Curierul anul I, nr. 4, iulie 1981

Anul 1 
ORGAN AL CONGRESULUI NATIONAL ROMÂN-AMERICAN 


S 


Nr. IULIE 


TAN M. POPESCU 


QU0 VADIS AMERIGA ? 


Când trăiam în România, iar cineva amintea 
de Colombia, Brazilia sau Argentina, ne închi- 
puiam că era vorba de niște țări dela “capătul 
pământului“. Nu era de mirare, deoarece distanța 
între România și aceste ţări este colosală. Ne 
mirăm, însă, când, întâlnindu-ne cu colegi ame- 
ricani (prin Europa, Japonia sau India) aceștia 
se zăpăcesc ușor când le spunem că Buenos 
Aires este capitala Argentinei, deoarece ei cred 
că e a Braziliei. Cărui fapt se datoreşte această 
ignoranță ? E vorba de simplă ignoranță, sau de 


indiferență ? Sau? 


O explicaţie ar putea Îi faptul existenţei pu- 
ternicei tendințe de a se sprijini numai pe po- 
poarele cari vorbesc aceeași limbă. Se pare că 
ar prefera conservarea obsedantă a relaţiilor cu 
Anglia, Canada și celelalte ţări de limbă engle- 
ză, iar în al doilea rând cu Europa Continentală. 
Unii Preşedinţi americani au dorit să schimbe 
această înclinaţie unilaterală, deschizând por- 
țile înţelegerii între America Latină (acest lucru 
s'a observat, mai ales, în ultimii douăzeci de 
ani), dar e [oarte greu să se schimbe atitudinile 
mintale vechi. Credinţa generală a nordamerica- 
nilor este că “vecinii“ latini, indiferent de nu- 
mele pe care-l poartă (mexicani, puertoricheni, 
brazilieni, chileni sau argentinieni) pot [Îi loca- 
lizaţi cu acelaș clișeu de gândire, considerându- 
le popoare care au aceleași caracteristice psiho- 
logice, deoarece vorbesc aceeași limbă. 


Intrebarea e următoarea: cum se întâmplă că 
diferitele institute de investigații ale Universi- 
. . A i 4 4 
tăţilor nordamericane se silesc să “înțeleagă 


a. ae ial a a ei > 


riens 


1981 


CHICAGO |L. 
Prim redactor: A.PREDESCU 


și să “descopere“ componentele şi variabilele 
suiletului rus, chinez, japonez, hindu, sau arab, 
dar nu se interesează să cunoască mai bine di- 
mensiunile spirituale şi structura mintală a na- 
țiunilor din continentul american? Această ne- 
glijenţă (sau indolenţă) a fost poate cauza prin- 
cipală a pierderii simțului de solidaritate con- 
tinentală. Nordamericanii au continuat să-i foca- 
lizeze pe latino-ămericani cu scheme de iudecăți 
învechite, dispreţuindu-i și etichetându-i cu 
concepte ca: exotici, boemi, leneşi, trândavi, 
corupți, depravaţi, retrograzi, incapabili, etc. 
Intre timp, însă, noile generaţii latino-americane 
s'au format în Universitățile din Franţa, Anglia, 
USA, Germania, Spania și Italia. Propriile lor 
instituții de formaţie științifică şi culturală au 
ajuns la un nivel ridicat. Din Universitățile lor 
au ieșit oameni de știință care au câștigat nu- 
meroase premii Nobel, (numai din Universitatea 
din Buenos Aires s'au format doi oameni de şti- 
inţă care au avut această onoare (Dr. Housay şi 
Dr. Leloir), alară de numeroasele premii Nobel 
de Literatură și de pace câştigate de celelalte 
țări din America Latină. ! 


Indilerenţa arătată de Statele Unite în faţa 
puhoiului marxist care a inundat naţiunile latine 
din America a deșteptat conștiințele guvernan- 
ților acestora. După victoriile Moscovei în Cuba 
și după transformarea Cubei în arsenalul și în 
cazarma de antrenare a comuniștilor latini, ţă- 
rile din Centrul și Sudul Americei au adoptat, în 
mod treptat, un nou stil de politică. Intr'un anu- 
mit fel, i-au imitat pe germani. Au început să 
manevreze un “Realpolitik“ și un “Ostpolitik“. 


Nu putem tăgădui că elita conducătoare a 
ţărilor din America Latină este mai coruptă decât 
aceea din țările anglo-saxone. Deci diferitele 
guverne democrate din Ecuador, Venezuela, Co- 
lumbia, Brazilia, Chile sau Argentina, influen- 
țate fiind de USA, dau mari libertăţi dirijaţilor, 
iar aceștia alunecă ușor spre libertinaj. Intr'o 
situație de libertate totală (fără auto-disciplina 
anglo-saxonă), care îndeamnă la moleșeală și la 
anarhie, apar foarte ușor grupările comuniste cu 
disciplina lor de oțel, şi celulele teroriste. Sin- 
cronizarea acțiunii marxiste e cu atât mai uşoa- 
ră, cu cât masele se lasă uşor înşelate de de- 
magogia abilă, frazeologia vicleană, sofismele 
şirete și măştile pompoase pe care le pun orga- 
nizaţiile comuniste, pentru a pătrunde mai mult 
în inimile vulgului. In loc să se numească “Par- 
tidul comunist-leninist“, sau “Partidul marxist- 
maoist“, sau “Gruparea teroristă comunistă“, își 
pun numiri de eroi legendari, ca: “Mişcarea San- 
dinistă“, “Tupamaro“, “Monteneros“, “Mişcarea 
de independenţă, de eliberare, de libertate, etc., 
etc., care atrag pe naivi şi entuziasmează tine- 
retul idealist. Apoi, sprijiniți de propaganda și 
publicitatea ziariştilor nordamericani, doritori 
de sensaționalisme, și de senatorii “democraţi“ 
din Washington, ajung la guvern (cazul lui MIR 
în Chile, sau a extremiștilor în Argentina, în 
1973, când Campora se întâlni cu  comunistul 
Allende — Preşedintele din Chile — și cu Dor- 
ticos, președintele Cubei comuniste, decretând 
“conul sud“ ca teritoriu comunist), sau primesc 
ajutor bănesc, -muniţii și armament din Cuba, 
Germania Orientală, Cehoslovacia, Norvegia, 
și, chiar, Statele Unite, pentru a combate guver- 
nele democrate sau regimurile național-militare ! 
Dacă într'o ţară latină militarii reușesc să în- 
vingă terorismul și comunismul, în mod automat 
intervin Statele Unite, cu toată lorţa presei, băn- 
cilor, ambasadorilor respectivi, Şi-i condamnă 
sever pe militari, deoarece au îndrăznit să în- 
vingă comunismul atât de Îrumos mascat cu nu- 
miri de eroi legendari! USA, naivă, infantilă și 
ușor de înșelat, începe opera de “apărare a drep- 
turilor omului comunist“, în timp ce uită compul- 
Siv toate țările subjugate și milioanele de morți 
asasinați de comunismul bolşevic!!! 


Când se ajunge la acest punct de inconștien- 
ță a Statelor Unite, începe reacţia guvernelor 
militare. Se publică broșuri și cărţi, cu documen- 
tări Și martori asupra actelor teroriste, asupra 
tacticei diabolice de înșelare a masselor, a des- 
organizării aparatului de Stat, a sabotajului, a- 


tentatelor contra vieţii oamenilor nevinovaţi, etc. 


iar când aceste documentări serioase — spriji- 


nite chiar de funcţionarii ambasadelor nordame- 
ricane — nu dau nici un rezultat, apare “Realpo- 
litik“ și “Ostpolitik“ ale guvernelor naţional-mi- 
litare. În faţa boicotului economic al guvernului 
nordamerican, a retragerii din vânzare a armelor 
(ca să nu poată continua lupta contra comuni- 
știlor care sosesc din Cuba și din Nicaragua), 
ȘI a diferitelor campanii de desfigurare a adevă- 
rului, guvernele latine-militare, izolate, primesc 
un neașteptat ajutor din partea Rusiei Sovietice, 
sau a Chinei comuniste,... Aceste țările trimit 
materii prime, mașini, tractoare, fabrici, arma- 
ment (ca să poată lupta cu tot succesul împo- 
triva teroriștilor pe care ei înșiși îi antrenară ca 
să provoace haosul)-şi le dau împrumuturi... Go- 
lul lăsat de Statele Unite este umplut imediat cu 
bunăvoința Rusiei Sovietice, interesată să com- 
bată influența guvernului -american în orișice 
parte din lume, cu orișice preț! Evident, împre- 
ună cu tehnologia, împrumuturile, mașinile, fa- 
brcile și armamentul sovietic, sosesc şi “con- 

silierii“, “specialiştii“, și “sfătuitorii“, care 

au grijă să introducă, treptat, mișeleştile metode 

de subversiune, pentru ca după câțiva ani — 

când USA va fi reuşit să “convingă“ pe militari 

să predea puterea “democraţilor“ latini — să în- 

ceapă din nou ciclul de terorism, guerrillă, asa- 

Sinate, etc. 


Cât de mare e indiferența lumii libere (repre- 
zentată prin puterile anglo-saxone) față de Ame- 
rica Latină, se poate constata în publicaţiile 
Institutelor de cercetări care apar în USA sau 
în Anglia. Bunăoară, în numărul din Februarie 
1981, a “Western Security“, editată de “Royal 
Institute oi International Affairs“ din Londra, în 
48 de pagini se publică numai două linii despre 
continentul latino-american, In aceste două linii 
se spune că America Centrală și Caribe sunt 
aspecte cruciale pentru USA, şi foarte perile- 
rice pentru Europa. Nimic mai mult. 


Părerea analiștilor politici și a comentarişti- 
lor obiectivi din America Latină este că Statele 
Unite nu mai sunt capabile să joace un rol di- 
rectiv pe plan internaţional, deoarece ar Îi pier- 
dut coerenţa interioară. Nu mai are forța morală 
pe care a avut-o cu ocazia războiului din Co- 
reea. Ceva s'a destrămat în consistenta urzeală 
a pragmatismului anglo-saxon. Ceva s'a desar- 
ticulat în rigidul mecanism de raţionalizare şi în 
sistemul de gândire logică a nordamericanilor. 
S'ar părea că exagerata grijă de a menţine paceâ 
cu orice preţ s'a transformat în obsesie compul- 
sivă, în așa hal încât s'au paralizat sectoarele 
de reflecţie obiectivă și s'au întunecat orizon- 
turile panoramei generale. Pacea cu orice preţ 


lurmare pg. 18! 


VLAICU IONESCU 


BRÂNCUSI 


SI TRANSCENDENITA 


Cp a Te o a TEI a E ZE E CE RE E RE 7 E TEZA 


OBIECTIVATĂ 


CI E EEE EI ENI IEI EEE ZII 


Universul de forme al lui Brâncuși frapează 
prin Singularitatea sa. Pe cât de clare, simple 
și luminoase sunt operele sale, pe atât de greu 
de interpretat s'au dovedit. 


Numeroasele încercări de dezocultare ale 
criticilor n'au făcut parcă decât a îndepărta și 
mai mult sensurile ascunse, de ochii și de min- 
tea privitorului. Căutând pe Brâncuși prin pris- 
ma acestor studii este ca şi când ai urmări prin 
deșert imaginea înșelătoare a unei oaze către 
orizont, fenomen cunoscut ca “fata morgana“. 
Forme seducătoare, către care încerci să te a- 
propii, în timp ce ele se sustrag și mai mult spre 
depărtări. 


S'a ajuns totuşi prin aceste studii cel puţin 
la o concluzie clara, că opera lui Brâncuşi nu 
poate fi suspectată de soluţii facile, de adop- 
tarea unei minime rezistenţe, ca în cazul multor 
opere așa zis “moderne“, care, în căutarea de 
simplitate, ascund în fond neputinţe tehnice. 


Dar simplificarea obținută în opera lui Brân- 
cuși e diferită și de simplificările la care au a- 
juns în general maeștrii autentici ai artei mo- 
derne. Cubismul, spre exemplu, descoperă “me- 
telora geometrică“. Fiinţele și lucrurile sunt 
purificate treptat de accidentele lor naturale și 
formele lor sunt înlocuite cu figuri geometrice, 
ca: cercuri, patrate, cuburi, cilindrii, etc. Și 
aici, ca și în poezie, metafora constă în stabi- 
lirea de asemănări, a unor analogii între elemen- 
te aparținând la domenii foarte diferite. Operele 
cubiste au o valoare estetică întrucât au depășit 
abstractizarea şcolărească, în care, spre exem- 
plu, se schematizează figura omenească, înlo- 
cuindu-i curbele cu o serie de linii drepte. A- 
ceasta e o abstractizare academică și duce la o 
“simplitate pompieră“, cum o numește Brâncuși. 
In cazul cubismului autentic însă, artistul des- 
coperă unde și cum un aspect natural poate Îi, 
nu schematizat, ci inlocuit cu o formă geometri- 
că. Acel aspect devine deci termen de compa- 
rație poetică. 0 formă naturală e pusă acum în 
relaţie de analogie cu un element din lumea for- 


melor pure. Efectul poetic depinde de iscusința 
cu care artistul subliniază aceste analogii între 
două planuri ontologic distincte. 


Simplificarea la care se ajunge când Cubismul 
devine Artă Abstractă nu schimbă prea mult na- 
tura procesului creator în sine. E vorba doar de 
o treaptă mai avansată, unde rapelul la obiect 
se pierde complet și se ajunge la o orchestrare 
de simple elemente geometrice. Metafora cu- 
bistă apropia pictura de poezie, arta abstractă 
apropie pictura de muzică. 


In Impresionism și Pointiism se întâmplă ceva 
similar. Deosebirea este că aici nu forma este 
atacată ci culoarea. Și aici obiectul natural tin- 
de să dispară, fiind înlocuit, nu de extrase for- 
male, ci de extrase cromatice: se extrag adică 
tonurile simple, care compun culoarea obiectului, 
după cum prisma descompune lumina, şi se jux- 
tapun ca pete distincte de culoare pură (de a- 
ceea negrul e eliminat), care apoi sunt recom- 
puse de retina privitorului. 


In toate aceste curente, unde artistul “ab- 
strage“ Îie lorme pure, fie culori pure, el consi- 
deră lumea ca dat manifestat. Misterul metafizic 
fundamental, unde se săvârşeşte acea “coniunc- 
tio oppositorum“, puntea de trecere între lumi 
abisal distincte, nu intră încă în preocupările 
sale. Or noutatea poziţiei ca artist a lui Brân- 
cuși este tocmai aceasta: de a considera lumea 
“intru mister și revelare“, pentru a folosi ter- 
menii lui Blaga. 


Nu orchestrare de forme, mai mult sau mai 
puţin pure, în caleidoscopice simionii, unde in- 
Îinita multiplicitate a aspectelor naturii e orga- 
nizată sau reorganizată, ci căutarea monadelor 
simple, încărcate cu potenţial formativ, care pre- 
ced și chiar penerează structurile terminale ale 
lumii cognoscibile. 


Aceste monade, care coboară din transcen- 
dența pură, sunt încarnate în opera lui Brâncuși 
sub forma unor “cosmoizi“, pentru a folosi din 
nou un termen al lui Blaga, deosebit de semni- 


— 


ficativ. E vorba de transpunerea în spațiu a unor 
focare de convergență, a unor potenţe transcen- 
dente, care tind spre manifestat, dar care sunt 
surprinse în sfera mijlocirilor de taină. Nu “uni- 
versalia post res“ — abstracții deduse din ob- 
lect — ci “universalia ante res“, sunt căutate 
de artist. Aceste nu sunt simple abstracții, cu 
toate că filosofia le poate reprezenta pe plan 
logic ca concepte. Ele se impun însă cu altă 
necesitate, decât cea a cauzalității naturale (1). 
Pe planul logic al conceptelor, ele pot fi con- 
fundate cu simple abstracții, dar rădăcinile lor 
sunt ontologic diferite, căci preced şi transcend 
once experienţă posibilă. Spuneam că sunt “cău- 
tate“, fiindcă ele n'ar putea fi cuprinse de min- 
tea omenească la stadiul de transcendenţă pură 
Și cu atât mai puțin reprezentate spaţial. Sesi- 
zarea lor e poate posibilă în cazul iluminării 
mistice, care, prin însăşi natura sa, depăşeşte 
posibilitățile artei. Se pare însă că, în sfera 
transcendențelor care coboară, există și posibi- 
litatea ca marii artiști să prindă intuitiv, prin- 
tr'o immersiune în adâncurile de taină ale spiri- 
tului, ceva din aspectele inefabile ale acelor 
transcendențe mediatoare. Arta majoră, printr'o 
complexă transmutaţie, le face traductibile şi 
accesibile privitorului. Numai în acest sens 
poate Îi înțeles destinul marelui artist, de a că- 
uta spre porţile abisale, spre porţile zeilor, pre- 
cum Prometeu. 


