Bogdan-Duică — Ovreii pământeni şi subpământeni (1913)_

CHESTIUNEA OVAEEASCĂ 


OVREII PĂMÂNTENI 


Discurs tintit în ziua 'e 10 Noembrie 1913, la 
întrunirea „Ligei Culturale“ din sala „Dacia“ 


DOCUMENTE SENZATIONALE == 


BUCURESTI 
INSTITUTUL DE EDITURĂ SI ARTE GRAFICE „FLACĂRA“ 
Societate «nonimáwpe acţiuni 
40, STRADA CÂMPINEANU, 40 
1913 


Preţul 40 bani 


DONATIUNEA Q. 
CHESTIUNEA OVREEASCA 


6. B06DHN.DUICH 


OVREII FIMâNTENI 
SUBPOMÂNTENI 


Discurs ţinut în ziua de 10 Noembrie 1913, la 
întrunirea „Ligei Culturale“ din sala „Dacia“ 


BUCUREŞTI ` 
INSTITUTUL DE EDITURA SI ARTE GRAFICE .FLACARA“ 


Societate anonimá pe actiuni 
40, STRADA CÄMPINEANU, 40 


1913 


In cărând va nparc volumi- 


noasa scriere: 


ROMANII 
VREII 


G. BOGDAN-DUICÀ 


Membru corespondent al Academiei Románe. 
Secretar general al Ligei Culturale. 


Scrierea trateazá, chestiunea 
ovreeascá în toate zările locuite 
de Români. 


OVREII PÁMÁNTENI 
SI SUBPÁMÁNTENI 


Onorată adunare! 


Aș fi foarte vesel, dacă până la sfârşitul 
cuvântărei mele n'as auzi nici un aplaus, 
aceasta pentru ca sá nu fiu tinut in loc si 
pentru cá am multá materie de expus si e 
bine sá vá gräbiti si D-voastrá sá ó auziti 
cát mai completä. 

Am avut in Bucuresti un congres al „U- 
niunei Israelitilor pământeni“, congres care 
a fost imediat precedat de două manifes- 
tări a căror divulgare o datorim patriotis- 
mului unui ziar românesc din capitală : „Vii- 
torul“. Aceste două manifestări au fost: 
scrisoarea de taină a unui om pe care-l 
chiamă M. Schweig— și care mai bine făcea 
dacă tăceâ — scrisoare prin care spunea 
coreligionarilor săi gazetari din Viena că 
Ovreii sunt în pericol să nu se incetá- 
teneascä în massă si în care se ruga ca 
nu cumva să i se spună numele, căci ar 
putea să aibă mari neplăceri. Cred că sun- 
teti de acord cu mine dacă îndrăsnesc să 
taxez această scrisoare ca documentul unei 
nerusinate trădări! (Asa e!) Al doilea fe- 


nomen a fost o circulará a unui asa zis 
„Comitet pentru emanciparea Israelitilor ro- 
mäni“, comitet care se aflá tocmai là New- 
York si care de acolo vrea sá dicteze la 
Bucuresti. De peste oceane acesti oameni 
vreau sá dicteze in Bucuresti? Prin ce ar 
putea sá dicteze? Numai prin guverne si 
prin parlament. Prin urmare: a doua proas- 
pätä manifestatane a rasei israelite a fost 
semnul delà New-York, cá prin presiuni a- 
supra parlamentului román, vor dicta cetá- 
tenilor Tärei Romänesti. 

Era explicabil ca, dupä astfel de subpä- 
mántene fenomene, domnii cari s'au intru- 
nit la Uniune sá incerce si ei a face lu- 
crurile la început tot pe taină. Eu n'am fost 
acolo, ştiu însă aceasta din „Viitorul“, care 
a arătat că în şedinţa de dimineață n'au 
putut să asiste decât ziariști delà 'anume 
ziare, pe când ziariştii delă gazetele cunos- 
cute pentru bunele lor sentimente românești, 
nau fost admişi. 

„Pe taină“ scrie M. Schweig. (Apiause). 

Vă rog să aplaudati la sfârşit, am să merit 
atunci, dar până atunci vă rog să nu mai a- 
plaudati ! (Ilaritate). 

„Pe taină“ scrie d-l Mont Schweig, pe 
taină scrie comitetul pentru emanciparea 
Evreilor din ţara noastră. Taina este ca- 
racteristică rasei semite, pe taină se sfă- 
tuesc aci, pe taină lucrează cu comitetele 
din străinătate. Domnilor, față de acest lu- 
cru, față de hotărârea de a ni se tăinui că- 


ile pe care ei cautá sá gátueascá un sfänt 
si päzitor articol din constitutiunea noasträ, 
noi avem datoria sä-ı scoatem la luminä, 
să-i punem în fata soarelui, să-i vadă toti 
asa cum sunt: indrásneti pe ascuns, laşi 
pe fatál (Voci: Bine!) 

Ce este Uniunea aceasta, Domnilor? U- 
niunea doctorului Erdreich si a doctorului 
Stern, Uniunea lui S. Labin si a celorlalți? 

Voce. Aceștia sunt cetățeni români. 

D-l Bogdan Duică. Nu'sunt toti! 

Vocea. Nu s'au asimilat? 

Murmure. Nu s'au asimilat dija? 

D-I Bogdan Duică. Mă rog, mă lăsaţi să 
vorbesc? Ce era, ce este Uniunea aceasta? 
La început,în 1911—-tineti minte acestnu- 
măr, pentru că la el am să revin când voiu 
vorbi despre lojile lor de taină—la 1911 
Uniunea avea 24 secţii, la 1912 adaose încă 
26 secţii, deci tocmai’50. La sfârşitul anului 
1912 conducătorii ei constatau deci cu mul- 
tumire cá propaganda se întinde si se a- 
dänceste. /psissima verba!l) Va’sä zicá 
este o propagandă care se întinde si se 
adänceste. In ce sens? Trebue sä intrebäm, 
pentrucä nimänui nu-i putem permite sä facä 
propagandä intrun sens care nu este de 
acord cu interesele Tärei Romänesti. (A- 
plause scurte si puternice). 


D Uniunea Evreilor pământeni: Raportul comite- 
tului central asupra activității sale în anul 1912. Bu- 
cureşti, Tip. „Progresul“ (1912), p. 12-13. 


Raportul comitetului central asupra ac- 
tivitätei sale în 1912, spune la paginele 3 
Si 4,cá este foarte regretabil cá în această 
Țară Românească, cu un caracter pur na- 
tional, se poate găsi cineva care să facă 
propagandă naționalistă la sate. De aceea, 
spune raportul împreună cu un profesor delă 
laşi, trebue să se privegheze de aproape 
„ca naționalism în satele româneşti“ să nu 
se facă. De ce să nu se facă nationalism 
în satele noastre româneşti?. Acum vine 
Uniunea si la cuvintele d-lui! Paul Bujor 
adaugă următoarele dureri proprii : Această 
propagandă națională „influenţează mai mult 
decât oricare alta opinia publică românească 
întrun sens potrivnic nouă si gratie aces- 
tora hotărăşte si actele partidelor de gu- 
vernámánt in chestiunea ovreiascä“, latá 
pentru ce nu le place nationalismul : fiindcá 
influenteazá viata politicá in sens antisemit 
Parcá ar zice : Cum adică „noi“, cari am 
venit din Rusia, din Galiţia, din Bucovina, 
din Ungaria şi mâine poimâne dela Sud, 
din Dobrogea nouă, noi nu trebue să ne 
vedem bine de interesele noastre ? De aceea 
vă aruncám în faţă obiectia că aveţi si voi 
imigrati români, fiindcă aveţi o imigrare 
constantă care vine delă Românii din Ar- 
deal. T Va să zică Ovreii aceştia ifered cá 
pot să obiecteze propagandei naţionale că 
primește pe aceşti puţini Ardeleni cari vin 


*) Pag. 63. 


in tará pentru ca sá zicá: Sá viná deci si 
din Galiţia, din Rusia, de aiurea, dacă "vin 
din Ardeal! Admiteti D-v ca Ovreii să facă 
în Tara * Românească critici propagandei 
naţionaliste? Aceasta este o infamie nemai- 
pomenită! Acestea le-am spus din punct 
^de vedere grneraZ-românesc | Acesta mă 
mişcă pe mine. 
La congresul lor, Ovreii au făcut imediat 
o aplicatiunexa-antagonismului faţă de prin- 
cipiul nátional/JJn singur om cuminte au 
avut între ei şi această raritate e caracte- 
risticá pentru pretinsa istetime a rasei; a- 
cela, I. Hefter-lasi, a spus: Domnilor, nu 
umblati cu radicalism; sá nu cerem numai 
pentru noi, sá cerem pentru toti cari in Tara 
; Românească sufer; să conexám chestiunea 
t. noastrá cu chestiunea táráneascá. Astfel pusá 
f chestiunea, aş mai fi inteles-o si eu. Dai 
atunci s'au sculat toti in sus: Cum se poate 
ca noi, într'un congres ovreesc, să vorbim 
* de interesele ţăranului român ? Cred şi eu: 
Ce este țăranul acesta pentru dânşii ? Este 
corpul pé care s'a pus si se va pune lipi- 
s.toarea lui Vasile Alexandri. Vă citez nume, 
, pentru ca să le notati; și dacă vreodată veţi 
întâlni pe acești domni, să le spuneţi —și 
în faţă — adevărul. întâi este d. Schwartz 
„care a spus: Să menţinem caracterul spe- 
**cial al miscärei. Apoi este d. S. Labin care 
a spus: Este o gresealá neertatá sá impre- 
unám chestia ovreeascá cu chestia tárá- 
1 nească. Vine d. M. Wachtel (Iasgi)—va fi 


oare cel cu favorurile pentru fabrica lui din- 
trun timp oarecare zicänd: Táranii sunt unii, 
de o parte; noi altii, de altá parte, dar n'are 
nimic nici contra'rezolvirei chestiei tárá- 
nesti | Auziti, d. M. Wachtel dela Iaşi, n'are 
nimic contra rezolvirei chestiei táránesti! 
Le face si táranilor o gratie, d-sa, d. Wach- 
tel-lasi! infine vine si un publicist al lor, 
dealtfel un om invátat, d. Schwartzfeld: Da- 
toria Uniunei nu e de a lega aceste douá 
chestiuni. Cu alte cuvinte toti spun in con- 
gresul lor: Intäi noi, Ovreii ; i tá 
román. Ce ziceti d-voastrá: Asa sá fie? 

Voci. N ul 

Mergem înainte: Ca ce sau prezintat 
domnii acestia? Toatá cuvántarea mea are 
să vii prezinte cum sunt. Dati-mi însă voe 
să vă arăt întâi suprafața pe care şi-au 
dat-o ei înşişi : s'au prezintat ca agitatori. 
Cuvântul acesta nu e compromitátor. Poţi 
să agiti în numele unei clase pe care vreai 
să o fericesti, în numele unei națiuni, dacă 
esti întrun stat poliglot. Dar cum agită dânşii 
aici si pentru ce? Mai întâi, ei înşişi con- 
statá cá sunt agitatori, si nu vor putea sá 
nege acuza mea. Noi— spun ei in raportul 
lor J) — cunoaştem starea de spirit a popu- 
latiei ovreesti.",,Patruzeci de ani de pasivi- 
tate şi de politică naționalistă antisemită, 
au făcut-o să cază în descurajare, şi nepă- 
sare, 0 mare parte în ignoranță. Orizontul 


*) Pag. 14. 


vieţii s'a strámtat pentru foarte multi din 
ei, ia silinta de a-și câştiga pâinea cea de 
toate zilele. Nu mai exista nici íncredere, 
nici speranta. O parte din clasele de mij- 
loc si cele de jos, foate nu manifestau nici 
un entuziasm pentru ideia unei lupte de re- 
vendicări politice. Numai o mică parte din- 
tre intelectuali şi dintre clasele de mijloc 
simtiau nevoia sufletească a unei asemenea 
mişcări“. 

Asa caracterizează ei massa lor ovreească. 


Constat, prin urmare, cu vorbele lor că 
agitatiunea o face o „mică parte“ dintre in- 
telectualii evrei și cred că oricărui guvern i-ar 
fi uşor de luptat cu o mică parte. 

Voci. Să-i expulzeze ! 

D. G. Bogdan Duică. Foarte bine le-ar 
face | 

Cum lucrează mica parte? Lucrează prin 
imprimate: zeci de mii de exemplare tri- 
mise în țară; prin propagandisti personali 
pe cari îi urcă în tren şi-i trimite în toate 
părțile, ca să lucreze; apói printr'o corespon- 
dentá intensă în toată tara. Această cores- 
pondentá cuprinde „un neîncetat schimb de 
vederi““ale lor.O- In circulara dată după 
Decembrie 1911 se spune limpede pentru 
ce fac acest lucru. Jntro gazetă provincială, 
un necunoscut de acolo, din Bârlad, spunea 
că trebue să se facă chiar revoluţie ! (Mare 


*) Pag. 15 şi 17. 


10 


ilaritate) Mă rog: nu glumiti; si eu am cre- 
zut întâi cá trebue.sä râd de messia delà 
Bárlad, dar iatá cá vine si Uniunea d-rului 
Erdreich, cetátean román, doctorului Stern, 
avocat román. 

Voci. Asimilat (laritate). 

D-1 G. Bogdan Duica... vine si spune „Sä 
fim pátrunsifde adevárul cá numai revinde- 
cárile cari au la spate o fortd au sorti de 
izbândă“. Massele ovreeşti—refractare orga- 
nizatiei şi disciplinei, trebuesc încălzite pen- 
tru „ideal“, „orizonturi noui“. ,aspirafiuni 
înalte“, cácix) Având populaţia evreascá 
vom avea cu cine da lupta si întreprinde 
acțiuni cari cer concursul a mii de oameni“, 
vrem „0 organizaţie despre care să nu e- 
xiste teama că la cea dintâi reacție... să fie 
cuprinsă de panică sau supusă descurajärii“, 

Este sau nu este revoluţie aceasta ? 

Voci. Absolut revoluţie | 

D-l G.Bogdan-Duică. Ei cer deci: „Să fim 
multi, căci altfel...“ (Mare ilaritate, aplauze 
prelungite). 

Vă rog, să trecem la partea serioasă: 
Cum să se adune massele ? Trebuesc să le 
adune cu oameni deştepţi care-şi dau 
seama de ce fac și ştiu şi cum să iacă. 

Prin urmare, — şi eu le spun acestea şi 
d-lui ministru Disescu, care a scris foarte 
frumoase pagini despre putinţa de a ex- 
pulsa pe Ovrei—se adresează Uniunei mem- 


9 Pag. 17. 


brilor corpului didactic israelit j, apoi in- 
telectualilor, apoi profesiunilor libere. Pro- 
fesorii israeliți din ţară sunt chemaţi să 
se pună alături cu dânşii în Uniune si 
mâine-poimâine, ca să nu-i apuce panica, 
în fruntea masselor. Citez iarás : y „Un 
mijloc bun de pătrundere şi propagandă 
e intrarea in relafiuni cu aiferite societăți 
existente“. Nu le numeşte. Ce sânt aceste 
„diferite societăţi existente", pe cari le 
recomandă Uniunea, am să spun în a doua 
parte a cuvántárei mele: Sunt lojele lor 
secrete, conduse din stráinátate ! 

Si ce le mat trebue? Notati bine cu- 
vântul, căci voiu reveni la discuţia lojilor : 
Uniunea cere un ziar zilnic şi o secțiune 
istorică. 

Nimeni n'a falsificat istoria românească 
veche mai mult decât spiritele ovreesti cari 
sunt par'că din firea lor foarte înclinate spre 
legendă si basm. Nu există împrejurul nos- 
tru ţară pe care istoricii lor să nu o fi 
înzestrat cu o mulţime de basme: tot- 
deauna ei sunt cei mai vechi, pretutindeni; 
în Dacia ei au fost tovarăşii lui Decebal. 
(llaritate), iar noi, noi suntem posteriori, 
venetici după ei în tara noastră | 
htLe trebue deci si o societate istorică. 
Istoria care se va scrie va avea probleme 
foarte originale : nu să scruteze trecutul, 
ci să asigure—viitorul ! 


|) Pag. 16. 


12 


Dintre agitatorii descrisi pot sá vá citez 
pe B. Rechter din Bacáu, S. Labin din 
Bucuresti. Unul fu sincer: Horia Carp, care 
mărturisi : „Mi sa recomandat să vorbesc 
cu un fon mai ridicat, mai energic“. 

D-sa a renunţat la energie si bine a 
făcut, trece între agitatorii de rangul al 
doilea. In acelaş sens a vorbit d. dr. Ba- 
ruch dela Piteşti, d. Galanter din Bucureşti, 
d. DNE delà Iaşi. Acest d. Gheler sp’u- 
nea: Să mergem până în adâncul mulți- 
fiii celor bogati sá le cerem sá deschiclá 
baerile pungei, intelectualilor sá le cerem 
autoritatea, iar multimei sá-i cerem... sá 
ne apere de panică. {Mare ilaritate). Tot 
între agitatori e si d. Saraga delà lagi care 
a spus: Ori sânt incetáteniti toti, ori nu 
primim nici ceilalți cetățenia! (Mare ila- 
ritate). 

D. dr. Stern cu al sáu: Tot sau nimic ; 
d. |. Hussar cu: toti Ovreii, in massă; d. 
L. Leventer cu: Nici nu primesc cetăţenia, 
dacă nu se dă la toti. (Tlaritate). 

D-l Gheller (laşi) cu: Momentul când se 
va prezintă petitiunea la rege şi când să 
se țină marele meeting la Bucureşti ca 
„argumentare hotărâtoare“ a memoriului | 
d. Mandelbaum dela Brăila etc. 

Din toate acestea, ce reese, Domnilor? 
Reiese, că Uniunea vrea să fie o organi- 
zare a întregei populatiuni evreesti, să fie 
un fel de guvern al acestor Ovrei. 

Dati-mi voe acum sá vá intreb si pe 


13 


D-voastrá, dacá mai putem sta de vorbá 
cu domniile-lor cari au spus cá nu vor 
dezarma orice s’ar intämpla. S'ar putea in- 
tâmpla multe; de aceea este bine să-şi 
modereze sfidárile si-i invităm de-aici, ca 
Ligá, in public: bomnilor agitatori delà 
Uniune, nu mai încercaţi să agitati lumea 
românească cu vorbe nechibzuite şi nepri- 
cepute. Noi nu voim să ducem lumea a- 
ceasta spre urmări cari să justifice rămâ- 
nerea subt arme a D-voastră; noi voim nu- 
mai să atragem atentiunea şi a poporului 
şi a guvernului asupra pericolelor pe cari 
această chestiune le cuprinde în sine pen- 
tru viitorul nostru. Nimic altceva si cu cât 
mai multă înţelepciune va fi la voi, cu 
atât mai multă va fi la guvern, cu atât 
mai multă va fi şi la noi. (Apiause prelun- 
gite.) 

Domnilor, sunt oamenii acestia cuminti, 
sau nu sunt? 

Voci. Sunt obraznici. 

D-I G. Bogdan-Duica. Nici odată nar 
trebui sá se mai agite lumea, in halul in 
care oricánd s'ar putea agita, pe temeiul 
religios. Atunci te intrebi: Pentru ce in 
orbirea lor de agitatori nepotoliti de nici-o 
mângâiere — nici regală, căci li sa dat, 
nici guvernamentală, căci li sa dat, —pen- 
tru ce vin să spună: Noi in agitatiunea 
aceasta vom băga și sinagoga ? 

