Similare: (înapoi la toate)
Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)
Cumpără: caută cartea la librării
TRANSILVANIA
Anul 54. Aprilie 1923. Nr. 455
“ Arhintiri şi impresii.
In anul 1884 eră Gheorghe Coșbuc elev de Class Vill-a a.
“liceului nostru din Năsăud. Cu fața palidă, ochii expresivi şi zim-
‘betul melancolic, tradă încă de atunci pe poetul adânc gânditor,
pe cate aproape întotdeauna îl vedeai şi găseai sau notând, sau
cetind scriitori vechi şi noui. Eram adesea împreună, căci îi
plăceă să asculte când cântam din vioară. N'aveă voce deosebită
şi nici chiar auz muzical prea desvoltat, cui toate aceste simţiă
atracție spre tot ce este armonios: dovadă limpede de firea
sa poetică.
După absolvirea liceului treci la universitatea din Cluj, şi
acolo ne-am împrietenit și mai mult. De câte și câteori cutreie- .
ram periferia oraşului; sau urcam dealul Feleacului, discutând
şi glumind; iar dacă-l apucă vrun dor şi jale, mă rugă să ne .
- întoarcem acasă, să-i cânt vreo doină someșană. In mica mea -
cameră se așeză pe dunga patului ori se întindeă pe sofaua cam ~
“hodorogită şi ascultă cu deliciu la sunetele „vioarei; iar eu îl `
asiguram că-i cânt foarte bucuros, ' căci am în el pe cel mai)
credincios şi indulgent public asistent,
Nu odată se întâmplă, că dispăreă făr de nici o vorbă şi .
nu-l vedeai săptămâni întregi în Cluj. Când îl cuprindeă no- .
stalgia, nu eră în stare nimic să-l reţină; plecă spre mfânţi la
Hordoul său și la bătrânii săi părinţi. Alminterea, precum 'stu- ..
denţii tuturor timpurilor, ori doar’ în măsură și mai mare, noi -
studenții români de- pe-atunci eram de-arândul subțirei la bu- `
zunar, trăiam vieață simplă, fără multe pretenţii, răbdam lipsuri
de tot-jelul, aşă că o duceam zău cam greu în cele douăzeci
şi nouă zile «din urmă» ale lunei. Nu e deci mirare, că ne
apucă câteodată un aprig dor să plecăm acasă, unde ne mai
„puteam întremă şi întări trupul şi sufletul.
1
— 150 —
| Inainte de-a împlini doi ani la cursurile facultății de litere;. ;
` prietenul George (cum însuș se scriă, şi nu Gheorghe). merse
la Sibiiu, unde stete câtva timp ca colaborator la «Tribuna», îi
iar în 1890 treci în Bucureşti, și din clipa aceea începi! să urce- .
tot mai sus grđdus ad Parnassum. fii
In Decemvrie 1893 plec și eu la Bucureşti. cu gândul să =
stau acolo câtva timp spre a cunoaşte mai deaproape metropola. *
culturei românești. In Braşov mă aşteaptă regretatul Grigore
. Maior și încearcă în tot chipul să mă reţină în redacţia «Ga~
zetei». Nu-mi întrerup călătoria, dar îi promit, că din Bucureşti;
îi voiu depeşă hotărârea mea definitivă.
„ Ajuns în capitală cea dintâiu grijă îmi este să caut pe:
Coșbuc, pe care nu-l văzusem de atâţi ani. Auzisem că aproape. 4
în fiecare zi vizitează librăria «Sfetea», deci mă duc aţă la li-
brărie şi-l rog pe stăpânul ei să mă îndrepteze unde l-aş puteă:
ailă pe George Coșbuc, 'DI Sfetea face o față cam serioasă.
apoi zice: «Eí, să probăm, dar dacă-i aflăm. Am un drum
' chiar pe-acolo; poftim, să plecăm», Erau zece ore dimineața
şi zăpada crâşneă de frig. Trecem prin câteva strade, ne oprim-
“înaintea unei case posomorâte, urcăm scara; dl Sfetea grăbeşte-
printr'un coridor, eu după el. In fine se oprește la o ușă mare,.
ascultă un moment, apoi îmi zice: «E aci, poftim intră; dar-
scuză, eu plec, am de lucru». Deschid uşa, care nu eră încuiată,.
şi încerc să mă orientez în camera slab luminată prin geamul
-. deasupra- uşii. Zărese întrun colţ al camerei un pat încărcat cu
„ haine, rufe și perne, dintre cari se ridică puţin capul somnoros
al prietenului. George. Cască odată ochii, apoi iar îi închide,.
surâde, pleacă capul pe pernă şi zice: «Tu eşti Virgile? Acù tre-
buie să dorm. Pe seară la Caragiale». Se întoarce spre perete ;.
iar eų fără o vorbă ies încetinel din cameră, vesel că l-am aflat.
Abiă aşteptam să sosească seara, să ne întâlnim în berăria.
lui Caragiale, care se făcuse pentru un timp crâşmar în București,
ca și Gherea-Dobrogeanu la gara din Ploeşti. Intru pe inserate-
cu curiozitate în faimosul restaurant și zăresc la o masă pe- `
doritul prieten. Grăbesc la el și după salutul și bucuria revederii,
„mă aşez și eu la masa scriitorilor, unde Coşbuc ocupă de-obiceiu:
locul prezidial. -.
Timp de două săptămâni, cât am petrecut atunci în Bu-
curești, în fiecare seară şedeam împreună Ja masa unde mereu:
veneau şi plecau mânuitorii condeiului: poeţi și prozatori, critici,.
— hi —
raportori și redactori. Eră masa de elită, pe care de multeori .
o serviă însuşi Caragiale, şi la care pururea domniă veselie. Un
nesfârșit schimb de idei şi păreri, presărate cu umor şi satiră,
discuţii înfocate şi povestiri glumeţe, urmate de râs şi hohot.
Cu mare plăcere Îmi reamintesc serile petrecute în societatea
oamenilor de spirit, între cari dedeau tonul și ţineau isonul:
Coșbuc cu umorul său blând și inofensiv, şi Caragiale cu satira
- sa necruțătoare şi cu glumele sale drastice.
Dar toate trebuie să aibă un sfârșit. Maior nu înceta să
mă cheme la <Gazetă>, și așă îndată după Crăciun, luându-mi
intro seară rămas bun dela Coşbuc și ceilalți cunoscuţi, am
plecat la Braşov. | |
Au trecut iarăşi ani în cari n'am văzut pe Coşbuc, cu atât
mai multe însă am auzit şi cetit despre el. In 1896 am părăsit
redacția «Gazetei», fiind numit profesor la liceul din Năsăud. -
Aci în 1899 eforia fondurilor școlare grăniţereşti m'a ales director
al liceului, însă guvernul maghiar, pe motiv politic, nu voiă să
confirme alegerea. Sa discutat pe-atunci și în ziare chestia,
care ajungând la cunoștința lui Coșbuc, îi dă prilej să-mi adreseze
câteva şire, pe cari, fiind ele de conţinut intim, nu le-aș aminti.
Le reproduc însă pentru ca să se vadă, cum umorul său tre-
când în anumite situaţii la exagerare, ştii să ia un colorit gro-
tesc. Aflându-se el în societatea prietenilor într'o cârciumă a
Bucureștilor, mă caută şi pe mine în vro cârciumă din Năsăud,
şi, atribuind alegerii de director o însemnătate PACERS, îmi
scrie aceste șire hazlii: |
Ditiramb, dela Carul cu bere. :
Şotropa,
Tu sperii Europa
Cu plângerile tale!
Eşti tu la Rahova,
Eşti tu la Grivița,
Eşti tu la Alexe, cârcimarul ?
Ori unde eşti?
Țipă guvernul, și ţara ţipă
Că ești director `
m La Năsăud.
Bagă de seamă, scumpule Maro
Nu te umflă!
Și salutare, dragă primeşte
Dela amicul vostru Coşbuc.
1”
— 152 —
- larăşi trece mai mulţi ani la mijloc, când cu data de 8 Aprilie E
1906 primesc dela el următoarea scrisoare:
Indepărtate-al meu Virgil,
Dacă mai trăeşti şi eşti sănătos şi voinic, pace ție! Multă vreme să.
ai bucuria de a vedeă sfânta lumină a cerului.
Hti scriu ție, pentrucă nu mai cunosc pe nimeni, acum prin Năsăud
-
și «sunt străin între ai mei» din cauza multor ani cezau trecut de când m'am .
mai fost pe-acasă. lată de ce-ar fi vorba. Eu am vr'o 24 de poezii, toate
epice, referitoare la vieaţa trecutului milităresc al năsăudenilor. Ele, ne i:
greşit, ar fi cel mai frumos şi mai trainic monument ce li se poate face `
grănicerilor noştri, pentrucă i-aş face cunoscuţi prin literatură tuturor Ro-
mânilor. Voiam să iau câteva din ele în volumul ce-l public acum, ame-
stecate printre altele, iar pe cele rămase să le împart prin viitoarele vo-
lume. Dar mi-a fulgerat o idee. Să le adun numai pe ele întrun volum.
E ERA
viini
Dar publicat aici, în București, volumul acesta n'ar aveà haz, cât ar aveă -
publicat acolo la voi, bunăoară în Bistriță. Şi aşă aş vrea să fac, să-l tis .
păresc acolo. Un volum de vr'o zece coale, cu preţ ieftin de tot — cel
mult o coroană — care ar puteă fi folosit drept carte de cetire prin școale
(cum am făcut și în România: cu un volum), din care să învețe copiii
bucăţi de declamat şi de cântat, — dacă se va găsi pe-acolo cineva să le
pue pe note, N'aveţi un imn al liceului, și vi l-aș da eu, maveţi poezii de
recitat la serbări şi la ocaziuni solemne, şi le-aţi găsi în cartea mea. S'ar
putea face într'acest sens o mişcare, printr'un volum într'adins creiat, spre
folosul și gloria grăniţerilor. Aş sta de muncă vr'o lună două, să-l prepar
„întradins pentru voi şi s'adaog, la cele 24 de balade, cântece lirice şi
imnuri (unul e gata de mult şi-l ţin între manuscrise), ca să vă fac un
vade-mecum. : Fără şovinism și fără nimic, ce-ar puteă face să se uite
chioriș la voi autorităţile ideii de stat maghiar.
: Aş intreprinde lucrarea numai dacă aş îi sigur că nu mați trată cu
proverbiala voastră nepăsare, ci mi-aţi arătă, dimpotrivă, cel puţin o bună-
voinţă pata 'de ajutorare. M'aș pune în contact numai decât cu tipograiul
Matei, dacă aş: şti că grănicerii vor cumpără măcar 500 de exemplare, nu
ca să nu rămân eu de pagubă, ci ca să ştiu că nu-mi vor face grănicerii
ruşinea să mă nesocotească. Vreau să aud că ei vreau să aibă cartea.
lți scriu ţie și te rog să ispiteşti spiritele şi te autorisez s'adani, în
numele meu, numele celor ce-ar dori să aibă volumul. Se înțelege, e o
încercare din partea mea, spre a face ca grănicer ce sunt un monument
grănicerilor, pe care eu am să-l fac chiar şi de war vrea ei. Dar mi-ar
plăceă să-l facem împreună. Sunteţi destui şi se pot găsi şi mecenaţi (cred
că strănuţi şi zici: mersi!), cari să sacrifice o coroană pentru o carte pe
care s'o dăruiască unei şcoli, unui elev sărac, unui cetitor plugar etc.
Dacă crezi că ideia mea nu li-se va păreă năsăudenilor nefolositoare *
şi le-ar face mândrie lucrul aşă cum ţi l-am arătat, te rog pune-te în în-
țelegere cu cărturarii năsăudeni şi vesteşte-mă până la sfârşitul lunei Maiu
stil vechiu (căci după aceasta dată poate voiu fi plecat din Bucureşti, până
prin Septemvrie).
Şi primește toate cordialeie salutări dela prietinul tău
George Coşbuc.
— 153 '—
Imediat i-am răspuns să-mi trimită manuscrisul, căci de
tipărirea poeziilor şi desfacerea broșurilor mă voiu îngriji eu.
Spre mirarea mea însă, — urmă tăcere completă.
In toamna aceluiaş an, împreună cu câţiva colegi am plecat
la expoziţia din Bucureşti. Sosiţi acolo primul pas ne-a fost să
ailăm pe Coşbuc, care văzându-ne sa bucurat nespus de mult,
căci îl apucase mare dor de casă. Erà încarcat cu miliția şi nici
pe ascuns nu puteă să riște intrarea în Ardeal.
Zilnic vizitam câteva ore expoziția, iar restul timpului a
petreceam în societatea lui Coşbuc şi a prietenilor şi cunoscu-
ilor bucureşteni: Borgovan, Bogdan-Duică, Haliţa, Șuteu,
Moisil, Meruţ, Hodoș, Scurtu, precum şi a altora, cari făceau
să ne pară rău, că în mijlocul lor ne trece timpul atât de
repede.
Intro seară îmi spune Coşbuc, că are dorinţa să mergem
ambii împreună cu cumnatul prof. Scridon, cu care şi el eră
înrudit, întrun local, unde să putem vorbi de-ale noastre de
pe-acasă. Ne duce undeva într'o cameră rezervată, şi acolo haide
la taifas; n'a rămas nimic neamintit şi nepovestit. Timp de multe
ore am luat la rând toate întâmplările mari şi mici ale anilor
trecuţi. l-am adus aminte între altele şi de scrisoarea sa din -
primăvară, rugându-l să-mi dea acum poeziile, să le duc cu mine
ła tipar. Mi-a răspuns să lăsăm chestia asta pentru altădată, și
astfel din nou a rămas baltă. Se făceă ziuă şi noi tot povesteam.
in fine i-am spus că trebuie să ne despărțim, altcum în aceă
zi nu putem merge la expoziţie. Cu greu ne-a lăsat să plecăm,
zicând ironic: «Măi, ce solizi v’ați mai făcut voi năsăudenii !>
Auzi. acolo, solizi — la patru ceasuri dimineața.
Doi ani mai târziu acordând împăratul Franz Josef amnistie
tuturor celor priviţi ca fugari din oaste, Coşbuc imediat a venit
să-și revadă rudeniile, cunoscuţii şi locurile unde şi-a trăit co-
pilăria. In toţi anii următori petreceă cumare plăcere săptămâni
de-a rândul în ţinutul nostru și veniă adeseori la Năsăud, unde
în societatea vechilor săi conșcolari şi prieteni depănă amintirile
trecutului și urziă planuri pentru viitor.
La diferite ocazii, dar mai ales într'o . seară din toamna
anului 1913, chemaţi la cină la cumnatul Marțian şi fiind de
faţă şi prietenul nostru Horia P. Petrescu, l-am rugat cu insi-
stență să tranşăm chestia çu poeziile grăniţereşti; dar am primit
— 154 —
tot răspunsul evasiv: că vom mai vorbi zilele viitoare, ori tmi
va scrie, așă că mam putut ajunge la nici un rezultat,
Cu prilejul acesta l-am văzut eu pe Coșbuc ultima dată, +
` căci erumpând în anul următor 1914 marele cataclism, venirea
dui în Ardeal întimpină multe piedeci. l
Imi spune colegul Alexandru Halifa, că în preajma tn-
trării României în răsboiu, întro seară deodată pe neaşteptate
întră Coşbuc în casă la el, roagă să-i gătească doamna o mâncare
predilectă, şi când după cină se întreţin la masă, se prezintă |
doi jandarmi maghiari cu porunca, că lui Coşbuc nu-i este
permis să stea în Năsăud. Spre-a încunjură eventuale neplăceri, i
el îndată şi pleacă la soră-sa în Feldru. A doua zi iarăşi se .
întoarce la Năsăud şi apoi — dispare pentru totdeauna din
ţinutul nostru.
In anii următori s'a străcurat şi la noi ştirea despre marea
nenorocire ce l-a lovit cu pierderea unicului său fiu, iar nu
mult dup'aceea ne-a izbit pe toți ca şi un fulger vestea, că a
murit Coşbuc al nostru, poetul ţărănimii, fala şi mândria gră-
nicerilor năsăudeni. l ,
Acii vin să întreb: ce s'a ales din cele 24 poezii epice
grănicereşti, despre cari Coșbuc încă în 1906 tmi scrieă, că le
are gata de tipar? Ce moştenire sempi şi neperitoare ar fi
ele pentru fiii ținutului nostru!
Şi pentruca să se vadă, că prietenii şi adoratorii lui Coșbuc
încă de mult așteptau dela el să cânte şi eternizeze faptele
străbunilor săi grăniceri; servească aci ca o mică pildă urmă-
torul pasagiu dintro scrisoare, a cărei copie am aflat-o zilele .
trecute, şi pe care fostul secretar a! fondurilor noastre şcolare
Dr. Nestor Simon a adresat-o în 1892 inimosului ardelean, fanc-
ţionarului poştat Gavril Andrieș în Bucureşti:
AGeorge Coşbuc, un fecior al preotului din Hordou, a trecut, în Re-
mânia de vr'o câțiva ani. E un poet bun şi poate că-l cunoști. De cumva
e prin Bucureşti, pune mâna pe dânsul și-i spune, că să nu mă uite. Dupăce
ai pus odată mâna pe dânsul, nu-l lăsă din mână, ci îi predă câte-un episod
mai însemnat din istoria noastră, ca să-l cânte precum cântau în vechime
şi chiar astăzi poeţii altor neamuri faptele strălucite ale străbunilor lor.
George Coşbuc e un copil foarte modest şi de treabă, îl cunosc foarte
bine, căci am fost aproape conșcolari, şi în Cluj a fost nn an la univer-
sitate. Poeziile lui i-le laudă toţi cei competenți în arta poetică. Sunt multe
4
ai 155 —
tiapte glorioase ale grănicerilor noşhi, cari ar putea fi eternizate şi prin
„ arta poetică, Aşă ar fi d. e, la înființarea graniţei: Tănase Todoran, despre
„care eu am scris cam mult; unele episode din luptele cu turcii, francezii
«ete, ; apoi soartea batalionului I în Ungaria etc. etc,
+
Profesorji liceului din Năsăud hotărâră încă în iarna trecută,
“ca în 4 Octomvrie c. să se serbeze cu solemnitate cuviincioasă
-desvălirea bustului lui Coşbuc, lucrat de sculptorul Medrea. Se
publicase concurs pentru scrierea şi armonizarea unei ode festive
„de cântat cu acest prilej; societatea scriitoilor români își anunţase
participarea; cu un cuvânt, năsăudenii se găteau să dea toată
“cinstea memoriei celui mai mare bărbat ieşit din mijlocul şi
Dar afurisita Vale a caselor, lin br în. lunie Năsăudul,.
“tras dungă peste toate proiectele frumoase, şi astfel serbarea
a trebuit să fie amânată pentru zile mai bune.
Năsăud, Noemvrie 1922. | Virgil Șotropa. 3
É i SN
Gâhtec.
Frunză verde dintre flori,...
Să nu crezi că's supărat,
Sau plâng dragii-ți ochişori
Că te-ai. dus şi mai lăsat.
Cușma ’n praf, de cade jos,
-O ridic gi-o scutur bine — >:
De-o pun vesel, mai frumos...
ȘI rămăn acelaș mâine.
Şi-mi pun floarea care vreau,
Får să-mi pese de nimic;
Căci mai mândră fată iau
' Cât sunt tânăr și voinic.
Zu... vei plânge cu amar
:Ocolitå de băeți, — a
Arzând inima-ți 1n jar,
„Frunză pală ’ntre scaefi.
G. Ponetts.
— 156 —
La pânda de lupi. -
~ Dini Ion Bassarabescu.
| :— Boemiei +, Zadarnic ne e grăbirăm. Nu ese lupul pe vantut
ăsta. Numai d'o sta, poate co veni. Şi bate dela noi spre el.
Lighioana ne miroase şi nu mişcă se tai. Apoi mai e lunii,
şi nü ese decât pe întuneric. Eu zic dţă să stăm aci să așteptăm
să cază noapte.. CN aia ap o |
. boerule, nu. E aci ţiitoarea luj. Dacă ese din pădure, el p'aci
trebue să treacă de apucă colnicul din poiană. Cam adul-
mecat eu și îi cunosc obiceiul. D'apoi să se lase noapte și
vântul poate o sta. Aiurea de geaba mergem și ostenim.
. . . . . . . . . .
— Cum de sunt aşă sigur?: Da, fireşte că sunt sigur. Da,
nu lam văzut eù săptămâna trecută. MW'a apucat noaptea p'aci.
„cu săcurea, singur, fără puşcă. 'Mă dusesem la lemne. La in-
„tors numai Cajung eu aci și noaptea da să înceapă, da ştii -
noapte noroasă, neagră, de nu vedeai naintea ochilor. Zău,
boerule, 'mi-eră nu știu cum. M’am oprit eu la marginea pă-
durii, uite chiar acolo, în huceagul cela de mărăcini. Şi-am
stat. Nici că nu-mi veneă să stau, nici că nu-mi veneă să plec.
Băteă, așă, o boară de vânt dinspre pădure. Asta, am observat.
Ştii, când te-ai deprins ca pădurar şi când umbli la vânat. Şi
*mi-eră gândul la lup, că mare cum să miroasă. li știam ew
rânduiala lui și că el trece pe aci. Mă cani temeam că m'a-
pucă el noaptea fără puşcă în pădure. Dar deh! Omul. aşă e
făcut, vreau eu să ştiu, vine el așă des p'aci, aşă cum îl
. arată urma.
ba . > . e o o >% . abe o . b č o . . > .
— Ce am făcut? D'apoi chibzuiala mo terminasem bine,
numai Caud şipa, șipa... așă de departe. Veneă lupul. M'am.
pitit la pământ cu mâna pe săcure. El șipa, şipa... sapropie
"şi după două-trei minute, iacătă-l! Mare lighioană, domnule?
Cât un vițel, cu părul sur, cu gâtul întins. A trecut în faţa
mea, cam la douăzeci de, metrii. Şi deodată s'a oprit şi a mi~
- rosit, Mi-se făcuse părul măciucă sub căciulă. Și țâşt! a sărit:
în mărăcini și dus a fost.
iy
`
— Să me mutăm în alt loc să nu ne simtă lupul? Nu, =
$
— 157 —
— Vezi bine, mă simţise pe mine şi d'aia pe semne, s'a
ferit şi sa dus. Da eu până să-mi dau seama îngheţasem de
frică şi numai atâta am auzit, când a sărit în mărăcini.
— D'apoi da, boerale dumneata razi, di mie, nu mi-a.
fost bine.
— Nu râzi de frica mea, dar de ce râzi, boerule?
— Cam spus cam auzit lupul venind şi că mi-a părut.
rău că lam auzit numai plecat? Ehei, conaşule, urechea asta.
multe știe, multe le simte! Apoi aşă ghicesc eu pricinele toate,.
că de mic mäm deprins cu codru și cu vântul, de le ştiu eu `
seama tutulor. Așă, nici eu nu ştiu, cum. Deh, nu ca la oraș.
— Că se Janda vanton şi dacă ştiu povestea cu vulpea.
bearcă? Dar cine mo știe, Da, boerule, să-ți spun eu una, să.
vezi să mă cunoşti, că nu sunt eu dia, cum vei fi crezând.
dumneata. Poţi să controlezi, zău. Cunoaşteţi pe domnul că--
pitan Hărbaşu.
— Da, seli care s'a a prăpădit în căsbolu: shimani, Dum- i
nezeu să-l erte. Am fost în compania dânsului.
— Aşă, aşă, om bun, om bun săracult Şi drept cu sol-
daţii. Deh, așă a vrut Dumnezeu. Dar pe domnul sublocote-
nent A îl sti Dumnealui trăeşte.
d Ș. . . . . . Lă .
— Ei da, cela, Saana din Bucùreşti. Păcat că`nu-l
cunoaşteţi personal. Dacă l-aţi cunoaşte, l-aţi întrebă, să vă in-
formaţi să vedeţi că e adevărat.
— Mă crezi, boerule, zău așă?! Dar cum rămâne cu lauda
vânătorului și cu vulpea bearcă. Ehei, glumesc şi eu cucona-
şule, că gluma e a tutulor, cu tot respectul. Dumneavoastră
ați făcut răsboiul?
a
t
— 158 —
— Aha, la artilerie. Dar ați luptat cu infanteria şi cunoa- `
şteți regulele noastre. Şi pe unde ai fost, boerule, cu reghi- -
mentul? i
— Aha, care va. să zică, nu ați fost pe la Olt. Aţi fost
în altă parte, în ţara Săcuilor şi apoi la Oituz. Noi am fost .
cu reghimentul pe la Sibiiu şi apoi prin Turnu-Roșu și pe Olt.
Şi ne-am retras în urmă spre Bucureşti Acolo în retragere sa
întâmplat cu porene mea. É
— Să ` vo ; itorisest,. boerule. „Hei, ia te uită că s'a lăsat
“vântul. Se poate intânpiă să iasă lupul. Să vă spun povestea
cât e vreme, pân” s’o lăsă întuneric...
Boerule, ne retrăgeam dela Olt. Murise mulți dintr'ai no-
` Ştri. Din. companie rămăsesem vre-o 90, nici chiar o sută de
oameni. Domnul căpitan al nostru dela început, activ, se pră-
pădise şi compania o comandă domnul căpitan Hărbașu, care
atunci eră locotenent. Dumnealui eră rezervist. Şi eră şi domnul
sublocotenent Negrilă, tot rezervist. Strașnic om eră domnul -
căpitan, adecă domnul locotenent. Par'că-l văd subţire şi înalt,
negricios la față. Iute ca sfredelul. Numai că-l vedeai peste
. tot locul şi mereu îi auzeai glasul. Aveă o vorbă: «Haide,
copii, haide, că nu-i dracul» că ziceă.. Numai când se su-
pără, înjură cât îl luă gura şi săreă la oameni. Dar pe bună
dreptate, domnule, când greşeau ei. Altminteri nu. Se făcea
alb de ciudă şi strigă pe franţuzește: <ambesil,. ambesil». Şi
viteaz, boerule. Nici că nu-i păseă de gloanțe. La atac mereu
în cap. La luptă stăteă el ce stăteă culcat, numai că-i părea
lui că încep oamenii să se teamă, că se sculà şi trecea așă în
picioare lângă toţi să le facă coraj. Unul nu sar fi mişcat fără
ordinul dumnealui de ne eră frică și nouă, sergenţilor să nu
i se întâmple ceva. Şi domnul sublocotenent Negrilă a venit
odată pe burtă şi l-a tras de manta, când eră dumnealui în pi-.
cioare. Erà foc domnul sublocotenent. L-am auzit că strigă
și el domnului locotenent <ambesil» şi îi spuneă şi altceva, ce
„mam înțeles. Domnul locotenent a râs şi s'a întins lângă el.
După câte pricepui eu, dumnealor se cunoşteau mai de
demult. Domnul sublocotenent eră mai bătrân. Eră om matur.
Domnul locotenent eră tânăr și aşă mi se pare, fusese elev ai
— 159 —
domnului sublocotenent. Adecă, ştii domnul sublocotenent îi
tusese profesor când dumnealui umblă la școală, ca băiat. In
glumă domnul sublocotenent îl chemă vornice Hărbașu şi să
mai lase boeria, iar domnul locotenent îl numeă mare învățat,
“cărturar, dar că tot nu ştie nimic.,
Cum pomenii adineaura ne retrăsesem dela Olt. Eram
regimentul nostru, la ariergardă şi mereu ţineam piept inami-
<ului “să nu-i dăm drumul la Curtea de Argeş. Intreg batalionul
nostru, luptam amarnic şi zi şi noapte. Numai că vine într'o
seară ordin să ne ducem compania noastră să păzim o şoseă
pe dreapta, pe unde puteau să vină germanii.
Bine. Plecăm noi dela batalion. a doua zi în zori. Incepuse
mări Doamne, un bombardament de se cutremură tranșeea şi
oamenii erau , bucuroși că scapă de mare grijă. Domnii ofiţeri
“mergeau călare înainte şi vorbeau şi se tot uitau îndărăt la
bombardament. -
Ajungem noi la post dupăce urcăm noi un deal şi o vale
:și iar un deal și o vale. Acolo găsim două plutoane de infan-
terie din alt regiment pe care le comandă un domn sublâco-
tenent domnul Petrescu. Şi domnul locotenent ia comanda
detaşamentului. l
Acolo aşà erà: o şosea, care treceà printr'o coadă de
pădure şi unde se termenă pădurea în dreapta erà râpă mare.
De vroiau germanii să treacă comod, trebuiau să treacă pe
șoseaua ceea, că bine m'aveau cum altminteri. Căci eră codru
mare şi des şi numai d'a coastea pe râpă mai eră un drum de
care, de puteă abiă o căruţă să treacă de front.
Luăm noi postul în primire şi domnul locotenent trimete
un pluton la, drumul din râpă. Plutoanele cele două dinainte
săpare tranşeea pe lisiera pădurii unde ne ţineam noi şi făcuse -
-abatise din copaci. Sârmă însă n'adusese. Erà cel mai prencepal.
“ Eram de patrulă a doua zi dimineață cu câți oameni
vămăsese din secţie, şi cum umblam cu arma la mână prin
nişte desişuri, pe râpa cea mare, iată că văd că urcă poteca
doi germani. Oamenii îi zărise și Badea loan. se făcit vânăt la
față — ştii, imoţia — şi îmi spune «domnule sergent, inamicul»
şi da să pună la ochi. Eu, nu, dau arma la o parte şi fac semn
să tacă. Mă uit eu,'mă uit, mi se pare că nu-s alții cu ei.
Rămânem noi așă.. Nemţii se ridicau mereu, tot singuri amândoi.
— 160 ~
Eu știam că poteca urcă înspre noi și mi-am făcut planuł
imediat. Patru din oameni să le ţină calea, când o da să iasă
pe podiş și eu cu alţi doi să-i apucăm din urmă, pe colpig in
de îndată ce trec de noi, să-i facem prezonieri.
Aşă sa şi făcut, domnule, ei să vezi potriveală! Cum:
s'au sculat de după nişte mărăcini, cei patru băeţi ai mei cu
pușca la ochiu. Nemţii numai decât au și lăpădat arma şi au
„strigat «camarad, camarad»! Am venit și eu fuga cu ceilalţi.
Yemţii cu mâinele în sus și «camarad, camarad>! l-am pus
între baionete şi am pornit repede ca nu cumva să vină alţii
să ne strice rostul. Eram bucuros, că domnul locotenent ne
spusese că răsplăteşte pe cine. aduce prezonieri. Aveau ai,
dracului, tutun în buzunare şi nişte ceasornice mari! ge
lhi! boerule, să fi văzut dumneata veselie pe domnul.
locotenent, când i-am adus Nemţii. Mi-a 'zis: «Bravo, mă Pin-
tilie, pădurarule, te propun la înaintare>!, și a ordonat să vină.
iute domnii ofiţeri; iar când au venit dumnealor numai că
deodată a început a se răsti domnul locotenent la Neraţi pe
limba lor. — Da știi cum, da ştii cum! Ălora, le umblau ochii
prin cap, se făcuse ca ceara şi tremurau. Stăteau drepţi în fața.
domnului locotenent, care tot ţipă la ei. -Şi cum a făcut deo-
dată dumnealui un pas spre ei, unul din doi a şi căzut mototol
în genunchi, rugându-se, zăa și plângând. Şi nu ştiu ce a.
‘strigat domnul locotenent atunci, că, ceia au răspuns și dum-
nealui să uită în ochii lor şi le vorbeă iritat şi Nemţii tot mai
spuneau ceva, până când m'a chemat să-i iau şi să le dau de
' mâncare.
— Ce i-o fi zis: Nemţii domnului locotenent? Stai să vezi,.
boerule. Numai că peste un ceas ne cheamă pe toţi coman-
` danţii de secţie din companie la domnul locotenent. Dumnealui
eră acolo cu ceilalți domni ofiţeri. <Bădţi, spune el, trebue să.
facem în azi noàpte o ispravă. Boanghinile, pe care i-a prins.
camaradul vostru, pădurarul — mie numai așă îmi ziceă, săracul
domnul locotenent — au mărturisit că în azi noapte inamicul
vă încercă să treacă prin drumul din râpă și că vor să ne-
amăgească, atacând și prin şoseaua din pădure. Dar atacul din;
pădure nu-i adevărat, nu. Ei îl fac aşà să ne oprească pe noi:
aci, pe loc, în ce timp ei să ne întoarcă pe râpă. Acolo e:
“a
Dică
îi
forța lor, nu aci la pădure. Să facem şi noi-tot aşă. Noi com- si
pania plecăm la râpă şi rămân aci cele două plutoane ale
domnului sublocotenent Petrescu. Să ajungem acolo cât e ziuă
şi să-i întindem, de noapte, inamicului, o cursă,,să ţină minte.
Peste un ceas, plecarea! Noi, domnule, ne bucuram că-i frecăm
pe germani şi c'o să cază Neamţul în câpcană, că ne făcuse
zile fripte cu mitralierele lui și-l ucisese pe bietul domn căpitan.
Peste un ceas eram toată compania gata. Aşteptam numai
“ordinul de plecare. Numai iată că soseşte un ciclist dela divizie.
«Unde-i domnul comandant al detașamentului ?> întrebă el. —
-<Uite-l: acolo», zic eu. El mă lasă, dar mie nu-mi mirosea a
bine şi mă uitai aşă după el. Spun eu caporalului Toma: <Băete,
rămâi tu cu oamenii, că trebue .să mă duc până la domnul lo-
-cotenent>. N'aveam nimic cu domnul locotenent. Dar parcă
nu mă lăsă, mă trăgeă aţa. Mă iau eu liptil, după ciclist. Văd E
-că-l ajunge pe domnul locotenent şi îi dă plicul. Dumnealui
erà acolo singur cu domnul Negrilă. la plicul açà repede, îl
«desface și citeşte. Citeşte odată, citeşte de două ori. Numai
că deodată lasă mâinele în jos şi văd că se schimbă la faţă.