Motivul pentru care criticii moderni nu au 
găsit modalitatea de a explica fenomenul Brân- 
CUȘi, cu toate că au recunoscut unicitatea și 
superioritatea fără rival a acestuia, stă în faptul 
că formaţia lor intelectuală le-a fost amputată, 
prin tăierea rădăcinilor tradiționale și orientată 
totalitar spre raționalismul agnostic, atât de per- 
sistent, în ciuda anacronismului său. 


Separatismul cultural, compartimentarea în 
domenii strict demarcate și specializarea “a 
outrance“ au dus la o modalitate de judecată 
lipsită de perspectivă filosofică, sau, în cel mai 
bun caz, condusă de o filosofie empiristă și anti 
metafizică. 


Unii critici vorbesc de o căutare spre trans- 
cendent în opera lui Brâncuși, de mister, de un 
inelabil, de efectele “magice“ și chiar de un 
conţinut mistic. Toate acestea sunt spuse la [i- 
gurat, iar persoanele respective s'ar simţi ruşi- 
nate dacă li s'ar atribui vreo credinţă în reali- 


tatea lumii metafizice, a misterului ca atare, sau 
OREZ 


(1) Este de altfel deosebirea pe care o face Schopen- 
hauer intre “ratio fiendi” si “ratio essendi”, in lucrarea 
sa “Despre impatrita radacina a principiului ratiunii su- 
ficiente”, 


E 


in posibilitatea unei reale experienţe MiStic 
Ei ajung deci să plutească într'un nominalisri 
steril, în consideraţii impresionistice şi circum 
stanțiale, care, departe de a atinge fondul ae 
blemei, nu ating decât aspecte superficiale, în. 
tărind și mai virtos nedumeririle. 


Să analizăm deci sumar care sunt aspectele 
sub care a lost considerată de către critici opera 
lui Brâncuși, spre a-l situa în ierarhia valorilor. 


1. OPTICA INFANTILĂ 


Mulți critici vorbesc de o “simplitate“ apro- 
piată de puritatea sufletului de copil, ne tulbu- 
rată de atribute și ne afectată de ironie, arriere- 
pensee, ci emanind bucurie, sănătate, cum ar fi 
o ființă la începuturile creațiunii. 

Nu socotim greșit a spune că o sculptură 
brâncușiană are o prospeţime pe care o găsim și 
în viziunea copilului, căci, cu toate că aceasta 
e simplistă (și nu simplificată) și naivă, e liberă 
de parti-pris-uri învățate. Trebue observat însă 
că arta copilului tinde spre diversitate și nu spre 
unitate și sinteză, iar realizările sale au farmec 
prin naivitatea redării, prin aceea că ignoră pro- 
blemele tehnice. Recomandarea de a fi asemenea 
copiiilor a fost făcută într'adevăr de Brâncuși: 
“Când nu mai suntem copii, suntem deja morţi“, 
spunea el, folosind o hiperbolă care reitera cu- 
vintele evanghelice. Dar acestea nu trebuesc 
luate ad litteram. În timp ce copilul e antrenat 
de valul senzaţiilor, de culori, obiecte, întâm- 
plări și personagii, care-i animă imaginaţia în 
mod caleidoscopic şi plural, un artist ca Brân- 
Cuși e prins de mirarea primară, originară, în îa- 
ţa forțelor ascunse, care preced şi dau naștere 
celor vizibile. 


Mirarea copilului e fenomenologică, mirarea 
lui Brâncuși e metafizică. Copilul rămâne naiv 
ȘI în concepţia sa asupra lumii și în tehnica de 
redare. Un artist ca Brâncuși nu are nimic naiv, 
nici în concepție, nici în redare. Puritatea Și 
simplitatea sunt finalităţi la care parvine prin- 
tr'un lung proces de asceză interioară, de des- 
prindere treptata de lumea accidentelor, â feno- 
menelor. Numărul de variante ale aceleiași tem€ 
demonstrează clar acest fapt. Vom putea dec! 
conchide că apropierea care se ace între vIZI- 


Ă 2 i R A . ' nu 
unea lui Brâncuși și mentalitatea copilului nu 


9 Ea L] 2.9 || 
ne ajută prea mult pentru stabilirea valorii $ 
unicității marelui artist. 


Vlaicu lonescu 


Va urma 


PETRE BRĂTAN 


DETRACTORII..... 


Nu e deloc dificil să-l situezi pe dam- 
nul Dinu Zamfirescu. Damul Zamfirescu se si 
tuiază singur într “o tabără precisă ,care îi 
convine şi i se potriveşte,printre detracto 
rii în continuare. In această tabără se sim 
te în pielea lui întreagă,fără echivoc. si 
e bine aşa. Nemascat. Deci,damul Zamfires-— 
cu rămâne printre obsedaţii traumatizați ca 
re vor continua să nege fenomenul real întru 
chipat de Mişcarea legionară. In starea în 
care se află,cum arată conştiinţa damului 
Dinu Zamfirescu,nimeni nu ştie. Si ca s㔺i 
limpezească aria conştiinţei sale,nici nu i 
se poate cere. Damul Zamfirescu e cume. A 
dică,după o incursiune în trecut,în căutare 
asiduă de documente potrivite cu structura 

şi obiectivele sale,damul Zamfirescu se ELE 
actualizează pe el. Si-ar mai vrea să reac 
tualizeze şi nişte "puncte de reper",cu pri 
vire la vechi evenimente,adunate fragmentar, 
alandala,după jumale mucigăite. Aşa dar, el 
se vrea istoric după jurnale. E drept, dam- 
nul Zamfirescu şi-a mai sprijinit "reperele 
şi pe "Les Archives Secrets de la Wilhelm — 
strasse" în mai multe tamuri,redactate  în- 
tr “o limbă diplomatică subasconsă pe care 
domia sa nici no înţelege şi nici no mă 
nueşte bine.. Dar şi de altceva,de "Document 
on German Foreign Policy 1918-1945". Ei da, 
aci e nodul,şi să nu se piardă din vedere 
sursele de informaţie ale domului Zamfires 
cu depozitate de atotştiitoarea,suverana,e-— 
tern prezenta POLICY,de srviciu,supusă, în- 
treţinută şi dirijată de pe scaunele nevăzu 
te ale represiunii îndreptată contra "peri- 
colului "adevăratei opoziții. Păi de documen 
tele şi procesele-verbale ale poliţiei, jan 
dameriei şi siguranţei s'a folosit şi Rol- 
ler,B.Câmpina şi Spălăţelul şi alţii,de ce 
nu şi damnul Zamfirescu ? Cu atât mai mult 
cu cât toți şi-au propus să anuleze presti- 
giul istoric al Mişcării Legionare,nu odată 
recunoscut şi nu pentru ultima oară negat. 
Si ca să fie crezut,damul Dinu Zamfirescu, 
utilizează şi el sursa POREICN POLICY „pe ca 
re cu siguranță că o consideră şi sigură şi 
imparțială.. Deci,pentru el istoria începe 
cu arhiva "organelor represive" ,cum sunt con 
siderate toate poliţiile din lume indiferent 
de regimul pe care îl slujesc. Cu privire la 
obiectivitatea poliţienească e bine de rea- 
mintit o experienţă realizată mai de mult în 
ANGLIA însăşi. Un autobuz încărcat cu 20 de 
poliţai dintre cei mai experimentați şi mai 
obiectivi,a simulat un accident. Imediat se 


parai;1,cei 20 de poliţai au fost invitaţi 
să redacteze fiecare câte un raport în care 
să descrie şi să precizeze circumstantele în 
care s'a petrecut accidentul. Apoi,o camsie 
(formată din specialişti din toate daienii- 
le) a studiat atent fiecare raport în parte. 
Concluzia : niciun raport nu coincidea unul 
cu altul ; 20 de rapoarte cu variante total 
diferite. De remarcat că niciun poliţist nu 
a descoperit faptul că pretinsul accident a 
fost provocat spre a servi ca test la vera- 
citatea rapoartelor ,proceselor-verbale îrche 
iate de FOREIGN POLICY. Deci : să fie dom 
nul D.Zamfirescu atât de isteţ încât pentru 
"punctele sale de reper" să fi reuşit să ex 
tragă realitatea sigură a evenimentelor pe 
care el încearcă să le "'minuteze" ? Greu de 
admis ! Un alt exemplu : Istoria primului 
Război mondial cunoaşte şarja celebră de la 
Prunaru. Ei bine,Jandarmii vecini din Drăgă 
neşti,de nimeni autorizaţi pătrund noaptea 
în locuinţa unui tânăr ţăran de curând însu 
rat,îi fac o perchiziţie şi se înţelege, le= 
gat,îl duc la postul de bază al jandarmeri-— 
ei. După ce îl bat,se încheie un proces-ver 
bal. Tânărul ţăran e acuzat de subversiune 
legionară. La el,în marentul perchiziției 
se găsise "armament,provizii şi material de 
propagandă subversivă". Inspăimântată soția 
periculosului terorist,fără să piardă o Cli 
pă,aleargă la bătrânii ei părinţi și socrii 
şi-i anunţă de cele întâmplate. Până la zi- 
uă,aceştia ajung la Bucureşti.Insoţiţi ae 
wn avocat,reuşesc până la urmă să fie ascul 
taţi de însuşi comandantul Jandarmeriei Na= 
ționale. După nenumărate piedici bine Cunos 
cute în asemenea situaţii în România, avoca 
tul reuseşte totuş să obţină în aceeaş zi o 
anchetă condusă de autorităţi superioare.La 
Drăgăneşti îl găsesc pe "terorist" care, cu 
capul spart,refuza să semeze şi să-şi recu 
noască culpabilitatea. E dus, legat, înapoila 
Prunaru,spre a se reconstitui "mobilul acu- 
zaţiei". Intr adevăr,în casa răscolită de 
perchiziţie,se găsesc întrun colţ "piesele 
vinovăţiei". Si se încheie un nou proces ver 
bal. Unul din jandarmii care participase la 
"acţiune" recunoaşte că acestea au fost pile 
se le gasite în manentul perchiziţiei ,preci- 
zate : "una încărcătură de cinci cartuşe ru 
ginite,germane,trei pâini şi zece afişe cu 
portretul lui George Brătianu. Incărcătura, 
ruginită,cu cinci cartuşe nemțeşti , făceau 
parte din "armamentul subversiv'"! pe care 
toţi vânătorii ocazionali din Prunaru îl că 


— 


Sa dee a a ec ARE „ui 


utau prin arăturile de pe câmpul şarjei din 
1917 spre a-l goli de pulberea cu care tră 
geau după iepuri. Cele trei pâini erau pro 
vizia alimentară pentru muncile câmpului iar 
afişele cu adevărat politice,stabileau că în 
culpatul" era şeful "organizaţiei georgiste 
din camună. La data aceea Mişcarea Legicna- 


ră nu avea la Prunaru nici-o organizaţie.Si . 


cum avocatul nu s'a mulţumit cu descătuşa — 
rea nevinovatului,a mers până la originile 
"subversiwii". Explicaţia nu a întârziat : 
tânăra şi chipeşa soţie a tânărului ţăran 
fusese adesea solicitată de "damul şef" al 
jandarmeriei din Drăgăneşti să-i fie "amu — 
rează". Informat, într “o zi aflându-se faţă 
în faţă cu "jandarmul călare pe roib",tână- 
rul îi atrage atenţia,ţărăneşte,cu vigoare, 
că de "nu-i lasă femeea în pace,îl va jumu- 
li din şea”. Si cum pe jandarm nimeni nu-l 
poate frâna să facă abuzuri de tot soiul,şe 
ful ultragiat" nu a întârziat să-i arate ci 
ne e el. 

Toată această lungă "probă democratică" 
de inviolabilitate a omului Lliber,aşa cum e 
ra concepută în Ramânia,nu e exclus că sar 
putea să-l facă pe domul Dinu ZAMFIRESCU să 
ridice din wmeri,să i se pară un caz izolat, 
baliverme sau,cinic,pur şi simplu s"o igno-— 
reze. Ceeace înseamă că damia sa nu nwmai 
că e rău documentat,complice,lipsit de răs- 
pundere comparativă a evenimentelor pe care 
le rezumă,fără să le cunoască urmarea şi con 
secinţa,el continuă să se camplacă în câpac 
de fapte negre,selecţicnate arbitrar,cusute 
întrun şir de argumente care să-i serveas- 
că de trambulină pentru cocoţat în creşte -— 
tul "exilului salvator" al României. Căci da 
că damul Zamfirescu ar fi cercetat cu tact 
limpede şi riguros, "'tamurile" de informaţii 
de care s'a servit,atunci ar fi putut să-şi 
dea seama că la temelia dramelor din Ramâ — 
nia stau stivele de drame la care a fost su 
pus orbeşte un neam întreg. Aşa cum acest 
țăran din Prunaru mai avea să trăiască un 
şir de alte drame. Plutonierul de jandarmi 
din Drăgăneşti,care îşi trecuse cu bine pro 
ba de vânător al legionarilor,pe pielea a — 
cestui inocent ţăran,a fost recrutat şi a 
fost printre asasinii grupului de legionari 
ucişi odată cu Corneliu Codreanu. Camunica= 
tul oficial şi acesta ca şi altele justifi- 
că masacrul în termeni tipici „premeditat , cu 
scopul de a acoperi şi justifica odiosul act 
Cât cinism ! Si nu e singura gravă falsifi- 
care cu care a fost înzestrat dosarul Mişcă 
rii Legionare. Nici-o formaţie politicănici 
odată n'a fost prigonită ca Mişcarea Legio- 
nară. Na fost scutită de nici o acuzaţie. 


6 


III 


Fără niciun control, fără nici-o probă, pe toa 
te domul Zamfirescu le actualizează cu gân 
dul de a fi crezut,de a manipula o parte din 
exil uneori bălăcit în toate impurităţile. 