Domnilor, în revistele lor sioniste, pe 
cari le ştiu aproape din scoarță în scoarță, 


14 


sunt articole in cari se spune cä sinagoga 
trebue sä fie un centru de agitatiune. Ce- 
tindu-le credeam cä ideia o spune la ga- 
zetä vre-un tänär imberb, vre-un copilas 
care ia condeiul pentru intäia oarä in mänä; 
väd insä cä si la Uniune se vorbeste la 
fel. Vine Mauriciu Weintraub din Bucuresti 
şi propune să se facă apel la toti eforii 
sinagogei, ca ori de câte ori se va oficia 
sfânta slujbă a lor—și sfântă este pentru 
mine, cum sfântă e slujba catolicilor, pro- 
testantilor și a oricărei religii — să se 
amintească 'si de lupta Uniunei Evreilor 
pământeni şi în toate ocaziunile să se con- 
tribue si pentru fondul de acțiune. 
Care’va să zică în sinagoga să se facă 
reclamă d-rului Stern și d-rului Erdreich ? 
Ce slujbă mai e aceasta? Si dacă nu pu- 
teti răspunde întrebării, vă întreb : E permis 
ca prin sinagogă să faci agitatiune în sânul 
populatiunei israelite, în felul acesta lipsit 
de orice chibzuealä—si mai ales de orice 
nobleţe, lipsit de respect către propriul 
cult ? Dacă ar fi fost numai d. Weintraub 
care să susțină asemenea idei, ele sar fi 
putut trece cu vederea, dar a venit si ra- 
binul Rabinovici—vedeti că numele il arată 
de două ori rabin, deşi de două ori nare 
minte de preot, fiindcă de două ori spune 
că „nu trebue neglijată religia ca mijloc de 
propagandă evreească pentru mişcarea de 
liberare". Si Rabinovici continuă patetic : 
„In zilele de sărbătoare, când Evreii sunt 


15 


adunati ca sä ceará iertarea pácatelor, tre- 
bue sa li se arate cä prin pasivitate comit 
pácatul cel mai mare fatá de ei si fata de 
copiii lor. Rabinii trebuesc să propage delà 
tribuna lor ideia de emancipare, căci aceasta 
este misiunea pe care o au astăzi șefii re- 
ligiosi ai Evreilor români“. Acest rabin este, 
domnilor, din... Dorohoiu, din apropierea 
Galiției și Bucovinei, adică de-aproape de 
ce este mai puturos în această rasă, 
lată, Domnilor, cea mai enormă gresalä! 
Eu sânt un om de carte, eu știu ce însem- 
nează lucrul acesta si pot să zâmbesc; dar 
lumea noastră românească nu este compusă 
numai din oameni de carte; şi de aceea 
mă întreb: Ce vor fi zis țăranii, ce vor fi 
zis burghezii noştri, când au cetit că dom- 
niile-lor vor să facă agitatiune în sinagogă? 
S'a mai făcut odată o încercare de acest 
fel şi a dat rezultate stupide. A fost o vreme 
tristă, barbară, şi care nu trebue să se mai 
repeteascá niciodată, mai ales nu în Capi- 
tala noastră, pentru cá avem ambitiunea si 
avem şi puterea să facem dintrînsa intr’a- 
devăr întâia Capitală în civilizatiunea aceasta 
foarte amestecată din Orient—a fost dar o- 
dată un moment, când barbarii noştri, bar- 
bari români (Protestări) au plecat si au 
devastat o sinagogă. De ce au devastat-o 
atunci? Fiindcă înainte de devastare tot asa 
se vorbise în ea, cum au vorbit astăzi a- 
ceşti Weintraubi si Rabinovich 


16 


Voci. Si acum tot asa trebue sá facem! 
(Apiausefurtunoase). 

D. G. Bogdan Duică. D-ta esti membru 
al Ligei culturale? 

Vocea. Nul 

D. G. Bogdan Duicá. Atunci Te rog con- 
siderá-te aci ca oaspe si nu da D-ta to- 
nul aci. 

Má rog: De ce s'a comis atunci acea bar- 
barie rusinátoare in mijlocul Bucurestiloi ? 
(Nu-mi retrag cuväntul aspru pentru Ro- 
mánii de atunci). Pentru cá anterior se spu- 
seserá tot astfel de cuvinte in sinagogá. A- 
tunci era rabin Antoine Lévy si acel Lévy 
a spus cá sinagoga nu e numai pentru a 
se inchina credinciosii unui Dumnezeu, ci 
este un loc de ,tumult pentru a conjura 
persecutiunea de care sunt ameninţaţi“. Spu- 
nea deci la 1867, in 18 Iulie, cá'pentru ei 
sinagoga e locul unde s'ar putea aduna ca 
sá facá tumult, adicá revolutiune contra a- 
supritorilor. f Fireşte astfel de vorbe irită 
lumea şi o poate irita oricând. De aceea 
fac eu, de aci, din mijlocul Ligei culturale, 
un apel la acești nesocotiti, poate cetăţeni 
poarte necetáteni, si le zic: Incetati de a 
mai bága in luptele si in revendicárile voas- 
tre politice numele sinagogei; cultul la o- 
parte, lupta politică să rămână politică, să 
nu se schimbe în luptă religioasă. (Apiause 


*) A. Lévy Discours d'inauguration du temple is- 
raelite de Bucarest. Bucarest, 1867, p. 17. 


17 


îndelung prelungite). Nu ştiu însă dacă ei 
vor putea să facă altfel, pentru că, să ve- 
deti, ei şi în toate comitetele si în Uniune si 
in lojile lor secrete, pretutindeni sunt ne- 
lipsiti de rabinii lor. E foarte frumos pen- 
tru o fatá bisericeascá sá fie in fruntea na- 
tiunei; şi dacă mitropoliţii gi episcopii nos- 
tri ar imita in aceastá privintà pe rabini... 
Voce. N'au vreme. (Aplausé prelungite). 
D. G. Bogdan Duicá. Dacá ar imita a- 
ceastá pildá, s'ar bucura de un colosal res- 
pect nu numai fatá de intelectuali, dar si fatä 
de táránime care aude rele destule, dar care 
nu aude si pe cele bune. (îndelung prelun- 
gite apiause). De ce spun vorba aceasta? 
Nam nimic cu dânşii. Și repet, e frumos 
ca preotul să fie şi in lupta politică în mij- 
locul poporului său. Insă când tu nu eşti 
Român şi vii în mijlocul poporului tău să-l 
agiti ca 'sträin, atunci nu mai pot admite 
aceasta oricât de frumoasă ar fi în sine 
fapta. Nu o putem admite nici rabinului 
dr. M. Beck, nici rabinului dr. Nimirover 
din laşi, doctori amândoi, dar niciunul Ro- 
mân.—Vazându-i de atâtea ori în fruntea 
mișcărilor Israelitilor eu gândeam în capul 
meu că aceștia au trecut de mult prin Ca- 
meră și Senat şi citiam cuvântările lor și 
scrierile lor crezându-i concetáteni ai mei. 
In 1913 însă îmi cade în mână No.6 din 
publicatiunile ordinului Societátei Israelite 
Române, S. LR. cum se intituleazä si in 
el citesc, la p. 8—9 cá n'au rost in Uniunea 


18 


Evreilór pámánteni, mai ales fiind supusi 
străini“. 

Voci. Să se expulzeze ! 

D. G. Bogdan Duică. Aceasta ar fi po- 
sibil şi chiar de dorit. (Apiause). Dacă 
deci domniile-lor sunt străini, cum vin a- 
tunci să se pună în fruntea masselor ovre- 
eşti, multe, multe să-i păzească de panică 
şi descurajare? (Tlaritate) O să vedeți în 
curând de ce d-rul M. Beck, om învăţat de 
altfel, şi dr. Nimirover, cu învățătură mai 
puțină si judecată si mai puţină decât dr. 
Beck, — eu ii apreciez după 'scrierile lor— 
o sá vedeti pentru ce se várá: Pentru cá 
e loja semitä internationalá, care se värä 
si îi mână înainte! 

Acum să trecem şi noi înainte. Să vă a- 
rät acum câteva părți din ultima lor luptă. 

In ce constă lupta aceasta a Uniunei? 
Ce, i-a indignat pe dânşii? 

Întâi i-a indignat legea meseriilor, in spe- 
cial art. 62 din această lege care a dat 
conducerea breslelor pe mâna Românilor, 
art. 72 şi 76, care hotărăşte cum să func- 
tioneze adunările generale, cum să se aleagă 
comitetul, să se facă statutele rezervându-se 
pretutindeni Românilor influența, și art. 103 
privitor la licitatiuni. Erau indignati de 
ce sá nu li se dea si lor aceleasi drepturi. 
Si iată deci ce spun: „Populatiunea mun- 
citoreascä evreo-románá nu poate înţelege 
de ce nu i se lasá mácar dreptul de' a a- 


19 


vea cuvänt la alegerea persoanelor chemate 
să conducă breslele.“ Domnilor, ştiţi ce în- 
semnează” aceasta? D. A. C. Cuza a vorbit 
mult de cahal, imi pare rău însă că a in- 
sistat prea mult asupra punctului de vedere 
religios. Cahalul cel mai periculos era ca- 
halul economic, erau breslele lor şi acum 
ei cer tocmai reînvierea cahalului lor eco- 
nomic, îl cer și aiurea, nu numai în tara 
noastră, îl cer cum îl aveau în Polonia, cu 
dreptul de-a alege persoanele cari să con- 
ducă breslele. Vă întreb, Domnilor, cum o 
să iasă atunci breslele acestea în Botoşani 
în Dorohoi, în Fălticeni şi aşa mai departe? 
Nu am asista la reîntoarcerea cahalului e- 
conomic în toate aceste orașe? Nu vom a- 
vea cahalul economic ovreesc în mai toată 
Moldova ? 

Mai departe. Acolo unde e vorba de fur- 
niturij ei înşişi constată: „Foarte multi pa- 
troni evrei-pämänteni tráesc de pe urma fur- 
niturilor la autoritáti.^ (Pag. 32). Apoi dacá 
„foarte multi“ tráesc de pe urma autoritá- 
tilor romänesti, de ce pretind sá fie si mai 
multi decát ,foarte multi^ ? Mi se pare cá 
aceasta èste lăcomie. 

Pentru ca această mișcare să reuşească, 
ce a mai întreprins d. d-r. Stern, cel călare 
pe două societăţi, şi pe Uniune şi pe loja 
secretă ? lau raportul în mână. La pagina 
33 citesc (pe särite) : 

„D. d-r. Stern a plecat numaidecât la 
un domn ministru român, la d. Nenitescu 


20 


si „i-a cerut să precizeze acolo cá personalul 
evreo-pământean va fi asimilat cu Românii“. 
D-l D. Nenitescu a făcut „declaratiuni satis- 
făcătoare“, ca să „nu fie lezati“ meseriasii 
si micii patroni evrei-pämänteni“. D-l d-r. 
A. Stern a stáruit dupá aceea ceva mai 
mult: La P. P. Carp, la C. C. Arion, ia 
Petre Missir, care s'a si grábit, desi este 
un om foarte inteligent si erudit, să de- 
ciare cá Evreii acestia, meseriasi, „nu sunt 
fárá nationalitate, cáci ei sunt guvernati de 
legile romäne“. Si in raportul lor ei conchid 
deci cá au reusit ca in privinta muncei 
sä fie declarati egali cu Romänii. Ce temei 
pun ei pe aceasta? Delà 1866 pänä astázi 
pentru intäia oará a apárut intrun regula- 
ment, in regulamentul legei meseriilor, cu- 
väntul cá ei sunt „pämänteni", neindoelnic. 
Prin urmare Uniunea aceasta, insurupatä de 
cealaltá, de loja secretá, a obtinut un prim 
si „mare“ succes de la D-l O. Nenitescu. 

Ce-o mai durea pe dánsa ? O mai dureau 
pasapoartele. S'au dus numaidecát la D. 
ministru respectiv, tot d. Stern s'a dus, si 
raportul spune cá a avut onoarea să fie 
aşezat numaidecât pe fotoliu, că numaidecât 
funcționarii ministerului au fost chemaţi şi 
îndrumați ca la liberarea pasapoartelor să 
domine un spirit cât mai larg. Fireşte şi 
aceasta era un succes și-l trámbitará din 
nou, numaidecát, prin raport: cá este al 
doilea ministru dela care d-r. A. Stern obtine 
ceva. 


21 


Attá chestiune care îi supără — aceasta 
este foarte interesantă, ca psihologie — este 
chestiunea miliției. Ei cer ca Evreii pămân- 
teni, studenţii medicinisti, să fie scutiţi și 
ei ca si Românii, de anume greutăţi ale 
serviciului si fac o petitiune. Să vedeţi însă ce 
deosebire este între tonul acestei 'petiţiuni 
şi între tonul petitiunilor adresate ministri- 
lor civili. E o mare deosebire ; aici, la răs- 
boi, nu îndrăznesc; miroase sabia... aproape 
şi deaceea aici vorbesc blând, foarte blând: 

Dificultatea s'ar putea însă înlătura, dacă 
s'ar lămuri cá studenţii medicinisti evrei- 
pământeni sunt socotiți ca Români“. 

Sireti. Dar ministrul armatei i-a tratat 
militáreste : Asa se spune la lege, asa se 
face!“ (Puternice apiause: Bravo!) 

Vin apoi la scoalá. Au si aici mult de 
zis. $1 spun: Scolile ni le tinem cu pro- 
priile noastre mijloace, pentrucá in ale voa- 
stre nu ne lásati—asa cá „cu propriile lor mij- 
loace“ nu prea pare adevărat, căci prea cer 
bani din străinătate, cum am să dovedesc 
— şi deci continuă : cerem cel puţin „per- 
sonalitatea morală“, adecă legi “speciale, 
prin care fiecare şcoală a lor să fie înfiptă, 
în oraşe, mâine şi în sate, unde o fi, ca 
persoană morală, putând să se încropească 
bine prin donații, etc. 

Până acum aici n'au reuşit. 

încheiem cu amănuntele. 

Acum vă spun, Domnilor, care este partea 
generală a<chestiunei :«. Partea generală de 


i! CENTRALA *- 


22 


miscare este o agitatiune cu spectrul mas- 
selor evreesti. Tare äs vrea sâ-i văd odată 
la un loc. Dar până atunci, până când 
massa Evreilor va flutura la orizont ca o 
furtună amenințătoare, până atunci, dacă 
ati binevoi, rugámu-ne, spuneţi: cá medici- 
nistă să fie socotiți ca si Românii, lucrá- 
torii tot aşa, şcolile să fie persoane morale 
şi aşa mai departe. Va să zică deoparte 
amenințări, de altă parte politica obtinerei 
de fragmente, de picături de drepturi, cari 
înfrâng însă principiile legilor. 

Acum, Domnilor, îi iau în serios, căci e 
lucru serios: Avem dovada de ce se pe- 
trece ; vedeţi că se citează nume de mi- 
nistri, hotărâri cari se iau în urma inter- 
ventiunei lor. Ei înşişi, între ei, însă, parecá 
se iau mai puţin în serios. Si dacă tin să 
comunic coprinsul unui articol scris de unul 
dintr'insii, este ca să arăt că probabil pe 
lângă asa zisii idealisti ai luptei nationale 
mai există si câte un mic interes practic 
în agitatiunile acestea. Fata aceasta reiese 
din cele ce le scrie domnul Petreanu în 
ziarul său. Ce o fi având acest domn Pe- 
treanu cu d. S. Labin nu ştiu, știu numai 
că îi face o socoteală aspră, lată într'adevăr 
ce spune, în Progresul, d. Petreanu Evreilor: 

„Românilor pământeni, să nu credeți că 
lucrul este tocmai aşa de serios. Uite U- 
niunea aceasta cheltueşte în 1912 o sumă 
anuală de 22.000 franci; din aceasta dă 
numai secretarului 6000 lei si tot acestuia, 


23 


ca sä-si pláteascá odaia, 2000 lei si apoi, 
ca să nu aibă prea mult de lucru, "mat dá 
un ajutor de secretar plătit cu 3600 lei; 
deci din 22.000 lei 11.600 se cheltuesc 
pentru secretariat. lată ce se face cu acești 
bani strânşi din sărăcia altora, căci bogății 
dau foarte puţin. Nu vedeți că este un jaf 
care până una-alta se face înainte de-a a- 
junge să prepare... lipsa de „panică“ xii- 
toare. Nu ştiu ce-o fi adevărat din aceste 
acuzatiuni; eu le dau ca simplu fapt; cu 
dânşii la masă nu mam adunat si nu-i 
cunosc personal. Domniile-lor să se judece 
între dânşii. 

Pe când se petreceau lucrurile povestite, 
erau la guvern conservatorii. Prin urmare 
miniştrii conservatori au dictat măsurile 
luate în favoarea Ovreilor și arătate în ra- 
portul Uniunei lor. Dar mai este și alt 
partid, pe care îl socotesc mai periculos 
pentru dânşii: probă cá am auzit — n'am 
citit — că o gazetă de astăzi, cu desăvâr- 
şire a lor, spune că şi adunarea noastră 
de acum tot liberalii ar fi pus-o la cale. 
Vă puteţi închipui ce liberal sunt eu care, 
nefiind înscris în nici un partid, nam luat 
nicio parte nici la acţiunile partidului liberal. 
Este o calomnie, să se creadă că pe Liga 
noastră o mişcă cineva din partide. O 
mişcă numai convingerea ei. (Aplauze pre- 
lungite). 

Dacă mă vedeţi pe mine aici si cald, 
mă vedeţi pentrucă sunt la sfârşitul unei 


24 


cărți întregi despre Ovrei si faptele lor, nu 
numai în România, ci pe or teritoriul unde 
se întâlnesc cu Românii. In această carte 
veți găsi motivele adevărate, pentru care 
vorbesc aici. 

Ei bine, Ovreii se adresează şi către d-l 
Ionel I. C. Brătianu, se adresează către fiul 
acelui I. Brătianu pe care nimeni nu l-a 
calomniat mai mult ca Ovreii, care era un 
fel de ciumă pentru dânşii, al acelui |. Bră- 
tianu pe care ministrul de externe al Austro- 
Ungariei, contele Beust, îl căuta cu zor, ca 
să vadă pe omul care a avut îndrăzneala 
să combată pe Ovrei, către fiul acestuia se 
adresează și îi spun: Noi aducem tarei e- 
nergie ! Nu există concurență între Români 
şi Ovrei, nu e-xi-stá con-cu-ren-tá ! (Mare 
ilaritate). Dar nu vezi D-ta, Domnule Brá- 
tianu, cá in curánd Ovreii vor fi majorizati 
in industrie si comert de Románi. Cá o sá 
fim minoritate ? Dar ar fi o nebunie sá crezi 
cá avem vreun gánd de dusmánie pentru 
tará. Ce vá cerem noi? Ca organizarea a- 
ceasta a noasträ sá o recunoasteti ca „mis- 
care folositoare" tärei si vá asigurám — si 
noi ştim — chestiunea noastră e curat in- 
ternä. 

Voce. Mai sireti ca Ovreii polonezi ! 

D. G. Bogdan-Duica. Nu, aceasta nu este 
siretenie, e naivitate. Sá creadá cá d. Ionel 
I. C. Brătianu nu îi cunoaște din tradiţia 
mogtenitä delà tatăl său, începând apoi ca 
om "politic, ca şef de guvern şi şef de par- 


25 


tid! E o simplá naivitate. V'am citat-o pen- 
tru ca sá pot aduce urmátoarea observatiune : 
Nu sunt Ovreii oameni cari vád real; real 
vád numai unde luceste auriu si argintiu. 
(Aplauze prelungite). 'Cànd este vorba sá 
vadă pe oamenii de lângă dânşii, cu cari 
vor lucra şi de cari se vor izbi, atunci nu 
văd. Dacă ar vedea bine, ar căuta să vadă 
la lumina soarelui ; ar face din fiecare du- 
rere a lor, cum face orice popor, un vaiet 
public, cuviincios şi motivat, ar cere o îm- 
păciuire sau o Clement să zicem uneori, o 
toleranţă alteori, o înfrățire si altele de- 
acestea. Dar ei nu vreau aceasta; nu inte- 
leg să ne câştige, să-şi caute prieteni între 
noi; ei vreau altceva. Si vom vedea în- 
dată ce! 

Nu v'am citit din raportul Uniunei lor, 
din circulările lor, din memoriile lor către 
miniștri, nici un nume. Vi le citesc acum şi 
anunţ că de pe o coloană a hârtiei ce o ţin 
în mâini — citesc pe cei ce fac parte din 
Uniune, iar de pe a doua coloană, văd că 
aceiași oameni fac parte din lojile lor se- 
crete. S1 deaceea acum trebuie să vá spun 
numele’ lor. 