Domnul sublocotenent ia şi el ordinul şi citeşte şi dânsul. Dum-
nealui da din umeri. Domnul locotenent deodată zice cu glas
tare: «Nu se poate să plecăm acum, imposibil». Dar domnul |
sublocotenent îi dă creionul, să semneze plicul şi atunci dom-
nul locotenent începe a'luă pe ciclist la interogator. Eu trăgeam
cu urechea. Aud aşă vorbe de retiagere şi că Nemţii au spart
“frontul. Şi cum stăteam eu, ştii, întristat, iată că pleacă ciclistul
şi domnul locotenent după el de nu m'am putut feri de dânsul.
Dumnealui se opreşte, se uită la mine. Eu, zău, boerule mă
făcusem roșu, ca racul. Şi vine înspre mine, mă apucă de mână -`
și mă smucește, de ma durut. — Mă, pădurarule, spune el, tu
„ai auzit tot. — Așă e, mă ertaţi, zic eu. — Mă să știi că te îm-,
pușc şi m'a înjurat, boerule că tare eră mănios. — Să-l iei, zice,
pe Dumnealui, și arătă pe ciclist, să-l duci până afară de com-
panie să nu vorbească cu nimeni, să-i dai drumul să plece.
Nici tu să nu spui o vorbă cui-va. Să ştiţi că mă uit la voi.
Vă îngpuşc dacă vorbiţi şi tu, Pintilie, să vii îndată înapoi la
mine.
Domnule, zău îmi era frică. Îi scânteiau ochii domnului
locotenent. L'am dus trap pe ciclist, Yam înjurat și i-am dat
N
— 162 — 8
drumul să se ducă, ducă-se în puani şi m'am întors pas aler-
gător la domnul locotenent.
L-am găsit că se plimbă ca turbatul cu.domnul Negrilă
după el. Se opreă puţin, vorbeă cu dânsul, cu glas tare şi iute,
apoi iar porneă. Domnul Negrilă răspundeă mai domol, dar
bine vorba nu sfârșea, că domnul locotenent plecă din nou..
Eu nu- intelegeam ce spuneau, că vorbeau franțuzeşte. Numai:
că auzeam pe domnul locotenent strigând <ambesil»> ca atunci, `
când e măniat pe oameni. Şi dumnealui a stat din 'mers odată,
a bătut din picior şi cum veneă înspre mine s'a răzămat de un:
capac şi-a aprins o ţigară. A zis, așă, năcăjit: «Nu plec înainte,
nu plec până mâne dimineaţă, orice ar fi». Atunci şi domnul
sublocotenent a vorbit mai tare pe româneşte şi eu îl auzeam:
bine că erau aproape. <Gândeşte-te, e consiliu de războiu». Și.
acum îmi aduc aminte că a răspuns domnul locotenent. «Eu
_nu mă duc la consiliu de războiu, uiţi cum mă numesc».
Dar pe mine mă zărise domnul sublocotenent. L-a apucat:
de mână pe domnul locotenent, arătându-mă. Dumnealui a dat:
din umeri. «Ştie», zice el și mă cheamă la dânsul. «Pafteşte pe
domnul sublocotenent Petrescu». Am venit cu domnul Petrescu..
Domnul locotenent mi-a ordonat să mă îndepărtez şi nu ştiu.
ce a vorbit dumnealor împreună, Dar am văzut că-şi strâng:
mâna și pleacă domnul sublocotenent Petrescu. Cum veneau
înspre mine domnul Negrilă, iar spune ceva franțuzeşte dom-
nului locotenent, dar parcă se rugă, și domnul locotenent îi .
strigă atunci: «Eu ordon aci», de n'a mai scos un cuvânt domnu!
Negrilă,
i Am pornit compania îndată. Am luat-o prin pădure, pe-
un drum. Nu eră distanţă mare până la râpă și iute am ajuns.
Domnul locotenent mergeă singur înainte, amărât, și eu după
el. Cum am dat de râpă l-a chemat pe domnni sublocotenent:
şi pe plutonierul Dragu şi pe sergenţii majori cari comandau
plutoanele. Şi stai să vezi boerule, cum a hotărât domnul lo-
cotonent. Plutonul, care ţinuse drumul, l-a dat înapoi mult, până
aproape de unde eșeă el din râpă. Am curăţit apoi drumul de:
abatise şi le-am transportat la poziţia din urmă a plutonului..
Noi, domnule, adică trei plutoane din companie ne-am aşezat
cu domnul locotenent toți la un loc în niște lăstăriş deasupra
drumului, în stânga, pe mal de aveam poziţie peste tot locuł
— 163 —
și înainte, mult departe de pluton. Ințelegi dumneata planul.
Domnul locotenent .vroiă ca Nemţii să se angajeze cât mai:
mulți pe drum și să le taie coloana, să-i apuce pe din spate,.
câtă vreme plutonul i-ar opri în faţă.
Bun plafi! Inoptase până când să terminăm cu transportul
abitiselor. Nu lăsasem decât vre-o câteva, pe drum, unde fusese- `
poziţia întâi, aşă încât să-l minţim pe inamic, să creadă, că nimic:
nu se schimbase, decum eră înainte, dacă cumva o patrulă în--
semnase locul.
Şi noi odată treaba făcută ne-am pus la pândă cu domnul
locotenent.
— Dumnealui? Stătuse posomorât tot timpul, nici, cu -
domnul sublocotenent n’a vorbit când l-a lăsat cu plutanul pe-
drum — nici rămas bun nu şi-au luat, numai că s'au salutat și:
atât. D'apoi eram mereu după dumnealui, că nu mă slăbeă din
ochi, că singur din toată compania și din tot detașamentul îi;
ştiam inima lui. Şi se îngrijeă să nu-l mai afle un altul.
— Da, dumneata boeșule, mwai ghicit? Ai ghicit, dar mă:
laşi pe mine? so spun. Hei, boerule, boerule, rău lucru, e
când omul ia sarcină peste puterile sale, de-l înjugă și-l cople-
șeşte. Aşà şi cu domnul locotenent. Ordinul eră ordin și el, nu,.
își făceă de.cap A! nu voiă să lase poziţia din pea şi râpă.
$ . Dă . . . .
— De bună seama naa ştia dis ceva, știă dela prizonierii
mei. Hei și apoi, dumnealui ne comandă. Capul dânsului cu:
folosul şi cu ponosul, nu capul meu, prost. Şi aveam sergenţii:
“şi oamenii credință în el că eră om vrednic.
Se lăsase noapte neagră. Dar îulguise puţin înspre seară
şi râpele şi drumul se lămureau binişor. Lucru urât e că
noaptea aveă să fie lungă — ştii, eram în Noemvrie. Nu ştiam
exact cam când au să vie Nemţii şi eră rece. Foc să faci nu
eră voie, nici țigară să aprinzi. D'apoi nu erai la pândă, hai?
Nigi unul din oameni nu dormea. li auzeam cum suflă
greu şi cum îşi frecau mâinele de frig. Erau înghesuiți unuk
întraltul să-şi mai ţie de căldură. ȘI injurau pe infundate și
gemeau, unii din ei. ;
-— 164 — i
Cu domnul locotenent eram ceva mai înainte de oameni, `
pe mal chiar, şi vedeam drumul, cum se întinde înaintea i
-noastră. Şi domnul locotenent-de frig se cam băgase în mine .
-de-i simţeam bătăile inimei. Dar nu-i ticăiă inima mai tare ca mie. .
Numai “am început a aşteptă şi a aşteptă.. Pe mine mă
'băteă gândul că or veni germanii dinspre dimineaţă iar nu în
“toiul nopţii, că de geaba ne munceă frigul acum. Dar n'aveam
siguranță. Şi stam cu urechea ţințită să aud ceva și mauzeam
nimic. Numai întuneric” şi linişte, liniște mare, adâncă. Arareori
împuşcături scăpate în depărtări. Nici vânt nu băteă, nici creangă `
nu se mișcă. De cum adastăm noi acolo; par'că tot noapte şi
“urât Sar fi fost aşezat în locurile „acele, necum vre-o dată tu
soare, tu lumină!
Aşă îl văd încă acum pe domnul locotenent că mereu `
'întindeă braţul și se uită la ceas. Ştii, aveà un ceas din alea,
care se văd noaptea, fos fos cerente. Numai că dun timp încolo
nu s'a mai uitat şi l-am auzit spunând încet: «De geaba».
Noaptea întreagă am petrecut-o așă pe o pătură, umăr la
umăr şi strâns lipit de domnul locotenent. incepuse a se lăsă
“frigul dimineţii. Observai că domnul locotenent tremură acum
și că-i băteă inima tare și iute. Şi tot nimic nu se auzeă. Şi
focurile de puşcă încetase de mult.
Atunci sa desfăcut binişor de mine domnul locotenent şi !
“Sa sculat în picioare. Şi-a scos chipiul, și-a netezit părul "pe
tâmplă. A privit o clipă lung la mine şi la oameni. şi a plecat
în pădure. Eu mă ridicasem în genunchi și mă uitam la dânsul
-cum plecă. a am rămas locului cu ochii la dânsul.
— Dar cum i: căi eeiti locului aimial că îmi pare caud
un sgomot... ehei... îndepărtat, oameni şi cai, cari umblau,
Mai stau eu, ascult. lar aud sgomotul, dar slab, slab ca o su-
flare. Săr atunci în sus şi alerg încotro pierise în pădure dom=
nul locotenent. ll dibuesc eu între copaci, în întuneric şi mă .
reped la dânsui,
Età, domnule în picioare, cu capul gol şi cu pistolul în
mână. Stăteă cu faţa întoarsă înspre direcția inamicului, par'că
tot căută să auză, Hei, cum l-am văzut așă l-am apucat de mâna,
“care ţineă pistolul, dar ştii, l-am apucat tare. EI a holbat ochii
da mine şi s'a răstit. l
E
EAI
4
— 165 —
— Ce pui mâna. pe mine, iergent.,
— «Domnule locotenent, zic eu, vine inamicul». Şi cum,
qot priveà la mine, mai zic odată. «Vine inamicul». Dar drumul
amânii nu dădeam. El stă un moment, ascultă. <Minţi, zice el,
pleacă d'acid Dar eu, nu plec și-l ţin. «Dă-mi drumul, canalie»,
“spune dânsul și. vrea să se smucească. «Domnule locotenent,
zic eu, dacă nu e adevărat, să mă împușcați pe mine întâi».
Şi îi dau drumul. Else incruntă la mine: «Bine», grăește dânsul.
Şi stăm amândoi așteptând. Sgomotul veneă de hât departe
şi până când să vină, lung mi-a părut timpul. Dar svonul a
început a-l prinde și domnul locotenent. Şi deodată îmi spune: -
-«Inapoi la trupă».
— Pe urmă ce s'a întâmplat, domnule îţi închipui. Germanii
.au dat în cursă, începusem a auzi în spate focurile inamicului,
„care atacă pădurea, ştii, care făcea atacul ăl falş. Aci, la râpă,
patrulele, ce veneau prin lăstăriş le-am lăsat să treacă dincolo .
„de noi, Pe drum se înşirase o coloană lungă de infanterie.
A dat de. abatisele din poziția întâi şi a început focurile. Nu
le-a răspuns nimeni că nu eră nimeni. A ajuns apoi la pluton
şi a început lupta. Domnul locotenent a aşteptat să se întețească .
Fa
Dă
şi deodată a ordonat focul deadreptul în coloană. Să fii văzut
cum picau Nemţii şi ce vălmășag eră. Fugeau încotro puteau
şi mulţi “au prăpădit căzând în râpi. Unii încercau să ne răs-
punză, dar nu prea aveau cum, că nu ne vedeau și noi fi’
vedeam. Au picat şi dintr'ai noştrii vre-o câţi-va. Apoi la urmă,
când Sa luminat de zi ne-am aruncat cu baioneta asupra lor
şi-am făcut mulți prizonieri de i-am dus cu noi la divizie,
Numai prin drumuri rele şi ascunse am mers toată ziua, până
-când am dat seara de ai noştrii, Pe mine, ma chemat atunci
domnul locotenent. Erà numai dumnealui cu domnul Negrilă.
„Mi-a dat ceasornicul ce-l aveă noaptea la mână ca suvenir
— uite-l ăsta, care-l am aci — şi mi-a spus să nu mai am grijă
de nevastă şi copii, că-i ia pe seama dumnealui. Şi aşă a fost,
„chiar după moartea dânsului, Săiianuiouin locotenent.
d . .
— Da se poate boerule, chiar E să fie nu i-a fost scris
să moară atunci, ci scris i-a fost să mă aibă lângă dânsul pe,
mine, că un altul nu mài auzea la timp, când trebuiă şi ar fi
A $ = E 2
166 —
fost prea târziu altminteri. Şi fără să fii auzit, nici eu n'aş të 4
avut corajul să mă duc la dumnealui, să-l apuc de mână.
— - à M
. . . . . . . . . . o a . . . . . . br Ă
Nu, cucoane, nu. Și îţi răspund cum mă întrebai dumneata. Ă
' adineaura, Dacă nu veneă inamicul, nu “mă puteam duce eu. 4
Domnul. locotenent ar fi rămas singur, că eră "vinovat. Şi-ar îi -
făcut singur seama că-şi simţeă greșeala. Deh! Asta eră treaba.
“numai a dânsului, nu eră treaba mea, nici a nimănui dintre,
noi ăştia, Dumneata boerule, văd mai înţeles.
„Acum, -ti spusei povestea, să lăsăm ‘vorba, că se face
noapte și a stat vântul. ţi fac semn de aud lupul. „. ca la. n
domnul locotenent.
„— Bravo, conașule, că bine l-ai luat! Ha, ha cumetre Fritz
nu te mai dai la oele noastre! l
Bascov, Decemvrie 1921. | Dinu C. Arion..
/
—/
| “Sufletul.
Mi-i sufletul crenguță înflorită. a
Când suflă Vântu” 'mcetinel S'apleacă,
„Apoi se 'nalfă iar — parcă se joacă..
Mi-i sufletul crenguță înflorită,
Frumoasa mea e vântul cad adie :
De frumuseţă sufletul tresare
Primindu-i calda binecuvântare. :
Dar de pornește aspră vijelie
Se scutură crenguța mea de floare
și simt atunci cum sufletul meu moare..
Volbură Poiană..
Dpat i os a
rail. Aa
Pin „$a cena delle teff 5 „Batjocara. ză
Poemă dramatică de SEM BENELLI.
(Fragment din actul, ID).
Giannetto. (ingrijorat).
Ei, şi Ginevra?
= Fazio.
a N’a vrut să-i deschidă ;
„Căci se temea că minte. Dânsa știe
Ce fiare sunt. nig doi. rafi,
Atunci d încep s'o “ie-atear ile
Cu vorbe ticăloase și murdare.
Apoi jurându-i co să te ucidă.
Vin chipul cel mai groaznic cu putință
„Ca să-și răzbune asupra-ți pentru Neri,
S'a dus la tine şi te-așteaptă acolo...
Am alergat să-l văd şi eu, stăpâne;
Și Lam văzut: e galben de turbare
Și e setos de sânge și iubire...
Giannetto.
Fazio.
Da. Se plimbă acum pè. stradă
` dn sus și 'n jos, acolo 'n fafa casei.
La mine?
Giannetto, (Urmărit de un gând).
„Crezi așadar că dac atunci Ginevra
Nu se temea și-i” deschidea iatacul,
L-ar fi 'nşelat pe Neri, Gabrieilo?
„ Fazio. (Cu tot mai multă vioician).
* Iubirea față de femei, stăpâne, '
Ucide orice dragoste străină,
1 Sa iucat la Teatrul Regina Maria din Bucureşti în Octomvrie 1922.
In rolul lui Giannetto Malespini dl lon Manolescu.
; ze,
— 168 —
i De-ar fi aceasta oricât de profundă.
E ca şi sucul și mireazma rară
EA vinului; e floarea veninoasă `
Ce stinge orice altă floare 'n tine;
E rana câre doare-aşă de tare
Incât orice alt chin în. suflet tace;
Şi e betia care 'ndearană taţii |
Să 'mplânte janghiu în fiii lor, iar fraţii .«.
Giannetto. (Intrerupându-i tirada}. — -
Eh, ce știi tu?
Fazio., (Modest). l
' “E singura știință
` Pe care-o ştie adânc şi-un prost ca mine.
A ar i Fugi, damne, ca-i imal. bine!
Giannetto.
Dac'aș fugi maș mai vede Ceata.
In veci de veci. l
Fasio.
` Ce vrei să taçi; stăpâne?
Giannetto.
Vreau să mă joc.
Fasio.
Cu moartea nu se joacă.
Giannetto.
Dar vieața ce-i? Nu-i oare un joc cu moartea ?
Vezi cum sunt eu : cu cât mai aprig tremur,
Cu-atât mai mult îmi place jocu-acesta.
` M'am pervertit şi m'am deprins cu groaza ;
Sunt tot mai fin şi tot mai îndărătnic.
In lupta asta-mi simt întreagă vieafa
Parcă 'ncleștându-se de spaimă 'n noduri
Mai tari decât năpârcile Meduzei...
Vreau, Fazio, eu vreau ca astăzi Neri
— 169 =
Să cadă `n. praf cerșindu-mi îndurarea
Și să-mi zimbească plin: de umilinţă,
Nu cu dispreț pe buze ca aseară.
Vreau asta cu nebună nfriguzare!
Căci altfel lațul urii mele. negre. `
De desnădejde are. să-l sugrume...
Fazio.
` Stăpâne, eşti ca fluturii aceia
Cari joacă vara 'n raza luminării:
` Sapropie şi zboară în jur cu tremur
Și parcă vor să fugă de văpaie;
* Dar iarăși vin apoi și iarăși fug;
Li-e frică şi li- dor şi mer în pară
De tragica plăcere de-a se teme...
Din originalul italian de Vasile Stoica.
7 |
yo
Câte vicii nu sunt ascunse în om și nu așteaptă decât îm- .
prejurări favorabile pentru a se “produce. „Numai o bună educaţie
_ morală le poate preveni si scoate din rădăcină chiar, |
i
Foamea propriu zisă nu. costă mult, ceeace e costisitor sunt
poftele.
*
_Virtuţile şi viţiile pe cari vremurile scurse le-au pus mai
mult în vază, constituesc pentru noi pilde în temeiul cărora ra-
țiunea noastră poate deosebi pe deplin binele de rău.
* ' n
Natura a făcut ca instinctul primordial al omului să fie acel
al conservării; cu toate acestea omul, în setea realizării plăce-
rilor sale imediate, și în care crede a găsi fericirea, preferă ade-
seori moartea faţă de nerealizarea' lor.
Š .
Pentruca omul să-și îndeplinească îndatoririle sale indis-
pensabile vieţii, natura le-a asociat senzaţia plăcerii; noi însă `
abuzând de această bunătate a naturei, dpi limita raţională
şi cădem în viţiu. T A
— 170.—
7
Dureri ascuase.
Noapte aibă. Luna taie bolta limpede și largă.
= Plopii vor, cu suliți 'nalte, înălțimile să spargă, .
dInşirați pe drumul neted, zăbrelit de umbra lor.
Vânturi molcome colindă şi-i miros turburător. `
Liniştea. se fese deasă tot mai mult şi tot mai mult,
Până ’n cer. O stea de-acolo — roșiatică — s'a smuls : i
Cărăbuş fugar de aur din grădini aeriene... .
Aiurită stau şi toate aburos le văd prin gene.
- Farmecul de-acuma parcă na mai fost. Lumina-i nouă.
l Parcă 'ntâia dată floarea fine picături de rouă,
Jar de-şi deapănă un greer cântecul, e cântec nou .
-Sunà ’ n mine dorul tainic, înmulțit ca un ecou.. /
Amintirea se deșiră ca un fir prelung de aţă
Ce se 'nvolbură prin aer și de mine se agaţă i
dn rețele încâlcite. Bratu-mi cade greu în jos, . `
Ochii-mi umezi prind într ânșii visul dulce și sfios...
„Gândul meu de fată, veșnic, i-se 'nchină, numai lui,
` Veșnic lacrimile mele i-le dau. Și nimănui
Nu dau zâmbetele mele, decât lui şi numai lui:
Visătorul, el mi-e visul, el vieața mea de când
Strecurându se "'ntr'o seară l-am zărit pe drum trecând...
Pace bună şi deplină stăpâniă neîntrerupt, *
Dar din seara-aceea pacea sufletului meu s'a rupt
Ca o pânză de păianjen. Somnul meu așă de lin.
Turburat e-acum de gânduri și de basme care vin
Momitoare, ca mireasma pentru roiul de albine...
Unéoti mă roade cariul îndoielii : Oare cine l
„ Leagă ’ntreaga noastră vieață — de o clipă, de-un cuvânt
Fluturat la întâmplare și luat apoi de vânt?
O, de-ar fi... Dar nu se poate... N'a venit din întâmplare
Zeul meu. Pateri ascunse ne presară pe cărare
Trandafiri sau spini... Iubirea pentru el mi-a fost sortită,
Din bătrâne vremi, Sortită mi-este fruntea lui umbrită
- De dureri, sortită. gura arcuită *n. râs amar
ŞI sortită-a lui privire ce se bucură arar.
=
2Mă 'nfioară E — numai că-aş putea să-i fiu aoaie
«Umilită şi cuminte, că-ar putea: să mi-se 'ngroape
“Ochii dornici în abisul din privirea lui. Aşă
Ca o pasăre speriată. mâna mea ar tremură
Prinsă 'n mâna lui. Aş plânge de plăcefe și de frică
-Și, cu inima topită, m'aș vedea atât de mică,
Slabă ca un fir de iarbă în bătaia vântului...
„Dară chinut meu — mai grabnic laş mărturisi oricui,
Jară lui să-l spun vreodată naş putea. Sunt legi de- aramă,
Aspre ca suișul stâncei, că deși duios mă chiamă
“Gândurile sale 'ntruna,,nu cutez şi nu se cade `
-Să-i vorbesc...
lar el de trece, când. lumina zilei scade;
n Doritor, pe lângă poartă, dar cu genele plecate,
F -Se sfieşte și se pierde, sângele în tâmple-i bate
„Ca un val — și abià hofeşte de-mi aruncă o privire,
Deşi râu de vreme curs-a dela 'ntâia întâlnire..
“Fața tot mai subțiată, buzele tot mai pălite,
“Cearcănele suferinții mai adânc încercuite -
d-le văd. O milă sfântă: mă cuprinde "n orice seară
Şi cu "'ncetul mă topește ca pe-un bulgăre de ceară...
Doamne, vieața mea smerită a crezut mereu în tine, ESN
Când i-ai dat pahar cu fiere, când i-ai dat un strop de bine,
dar acum te roagă viață-mi istovită 'n așteptare
Să dai liniște atâtor lacrimi grele și amare .
O, de-ai şti tu că iubirea mi-e cu moartea împletită,
“Ca lumina ce se 'ngână cu 'ntunericul, — pornită
Către noi fi-ar fi atuncia dragostea.. . și 'ncetinel,
Zi cu zi, ai face punte între mine” și 'ntre el;
O, de-ai şti că, temătoare, inima-mi grăbit se strânge .
-Și că Sar fărmă — oglindă ce nimic mar mai răsfrânge —
Dacă el ar fi să plece, o, de-ai ști te-ai îmbună l
-Şi dorința lui sfioasă către'mine-ar cuteză...
e
d{nsă dacă niciodată visul meu nu s'o 'mplini
Şi ntre noi — biruitoare — negurile s'or urzi,
Aripa nenorocirii — neagră mă va coperi
Și vor fi atuncia toate cum le am fost întrezărit:
_— 12 =
Ca o salcie plăpândă, cu frunzarul despletit,
Care plânge totdeauna, aplecată. peste-ape,
Vieața mea desamigită aplecâ-s'ar mai aproape
Pe durerea ucigaçă ~- ee
. . . . . . . . .
Dar nu-i vremea... Sânt nebună de mă sbucium... In curând. A
'Am să-l văd pe visătorul pe la poarta mea treeând E
Și voiu merge mai pe urmă, în iatacul tăinuit,
Să-l visez că mă sărută şi că el e fericit...
Noaptea-i albă. Luna taie bolta limpede şi largă.
» Plopii vor, că suliți "nalte, înălțimile să spargă,
` Înşirați pe drumul neted, zăbrelit de umbra lor.
Vânturi molcome colindă și-i miros turburător. .
E "George Dumitrescu.
Când -ai: muncit cinstit toată ziua, nu-ţi prieşte odihna ce-ţi
„procură un somn profund? Ei bine, tot astfel, după o viena de
muncă cinstită, ne prieşte somnul etern, -
+ .
l Omul, în egoismul său, nu se gândeşte că dacă predece- -
‘gorii săi nu ar fi trăit şi murit, fiecare la termenul său, nu i-ar.
fi venit rândul să vadă lumina zilei şi că, în consecinţă, moartea
fiind condiţionată de vieaţă, trebue . şi el E rândul său să facă .
loc altuia. -
*
Tratează-ţi inferiorii, dupăcum ai dori ia, să fii tratat de.
` superiorii, tăi.
+
TE SE vieții e acela de a fi trăită; e însă o artă, și chiar-
cea mai dificilă, acea de a ma bine vieața.
Invată a voi tot ceeace iod aa vieţii îţi impun, și vei
dobândi calmul gi. multumirea sufletească faţă de toate oveni-
mentele vieţii.
E i
Celce sadic! într'un' fel, vorbește alta și face cu. oul: alt-
ceva, e nedemn de a purtă numele de om. l i
5 — m3 —
| Dela una la alta.
Facem azi ce nu ne-a plăcut eri.
Pe biuroul meu găsesc în iea zi, revistele, ziarele şi
` scrisorile sosite. Inainte de a desface scrisorile, caut să ghicesc,.
după scrisul adresei, cam dela cine poate fi scrisoarea. Câte-
odată ghicesc, de cele mai multe ori mă înșel.
De astă dată, un plic galben, hârtie bună, cu o adresă:
„scrisă bine, poartă stampila <Giuvala». Nu pot ghici dela cine:
poate să fie. .
Inlăuntru: două jumătăți de coale de hârtie ministeriale, .
scrise cu cerneală, numai pe o parte.
Inainte de a începe să cetesc, mă uit la iscălitură, Iscălește
lon Giuvală. Pe pagina întâia începe cu: Stimate Domnule Re-
dactor.
Deci, o scrisoare; nu articol dela vre-un autor - nepoftit.
Am luat frică de autorii aceştia nepottiţi, dar, datoria. mă:
face să nu asvârl la coş-nici o scriere înainte de a o ceti. Printre
zece asasini ai scrisului se găsește și câte un autor necunoscut,
sau, vre-un talent care poate deveni cunoscut.
Dar să vedem ce ne scrie lon Giuvală,
<Am cetit păţaniile Domniei Voastre cu vânătorul, cu ser-..
gentul major, cu soţia care v'a cerut. să-i cumpăraţi vulpe al-
“bastră, cu vărul căruia i-a plăcut blana de iepure dela gâtul vii-
toarei mirese, şi, de aceea m'am gândit să vă scriu şi eu câteva.
pățţanii -de acestea».
__ Când eram copist la primăria capitalei, mi-a plăcut fata
unui negustor dela Săcele. Era frumoasă şi se îmbrăcă bine.
Purtà o rochie cafenie, lungă, încrețită, cu un tiv lat pe poale,
şi cu trei cerculeţe de panglică neagră de câte un lat de mână
mai în sus de tiv. A
Am cerut-o în căsătorie dar mau voit părinţi să mi- -o dee,
sub pretext că e prea mică.
la București n'am întâlnit nici o fată care să-mi | placă atât
de mult ca ea.
- Nu-mi plăceau fetele din Bucureşti pentrucă puri rochii-
strâmte pe care eu nu le puteam suferì. Toate femeile păreau
` — 14 —
împiedecate. Ca să nu mai văd rochii strâmte, îugeam adesea E
-pe la periferia orașului sau prin împrejurimi unde, moda nu Ă
-schimonosise încă atât de rău pe femei.
Cu timpul m'am obicinuit însă cu rochiile strâmte.
După un an, negustorul dela Săcele a venit la Bucureşti E
cu familia şi cu fata, care 'aveă acum 18 ani. Le-am făcut o Ș
vizită la Hotel. Fata eră atât de frumoasă dar nu eră îmbrăcată 4
„cu rochie strâmtă. Miau învitat să merg cu ei la şosea. Am
pretextat că sunt ocupat, deşi mi-ar fi. plăcut mult să mă duc.
Mi-se păreă că sar fi uitat toată lumea la mine, din cauză că
„atât doamna cât şi fata purtau rochiile tot încreţite, cu tiv lat
¿Şi 'cu cerculeţe,
Cum vezi Domnule Redactor, ochii mei ajunsese acum ti-
anii inimei mele şi mă supuneam lor ca un rob, deși aitfel ar
“i trebuit.
| Dar această tiranie nu s'a oprit aci. : l
Nu-mi plăcuse nici-odată femeea încălțată cu cisme; așă
-ca acum vre-o zece ani, când au început cuconijele dela Bu- -
cureşti să poarte cisme, nu mai ieşiam pe stradă de năcaz. |
Cum însă la primărie vedeam în fiecare zi, doamne în-
“călţate cu cizme, m'am obicinuit încet-încet cu această modă,
:şi mărturisesc, că intro aventură amoroasă ce am avut, am dat
-cadou frumoasei mele, o păreche de cismulițe.
"Ghetele ascuţite, care îmi par atât de. frumoase astăzi,
- mu î puteam suferi altă dată.
>
„Când eram de 16 ani abiă aşteptam să-mi crească mustă-
“cioara, pe care am îngrijit-o cu drag, şi în care pusesem toate
-speranțele prestigiului meu de flăcău frumos. Le-am purtat cu
drag până după răsboiu, când a trebuit să le rad, fiindcă păream
prea sălbatec cu mustăți. ,
Să nu credeți că sunt dintre acei cari se dau bătuți repede. i
Rezist cu fncăpăținare la toate noutățile acestea, dar, pe dată:
“ce rămân În minoritate se schimbă ceva în mine, de care nu-mi
dau seamă, mă urmăreşte ziua şi noaptea noua schimbare, . şi
_ ajung în cele din urmă să mă predau,. întocmai precum îmi
închipui că o face bietul ostaș, care, rămas singur pe poziţie
şi înconţurat de toate părţile, se predă cu conştiinţa împăcată
că gra făcut datoria.
E E EN Se:
DES
EE e LAN
Ca să inchei, vă mai arăt lupta care se dă astăzi în mine.
' Acum câţiva ani, când am văzut doamnele cu unghiile înroşite
“mu mi-a plăcut. Cu “chin cu vai am trecut peste aceasta, dar,
; «ceeace ma isbit dureros a fost când am văzut că se deschid
- ateliere speciale de <Manecure»> unde merg doamnele să li-se -
îngrijească unghiile. In fine, după oarecare sbuciumări sufieteşti
mi-am zis: la urma urmei ele trebue să-şi îngrijească unghiile
şi dacă au bani de ce mar merge la manecuriste speciale.
Când ajunsesem, la această concesie, altă. durere mă lo-
veşte: frizerii încâp să aducă manecuriste speciale, ca să îngri-
jească unghiile domniilor. Primul domn pe care l-am văzut la,
irizer cu mâinile întinse ca să i-le pregătească o manecuristă
de acolo, l-am socotit ca pe o drojdie a societăţii. De năcaz
mam mai intrat în acea frizerie, deși mă obişnuisem acolo, Mer-
geam la altele unde nu se întrodusese încă manecurul. Dar, .
încet-încet, au introdus. şi aceştia, aşă că ar fi trebuit să merg
la mahalale ca să scap de această nenorocită vedenie.
Inţelegi, că a trebuit să reviu iarăș la primul meu frizer,
“unde sunt acum trei manecuriste care au de lucru de dimineaţa
până seara cu unghiile domnilor de toate etăţile, aș puteă zice,
și de toate clasele sociale. =
Vă scriu, Domnule Redactor, ca unui protector, şi Vă rog .
arătaţi-mi calea cum să scap de tirania ochilor mei, care pe zi
ce trece mă îndeamnă să trec şi eu să-mi fac unghiile.
“Lupt să nu cad victima lor, dar, în acelaş timp, observ că
numărul celor: cu unghiile nemanicurizate se micșorează . .
cad în minoritate .... ajută-mă .... Domnule Redactor.
Eu, un biet scriitor, mam prea multă putere, de aceea la
rândul meu, mă adresez vouă, domnilor sociologi. Grăbiţi cu
clasificarea fenomenelor, și arătaţi pe cele la care trebue să ne .
supunem, și pe cele contra cărora trebue să luptăm. Moraliştii.
mu mai au trecere. Luaţi-le locul, sau uniţi-vă cu ei ca să ne
desmeteciţi.
Până atunci, ne vom servi de cele spuse de bătrâni: nu
sunt vremile sub oameni, ci oamenii sub. vremuri.
Că l «Ion Manoiu Delabran».
Saw
Percy Bysshe Shelley.
(1792-1522).
„Sau implinit o.sută de ani dela ‘moartea marelui poet `
englez Shelley.