Si nu la înfiorat în niciun fel deschiderea 
acestor calamii zăcute în sosul prefabrică 
rilor mincinoase pe care astăzi numai speci 
mene ca damul Zamfirescu le mai gustă. sâa 
întrebat vreodată damul Zamfirescu câte mis 
terioase probe conţin documentele pe care 
le-a consultat ? Câte se vor fi asemănat cu 
dosarul anexat la arhiva jandameriei din 

Drăgăneşti ? Dosar care a servit ca punct de 
plecare cu implicaţii care au târât pe nevi 
novatul ţăran din Prunaru spre alte calvare 
Cotrobăind prin arhive,zeloasele cozi de to 
por ale Moscovei l-au arestat şi în loc să 
îl cerceteze,să-i stabilească sau nu culpa- 
bilitatea,l-au torturat şi până la umă l-au 
încarcerat în rândul legicnarilor deţinuţi 

la Jilava. De aci l-au silit să coboare în 

minele de plumb,să îndure arşiţele şi foa — 
mea de la Canal,ca după ani de epuizare,re- 
întors în satul lui,să se întrebe uimit: cu 
ce sunt vinovaţi legionarii atât de bleste- 
mați,care nu încetau să se roage şi să-şiac 
cepte destinul ? Iată,oricând gata de veri- 
ficat,cum avatarul conţinut de un dosar fa 
bricat cu toate piesele,numai el singur,din 
tre atâtea,poate fi transcris într o teribi 
lă epopee. Dar nu de domul Zamfirescu. Ele 
obsedat de "strigoi". Iar strigoii sunt a- 
ceştia. Ei vor popula Istoria atâta timp cât 
va exista România. Cu ce e vinovat domul 

Zamfirescu că îi e frică de ei ? Cert, '"isto 
ria - spunea c!ndva Victor Hugo — nu acoep” 
tă istorici ridicoli". Ce poate fi mai ridi 
col ca "punctele de reper" fracturate de dam 
nul Zamfirescu spre a reuşi să le înădească 
începând fix de la 24 Iunie 1927 pe 0 PE 
oadă terminată fix la 12-14 Iulie 1980, în 2 
pagini dactilografiate. Iar la concluzia PE 
ctelor de reper,el reduce fenomenul ef Ag Ț 
la o "apologie a asasinatului politic pa 
nimic altceva. In cel mai precis rezuna”” 

în modelele pe care şi le-a luat din gi 
"biblie" a lui Mao,pe care o flutură” 
ziaţi la mitinguri toți chinezii şi A? e 
sul scurt"al lui Stalin, "părintele RE iata 
lor" cum îl numeşte Sartre. Aşa dar, CUP ro 
emplul"timonierilor"” azi contestaţii O a şi 
priul lor clan,domul Zamfirescu Se Vei 
el "timonier",însă cu alt destin mal + 
os,de a nu fi contestat de nimeni i în 
Viitorul va decide. aaa a asemen) Vi 
treprindere minoră ta LLC a 
De Se care se a i mulați „SI audieni 
nu este lipsită de o anumită cli 


— 


pentru unii,fie ei chiar puţini,care au sim 
tul rigorii,care nu acceptă cu una cu două 
să li se "spele creerul",ei le refuză din 
capul locului. Ca mângăere pentru domul Zam 
firescu,rămân doar cei trimeşi de la Bucu = 
reşti să supravegheze asupra "ţiganiadei'Hin 
exil,să strângă "probele" care vor servi"is 
toricilor" tocmai ca partidul camnist să ie 
folosească în analiza lor. Si dintre aceştia 
trimeşi antene de centrale subversive canu- 
niste,camuflaţi în fel şi chip,foesc pretu- 
tindeni. Că vrea sau nu vrea,domnul Zamfire 
cu,se pune în serviciul lor. El le indică 
pur şi simplu că "prin reînvierea şi încu- 
rajarea Mişcării legionare astăzi,se dau în 
mâna regimului arme împotriva opoziţiei de 
mocratice atât din ţară cât şi din afara ei” 
Numai că Mişcarea Iegionară nu a aşteptat 
minunile damului Zamfirescu ca so "reînvi 
e şi nici "încurajarea" de la cine ştie ci 
ne. Ea există ! E destinul ei să fie. să 
traverseze rivalități şi să fie mereu pre — 
zentă la răscrucile timpului. Cât priveşte 
"opoziţia democratică" din ţară,mai e nevoe 
oare să se reamintească acea euforică şi ne 
fastă cârdăşie cu "duşmanul comnist',pe ca 
re l-a ajutat să însoţească tancurile sovie 
tice la adăpostul cărora au ajuns stăpânii 
României ? Nimic şi nici un sem nu indică, 
nicăeri,că "regimul înstrăinat" nu l-au in 
stalat pentru încă multă vreme, însăşi patri- 
otica democraţie din care face parte şi dl. 
Dinu Zamfirescu. "Tovarăşii de drum" (e cu- 
noscut de la Ilenin încoace) ,sunt utilizaţi 
provizoriu,atât cât sunt murdăriţi „apoi iat 
se dă cu piciorul în hasna. Ce ape i-ar mai 
putea spăla ? In "dogmatismul ei limitat”, 
Mişcarea legionară nu sa adăogat niciodată 
la remorcele care ar fi nimicit fiinţa nea- 
mului. Si cu siguranţă că în clipa înţelege 
rii dintre Hitler şi Stalin de a paetaja ră 
săritul europeean,sau când Mussolini ar fi 
încercat să ne fractureze unitatea Transil- 
vaniei , în momentul acela crucial,Corneliu 
Codreanu,dacă nu ar fi fost eliminat de pe 
arena politică a României,ar fi ridicat un 
zid de rezistenţă naţională fără echivoc şi 
fără campramis faţă de orice tendinţă de a 
ne fărămiţa. Mai mult : prezenţa lui Corne- 
liu Codreanu la porţile Europei ar fi reu- 
şit să împiedece ca Europa să ajungă unde 
a ajuns astăzi. Grijuliu cu privire la "re- 
zistenţa democratică din ţară" (care ?),ca 
nu cumva să fie stânjenită în "coexistența" 
sa cu regimul irascibil şi viclean din Romă 
nia,domul Zamfirescu e preocupat în conti- 
nuare şi de "periclitarea instituţiilor ro- 
mâneşti din exil". Cam târziu ! Cât va fi lu 


7 


at în seamă "Consiliul Naţional" prea multe 
iluzii nu”şi face nimeni. In schimb,rolul 
instituţiilor de cultură românească aveau 
si au (din ce-a mai rămas), o mare importan 
ță şi audienţă atât în interiorul ţării cât 
şi în afară. Numai că două din aceste insti 
tuții democratice sau anulat de la sine i- 
mediat ce "a fost întinsă mâna” colaborării 
cu Bucureştiul. "Institutul Universitar re- 
gele Carol I",cu sediul la Paris,a fost dus 
de râpă de wn spion în'rezistența lui demo- 
cratică" alături de trimeşii cu "misiune'"'de 
acolo de unde se urzeşte şi anularea exilu- 
lui. "societatea Academică Română" ,şi-a pa-— 
ralizat lucrările după ce s'au intensificat 
colaborările cu "inteligenția" înfeudată cen 
zurii culturale a partidului.Biserica şi O 
însemată bibliotecă din Germania,sunt şi 
se speră să rămână intacte. Si nu pentrucă 
sunt apărate de damul Zamfirescu,ci de alt 
cineva pe care damul Zamfirescu ar vrea să 
îi elimine. In sfârşit,damul Dinu Zamfires 
cu îşi începe obscura litanie cu 24 Iunie, 
1927,când Comeliu Codreanu după atâtea de- 
zamăgiri ,creiază legiunea Arhanghelul Miha- 
il. Dar cauzele care au determinat pe C.Z. 
Codreanu să fondeze această sacră Legiune, 
dommia sa o trece cu vederea. Trece cu ve-— 
derea "Generaţia de la 1922" şi idealurile 
ei,ignorează că naționalismul ramânesc are 
vârsta cea mai veche a neamului acesta car 
patic,considerat de istorice "miracolul ro 
mânesc". Corneliu Z.Codreanu descinde din 
rădăcinile adânci ,de necontestat,ale aces- 
tui neam despre care Lucian Blaga spunea că 
"atunci când conjuctura îi îngăduie se des 
voltă în verticală,iar când vremuri vitre= 
ge se abat peste el,se retrage în preisto- 
rie'". Că naționalismul românesc îşi aparţi 
ne lui însuşi,că nu are nimic comn nici cu 
fascismul şi nici cu hazismul,toată lumea 
de bună credință o ştie,numai domul Zamfi-— 
rescu NU. Fascismul şi nazismul sunt crege 
de un moment politic dat ; Mişcarea Iegio 
nară sa creiat din entitatea istorică ro- 
mânească din toate timpurile. Câtă fundaren 
tală diferenţă. Că M.L. a avut parte de ce 
le mai deşuchiate prigoane,nici nu se pltea 
altfel. M.L. e o entitate românească prea 
pură, prea decisă ca să nu se urzească Împo 
triva ei,din lăuntru şi din afară, întreaga 
gamă a nimicirii,şi prea luminoasă ca sănu 
se vrea până la obsesie întunecarea fondu- 
lui şi programului său de primenire politi 
că,de corectare a unui climat care ne-a a- 
dus acolo unde ne găsim astăzi. 
Mişcarea Legionară,s a constituit şi a 

devenit necesară când după cel de al doilea 


—> 


€ pei pei pa 200 ala aa, 2 "7 NI 


război mondial moravurile partidelor exis- 
tente se identifica cu "pleacă ai noştri 
vin ai noştri",ciclic, pe acleaşi neschim — 
bate scaune ministeriale, confundând intere- 
sele ţării cu interesele lor. sănofi a- 
uzit damul Zamfirescu că în preziua ale- 
gerilor,partidele democratice  tocmeau bă — 
tăuşi şi că ciomagului i se zicea "sfân- 
tul electoral” ? Nici o alegere parlamenta 
ră în România nu-şi încheia bilanţul fă- 
ră capete sparte şi fără omoruri. Urmele 
în care se depuneau voturile adesea cu 

fund dublu,erau "ochite" şi dacă cineva în- 
drăsnea să nu voteze cu  ai'noştri" , era 
marcat pe spate cu creta pentrua fi luat 
la "muiatul oaselor". Panoplia politică Ro 
mânească utiliza atâtea metode încât ajunse 
se de râs. Se zice că la o manifestaţie na 
țional-ţărănistă,Ion se întâlneşte în gloată 
cu Marin,care îl întreabă pe Ia : 

— "Ia spune Ioane,cu cine eşti tu ? Cu Ma 
niu,cu Vaida- Voevod,ori cu Mihalache ? 

La care Icon a răspuns nepăsător : 

- "Eu nu mi-s cu nimenea. Eu mi-s tocmit 
CU Ziua ii. .3 

Nu crede damul D.7Z. că acestor moravuri 
grave trebuia într”o bună zi să se gândească 
cineva care să le pună capăt ? 

Marele Iorga cunoştea racilele din Româia 
mai bine ca oricine,când le-a denunţat. El 
care,pe timpul guvernării ţării,la cot cu Ar 
getoianu,numea în cabinetul său prefecţi din 
tre morţi cu ani în urmă. El care,după o pe- 
rioadă de guvernare catastrofală,când învăţă 
torilor nu li s“a plătit lefurile măcar cuun 
leu, învăţători care se hrăneau cu "mămăligă 
şi murături” aduse de şcolari,el marele Iaga 
care după un total eşec se mulţumeşte să se 
spele pe mâini de dezastru,bravând cu cele- 
brul "eu nu sunt eu”. Dar Cine ? Cmde sea 
junsese ca la Bucureşti apa să fie mai scum 
pă de cât malaiul ? : :"Apostolul neamului, 
ascuns sub uniforma "frontului naţional", o 
ştia şi ca să nu fie acuzat,acuza ! Ba chiar 
indica cu ghiara-pe acel care Armand Călines 
cu trebuia să-l asasineze. Că la procesul lui 
Codreanu nici o acuzaţie n'a fost dovedită şi 
că nimeni n'a putut dovedi vreun angajament 
politic al M.L. care să pericliteze interese 
le noastre naţionale şi nici niscaiva fonari 
străine,care ar fi subordonat politica ei de 
apărare şi de redresare naţională,despre toa 
te acestea domul Zamfirescu nu are decența_ 
să sufle un cuvânt. A auzit el am s'a des 
părţit Maniu de Corneliu Codreanu ?I-a strâns 
mâna, în boxă,aproape în lacrimi ,cutremurat că 
n'o să-l mai vadă niciodată. 

Codreanu ucis,elita M. L. masacrată,-calea 


„tm 


prăbuşirilor e deschisă. Cine a deschis-o > 
Resemare ? Cine e acela care,în plină dragă 
mă,să admită resemarea pasiv ? Nici parti - 
dele politice "istorice", după ce Carol 11 
le-a ciopârțit şi le-a tăvălit prin toate 
mocirlele,nici ele n au acceptat nimicirea 
lor resemate. Cu atât mai mult cu cât MI, 
fusese sălbatec decimată,nu se putea rămâne 
cu mâinile încrucişate. I se impusese să-şi 
dovedească energica ei existenţă. Mijloace 
prea multe nu i se lăsase să aleagă. Vinova 
ţii se situau voluntar în faţa propriilor 
lor vinovăţii. Victimile priveau în ochi di 
rect pe călăi. Făceau bine,făceau rău ? Ră 
ul capital fusese săvârşit. Dimensiunile şi 
consecinţele lui nimeni nu le mai putea cal 
cula. M.L. avea şi are o conştiinţă proprie 
de nedizolvat,de nealterat. Si dacă din a- 
ceastă conştiinţă a lovit,n a lovit în nici 
o basma curată. Desigur că ar fi fost bine 
dacă ar fi fost altfel.Intâi şi întâi inter 
zise toate "subteranele"” interne cu ramifi 
cații intemaţicnale,subteranele acelea care 
supuse directivelor străine,numeau guverne, 
prim-miniştrii şi miniştrii,dispuneau de e- 
cacmia țării şi ghidau genocidul din biata 
noastră ţară. Subvesiunea aceia care a bine 
voit să ne doteze şi cu regimul de astăzi 
vasal Moscovei . 

Dar în predica sa cu compilații orienta 
te arbitrar,cu săgeți de discreditare a M.L. 
domul Zamfirescu na aflat şi nu citează 
emoționantul jurământ făcut din fundul îni- 
mii de tineri îngrijoraţi care se angajau 
să apere integritatea României de la Nistru 
până la Tisa,aşa cum o realizaseră părinţii 
lor cu arma în mână. Domul Dinu Zamfirescu 
n'a auzit nici de tineretul acela care se 
găsea pentru prima oară unit din toate col- 
țurile țării veniţi : din Basarabia răzeşilor 
din Transilvania lui Horia martirul,la Cot 


cu cei care descindeau din luptători de dea 


pendenţei şi Unităţii eterne. De 
ret liber în Patria lui,mândru s O re Z: 
îi dea un prestigiu modem,să şi ae ei 
doarea şi cântecul împreună,pe şantiere 
struind poduri „diguri „case văduvelor ŞI sii 
ales să fie exemplu dinamic al unei Ra 
noi „prospere,stăpână pe destinul său. 


Acesta era tineretul care 
ind sapa, împotriva căruia Ion FREE eul 
alţii,trimeteau jandarmi să-i marti rue ra 
să-i vâre în închisori ,pentrucă sub ie de 
ar fi vwut să-i considere "o organIză 


—> 


anarhişti şi clandestină". Deci,clandestină 
organizaţia tinerilor români pe care toată 
țara îi privea la lumina zilei cum mmncesc 
Tineretul acesta pe care Emil Cioran l-a sa 
cralizat în cuvinte de neuitat : "generaţia 
de sinucigaşi" şi nu de asasini,aşa cum ci 
nic şi simplist domul Dinu Zamfirescu, se 
strădue zadamic să-l caracterizeze. Fără 
scrupule, delator abil,damul Zamfirescu de 
nunţă nici mai mult nici mai puţin pe Emil 
Cioran,prin faptul că a scris "Schimbarea la 
faţă a României",şi prin faptul că nu poate 
iubi decât o Românie "în delir',ca pe wm fi 
losof al "crimei". Puţin la minte,el nici 

măcar nu şi dă seama cât de mare pierdere e 
pentru cultura românească Emil Cioran, alun 
gat de democraţia opresoare a zamfireştilor 
acceptat fără rezerve de cultura contempora 
nă de pretutindeni. Aşa s'a vrut,ca România 
să-şi piardă toate valorile ei cruciale ! 

Tineretul e pretutindeni,şi mai totdeau- 
na,ultragiat. Ar trebui ca domul Zamfires- 
cu,în cazul că mai e stăpân pe el însuşi,să 
fie măcar odată sincer şi corect : ca tânăr 
nu sa simţit,în calvarele trăite,nicioâată 
ultragiat ? Cum,atunci,din ultragiat a virat 
ca ultragiator ? Căror secrete şi de când a 
decis să le servească ? A înţeles el cu ade 
vărat generaţia tinerilor de altă dată din 
care astăzi nu mai sunt decât rămăşiţele u- 
nei drame fără echivalent în istorie ?E el 
solidar cu vreo formă de sacrificiu benevobP 
Si care ? După damia sa,umaşii  ucişilor 
nu au dreptul să trăiască ! Deci, trăiască 
trădarea !...A ţi apăra fiinţa - fiinţa na- 
țională - asta înseammă asasinat pentru dom 
nia sa domul Zamfirescu!Inseamă deadrep — 
tul o politică "antinaţicnală"! Ce e altoe- 
va atunci națicnalismul, în esenţa lui,decât 
acceptarea de a servi PATRIA până la sacri-— 
ficiul suprem ? 

Ar fi interesant de ştiut ce crede acest 
"critic al generaţiilor",cum numeşte Louis 
Pawels pe zeloşii matracatori politici des 
pre tineretul zilelor noastre care sparge, 
sfarmă,neagă,ridiculizează,refuză construc= 
ţii noi de centrale atamice producătoare de 


— — ——— — o S——— — = 


CĂMAŞĂ BĂRBĂTEASCĂ DE MOLDOVA : 


Poale şi jos la mînă. 