întâi este doctorul Adolf Stern, acela 
care a fost la D-l Nenitescu. Ei bine, acest 
domn este in acelas timp si „marele pre- 
sedinte^ al ilustrului sanheärin, care este 
conducätorul marei loji din Bucuresti. Intre 
cei cari au mers cu petitiuni la 'Camerá 
este și d. Ion Hussar — il cunosc si mi-a 


26 


fost intro vreme prieten, un foarte bun 
băiat pe vremea aceea — acum il văd pe 
d. Hussar membru in loja Lumina No. 534 ; 
altul e d. Ion Negreanu, membru in |. Lu- 
mina No. 534; al patrulea este d. |. Ste- 
ran, membru in loja Noua Fraternitate, |, 
380 si totdeodatä si mare secretar al ilu- 
strului sanhedrin. "Prin urmare, Domnilor, 
în realitate, miniştrii nostri au stat de vorbă 
cu reprezentații lójelor masonice, nicidecum 
cu Uniunea! D-l S. Labin, pe care l-am 
citat, este membru în loja Lumina No. 534. 
Când a fost vorba de pașapoarte, Uniunea 
intervenia de pildă pentru un doctor S. Feld- 
man dela Galati: Si acesta e membru in 
loja Bnei, III, (Qo. 382. Circulara relativă la 
pasapoarte este iscálitá de dr. Stern, S. La- 
bin si 1. Negreanu, membri ai lojei secrete. 
Cánd a fost vorba de militie, au ales un 
reprezentant mai bine cunoscut in Bucu- 
resti si au trimes pe dr. Erdreich: acesta 
este mare mentor in sanhedrin, iar ca mem- 
bri au mai mers: Stern, despre care acum 
ştiţi cá e preşedinte al sanhedrinului si |. 
Sterian, care este secretarul aceluias san- 
hedin. Prin urmare acei cari sau dus la 
ministrul de răsboi să ceară favoruri pen- 
tru pământenii ovrei erau fofi trei membri 
ai sanhedrinului ! Altădată au avut nevoie 
încă de unul si au luat atunci pe dr. Bau- 
berger, care este membru in Noua Frater- 
nitate, I, No. 390. 

Din comitetul Uniunei, publicat la pagina 


27 


75 a „Raportului“ pe anul 1912, comitet 
compus din 13 membri, cel puţin ll suni 
membri ai lojelor I. O. B. B: ai marei loji, 
ai Luminei si Nouei Fraternitáti, toate trei 
in Bucuresti. Pe längä cei insemnati mai 
sus: dr. Stern, dr. Bauberger, dr. Erdreich, 
I. Hussar, I. Negreanu. I. Sterian si S. La- 
bin, mai sunt: dr. M. Beck (din ill. sanhe- 
drin). dr. Paul Marcovici (Lumina), Leo 
Geller (ill. sanhedrin). Nam gásit — sau 
mi-au scápat din vedere — Max Gaster si 
Adolf Solomon. 

Din comitetele locale publicate in acelas 

raport se gásesc in lojile semite si alti 
mult. Citez cát trebueste ca sá se facá do- 
vadá cá Uniunea este numai coaja sámbu- 
relui— ordinului B'nei B'rith. 
""In Bucureşti, din loja mare, Lumina si 
Noua Fraternitate, mai sunt: B.Braunstein, 
Jacques A. Cretescu, Isidor E. Lebowitz, dr. 
C. Nadel, dr. |. W. Steiner, Leon Arono- 
vici, Horia Carp. 

In lași (loja Samoil XIV, 583); Moritz 
Wachtel si M. Con.-Dräcsineanu, dr. A. Steu- 
ermann, losef Rosenthal, Oscar Finkelstein, 
H. Schor. 

In Galaţi (oja Bnei, II, 382): N. Scha- 
pira, Theodor Flachs, Nathan Zinkes, Behr- 
mann Sigm. 

In Buzău (|. Viitorul, 387): S. H. Ro- 
sentzweig, Leon Rosenberg, S. L. Urseanu, 
Leon Goldstein, D. Davidovitz, Solomon 
Marcovici. 


28 


In Focsani (l. Instructiunea, IX, 390) : So- 
lomon Honig, |. H. Rosenberg, Willy Min- 
tzer, M. P. Silberman, Noel Brig. 

In Bárlad (1. Crémieux, X, 391): Lazár 
Zisu, los. Baras, M. Bercovici, Henry Grün- 
berg. 

In Roman (l. Progresul, 393): lancu A- 
vram, M. Candel f 

Etc. 

Toti acestia sunt in Uniune, unde au in- 
trat din B'nei Brith, care este mai veche 
decát Uniunea. Identitatea lor este, cred de- 
stul de bine dovedită ?). 


*) Cu numele ovreesti poti gresi uneori. Dar eu 
am comparat listele cát am putut mai atent. 

2 Din cauza timpului, la întrunire, pasagiul din- 
tre cele două | ] nu a fost pronunțat, desi eră 
clasat in note ! 

Gazeta „infrätirea“ a publicat de curând un apel: 
să se întemeieze „secţii“ în tară, secții de-ale Uni- 
unei. Dar ele sunt si I. O. B. B.l Cele subliniate nu 
existau in 1911 si 1912, poate nici in 1913 si tre- 
buiuu sá se intemeieze in cursul acestui an: Adjud, 
Bacáu, Bácesti, Bárlad, Bivolari, Beresti, Botosani, 
Bozieni, Bräila, Bucecea, Bucuresti, Buhusi, Burdu- 
jeni, Buzáu, Calafat Cälärasi, Cämpina, Caracal, 
Codăești, Constanţa, Corabia, Craiova, Ddmienesti, 
Darabani, Dorna, Dorohoi, Drăgăşani, Fălticeni, Foc- 
sani, Frumusica, Găeşti, Galaţi, Giurgiu, Gloduri, 
Hangu, Hârlău, Herta, Huşi, laşi, Iveşti, Lespezi, Mi- 
hăileni, Moineşti, Negreşti, Odobeşti, Olteniţa, Pan- 
ciu, Paşcani, P.-Neamt, Piteşti, Ploesti, Podul- Tloaei, 
Podul-Turcului, Puesti, Rădăuţi, Raducäneni, R.-Sá- 
rat, R.-Välcea, Roman, Săveni, Slatina, Stăniseşti, 
Sulina, Suliţa, Ştefăneşti, Tecuciu, Türgoviste, Tär- 
gul-Frumos, Tg.-Neamt, 7g.-Ocna, Tulcea, 7.-Mă- 
gurele, T.-Severin, Tigdnasi, Vaslui. 


29 


Prin urmare, Domnilor, la actiunile fun- 
damentale ale Uniunei — cáci e lucru fun- 
damental sá stai de vorbá cu un ministru 
si ca acel ministru sá-ti facá pe voie — la 
aceste actiuni vedem luänd parte membrii 
lojelor semite secrete din Bucuresti si din 
tará. Atäta ca Introducere la discutiunea mai 
umánuntitá asupra activitätei acestor loji. 

îndată ce Uniunea a încrezut acţiunile 
ei politice şefilor ordinului secret, pentru 
noi Românii ea a abzis delă orice consi- 
derarne, pentru noi toată Uniunea aceasta, 
nefiind decât o mașinărie miscatá de ilus- 
trul sanhedrin, nu e decât o 'şurubărie pe 
care o refuzăm şi cu indignare si cu 
patriotism. (Apiause prelungite), 

De unde am aflat eu întâia oară despre 
aceste ciocănituri pe subt pământ la exis- 
tenta art. 7 din constitutiune ? Dintr'o cár- 
ticicá a Academiei. Care vreţi să o cititi— 
eu vá dau tuturor intelectualilor sfatul' să 
luaţi pe rând această lucrare ; este un sin- 
gur exemplar, l-am putut aduce aici cu 
mine, gratie faptului că sunt membru co- 
respondent al Academiei. Se află la „Pe- 
riodice, I, 1123“, este o colectiune aproape 
completä a raporturilor acestui ordin se- 
cret, care lucreazä in Romänia. 

La inceput acest ordin era mai modest 
si poate mai patriotic. Atunci aveau ca ill. 
sofer pe Vermont cunoscutul Vermont, as- 
tronom, traducätor de romane nemtesti in 
romäneste si om amabil. Acest Vermont 


30 


socotea cá trebue sä convingá pe D-I<D. 
A. Sturdza cá Ovren sunt foarte bine 
dispusi sá intre total in natia románeascá 
si îi trimitea memoriile societății secrete 
să vază si să se convingă cá sunt patrioți 
în ea. D-l D. A. Sturdza, care nu aruncă 
nici un petic de hârtie scris cu ceva im- 
portant, a lipit serisoarea d-lui Vermont 
către volum si aşa l-am găsit eu. lată scri- 
soarea lui Vermont : 


Bucureşti, 12/25 Martie, 1903. 


Stimate Domnule Sturdza, 


Scormonind astăzi printfun dulap cu 
broșuri din biblioteca mea am dat peste o 
legătură cu câteva exemplare dintrun Bu- 
letin al societăţii secrete israelite „„Zionul“ 
din 1880. 

Buletinul conţine un raport asupra acti- 
vității acestei societăţi în timpul răsbelului 
si o dare de seamă asupra şedinţelor adu- 
nării sale constituante. 

Privirea ce conținutul acestui Buletin per- 
mite a se arunca asupra stărei de lucruri 
de atunci a Israelitilor din România este 
cu atât mai interesantă cu cât avem a face, 
cu un document oficial si în acelaș timp 
intim, destinat a se împărți exclusiv între 
membrii societăţii. Sinceritatea lui este deci 
absolută. 

Crezând că poate, din aceste puncte de 


31 


vedere, nu var displace să aveți în biblio- 
teca d-v. un exemplar din această broşură 
inedită, îmi permit a vi-l trimite'pe lângă 
aceasta, împreună şi cu un al doilea exem- 
plar pentru biblioteca Academiei Române. 

Dacă cumva cetirea pe ici pe colea a 
conținutului broşurei v'ar sugera vreo idee 
cum să puneti capăt acestui Ahasvérus al 
României, care se chiamă chestia israelită, 
aş binecuvânta momentul în care am dat 
peste această broşură uitată. 


Primifi etc. 
B. V. Vermont 


Asa dar d. Vermont spunea D-lui Sturdza: 
Iti trimit acestea, nu ca sá te bucuri—D-l 
Sturdza cu sigurantá nu s'a bucurat prea 
mult de coprinsul volumului—ci ca să vezi 
cá poate tot se miscä ceva in inima D-tale 
si te îndeamnă să pui capăt — chestiunei 
Israelite. Aceasta nu este scop politic ? 

Dacă, prin urmare, loja servește scopuri 
politice nationalo-ovreesti, naționaliști de 
la început până la sfârşit, avem drept, din 
punctul nostru de vedere, să-i întrebăm ` 
Ce vreau si unde vor să ajungă cu noi 
sau peste noi? 

Un membru al acestei loji este d. |. B. 
Brocmer, om inteligent între Ovrei. Dom- 
nul I. B. Brociner a fost in audientá la ra- 
binul din Buhusi. (Mare ilaritate-). Rabinul 
din Buhusi, care din punct de vedere po- 


32 


litic este un om foarte cuminte si foarte 
periculos pentru natiunea noasträ... 

Voci. Jos cu el! 

D. O. Bogdan-Duică. Rabinul din Bu- 
husi i-a spus: Domnule Brociner, cu d-ta, 
care esti în lojă, nu prea vreau să stau de 
vorbă. Sunteţi periculoși, d-voastră vreţi să 
luminati națiunea, să o abateti de la’tra- 
ditiuneä ei religioasă. Rabinul din Buhuși 
vrea să stea îu ţară până la venirea lui 
Messia. D. |. B. Brociner l-a liniștit cá L 
O. B. B. nu-i asa de negru cum îi pare! 

Cum am procedat cu Uniunea, să pro- 
cedám acum si cu B'nei B'rith sau 1. O. B. B. 

Si acestia sunt, Domnilor, agitatori. Dacá 
ar fi de mult in tará, cum sunt de pildä in 
Transilvania Romänii cu mult inaintea Un- 
gurilor acolo, am zice: In fond au drep- 
tate, căci ei sunt bästinasii, iar noi vene- 
ticii ; dar slavă Domnului, sunt atât de 
proaspeţi aici încât avem tot dreptul să .le 
cerem modestie şi — socoteală. Prin urmare, 
deși ştiu cá mă aflu în fata a 700 — 
800 Ovrei membri ai acestei loji secrete, 
repet si aici cuvântul: Sunt agitatori ! 

întâi ei înşişi constată că mișcarea lor 
nu este sprijinită de massele cari trebuesc 
să-i păzească de — panică ! Intradevár se 
spune: f Lojile se întrunesc rar si nere- 


* L O. B. B. Buletinul Marei Loji „Zion“ No. 
IX. (România). Pe trimestul Ianuarie — Martie 1911. 
Bucureşti (Tip. Horia Carp şi Marinescu), 1911, p. 4. 


33 


gulat; membrii le frecventează in puţin 
numár — „Evreii din Románia nu cunosc 
incä coheziunea sufleteascá si lipsa aceasta 
inräureste in rău asupra lor.“ „Cuvântul 
organizatiune le e încă străin. Abia acuma 
încep să facă primii paşi în această direc- 
fiune. * 

Acestea sunt vorbe spuse la 1911, prin 
Aprilie. La 1911, Ianuarie, Februarie şi Martie 
începea alcătuirea Uniunei pämäntenilor. 
Prin urmare, când loja a venit şi a spus: 
„abia acum începe să se facă primii paşi 
spre organizare“, cu siguranță s'a gândit la 
Uniunea pe care fot ea o organiza impre- 
jurul sáu. Raportul lojei mai zicea confir- 
mänd : „Fratii din lojă constituesc oarecum 
elita Evreimei din tarä si ei au chemarea 
de a fi îndrumătorii coreligionarilor lor“. 
lar ceva mai târziu spuneä: f Bägati de 
seamá; e nevoie de ,sacrificii in alte di- 
rectiuni decăt cele obișnuite până acuma.“ 

Oamenii aceştia, deprinsi cu forme sim- 
bolice, oculte, sunt greu ele priceput, dar 
când ne aducem aminte de „revolutiunea“, 
pe care o flutură la orizont, cuvintele aces- 
tea merită să fie subliniate ; le trebuesc sa- 
crificii în alte directiuni decât cele obis- 
nuite „până acum“. Intreb pur si simplu: 
La ce directiuni încă necunoscute se gân- 
desc domniile-lor acum ? 


>» Pag. 23. 


34 


Mai departe : B'nai B’rith este un „focar 
de ínalt Judaism", zice raportul citat. O 
Filozofii lor din Europa apuseaná, vor fi, dat- 
ei nu ne-au dat încă nici unul. Este un 
Cohen, un Lazarus (mort), profesorul D-lui 
Titu Maiorescu, aceştia da, dar dumnealor? 
Căci, de altă parte, ce se constată? lată ce: 
Loja Samuil, XIV, 583 (laşi), serbänd în lo- 
calul ei pe dr. Carol Lippe, cu prilejul îm- 
plinirei a 80 ani, a dat probe că serbează 
judaisniul in forma lui cea mai înaltă? Să 
vă spun un singur cuvânt despre acest 
Carol Lippe, din punct de vedere religios : 
El a publicat la lași, ia 1889, o carte inti- 
tulată „Das Evangelium Mathäi“, care nu 
este evanghelia lui Matei, ci un pretext ca 
în comentarii să se înjosească, cum nici 
odată, de când există Tara Românească, nu 
s'a înjosit Hsus Christos. Apoi loja știa pe 
cine serbează, ştia cine fusese Caro! Lippe 
şi ce scrisese el; loja ştia că este unul dintre 
cei mai mari detractori ai vieţii lui lisus 
Christos. Prin urmare contest acestor loji cá 
ar fi serbat judaismul în forma lui cea mai 
înaltă, pentrucă înalt nu poate însemnă 
fals, brutal, murdar. 

Vreti şi o glumă? Intro şedinţă a lor 
au discutat, dacă din loji pot face parte 
membrii ai căror copii nu sunt... circummuti- 
lati! Până și la acest iudaism merg; s'au gân- 
dit, că, dacă cumva un Ovreiu are un copil 


*) Pag. 3. 


35 


pe care nu l-a circummaltratat, pe acel 
Ovreiu să nu-l primească in loji. Propuná- 
tori au avut insä chibzueala sá retragá 
propunerea si aşa domnii d-ri BecksiNie- 
mirower n'au avut prilej sá intre in functiune 
(Mare ilaritate). 

incá ceva relativ la judaism. In princi- 
piile constitutive ale acestui ordin, care delà 
1877 pänäla 1889 a purtat numele de „în- 
frátirea Zionului“, se spunea: „Noi vom 
păstră caracterul moral si material al po- 
porului“ ; vom luptă pentru „perpetuarea 
legilor eterne" ale judaismului. Dar la 1894 
constitutiunea ordinului se revizueste si 
acum se zice cá scopul este ’) „a ridicä 
si apára caracterul intelectual si moral al 
rasei noastre“. 

Domnilor, cánd este vorba de caracterul 
national, ei spun numai atát: Ei hotáresc 
cá in lojä se va vorbi romäneste, dar cá 
se admite si orice altá limbá. Cänd a fost 
vorba de revizuirea constitutiei apáru drept 
caracteristică noţiunea de rasă. De atunci 
încoace ei manifestă conștiința limpede cá 
sunt o rasă străină, care luptă, ca să se 
aşeze, stat în stat, peste o altă rasă care 
este a noastră. Prin urmare acest nou Zion 
este reprezentantul luptelor de rasă contra 
noastră, cari am fost atât de neghiobi si 


9 După |. O. B. B. Mara Lojă „Zion No. 9. Ro- 
mânia: Constitufiunea şi legile. Bucureşti (1897) p. 3. 


36 


atát de neprevázátori, ca sá-i primim cum 
i-am primit în cursul unui veac... 

Voci. Afară să-i dăm! 

D. G. Bogdan-Duică. Domnilor, văzând 
că trebue să scurtez, voiu începe a mă 
grăbi. Delă 1874, când s'a constituit această 
Infrátire şi până la 1889, au lucrat ce au pu- 
tut. La 1889 au intrat în relatiuui cu strá- 
inătatea, s'au supus ordinului similar cu care 
avusese până la 1889 intime legături, ordinul 
din N. York „B’nei B'rith şi şi-a refăcut sta- 
tutele. Anume pentru acesta a venit în ţară 
un oarecare lulius Fenchel, reprezentant 
al lojei surori din Germania, şi a descins 
la Bucureşti ; şi iute s'a constituit loja supt 
presedentia O-lui dr. Albert Blumenfeld 
cu dr. A. Erdreich, I. D. Ball, I. Iacobsohn. 
Apoi Fenchel a plecat la Bráila, unde a fá- 
cut o lojä si tot astfel la Galati, Ploesti, 
Craiova, T.-Severin. Apoi se constitui ma- 
rea loje din București. Loja alege pre- 
sedinte pe dr. A. Stern, de vice-presedinti 
pe d-nii dr. M. Beck, dr. Alb. Blumenfeld, 
secretar general pe losif Stern, trésorier pe 
David Gabriel. Atunci s'a trimis un raport 
in America, arätändu-se cä dr. Adolf Stern 
care amenintä atum cu revolutiunea (!) — 
reprezintä sfänta lor cauzä, „care este insá 
si-ngurä in mänele fratelui Adolf Stern“, A- 
dolf Stern, pentru care sunt „sigur cä un 
mare rol este destinat". „Marele rol" al lui 
Stern — intreb— : care va fi? 

Va sá zicá, domnilor, Fenchel hotára cá 


37 


un mare rol este destinat doctorului Adolf 
Stern ! 

Cum lucreazá loja lui? Lucreazá pentru 
rasá, pentru toti, din toate pártile si totdeauna 
in legáturá cu toti : deoarece ordinele pleacá 
delà N.-York spre Paris, Londra, Berlin, 
Viena, Budapesta, Cernăuţi, București gi 
până la Beyruth, Sofia, Belgrad, Constanti- 
nopole, Salonic, Adrianopol, Alexandria 
Pretutindeni ei întâlnesc numai frați gata 
a-i servi. Care din D-voastră, Români, ar 
putea spune că, dacă trece granița în Bu- 
covina, în Ardeal va întâlni numaidecât un 
sprijin care vine din toate părțile ? La ei 
da, la ei e drum bun şi lin pretutindeni, 
sprijin pretutindeni, sprijin periculos pen- 
tru noi. 