Contimporan: şi prietin cu Byron, el a fost în vremea TE
mai puțin înţeles și prețuit decât acesta, cu care eră pus îm-
preună, desigur şi din cauza prieteniilor și a revoltei amându--
rora împotriva societăţii, în aşă numita «şcoală satanică>, pe
când pentru el în multe privinţe sar fi potrivit mai curând epi-
tetul «serafic>. Astăzi el este din ce în ce mai mult înţeles şi:
iubit, ridicat mult deasupra prietinului său și socotit de mulţi
drept cel mai mare poet liric al Angliei. l
“S'a născut în August 1792, chiar în ziua în care Consti-
tuanta dela: Paris proclamă «Drepturile Omului», o zi sortită.
parcă din adins pentru celce aveă să fie cel mai plin de avânt
cântăreţ al «divinei libertăţi».
Se trăgeă dintro familie de nobleţă veche şi bogată şi a.
= fost creseut în cele mai mari școli ale Angliei, la Eton și la
Oxford, dar a fost încă de copil un răzvrătit împotriva relelor
i
EIEEE E E
alcătuiri sociale ale timpului său, jurând totdeauna în <numele .
sacru al lui Rousseau» și a fost eliminat dela Oxford pentru o-
broşură despre Necesitatea Ateismului, pe care a publicat-o-
atunci. Prin ateism el înţelegeă însă mai mult necredinţa în.
Dumnezeul răzbunător şi -tiran al Vechiului Testament şi pe
“care-l vedeă el în dogmele Bisericii; dar nu se poate numi cu
- drept ateu un om care crede întrun principiu al Dreptăţii, Fru-
“mosului şi lubirii, care, pe deasupra lucrurilor trecătoare, ale
vieții, stăpâneşte totuşi lumea şi trebue să aducă indreptarea.
tuturor nedreptăţitor. E
In prima lui operă poetică, Regina Mab, crăiasa zânelor-
plimbă sufletul poetului prin lume şi-i arată trecutul şi prezentut
cu relele lor alcătuiri de guverne şi religii ce urmăresc numai:
tirania, dar îl lasă să vadă un viitor plin de speranţă «căci
lumea cea- eternă cuprinde într'ânsa nu numai răul, ci şi leacul
pentru vindecarea lui. Monarhia, Creștinismul, Căsătoria, toate
instituţiile sociale ale timpului trebue să fie desființate și Liber-
tatea să le ia locul în toate privinţele».
=ar —
El se căsătorise cu puțin înainte cu o fată simplă și să-
*. vacă, împotriva voinţei tatălui său; văzând însă că tovarăşa sa
>. nu-l înţelegeă, o părăsi, îndrăgostindu-se de aceea ce avea să-i
„ fie până la sfârșit tovarășa vieţii, O fată «care simțià poezia şi
înțelegeă filosofia», fără cari vieața nu aveă nici o noimă pentru
el. El se şi căsători cu ea, dupăce prima lui soţie se, înecă
întrun lac din Londra. Aceasta a doua soţie, care după moartea
lui Shelley i-a editat parte din operă şi a scris ea însăşi mai
multe romane, era fica scriitorului Godwin, un apostol ab lui
Rousseau şi autorul unei cărți despre «Dreptatea politică», pe
«care Shelley o citise cu admiraţie, şi a scriitoarei . Mary Woll-
stonecraft Godwin, prima ` apărătoare a Drepturilor Femeii, fn.
care scop a scris o carte frumoasă, în care spusese între altele
că <femeea trebue să fie o tovarăşă a bărbatului și nu numai
o amantă». Această idee o desvoltă și Shelley în opera sa in-
titulată Revolta Islamului sau Robia Femeii.
in Alastor el ne dă un fel de autobiografie simbolică, în-
fățişând pe un poet îndrăgostit de singurătate şi cutreerând
pământul în căutarea unui ideal, pe care însă neputând să-l
găsească în lumea aceasta, se duce «să întâlnească moartea
solitară pe întinsa oceanului pustie», o presimţtre parcă a soartei .
ce aveă s'o aibă Shelley însuşi cu șase ani mai târziu.
Dela 1818 înainte el face mai multe călătorii în Italia, până
se stabili: definitiv acolo, în tovărăşia lui Byron, desgustaţi
amândoi de intrigile «din ţara lor. Conversaţiile lor sunt redate
-intro formă poetică în poemul /uilan and Maddalo, în care se
vede contrastul între veşnica revoltă lipsită de ideal, a lui Byron,
şi revolta însoţită de vise utopice de reformă, a lui Shelley.
Idealul visat de el este acela al unei omeniri libere, des-
cătuşâte de tirania societăţii, care să se poată bucură de frumos .
şi al căreia suflet să fie înobilat prin această înaltă bucurie.
In deosebire de prietenul său Keats, la moartea căruia scrie
duioasa elegie Adonais, frumosul dorit de Shelley nu este fru-
museța materială a acestei lumi, ci un vis de poet, o Frumu-
seță intelectuală, cum îl defineşte el însuși în titlul uneia. din
poesiile şale, un vis căre cât suntem aici pe pământ ne înobi-
lează sufletul, dar pe care hu-l putem aveă aevea decât după
moarte. Pe când Keats este un păgân, trăind în mijlocul so-
cietăţii moderne, Shelley este un. platonician sau un creştin
— dida
pentru care fericirea dorită n vieaţa cealaltă este dictată de 4
frumos.
lume mái bună de iubire şi frumuseţă.
Cea mai mare operă a lui este Prometeu deslănțuit, în |
"care reia legenda întăţişată de Eachie; redând-o ca o simboli-- j
zare a ideilor sale,
- Promoteu, care simbolisează spiritul omenirii, este incă- j
` tuşat de Zeus, dumnezeul răsbunător şi tiran al lumii aceștia.
Asia, simbolul iubirii, chiamă în ajutor pe Demogorgon, spi- ,
ritul dreptăţii, care vine şi detronează pe Zeus și acum Pro- `
' meteu se poate bucurà de măreția pe care.a visat-o; Opera: 3
aceasta este un simbol al omenirii liberate prin revoluție de-
tirănia stăpânitorilor ei. E scrisă în formă de dramă, dar ca-
racterul ei este tot mai mult liric, cuprinzând mai ales imnuri ¿
de laudă pentru iubire, frumuseţă, libertate, pentru democrație
cu ajutorul căreia poate omenirea îşi va-vedeă rexlizat cel puţin: |
în parte idealul ei.
Shelley a scris și o dramă realistă, Cenci, îndreptată mai:
"ales contra bisericii. i
Ca şi Byron el s'a entusiasmat pentru cauza liberării Gre- E
, cilor, în cinstea cărora a scris drama Hellas, pe care a dedi- `
cat-o <hospodarului Vaiahiei».
Cele mai desăvârșite opere ale sale iuni unele din poemele
mai scurte: Norul, Oda vântului de apus, Oda Ciocârliei şi
. Către noapte.
“El a crezut toată vieaţa că dacă oamenii ar puteă să fie
tăcuţi să iubească pe tovarășii lor. și să-i trateze cu drepturi
egale s'ar putea. realizà Paradisul pe pământ și prin opera sa a
"căutat să pregătească omenirea pentru acest ideal.
- Moartea lui a fost aşă cum a visat-o și dorit-o el. Intro-
„zi de Iulie a anului 1822, întorcându-se cu barca pe Golful de
Spezzia s'a scufundat în marea cea nemărginită, în adâncimile-
‘căreia, ca şi poetul din Alastor, speră să regăsească aevea ve=
denia frumoasă a visului său. Corpul lui fu aruncat de valuri
Acest dor de Frumosul ideal, pe care-l găsim în toate
operele sale, este exprimat cu mai multă putere în Epipsychidion,. `
un poem asupra sufletului, și în Planta simțitoare, în care des- !
crie o grădină pustiită după moartea stăpânii, care însă sunt
astfel numai pentru ochii muritori, dar trăesc mai departe intro ;
DE 179 —
r
pe țărm, unde fiind găsit a fost ars în prezenţa lui Byron.,
Printr'o stranie întâmplare inima. singură ma fost mistuită de-
îlacări, cu un simbol divin parcă al neperitoarei iubiri pentru
- omenire şi înaltele-i ideale. Cenuşa şi inima fură puse intro-
urnă și înmormântate în- Roma, alături de rămășițele prietenului:
său Keats, întrunul din cele mèi frumoase locuri din lume.
Din opera Shelley sa tradus prea puţin în românește. :
Avem numai două traduceri minunate făcute de losit (una din
ele împreună cu Anghel, Oda ciocârliei și Către noapte şi pu--
blicate în volumul <Tălmătiri> de St; O. losif, şi alte două ale-
unor bucăţi mai scurte, una de N. lorga, publicată în «Floarea:
Darurilor»> şi alta de B. Heâtrat în <Vieaţa Nouă>. Afară de-
acestea nu Sa tradus mai nimic. Aceasta se explică în parte-
prin “faptul că Shelley n'a fost și nu poate să fie așă de po-:
pular ca Byron, din care sa tradus chiar în românește cea mai-
mare parte a operelor, dar mai ales prin aceea, că poeziile lui:
` Shelley cuprind o gândire filozofică, de multeori cam vagă şi:
învăluită întrun lirism atât de avântat şi o formă atâta de de-
săvârşită încât numai un adevărat poet ca Iosif, sau-ca Cerna,
care eră şi el îndrăgostit de Shelley, ar fi putut să ne dea.
ceva vrednic de unul. dintre cei mai mari poeți lirici ai ome-
nirii. Din nefericire însă și aceștia, ca și Selle, au fost răpiți:
prea timpuriu din` lumea noastră. P. Grimm,
La sfârşit după traducerea lui Alastor să se adaoge următoarea notd..
Versul cuprins între « > este luat de poet dintr'un poem a lui Wordsworth,.
iar versul din urmă, cuprins între [ ] este o interpretare a traducătorului.
Pentru unele pasagii despre Moarte şi Somn să se compare Imnul cătră:.
Noapte, tradus de Iosif şi Anghel, iar pentru gândirile dela sfârşitul acestui:
poem, exprimate aici cam vag de poetul încă tânăr, să se compare urmă-—
toarele pasagii din elegia Adonais, scrisă cu un an înaintea si sale,
în care gandite este „exprimată mai clar şi mai plastic:
Taceţi, tăceți! El ma murit, nu doarme —
S'a deșteptat din visul vieţii numai...
Când gândul cel măreț înalță sus `
Deasupra viziunii muritoare
Un suflet tânăr, iar iubirea, vieaţa
e Se luptă pentru soarta-i pământească,
Acolo sus trăiesc, se, mișcă morţii,
Ca raze de lumină prin văzduhut
Cel negru şi bătut de vijelie...
,
— 180 —
Un singur lueru este și rămâne,
Când cele multe trec mereu, se schimbă:
Lumina cerului luceşte pururi,
lar umbrele pământului se trec;
Şi, ca nn dom de sticlă colorată
În mii de feţe, vieaţa doar pătrează
A veşniciei albă strălucire,
Pân” ce ’n fărâme îl asvârle moartea.
De vrei să-ți vezi aevea năznința,
Mori, du-te-acolo unde zboară toate.
După Peroy Bysshe Shelley. ;
Din Alastor sau’ Spiritul singurătăţii.
Paimin Ocean şi Aer, frați iubiți!
De mi-a lăsat în suflet marea Mamă
' Fireasca pietate care face
Să simt iubirea voastră fără margini
Şi să vă răsplătesc cu-a mea în schimb;
:Și dacă mi-au fost scumpe mie toate:
Și zorile cu -proaspăta lor rouă,
Amiaza 'mbălsămată ca şi seara
“Cn-apusul şi solia-i strălucită,
-Şi liniştea solemnă ?n miezul nopții
-Ce face să tresari înfiorat,
Suspinul toamnii 'n frunzele uscate,
“Şi iarna îmbrăcând cu nea curată
Şi ’ncoronând cn stelele de ghiață
Paălita iarbă şi golite ramuri,
Fiorii pătimași ai primăverii
Cu mii de sărutări în boarea ei,
De mi-au fost scumpe mie toate-acestea
Și dacă wam făcut eu cu voinţă
Vrun rău nici la ființa cea mai mică,
Ci le-am iubit pe toate ca pe-ai mei,
dertaţi-mi, frați iubiţi, această laudă
Şi m'ajutaţi şi-acum ca şi-altădată.
O Mama lumii aceștia nepătrunse,
Ajută-mă ?n cântarea-mi, căci pe tine,
Pe tine numai te-am iubit deapururi,
Am urmărit întunecoasa-ţi umbră .
Şi paşii tăi, iar inima-mi priveşte
JDeapururi la adâncile-ţi mistere.
„Eu mi-am făcut culcușu ’n cimitire,
- Ce-mi pun eu despre tine şi ale tale, . i
` Cuvinte și priviri întrebătoare
In care moartea ţine socoteală
De tot ce-a câștigat ea dela tine, `
Sperând să aflu vrun răspuns odată . i
La întrebările stăruitoare
Silind poate vr’un duh, ce-i al tău crainic,
Să-mi spună ce-i cu noi. Acolo singur j
În ceasuri liniştite, -atunci când noaptea :
Vrăjit răsună în tăcerea ei,
Ca alchimistul desperat ce-şi pune
Intreaga vieaţă ’n joc penti'o speranţă,
Amestecai în sufletu-mi grozave
Cu dragostea cea mai neprihănită,
Și-atuncia stranii lacrimi se uniră
Cu sărutări nebune și făcură
Un farmec într'atâta de puternic
C'ar fi putut sili vrăjita noapte.
„Maăreaţa-ţi taină a descoperi.
Deşi până acuma niciodată
Altarul tău ascuns mai desvelit,
“Eu totuşi am putut zări destul `
Din visul care nu se poate spune,
Și din vedenii în amurg, precum
Și din gândiri adânci îu miezul zilei,
Incât acum senin și nemişcat
Eu pot s'aştept (ca lirea cea uitată
Ce-i atârnată °n bolta solitară
In templul părăsit, misterios) =
Pi En pot aştept suflarea- i, Maică sfântă;
Și-atuncia struna-mi poate răsună
Mişcărilor pădurii şi-ale mării,
*: Cu imnurile nopţii şi-ale zilei,
Cu vocile ființelor şi glasul
"Bin inima adâncă omenească.
„A fost odată un poet al cărui
„ Mormânt prea timpuriu nu fu "nălțat
De vre-o pioasă mână omenească,
Ci ale toamnei vânturi, cu vârtejuri
“Vrăjite ridicară piramidă
De frunze veştejite peste dânsul,
Pe oasele 'n țărână-amestecate,
Acolo în pustiul. cel sălbatic.
Fermecătorul tânăr mavu parte
De flori sau de' cununi de chiparos
Lăsate de o mână de fecioară
Pe patu ’n care-şi doarme somnul
[veşnic.
Bun, brav şi generos, nici un alt bard
` N’a suspinat cântându-i neagra soartă,
. Trä, muri, cântă ?n singurătate.
„ “Străinii chiar plângeau când auziau
Cântările-i duioase şi fecioare,
Vazându-l cum treceă necunoscut,
De dragostea sălbaticilor ochi
Au suspinat amar. Acuma focul
Acelor -ochi a încetat „de-a arde,
Și liniştea, ce-i îndrăgise vocea,
Inchide muta muzică ?n chilia-i.
Solemne vise, argintii .vedenii
Hrănitu-i-an copilăria lui.
Orice privelişti, sunete pe ’ntinsul
Pământ şi din văzduhul dimprejur, .
Din toate îi veniau în al lui suflet
Indemnurile cele mai alese. :
Izvoarele filosofiei sfinte
De buzele *nsetate nu fugiau,
Și tot ce-i mare, bun, fermecător,
Ce în trecutul sacru fu sfinţit,
Din adevăresau din poveşti, pe toate
El le-a. simțit adânc şi le ştiă.
Când s'a trecut întâia tinereță
El părăsi căminul părintesc,
Cătând să afle adevăruri stranii
Cu murmurul văzdnhului, cu zvonul
— 181 —
3
Departe prin ținuturi neumblate ...
Și paşii cei mai tainici ai Naturii
Ti urmăriă Ca umbra-i pretutindeni ...
` Adesea neținând de vreme seama
Iu valea singuratică stăteă
Tutişul cel sălbatic eră gasa-i,
Pân” ce pe “incetul veveriţe, păsări,
Atrase de privirea lui: cea blândă,
Din mâna lui veniauta să-și ia hrana
Rătăcitorii paşi, . ascultători :
De gândurile "'nalte, vizitară
Măreţele ruine din vechiniș, .
Atena, Tirul, Balbec şi pustiul
In care-odată fu Ierusalimul,
Și piramidele eterne, Teba f
Şi Memfis, Babilonul, tot ce-i straniu
Săpat pe obeliscuri de-alabastru,
Sau pe morminte, sfinxul mutilat,
Şi tot ce-ascund colinele deşerte.
Acolo printre: temple ruinate...
Unde demoni de marmoră veghiază... .
A cugetat la tinereja lumii,
Şi ?n ziua arzătoare, nesfârgită,'
Priviă la formele acelea mute;
Nici când a lunii plutitoare umbre
Umpleau misterioasele "ncăperi
El nu ’ncetà într'yna să piiviască,
Priviă mereu păn’ ce în mintea-i goală
li fulgeră deodată înţelesul i
Şi-atunci vedeà el cele mai grozave
` Secrete ale. timpului ce naşte...
In somnul lui avuta el un vis, >
Un vis cu-așă nădejdi cum niciodată .
Un altul nu i-a 'mbujorat obrajii.
Visat-a o fecioară ce supt vălu-i
Cu ton adânc, solemn vorbiă cu el:
Şi vocea ei eră aşă de parcă
Erà chiar vocea sufletului său
Ce-o auziă în liniştea gândirii...
Vorbiă despre virtute, adevăr, .
Şi cunoştinţă şi speranţe nalte,
Divină libertate, poezie,
Tot cugetări ce-i erau scumpe lni,
Că doar erà poet...
N Ea începi să cânte
Cu vocea înnecată de suspine,
3
— 182 — au
Şi mâinile ei albe şi frumoase,
Uşor pe-o harpă stranie purtate,
O simionie stranie cântau,
Și ?n vine sângele-i vorbiă puternic
Spunând parc'o poveste, negrăită,
Şi-a inimii bătăie. s'auziă
Cum împliniă a muzicii răstimpuri,
Ea se "nălța deodată ca şi când
In inita-i. nu mai puteă să rabde
"Povara zdrobitoare. La acest zgomot
El se întoarse şi văzu ’n, lumina
Cea caldă, ce-o făcea chiar vieața lor,
Tot trupul ei supt vălul sinuos
Din vânt țesut, cu braţele întinse
Cosijele ei negre fluturându-şi
În boara nopţii, şi cu ochi plecaţi,
Strălucitori, cu buzele deschise
Şi palida, ea tremură puternic;
lar inima lui tare, copleşită
De prea multă iubire, se *nnecă.
„El se scuilă 'n picioare, tremurând
„Şi 'nnăbuşit, el mâinile-şi întinse
Spre pieptul ei înfiorat, o clipă
Se dete ea 'napoi, îndată însă,
Caprinsă de-o nespusă bucurie,
Cu o mișcare aprigă fi-un țipăt
L'îmbrăţişă topindu-se în aer.
Pe ochii aiuriți coboară noaptea,
Vedenia se pierde ?n întuneric...
Când se trezi din somnul lri extatic
Lumina albă, rece-a dimineţii,
Albastra lună, jos, colo m apus,
Şi dealurile strălucind în zare,
Şi codrii desfrunziţi erau în jurui;
Dar unde sunt culorile pe bolta
Ce ieri se înălță deasupra lui?
Și sunetele ce-i îngânau somnul,
Şi al pământului mister şi măreție,
Şi bucuria şi triumful? Ochii șterşi
Privesc fără să vadă scena goală, `
Ca luna din ocean la cea din cer,
Căci Spiritul Iubirii Oméneşti `
Trimese-acelui ce-a desprețuit
Chiar darurile cele mai alese
Un vis măreț în somn, ș'acum într'una
El urmărește forma plutitoare
e .
Şi dincolo de-a visului ținuturi,
E trece orice margine. Vai, cine 3
A "mpreunat suflare, trup și vieaţă
Pierdută-i, dusă, dusă pe vecie, .
i
In chip aşă perfid? Frumoasa formă. 4
i
“În marele pustiu fără cărare 4
Al somnului! Pe poarta ?ntunecoasă .-
A Morţii sar puteă ajunge oare
La paradisul tău misterios,
O Somn? Ori poate arcul luminos
Al norilor de ploaie, ca şi munţii,
Ce ?n lacul liniştit răsfrânți atârnă,
Duc doar în adâncimea neagră-a ape `
Pe când albastra boltă-a Morţii, plină, ;
De aburii cei mai scârboși, și 'n care
Orișice: umbră din mormântul negra -
De zina ce-o nrâăşte se ascunde,
Duc în fermecătoarea *'mpărăţie
A ta, o Somn? Această îndoială
S'a nipustit deodată în al său suflet;
` Nepotolita sete şi speranța,
Ce. 'n inima-i s'a deşteptat atuncia,
Cu tot atât de mare desperare
li chinuia iui mintea.
Ziua ’ntreagă -
În linişte poetul sta de vorbă
Cu sufietu-i; dar patima iui noaptea `
Veniă, ca ?n visul fioros duşmanul;
Mâuându-l mai departe 'n întuneric...
El rătăci într'una pân” acolo
Unde văzut din vârful dela Petra
Aornos pare ca un nor în zare,
Și prin Balcan și-acolo unde vântul
A regilor morminte din vechime
Le spulberă 'n nisipul din pustie;
EI rătăci sălbatic mai departe,
Zi după zi, în ceasuri fără număr,
In sufletu-i purtând o grijă-ascunsă
Ce se hrăniă din flacăra lui însuși...
Tot înainte un îndemn năvalnic
Spre malul mării 'paşii-i îndreptă.
Acolo "n păpurişul unui fluviu,
. Cè leneş se scurgeă, se înnălță
O lebădă ce cun avânt puternic
Se ridică în bolțile tăriei
Şi-şi îndreptă strălucitoral zbor
Sus peste marea cea nemărginită.
ERIS AA OE
El o urmă cu ochii: — <Tu-ţi ai cuibul,
O pasăre frumoasă, tu te duci
* Acas’ la tine, acolo unde-așteaptă
_Tovarăşa ta dulce să se plece :
“Cu pufu-i mătăsos pe gâtul tău,
"Să-ţi spună bun venit cu ochii galeşi
Ce strălucesc de multă bucurie,
Dar ce sunt eu să stau acum aicea,
Eu care am o voce mult mai dulce
Decât cântarea ta în ceasul moiţii,
"O mai desăvârşită frumuseţă,
Şi-uu spirit mai înalt, şi las să piară
Aceste daruri scumpe în văzdubhul
*. Cel surd și pe pământul orb, sub cerul
- Cenu poate răspunde la gândirea!'mi 2»
Tremurătoarea-i buză se 'ncreţi
'.- Cu un surâs întunecat în care
“. Citiai speranța desnădăjduită,.
Căci Somnul nu lăsă să-i scape prada.
Cea scumpă, iară. Moartea cea tăcută,
inșelătoare poaţe ca şi Somnul,
Co umbră numai îl ademeniă,
is, Râzându-şi c'un surâs plin de 'ndoială
De straniile-i fermece ea. însăşi.
De gându-i speriat privi *mprejur:
Nu se vedeă nimic îngrozitor,
Se frământă doar mintea-i adâncită,
O luntre părăsită lângă mal,
Cu coastele crăpate, scârțâia
” Pe valuri legănându-se uşor.
Eră neliniştit de un îndemn
Ce-l împiugeă ca să sue ?n lunire,
Să întâlnească moartea solitară
Pe ’ntinsa oceanului pustie;
Căci el ştiă că marei. umbre-i place
„„ in peşterile-adâncului să stea.
Eră o zi cu soare: marea, cerul
Sorbiau lumina lui inspiratoare,
lar vântul dela ma! suflă ?n spre mare
-- Şi înnegriă a valurilor unde.
Urmând îndemnul aprig călătorul
Se aruncă în barcă, își întinse
Mantaua ca 0 pânză pe catarg,
Se aşeză şi o porni îndată
Ca norul cel gonit de vijelie.
cae. 183 —
Ca unul ce 'ntrun vis de-argint pluteşte.
in care 'mbălsămate vânturi suflă. .
` Gonind strâlucitorii nori, aşă
Şi Iunt®a lui pe valuri alergă...
“Jeni şi seara, razele de-apus
iși agăţau culorile lor multe
De bolțile de spumă, lunecoase,
Ce se *nnălțau în calea. lui deasupra
Adâncului pustiu; acum Amurgul,
Se ridică cu plete 'ntunecoase,
Lăsându-le să cadă peste-ai zilei
Ochi limpezi şi frumoasă frunte albă.
Veni şi noaptea ?n stele "'mbrăcată..,
Mereu, mereu, mai iute luntrea: mică
Ca dusă de furtună alergă...
La miezul nopții răsări și luna, -
Și uite colo stâncile înnalte,
Caucazul cu-a lui vârfuri îngheţate
Ce străluceau ca soarele "ntre stele,
lar jos la poala munţilor, scobită
De peșteri îără număr, tot vârtejnri
De valuri în turbare ?n veci vuind.
—-O cine-] scapă? — Luntrea ?nna-
[intează,
Vâltoarea o târăşte mai departe —
lar împrejur se *nnalță stânci pleșuve .
Cu braţele lor negre şi crăpate,
Şi peste mare munții frânți atârnă;
Și tot mai iute cât 'nu poate mintea.
Să se gândească, peste valul neted
Alunecă şi luntrea cea fugară.
O peşteră acolo se deschide
Ce ca un val-vârtej adânc se “nvârte
Şi ?ngbite ?ntr'ânsa marea furioasă,
«Vedenie frumoasă şi Iubire !»
Strigă poetul, «ştiu acuma drumul
Ce ai luat. Nici Somnul şi nici Moartea
Nu pot să ne despartă multă vreme».
Prin peşteră porneşte iute luntrea. —
Acum lumina zilei începi.
Să strălucească peste apa neagră.
Acolo unde lupta îndârjită
A valurilor multe liniștită-i
Pe râul fără îund acuma luntrea
Incet se mișcă. Acolo unde munții
Aşi cască beznele sub.cer de-azur,
Pâw nu ajunse ’n fund pornita masă!
3,
s
Ce:a clătinat adânca temelie
“A stâncilor Caucazului cel veşnic,
O volbură umpli enormul goi;
"Incet, încet se ridică iar apa”
Făcând un cerc imens și în răstimpuri
Lovind în noduroase rădăcini
De uriași copaci ce se ?ntindeau
Deasupra cu puternicele braţe,
Intunecând tot locul, În mijloc -
Un ochiu de-o linişte înșelătoare,
Ingrozitor, toţi 'norii-i oglindește -
Cu formele pocite, netirești.
Târâtă de puterea apei care ;
Se înalță ameţitoare, iute,
Tot împrejur, în jur, în jur într’ una,
Un cerc şi-un altul, altul, tot mai sus,
- Se înnalţă şi luntrea cea grăbită,
Pân? ce cu cercul cel mai de pe urmă
Prin o deschizătură între. stânci
Trec apele cu luntrea cea uşoară,
In loc ferit de-a valurilor luptă...
'Un'vânt de-apus a prins întinsa pânză
Şi uite! într’o vale liniștită
Incet acum plutește, şi ascultă!
Indepărtatul şi grozavul vuet
Se-amestecă cu murmurul vrăjit
A! boarei în pădurea care cântă...
Lumina lui din suflet urmărind-o
El o porni pe valea cea cotită
Dealungul unui râuşor sălbatic
Ce prin pădure printre štânci curgea:
Aici cădea pe muşchiu Cun sgomot
(surd,
O armonie-adâncă, 'ntunecată ; .
„Acuma peste pietrele lucioase
Ca un copii jucă râzând în drumu-i;
Apoi peste câmpia cea întinsă
„EI zătăciă încet şi oglindiă
Orişice frunză, floare, fir de iârbă `
Ce s'aplecă pe apai liniştită.
.— «O râu, cu-al tău izvor adânc, la care
Nu poate-ajunge nimeni, unde duc
A tale ape pline de mister?
Tu ?achipuieşti vieaţa mea întreagă:
Tăcerea ta adâncă, strălucirea
184 —
Va spune unde se vor adună
"Sub umbra de copaci, pe lângă gârla
„Eră un colț de linişte acolo,
Voioaselor şi veselelor valuri,
Şi-adâncurile ce răsună gol, .
Izvoru-ţi nevăzut, în toate-acestea - `
Pe mine'eu mă văd., Şi "'ntinsul cer,
Ş'oceanul fără margini pot șă spunā’
In ce caverne umede şi negre
Şi în ce nori rătăcitori s'adună
A tale ape; astfel universul
Aceste gânduri vii când trupul- meu“ t
Intins pe flori, în vântul trecător
S'o pustii !» BE
i „EL merse peste pajiști,
Cu paşi tremurători pe mușchiul verde, ;
Şi trupul tot înfiorat ardeă.
El se mişcă nebun de bucurie,
Ca omul cel abia scăpat de friguri, '
Dar totuşi nu ca el uitând mormântul
In care-i nevoit să se coboare
Când se va stinge flacăra cea slabă
A bucuriei. Merse cu pași repezi
siini es i
Ce răsfăţată gângurind săltă...
Hie- miri coda acute Nae pie e
In munte între stâncile căzute
Ce 'n noduroşi copaci se sprijineau.,
Din locul cel senin vedeai departe
Peste pământul cel întunecat.
Erà un loc făcut, surâzător.. .
Când fu în pragul verdelui umbrar > `
Atunci văzii că moartea-l ajunsese...
Chinuitorii lui de altădată `
“Speranţa, desnădejdea-acum dormiau :
Nici chin, nici teamă, grijă muritoare ,
Nu-i turburau odihna lui dorită.
Nesimţitoare, nemiloase lucruri
Se fac, se spun mereu în astă lume;
Şi viermi, şi animale de tot felul,
Și oameni duc vieaţa mai departe;
Pământul cel măreț, cu munţii, marea,
Oraşe şi sălbatice ținuturi,
-In rugăciune sau cu bucurie
Şi-înalță pururi vocea lor soleinnă:
— Dar tu te-ai dus — tu nu mai poţi”
(cunoaște.
Şi nici iubi tot ce se vede-aicea
=... Pe-această scenă de fantasme “plină.
Voi totuşi peste palidele buze,
= Chiar în tăcerea lor atât de dulci,
“ Şi peste ochii cari în somnul lor
` Arată chipul morţii, peste trupul
Din care nu 'ndrăzniră încă viermii
Să vie să-şi ia hrana — nici în gând
“Să nu vărsaţi o lacrimă măcar...
„(Căci arta şi-a cuvântului putere, .
` Şi toate câte sunt în lumea asta
XO Sunt slabe şi zădarnice şi nu pot.
co Sä plângă pierderea ce-a lor lumină
— 185 —.
Când totul dintr'odată e răpit,
Când un puternic Spirit, care-odată |
' Cusa lui lumină lumea 'mpodobiă,
„..Acelora--ce ?a urma lui rămân
Le lasă, nu doar plângeri și suspine..
Sau patima statornicei speranţe,
Ci desperarea palidă, grozavă,
Sau liniştea cea rece şi natura
Cu vasta ei clădire, omenirea.
Ce ?n frământări îşi țese pânza vieţii.
Cu nașterea-și moartea şi cu toate
Ce nu mai sunt aşă precum au fost
[Că s'au răsfrânt prin poezia lui].
© Traducere din englezește în NA
-O schimbă într'o umbră, Sunt în lume
` Dureri «ce-s prea adânci ca să poţi
originală de:
(pl ânge», P. Grimm.
ciuci aromâne (macedo-române) în fosta Ungarie.
` De Pericle Papahagi,
membru corespondent a! „Acad. Române“, Dir. Liceului din Silistra.
La 1905 se descoperise unicul exemplar cunoscut până astăzi dintr'o
cărticică didactică tipărită la Viena da 1797 în tipografia. neguțătorilor .
- aromâni cu numele <Puliu». Cărticica eră făcută — se spune în titlu —
«spre a învăța pe copiii tineri carte românească îndeobște întrebuințare
de <«Romano-Vlahi» ; autorul ei eră «Constantin Ucuta din Moscopole, pro- .
topop la Posen în Prusia meridională», și ea fusese dată la tipar — se
adaoge — «pentru gloria neamului». In fruntea, cărţii este un inimos <cu-
vânt cătră cetitoi în dialectul aromân <A giuvăsitorui» şi ca întreagă
cartea scris și tipărit cu caractere greceşti acomodate prin semne diacritice.
la necesităţile fonetice ale dialectului aromân. Cartea. este descrisă. cu re-
produceri- și facsimile în Bibliografia românească veche (Il, 398—403).
Descoperirea cărticelei lui Ucuta, protopop la Posen în Prusia, ti-
părită la Viena în tipografia unor connaționali Aromâni Puliu, a adus aminte
despre marea, împrăşticre din secolul XVIli a confraţilor Aromâni deja
Moscopole, unde îşi făcuse un centru de vieaţă culturală cu caracter na-
tional. Numeroase colonii s'au revărsat spre nord în multe țări — până în
Prusia, upde păstoriă Ucuta, dar mai ales în Ungaria, care erà cea mai
apropiată de locul plecării.
Peste tot locul s'au organizat în comunităţi religioase, tu biserici
greceşti, păstrând după obiceiul de acasă limba grecească ca limbă biseri-
cească; în unele oraşe s'au confundat din această canză cu coloniile greceşti.