DODuBaoDaaRBIB 
EI pi Ei Ei Îi 
= | N= 2920-39 =-0—= 
CALARASI LILIIL |) 


ES Ei E ERE == SS E i E E 
-EEI Ei pi PERI-pE EI E ERE EP! E E FE SE EEE 

TTPOTTCTTECITECOLICI IT EL EreFrrErrEn 

| | 


electricitate,ard biblioteci ; tineretul a- 
cesta,adesea fără orientare,care se rupe şi 
se îndepărtează de părinţii lor ? Aci e pro 
blema -,trebuesc ei pedepsiţi,izolaţi,scoşi 
din cadrul societăţii şi instituţiilor ei ? 
Nu ! Cu toate contestaţiile lor,părinţii îşi 
deschid braţele,tolerant,îşi apropie copiii 
îi ascultă şi le revarsă din rezervele lor 
ceeace Margueritte Yourcenar numeşte global 
"iubirea înţelegătoare". Acea Margueritte 
Youreenar,care nu se sfieşte ca astăzi când 
sacrificiul pentru Patrie e abandonat sau 
luat în derâdere,să le prezinte pilda lui Mi 
shima şi AUIOSACRIFICIUL lui prin teribilul 
"seppuku" (adică harachiri) „exemplu tradiţi 
cnal al morţii pentru cauza sacră a naţiuni 
1hbătz 

Exilul,aşa cum e el,nu se vrea manipulat 
de nimeni. El nu a aşteptat să fie orientat 
de "punctele de reper" însăilate ca vai de 
ele,de damul Dinu Zamfirescu. Damul Zamfi 
rescu îşi închipuie oare că exilul e o adu- 
nătură de proşti care nu aşteaptă altceva 
decât să fie ghidat de orice agitator ran — 
chiunos ? Adevăratul exil,şi nu aceia care 
au venit să se căpătuiască material sau po- 
Litic,ştia cu mult înaintea damului Zamfi-— 
rescu,unde se află şi cine e adversarul po— 
litic şi "opoziţia" pe care el nu prea ar 
vrea să fie deranjată în colaborarea ei cu 
"întovărăşiţii" de la 23 August. Numai "na= 
țicnalismul roade la temelia regimurilor co 
muniste",constată pe drept cuvânt Geroges 
Suffert,în cartea sa "Quana 1“Occiâent se 
reveillera". Ceeace nu încetează să facă cei 
conştienţi de drama în care a fost zvârlită 
soarta României. 

Cât priveşte Horia Sima şi Faust Brădescu 
ar face mai bine să le citească cărţile, să 
le înţeleagă dacă poate,şi să“i lase în pace 
acolo unde swnt şi veghează ca busola trece 
rii peste pericole să fie temeinic orienta= 
tă, 
Deocamdată atât ! 


PETRE BRĂTAN 
Paris,1981. 


| 
Doaoaaa 


A AAA -A- 
= 


CONGRESUL ANUAL 
AL UNIUNII PATRIOTICE CUBANEZE 


Exilul cubanez numără mai bine de un milion 
de refugiați, dintre cari peste 600 de mii sunt 
stabiliți în sudul Floridei. Aici au şi reușit să 
impună bilinguismul în viața publică și în școli. 
D:spun de vreo patru posturi de radio, de două 
stațiuni de televiziune, de ziarul Diario las 
Americas cu 40-50 de pagini şi un tiraj zilnic 
de peste 50.000 exemplare. In plus mai au câte- 
va reviste şi săptămânale. 


Anul trecut prin Aprilie, din iniţiativa Dr. 
Manuel Antonio de Varona, care în Cuba veche 
a lost președintele Senatului și prim-ministru, 
s'a ajuns la închegarea exilului într'o uniune 
care să le asigure mai multă eficacitate în ac- 
țiune și mai ales în reprezentare. 


Anul acesta, în zilele de 26-27 Aprilie, a- 
ceastă Junta Patriotica Cubana și-a ţinut con- 
gresul anual. Uniunea însumează 215 organizaţii 
locale și diferite alte asociații răspândite pe 
cuprinsul Statelor Unite, America Centrală și 
America de Sud și cari au lost reprezentate la 
congres prin 427 delegaţi. 

Printre organizaţiile afiliate uniunii se gă- 
sește și Brigada 2506, care în 1961 a organizat 
debarcarea dela Bajia de los Cocinos, unde o 
mie cinci sute de luptători s'au înfruntat cu for- 
țele armate ale lui Castro și au fost învinse 
numai pentrucă armata americană nu le-a dat 
acoperirea de artilerie şi bombardament aerian, 
aşa cum fusese promis și programat. Au fost 
deci învinşi prin trădare. 

O altă organizaţie cu renume afiliată uniunii 
este Alpha 66, care numără la activul ei multe 
acte de sabotaj intern și care întreţine și astăzi 
în sudul Floridei centre de instrucţie militară 
și de tehnică de luptă subversivă și dispune de 
un post de radio cu emisiuni îndreptate spre 


Cuba. 


Deschiderea congresului Juntei s'a făcut de 
către Episcopul Augustin Roman cu o rugăciune, 
după care a urmat discursul d-lui președinte 
Varona. 

Timp de două zile au lost desbătute proble- 
mele cari formează programul de viitor şi cari 
sunt cuprinse în următoarele Il puncte: 


1. Declarăm că lupta pentru eliberarea 
Cubei se duce lrontal contra tiraniei comu- 


10 


„7 0 9 a a ta ai 


niste și contra armatei sovietice care con- 


trolează insula cu ajutorul grupului de tră. 


dători. 

2. Denunţăm încăodată în faţa lumii libere 
că schimbul de scrisori secrete dintre fostul 
președinte John F. Kennedy și Nichita Hruş- 
ciov din anul 1962 constitue o trădare a po- 
porului cubanez din partea Americanilor şi 
cerem publicarea și invalidarea lor. 


3. Cerem ca să se pună în vigoare rezo- 
luția Congresului american din octombrie 
1962, prin care se recunoaște dreptul re[ugi- 
aților cubanezi de a lupta pentru eliberarea 
patriei lor ori unde s'ar găsi ei. 


4. Cerem ca să se pună în vigoare Trata- 
tul de Asistenţă Mutuală dela Rio de Janeiro, 
menit să garanteze securitatea continentului 
american și să interzică imixtiunea puterilor 
extra-continentale. 


5. Declarăm că sprijinim politica externă 
anunțată de președintele Reagan, prin care 
se denunţă Rusia Sovietică ca fiind autoarea 
terorismului mondial. 


0. Semnalăm că pe aria de răspândire a 
relugiatilor noştri au loc acte de teroare me- 
nite să provoace nesiguranță, teamă şi demo- 
ralizare. 

7. Uniunea Patriotică Cubaneză aprobă 
Strategia războiului de partizani bazat pe 
principiul de mobilizare internă. Poporul cu- 
banez a intrat deja într'o faza de revolutie, 
care nu se va încheia decât odată cu înfrân- 
gerea comunismului. 


8. Condamnăm extrădarea din Statele Uni- 
te a luptătorilor anti-comuniști Gaspar Jime- 
nez și Gustavo Castillo în Mexico, unde via- 
ţa lor este pusă în pericol și cerem să fie 
lăsaţi să se întoarcă în Statele Unite. 


Cerem ca luptătorii anti-comuniști arestați 
și deţinuţi în Cayo Maraton, Florida, USA, 
Jose L. Escobar, Ramiro Rodriguez, Lorenzo 
Fernandez, Jorge Acereo, Eliobe Pulido, Ma- 
ximo Fernandez și Eduardo Herrera să he 
puși în libertate. (nn. Aceşti luptători, apar- 
ținând grupării Alpha 66, au fost arestaţi 1n 
larg, pe ocean, într'o barcă în drum spre Cu- 
ba, acum vreo două luni, de către patrulele 
de paza coastei ale USA. Sunt învinuiți câ 
au încălcat neutralitatea Statelor Unite con- 
venită între Kennedy și Hrușciov, prin Cârc 
Kennedy se obliga să împiedece orice 1NSU- 
recție armată a exilului cubanez de pe ter!” 
toriul Statelor Unite spre Cuba). 


—.—.—.—— 


7% ry 


3 


ID —_——.._._.——”.. 4 f. su a ds 


9. Cerem să se aplice un tratament uman 
camarazilor noștri de luptă arestaţi și încar- 
cerați în această țară și în oricare altă ţară 
şi să li se garanteze drepturile acordate de 
lege. 


10. Atragem atenţia tuturor organizaţiilor 
internaționale că în ultimul timp în Cuba s'au 
intensificat măsurile represive, arestările şi 
tortura în închisori. 


11. Fiind în deplină cunoștință de haosul 
care domnește în Cuba, de falimentul total 
în toate sectoarele vieții publice, de eroica 
rezistenţă a populaţiei precum și de nemul- 
țumirile din sânul armatei, facem apel la po- 
porul cubanez și în special la cei din armată, 
pentru a se uni în luptă împotriva tiraniei pu- 
să în slujba imperialismului sovietic. Mili- 
tarii cinstiţi nu au de ce se teme. Exilul nu 
intenţionează să se răzbune pe nimeni și ga- 
rantează drepturi tuturor acelora cari doresc 
să se încadreze în societatea liberă de mâine 
spre care aspirăm. 


Junta Patriotica Cubana ţine să afirme 
încă odată hotărîrea ei de a continua lupta de 
eliberare a Cubei şi face din nou apel la toți 
combatanții de dinăuntrul şi dinafara ţării 
să se încadreze în mișcarea revoluționară 
menită să recâștige libertatea pentru naţiu- 
nea noastră. 


După cum vedem, după douăzeci de ani de vi- 
aţă în exil, Cubanezii au găsit sulicientă ener- 
gie şi spirit de solidaritate în ei ca să se uneas- 
că spre a putea vorbi cu o Singură voce, care 
să-i reprezinte pe toţi. In felul acesta e: au a- 
juns să stabilească raporturi ca dela guvern la 
guvern între ei și țările cari îi adăpostesc. Sunt 
un milion de refugiaţi sub un acoperiș. Fără ex- 
clusivisme. 


Dacă cineva nu face parte din această uniune 
este tovarășul Hubert Matos, secundul lui Cas- 
tro din perioada de început, cu care apoi din 
motive de orgoliu sau ambiţie a intrat în con- 
flict. A fost întemnițat pentru 20 ani și anul tre- 
cut i s'a dat voe să părăsească ţara. Presa lumii 
libere l-a elogiat ca pe un mare erou. Carter l-a 
primit în audienţă. A colindat prin Europa unde 
Regina Elisabeta l-a primit și ea în audienţă, ca 
și Helmuth Schmidt și toţi capii internaționale: 
socialiste. Acest Hubert Matos cu acoliţii Săi ȘI 
cu câţiva socialiști colaboraţioniști, cari nu se 
pot lepăda de petele roșii, nu fac parte din u- 
niune. Restul, toţi. 


11 


Din cuprinsul rezoluţiei precum și din știrile 
ce le mai avem, se poate trage concluzia că at- 
mosflera care domnește în sânul exilului cubanez 
este încă plină de entuziasm. După venirea lui 
Reagan la preșidenţie ei sunt convinși că vor 
putea să-l disloce pe Castro și să elibereze 
Cuba prin propriile lor forţe. 


Entuziasmul și hotărirea Cubanezilor, eroica 
rezistenţă a Alganistanilor împotriva invazorilor, 
la care se adaogă dramatica situaţie din Polo- 
nia, ar trebui să ne (lie îndemn spre mai multă 
unitate și acţiune. 


TRAIAN GOLEA 


FERMITATEA NOASTRĂ 


De ani de zile ne găsimpe baricade şi 
dăm bătălii,fără întrerupere, în toate dameni 
ile şi cu cele mai variate "unităţi" pe care 
le opine inamicul. 

Cammnismul care s'a instalat prin forţă 
şi ajutor străin,în ţara noastră,îşi urmă — 
reşte obiectivele sale cu intensitate,perse 
verenţă şi fermitate,ideologic,politic, şi 
propagandistic. Camnismul fluturat şi impus 
de guvernul de la Bucureşti,nu are nimic co 
mm cu viaţa poporului român. Totuş, deşi 
pierde toate bătăliile şi se dovedeşte fali 
mentar în toate iniţiativele şi "realizări le" 
sale,interne şi externe,continuă să-şi schim 
be tactica de luptă şi să facă apel la toze 
mijloacele posibile,imorale,pentru a“şi asi 
gura dominaţia conruptă. za 

In faţa unui asemenea inamic,nouă celar 
din lumea liberă nu ne rămâne decât să ne 
menţinem cu fermitate pe pozițiile noastre. 

Adevărul şi dreptatea sint cu noi. Totul 
este să nu facem concesii,să nu slăbim în 
hotărârile noastre de a apăra poporul român. 
Astfel,toate sbaterile,eforturi le,atacuri le 
şi propaganda comuniştilor se va spulbera, 
pentrucă nu va găsi fisuri în rândurile noas 
tre. 

fermitatea noastră isvorăşte din dragos- 
tea faţă de neamul nostru şi din credinţa 
şi dragostea pentru Iisus care ne este că- 
lăuză şi forţă spirituală. 


EMIL BRAD 


i ; 
SĂ NU UITĂM! urmând ca rezultatul să fie publicat în hma 
| Zprilie 1982. 


Să nu uităm niciodată ! 

Intr nul din numerele sale din anii tre 
cuţi, "Le Figaro-Dimanche" publica o statis 
tică a masacrelor camniste,din Rusia , Chi 
na şi alte părţi ale lumii. Din 1917 până 
astăzi ,peste 150 milioane de oameni au fst 
asasinați prin împuşcare sau alte "metode 
ştiinţifice". "Documentul" este înfiorătari 
Niciodată în decursul mileniilor existentei 
umane pe pământ,n “au existat crime mai man 
struoase şi mai numeroase decât cele camise 
la adăpostul "ideologiei" utopicea luiMrx 
-Engels-lenin-Stalin. 

"Nici-o revoluţie - spunea lenin - fără 
baia de sânge". Si sângele a curs ! Suvoae 
au curs de atunci până astăzi,pretutindeni 
- nu numai unde secera şi ciocanul s“au in 
stalat - dar pretutindeni pe unde din ne= 
vrecnicia wnor guverne care ă formule, 


dar Ci spreiuegte oamenii şi viaţa lor =au 
putut se insinueze ASASINII. 


Redăm mai jos tablourile,aşa cum au fst 
publicate de "Ile Figaro-Dimanche",care in- 
dică,după cum se poate vedea,sursa âatelor 
pentru a nu exista nici-o îndoială. 

De 50 de ani însă (o jumătate de secol), 
presa şi alte mijloace de informaţie din 
lumea capitalistă,nu vorbeşte nimic,sau 
prea puţin,de aceste monstruozități. Sunt 
ignorate ! 

Care să fie cauza acestei conspirații a 
tăcerii în jurul acestui etnocid ? 

Cititorii noştri sunt rugaţi să partici 
pe la efortul nostru de a găsi un răspuns! 

Opiniile lor vor fi expediate la redac- 
ţia revistei "CURIERUL", în maximum 50 de 
rânduri de coloană. Răspunsul considerat a 
fi cel mai judicios de un comitet alcătuit 
cu acest scop,va fi distins cu un premiu. 

Vor fi acordate deasemenea trei distin- 
cţii pentru următoarele trei răspunsuri ca 
re Se vor remarca. 

Cuantumul premiului şi al distincţiilor 
vor fi anunțate în numărul viitor al revis 
tei ,odată cu componența cimitetului de pre 
miere. 

Camitetul va fi alcătuit din doi membrii 
al "Congresului națicnal ramân-ameri cam” de 
Goi redactori al revistei "CURIERUL" şi de 
Goi cititori din afara "Congresului naţio- 
nal ramân-amrerican"” şi revistei "Curierul". 

Toate răspunsurile vor fi publicate, în 
ordinea în care ne vor sosi la redacţie. 

