Transilvania_1921_052_005

Transilvania 


H An. LII. Maiu 1921 Nr. 5 


Tudor Vladimirescu 
dramă de N. lorga 


“ACTUL Liu, 


Un Salon boieresc, întrun oraş de provincie. 


SCENA I. 


Nicolae Glogoveanu, Jianu, Vistierul Dumitrachi, Samurcas, Dascalul 
Andronie, preotul, Tudor, alti boieri. | 
` s 


Samureas 
Dádü Dumnezeu arhonia si ni-a venit ispravnic bun, vom 
.mai puteà dáinui in liniste pe mosiile noastre si drepturile care 
ni s'au răpit de țărănimea nelinistita, ni le vom luă innapoi. 
5 Jianu 
Care drepturi, frate ? 


M 


Samureas 


Ale dumitale si ale mele. Acelea care ni s'au smuls de un 
ränd de ani, de ni-a scázut averea, de ni s’a injosit mändria, 
cu care se fine aceastá farà, de ni s'au pornit spre risipá casele 
odatá indestulate cu toate cele. Drepturile, provisiunile noastre, 
mostenite de noi din mosi si strámosi, aflate de noi aici, soco- 
tite de noi ca sprijin in rosturile ce ni s'au dat pentru vrednicia 
noastrá. Drepturile pe care noi, stálpi ai patriei, n'afi stiut sá 
le ţineţi sus, de am ajuns cu toții batjocura mojicilor şi a lumii 
întregi. Ea | i 
, Jiana p 

Tot nu înțeleg. Eu, Vornice, am ca si înainte casa mea 
pe moşia mea lângă biserică unde mi-am pus în pământ pe ai 
mei, cari au murit. Din căsătorie mi.s'au născut şapte copii. 


— 392 — 


Vistieru] Dumitrachi ^ 


Să vă trăiască boierule, să ajungă băieții la rang înalt, fe- 1 
tele sá se mărite la loc bun si bogat. Şi să te fie mulți ani pet 
dumneata, párinte milostiv al slugilor d-tale toate, cu mine să- 1 
racul, in frunte. : 

. Jianu c 

l " Vorbiam cu dumnealui. Ştii, boieri suntem cu toții, dar nu 3 
.ne cunoaştem tot dela o vreme. Pe Glogoveanu-l ştiu de când '$ 
strămoşul meu mergeà la luptă cu strămoşul lui pentru tara i 
aceasta pe care toţi o văd, dar. puţini o simt. Pe tata dumisale 3 
Samurcas l-am cunoscut de cánd a venit in farä si multe vorbe 
de-ale noastre de bastinä le-a invatat dela mine. Pe dumneata, 
nu că vreau să te jignesc, dar -am văzut pe lângă prea multe 
uşi dușmane, ca să mă bucur că acuma ai vol s'o pázesti pe a mea. 


Dumitrachi (vrea să răspundă) 
Si atâta deocamdată. 1 
Eu ziceam cá din trupul meu am sapte copii. Dar sufletul 
meu de crestin si patriot e dator cu dragoste la cinci mii de fä- 
rani pe zece moşii. Eu ii botez, eu îi cunun, eu îi pomenesc de 
moarte Din ostenelile lor mă hrănesc eu si casa mea, şi n'am 


„văzut până acuma nimic la aceşti oameni buni care să nu se 
cheme recunoştinţă şi omenie. 


3 
1 


ss 


alicui 


(Tudor vrea să vorbească) 
N Glogoveanu f 
..  Lasá, Tudore, să vorbească intaiu cei cari sunt mai bătrâni 
ai: noştri şi mai mari ai tăi. Dumnealui Jianu ştie ce este inima 
ta. Räspuns ar aveà sa dea Vistieru. Noi suntem de casä si 
ascultăm. Samurcaş ce pofteste Vistierul spune. N’am mai-văzut 
o fara ca asta. Toate merg dea 'ndoaselă aici. La Imparajie ştie . 
fiecine ce i se îngăduie. Când vede Turcul, creştinul nostru cade 
în genunchi. Cel din prostime se uită cu smerenie la dregător, 
Dregátorii-se- iau unul cu altul după rangul fiecăruia. lar la un 
semn al Impăratului nu e. cap care să se ţie între umeri. 
Aici .e dimpotrivă. De Vodă, pentrucă unii zic cá e străin, 
işi râde oricare. Toată lumea se ține numai de pâri. Stambulul 
ware de lucru, decât tot cu jălbile proaste care se îmbulzesc de _ : 
aici. lar, de când cu burzuluielile porcarilor sârbi de peste Du- 


REST De meh 


re Zeit. ii ee ni 


în debina Heat pa 


“năre, orice ţăran crede cá a lui e fara pentru care e chemat 
“să-şi facă datoria de muncitor, şi atâta ,. 
Tudor, - 
Mă iertati, eu i-aş spune o vorbă dumnealui. 
Glogoveanu 


In casa mea, nu. Eu îmi apăr pe aceia cari stau supt aco- 


a peremäntul ei, şi, când o să trebuiască şi pentru tine, n'oiu 


lipsi. Deocamdată să aflu intaju dela dumnealui ce vrea dela 
mine ca ispravnic. | 
Glasuri | 

Ce vreai mai mult... Ce vrem cu totii... Ce vrea boie- 

rimea de care te fii. i 
Glogoveanu ` 2 

. . Să vedem. Cu cele de cuviință sunt Sala oricui. Dar numai 
cu acelea. 


Glasuri ^ - 
Ba cu orice cátre boieri, cáci insufi esti boier! 
‚Glogoveann j 
Va înţeleg pe tofi, dar vreau să aud numai pe „unul. 
Samurcas . , 


Ti-o spun, ispravnice, toţi aceşti frați ai-tăi, cu cari ai co- 
“pilarit, cu care te-ai ridicat în ranguri, invrednicifidu-te a fi între 
dregătorii Vlahiei. Tagma boierească se pierde dacă mojicul prinde 
nas. Dirurile nu le mai plătesc la Vistierie, dar fara se mai poate 
ajutà si cu altceva, decät cu dajdea jeranilor nostri? Noi insa ce 
facem, când dijma n'o dau, când la clacá nu vin, cánd la muncá 
'mu se aduná? Cu ce ne finem ipolipsul si ighemoniconul? Cu 
ce ne plătim datoriile, caci ştii şi dumneata, slujba e cu bani? 

Glogoveanu . | - 

Eu n'am cerut-o. ` | 5 

| Samurcay ` ' 8. 

O fi cineva care o fi pus o vorbä pe längä Märia Sa. Dar 
noi pentru tet ce am avut până acuma, am plătit. Am plătit cu 
bani grei, luaţi dela zarafi, cari-i cer înapoi cu dobânda pe care 
o ştii... De gura lor nu má stăvesc... Nu-i pot goni dela usile - 
mele ... Sunt fafa boierească si am ruşine... Negot de porci 

F3 1" 


— 304 .- 


nu fac ca alţii cá nu má îngăduie neamul... Copii de crescut am? 
şi eu. Stránge-i in chingi boierule, pe mocofosi ... Sunt destule 
nasuri in Vlahia, nu e nevoie sá se lungeascá gi ale vitelor cám- 
pului .".. adunä-fi ciocoii, si *rimete-i in sate... Pune din nou 
pe grumazurile därze jugul... Altfel nu arám boierule, nu arám 3 
(îi pune mâna pe spate). Nu arám! Si cine ţi-a dat cărţi, de unde 4 
te-ai învăţat. Altfel, cine ţi-a spus de filantropie, acela n'a înţeles 4 
că fiecare neam isi are rostul lui şi că lefteria şi-a mäncat-o 4 
Românul de mult. : 

Tudor 

Eu nu-l las să vorbească aşa! 
Dascălul Andronie 


Nu te pripi cu vorba, Slugerule nu te pripi. Dumnealui e 
boier mare din părinți buni. 
X Pa: Tudor 1 
Părinţii mei să-i lagi, dascăle! N'au lins pragul nimănui 
ca să culeagă cu limba fărmăturile aruncate cânilor... 


Dascălul Andronie 


Eu ţi-am zis fără mânie, căci mânia este patimă, şi patima 
tulbură mintea omului. Mânia e boală, dragă Slugere, boală rea, 
vecină cu nebunia. (Tudor se mişcă). Ţine-l în loc pe omul du- 
mitale, ispravnice. Eu n'am venit la dumnealui, ci la dumneata. 
In cuprinsul casei dumitale dacă sare cineva la mine, dumneata 
mă aperi. Si ca să scurtez, căci văd eu că aici e casă de primejdie. . . 


Preotul Hrisostom 


Cu primejdie ... şi noi ne ducem. Multámim pentru aşa pri- 
mire. Boieri ca dumnealor erau vrednici de altă cinste. Aici bate 
vânt rău, împotriva învățăturilor duhovniceşti, duh franțuzesc de 
răscoală. Pe vremea bătrânului nu eră aşa. EI ştiă că suntem 
toti fiii lui Dumnezeu, dar. nu ne-am născut odată şi că voia cea 
de sus cere ca sluga să n'aibă glas înaintea stăpânului. 


Dascălul Andronie 


Aristotele, filozoful cel mare, zice tot asa... om şi om, dar 
toți dupa. categorii. Dela evghenis pana Ia mojic, dela filozof până 
la omul cel prost şi fără învăţătură. 


T. 
) 


s 


~ 


— 325 — 


Samurcas 


Aici nu e loc pentru noi. Mine o s’o ştie si Banul. Dacă 
el ne dă pe asa mani, domnul o va sti şi el. Scriem şi la Ta- 


.rigrad că aici fierbe ceva, aici se uneltesc răscoale, aici se face 


epanastasis, se dă foc terii... Dumneata ispravnice, asmuti la noi 
guri rele... Uitaţi-vă cu ce oci se uită la noi ipochimenul du- 
mitale ... Uitaţi-vă, boieri... 
Glasuri 
Ne-am uitat, îl vedem... Ne-am săturat de trufia ciocoiului .. 
Tudor i = 
Ciocoiu te chemi, nu dupa ce esti, ci dupa cum ai ajuns, 


“Deci nu mi se cuvine mie acest cuvânt... - 


Dascălul 


Ni se cuvine nouă, aşa-i? Mie dascăl domnesc... Părintelui 
pe care l-a crescut Patriarhul... Boierimii aice de față, până 
la cel mai înalt în rang.... | 

Glasuri 

Aferim, Glogovene!.. Ne-om mai vedeà când fi-i curäfi casa, 

când ti-i legă pe cine ne Jatra. ME 


- 


Tudor 


Eu nu latru, dar dacă sunt vrednic a mi se spune cäne, nu 
Ssermonesc în gunoiul nimănui, ci apăr cu credinţă casa unde 


“m'am hrănit. 


Samurcay 

Stăpân si câne, noi vă lăsăm, dar batjocura ce ni s'a făcut, 

so ştii, arhonte, nu va rămâneă nepedepsita... Suntem mai 
aproape de domnie... | 


> SCENA a Il-a. 
(Jianu, Glogoveanu, Tudor). td 


Jianu (ia de o parte pe Glogoveanu) . 

Pe mine mă ştii, Nicolae . . . Eu îţi sunt prietem. .. lar despre 
páreri poate nu este om de vársta mea care sá tie mai mult 
cu sármanul... N'am luat piei de pe spinarea nimánui, si pe 
Grecii ágtia toti, boieri de pripas, popi de sárindare si dascáli 
de vorbe late, îi am cum îi ai tu... As vrea sa scăpăm de 


— 326 — 


dânşii ... cu ţăranii ne înţelegem; tot un suflet, numai îmbrăca 
altfel... Dar îmbrăcăminte cu îmbrăcăminte, islic cu îşlic n 
se înțeleg, dacă e alt suflet... Estè ceva sălbatec si lacomi 
. Intransii... Mi-e scârbă de ei şi mi-i frică... Par’cä-mi vădă 
nepoţii cărând apă la dânşii şi curäfindu-se pe mintean deš 
noroiul caleştilor lor. 3 
Să nu-i asculti! Fie-fi milă de fratele tău cel mic şi neno-% 
rocit. Nu-i cere mai mult decât datoria lui... Dacă le trebuie: 
robi Răsăritenilor acestora să-şi aducă rudele lor de acasă. 
Răspundem cu toţii înaintea lui Dumnezeu, şi mult pot înaintea 
lui rugăciuniie şi blestemele unora ca aceştia... Şi dacă te-or.3 
răpune, ce-i? Nu te-a născut mamă-ta ca să descalti de papuci 3 
pe toate liftele aduse de vânt aice în moşia noastră? 

Dar vezi! ... zi-i lui Tudor să ne lege. 

f (Glogoveanu face un semn.) 


Băiatul ăsta nu-mi place mie. 


Glogovcanu . 

Am crescut împreună. Fecior de ţăran, a dovedit, ţi-o spun 
fara părere de rău, mai multă pricepere decât mine. Cu sfatul “4 
lui má fin, după gândul lui mă îndrept. În inima lui mă în- 7j 
cred. Îmi este ca un frate... 


Jianu 


. Veti fi avänd intre voi ce stifi si eu nu zic altfel decät ce 
ai spus. E un om istef, se vede... Si mândru! Mai'mindru 
nu decát fiul párinfilor cari l-au náscut, dar decät tine, decät 
mine, decât noi tofi... Par'că ar fi neam de Domn aşa se uitá 
şi aşa vorbeşte... Nu, nu, eu sunt om bătrân şi mă pricep... 
.Ín el fierbe ceva. Un lucru mare fierbe intr'insul. E foc în 
inima lui, foc ascuns, darstraşnic... Vezi să nu te arzi... Să. 
nu zici că nu ţi-am spus... 


E 


Glogoveanu 
„Ce. să fac, boierule? Ce-mi cei? 
| _ Jianu 
Să fiti prietini, frati, cum vrei să zici, dar — mai de de- 
parte. Facă el ce vrea, dar pe seama lui,.., nu peata, nupe 
. a mea, nu pe a noastrá... Cá, uite, noi, Jienii, avem asa o 


-— 


=- 327 — 


presimtire despre oameni. Când a venit Hangerliul Domn, eu 
de cum l-am văzut, mam cutremurat. Erà Si el un om ca ori- 
care, dar eu i-am cetit soarta în față... Mergea spre moarte, 
spre moarte cumplită... Aveă în față un semn tainic si grozav. 
Ce-or face oameni ca aceştia, nu scapă de ursita lor... Si 
Tudor e dintre dânşii... Îl paşte ceva din urmă, ceva care nu ` 
se poate împăcă, ferit-o Sfântul, cu nimica pe lume... Asta o 
să ridice sabie, si va peri desabie... [i scris în ochi... Cum 
mai simţit niciodată? Ce ochi grozavi! | 


Glogoveanu \ . 

Sá caut, să-i vorbesc.,. Sa încerc... Ce greu imi vine! 

| , ` Jiann | | 

Ai să te înţelegi cu dânsul... la-l încet, cu dragoste... 
Vorbeşte-i pe departe... Atâta se cere: să înțeleagă că i-ai 


prins taina... Se duce singur... Si face bine: si pentru tine 
şi pentru el... Lui îi trebuie să fie singur... Aceasta-i osânda 
lui... Mă închin dumitale. Ne-om mai vedea. 
1 Glogoveanu 
Dacă ai dreptate, atunci ifi muljamesc. 
Jianu 
Ba încă ce dreptate... Om trăi şi om vedea... 
(iese). 


SCENA a Ill-a 


(Glogoveanu, Tudor, un slujitor). 


Glogoveanu 
Sä pofteascä Slugerul. 
Slujitorul 
Si dumnealui mi-a spus cá are o vorba. 
Glogoveanu | $ 
Unde e? 
Slujitorul 
In cämara de-aläturi. Scrie ceva. 
Glogovenuu 


Sá pofteascä. Să-l fi luminat Dumnezeu cä mä poate scăpă 
din chinul ce mi l-a dat fără voia lui? 


— 328 — 


(Tudor inträ). 
idore, ce zi rea pentru noi! 
Tudor 


Nu-s rele zilele care lämuresc, ci numai cele care încurcă, 
Si astazi Sau lămurit multe. i 


Glogoveanu A 


S'a lámurit mai presus detoate cát imi esti dedrag pentru 3 
sufletul mare ce ai-in tine. Cum as vreă să mă rup si eu din 4 
tot ce am moştenit, din tot ce mi-a dat soarta; din tot ce mi-a 
adäugit vieata si să fiu ca tine: săgeata slobodă mergând drept 
spre tinta! . g 

> Tudor i 


Săgeată, da... Şi, dacă se fränge, loveşte... S'a dus din 
arc, şi niciodată nu se mai întoarce intr'insul. : l 

E frumos la noi acasă, boierule si frate Nicolae. Mi-am 
închipuit de multe ori că este loc aice pentru mine pănă la 
sfârşit. Mamä-mea era aşa o femeie slabă: am dela dânsa 
duiosii de astea proaste... Dar mă scufur şi ma indrept. 


Glogoveanu 


Te-ai supărat. lartă-mă de ce fi sa spus... Păcat că erai 
de faţă când au venit oamenii aceia... Aşa li-i firea... Dacă 
ar aveà toli o fire ca a ta, o fire ca ameamäcar... Dar âştia 
sunt, între ăştia trăiesc... E o osândă, ştiu ... “Dar ce pot eu 


sa fac? 


'Tudor 
Să-ţi iei lumea in cap ca mine, de sigur cá nu. . E drum 
greu... Dusman ti-as fi de te-aş luă... Dar eu mă duc, să 
ştii... j n 
Glogoveanu . N 
Te duci dela mine? Pe cât timp şi unde, şi mai ales de ce? 
Tudor 


Dece? Casánuvád... Ca sá nu aud... Casánurábd... 
(apăsat). Ca să nu fiu adus à vărsă sange în casa ta... 


Glogoveanu 


Tudore! Ce vorbe sunt astea ? 


-— 329 —. 


Tudor 
Ce vorbe! Dar omul are vorbe care nu sunt ale lui... 
“Fapte care nu sunt ale lui! Are un rost care trebuie să fie, 
orice s'a întâmplă ... 
Glogoveanu 
Rostul tău l-am simţit de mult... Nu ţi-am spus, dar l-am | 
simţit... M'am închinat rostului tău, deşi mi-e frică să-l spun 


care este. 
Tudor l 


Nu-l pot spune nici eu... Darce nevoie am să-l spun.. 
Când va veni ceasul, eu voiu fi acolo. Si atâta. Că nu mi-o 
cere nimeni să nu fac ce ştiu că pot. 

Am fost la Sârbi, o ştii. Am trăit acolo câteva luni, mai 
mari decât o vieatá. Am vărsat sânge. Ce pricepefi voi cari nu 
l-aţi vărsat? Sa iei-vieafa unui om fiindcă eşti încredinţat cá 
trebuie... Din clipa aceea ai pus vieaţa ta însăşi la picioarele 
dătătorului de vieafä... De atunci nu mai este a mea... Mi-o 
cere, i-o dau. : T 

Şi sabia nam frânt-o. Eu am ucis si ştiu cá voiu mai ucide. 

Glogoveanu 

Sa nu te audä... 

Tador 

Stäteam intro sară în tabăra lor. Stersesem sabia deiarba. 
Nu-mi păreă rău, Turcii aceia cálcau în picioare o fară, un 
neam... Şi strămoşii lor aşa făcuseră. Prea multe păcate, se 
vrea ispasirea... Şi Sârbii cântau o doină de-a lor, aspră, tare, 
rea... Eu mam gândit atuncea de ce nu pot să cânte aşa şi 
ai noștri.. A nostri liberi si ei, Nicolae? 

Glogoveanu 

Taci, má tem... Tu ai vlaga pärintilor tái... La noi, bo- 
ierii, sau măcinat de mult... Lasá-má să închid ochii, să nu 
"văd... Şi zi, te duci? Te duci numai decât? Lagi casa asta? 
Cámárufa ta? Sfintele icoane? Şi tot ce te leagă de lucruri si. 


de oameni? 
" Tudor 


Trebuie. M'a luminat ziua aceasta. Sa stii ca Dumnezeu 
i-a trimes pe ăştia, Au osändit-o întreagă. Sa mă spes Dum- 
nezeu! 


Me equa a^ 


M. e 


Glogoveanu 


E doare, dar nu te fin. Eşti tu om să te tie cineva? Da 1 
dă- mi voie sä te rog de ceva, dä-mi voie sä-fi cer o indat 
rire. Si dá-mi voie să-ți dau pentru vechiul acoperi pe care-f 


' laşi, alt aco eri | 
ași, P = Tudor 


Spune! 


- 


Glogoveanu 23 
Tudore, du-te la Viena, nevasta mea e acolo, bolnavă. Ştii 3 
ce grijá-i port. Socru-meu a încurcat toate. Nemţii de acolo 3 
ii pradá pe amändoi... Tu stii legile... à 
Tudor (foarte mişcat) 4 

Eu sa merg acolo? Dar dacá nu e in drumul meu? (Dupá 
o luptă cù sine.) De -mi impiedec drumul? - 


Glogovegnu Wr 
Tu ştii cum te socoate Catinca... Faci o faptă bună. 
Poţi scăpă un om dela moarte, un om Sia care fii... 
' Tudor 


Da. (Revine răpede). Tin ca la tot ce cuprinde această casă 
binecuvântată ... Tin ca la dumneata. Tin mai mult decât la 
mine. Mai puțin numai decât la datoria mea. Vrei s’o zäbovesc ? 
O fac. In puterea tuturor amintirilor care mă năpădesc astăzi. 
Voiu sti să-ți rämän prieten. 

Glogoveanu 

“Îţi multámesc, Tudore. 

Tudor (pentru sing) a! 

Si poate nu ştii nici cât să-mi multamesti . . . Si nici 
pentru ce! 

Plec cu cea d'intáiu poştă. Şi poate ne-om mai vedeà. 


P | ACTUL Il. 
“SCENA IL. R 


(La Viena, în casa Banului C. Ghica}. Banul Ghica, fiica sa Catinca 
. Glogoveanu, baronul de K ..., Starzer, DUM Jordachi, Tudor. ` 
Se joacă cărţi la o masă. 


La alta, înaintea cafelelor cei de mai sus "Uotielc politicá. SAREA: E 
Glogoveanu, foarte slabá, pe o sofa). vd 


1 
j 

4 

1 
di 
x 
1 
| 


Man UAR UE YAA 


Be 


Banul Ghica 
Ai fost la cafenea, doftore, ce vesti? Congresul merge? 
Dr. Starzer T 


l Merge cum n'am fi crezut. Biruinta Impăratului nostru da 
roade pentru toată lumea. Europa se aşează pe temelii nouă. 
Legalitatea-şi ia drepturile, călcate în picioare de revoluționari. 
O să ne putem cáutà iarăşi de meserie, de negot, de carte. Ne-a 
ajutat Dumnezeu să vedem răsturnarea pentru totdeauna a tira- 
nului Bonaparte. Viena care a suferit aşa de mult de pe urma 
lui, are acum mulfämirea că în cuprinsul € ei se împarte moşte- 
nirea urjasului sdrobit... 

Banul Ghica 


Să-i dea Dumnezeu tot binele oraşului acestuia primitor. 
De cârid am âjuns aici par'că sunt altul. Nu mă mai trezesc 
în fiecare zi cu groază că un Domn nou aduce prigoniri im- 
potriva mea şi a familiei mele, nici că o nouă haită de câr- 
jalii a trecut Dunărea jafuind satele si amenințând oraşele înseși 


supuse Impărăției... 
Catinca Glogoveanu 


Pläcut oraş! Ce lume veselă şi bună! Cätä iubire față de 
noi! (Intinzând mâna către tatăl său.) Mergem, tată, la Prater? E atâta 
vreme, de când nu má laşi să ies! Si eu nam septezeci de 
ani în spate! Şi. nici o fetiță nu sunt! Aud -că un viorist mare 
„dă concerte in casino... Si toată lumea se adună la comedie 
în Teatrul cel mare... Vin Impárafii, regii, prinții, generalii-cei 
mai... E acolo toată Curtea... Si lumină şi veselie... Aici 
la tine, tata, mi-e urit... Ştii tu? numai de uritul tău sunt 
bolnavă (Ghica vrea să vorbească, medicul îl opreşte). Mă innäbus 
de căldură şi tuşesc de fum ... Cafeaua voastră imi ia somnul 
numai de-o văd... Lasă păsărica să sboare, tata... Nu moare 
dintr atât. 


| Dr. Starzer . 

Aşa, asa! Veselia e bună. N'avem leac mai sigur decât 
dânsa. E sănătate si chezăşie de vieafä lungă... Să râdă toţi: 
si bărbaţij bătrâni ca Banul — ce stai crunt, prietene? şi cei 
tineri, ca băiatul ăsta (arată către Tudor), care stă întunecat şi 
mut ca o statuie o ameninţare, şi femeile... Cele aşa de fru- 
moase, ca dumneaiei cu atât mai mult! 


— 332 — 


EU i Glogoveanu i 
Atunci, doctore, mă pot duce ? 
Dr. Starzer 


Nu mă luaţi räpede... Eu sunt doctor şi om în vrästä... 
mă tulbur... Bucuria e bună, dar trebuie şi răbdare... Afară 
a nins şi bate vânt aspru pe Dunăre... Voi sunteţi -oameni din 
alte locuri; n'avefi deprinderea . .. 

Catirica Glogoveanu 


Parca la noi, doctore... 
; Dr. Starzer : N 

Ce ştiu eu? La noi sunt butce închise... Sunt... În sfârşit 
sunt multe luéruri care lipsesc aici... Sá aşteptăm, să aşteptăm... 
Nu aga de mult... Uite când vei vedeà cá se inverzeste parcul 
si ca plesnésc mugurii castanului dela fereasta. 

Catiuca Glogoveanu (tusind) 
Eşti rău, doctore... 
Banul Ghica 

Tot asa de rău ca şi noi toţi cari te iubim... Ca şi mine 
ca şi baronul (Kirlian se închină solemn), ca şi băieții ăştia, ca şi 
dumnealui Tudor... Nu e aşa Tudore că nu-i vreme de primblat? 

X Tudor . 

Nici de, primblat, nici de träit... Mácar asa cum träim 
acuma ... Nu zic de dumnealor cari au de ce sá fie mulfumifi, 
ci de noi, de dumneata, Bane, cu näcazul d-tale, de dumneaei ... 


. (se opreşte îndelung). 


Catinca Glogoveanu (naiv) 
Asa e? Ce vieata! Nu, Tudore ? 


.Tudor 
Pe dumneaei — pe care sá ni-o deie (se indreaptä), sá ni-o 
fie Dumnezeu sánátoasá, de cei de acasá tofi, prada vrájmásiei 
cui vrea numai să-i calce.si să-i despoaie! (Soseste studentul 
Eunomie). 
SCENA a Il-a. 
(Cei de mai sus, Eunomie). 
Banal 
Hehe! Mai iaca un tänär... Ce veste logofete? Ai mäntuit 
astäzi la Paulpistimiu ? 


4 
i 
i 
| 
3 


[d SFR 


s 


1 


— 833 — 


| Starzer. 
Cine a făcut lecţie la Universitate ? 


Eunomie. 


Profesorul Walter... Despre afectiile nervoase in convales- 


cenfä. Dar avem ceva mai ai important, patrone al meu, boierule ive 
În congres s'a vorbit de Împărăţia turcească . 
(Toti trag scaunele lângă acela pe care Banul mortesie pe tänär). 
i Kirlian 
Cine ţi-a spus? Ai ceva scris? 
Eunomie 


Am gazeta grecească. lată ce spune: »Slävitii monarhi au. 
luat in cercetare şi soarta creştinilor din Împărăţia prim-inäl- 
tatului sultan, cercetând tratatele de pănă acum şi s'au luat hotariri 
însemnate, care să le asigure un traiu potrivit cu ideile filantro- 
pice de care sunt insuflefifi arbitrii Europeic. 


