Cuvantul Legionar nr. 74, septembrie 2009

i “Dacă var tăcea aceştia, pietrele vor iinipa, o = 
OA Boangteti după Luca 19 4 


CUVÂNTUL 
LEGIONAR 


Periodic al Românilor naționalişti creştini 
- în duhul NAȚIONAL CREŞTIN al lui Corneliu Zelea-Codreanu = 
Anul VI, Nr. 74, SEPTEMBRIE 2009 Apare DUPĂ jumătatea lunii 2,5 RON (25.000 iei vechi) 
Director: NICADOR ZELEA-CODREANU Redactor şef: Nicoleta Codrin 
RELAȚII CU PUBLICUL: 








ÎN FIECARE VINERI, ORELE 15-17, Str, Mărgăritarelor nr. 6, sect. 2, Buc ; tel.: (021) 2425471 sau 0745074493 
e-mail: cuvantul-legionarAzelea-codreanu.com; site: www.zelea-codreanu.com 
CUPRINS: 
etualitale lredentismul maghiar explodează Comemorarea elitei eptonare 
Tabără legionară de muncă arversarea peutălei noastre. G and 


Ce-aţi pierdut din vedere i 
putul Cipurile: ce-ar mai trebui să ştiţi Carte fpionară Pe drumul crucilor căzute(V) 
"Prea multe biserici"? Diverse Sfârşitul democrației (1) 
ZA meri, Dneuambapi 


Sfuiretuuali tate iudeii Bisericii (1) Pugra fedacției 


LA SALA DALLES, SÂMBĂTĂ, 26 SEPT. 2009, LA ORA 16: 
|. ADEVĂRUL DESPRE ASASINATELE DIN SEPT. 1939 
II CONCURS CU PREMII ÎN CĂRȚI 


Sie 







Editorial: 


Mă gândesc adeseori cu un gen de nostalgie la 





BULIBAŞE, REGI, ÎMPĂRAȚI 


frumoasele timpuri de altădată, când existam dar 
eram de fapt absent, prin vârstă, la sârbâtoaroa de 
SI. Ghoomghe, când, cum am aflat mal târziu, şiruri 
de căruțe ale țiganilor nomazi vonoau în drumul 
Bucureștiului pe străduța Gutonberg, lângă Cişmigiu, 
ŞI se oprenu acolo pontru o oră, Era ora po care 
Cornoliu Zeloa:Codroanu o dodica zecilor do 
țigani nomazi po care || botozaso cândva. Vonenu 
conform tradiției, pe cara o respectau ca buni 
Crogtini, cu dar la naşul, de St. Gheorghe, 

Era în primăvară şi ponte, do alei, Incopeau să 
dea obolul obicelurilor lor ancestrale; cu câluții miei 
dar bine Ingrijiţi, cu catargelo corturilor depăşind cu 
mult lungul căruțel, cu cotațele cu sau pentru găini, 
cu mic și mare, cu câinii în căruță, plecau fără 
granițe şi fără griji, 

Un tablou idilic dar real, din vremuri în care 
nimeni nu le plângea de milă țiganilor, care, In 
rândul lor, se adaptaseră la un sintem de Viaţă, la 
o convioțulra cu majoritari, în cara miella 
Impertecțiuni şi micile Murligaguri făceau parte din 
gri cei" tel acceptate ca un mod de viață. 

! vreodată de co Corneliu Zaloa- 

nu, marele vizionar, marele păzitor al 

surd i românilor pe acest teritoriu, cu ochii 

neadormiți pentru Supraviațulrea Neamului, nu |- 

a perceput niclodată pe țigani ca pericole 
pentru existenţa neamului românesc? 





apa Erau şi ei nişte minoritari, din punct de vodere 


numeric de luat în seamă, ou defectele lor - sau 


"poate, mal exact, cu apucâlurile lor, de ce nu au 


fost tratați de Căpitan, de ce nu au fost catalogați 
ca nişte potențiali duşmani al naţiel? 

Simplu: nu se manifestau atare; so 
comportau cu oarecare deconță și modestie, nu 
emiteau pretenții, ca alți minoritari, nu îşi 
descoperiseră încă veleitățile de supremație şi 
dispreţ faţă de români, 

Marea Intrebare în cazul țiganilor se: Ce a 
determinat în câteva zeci de ani schimbarea 
radicală a comportamentului şi mentalități! tor? 

Râspunzând la această Intrebare vom avea chola 
manifestărilor din ce în ce mpi greu de acceptat de 
câtre majoritari din Țara Româneancă. 

Inainte de a trece cu raționamentul mai departe, 
vom răspunde la observația făcută de oricine: că în 
perionda la care ne referim țigani trăiau în condiții 
grele, cu un nivel de trai relativ primitiv, lipsiți de 
avantajele civilizaţiei 

Vol răspunde acestei observații cu argumente 
incontestabile 


FEUDALA) 
Nivador Dotea- 


= 
CUVÂNTUL LEGIONAR SEPTEMBRIE 2009 Pa! 











din România 





sisteme de încălzire, 
de canalizare, de 
drumuri pietruite. 
Diferența de trai şi 
de confort era 
determinată 
mentalitățile diferite, 
= Privind lucrurile 





Iucru aflat abia în 
perioada 

comunistă, când, 
confiscând-se aurul 


tone de aur, iar de 
la români, cu toată 
diferența numerică, incomparabil! mai puțin . 
Închei aceste considerente trăgând concluzia - la 
îndemâna oricui - că stiul de viața ai țiganilor în 
perioada interbelică era determinat sută la sută de 
opţiunea fiecăruia. iar cazurile de sărăcie lucie - pe 
care ar fi anormal să le ignor - numeric erau depăşite 
de cazurile de sărăcie a ţăranului român, specific 
unor anumite regiuni ale țării. 
Revenind la intrebarea 





Ce a determinat 


Harta clanurilor 


Clanunie 
Pata. Dede 


de mare incât polița este obligată să ia mâsun 


excepționale; cunoscând din timp, prin informatori, 
locurile unde" urmau să se producă marile lovituri; 
renumitul comisar Alimănescu venea cu forțe 
speciale, înarmate cu arme automale, bandele de 
țigani deschideau focul, în apărare, dar erau lehidate 
în lupta care urma, 

Întărindu-se controlul autorităților asupra ordinei 
publice, aceste practici au fest înăbușite - ca și 


transformarea piganiior nato: certeatetenim ejob! spre, rmintarilor uşa. 
ai comportamentului autoritățiee și i popouai PO RP nrut no Ele 
majoritare. 


, vom merge în continuare pe firul 


istoriei. 

A venit şi sfârşitul anilor 40, începutul războiului. 
guvernarea energică a gen. Antonescu. 

Probabil că ştiu numai parțial ce a determinat 
măsurile drastice luate de General impotriva țiganilor 
- în sensul deportării unul anumit numâr în 
Transilvania, măsură luată şi împotriva unor evrei, 
cam în acelaşi timp. dar să nu vină nimeni să-mi 
spună că au fost deportați şi unii şi alții fără 
motive foarte intemeiate, legate de 
comportamentul lor într-un regim al stării de 
război. 

Nu vreau să reiau discuţia la adresa evreilor dar 
țin minte din discuţiile din familie, că în momentul 
introducerii legii camufajului și suprimării iluminatului 
public, bande de țigani la adăpostul întunericului 
“dădeau” spargeri importante sub raport economic. 
jefuiau pietoni în imposibiltate de a se apăra. creând 
o stare de nesiguranță inacceptabilă în situația de 
război 

Din cauză că aceste lovituri se dădeau în grup, 
cei prinşi erau identificați şi măsurile se aplicau la un 
momeni dat asupra intregului clan din care făceau 
parte tâptașă. măsura pare exagerată privită de pe 
poziția de astăzi, dar in timp de război. In orice țară 
din lume şi în orice legislație din lume, măsurile sunt 
incomparabil mai aspre şi acceptate unanim ca 
atare. 


Sunt convins că în deportare Viganii s-au 
de viaţă practica! în mod normal, mai obișnuiți ca 
pervațiunile de tot fetul, deci se poate trage conciuzin 
Că pierderile de vieți omeneşti au fost relativ mici 

Vine actul criminal de la 23 aug. 1944: 
armatele ruseşti invadează România, comportânetu- 
se ca nişte învingători sălbatici, jaluind, omorând, 

Ce ie dă prin cap unor țigani? Se imbracă în 
haine de soldaţi sovintici, Iși procură arme (pe care 

te dădeau po un kilogram de rachiu) şi bec la 
fRturi de mare anvergură. într-un număr atit 


avizaţi, de jaturile etnicilor țigani in cartierele sărace 
evreieşti, Dudeşti şi Văcăreşti, cu ocazia rebeliunii 
legionare din ian. 1941 

Urmează, după 1946, instalarea la putere a 
comuniştilor, de fapt a iudeo-comuniştilor, care, 
având în bagajul lor de practici experiențele prin care 
subjugaseră deja sute de miloane de oameni, ştiau 
că partenerii lor de bază in exercitarea terorii 
sunt minoritarii, în mod evident fără sentimente 
legate de o țară care pentru ei mu reprezintă de 
fapt decât un loc de refugiu, eventual temporar, 
un loc de unde să iei cât se poate de mul! şi să dai 
Că! se poate de puțin sau deloc 

ludeo-comunişti în legătură cu 
minorităților, au proceda! cât se poate de inteligent 
(referindu-mă aici la perioada de până în 1964, cel 
puţin): pe unguri. care tocmai pierduseră Ardealul, + 
au inrolat în Securitate, aparat de rpresiune 
responsabil cu executarea genocidului pus ia cale de 
forțele iudaice care controlau absolu! totul, aveau 
inițiativa şi controlul tuturor organismolor de 
represiune împotriva români. Repet 
Securitatea, încadrată în proporție de 60% cu etnici 


folosirea 


în masă, rezultind în 
aproape 20 de ani impresionatul număr de 00.000 
de victme 

Dar vorbeam de țigani. S-ă incercat să |i se 
inducă acestora, în gândire și în conștiință, că 
mari lor duşmani sunt majoritari români; 


niciodată. pentru cei de acum. în vârstă 
de 25-30 de ani, acmestă sintagmă nu trezeşte nici 


un fe 
resentimente, de 
aceea voi explica pe 
scurt: primul criteriu 
de selecție şi de cele 
mai multe ori cel mai 
important în 
aprecierea unui om 
în regimul comunist o 

constituia 
descendența socială 
ce au tost părinţii şi 
eventual bunici sau 
străbunicii, ce politică 
dacă au 
Sâraci Hp 









de 





































sau pe 

prezentau 
garanțe erau 
imediat luați în 





considerare pentru a 
fi susținuți să învețe 
| şi ma departe îi se 


deschideau toate 
perspectivele pentru 
în vârtul 
rmuniste 





Pe acest criteriu de 


selecţie, țigani erou 


inițial prima 
jumătate a celor 45 de ani de regim comunist sub 
conducere aproape 100% evreiască, s-a păstrat 
şi se păstrează și astăzi, când în Parlament. în 
guvem. în ministere, în armată, peste toi, mai mult 
de jomătate din posturile de decizie sunt ocupate 
de țigani (având ca exemplu cele tei mandate 
prezidențiale ale lui lbescu. cel puțn pe jumătate 
țigan) 

Cum spuneam. după 1089 atni» fipănestra-a— 



















rezonabile din punct de vedere legal, nu rămâne 
decăt explicația că mii sau zeci de mii de cetățeni 
români de etnie țigănească au câștiga! la loterie 
iozul cel mare! 

Această stare a lucrurilor ridică probleme grav 
care nu pol fi soluționate decăt prin interventi 
statului, prin legi potrivite și, în special, prin a, 
strictă a acestora. 

Cum este posibil ca într-un stat de drept în care 
Constituţia decretează că toți cetăţenii. indiferent de 
etnie, sunt egali în fața legii. să fie acceptată 
exisiența unui tribunal paralel şi a unei justiți 
paralele care să judece pe țigani, sub pretexi că este 
în tradiția lor acest sistem de justiție? Păi atuna ve 
trebui să acceptăm asemenea practici şi celorlalte 
minorități naționale 

Intorcându-ne la legi bogăția acumulată cu 
ostentație nu ar trebui să aibă un echivalent în 
impozii? Dacă aceasta nu poate fi justificată. nu 
rămâne decât altematia evaziunii fiscale şi cea a 
dobândirii bunurilor prin mijloace ilicite 

În fiecare lună ordinea publică se confruntă 
cu lupte de stradă în mai toate orașele din 
provincie, în care etnicii țigani îşi dispută 
supremaţia asupra unor cartiere sau asupra unor 
activități specifice mafiei, bineinjeies activită 
criminale, cum ar fi taxele de protecție. dofimitarea 
piețelor de distribuire a drogurilor, alte conticie 
logate de casele de noroc sau de traficul de “came 
Vie” constiuil din persoane de sax feminin obligate 
să se prostitueze (de cele mai mule ari Inainte de 
majorat). sau copi cumpăra pentru a cerși a fura 
sau chiar pentru a se prostiua, 

Autoritățile, care ar trebui să intervină să 
aplice legea. să stârpească în mod hotărât aceste 
practici, ce fac? Ori sunt incapabile, lucru de 
Care toată lumea se îndoiește, ori sunt bine 
plătite şi închid ochii! Atât de bine plătite incă! nu e 
nici 0 nenorocre dacă sunt prinse şi date afară din 
senneaa. în câțiva ani i ai statulu 








"2 CUVÂNTUL LEGIONAR SEPTEMBRIE 2009 





IREDENTISMUL MAGHIAR EXPLODEAZĂ 
- CÂND OBRĂZNICIA ŞI PERFIDIA ÎŞI DAU MÂNA - 


Prin 1928, când părinţii mei s-au hotărât să facă 
O călătorie la Paris, In comparimentul lor s-a urcat 
de la Braşov o tânără pereche de intelectuali din 
secuime, E lesne de Ințolov că, având vârto 
apropiate (27-30 de ani), cele două parochi s-au 
impriatenit repede, găsind tot felul da subiecte de 
conversaţie, în final, cel doi bărbaţi descoparindu-şi 
o pasiune comună: gahul, „Ciripind” şi înfruptându-se 
din merindele unula sau celuilalt cuplu, cei patru şi 
mu promis vizite reciproce la Intoarcerea în țară 
(seculi mergeau la Budaposta), 

ŞI inta, trontiara. Pa coridor, la fereastră, cel doi 
noi prieteni au privi! cum rămâne În urmă gara 
Curţici şi cum trenul opreşte la prima gară 
ungurească 

Privind cu sinceră admiraţie la chipiul impodobit 
cu pene de cocoș al jandarmilor maghiari aflaţi po 
peron, tata a spus: „Interesantă uniformă” La care 
secului, profesor de liceu la Sf, Gheorghe, a zis 
„da... interesantă” Apoi, cu o voce total schimbată şi 
cu fața (altâdată luminată de zâmbet) schimonosită 
de ură a zis: „Aici Ungaria! Aici trobule vorbeşti 
ungureşte, porc român, nu limba ta puturos 
Tatăl mou n-a reușit să Ințeleagă niciodată această 
barbară întorsătură. şi, cum ara de profesie medic 
neuropsihiatru, a considerat-o o manifestare de Up 
paranold 

În ce mă priveşte, mal târziu, mi-a fost dat să 
consta! cu tristaţe că maniera de n muşca mâna ce ţi 
se întinde cu prietenie este o atitudine înrădăcinată a 
etniei coabitante. 

În 1990, chiar inainte de evenimentele cara 
aveau să-l schilodească pe Cofariu, la Teatrul 
Naţional din Tg. Mureş existau cabine ale actorilor 
zise „mixte”, adică un român şi un maghiar care 
impărțeau aceeași masă de machiaj - evident, în seri 
Jilorito, O caldă prietenie părea că îi uneşte, până 


II) . ? 
şi plăcuța cu numele smulsă de pe respectiva ușă 
Din mulţimea de alta fapte, mă voi limita doar la 
una care arată tenacitatea practicii purificării etnice 
întreprinsă de secull maghiarizați în terhoriul „unde 
sunt majoritari. La una din şedinţele şcolii de vară de 
la Izvorul Mureşului (unde, deşi invitaţi insistent la 
discuţii, etnicii secul nu au venit niciodată), s-a 
prezentat în schimb o delegaţie de români din zonă, 
care, plângându-se că nu a fost primită la preşedinţia 
nici de lon Iliescu, nici de Emil Constantinescu, ne 
cereau nouă să le obținem de la autoritățile de la 
Bucureşti statut de minoritate națională In propria lor 
țară. Ei aduceau argumente zdrobiloare din care 
roloşoa că sunt discriminați de autoritățile locala 
maghiare, azvâriiți afară din servicii, ameninţaţi cu 
moartea dacă nu părăsesc Jinulul seculesc” ete. 
Evident, o asemanea cerere, contra firii şi cutumelor 
europene, nu putea fi aprobată. Releşoa însă că, 
dintr-un oxces de generozitate (citeşte: “prostie și 
țembeliam”), autoritățile statului român au permis 
după 1990 alungarea a mil de români din așa-zinul 
(inut seculesc, Sub Iloscu, Constantinescu şi chiar 
Băsescu, s-a permis cumpărarea a zeci de mii de 
hectare (teren arabil, păşuni sau pădure) de câtre 
maghiari de cetățenia română, fondurile find Insă 
pompate do la Budapesta, Incercaţi, domnilor „valahi 
pulurogi” (bodos olah) să cumpăraţi proprietăți în 
aga-zisa „ropublică soculască”, Nu veţi rouşi 
niciodată. Acolo esto pământul pe caro s-a jucat 
fotbal cu capul unui polițist român decapitat, nevasta 
pi copilul acostula find obligați să asiste la cost 
medi. Insângorat, Culpabii au scăpat ugor, find 
achitați destul de repede de Justiția română, de 
„excapționala” justiţie română, în prozant în grevă 
pentru că nu | se permile să câştige sume și pensii 
de nabnbi, de justiţia română în rândul cărala folomc 
foştii procurori şi judecători comunişti cara au umplut 
pugeâriile cu deținuți politici, 