Dupăce renașterea conștiinței naţionale româneşti a şcoalei Uniţilor E
«de peste Carpați a ridicat steagul romanităţii noastre, unii Aromâni s'au A
/ alipit la acea acţiune naţională, și ne-au dat luptători cu condeiul — cum 4
-au fost Roja, Boiagi şi alții, sau ne-au dat luptători naționali, cum au fost
‘Saguna şi familia Mocioni.
-Răposatul D. Sturdza, pornind dela carticica Ini Ucuta şi dela amin-
tirea celorlalte fapte pomenite aici, a însărcinat pe tânărul (pe Atunci)
aromân dl Pericle Papahagi să facă prin Ungaria şi Transilvania o călătorie
de cercetări spre a culege — pe cât se mai află — date despre deosebitele
colonii aromâne, cari în mare parte sau desființat prin asimilare şi prin
înstrăinare. Cunoştinţele adunate au fost arătate întrun raport adresat pre- 3
şedintelui Academiei. Fără îndoială că aceste note sunt necomplete.
` Cred totuși că este folositor ca ele să fie publicate în «Transilvania» cu d
speranța şi dorința ca lipsurile să fie completate de acei cari vor aveà
cunoştinţe rămase neștiute dlui Papahagi. `
i Cu acest scop am îndemnat pe d! Papahagi să PET şi să publice
Tapora său de acum 15 ani. Prof. I. Bianu.
L
Publicând memoriul acesta, nu mă pot opri să nu mă. duc cu gândul
la bărbatul de stat, care a fost Dem. A. Sturdza, din îndemnul şi cu spri-
jinul căruia am întreprins călătoria de cercetări în Austro-Ungaria.
Dem. A. Sturdza, plin de simţire românească, aflând de descoperirea
“opului însemnat al lui Ucuta,! la cererea mea făcută cătră «Academia Ro-
mână», de a exploră anumite localităţi din Austro-Ungaria pe unde se adă-
postiseră mulţi Aromâni în veacurile trecute, în nădejdea că, poate, se vor
mai fi găsind şi alte lucrări asenienea celei lui Ucuta, scăpate fanatismului
de distrugere a clerului grecesc din Peninsula-Balcanică, se oferi să-mi
împlinească dorința. `
Dacă nădejdea aceasta n'a putut fi cinstită cu vreo nouă descoperire,
socotesc totuș, că nu puţine au fost rezultatele obținute, despre care se
vorbeşte în acest memoriu, fără a mai pomeni de notițele culese şi folosite
` în lucrarea mea: «Scriitorii Aromâni în sec. al XVII-lea».
Lui deci, lui Dem. A. Sturdza, îi exprim aci recunoştinţa cuvenită.
Papahagi Per.,
membru corespondent al „Acad. Române“. :
*
“Nota Redacţiei. /n legătură cu cele de mai sus ne ținem de cea
mai firească datorie naţională și culturală să facem un călduros apel către
toți cărturarii noștri din Ardeal şi părțile ungurene să celiască cu luare
aminte acest memoriu şi să-i completeze datele și informaţiunile cu tot ce
poate fi de interes pabili Coloanele revistei noastre sunt totdeauna desâhise
pentru acest scop. | : i , N. Red.
IEEE
1 P, Papahagi: «Scriitorii Aromâni în secolul al XVIII».
Către Președintele Academiei Române.
Domnule Președinte! E
“Cu onoare vin a Vă face următoarea dare de seamă despre
însărcinarea cu care aţi binevoit a mă cinsti de a cercetă pe
Aromânii stabiliți în Austro Ungaria.
1. Am întreprins călătoria în 2 Iulie 1907 şi am sfărșit-o
în 31 August. Ìn acest timp de două luni de zile am -vizitat
orașele: Brașov, Blaj, Sibiiu, Arad, Lipova, Radna, Timişoara,
Vârşeţ, Panciova, Belgrad (Serbia), Zemlin, Karlovitz, Buda-
pesta, Keskemet, Viena, Miskolz şi altele câteva fără însemnătate. -
In mare parte din aceste oraşe au existat, în multe există.
şi astăzi, biserici greco-orientale, numite de obiceiu «greceşti», .
şi în care serviciul divin se făceă, și se mai face în unele, èx-
clusiv în limba.greacă, în altele în limba greacă şi română, iar
în altele româneşte ori sârbeşte. Vorbesc mai jos despre ele.
2. Toate aceste biserici, ca şi şcoalele de pe lângă ele,
„sunt donate şi înzestrate cu: averi provenite nu numai dela
Greci, ci în mare parte şi dela Aromâni, Daco-Româii și alți
credincioşi de rit ortodox. Parte din ele sunt însă opera ex-
clusivă a Aromânilor, cum ‘este biserica din Zemlin şi Mişkolz,
ori a Daco-Românilor, cum este casul cu biserica din Braşov, -
Sibiiu, Szenteş, unde numărul credincioșilor Greci şi Aromâni,
în comparaţie cu al Daco-Românilor, a fost infim. |
Dacă totuși s'au numit şi se numesc biserici greceşti,
aceasta se datorește, sensului impropriu cu care este întrebu-
ințat cuvântul grec. Sub grec e a se înțelege pe de-o parte:
a) religia greco-orientală, iar pe de alta: b) comerciant compa-
nist grec, din care făceau . parte nu numai Grecii, ci toţi Aro- .
mânii din Ungaria și Transilvania intraţi în aşă numitele «com-
panii greceşti».
3, Biserici de îelul celor sus numite, precum şi Aromâni, au
mai fost şi” în alte multe localităţi ale Ungariei. Dintr'un act de
conscripție al parohiilor de. rit neunit din 1825, ce se păstrează
în Arlfiva de stat din Budapesta, se constată, că în acest an
sunt în Buda 62 de <Makedo-Români»>, în Szent-Endre 1, Kes-
kemet 2, Vâcz 48, Komárom 43, Csyor (Taurinum) 37, Nagy-
Szombat (Tyrnania) 25, Balassa-Gyârmat 31, Duna-Făldvâr 12,
pa în i — 18 —
Adony 35, Bata (comit. Alba-Regală) 7, (Din «conscriptio pa- 3
rochiarum protopresbyt. non u(niti) ritus Budensem pertinentium |;
per infrascriptos pro anno 1825 factaə>). i
l In 1795 se găsesc în Buda 35 case de Greci şi 45 de Ro- `
- mâni, 360 de suflete de Greci şi 296 Români, cu două şcoale. `
una grecească și alta românească, cu doi preoți: Theod. Geor-
„_ givici, grec, lohannus Theodorovici, român. (In conscripţii se
` treceau numai supușii austriaci).
In preajma Tokayului sunt 102 familii la 1748, dupăcura E:
se constată dintrun document din acelaș an aflător în aceeaşi
“arhivă din Buda. In Tokay 95 de familii de Aromâni se roagă
„de Iosif II, ca să poată ridică acolo o- biserică de rit greco-
oriental. Biserica mai există și azi. . . |
Din Gyöngyös, Pásztó, lâszbereny, Arokazâllas, lâszâpaty, j
lászfengysoza, Kis-Er, doresc la 1784 să aibă preoți şi învăță. ?
tori Români în orașul Gyöngyös. Numărul postiilanţilor este
de 30 familii. l
Dintr'o conscripție din 1704 se constată, că pe lângă alte
naţionalităţi sunt <Makedo-Walahi> în Makó 2 case, în Tornya
154' suflete, Băttonya 416,: Nagylaka 504, Palita 1 casă, Saj-
témy 339, Csanád 184, Fedldeâk 13 case, Apâtialva 13 case.
„(După actele copiate din arhiva de stat din Buda de Catia di
Dr. G. Alexici, ca şi cele de mai sus).
Bişerica din Tokay există și. azi şi-i sub conducerea unui
. preot dependent de biserica sârbească din Karlovitz. Numărui
credincioşilor este infim. Aromâni, cari să vorbească românește.
‘nu există. Totuşi cimiterul este împănat cu nume aromâneşti,
ce-s ușor de recunoscut, fiind pomenit numele şi satul sau
orășelul aromânesc, de. unde se trag.
La Ungvári încă a fost biserică aromână. A ars dé vre-o
3 săptămâni. Pus tocul la locuința unui evreu, a ars și bise-
rica de-alături.
Astfel de biserică mai durează în Eger. Preotul acestei
„biserici se plăteşte din procentele banilor rezultați din vânzarea
proprietăților bisericei şi depuşi, spre mai mare siguranţă, la
Neusatz (Neoplanta). Asemenea biserici mai sunt apoi în H.
| Mi- Váisrhely (Murăş), Szenteş, Kargaţ (în acestea sa cântat ro-
„4 Suflete se înţelege, dacă nu se specifică: «case»,
-189 -
: mânește, atârnând de episcopia română din Arad) în Kalocia |
şi Seghedin probabil, că mai sunt şi altele.
4. Judecând după cele de mai sus, numărul Aromânilor
di veniţi şi stabiliţi în Austro-Ungaria a trebuit să fie mare. Numai `
în Miskolz sunt peste 350 de familii la 1798, veniţi aci de prin
Moscopole, iar în Zemlin peste 150, cea mai mare parte din
Vlacho-Clisura şi Blaţa. Printre aceștia însă, dedați comerciului,
mare va fi tost şi numărul acelor Aromâni emigraţi din Penin-
sula balcanică de spaima Turcilor ca păstori, dat fiind că păsto-
ritul eră principala lor ocupație,
Nu-i de mirat deci de loc, ca printre Sârbii emigraţi sub
conducerea lui George Brancovici în 1427 în ținuturile Austriei,
printre cele 30,000 de familii sârbeşti, ce vin mai târziu în 1690
în cap cu patriarhul lor Arsenie Cernovici şi printre emigrările
de Sârbi din 1737 să fi fost şi numeroşi Aromâni, ca unii ce
erau supuşi aceluiași pericol din partea barbariilor turceşti. Am
ținut să accentuez acest punct, care are nevoi de cercetări mai
amănunțite în Arhiva de stat din Buda, fiindcă îl socotesc de
- cea mai mare însemnătate pentru lămurirea unor influenţe de
origine balcanică în limba daco-română, precum și pentru isbi-
toarele asemănări ce se constată în frazeologia limbilor române,
bulgare, sârbe, neogrece, albaneze şi poate ungare. .
Ceeace mă face să insist asupra acestui punct este şi faptul
că până acuma cu cercetarea Aromânilor stabiliți în Austro-
Ungaria nu s'a ocupat nimeni. Abiă numai N. Densuşianu a
atins chestia în două articolaşe, bine documentate, unul apărut '
în <Albumul Macedo-român» supt titlul <Macedo-Românii din `
Croaţia și Slavonia», şi altul în «Columna lui Traian», în care
pare a dovedi, că Românii din Săcele ar îi Aromâni. Aceste `
emigrațiuni de Aromâni precum și de populațiuni! balcanice
neromâneşti, constatându-se odată documentat, vor explică în:
mod firesc unele din problemele istorico-filologice pentru cari
până azi istoricul, filologul sau etnogratul, au fost în nedumerire
sau au fost înclinați a le da o explicare nepotrivită, nesatisfăcătoare,
5. Bisericile vizitate de subsemnatul.
a) toricul bisericii greceşti din Braşov este făcut în) cele
mai mici amănunte de părintele Bartolomei Baiulescu, în lu-
- crarea sa «Monografia comunei bisericeşti gr.orientale a sf.
Adormiri din cetatea Brașovului». Socotesc prin urmare de
-— 190 —
prisos a mai insistà şi aci. Pentru lămurirea originei așa zișilor 4
Greci ar fi trebuit să se cerceteze arhiva magistratului, spre a 3}
se stabili orașul sau satul macedonesc de unde își trag originea. 3
Prin modul acesta sar puteă şti, dacă au fost Greci sau Gre- :}
comani, adecă Aromâni, Bulgari sau Albanezi cu sentimente 4
grecești. 1 E
Mai relevez, că tot ce se spune acolo despre (of u ea Ă
parohiilor mixte de Români (Daco sau Macedo-Români) şi Greci 3
se poate spune fără greş şi despre parohiile din Sibiiu, Szenteş, -4
H. M. Vâsârhely şi altele. Dirt actele acestor parohii se constată 4
că numărul Daco-Românilor eră covârşitor asupra Grecilor; 3
b) Sub colonie grecească, sau mai bine zis sub Greci, în i
Blaj şi. Alba-Iulia, se înţeleg credincioşi de rit neunit sau con- j
panişti Greci; aceștia erau insă numai Români indigeni, cari prin ;
cumpărare de proprietăți sau prin îndeletnicirea lor cu negoțul 4
făceau parte din companiile greceşti. Urme de biserici grecești 4
nu se găsesc în aceste orașe, după asigurările date de, d-nii 4
canonici Dr. Bunea: şi Moldovan; a
€) In Arad n'a existat decât biserică sârbească, nu şi gre- E.
cească. Tot aşă în Lipova. Azi în această din urmă biserică d
se ceteşte româneşte;
d) In Timişoara există biserică grecească (greco-aromână). j
Din cauză însă, că nu se află nimeni pe la biserică și din pricina 4
„unor mici displăceri din partea poliției locale, foarte bănuitoare, +
pentru a nu-mi compromite restul de călătorie, a trebuit să pă- j
răsesc oraşul, fără a împinge mai departe cercetările mele; —
e) In Vârşeţ n'am putut da de urme de-asemenea biserică; 4
f) In Panciova a trebuit să fie numeroasă colonia aromână |
în trecut. Azi numărul familiilor aromâne este redus la fami- ș
lile bogătaşilor G. Manu, Zega, Coca, Oca? Mandrinu, Prita şi 4
alte câteva neînsemnate. In schimb colonia română este foarte `
numeroasă. id ;
Aci este locul a aminti, că multe din fundaţiile de bine-
` facere, de cari beneficiază biserica sârbească, se datoresc sen- .
timentelor filantropice ale Aromânilor. Reamintesc bunăoară ;
1 Socotesc că acestor cercetări li-se pot da curs acuma, când Tran- -;
silvania a trecut la noi şi când putem dispune de arhive uşor. : j
3 Un domn inginer Oca erà directorul fabricei de fierărie din Mişcolţ. i
în 1907, când am vizitat acest oraș. La fabrică lucrau 10,000 de lucrători.
— 191 — zi A
«lăsatul> ! lui Boboroiu, originiar din Moscopole, şi Mahdrino,
originar din Vlacho-Clisura. De pe urma acestui din. urmă 'a
'vămas un testament, care ațestează toată averea sa pentru sco-
puri de binefacere. Spre a se vedeă că niciodată sentimentul
de rasă n'a fost mort în. sufletul Aromânului neînfluențat de
cultură străină voiu spune, că nici Simeon George Mandrino
wa uitat în ultimul moment să-şi aducă aminte de neamul său.
Pe un timp când ideea românismului nici nu se pomenea în-
Panciova, la 1871, lasă prin testamentul său, punctul 9, un-fond
din chiria unei caşe a sa, din care să se întemeeze oó şcoală
română în Panciova. Sub punctul 20-atestează o „altă casă a-
sa pentru locuință a patru femei orfane de religia noastră. La
punctul 25 prevede un fond de 400 fiorini (800 cor.) pia
pentru susținerea unui băiat talentat la studii: «dacă sar găsi
vre-o rudă a mea, vre-un Român sau Grec, să fie preferiti; iar
dacă nu Sar găsi, să se dea și altor să aibă stipendiu și să se `
numească fundaţia <Mandrino>. La punctul 27 lasă să se dea `
visericii româneşti în numerar 500 fiorini, cu condiţia de a se
depune banii cu dobândă până se va zidi biserica». (Extrase din
“estamentul Mandrino). .
Toate acestea întrun timp, când n nici pomeneală de românism
in Panciova. Azi românismul înfloreşte acolo, parohia română
numârând aproape 120 de familii și având şi o bancă populară |
«Panciovana», şi mai având doctori şi avocați destui? l
Biserica: sârbească centrală numită de popor în genere
«Vlaşka țărkva» și înzestrată cu frumoase venituri, nu-i opera
Sârbilor, ci la olaltă și a Bulgarilor şi a Românilor (Aromâni și
Daco-Români) şi, deşi Sârbii, de când sa înființat comunitatea
-omână la Panciova au căutat să distrugă orice urmă ce-ar
puteă indică, că şi alții, afară de Sârbi, au drepturi asupră ei,
Românii nu încetează de a-şi valoră pretenţiile lor. Ei n'așteaptă
decât recunoaşterea oficială a parohiei și bisericii lor . (până
acum sunt priviți ca toleraţi) pentru a porni acţiune: în contra
Sârbilor. Din inscripţia de pe frontispiciul bisericii, inscripţie
distrusă azi de Sârbi, dar atestată pe icoanele de pe timpul
clădirii bisericii, reese clar că <Vlaşka ţărkva> aparţine şi Ro-
1 «Testamentul».
a Preotul parohiei româneşti eră părintele Ciobanu.
— 192 —
_mânilor, fiind clădită de. comunitatea Sârbilor, Bulgarilor şi Va: a
lachilor». .
pusă din peste 150 de familii, cele mai multe din Vlacho-Cli-
sura. Toţi comercianţi. Ambele biserici «Născătoarea M. D». şi
«Si. Dumitru» se datoresc Aromânilor. Azi comunitatea, zisă `
greacă, este alcătuită din familia «nobilului de Spirta>. Fraţii
„_Puiliu, un cantor grec și un oarecare Lazarides, venit aci din
România, grec de origină şi căsătorit cu o nepoată a lui Hagi-
Belu din Vlachio-Clisura. Averea comunităţii ar fi 120,000 de
coroane. Din ea se plătesc: preotul sârb, care oficiază numai
odată pe lună grecește în biserica «Născătoarea M. D.», „cantorul,
epitropul şi servitorii, cari îngrijesc de biserică. .
“Altarul bisericii samănă cu altarul bisericii «Sf. Dumitru»
„din Vlacho-Clisura. Obiectele bisericeşti sunt. toate de valoare .
mare. Biserica întreţine şi o. şcoală, cundusă de cantorul grec, .
g) Numeroasă a. fost şi colonia: română din Zemlin, com- `
E ALLEA ETA Reci Azi aa uite IE y n T A
SI E:
i
ea posedă și o bibliotecă bogată, compusă din câteva mii de `
"exemplare. Cercetarea ei mi-a fost cu neputinţă, dl epitrop ne-
„fiind în Zemlin la trecerea mea. Din biblioteca aceasta, după -
declaraţia servitorilor și a cantorului, a ridicat ambasadorul grec
6 (şease) lăzi de cărţi scumpe, numai în argint şi aur legate, :
şi le-a trimis acum 3 ani la Atena. In ele se afla şi întreaga
donaţie a lui Dr. Pindu, român din Gramoste: şi stabilit pe vremuri
la Viena. Urmaşi ai acestei- familii se află la Vlacho-Clisara.
Zemlin a fost locul de naştere al scriitorului Darvari şi
Ceagani (Cehani), ambii originari din Vlacho-Clisura. Acest din
urmă e acela care a dat învățatului Thunmann noțiuni prețioase l
despre trecutul și limba Aromânilor.
Cred, că nu sunt fără interes oarecari însemnări cu privire
la Aromânii stabiliți la Zemlin, însemnări culese de pe pietrele
turnulare ale cimitirului, unde odihnesc membrii comunităţii
greco-aromâne. Printre aceștia avem de însemnat Petru I. lan-
covici 1840—1903; loaânis G. lancovici 1821—1905 (Tatăl lui
Petru), loannis L. Paci, mort în vârstă de 28 ani la 1858; mem-
brii familiei nobilului Spirta, originar din Vlacho-Clisura, îi în-
tâlnim de mai multe ori: Sofia Pavle Spirta din Clisura; Con-
` stantin nobil de Spirta, născut la 20 Decemvrie 1839 și mort
la 4 Sept. 1889; (Pe mormânt se mai află pomenite: Anastasia
şi Sofia de Spirta); alţi Vlacho-Clisureni, odihniţi aci, sunt: Leca
'— 183 >
şi Hagi-Beala: Muir og Beduios, născut în Clisura- Macedoniei
(adică: Vlacho-Clisura) la 21 lanuarie 1821 și răposat la Zemlin
la 24 lulie 1899; Bucuvala din Epir; un cavou frumos este al fami-
liei Petrovici Zara 1874, care a dăruit locul pentru clădirea bi-
sericii «Sf. Dumitru», unde se află cimitirul greco-sârbesc; Ghe-
erghios Patzi originar din Ambelachia Tesaliei, născut la 1758,
lulie 12 şi reposat la 1814, Ianuarie 16 în Zemona; Nanni Torsa
1781 ; Mihail Cocea=—(Krqa) cu- anul nedescifrabil; Zisis H.
Teodor, originar din Blaţai, la 1789 şi mort, trăind 21 ani; loan
Ziai mort la 27 1829, distins în ştiinţă, muzică şi matematică.
Mişcătoare este și inscripția următoare: «Maria, soţia lui Niştă,
Lecu din Vlaho-Clisura, trăind 65 de ani şi venind să-și vază
pe fii ei, pe zişii «frații N. Lecu», cari locuesc aci (Zemlin) ca
negustori mari și abiă văzându-i a adormit, cu speranța în
Domnul, la 28 Sept. 1824 şi a fost înmormântată în mijlocul 1 La-
zaretului fruntașilor Zemlinului.
Alți numeroși Aromâni şi Daco-Români locuesc aci;
h) In Belgrad colonia aromână a fost și continuă încă a
fi foarte numeroasă. Deşi cei, vechi şi cei născuţi aci abiă își
mai aduc aminte de limba lor, totuşi prin legăturile de rudenie
cu cei mai noi veniţi, continuă să-şi păstreze caracterul lor aro-
mânesc. Totuşi lor nu li-i permis a,se constitui în comunitate
a parte, legile sârbeşti interzicând cu desăvârșire alte biserici
şi şcoli ortodoxe, în afară de cele sârbești.
Poate că aci e locul să pomenesc de câteva din cele mai:
insemnate familii din Vlaho-Clisura stabilite la Belgrad. Aşă' |
sunt bogătaşii Onciu George, Kike Nicola, fraţii Panghela (lon,
George și Costa), Simu Cota Naum (Naumovici),?. Andrei Dada,
Cotta Dada (acesta este stabilit acum la Niş); George Nușa
(Nuşiki); Gherasi (mort), Nasla George, frații Boşa (Iancu și
Simu), Mika-al-lani (Konstantinovici) măcelar, Nache -Mandzer
(Şteianovici), Gh. şi loan Mironiu, Ghicu al Gruiu, Petru Kritta
(Krittici),. Kosta Kritta, loan Ghema, Biba Alexe; Periche Bar-
beri; Hista Partali (nepoată a lui Gh. Manu din „Panciova şi
rudă cu Manu din Budapesta),. Nicola Pategu, Mita Ivanovici,
Mitu Papana, Muşol T. Nasla, Papa Nașca, (frații) loan Nascu,
a cărui fată este măritată după prof. universitar Ştefan Marco-
: Oraşul acesta se află în apropierea Vlacho-Clisurei.
sa Acesta a murit în cursul răsboiului mondial la Parachin (Serbia).
z
— 194 —
vici. Gh. Dada, Papasofronie, Mitu Foale, Cota și Nic. Şondi,
Costa Keki (Nicolici), Nicola Trămdelu (mort), Duma-al-Leane, ;
Marcu Mandrinu, din a cărui familie se trage binefăcătorul fun-
daţiei. cu acelaș nume dela Panciova, Nicola Grivinitu din
Avela originar, dar trecut prin Vlacho Clisura (măcelar), Tami-
liile Leca, Pișica, Zica, Fincu, Ghicu-al- Goga și altele.
i) Greu mi-a fost să cercetez în Neusatz și Karlovitz. Acè : -
mi-a fost cu neputinţă de-a puteă pătrunde în biserici și biblio-
teci. «Nici oamenilor noştri nu le permitem cercetarea lor», mi
s'a spus. Cauza este neîncrederea ce le inspiră toţi necunoscuţii,
` de când Românii de dincolo au început să le pretindă anumite
averi bisericești și mănăstirești.
į) Istoricul bisericii din Budapesta este un monument de:
mândrie naţională pentru Români (Macedo sau Daco-Români).
“ Din momentul clădirei bisericii lor, pe pământul moscopolea-
nului Dem. Anghir, ei nu încetează a stărui ca în biserică să
se oficieze şi româneşte, ci. nu numai grecește, dupăcum do-
““riau Grecii. DI Dr. Emil Babeș, însărcinatul coloniei române-
din Budapesta, în procesul cu colonia greacă a aşternut dejà
un lung şi documentat memoriu, în care desfășoară sumar în-
-temeierea' bisericii, cauzele vrajbei cu Grecii, lupta hotărâtă a.
Românilor pentru limba lor, , respingerea acuzațiilor, aduse de
Greci, că war fi una şi aceiaşi cu Daco-Românii, ceeace denotă
o constiinţă deplină a originei lor, demascarea intrigilor comu-
ia 5 Dei SE duca
Poarta
cesti
nităţii grecești, cari merge așă departe încât îalsifică şi actul `
de fundaţiune din posesiunea lor din 1788, întrun cuvânt toată .
lupta dusă de Români pentru un drept sfânt al lor. Observ, că
cele mai mari sacrificii băneşti şi cele mai mari donaţii făcute .
bisericii sunt făcute de 'Aromâni, și anume de către Dumitru
Aighir' din Moscopole şi de către Soare, N. Matzo, recte: Maciu . l
din Gopeşi,
Un exemplar din acest prețios- memoriu, în limba ma-
ghiară, îl posed prin bunavoință a dlui Dr. E. Babeş. De-ase~ -
menea mare parte din actele referitoare la istoricul bisericii,
parte în original, parte în copie, prin buna voința dlui Dr. G..
N
Alexici.
Averea bisericii întrece suma de două milioane coroane,
Parte din așă zișii greci din com. greacă din Budapesta
sunt de origină Aromână. Mai toţi însă sunt unguriţi şi nici nu
ştiu limba greacă sau română.
`
a 195 —
i Biblioteca bisericii greceşti din Budapesta n'am “putut-o.
k: vedea. După asigurările date de părintele I. Georgiade-Murnu
2... nu Sar găsi întrânsa lucruri, cari ar putea interesă pe Români.
Pe o icoană din biserica aceasta -stă scris: elcoana de
faţă a Adormirei Născătoarei a fost făcută în aramă cu cheltu-.
iala asociaţiei greco-valahilor dih Pesta, ca să fie dată creşti-
nilor pioşi spre binecuvântare din partea Maicei :Domnului». .
„Im Pesta, 23 Decemvrie 1791.
i Alte o. mulţime de inscripții în limba grecească, unele: şi
în limba germană, se găsesc pe păreţii bisericii din partea de .
afară, cari amintesc «de donatorii şi adormiții întru Domnul și
i. „care se odihnesc în curtea bisericii. Așă sunt pomeniți: un .
dascăi originar din Cojane (Macedonia); Atanas Panaiot «de
origine albanez din Bithcuchi (Albaniâ)>; Arsene Hagi-Nicola-
vici, bulgar de origine (rodomă bolgarină). Inscripţia:i pe gre-
ceşte și bulgăreşte; Elisaveta, «soția lui Anastas H(agi) loan
dela Marele Sent Miclăuși al Bănatului, care a trăit 55 ani şi
«a reposat la 1803, Sept. 8, în Pesta, Ungaria»; «Gheorghe. N.
+ Maciu, născut în Gopeși (Macedonia), mare negustor la Pesta
;.. Ungariei, S'a sfârşit în al 79-lea an ai etăţii sale, la 14 Sept.
1853», . Din inscripţie rezultă, că el a fost unul dintre cei mai
` mari binefăcători ai coloniei din Pesta; Marcu Raicovitz din -
© Grabova (Maced.), mort în etate de 70 de ani la 1804, Sept. .
: 12; Vichela din Veria (Maced.), mort în 17 Aprilie 1801; ur-
`, mează un <mormânt comun al întregei familii a lui Naum Fä-
` răäcat Voscopolean: Kocvâv rametov aons tic patuviac Booxo:
© Mitov Naovu toù pagaxaărov». Mai urmează câteva; unele nu -
tago argant
Aes
„se pot descifră. Amintesc aci şi de mormântul. lui Ambrosiu - |
-Dociu din” Grabova Macedoniei.
Acestea şi alte câteva inscripţii, le posedăm ta grecește;
b) Biserica din Keskemét este deasemenea datorită Aro-
mânilor şi Grecilor din orăşelul Șaciște, altădată românesc, iar
- acuma pe deplin grecizat. Aci se află o bibliotecă bogată,
„ compusă din cărţi grecești, bisericești, și profane, ediţiile cele
': mai vechi. Deasemenea se păstrează și mai multe manuscrise
; grecești, printre care vre-o cinci traduceri şi originale datorite
cunoscutului prim bibliograf grec George Zavira, originar din
“.. Şacişte, fost negustor în acel oraș. Aci se află, pe lângă obiecte
© bisericești scumpe, și un epitaf de mare-preţ. In biserică altă-
EET S
- 196 —.
dată se oficiă grecește şi românește. Azi se oficiază numai gre:
ceşte. Registrele cele vechi sunt scrise grecește, cele de
la 183...? sârbeşte, iar cele noui ungureşte. Ingrijitorul biseri
este un român bărbier de prin munţii Abrudului. Câteva fa-
milii de rit gr.-or. nu cunosc decât limba ungară;
m) Istoricul bisericii din Viena seamănă mult cw al bises
ricii din Budapesta. Din actul datat din 8 Octomvrie 1796%
prin care împăratul Francisc II permite Grecilor şi Românilor :
înălțarea unei biserici greco' orientale, rezultă că comunitatea
creştină ortodoxă din Viena eră alcătuită de Români (Macedo-
Daco-Români). şi Greci. Un exemplar din 'acest important act
am reușit să-mi procur şi eu. Este publicat în Viena la 1822:
în limba germană, greacă, română și sârbă. In el se cuprind
„toate privilegiile acordate de împăratul, Francisc II comunităţii
"greco-române şi sârbă. Astăzi biserica a încăput în mânile gre:
cilor şi nici nu cred să mai: fie. cu putință coloniei i Ai
de 'a beneficiă de o parte din averile bisericii, ce pe drept i i-se |
„cuvine;
n) Singura biserică, care poartă pe frontispiciul ei inscripția,
că-i înălţată «prin cheltuiala confraţilor Români din Macedonia» `
este «Sf. Treime» din Miskolz (== Mișcolţ). |
Colonia aromână. aci se compuneă pe la sfârșitul secolului -
al XVIII-lea de peste 350 de familii. Tot comerciul eră în mâ-
nile lor. Aci s'a născut marele Andreiu Şaguna, a cărui casă
durează şi azi.!
Cea mai mare parte din Aromânii stabiliți aci sunt din
Moscopole, Grabova, zisă aromâneşte: Graba, şi alte: rocalităţi
ale Albaniei.
Biserica, mai ales altarul și icoanele, sunt de o frumuseţe
minunată. Altarul este în stilul altarului bisericilor române din
HA Crușova, Vlacho Clisura şi Avela. Pictura pare a fi opera unor
zugravi aromâni. Nume, care să indice pe "autori, nu există
~pe icoane, cum nu se pomenesc nici pe icoanele bisericilor
aromâne dir Macedonia. Odoarele şi obiectele celelalte bise-
ricești sunt de o frumuseţe şi scumpete uimitoare. Toate în
fir, în argint şi aur curat, Pe obiecte, precum candele, potire
etc. stă de cele mai multeori săpat numele donatorului, Pridte
4 Este proprietatea unui negustor evreu.
— 197. —
ele vine des Șaguna (A fost dăruită de către Evretu Șaguna).
Acestea-s cuvintele imprimate pe cutia de cuminecătură (= po-
tirul de împărtășanie), toată de argint şi dăruită de unchiul lui l
Șaguna! şi Dimcea.
Aci găsesc o însemnare despre “familia Gojdu, că-i origi-
nară din satul aromânesc «Beala de sus», de pe lângă Ohritia.
Azi încă sunt negustori cu acest nume la Struga (lângă Ohrida).
In biblioteca de aci, printre numeroasele cărți greceşti
vechi, bisericești -sau profane, am găsit și vre-o zece exem-
plare din lucrarea lui Q. Rosa: Untersuchungen über diè Rom.
etc. (din care mi-sa dat un exemplar), şi următoarele cărţi ti-
părite la Moscopole: 1) Akohovfia tøv čyiwv mtvre Kai ğéKa
'epouagrugwv èv Mooxondie ; 2) dkohovôiæ tæv av dylov xargòg
vuwv Kiiuivrog Aozceniokbnov Azg5wv etc. èv MooxonoJe 1742.
3) Zuvrayudaiov ogfidăvto» etc èv Moozondlg: apt, :
Averea bisericii întrece suma de 2 milioane şi jumătate.
Din ea să plătesc: preotul, cântăreţul, epitropii şi îngrijitorii
bisericii. Toată comunitatea este alcătuită din 37 membri, în-
rudiţi prin alianţă cu vechi aromâni sau descendenţi ai acestora.
Biserica depinde de Karlovitz. Preotul, par. Moţ Albu,
român neaoş, slujeşte greceşte, potrivit obiceiului apucat; can-
torul este aromân, originar din Moscopole, un oarecare Millea.2
Ca şi pretutindeni, arhiva bisericii nu se pune la dispoziţia `
publicului. Teama de a nu li-se atăcă cumva orepturile asupra '
beneficierii averii este unica cauză, ' `
Pę prima pagină a registrului cu numele coloniștilor aro-
mâni şi daco-români, înregistrați după naştere, botez, nuntă,
moarte, găsesc cu data 1606, spunându-se că «Colonia greacă-
română) a venit pe Dunăre pe la 1100. Aceştia erau Români».