Kirlian 


Zile mari se | gátesc, boieri dumneavoastrá. Dacá s'au 
amestecat Monarhii, apoi să ştiţi cá hotăreşte Austria. Turcii 
or să fie puşi supt controlă... Internunfiul o să supravegheze 
împlinirea legăturilor celor vechi... Se trezeşte Elada, sim- 
patriotilor... Invie fenixul... Îngerul Domnului o să sboare 
spre Turnul Siintei Sofii... Lucru mare, lucru mare... (bate din 
palme). :Schimbafi apa la ciubuc... Să meargă cineva acasă şi 
să spuie ţiganului că slugile au două ocă de vin la masă, fiindcă 
în sara asta am avut o mare bucurie... 

" Ghien i , 

Te vezi, Kirliane, tálmaciu- la Constantinopol, secretar pe 
langa Internunciu, pe mare... Faci episcopi si recomanzi Domni, 
ei? Si mai vii la loc din cheltuiala abonamentelor Ia gazetä 
şi tipăririi cărţilor pentru nație... .. 

Dar, vezi, n'o să fie aşa. Mai stai la Viena, odată ce, de 
când te-ai făcut baron, nu-ți place Tara Românească ... Cine 
a poruncit la Țarigrad va mai porunci... Rusia, sfânta Rusie, 
maica noastră ortodoxă, protectrita noastră cea făcătoare de 
bine, din zilele impärätesei Ecaterina pănă la minunatul împărat 
Alexandru cel dé acum — să trăiască întru mulţi ani. (Se ridică 


* 


şi pune mâna la frunte). De acolo e nădejdea boierilor. Supt aripa. 

“vulturului răsăritean este odihna noastră,.şi numai acolo... Să 

avem numai rábdare şi credinţă... Vin vremi mai bune... 

Pronomiile s'or întări ... Autonomia din Moldova şi din Valachia 

` s'o întinde şi asupra, celorlalţi de o credinţă... Bun e Dumnezeu! 
= . .  Eunomie ` 

Si numai atâta patrone, numai atâta ? 

| Calinca Glogoveanu . 

Nu vá cerfati... V'am spus să nu vá certati... Politica — 3 
noastră e ca fumul de ciubuc, e ca mirosul de sobă nemfeascá ... - 
Ma innäbusä (tuşeşte). Elefterie, spudee, elefterie . . . De ce pentru 
feri, de ce pentru alfii, si pentru mine, dela Dumnezeu si dela 
oameni, de ce nu? Ori este numai robie pe pámánt? 

' Eunomie (merge de-i sărută mână) 

Nu, coconita, toti sa fie liberi... Si dumneata pentru con- 
cert si pentru teatru, pentru primblare in Prater, pentru un drum, 
un drum mare si frumos in Italia. 

: Catinca Glogoveanu 2 

'O da, in Italia Corinei si a lui Osvald, in Italia Seeds: 
lor... Si n'a cetit nimeni Corina... Ástia fac politică... Si 
Tudor are altá treabä... Aici nu poti rásuflà, nici.cu trupul, 
nici cu sufletul... K | 

í 5 E" Ennomie (spre boieri) 
. Hellada, simpatriofilor, căci simpatriot ne este şi Banul, după 
strămoşi, după naştere, după limba ce-o vorbim, după suflet... 
| Ghica 
De sigur, de sigur . . Vlahia e un pământ; Hellada, Hellada 


e fara, Vlahii sunt un norod, poporul sunt Elinii.., Cine nue ^ 


Elin e fáran. | 
(Întră Dumba). : ^ 


= g Eunomie z — 


lată şi dumnealui bancherul... Vorbiam — iertati-mi vrästa, 
căci asta e vreme de tineri! — vorbiam de neamul nostru care 
se ridică, frebuie să se ridice! Duhul lui Rhigas a trecut în 
noi, al lui Rhigas cel închis, bătut, mucenicit- — după ce Aus- 
tria-l vânduse — da, Austria — şi nu-l ştiuse Rusia, Rusia du- 


PAN AT E că 
Bes 5 : N ess 


— 385, — 


. mitale, Bane.. Duhul lui ne chiamă, nu la laşi, la Bucureşti, ci 


la Atena, la Lacedemona, la: cetatea împărătească, la Constan- ` 
tinopolul dreptului nostru neatins. N'auziti strigarea, imnul sfánt 
al martirului: Denta pedes ton Ellinon. Copii ai Elinilor ridi- 


. cafi-vä. (Toti se ridică în picioare.) 


4 Dumba 


Tânărul are dreptate... Se schimbă toate... Din ruinele 


„trecutului creşte iarbă ... larba.inflorita din măduva morţilor... 
' Pricepem şi noi negustorii... lată, am cetit dáunázi o carte în 


graiul nostru de acasă, în dialectul nostru vlah... Roja ne : 
spune de Romani, de slava care a fost, de mărirea care ne 
aşteaptă, şi de cei mai mici dintre creştinii de lege răsăriteană... 
Dumnezeu mută hotarele şi trezeşte sufletele ... E lucru mare, 
mai presus de voinţa şi de puterea. oamenilor... 


Kirlian 


Ce Vlahi de colo si Vlahi de colo... Elini, Elini cu toții 
politiceste... Asa a fost pe vremea cea mai, veche... Apoi 
dacă au fost Romani, cum zici, i-am făcut Romei, Romei, de 
Bizanţ, vorbind greceste... Aşa suntem şi aşa. vom fi; altfel la 
ce capăt ajungem? Rămânem supt Turci, cum am ORs . Si 
e păcat să pierdem prilej, solia din ceruri. 


Catinca Glogoveanu 


Tată, mi-e somn! Dumnealor nu ştiu decât să se certe... 
Mi-e somn şi mi-e greu! N'am şi eu un suflet de om să mă 
înțeleagă! Tăieţi-vă aiureá; pe mine läsati-mä în pace: sunt o 


biată femeie, şi sunt bolnavă! (Râzând). V’am supărat? Särut 


mânile, taica! lertati-má boieri. Nu vi se pare cá am'intárziat... 
Şi aşa congresului i-om puteă spune mâne ce dorim... Nu se 
hotăreşte nimic până atunci... a i 


Ghica E 
Mă rog si eu de sinhorisis, arhondes... Fata #-zarifä. 
* : ^ Dr. Starzer 


Asa zarifä, nu... De ce-o speriati? Dar politica e lucru 
de bărbaţi... Şi dumnisale-i face rău... Mai ales ca nu facem 


-aici revoluţia .... Nu e-asa tinere? (către Tudor). 2 


Li 


Sigur cä nu. Si nici pentru aceia, Ştfiecare pentru du 
rerea lui. | 
Catinca Glogovennn (alintată) 


Si nici pentru aceia, Tudore. De ce suntefiräi? De ce est 


rău? Durerea e dela Dumnezeu si mángáierea tot dela dänsu 


Altfel aş mai trăi eu dacă n'aş aşteptă-o (tuseste; îşi şterge ochii; 3 
pleacá). ; 


^ 


Ghica 


Bună seara, boieri. Vedeţi, asta e bucuria mea. Mă duc 2 
dupä dänsa. Tudore, petrece oaspeţii. Si pe dumnealui lordachi, 


care a făcut bine. că a “tăcut; măcar n'a supărat pe nimeni 
(boierii ies). 


N 


SCENA a Ill-a 
(Tudor, Iordachi.) 
Iordachi 
Slugere, aş vreă să-ţi spun o vorbă. 
Tudor 
Vre-o ştire din ţară! Am auzit că mi-au ars Turcii căsuţa. 
şi mi-au prădat moşia... Atâta mai bine! Sunt încă mai slo- 
bod... | | 


Yordaehi 
Slobod, pentru ce? A 
Tudor 
Pentru ce mi-e läsat să fiu...“A.., n'auziţi? Bate ceasul 
sus şi omul care are ceva de îndeplinit trebuie să fie gata... Z 
l lordachi 


E bine: de noi cá nu ne fine nimic pe lume... Eu am gi 
uitat de locul unde m'am născut... Părinţii, jerte-i Dumnezeu, 
nici nu ştiu când si unde au murit... Casa mea e oastea mea. 
Suflet de femeie nu s'a lipit de mine. Sluga Domnului ieri, sluga 
“neamului mâne... Pui pe alţii in gura pustii şi 'n gura puștii 
altora sunt eu! Aşa e frumoasă vieafa... Şi d-ta tot aşa Slugere! 


Tudor 


‘Ce má leagá de viafä de ce s'o spun? Mai ales cá nici 


nu má leagá multá vreme... Ce grozav lucru, cápitane, e sá 
Ng 


^ wezi aşa un puiu de om murind, aşa o au frumoasä’a lui 
„Dumnezeu, o pasăre albä cu graiu dulce. . De ce-si rade 
Dumnezeu de tinerefele ei? - 

| Iordachi 

Cucoana Glogoveanca? ` 
2 Tudor » o 

Da. Da’ ce fe priveste pe d-ta ? Nici pe mine nu trebuie sá 
mă privească. Destul se amestecă femeia ca mamá: si cearcá 
sa-ti taie drumul! A mea a murit. Astálaltá... Eu sunt om 


.  Slobod, cápitane. , 
2 | IN Iordachi 


- 


Sá fim atuncea frafi pentru idee? 


^ 


Tudor F 
Care idee şi cum să fim frați: d-ta de unde eşti, eu de unde 
sunt si. fiecare pe drumul lui! 


b Iordachi 


Si eu sunt Vlah, de departe din Olimp... Ce e Tismana 
voastră pe lângă mănăstirile noastre din stânci, “sus, de te suie 
cu hârzobul? Dar nu mă simt de acolo si nu mă: simt nici 

. de aici. Eu sunt al ideii, - . RS 
- Tudor di 

Ce ideie? Ca astea din gazetele nemfesti ? Ca ideia Fran- 
tujilor învinşi ? 

Iordachi 

Ideia pentru care am jurat si de care odată în vieafä nu 
mă despart. Ideia că Impäräfia creştină trebuie: făcută la loc, 
unde a fost, câtă a fost, cum a fost, pentru toţi N de lege 
dreaptă. Si că trebuie-să facem aceasta cu arma. 

Tudor 


Dar eu nu sunt Grec... Ce am eu cu Grecii... Dar eu 
de Greci mă împiedec. — E 
l E Iordachi : 

Nu de Greci, te înşeli, ci de boieri. Cu boierii turci sa 
bătut Caragheorghe, cu boierii greci vrei să te bafi tu... Dar 
de ce nu şi cu boierii români... Au nu eşti şi tu omul noro- 
dului care sufere ? 

2 


— 538 — 
i * 


Y. 


A | Tuder 
Ba da. Asta sunt si atäta sunt. 


Iordachi 


. Apoi asta s'o facem. Sá desrobim poporul... Să-l ridicăm . 
“in picioare... Pe urmă el şi-o alege ce vrea... Ori nu-l vezi -~ 


N 


13 


in stare s'o facă?... Nu te uiţi la Sârbi? Ce, adecă mintea - 


lui Caragheorghe-i îndreaptă? Cine e Caragheorghe? Ce pri- 


cepe şi ce poate Caragheorghe? Poate Duhul lui Dumnezeu 


coborit în oameni. Dar oamenii trebuie să stea drepți înaintea ' l 


lui ca să-l primească. z 
Tador 


Infeleg şi vreau. Vreau-şi eu. Mi-oi face datoria, căci eu 
nu slujesc nimănuia, şi n'am simbrie dela nimeni. Pe urmă 
facă-se voia celui din Cer! | 

Jordachi 
Dar trebuie sá te. legi cu dänsul prin jurământ. 
Tador 
l Eu de când sunt n'am jurat nimănui. Am fost omul voii 
mele slobode. Poporului meu i-aş jură, dar în Hana cui? Care 
e Domnul saracilor noştri ? 
Iordachi 


Aceia s'o vedeă pe urmă. Cine ştie? Adecă numai Sârbii. 


să găsească un gospodar? Deocamdată avem un Împărat. 

: | í Tudor 

Care. Impărat? ` : 

- 2 . lordachi ENS 

Nu cel care trebuie sá fie in Scaunul lui, la Tarigrad. Si 
care vine, vine iute. Numai ce te-i trezi cu dánsul. Deocamdatá 
e altul, unul mare, necunoscut, atotputernic . . 

i Tudor 


Cel rusesc? ; ' - 
à Iordachi : 


Cáruia i te-ai indatorit ca ostas. Nu stiu, Poate el, Hore 
altul. Să-i zicem, căpetenie. Si i-am jurat lui toti. Jură-i tu 
acum. Scapi poporul, pricepi? Faci oameni din neoameni, 
domni din robi. Vrei? Eu plec mâne. Nu mă întrebă unde. 
Dar să nu-ţi pară rău cá nu m’ai ascultat. 


— 339 — 


Tudor 


Un ayani de ostaş îți ajunge? 

mE Iordachi | 

Dela tine da. Nu-mi trebuie biserică şi preot. Ci te întreb 

pe tine: Slugere Tudor Vlădimirescu, locotenent în partea Märfei 
Sale Ţarului dacă te vezi întrat în legătura celor ce luptă până 
la moarte pentru Sfânta Cruce şi desrobirea poporului creştin, 


gata până la moarte, 
Tudor . 


Ce pierd eu fágáduind? Doar asta am voit-o si eu $i ce-mi 
plăteşte vieata! (Hotärit): fágáduiesc. 
Jordachi 

Intrun ceas Ei frate Tudore! Caci frati suntem: Să no 


uiti! (Isi strâng mâna). 
EDO 


Visul lui Tudor Vladimirescu 


din Colecţia Vasile Alecsandri 7 
— »Tudor, Tudor, Tudorel, Am visat-o ruginitä! 


Dragul mamei voinicel! Maicä! pistoalele mele 

De când mama ţi-ai lăsat: ^. Le-am visat fár'de ofele. 

Şi Olteni ţi-ai adunat . - Apoi incá-am mai văzut _ 
Pe ciocoi să-i prinzi în ghiară Sarpe galbin prefăcut, . ~- 
Şi s'alungi Grecii din tara, ^. Ce purtà coarne de tap. 

Mult la faţă te-ai schimbat Şi creastă roşie 'n cap. 

Şi mi te-ai întunecat! — El aveă ochiu vânzător, 
Spune, maică, ce te doare, Aveă graiu linguşitor - 

Că m'oiu face vrăjitoare, Şi mă tot rugă mereu 

De alean să te descänt, Să mă duc la cuibul său. 

Să calci vesel pe pământ. — Ba, fereascä Dumnezeu 
— Alei maică! alei dragă! Să nu te duci, fătul meu, : 
Curând visul mi-l desleagá, C'acel şarpe veninos 

Că ştii, maică? am visat . E vrun duşman ticălos, 
Buzduganu-mi fărâmat! ^. Vre un hot volintiras ` 
Sabia-mi cea bunä, nouä Si la inima vräsmas. 

Am visat-o ruptá'n două! — Maică, máiculi[a mea, 
Puşca mea cea ghintuită, ^: Cum să scap de cursa rea? - 


2* 


— 340 


Cäci un glas prevestitor Ca un Roman voinic ca tine 
Imi tot spune cam să mor. Pän’ce cade, pân'ce moare, 
— D'ai să mori, drägutul meu, Calcä șerpii în picioare, 
Facă ce-a vrea Dumnezeu! Căci de-un şearpe 'nveninat 
Dar să ştii tu de la mine I se iartă un păcat! 


Cunoscut este, că visul prevestitor al viteazului Tudor Vladimirescu 
s'a împlinit! Fiind mişeleşte tras în lagărul lui Ipsilanti, şeful voluntarilor - 
greci, Tudor a fost şi mai mişeleşte ucis de dânşii. Nu mai este dar 
îndoială că cântecul poporal arată pe Ipsilanti însuşi prin searpele cu ochiul 
vânzător, cu graiul linguşitor şi cu creastă roşie în cap. 


Din „Haiducul“ -. 


roman de Bucura Dumbravă, fragment, ' 


In seara zilei următoare cei trei patrioţi şedeau în căzătura 
de şopron, de lângă herăstrăul părăginit, pe supt care curge 
Sadul, zgomotos. i 

Moangă cärmuia vorba, fiindcă el fi cunostea bine pe 
amândoi tinerii: incäpätänarea lui Tudor, precum si felul pätimas 
al lui Iancu, aveau trebuinta, din când in când de o mijlocire 
îmblânzitoare, cu tot prietesugul pe care-l aveau unul pentru 
altul, şi care se intemeia pe neclintita cinste a amándorora. 
„Voi sunteţi ca cremenea, când vă izbiti, ies scântei. Dar pentru 
ca acest foc să nu facă nenorociri, ci să lumineze, trebuie să 
depărtez, eu, orice s'ar puteă aprinde, şi să las între voi numai 
făclia dreptăţii, pe care sunteţi chemaţi, voi împreună, cu puterile 
voastre unite, s'o faceţi să strălucească“. Aşă grăi moşneagul, 
care aveă, ca mulţi alţii din compatrioţii săi, darul cuvântului 
frumos, după ce Tudor istorisise cele petrecute la congresul 
din Viena, şi după acele spuse de el, avuseră ca urmare o 
ciocnire între cei doi prieteni. 

Tudor, adică, istorisise, că prințul Capodistria, un Grec în d 
slujba Rusiei, primise să fie capul „Eteriei“, şi că însuşi Ţarul, 
precum Si craiul Bavariei si al Virtimbergului intraseră, ca 
mădulări, în această însoţire. Că Eteria ar luptă pentru sloboze- 
nie, că prin urmare ar fi un lucru bun, şi că ar trebui să fie 
ajutată, — - 


— 84 — 


— „Cum ajutată?“ isbucni lancu. „Poate prin aceea că vom - 
"da afară toată leota grecească, şi îi. vom face să ajungă mai ae 
grabă la Elada lor slobodá ? Asa vreu şi eu!“ 


— „Isgonirea se face mai pe urmă, cu ajutorul Rusilor! rc 
“fi raspunsul scurt si harfägos al lui Tudor. | 

- . Moanga împiedică prin vorbele sale îmblânzitoare, o isbuc- 
nire de mânie a haiducului. Jianu se sculä în sus, alergä de. 
“câteva ori încolo si încoace, si se opri apoi înaintea lui Tudor 
“cu ochii scánteietori: „Ascultă“, îi zise. „Pe când tu ai vorbit, 
acolo înlăuntru, în Austria, în oraşul Vienei, cu ciocoii, cu zaraful _ 
.. armean Manuc-Bey, pe care l-a trimes Caragea la congres, cu 
„Grecul Capodistria şi cu Rusul Strogonoff, eu am vorbit cu un 
Román de dincolo, cu sihastrul-dela Polovraci, şi. acesta mi-a 
“spus, cum a făcut odinioară un alt Român, un ţăran căruia _ 
(4 i se ziceà Horia, acolo în Ardeal la ei, când a voit să scape 
poporul de robie!“ Cu insuflefirea inimei sale aprinse, ii istorisi 
lui Tudor cele. ce..auzise dela părintele Damasdir. Vorbele 
.. acestui schimnic, il ridicaserá pe. Jianu iară, după lipsa de bär- - 
;; băţie, pe care o văzuse în urmă de tot, şi mai ales după jos- - 
.  micia ticăloasă a oamenilor din Vaideni. Ele-l scoaseră din 
-. scärbirea sa, şi-l înălţaseră cu aripi de vulturi, în zarea lumi- 
.noasä a ideilor de desrobire. lancu sfârşi: „Invins, vândut şi 
sfärimat pe roată! Dar rămas viu, trăind în inimile oamenilor, : 
„Viu ca însăşi veşnica dreptate, aşa este acel Horia!“ : 
În ochii bărbatului, pe care nimenea nu-l văzuse încă rizänd, 
în ochii lui Tudor Vladimirescu, se ivi atunci un fel de lumină - 
strălucitoare. El se sculä şi strînse in braţe pe prietenul sáu. - 

Moangă şedeă liniştit, cu mâinile împreunate. 

Se hotări ca Tudor să caute, el însuşi, pe vechii săi pan- 
duri, Sau să-i vestească, prin oameni de încredere, să se pregă- 
tescă, fiindcă Tara va aveà, în curând, trebuinfá de. ei. -lancu 
se legă, sa aducă o sută de haiduci, bine^pregátiti, şi să adune 
arme. La Polovraci, spuneà cá are un număr însemnat. . 

— „Să-ţi trimet şi tie la Cerneti ?" | 

Tudor didi din cap: ,,La Closani". 

— „La Closani?“ Sprincenele miscatoare ale lui Jianu se 
ridicara in sus. „In Mehedinfi, nu departe de aici? Acolo unde 
ai fost vätaf de plaiu, înainte de rásboiu ?“ 


D 


sU 


-- 342 


jj 


— „Şi sunt acuma oranduit iară 

Jianu râse cu bätae de joc: „Să-ţi fie de bine!" 

Moangă puse mâna pe umărul lui: „Ela dat hârtia şi a 
cerut slujba aceasta, pe care o avusese mai înainte fratele său, 
fiindu-i trebuitoare spre a-şi ascunde, pregătirile, pe care le 
face pentru desrobire“. 

— „Tot cântecul cel vechiu“, mormăi Iancu, şi-şi infipse: 
călcâiul in scândurile putrezite. „Fă-te frate cu dracul... ce? 
Precum m’ati făcut voi atunci pe mine zapciu? taptă, pentru 
care numai Dumnezeu să vă iertel 


* 
* + 


Tudor se urcà, călare, spre munte in sus, finänd în spre 
Apus. De printre stâncile şi cheile împădurite, scoborau spume- 
gând, o mulțime de pâraie limpezi, care alergau prin matca 
lor de pietre şi mânau morile, trecând uneori chiar prin mijlocul 
curților din sate, si se revársau peste drumuri, sau se pierdeau 
prin umbrele nucilor uriaşi. an 

Gänditori, dar totus aprinsi, priviau ochii cäläretului la tot 
ce vedea acum iară, după o lipsă de doi ani, — la fäntänile 
din marginea drumurilor, ale cäror isvor erau supt invelitorile, 
purtate in cätesi patru colturi de cruci cioplite in lemn, la 
cämpusoarele cu gräu, care se vedeau, din cänd in cänd, in- 
tocmai ca niste läculefe aurite, imbratisate de pädurile intune- 
cate de stejar. Câmpurile erau mici, fiindcă ţinutul eră de mos- 
neni, acel neam de bărbaţi înalți şi de femei minunate, ale 
căror mers este ca o cântare, aşă e de cumpănit, când ele alu- 
necă, păşind cu picioarele goale, şi ţinându-se drept, ca brazii, 
deşi pun adesea poveri grele pe capul lor, ridicat totuş în sus. 

Multi din ochii intristati, care-l vedeau trecând pe calaretul 
cu haina lui neagră, se luminau, şi oamenii se apropiau de 
calul lui Vladimirescu, zicând: „Bine ai venit, boierule Tudor, 
gândiam că ne-ai uitat de tot pe noi, pandurii tái deodinioará !" 

Tudor le răspundeă cu întrebări; despre cum stau lucrurile 
la ei, despre gospodăriile lor şi despre judecáfile ce le aveau, 
întrebări, care le dovedeau că nu-i uitase. Bucuria de lucrul 
acesta se läfi grabnic, din gură în gură. Fiecare ar fi dorit, să 
vadă, şi el, pe cinstitul musafir în batatura sa. Dar eră şi sin- 


— 343 — 
' gura lor Diele cá se întorsese Parucicul lor, pe care ei o 
avuseseră de multă vreme. Una si aceeaş plângere se auziă 
* din toate gurile. „Dajdiile ne omoară, boierule4 Staritul Grec 
.. al mănăstirii Tismana. ară locurile noastre, taie pădurea noastră, - 
ne prinde vitele şi ni le închide şi numai greu le mai primim 
- înapoi, plătind gleabá mare. Pentru noi nu mai e dreptate!“ 
— „Cum i-afi zice voi unui om, care Sar duce sä culeagä 
mere de pe rächitä?“ intrebä Tudor. 
— „Cä e nebun“, räspunse unul dintre tarani. 
— „Asa, Chiritescule. De aceea si eu va zic voua: Nebu- 
nilor! Dela cine aşteptaţi voi dreptate, dela ciocoi? Nebunilor!" 


— „Dar, dela cine s'o cerem?“ oftau oamenii. 
— „Dela pumnii voştri“ răspunse Tudor scurt. — ~ 

Chiriţescu ridică pumnii în sus şi zise: HROLUNGEBIESHNN, 
stäpäne, unde să dau?" | 
j — „Cänd va fi gräul copt, atunci voiu chemă şi eu pe 

secerători“, răspunse Tudor, şi. intră cu calul în curtea -Mi 
Chiritescu. 

Acolo pregátià nevasta lui tot, ca mosafirul sa fie mulțumit, 
liniştită, şi fără să se bage de seamă, asemenea unei cocoane 
din lumea mare, care este obicinuită să primească. -mușâfirii. 
Tudor fü slujit cu acel cumpăt şi cu acea măsurare, care este 
una din însuşirile deosebite ale ţăranului român, şi care nu 
purced dintrun simţ de supunere faţă cu cel mai mare, ci din 
conştiinţa demnităţii, nevroind să fie prin nimica supărător. Se - 
puse pe masă mämäligufa caldă, brânză si o cană cu lapte, apoi 
amândoi soţii se retraseră în tindă. 

Cat sezü Vladimirescu la :masä, în pridvor, rămase adâncit 
într'o tăcere întunecată. După masă ieşi în curte şi se preumblă, 
cu mâinile încrucişate pe spate, în jos şi în sus, dealungul 
pârâului, care străbăteă ocolul deacurmezişul. In nuci începură 
privighetorile să cânte. Noaptea de vară eră luminoasă, dar 
Tudor, ca un om atu nu puteă să se bucure de ea. EI oftă 
des şi adânc. 

Chririfescu,. dupa ce stätuse indelung in mbra pridvorului, 
se încumetă in sfârşit să se apropie de oaspetele său si. să 
întrebe: „Ce ai, boierule ?" 

Primi însă răspunsul, numai după un siert de ceas. Tot 


L4 


— 34 — 


Aou ` = 


timpul ţăranul stătuse aşteptând, neclintit, iar Vätaful de plaiu 

„ alergase necurmat, în sus: şi în jos: „Mai trăi-voiu eu oare, de: 
ajuns“, zise Tudor, „ca să pot scăpă Tara de aste lepre străine ?*:3 

| “Nu eră frica de moarte, care-l cuprinsese pe acest bărbat, 3 

n care mergeă cântând si jucând la bătălie, ci eră frica de scur- 4 
+ Timea timpului! Cât de îndelungată vreme cereă si cât de grea 
"eră lucrarea lui, aceasta i se invederà acum din nou, după ce 

se întoarse în Țară Nu mai eră nici un om, cât de depărtatiă 
„ar fi trăit pe lume, cât de sus în munte, care să nu sufere 4 
cumplit de corupţia, ce copleşise Tara întreagă. „Pentru noi nu E 
"mai e dreptate", erà vorba céa din urmá, pe care o auzià din 1 
toate gurile, si tofi ochii ingrijorafi, cari se ridicau spre el, ii 4 


ge 


spuneau acelaş lucru: „Pentru noi nu mai e dreptate! 


^^  . Domnul Tudor. 
1. 


Pädure, fermecata mea pädure, 
Se scufurä märeafa ta cununä, 
Pe frunza ta omizile sadună, 

Stejarii tăi s'apleacă de secure. 


Cu brafele învinse de furtună 

Plâng brazii de pe piscurile sure, 

Sin vuetul pustiu al morții dure 

Sa stins cântarea ta din vremea bund... 


Pădure despoiată şi străină, 
Stejarii fránfi de greul loviturii - 
Trăesc nemuritori în rădăcină. 


Şi-asculiă, în suspinele pădurii 
Un neam întreg desmoştenit suspină: 
E neamul meu bătut de vântul urii... 


y E 


Au ce arhanghel a rostit “chemarea 
Pe care-o duce Oltul de solie, - 
Patrunden munți, în vài şi pe câmpie, 
Si. spinfecă cu-zvon de luptă zarea? 


Mândria veche'n ochii stinsi învie, 
Pe late frunfi, suride'nseninarea, 
Luminei îi deschide iar cärarea, 
A libertății jalnică armie. 


...»O fara, o credinfá, si un dor,« 
Si la rostirea deslegarei sfinte 
Bolnavii isi luară patul lor. 