Lipsa criminală do fermitate și de patriotism tipică 
calor care au pun mâna pa putere in România după 
1990, a făcut ca ravizioniştii plătiţi de Budapesta să 
impună în opinia publică din Europa și SUA câteva 

minciuni grosolane caro lind să Inlsifica Istoria, 











Oriunde țe duci și discuți despre avenimentală din 
docembrie '89, ți se spuna Că istul acestora 







ar fi fost pastorul Laszia TOkas: 6], proşti de 
români ar fi rămas mult Şi sub dictatura lul 
de dușmanii 


Genuşescu, Aces Pl 
României, „ne 1 
Bruxelles, unde nu 
noro. Grad că nici un ali 
aşa cova. Do fapt, ce clamoază acest mincinos? Că 
In România do azi, al lui nu se bucură de drepturile 
cuvenite, câ sunt persecutați. Spune asta despre o 
țară care, dimpotrivă, a dovedit nu numai o toleranță 
extremă față de minorităţi, ci le-a cooptat În 
guvernare, permiţând existonța și inflorirea unui 
partid atnic, a cârul doctrină reală nu este 
cooxistonța pașnică, ci Impărțirea Transilvaniei şi 
realizarea unul stat maghiar În inima teritoriului 
naţional 

Ciudat este că seculi nu sunt unguri, Sunt alt 
neam, de sorginte turcică, dar atât de indoctrinaţi cu 
maghiarism, încât sunt socotiți, încă de la Incaputul 
sec, XX, „tâişul de secure” al tribului lul Arpad. Să ne 
amintim că în anii 1917-1918, aga-zisele „cata ale 
zdrențroșilor” formate din secui, aveau misiunea să 
asasineze nu numai căpeteniile politice ale 
românilor, ci şi pe intelectualii români do la sate, pe 
preoţi și pe învățători 

În numele europenismului ni se cere să uităm 
toate fărădelegile comise de horthişii şi bandele lui 
Szalasi In Transilvania ocupată. Să uităm deportările 
şi expulzarea În masă, în vagoane pentru vile, a 
intelectualilor români din judeţele Bihor, Cluj, Bala 
Mare, Satu Mare, să trecem cu vederea execuțiile şi 
schingiuirile (amintii-vă de Moisei) şi să adoptăm 
„Spiritul de toleranţă și respect reciproc” al Europei 
de azi, Să urmâm exemplul marii reconcilleri dintre 
Franța şi Garmania. Avem toată admirația pentru 
cai doi coloşi al 
a de Gaulle și 
Konrad Adenauer. A fost ră greu de înfăptuit 
dar a reușit 

De ce „scărțăle” reconcilierea româno-maghiară? 
Fiindcă la Budapesta se cultivă în continuare spiritul 
revanşard, exclusivismul etnic, şovinismul de cea 
mal joasă speță. lar de acolo, şovinismul se exportă 
nevămult în secuime, 

Să aruncâm o privire la doleanțele unor căpetenii 
ale secuilor maghiarizați care nu mai contenesc să 
pretindă „autonomie”, dându-se ca exemplu aşa- 
mumitele aulonomii permise de guvernul spaniol 
pentru basci şi catalani şi de cel austriac pentru o 
populație din Tirol. Acestea sunt, de altfel, singurele 
exemple  curopene de autonomie culturală, 
administrativ locală DAR NU TERITORIALĂ. Nici 
bascii, nici catalanii nu refuză să vorbească şi să-şi 
adreseze cererile câtre administrație sau Justiţie în 
spaniolă. Nu cred că maşinile lor au altă indicație 
statală decât acel E = Espana, Nu se admile ca 
vreun steag regional să primoze asupra colul 
naţional, Nu se cunosc Gazuri In care bancii sau 
catalani! să practice cu Indrăcită Indârjire purificarea 
atnică în dauna spaniolilor Şi nici ca să in finţă, pe 
banii contribuabililor spanioli, universităţi pur basce. 
Ay vrea să aflu cum câteva călugărițe spaniole au 
fost persecutate de bascii autonomizaţi care să le fi 
interzis cultul, aşa cum au făcut-o prietenii noştri 
maghiari, batjocorind autoritatea statului român, 

Cât dospre alte State democratice din UE, ce sa 
mai vorbim? Ar admite Franța existenţa vreunui 
partid otnic (breton, corslean, basc, arab etc.) pe 
teritoriul său? Există în Germania, Halia, Franța, 
Olanda, Danomarca, ete. universități în alte limbi 
decât cea naţională? Se urcă la tribuna 
Parlamentului European vroun deputat care să 
nu contenească a calomnia țara pe care o 


reprezintă? 

Atunei când unii politicieni din nordul Italiei mu 
emis ideea creării republici „Padania”, guvernul 
Nalian a răspuns. „Proclamaţi-o şi tancurile vor fi 
SA în căteva ie ie int să mai 

despre patria antica, ce 
vorbim? Grecii nu admit nici mâcar ideoa că ar 





avea minorităţi. 
Am călători în, 
Pind. Acolo, 
cei peste un 
milion de români 
macedoneni nu au, 
ACUM, ÎN UE, 
absolul nici un drept 
care să-l recomande ca oinie. Nu au nici măcar o 
şcoală primară în limba armână, nu au preoți, 
slujbele în armâneşte se țin în case pariculare. 

În cluda libertăţii acordate la noi culturii sârbe 
şi ucrainene, răspunsul respectivelor state este - 
5-0 spunem pe cea bună - intensificarea efortului 
de sârbizaro şi ucrainificaro a sutelor do mil de 
români aflaţi in acele teritorii. 

lar noi, auzi: „il Inăbuşim” pe bloții secul şi 
maghiari! Încă din 1946 s-a creat la Tg. Mureş o 
facultate de medicină în limba maghiară (caz unic 
de acest tip în Europa). S-a croat la Cluj 
Universitatea  Bollay, în cinstea marelui 
matomatician, de asemenea, exclusiv de limbă 
maghiară; mal târziu aceasta s-a unit cu cea 
românească, numindu-se azi Babeş-Boliay, iar 
numeroase cursuri sunt predate in maghiară, caz 
de asomenea unic in Europa de azi. O cantilale 
uriaşă de cărți şi ziare apar la noi In ungureşte, lar 
dacă ar fi să judecâm după teatrele maghiare 
finanțate de Statul român vomparativ cu cele 
româneşti, ar [i trebuit ca în România să fie de patru 
ori mal mulți unguri decât sunt. Asta ca să nu mai 
vorbim de faptul că numeroşi locultori de etnie 
maghiară şi seculască reluză cu indărătnicie să 
înveţe limba română. 

In schimb, caz întâmplat mai de curând, unii 
țărani români din secuime nu acceptă să vorbească 
româneşte, de teamă să nu fie auziți de vecinul secui 
„capabil să-l ia capul”, 

“Foarte. nrleann 
descendentul unor familii de români maghiarizate în 
urmă cu câteva zeci de ani, Căci nici o nație nu se 
pricepe atât de bine să impună itela 
desnaţionalizarea ca maghiarii, 

Izvoare Istorice confirmă faptul că cel puţin 30% 
din seculi maghiarizați al prezentului provin din fosta 
familii româneşti al căror nume a fos! maghiarizat cu 
forța (exemplu: Fleraru = Kovacs, Pietraru — Kbvary 
etc; chiar numele unor poliicieni al UDMR 
demonstrează această realitate: Frunda este exaci 
numele armânesc al frunzei - un ziar macedo-român 
scos de academicianul american B. Zdru se numește 
Frunda Vlahă, în sens de Foaia Valahă - la macedo- 
români “frunda” inseamnă frunză, dar şi foaie), Însuși 
"foarte maghiarul” Marco Bela provine dintr-o familie 
Halienească de muneitori constructori veniți în 
România prosperă de după 1918, dintr-o Italie 
săracă, ai cărei cetățeni umpleau tronurile și 
vapoarele ticsite de mizeri emigranţi. 

Nu e vorba doar de tembelismul românesc, ci şi 
de promovarea unor interose meschine: un fost gel 
al polițiai române, actualmente om polic, mi-a spus 
în urmă cu câţiva ani, la izvorul Mureşului, cam apa: 

„Nici nu vă inchipuiţi ce tranzacţii oneroase se lac 
la nivel politic înalt Intre reprozenanţi de seamă ai 
partidelor politice româneşti şi UDMR. La Intăinirile 
pluripartinice (en nu cumva când vine un anumit 
partid la putere, să domagte pe colălali), se 
negoclază, de exemplu, adoptarea în liceele din 
secuime a manualelor de istorie din Ungaria, care 
incită la revanșă şi fac elogiul Ungariei Mari. 

Apoi Incepe tocmeala. <<Ce dați?>> treabă 
PSD-stul, <<O vilă la munte, lângă Cheile 
Bicazulul>>. <<Proa puţin>>, e de părere PDiistul 
<<ŞI alta In Neptun>>, plusează UDMR-istul. <<Şi 
ceva sunători, nu?>> intorvine şi PNL-istul. <<Ba da, 
dar bancnotele verzi nu sună, cum nu trabule să 
răsune nici ce am discutat noi 


Lose aienantuă 
prof. univ. dr., laureat UNESCO | 








CUVÂNTUL LEGIONAR SEPTEMBRIE 2009 739% 
















Ă 


/rmaltate 


TABĂRĂ LEGIONARĂ DE MUNCĂ ŞI EDUCAȚIE 


Legionarii nu lasă nici o vară să treacă fără să 
slujească Țara şi Biserica prin muncă voluntară 
pe un gantier, rupând din puținul lor concediu de 





odihnă, Scăpaţi, pentu două săptămâni, prin 
cadiu, de noul Selavagism modem de 
publican în care se munceşte de dimineață pănă 





zilnică 
vol pe 
pentru 


la un patron oarecare pontru hra 


sea, 
legionarii pleacă prin țară pentru a ajuta b 








oricine are nevoie, având preferință 
Biserica strămoşoască 

Chiar dacă, printr-un mijloc deocamdată atât 
de modesi, legionarii de azi nu pot înfăptui cova 
important în sens cantitativ, acest obicei face 
parte din firul invizibil care uneşte Garda de Fior 
interbelică cu cea de azi şi cu coa viitoare, caro 


no stă înainte. 


Respectând tradiția sănătoasă a Căpitanului, a 
şcolii muncii şi a sufletului, am pomit din nou anul 
acesta pe cărările locurilor liniștite în care Dumnezeu 
ş-a trimis soldații întru făurirea cetăților de credință 
şi izbăvire. 

Am plecat iarăşi cu bucuria că depărtarea de 
civilizaţie ne va curăţi sufletele, iar munca ne va câli 





brațele amorţite de munca intelectuală, pregătindu- 
ne pentru o pelrecere a timpului haiducească în 
mijlocul munților: ziua muncă, seara focuri de tabără, 












şedinţe, poveşti, cântece, cartofi şi mere coapte în 
ar_şi toate _cele_trebuitoare îmbucurării tn 
obosit,-noaplea Sg 


în corturi sau sub! 
Cerul liber, în funcţie 
de preferințe şi 
rezistență. 





Am participat la 
construcția unei 
mănăstiri din jud. 
Vâlcea, la temelia 
căreia am ingropat 
însemnul legionar, 
o gardă. 
Deşi nu am fost 
obligaţi de stareţ să 
ne ascundem 
identitatea (cum s-a 
întâmplat în taberele 
trecute) şi ne-am 
putut manifesta ca 
legionari, pentru a 
nu-i crea părintelui 
probleme — inutile - 
cu ecumeniştii şi 
masonii pripăşiţi de 
curând în 
conducerea 
Bisericii, nu 
publicăm numele 
mânăstirii unde am 
făcut tabăra. 
Mânăstirea la care 
em munci, aflată 
abia la început, își 
defineşte 
deocamdată 
existenţa prin micula 
capelă în care 
părintele stareț 
oficiază slujbele și 
alte câteva construcții provizorii din lemn adăpostind 
cuhnia şi diversele depozite. 
Cu ce ne-am ocupat, în mod coneret, timp 
de opt ore pe zi? 





Insemnul legionar, garde, a 
fost aşezat la ternelia troiței de 
la intrarea In mânăstire, 








Cu ceea ce, într-un mod prea puţin afectuos, s-ar 
numi "muncă necalificată”, deși toţi care am 
participat suntem de profesie arhitecţi, ingineri 
pictori elc.: am săpat, am cărat cu roaba, am 
construit cofraje, am preparat beton şi am 
asamblat scheletul de armătură; concret, am pus 
fundația chiliilor cu adâncime de 1.50 m pe 
lungime de aprox. 200 m, am betonat zidul de sprijin 
şi postamentul troiţei din dreptul mânăstirii, turmând 
în total cca. 300 metri cubi de beton. 

Camaradele noastre au lucrat la bucătărie 
pentru a asigura hrana pentru cei 30 de oameni 
de pe şantier şi cei cinci călugări, muncă despre 
care pot spune că durat, în fiecare zi, mai mult decât 
activitatea “băieţilor” pe şantier (numai 
spălatul vaselor, peste o sută, de la 35 de. 
oameni, de trei ori pe zi, cu apă adusă de la. 
fântână, şi curățatul cartofilor şi al celorlalte fă 
legume, câte un sac pe zi, implicând mult 
timp şi osteneală) 

Legionarii s-au conlormat aproape N 
milităreşte sarcinilor primite de la şeful de 
şantier (tatăl starețului), atât p 
dx 
oTUADBO meta 
nimic, nu au contrazis). 

A fost. ca de fiecare dată, interesan! de 
observat atitudinea din partea 
locului, față de noi. 
Tinerețea şi sănătatea noastfă nu au putut fi 
un concurent serios pentru vigoarea 
oamenilor de la țară, obişnuiţi de mici cu pa 
munca fizică şi axați exclusiv pe aceasta, 
însă am făcut schimbări importante în L 

















părerea lor despre orăşeni: hotărâți 
disciplinați, buni coechipieri şi foarte 
rezistenți la căldură (mai ales că 


majoritatea eram din Bucureşti...) 

Nu ştim dacă au crezut într-adevăr că 
munca noastră a fost benevolă, pentru că 
din păcate, românii au început să se 
detormeze şi ei sub "educaţia! mercantilă 
de azi, de tip occidental (citeşte iudaic”), | 
întrebându-se "mie ce-mi iese din asta? 











Inainie de a mişca un deget pentru 
semenul lor, deşi sunt în majoritate j 
creștini, iar creștinismul înseamnă să-ți 
ajuţi aproapele aflat în dificultate, să ajuţi 
Bisei Însă am creat o punte de 
comuni cu ei, o armonie socială, iar 


acest ținând cont de enormele 
diferențe de obiceiuri şi educaţie, nu se 
putea obține nici prin muzică sau stat la 


poveşti, nici prin vreo petrecere, Cl [Ei 


lucru, 


numai muncind cot la cot cu el. Şi am jum 
ceva din ceața comunisto- [ERM 






risipit, poate, 
euro-mondialistă în care încă mai bâjbăie o 
mulţime de români 
În ciuda condițiilor aspre (caniculă ziua . 
i frig noaptea. dormit In corturi. program strict), am 
găsit puțin timp şi să glumim. să râdem, să povestim 
să discutăm despre necazuri personale, de la sufle! 
la suflei, să facem foc de labâră și să construim o 
cabină de duş din scânduri, cu rezervor de apă 
Tabăra a fost-un mare succes nu numai pentru 
că ne-am incadrat cu uşurinţă şi bunăvoie într-un 
program cazon, îmbinând munca fizică deosebit de 


Aspecte din tabăra de muncă — evoluția 
imnişorii” de la oraş.| terenului, confecționarea cofrajului, umplerea acesta 
pentru construirea fundatiei chilitor 














Fât Frumos, într-o lună cât toate pari 
O tabără de, muncă poate oferi, mult mai bine 
decât alte activităț omun, cimentarea 
legăturii tre cuiburi şi reprezintă un mod de 
a se te mai bine între ei camarazii dir 
diverse e ale țării, ajutând, tot a 
luarea efortului individual şi re 








se pot mobiliza în caz de necesit 


































































şantierului: s 


























=) 


Pa) 


grea. de şantier. cu educația naționalistă și cu 082 
creştină, ci, mai ales, pentru că ne-am reafirmal 
hotărârea ce ne uneșie, pentru că am reuşit să 
realizăm o tabără legionară ca În vremea 
Căpitanului, cu o atmosferă de mare camaraderie. 


An Fânca 


Pas.4 CUVÂNTUL LEGIONAR SEPTEMBRIE 2009 





rulate | 
CE-AȚI PIERDUT DIN VED 
- ŞTIRI LUNA SEPTEMBRIE - 





A APĂRUT LEGEA 221/2009 care acordă 
DESPĂGUBIRI URMAŞILOR  DEȚINUȚILOR 
POLITICI din perioada 1945 — 1989, până la 
gradul | inclusiv. 

S-a publicat In Monitorul Oficial nr. 396 din 

11 iănie 2009. 
Prin această lege toate efectele hotărărilor 
judecătoreşti de condamnare cu caracter. politic 
sunt înlăturate de drept (este vorba Inclusiv 
despre măsurile administratiye asimilate acestor 
condamnări, pronunțate in perioada 6 martie 
1945 - 22 dec. 1989, 





... 


„Dacă un negru a ajuns preşedintele Americii, 
de ce nu ar ajunge şi un EVREU PREŞEDINTELE 
ROMÂNIEI?" se întreba patibular NATI MEIR, într- 
o română mai proastă ca a unui refugiat somalez. 

Sau de ce nu ar fi un român preşedintele 
Israelului? am completa noi. Pare mult mal 
interesant, nu? Poate că românul preşedinte al 
Israelului va fi mai tolerant ca actualul preşedinte 
evreu, va'opri colonizările evreieşti ilegale, va elibera 
prizonierii. palestinieni din lagărul 'de concentrare 
Gaza, precum Aliaţii au eliberat Buchenwald-ul, şi va 
iniţia un proces de pace autentic, care nu va mai 
semăna cu o „vrăjeală” grotescă precum cea de 
acum. Astfel preşedintele român al Israelului va 
deveni o personalitate de primă mărime mondială şi 
va străluci pe prima pagină a tuturor revistelor de 
politică. Evreii îl vor aplauda şi îi vor aduce osanale, 
închinăciuni şi recunoştinţă veşnică pentru că a 
reușit să realizeze ceea ce nici un evreu nu a reuşit 
vreodată: pacea mult visată şi trâmbițată din 


„ Palestina. În epoca globali 











Me a luminat dintr-o dată, precum 
luminița de la capătul unui tunel te orbește atunci 
când ai moarte clinică: crearea precedeniului cu 
negrul preşedintele Americii a avut loc pentru a 
netezi într-un viitor foarte apropiat ascensiunea unui 
evreu ca preşedinte... al Americii - credeam noi; dar 
na belea, că se netezeşte ascensiunea unul evreu la 
preşedinţia României. Unde dal şi unde crapă! 