__Moscopolenii încep să vină în părţile acestea pentru prima dată
pe la 1606. De atunci încep să aibă raporturi cu Austria. Ro-
mânii de aci sunt sub protecţia bisericească a arhiepiscopiei
din Ohrida, a primei justiniene.
Tot aci se înseamnă că Joasai «arhiepiscopul Ochridei> -
este originar din Moscopole şi că slujba celor şeapte sfinţi,
numiţi sf. Climenf, si. Naum, sf. loan Vladimir, st. Naum, Kiril
: Numele lui Şaguna este scris grecește: Zrayouva, -
2 El a fost recomandat ca cântăreţ aci de părintele i. Georgiades
Murnu şi-şi semnă numele Milleades!
i 4
“căloşiilor lui Ali-Paşa din lanina şi Ismail Paşa din Berat. E
„pietre tumulare, pe: care stă scris nume de Aromâni.
o mulțime de pietre“tumulare și cruci, pe care sunt săpate nu- 3
„unde au văzut lumina soarelui. Multe sunt acoperite de pulbere, 4
_din ele, cele: mai multe cu caractere greceşti:
+ 1815; Leka Stillard 1818—1885; Caludi Cosrhiski moft la 1784, i
şi Metodiu, Erasmus, se arată că este tipărită la imprimeria din
: Moscopole.
Graba = Grabova), Lunca, Civara au fost pustiite de- Albanezi
_mohamedani de mult». l
— 198 — T
Apoi o altă insemnare, prin care se spune că «sateli
Insemnarea n'are dată.
O altă însemnare spune:
«În 1806 Românii din Moscopole au plecat din cauza ti
au plecat în gloate mari 'cu avutul lor și cu tot ce au putu
duce cu sine».
in diferite sate din districtul Borsad se află morminte cu
Primele începuturi de contopire ale Aromânilor stabiliţi
în nordul Ungariei, în centre neromâneşti, se datoresc căsăto-
riilor lor cu reformaţii sau catolicii. Prin aceasta şi-au pierdut
religia și apoi naționalitatea copii născuţi. 3
In curtea bisericii, care serveă altădată drept cimitir, zac 4
mele celorce zac somnul de veci. cei mai mulți departe de locul. 3
tocite de vreme şi de lipsa unei mâni care să le poarte de grije -f
și prea puţine păstrate în stare de a fi desluşite. Insemn câteva $
Wavoci Butal mort în 1870; Soţia lui «Ambrozie Livădaru 4
Martie 27; Jupanjoth : Mihaly + 1876, Oct. 2; Mihailovici San- 4
dor Szul 1838—1880; Dimcia (fără dată); Gheorghios Athanas .
Olas (= Oală!) mort 1804, în etate de 75 ani; Mikloska, 6 4
lunie 1873—23 Martie 1874; Duzi Callia, soția lui Ştefan Pob- 3
basky, trăind 60 de ani și moartă la 1827, lunie 3; Leca; į
Naum (fără date); Mihai! Muciu t 1828; Elisabeta, soția lui Kiril .
Curuţ + 1867; losif Gherga, oficiant de tribunal mort la 4
1881, Decemvrie 19; soţia lui iubită, născută (Dursza), cea...
neuitată, a trăit 36 ani fericiţi; nobilul Pilta Mihai al districtului 4
Braşov, jude de tablă, mort, în etate de 68 ani la 1827, sept. 1; }
Pilta lanoș, frate cu primul) nobil în etate de 52 ani, mort în $
28 Aprilie la 1831; Anna Vretu (Beere=—Vrote?), soția lui Dim. 3
1 Adecă: Jupănjat, din <Jupani».
Z 199 —
(AnoBsgi=—Lioveri) moartă în etate de 24 la 1808, April 26; Di-
`- mitrie Pilta, mort în etate de 75 ani la 1785, -Sept. 28 (Miskoltz).
Alte numiri ca Capri, Dimcea, Dona etc. abiă se mai pot
descifră. Sunt interesante și cele de mai sus, pentrucă ne arată,
unele, cum este al femeii Duzi Calia, măritată după bărbat de
altă confesiune.
La 1728 încep năzuinţele Românilor pentru întemeerea bi-
sericii aromâneşti în Mişkolţ. Cei iniţiatori sunt familia Dem.
de Pilta, George și Simion Capri (Român) şi-Sakelarie Levendi
(Grec). După multe stăruinţi au reuşit să. înfrângă împotrivirea”
` bisericii catolice şi să capete dreptul de a-şi clădi biserică.
Cele mai mari oferte pentru construirea bisericii sunt făcute .
de familiile Capri şi de Pilta.: Din aceste familii n'a mai rămas
nimeni în Mişkolţ, trecând.în Polonia sau România. - Cred că
nu sunt fără interes nici numele şi pronumele următoare, luate .
| după matricola dela 1728 din care reese numărul Românilor,
stabiliţi în Mişkolţ. Naşteri: i
; Gherca A. Pati Atanas, Anastas fiul Mihail Ghjca, "Lina
fata lui Mihail Giupan, Lina fata lui George Guriciu (sau Gu-
ritu (== Tkogirsov), Lina, fata lui Corja Szince I. Teodor Bratu,
George, Grămba, Elena fata lui Nastu Graboski, Atanas al
Druia Stiria, Anast. G. Guriţă, Lina Nicolae Şaguna, Anastas
loan Şuca, Anastasie Petru Ciuhadaru, Adam și Sia (gemeni)
ai lui Mitru Ciacu, Lina loan Dimiţa, Anastas Nicolau Şa-
` guna, Anastas Vruşu Duniţa, Alexe Didani, Gherga Lina Naum
Kosmiski, Anastasie. Mihali Zubanu (= Jupanu), Atanas Mușa,
Atanas Chileaia, Atanas loan Dimcea,. Lina Mihale Dova, Lina
Nastu Graboski, Anastas Dimitrie Ciacu, Anastasie Petru Ciuha-
daru, Adam Dumit. Ciacu, Anast. Nastradin, Anastasie Nastu
Cruşuveanu, Atanas loan Pamberi, I. Dimcea, I. Giupanu, An.
Mih. Muciu, An. Baskigiu, Ecat. An. Lonti, Ecat. Anast. Ciobanu,
E. Cosmiski, I. Caludi, Ana Amboşiu Livădaru, Vretu Chiria.
Simcea (= Ziuera!), Nic, Şiarpe, Maria Caravlaha? dela Ung-
vari, Const. Apostolovici, dascăl (— învățător), Naum Mihale
Mociu (= Mâroro»), Maria K. Vişiu, S. k. Fândazi, Ana Nic.
Manduca, «Elisabeta N. Papa, Miha! Şişia, Maria Pescari, Sofia:
G. Nicolau, Şana Campomare (probabil capu mare, dupăcum
1 Daco-română.
2 Daco-română, ji
— 200 —
rezultă din alt loc din acelaș registru) i. N. lancu Ciuciu sau
Giugiu (/icoirieo»), |. K. Romeu, G. Naum Dona, Procop Dursa,
Proc. Polizu, Sturnare, Pihta, Vretu (vine de mai multe ori, ca
originar din Moscopole, Fearica sau Frașari), Nicolau Coliciu,
Dimcea Mucule, Dim. Simşia, Dim. Bulizu, Dum. Gunca, D.
Coca, D. Diamandi, D. Ciacu, Dimos Oparacu (din Oparac, sat
prăpădit din Albania de jos), Dem. Pilta, Ecat. Nastu Ciambicu,
Ecat. Mih Ndona, Elis. G. Cioba, Elis. Marcu, Ecat. Nastu Băr-
tomi, Ecat. Dimcia, Muculi Bratu, Ecat. Stefu Roza (—Puira).
Ecat. Nicolae Cărtiţă, Em. Mih. Dociu, Elis. Nacia Pustinica,
George Balauri, Gh. Macali, Georg Dadane, lon Şuca. Deftera
Foca Guriţă, loan Belian, Hia Mih. Nișca, Steria Icom. Papa-
mihale Caliciu, G. Pata Coste Presuca, Const. N. Cata, Naum
Papamihale, Mitru Luca Mih. Nişca, Maria Nică, Manole Ca-
storian, Maria Vintacovisci, Ar. Belaski, llr. Chiuşia, Mih. Chioşa,
Maria Thed. Ţupată, Maria Nanu Lazăru, Naum Rozia, Const.
Deţt. Foca, Nic. Calotă, Nic. Chiliţă, Nic. ȚŢărţărachi, Naum
Titiri, G. Ciomba, Nic. Boiagi, Stefan Duși, Stameli Ghion,
Papa Mihali Călugheru, Pavlu Mărgărit, 1. Pulovici, Mih. Nastu
Veliu (sau Beliu), Con. I. Churciu (Federovici), Maria Mih.
Dumitrovici, Naum D. Liveri, Craşna, Ecat. Costa Plyasca, G.
Cusculuri, lia N. Leru, Maria Mih. Calai, loan lacomi, Rosalia
Anast. Ghiorgumi, Ambrosie Livandoski, Joga (=wyku yorn
tov róre Avðgæíov flira (= tata a lui Andrei Pita).
6. Cuvântul pentru care masele aromâneşti au dispărut
stă în contopirea cu populaţia indigenă din necesitatea legătu-
rilor de alianţă; din cauza aceasta mai întotdeauna ortodoxul a
trebuit să renunţe la religia sa, adoptând religia noului tovarăș.
In centrele sârbeşti contopirea (Românilor cu Sârbii) sa făcut
şi mai uşor, facilitată de comunitatea religiei. In centrele româ
neşti, precum în Bănat de pildă, unde mulţi aromâni vor îi fost,
contopirea a fost şi mai firească.
7. În toate părţile atențiunea mea a fost îndreptată spre
cercetarea bibliotecilor, că doar voi puteă da peste vre-o nouă
şi necunoscută lucrare în felul celei datorite lui Ucuta. Biblio-
teca din Kecskemet şi cea din Miskolz au fost cercetate cu dea-
mănuntul fără rezultat. Deasemenea cercetările mele la biblio-
teca muzeului din Budapesta ca şi la Hofbibliothek din Viena
au fost fără folos, Nici scrierile lui Kavalioti nu se găsesc aci.
— 201 —
8, Am reuşit să aflu numai, că întreaga bibliotecă a în-
„ vățatului Gustav Mayer a rămas prof. Schuchardt, la care trebue
„să se găsească şi Protopiria etc. a lui Kavalioti, pentru care rog
onor. Academie s'o împrumute spre a extrage o copie după
original pentru noua ediție proiectată.
9: Cred necesar a mai pomeni aci, că în Arad se găsesc,
în biblioteca gimnaziului român, o seamă de manuscrise, mai
toate în dublu exemplar, cari nu figurează în catalogul de Mss.
al Academiei române. Socotesc că o simplă cerere adresată
de către Academie Preacuviosului protosinghel .R. Ciorogaru,!
“directorul şcoalei, va binevoi bucuros să dăruiască câte un
exemplar.
Mulţămind din adâncul sufletului meu pentru încrederea
ce aţi binevoit 'a-mi acordă, însărcinându-mă cu cercetarea Aro-
mânilor din Austro-Ungaria, sper Domnule Președinte, că ținând
seamă de scurtul timp de care am dispus (revine 3 zile pe fie-
care oraș visitat), precum și de greutăţile întâmpinate, veți Direyol |
a primi cu îngăduinţă rezultatele acestei călători
Primiţi, Vă rog, Domnule Preşedinte Asigurarea înaltei
mele și consideraţiuni. l . .
Bucureşti, la 28 Septemvrie 1907.
Per. Papahagi.
Acela care iubește adevărul, care ştie să deosebească binele de rău,
apreciind fiecare lucru după valoarea lui reală, fără a se lăsă influințat de
opinii, care acordă faptele sale cu ceeace cugetă și știe să păstreze aceeași
atitudine față de suferințe ca şi față de plăceri, va şti totdeauna să reziste
lovitarilor soartei. Dobândirea acestor calități superioare depinde numai
de noi... i 5
Utilul fiind măsura necesarului, rezultă că vieața simplă își are limi-
tele ei, iar prisosul, care rezidă în viața luxoasă şi depăşeşte necesarul, nu
cunoaște nici o limită. k
Oriunde apare filosofia, ea lasă urmele ei binefăcătoare. Tot ce se
‘atinge de dânsa, se altoieşte cu germenele virtuţii. In casele unde ea stră-
bate, atmosfera devine blândă și armonioasă, amicițiile pe cari le creiază
sunt inspirate numai de sentimente nobile, gândurile n piețe de ea sunt
îndițătoare.
1 Acuma: episcop.
— 202 -
„ba denii.
In seara cea sfântă și mare de denii
Stă epitaful gătit cu prinoase,
Resfiră-aromeli de muscat şi verbenii
La privegherea de moa&rte-Ti Hristoase.
Și preoții cântă APART prohodul
Jalnic ne spun epopea cea mare;
Făclia aprinsă o ţine norodul,
Când se îndrumă spre înmormântare.
Si veacuri de veacuri slăvit-au ființa _
Celui, ce fù răstignit în durere, l
Şi neamuri de neamuri păstra-vor credința `
Celui ce 'n moarte călcà spre 'nviere. -
Maria Baiulescu.
Sonel.
De atâtea ori în nopți cu lună plină,
Purtat de-un dor în suflet ca de-un soare,
Am zăbovit pe căi scânteetoare
De 'nfiorări, misteruri și lumină. . .
Pe-aceleași cdi azi sufletu-mi se 'nchină —
In juru-mi umbre, şoapte, flori, splendoare
Și ceru *ncins cu-aceeaş cingăloare
Ce-am mai slăvit-o 'n nopţi Jără hodină.
Aceleaşi zări ca și-alte dăți încântă —
Cu-acelaș farmec început de aseară
Saud pe prunduri apele cum cântă...
Și totuș azi sub ceru 'ncins de pară
Mă "'mbată parcă noaptea cea mai sfântă
Pe care ochi-mi nici când no visară..!
Teodor Murășanu.
M
— 203 —
Pictori Francezi prin țara noastră
(1828—1856)
de loan C. Bäcilä.
Există totdeauna un aliere sufletesc: foarte interesant în:
telul de a privi şi a pricepe lucruri noi, văzute în fugă.
De aceea însemnările de călătorie prezintă aproape oricând :
interes, cu. atât mai mult atunci când călătorul este sau are in-
sușiri de artist, când notele sunt ilustrate cu desemnuri, creionări
făcute «sur le vif»..
Pentru Ţerile Româneşti, din secolele trecute atari ierti
sunt mai mult decât interesante, ele capătă o valoare de do-
cument istoric.
Felul de a vedeă, de a pricepe şi de a redă al străinilor
cari au trecut pe pământul românesc, prezintă totdeauna o sumă
de elemente foarte caracteristice, dar mai ales exactităţi veri-
tabile. Asemenea elemente vom încercă să le urmărim în călă- -
toriile unor pictori Francezi cari au trecut prin- țara noastră în în
prima jumătate a secolului XIX (1828—1856).
Unii au trecut pe la noi ca simpli particulari mânaţi de
dorul de a cunoaşte o lume necunoscută pentru ei — cum a
fost Theodore Valerio — sau făcând. parte din vro misiune
ştiinţifică sau militară — cum au fost Raffet şi Hector de Béarn
— sau trăind câtva timp la noi în țară — cum au fost Michel
Bouquet şi Charles Doussault. l
Pe lângă notele ce le-au cules; unii dintre. ei aŭ şi de-
semnat ceeace au văzut, dându-ne vederi,de case, de cetăți,
peisagii, costume de țărani şi de soldaţi, şi diferite aspecte ale
societăţii noastre.
Aceşti călători sunt: „Hector de Béarn, Rattei, Michel Bon-,
guet, Charles Doussault şi Theodore Valerio, ale căror albume
se găsesc în biblioteca Academiei Române, secţia Stampelor
Hector de Béarn. |
Hector de Béarn a trecut. prin ţara noastră în anul 1828,
in timpul răsboiului ruso-turc, trimis de guvernul francez ca să-
însoțească pe Ducele de Mortemart. Ducele de Mortemart
trebuià să întovărășească armatele ruseşti, spre a observă mersul
= 204 —
răsboiulii: și să facă un raport. guvernului francez asupta con
secinţelor lui şi orientarea politicei franceze. Ca tovarăși, Ducele :
a hiat pe Henri de Mortemart, Gerâult de Crussol și Hector:
de Béarn, toți trei ofițeri, şi în seara de 1 Maiu 1828, aceş
trimişi ai guvernului francez, părăsesc Parisul, ca a doua zi să!
ajungă la frontieră și după ce trec prin Germania, Polonia ru-.
sească, ajung la Camenița în faţa Hotinului, trecând Nistrul ia,
Isacovici cu trei poduri plutitoare. . ouă
De aici merg numai prin Basarabia şi Dobrogea, urmând 4}
armata rusească, şi această călătorie ţine dela 1 lanie până ia.:
.15 August, trec apoi la Odesa şi în ziua de 3 Noemvrie se !
întorc la Paris.
Toată această călătorie, Hector de Béarn o publică sub.
titlul Quelqgues souvenirs d'une Campagne en Turquie 1828, t
volum în fọlio cu 62 de litografii. Pe câte o foaie anterioară
litogratiilor este scrisă călătoria. Acest volum este dedicat lui
. Casimir Duce de Mortemart, în amintirea călătoriilor făcute
împreună în timpul răsboiului ruso-turc, pe care l-a însoţit în
răsboiu şi în „diplomaţie.
= Dela acest călător, care este şi un foarte bun desenator
.— pentrucă fiecare popas este însoţit de.câte un desen luat li
faţa locului, — ne-au rămas știri privitoare la mișcarea oştirilot
ruseşti prin țerile române, descrieri de orașe și de case pe cari
le-a vizitat. Din cetirea călătoriei vedem că l-a impresionat -
mult stepa românească, locuinţa și traiul ţăranului român şi ad- `
miraţia ce o are față de frumsețea femeii române, de curăţenia
şi grija cu căre își ţine gospodăria.
Dela Isăcovici, punctul de plecare prin Basarabia, până ia
orașul Bălţi, trec numai printrun sat, Breșitani, apoi se înfundă ..
în stepă română, unde nu văd decât cârduri de berze şi din când în
câ colibe acoperite cu paie, de unde ieșeau oameni ca să-i .
sâlută fichinându-se până la pământ. Este isbit mai cu seamă
de acele colibe şi bordeie şi de îmbrăcămintea oamenilor ' cu
cojoace, pe cari el îi luă ătept «uri fèl de oameni acoperiţi cu
piei de animâle;, de raritatea satelor în mijlocul stepei, unde
nu găsesc o picătură de apă, și de monotonia locului fără un
. ârbore, neavând pe drum. nici o variaţie, decât numai acele
curganuri sati vechi morminte, cari se garean din când în când -
pe câmpie.
motan? iati aaa 2 sai Dai 23 Pesti Tia
i
i
k
= La miezul nopții ajunge în orașul Bălţi, oraş destul de
urât, unde a poposit şi a avut o stirprindere când a intrat într'o `
casă și a văzut o femeie de toată frumuseţea dormind întrun
pat împreună cu un copilăș. Agăţat de grindă eră un leagăn
“cu alt copilaş, Pentru el a fost o adevărată revelaţie, el care în
tot drumul nu văzuse decât oameni R cu cojoace şi
aceasta numai din fuga trăsurii.
După o zi de popas, gonind.mai departe pe câmpie ajunge
la Chişinău, capitala Basarabiei, oraș frumos cu case mari, străzi
largi dar nepavate, cu pretenţia de a fi un oraş european, și
cu mulţi Evrei. Amintirea patriei îi vine în minte şi mai cu
seamă bulevardurile Parisului, când întâlnește în Chişinău `o
> franțuzoaică, care se ocupă cu meseria de modistă, singura în
acest oraș. De aici ajunge la Bender, oraş cu case mici, străzi
foarte largi, dar nepavate și cu o populaţie amestecată. l
Vizitează cetatea, care este o ruină și casa unde a locuit
regele Suediei, Carol XII, o simplă rămășiță de zid acum.
De aici merge la Ismail, apoi la 1 lunie la Bolgrad. —
Tobalskaia, unde eră strânsă armata rusească, cu 144 tunuri şi
gata să treacă Dunărea. După ce face vizitele de rigoare ge-
neralilor Diebici şi Wigenştein, are timp să observe împreju-
rimile și ne dă relaţii foarte interesante. El observă că în acest
colţ de ţară, populaţia este compusă din Moldoveni, şi o colonie
de Bulgari, cari se- ocupă cu agricultura, şi puţini Evrei cari
fac comerț. Pământul în această parte este sărat şi popolaţia
face mari sforţări ca să-l amelioreze. Cât timp a stat aici vizi-
tează şi Satunova, locul unde a fost distrusă flota turcească şi
omorât Paşa Murad Bey. In ziua de 12 lunie armata rusească
trece Dunărea pe un pod de vase, lung de 315 pași, după ce
întimpină o rezistenţă înverşunată din partea Turcilor, şi can-
tonează la Kurgan Vizir, de lângă Isaceea, renumit printro
înălţime ce predomină câmpia, După informaţiile culese dela
locuitori, se spune că odată un Paşe voind să arate unui par-
lamentar duşman, de ce putere de soldaţi dispune, a dat ordin
ca fiecare soldat turc să aducă o mână de pământ şi astfel s'a
ridicat aça movilă uriaşe, pe care sa urcat Pașa cu pâtlamen-
tarul şi i-a arătat câmpia plină de batalioanele turceşti. La fsa-
ccea, vizităază ruinele fortificațiilor, aruncate de Turci în aer
împreună cu magaziile de pulbere şi de provizii, pe Paşa pri-
„ zonier și moscheiele. Ceeace l-a impresionat mult a fost indi- :
-ferența locuitorilor față de armata victoriosă, sângele rece cu A
care priveau pe Ruși, lucru ce l-a observat şi la Paşa prizo- - ei
'nier, care a ştiut să-și scape averea şi haremul într'o moscheie.!
După câteva zile de mers pe un teren păduros, ajunge
la Babadag, oraş foarte urât, aşezat în stepă, dar ` cu oare care
privelişte. In vizita care a făcut-o la Babadag, cetate întărită ` E
de Turci, cu imensa casarmă pătrată ridicată de Sultanul Mahmud 4
în 1806, a avut o privelişte minunată din înălțimile oraşului, şi “A
mai cu seamă vestita cişmea din mijlocul curţii căsărmii, cu “4
zecile de guri pe unde curge apa şi cu inscripția în limba arabă. .:
Dela Babadag merge la Bazargic, unde ajunge la 13 Iulie,
după ce trece prin sate arse şi distruse din cauza luptelor ce
au fost pe aici, ca Makaul, Beradahulo și Karatai. La Karatai, -
de 'unde are o priveliște măreață spre Marea Neagră, asistă la `
un Te Deum, pentru ocuparea Măcinului şi Brăilei, de Ruși.
`- Sub un cer brăzdat de fulgere şi trăznete și însoţit de bubuitul
tunurilor sa oficiat Te-Deum, la care a luat parte Iipăratul, A
toată armata așezată întrun mare carâ-u, și cu toții ascultau ~
slujba întro adâncă evlavie. - :
- La 25 lunie trece prin Valea Karasului, unde află de ocu- `
parea Hâtşovei şi Constanţei de Ruși, amândouă apărate cu =
tunuri. englezeşti. Cât timp a stat aici, vizitează această regiune .
dunăreană! cu vechea albie a Dunării, care este o vale mlăști-
noasă şi strânsă aproape în toată lungimea sa de stânci şi se ,
prelungeşte până la mare; vorbeşte şi despre valul lui Traian, ;
care se întinde dela Raşova până la Constanţa — lung de 25
de leghi — şi pe care Turcii l-au păsttat intact. In ziua de 13 Iulie
este la Bazargic, oraş mare, cu străzi strâmte, dar cu trotuare;
oraşul are multe fântâni și moschei, patru bazaruri şi câteva
case mai elegante. Moscheia pe care o vizitează, o găseşte atât :
de interesantă, că o şi desemnează și o descrie în mod amă- -~
nunţit și este destul de frumoasă cu tribunele ei deoparte şi
de alta a intrării, cu picturile colorate de pe ziduri și cu in-
scripţii ce cuprind verseturi din Coran, Lumea orientală pe care
el o văzuse prin albumuri, o vedea şi o simţiă aici la noi, în
Bazargic. -
` In acest timp fiind ziua onomastică a Impărătesei Rusiei, ;
asistă la Te-Deumul, făcut sub un imens cort, transformat în ~-
zeta
— 207 —
capelă, din cauza căldurii colosale. Un detașament din fiecare
regiment azistă la slujbă, şi corul. eră format de o muzică mi-
litară care execută bucăţi religioase. ` :
In ziua de 18 pleacă spre Varna, Şumla, vine înapoi la
Bazargic și vizitează părți din oraş pe cari nu le-a văzut şi în
special casa Pașei, Descrie cu o deosebită atenţie această lo-
cuință a unui om cu două puteri nelimitate, de soldat superior
şi de soț al unui harem.
Casa cir multe etaje erà aşezată în mijlocul unei i curţi, eră
destul de elegantă, și toate coloanele, balcoanele şi ornamentele
dela acoperiș erau făcute din lemn foarte bine lustruit și întrun
mod artistic lucrate. La parter erau mici bazine cu apă ţâșni-
toare şi de jur împrejur divane. Gânduri melancolice îl cuprind,
când ştiă că în această casă a fost vieaţă şi iubire şi acum nu
este decât o pustietate cu camere goale, căci Paşa a ştiut din
vreme să-şi ducă comoara scumpă de femei, departe de locul -
unde vin oameni cu ochii lacomi şi sânge aprins.
Dela Bazargic pleacă spre Mangalia, sat mic la Marea
Neagră, fără port, dar cu o plaje minunată, cu o moscheie mi-
nunată și cu mulți țânțari. In ziua: de 11 August este la Con-
stanja, şi dela el aflăm că în anul 1828 Constanţa eră port for-
tificat la Marea Neagră, întărit cu ziduri crenelate, cu un pont-
levis spre uscat, având o inscripție turcească diasupra și cu
fortificaţii puternice spre mare. (Fig. 1). Desenul pe care ni-l pre-
zentă este destul de bun şi putem să ne facem o ideie asupra
acestei fortificaţii turceşti de mâna a doua, la Marea Neagră.
-Dela Constanța pleacă cu o corabie rusească spre Odesa,
unde stă până în ziua de 3 Noemvrie când pleacă la Paris.
Aceasta este, în rezumat călătoria lui Hector de Béarn prin
ara noastră, Acest Jurnal ilustrat de călătorie în care a însemnat.
numai ce a văzut şi a desemnat, numai ce i-s'a părut mai ca-
racteristic este un document important pentru ţara noastră. El
a însemnat fără părtinire şi fără să consulte documentele di-
plomatice, H. de Béarn este un călător desinteresat, care a co-
Jindat toată Basarabia şi Dobrogea, dela Hotin până la Bazargic
şi aduce o contribuţie mai mult la cunoașterea terii noastre. Cu
acest călător francez din primele decenii ale secolului XIX, se
adaugă încă unul la şirul cel mare al celor ce s'au perindat în
Terile Române.
— 208 —
Amintesc aici și desemnurile cari sunt date în acest me- -:
: morial de 'călătorie, ele: au mărimea 27X17:cm., şi sunt in
număr de 25.
Nr. 6. Trecerea Nistrului 'la Isacovici pe trei brudine, in. Si
fund se vede un oraş; pe malul rusesc un pluton de soldaţi
dă onorurile militare şi pe malul austriac, alt pluton deasemenea
dă onorurile.
Nr. 7. O temeie cu copilul dormind. (teror de casă îr
oraşul Bălți.
Nr, 8. Vederea din depărtare a cetăţii Bender, cu ziduri
şi turnuri. In față un sat destul de sărăcăcios cu case aa c
biserică şi trupele ruseşti întrând în sat.
„Nr. 9. Bolgrad Tobalskaia cu lagărul rusesc; in faţă cortu!
Ţarului şi în fund lagărul armatei și niște dealuri.
Nr. 10. Satunova. Câmpul de luptă cu atacul Rușilor şi:
lagărul, în fund la poalele unor munţi, un sat care arde..:
Nr. 11. “Trecerea armatei rusești peste Dunăre pe un poć
de vase, | d
Nr. 12. Kurgan Vizir. Lagărul armatei ruseşti cu care
infanterie, cavalerie, artilerie şi în mijloc o movilă înaltă.
Nr. 13. Isaccea. Vederea unei moschei în ruină, alături
cimitirul.
Nr. 14. Babadag. O vederea oraşului cu cazarmă, în fund
dealuri.
Nr. 15. Vederea cazărmei din Babadag (interiorul curţei):
în mijloc vestita cișmea, mai jos se dă inscripția de pe cişmea
în limba arabă.
Nr. 16. Makaul. Vederea moscheiei cu minaretul şi câteva
case împrejur.
Nr. 17. Karatai. Oticierea Te-Deum-ului pe o vijelie. Pe
o estradă se face serviciul diviu, armata este afară în carè-u,
în fund lagărul cu corturile.
Nr, 18. O vedere a văii Carasului,
Nr. 19. O vedere a vechei albii a Dunării cu stufuri şi:
stânci.
Nr. 20, Vederea oraşului Bazargic. in planul întâi e lupta
între avant-garda rusească și cea turcească; în fund oraşul.
Nr. 21. O vedere a moscheiei din Bazargic cu minaretul:
alături case.
— 209 —
Nr, 22. Vederea interiorului moscheiei.
Nr.:23. Oficiarea unui Te-Deum sub un imens cort tran-
‘ormat în capelă. In fund se vede altarul unde oficiază doi
dreoţi, alături la oarecare distanță Împăratul cu suita; afară este
armata.
Nr. 37. Vederea generală a orașului Bazargic, în stânga
lagărul rusesc, în dreapta cimitirul turcesc pe o coastă, în
und oraşul,
Fig. 1. Oraşul Constanţa (Dâbrogea) cu forticații spre Marea neagră.
Nr. 38. Casa Pașei din Bazargic (vedere exterioară) cu
două etaje şi cu un balcon de jur imprejur. Este o schiţă
foarte interesantă.
Nr. 39. Casa Pașei din Bazargic. (Sala haremului).
Nr. 40. La Selimtova, se dă în onoarea ambasadorului
francez o serbare, iar ca distracţie, soldaţii au un joc, unde
aruncă în sus un soldat și îl prind în mâni.
Nr. 41. Vederea moscheiei din Mangalia.
Nr. 42. Vederea cetăţii Constanţa cu ziduri crenelate, cu
un pont-levis şi cu inscripţia turcească deasupra porţii. (Fig. 1).
Nr. 41. Vederea cetății Constanţa de pe mare.
(Va urmă).
— 210 —
Cuviosul preot Moise Harapul.:
In părţile Eghipetului a fost odată un tâlhar vestit, cu nu-
mele Moise, etiop de neam şi negru la faţă. Fiind în tinereţe E
rob lui -Psamitic, un dregător al ocârmuirii, acesta l-a alungat să
dela casa lui pentru multele sale răutăţi şi furtişaguri, iar Moise, .. 4
cu vremea, sa alăturat de tâlhari. Și văzându-l furii tare la A
trup şi aspru la obiceiu, l-au făcut mai: marele lor. Deci- tàl- 4
hărind el cu tovarășii, mult sânge a vărsat şi groază mare a A
împrăștiat peste tot pământul lui Misraim. lară ceice auzeau 4
pomenindu-i-se numele, dela mlaştinile Deltei până dincolo de: ;
cataracte, se înfricoşau şi se rugau lui Dumnezeu să-i păzească: A
de vederea feţei lui intunecate. Căci Moise: adeseori trecea: §
| apele Nilului înnot, ca să fure oile şi cârlanii ce pășteau mai A
incoace de muntele Sinai, sau să jefuiască caravanele dinspre 4
pustia cea mare, răpind cămilele cu toate bogăţiile lor.
Odată aruncându-se asupra unor drumeți, a fost oprit dela -4
păcatul de moarte de cânii unui cioban. Aflând mai târziu că “4
stăpânul zăvozilor îşi paşte oile de cealaltă parte a râului, şi-a.
pus în minte ca să-l uciză. Dar apele Nilului fiind revărsate,
Moise n'a stat mult pe gânduri, ci legându-și hainele pe cap,
şi-a luat cuțitul între dinți şi s'a asvârlit în undă. Văzându-l
ciobanul cum înnoată de aprig, a fugit şi şi-a lăsat turma în:
părăsire. Moise negăsindu-l să-l piarză, a înjunghiat patru ber-
beci graşi, pe care legându-i cu o funie, a trecut iarăș prin
apă, pe ‘malul celalalt, trăgând berbecii după dânsul. Şi când.
a ajuns la gazda lui, a mâncat carnea într'ales, iar din pieile
berbecilor a făcut burduiuri pentru vin.
Ci, după multe PAGD și yaani de sânge, Moise a
avut intő noapte un vis..
EEIN E E A EE
4
Se fäceà parcă pe un . drum Pe T pe unde nu mai -
fusese. O arşiță toropitoare îl apăsă ca plumbul, căci ham- -
zânul, vântul cel înfricoşat al Eghipetului, suflă tare dinspre :
pustie. Invăluit' de nisip, chinuit de sete şi neştiutor încotro
se îndreaptă, el pășeă cu anevoie, când o femeie îi ieşi în cale.
lar în pieptul ei desgolit aveă împlântat un cuţit. Cum îl văzù. `
4 Din volumul „Vieţile Sfinţilor“ de Mihail Sadoveanu şi D. D.
Patraşcanu, care va apăreă în curând, în editura „Vieaţa Românească“.