Domnilor, după politică iui Ion Brătianu, 
care e unica politică pe caie națiunea noas- 
tră o poate aproba în chestiunea evreească, 
unica, alta nu există... 

Voci. Dar la clubul Bădărău ! (Tlaritate). 

D. G. Bogdan Duică. Pe când se făcea po- 
liticaaceea s'a găsit la Paris un scriitor, secre- 
tarul Alianţei Israelite Universale, Isidor Loeb, 
care a scris un volum, în care am fost des- 
crişi mai rău decât în orice se scrisese până 
atunci cu dușmănie împotriva noastră. Si 
când a murit acel Isidor Loeb, domnul 
Stern, cetăţean român, sa apucat să srie 
pe frantuzeste către Alianţă ` „Cu voi, d-lor 


*) La Constantinopol va fi sediul districtului XI 


38 


întreg Israelul plânge pe acest mormânt. 
Israeliti români, în particular, datoresc lui 
Isidor Loeb tributul recunostintei lor, pen- 
trucă de multe ori a slujit cauza lor cu 
marea lui competintá, cu cuvântul si cu 
condeiull) Iscälit Le grand President Stern! 
(Tlaritate). 

Aceasta este rasa, pentru care se dä 
lupta ! 

Intre anii 1893—1895— rapoartele lor se 
fac cam la 2 ani — loja a fost foarte agi- 
tatá de legea asupra instructiunei primare 
si profesionale, la care d. Virgil Arion co- 
laborase in calitate de secretar la mini- 
ster. Stiai, Domnule Arion, cá te combat in 
loje? (Ilaritate; apiause). Legea aceasta i-a 
ridicat pe toti şi intro şedinţă a lojei dr. 
Stern demonstră până la evidență „trebuinta 
neapărată ce este ca noi— adecá ei /—sá 
nu lăsăm, ca aceste legi să devie executabile, 
fárá a ndica cel putin un protest energic 
contra nedreptätei strigätoare, ce ni se face 
nouă şi copiilor noştri“. Dr. M. Beck sare 
atunci, ceva mai voinicos (Ilaritate) : Să 
protesteze... „toate societățile israelite din 
Capitală“ ; şi comunitatea templului choral 
rit occidental. larăş dr. M. Beck cere ca 
templul sá se puná'in contra vointei sta- 
tului român exprimată prin parlamentul tä- 
rei şi iscălitura regală. Cine se însărcinează 


") Memoriile seriei Il, No. 3 (Aprilie-Dec., 1891 — 
1893), p. 15. 


39 


să formuleze petiția? laräs dr. Stern și o 
iscálesc toti coreligionarii spre a fi datä 
Camerei si Senatului. Se mai hotäreste 
atunci sá se ceará bani pentru scolile lor 
propri. De unde? Din sträinätate: delà 
fundatiunea baronului Hirsch, dela Alianta 
din Viena; ei cer să se facă şi o loterie 
pentru această şcoală. Primul procuror din 
Bucureşti, care cu siguranță nu eră membru 
în loja aceasta, aprobă loteria ; dar se gă- 
seşte atunci un primar al Capitalei, un 
Român de rasă, d-l Nicu Filipescu (Apiause, 
ovatiuni) si rade loteria. (Mare ilaritate, 
apiause). 

Voci. Nu primeşte sunători şi daia | (Ila- 
ritate). 

D. G. Bogdan-Duică. Se lucrează însă 
mai departe în această chestiune. Se tri- 
mite un chestionar în ţară, ca să se con- 
state câți copii sunt, cáti'bani ar trebui. Cam 
în acelaş timp se vorbeşte din nou de zia- 
rul politic, pentru ca citind să nu mai simtă 
„rosata indignärii.“ In vreme ce aceastá 
miscare se face in tará marele presedinte 
delà N.-York spunea: ,Mari sperante hrá- 
nim in succesul activitätii manifestate de 
A noastre in Románia, Palestina, Egipt si 
Galiția“. !) 

încă un moment as voi să vi-l caracte- 
rizez pe scurt : 

In timpul aceasta loja cea mare serba 


*) Pag. 40 din raportul No. 3 din seria Il. 


40 


aniversarea de 40 ani a ordinului. Avea tot 
dreptul sá o serbeze, pentrucá in 50 ani 
de cánd existá ordinul acesta a putut sá 
cheltueascá pentru scopuri israelite 125 mi- 
lioane de franci! S'a fácut dar slujbá si 
aici, in Bucureşti, unde dr. M. Beck sa 
rugat lui Jehova să pogoare harul peste 
celelalte 125 milioane care vor urma ; şi cu 
aceeas ocaziune dr. M. Beck a făcut și 
foarte’ importante declaratiuni politice in 
lojă. Prin urmare se urmăreşte un scop 
politic prin loje : Intre altele vorbindu-se 
despre tratatul delă Berlin, unde au fost şi 
oameni cuminţi, cum a fost Bismark, dar 
unde au fost’ şi imbecili, sa spus că la 
Berlin chiar si Rusia a fost silită să adere 
la dorința și voința unanimă a Puterilor 
mari și a proclama recunoaşterea drepturilor 
noastre inalienabile la viaţa de oameni li- 
beri în toate statele Peninsulei balcanice“. 
Vorbia dr. A. Stern care adăuga spre sfâr- 
Sit că „vom consacra tot timpul si toate si- 
lintele si opintirile noastre, spre a luptă în 
interesul drepturilor noastre şi în contra 
loviturilor ce ni se dau şi ni se mai pre- 
galei din toate părțile“. Caracteristic şi 
clar ! 

Mergem mai departe: Tot in anul 1895, 
prin Aprilie, loja constată cu multă satis- 
facțiune sufletească că situatiunea Ovreilor 
din România a fost discutată — unde ? — 
în Cincinati, în Ohio, în America ! 

Am citit și raportul pe anul 1897. Din 


nou se revine, ca-si-áfr-Uniunea de astázi, 
la ziarul politic care le trebue ; din nou se 
cer bani pentru scoalá si anume de la cu- 
noscuta Asociatiune anglo-ovreeascá, delà 
l. C. A, despre care sa vorbit si in Romä- 
nia, delà fundatiunea baronului Hirsch. Aici 
apare pentru intáia oará si interventiunea 
sanhedrinului in miscarea lor cea mai de 
rasă : Sanhedrinul recomandă sprijinirea sio- 
nismului, câştigarea unei țări, oriunde-o fi, 
numai ţară să aibă şi dânșii. 

Acum să vedem și marele lor plan, pla- 
nul economic: Aici rapoartele lojei devin 
foarte interesante. Intre volumasele delaA- 
cademie se găsesc din nenorocire si , Lu- 
crările si corespondența sanhedrinului, ra- 
poartele lojelor, lista membrilor“ pe anul 
1905. (No. 11 din Seria II, tipărit la Buka- 
rester Tagblatt). De astădată loja se ocupă 
cu ceeace în mâna Israelitilor este mai pe- 
riculos, cu comerțul si industria. La 1904, 
în 19 si 20 Ianuarie, loja aceasta, condusă 
din America, hotărî să înființeze o bancă 
mare de comerț si industrie în România. 
Pentru banca aceasta, deoarece dânşii nau 
putut să găsească în ţară banii necesari, 
ar fi venit capitalul cel mare din străină- 
tate, ca să săvârşească opera ei. 

Am să arăt pe scurt ce era să facă a- 
ceastă „Handels-und Industrie-Bank“. 

lată ce trebuia să facă ` „întrun caz dat“ 
— la simbolicii aceştia trebuie să tälmä- 
cesti și întunericul intenționat — eu inte- 


42 


leg aşa: când va fi posibil: c.ând vom fi 
de pildă cetățeni, cu drepturi politice si ci- 
vile depline; deci, în cazul dat, , gegebenen 
Falls“ banca aceasta mare ar putea să facă 
si agricultură cum a făcut în Bucovina si 
Polonia, în Ungaria si Galiția, tot în pro- 
prietatea mare, — căci Ovreiul nu vrea să 
intre în cea mică, să muncească el, ci în 
proprietatea mare, pe care să se plimbe că- 
lare sau în birje pe când táranii vor lucra 
să-i dea lui belsugul. 

- O voce. Moki Fischer !! 

D. G. Bogdan-Duică. Afară de aceasta 
le mal trebuesc minele: petrolul, cărbunii, 
arama, apele minerale. La apele minerale 
le-au luat liberalii înainte, este adevărat, 
(llaritate, apiause) cu Cálimánestii, Govora, 
Slănicul-Moldovei. 

O voce. Nau făcut bine ? 

D. G. Bogdan-Duica. Ba au fácut foarte 
bine, cáci altfel erau sá vie dänsii sá le ia! 
Nu se multumiau însă cu atât; le trebuiau 
furniturile. Ati vázut, dintr'un text al Uniu- 
nei, care sfârşeşte cá „foarte multi Evrei 
pämänteni au furnituri de stat“. Acum se 
zice : Cu banca noastră vom lua lucrări si 
furnituri delă stat ; şi obţinând aceste fur- 
nituri vom pune să lucreze şi să câştige 
Ovrei, nu pământeni. (Und Juden hierbei 
beschăftigen!). Mai departe : După ce vom 
avea această bancă mare de comerţ și de 
industrie, cu care să ne introducem în agri- 
cultură, în mine, în lucrări, în furnituri, vom 


43 


mai face si altceva: vom da la cap mese- 
riasului mic román printro concurentá bine 
sprijinită prin credit, prin cooperative pen- 
tru micii industriasi, mijlocitori în vânzări 
de cereale,... 

Voci. Numai ei sunt acolo |! 

D-l G. Bogdan-Duica..... pentru micii ne- 
gustori. Mai departe ! Cänd Ovreii nostri se 
vor deda ia agriculturá, le vom lua cu a- 
ceiasi bani ferme-model, pentru ca să ifii- 
tiám pe Ovrei in agricultura sistematicá. 

Nu le ajung comertul si industria cari sunt 
ale lor si in cari joacă rolul pe care-l știți ; 
le trebuie si agricultura ; vreau să intre la 
țară; şi vă pun întrebarea: atunci, dacă 
vor intra odată cu înlăturarea art. 7, cum 
au să intre? Ca oameni civilizati sau vor 
intra, după felul rasei lor, ca cuceritori, 
(Puternice aplauze), ca nemilosi si niciodată 
sătuli ? 

Raportul descrie apoi cum ar lua din in- 
dustrii mai ales industria mică extractivă. 
Vedeți îndată legătura care caută să o sta- 
bilească cu agricultura noastră. Le trebuie 
rapita, cânepa, porumbul, şi o spun ; le tre- 
buie şi industria lemnului, adică pădurile. 

Voci. Le-au iuat | Goetz e toată jido- 
vească | 

DJ G. Bogdan-Duică. Le trebuesc apoi 
nişte ateliere mari, ca să scape pe Ovrei de 
urmările legei meseriilor. 

Şi capitalul? Voiau să înceapă deadrep- 
tul cu un milion de franci. Când este de admi- 


44 


nistrat un capital de un milion, stráinii cari 
dau capital, au dreptate să ceară să aibă 
reprezentanţi în banca din ţara românească. 

Primul sfat ţinut pe pământ străin asu- 
pra acestei .bănci, a fost cel delà 30 Oc- 
tombrie 1904, ţinut la Berlin. Ovreii nostri 
au fost reprezentati la Berlin, in sfatul pen- 
tru crearea báncii, de dr. M. Beck, dr. A 
Stern si, ca sá mai fie si alt centru comer- 
cial dé dr. Ed. Silberstéin dela Galati. Era 
sá fie si la Galati o bancä de felul acesta, 
dar dr. Silberstein a renunţat la ea indatà 
ce a väzut cá ilustrul sanhédrin vrea sä in- 
temeieze el o bancá ! 

Nu má mirá, Domnilor, cá Adevárul de 
astázi, dupá cum imi spune un fost elev al 
meu, ne atacá. Stia bine Adevárul despre 
ce aveam sá vorbescaci astázi; cu intentie 
lásasem sá se strecoare in scrisoarea cätre 
dr. A. Stern, cá voi vorbi despre 1. O. B. B.; 
deci nu má mirá, pentrucá la intrunirea de 
constituire a báncei acesteia a mai vorbit, 
la Berlin, si d-l B. Bránisteanu. E un om 
si inteligent si cu multá carte ; si la Berlin 
a vorbit, desigur, foarte bine. 

— Dar ce ne facem la suprafatá ? Tara 
aceasta o sä intrebe de unde vine banca 
aceasta ? Se dete dar urmátoarea solutiune: 
,üusserlich" o să fie condusă așa, ca să 
pară că e independentă, numai pe dinăun- 
tru o so conducem noi“. Se spune exact 
asa, la pag. 28 din această corespondenţă. 
Iar venitul? Ce facem cu venitul? „O parte 


45 


importantá (ein namhafier Teil) se va da 
pentru scopuri ovreiesti de binefaceri“; sco- 
puri de binefaceri ovreiesti, nu de alt soi. 

Fireste cá aga se luptä’foarte bine pentru 
rasä | 

Nu stiu cärui fapt datoiim norocul cä 
banca aceasta nu sa înființat, sau poate 
că existi... 

Voci: Există | 

D-l G. Bogdan-Duică: Poate că existä,,aiis- 
serlich“ şi eu n'am aflat. In tot cazul, până 
la 5 Iulie 1905 nu se întemeiase, fiindcă 
se spune în procesul-verbal al lojelor, cá 
fraţii din străinătate ezită, nu prea vreau să 
trimită în grabă milionul şi trebue să mai 
aștepte. 

Eu vam infätisat faptele. E bine să vá 
prezint acum şi atmosfera subt care dânşii 
susțin acest lucru. Veţi vedea că această 
bancă nu era să fie altceva decât cel mai 
puternic instrument pentru politica de rasă, 
pe care o preconizează. 

Intrun text adresat sträinätätii, sferelor 
de unde trebue să curgă mană, B'nai B'rit- 
histii nostri spun că trebue făcut ceva in 
„diesem "Lande", în această ţară. Nu zic 
„in unserem Vaterlande", ci „in diesem Lan- 
del" Atäta suntem noi pentru dänsii, cánd 
vorbesc între ei : o oarecare ţară | 

Fireşte, marele sanhredin trebue să în- 
stiinteze si tara despre isprävile sale; si 
atunci — ce’ face? De oarece sträinätatea 
le-a cerut, ca conditiune pentru a le da 


46 


bani multi, sá facá prin tará o anchetá, ho- 
täräsc sá vadá cát ar iesi din capitalurile lor 
din tarä. Marele sanhedrin se grábeste deci 
sá dea, tot in 1905, o circularä in care 
spune cá banca are ,sá serveascá ca punct 
de plecare al unei întregi organizaţii de 
luptă economică“. Fiind textul românesc — 
celelalte erau nemtesti — îl citez întreg. 
Este din adunarea generală a lojei, din 5 
si 6 Iunie 1905: 

„La ordinea ziiei se află discutiunea ra- 
portului comisiunei băncei. Acest raport 
sună astfel: „Comisiunea însărcinată să a- 
rate Marei Loji în linii generale procedura 
de urmat pentru a se ajunge la o mai re- 
pede realizare a proectului pentru infiinta- 
rea unei bănci, care va trebui să servească 
drept punct de plecare al unei întregi or- 
ganizafii de luptă economică, s'a întrunit 
Duminică 5 lunie seara, sub presidentia fr. 
Adler. 

In urma discutiunilor urmate sau stabilit 
următoarele preliminări : 

l. Pentru a asigura întrepri liderei o bază 
serioasă de succes la subscriitori, este de 
imediată nevoe ca să se cunoască exact nu- 
mele, capitalul, dárile de seamá de gestiune, 
bilanturile si clientela întreprinderilor de 
bancă, credit si economie evreesti sau ín 
majoritate evreesti, existente astăzi în ţară. 

Cunoaşterea exactă a acestor date va fi 
de un mare efect pentru convingerea celor 
sceptici, că în România există, ca și ori 


47 


unde in altá parte, putinta adunárei de fon- 
duri insemnate pentru intreprinderi ren- 
tabile. (Si apoi se plâng de sărăcie. 
Banca evreeascá trebue să fie înainte de 
orice o bună afacere comercială. Prin ur- 
mare ill. sanhedrin să fie invitat de a- 
dunarea generală, ca să se numească o de- 
legatie din sânul sáu, cu concursul even- 
tual al altor elemente competente din rân- 
durile ffr, care să aibă de obiect pregăti- 
rea materialului necesar în vederea reali- 
Zării imediate a băncei. 

2. Această comisiune, căreia i se va da 
tot prestigiul necesar, va aduna de pe la 
băncile existente, cu concursul tuturor ffr. 
din ţară și ai amicilor acestora, datele sta- 
tistice de care am vorbit mai sus. 

3. Raportul şi anteproectul definitiv, ela- 
borat de această comisiune vor fi prezentate 
ill. sanhedrin până la sfârşitul lunei Octom- 
vrie a. c. cel mai târziu, astfel ca până la 
finele anului curent banca să poată fi con- 
stituită. 

4. Banca nu se va afișa ca o institufiune 
a ordinului. 

5. Illustrai sanhedrin se va pune imediat 
în legătură cu un număr de personalități 
marcante din țară, ale căror nume vor fi 
considerate ca o garantie de succes pentru 
prompta realizare a institiniiinei. Personali- 
tätile se vor lua atát din Capitalá cát si din 
principalele centre comerciale ale tárei. Ele 
vor forma viitorul consiliu de administratie 


48 


al báncei si vor trebui sá subscrie neapá- 
rat si pe numele lor o parte din capitalul 
intreprinderei. 

6. Comisiunea pentru pregätirea lucräri- 
lor constitutive se va orienta dupä consta- 
tările ce va face in privinţa existenţei, nu- 
märului, importantei, rezultatelor, clientelei 
si mijloacelor de 'propagandä al instituti- 
unilor similare cu caracter antievreesc exis- 
tente azi in tarä. 

7. Cu concursul lojilorin localitätile unde 
acestea existä si cu al persoanelor de in- 
credere acolo unde nu existä loji se va 
face un releveu aproximativ de sumele ce 
sar putea subscrie in fiecare localitate, a- 
vându-se în vedere de a se asigura de mai 
înainte ín fiecare oras concursul Evreilor 
marcanti şi al căror nume pus în fruntea 
unei liste 'ar atrage şi ar îndemna la sub- 
scriptiuni mai importante pe consângenii 
din acea localitate. 

8. Pentru evitarea multelor formalitáti si 
a șicanelor posibile se va avea în vedere 
chestiunea dacă nu ar fi preferabil să se 
transforme vre-o institutiune existentă, de 
cât să se creeze una nouă. 

Acestea sunt în linii generale — detaliile 
neputând fi formulate atât din cauza scur- 
timei timpului pus la dispoziţia comisiunei, 
cât si ca măsura de precauțiune— bazele, pe 
cari sar putea începe imediat pregătirea 
definitivă a băncei şi avem convingerea 
fermă, că o astfel de'institutiune va fi uşor 


49 


realizatá si succesul ei ni se pare nein- 
doelnic. 

(ss) Max Ader, B. Samsony, Max .Jaster, 
M. Sperling, Fareanu, Moses Frischhoff, 1. 
Hussar, lancu Avram, I. Schönberg, B. Brü- 
nisteanu. 

Raportul se primeşte în urma unei dis- 
cutiuni lungi și foarte animate, la care iau 
parte ff. dr. Burstin, Em. Botten, M. Sper- 
ling, dr. Niemirower, dr. Nestorian, B. Bră- 
nisteanu, Em. F. Libros si I. Hussar. 

Fr. dr. Blumenfeld cere cu insistenta sa 
se păstreze secretul şedinţelor. F. Sa mai a- 
trage atentiunea  adunárei generale asupra 
jubileului din anul viiitor a M. S. Regelui 
Carol si roagá a se stabili in ce mod urmeazá 
să sárbátorim acest fericit eveniment“ "* 

După bancă, regele! După slávirea tării, 
o adorare a regelui : Potriveala ca in Tes- 
tamentul vechiu ! 