. Cäci din färina iristelor Hove 
Un steag s’a inälfat biruitor: l 
-— Cu nee poporul meu, nainte! | 


IN. 


Pe tine te-a ales cerescul tată, 

Ca să-şi arate voia lui prin tine 
Și sá'mplineascá visul de mai bine 
Prin braţul. tău, din mila lui bogată. 


- 


Copil frumos al väilor virgine, 

Pe calea care fie [i-a fost data 

Stiai cá názuinfelor rasplata, 
Te-asteapta moartea'n cursele streine. 


Căci gândurile mari, ca să rodeascä, 
Aşa îşi curmă totdeauna firul, 
Ca mai vârlos prin veac să strălucească. 


Şi Domnul, când fi- a pus pe frunte mirul, 
A ránduif in cartea lui cerească. 
Să fii tu şi alesul şi martirul... 


I. U. Soricu. 


— 346 — 


Tudor si Ardelenii. 
A, avut Tudör vre-o legäturä cu Ardelenii ? Direct nu pute 
i căpătă dovada; dar unele presumptii sunt. _ 

Ca unul care a clădit o biserică în Mehedinţi, la Preajna,4 
el aratä sä-si fi tras neamul de acolo. Dar, ori Mehedinfean ör 
Aina el era din acele părţi ale ferii unde slah de $ 
oameni si de lucruri cu Ardealul este mai des. . E 

Astfel la 1754, în documentele ce am tipărit supt fitlul- 3 
Situaţia agrară, economică şi socială a Olteniei în -poca lui 
Tudor Vladimirescu (Bucureşti 1915) se văd înțelegeri între 4 
oamenii din Frănceşti (Gorj) şi Ardelenii »din Jiiul Unguresce, E 
din Hobifa, iobagi ai »jupanului Patru 'Farcass, pentru págunea 3 
 muntelui Arcanul. | 

La inceputul carierei sale Tudor a fácut odatä drumul in 
Ardeal cu nişte vite şi tovarăşul său, de pe urma .parii căruia --4 
ar fi suferit lovituri dela Ioniţă Glogoveanu, tatăl prietenului A 
său de copilărie, s'ar fi chemat, după Aricescu, în acea /sforie . 3 
a Revoluției dela 1821, care e la incepto culegere de zvonuri “4 
si legende, »Busicas. 

»Busicd« nu prea e româneşte. Dar iobagii lui Pătru, Fărcaş, 3 
cari încheie actul de care e vorba mai sus, sunt, faţă de marturi | 3 
ardeleni din Uric, Räusor şi Ohaba, tot din neamul Bojincă; 4 
Deatco, Barbul, Stoica, Pătru (Nr.-le H şi III din colecţia mea). -4 

Amestecul de dameni dintr'o parte si din alta, pe celedouá — 
Jiiuri, românesc şi sunguresce, eră aşa de des încât la Jurmă- ` 
neşti din Gorj sătenii aveau în fruntea lor, ca în ideal, un 
»biráu« (bid. p. 108, Nr. CXXXVII). 

. Ardealul erà pe atunci pentru Olteni Ţara Nernjascáe 
(ibid. p. 174). Nu odată va fi fost acolo Tudor, de a învăţat 
nemfeste si a deprins legile austriece, pentru care l-a si trimes 
la Viena Nicolae Glogoveanu, ca să descurce moştenirea soției 
lui, moartă acolo, Elenco. 

În acest timp, de alminterea, cum se vede din corespondența 
boierilor olteni cu negustorul Hagi Constantin Pop, din Sibiiu, 
pe care am publicat-o în volumul VIH. din Studii şi documente, 
relaţiile între negustorii de acolo şi boierii de aici erau zilnice. 
Din neamul Glogovenilor, în casa cărora a crescut Tudor, 


— 347 — 


Paharnicul Nicolae scrie lui Hagi Pop in 1803 despre -pungile 
lăsate in Sibiiu »la un blestemat de läcätug« si despre. dórinfa 


lui de »fluturi şi sârme (fir) (p. 39). Alecu căută la 1819 un  . 


împrumut în Ardeal (p. 56). Mai tărziu, la 1822, Constantin voiă 
puşti de vânat »sá mănânce glonti numai de 6 dramuri, să bata 


` alice 40 stânjeni bine, uşoare şi lucrate frumoss, plus »un.rásboiu _ | 
de struguri şi bricege« (p. 63). lar Nicolae al lui Tudor continua E 


si dupa moartea acestuia afaderile peste munţi (p. 67). 

Pänä la capät Stan Popovici, administratorul casei de pee 
notate, se ocupă de mişcarea lui Tudor, până serie din Sibiiu, 
la 1/13 lunie 1821: »Pe Slujerul Theodor Vladimirescu cu bună: 
samă l-au tăiat Ipsilant«. 

Rostul acestor lucruri nu-l intelegeä negustorul, Din: Ardeal 
lui Tudor nu i-au venit ostaşi. Nici materialmente nu eră cu putinţă. 

i à * * 

In timpul räsboiului. d-l I. Bianu a tipărit in »Analele 
Academiei Románe« partea administrativa, o scrisoare a lui 
Tudor, care se adauge la acelea, in legáturá cu drumul la Viena, 
care se adauge la cele date de mine in volumul RN din 
»Analele secţiei istorice«. ' ^ 

D-I.St. Ciuceanu mi-a comunicat de vearindinsá si scrisoarea 
prin care Grecul Hristodul Kirlanos (poate un Gárleanu grecisat), 
Care iscálià asa, grecește, si ca baron de Langenielt nemfeste, _ 
adáugind cu chirilice româneşte: »Baron Langenfeld“; anunţă, 
lui Glogóveanu moartea Elencäi, care a fost. pricina călătoriei ` 
lui Tudor; »Degeaba au fost ostenelile fárá numär ale medicilor 
si mai ales ale medicului ei Joseph Lantzi, degeaba vegherile 
dumisale Nicolae Cutcudachi si ale soţiei lui cari zi şi noapte 
au slujit-o cu cea mai -curată iubire si prietenie, degeaba 
râurile de lacrimi ale frafilor si ale nenorocitului, nemângăiatului 
ei tata. Firea, dupa neschimbatele si vesnicele ei legi, ne-a 
lipsit de această fiinfä nobilă şi virtuoasă la 5 Maiu st. v. la 
4 ceasuri după amiazi«. El laudă pe fiica rămasă Glogoveanului, 
Masincufa, aceea pe care bátránul Ghica, tatál ráposatei, n'a 
vrut sá i-o* dea lui Tudor ca s'o aducá la párintele ei. Tudor 
insusi vorbeste cu induiosare de copilifá. | E 

Atâta ca o întregire modestă la prea: puţinele ştiri despre 
omul care a fost în eroul dela 1821. N. Iorga. 


e 


x 


^ 348 — 


Cantecul pandurilor dela 1821. 


„ Colecţia Gh. Dem. Teodorescu, 
(Citat de joan Eliade Rádulescu in Echilibrul intre antitese). 


Toate plugurile umblá, Mi-am vândut si căinăşoara, 
. .Nümai pluguletul meu Şi-mi cumpärai săbioara! 

. L-a nţelenit Dumnezeu. | 

. Dar o da şi Dumnezeu 
De-o umblă şi plugul meu: 
. Sá trag brazda dracului 

La usea spurcatului, 


nà 


Pluguletul meu nebun, 
Cum te prefäcusi in tun! 
Vezi, asa mai poţi ară, 
Şi mă scap de angara! 


O bräzdutä d'ale sfinte, ` Nu mai plânge Mariuta, 

Să tie ciocoiul minte; Vezi d’Ion si de căsuţă 

Să-ţi arunc un semănat, Şi de bietele copile, 

Cu sângele meu udat, Cam ajüns în rele zile. 

Ploaie, mare, dapa vie, : Să nu plangeti moartea inem. 

Ce semänfa ţi-o învie. - Că-i pe tara piază rea. 

Să mi-ti dau un semănat, Uite, mergem să arăm, 

Cum de mult nu sa mai dat, Telina să despicăm, 

Semänat de potecasi, © Că avem să semänäm. à 
Sá rásará Românași; ` Voi avefi sá má urmafi 
Semincigará daia, nene, ^ Si'nsutit să secerafi. : 


Tot cu ochi şi cu sprincene, ' Nu plangefi, nu vá 'ntristati: 
Semäntä de plumb, de fier, Domnul Tudor e cu noi, 
Ce mi-fi creste-pän’la cer. Dumnezeu fie cu voi! 


a 


4 « 
Din „Pandurul“. 
Roman istoric de Bucura Dumbrava, fragment. 


Plecarä cäläri peste podul Dämbovifei la biserica Sf. Sava. 
Ca toate bisericile bogate, era şi aceasta aşezată în. mijlocul 
unei curți mari, împrejurul căreia se ridicau clădiri albe, cu 
pridvoare. Unele din ele aveau câte un cat, altele câte două. 
Acolo stăteau oameni de tot felul. Preotul cu diaconii si sluji- 
torii lui, şi câţiva ciohodari din gatda Domnească. Sub domnia 
lui ton Gheorghe Caragea, se încuibase chiar toată garda Dom- 
“ nească în aceste clădiri ale bisericii Sf. Sava, căci erau lipite 


CUT 


— 349 .- TE 
| i: 5 Pa 


de grădina domnească, şi fusese greu de tot dea o scoate, 
când se înființase într'o parte a mănăstirii, în locul “scoalei : 


." greceşti, prima şcoală românească, la care Ardeleanul Gheorghe 


Lazăr eră dascăl. In alte colţuri se adăposteau bătrâni, cari 
trăiau din. mila bisericii. 

In curte se aflau totdeauna oameni fără căpătâiu, şi. se 
găsi numaidecât un ţigan, pentru a finea caii cäläretilor, pe-când 
un moşneag in caftan fistichiu späläcit se sculä de pe.o piaträ 
. de mormänt si aduse cheia bisericii dela päzitorul ei. N 

Vladimirescu 'şi lordake intrara în casa Domnului. Pereţii 
ei netezi erau împodobiţi numai cu zugrăveli bizantine ale căror 
vopsele aspre şi tari nu erau îndulcite si- mohoríté decât acolo 
unde le topiă fumul lumânărilor de. ceară. Tămâia, “mucegaiul, 
igrasia pardoselii -de piatră, umpleau biserica cu mirosul lor. 

— „Parucicule,“ începu lordake; când se găsiră singuri după 
plecarea päzitorului, care aprinsese, după cererea lor, două lu- 
mânări dela marele sfeşnic de lângă iconostas. — „Parucicule, 
amândoi urmărim acelaş scop: să scăpăm neamul nostru de. 
robie. Nu avem, cred, decât un singur mijloc. Nici aliati- puter- 
nici, nici diplomaţi istefi, nici intrigi şi nici omoruri nu ne folo- 
sesc. Numai bărbăţia. Aceasta o ştim de când cu Serbii, cari 
fără nici un ajutor Strain sau sourire de jugul turcesc." 

— „Cred si eu." em 

— „Deaceea sá silent unul cu altul, orice ar zice boierii., 
cei mari. Numai noi amändoi stäpänim - ostasi adevarati, tu ai 
pandurii tăi, eu am: clefti si Suliofi. Ei ştiu să tacă, să asculte 
şi să moară. Vezi, eu nu cer ţării tale nimic, decât a mă lăsă 
să stau aci, până ce şe va deschide pentru mine drumul spre 
Ellada. Şi cât voiu fi aci, să te încrezi în mine.“ 

— „Şi tu in mine." 

"Atunci chemară pe preot, se -spovediră, se grijirá, fäcurä 
jurământul eteriştilor, a trăi pentru patrie sau a muri, şi se 
făcură fraţi de cruce, crestându-şi braţul cu pumnalul şi lăsând 
picăturile grele de sânge să curgă întrun pahar cu vin din care 
sorbiră amândoi. l 

Ei părăsiră biserica gânditori, după firea amândorora si 
adânc miscati, căci erau oameni din popor, cari isi iubesc neamul 
penfru el insus, nu pentru chiverniseala lor. 


N 


~ 


Boo 


N 


da Kurier eră mare mişcare. Din sesat lui Gheorghe Lazä ; 
,esià tineretul cu cărţi la subfioará. E 

Vedeai băieţi de fáran cu plete lungi, bursierii bisericii 
. Sf. Sava, băieţi de negustori, in caftane pestrile, cu tichiute de: 4 
postav pe ‘cap, tunşi după obiceiul turcesc, şi domnisori tineri s 
în „vestă de Arnäut, cu haine până la genunchi şi cu pantaloni 4 
nâmțeşti. Aceşti domnisori erau aşteptaţi de Arnäufi de casa % 
şi plecau călări, cu mândrie, ca şi când ar fi si ajuns Spätari 4 
' $i Vornici, cu pumnul în şold, cu frâul de catifea cusut cu fir. 
in mână, esind la trap pe poarta mănăstirii. B 

Pe pragut scoalei sale stăteă Lazăr si se uită după băieţi, 4 
cu acea privire adâncă, melancolică, care fäceä frumoase si 4 
luminate träsurile greoaie ale chipului sáu. Erà îmbrăcat cu A 
totul ftemjeste în haine mult purtate. Cu un suspin treci mâna 4 
peste fruntea increfitä de timpuriu şi peste părul, care-i cădeă f 
pänä la guler. : E. 

Cánd recunoscü pe Vladimirescu, o rază de bucurie trecă . 2 
în ochii săi si facând « semn strigă: — „Slugere Tudor, numă ^; 
ocoli!“ A 

Se cunoşteau din casa Egumenului Ilarion. Tudor intra la 
Lazăr şi acesta fi arătă cu un surâs dureros, şcoala lui, iubita ` 
lui şcoală, o cameră scundă, de pe tavanul şi pereţii căreia se . 
cojia tencuiala, şi în care se găsiau o sobă däräpänatä si cäteva 
banci de lemn de brad, roase de vreme si tocite de şcolari. 


.. = „O să và cazä pe cap,“ zise Vladimirescu, — „şi soba 
nu ial e bună.“ A 
— „Când o fi frigul prea sfrasnic,“ zise celalt, — „feciorii 


de boier au să se plângă, si se poate să ne trimită un sobar. 
Dar atunci, poate vom duce lipsă de lemne,“ sfârşì el oftând. -` 


— „Ce faci atunci?“ mârăi Tudor. 


. -— „Ne încălzim cu focul. dumnezeiesc,“ strigă dascălul, si 
fafa lui obosită de friguri se învioră. — „Prietene, prietene,“ 
“urmă el — „când am aprins ín ochii-copiilor mei o scânteie 
numai din acel foc, mi se încălzeşte inima, nu mai mă gândesc 
la cele ce sunt, ci la cele ce pot fi, la cele ce vor fi, când acest ' 
. neam va.sti de sine şi de strămoşii săi.“ 

— „De cari strămoşi?“ ` 


— 31 — 


Mändria lumină deodată chipul palid al lui Lazăr, = «Ds 
Romani!“ rosti el cu tot sufletul. a En 

Aceşti Romani îl lăsau rece pe Slugerul Tudor. El nu era 
om citit şi ştiă 'prea puţină istorie. El eră fiu al munţilor, din. 
„satul Vladimir în judeţul Gorj. Erà fiu al munţilor la care pe 
vremuri, treceau de Romani acei locuitori de bâştină, de a 
căror vitejie numai Coloana Traiană. a rămas martoră; acei 
Daci înalţi cu plete de leu, ale căror neveste cuvioase purtau 
haine strimte la gât şi la mâneci, şi ai căror fruntaşi băură - 
„împreună otravă, când văzură, că nu se mai puteau împotrivi 
puterei Romanilor. : 

Romanii îl lăsau rece pe Slugerul Tudor, dar gândirea înaltă 
şi infocatá a fratelui Ardelean îi impuneă. El stia prin Egumenul 
Ilarion, că din pricina acestei gândiri fusese silit teologul Lazăr 
« să părăsească Sibiul, parochia. sa, căci stăpânirea în Ardeal 

i vedeà cu ochi răi, pe feciorul de ţăran valah din satul Avrig, 
care cuteză să ceară şi pentru neamul său drepturile politice, 
de cari se bucurau celelalte neamuri ale färei ardelene. 

Urmână acest gând, Tudor zise: — „Nu te lăsau cei. de 
dincolo să “vorbeşti, de Romani?“ 

Lazăr, a cărui fire în acelaş timp blândă şi infocata: era 
uşor coprinsä de simfiri schimbătoare, plecă capul şi împreună 
mâinile: — „Dincolo trebuie să rămânem robi.“ Şi offánd din 
greu urmă: — „Multe rabdă omul, şi poate că-i prieşte să se 
lupte neîncetat. Dar disprețul. otrăveşte inimile. Şi sufletului îi 
trebuie soare, soarele iubirii. şi al bunävoinfei. Deaceea puterea 
unei vorbe bune e mai mare decât puterea armelor sau a ba- 
nilor. Şi -vorba singură având acea putere, îţi dovedeşte firea 
înaltă a omenirii. In evanghelie citeşti: „La început eră cuvântul“. . 
La început să fie în veci: belşug de iubire. Florile de: primă- 

. vará nu ascultă de furtună, ci numai de soare.“ 

Tudor. privi adânc pg visător, şi spuse: — „Eşti un vrednic” 
dascăl pentru tineretul nevinovat. Domnul să-ți ajute, Dar pentru 
cei bătrâni, cari nu. vor să auză strigătul dreptății, se găsește 
alt dascăl. Asta." Si lovi cu stänga in sabie. 

Lazar intinse brafele amândouă către Pandur. — „O inimă 
caldă şi o spadă dreaptă, prietene, da, aceste două trebuie să 
stăpânească popoarele.“ 


. 89h — 


„Oltenii lui Tudor. 


de George Coşbuc. 


Vine-un chiot dinspre munte, 
Vine freamăt din păduri — 
Tudor Domnul vine’n frunte, 
Cu mulţimea de panduri! 
lar din Jiu, din apă sfântă, 
Ese cântec vitejesc, 

Şi cu glas de surle cântă 
Tot poporul românesc. 


Las să-i sune surle’n ţară, 
Să-şi adune — Olteni destui, 
Ţara s'o vedem noi iară 
Veselă pe urma lui — 
Mândra patrie română 


Nu sub brat de oameni slabi, 


Ci voinică şi stăpână, 

Cum a îost sub Basarabi. 
Sboară corbi pe sus, băete, 
Cârduri negre se’nvärtesc, 
Şi se sbat de-atata sete 

Şi de foame se isbesc: 


N'au s’astepte — Oltenii rugă, A 'mbrácat cămaşa morţii 


Să le dea de hranä’n văi — 
Oh, ciocoiu, te-ajung în fugă 
Toţi răsbunătorii tăi! 


ISS 


. Ci pe semne Dumneata pe norod, cu al cáruia sánge 
s'a hränit si sa poleit tot neamul boieresc, îl socoteşti nimic 
-şi numai pe jăfuitori îi numesti patrioți . 
nu este fara numai Dumnezeu a împetrit inimile mai marilor 
noştri după cum oare când pre ale Egiptenilor. Dar cum nu 
socotiți Dumneavoastră, că Patria se cheamă norodul, iar nu 


jăfuitorii ? 


* 


. Norodul nu cere altceva decât numai o dreptate ce 
poate. fi folositoare şi tagmei boiereşti. 


Tudor Vladimirescu către Nicolae Văcărescu. 


Cine vrea părtaş să fie 
Dreptului pe-acest pământ 
După Tudorin să vie! 

Că-i trimis de Domnul Sfänt, 
Să ne scape-acum odată 

De ciocoi, căci Dumnezeu 
Insuş sa pornit să-i bată, 
Cum ne bat şi ei mereu. 


Ridicati, Români, Dreptăţii 
Steag cu Sfântul George-acum p 3 
Sfintei Legi si Libertăţii - 3 
Faceti-i odatá drum! xi 
Cine nu-i cu voi, sá stie 
Cá isbit va fi de voi, 

De cei strasnici în mânie ` 
Si din leagán de eroi. 


Domnul Tudor sá tráiascá! 
Sus cu toţii, pui de lei, 
Pentru Tara Romäneascä, 
Pentru drepturile ei! 


Domnul Tudor, ca Hristos, 
Dar schimbà-va pasul sortii, 
Va tränti tiranii jos! 


Vad dar cá alfa 


460590209440062100053960000000005 00009050000 605020000020000000080 000] 


€————— 


00425540440 00400660310 0440090600002 0420408850582 000 08055) 


0664404 c1080000040000609000 50046602000 690006400040. 


J——————— 


— 354 — - 


Din istoria lui Tudor Vladimirescu 


— Fragment.) — 


Domnul Tudor tineà insá foarte mult, ca oamenii lui sä fie 


cinstiți si să nu prádeze pe nimeni. Jaful eteristilor eră însă : 


cu lipiciu. Au inceput sá prade si oamenii lui Tudor. Acesta 
insá nu glumeà. Pe care-l aflà vinovat cu ceva, il si omora. 
Pe drumul dela Bucureşti până la Golesti el omori 33 de os- 
tasi vinovati de prádáciuni, furtisaguri, rápiri si altele ca acestea. 
El ziceà: Hotia e o rusine, de care nu te spalá nici chiar 
: moartea vitejeasca. Şi nu-mi vine să crez cá vreunul ar voi să 


steă ca hot înaintea lui Dumnezeu. — Nu ne-am sculat, ca să: 


játuim pe fraţii nostri. Si Turcilor şi Rusilor ne-am plâns im- 
potriva acelora cari îură pe ţărani, şi acuma venim noi să ne 
arătăm la un fel cu jăfuitorii? Cât timp vom asupri pe fraţii 
nostri, cari vedeţi că ne ajută şi cu merindele si cu căruțele 
lor, nici odată dreptate nu vom dobândi. Pentru atare fapte 
vom fi huliti si de Dumnezeu şi de oameni. Cine dreptate cere, 
dreptate să facă. Eu însă vă spun, de se mai plânge un ţăran, 
cá isa furat cel mai mic lucru, sau că cu sila i s'a luat, să 
stiti că îl ucid pe prădător. 

Mai mult. Tudor făcuse răspunzători pe căpitanii săi pentru 
jafurile ostaşilor. Toti căpitanii au fost invoiti cu porunca aceasta, 
afară de Oarca, Cutui, Urdăreanu şi Enescu, cari îi spuseră că 
a păzi pe ostaşi de furtişaguri ar însemnă a păzi crângul cu 
iepuri. Lucrul acesta infuriá atât de mult pe Tudor, încât il 
spanzura si pe Urdäreanu, unul din cei patru căpitani răsculați 
împotriva lui. 

Spre marea lui nenorocirg insa. De imprejurarea aceasta 
se folosiră duşmanii lui neimpacati Machedonschi, Prodan, 
Jordachi Olimpiotul şi alţi streini sa atite pe căpitani si pe 
panduri împotriva lui, zicändu-le: Vite incältate! N’aveti sânge 
în vine? Suferiti să vă ucidă pentru o trämbä de pânză? Cre- 
deti că puteţi dă seama pandurilor voştri de ce sa petrecut? 

1) Din Nr. 98 al »Bibliotecei poporale a Asociatiunei« închinat in în- 


tregime amintirei Domnului Tudor din Vladimiri. Preţul 3 lei. De vânzare 
la principalele librării din tara. 


i 


H 
à 
1 
4 
E 
3 
" 


E 


— 355 — 


Uneltirile dusmane au prins. Cápitanii toți strigará: »Nu-l 
mai voim pe Domnul Tudor! Voim pe Hagi Prodan si pe 
Machedonschi !« 

i S'a întâmplat la ceeace se aşteptase Tudor: Grecii il prin- 

„seră în cursă. Nu se aştepiase însă, ca chiar Oltenii săi să-l 
ducă în cursă. La plecare a dat tunarului său credincios Cale- 
teanu sabia şi inelul, zicând: »De ne-om revedeă, mi-o dai 
înapoi; de nu, fine-o în amintirea prieteniei mele. Ia şi inelul 
acesta pe care il am dela pärinfi«. 

Şi nu s'au mai revăzut. Incälecänd pe cal, căpitanul bulgar 
Ghenciu îi luă háfurile din mână în semn că nu mai conduce 
el. Pandurii văzură lucrul acesta, şi ramasera intunecafi si 
neclintiti. | 

E una din cele mai rusinoase fapte sävärsite de ai nos- 
tri. Ea nu-şi găseşte seamăn decât in uciderea lui Mihai- 


Viteazul şi în detronarea lui-Cuza-Vodä, pe cari iaras le priviră: 


Românii nepăsători, fără ca cineva să se POE pentru rás- 
bunarea lor. 

Se zice, cá unii dintre sandi l-ar fi întrebat, cu toate 
acestea, pe Domnul Tudor în clipa, când a fost ridicat de dus- 
manii săi, şi dus la judecată înaintea lui Ipsilanti: | 

— Dar pe noi cui ne lasi, boierule? 

— Corbilor si cänilor, cari or să.vă mänänce, le răspunse 
Tudor, căci nu m’afi ascultat ce vam poruncit, 

Si aşa sa şi întâmplat. 

Ne mai fiind Domnul Tudor în mijlocul pandurilor, se 
risipi întreaga tabără. Lipseă omul, care aveà ochiul peste tot, 
care cunostea pe fiecare în parte, ii cunoşteă gândul şi graiul, 


stia de unde se trage şi unde názuesle. De aceea au plecat pa 


care in cotro, sá- şi vadă de casă şi de familie. 


Dela Goleşti Tudor fu dus la Tárgóviste, peste Pitesti si 
Cámpulung. In Tárgoviste a fost pus cálare pe o märfoagä. 
Picioarele lui, in scárile de lemn, erau legate cu un lant pe 
sub päntecele calului. Aici aveà sä-i fie locul de osándá. Intr'o 
fántáná párásitá, la marginea orasului, sub dealul pe care e 
^ziditá mánástirea Dealului cu capul lui Mihai-Viteazul, a fost 


aruncat trupul lui, ciopártit de iataganele Grecilor: Orfano, 


3* 


— 856 — | 


Cavaleropulo şi Garnovschi, în noaptea de 26 spre 27 Maiu, 
la ceasurile cänd numai tälharii fac isprävi. 
Asa a pierit Domnul Tudor din Vladimiri. 
Dacă am voi să cuprindem în puţine cuvinte tot sbuciumul 4 
vietei sale, abia am află altele mai potrivite decât acestea ale ' 
marelui nostru istoric Nicelae lorga: »Nu se poate zice că. 
Tudor a căzut orbeşte în prăpastie. El a înţeles şi slăbiciunea 1 
sa față de Turci, şi incurcátura in care trebuia să se sbată față 
de eteristi, şi putinul temeiu ce trebuiă pus pe boieri. A făcut 
tot ce se puteă face de un om necunoscut, fără mijloace, fără. 
adevăraţi sfatuitori si fără sprijinitori trainici. S'a căsnit din; 
răsputeri să-şi strângă legăturile. Si, deşi eră un indrisnet, el 
ma fost un nerăbdător, un pripit, ci până la capät a judecat. 
toate cu multă cumintenie rece, cu multă înțelepciune de om. 
mare, deprins si cu binele si cu răul în viata. A chibzuit, a 
socotit, a potrivit, — nu fără izbândă de multe ori. A dovedit; 
că ştie să cântărească oamenii şi lucrurile, cá prevede primej- : 
dia şi se poate feri, că nu calcă decât unde e sigur că va. 
întâlni pământ statornic. Fără a se lăudă şi a minţi, ca duş- 1 


manii sai, el s'a păstrat multă vreme teafar, nevătămat, sigur * 


pe el şi oastea sa, de o potrivă. Dar o putere mai mare decât 
voința lui îl tara spre peirer. 
* 

Aceias putere mare, care conduce totul in lume, si cáruia 
îi zicem Dumnezeu a dat răsplata cuvenită şi duşmanilor săi. 
Peste câteva săptămâni (7 lunie) Grecii lui Ipsilanti în frunte 
cu batalionul sacru fură sdrobiti cu desăvârşire de Turci la 
Drăgăşani pe Olt. Cei scapati de acolo fugirä ca iepurii, încât 
Ipsilanti nu gäsea cuvinte destul de aspre pentru infierarea 
lor. El ziceă în cea din urmă cuvântare a sa către armata 
grecească: »Ostagilor! Dar ce zic? Blestem şi batjocură ar fi 
să vă chem astfel! Nu! Nici odată nu voiu mánji acest frumos 


şi vitejesc nume, dându-vi-l vouă, cari sunteţi nişte cirezi de _ : 


netrebnici, o gloată de adunături, cărora trebue să vă zic mai 
bine dobitoci, fricosi, leneşi şi tot ce pot găsi ca vorbă mai 
proastă. Vicleniile şi vânzările voastre ma silesc să vă părăsesc. 
Toată legătura care a fost între voi şi mine acum s'a deslegat; 
m'-e chiar ruşine cá am fost căpetenia voastră si că am primit 


— 9851 — , 


t. jurământul vostru înaintea lui Dumnezeu si înaintea patriei 

i noastre. M'ati vândut tocmai atunci, când doream să înving sau 

EC sá mor cu voi dimpreunä. Treceti la Turci, miseilor, tot sunteti 

& de teapa lor; lingeti-le mánile pe care se vád incä petele din 

& sângele sfânt al patriarhului şi. al episcopilor sai. Pornifi de va 

P cumpăraţi slugăria, dând ca pret viata voastră, cinstea femeilor 

si a copiilor voştri. Si încheiă infierând o. mulţime de nume 

^ cu pecetea trădării. 