— 214 —
pe Moise, întinse cu groază mânile cătră dânsul. Moise o cu-
noscù și 'cunosci şi cuțitul, căci numai cu câteva zile inainte
o ucisese. Spăimântându-se, fugi atunci în neştire şi nimeri
intro peşteră, cu multe hrube și cotjoane, în care, chiar dela
intrare, miasme otrăvite îi tăiară suflarea. Voind să iasă de acolo,
mai rău se încurcă. lar inaintea lui răsăreau acuma, ca din
pământ, dihănii fioroase, lei, tigrii, pardoşi, şi şerpi înveninaţi,
groşi ca bălaurii, şi şopârle cât crocodilii. Şi cu toatele se re-
pezeau cu gurile căscate ca să-l înghiță. Şi, pe când picioarele
lui grele abiă puteau să-l mai poarte, deodată a îulgerat în pe-
şteră o lumină strălucitoare, care l-a lovit peste fata ca un biciu
de foc — și el a căzut la pământ.
Moise s'a trezit cu spaimă mare şi chiar din clipa aceia,
adunându-și gândurile, s'a hotărât să-şi schimbe felul vieții.
Deci a lăsat tâihăritul, despărţindu-se de tovarăși şi, plin de
râvnă, sa dus la o mănăstire în pustie, unde ucenicii marelui
Antonie se întreceau în fapte cucârnice. Acolo, giuruindu-se
lui Dumnezeu, se căină ziua şi noaptea pentru păcatele lui,
ucigându-şi trupul şi vărsând multe lacrămi. Și mergeă la toate
slujbele, nelenevindu-se. dela nici o osteneală, fiind cel, mai
smerit. Apoi, luându-și- o chilie de sihastru, vieţuiă întru Domnul
în adâncă pocăință, așă că în scurtă vreme, s'a făcut monah
fericit. lară Dumnezeu se .bucură de indreptarea păcătosului.
S'a întâmplat odată ca, pe la miezul nopţii, să năvălească
în chilia lui patru tâlhari din pustie, neştiind cine osteneşte
acolo. Moise stând la rugăciune, i-a întrebat:
— Ce doriţi dela „mine, fraților ?
Aceia au răspuns:
— Dă-ne iute banii şi tot ce ai mai de preţ.
Moise le-a grăit cu glas potolit:
— Bani şi lucruri de preț nu am.
Atunci. cei patru s'au aruncat asupra lui, dar Moise oftând
din greu, s'a ridicat liniştit şi i-a biruit uşor pe toţi, legându-i
câte pe unul. Apoi luându-i pe tuspatru în spinare, ca pe nişte
saci umpluţi cu paie, i-a dus în mănăstire descarcândiri înaintea
fraţilor și zicând:
— Deoarece mie nu mi-se cade să fac strâmbătate nimănui,
iar aceştia venind cu silă asupra mea, i-am prins precum îi
vedeţi. Deci, ce porunciţi pentru ei?
ai aa
Părinţii au răspuns:
— Noi nu-putem ucide pe nimeni. Să-i -i lăsăm în judecata:
„celui Atotputernic care dă fieştecăruia după faptele sale. Dec
desleagă-i şi să fie slobozi.
lară celce tâlhărise 'şi el, deslegându-i, le-a zis:
— Mergeţi și nu mai supăraţi pe Dumnezeu!
— Cunoscând tâlharii, “că acela eră Moise, sau mirat mu
de schimbarea lui, şi umblând și ei întru frica Domnului, s'au
făcut cu toţii monahi. Așişderea şi tovarășii lui Moise: Auzind c
vătavul lor sa pocăit, au venit și ei la mănăstire. Iară Dumnezeu
se bucură, că cei fărădelege se îndreaptă pe căile lui.
Toate acestea se întâmplau pe vremea împăratului Con
stantin, feciorul Elenei.
kd *
Dar diavolii stăteau la pândă ca să strice Singama în-
tocmiri ale lui Dumnezeu. l
Deci pe când Moise petreceà în nevoi, au năvălit necurații :
asupră-i, şi prin gânduri vinovate căutau să-l aducă iarăș la vieaţa
cea destrăbălată. Şi cu cât străduințele lui erau mai 'mari, cu.
atâta şi opintirile acelora erau mai îndârjite. Moise se închină
lui Dumnezeu cu osârdie şi, plângând lacrămi amare, îi cereă
sfântul său ajutor. Dară neputând să îndepărteze dela-dânsul
uneltirile diavoleşti, sa dus în schit, la părintele Isidor, starețul,
şi i-a spus de toate bântuirile cele trupești.
Sfântul Isidor l-a povăţuit ca un părinte bun:
— Nu te tulbură, frate, — i-a spus el — că încă eşti în-
cepător în bogata de mulțămiri vieață monahicească. Pentru
aceea şi diavolii năvălesc mai cu tărie asupra ta, căutând în `y
tine obiceiul de mai înainte, Ca să-i goneşti, înfrânează-te în 3
mâncare, căci de aici, ca dintr'un izvor necurat, vin toate rău-
tăţile. Şi, precum cânele cel obișnuit să roadă oase lângă trun-
chiul măcelarului, nu se duce până-ce acesta nu închide, iară
după aceea se îndepărtează topindu-se de foame, asemenea și
demonul: desfrânării şade mereu lângă cel îmbuibat. Dacă însă
tu vei petrece în post omorându-ți mădularele, atunci şi Satana,
ca un câne izgonit, se va duce dela tine. |
Deci intrând Moise în chilia sa şi închizându-se acolo,
petreceă acuma în aspră postire, mâncând numai seara, după
apusul soarelui, o fărâmă mică de pită, stropită cu isop, şi oste-:
|
-A3
5o nindu: -se mereu iteu lucrul månilor - sale. Rugăciunea o făceă
«de 50 de ori pe fiecare zi şi, când o 'incepeă, se aruncă în l
genunchi atingând cu fruntea pământul. iară genunchii se în-
` ârtoşaseră ca lemnul. El chiemă într'ajutor cu plângeri şi sus- .
-pine pe Domnul şi stăpânul său, zicând: «Nu mă lăsă, Zidito-
rule, căci sunt aşezat între săbii», Dară, cu toată. osârdia lui,
«diavolul sta mereu lângă dânsul.
Pentru aceea. Moise s'a dus iarăş la Părintele Isidor, -
— Părinte — a spus el lăcrămând — nu pot. sta în chilie.
ede răul tulburărilor mele.
Sfântul Isidor luându-l de mână, l-a suit pe vantul casei
"Și i-a zis:
<Caută spre apus!»
Moise, uitându-se într'acolo, a văzut mulțime de draci în-
'fricoşaţi gâlcevindu-se şi gătindu-se de răsboiu. Atunci iarăş a
„grăit Sfântul: - - a
<Cauiă spre răsărit» . îi
SA Privind şi în acea parte, i s'a arătat o ceată de îngeri, |
` | “înveşmântaţi în alb, care asemenea se găteau de luptă. Zisa
S “Sfântul Isidor cătră Moise:
— Cei despre apus ridică răsbolu asupra stinţior lui
Dumnezeu, dară cei despre răsărit sunt trimişii lui, spre ajutorul
`o meputincioşilor buni. Insă, vezi, frate Moise, mai mulți sunt ceice
>e (ne ajută nouă decât ceice ne vrăjmăşesc. Deci, nu pierde nă-
.dejdea şi încrede-te în puterea lui Dumnezeul
Intărindu-se Moise cu o vedenie ca aceasta și cu mân-
;găietoarele cuvinte ale Prea Cuviosului, s'a întors iarăș în chilia
lui. Inflăcărarea rugăciunilor şi căinţa cea stăşietoare se revărsau
-din sufletu-i aprins, asemegea puhoiului clocotitor. Dar acuma ~
„diavolul îl hărţuiă: mai vârtos prin somn, aprinzându-i nălucirile
-cele zadarnice şi răscolind cu ghiarele-i necurate prin toate :
ascunzișurile lui sufleteşti, Şi acolo. unde luptăterul biruiă cu
“uşurinţă ziua, -cădeă în ispită noaptea. Intristat fiind în sufletul
său, întro zi, în faptul dimineţii. Moisi și-a luat toiagul pribegiei.
şi a mers de astădată la un schivnic patran şi foarte iscusit din .
pustia Tepaidei.
— Părinte, — i-a întrebat el -— ce să fac ca să mă curăț
de întinarea cea fără de voie? Căci, pentru păcatele mele, sunt
| 5
— 214 —
lăsat în părăsire și, întru acest chip, noaptea, înşelătore vedeni }
mă împing spre păcat.
Schivnicul i-a spus:
— Fiiule, de vreme ce mintea ta wai despărţit-o cu totut:
de acele deşertăciuni despre care mi-ai vorbit şi sufletul tău A
tulburat nu. Sa statornicit vitejeşte în singurătatea chiliei, ` pentru. e
aceea pătimeşti. Dară, fiindcă ziua eşti apărat şi numai noaptea. 4
zici că ești bântuit, ca să te curăți cu totul, nu trebuie să mai 4
dormi. Deci, întăreşte-te pentru veghe, şi astfel te vei linişti de: ; j
acel răsboiu. HA
Moise primind sfatul, sa întors ușurat ia chilia sa. Şi aici, 4
mai înainte de a trece pragul, sa aruncat la pământ mulţămind
cu lacrămi lui Dumnezeu, pentrucă, prin gura celui ales, i-a
arătat calea izbăvirii. Şi petreceă acuma neobosita lui vieaţă,.
ziua cu aspră postire și noaptea cu neodihnă. lar pentruca să
scape de bucuria somnului, care pentru dânsul eră dela Satana,
— întreaga noapte sta în picioare, în mijlocul chiliei, fără să-şi
mai plece ca altădată genunchii la rugăciune. El a vieţuit aşă: `
şase ani; şi în toată această vreme trupul său se uscase ca o
momâe ascunsă în nisipurile pustiei. Și numai ochii îi erau vii..
lar în ei se vedeă o mare durere, căci — astfel fiind voinţa lui
Dumnezeu — trupuri, așă schingiuit şi ucis, purtà şi acuma
răsboiu duhului său.
Dară, de multeori acolo unde este otrăvită întristare și
suspin, ori unde ochiul omenesc vede lucruri neînţelese, Dum- à
nezeu își arată mai vederat adânca lui înţelepciune. Căci ţelurile .;
lui sunt necunoscute celor născuţi din femeie. lară Moise, fiind
ispitit ca aurul în vasul de lut, aveă să primească dela Domnu
său cea mai slăvită cunună a vieții zi ala
E]
„N
E TOR
Scrie Paladie în Laosaiconăi salii întărit şi de. patericul:
Alfa-Vita, mułte şi înălțătoare de suflet amănunte asupra vieții
Sfântului Moise Harapul ce fusese mai întâiu vătav de tâlhari. c
Căci dacă s'a arătat aici păcatele și fărădelegile sale, este numai .:
ca şi îndreptarea lui să fie arătată. Fiindcă și greșalele sfinţilor .
— celece au fost mai înainte — nu se ascund, tocmai pentru -
preamărirea milostivirii lui Dumnezeu, care scoate vrednic din 4
nevrednicie şi drepți din cei păcătoși, iară pe cel smerit îk ;
înalță ... | i
e te
= 215 ia fi
Deci cuviosul Moise, în râvnă hai pentru mântuire, å găsit =
şi altă rânduială — de vieaţă inăsprită. Anume, eşind noaptea
‘s din chilie, luă uşurel vasele deşarte de apă ale monahilor din
: alţii, la trei şi la patru, iar alții și mai mult.
Dar Marele Vrăjaias, care pândeşte mereu pe celce umblă
“: pe larg în patericul schitului.
un par peste şale doborându-l la pământ. Moise a rămas acolo.
-stând ca un mort. lar a doua zi, în. zorii dimineții, pustnicii“
ducându-se la fântână, l-au găsit pe luptătorul lui Hristos aproape
fără suflare.. Auzind această întristătoare veste, Sfântul Isidor,
părintele schitului, a venit cu ceilalţi fraţi şi ridicându-l de unde
p somnul cel apropiat al morţii; : dar mijlocul lui fiind frânt, a
; jy bolit multă vreme şi, numai după un an, Sa înfiripat puţintel.
ET sfântul Isidor i-a spus:
au încetat, Deci apropie-te cu îndrăsneală și împărtășeşte-te
pentru aceea a. fost îndreptat asupră-ţi un răsboiu atâta de greu,
„ca să nu te lauzi în. mintea ta, că ai biruit pornirile necurate:
„ numai cu nevoinţele tale. Aceasta ca să nu piei înălțându-te,
" luat atâta putere dela Dumnezeu, încât îi defăimă ca pe nişte.
E muşte. Deci el sa umplut cu darul sfântului Duh, așă că numele
¥ lui, învăluit acuma în dulce Mire Aană, eră vestit peate tot, în
3 țara lui Mişraim. “
E: Ci, auzind despre dânsul un mare diregător pământesc
p ide prin părțile locului, a venit la schit anume să-l vază, Când
5*
în căile Domnului și n'are astâmpăr dacă nu face rău, a săvârşit
; asupra sfântului Moise o negrăită răutate, despre care se scrie
Anume, pe când intro noapte neobositul Moise se nevoi
la un puț ca să umple vasele fraților săi, diavolul l-a lovit cu `
„i sa spus, Moe; a eşit din chilie cu grabă şi a fugit vrând
pustie, și le aşeză la.loc pline, fără ca ei să afle cine le-a uinplut. `
lar unii din bătrâni stăteau departe de apă ca, la -două stadii,
însă
çı zăceà, l-au dus pe mâni în biserică. Aici Moise sa trezit din `
Când a început iarăş să umble pe slăbănogitele lui picioare:
«Frate Moise, în numele Domnului nostra celui prea Inalt, .
află prin gura mea nevrednică, că pătimașele tale supărări `
se ali Sfintele Taine ale trupului său. - Și să ştii dela mine, că: `
a Moise împărtășindu- -se/ cu sfântul Trup, şi-a petrecut în
__pace de aici înainte umilita lui vieață, Iară asupra diavolilor-a .
— 216 —
să se ascunză într'o baltă cu trestie. Pe drum, întâmpinându-i
diregătorul acela cu slugile sale, l-au întrebat:
— Unde este chilia părintelui Moise?
El le-a zis:
— Ce voiţi dela dânsul?
— Să-l vedem şi să ne binecuvinteze — a răspuns acela.
— Zadarnic umblaţi — le-a răspuns smeritul pustnic, —
el este un bătrân nebun, ticălos şi are vieaţă necurată.
„ Auzind diregătorul unele ca aceste, foarte sa mâhnit şi a
zis cătră clirici, când a ajuns în chinovie:
— Am venit să mă binecuvintez de cătră părintele Moise,
dară pe drum ne-a întâmpinat un monah mergând în Eghipet,
care a rostit cuvinte de hulă împotriva lui, numindu-l nebun,
ticălos şi om cu vieaţa necurată.
Cliricii au întrebat:
— Ce fel eră monahul acela?
Diregătorul a zis:
— Un moşneag înalt, negru la față şi îmbrăcat cu haine
proaste.
Atunci fraţii au răspuns uşuraţi:
— Acela eră chiar Părintele Moise şi de vreme ce n'a
voit să fie văzut și cinstit de cătră voi, a grăit singur vorbe
urâte despre sine însuşi.
+
* *
Cuviosul Moise, după ani mulți de vieațăä luminoasă şi
curată, s'a învrednicit și de rânduiala preoţiei. Deci când l-au
ridicat la această treaptă şi l-au îmbrăcat în Stihar, episcopul a
zis cătră cei de față:
— Acuma părintele Moise este alb cu totul. .
- Dar bătrânul a întrebat cu umilință pe episcop:
— Stăpâne, oare cele din afară fac pe preot alb, au cele
dinlăuntru?
Episcopul voind să-l ispitească, a spus cliricilor:
— Când va intră Moise în altar să-l goniţi, apoi duceţi-vă
după dânsul şi ascultaţi-l ce va grăi.
Cliricii au făcut întocmai cum li-s'a zis, şi când Moise sa
apropiat de uşa altarului, l-au alungat, strigându-i:
<Harapule, depărtează-te [>
|
N AT —
Atunci Moise a eşit din biserică e eu grabă. “deal in-
trun loc mai ferit, sa aşezat pe o piatră şi şi-a plecat caput
lui negru pe mâni. Aşadar vieața sa rămâne de douăori înti--
„mată: și prin fărădelegile de mai înainte și prin negreaţa cea
- întunecată, pe care fraţii i-au pus-o stăvilă, când a voit să intre
în altar. Mântuirea lui deci este perdută, după: voinţa lui Dum-
nezeu ; căci în trupul său necurat Și sufletul trebue să-i fie tot
cu asemănare.. vă
Astfel gândeă Moise cufundat în adâncă Intistare. „Apoi
"el îşi zice cu glas:
_«<Aşă ţi-se cade, 'hoit negru şi aparaati "Dacă nu eşti
„vrednic. de cele sfinte, pentruce ai cutezat, incenuşatule, să te.
apropii de altar?" |
Şi lovindu-se cu pumnii peste cap, strigă:
— Câne, bine ţi-au făcut!
Deşi zicând aceste vorbe desnădăjduite, şi-a ridicat fruntea.
` In faţa lui, în lumină orbitoare peee un înger al Domnului
i care-i spuse: :
«Bucură-te, Moise»
Moise spăimântat, Sa frecat cu mânile la ochi, dar îna-.
„_intea sa erau numai doi călugări din schit, care se duceau să
spună episcopului cele ce auziseră din gura lui. lar” episcopul
__ chemându-l numai decât, l-a hirotonisit preot. După: nai
„întrebat:
— Părinte, ce-ai gândit atunci când te-am izgonit şi când
te-am chemat îndărăt?
Moise a răspuns: i
— Mam asemănat cânelui, care când e gonit fuge şi cand id
e chemat, se întoarce alergând.
Zis-a atunci episcopul:
"— Cu adevărat omul acesta este vrednic de dumne- i
zeescul dar, căci Dumnezeu „înalță pe cel umilit. |
*
* *
/
După primirea rânduielii preoțești, cuviosul Moise mai pe-
- trecând 15 ani, iară dela naştere având optzeci fără cinci, a
_ adunat 75 de ucenici și s'a sfârşit muceniceşte: ey
l Anume, într una din zile, stând-el la un loc cu ceilalţi
chinoviţi, a zis prin dumnezeiască suflare:
— 218 —
— Fraţilor, sculaţi-vă şi fugiţi de aici, pentrucă astăzi vor
veni varvarii în schit ca să taie pe monahi.
Dar frații i-au răspuns:
— Vino şi tu cu noi.
La care cuviosul Moise a vorbit aşă:
— Eu de multă vreme aştept ziua aceasta, căci cugetul
meu este încărcat de grele păcate. lată însă că a sosit ceasul
“binecuvântat, când se vor împlini cuvintele stăpânului meu:
«Ceice scot sabia, de sabie vor pieri». Şi, fiindcă eu în tine-
rețele mele de multeori am ridicat-o asupra aproapelui, de aceea,
fraților trebue să rămân. Şi întru acest chip, îmi voiu sfârşi
nevrednica-mi vieaţă.
La aceste cuvinte, cei mai mulți dintre pustnici s'au ridicat
şi au părăsit locul acela, rămânând lângă dânsul numai şapte
din ucenicii lui. Atunci Moise le-a zis acestora, privind ca în vis:
«Varvarii se apropie».
Dar unul din cei rămași, cuprins fiind de frică, a fugit din
chilie şi s'a ascuns mai departe. Şi deodată cu sgomot mare,
au năvălit păgânii din pustie şi au tăiat pe Moise, împreună
cu cei şase călugări ce stătuseră lângă dânsul. lar acela ce
fugise prin apropiere, a văzut de unde eră ascuns, deschi-
zându-se cerul şi şapte cununi luminoase pogorându-se dintru
înălțime. Şi căzând el în genunchi, a preamărit pe Dumnezeu.
lară când au venit ceilalți monahi au îngropat muceni-
ceştile trupuri plângând şi stropindu-le cu lacrămi, ca pe nişte
sfinte moaşte ale luptătorilor pentru Hristos.
Aşă a fost sfârşitul cuviosului preot Moise, care din tâlhar
s'a făcut monah desăvârşit. De aceea nu numai raiul i-a fost
pregătit, ci şi cerul i-a deschis, ca unui adevărat sfânt mucenic.
lară dreptcredincioşii, împreună cu biserica lui Hristos,
prăznuesc săvârșirea din vieaţă a acestui smerit mucenic, în 28
de zile ale lunei lui August, când în miros de smirnă şi iuli
se pomeneşte cuviosul preot Moise Harapul,
D. D. Pabayaan
Oricât am împodobì păreții cu imagini strămoşeşti, ele nu dovedesc
întru nimic adevărata noblefà, aceea pe care ne-o decerne natura prin cali-
făți morale. Aceasta e singura noblejă reală, recunoscută de natură. Numai
gradul de superioritate morală ne poate îndlță în rang.
>
PUEIA TTT
ë «CRONICĂ POLITICĂ,
| Thomas Garrigue Masaryk, pre-
-° “gedintele republicei cehosslovace, ve-
cină şi aliată nouă, e „una din- cele
> mai representative şi mai interesante
ò figuri ale Europei contimporane. Năs-
«cut la 7 Martie 1850 în Hodonin, la
© frontiera, moravă, el avù o copilărie >
şi o vieaţă întreagă din cele mai agi-
tate. Tatăl șău tot din doi în doi ani
< “îşi mută domiciliul. Dupăce a început
"să urmeze liceul real, l-a întrerupt
- “pentru a urmă şcoala normală, pe care
` Sncă ma potut-o termină, fiind dat de
“în Viena. In atelier, departe de cărţile
şi preocupările sale intelectuale favo-
zite, se simţi nenorocit. Reveni, deci,
:- -Ja şcoala normală, unde, dornic de
> a se instrui, învăţă de timpuriu fran-
ceza. Cu stârşitul anului școlar 1864—5
treci la liceul din Brno (Brünn). Dia
© cauza unor conflicte cu profesorii n'a
“putut urmă aici decât 6 clase, fiind
'mevoit să se întoarcă la Viena, unde:
| i "termină cursul secundar și începi: pe
“cel superior. Aici, ca meditator la o fa-
milie rusească, termină universitatea,
"ia doctoratul în filosofie şi ajunge
“chiar profesor de: această materie ia
„ “universitate. Între, timp cunoaşte în
. “Leipzig pe d-şoara Charlie Garrigue,
© o Americagă cu care se căsătoreşte
“în 1878. În 1882, când universitatea
«din Praga se desface în două: ger-
mană, şi cehă, Masaryk e chemat
ca profesor agregat la universitâtea
vav Pa PAN VA Va Va AAA VA VA 0 A 0 a Va N,
PE SOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOAX APA Aaa aaa ATA TATA ATA AT ATATA TATATATA,
à ză) r `
a Sxoni6ă
părinţi ca elev la: mătăsărie de artă
29 — ` Ale
i
Va PAV A Va VA AV ASP VA Va VA Va aLaaa
ia Numărul de faţă e dublu (4—5) pe lunile Aprilie—Malu a. c. 5
ceeace din greşală nu s'a tipărit la pag. 149. -
KÍ
EA
CALA AA MIU MA A AA ALA ANC XM XC LA PA Va ra PANA VA Va a Aia ý
y IOOOOOCOOOODOPOOOOOOCOOOOOD>E A
TAVA VA AVANA T E AN AVAS DI aN TN AT AT aV T
cehă, fiind primul rector şi organi- `
zător al ei. El a fondat şi un cerc
ştiinţific «Atheneum» la Praga: cu re-
vistă, conferințe de popularisări, se
dinţe de comunicări ştiinţifice etc.
El a fost şi unul din membrii şi în-
drumătorii cei mai entusiaşti ai socie-
"tăţii de educaţie naţională «Sokol». A
publicat un mare număr de lucrări.
ştiinţifice și de propagandă naţională,
dintre care remarcăm: 1. Despre hip- '
notism (Magnetismul animal), Praga .
1880. 2. Shicidiul ca apariţie frecventă |
în civilisațiunea modernă (Der Selbst- `
mord als Massenerscheinung der mo-
dernen Civilisation), Viena 1881. 3.
Calculul probabilităților și scepticismul
lui Hume. Introducere istorică la teo-
ria inductivă. Praga 1883 (Traducerea:
germană în 1884). 4. Blaise Pascal, ;
vieaţa şi filosofia lui, Praga 1883. 5. .
Teoria istoriei după principiile lui T.
H. Buckle, Praga 1884. 6. Despre stu-
diul operelor poetice; Praga 1884. 7.
Fundamentele logicei concrete. Cia»
. sificarea și sistemul ştiinţelor, Praga .
1885 (Traducere germană în Viena
1888 de H. G. Schauer). 8. Despre
studiul operelor poetice. Partea a Ii-a,
Praga 1886, 9. Stndii slave. Siavofilia
lui Ivan Vasilievici Kirejevsky, Praga
1889. 10, Chestiunea cehă şi crisa
noastră actuală, Praga 1895. 11. Char-
les 'Havlicek, Praga 1896. 12. Che-
‘stiunea socială, Praga 1898, 13. Poli-
` gamia şi Monogamia, Praga 1899. 14.
loan Hus. Renaşterea şi reformaţiunea
— 220 —
noastră, Praga 1899. 15. Trebue reluat
procesul dela Polna, Praga 1899.
In 1900 el fondă partidul progre-
sist, al cărui jurnal eră «Čas» (Timpul)
şi fu ales de mai multe ori în parla-
mentu! din Viena, de unde nu odată `
a exprimat energic şi hotărât reven-
dicaţiunile naţionale ale poporului său,
mai ales înaintea delegaţiunilor austro-
ungare. Tot în acest timp şi-a făcut
Jegături în toată lumea slavă și enro-
peană. El eră tot atât de cunoscut la
Belgrad ca şi la Zagrab, la Petrograd
ca şi la Varşovia. Toată lumea a ră-
mas încântată de personalitatea sa
excepțională. Asquith, fostul preşedinte
al consiliului de miniştri din Anglia, a
felicitat Kings—College-ul din London
pentru învitarea ce a adresat lui Ma-
saryk de a ţineă un ciclu de conferinţe
cu subiecte sociale și naționale. El
eră interpretul cel mai fidel al na-
țiunii sale, om dintr'o bucată, cu con-
cepţii naționale superioare şi cunos-
când îundamental toate problemele
mondiale. E de mirat că a reușit el,
care a fost mai mult calomniat decât
orişicine. A fost numit «filosoful sui-
cidiului şi energumenul care pune în
mâna tineretului revolverul:, el care
a scris cea mai straşnică lucrare îm-
potriva acestei lașități moderne. A fost
declarat nihilist şi om fără ideal, el
care a răsturnat scepticismul lui Hume.
A fost proclamat ateu cugetătorul care
a dovedit mai mult respect şi admi-
rațiune pentru Hristos şi religia lui,
combătând cu înverşunare indiferen-
tismul religios, adecă nepăsarea sufle-
telor slabe. A fost timbrat ca austrofil
omul care a pătruns până în rărunchii
ei chestiunea ceho-slovacă, scriind
câteva lucrări ce formează catehizmul
politic şi naţional al poporului său
(chestiunea cehă şi Charles Havlicek).
Când în Decemvrie 1918 s'a reîntors
victorios din călătoriile de propagandă
națională făcute în 3 continente, întreg
poporul ceho-slovac a proclamat pe
«tătucul» Masaryk preşedinte al noilui
său stat, reînviat după 300 ani de opre-
Siune națională. lon Georgescu.
x
CRONICĂ CULTURALĂ.
Intre sprijinitorii societății na-
tionale italiene „Dante Alighieri“ s'a
numărat şi regretatul ministru Sidney
Sonnino. Toată însufleţirea lui naţională
i-a fost alimentată de această societate,
al cărei patron Dante a conceput întâia
dată ideea unei monarhii spiritual uni-
versală şi efectiv italiană și al cărni
ideal de perpetuă chemare în sferele
superioare ale perfecțiunii, Beatrice
eră şi o viziune luminoasă a sufletului
său profund afectiv. — in şedinţa cou-
siliului central a acestei societăţi, ți-
nută la 26 Noemvrie 1922, la propu-
nerea preşedintelui Paolo Boselli, el
însuşi fost preşedinte al consiliului de
ministri, s'a trimis câte o telegramă
de felicitare noului preşedinte al con-
siliului Mussolini, precum şi ministrilor
Thaon di Revel şi Federzoni, vechi
membri sprijinitori ai acestei societăţi.
E interesant de reţinut răspunsul lui
Mussolini la salutul societăţii: «Cu
bucurie schimb salutul ce cu atâta
curtenie aţi binevoit a-m? transmite
în numele societăţii «Dante» care re-
sumă întreaga idealitate națională».
Intre binetăcătorii acestei societăţi se
numără în timpul mai nou Eugenio
Beltrami, nepotul celebrului Giacomo.
Costantino Beltrami, care a descoperit
izvoarele fluviului american Missis-
sippi şi a scris admirabile cărți de că-
lătorie. Acest Eugenio Beltrami a lăsat
prin testament ca erede universal a!
averii sale societatea «Dante», pe care
a îndatorit-o şi cu unele mici legate
în favorul operelor de pietate dir.
f ” orăşelul său Filottrano. Nu trebuie
© vitate, în. sfârșit, băncile, marile spri-
jinitoare ale societății «Dante». Astfel
«Banco d’Italia y Rio de la Plata» a
i: donat în timpul din urmă 50,000 lire
„italiene pentru scopurile societăţii.
Având astfel de patroni puternici,
e firesc, să prospereze această socie-
tate și să fie în stare să poarte de
grijă şi Italienilor risipiţi în diferite
puncte ale globului.
+
Societatea naţională italiană
„Dante Alighieri“, care și-a ținut
+` ultimele congrese generale în Trieste,
:.. în Trento şi în lara, prin rostul pre-
ședintelui ei Paolo Boselli îşi formu-
lează astfel programul de acţiune:
«Misiunea noastră este . educatoare
pentru a ţineă sus pretutindenea sen-
<0 timentul naţional deasupra şi în afară
„de diferitele grupări și partide cari
tăgăduesc san umilesc națiunea; e
misiune restauratoare: în ținuturile îe-
ricit unite cu noi; e misiune de po-
¿o pularisare despre cât poate şi repre-
¿© Zintă patria noastră în istorie şi în
glorie, în present şi pentru viitor, ca
depărtarea și timpul să nu: slăbească
` iubirea, răvna, amintirea în ceice au
fost împinşi de soarte să treacă peste
“munţi și mări, dar să urmeze şi să
înnoiască cu toate acestea fralițiugile:
neamului.
Astăzi, ca şi în cenil dintâi, in-
vocăm la această întreprindere a noa-
stră vigoarea reînnoită a consimțe- -
mintelor». In special aşteaptă sprijin
dela vechii stegari ai acestei societăţi
glorioase care represintă toată. idea-
litatea italiană, apoi dela femeile ita-
liane, ‘dela şcoli, colaboratoarele ei
naturale, şi dela tineret, speranţa vii- >
torului mai bun. E convins că toţi se
vor grupă în jurul steagului desfășurat
de această societate pentru a duce
pS 221 a—
cuvântul ei bun cât mai departe. în:
lumea întreagă.
'Frumos exemplu, dela care putem
înväțà și noi.,
À i, |
Monumentul mamelor celor că- -
zuţi în răsboiu se inaugurează. în
Firenze sub. patronagiul :
mos act de gratitudine, onorează egal
atât pe mamele care şi-au pierdut `
odraslele pe câmpul de, onoare. cât
şi pe cele ce au promovat acest act.
cu gând pios. Acest monument nu e
altceva decât celebra «Pietà» de Mi- >
chelangelo care va fi transportat 50- -
„lemi dela «Santa Maria del Fiore»
la «Santa Croce». Nici când na nume -
mai demn de artist ma fost asociata. <<
-o amintire mai înaltă. O mavifestaţie:
“select de nobilă și select de italiană..
` t
Aviz! Mânat de râvna de a pro-
pagà arta dramatică la săteni, prin pu-
blicarea în «Biblioteca amatorilor dè-
teatru» şi în «Biblioteca featrălă pentru `
copii» conduse de mine, — piese cât
se poâte de bune — m'am decis de
a da în fiecare an la 1 August un
premiu de 7000 Èei pentru cele mai-
bune donă piese ce vor intră la coa-
curs cel mult: până la finea lui Maia.
în nrespectivul an. `
Condițiunile:
I. Prima piesă, dramă, comedie,. `
sau vodevil, cu subiect din istoria sau
din vieaţa socială a Românilor, potrivită.
pentru diletanţi, tipărită să nu fie mai!
lungă de 16 pâgini a 16/24 cm.
II. A doua piesă, mică pentru copii
de un conținut strict moral şi educativ
să aibă numai pe jumătate acea mă-
rime ca cea dintâi.
Il. Piesele ce vor fi premiate vor -
trece în proprietatea subscrisului în~ .
dată după solvirea premiului.
societății - :
«Dante Alighieri». Inițiativa, un frn- w
—e 222 —
IV. Autorul va alătură un plic în-
"chis, în care se va află adresa legibil
` scrisă a autorului, iar pe plic şi pe făşia
“de pe piese autorul va scrie unul şi
acelaşi Moto. Aceasta o pretinde co-
misiunea cenzurătoare, ca un sens
“discret pentru autor.
Lugoj, la 12 Martie 1923.
loan Baciu,
preot pensiona
Dşoara Dr. Jindra Flajshansova,
'însuileţita filoromână, lectoră de limba
și literatura noastră la facultatea de fi-
losofie a Universităţii cehoslovace din
Bratislava <Komensky»> şi-a început cur-
sul ei de <Belletristica română de după
răsboiu» în 7 Martie 1923, în fața unui
numeros public cehesc filoromân.