Privitor la personalitățile marcante dm 
țară, al căror nume vor constitui o garantie 
de succes, nu ne spun, dacă acele perso- 
nalitäti marcante vor fi românești sau e- 
vreești ; probabil cá de amândouă genurile. 

Privitor la secret, întrebăm: De ce să păs- 
trati secretul şedinţelor, dacă lucrurile a- 
cestea sunt cuviincioase, dacă nu cuprind 
în sine nici un pericol pentru mişcarea e- 
conomică? Si dr. Blumenfeld, ca şi intelep- 


O I. O. B. B. Buletinul Marei Loji „Zion“ No. 9, 
România, Seria No. 12, 1905, paginele: 17, 18 si 19. 


4 


50 


tul Schnveig cel bine-voitor in scrisoarea 
lui divulgatá de „Viitorul“, cer cu insis- 
tentá, ca nu cumva sá li se divulge numele 
si gándurile! 

Cátá importantá atribuiau ei acestei bánci 
se poate vedea din urmätorul fapt: Odatä, 
la 1911, se anuntá cá marele maestru ai 
sanhedrinului din N.-York vine la Bucu- 
resti. Ajuns la Viena trimite vorbä cä nu 
va putea veni pänä la Bucuresti. Atunci dr. 
A. Stern se duce la Viena sä se intälneascä 
cu Ar. Kraus. De ce s'a dus ? Raportul pe la- 
nuarie-Martie, p. 13 spune: Pentru a-/ pune 
în mai de aprope cunoștință de grelele lupte 
pe cari le ducem aci în atâtea directiuni şi 
mai cu seamă pentru a-l câştiga pentru 
proectul nostru privitor la crearea unei 
bănci comerciale si industriale cu concursul 
fraţilor noștri din America“. Rezultatul vânat: 
Capital american pentru ca să ne decapiteze 
pe noi | 

Ce mai plänuiau? Ce mai cereau? Sá vá 
spun, ca să cunoaşteţi fot ce se invärtia în 
această loje. Cereau si o societate de sta- 
tisticá istorică, iarăş „in diesem Lande", 
pentru ca sá adune material trebuincios in 
lupta pentru egaia indreptátire. Pag. 27 si 67. 

Mai cereau: inláturarea jurämäntului more 
judaico. 

Voci. Au reusit ! 

D. G. Bogdan-Duică. Dar cum? Spun ei tot 
in raportul lor: au fácut sacrificii conside- 
rabile in acest scop, si „banesti si morale". 


51 


Voci. Rusine! Trist! 

D. G. Bogdan-Duica. Aceasta stá scris la 
p. 15 si ia pag. 35 si 40. Apoi vine din 
nou ideia Uniunei: ziar zilnic ; vin pasa- 
poartele, si societatea de editurá pentru apá- 
rarea intereselor evreesti. 

Domnilor, ultimul raport de care dispun 
este cel din Martie 1911. Pe acesta nu l-am 
delà Academie; pe acesta il am dela un 
Ovreiu (Tlaritate). 

Sá vá spun dupá el pe ultimii lor innalti 
functionar: Mare presedinte Adolf Sterri, 
întâiul mare vice-presedinte dr. A4. Beck, 
al doilea mare vice-presedinte dr. Blumen- 
feld; marele mentor : dr. Erdreich; etc. Se 
găsesc si în anexe | 

Acum o simplă informatiune si trecem ia 
concluzie : Ştiţi cá lojile acestea sunt con- 
stituite în aşa zise „districte“. România for- 
mează districtul al 9-a, cel din Germania 
e al 8-lea. Districtele acestea au primit 
dreptul ca să fie reprezentate în conduce- 
rea centrală din N.-York. 

Dintre Ovreii nostri va fi chemat să ia 
parte la consfătuiri mari în America - 
pentru bănci şi probabil pentru acel comi- 
tet de emancipare al Izraelitiior români, 
care a fost divulgat de  Viitorul— tot dr 
A. Stern. 

Dacă intentiunea aceasta s'ar realiza, este 
evident că art. 7 din constituţie s'ar răsturna. 
Cu banca lor ar intra pretutindeni—si este 
dureros, dar eu cred cá4ffebuesá 0 spunem 

s 


52 


si noi: în fata banului multă lume sar 
gândi că-i mai bine cu banul decât cu na- 
tiunea si sărăcia | De aceea este aşa de 
periculoasă intentiunea acestei loji. Si dacă 
nu au realizat-o încă, trebue spus de pe 
acum, tare, oricărui guvern, actual şi viitor 
şi viitor după alt viitor, ca să fie cu băgare 
de seamă căci toată lumea din România 
ştie acum ce va însemna banca comercială 
şi industrială a Ovreilor cari vreau să 
aducă milioane, să le arunce între noi şi 
să producă, prin concurența ei siret con- 
dusă, mizeria noastră. (îndelung prelungite 
aplauze). 

Domnilor, eu cred că lucrurile acestea nu 
se vorbesc degeaba, fiindcă de-ar fi fost 
să le vorbesc degeaba, nu citiam nici o 
pagină. Ne aflăm in fata unui adevărat 
complot în contra poporului nostru şi dacă 
ştim de existenţa lui, s'ocot că este o da- 
torie să luăm si măsuri spre a-l suprima. 
In acest scop vă propun solutiunile mele, 
pe cari le-am formulat intro moţiune a 
mea personală şi pe care d-l preşedinte o 
va pune în discutiune. După cele ce am 
spus, iute veţi înţelege fiecare cuvânt din 
moţiune fără să mai fie nevoie, de expli- 
cán. Moţiunea este următoarea ` 


53 


MOTIUNE 


1. Avänd in vedere dovada sigurá cá 
miscarea «Uniunei evreilor pämänteni» 
este numai expresia exterioará si amági- 
toare a societăţii masonice-semite B'nai 
B'rith, al cărui mare maestru şi a cărei 
reşedinţă se află în New-York (America) ; 

2. Considerând că de multă vreme ordi- 
nul acesta întreţine agitatiile politice anti- 
românești din regat, găsind oarbe şi tră- 
dătoare instrumente în lojele afiliate din 
România, strânse în aşa zisul al IX-lea 
District al ordinului; 

3. Mai departe fiind dovedit că al IX-lea 
District al ordinului I. O. B. B. plánueste 
patriei noastre subjugări economice prin- 
tro reţea de bănci de comerț sl de in- 
dustrie înzestrate cu mari fonduri străine, 
cari să fie puse exclusiv în slujba popo- 
rului ovreesc din regat; 

4. Convinşi deci că activitatea acestui 
ordin este o îndrăzneală nepilduită de 
organizarea unui stat în stat; 

Cetăţenii Capitalei, intruniti in aduna- 
rea convocată de «Liga Culturală» în ziua 
de 10 Noembrie, decid: 

Domnii ministri de interne si de jus- 
titie sunt rugati : 

1l. Să ordoneze in toate oraşele descin- 
derile parchetului si politiei in lojile se- 
mite B’nai B'rith; 


54 


2. Să propună şi să execute expulzarea 
tuturor străinilor agitatori si membri ai 
lojilor cari funcționează in contrazicere 
cu principiile constitutiunei ţării ; 

3. Să dea astfel deplină satisfacţie ţării 
maltratate moraliceşte de agitaţie şi de 
cel mai mare abuz de ospitalitate care 
s'a văzut până astăzi in tara românească. 

4. Domnul ministru al Instrucțiunii este 
rugat să constate: 

a) Cifrele subvenţiilor date şcoalelor Is- 
raelite de lojile B’nai B’rith și influenţa 
cumpărată pe preţul subvenţiilor; și 

b) Să mai constate întrucât corpul di- 
dactic al acelor şcoale colaborează sau nu la 
agitatiunile politice ale lojilor si ale 
«Uniunei». 


ANEXE 


I 


Scrisoarea directorului ziarului „Curierul 
israelit‘ (Bucuresti) cátre „indische Zeitung“ 
(Gazeta ovreascä) din Viena. 


Bucuresti, 29 Iulie 1918 
Prea onoratä redactie, 


In numărul D-voastră din urmă delà 25 
c, subt titlul: „Darea drepturilor politice 
soldaților evrei din România“, aduceţi o 
veste total greşită. 

Desi era de așteptat ca, în urma atitudinei 
patriotice a Evreilor români, cel puţin acum, 
guvernul să arate faţă de ei un simfámánt 
mai amical decât altădată, totus ministrul 
de finanțe, D. Marghiloman, răspunzând 
D-lui senator Em, Lahovary, a aeclaral că, 


56 


desi nu este autorizat, crede cá guvernul nu 
poate lua alte obligatiuni si cá mai departe 
pentru obfinerea drepturilor civile, nu va fi 
titlu mai mare decát acela de a fi slujit 
acum subt drapel. 

Aceasta însemnează cá nici vorbă nu poate 
fi ca soldaţii evrei, cari acum au fost che- 
mati subt steag, să capete corporativ dtep- 
turi politice româneşti si că si de aici înainte 
va fi nevoe de aprobarea parlamentului. 

E drept că D-l Marghiloman a vorbit de 
bunăvoința pe care guvernul a arătat-o in 
cei din urmă trei ani la darea de drepturi 
politice Evreilor. 

Este si drept că în vreme ce parlamentul 
delà 1878—1908, în 30 de ani, na votat 
decăt vre-o 200 de Evrei, în sesiunea trecută 
s'au bucurat de această favoare 53 de Evrei. 

Dacă şi de aici înainte guvernele vor arăta 
Evreilor aceeas bunăvoință, cei 30.000 de 
soldaţi evrei, cari acum stau subt drapel, de 
bună semă în 600 de ani vor obţine drep- 
turile politice în România. 

Și ceilalți 220.000 sclavi ai Europei, cum 
D. Clemenceanu ne-a numii în articolul sau 
cel mai nou? 

E de sperat că veți inarepta notita D-voas- 
tra, dar eu vă rog să-mi tainuifi numele de 
oarece altfel pot avea mari nepläceri. Ade- 
seori in gazeta D-voastră găsesc despre noi 
informafiuni greșite, ceeace mă uimeste, de 
oarece d. Teitelbaum al d-tale ar putea să 


57 


traduca din „Curierul Israelit" multe notite 
interesante din iadul romänesc. 
Cu colegiale, sionistice salutări 
M. Schweigl) 
(Din Viitorul delà 2 Noemvrie 1913) 


Deci este dovedit cá in 4 lanuarie si in 
15 Februarie Curierul Israilit mintia că cea 
mai desăvârşită canale ! 


II 


The American Roumanian Jewish Emanci- 
pation Committee 30 church Street New-York 
City. 

(Comitetul american-román pentru eman- 
ciparea Ovreilor). 

Septembrie 10, 1913 


D-lui L G. B. Bucuresti, Románia 
Dear Sir (Scumpe Domn), 


Intr'un timp, ín care harta politicá a Eu- 
ropei va fi modificată, in care vorfi räpite 
unui stat prinfoc si sabie şi predate altora 
terenuri imense, avem onoarea a vă prezenta 
du, ca prieten al libertáfei si dreptáteifapte 


*) Curierul Israilit din 4 Ianuarie 1913 scrie : 

„Nam protestat la străini si nu urmărim acum 
presiuni urâciose“. 

In 15 Februarie 1913 Curierul Israilit zice : 

„Respingem... orice bănuială ce sar pune în pa- 
triotismul nostrul“ 


58 


faţă de cari cu siguranță nu veţi rămâne 
indiferent. 

Când România prin tractatul delà Berlin 
a fost recunoscută, de Puterile Signatare ca 
stat indepedent, ea s'a obligat să garanteze 
tuturor supușilor ei fără deosebire de credință 
și origină drepturi egale. 

Cum România şi-a îndeplinit obligatiunile 
ei se va vedea din următoarele: 

îndată după tractatul din Berlin au fost 
răpiți patriei lor peste 250.000 de supuși 
români de religie judaică, sub pretextul cá 
Străinii nu pot avea vre-o pretenţie de pro- 
tectiune a unei ţări străine. Familii, cari din 
generaţie în generaţie au fost născute ín 
România si erau stabilite acolo, au fost prin 
aceasta răpite patriei lor. Tractatul din Berlin 
a devenit un obiect al dispretului. 

Nenumărate legi excepționale cu privire la 
alegerea institutiunilor de învățământ, a pro- 

fesimei, a stabilirei, a incárcárei cu biruri 
apăsătoare, sânt câteva puţine exemple des- 
pre importanța dată de România tractatului 
delă Berlin. 

Urmăririle continue și expulzările şi sufe- 
rintele crescânde, ale supușilor Români de 
religie judaică au găsit răsunetul lor ín i- 
nimile personagiilor distinse, cari, fără să 
țină seamă de religie si origină, S'au strâns 
laolaltă, ca să se îndrepteze trista situat- 
ane a acestor oameni lipsiți de drepturi. 
Preşedinţii şi membri în comitet sunt între 
alții Hon. Champ Clark orator al Camerei 


59 


reprezentative, Vincent Astor, filantropul Os- 
car Straus, fostul ambasador al Statelor 
Unite ale Americei de Nord ín Turcia, d-r. 
Max Nordau din Paris si Israel Zangwill 
din Londra, ambii învăţaţi si scriitori, pre- 
cum si Sir Clauae Montefiore din Londra, 
om de stat Englez. 

Avem intentiunea de a întemeia asocia- 
tiuni similare in toate statele civilizate ale 
Europei. Sir Claude Monfefiore a pus acti- 
vitatea sa la dispozitie ín acest scop, si ne 
permitem a vă ruga să vă asociați acestei 
mişcări si să câştigaţi şi prieteni precum si 
bărbaţi cu vederi identice. 

După organizarea acestei asociafiuni se 
va înmâna Puterilor semnatare, un protest 
contra violárei drepturilor omenești, de care 
România să face de atâţia ani culpabilă, ca 
să facă pe România să respecte tractatul 
din Berlin. 

Mişcarea în Statele-Unite este în continuă 
creștere şi așteaptă de asemenea ajutorul 
și colaborarea D-voastră. 

Un congres internaţional din statele cari 
au semnat tractatul din Berlin se va ţine în 
Berlin, probabil către sfarsittul lui Decem- 
brie al anului curent, sau în lanunrie anul 
viitor. 

Statele Unite ale Americei vor trimete la a- 
cest congres o delegaţie mare, şi sperăm 
de-a vă putea saluta si pe D-v., ca pe unul 
din numeroșii reprezentanţi ai statului D-v. 
civilizat. 


60 


In această așteptare semnám cu deosebită 
stimă. 
Comitetul Americano-Român 
Secretar executiv, Henry Green 


(Din Viitorul dela 4 Noemvrie 1913) 


Circulara fosese trimisă unui fost senator 
român cu sentimete antisemite | 

Pe pagina a patra a circulării este tipărită 
lista comitetelor: executiv, financiar, de 
organizare etc. Retipăresc numai numele din 
comitetul pentru afacerile exterme: 


Congressman, Jefferson M. Levy, Vincent Astor. 
Congresman Walter, M. Clamdler, Champ Clark. 
Speaker of the Honse, Justice Warren, W. Forster, 
Congresman Henry, M. Gold Fogle, Henry Green, 
Congresman Francis Burton Harrison ; Rew. lohn 
Wesley Hill ; Edouard Lauterbach ; Bernard Nolau ; 
N. S. Lenator Ionves A. O'Gorman. 


61 


III 
LISTE 


DE MEMBRI AI SOCIETÄTILOR SECRETE 
OVREESTI „ZION“ No. IX (ROMÄNIA) 


Dupä raportul trimestrului Ianuarie — Martie, 1911. 


Sanhendrinul : 


Marele Presedinte : Dr. Adolphe Stern 

intäiul Mare Vice-Presedinte ` Dr. M. Beck 

Al doilea Mare Vice-Predinte : Dr. A. Blumenfeld 

Marele Mentor : Dr. A. Erdreich 

Marele Secretar : losef Sterian 

Marele Tesaurar : B. Bercovici 

Membrii : Dr. I. Niemirower, B. Bránisteanu, Leo 
Geller 

Secretar-ajutor : D. M. Bucov. 


Loja «Noua Fraternitate» | No. 380 
(Bucuresti) 


Biroul lojei pe anul 1911 


Presedinte : Dr. I. R. Bauberger 
Vice-Presedinte : Adolf Schwartz 

Monter : losef Sterian 

Secretar protoco'ator : Dr. H. Alperte- — 
Tesaurar: Isac Haimovici e d 

Secretar financiar ` M., Almosniflo i-r" CA 
Gardian ` W. Weinstein IUN —— 


CLUJ-NAFOOk 


62 


Membrii : 


Abram B. Iosef, str. Cuza-Vodá 63 
Adania David, str. Carol 104 

Adelstein Mendel, str. Gabroveni 19 
Adriany I. Schwarz, str. Carol 54 
Almosnino Moritz, str. Numa Pompiliu 7 
Almosnino S., str. Concordiei 19 

Alperin Heinrich Dr., str. Popa Tatu 41 
Arditty A. (Manchester), Victoriei 123 
Bauberger I. R. Dr., str. General Florescu 
Bassa Ignatz p. adr. Crisovelony, Lipscani 
Beck M. Dr., str. Mircea Vodá 20 
Becher M., splaiul Bráncoveanu 13 
Benvenisti J. Isac, str. Carol 105 
Bercovici Adolphe, str. Leon-Vodä 24 
Berlescu Paul, str. Sticlari 2 

Birman Sigmund, str. St. Apostoli 

Blum Isac, str. Karagheorghevici 9 
Bluman Eduard, splaiul Bráncoveanu 53 
Blumberg Jacques, str. Selari 9 
Blumenfeld Albert Dr., Serban-Vodá 5 
Blumenfeld Julius, Banca Fortuna, Lipscani 
Bránisteanu B., str. Academiei 15 

Breyer G. Herman, str. Lipscani 53 
Bucov D. M., str. Sapientei 4 

Carniol Jeróme, str. Vultur 27 

Cohen B. Solomon, str. Stelei 6 

Cohen Lazär, Serban Vodä 5 

Dattelbaum M., str. Pástorului 10 
Dattelbaum Arthur, str. Pástorului 10 
Dellheim Herman, Calea Victoriei 123 
Dichter E. calea Vácáresti 

Daniel, Plevnei 10 

Efraim D. p. adr. Efr. Taubman, Lipscani 94 
Einhorn Abraham, str. Covaci 

Einhorn Samuel, str. S£. Ion Nou 2 
Ellenbogen A. L, str. St Ion Nou 30 
Eskenasy L, str. Mântuleasa 34 

Fáreanu Isidor, calea Victoriei 123 


63 


Feinmann Adolphe, str. Smárdan 51 
Fischman David, str. Lipscani 55 
Fischman Isidor, str. Olteni 41 

Fischer Sigmund, str. Traian 94 
Focsáneanu Max L. str. Anton Pan 46 
Focsáneanu Paul Ing. str. Smárdan 22 
Frachter H., calea Victoriei 

Glück Wilhelm, Sf. Nicolae Selari 15 
Goldenzweig S., p. a. Staadecker, Smárdan 
Goliger Isidor, Bulevardul Maria 39 
Goldstein Philipp, str. Carol 104 

Grill Bernhard, Soc. Generala, Smárdan 4 
Grünberg Adolphe (Ruleta) Lipscani 
Habermann Abraham, str. Gabroveni 
Habermann Beniamin, str. Gabroveni 
Habermann Isidor, calea Mosilor 204 
Haimovici Isac, Banca Eftimiu & Co. Lipscani 
Haifon Manole, str. Sf. Ion Nou 

Hasan Alexandru, str. Lipscani 60 

Hasan Henry, str. Mircea-Vodä 58 
Hechter S. pe adr. Cohen, calea Grivitei 
Hirsch Adolphe, calea Cälärasilor 115 
Hornstein M. Emil, str. Anton Panii 12 
Hornstein M. S., str. Smärdan 4 

Horovitz A. Dr., str. Academiei | 
Iacobsohn H. Faby, str. Stelei 20 
lacobsohn Isac, str. Romulus 57 
Iacobsohn M. I, str. Labirint 57 

