Revista Cinema/1990 — 1998/010-CINEMA-anul-X-nr-5-1972

d6 tultur8 


cınsemasltoqrs£/ 


Bucureşti, mai 1972 


İn acest numiör: 


Fimul şı vtata 


CINEMA 
Anul X, Nr. 5 (113) mai 1972 
Redactor şef: Ecaterina OPROlU 


COPERTA 1 COPERTA IV 


FLORIN PIERSIC, un nume care CATHERINE DENEUVE, o actrita 
nu məl are nevole de nici o reco- pe care am dori s-o vedem şi pe 
mandare ecran 


Foto: A. MIHAILOPOL Foto: UNIFRANCE FILM D İ n S umar: 


OPINII 

Premiile ACIN € sedrö dansüm...” 

Succesele obligü — A/exandra Bogdan -— qərə 

Fafö in fafö cu: 

Manole Marcus: Adevörul este lingö noi — Valerian Sava 

Scuzati, v3 rog... 

Actoooriil — /ircea Mureşan 

Tineretul şi filmul 

De ce merg tinerii la cinema? — Dr. Fred Mahler ı 

Ancheti sürən 

Ce idei de filme aveti? — rüspund regizorii: Mircea Moldovan, Gheorghe Naghi, fiecürula şi E 

Dan Pita, Gheorghe Turcu, Mircea Veroiu o şı 

Contracimp 

Sa spunem piinii-pline, vinului-vin — F/or/an Potra 
incomod 

Nu intelegi — A/exandru Stark 

Istoria Patriei şi Filmul 

Constantin Brancoveanu — Virgi/ Cindea 

SA nu m3 pun eu pe fücut filmel 

Fotbal, ioc de börbati — lon Büleşu 

Film şi literatura 

Evenimentul, putina teorie — Gelu /onescu 

Dezacord 

Pasolini şi Truffaut — Va/entin Silvestru 

interviul nostru 

Kurosavva, un iaponez liniştit — Romulus Rusan 


FILMUL ŞI VIATA 


Un spectator temperat 

Avantalele şi dezavantalele faptului divers — 7eodor Mazilu 

Actualitatea 

Unde-s diversele filme ale cfaptului diversn? — Be/ph£gor 

Filme posibile 

Povestifi-ne un subiect... — raspund: Titus Andrei, Eugen Barbu, Petre 

“xd Mihai Popescu, Rodica Rarğu, Mihai Stoian, Nicuti Tanase, Nicolae 
Pegey, 

Permanentele filmului romAnesc -—. 

Firescul, o vocatie? — A/ice Münoiu gheturilor 

Epoca noastra 

Viata in familia mea — Radu Cosaşu 

Conventia 

Fotografii mişcate — Romulus Rusan 

Sonda) in cineunivers 

leşirea prin Sürindar — //. Dona 


CRONICA Locrimi 
——— şi 
Asta seara dansöm in familiep — A/ice Münoiu muzicö 


İN DIRECT DIN... 


Hollyvvood: 
€Oscarul "72v — Mike Kess f 
Cinematograful mamut a murit — Vera Volmane 


Tbilisi: Un festival al prieteniei — Eva Havaş Capul de 


afiş e 
Panoramic romanesc "72, Televiziunea, Cinemateca, Pe ecrane, Cinerama, nerastəbd? 
Bibliorama, Curier, Meridiane etc. 


PREMTILE ACIN 


succecs 


dMiha: Viteazuln in fruntea palmaresulu: 


am tirziu şi incercind sa inlocuiasca un festival, festivalul cinematografic natio- 
Cc nal — prile) de reali confruntare şi stimulare valoricü — Asociatia cineaştilor 

a reinceput sö-şi exercite functia ei creatoare. 
Premiile ACIN-ului sint firü indoiali un stimulent necesar al vietii noastre cine- 
matografice. Ele "nu pot face totul. Ele nu pot şterge un sentiment de nemultumire pro- 
vocat de unele din filmele noastre, care ruleazğö in süli cu prea putini spectatori. Dar ele 


pot contribui la dezvoltarea unui climat de competitie creatoare şi colegialö, climat de 
care filmul romaönesc are atita nevofie. 

Nu numai ele, dar şi ele pot sustine, ceea ce trebuie sustinut cu indir?ire: talentul. 
Talentul conştiintelor treze. 

Si pot demola, ceea ce trebuie demolat cu o indiryire, credem nol, egalö: mediocri- 
tatea şi impostura. 


tcontinuare in bağ 


Tanla şi Costel, 


g 25 
versiune Tastaman — sBibanul” 


Productie a studioului cBucureştiy. Scenariul: lon Böleşu şi Geo Saizescu. 
Regia: Geo Saizescu. Muzica: Temistoçle Popa. Decoruri şi costume: Virgil 
Moise. Cu: Dem. Rödulescu, Sebastian Papaiani, Vasilica Tastaman, 
loana Bulc3, Stela Popescu, Draga Olteanu, Margareta Krauss-Silvestrini, 
Tamara Cretulescu, Nineta Gusti, Maria Voluntaru, Geo Saizescu. 


Ar trebui sa multumim 
autorilor de comedii — 
şi inci celor de comedii 
bune cum e cea de fati — 
in termenii in care mul- 
tumim psihiatrilor care reuşesc (rar, 
dar reuşesc) s4 ne ridice moralul. $3 
ne ofere minutele — nu atit cele de 
relaxare pe scaunul medicului, cind, 
confesindu-ne, simçim bala sufleteasci 
cum ne stimuleazö circulatia, ne irigi 
crelerul, cit indeosebi acele minute de 
dupö spectacol in care soarele-ti apare 
mai ingöduitor, cerul mai putin departe, 
pin3 şi Buftea, ceva mai proaspöti (eu, 
vözind acolo comedia lui Saizescu, am 
motive s$ mö opresc la Buftea). Expli- 
catia ştiintifici existind — au dat-o şi 
medicii, au comentat-o şi sociologii. 
stabilind cu cit creşte productivitatea 
muncii İntr-o uzini dupö ce membrii 
ei au vözut İn aylun o comedie bun — 
mö voi opri la un argument mult mai 
subiectiv, mai particular: duşul de 
viati pe care ni-l prileluieşte autorul 
de medii şi de moravuri (pentru ci 
asta produce İn esentö, autorul de 
comedii). El, comis-voiaiorul de situatii, 
vinatorul de vicii hazoase, de tipuri 
inventariabile, oferite lui, sörmanului 
critic care— si presupunem — n-ar 
fi intilnit destule cşozurib amuzante in 
searböda-i existençi. E östa un motiv 
serios de a fi recunoscötor comediei? 
Este, mai ales cind realitatea e priviti 
cu un ochi critic proaspöt, nu blazat, 
cu acel graunte de sare pe metrul 
patrat de existent3, cu boaba de piper 


4 


inerma 


in ghiveciul nostru de post şi de 
inim3-amarğ. Şi pentru cö sint doi 
autorii scenariului cAstö seara dansaim 
in familiey, lon Böleşu şi Geo Saizescu, 
sö le multumim ambilor. Şi pentru cö 
de fapt sint mult mai mulçi coautori si 
veseliei noastre, s3 le mulçumim şi lor, 
actori-interpreti, compozitori de ima- 
gini şi de glume sonore, constructori 
de haz-decor, haz-recuziti, haz-um- 
brelutü sau haz -papion, care trudesc 
cu seriozitate s3 ne faci s3 ridem. Şi 
mai ales si nu regretim dupö aceea, 
İenati. S3 ne pastrim buna impresie 
despre noi şi despre conlocutorii noş- 
tril. 

Dac3 amploarea adresel, ferocitatea 
zimbetului, hohotul amendind prostia 
şi viclenia, buna dispozitie a fiecirei 
secvente şi aspra concluzie generala 
dau valoare comediel, atunci aceasta 
este, da, o comedie valoroasğ. Pentru 
cö hazul ei nu e de loc gratuit. Truda co- 
mici e fertil. 

Bileşu, ca autor de sigure vivisectii, 
nu ne surprinde. Tanta şi Costel şi-au 
croit celebritatea devenind un fel de 
oglinda-spaimi a multor medii. Re- 
gösiçi aici, cu tot aplombul comic, sub 
alte müşti dar in aceeaşi pies3, işi 
sporesc ocaziile de definire in multiple 
variante. İn iurul lor, scenariştli con- 
strulesc contraforçti cu möcelari solizi 
şi castele şubrede in Polana Tapului, 
cu mötuşi şi naşi şi unchi şi verişoare 
ca in €Criminal-tangoy, gata s3 te 
izbeasci in moalele capului cu aforisme 
3 la Gigö, sau cu fasoane de ingenue in 


cüutarea marilor ocazil matrimoniale pe 
peroanele micilor göri. O faun3 adu- 
natü cu iscusinta in lİurul Tinti- 
celor-gisculite ce vor s3 se cöpö- 
tulasci ori doar si se distreze, imaginate 
in diverse ipostaze: roşcate sau brune 
vaporoase, oxigenate ori intelectuale, 
amazoane de fermğ sau feline de salon. 
Tipologie divers3, bine definiti, cu 
economie de miiloace, cu mösur3 şi 
finete caricaturalA: rudele Tançei-Mi- 
mişor din ePoianay, sotul extravagan- 
tei cintörete , tatöl de la Trustul-min3- 
de aur şi iunele amorez al blondei 
infidele, sportivii salvatori ai doamnei 
Pitulice, etc., etc. Scenariul prevedea 
sumar toatö aceasti cbogötle zooteh- 


niciy. Regizorul, aiutat de interpretii 


rolurilor episodice, actori de talia lui 
Fory Etterle, Maria Voluntaru, Ni- 
neta Gusti, Mihsilescu-Bröila, Draga 
Olteanu, au realizat excelente cro- 
chiuri miniaturale, dind consistent 
umanğ satirei, savoare acestor maladii 
umbiütoare, atit de importante İntr-o 
comedie de moravuri. 

N-avem aici, ca in alte filme, trufaşe 
performante actoriceşti, cit succese 
contribuind la succes, eforturi con- 
vergente asigurind calitatea comediei, 


nu doar box-office-ul unei vedete. Deşi 
capetele de afiş nu lipsesc(Dem. Radu- 
lescu, Sebastian Papaliani, Stela Po- 
pescu, Vasilica Tastaman) ele nu se 
anuleaz3 ostentativ, ci İşi dau replica 
gentil, intrü in relatii comice, nu dau 
recitaluri ca s3 se punö in fason. De 
aici atmosfera comici ce se creeazi 
in iurul lor, cit şi o urbanitate artistici 
a filmului, foarte importantö intr-un 
anume context. Conduşi de tactul re- 
gizorului şi de stilul dialogului (re- 
plici nervoase cu duh, necoborind decit 
arar ştacheta, chiar in medil ce se 
pretau), actorii se strecoarüi cu 
elegantö printre tentatiile ccirligeloro 
facile. Dem Rüdulescu e mai sobru 


Consfatuire la piciorul lui Traian: 


Asta scara dansam 


ca oricind, far8 s3-şi piardi seva comicü , 
masca lui bonom-viclean3 e far in- 
groşüri, machialul satiric nu-l desfi- 
gureaze, interpretul pöstreazi fati de 
personai o detaşare ironic$, exact3, 
dar nu naiv-moralizatöare., Acest tra- 
ficant de fericire, cavaler al sperante- 
lor, care şi-a construit o İntreagi teorie 
pentru iyustificarea escrocheriilor sen- 
timentale şi o tactici desfişuratöi cu 
arta — zice el — cu suplete psiholo- 
gic, de la caz la caz — deci acest mon- 
sieur Verdoux al mahalalei bucu- 
reştene, dar şi al high-life-ului (mai 
neconvingötor İn postura asta) al tir- 
guşoarelor romanticase şi al idilelor 
campestre, pentru care are gata pre- 
götit citatele cu cfericirea s-a nöscut 
la çaröy, e unul din exemplarele cele 
mai amuzante şi consistente ale faunei 
noastre cinematografic-satirice. Ca- 
valerul-escroc apare cind galant cu 
damele pörğsite, cind sarcastic, cind 
İnduioşğtor sau pur şi simplu complexat 
de personalitatea blondei (agresiv3, 
e drept, prin prezenta İoanei Bulca). 
eDeghizalulə fizic şi spiritual al lui 
Temistocle il prinde pe cBibanulə. 
aş reproşa totuşi o pierdere a su- 
flului comic pe parcurs — mai ales in 
scenele cu blonda — sau İn final cu 
amazoana (care şi ea işi trödeaz3 din 
primele secvente surpriza pe care tre- 
bula s-o pöstreze pentru final). De 
asemeni, o oarecare monotonie a arse- 
nalului comic in ciuda variantelor pe 
care i le oferğ scenariul şi, adesea, 
partenerele. 

Sebastian Papalani işi face o rein- 
trare spectaculoasi in comedie. Far- 
mecul, spontaneitatea, gratia, eleganta 
sa İl aduc ades, ostenealö, in 
prim-planul atentiei şi simpatiei noas- 
tre. Momentele sale de candoare copi- 
İireasci, dar şi de şmecherie adultü 
in relaçia cu a€maitreə — notarea 
conştiincioasi, proces-verbal al e€lo- 
viturilory sentimentale : deiunul şi lec- 


Trafan: 


Sebastian Papaiani şi Dem. Radulescu 


Un excelent cuplu comic: Draga Olteanu — Sebastian Papalani 


nin familie 


tura cmicutei publicitötib, iocul cu 
copilul roşcatei, intrarea abili in acti- 
unea ccimitirə etc — il fac memorabil 
ca personai comic. İn aşteptarea — din 
pücate prea lungi — a rolului mult 
visat, Pacalö, actorul din ce in ce mai 
stüpin pe miiloacele sale face o demon- 
stratie ströluciti a talentului gata de 
explozie. Finalul, indeosebi göselniçi 
scenaristic-regizoralai — lovitura de 
teatru pe haz amar, cu acel sugestiv 
tango de logodni cintat in duo de 
escrocii, in fine, pedepsiti, ridici valoa- 
rea intregului film. Ca şi a cuplului 
comic, de fapt trio pentru ce li se 
adaugü personaiul creat cu umor fin, 
englezesc, de cütre Geo Saizescu — 
misteriosul cu umbreli (— mai mult 
€personalul Saizescuy, l-aş numi, pen- 
t”u c3 se apropie de cel intilnit in viat2). 

Deşi nu recunoaştem aici decit arar 
stilul cegizorului Saizescu (umorul lui 
tandru, liric din sSurisulp şi cBalulp, 
ori ritmul indrğcit, gagul matematic 
calculat, de un haz, sec, modern al 
€Vecinilorx) presörat ici-colo in cite 
o noti de ingenuitate romantici a 
unor persona)le (sora amazoanei, mis- 
terul comic al personaiului cu umbre- 
luçi) — nu inseamnğ ce acest Saizescu 
ne displace. Regizorul s-a adaptat cu in- 
teligençi sgenului satiric Böleşuy, con- 
struind cu migalü personaie credibile, 
celatii comice, in iurul unor dialoguri 
spirituale. Pornind de la dialoguri cum 
pornesc unele desene animate de la o 
melodie. Şi aceasta e, desigur, o mo- 
dalitate de a face cinema. Dar mi se 
pare cö riscurile sint mari pen- 
tru cel care o practici. De aceea 
cred cü schiçete comice care alcötutesc 
filmul n-au intotdeauna densitatea co- 
mici necesar$ şi mai ales ritmul, su- 
flul cinematografic. Unele schite se 
lungesc mul, işi pierd poanta (ca idila 
cu amazoana, cu un sşfirşit ratat şi de 
interpreti, ori schita cu vüduva con- 
solatö de Papaiani — sugestie doar de 


schiçi, fari un deznodimint comic). 
Altele insi, ca actiunea cPeronp, ca şi 
İnceputul cu roşcata ce vrea sö se 
rüzbune (Stela Popescu), sint excelente. 
Vasilica Tastaman dö lui eMimişoro 
toati gratia arierat3, ingenuitatea aceea 
dezarmant£, surisul candid de giscu- 
liçi ce poate deveni fiar3 cind este in 
primeidie prada matrimoniali. Oiça 
ce devine, İn disperare de cauzö, miel 
turbat. 

Comedia e construit cuminte, clasic, 
pe un comic mai mult de tipuri decit 
de situatii, pe haz de replici mai mult 
decit pe hazul detaliilor cinematogra- 
fice. Existi totuşi citeva ca: umbreluta 
roşie a €Scufiteiy din Polana, şortuletul 
cu flori al gaga-ului Bebe, büsmöluta 
ucenicului Alecu citind, la deiun, cmi- 
cuta publicitatep , souvenir-ul intitulat 
gondola cu balerin2 vsingurul şoz ita- 
lian, gösit pe Orlyy,cum sunğ replica — 
dar acestea sİnt rare şi se pierd din 
pöcate İn masa uneori amorfi a repli- 
cilor filmate cam neutru, ca pe scen$8. 

Chiar daci nu-ti ies in ochi osten- 
tativ, atit decorurile cit şi costumele 
(semnate de Virgil Moise) şi valori- 
ficarea lor İn imagine (George Cornea) 
sint föcute cu acuratete, cu profesiona- 
litate. Muzica lui Temistocle Popa func- 
tional-satirici, totdeauna la obiect (in 
deosebi etango-ul de logodniy) in- 
vioreazi mult acçiunea. 

Şi mai existi o calitate: comedia nu 
se mai inspirğ, ca ma)oritatea farselor 
noastre cinematografice, indiferent de 
sursa lor literarğ, din marele Caragiale. 
Personaiele lui Büleşu-Saizescu descind 
mai degrabi din teatrul — mai blind — 
al lui Muşatescu şi Sebastian decit 
din geniul vitriolat al lui nea” lancu. 
Asta-i conferö, n-aş zice un comic mai 
tolerant, cit o und de compasiune, de 
İntelegere omeneasc3, foarte proprie 
romünului care e nöscut mai intli poet. 
Şi abia apoi satiric. 

Alice MANOlU 


pro sau contra 


Credinta in comedie 


Cronica, intru totul adecvati obiectului, remarci douğ din calitötile 
filmului: atmosfera comici şi stilul dialogului. Cred cü asupra acestora şi 
asupra unel a trela, tipologia variatö, meriti s3 insistim putin. cAstö seara 
dansam in famıliep nu € o incropeala in care comedia sa fie cöznita şi chinuiti 
ca vai de ea, ci un film lucrat cu simtul umorului, un umor aproape tot- 
deauna neingroşat, un umor dezvoltat in toate valentele sale. Fiecare 
cadru are culoarea sa aparte, fiecare situatie comicü este bine exploatatö, 
fiecare gag este atent pus in valoare. Dialogul cursiv, pigmentat de sin- 
tagme comice, nu lipsit de apropo-uri ironice, sclipeşte mereu şi face ca 
filmul si nu-şi piardi verv pe parcurs (vezi, in special, scenele Mimişor- 
Temistocle şi Alecu-Temistocle). İn fine, tipologia incepind cu cea a logod- 
nicului de profesie şi terminind cu a zaharisitului Bebe, este pregnant3, 
conturati in linii sigure. Se retine. 

AL RACOVICEANU 


Un rvegizor cu vocafie 


Nu-mi aduc aminte de cind n-am mai viözut o comedie romineasci, 
deşi la un moment dat ploua cu surogate, Cea de astözi este autentic3. 
Geo Saizescu are vocatia genului, a satirei contemporane, iar in compania 
lui lon Böleşu, talentul s3u — care a fost neconcludent ilustrat de prece- 
dentele sale douğ filme — se confirmi, se regüseşte, se autodepişeşte. 
E un cuplu regizor-scenarist,la care şi unul şi altul, dar mai ales producatorii 
ar trebui s3 tin3 mult. İn acest sens, m-aş despürti de excelenta cronici a 
lui Alice Mönoiu: eu cred in acest Saizescu, mai mult decit in lirismul 
rustic al comediilor sale ingenue şi romantioase. Formula cdouğ ore de 
ris non-stopp — pe care regizorul pare si şi-o atribule prin afişul de recla- 
mö — e ins£ riscant3. Pentru cü poate impinge la lipsa de mösur3, la igno- 
rarea tehnicii nuançelor, pauzelor şi ritmului, la stridente (vezi repetata 
pedepsire didactici a celor doi escroci) şi, spre sfirşit, chiar la opusul cof 
micului — oboseala. 

Valerian SAVA 


Siömtül mösurü 


De acord, vocatia lui Saizescu n-o mai pune nimeni in discutie cind 
este vorba de comedie cinematograficA la noi. De la primul su film pin3 
astözi, vocatia a devenit indiscutabili, intr-o mösuri s-ar mai putea discuta 
despre simtul mösurii in acest dificil gen, ceea ce probabil ci a simtit Saizescu 
insuşi. Pentru ce existi lungimi şi intermitente in acest cAstö sear3 dansöm 
İn familiey, prima comedie, de nu ştiu citi vreme, İn care amatorismul 
a dispirut, profesionalismul este recunoscut, iar adeziunea publicului 
este neobişnuita. 


M..AL 


İn 


direct 
din 
Hollyvvood 


OSCARUL “ $ 


un omagı tardro 


Anul acesta 
oasbetele 

de onoare 

a fost 
Chapblın 


Mult aşteptata csearğ Oscarə a inceput, 
de fapt, cu o searü mai devreme, cind 
canalul nr. 5 al televiziunii a organizat o 
anchetğ printre telespectatori. 


Publicul are cuvintul 


İn scopul de a vedea — cu o zi inainte 
de anuntarea votului )uriului Academiei 
de film — care este pörerea publicului, s-a 
cerut pörerea telespectatorilor. Emisiunea 
semöna cu un frate mai mic al Oscarului, 
dar in acelaşi timp avea drept scop sa 
demonstreze c3 opinia publicului poate 
rivaliza cu cea a unui iuriu — format ex- 
clusiv din personalitati. Rezultatele au fost 
aduse in plicuri sigilate, s-au impörtit 
trofeele, s-au finut discursuri, Pe scurt, 
pe platourile televiziunii a domnit atmos- 
Tera specificü unei decernöri de premii, 
unei festivitatı. 

latü citeva din deciziile publiculul: cel 
mai bun film — €Scripcar pe acoperişp 
(filmul a şi obfinut dou premii Oscar 
mai micip — pentru banda sonori şi pen- 
tru cel mai bun şlagör): cel mai bun actor 
— VValter Matthau (pentru realizarea sa 
exceptionalğ din eKotchp), in general, 
decizii interesante, deşi diferite de cele 
ale iuriului. Una singurü a coincis. Atit 
publicul cit şi iuriul s-au pronuntat pen- 
tru actrita dane Fonda, care a izbutit ast- 
fel sö mai aducğ un trofeu dinastiei Fonda. 


Şi maşiniştii au cuvintul 


Festivitatea din 10 aprilie trebula sü 
İnceapö la ora 7 seara. Lumea se adunase, 
ca de obicei, incü de dimineata, in fata 
sölii de la Music Center. Dar in timp ce pe 
scenü se pregötea febril programul cere- 
moniei, reflectoarele şi macaralele nu 
functionau. Mecanicii de scenö amenin- 
İau cu greva. Cei de la televiziune se pre- 
göteau s8 li se alüture. Mobilul: mörirea 
salariului in raport cu scumpirea vietii. 
Tensiunea creştea. Au inceput cnego- 
cierib. Asociatia produceötorilor s-a an- 


6 


Şane Fonda 
,dr fi 

avut 

multe 

de sbus".... 


gaiat in discuftii cu reprezentanfii sindi- 
catului maşiniştilor. Abia cu douğ ore 
İnainte de festivitate s-a anunfat cü cpör- 
filep au aluns la o intelegere, ceremonia 
va avea deci loc şi transmisia TV se va 
desfaşura normal. 


O contributie incalculabila 


La deschidere, atft in sala, printre cei 
2 500 de spectatori, cit şi afarö, in strad3, 
domnea o atmosferü specialö, generata 
de prezenta lui Chaplin. 

dack Valenti, in calitate de preşedinte 
al Asociatiei cineaştilor americani, a sub- 
liniat in cuvintul de deschidere impor- 
tanta acestui eveniment. Faptul cö lui 
Charlie Chaplin il va fi acordat un Oscar 
special epentru contributia lui incalcula- 
bila la transformarea filmului intr-o arta a 
veacului nostrup, reprezinta acea recu- 
noaştere tirzie despre care am mai vorbit. 

İnainte de ceremonia inminarii premii- 
lor, a avut loc un foarte reuşit spectacol 
elights-Camera-Actionn (cLuminö-aten- 
tie-motorlv). Maeştri de ceremonii au fost 
aici Helen Hayes, Sammy Davis ir., dack 
Lemmon şi Alan King. 

Filmul cFiliera francezöp a fost favoritul 
serii, cucerind cinci premii: cel mai bun 
actor (Gene Hackman): cel mai bun regi- 
zor (VVilliam Friedkin): cel mai bun sce- 
nariu, cel mai bun monta) şi... premiul cel 
mare — deci premiul pentru cel mai bun 
film american al anului 19711 (Se pare cü 
un asemenea titlu aduce filmului respec- 
tiv o creştere a incasörilor cu circa 3—4 
milioane de dolarill) 

Filmul cSpitalulp a obtinut premiul pen- 
tru cel mai bun scenariu scris anume 
pentru film. Paddy Chayefski, autorul sce- 
nariului, a primit distinctia din mliinile lui 
Tennessee VVilliams 

Cind i s-a inminat premiul pentru cea 
mai buna interpretare realizata in 1971 
(eKluteə), dane Fonda s-a urcat pe scena 
şi, foarte calma, a declarat: “Sint foarte 
multe de spus, dar nu le voi spune in 
seara astap. Totuşi a spus ziariştilor, 
imediat dupü ce a pörösit sala: cAtita 


Sally Kellerman şı Richard Harris 
inmineaza Oscar-ul lui Ben dohnson 


timp cit continuü bombardamentele din 


- Vietnam, pozitia mea militanta nu poate 
surprinde pe nimenibp... 
i Premiul pentru cel mai bun rol secundar 
i-a revenit actritei Cloris Leachman — 
mam a cinci copil, o aparitie familiara . .. 
pe micile ecrane — pentru realizarea ei Ttalienu 
deosebitü din filmul eUltima reprezenta- 1 
tiep, pi 
Ben dohnson, fost covv-boy in Statul aduc 
Oklahoma, a venit pe vremuri la Holly- cel 
vvood ca turist. Şi a ramas aici. De atunci 
a apörut in peste 250 de filme ca personai v 
de plan dol. In seara de 10 aprilie dohnson maı bun 
şi-a primit o rasplata bine-meritata (cel . x. 
mai bun rol secundar, tot in cUltima re- film straın 
prezentatiey). 
Oscarul Oscarurilori 
-— -.———.—..--......) 
Premii de consolare, premii pentru mu- 
indi- zica, pentru costume, pentru filme docu- 

ə mentare şi desene animate, etc. 1 histe, din pricina cüreia cel mai de seama 
plr- İn fine, un Mare Premiu acordat celui creator de film din Statele Unite a fost 
öndə mai bun film strain — şi din nou o victorie ostracizat. Un reflector se aprinde şi lumi- 
. a italienilor. Dupa Elio Petri (in 1971), Vitto- neazö o fişie ingusta a scenei. Apare 

rio De Sica izbuteşte sö prela ştafeta in Chaplin. İntreaga asistent se ridicA in 
1972 şi sa cucereasca la rindul lui distinc- picioare şi il ovafioneaz indelung. Cha- 
Mr tia Oscar cu un film de inalfA tinuta mo- plin e copleşit de emotie — i se umezesc 
rala şi artisticü: cGradina familiei Finzi- ochii. Cu greu poate rosti citeva cuvinte 
— Continis. 3 : de multumire. dack Lemmon este: cel 
- İn cele din urma lumina se stinge in sala care-i inmineaza Oscar-ul, precum şi cele- 
R şi incepe o proiecfie: o selectie din filme- bra recuzita: melonul şi bastonul. Pentru 
dəə le lui Charlot, Se ride şi se aplauda aşa o secunda il avem in fafa pe CHARLOT. 
ada, cum s-a ris şi s-a aplaudat la aceste filme Şi atunci, parca la comanda, la unison 
əratA cu peste cinci decenii in urma, cind au cu intreaga asistenfa, orchestra intonea- 
ilə fost create. Publicul american işi mani- zü cunoscuta melodie compusaü de Cha- 
sub- festa din plin admiratia faf3 de Charlot, ı. , plin: cSmile...ə (“Zimbeşte, deşi sufletul 
iar İuriul recunoaşte — prin acest Oscar Raquel VVelch fi-e cuprins de amarüciune...ə) 
"ə al Oscar-urilor pe care urmeazö sa i-l 
.. decerneze — obtuzitatea politicii McCart- Mike KESS 
cula- 
rta a 
bedə meridiane 2 
emu- 
-— De Sıca vorbeşte 
aten- 
ı fost Recentul film al lui Vittorio De Sica, eGrödina familiei Finzi-Continiy, este 
dack bine primit in intreaga lume. A obtinut chiar o mult rivnita distinctie: premiul 
Oscar. 
oritul S-a afirmat de cötre numeroşi critici din lume cö, dup3 aproape 15 ani in care 
i bun a facut filme nu prea strölucite, Vittorio De Sica ofera acum o operğ pasionant3. 

regi- Aceastğ operğ pasionantö, cum este numitö, nu l-a scutit ins pe De Sica şi de 

sce- unele neplaceri, rezultate din disputa cu Bassani, autorul romanullul, care a inspi- 
ul cel rat pelicula. Bassani a avut obiecfii fata de unele interpretöri date de cineast, 

i bun care İ-au determinat chiar s8-I actioneze in iudecatü pe regizor. Şi totuşi De 
re cü Sica e fericit: cSint atit de fericit cu cit şi eu sint de pörere c3 este cel mai bun 
spec- film al meu din 1959 şi pina astüözi. Sint de acord cağ in calitate de regizor şi de 
ı ə— actor n-am prea fücut lucruri valoroase de la acel cGenerale della Roverep din 
1959, şi aceasta pentru cö, realmente, nu am putut sa-mi aleg filmele, adevöratul 
I pen- patron al unei asemenea initiative fiind producötorul şi, prin el, banul. Cineaştii 
nume italieni nu mai au libertatea pe care o aveau in momentul neorealismullul... Pe 
1 sce- de alt parte, in ce m priveşte, eu numai cu alutorul unor subieçte foarte dificile 
ile lui a)ung sö dau cesea ce am mai bun. Altminteri, cad in facil şi ratöz ceea ce mi-am 
propus. De aceea, visind de 15 ani sö adaptez pentru ecran eUn suflet obişnuitə 
u. cos al lui Flaubert, şi ştiind cö este un proiect extrem de delicat, nutresc speranfa cü 
udu intr-o zi am sa-l fac, totuşi, şi cü va fi un alt film bun de-al meuy. 
... Oscarul pentru cel mai bun film strain: aGrüdina familiei Finzi-Continip 
iştilor, 


cAtita 


Premiile 
Asociatiei 


Cineaştilor 


suceesele 


(urmare din bag. 3) 


fensiva lui eMihai Viteazulp s-a 

desfişurat vertiginos pe toate fron- 
turile artistice. Rareori cinematografia 
nationala a cunoscut la un singur film 
reuşite pe atitea planuri , drept urmare, 
premiile pentru regie, pentru scenariu, 
pentru imagine, interpretare, muzic3, 
costume, coloana sonorğ3. O intrare in 
ccetateanp artistica demnü de marele 
voevod al istoriei. Şi primul mare 


Un organizator al multor cbataliiy 
istorice: Titus Popovici 


organizator al ebörülieip de anvergurü 
a fost Titus Pobovici. Scenarist incercat, 
ambitios şi indröznet, tintind totdeauna 
foarte sus şi reuşind intotdeauna pen- 
ru cö pasiunea lui e dublati de inte- 
ligenti. Şi talentul de o mare forçö 
de concentrare a eforturilor. De orga- 
nizare a tensiunilor dramatice dupi 
nişte curbe ale interesului psihologic 
İndelung studiate. cMihaip continua 
strlucitul cDaciib. Strategia acumu- 
larilor conflictuale era elaborati ma- 
tematic, punctele de virf bine calculate, 
chiar dacü uneori desfişurarea epici 
suferea (intins pe douğ serii, interesul 
dramatic sl3bea, demararea in conflict 
se facea mai greu). İmportant era aici 
portretul dinamic. Devenirea pe toate 
planurile social-psihologice a unei per- 
sonalitöti neobişnuite, acumulind nuan- 
te, subtilititi de comportament, ener- 
gic directionate spre un singur scop. 
Şi n-ar fi fost un incercat scenarist 
Titus Popovici daci nu-şi concepea 
eroul intr-un raport dialectic. İmpli- 
cindu-l in relatii dificile, in dialog vio- 
lent cu secolul şi cu personalitatile lui. 
Aşa se definea cinematografic eroul. 
Prin aceasti ştiinti de o face, nu de a fi 
ca un dat istoric pre-scenariu, İnainte — 
conceput ca persona) bine cunoscut. 
Mihai al lui Titus Popovici, al lui 
Sergiu Nicolaescu şi al lui Amza Pelleo, 
se naşte acolo, in perimetrul savant 
colorat de George Corned, fotogram3 
cu fotogram3. İntr-un tumultuos uni- 
vers sonor reconstituit cu acuratetea 
tehnici specifici inginerului A. Salama- 
nian. Reuşita spectacolului e contri- 
butia tuturor colaboratorilor. Regizo- 
rul a determinat prima mişcare a per- 
sonayului cind l-a distribuit pe Amza 
Pellea. İnterpret mobil şi foarte re- 


ceptiv. Ca in orice antreprizğ artistic3, 
asemönarea istoric3 era secundar3. Acto- 
rul avea prezenta şi personalitatea ge- 
neral, dar mai ales capacitatea de a 
sugera nuantele portretului. Detaliul 
de comportament ce precizeazi com- 
portamentul. Epura, mai semnificativi 
İn art decit conturul apösat tipologic. 
Sugestia, asigurind portretul dinamic, 
nu statuia, Cind greşeşte pozind istoriei, 
ca in scena Cölugörenilor (prea lung3 
şi intençionat ilustrativ3) Mihai-Amza, 
Pellea nu mai intri in conştiinça noaströ 
artistici, El traiieşte in schimb in acea 
delicatü şi dureroasi retragere de la 
masa cöpitanilorx (ce bine evitati 
legenda ca sö nu cadi in ctableau- 
vivanty 1) ca sö-şi mösoare fortele cü 
o nouğ singuriötate: moarteə 


. Apitanul-regizor işi conduce, ca İn 
toate spectacolele sale istorice, cu 
mina sigurü şi tenace, oştile. Scenele 
au anvergur3 şi nerv (le lipseşte poate 
vibratia interioari şi rafinamentul plas- 
tic al cDacilory), au in schimb un suflu 
narativ ce mobilizeazi. Un patos sincer 
şi bürbitesc ce ctrece rampan. Dar 
precizia psihologici cu care marcheazi 
relatiile dintre Mihai şi Stanca, Mihai 
şi tinira contesö, Mihai şi curtea lui 
Bathory, Mihai şi Selim — anunti re- 
gizorul analist de mare finete din 
cAtunci i-am condamnat...y 


Un condel de film stralucit: 
Eugen Barbu 


iberiu Olah şi Hortensia Georgescu 
1 yey douğ personalitöti despre ori- 
ginalitatea cörora, cultura şi rafina- 
mentul muzical şi plastic am mai avut 
cinstea sö scriu. Contributia lor la 
superspectacolul stagiunii ”71 este de 
fapt incununarea unor eforturi inde- 
lungi şi obstinate pentru prestigiul 
artistic al filmului romiönesc. 


ucerirea lui Eugen Barbu pentru 
. cinematografia noastr3, mai intens 
cexploatatöby ar face minuni. Scriitorul 
işi exerseazğ mina scenaristica la fel de 
sigur İntr-un serial de izbutit suspens 
pitoresc cHaiduciip, ca sü treaci la 


Stilul cSerateiy e regizorul: 
Malvina Urşianu 


gravitatea tematici şi densitatea arhi- 
tecturalü din cFacerea lumiiy ori sü 
nareze sobru şi captivant, viu şi colorat 


filmul de imediatğ actualitate 1 Mi gin- 
desc ce adevir fundamental ar fi asi- 
gurat el, s3 zicem, conflictelor din 
“Fratiip ori cAşteptareap, ce dialog 
autentic, de o İncörcötura explozivi 
ar fi pus in gura unor persona)e — din 
alte filme — ce se stingeau pe ecran 
de anemia pernicioasi a literaturizöril, 

Nu, hotarit, scriitorii şi actorii noştri 
nu au İnc cinematografia pe care o 
meritöl 

Dar inainte de a aiunge la ei, inter- 
pretii fideli ai infidelitaçilor noastre 
cinematografice, m-aş opri la o fericiti 
exceptie a regiei de film: Malvina 
Urşianu, rigoare şi probitate artistica 
de zile mari. Cartea ei de vizit fusese 
acea lucida şi inspirati incursiune in 
universul supertensionat al raporturi- 
lor umane moderne, €Gioconda far 
surisy. Autoare complet3, cu o viziune 
personal asupra istoriei, rescrisğ in 
termenii unor drame psihologice de o 
discretie egalati doar de marea lor 
intensitate, Malvina Urşianu iscaleşte 
al doilea s3u spectacol cinematografic, 
eSeratap cu o precizie a termenilor 
sociali şi istorici mult maturizata. Un 
spectacol clasic, concentrat in timp şi 
spatiu, cu notatii exacte, unele de o 
İncörcötur3 dramaticü depişind cu mult 


O explozie de vitalitate: 
Anila — Marga Barbu 


episoadele cUrmaririiy (bun prile) pier- 
dut pentru ecranul mare). Cit de ne- 
cesara ne-ar fi iscusinta sa dramatur- 
gic, vitalitatea sa debordanti şi in 


Adolescenta dialogind cu istoria: 
Irina Petrescu 


— 


posibilitatile conflictului (profesorul şı 
fiica sa, Alexandra — regal actoricesc: 
György Kovacs—8Silvia Popovici), cu 
un erou de factur3 moderni de a cürui 
surpriza psihologica e evinovatə, in 
egala mösur3, şi- actorul de finete inte- 
lectuali, George Motoi, cu un debut 
interesant ca tipologie, Cornel Coman, 
şi o compozitie energic lucratü de re- 
gizoare şi de interpreta: Michaela )u- 


vara. 
e 


rei actrite de formatii şi tempera- 

mente diferite: /Marga Barbu, loana 
Bulcd şi İrina Petrescu işi cdisputön pre- 
miile de interpretare a trei roluri bine 
İncrustate in memoria spectatorilor. 
Anita Margöi Barbu — farmec, vitalitate, 
sare şi piper in serialul haiducesc, 
aDoamnay İoanei Bulci — insingurare 
dramatic3, fortü converriti in aşteptare, 
pasiune in demnitate, feminitate re- 
semnatö, şi Eva İrinei Petrescu — 
portret lucid, in tuşe subtiri, definind 
un moment tulbure, de adolescenta 
aspru maturizatö de istorie, demn sal- 
vatö prin istorie. 


0. — ——ə-rcəsS? Ki 


efinind 
scenta 
nn sal- 


obli 


qa 


Ne bucur3 mult revenirea acestui 
autentic talent cinematografic care 
e Emanoil Petrut şi succesul lui dn 
"Fratii", E filmul in care-şi imparte 
premiul de interpretare cu un Ilarion 


Un actor ce-ar trebul eredescober it”: 
İlarion Ciobanu 


Ciobanu fir3 surprize, potrivit şi 
vəla inilrime" in orice rol l-ai 
distribui, İn Fratii" salveazi cu harul 
süu natural, cu tehnica detaliului siu 
realist, conflictul cam schematic 
al fimului, İn ,Asediul", scenariul 
il serveşte mai bine şi rezultatul 
artistic e cam acelaşi, firö mari 
eforturi din partea interpretului., 
Dar tocmai aceasti monotonie a 
firescului m3 cam ingri/oreaz3 la 
acest actor de mari virtuti cinema- 
tografice : regizorii noştri nu-şi mai 
bat capul s3-i güseasci şi altfel de 
roluri decit cele modest-neorealiste, 
har el, bun intotdeauna şi in toate, 
pare cü şi-a statornicit ambiçiile 
İntr-o ograd£ arcisticigospodireas 3, 
Nu-i picat? Cine ştie ce persona) 
de mare compozitie, s3-i zicem co- 


mic3, se ascunde sub aparenta lui 

morociünoas31? 

pes nume de tineri regizori s-au 
impus in 1971 cu un reporta) 


Un actor ce s-o redescoberit: 
Emanoil Petrut 


de rezonante dramıtic-filozofice, de- 
püşind mult aşteptörile debuturilor : 
Apa ca un bivol negru”. Doi dintre 
ei, Dan Pita şi Mircea Veroiu, au 
confirmat printr-un film de mare 
art3 (ce se va prezenta curind publi- 
cului, ,, Tara de piatra"), acel premiu 
İncuralator al ACIN-ului, inseriin- 
du-se dintr-o datö printre persona- 
litiçile cele mai interesante ale regiei 
matüre de film. Ceilalçi doi, Petre 
Bokor — afirmat cu un original 
,Don Qui?otte” pe micul ecran şi 
Andrei-Cötölin Böleanu, vor spori, 
sperm, şansele viitoarei competitii 
nationale, cu atit mai pasionante 
cu cit mai stimulativi sint con- 
curentii. 


Alexandra BOGDAN 


Reporto/ul cu reverberatii filozofice: 
çAba ca un bivol negruə 


meridiane 


Fellini, 
çülütor prin Roma 


Ultima realizare fellinianğ n-a intrat inc2 in marile retele de difuzare 
Autorul are un obicei : sü ia pulsul opiniei ,,avizate" İnainte de a da drumul 
filmului pe ecrane. Filmul e gata şi vizionüri restrinse, cu criticii, cu prietenii 
şi chiar cu düşmanii — cum mörturiseşte Fellini — marcheazi acum impactul 
cu opinia spectatorului. Fellini e convins c3 şi critica de specialitate şi chiar 
publicul nu trebule luate prin surprindere. Citeva ziare şi multi critici italieni 
şi-au publicat avancronicile. Pentru ci — sustine presa — un film de Fellini 
şi acest ultim film, in special, care-l face pe autor s2-şi poarte paşii prin aceeaşi 
Roma care l-a mai inspirat odatğ in ,,La dolce vita", nu poate fi calificat prin- 
tr-o aruncare de condei, 

Pentru Alberto Moravia, care de asemenea a vözut ,.Roma", ultima reali- 
zare a lui Fellini a inspirat o meditatie asupra cinematografului practicat de 
acest neobişnuit realizator. İntr-un articol intitulat,,O defilare cu Cardinalul", 
Moravia spune: ,,Cinematograful lui Fellini a mai avut pin3 acum Roma ca 
protagonisti şi ambiant$ a meditatiei sale. Motivul acestei identificöri a regi- 
zorului cu Roma trebuie cöutat in ceea ce, din comoditate, ar trebuisinumim 
esoterismul fellini an sau, poate, in acea İocalizare istorico-senzuali a viziunii 
despre lume pe care o are Fellini in aceast3 aşa numitü ,.Cetate etern3”, 1 
se intimplö, de fapt, lui Fellini cu Roma, ceva oarecum similar cu ceea ce i 
s-a intimplat lui Flaubert cu Cartagina: acelaşi sentiment romantic care 1-a 
indemnat pe scriitorul francez s3 implanteze aspectul decadent din ,,Salam- 
bö" in cetatea punic3, pare si fie şi sorgintea obsesivei preferinte a lui Fel- 
lini pentru Roma. De fapt, Roma lui Fellini devine un fel de cetate imaginari, 
infitişati, printr-o fantezie voluptuoas3 şi baroce, astfel incit si poati sugera 
un anume sentiment de viatğ, si poati fi prolectia unei anume viziuni despre 
lume, De altfel, e limpede ei in alt spirit se exprim3 Fellini atunci cind vor- 
beşte despre provincia sa natalö, Romagna, devenind sobru şi gingaş (N.R: 
Provincia Romağna se afli la sud de Venetia). Caşi Flaubert de altfel, care 
devine sec şi amar-cind pürğseşte deşertul Africii pentru cimpiile Normandiei. 

Care este, in sfirşit, viziunea despre lume in aceasta Roma fellinian37? 
Este viziunea specifici unei acceptüri in care autorul se complace — deşi 
este o viziune moralisti — o conceptie potrivit cöreia corupfia ar fi ün datum, 
in fond un datum ,,a-istoriç", ceva intre biologic şi mistic. İn Roma aceasta, 
privit3 cu ochi fellinian, totul era mai bine inainte de a fi mai rüu. ,.Monştrii" 
de ambe sexe, poate ci au fost cindva, dumnezeu ştie cind, nişte adolescenti 
amabili şi driguti : cocotele exhibiçioniste, poate c2 erau nişte fecioare sfioase , 
biserica catolici poate c3 era, cindva, sfint3 şi influent3: aceeaşi Romi de 
astözi, atit de haotici şi de vulgar3, poate c3 descinde dintr-o societate rafi- 


nat şi spiritualA... 
(Espresso" — Roma 1972) 


Totul era mdi bine, İnginte de a fi madi röu 


İManole Maresus: 


adevarulesto 


— Ati semnat douğ filme impreun3 
cu lulian Mihu şi mai multe — sin- 
gur. Unui ceritic i-ar fi insi greu 
sü va defineasci, sü vi fixeze 
intr-o formula. Pentru cü existi 
o foarte mare diferentö, si zi 
cem, intre ,.Cartierul veseliei” şi 

"Zodia fecioarei", intre ,.Zodia fecioarei" şi 
"Canarul şi viscolul”, intre fiecare dintre aces- 
tea trei şi ,Puterea şi Adeviürul”. Mi se pare 
totuşi cö, in momentul cind ati ieşit din cuplul 
pomenit açi manifestat o anumit2 optiune — prin 
"Strözile au amintiri" şi, mai ales, prin ,.Cartie- 
rul veseliei" — pentru un cinematograf realist, 
ancorat direct in social. İn urm3toarele filme ce 
s-a intimplat? 


— Eu, fn general, nu sint adeptul specializa 
ril. Desigur, poate fi şi asta o formulü, dar eu 
cred İn ceeca ce se cheami regizorul complet, 
adica regizorul capabil s3 se: manifeste in toate 
genurile, Daci mfine ar fi nevole s2 fac un film- 
operi, aş considera ca un certificat de ne-pro- 
fesionalitate d n-aş reuşi sö-l fac, 


— Totuşi, in acest mod, deveniçi vulnerabil 
la un reproş de eterogenitate, 

— Aş putea s3 vü dau foarte multe şi foarte 
mari exemple de astfel de ,eterogenitöçi”, Sö 
spunem — Visconti, care pune İn scenö specta- 
cole. de oper4, Visconti care turneaz3 ,Moartea 
la Venetia", dar şi ,.Rocco...” Şi mai sfnt şi alfii, 

— Visconti mi se pare un caz aparte — el 
fiind şi regizor de teatru, apol, din filmografia 
lui, ,Ghepardul", sö zicem, ramine o lucrare 
fari o deosebitö importanti sau chiar neintere- 
santö, sub raportul valorii cinematografice şi al 
contribuçiei la evolutia acestei arte, in timp ce 
"Rocco...“ sau primele lui filme legate de lan- 
sarez neorealismului, il reprezintü şi-I fixeazi in 
istorie. R 

— Aveti dreptate, dar asta nu m8 poate Tmpie- 
dica si consider ci un regizor, a/uns la un anumit 
nivel de profesionalitate, İşi poate incerca oricind 
fortele İn genurile cele mai diferite. 

— ,Oricind", dar se pare mai ales atunci cind 
intervin cauze exterioare — si zicem un mo- 
ment de criz sau un nou val, cöruia regizorul 
İ se poate sau nu adapta. Dincolo de asemenea 
factori, nu vedeti necesitatea clarificirii unui 
profil? 

— Tendinta mea cea mai direct3 ar fi, firü 
indolal3, cötre filmul contemporan. La aceasta 
m-ar conduce acea prim3 optiune la care v-ati 
referit şi ea m-a şi dus la ,Puterea şi Adevi- 
rul", İeg prin film contemporan nu orice fel 
de pelicula cu idei de actualitate, pentru ci unii 
includ in aceasti categorie şi filmul istoric, cu 
subiect mai indepirtat sau mai apropiat. Eu mü 
refer la cea mai actuali ie posib 1 
sensul unor drame i 
turi de noi, piing 1 
c3 asemenea sce: . 
apar, cind apar nu p 
cind intr3 in produ 
tea sint şi motivele — pe care nu numai eu le 
invoc — din pricina cürora, deocamda 
tografia noastr3 nu se pres İn aceasti 
directie a filmului modern. Ceea ce e grav, pen- 
İru ca nol, ca şccali n İS de film, nu putem 
sa existim şi sö ne dezvoltüm fair3 filme de ac- 
tualitate. Nici o cinematografie din İume nu s-a 
afirmat altfel decit facind operi contemporat 
lar noi, daci vrem sü reciştigim publicul romi- 
nesc şi sü ne afirmam şi pe plan international, 
n-o putem face decft vorbind despre noi İnşine, 
astözi. Aceasti idee a devenit un loc comun, dar 
filme contemporane nu se fac İnci. Sau nu se 
fac suficiente şi, mai ales, nu se fac aşa cum am 
dori s3 se faci, Motivele le-am ar3tat mai sus. 

— Poate prea in treacit... 

— Atunci s3 precizim. Climatul nostru cine- 
matografic e inci imbibat de preludec3ti. De 
pildi, dac3 un intelectual sav un om de alt3 pro- 
fesie e infötişat Tntr-o lumini critici, se consider3 
c3 prin asta ar fi vizati — inadmisibil1 — intreaga 
categorie söcialö respectiva. Daca e vorba de un 
arhitect mörginit sau impostor, se crede c3 fn- 
treaga breasla a arhitectilor, impreun3 cu cons- 


tructiile ei, ar urma s4 se simt3 lezati, Recent am 
avut ,placerea" sü asist la o discutle despre fil- 
mul ,Atunci i-am condamnat pe toti la moarte", 
va vorbitori din sala s-au aratat foarte in- 
cü intelectualii din satul in cauzi erau 
vprost privi$i in film“, cü, deci, ,İucrurile nu tre- 
iau prezentate aşa”, cA e ,o greşalö" ş.a.m.d. 
Toate acestea tin de un climat cinematografic 
İnci neevoluat, 

— Vi referifi la cultura cinematografici in 
sensul ei cel mai larg. 

— Mi refer la rezultatele — fie ale lipsei de 
evolutie in gindirea esteticö, cinematografic3, fie 
la unele diformöri de educatie a unor spectatori. 

— Aceste rezultate se extind, cumva, şi prin- 
tre- produc3tori? 

— De ce s3 nu spunem c3, din pöcate, da 

— Cum se manifest maladia? 

— Exact ca İn cazul şi ca İn replicile unora 
dintre spectatori : ,,Dar ce vor spune ceferiştii7/", 
"Dar ce vor spune medicii sau avocatii 71" Or, 
aşa cum bine se ştie, acesta este un fals punct de 
vedere, pentru c3 arta nu face statistici profesio- 
nale cu valoare de fişier sau de radiologie socio- 
logici, Arta şi filmul indeosebi, filmul de actuali- ” 
tate implici, in primul rfnd, conflict, un conflict 
adevörat, puternic. lar conflictul nu are cum si 
prind3 contur cİnd” cutare sau cutare profesie 
devine un tabu, chiar dac3 nimeni nu intentiona 
si atace o profesie anume, ci doar caractere, tare, 
stüri de spirit... 

— İn afara tabu-urilor profesionale, ce alte 
preludeciti ati intilnit? 

— Existi, de pildö, alergia fati de aşa-zisa 
"problematica minor", İn momentul in care te 
ocupi de dramele unei precupete sau ale .unui 
frizer sau ale ünul portar, intri automat Tntr-o 
zona etichetati drept .minor4", intr-o concep- 
fie.., 

— $3 zicem dogmatic3. 

— Mici mücar, 

— Funcçionöreasc3, 

— Birocratico-functionareasci — o conceptie 
care mösoar3 valoarea şi eficienta unui film prin 
ponderea socialö a personafelor şi gradul fn care 
ele sint reprezentative pentru” categorii cit mai 
mari de oameni — dac£ s-ar putea, chiar pentru 
İntreaga societate, vüzut3 global, prin ochelarii 
respectivului functionar, 

— Care este rezultatul? 

— Rezult3, fn practica scenaristici şi chiar in 
ceea ce apare, uneori, pe ecrane, nişte mici isto- 
rioare amoros-moralizatoare, Eu le numesc mic- 
burgheze, fiindci se pot produce in orice tarö de 
pe glob, oricind, farö sü intereseze totuşi efectiv 
pe cineva, fiindci sint fabricate din birou, potri- 
vit unor scheme abstracte, in care -nu 1ncap nici 
succesele, nici tarele, nici problemele caracteris- 
tice orİnduirii socialiste, 

Sİ i existi un aspect, legat tot de efortul 
de con e a unei şcoli nationale de filmi Dupa 
cum foarte bine ştim, de citiva zeci de ani, se fac 
Tn lume cam 3000 de filme anual, Am impresia cü 
nu existi modalitate cinematografica — sub ra- 
portul limbayfulu) — care s3 nu fi fost, pin3 la 
ora: actual3, descoperit3 şi epuizat3. 