Se atrage atenţiunea celor chemaţi
asupra acestui eveniment de-o atât de
mare importanță pentru propaganda
limbei, literaturei şi culturei româneşti
peste graniţele ţării noastre, din ini-
țiativa nu a noastră, ci din a Repu-
blicei cehoslovace, pentru înființarea
unui similar lectorat de limba și lite-
ratura cehoslovacă, pe lângă univer-
sitățile din țara noastră.
N. Red. Publicăm această infor-
maţiune cu dorința ca ea să aibă ecoul
cuvenit în cercurile noastre conducă-
toare. Noblesse oblige.
%
CRONICĂ ECONOMICĂ.
i.
Le se cere unui cooperator.
— Năzumța, —
Năzuește la o faptă bună
şi altă mulțumire nu-ți mai
trebuie.
Oamenii fiind împărțiți în două
cete, în buni şi răi, cei buni întot-
deauna nu uită şi m'au uitat, că vieața
lor şi-o datoresc lui Dumnezeu, iar
năzuința Domnului Isus Hristos, de a
însănătoşi omenirea prin jertiirea lui
pe pământ, ca oamenii să se poată
ridică cu gândurile şi cu faptele lor
până la Dumnezeescul Tată, e tot ce
poate omul să dorească să i se îm-
plinească în timpul vieţuirei lui.
Cei răi, pătimași, cari în tot timpul
şi în tot locul, cu gândurile, cu vor-
bele şi faptele lor fărădelege sau în-
tinat și se întinează în păcate, nici-
odată mau putut năzui spre o vieață
cu adevărat omenească; intotdeauna
ei au fost şi sunt întâlniți deacurme-
zişul gândurilor, vorbelor şi fapteler
bune.
Din pricina celor răi, oamenii au
avut de suferit, aşă de mult, încât cei
buni au rămas mai puţini, iar cei răi
s'au înmulțit, căci «mai repede se
adună şi se îndeamnă oamenii la ne-
rozii, decât la fapte bune».
Oamenii buni, urmând poruncile
Dumnezeeșşti, au căutat ca să vină în
ajutor aproapelui lor. Insă nu-i de-
ajuns ca să vrei binele aproapelui
numai din gură, ci el trebuie împli-
nit cu fapta. De aceea, cea mai de
„căpetenie grije — pentru oamenii bumi
— a fost şi este: înlesnirea procurărei
celor de ale mâncărei, îmbrăcămintei
şi altele, strângându-se la un loc şi
formând tovărăşii (cooperative) de tot
felul.
Acei cari au gândit şi gândesc la
întocmirea şi conducerea tovărăşiilor
de tot felul, au năzuit şi năzuiesc la
fericirea aproapelui.
Acei, cari pornese la lucru, nă-
zuind la împlinirea unei fapte bune,
niciodată nu s'au gândit, că vor avea
vreo răsplată materială sau morală, ci
numai dorința ca toţi oamenii, să poată
mulțămi Creatorului atât de darnic,
că oamenii se ajută şi urmează pildele
Fiului Său.
— 093 = fise i S
Nu se poate mulțumire mai mare,
«decât atunci, când piedecile 'ce au fost ,
întâlnite, au fost înlăturate prin munca
şi dragostea pusă -pentru infaptuirea
-ăzuinţei ! f
Cooperatorii, când pornesc la
drum, nàzuinfa lor este: de a pune.
temeiul tovărăşiei, de a o puteă vedeà
propășind şi toţi tovarășii să fie mul-
țumiţi, că, datorită ei, își pot luă cele .
ce le sunt de trebuință, fără a fi prada
“oamenilor răi și hapsâni, cari doresc
cu ochii lor nesățioși, argintul atât de
înşelător.
„Se întâmplă adeseori, că în calea >
cooperatorilor cari au o năzuinţă de
împlinit, să iasă la iveală cei răi, fie
cârtind împotriva 'lor, fie amenin-
țându-i, ba, chiar de multe ori înto-
vărăşindu-se şi ei, ca în felul “acesta
să poată sămănă, sămânţa vrajbei şi
a desbinărei.
Cooperatorii, trebuie să ia seama,
întotdeauna, la. vorbele şi faptele fie-
căruia din tovarăși, ca prin cântarul
înţelepciunii, să chibzuiască de partea
căruia să treacă şi- mai cu seamă să
mu piardă din vedere. pe acela sau
aceia cari prin trecutul lor sunt o
chezăşie şi au dovedit omenia lor.
Cooperatorii, nu trebuie să uite
mici o clipă, năzuința lor, spre înfăp-
tuire căreia au pornit şi întotdeauna
să-şi reamintească de pilda dată nouă:
dupta cu praştiă între David şi Goliat.
Această luptă, nu trebuie tălmăcită,
ca o luptă între doi oameni şi care a
fost mai tare, acela a biruit, ci, tălmă-
cirea pe care ne-o dă religia: «Goliat
te păcatul, David, care -se luptă
asupra păcatului este propovăduitoral
Evangheliei, pietrele sunt -ciivintele lui
Dumnezeayși praştia puterea Dumne-
zeescului har împotriva acestui Goliat».
Deci nici un fel de 'odihnă în
gândurile şi faptele oricărui, coopera-
tor, până ce năzuinţa de bine ma
fost. împlinită, căci, să nu se uite o- i
veche. spusă românească, ca: «Nădej-
dea este un împrumut ‘ce. se face feri-
` cirei, iar nădejdea împlinită e haas
tericireas.
Turnu-Măguiele. j
„Cristache Ch. Millian,
5 expert-contabil.
IV.
Ce se cere unui cooperator.
; „— Voinţă, —
A voi, înfăptuirea unei
idei bune și aducătoare
de bine obştesc cu pre-
tul oricărui sacrificiu, .e
cel mai de seamă act de . i
bărbăție:
Citita ca să-și împlinească: T0=!
stul lor pe pământ, întotdeauna trebue
-ca să tindă către o stare mai bună,
- atât pentru el, cât şi pentru. ceice: T :
înconjoară.. -
Cooperatorii, prin tovărăşiile ce le
fac pentru; ajungerea anumitor. feluri
trebuiesc casă depună toate siorțările
lor şi toată dragostta lor de muncă,
ca ţelurile propuse să fie şi înfăptuite, -
Ce mai de tovărăşii au luat şi mai
iau ființă! însă câte din ele au putut
dăinui?
De bună seamă că mulţi 'se vor
întrebă: de ce ele nu' dăinuiesc?
Răspunsul este următorul: Fiindcă
nu-i de-ajuns ca să aicătuiești o tovă-
răşie, 's'0 inzestrezi cu un statut, în
care să se cuprindă scopuri frumoase ` `
şi,apoi s'0 laşi în voia Domnului.
Trebuie muncă, zi de zi întru ur- -
mărirea scopurilor propuse şi o bună
gospodărie, şi mai presus de toate:
voință, care nu-i altceva decât, puterea E
de a dărâmă toate piedecile ce sar
ivi în cale, de a nu se abate de pe
drumul croit pentru anumite foloase;
de a urmă cu sfințenie statutul întocmit
Lă
şi a nu călcă nici o iotă din el. In. A
Po
— 224 —
tot timpul şi în tot locul să se aibe
în vedere numai interesul general.
Tovărâăşiile, dacă mor, mor tocmai
din cauza lipsei de voință a membrilor.
Unii, dacă, dau de cea mai mică pie-
decă, au şi dat bir cu fugiţii; alții stau
vepăsători, nedepunând nici un interes;
foarte mulți — și adeseori — îşi fac
afacerile lor personale și încet-încet,
tovărăşiile sunt destrămate și de aceea
fiecare şi toţi laolaltă nu fac un pas
mai departe.
In privința aceasta, avem multe
de învățat, dintro pildă pe care un
mare învățat francez, a putut-o vedea
la niște maimuțe şi din care noi oamenii
avem foarte multe de învăţat:
«Se spune că un vânător, vânând
într'o pădure neumblată, auzi deodată,
un puternic sgomot de aripi urmat de
țipete pătrunzătoare. Un vultur se
aruncase asupra unei tinere maimuțe
şi căută s'o ridice în văzduh, iar mai-
muța scotea strigăte desnădăjduite,
îmbrățişând o cracă cu cele patru labe
ale ei. Deodată, toate maimuţele, din
ceată alergară și vre-o douăsprezece
din cele mai mari, se reped asupra
vulturului. Apucat din toate părţile,
sgâriat, îucolţit, răpitorul numai căută
decât să scape din încurcătură. Vul-
turul se dete bătut, lăsând în urmă o
mulțime de pene smulse».
Intr'o tovărăşie, oamenii pornesc
cu toţii, crezându-se cu toții oameni,
de treabă. Dupăce mai trece vreme
— vremea care descopere toate — ies la
iveală şi vulturii sau vulturul de pradă:
aciuiat în tovărășie, crezând că prada:
poate fi mai uşor luată, dacă va căută.
să întrebuinţeze toate șiretlicurile, în
pagnba și a tovărășiei şi a celorlalţi
membri.
Adeseori, conducerea tovărăşiei, se-
află în mânile unui singur om, şi acesta
o fine cu mâni aşa de strașnice, şi cu
voință nestrămutată caută să-i dea
vieață tovărăşiei, întocmai ca și mai-
mufa care cu labele imbrățișase craca,.
îi eră dragă vieața şi făceă toate sfor-.
țările ca ea să scape de vulturul prä-
dător.
Dacă cooperatorul, conducător,
este ajutat de toţi ceilalţi tovarăşi, cu
puterea lor de muncă şi de dragoste
a biruinţei, atât în buna gospodărie
a tovărășşiei, cât și în pericolele ce s'ar
ivi, întocmai maimuţelor cari au sărit
de au dat ajutor tovarăşei lor, în pe-
rico), atunci de bună seamă că tovă-
răşia va trăi, conducătorul va isbuti
să ajungă scopurile propuse, iar duş-
manii cooperaţiei cari-s vulturii de
pradă vor putea îi alungaţi, spre bi-
nele și propăşirea tovărăşiei.
Cooperatorii, dacă au năzuit, către
un scop, să nu uite că: a voi înfăp-
tuirea unei idei bune şi aducătoare de
bine obştesc, cu preţul oricărui sa-
crificiu, e cel mai de seamă act de
bărbăţie.
Turnu-Măgurele.
Christache Ch. Millian,
expert-contabil.
Bibliografie.
Dr. lacob Radu: Vieaţa şi operele
episcopului Dr. Demetriu Radu. Vol.
l. Tipogr. şi libr. rom. Oradea mare
1923. Format 8° mare, pagini 308, prețul
50 lei. f
Par. canonic Dril. R., fratele mult
+
regretatului episcop Demetriu al Orăzii
mari, în semn de pietate şi recunoş-.
tinţă faţă de memoriailustrului arhiereu, .
căruia i s'au făcut, precum se ştie,
îunerarii naționale în Bucureşti, vrea:
să tipărească în trei volume consecu-
hi,
p
— 225 —
+. Xive întreaga operă de un interes na-
` “ional şi bisericesc deosebit a fratelui
1. “său. Vol, de. faţă cuprinde 43 predici:
alese şi" transcrise de regreţatul ca-
{onic onorar și protopop din Orade
doan Genț, care el- însuși a fost unul,
din cei mai distinși. oratori şi scriitori
bisericești la: Românii transilvăneni.
Predicile, ca conţinut, sunt de o va-
vietate şi bogăţie. de idei din cele mai
ware. Astfel, pe lângă unele predici
“ocazionale ale anului bisericesc (Pe-
nitență, Laudele Fecioarei Maria, Slă-
bănogul, Invierea Domnului, Iconomul
„Şi ispravnicul necredincios, Rugăciunea
Credinţa, Carnevalul,. Orbul din nag-
tere, Sf. Dumitru, Sf. Ion Botezătorul,
Moartea, Sfârşitul anului, Vameşul și
fariseul, Patimile Domnului, Parabola
"“Sămănătorului, Leprosul etc.) sunt și
conferinţe cu caracter social, peda-
-gogic şi filosofic religios ca: Evan-
ghelia și societatea modernă, Despre
“caritatea evanghelică, Despre che-
Z
stiunea sazială, unde desvoaltă lumi- `
noasele şi sigur mântuitoarele principii
‘fixate de marele Leon XIII, Timpul
-şi Eternitatea, Despre servitori, Edu-
cațiunea creştinească, Repausul Du-
minecal etc. etc. pe care le poate ceti
cu cel mai viu interes şi cea mai deo-
sebită plăcere oricare creștin şi Româu
adevărat. Excepţie face numai” cea de
“sub Nr. XXII, care e de un caracter
confesional pronunţat, cum nici nu se
putea altfel din natura lucrului, Ce-
tindu-le, revezi cu P. S. Sa episcopul
„Alexandru Nigolescu al Lugojului, care .
iscăleşte o minunată prefaţă la acest
vol., pe oratorul plin de avânt şi gesturi
largi aristocratice care răpiă cu sine pe
ascultători; îţi înfățișezi şi amploarea
romană. a razei sale bogate, dicțiunea
-sa elegantă, limbajul său inflorit şi
figurile lui oratorice uneori așa de fra-
pante; admiri mai departe logica inex-
4ricabilă a argumentaţiei sale severe
: şi cumpătul desăvârşit cu care citează... .. -
din sfinții părinți şi alţi autori pe cari .
"dă dovezi multiple că-i cunoaşte foarte
a
‘Elena Donici. -
bihe; în sfârşit «un anume arhaism
ieratic ce-ţi place aşa de mult. şi te-
cucerește». Acestea și altele multe vor .
găsi cetitorii acestui volum care, nu -
ne îndoim, vor fi. destul de număroşi.
Vol. Ii va cuprinde «Scritri şi discur-
suri diverse», iar vol. HI <Vieaţa şi
` activitatea pastorală şi politică», vo-
„lume “cari, sperăm, nu vor întârziă
ba mult. i
“Hélène Donici, Adaptations et poé»
sies, 1 Chants Roumains, poésies po-
pulaires de Bessarabie. II Poésies di-
verses. Paris; éditions Sansọt, R. Chi- : .
berre, editeur, 7 Rue de. bEperon,:.7.
1922. Format 16, pagini 102. iii .
6 Franci. ki
Astăzi, când serviciul de propa-
gandă românească în străinătate e.
atât de slab organizat, e o faptă din cele
mai rare şi mai îmbucurătoăre publi-
carea unui volumaș de cântece popu-
lare, precum şi de alte poezii alese
româneşti în traducere franceză din
partea unei, reprezentante. a. aristo- i
crației noastre istorice, cum e dşoara
lutată cu deosebită bucurie, mai cu
eamă când vedem că autoarea a în- .
trunit în acest mănunchiu nu. numai o
sumă de cântece populare basarabene .
din cele mai înduioșătoare, ci şi poezii . .
` ca Tatarul, Sentinela' Română, Hora
Unirii etc. de V. Alecsandri, Doina
de M. Eminescu, Mama” lui Ștefan
cel Mare de D. Bolinteanu etc. etc.
Aşteptăm verdictul pressei franceze
“în rândul întâiu asupra acestei culegeri.
Dacă regretăm ceva e tiragiul redus.
al volumaşului (502 exemplare). Când
e vorba de a face servicii cauzei nā-
ționale în străinătate, e de preferit să
publicăm 5-6 poezii sau articole bune
De: aceea trebuie sa- |
— 226 —
privitoare ta noi în câteva organe mai
E răspândite, franțuzești sau în alte limbi,4
fii decât să scoatem un volumaş oricât
de de elegant, dar cu tiragiu mic,
ă ` Verax.
~ Nicolae Firu: Urme vechi de cul-
tură româneaşcă în Bihor. Cercetări
istorice.’ Oradeaemare 1922, <Biharia»,.
institut tipografie și de editură. Format"
` 80, pagini 64, preţul 10 Lei.
„DI N.F., unul din cei mai activi
învăţători şi membri ai însoţirei noa-
stre culturale ne surprinde cu o inte-
resantă cercetare asupra trecutului aşă ,
de puţin cunoscut al Bihorului nostru.
Lucrarea aceasta.a fost premiată de
cunoscutul Mecenate dela București,
“dl Ignat. Mircea cu 1000.Lei, Pe lângă
unele însemnări din secolul al 17 — și
. 18-lea, autorul dă o desvoltare mai
considerabilă momentelor culturale din
= ` trecutul mai âpropiat al Bihorului: în-
ființareá, Seminarului român unit -din
Oradea mare de către. marele arhiereu ,
Ignatie Daţabant la 1792, a: liceului
român .din Beiuş de către: urmașul
acestuia, ueuitatul Samuil Vulcan, la
„1828, a şcoalei superioare de fete de
“câtre bunul și cucernicul Mihail Pavel
în 1896,. tot acolo a școlii :normale
unite. din Orade de către V, Erdeli în
1847, precum şi a fondaţiei N. Zsiga y
Deosebit de interesante sunt" paginile N
părţii a treia despre societăţile cultu-
. Tale din Bihor, începând cu Societatea
de lectură din 1851—52 fondată la în-
demnul canonicului, mai târziu epis-
copului Iosif Papp Szilagyi care a pu- -
blicat: vestitul almanah + Versuinţii Ro-
mâni» în 1854, iar în 1867 «Fenice»,
„până ce la 1874 s'a. desființat î în urma
- 7 certurilor ivite între . menibrii societăţii,
. certuri degenerate în scandal public.
în anul următor (1875) se întemeiază
- însă Hilaria, cea dintâi reuniune de
` cântări din Bihor, cu un trecut din
“de. orice Român, ne având ea altă
„autorului,
492].
. Hunedoara, al doilea urmele omului Și
despre care ne raportează această
„Cartea II. Evreii: Priviri retrospective,
cele mai frumoase. Cu un apei 'căl-i
a culege toate produciele literare ro:
mânești ale Bihorului şi a le studiă pre
cum se cuvine, autorul își încheie -9
scurta, dar atât de interesanta sa expun
nere. Ea poate fi cetită, deopotrivă
preocupare decât cea națională, inte
resele politice şi confesionale fiindu-i;
cu totul străine, spre cinstea și lauda
TE |
Publicațiile comisiunii monumeri
telor istorice, secţiunea pentru Tran-
silvania. I. Urme din răsboaiele Ro~
manilor cu Dacii de I. Marțian, Cluj
IL. Cercetări arheologice în
munții Hunedoarei de D. M. Teodo-
rescu şi Dr.M. Roska, Cluj 1923. D-nii `i
D. M. T. şi Dr. M. R., membri ai numi
fei comisiuni au explorat: cel dintâiu `
ruinele întăriturilor antice din judeţul
diluvian în peștera dela Cioclovina,
broșură de 55 pagini, având şi o:
anexă: planul peşterii cu sondările- :
făcute la Cioclovina. Pentru orientarea -
străinilor se resumă rezultatele cerce-
tărilor şi în două articolaşe finale
franceze, :
"4, C. Delaturda : Răsboiu și Ci- :
vilizaţie, Cluj, institutul de arte grafice:
«Ardealul» 1923. Format 8°, pagini 320, `
preţul 75 Lei cu următorul sumar: In- `
troducere. Cartea I: Puterea răului, :
Anchiloză şi răsboi, Până unde poate
merge puterea de distrucție, Sclavii.
Evreul -ca agent universal, Mijloace:
şi remedii, Antisemitismul. Cartea `
INI, Aspecte contimporape: Povesti-
rea vieţii, Germanismul, Spadasinismul
german, Parazitismul în timp de răsboi,. `
Conducătorii, Apostolii. Cartea IV...
a
Puterea credinței: Idolii, Uniformele,
Creştinismul în fața răului,
Dr. G. Preda : 'Noțiuni de higienă
: generală şi militară, predată după pro-
gramul şcoalei militare, Sibiiu, Tipo-
- grafia Şcoalei militare de infanterie
«Principele .Carol» 1923, Formát 8,
` pagini 215. Preţul?
In partea dintâi distinsul autor ne
“nei (importanţa îngrijirilor corporale,
alimentaţie, pământ, apă, atmosferă,
` microbi, locuință, îmbrăcăminte), iar
în a doua parte trâtează însăşi higiena
_dă consideraţii “generale asupra higie- .
militară -(locuinţa soldatului, alimen- `
` tafia, îmbrăcămintea, exerciţiile fisice,
plăgile sociale, boalele contagioase,-
- higiena câmpului de luptă, îngrijirea
rănitului etc. etc.) în aşă chip, încât
importanța acestui curs trece dincolo
: de lumea militară, precum zice cu țoată
„ „dreptatea în prefaţă , d! Dr. Antoniu,
* moment dat'să facem parte din marea
; familie militară și că atare trebuie să
cunoaştem din timp regulele; higienei
militare, fără de care viitorii ofițeri nu
: pot îi la inălțimea nobilei lor misiuni.
i A apărut în editura «Viața Romă-
<; Nească e
ia Al. Roșculescu: Culegere de jelu-
- rite scrisori vechi chirilice. O călăuză
¿ pentru învăţarea citirii scrisului chi-
> rilic, absolut necesară inginerilor ho-
i... tarnici, advocaților, elevilor de licee.
Preţul 20 Lei.
Dr. George Pascu : Istoria Litera-
~ -turii române din secolul VII. Eruditul
, deoarece toți putem îi chemaţi la un;
G
profesor universitar studiază cu o bo- “
gată documentație interesântal epocă .
„a renaşterii noastre culturale și marea ,
luptă între cfrentele: slavon, grecesc
şi românesc. Preţul 28 Lei.
„+ Alex, A. Philippide: Aur sterp.
Indrăzneţele poeme ale unuia din scrii-
— 297 = | | ci
ey
toi înzestrați din generaţia nouă.: Pre
` fal 12 Lei,
dh L.. Caragiale: Versuri. Stanţe--
elegiaco-satirice. Parodii. Fabule. Ode-
umoristice. Preţul 18 Lei.
Al, Macedonski: Cartea nestema-.
tâlor. In 'acest volum sunt strânse cele:
mai fin. cizelate giuvaeruri ale acestui -
original poet. Preţul 20 Lei.
Dr. loan Bălan: Vieaţa „lui. Kus: i
scrisă pe înțelesul tuturor. Blaj 1922..
Format 8° mic, pagini 227. Preţul 22 Lei..
. Spiridon Popescu: Moş Gheorghe: _.
„da expoziție, Nuvele. Ediţia II. Bucu-
reşti «Vieaţa Românească». Format %,.
pagini 3804. Preţul 25 Lei. Pa
Anuaral şcoalei normale .de învă- -
țătoare «Regina Marid>. din Sf. Ghe-
orghe pe. 1921—1922 publ, de Blanche -
Ianculescu. Braşov, tipografia Uni-"
rea» 1922,
Dr. Popescu Daia, iu iata gl.
“zootehnic: Calul, vieaţa şi îngrijirea:
lui. «Bibliotecă agricolă populară» Nr. .
5. Prețul 4 Lei, -
N. Roșianu, inginer agricol: Vier-
„mele de mătase, oul (sămânţa). păstra- -
rea și clocirea seminței. «Biblioteca
agricolă populară» Nr. 6. Preţul 4 Lei,.
„B.P, Haşdeu: loan Vodă cel cum-
plit, pagini alese Nr. 109—110. Prețal
2 Lei. ..
- Anton Pann: O şezătoare la țară. -
Ill, pagini alese Nr. 111—112. Preţul -
2 Lei. -> |
Anton Pann: “Cântece de stea, pa-- ~
gini alese Nr, 113—114. Preţul 2'Lei,.
Dr. C. Brătescu: Dobrogea, cano- -
ştinţe folositoare. Seria C. Nr.7. Prețul
2 Lei. După «Bucovina» dlui I. Simio-.
nescu, aceasta este cea mai admirabilă
broşură apărută în această colecție de-
«cunoștințe» în adevăr <folositoare»,.
T. A.Bădărău: Viermii de mătase,.:
conoştinţe folositoare. Seria B. Nr. 12,..
Felul 2 Lei.
— 228 —
Vasile Pop: Ruga unei mame,
“Preţul 10 Lei.
Petre E. Costescu: Prieteni. (Pre-
miată de «Cartea Românească»), Preţul
10 Lei.
P. Partenie : Boerul Drăgusin. (Pre-
miată de «Cartea Românească»). Preţul
18 Lei.
Bucura Dumbravă : Haiducul. Pre-
ţul 30 Lei.
Maior l. Mihai: Rătăcirile bolşe-
viste. « Cunoştinţe folositoare», seria B.
Nr. 17. Preţul 2 Lei.
Partelimon Diaconescu: Muncă,
pricepere, cinste, povestiri morale. (Pre-
miată de «Cartea Românească»). Preţul
10 Lei. i
Serafim lonescu: Suflete alese,
teatru popular. Prețul 6 Lei.
Serafim Ionescu : Unirea, Plevna,
Dacia, teatru popular. Preţul 5 Lei.
C. Motaș: L. Pasteur, vieaţa şi
roadele muncii sale. «Cunoştinţe Fo-
lositoare» seria A. Preţul 3 Lei.
Em. D. B. Vasiliu, Situaţia de-
mograiică a României, Cluj, «Cartea
Rom.» Preţul 20 Lei.
„Cartea Românească“ continuă
şi în anul viitor 1923 concursurile cu
premii pentru scrieri românești.
Premiile ce va acordă se ridică
la suma de 113,000 Lei.
Prospecte detailate cari cuprind
subiectele şi condițiuniie acestui con-
curs, se trimit cu plăcere la cererile
ce se vor adresă Direcţiunii «Cartea
Românească», Bucureşti, Bulevardul
Academiei 3.
Bibliografie străină.
In timpul din urmă am mai primit
următoarele publicaţiuni de mare in-
teres:
Louise Weiss : La république tcheco-
slovaque, préface de M. Edvard Benès,
avec 2 cartes hors texte, Payot & Cie.
Paris 1919. Prix 4:50 fr.
Louis Eisenmann: La Tchécoslo-
vaquie, une carte hors texte, F. Rieder
et Cie, éditeurs, Paris. Prix 5 francs.
Dr. Venceslas Vojtisek : La viile de
Prague, aperçu historique, édité par le
Bureau officiel des Étrangers, impri-
merie Prazká Akciová Tiskárna, Prague
1919.
Charles Kadlec: Les Magyars et
la République Tcheco-Slovaque, édité
par le bureau officiel des etrangers,
Prague 1919.
La constitution de la république
tchécoslovaque, Prague 1920.
Eugène Stern: La legislation ouy-
rière tchécoslovaque. Prague «Orbis»,
1921.
Ed. Lederer: Björnson et Apponyi,
«Orbis», Prague 1921.
Mokrousow E, Jenő, tanár: A szło-
vák nyelv ds magyar kultura, saját ki-
adás, ár 3 kor.
A. Matăjcek: Le passionnaire de
l'abbesse Cunégonde, Jan Stenc, Prague
1922.
La question de Penseighement en
Tchecoslovaquie au point de vue na-
tional d’après les débats ayant eu
lieu à Passemblée nationale tchéco-
slovaque du 14 au 21 Juin 1922. «Or-
bis», Prague 1922.
Jan Papanek : La Tchecoslovaquie,
Histoire politique et juridique de sa
création, «Orbis», Prague 1923.
—
= 289 —
ASOCIAȚIUNEA
PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ŞI CULTURA POPORULUI ROMÂN
FONDATĂ LA 1861.
Recunoscută persoană morală prin articolul de lege 2602 din 22 Iunie 1921, publicată
' în Monitorul Oficial Nr. 92 din 29 Iulie 1921 p. 3576. 3
; Preşedinte do onoare: M. 8 e FERDINAND 1.
ki
SECȚIA LOTERIEI.
Lista câștigurilor sortate la tragerea II, ținută în zilele 31 Martie 1929
până ia 8 Maiu 1923. i
La această tragere se iau în considerare biletele vândute şi anunţate
biroului «Asociaţiunii» până la începutul tragereji. Plata câştigurilor începe
la 1 lulie n. a. c. contra biletului câştigător şi durează până la 30 Septemvrie -
st. n.a.c. Câştigurile nereclamate până la aceasta dată rămân în beneficiul
fondului V. Alecsandri,pentru tipărirea de lucrări poporâle. Pentru mai
mare siguranță se recomandă câştigătorilor să-și controleze numerii câşti-
gători nu numai în ziare, ci şi în lista câştigurilor trimisă de «Asociațiune»
tuturor redacţiilor precum şi comisionarilor. i
50,000 Lei Seria 0. Nr. 39945.
25,000 Lei Seria L. Nr. 31978 Seria U. Nr. 31048.
-40.000 Lei Seria H. Nr. 21420, Seria I. Nr. 28245. Seria O. Nr.
48495. Seria V. Nri 2753, 44274. meae
5,000 Lei Seria D. Nr. 41239. Seria E. Nr. 11983, Seria H. Nrii
347, 7668. Seria 1. 39391. Seria M. Nr. 34669. Seria N. Nr. 4853, Beria S S,
Nr. 42590. Seria U. Nr. 18226. Seria Z. Nr. 910.
4,000 Lei Seria A. Nrii 7950, 11339, 19597, 22541, 24332, 24855,
36496. Seria B. Nrii 6871, 45401, 49437. Seria C. Nr. 11426, 16627. 18763,
28025, 28704, 41642, 47221. Seria D. Nrii 1738, 3042, 6048, 8545, 15700,
31973, 32607, 43469, Seria È. Nr. 2621. Seria F; Nrii 6942, 21880, 26175,
27211, 29421, 35274. Seria G. Nrii 19727, 25384, 35462, 36914, 37419. Seria H.
Nrii 16120, 21348, 21561; 44442. Seria I. Nrii 7512, 10257, 14580, 37980,
41079. Seria L. Nrii 5951, 10109, 10489, 29391. Seria M. Nrii 2141, 3788,.
5498, 6727, 19947, 46823, 47019. Seria N. Nrii 1575,.20562,. 23449, 49505,
-© Seria O. *Nrii 4853, 5412, 28860, 41908, "41908, 48975. Seria P. Nrii: 5770, 9040,
27558, 35554, 42709. Seria R. Nrii 3473, 18050, 29736, 33/52, 35701, 35752,
45495. Seria S. Nrii 4957, 14190, 17841, 21385, 35128, 37874, 40533. Seria T.
Nrii 8024, 29815, 40217. Seria U. Nrii 1888, 7866, 17399, 25295, 35242, 36973, 36973,
Seria V. Nrii 2858, 26541, 31999, 48730. Seria Z. Nrii 8214, 33588, 45198.
6
500 Lei Seria A. Nrii 4655, 9949, 12320, 14535, 18100, 21375, asid
26416, 40162, 41667, 42195, 42292, 43639, 48707. Seria B. Nrii 20514, 30024,
30753. Seria ©. Nrii 2012, 10352, 11590, 26933; 33276, 40582, 44416, 45781;
- 45837. Seria D. Nrii 2753, 5907, 16983, 17276, 20425, 28607, 35304, 37021,
38002, 48495, 38680, 39036, 40174, 41721, 45718, 48687. Seria E. Nrii 3333,
5051, 43090, 37316, 43558. Seria F. Nrii 9362, 12062, 17920, 20627, 22851;
25301, 27240, 32463, 42943, 43143. Seria G. Nrii 1478, 2371, 2860, 11030,
14792, 26022, 30139, 32476, 35087, 43236, 48069, 48657. Seria H. Nrii 1949,
5525, 6781, 7294, 7391, 9270, 10821, 11694, 13346, 19186, 30917, 31628, 38987,
47223. Seria E. Nrii 5077, 6183, 9490, 11730, 16263, 20015, 20186, 30235, 4
33568, 41980, 48009, 40456. Seria L. Nrii 1851, 7963, 14372, 26568, 35141,'Ă
36161, 39007, 44452, Seria M. Nrii 2119, 6153, 8402, 10131, 17081, 23568, 3
„33100, 33464, 45342. Seria N. Nrii 6479, 7041, 7406, 12458, 16350, 26205,
' 26326, 26747, 26909, 28404 29469, 36404, 44090. Seria ©. Nrii 5254, 13701, 3
19395, 19832, 24877, 25618, 37220, 42343. Seria P. Nrii 4771, 13352, 19932, 3
22016, 24105, 26949. Seria R. Nrii 10824, 17711, 24673, 33140, 45034, 47717. 1
„Seria S. Nrii 1317, 9304, 9916, 17163, 22038, 25471, 26004, 31109, 31146, $
31581, 3305, 34286, 37176. Seria T. Nrii 181, 7812, 16229, 27427, 32014, <4
42000, i 42880, 43334, 45960. Seria U. Nrii 7247, 12504, 13638, 16951, Ă
18065, 20685, 21762, 35068, 36491, 39627, 40511, 46131. Seria V. Nrii 4170, ș
5831, 11430, 21033, 26167, 27225, 28669, 30164, 31586, 38192, 4449i. Seria Z.