O păpuşă gonfabilă candidat la cursa 
prezidențială în locul acestui infractor alogen cu 
scuipat la gură, acuzat de ilegalităţi chiar de către 
evreii săl, credem ar fi de preferat. 

Apropos de preşedintele Americii, pe e-mailul 
unui cunoscut deputat român circula un banc 
răutăcios care spunea că un texan tânăr se duce 
Într-un sufle! la un texan bătrân Şi îl zice: “Ai auzit că 
un negru a ajuns preşedintele Americii? Texanul 
bătrân ridică mirat din sprâncene și, după un 
moment de gândire profundă, îi răspunde tânărului: 
"Cred că stăpânul lui este foarte mândru de el 

Oare să fi ajuns românul atăt de idioțit, încât să 
dorească să facă mândru stăpânul din umbră al unui 
evreu care în anii '96-98 ducea muncitori români în 
Israel ca pe nişte sclavi? 

Nostimada este că Nati Meir şi-a anunțat 
candidatura la preşedinţia României... la Tel Aviv! E 
normal să se întâmple așa atunci când consideri şi 
faci lot posibllul să transformi Romănia într-un; Israel! 
european, încă din perioada antebelică. Te 
zăpăceşti, nu mal ştii care este România şi care 
Israel, le contunzi şi le suprapui 

Canalul 10 al televiziunii israeliene va acoperi 
mediatic campania electorală a lui Meir, condusă de 
Shmuel Elarabli (consilier din Israel), avocata Etty 
Ziv şi alți coreligionari ai autodeclaratului Obama de 
Dâmboviţa. Alifel spus, campania electorală a unui 
candidat la preşedinţia României se va duce şi ..în 
Israel. Dacă vă întrebaţi de ce, înseamnă că nu aţi 

înțeles până acum că de acolo s-a ales şi se alege 





00 


viitorul preşedinte al României — sau, mai simplu, 
că acalo se află stăpânul ce trebule făcut mândru. 

Imnul campaniei el le va fi compusi 
de....Adrian  Copilul-Minune, cel mai recenti 
membru din echipa de susţinători al lui Meir. Mare. 
ţi-e grădina, Doamne, şi multe orătănii tolerezi în! 
ea! Piticul bătrân de etnie țigănească, având 
nume de copilaş inocent, va promova pe evreu - 
uşor nefiresc dacă observăm că până acum evteii 
promovau pe ţigani. Țiganii pe evrei. evreii pe 
igani. Negrii pe evrei, evreii pe negri 
Intotdeauna, axiomatic, un evreu înconjurat de un 
țigan şi un negru, aşa cum molecula de hidrogen 
este legată prin legătură dublă de oxigen în 
componența apei 

Evreul Nati Meir nu ştie Imnul României, nu 
vorbeşte corect româneşte, se prezintă ca profesor 
de matematică dar nu ştie să ne spună care e 
Valoarea lui 7 atunci când este întrebat la emisiunea 
lui Cătălin Măruţă de la Pro Tv şi, În general, nu prea 
are habar de legile acestei ştiinţe, 

Venit în România în 1996, a obținut cetățenia doi 
ani mai târziu, fără nici un fel de problemă, în temeiul 
faptului că ... este evreu. Pe ce bază un ludeu venit 
din Palestina, după doi ani de zile este egalul 
unui român ai cărui strămoşi au umplut pământul 
ăsta de oase, sânge, sudoare şi lacrimi? Şi nu ne 
referim acum doar la Nati Meir, ci la toată hoarda 
peste 500.000 de invadatori din fosta Palestină, cu 
certificatul de popor "ales" în buzunar şi cu cel de 
Superman pe frunte! Aceleaşi probleme ca pe 
vremea Căpitanului, aceleaşi soluții ca pe vremea 
Căpitanului! R 

"Obămică” despre care fot vorbim aici, a 
intermedia! plecarea muncitorilor români în Israel, de 
unde mulţi dintre ei s-au întors. păcăliţi şi munciţi ca 
făcut afaceri cu 
cel viril, inel 


















Columbeanu, şi cea mai hălie che 
este moştenitorul, 'eonlom prepriilor declarații, a 2 
MILIARDE de dolari de la o rudă din Americai! 
Probabil v-aţi dat seama că în felul acesta el “va 
veni” În economia românească cu o infuzie de 
capital imensă şi nu va fura nici un leuț de la noi 
pentru că nu are nevoie, ci pur şi simplu vrea, dintr-o 
dragoste imensă, dobândită prin naşiere şi insunată 
de rabin, să se pună în slujba cetățenilor români şia 
palriei noastre. lar, cel mai probabil 
moştenită o are de la un fericit Supraviețuitor.. 
Chestiunea asta ne face să ne gândim la două 
variante logice posibile: ori Adolf Hitler nu a minţii 
când a spus că Germania era efectiv sufocată în 
toate domeniile de numărul +mens de evrei 
dimpreună cu mentalitatea lor dizolvantă şi, cu toate 
că a asasinat milioane şi milioane de evrei, totuşi azi 
există alte zeci de milioane de Supraviețuiton datorită 
faptului că au fost extrem, extrem de mulți; ori Adolf 





Hitler a minţit ca un paranoic şi nu au existat în. 


Germania şi țările vecine exagerat de mulţi evrei, 
dar, ştiind că planul lui era de a asasina milioane şi 
milioane de evrei dintr-un număr mic, redus, să fi fost 
posibil ca la un moment dat să se fi întâmplat ceva 
cu camerele de gazare, p deleriorare a acalor 
mecanisme diabolice complexe (ceea ce noi nu 
credem, Doamne fereşte!), mecanisme concepute 
de inginerii germani după ani şi ani de cercetări 
asidue şi înfrigurate, şi să fi rămas aceste zeci de 
milioane de supraviețuitori de azi drept mărturie? 
Istoricii şi cercetătorii ar lrebui să dezlege acest 
misler demn de "Dosarele X", care a inceput să 
frământe umanitatea, 


... 


Primul POLIŢIST HASIDIC din NEW YORK, un 
tânăr ce prin regim derogatoriu a primit 
permisiunea de a purta perciuni mari, cârllonțaţi 
Şi kipă pe cap în locul şepeli din dotare, a agresat 
o biată femele la metrou, după care a acuza-o de 





“averea”, 










antisemitism, Un vechi proverb polonez spune că 
"evreul ţipă de durere în limp ce te loveșie pe tine”. 

Evenimentul s-a petrecut în Brooklyn, la veşirea 
din stația de metrou Bedlord din Wiliamsburg, când 
temeia pe nume Chrissie Brodigan, în vârstă de 32 
de ani, a încercat disperată să iasă la suprafață cu 
patrupedul bolnav ce tocmai vomitase pe ea și pe. 
punga în care se afla băga! (pentru cei care nu ştiu: 
regulile din New York stipulează că patrupedele po! 
avea acces la metrou doar dacă sunt băgate. în 
sacoșă, ca o marfă). 

În timp ce femeia coborăse la metrou. şi se 
îndrepla spre locul unde se introduce. cartela, 
câțeluşul său, aflat, regulamentar în pungă, bolnav 
fiind, a vomita. Atunci a apărut polițistul hasidic (plin 
de zel, ar crede unii romantici) Şi a areslat-o pe 
femeie pentru comportament inadecval. Nu ne este 
Clar de ce biata femeie a avut comportamentul 
inadecvat dacă i-a vemila! cățelul!? Probabil că 
atunci când va vomita femeia, cățelul va fi acuzat de 
manifestare indecentă, posibil de antisemitism. 

"Vomitătura lui era pe mine şi pe pungă. E ca şi 
Cum unei mame i-a vomitat bebeluşul”, a declarat 
femeia agresată, povestind mai depare cum 


polițistul evreu, JOEL WITRIOL = 
Sie cet ei 
pus-o să se 


e şi a izbit-o de zid. Atât I-a dus 





a pulut 

“To! timpul imi spunea: <<dacă o să te porţi ca o 
femeie, atunci o să te tratez ca pe o femeie>>, în 
timp ce imi dădea cu pumnul şi cu şutul în spate”, 
relatează în continuare lata. 

Nuuu...; nu, mămică, nu aşa se face! Se la un par 
şi se loveşte în moalele capului, timp în care strigi 
cât te ține gura: "Sării, aoleuu, antisemita mă 
omoară!!'. Este mult mai eficient în felul acesta, 
după cum puteți constata zilnic. 

Chrissie a arătat presei vânătăile de pe mâini, 
picioare şi de la încheieturi. Mal mult decăt atât, un 
martor ocular care a făcut poze în timpul confruntării 
a confirmat în totalitate povestea femeii (ehai, 
desigur, un all antisemit periculos!) şi l-a numit pe 
poliţist "excesiv şi neprofesional” - în limbaj "incorect 
politic” se traduce prin “abuziv şi neprolesional”. 
Martorul a declarat că Brodigan Chrissie nu a folosit 
insulle antisemite (pliu! iar era să scriem 
antiseminţe”). 

Femeia şi-a încheiat declarația susținând. că 
evreul polițist ar trebui să facă nişte cursuri speciale 
pentru a învăța cum să se comporte cu oamenii. 

Atăta timp cât afli din Biblie că evreii îi consideră 
pe câini “animale spurcate”, atâta timp cât anumite 
scrieri religioase evreieşti te învață disprețul şi 
'scârba faţă de creştini şi care nu sunt de 
aceeaşi confesiune cu tine, atâta timp cât mergând 
în Long Island- New York (paradisul evreiesc) și pe 
drumul spre plajă ce trece pe lângă “Centrul 
tineretului evreiesc din Long Island”, vezi plăcuță de 
metal pusă pe copac, în care se specifică cum câțeii 
otrăvesc apa şi sunt doar o sursă de infecție ce ar 
trebui eradicată, ei bine, atunci de ce ne mai mirăm 
noi de ceea ce face Witriol-ul din cu un 
Creştin care ține în brațe un căjel? Rupe-i capul, că 
aşa cere sfânla scriere! 








“pentia de stire Sanda de Sa 
CUVÂNTUL LEGIONAR SEPTEMBRIE 2009 Pass 








uzului 


| O PROBLEMĂ ASCUNSĂ 


Introducerea cipului în paşapoartelor românilor, 
realizează însă care vor fi consecințele, pen! 


Fii n câtre Guvern, şi n-ar mai pleca de 


Dec pci Catia mat ri om 
nl se spune: „i 

Pi ca Ma cine e vrea anu N, etil 
când deja oamenii vor fi obişnuiţi cu controlul, 
vor fi datori în bâncl şi lipsiţi de posibilitatea de 
a-și hrâni tamilla, | se va spune pur şi simplu că 
acela care nu-şi va pune cipul nu va mal putea să 
se angajeze acolo și acolo, nu va mai putea vinde 
şi cumpăra ş.a.md. 


Există o lego dovedită ştiinţific conform căreia 
oricare tehnologie evoluează, se perfecționoază 
continuu până la epuizarea arie sa 

tențialități. Spre exemplu, comunicarea la 
incetini ia telegraf a fost înlocultă de telefon, a 
apărut faxul, telefonul mobi) şi, mai nou, 
telefonul prin care te poți şi vodea. 

În cazul nostru ni so propune astăzi un 
paşaport cu cip care poate fi citit de la mică 
distanţă, poate câțiva metri. 

o 


goneralizarea__sistomului la toate actele do 
identitate şi de circulație în societate, eventual 
unificarea tuturor într-unul singur (lucru propus 
chiar de un parlamentar român); pe urmă trebuie 
mărită raza de emisie a cipului până la câtova 
zoci de metri. 





înseamnă 
IL 


tehnologic rămâne, pentru a se 
socuritatea perfectă a sistemului, 


1 sub piele. Eră_implant 
lut şi 


Clipul subcutanat, de mărimea unul bob de orez, 
va Îi cea mai perfectă tehnologie RFID de 
supraveghere a omului. Este vorba de un cip care 
se alimentează de la căldura corpulul şi care nu va 
putea ÎI niciodată falsificat. Vrei - nu vrei, vel fi 


realiza 


Tehnologia este pregătită, s-ar putea să nu mai 
fie novole de rezolvat decât câteva amânunte și de 
intensificat miniaturizarea, Privită dintr-un anumit 
unghi, chestiunea nu-i decât una socială şi politică. 



















Dacă nu vom 


accepta 

pașaportul cu cip, 
se va întârzia 
primirea 
buletinului cu cip, 
și atunci se va 
devansa Intregul 
proces. Oricum, 
nu se va trece 
direct la implant, 
şocul ar fi prea 
puternic 

So poate afirma că primirea paşaportului_ cu 

cip nu este decât primul stadiu care se va finaliza 
Su implantul, de aceea opozitia e justificată. Prin 
primirea paşaportului cu cip ne inscriem, ca 
societate, pe calea instaurării statului controlului 
total, inulării persoanei, al implantului, 
S-a cerut eliberarea unul paşaport temporar 
alternativ pentru cei care nu doresc să-l primească 
pe cel cu cip, însă paşaportul temporar este o 
excepție şi nu un drept deplin, de aceea este o 
soluție vicioasă 

Credem că mai cu seamă creştinii ar trebui să 
înțeleagă deplin acest lucru: cipul biometric RFID 
destinat să țină sub urmărire permanentă oamenii 
este un râu în sine. Nu în sensul manipulator în 
care prezinlă mass-media, cum că e dracul din 
paşaport, dar poale lace foarte bine multe dintre 
lucrurile pe care cel rău le realizează în lume. 

Prin cip omul poate fi urmărit tot timpul, prin el se 
poate instaura cea mai perfecționată dictatură 
din istoria lumii, conducând la depersonalizarea 
oamenilor, la distorsionarea relației lor cu lumea. 

Când se une sub piele, acel 








Reacţia pe care au avut-o sârbii în fața 
introducerii paşapoartelor cu cip ar trebui să 
constituie un model şi pentru noi. La ei, intreaga 


Dai 


atât de discutată în iama şi primăvara acestul an, a fost legiferată. 
tru că, altfel, cu toții ar întrerupe munca pe care o desfăşoară şi s-ar îndrepta către 
acolo până nu s-ar hotări ca in România să nu fie introdus niciodată cipul biometric RFID. 


Biserică, de la vlădică la opincă, cum se spune, s-a 
implica! extrem de activ în lupta pentru apărarea 
libertăţii persoanei. Spre exemplu, episcopii înşişi 
au organizat simpozioane, au chemat 
academicienii, au studiat problema intens. Deşi, ca 
şi la noi, presa şi-a bătut joc de „habotnicii 
ortodocşi”, datorită reacției unitare şi ferme a 
întregii Biserici, statul a dat inapoi, a fost nevoit 
să modilice legislaţia privitoare la actele de 
identitate cu cip în favoarea-ortodocşilor. 

De altfel, mai important decât ce a fost până 
acum, este cum vom reacţiona noi, ca Biserică, față 
de introducerea buletinelor cu cip 

Dacă la paşapoarte mai puteam spune că nu 
sunt esenţiale pentru noi, buletinele, de această 
dată, dacă vor fi impuse, „asigură” auto- 
excluderea cetățeanului care le refuză din tot 
ceea ce inseamnă viață socială, 

În primul rând conducătorii țării, guvermanţi 
parlamentarii oamenii politici şi episcopii ar trebui să 
se aulosesizeze şi să se impolrivească cipului, 
pentru că ei vor fi primii şi cel mai atent urmăriţi şi 
afectați de sistemul care se va instaura." Situaţia 
este similară cu cea existentă la instaurarea 
regimului comunist in România, la care au 
concurat la inceput şi membrii altor partide 
politice şi ofițeri ai armatei, lar în cele din urmă s- 
au intălnit cu toţii în puşcării, unde i-au găsit 
chiar şi pe comuniştii români din prima 
generație. 

E momentul să fim uniți căci, în ultimă 
instanță, la ora aceasta nu trebuie nici eforturi 
mari, nici jertfe, ci doar unirea alasului tuturor în 
a spune NU acestui sistem infernal. 

Dacă am face acest lucru, cred că şi 
Dumnezeu ar fi ndu 











mai multe pentru noi, p 








” nr. 





412009 
societatea”) 





"Tehnologia cipului 


"PREA MULTE BISERICI” ÎN ROMÂNIA? 


Unii. cetățeni. 
Ingrijorează de fiecare dată când ceva din România 
nu se aliniază întocmai politicilor Uniunii Europene. 
Ne mai mirăm când ne mustră câte un ziar că nu 
vrem acte cu cip! Că nu ne plac hidoşeniile pe post 
de monument al HolocauStului sau „adevărurile” din 
spatele lor, ori că avem o... slăbiciune pentru 
căsătoriile heterosexuale! Aşa-l cu poporul ăsta 
„retrograd”, trobule dădăcit mereu, altfel nu se mai 
chivemiseşte odată! 

Amu, care-i buba? 