— Adici nu se va mai descoperi nimic nou? 


— Ba da: casetofoane, videocasete, film in re- 
lief ş.a.m.d. Dar İn materie de limba/ cinemato- 
grafic — incepind cu verismul, expresionismul şi 
cu toate cürentele aproape toate formele posi- 
bile, am impresia, au fost experimentate. Contri- 
butia noastr3 esentiala şi realmente interesanti 
ar tine de cantitatea de adevür, de adevür specific 
continut in filmele pe care le realizam, Atft şi 
nimic mai mult: “Pretentiile de ,.limba) cinemato- 
grafic nou" mi se par cam deplasate, 

— Aş indrüzni s3 v3 contrazic. Mie imi vine 
s cred ci in urmötorii 15 sau 30 de ani vor apare 
in cinematografie tot atitea curente, şcoli şi 
formule estetice — noi, inedite — cite au ap3- 
rut şi in precedentii 15 sau 30 de ani. 

— Da, dar ele nu vor face — pe planul limba- 
iului — decit s3 repete ceca ce am mai vözut. 

— Va referiti poate la elementele tehnice, 
care çin de alfabet — fiindc3, intr-adevar, de mii 


——— 


linga noi 


- — Scenarille 
de actualitate 
nu prea apar — 
cind apar, nu prea 
intrü in productie, 
iar ecind inirü, 
nu prea sint bune 


e X 


Mulli seriitori 
talentati 
nu cola boreazd 
cu cinematografia, 
iar cind colaboreazd, 
lucreazd 
sub nitelul lor 


de ani, literele alfabetului au ramas, numeric, 
oarecum tət atitea şi chiar aceleaşi. Asta nu in- 
seamn3 ins c3 literaturile, stilurile, curentele 
İiterare — noi vorbim de artöl — nu sint intr-o 
continu4 inventie. 

— $e inventeazi, repetindu-se. Mai precis, eu 
vreau sü spun c3 la ora actuala limbayul cinema- 
tografic e un teren inchis. 


— Cred cü vi asumati un oarecare risc, Acela 
de a sustine un anumit dezinteres fati de limba). 

— Nu, cituşi de pufin. Eu vreau sü vö spun cü 
limbaful necesar pentru exprimarea unui anumit 
adevür cinematografic ?l vel gösi İntotdeauna gata 
cataloğat. Nu va trebui sü faci nimic İn aceasta 
directie, decit sü cunoşti raftul, 

— ..Poate il vei gösi, uneori, in tine insuçi — 
doar fiecare artist este un unicat. : 

— Dintr-un singur punct de vede 
lor pe care vrea s3 le transmitö, 

— Eu aş spune din toate punctele de vedere. 

Nu € adeviürat. La ora actuali, limbalul 
cinema ific — şi me: mödul in care se face 
mizanscena, modul in care decupezi, modul 1n 
care mişti aparatul, ritmul İn care se desf3 
mişcarea İn -cadru, culoarea, atmosfera pe care 
o realizezi — toate acestea se poöt oricind füca- 
dra İntr-un anumit tip de. cinema, deya existent., 

— Dar niciodatğ, la un artist aütentic, sinteza 
acestor elemente nu va repeta ceva ce a mai 
existat, fiindci fiecare creator le unificü intr-un 
anumit fel şi obtine un produs cu totul nou, un 
stil nou 

— Un stil nou, nul 

— Nu numai nou, dar si unic. 

— Unic. da, dar nu nou, De pildi, am 
nişte similitudini Toarte interesante İntre “Moa 
tea la Venetia” şi , Doamna cu caüfelul”, pentru cd 
Visconti insuşi a Tost nevoft s3 se foloseasci de 


a 


ceva ce s-a mai fücut in film, prin modul cum a 
construit cadrul, prin efectele artistice scontate, 
prin rolul pe care-l au ritmul, pauzele, ş.a,m-d, 


— Mu cred ci ne putem İntelege asupra aces- 
tui punct, Propun s3 ne intoarcem İa pfima 
parte a ideii dumneavoastr3: necesitatea unei 
mari cantitöçi de adevir. : 

— Asta Tnseamni sü ne İTntoarcem la discuta- 
rea tabu-urilor. De pilda, existi credinta cü dacü 
o İucrare tipöriti e cititi de 50.000 de oameni, 
ea ar fi mai putin ,nociv4", pe cind un film, fiind 
vüzut de 5.000.000, el trebule s3 aibi cu totul 
alt statut. El, adici n-ar putea sö spunü ceea 
ce spune un roman. Convingerea mea, pe care 
mi-am Tntarit-o prin realizarea filmului :,Puterea 
şi Adevörul" este 1nsi cü, astözi, orice fel de 
aspecte şi probleme ale actualitüfil, oricft de 
spinoase, pot fi abordate Tn filme, cu o singur3 
conditle: aceea a pozitiei de pe care İle abordezi, 
Totul depinde de aderenta artistului la societatea 
in care trileşte, de angayarea politic3 a scriito- 
rului, a regizərului, a tuturor colaboratorilor lor. 

— Cum s-ar putea ciştiga, practic, mai mult 
teren de adevir in cinematografia noastr37 Prin 
cine? 

— İn primul rind, prin atragerea masivü cütre 
cinematografie a celor care au fost pina acum 
indepirtati datoriti nepriceperii şi anume seri- 
itorii de toate generatiile. Şi acesta pare un loc 
comun, pe care toata lumea il ştie, dar care prac- 
tic rimine un simplu deziderat. Eu in$eleg prin 
aceasta un sistem organizatoric foarte precis, in- 
stitutionalizat. Cu exceptia citorva scriltori care, 
e ani de zile, fac sceharii, foarte multi seriitori 
talentati, care s-au afirmat fn diferite specii ale 
literaturii şi publicisticii, nu colaboreaz3 cu cine- 
matografia, iar atunci cind colaboreazö, İucreaza 
totdeauna sub nivelul for. Şi lucreazi sub nivelul 
for fiinde3, din pöcate, İndrumarea şi məodalita- 
tea de lucru şi de aprobare a scenariilor sint Tnc3 
deficitare. 

Tn al doilea rind, trebule sü se İnyeleaga ca fil- 
mul de actualitate nu se poate afirma prin /incer- 
cöri izolate, nu poate evolua cu cite o singura 
İucrare pe an in fiecare zonğ tematica, distribulta 
statistic. E nevole de grupiri compacte de filme 
care si atace frontal, concomitent, aproximativ 
aceleaşi directii tematice, oarecum açeleaşi  me- 
düi, o ideatle apropiat3. De pildü, faptul c3 fil- 
mul ,Puterea şi Adevürul” a fost prezentat 
izolat İn fata spectatorilor İ-a handicapat 

— Dac3 el ar fi fost precedat sau insoçit şi 
de slte productii cu ambiğii similare, ati fi obçi- 
nut probabil dumneavoastr3 inşiva mai mult, 

— De acord, Poate n-ar fi trebuit ca acest 
film sü fie atit de cuprinzütor, intins pe 6” pe- 
rioadi de 20 de ani, 

— Prea multi istorie? 

— Prea multö — analiza noastr3 ar fi fost mai 
profund$3 dacü ne opream doar la un anumit mo- 
ment. 

— Ati fi renüntat İla expozitie, İz explicatii 
şi sublinieri. 

— Sigur. Or, acest 
facem, datorit3 
tii acestei experien 

— Dar, in afar3 de depişirea unor tabu-uri, 
in afar3 de definirea clar3 a unei pozitii de prin- 
cipiu faça de fenomenele contemporane, ce anu 
me mai conditioneaz3 inaintarea noastr3 in zona 
filmului de actualitate. Am vözut multe scenarii 
curaioase, dar deficitare şi vulnerabile prin con- 
structie, prin naivitatea, prin relativa superficia 
litate chiar in elaborarea əlimbağului 

— Sint de acord cu cesea ce sp 
Tnsi de dezvoltarea individuali a fie eator. 
Pe vremea lui lon Heliade Rödules spunea 
“Serieti böleti, numai serietil" Realizarea unei 


Asta tine 


insa posibila prin simpla incurağare ,in alb” a 
realizatorilor, ea nu e legata doar de gö 
subiecte şi de profesionalizarea producetorilor. 
E, fn primul rind, o citestiune de maturizare 
artistica şi de forta ideaticü a regizonilor 


Valerian SAVA 


scuzati, va rog 


Actooeriil 


Pare3 am citit o istorie cu un poet şi 
un matematician, Poetul vizita un centru 
de calculatoare electronice, din alea care 
execut3 mil şi zeci de mil de operafiuni pe 
secunda. Matematicianul, marele savant, 
voind sa-i facA o demonstratie poetulul, 
poate o placere, poate vola sö-l ululasca, a 
cerut si i se propunaun calcul pe care sa-İ 
introducö in computer. Poate a intrebat 
senin: .Cİt fac unu şi cu unuf" Savantul, 
se spüne, a römas cam Tncürcat, o bun 
bucati de vreme. — ,,Aşa cevaun computer 
nu ştie..," 

N-aş putea s3 mai spun cu exactitate ce 
s-a İntimplat dup3 aceca. Dar nu e prea 
greu sö:ne imaginam: 

Matematiçianul: — E prea sımplu... Nici 
nu trebule demonstrat, se $tie..- 

Poetul: — Nu se ştie nimic. Orice: se 
Cüvine si fie demonstrat. Mai ales unuşi 
cu unu, €it: fac? 

Matematicianul: — Dar asta ştim de 
cind am inceput s3 ne deosebim degetele. 
Un -deget şi Tncö un deget fac... 

Poetul: Si nu-mi $puneti cü fac döuğ 
degete, pentru cü nu cred. Arütati-mi de 
ce? carg e misterul acestei Tmpreunar17 ce 
se, petrece ? ce se sehimbi ? ce calitate inte- 
rioarü a lucrurilor? 

Matematicianul, simtind: pe ündeva c3 
şi-au inversat rolurile, s-a aratat pltetisit... 
— Nul E pres simplu. De ce s5 fie demon- 
sirat? 

Mi-am amintit de intimplarea aceasta, co" 
ocazia filmului rominesc :.Puterea şi Ade- 
vürul”, 

N-are legötura neapirat, dar, putin dupü 
aceea, eronicarul uncei reviste saptiminale 
a scris cğ interpretii filmului , Puterea şi 
Adevörul" sint strüluciti pentru c8 regi- 
zorul i-a İ3sat s3 ioace cum au vrut ci, 
Actorii sint realmente stralucifi. 

Astfel mi-am amintit de o alti istorie: 
Era prin 1948—1949. İn oraşul Tn care 1o- 
culam se fafiintase o orchestr3 simfonic3, 
Diriiorul era tinar, ambitios, dar cam inci- 
piffnat şi, inevitabil, s-a car tat cü ün acti- 
vist. Activistul, İncapöftlnat Şi el, a vrut 
s3-l dea afarü pe diri)or. Atunci, un alt 
activist, cu muncü de: rüspundere şi mai 
mare, a İntrebat:: ,,Bine, dar .cine dirlicaza 
orchestra?" — Celölalt a röspuns textual, 
am fost de fati : .,Muzicantii nöştri sint atit 
de buni Tnelt bot cinta şi singuri..." 

Chestie simpl3, “care n-a” mai” trebu it 
demonstrat3.  Orchestra simfonica nu a 
putut cinta für3 dirilor, chiar dacğ s-a İn- 
timplat un caz, la moartea lu: Toscaninr. 

Orice cititor se poate intreba: de ce o 
demənstratie atit de pe dup3 piersic, şi 
atlt de lungö, din care 5A rcissi, banal, 
ignoranta unut cronicar? 

De fapt, nu meritü, E atit de simplu. 
Actorul de film şi regizorul de film sint 

"te de la o mfnü, Pot exista şi 
separat, dar İmpreuna formeazi un fel de 
alehimie mi oas3, o: calitate spirituala 
artistici, nou3 ylaturat, İntr-un pro- 
ces atit de compl ca adunarea lui ünü 


şi Cu unu. 


n computer nu se aven- 
eauna. s3 demonstreze cit 
Dacğ fac, prin abatere, 
face de ris1 
Mircea MUREŞAN 


— —————————— 


cəntit nloştri sint atit de büni incit 
bot cintu şi: singuri:? 


de ce merq 


Gusturile 
trebuie nu numai cunoscute, 
ci şi formate 


Filmul nu este doar deconectare, 
functia lui rvecreativü este 
totuşi o necesitate 


Suecesul multor filme proaste 
nu inseamnü intotdeauna cü 
publicul e atras de filme proaste 


İnseamnü ed ceelelalte filme 
(,bune““1) 
nu ştiu sözl atragü 


Prezenta filmului in educaçia şi, 


chiar, in viata cotidiani a tinere- 


tului contemporan, precum şi. prezenta tineretului in film, au devenit 


douğ coordonate ale relatiei dintre 


cinematograf şi societate, atit de 


des invocate şi analizate incit au intrat in conul de umbr3 al banaluılui. 


Generağia dudio-vizuala 


Nenumarate anchete de opinie şi 
cercetöri de peste hotare şi din tara 
noaströ au evidentiat ponderea pre- 
dominantü a interesului tineretului, 
mai ales al adolescentilor, pentru 
film, atit İn comparatie cu alte acti- 
vitöti culturale şi recreative, cit şi ca 
preocupare İn ansamblul timpului 
liber. , Generatie audio-vizuala", mo- 
delatö de caracteristicile noi ale ,ga- 
laxici post-gutenbergiene” (Mc Lu- 
han), tinerii secolului nostru, cres- 
cuti la şcoala filmului şi a televiziunii, 
se dovedesc prin variate aspecte ale 
formatiei, universului şi intereselor 
lor, apartinind mentalitötii produse de 
ceca ce G, Cohen-Seat denumea 
"iconosfer" — mediul de existenti 


instituit de sentimentele de partici- 
pare şi identificare cu spectacolul 
vizual, Dintre cercetarile facute la 
nol, putea invoca studiile publicate 
İn volumele de psihologie şi sociolo- 
gie a culturii de 
simpozionului ,Tine 
dia", publicate de Centrul de 
töri pentru problemele tinere 
İn volumul cu acelaşi titlu. Nur 
anchete şi studii reliefeaz£ priorit 
breferintelor tineretului pentru 
chlar İn comparatie cu 
3 .Psihosceiclogla cülturii de mas 
ştiintifici, Bucureşti, 1968 Co: 


sociologia culturii de masA", Ed, Acasemici 
R:S.R. — Bucüreşti 1970, 


spre a nu mai vorbi despre lectur3, 
teatru, muzic35. İntrucft aceste date 
sint publicate, voi adauga doar unele 


£ Vezi Ştefana Steriade — ,Cinematogra- 
ful şi publicul sau", İn vel,  Psihologia 
culturii de mas", Ed. Ştiinti fica, 1968, 
pag, 168 şi Maria Demeter: ,Repercursiuni 
for mative ale televiziunii şi cinematogra- 
fului asupra şcolarului mic şi adolescent”, 
In vol, ,Tineretul mass-media", pag. 103 
şi urmatoarele, 


659Ç preferi filmul: 


elemente suplimentare, confirmind 
aceleaşi situatii şi tendinte, relevate 
İntr-o anchetö efectuati de Centrul 
de cercetari pentru problemele ti- 
neretului, ancheti fn curs de definiti- 
vare şi publicare. İn investigatia coor- 
donatğ de C. Sehifirnef, privitoare la 
adolescenti şi teatru, optiunile pentru 
film se prezinti dupaü cum urmeazö: 


bo 


2497 prefer3 film şi teatru, 
109Ç prefer3 teatru, 
din aceeaşi ancheta refese ci in timp ce: 
media anuala de frecventare a spectacolelor de teatru este .—2, 
media lunarğ a vizionörfi de filme este de 2—3, 


(Eşantion : 1223 elevi intre 14—18 
ani din şcoli de diferite tipuri din 
Capitalö, in anul şcolar 1969 —1970). 

O concluzie se impune, aşadar, cu 
evidenta: predominant ca interes İn 


lumea tineretului, filmul trebule sü 
satisfacö inalta investiturü educativd 
şi socialü ce-i este conferitü brin op- 
tiunea voluntard a tineretului. 


Uimirel Doar 6?£ vor filme de dragoste 


O cale spre o mai bunaö İntelegere 
a posibilitatii practice de satisfacere 
a acestei cerinte ne-o ofera acele 
investigatii care, depaşind simpla 
statistica a ponderii interesului pen- 
tru film, Tncearca sa desprinda mo- 
tivatia acestuia, De ce merg tinerii 
la film? İn ce consta forta irezistibili 
de atractie a acestuia? Ce optiuni mai 
precise — de tematica, gen, reali- 
zare, etc, — explicü preferinta ge- 
neral3 a tinerilor pentru cea de a 
şaptea arta? Sint intreböri carora 
cercetörile — prea putine şi prea 
putin concludente — le dau röspun- 


suri incomplete şi, uneori, divergente., 
Multe relevi corespondenta dintre 
specificul psiho-social al tfnürului, 
mai ales seftea sa de actiune, dinamis- 
mul, nevola de prolectare şi identi- 
ficare, pe de o parte. Se aduc ca 
argumente, in acest sens, preferintele 
tematice sau de gen ale tinerilor pen- 
tru filmele istorice, de aventuri, de 
rözboi, politiste, etc., İn general 
pentru filmul de actiune. 

İntr-o cercetare facuta in rindul a 
170 elevi din clasele V-VIII ale unei 
şcoli generale sateşti, loan Cerghit 
gösea ca preferinte actuale: 


420 ?/Ç preferi filmele istorice 
17,4 9/, prefer3 filme de rüzboi, 


12,5 9Ç prefer3 filme de aventuri, 


10,5 9Ç preferi filme de dragoste, 
8,5 9 prefer3 vvesternul, 
7,7 9Ç prefer3 filme politiste, 


2,0 ?Ç prefer2 filme comice. 
Ca preferinte de viitor : 
30,3 9£ vor filme de rözboi, 22,9 9£ vor filme istorice, 
21,5 9 vor filme de spionai, 8,8 9£ vor filme de aventuri, 
69Ç vor filme de dragoste, 5,3 9£ vor filme comice, 


3,8 vor vvesternuri, 2,892 vor filme ştiinçifice" 


eba in ce mö 


autori occidentali atribuie aceste pre- 
ferinteale tinerilor viclenteiambiantei 
politice şi morale (H. Marcuse), alfil 
(H. Fromm) gösesc explicatii predo- 
minant — psihanalitice, referindu-se 


filmului 
“Tineretul 


İstorie 


CE VOR TINERİI? 


Aventurd 


. : — / 


Dragoste 


Comedie 


Science-f iction 


12 


L 
: 
l 


ema"? 


la stüri de frustratie, complexe etc.? 
indiferent de caracterul şi iustetea 
unor asemenea analize, ele relevi 
sbecificitatea motivatlei İn rabort cu 
condişille sociale şi culturale respec- 
tive. Este, cred, incorect s3 afirmim 
c3 generatia contemporani, 1n ansam- 
blul ei, este mai fnclinatö spre filmu) 
de violenti decit cele anterioare. 


Oare seriile filmelor de groazö di- 
naintea ultimului rözboi mondial n-au 
avut destul succes la publicul tfnör? 
Nu: este, poate, mai semnificativi 
creşterea interesului tinerilor de azi 
pentru filmul-dezbatere, pentru fil- 
mul-document sau chiar pentru fil- 
mul de anticipare? 


Filmul, ca o plimbare in der liber 


İn general, orice caracterizare la 
nivelul generatiilor riscü s3 sürö- 
ceascü complexitatea fenomenului, 
sü-l schematizeze, reducindu-l 1a un 
adevör sörac sau , chiar, la un neade- 
var, De altfel, adeseori, investigatiile 
privind relatia dintre tineret şi film 
(Şi nu numai aceasta) pöcitulesc 
printr-o asemenea tratare medie, 
statistic3, 

De fapt, orice considerare a tine- 
retulul, inclusiv a atitudinii fati de 
film, ar trebuf 52 tin3 seama de -doud 
elemente: a) de unftötec .fn varietote 
a acestei categorii, incluzind -tineri 
din -mediul urban şi. rural, şcolar şi 
muncitoresc, de diferite profesii, nive- 
le de pregötire, gusturi şi preferinte 
etc: b) de procesul devenirii sale, de 
continuitatile şi discontinuit3tile spe- 
cifice transformarilor profunde care 
se petrec İn aceşti ani de formare, 
informare şi afirmare. Existi oare, 
Tn fapt, tinürul ,,mediu ale cörui 
caracteristici ar defini o masi omo- 
gen3? Şi, apoi, rimfine oare tinörul, 
la diferitele virste, acelaşi? Nu, nu 
existi o asemenea abstracfie şi nici o 
asemenea fixitate, Tineretea İnseamni 
prin excelenti diversitote şi dinamism. 
Negind omogenitatea absoluti a pu- 
bliculul tinör, nu putem si nu obser- 
vam cü prin diversitatea situatiilor 
concrete se: afirmö, totuşi, unele 
caracteristici predominante. 

Generalizarea şi prelungirea şcola- 
ritatii, creşterea nivelului de cultur3 
al tineretulul, in care se include şi 
faptul ci cea mai mare parte a actualei 


generatii, spre deosebire de cele 
precedente, a fost formatd, din copi- 
İirie, la ,ışcoala imaginii"“, toate a- 
cestea au drept consecint4 o r/dicare a 
nivelulul general de interes şi de recep- 
tare a fenomenulul filmic, dar aceastd 
creştere nu İnseamnö o ühificare me- 
canic£ a gustulüi şi preferintelor, ci, 
dimpotriv3, o diversificare crescut3 a 
acestora, Un nivel de culturü mai fnalt 
inseomnö nu uniformitate, ci varletate, 
Dar daci Şi aceste concluzii se impun 
a fi verificate şi, eventual, amendate 
prin.stüdii Viitoare,z-“cu at?t mai mult 
credem  c$ se impüne “corectarea 
acelei concepfii care reduce interesul 
pentru film al tineretulüi doar la 
functla delectiyö, la rolul  recreotiv, 
Nu pentru cü acesta n-ar İuca un: rol 
important in motivatia vizionörii fil- 
mului, ci pentru cü numai prin fnte- 
legerea İntregului evanfal Teal “al 
motivatiilor, aspectul delectiv poate 
fi /ust interpretat, 

Mai mult decftt in orice alti arta 
(poate doar cu exceptia muzicii 
uşoare), in cazul filmului — structura 
aşteptarilor publicului relevi o pon- 
dere important a funcfiei de recreere, 
destindere, deconectare, amuzament 
etc. Nu voi repeta adevörul bine cu- 
noscut c3 sensul esential al filmului 
ca arta şi instrument educativ nu este 
acesta, dar vol sustine c3, pentru 
individ, ca şi pentru colectivitate, 
inclusiv pentru tineret,  funct/la re- 
creativ a filmului este o necesitate tot 
astfel ca o plimbare 1n aer liber sau 
sportul sau conversatia, 


Sintem conditionoti de ,Piota filmului” 


Pasiunea — nu numai a tinerilor, 
de altfel — pentru filmul deconec- 
tont nu este aşadar de plins, nu tre- 
bule sa prilefulasc3 constatöri alar- 
mante şi-alarmate. İn acelaşi timp, 
ea nu trebule, desigur, sü devini 
unica motivatie a adezlunii tinörului 
fati de film, ceea ce din pöcate se 
intimpli in multe cazuri, mal ales din 
lipsa unei educatii generale şi filmice 
adecvate a tinerilor spectatori. Cöci 


selectia repertoriulul, preferintele 
pentru diferitele genuri ale filmului, 
tipul prolectiei şi a identificüril sint 
indici esentiali ai definirii personali- 
tötil, ai nivelului de cultur3 şi aspiratii, 
chiar ai maturizöril, 

De altfel, un argument concret fn 
ceca ce priveşte functia educativi 
pe care tinerii o recunosc filmulul, 11 
putem desprinde din analiza preferin- 
telor lor fati de film : cred cö, fnainte 


de orice, tfnörul simte nevola duten- 
ticitötii, nu numai c3 mu-i repugnü 
epicul şi, ca atare, conflictul şi solubia, 
incluzind un adevir de viat3, un 
exemblu, uh 1ndemn — adicü o fa- 
bul3 cu morala ei, ci, chiar el aşteapti 
de la film aşa 6eva: dar o conditie ca 
filmul sö fie educativ şi nu didağti- 
cist, moral dar nu rforalizator — 
este. autenticitatea, Subliniez aceast3 
preferinti a tinerilor, pentru cü am 
impresia cö unil creatori-scenarişti 
sau regizori — confund3 autentici- 
tatea cu lipsa programaticü a unui 
adevür şi a unei demonstratii , in afara 
unei idei de care realizatorul vrea sö-İ 
convingi pe spectator, nu cred 1nsü 
c3 poate exista o autentici infatişare 
a realitatii, ci doar gratuitate sau am- 
biguitate. 

“Oalt3 preferinti atinerilor priveşte 
atitudinea nu fat de film ca unicat, 
ci fati de film ca prezent3 culturalğ 

lobal4: tinörul doreşte si aib acces 
a filme cİt müdi varlate ca gen, stil, 
epoci etc, $coali a vietil şi eticii, 
mifloc de informare şi formare, diver- 
tisment şi lume .a visului — filmul 
poate satisface tinörul numai daci 
diferitele sale intruchipöri partiale 
converg spre o asemenea prezenti 
generala, polivalent3. 

Cit priveşte evolutia acestor ten- 
dinte, nu mü fndofesc cö preferinfele 


tinerilor vor merge spre filmul al 
cörui dramatism va rezulta mai ales 
din ciocnirea ideilor şi caracterelor, 
spre filmul-dezbatere. 

Este insi un fapt evidentiat de a- 
semeni de numeroase studii, cü orien- 
tarea preferintelor tinerilor fati de 
film este ,conditionatd" atit de carac- 
teristici generale ale educatici lor, 
cit şi, mai direct, de İnsüşi ,.piata 
filmului", 

Desigur, frecventa publicului, ma- 
tur sau tinör, la anumite filme este, 
in cele din urmğ, indicatorul cel mai 
precis o lsituo)i€i de fabt a breferinte- 
lor la ün moment det, Dar aceasta 
nu spune nimic sau aproape nimic 
despre motivotio acestei optiuni şi, 
ca atare, nici despre tendinfa ei. 
Oare de cite ori s-aanalizat raportul 
dintre frecventa publicului la un anu- 
mit film in raport cu celelalte filme 


“intre care opteazi spectatorul? Pre- 


zenta unor filme proaste sau mediocre 
sau greoale sau neinteresante nu con- 
tribule oare la , presiunea" pentru 
anumite alte filme? Nu se intimpla, 
oare, ca spectatorul 63 aleagi un 
film nu pentru c3 ştie ceva despre 
acest film şi vrea in mod special sa-İ 
vad3 ci, mai ales, pentru c3 nu vrea 
sau nu e atras de celelalte filme ce 
ruleaz3 in acelaşi timp? 


—..2———.-...0...0uuunsi 
Nu ,consumetor posiv de imagini“, ci participant la dialog 
——-———..2........-......uubuubnuu nl 


Toate acestea nu au, desigur, pre- 
tentia de a concluziona asupra proble- 
mei relatiei dintre film şi tineret — 
problemi cörela cercetarea ştiinti- 
fica şi actiunea practici 1i ramin da- 
toare, İnci, Tn mare mösur6. Ele se 
vor numal un nou apel la intensifi- 
carea preocupürif factorilor culturali 
şi obşteşti, a şcolii, a studiourilor de 
filme, a Asociatiei cincaştilor, a presei, 
precum şi a institutiilor de cercetare 
in vederea: 

a) intensificörii cercetürii raportului 
comblex dintre tineret şi film. Cöci, 
dacaü este, desigur, imbucur3tor sü 
constatim prezenfa fn ultimii ani a 
unor preocupöri in acest sens, este, 
totodati, Tntristitor sa observüm 
insuficienta lor cantitativ3 şi calita- 
tiva, Or, a devenit axiomatic faptul cö 
o politicd cinematograficü nu se poate 
İntemcia decit be cunooştereo, prin 
mi /loace qutentice, obiective, deci 
şt/intifice a breferintelor şi dorinyelor 
redle ale publicului in general, ale 
celui tinür 1n special, far3 a neglila 
totodatö cü un alt temel il constituie 
precizarea  unor oblective educative 
şi estetice ale acestei politici, cöci 
interesele, preocupürile, gusturile tre- 
bulesc nü numai cunoscute, ci şi 


for mate, nu numai fnfelese, ci şi orien- 
tate şi, uneori, chiar cregte. Este ne- 
vole, deci, de studii de amploare, 
pentru a defini adevürata structur3 
a nivelului de pregötire şiİ aspiratii, 
al aşteptörilor tinerilor fati de film, 
al influentei acestula in edücarea 
tinörului etc, Se impune s3 trecem 
de la prea multele afirmatli fücute 
in numele tinerilör sau despre tineri : 
,aceste filme plac", ,acestea nu", 
açestea sint bune cestea nu" — 
fa o cunoaştere ştiinşifici şi, pe baza ei, 
la concluzil eficlente. 

b) conştientizarea educatici filmice 
(realizati in prezent mai ales spontan) 
prin programe adecvate nivelului de 
intelegere şi cadrului de realizare: 
in famille, in şcoalö, in grupurile de 
tineri, in institutille culturale: intro- 
ducerea in şcoalö a notiunilor elemen- 
tare de culturğ vizuslü pentru deprin- 
derea ,abecedarului” imaginii şi con- 
tinua perfectionare in acest sens, Tn 
primul rind prin practica fotografici 
şi a filmului, dar mai ales pentru 
obişnufrea tfnörului de a se considera 
nu ,consumator pasiv de imagini", 
ci participont la diologul filmic. 


Dr. Fred MAHLER 


Filme moralizatoare 


CE NU VOR TINERİII? 


İntrigi false 


Rezolvöri facile 


(Desene dübd LA POLOGNE"") 


duz mı 


A... 


ma. 


ce idei . 
de filme avefi 


Multumind celor care au participat pina acum, 
inchelem publicarea raspunsurilor primite de la regizori, la Tntrebarea: 


CE IDEl DE FILME PROPUNETİ SİHFMATOVKA NOASIBE: 


ş R i 
inceput 
fata 
s4 se cunoasci şi 
ə.a afli ci 


Toti, in afar3 de unul: cetul cei 8 
sd El nu vr u nu poate destul de cir 
s 5 despart3, nu atit de bi ria, de altii, ince 
cit m cal, prietenul lui de o viati. sü se aprop 
Deşi, logic, el intelege schim 


Hans € töran c a şi el, c are nevas- 


b 5 : Tntelege cü nu putem ramine tü şi patru copii ca .. el, cam i 

MOLDOVAN: biridi, c4 transformarea tirgulu acecaşi pörere despre absurdi- 

d : 2 : Tn oraş e bungü, e utili şi frumoasğ. tatea acelui razboi, acecaşi dorinti 

Visez . . Logic, dar nu cu sufletul. De aici ntoarce cit mai degrabi 

fi 3 5 : o serie de situatii comice, roman- lia lui, Se fac sehimburi in 

la eTiganiado, tice ,lirice, po oetice, care culmi- naturi — şocolati pe porumb 

3 neazi cu i copt - alcituteşte o echipi 

la 4Pinteop, nostru, intr fotbal — ca s3 mai treaci 8. 

: “ -. muzeu, eir pul — se convietuleşte adici 

la i paşnic, pe un fel de oazö, departe 
3 - de furia rizboiului, Rözboiul exis, i 
4Ültimul bir?am, t3 doar in cüştile telegrafiştilor ı 

şi cüştile acelça brifesc veştea 

uperii frontulül, ördinul pentrü 

cel patru römani de a int toarçe 

ele, ördinul pentru cei patrü 

İ ni de ,a nu pörasi pozİtla" 

İ k ( comandamentul german pa 
İ “ p — cu u mor... salvat in mare grab i 

İ n-am afuns inca...) Patru cont ace cei 8 oafneni care, practic, 

n-au nimic de imparfit, care au 

apucat s3 tr3iasci omeneşte şi 

grofi se pling guve "ulul cü dintr-o dati ina- 

Pintea le strica holdele cu maşi- ş 

nile lui zburatcare, trase de cal... omenescul dir n ndesc şi la un film 

ÖTİ) Pirerile despre el sint foarte im- ciştige Tntotd pornind de la nuvela lüi loan Gri- 

R $ ür unif Spun cü a Tost ofiter lentei. Un fi "Cealalti moarte" şi 


,  frecut “a haidüci, rüzboi, pentru ” — de mult — cu ideea 

alti ca-ar fi facut gimnasiul şi cü pe un cfm un film dup3 , Tigania: 

Pintea". era un om lumi ə altii əə fi doua mir acasta din hur (ns3 

z. icüt halduc... riene: "ə ŞERRMDA yüz ər 

t pür “ “ tru primul grup patru g decit ci doresc 
far fac, ca visez la 


mi se 

3130 anume 
ine mai real, 
din legenda. 
e Pintea nu 
t, ci mai 


o rafinöric, 
societatil Tc 
tra, € putin pr 
bombardata vre 


am 2 
balade şi 
İocuri, am 
Aşa am de 
azi  foarte 


ci e pentru 
la care n-am 


oameni “ a at din famillia 
nesfirşiti despre el, 1) a Horia , Cloşca 
locürile pe undea trecut — .p ” . 


lui Pintea”, locul unde a 
Pintea, ..fintinü Pintii" : .şatra 
Pintfi” ...Pe cind ne aflam in başə 
pectte, s-a publicat in ziarul din 
Baia Mare o not İn çare 


1ra”.....—.— nn ıı" 


spünea c3 5 n film des 
Pintea şi s 
locurile a 


imediat 


Gheorghe 
NAGHI: 


Idei avem 1 
Patr .. 
:Pat duruma, Pan mportanı e 
iunea: plasatA İn- sd nu rüömind 


el de provincie, ün fel “ 
tur3 din temelli, 1n sertar 
İa o viati nouü: 
ileşte acolo ün combinat, 
blocuri, se darima tre- 
ieşte viitorul, E 
İn acest viitor, care 
e trece .pr : 
fi inlocuiti cu ta 
ii işi pir3sesc ocupatia de-o 
i de alte meserii, 


— . .— 


filme: ,Ultimul 


gende 
nu-l 
finalmente 


Colina nözuinçelor İmplinite 

ul dir İe concursuri 
raliul nal al smir- 
Belgia", Romainia cfş- 


tiga locul intfi cu turismul de te- 
ren M-461. Acest mare succes 
vorbea lumii intregi despre un 
popor care se intrecea pe plan 
international. Faima celor ,,Patru 
roti” era realizati şi pregötiti 
de nişte oameni care şi-au propus 
sü faci totul pentru a fi...campi- 
oni, Eroul principal, directorul 
uzinei din C. Muscel, spunea: ,nu 
ştiu ce-a fost mai greu pentru noi, 
sö realizim primul autoturism ro- 
münesc ori sü creştem oameni?“ 
Deci Tn spatele acestui succes 
exista, existi o poveste a unor 
oameni pe care noi din afarü 
nu-i ştim cum arati, nu-i “cuno- 
aştem, nu ştim ce gindesc, ce 
idealuri au, prin ce anume au 
trecut pe lungul şi obositorul 
drum al viitoarelor succese. Cei 
nou4 oameni şi-au propus -sü 
realizeze un lucru care e unic 
İn lume, lucrfnd zi şi noapte cu 
entuzlasm şi optimism pentru 
a transforma vechea uzinü de 
lacüte şi vermorele intr-o cetate 
a vitezei, Tntr-o trambulini a 


Gheorghe 
TURCU: 


Cel emai acasöv 
m-am simfit 
intotdeauna 

pe törtmul comediei 
satirice şi al 
filmulu: de 
actualıtate 


İn peste douü decenii de acti- 
vitate cinematografica, preocu 
pürile mele au fost legate mai Tn- 
totdeauna de filmul de actualita- 
te, iar cel ,,mai acasa" m-am sin 
$tit in genul comediei satirice. 
Asta face ca din tot ce am reali- 
zat, cel mai mult s3-mi iubesc 
filmele ..Cu Marincea e ceva", 
"O micğ fntimplare" şi chiar şi 
atit de controversatul ,,Castela- 
nii", Cred ci avem dreptul, mai 
mult decit atit, avem datoria s3 
biciuim, prin miiloacele satirei 
cinematografice, fenomenele ne- 
gative care persista İn societatea 
noastr3, fie ele cit de grave, cu 
conditia ca filmul sö fis föcut de 
pe pozitiile socialismului, Eu am 
de gind s3 perseverez. Aş vrea 
sü colaborez İn continuare cu 
seriitorul Sütö Andrös, al cürui 
umor autentic mi-e foarte apro- 
prat. 

İdeea lul, care ar putea fi in 
titulata ,,Omul cu miinile de aur” 
istoria unui olar de mare geniu, 
a çürui pasiune pentru frumos, 
pentru arti se ciocneşte de obtu- 
zitatea unora dintre cei ce-l fn- 
con ioari — cred cü ar putea sta 
la baza unui scenariu excelent. 

“Gindacul Colorado”, o come- 
die $arineasciü savuroas4, ar avea 
ca punct de pornire cİteva pagini 
din tima carte, excelentö, a 
lui Sütö Andras, carte a cörei 


campionilor care sü poata ilus- 
tra forta şi talentul unui popor. 
lati ce spunea despre aceşti oa- 
meni G., Golescu cu-ani in urma: 
ACİt este de des toinic duhul 
romönesc, cind o fi lucrat şi bine 
pregatit". Ca metodi de lucru 
pentru a reuşi sü redam cit 
mai fidel şi verosimil povestea 
acestor oameni-campioni, dorim 
ca filmul s3 fie realizat la fata 
locului, in mi/locul acelora des- 
pre care ne-am propus si vor- 
bim, 

Am decupat şi terminat un 
scenariu ,Corigent la dirigentie” 
un film pentru tineret, o-dezba- 
tere despre etici, despre şco- 
alö, despre parinği şi dragoste. 

...İdei, sublecte sint destul-de 
nümeroase. Pentru c8 existi İn 
noi o preocüpare de a le desco- 
peri, de-a le inregistra. Ceea ce 
consider important, este ca aces- 
tea sü nu ramin idei de sertar, 
subiecte pentru prieteni şi cuno- 
ştinte, ci pentru” marele noştru 
public. 


tradücere İn romiöneşte urmeaz3 
sü aparğ in curind. 

Autoarea dramatic Maria Föl- 
des mi-a propus o idee, de come- 
die care mi se pare foarte atrac- 
tiva, Titlul ei provizoriu ar fi 
"Clara şi huligan Sint intim- 
plri din viata unei tinere ingi 
nere, ,fati de familie buna", 
care din mediul caldut al unei 
"Sere" foarte oraşeneşti, cr ə 
de o bunic3 griyulie şi de niş 

pörinti bine situati, dar care nu 
prea au avut timp si se ocüpe 
de ea, nimereşte in forfota unui 
mare şantier, in miilocul unei 
fümi nof, neobişnuite, la care nu 
e uşor s3 te adaptezi. Aparentele 
İnşalA şi cite un ,,gentleman" sp 
cult, ca sa folosim terminologia 
bunicii, poate fi mult. mai peri- 
culos pentru Clara decit ,huli- 


mare grav 

De foarte mult3 vren 
vrut sö fac o comedie care s3 por- 
neasci de la piesele lui Aurel 
Baranga sau düpü un” scenariu 
scris anume de el pentru: film, 
Cred cğ nu trebuie sö intru Tn 
detalii, toati lumea cunoaşte 
teatrul lui Aurel Baranga. İntre- 
vad in scrisul lui mari posibili- 
tüti cinematografice. 

Sint ani de cind am prezentat 
proiectul ünüi scenariu de come- 
die istorici bazat pe citeva din 
povestirile pline de haz şi auten- 


ticitate ale lui Dominic Stanca 
apörute in volumul ,Hurmuzul 
upinitei", Deocamdats... 

Mö preocupi un film despre 
doctorul Carol Davila, Aceasta 
personalitate, cu totul remarca- 
bila in ştiinta romüneasci, are 
o biografie creati parc3 special 
pentru a fi ecranizata. Doctorul 
Davila mü pasioncazi nü numai 
pentru cü e un ctitor al şcolii 
medicale romaneşti, dar şi pen- 
tru cü prin prizma acestei figuri 
se poate reda, Tntr-o forma deo- 
sebit de captivantü, o perioadö 
esentiali din istoria törii noas- 
tre. Foarte mülta lume a auzit 
de numele doetorului Davila, dar 
foarte putini ştiu cine a fost. Şi 
e pücat, 

Memoria obiectivului, scena- 
riu scris Tmpreun3 cu lünos 5zösz 
dupi nuvela ,Mamaia by night” 
(Mamafa noaptea). Eroul filmulüi, 
este z vq işa fotografic al 
cürui ,aparat" am bolnav: nu 
ise şterg de pe iretini fotografiile 
ficute in ultimii douüzeci de ani. 
Filmul ar putea fi o dezbatere 
pasionant3 despre conştiintö, ca- 
rierism, dorinta de finavutire a 
unor oameni care cindva erau 
cinstiti, de$pre adevür şi spiri- 
tul revolutionar 


Citeod 
simple 


ati povestiri extrem de 


fisticate sint punc- 
al unor filme d 


ö. 


te simpl3 es- 
te şi nucleul scenariului , Vacan- 
$a neobişnuit3” pe care l-am scris 
İmpreuni cu regretatul meu co- 
leg şi prieten, Nicolae Török, 
Ne gösim in lumea plina de 
culoare şi farmec a pdurilor din 
nordul Moldovei. O fetiti de 12 
ani se İntoarce fn vacanti 1n casa 


Dan 
PITA: 

Am in minte 
doud filme: 
4Pantelimoro, 
desbre un halduc, 
şi Padurea, 

o meditafıey 
dar filmele se T. 

nu se bovestesc 


x. 


,Pantilimon", film 
turi şi izbinzi, de 1 
Documenlul minutios al epocii 
1900—1913, Scenariu d 
dupi iniotinallıla din cart 
Mihai Stoian, 

blaiduc, ultimu 
lada, Pantilimon 
el Tnsuşi un doct 
trecerii de la o epoci İla a 
la un secol la altul, Este ul 
romantic dinaintea rözboafelor 
care vor distruge acest roman- 


de padurari in care loculeşte cu 
pürintii, Fetita se armonizeazi 
minunat cu mediul incon/uf3tor. 
lubeşte pdurca, animalele, oa- 
menii care o inconioar3. Soseşte 
acasi şi afli cö tatal ei şi-a para- 
sit familia. Pleaci 1n taina 1m- 
preunü cu amicul ei credincios, 
clinele lup Codru, s3-şi güseasca 
tatal, Drumul o düce İn munti, 
İn parchetele İndepirtate ale 
exploatörilor forestiere. E prima 
plimbare Tn munti, care nu mai 
e idilici, Fetita incepe s3 fie fra- 
mintati de problemele grave şi 
complicate ale celor maturi, Fi- 
lonul poetic se cöntopeşte cu cel 
dramatic. Fetita este pus3 in fata 
unor grele probleme ale viefli. 
Tat4l ci este acuzat de crimö, dar 
fetita nu poate sü creadi in vino- 
v3tia lui. Cu mi/loscele ei copil3- 
reşti İncearc3 sa descopere ade- 
vörül, Aici incepe sfirşitul copi- 
İşriel, Fetita devine un om matur. 
Poate putin prea de vreme, 
ul nu este inci perfect. 
Moartea prematurü a unula din- 
tre autori a İntrerupt o munca 
de finisare foarte necesar3, Dar 
simt posibilitötile filmulüi. Ar fi 
un film cald, poetic, cu mult ade- 
vür de-viat3 şi multa gingüşle, Ar 
fi Tn primul rind un film pentru 
tinereft, dar ştim din experienta 
cü noi adultii sintem primil care 
ne inghesuim la televizor cind se 
dau fılme pentru copil, 

Un lucru foarte important: 
anul ğ İizind o comedie 
de scurt-metra) — un film co- 
mand3, am datdin Tntimplaredeo 
fetiti pe care o cred foarte inte- 
resanta, Mi-a realizat un rol greu 

roape far un efort. Cred 
ci ar fi foarte potriviti pentru 
Anita din , Vacanti neobişnuit3". 

sta cu conditia ca: filmül sa se 
faci repede, Pentru cü daci se 
aşteapti mult, s-ar putea sö 
alungü .copil minune" la virsta 
de azi a lui Shirley Temple, 


. 


tism aducfnd un altul, İntere- 
sant3 evolu$la aventuroasi a aces- 
tui colos solitar, tmpörtitor de 
dreptate intr-o con)unctür3 so- 
iali aparent nemişcat3, De fapt 
pradi a unei prefaceri, Destinul 
acesta dublu al haiduculul (cu- 
vintul supira) şi al epocii sale, 
Tnfringerca simultani şi Tncd 
o dati docümentüul asupra lümii 
acelela, 

“Padurea", scenariu regizoral 
descriind o püdure cu oameni, 
ca un tablou delicat, cu Tntim- 
plari desuete, stranii, fireşti,gro- 
teşti, g”oaznice, O zi de vveek- 


(eontinudre in pag: 90) 


contracimp 


: Sd spunem: 
PIİINILI-PIINE, VINULUI-VUIMN 


Dupü ce la aparitia 
cinematografului (foto- 
grafie Tn mişcare) au 
trecut clipele de uimire, 
de stupoare İn fata spec- 
tacolulut vietii ,adevi- 
rate", prinsi pe o pinza albö, dupa 
ce invöntia fratilor Lumiğre a fost 
impinsa de Möliös pe törtmul fic- 
tlunii şi al magici, lumea s-a divi- 
zat — ca şi filmul —in doüü: o 
parte, mai restrinsa, vedea İn film 
o excelenta, posibilitate .de .a .cu- 
noaşte, İn extensiune şi İn profun- 
zime, realitatea, cealalta parte, mai 
numercasa, prefera filmul ca ,uzina 
de vise”, ca evaziune fantastic sau, in 
orice caz, ca ocazie de divertisment, 

Ca şi artele traditionale, filmul 
şi-a decantat repede douğü filoane 
fundamentale de dezvoltare, carac- 
terizate, primul — prin setea de 
real, de adevör, de autenticitate: al 
dollea — prin preferinta pentru po- 
vestirea nüscocita, pentru conven- 
tional, pentru un univers sulemenit, 
cu conditla ca acesta sü plac3. Filoa- 
nele acestea au coexistat şi coexisti 
inca, dar ar fi greşit sa considerim 
raportul dintre ele ca ceva fix, 1n- 
eremenit, dat o data pentru totdea- 
una, Din contra, incetul cu fncetul, 
a mai ciştigat teren favoarea acor- 
data filmului ca expresie a realu- 
İui, a adevürului ,,nemanevrat" Tn 
orice caz, mai pütin ,,pus 1n sceni", 
İnci in 1927, pledind pentru ,foto- 
grafie” (literatur£ a faptului), im- 
potriva ,.narcoticului social” al pro- 
düetiilor de mistificare a realitatii, 
Osip Brik observa cü ,incepe s3 
Para: interesant filmul in care existi 
o mai mici sum de nöscociri şi ne 
arata, in schimb,. mai multe fapte 
reale” şi aducea, ca argument, succe- 
sul: de public al docümentarului 
"Nanook of the North” al lui Fla- 
herty, 

De atunci, lucrurile au eyoluat şi 
mai evident İn acest sens. Daca fil- 
mul continu3 sü fie cautat şi ca mi 
loc de relax, de petrecere agreabila 
a timpuülui liber, publicul nu mai 
accepta orice fel de inventie, orice 
fel de contrafacere a vietil. Cineaş- 
til inşişi — paerfectionfndu-şi mi/f- 
İcacele de expresie şi procedeele 
tefinice — refuzü, İn genere, oricit 
de mari le-ar fi ambitlile de origina- 


spectator incomod 


Undesintfilmele noastre documen- 
tare? Cele bune, foarte bune, cele 
care fac senzatie la diferite, con- 
cursuri şi festivaluri şi aduc premii 
care atfrnğ greu şi pentru care. pla- 
teşti la avion greutate suplimenta- 
ra? Apar din cind in cind lipite de 
un lung metra/ la o premiera, se 
vorbeşte despre ele, dar mai mult 
nu se vorbeşte, ci le acoperi , Steaua 
sudului“. İn difuzarea lor existi, pro- 
babil, un calcul : cele mai slabe sint 
puse lingi filme care aduc venituri 
mari. Sint multumifi şi autorii (pen- 
İru un film slab İncasezi mult mai 
mülte drepturi de folosinti decit 
pentru unul bun), sint multumiti şi 
cei care le programeaz3 (elementul 
autohton a fost prezent lingi par- 
tida de ,,dame cu coniac" a lui Orson 
Vvelles) şi uite aşa milicane de oa- 
meni vad ,Padurile viitorului", o 


Lumea filmului e divizatd in doud: 


o parte il recunoaşte ca, strümoş 
pe Lumiere, 


cealaltü pe Melies 


realitötii, ca şi evağlunea 1n abstract. 
Eli cauta, dimpotriYEa, si se situeze 
İn centrul vietii sötçlale, pentru a-i 
intelege şi interpreta mişcarea. Con- 
trar aparentelor, akta contemporana 
şiTn special filmul”sint ,İnsetate de 
concretete uman4",” cum -afirma fi- 
lozoful marxist ak artei Antonio 
Bonfi, care İntrezarea o İnseninare 
a orizontului: ,,in obscurul travaliu 
al ultimilor cincizeci de ani, au şi 


litate, də: istoriei şi a 


Traditia exterioqrelor realiste 
(.Rösunü valea") 


Problema fşi are şi reversul: ilu- 
zia obiectivitatii integrale a adeva- 
rului nud pe care, chipurile, le-ar 
restitui ,,cin6-verit€”-ul, aparatul ca- 
re pindeşte şi observi viata — cu o 
expresie a lui Antonioni — prin. ,,ga- 
ura cheli”. Se uita, İn acest caz, cü 
aparatul culege imagini pe pelicula, 
dar acestea vor trebui oricum alese, 
selectionate, montate, adica puse in 
legütur3 unele cu altele, deci inter- 
ventia subiectului creator, ,,progra- 


Traditia telefoqnelor albe 
(Röutdciosul adolescent") 


inceput sa prind6. forma İuminile 
albe ale unui nou -clasicism 

Omul contemporan, spre deose- 
bire de cel din secolele trecute, e 
nult mai informat, ştie mult mai 
multe lucruri despre ce se petrece 
in lume: presa, radioul, televiziunea, 
İnematograful au contribuit şi con- 
Pbuie decisiv la formarea acestei 
inte ,globale". Dar setea de 
e decit 
— nu i-a 


gur, dorül de fan 
zbor liber al imaginatisi. 


productie submediocr3, cu lamentari 
İn versuri, cu şapte repetüri ale unui 
plan ce reprezinta fabricarea creioa- 
nelor (auzi domnule, ce lucru fan- 
tastic in tara care e printre primele 
producatoare din . lume de utilai 
petrolier,in tara cu.inventii premiate 
la zeci de expozitii, cu concurenta 
acerb3. Auzi domnule, facem ,,minu- 
nea secolului", creioane din lemn şi 
o arötüm pe 30 de metri de pelicula 
din totalul de vreo 270). 

Nu fntelegl 

Ştiu ci se fac filme la comanda dife- 
ritelor ministere. Asta nu e raüu., 
Poate ca 1ntr-un singur fel doar, nu 
e bine: scade fn fiecare an, pe ne- 
simfite, planul propriu de productie 
al Studioului , Sahia". Sa trecem 
ns cu vederea., Dar chiar orice film 
facut la comandiü (banii prin vira- 
“ ment) trebuie sa apari in circuit? 


Nu intel 


mator“, e inevitabila. Ca intotdeauna 
İn arta (Şi nu numai in arta), chestiu- 
nea se rezolvi prin iusta mösuri a 
artistului, care mösur4 inseamn3 pro- 
Pria sa putere de gindire, gradul de 
cultur3, simtul röspunderii umane şi 
morale, sensibilitatea sa artistici. 
Apropiindu-ne de evolutia fil- 
mului romünesc contemporan, sa ne 
amintim de fnceputurile cü ,.Rasuna 
valea”, revazut nu de mult la tele- 
viziune. Fati de prospetimea səmni- 
ficativa a exterioarelor, cit de arti- 
ficiale, de , facute" şi deci putin 


egi 


De ani de zile se tot spune, se tot 
vorbeşte despre programarea defec- 
a filmelor documentare. Oare 

natografele centrale din Bucu- 
reşti, marile cinematografe din tar3 
n-ar putea prog ar un spec- 
tacol pe saptim cu cele mai bune 
filme documentare? Qare n-ar inte- 
resa pe nimeni, credeti dumneavoas- 
İri, un medalion ,Mirel Ilieşiu”, sau 
serialul Deltei realizat de lon Bostan? 
Qare nu i-ar in sa pe spectatorii 
noştri nişte seri de filme documen- 
tare vechi? Sai vedem de unde am 
pornit, cum am mers şi unde am 
aluns? 