Iancu Herman, str. Decebal 

Iancu Emil, str. Decebal 

Kahane losef, str. Rovine 3 

Kandel Ascher, p. a. Frafii lancu, Decebal 
Kanner B. Dr., str. Isvoranli 28 
Kästenbaum Adolphe, str. Mircea-Vodä 62 
Kaufman Oscar, Banca de Credit, Iasi 
Kempner H., str. Mircea-Vodä 54 
Klappholz Simon, str. Traian 94 

Klinger Louis, calea Cálárasilor 49 
Kovler L, str. Sf. Niculae Selari 12 
Leibovici Isidor, (La Lyra) str. Covaci 
Lempart Enric Dr., calea Victoriei 36 


64 


Leon Isac Dr., Bráila 

Lichtental Bernhard, str. Selari 4 

Lieblich Berthold, (Syrius), Lipscani 15 
Lóbl Paul, p. a. Cohen & Lóbel, Orivitei 
Lówental M. Irig., str. Vântului 5 
Lówental Noa Dr., str. Buzesti 95 
Lustgarten Philipp, str. Episcopiei | 
Manole Moise, str. Traian 44 

Mendel Jacques, str. Lucaci 8 

Mokrauer Sigismund, str. Lucaci 13 
Moscovici Nestor, Calea Dudesti 20 
Müller Carol, str. Selari 2 

Nachmias Solomon, calea Victoriei, Bróhm 
Nadel Carol Dr., str. Lipscani 53 
Obernik Emil, str. Sf. Ion Nou 25 
Regenstreif Benjamin, sub Hotel de France 
Regenstreif Saul, sub Hotel de France 
Regenstreif Osias, (La Lyra), str. Covaci 
Roller Adolphe, str. Smärdan 35 

Roller Isidor, str. Smárdan 

Rosen Ch. Serban-Vodä 19 

Rosenstein Leo, str. Smárdan 51 

Sachter Bernhard, Calea Mosilor 90 
Silbermann L, str. Spaniolá 18 

Speyer Paul Ing., str. Labirint 34 
Staadecker Hugo, str. Smárdan 18 
Staadecker Oscar, str. Smárdan 

Stein Alfred, str. Lipscani 78 

Steiner Albert, bulevardul Elisabeta 8 
Steiner I. W. Dr., str. Lascar Catargiu 20 
Stern Adolphe Dr., str. Sapientei 4 
Sterian Iosef, str. Sf. Apostoli 22 
Schäffer D., p. a. Staadecker, Lipscani 10 
Schiffer M., str. Smárdan 

Schwarz Adolphe, str. Anton Panu 46 B 
Schor Isac, p. a. L. Staadecker, Lipscani 10 
Stein Leopold, str. Sf. Ion Nou 15 
Trauber William, calea Vácáresti 44 
Thiller, p. adr. Rietz, str. Carol 

Theiller, Armeneascá 27 

Wappner Iosef, calea Victoriei 61 


65 


Weinstein W., Baia Meltzer 
Wellisch Oscar, str. Mámulari 2 
Wexler B. Iosef, bulevardul Elisabeta 81 
Victor S, str. St. Dumitru 5 
Wisner Borelly, str. S£. Ion Nou 
Wisner Adolf, str. Trofeelor 12 
Zucker D. S., str. Lipscani 1 
Zucker M. S., str. Teilor 8 
Zussman A. Dr., str. Dionisie 14 
Zussman Carol Dr., str. Labirint 85 
Zwiebel loset, str. Halelor 7 


Loja «Lumina» No. 534 (Bucuresti) 


Biuroul lojei pe anul 1911 


Presedinte : Dr. I. Steinhardt 
Vice-presedinte : Dr. Abr. Stern 
Tesaurar : I. Cretescu 

Secretar protocolator : Horia Carp 
Secretar financiar : Isidor Schónfeld 
Gardian : A. Goldenberg. 


Membrii : 


Hussar L, Doamnei 1 

Dr. laslovici, S£. Vineri 6 

Igner M., Cotfei 8 

Iliescu L, Sárindar 8, comp, de gaz 
Ioseph B., Parfumului 6 

luster Carol, Cälärasi 93 

luster M., Poetului 8 

Kirschen Carol, Smârdan 4 

Kónig B., Smárdau 29 

Labin S., Traian 146 bis 

Levinsohn Albert, Carol 8 

Libros Em. F., Bradului 42 

Dr. Lindenberg, Sf. Vineri 4 
Lindenberg P., Smárdan 4 
Lindenberg S., The Bank of Roum. Ltd. 


66 


Lupescu A. Grivitei 105 

Malliu Alex., Tudor Vladimirescu 4 
Ing. C. A. Roseti 

Marcus Iacob, Bateriilor 9 bis 
Marcus C., calea Mosilor 128 
Dr. Marcel A., Cälärasilor 2 
Alpern Mauriciu, sos. Vitanului 72 
Alper Oscar, Sepcari 3 

Appel M., Casa Schenker <$ Co. 
Apotheker L., Smárdan 15 
Athias M., Negru Vodă 4 

Dr. Barasch Alb, Victoriei 120 
Bercovici B., Leon-Vodä 24 
Berger S., str. Karageorgevici | 
Becker L., Carol 105 

Christescu I.‘ Bradului 19 
Cretescu I., Mosilor 90 

Dr. Cobilovici, Academiei 16 
Emilian F., Regalä 11 bis 

Dr. Erdreich A., Italianä 4 

Dr. Eisenberg, Mosilor 243 
Fermo L, Splaiul Bráncoveanu 6 
Fischmann Ad., B-avilor 8 
Finkelstein I., Smârdan 51 bis 
Goldenberg A., Stirbei Vodá 48 
Goldenberg E., b-dul Elisabeta 39 
Dr. Goldstein, Coltei 8 
Goldmann M., Carol 83 

Grün Felix, Academiei | 
Grossmann S., Culmea Nouă 3 
Horovitz L., Brezoianu | bis 
Filip M. Chefner, Academiei 47 
Max Berman 

loset Weissman, Occident 2 
Oscar Steinhart ing., Sf. Vineri 27 
Dr. Stern Abr., Labirint 9 

Dr. Stein, Bradului 15 

Stern Mauriciu, Stelei 11 

Victor M., Antim 8 

Vitianu Ch., Sf. Constantin 15 
Dr. Weiss H. Sepcari 3 


67 


W. Wittner, b-dul Elisabeta 6 
Iulius Grünfeld, Sfintilor 15 

Dr. Friedman Leone. Franklin 14 
M. Reiner, stab. Táranu & Co. 
Dr. Iosif Etinger, Serban-Vodä 56 
Benjamin Braunstein, Lucaci 73 
Herman Solomon, Covaci 

Moritz Rosenthal, Mámulari 22 
Isidor Schónfeld, Udricani 9 

Leon Aronovici, Rahovei 151 
Adolf Rosneanu, Suter 6 
Richmond Henri, calea Mosilor 90 
Horia Carp, Isvor 56 

Dr. Marcovici Paul, d-dul Elisabeta 9 
Moscovici Inginer, Victoriei 155 - 
Moscuna L, Spätarului 14 
Negreanu L, Agentia Nationalä, Doamnei 12 
Pierre Solomon, Cälärasılor 20 
Polingher E., Blänari 35 

Popper. Adolphe, Zborului 8 
Posmantir I., Bräila 

Rotenberg L, Segmentului | 
Rosenfeld Ing., Academiei 3 

Dr. Rosenstein, Victoriei 60 
Sanielevici D., Sf. Apostoli 80 
Sanielevici Leon, Apolodor 8 
Saidman A., splaiul Bräncoveanu 
Sanielevici L, soc. de asigurare „Agricola“ 
Dr. Schlesinger H., Mosilor 49 
Schulder Carol, Karageorgevici 17 
Smilovici M., Lipscani 18 

Schorr Ad., Poetului 56 

Dr. Steinhart, Negru-Vodä 6 
Steinhart M., Zborului 8 


68 


Loja „Samoli“ XIV, No. 583 (laşi) 


Comitetul 


Presedinte : Dr. I. Niemirower 
Vice-Presedinte : I. D. Dulberger 
Mentor: Dr. Steuermann 

Secretar protocolator : Sol. Grünberg 
Tesaurar : H. Heimann 

Secretar financiar : Isac A. Geltzer 
Gardian : Dr. Louis Mendel 


Membrii : 


Aptter 1. contabil, str. Oastei; Bergher Iacob, an- 
grosist, str. Veche;Blechman Is. comersant, str. Ca- 
rol; Beiner L comersant, str. Stefan cel Mare; Bra- 
unstein Ich., comersant, str. Golia; Brück Neuman, 
comisionar, Stefan cel Mare; Burstin H. Dr. medic, 
str. Golia; Brumer Elias, jurnalist, str. Unirei ; Blu- 
menfeld H., farmacist, str. Golia; Beilis H., comer- 
sant, str. Ghica Vodá; Blumenfeld Adolf, agricultor, 
str. Sáulescu; Barbar lacob, comersant, str. Procopii; 
Cameling H., contabil, str. Lápusneanu; Cahane H., 
comersant, str. Stefan cel Mare; Cohos I., contabil, 
str. Sáulescu; Cahane Solom., comersant, Stefan cel 
Mare; Coplovici Solo, contabil, strada Ghika Vodä; 
Clepper Bernard, str. Căpitan Păun; Diamant M., 
bancher, str. Stefan cel Mare; Drácsinianu C., avocat, 
strada de Jos; Druckman C., arendas, str. Muzelor; 
Dresner Ch. I., comersant, Ştef. cel Mare; Dulberger 
I. D., comersant, str. Veche; Dulbergher D.. medic, 
str. Ghica Vodá; Dikman Moise, scriitor, strada Sf. 
Teoader; Diamant Alb., bancher, str. Stef. cel Mare; 
Damscher M., contabil, str. Stef. ce! Mare; Diner- 
mann V., fabricant, str. Lápusneanu; Einnorn Milo, 
agricultor, str. Vaslui; Erlich losef, director de fab., 
str. Socola; Finkel Solomon, agent, str. Ghica Vodă; 
Forst De, comersant, str. de Sus; Feuerstein, agri- 
cultor, str. Anastasie Panu; Finkelstein losef, co- 
mersant, Stef. cel Mare; Friedman Osias, contabil, 


69 


str. Golia; Finkelstein Oscar/; comersant, str. Lä- 
pusneanu; Finkelstein Maier, comersant, str. Läpu- 
sneanu; Focseneanu Leon, agricultor, str. de Sus; 
Gondel Mendel, comers., str. Stef. cel Mare; Gros- 
man losef, contabil, str. Pomir; Goldenberg Lupu, 
comersant, str. de Sus; Gottlieb Moritz, comersant, 
str. Stef. cel.Mare; Griinberg Solo, antreprenor, str. 
Lápusneanu ; Ghetler Iosef, comersant, str. Stef. cel 
Mare; Ghetler I. A., comersant, str. Stef. cel Mare; 
Groswald Sigmund, comersant, Vaslui; Gutman Isi- 
dor, agricultor, str. Sf. Sava; Gutman Berman, agri- 
cultor, str. Negruti; Haifler S., zaraf, str. Stef. cel 
Mare; Hirsensohn Ab., comersant. Sárárie; Horn 
Zeida, comisionar, str. Stefan cel Mare; Handman 
Isi, agent, str. Armeaná; Haimovici M., medic, str. 
Cismáriei; Helman H., comersant, str. Gändu; Haler 
Lupu, arendas, Dorohoi; Herscovici M, comersant, 
Vaslui; Horovitz H., agent, Sáulescu; Jurist Adolf, 
fune., petrol, str. Nicolae; Jurist Isidor, agricultor, 
Sf. Nicolae; Leon Juster, agricultor, str. Carol; Juster 
Berman, agricultor, str. Golia; Kreps Moses, librar, 
str. de Sus;-Lazár Macsi, agent, str. Stef. ceFMare; 
Leibel Isac, agricultor, Vaslui; Leibel Beno, agri- 
cultor, Buzáu; Leibel Moscu, agricultor Buzáu; Lei- 
bel J. Dr., medic, str. Unirei; Margoses I., Dr. me- 
dic, Podu-Iloaei; Margulies Isidor, comerciant, str. 
Stef. cel Mare; Meser M., profesor str. St. Márescu; 
Moses O. L., contabil, str. Palatului; Mihăilescu Ad., 
comersant Hárláu; Mendel L. Dr. medic, str. Lá- 
pusneanu; Marcusohn Lazár, comersant, str. Stef. 
cej Mare; Orenstein P. D., librárie, str. Lápusnean, 
Pekelman D., dentist, strada Alexandri; Pineles M., 
contabil, str. de Sus; Rechler Iancu, comersant, str. 
Sf. Niculae; Ráscanu B., agricultor, str. Cápitan Páun; 
Rechler Carol, comersant, str. Stef. cel Mare; Ro- 
senthal L, agricultor, str. Muzelor; Niemirover I. Dr. 
Rabin, Scoala de arte; Lippe C. Dr. medic, strada 
Gh. Márzescu; Rauch M., contabil, str. Palatului; 
Retich Paul, comersant, str. Stef. cel Mare; Roten- 
berg B. contabil, str. de Sus; Reichbach S., conta- 
bil, str. Stef. cel Mare; Serter M., profesor, str. Să- 


HI 


ulescu; Schónhans Adolf, agricultor, str. Stefan cel 
Mare^Schwartz H. B., com. Stef. cel Mare; Schwartz 
Rudolf, comersant, Stefan cel Mare; Solomovici H. 
Dr., medic, str. Golia; Steuerman A. Dr., medic, str. 
Golia; Stein Solum, comersnnt, str. Stefan cel Mare; 
Stern Jani, contabil, str. Piata Unirei; Secher Moritz 
comersant, str. Savarie; Schor Heinrich, comersant, 
Stef. cel Mare; Tenenbaum M., incasator, strada Sf. 
Lazăr; Tobias S., comersant, strada Stef. cel Mare; 
Wachtel Moritz, bancher, str. Unirei; Woldman D., 
agricultor, str. Pricopi; Wecslerlsac, comersant, str. 
Lápusneanu; Wachtel Solom, comersant, str. de Sus; 
Wemrich Adolf, bancher, P.-Neamfu; Wecsler. I. 
Iosef, comersant, Vaslui; Zoler Iosef, comersant, L. 
C. Langa; Zoler Wilhelm, comersant, Lzonschi. 


Loja „Bien“, III No. 382 (Galati) 
Biroul lojei pe anul 1911 


Presedinte : Willy Weisselberg 

I. Vice-Presedinte : M. Heller 

IL: .5 S : Osias Kleiner 
Mentor : dr. S. Feldmann 
Secretar protoc ` Sig. L. Behrman 
Tezaurar : Jean Silberstein 
Secretar financiar : Max Wend 


Membrii : 

Ackerman Bernh., comerc., Belditnan, 77; Allerhand 
M., comision., fund. Mavromol, 2; Bacal L., comer- 
ciant, str. Bráila; Baron lancu, comerciant, str. Ega- 
litátei, 6; Balinberg L., antreprenor, str. Codreanu; 
Behrmann Marco L., comerc., str. Mare, 77; Behr- 
mann Sig. L., comerc., str. Mare, 77; Beigel H., func- 
tionar, fund. Staicovici, 2; Bindel Charles, comerc., 
str. Frumoasá, 34; Blaustein L, comerciant, strada 
Mare; Brauntein Adolf, comerc., str. Salupa; Bern- 
stein H. V., industrias, Frumoasá, 5; Braunstein Ja- 
que, indus., Bradului, 29; Braunstein Moritz, comerc., 
Sf. Spiridon; Braunstein S., comerc., str. Zinelor, 5; 


H 


Braunstein Isac, comerc., str. Frumoasá; Brodsky 
D. I, comisionar, str. Foti, 14; Bravermann S., 
comerc., str. Sf. Nicolai; Brociner Iosef B.; Broder 
M., comisionar, str. Traian, 21; Cantaragiu M., co- 
mision., str. Mavromol; Cohn Abr., comisionar, str. 
Columb; Czaczkis Iosef, comision., Braşoveni, 27; 
Fang M., comisionar, Braşoveni, 49;Feldmann Mi- 
chel, funct, Traian, 39; Feldmann dr. S., medic, 
str. S£. Nicolai; Flachs Th., mosier, Mihai Bravu, 38; 
Focsäneanu ISami A. comerc., str. Foti, 11; Fried- 
mann H. comerciant, Traian, 2; Friedmann Iulius, 
tipograf, str. Mare, 70; Garfunkel Aron, comerciant, 
str. Traian: Glükmann Iosef, comerciant, str. Mare, 
2; Goldenberg Heinrich, prof, Spitalului, 6; Golden- 
berg Moritz, funct, str. Domneascä; Goldenberg, 
Isidor, profesor, Artelor, 6; Goldenthal Isac; Golstein 
Iacob, funct, Lápusneanu. 2; Gottesmann B., agent 
de asig. str. Mare. 77; Grünberg Jacques, bancher, 
Codreanu, 21 ;', Haimovici L., funct., str. Sf. Spiridon; 
Heimsievici M. com., Tatarbunar, Rusia; Havas 
Albert, comision., Nicolai, 21 ; Helder Moritz, comerc., 
Domneascá, 14; Iancu Hie, mosier; Insler Konrad, 
functionar, str. Lahovari; Insler N., comis, de lemne, 
Pasag. Lirei, 1; Kaufmann Isidor, comerc., str. Dom- 
neascá; Klein Hermann, bancher, Fraternitátii, 11; 
Kleiner Isidor, comision., Egalitátii, 5; Kleiner Nathan, 
industrias, str. Pastramei, 2; Kleiner Osias, comi- 
sionar, Mavromol, 92: Kiwowici Abr. N,, zaraf, str. 
Mare, 1; Kraus Anton, dentist, str. Domneascá; 
Leibovici Isr., funct. str. Sf. Vineri, 63; Mahler Adolf, 
funct. str. Presei, |; Margulius M., comerc., str. 
Frumoasá, 25; Mayer Leon, farmacist, str. Tecuci, 
4; Micznik S. comerciant, Sperantei, 11; Moerdler 
A., comisionar, str. Frumoasá, 7; Naftalisohn, co- 
merciant, str. Lira, 12; Papier Salo, reprezent., Gen. 
Lahovari, 3; Pineies S., comis, de cereale, Lápusn., 
2; Perlmulter S., comerciant, Domnească, 23: Rá- 
mureanu Eug., profesor, Frumoasă, 6; Rathaus S., 
comerciant, str. Cojocaru; Rolling Samuel, magaziner, 
Mavromol, 35; Rosenblüth Iancu. funct., Sf. Spiridon, 
14; Rosenblüth Iosef, comis., Sf. Spiridón, 14; Ro- 


72 


senberg M. L., comis., Bráiloi, 63; Rosenblüth Carol, 
antrep., Sf. Spiridon, 14; Rosenstein M., industrias, 
str. Frumoasá; Rosenthal B., comerciant, str. Tecuci; 
Rosenzweig Max, cantor, str. Movilei, 39; Rothmann 
Idel, magaziner, Columb, 7; Ruber S., comerciant, 
Domneasoä, 7; Satinover Ph., comis, Lascar Ca- 
targiu; Schachter M. I., comerc., str. Konachi; Schach- 
ter Moses; Schapira Nathan, comision.. Sperantii, 
22; Scheiu M. H. comerciant, str. Foti, 3; Segall 
Arthur, comerciant, Sf. Spiridon, 20; Siegler, Ilişe 
A., comerc., Sf. Spiridon, 33; Sliberstein Jean, ban- 
cher, Sf. Dumitru; Silberstein Iosef, comerc.. str. 
Mare. 1; Speter S., comerciant, str. Traian; Stern 
Iosef, comerc., Cuza Vodá. 5; Sternberg S., indus- 
tras, Domneascá, 12; Zipkis Nathan, frizer, Lä- 
pusneanu, 49; Waldmann B., comerciant, str. Brá- 
tianu; Weinrauch Gust., comerc., Sf. Dumitru. 21; 
Weintraub Aron, pescar, str. Instructiei, 8; Wein- 
traub Moritz, comerc., Instructiei, 12; Weisseiberg 
W., dir. de bancá, Mavromol 102; Weintraub H. M.; 
Weisenberg Salo, Industr., Fraternitátii, 7; Weiss- 
man Abr. fune, Brätianu, 30; Wind Max, funct., 
Cuza Vodá, 9; Wilderman Abr. comerciant, Reni, 
Rusia; Wolner Moritz, comision., Domneascá, 81. 