In România se construlese mal multe biserici 
decât spitale. Faptul este scos în evidență de un 
studiu IBC Focus, car monitorizează investițiile 
imobiliare la nivel național. Urmează un citat 
usturător_ de pe internet (să vă fie ruşinică, mâl 
Familia Flintstone ce sunteţi): „Se pare că românii 
mai degrabă caută alinarea spiritului decât cea a 
Mzicului...şi asta în condiţiile în care unul din trei 
români riscă să facă- diabet - conform analizei 


vorbitori de limbă română se 


Mişcării de a sprijini Biserica, indusiv prin 
construirea de noi lăcaşe de cult, a fost şi rămâne 
indiscutabil. În timp ce, dacă s-ar pune problema ca 


moşia cârui incompetent, corupt, Suspus 


vândut „om de bine”? Şi ce naţionalităţi conlocuitoare 
vor beneficia de un regim prioritar în fața românilor? 
Vă amintiţi, desigur, spitalul, acel loc de vis în care 
se intră cu o boală şi se iese cu alta, eventual şi cu 
cea cu care ați intrat, şi cu vântul prin buzunare. 
Sărăcia este şi ea tot o boală, de care vă molipsiţi 
dând şpagă, iar acest obicei nu este nicâieri mai bine 
instituționalizat deep în nobilele aşezăminte 
hipocratice, 

Asta nu înseamnă că e bine să avem actualul 
deficit de spitale, în care pacienţii se îngrămădesc în 
săli insuficiente, tratați de medici insuficienţi Însă, 
dacă ne gândim bine, Pauker, Dej şi Ceauşescu au 
dărâmat bisenci, nu spitale. aşa că ar fi legitim, ca 
acum să recuperăm şi să ne facem la loc bisericile. 
ŞI ele gem de creştini care se aglomerează cu 
'suletelo la tratament... 

Pătat că nu se mai pot reface așa cum au fost 
Că noile lăcașe de cult, In marea lor majoritate, nu 
vor avea valoare arhitecturală, turnate în beton chior, 
imitații palide după manumentele distruse de cei de 
mal sus, nui bai Croştinul se închină în biserică, 
aşa cum este ea, sfințiă prin acelaşi har 
dumnezoiesc. Dar, tăsând la 0 parte problema 
bisericilor vechi Inioeuite de cele noi, mult mai gravă 
este situația oamender „nel, care-i înlocuiesc pe cei 
„vechT (o sinistră inversare a idealului legionar 
exprimat prin aceste cuvinte!). Co ne facem cu golul 
lăsat de atâția marti, umplut de secur-masonerie? 
Trist, dar adevărat: martirii s-au mântult. dar s-au 
dus de pe lumea aceasta. de cele mai multe on şi 
tără să lase urmași! Asta înseamnă martiriul, prin 


definiție. Se petrece inevitabila contraselecție 
calitativă care însoţeşte orice act de eroism — mor 
cei mai buni, pentru că ei sunt în prima linie. Au ştiut 
iudeo-comuniştii pe cine să ucidă la Canal! 

Aşadar, ceea ce ne rămâne este rugăciunea 
celor mai vrednici acolo, în cer, și activitatea celor. 
care au rămas aici, pe pământ. Plus amintiri şi 
exemple, dar ne lemem că ele nu sunt cinstile şi 
urmate Cum se cuvine. 

Dar să revenim la geniala frază incriminatoare. În 
naivitatea lor, autorii au nimeni din greşeală exact cu 
punctul pe „”. „...românii mai degrabă caută alinarea 
Spiritului decât cea a fizicului... şi asta în condiţiile în 
care unul din trei români riscă să tacă diabet. Ce 
(nu) vor să spună acești domni. în încercarea lor de 
persiflare, este că: 

1. Românii cred şi aşteaptă mântuire prin 
Biserică, aşa cum este ea. Cap îl este Hristos, El 
Însuşi, nu vreun prea fericit mason. Chiar şi atunci 
când conducerea pământească a ortodoxiei române 
Mrădează, când nu se opune înrobirii noastre prin 
intermediul actelor cu cip biometric. 

Omul de rând, fie că înțelege sau nu acesi 
aspect, tot se bolează, to! se spovedeşie, se 
împărtăşeşte şi ascultă predicie preoților. În ele încă 
găseşte o imphnure 

2. Românii, tot ei, nu prea mai cred în remediile 
din ce în ce mai amâgitoare pe care le pune la 
dispoziție medicina asta nebunească! Astăzi. nimeni 
nu poate să nu observe că, pe toate planurile, se 


P%9 CUVÂNTUL LEGIONAR SEPTEMBRIE 2009 


RFID va invada 


face o reclamă din co În ce mal 
strălucitoare unor bunuri şi servicii tot mai 
jalnice. chiar nocive. 

3, Chiar așa, diabatull Nu este oara 
inadmisibil faptul că există un asemenea risc de 
diabet tocmai In patria lui Paulescu, cel fără promiu 
Nobej, dar totuşi descoperitorul Insulinai? Nu avem 
spliale, sau In ole (pe cara le avem) cinava Îşi bate 
joc de români, lipsindu-i de romediul firosa şi 
administrându-le gogoși? 

Însăși această opoziția Intre „alinaroa spiritului” şi 
cea a „fizicului” porneşte do la (exagerat de) mult 
Wudatul Hipocrate (460-370 1.Ch,), cărula 1 ne 
niribule emanciparea medicinei de sub tutela roliglol 
EI a proclamat că bolile au cauze fizice și nu mânia 
zeilor (cel de atunci, Zoun, Hermes, Hofalston și 
colloiţi).  lgnorând cu desăvârgim Inrdurirea 
problemelor auliateşti asupra planului fizic, a croat 
medicinei un handicap pa care I-au trobult pante 
două mii de ani ca să incerce să Îl romodieze. ŞI 
atunci tot în bătaie de joc, prin „binale făcut de 
psihologii şi psihiatri din umbra lui Froud, EI, 
Hipocrate, nu ar fi batjocorit „alinarea spiritului” dacă 
ar fi văzut co inseamnă creştinismul, dar ldella lu 





Vot 
L 


noştri gazetar, sau 
pe care lo-au ordonat să 4e supara, sta că din 
„Alinaroa spiritului” nu Be pot scoate bani. Pa oa nu 
se poate fundament o indusirie, cu toate că istoria 
aminteşte da o încercare destul de reugită In acest 
sens, și anume grava pângărira a creştinismului 
catolic prin vânzarea de indulganțe. Nu m-aş mira 
dacă cineva, acolo „su, Br dori cu nrdonre să 
loargă această amintire din istorie, tot mtât de mult 
cât și po caa n Ră/boalelor Mondiale! Uitati Mind, 
infamia ar putea fi repolală, şi atunci să vedeţi, bolori 
dumnonvoastră, armonie Înlre „spirit şi „fizic“ cum 
nu sa mal pomenit! la indulganțe papale de la 
Piizer, noumula! Cumpăraţi noul vaccin Indulgardasii 
do In Merck, cu aluminiu! Provina reapariția păcatului 
pe o perioadă do cinci ani 








. 


inoclarea fii esto, 


ln zace mapa e i 


manist. po plan 
sfâtul pe nimeni să-gi 
tot apa cum nel un 
pregata să-şi Indemne 


traii 
Insoamnă decât că Incă un pacient a murit 


Inmormântat, Cineva mai „drac eu duhul”, dar nu În 
nonsul smereniei, ar A. în virlulea unei 
asemenea prejudecţi. să crondă că da in spital me 
lase po proprie pieloare, lar din biserică numai cu 
ele înainte, direct la locul de veci. Atunci cum să nu 
ni so roproșoze că sunt prea multe bisariei în 


Românial? 





BULIBAŞE, REGI, ÎMPĂRAȚI 


In polije, în special, dar şi în justiție, 
ndministraţie sau legislativ, prin corupți, prin traficul 
do influenţă, prin favorizarea crimei organizata. - 
devin deținătorii unor averi imposibil de justificat, 

Co legătură au tonte acestea cu col donpre care 
discutăm? 

O bună parta dintre posesorii de averi la nivel 
național sunt țigani, impărții în două; unii cara sa 
declară ca atare, lar alții caro dorosc să îşi 
ascundă originea otnică, declarându-se români dar 
ascunzând în sufletul lor ura Impotriva românilor, 

ŞI cel dinti şi calalţi se comportă diferit prin 
comparația cu românii 

- suni uşor de inrogimontat În partidele do 
stânga sau cu înclinații do stânga, contosi 
sorio do valori morale alo poporului ro; 

marile sau 





naţionale, 

sunt Insonsibiii la orice suferință, la orico 
Hpsuri, la orice nodreptăți făcute populației 
majoritare, nlunci când au posibilitatea de a 
Innuența la orice nivel de decizie; 

- sunt categoria do cetățeni români uşor de 
manipulat do câtre Iudaismul Internațional, fiind 
toflini la cumpârat şi foarte uşor de infiuențal prin 
lozinci. “umanitariste” când sunt declaraţi nişta 
victime ale românilor. 

- se consideră insuficlont ajutați de Uniunea 
Europeană care alocă anual zeci de milloana do 
ouro unor asociaţii autointitulate do sprijinite a 
Vganilor, ca find, vezi Doamne, populație 
dolavorizată, Discutând despre folosiroa acostor 
fonduri, aţi auzit vroodată do co s-a făcut cu 
banii? Aj auzit do case făcute pontru țiganii săraci? 
AJ auzit vreodată de col mai mic gest din care să 
relasă folosirea acestor sumo Importante, pontru 
ameliorarea stării de sărăcie a unor colectivități de 
Vigani - căci există, fără discuție, nenumărate cazuri, 
oricum, mal puține cazuri decât cale ale unor sate de 
români săraci lipiţi pământului, de prin Moldova sau 
Ditenia, de care oricum nu se vorbeşte nimic și nu se 
tace nimic, de care nu doare pe nimani din cal cara 
ar trebui să la atitudine 

= au fost învățați, mal mult sau mal puţin direct, să 
aplice tactica inventată, brovatată şi practicată de 
evrei, şi anume declarându-se victime chiar în 
situaţia în care sunt de fapt câlti (cu referire specială 
la Înrmol şi tratamentul criminal Impotriva 
palestinionilor), 

Tactica pozării în victime a țiganilor, vietimo 
alo românilor, în gonoral, dă roado în spocial in 
Țările Europol apusene 'ro, ingrozite, ar face 
orice, ar plăti oricât să ÎI tenteze po țiganii ajunşi 
ao să so întoarcă în România sau de unde au 
plocat. 


Din punctul mou de vodero şi din punctul 
nostru do vedere, evoluția acuzațiilor şi 
comportamentul unor persoane publica sunt de 
natură a alarma la maximum po români, dar şi do 
ai pune într-o lumină falsă, In gonaral, 





CUy 










Recepțlonim o serie Intreagă de ovenimente In 
fața cărora ne simţim obligaţi să luăm mâcar o 
poziţie explicită — căci, ca semnal de alarmă, la tirajul 
nostru modesi nu ne putem gândi decât la un 
semnal limitat 

Luarea In discuţie publică a acestui subiect în 
premieră pentru noi n fost declanşa! de: 












= Acuzaţiilo do rasism, discriminare a 
țiganilor din România, făcute de ci o 
cântăreață po care puţini ştiu cum o choamă - şi 





zice "Madonna" în bâlale da joc față de numele 

folosit de unele popoare pentru Sfânta Maria, mama 

Mântuitorului lisus Hristos = aflată în turneu în țara 

noastră, lolal râsuiintă la cal posta 50 de ani, cârpită 

de medicina estotică “po lei, pe colo, în pârție 
cu 





și categorie [ui plul să 
tuturor, ba chiar o; obligă să dea vardicie despre 
orico şi oriunde; faptul că a fost hulduită de zeci 
do mil de spectatori atunci când ne-a dat nouă 
Jocţii esto o confirmare a faptului că obrăznicia 
specilică națioi nu poate fi trocută cu vederea la 
Infinit. 

- Într-un context atât de exploziv, apare în presă 
"micuțul principes supranumit Dan Pavel; 
mare profesor univeraltar, care se simte obligat, 
din motive care îl aparţin, să insulte poporul 
român, convina că procuratura, ocupată cu danmuri 
poliice, nu se va sesiza din oficiu lând 
Constituţia care interzice și podepsogte dofimarea 
României și a românilor 

D-le Dan Pavel, faptul că 1! permiţi să 1I faci pe 
români "ras/şt, imolerani, primitivr Ziua”, 23 aug. 
2009), mă faca să Îmi doresc cu ardoare să te 
întâlnesc undeva în public şi să îţi administrez 
câteva şuturi în spate, ca semn al prolundului meu 
dispraţ! Orice alt fel de contact cu domla ta ar Îi din 
partea oricul o altă insultă la adresa neamului în 
mijlocul căruia trăieşti! 

Parcă pentru a influența acuzaţiile de 
discriminare a minorităţii țigânoşi din România, di, 
Bâsoscu face vizită de curtoazie unor organizaţii 
alo minoritarilor țigani, “organizaţii” în legătură 
cu care am mari îndoleli că ar avea vreun statut 
Juridic (oricum, statutul nu ar avea nici o importanță 
prin comparaţie cu activilatea infracțională pe cara o 
desfăşoară) 

Obţinom.. Informaţii oficializate prin importante 
dezvăluiri de prasă (ziarul Ziua din B wapl. 2009), 
prin studii şi investigaţii pe caro noi nu ni la putam 
permite, asupra zecilor do grupări intorlope cara 
controlează anumite Betiviaţi criminale po toț 
teritoriul României, aceste grupuri, dacă nu ajuns să 
fe cunoscute mai inaite de Serviciul Român de 
Informaţii, să zicem că Juncționează de ani buni şi 
exista timpul necesar pontru a fi anihilate, nici vorbă 
lo se dezvoltă în putere și bogăţie, ajungând la o 
așa influență, incât Trălan Bâsoscu, col mai 
Important am În. statul român, îşi aranjeaza să fie 
prezent - vezi Doamne, ÎMparte la tot românul” = la 
marile reuniuni ale țiganilor, ultima oară ln cea a 





e facă în gura 














aurarilor și argintarilor (denumiri care mr vrea să 
sugereze că acaştin sunt bijutieri, "meseriași care 
lucrează bijuterii”, spunați-mi şi mie: unde și când Ii 
desfăşoară aceştia activiiaton?) Sunt denumiri mub 
caro de fap! se ascund activităţi Wicita şi în spocia! 
incercarea de a justifica existența unor fabuloase 
averi, aga cum mal aminteam despre nişte castelani 
din Judeţul Galaţi, care, Introbaţi cu ca bani iau 
construit clădirile chici de 30-40 de camere și şi-au 
luat cale patru limuzine din cure costând sute de mii 
de curo, au răspuns că ei fac cazane de |uică şi că 
de acolo sunt banii! Posibil că toate familiile din 
România au câte un cazan = două de ţuică şi noi nu 
avem habar! 

Dor să revenim la di. Băsescu 
esto, cati 
de 





dama! preşedintele, care nu 





primat 
disprețul față de țigani, să te umiloşii pentru niște 
voluri, este prontia vioţii tale. 


Ba da, Bâso, dar dacă ling! unde sculpi, categone 
te umilaşii! ŞI să Îţi mal spun ceva: În marea lor 
majoritate, țăranii români nu îi agreează pe țigani, 
percopându-i că pe unii care, În cel mai bun caz. In 
fură cloşca de pe ouă, Ştii ce spune amârătul de 
|bran? “Uite, le dă nas preşedintele, cine să-l mai 
țină în frâu pe Alla?" Capisei, 
cacao și nici măcar nu ni obținut 
ai mal pierdut nişte votuni 

Acesta esţa_ doar un aspect ai probiomei, dar 
dacă tu, ca preşedinte, eşti dispun la absolut orice 
compromis pentru un scop dovedit ca 
personăl, căci nimânul nu-l mai poate trece prin cap 
CA ai avea cen mal vagă legătură cu 
naţionale, de ce te-ar mai vota cineva, gândind că un 
Viitor compromis ai tău ar pulea lovi în 
ku = Sau alo tuturor! 

or să revenim la conlocultarii noștri, supranumiţi 
iplocultorii Se obsarvă fără nici un fel de efort 


apărători 
mondiali i egalității de șanse că, deși In România 
Vganii nu sunt dezavantajaţi, tac tot ce vor, conduc, 
mai pe îi 








În toate farurile statului, își etalează opulenţă în 
termeni jignitori şi disprețuitori, sunt tota! indifaranţi i 
suferințele connționalilor dacă acestea ar trebui să fi 


coste şi un leu 
Toate aceste lucruri Şi nu pentru că ar 

fii de altă naţionalitate: şi dacă ar fi nemți, japonezi, 

lot ar deranja când vezi tot circul astă și când 

suporţi consscințele, apti moi 10t puțin dispus să 

Inghiți mâncătoria de , 

Am întrerupi puțin ca să mă duc să 

păine. Acolo, o famile de țigani cu trei capii 

au brusca! fâră să vrea o femeie 

ovident în dificultate. la coada de 


Ce faceţi maleă, că mă 











NTUL LEGIONAR SEPTEMBRIE 2009 P20.7 





Numai un infim pas îi mai lipsea pentru ai 
încununa cu vârsta patriarhitor, şi sfârșitul lui august ! 


L neaşleptate . _ 
a Dl pa Ca E RAGUTGIIL aşa cum ba fost dat să 


Sau poate că asiduitatea miraculoasă a dr 
Şerban Milcoveanu nu a mal avut răbdare cu noi de 
data aceasta, ca să ne aştepte să-i serbâm 
centenarul, așa cum prolectaserăm în orizontul 
nostru, cu o altă măsură de timp. 

Prea grabnic a plecat pentru a se uni cu Hnstos, 
tăsându-ne, pe nai ceilalți, în urmă. ca de obicei, 
însă mai singuri şi mai iriști acum, în fața 
mormântului său proaspăt. Nu fără a împlini și în 
ceasul din urmă o îindătinată obişnuință a sa: a mai 
tăsat pentru nou, pe negândite, încă o ultimă 
carte semnată de el, pe care a aşezalo, cu 
meticulozitatea ştiută, sub tipar, insămânțându-ne iar 
în suflet. preocupat, aşa cum î ştim, Qrăuntele său 
viu, asemeni celui ingropat, despre care vestește 
pericopa evanghelică: talantul său roditor, pe care l-a 
investi insutit, înmit, multiplicând la infinit valoarea 
unui model spiritual şi combativ exemplar 

Tiumt ai sufletului asupra tupului pieritor, 
doctorului Şerban Milcoveanu ar trebui pur şi 
simplu să-l mulțumim pentru existența s: 
prodigioasă care sfidează biologia într-un chip 
fără precedent. ŞI să o facem în acest unic ceas 
al său de bilanţ - In mod cert singurul pe care și |- 
ar fi permis de-a lungul atât de efervescentei şi de 
abnegatei sale vieţi. implicate în cele mal diferite 
domenii de aciivitate, pe care insă, În plan 
personal, o proiecta într-o continuă uitare de sine 
pe. cât de modest şi de discret ne făcea să 
Întrezărim prezența sa printre noi. 