Çiteam zilele trecute plingerile 
publice ale döcümentariştilor din 
Apus: nu sint sprifiniti, nu au fon- 
duri, n-au tehnica, Realizeazi cu 
greu un film. Noli avem un studio 


credibile erau scenele turnate 1n 
"satul" construit pe platou, teatra- 
lizihd spatiul cinematografic şi /o- 
cul actorilor. İn acecaşi ordine de 
idei, cit de conventionale, imperso- 
nale şi confectionate apöreau ,apar- 
tamentele"  dichisite .de scenografi 
inabil de zeloşi, de. la ,,Fantomele se 
grabesc" pina la ,Röutöciosul adoles- 
cent", E adevürat, conceptul de ,arta 
functionala" se materializeaz3 progre- 
siV in viata noastrd cotidiani (urbanis- 
tici, estetici industriala, artizanatul 
standardizat, aran area cöminului, etc), 
dar aspectul adevörulüi impune evi- : 
tarea unei flatiri excesive, care-l 
contrariazi pe spectator. Chiar şi 
specifica posibilitate a cinematogra- 
fului de a crea o ,geografie ideala" 
— adicü de a construi un spatiu alca- 
tuit din bucöti filmate fn locuri di- 
ferite — işi are marginile ei de “ma- 
nifestare. O eronata interpretare a 
acestei posibilitati l-a föcut pe regi- 
zorul ,,Corigentei domnului profe- 
sor” sü ne intimpine cu o cireada de 
bivolite pe şoseaua Sinala— Predeall 
Sau, un aspect İn aparenti negli/a- 
bil, dar care de fapt poate--deveni 
important: machiaiul actorilor. Nu- 
mai excelenta interpretirii actori- 
ceşti din ,,Puterea şi Adeverul” ne-a 
facut si uitim de nefndeminarea ma- 
chiorilor şi a peruchierilor, cu gri- 
mele stingace de pe chipurile inter- 
pretilor, cu frizurile ,İncaruntite" 
teatral, ” 

Astfel maria de ,,punere İn scend" 
a realitötii s-a restrins considerabil, 
Publicul a dobindit o nou3 con- 
ştilnti (estetica), un sporit simt al 
adevirului artistic. "De aceea, chiar 
daci cineastul ar urmöri cine ştie ce 
subtile şi savante efecte expresive, 
publicul 11 obliga, vrind-nevrind, sü 
spun6 pfinii — pfine şi vinului — 
vin. Sensurile secunde, metaforele 
şi alegoriile — İncep doar dupa 
ce s-au luat. mösuri ca adevörul vieftii 
sü fie respectat, chiar cind se alunge 
la stilizöri şi abstractizüri, 

Ca si nu mai insistim asupra ideii 
— perfect viabile — conform cörela un: 
simBiol, o metafor3, orice limba) po- 
lisemic, sint cu atit mai eficace, cu 
cit se spri/in3 pe faptul, pe oblec- 
tul, pe omul concret, 


Florian POTRA 


serios, avem tehnicü, realizatorii 
sint sprifiniti, documentare se fac., 
İn marea lor mafəritate, interesante. 
Dar nu le vöd nici a suta parte din 
cei care ar putea sö le vadö, 

De ce? 

Nu fnçelegl . 

Si nu ültöm c3, atunci cind proprfi 
noştri nepoti vəf voi s4 vadi ce am 
ficut, de ce am fost İn stare, vor 
privi cü nesat aceste documentare 
atit de hulite de cei care le dirileazi 
drumul spre ecrane., Probabil cü 
atunci ei le vor cunoaşte mai bine 
decit noi şi le vor aprecia valoarea 
mai mult decit putem s-o facem nci 
azi. Sö ne bazim doar pe asta? 

De ce? 

Nu intelegi 


Alexandru STARK 


nate İn 
teatra- 
c şi /o- 


nografi 
mele se 
I adoles- 
"artd 
progre- 
(urbanis: 
anatul 
ui, etc), 
öune evi- 
e, care-l 
Chiar şi 
matogra- 
e ideala" 
itiu alca- 
ocuri di- 
i de ma- 
oretare a 
pe regi- 
iH  profe- 
reada de 
- Predeall 
i negli)a- 
e-deveni 
ilor. Nu- 
i actori- 
rul" ne-a 


"area ma- 


n scens" 
siderabil, 
$ con- 
t simt al 
ea, chlar 
ştie ce 
xpresive, 
rind, sö 
nulul — 
eetaforele 
ər dupa 
rul vietil 
se alunge 


ipra ideli 
cürela un 
mba) pö- 
icace, Cü 
pe oblec- 


ı POTRA 


re 


e ecrane 


1-2... 
oungla Xanoo 
Productie a studiourilor din R.D. 
Vietnam. Fegiq şi scenoriul: Nguyen 
Van Thong. /moginec: Nguyen Eang 


Bay. Cu: Nguyen Trong Khoi, Thuy 
Van, Nguyen Guy Phoi, Kim Thanh 
2-52. ...6....-... 

Filmele de rözboi ne poarti de 
obicei — fie şi pentru cİteva sec- 
vente — İn primele linii ale frontu- 
lui, printre obüze şi explozli, prin- 
tre mörti şi röniti. Strabitind cörü- 
rile neumblate, ascunse de vegetafia 
luxuriantğ a iunglei Xanoo, patrun- 
dem İn lİiniile unui front secret, 
frontul care se afla fn inima fiecörui 
patriot vietnamez. 

Faptele eroice, depünate la gura 
focului de cütre un unchiaş, tineri- 
lor, se İnconioar3 de aura poveşti- 
lor de demult intrate in patrimoniul 
fabulos al legendelor. Ce poate fi 
mai fabulos decit vitelia sutelor de 
mil” de Feti-frumoşi şi İlene-cosin- 
zene, care nu sövirşesc minuni da- 
toritü fortei supranaturale care-i 
face s3 creasci 1n şapte zile cit altii 
in şapte ani, ci datoritü unei alte 
forte, cu mult mai pufernice, care 
se numeşte simplu: dragoste de 
tari? 

Nici un colt de pömint, nici un 
sat, nici un oraş, nici un fiu al po- 
porului vietnamez nu a rimas in 
afara luptei, nu a ramas fn afara sa- 
crificiilor şi a iertfelor inchinate in- 
dependenfei şi libertitii nationale 
a Tntregului popor. Pilda pe care 
ne-o dau tinürul Tnu — tigrul şi 
iubita lui Mala nu este una singular3, 
este pilda milioanelor de eroi ano- 
nimi ai“unui popor obligat de de- 
cenii s3 tini arma fn mfnö, rind pe 
rind, Tmpotriva İaponiei militariste, 
a Franfei colonialiste şi acum 1m- 
potriva imperialismului american. Şi 
totuşi acest pimİnt freamötö de 
dorul iubirilor, tresalti sub paşii 
dansurilor traditionale, se Tnaltü in 
cintecele tinerilor. Tot aşa cum ci- 
neaştii au forta şi gösesc printre 
bombe rögazul sö faca filmele tim- 
pului lor. lar oamenii iunglei Xanoo 
güsesc incü rögazul sü asculte glasul 
harfei eoliene — compozitie sculp- 
tural3, geometrie din bete de bam- 
bus şi fire de trestie — ridicati fn 
mi/locul satului lor. Harfa aceasta se 
face ecoul vintului vestitor al falei 
ce bintuie yara, dar şi al sperantei 
al credintei solidare Tn victorie, 

Ca şi in alte filme vietnameze, 
natura are un rol dramatic bine pre- 
cizat. Ea face parte integrantö din 
viati, ocroteşte şi ascunde pe oa- 
menii locului, e potrivnic3 invada- 
torilor. Un gind te düce catre ade- 
vürul versului eminesclan : ....,tot ce 
mişca-n tara asta, rlul, ramül / mi-e 
prieten numai mie, lara tie duşman 
este / duşmünit vei fi de toate farü 
a prinde chiar de veste...“ 

,lungla Xanoo" nu are nimic din- 
tr-o pledoarie retoricü, dintr-o de- 
monstratie piötimaşi. Faptele vor- 
besc de la sine: cruzimea invadato- 
rului ca şi eroismul firö nume al 
popoörului vietnamez, Exemplu de 
simplitate artistici, generatoare de 
emotie, este acca scenü fn care co- 
mandantul companiei americane tine 
satenii sub amenintarea automate- 
lor, Arcürile şi sögetile büştinaşilor, 
care nu o datü i-au dus la izbindaü, 
sint acum neputincioase. Amenin- 
tarea mortii e sugerata mai "cut 
prin gestul-sec cu care comandantul 
aruncaü unul dupa altul cftiva pui 
de gdlnö abia ieşiti “din güoace 1n- 


Bombele nu bot distruge dragosteo 


(lungla Xanoo) 


İtr-un ceaun cu ap3 clocotitü. Dar 
nimeni şi nimic nu poate hotöri pe 
aceşti sateni s3 tradeze, si numeas- 
c3 locul ascunzötorii ,.tigrului". Ti- 
nöra nevasti cu pruncul prins in 
chingi pe spinare, va plüti prin 
moarte tücerea, 

Nu am retinut numele satului 
erou de lingi lungla Xanoo. M-am 
gindit 1nsü la masacrul de la Song- 
My, rümas asemenea unui Lidice, un 
nume simbol al pretului platit de 
popoare pe drumul libertüfii. 


Adina DARİAN 


- Goya 


Coproducçie a studiourilor Lenfilm 
şi Defa-Berlin, Regia: Konrad VVolf. 
Scenoriul: Angel VVagenstein. /mao- 
ginea : VVerner Bergman, Konstantin 
Rişov, Cu: Donatas Banionis. Oli- 
vera Katarina, Fred Düren, Tati- 
ana Lolova, Rolf Hoppe, Mihail Ka- 
zakov, Liudmila Ciursina, Ariadna 
Senghelaia 


Goya este sufletul neliniştit al 
meleagurilor aragoneze, unde ,,...to- 
tul e dram3, chiar şi un portret, 
umbre ce apar, ca un coşmar venit 
din adincurile unui popor. Goya 
este un vrölitor care fierbe ierburi 
şi surprinde in abürul arzötor spi- 
ritul intunecat al pimfintului pe care 
au crescut", seria Elie Faure. A re- 
crea pe pinza ecranului aceasta vr3- 
iltorie este o intreprindere infinit 
de dificila şi de periculoasğ. 

Pericolul (de cele mai multe öri 
neevitat) este de a asista la o bio- 
grafie oarecare a unui individ care, 
din cind Tn cind, se repede şi aş- 
terne capodopere inestimabile pe o 
pinzğ Cöci dramele sau evenimentele 
iştorice de exceptie pe care le tr3- 
ieşte pictorul, şi care ar putea fi 
sursa “creatici sale, sint traite odata 
cu el de intreaga sa generatie. Şi 
daca framintarea geniului o substi- 
tuim .automat printr-un nume fai- 
mos, care exprima tot, atunci sche- 
ma e aproape, cu uscüclunea ei ste- 
rilA, 

Dintre multe İncercöri, douğ fil- 
me (dintre cele vözute la noi) s-au 
apropiat, cred, de” ceea ce ar tre- 
bui sa fie, nu viata unui pictor, ci 


evocarea unei opere: Toulouse-Lau- 
trec-ul lui )ohn Huston şi Van Gogh-ul 
lui Vincente Minnelli. Acolo impor- 
fante erau nü evenimentele vietii 
pictorulul, ci pinzele pe care el le 
aşternea, İntreaga lume vie o vedem 
pe film cu öchiul pictorului — nu de 
la realitate la tablou, ci invers, o 
lume bintuit3 de cuülorile şi intensi- 
tötile de formi şi mişcare ale pictu- 
rif. 

Filmul ,.Goya” adapteaz3 celebrul 
roman al lui Feuchtv/anger Tntr-o 
superproductie Lenfilm-Defa. Re- 
constituirea Spaniei inchizitici, do- 
minatö de umbra napoleoniani, este 
somptuoasi şi 1n acelaşi timp me- 
ritorie pe planul efortului documen- 
taristic. Flamengouri autentice rö- 
suni 1n tavernele populare, trec 
uriaşe procesiuni religioase, curtea 
dü baluri scinteietoare in imense 
söli de marmurğ, inchizitia inscenea- 
zü monstrucase şi spectaculoase pro- 
cese, dar nici o clip3 spiritul unui 
timp şi al unei civilizatii nu renaşte 
din aceste imagini. 

Filmul nu face decit s3 iranspuna 
evenimentele unui roman. Goya de- 
vine un persona) ciudat, care se 
agitö tot timpul, vorbeşte mult, se 
Tnfurie repede şi cumplit şi pictea- 
z3... altceva, Cüci pinzele pe care 
le vedem sfnt una şi ceea ce ar fi 
modelul lor fn film este altceva, 
aftö lumini, altö culoare, alti miş- 
care, 

Personaiele filmului vorbesc nem- 
teşte, dar regizorul a folosit pentru 
ambian$a, cred, un fundal sonor spa- 
niol (voci pe stradaü, in piete, in ta- 
verne) accentufnd involuntar dis- 
tanta fizica dintre film şi obiectul 
sav. 

Poate ar İnsemna s3 cerem prea 
mult unui film, Poate c3 ar fi fost 
nevole de o descendentö artistici 
din fibra lui Goya pentru a reda 
pe pinz3 acea Spanie pentru care 
aparitia operei lui Goya a fost o 
necesitate, aşa Cüm tot Elie Faure 
şcria: ,s-ar spune cü vechea Spanie, 
cea a lui Don Quilotte şi a castele- 
lor fermecate, cea a İui Sancho şi 
a banalitötii necrutötoare, cea a ma- 
giei arabç, a muzicii röguşite şi tris- 
te, a cruzimii inocente, 4 risului ma- 
cabru şi a mortii arzötoare, İ-a vrut 
pe acest om (ĞGoya, h.n.) pentru a 
o exprima in graba, fnainte ca lumea 
modern8 s$ pütrund5 in ea o data 
cu francezii 


Dan COMŞA 


İnima e un vinator 
singuratic 


Producçie a studiourilor din SUA, 
Regia: Robert Ellis Miller. Scena- 
riul: Thomas C. Ryan, dupü roma- 
nul lui Carson McCullers. /mogineo: 
lames Yong Hovve. Cu: Alan Arkin, 
Sondra Locke, Laurinda Barrett, 
Stacy Keach ir, Chuck MecCann, 
Bift McGuire, Percy Rodriguez, Ci- 
cely Tyson 


Vaste şi nesfirşite sint cöile şi 
eriteriile de selectie ale repertoriu- 
lui de pe piata noaströ cinemato- 
grafica. Filmul acesta cu titlu atit 
de romantic este desigur un film 
İa care nu ai de ce si te uiti cu re- 
volt3 sau cu dispret: un film anost, 
corect ficut şi corect iucat, dar mai 
ales posedind o bine ndüantati şi 
echilibrati constructie dramaturgi- 
ca, Ceea ce in ziua de astözi nü mai 
inseamn3, nici la public, nici la iu- 
rüii, mare lucru. Nici mücar un film 
excelent föcut nu mai inseamni ma- 
re lucru, Totul depinde de ceea ce 
are acel film de spus, Or, filmul lui 
Robert Ellis Miller spune cam aşa... 
E grozav de trist s3 fii singur, sü 
nu aibü nimeni nevole de tine. Da, 
aşa este şi o ştim cu totii. De aceea 
facem copil şi credem in ei. De aceea 
ne cüutüm prieteni şi contim pe ei. 
Ceea ce nu ştim insa este cum aratğ 
aceasti singuritate, aceasti lipsa de 
rost pe lume, pentru un infirm, de 
exemplu un surdo-mut, care in plus 
mai este şi deştept şi cumsecade”şi 
bun psiholog şi plin de bune inten- 
ti. İntr-un cuvint aceast3 singur4- 
tate arati destul de rüu. Dupi 
ce reuşise s3-şi güseasci un rost, 
Tntr-o prietenie cu un alt surdo-mut 
şi psihopat pe deasupra, cind acesta 
dispare, eroul nostru, pur şi simplu, 
se sinucide. Restul mediulul ambiant 
al filmului se afcötuleşte din oameni 
mici cu necazuri mari, oameni de 
omenie cu bunitüötile şi cu cruzimi- 
le lor. Nimic nou, nimic deosebit. 
İmportanti se dovedeşte a fi numai 
viata, dramatic3 prin definiğic şi, nu 
arareori melodramaticö, a persona- 
iului principal, fn rolul cörula Alan 
Arkin face fati intr-adevir farö fi- 
sur3 ünei partituri remarcabil de 
dificile. Am retinut fndeosebi o sec- 
venti surprinzatoare ca idee , dar 
mediocru realizati filmic, secventa 
in care tinöra fiici a gazdei incearca 
s35i explice eroului nostru, in ges- 
turi, İn cuvinte şi apoi, invinsi de 
saröcia lor, din nou Tn gesturi, cüm 
e muzica, ce inseamna ea pentru 
suflet. lam  spus erol nostru”, 
pentru cö el se numeşte doar Mr. 
Singer” şi nimic mai mult. Nimeni 
dintre cei apropiati lui nü are cu- 
riozitatea s3-i afle şi numele mic, 
De parci nici n-ar fi avut vreodat3. 
İn fond, ce nevoie avea... Şi aşa mai 
departe. Realmente trist. Realmente 
morbid. İn ultimü instanti, pentru 
spectatorul oarecare — perfect indi- 
ferent, lar pentru cel Tn vreun fel 
implicabil — de-a dreptul demora- 
lizant. Şi atunci, inevitabil, se impune 
atft de inutila intrebare: de ce s-a 
cumpörat acest film? La ce bun? 


Eva HAVAŞ 


17 


pe ecrane 


Un minut de 
reculegere 


Productie a studiourilor sovietice. 
Regia: İgor Satrov. Scenariul: Ana- 
toli Ribakov, dup3 povestirea , Sol- 
datul necunoscut”, /İmagineo: Vla- 
dimir Arhanaghelski. Cu: Aleksandr 
Kavalerov, İvanLapikov, luri Kuzme- 
nov, V. İvanov, Evgheni Bikadorov 
5...“ 

Un film sensibil şi bun despre ge- 
nerozitatea sufletülui rus, cü un 
cepüt şi un final, mai ales, care-l 
integreaz4 perfect Tn viatö.: Un fi- 
nal ,cin€-verit6" care continu3 gin- 
durile şi sentimentele din film atfit 
de bine, incit granita dintre el şi rea- 
İltate este trecutd fara sa bagi de 
seam3, 

Subiectul Tnsuşi avind valente de 
documentar devine autentic datorita 
şi iocului actoricesc şi poate chiar 
datoriti unei imagini nu prea ela- 
borate. 

Pe ün mare şantier industrial se 
descoper3, o datü cu escavafiile, un 
neştiut mormint. Numele de pe 13- 
bliti e şters, Şi iatici 
contemporan al 
descopere identitatea 
etic ucis de nemtişi? 
Din investi 
ecran incep se deruleze ultimele 
“ile ale celuilalt erou al filmului, 
tinğrul care a trecut prin acele locu 
cu öproape 30 de ani in urmö, a 
luptat şi a mürit pentru a apöra vie- 
tile tinerilor de azi. Prilei pentru a 
vorbi despre oameni, despre eroism, 
despre razboi, despre pace, despre 
suferint2 şi bucurie, İmaginile trecu- 
tului se fnlöntuie firesc cu cele ale 
vietili contemporane 


meridiane 


Chiar dacö au fost şi citeva scene 
care mi s-au pörut şablon, le-am uitat 
incremenitü 1n fata acelei mame care 
se pregiteşte s3 lase totul pentru a 
se stramuta in apropierea mormintu- 
lui, abia acum aflat, in care crede cü 
se odihneşte fiul ei. Şi numai noi 
ştim ci in acel mormint necunoscut 
se afla un alt fiu, un alt erou al ace- 
lulaşi rüzboi. Tot aşa am uitat unele 
lungimi, atunci cind pe ecran am 
vizut sute şi sute de oameni, filmati 
in cea mai buna traditle ,.kinoglaz”, 
ce nu-şi puteau stivili durerea in 
fata mormintului eroului necunoşcut. 

Pentru c3 acolo ar fi putut fi fra- 
tele sau fiul, tatal sau fubitul, pentru 
c3 acolo ar fi putut sü fie oricare din- 
tre milioanele de ostaşi sovietici cA- 
zuti in al doilea rüzboi mondial. Şi 
aceastğ mare dürere colectiv4 şi a 
fiecaruia?n parte, filmat2 pe chipuri 
de börbati şi femei care pling, dö 
acestui ,,.Möment de reculegere" pu- 
terea de a piütrunde in gindurile 
noastre, de a ramine printre aceste 
ginduri İnci mult timp. 


Ada PİSTİNER 


1.52... 2--.-..00.000.-aı 
Descult 
İn parc 


Productie a studiourilor americane. 
Regiaq:: Gene Saks, $cenaciul: Neil 
Simon dupiü piesa cu acelaşi ti- 
tlu, Cü: lane Fonda, Robert Red- 
ford, Charles Boyer, Mildred Natvvick 
UD” XA. TEZOSNRREYATQETİİ”IOSONEUZATURUTDİN”D”İN. 

Una, din pufinele yustificöri ale 
prezentei acestui film pe ecrane 
este, poate, prilelul pe care ni-l 
oferd de a o vedea pe laureata Osca 
ului 1972, lane Fonda, fintr-o pel 
cula de acum cinci ani, Deşi ,.Descult 


,lucatorul“ lui Batalov 


Peste putini vreme, pe ecra- 
nele sovietice va avea İloc o pre- 
mier3 important3: transpunerea 
cinematografic4.a unei noi opere 
dostoievskiene — , lucötorul"”, in 
regia cunoscutului actor Aleksei 
Batalov, 

İntrebat de ce anume s-a oprit 
asupra ,lucatorului", Batalov a 
spus printre altele: ,İn ultimii 
ani au apörut la noi destul de 
multe filme despre Dostolevski, 
Totuşi, fati de , lucatorul”, cine- 
matografia noastrü a manifestat 
pini acum doar indiferentö, deşi, 
dupü pörerea mea, este una din 
cele mai semnificative, profunde şi 
complexe creatil ale scriitorului, 

Exista, 1 
strine ale 

Trebule si spun cü İn toate 
aceste ecraniziri striine, pe lingi 
tot ce le deosebeşte, exist3 ceva 
comun — o deficienti comuni 
tuturor — absenta trasöturilor 
specific ruse in caracterele perso- 
naielor. Dostolevski a inteles şi 
cunoscut fn profunzime poporul 
rus, şi eroil süi sint caractere 
puternic nationale. Mai ales in 
“ ücatörul”, acest lucru este deo- 
sebit de pregnant. İnfatişind un 
francez, un englez şi un neamt, 
serlitorul a ştlut Tntotdeauna sö 
scoatö 1n relief deosebirile ce 
existau — uneori İn ceca ce aveau 
mai bun, alteori Tn ceea ce aveau 
mai röu — intre aceştia şi ruşii 

öiau departe de tara lor: 


18 


Fundalul ,extern” i-a slufit .lui 
Dostoievski s3 scoata Tn relief, cu 
mai mare pregnan$ti ,peisa/ul 

tric" al ercilor s3öi, caracte- 
rele lor, care İn mediul acesta 
str3in se afirmö deosebit de ascu- 
tit şi dramatic", 

n alt motiv pentru care Bata- 

tit atras de acest roman 

este,/”dupi cum el, legat 
de tema ,iuc3tor , dealtfel o 
tema destul de generali şi impor- 
tanti in İiteratura clasi “ 
cea a ünüi tinör din 
rusi, a unui om inteligent care 
reactioneazi pitimaş la tot ce-l 
incon/oara pe mösura posibilit3- 
tilor lui şi nözuleşte sö schimbe 
ceva in viatö. İmpörtant nu este 
faptul cö eroul eşi . aşa cum 
s-a intimplat cu Aleksei lvanovici. 
İmportant este cü m de-a face 
cu o minte vie, in veşnic3 frimfn- 
tare". 

Pentru Batalov, , lucötorul" va 
trebui söəfie ün film despre ,in- 
trarea in viat3", o poveste despre 
un tinür. Şi pentru cü-nu mai are 
25 de ani, Batalov a socotit ca 
nu po: uca rolul lui Aleksei 
İvanov Tn care va apare foarte 
tinörul actor Nikolai Burliaev, 

Filmat Tn parte İn statiunea 
balneard cehoslovacai Marianske 
Lazne, care trebule si evoce 
atmosfera: imaginarului Ruleten- 
bürg — şi İn parte pe platourile 
vkenfilm"-ului — pelicula este o 
coproductle sovietö-cehoslovac3. 


x 


Un fi 


İm cu o singurö bersonalitdte: /o 


(.Descult in barc") 


in parc" este un film atit de modest, 
atit de , facut” dup3 retetele celui 
mai comercial Holİyvvood, deşi con- 
tine o dozd de substantü mörali- 
zatoarc ambalatö in celofan cu fun- 
dulite, filmul are, astözi şi aici, o 
anume valoare circumstanfiala: ofe- 
ri prileyul unui portret cinemato- 
grafic lane Fonda, Un portretsuccint, 
evident, pentru c4 in alti parte se 
va scrie mai amönuntit cum s-au de- 
cernat Oscar-urile, aceste premil de 
consacrare actoriceasci printre cele 
mai rivnite in lume 

İn ..Descult in  parc", lane Fonda 
işi prevesteşte parçi aceastü con- 
sacrare, Actrifi inteligenti” nervoa- 
s, sensibili la nuante, de o” prezentü 
captivantü mai ales prin participarea 
sa, lane Fonda, ca s8 folosim o expre- 
sie a platourilor, ,,umple cadrul”, 
Acesta İnseamni, in primul rind. 
personalitate, acea personalitate ca- 
re a ficut din ea şi o conştiin$i civi- 
cA şi una artistici. De la ,.O dumi- 
nicai la Nevv-York" la ultimul ci 
film ,Klute", care i-a adus premitul 
Academiei icane de film, ea 
n lung, greu şi 
program artistic: 
inainte al unor 


röluri 
lipsite 
spectatorilor 7 3 

scenariilor ca şi a rolurilo 


din adincul fiin$ei ei, ,.roluri 
intre in universul preocupa 
prii". 

lane Fonda are priyirea concen- 
trata şi chiar aprigöetacea privire 
adinçü de care nu te poti ascunde, 
plini de sperant3 dar şi de disperare, 
privirea de neuitat din .Şi cali se 
Tmpuşci” , are, astözi, zimbetul uşor 
trist, o expresie ulcerata, o neliniş- 


te de umanitate yigniti ca in ,,Klute", 
Pe stradü nu s-ar spune c-ar prefera 
sü nu se ştie cine e, sü se strecoare 
in anonimat, dar tine s3 nu se creada 
cö este o vedetü hollyuvoodianğ, ci 
doar lane Fonda — un nume sonor, 
la a cürui rezonanti a contribuit şi 
o ascendenti paternö, ca şi o glorte 
colateralö, a fratelui su, Şi totuşi 
lane nu este expresia triumfului ünüi 
clan, ci doar a unei voinfe şi a unei 
conştiinte: a ei insöşi. 

İn acest film, care devine doar 
un pretext pentru a scrie despre 
interpretiö, nu existü, de fapt, decit 
lane Fonda, İn rest, nişte aparitif 
de emploi-uri actoriceşti : un Charles 
Boyer, actor de moda veche intr-un 
persona) de modü veche — cel. al 
unui batrin mucalit — ori un tİinür 
foarte oarecare, personai inter pretat 
de Robert Redfort, la fel de oarecare 
cum este şi rolul, precum şi nişte 
aparitil per fect conventionale, Lumea 
filmului este de fapt o figuratie, ,,de 
coloratur 5" in aceasta peliculö inspi- 
ratüa dupü cea a şasca foiti de 
carbon-a unui scenariu de altödati. 


Mircea ALEXANDRESCU 


7.—-7-x-......2.-x—..--....—. 
Doamna şi 
vagabondul 


Producçie astudiourilor VValt Disney, 
dupü povestirea lui VVard Green, 
Regio: Hamilton Luske, Ciyde Gero- 
, VVilfred lackson. Scenariuli 
E. Benner, )oe Rinaldi, Ralph VVirght, 
Don Da Gradi 


Are desenul animat (de tip tradi: 
tional) rolul pe care-l detine fabula 
in cadrul literaturii? lata o intrebare 


pe care esteticienii au incetat s3 şi-o 
mai puni, datoritö, poate, prea 
marii similitudini de situatii, care 
face ərice discutie inutilü, Oricum, 
schematismul profund al genului, 
combinat cu importantul coeficient 
de /oc pe care-l implicü, obligü la 
folosirea altor instrumente critice, 
Nu ne vom mira, deci, prea mult 
dacü İntr-un acelaşi film vom gösi 
concentrate toate melodramele şi 
comediile lumii şi timpului la un İoc. 
Vom uita ca yunele prim e acelaşi 
ca acum 20 de ani, c2 povestea e de 
acüm 30, iar deznodimintul de acum 
40. Tocmai acöastaü cumplita atem- 


Taina Sofiei 
Gruşko 


Producçle a studiourilor Dovyenko. 
Regio: Viktor ivcenko. Cu: Ninel 
Mişkova, S. Olekseenko, C. Burda, 
E. Aminova, L. Horolet, V. Petrov, 
B. Brondukov, V. Goncearov 


Filmul, pe o temi de spiona) şi 
contraspionai, are la bazi o cons- 
tructie Simpli dar ingenioas3, İn 
timpul ultimului rözboi, Sofia Gruşko 
,$0aci" aparentele unei colaborafio- 
niste, ea fiind in realitate: agent 
sovietica. La sfirşitul rözbolului, /o- 
cul düblü, contrar aşteptarilor, nu 
İnceteaza, Nemfii convinşi fiind de 
fidelitatea ei, o anun$i cü se vor 
Tntoarce cindva, fntr-un fel sau altul, 
İar ea trebuie s3 aştepte momentul 
potrivit pentru a intra din nou İn 
actiune, Douüzeci de ani dupi acest 
episod, Sofia Gruşko nu a dezva- 
luit adevörul, favorabil ei. Ea este 
İnci ,in misiune“, Nu spune adevi- 
rul nici atunci cind unul dintre cei 
ce o credeau cu adevarat colabora- 
tionisti Ti arunc3 Tn fati insulta, 
nici atunci cfnd familia Ti este ame- 
nintati de destramare, Pentru Sofia 
Gruşko misiunea continuğ. 

Daciü regizorul Viktor Ivcenko, 
care demonstreaziö destuli abilitate 
in folosirea unei scriituri cinemato- 
grafice cursive, cu flash-back-uri bine 
montate şi dozate, s-ar fi concentrat 
mai ales asupra acestei ultime impli- 
catii a fabulei — dilema aproape 
corneliani a Sofiei Gruşko, cea care 
trebule s3 “opteze İntre datorie şi 
onoare — filmul ar fi putut fi o 
dramü profunda, poate chiar cutre- 
muritoare. Cu atft maf mült cu cit 
avea in persoana Ninelei Mişkova, in- 
terpreta idealü a rolului, o artisti 
cu disponibilitüti de compozitie im- 
presionante. Dar regizorul a prefe- 
rat intriga egal Tmpörtiti intre pe- 
rioada rözboiului şı cea de dupa 20 
de ani şi astfel filmul a ramas doar 
un corect film de spiona) şi contra- 

spional, 


Dinu KİVU 


5... ə a 
Ancheta de la 
Hotel Excelsior 


Productie astudiourilor cehoslovace. 
Regia: liri Sekuens. Cu: laroslav 
Marvan, )osef Vinklar, )osef Blahi, 
Zdenek Rehor 

ELASTL UTAAAUIMEDLELYEL OMEN SEHESMLCE Ti, 


Un film deconectant care, dacö 
ar putea fi vizionat la domiciliu, ar 
fi binevenit pentru orele de siest3, 


ralitate dü farmecul desenului 
nimat, care nu Tnceteaz3 s ne amin- 
teascü eternul uman prin tachine- 
ria neflntreruptiü pe care o produce 
asupra caracterului biped. Un ase- 
menea film e picütura colorat3 fn 
care se reflecti oceanul mohorft, 
A trece, prin urmare, peste banali. 
tatea clişeelor (la figurat) este scu- 
zabil: clişeele (la propriu) ne-o im- 
pun prin nostimada pe care o eman3 
din fotogrami 1n fotogramö, Vom 
privi, deci, amuzati odiseea in doi 
a personaielor canine pe care ,,gre- 
utötile vietii” le decanteazü de tot 


İn aşteptarea sau pentru combate- 
rea somnulul de dupö-amiaz3, İn 
ciuda titlului, totul este Tn acest film 
liniştit — prea İiniştit pentru orele 
de sear3 care solicita senzatii mai vil, 
Totul se petrece, se leag3 şi se dez- 
leagi pe indelete, temperat, İn cea 
mai tipicü atmosfer 1900, din cel 
mai luxos hotel praghez. Tehnica 
intrigii politiste aminteşte de roma- 
nele lui Conan Doyle, minus nota de 
mister şi mai ales minus Sherlock 
Holmes, fnlocuit aici prin citiva po- 
litişti de profesie cam provinciali şi 
prin unul (eşit la pensie, dar conti- 
nufndu-şi activitatile detective ca 
salariat al hotelului la care se produce 
crima. Decorul este autentic, cü toata 
patina de epocü respectivi, actorii, 
bine serviti de machia) şi costume, 
sint cu totii ,in stil", muzica este 
”fn ton”, cu tot parfumul şi surdi- 
nele cerute, ritmul actiunii ne poar- 
13 ca fintr-un tango de demult — 
ceca ce nu e pufin pentru un ,five 
o"cloek film.” 


Val.S. DELEANU 
OLANIDIR OTYZAXOLAXHEKYDƏD OTUBEZ-N OTXOZETANE-SR x my: 
Toamna 
Chey ennilor 


Productie a studiourilor americane. 
”Regia: lohn Ford, Cu: Richard VVid- 
mark, Caroll Backer, Karl Malden, 
Sal Mineo, Doləres del Rio, Arthur 
Kennedy, lames Stevvart, Edvvard G. 
Robinson 


Un film cu indieni, cu americani 
röl şi americani buni: un film repo- 
vestind lunga istorie de consolidare 
a vestului american prin extermina- 
rea hieraticului popor de böştinaşi” 
un film demascator pini fn momen- 
tul, calculat cu gri)d, cind cu 10 mi- 
nute inainte de sfirşit, rasele fra- 
ternizeazi pentru ca spectatorul sü 
se poatü duce acasi İiniştit: un film 
cu börbati aspri şi sentimentfali, cu 
femei gingaşe şi eroice, cu rituri in- 
diene misterioase şi neverificabile. 

Regizorii batrfni devin blinzi ca 
nişte bunici, iar popoarele care au 
ceva pe conştlinta in trecutul lor 
tin s3-şi prezinte mereu obsesia in 
filme care s8 le scoati basma curatö 
Ambele möotive dau naştere acestui 
film, venit el İTnsuşi dintr-o lunga 
serie din care Pieile roşii 1şi cauta 
pimfnturile de obirşie. Totul de- 
curge, din pücate, cam ca in scenele 
colective de la oper3, Baştinaşii 
merg solemn şi fneri)it ca nişte co- 
rişti, fn vreme ce albii pun puşca 
la ochi şi trag ca nişte figuranti. 
Situatia aiunge grav3 cind peste 
İncleştarea lor comun coboaröi o 


am mai vazut: 


ce euritinele: pe iunele vagabond — 
de fanfaronada sa mahalageasci: pe 
domnişoara din ,high-life" — de 
ifosele sale de caracter. İi vom regösi 
Tntr-un-happy-end demn de filmele 
adeviörate, aducind pe lume un coş 
de odrasle, spre bucuria firilor sen- 
sibile şi familiste. 

Pelicula aceasta dateazi din 1955, 
dar, fntrucit lumea animalelor nu 
beneficiazi de mode şi vedete, nu 
observüm cö DDF-ul ne-o döruleşte 
la o distant de timp fn care speci- 
menele din rasa canini vor fi şi 
aiuns la virste matusalemice. Stri- 


iarn3 geroasi şi atunci, singura noas- 
tra speran$ö rümfine fata de bonom 
a lui Edvard G. Robinson, care, 
ministru de interne, rezolvi conflic- 
tul (dar numai fn final) 1n chipul cel 
mai milostiv. İn rest, o dens3 conste- 
latie de vedete. 

Un film care-şi va avea, desigur, 
publicul su destul“de nümeros, ün 
public dornic sü se revolte, s3 se 
İnduioşeze, sa se simt3 milos şi vi- 
teaz, indurerat şi rüzbunator, fara 
a-şi plerde Totüşi nici un moment 
atit de necesara iluzie cü tröleşte in 
cea mai bun3 dintre lumile posibile. 


Ana RADU 


19 fete şi 
un marinar 


Productie a studiourilor iugoslave, 
Regia : Milutin Kosovac. Cu: lane 
Birkin, Serge Gainsbourg, Spela 
Rozin, Dina Ruti6, Mira Nikoli€, 
Sauda Kapie 

2.22... 

Cele 19 fete sint infirmierele unui 
spital de partizani care trebule sü-şi 
crolascü drum prin fncercuirea fas- 
cistö, marinarul e şi el, un parti- 
zan, rünit doar atft cit sü aibö ce 
cauta la spital. Fetele sint şi fru- 
moase şi ürite, dar imbraöcate toate 
cu gri)a şi dichis, cu pulovere asor- 
tate şi pantaloni mulati pe coapse, 
fardate şi pieptinate dupü ultima 
mod3 parizian$8. 

İntimplarile filmului snt cele obiş- 
nuite pentru un asemenea subiect, 
poate la un grad de-neverosimilitate 
mai ridicat, lmaginca e colorat3 şi 
cihemascopic8, lipsa, de umor- e 
totalö, ritmul e litiref, tonul egal, 
superficial şi şters. Scena definitorie 
ar fi cea in care lane Birkin (una din- 
tre cele 19) s-a fubit in noaptea cind 
era de planton cu Serge Gainsbourg, 
marinarul, 

Este greu si ne imaginöm mişca- 
rea de partizani iugoslavö, repre- 
zentatü prin acest film naiv, conce- 
put pe un ton amabil monden. 


İvan HELMER 


TAR DARTETE 7 XUBTAZLXETIZI LOTYERP TUİTEYTD 
Un matineu 
pentru copii 

GEXAUAIDTUm-17 SAUAIMDC XL XRXXAT-ZRTRME- 


Un matineu pentru copil, desfi- 
şurat İn condiğii de vizionare plicute 
sala ,Doina" (curat3 şi aerisitd), nu 


dentele, Tnvechirile se aratö doar 
cind pe eeran işi fac aparitia — seurt, 
din cind 1n cind — oamenii: stöpi- 


nii sobri ai acestui univers fn care - 


totul este /oc şi fn care dramele cele 
mai atroce sint rezolvate sub pute- 
rea magicü a baghetei lui VValt Dis- 
ney. İndivizii aceştla n-au sare şi 
sint robii epocilor -revolute: Ti re- 
cunoaştem dup3 apartenenta lor la 
o ,maniğre de,.," Sint ei mai pufin 
İntelepti decft animalele sau, lösind 
gluma la o parte, conventia alin3toa- 
re İn care ne-am scufundat este anu- 
lat şi adusü astfel la realitate? 


Qectavian MACAVEL 


poate fi pentru micli spectatori 
decft ün lucru agreabil, Atunci cind 
şi programul matineului este bine 
alcatuit — aşa cum a fost cazul spec- 
tacolulul pe care İ-am urmörit Tn 
ziua de 10 mai — satisfactia celor 
din sala e deplini. 

A rulat mai intfi filmul de metra/ 
mediu ,Cel care a plecat s3 caüte 
frica", productie a studiourilor Defa 
-Berlin. Un basm pe care pöpuşile 
İl ioacü cu destul ingeniozitate. 
Eroul filmului, tinarul Hans, plecat 
İn lume s3 caute frica, di peste un 
castel stöpinit de vröli, Curai/os, el 
11 elibereazi de rele şi, ieşind birui- 
tor, Oo ia de sotie, ca in orice basm, 
pe fata impöratului. Paöpuşile sint 
bine lucrate, au fete expresive, chip 
particularizat: ele au şi o mişcare 
fireasci 1n cadrul plastic in care evo- 
lucazö, ,.Cel care a, plecat sö caute 
frica" a fost un film care a plöcut 
micilor spectatori, 

,Colivia" — productie cehoslovaci 
— çcel de al doilea film al progra- 
mului, e un desen animat care are 
drept personaie principale douğ 
pisörele, İntimplürile amuzante prin 
care trec acestea, felul cum pun la 
punct o pisici cam hröpareati, fac 
ca filmul s? fie atractiv, O grafici 
inspirat2”in care predomini elemen- 
tul linear, un cadru de desfişurare 
a actlunii simplu şi aerisit, fac din 
"Colivia" o reuşiti a genului, 

Cel de al treilea film al programu- 
lul a fost ,CTinele İn cosmos" o pro- 
düctie a studiourilor poloneze, İsto- 
rioara e simpl3: un profesor plecat 
İn cosmos se trezeşte İn nav3 cu 
ciinele söu, Acesta ,scapa" fn cosmos 
şi-i face necazuri lui Sfintul Petru 
şi bucurie dracilor. Dar savantul 
aduce cfinele inapoi in nav3 şi amfn- 
doi ağung cu bine pe pamİnt, Filmu- 
letul e alert, intimplirile din cosmos 
$İnt destul de hazlii iar fiecare dintre 
personaye e desenat sugestiv, Direc- 
t3, fara intortocheri de prisos, mica 
povestire Tşi duce morala ei cötre 
cei mici, 


AL R. 


Rubrica ,PE ECRANE" a fost fn- 
tocmiti conform proğramirii 
D.R.C.D.F., la data tachelerll numi- 
rului, 


19 


Constantin Brdümcusşi 


İstoria Patriei şi Filmul 


Urcind din nebönulte cdincuri (Brüncuşi la 28de oni) 


Abia in 1976 vom comemora Cen- 
tenarul naşterii lui Bröncuşi, dar daca, 
şi un film va saluta marele eveniment, 
ideea lui trebule s3 ne preocupe de 
pe acum. 

Surprinzind in Artist ,,anonimatul 
genlului",Dan Hüulici, in comprehen- 
siva şi finalui analizi a operei şi omu- 
İui, indreapti o posibili evocare cine- 
matografica a lor spre misiunea ei 
capital3: aceea de a face si İntelegem 
cum. creatia marelüi Brüncuşi a 
prefacut clasicul İn modern” (Hen- 
ri Rousseau), cum din imemorialul 
tezaur al formelor de artö traco-da- 
ce, motivele perene fost reactua- 
İizate pentru omul de astözi intr-un 


Ce idei de filme avefi? 


(urmare din bog. 15) 
end şi dincolo de ea meditatia 
asupra söptaminii de viatö, asu- 
pra oamenilor ei. Asupra İiniş- 
tii, asupra mortii, şi dragostei. 
Totul porneşte de la un coöncürs 
de orientare care se 1ntinde pe o 


Mircea 
VEROTU: 
qCanistra cu aböb : 
ciftoa ero1, 


un cimp sub arşitd, 
fdrd reflectoare, 
fdrd tancuri 
şi obuze. 
Un film 
desbre rdzbor... 


fascinant röspuns afirmativ la intre- 
börile grave ale vietii, 

Dar tocmai pentru cö a moderni- 
zat clasicul şi a tölmöcit exoticul İn 
limba)i contemporan cu intelepciunea 
şi meşteşugul deprinse acasö, Brün- 
cuşi a fost marele vrayitor, care a 
introdus esentialul artei noastre 
populare in universul conştient al 
formelor, Ni se pare, aşadar, ca fi- 
rul unui film despre Brancuşi de aci 
poate, inteligibil, si se depene: ori- 
ginile firului ramin İnfaşurate in ghe- 
mul nedesluşit al inceputurilor, ,, Ma- 
ril artişti — scria criticul amintit — 
vin de departe, urcind din nebinuite 
adincuri", 


intreagi urmarindu-şi concu- 
tii, modificirile contururilor 
lor o dati cu venirea noptii, cü 
aparitia fricii, a nevoli de solida- 
ritate., Un scenariu mai greu de 
povestit, un scenariu de credit, 
care ar trebui vözut, Dacö s-ar 
putea filma... 


,Anonimatul Geniului" (Brüncuşi la 59 de ani) 


Creatorul acestei evocöri a per- 
sonalitötii şi operei lui Bröncuşi va 
avea de deslegat problema Mases- 
trului fnsuşi, Cum se poate povesti 
intrarea artei romaneşti fn arta lu- 
mil contemporane respectind vointa 
de anonimat şi umilinşa a Demiur- 
gulüi İnsuşi cörula filmul i-ar fi con- 
sacrat? Cum va fi ströbütuta distanta 
dintre ,,Cumintenia” veşnica şi ano- 
nimi a pömintului romanesc şi sen- 
sibilitatea artisticai a timpului nos- 
tru, dominat de magia clipei şi tira- 
nia individualului? Prin ce compre- 
hensive, dar simple mii/loace se va 
sugera originea marilor simboluri ale 
creatiei brüncuşiene — Coloana fi- 


"Canistra cu apa”, decupa) 
dupü schita lui Eugen Barbu: 
Bürügan, in ultima varö de röz- 
Dincolo de sate şi de propria 


citiva soldati ce ur 
recuperati de un camion 
vine niciodat3, Ba 
mai au ap3, dar e 
İntoarce. R3 
trezeasci pe d la citiva 
paşi o canistra cu ap3 İösati in 
grabi de camion, Dar nimeni nu 
poate öyünge la ea cüci e in ba- 
tala gloantelor adverse, Se düc 
unii şi mor, iar ceilalti rimin 
sü-şi trülascü setea şi disperarea 
İn fata mortii sau a predarii. 
Citiva eroi, pe un cimp in plin3 
arşita, nici un reflector, nici un 
decor, nici un tanc, nici un obuz. 


r3 sfirşit, Pasirea mölastr3, Oul lu- 
mii — in gramatica pur3.a modeş- 
tilor cioplitori in lemn şi föurarii de 
ströchini dintre Dunüre şi Carpağti? 

Elementele incredibilului periplu 
dintre Peştişani şi marile centre ale 
artei mondiale nu lipsesc, dar meş- 
teşugul cel mai mare va fi de-a le 
asocla in realitatea lor deseori in- 
sesizabil3: şi mai deseori inefabiliö, 

Un film despre Briüncuşi — ce ma- 
re ispit3... 

Cine va gösi graiul , simplu, lim- 
pede şi uşor" ai Artistului, care prin 
geniul stribunilor söi a redat artei 
puritatea şi intelepciunea incepu- 
turilor? Virgil CANDEA 


ə 

,Scaunul .alb", temö mai difi- 
cili, ocolitö cu grilö pina acum: 
viata, tremurul, credinta unui 
tinör artist. İdee proprie de sce- 
nariu cürela i-ar trebui insü aso- 
ciat un bun scenarist, poate chiar 
cüci sint, dar 
Povestca oarecüm li- 
lui acestuia, İn deve- 
tiile sale intre pic- 
uri ce aprobö, fo- 
bö, dragoste, oa- 
meni cu bani, snobi, italieni cu 
maşini frumoase, prieteni sin- 
ceri, adversari sinceri, prieteni ne- 
sinceri, ceva care poate ar putea 
deveni sincer, despre cei intre 
20—30 de ani, vözuti altfel decit 
prin prisma şabloaneflor. Ar mai 
fi şi altele, multe dar iectele 
par cü au mai mari şa de a fi 
aprobate cind se referi la vreo 
aniversare, Mü intreb insa daci 
amintirea rözboiului nu e o ani- 
versare şi ea? Nu sintem şi noi 
aniversarea acestor amintiri? 


fTilmul şi viata 


sı dezavantayele 


lui divers 


Avantaşele 


fapt 


İntr-un autobuz foarte 
incarcat, burduşit de cö- 
İütori gcübiti, am auzit 
aceasti cemarci, fasci- 
nantö prin puterea ei de 


sinteza: 

— 4Gicule, eu cred cü İbsen este 
depöşit...) 

Poate cü daci nu era atita aglome- 
ratie, poate cü dacö nu era atita zöpu- 


şalö, fraza nu mi s-ar fi intipirit in minte. 
Culmea e ce in toiul acelor imbrinceli, 
Gicu a receptionat prompt implaca- 


bila afirmatie şi a avut puterea, chiar 
aşa, impins de la spate, sü fie de alti 


parere: 

— (Eu cred, Mimi, cö Ibsen nu e 
depöşit...ə 

Prin aceastö observatie de bun simt, 
Gicu a crescut in ochii mel, a reabilitat 


parci intceg autobuzul. Dar in autobuz 


se aud mereu afirmatii estetice dintre 
cele mai categorice şi banalitatea lor 
este, cred eu, inşelötoare. 

— Nu mi-a plöcut filmul... a mür- 
turisit o doamnğ, care avind avantaiul 
de a beneficia de un loc linga scaun, 
putea s3-şi nuanteze idelle... Prea era 
ca la cinema. 

Expresia comuni co viatö ca-n filmey 
contine de fapt o obiectie tandrü dar 
ferm3 la adresa celei de a şaptea arte... 
Cöci o viatü cca-n filmep nu este o 
viati reali. Dacü e cca-n filmep in- 
seamni cö nu e €ca-n viatöy. Specta- 
torul, chiar cel mai putin avizat, simte 
cind filmul incearci s3 denatureze re- 
alitatea, fie cA o face prea frumoasö, 
fie cü o face prea urit3. Spectatorul 
vrea adevörul, nu vrea sö fie cca la 
teatrub sau €ca la cinemay. 

, Tot İn autobuz am auzit aceast3 
mörturisire numai in aparenti orgo- 
lioas3: 

— (Ce film s-ar putea face din viata 
mea... Prin cite am trecut eu...) 

Sau: 

— €Viata mea e ca un roman...p 

Eu cred cü oamenii au dreptate. 
Sigur cü da. Din viata fiecir”uia se poate 
face o capodoper3. Viata fiecirui om e 
un roman, cu conditia ca aceasta viata 
sü fie inteleas3. Nu epicul e cel care se 
transformğ in artö, ci intelegerea... Şi 
cu asta intram İn fondul problemel... 

Evident, in fiecare zi se petrec eve- 
nimente extraordinare, in viara indi- 
vizilor şi in viata societaçii. Cutre- 
mure, mişcüri sociale, dezamğgiri in 
amor, sinucideri, botezuri, vacante, 
meciuri de fotbal, gripe, angoase. S-ar 
pörea cü cel mai simplu lucru din lume 
ar fi s3 arunci pe pelicula toate aceste 
intimplöri extraordinare. Aşa s-a şi 
nöscut teza co felie de viatüyp. Viata ar 
fi un fel de cozonac gustos şi feeric 
din care regizorul n-are decit s3 taie 


O qfelie de viafay nu-i o felie de cozonac 


Alutenticitatea excestod 
€ tot o formd de evazltune. 
Trebute sd ne insbirüm din vtatd, 
dar nu fotografiind-o 


felia care-i convine... Numai ci aceasti 
tezA s-a dovedit pini la urmi superfi- 
ciali. İn artö nu pot exista cfelii de 
viatöy, ci numai viata in intregime, aici 
e extraordinara dificultate, şi tot aici, 
extraordinara frumusete. İntr-un fapt 
oricit de divers, spectatorul aşteapt 
sö descopere explicatia existentei. Chiar 
dacü din viatö se prezinti numai co 
felieo, cun crimpeip, cun episodp, 
cun aspectə, intelegerea nu poate sö 
fie partiali — ea poate sü fie numai 
total3... Nu existü co feliep de İnte- 
legere. Aşa se explici şi eşecul multor 
filme care sustineau cu aroganta ca 
cse inspira din viatiy. Realizatorii nici 
macar nu minteau... İntr-adevar, se 


inspirau din viati. Din intimplari luate 
din pres, de o autenticitate indiscu- 
tabili. De multe ori, eşecul artistic 
era chiar iustificat prin autenticitatea 
productiei. 

— Filmul e prost, dar e autentic... 

Sau: 

— Chiar aşa s-a şi intimplat in reali- 
tate... 

Aici lucrurile devin chiar şi putin 
comice... Deşi harnicii şi bine-inten- 
tionatii autori s-au inspirat din reali- 
tate, deşi s-au documentat, deşi n-au 
dormit nopti İn şir, deşi era cit p-aci 
s-o pöteasci şi ei, deşi şi-au riscat viata, 
deşi actorii nu sint actori de meserie, 
ci sint luati de pe strada, filmul nu im- 


presioneazi pe nimeni. De aceea eu 
personal cred ce cine-verite-ul — atit 
de ludat de unii — e o copilürie, o me- 
toda de a denatura realitatea... O foto- 
grafie exacti nu exprimğ adevdarul... 
Cu cit cineastul vrea s fie mai autentic, 
cu atit se indepürteaza de esenta lu- 
crurilor, cu atit se infunda mai adinc 
in mlaştina ignorantei. İn graba şi in 
voluptatea de a reda autenticul, el 
uiti esenta sau chiar o sacrifici de 
dcagul acestui suspect cautenticə. Nici 
un cin€-verite n-a creat o capodoperi 
şi n-a emotionat pe nimeni, fiindci 
spectatorul nu aşteapta documente ex- 
traordinare, spectatorul aşteapte s4 in- 
teleagi esenta fenomenului. De multe 
ori, aceastü autenticitate naivi, gre- 
oaie, acopera tocmai poezia şi inteli- 
genta. Documentele, actele iustifica- 
tive sint necesare in İustitie, nu in arta. 
Autenticitatea excesivü e tot o for- 
mi de evaziune... Cultul faptului divers 
n-a dus nicğleri... Trebuie sü ne inspi- 
cüm din viatö, dar nu fotogcafiind-o 
exact, ci iubind-o şi intelegind-o. 