RT Fugind si el in Ardeal întundă puşcăria din cetatea Mun- 

" caciu a Maramureşului. lesit de acolo întrun târziu pieri ca 

“- vai de el. | i 

E) Tot aşa se prăpădi şi celalalt vrăjmaş al lui Tudor bim- 
basa Sava, ucis de Turcii cari l-au amägit în curtea Bucures-. 
tilor (7 August). l 

S’a împlinit cuvântul Scripturei: »pe cei rai cu rău îi va 

- perde, si via o va dà altor lucrători carii vor dă lui rodurile 

-.. la vremea lore, (Evanghelistul Mateiu, cap. 21, vers 41). 

i Domnul Tudor n'a pierit ca un rău. Ela adus rod la 
vremea sa. In anul mortii sale a incetat domnia fanariotà. Mai 
mult in tärile romäne n'au stäpänit Greci din Fanar, ci domni 
pämänteni. La 38 de ani dupa aceea (1859) cele două - täri 
surori aveau să se unească pentru totdeauna, alegându-şi un  , 
singur Domn în persoana lui Cuza Voda, iar la 97 de ani dela . 
moartea lui (1918) toate ţările române aveau să alcätueascä o 
singură fara românească, mare şi puternică. Sa împlinit ceeace 
el a proorocit cu aproape 100 de ani înainte: toţi câţi au fost 
»párfi ale unui neam« sau unit, precum a dorit şi el. l 

Dar visul lui Tudor încă nu s'a izbändit deplin. EI däinueste 
mai departe în sufletele noastre ca un dor neastâmpărat si un 
stăruitor îndemn spre mai bine, spre mai multă cinste şi drep- 

. tate, spre un traiu mai omenesc in toate țările române. 

j In urmare, dacă e să-l sărbătorim, după cuviinţă, acum la 

implinirea sutei de ani dela moartea lui, îndemnul acesta să-l! 

primim cu toţii. 
De aceea am închinat și noi aceste nepretenfioase ränduri 
de pomenire luptatorilor pentru cinste si dreptate, cum a fost 

Domnul Tudor din Vlädimiri. “Joan Georgescu, 


TK 


a 


— 358 — 


~. Umbra lui Tudor. 
Spre culmile strábune — ce rád ca-n särbätori — 
Návàlnic vine-un suflet desprins din lumi de nori... 
Se clatină frunzisul şi tot cuprinsu-i treaz — 
Vedenia măreaţă e-a unui Domn viteaz . 
Ori nu-i simfifi en lui Tudor Domn român : ? 


Trec svonuri prin desisul brädetului bäträn 

Si codri plini de taine încep a fremătă . 

Ca de-un fior tresare si Oltun matca sa. 

Pe plaiurité táréi — paman sau iubit 

Pe care-odinioară cu sânge l-a sfințit — 
Opreşte umbra — I sfântă — privind cu drag în jos 
Apoi rotindu-si ochii în largul ei frumos — 
Aude din tumultul poporului supus 

Un glas ce se înalță spre chipul său în sus: 5 
»Erou al țării noastre — al cărei aprig scut  . 


. .»/n vremuri de restriste ai fost neîntrecut — 


»Ca din aväntu-fi falnic poveţe să luăm 
»Din negura de-un secol noi azi te desgropam! 


— = = e , e o, m O= O O O RÀ an 


»Coboară-te pe-o clipă cu sufletuntre noi 
»Din ceata cea mai mândră de nfläcärafi_eroi 
»Si dä-ne duh din duhu-fi de farä iubitor 
»Tu cel de neam si lege zelos apárátor!... 
»Azi bâjbăe duşmanii pentinsul fári'ntregi 
»Şi-avem ta niciodată nevoe de viteji... 
»Când ne.va strânge goarna la datorien şir 
»Sa fie tot românul un »Tudor Vladimir !!! 
Sägefi de foc Saruncan văzduh necontenit 

Şi-o rază incununä pe cel sărbătorit .. 

Rásunà ca un tunet de sus cuvânt: spre fraţi 
»Pazifi pământul farii şi neamul vapăraţi» !... 


Aurelia. Pop. 
en 


— 359 — 


Rascoala lui Tudor Vladimirescu | 
Și refugiații 
în județul Caraş-Severin. . 


Stăm în preajma serbărilor jubilare de. 100 ani a răscoalei 
de redeşteptare naţională în Muntenia şi Moldova, urzită şi 
condusă la 1821 de viteazul boernaş Tudor Vladimirescu, a 
acelei răscoale, care — deşi de scurtă durată — a pus capăt 
domniei fanariote, de care eră stăpânită viaţa de stat, — socială 
şi bisericească poporului român din acele principate — şi s'a 
deschis apoi calea unei vieţi naţionale cu adevărat românească, 
pentruca în viitor să poată trăi ca naţiune liberă şi conştientă. 

De bună seamă, că cu ocazia acestor serbări, din partea 
bărbaţilor luminati ai neamului nostru se va reluă şi lămuri în- 
semnătatea politică, socială şi naţională a acestei răscoale care 
altcum în urmările sale constitue o nouă epocă în viaţa şi is- 
toria neamului românesc. 

Nu mă simt chiemat, şi aşa nici nu intenfionez ca sá fac 
parte din şirul acestor bărbaţi, ci ca un registrator modest, doresc 
ca spre întregirea datelor privitoare la acest eveniment istoric, din 
arhivul judetan al Caras-Severinului să scot câteva documente, 
să relev câteva lucruri, cari se referă la soartea acelor locuitori 
din Muntenia, cari în urmarea răscoalei lui Tudor Vladimirescu 
şi a teroarei furcesti urmate aceleia, luând calea pribegiei s'au 
refugiat şi s'au aşezat pe teritorul judeţului de azi al caran 
Severinului. 

Oastea de răscoală a lui Tudor Vladimirescu, ca şi ori- 


care de asemenea natură, în bună parte a fost adunată din de- ` 


osebite elemente neindestulite, fie din girul poporului romän, 
fie din alte neamuri. 

Elementele streine nu au putut să fie afiimate de ceva 
ideal naţional românesc, ci mai mult au fost stăpânite. ori 
de sentimentul răsbunărei în potriva asupritorilor, ori agitate de - 
cugetul, că chiar şi în potriva vointii lui Tudor Vladimirescu, 
sa jefuiasca pe aceia despre cari credeau cá aveau avere, fie 
aceia boieri ori din clasa mai inferioarä, 


= 360 — 


Urmarea naturală a fost, că multi locuitori, cari erau ir 
calea jafului, ca să-şi scape viata şi o parte din avutul lor, luând 
calea pribegiei să caute mântuire în ţările vecine. 

Aşa s'a întâmplat deci că mai multi locuitori de stare ma- 
terială mai bună, din Muntenia, au trecut şi în judeţul Caraş- 
„Severin învecinat cu -acel teritor, unde a isbucnit şi a fost mai 
întâiu aprins, focul răscoalei. 


: : Nu este îndoială, ca refugiații cei dintâi s'au aşezat prin 
comunele şi oraşele de pre teritoriul graniţei militare bánáfene. 


Aceasta lămurit se cunoste si din ordinul Locotenenfii un- 
gare de data Buda la 4 Septemvrie 1821 Nr. 23007 îndreptat ` 
cătră judetul Caraş in care se dispune, ca locuitorii cari în tur- % 
burările din Turcia nu au fost implicafi si refugiaţi. din Mol- ^ 3 
dova. şi Muntenia sa nu fie tolerati pre teritorul graniţei mili-  - 
tare, ci sá fie trimisi in pärfile mai interne ale judetului, nici 
să se nu permită ca cineva dintraceia să se reîntoarcă iarăşi 
în granița militară. 

Cumcă de fapt „cei dintăi refugiați s'au aşezat pe teritorul 
graniţei militare, ca imediat hotarnică cu Muntenia, se cunoaşte din 
scrisoarea comandei regimentului granijeresc Nr. 13, de data Ca- > 
ransebes 17 Aprilie 1822 Nr. 42 asemenea îndreptată cătră jude- 

.ful Caraş, in care judeţul se provoacă la dispoziţia comandei 

militare bänäfene şi nu numai se face provocare la înainte ci- 
_tata dispoziţie locotenentiala, ci trimite sub escortă militară pre 
conducătorul rebelilor; şi promite cá în curând se vor trans- - 
pune din graniţă si alţi refugiaţi puţini. câţi au rămas în dis- 
trictul regimentului. 


. Timpul când au venit în graniţă refugiații, unde au fost 
aşezaţi şi câtă vreme au stat acolo, datele positive lipsesc. Dacă 
însă am admite, cá data aşezărei, adică a refugierei ar îi fost tot 
cea din data pasportului ce I-a primit fiecare, Si cari date suntinsem: 
nate intro conscriere de data 23 Aprile 1823, atunci vremea re- 
fugierei ar fi fost între lunile Iunie până in Octomvrie 1821, 
adecá deja dupá moartea lui Tudor Vladimirescu. 

Cáfi si cu numele cine au fost strämutafi din granifä si 
. aşezaţi in Lugoj, mai bine zis în cercul Lugojului se cunoaște din 
conscripția compusă de cătră judeţul Caraş la 24 Aprilie din 


ai ao Bica fa 


d 


1 


i 


k^ cune nz 


— 361 — 
e. 


S partea regimentului gräniferesc Nr..13. ambele aci alăturâte.!). 
In conscripția judefanä sunt insirate 54 familii cu 36 prunci . 


1 . 6 neamuri si 23 servitori, total 119 suflete. . 
In cea militară: familii 62 cu 226 suflete. E 
In amändouä conscriptiile aceste la fiecare familie se aratá 


locul naşterii sau mai bine zis locul de unde a venit, ori al ubica- 


fiunei, precum si locul unde s’a agezat sau a fost dislocatä. 
Familiile cuprinse in consriptia militarä toate a fost age- 


zate din graniţa militară reg. 13 în oraşul Lugoj, iară din cele - 


| insernnate în conscripția judefanä, 47 familii au primit locuinţe 
. in Lugoj, iară 5 cu 10 suflete în Lugojel 


Afarä de aceasta in conscriptia militarä la fiecare cap de 


- familie se arată profesiunea sau ocupaţia. Au fost adecă ne- . 


. gutatori 37, 1. preot, şi 21 plugari/ numiţi «gemeine Walachaner> 

-< — români prosti. 

| In consignatia judefanä äfarä de doi la fiecare este ad- 
notatä data de estradare si de vidimare a paspoartelor. 


Intre data compunerei ambelor consignäri, este deosebire,- 


numai de o zi, cu toate acestea dacă vom confronta persoanele cu- 
prinse în ambele conscripfiuni, se va cunoaşte, că dintre per- 
soanele numite in conscipfia militară numai Luca Nicolaevici, 
Mihaiu Strompella şi Constantin Orzescu Crainiceanu, despre 
care se afirmă că ar fi fost conducătorul rebelilor, sunt adno- 
tate în conscripția judetanä. l 

De aceea, aşa se vede, că numitele trei persoane au fest 
trimise la Lugoj la 17 Aprilie 1822, iară celelalte primite în 
conscripția judefaná ori dinainte de 17 ori intre aceea zi gi 23 
Aprile s'au fost agezat in Lugoj si Lugojel, precánd persoanele 


numite in conscripfia militará de data 24 Aprilie 1822, numai 


mai târziu au fost internate in Lugoj. | 

Aceasta s'ar puteà conclude de acolo, cá in conscriptia a 
3-a de data prezentei 3 Maiu 1822 !) sunt deja enumerate fa- 
milii, adică refugiați, cari lipsesc din conscripția de data 23 
Aprilie, dacă în bună parte sunt numite în conscripția militară 
de data 24 Aprilie 1822. 


1) Se publică in adnexă! — ^. 
2) Vezi anexele. 


er 362: — 


Se observă, că afară de cele 3 conscripfii amintite, mai 4 
este o consignafie suplementara judetana — fara dat si pre- E 
zentä — în cari sunt însemnate 5 familii, din cari 3 familii cu 4 
73 suflete se afirmă cá ar locui în comuna Valea boului de 3 
lângă Caransebeş, iară celelalte 2 familii în Lugoj. 3 

In conscriptiile pomenite, pre lângă numele respectivilor 4 
refugiati este insemnat numele comunei ori al orasului unde 3 
au locuit mai inainte. Acele comune si orase erau: Bucuresti, 
Orsova noud, Vidin, Baia de aramä, R.-de vede, Tárgu Jiului, 
' Caracal (Corabia) si alte comune, cari se află pe teritorul acelor 3 
plase unde a isbucnit şi sa láfit răscoala fáráneascá. ' 

Precum văzurăm mai sus, despre Constantin Orzescu Crai- 
niceanu se scrie că a fost conducătorul de oare când al rebelilor. 


Despre acest conducător, în conscripția militară de data 24 % 
` Aprilie si cea judefaná din 3 Maiu se zice, că a fost negutator “4 
de origine din Cocor, aveă soția Saveta, două fete Dumitra 3 
şi Sfanca, finul Petru Nedelcovici, vizitiul Pacina, servitorii Ma- 
teiu Dimitrescu si Codcus Preda, asa dará 8 persoane aparti- 
țineau familiei acesteia. Când a trecut în granița militară nu se 
înseamnă,. căci se zice, că scrisoarea de paşport ar îi în mânile 
subprefectului judetan. 

Fata cu numitul conducător al rebelilor, comanda regim. 
român iliric Nr. 13 cu data 17 Aprilie 1800 Nr. 48 a dispus, cá 
dupăce comanda generală din Banat cu ordinul de data 9 Apri- 
"lie: 1822 Nr. 98 a poruncit, că acela fără amânare să fie de- 
părtat din granița militară, pre teritorul provincial mai apropiat, 
astfel pre atela împreună cu soţia, două fete, un servitor, Şi ser- 
vitoare sub paza unui sergent îl trimite la Lugoj, cerând ca 
judeţul Caraş să dea o adeverinţă despre primirea acelora re- 
fugiafi. . 
| La aceasta provocare judetul a decis, ca după- ce despre 
Orzescu nu sa constatat, că ar fi comis ceva crimă, îl lăsă pe 
picior liber, dar sub pază judefanä. ') 

^A Mai târziu însă Orzescu totuş à fost închis, căci înr conscripția 
refugiaților ajutorati, compusă la 14 V. 1822 sub punct 6 se zice 
că «fiind Orzescu deținut în închisoare» familia aceluia încă a 


1) Actul Nr.1032/1822. — , x 


x 


Br. Tata 

primit ajutor. Detinerea aceia însă nu a ţinut mult, pentrucá 
în «consemnarea de ajutorare> a familiilor refugiate, datată al 
21 Iuliu 1822, se zice despre acela că nunc jam dimissus —.deci - 
eliberat. ~ 

Din ce motiv a fost deținut, date precise nu sunt, cred însă, 

că deținerea s'a ordonat în urmarea cercetărei introduse din 
partea județului asupra mai multor indivizi din judeţul Caraş 
şi Timiş, pentruca s'a látit vestea cá Orzescu Crainiceanu, şi alţi 
doi refugiaţi din Muntenia, oameni în stare. materială bună, au 
încercat să conducă mai multi Români ca servitori ostaşi, ca 
trecând cu aceia în Muntenia să poată recastiga averea rămasă - 
acolo. Altcum în luna Sept. 1822 despre Orzescu se zice că 
«discessit ad [patriam». Cercetările acelea sau făcut în luna 
Aprilie 1822 desprece vom vorbi mai la vale 


- 


Ajutorarea refugiaților. - 


Deja mai sus s'a amintit, cá Consiliul locotenenfial ungar 
cu data 4 Septemvrie 1821 Nr. 23037 a läsat judetului Caras, 
ca refugiatii pana la linistirea turburärilor incát se poate sa fie 
ajutorati. Ajutorarea aceea apoi tot aceeas locotenenfá cu re- 
soluţia de data 2 Aprilie 1822 Nr, 9225 o determină asa cá 
adultii zilnic sá capete 9 cruceri iará PEOR 2 cr. despre ce ju- 
detul a avizat preturele. 

-Intre datele păstrate se află 18 consemnări de ajutoare i in- 
cepänd cu data de 25 Aprilie si se terminä cu 31 Octobre 1822. 


Ajutorarea s’a făcut în lunile Aprile şi Maiu cam tot la 
8—10 zile, iară începând cu Junie de două ori pe lună, şi iacá 
aşa, că adulţii zilnic primeau câte 10, iară pruncii 5 cruceri, 
deci nu cum ordonase locotenenfa, adecă 9 şi 3 cruceri. Fireşte, 
că dintre cei refugiaţi, numai cei lipsiţi au fost ajutorati, după 
cum si conscriptiile : despre ei se întitulează «Consignatio ege- 
norum emigrantium.» In luna Aprilie este o singurä consig- 
nafie cu 20 familii, fără să fie adnotat, că unde erau ele 
aşezate. : ND 

In Maiu avem 8 consignajii, in cari numárul familiilor va- 
riazá între 2, 14, 20, 48 si 49 cari in parte însemnată suntase- 
zate in Lugoj; pufinele in Zugojel, Jupa, Prisaca, Valea boului. 


A 


x 


: că după potolirea răscoalei nu s'au reîntors de loc la vetrele 


“şi tot atunci nu puteau să nu caute mijloace: potrivite, ca să 


e. cx 


In luniu sunt numai două conscriptiuni cu familii ajutorate dex 
21 şi 46, toate în Lugoj, aşa că de aci in colo familii nu mai erau 
in alte comune; s'ar păreă 'că cele din Lugojel, Jupa, Prisaca si: 
Valea Roului erau aduse la Lugoj. In Iuliu numărul familiilor: 3 
ajutorate s'a ridicat la 65 -şi 68, de aci incolo începe a scădeă, 
"căci: - j 

In August precänd in conseripiia din 1 pänä la 15 numä- 
rul familiilor eră încă 59, deja in cea din‘ 16—31 s'a redus la + 
50. Cauza e că unele din familii s'au reîntors în patrie. T 

In conscripția din Septembre la 1—15 erau încă 45, care. 
între 16—30 s’a redus Ja 25. 

In Octomvrie între 1—15 sunt ajutorate 25 familii, dară în ` 
cea dela 16—31 remân numai 5 familii cu 17 sutlete. — In de- 
cursul alor 7 luni la refugiați sa împărțit in sarcina cassei ju- - 
defene 2898 fl. 10 cr. Se observă că dintre cei 37 neguţători - 
primiţi în lista emigranfilor compusă la 24 Aprile prin autori- 
tate militară numai 7 familii au ost ajutorate, iară dintre eco- _ 
nomi iarăşi 7. 


ARTE 


FE a 
arco EC BIER 


D 


v 
2 ecran 


Propaganda de contra-räscoalä. » 


Ráscoala condusă de Tudor Vladimirescu a incetat cu uci- 
derea lui sävärsitä la 26 Maiu 1821. Groaza de jaf si de näpäs- 
tuire însă nu a putut fi aşa uşor şi iute uitată. - 3 

. Se poate crede, că împrejurarea aceasta a fost una din cau- 
zele; că emigranții refugiați în județul Caraş-Severin nu numai 


einer. af det 


lor, ci din contrá, chiar si in anul 1822 se inmulfeste numărul 
celor refugiaţi si abia spre sfârşitul lunei Octomurie 1822 incep 
a se reintoarce in patrie. 

. Este natural, că locuitorii refugiaţi, cari au trebuit să pă- . 
răsească casa să-şi piardă o parte însemnată a averei lor; 
erau amäriti în suflete şi că se purtau cu gândul de rasbunare, 


RM DET 


aii ia E 


poatá recástigà ori ajunge in posesia averilor mai inainte po- 
sedate. 


Acest sentiment, va fi idemnät; mai ET pe cei cu stare 
bogatä dintre refugiati, ca in noua lor patrie de internare sá 


5 s Pr 
, [n EUN 
dad bent abris ca 


365 E 


E 
cugete, sa se ocupe cu organisarea unei contra-răscoale prin 
adunarea de ostasi si intre locuitoni din Des ta Caras-Se-. 
verin. 
Cumcă o atare organisare militară de fapt s'a plănuit in 


primăvara anului 1822, se cunoaşte din unele acte, ce se gă- |. 


sesc in arhivul judefului acuma numif, din cari desi nu se poate 

' compune o icoană desevârşită a acelei mişcări de retorsiune, se 

poate insá constatà, cà de fapt atare contra-ráscoalá erà ptanuita 
» Ca dovadă ne servesc următoarele: 

Subprefectura județului Caraş cu data de 19 Aprile 1822 
notifică celuj din județul Timiş, că este o veste läfitä, cumcă 
unii dintre emigratii din Valachia, asezati ori mai bihe internați 
in opidul Zugoj cu feliurite promisiuni caută să îndemne pre 
poporul contribuent ca să le dea mână de ajutor pentru de a-şi 
puteă recâştigă averile lăsate în Muntenia. 

Spre acest scop fac propaganda între tineri, promițând cá 
dacă vor întră la dânşii în serviciu ca ostaşi pre 6 luni, pre ' 
acel timp vor primi leafá de 800 fl. un cal şi câte 1 fl. pe zi. 

Pentru ca subprefectura judefanä să poată căştigă cât mai 
sigure date despre existenţa acestei propagande, a făcut toţi paşii 
posibili, dară fără mult rezultat. Tot ce a putut află este că 
presupune cumcă aceasta propagandă de a adună ostaşi mer- 
cenari, o fac refugiații bogaţi: Constantin Crainicean din Lugos, 
Atanasiu şi Dinu : Medefnitoches din Honoriş şi Cristodor 
Slavu. 

La 18 Aprile un anumit Dragan Andras din Labasinf, care 
cu trăsura a adus la Lugoj pe inspectorul scol. national, i-a . 
descoperit, că judele din acea comună, dela un domn din Lu- 
goj ar fi primit nişte scrisori, în cari este provocat ca să-i 
conducă tineri în serviciu de ostaşi cărora. le-ar fi pus in ve- 
dere o leafă de*800 fl. pe 6 luni. 

In urmarea acestora numai decât a dispus, ca comisarul 
districtului să iasă la Labasinf şi întrucât judele de acolo de 
bună voie nu ar vrea să-i dea scrisorile primite pentru adu- 
narea tinerilor la serviciul de ostaş, pe acela să-l sileascá prin 
intervenirea' pretorelui din Lipova. 

Intr'acestea sa mai întâmplat, că fiind juratul opidului Lu- 
goj cu numele George Ursu la supraveghierea tocmirei drumu- . 


— 366 — 


rilor; George Petcu si Alesandru Curesett locuitor din Babg 
judetul Timis, l'a intrebat despre locuinfa acelui domn din Tx 
goj, care ar angajà tineri pentru serviciu de ostaş. Fiind aceiaf 
numai decât deţinuţi, au fost si ascultafi, şi au fasionat căă 
— reintorcándu-se dele târgul de săptămână din Lugoj, dela con- 
săteanul lor: Alesandu Gruia ar fi înţeles, că in’ Lugoj ar $i 
un domn care tinerilor.doritori sa intre in serviciul de ostaşă 
le promite 600 fl. şi un cal. De aceasta promisiune îndemnați 
s'au grăbit la Lugoj. In cale oprindu-se la Silha, dela păzitoru 
de acolo ar îi înțeles, că un locuitor de acolo cu numele Bala 
Caprior de fapt ar fi şi întrat în serviciu, şi când dela juratu 
G. Ursu ar fi întrebat despre ubicatiunea acelui domn, el ing 
loc să-i îndrepte la acela, i-au închis. La aceasta subpyeiec-. 3 
tura Timisului cu data 22 Aprilie 1822 respunde cá în acel județ - A 
nu s'au ivit atari mişcări. Altcum a dat ordin ca funcţionarii % 
subalterni să priveghieze si din caz in caz să dea raport; des- E 
. pre-ce apoi va avisà si pe subprefect. A 

Cumcă subprefectul judeţului Caraş a făcut şi alte PA 
la subalternii funcționari judeţeni, spre a da de urme sigure. 4 
despre complotul de recrutare a ostașilor din partea refugiaților, '4 
deşi acte despre aceste disposifiuni nu există, dará sunt unele 
rapoarte date din partea preturelor din Gavosdia, Vasiova, (Bogsa 
română), Oravița, Capalnas şi Lugoj, dintre cari mai interesante 
-sunt rapoartele din Lugoj si Gavosdia, cari vedesc, că vestea 
despre propaganda cu recrutare, adică conducerea ostaşilor eră 
latita între locuitorii- mai multor comune. 

Aşa de exemplu pretorele din Gavosdia cu data de 19 
Aprile raportează; că judele din Zsidovar ar fi auzit, că emi- 
grantul din Valachia, care locueste în Honoriş ar îi condus pe 4 
mai mulţi tineri din Lugoşel, iară judele din Sacul asemenea'a . 3 
afirmat, că dela dascălul din Topolovet ar fi înţeles, că în aceea 4 
comună încă s'ar fi angajat vr'o 40 de insi. Alţi cnezi însă con- “4 
stată, cá vestea aceea este láfitá mai în toate comunele din ' 4 
teritorul preturei. ; 

Mai detaiat este insä raportul loreh din Lugoj, care 
nu s’a indestulit cu aceea, ca să ceară rapoarte dela primäriile 
comunale, ci a esit în mai multe comune si a luat depunerile 
oamenilor despre cari s'a afirmat că ar aveă ceva legătură 


/ d - 
[4 ` 


e MT us 


cu lätirea vestei, ori cu conducerea fapticä a tinerilor. Aga ‘s'a 
fäcut investigafiune in: Birna, Säräreni, Sudrias, Jupan, Silha, . 
Costeiu, Pärul, Balint, Fadimac, Babsa, Cliciova. 

Rezultatul investigatiunilor a fost constatarea imprejurarei, 
ca oamenii în târgurile din Lugoj au auzit povestindu-se, ca emi- 
granfii refugiafi ar fi imbiat 800 fl. si un cal tuturor acelora cari 

s'ar fi angajat cá în decurs de 6 luni vor face serviciu de os- 
tasi, färä insä a se fi putut constata si numele respectivilor. 
emigranti. 

Suspiciunea generalä de propaganda contra räscoalei se 
concentră asupra persoanei emigrantului Hrist Todor Slavu 
din Honoriş, om bogat, şi asupra celor 4 Domni cari locuiau 
în Lugoj lângă podul de preste Timiş. 

Despre cel dintâiu se vorbeà public, cá cu recrutare de 
ostaşi aveă scopul, ca reîntorcându-se în Valachia de acolo să 
poată redobândi banii inveluifi în două piei de bivoli şi îngro- 
pati în pământ, şi cá aşa aveà de gând să se legătuiască cu 
cei conduşi, ca peste zi să nu le dea nici un lucru, dar să fie | 
indatorafi peste noapte să jăfuiască. 