Existenţa sa atipică a provocat întotdeauna în 
jur un contrast perpetuu, dar nu în sensul în care, 
la despărțire, a afirmat cineva că şi-ar fi 
reprezemtat intotdeauna că doctorului 



























itemporaneitate nedemnă; el insuşi nu şi-ar f. 
asumat aces! destin resentimental. ja care nici noi nu 
putem subscrie, intrucăt altul a fost miracolul acestei 
personalități explozive, care a strălucit pe un itinerar 
excluşiv- creativ şi a fost în mod superiativ un om 
pozitiv şi afirmativ, culminând în tot ceea ce a 
întreprins, fără să-și mai acorde răgaz pentru cea 
mai mică rezervă sau reproş. 

După o formulă a generozităţii fără stavilă, 
angajat în planut cercetării ştiinţifice de excepţie 
cel al activității profesionale, de-a lungul a cei peste 
70 de ani de praciică medicală fără greş, în care nu 
cred să i se fi putut imputa vreodată un diagnostic 
eronal sau vreo neglijență. 

A schițat, în prima tinereţe, începutul unei 
cariere universitare de necontestat şi tocmai 
această şansă | s-a răpit pentru crezul său politic 
şi combativitatea cu care l-a afirmat şi susținut o 
viață întroagă. Pentru această neegalată țenacitate, 
în aţa mormântului sâu, Nicador Zelea-Codreanu a 
afirmat, pe când ne luam rămas bun de la dr 
Milcoveanu, că întreg ansamblul aportului său 
constructiv de activitate în favoarea Legiunii, 
neintrecui de nimeni altul, îl impune drept cel mai 
importan! legionar, după Căpitan, 

Marginalizat în plan profesional şi interzis în 
plan publicistic, vreme de aproape 50 de ani, a 
compensat această eclipsă nomeritată fără 

printr-o incredibilă activitate 
editorială (peste 50 de volume încredințate 
tiparului, răscumpărând cel! tot atâția ani 
mterzişi); dintre acestea amintim doar câtov: 
dintre Stat şi națiune” 





"Razboiul 
"Corneliu 


Legionară 
şi dictatură”, "Memorii 


1929 - 1989" şi multe altele. 
A fost pormanent 


untimul an de viață, a conferențiat neobosit, 


= P292 CUVÂNTUL LEGIONAR SEPTEMBRIE 2009 








prezenti în presa scrisă şi 
televizată, publicând interviuri până in 






A memartamn, 








traversând cu 
familiaritate 

atât istoria 
medicinei cât 
şi istoria şi 
cultura țării 
încât, nu mai 
depane de 



























O JERBĂ A MEMORIEI PENTRU ŞERBAN MILCOVEANU 


Severeanu, fondatorul marii chirurgi! în România 

Arh. Dimitrie Maimarolu i-a fost unchi, după cum 
se inrudea cu Cantacuzinii, cu Sturzeşiii şi cu familia 
irbey, precum atestă arborele genealogic pe care 
mulţi l-au putut cercata în locuința sa, deschisă 
tuturor 
Aristocrației din naştere | s-a putut adăuga 
aristocrația în spirit, cea care i-a propulsat cariera 

























acum  câpva Universitară și ştiinţifică - din nefericire, frântă încă 
ani, cineva în de ia inceputurile ei 

califica, în Extern şi intern, prin e: ien, al Spitalelor Eforiei 
scris, drep! „un A Civile din București, reuşeşte întâlul, prin concurs 
părinte al public, în 1940, pentru postul de asistent universitar 
patriei”, „unul a medicală a prof. dr. N. Gh Lupu de la 
dintre ultimii JNiSpitalul Colentna. având drept contracandidaţi 
părinți a Biviltoare celobrități medicale, precum George Emi 
Neamului” Palade care avea să fie Jaureat al premiului 







„Figuri 
importante, 
lucruri mari 


Dr. Şerban Milcoveanu la 97 de ani 
(23 dec. 1911 - 30 aug. 2009) 















mai de-a dreptul putem spune că aceasta este chiar 
țara lui, într-un sens în cre nu mulți alții pot spune 
tot astfer (Lumea, 2/20 























A onorat locul în care s-a născut. orașul Slatina 
la 23 decembrie Î811, precum şi ascendența 
privilegiată care l-a obligat, In sens superlativ, o viață 
întreagă. 

Tată! său, magistrat, se trăgea din Matei 
Milcoveanu, Inpobilat de Mihai Viteazul la 1600, 
pentru vitejie şi devotament pe câmpul de luptă. 

De la Colegiul Radu Greceanu din Slatina, prin 
Colegiul St. Sava din Bucureşti, Facultatea de 
Medicină (între 1929-1936) şi culminând cu 
doctoratul în medicină şi chirurgie, obținut în 1937, s- 
a distins neintrerupt Întâiul între colegi. aproape fără 
excepţie, cinstindu-şi în acest chip şi ascendența 
maternă. prin mama sa, dublu licențiată şi vorbitoare 
a Wei limbi străine, cobora direct din dr. Const 


ITAL ari 


IN INSULA COS... 











Pur vraci ultim, drept şerb credincios. 
mir și leac dintr-un secol bolnav, 

o. primeşte»! in rolul tâu grav, 
Hippocrate. din insula Cos-. 


Navoi sale, plutind spre liman, 
0, aşterne-i edenicul prună, 













fabulos, 
9, destramâ-, gin trupul firav, 
duhul ars și uni cu Hristos. 


Cristiana Hâncu 


SOAD IER 








din istoria țării ii sunt proprii acestui om, incăl, 


Nobel. Din păcate, n-a putut funcționa aici decăt 
| până la venirea regimului comunist care I-a înlăturat 
| în 1945 

Pnns în marele elan al Țării, a urcat trepte 
importante ale organizării aciivităţii studenţeşti a 
epocii. între 1935-1936 este președintele Societății 
Studenţilor în Medicină, între 1836-1937 este 
preşedintele Asociaţiei Internilor din spital, în 
perioada 1937 — 1940 este preşedintele 
|| Studențimii Române Creştine pe țară, iar Intre 
sept. 1940 — martie 1941 (până la destituirea de 
câtre Antonescu), se afă la conducerea viei 
medicale româneşti, în calitate de președinte al 
Asociaţiei Generale a Medicilor din România. În 
aceste împrejurări şi dintr-o asemenea 
perspectivă cunoaşte şi se integrează fără 
rezerve în Mişcarea Legionară, în care activează 
din 1935 şi până în prezent (când a devenit 
membru al Senatului Legionar), fără a urmări 
distincții şi grade, bucurându-se însă de 
apropierea şi prezența Căpitanului, Corneliu 
Zelea-Codreanu, vreme de tre! ani, neîntrerupt. 

tă a adoptat-o, departajângu. 
se clar şi demn de cel care o denaturau, 
desfăşurând un continuu un efort polemic 
vreme de aproape două decenii, suportând 
toate consecințele - vicisitudinile şi calomniile - 
care decurgeau de aici. 

Întru această prețioasă comuniui 
Legionară în duhul Căpitanului şi-a 
Întreaga viață de atunci şi de mai târziu, întruntâna 
succesiv cele trei dictaturi: carțistă (când a fost 
închis la Râmnicu Sărat împreună cu elita 
legionară, fiind supraviețuitor a! masacrulu: di 
noaptea de 21/22 sept. 1939). anlonesciană (când a 
timis pe front în linia întăi cu ordin secret de 
lichidare, îndeplinindu-şi Insă datona câtre țară ş 
întorcându-se decorat cu Coroana României şi 
Steaua României panglica Virtutea Militară) $ 
comunistă, prigoane şi subiacentele penoade de 
detenție la care l-au obliga! fiecare dintre ele, și 
drept ultimă  stigmatizare,  marpinalizarea 
profesională şi ştiinţifică. Redus astfel la 20 de an; de 
activitate într-o circumscripție osilă și ulterior la o 
policlinică cu plată, tosmdu-i-se astie! tripla 
specializare în medicină întemă, cardiologie și 
baineo-fzioterapie, pracum şi cele 42 de lucrări 
ştiinţifice, între care cea despre „Colapsul vascular 
ypenilic”, „Tratamentul steniizant al malarie” sau 
dovada histopatologică a unui tip de alergie. 
necunoscut pe atunci, în epocă, lucrare publicată de 
Academia Franceză. 

Acest interminabi! şir de nedreptăți nu i-au întrânt 
di i-au întărit şi alimeniat formidabiul elan intelectual 
care a răbuinit zeci de ani mai târziu După 1989, 
Dumnezeu I-a mai dăruit două ultime decenii, în 
deplinătatea lor, lor nouă, printre alte zeci de 
volume, valoroasa arhivă „Înviorea”, prețioasele 
„Memori”” şi cele două monografii C Z 
Codreanu. ŞI, nădăjduind să readucem printre nor 
prin manuscrisele sale care-şi aștoaptă editarea, să 
mărturisi, impreună cu poetul, că „Până şi crinul s 
a Infrigurat. + iar aerul premergător al dimineţii, ! fără 
de duhul şi suflarea lui, ne e pustiu ” 


a cărui linie tă a 





Mişcarea 


e o 













” AUDIENȚĂ LA UN DEMON MUT” - SAVATIE 


Anul acesta a apărut o carte scrisă ce ieromonahul basarabean SAVATIE (ŞTEFAN) BAŞTOVOI. mttulată| 


"AUDIENȚĂ LA UN DEMON MUT”. 


Cartea a dispărut de pe tarabe media! Cum a apărul. puțini find cei Care au reuși s-o cumpere: este deja! 
PROHIBITĂ pentru că arată. cu exemple concrete şi recente. pianul de nifrare a Bisenci de către masonerie. pri 
scopul distrugeri acesteia din nterior. Deşi ieromonatul predzează că este vora despre "soarta 
Bisenci în vremurie de pe urmă, conciuzia pe care o trage otione este că "vrtimurile din urmă” au început. 





ecumerzsm 


CÂTEVA CUVINTE DESPRE AUTOR: 
SAVATIE BAȘTOVOL pe numele de mirean 
ŞTEFAN Baştovoi, s-a născut în 1976 la 


SAU 


() 


Domnului” din Edineţ, Basarabia şi continuă să 

















"AUDIENȚĂ LA UN DEMON MUT” - selecţiuni 


Anul 1987. Moscova. Sala de şedinţe a 
Kremlinului 

Comitetul pentru Siguranța Statului (KGB) 
trebuia să ia măsurile necesare cu ocazia celor o 
mie de ani de la Creştinarea Rusiei. Semnalele gin 
teritoru nu erau prea bune şi panica domnea printre 


















credere care să ia parte la 
reuniunea cu uşile închise. Persoana cerută trebuia 
să fie din presă saudin mediul universăar. (...) 

Mai mari Republici 


pentru treburile 
religiei urcă în tribună. ( 
„= Tovarăşi, am fost minpț? Nu mei putem avea 
incredere în agenții naşii racolați din rândurie 
popimi! Date neoficiale ne arată că astăzi în 
Uniunea Sovietică există un număr mul mai mare de 
credincioşi decăl se crede. Acest număr este într-o 





continuă creştere! Mult ntre sunt mer Mu 
rteiectuai Tactca roagă de lucru trebue 
schimbată din răcscri” Vor infiitra agenţi care să 
parcurgă toate treptele ierarhice. pentu a f 
siguri de izbânca noastră! (_! 
Da iovarăși Nu mai Bula acea cupă 
metodele vect alto ce popi oncăr de 
ci wi (..) Vom aprinde 
lumânări, vom pupa icoane, dacă va fi nevoie! 






Bisericile vor e 
indo a credință. Dali marite p 
totul se face sub conbolui nemijlocit 
Comitetului pentru Siguranta Statului şi oameni 
noşin vor fi peste int Totul trebuie să lase 
impres:a de libertate şi renaștere religioasă 


Peste patru ani, în urma unei lovituri de stat 
imperiul sovietic cade, dând loc unei perioade de 
aturi şi onime la toate mivelele. R 

In bmp ce toată mea săricea, bisericile se 
nmauheau, se aureau şi mase inimagimabie de 








ajunseseră la măoane de dotani, iar iniştea îi era 
tulburată de telefoane care îi dădeau uitimatumur: şi 
îI tâceau promisiuni 

Într-o zi. în timp ce binecuvânta poporul domic 
Să-i sârute mâna după SAă. părintele Mitrofan tu 


- Veniţi la stăreție pesie zece mumute, răspunse 
părintele Mitrolan, care dia obișnuit cu astfel de 
cereri. 


Bărbatul nu era altui decă! Victor Rotaru. ajuns 
şomer, după ce mai înainte fusese parlamentar din 


parea Frontului ş cariera 
universitară pentru a-şi shi Neamul prin poltică. iar 


CUVÂNTUL LEGIONAR SEPTEMBRIE 2009 Ps? 





acum. schimbândo-se vremunie, mu îmi ara ici 
proleser. ni poliician. (.) 





stea de vorbă cu un călugăr. |...) 

|n za următoare oânrtete Mirotae 1-a spovesi 
Ş ba botezat pe Victor Rotaru Bucuria meaiiia m 
avea margei (..) 

Chiar dacă Victor Rotaru credea acum în 


Dumnezeu. cele intămpiate în sala de 
II IE Ri 
= 





ojenea 












MASACRUL STATULUI MAJOR LEGIONAR 
DIN NOAPTEA DE 21/22 SEPTEMBRIE 1939 


LEGIONARI ASASINAȚI LA ÎNCHISOAREA DIN RÂMNICU SĂRAT: 


Bunei Vestin (cel mai înalt grad), 
primul şef al Corpului Muncitoresc 


Legionar, 
“Totul Pentru Țară”, 


şeful Statului Major Legionar 


- 10N 
BANEA - avocat a 
publicist, “comandant A 
Şeful ARDEALULUI legionar) 


- Mihail Polihroniade - 





avocat, ziarist, comandant 
legionar, fostul şef a! 
GARNIZOANEI 
BUCUREŞTI 


Şeful PARTIDULUI 






GHEORGHE ISTRATE -[ 
ecpnomist.. comandant legionar, 
Şelul FRĂȚIEI DE CRUCE pe 
țară 

- Gheorghe Furdui - doctor în! 
Teologie, comandant legionar, 


preşedinte. ai UNSCR (all 
Studenţimii române pe țară) în 


1935-1936 





- Nicolae Totu - 


al Bunei Vestiri 


» Alexandru Cristian Tell - avocat, comandant 


legionar, Şeful legionar al jud. Romanați 
- Gheorghe Apostolescu - 


Râmnicu Sărat 


LEGIONARI ASASINAȚI LA SPITALUL MILITAR 


- Traian Cotigă - avocat, 





în 1934-1935 


- Grigore Pihu - economist. 

legionar, Şeful 
legionar al jud. Durostor - 
Cadrilater 





- Eugen Ionică - inginer, asistent 
universitar, comandant legionar, Şeful! 
ASOCIAȚIEI 
LEGIONARILOR” 


"PRIETENII 
- Iuliu Şuşman - funcţionar, Şeful 
Corpului Muncitoresc Legionar! 


Bucureşti 
- Emi Şiancu - ofițer invalid din 





n: 


LEGIONARI ASASINAȚI 1 Ea DE CONCENTRARE 


1, Bene Constantin (funcţionar CFR. şef Frăţie Cruce 


4. Buhai Vasile (student. comandant legionar-ajutor) 

S. Cioflec Marius (student) 

5. Comic Ştefan (funcționar, şef Corp Muncitoresc 
Legionar Oradea) 

7 Coman Constantin Cozmin (student. instructor 


(student. şef Centru 


Timişoara) 
9. Constantinescu Dumitru (medic) 
10. Corbeanu Vasăe (student, instructor legionar 
11. Dobrin Livu (medic) 
12. Dorca Afilon (teolog, instructor legionar) 
13. Duganu Dumitru (subinginer) 


LEGIONARI ASASINAȚI ÎN LAGĂRUL DE CONCENTRARE 


1. Belgea Ion - avocat, comandant legionar. Şeful 


, şefului Partidului 
Gheorghe Clime, asasinat In aceeaşi 
Sărat) 


i 
i 












Y. 


Pas: 19 CUVAN 





14. Enescu loan (luncţionar) 


17. Gârcineanu Florii (ofițer. fralăle comandantului 
Jegionar Victor Pulu Gârcineanu, asasinat în aceoag 
noapte, la Vasa) 

18! Grama losit (student) 

19. lordeche Nicoară (asistent universitar, comandant 
legionar) 

20. Macoveschi n (desenator) 

21. Micu „asistent universitar) 

22. Mincă ie (elev la Şcoala Militară) 

23. Miter Ion (student) 

24. Noaghea Virgă (student) 

25. Nuţu Aurel (student) 

26. Pavelescu 


12. Dorin Constantin (student) 
13. Gârcineanu Puiu Victor (avocat. comandant 


15. Maricari Nicolae locotenent) 
18. Moraru Alex Bubi (student. instructor legionar) 
a Motoc Mircea (student) 
Nicolicescu Gheorghe (ing. instructor legionar) 
i Popescu Spin, (student. comandant legionar. 
20. Popescu Vasile (iconţiat) 
21. Păsu Antoni lon (avocat. comandant legionar. 
ajutor ) 
22. Recman Gogu (student) 


NICOLETA NICOLESCU = 
licenţiată în matematică, comandant 
peri Sefa — Cetăţuilor |] 

ingiuită şi arsă de vie 
Cromatoniu, 10 iulie 4939, 


Nicoloe  Dumârescu 










avocat, luptător pe frontul 
spaniol impotriva comunismului, comandant legionar 


comerciant, 
comandant legionar, Şeful garnizoanei legionare 








- Alecu Cantacuzino - dr 
avocat, comandant legionar al 


Bunei Vestiri, Şeful Corpului Moţa 
- Marin 












publicist, 
luplător pe 
fontul spaniol - impotriva 
comunismului comandant 
legionar al Bunei Vestini 





- Sima Simulescu - 
profesor. Comandant legionar, Şeful legionar al 
sect. II Bucureşti 

- Aurel Serafim - inginer. comandant legionar, 
Şeful legionar al sect. II Bucureşti) 
- Paul Craja - medic, comandant legionar-ajutor, 
Şetul studenților legionari de la Medicină 





DIN BRAŞOV: 


primul război mondial, avocat, 
comandant legionar, Șeful legionar 
al jud. Cluj 

- Ion Herghelegiu - 
comandant legionar-ajutor, — Şeful 
legionar al jud. Neamţ 





- Gheorghe Proca - funcționar, 
comandant legionar-ajutor. 