"Teodor MAZILU 
21 


. .Eu nu spun ca n-avem 

subiecte, cü n-avem eroi, 

cö n-avem tipuri. Geme 

piata cinematografica de 

suyeturi. Crapi de viata 
— cum se zice — fiecare metru 
de peliculü tras conform decupaiului. 
Viati a ideii, viat a vitei de vie, viati 
a vietii. Pe urmi mai e capacitatea de 
transfigurare, care iar nu e ioaca, la noi. 
Transfiguram tot. Luğm viata, cit e ea 
de viatö, şi stoarcem şi untul din ea, 
prin transfigurare. Nimeni nu rümine 
la faptul brut, cü e ruşine. Machiem, 
abstcactizim, metaforizaim — şi unde 
nu se poate altfel, inventim. İnventöm 
de mama focului. Dupi ce totul a cröpat 
de viati vine inventia — cüci far 
inventie nu existi artö, cum zicea 
Calinescu, şi nu. numai el, şi cine nu e 
cölSuzit İn cinematografia noastrü de 
Calinescu? İnventöm subiecte, inven- 
tüm erol, inventim sentimente, inven- 
tam replici, inventüm chiar tilme, de la 
un cap la altul. Nu eşti seriitor, daca 
n-ai umor, desigur. Nu eşti cineast — 
fari a fi fantast. Niciodati nu ne-a lipsit 
fantasia. Şi puterea de a visa, Avem o 
putere de a visaaa İn filme, möiculiri 
döamnel 


E, — avind in vedere İngusta-mi 
baza morali şi tehnici — sint anacro- 
nic. Adicö visez cu ochii deschişi, con- 
form tangoului nemuritor. Visind cu 
ochii deschişi — nu pot lua matinal decit 
ziarul. Deobicei cScinteiay. İntotdeauna 
— (fFaptul diversy. Eu, de anacronic 
ce sint, in cinema, il trec pe Cölinescu 
prin Zavattini. Adicü sustin cö in- 
ventia trebule s3 aibö, violent şi fatal, 
o bazö realö, Ca sö bati cimpii, trebule 
sü mergi pe cimp şi sü calci pimintul. 
Pömintul ferm al realului — cum se 


22 


Dacü nu vom trezt (faptele 
dtversə din somnul lor teabdn şı 
neartistic, s-ar butea sd ne 
asfixtem de atita tmaginafle 


spune in teoria reflectörii. Nu poçi 
ceflecta daci n-ai ce şi dacü n-ai la ce. 
Din neorealism — alt anacronism — 
mi-a römas psihoza asta urita: filme 
diverse din fapte diverse. Visez cu 
ochii inchişi la grupurile acelea de 


e La Constanla, cmarea era 1n- 
ghetat pe o distanla apreciabilü de 
la türmə. €Un vinütor care nu a fosi 
inca identificatı a tras İntr-un stol 
de pösüri aflat pe ghea(ai. Cine 
sö-i aducü trofeul? sEuy — s-a 
oferit Laurentiu Morozov, un puşti 
venit, ca multi alti, sü vadü şi el 
xmarea İnghetatab. Copilul fuge pe 
gheat3, gheafa cedeazö, copilul e 
gata sü disparğ printre sloiuri, vina- 
torul fuge... Copilul e salvat — adul- 
tul e deocamdati neidentificat. 


e Un şofer din Sinala organizeaza 
cu douğ cunoştint(eə un chef intim. 
Se göseşte locul: gara/ul unei vile — 
cPogoniciuy. İn gara e frig, se 1n- 
cepe cu büuturi tari, pentru incal- 
zire. Frigul se menl(ine aspru. Unul 
din cei trei face exact ceea ce a ficut 
Fred Astaire İntr-un film al lui Kra- 
mer. pentru a se sinucide: ambre- 
iaza motorul autoturismului aflat in 


scriltori buni — nu mal buni decit 
ai noştril — care böteau strazile şi 
decupau ziarele pentru a comite sce- 
nariul cerut de Fellini, Rosselini, de 
Santis şi Visconti. Apöreau pe generic 
cite 5—6 nume de scenarişti, şi n-am 


garai. Cei trei sint asfixiati. 


e Mililia opreşte un camion plin 
cu sticle de coniac. Büuturi in valoare 
de 40 000 lei. Actele nu-s in reguli — 
inventar la cGrüdinitap, de unde 
venea marfa. Se descopera la bar cü 
Marin Ghifa inlocuise coniacul expe- 
diat cu 1 000 de sticle — ceail David 
şi Tircob numesc ştirea cAfacerea 
ceai cinci stelep. 


e Bufet Buftea. Un paznic civil 
intrü sa-şi cumpere tigüri. cUn cu- 
noscut infractorp se apropie de el 
şi li sustrage pistoletul din tocul de 
la centura. Paznicul pleaca. eCunos- 
cutul infractorp cere de büut, ame- 
nin(ind barmanul cu pistolul. Citeva 
minute ca in dlİncidentulv. Citeva 
minute ca-n Caragiale: pistolul nu 
avea gloanfe, infractorul e imobi- 
lizat. 


nici azi impresia cü scenariile acelea 
erau rele. 200 de femei se prezint3 
la un concurs de dactilografie şi scara 
se rupe cu ele. Ştire de ziar — film de 
neuitat. Mai de neuitat decit — zic şi 
eu o vorbö-cL”eternel retoury. 


MA onı, poate copil intirziat, eu 
mai am nevoie zilnic de calciu şi fir 
cFaptul diversə din €Scintelap (al lui 
David şi Tircob1) nu mö descurc prin- 
tre filmele mele rostite, murmurate şi 
töcute, şi nici printre filmele contem- 
poranilor mei. cMetodap mea e sfinti 
si usoar3, 

S3 luim nu 600, nu 60, ci 6 cfapte 


” diversey — dintr-o siptiminö normali, 


e Excursie pe Piatra Mare, chef — 
braşoveni — cabana. Apoi drum İn- 
tins spre cabana Bolnog. Din grup 
ramine in urma unul. Nimeni nu-/ 
observa, nimeni nu ştie de el. Omul 
e lasat singur pe munte, pinü cind 
oamenii — a/unşi İn oraş — se nu- 
müra, şi se ultü unil la allil... cEra 
insü prea tirziup, precizeaza David 
şi Tircob. 


e Şerban, 19 ani, intrü la priete- 
nul sau Chitimla de la ceArta decora- 
tiviə din Turnu Severin. Şerban 
poarta pantaloni de piele, eVop- 
seşte-mi-llə — 1/ roagö pe Chifimia. 
Executarea. Plimbare mindra prin 
oraş cu pantalonii revopsili. O tigara 
— chibritul pe pantaloni. Pantalonii 
de piele iau foc, omul 1ncepe sü 
alerge prin oraş, cintetind astfel fla- 
cüriley... Oamenii incearcü sü-/ aco- 
pere cu paltoanele, Soseşte la timp 
şi acel cprea tirziun... 


ilmul şi viata 


Nu trebule cöutat prea mult. Le-am 
cüutat far3 dorinta expres3 de a face din 
ele filme de cinema. fir3 a ne da in bürci, 
fAr3 a cüdea in spectacol mare, dar in 
care s3 simçim fior de imagine in mişca- 
re, numiti si cinematic3, un fior cine- 
matic. 


E. nu spun cü aceste fapte sint filme, 
deşi cu ce e mai preios un om luind 
İoc de la pantalonii sği de piele façi de 
scara care se rupe cu 200 de femei? 
Dar sustin ci in adincul lor dorm, somn 
greu, filme — şi daci nu vom trezi 
cddaptele diversep din somnul lor teapin 
Şİ neartistic, ni se va face frig şi s-ar 
putea sü ne asfixiem de atita cimagı- 
natieəy, care nu vrea s3 cad in cotidian 
şi in efemer, cözind insğ in alte cele şi 
mult mai rau. Existi o İntrebare- 
miracol care transfigureazi orice fapt 
cenuşiu şi incöpatinat intr-o poveste 
feerici şi doriti: Ce a fost in mintea 
aceluia? Ce a fost in mintea lor? De 
ce aşa şi nu aşa? Ce a fost in capul lui 
Marin Ghiti, punind ceai in loc de co- 
niac, ce i-a povestit Şerban lui Chiçi- 
mia, de ce ri-ar fi inghetat pe Piatra 
Mare vinötorul neidentificat de la mare?7 
Şi ce inseamnğ ci acel puşti a venit, ca 
mulçi altii, si vadi amarea inghetati” ? 
De ce ca cmülti altiib? De ce de mii de 
ani marea inghetatö fascineazi copili, 
pin intr-atit incit unul dintre ei zvic- 
neşte ca un nebun s3 prind2 o pasire 
İmpuşcat3? Mister etern, mister cla 
ziy, mister al ziarelor şi al Kalevalei... 

—.O sö mi se replice ci metoda e 
depişiti, cə insuşi dl. Visconti a lisat 
ziarele pentru cörti, iar Fellini s-a 


O cinematografie 
care nu se boate 
confrunta 
cu qfabtele diverse 

ale törü ei, 
e o artd decalciftatd 


plictisit şi dinsul de cin€-verite — 
pentru a slüvi cin6-mensonge, adici 
cınema-ul de autenticitate a emotiei 
şi nu a faptului. Prea bine, si fie sön3- 
toşi, in filmele literare ale lui Visconti, 
ca şi in cele cmincinoasec ale lui Fellini, 
se simte foarte salutar xmetoda depi3- 
şitö — aşa cum la Picasso n-am nici o 
bönuiali c3 a pictat multe miini, multi 
ochi la locul lor, för4 de care n-ar fi 
aluns atit de mare şi deştept. Sint oa- 
meni care nu mai au nevole s£ ia calciu, 
dar e foarte clar ci au luat cindva, ceea 
ce le-a asigurat sönötatea. Grav e cu 
cei la care vezi cu ochiul liber ci n-au 
luat calciu niciodat3, se cred mari şi 
tari, combat calciul şi le tremur3 atit 
oasele, cit şi inspiratia. Sint cinemato- 
grafii, cu cineaştii lor minunati lingi 
aparatele lor zburötoare, in care simçi 
c3 €metodap nu numai cü n-a fost 
depişiti, dar nici n-a fost vreodatü 
incercatö. Lipsa de calciu li se citeşte 
in ochi şi in fiecare secvent3. O cine- 
matografie care nu se poate confrunta, 
avind fruntea sus şi pacea-n suflet, cu 
ziarele şi cu cfaptele diversep ale türii 
ei, e o cinematografie decalcifiat3. 


BELPHEGOR 


sa nu mö pun eu pe fücut filmel 


fotbal, 


?oc de börbatı 


Acftunea se betrece in cer, 
be un maidan situat 
intre Paradis şi İmfern 


Filmul pe care vi-İl povestesc acum va fi o comedie la 
care lumea va ride pini va fi scoasi din sali pe brate şi 
dusğdirect la spital. E o comedie despre fotbal — normal, 
Acçtiunea se petrece in cer, pe un maidan situat intre 
Paradis si İnfern, cu prilelul traditionalului meci de 
fotbal dintre reprezentativele Raiului şi ladului. Eroul 
principal este un reporter sportiv, adici eu, trimis spe- 
cial la meciul respectiv. Sosesc in cer in preziua meciului 
şi mö duc sö-i iau un intecviu lui Satana, care a İuat in 


Ala e fotbal ce faceti voı, 
baletu" ala de domnişoare? 


propriile lui miini piroase conducerea echipei. İn timp 
ce ucmöreşte ultimul antrenament al iyucötorilor söi 
(aceştia se lovesc cu capul de un perete de beton ar- 
mat, İn vederea creşterii conditlei fizice şi morale), 
Satana imi declari: cVom İinvinge cu orice pret, vreau 
sa-l oftic pe babacu (adici Dumnezeu — nota mea) cu 
busuiocarii lui cu tot. lucötorii mei sint bine pregötiçi. İn 
caz ci nu inving, il fac cirpe de bucötöriep. Dupi care imi 
d3 formatia: Drak 1, Drak II, Drak İl, etc. Reporterul 
trece apol in Rai, unde aflö c3 conducerea echipei de 
fotbal a fost luati direct de cötre Al-de-sus, Echipa lui, 
format din Inger İ, Inger İl, Inger İİİ, etc., se antreneazi 
pe o poenitğ cu floricele şi pöpödie, fluturind uşor din 
aripioare şi cintind €Ala bala portocalap. Dumnezeu 
declar3 reporterului, sec: Nu ne intereseazi rezultatul 
decit in caz cö vom ciştiga. lucütorii mei vor iuca un 
fotbal metaforic şi esençializat, dupü principiul efotbal 
pentru fotbalə, fotbalul cu tendintğ fiind inventia cene- 
gatului Satanaəp. İntre timp, in presa sportivA İocale, 
adicA cladul liberə şi cVocea Paradisuluiy, se discut3 in 
termeni aprinşi dac3 s£ se ioace cu o minge adevğörati şi 
pe un teren adevğörat sau doar cu ideea de minge şi pe 
ideea de teren. Ciştigi ultimil. İn ziua meciului e o 
vinzoleali teribili. Spectatorii şi spectatoarele, adici 
draci, dröcoaice, İngeri şi ingerite, vin pe ideea de sta- 
dion cu mult timp İnainte, purtind pancarde cu İozinci 
İncuraiatoare, de genul: cHai, dracilor mai cu spor, ci e 
vai de capul lor 1 Cö vol aveti ştofS, iac ei sint in cofi b) Sau: 
€Fie dracul cit de negru, İngerul e un integru. El pentcu 
victorie lupte şi din ea se infrupti lə Satana şi Dumnezeu 
apar la moömentul corespunzötor, lar ideea de arbi- 
tu inti pe teren cu iucütorii dupa el .Meciul incepe şi 
are un haz nebun, deoarece iucitorii alearg4 aiurea, 
dupi ceva care nu se vede, adicü dupi ideea de minge. 
Totuşi echipa, echipa angelic£ ia meciul pe contul ei şi 
ataci turbat. Meciul este destul de börbötesc, cu anga- 
lament fizic total. Astfel, la un moment dat, are loc o 
ciocnire pentcu minge intre İnger İV şi Drak İl, primul 
trintindu-l la sol pe al doilea şi iucindu-İ apoi temeinic 
cu bocancii peste mutr3. De altfel, ingerii cam intrec 
misura, numeroşi fiind dracii scoşi din lupti pe tuşü 
pentru reanimare şi punere a diferitelor organe in 
gips, astfel cü un drac vine la Satana şi-l intreabö confi- 
dential: cCe facem, metri, c3 öştia ne rupes, la care 
stöpinul Röului il sfatuieşte: eNu röspundeti la provo- 
cüri İp Cert este cö dracii pornesc la un moment dat pe 
contra-atac, paseazi fulgeritor, fac nişte fente date 
naibii şi Drak XI loveşte ideea de minge cu cioturile lui 
de coarne şi aceasta intra ca o grenadi in ideea de poarti 
Dumnezeu sare ca ars şi striga: cDoamne, ce porcaürie, a 
fost ofsaidy, dupi care meciul se İntrerupe definitiv şi 
İncepe un caft imens intre /ucötori, dup3 care intr3 in 
aren3 şi spectatorii: capete şi picioare in dantur3, şuturi 
İn burt3, muşcüturi de nas, git şi ucechi, ingerii şi ingeri- 
tele comportindu-se ca nişte fiare barbare. İnsuşi 
Dumnezeu il apucü pe Satana de coadi şi incepe s3 dea 
cu el de sol, pina-İ face arşice, bötrinul drac zicind la un 
moment dat, istovit şi pe bunğ dreptate: cGata, dom-le, 
alunge İp İndignat, reporterul scrie un articol cu titlul: 
€Afarğ cu huliganii de pe terenul de sport, il predi 
la poşt3 pentru a fi trimis pe pimint, dar peste o or3 e 
chemat la Dumnezeu care e negru la fati. cMüi acesta, 
fi zice Atotföcötorul, de ce möninci borş pe seama noas- 
tr2? Ala e fotbal ce faceti voi, baletu” 3la de domnişoare? 
MA, invitati fotbal ca lumea, cü veniti aici şi e vai de capul 
vostru, ai vözut cum se pune la noi osul la bötale. leşi 
afar2 1 

Ultimul cadru: reporterul primeşte un şut in spate şi 
zboar3 printre nori. lon BALEŞU 


Tilmul şi viata 


Povestifi-ne im) subtect de 


Tilm. 


un fabt be cgre Hat mülnt 


Titus ANDRE: 


Cineva a fost condamnat 

pe nedrept. 

Pe atunci construirea noii 
societöfi li se infötişa 
unora ca o plimbare 

printr-o grüdinö cu roze 


Cunosc aproape zilnic alti oameni, 
alte intimplari. Nu sint totuşi de pöre- 
rea acelora care, dintr-un entuziasm 
preşcolar, din conformism sau din igno- 
rant3, vd in fiecare accident de circu- 
İaçie un film ca cDepaşireap, in fiecare 
craidon ieşit la pensie un €Zorba gre- 
culə şi in copiii de pe scara B, care au 
colectat cinci tone de fier vechi intr-un 
singur trimestru, eroii din cRasuna 
valeap. Un accident de circulatie este 
totuşi un accident de circulatie, un 
craidon ifeşit la pensie—un craidon 
ieşit la pensie, iar copiilor de pe scara 
B, care au colectat cele cinci tone de 
fier vechi İintr-un singur trimestru, 
trebule s3 le acordüm dragostea şi 
pretuirea noastra, o minge sau—mai 
alesi—un teren de fotbal, nu şi sute 
de metri de peliculi. Aşa dup3 cum nu 
de pe orice pisti de decolare işi poate 
lua zborul o rachetö cosmicö, nu orice 
fapt de viati poate servi drept punct 
de plecare unei opere de art3, unui film. 

Şi, totuşi, asemenea puncte de ple- 
care exista —uneori mai generoase de- 
cİt ne-am putea noi inşine imagina, iar 
cel care s-au obişnuit si arunce vina pe 
ccosmodrom) se dovedesc, adesea, in 


24 


vital: 


confruntarea cu viata de zi cu zi, a fi 
nişte falşi constructori de rachete. 
Cu ani in urmğ, procuror fiind, un 
om a fost cercetat, İudecat şi condam- 
nat pe nedrept, pentru o infractiune 
imaginar3, in mintea unora, atunci, con- 
struirea noii societöti li se infitişa ase- 
meni unel plimbari printr-o gradin3 cu 
trandafiri —şi üştia, fAr3 spini. İnelucta- 
bil, adevörul a ieşit İns la suprafati : 
cetöteanul a fost pus in libertate. Cind 
İ-am intilnit, lucra intr-o intreprindere 


filmul de actualıtate 


in viatü... 


Ne-am adresat cu aceaste invitatie citorva scriitori şi publicişti. Avind 
comun contactul permanent cu viata cotidiani — cu evenimentele mari şi mici pe care 
contemporanii noştri le tröiesc — colaboratorii noştri aduc in aceste pagini citeva sugestii 
elocvente sau cel putin utile pentru imbogötirea peisalului tematic al cinematografiei 


nationale, in sectorul ei 


bucureşteanö, era economist. Un coleg 
publicase un monolog despre incredere. 
lar el, fostul condamnat, venise sa-i 
spun3 c4 are İncredere, İn ce? İn tot 
ceea ce avea şi mai İnainte, a fost ris- 
punsul. 

Astözi, undeva, intr-un tribunal, un 
magistrat İmparte dreptatea. Din cite 
ştiu, nu are sentinte casate sau refor- 
mate. İncrederea İ-a readus pe İurist 
la uneltele sale... 

Banal, spun, poate, unii: nereprezen- 


ca numitor 


tativ, zic, poate, altii... Pista de decolare 
n-are in sine nimic spectaculos, este 
primul röspuns. Nu intimplarea, ci 
sensul trebule si fie reprezentativ, este 
cel de-al doilea röspuns. Altfel inseamna 
a ni se pretinde si mergem la cinemato- 
graf pentru a privi cum müninci alçii, 
in loc si stim comod, acasğ, şi si min- 
cim noi inşine. Nu existü subiecte 
inabordabile—in sensul celor discuta- 
te mai sus—ci numai accente prost 
plasate in subiecte. Obiectivul aparatu- 


A fost odata... 


Foto: S. TOMESCU 


Tilmul şi viata 


lui de filmat porneşte de la emomentul 
explozieiy, dar ceea ce trebule sü se 
retina este drumul cracheteip, sen- 
sul el. 


Eugen BARBU: 


İntr-o circiumi se pune 
la licitatie un tramvai. 
Se bate palma 
şi tiranul pleaca 
si ia in primire 
tramvaiul 


Aş face un film din douğ sau trei İntim- 
plüri adevörate pe care le-am auzit 
Poate ar semüna foarte mult cu €12 
scaunep al lui Iİf şi Petrov, dar asta 
n-ar avea nici o important. Aceste 


A fi sau a nu fı... 


İn oraşul T., İntr-un restaurant, ace- 
İaşi escroc işi alege o masi in miilocul 
altor mese la care erau tirani sosiçi 
de la tirgul de vite, plini de bani toti. 
Cu alutorul a dol complici, care sosesc 
din iumütarte in iumötate de or3 deşer- 
tind pe masi cite o geantö cu bani, 
escrocul atrage atentia celor din iur. 
Atmosfera de bunğ dispozitie generalğ 
alut3 la inchelerea unel tranzactii sen- 
zationale: cineva dintre tirani intreabi 
de unde-i vin banii aceia din ium3tate 
in iumitate de or4. Escrocul declari 
cü Societatea comunali de tramvale din 
oraş i-a permis explİoatarea unui tram- 
vai, e plictisit cü trebule s4 numere 
atiçia bani din care trebule sü dea 6096 
societötii comunale, pentru cö in alt 
parte are afaceri şi mai münoase. Dar 
nu-i nici aşa de uşor s3 se desparti de 
sumele care-i vin atit de lesne la circiu- 
m3... Urmeazö o İicitatie intre cei din 
İur (türanii care vinduser2 vitele la 
obor) fiecare oferind cite o sum5 cit 
mai mare pentru transferarea concesiu- 


ü ora Mis 
"Y . Mis 


Foto: Edmund HÖFER 


povestiri ar vrea sü satirizeze pe guraü- 
casci, de care nu ducem lipsi. Ele, 
aceste intimplari, au de fapt trei autori, 
dar le-aş atribui unula singur. lati prima 
intimplare: 

Un om foarte inteligent intri la o 
şedintü de sindicat, rupe discutiile şi, 
pe un ton foarte vehement, declarğ ci 
este trimis al Ministerului Culturii care 
a constatat, printr-o ancheti discretö, 
cA sindicatele din toatö tara nu sint 
dotate cu bustul lui Bülcescu, s3 zicem. 
Preşedintele sindicatului ia mösuri ur- 
gente şi cel care venea din partea Minis- 
terului Culturii prezinti trei modele 
mai mare, miilociu şi mic. İndividul 
poate sö treaci, sö zicem, prin 20 de 
sindicate,cu acelaşi model care arati ca 
vai de lume, e tras la ştantğö, costö şi 
foarte mult, dar nimeni nu sesizeaz3... 
Asta-i o prim3 intimplare adevarati, 
urmatö de a doua: 


nii. La o sumi foarte mare, unul dintre 
türani obtine dreptul de a exploata 
tramvaiul respectiv, care are un numör, 
un nume de manipulant şi o adresi İn 
depou. Se di o chitanta, se bate palma, 
türanul pleace sö-şi ia in primire tram- 
vaiul şi escrocul in treaba lui... 

A trela intimplare reali: 

İn oraşul R., cu multi ani in urm3, 
soseşte acelaşi escroc. Se simuleazi c3 
se aratA o adeverinti din partea oraşu- 
lui O., care solicit3 un loc pentru un nou 
şantier al unei imense fabrici de mobile. 
İmbricimintea şi aerul foarte sigur al 
escrocului impresioneazi pe cei soli- 
citati care, amabili, oferi o maşinö cu 
care noul venit cautö un perimetru in 
İmprelurimile oraşului. İn timpul aces- 
ta, un telefon din oraşul O. intreabi 
organele locale daca trimisul lor a sosit 
la ei. Totul se confirmö, locul e ales, 
organele locale ofera scinduri pentru 


citeva barğci şi un gard provizoriu, un 
complice umple oraşul de afişe care 
anunte urgent angalarea de functionari. 
muncitori calificati, secretare şi aşa mai 
departe... Bineinteles, complicele stre- 
coar3 ideea ci un bacşiş cit mai consis- 
tent ar ridica categoria de incadrare a 
respectivilor. Sint angaiati, in felul 
acesta, peste 1 200 de oameni. Se trece 
la muncğ, se spune cö nu a apirut inci 
un H.C.M. care si acorde primele salarii, 
c3 e in studiu, intre timp, soseşte şi ziua 
de 1 Mal, cnoua intreprindereəp in 
frunte cu ddirectorulb ei defileazi in 
fata organelor locale, care par foarte 
multumite de noul obiectiv industrial 
din İocalitate. Dupe trei luni de cmunci 
intensöə, cuiva İl vine ideea s3 verifice 
de ce centrala din oraşul O. nu mai 
trimite odata aprobarea pentru livra- 
rea salariilor. Se constati inşelöciunea, 
dar cei dol au dispirut cu sumele incasa- 
te de la cei angalati... 

Evident c3 aş vedea in cei doi pe 
Toma Caragiu şi Dem. Rödulescu. 


Petre DRAGU: 


14 constructori 
de la Portile de Fier 
care locuiesc intr-un 
dormitor al burlacilor, 
echipa cea mai zurbagie, 
infiaza un copil... 


e 14 constructori care loculesc 
impreuna intr-un dormitor al burlacilor 
de la Portile de Fier au infiat, neoficial, 
un puşti dintr-a cincea elementarö, a 
cürui mamö murise de o boali incurabi- 
I5 şi al cörui tat3, constructor şi el, işi 
pierduse busola sufleteasca din pricina 
durerii. Dupa un an de existentö, sub 
obladuirea a 14 ctatip, care de care mai 
deosebit unul de altul, ca virstü şi for- 
matie, ca origine şi temperament, puş- 
tiul, pini atunci un şcolar mediocru, le-a 
adus protectorilor söi un premiu-intii 


cu cununi. Vasazici, in ambianta 
respectiv3, puştiul a tröit o transforma- 
re calitativi... cPuştiul ca puştiul, mi-a 
spus cel care-mi relatase povestea — 
unul din cei 14 — dar s$ vezi ce transfor- 
mare am trdit noil Pği, ştii dumneata ci 
pin3 aturfci echipa noastrd fusese cea mai 
zurbagie din tot şantierul...y 


e Era pe vremea raioanelor. İntr-un 
orüşel de la Dunüre, un tinör comunist 
cu muncğ de röspundere a fost acuzat 
de fapte grave (furt, inşelitorie, etc.). 
Cu toate c3 İnvinuitul nu-şi recunoştea 
vina, nu putea produce nici o dovadi 
concretaü şi toate, absolut toate apa- 
rentele,erau impotriva lui. Urma exclu- 
derea din partid şi trimiterea in fata 
İudecatii. Probele erau zdrobitoare, 
intregul birou raional era gata sü voteze 
pentru aceste mösuri. Dar şedinta res- 
pectiva n-a avut loc, primul secretar 
trimitind vorba cü avusese peste noapte 
o criza de ulcer şi trebule s3 plece in 
graba la Bucureşti pentru tratament şi 
analize. A rugat si se amine discutarea 
cazului pina la intoarcerea lui. Numai cö, 
dupa trei zile, primul secretar le-a adus 
nu veşti din Capitali, ci... probele 
nevinovatiei acuzatului, precum şi pe 
adevaratli vinovati legati fedeleş. Cum 
obtinuse dovezile? Föcind ancheta de 
unul singur, neştiut de nimeni, in chiar 
bölçile unde se-ntimplaseri matrapaz- 
İicurile. De ce a procedat astfel? De ce 
n-a crezut in vinovetla acuzatului? Cum 
a föcut investigaçia?... P3i, asta ar repre- 
zenta filmul şi, se ştie, filmele trebuie 
vüzute, nu povestite. 


e Şi totuşi, sint şi eu, ca tot rominul 
obsedat de un subiect ccel maliy. Este 
vorba despre un posibil film-anchet 
Privind viata, iubirile, munca, infringe- 
rile, izbinzile, moartea şi İinveşnicirea 
uünui tinör constructor comunist care 
a condus ridicarea cchimiilorp Bor- 
zeştiului, Savineştilor şi Craiovei. L-am 
cunoscut intr-o etapi esentialğ a vietli 
lui, iar pentru celelalte etape am cules 
sute de mürturii de la zeci de oameni. 
Dar cum si povesteşti in trei vorbe un 


asemenea Om? ə 


.əlata intrebareal 


Foto: İleana MUNCACI 


Tilmul şi viata 


Vai, ce frumoasa e viata 


Foto: İleana MUNCACI 


Mihai POPESCU: 


La fereastra unui vagon, 
o tinirA care pleacö la 
mare. La altö fereaströ, 
un tinör care pleaci 
nu se ştie unde. 
Tinerii se privesc ŞI... 


Un fapt de viati memorabil?” lata: 

İn urma cu ani, ca ziarist, am fosr 
trimis la Hunedoara, la inaugurarea fur- 
nalului de nu ştiu cite sute de metri 
cubi, ecel mai mare furnal din sud- 
estul Europeib. Ca tot omul, la pomul 
İBudat, am plecat cü sacul, Nu ştiu ce 
s8 fi fost İn mintea mea, da” cind am 
vözut cü particip la o şedintiü, e drept, 
inaugural3, m-am dezumflar foarte. İne- 
cate fiindu-mi corabiile toate, mi tot 
uitam in İnöltimi cind... am vözut sus, 
deasupra furnalului, un copuc, Ce cöuta 
acolo un arbore verde? Am intrebat 
İn stinga şi in dreapta şi am aflat ci doi 
oameni din pürtile Padurenilor, o regiu- 
ne in afara cöilor de acces, straduind la 
construirea furnalului, n-au putut s nu 
respecte datina de la ei de acasi, De 
aceea, cind totul a fost gata, au tölat 
din püdure un copac pe care cu o seari 
İnainte, cu cazna, spre a döinui, İ-au 
inilrat in virful furnalului. Am vrut si 
stau de vorba cu cei doi constructori, 
numai ca furnalul intrind in productie, 
acolo sus, s-au asfixiat şi amindoi se 


26 


aflau la spital. 

Este un fapt de viat3. Ştiu, numai el 
nu poate constitui subiectul unui film. 
dar plecind de la el sau terminind cu el 
nu mi indolesc cü ar putea fi infatişatı, 
emotionant, urmaşii de azi ai meşteru- 
lui Manole. 

Vorbind insi de subiecte de film, imi 
permit sA reiau o veche feblete, cum 
spuneti dumneavoastr3, un story: intr-o 
garö, de-a dreapta şi de-n stinga acelu- 
iaşi peron, douğ trenuri gata de plecare: 
unul spre mare, celəlalt spre munte. 
İn forfota acelui İloc, la fereastra unui 
vagğon, o tinüri ce pleaci in vacant4. İn 
dreptul ei, in celalalt tren, de asemenea 
la fereastr3, un tinir ce pleaci nu ştiu 
unde. Amindoi oameni oarecare, nici 
pPrea frumoşi, nici prea uriçti, se privesc 
İndelung. Urmeazö trenurı in goani, 
pe )os, pe sus, apropiindu-se, depürtin- 
du-se, suprapunindu-se, la capütul aces- 
tor secvente revenindu-se in garü unde 
totul este la locul söu, Tinara şi tinörul 
continuğ si se priveasca şi incepe filmul 

Cei doi se cunosc şi Tntre ei se intim- 
pli, cu tot felul de detalii şi aminunte, 
s3-i spunem ceva pe alb, ceva pe alb cu 
adumbririle inerente ale frumosului. Lə 
İumitatea filmului, din nou o goana 
prelung3 a unor trenuri, intr-un tirziu 
revenindu-se in gar3 unde protagoniştii 
continuğ s8 se uite unul la altul. Şi filmul 
reincepe intr-o alt3 variant3: din nou 
se cunosc. De ast datö altcum. İntre ei, 
diametral opus, se intimpli s3-i spunem 
ceva pe negru, de bun seami cu pete 
de luminö, de asemenea cu detalii şi 
amönunte. Apoi, tot aşa, tülat, filmul 
este intrerupt de mersul accelerat al 
altor trenuri spre a reveni in gar3 unde 


cei dol, mai departe, continuğ s3 se 
priveasca. 

Prima parte? Aşa ar fi fost, işi imagi- 
na domnişcara, daciö s-ar fi cunoscut 
A doua parte? Aşa ar fi fost, işi imagina 
İunele, daci s-ar fi cunoscut, Ei ins 
n-au avut parte unul de altul şi incet, 
aşa cum pornesc trenurile din gar3, 
tinaira pleaci la mare şi tinürul, in 
treburile sale, undeva la munte. 

Mi s-ar putea reproşa ci intr-un ase- 
menea film nu se intimpli nimic. İntr- 
adevör, nu se intimpli nimic. Este ins3, 
oare, obligatoriu sü se intimple ceva 
pentru a fi predispusi la reflectie? 
İndoi-m-aş şi n-am cul... 


Rodica RARAU: 


Am vözut intr-un cimitir 
trei cruci. Trei oameni 
muriser3 in aceeaşi zi: 

22 August 1944. 
2nul era romiün, altul rus, 
altul german... 
v.--—..“sd....-..ü 


Am intilnit asemenea dsubiecten de 
productii artistice oferite de oamenii 
pe care i-am cunoscut, şi nu o datğö, va 
asigur. 

Unul dintre ele este Maria Zidaru cu 
care eu n-am putut face decit o emisiu- 
ne Prim-plan. Dar ce generos subiect 
de film constituie viata acestul om (—un 
film care ar oglindi evolutia femelii zi- 
lelor noastre—un minunat exemplu al 
transformürilor survenite in viata şi 
conştiinta tarinimii noastre. 

Nu e cazul, zic eu, sü povestesc aici 
cfilmul) vazut de mine İn viata Mariei 
Zidaru, pentru ce ar trebui ca acest 
rüspuns sü se transforme intr-un sce- 
nariu. Dar viata ei merit3 şi poate fi 
transpusa artistic pe pelicula. Dup3 cum 
şi viata bönuitö a trei oameni al caror 
nume l-am descoperit pe trei cruci, 
undeva intr-un cimitir. Muriseri in 
aceeaşi zi: 22 august 1944. Unul era 
roman, altul german, altul rus. 

Acele cruci mi s-au pus pe suflet şi 
nu-mi dau pace de cinci ani. 


Mihai STOLAN: 


S-au pomenit cu ea 
la spital. Venea dintr-un 
sat şi voia neapörat 
sö i se indrepte gitul, 
ca sö nu i se mai zic3: 
(Strimba,... 


Ce poate reprezenta o vertebri pen- 
tru un om? Totül şi nimic. 

Au trecut citiva ani de atunci. 

Prietenul meu, fotograful, trebula s3 
fac3 rost de imagini ctariəp la un serviciu 
de chirurgie cranian3, perfect utilat 
Acolo a intilnit-o pe M.V. Tinirü de 
19 ani, frumuşici, dar avind capul 
strimb, İösat pe un umar. Prin curte, 
oameni cu fete pamintii, aflati in preai- 
ma intervençiei-limit3. Doar M.V. triia 
un moment fericit. Urma si fie operati 
a doua zi. Unul din doctori ştia povestea 


fetel, 

S-au pomenit cu ea, intr-o dimineatö, 
la spital, De fel dintr-un sat de pe lingi 
Giurgiu. Vola, neapirat, s4 i se indrepte 
gitul, vertebra care, din naştere, o 
pocea. Refuzat3, n-a plecat. Pe o banc3, 
afari, aştepta. La prinz, chestionati 
mai İndeaproape, mörturiseşte drama: 
logodit3, pe cale s3 se cüsötoreasc3, 
İntr-o zi surprinde o scrisoare de-a 
logodnicului pentru sora ei bun3. Cei 
doi se iubeau İntr-ascuns, iar bölatul 
o numea—negru pe alb— dStrimbab. 
Au acceptat-o la operaftie. 

Prietenul meu, fotograful, adevirat 
maestru al nudului, imi furnizase deta- 
liul c3, altminteri, M.V. avea şi un trup 
extrem de bine clüdit, cöci intimplarea 
facuse İn aşa fel, incit o zörise şi a doua 
zi, pe masa de operatie. Apoi, luat de 
treburi, aproape c-a uitat cu desavirşire 
totul. Doar cind a revenit la spital, 
tirziu, dupaü vreo söptaminö, ca sü 
arate medicilor fotografiile, cnaturi 
moarteəp cu otel stralucitor şi perdele 
de plastic azuriu, şi-a amintit de perso- 
na/ul straniu, strimb şi optimist, pierdut 
İn memorie pini atunci. 

Fata nu mai plecase acasö, aşa cum 
s-ar fi aşteptat sa afle, interventia fiind, 
realmente, un fleac. Murise. Un caz 
la un milion: nu ştiu ce tip de necoagu- 
İare a singelui. 

De fapt am ratat şi eu cazul. Dup3 un 
oarecare numür de luni, m-am hotaürit 
sa scriu despre M.V. Am incercat si 
gösesc adresa exactğ a fetei de 19 ani, 
sa-i iau curmap, s3 stau de vorba cu 
parintii tinerei cu gitul strimb, sü aflu 
ce s-a intimplat cu cei doi camorezipy 
clandestini, dacü s-au cüsötorit sau nu. 
Dacö cdayp—au facut-o pe ruinele unui 
om. Daci cnun—de ce au mai impins 
un om la disperare, la sacrificiu inutil? 
Stranie situatie: nicaieri, in registrele 
spitalului, n-am mai gösit numele ferei, 
aşa cum mi-l spusese prietenul meu, 
fotograful (il şi notasem pe loc), ba 
am şi telefonat in satul (Gogoşari) din 
care, se pare, provenea, ins3 nimeni, 
nu, cu numele de M.V. n-a locuit 
vreodatö acolo, şi nici, in ultimii ani, 
nu plecase la Bucureşti sü se opereze 
şi nici nu murise, logic, daci nu plecase, 
adic3 nici nu existase vreodati o aseme- 
nea fati pociti in satul acela. 

Sa fi scornit fotograful, bunul meu 
prieten, intreaga poveste? 

Oricum, in ordinea fireascğ a lucruri- 
lor, a coloanei vertebrale, o singurü 
vertebra möcinatö, deviati de amora- 
litate, poate ucide. 


Nicuti TANASE: 


Am deschis plicul şi am 
citit: “Printre gratii şi 
paznici, cu greu reuşesc 
sö vö comunic c3 autorul 
celor 2 scrisori adresate 
C.C. al P.C.R., e bəgat 
la casa de nebun)i... 
ə -.0--0-———5 


Mai gindeam daci Petula Clark are 
sori şi, contrar legilor de circulaçie, 
apasam pe accelerator şi cstiteamp in 
cplasap unei autosalviöri care cminca”: 
asfaltul cu peste o suta de kilometri 
pe or. Şoferul autosalvarii, gelos pro 
babil ci mi gindeam la sora Petulei, a 


ul 


.e 


Tilmul şi viata 


dat çglasə şi sirenei. Viteza şi mai ales 
şuleratul sirenei m-au föcut si o abando- 
nez pe ctovarğişan şi si intru in alt gind. 
Eram intr-o betie a vitezei şi intr-un fel 
de /oc de urmürire. 

İn toate intimplirile noastre existi 
şi cite un moment dat. La momentul 
dat al acestei intimplari, a trebuit s3 
frinez extrem de brusc. De la o fereas- 
tri a autosalvörii a zburat ceva. Acest 
ceva mi-a izbit parbrizul... Autosalvarea 
şi-a vüzut de viteza şi sirena ei, iar eu 
am bügat in marşarier şi... acel ceva mi-a 
izbit parbrizul, era o scrisoare. Un plic 
pe care era scris: cRog s3 trimiteti 
acest plic la C.C. P.C.R.ə Am tras 
maşina mult mai pe dreapta şi, cu 
propria-mi aprobare, am deschis plicul. 
Am deschis plicul şi am citit: cPrintre 
gratii şi paznici cu greu reuşesc s4 vö 
comunic cöci autorul celor douğ scri- 
sori adresate C.C. al P.C.R., sub nume- 
rele... este bügat la casa de nebuni...) 

Şi am rümas mult pe dreapta şi nu 
m-am mai putut gindi la nici o sor3 de-a 
Petulei pentru c3 (v3 rog s3 m3 iertaçi, 
dar coincidentele sint date dracului1) 
İn aceast3 scrisoare disperati am intil- 
nit şi numele meu. 

Cu aproape un an in urm3, un töletor 
de lemne din munçii Cöliman m4 chema 
s8-mi predea nişte documente pe care 
le avea de pe vremea cind era pödurar 
şi cu care documente se putea fura 
Caur verdeəp din aceste pöduri, İn va- 
loare de o iumötate de milion. İn urma 
foiletonului pe care İ-am scris: €Vino 
s8-ti dau o iumütate de milion şi poate 
şi o puşcüb, s-a facut acolo, in cadminis- 
tratiap silviculturii, ceva ordine. S-a 
facut ceva ordine, dar nişte cvizatip in 
foiletonul amintit, a)utati de nişte orga- 


ne locale, s-au ocupat şi de soarta 
corespondentului meu. L-au tinut 18 
zile intr-un spital de boli nervoase 
pentru ca se vedeaə dacğ este sinütos. 
Plicul I-a aruncat din autosalvarea care-l 
transporta pentru tratament la un 
spital de €cronici cu paziüb. 

Am dus serisoarea la C.C. al P.C.R. 
şi, chiar İn acea noapte, facind parte 
dintr-o brigad3, am zburat spre locul 
ccrimeip. 

leri am primit o scrisoare de la 
cfostul nebunə, in care am gösit, printre 
veşti, salutöri şi o floare de colt din 
munçii Sucevel, 


Nicolae TIC: 


Am cunoscut patru 
navetişti din acelaşi sat. 
Unul din ei avea nevastaü 
la sat, dar s-a gindit cü 
nu i-ar strica una şi la 
oraş. Cel de-al dollea... 


Mi-am dorit s3 vad un film despre 
navetiştii noştri (şi nu ai altora). Şı 
fiindcü nu existi un asemenea film, 
m-am gindit si scriu şi eu un scenariu 
L-am scris şi nu mi-a reuşit. Aş propune 
:4 İncerce altii. 

Navetişti — oameni care dorm la sat 
şi lucreaz3 la oraş. De vreo zece, cinci- 
sprezece ani, oraşul absoarbe mereu 
forti de munca—sute de mil de türani 


Timp nou 


Foto: Edmund HÖFER 


Şi totuşi e femele 


Foto: Liana GRİLL 


au dep”ins o meserie in fabrici şi uzine 
pe marile şantiere. Ünii s-au stabilir 
la oraş, s-au indepartat in spatiu de 
casa bütrinilor, dar cei mai multi fac 
naveta, pleaci dimineata İn zori şi se 
İntorc spre sear3, obositi de lucru şi de 
drum. Pleaci in grupuri mari, aleargi 
dupa trenuri, autobuze şi camioane—şi 
se intorc tot in grupuri, care cu ce 
apuca, gindind la treburile pe care le 
mai au pe acasö. 

Am cunoscut patru prieteni nave- 
tişti din acelaşi sat, angaiati pe acelaşi 
şantier, la vreo 20 km de casğ. Unul, 
cel mai in virstü (avea vreo 28 de ani) 
n-a aluns sü stipineasci meseria. Dupa 
numai trei söptamini de naveti a aluns 
la Tribunal. Fat de satul unde tr3ise 
pin atunci, oraşul i se pöruse o alt 
lume, cu alte legi, cu alte posibilitati 
de a se desfişura. İn sat, il cunosteau 
toti, cu toate poveştile lui, fiecare 
mişcare era inregistrati pe retina unor 
ochi iscoditori. Pentru prima oar3 aici, 
la oraş, omul se simtea in largul sau —şi 
n-a intirziat si porneasca la actiune. 
Femel, petreceri, huliganism şi-un por- 
tofel sustras din buzunarul unui pensio- 
nar adormit pe o bance in parc. A fost 
teribil de surprins cind l-a inhatat 
miliçia. Cum, de unde-— pe ce cale se 
aflase de isprivile lui? Chiar şi aici, la 
oraş, unde-i atita lume, unde oricine 
işi poate pierde urma, chiar şi aici se 
afla? 

Ceilalti trei au invaçat o meserie — şi 
mai bine de un an şi-au mentinut 


faima de sudori pricepuçi. Dar intr-o 
dimineatö, unul dintre ei nu s-a mai 
prezentat pe schel3, ci la bufetul şantie- 
rului, unde avea sö vindi bere, biscuiti 
şi salam. Mituise un inspector cu cinci 
mil de lei ca s3-şi asigure locul la bufet. 
İnsistentele celorlati doi de a reveni la 
meserie s-au dovedit inutile. Omul 
apucase la afaceri, la ciupeli, la bani. 
Cine sa-İ prindi aici? Dup3 şapte luni, 
s-a ales cu dol ani de inchisoare. 

Al treilea avea o nevaste la sat, s-a 
gindit c3 nu i-ar strica s3 aibi şi una la 
oraş,şi a gösit-o fara eforturi deosebite. 
Şi-apoi, la chenzin3—celei de la sat ii 
ducea explicatii, cA iar İ-au ars la bani, 
celei de la oraş fi cumpöra ba o bicicleti, 
ba o mobilai— m3 roğ, cum poftea 
dumneael. A ieşit scandal, mare scandal, 
cele douğ femei s-au cunoscut şi fara 
prea multe ezitöri s-au incölerat, Apoi 
au töbirit amindouğ pe vinovatul prin- 
cipal, iar el, vinovatul, a İincasat, a 
töcüt şi, de vole, de nevole, s-a cuminrit. 
Al patrulea a pötimit pentru fiecare 
din cei trei — pentru cü le luase api- 
rarea, pentru cö nu-i tinuse in friu, etc. 
El era şeful echipel, ar fi fost de datoria 
lui s3-i fereasci de İncurcüturi, aşa i s-a 
spus. Şi daci i s-a spus aşa, omul s-a 
İuptat sö-i recupereze pe toti. l-a primit 
cu bratele deschise şi pe cei doi care-şi 
ficuser3 stagiul la aceeaşi inchisoare, 
şi pe cel cu douü neveste (era s4 riminö, 
bietul om, farö niciuna, ins3 n-a avut 
noroc...) i-a primit şi i-a pus la lucru, 
şi s-au impücat... 


27 


Tilmul şi viata 


S-a spus cö filmul romö- 
nesc e refractar neorea- 
lismului. Argumentele vi- 
zau atractia noastri spre 
construcçtii dramatice 
spectaculoase, conflicte romantice, am- 
biançe exotice. Şi nu se greşeşte — 
cred — prea tare: e o chestiune de 
temperament, de tradiçtie, chiar. Gus- 
tul teatralului se resimte şi in proza 
clasici, de la romanele lui Slavici la 
€Ciuleandraş lui Rebreanu, de la Nico- 
İae Filimon la Panait İstrati, G.M. Zam- 
firescu, Mircea Eliade sau George Cali- 
nescu. Mai ales poezia e de obicei un 
rit-spectacol: cPintea-ncalec3/ Calul lui 
tropot3...) lar cMioritap (ca şi echi- 
valenta ei culti, cNunta Zamfireip) 
e ceremonie feeric3, punere in scen3 
dup3 un crescendo dramatic de litur- 
ghie pigin3. 


inemə 


Cleopatra şi Danubiul 


Pentru o arti atit de austeri insi ca 
filmul modern, vocatia spectaculos- 
patetici poate deveni stin)enitoare. Da- 
cü am fi facut filme de epoci pe vremea 
lui Pastrone, €Cleopatrap cu mii de 
elefanti s-ar fi nöscut aici, pe malurile 
Danubiului. N-o spun cu ironie, ci cu 
intentia de a intelege, intr-un fel, 
eşecurile noastre repetate in sfera 
realismului de toate zilele, a stilului 
reporta) in cinema, a cronicii mo- 
deste de tip Lizzani ori Rossellini. Cu 
toatö simpatia noastr3 pentru italieni, 
nu cred cü am putea realiza cOrez 
amarə in pelisalul deltei şi nici cCiulinii 
Büröganuluip la temperatur4 neorea- 
list-poeticü. Nici n-ar fi bine, desigur. 
Dar atunci inseamni cü nol, criticii, gre- 
şim, cerind de pildü lui Blaier si per- 
severeze in anti-spectacole de genul 
eLegendeiy — nelinteleasi din pricina 
sobrietötii ei extreme, a lirismului ei 
de colt de strad3, prea putin gustat in 
sala de spectacol colectiv care e cinema- 
tograful. O bun3 parte din publicul 
nostru merge mai degrabi s3 vadi pe 
marele ecran ( cu cel mic e mai €con- 
cesivy) o istorie neobişnuitö, cu doi 
frati iubind aceeaşi fati şi omorind-o 
fairai vole, İntr-o pödure mistuitö de 
flacüri. Poate cö Andrei Blaier şi Mihnea 
Gheorghiu au inçeles mai bine ca altii 
specificul gustului cinematografic la 
noi. Dupö severitatea stilului cinema- 
tografic al cProcesului alby, şi Eugen 
Barbu intr-o direcçie (cHaiduciiy) şi 
Mihu lulian in alta (cFelix şi Otilia) 
incep s3 prefere ambiante umane de 
un pitoresc straniu, E o depirtare de 
realitatea curent4? Poate cö e o accep- 
tare — la nivel de artö, desigur, nu de 
comert cu imagini — a mentalitğtii, a 
preferinçelor spectatorului nostru. An- 
samblul productiei nationale ins4 nu 
se situeazi şi in perspectiva acelei alte 
conceptii, preferintü care a inceput 
sö existe la o parte a publicului, in urma 
frecventörii unor valori ale realismului 
contemporan, caracterizat fie prin aus- 
teritatea cultivati de şcoala cehA sau 
englez3, fie prin analiza spectaculoa- 
sa a şcolii poloneze ori prin realismul 
violent al celei americane. 


28 


fireseul. 


Nu faptul divers de cronicd anodind 
dü neapörat mösura realismului 


şi Adevarul”) 


Adevarul ca-n istorie (uPuterea 


Dragostea ca-n filme (Padurea pierdutay) 


Adeviörul pe metru pötrat 


— confesiuni 

Ce n-am ciştigat pe aceastğ linie in 
intregul artistic, in conflictele princi- 
"pale (care vor s3 cuprindi dintr-odatö 
totul), am ciştigat in amönunte. İn 
adevörul pe metru pütrat, in detaliul 
curent, in varietatea şi firescul tipo- 
logic, dar inci rar (nepermis de rar), 
in cel al intonatiei obişnuite, al con- 
versatiei inighebate ca pe strad3, nu 
ca in studioul de post-sincron. 

Sö luim un exemplu de film inegal: 
eCöldurap. Strölucit in partea sa de 
observatie realisti a unor medii (re- 
crutii, colectiviştii la şedinçi, supor- 
terii-sportivi din Cişmigiu), a suge- 
rürii unor modificöri subtile de psiho- 
İogie adolescentini, dar fals in dialogul 
propriu-zis, sentimental, care este de 
un livresc — l-aş numi plastic — de o 
frumusete confecçionati cu filtre, dis- 
trugind firescul persona)elor. Acest 
İlvresc plastic al filmului romönesc a 
devenit un fel de stereotipie vizual3, 
creind automatisme lirice prin rotiri 
ametitoare de aparat — insotite de 
versuri ori muzicü — un fel de spectacol 
de sunet şi lumin la munte, la mare 
sau in Parcul Heristrüu — acelaşi 
la aRöutüciosul adolescentə, la eKnock- 
outə, la sPentru c se iubescə şi la 
alte citeva filme aflate in productle. 


Dacö n-ai fost niciodati pe cursul 
Dunörii in sus, spre apus, dacö ai 
vüzut numai reportaiele filmate la 
Porçile de Fier, n-au s3 te surprindi 
nici stincile imbröcate in plas3 din 
dreapta, nici blocurile inalte aliniate 
in stinga, vis-3-vis, pe malul celAlalt, 
nici casele roşii aşezate pe cocoaşa 
dealului, nici gara noua Orşova. 
Vei römine cu mirarea exclamatiilor, 
cu mindria şi cu apetitul turistic, 
intr-o ecluz4 a hidrocentralei, in 
clocotul apei verzi-gölbui, şi o si 
aluneci uşor, ca un şlep för3 incörc3- 
tur3, mai departe. Dacü ai fost acolo 
ciçiva ani İnainte, o s2 aröçi cu de- 
getul prietenilor, uite, acolo era 
Ada-Kaleh-ul. Tii minte dulceata 
de smochine? Ciçiva kilometri mai 
incolo, cu indiferenta atotinforma- 
tului orğşan, degetul o s3 se opreasc3 
pe blocurile inalte, aliniate şi pe case- 


Adevarul ca-n seviaiz 


E posibil oare ca ambitiile de origina- 
litate ale regizorului sö se manifeste 
mai exigent in planul doli al filmului, 
vis-)-vis de personal)ele secundare (cele 
mai interesante din filmul romönesc) 
şi sü scadi pina la conventii vizuale, 
clişee ca cele amintite, cind e vorba de 


İti place 
dulceata de smochine? 