Răspunsurile vor fi expediate redacției 
revistei "CURIERUL" ,până la 1 Ianuarie 1982 


- IBOL 
ea "9E81 8: șut 


n i A 


în09xe tepeuioN e 
S8p voWaindog “4 


'9059p tep'equloN "p. 
HOdPPWO-SUOIRIS6.1y 2 


mda 


* 
A i RU în ț 
a ța: + AN .$ d ? 
Apr. P'eduițo dop 18 3 


» . j 
7 Y >> 


„A BRBL-z66[ ue Bup! 
|9p suoije 


1 "acat-4C81 ud 6diueb seţ buep 


-uiddep e „că 


(0761 X201$ “4na42] 2puviă ov '1s>nbuo) 14290] s241do.Q) 


[3 
i 
9 
S 
UÂJEX 9p 919eSSeW 'p 
€ 
d 
| 


8U|y7) ue Bu!S|untuLu02 np ulewny 1n09 


(876| I!1A2-S/8L |uA2) eGpoqueo 
(UUNUUIUIUI UONELUNSE) 8/61. E 6S6L 2P SSHN ue uietunu 1009 


eune| enbiușwy 'e.ou enbujy 'eqn9 'WBUIS!A 
9P6 L-GP6 L 8p suo'!sindxe sep s.no2 ne sen] spueweije SI!A!9 


99.10%) 'S9u!ddijiud '9UBUuJ!g '9!S!2I2W '929.9 ue sejsiunwwo suojsse/Gv 
(6S6 [-/ 161) SSHN ue ewsiunwuuwo9 np uiewuny 1009 


BUUSIUNLULUOI NP UIeLuNU 109 37 


(S/61-st6L) seueq sed 'sedepng 'enBeug '1sa-ulieg e uo!sseideu 


12 


ALEGEREA PREȘEDINTELUI REAGAN OGLINDITĂ IN PIESA 


CONSERVATIVĂ GERMANĂ 
ITI PI II II SIR = 


Cercurile guvernamentale germane Şi presa 
germană ,„mizau pe alegerea ca preşedinte al 
Americii ,pe Jimmi Carter. Rezultatul alege- 
rilor i-a speriat,şi în special alegerea lui 


întrebuinţarea metodelor revoluţicnare care 
vor mări productivitatea industriei şi a a- 
griculturei. Prin aceasta se vor putea mări 
salariile fără a duce la o majorare de pre- 


Reagan cu o majoritate covârşitoare. Cu greu 
au început să se adapteze noii situații. In 
general presa germană şi mijloacele de irfor 
mație,sunt de nuanţă stângistă. Majoritatea 
ziarelor germane a fost înființată cu licen 
ță dată de comandamentul trupelor de ocupa— 


țuri. In urma accentului pus în politica ex-— 
ternă faţă de Uniunea Sovietică,Kostolany es 
te de părere că actualul cancelar german H. 
Schmidt care mizează pe "detente" — destinde 
re - va fi obligat să înveţe un nou cuvânt 
francez,şi anume "defense",adică apărare. Cu 


ţie şi acesta a acorâat licenţă numai per- 
soanelor cu vederi de stânga. Ia fel au fost 
promovați la posturile de radio numai oameni 
cu vederi stângiste. Din păcate aşa era Po-— 
litica oficială de atunci a Statelor unite. 
In Germania nu se poate vorbi de o presă de 
dreapta. Există câteva ziare, însă ecoul lor 
este foarte mic. 

In Jurul,sau din anturajul partidului U- 
niunea Creştin Socială (C.S.U.),condus de 
Franz Josef Strauss s“au profilat câteva re 
viste săptămânale şi lunare cu tendinţe con 
servatoare şi de nuanţă anticomnistă. In 
primul rând se poate vorbi de "Bayernkurier, 
săptămânal aditat de conducerea partidului 
CSU,care apare la Minchen. In apropiere de 
Munchen apare magazinul de ştiri "Deutsch — 
land Magazin",iar la Munchen apare revista 
lunară "Epoche",o revistă care se ocupă te- 
meinic de problemele de actualitate şi de 
susținerea unei politici exteme germane nu 
mai într'o alianţă cu Statele Unite,combă = 
tând destinderea practicată de actualul gu- 
vern. Revista "Epoche" a salutat alegerea 
ca preşedinte al Americii a lui Ronald Re- 
agan,şi de aceea în cele ce urmează vam co 
menta câteva articole apărute în această re 
vistă. Am putea cita şi din celelalte publi 
sia, amintite,dar articolul ar fi prea ex= 

s, 

In numărul din Decembrie 1980,apare un 
articol sermat de Andr& Kostolany,intitulat 
"Der erwachende Riese:USA im Zeichen Reagans 
In traducere: Uriașul care se trezeşte :USA 
Sub semul lui Reagan". Printre altele Kos- 
tolany scrie ; "noua administrație şi con= 
gresul conservativ vor întreprinde totul ca 
să profileze figura Americii atât în interi 
or cât şi în exterior şi să mărească puterea 
de cumpărare a dolarului". Autorul este de 
părere că America va putea combate inflația 
cu ajutorul tehnologiei,cu raţionalizarea şi 


13 


alte cuvinte America va sili Europa să con-— 
tribue mai mult la apărare,decât a făcut-o 
în trecut, 

In numărul din Ianuarie 1981,Bruno Brandu 
let publică un articol sub titlul "America 
nach Carter, Warum Reagan einen schweren Gang 
gehr”, Intraducere : "America după Carter.Pe 
truce Reagan merge pe un drum greu". Brandu-— 
let scrie : "Americanii însăşi,dar şi aliaţi 
din Europa,îşi pun mari speranţe în Reagan. 
Aşteptările sunt justificate căci noul gu- 
ver este alcătuit din persoane cu experien-— 
ţă şi hotărâți „care nu”şi fac iluzii despre 
întinderea crizei americane,şi opinia publi- 
că este destul de realistă ca să vagă situa-— 
ţia grea de astăzi, în care a intrat America 
în deceniile trecute". In încheiere Brandu= 
let scrie :"Preşidenţia lui Reagan este pro- 
babil ultima şansă a Americii,ca să evite 
soarta Romei ,ultima încercare care se face 
de a se trezi uriaşul care doarme,după ce li 
nia puterii americane din ultimul deceniu es 
te în descreştere". 

In numărul din Aprilie 1981,revista "Epo-— 
che" publică un interviu cu Michael Voslen- 
sky, cunoscutul autor al lucrării "Nomenclatu 
ra" referitor la politica Moscovei şi Ameri- 
cii. Voslansky este de părere că în tniunea 
Sovietică nu există nici "ulii" şi nici "po 
rumbei",ci este vorba numai de o expresie a 
mericană "I ama hawk" sau "I ama dove",ca 
re are valoare numai în Statele Unite,nu şi 
în Rusia Sovietică. Toţi,dar absolut toţi 
conducătorii comnişti,cred şi propăvăduesc 
victoria socialismului şi a camnismului în 
lumea întreagă. Oamenii politici din Vest 
nu pot plănui pe un timp atât de îndelungat 
aşa cum se plănueşte la Moscova. Politicie 
nii din Vest trebue să se gândească la re 
zultatul alegerilor, în timp ce la Moscova se 
ştie dinainte rezultatul. Uniunea Sovietică 
şi-a fixat țeluri şi le-a realizat pentrucă 


nimeni n“a oprit-o. Se pare că "actuala con 
ducere americană încearcă să pună capăt ex— 
pansiunii sovietice". In concluzia interviu 
lu, Voslensky este de părere că Rusia nu vă 
interveni în Polonia "fiindcă la ora actua- 

Re a E CL LUBA poloneză nu este periclita- 
at, 

Tot în numărul din Aprilie 1981 „Heinz 
Karst semează un articol foarte semifica- 
tiv>ŞI anume : "Die Fiitterung der Raubtiere. 
Westhilfe fur die Sowjerwirtschaft : Sanler 
ungsprogranmm seit Lenins Tagen", Adică "Hră 
mirea bestiilor. Ajutor din vest pentru eco 
noma sovietică : program de asanare din tim 
pul lui Lenin". Autorul ajunge la concluzia 
după ce dă o serie de cifre şi fapte - că 
țările capitaliste au devenit un fel de "a- 
telier de reparaţie" pentru economia sovie- 
tacă. "Mulțumită acestui ajutor Uniunea So- 
vietică a ajuns la o superioritate militană 
în toate sectoarele". In timp ce ţările NA- 
TO dau pentru apărare numai 4,2% ,Uniunea So 
vletică,mulțunită ajutorului din vest,poate 
învesti între 13 şi 14%. In încheierea anți 
colului scrie : "In SUA sunt în marş idei re 
aliste. Să sperăm că se vor realiza,iar ves 
tul nu va mai continua să rămână atelierul 
de reparație al economiei comuniste. 


KOLN la 23.54.1981 


Dr. Alexandru ȘUGA 


ELFRIEDE- MARGARETA 
DOMITRIU 


In dimineața zilei de 31 Martie 1981,ini 
ma mare a aceleia care a fost Elfiede-Marga 
reta Domitriu,soția preotului misionar Mir 
cea Domitriu din Paris,a încetat să mai bată 
Elfriede-Margareta Domitriu s'a născut în 
tr'o familie înstărită de fermieri,la 28.18 
1925,în Delmenhorst - Germania,fiind crescu 
tă în credința lui Martin Luther. la sfârşi 
tul anului 1945 viața tinerei prusace se u 
neşte prin Sfânta Taină a căsătoriei cu cea 
a tânărului român Mircea Damitriu,originar 
din Basarabia,iar în 1948 vin împreună la 
Paris. Deşi foarte tânără,şi-a dat seama că 
fiind soție de preot,viața ei nu va fi usoa 
ră „dar bunul simț,fineţea şi sensibilitatea 
ei înnăscută îi dă putere să se devoteze din 
tot sufletul pentru uriașa muncă în ajutora 
rea celor mulţi în nevoi şi necazuri. 
Alături de soţul ei i-a fost o adevărată 
tovarăşă de viaţță,în sensul larg şi restrâns 


al cuvântului. In sensul restrâns l-a înțe- 
les ca om,ca soț,fiindu-i o soţie devotată, 
blândă „duloasă,i-a creiat un cămin plăcut un 
de să-şi refacă forţele pentru munca misicZ 
nară în care-şi angajase viitonul,pe lânpă 
profesiunea de bază ca inginer. In sensu; 
larg a înţeles că viaţa ei este contopită 
cu cea a bărbatului ales pe viaţă,că sarci- 
na lor nu era uşoară,că ei trebuiau să lup= 
te din răsputeri,cu demitate şi prele sa- 
crificii,pentru eliberarea neamului ronânesce 
atât de încercat prin ocupaţia străină. 

la Paris viața era prea,neînchipuit de 
grea,ca urmare a răsboiului deabea trecut, 
rănile nu erau încă vindecate,iar foametea 
se făcea simțită în fiecare casă,în fiecare 
familie. Soții Domitriu,cu un venit modest, 
aveau uşa larg deschisă românilor înfometați 
iar faţa luminată de bunătâte a doamnei pre 
otese „odată cu farfuria de mâncare fiebinte 
dădea ocaspetelui liniştea şi optimismul u- 
nor zile mai bune,mai sigure. Asta se întâm 
pla întro perioadă când peste toată Europă 
domea Jalea şi foametea,iar aprovizionarea 
cu alimente şi combustibil era aproape o îm 
posibilitate. Elfiede nu cunoştea acest cu= 
vânt. Stia doar că băieţii trebuiau să mă- 
nânce şi imposibilul devenea posibil. Sa 
născut germană,dar a fost mai româncă decât 
foarte multe românce. A învățat limba româ-— 
nească din dorința fierbinte de a se aprqia 
de sufletele românilor necăjiţi,de a le în- 
țelege păsurile,de a-i putea încuraja în mo 
mente grele,dar mai ales pentru a se putea 
integra total cauzei românismului „pe care 
l-a sprijinit din tot sufletul „visând o Ro- 
mânie ''ca soarele sfânt de pe cer". 

A făcut parte din ansamblul "CARMEN" din 
Paris,pentru dansuri naționale Şi muzică ro 
mânească,care a avut reprezentații la Sorbo 
na;Saint Michel ,Cuengang „Besancon „Freibure, 
Munchen ,Madrid,ete. Credinţa ei în Dumnezeu 
a călăuzit-o întreaga viață,i-a condus pl 
Și 1-a dat forța să “şi poarte greaua cruce 
a suferinţii,care a răpit-o din mijlocul nos 
tru. De pe patul suferinţei unde fusese cope 
rată,şi-a încurajat soţul îndemnându-l sa 
lupte mai departe,tot atât de credincic3 1- 
dealului pe care împreună şi-i l-au însușit 
din tinereţe,iar după plecarea ei să aibă a 
ceeaşi credinţă în Dumezeu,care este atat 
de bun şi mare. Prin testament a cerut să 
fie înmormântată în costum naţional. Cuvin- 
tele sunt prea sărace în faţa acestui gest 
de integrare totală în destinele poporului 
nostru. 


EUGENIA DUMITRESCU 


14 


bin ioiaca, ÎN 4 = 


Daca cdi i AP. 


i PR, E 
CAE i-a păi 


caii, m ei < pita“ Tare Militari vaita 
= E: “ pă 3 Lă 4 aa a ss, 


LUPTA PENTRU 


LI MBA 


NICOLAE 


ROMÂNEASCĂ 


IORGA: 


Mergem mai departe: 

Mihai s'a dus, şi am căzut tot mai adînc în robia 
turcească. N'am ajuns în robia turcească pentru că 
eram mai răi decit odinioară; am căzut în această 
robie pentru că aveam mai puține mijloace dea ne 
apăra, pentru că viața era mai slabă în noi şi, de cite 
ori viața slăbește întrun popor, de atitea ori viața mai 
puternică a altui popor se aruncă asupra lui. Şi viața 
unui popor slăbeşte totdeauna în măsura lipsei de so- 
lidaritate a deosebitelur clase care-l alcătuiesc. 

Pentru că în secolul al XVII-lea boierimea era şi 
mai răpareță decit odinioară, pentru că în secolul al 
X VIl-lea boierimea aceasta se simţia încă mai puțin 
romănească decit înnainte, pentru că țeranul era şi 
mai nenorocit, și mai robit, şi mai întunecat, din 
această causă am căzut noi în acea nenorocită si- 
tuație de robie desăvirşită față de Turci. Şi, cînd au 
venit Grecii, de ne-ai stăpinit cu boierimea lor, ca 
negustorii lor, cu cartea lor înnaltă, cu clerul lor su- 
perior, nu a fost vina Grecilor, ci a fost vina noastră. 
A fost vina noastră pentru că, printr'o desvoltare 
greşită, printr'o dușmănie nenorocită între clasele care 


alcătuiai poporul romîn de atunci, el nu era destul 
de strins laolaltă pentru a împiedeca împlintarea, 
pătrunderea necontenită și dominaţia rasei străine. 
Și, în felul acesta, prin sentimentele greşite ale boie- 
rimii, prin lipsa de sentiment a țeranului, coborit 
pină la situaţia de dobitoc al ogorului, am fost su- 
puși în acelaşi timp la două robii: robia brutală a 
Turcului şi robia şireată a Grecului. 

În împrejurările acestea deci am plătit, timp de 
o sută douăzeci de ani, lipsa de solidaritate nai- 
onală. (Aplause frenelice). 


A venit apoi secolul al XIX-lea, secol de treAre 
a neamurilor,” secol de libertate, secol de prefacert 
a popoarelor care pot să trăiască. | 

D-lor, acest secol al XIX-lea a fost pentru popoire€ 
ceia ce este primăvara pentru mersul naturii. În 
primăvară se înnoiesc toate puterile, și cei cară nu-și 
pot innoi puterile, sint înlăturați de natura nt mi- 
loasă, care nu sufere să trăiască milogii, Câre fiu 
sufere să trăiască scăzuţii de puteri, care nu sufera 
să trăiască acei oameni ce nu mai pot fi o forță 
sai acele ființe ce nu mai pot fi podoaba firii. 


15 


Ei bine, același lucru se întimplă şi cu popoarele! 
secolul al XIX-lea învie sau face să dispară neamtiri. 
lar din secolul al XX-lea nu vor ieși decît acele po: 
poare care vor dovedi că se pot întineri, nu vor ieşi 
din acest secol al XX-lea decît popoarele care vor 
dovedi că se pot supune condițiunilor nouă de exis- 
tență. Nu vor ieşi din acest secol decit popoarele 
voinice, popoarele infioritoare, popoarele unite. Am 
apucat anul 1901, — să ne ferească Dumnezei ca ne- 
poții noştri să nu apuce nici-odată anul care va începe 
veacul al XXI-a sai să-l apuce supt acea stăpinire 
străină care este mai rea pentru un popor decit chiar 
distrugerea materială a tutulor acelora cari îl alcătuiesc, 
decit chiar moartea, om de om, a tuturor acelora 
cari formează împreună poporul, — pentru că aceia 
este moartea trupului cu suflet mindru, pe cînd cea- 
laltă este moartea sufletului în trupul coborit spre 
pămînt! (Înflăcărate şi mult prelungite aplause). 


D-lor, pentru a ne reface, pentru a ne reîntineri, 
pentru a ne pune laoaltă cu celelalte popoare, am 
simţit şi noi nevoia de a gusta cultura apuseană. 

Na urăsc cultura apuseană, şi nimeni n'o poate 
uri: este o cultură ciștigată de multă vreme, cu 
multă silință, de popoare harnice, dar cultura aceasta 
trebuie luată de aceia cari n'ai lucrat la alcătuirea 
ei, potrivit nevoilor lor şi nu mai mult, şi nu altfel 
de cum sint aceste nevoi particulare fiecărui neam. 