DELA MIERCUREA CIUC: 


Popescu Mann (student) 

Popescu Barbu Anon (funcţionar) 

Prodea Nicolae (muncitor) 

31. Rădulescu Virgi (ziarist. comandan! legionar) 
Raicu Constantin (licenţiat) 

33. Stamate Constantin Eugen (medic) 

Stegarescu Contantin (economist) 

Strugaru Nicolae (avocat. comandani-ajutor) 

Susai Vasile (licențiat) 

37. Teodorescu Gheorghe (sculptor) 

Tiponuţ Gheorghe (elev, şef Frăție Cruce Bihor) 

Todan Coriolan (student) 

Ungureanu Cormeliu (licenţiat în Litere) 

41. Ursu lon (student) 

Vasiliu lon Galus (locotenent) 

Vimos Adam (muncilor) 

Zanche Petre (ziarist) 


DELA VASLUI: 


23. Roşianu Potre (ing. director la Nihrogen-Bucureşti) 
24. Spânu iordache (avocat. comandani legionar) 


25. Stahu Teodor (avocat. comandant legionar. şeful 
Jud. Maramureş) 

26. Şola Stavri (student) 

27. Şupilă Polisperhon (student) 

28. Teohari Mircea (student) 

29. Tucan Boris (student, instructor legionar) 


30 Tudose Teodor (avocat. comanitan legionar. şefi 
va. laşi) 


1. Vatocanu Gheorghe (funcţionar 
32 us Radu (student) 4 


NOTĂ: Tot în anul 1939, înainte de acest masacru, fuseseră asasinați de autorităţi: 


Jecotenent În Armata Rombn, strangula! la 25 tan. 1939), 
= LA HUEDIN, JUD. CLUJ (împuşcaţi în febr. 
Crematoriu, 


1939 şi arşi la ): Flesehin Petre (studeni). 
Moarea Aurei (profesori: Stănescu Potre (student); Popa 
Ion (muncilor) 


Victor (elev): Nadoioanu Enache ( 
Popovici Dragoş (studerit). Blau Octaman (student) 


TUL LEGIONAR. SEPTEMBRIE 2009 


1) ARAD. 

Mc Joan (comandant egtonar-ajutot) 
fiulboacă Mo (pet legionar de plasă) 
Jucan Mia 


2) ARGEŞ 
Petmug foan 
Onanu Vaio 
Amahi Traian 


3) BACĂU 

Condopol Miron 
Mandate Alo 
Antonovici Constantin 


A) BĂLȚI (BASARABIA) 
Condratiuc Mese 

Ureielhva Vietn 

Dherman loan 


5) BIHOR: 
Cozma Lazăr 
Jude Dumitru 


0) BOTOŞANI 
Inimuţă Vasile 
Grigoriu Mihail 
Mancoy Gheorghe 


7) BRĂILA 

Dabătă to 
Laghanar Brăila) 

Udmmn lan 

3) BRAŞOV 

Pau loan 

Bortelanu lon (eonandant legionar) 

Lahaciu Nicolici Nicolae 

Papacioc Padu 


9) BUZĂU 


Voinea Constantin 


10) GALIACRA (CADRILATER) 

Caroniea Petre (iratole Niendorulul lant Catane 
cre huma asasina! cu un an în urmă, alături de Căpitan) 

Popancu Mutu 

Cawnchi Dumitru 


11) GĂMPULUNG 
Vrimichue Valeni 
Țranu Trntan, 
Loan Luchian 





Toouov. (petul Corpului Munehoreme 


Torac | nzA 
Date 


Corbu Iancu 


13) CERNĂUȚI (BUCOVINA DE NORD) 
Pisarchuc Biveatru 

Pogwald Francha 

Molotiuc loan 


14) CETATEA ALBĂ (BASARABIA): 
Vihdâu loan 

Pâucă V Dumitru 

Cuzoyglu Dori 


15) CIUC 

Duma lost (comandant leginou 
Catania loan 

Mira ji 


10) GLUJ 
Cult Potro 
bromia Nicolae 


17) CONSTANȚA 

Chivu lon (preot. şeful legionar ai jud. Constanţa) 
Chirtari Canstantm 

Mocanu len Stoica (preot) 

Smoâreanu lo (nroat) 


18) COVURLUI (BASARAI 
Popa Contăchei 

Croitoru Tuntor 

Patoea Spin, țorițer invalid real) 
15) DÂMBOVIȚA: 

Nijoncu Patre 

Lungu Mon 

Gnimeanu lan 











Mişcarea Legionară” 





LEGIONARI ASASINAȚI PE TOT CUPRINSUL ȚĂRII 


20) DOLJ: 
Mozarteacu Ie 


Poenaru ia 
Gietânache ian 


Manearu ban 


22) DUROSTOR (CADRILATER) 

Naatu Cata (instructor legionar. Primar sat) 
Mângâniţa Comtiă 

Menu Niga [inatnuctor bgoriat) 


23) FALCIU 

Zale Codreanu ho burger. iul 
entre trai Căphanutu) 

Nicola îm 

Croitoru Vasile 


24) GORJ 

Şerban Constantin 
Muraru (hc ha 
Motninaricea Cirugore [preot 
25) MOTIN (BABARABIA) 
otulaaa Vawie 
Duborinachi Tuner 
Boroemanu Dumitru laob 
20) HUNEDOARA 

Popa Petre [mstructor legat) 
Camaa Gheorghe 

Pârtia Miatae 

77) MALOMIȚA 


Manulesru loan 








morte 
Camataru Comitat 
Badea Traian 


PB)IAŞI 


Dânită Monte 
Minor Leon! (preot. inatnuctar Îegglorvar) 





Magi | ftena (omori Mei Outer 
Capitan) 

20) LĂPUŞNA (BASARABIA) 

Dimeeneneu Vande — (ocăaaă 










inaite râztui. senatev Megan) 
Florescu Sergiu eră 
comandani 


BASARABIEI legioru 
P 
10) MARAMURI $ 
[ 


Crariţă Dumitru 





Beiioan Mir 


11) MEHEDINȚI 
vine. peful garnizoanei legionare Tr 


Sergius Firesc 


Gheorghiu 
Severin) 
CGoncu Matu Patra 


Gihergheviei Miel 


12) MUREŞ: 
Rusu Iacob 
Plotag Francis 
Pâdurmanu Nieolaa 


13) MUSCEL 
Nerasan loan 
Sani loan 


4) NĂSĂUD 
Tomen Birmtan 
Coran Cenei 
Talan Aesamndru 


35) NEAMŢ 

Malin Nirniae 
Avâdanei Vasile 
Vaman Punu 

1) OLT 

Găman Pievtan (elev) 
Mire Durin 
Preta Cihorghe 

37) ORMEI (BASARABIA) 


Zatupetaru Cărtgure 
Mean Antrm 


257 DE LEGIONARI AU FOST ASASINAȚI ÎN NOAPTEA DE 


24/22 SEPT.1939 


Despre modul în care s-a produs masacrul, prăcum și despre CAUZELE aoestula puteți afla din 
cartea preotului comandant legionar al Bunei Vesti, lon Dumitrescu-Borșa (intitulată “Car 
intra mures") şi din cartea comandantului legionar Const Papanaca, "Cazul Mori Sima 












45) BATU MARE 


fazântan Victne (atete Deceremiului eee 


tego het Bogntnn camee fuse nea alturi tie 


Cântani 
44) SEVERIN-LUGOJj 
1vătesr a Macea 
Charts Camere 
Sar. Derraae m 
Mat: V Marin 


4) SOROCA (BASARABIA) 
Lemet Ştefan (elev) 

porn 
Canare Azare 


46) SUCEAVA 

Pana om 

Deere br 

aan Sinai (eur) 

47) TÂRNAVA MICĂ 

Barza itm eg 

Prag loan 

Coxărea Mirmine 

45) TEcucI =: 


fastnaearn (hm 
Tendereuri, tspi arhe 
fa n Vasile (irmânaator login) 


49) TELPORMAN 








Abuapu Dimuri (șef imgtonar de plană! P 
GETO 


INA (BASARABIA) 
acm 

Couânre Catatantin 

Carmgareoae lor 

51) TIMIŞ- TORONTAL: 

Udrea Toata 

Ceara Alexandru 

57) TREI SCAUNE (BASARABIA) 

Laser Ciheenghe 

Vrânceanu Gheorghe 

Caranica Enaehe 

53) TURDA 

Cucnezan Constat 

















volumului "Pentru Legionar” a 
însemnat un evaniment care a depăşit granițele 
țării, traducându-se în mai multe limbi. In țară, 
edițiile s-au urmat la scurte intervale, cartea a 
rămas cu cel mai mare tiraj n România, după Bible 
Nu voi adăuga mai mult despre această operă, 
au făcul-o alții și o vor mai face mulţi, mai pregătiți 
decăi mine. In urmare, nici de citate din ea nu voi 
abuza, aşa cum se obişnuleşie în literatura 
legionară. Voi aminu totuși că, până la apariția oi. 


In timpul șederii Căpitanului la Carmen Sya, 
primind de la un prielon o sumă de bani pentru ei, şi 
cum donatorul nu vroia să fie cunoscut, prin 
expedierea unui mandat poștal, m-a rugat s-o lac eu 
pentru ei, Peste pulină vreme, când l-am vizitat pe 
Căpitan, mi-a confirmat primirea mandatului, cu 
adausul că, până la sosirea lul de câteva zile, cei ai 
casel, ca şi el, nu mâncaseră decât mămăligă cu 
lapte, neavând cu ce cumpăra ah Am ser 
acest amănunt, fără im ) 











La Carmen Sylva mă impresionase singurătatea 
In care trăia Căpitanul. La kilometri depărtare de 
orice aşezare omenească, numai cu sația lui şi un 
frate, care era mal mult de găsit prin sat decât pe 
acasă 


De aceea, cum am sosit la Bucureşii am lua! 
măsuri pentru trimiterea a dei legionari de credință, 
care să locuiască cu ol și săi 
permanență. 


Anul nou 1936 
Noaplea înspre anul nou 1936 am petrecut-o la 


holtei 

mesei a venit corul studenților 
macedoneni cu eblinde, Cupă ce ne-au cântal 
colindele şi apoi cu toții câteva coruri legionare, 
felicilându-ne reciproc, au plecat Masa a continuat 
într-o bună dispoziție puţin comună Toţi ar fi vroit şi 
să danseze, dar erau intimidați de 
Căpitanului. l-am spus diseret ce se intâmpla și oi 


însuși Să dansâm. Căpitanul a mai privit 

un dispus d 

0 all 
Legionară. Man 


un dezastru la Coop 


UP ă 








Cooperativa a ajuns la acea inforire bine 
cunoscută. 


Intre timp, Stelescu, eliminat cs Legiune, 
înființase o grupare politică pe cate o numise 
“Cruciații”, publicând şi o revistă cu același 
nume, Găsise banii necesari ca să apară cu o 
tipăritură luxoasă in timp ce noi nu eram în stare 
decât să şapirogratiem, pe cea mai ieftină hârtie, 
ordinele şi circulările . 

Fiţuica lul Stelescu, de la primul! la ultimul 
numâr, a fost un atac la Legiune și Căpitan. N-a 
existat număr în care şi au să nu fi fost Improgeat cu 
noroi. Toţi eliminați din Legiune, scursorile 
universităților şi a periferiei Bucureştiului, se 
aclulasoră în jurul lui Stelescu, că demni și vajnici 
"Cruciaţi”. EI îi manevra In slujba Siguranţei şi a 
altor interese bine rotribulte. 

Cum se zvonise de o probabilă revenire la guvern 
e mareșalului Averescu, Ştelescu se aranjase ca, în 
schimbul unui subsecretariat de Sta! la Interne, să 
distrugă Mișcarea Legionară 


Intr-una din zile, pe când mă aflam cu gen. 
Cantacuzino În locuința astuia, se anunță di 
Sturza, fost ministru plenipotențiar. scos de curând 
din diplomație deoarece căzuse în dizgrație 
atotputerniculu!i Titulescu, pe atunci ministru de 
Exteme. l-am lăsa! impreună şi am intrat în biroul 
Căpitanului. După puțin timp intră agital Generalul 
cu di. Sturza S-au făcu! prezentările şi cei care eram 
acolo am ieșit, bânuind că di. Slurza avea de 
comunicat ceva mai deosebit Căpitanului 

Curând Căpitanul ne-a spus că di Sturza îi 
adusese la cunoșiință detalii asupra tratativelor duse 
de Tnuloseu EU Liviiipt, Ministru! de Externe sovieti 





şi cred că atunci s-a teuşi!, deoarece tratativele au 
încelat, Căpitanul a dat Circulara din 30 mai 1936, 
completată mai târziu printr-o aita In care declara că 
"24 de ore după preluarea guvernării de câtre 
Mişcarea Legionară, România se va alătura axei 
Roma-Beriin”. Aceste Circulari au constituit punctul 
de vedore oficial! al Mișcări Legionare în politica 
externă a Țării 

Dau în urmare profoticele vederi ale 
Căpitanului în această gravă chestiune, atunci în 
discuție, despre eventuala apropiere a României 

Uniunea Sovietică: 


de E: 

“Lumea sănătoasă românească este îngrijorată 
de soarta Țări pe care o joacă în palmele sale 
foarte debile, di. Titulescu 

Noi, Românii, ințelegem că di Titulescu este un 
taleni, este mai puțin o inteligenta şi aproape deloc o 
înțelepciune 


Mai bine să se încredințeze soarta unei țări unui 
înțelepi fără talent: decât unui talent iipsit de 






















Ă poporul 
român î face !sță do Dumnezeu şi față de credințe 
morală a acestei lumi şi tață de popoarele căre stau 
in slujba acestei ordini, în războiul cu puteriie 
nimicitoare ale râului. Onoare acestor popoare. 
Numai cu sânge, cu sânge mult, vom putea, în 
Viitor, să ne răscumpărăm onoarea pierdută în fața 
acelor pe care |; trădăm şi care pe vor desconsidera 

2. De vor intra ruseşti pe la noi şi vor 
ieşi învingătoare in mumele Diavolului, cine poate 
să creadă, unde este mintea care să susțină că 
ale „de fa noi înainte de a ne sataniza, 


Zelea-Codreanu”. 












UTE” - VIRGIL IONESCU (V) 
N ROMÂNIA - 


(continuare din numărul trecut) 


In aceeași chestiune redau din "Les Archives 
secretes de la Wilhoim-atrasse”, publicate în 1954, 
în editura Plon-Paris, căteva rânduri din raportul 
oficia! a! Ministrului plenipotențiar. german, 
Fabricius, din Bucureşti, indreptat către 
Weizsticker, secretar de sta! în Ministerul de Afaceri 
Străine al Reichului, in care se sare despre această 
acțiune legionară. Documentul poartă m. 187, şi dala 
20 mai 1938 

"Pe timpul lui Titulescu, Garda de Fier, fbcând 
propagandă prin popor, s-a pus de-a Gurmazişul 
bolgovisrnului şi uniunii cu Rusia sovietică Dacă 
acest elemeni ar dispărea, sau ar deveni inarmnicul 
moria! a! regelui şi a! guvernului s-ar putea cu 
uşurinţă să rezulte o situație care să devină foarte 
complicată şi care n-ar servi nici cwiizației europene 
şi nici propriilor interese (ale Românie!) * 

La cele de mai sus, aș avea, deocamdniă, de 
adăogat că toată propaganda noastră din acea 
vreme s-a rezumat la Circulara Căpitanul, redată 
mal sus, care a fost suficientă ca să frâneze 
dorințele şi tratativele lui Titulescu, 

Revenind la această Circulară şi conținutul ei, 
ay dori să ştiu dacă mai există un om conştient 
care să nu se cutremure la recitirea acestor 
rânduri, constatând împlinirea lor aidoma, așa 
cum le prevăzuse Căpitanul și prin urmare, câ! a 
fost de dezastroasă lipsa lui, cel pulin pentru Țara 
Românească, în împlinirea istonei ultimului timp! 

Cei ce nu s-au pricepul să poane războiul în 
completă frățietate, unire și înțelegere cu Germania, 
întorcând armele în contra ei, apropindu-ne „de 
Rusia, au dus țara unde se găsește astăzi (n, n. e 
vorba de anul adică 1971) 
5, umilita, s tuită economie 








lată ce a pulut scrie cândva şi Rabindranath 
Tagore, desigur într-un moment de indignare 
gândind la țara lui, despre acei care n-au vroi! să ne 
considere şi pe noi cobeligeranţi, dar au ştiut să 
ceară şi să primească, în ultimul ac! al trecutulu 
război, să ne vărsăm sângele pentru ei, că ln 
terminare să ne lase prada nesațiulul comunist 
"Aceste popoare occidentale s-au priceput să 
acumuleze bogății, dar şi să omoure poazin vieţii. A 
crede că mărirea umanității stă numai în bucurii 
materiale e o insultă pentru omenire. Oceideniu! » 
făcut, până acum, marea grşeală de o se considera 
centrul lumii. Toţi celalţi erau barba sau cei mut 
periferie a centrului, fără imponanţă 

Dacă la îsi am fost considerați şi nai drept 
barbari. sau numai periferie, atune când Churchill, 
reprezentantul oficial ai egoismului briiame, ne-a 
cedat Jul Statin, în cinci minute, la Moscova, printr-o 
mâzpâlitură pe un petec da hârtie. nu ştiu. şi îmi este 
egal Nu-mi sunt egale însă urmârile care du tăcut 
din țara noastră, ca şi din Polonia, aliata aceleiași 
Angii încă de la inceputul războiului, sateliti 
obligatori ai Uniunii Sovietelor, robi. vite de muncă și 
poate came de tun pentru apărarea ei, în contra 
e vai de or ai Rusiei! 

ceste țări vechi care, prin obi de a 
dăinui în istorie, s-au lipsit de e unei 
misiuni creatoare în lume, care să le stimuleze lo 
împliniri atruiste, uşor pot pieri în fața 
pm crez, bun sau râu! 