Team əymə 


Un barbat agitat, 
cu privirea deschisa... 


i 


Adevarul ca-n seriale (cHaiduciiy) 


fTilmul şi viata 


is 


eroii ce duc pe umeri greul conflictului” 


Tot el, scenariull 


Aici, cred, reapare slöbiciunea noastri 
fundamental3: scenariul. Falsitatea si- 
tuaçiilor-cheie. Cind reflectoarele sin 


le roşii din cocoaşa dealului de 
vis-8-vis. Orşova nouğl Fantastic 
domnule, parcğ ar fi fost acolo de 
cind lumeal Şi, la fel de informat, o s3 
povesteşti poate delegatiei de strüini 
pe care o İnsoteşti cü un oraş intreg 
a fost mutat din scaunul lui, in citeva 
zile şi nopti, cu respiratia lul, cu 
rödücinile lui, cu visurile lui cu tot., 

Şi ai s3 mergi mai departe. 

Acum cifiva ani s-a oprit aici o 
echipi de filmare. Nu ştiu daci-şi 
mai aminteşte cineva de acest film, 
cu o poveste incilciti de dragoste, 
chiar douğ, cu nişte muncitori pe 
un şantier, cu un şef de şantier, cu 
un bölat aiurit şi cu o vöduv. Nu 
se terminase hidrocentrala. Tan- 
curile dürimau inci strözi intregi 
din oraşul vechi, iar vis-a-vis, pe 
culme, apöruser3 doar schelele. Fil- 
mül s-a terminat, oraşul a fost mu- 
tat, hidrocentrala a intrat in funcçti- 
une, reporterii au consemnat, sta- 
tisticile au inceput sö adune cifre. 
Toate au intrat in normal şi curind 
am uitat, inghitiçi de evenimentele 
altor zile, cölötoria oraşului, sör- 
bötoarea intrörii in functiune a hi- 
drocentralel, şi inci un film oarecare. 

Zgomotul motoarelor şi culoarea 


- O vocatie”? 


Patetic, dar nu caricatural (Felix şi Otiliav) 


Patetic, dar nu ca la teatru (xAtunci i-am condamnat pe toti la moartev) 


apei care incepea si spele cu nepi- 
sare urmele a tot ce püruse ci de 
citeva sute de ani st solid şi-i 
priveşte curgerea au ramas o vreme 
İn mintea oricui a stat citeva clipe 
in prealma acestui fenomen ciudat 
şi unic. 

Numai un bölat agitat, cu privirea 
deschisi ca o sugativi, martor de 
citeva söptömini a acestor intim- 
plüri, a avut indrözneala s3 simti, 
sü umble, s3 vada, sö pipğie intelesul 
omenesc al unei grave şi importante 
mutatii. 

Şi a adus oamenilor care stau 
acum dincolo, şi care se feresc 
de amintiri, ca s3 se poati bucura, 
omagiul debutului su intr-o profe- 
siune in care e nevole sö ai mintea 
iute, inima cald3 şi ochii deschişi 
ca o sugativ3. 

Retineti o carte de vizita: Con- 
stantin Vaeni — regizor de film — 
cu documentarul cApoi s-a nöscut 
oraşul...y 

Şi dac3-l intilniçi undeva pe stradi, 
nu se poate s$ nu-l intilniti undeva 
pe strad3, intrebaçi-l dacö-i place 
dulceata de smochine. 


Irina PETRESCU 


indreptate din plin asupra cprin- 
cipaliloro, aceştia, insuficient blindati 
cu adevir omenesc, clacheazi. Ceilalti 
scapi mai ieftin. Alutati şi de regizori 
secunzi şi de asistençti excelenti (cine 
va scrie cindva şi cronica acestor stra- 
luciçi din umbr39), interprefii planului 
doi fac şi ei ce pot. Dar truda e ades 
zadarnici. Eroici, dar nefertili. Un 
film realist ca €Fratiib (demult, de 
foarte mult, de la cDesfişurareay, de 
la €O mici intimplarep nu mai vözu- 
sem satul-sat, mirosind a lapte şi a 
staul de vite) se strici pe parcurs in 
rezolvöri artificiale. Fratii se impac3, 
aşa, din plictiseali, bötrinul moare la 
timp ca s3 impiedice confruntarea lui 
Hlarion Ciobanu cu satul pornit impo- 
triva sa, etc. sDecolareay, inceputa 
atit de bine, de simplu şi de exact, face şi 
ea o intoarcere de 180 de grade şi esu- 
eazi in rezolvari, dramatice, cu totul in 
afara situatiilorconflictuale.Citmaicon- 
teazi pinA la urmö, in ansamblul valo- 
ric, petrecerea greoaie, betia provin- 
cial3 descrisi cu atita adevör de regizor, 
cit mai poate trage in balanta artistic3, 
deznödeidea, bravada tinerei pörüsite 
şi stingöcia, neaderarea orgoliosului la 
drama colectiv3, dadi exact situatiile- 
limitö, röscrucile dramatice sint false? 
Concluzia devine, evident, neconvin- 
götoare, Ca şi recentul film de un inegal 
realism psihologic, in ciuda unor nuan- 


tri, cPentru cü se: iubescp. Dar nu 
poti fi tipicar in detalii şi concesiv in 
esente, för4 s3 pierzi ceva. Dacü nu 
chiar totul. Poate insuşi crezul realist. 


Dar şi el, filmull 


M-am intrebat şi cu alte ocazii de ce 
o literatur3 de realismul vinios, frumu- 
setea prozel lui Fanuş Neagu, de pros- 
petimea şi dramatismul lui Velea n-au 
dat pe ecran echivalenta de poezie şi 
har de viati a originalelor... E vina ei, 
a literaturii pitoresc intraductibil in 
imagini, e vina ecranizörii ca atare, act 
traditor İn prea multe imprelurüri” 
Cred dö erorile nu mai sint in acest caz 
de conceptie, de dramaturgie, ci mai 
mult de tehnici regizorali. cLumina 
de iuliep era naiv transpus3 intr-un 
decor de operet3, cu cöpite de fin 
adöpostind türinci platinate — şi atunci 
geaba orice trudi ulterioari, un singur 
amönunt ca ista poate distruge tot 
realismul conflictului. eVremea zöpe- 
ziloro avea, dimpotriv3, avanta)ul unui 
realism de ambiantü umanğ şi sceno- 
grafici, a unor persona)e autentice de 
plan dol, in schimb relatiile conflictuale 
principale erau fortate, İnregistrate 
cu un soi de convençionalitate teatral3, 
cu un stil retoric insuportabil ecranu- 
lui. Deşi mai vechi, exemplele sint 
valabile şi azi, concretizind cele douğ 
directii intre care oscileazi — anu- 
Vindu-şi adesea bunele intentii — pro- 
ductia autohton3. Prea de multe ori 
aparatul dü impresia cü sti ascuns pe 
undeva, in spatele scenei şi inregistrea- 
zö dialoguri lipsite de ambiante fireşti 
ori ambiançe lipsite de substanti psiho- 
logici. 

Nu pledim, desigur, pentru neo- 
realismul de un tip sau altul (polonez, 
iaponez sau italian). Ar fi cu totul ne- 
potrivit, cum mai spuneam, tempera- 
mentului nostru. Dar, pentru logica 
(artistic3) a faptului descris (chiar a 
celui mai straniu, mai excentric), pentru 
adevirul de substantg6,ca şi pentru cel de 
detaliu, pledeazi nu numai critica, dar 
şi publicul care işi dü votul unor succese 
de arti realist modernö, ca cAtunci i-am 
condamnat...ə, cPutereaə şi cAdevirubə 
şi, in ultima vreme, cFelix şi Otilia. Sinc 
filme in care situatiile, chiar ieşite din 
comun, sint nuantate şi credibile, des- 
faşurate cu talent şi inteligenti scenici. 
Da, scenicö, pentru ci putem infrunta 
şi pe ecran conflicte de mari intensitaçi 
tragice, firi a cüdea in tragedie antic3. 
Dialoguri de vibratie maximi, fari s3 
sune retoric ca la teatru (ca la teatrul 
de niod3 veche, pentru ci am vözut cum 
poate suna in conceptie actual3 Racine 
ori Shakespeare, ca si nu mai vorbim 
de Tennessee VVilliams ori Albee). 

Pe scurt: nu faptul divers, de cronici 
anodinö, dA neapirat mösura realis- 
mului cinematografic contemporan, ci 
puterea de transfigurare, in sbiritul 
adevürului, al oricörui fapt interesant 
de viatö. Sau chiar de ficçiune, dar in 
spiritul vietii. Spre folosul ei. 


Alice MANOlU 
29 


Tilmul şi viata 


— viata in fam 


De mic copil, de foarte 

mic copil — e incredibil 

cü am avut cindva 7 ani, 

şi dimineata, lunea, ple- 

cam departe, pini la Hala 
Traian sö cumpür ziarele de sport, si 
le citesc titlurile şi si le decupez poze- 
le — din vremuri neverosimile, am 
avut pasiunea sacra sü povestesc celor 
din lur filmele vözute şi nevazute., Am 
povestit nenumürate filme cu Stan şi 
Bran, cu Pat şi Patachon, cu Humis şi 
Brandabura (/ucatori de la €Venusp), 
cu copili cipitanului Grant, cu Nord 
contra Sud, cu 7 pitici neinzöpeziti, cu 
Tom Mix, cu mama şi cu tata — şi mö 
İaud cu aceste realizöri, ca marele Orson 
VVelles, ca Visconti, ca Fritz Lang, ca 
orice mare regizor cu oper£ in spate. 
Am povestit ceva la viata mea... N-am 
ficut-o numai pentru bani — aveam 
prieteni care-mi düdeau cite 3 lei ca 
si nu le povestesc un film, alçii dimpo- 
triv3, ca si le spun cum a fost, de mic 
am luat cunoştint3 de acest aspect dur 
şi schematic al vietii — am fücut-o, ca 


V7aida, Zanussi, Szabo şi Marcus 

ascultd de aceeaşi voce fraternü : 

(O, secol al meu, cine va indrdzni 
sd te briveascd in ochi?? 


orice femele inteligentö, şi pentru cü 
mi-a placut. Mi-a placut la nebunie, 
Simteam ci trğiesc. Simçeam cö iubesc. 
Simteam cö sint (cineva), daçi-mi cu 
ceva in cap sau peste gurğ, acesta e 
adevörul, mai ru decit o minciunA. 

Ce s-a intimplat mai departe — am 
devenit cit de cit cult? mi-am dezvoltat 
simtul ridicolului? am inceput si ma 
tem de cellalçi? m-am legat la cap far 
sa mö doar4? m-a intimidat Mazilu, 
care niciodati n-a suportat filmele alto- 
ra şi eu n-aş fi putut suporta s3-i pierd 
prietenia? pur şi simplu m-am indr3- 


V7ayda: ,Pdüdurea de mesteceni" 


Povestea lui VVaida: un piano printre mesteceni 


Cel care soseşte cu cüruta aduce 
in pidurea de mesteceni mai intfi 
o portocali galbenö şi dupö aceea 
un pian negru. Portocala şi pianul 
sint cele douğ obiecte fundamentale 
ale filmului. Primul gest decisiv 
este al fetiçei care va lua portocala 
şi va incerca s-o muşte, tatöl o 
impiedici şi de aceea, aceastö Olia, 
cu pipuşa ei cadaverici in brate, va 
deveni un fel de dumnezeu al meste- 
cönişului: façi de ea se vor /ustifica 
oamenii mari, ea e depozitara mari- 
lor taine, ea e implorat£ s3 dezlege 
mistere, ea e aceea care tace, inso- 
tindu-i pe toti, privindu-i, chinuin- 
du-i far s$ se chinule, doar Iöcri- 
mind din motive inaccesibile celor 
muritori. İn sfirşit, doar cind ea 
coboarö de pe pervazul ferestrei, 
filmul se poate, chipurile, incheia, 
dar eu cred cö ea plingea din cauza 
stepului bütut de un muribund pe 
podeşul unui pirlu de step, intr-o 


30 


dimineati cu atita soare, incit in- 
drügostiçii lumii nu indrözneau s5 
se sürute. Dup4 ce a coborit din 
pat, in pi/ama, muribundul s-a aşe- 
zat la pian, a intors fata spre mine şi 
balöbinindu-se vesel pe scaun, pri- 


vindu-mi incipitinat şi parşiv, a, 


inceput s3 tapeze claviatura in ritm 
de cabaret. Şi fiindci mai vrola pur 
şi simplu si tröiasci, a mers mai 
departe cu obröznicia sa façi de 
moarte — cöci acel suris al lui de 
rechin tinir, de diavol çinör, nu era 
decit o obröznicie sublimğ la adresa 
morçtii — a mers mai departe, nu 
foarte departe, pin la acel piriu 
unde, deodatğ, din senin, a inceput 
sü danseze step pe podet, de unul 
singur, doar pentru el, firi si mi 
mai priveasc3. VVaida a inventat o 
nouğ trecere a $tyx-ului — cöci nu 
se danseazi step in step 1 — incru- 
cişind indelung o portocalö cu un 
pian negru. 


gostit? am prins drag de revistele 
cinematografice, care interzic povesti- 
rea filmului? am sinucis in mine simtul 
copilariei, prinzind gustul teoretizörii? 
— ce s-a intimplat mai departe mö de- 
ruteaz3, ceea ce ştiu precis e ci Rene 
Clair n-are deloc dreptate cind sustine 
ci un film bun se povesteşte in dou2 cu- 
vinte, e o eroare, un film bun se zice in 
douğ imagini, dar nu aceasti idee po- 
lemicə, şi nici o alt3 gesticulatie pole- 
mic3, ci o sinceri linişte — resimçiti 
dupö multi ani şi care nu d3 socotealö 
nimönui — mö indeamnğ s3-mi şoptesc 


strigötul acela de groaz3: cimbarc3-te bi 
cu care İncepe, de la İliada incoace, orice 
poveste. İmbarc3-te 1, povesteşte, po- 
vesteşte-te. 

Observ imediat cü fiecare s-a İmbar- 
cat in altceva pentru a a)unge la malul 
Styx-ului. Unul vine cu o cöruti inceati. 
Celalalt soseşte cu o rablö pe patru 
roti, al cörel motor trebuie imediat 
alimentat cu ap3. Altul ia trenul, de la 
Budapesta la Lyon, de la Lyon la mare, 
de la Lyon la Paris, de la Paris la Buda- 
pesta şi tot ce se va intimpla important 
İn aceasti cpoveste de dragostep nu 
se va petrece in pat, ci in tren. (Fantas- 
tic3, de infinit vra/i şi pentru mine, 
acea gari minusculğ, la granita dintre 
Ungaria şi Austria1)Al patrulea are un 
€Gazp iudetean, maşina de lucru cu 
care se cutreer3 pimintul in lung şi-n 
lat, maşina cu nervi de otel din care se 
coboarğ din cind in cind la iarb3 verde 
sau İn pustie, pentru a se intinde o fat 
de masi şi a se degusta, turceşte, un vin 
bun, intre douğ şedinte şi patru 
instructale. 


Zanussi: ,,Viatd de familie" 


Olbryehski — ca sö-i spun cumva 
— coboarğ din rabla roşie şi intri 
in casa peArinteasci, O mötuş8. Sora. 
Nimic. Un ciine. Degradare. Re- 
fuz. Sil. Vorbe. E dimineati. Uşa, 
scara $pre camera tatZlui. Tata doar- 
me. Linişte. Soare. Tatöl meu era 
bolnav de inimö. İnci nu fugisem 
de acasi, deşi aveam aceleaşi motive 
ca Olbryehski. Tat3l, intins pe pat, 
in aceeaşi lumin3 mare a diminetii. 
Olbryehski inainteazö incet, e cııpa 
divini a transfigurürii refuzului in 
tandrete. Fiul se aşeazö curat pe un 
scaun, la cöpötülul tatölui. Din nou 
tandretea, ca un refuz al morfçii. 
Fiul vegheazü somnul. Cine nu in- 
telege aceastö clipi scurtö a dimi- 
netii nu cunoaşte viata de familie 
şi are tot dreptul s3 reducö totul 
la schem3. Eu "nu pot reduce totul 
la schemğ, la nimic, la ur3 neroad3. 
İn zori, Olbrychski vrea sü plece. 
Citre mötuşğ, cötre sor3: cEu plec, 


socotiçi-mö mortp... Dar mai e par- 
cul, mai e ticul care desfigureazi 
chipul tatölui beat, mai e cümaşa 
ruptü la subçioari, mai e sora cu 
trup viguros, cu picioare prea muş- 
chiuloase, cu minte putin3, cöreia 
acum, in zori, fi e frig. Mai e havuzul 
gol. Olbryehski şi sora sa se imbrö- 
tişeazi in zori, pe marginea havu- 
zului gol. Zanussi il priveşte de sus. 


“ Nimeni nu moare atit de repede, 


nimeni nu moare cind vrea. 
Zanussi mö priveşte de sus. Cu ce 
drept? Cu dreptul, probabil, al 
celui care mai crede in unitatea de 
timp, de loc şi de actiune. Dar acesta 
nu e dreptul celui mai tare, ci al 
celui mai vulnerabil. Privirea lui 
de sus e o privire vulnerabili, de 
frate, singura pe care-o accept, pen- 
tru ci i-o İntorc, solidar, intr-o expe- 
rienti fundamental, aceea a refu- 
zului rönit adinc de duioşie. 


Povestea lui Zanussi: intoarcerea fiului vulnerabil 


Tilmul şi viata 


nilia meoa 


eb i 


Szabo: ,,Poveste de dragoste" 


€Carnea e tristip (cum zice 
poetul), am citit deci toate cürtile, 
cunosc flash-back-urile lui Szabo şi 
ale mele: primul amor la 7 ani, amor 
trit prin adöposturi, la şcoalö, sub 
bombe, la söniuş, amor prelungit 
pinö in adolescentö, pini la marile 
manifestaçii de masi, cu lozinci, cu 
pancarte, cu arii din Dunaevski, 
cu care alegorice in care eu reprezint 
Pacea şi ea — Sportul, pin2 in zlua 
cind ea fuge peste granit şi el nu se 
duce dupö ea. Trenul cu care el 
cölötoreşte spre ea, dup3 ani şi ani 
de amor epistolar, trenul in care el 
amesteca valsul libertötii dunaev- 
skiene cu o halcö de cal mort, pin 
şi acest tren e un flash-back cu- 
noscut din trenurile mele. Filmul nu 
€ in tren, nu e İn pat — acest sen- 
zualism minor la care maghiarii re- 
nuntö greu, dar dupö care fugeam 
ca nebunu”de la şcoalö, pe la 16 ani, 
sü vüd la Trianon ePrimövara fatalön 
cu Katalin Karady şi lavor Pili — 


filmul e atunci cind ea il göseşte 
facind bale, in micul ei apartament 
din Lyon, scena aceea oarecare, de 
o cöldurğ3 maritali şi maternö 
capabilü s3 topeasci toate blocurile 
de ghiafti ale lumii: ea il spal3 pe cap 
şi el strigö c3 i-a intrat süpun in ochi. 
Dupi aceea ei pleaci la mare tot cu 


trenul şi in compartiment, singuri, 
cu furie, cu elan, cu o superbö li- 
bertate interioar3, incep sö cinte 
melodiile vietii lor de pionieri ai 
cravatelor roşii. Deodatğ ea il arati 
marea, Mediterana, strölucind prin- 
tre case albe, in soare, amindoi tac 
şi Styx-ul e foarte departe. 


Povestea lui Szabo: o gara şi amintirile 


Marcus: ,,Puterea” şi ,,Adevdrul" 


Tovarğşul prim secretar de )ude- 
tean3 Stolan coboarö din Gaz-ul 
su şi işi inaugureaza casa. Dup3 
ani şi ani de höituiali printre spaime, 
renuntöri şi riscuri — tovarğöşul 
Stoian are casa sa. Mare, frumoasğ, 
indestulatö, cu invitati numeroşi, 
cu tovarüşi bine dispuşi, cu tovaröşe 
care schimbğ intre ele retete, cu 
chelneri care aduc platouri, o casö 
de viati lungü in care tovarişul 
Stoian are tot dreptul s3 se intrebe, 
strigind voios: sDar ce-i aici, cimi- 
tir? Nu cintim nimicy 17... Şi atunci, 
de departe, de la uşa holului, luind 
o atitudine solemnö de catacə, doi 
tovarğşi cöliçi in lupte, oameni care 
ştiu ce-i aceea un cintec, pornesc 
İnainte marş, lansind acea melodie 
aspr3:... cdesculçi am pötruns in 
palatey. Tovarğşul Stolan ii priveşte 
sever, cei doi au uitat cuvintele lui 
Korceaghin: cİn viati nu numai 
lİupta conteaz3, ci şi bucuria unor 
adinci sentimentey. Nu, tovarişul 
Stoian nu vrea de data aceasta cin- 
tece de lupt3, ci un tango. El pune 
la patefon un tango nemuritor şi 
inviti la dans pe cea mai tinöri 
tovarişğ, deschizind balul. Nimeni 
nu mişci in front: nimeni nu l-a 
mai vözut pe primul-secretar dan- 


“ .N-am mai povestit demult, trebuia 
sö vin aceste patru filme, s detectez 
in ele aceastö voce de frate fascinati de 
imperecherile rele, dar deloc blazate, 
dıntre om şi istorie, dintre istorie 
şi step, dintre stepö şi tango, dintre 


sind, dar de cind n-a mai simtit el, in 
bratele sale, un trup tinör de femeie? 
Cu elegant crispat3, cu un bun simt 
adinc tulburat, föri filistinism, föra 
ipocrizie, cu o pofti nebun3 de 
viati care nimeni nu ştie exact cum 
s-o cenzureze, Stoian aspir3 par- 
fumul pörului ei, incordat s3 çin3 
ritmul tangoului, biruit de tandrete, 
uitind pentru o clipğ ritmul istoriei. 


Toatö lupta pentru putere şi tot 
adevörul despre om se concentreazi 
in aceastö scenğ-chele, a tangoului, 
care devine pasional dintr-un exces 
al istoriei, asumat pin3 la capit, 
pinğ la acea linie a orizontului unde 
setea de putere d3 iluzia ci se intil- 
neşte cu / rea. Marcus nu 
ne-a dat niciodati o scen3 mai 
adinc3. 


Povestea lui Marcus: istoria fiecarula şi a tuturor 


tango şi Styx, aceasti voce fraterni care 
intreabğ incöpitinatö, odati cu poetul, 
oricit aş inöbuşi-o: O, secol al meu, 
sülbatecule, cine va indrizni s3 te pri- 
veasci in ochiy, pentru a mö İisa şi eu 
İntr-un genunchi, lovit de otrğvita lor 


duioşie, cedind acelei senzuale şi puerile 
voluptaçi de a mü istorisi altor frati prin 


ce-am vözut la cinema. 


Radu COSAŞU 


meridiane 
İncöpdüfinatul 


Finney 


Pe Albert Finney l-am vözut in 
memorabilul film ceTom )onesp.L-am 
vüzut poate prea putin, dar el a 
rümas foarte viu in mintea spectato- 
rilor care-l consideri o personali- 
tate marcant3 a ecranului mondial. 
Şi totuşi Finney n-a fücut multe 
filme — vreo 6, intr-un intreg de- 
ceniu., El face teatru, este chiar 
regizor pe o scenğ din provincie, 
cu 20 de lire pe söptüminğ salariu, 
nu-l intereseazğ banii şi mai ales, 
nu-l intereseaz3 orice rol, in orice 
film sau in orice piesi de teatru. 
İşi vede intr-un anumit fel drumul, 
şi in viati şi İn art5, şi nu se abate de 
la el. Este, cum spune criticul ziaru- 
lui englez sEvening Standardp din 
Londra, un actor incipötinat. 

Albert Finney a fost İntotdeau- 
na un incöpitinat in ce priveşte 
cariera sa actoriceasi. cChiar ca 
student la conservator, respingeam 
angaiamente pentru teatru şi film 
— imi mörturisea el. Vroiam sö intru 
in lume für obligaçii, perfect stö- 
pin pe destinul meuy. 

Astözi,daci am insista — continu3 
criticul englez — poate cö Finney 
ar fi de acord cö uneori a incercat 
sa-şi stöpineasci acest destin cu 
prea multi gri/i. De la enormul 
succes pe care İ-a repurtat cu rolul 
acelui muncitor rözvrötit din cSim- 
böti seari — duminic3 dimineatiy 
(1961) — film care a fücut o breşi 
in noul val cinematografic englez, 
Finney, a cörui filmografie nu cu- 
prinde mai mult de o iumötate de 
duzini de filme, römine o figur3 
puternici, surprinzatoare şi de un 
magnetism irezistibil. El este dintre 
putinii actori care izbutesc s im- 
prime marca personali pe fiecare 
rol pe care-l /oaci, in teatru or 
İn cinema...ə 

Criticul londonez a İncercat s3 
afle de la actor de unde-şi trage 
seva succeselor sale artistice. Al- 
bert Finney i-a rispuns foarte scurt: 

— Eu fac parte dintre acel actori 
care invatö şi cauti s3-şi afle calea 
spre rol, privindu-i pe oamenil a- 
devirati.y 

Trebuie sö mai amintim c2 Albert 
Finney şi-a incercat cu destul succes 
zalitiçile de regizor cinematografic 
in filmul eCharlie Bubblesə, in care 
apare şi ca actor. 


Actor şi regizor in eCharlie Bubblesə 


al ə əəə ə ə 


Tilmul şi viata 


€ M intceb adesea — imi 
spunea prietenul meu, 
İrem operatorul — de ce mi se 
pare atit de falsi pelicula 
filmati intc-un İloc real, 
cu sunete reale, cu oameni reali, cu 
tipi care nu aveau, evident, conştiinta 
cA-i filmez, İçi iur doar ca am cespectat 
toate conditiile cin6-verite-ului. Vreau 
sü spun cü am asigurat o perfecti ca- 
rantin3, cü virusul artei nici vorbi s 
fi putut pötrunde intre mine şi oameni 
— şi totuşi, chiar in aceste conditii, 
gesturile, vocea, ticurile mi se pöreau 
din cale-afacö de afectate, teatrale, daca 
vrei si m3 crezi, östa e cuvintul. Vocea 
vinzötoarei de flori mi se pörea acum 
a unei florirese de operetğ, türanul 
din Vlaşca imi lüsa impresia. ca-şi in- 
gini propria-i istetime, ca-n cea mai 
sümönütorista literatur3. Acum in- 
trebarea e urmötoarea: ori oamenii 
s-au teatralizat de-a binelea sub influ- 
enta artei, ori arta şi-a stabilit alte legi 
ale ficescului decit viata. Alte legi ale 
firescului, fiecare art3...?v 


Filmul are şi el oblgatta 


4sd intretind relafil istorice cu absolutub 


Un duh rğöu m-a fücut s3 vüd marele 
meu absent, €Canaluləp. Mi se mai in- 
timplase sö-mi revöd iubirile adoles- 
centei, mutilate de ochiul meu cel nou, 
ccescut din alte celule, mai evoluate 
şi mai mature, ştiti doar cö din şapte 
in şapte ani ne primenim cu totul. Dar 
filmul lui VVaida era — o voluptuoasi 
uitare mö İmpiedicase sö-l vid acum 
16 ani — dragostea mea necunoscuta, 
Iluzia Totali, Rezerva Mea Ultimi. 
Primele 45 de minute (ca dovadi c3, 
iat3, le-am cronometrat) m-au torturat 
cu senzaçia aceea de parodie care nu 
te lasi İn pace cind observi ceva 
demodat şi caraghios dindu-se drept in- 
dröznet şi sublim. Sö fie de vini re- 
vecele acelea ascutite din anii ”40? $ 


Conştiinla de sine a firescului (Romeo şi Vulietay) 


" 


Migrarea spre absolut a istoriei (xPadurea spinzurafilory) 


fie frizurile acelea bine linse de pe 
capul actorilor sau zulufii aceia inge- 
reşti de pe urechile actritelor? S3 fie 
mizeria aceea lipicioasi cu care cos- 
tumieril au uns uniformele de rözboi? 
Sau NUMAl mizeria aceea, şi mai lipi- 
cioasğ, cu care cei 16 ani au batiocorit 
cadavrul zimbitor al unei alte epoci? 
lati intceböri de care nu puteam scöpa. 
Ce bine e in literatur3, unde detaliul 
acela nu e cum il vöüzuse scriitorul, ci 
cum binevoieşte sö-İ citeasci müria-sa 
lectorul : ce bine e in istorie, unde fie- 
care cititör işi permite sö fie un Ştefan 
cel Mare aşa cum vrea el, sau chiar in 
muzicö, unde afonul cel mai cumplit 
poate spune ci a inteles perfect inten- 
tiile cutöcui dodecafonist. İn aceste 


biserici toatü lumea vine cu sfial3, ca 
dceptccedinciosul care n-a prea dat 
pe acolo şi acum intri pe virfuri, astfel 
ca prezenta sa prea brusc sö nu fie 
imediat remarcat3. Numai in film, toatö 
lumea intr3 cu curai, ca in acea cabini 
de la magazinul cVictoriap, unde te 
inchizi, te piepteni, apeşi pe un buton, 
te fandoşeşti şi rizi, iar peste 3 minute 
İçi obtii fotografiile contra sumei de 
lei 6. 


Prea multö viatö strici 


Un film costü numai 4 lei, şi poate 
de aceea ifosele spectatorilor sint putin 
mai mari. Aceasta e gloria şi pedeapsa 
lui: s-a angalat sü fie un fotograf la 
minut al omenirii, aservirea aceasta 
la viatö, harnicia lui zeloasö, prompti- 
tudinea lui linguşitoare, precizia lui 
lipsiti de umor İ-au condamnat. Umili- 
tor, nedemn spectacol. Cinemateca e 


fotografii 


tratat3 mai degrabö ca un album de 
familie sau ca vitrina unui fotograf 
de provincie, aceasta este gloria şi 
pedeapsa filmului, care nu pot exista 
una fari alta. İn cele 45 de minute, o- 
muletii lui VVaida n-au facut altceva 
decit sü se ströduiascA sü fie cit mai 
ficeşti cu putinti. Totul se petrecea 
sub lumina unui soare putred, in praful 
de moloz al rözboiului. Ei sint conşti- 
enti de asta. Vor sü €trülascib bine 
fiecare clipa. Tot timpul parca stau la 
pind3. Ochii lor sint crispati, hotüciti. 
Fac gesturile cu prea multü infocare. 
Tin puştile İn mini prea strins. Mortii 
cad prea spasmodic.. Viii se asculta 
unii pe altii prea atent, duc sticlele la 
gurü prea pasionat: işi trag paşii prea 
türigünat sau prea repezit, sint exal- 
tati, vorböreti, zvircoliti, parci des- 
cinşi de undeva din filmul mut. Dar 
şi mai marea lor nenorocire e cü sint 
puşi s3 fac3 förö incetare cite ceva, 
fiecare face mereu cite ceva, toti tre- 
buie s3 faci mereu cite ceva: mereu se 
intimpli cite ceva, dar prea metodic, 
prea pe rind, prea bifat. Viata e mai 
simplö, mai zgircitü, in acelaşi timp mai 
intimplötoare şi mai simultan3. 


Viata trebulie ingenunchiata 


VVaida pürea cö nu ştiuse, in acele 
prime 45 de minute, ci töcerile sint 
mai grele decit vorbele, c3 fac şi ele 
parte, orice s-ar zice, din viati. Eroii 
sai vorbeau far incetare, işi puneau 
intrebiri puerile, ficeau constatöci ab- 
stcacte in momentele cele mai dra- 
matice, ne ofereau simboluri pline de 
ostentatie. VVaida pörea inc3 s3 nu ştie 
ca timpii numörati cind ne ludm pulsul 
par mai lungi (trag mai greu): c3 poe- 
zia poate fi. din cuvinte, dar ci poezia 
İn stare pur3 este cea farö cuvinte. 
Avea s3 İnvete in ultimele 30 de mi- 
nute, cind personaiele sale, retrigin- 
du-se din calea nemçtilor, intr in in- 
tunericul cCanaluluiy. Aceasti a doua 
parte reuşeşte sü par6 subiectiv, mai 
lungö, deci mai substantial2 decit prima. 
Aici incepe filmul propriu zis, ceea ce 
a fost pin3 acum devine fie o prezen- 
tare inutilö, fie o istorizare complezent3. 

Pacadoxal, marele film incepe cu 
introducerea -unei conventii: intune- 
cicul. Brusc, personaiele banale, şi chiar 
vulgare, care foiseri sub soarele putred, 
devin cele mai pure, cele mai sublime 
personalie de tragedie. O tragedie an- 
ticA, o tragedie cu voci sfişietoare, re- 
verberate İn canalele secolului XX. 
Sint parcö alti oameni, luati de la in- 
ceput, nöscuti abia aici, din conventiile 
noii situatii. Regizorul concede cü viata 
in canal n-ar fi in niciun caz prea fi- 
ceasc3, şi işi elibereazi fantezia. Acti- 
unea devine un fel de vis, o halucinatie, 
prin definiçie deci o conventie pe fati. 
Dacö ar fi dorit tot atit de mult ca 
pin3 acum sa fie infailibil in veridicitate, 
filmul lui s-ar fi inchelat, oricum, aici, 
in negzul total prin care s-ar fi pierdut 
eroii. Tiptil, regizorul işi deslipeşte 
insa filmul de pe pielea nöduşita a 
vietii şi il priveşte in zare ca pe o radio- 
grafie. Treptat, lumina sporeşte (con- 


filmul şi viata 


mişcate 


Viata şi arta in acelaşi timp (Moartea la Venetia”) 


Viata ingenunchiata de conventie (Satyricono) 


film şi literaturü 


ventie 1), eroli se mişc3 pe aceast3 po)- 
ghitö, proiectii sublime ale lor inşile in 
absolut (conventie 1), vocile lor capata 
cezonante fantastice (conventie 1), şı 
astfel, pe nesimtite, din conventee in 
conventie, ne-am trezit intr-o cu totul 
alta lume decit cea real, alta decit 
lumea de afar3 şi decit lumea canalului 
luate la un İoc, şi totuşi cea mai reali 
şi mai umani cu putinti prin adevirul 
ei continut. Curind, ea nu mai are 
nevole de impulsurile artistului, sim- 
bolurile infloresc de la sine, ceea ce 
ni se spusese despre viatğ inainte, ple- 
cat şi ploconit, aflam acum cu mult 
mai bine. Dorinta de a face o sosie a 
vietii a eşuat  viata a fost adusğ la şcoala, 
confruntata cu arta, ingenunchiatü, 
pentru a apare abia acum, cind se 
te3dase pe sine, autentici. Noi rapor- 
turi s-au nöscut intre realitate şi opera. 
Citi vreme au çinut s3 meargö paralel, 
cu aceeaşi vitez3 şi in acelaşi ritm, 
paşii lor, de lungimi diferite, s-au im- 
pleticit şi au clacat. Aveam nevoie, İn 
definitiv, doar de umbrele lor supra- 
puse. 


Relatii istorice cu absolutul 


İn anul naşterii sale, 1956, filmul lui 
VVaida mi-ar fi produs, farü indoiala, 
o altö impresie. Era inci fierbinte, avea 
in el respiratia realitötii, miraiul clipei. 
Au trebuit sö treaci atitia ani, au 
trebuit s3 treacö atİtea alte filme, şi nu 
in ultimul rind ePidurea de meste- 
ceniy, pentru a-İ vedea acum cu ochii 
eternitötii. Adevöratul spectator a fost 
de fapt timpul. Timpul care stö dea- 


supra norilor şi cuprinde İn ochbi, si- 
multan, viata şi arta. Aceasti privire 
de sus, ii este obligatorie Operei, care 
trebuie, dupö expresia cuiva, Gsi intre- 
tin3 relatii istorice cu absolutuly. Con- 
diçia aceasta dubl nu a putut fi evitati 
de nici o capodoper6. Bufuel, in deli- 
rantele sale metafore suprareale, vi- 
ziteaza absolutul, dar tinde si devini 
şi istoric totodat3. Visconti, İn exac- 
tele sale determinüri sociale, rimine 
istoric, dar aspirü in acelaşi timp s le 
prolecteze İn absolut. İndiferent din 
ce punct al relatiei ar veni, artistul 
autentic va migra şi spre al doilea, atras 
spre el de acea cplicuti sugrumarep, 
cum ar zice Lucian Pintilie, pe care ti-o 
da presimtirea operei adevirate. Fil- 
mele noastre, atitea cite sint, n-au 
putut evita condiçia. İn cMoara cu 
norocə, in cPadurea spinzuratiloco sau 
in cReconstituireap nu te mai intrebi 
daci viata e realö, ci doar daci despre 
ea s-au spus lucrurile cele mai esen- 
tiale. Realitatea operei s-a desprins 
ca o coaiğ de pe trupul realitatii prime, 
din acest moment, poate fi ea insişi 
consideratö o realitate independent3. 
A fost deaiuns ca artistul s3 güseasca, 
din modestul söu loc de pe pümint, 
una din prolectiile in absolut ale vietii 
pe care o respiri, pentru ca, dupa 
oriciti ani, opera lui si nu mai depinda 
de reverele, coafurile şi refrenele mo- 
mentane. Pentru asta nu e nevoie, 
ficeşte, ca el s3 fi dorit sö creeze un 
şlagör imediat, cum se intimpik adesea. 


Romulus RUSAN 


Evenimentul, butind: teorte 


es————...--.......-....-. 


Trüdind evenimentul prin ficftune, 
artistul face fabtul mai utu decit a fost 


Evenimentul in literatur3 se nu- 
meşte reportai: in film — docu- 
mentar. Genuri şi arte pe care 
vechimea nu le-a cunoscut. Existau 
memorii, istoriile scrise de martori 
cocularip — (de la Tucidide — sec 
V 1.e.n.) ceea ce-l facea pe Aristotel 
sü distingi intre istorii şi epopee, 
spre a se referi la marea problemi 
numitğ verosimilitate. O problemi 
pe care documentarul pare c3 o abo- 
leşte in parte: pui aparatul pe 
eveniment şi el se inregistreaz4: 
o lansare in cosmos, un marş al 
pöcii, un uragan cu nume de midi- 
net3. Nimic nu pare mai conving3- 
tor. Spun cnu parep, pentru c3 nu 
s-a rezolvat inc3 totul. Un eveni- 
ment nu poate fi redat in intregime: 
limitele fireşti ale perceptiei umane 
rimin. Un martor, numit chiar film, 
nu e decit un martor. El nu poate 
vedea totul — şi chiar dacö pelicula 
e obiectivi, ea este numai parçial3. 
Restul trebuie reconstituit: intri 
şi ies din cadrul vederii, simturilor 
noastre, tot felul de gesturi, obiecte, 


vorbe pe care nu le poli prinde din 
zbor sau, mai bine zis,a caror semni- 
ficatie nu o poti avea decit cu 
aproximatie. Ceva din patima şi 
xparticipareap reporterului poate 
corecta parçtialitatea — şi s3 ne 
amintim de Geo Bogza, primul ade- 
varat cineast romiün. Cuvintul e in- 
totdeauna mai traditor — dar in 
tradarea lui poate fi mai elocvent. 
El poate indepörta (cel mai ades) 
sau apropia adeviürul mai mult ca 
imaginea. Şi de aci puterea lui. El, 
cuvintul, are puterea de generalizare 
a unui film intreg. De aceea imaginea 
şi cuvintul nu se pot compensa. 
Dar evenimentul le rimine dator 
amindorura. 


Oricum, lüsind problema des- 
chisi, nicicind omenirea n-a fost 
supusa3 unui mai mare bombarda- 
ment de evenimente ca azi. İnfor- 
matia este mai mare ca puterea de 
asimilare. Semnificatia evenimente- 
lor se deduce mai greu — deşi co- 
relatiile se pot face mai lesne. Filmul 
este expresia acestei störi, cam 
haotice, cam cepidermicə plutitoare. 
Şi poate şi mai mult decit el este 
televiziunea. Nici unul, nici altul 
nu au inci acea capacitate de selec- 
tie pe care arta frazei, exercitati 
de milenii, o realizeazi mult mai 
uşor, Aici intervine sau poate in- 
terveni artistul filmului: ctratində 
evenimentul prin ficçiune, autorul 


filmului il poate face mai viu, sau 
mai exact decit a fost. S-a scurs 
intre eveniment şi crefacereap lui 
in arti, in film, timpul de gindire 
— şi de aceea exactitatea sau inex- 
actitatea relatürii sint meritul sou 
eroarea artistului. Oare filmul des- 
pre eProcesul de la Nürnberg”. 
sau atitea şi atitea pelicule despre 
ultimul rözboi, nu “sint cexactep, 
riguros exacte, mai exacte decit 
rözbolul insuşi, filmat in iurnale de 

actualitüçi? 
"Ar fi interesantA confruntarea 
unui docümentar cü un film artistic, 
facute ambele pe acelaşi eveniment. 
Cred cü in momentul acesta, azi, 
documentarul ar fi superior. Şi 
asta, pentru cü realitatea e mai fas- 
cinanti ca fictiunea. Dar cred ce, 
o datö cu cnaştereap filmului — 
daci aşa cum se göseşte el azi va 
supravietui televiziunii — raportul 
s-ar putea sa se schimbe. Viitorul 
filmului depinde de atitudinea şi 
sfortarea sa in fata evenimentului 
Gelu IONESCU 


Tilmul şi viata 


ğı “a 
İ. Tuğ, dlə 


Pier Paolo Pasolini construleşte cu 
rüceali, uscat, acru, parca ar coase la 
gherghef, scotind insi, din cind in 
cind, çipete isterice ori smerindu-se 
in genunchi şi cu fruntea in törin3. 
Truffaut e mistuit de o idee, pe 
care o comprimğ in cadre antisep- 
tice, luminoase, geometrizate, ur- 
mürind fascinat el İnsusi meandratul 
drum al acestela. Primul, un porno- 
graf conştiincios, tüvüleşte iubirea 
prin toate glodurile aurite sau nu- 
mai smöltuite de un soare morbid, 
vrind poate s3 probeze cö ar fi o 
züdürnicie. Celilalt inlötura iubirea 
din demonstraçie, ca un protest, 
fiindcö purtatorii spiritului gregar o 
denatureaz3, vidind-o de tilc vital. 

Spiritul critic al lui Pasolini e 
invers, adici refuz3 lumea pentru 
İntunericul subpaturilor, al şantu- 
rilor şi chiar al claustrelor İnnegu- 
rate de smirnö. Vectorul spiritual 
al lui Truffaut e acceptarea gindirii 
ca o caracteristici esentialü a uni- 
versului: de aceea zeflemeaua sa 
iİmpotriva asasinatului moral e crudğ 
şi glacialö. Paradoxal: ironia aceasta 
de turture se exprim3 mereu prin 
simbolul flöcürli omnidevoratoare, 

Cineastul italian pipğie viitorul 
Şİ se retrage, printr-un personal, 
gol şi deandüratelea, intr-un pustuu, 
scotind un urlet zoologic. Artistul 
francez proşpecteaz3 sceptic vii- 
torul lugubru al unei societöçi fan- 
tastice de acefali şi murmur3, ca 
o rugöciune: izbövitoare, cele mai 
frumoase poveşti scrise ale omeni- 
ril, semn ca nici un fel de accident 
sau anomalie nu poate anihila esen- 
tialul, 

Unul propovğduieşte sleit şi cu 
gura cocliti, statiunea patrupedi3 
intoarcerea in regnul primordial, 
celilalt avertizeazi cö statiunea bi- 
pedi a omului poate fi conservatğ3, 
dacö vor fi pöstrate, in cele mai 
bune condiğiuni, toate funcçiunile 


Pasolını 


$2 
Truffaut 


ə mə 29... 


cTeoremay, 
simulacru de film social 


creierului, printre care şi aceea, 
hotöritoare, a gindirii libere. 

Am vorbit astfel de cTeoreman 
lui Pasolini, simulacru de film so- 
cial, obtuz, cu turpitudini,ce produc 
privitorului reacçii stomacale, şi de 
cFahrenheit 451 al lui Truffaut, 
o parabol3 admirabili a imposibili- 
töçii funciare de degradare a umani- 
tüçii de cötre exemplarele ei de- 
gradate. 

Ambele pelicule sint in culori. 
Una e dominant lividi, in tonali- 
tütile nisipului iilav sau ale cörnii 
macerate. Cealalti are nuante me- 
talice, cu störuinta ruginiului. 

François Truffaut a implinit re- 
cent 40 de ani: Pasolini, 50 — dar 
e mult mai bütrin. 


Valentin SILVESTRU 


qFahrenheitə , 
parabola a umanitatii rezistente 


İntr-un interviu apörut 
nu demult intr-o revistö 
francez3, celebrul filozof şi 
sociolog canadian Mars- 
hall Mc Luhan emite, 
cu obişnuita sa apetentü pentru para- 
dox, o teorie — la prima vedere, in- 
solitü — cu privire la caporturile dintre 
americanul miilociu şi intimitate. A- 
mericanul, spune in esentü Mc Luhan, 
tcöleşte acasğ o viati publici, lacg des- 
chis3 spre universul comunitar: uşile 
nu sint niciodatö inculate (deşi, in 
ultimul timp, İn marile oraşe, de cind 
cu İnmulşirea infracçiunilor...), copiii 
(şi nevestele, bineinteles İ) işi fac de 
cap şi-i acapareazi toate clipele: libere 
şi, mai ales, televizorul care aduce in 
casğ lumea largö, cu tot tumultul el, 
stü veşnic deschis şi spce dreptunghiul 
sau magic de lumini sint atraşi, faci 
posibilitate de scöpare, toti membrii 
familiei. İn schimb, atunci cind vrea 
sa tcöiasci möcar citeva ore de intimi- 
tate, cind vrea s3 fie singur cu el insuşi, 
americanul pleac3 de acasğ. lar pentru 
aceasti (necesarA şi cevigorant3) curö 
de solitudine şi de intimitate, socie- 
tatea i-a pus la dispozitie douğ mi/loace 
ma)ore: automobilul şi cinematograful. 
Atit de convins este americanul cö 
cinematogrcaful constitule un sector 
intangibil al vietil sale private, abstras 
de la riturile comunitare, incit, de 
pildü, s-ar indigna peste mösuri daci 
ar vedea vreo reclami proiectati pe 
eccane (oricit ac pöcea de curios, İn 
Statele Unite, tara celei mai focmida- 
bile prezente obsesionale a publicitöçii, 
tara in care, İn medie, 659£ din cuprin- 
sul ziareloc sint consacrate reclamelor, 
tara in care toate emisiunile de radio 
şi de TV, fri exceptie, sİnt İntrerupte 
permanent de inserturi publicitare, 
nu se difuzeazi reclame pe eccanele 
cinematografelor). 


inema 


Nevolia de solitudine 


Mc Luhan göseşte explicatia feno- 
menului pe care-l analizeazi in anu- 
mite tcaditii ale pionierilor americani, 
ale cuceritorilor Vestului, convinşi ca 
lumea largi (de dincolo de marginile 
cörutei cu coviltir) le apartine. Nu e 
cazul şi nu e locul aici sü discutim i/us- 
tetea punctului de vedere mc luhanian, 
dar afirmaçia despre sala de cinema ca 
loc de refugiu pentru intimitate şi 
solitudine ni s-a pörut tulburötoare şi 
demnğ de retinut. 

Faptul cö primele spectacole cine- 
matografice s-au desfaşurat in cafenele 
şi iarmaroace, i-a facut pe multi s3 nu 
observe cö, totuşi, cinematograful n-a 
fost niciodati un spectacol de cafenea 
sau de bilci sau de strad$ sau de piati 
publicö, ci el nu s-a inscris pe linia 
acelor spectacole, care de la saturna- 
lille antıce şi pina la happeningurile 
contemporane, trecind prin misterele 
şi farsele medievale, prin commedia 
dell”arte şi, la ucma ucmel, prin atitea 
forme ale teatcului modern, presupun 
participarea, adeseori zgomotoasğ, a 
publicului, dialogul imediat intre fiin- 
tele vii de pe sceni şi din sal (sau din 


ieşirea 


piat3, sau din arenği, sau de pe stadion). 
Condiçia psihologicü fundamentalö a 
spectacolului cinematografic este 
determinatö de existenta unui intu- 
neric total, care-l izoleazi deplin pe 
privitor, singur cu figurile de pe 
ecran care şi ele sint umbre. 

Remarca — numali aparent parado- 
xali — a lui Mc Luhan cu pzivire la 
caracterul mai public, mai puçin intim 
al vizionörii programului de televizi- 
une, contine, farö indolal3, mult ade- 


Setea de politic: 
Bütülia pentru Algerə 


vür. Televizorul se urmöreşte nu in 
İntunericul care izoleazi, ci intr-o re- 
lativA semiobscuritate (sau semilumi- 
nozitate) care-i apropie pe privitori, 
in timpul vizionörii cursul activititit 
domestice se İncetineşte, se reduce, 
dar nu inceteazi cu totul, spectatorul 
peogrcamului TV nu este individul, ci 
familia (sau o parte a ei) şi, in sfirşit, 
spectacolul de televiziune este puter- 
nic legat de realitatea publici, cotidi- 
an3, prin ponderea hotörİtoare (nu ne 
referim aici in primul rind la aspectul 
cantitativ) a emisiunilor de actualitaçi. 

Cinematograful s-a nöscut la cum- 
pana veacurilor, in oraşele tentaculare 
ale Occidentului, uriaşe cazane in care 
populatii amalgamate işi amestecau spai- 
mele, nödefdile, afecçiunea melanco- 
lici pentru un trecut care se indepörta, 
iluzille fati de un viitor insolit, s-a 
nöscut şi ca un röspuns la o anumitü 


Tilmul şi viata 


nevole de izolare, de singurötate, de 
intimitate, de vis ieftin al omului sim- 
plu strivit de trepidatia vietii moderne. 
Nu sölile de teatru sau de alte specta- 
cole, ci sölile obscure ale cinemato- 
gcafelor au fost (şi sint) refugiu pre- 
dilect al İndrögostiçilor etotdeauna sin- 
guri İn lumey. 


Nevoiade angalare socialZ 


Ci spectatorul aduce şi vrea sö gö- 
seascai İn intimitatea cinematografic3 
intrebörile sale despre oameni şi lume, 
feimintürile cetötii din care vine şi in 
care se va çeintoarce, este perfect 
adeviürat. C3 aceastü sete de real, de 
politic (in sensul cel mai larg al cuvin- 
tului) este mai puternic3, mai mistui - 
toare in relatiile cu arta cinematogra- 
fica decit, poate, İn relatiile cu oricare 
alta artü este şi mai adevarat şi, in de- 
finitiv, perfect explicabil. 

Nevola de angaiare sociali se trans- 
form in act datoritö dublei conditii 
in care se afla consumatorul de filme. 
Existü o primğ etap3: aceea a vizionürii, 
act individual, intim şi tocmai de aceea 
cu un impact durabil in conştiinta 
oamenilor. Dar dupa aceea urmeaza 
cieşirea prin Sörindar...y Proiectat in 
lumin3, in mulçrime, privitorul devine 
spectator — factor social, comentator, 
partizan sau adversar al filmului abia 
vazut, se defineşte in raport cu gus- 
turile, preferintele, idealurile, preiu- 
decöçile sau miturile sale, in raport cu 
mesaiul, tema, subiectul, constructia 
sau interpretarea operei vizionate. Ac- 
tiunea formativa a cinematografului 
nu se inchele odatğ cu ieşirea in Sörin- 
dar, ci abia de acolo İnainte capat? 
forte şi dimensiuni nol. 

Nu numai sociologia filmului işi ex 
trage materia din studierea reactiilo: 
şi conditionörilor spectatorilor (con: 
siderati mai ales in calitatea lor de 
membri ai difecitelor grupuri formate 


meridiane 


Sbectatorul aduce 
in itimttatea cinematografulu 
frümütürile cetögü 
din care vine 
şi in care se intoarce 


£”. 
r 


Setea de adevar: 


cPuterea.. şi 


Adevarul” 


in iurul diverselor centre de interes) 
intrati in etapa doua gdin afara süliip, 
a tcaiectoriei lor de consumatori de 
arti cinematografic3, ci intregul com- 
plex a ceea ce numim c€cultur3 cinema- 
tograficip, göseşte İn aceasti a doua 
etapi un teritoriu prioritar de acti- 


une (far a ignora, bineinteles, colul 
capital al valorii artistice şi ideatice 
a operei filmice ca atare). 

Ceea ce in alte pörti, in alte conditli, 
constitule universul cinematografic, cu 
mitologia sa derutant3, cu sloganurile 
sale, cu literatura şi publicistica sa, 


$-a: nidscut o stea 


Ar trebui, de fapt, şi parafrazind, si spunem 
€S-a mai nöscut o steap, pentru ci vözind-o pe 
Liza ai sentimentul cü ludy Garland nu este prea 
departe. Liza Minnelli, fiica ei, este astözi o 
actriçi, este chiar mai mult decit o actriti care 
face parte dintr-o distributie, este o personali- 
tate a scenei şi ecranului, care poate sustine 
acel gen de spectacol care in englezeşte se cheam3 
€one vvoman shovvə — adicü un spectacol pe 
care o actritA il conduce de la un cap la celğlalt. 

€S-a nöscut o steap — spune comentatorul 
revistei americane Nevvsuveek — şi indati ea 
devine hrana şi prileyul de fantazare al unui audi- 
toriu vorace. Cei care ştiu s3 infrunte voracitatea 
vor deveni idolii acestui auditoriu. Liza Minnelli, 
in virst3 de 25 de ani, fiica legendarei ludy Garland, 
a imbröcat acum aceast3 mantie... Ovatiile şi 
asalturile fotografilor se indreapti cötre tinöra 
cu ochii adumbriti, plinö de farmec şi seductie, 


pişind pe covorul care o conduce cötre sala de 
premierğ a filmului su, eCabaretulb. 