Bătrinii noştrii, oameni cu multă judecată, — înţe- 
leg bătrinii cei de demult, cei de la 1820 şi 1830; 
este mult de-atunci! — deci aceşti bătrîni s'au dus 
în străinătate ca să înveţe «carte evropienească». S'aă 
dus, nu cu gindul de-a se mindri cu limba străină 
pe: care ar invăța-o acolo, sai dus nu cu gindul de 
a ne umili prin superioritatea lor în vorbirea acestei 
limbi, şi n'ai venit innapoi cu gindul să facă la noi 
colonii străine, n'au venit cu gindul să causeze pe- 
irea noastră ori să împiedece înnaintarea noastră, n'au 
venit cu gindul de a crea încă o prăpastie întrun 
neam a cărui carne era tăiată de atitea prăpăstii. 
N'ai venit cu acest gind. Au venit cu gindul ca, 
intorşi cu acea cultură apuseană, să grăbească înna- 
intarea noastră, să întărească puterea noastră, să ni 
pregătească adevăratul viitor modern. 

Mulţi dintre bătrinii aceştia au murit în împrejurări 


grele, mulți nu se ştii unde sint înmormintaţi, dar 
lacrimi de recunoștință ar trebui să cadă pe mor- 
mintele acelor oameni cari s'aii dus ca să aducă din 
depărtări, pentru frații lor de țară şi de neam, co- 
moara cea scumpă a culturii europene. 

Între dinşii este un Petrachi Poenaru, cel d'ințiiii 
'orinduitor al şcolii nouă romine, un Eufrosin Poteca, 
este acel Costachi Moroiă care a fost unul din cei 
d'intiiă întemeietori ai Facultăţei noastre de drept. 

Aceştia aă mers în Europa pentru ca să afle în 
folosul nostru care sînt cele din urmă înnaintări cul- 
turale ale popoarelor apusene, ale părții superioare, 
din punctul de vedere al civilisației, pe continentul 
nostru. S'aă întors în țară, şi de pe urma lor am fo- 
losit : s'a intemeiat literatura noastră romănească pro- 
priu zisă, cea nouă, şi adevărata poesie romănească. 

De pe urma lor s'a întemeiat învățămintul superior 

| din această ţară; de pe urma lor am ajuns, în citeva 
decenii, să fim alt popor decît poporul de la sfirşitul 
epocei Fanarioţilor. 

Aceasta este întiia clasă de oameni care sa dus 

în străinătate pentru ca să guste cultura francesă. 


A venit după aceia o altă generaţie. Generaţia 
aceasta s'a dus în străinătate, nu la vrista de matu- 
ritate, ci la vrista cînd un tinăr nu poate să opuie 
nici-o resistență năvălirii cotropitoare a unei culturi 
străine, oricît de nepotrivită ar fi pentru dinsul. 

S'ai dus de tineri, unii de copii, în Paris. Orașul 
acesta i-a uimit, i-a zăpăcit, i-a innebunit, i-a con- 
fiscat pe toată viața. Şi de acolo nu aii adus atita 
| iubire de cultură şi iubire de civilisaţie, ci au adus — 
aceasta este a doua generațiune, încă cinstită pănă 
la cel din urmă; vom lăsa pentru mai tirziă pea 
treia, care nu e nici măcar în intregimea ei cinstită —, 
deci a doua generaţie a adus iubire pentru ideile 


liberale. 


De multe lucruri era nevoie în anul 1848. Era ne- 
voie, fără îndoială, şi de anumite așezăminte liberale, 
și de curente liberale in opinia publică, dar nevoia 
ce era la 1848 înpainte de toațe, era nevoia dea 
dezrobi cele citeva milioane de ţerani nenorociţi cari 
locuiaă pămintul Moldovei şi al Ţerii-Romăneşti. 

S'ai întors domnii aceia de la Pans, vorbind fran- 
țuzește perfect, scriind franțuzeşte perfect, cunoscînd 
toate stradele mari şi mici şi toate răspintiile Pași- 
sului, cunoacind toate cursurile bune şi rele, cunos- 
| cind toate instituțiunile şi cunoscind toate incurcă- 

turile vieţii parisiene din acele timpuri. S'ai intors 
mindri, desprețuind pe părinţii lor, desprețuind pe 
bunicii lor, desprețuind pe strămoșii lor, desprețuind 
țerănimea barbară a acestui pămînt romănesc. S'au în- 
tors ca oameni superiori, coboriţi cu hirzobul din cer. 


16 


| 
| 


Cind s'a întors în ţară un Petrachi Poienaru i s'a 
zis «cărturarul Petru Poienaru», cînd s'au întors oa- 
menii de la 1840 în ţară, li sa zis: «guleraţii, pan- 
talonarii străinătății, duelgiii străinătăţii». 

Erau însă oameni cinstiţi, d-lor. Păcatul cel mare 
nu era al lor: era al împrejurărilor rele în care au 
ajuns să cunoască şi să guste cultura europeană. 
Aceste împrejurări rele făceau ca ei să nu vadă nimic 
in politică mai presus de anumite forme şi de anu- 
mite idei metafisice. Deci, la 1848, aii venit într'o 
țară de întunerec, o țară de miserie, de nedreptate, 
intr'o țară în care milioane de creaturi vii, supuse 
tuturor maltratărilor, eraă reduse la o situație mai rea 
une ori şi decit a dobitoacelor. Ai venit în această 
țară cu gîndul să ridice steagul tricolor care, in astiel 
de împrejurări, nu putea fi decit o zdreanţă, au ridicat 
zdreanţa lor cea mindră, aă adunat împrejurul acestei 
zdrențe lumea, strigiînd trei cuvinte străine pe care 
lumea nu le înțelegea: libertate, egalitate, fraterni- 
tate, în schimbul cărora, trebuea să se audă două 
vechi cuvinte romănești: Omenie şi dreptate! (Înflă- 
cărale și frenetice aplause, îndelung prelungite). 

Ai venit şi au făcut în Bucureşti «revoluțiune». Nu 
răscoală, nu ridicare'a poporului, revoluțiune ! 

Aă făcut revoluţiune cu lipscanii greci din Bucu- 
reşti, au făcut-o cu franțuziții de la Paris, ai creat 
«guvernul provisoriu»>. Ai visat Adunări naționale, 
au inceput a corespunde cu nu ştii cine din Londra 
Şi cu nu ştii eare din Paris. Pe vremea aceia țeră- 
nimii îi cereau să se ridice împotriva asupritorilor. 

Şi ţerănimea va fi zis acestor necunoscuți: 

— Oare nu sinteţi şi D-voastră dintre aceia? -Ce 

voiți să faceți cu noi? : 
„_— Voim să vă dăm libertate, fraternitate, egalitate, 
iar, dacă veți muri totuși, vom ridica de-asupra voastră, 
îimbuibaţi cu apa chioară a dreptăţii, libertăţii şi ega- 
htății, vom ridica un monument mare de țernă mun- 
cită, pentru ca să se arate că aici a trăit în suferință 
şi a murit în părăsire un popor! (Entusiaste şi înde- 
lung prelungite aplause). 

Şi au venit, d-lor, într'un anume moment, chemați 
de un Moldovean de inimă pe care trebuie să-l pre- 
țuim, de Ion lonescu de la Brad, ai venit țerani din 
toate colțurile Ţerii-Romăneşti, ca la judecată, au 
venit de s'au adunat într'una din sălile acestui mare 
oraș, sai adunat pentru dreptatea lor. Şi, pe cînd 
domnii aceia din Paris, dintre cari nici-unul n avea 
treizeci de ani şi cari erai plini de înţelepciune politică 
și de mare experienţă, pe cind domnii aceştia se mul- 
țămiaiă cu exhibiția tricolorului, ei s'ai adunat şi au 
vorbit gospodăreşte, ai vorbit frumos şi respectuos 
față de ciocoimea care trăise necontenit pe spinarea 
lor și pe sufletul lor, care îi impiedecase să se înnalțe 
către cultură, ai vorbit frumos şi au cerut, nu să li 


— 


se dea dreptate, ci să li se dea voie s'o răscumpere/ 
(Mari aplause). Ă 

Aă cerut să-și răscumpere demnitatea omenească, 
aă cerut să-și răscumpere pămintul muncit timp de 
două mii de ani, de neam de neamul lor. Ai venit 
să-şi răscumpere dreptul de a-şi avea un loc pe brazdă 
şi un loc supt soare. 

Ştiţi ce li-ai spus ideologii E la 1848, plini iii 
cap de ideile franțuzeşti ? Nu-i aceasta graba ; graba 
este să negociem cu Turcii şi cu Ruşii, şi cu dracul 
şi cu lacul, pentru că lucrurile celelalte se pot face 
mai tirziu. judecaţi dacă se puteai face mai tirziă! 

Aceasta au făcut. Aceasta o poate face tineretul 
înstrăinat al clasei diriguitoare a unui popor cind el 
pierde legăturile cu familia din care a plecat, cind 
pierde legăturile cu țara în care s'a născut şi cu po- 
porul pentru care trebuie să se lupte. (Mari și pre- 
lungite aplause). 


Ştiţi care a fost resultatul? 

Din cite revoluții au făcut popoarele în 1848, 
nici-o revoluţie n'a căzut mai adinc în noroiu de- 
cit revoluţia boierească, decit revoluția franțuzită 
dela 1848. Alte revoluțiuni au fost înnăbușşite în singe, 
în altă țară au căzut oamenii drepţi cu ochii la ideal; 
în țara noastră s'au risipit fruntașii in dreapta şi în 
stinga, în ţara noastră ai rupt pămîntul în fugă frun- 
tașii, fără să se mai uite înnapoi. 

Și atunci, d-lor, dacă nu erau ciţiva feciori de ţe- 
rani cari, în momentul cind ai văzut oastea turcească 
suind spre Dealul Spirei, ai simțit mişcind ceva în 
inimile lor, s'ar fi înnăbuşit această revoluție fără 
să se verse o picătură de singe! Revoluţie fără o pi- 
cătură de singe, revoluție fără lacrimi venite din inimă 
— cine a văzut vreodată această enormitate, cine a 
văzut vreodată această stupiditate în viaţa popoa- 
relor? Noi am fost chemaţi prin boieraşii noştri fran- 
țuziți, prin entusiaştii bonjurişti de la 1848 ca să în- 
cercăm această lașă imitație a unei mişcări nobile; 
şi cu aceasta ne-am fi ales fără acei flăcăi din popor 
cari aă înfruntat tunurile turceşti pe Dealul Spirei. 
Ţeranii aceia cari aduseră înnainte dreptatea lor în 
cuvinte cuviincioase, ţeranii aceia cari nu ştiau de 
libertate, egalitate şi fraternitate şi de steagul tricolor, 
țeranii aceia al murit cu pieptul înnaintea tunurilor 
ŞI puștilor unei armate de atitea ori mai mare decit 
a lor! (Înflăcărate aplause.) 


Şi a mai venit, d-lor, cu vremea incă o gene- 
rațe de tineri plecați în Apus. Aceştia nu se duceau, 
În atitea casuri, nici pentru carte, nici pentru idei 
liberale: se duceai pentru a străluci cu gheată fran- 
țuzească, pentru a străluci cu îmbrăcăminte şi pă- 
lăriuță franțuzească, pentru a străluci cu bastonaș 


17 


franțuzesc, pentru a străluci cu o obrăznicie pe care 
o cred franțuzească ! (Frenetice aplause). 

D-lor, multe însuşiri are poporul acesta frances, 
dar nu oricine le poate descoperi. Însuşirile lui cele 
bune nu umblă pe stradă şi mai ales nu umblă pe 
stradă la un anume ceas de noapte'şi nu se întilnesc 
în orice cafenele şi cîrciumi deschise oricui. Aceste 
însuşiri mari ale poporului frances, care fac din po- 
porul acesta şi vor face totdeauna dintr'insul unul 
din cele mai mari şi cele mai nobile popoare din 
lume, însuşirile acestea se găsesc în şcolile francese, 
însușirile acestea se găsesc în societăţile literare 
şi ştiinţifice francese, se găsesc în sfinta familie a 
burghesiei francese, care este temelia neamului. Ei 
bine, în locurile acestea n'aii pătruns toți tinerii noştri 
cari aă plecat cam de pe la 1880 ca să se adape la 
civilisația Apusului. Mulţi credeai numai că aici 
în țară era prea puțină civilisaţie pentru tineri me- 
niți la un rol așa de mare: adecă la friserii noştri 
prea puţin talent în a sfircui mustața, îar ta pro- 
fesorii noştri o prea adincă ignoranță a filosofiei de 
cafenea. 

Prin urmare ei s'aii dus să găsească alte lucruri 
la Paris. N'ait plecat — sai n'a fost trimeși — din 
iubire de cultură, din iubirea unei idei, nai plecat 
mai ales din iubirea noastră, nui plecat ca să ni 
facă bine cu ceia ce vor lucra în calea lor de muncă, 
ci din sentiment de despreţ față de noi s'au aruncat 
în braţele culturii străine din acele locuri şi sai 
întors cu un sentiment de despreț înzecit, însutit și 
inmiit față de noi. 

N'au vrut să păstreze rostul lor romănesc decit 
în două lucruri care, singure, nu valorează nimic: 
ai vrut să păstreze un nume care sună frurnos, şi 
care nu e un nume oare-care de rastaguouere, iar în 
afară de aceasta au vrut să păstreze aici în țară acele 
legături care pot pregăti pentru o carieră politică şi 
pentru o carieră practică. Atit li-a rămas din rostul 
lor romănesc. Tot ceia ce ai adus de dincolo n'a 
fost nică pentru folosul nostru, şi a fost şi spre mai 
adinca scădere a acestei clase. 

Şi chiar cei buni s'aii întors aşa, încit abia îşi mai 
recunoşteaii țara ; şi puțini s'ai deprins de atuncă 
a o cunoaşte; şi mai puţini a o iubi. 

Şi astfel ai trecut împrejurări însemnate pentru 
timpurile noastre, ai trecut patruzeci de ani de linişte, 
o jumătate de vbac de linişte, şi, cind va veni cineva, 
un istoric pe care nimeni să nu-l poată bănui de părte- 
nire saii vehemenţă, cind va veni cineva şi va întreba 
pe oamenii acestei generaţii: Ce ai făcut cu talantul 
pe care ţi l-a dat stăpinul tău? Ce ai făcut cu moș- 
tenirea pe care generaţiuni muncite şi viteze aa 
lăsat-o timpurilor noastre, ce ai făcut cu acei patra- 
zeci de ani în cari anumite popoare, cum este po- 


porul bulgăresc, s'a ridicat din nimica şi se află în 
unele privinți pe aceiaşi treaptă cu noi şi în anume 
privinți mai presus chiar decit noi. Îi vor răspunde: 
în aceşti patruzeci de ani am vorbit și cetit franțu- 
zeşte, am exploatat țeranul, ne-am dus pe la Paris şi 
ne-am întors batjocurindu-ni țara, şi am murit avind 
mindria că sintem mai puţin Romini decît alţii. (Fre- 
netice aplauze). 

Aceasta este scara desnaţionalisării clasei noastre 
diriguitoare; aceasta este povestirea pierderii unor 
ani prețioşi din viața noastră contimporană, aceasta 
este istoria scăderii unei clase conducătoare şi a în- 


depărtării unui popor de pe drumul firesc pe care-l 
indică trecutul şi care duce la viitorul săi. 


Acesta este sfârşitul conferinţei ținută 
de Nicolae Iorga în 1906,şi publicată tot 
de el într”o broşură cu titlul "Lupta pen- 
tru limba ramânească”. 

In această conferinţă,lorga deplângea 0a-— 
menii drepţi ce "au căzut cu ochii la idea! 
Din apărătorul de atunci al celor "căzuţi 
cu ochii la ideal'",a devenit defăimătorul 
şi prigonitorul aceloraşi „oameni drepţi,cu 
câteva decenii mai târziu. 

la sfârşitul acestei conferinţe,Iorga a- 
nunţa o a doua conferinţă,în aceeaşi zi la 
orele şase seara. Interzicându-i-se sala Li 
gii culturale şi răspunzând unei scrisori 
prin care i se cerea să îndeme studenţii la 
"moderaţiune" „Nicolae Iorga replica : "Mă 
voi duce la orele 6,şi voi ţinea,în potriva 


oricui „această conferinţă,şi „dacă mă întrebi 


ce vor face studenţii ţi-aş putea spune :a 
ceasta nu mă priveşte ! Dar din cele ce am 
văzut ieri,presupun ceia ce vor face studen 
ţii astăzi. Studenţii de acum nu mai sînt 
cei de acum cincisprezece,douăzeci de ani, 
cu cari erau deprinse administraţia şi po- 
liţia de atunci. Studenţii aceştia de astăzi 
vor manifesta cu cea mai înnaltă disciplină. 