Numai bani și să posez! bunuri 
insemna orice, în afară de a îi Caci i 
găsi în ele stimulentu! de a progresa în humina 
interioară, singura de valoare. 


(continuare în numărul viitor) 


Pe 2CUVÂNTUL LEGIONAR SEPTEMBRIE 2009 


Îi i 


AM ÎMPLINIT ŞASE ANI! 


cu ocazia aniversării zilei lui de naştere, 


PRIN ACTIVITATEA NOASTRĂ LEGIONARĂ 





Am socotit necesar să ieşim din şablonul de prezentare a Căpitanului 


întrucât ÎL SĂRBĂTORIM PE CORNELIU ZELEA-CODREANU ÎN FIECARE ZI, 


şi întrucât din fiecare număr al revistei reiese gândirea Căpitanului, 
ACESTEA FIIND CELE MAI PREȚIOASE OMAGII PE CARE | LE POT ADUCE URMAŞII. 













Luna aceasta nu am publicat obişnuita rubrică "ZIG-ZAG PRIN ȚARĂ” întrucât paginile color au fost necesare pentru 
TABĂRA DE MUNCĂ şi ANIVERSAREA REVISTEI; vom continua "ZIG-ZAG-UL PRIN ȚARĂ” luna următoare. 


Publicația noastră, după cum unii ştiu 
- şi alții, cei mai mulți, nu ştiu - împlineşte 
luna aceasta şase ani. 
Este mult, este puțin, greu de spus. 
Pentru noi aprecierea are două aspecte; 
aspectul eficienței, care este esențial, având 
în vedere scopul urmărit, socotit.de nol ca 
depăşind problemele curente, şi aspectul 
punerii în operă care, prin condiţiile 
economice aferente, dar şi prin condiția 
calităţii expunerii subiectelor abordate, ridică [> 
pentru noi obstacole depășite cu eforturi [5 > 
mari 
Ce am urmărit, a rămas şi va rămâne 
motivul apariţiei şi al perseverenței 
noastre: 
- Să ținem vie, să nu lăsăm să fio [7 
stinsă flacăra sfântă a Mişcării 
Legionare, de inundația abjecțiilor şi 
dejecţiilor pe care antiromânismul, sub 
îndrumarea incontestabilă a iudaismului 
exasperat de rezistența “ciotului 
românesc, le revarsă zi şi noaple în 
sufletele românilor, 
exprimăm, bineințeles în măsura 
posibilităților legate de tiraj, poziția 
Mişcării față de o serie de evenimente, 
luări de poziție ale |. 















promovarea adevărului istoric şi a 
istoriei naţionale, în general, 
denaturată sau total falsificată în 
încercarea de a fi pliată pe interesele 
corespunzând planurilor iudaice de mondializare în 
general și de colonizare a României în mod special 
Nu vi se pare important să facem o analiză 
amănunțită a trecutului, privind evoluția calitativă a 
publicaţiei, în acest sens fiind foarte atenți şi 
receptivi la aprecierile cititorilor noştri? 
Întreținem un contact destul de viu şi 
permanent cu mulți dintre cei care cumpără şi 
citesc "Cuvântul Legionar”. Ne bucură şi faptul că 
mulţi dintre aderenţii vechi Ia Ideile naţionaliste şi 
creştine ale legionarismului ne apreciază, dar 
salisfacția noastră este şi mai deplină cu cât creşte 
numărul celor care spun că "ne descoperă” şi 
constată că nutrim sentimente comune, că unele 
dintre observație noastre și soluţiile noastre 
corespund cu punctele lor de vedere 

Ideea noastră de bază a fost şi este că 
publicația noastră ar fi “mijlocitorul” primului 
contact cu cel care îşi însuşesc punctele de 
vedere exprimate, puncte de vedere în totalitate 
emanând direct şi fără interpretări din ideologia 
şi experiența primită moştenire de la Corneliu 
Zelea-Codreanu, urmărind ca finalitate 
Înțelegerea necesităţii, dacă nu a obligaţiei 










morale, 
participare 
directă, nemijlocită, la această luptă sfântă. 

Dezideratele noastre sunt legate - sau, dacă vreți, 
condiționate - de factorul economic în special, dar şi 
de colaborarea de care avem nevoie în sensul 
dezvoltării colectivului de redacție şi completarea 
acestula cu cât mai mulți colaboratori extemi, 
bineinjeles de cea mal înaltă calitate. 

Ar trebui să putem mări tirajul, care ar suporta 
cel puțin o dublare, ŞI apariția publicației din lunară 
în bilunară. Gândiţi-vă că sunt oraşe destul de 
importante, ca să nu mai vorbim de aşezările mai 
mici, care primesc cinci-şase exemplare la fiecare 
apariție 

Legat de aceasta, trebuie remarcată şi practica 
unor anumiți distribuitori de a le dosi sau, în cel mai 
bun caz, de a le face Vânzarea cât mal dificilă, 
negând existența publicației sau, cel mai des, 
neexpunând-o la vedere. 

În privința cumpărării propriu-zise sau, dacă vreţi, 
a cererii, aceasta este incomparabil mai mare în 
provincie, Transilvania fiind pe locul întăi. 


Ar fi explicații, dar nu am vrea să 
nedreptățim pe nimeni, Am aminti 






naţionale şi refuzarea 
religia viţelului de aur. 
Rovenind la cele două condiții 

















găsirea publicaţiei toldeauna În același 
loc, de doi ani nu a mai virat cinei bani 
in contul nostru, datoria Rodipet 
ndicându-se la om actuală la 
echivalentul cheltuielilor noastre pe mai 
bine de doi ani. Cele căteva sute de 
abonamente şi câteva mici donații 
nesemnificative ca număr nu vor 
acoperi în final nici cheltuielile pentru 
actualul tiraj. 
În privința do 


Galaţi, căreia Îi mulțumim-pe această 

cale şi îi mărturisim că ne simţim într-uri 

fel jenaţi, gândindu-ne că poate își 

"rupe de la gură”, în sfânta ei credință 
în nişte idealuri care l-au animat linerețea şi care 
sun la fel de putemice cu toată trecerea 
necruțătoare a anilor. 5. 

În orice caz, pentru cel ce mu sunt încă 
pregătiți să se angreneze persona! în luptă, 
acesta ar putea fi un mod, să zicem indirect, de a 
contribui cu mica lor donație la o evoluție mai 
eficientă a publicației. . 

Nucleul dur al! Mişcării contribuie demult cu o 
sumă fixă în fiecare lună pentru revistă, dar din 
păcate, sau poate din fericire, suntem toți relativ 
săraci. Micile cotizații percepute de la putini 
“activişti” de abia acoperă restul cheltuielilor legate 
de celelalte activităţi. 

În final, colectivul redacțional mulţumeşte 
tuturor cititorilor noştri pentru a-şi fi manifestat 
prețuirea prin cumpărarea şi abonarea la 
publicaţia noastră. 

Aş fi nedrept dacă nu aş aminti de patronul 
tipografiei la care facem ziarul, discretul dar 
valorosul domn Teodor Bulza, câruia îi mulțumim 
pentru comportamentul domniei sale. 

Vei mai face dare de seamă și la anul, şi LA 
MULȚI ANI! 


Nador Dotia- Godeanu 




















CÂND OBRĂZNICIA ŞI PERFIDIA ÎŞI DAU MÂNA EREI EEE 


Obrăznicia seculo-maghiară şi perfidia UDMR- 
ului merg mână în mână, Din punct de vedere 
tactico-politic, scopul este acelaşi. 

Să nu ne amâgim cu ideea că noi, românii, am fi 
creat o breşă în rândurile iredentiştilor maghiari, 
segregând pe de o parte un curent extremist, şovin, 
care urmăreşte scindarea României, şi pe de altă 

parte o mişcare cu bolboroseli proeuropene 
şi împăciuitoriste, dispusă la colaborare, 


recte UDMR-ul lui Marco Bela. Nu. Dacă primii sunt 
obraznici pretinzând să le acordăm ceea ce nici 
un Stat din UE n-ar da nimănui, ceilalți, 
prefăcându-se că ne sunt prieteni, sunt de o rară 
perfidie._ Sub zâmbet şi falsă dorință de 
colaborare, ascund exact aceleaşi intenții: 
distrugerea Statului român. 

Un creler budapestan şi poate şi altele, din alte 
țări apusene şi răsăritene, coordonează perfect cele 


două aşa-zise partide maghiare opuse: 


obrăznicia nu merge, întră în acțiune 
UDMR, care, criticând blând pe extremiști, 


mici, cu cuțitul ascuns sub pleptarul împodobit. 

În ce ne priveşte, orice ezitare, de 
fermitate nu poate fi taxată L] 
veritabilă trădare. 


CUVÂNTUL LEGIONAR SEPTEMBRIE 2009 P20.12 


ai 














aia 
„ie 


PO 4 


Aaa real, scris de un membru ai colegiului nostru de redacţie, 3 fost 


publicat și în revista “LUMEA” ne. 8 / 2009 


“Poporul evreu n intregime va (| propriul său Mesia. 





(KARL MARX - tragment 


Jean-Marie Gusherno, istoric și politolog francez. 
“Stârgitul democrație 


Race, pregedintele Iranului a spus: 
imperiilor a apus. America trebuie să Ințoloagă 
ara imperiilor nu mal există şi nu va mal roveni 
vreodată”, intrând astfel in contradicție cu ceea 


monarhi mi lumi care ti incearcă de carva vreme 
51 sancțoneeze pentru "doraleri' nato 

Printre puținele certitudini ale umanității este 
şi aceea că toată lumea moare, dar important 
este să nu mori tâcând, cu capul băgat în pământ 
ca un struț paralizat de frică 

Noul imperiu previzionat și dorit de politologul 
francez - un om prolund atașa! sistemului global și, 
mddeni, organizației oculte francmasonica - va fi 
dominat de forța bogăției și a prosporităţi, cu 
merijunea că această integrală bogăţie planetară co 
n incâput pe mâna a 300 de familii care conduc 
lumea, descrește pa măsura coborhrii In ordine a 
treptelor imediat subaliene lor, prosperiatea 
d să fie interzisă omului de rând nu prin loge 





i 


acestei viitoare stări de fapt politice cn se 
dazvoliare, ne gâseșie, după unii, la 


Hi 
ui 
i 


3 
E 


miros, nici mâca atunci când TI punenu diroct In 
mâna lui Adolf Hitor). 

Cartea lui Guohanno propune un diagnostic 
şocani pantu cai ca posedă cunoșințe de tip 
şablon, naprogitiji să mudă altceva decât coan ca 
vor să audă sau decât au invățat că tebule să audă, 
un dingnostic şiiut pentru cai care mu chutat 
weodată a iaşi din sulocanta ignoranță generală 


Diverse 
SFÂRŞITUL DEMOCRAȚIEI. (|) 


dintr-o serisoare câtre Baruch Levy, 
citată în Raview de Paris, 1 lunie 1928, pe. 574) 


internaționalistă unul temporăr, nesatisfăcător, 
ce avea să fie distrus la rândul său, mai târziu, 
pentru crearea altui imperiu, dorm din timpuri 
ancestrale. 

Naţionalişti doreau independența naţiei lor 
faţă do imperii, iar francmasoneria le oferea 
această şansă, urcându-i în torpilorul lor de 
Imperii şi monarhii şi folosindu-i în prima linie, 
drept carne de tun. 

Pentru naționaliștii francmasoni, grav păcăliți, 
rezultatul final avea să fio odată cu formarea 
noilor state, dar pentru  francmasonii 
internaționalişti scopul ultim era diametral opus: 
In timp ce primii işi atinseseră obiectivul, ceilalți 
urmau a întreprinde distrugerea statelor nou 
formate pentru a da naştere unul nou mare 
Imperiu planetar, condus de noua monarhie 
formată din bancheri adepți ai spiritualității 
satanist-oculte şi oameni de afaceri în cadrul 
cărora elementul rasial era şi a rămas 
predominant. 

Fin două sute de ani, din 1789 până în 1989, le-a 
luat acestora să roadă statele, precum un vierme 
mânâncă mârul în care intră. 

1989 a insemnm coniai 
statelor.națiune. Ooat 


marea la moare a 








ârilor și transformarea tuturor acestora În 

regiuni ce reprezintă o lormă moară de surogat 
statal, odată cu toate acestea s-a crea! drumul spre 
noul marele imporiu anarhie dar dictatorial: 


Naţunile decolonizate s-au eliberat. dar iluzoriu 
s-a dovedi! a fi totul pentru săracii sălbatici care 
pentru o dlipă (sau poate chiar pentru mai mule) au 
vă cu impresia că desființarea colonialismului le va 
aduce şi independența  politico-oconomică, 
Zadamică visare! 

După ce statele estice s-au eliberat şi ele de 
sistemul polilic adus cândva şi băgat pe gâtul 
popoarelor chiar de câtre “eliberatori” de acum 
Jumătate de secol, ei bine, după toate acestea, 
autostrada spre selavagismul impus de Fondul 
Mondial Internaţional şi de Banca Mondială ora gata 
turmală, deopotrivă cu brand-ul de nouă piaţă de 
deslacare a gunoaielor 

După ce s-a oxperimentat cum marea 
fățărnicie numită parșiv „democrație” poate fi 
aplicată oamenilor chiar fără existența unul 
națiuni, pur şi simplu pe orice amalgam şi mixaj 
haotic de venite de aluroa (vozi SUA), 
princ ieri, =! ah următor cerea a se vedea 
dacă acest concept (căruia deja | s-a progătit o 
viitoare Ingropăciune spre n fi Intocult cu vajnicul țel 
final mondialist), poata fi aplicat şi fâră existența 


statolor : Uniunea Europeană, printre 
site prelti:u tocmai acest lucru verifică 
acum, cu 0 intigurare demnă de a cauză mai bună, 
Dacă democrația mul visată este atât de bine 
oplicală în multe simte din Alrica, unde cadrul 
instituțional statal ste aproape inexistoni, de ce nu 
s-ar Intămpla aceasta și In noul Babilon european? 

maro, dar nimeni nu se Introabă 
dacă bucata de rahat vândută drepi lingou de aur de 
24 do karate, esto intr-adevâr democrație? 

În Europa prima oară se vor distruga pranițalo 
Statelor, ca apoi naţiunile să moară de la sine, lo 
neputând exista în imtora In alarm unul cadru 
teritorial precis. 





Acum teritorii are toi ma puțină imponaniă, 
dimpreună cu iona ce zace ascunsă în ei. "cine 
suntern?”, "de unde venim?” “incotro ne ducem? 
sum intrebâri care nu mai stârnesc dermul 


inşelâtoare a banului 

În acest conte se vorbeşie lot mai des de 
voia cale”, când de fapt aceasta este cu siguranță e 
4-2 cale - cea care, după o perdea de fum de falsă 
bunăstare economică, va da loviura de grae 
Wbertăţi umane 

Orice om cu bun sim şi ceva logică poate 
ohbmmrva că cea de-a treia cale a apărut în 
perioada interbelică, atunci când un regim 
economico-politic salazarian (sau mai degrabă 
unul codrenist, al lui Zelea-Codreanu, profund 
impregnat cu elemente ale moralității creștine, 
universal valabile, ce se doreau a fi dinamită 
pentru firea genetic vicioasă a omului, cât şi 
impregnat cu elemente ale celul mai curat şi 
sincer naționalism), ar fi putut aduce Europa pe 
un alt făgaş, cu siguranță aflat ta ani-lumină față de 
cel pe care se situea 

Referindu-se la „Cărticica Șelului de Cuib”, 
francezul Paul Guiraud în a sa carte-document 
istoric intitulată „Corneliu Zelea-Codreanu 





ronăscute, Deşi are specific românesc, ea 
conţine esența unei gândiri universale, şi nu cred 
că există pe lume un popor care n-ar putea lua o 
învățătură do alc?'. 

În acea vreme omenirea s-a trezit din somn - ce-i 
drept, ușor ajutată - şi a început să realizeze că atât 
capitalismul, cât şi comunismul, nu numai că nu sunt 
singurele sisteme polilice și răspunsuri existente la 
problemele catăţii, nu numai că deveneau din ce în 
ce mai toxice, dar şi că, atât capitalismul cât și 
comunismul, deja erau în colaps, erau moarte-n 
păpuşoi şi puțoau de-ți mutau nasul din loc. Ținute 
pe perfuzii încă 65 de ani, acestea nu au adus decât 
suferințe enorme, inclusiv mormane de victime - în 
proporții și sub forme diferite, mormane ce depăşesc 
lejer citra totală a morţilor din cel de-al doilea război 
mondial, 

Multe nații ale Europei au pornit în perioada 
Interbolică pe a troia cale, ce evident ora în mare 
contradicție cu interesele „noilor monarhi” atol 
cu titluri nobiliare nemoştenite ancestral, ci 
tranzacţionate la bursă, caro au reuşit "să tale” 
această cale. Urmarea dezastruoasă o cunoaște 
toată lumea. 

Peste aceasta s-au adăugat 65 de ani de storării 
alo păpușarilor din spatele guvernelor (timp în care 
populația globului a dormit, horcâind din greu). 
sforârii ce au avut drept rezultat falimantarea 
comunismului de câtre creatorii săi, urmată, în zilele 
noastre, da falimontarea "a pachet” a caphalismului 
i a democrației (niciodată nu vom avea voie să 
donpărțim cele două noțiuni, în vecii vecilor amin!). 

