 ABONAMENT INSTITUŢIONAL. 


NUMELE DE FAMILIE... eee eeaeee nano e aeaenarananneneneeaa opresc 
PRENUMELE 

STRADA/NT. .....nec ne cnaeaea nenea eaeaeeaaaaaeaaneaaeaseăpateanaeaaaananaeaenanataanaata te 
ORAȘUL pere a caazetisă para tati STATUL/PROVINCIA.... 
CODIPOSTAL: e ata eee ȚARA: e asia cezar Rece 


PRETUL ABONAMENTULUI ANUAL: 


$25 ABONAMENT INDIVIDUAL (TOATE ŢĂRILE) 


Pe ei pico lea a sall 7 o SEE E pe 


CUPON DE ABONAMENT 


COMPLETAŢI CU LITERE DE TIPAR 


CUVANTUL ROMANESC 


DEŞTEAPTĂ- TE 
ROMÂNE 


Așa dar, alegerile au fost din nou amânate. Din 
Mai în lulie şi din lulie în Septembrie... 

Parlamentarii au vrut, cu tot dinadinsul, să-şi con- 
tinuie traiul bun, chiar dacă, numai pentru câteva 
luni, luând salarii grase și beneficiind de multe alte 
privilegii. Stiind că, pentru cei mai mulţi dintre ei, va 
fi pentru ultima oară, au votat ca aceaste alegeri mult 
aşteptate, să fie amânate, fiind în ton cu '“mujicul” 
dela Cotroceni. 


Primul ministru, Theodor Stolojan, a afirmat cum 
nu se poate mai limpede că: “amănarea alegerilor dela 
26 Iilie la Iubrie a ri prejudicii 
țării şi pune în pericol acordarea clauzei pentru 
România”. 

Să fi fost oare uitaţi atât de ușor anii de tem- 
belism, teroare, frică, arestări, bătăi şi crime ai par- 
tidului ““multilateral dezvoltat” (?) partidul comunist 
care, numai român nu era? Să fi fost şterși cu 
buretele uitării cei doi ani şi câteva luni de stăpânire 
fesenistă, “*mineriadele” și celelalte nelegiuiri ale 


puterii? E 
Stăm înmărmuriţi şi nu ne vine a crede că la son- 
dajul rea stitutu archeting și daje 


din Bucureşti artie anul acesta, tovarășul lon 
Iliescu “a realizat 25,9%, iar în luna Mai 31,1%. Nu 
ne miră faptul că "exilatu u Cămpeanu, liderul 
Purtidulâl Liberal: da pa SURE maia tie a atins 7,4%, iar 
în luna Mai doar 5,9%, deoarece asta era de așteptat. 
Dar creşterea în popularitate a '“'celui mai urât dintre 
pământeni”, o considerăm, nici mai mult, nici mai 
puțin, decât un act de pură inconștienţă naţională, ca 
să nu-i' spunem pe șleau, sinucidere. 

““Cum îţi vei așterne, așa vei dormi” spune un 
vechi proverb românesc. Se vede că Românii s'au 
obişnuit cu statul la coadă, cu foamea și cu frigul atât 
de mult încât e imposibil să se trezească la. realitate 
şi să vadă clar că, dacă azi în România nu se fac in- 
vestiţii de capital străin, investiţii majore de care țara 
simte nevoia, asta se datorește tocmai zâmbărețului 
ce se  lăfăie “'ca Vodă'n lobodă” în palatul, ce nu-i 
aparține, dela Cotroceni. 

Scria domnul Dan Medeanu, în--numărul 84 al 
săptămânalului '“Pheonix”” din Bucureşti, următoarele 
rânduri ce ar fi trebuit să trezească la realitate 
conștiința tuturor Românilor și să le dea de gândit: 

“Până acum am privit spre Albania cu milă, dar şi 
cu stupidă superioritate: existau unii mai săraci ca 
noi, mai îndoctrinați și mai oprimaţi. De vreo lună 
însă, lucrurile s'au schimbat. Marea şi impresionanta 
victorie în alegeri a democraţilor albanezi ne-a lăsat 
ultimii în Europa. Mai proști ca ei, ca Bulgarii, ca 
toţi oropsiţii din această parte vitregită de soartă a 
continentului. Am rămas ultimii, iremediabil 

ltimii... Cu puţin noroc, în câţiva ani putem spera 
să ajungem Albania din urmă”... 

Ne întrebăm deci: să fi fost oare Românii atât de 
anesteziați de anii trăiţi în și sub comuniști ca să nu- 
şi mai poată da seama de pacostea ce ar aduce-o țării 
perpetuându-i actuala conducere? 

Am admis că la 20 Mai 1990, alegerile au fost 
măsluite, dar suntem acum în anul 1992, când 
speram într'o trezire din somnul adânc al neputinței. 
Nu mai este pentru nimeni un secret astăzi, că 
Europa, și odată cu ea lumea, a întors spatele 
României. Si România trăieşte în Europa, are nevoie 
de sprijinul ei, cum şi Europa are, sau ar trebui să 
aibă nevoie de România. Cum însă, acest mădular al 
Europei, România, s'a dovedit în cei peste doi ani a fi 
canceros, Europa a preferat să-l opereze, tăindu-l. 

Scuza că Românii nu sunt informaţi, toate 
mijloacele de informare: presă, radio, televiziune, 
fiind în mâna puterii, o considerăm puerilă, ca și fap- 
tul că ziarele opoziției sunt aruncate din trenuri și 
nu ajung la destinaţie. Românii, nu credem să mai 
aibă nevoie de nici o altă informaţie suplimentară, 
trăind pe propria lor piele tragedia în care au fost 
aruncaţi: lipsuri de tot felul, statul la cozi mai lungi 
decât pe vremea împuşcatului, devalorizarea leului, 
cu care nu mai poţi cumpăra azi nici o ceapă 
degerată, este , credem, cea mai bună propagandă 
contra stăpânirii. Ce altă informaţie, ce altă 
propagandă mai reală, mai crudă decât asta aşteaptă? 
Ce altceva mai lămurit, mai limpede, ar putea să le 
șoptească la ureche Românilor, altcineva? 


E timpul ca ei însiși să vadă şi să înțeleagă ca răul 
abătut asupra României este datorat puterii şi numai 
PUTERII, în care străinii nu mai cred, nu mai pot 
crede, chiar dacă ar închide ochii, căci prea numeroase 
au fost neruşinările şi minciunile pe care nababul din 
Cotroceni le-a înșirat de-a lungul acestor doi ani și 
mai bine. 


O operaţie radicală pentru a scăpa de acest cancer, 
este absolut necesară. 


Vrem să credem că această operație va fi făcută cu 
succes la 27 Septembrie. Altfel, urmează...potopul! 


Nicolae NOVAC