Cine au fost cei 4 nobili numiţi «Ciocoi», cari locuiau în 
Lugoj, amintire nu se face. Probabil, că între aceia să fi fost 
şi Constantin Orzescu Crainiceanu, şi poate Grecul Marto Ta- 
naside Metetichnet de origine din «Szvintesd» ca şi Hristo Todor 
Slavu care deja din 1821 eră aşezat în Honoris.. i 

Deoarece in arhivul judefan Caraş-Severin, referitor la 
refugiații din Muntenia alte acte nu se mai găsesc, decât cele 
mai sus pomenite, cred, că propaganda de contra răscolă »cio- 
coiascá« nu sa putut înfăptui, parte că prin dispozifiuni ad- 
ministrative s'a pus pedeci în calea ei, parte doară şi din 
cauza, cá înscenătorii aceleia om că s'au împăcat cu soartea, ori 
că cu schimbarea împrejurărilor politice în spre bine pentru 
emigranţi, ei cu încetul s'au putut reîntoarce în patrie la vetrele 
lor, căci de fapt începând deja cu -luna August 1822 unii din 
emigranţi, chiar şi vestitul Orzescu Crainiceanu s'au reîntors 
în patrie. l 

„Lugoj, Maiu 1921. ` EE ) Boros, 
- | preposit. 


Emigrantium Valachanorum in Gremio circuli Lugosiensig 


-= „368 


Consignatio 


Commorantium. 
Nomina Locus | Tempus 
N * N... 
E: Nomen, cognomen pat- ocn: moder- |Emana-l Quo aaf 
E£| ris, et matris familias . nae | tionis | gre- » 
Zg item Locu originis Prolium rum agea- | Famulorum commo- passun- mium. 
torum rationis) lium protegitf 
1 Peter Georgie Lugoss | 27 Sept.| 16 Apă 
e Achistof 821 
zsy Zeno M : E 
2 Her Jovan Zvetko, 21 Julie | 17 Api 
Costa Tinto 821 


Fi e Karaka 


3 Koszta Georgie 
e Krajova 


4 Matyei Darabana 


e Kragojest 


5 Jena Georgie 
e Szkorus 


6 Isztratie Kristodol 


e Gerbova 


ei 
119 Aug. 
821 


8 | 


30 Sept 
821 B 


i ^ [| Vasalle Fy 
7| Luka Nicolajevits Andriez 19 Aug. | 20 Aprii 
Buttelye 821 (822 
8 Sztanko Armenko 19 Aug. | 9 Oct. 
e Czernagora „821 821 
Czelko Jovan evan et eet] > BER i 
9 | Nyeda:Uxor lon fiii Nicolaie 1 Oct. | IBAprilf 
e Karaka | Pena filia N. 821 822 
Petko Jovan “Urban Filius J ee 3 Și 
10| Cristina-Uxor Creta | qiie 1 Oct. | 13 Oct. i 
e Karaka | Vetta J 821 21 p 
Ivan Thodor Stanyalunae "Andrei : 
11 Jona- Uxor. Stana j fite Pavel Raykı 1 Oct. |23 Oct. H 
Karak Kretsun, Petru E Karaka? 821 821 
kaa e Karaka filii -| BA Bebas a 
erban Kal i 
12 Puno Neid] mi | ^ 1 Oct. |24 Oct, fi 
-e Karaka Nedu filia 821 | 821 
^ [| Zoka Kaldaras Simion Filius | x 
13, Rada-Uxor. Szoka | filiae 1 Oct. | 24 Oct. 
e Karaka | Joanna 821 821 


. Nomina Tempus. 
Bn Nomen, cógttomen, pat- Emana-[Quo ad 
S ris, et matris familias E Cognato- nae | tionis | gre- 
3S| item Locus originis , Protium SAM Famulorum |commo- passua-| mium- 
Date Lakatossu Marko, Lato > 
14| Rada-Uxor Planitic-filii 
TAM e Karaka | Strojana filia 
“Simion Petrovits E meu 
Katina-Uxor Ankutza filia Jonnovits 
[ES e Podugrosului 
Petar Nedelkovits Preda Kode- 
16 | Pauna-Uxor usch e 
e Beklek Podugrosului 
“| Stoian Bukur E E 
s [17 Naszta-Uxor . Georgie, las 
t oL. e Karaka | 
$a . m | Tirptov et ovanka 
i 18 | Rajko Pavlovics Petro-fiii etrus 
iJ Ka Ska . Firinka- filia socrus 
" —— r - i —lrá——— |——— 
DumitraskoLogofet 
e Csernetz 
: Jovan Petrovics Zacha 
- 120| Dona-Uxor Jena filia Jovan 
e Krajova affinis : 


21 Apostol Goleszko 


Juon Martelog 


e Krajova 
Mihay Strumpella i Dimitrie 
e Kostath | ^ Anagaosti 
Nikolae Constanda Constandin 
23 | Jovanna-Uxor filiu Floru N. 
e Karäka Safta, filia 
Jon Popp , 
24 e Baja 
smod ee ee E 
25 | Illinka-Uxor Kosstake filjus 6 Oct: 8 Nov: 
_ é Karaka i 
26 | Petko | Stoian Alexander — 6 Oct. |8 Nov. 
e Kiraka l Anastasie ba 82 
27 Georgie Plessuja E 1 Aus. 20Aprilel 
. e Csernetz br 
Me ajaaa 


:Petko Bajassa 
é Baja 


Manto Athanasie 
Metetnichet 
e Szvintesd 


Lugos prius 17 day 
Cibinium in 
transilvania 


-— 


Nomina 


ia x ; Locus 
22| Nomen, cognomen pat- moder- Eman: 
= ă a-| Quo ad 
Fk] ris, et matris familias ! Cognato nae | tionis és 
Bs! item Locus originis Prolium- ue d Famulorum commo- passua-| mium 
i rationis| jium protegit 
] — = Georgie Kara — 
| ; | Joan Joan Nitza aA z 
ò Hrisz Thodor Szlavuj Thodor Gong Jovan i FE 16 Juli |16 Nov. 
e Szvintesd Georgie | Gligor Gzigan a555 82 821 | 
Thodor | fiszta Ritza REFI 
F Nisztor Zoger = 
'Constandin Orzeszko| Dumitra Dumitrachie — 
31 | Krajnicsana Sztanka Nédelkovits | Lugos 
Szveta- Uxor filiae Pauna-Uxor 
l zen = 
| Jonica Salamon Barba, Rottar 
32 | Szugar e Szait Ir 
1221 Marko Sztanovits 1 
133 | e Kalafat Im 
34| Koszta Dragomir 
e Szimits Hu 
35! Ilie Sztanovits 19 Aug.|18 Apr, 
2 _e Planica " | 821 821 
36, Sztan Jonovits Jonica N. : 15 Aug 2 i | 
E - — ———— —— 1 
Joscha Botorich Ankutza filia 15 Aug] 12 Oct, 
37| Jana-Uxor er Nicelae filius a 821 821 
e Vidin 


Sig. Lugosini die 23 Aprilis 822. 


Per. Ignatium Lovrentsits m. p. 
Ord. Judlium. 


Consignatio 


Emigrantium Valachanorum suplementaliter Conscriptorum 


u Nomen Datum 
Pu| Nomen et cognomen = Locus 
Bs patris et matris Locus originis Proltum Como- Emanatio- Visa N 
5% era et cogna- | Famul rationis ni$pussus- gremio 
EE familias gn! ulorum (rationis|s puss a 
4 Kriszta Abassiu Rajka mater Opp. ' 1 Oct. |23 Oct. 
l| Pana- Uxor | Karaka, Nena affinis | Petko N. Lagos 821 1 
: : Joanna mater i “1 Oct. 8 Marz 
2 | Thodor Dumitru | Dto Pena soror m 821 822 
` j — | Lupus Czigan C 
3* Dragutsan Hergotts ,, . Jonitza !Isa Czigan Valea | 19 Aug.| 9 Marz 
Roxandra-Uxor Baja frater | Maria et boului! 821 ' 822 
ers Szanda ancilla | | 
4 ‚Dimitrachie Negoitza, Dto Dto | s "nd Ma 
PEE ENS ir 
5 ı Jon Hergotts Dto E | Dto [má Apr: 9 Mare 


an 


Per. Ignatius Lovrentsits m. p. 
Ord, Judlium. 


Nomen, Cognomen 
Patrum et matrum 
familias ` 
et iocus originis 


Numerus 
Seralis 


Petar George - 
eloco Sahistof 


12 | Joanna Zeno 


Koszta Georgie 
e Krajova 


e Karaka 


ii 


gno 


" 


Consienatio  - 


Prolium 


Matyei Darabancz 


e Gerbova 


e Hragoics 


Luka Micolaiovich 
e Czerna-gora 


Stanko Armenko 


8 e Czerna-gora 


Nomen et Cognome 


Valachanorum emigrantium in gremio Processus bs d 
Lugosiensis de praesenti Commorantium l 


——— Locus 
mo- |Emana- Visa i 
dernae | tionis | gremio 


commo-|passua-| _&P- 
rationis| lium | Ponte 


N 
Cogna- 
torum et 
agnatorum 


Famulorum 


Opp; 127 Jul 
Lugos nd 


Tinto N 


19 Ang. 30 Sept. 
1 1821 


Vasilie Andritz 19 Aug.| 20 Apr. 
e Battulje 18215 1825 


19 Aug.| 9 Oct. 
E , 1821 


Nicolae N. | ago N 


— ji 


1 Oct, |13 Oct. 
„1821 1821 


George | ———I — | 
Andrej 1 Oct. | 23 Oct. 

Pavel : 1821 1821 
Rajko 


| | Czelko Jovan Iovan et — 
9 | Nyeda uxor Kreteun DIN 
X des + e Karaka ena filia 
l Petko- Jovan Vetta filia 
10| Christina mo Urban filius 
e Karaka 
Joan Todor Czvetta et 
11| Jana uxor. Vetta filia 
4 e Karaka ‚Petrus filius 
Urban Kaldaras Matyei et 
12| Pauna uxor Nedo filii 
e Karaka Szaveta filia 
| | Zoka Kaldaras st 
13| Rada uxor Jona filia 
e Karaka 


Pr 


N 


t. 124 Oct. 
HOS | 1821 


| 1 Oct. | 24 Oct. 
. 190] | 1821 . 


Nomen et Cognomen 
wal Nomen, lognomen Locus | 
53 Patrum et matrum Cogna- | MO- ' Emana- 
85 ^J familias i dernae | tionis 
Et Sew Prolium torum et Famulorum omas: i 
Z et locus originis agnatorum rationis) Toa" 
Simeon Petrovics e. J 7 
14| Catina Uxor Ankutza filia Georgie. 3 Oct. 
: Joanovics 82 
e Podu-grosului I 
Dantsa Lakatos  |pimiteie, Marko 
15| Rada-Uxor et Lato filii. 14 Oct. 
e Karaka | Stoiana filia 821 
Petru Nedelkovics — E akoi 2 
Y redaKodaus 
16| Pauna TAE odit Ponverósului 15 Aug. 
P Stoian Bukur a 
~ e titus 
17| Nasta uq IA NI Vaszilia filia u 
Rajko PavlovHs | petrasc 
et ovanka 
18| Venna-Uxor Stiptsu filii patin pem 13 Oct,| 12 Oct. 
e Karaka | Irinka filia socrus 821 821 
19| Dumitrascu Logotet i g 19 Aug. (20 April] ' 
e Csernetz 821 822 
Jovan Petrovits Tacka : 
0 - ili Socr 29 Oct.| 17 nov. 
20| Dona-Uxor i Gyina filie Jovan AT Aa 
k e Crajova affinus | "A 
21 Apostol Csotesko jon, Marte * 13 Aug.|6 April 
" e Krajova filii 821 822 
22| Mihay Strupella - Dimitrie 23 Juniil20 Aprilf | 
e Korlath Augusty 821 822 
Nicolae Constandin| Constandin | 
23} Jovana-Uxor filius Flora N: 6 Oct. |18 April 
e Karaka | Saphta filia 821 822 
Jon Popp | ^ [1 Aug 13 April 
24 e Baja 821 822 
Sterio Jon: = - 
25| llinca-Uxor Kostakie lilius 6 Oct. |8 Nov. 
e Karaka 821 
26 Petko Stojan Alexandar 6 Oct. |8 Nov. 
e Karaka Anastasie 821 821 
27 George Pleschojan 
e Csernetz A 
28 Petko Bajassu $ 
Ba ________e Baja e 
29| Jonicza Salamon Barbu, Rotar 
Slugar e Plassoj „e Szaist___ | 
Manto Tanaszie Print, elg 
30| Metetnichel ae 11 May 16 Nov. 
Ba e Szvintesd : Lugosini à ni 
| | 


umerus 


5 gn » 


` 


Ord. Judlium 


. . .- Nomen et Cognomen Datum 
„| Nomen, cognomen - X Locus \_— E: 
| Patrum et matrum Cogna- pan Emana- Visa in 
3 familias, | Prolium torum et | Famulorum Ka tionis | gremio 
et locus originis agnatorum ` [rationis Siom ponte 
rame Pr EP MAA AD SN REP i Et EEE 
2 : Georgie Kotoja 20 Dec, 821 
| . Jon Nitza 13 Juni 821 
Hrisztodor Slavu . . George George Jovan 30 Mal 8 
3 3 .| Theodor | Dinu Cziganu “Honoris 
Szvintesd Joan dt. | Gliger Gzigan 
. Riszta Ritza 
IN i Nie, Gruja | un 
: PetruNedel-| Matyei — . 7 Passualls 
32 a ezezko Dumitra et kovics affi- Dimltrakie Opp. prae mani- 
rajnicsan, Stanca filie jnis, Pauna-| Kodenah Lugos bus Dni V. 
| |Szveta-Uxor Uxorejus| Brad Comitis 
33 Marke Stanovits qu a Lugos-| 19 Aug.|18 April 
i e Kalafat hely 821 822 
34 Krsztu Dragomir - = 2 Lugos-|16 Aug.|18 April 
'^ e Szimits > ? hely | 821 822 
35 | Hie Stanovits | 14 Aug. 20A pri] 
e Planitza 821 | 822 
Stanie Jonovits 
36| Pauna-Uxor ar Aa 
Di y e Negotin = 
Joszka Czolovits > 
Nicolae filius 15 Aug.| 3 Mar: 
37 Jenn ore Vidin | Ankutza fila | 8217 | 822 
— | Dimitrie Risztovits m 5 En 
38! Maria-Uxor Petrakie (ilius | Zsuppa we od 
ea e Baja REM 
Paun Bojentsin îi 
39| Fitnika-Uxor Jonicza filius 3 Mud 3 zum 
e Csernetz x nacer UD 
Jonicza Csokanell | Moszka | Jonica 
40| Maria-Uxor EE ag Dragote e | Priszake | O af | Mara 
e Csernetz | Michael filii _ Bakicze ue 
Dragitsan Szirbu | Roxanda et | | 
41 |. Maria-Uxor Belasch filiae Petru N. Man 
e Baja Jonitza filius E , 
George Nikolits i Us ds 
: 7 Oct. 
42| Illinka-Uxor ! 821 3 Mar z 
RES e Baja ra 
| Kosztakie Szavoj 
A 6 Oct. | 3 Marz 
43| Dumitrana-Uxor | Dumitra een 821 | 822 
HR e Luppoju : Pama 
Vaszilie Szirbu : 
. Aug. 
44| Stana-Uxor — — zaoltza et BAT Pagar 
e Baja |_ : VER ED 
i Nicolae Frater S 
Lappu Zojkarť Sztana et Dumitru affinis 15 Juny| 3 Marz 
45| Stanka-Uxor Dina filiae |an étGonstandin 21 | 822 
e Balta | Georgie filius fratrueles 
| Ignatius kovrentsits m. n. 


— 31 — 


Wallach-illyr. Graenz Regimt, Nr. 13 


Consignation 


Über nachstehende zu Folgen hoher banatischer General-Com- 3 
mando Presidial Verordnungen vom 9 und 14 ten April a.i. Nro. 3 
94 und 98, zum löblich Gränz-Brigate Präsidial Befehle vom 11.und | 
15 April dieses Jahres No 70 und 72, aus dem Regiments-Besitz ` 
in das Provinziale nach Lugosch in Krassovaer Comitat abgehen 
gemachte Wallachaner Fluchtlinge. 


Seelenstand f 
- v 
Geburts Caracter Namen ke) = iz 
ort E | € 
u.v 3 
EI23| ð 
Pe nana Constandin Orzeszko Krainicsanu 
Kokoz bell mit Weib, Tochter, Knecht und 
ger Rebellen- Dienstmagd 
Anführer 2 | 3 
Metzova Demeter Steria 1 | — 
Bukarest Georg Seltecsan 1 | — 
—— = 
Kokova 2 Angel Forischan 1|— 
issue HR) S pL 
Bukarest 5 Mihailo Petrovits 1! — 

— E Constantin Iova 1|— 

— 3 Constandin Barboriu D Ee 
Bukarest g Georgie Petrovits 1! — 
Izwerna g Johan Hotter 1|— 

e Petru Perniak 1|- 
Georg Nicolich 1 l— 
Vasile Andritz rd 
Handels- Stefan Mikulesko mit Weib, Mutter, | 
mann Anverwandten und Dienstboten | 7 | 3 
Csernez E EMEN ELTE EGET RACE CON Ka — 
emeine : : . ! 
| Walachaner Nicolae Gadsdu mit Weib ra 


Geburts- 
ort 


Csernetz 
i 


Plesoja 


Baja de 
arame | 


Baja 
Halamu 


‚Janina_aus 
Macedonia 


Gretsest 
Csernetz 
Skendjest 


. Caracter * 


Gemeine | 
_Walachaner | 


Handelsleute 


Namen 


Armasch Stancsu mit Weib, Kindern 
und Dienstboten 


john Buriliano mit Weib, Kindern 


und Dienstboten 
John Gerderian 


Barbu Amarasan mit Weib und 
Kindern 


m mn dm m — 
Constandin Kintaridi mit Weib 


Kindern und Dienstboten 


^ lonicza Sucseher Solomon, Weib, 


Kindern und Dienstboten 


mänlich 


314 
315 
5|3 
1 2 


Handelsleute 


Dragicsan Hergott, Weib und 
Dienstboten 


Dimitrie. Ristorid, Weib‘ und 
Kindern 


Staiko Soracsin, mit Weib 


' Szota Csakovich, Weib, Dienst- 


bote 
loniere Poporiis 
Hodsy Georg Pleschojan 


emeiner 


Georg Pieschojan 


G . 


Trailla Marinkovich 


Kladova Walachaner 
Csernetz - 3 
"um MES. 
Koslath 2 
zc S 
[= 
z 
Csernetz 
Neu . Gemeiner 
orsova Walachaner 
Handels- 
mann 


Iwan Csernetest, Weib, Kinder, 
Anverwandten und Knechten 


Mihay Strupella 


Constandin Anastasie, Anastas 
Coste, Constandin Panajoth, 
Dumitru Anastasie 


-Dinu John l 2.5 
. Jonicza Hergott, 2 Brüder, ‚Weib - 


und Kindern 


| | | Seelenstand | 
= | 5 o 
Geburts- | Caracter | Namen | E = E 
ort CEN E 
| | ig o9 E 
| EÉIB! Oo 
nM ME RUE MM. ————— ''Y'YYO O——— | 
Georg Hergott mit zweier Sóhne 3 1 | 4 
m " 
5 CENE OR . 
& Pan Bojancsia mit Weib und 
id LE Kindern 211 3 
= 0 BESSER: RENE BUNTE 
© E 3 Wasilie Szirbu mit Weib und 
a) o Kindern 1| 3| a 
Dragicsan Sirbu mit Weib und , 
E Kindern i 213 5 
u PER: 
Lupoje E: ! Costachi Zaroy, Weib und Kindern | 2| 1 3 
$ i 
& 
I Nicolae Zoikan mit Weib, Kindern, 
Balta Anverwandten, Dienstboten 7| 6| 13 
Gemeine 
Goresch Wallachaner| Georgie Peter 1|— 1 
Handels- Safta Asanasta mit Töchtern und 
Krajova., frau deren Kindern 2| 4 6 
Rusch de | Gemeine 
Vede Wallachaner| Dinu Syntion 1 | — 1 
— AD 
Handels- j | 
Krajova mann Constandin Brambovian 3! 2| 5 
Stanka Zuikuliase, Witwe mit 2 | — 3 3 
as Handels- Töchter, Smaranda Ruxanda a £ 
ES Frauen mit 4 Kindern, Stanca Marniko- : 
vich mit 2 Kindern 1! 2 3 
Csernetz Handels- John Csokanel E Tu E 
Csernagon leute Luka Nicolaievich 2|— 2 
Kostesti Dumitru Dassaraba 1|— 1 
a Gemeine 1 
Baia de Wallachaner 
arama Georgie Stoica Nicolich 1 2 3 


Geburts- Caracter 
EU Handels- 1 
5. | Bekuk . mann Peter Nedelkovich mit Weib 
‚| Gemeine | “Georg Grama mit Weib und ` 
Podjar Wallachaner Kinder 
Handels- 
Skendjest mann _Kiriak Arandaschu 
Handels” | . 
frau Balascha Plesoja mit Magd 
C t IERI RPM > 
Sea Handels- - Jenia Karajenic mit Weib und 
mann Kind 


Gemeine - 
Terbest Walladaner| Dumitru Terbesche 
Handels- l 
mann Czenko Demeter mit Weib 
Csernetz Georg Barbu 
Gemeiner Dumitrachi Logofet 
Wallachaner| Georgie Pleschojan 
Brostian . Petru Georgie 
Handels- . 
Csernetz frau Florika Dianka mit 2 Kindern 
Gemeine : - 
Gilort Walladhaner| Maria Bogdan mit 3 Kindern 
er | a en [re en en 
^| Wallachaner 
Kostest Pfarrer Georgie Maku 
— Baan Bratillovan , 
: emeiner mit 2 Kindern 
Negojesi. Wallachaner 


Demeter Zoikan 


Sig. Caransebesch, den 24. April 822. 


Mannitha m. p. 
. Oberst. 


. — 378. — 


.Ravas din Ardeal 
i la 1919. l | 


Azi ifi trimit ravas de bucurie zin 
Tu Tará mándrá — leagän de mätasä 
Azi ifi trimit ravas de bucurie - 
Frumoasá si iubitá Románie 
' Cá-n dragoste unifi pe veci cu Tine 
Noi suntem fericifi si-o ducem bine 
oi de dusman acum nu ne mai pasä!... 


` Pe plaiurile noastre-s flori şi-i soare 
Că Sa vesti! triumful biruinfii ! 
Pe plaiurile noastre-'s flori şi-i soare 
Şi-i o privelişte încântătoare 
Cum fâlfăg pe case treicolorul 

-Că stă uimit in dfumu-i călătorul 
Si plang de drag copiii si părinţii... 


| 

Rasuna 'n larguri imnuri triumfale 
— E izbucnirea sfântă şi măreață — 
Rasuna 'n larguri imnuri triumfale 
Şi cloeote văzduhul de urale, - 
Că nu s-a pomenit aşa minune 
De cântec pe câmpiile sträbune, 

. Nici lume mai setoasd de viaţă. 


Trec Dorobanţii veseli de izbândă, 

Ca Crăişorii mândri din poveste; 

Trec Dorobanfii veseli de izbândă 

Cu chip frumos şi cu privirea blândă. 
„Şi cum să duc voioşi cântând pe stradă, 
O lume 'ntreagä iese-'n drum să-i vadă 
Căci ei ne-aduc a biruinfü veste. 


— 39 — 


Vibreazä sunetele de fanfare 

De rasaritul sfänt al Libertafii, 
Vibrează sunetele de fanfare | 

Si fofi se prind cu drag in hora mare 
Bărbaţi voinici, bătrâni cu albe plete 
Si mame şi neveste lângă fete 

Toţi robii până ieri ai nedreptafii... 


Saud cum cântă tulnicele“n vale 

Cu glas sonor în svon de Sărbătoare. 
S-aud cum cântă tulnicele-n vale l 

Si cum doinesc prin codrii desi cavale. 
Räd munții fericiți ca niciodată 

Si străluce-n lumină firea toată 

Lumină de viaţă dătătoare 


Trag clopotele ca de Inviere 

Tin preoți liturghii pe la altare, 
Trag ‘clopotele ca de Inviere ` 

Căci nu e o mai sfântă mângăiere, 
Decât o ruga-n clipe de mărire, 
Rostită 'ntrun avânt de 'nsuflefire ' 
A inimelor demne de’nälfare... 


Träim acum sublimele clipite 
Unui popor scapat-din grea robie 
Trăim acum sublimele clipite 
Cu jertfa Ta de sange dobandite 
Si — fericifi — Ti — aducem cu credinfa. 
Prinosul nostru de recunoştinţă, . 
Tu dulce şi iubită Românie! 
Aur. Pop 


— 380 — 


Zári din univers. i. 
— Cometa Winnecke. — Trecerea Pământului prin cometă, — = 


lată o cometă, relativ neînsemnată, dar care va alarmă pe . 
„ oamenii din zilele noastre, destul de alarmafi prin toate nevoile, 
Cometa e periodică. Se întoarce la Soare tot la 5 ani si 10 luni, ; 
Intorcându-se si în lunie—lulie 1921, vorba e că Pământul: 
va trece prin trena ei, prin materia ei resfirată. 


. ^ Am mai trecut şi de altădată prin trene cometare, fără să 
ni-se întâmple nimic deosebit. Adecă Pământul nu a simţit nici. . 
o zăticnire, nici o cómofie. Omenirea nu a fost asfixiatä de 
gazurile cometare. Mai degrabă a suferit de abuzele proprii şi 
. de gripa spaniolă. Am trecut prin faimoasa cometă alui Biela 
şi în loc să murim otraviti ne-am pomenit cu splendide roiuri 
de stele filante. Prin 9—10 August trecem, an de an, prin par- 
_ticulele desagregate ale cometei II din 1862. Nu ni-se întâmplă , 
nici un accident catastrofal, decât putem observă îluxul de 
stele filante ce sboară ca săgeata din regiunea constelatiei lui 
Perseu. ` | 
Probabil asa va fi la intimpinarea comâtei Winnecke, de: 
cumva perturbafii neprevazute nu vor zadarnici calculul, abatand 
cometa din calea sa normalä, pe basa cäreia s-a statorit proba- 
bilitatea de intalnire. 


Perturbafii: si abateri se constatä de nenumärate-ori in apa- 
rijiile: cometelor. In special lupiter le „scoate din sárite" Să 
. nu rátáceascá cumva vr’ o cometă în apropierea lui, cá ori o 
alungă, ori o înhaţă, dar în pace nu o lasă! Cam asemenea 
se poartă Saturn şi Neptun, ba şi planeta Uran: Fiecare în 
proporția puterii, de care dispune. 


Derangerile aceste se numesc în limba astronomică perti 
bafii, cari pot accelerä ori retardă- avântul unei comete prin 
. spațiul sistemului solar, îi pot deformà orbita. 


. Cometa lui Winnecke aparţine chiar sistemului lui Iupiter. 


— bg] — 


D 


În distanţa perihelicá se apropie de Soare la 097252 “adeca 
mai pronunţat decât Pământul (100.000). In distanța aphelicä se ` 
depărtează până la 555219 adecá până dincolo de orbita lui 
lupiter, care se aflä la 5'202561. (Distanfele reale, în km, se. 
pot socoti usor, avänd in vedere, cá unitatea, 1'00.000, sau 
distanța Pământului dela Soare, face 149,500.000 km.). 


* 


I-s'au observat intoarcerile- din anii 1819, 1858, 1869, 1875, 
1886, 1892, 1898, 1909 si 1915. 3 : 

Descoperitá in 12 lunie 1819 de Poris: din Marsilia: Era 
slabä, putin resfirata fara nucleu simțitor, prezentând un centru 
de albime remarcabilă. Encke recunoscü numai decât eliptici- 
tatea orbitei. Şi cu toate că nu dispuneă decât de puţine .ob- 
servajii, distribuite pe 36 zile, el atribui duratei de revolufie o 
valoare aproape exactă. Din nenorocire, el o declară destul 
de incertă ceea-ce împedecă pe astronomi de a căută cometa 
în reîntoarcerile ulterioare. 