Revista american, in articolul intitulat €S-a 
nüscut o stea: Liza Minnelliy, face un amplu 
portret al noii vedete a spectacolului american, 
teatral şi cinematografic, aminteşte unde şi cum 
s-a adincit vocatia ei, pina a aiunge s3-şi güseasci 
expresia proprie. cLiza este un temperament 
torid şi, alituri de Barbra Streisand şi incö vreo 
citiva, ea reprezinti forta şi cöldura unui actor 
in aceastö lume rece, Şi nu sint multi cei care pot 
realiza un asemenea voltal, atit ca infitişare, cit 
şi ca art3... 

Poate c3 cea mai valoroasö calitate a ei este 
sentimentul datoriel, al döruirii pentru tot ceca 
ce inseamni o muncğ grea. su poti s3 te auto- 
distrugi — spune ea — nu ai vole. Ai un talent, 
şi e pöcat s3-ti bati ioc de el. 

Dupa Nevvsvveekə — 1972. 


prin Sarindar... 


cu scandarurıte sale, cu fanii səl, ex- 
prima totuşi, intr-o manierü defor- 
mata, alıenata, inçelegerea procesului: 
de formare a spectatorulu: de film. 
İntr-o societate ca a noastr3, folosind 
cadrele unei culturi umaniste, preo- 
cuparea pentru condiçionarea (binc: 
inteles, pozitiv3) a spectatorului de 
film nu este cu nimic mai putin impor- 
tantö, deşi realizati prin cu totul alte 
mi/loace. 

Mai este oare nevoie s3 amintim, 
de pildö, despre importanta uneli lite- 
raturi de informare şi comentare cine- 
matografici, bogati cantitativ, spec- 
taculoas3 ca prezentare, inteligent di- 
fuzati, o literaturü care s3 satisfaci 
şi sü dezvolte setea publicului mare 
dupö misterele celei de a şaptea arte? 
Sau despre organizarea (aş indrözni 
si spun, inventarea) publicitütii cine- 
matografice care s3-İ mentin pe vir- 
tualul spectator intr-o continuğ stare 
de interes (şi apetit) cinefil şi dincolo 
de uşile sölilor de cinema? Sau despre 
o intensğ cultivare cinematografici prin 
intermediul cinecluburilor? (Am im- 
presia cö la noi, rostul unor asemenea 
organizatii este inteles mai cu seami 
İn sensul stimularii productiei filmelor 
de amatori. Oricit ac pörea de curios 
— mai sint şi oameni care ar vrea sü 
vadi filme, lösind in grila altora — 
fatalmente mai putini — grila de a le 
produce). Sau existenta unei preocu- 
pri şi pentru o tratare magazinis- 
ticA a vietii cinematografice in pagi- 
nile cevistelor şi ziarelor? (Am folosit 
İn mod intençtionat un termen devenit 
la noi, oarecum iniurios, de parc3 in 
difuzarea culturii de masö n-am avea 
vole si folosim decit metodele incetiye- 
nite in cercurile de studii ale academi- 


cienilor). Şi cite şi mai cite. Formarea v 


unui publıc cinefil pcesupune şi o ase- 
menea preocupare pentru crearea unui 
univers de interese, simpatii şi visuri. 


H. DONA 


Constelatias Minnelli — Cassel 


İ 
ı 


..x 


telesfirşit de siptimini 


Promenade duminicale 


Mugurii erau doar o promisiune, cind tele-reali- 
zatorii s-au gindit la promenadele noastre dumini- 
cale. Pe vremea aceea duminicile nu aveau nici 
möcar 15 ore-emisie (acum orele de program riva- 
lizeazi, dacü nu intrec, orele zilei İl) iar nol, intre 
plimbarile lui Bernstein prin marea muzicü şi plim- 
börile lui Steve prin orificiile de ventilatie, mai g3- 
seam, uneori, o brumö de timp pentru odihnirea 
televizorului şi pentru aerisire personali. Era timpul 
ideal pentru promenada duminicali: ne puteam 
plimba in vole printre blocurile frumoaselor noastre 
cartiere, pin la colçul strözii sau chiar intr-un parc 
din apropiere... Ne puteam plimba farü regrete, 
pentru c3 cnu pierdeam nimicə, adicğ nici un tril 
de tele-privighetoare nu se consuma in lipsa noastr3, 


Dumuinica ne putem plimba 
şi be Valea Soareluli, nu numai 
bind la blocul din colt 


şi nici un tele-umorist nu-şi exersa talentele fara 
ştirea noastr3. Dar plimbörile noastre aveau un aer 
improvizat, aşa incit tele-realizatorii (conştiençi 
de cgolulp din programe care facilita dezertarile) 
au purces la sistematizüri in organizarea timpului 
nostru liber. Aşa au fost inventate tele-promenadele 


Regina gheturilor (Peggy Fleming) 


duminicale... Deocamdatö, telespectatorii din Alba 
lulia şi Birlad se mai pot plimba (vai1) in voie, du- 
minica, pret de citeva minute. Nol, insa, cei incluşi 
in raza de atractie a programului doi, avem marele 
privilegiu al promenadelor organizate. 

De la prima editiea cTele-promenadei duminicalep 
(pe vremea cind mugurii erau doar o promisiune). 
realizatorii au avut griiü sü ne reteze orice gind de 
dezertare. Atunci, de pildö, ei ne-au ficut un dar 
rar, unul dintre cele mai frumoase daruri pe care 
ni le-a facut televiziunea de-a lungul existentei sale: 
filmuleçul acela minunat de citeva zeci de minute, 
cu Peggy Fleming şi )ean Claude Killy (amindoi 
placuti, amindoi zimbitori, amindoi şagalnici şi 
ironici, amindoi mari artişti) in €Valea Soareluip. 
Citeva minute am fost intr-un spatiu şi un timp de 
vis, in lumea unor zöpezi fabuloase şi supranaturale 
(da, cred c3 acelea sint czöpezile de odinioar39 1), 
pe patinoare unde fiecare alunecare pörea o plutire 
ameştitoare spre veşnicie. Dintr-odati demonstra- 
tia televiziunii a devenit irezistibili: da, duminica 
ne putem plimba şi prin valea soarelui, nu numai 
pini la blocul din colt. Şi tentativa noastrü de re- 
zistenti a fost infrint4... 

Printre autorii programelor de promenadi du- 
minicali se afli un nume pe care-l intilnim frecvent 
pe genericul €Tele-enciclopedieiy, Sü fie o intim- 
plare ci rezistenta noaströ (fireasci, omeneasca) 
a fost infrint3? Nu ştiu cum se face, dar acest pro- 
gram, lansat farö surle şi trompete, a cprinsp (com- 
parindu-l cu emisiuni de acelaşi gen) mai bine şi 
inci de la inceput. Fürü a avea prea multe secvenre 
realizate anume. Fiind alcötuit adesea din cce 
se mai göüseşte pe ici pe coloy... Dintr-un fil- 
mulet rimas de la altii... Dintr-un micro-recital 
uitat intr-un raft... Dintr-un desen animat dintre 
acelea in dulce stil clasic... Cu un grupa) de aforisme, 
cu o tolbö de amintiri sau cu cite o dramatizare... 
Exist3, ins, un cochiy care ştie s2 aleagö, care ştie 
sA dozeze, care ştie sü aşeze. Şi astfel se face ca 
tele-promenadele noastre duminicale au reuşit 
de la inceput, chiar atunci cind le-a lipsit muzics 
de promenadi, s3 ne retin3 nu numai paşii dar şi 
atentia... 

N-or fi fost toate programele la fel de atractive. 
S-au mai strecurat şi dramatizüri imperfecte (din 
€Coasap lui Liviu Rebreanu n-am prea inteles ni- 
mic), dar emisiunii fi rümine meritul de a cultiva 
cu consecventğ acest gen cam vitregit şi cam anarhic 
inclus printre preocupirile micului ecran. Au fost 
şi citeva filme muzicale imperfecte (farmecul Ma- 
rinei Voica a fost umbrit, de pild3, prin filmöri im- 
provizate), dar ponderea au avut-o cele bune şi 
foarte bune. Un exemplu römine, peste timp, acel 
micro-recital Dova (filmat cu multü inventivitate 
de Alexandru Bocönef), prezent intr-una din pri 
mele editii ale tele-promenadei. 

Eroii aventurilor din epoca de piatri s-au do- 
vedit, nu o datğ, mai irezistibili decit chiar cirezisti- 
bilul Mighty Mouseə, asigurind pigmentul de haz al 
promenadelor noastre, fari de care desigur totul ar fi 
fost mai şters, İncetul cu incetul tele-plimbirile du- 
minicale (initiate de Georgeta Postolea, Traian Buh- 
lea, Adolf Oprescu şi de regizoarea Anca Sandu) au in- 
trat in firescul lucrurilor. N-or fi fost toate, cum spu- 
neam, la fel de atractive (vorba lui Aurel Baranga, ex- 
trasğ dintr-o moralö a cpromenadelp... €nu tot ce se 
münincö, zboarğp), dar, iatö, la activul lor figureaza 
numeroase (secventep de real interes: cölütorii 
in epoca de piatr3 sau in culisele teatrului romanesc 
de altödatö, printre filele ingölbenite de vreme ale 
unor: prestante lucrüri literare, in Sevilla bürbie- 
rului celebru şi in universul virstei de aur a come- 
diei, in Bucureştiul zilelor noastre sau in acea din- 
colo de timp şi spatiu vale a soarelui, alaturi de 
Peggy Fleming şi )ean Claude Killy, al cüror dialog 
spiritual şi vivace a atins desavirşiri... 

Mugurii de ieri au devenit de mult frunze, florile 
de ieri sint azi cireşe, doar promenadele noastre 
duminicale au rimas telepromenade. 


Cölin CALIMAN 


— ——“——— ——“.——- 


easca) 
t pro- 
(com- 
ne şi 
"vente 
n cce 
an fil- 
recital 
intre 
risme, 
zare... 
e ştie 
ice cü 
"euşit 
nuzica 
dar şi 


ictive, 
2 (din 
es ni- 
ultiva 
narhic 
u fost 
ıl Ma- 
ri im- 
ıne şi 
), acel 
vitate 
n pri 


u do 
ezisti- 
haz al 
il ar fi 
le du- 

Buh- 
au in- 
n spu- 
a, ex- 
ce se 
ireaza 
itorii 
lanesc 
ve ale 
ürbie- 
-ome- 
a din- 
ri de 
dialog 


lorile 
Yastre 


TAN 


dəy iz 


Meciuri din cuvinte 


Cantitatea de informatie 
e consistentd, 
Dar pe cind o discutie adevüratd ? 


Acest cörn al abündehtei... 
Desen de”Al, CLENCİU 


Acum cinci ani de zile aflam prin 
intermediul Telesportului, mult mai 
putine lucruri decit azi, Cam un 
sfert. Citeva meciuri, apoi cfteva 
ştiri tip TV iurnal, care lipsite de ima- 
gini Tntrau abstract İn noi, asemeni 
unui Agerpres vorbit de-un chip de 
om, Astazi, din pricina faptului cö 
Telesportul s-a aritat a fi unul din 
acele sectoare de sport(care se poate 
afirma cü au progresat cu-qdevördt), 
cantitatea “de informatie primiti 
cotidian e de-a dreptul consistent3. 
Vedem 3—5 meciuri pe söptimin3. 
Asistim la mai multe discipline decit 
odinioar3, cind fotbalul se confunda 
cu sportul, Şi, İndeosebi, gratie unei 


munci aflati sub semnul stoic al 
anonimatului gazetöresc, sintem puşi 
in contact cu fragmentele esentiale 
ale süptüminii, o pauzü oareşicare 
intre douğ reprize de pe 23 August, 
duminica, ne comunic3 golurile fun- 
damentale: un penalty la Londra, pe 
VVembley, un vol6 al lui Mazzola pe 
San Siro... E mult. Şi in comparatie 
cu datele pe care le consumim din 
alte domenii — e enorm. E, adic, 
un fapt de natur3 a-l elibera - pe 
spectator de complexul non-infor- 
matiei şi a-İ ayuta s3 se simtü egal cu 
semenii sai de aliurea pe tarimul 
amintit. Törim important, decarece 
exista, la urma urmei, o problemi de 


—.— 
echitate socialğ şi in planul cunoaş- 
terii, 

Dar daci Telesportul a reuşit, 
spre cinstea sa şi plöcerea noastr3, 
sü se instaleze solid in lumea ştirilor, 
in schimb” pasul urmötor şi anume 
abordarea (sau- cum se spune, de 
fapt, fericit, , atacarea") problemelor 
pare a fi considerat3 mai cu sfial3. 

Binefnteles, avem in vedere pro- 
blemele : aşadar nici sticla hebdoma- 
der3 de Pepsi aruncatd-n capul arbi- 
trului de tuşe şi nici spritul 
excesiv al interului stinga,.. Departe 
de nol gindül de a subestima 
efectele pernicioase ale fenomene- 
lor sus-pomenite, Dimpotriv3. Dar, 
departe, 1n acelaşi timp, gindul dea 


accepta echivalarea pörulelii cu ma- 
rea drama sau a bufetului de stat cu 
izvörul röului radical din om. 

Problemi este, de pild3, criza ivi- 
tö in rindurile echipei nationale de 
handbal., Trofeul Carpati 1972, un 
VVaterloo al fndeletnicirii, a stirnit 
panic3 generali, Ce se intimpla cu 
Grula şi ai sii? Pentru cö e limpede, 
ceva se intimpla. . 

Or, ne-ar fi plicut ca TV s pro- 
voace o discutle pe ecran intre eroii 
principali ai neliniştii, O discutie in 
care, spre deösebire de 9092 din ase- 
menea analize publicate-n pres3, 
ştiintific — nu-i obligatoriu ca an- 
trenorii, gazetari-ex perfi sau şefii fe- 
deratiei sa aibü intotdeauna drepta- 
te. O discutie, din care s-ar putea 
trage concluzia cü dreptate au gaze- 
tarii. Adicö o discutie. 

Problemi este realitatea din spor- 
turile de iarna, aşa cum ne-a apörut 
dupü Olimpiada de la Saporro., Pro- 
blemi este mereu stupidul regula- 
ment al transferirilor la fotbal. 

Venind la studioul TV ca pe un 
stadion, in fata camerei de luat ve- 
deri, ca şi cumar saluta o tribun3 cu 
3 milioane de spectatori, protago- 
niştii vor alerga 90 de minute dup3 
mingea din substantive şi se vor 
stradui pentru victorie. Atunci va 
Tnsemna ca Telesportul a realizat 
saltul : transformindu-se din reflec- 
tare a meclurilor, in meci pur şi 
simplu. 


AL MIRODAN 


teleglo 


0 vedetö numit3... Malraux 


Cind a apörut, era ca şi cind un diavol ar fi ieşit 
dintr-o cutie. A dispürut in acelaşi mod. Ceea ce 
aspus are o valoare inestimabili. Fiecare din frazele 
sale era frumoasi ca un poem de Mallarm6", Ast- 
fel işi rezum8 impresiile cunoscutul regizor Fran- 
çois Reichenbach, dup3 ce timp de 120 de minute 
La filmat pe Andr€ HMalraux, röspunzind la intre- 
börile ziaristei lacqueline Baudrier, 

Deşi Malraux are oroare s apar£ in fata came- 
relor tv., el a acceptat s3.aibi o discutie cu lacque- 
Tine Baudrier, cu prileiul aparitiei cörtii ,,Les 
chenes qu”on abat”, in care scriltorul relateazi 
ultima sa intflnire cu generalul de Gaulle., 

Au urmat pregötiri foarte minutioase, ştivt fiind 
faptul cö daci Malraux se ridici de pe scaunul süu, 
İnseamni cü İintrevederea s-a terminat. Totul a 
mers perfect, Malraux a fostin form3 şi, peste toate 
aşteptörile, İn prima zi nu s-a ridicat dup3 75 de 
minute. N-ar vrea demnul Malraux sö continueşi a 
doua zi? Ba da. Şi astfel s-au mai filmat inci 35 de 
minute. İn total ,emisiunea a avut 120 de minute, 
deşi initial se aprobaser3 doar 60. S-a discutat nu 
numai despre generalul de Gaulle, cişi despre tine- 
ret, despre droguri, despre Franta, despre civili- 
zatie, despre viitorul omenirii. 

Reichenbach a avut misiunea de a face totul 
pentru ca Malraux s3 nu simtö prezenta echipei, 
camerele, microfoanele. ,,Nu se punca problema 
$ü fac un exercitiu de stil. Deci aveam mult de pier- 
dut, Dar merita riscul. Fondul era ceea ce conta, 


Am avut impresia de ceva muziçal: 
cuvintelor". e 

Succesul emislunii in rindurile telespectatorilor 
şi, de data asta şi in cele ale telecronicarilor, a fost 
atit de mare, incit Pierre Sabloch, unul dintre di- 
rectorii de la O.R.T.F. i-a propus lui Malraux rea- 
lizarea unui ciclu de emisiuni. 

Malraux a acceptat, De realizarea emisiunilor 
s-a ocupat regizorul Claude Santelli, İn discutii 
preliminare, oaspetele şi gazda sa au cüzut de 
acord c3 nu se vor axa nici pe biografie şi nici pe 
bibliografie. Ceea ce şi-au propus a fost o nouğ 
editie a .Antimemoriilor“, dar o editle vorbiti 

Malraux sosea la locul de filmare cu o punctua- 
litate exemplar$, Dup3 scurte discutii tehnice şi 
vai, dup3 supliciul machiayului, suportat cu stoi- 
cism, se sugera o tem3, Revoluftia, de pilda. Urma 
comanda ,,Motor/", clacheta pocnea sec şi Andr€ 
Malraux ,intra 1n rol”. Treptat dialogul devenca 
monolog. Un fascinant monolog Malraux. Privit 
şi ascultat, spune Claude Santelli, el e un mare 
actor, dar un actor care nu , İoac3", Ceea ce spune 
poarta pecetea unei imense sinceritsti. 

İn decurs de opt luni s-au turnat 35.000 metri 
de pelicul3, Seriptul convorbirilor Tnsumeazi 
douğzecişitrei de caiete dactilografiate. Ciclul ini- 
tial a devenit un adevarat serial: zece emisiuni a 
cite 60 de minute. Titlul: ,,Legenda secolului”. 
Subiectul : istoria, marile personalititi ale istoriei, 
revolutii şi revolutionari, civilizatia, Spania repu- 
blican3, rezistenta francezö, moartea lui Hitler, 
Vietnamul eroic, etc., etc, De fapt, toate aces- 


tea vüzute, traite, gindite de Malraux. De fapt, 
un İmens carusel al timpului. De fapt, ,,istoria po- 
vestita de un Michelet al secolului XX”. De fapt, 
Malraux, cel care la treizeci şi ceva de ani scriv 
,Conditila uman8" şi ceva mai tirziu, ,Speranta”, 

Andrei IRIMIA 


Supliciul machisiului 


37 


teleeveniment 


A trecut un an de cind revista noastr$ a gözduit in paginile ei rezultatele sondaiului intreprins 
de Oficiul de studii şi sondaye al Radioteleviziunii pe tema: 


. 


Care sint lilmele 
dumneavoasird preferate? 


A trecut un an şi acelaşi colectiv BR. 
a lansat aceeaşi İntrebare spectato- 
rilor de film din 216 localitati (107 
urbane, 109 rurale). lati cfteva din 
concluzlile acestui sonda) comentate 
de Dr. Pavel Cimpeanu : 

S3 spunem de la bun fnceput cö a 


cheta noastr3, publicat3 anul t 


a fost urmatğ de efteva luğri de po- 
zitie mai ales reticente. P3truns 
İn domenlul sacrosant al cons 


ünili suspecte. Neincrederea unor 


oameni 


Pe primul loe: 
muzica şi dansul 
ünsotite de suspine şi laerimi, 
Deci, 


melodrama muzicaldü, 
Ce coneluzii rezultd: 


de la un film la altul, cronicarii cu nu 
mai pufin trainicile lor oscilaftif, iar 
noi cu anchetele. 

Subieetii 
onat pe lista filmelor preferate (vi- 
zionate in 1971) nu mai putin de 334 
de tiluri. Dispersia este considerabil8. 
Existö totuşi citeva filme, putine la 
numüör, care s-au bucurat de o con“ 
lar dintre 


consultati au menfi- 


centrare a optiunilor, 
acestea citeva se detaşeazü cu auto- 
ritate, lati lista primelor clasate 9 


cultur4 remarcabili fati — 


de 
redusa disponib 


matia a cörel surs3 


. O floare şi doi grödinari 
. Mihai Viteazul 

. Vagabondul 

. Sunetul muzicii 

. Ghepardul 

. Urmörirea 

. Femela möril 

. Planeta gigançilor 

. locul de cuburi 


Cu toate 


İn sehimb: 


1971 


1. Melodram3 
. Film istoric romönesc 
. Melodram3 F 
, Melodramö muzicalö 

. Film de artö 

, Serial TV-rom inesc 
7. Melodrami 

8. Serial TV 

9. Melodram3 poliçistü 


filmul istorie 
İrece 
inaintea 
filmului 
de aventurü 


Ox Vİ b 09 


De aici am putea 


69 Receptivitatea devorant3 pentru melodram, indi- 
ferent de coafura ei. 

69 Receptivitate redusi pentru filmul de artğ ((,Romeo 
şi lulieta” ales de numai 1,697 dintre subiecti, ,,Şi cafi 
se impuşca" — 0,496: ,Z” 0,496: etc.) 

(69 Prezenti comund atit in 1970, cit şi in 1971 a seria- 
lui TV. 

69 Pozitia amelioratğ 1n 1971 a filmului istofic roma- 
nesc. 


riscurile care decurg si 
o clasificare a filmelor de nai sus dup3 genu 


filme, alese fiecare de cütre mai mult 
de 49£ din totalul subiectiilor din 
1971 şi sö comparim acest rezultat 


cu cel al anchetei din 1970, 


. Dreptul de a te naşte 
. Rocco şi fraçii s3i 

. Picatul dragostei 

, Cei trei muşchetari 


" Aceast3 femeie 
. Sunetul muzicii 
Dacii 

. İncoruptibilii 

. Mayerling 


No Qov O“ Um ZA və Al 


1970 


1. Melodrami 

2. Film de art3 

3. Melodrami 

4. Aventuri (parodie) 
5. Melodram3 

6. Melodrami muzicali 
7 

8 

9 


filmul romünese 
ciştigü 
merveu mai mult 
sufragiile 
publicului nosiru 


, Film istoric rom3nesc 
. Serial TV 
, Melodram3 istorici 


citeva concluzii: 


trage 


6 Longevitate neegalati a preferintelor pentru ,Sune- 
tul muzicii”, singurul film care se mentine doi ani con$e- 
cutiv in zona privilegiati a gratiei publicului. 

Cele dou3 tabele se aseamönö şi prin omisiuni 
comune: 

69 Lipsa de ataşament pentru filmul de avehturi, 
inclusiv pentru vvestern (oricit s-ar pörea de ciudatf) 

6 Succes de apreciere mult mai temperat decift cel de 
asüomedic in cazul cei cinematografice 


Trecutul nostru 


(Miha 


Viteazul") 


Lecriml şi muzicü 


(, Vegobondul") 


Indiferent der carentele clasifi- 
cörii de mai sus şi de limitarea te- 
ritoriali a anchetei, apar totuşi 
citeva date constante: 

1, Definitorie prin dimensiune şi 
statornicie pare a fi afectiunca  pen- 
tru melodrami, indiferent de nivelul 
artistic la care este realizatö, Deşi 
inocent in sine, acest mod de relaxare 


Dupi virsti 


mi şe pare 3 devine: cu, totul r 


fructuos, ca s3 mö exprim eufe- 
mistic, atunci cind el cultivi un güst 
indolelnic. Si comparim, de pilda, 
düp3 principalele caracteristici socio- 
demografice, preferintele fat3 de 
"O floare şi doi grüdinari" şi ,,Ghe- 


im 


pardul“£ 


"O floare şi doi gridinari", .Ghepardul" 


15—24 ani 
25—39 ani 
40—49 ani 
50—59 ani 
peste 60 ani 


Dupi studii 


inferioare 
profesionale 
medii 
superioare 


Duüpi ocupatie 


Muncitori, tehnicieni 
Azgricultori 
Functionari 

Profesii intelectuale 
Elevi, studenti 
Pensionari, casnice 
Alte ocupaçil 


ssul filmului O 


Obse 
oare şi doi grödinari" se datoreaz3 


İn deosebi tinerilor intre 15 şi 24 ani, 
persoanelor cu studii medi, elevilor 
şi functionarilor , pe cind, Ghepardul" 
in 


a olöcut in special perso 


Trstei de 50 de ani, cu studii 


furul 


superioare şi cu profesil intelect 


centul care ni se p 


elocvent este cel de 4196 


ivitatea record, a tıneri 


nü au fmplinit 25 de ani, pentru me- 
salul melodramatic din ,O fioare şi 
doi gradinari". Ürmörind coloana 
virstei, constatim 1ns3 c3 impactul 


i 


ci scade pe misura ce 


mel 
creşte virsta 
təl 
Il, O alta concluzie ar fi inff 


crescindü a repertoriului 


Sürfisul lui Visconti 
(, Ghepar 


319£ 1297 
18,597, 1196 
349/, 149/, 
Y07ç 1877 
3897 1197 
2097, 1192 
3192 1192 


ciate se afli 
filme difuzate e? 


micului ecran, O alti dovadi fn spi- 


ritul a i constatöiri este şi pro- 


centul 3696 dintre oanele 
intervi au nici 
un film cinema 1n de- 


cursul lunii care a precedat ancheta 


o 


5 aceştia din 


a mai des-decit 


ce echi- 


otalul celor 


noastra a urmörit İn 

ün, scop constatativ, 
la constatare İla cauzali- 
ipune: o investigare mai 


vatti de laborator, teste, 
dil ale motivatiilor subiective, 


Desigur, pentru 6 astfel de cercet 


ar trebul cooptate fortele Consi- 
lui Cültüril şi Educatie 
C.N.C-ului, A.C.İ.N-u 


Nat$ionale, - revistei 


"Cinema". Pin3 vom 


posit 


tatea s3 investigam un public mai 


larg, nol am detectüm, 


a se posibilitatilor Oficlului 


ru, realitatea ot 
chlar da 


onvine totdeauna con- 


lui publici 


ü ea nu con- 


aşteptarilor noöastre. 


Dr. Pavel CİMPEANU 


39 


İn direct 
din 


Tbilisi. 


,əCüutind 
relatiile emeneşti, 
sentimentele inalle, 
problemele 
contempərane, 
afungi sü comunici 


cu omul din saldğ“. 
Serghei BONDARCIUK 


Aşezat la rascruce de timpuri, la hotarul dintre 
frig şi cald, la imbinarca dintre traditie şi contem- 
poraneitate, Tbilisi, oraşul preferat al poetilor, 
a güzdüit anul acesta cu o cuceritoare ospitalitate 
cel de al V-lea Festival al Cinematografiilor unio- 
nale sovietice, Timp de 6 zile, sala destinati proiec- 
tiilor din cadrul festivalului a fost İn permanent 
asaltatö de public, Peste o sut3 de mii de specta- 
tori au vizionat cele 23 de lungmetraie şi cele 65 
de scurtmetraie participante la concurs. De la 
povestiri tradişionale ca ,.Hatabala” şi filme de rüz- 
boi-ca ,Eliberarea” (ultimele 2 serii) şi pini la co- 
medii de inspiratie clasica ca ,12 scaune" şi filme 
de acutü actualitate cum este ,,Cüldura mfinilor 
tale", n-a ramas gen s3 nu fie prezent Tn acest re- 
zumat ai uriaşci productii a cinematografiei sovie- 
tice. Spun rezumat, pentru c3 23 de lungmetrale 
nu pot prezenta mai mult deecft o sintezi a muncii 
de un an de zile a numeroaselor studiouri cinema- 
tografice de pe tot cuprinsul törii, lar zecile depre- 
mil acordate nu au tintit-atit cötre o clasificare va- 
loricğ ce ar fi fost, oricum, relativa, cft maidegraba 
cütre o evidentiere şi cötre o risplatire a acestei 
munci, 

Din multimea de regizori, scenarişti, actori, 
operatori, din multimea de cineaşti prezenti la 
festival, am ales doi dintre sarbatorifi, pe cei doi 
iaüreati ai premiilor de inte”pretare — $ofia 
Ciavreli şi Siumenkul Ciokmorov — rugindu-i sa 
ne spunğ citeva cuvinte despre rolurile lor, des- 
pre munca lor 

— Sfnt la al 15-lea film — ne-a spus Sofia Cia- 
üreli, Dar. cind am citit prima datö scenariul 
la ,Caldüra mfinilor talə”, am crezut cü e vorba 
de oglum. Toate rolurile pe care le interpretasem 
pin8 atunci, deşi foarte diferite intre ele, erau 
totuşi roluri potrivite virstei mele. Or, aici, este 
vorba despre viafa unei femei de la 17 pfini la 70 
de ani, adici un rol de o viati şi inc3 de-o viati 
zbuciumat3, in care aceasta femeie a fntfinit toate 
bucurlile şi necazurile imaginabile. Abia cind am 
İnteles cö nu e o gluma, m-am speriat fngrozitor. 
Şi .am fnceput sö ma gindesc la acest rol ziua şi 
noaptea, Deşi am mai luat un premiu de inter- 
pretare, la cel de-al treilea festival national, 
pentru ,,Balada Heysurului", de data aceasta parca 
nu mai aşteptam. Dealtfel am şi avut o concurentü 
foarte serioasai in persoana Mafei Aitmatova — 
interpreta filmului turkmen ,,Nora”, Decizia 
İuriului mi-a fost totuşi favorabila. 


12 scaune", ecronizate 
dupö cunoscutul roman al lüi llf şi Petrov 


— UN FESTİVAL 
PRİETENİE 


L-am intrebat, de aceca, cum reuşeşte 
timpul Tntre pictura şi noua sa pro 
— Dacğ aş fi fost actor de teatru, mi-ar fi fost 
imposibil sö mai pictez. Filmul ns iti lasa mult 
timp liber, Daca eşti sigur pe tine, nu ai nevoie 
si tragi multe duble, iar un cadru düreazi doar 
citeva minute. Cind cineva imi reproşeaza cü am 
inşelat pictura, obişnuiesc sö-i rüspund cu un prc- 
verb de-al nostru :,, Pentru un adevarat kirghiz nici 
72 de specialitiçi nu sint prea multe". lav exemplu 
de la rinascentişti, daci ei puteau s3 cünoascğ 
cite 12 profesii, de ce n-aş putea şi €u s3 m3 ocup 
möcar de dou32 İntr-un fel, pictura este chinul 
meu” filmul imi este relaxarea. , Macul roşu din 
Sek este cel de-al cincilca film 1n care ?oc. 
Desigur, nu m-am aşteptat la un premiu atit de 
mare, dar cü munca mea va fi intr-un fel aprecia- 
tü — in asta am crezut. Öricum, eu vad o mare 
İegitür3 intre meseria de pictor şi cea de actor. 
Şi o vad, pentru cü, in pictur3, m-au preocupat 
totdeauna sensurile şi nuanşele psihologice “ale 
figurilor: omeneşti. İntr-altfel, tot asta fac şi ca 

actor, 

İn ce briveşte imaginca de ansamblu a festiva- 
fului, m-am gindit cü cei mai İn mösur2 si o suge- 
reze sint cei ce i-au hotörit rezultatele. A patra 
oara membru in yuriul acestui festival, binecunos- 
cutul critic Kira Paramonova, ne-a declarat ur- 
mütoarele: 

— Ştiti, noi ne iubim foarte mult filmele. Tara 
noastr3 este at?t de mare, İncft ele ne prilelulese 
o minunat$ ocazie de a ne fTntflni, Acest festival 
este un fel de rezumat a ceea ce facem nol, a ceca 
ce fac ceilalti. De fiecare datö cöutöm, şi sintem 
fericiti s3 gösim nume noi şi fiecare festival ne-a 
satisfacut c3utörife. De la fiecare festival am ple- 
cat möcar cü citeva nume noi — cum este, de 
data aceasta, cel al Maisi Aitmatova — pe care am 
continuat apoi sö le urmürim fn timp. Astfel de 
succese, ca cel al filmului turkmen , Nora” sau ca 
cel al ,,Eliberarii" lui Vladimir Ozerov (film dis- 
tins cu Harele premlu al festivalului), reprezint 
pentru noi o adevörata sörbötoare. Dar düpü ce 
sürbötoarea se sfirşeşte, trebule sa İncepi sü te 
gündeşti şi la viitor, Şi gindindu-mğ fa viitor, nu 
pot s4 nu €onstat cü mai avem mült de muncit, 

lar in loc de concluzie, süö-İ lisim s3 vorbeasc3 
pe Serghei Bondarciuk, preşedintele /uriului: 

—Acest festival, lacare auparticipat cei mai buni 
dintre cei buni din cinematografia noastr3, a 
reprezentat pentru noi nu numai un schimb in- 
formativ de filme, ci şi o excelent3 posibilitate de 
intfiniri şi discutii profesionale şi prieteneşti. Ca 
sü fii prieten, trebule s3 te intfineşti, s3 te fntil- 

i cit mai mult unul cu celilalt, pentru c3 nu- 
mai aşa, d cunoscuta Tntii de noi fnşine, creatia 
noastri va "€ s4 fie cunoscutü şi pe plan mcn- ” 
dial, Cöuvtind in cinematograf inainte de orice 
relatiile omeneşti timentele inalte,problemele 
contemporane, in cele din urmğ s3 co 
nici cu omul s 
comunicöri e: 
Şi aici nu pot sa nu-l ci 
rai se leagi alcatuind a 
menii cinstiti trebule s3 


ie, filmul, 


ne: 


evident, 
: ,Daci cei 
atunci oa- 
ucru” 


Eva HAVAŞ 


— x 


İn-direct 


din 
Varşovia 


FILME DE 
ACTUALITATE? 


-DAl 
DAR BUNEI 


Al treilea val” 
al cinematografiei 
poloneze 
incepe o noudğ 
bütdlie: 
pentru filmul de 
actualitate, 
pentru filmul 
bine fücut 
ə 
Krzusztof Zanussi, 
capul de serie 
al noti şcoli poloneze 
puse in slufiba 


adevürului 
o” 


Caz fürü 
precedent 
in Polonia: 
publicul impune 
reluarea 
pe marile ecrane 
a unui film 
destinat exclusiu 
televiziunii 


La timpul lor, nişte critici leneşi au 
imaginat o metod3 care sü le per- 
mita, far3 prea multa bötaie de cap, 
s aprecieze dacü o cinematogra- 
fie se dezvolti normal. Pur şi sim- 
plu se calcula procentul de filme 
pe teme contemporane. Dacö acest procent era 
ridicat, succesul respectivei cinematografii era 
asigurat, 


inema 


.. 


—,—, 


Nu sustin ca İn cenditiile socialismului-aceast3 
metodi ar fi lipsita total de sens, Cinematografiile 
noastre au obligatia morali sa se ocupe de con- 
temporaneitate, pentru cü aceasta inseamnaü c3 au 
ceva de spus referitor la un fenomen far4 prece- 
dent, cum este formarea unei societöti nci, a unul 
tip de relatii intre osmani. 


Nevoia de calitate 


Adesea se intimplü 1nsi ca, deşi procentul de 
actualitate este ridicat, cinematografia respectiva 
sü sufere totuşi de anemie, Pentru cö mai “impör- 
tant decit procentele este calitatea. İn anul tre- 
cut, ca şi in anii precedenti, cinematografia polo- 
nezi a produs 1n medie cam 5509 filme din totalul 
anual pe teme contemporane. Nu ştiu dacaü e 
mult sau putin. Ştiu Tnsa cü douğ din cele mai 
bune filme ale anului 1971 au fost de actualitate. 

De la bün inceput trebule sü remarc cö, luat in 
general, n-a fost cel mai bun din istoria cinemato- 
grafiei noastre. Critiça polonez3 (cunoscuta pentru 
severitatca ei fal3 de creatia autohton3) a reproşat 
pe drept cuvint filmelor noastre c3 şi-au pierdut 
parci actualitatea şi forta pe care o aveau pin2 nu 
demult. Au devenit, in ultima vreme, asemünütoa- 
re cu lucrörile elevilor conştiincioşi care nu fac 
greşeli gramaticale, dar” nici nu pöcütulesc prin 
originalitate -sau fanteziel 

Un lucru: rimine cert şi vreau si-l subliniez: 
anul 1971 a avüt un mare merit: a intörit neindo- 
ielnic pozitia celui mai bün dintre tinerii regi- 
zori polonezi, Krysztof Zanussi. Autorul revela- 
torului debut ,,Structura eristalului" — o subtila 
analizi a atitudinii a dol tineri savarti — a realizat 
apoi, dupü o idee proprie, drama de moravuri 
,Viati de familie”, 

İn impreiurimile Varşoviei pofi intflni adeseori 
mici palate pretentioase cu grüdini nefngri/ite. 
Sint foste reşedinte ale marii burghezii :negustori, 
fabricanki, uneori moşieri. Tocmai o astfel de 
,gospodürie", cu urme ale unei foste möretii, 


Sö ne mai doarğ capul şi de ale altora... 
(,Dincolo de zid" de Zanussi) 


i-a inspirat lui Zanussi filmul sau: decüderea unei 
familii cindva influentate. Ce s-a İntimplat cu ea? 
İn ce mösur3 şi cu ce greutati s-a incadrat in noul 
sistem social? 


Mevoic de sinceritate 


Dup3 ascetica , Structur3”a cristalului”, Zanussi 
a vrut sğ realizeze un film spectacol, mai deschis 
spre marele public. Firi sa neg marile-lui calitati 
(printre care Tndeminarea cu care scoate de la 
actori maximum de expresie) prefer totuşi filmul 
İui de debüt, Ca şi un alt filmulet, socotit printre 
cele mai bune realizöri ale anului, metralul mediu 
destinat televiziunli, modestul, cum 1i spune Za- 
nüssi, ,, Dincolo de zid". (Ca de obicel el este şi 
autorul scenariulüi.) Ca urmare a presiunilor 
publicului, acest film, destinat initial numai micu- 
lui ecran, a fost prolectat 1n circuit normal, Un 
fapt firA precedent İn Polonia, 

Actiunea /oaci un rol de micü importantö 1n 
,Dincolo de zid". Un savant de mare celebritate 
descoperi cü fn aceeaşi casğ cu el loculeşte o cole- 
gü: o femele trecut de prima tinerete, deceptio- 
natö şi in viati şi in profesie. Deşi este conştient 


c3 ar putea-o aluta, omul de ştiintö se RN s-o 
facö, pentru a-nu-şi complica existenta, Filmul este 
un studiu nu atit al indiferentei omului fat de se- 
menii sği, cit al desconsiderarii greutatilor.altora, 
pe principiul: mA doare capul de ale mel6... 

İnsemnatatea filmului const3 nu atft in temi — 
— lipsiti de complexitate, de fapt — cüt 1n reali- 
zarea cinematografıca extrem de precis3, care 
conduce conflictul pinö la ultimele consecinte, şi 
lucrul cel mai important, pina la generalizare. Pe 
fiecare dintre noi, ,,oamenii cumsecade”, fnchişi 
İn carapacea ,,proprietate" personal3ö, Zanussi ne 
obligü, dupa vizionare, si ne punem intrebarea: 
din cauza egoismului nostru feroce nu cumva 
patimeşte cineva de alaturi, ,,de dincolo de zidu- 
rile" apartamentului nostru confortabil? 


Nevoia de reslism 


Aİ doilea creator important, care işi spune cu- 
vintul asupra contempəraneitafii, apartine, de a- 
semenea, generafiei tinere, Mai mult, esteun debu- 
tant in filmul artistic, E vorba de Roman Zaluski, 
regizorul şi coscenaristul ,,Cardiogramei". Actiu- 
Tiea se petrece intr-un oröşel din partea estici a 
türii, al cörui nume adevürat este putin cunoscut 
chiar şi in Polonia. 

Eroul este un tinör medic din capital3, “De ce 
a venit aici? De bunü vole, mfnat de dorinta de a 
se afirma printr-un voluntariat care-i va prinde 
bine mai tirziu? Nu ştim şi poate nu ştie nici 
eroul nostru. Dar privirea lui lucid4 ne permite 
sa cuprindem repede acest microcosmos de tfrgu- 
şor, İn care oamenili se cunosc Tntre ei, legati unii 
de altii prin firele nevizute, dar atft de puternice, 
ale vietii de provincie. 

Eroul filmului ne este infatişat, aproape osten- 
tativ, ca un om departe de a fi firö prihan3. Auto- 
buzul, care are rol de leit-motiv 1n film, purtind 
pe el, cu maluscule, destinatia ,, Varşovia", Ti suge- 
reaza zilnic medicului posibilitatea reintoarcerii in 
capitali... Poate ci nu merita si se angaleze prea 
mult in conflictele locale? Dar altfel cum $£ par- 


Sö privim fn yurul nostru cu luciditate,.. 
(Cardiograma" de Zeluski) 


vin3? Si se ,,amestece” deci, dar cu prudentdi şi cu 
gindul — ca la şah — la mutarea urm3toare: To- 
tuşi tocmai un astfel de erou neldealizat, ca şi 
rapidele observatii sociologice, atrag spectatorul 
şi-İ conving de absoluta sinceritate a filmului ca 
şi deadevarul — de multe öri neplacut — pecare-l 
contine, Zaluski ştie si zugriveasci viata de toate 
zilele, fir4 snobism, dar şi für fals patetism. 


Mevolia de comedie satiricü 


Douğ3 cuvinte despre un film 1ncö nerealizat, 
"Chemarea" lui VVoiciech Solarz, O temi — este 
vorba despre satul de azi — ciudat de ghinionist3: 
aproape toti cineaştii polonezi, care au abordat-o, 
au suferit o infringere, soart3 care-l paşte, se pare, 
şi pe Solarz. Greşeala lui este ci (eroul extrem de 
neobişnuit este un sculptor provenit de la tara, 
nefinteles de mediu : nebun, dar fn acelaşi timp mai 
clarvöz3tor decİt altil, un fel de Gelsomina İui Fel- 
lini) a tratat acest subiect, dificil din toate puhctele 
de vedere, İintr-un stil neobişnuit, expresionist, 
ciudat, nu prea potrivit unei teme cvasi-sateşti, 

Tot-.aşa n-aş putea s4 afirm c3 filmul ,Reis" 
regizat de un alt debutant, Mark Pivvov/ski, este un 


film reuşit, Totuşi aceast3 comedie satiricü uşoar3, 
prost montatü, dezordonatöğ, İipsitö decursivitate 
narativi a fost un eveniment. İn special pentru 
tineretul care a gösit in ea un spirit protestatar, 
o İuare peste picior a İnfumuririi, prostiel şi opor- 
tunismului, 


Mai putin formal novator şi nonconformist 


ne apare ,,Oaspetele incomod", al lui lerzy Ziar- 
nik, de asemenca o comedie satirica. Ambitiile 
mai mici ale acestui film au dus totuşi la o reali- 
zare mai izbutit3, care s-a bücürat de un imens 
sücces. ğ 

İntr-un bloc, nou construit, apare un locatar 
cel putin ciudat: el are forma unui nor fosfores- 
cent, Vecinii, la Tnceput sperlati, apoi numai iri- 
tati, fac o serte de Tncercüri inutile de a scüpa de 
intrus, pini cind stöpinul casei descoper4 ci noul 
chrrlaş, picat din alti lume, nu poate $£ se İntoarca 
de unde a venit, pentru c3 nimeni nu i-a ştam- 
pilat delegatia de serviciu. Evident, important este 
nu ,spiritul”, cit reactiile diferitelor institutii şi 
personalitöti chemate s8 ia o atitudine fati de o 
aparitie metafizici. Trecerea in revista a acestor 
reactii se bazeazö” pe tabloul inteligent deformat 
al vietii noastre, in diferitele sale ipoteze, 

Ultimul film demn de menkionat -— dar numai 
atit — este tot o comedie, lipsitü insa de intentii 
satirice:, Nu-mi place lunea" al lui Tadeusz Chmie- 
lev/ski, O incercare de reflnnoire a farsei clasice de 
tip ,crazy commedy"”. Deşi critica a avut multe 
obiectii, publicul, descurayat de o serie de come- 
dii lipsite de continut şi prost föcüte, a facut aces- 
tui gen o primire excelentd. 


Nevoia de adevör 


Duüpi cüm am mai spus, anul 1971 n-a fost dec- 
sebit de rodnic. Cu toate acestea, filmele cele mai 
interesante s-au dovedit a fi filmele referitcare 
la zilele noastre şi — ceeca ce este important — 
filmele tinerilor creatori considerati ca facind 
parte din cel ,al treilea val al cinematografiei po- 
loneze", Nu cred s3 risc prea tare prezicind ca 


Sü lubtim cu infumurared, cu prostfa 
(.Chemarea" de Solarz) 


1972 va fi un an mai bun, Nu numai pentru c3 
schimbarile politice au adus o importanta impros- 
patare a atmosferei, nu numai pentru cü de la 
1 ianuarie conducerea tuturor colectivelor de 
ictie s-a relntors in mlinile celor mai renu- 
regizori (VVaida, Zanussi, Kavvalerovvicz, 
Kutz, Rozevvicz, Petels ki, Scibor Rylski, Passen- 
dorfer), dar mai ales pentru ca filmele terminate 
ştiu ci se ocupi — şi se ocupü bine — de pro- 
bleme actuale. 

Deocamdatğ, voi enumera trei opere remarca- 
bile, pe care le-am şi vözut: Tadeusz Konvvicki, 
scriitor şi principalul reprezentant al ,filmülui 
de avtor" semneazi un film cu accente autobio- 
grafice: ,AMt de departe de aici, şi totuşi atit de 
aproape", fn care sint prezentate amintiri de rüz- 
boi, Urmeazi douğ debuturi : primul, ,Lepra”, de 
Andrze) Trzos, un film politist, bazat pe, fapte 
reale, despre o temi trecuti sub töcere pind 
acum — meravurile din ilegalitate: al doilea , Sal- 
varea" lui, Edvvard Zebrovvski, care analizeaza pina 
1n çele mai subtile amönunte psihologia ünui om 
bolnav. Am toate mötivele s3 sper cö pe viitor nu 
ne vom opri aici şi lista realizatorilor de filme de 
actuslitate va creşte substanşial, 


lerzy PLAZEVVSKI 


41 


Syapo 


. 


in direct 
“İİL 


HHollyvvood 


109) 


— CİNEMATOGRAFUL 


MAMUT A MURİT 


Vütorul Hollyuvoodului? Pronosticurile variaza 
de la un öptimism exagerat lao extremü pruden1a. 
E de notat insi un lucru: la Los Angeles, oamenil 
cei mai important au devenit accesibili, E suficient 
sa telefonezi secretarei unui astfel de V.I.P. (Very 
important Person — persoana foarte important3), 
sö-ti declini identitatea, s3 precizezi scopul intre- 
vederii — ca s3 obtii, chiar İn urmatoarele 24 de 
ore, o İntilnire, insotita uneori de o invitafie la 
mas2: omul tot trebule s4 mönfnce şi, mincind, 
mai discutö, ciştigind timp. : 

İENNİNGS LANG, unul din principalii pro- 
dücötori de la Universal, $-a numarat printre V..P- 
urile İntilnite. Biroul lui este situat la etaiele supe- 
rioare ale unui zgirie-nor, care adöposteşte ser- 
viciile admiflistrative (celelalte productil afiliate 
la aceasta mare firmğ, dispun fiecare de €İte un 
bungalovv ascuns in verdeat4 şi purtind o placuti 
cu numele İntreprinderii şi al conducatorului ei), 

Domnul Lang este un om trecut de 50 de ani, 
alert şi surizator, destins şi gata sa raspunda la 
toate Tntrebğrile, fara grabö sau neribdare : 


a a a ə 
Agrafe dutomote 
Tn loc de pioneze 


— İn 1971 am turnat 20 de lungmetraye. Desi- 
gur, mai putin ca acum 20de ani, dar daci adöugati 


Yennings Lang, 
de la ,,Universal“: 
ə erizd a 
cinemotografului? 
Am turnat in 1971 
20 de lungmetraie, 
plus 200 de filme 
pentru televiziune 1” 


la astea şi cele 200 de filme pe care le prod 
anual pentru televiziune veti a)lunge la un total 
neatins pini acum de studiourile noastre. E un 
İucru foarte important, fiindca presupune un per- 
sonal tehnic şi artistic considerabil. İn ceea ce pri- 
veşte cinematograful, eu mi-am pöstrat toatğ in- 
crederea, Sint convins chiar cü numörul filmelor 
va. creşte, cu conditia ca difuzarea sö accepte, İn 
sfirşit, si se adapteze liniei generale de evolutic. 
Publicul s-a schimbat Tn ultimul timp şi trebuie 
s8-i oferi alte forme de spectacol. Düşmanul nr. 
1.al cinematografului este astözi turismul, care se 
afla in plin avint. Pe de alta parte, spectatorul este 
mai avizat decit oricİnd. El vede foarte multe filme 
la TV, metraye scurte sau lüngi, İn afara circuitului 
normal, deci. Atft doar cila televiziune nu se poate 
yiziona chiar totul. Astfel, firma VValt Disney nu 
vinde nimic pentru micul ecran: ea işi püstreazi 
cu strişnicie filmele pe care le prezinti numai in 
circuitul comercial normal, la fiecare cinci sau şapte 
ani — adic3 ragazul necesar pentru a avea o noud 
generatie de spectatori. Şi de fiecare dat3 e Tmbul- 
zeala. İn schimb, filmele de cinema cu subiecte de 
actualitate, cum ar fi cele despre razboiul din Viet- 
nam de pilda, fşi pierd repede interesul din cauza 
altor actualitati mai la zi, care invadeaz3, saptamf1- 
nal, ecranele. Atunci producatorii nu mai au alta 
solutie decTt sö-şi plaseze filmele, care nu mai 
sint la ordinea zilei, posturilor de televiziune. 

Şi exploatarea este nevoita s3-şi schimbe meto- 
dele. Ginditi-va numai c3 de cind mö duc eu la 
cinema — şi iatö c3 se implineşte curİind o /umö- 
tafe de secol — nu s-a schimbat nimic fn felul de 
a exploata filmele. Ba da, exist3, totuşi, o diferent3: 
altadata, fotografiile de reclami erau expuse pe 
panourile publicitare prinse in pioneze, Astözi 


42 


ele se prind cu agrafe automate. Cei care.se ocup3 
cu exploatarea filmelor nu au nici un fel de initia- 
tiv şi nu ştiu decit sü se lamenteze atunci cind 
incasörile sint dezastruoase. Or, tocmai ei sint cei 
care ar trebul sö creeze noi cehtre de proiectie. 
M3 gindesc Tn mod special la holürile de hotel, 
la restaurante, la toate acele locuri unde se adund 
lumea, Un distribuitor deştept ar trebui s3 ştie 
cü sint filme care ar ciştiga mult daci ar fi prezen- 
tate pe stadioane. Uite, ..VVoodstock", de pild3, 
daci ar fi prezentat pe ecranul uriaş al unui sta- 
dion, sint convins cü ar aduce İn cinci zile dublul 
İncasörilor pe care le-ar scoate dup3 saptimini 
de profectie 1Tntr-o sala normalö de cinema, 


Publicul se educü prin emotie 
nu prin leclli 


— Mai credeti cü rolul cingmatografului este de 
a distra publicul? 

— Fir fndoialğö. Dar asta nu Tnseamnü ci un 
film trebuie si fie heapirat comic. Publicul se duce 
la cinema ca sö mai uite de gri)ile zilnice. Este un 
adevör tot atft de vechi ca şi arta spectacolului. 
Publicul trebule sö fie ,absorbit" de subiectul ünüi 
film, iar dacü vrei sö-i faci şi educatia, f4-o Tn aşa 
fel ca el s3 nu simtü lectia, ci doar emotia. Pentru 
latura pedagogic3 existü şcoli. 


Am evut fncredere in Dennis Hopper, dar ... 
(Easy Rider" cu Peter Fonda) 


c3ö publicül nici nu-şi sü seama cü nu vede un film 
american, Asta se intimpli cind contractul de vfn- 
zare prevede exploatarea filmului respectiv in 
Statele Unite, ca şi Tn America Latini. Personal, 
am o slöbiciune pentru filmele franceze, İnsö cu 
ele trebuie si munceşti mult ca sü le poti impune 
in fata tuturor categoriilor de spectatori, Trebule 
o muncğ de propagandi — nu fntrebuintez ter- 
menul , publicitate” ca s3 nu v3 şochez — o muncö 
de prospectare, o müncü de prezentare İn fata 
unui public mai larg, pentru care Franta nu repre- 
zinti — de cele mai multe ori — dectt Turnul Eif- 
fel, şampania şi parfumul de lux., 


Vedetele 
nu mdi sint la modül 


ROGER CORMAN, cunoscut fn Fran$a in special 
prin filmele sale de suspense (foarte bune de alt- 
fel) — mi-a fixat o Tntfinire la barul hotelului Be- 
veriy Hills, locul de rendez-vous şic al lumii cine- 
matografice hollyvvoodiene. Domnea aici, ca Tn 
toate barurile şi restaurantele americane, o pe- 
numbri fngriyorötoare. Prefer terasele bötute de 
soare... 