Loja ,Egalitatea^ IV, No. 383 (Ploesti) 
Biroul lojei pe anul 1911 


Presedinte : Adolf Rosenblüth 
Vice-Presedinte : A. D. Rosen 
Mentor : Ilie Zachary 

Secretar protocolar : Zaharia Iscovici 
Tezaurar : Moritz Kornfeld 

Secretar financiar : Jacques D. Alpern 
Gardian : Oscar Bernstein 


Membrii : 

Bernstein Oscar, ferar, strada Romaná. 22; Blum 
Leon, comerc., str. Cogálniceanu 9; Braunstein Max, 
tipograf, G. Radovici 3; Cohen Elias, comerc., str. 


73 


Italianá 18; Facon Hugo, fabricant, strada Oilor 23; 
Friedman, dr. dentist, strada Tárgusor 19; Gaigher 
Jacques, profesor, Piaţa Unirei 35; Goldenberg Smil, 
comerciant, str. Coloniei 30; Haimovici Carol, pälä- 
rier, str. Valeriei57; Haimsohn Heinrich, comerciant, 
str. Romaná 22; losef Aurel, comerciant, str. Negu- 
stori 27; Isac David comerciant, strada Lipscani 20: 
Kaner Solomon, fabricant, str. Postei 54; Kornfeld 
Moritz, comerc. str. Bunavestirei 37; Lazár Adolf, 
giuvaergiu, str. Cogálniceanu 1; Leibovici N., den- 
tist. str. Romaná 43; Leon Jacques, comerciant, str. 
Liceului 1; Mendelovici Herman, comerciant, strada 
Lipscani 19; Mendelovici Mendel, comerciant, strada 
LipscanU19; Marcus M. L., comerciant, Piata Unirei 
13; Moise Alter, misit, str. Italianá 10. 

Neumann Rubin, comerc., Municipalitátii 8 ; Oru- 
stein Simon, comersant, Lipscani 15; Pádureanu dr. 
med., str. Gheorghe Lazár 6; Popp Gabriel, comer- 
ciant, str. Tárgusor 16; Paves D. H., prof, G, Gr. 
Cantacuzino 32; Rosen A. D., publicist, str. Cuza- 
Vodä 8; Rosenberg Moritz, comisionar, Valeriei |; 
Rosenbliith Adolf, comerc., sos. Basarab; Rosenzweig 
Jean, comersant, Postei 3; Rosenberg Herman, co- 
merc., Legumelor 8; Schapira Max. I., oancner, Bu- 
levard 50; Segal dr. medic, str. Cogälniceanu 34 ; 
Schwarz Misu, comerc., Sápunari 5; Solom. F. Jac- 
ques, comerc., Vlad-Tepes 33; Sovano Nicu, comerc., 
str. Italianá 8; Steinberg Heinrich, bancher, P. Fruc- 
telor 46; Streit Iacob, amploiat, str. Gh. Lazär |; 
Thimim Avram, amploiat, G. Ionescu 5; Zàchry Ilie, 
rentier, str. G. Lazár 2; Zuckermann Avram, ceasor- 
nicar, Unirea 19. 


Lola «Progresul» No. 393 (Roman) 
Biroul lojei pe anul 1911 


Presedinte : M. Candel 
Vice-Presedinte : 1. Weiss 
Mentor : M, Stein 

Secretar protocolator : I. Ghelber 


74 


Tezaurar : A. Kalmanovitz 
Secretar financiar : I. Reicher 
Gardian: M. Fruchtniann 


Membrii : 


Adelstein Israel, comerciant ; Avram Iancu, comer- 
ciant; Avram Isac, comerciant ; Benglas Mendel, 
comerciant ; Bercovici Chaim A., comerciant; Brand 
Carol, comerciant; Brand S., cârciumar ` Bring Isi- 
dor, cárciumar; Calmanovici Alter, cârciumar; Candel 
M., inginer; Coffler Lazar, comerciant; Costiner Abr., 
comerciant; Davidovici D. L., comerciant; Feibisch 
Jacques, comerciant ; Fruchtmann M., comerciant ; 
Fruchtmann Moise, comptabil ; Gelber Meir, comer- 
ciant; Gelber Zelig, comerciant; Gelber Franz, co- 
merciant; Gelberg Iancu, comerciant; Grünberg Da- 
vid, comerciant; Gross Moritz, dentist; Gross Franz, 
comerciant, Handmann Mehel, comerciant; Herscovici 
Samson, agricultor; Jurist Moscu, arendas; Laves 
Avram, agricultor; Lóbel Solomon H., comerciant; 
Margulis A. L., comerciant; Mendelovici S. B. co- 
merciant; Muncel Favel, comerciant; Neulicht Iosef, 
profesor; Recher Isac, comptabil; Rohrlich Carol, 
agent de asigurare; Rotenberg Meir, comerciant; Ru- 
binstein Isac, comerciant; Schor Artur, fabricant; 
Schwartz Wolf L., comerciant; Stein Moise, comer- 
ciant; Stein Smil, comerciant; Stein Leon, comerciant; 
Tennenbaum S., agricultor; Vegas Iosef, comerciant; 
Wiegder Itic, comerciant; Zenger Bereu, arendas; 
Zudeck Misu, functionar. 


Loja «Viitorul» No. 387 (Buzáu) 
Biroul lojei pe anul 1911 


Presedinte onorific: N. Diamantberger 
Presedinte: S. H. Rosenzweig 
Vicc-presedinte: Adolf Feldmann 
Mentor: S. L. Urseanu 

Secretar protocolator: E. Goldenstein 
Tezaurar: H. Korn 

Secretar financiar: Iulius Adler 
Gardian: M. Goldenberg 


75 


Membrii : 


ÜUAdler Iulius, Adler Ioseph, Argenommen Sigmund, 
Avram Manole, Berlinblum Nathan, Bromberg M., 
Charas Mendel, Davidescu B., Davidovici D., Dia- 
mantberger N., Ehrlich David, Eskenazy M. E., Feld- 
mann A., Feldmann Lupu, Goldenberg M., Goldstein 
Leon, Goldenstein, Grünberg Samoil, Israilovici H. 
A., Itzic Iancu, Kanner Moritz, Korn. H., Korner So- 
lomon N., Lupescu Iancu Z., Lupescu Z., Marcovici 
Solomon, Rosenberg Leon, Rosenzweig Adolf, Rosen- 
zweig S. H., Schreier Marcu, Steinbruch A, Tenen- 
baum M., Urseanu S. L., Weinberg Iancu, Weissbein 
Philipp, Zuckermann Rubin. 


Loja «Instructiunea» IX No. 390 (Focsani) 
Biroul lojei pe anul 1911 


Presedinte: Max Adler 

Vice-Presedinte: I. Rosenberg 

Mentor: Noel Bring 

Secretar protocolator: M. David 
Tezaurar & Secretar financiar: H. Freier 


Membrii : 

Adler Max, agent; Almásanu IL, agent; Bercovici 
Adolf, comerciant, Odobesti ; Bercovici Nathan, agent; 
Bring Noel, comerciant, Cheis Avram, comerciant; 
Cupferman Isidor, comerciant, David Mesilem, con- 
tabil; David Moritz, comerciant; Fildermann Avram, 
comerciant; Finkelstein I. L., comerciant; Finkelstein 
Lewy, comerciant; Freier H., fabricant; Goldenberg 
Aron, institutor; Gross Isidor, comerciant; Griinberg 
Leon, institutor; Griinfeld Pascu, comerciant, R- 
Sărat; Hartenberg Hermann, bancher; Hong Solo- 
mon, comerciant; Horn Neumann, comerciant; Krem- 
nitzer Iulius, comerciant; Linden Lazăr, mosier; Ma- 
liner Solomon, comerciant; Mohr Hermann, comer- 
ciant; Mintzer Solomon, comerciant, Rosenberg lo- 
sef, comerciant; Rosenberg Sigmund, comerciant; 
Rosenstein Avram, comerciant; Seider Solomon, co- 


76 


merciant; Silber Chaim, institutor; Silberman Moritz, 
P., comerciant; Taubes Moritz, mosier. 


Loja «Cremieux» X No. 391 (Bärlad) 
Biroul lojei pe anul 1911 


Presedinte : Dr. A. Feinsilber 
Vice-Presedinte : Adolf Brode 

Mentor : H. Kamiel 

Secretar protocolator : Iosef L. Wechsler 
Tezaurar : Salomon Scharff 

Secretar financiar : S. Rosenblatt 
Gardian : S. Abramovici 


Membrii : 


S. Abramovici, comerc., Stef, cel Mare; B. Berco- 
vici, comerciant, str. Gárei; N. I. Bercovici, comer- 
ciant, str. Principalá; M. Bercovici, comerciant, str. 
Principală; Adolf Brill, comerciant, str. Principală; 
Adolf Broder, comerciant, str. Principalá; dr. A. 
Feinsilber, dr. in mediciná, str. Centralá; Julius Fin- 
kelstein, comerc., str. Principalá; Lazár Finkelstein, 
comerc, str. Stefan cel Mare; Max Fränkel, farma- 
cist, str. Principalá; David Friedmann, comerc., str. 
Vadului; A. S. Glasberg, comerciant, str. Carol; Henry 
Grünberg, comerciant, str. Paloda; Osias Hersco- 
vici, comerc. str. Principală; David Herscovici, 
comerc., str. Principalä; Josef Barasch, comerc., str. 
Stefan cel Mare; Mendel Herşcovici, comerc., str. 
Principalá; A. Jaroslawici, comerciant, str. Centralä, 
Max Ismailer, comerciant, str. Orient; H Kamiel, 
comerciant, str. Gárei; Carol Kamiel, comerciant, 
strada Gárei; W. Koffler, comerciant, str. Principalá; 
Leon Kassvan, comerciant, str. Principalá; David 
Karniol, comerciant, str. Parcului; K. Liftman, co- 
merciant, str. Principalá; Leon Leibovici, comer- 
ciant, str. Principalá; H. Marcovici, comerciant, str. 
Principală; |. H. Rapaport, comerciant, str. Strâmbă; 
S. E. Rosenberg, comerc., str. Principală; S. Rosen- 
blatt, comerc., str. Stefan cel Mare; Leon Rosen- 


TI 


blatt, comerc., str. Mare, Focsani; Leon Scharf, co- 
merciant, str. Paloda; Salomon Scharf, comerciant, 
str. Paloda; Moritz Scharf, comerciant, str. Paloda; 
David Schor, comerciaut, str. Orient; I. L. Wechsler, 
comerc., str. Principalá; Naftali Wolfinger, comerc., 
str. Principală ` Iosef Wiwitzoff, comerciant, str. 
Strämbä; Lazăr Zissu, comerc. str. Orient; Pincu 
Zissu, comerciant, str. Orient. 


IV 
1905 
LISTA 


Demnitarilor Sanhedrinului şi a Lojilor 
precum si a Membrilor Ordinului 
I. ©. B. B. in Districtul IX, Romänia. 


Ill. Sanhedrin : 


M.— Presedinte : Dr. Adolphe Stern 
M.— V.-Presedinti : Dr. M. Beck si Dr. A. Blu- 
menfeld 

M.— Secretar : losef Stern 

M — Mentor : Dr, Erdreich 

AL- Tezaurar : B. Bercovici 

M.— Päzitor D Schäffer 

Membrii: B. Bränisteanu, redactor la Adevárul 
si Em. Rotten 

Inspector financiar al Districtului, delegat de 
lll. Sanhedrin ` Josef Posmantir. 


«Noua Fraternitate» I, 380 (Bucureşti) 
Presedinte : losef Stern 


Vice-Presedinte : Dr. Enric Lempart 
Mentor : 1. Fareanu 


78 


Tezaurar : Abr. Habermann 
Secretar protocolar : Ad. Schwartz 
Secretar financiar ` Isac Schor 
Guardian : Goligher. 


Membrii : 


Iosef Stern, Sf. loan Nou 30; W. Staadecker, Bi- 
bescu-Vodá 6 ; Hugo Staadecker, Bibescu-Vodá 6; 
Oscar Staadecker, str. Popa Soare; Philipp Freud- 
man, p. adr. W. Staadecker; M. Schiffer, str. Smár- 
dan 22; Isac lancu, str. Decebal; Emil Iancu, str. 
Decebal; Herman lancu, str. Decebal; Ascher Kan- 
del, str. Decebal; Abraham Einhorn, str. Covaci; 
D. 1. Zucker, str. Lipscani 2; Lupu Michelsohn, str. 
Lipscani 69; Isidor Stern, 11 Iunie 4; Eduard Blu- 
man, spi. Bráncoveanu; lancu Hechter, str. Lipscani 
59; B. Regenstreif, Hotel de France; D. Schäffer, 
adr. L. Staadecker; Isac Schor, adr. L. Staadeker; 
lulius Blumenfeld, str. Smárdan; Osias Regenstreif, 
Covaci, adr. Leibovici; Mendel Cohen, Pasagiul Ro- 
män; losef P. Wechsler, in firma Wechsler si Zwöl- 
fer; Simon Goldbraun, calea Mosilor; Iosef Kahane, 
Mircea-Vodá 7 bis; dr. Adolphe Stern, str. Sapien- 
tei 4; dr. M. Beck, str. Mircea-Vodá 20; dr. A. Blu- 
menfeld, Serban-Vodä 5; I. A. Ellenbogen, str. Vin- 
tila 3; Mendel Adelstein, Bazarul Lipscani; Adolphe 
Bercovici, Leon Vodá 24; Herman Brayer, str. Lip- 
scani 53; M. H Focsáneanu, Bibescu-Vodä 8; Julius 
Goldschmidt, Banca Romäniei; Ch. Lazarovici, str. 
Selari; D. M. Bucov, str. Sapientei 8; dr. Noa Ló- 
wenthal, Anton Pan 34; Mayer Fränkel, Banca Ro- 
mániei; Moise Manoie, Labirint 87; W. Weinstein, 
Dudesti 40; Ferd. Fischer, piata Amzei 5; Adolphe 
Schwarz, Mosilor 21; Abraham Haberman, Mámu- 
lari 28; Benjamin Haberman, calea Cälärasilor 22; 
Moritz lacobsohn, str. Patria 14; Isidor Haberman, 
calea Mosilor 204; I. Fareanu, calea Victoriei 123; 
B. Bránisteanu, redactor la Adevárul, Parfumului 
4 bis; David Einhorn, calea Mosilor; dr. Isidor R. 
Bauberger, str. General Florescu; Ch. E. Rosen, 


79 


calea Rahovei 244; dr. Silberman, Dudesti 15; I. 
Louis Klinger, Cálárasi 49; Borely Wisner, str. Sf. 
Ion Nou 27; S. E. Guttman, Hanul cu tei; I. Kásten- 
baum, Mircea-Vodä 60; A. I. Löbel. Bibescu-Vodă 8; 
H Pom, str. Doamnei; Jean Hauser, Covaci 8; Iosef 
Wappner, calea Victoriei 61. 

Caro! Rebenckes, str. Coljei 24 ; Sache Petreanu, 
fost administrator al Adevărului si acum admi- 
nistrator al Viitorului str. Sárindar 11; David A- 
dania, B-dul Maria 30 ; Remus Vianu, calea Vácá- 
resti 61; Nestor Moscovici, Romulus 49; Jean Wis- 
ner, Sf. Ion cel Nou 27; Emil Wisner, Sf. Ion cel 
Nou 27; Bernhard Sachter, calea Mosilor 94; Isidor 
Leibovici, str. Covaci; Leopold Stein, Mircea Vodá 
60; Moritz Lóventhal, str. Poetului 7; I. Zwiebel, 
Udricani 3; Philip Goldstein, str. Carol; S. Nachmias, 
calea Victoriei „Firma BróhmS-sor' Sigmund Bir- 
man, Lipscani 10; Bernh. Lichtenthal, str. Selari; dr, 
Enric Lempart, calea Victoriei 36; Adolphe Feinmann, 
Smärdan 53; I. Silbertnan, Sticlari 11; S. E. Pascal, 
calea Rahovei 25, Albert Steiner firma ,Zweifel et 
Co.“ ; Herman Dellheim, firma „Zweifel et. Co.“ ; 
Paul Lóbel, Negustori 12; S. Goldenzweig, la W. 
Staadecker; dr. S. Rubin, calea Vácáresti 47; Emil 
M. Hornstein, Spi. Mihai-Vodá 5; Carol Miiller. Se- 
lari 2; Leon Horowitz, Adr. Alter Horowitz str. Co- 
vaci; |. Awelis, firma „Zweifel et. Co.*5 I. Stambler, 
Adr. Alter Horowitz str. Covaci; Adolf Kástenbaum, 
Mircea-Vodä 63; Alfred Stein, Adr. la „Hechter-Fiu““; 
Lazăr Cohen, Şerban Vodă 5 ` Samuel Gänsel, Ol- 
teni 18; Berh. Grill, soc. deasig. „Generala“ Smär- 
dan; L Victor, str. S£. Dumitru 5; Dr. D. Griimberg 
advocat, Sf. Vineri 15; Iacob Schwartz-Adriani, Ga- 
broveni 35; dr. Rapaport, calea Cälärasi 5; Berthold 
Lieblich, firma „Pollak et. Co.“ str. Carol ; Isidor 
Goliger, b-d. Maria 39; Ad. Davidovici, inginer; Al. 
Lieblich, la „Schenker et. Cor H Kempner, str. 
Mircea Vodá; H. Bejarano; David Abramovici; Sai. 
I. Marcus; Zaharia B. Leon; M. Becher; Martin 
Badt; Alfred M. Pinchas si Nissim Levy. 


80 


«Peixotto» II, 881. Brăila 


Presedinte: Dr. Alex. Z. Nestorianu 
Vice-Presedinte: I. C. Marcus 
Mentor : Elias Focsäneanu 
Trezorier : Lischnovsky 

Secretar protoc: S. I. Widas 
Secretar financiar: Wilhelm Becker 
Gardian: Salomon Berger 


Membrii : 


Bernhard Barozzi, dr. Iosef Birnbaum, Solomon 
Bleicher, Iancu Bochory, Iacob Bolchower, Isidor 
Bolchower, Albert Braunstein, Gustav L. Brociner, 
Leon Cahane, L. Jacques Catz, Iancu Corbu, Micheil 
Crisan, Solomon Datz, Heinr. Deutschmeister, Jehuda 
Ekstein, Isidor L. Ekstein, Iosef S. Leibovici, Max 
Ekstein, Sami Focsáneanu, Max Fränkel, David Teich, 
Iosef Goldberg, Adolph Goldstein, mobilier ` Osias 
Rolling, David Goldenberg, Mayer Gottlieb, Benzion 
Grünberg, Hamm Grünberg, Lazar Grünberg, Max 
Grünberg, inginer M. Grünberg, Nae Grünberg, Gott- 
lieb Grupper, Isidor Grupper, Aizic Guttmann, Leon 
Hailpern, Noach M. Hailpern, Sami M. Haiipern, Sa- 
muel Hallpern, Samuel Herscovici, Benjamin^Herzovici 
Marcu Herzovici, Zaharia Hilel, Ignatz Hornik, Iac- 
ques Israilovici, Iulius Itscovici, David Herman Ivry, 
Nissim Derera, dr. Emil Toff, Filip Rosenfeld, Iacob 
H. Cohn, Adolf Goldstein, bijutier; Leib Catz, Na- 
than Kanfmann, Salomon Hlarsfeld, Heinrich Kof- 
fler, Philip Kohm, Adolph Kornman, I. Lachmano- 
vici, Adolf Last, Heinrich Lax, Bernhard Leibovici, 
Lazar Löbel, Carl Lówenton, Isidor Marcus, Saul 
Mendl, Lazar S. Marcus, Dr. Herman Moscovitz, 
Iosef Reischer, Wilhelm Reiss, Aron Rosen, Herman 
Rosenberg, Sigmund Rosenberg, David Samson, Da- 
vid I. Schlesinger, H. B. Schloimowitsch, Iosef Schorr, 
Samuel Schónfeld, Isac B. Schweffelberg, A. M. L. Se- 
gal, Heinrich Segal, Aron S. Seidman, dr. Eduard 
Silberstein, Hugo Singer, Henih Solomon, Isac So- 


81 


lomon, Peter Solomon, Iosef Sonanana, David Stern- 
lieb, Z. I. Waldmann, Meyer Wechsler, B. Weintraub, 
I. Wurmbrand, Daniel Zitterer, Friedrich Lukaczer, 
dr. Henry Schiller. Leopold Kivici, Herman Sireus, 
David Schimschinoric, Adolf, Rosenfeld, ing. Sami 
Corbu, Lazár S. Marcus. 