Astfel a trebuit să treacă prin pericol de sapte-ori. neob- 
servată. Abia în '18 Maiu 1859 fü descoperită: de Winnecke, - -al 
cărui nume îl poartă, - 

Oppolzer pfesupuneä, că cometa 1808 observa; grosso 
modo de cătră Pons, puteà fi o apariție anterioară a acestei 
comete. Dar Bohlin, calculând elementele pentru 1809, a de- 
monstrat, că cei doi astri nu sunt identici. Clausen. isi esprima 
părerea, că cometa lui Helfenzrieder, 1766 II, periodică dupa 
calculele lui Burckhard, erà identică cu cometa lui Winnecke. 
Cu toată asămănarea destul de Simfitoare între elementele ce-- 
lor doi astri, e puţin probabil, ca pertubafiile, ce le-a suferit co- 
meta lui Winnecke, prin 1788, din partea lui Jupiler, să îi putut 
produce diferența dintre -cele două orbite. 

Baronul de Haerdtl ajunse, prin calculul riguros al per- 
turbafiilor din 1858—1885, la demonstrarea, că acceleraţia mis- 
cării mijlocii a cometei, semnalată de Oppolzer, nu exista..Pen- 


. tru reprezentarea exactă a tuturor observaţiilor, el a írebuit să 


considere, pentru massa lui lupiter, valoarea . Jum care dupa 
el, satisface si observaţiile cometei lui Faye, mai bine decât 
valoarea adoptată până aci de qug, dată ug Bessel. lată ele- 


N 


— 382 — 


29 
va 


mentele, calculate de Bohlin, pentru 1809 si de Encke, pentr 
1819: P 


Ep. Eq. M U 4 
1809 lan. 17.5505 18160 530 45111” 61812878 
1819 Iul. 18.9067 1819.5 0° 0’ Oo” 6316000” 
D: 0 i S 


273? 58' 395” 113° 19' 40'9" 10° 29° 2'9" 48" 15’ 30" 
274° 40' 512" 113° 10 458” .10? 42' 476” 49 2 31.2” 
In 1858, cometa fü redescoperitä la 8 Martie de Winnecke 
din Bonn. Cu ajutorul primelor elemente basate pe 4 zile de 
observatie, Krüger si Winnecke au recunoscut identitatea ei cu 
cometa 1819 III, pentru care Encke calculase o duratä de re- 
volufie aproape concordantä cu valoarea reala. i 

Pe timpul redescoperirei din 1858, cometa eră foarte difusä 
având un diametru de 2'—3'. Observațiile se întind din 8 
Martie la 2 Maiu pentru emisfera noastră şi din 26 Maiu la 22 
lunie pentru San-Jago de Chile. E 

Reîntoarcerea din 1864 nu putù fi observată, astrul fiind 
foarte aproape de Soare. Prima reîntoarcere calculată se ra- 
poartă la anul 1869, când Winnecke regăsì cometa în 9 Aprile, 
foarte aproape de posiția asignată în efemerida lui Linsser. Mai 
târziu deveni destul de frumoasă si de un diametru de vro 
9, Fù observată din 9 Aprilie la 14 Octobre. Wolf din Paris 
i-a putut studià odată spectrul. 

In 1875, fù regăsită de Borrelly din Marsilia în 1 Faur. 
Fiind tot in apropiere de Soare, nu fü visibilä decât vr'o două 
ore înainte de zori şi observațiile nu se continuă decât până în 
15 Faur. 

La apariţia din 1880 aflându-se iarăş în aproprierea Soa- 
relui, nu puti fi zărită şi observată. 

Intre 1880 şi 1886 cometa sufere perturbații simfitoare din - 
partea lui lupiter. A. Palisa nu le-a putut calculă decât apro- 
ximativ, puţin timp înainte de reîntoarcerea din 1866. Elemen- 
tele statorite au dat ca epocă a trecerei la pericol un timp cu 
12 zile mai târziu, decât cel real. Totuş cometa fü regăsită, 
după lungi căutări, de Finlay din Capstadt, in 19 August. Era 
circulară, cu diametru de 1', având strălucirea unei stele de mă- 
rimea 10. 


RETTET 


— 585 — 


In 1891 cometa a fost căutată cu mare atenţie. de Spitaler 
din Viena. Dar abia o regăsi in 18 Martie 1892. Posifia dife- 
riă mai mult decum prevedeă orbita calculată meticulos de - 
Haerdtl. Abaterea se atribuiă deci unor influinfe necunoscute, 
analoge influenţei ce jucdu rol la cometa lui Encke. In 18 
Martie cometa abia aveă un diametru de 5” şi un nucleu 'ste- 
lar de mărimea 16.  Strălucirea-i crescü însă treptat- In 27 
Maiu eră de categoria 9. Nucleul stelar, de mărimea f2, eră 
încunjurat de o capelură remarcabilă de 30”. iar aceasta de o 
atmosferă foarte pala cu diametru de.6'. In 21 lunie, desi 
foarte spre orizon, strălucirea-i egală categoria 65—7. In emis- 
fera noasträ fü observată din 18 Martie la 29 Iunie, apoi în 26 
Sept. şi 19 Oct. Tebbutt din Windsor (Australia) a urmärit-o 
din 17 Iulie la 27 Sept. când: cometa trecü peste o stea de ca- 
tegoria 10, fără să o eclipseze. 

Aparitia din 1892 este una din cele mai lavorabile ce pot 
aveà loc. In 9 Iulie sa apropiat de Pământ până la 012 (61 
milioane km.) Haerdtl i-a statorit teoria riguroasä, in carea de- 
dus o valoare nouă pentru massa lui Iupiter şi a lui Mercur. 

^. In 1898 apariţie foarte nefavorabilă. 

Descoperita la 1 Ian. de Perrine dela Mount» Hamilton, 
cometa eră foarte slabă, cu diametru de 10"—-15" si ceva mai 
pronufiatá spre centru. In 20 lanuar” abia avea lumina unei 
stele de categoria 14, iar nucleul de cat. 16. ; 

-~ Apropiinduü-se din ce in ce de zori, cometa nu putü fi 
urmărită decât până in 28 Februar. La data aceasta, diametru-i 
eră de 1' şi lumina-i egală cu a unei stele de categoria 12. 

În 1903 nu a putut fi observată. 

' În apariţia din 1909 fu regăsită, aproape de locul indicat 
de efemerida, la 31 Octobre, de Potro din La Plata. Cometa 
eră destul de strălucitoare, visibită chiar. in micile instrumente 
Era rotundă, de contur slab definit cu diametru de 07. Nu 
presentà nici nucleu, nici trenă. Din causa posifiei prea australe 
nu fü observatá decát in emisfera australă. Ultima @bservajie 
publicata este din 30 Dec. t 

In 1915 fü regásitá fotograficeste de Thiele là 4 April, in 
Scorpion, fiind atunci de categoria 16. Trecând prin perihel la 
1 Septembre, de pämänt. s-a apropiat mai pronunfat in 24. In 


Lă 


-- 384 — 


8 Novembre fu văzută din Johannesburg de mărimea 12 si cu 4 
diametru de 20.“ A 


* 


La timpul sáu von Oppolzer ne-a dat teoria completă axă 
cometei, intemeindu.si cercetările pe totalitatea observaţiilor % 
făcute până la el. Ca la cometa lui Encke, astfel ajunge şi aici 3 
la conclusia, că legile lui Newton nu sunt suficiente pentru a -$ 
explică mersul acestui astru. Pentru a stabili acordul între teorie ‘$ 
si observaţii, el trebui să recurgă la ipotesa mediului resistent. E 

Cometa se apropie de orbita lui Iupiter la 0'06 în longi- 3 
tudinea heliocentrică 110°. 3 

De asemenea se poate apropià de pämänt, dupá cum am 3 
vázut, incát nu ar fi ceva extraordinar, ca la íntoarcerea din 3 
zilele noastre, sá trecem prin trena ei. D 

Pater Secchi a studiat pentru primaorá, spectrul cometei j 
in 1869. A surprins o asámánare, foarte curioasă cu spectrul 75 
carbonului, observat in lumina unei lampe. 

Analisa lui Huggins avü acelas resultat. Cele trei zone 
pe la ^ 1070, 1295 si 1590. 

Cometa consta deci din carbon volatilisat, ori din carbon 
combinat cu oxigen, din carbon combinat cu hidrogen. 

Combinatiile carbonului cu oxigenul (CO, CO,) fiind toxice 
$i sufocante — evident cá intálnirea noastrá cu cometa centralá 
ar putea fi neplácutá. Probabilitatea aceasta e insa foarte micä, 
disparentá, iar atmosfera noastră ne ofere un scut destul de” 
puternic pentru a. suprimà efectul cát de desastros al unei 
comete mici ca alui Winnecke. 

E intrebare insä, dacá atátea boale nouá pentru vegetafie 
si animale nu ni-le produc germeni cosmici, adusi de comete 
si meteori ? 

Eu unul nu inteleg multe aparitii simptomatice. 

Vita de viie s-a cultivat de pe timpul lui taica Noe. De 
ce a nimicit-o filoxera numai in secolul trecut ? 

De ce s-au ivit influenza si gripa spaniolá ? 

Ráspunsuri pot fi multe. Dar cari ráspunsuri pot garantà 
adevárul ? 

Geoagiu, Maiu 1921. 


Gavril Todica. 


— 385 — 


Caracterul revoluției. lui Tudor 
Vladimirescu. 


Mişcarea revoluţionară, provocată de Tudor Vladimirescu 
în 1821, este îndeobşte considerată ca o mişcare naţională, 
îndreptată împotriva regimului fanariot, care prin domnii şi 
boierii greci sau grecizati şi prin mijlocirea culturii greceşti ce 
ajunsese atunci la apogeu, puneă o puternică stavilă desvol- 
tării naţionale a celor două principate româneşti: Muntenia şi 
Moldova. 

Unii însă o privesc ca o revoluţie agrară, pornită contra 
boierilor, mari proprietari şi a ciocoilor, arendaşii şi oamenii de 
afaceri ai. acestora. 

In sfârşit de curând s'a incefcat a i-se da caracterul unei 
lupte de clasă: pătura ţărănească, gäräcitä şi obijduitá, ar îi luat 
armele împotriva clasei boiereşti îmbogățită şi privilegiată. 

Aceste felurite interpretări ce se dau revoluţiei lui Tudor 
astăzi, când se împlinesc o sută de ani dela izbucnirea ei, îmi 
oferă prilejul să încerc a'esplică pentru marele public carac- 
terul acestei mişcări. 

Trebue să-mi esprim însă dela început convingerea, că 
revoluția aceasta nu se poate înțelege deplin, dacă o privim 
numai în cadrul strâmt al unei revoluţii interne, produsă între 


graniţele Ţării- Româneşti, ci numai dacă o considerăm în lumina ^ 


mişcăfii generale europene, ce: s'a manifestat în primele decenii 
ale veacului al XlX-lea, ca o consecință a răspândirii ideilor 
de libertate, dreptate în straturile largi ale popoarelor. 


Ideile acestea »nouä« erau destul de răpândite atunci şi 
la noi, la Români şi încă intro măsură mai mare decât se 
crede de obicei. Transilvänenii le primiseră dela intelectualii 
lor formati in şcoalele înalte apusene; dela număroşii soldaţi 
români ce luptaseră în armata austriacă pe diferite fronturi eu- 
ropene; în sfârşit prin contactul cu cultura p si cu pro- 
paganda liberală ungurească. Moldovenii -Muntenii le-au 
prins dela armatele de ocupație rusești şi ee dela refu-. 
giafii francezi şi transilvăneni; dela revoluționarii greci şi sârbi, 

z | 5 


— 386 — 


cari alesere principatele drept sediul al agitatiilor si propa 
gandei lor contra »tirániei« turceşti. 

Ca si in apusul si centrul Europei existau si la 1 noi dife 
rite societăţi secrete de »carvunari« cari pregăteau cu hotáráre : 
lupta ce urma si se dea pentru inlaturarea despotismului $ 
- întemeierea unui regim de libertate şi dreptate. pentru toti. 


Prin ideile şi faptele 'sale Tudor eră-un »carvunar«. ‚In 
structia destul de serioasa ce o primise in casa boierului I 
Glogoveanu, alăturea de fiul acesteia Nicolae; “contactul ce-t: 
avusese în timpul răsboiului ruso-turc dela 1806— 1812 cu ofi- 
terimea rusească; desele călării ce a făcut după aceea la Bu- 
cureşti, prin Banat şi la Viena; legăturile strânse ce avea cu- 
oamenii cu idei înaintate din fara, i-au dat prilej să cunoască bine . 
ideile şi aspiraţiile ce frământau atunci masele -populare şi 
intelectuale din Europa, să-şi dea seamă de mişcarea ce se 
produceă tot mai mult în favoarea acestor idei, şi să aibă do- 
' finfa de a provocă o astfel de mişcare şi în țara sa. 
l De aceea nu este mirare sä găsim si in proclamatiile si 
in scrisorile lui Tudor nu numai acelelasi idei, pe cari le intäl- 
nim la revolutionarii din vestul Europei, dar chiar si aceleasi 
expresii: 

In prima sa proclamaţie, din lanuarie 1821, Tudor apare 
ca un adevárat carbonar, care se rescoală împotriva stápánirei 
-tirane, pe care caută să o răstoarne, pentru a o inlocu cu un 
guvern mai liberal. EE pi di 

Adresându-se «fraţilor locuitori ai Tärei. Româneşti veri ` 
din ce neam veți fis, îi îndeamnă să ia armele impotriva ce- . : 
lor răi. -d 

-əNici o pravilă — zice el — nu opreşte de-a întimpină 
răul cu rău. Şarpele când ffi iesă înainte, dă-i cu ciomagul 
şi-l omoară, căci mai de multe-ori fe primejduieşti de muscä- 
tura lui. Dar bălaurii cari ne înghit de vii, căpeteniile noastre, 
zic, atât cele bisericeşti, cât şi cele politiceşti, până când să-i 
suferim a ne suge sângele din noi? Până când să le fim robi?« 

Vorbele aceste lamuresc perfect de bine scopul revoluţiei 
lui Tudor. Căpeteniile bisericeşti şi politiceşti, bälaurii cari sug 
sângele poporului — în Apus li-se zicea vampiri — trebue 
zdrobite. 


> 


— 887. — E dai 


Jar după-ce regimul acesta va îi înlăturat proclamația con- 
tinuă: »sá se aleagă din câpefeniile noastre cari pot să fie 
buni, aceia sunt ai noştri şi cu noi dimpreună vom lucră bi- 
nele, ca să le fie si lor bine, precum ne sunt fágáduifi.« 

Prin urmare în locul guvernanfilor tirani vor veni, „cei 
buni“, aleşi dintre revoluționari şi ei vor revărsă binele asupra 
tuturor. 

Armata revoluţionară formează „adunarea cea oranduita 
pentru binele şi folosul a toată fara"; ea reprezintă — cum se, 
ziceă în apus suveranitatea naţională; deci toti să-se grăbească, 
a se strânge în jurul ei şi „ceea ce vá va pováful mai marii 
adunării, aceea să urmaţi, şi unde vá vor chemă ei, acolo să 
mergeţi, că ne ajunge, fraților,- atâta “vreme de când lacrămile 
noastre nu s'au mai uscat.“ 

Este „clar; revoluţia urmárià schimbarea regimului, în- 
lăturarea cârmuirii de până atunci, tirană şi spoliatoare, şi in- 
locuirea ei prin cârmuirea norodului, binevoitoare. faţă de toate 
clasele şi nepärtinitoare. - | 

Dar prin cine era reprezentata carmuirea tirana? Prin. 
regimul fanariot, care impusese- nu numai o cultură străină 
cea grecească, dar întrodusese şi în administraţia ţării nu- 
meroase elemente străine. lar aceste elemente gäsiserä tot felul 
de mijloace de a stoarce economiceste pe locuitori, de a-i 
jefui. Contactul acestor străini „jăfuitori“ — cum le spune Tudor 
în scrisorile sale — cu toate straturile populaţiei, a deşteptat 
ura împotriva lor si a regimului care-i toleră. | 


Tudor, este adevärat, n'a atacat in nici una din procla- 
mafiile sale pe Greci, ci numai in câteva din scrisorile sale 
lasă să transpire ura sa contra „diregătorilor“ si „jäfuitorilor‘, 
străini, dar prin faptul, că mişcarea sa eră îndreptată contra 
cârmuirii, ea primia in mod firesc în fata opiniei publice un 
caracter anti-grecesc şi nafional-románesc. 

Acest caracter apare evident in proclamatia ce o dá la 
20 Martie, înainte de a intră in Bucureşti. De astă data el nu - 
se adresează locuitorilor „ver din ce neam" — de si tocmai in 
capitalä erau mai multi stráini — ci tuturor claselor sociale: 
„parte bisericeascá si mireneascá, boiereascá si negustoreasca 
si tot norodul“. 


N 


— 388 — 


r 


„Fraţilor — zice el — câți n'afi lăsat să se stângă în 
inimile voastre sfânta dragoste cea către patrie, aduceți-vă ` 
aminte, că sunteţi părţi ale unui neam si că câte bunätäfi aveţi, 
“sunt räsplätile din partea neamului către strămoşii noştri pentru 
slujbele ce au’ făcut .... Să ne unim dar cu toţii, mici şi, 
mari, si ca nişte fraţi, fii ai uneia maici, să lucrăm cu toții 
împreună, fieşte care după destoinicia sa, câştigarea şi naşterea 
a doua a dreptáfilor noastre“. 

De altfel caracterul nafional-románesc al revoluţiei lui 
Tudor apare şi din atitudinea duşmănoasă a revoluţionarilor 
greci față de el. Deşi Tudor începuse mişcarea sa în înţelegere 
cu eteriştii, totuş aceştia la sosirea lui în Bucureşti l-au primit 
cu mare neincredere si.chiar cu dusmänie. Eteristii sperau ca 
Tudor, animat de ideile de libertate şi egalitate, să-se pună in 
- serviciul. cauzei greceşti, care urmăriă liberarea grecilor de sub `: 
stăpânirea turcească, şi de aceea stăruiau prin toate mijloacele 
să-l determine a luptă alăturea de Alexandru Ipsilanti, care 
trecuse cu o armată de revoluționari greci în tara noastră. Dar. 
încercările lor au rămas zădarhice, căci Tudor urmărind ín- - 
lăturarea despotismului fanariot, în mod natural trebuiă să fie 
contra revoluției greceşti, care odată cu câştigarea libertăţii 
politice, urmăriă şi eghemonia culturii greceşti în tot orientul ` 
Europei. 

Tot din cauza caracterului national-romanesc imprimat . 
revoluţiei sale, s'a tras şi moartea lui Tudor. Eteriştii nu puteau 
admite, ca tovarăşul lor de idei să neglijeze cauza libertatii ~ 
greceşti. Si’ atunci ei au căutat să-l înlăture prin orice mijloace. - 

Astiel Tudor este pentru noi nu numai un mare luptător 
pentru cauza libertăţii, dar şi un martir al ideii naţionale, 

Const. Moisil. 


E 
t 
E 
E 


mn 
„Bărbaţi, fraţi! ardicarea mea n'a fost şi nu este pentru alt scop, 
decât pentru” reîntoarcerea drepturilor acestei de Dumnezeu păzite ţări, 
care din vechime le-a avut şi niciodată de nimeni cu sabia nu i s'au luat... 
Dela o vreme, însă, din pricina mârşavei legături a boierilor pământeni cu 
trimişii după vremi de către Poarta Otomană, Domnji greci, cu totul ni 


s'au călcat şi ni s'au îngropat, încât, Sapa cum vedeti, am ajuns mai r4u 
decât cei robiti“. Tudor Vladimirescu. 


Nazaret 7 


— 389 — 


w x * . . ` 

Două cărți comemorative. 
La împlinirea unui secol dela moartea lui Tudor Viadi- 

mirescu, cel care a ridicat cu atâta hofärire steagul revolufiunei - 
din 1821, se va prăznui. în tot cuprinsul ținuturilor noastre ros 

mänesti amintirea acestui şef de panduri, care insemneazá prin - 
mişcarea lui începutul unei adânci schimbări in viata noastră 
naţională. Ori câtă sinceritate, simtire şi conştiinţă s'ar pune 
în aceste comemorări, ele sunt menite ca să lumineze, o clipă 
numai, figura unei asemenea personalităţi, dacă viaţa, întâmplă- 
rile şi jertfa aduse de un asemenea om nu vor rămâneă eter- 
nizate în scrieri cari măcar la asemenea ceasuri solemne să 
pătrundă si se deştepte conştiinţa .afipitá a unui întreg popor 
în masele lui adânci. Şi dacă până acum asemenea comemo- 
rări se adresau neamului românesc din cuprinsul fostului regat 
vechiu, ele sunt astăzi prilejuri ca aceste figuri reprezentative . 
din istoria neamului nostru să fie cunoscute până la cele mai 
îndepărtate unghere ale tuturor ținuturilor locuite de acest po- 
‘por pentruca astfel prin aprinderea conştiinţei de flacăra entu- 
siasmului față de marile fapte ale trecutui nostru să se accen- 
iueze şi mai bine unitatea noastră sufletească şi culturală care 

trebue să îie baza celei politice. P 


lată pentru-ce cărţile apărute cu prilejul centenarului morţii 
lui Tudor Vladimirescu sunt foarte binevenite şi iată de ce 
munca celor doi scriitori merită toată lauda. 


DI loan Georgescu, secretarul literar al «Asociafiunei» din 
Sibiiu publică în nrul 98 al bibliotecei poporale editată de această 9 
institutiune culturală, o povestire în graiu popular asupra lui 
Tudor Vladimirescu. “5 

Constatând că mai ales la noi Românii din Ardeal »Dom- 
nul Tudor« din Vladimiri, acest Avram lancu al Olteniei, e foarte 
puţin cunoscut, autorul îşi începe istorisirea sa reproducând un 
pasaj dintr'o proclamaţie a lui Vladimirescu, prin care se arată 
foarte binesrolul de reprezentant al unor revindecäri de drep- 
tate şi de cinste care eşeau acum la lumină din mijlocul maselor - 
populare: »si stiindu-mă norodul pe mine, dintr'alte vremi, ca 
sunt un adevărat fiu al patriei mele, cu silnicie m’au 


i 


— 390 — 
N 


luat a le fi şi la această vreme chevernisitor pentru: binele E 


şi folosul tufuror« . 


Incepând cu povestirea copilăriei şi a celor dintâi ani din“: 


“viaţa lui Tudor, autorul ni-l -arată apoi în oastea rusească, când 


fácü ceva avere cu care zidi chiar la Prejna în plaiul Clogani- - » 
«lor o biserică la anul 1808 unde se vede şi astăzi zugrăvit pe' 


o Scândură chipul lui de ctitor, Pentruca să se înţeleagă cum 
a decurs răscoala face un scurt tablou al stării țării pe atunci 
când Tudor i-ar fi spus lui Vodă Caragea că »fof cei săraci 
plătesc, iar cei mai cu stare se dau după spate«. După-ce se 
lămureşte formarea Eteriştilor şi planurile lor märefe, se arată 
drumul lui Tudor către Bucureşti, proclamatiunile pe cari le-a 
dat în drumul lui si duplicitatea pe care au intrebuintat-o boierii 
față de această mişcare până când severitatea lui Tudor între- 
buintata de față toţi aceia cari nu voiau să respecte ordinele lui de 
crufare si impedecarea de a jefui averile altora, atrase mari ne- 
mulţumiri în tabăra lui de cari mai apoi se folosiră duşmanii 
lui neimpácati, Macedonschi, Prodan, Iordachi Olimpiotul şi alţii 
ca să-l prindă, să-l batjocoreascä, pentru-ca 'la urmă ciopârţit 
de iataganele ucigaşilor să fie aruncat infr’o fântână părăsită de 
la marginea Târgoviştei. 


Cărticica aceasta se încheie, reproducându- se cele mai de 
seamă poezii din literatura noastră cultă si poporală cari 
cântă isprăvile şi nefericitul sfârşit al aceluia ce-a voit, răscu- 
lându-se, numai binele şi fericirea neamului său. l 

Profesorul N. A. Constantinescu din Buzeu ne dă deaseme- 

PLI o povestire istorică asupra revoluţiei lui Tudor Vladimirescu.!) 

Arätänd starea” ţării noastre sub Fanarioti, autorul descrie 
în culori vii starea țărănimii mai cu seamă din acele timpuri 
când biruri grele apäsau asupra-li pentru a căror stoarcere «sluj- 
başii închideau bărbaţi şi femei şi-i înecau cu fumuri de gunoi 
şi de ardei, tinändu-i închişi ziua şi noaptea, flămânzi ca să 


dea 'bani. Pe alţii îi legă cu mânile indäräpt si cu spatele de - 


garduri şi îi băteau cu bicele. Pe alții legaţi, îi băgă cu picioarele 
goale în. zăpada groasä.. ; 


1) N. A. Constantinescu Revolufia lui Tudor Vladimirescu (1821—1921) 
povestire istorică. Bucureşti Tip. C. Niculescu 1921 preţul 6 lei. 


"s 


Uoc tas NT 


xU 


— 9391 — 


In aceste vremuri apare Tudor din Vladimir, al cárui ca- 
racter aspru si neinduplecat se vede aga de bine din ráspunsul 
dat unui gospodar din Closani: »/7ei/ Tälämane, eu nu sunt 
fácut nici pentru avere. nici pentru muiere, sunt făcut pentru 
altceva«, sau »din ceasul când mam născut, mam îmbrăcat 
cu camaşa morfii.« 

Cand miscarea revolutionara porni, Tudor Vladimirescu 
se ridică în fruntea ţărănimii oltene pentru dreptate, nu pentru 
credinţă şi pentru Români, nu pentru Greci, scriind în urma unei 

: proclamatiuni data cătră popor »cá ne ajunge fraților atâta vre- 
me, de când lacrimile noastre nu Sau mai uscat.« 

Autorul arată jalbele pe cari Tudor le-a indreptat. către 
Ţarul Rusiei prin care se plângeă de toate nedreptäfile ce-a ` 
avut să le sufere țărănimea românească din princina „unirii 
pământenilor boeri, cu cei după vremi trimişi Domni şi ocâr- 
muitori acestui norod... vrăjmaşi ai prea puternicei impäräfii şi 
ai noştri.“ Din acegeta pricinä urmeazä o luptä intre carmuire 
şi Tudor, căreia ii răspunde seful rasculatilor arătând pricina 
revolufinii: „şi eu de capul meu nici decum n'am plecat; fara 
cat norodul cel amărât şi dosădit al acestei ticăloase ţări .... ne 
mai putând suferi arzimea focului care le e pus peste capete, cu 
toţii într'un gând s'au unit si au hotărât ca să se scoale, cu 
mici cu mari, să se adune ‚la oraşul cel de căpetenie al ţării 
şi acolo stând să ceară împărătească milă, pentru care până 
acum prin cinci arz-mahzaruri şi-a arătat ticáloasa stare“...... 
— Revindicările revoluţionarilor se pot vedeà din conditiunile 
pe cari Tudor le puse omului trimis de cârmuire, Paul Mace- 
donschi, pentru încetarea revolutiunii : 

1. Să lipsească daci inainte cu pal mâncătoriile din 
fara: : 

2. Sa se despăgubească locuitorii, cei ce Sau nedreptăţit — şi 

3. Sa se chezasuiasca izbävirea atât a lui cât şi a celor de 
pe lângă dânsul şi plata unora din oamenii săi. 

Pentru aducerea la îndeplinire a acestor puncte Tudor cere 
Divanului măsuri pentru o nouă rânduială a Ţării: 

1. Isgonirea Fanariotilor : 
2. O armata nationala de 12.000 oameni ca sa serveasca de 
paza linistei din läuntrul tarii : 


`~ 


-— 39 — 


3. Obsteasca adunare a ţării sa hotárascá toate birurile sáte- ^ 3 
nilor, odatá, pe un termen de 7 ani si sá nu se mai poată - < 


mări sau micsorà; \ 
4. Inalta Poartä sa ierte tributul pe trei ani: 
5, Intretinerea pandurilor lui Tudor din partea vistieriei. — 
Se arată apoi în mod amănunţit drumul lui Tudor către 
Bucureşti, măsurile pe cari le luase el ca să înlăture ori-ce în- 
călcare a drepturilor cuiva, întrarea lui Tudor în Bucureşti şi 


cármuirea lui, după care tradiţia spune că „s'au dat semn de mânie: 
cerească. Pamântul s'au cutremurat .... Cerul au arătat o stea 


cu coadă; şi cătarea stelii eră despre Olt spre Bucureşti“. 