Scrisoarea a fost citită studenților şi 
era,prin conţinutul ei,o instigare la mani- 
festație. Manifestaţie care s'a ţinut şi ca 
re s'a sfârşit într'o baie de sânge. 


Plumbuita. Biserica mănăstirii 


lurmare din pg.2| 


QUO VADIS 
AMERICA 


a devenit unica rațiune de a trăi. Numai așa se 
explică rușinoasa înfrângere în Vietnam. Numai 
așa se poate explica atitudinea permisivă în faţa 
căderii Cubei şi a Nicaraguei sub cizma comu- 
nistă (două ţări care sunt aproape vecine şi s'au 
transformat în portavioane fixe a misilelor sovi- 
etice). Numai așa se explică reacțiunile Washing- 
tonului față de prietenii credincioși, făcând tot 
posibilul să-i îndepărteze (ţările din America de 
Sud, și Africa de Sud). Numai așa se poate înțe- 
lege panica traita de guvernul american când au 
fost luaţi ostateci diplomaţii Statelor Unite în 
Teheran. Numai așa se poate interpreta lipsa de 
viziune și de logică politică-istorică în [aţa ocu- 
pării Afganistanului de către sovietici (orice 
altă ţară ar fi reacţionat prompt: ar Îi ocupat Cu- 
ba și n'ar Îi permis comunizarea Nicaraguei)! 


Ideile obsedante, compulsiunile și panica ar 
fi deci cauzele lipsei de coherență și de logică 
în politica internaţională a Statelor Unite. Dar 
în viitor? “Quo vadis America“ ? 


STAN M. POPESCU 


Romanian-A merican National Congress, Inc. 


55 East Washington, Suite 2805 
Chicago, Illinois 60602 


Imputernicii Congresului naţional român- 
american pentru Europa sunt: 

Franța dl. Filon verca,21 rue Ison Hutin 
GAGNY — 93220 — FRANCE. 

Tot dl. Frilon Verca girează şi secţia din 
Spania,până la deschiderea unui birou alnos 
tru la Madrid. 

Germania Federală,dl. Alexendru Suga.Ja- 
kordenstr.21 - 5000 KUIN 1. WEST GERMANY. 


America Latină,dl. Stan M. popescu ,Rivada 


via 2057-I-"G",1033 BUENOS AIRES. ARGENTINA. 
Românii, indiferent de organizație politi 
că sau apartenență religioasă,care doresc 
să organizeze secţii ale Congresului naț1o- 
nal român-american, în Australia,Suedia (pen 
tru Peninsula Scandinavică) „Italia şi Elve- 
ția,sunt rugaţi să se adreseze la sediul nos 


Pentru Califomia,orice relație,precun si 
înscrieri de membrii şi abonamente la revIs 
ta "CURIERUL"vor fi cerute dlui EMIL TAIU 2 
P.0. Box 29173,L0S ANGEIES - CA. 90029. 


18 


9 Ce SR pene tiu i 
m î..- ee ci ei a m a li Re Ia al te a DO IPEE 


a a d i ir ii ai iti SI 


re 


acad Xa Xe d e 


vata o tati 
AN Rai A n e cu 


Gta să = arti Voina NBA căt 


preotul şi scriitorul Virgil Gheorghiu — 


OTE SI COMENTARII 


tenţa juridică necesară : martori ,nota”i,a- 


care trăeşte la Paris - a dat un interviu d. vocaţi. Fiecare ţară unde trăiesc exilați, 


Jacques lebeau de la "Figaro Magasin",publi 
cat în numărul 14 din Februarie 1981,la ru= 
brica Lactualit€. Prima întrebare a fost 
cu privire la cele trei pachete cu explosi- 
pile primite de dnii Orescu,Penescu şi Gama, 
Iată ce spune d. Virgil Gheorghiu despre Pa 
ul Gama :"Mă găseam,din întâmplare la Orly, 
când a venit din România (Paul Gema),şi a 
voiajat în prima clasă - vă rog. Gama apar-— 
ține cercului de "dizidenţi vedete" ,cari în 
cea mai mare parte nu sunt formal opuşi re- 
gimului camunist. Goma nu este un persecu — 
tat politic şi nu este primul căruia i sa 
tăiat telefonul în România". In continuare: 
"Gama a aderat la P.C. român în 1968 şi ca 
membru de partid a contestat regimul. Mai 
departe :"Cine îi finanţează călătoriile în 
USA şi Canada ? Este adevărat că lucrează 
la Radio Europa Liberă şi că decâteori vor- 
beşte,primeşte câte doi dolari pentru cânt, 
Socrul său - trebue ştiut - este unul din 
"consilierii" regimului camunist ramân,cee- 
ace i-a permis să părăsească România cu O 
viză de ieşire pentru un an,în toată regula. 

In privinţa marelui număr de români so- 
siți în ultimul timp din RSR,d. Virgil Ghe- 
orghiu opinează : "In realitate puțini oa- 
meni ştiu în Occident că spionii din Est cei 
mai numeroşi în Franţa,sunt români încadra 
de Sovietici. Peste tot,la radio,jumale, 
televiziune,chiar la casele de editură, 'se- 
curitatea" îşi plasează specialişti în de- 
Zinformare, şantaj ,sau destabilizare. .... O 
foarte eficace "coloană a 6-a". 

In ce priveşte diferitele servicii ale 
ambasadelor ţărilor camniste,d. Virgil Ghe. 
orghiu este de părere că :"In fiecare amba- 
sadă a unei țări din răsărit există un"bi- 
rou de testamente". Agenţii biroului au ca 
misiune să recupereze bunurile şi câteodată 
pielea" exilaților. De unde şi numele care 
li sa dat de "pielari"”. Aceşti agenţi au 
Stabilit fişele mai multor milioane de exi- 
laţi. Ei ţin seama de cel mai mic detaliu: 
evoluția sănătăţii,situaţia averii sale... 
etc. Când moare un exilat,agenţii se prezin 
tă şi dacă este necesar cu falsi mosteni t.OX7 
creiați în toate amănuntele. La nevoie merg 
în fața tribunalelor,şi partidele camniste 
din ţările occidentale le furnizează asis- 


are "pielarii rezidenţi" care au exclusivi- 


tatea "teritoriului de vânătoare”. 

In ceeace priveşte proectul unui mare con 
siliu ortodox famentat de KGB,d. Virgil Ghe 
orghiu răspunde la întrebarea dlui Jacques 
lebeau : "Ideea este machiavelică ! Cammniş 
tii au cheltuit mai multe miliarde pentru 
realizarea acestui proect de fals consiliu 
care trebuia să se ţină,în 1978,în apropie- 
re de Geneva. Acest "mare şi sfânt consiliu 
este pregătit de mai mult de 30 de ani,de 
serviciile sovietice. Scopul acestei fantas 
tice operații : Să recupereze în beneficiul 
cammismului „energiile spirituale pe care E 
stimulează şi canalizează religiile. Organi 
zaţia acestui consiliu a fost încredințat de 
către sovietici ,serviciilor secrete române, 
care au pus la punct totul cu minuţiozitate 
la mânăstirea Neamţ,în România. Acest consi 
liu trebuia să se numească "al VIII Consiliu 
ecumenic" şi dogmele sale să proclame adevă 
rul absolut al "paradisului terestru" ,dar de 
tumat în folosul comunismului" . Zi 


O 


IN FINE S A TRAS SI IN SUCCESORUL SFANTU 
LUI PETRU. Indată după tentativa de asasina 
re a Inaltului Pontif,posturile de radio,în 
cor cele din "lumea liberă" cu cele din lu- 
mea gâtuită de comunişti au strigat :"tero 
rismul de dreapta" (vocea Americii); iar al 
tele au precizat că ar fi de "xtremă dreap-— 
tă" (Europa liberă). Deci cu un cuvânt:"fas 
ciştii". Ca şi după atentatul din rue Coper 
nic,de la Paris,care până la urmă s'a dove— 
dit a fi fost camis de...palestinieni ! Adi 
că,de cei isgoniţi de evrei din vetrele lor 
Si după tentativa de asasinare a preşedinte 
lui Reagen,atentatorul a fost imediat fabri 
cat de mijloacele de informaţie "democrate" 
„„.„.„nazist. Sau cu simpatii pentru răposa-— 
tul Adolf Hitler. Dar să rămânem la ultimul 
atentat,acela împotriva Sanctităţii Sale Io 
an Paul II. Care ar putea fi elementele e- 
lementare pentru depistarea sursei acestei 
tentative ? Mohamed Ali Acca,atentatorul, es 
te turc. La arestare au fost găsiţi asupra 
lui nici mai mult nici mai puţin decât două 
sute de mii de franci francezi. Se stabileş 
te că face parte dintro organizaţie inter 


19 


naţională teroristă. Mişcările "de dreapta" 
sunt națiaale (sau naționaliste) şi creşti 
ne. Este un adevăr bine stabilit că mişcări 
le intemaţicnale (sau intermaţionaliste) — 
sunt de stânga şi atee.Cu un cuvânt : camu- 
niste. Eventuala dispariţie a Sfântului Pă- 
rinte pe cine ar fi avantajat ? Pe creştini 
sau pe atei ? Pe naţionalişti sau pe inter- 
naţionalişti ? Răspunsul este la îndemâna 
oricui ! Dispariţia Sfântului Părinte ar fi 
avantajat numai Kremlinul !Numai Moscova ! 
Moscova atât de intimidată de mişcările mun 
citoreşti din ţara de baştină a Sfântului Pă 
rinte,ţară prin excelenţă catolică şi na;io 
nalistă. Moscova, "leagănul" tuturor actelor 
teroriste,urmăreşte destabilizarea ordinei 
din lumea liberă,pentruca astfel - creindha 
osul - să culeagă fructele. Direct sau prin 
intermediul ţărilor de obedienţă moscovită, 
(Libia,Cuba,etc) „Moscova instrueşte asasinii 
îi înarmează şi îi finanţează,pentru a tul- 
bura conştiinţele şi a răstuma valorile ca- 
re i se opun. In vederea scopului propus,re 
voluția mondială şi instaurarea camnismului 
pe tot globul,se folosesc de tot cei poate 
avantaja,uneori chiar de mişcările de dreap- 
ta. Nu este imposibil ca Mohamed Ali Accasă 
fi fost sau să fie un naţionalist. Si pales 
tinienii sunt naţionalişti. Mâna Moscovei es 
te evidentă. Dar mediile de informare,infil 
trate cu agenţii Moscovei,îşi susţin teza în 
pasivitatea sau inconştienţa guvernelor din 
"lumea liberă”. 

8, 


COLCNIA, Germania Federală. Anul acestaa 
avut loc la Colonia (West Germany) „comemora 
rea celei de a 63-a aniversare a UNIRII BA- 
SARABIEI cu ROMANIA. Au participat peste 120 
persoane venite din Germania şi diferite al 
te ţări europene. Scrisori de adeziune au 
fost primite din Canada şi Statele Unite. 

Dl.dr. Alexandru Suga a făcut un istoric 
al problemei basarabene ,cuvântare rostită în 
limba germană. Conferenţiarul,un specialist 
al problemei Basarabiei,a susținut că prode 
ma basarabeană este în suspensie,şi bazat pe 


principii de drept intermațiconal a demonstrat 


că în curând ramânii basarabeni vor fi şi ei 
liberi aşa cum au devenit libere un număr de 
popoare subjugate. Dl.ădr.Ovidiu Vuia a vor- 
bit despre "Spiritualitatea românească a Ba 
sarabiei”. Din partea Commnităţii române din 
Spania,a vorbit dl. Traian Popescu,iar din 
partea ramânilor din Franţa a luat cuvântul 
dl. ing. Cătălin Niţescu. Dna Eugenia Dumi-— 
trescu a propus o moțiune,care a fost adop-— 
tată în unanimitate şi apoi semată de toţi 


20 


cei prezenţi. Comemorarea s'a încheiat cu 
"Pe-al nostru steag e scris unire". 


O 

VIENA. NUMARUL REFUGIATILOR ROMANI CARE 
au cerut azil politic în Austria a crescut 
din an în an. In 1970 refugiații români 
reprezentau circa 5 procente, în timp co în 
anul 1980 reprezentau mai mult de 10 la su- 
tă. In anul 1970 au cerut azil politic înla 
gărul de la Traiskirchen 3085 refugiaţi din 
care 1560 români ; în 1971,2075,din care ro- 
mâni 185 ; în 1972,1838,din care români 183 
în 1973 : 1576,din care români 213 ; 1974: 


1/10 3 ramâni e, 349; 325 3n19753 2331502335r0= 
mâni 203 ; în 1976 : 1818 - români : 203; 
în 1977 : 2566 — români 551 ; 1978 : 3412 — 


români : 958 ; în 1979 : 5625 —- români 976; 
în 1980 : 9259,din care români 1023.Deci în 
11 ani,4999 români au luat drumul pribegiei! 


Numai în Austria ! Se va cunoaşte oare numă 


rul celor ce au fugit prin Italia,Germania, 
Franţa şi alte state europene ? 


O 


DI]. RADU CRISTIAN ATANASIU, IN NUMELE LIGII 
române pentru apărarea drepturi lor omului „a 
adresat o scrisoare tuturor parlamentari lor 
vest-permani „pentru a inteveni întru elibe- 
varea din închisoarea RSR a unui număr de ro 
mâni care au făcut cereri de emigrare sau 
de reunificare a familiilor. 

In textul scrisorii este pomenit în pri- 
mul rând preotul Gherorghe Calciu-Dumitrea- 
sa,care după ce a ispăşit o condamnare de 
16 ani între anii 1948-196u.este rearestat 
pentru predicile sale şi condamnat din nou 
în 1979 la 10 ani muncă silnică. 

Este indicat un număr mare de români de 
toate profesiile şi din toate regiunile RSR 
care "cer de mai mulţi ani emigrarea la ru- 
de, în străinătate, fără niciun rezultat'.sunt 
trecuţi în tabelul din această scrisoare,tre 
familii de penticostali din Comloșul Mare» 
județul Timiş,şi 15 familii de credincioși 
pocăiţi ,"provenind din diferite oraşe tran 
silănene care „persecutați fiind de foarte 
mult timp,au reuşit totuș în 1980,pe o cad” 
le ocolită,să se adreseze ligii noastre»co” 
rând protecţie şi ajutor în dorinţa lor dea 
li se face cunoscute numele în cancelariile 
occidentale”. e: a 

la sfârşitul acestei scrisori este indi- 
cat şi "un alt caz politic aparte cart sari 
tă o atenţie deosebită !! Este vorba de CSE 
țeanul român Cătălin Ropală,b9 ani „econOre sii 
de profesie,actualmente pensionar,domicillă 
pe Bulevardul Mărăşti nr.51,71322 Bucureşti: 


— 


ui 


„nare e 


A făcut = se spune în scrisoare - de mai 
multe ori închisoare,datorită convingeri lor 
sale politice,ultima oară fiind din 1958pâ 
nă în 1962,în lagărul de mncă forţată de 

la "Periprava". 

"De mai mulţi ani — se precizează în scri 
soarea dlui Radu Cristian Atanasiu,preşedin 
tele Ligii,către parlamentarii vest-germani 
- damul Cătălin Ropală insistă să i se a- 
probe o călătorie în Elveţia,la o soră a sa 
dar este refuzat încontinuu,pe motiv că a 
fost cândva deţinut politic. Oare acorduri 
le de la Halsinki din 1975,pe care le-a sem 
nat şi RSR,prevăd că foştii deţinuţi poli = 
tici nu au dreptul să călătorească în stră- 
inătate?" 