Aşadar, a patra cale, ce ni so vinde drept a 
treia, nu este decât o struțo-cămilă formată din 
colw mai proaste gene extrase din comunism 4 
fascism. 1 ne rânjește cu dinţii plini 
bale chiar acum, crezându-i pe toţi o masii de idioţi 

(continuare în numărul viitor) 


Sonut Moraru 


Pe 4 CUVÂNTUL LEGIONAR SEPTEMBRIE 2009 


o Gaaa 
ISTORIA CENZURATĂ 
- premii în cărți - | 


Condiţii de participare: vârsta max. 35 ani; răspunsurile se vor lrimite în seris pe. 
adresa sediului redacției, sau se pot da personal, la sediu, în zilele de relații cu 
publicul, până la data de 10 a lunii următoare apariției revistei. Premiile se vor ridica de 
la sediul redacţiei. 


RĂSPUNSUL CORECT LA ÎNTREBAREA LUNII AUGUST: “Credeţi că politicienii români ar 
fi putut evita efectele pactului Ribbentrop — Molotov pentru Ţară?” 

Nu a fost dat de nimeni, 

astfel încât premiul (constând în cartea dr. Şerban Milcoveanu, "Pentru ce a fost asasinat 
Comeliu Zelea-Codreanu”) se va oferi din nou luna aceasta. 


p 


RĂSPUNSUL ESTE URMĂTORUL: 


Evident, dacă politicienii români n-ar fi continuat 
politica nefastă iniţiată de Titulescu şi încurajată de 
Carol al lea. 

Germania era la vremea respectivă principala 
putere europeană, care vroia şi, mai ales, putea să 
ofere garanții României, spre deosebire de Anglia şi 
Franța, care incetaseră de a reprezenta o forță în 
Europa (cum s-a văzut, de altfel, chiar pe parcursul 
războiului) şi de URSS (vecin puternic şi periculos, în 
plus bolşevic, care întoldeauna a râvnit la teritoriul 
românesc). Aşa cum observa Comeliu Zelea- 
Codreanu în Circulara sa privind politica externă a 
țării, Incă din 1936, Liga Naţiunilor, Mica Înţelegere şi 
celelalte alianțe s-au dovedit a fi total ineficiente. 


ÎNTREBAREA LUNII SEPTEMBRIE: Cine a declanşat cel de-al doilea război mondial? 


România, prin poziția ei strategică şi prin 
resursele ei naturale (grâne şi petrol) reprezenta un 
partener mult mai prețios pentru Germania decât 
Ungaria sau Bulgaria. Dar pentu că acestea au 
accepta! alianța cu Germania, iar România nu, a fost 
sacrificată. Astiel, a fost obligată să se alieze cu 
Germania şi să intre în război pentru a-și recupera 
măcar o parte din teritoriile pierdute din cauza 
politicii dezastruoase duse de miniştrii noştri. 

Dacă România s-ar fi aliat cu Germania înaintea 
Ungariei, aceasta n-ar mai fi putut pretinde şi nici n- 
ar fi obținut Ardealul (pe care, nota bene, nu ni l-au 
restituit Aliații în 1944, deşi Întorseserăm armele 
împotriva Germaniei, şi a trebuit să ni-l recuperăm 
singuri, prin propriile forțe). Nici Bulgaria n-ar mai fi 


PREMIU: "Pentru ce a fost asasinat Corneliu Zelea-Codreanu” - Şerban Milcoveanu. 


Cu puţin timp în urmă, la 1 septembrie, în Polonia 
au avut loc mari manilestări legate de aniversarea a 
70 de ani de la izbucnirea celui de-al doilea război 
mondial, la care au participat peste 20 de şefi din 
statele europene, în frunte cu cei ai Germaniei şi 
Rusiei, 

După cum se ştie, în cea de-a 17-a zi a 
războiului polone — german (1939), Armata Roşie 
a traversat granița estică a Poloniei şi, în ciuda 
faptului că între aceste două state nu fusese 
declarată starea de război, soldații polonezi au 
fost dezarmaţi şi luaţi prizonieri pe teritoriul 
propriului stat, împotriva tuturor convențiilor 
militare în vigoare în caz de conflict armat. Mai 
mult, unitățile militare NKVD au primit ordinul de a 
bloca granița polono — română, împiedicând astfel 
trecerea chiar şi a unei părți a armatei poloneze în 
România. 

Astlel, se estimează că in mâinile ruşilor au căzut 
prizonieri 250.000 de soldați din care cca, 10.000 de 


ofițeri activi sau în rezervă. Dintre aceştia, peste | 


40.000 de soldați prizonieri proveniţi din. teritoriile 
dare nu au fost alipite URSS, au fost predaţi 
germanilor, iar 50.000 au fost trimiși la muncă 
Sinică, dar toți ofițerii şi poliţiştii polonezi au fost 
izolați în_trei lagăre speciale ale NKVD-ului: 
Kazielsk, Ostaskov și Storabieisk, numărul acestora 
fiind în jur de 15.000. Condiţiile din aceste trei lagăre 
erau foarte grele: prizonierii erau înghesuiți în 
încăperi care în cea mai mare parte erau de nelocuit 
ŞI, chiar şi aşa, mulți dintre ei nu aveau un acoperiș 
deasupra capului; hrana nu era suficientă, iar 
Ssistonța medicală se limita la ajutorul pe carei 
puteau oferi prizonierii medici, internaţi în uniforme 
de vară, ei au rezistat cu greu în iarna geroasă din 
1939 — 1940. Au permanent anchetați cu privire Ja 


din interne ale NKVD, 
indocirinarea forțată nu a dat rezultate și nimic despre persoanele dispărute” 
WU CUVANTUL LEGIONAR 





centrală”, care trebuia să se ocupe de latura 
organizatorică a masacrului şi să aibă grijă ca, în 


în scurt timp sovieticii au ajuns la condiuzia. că 
prizonierii polonezi de război "sun! un element 
contrarevoluționar care nu dă nici o speranță de 
resocializare”. În febr. 1940 conducerea de la 
Moscova se înireba ce să facă mai departe cu 







= - a 


a IS in estul extrem, în 
DS a ri cico. dar spre 
| 
: i luni şi-a schimbat 

planurile: la 5 


hotărăt asasinarea lor. 
A tost numit un organism special, așa-zisa "troica 









Ciuda dimensiunilor uriaşe, acțiunea condusă de 
Beria să se facă în cel mai mare secret, atât intem 
cât şi extem. Au lost organizate grupe speciale de 
execuție care urmau să-i UCidA pe prizonieri și 
deținuți în sedile NKVD sau în alte locuri dinainte 
stabiite şi apoi să-i Ingroape În locuri comune peste 
care să so planteze pomi 

Despre asasinatele petrecute de la Inceputul lui 
aprilie până la jumătatea lui mai 1940 nu s-a ştiut 
nimic până în vara lui 1943 

În iulie 1941, după declanșarea războiului, s-au 
reluat relațiile diplomatice polono = sovietice şi, 
numeroasele intervenţii ale pârții poloneze aflate 
exil. sovieticii au răspuns invariabil că ei "nu ştiu 



























putut lua Cadrilaterul, așa cum nici URSS-ul n-ar mai 
fi pretins Basarabia şi Bucovina de Nord. 

În plus. armata română ar fi beneficiat de 
armament modem, de ultima generație, de instruire 
corespunzătoare şi, mai ales, ar fi intra! în război 
neciuntită de o treime din teritonu, cu munţi 
Bucovinei de Nond şi Prutul, fortificaţii naturale 

Dacă s-ar fi dus politica preconizată de 
Comeliu Zelea-Codreanu, de apropiere de 
Germania, pactul Ribbentrop - Molotov n-ar fi 
avut nici un efect negativ asupra României, așa cum 
nu a avut nici pentru celelalte „două țări vecine, 
Ungaria şi Bulgaria (chiar a avut efecte benalice 
pentru acestea). 


Secretul monstruoaselor crime a ținut până în 
ziua de 13 aprilie 1943, când germanii au anunțat 
la radio Berlin că au descoperit morminte 
colective cu mii de ofițeri polonezi în pădurea de 
la Katyn. lată textul: „A fost găsită o groapă de 28 m 
lungime şi 16 m lățime, umplută cu 12 rânduri de 
cadavre de ofițeri polonezi, în total peste 3.000 de 
victime. Acestea erau Imbrăcăte în unilorme militare, 
multe victime având mâinile legate, toți având râni 
provocate prin împușcare, în spatele gătului. 
Identificarea decedaților nu se va face cu greutate 
datontă calităților mumificatoare ale solului dar și 
datontă faptului că bolşevicii au lăsat 
victimelor toate documentele de identitate. 
stabilit deja că printre cei uciși se afla 
Smarawinski din Lublin, Continuă descoperirea altor 


neimplicați, au propus declanşarea unei ample 
anchete a Crucii Roșii Internaționale. Acesta a 
fost de acord cu începerea cercetărilor, fap! ce a 
înfuriat Moscova, determinând-o să rupă relație 
diplomatice cu guvernul polonez afat în exi la 
Londra. În acest fel sovieticii îşi arătau „indignarea” 
faţă de bânuielile îndreptate împotriva lor, care îi 
legau de bestialitățile petrecute. 
O minciună perpetuă, pornind de la procesul 
de la Nâmberg, a arătat în permanență cu 
către nemți, că e? ar fi autorii crimelor. 
Abia în anii '80 - '90 guvernul sovietic a decis 
să recunoască comiterea unul genocid asupra 
prizonierilor polonezi noinarmați. Transmițând 
guvemului polonez o documentație amănunțită, în 
sep! 1992 s-a ajuns la demascarea unela dintre 
cele mal mari minciuni din istoria contemporană. 
(continuare în numărul viitor) 


Emilian 


SEPTEMBRIE 2009 P2. 15 















ABONAMENTE PE ADRESA 


NICADOR ZELEA-CODREANU 
STR. BANUL DUMITRACHE NR. 35 
SECT. 2, BUCUREŞTI, Tel.: (021) 2425471 


Revista difuzează la chioșcurile cu sigla 
erai) BUCUREŞTI, şi din toate reședințele de 
judeţ ale țării (precum şi În alte localități) 






pe cpr de bătrân pesteri lume. în vârstă mibită ani, economist şi instructor legionar VIOREL ȚĂNASE din SIBIU, membru ai 


7 - trec hpiner AUREL MORARU din BUCUREŞTI, membnral Senatului Legionar. 















pache! de unt sau gheare de pui 
Ca să nu cumva să al timp să 
gândeşti, să pui la cale revoluții 
Păi de ce să faci revoluție dacă 
totul era aşa "minunat? Ca mic 
exemplu: nu ne încâlzea cu nimic 
pe noi, românii, că aveam nu știu 
câte tractoare, livezi, nu ştiu ce 


generozitatea cu care v-a tratat 
pu: pci sri eri cum te-ai lăuda cu o nevastă 
în sfârşit, un pm recunoscător”, mai cai ere A roi i rigi szree | 
ales că recunoştinţa e o floare rară. numai pe ş crcvse el 
Am constatat însă că mă Inşelam. în când și pe la tine. acum 
E pur şi simplu siderant modul În nu e bine, nu inseamnă câ trebuie 
care un profesor universitar să-i ridic osanale Impușcatului 
înțelege să facă necrologul cuiva: pentru că pe vremea lui ar fi fost 
să vorbească pe patru pagini şi dă ceva mai puţin rău. Cei care ne 
jumătate despre propria persoană = INI conduc sncuriatiă cui temeti în 
şi pe jumătate de pagină despre — - ———— regimul lui şi "dacă capra sare 
“etunct. despre subiect! Ce notă aţi da dvs. unui sludent care, în loc să vă masa, iada sare casa”. De aceea s-a ales praful. pentru că au conlinvat şi chiar 
vorbească de lupta de la Călugăreni, să zicem, v-ar povesti despre luplele lui... . au ampliicat politica falimentară şi antiumană. Au învățat bine în şcolile lor de 
cu căţeii cartierului? Este exaci ce faceți: varbiţi de problemele “majore” pe care . partid aleismul, lipsa de respect şi ruşine, lichelismul, demagogia şi toate 
le aveaji cu câinele dr. Micoveanu, despre motivele încii dvs. de câini, despre celelalte, lar ceea ce vedem acum este rodul unei educaţii de 50 de ani! Acum 
telieltările pe care le-aţi primit de la diverși pentru o carle a DVS, despre ce vrola abia se văd roadele olrăvite: o stâncă nu se prăbușește "peste noapte', ea a fost 
să facă Băsescu în 2000 etc,, etc. Chiar credeți că într-un necrolog Şerban . întâi roasă ani de zile, neincetat, de apă. Nu poale fi naționalist cel caresşi 
Miicoveanu cititorii ar fi interesaţi să afle că pe mama DVS. o chema Letiţia? Sau . întometează, terorizează şi decimează propriul popori Pentru că era atăt de 
când v-aţi născut DVS.?! Sau că sunteţi “un spirit literar şi filosofic”? Poate ați grozav Ceauşescu, exista un "informator la trei oameni (informator. cetățean de 
vrut să vă asiguraţi, în avans, de propriul necrolog? Să nu uite:posterijatea vreo rând care. se îndelelnicea cu spionatul celor dimprejur și cu “tumatil la 
3, cum ar fi aceea câ vărul luliu, profesor şi el, v-a invitat !a Securitate al celor care cârteau), lar efectivele Securităţi erau nejustificat de 
2 iulie! Extraordinar! Dar aţi uitat să precizaţi câte grade erau Ia mari?! Şhţi că, dintre toate țările cu regim comunist, am avut cel ma! mare apara! 























































c e cele mai rele. pentru 
d A Eviden că v-ar daptăm” noi, în loc să adaptăm lucrurile pe 
scrise alci, că legionarii sunt nişte “primitivi” care nu apreciază “origl potriva no şi ad E Scotocim şi acum prin gunoiul istoriei - 
Dar, dacă tot sunteţi preocupat de- Eminescu, probabil că vă amintiţi și de vrea comunismul — încercând să găsim “părți pozitive”, comparăm griul închis cu 
două versuri din Scrisoarea |: "lar deasupra tuturora va' vorbi un mititei, / Nu  bleumarinul şi negrul, în loc să tindem spre alb 
slăvindu-le pe tine, lăudându-se pe el." Bogdan Prisăcaru - Tg. Jiu: Avem nişte principii morale bine închegate, de 
Ton Burlacu — lași: Am primi! corespondența dvs. Şi remarcăm cu plăcere la care nu ne abatem, dar asta nu înseamnă intoleranță: mu încercăm să le 
faptul că nu vă dezmințiţi şi că organizaţi în fiecare an comemorarea Căpitanului. impunem cu forța, ci doar le susţinem, Nu suntem adepții "patului lui Procust” — 
Ce bine ar fi dacă simpatizanții din fiecare localitațe a țării ar proceda ca dvs! adică pe oamenii scunzi să-l lungim ca să-i facem înalți şi pe cei înahi să-i 
Dușmanii nu şi-ar mai rumega atât de sfidători victoria, le-ar sta plăcinta în gât, scurtăm pentru a-i face scunzi, pentru ca toți, fie înalți, fie scurezi, să intre Intr-un 
s-ar perpeli puţin noaptea, înțelegând că au câştigat multe bătălii impotriva şablon prestabilit. nu! Nu vrem să-l modelăm pe toţi, oricum ar fi, fiindeă nu se 
. dar încă nu şi războiul! poate. Am câdea în prostia lui Sima care a deschis larg porţile, oricui. li alegem 
Cătălin Cepan - Tg. Mureş: Avem destule exemple pozitive în Istoria pe cei cate corespund ca germene 
noastră, pentru a nu ne raporta tocmai la ... Ceauşescu! Ar fi prea multe de scris Stelian Barta — Bistrița: Despre gen Antonescu credem că a fost. 
şi nu avem spaţiu de irosit, aşa că voi fi cât se poate de scurtă, S-a făcut o indiscutabil, un mare palrioi, un viteaz, ale cânui statul nu trebuie să se dărâme, 
industrializare excesivă, forțată, inutilă: rugineau zeci de tone de tablă și cuie în sub nici un motiv. Dar avem şi o strângere de inimă când ne gândim că a 
curțile. intreprinderilor, dădeam tractoare celor din lumea a treia pe termen declanșat o mai mare prigoană antilegionară chiar decât Carol al I-lea (Carol a 
indefinit, lar pentru aceasta a fost distrusă matca țării: țăranul (talpa, baza țării) a omorât 300 de legionari - pe Căpitan şi elita, e adovrat, dar Antonescu a Inchis 
fost dislocat, adus în cutii de chibrituri incomode și urâte, în blocuri care erau 10 000, inclusiv fraţi de Cruce, elevi de liceu, care au fos! predați apoi 
ghelar iama şi cuptor vara, prost izolate fonic, unde puteau fi supravegheați şi se comunișiilor, şi nimeni nu poate crede că toți aceştia erau vinovaţi de rebeliune 
puleau spiona reciproc mal bine. Țăranul a fost învăţat să mintă, a fost nevoi sa şi că meritau zeci de ani de inchisoare, că reprezentau vreo primejdie pentru 
fure peniru a supraviețui, a fost învăţat să nu mai aibă respeci și încredere în siguranța statului, lar în acest timp, notoriul comunist Lucrețiu Pătrășcanu, de 
nirari şi nimic, a fost învăța! să fie leneş şi incorect (orin faplul că avea salariu exemplu, era bine merci în vila lul de la Poiana Țapului, cu domiciliu obligate 
de mizerie chiar dacă muncea), a fost învățat să nu mai iubească pământul, să păzi de subofițeri plătiţi special din banii statului român). 


nu mai creadă în Dumnezeu. S-au depopulat satele şi s-au suprapopulat 
la A Z [A 


emiri 






















orașele. Recoltele — când nu putrezeau pe câmp - erau strânse cu soldații, elevii 
şi studenții. Existenţa oamenilor era clar delimitată de orele de servici și de statul 
la cozi interminabile, în ger său arșiță, pentru a putea cumpăra un amărăț ce 









Periodic editat de "ACȚIUNEA ROMÂNĂ” 
Nicoleta Codrin 


ISSN 1583-9371 





Emiian Ghika, Ştefan Buzescu, ionut Moraru, Comehu Mihai, Ştefan Hâncu 


. Str. Mărgăritarelor nr. 6, sector 2, Bucureşti - În fiecare Vineri, orele 
paza RER (zona Circutăi — imters. cu Şiefan ce! Mare, col cu str VLascări void 


Tel: (021) 2425471 sau 0745 074493 





„acum-pentru câ am Lola