«Bien» II, 392 Galat^^ 


,JTr-c. 
Preşedinte : Dr. S. Feldmann// -—-:11 'MM 
V.-Presedinte : N. Insler 'V  LNIVCRSITARZ 
Mentor : Sam. Pineies N2XCLU;-NAPOC, 


Tezaurar : S. Sternberg 

Secretar protoc. Sig. L. Behrmann 
Secretar finan.: Nathan Sapira 
Guardian : 


Membrii : 


Iosef B. Brociner, André Brociner, N. Sternberg, 
W. K. Lówenthal, Sal. Goldenberg, D. Fatelly, S. 
Speter, Sulim Griimberg, A. I. Schildhaus, F. Blitz- 
stein, Max Rauch, Iosef Silberstein, Moiná Margulies, 
Michel Finkelstein, B. Gottesmann Nathan Kleiner, 
M. Allerhaud, Mendl Rosenstein, I. Blaustein, D. I. 
Budsky, Marco L. Behrmann, I. Goldenthal, Max 
Wind, M. H. Schein, Martin Sperling, dr. S. W. 
Weksler, Idel Rotthmaon, Iancu Cioară, Jacques 
Grünberg Aron Garfunkel, Konrad Insler, Iosef Glub- 
mann, Charles Bendel, Maurice Weintraub, Iulius A. 
Friedmann, D. Steinberg, Marco, Heilpern, Isidore 
Kaufmann, H. M. Weintraub, Israel losefsohn, Michel 
Feldmann, M. L. Rosenberg, Abr. Teich. Iosef Glüc- 
kman, Herman Klein, Israii Leibovici, Dr. M. Kohl, 
Gustav Weinrauch, Nathan Zipkes, Aron Weintraub, 
Abr. M. Kiwowici, losif Czaczkez, Adolf Mördler, 
Isidore Kleiner, Moritz Merdier. Abr. Weismann, O- 
sias Kleiner, Max Rosentzweig, Wiih. Weissenberg, 
Moritz Helder, Emannuel Lupu, Isac Braunstein, 
Berze Rosenthal, M. I. Schachter, lansu Baron, Salo 
Papier, lacob Goldstein, S. Ruter, Sal. Braunstein, 


6 


82 


W. S. Brender, Jacob Schónberg, R. losupocici, Hise 
A. Siegler, Abel Baron. Sol. Micznik, Her Wilder- 
mann (Kilia, Basarabia), Ph. Satinower, Abr. Wilder- 
man (Reni, Basarabia) Karl Rosenblüth, N. Davido- 
vici (Kilia, Basarabia), Schulim Brodzky (Kilia, Ba- 
sarabia), H. Sternlieb, dr. L. Helfant, Iulius Sperling, 
Herman Friedmann, Littman Hainovici, Isidor Silber- 
mann. 


«Instructiunea» IX, 390 Focsani 


Presedinte : Dr. L, Váleanu 
V.-Presedinte : I. Fliettmann 
Mentor : Max Adler 

Tezaurar : M. Frauber 

Secretar protoc. : Jos. Kaufmann 
Secretar finan. M. H. Brezis 
Guardian: 


Membrii : 


Iosef L. Finkelstein, Iosef Steiner, Leo Geldbeu- 
tel, Herman Hartenberg, Iosef Lounner, jaques Zwie- 
bel, Moritz Griinfeld, Hab. dr. I. Nacht, Mendel Rap- 
paport, Levy Finkelstein, H. Freier, Anghel Goldstein, 
Leon Nissinger. Salomon Hónig. Iulius Adler, Iosef 
Kaufmann, lacob Kofler, Sigm. Rosenberg, Sal. Min- 
tzer, A. S. Idelovici, Marcus Goldstein, Lazár Lindeu, 
Iosef Rosenberg, Adolf Scheffer, Mayer Hermann, 
B. Weinberg, Abr. Fiidermann, Herman, Mohr. Filip 
Edelstein, Bucarest str. Bradului 9. 


«Cremieux» X 391. Bärlad 


Presedinte : Max Justet 
V.-Presedinte : dr. A. Feinsilber 
Mentor : Adolf Broder 
Tezaurar : Iulius Finkelstein 
Secretar protoc. : Moritz Broder 
Secretar finan. L. Wechsler 
Guandian ; 


83 


Membrii : 


Abramovici Samuel, Barasch losef, Bercovici Bern- 
hard, Bercovici N. 1, Brüll Adolf, Camiel Herman, 
Cahane Herman, Feinsilber Cheim, Feinsilber Emi- 
lian, Frenchel Max, Friedman Sigmund, Friedman 
David, Hirschovici M., Hirschovici David M., Iaros- 
lovici Aron, Koffler Wolf, Leibowitz Leon, Littmann 
K., Marcovici Hersch, Mohublatt Oscar, Margulies 
A. I, Rappaport I. H., Rosemberg S. E., Rosemblatt 
S., Scharf Leon, Soufrin Sami, Witzling Aloses, 
Wirvitzoff losef, Scharf Solomon. 


«Progresul» XII 393 Roman 


Preşedinte ` Iancu Avram 
V.-Preşedinte ; losef Weiss 
Mentor: Isaak Avram 

Tezaurar : Altár Kalmamovici 
Secretar protoc. : Isaak Recher 
Secretar finan. : Moses Fruchtmann 
Guardian : Marcu Zwiebel 


Membrii : 


Iancu Avram, comerciant, Roman; M. B. Bermann, 
comerciant, Roman; Marcu Zwiebel, comerciant, 
Roman; Isaak Avram, comerciant, Roman ; S. H. 
Lóbel, comerciant, Roman; Marcu A. Jurist, arendas, 
comnuna Drágesti; M. Belnglas, comerciant, Roman; 
Lazar Cofler, comerciant, Roman; A. H. Bercovici, co- 
merciant, Roman; M. Gross, dentist, Roman ; M. 
Stein, fabricant de sodá, Roman; David Grüberg, 
comerciant, Roman; M. Forst, comerciant,. Roman; 
M. Fruchtmann, comerciant, Roman; Meiyer Rothen- 
berg, comerciant, Roman; losef Weiss, comerciant, 
Roman ; Smiel Stein, fabricant de sodá, Roman ; 
Israil Adelstein, comerciant, Roman ; Alter Calma- 
novici, comerciant, Roman ; Walf L. Schwartz, co- 
merciant, Roman ; F. I. Gelber, comerciant, Roman ; 

D. L. Davidovici, comerciant, Roman ; Isak Recher, 
contabil, Roman; Feivel Mencel, comerciant, Roman; 


84 


L. Meyer, farmacist, Roman ; Jaques Feibis, co- 
merciant, Roman ; Simon Cheis, comerciant, Ro- 
man; Frantz Gross, contabil, Roman; Moise Trucht- 
mann, institutor, Roman; Noel Bring, comerciant, Ro- 
man; Artur Schorr, comerciant, Roman ; Carol Roh- 
lich, comerciant, Roman ; A. L. Margulies, comer- 
ciant, Roman ; Zelig Gelberg, comerciant, Roman ; 
Isac Tzimand, comerciant, Roman; Carol Brand, co- 
merciant, Roman; Melchior Handmann comerciant, 
Roman; Avram Laver, arendas, comuna Broşteni ` 
S. B. Mendrechovici, comerciant, Roman; Meyer 
Gelber, comerciant, Roman; Marcu Candel, inginer, 
Roman; David Rolingher, comisionar, Roman; Isack 
Rubinstein, comerciant, Roman. 


«Concordia» XIII 394. Moinesti 


Presedinte : Leon Edelstein 
V.-Presedinte * H Lewenter 
Mentor : dr. Alb. Flachs 
Tezaurar : B. Abaza 


Secretar protoc : I. Atlasmann 
Secretar finan : A. Littmann 
Guardian : IL Kohzin 


Membrii : 


A. E. Edelstein, B. A. Pollack, A. I. Ancelovici, 
Isac lancovivici, Noe Bildermann, Dr. Alb. Flachs, 
Pres. Leon Edelstein, Solomon Edelstein, Solomon 
Wechsler, Solomon-Mamalovici, Buráh Chosin, Isack 
Chosin, S. Mescheisohn, Filip Rosenstoch, Iancu 
Grünberg, Alter H. Littmann, Alter Schwartz, I. At- 
lasmann, Basille Abaza, Israil Feldstein, Moritz Li- 
brus, Smil Leibovici, Henoch Leventer, Moisá Su- 
frin, Moisá Littman, Rubin Hirsch, Marcus Juster, 
Iacob Segall, Zanvil Chaimsohn. 


85 


Noua Lojă Samoil XIV, 583 (laşi) 


Presedinte : Dr. Burstin. 
Vice-Presedinie : Wachteil. 
Mentor : d-r Niemierower. 
Tezaurar : A. Schónhaus. 
Secretar protoc : d-r Steuermann. 
Guardian ` I. Bernfeld. 


Membrii : Abramovici Max; Apter L; Behles H.; 
Berger L; Bernfeld L; Blechmann L; Braunstein I. 
M.; Bruck N.; Brunner E. L; Burstin d-r H.; Cám- 
pianu A. ; Diamand Max ; Dickman M. ; Dinerman 
W.; Dresner Ch. L; Dulbergher I. D.; Dulbergher 
d-r; End. M.; Eckstein L; Engelsberg B.; Feldman 
L.; Finckel Solomon; Finckelstein Elias; Flügelmann 
A. M.; Forst L; Friedmann O.; Feurstein L- Gheller 
Leo ; Gheltzer I. ; Goiden M.; Goldenberg Lupu; 
Goldsman F. H.; Gotlieb M. ; Griimberg S. : Gross 
B. ; Halpern M. L. ; Heifler S. ` Heimann H, ` Hir- 
schencohn A. L.; Holdner A.; Horovitz A. d-r; Ho- 
rovitz S.; Garobovici C.; Ianovici $.; Ionescu Os.; 
Jurist A.; Kamerling H: Kahane M.; Kaufman Max; 
Kermisch M.; Kindler Iacob; Kokn Gh.; Kohnfeld 
A.; Kohos L; Krepsl.; Krans Iosef; Langmantel L.; 
LessingR.; Lippe C. d-r; Marcus C.; Morgasesá A. dr; 
Margulies F. dr. ; Margulies Isidor ; Margulies M. ; 
Mescher M. ; Mihăileanu I, ; Moscovici B. mg: 
Moses. O L. ; Niemirower dr. ` Peckelmann dr. : 
Pineles L. ; Finchelstein Iosef; Roehler I.: Rohr- 
lich I. L. ; Rotenberg S. ; Rosemblum A. IL; Ro- 
senstein B. ; Ráscanu B. ; Schertzer B. ; Schónhaus 
A. ; Schor M. ; Solomonicu I. dr. ; Smaie Dulce; 
Schwartz H. B. ; Schwartz Rud. ; Scwartes Sache ; 
Singher M. ; Solomonovici dr. ; Sternberg N.; 
Steuernann H. dr. ; Schwartz Nath ` Tenenbaum 
M. ; Fhierer S. ; Wachtel Moritz ; Waldman D ; 
Wexler Isac ` Wexler M. ; Weinstock I. ; Weisel- 
berg M. ; Winfeld I. ; Wexler Lupu; Zwass B.; 
Zoller I. ; Horaio Zeida. 


86 


«Menorah» XV No. 395 (Piatra-Neamt) 


Presedinte : B. Samsony 
V.-Presedinte : S. Siegler 
Mentor : M. Juster 

Tezaurar : P. Daniel 

Secretar protoc : D. Samsony 
Secretar financiar : M. Weintraub 
Gardian : 


Membrii : 

Meir Daniel, los. Rosner, S. Liebermann, Meir 
Avram, El. Segaler, N. Rabinovici, S. Siegler, I. Kop 
Katz, I. Gárciceanu, A. I. Schor, Aron L. Juster, ja- 
ques Koppel, Moise Juster, L. Pollak, Carol Nacht, 
Jul. Agatstein, Leib Juster, Efraim Juster, Moise 
Cohn, B. Samsony, Ad. Weininger, Sam. Daniel, 
Idei Mendel, Sm. Rothman, M. Schtrich, Meeh Zelig, 
Chr. I. Kolomeyr, B. K. Engelberg, Sm. I. Katz, Sol. 
Drimer, P. Daniel, Men. Lazarovici, M. Schweiger, 
Paul L. Juster, Avr. Fondianer, los. Weinrauch, |. 
Abramovici, L. Weinrauch, Ar. Weintraub, dr. Al. 
Lucian, Leopold Bermann, Matias Eisicovici, Alb 
Weisman, Simon Mihaly, D. Samsony, I. B. Gard- 
ner, Moscu lacoby, L. Mendel, M. D. Segall, Lippa 
Katx, Oscar I. Hellman, Meeh. Juster, Petru M. Jus- 
ter, Elie Soicher, 


Loja «Lumina» (Bucuresti) 


Membrii : 


Alpern Oscar, calea Vitan, 72; Athias Moritz, str. 
Negru Vodá 4; Appel M., calea Vácáresti 140, Ber- 
covici B. str. Leon Vodă 24, Benjamin B., soc. 
asig. Naţionala ; Bercovici M., str. Sfinţilor, Bóm- 
ches Dor, str. Michelet 4; Cerbu E. S., Tip. „La 
Romanie“; Cobilovici, ‘Adrs. Moroianu; Cretescu, 
societatea asig. Generală; Davidescu A., str. Smär- 
dan; Diamandescu I. str. Bateriilor; Erdreich dor, 
str. Vestei 6 ; Eisenberg dor, calea Mosilor 235; 
Emilian F., redactor la Adevărul; Flachs Inginer, 


87 


Zaverei 2; Fránkel Adolf, calea Vácáresti 97; Feder 
Jean, calea Victoriei 54; Fagure Emil, redactor la 
Adevárul ; Fichtnan N., str. Rovine 3. 

Feigel A, str. Mihai Vodá 17; Feislau A.; Fermo 
Jaques, spi. Bráncoveanu ; Grütnherg A. Dor, str, 
Bradului; Goldenberg A.. Adr. Teirich. et Co.; Grass 
I. Dor, str. Lucaci 85; Goldstein M. Dor, calea Gri- 
viței 73 ; Hussar I., str. Labirint ; Hussar H., Labi- 
rint 3 ; liecht AL, calea Griviței 78 ; Iliescu 1., str. 
Concordiei 10; Iosef Bernh, str. Parfumului 6; Kó- 
nig Bern calea Rahovei 36 ; Kimmel S. Dor, calea 
Mosilor 287; Kirschen Carol, str. Smárdan; Krainik 
Jules; Krainik Max ; Libros E. T., str. Bradului 42; 
Lindenberg, Bank of. Rumanian, Lewinsohn Alb.,B-d. 
Domnitei 2; Lindenberg P., calea Mosilor 76 ; La- 
zarovici D., str. Selari, Lóbel Marcus, str. Romulus 
71; Lindenberg A., Labirint 44; Lindenberg Dor, str. 
Sf. Vineri 3; Marcovici P. dor, B-d. Elisabeta ; Mi- 
schonznichy, str. Coltei 5; Marcu D. calea Du- 
desti 22; Marcus S. ing., str. Labirint 62; Marcussohn 
ing; Marcovici farmacist, calea Văcăreşti; Negreanu 
N., soc. asigurări generale; Ornstein, str, Carol 55; 
Pasmautier L, str. Gentilá 4 ; Popper Adolphe, str. 
Sborului 8; Rotten M., str. Poetului 48 ; Reiner M., 
calea Dudesti 33; Rosenthal L.; Rosescu Archit, str. 
Lipscani; Schónfeld L.; Schteinhardt dor. str. Ne- 
gru-Vodá 26, Schor Adolphe; Schulder Carol, str. 
Stelea 19; Solomon Pierre, str. Lucaci; Stein dor, 
str. Bradului; Stern Mauriciu, str. Romulus 56; Sig- 
mund dor, str. Carol; Schweitzer B., calea Dudesti 7; 
Stern Abr. Dor, str. Olteni 40; Steinhardt M., str. 
Sf. Nicolae Selari; Samuely Jean, calea Călăraşi ; 
Taubes Arm., str. Romulus, Victor M., str. Smârdan; 
Wiesner L. Pästorului; Weil Alois, str. Lucaci 24; 
Weinstein Carol, str. Cuza-Vodá; Weinstein Mathei, 
str. Sf. Ioan Nou ; Weiss Albert, str. Udricani 31 ; 
Wechsler Adolf, str. Popa-Soare 40; Weiss. Albert, 
calea Cälärasi 30 ; Weissmann I. str. Occident 2 ; 
Weintraub L, str. Smárdan 2, Marcel dor, Stern 
Abr. str. Olteni 40. 


EDITURA LITERARĂ *FLACĂRA 


M. Sadoveanu . Un instigator Lei 1.25 
D. An&hel . . Oglinda fermecatá » 1.50 
St. 0. losif . . Cäntece » 2.— 
Eug. Lovinescu. Scenete si fantazii » 125 
PompiUu Eliade. Maeterlink » L— 
l Chiru-Nanov. Peste Dorna » 1.50 
Natalia Negru . Märturisiri » 2— 
Almanachul S. S. R. (Anul |) » 1.50 

» » » » (Anul Il) » 1.25 
Victor Eftimiu .  Cocoşul Negru » 2.50 
E. Lovinescu. . Aripa Morţii » 1.80 
Al. Cazaban. . Intre Femeie si Pisică » 1.50 
N. N. Beldiceanu Chilia Dragostei » 1.50 


G. Diamandy. . Chemarea Codrului » 1.50 
P. Locusteanu si 
Iser. . . . . 50 Figuri Contimporane » 2.50 
Genera! Al. Can- 
diano-Popescu. Rásboiul Neatärnärii 
(Asaltul si luarea re- 
dutei Grivita) » 3— 


BIBLIOTECA ISTORICÁ 


Au apărut până acum ín Biblioteca Istorica: 


: Furiile Amorului, Elena de Racovitä. 

: Amintirile lui Napoleon. 

: De pe tron pe esafod. 

-O dramă sub Napoleon, Conan Doyle. 
: Tragedia dela Mayerling. 

: împărăteasa Elisabeta. 

: Amintirile unui fost prefect din timpul 


răscoalelor. 


: Domnia si detronarea lui Cuza-Vodă. 
: Eroii Unirii: Jertfa lui C. Negri. 
` Jubirile lui Napoleon. 


:O curtezană pe tron. 


: Marchiza de Pompadour. 

: Napoleon ín Rusia. 

: Memorüle D-nei Steinheil. 

: Don Jüan Rege. 

: Crimele teroarei. 

: „Puiul Vulturului“, prelucrată de D. la- 


cobescu. 
Campania in Bulgaria, C. Paul si A. 
Marcu. 


BIBLIOTECA ,FLACARA" 


Mo. 1 si 2.—Detlef Stern: Bulgaria sângerândă. 

» 3. —Honoré de Balzac: O afacere întunecoasă. 
» 4-5-6.—Rodolphe Bringer: Spionii iui Napoleon 
» 7-8-9.—H. G. Wells: Primii oameni ín Lună- 


» 10. —Victor Eftimiu: in temnitele Stambu- 
Jului. 
» 11. —Onoto Watana: Privighetoarea Japoneză. 


» 12. Edmond Rostand. Romantiosii. 
» 13. Victor Eftimiu. «Ave Maria». 


Pretul unui exemplar 40 bani. Dublu 60 bani, 
riplu 80 bani.