Corman are 45 de ani. Fizicul İui i-ar fi permis 


Filmul se disbenseazü de vedete? 
(Elisabeth Taylor) 


— Care este reacçia publicului in Statele 
İn faça cinematog rafici fronceze? Vü intreb, pentru 
cü eti brodus şi filme in Franta. , 

, — Cele dou8 Americi constituie o lume apar: 
İn afara unei anumite elite intelectuale, marele 
public göseşte filmele franceze.,, prea frantuzeşti, 
Sint prea , situate" ca s3 poatü fi accesibile maselor 
largi. Evident, ..Un börbat şi o femele" a fost inte- 
les de toata lumea, dar cite alte filme nu trec 
ecranul pentru simplul motiv cü sint prea fran- 
ceze, strict localizate, şi in timp şi In spatiu... 
De altminteri, aceasti diferent3 de conceptie este 
perceptibili şi la nivelul eriticii:. cind Dennis 
Hop per a terminat pentru noi Last Movie” (Ul- 
timül film) am fost gata-gata sö-i dau f İ cadou, 
s3 se spele pe cap cü el, atit mi s-a pörut de prost. 
Şi iata c3 pelicula este retinut3 pentru Festivalul 
de la Veneflia şi presa european 3 1i acord3 o mare 
atentie, Atunci m-am hotörit — ocritic — 
prezint intr-o sala din Nevv York, A fost cel 
mare dezastru din "storia cinematografului şi cri- 
tica american3 a scris ci sint un candidat ideal pen- 
İru casa de nebuni, daci am putut produ un 
asemenea film. Nu mai ştiu ce sü zic, Avusesem 
incredere in Hopper din cauza lui ,,Easy-Rider" 
(Calöretul potolit) care face söli plinela Paris şi azi, 
dup4 doli ani de proiectie nefntrerupt3, dupü ce 
obtinuse la Cannes, İn 1969, premiul pentru Opera 
prima. , 

— Ati pomenit şi America de Sud. 

— Cu excepfia acelei elite intelectuale care se 
göseşte in marile oraşe, situatia filmului francez 
este şi acolo — dupü cite sint informat — cam 
paradoxala: filmele dumneavoastri sint pre- 


zentate dublate in limba englezi, şi, bineinteles, cu 
titlurile traduse İn spanioli sau portughez3, Aşa 


s3 faca o frumoas3 carterü de iune-prim. E ins3 
inginer electronist, cu studii la Universitatea din 
Stanford-California şi Oxford (Anglia). Numai 
dragostea pentru cinematograf 1-a determinat s5 
renunte la o carieri care se anunta str3luciti. Du- 
pi ce şi-a ter minat studiilea intrat la Fox ca simplu 
curier. Apol a seris scenarii, a turnat filme cu bu- 
get mic — la inceput — adici prin 1954, Şase ani 
mai tfrziu a inceput o serie de adaptöri dup3 Edgar 
Allan Poe. Astözi are la activ peste 50 de filme şi 
este şi distribui tor. 

Dar 

— Cred in necesitatta existentei unor producö- 
tori independenti al caror numür va creşte mereu. 
Dar asta nu İnseamna cö vor dispare marile com- 
panii, Unele vor deveni, poate, hoteluri sau centre 
comercialə, altele vor continua si produca filme 
inchiriindu-şi intre timp studiourile producitore 
or independenti, Şi eu am devenit producatör 
pentru a realiza , Boxcar Bertha" — povestea ade- 
vaürat3 a unei femei din timpul crizei economice 
americane a anilor "30. Şi acum ma pregğtesc si 
fac ün film ştiintifico-fan tastic, dup3 cartea ,,Dune” 
a lui Frank Herbert, Dar mai sint şi distribuitor. 
Mö preocupa in special filmele tinerilor, recunose 
1Tnsi c3 cele ,,comerciale”, cumar fi, Private Nurses 
Duty” (Guvernanta) al lui George Armetage — 
care in numdi trei saptamini de prolectie a rea- 
lizat 125.000 de dolari Tncasari, 

Cred ci nu mai este nevoie si vi declar incre- 
derea mea total4 fn viitorul cinematografului. E 


cum vede Roger Corman viitorul? 


necesar İnsa sa se: -relnnolasca modalitatea de 
prodüctie, Popularitatea, capul de afiş, nu prea 
mai e la mare pret, Poate döar citeva nume, cüm 
ar fi, de pild3, celeale lui Steve Mac Queen sau Paul 
Nevvman, la care s-ar putea adöuga İncü vreo zece 
staruri, continuğ sü atragi publicul. Este, deci, 
mai bine s£ lucrezi cu actori tineri, sö le dai o şansö 
şi lor şi noilor realizatori. İndustria grea a Holly- 
yvoodului nu mai exista, Chiar ideca de studio 
este astüzi depişitü. Se turneazi din ce in ce mal 
mult fn decoruri naturale. İn sölile de cinema, 

numarul spectatorilor creşte. Televiziunea a in- 
cetat si mai fie o concurent3. Prometorii publici- 
tatli afirma chiar c3 numörul: telespectatorilor 
scade, De dol ani, au İTnceput s4 se deschidğ noi 
süli de cartier in marile oraşe, İn centrele comer- 
ciale şi in driye-in-uri. İn realitate, niciodatğ cine- 
matograful n-a trecut printr-o crizü adevöratö, 
Ceea çe a ruinat marile companii .au fost filmele 
prea scumpe, monumentale, care, in ultimğ ins 
tantö, au plictisit multimile. 


Viitorul apartine 
filmului de actualitate 


Credeti fn filmele cu  meso/? 

— Cred fn filmul BUN, cu probleme de act 
Utate, chiar dac3 este iucat in costume de epoc 
Adesea mesayul nu mai este cel dorit de autor 
Publicul descoper3 altceva, alte sensuri pe care 
realizatorul nici nu se gindise sö le exprime. 

Cred İn importanta cinematografului in lumea 
noastrai moderni. Numai el ne poate restitul diver- 
sitatea şi bogötia unei epoci dintre cele mai pa- 
sionante, pasionanti chiar şi prin çe are ea röu. 
Cinematograful ramine cel mai püter miiloc 
de informare şi de popularizare pe care l-a inven 
tat omul 


c 


Roger Corman, 
producdütor: 
,e fapt 
n-a existat o erizd 
— decit in müsura 
in caye s-cu fücul 
prea multe pelicule 
mamut“ 


— De unde provine predilectia dumneeroast 
bentru filmul de groazö? 

— Daci ati scotoci İn subconştientul ati 
gasi probabil un röspuns satisficütor: Eu credci 


este felul meu de a deştepta subconştientul spec- 
tatorului, Trebule sü recunoaşteti İnsi cö filmele 
mele nu contin nici o scenü de groaz4: spaima este 
psihologicü, nu materializati 

Vera VOLMANE 


ul” de ofiş rentabil... 
dear cu rore exceptil (Audrey Hepb 


interviul 
nostru 


UN 4APONEZ 


LINIŞTIT 


Societatea de consum 
mü impiedicd 
sü-mi cunosc 

adevüralili spectatorı 


Akira Kurosavva este intr-adevür /aponezul 
acesta inalt, cu mersul dezarticulat de stfngücia 
picicoarelor prea lungi, cu ochii pe care fi declari 
aproape albaştri, dar pe care nimeni nu i-a vözut 
vreodat3 din caüuza ochelarilor aproape negri. 
Este omul de 62 de ani care acum se cüzneşte ca 
un şcolar si dea atitografe in caractere latine, braz- 
dind literalmente hirtia, aproape rupind-o cu sti 

Zimbeşte tot timpul ştrengar şi tr dar 
ate cü e de fapt un tic, un semn de timiditate, 
şte rar, chinuit, adesea pare c8 a termina 


T creaza mai departe şi, dupü s 
de sus pense, revine cu o continuare 

(Vestea tentativei sa 
tit Tntrebarea pe care i-o pusese Tnai 
rist: — ,,Dacğ v-ar rimine o singur3 zi de trdit, 
ce-ati face?” — ,,Aş merge undeva, in natur3,a 
rüspuns el, Dar la noi aproape cü nu mai existi 
natur3. Soarele, din fericire, inci se mai vede, 
dar din ce in ce mai rar, Mi-ar plücea sü mi intorc 
de undeva pe o bicicletiö cu citiva peşti pe care 
sö-i fi prins eu. Mi-ar mai plicea sö urc pe un 
munte, imi plac florile care cresc pe inöltimi, 
dar la noi sint astözi mai mülki turişti decit flori, 
iar pe Fuii-Yama, muntele nostru sfint, göseşti 


” nenumirate terenuri de golf..." — ,Ce fel de oa- 


meni vö plac cel mai mult?" a mai fost fntrebat. 
— ,Persoanele cordiale, energice, organizate, 
care te pot intelege chiar far vorbe...") 

L-am intrebat dacğ printre produc£torii cu care 
a lucrat a İntilnit astfel de structuri. 

Firi 1Tndolala, producatorul este, pin la 
un punct, un astfel de individ. Dar, fiind mai de- 
grabi un industriaş decit un om al artel, el cautü 
sö-şi impun3 güstul su, care este de fapt güstül 
societötii de consum, şi İucrurile se inchele mai 
tot na prost, Asta se vede cel mai bine cind 
€ vorba de distribuirea filmelor. Filmul meu, pro- 
dus cu sacrificii are numafi eu le cunosc, nu este 
p at İn sala faponezö de unul singür, ci este 
na dublat cu un film bazat pe violenta 
sau pornografie. Din acest sistem pierde toatd 
İumea, Spectatorul meu ideal refuzi si intre intr-o 
asemenea sal3, unde aperitivul i-ar provoca deza- 
probarea... “Amatorul de filme sexy va alege o 
sala unde ambele filme 1i vor fi pe plac. Cit mö 
priveşte pe mine, eu nu voi şti niciodat3 care 
este opinia exacti despre filmul meu, pentru cü 
sint pus in fata unul alt public, amestecat, funciar- 
mente striin. Vı meu şi al colegilor mei de art3 
este ca sala de cinematograf sö devini un loc 
de comunicare intre oameni, un loc de intilnire a 
bilitatilor, ün templu al artei. Visez, cum zic 
ti laponezi, u mü sfies i İntru cu proprii 
me i copii İntr-un cir graf, 

— Acum citiva ani ati incercat o colaborare 
cu Hollyvvoodul, Colaborarea a eşuat? 


m mai triste experiente, 
lui mi-a fost respinsi 


— A fostu 
Prima varianta 


nenumaürate formalitöti, cind preful söu 
öşea nici chiar posibilitütile buzunarului 
meü, Nu mi se permitea si vad materialul filmat, 
s3-İ pot corecta, s3 modific, Eu fücrez metlculo 
İngrilit, exact. Asta se pare ci fu era in obiceiul 
studioului. Pfn3 la urmi fnşişi actorii m-au para- 
sit, Şi, 1n sfirşit, eu İnsumi am fost sİatult de me- 
dici $£ renunt la film, care Tmi zöruncinase nervili. 
Tora Tora" este pentru mine numele 

O armatü fntreagdi de contabili a 
s pe cimpul de lupta s3 descurce socotelile 
tel afaceri 


, 


— Daci dümneavoastri inşivö vü dati uneori 
bitut, cum se poate descurca in acest mediu un 
tinör regizor, cind şi el este bintuit de demonul 
exigentei ? 


eptionali, ba chiar (y-o $pun 
İ Dac3 ar fi dupi ei, 
iaponez ar fi unul str3- 
lucit, Dar intenliile lor risc3 $£ fie süfocate de con- 
çurenta prostului gust, propagat nestin/enit. 
İati de ce am hötürit, fiecare dintre nol, veteranii, 
s3 ,adoptüm" citiva asemenea tineri, pentru ale 
pözi inceputurile ei imşişi vor face asta 
İn viltor cu cel şi m ineri, pentrü a apğra c te 
sfint in art3 
— İn ultimul dumneavostr3 film,, Dodeskaden”, 
ati folosit mai multi neprofesionişti. De ce? 
İoc iluül de meserie contine mülte 
pul, el se stereotipizçaza, iar fi- 
nsüşi esenta filmului — se al- 


actor 


primeidif, cu ti 


te 


— Colaborarea dumneaveoastri cu Toshiro Mi- 
fune a incetat in ultimul timp? 

Da, Toshiro a devenit fntre timp, el İnsuşi, 

or, Ştiti, undeori te ienezi s3 mai apelezi 


r ele sint foarte talentate), pentru a nu 
impresia c2 vrei s profiti de influenta lor: 
Care este deviza artei dumneavostrü? 
— Stima fati de om, 
— Ce-i pretindeti spectatorului dumneavoastr37? 
S4 Tnteleagö din mine cit mai mult, si depuna 
Tn-sine, ctt mai sigur, acest bun ciştigat, iar, cind 
nu a fnteles, $3 uito. 

— Care din filmele dumneavoastr3 v-a rümas 
cel mai drag? 

— ,ldiotul". Este filmul unei rezistente utopice, 
dar dirze, la məschinarla şi violenta lumii, Eu sper 
cü asemenea Mişkini mai existi inci in mi/locul 
nostru (unul dintre ei sint cu sigurant3 eu), şi 
mai sper c3 filmul meu İe-a sporit, möcar cu putin, 
numörul, 


Romulus RUSAN 


” 


43 


CINE 


ITECA 


— ,$-auı intilnit la Moscova, 
kamreintilnit la Bucureşti" 


Cinemateca ne-a invitat sü ridem 
impreunü cu 


Aleksandrov, Pirieu £ Co, 


Nimic nu a fost mai surprinzötor 
pentru lumea cinefila a deceniulti 
4 ca irumrerea comedizi sovietice. 
Dac3 , Petru cel Mare“, ,,Crucişatorul 
Potemkin”,l Mama” erau opere ale 
unci tendinte uşor de sesizat şi de la 
sine Tnfelese ca factur3, in schimb 
aici, İn comedie, lucrurile deveneau 
de-a binelea absurde, nelntelese. lati 
deci c3 revolutla ştie sö r1d31 


Rubaşti, cosite, birocrati 
Fetele transfigurate de patetism 
revolutionar, chipurile colturoase de 
muncitori pitoreşti, dar cu care nu se 
prea putuse glumi despre lucruri 
serioase, se dödeau fn İSturi sprea 
növöli pe ecrane cete de bileti şi 
fete tunse A la garçon, in rubaşti 
albe, cu şepcute cochete pe scüfir- 
ii, fmpodobite cu ciufuri obraznice 


şi basmale inflorate. Büöletii şi fetele 
cu un “aer şagalnic, .camarderesc, 


cum nu se:mai vözuse 1nca pe İume, se 


Tntreceau Tn a doborf nişte recorduri 


de müncö şi nişte caricaturi de acti- 
vişti invechiti şi inrAiti din care optica 


europeanului occidental nu putea 


Comedla nu exclude frumusetea 


distinge altceva decit o bur13 pro- 
eminentü acuzati de o centurö, o 
ceafi groasa şi o servietü doldora 
de dosare. Tipul birocratului uni- 
versal se nöscüse ca prototip artistic. 
Dar, in acelaşi timp, o realitate a 
vietii cotidiene sovietice se ficea 
cunoscut3 şi acceptatü ca atare, o 
realitate cu relatii umane 1nc3 total 
necunoscute, intre tovarğşi cu chipuri 
acum nöscute pentru prima oari Tn 
istorie, cu valori şi deficiente pentru 
intfia oarö descoperite ca posibile. 
Era viata de zi cu zi a unel lumi noi, 
a unui nou continent. Revolutia co- 
borfse pe pamint. Meritul principal 
al comediei sovietice € poate acesta, 
desigur mült mai mare ca acela, 
pur artistic, cinematografic. 


Burlescul işi" cere drepturile (Volga, Volga") 


Aburul dizolvant al feeriei (,Primövard") 


Enigmatica stea 
din spatiu 


Keaton nu inceteazü sü fascineze, 
La citeva luni dupü neuilatele-i 
süptümini de la Cinematecü, 


 primim üncü serisori extatice,,. 


Aproape 1n fiecare zi mö duceam 
la cinematograful acela prapidit de 
lingi restaurantul ,,Union“. Era un 
decembrie blind, naluca toamnei 
mai zvfcnea din cind in cind, pe 
strözi, ca o pisica aurie. Ar fi tre- 
buit poate sö-mi petrec vremea plim- 
bindu-mi umbra prin parcuri ca pe 
un cfine sau scriindu-i scrisorP de 
dragoste tinerei tovaröşe din ,,.Love 
Story”. 

İn sfirşit, aş fi avut o groazi de 
timp la dispozitie ca s3 İnvat s3 cro- 
şetez, sö lansez un nou şlagör (.Spu- 
ne-mi, de ce pling crocodiliil”), si 
urmez un curs de yoga, si /oc table, 
ba chiar.s4 fac şi un film. 

El bine, nul Parci hipnotizat, mö 
aruncam cu capul Tnainte, ca un pes- 
cuitor de” perle, fn. aerul statut din 
sala liliputani a Cinematecii: acolo 
İnşurubat intre bratele unui scaun 
incomod, ca Tntre cleştii unui crab, 
aşteptam cu infrigurare sa apar3, pe 
zdreanta de pinzü albö, Marele P3- 
gubos, 

İn iurul meu, deasupra mea, İla 
balcon, pilpfiau o multime de fete 
omeneşti, toate erau marcate de 
aburul acela fosforescent care apare 
pe chipurile noastre numai İn prea/- 
İma unor evenimehte deo 


44 


Pe nesimtite, cufirul 1n care sufe- 
ream cu totii din cauza mirosurilor 
noastre, din cauza zgomotului produs 


Marele Piög 


de nol, din cauza condiflei noastre. 
de simpli spectatori, se transforma, 
devenea o sal3 de cinema adeviörat3: 
un amestec de mizerie, de splendoa- 
re, de inocentö, de prostie, de cir 
de muzeu, de templu şi de ncant. 

Deodati se stingea lumina. O se- 
cundü pe Tntuneric, apoi, Tnaintea 
ochilor noştri exploda in töcere 
fata lui albi. Toti tremurau: parca 
asistam la naşterea unei stele undeva, 
la o distanti de milioane de ani-lu- 
min3 de fruntile noastre. 

İncet-incet, dreptunghiul meschin 
al ecranului se spulbera şi, in sal3, İn 
nol, növülea ca un uragan uluitoarea 
lume a lüi Buster Keaton. 

Acolo, 1n cinematograful acela 
prapadit, am - descoperit — vözind 
invazia unor cirezi de vaci intr-un 
oraş, filmati de Keaton — ci , 
sürile", cu care a İncercat si inspdai- 
minte lumea domnul Hitchcock, este 
o policuli oarecare. 

Acolo, Tn timp ce asistam la uimi- 
arele peripetil ale lui ,,Steamboat 
Bill İr.", am iİnteles cu adevörat 
universului descris de 


3 ci nu sintem 


ı.asis la proiec- 
"Film", semnat 
şi Alan Schnei- 
er Keaton batrin 
de ticuri şi de glo- 
e in ochii de ce- 
asta se İntimpla 
blic neavizat, 


ta: acelui 5 
de Samuel 

der, in care 
şi bolnav, elib 
rie, İnvita s 
nuşə ar mörfil. 
n prezenta unut 
re veni 


i 


İn zlua 


pregatit s3-şı 


se intimplase, de altfel, la toate cele- 
.lalte filme cu Buster — portila de 
ris şi de uitare. 

Dar Marele Clov/n ne privea li- 
niştit de dincolo de ecran. Ne pri- 
vea cu un singur ochi, f3rA patimö, 
far3 ironie, farö ur3. Ochiul acela 
enorm, care semüna cu obiectivul 
ünül aparat de filmat, vaüzuse. 

Seriind toate acestea mö gindes 
cu tristete la faptul c3 la noi sint 
inca milioane de oameni care nu 
ştiu nimic, sau aproape nimic, des- 
pre Buster Keaton şi filmele tfui, 
Aceşti oameni, in lipsi de altceva, 
vad fn fiecare simböti seara, la tele- 
vizor,cite un episod din , İnvadatorii“. 

Oare nu se putea face nimic pentru 
a le oferi ceva mai bun? De pildü, 
un serial Buster Keaton, cu urma- 
toarele episoade: ,,Sperietoarea de 
iori", ,,Nörocul ti-İ faci singur“, ,.Ca- 
“Casa electrificata", , Fatü pa- 


ospitalitat 
gatorul”, ,,Spre vest” ,, Butler boxe- 
rul“, ,Mecanicul generalei", ,.Cole- 
giul, .Steamboat “Bill ir.“, A Film", 

Toate aceste filme au rulat.la Cine- 
matec3, in decembrie, anul trecut. 
Deci, ele exista aici, la noi, acum 
cind unul dintre cele mai importante 
obiective in munca de educare cetd- 
teneascü il constitule promovarea 
artei mayore. Filmele lui Buster Kea- 
ton, ca — de altfel — şi filmele fui 
Chaplin, Bufuel, Fellini, Bergman, 
Antonioni, au toate atributele ce ca- 
racterizeaza o astfel de art3. 

Şi cu toate acestea (sau poate toc- 
mai de aceea?) peliculele acestor mari 
creatori de frumos putrezesc fn piv- 
nitele ..Arhivei nationale de filme" 
şi sint programate doar o dat la zece 
ani in söli de cinematograf mizerabile, 
in conditii umilitoare atit pentru au- 
torii lor, cit şi pentru cinefili, in 
timp ce un produs mediocru şi co- 
mercial cum este ,,Love Story” tine 


ı 
: 


CÇINE 


“Oci Ciornile”, in ritm de charleston 


Filmul care a intərs capetele mul- 
tora afost,, Bileti veseli” (1934) de G. 
Aleksandrov.Cind gloriaşcolillui Kea- 
ton öt comp. incepuse sü disparö,a 
aparut fn salile blazate aceasta bomba 
cu gaz ilariant.,, Oci ciornfie“ era fre- 
donat de toate midinetele şi orches- 
trele cabaretelor 1İ intonau 1n orele 
de virf, cu antren, Nu se poate spune 
cü Aleksandrov fşi pierduse vremea 
prin Statele Unite şi cü nu invitase 
nimic de la stelele comediei ameri- 
cane, Dar elevul dövedea geniu şi adu- 
cea ceva in plus, nervul revolutiei şi 
crezul ei, un anüme lirism candid, cu 
intonağil slave, care umaniza mecanis- 
mul devenit rece al gag-urilor şcolii 
americane, deloc ignorate, 

Desigur, comedia aceasta face şcoali 
şi o avalanşa de filme de Aleksandrov, 
apoi de Pirievşi de altii mai modeşti, 
se succede, astfel incİt anii 1934-40 
sint adevörate festivaluri de comedie 
sovietici de cea mai buna calitatea, 
,Circul", , Volga-Volga", ..Calea lu- 
minoasi (toate de Aleksandrov), 
,Logodnica bogata", , Tractoriştii”, de 
Piriev sint explozii de optimismi de 
vervi, de sönötate şi voiciune comu- 
nicativ3, Viata e plinö de frumusefte, 
de poezie: pimintul, apa, copacii, 
animalele, oamenii sfnt prinşi intr-un 
elan de vitalitate impetuoasi. Da, 
viata meritaü tr3itö, iar retrograzii, 
birocrafil, sint doar paiate ce pot fi 
inliturate prin acest elan rimat fn 
charleston şi cazacioc de Dunaievski 
Desigur, exist3 aici un fel de euforie 
simplificatoare. Cu nimic, 1ns3, prin 
aceste simplificöri burleşti, expre- 
sion iste, constructiviste, comedia nu 


avea de suferit, iar imaginea ei fil- 
mica prelua traditia locala modesatü 
a unui Protazanov sau Barnet, İn 
cinema, dar şi experienta avangardei 
teatrale sovietice, de prima calitate 
(actorii, regizorii, trecusera pe la 
FEX) — , fabrica actorului excentric" 
— sau pe la Proletcult, şi mültora 
Mayerhold le fusese profesor şi idol). 


Amurg ostalgie 


Dupa razbolul care Tntrerupsese 
acest iureş, comedia devine pur lirica 
(. Primavara” de Aleksandrov, "Cazacii 
din Cuban" de Piriev — opere no- 
tabile, dar cu mult sub nivelül celor 
din deceniul patru). Abia un Kala- 
tozov are puterea sa reia firul intre- 
rupt şi, prin ,Prieteni credincioşi", 
se redea, cu vervi satirica, un adevir 
"de fiecare zi al vietii: raportul intre 
oamenii simpli şi ingfmfarea birocra- 
tici a unora. Mai sint de amintit 
vioiciunea meridionala a unui Tşe- 
keidze (cu ,,Curtea noastra" — neo- 
realism regional), ctt şi incercarile lui 
A. Gaidai de inviere a tipayelor şi gag- 
urilor comedief sovletice clasice, in 
ecranizörile dup3 ,12 scaune" şi , Vi- 
telul de aur" (care ne reamintesc 
efortul, de asemenea uriaş, al lul Kra- 
mer, in ,.O lume nebuna, nebun3", de 
reinviere a resorturilor comediei cla- 
sice americane — cu succes-de stimi, 
dar at1t). İn rest, comedia e doar des- 
criptie de caractere abia diferentiate 
sau povestire lirici cu vagi tente iro- 
nice, Era comediei cinematografice de 
mare clasi si fi trecut, oare, in toate 
ipostazele ei şi pe toate meridianele ? 


Savel STIOPUL 


Fran 70... nununulusuusdanul 


afişul siptamini intregi la patru din- 
tre cele mai prezentabile şi mai spa- 
tioase sili de cinema din Bucureşti. 

Si nu mi se spuna eğ filmele cine- 
aştilor numiti mai sus nu atrağ des- 
tui spectatoril La toate filmele cu 
Keaton, care au rulat in decembrie 
1971 la Cinemateca, sala respectivi 


A murit, deodatö, Gabriel 
Barta, regizor, dar mai ales om 
de bazi al ,,Sahiei“, documenta- 
rist de mare talent, de fapt un 
suflet talentat — ceea ce e şi 
mai greu, şi mai rar. Anul trecut, 
exact in aprilie, m-am dus cu el 
la doctor, pentru cö-l inçepa la 
inimö iar pe mine la cap. Electro- 
cardiograma sa arğöta perfecti, 
Azi, doctorul zice c3 intr-un an 
pot avea loc orice fel de modi- 
ficari, Probabil — dar nu in dc- 
meniul filmelor lui Barta. E in- 
credibil cit de putin se modifica 
artistul de la film la film forma 
evolua tot mai suplu dar in adinc 
gaseai totdeauna aceeaşi delica 
tete façö de copii şi furnale, ace- 
eaşi omenie absolut invulner abila 
fat de pisici şi 3 x 3, aceeaşi 
dorinti de n/bürturisi fragilitatea 
lumil şi a İtmmii lui, acelaşi pact - 
reinoit tenace, im potriva oricaror 
vsocoteli" — cu cinstea, cü du- 
ioşia, cu inteligenta. Se chinuia 
la fiecare film de 15 minute, 
obsedat de a gösi coridorul pen- 
tru o aselenizare de , Petit prin- 
ce", Micile lui sarcasme, dorinça 
de grotesc rüu şi brutal erau la 
el imposturi. Era terorizat de 


fabricl Barta 


a fost nefncipatoare. Ba mai mult — 
İur c3 spun adevörull — la ,Sherlock 
İr." am intrat cü un bilet oferit de 
un tinir speculant contra sumei de 
10 lei. Ca la ,Pretul puterii"l 
İn sfirşit, ce s3 mai vorbiml Buster 
Keaton a muritl Erich Segal tr3ieştel 
Puahl 
George İARIN 


exigenti — suferea la fiecare con- 
cesie façrü de sine, suferea de 
sensibilitate şi de naivitate, boli 
incurabile in cazul lui. Rareori 
am intilnit un dogmatic mai aspru 
al onestitöçii, dusö de la marile 
prietenii pini la ultima fotogra- 
m3. Ün dogmatic al sentimentului 
curat, netrucat, dus pin3 la milü 
şi lacrimi — ce nevoie adinci 
avem şi vom avea intotdeauna 
de asemenea dogmatici incorup- 
tibili ai candoriil 

Radu COSAŞU 


—. 
Din nou activ 


Boget 1n promisiuni 
(Chorlie Chaplin) 


Recentul “Oscar" onorific se 
pare cü İ-a trezit pe Charlie Cha- 
plin la o nouğ tinerete. Printre 
prolectele sale de ultimö ori se 
numür3 douğ filme. İntliul, “The 
Freak”, este povestea unei tinere 
femei, frumoas3 şi bizarö, care 
tr3ieşte cu acuitate dou4 vieti 
unite intr-una singur3 — visul şi 
realitatea, İn al doilea, Sidney 
Chaplin va )uca rölul unui con- 
damnat la möoarte care, evadind, 
descoper3 Tnlibertate ün nou mod 
de viat3, Totodatö, maestrul fil- 
mului mut anunti cö a terminat 
partitura muzical3 pentru doud 
din filmele sale vechi, ambele din 
1921, pe care le va prezenta in 
curind publicului in aceast3 noud 
versiune, 


“— —————————- 


İn eternifafe 
— 


Subiect de istorie 
(Bourvil) 


o se intituleaza 
monografia pe care Maurice Bessy 
nt in editura 


popular, pre- 
numele ne ca marele 
comic dispörut a intrat definitv 
in rindul nemuritorilor. 


———— 
Filmul tuturor fimpurilor 
——————— 


"Citizen Kane” a fost desemnat 
de revista engleza ,,Sight and 


Sound" drept ,cel mai mare film 
al tuturor timpurilor“, Sondalul 
este organizat din zece fn zece ani, 
cu concursul eriticilor din douö- 
zeci de töri, Filmul lui VVelles 
este pentru a doua oarğ ciştigi- 
torul acestui traditional titlu — 
prima date in 1962. Cu zece ani 
1Tnainte, in 1952, ciştigötor de 
onoare fusese filmul lui De Sica, 
,Hotii de biciclete". Anul acesta, 
pe locurile imediat urmiütoare, au 
fost clasificate , Regula /ocului", 
Crucişitorul Potemkin", .8 1/2" 
,Aventura" şi , Persona", 


32 de ani de, succes 
(,Citizen Kane") 


Al cifelea .hobby”? 


Pierre Brasseur este nu numai 
creatorul.a 140 roluri de film, 


Foscinat de muze 
(Pierre Brasseur) 


ci şi un fnverşunat pictor. latö-l 
cind portretul cintiretei Cathe- 
rine Sauvage şi demonstrind, 
parc3, in fata şevaletului, ci vrea 
s3 intre İn gratiile tuturor mu- 
zelor. 


Nunfa de aur 


La Paris a avut loc sörbitorirea 
əhnüntil de aur” a sonorulüi, Andre 
Charlin, cel care a semnat ordinul 
de executie a cinematografului 
mut, a mai föcut in cei 50 de ani 
care s-au scurs nu mai putin de 
200 de inventii, Printre acestea 
primul microsion european şi 
primul disc stereo francez Tnre- 
gistrat dupa procedeul ,,cap ar- 
tificial”. 


Din serisorile lunii 


S.O.S., 
Comedis1 


”.N-ar fi posibil un import 
masiv de comedii din toate törile, 
cu tot ce) apare nou şi bun? Ar 
fi ceva extraordinar, un festival 
mondial al comediei, la cinema şi 
televizorl N-ar fi posibilü la fie- 
çare film şi ,o codita", o comedie 
oricit de scurt37 Poate çö am mai 
depopula policlinicile şi spitalele 
de astenici , dup3 un film cu Fred 
Astaire am isşit reconfortat, deşi 
venisem la cinema intr-o stare 
sufleteasc3, general3, cam proas- 
t3.., Am putea, printr-o ofensivi 
a comediei bune, sö luptim 1mpo- 
triva multor astenli şi nevroze 
şi a doua zi, la munc3, am da un 
randament sporit dup3 un Atra- 
tament" sustinut şi continuu. Mö 
gindesc c3, prin calitatea lor, am 
forma şi am educa şi gustul pen- 
İru acest gen — gust care, dupü 
cum se ştie, nu e totdeauna de 
cel mai bun gust. Cit de mult 
mi-au plöcut şi cit au fost de 
reuşite comediile dup3 Caragialel 
Cit timp s-au reprezentat, 
m-am dus 1n ffecare searö şi le 
vüd. Şi ce fond comic neexplorat 
mai existi fn clasicii noştril" 


C. POPESCU 


Piteşti 


N.R. V-ou plücut şi come- 
diile dupü Caragi: Sfnteti for- 
midobil, oveşi intr-adevür o poftö 
mare de o ride şi nu noi vom fi 


acela care sü vü sfütuim oltfel1 


Cinemagazinul mixt 
sötesc (İl) din Voslui 


və La nol, in oraşul meu drag 
— cöci totuşi mi-e drag — a vorbi 
despre cinema cu cineva, a vorbi 
despre aceasti art3 inegalabila 
e unaşi aceeaşi cu a vorbi despreo 
debarcare pe Marte Tn viitoarele 
douö luni, Nu mö amestec 1n 
problemele de difuzare, nu sint 
de competenta mea, ceca ce pot 
s3 observ e urmötoarea situatie: 
tineretul pestriğ — venit de prin 
mai toate colturile $ürii pentru 
ridicarea acestul oraş la nivelul 
unei aşezöri moderne — tröleşte 
o viati eroic3 de şantier, El are 
parte de o sala tenebroasö de 
"magazin mixt siütesc”, unde 
vrind-nevrfnd trebuie s3 vizio- 
neze mai totdeauna un la fel de 
tenebros film, Unde-i filmul con- 
temporan? Unde-s filmele con- 
vingitoare despre muncü şi ero- 
ism, unde-s documentarele des- 
pre marile noastre şantiere? Mai 
vreau şi un omal zilelor noastrel 

Sö vezi un film pe siptimfind 
şi acela vai de el şi de prolectle, 
e un eroism la Vaslüi, Cinefilul 
vasluian a Tnceput si se atroffeze, 
se face mic la intuneric, 1n fata 
cutici lui fermecate de la domi- 
ciliu şi blestem3 pe Lumiere, cel 
care a dat lumii o nözbitfe dintre 
cele mai neverosimile,., De cind 
ruleazi Tn Bucureşti, la , Patria," 
“Capitol“” sau ,Scala" un film 
mai nöu, şi pin a)lunge fn oraşul 
meu, o echip3 de cftiva construc- 
tori ridici un bloc cu 4—5 etale. 
Merg in pas greşit cu vremea, 
cu filmul, o s3 ayung un cinefil 
ratat”... 


Kollea RUSU 
Str. Crizonte melor 13, 
Yoslui 


Cronica 
spectatorului 


Laudü ,Puterii” şi .Adevörului“ 


6..Am aşteptat cu multa ncredere 
filmul lu: Manole Marcus şi al lui 
Tıtus Popovici, neincredere, zic eu, 
explicabilü — doar nu ar fi fost 
pentcu prima oar3 cind un film ro- 
mönesc İn İurul cörula s-a discutat 
mult, chiar, prea mült, nu ar fi güsit 
cea ma? scurt3 cale spre inima mea, 
a spectatorului obişnult. Acum, mi-ar 
fi nespus de greu s3 calific filmul 
drept bun sau foarte bun, Filmul 
acesta face parte din c gora 
filmelor despre care nu se poate 
spune nimic. Trebule sa taci. Sü 
taci şi s3 Tnchizi ochiil İn ,,Puterea”, 
Pavel Stoian este comunistul energic, 
İntreprinzator, hotörit, omul de 
çare ceilalti aveau nevole in momen- 
tele grele prin care treceau. Stoian 
nu e un diplomat al cuvintului, el 
bate cu pümnul Tn masö şi atunci 
aşa trebula s4 fie fiecare .Stolan”, 


46 


Daca in ,Adevirul", Stolan aluneci 
pe o pant3 greşitö, daci se rupe de 
colectiv, nu este prea mült de acuzat. 
Gindifti-va putin, iudecati-l pe Sto- 
ian nu cu oöchrul intransigent al cri- 
ticului ci şi cu sufletul omului simpu 
şi generos. (M.R.: /dee care 
pare discutabilü şi care or fi merit 
sü file orgumantotü mdi otent,) M-a 
impresionat adinc nunta lui Duma cu 
Ana, m-a impresionat clipa aceea 
İn care Pavel Stolan şi-a ingüduit 
sü viseze ca tröleşte propria sa 
nüntö. Clipa aceca de o mişcütoare 
puritate l-a iertat in ochii mei pe 
Stolan de marca greşealaö faptuiti 
İn cazul lui Petre Petrescu. (N.R.: 
O, dacd şi istoria ar aveo süfletul 
dus., atit de gene rosi) Despre Mircea 
Ailbuleseu, ce pot spune? Daca 
Taş intilni, aş dori doar atit, sü-i 
intind mina şi sö-i spun .va multu- 
mescl" 


Mona MANU 
Sbisiul İndependenrei 204 
Bucüreşti 


6..Eu şi generatia mea ne-am nöscüt 
o dati cu ,,Puterea” şi am İmplinit 
virsta sfertului de veac o dat cu 
—Adevarul".. Filmul acesta este bio- 


, Büst de migdali 


grafia noastrüö, a celor creati de Pu- 
tere şi formati de Adeyir. O dez- 
batere lucidi şi patetic3... Pe Titus 
Popovici I-am Tnv3tat la şcoalö, pe 
Manole Marcus 11 “descoperim ca 
artist al filmului politic, Mircea 
Albulescu creeazi un rol, cred eu, 
de talie mondial3, la nivelul lui 
Burt Lancaster sau Richard Burton. 
Scena dansulul la nunta lut Düma 
m-a fascinat. lon Besoiu migöleşte 
rolul cu finefca şi röbdarea artiza- 
nului Tn fildeş. Cel mai realizat din 
punct de vedere artistic este perso- 
nalul lui Lazir Vrabie — acest actor 
pe care-l vedem atft de rar pe ecran, 
Cea mal grea este 1nsü partitura lui 
Octavian Cotescu pentru care i se 
cuvine un ,mağna cum  faudae.,." 

VARLAAM 


Bucureşti 


Filme ,neobservate" 


6 Despre ,.Voi siri din nou peste 
böltoace" : LV. O fermecatoare  ple- 
doarie pentru umanitate... Un film 
cu copii, dar pentru oameri mari. 
O chemare adresati oamenilor mari 
de-a rİvni sü fie ca nişte copii, de-a 
incerca s3 construlascü din lumea pe 
care ei o alc3tuiesc, o lume asemöni- 
toare cu universul care este intr-un 
copil. O propunere de alternativi 
pentru cei chinuiti de prea multe 
anxietti, depresil şi nelinişti.“ 
(Alexandru Marcovici — Bü, ile 
Pintilie 37 — Bucureşti) 

6 Despre ,.Şansa Reclama nu 
spunea nimic. Am bilet totuşi 
şi, nu ştiu dac3 veti fi de acord cu 
mine, dar nu voi rezista gindului de 
a-l mai vedea Tnc3 o datö. Un film 
mare, autentic, net superior, de 
pild3, unui,,Hello Dofly", despre care 
s-a facut atlta tam-tam. Doi actori 
necunoscuti m-au İncintat, sensibi- 
İitatea interpretörii, originalitatea 
temel, tratarea cu gingöşie a subiec- 
tulul mi-au dovedit ci İn Cehoslo- 
vacla se face film serios." (M.T.— 
Luminiş, ud. Necmi) 


trepte rococo, trepte cu 
vii de clabuc, trepte dupü arhi- 
nica modern3 ca pentru -o 
fabrici de zahar, ris, ris, inventivi- 
tate, militeni entuzlaşti incadrati 
la preşcolari, cerşetorie polizlota, 
false asociatii secrete, buldogi leo- 
nieni cu inimi de aur, ris pe 8 m 
pötrati — şi totuşi de unde atlta 
. Si ne dücem 53 
vedem ,,12 scaune” şi sü ridem, s4 
ridem, s3 rideml" (Gabriecla Ştefi- 
nescu — studentö, Bucüreşti), 


Din 1ntrebarlle 
cititorilor 


6 ./nnr. 12/71 al revistei, fiul Afro- 
ditei şi Anufa: “Tudor afirmau la 
“Curier" (fara pres multi convingere) 
ca nu le plac vvesternurile, Va mörtü- 


risesc çü am fost foarte indignat. 
Ce-aveti cu aceste filme? Nu-i de- 
aluns c3 mai toticriticii sintimpotriva 
lor? S3 nu-i fi impresionat nimic İn 
Rio Bravo", in ,,.Cei şapte magnifici“ 
şi atitea alte vvesternuri bune? Nu 
inteleg de ce nu le-o fi pl3cind.aceste 
filme care, slava domnului,au de toate 
in ele?” (Adrian Petrescu — Singio) 
N.R.: İn acelaşi sens om: primit 0 
scrisoure , fn apürarea vvesternulqi 
,educotiv, eməşionont, zgüdüitör" 
semnotü de Rodu Balığ — sir. Vic- 
"oriei 21 — Tg. Ocna. 
6 ..Pentru ce cineaştii noştri se 
feresc s realizeze filme inpirate din 
viata adolescençilor ? — subliniez cu- 
vintul adolescent, adic3 nici copii 
şi nici tineri ", (Gh. Şerban — 
Ploleşti). 


dk 

Tereza Pitirici (str. Craiovei, Bloc 
53 — Piteşti): — La ceea ce ne fn- 
trebati In legatur3 cu felul cum au 
fost difuzate in Piteşti ,,.Love Story” 
şi ,Puterea şi Adevörul”, vö ras- 
pundem cü ati fost martora unei 
triste initiative locale. 

M.I, — Braşov, semnatarul scri- 
sorii despre ,,Padureade mesteceni" 
din. nr. 1/72: Emotionantul dvs. 
articol a provocat reactia la fel de 
emotionantü a urmütorilor cititori: 
Rodica Ciobanu (Str. Crizantemelor 
11 — Bucureşti, Lia Codreanu (Str. 
D. Cantemir 22 — Cimpulung — Su- 
ceava): B. O. (Calafat): S. Marian 
(Ciminul stud, nr. 5 — Braşov): 
Hegedüs Györgyi (Str. Parcului 15 
— Bihor): Mağda Tanase (Pöst res- 
tant laşi, 6): Barbu Magdalena (Sos, 
Vülor 79-88 — Bucureşt)). Teti aceşti 
cititori ne-au cerut insistent adresa 
dvs. Vrtnd sa respectim acea lege.a 
discretiei pe care ne-ati impus-o, va 
rugüm — daci vö intereseaz3 aceste 
scrisori sü ne dati de ştire cum 
s3 facem s3 vö parvinü aceasti co- 
respondenti de “mare frumusete 
uf 1etcasc3. 


Am zimbit 
la... 


La ce stüm incö slab 


Prin prezenta, vü rog s3 bi- 
nevoiti ca in itele competentei 
dvs., s3-mi raspundeti dacö studio- 
urile noastre cinematografice (chiar 
şi printr-o Tntelegere şi printr-un 
acord cu alte studiouri din lume) ar 
putea realiza 1n viitor un film despre 
homo ludens, fata in fati cu homo 
faber, cu homo: fidens şi cu homo 
sapiens, in trecut şi in viitor... Ca 
dacğ, deşi stim İn general pe tot 
alobul bine cu tehnologia, stim inci 
slab cu relatiile intre nol oamenlii, şi 
pentru cö o realizare sau o organizare 
superioarö, fira una de bazö, este 
de multe ori tot aşa de riscant ca şi 
construirea unei cladırı -superbe” pe 
una de nisip", 


"ə 

ud. Sihor 

N.R. :..Competença nogsud:. in-ecest 

iomenu este öüşü cum “bine zi- 
ceti — limitotö, 


pe tot 
R. stim inci 
enii, şi 


İb organizare 
) bazi, este 
b ta ca şi 


e pe 


Er 
r 


,Curierul“ nostru atrage atenlia 
celor care n-au observat (prea concentrati asupra serisorilor) : 


o venit primdvara 1 


aerisili-vd 1 


faceti gimnasticü şi canota/1 


Louis de Funös la Braşov 


Am fost cu un grüp de amici şi 
am vizionat filmul , Micul scöldötor" 
İn çare icaci şi cunoscutul actor 
Louis de Funös. İntimplitor s-a aluns 
la problema dacğ Louis de Funös mai 
traieşte sau nu, Eu sustin cu törle ci 
celebrul actor a murif, dar sint con- 
trazis de un grup de prieten? care zic 


Xğ nu a murit, İntrebind cfyiva cu- 


nöscatori İnale ecranului despre acest 
sublect, el s-au İmpiörtit in döuü ta- 
bere: unli spun c2 a mürit, alti, din 
“ontr3, ci nu a mürit, 


D.P. 

Breşov 

N.R.: Piürerea noostrü — foorte 
intimidatö de ex: o 0 douğ töbere, 


dücü n-or fi şi mdi mülte — v-o 
comunicöm İn mare şooptö: nol süs- 
Vnem cu multö modestie cü Louis da 
Funös n-o mürit, 


Tee”rer:” 
Vis şi realitate 


... De cite ori vad un film, eu zic 
5 eu İnsumi sfnt sau /oc 1n acel film. 
Aşa demultimi placfilmele, Dumnea- 
voaströcredeti cö nu pot fin stare s3 
cealizezcind bun3vointa ioac3 in mine 
un rol important? Aş da orice s3-mi 
vedeti ambitia ce-o am eu, de mic 
m-au pasionat toate )ocurile. Se 
spune din bötrini cü ce visezi in 
noaptea Anului Nou se poate adeveri, 
dar nü cred. Se facea c4 stam la te- 
levizor şi mö uitam cum se distrau 
artiştii noştri cu Amza Pellea, m-a 
prins somnul putin şi m-am visat in 
mi/locul lor la nişte rolüri pentru 
film, dar cind m-am trezit mi-am dat 
sama c3 nu era fealitate... V-aş ruga 


s3-mi dati röspuns clt mai curinğ, 
scüzati c3 sint grabit". Titi 


N.R.: Puteğl conto be nol, vü scuzüm 
ori de cite ori sİnteti foorte gröbit, 


Ultima durere 


v.. Daci un mare aütof sau un 
cülötor a- spus cindva: urmatoa- 
rea frazi: ,Cine nu a vüzut Egiptul 
nu a vözutnimicfin viatalui" — atunci 
eu aş putea spune despre ,,Love Sto- 
ry": Cine nu a vözut ,Love Story", 
nu vede İmpreyurarile in care te 
adaptezi atunci cind iübeşti ca sü 
fil iubit”. ,.Love Story" te face s3-ti 
verşi ultimele lacrimi pe care omul 
le maiare, Un film pecare nu-l putem 
ulta uşor, asemönötor cu Pe Donul 
liniştit” şi , Fedra", Am vözut, am 
fost lovit şi am resimtit durerea". 

D.R. 

ud. Buzüu 

Chiar  eşo? Chior: uhtimele 
mi? Ce-o sö vö foceti mai departe? 


Despre revista nouströ 


"Studiez revista ,Cinema" 1n orele 


, de plictiseal2 ca şi in altele savuroase, 


pentru mine aceasta lecturü nu re- 
prezinti numai o aleasi desfatare, 
ci şi o terapeutic3 sufleteasc6 avind 
minunate puteri de vindecare im- 
potriva multor rele", 
A.D. 
dud. Bacüu 
N.R.: Ne copleşigi 1 


AM”CevA 
“PLAM İNİ? 


Post 


restant 


O abundenti corespondenti din 
toate colçurile çörii despre filme de 
mare suücces, a/unse in provincle cu 
o mare İntirziere fati de Bucureşti, 
ne sileşte la plicerea de a , inventa" 
o rubrici nou3, fie ea şi concis4 — 
POST RESTANT. 


Love Story“ (cele “mai multe 
sori1) 

6 ...Filmul m-a emotionat dar 
tot atit m-aüu emotionat şi filmele 
lui Bette Davis vözute la Telecine- 
matec3. Dar fiindcü nu s-a föcut 
atfta caz İn )urul lor şi fiindcü au 
fost filme vechi, au trecut mai neob- 
servate", (Maria Florea — str. De- 
cebal 4 — Deva) 6 ,....Nici de Neil 
Armstrong n-am crezut İn iunic”69 
ci numai peste 2—3 ani va duce o 
viat8 relativ obscur3, nici de colo- 
nelul Aldrin n-am ştiut atunci c3 
nu peste mult timp se va pensiona 
la numaf 42 de ani, Şi totuşi aşa s-a 
intimplat chiar cu aşii cosmosului. 
Aşa se va intimpla şi cu mişcarea 
love-story-st3. Spun cu certitudine 
cü se va dezagrega in ürmötoril 
2—3 ani". (Rusu Kollea — sir. V. 
Alecsandri — Vaslui) 6 ....De ce sa 
nu existe şi un .Love Story” romsa- 
nesc"7 (Carmen Butaru — Vatra 
Dornei) 6 ....Nu am plins, am ti- 
nut tot timpul f3ilcile incleştate p1- 
n3 m-au durutş altfel aş fi ridicat 
mfinile spre cer", (M.I., — Arad) 

Mai remarcim: 

6 Despre ,Anna celor 1000 de 
zile”: ,Cred cü este cel mai slab 
film in care Richard Burton tr3öieşte 
prin umbra şi lipsa de personali- 
tate a partenerei sale — o regina". 
(ing. H. Petrişor — str. Gh. Bari- 
tiu — 29 Clu)) 


sc 


6 Despre , Tic... tic... tic...":,,Am 
cöutat un film unde sö nu se auda 
rici un pocnet de puşc6, un vves- 
tern uman, L-am gösit şi este , Tic... 
tic.., tic..." “İn filmul acesta, rana pe 
care o face cuvintul este mai dure- 
roas şi mai incurabilü decİt rana 
unul foc de armö", (Uamelia Cons- 
tantin — Oraşul Gh. Gh. De)) 

6 Despre ,Castanele sint bune”: 
,“Filmul exprimi incredere in omul 
modern, İn. capacitatea sa de a nu 
se İösa contaminat de maladiile se- 
colului. Sfirşitul e frumos, dar parca 
prea aşteptat". (Emilia Liliana — lic. 
Vasile Alecsandri — Bacğu) 


İn 


ə ləlüi- Mü"fəldəl-h 


Nicolae Cimpoi (str. Karl Marx 
63 — Braşov): — Sinteti foarte glu- 
met dar nu şi molipsitor. 

Florica Nicolae (Ungheni — Ar- 
geş): — Am transmis scrisoarea dvs., 
regizorului Sergiu Nicolaescu. 

Gheorghe Serafim (str. Secerilor 
10 — Bucureşti) : — Opinia noastrü 
coincide cu a dumneavoastr3, 

Veronica Mihalache (str. Cuza 
Voda 18 — Vaslui): — Scriefti-i re- 
gizorului Sergiu Nicolaeseu la Aso- 
ciatia Cineaştilor — Bd, Gh.Gh. De/ 
65 Bucureşti 

E. Striinu (Bd. D, Cantemir nr. 
9 — laşi): Cum de afi putut intelege 
c8 v-am ironizat cu riutate? İnteli- 
genta dvs. e mai profunda decit fil- 
mul , locul de cuburi" la care tineti 
atit de mulk... 

V. Aurel (Bucureşti): I-am trimis 
lui T. Mazilu felicitörile dvs. 

Ludmila (Bucureşti): Personal, 
cred c3 aveti. dreptate in tot ce scri- 
eti despre acel serial. 


iurnalul unui cascador 


Boabe de fasole 


Pe un: deal, şiruri de cölüreti İn 
uniförme albastre, cu söbii şi bandu- 
İlere, aşteapta semnalul de atac. Pe 
celalalt deal, uniformele cenuşii ale 
americanilor, lar mai Tncolo pletele 
negre, tolbele cu sügeti şi caii neln- 
şeuati ai indienilor, Razbolul pentru 
iİndependen$i, Film german, in rolul 
principal — iugoslavul Goico Miti, 


- “Se dö semnalül de atac şi unifor- 
mele se amestec3 in vale nişte 
boabe de fasole, Se filmeazi planuri 
generale doar cu figuratia şi casca- 
dorii aşteaptü sü se mai dezghete 
pömintul, 

— La turnirurile din ,Mihai Vi- 
teazul" pamintul era la fel de tare. 
— Dar nu era frig. 


Caqii se amestecau cu oame 


nil şi cu pümintul 


Frig. Frigul e cel mai mare düş- 
man al castadorilor. Pielea ples- 
neşte ca o coa)i de ou şi fncheietu- 
rile İşi pierd mobilitatea. Şi in dimi- 
neata aceea era atİt de frig c3 mo- 
torina era viscoasi ca marmelada. 

Spre prinz a İncoltit un soarc 
palid care a mulat pimintul la su- 
prafati cam de trei degete şi ne-am 
bucurat pentru cai, 

Artificlerii sapau gropi şi intin- 
deau cabluri pentru explozii, Baro- 
nul, care e regele tröznetelor, turna 
pulberea İn gropi, cascadorii mon- 
tau trigütorile la cai şi totul in" tam- 
tam-ul inimilor care precede scencele 
grele. 