Nrii 5355, 9156, 13482, 14862, 15460, 26582, 33144, 45074, 47621. ~T
200 Lei Seria A. Nrii 5037, 6244, 7089, 9705, 10974, 15273, 15525, „4
16643, 17045, 17540, 18149, 19985, 20779, 21015, 22878, 24310, 25177, 27533, 4
31271, 33805, 38049, 30440, 46576, 48490, 48539, 49721. Seria B. Nrii 1500, }
2668, 5073, 6926, 9031, 11499, 11639, 11907, 12638, 17817, 18401, 21308, 22163, 4
26851, 28734, 29044, 29849, 31952, 32694, 32880, 36254, 36704, 43227, 44716. 4
Seria €. Nrii 656, 944, 2142, 4586, 9539, 12772, 24273, 25027, 32398, 33450, îă
33463, 34058, 34124, 35985, 40201, 41162, 46328, 48104, 49928, 49983. Seria y
OD. Nrië 440, 5672, 7127, 8260, 8914, 12783, 22048, 23458, 27727, 30195, 30553, -A
40376, 42004, 46388, 46695, 47829, 47866, 48446. Seria E. Nrii 4449, 7043, :4
8708, 13916, 15074, 16070, 16745, t7534, 18503, 18586, 20028, 20105, 25317,
27804, 28335, 29794, 30436, 34126, 34352, 37826, 38370, 40499, 48157, 48648, -
„49978. Seria F. Nrii 962, 1264, 3000, 3917, 6212, 10635, 17055, 19005, 20529,
21305, 23478, 23932, 31558, 34017, 34241, 34427, 34706, 37047, 37263, 38816,
40389, 43489, 44053, 44118, 46669. Seria G. Nrii 6912, 7024, 7756, 8778,
9400, t0609, 12485, 16238, 16655, 19501, 25581, 34562, 38271, 43155, 44186,\ J
45928. Seria H. Nrii 2892, 3136, 4335, 4926, 6958, 10994, 12769, 15311, \]
15995, 16440, 17434, 18130, 18492,, 22936, 27497, 28130, 29001, 29557, 30158, y
31795, 32885, 38310, 39309, 41816, 42951, 45474, 46731, 48219, 48633. Seria 1. 4
Nrii 4601, 4635, 6584, 7750, 8258, 8989, "10195, 11338, 13764, 1505 T6073.
18080, 18978, 19371, 21705, 22903, 23722, 25372, 27720, 30421, 32896, 35011,
38357, 39832, 41682, 47388, 47568, 47717, 47806. Seria L. Nrii 1929, 3019, J
2562, 3665, 4363, 7354, 8351, 12222, 13216, 13579, 14152, 14790, 16873, 1745t,. -
19995, 20134, 22448, 22569, 28946, 30804, 33038, 35321, 36212, 36410, 36532, 4
31077, 41256, 41958, 44241, 47553, 48912. Seria M, Nrii 1376, 9632, 9870, :
10395, 13331, 13598, 17112, 19540, 21055, 26492, 33130, 35234, 35346, 40308,
40470, 40/84, 41598, 44894, 45060, 47590, 49667, 49011. Seria N. Nrii 432,
1050, 1077, 1385, 3620, 4556, 4618, 5033, 8952, 9362, 9837, 11736, 12792, 20788,
20954, 21649, 21672, 24163, 24525, 25625, 33082, 35427, 35430, 37799, 39036,
39300, 39453, 40233, 40633, 41410, 44931, 45053, 48621. Seria ©. Nrii 3%,
2674, 4893, 7607, 12284, 15698, 16209, 21636, 22081, 22087, 22305, 24935, 25010,
26459, 20353, 29739, 32369, 34395, 34507, 38092, 41994, 44072, 45283, 45383.
Seria P. Nrii 2560, 2722, 2876, 4378, 6849, 8826, 9342, 9961, 13689, 17847,
30610, 22042, 23704, 27855, 30731, 32849, 34451, 35317, 35876, 36800, 37440,
38271, 39008, 40214, 40367, 41739, 43215. Seria R. Nrii 2669, 11195, 11356,
13152, 13334, 13756, 13814, 15727, 17796, 19955, 25621, 27496, 28567, 31116,
31544, 34310, 40256, 40316, 40920, 45253, 45618, 45664, 46313, 47311, 48387.
Seria S. Nrii 748, 1181, 7003, 7041, 9023, 9287, 9967, 10051, 11090, 11986,
12472, 16423, 19765, 20002, 22343, 26448, 27410, 27489, 30061, 32473, 37363, '
37401, 40821, 40934, 40961, 41681, 43134, 44368, 44920, 46737, 49004. Seria
T. Nrii 1026, 1063, 1885,- 3825, 4184, 5164, 5855, 6800, 9932, 10762, 187],
17218, 18630, 20516, 24813, 28843, 29653, 36013, 36709, 38723, 38743, 40997,
43936. Seria U. Nrii 2901, 3651, 3827, 6103, 6569, 7726, 13216, 14888, 15223,
18551, 21413, 23992, 25334, 25405, 31245, 40590, 43125, 46389, 40131. Seria V. '
Nrii 336, 6134, 7068, 9383, 12531, 14564, 14939, 20878, 27087, 32949, 33545,
30027, 30484, 30777, 40601, 42880, 44659, 45206, 45655, 40435. Seria Z,
Nrii 1565, 2690, 4066, 5142, 5567, 6046,.6149, 11324, 13031, 14%, 16004,
17070, 17468, 19962, 21011, 21579, 23208, 23568, 24203, 23541, 31376, 32125,
32757, 32913, 35875, 37827, 38277, 41649, 41844, 42404, 42498, 49122, 49699.
100 Lei Seria A. Nrii 1744, 2551, 3262, 3720, 3968, 5425, 5101, 5799,
6960, 7209, 7408; 8044, 8765, 8931, 9172, 9405, 9831, 10426, 10440, 10615,
10813, 10983, 11325, 11426, 11933, 14282, 14322, 15395, 15603, 16206, 16712,
17035, 17151, 17412, 17620; 17704, 18106, 18282, 19077, 19755, 20168, 20865,
21943, 23132, 23928, 24403, 24498, 24707, 25044, 25347, 25892, 26721, 28481,
28664, 28696, 29714, 29868, 29869, 29900, 30334, 30456, 30472, 31246, 31342, 31387,
31558, 31720, 31752, 31816, 33651, 33751, 34003, 35235, 35550, 36835, 37007, 31156,
37699, 37847, 37888, 38019, 38990, 39640, 40114, 40464, 41004, 41430, 41452,
41665, 43075, 43279, 43595, 44030, 44262, 45095, 45354, 45376, 45681, 45921,
46452, 46637, 47195, 47553, 41697, 47846, 47880, 48161, 48370, 48749, 48754,
49535. Seria B. Nrii 774, 803, 985, 1323, 1844, 2479, 2553, 2945, 3143, 3438,
3522, 3143, 4471, 5306, 5303, 5525, 5550, 7354, 8811, 8818, 9985, 10522, 11587,
11816, 12417, 13012, 13131,. 13467, 13516, 13752, 14272, 14286, 14875, 14912,
15575, 15993, 16444, 16740, 17076, 17101, 17818, 17877, 18115, 19331, 19414,
19795, 19872, 29307, 20586, 20602, 21071, 21551, 22055, 22432, 22754, zf,
23383, 24098, 24917, 24918, 25179, 25494, 25723, 25774, 26007, 26354, 28411,
28549, 28696, 29363, 29845, 30303, 31162, 31539, 31975, 32081, 32512, 32751,
33914, 34053, 34296, 35928, 36097, 36517, 36589, 36800, 36854, 37510, 38821,
39159, 39341, 39750, 39915, 40264, 40426, 41173, 41183, 41396, 41608, 41944,
43151, 44418, 44550, 44807, 45091, 45617, 45815, 46453, 46700, 48151, 48155,
48224. Seria C. Nrii 106, 1165, 1401, 2163, 2213, 2902, 3707, 4836, 5360,
6023, 6689, 6762, 7236, 7477, 7955, 8246, 8629, 9407, 9653, 9889, 9906, 10801,
ge
A
10999, 11076, 11180, 11314, 12286, 12878, 13530, 14018, 14238, 14268, 14 a
20297, 21633, 22122, 22132, 22304, 22455, 22811, 23375, 23810, 24440, 24518
24663, 24813, 25213, 25400, 26728, 27163, 27504, 28600, 29115, 29305, 29
29861, 29803, 29967, 30257, 30264, 30401, 30424, 30836, 30884, 30922, 3118
31636, 31783, 32100, 32802, 32803, 32805, 33233, 34090, 34323, 34778, 35960
36551, 37790, 38532, 39696, 40919, 41528, 41573, 41923, 42677, 42727, 43080,
44002, 44896, 46031, 46121, 46573, 47352, 47426, 47772, 49899, 49900, 49901;
Seria D. Nrii 910, 1313, 1343, 2481, 3651, 4121, 4466, 4856, 4931, 5698, 5954;
6iTA, 6642, 61788, 8057, 8550, 8738, 9611, 9631, 9740, 9968, 10816, 10910, 10964,
11055, 11541, 11826, 13589, 13591, 15706, 15844, 15902, 16016, 16086, 16443,
16557, 16588, 16646, 17527, 17542, 18897, 19119, 19200, 20204, 20317, 20342,
20640, 21727, 21931, 22553, 25088, 25415, 25748, 25820, 26178, 26416, 26576}
26899, 27060, 28182, 28289, 28355, 29094, 20725, 29902, 31156, 31410, 314524
31639, 33174, 36083, 36793, 37106, 37320, 37405,! 37566, 39675, 39836, 40026,
40593, 41142, 41205, 41325, 41748, 42478, 43210, 43263, 44041, 44173, 44249,3
44066, 46612, 46820, 47350, 47683, 47049, 48352, 40463. Seria FE. Nrii 713,
1010, 1423, 1607, 1984, 2012, 2163, 3165,' 3811, 5034, 5364, 5409, 5870, 6309,:
6799, 6804, 7536, 7903, 8352, 8450, 8679, 9190, 9280, 9689, 9919, 10069, 10071,
10601, 10650, 11125, 13199, 14304, 14438, 14498, 15863, 17317, 17869, 18019,.
18764, 19511, 20052, 20313, 20630, 20915, 22670, 22756, 24061, 24143, 24615,
26803, 27002, 27005, 27305, 27614, 28396, 28598, 29557, 30358, 30513, 30517, 31123, `
31317, 31480, 31594, 31670, 31720, 32215, 32339, 33331, 33430, 33517, 34161,
35643, 36639, 36691, 37253, 31401, 37555, 39563, 39583, 40118, 40843, 41027,
41233, 41527, 41715, 41980, 42421, 43077, 43525, 43506, 43610, 44024, 44999, .
45467, 45580, 45904, 46448, 46744, 47354, 47465, 48649, 48814, 49837, 49882,
49899, Seria F. Nrii 137, 203, 376, 1774, 2475, 2693, 3032, 3235, 4214, 5042,
6779, 7297, 8057, 8515, 8608, 8877, 9353, 10018, 10673, 10703, 10905, 11084,
11821, 12417, 12629, 13025, 13571, 15591, 15975, 16424, 16442, 16901, 17597,
18288, 18463, 18708, 19308, 20183, 20464, 20806, 20828, 21077, 22133, 22799,
22840, 23990, 24605, 24943, 25005, 25092, 25755, 26673, '26853, 26867, 27554, -
25185, 28454, 30232, 30530, 30589, 31402, 32114, 32179, 32334, 32999, 33100,
33317, 33484, 33688, 33702, 33992, 34300, 34700, 35142, 35890, 36218, 37053,
37395, 38502, 38874, 39445, 39931, 40017, 40542, 41181, 41227, 41403, 41597,
42191, 42205, 43237, 43726, 43746, 43879, 43910, 44235, 44495, 44532, 44863,
44971, 45433, 45951, 46755, 46785, 47150, 47249, 47480, 47644, 48649, 49100, -
49144, 49343. Seria G. 386, 1541, 1716, 3407, 4387, 4447, 4673, 5350, 5364,
5536, 6405, 6366, 6917, 7143, 7238, 8018, 8103, 8107, 8301, 9469, 9775, `;
10230, 10920, 12882, 13024, 13101, 16720, 16866, 18033, 18277, 18400, 18638, `:
19754, 21466, 21833, 21985, 22530, 23442, 23534, 23920, 25007, !25179, 26234,
27502, 21650, 27825, 27982, 28139, 28203, 28586, 31430, 33296, 33633, 33658,
34324, 36227, 36463, 36507, 36628, 36637, 36902, 31301, 37406, 37652, 37816,
38480, 39459, 39834, 39890, 40598, 40807, 41484, 41710, 43094, 43304, 43806,
. 43898, 44641, 45028, 45278, 45922, 46049, 47004, 48123, 48271, 48380, 48478, |
48812, 49651, 49969. Seria H. Nrii 172, 587, 1077, 1420, 2527, 3029, 3297,
3660, 4696, 4161, 6645, 7453, 8493, 9088, 9309, 10156, 10287, 10401, 10723, ;
12002, 12419, 12998, 14185, 15401, 15571, 16489, 16667, 16824, 18979, 20394, `'
za Dati E sete datării ei a ist miner ua d da
H
LE
— 233 — A
Lă
20963, 21149, 21516, 21570, 22602, 23170, 23504, 24530, 24723, 24724, 25104,
25242, 26080, 26552, 28402, 28519, 20314, 30377, 30558, 30633, 30642, 32387,
32503, 32875, 32968, 33080, 34168, 35015, 35104, 35369, 36349, 37571, 38497,
30373, 40605, 41558, 41727, 42813, 43401, 44284, 45216, 45815, 45927, 46803,
46935, 47153, 47511, 47520, 48134, 48776; 49017, 49304,-49742. Seria I.
Nrii 554, 616, 765, 1072, 1468, 1943, 2079, 2467, 2479, 3013, 5565, 5631, 5564,
5040, 6422, 6887, 6917, 6982, 7803, 8267, 8924, 9019, 9671, 9732, 9798, 10281,
11094, 11517, 12081, 12151, 14036, 15318, 15681, 16362, 17704, 18425, 18442,
19158, 19736, 21194, 22230, 23388, 23675, 23695, 25212, 26229, 26326, 27737,
28906, 29501, 20678, 29794, 29795, 30249, 30510, 30817, 31940, 32060, 33136, .
34925, 35832, 36507, 36540, 37000, 37621, 38601, 39622, 41454, 42136, 42201, 42570,
42860, 43270, 43402, 43787, 43941, 44379, 44650, 44770, 45156, 45523, 46244, 46437,
46483, 46822, 47223, 47065, 48231, 48310, 49285. Seria T. Nrii 125, 471, 584,
762, 921, 1226, 1291, 2135, 3136, 3744, 3790, 4204, 5326, 6067, 6092, 8987,
9219, 9469, 10809, 10040, 11121, 11625, 11912, 13016, 13493, 13975, 14278,
14491, 14537, 14750, 15038, 15280, 15361, 15447, 15747, 16124, 16888, 16911,
18105, 18112, 18358, 18473, 18491, 18618, 19935, 20778, 20851, 22274, 22603,
23098, 23146, 23361, 23706, 24237, 24537, 24993, 25538, 25500, 25855, 25036,
25048, 26179, 27051, 27961, 28774, 28798, 29561, 20685, 30305, 31172, 31407,
32818, 33204, 33786, 33950, 34759, 35688, 36024, 38332, 38695, 40923, 41605,
42223, 43047, 43389, 44300, 46830, 47443, 48150, 48498, 48553, 49414. Seria M.
Nrii 1226, 1325, 3538, 4698, 5135, 5210, 5738, 5002, 6203, 6542, 6549, 7943,
9033, 9733, 11089, 11988, 12526, 12648, 12906, 13149, 13311, 14317, 14580,
16365, 17840, 17945, 17958, 18390, 18604, 19678, 20804, 21451, 21495, 22371,
22749, 23758, 25796, 27188, 27335, 28370, 28005, 28909, 29200, 29216, 29448,
30653, 31566, 31890, 32078, 32308, 33383, 33440, 33936, 34154, 35076, 35321,
35516, 35748, 36473, 36669, 36809, 38933, 39256, 40821, 40990, 41172, 41675,
41814, 41950, 42124, 42127, 42929, 43680, 43868, 45062, 46642, 47384, 41755,
48127, 48420, 48979, 49696. Seria N: Nrii 997, 1032, 1227, 1637, 2938, 4099,
5170, 5260, 7116, 7312, 7328, 8700, 9853, 10184, 10555, 10952, 10985, 11092,
12027, 13433, 13974, 14080, 14126, 15308, 16268, 16342, 16343, 16769, 16861,-
16988, 17031, 17211, 17499, 17622, 18246, 19111, 19511, 20697, 20808, 20812,
20943,-20044, 21745, 22056, 22193, 23336, 23537, 23927, 23959, 24236, 24483,
25613, 25753, 25873, 26089, 26047, 28635, 29258, 20460, 29720, 30166, 30217,
30875, 32000, 32161, 32462, 34487, 34526, 35065, 35163, 35364, 36098, 36203,
36745, 37181, 37260, 37489, 31033, 39646, 30684, 41144, 41350, 41966, 42070,
42534, 42628, 43088, 43403, 44166, 44314, 44371,. 45624, 45837, 45918, 45041,
46506, 46872, 47147, 47692, 48101, 48225, 48687, 48688, 40016, 49651.
Seria ©. Nrii 220, 460, 1131, 1665, 1673, 1876, 2853, 2874, 3158, 3527, â528, .
3685, 3739, 3811, 4608, 5209, 6504, 6038, 7248, 7654, 8469, 8545, 8643, 8837,
„8919, 9066, 9602, 10287, 10646, 11393, 12690, 13100, 13773, 14340, .14730,
14742, 15307, 16132, 16580, 17474, 18425, 19288, 19509, 19996, 19998, 20140,
21098, 21518, 22122, 22860, 23761, 24272, 24415, 24523, 24787, 24848, 25226.
25925, 26264, 26283, 26747, 27160, 20118, 29166, 30296, 30589, 31330, 31640,
31780, 32654, 33108, 33506, 34740, 37036, 37176, 31315, 38085, 38342, 38403,
39878, 39881, 40120, 40196, 41152, 41155, 41414, 41759, 42101, 42509, 42630,
42161, 43002, 44031, 44269, 44539, 44787, 45088, 45214, 45270, 43522, 45842,
— 294 —
46183, 47080, 48034, 48714, 48715, 49004, 49202, 49755, Seria P. Nriti
70, 588, 1181, 1328, 1424, 1449, 2080, 2565, 2581, 4670, 5047, 5512, 6198,.
7147, 7352, 7544, 8003, 9138, 9187, 10218, 10220, 10370, 11512, 11984, 13247)
13360, 14358, 14557, 16071, 16332, 16357, 16600, 16835, 18048, 18842, 19020;
19211, 19266, 20730, 21415, 21456, 21728, 22804, 22841, 22907, 23461, 23858,
23058, 25535, 25724, 25823, 26263, 26584, 27130, 27593, 28118, 28684, 28722,
28881, 20411, 29821, 29969, 30290, 30515, 30893, 31567, 31649, 31813, 31817,!
32750, 34040, 34798, 35196, 36673, 37896, 38834, 39300, 39606, 41192, 41619,
41930, 42150, 42575, 43061, 43649, 43650, 43779, 43960, 45081, 46201, 46386, ;
46543, 46671, 46601, 47608, 47845, 47846, 47847, 49438, 49622, 49732:
Seria R. Nrii 17, 156, 874, 1140, 1200, 2680, 3143, 376, 3609, 4052, 4737,
5325, BOTA, 6118, 6526, 6022, 7004, 7179, 7434, 8150, 8265, 8050, 9114, 10503,
11909, 13533, 14202, 14346, 14412, 14504, 14660, 15387, 16449, 16466,
17019, 18424, '18799, 19347, 20810, 21223, 21549, 21815, 23172, 23621, 2364
~ 23781, 24577, 25363, 25780, 25758, 26902, 27561, 27853, 28528, 28568, 28560,.
20235, 29676, 30136, 30568, 31600, 31670, 32328, 32067, 33510, 33973, 34298,“
34496, 35870, 36060, 36467, 36555, 37090, 38055, 38098, 38604, 30160, 39217,
39854, 40531, 40773, 40893, 41008, 41013, 42111, 42130, 43301, 44093, 44193,:
44630, 45584, 45805, 46101, 46931, 48328, 48477, 48960, 48974, 49723. Seria S`
Nrii 635, 1482, 2155, 2197, 2681, 3238, 4261, 4940, 8850, 9035, 9151, 9447.
9789, 10168, 11320, 13693, 14227, 14986, 15206, 15207, 15436, 16310,
16462, 16475, 17156, 17471, 18271, 18308, 18673, 19286, 19704, 19734, 20114,
20272, 20906, 22075, 22094, 26403, 26451, 27796, 27803, 28452, 28518, 29086,“
20434, 20014, 20068, 30442, 31387, 31504, 32059, 32068, 32841, 33198, 33244,
33525, 33980, 34190, 34205, 34268, 34445, 34584, 35501, 35664, 35746, 35968, `
36306, 36550, 37802, 38362, 38493, 40320, 40921, 42103, 43082, 44380, 44383,
44716, 44746, 44833, 45680, 46205, 47302, 48480, 48848, 49092, 49497, 49564, :
49000. Seria T. Nrii 323, 2332, 4567, 4622, 4769, 4983, 5019, 5743, 6306, 7346, `
7411, 8533, 8807, 9004, 9771, 9772, 10334, 10429, 10550, 10833, , pma, 12563, |
12805, 13306, 13607, 14409, 14667, 15497, 15687, 16249, 17619, 17642, 18070, .
19574, 19758, 21332, 21460, 21665, 22676, 23167, 24058, 24767. 24838, 25501, *
„26386, 27087, 27191, 21621, 28182, 28256, 28811, 29555, 20832, 30085, 31416,
32038, 32638, 33604, 33768, 33975, 34824, 36563, 36607, 36963, 37386, 38013, `
38202, 30134, 39204, 30500, 30051, 41369, 41750, 42355, 42430, 43549, 43778, ;
43928, 45518, 45906, 46307, 47042, 47105, 47115, 47962, 48416, 49329, 49881. `
Seria U.. Nrii 143, 872, 1047, 1163, 1214, 2578, 4512, 4555, 4747, 4827, 4096, |
5111, 5560, 8218, 8920, 9579, 9718, 10208, 10521, 10734, 10744, 10755, 10795, ;
10916, 11579, 12735, 12855, 13702, 13750, 13977, 14479, 14650, 14902, 15018,
15648, 15806, 16054, 16420, 17368, 17532, 17908, 17941, 18724, 19028, 20260, `
21187, 21204; 22575, 22836, 22083, 23319, 23484, 24001, 24730; 24857, 25130,
25501, 26185, 26288, 27289, 27763, 28658, 28103, 29156, 29213, 29318, 30632, `
30870, 31093, 31101, 33064, 33586, 33644, 33064, 34939, 35011, 35200, 36100,
36116, 36166, 36225, 36950, 37082, 37208, 39211, 41085, 41470, 43423, 43632, 44119, i]
45015, 45410, 46120, 46321, 46409, 46971, 47223, 47373, 47677, 47790, 47793, `.
48080, 48288, 40052, 49686. Seria V. Nrii 763, 1188, 2181, 2566, 2602, 3327, |
3677, 4308, 4926, 5141, 576% 7675, 7771, 8257, 9259, 9427, 9468, 9518, 9509,
11260, 11447, 11535, 12442, 13228, 13413, 13746, 13801, 15021, 15341, 15769, 16212;
ip i TAS A
poe et ai
Rr IE a e PETRE aa SPER 727 A A
i
A
E
— 3. d
16580, 17314, 17320, 17431, 17611, 18293, 19630, 20126, 20815, 21068, 21533,
22115, 23382, 23747, 24736, 24797, 24832, 25292, 26168, 26560, 26714, 27525,
27113, 27728, 27882, 28361, 28556, 28871, 20528, 29858, 30063, 31332, 31545,
32318, 32794, 33339, 33404, 33729, 33952, 34664, 36252, 36434, 36436, 37067,
37445, 38663, 39141, 39539, 40067, 40611, 41966, 42103, 42346, 42449, 42820;
43055, 45149, 45265, 45869, 45925, 46301, 46368, 46511, 46591, 46609, 47981,
48291, 48996, 49520, 49718. Seria Z. Nrii 1331, 1837, 2322, 2555, 2714, 3434,
4135, 4194, 4536, 5344, 5345, 5609, 6430, 7590, 71752, 7919, 9218, 9251, 9275,
` 9794, 10407, 10634, 10680, 10783, 10879, 10962, 12540, 12666, 12717, 12897,
13587, 14989, 15299, 15350, 16333, 16390, 16459, 17181, 17219, 17658, 17910,
» 18697, 19074, 19225, 19350, 19460, 20566, 20895, 20930, 21394, 21437,
22044, 22263, 23342, 23701, 23767, 24303, 24797, 25829, 25972, 26442, 27234,
21953, 29190, 29449, 29840, 29979, 30251, 31362, 31458, 32146, 32390, 32676,
32808, 33213, 33446, 33795, 34462, 34593, 34045, 35264, 35366, 35490, 35691,
36476, 36633, 37183, 38690, 39338, 40225, 40979, 42014, 42027, 42511, 44714,
45170, 45356, 46166, 46348, 46388, 46420, 46485, 46575, 46762, 46765, 41350,
47470, 47976, 47982, 48255, 48304, 48421, 49603, 49709, 49936.
50 Lei Seria A. Nrii 785, 855, 1080, 1546, 1865, 1945, 2027, 2277, 2420,
2637, 2850, 292., 3204, 3272, 3364, 3423, 3450, 4221, 4422, 4523, 4654, 4736, 5243,
5695, 5837, 6086, 6181, 6584, 7417, 7433; 7989, 8380, 8622, 9011, 9300, 9870, 10382,
10387, 10643, 11103, 1399, 11552, 11616, 11707;11766, 12566,12812, 12899, 12930,
12953, 13694, 13726, 13861, 148055 14836, 14891, 15058, 15566, 15985, 16043, 16203,
16604, 16699, 16700, 16709, 17301, 17327, 17529, 17581, 17948, 18365, 18428, 18628,
19100, 19124, 19246, 19511, 19531, 19779, 19805, 19809, 19833, 20048, 20061, 20193,
20376, 20406, 20858, 21110, 21251, 21291, 21408, 22577, 22738, 22812, 22870,
22888, 23027, 23264, 23442, 23588, 23728, 24410, 24540, 24648, 24890, 25135,
25195, 25941, 26208, 26568, 26649, 26785, 27121, 27560, 27904, 28627, 28679,
28753, 29107, 29122, 29347, 29491, 29727, 30151, 31096, 31740, 317634 31809,
32356, 32532, 32896, 32987, 33227, 33469, 33022, 34079, 34313, 34580, 34861,
35205, 35433, 35800, 35869, 36054, 36457, 36585, 37159, 37176, 37634, 38160,
38194, 38392, 38457, 38737, 38905, 39649, 39742, 39843, 40044, 40920, 40920, 41097, :
41215, 41294, 41360, 41364, 41455, 41523, 41799, 42003, 42505, 42658, 42853,
42922, 42996, 43023, 43262, 43428, 44366, 44595, 44635, 44729, 44907, 45159, 45407,
45432, 46636, 46730, 48163, 48219, 48265, 48268, 48621, 48628, 48652, 48794, 48045,
49133, 49547, 49610. Seria B. Nrii 210, 492, 629, 868, 873, 964, 1281, 1501;
1579, 1884, 2236, 2273, 2370, 2980, 3:58, 3776, 3011, 4156, 4247, 4261, 4564,
4863, 5343, 5851, 6015, 6450, 6468, 7084, 7194, 7627, 7945, 8210, 8790, 9035,
9824, 9883, 10607, 10776, 10988, 11012, 11116, 11515, 11853, 11875, 12295,
12787, 12938, 12083, 13105, 13186, 13282, 13387, 13646, 13760, 13910, 13926,
13972, 14077, 14119, 14607, 14835, 15257, 15274, 15554, 15818, 15902, 16090,
17472, 17370, 17.64, 17583, 17862, 18170, 18679, 18861, 19007, 19467. 19532,
19599, 19618, 20021, 20207, 2 403, 20743, 20875, 21084, 21089, 21311, 21656,
22405, 22626, 22965, 23369, 23711, 24015, 24206, 24771, 25139, 25624, 26086,
26088, 26313, 26330, 26972, 26982, 27277, 27526, 27637, 27902, 27937, 28333, :
28741, 28784, 29157, 29176, 29207, 29537, 29634, 30007, 30057, 30294, 30371,
30730, 30774, 30787, 31253, 32080, 32201, 32549, 32612, 32737, 32768, 33043,
— 2% —
33365, 33734, 33877, 33044, 34230, 34946, 35094, 35961, 36414, 36496, 37290,
37331, 37392, 31633, 37640, 38056, 38457, 38469, 38637, 38728, 36349, 40163, 40383, `
40652, 40789, 40934, 40938, 41257, 42100, 42774, 43025, 43561, 43601, 43813, |
44283, 44339, 44413, 44875, 45428, 46155, 46981, 47894, 48160, 48365, 48596, Ș
48981, 49053, 49182, 49312, 49509, Seria C. Nrii 76, 113, 487, 562, 603, 647,
685, 863, 1438, 1590, 2207, 3122, 2299, 3340, 3604, 3155, 3852, 4779, 4846, `
5110, 5898, 6561, 6664, 6988, 7263, 7746, 7855, 7923, 8260, 8477, 8503, 8683, J
8986, 9767, 9988, 10424, 10425, 10555, 10725, 10773, 10971, 11741, 11792, 3
11958, 11986, 12245,
14511, 14673, 14834,
17188, 17230, 17658,
19773, 19890, 20269,
22630, 23238, 24017,
26116, 26270, 26436,
28769, 28755, 29412,
30796, 31125, 31278,
32842, 32874, 33085,
36082, 36109, 36148,
37209, 37535, 37642,
39550, 39606, 40263,
42291,
12548, 12592,
15556, 15953,
17856, 17888,
20303, 21311,
24139, 24678,
26496, 26804,
29840, 30007,
31337, 31411,
33365, 33987,
36397, 36521,
37766, 37900,
40439, 40976,
42301, 42327, 42561, 42572,
12597, 12653,
15993, 16068,
18055, 18288,
21378, 21512,
24826, 25123,
26868, 27357,
30023, 30044,
31609, 31872,
34359, 35193,
36539, 36865,
38071, 38629,
41225, 41738,
43438, 43545,
12944, 13405,
16254, 16294,
19186, 19446,
21514, 22050,
25286, 25900,
27484, 28197,
30199, 30635,
32082, 32169,
35243, 35441,
36867, 37063,
38763, 38901,
42006, 42012,
44161, 44611,
13940, 14112, $
15755, 17181, 4
19693, 19734, î
22233, 22540, :
26007, 26071, ;
28431, 28484, `
30648, 30762, |
32727, 32747, 4
35914, 36011, $
37067, 37083, `
38944, 39412, 4
42013, 42014, |
45241, 45487, J
45668, 46197, 46279, 47134, 47348, 47836, 47895, 48021, 48337, 48383, 48384, $
48670, 48927, 48950, 49033, 49069, 49286, 49381, 49467, 49912. Seria D. Nrii |
1160, 1206, 1617, 1928, 2145, 2315, 3123, 3782, 4035, 4066, 4525, 4919, 5095, `
5167, 5728, 6110, 6146, 6488, 6530, 6858, 7429, 7652, 8028, 8048, 8255, 8462, 4
8534, 8593, 9100, 9127, 9477, 9588, 9945, 9946, 10183, 10915, 11002, 11327, $
11406, 11629, 11707, 12117, 12178, 12243, 12276, 12442, 12590, 13030, 13086, |
13129, 13453, 13964, 14829, 15015, 15237, 15317, 15438, 15488, 15567, 15596, <
15866, 17075, 17333,
19775, 19955, 20057,
22500, 22590, 22633,
24950, 25168, 25386,
27347, 21755, 27898,
29620, 29758, 29846,
32383, 32160, 32897,
34079,
37860, 38051, 38269,
17452, 18477,
20266, 20697,
22830, 22968,
25421, 25423,
28222, 28223,
29966, 30143,
32965, 32983,
38388, 38571,
18756, 19370,
20922, 21113,
22980, 23234,
26238, 26304,
28276, 28834,
30365, 30665,
33176, 33250,
34722, 34910, 35014, 35058, 35148, 35301,
39043, 39260,
19665, 19677,
21240, 21464,
23314, 23919,
26535, 26732,
29193, 29256,
30862, 31208,
33509, 33616,
35687, 36499,
39360, 39547,
19691, 19759, -
22320, 22464, ,
23977, 24529, 4
26770, 26805, 4
29392, 29417, |
31516, 32007,
33625, 33874, `
37132, 37162, i
39620, 39777, j
40246,
42966,
40747, 41075, 41444, 42195, 42287, 42351, 42356, 42440, 42601, 42890,
42998, 43192, 436072, 43741, 43767, 44042, 44083, 44487, 44591, 44881, j
44988, 45391, 45850, 46025, 46508, 47129, 47589, 47818, 48177, 48445, 48616, $
48719, 49207, 49577, 49707. Seria E. Nrii 373, 624, 830, 1178, 1418, 1558, 4
1750, 2266, 2350, 2704, 2811, 3339, 3465, 3696, 3970, 4116, 4773, 4827, 4888, š
5045, 6144, 6693, 6705, 6773, 6779, 7062, 7559, 7750, 8083, 8833, 9188, 9209, 9449, k
9489, 9852, 9950, 9961, 10002, 10018, 10019, 10087, 10210, 10455, 10550, 10593, `
10835, 11012, 11568, 1:593, 12301, 12733, 13147, 13377, 14050, 14065, 14335, 14440,
14441, 14706, 15323, 15349, 15624, 15908, 16029, 16052, 16118, 16692, 17660, 18078, :
18105, 18366, 18663, 18956, 19436, 19560, 19765, 19976, 20168, 20509, 20781, i
(Va urmă.) y
tinara
“ nemuriioruhii nostu întâiu preşedinte şi
mare organizator a
| p CAscciajiunea |
= | pentu literatura ramåână și
| culina poporhui rama,
Andreiu Șaguna, întâiul președinte al „Asociaţiunii“.