9) 


BAYREUTH. West Germany. STUDENTII INSTI- 
TUTULUI TEOLOGIC DE PE LANGA UNIVERSITATEA 
din Beyreuth,au trimes două petiţii cuprin-— 
zând mai mult de 1000 de semături,şefilor 
de stat şi partid Nicolae Ceauşescu şi Leo- 
nid Brejnev. In petiţii se cere eliberarea 
necondiționată a credincioşilor închişi,ca 
şi eliberarea preotului Gheorghe Calciu-Du- 
mitreasa 

9) 


PARIS. COMNITATEA ROMANILOR DIN FRANTA, 
a sărbătorit la Paris,în seara zilei de 9 
Mai "Independenţa Principatelor Ramâne".Dl. 
Adrian Chintescu a făcut istoricul zilei de 
10 Mai şi a interpretat evenimentele istori 
ce care au dus la INDEPENDENTA ROMANIEI şi 
proclamarea REGATULUI ROMAN. Conferinţa sa 
sfârşit întrun ropot de aplauze. După con- 
ferinţă a urmat un program artistic. Ansam- 
blul de jocuri naţionale "Căprioara" a exe- 
cutat dansuri din Mldova,Transilvania şi 
Mntenia. Virgil Costea a cântat din naiu, 
fluer şi cimpoi. Prezentări le au fost făcu- 
te de ing. Cătălin Niţescu. Au participat 
circa 200 de persoane. 
e) 


VIENA. IN TIMPURILE DE FATA VIENA ADAPOS 
teşte cel mai mare număr de organizații in- 
ternaționale. Tot în Viena lucrează la con- 
sulatele şi ambasadele sovietice,ca şi la 
Organizațiile internaționale,670 cetăţeni 
sovietici. Serviciile de securitate occiden 
tale sunt de părere că 40% din angajaţii so 
Vietici aparţin GKB-ului (seviciul de infor 
maţie sovietic) ,sau GUR-ului (serviciul de 
infomaţie militar). Printre cei 268 anga- 
Jați ai GKB-ului şi GUR,se găseşte şi Ivan 
seludev, vicepreşedintele Asociaţiei pentru 
“nergia atamică,Mihai Sujelev,şeful depar- 
tamentului "securitatea nucleară" şi A.Be- 


21 


luzelov care lucrează la Institutul pentru a 
naliza sistemelor. Deasemenea ar fi agent şi 
profesorul Preş Visiani. Tatăl său a fost şe 
ful KGB-ului sub Stalin,ginerele lui Kosigin 
Seful direct al lui Visiani este fiul luile 
cnod Brejnev,director în ministerul pentru 
comerțul exterior sovietic. Din cele de mai 
sus reiese că "pătura de conducere sovietică 
este înrudită" şi că toţi fac parte din ser- 
viciile de securitate. 

e) 


PARIS. DINTR UN RAPORT AL MINISTERULUI A- 
părării naţionale francez,reiese că numărul 
soldaților dezertori a crescut de la 3141 în 
1973,la 4850 în 1978. Fiecare soldat care 
lipseşte mai mult de şase zile de la unitate 
este declarat dezertor. Numărul cel mai mare 
de dezertori îl formează acei soldaţi care 
au mai puțină educaţie civică,provin din fa- 
milii cu numeroşi copiii,schimbă des locul 
de mmncă,şi fiecare al patrulea dezertor a- 
re o boală psihică. 


A DOUA CONFERINTA REGIONALA NORD AMERICA-— 
NA A LIGII MONDIALE ANTICOMNISTE. In zilele 
de 2 şi 3 Mai 1981,a avut loc în oraşul To-— 
ronto,Canada „conferința preliminară a Ligii 
Mondiale anticamniste,cu scopul de a discu 
ta şi pregăti agenda de discuţii pentru Con 
ferinţa Generală a Ligii Mondiale anticomu= 
niste,ce se va ţine în timpul verii în Tai- 
pei „capitala Formozei. Ca delegaţi perma 
nenţi,cât şi ca observatori ,au participat 
anii : Chirilă Ciuntu,pentru Canada şi Ion 
Simicin reprezentând Congresul național ro- 
mân-american,iar ca observatori au fost Pre 
otul Nicolae Zelea,dl.Ion Calvarasan din Ca 
nada şi anii Anastasie Predescu şi Ion Bora 
Statele Unite. După înregistrările obişnui 
te ale delegaților şi observatorilor, confe-— 
rinţa a fost deschisă la 10 dimineaţa de că 
tre preşedintele Ligii Mondiale anticomuni s 
te din America de Nord,dl. Patrick Walsch. 
După citirea mai multor mesagii venite de la 
diferite personalităţi din diferite ţări,a 
luat cuvântul dl. dr. Ku Cheng-kang,din Tai 
pei „Republica Naţionalistă Chineză,preşedin 
tele onorific al Ligii Mondiale anticomnis 
te,care a informat pe cei prezenți despre 
situația politică prezentă în sectorul Asi- 
ei Răsăritene. După încheierea cuvântări lor 
au urmat discuţii. Delegații şi observatorii 
au pus întrebări şi au prezentat sugestii. 
Delegal-ia românească a luat parte activă a- 
tât cu întrebările cât şi cu sugestiile ca 
re au fost înregistrate şi apreciate. Confe 
rinţa şi-a încheiat lucrările Duminică 3 Ma 


orele 1 după amiază. 


CONGRESUL INTERNATICNAL AL ORGANIZATIEI "A- 
MERICAN FRIENDS OF ANTI-BOLSHEVIK BLOC OF 
NATI CNS" . INC. 

In zilele de 2 şi 3 Mai 1981,a avut loc 
la hotelul Roosvelt din New York,convenţia 
internaţicnală a organizaţiei "Prietenii A- 
mericani ai Blocului anti-bolşevic al naţi- 
unilor". Au participat 23 de delegaţii din 
USA, Canada „Europa, America latină,Cuba şi Is 
rael,fiecare prezentând referate,declara 
ţii şi rezoluţii. Delegaţia română a fost 
compusă din nii.prof.Virgil Badiu,Caius BO 
eru-Vlas,âr.Alexanăer Ronnett. Remus Sabanof 
şi Ovidiu Vasilescu. Lucrările congresului 
A.F.A.B.N.,au fost prezidate de dl. B.redo 
rak „preşedinte de onoare fiind dl. Yaros - 
law Stetsko,preşedinte A.B.N şi fost prim 
ministru al Statului ucrainian independent 
în 1941. Ca oaspete de onoare şi vorbitor a 
fost dl. William Green,US congresman din 
Districtul 27 New York City. Din partea de- 
legaţiei române,dl. ar. Alexander BRATU a 
prezentat un referat privind "Soarta tragi- 
că a României de astăzi",iar dl. Caius BO- 
ERUJ-VLAS, referatul intitulat "Inceputul -: 
sfârşitului commnismului rus imperialist”. 
Din partea delegației A.B.N. din Israel a 
prezentat un referat dl.prof. YAKOV SUSLEN 
SKI,care a vorbit în numele evreilor origi- 
nari din Ucraina. Dsa a arătat soarta tragi 
că a evreilor în U.S.S.R.,afirmând că anti- 
semitismul de care este învinuit poporul u 
crainean pe nedrept,este în fond dirijat de 
conducătorii de la Moscova. 

In seara zilei de 2 Mai a.c. a avut loc 
m banchet la care au participat peste 400 
de persoane,vorbitori de onoare fiind cnii 
C.Roe,U.S. Congresman din New Jersey ,E.0” 
Connor din Buffallo,Barry Farber canentador 
radio W.N.B.C. şi dr. Martin Abend,camenta- 
or T.V.-canalul 5,Yaroslav Stetsko,preşe- 
dinte A.B.N. şi K.C.Dunn,director coordona 
tor pentru N.America din partea Repwblicii 
China (Taiwna) . 

Duminică 3 Mai,lucrările congresului A. 
P.A.B.N. s-au încheiat cu alegerea noilor 
organe de conducere,din partea delegaţiei 
ramâne fiind cooptați anii ALEXANDER 
RONNETT în Biroul Central executiv al A.B. 
N. „ALEXANDRU BRATU, vice-chairman în Biroul 
executiv A.F.A.B.N. şi CAIUS BCERJ-VLAS co 
director în problemele intemaţicnale ale 
tineretului anticammnist. După acceptarea 
declarațiilor şi rezoluțiilor propuse de 
delegaţi ,s“au trimes telegrame dlui Preşe- 
dinte U.S.A. „RONALD REAGAN,precum şi Cen- 
gresului U.S.A. 

In concluzia Declaraţiei şi Rezoluţia 


2 2 


Delegației Române propusă la lucrările OON-. 
GRESULUI NATIONAL al organizaţiei "AMERICAN 
FRIENDS OF ANITI-COMNIST BLOC OF NATIONS", 
ținut la New York,se cere quvemului camu- 
nist de la Bucureşti : 

1.- să înceteze crunta exploatare a mn- 
citorilor români ; 

2.- Să permită înfiinţarea şi funcţicna- 
rea de sindicate libere ale mncitorilor şi 
intelectualilor români ; 

3.- să elibereze din închisoare şi spita 
lele psihiatrice pe deţinuţii politici ; 

4.- să permită asocierea liberă şi altor 
organisme politice democrate,nu numai ale 
partidului cammist ; 

5.- Să permită reunificarea familiilor, 
şi libera circulație a românilor cu alte 
țări i; 

6.— Să permită practicarea liberă a cul- 
tului Bisericii Române-Unite,care a fost in 
terzisă încă de la 1 Decembrie 1948 ; 

7.— Să pună capăt discriminării politice 
din România,dintre membrii partidului camu- 
nist român şi opozanți ; 

"In numele Eliberării şi al Libertăţii 
şi pentru apărarea Drepturilor Qmului „să ne 
unim în lupta împotriva Cammnismalui ca duş 
man al CIVILIZATIEI CRESTINE"! 


A. PREDESCU 


îngrijită de 


Rubrica 


Cunienul 


ABONAMENTE -. 


AUSTRALIA 


AMERICA LATINA..........: 


AIR MAIL 


ORI ZCNTAL,. 

1. Aparatul circulator.2. Iritabilitate.3. Stradă 

scurtă-Tică Luncian-Omul,aşa cum l-a preconceput 

Dummezeu. 4. Amenajament pentru an pe puntea vapo-— 

rului , înspre proră (pl).-Feţele oamenilor bolnavi. 

CEELEECECCEEE Zonitate &e măsură pentru intensitatea curentului 
113| ||| | | eiectric (abr).5. riie R.Negel-Rellus. Ochialbi- 


E] 
TILL 11| 3 | | | A se ivi brusc-Frumoase cămăşi femeieşti,înflora- 
LE] 


Î BI EREI ERE IEI EA EEE 2 Ezi 


te,ce cpnstituesc mândria costumului naţional ro-— 
mânesc.6. Bătaia inimii-Substanţe organice azota- 
IESE EC EEE te,care prin descompunere hidrolitică eliberează 
ameniacizi.7. Ocărâtă-După capul amului.8. Mijloa- 
ce de transport ale omului-Locotenent (abr).9. st. 
Limbă(şan)-Slavă amului erou-Răsărit-Oameni în via 
ţă.10. Băţ de joc la biliarăd-Murături ce le mănân- 
] că amul la masă,pe lângă ceva mai gras.1l. Qm că- 
EEE Ea 3 2 ASE 2 EA zut la datorie-umflătură ganglionară dureroasă la 
gât sau subsuori,fără rană vizibilă,zisă şi "scur 
tă'12. Dosar sau servietă subţire,purtată de am 
doar pentru acte în lucru- Atmosferă comprimată ! 
Acumulări compacte de vegetaţie acvatică,campusă 
din diferite rădăcini rizomi,care formează aşa zi 
sele insule plutitoare (sing).13. Legănate sub o 
SEE ant Let inimii.14. Corpusculi vibratili pe căile respiratorii-Ia vederea ochi - 
Or. 
VERTICAL. 
1. Boală a vezicii urinare-Baza aparatului digestiv.2. Aorta-Aparatul respirator (pl). 3. 
Baza aparatului urinar, într un termen mai popular-Fiul anului.4. Depeşe !-Fontă-Tăieturi 
rupturi „arsuri ori infecţii purulente ale amului.5. Boală de ficat-Pe parcursul căii de 
nutriţie,acest organ se află pe locul trei.6. Ulei pentru piele sau păr în America-Agent 
secret-Părinţi.7. Vasile Bârsan-Arteră-Omul,pe faţă.8. Silă,anagramată-Cumva. 9. Qmul du- 
pă o boală grea-Emil S.R.Ienciu-Bazil Ureche. 10. Mişcător-Receptorul omului. 1]. Leagănul 
copiilor-Gândurile amului-Statura amului.12. Talia amlui-"Soţia"” omului- Virgil Uimă.- 
Elixirul vieţii amului. 13. Părţi minuscule din trupul amului-Discuţii calde ,prieteneşti 
între am şi femeie.14. Răsuflările amului-Cancer. 


a OD Aaa 


ARONEL CLOTEANU - ONIO 
ia i E a i TE Ei ES E =——= 


Deslegarea jocului în numărul 5. 


7 d a Pi a bCI 2 »: "PP Pr, că i ANA "i 7. O... , ” 
IP PA A. 
me adi aa cotei, gt Atat Atat A GOD e ASI ae î 
Sep prea rr ernee oa 2 ci 3: 25 _— PT CSR 4 
= = p | 7 x 


"DOINA REFUGIATILOR". Deslegarea jocului din numărul 3 : 


ORIZONTAL, 1. — America - Români; 2.-Liber - Pribegie ; 3.- Imagine -'Moleşi ; 4.-AIl -Ita 
lia = ENT ; 5.- Camarad - Vatra ; 6.- Tar - Tăt -Sag-UL; 7.- Naiv - Telur ; 8.- Unit 
- Umăr —- Râpă - ; 9.- Socluri - Peisaj ; 10.- Tria - Ispas - BR; 11.- N.B. - Circuite. 
12.- Pastoral -— AL - IX ; 13.- Odăiţă - Oglindi ; 14.- Pescărit - Aurel. 


VERTICAL. 1.- Alia - Trust - Pop ; 2.- Mimică - Noroade ; 3.- EBA - Amici - Sas; 4.- R=- 
gim - Atlantic ; 5.- Iritaţi - Botă ; 6.- Năravuri - Rar ; 7.- Apelat - Mişca ; 8.- I.D. 
- Ta - Pilot ; 9.- Rimă - Serpar ; 10.- CBO - Val - Escală ; 11.- Meleaguri - Uliu ; 12. 
- Agent — Răsbi -N.R. ; 13.- Nistru - Partide ; 14.- I.E.I. - Aliaj - Exil. 


23 


Si e ca a n e SR tele Ba 1 DO gl i NI i NN 


Cunie ned 


ORGAN AL CONGRESULUI NATIONAL ROMÂN-AMERICAN 


55 E. Washington St., Suite 2805 Chicago, IL 60502 
(312) 236-1456 


Români! 


Evenimentele politice şi militare se precipită peste tot în lume. 

Românii pribegi, dispersaţi prin toate țările care i-au găzduit, nu au o organi- 
zaţie unitară puternică și potrivită timpurilor grele care se anunță. 

“Congresul Naţional Român American“ urmărește să devină un interlocutor cu 
autoritate în discuţiile cu guvernele țărilor din lumea liberă și în special cu guver- 
nul american. In acest scop avem nevoe de adeziunea tuturor Românilor. 


Sprijiniți-ne moral și material. 

Un număr cât mai mare de Români participanţi la Congres dă greutate și auto- 
ritate cuvântului nostru. 

Dincolo de agitaţiile politice trecătoare este ROMÂNIA de totdeauna. 

Pentru patria noastră, pentru sulerințele prin care trece ea astăzi, pentru li- 
bertatea ei de mâine: Mișcaţi-vă ! 

Lăsând la o parte în acest moment Îricțiunile dintre grupările politice, alătu- 
rați-vă acţiunii pe care o întreprindem viguros ca să deschidem o fereastră largă 
problemelor esenţiale românești și viitorului nostru. Nici un Român nu trebue să 
se abţină îndatoririlor supreme. 


Dealungul întregei noastre istorii unitatea în conștiință și acţiune a fost sin- 
gura salvatoare. Această acţiune să nu lipsească în cel mai grav moment din isto- 
ria românească. 

Asaltul împotriva existenţii noastre ca neam este uriaş. Uriaşă trebue să ne 
fie  hotărirea de a-l respinge și a ne reașeza căminul în spiritul legilor eterne ale 
pământului nostru, în spiritul strămoșilor noștri, sub nimbul de sulerinţe și glorie 
al lui lisus. 


Români de pretutindeni! 


Trimiteţi-ne de îndată sprijinul, adeziunea și propunerile voastre astlel încât 
4 s a . Si . a . . . . . 
“Congresul Naţional Român American“ să devină un organism mare, viu și elicient. 


Vă așteptăm! 


ROMANIAN AMERICAN NATIONAL CONGRESS