— HMotorl Actiunef 

İnima a töcut, sau n-o mai auzi, 
simturile, vointa puterea, ura, dra- 
gostea, İngimfarea, modestia, totul 
se adun2 undeva İntre ochi ca un 
nod de fitil Bikford şi clipa İn care 
ia foc se apropie İn goana calului. 
Patru cölareşi in linie. İn fati, zece 
gropi cu praf de puşc3. Totul du- 
reazi secunde. Trimbele de pömint 
se ridici in stİlpi şi par lumİnöri 
negre intoarse cu flacira İn ios. Bö- 
ietii au tras de trag3tori şi caii şi-au 
amestecat copitele cu bulgörii lutoşi, 
cu mlinile oamenilor, cu coifurile 
pierdute in cözötur3 şi cu dorinta 
fierbinte de a-i uimi pe nemti şi pe 
iugoslavi. 

Se mai repet3 o date. Şi İnci o, 
dat. Şi Inci o datö. De cinci ori. 


Dup3 cinci cözütüri, aveam o glezna 
un pic blocatö, fmi ardeau urechile 
şi-mi clocotea pieptul uitfndu-ma la 
regizorul care gesticula. 

— Fantastischl Fantastischl 

Seara coboram din autobuz İn 
fata hotelului şi-l çineam pe Dide si 
nu cada, Dide era unul din cei care 
fuseseri de cinci ori ,Fantastisch" şi-i 
era ru. İ se -mulaser3 picioarele, ca- 
pul şi-l mişca mecanic de pe un umar 
pe altul şi gemea. 

— Nu mai potl Nu mai potl 

Ştiam ce are, Citeodatğ corpul nu 
rezist3, İn lift o doamni i-a şoptit 
sötulul. 

— O fi beat, 

— Nu e beat, doamn3... 

Femela a zimbit vinovatö, dar nu 
m-a crezut. 

A doua Zi s-a continuat seria cü- 
züturilor şi İn pauze stüteam de 
vorbö cu Golco şi cu İnci dol iugos- 
lavi. Ştiam cü 1n Europa iugoslavii 
sint cei mai buni cascadori in lucrul 
cu cail, 

— Pentru c3 nu vü cunoaşte ni- 
meni pe voi, 

Apoi ne-au explicat cü iugoslavii 
fac tot ceea ce facem şi noi, dar la 
ei gradul de probabilitate e altul. 
Din cinci cözöturi, do02 röuşesc, iar 
la noi din zece, reuşesc şapte sau opt. 

Şi zilele fierbinti, İn care cali se 
amestecau cu oamenii, cu pömintul, 
cu satisfactiile, continuau. 


Aurel GRUŞEVSKI 


panor”arnic 


atentie, se filmeazəl 


Cu mfüinile curate 


— Ce nou salt peste genuri ne 
oferiçi de astadataö, Sergiu Nicola, 
escu” 

— Un film cu gangsteri, 

— /?l 

— Sintem curind dup3 23 August 
1944, Tnainte ca rözbolul s4 se fi 
İnchelat, Pe fundalul haosului eco- 
nomic fntretinut de reactiune, İn 
Bucureşti se constitule şi actioneaza 
mai multe bande de hoti şi spörgi- 
tori, uzİnd de tot arsenalul de arme 
— inclusiv de arme de foc — al gang- 
sterilor, Filmul İnfatişeazi lupta po- 
litiei fmpotriva acestor bande. Mai 
precis, e vorba de trel figuri — foar- 
te diferite — de comisari de poli- 
"ie, eonstituind ,,Brigada anti-gang- 
steri“. E un film dur. İi vedem ac- 
tionind pe cei trei comisari, dintre 
care unul e recent promovat din 
rindurile muncitorilor. Ei actioneaza 


probe 


impotriva inf crımina- 
lilor, dar şi 1Tntre ei trei intervin 
relatii dramatice. Primul e un co- 
misar tip Ness, care riscü, foloseşte 
chiar mifloace din afara legii pentru 
a apöra. legea. Al doilea e politistul 
ultra profesionist, ca locotenentul 
Bullit, care, işi face meseria" — ina- 
inte de 1944 fücuse parte, intim- 
plator, dintr-o brigada anticomu- 
nista şi 1n acea calitate 1İ anchetase 
chiar pe cel care azi e noul söu 
coleg, fost muncitor. İn ceea ce-l 
priveşte pe cel de-al treilea comi- 
sar, comportarea lui confer3 filmu- 
lui Tnsuşi titlul su. El işi propune si 
combata gangsterii ,,cu mfinile cu- 
Nu acceptö sö intre in tran- 


sacrifici 


actorilor şi 


rate 


zactii cu ei, nu-ş nerii, 


nu caut4 sö creeze sit 
permite sa-i lichideze pe 

firü iudecat3. Acest tip de politist, 
diferit de Ness şi de Bullit, este 


re i-ar 


a vinovati 
a 


Ciprian Porumbescu 


din 


obişn 


si vedem 


la sfirşitul fiecarui film, lista celor 
ce I-au interpretat. De prea putine 


ori insi ne ar ce imensi im- 
portan$i are rtul alcatuirii une 
distributii. O distributie bine sau 


prost aleasi este totdeauna un argu- 


ment hotörftor pentru reuşita sau 
ratarea unui film. Şi distributie nu 
İnseamn3 numai interpreti princi- 


pali, ci inseamnü deopotrivi inter- 


pPreti secundari şi chiar figurafie. 
S-a spus despre Fellini — şi nu numai 
despre. el — cü are ,geniul figura- 
tiei", 


lar şi pin3 la figurant, fiecare apa- 


De la interpretul rolului titu- 


ritle d 


e pe ecran pretinde la rİndul 


zorului o hotürfre, Fiecare ho- 


törire implicü un risc şi o pozitie 


esteticö, Şi pe fiecare persona) 
5e gösesc mücar cftiva posibili can- 
didati 

Distributia la ,Ciprian Porum- 
bescu" i-a pus regizorulul Gheorghe 
Vitanidis c probleme tul de 
spinoase. İn pr İ rind, gösirea unui 
interpret pentr t de cunoscutul 
compozitor, un a cdrul 
fizionomie ,,sdi nu o reproduca pur 
şi simplu pe cea a cor rului, 


dar s nu contrazic3 imaginea exis- 


tenti İn mintea viitorului 


public”, 


Tamara Cretulescü: B 
İubita” combozitorului 


rtha 


Gheorghe Dinicdü, 
vo fi un gang 


un inter pret care sö poatdö intruchipa 
silueta tragic-romantici a celui care 


a fost Ciprian Porumbescu. Apoi — 
definirea prin chipuri a intregii 
lumi, a İTntregii atmosfere in mi/lc- 


cul cörela a tröit, a creat şi a 
autorel , Baladei“, 


lon Caramitru: A. Börseanu, 
un brieten seriitor 


una din noutütile filmului al cörui 
scenariu este semnat de Titus Popo- 
vici şi Petre Saölcudeanu. De altfel 
este vorba de primul film dintr-un 
serial, partea a doua şi a treia urmind 
sü fie realizate, Tn lunile urmötoare, 
de lulian Mihu şi Manole HMarcus. 

— Pe ce contati, in mod deose- 
bit, realizind acest film? 

— Pe actiune, pe ritmul naraftiu- 
nii, pe mediul tipologic şi 
profesional İnci necunoscut sau prea 
putin cunoscut de spectatorii noş- 
tri. Contez pe tehnica modern de 
filmare pe care am experimentat-o 
ecranizind , Moartea lui İIpu" şi pe 

5 criticii noştri n-au prea obser- 
vat-o, İlösindu-i unul Chabrol sarcina 
de a o aprecla, 
care am avut-o cu el, 

ut la Paris, Şi, 
lurie Darie 
Gheorghe 


social, 


İntr-o discutie pe 
cind f 


pe actor: 
Ilarion Ciobanu, 
Ştefan Mihsiilescu-Br3ila. 


— MNici o actritü? 


— Veti apürea şi dumneavoastra 
ca actor? 


— Cred cü da. 


lati citeva dintre optiunile cı 
mari şanse de a deveni certitudini 
ale lui Gh, Vitanidis pentru viito. 


rul sau film ,,.Ciprian Porumbescu 
Vlad Riadescu, Tamara Cretulescu, 
loana Bulc3, lon Caramitru,Gheorghe 


Cozorici, Carmen Strul)a, 
Foto: Al, Bilu 


Gheorghe Cozorici 
un vestit İğutar 


Carmen Strufe: 
cintüreatü de muzicü popularü 
: : 7 


autointervi 


— Vasözicö, un film dupi cBa- 
rierap lui Teodor Mazilu. 


— E literaturi buna. 


— dBarierap este un roman. Ma- 
zilu are şi incercüri teatrale... 


— İncercari? Adicü da, e bine 
zis, Mazilu a fost destul de greu in- 
cercat in teatru. Drept e ce, totuşi, 
a reuşit s3 intre pe sceni. N-a prea 


reuşit s3 stea... $ 
— A incercat şi in film? 


— Tot impreunğ cu mine, acum 
vreo doi-trei ani, cu o satir3. 

— Bun? 

— Vedeam şi un mare premiu la 
Marele festival al filmului de la. 


— Şi, n-açi luat premiul 
— N-am fücut nici filmul. 
— Poate, in viitor? 


— Si nu ne pierdem röbdarea 
Cit despre Mazilu, cu ce a scris pin 
acum, il aşteapti sigur un viitor 
El cu prezentul st mai rğu. İn 
problema asta numai istoria lite- 
raturil se va mai pronunta, cu oca- 
zia aniversörii a o suti de ani de la 


int regizoral 


Veronica 


€Veronicap, al cörui titlu iniçial 
a fost €Traista cu poveteə, va fi un 
cmuzicalp inspirat din cele mai 
cunoscute fabule. 

Filmul se va supune deci norme- 
lor estetice ale genului, avind o 
singur3 particularitate: eroii. Aceş- 
tia — vulpea, motanul, grelerele, 
furnicile, corbul, şoarecii — vor 
fi interpretati de actori, dansa- 
tori şi cintireti imbracati şi machiaçi 
corespunzötor, pentru a sugera, cu 
farmec şi umor, trasüturile carac- 
teristice. İntrind in competitie cu 
marile succese ale filmului muzical, 
pelicula va beneficia de elementele 
de bazi ale spectacolului cinema- 
tografic de amploare: muzici mo- 
dernö, coregrafie ingenioasi, de- 
coruri şi costume sugestive, ex- 
presive, bogate in surprize coloris- 
tice, in inventivitate. 

İntentia de a purta copili intr-o 
lume feeric3, fantastic, in care 
Binele şi Röul se infruntö direct, 
ambitia de a sugera morala farö 
didacticism, trebuie sustinuti de 
interpreti cu haz, spontani şi st3- 
pini pe intreaga palet a miiloacelor 
actoriceşti, de la mişcarea stilizati 
pina la dans şi cintec. De aceea, 


pentru prima date, actori cunoscuçti 
vor fi incercati in roluri mai putin 
obişnuite, in speranta ce insğşi dis- 
tribuirea lor va constitui un prilei 
de amuzament şi va asigura atmos- 
fera de buni dispozitie intregului 
spectacol. Astfel cred cü Dem Ri- 
dulescu va face un Motan remarca- 
bil, iar Florian Pittiş va reuşi sü 
fixeze imaginea unui grelere vesel 
şi trist totodatö. Acestora li se 
vor adöuga Margareta Pislaru in 
rolul impör3tesei Furnica, lon Tu- 
gearu in rolul Corbului, Marga Bar- 
bu in rolul Vulpii, George Mihsitü 
in rolul şoricelului Auricö, şi bine- 
inteles fetita care o va interpreta 
pe Veronica. Tot pentru prima datğ, 
figuratia va fi intr-adevir special3: 
corpul de balet al Operei costumat 
in şoricei şi furnicute, 

Cred cü un asemenea film este 
solicitat actualmente pe piata cine- 
matografici nationalai şi interna- 
tional3, atit ca cfilm de salip cit 
şi ca serial TV, structura drama- 
turgicü a filmului permiftind des- 
prinderea a 5—7 serii. Deocamdati 
atit despre eVeronicap . 


Elisabeta BOSTAN 


ooüceşti nebuni fötarniciy, pe scena 
teatrului Mic. 
$3 revenim la film. cBarieran? 

— E deschisi. Ştiti, cartea e de 
acum zece ani. De atunci lui Mazilu 
i-a mai curs multö cerneali din 
stiloul lui, Flaro. 

— Asta inseamnA7... 


— Asta nu inseamnğ neapörat ci 
cinematografia se güseşte cu exact 
zece ani in urma literaturii. E o 
simplA coincident3. Sper sğ fie de 
bun augur. Dacğ totul e s3 incepem, 
sa pornim de la capit, metodic. 

— Aveti de gind s continuati 
colaborarea cu Mazilu? 

— Dintre sute de catarge, un 
titlu: cOrfeu coboarğ la subsoly 
La subsolul societötii, unde se mai 
göseşte oarecare abiectie, dar şi un 
fel ,de tandrefe... 

— Si revenim la cBarieray. Ce-ar 
fi de spus? 

— Ar fi de spus multe... 

— De exemplu? 

— Cine ioacil Octavian Cotescu, 
lon Besoiu, Toma Caragiu, 
Gheorghe Dinic3, Dan Nuru... lar 
ca parte feminini3, pentru moment: 
Mihaela Mihai, Gina Patrichi, Draga 
Olteanu... şi altii, se intelege. Actori 
buni. Vorba unui umorist: sö-i laşi 
singuri şi tot... Regizorul poate bea 
o bere in timp ce ei /oacü. 

— Restul echipei de colaboratori 7? 

— Gheorghe Cornea — opera- 
tor, Liviu Popa — scenograf, Lidia 
Luludis — costume, Nicolae Ciolci 
— sunet, Sanda Mönescu — director 
de productie şi alçii. O echipi bun3. 
Dar ei au nevole de regizor. 

— Ai vrea sö mai adaugi ceva? 

— Nu, multumesc. 


Mircea MUREŞAN 


Margareta Pislaru — İmpörateasa Furnica 


49 


documentar 


enorP”aric 


Marturie pentru İcar 


Veti inçelege c3 nu a fost simplu 
deloc sö scriu sau s3 explic ceea 
ce nu se poate explica despre Victor 
İliu. Mi-am dat seama dupə ce am 
promis, cü tocmai acum, cind ştiu 
atitea amönunte, e mult prea mare 
sarcina de a inghesui o asemenea 
emotie in cuvinte. Vi pot spune cü 
au trebuit trei ani ca si pot pune 
pe hirtie impreunğ cu Sofia Iliu un 
scenariu pentru acest viitor docu- 
mentar care va putea tr3i, ştiti bine, 
nu prin cuvinte... 

Un film despre Victor Iliu nu se 
poate compara cu nimic: unicitate 


prim tur de maniveli 


Victor Iliu: om, artist, cetafean 


Paraşutiştli 


— Dinu Cocea, un regizor care 
debuteazğ cu un film despre hai- 
duci şi turneaz2 apoi, unul dupi 
altul, inci cinci filme de lung- 
metra) de acelaşi gen, trebuie 
sü se simtö In dificultate cind 
se decide pentru un film de 
actualitatel 

— Nu, dimpotriv3. Daci vreti 
o metafor3 senzoriali, mö simt exact 
ca atunci cind, liberat din armat3, 
am pirisit cizmele incilçind pan- 
tofii: simt ci zbor. 

— lar filmul dumneavoastr£ 
se numeşte cParaşutiştlip... 

— Deocamdatel E un titlu pro- 
vizoriu. lar dacöi vreti, la rindul 
dumneavoastr3, s2 faceti din arun- 
carea cu paraşuta o metafor3, vi voi 


debut 


Ö, 
o 
Paraşutist? De ce nu? 


Eu şi aparatul 


Principalul rol feminin din filmul 
cSigeata cöpitanului lonp, dupi un 
scenariu de Al. Mitru, İn regia lui 
Aurel Miheles, va fi interpretat 
de o tinör3 absolventi de liceu din 
Oradea, Carmen Ghiman. 

— Ştiam cü au İfost doulğ 
concursuri anuntate prin p”es3, pen- 
tcu acest rol — ne spune ea — ştiam 
cü au fost peste 300 de canditate. 
Aşa ci mü temeam. la cea de a 
tceia prob, aproape c3 era sü 


cenunt, sü fug İnapoi, acas3. Prea 
mö priveau multi ochil Prea se 
indoiau multi de mine. Apoi, dupi 
atitea emotii, se pare c3 am reuşit 
s3 conving. 

— Ce ati simtit prima dati 
cind ati intrat pe un platou? 

— Mi obseda gindul ci nu sint 
de meserie. Atita lumini m3 obliga 
parc3 s3 fac ceva, s3 actionez intr-un 
fel , şi am incercat s3 nu mai fiu eu 
insimi, si fiu Ilina. 


inegalabilö, auster3: anonimatul miş- 
cürilor cosmice... 

Am avut norocul, acel noroc pe 
care-l intilnim o singura datğ, poate, 
de a descifra in studentie rosturile 
filmului, indrumat de lİliu... Acele 
lectii, inci neadunate in nici o 
carte, convergeau spre desövirşirea 
cinematografului insuşi. Acum, lingi 
aceste mörturii, cuvintele sint s3- 
race, İnçeleg altfel, ca o teribilü forti 
a vietii, desenele sale cu linii zvicnite, 
crucificind silueta omului in acea 
unici, superbi tişnire — caderea 
in sus, Cüderea in soare. İcarul. 

Manuscrise, fotografii, pelicula hi- 
merici — aceste inşelötoare vic- 
torii asupra timpului... İIliu este 
creatorul zborului lucid... İn caie- 
tele studentiei mele se afla un 
desen, o schemö rimasğö neexplica- 
tö, simbol criptic, ca un insemn solar 
İliu — o viati şolarö, 

eHMürturie pentru İcar?o, acest film- 
baladi, aş vrea s fie o privire 


contrazice. Simt ci zbor, pentru cö, 
abordind un subiect contemporan, 
ies din hötişul unor preocupöri 
organizatorice, de multe ori farö 
legüturi cu arta, care copleşesc 
pe regizorul unui film istoric, fie 
el de aventuri sau de mare montare 
spectacular8. 

— Nu pierdeti o serie de 
atu-uri? 

— Nu. Le pöstrez. Marea eroare 
a filmelor noastre de actualitate 
e disint pline de idei dar uiti s3 fie 
şi filme-spectacol. Or, realizind filme 
istorice de aventuri, mi-am cultivat 
apetenta pentru filmul al cürui me- 
sa) İmbraci o form captivant3. 

— Despre ce va fi, deci, vorba 
in cParaşutiştiiy? 

— E un film al cörui erou este 
militar, ofiçer cu o specialitate pa- 
sionant3: paraşutismul. Este un tip 
viguros, bine construit pe dinğuntru 
şi pe dinafarğ, perfect. Perfectiune 
pe care el o cere şi celor din iur 
şi de aceea nu odati greşeşte. Per- 
sonalitate debordant3, in viata so- 
ciali şi familialö, el se comportü 
uneori greşit, tocmai pentru cA ar 


ti 


senina despre OM, ARTIST, CE- 
TATEAN. Pentru ci Iliu este, sere- 
nitatea cinematografului nostru. 
cMoara cu norocp ne-a apropiat 
de valorile autentice ale filmului: 
creatorul lui a oferit, cu discretie, 
imaginea cineastului complex: ri- 
guros profesionist, teoretician, pe- 
dagog. 

İnserim aici numele celor fara 
de care intentia acestui film ar fi 
ramas neimplinitü: co-scenarist — 
Sofia İliu, consultant — Dumitru 
Fernoagi, compozitor — Tiberiu 
Olah. 

İliu s-a möcinat, de zbor, ase- 
meni pösürii bütind cu aripa soarele, 
İur-imprelur, mereu mai aproape, 
zbor discret, in3lçind cu fiecare 
bötaie legendele şi munçtil, focul şi 
padurile Mioritei. 

Trifoiul cu patru foi lepidat de 
lun3 dimineata, lingi botul de zbor 
al cailor ESTE Victor lİliu... 


Nicolae CABEL 


vrea ca toti s3 fie aidoma lui. 

— Va fi o dram3 sentimentalö 

sau... 
— O dramğö sentimentali şi un 
film de etic3 socialö. Eroul se nu- 
meşte Alexandru Luncan, e total 
döruit profesiunii sale şi astfel a- 
ayunge in pragul unei rupturi de 
familie şi de prieteni. Sotia il pör3- 
seşte, la un moment dat, cind lui i 
se pare ci s-a indrigostit de o alta 
femele, care-l iubeşte cu adevörat, 
dar... n-aş vrea s3 va spun totuşi şi 
deznodümintul. 

— Nu vi se pare ce filmele 
noastre de actualitate nu capti- 
veaz3 tocmai fiindc3 eroilor cli 
se parep doar cö iubesc sau sint 
doar in pragul cdespörtirii sau 
se despart cplecind la pörintiy 
şi, in genere, intervin prea multe 
cdary-uri? 

— S-ar putea ca, in general, si 
aveti dreptate. Scenariul scris de 
Gh. Beyancu, L. Tarco şi scenaristul 
Mihai Opriş imi ofer8 ins o parti- 
tur3, care sint sigur c3 şi cu con- 
cursul actorilor interpreti va reuşi 
s3 captiveze pe spectatori. 

Val. $. 


.—— 


Oradea la Buftea (debutanta Carmen Ghiman) 


”ornanesc “o? 


İn obiectiv: operatorul 


Pericol1 


€Pp — insemnul pericolululi — 
dup3 un scenariu de İoan Grigores- 
cu, va fi cel de-al patrulea film rea- 
lizat de regizorul Mircea Dragan, 
impreun3 cu operatorul Nicolae 
Mürgineanu. Am discutat nu o dat 
şi nu cu putini operatori despre 
munca lor din timpul filmörilor. 
De la Nicolae Müörgineanu am in- 


cercat s3 aflaim cite ceva despre 
perioada ce precede filmirile. 

— Filmul va incepe cu un incen- 
diu şi se va sfirşi cu o explozie. Dup3 
cum ştiti, probabil, subiectul reia 
un fapt real, petrecut cu citiva ani 
in urmğ la Galati. S-au operat ins 
nişte modificiri, ca de exemplu 
explozia vasului (in realitate, prin- 


La al patrulea film impreuna: Mircea Dragan şi Nicolae Mürgineanu 


prezente romaneşti peste hotare 


tr-un inexplicabil noroc, vasul n-a 
explodat), pentru cö, altminteri, in- 
treaga constructie dramaturgicü a 
filmului ar fi fost periclitat3. 8096 
din film se va petrece pe vasul in 
fliciri. Ori, noi dispunem ca decor 
chiar de vasul grecesc care a luat 
foc, navigind pe Dunğre sub pavi- 
lion panamez, fiind incircat cu azo- 
tat de amoniu. Dispunem deci de 
cun decorə desövirşit, aproape ide- 
alt Vopseaua e gata scurs3, sciri 
metalice se rösucesc, de mult to- 
pite. Existi pini şi un frigider ars — 
care probabil a ars ultimul. Este o 
realö placere s3-ti imaginezi, s3-ti 
pregiteşti cadrele viitorului film 
intr-un asemenea decor unic. 

Probleme — sint o mulçime. O 
parte dintre actori, de exemplu, 
trebulie intr-un moment sau altul 
s3 ia foc de-adevörat , esi ardöb. 
Pentru aceasta, se vor lucra, pen- 
tru fiecare dintre ei, nişte costume 
de azbest pe care le vor purta sub 
hainele obişnuite. Sint curios to- 
tuşi, inci nu ştiu, cum va arde Dem 
Radulescu, pentru cö, intr-una din 
secvente, el trebuie s4 intre com- 
plet in foc. 

Problema capital ins3 römine in- 
trebarea: cum vom filma cu putin 
foc, pentru ca el s3 poati fi omeneşte 
suportabil, şi si düm totuşi senza- 
tia de autentic dezastru. Ar exista 
solutia unui cfoc receş, un foc su- 


portabil, dar nu ştiu daci vom putea 
obtine tot ceea ce ne trebule ca 
sü-l producem şi nol. 

İn afari de acestea, mai sint o 
multime de amenaiöri de detaliu 
de pregiötit, o mulçime de trucuri 
de incercat. Pentru a sugera, de 
exemplu, tabla incinsö, inroşit3, vom 
utiliza vopsea de miniu, iar pentru 
ca aerul s3 tremure in fata apara- 
tului din cauza temperaturii ri- 
dicate, vom plasa pur şi simplu sub 
obiectiv, un reşou. Pentru a obçine 
o culoare mai vie a focului, vom 
incerca sö folosim nişte substante 
chimice. 

Personal, m2 intereseazi indeo- 
sebi personalul principal, Gicu Sala- 
mandr$, interpretat de Gheorghe 
Dinici. De meserie, stingötor de 
sonde, aflat intimplötor in oraş in 
acele zile, el — dup cum o şi re- 
cunoaşte — cişi ciştigü pfinea din 
focp. Nu va fi uşor s3 redim sen- 
zatia lui subiectivi cind patrunde 
İn mi/locul focului, senzatia unui 
om care dintr-o clipü in alta, ar 
putea si sarğ in aer. Pentru aceasta, 
aparatul insuşi va trece prin foc, 
cu ayutorul unui leagin special ame- 
nağlat. Poate cö vorbesc prea mult 
despre foc. Dar o fac pentru cü 
focul este leit-motivul filmului. Va 
fi un film despre oameni şi foc, 
despre oameni in luptö cu focul 


E.H. 


—.la Teheran şi Berlin 


(6: Primul Festival International prezentat cu ePdurea pierdutiy, 
al filmului de la Teheran (aprilie, in regia lui Andrei Blaier, dupi 
1972), cinematografia romöni s-a scenariul lui Mihnea Gheorghiu. 


Teheran: İmpürüteasa Farah felicitd pe 
scriitorul Mihnea Gheorghiu, dutorul scenariului 


Berlin: Regizorul Mircea Mureşan 
care q föcut barte din delegotia romönd 


din Romğnia şi Uniunea Cineaştilor 
din Republica Democrati Germani 
privind colaborarea pe anul 19729. 


69:: Berlin, intr-o atmosfer3 de 
cordialitate, s-a semnat recent €İnte- 
legerea dintre Asociatia cineaştilor 


cine”eora 


filmul e o lume, 
ar lumea e un film 


institutul inginerilor de film 


İn afara İnstitutulul de cinematogra- 
fie din Moscova, la Leningrad functio- 
neazü de peste 40 de ani İnstitutul 
inginerilor de film (LİKİ) care formeaza 
specialişti in domeniul tehnicii cine- 
matografice. İn R.S.F.S.R. mai existi 
cinci şcoli medii de cinematografie, 
pe care le absolva anual o promofie de 
800 de cadre tehnice (monteuri, elec- 
tricieni, etc.). İn fine, in 27 de şcoli 
sint pregötifi anual alti 10 000 de tehni- 
cieni şi prolectionişti. 


Filmul in şcolile SUA 


Un ghid al Institutulul de Film din 
Statele Unite, apörut recent, aratö ca 
cinematografia este predatö ca obiect 
de studiu in 6 127 institufli de invöta- 
mint — dintre care 1 508 de invatamint 
superior. Ghidul indic8 şcolile unde se 
pred filmul ca materle de studlu, pre- 
cum Şİ natura cursurilor predate. Rele- 
se cö pe locul intli se claseazğ cursurile 
de regie. Urmeazğ istoria cinematogra- 
fiei şi filmologia. Pe locul trei se situea- 
zü regia şi practica TV. İn 1971 au func- 
tionat şi 104 şcoli pentru practica peda- 
gogicü a profesorilor de cinemato- 
grafie. 


İn condifiile rüzboiului 


Studiourile din Hanoi au produs in 
cel 10 ani de la infiintare 40 də filme 
artistice de lungmetrai. Aceste filme 
ilustreazü lupta poporului vietnamez 
pentru libertate şi independent3. 


İnvatati f3rA profesorl 


Video-lnformation System (pre- 
scurtat: VIS) — iata denumirea primu- 
lul sistem de invötömint pe videocasete 
pus la punct de specialiştii din Düssel- 
dorf — Republica Federala a Germa- 
niei. Sistemul a fost conceput astfel 
incit sa inlocuiasci profesorul şi pre- 
zinta avantalul ca imbinö imaginea (in 
care intrü şi documentele scrise) cu 
expunerea orala. Lecfiile inregistrate 
pe videocasete au o duratö de 10-12 
minute şi sint insofite de material 
documentar. 


Concurent8 pentru Hitchcock 


İn primavara anului 1969, patru scu 
tundütori curaioşi — intre care şi o fe 
mele — s-au imbarcat pe cTerrier Vİli) 
(o fost2 balenier8) inarmafi cu costume 
de scafandru, dar şi cu aparate de 
filmat. Vedetele filmului — intitulat 
cAlbastra e marea, albö e moarteap — 

pe care temerarii cineaşti l-au terminat 
recent, sint... rechinil. Şi vedeta spe- 
cialğ — cguest starp, cum i se mai 
spune — este rechinul alb, avind repu- 
tatia cü e cel mai cumplit carnivor din 
regnul animal. Vedeta nr. 1 a fost gü- 
sita dupü dol ani de cöutöri, in mörile 
sudice ate Australieı. (Este vorba de 
un rechin uriaş, alb, cu un Dot imens şi 
coli infiorötori care, dintr-o singura 
muşcötura, poate sfirteca un om.) De 
unde tensiunea surprihzatorului cthri- 
İlerp semnat de Peter Gimbel, film de 
groaza şi de suspelise care poate 


concura cu peliculele semnate Hit- 
chcock. 


Omagiu şi experienta 


ePunct, punct, virgulüb se intitu- 
leaz8 noul lungmetra) artistic pe care-l 
turneaza la sMosfilmə tinörul regizor 
A. Mitta. Este un film omagial, inchinat 
celel de a 50-a aniversöri a organizatiei 
de pionieri din Uniunea Sovietic8. Cu 
excepfia cunoscutului actor de come- 
die luri Nikulin, toate celelalte perso- 
nale sint copii. 


O sut3 de fotografii 


Gicky Dussart, fotograful actritei 
Brigitte Bardot,a prezentat la Paris, in 
Galeria Nikon, templu al artei fotogra- 
fice, o expoziflie pe care i-a inchinat-o 
acestela. Un şir de fotografil — exact 
1001 — din care reiese cö o fetişcana 
nostima şi oarecum inzestrata a im- 
pulsionat industria cinematografica 
francezü intr-un moment critic şi a 
facut s se teasğ in iurul ei, nu un 
simplu mit, ci o Intreagü mitologie: 


O singurA söhütle 


İngmar Bergman a declarat ca unica 
solufie pentru salvarea cinematogra- 
fiei suedeze ar fi nationalizarea stu- 
diourilor. cAr fi suficient sü se aloce 
5 milioane de coroane ca si se salveze 
cinematografia de la falimentə, sustine 
Bergman. Alfi cineaşti afirmA cü iuma- 
tatea de mırion de coroane, pe care 
İnstitutul de film a dat-o pentru a aluta 
la terminarea ultimului film al lui Berg- 
man, €: pte şi plinsetey, ar fi fost 
utilizata mai cu folos dacğ ar fi servit la 
producerea unor filme ale tinerilor 
regizori care şomeaz8... 


Sonda) despre clubirey 


İnstitutul de cercetöri cinematogra- 
fice din Budapesta a inifiat un sonda/ 
İn rindurile opiniei publice asupra 
filmului clubirep (premiat la Cannes şi 
prezentat nu demult cu mare succes şi 
İn tara noastrü ). Sondalul a fost 
efectuat in librörii, cu scopul de a se 
constata gradul de adeziune la acest 
film al cumpöratorilor de cörfi, 


Cary Grant versus Esquire 


Cary Grant a intentat un proces 
revisteli Esquire şi unei fabrici de 
confectii ale cöror reclame, spune el, 
cl-au expus fignirilor publice şi l-au fa- 
cut de risul lumiiy, Reclama cu pricina 
apöruta in revista Esquire in august 
1971, il arBta intr-o fotografie din 1946 şi 
pretindea ca este dup3 ultima moda a 
anului 1970. Cary Grant era recomandat 
ca un om care cse bucurğ in Statele 
Unite ca şi in ströinatate de o reputafie 
deosebita ca vedeta şi ara un succes 
de public deosebitv, Fotografia — se 
spune in actul de acuzare al procesu- 
lui — lasa astfel impresia cü actorul 
american a fost nevoit sa recurgü la 
cea mai ieftina reclama comerciala 
pentru a mai scoate un rol şi un ban. 
Grant nu poate admite una ca asta 


Un tandem 
de succes 


Regizorul Robert Altman a distribuit 
in ultimul sğu film, elohn Mac Cabeəp, pe 
lülie Chcistie şi VVarren Beatty. İnce- 


ea .” 
3 . 5 


“ç 


. 


pind cu €Daclingp şi terminind cu 
eMesagerul”, lulie Christie a creat 
citeva eroine memorabile. De la cBonnie 
şi Ciydey (filmul care l-a lansat) VVarren 
Beatty n-a mai apörut decit intr-un 
singuc film: cSingurul ioc din oraşp 
(avind-o ca parteneri pe Liz Tayloc). 
Ceea ce nu-l impiedicai sa riminio 


vedeti de prim-plan a cinematografiei 
americane. 


lulie Christie şi VVarren Beatty 
(Foto VVarner Bross) 


Figurantul 
Hallyday 


Syivie Vartan a debutat pe marele 
ecran in rolul uneli cintörete, in filmul 
eMalpertuisə (alöturi de Orson VVelles 1) 
İntr-o scena urma s$ se indragosteasci 
de un superb marinar, rol İn care 
producğtorul il distribuie farö ca ea si 
ştie, pe propriul ei sot, lohnny Hally- 
day. Acesta se angalase ca figurant 


Sylvie Vartan (vedetö) asistö la machic)ul 
lui lohnny Hallyday (figurant) 


(scenariul nu cerea mai mult) pentru ca 
sü fie citeva zile impreuni cu sotia sa... 


,Pavalul 
care miauniö“ 


O confruntare eticd 
be un şantier maghiar 


Tinöcul regizoc Gazda Göza, fost 
documentarist, se afla la primul film 
actistic de lung metrai. Filmul,a cörui, 
actiune se desfişoari in zilele noastre, 
poarta ciudatul titlu cPavaiul care miau- 
nöp, Este vorba de un pasıonant conflict 
etic, care are loc pe un şantier al tine- 
retului, un conflict care opune o vi- 
ziune birocratici unei conceptii cu 
adevörat creatoare, un conflict care 
pune fat3-n fatü vorbaria farü continut, 
cu sinceritatea asprö, demni şi, pini la 
ucm3, cuceritoare. 


atru ca 


. fost 
il film 
I cöcui, 
castre, 
miau- 
pnflict 
İ tine- 
o vi- 
gi cu 
care 
itinut, 
Mnö la 


Ciei”ora 


Du pa 
Love Story 


Acelaşi zimbet cuceritoc din cLove 
Story, acelaşi farmec amestecat cu 
putin mister din cBullitp — Ali Mac 
Gravv şi Steve Mac Queen. Cei doi actori 
au fost distribuiti in filmul eScipareap, 
care se filmeazi in Texas. Ziarele spun 
cü cei doi Mac nu au comun numai 
co bucöticü de numerp, ci şi o serie de 
calitöçi: naturalete, placerea de a /uca, 
şi chiar plcerea de a se fi intilnit. 


Ali Mac Gravv 
şi celebrul magnific 


7 ani de teatru 
şi 7 filme 


Tinöra actriti cehoslovaci Maria Dra- 
hokoupilov3 lucreazi de şapte ani in 
teatru, iar İn cinematografie este la al 
şaptelea lungmetra). Affim de la Mür- 
cela Andrlova, corespondenti a Agen- 
tiei cPragopressp cö este un film mu- 
zical pe o temğ politistö, realizat de 
Stepan Skalski şi intitulat sDorul lui 
Sherlock Holmesy. Concomitent, Dra- 
hokoupilov3 /ocaci şi in serialul de 
televiziune cArcul curcubeuluip, in 
regia lui )oseph Mach, filmul fiind o 
coproductie cu televiziunea polonez3. 


Drahokouşilovd şi... 
tabloul lui Gerard Philipe 


Citiva monştri 
sacri şi un demon 


Se pun mari sperançe in filmul pe 
care-l va termina in curind Edvvard 


Dmytrick, cBarb3 albaströy, o adaptare 
liberüi dup3 o poveste de Charles 
Pecrault. Principalul argument pare a fi 
distcibutia: Richard Burton, Raquel 
VVelch, Nathalie Delon, Virna Lisi şi o 
actritü care deocamdatğ nu e cunoscutü 
decit in America: )loey Heatherton. 
Ea va fi sora Ana şi o va salva de la 
moarte pe ultima sotie a demonicului 
Barba Albastr3. 


Un nou 
Sorge 


ePamintul, post-restantp este titlul 
noului film pe care-l turneazğ regizorul 
V. Dorman la studioul cLenfilmə, peli- 
cul inspirati din viata putin obişnuitö a 
lui Lev Manevici, unul din cel mai valo- 
roşi agenti sovietici din timpul celui 
de-al doilea cözboi mondial, 

Manevici (alias Etienne, alias co: 
merciantul austriac Konrad Kertner) 
şi-a desfaşurat activitatea in conditii mai 


Oleg Stri)enov, 
aici in filmul lui Ciuhrai, cAl 41-leo”. 


gcele chiar decit ale etovarişului süu 
de acmeə, Sorge. Sorge era german şi 
lucra printce germani , Manevici era rus 
şi cimpul s3u de operatiuni era in afara 
granitelor töcil sale. 

İn colul lui Etienne va apare cunoscu- 
tul actor Oleg Striienov (€Tiunulp, 
GAl 41-lean). 


Douğ fete pentru 
Mia Farrovv 


Filmul cu Belmondo pe care-l rea- 
lizeazi regizorul Claude Chabrol are in 
sficşit un titlu definitiv: €Cursa de 
lupiy. Turnörile au inceput in Françta 
şi in Maroc. Deoarece doctorul Popaul 
(personaiul interpretat de Belmondo) 
preferi femeile urite, Mia Farrovv, 
peotagonista filmului, a fost nevoit3 s8 
recurgö la un machia) de uritire, Se 
pace ci un asemenea machia) e la fel 
de greu de realizat, daci nu şi mai greu, 
decit operatia inversi. Rimine de vüzut 
daca Mia Farrovv va reuşi s atingi 
performanta de neuitat pe care a sta- 
bilit-o Michöle Morgan in €Oglinda 
cu douğ fetey. 


ə — . — 
Bebel preferü femeile urite: 
(Miq Farrov: cin trovestip) 


O vedeti 
comisar 


eFiliera francezöy e un film american 
despre traficul de stupefiante : un film 
care face retete record. Totuşi, din 
pricina acestui film, comisarul american 
Edvvard Egan — deşi a fost consilier 
tehnic şi actor in aceasti imprelurare — 
a suferit pagube serioase. Pentru cü a 
fost scos din functia sa de comisar şi i 
s-a retras dreptul la pensie. Motivul 
oficial dat de autoritöti” ca omis in 
repetate rinduri sü apar3 ca martor in 
fata tribunalelor, nu şi-a tinut rapoar- 
tele la zi, de 22 de ori nu a fişat şi nu a 
remis la laborator droguri confiscatey. 
Spectatorii nu pot verifica aceste argu- 
mente, dar constatö cö Egan a izbutit 
sü imprime peliculei autenticitatea unui 
document: intre altele, intrezarim viata 
intima, geloziile, rivalitatile dintre ins- 
pectorii de politie. Oricum, cinco- 
cuptibilul Eganp a contribuit s3 aduci 
pe ecrane cel mai izbutit episod din 
cariera sa (in film s-a autoavansat in 
rolul unui ofiçer superior) şi, deşi la 


ora actual3 şi-a pierdut galoanele, a 
ciştigat multö popularitate ca actor. 
İ se prezice chiar o carieri de vedeti. 
Vedetele propriu-zise ale filmului sint 
totuşi actori de meserie, intre care 
Gene Hackman (in rolul unui detectiv 
american el a repurtat un recunoscut 
succes) şi francezul Marcel Bozzufi — 
(şi el o prezentö remarcabil3). Atit fil- 
mului cit şi actorului Gene Hackman 
li s-au decernat premii Oscar la actuala 
editie. 


Un telefilm 
devine film 


Doamna Hanska, 
cMarea dragoste a lui Balzacı 


Filmul pentru televiziune cHMarea 
dragoste a lui Balzaco (13 serii a 30 de 
minute) a inspirat perfectarea unei 
coproductii polono-franceze —un lung- 
metrai) artistic color, pe ecran lat — 
purtind acelaşi titlu. İn tolul doamnei 
Hanska — marea şi tragica dragoste a 
lui Balzac — a fost distribuiti Beata 
Tyszkevvicz. İn rolul lui Balzac, actorul 
fcancez Pierre Meyraud. Regizorul po- 
lonez VVoiciech Solarz, asistat de fran- 
cezul François Gira, a inceput turnirile 
la sfirşitul anului 1971 şi speri si tecmine 
filmul in a doua iumğtate a acestui an. 


Froncezul Bozzufi 
urmörit de omericanul Hackman 


a:b,c3 
-Ylz 


6 Françoise ARNOUL reapare dup3 o indelungata pauza intr-un film 
semnat de un finör regizor, Roberto Bodegas, sSpanioloaicele la Parisp. Bodegas 
descrie condifia precar a femeilor nevoiaşe din Spania, venite s3 caute de 
lucru in Franta. r 

69 Vladimir BASOV a imaginat o poveste insolita pe care o Şi turneaza 
in R.S.S. Estoniana, intitulata cLupul cenuşiuy, o poveste despre viafa agitata 
a unui tinör infractor (din 35 de ani de viafa, 15 ani au fost petreculi in detentiune). 
Dar atita timp cit mai existA o scintele de omenie in el, clupul cenuşiuə (porecla 
i-a fost datA in Germania, in anii rzboiului) este socotit recuperabil pentru 
societate. 

6 Charles BRONSON va apare in rolul unui conducötor al Mafiei ameri- 
cane in filmul semnat de Terence Young, €Procesul VVallachiy. Filmul este un 
act de acuzare la adresa uneltirilor Mafiei in Statele Unite. 

6 Nicole COURCEL a reapörut recent in cAventura e aventuröp al lui 
Claude Lelouch. Acum urmeazö sa turneze dStorurile straseə, al doilea film 
semnat de actorul dean-Claude BRIALY (primul film regizat de acesta, xEglan- 
tinep, se bucurğ in prezent de succes pe ecranele lumii). 

6 Peter FINCH şi Michael YORK sint parteneri in filmul-document eNe-am 
format in Angliay. Filmul — o adaptare dupö un roman de Graham Greene — işi 
plaseaz8 actiunea in Germania anilor "35 cind hitlerismul era in plini ascensiune 
şi dezvölule cu oroare metodele, arbitrariul şi samavolnicia nazist3. 

6 Peter FONDA — fiul lui Henri Fonda şi fratele danei Fonda — realizeaza 
İn prezent cMercenarulb, film in care şi ioac8 rolul principal. Filmul este un stu- 
diu psihologic pe tema prieteniei, un vvestem trist. 

6 Annie GIRARDOT nu are preludecati de virst3 in privinta rolurilor. 
Dupa cFata bötriny, ea apare acum in cLuminile candelabruluip (in regia lui 
Serge Korber). Rolul pe care-l detine"aici este cel al unei mame cu doi copii 
mari (Claude dade şi Bernard Le Coq sint in film copili ei, dar, spun ziarele, 
ea pare a le fi sora). Girardot va apare de asemenea anul acesta in cOcupatia 
ei e... veşniciay (sSon business crest... "etörnitöə) — al şaselea film in decurs 


de dof ani, 

6 Paul GUIMARD, romancier, autorul volumului Probleme de viatay, 
s-a hofarit sa faca regie de film. Primul proiect: eVacante sölbaticep cu Roger 
HANIN şi Maurice RONET. 

6 Christian AQUE turneazğ in prezent filmul cFata in roşup — copro- 
ductie sovieto-franceza, dupü o povestire de Cehov. 

6 doachim KUNERT, autorul celebrei ecranizöri cMortii ramin tineriə, a 
realizat o nouğ adaptare dupö un roman de Anna Seghers. Filmul, in douğ pörti, 
intitulat cMarea cölatorie a Agathei Schvveigertp, povesteşte destinul unei 
Temel care-şi paröseşte oraşelul natal $ dugheana din care-şi scoate o existenta 
precar3, pornind in cöutarea fiului ei. İn aceste peregrinöri aflğ ca acesta lupta 
in 77 internationale şi ultima ei destinatie este Spania acelor ani insin- 
gerafi. 

6 Lee MARVIN şi Paul NEVVMAN apar in filmul cBani de buzunarə de 
Stuart Rosenberg. Nevvman va fi un covvboy naiv, veşnic pöcalit. Marvin, prie- 
tenul söu, e mai pufin candid, dar nu izbuteşte nici el sö nu fie tras pe sfoar3. 
Cei doi mari actori, spun relatarile de pres, fac o adevörata demonstrafie inter- 
pretativa in care burlescul şi duioşia sint folosite pentru a demonstra cö perso- 
naiul covvboyului nu mai e un mit al perfecfiunii umane. 

6 Yves MONTAND are o agenda incarcata pentru acest an. Dupö ce a 
terminat €Totul merge bineə de Godard, a inceput sö turneze alaturi de Romy 
SCHNEİDER şi in regia lui Claude Sautet, cCezar şi Rozaliap. İn regia lui Costa 
Gavras, autorul filmului “Zn, urmeaza sö realizeze o pelicula despre primey)dia 
poluğrii. İn fine, la sfirşitul anului, va luca in dFiulə, film pe care Pierre Granier 
Deferre (cTrenulp şi eVaduva Coudercə) il va realiza in Corsica. 

6 derzy PASSENDORFER a realizat recent “Qala rfioasöp, un film de- 
spre soarta dureroasğ a copiilor ce nu se pot bucura de caldura unui camin, 
a unei familii. İn rolul micului Tymon va apare Thomas Paşsendörfer, fiul regi- 
zorülui. İn rolul mamei incapabile sü-şi creasca copilul, actrifa Anna SENIHUK. 

6 danna PROHORENKO şi Aleksandr LAZAREV — in rolurile unor 
törani cazaci de pe Don — vor fi protagoniştii unei ecranizüri dupö citeva din 
primele povestiri ale lui Mihail Şolohov. 

6 Aleksandr RAVV a realizat in studiourile sMaxim Gorkip (specializate 
in producfii pentru copii şi tineret) comedia muzicala eCerbul cu coarne de aurə. 
Regizorul Ravv a mai ecranizat pin3 acum 15 basme pentru copii. 

6 luri SOLOMIN, binecunoscut spectatorilor noştri din serialul cAghio- 
tantul Excelenftei salen (unde interpreta rolul lui Pavel Koltov), este in momentul 
de fat8 unul dintre cei mai populari actori din U.R.S.S. El va apare intr-un nou 
film dupa Cehov, €Viata meay. Turnürile sint in curs pe platourile cLenfilmə. 

6 Mihail ULIANOV (Mitea din €Fratii Karamazovə, Cearnota in cFugay) 
debuteazö ca regizor al filmului cCea din urma zi) care se turneazö la Mosfilm)y 
Filmul povesteşte ultima zi din viata militianului Kovaliov, zi in care trebula sü 
iasö la pensie şi in care moare la datorie. Proaspatul regizor Ulianov va inter- 
preta şi rolul principal, cel al militianului Kovaliov. 

6 Anastasia VERTINSKALA este interpreta principalului personai femi- 
nin din filmul clakov Bogomolovp — ultima ecranizare gorkianö realizata la 
studioul sMosfilmp de regizorul Abram Room. İn rolul lui Bogomolov apare 
Igor KVASA de la Teatrul cSovremenikə. 

6 VERUSHKA (sau Vera von Lehndorff), fost manechin, debutanta in 
cinematograf in filmul lui Antonioni, cBlovv Upa, va apare 1n rolul titular din cSa- 
İomeean (ecranizare dupü Oscar VVilde), film pe care-l turneazğ regizorul italian 
Carmelo Bene. 

6) Orson VVELLES a intrerupt deocamdafü turnarile la ambifiosul şi vechiul 
söu proiect: eDon Quilottep. İn prezent realizeazğ febril, cu 4 echipe deodata, 
un serial pentru televiziunea francez3 şi ioacü pe platourile din Anglia alaturi 
de Geraldine CHAPLIN in filmul cMartorul nevinovatə. 


Nataşa 
Bondarciuk 


De pe böncile institutului de cinema 
din Moscova a ieşit o nouğ absolvent3: 
Nataşa Bondarciuk. Acelaşi institut İ-au 
absolvit cu ani İn urmğ şi celebrii ei 
pörinçi: actriça İnna Makarova şi regi- 
zorul Serghei Bondarciuk. Primul rol 
al Nataşei in film a fost cel din €Tu şi 
eu, rolul unei fete care cunoaşte de 
foarte tinirü gustul deceptiei. Parerea 
Nataşei Bondarciuk este c3 cegizoarea 
filmului, Larissa Şepitko, eştie sü abor- 
deze problemele care-i preocup3 pe 
tinerii de aziy. 


bibliorama 


Nataşa Bondarciuk , 
un nume care obligd 


David Robinson: 


O carte, mai ales o carte biografica, 
trebule s3 aibö In primul şi in primul 
rind capacitatea de a evoca. Citind-o 
trebule sa izbuteşti sö-ti recompui in 
minte un portret, o imagine distinctö, 
un chip. 

Cartea lui David Robinson dedicata 
lui Buster Keaton (apöruta in editura 
eMeridianey), o carte altfel meticuloa- 
Sö, nu e evocare, ci o inşiruire. O in- 
şiruire de filme, o Inşiruire de subiecte, 
o inşiruire de nume. Veti spune poate 
cü autorul, pötrunzind printr-o analiz 
intima in opera cinematografic8 a lui 
Keaton, alunge sü extragö esentele, 
trasaturile definitorii, ayunge la acel 
unic stil Keatonəa. Citind cartea, vefi 
constata singuri cü v-afi inşelat. Da- 
vid Robinson migöleşte film cu film, 
opera cu oper8, pentru a alunge la 
mai nimic. Citeva epitete presörate 
ici-colo nu pot tine locul unor carac- 
terizüri precise, percutante. Ele n-au 
cum s3 contureze un portret, De alt- 


Keaton 


fel in singurul capitol al cörfii care se 
vrea sö fie de generalizare, de sinteza 
(capitolul XVII sMetoda şi mister)). 
Robinson reduce arta lui Keaton la 
cdouğ principii simple: sa stirneasca 
risul dar sö nu fie prea ridicolp. Astfel 
de aprecieri sumare nu pot iustifica 
in nici un fel arta lui Keaton. 

Cartea lui David Robinson poate 
multumi, in schimb, pe colectionarii 
de subiecte, pe acei ce au memoria 
buna pentru a le putea retine. Robin- 
son a vözut, dupa cit se pare, extrem 
de multe filme cu Keaton, de la cele 
scurte de douğ bobine, pina la lung 
metraie. Conştiincios şi bine infor- 
mat, autorul monografiei povesteşte 
filmuletele şi filmele de la un capöt la 
altul, strecurind pe unde apuca cite 
un adiectiv, cel mai adesea un loc 
comun, despre Keaton. Şi aşa aflam 
de filmele scurte pe care le-a realizat 
İmpreuni cu Roscoe Arbuckle (Fatiy), 
cum au fost cBöiatul möcelarə, eNoap- 
tea nuntii salep, cVai, doctorely, cDe- 
parte in vestə, despre scurt-metrayele 
pe care le-a realizat independent: cİnal- 
tul semnp, cCondamnat nr. 13), cSpe- 
rietoareay, eVecinii şi despre capo- 
doperele sale: sNavigatoruls, şi cGe- 
neralulp (David Robinson a incercat 
aici sü fie pufin mai degalat, sA se 
elibereze de tirania subiectelor şi sa 
faca şi unele considerafii personale, 
din pöcate, acestea din urma au ieşit 
foarte şterse, cu totul nesemnificati- 
ve). 

Aşadar monografia aceasta nu e o 
carte despre estetica lui Buster Kea- 
ton, nici una despre omul Keaton (re- 
feririle biografice propriu-zise sint sü- 
race şi ocazionale), nici una despre 
tehnica filmelor lui Keaton (deşi o 
dat sau de douğ ori Robinson face 
chiar o defalcare de planuri a unor 
scene de film). Cartea lui David Ro- 
binson, e doar o suita de subiecte de 
film mai abil sau mai pufin abil poves- 
tite. 

Marele Buster Keaton merita un o- 
magiu, un poem in prozö, o evocare 
brianta. Dar David Robinson n-a reu- 
şit sü-i dedice decit o carte modesta 
şi lipsita de strölucire. 


AL RACOVICEANU 


Rubrica CINERAMA — redactata de Laura COSTIN 


A TORTUL DE İNGHETATA 
: Desert delicios 


: : az 
icat.de İntreprinderea de İndustrializare.a ”: 


CINEMA 


dacçia admini hə: 
Prezentarea artistici: ANAMARIA SMIGHELSCHI ... "ldə Fiyeyər rins Prezentarea grafici: CORNEL DANELIUC 
Pentru cititorii din ströinatate, abonamentele se fac la: m R “aRÇI 
R z -əi 5 : parul execu? 
İntreprinderea de comer$ exterior sLibriy, Bucureşti—Romaönia Exemplarul 5 lei Combinatul poligrafic Lİ 
telex 225, Calea Victoriei 126, Casuta poştala 134—135. 41 017 eCasa Scintelip — Bucureşti dal 


Anul X (113) 


Tevisti iunara 


de cultura 


cinemstografıcı