Cu toate silinjele lui de a'aduce rânduială şi fericire. 


printre locuitorii Munteniei boerii nau putut suferi această 
stăpânire din care cauză au început uneltirile împotrivă-i; căci 
el, după mărtusirirea lui Ilie Fotino „incepü să guverneze ca 
un adevărat Domn stăpânitor, poruncind şi lucrând după voia 
sa, întru toate. Apoi prin cei câţiva boeri, cari formau Divanul 
orâhduiă pe oricine voiă el, în cele mai însemnate diregătorii 
şi punea ispravnici la judeţe.“ 

“Când Turcii s'au gândit că trebuie să ikan în mişcările 
aceste “revoluţionare din Muntenia, Tudor a căutat prin toate 


mijloacele să le arate cá el nu este față de dânşii un cälcätor ` 


al ordinii şi un răzvrătitor; cu toate acestea datorită intrigilor, 


tesute de Scarlat Calimah, Derviş Paşa din Vidin năvăleşte in . 


Oltenia unde se ciocneste cu o parte din pandurii lui Tudor 
de sub comanda lui Solomon. Auzind de aceasta si Tudor a 
părăsit Bucureştii căutând să se retragă în dreapta Oltului. 
Din nenorocire însă, datorită trădării unora chiar din capeteniile lui, 
este prins în ziua de 21 Maiu de căpitanul Iordachi, omul lui 
Ipsilanti, este dus la Piteşti şi de aici la Târgovişte pentru ca 
în ziua de 27 Maiu să fie omorât şi aruncat într'o groapă neştiută 
nici până astăzi, din marginea Targovistei. Asa piere Tudor 
din Vladimiri. 

„Dar jertfa l-a mărit în ochii noştri; cw cát a fost mai 
jos şi mai neinvátat, cu atât el este mai mare prin fapta ce a 


- împlinit, prin ideia pentru care s'a jertfit. Căci a fost o clipă 


sfântă, în zilele din 1821 când ţăranii de pe plaiurile Olteniei 
sub conducerea lui, dădură chiar in Bucuresti,-o straşnică lecţie 


Dod onis ed EEE Nd alti t con 


393 ~ 


de patriotism si conştiinţă naţională, căpeteniilor țării, boerilor 
insträinafi şi decäzufi. 

Sarbatorirea,de 100 de ani de la jertfa lui, găseşte Ro- 
manimea întrunită sub acelaş schiptru; dar ogorul Romaniei- 
Mari trebuie încă odată măturat de tristele. obiceiuri rămase la ' 
noi de pe urma Fanariofilor. | 

Cu speranța că spiritul eroului se va mai cobori odată 
asupra .noastră, rostim ca încheiere însăşi cuvintele lui: ci mult 
a fost, puțin a rämas!“ 

Cu aceste cuvinte de încredere şi de nădejde se incheie 
această cärtulie care merită să fie cetită de toţi acei ce voesc 
să cunoască sfortarea eroică de desmortire a conştiinţei şi a 
sufletului naţional, încercată de acest mare viteaz al re degtepiarii 
noastre: Tudor din Vladimiri. 

Alexandru P. Arbore.—. 


SF 


Loteria „Asociafiunei“ 


pentru literatura română şi cultura poporului 
roman. 


Dumnezeu si vitejia fara seamin a cats nostru ne-a 
hărăzit România întregită aproape până la granițele, unde ră- 
sună graiul dulce românesc. |. 

Cadrele le avem mari şi încăpătoare. 

Ce ne mai trebue? 

Icoana, vrednică de muncă, cultura şi bogăţia noastră, 
pentru a fi aşezată cu cinste în aceste cadre. 

Dacă aruncăm însă ochii în jurul nostru, abia vedem lu- 
cruri, cari să amintească lumei de credinţa, vitejia şi cultura 
românească. 

In întreaga Dacie superioară aUa sunt monumente publice 
romänesti. p 

Dändu-si seamá de aceste neajunsuri, «Asociatiunea», cea 
mai veche ihsofire culturală la Românii de pretutindeni, şi-a 
propus să înfăptuiască o parte însemnată din problemele cul, 
turei románesti. 

latä vre-o cáteva din aceste probleme: 


- 


— 394 — 


I. Ridicarea de monumenie artistice în amintirea eroilor si 


faptelor mari din trecutul românesc, cari să amintească de vred- : 


nicia înaintaşilor şi de datoriile sfinte ale urmaşilor. 


Aşa ar fi o capelă pe câmpia Turzii, în locul unde a perit - 
de mana călăilor streini Mihaiu Viteazul, cel dintâiu infáptuitor `: 


al României mari. 7 


O statuie lui Mihaiu Viteazul in Alba-Iulia, unde a întrat . 


triumfător ca cel dintâiir-domn al tuturor Românilor. 


. O statuie lui Avram lancu în Cluj, unde s'a ofelit sufletul . 


său de mare Român în anii când a învăţat acolo. 
O copie a columnei lui Traian din Roma, monumentul 


glorios al originei noastre, inainjea palatului Asociatiunei din ' 


. Sibiiu. 


- 


Un monument comemorativ lui Horia, Cloşca şi Crişan i in 
Alba-lulia, unde au fost franfi pe roatä de duşmanii neamului .' 


nostru. 


Alte iodul comemorative sar innälta la Selimbär, 
unde marele voivod Mihaiu Viteazul a invins pe dusmanul säu, 
principele Andreiu Batori; la Mesteacän, de unde a pornit mis- 
carea de .eliberare a lui Horia; la Fäntänele si Abrud, unde 


Motii lui Avram Iancu au batut pe vaması cari ne incälcau 
hotarul. 


sis dea a 


si Lim KERAS PE ma Se ar Se 


esa its 


„Câmpul libertăţii dela Blaj, acest leagăn strălucit al de 


'Steptárii noastre nationale, ar trebui prefăcut intro grădină mi- 
nunatä, vrednicä de faptele si oamenii mari, al cäror nume se 
„leagă de acest loc istoric. 


Probleme însemnate ar mai fi: aranjarea unui muzeu is- 


toric al anilor 1848—1849 în casa lui Avram lancu din Vidra, _ 


care să fie oglinda adevărată a acestor ani de greu (sbucium, 
apoi îngrijirea amfiteatrului şi antichitatilor dela Grădişte, ve- 
chea capitală a Daciei, Sarmisegetuza (Ulpia Traiană). . 


II. A doua serie de probleme importante este a caselor 
nationale, cu biblioteci şi muzee regionale, în toate centrele mai 
de seamă. 


‘Aceste case şi aşezăminte nationale "sunt absolut nece- 


Sare nu numai pentru a împrimă un caracter mai românesc : 


— 395 — 


oragelor noastre, atät de streine si instreinate, ci si din consi- 
deratii de natură practică. 


In multe din orasele si oráselele noastre nu gäsesti o salá 
potrivită pentru întruniri si spectacole naţionale mai grandioase. 


In atâtea apoi lipseşte aproape cu desăvârşire cartea dă- 
tătoare de lumină românească. 


Şi mai mult apoi ne lipsesc obiectele de artă natio- 
nală, cu nobila menire de a format şi fiesvolta gustul artistic 
al publicului nostru. 

lată pentru-ce «Asociafiunea» ar dori sa edifice un Sir 
intreg de case nationale,. pov cu imprejurárile. locale, in ur- 
mátoarele centre; 

Cluj, ` Oradea mare, Timişoara, Sighetul Maramurasului, 
Târgul Murăşului, Arad, Deva, Sighişoara, Satu-mare, Năsăud, . 
Braşov, Bistriţa, Reghin, Aiud, Diciosânmărtin, Făgăraş, Caran- 
sebeş, Muräs-Ludus, Borosebes, Brad, Lăpuş, Baia mare, Sim- 
leul-Silvaniei, Tulghes, Alba-lulia, Blaj, Bran si Jibäu. i 

Pentru orientare comunicäm,.cä aceste case nationale, cu 
biblioteci si muzee regionale, ar fi cu etaj Si ar cuprinde in par- 
ter câte o sala de solemnitati, de lectură, una sau mai multe 
incaperi penfru colectiunile bibliotecei, precum si pentru tre- 
buintele diferitelor societäfi culturale, economice, muzicale, spor- 
tive ş. a. Etajul ar fi reservat trebuintelor muzeului despártá- 
mantului Asociatiei, care ar avea sa fie oglinda fidela a re- 
giunei, in mijlocul cäreia se afli, sub toate raporturile: istoric, 
archeologic, geologic, etnografic, artistic, economic, de stiinte 
naturale etc. | 


III. A treia serie de probleme este aceea a bibliotecilor 
populare. 

Precum în trecut ne-a unit cartea. românească, aşa trebue 
să ne unească şi în viitor. Cartea e una din cele mai mari 
puteri ale lumii. Ea nu poate să lipsească din nici o comună 
românească. | | ' 

«Asociatiunea» a tipărit şi până acum, deocamdată câte- 
un număr pe lună din biblioteca sa populară. Mai târziu pot 
sä apară acești numeri si mai des. . 


— 396 — 


EET ne gândim la publicarea, în formă de broşuri, a scri- 
erilor populare de urmätorii autori romani: Alecu Rusu, Dr. Paul 
Vasici, Costache Negruzzi (nuvele istorice), Vasile Alecsandri 
(poezii, prozä si teatru), Mihail Kogälniceanu (cuväntäri, scrisori). 
Cu timpul dacă se desvoaltă mai.bine gustul de cetit la poporul: 3 

nostru, vom dă si splendidele discursuri ale lui S. Bărnuţiu, T. 4 

Cipariu, A. Bunea s. a, precum si pagini din cronicari, autori 4 
bisericeşti mai vechi (Antim Ivireanul, Vartolomeiu Mázáreanu 4 
5. a.). Al. Odobescu (Motii si Curcanii, Basmul Bisoceanului din 3 
Pseudokynegetikos, Vulpea bearcá, Poveştile mitologice ş. a.). 3 
M. Eminescu (Poeziile in metru poporal: Doina, Ce te legeni 4 
codrule, La mijloc de codru des, Somnoroase păsărele, Mai am 3 
un Singur dor şi altele trecute deja în conştiinţa obştei). G. 4 
Coşbuc (Balade şi Idile, Răsboiul pentru neatärnare, Din Tara 
“Basarabilor s. a.) P. Ispirescu (Legendele sau basmele Romá- 
nilor). 7. T. Mera (Poveşti). 7. Slavici (Poveşti şi Nuvele). /. Pop- 
Reteganul (Poveşti ardelenesti). A. Vlahuţă (Din trecutul nostru, 
România pitorească, Nuvele, Poveşti). Sr O. Iosif (Poezii) 
Mihail Strajan (Parabole). 


Afară. de acestea vom publică în »Bjblioteca poporală a 
Asociafiuniie sfaturi economice, igienice, juridice, industriale si 
comerciale, — originale sau pr&lucrate după autori străini, de 
„autorii cai mai destoinici poporali ce-i avem (I. Agârbiceanu, St. 
Cacoveanu, A. Cosciuc, Dr. E. -Dăianu, Dr. A. Dobrescu, A. 
Lupeanu-Melin, Petrea Dascälul, I. U. Soricu etc). 


Mai notăm cá din brosurile apărute până acum in >Bibli- 
oteca poporalá a Asociafiunii« avem câteva mii de serii pentru 
3000 de biblioteci poporale. 


Rugäm deci si la acest loc toate comunele romänesti, con- 
stituite in agenturi ale »Asociafiunii«, cari până acum nu au bi- 
blioteci romänesti, să se adreseze prin directorii de desparta- 
minte biroului central pentru a. li se trimite astfel- de biblioteci. 


In felul acesta nu credem să mai rămână comună neinze- 
stratä cu cartea românească de lipsă. 


Bibliotecile »Asociafiunii« se administreazá dupä regula- 
ment special, es 


— wb — p | 


IV. Pentru realizarea deplină a:acestor probleme nu sunt 


de ajuns mijloacele momentane. Trebue create si mereu aug- 
mentate fonduri cu menirea de a pius. Si intregi toate aceste 
lucrári st ín viitor. 


Dándu-si seama de aceste jeune adunarea generalá a 


«Asociatiunei», finutä in 17 si 18 Octomvrie 1920 la Oradea- 
mare, a admis mai multe fonduri cu menirea de a servi dife- 
ritele noastre scopuri culturale. 


PUN = 


" lată cari sunt aceste fonduri: 
. Fondul G. Coşbuc pentru trebuinfele bibliotecei centrale 
. Fondul S. Bărnuţiu pentru trebuintele bibliotecilor regionale 
. Fondul V. Stroescu: pentru trebuintele . bibliotecilor. sätesti 
. Fondul N. Grigorescu pentru trebuintele -secției artelor 


frumoase a muzeului central 


. Fondul A. Odobescu pentru trebuintele secţiei arheologice şi 


numismatice a muzeului. central 


. Fondul N. Bălcescu pentru trebuintele secţiei etnografice a 
.a muzeului central ' 
. Fondul A. Saguna pentru neninek secției bisericeşti si 


şcolare a muzeului central 


. Fondul A. Jancu pentru trebuinfele secției armatei a muzeului 


central 


. Fondul A. Buda pentru trebuintele secției ştiinţelor naturale 


a muzeului central 


. Fondul T. Cipariu pentru trebuinfele muzeelor regionale 
. Fondul C. Brancoveanu pentru trebuintele casei naţionale 


centrale 


.'Fondul G. Lazăr pentru trebuinfele caselor nationale regiónale 
. Fondul M. Kogälniceanu pentru trebuintele caselor nationale 


sätesti 


. Fondul Inochentie Micu Clain pentru trebuinfele prelegerilor 


populare 


. Fondul Titu Maiorescu pentru trebuintele conferintelor pe 


seama intelectualilor - 


„ Fondul k Creangă pentru premii acordate lucrărilor populare 
. Fondul A. Vlaicu pentru premii acordate lucrărilor tehnice - 
. Fondul A. Muresianu pente premii acorgate: lucrărilor : 


literare 


-— 398 — 


19. Fondul G. Baritiu pentru premii acordate lucrärilor istorice : 

20. Fondul N. Densusianu pentru premii acordate lucrärilor ar- : 
heologice 

21. Fondul Dr. C. I. Istrati pentru aranjári de expoziţii 

22. Fondul A. I. Cuza pentru instruirea analfabetilor 

23. Fondul M. Eminescu pentru tipárirea de lucrári literare 

24. Fondul V. Alecsandri pentru tipărirea de lucrări populare | 

25. Fondul foştilor bursieri pentru burse i 

26. Fondul N. Iorga pentru propaganda culturală românească 
in tara si streinătate. 

Asociatiunea administrează si alte fonduri si primeste in ; 

administrare orice fond cu menire culturală naţională, rugänd si . 

de astă dată pe toți oamenii de bine să contribue cu obolul 

lor pentru augmentarea oricăruia din aceste fonduri. 


V. A cincia serie de probleme ar fi, în sfârşit, întregirea 
caselor naţionale centrale, existente astăzi pe teritorul din Sibiiu, 
Strada Şaguna Nr. 6 şi 8. 

Cele trei corpuri de clădiri s'ar întregi fiecare în direcţia 
ce i-o admite terenul. S'ar formă astfel trei corpuri de zidiri 
unitorme cu o lungime de 62 m. şi lăţime de 16 m., legate la 
margeni prin 4 coridoare şi formând toate împreună un com- 
plex de î70 de încăperi. 

Şi anume: în zidirea din spre parc, dela intrare la stänga, 
in 18 camere s'ar aranjà colectiunile arhivei, bibliotecei, manu- 
scriptelor etc. «Asociatiunei», cu o salá mare, aranjatá modern, 
pentru cefitori, precum şi cu cabinete pentru savanții cari fac 
cercetári speciale. Ar mai fi incá, fireste, dependentele necesare. 

In etagiul I. si II. din spre parc al acestui corp de zidire 
cu 52 de încăperi sar aranjà sistematic, dupa secţii, colectiu- 
nile mereu crescände ale muzeului central al Asociatiei. 

In parter partea din spre Strada Saguna, dela intrarea prin- 
cipala la dreapta, ar fi biurourile Asociaţiei (10 încăperi). La 
stánga, alte 8 incáperi pentru trebuintele diferitelor societäfi 
culturale din loc (Reuniunea de muzicá, de agriculturá, de sport, 
de femei etc.) 

Tot in parter in corpul de zidire dela mijloc, ar fi asezate 
„tipografia, cromografia si alte ateliere necesare Asociaţiei. 


Za 399 ge 


Etajul I. si II. partea din spre Strada Şaguna ar fi pentru ` 
locuinţele funcţionarilor Asociaţiunei, iar partea din spre, curte 
ar fi rezervată legătoriei de cărţi, magaziilor, redactiunilor, pre- 
paratoarelor, desinfectatoarelor etc. muzeului Asociaţiei. 

In subteranul de sub bibliotecă ar îi dubletele bibliotecei, 
iar în mansardă dubletele muzeului, având să fie trimise şi unele 
şi altele bibliotecilor şi muzeelor româneşti care nu ar posedă 
încă asemenea exemplare. it 

In’ sfârşit scara de onoare ar fi împodobită cu busturile şi 
tablourile bărbaţilor mari ai neamului nostru. 

lată câteva serii de probleme din cele mai importante. 


Crezánd cá va puteà realizà toate acestea, «Asociafiunea» 
a cerut guvernului . să-i incuvinfeze aranjarea unei loterii de. 
clase. 

Loteria a si incuviinfat-o ministeriul de finanţe sub Nr. 
35211/1920 în înţelegere cu cel de interne. 

Asociaţia a şi contractat tipărirea loturilor, care în curând | 
se vor pune în vânzare. 

Vor fi 4 peo trageri, la cari - se vor sorta câştiguri 
în suma de i 


6.000,000 (sase milioane) lei. 


Cástigurile principale vor fi de cáte 100.000 (una sută de . 
mii) lei; alte 200.000 (două sute de mii) de câştiguri dela 100 
de mii lei în jos. Câştigurile de 20 (douăzeci) lei vor fi în cărți 
şi tablouri istorice: româneşti executate artistic. 

Costul unui lot e 20 (douăzeci) lei şi se vor puteă cumpără 
` dela biuroul central al Asociaţiei, Sibiiu, Str. Şaguna 6, precum : 
si dela báncile asociate in »Solidaritatea«. 

Placate mari si mici vor avizà la timpul sau marele public 
despre locul de cumpárare al loturilor. 

Cu loturile Asociaţiei vor umblă si agenti voiajori, înzestrați 
cn legitimatiile necesare. 

Loturile, sunt împărțite în serii alfabetice de câte 50, 000. 

Persoanele, care doresc să li se reserve numeri și serii - 
anumite, sunt rugate să-şi comunice dorinţele: de urgenţă biurou- 
lui central al Asociaţiei. 


— 400 — 


Tragerea întâiu, la care se vor sortà câştiguri in valoare. : 
1,500.000 lei, adecá un milion, cincisute de mii lei, se va finea 
la 31 Decemvrie a. c. E 


Acestea am tinut sá le spunem pentru orientare cu privire \ 
la aceastá insemnatá loterie cu menire culturalä. E 

Şi acum cine vrea să câştige si să promoveze cu banii săi 
märetele probleme culturale, amintite mai înainte, să grăbească . 
la cumpărarea loturilor Asociaţiei ! A P 


Populare din Bihor. 


Cine-o 'nceput horile, 
Aibá ochi ca florile 
Si fatá ca zorile... 
Cá horile-s stämpärare 
La omul cu supärare. 
í Că şi eu când mă supăr, 
Cu horile nä stämpär. 


* 


Trec zilele omului 
Ca florile pomului. 
Bätränete, haine rele, 
Tu mänänci zilele mele. 5 
De te-aş prinde, 

Cum te-aş vinde! 

N'aş cătă 

Pe ce te-aş dă, 

Numai să mă pot scăpă! 


- 400 — 


Nr. 723 — 1921. u E 


Convocare. 


Conform S-lui 2 din Statutele „Asociaţiunii“ şi S 19 din 
„Regulamentul general al Secţiunilor stiintifice-literare“ convocám 
prin aceasta' pe domnii membrii ai Secţiunilor, pe zilele de. 


14 si 15 Iulie n. a. c. 


la ora 10 a. m., la 


Sedinta plenară 


care se va fineä în 


sala . de conferente a „Muzeului 


- Asociatiunii“ 
Sibiiu, Strada Şaguna Nr. 6 Td 


cu urmátoarea ^ 


Ordine de zi: 


1. Deschiderea Sedinfei plenare. 

2. Raportul secretarului literar către şedinţa plenară.: 
3. Stabilirea ordinei de zi. 

4. Şedinţele singuraticelor secţiuni. 

5. Eventuale propuneri, 


Sibiiu, în 1 lunie 1921. 
A. Bârseanu I. Georgescu 


presedinte. a i secretar literar, 


Cronică. 


CRONICĂ CULTURALĂ. 


Un dar al Maj. Sale Regelui: 
DI preşedinte al Academiei Române, 
D. Onciul, a citit în şedinţa plenară 
a Academiei dela 25 Maiu curent, ur- 
mătoarea scrisoare primită dela M. S. 
Regele: 

«Domnule Preşedinte! 

«Intreaga fară sărbătoreşte anul 
acesta împlinirea a o sută de ani 
dela moartea lui Tudor Vladimirescu, 
care s'a ridicat în fruntea pandurilor 
olteni pentru apărarea poporului greu 
apăsat de o vitregă cârmuire seculară. 

Mişcarea lui Tudor a fost o izbuc- 
nire a setei de dreptate a poporului 
român. Această trezire a puterii de 
viaţă ascunse în sufletul obidit al Ro- 
mânului s'a îndeplinit în chip elemen- 
tar şi fara înriuriri străine. Päha- 
rul suferințelor se umpluse si Tudor 
a fost omul, care a scos strigătul 
de alarmă pornind la fapta mantui- 
toare. Cu Tudor începe o epocă nouă 
a redesteptarii nafionale, epoca «ro- 
mánismului.» 

In era cea nouä, insuflefitá de nä- 
zuinfele lui Tudor si ale poprului ro- 
mánesc, s'a indeplinit renasterea cul- 
furei romänestisi a economiei nafio- 
nale, unirea celor doua Principate, in- 
temeiarea Dinastiei, rasboiul de in- 
dependenlá şi, în sfârşit, rásboiul pen- 
tru unirea întregului neam românesc. 
Dreptatea sătenilor, cari şi-au făcut 
dovada vredniciei, atât prin muncă 
răbdătoare, cât şi prin vitejia nein- 
frântă, s'a consfințit în legile de îm- 
proprietarire şi votul obştesc. 

Putem dar privi cu încredere in 
viitor, fiind siguri că munca şi cul- 
tura românească vor luă un puternic 


402 — 


avânt şi că samänfa pusă de Tudor i 
a prins bine şi va da roade şi mai: 
îmbelşugate. 1 
Ca un semn demn de cinstire din; 
parte-Mi a acestui erou nafional, care? 
şi-a dat viafa pentru neamul sáu, 4 
däruesc Academiei Románe suma de 
zece mii lei spre a servi ca premiu 
pentru cea mai bună lucrare asupra ' 
viefii si faptelor lui Tudor, precum 
si asupra sfárii culturale si sociale: 
din timpul sáu. i 
Primifi vă rog, Domnule Prese- : 
dinte, incredinfarea”@ragostei Mele. 
Ferdinand. 


* 


Centenarul nasterii lui I. C. - 
Brătianu. Implinindu-se în Maiu a. c. : 
100 ani dela naşterea marelui bărbat de | 
Stat, întreaga fară J-a serbătorit dupa | 
vrednicie, ca pe unul din întemeietorii ' 
României de ieri şi pregătitorii celei .3 
de astăzi. La Florica, unde e cavoul ` 
familiar, sa oficiat un parastas si 
pretutindeni în tara s'au dat festivale 
şi serbări impunătoare în amintirea lui. 
»Cartea Romaneascä« i-a închinat o 


- broşură anonimă, iar ziarele şi revistele 


sumedenie de articole. Şi în Sibiiu s'a 
aranjat un festival cu următorul 
program: 

1. Cuvânt de deschidere rostit de” 
di Andrei Bârseanu, preşedintele „A- 
strei“. 

2. „lată ziua triumfală" de V. Hum- 
pel cântată de corul mixt al „Şcoalei . 
normale Andrei Şaguna“ condus de 
di prof. T. Popovici. 

2. Discurs festiv asupra lui Ion C, 
Brătianu, rostit de di prof. I. U. Soricu. 

4. In memoriam. ..gecitari de dk 
Nicolae Băilă. 


5. T. Popovici: „Marsul legionari- 
lor" Ardealului, cântat de corul mixt 
al „Şcoalei normale Andrei Şaguna“. 


Serbarea principală a fost însă la 
Bucureşti înaintea monumentului său 
de lângă universitate uirde au luat cu- 
vänful pe rând toţi representantii mai 
de seamă di nafiunei. Guvernul, Aca- 
demia Română, Corpurile legiuitoare, 
representantii bisericelor, ai partidului 
liberal etc. Refinem din cuvântările 
mitropolitilor noştri din Ardeal unele 
părți. L P. S. S. Dr. Vasile Suciu 
mitropolitul de Alba Iulia şi Făgăraş 
dupăce arată partea lui I. C. Brătianu 
la întemeierea regatului zice: 


Onorată Adunare! Sunt reprezen- 
tantul bisericii româneşti. unite. Sunt 
reprezentantul acelei biserici, care 
totdeauna cu sfințenie a împlinit porunca 
Inteleptului din Scriptură: Aducefi-vá 
aminte de mai marii voştrii . . . şi sale 
urmaţi credinţa“. 

Aducându-ne aminte de mai marii 
noştri, de originea noastrălatină, ne-am 
trezit la conştiinţa noastră naţională; 
aducandu-ne aminte de. mai marii 
noştri am eliminat din biserică limba 
slavonă si grecească; aducandu-ne 
aminte de mai marii noştri am des- 
brăcat şi haina streină a scrisului nostru 
înlocuind literele slavone cu literele 
străbune. 

Cendincioşi acestor tradiţii, de” a 
ne aduce aminte de mai marii noştrii, 
. ne închinăm şi märefei umbre a lui 
ion C. Brătianu, unuia dintre cei mai 
de. seamă întemeietori ai României 
de ieri şi de astăzi. 


Cunoscători, cum suntem, ai cerin- 


telor inimii, care pretinde recunoştinţă, 
în proporţie, cu ! mărimea binefacerilor 
primite, şi dascăli ai bunelor moravuri, 
pentru cari nu sunt deajuns simplele 


cuvinte, ci ge reclamă pilde grăitoare, 


" 
` 


403 — f 


3 ` . $ 
depune-vom omagiile noastre de. mul- 


tumita şi recunoştinţă nu numai me- 
moriei lui Ion C. Brátianu, ci memoriei 
tuturor bárbafilor altruisti, binemeritafi 
pentru neam si fará, si ca.pildá de 


„urmat îi vom propune totdeauna, si 


mai ales atunci, cum.e şi acum, când . 
e atáta lipsă de bunele lor exemple. ` 
Şi aşa deodată cu vesnica pomenire a 
lui Ion C. Brătianu, preamărim pe 
acela, cari în intărirea şi inflorirea. 
patriei îi urmează pilda ,,Aducefi-va 
aminte de mai marii .vostri... şi să 
le urmaţi credinţa“. - 

Din Cuvântarea I. P. S. S. Mitro- . 
politului Bălan reținem: 

»Azi viu în numele Ardealului ca cu 
ocazia acestei frumoase şi meritate. 
sărbătoriri să depun omagiul recunos- ` 
tintei noastre şi să fac făgăduinţa 
sărbătorească că-i vom păzi credinţa 
şi prin această credinţă vom contribui 


. din toate puterile noastre şi la conso- 
.lidarea ţărei noastre unită, aşa unită 


cum a văzut-o el în gândurile, în 
planurile, în visurile şi în munca lui. 

Ne vom cuminecă inimile . din- 
entuziasmul lui, ne vom întări simtä- 
mintele cu dragostea lui si nu vom 
uită nicodată principiile lui că muncă 
prin încredere în Dumnezeu sin tine 
însuţi, în forţele neamului, poate duce 
la biruinţa cauzei mari a neamului. 

Şi astfel ne vom strădui a păstră . 
comparatia prin aceleaşi virtuţi prin 
care a fost făurită de el; Dumnezeu 
să binecuvinteze din neam în neam 
amintirea lui şi să facă izvor de putere, 
de entuziasm nesecat pentru neamul 
pentru care inima lyi a bătut in fiece 


clipă. : 
Gloria Huma lui sa rämäe din 
veac in veac« ` N 


Mai e de notat că din initiativa 


unor fruntaşi ai neamului a început să 


6* 


se colecteze bani pentru »Fondul 
cultural Ion C. Bratianus cu menirea 
de a răspândi cultura românească — 
sub toate tormele - in sufletul romá- 

ismului de pretudindeni. Sperăm că 
fiind vorbă de un scop atât de măreț 
toti bunii Romäni, dar mai ales bäncile 
vor gräbi cu ofrandele lor. 

* 


Darul de Pasti al Romei. Fiind 
dus L P. S. Sa mitropolitul de Alba- 
Iulia si Fägäras, Dr. Vasile Suciu, 
vicepreşedintele »Asociatiuneis, in 
postul Pastilor la Roma sä visiteze 
. mormintele sfintilor apostoli Petru 
si Pavel, sa reporteze Sfantului Pärinte 
despre starea bisericei romänesti unite 


-$i să pregătească lucrurile pentru in-, 


cheierea unui concordat între Sfântul 
Scaun al Romei şi între statul nostru 
românesc, |. P. S. Sa s'a reîntors 
acasă, de serbătorile Paştilor, cu daruri, 
şi veşti bune dela Sfântul părinte 
Benedict XV, Papa dela Roma, mai 
ales pentru Românii uniti cu Roma. 
Lămurit asupra stărilor dela noi, 
Sfântul Părinte asigură pe Românii 
uniti de părinteasca sa dragoste si le 
făgădueşte ajutor întru toate. 


Ca un semn vădit al dragostei” 


sale, Sfântul Părinte därueste I. P. S. 
' Sale mitropolitului Suciu 150,000 de 


lire (aproape o jumătate de milion de | 


lei) pentru orfelinatul din Blaj şi o 
casă de călugărițe, dându-i puterea, 
ca pe toate surorile şi maicele române 
unite (greco-catolice) din orice congre- 
` gafie ori mănăstire latină să le poată 


primi în casele ce se vor ridică în - 
cuprinsul provinciei mitropolitane de . 


Alba-lulia şi Făgăraş. , 
Alte doud milioane de lire stau la indemäna 
bisericei româneşti unite pentru a deschide la 


Roma, cât mai curând, un colegiu român pentru 


clerici și misionari, aşa cum au toate popoarele. - 
creştine mai de seamă: Francezii, Spaniolii, D. 
- Beigienii, Americanii etc. i "ar 

Nu puţină însemnătate are apoi si faptul A 
că în orasele mai de seamă, Cum este, bunăoară, 4 
Clujul si Sibiiul, vom puteà ajunge usör in E 
Stăpânirea unor biserici, de cari călugării latini i 
se pot lipsi fără greutate, fiind, în schimb pefitru A 


noi de mare folos, nu numai fiindcă nu trebue 


să zidim între împrejurările destul de grele de 
acum, ci şi fiindcă le putem aveà la posifiile 
w t 


cele mai frumoase în orașele noastre, nu ca 


până acum la margine, prin mahalale si figänii ` 


Aceasta-i solia de Paşti a Romei. 
Ea e foarte mângăietoare, fiindcă nu 


prea suntem obisnuiti să fim tratați- 


în felul acesta de streini. Ea umple 
de bucurie inimile tuturor Românilor, 


dar mai ales alë Unitilor şi le pune- 


pe buze cuvintele: »Roma, Roma tot 
mai este !« 


Aducánd aceste vesti bune foaia 
bisericeascá dela Dlaj »Unirea« 30 
Aprilie 1921 (a, XXXI No. 18) scrie: 
»Sfantut Părinte pare a simți câtă 
bogäfie este in ogorul sufletesc al 
neamului nostru, vlästar räsärit din 
trunchiul Romei bäträne, si de-aceea 
ne-ajuta. Ne dä ajutoare pentru a ne 
ridică institute, ne sprijineste actiunea 
pentru câştigarea de biserici, ne creşte 
apostoli, si nu uitá a invia in mijlocul 
nostru spiritul virginitátii sublime. Su- 
flet cu adevárat de párinte! Preocupat 
numai de fericirea fiilor sii, nu cautä 


la supärärile, si chiar insultele nemeri: 


tate, ce i se fac din partea atâtor fii 
ai neamului nostru, nu priveste nici 
la semnele uneori destul de slabe ale 
dragostei noastre pufin recunoscä- 
toare, ci sare ín ajutor acolo unde 
simte cä-i lipsa mai mare.« 

+ 


eu aan PY e OT 


. ~ 405 — 


Cărți românești. 


M. Beza, Din Anglia. Insemnä- 
rile unui literat. Viața Românească, 
lași. Petul 10 lei. 

Insemnările sunt un gen literar prea 
puţin desvoltat la noi Românii. Ideia 
de a sdrie aceste şiruri i-a sugerat-o 
autorului şi regretatului său coleg, 
poetului P. Cerna, marele lor profesor, 
“Titu Maiorescu, care le-a arătat un 
volum de însemnări ale sale despre 
oameni si întâmplări. Inainte de a 
plecă unul în Anglia şi celalalt in Ger- 
mania i-a sfătuit să facă şi ei la fel. 
Aceasta e genesa cărţii, de faţă. 

Ea e cu atât mai “binevenită, de- 
oarece. ne aduce crâmpeie deosebit de 
interesante dintr'o lume prea puţin 
cunoscută la noi. In adevăr, afară de 
»Aspectele civilisafiei engleze« ale d-lui 
Botez, afará de notele de drum ale 
d-lor N. lorga si Radu D. Rosetti ce- 
titorul román de astäzi abia mai are 
ceva la indemänä despre marele im- 
periu britanic. lmprejurarea aceasta 
singurá asigurá o valoare si o trécere 
deosebită cărţii d-lui Beza. 

Dar mai sunt şi altele. DI Beza 
e un bun observator şi are darul .de 
a şti infätisa ceea-ce observă. 

Ce frumos ne arată D-Sa Dumi- 
neca în Londra, când miile de coşuri 
şi uzine încetează, aerul se curăţă, 
bisericile se îndesesc de credincioşi şi 
parcurile vaste sunt invadate de lume, 
parc'aj fi undeva la tara. O parti- 
cularitate engleză a acestor parcuri, 
neobişnuită pe continent, e că pretu- 
tindeni se fin întruniri şi cuvântări în 
aer liber, Dela socialişti, anarchisti .şi 
atheişti până la moraliştii fără religie 
şi religioşii apocaliptici pe toţi îi vezi 


perândându-se cu steaguri şi pupitre, din. 


înălțimea cărora cearcă să facă pro- 
pagandă. Nu lipsesc nici suiragetele. 


Cu toate ciudáfeniile lor, aceste întru-. 
niri nu sunt fără folos, observă au-. 
torul; sunt oratori cari lasă o atmos- 
feră de gândiri în urma lor, fiindcă 
întreaga societate engleză e preocu- 
pată de gânduri si názuinte serioase. 
In Slujba propagandei de idei sunt 
puse, pe lângă oratorie, şi alte arte: 
pictura, musica etc. Armoniul şi vioa- 
"rele nu lipsesc dela aceste întruniri. 

La fel ne înfăţişează diferitele ca- 
minuri ori personalităţi culturale şi 
literare ale Angliei. Amintindu-fi, de 
pildă, in casa lui Th. Carlyle din Lon- 
dra, pe care o descrie din câteva tră- 
sături de condeiu, vorba lui adâncă 
din Sartor Resartus: «/nsus faptul de 
a privi e o binecuvântare», ai parcă _ 
întreagă senzaţie a vieţii si intuifiei 
superioare a acestui istoric-profet al 

. Angliei, ` Tot aşa arată în câteva rin: 
duri succinte si condensate rolul filo- 
sofului John Stuart Mill în mişcarea 
feministă engleză şi europeană, ori 
esenţa chestiunei Shakaspeare ară- 
tând că după bănuielile mai nouă ge- 
nialul autor al lui Hamlet nu e alt- 
cineva decât vestitul filosof Francisc 
Bacon, autorul lui «Promus» şi «No-: 
vum» Organum». 

Câtă măreție biblică nu cuprinde 
şi epitaful lui Byron care e cum nu se 
poate mai simplu: «Byron 1805» după 
expresa lui dorinţă: «Epitaf are să-mi 
fie numai numele; de nu mi-ar incu- - 
nună el cu cinste tárána, oh, nici o 
altă glorie nu-mi resplătească faptele.» 
- Aceeas atmosferă: de puritanism 
moral ne inspiră şi «La casa lui Rus- 
kin», a cărui devizá de viata pare a 
fi fost să observe, fără ca să fie ob- 
servat; de ar fi putut fi invizibil, cu 
atât mai bine; iar concepţia lui des- 
pre artă o adevărată evangelie: «Toată 


— a —. 


-arta mare e proslăvire. Departe de a 
fi imoralä, in püterea-i din urmä, arta 
nu-i decät moralä: viata färä muncä 
e păcat şi munca fara artă, brutali- 
tate.» : A 

.. Nostim de tot e şi următorul ama- 

' munt, însemnat de autor, despre filo- 
soful David Hume la «Vechiul Edin- 

. burgh.» David Hume căzuse odată 
intr’o băltoacă de lângă castel. Fiind 
în primejdie, a strigat pe o femee, 
care tocmai treceă pe drum. Dânsa 
apropiindu-se : «Nu eşti tu Hume ateis- 
tul? Şi n'a fost chip să-i ajute, până- 
ce n'a rostii cu glas tare crezul și ru- 
gäciunea! Amănuntul acesta ne amin- 
teste de alt fapt cunoscut din viata 
filosofului german Artur Schopen- 
hauer, care încă fáceà pe ateul. Când 

însă a fost țintuit pe patul durerilor 
şi suferințelor, când de multe-ori se 
incráncenà carnea în spasmuri ingro- 
zitoare, a izbucnit si de pe buzele lui 
rugăciunea: «Doamne, nu mă lăsă!» 
lucru de care s'a mirat foarte mult 
medicul, care îl îngrijă, stiindu-l ateu. 
— O dovadă mai mult despre drep- 
tatea suverană a zicalei străbune: «Si 
nescis orare, perge ad mare.» 


Deosebit de interesánte sunt şi 
contribuţiile autorului despre «Londra 
în timp de rásboiu», unde se citează 
celebra apologie -făcută de Lloyd 
George naţiunilor mici, precum şi cele 
despre «Poeţii englezi de astăzi,» din- 
tre cari Shelley se impune . prin. ori- 
ginalitatea sa, iar Rupert Brooke prin 
caldul său patriotism, atât de frumos 
exprimat in sonetul sáu «Ostasul», o 

^ capodoperá de nafionalism si de no- 
bil umanitarism în acelaş timp. 
Cam aşa se înfăţişează aceste în- 
semnări din Anglia ale distinsului nos- 
tru literat Marcu Beza, care mai are 
şi meritul de a fi ţinut la Bucureşti 


un curs de literatură engleză pentr 
orientarea publicului român. | 
Dorim acestui volum tot succesu 
pe care îl merită fără îndoială. 
N A Ion Georgescu. 


Al. Ciura, Sub steag străin, Schițe. 
şi povestiri din Ardeal.. 1914—1916,. 
Ediţia II. Bucureşti. Editura librăriei: 
H. Steinberg, 1920. Preţul 7.50 fei, 

E un fapt îmbucurător, că aceste. 
schite şi povestiri uşoare, scrise în - 
genul foiletonist, predilect autorului, 
apar deja în a doua editiune. Prima: 
edifiune am cetit-o noi Ardelenii, aici- 
acasă, cu inimile palpitände de emo- 
tile marilor evenimente rásboinice,. 
din care ni se infäfisa un crâmpeiu 
sau altul, Dar acum mai presenta 
oare lectura lor vr'un interes? Pre- 
“sentă. E atâta duioşie, jale, máhnire 
In aceste schiţe din viaţa luptătorilor 
români «sub steag străin», atâta foc ^. 
nestins, atâtea speranţe care ne. mai . 
încălzesc şi astăzi. De aceea am zis 
cavolumul acesta presenia mult interes, 
și astăzi, când nu ne mai umbrim sub 
steag străin, ci ne fălim, slavă Dom- 
nului, cu steagul nosfru românesc. e 

Ce induiosätoare e «despărțirea». ^ 
ostasilor nostri de mamele, sotiile si 
copiii lor, când invagonafi ca vitele, 
“sunt duşi să lupte sub steag străin şi 
pentru interese streine, ba deadreptul 
vrăjmaşe neamului lor. Nu-i mirare, că 
urarea ce se desprinde de petoate buzele 
ardelenesti este: «Sá veniţi cu binel», 
nu «Sá venifi biruitori!» si cu atät 
mai puţin urarea mamelor spartane: 
«Cu acesta ori pe acesta!» Ei n'au de 


- ce să învingă. Biruinta lor ar însemnă 


eterna lor sclăvie. Acesta e blestemul 
steagului străin. De aici nota domi- 
nantă a duioşiei, a umanitarismului 
ideal, desbräcat de ori-ce nuanță mi- 
litaristä. ` 


Mai este o notă care se desprinde 
din toate schiţele şi povestirile, notă 
care face volumul deosebit de simpa- 
tic: creştinismul. «Sub streagul străin» 
al duşmanilor, bietul Român şi-a pus 
toată nădejdea în Dumnezeu, în cruce, 
în preoți, în biserică, De aceea îi ve- 
dem exprimându-şi atât de des do- 
rinta adânc creştinească de a muri 
spovediti şi cuminecati, de a se face 
liturghii, masluri, pomene şi rugăciuni 
pentru odihna sufletelor lor. Sub 
acest raport deosebit de caracteristică 
este «Scrisoarea din urmă». 

Sunt însă şi bucăţi, care nu. pre- 
sentă interes literar deosebit, ci- par 
simple fapte diverse de ziar. Astfel 
e «Două mii de sicrie mici», «Legenda» 
s. a. Foarte discutabilă e şi concepţia 
din «La anticar» care crede pur şi 
simplu cá în fata eroismului modern 
se intunecá cu desävärsire strälucirea 


vitejilor de altă dată, cari pot trece 


407 — 


foarte bine, unul cáte unul la anticar. 


Nimic mai greşit. Un Napoleon I. wa 
fost intrecut de .nimeni ín räsboiul 
mondial abia incheiat. Cát pámánt n'a 
cutreierat el, cu iufeala fulgerului, în- 
tovărăşit de armele lui biruitoare, deşi - 
atunci nu existau mijloacele de comu- 
nicafiune ca în zilele noastre. Nici 
luliu Caesar ori Hanibal care a trecut 
cu elefanții săi Alpii nu ştim cu cine 
ar putea fi comparafi, ţinând, binein- 
teles seamă, totdeauna de împreju- 
rările timpului. Le spunem toate aces- . 
tea, fiindcă autorul, când e mai atent - 
izbutește şi în bucăţile cu' pretenții 
de reflexie mai înaltă, cum e «Primä- 
vara», în care duelul dintre demonul 
distrugerii şi geniul creaţiei e cât se 
poate de nemerit şi captivant, ba pare 
a fi un interesant simbol de credinţă, 
Recomandám cetitorilor aceste schiţe 
şi povestiri şi în ediţia a Il-a. 
: i Vox. 


Dela „Asociaţiune“. — $ 


Asociatiunea si Familia Re- 
gală. Di A. Bârseanu, preşedintele 
Asociaţiei raportează că -în 11 Maiu 
a. c. a fost primit cu afabilitate de- 
osebită în audiență de întrega familie 
domnitoare. Cu aceasta ocazie a pre- 
dat D-Sa, în numele «Asociației», ti- 
nerei părechi princiare AA. LL. .RR. 
Principelui moştenitor Carol şi soției 
sale, Principesei Elena albumul pre- 
gătit anume, cu o adresă și vederi din 
Sibiiu şi dela Asociatiunea noastră. 

In această audienţă M. S. Regele 
a binevoit a s€ înteresă în mod de- 
osebit de instituţia noastră. 


* 


Sectia artisticá a «Asociatiunei» 
isi are secretarul in persoana d-lui 


artist dramatic Nicolae Baila, angajat 
deocamdatä-pe timp de trei luni, pen- 
tru injghebarea unei trupe teatrale de 
diletanti, care să dea representatii in 
centru si in diferitele despárjáminte 
ale Asociatiunei, după cum va fi nevoie. 


Totodata se decide sä se ia con- 
tact si cu Societatea pentru fond de 
teatru roman, ca aceasta să ne acorde 
o subvenție oarecare în vederea pro-- 
pagandei nouă ce ne-am asumat, even- 
tual chiar să se contopească cu vechea 
noastră Asociafiune. 


In cadrele secţiei artistice apoi dl 


N. Dália va deschide in 6 Iunie a. c, 


un cursede dicfiune şi artă dramatică, 


` deocamdată de trei luni, Ia care pot 


lua parte membrii Asociatiei, membrii 


Reuniunei de meseriaşi si alte për- 
soane cu dragoste pentru arta drama- 
,licá Taxa pentru acest curs va fi de 
10 (zece) lei lunar. 
i * 

Prefectura judeţului Bihor din 
Orade ne transpune procesul verbal 
al comisiei instituite cu ocazia adu- 


nárei generale a Asociafiunei ţinută: 


în numitul oraş, la 17 şi 18 Octom- 
vrie 1920, cu scopul de a decernä pre- 
mii celor mai merituoase costume na- 
. fionale din Bihor, representate în con- 
^ ductul etnografic aranjat cu acel prilej. 
Suma de 1000 lei pusă la dispoziţie 
de Asociaţie s'a distribuit ca premii 
la 10 comune din judeţ în părţi de câte 
100 lei, iar cele 169 broșuri, dăruite 
asemenea de :Asociaţie s'au impár- 
fit în număr de câte 32 la cinci co- 
mune din judeţ. Primirea banilor şi a 
cărţilor e confirmată de şefii plaselor. 
Prefectura aduce mulţumiri şi pro- 
mite Asociaţiei tot sprijinul şi în viitor. 
- * 

Despártámintele si agenturile 
Asociatiunei.' Despirtaminte 
nouä in Bihor. S'a luat inifiativa 
pentru infiintarea de opt (8) despärfä- 
minte noud in 8 plase ale judetului 
Bihor, unde până acum nu aveam des- 


parfaminte şi anume: 1. Bärcäul cu 
2. Cefa cu 19 comune; - 


13 comune; 
3. Alesdul cu 52 comune; 4. Mi- 
haifalául,cu 13 comune; 5. Cris- 
tigul'cu 17 comune;, 6. Sálardul 
cu 29 comune; 
18 comune şi 8. Vagcául cu 42 co- 
mune, Si mai înainte s'an luat 
dispoizitii să se înființeze despartaminte 
nouă in plasele Beliu si Salonta 
mare. Mai departe s'a stăruit pentru 
reorganizarea despärfämäntului Ceica 
si Märghita; dupäce despärtämintele 
Orade, Beius si Tinca se reorganizarä 


7. Săcăihidul cu 


408 - - 


deja. 


şi pentru reorganizarea despartami 
telor. Gurghiu, Reghin, Mociu, Chioa 


. Mähaciu şi Beclean, — Reorgani- 3 
zarea despärfämäntului Ceica,-4 
la recomandarea fostului director, dl “ 
Vasile Papp, preot in Topa de sus, 3 
sa încredințat d-lui-Dr. loan Sterle, 1 


primpretor in Ceica, 


DI'A. C. Domga, fost director al “ 


despárfámántului Blaj al „Asociatiu- 
nei“ trimite procesul verbal al adu- 
nării cercuale a despärfämäntului, ți- 
nutä in Blaj la 10. Aprilie a.c. DI 
A. C. Domga presentä adunărei ra- 
portul sau asupra situafiei despärfä- 
mântului din 1914. până acum. Des- 
pärfämäntul n'a putut desvoltă o acti« 
vitate mai deosebită în timpul răsbo- 
iului, Averea despärfämäntului la 31 


Dec. 1920 eră de 2782 lei şi 55 bani, 


depuşi la banca „Patria“ din Blaj. 
S'a ales director al despartamantului 
al Dr. loan Bălan, canonic metropolitan: 
asemenea s'a ales şi un nou comitet 
cercual. Cu ocazia acestei adunări s'au 
înscris: 1 membru fondator; 3 membri 
pe viaţă şi 5 membri activi. Ne mai 
fiind acum piedecile din trecut, sperăm 
că noul comitet se va pune pe lucru 


e atâta de muncit în privinţa culturală. 

DI Dr. losit Blaga, directorul des- 
pärfamäntului Braşov al Asociafiunei 
transmite procesul verbal al primei ge- 
dinfe ţinute de noul comitet al despár- 
fámántului în ziua de 31 Martie 1921. 
— In această şedinţă s'a constituit co- 
mitetul despärfämäntului. S'au ales 
apoi trei comisiuni: a) pentru Braşovul 
vechiu şi Blumána; b) pentru Braşov- 
cetate; c) Braşov-Şchei, cari să stărue 
pentru -armonizarea activităţii diferite- 
lor societăţi culturale din Braşov cu 


In Aprilie a. c. sau mai Im 
măsuri pentru înfiinţarea unui despărază 
tämänt nou la Sanisláu— Careiul-maré 3 


cu tot dinadinsul mai ales la sate, unde _ 


— 409 — 


Asociatiunea. S'a decis apoi să se 
stáruie pentru inscrierea de cát mai 
mulfi membrii, din a cáror cotizafii 
apoi despärfämäntul să-şi poată creià 
fondul absolut nesesar pentru o acti- 
vitate culturală mai puternică. In sfär- 
sit s'a ales -o comisie de trei pentru 
organizarea conferinţelor populare. E 
de notat că în baza statutelor existente 
nu se poate lăsă despärfämintelor de- 
cât 50°/, din taxele membrilor activi 
si ajutători; despartamintelor mai lip- 
site insä li se poate acorda din cand 
in când câte un ajutor pentru în- 
lesnirea unei activităţi culturale mai 
spornice. : 2 

DI Simion Moldovan, protopop, di- 
rector al despärtämäntului Di- 
ciosânmărtin transpune procesul 
verbal al adunărei cercuale de rcorga- 
nisare, ținută in Diciosânmărtin la 1 
Aprilie a. c, Adunarea a fost convo- 
cată de fostul director al despärfä- 
mântului, di Dr. R. Boila, profesor uni- 
versitar, care a făcut istoria acestui 
despärfämänt, remarcând momentele 
mai însemnate ale activităţii sale din 
trecut. Reträgändu-se dela conducere 
e ales director de despärfämänt pro- 
vizor, dl S. Moldovan. Cu această oca- 
zie s'au înscris: 5 membri pe viata si 
- 28 membri activi şi s'au ales si func- 
fionarii despártámántului, cari au să ia 
în seamă pe lângă inventar, actele şi 
averea despärfämäntulul. D-lui Dr, Rx. 
Boila, i-s'a adus mulţumiri pentru ac- 
tivitatea ce a desvoltat ca director de 
despärfämänt în trecut, 


Despärtämäntul Satu mare 
al „Asociafiunei“ trimite 50°/, din taxele 


dela membri, incassate abia de jumătate. - 


S'au fost înscris: 4 membri fondatori 
-à 400 lei=1600; 12 membrii pe viata 
à 200 lei—2400 lei; 62 membri activi 
_ă 10 lei--620,leij in total 4620 lei. Di- 


-structive la sate, 


rectorul despärfämäntului observă că 
pricina întârzierii este faptul că şi 
această sumă. de 2000 lei, trimisă acum 
s'a încâssat forte greu. — Di primpretore 
al plasei Turda trimite suma de 582 lei, 
încassată dela diferiţi membri ai Aso- 
ciafiunei şi anume: dela comunele Cor- 
neşti şi Mischiu câte 200 lei, taxa de 
membru pe viata, apoi taxele dela ' 
12 membri activi şi 32 ajutători. 
Directorul despărțământului Tg-Mu- 
räsului, di S. Gocan, transmite proce- 
sul verbal al sedintei comitetului cer- 
cual, ținută in 25 Aprile a. c, din care ; 
se vede cá depärfämäntul a desvol- | 
tat o activitate foarte frumoasä in pri- . 
mävara a. c. finändu-se prelegeri in- 
conferinte pentru 
meseriaşi şi in general pentru întreaga 
populaţie dela marginea orașului 
Tg.-Muräsului, mai departe adunând 
lucruri de preț pentru muzeul. 
Asociației din acest oras, hotarind să 
se facă si săpături arheologice. Har- 


' nicului despártámánt, precum si devo- 


tatului său sprijinitor, d-lui General 
Muntean, i se aduc cele mai căldu- 
roase mulţumiri pentru puternicul avânt 
ce-l dau culturei româneşti în aceste 
părţi. — Directorul despäfämäntului 
Becleanu al Asociafiunei trimite pro- 
cesul verbal al adunärei cercuale, fi- 
nută la 17 Aprilie a. c., din care re- 
sultä: 1. cä in anul 1914 s’a tinut un 
frumos ciclu de conferinte in diferite 
comune ale despártámántului; 2. cá 
s’a ales nou director al despärtämän- 
tului în persoana d-lui Dr. Joan Mol- - 
dovan in frunte cu un comitet de pa- 
tru insi; 3. că s'au înscris: 1 membru 
fondator, 9 membrii pe viaţă, 29 mem- 
brii activi şi 2 membrii ajutători. 
.D-1 loan Anca, protopop in Baia- 
Sprie a trimis 840 lei dela 3 membri 
pe viaţă (3 biserici) şi 24 membri activi 


— 410 - 


Totodată avizează ci în Baia-Sprie e o 
şcoală confesională gr.-cat. română, 
care acum nu se mai întrebuinţează 
ca local de şcoală şi că credincioşii 
„ din acea parohie au hotărît s'o däru- 
eascä Asociafiunei cu scopul ca sä 
repare- acest edificiu vechiu şi să-l 
intrebuinfeze de casă naţională cu un 
cămin cultural pentru locuitorii din 
numitul orăşel şi din cele 14 sate care 
gravitează: spre. acest centru. — După 
desfacerea loturilor Asociaţiei, nu e 
exclus să se dea un ajutor de bani 
mai însemnat şi pentru întemeierea 
acestei case naţionale din Baia-Sprie. 
— D-i Dr. Bucur Buzdugan, preot 
în Cuciulata scrie -că a înfiinţat o 


agentură a Asociaţiei în comuna Lupșa 


şi ne trimite procesul verbal de con- 
stituire al acestei agenturi împreună cu 
12 lei în timbre, ca taxa dela 6 membri 
ajutatori. — D-l lacob. Domsa, 
protopop în Zlatna scrie că sinodul 
protopopesc al Roşiei montanea hotärit, 
ca preoţii din toate parohiilessă îndemne 
pe parohieni să se înscrie de membrii 
ai Asociafiunei, asemenea şi comunele 


politice şi bisericeşti, rugând şi biroul . 


nostru central să se adreseze comune- 
lor în acest scop. -— D-lui protopop 
se aduc călduroase muilțumiti pentru 
frumoasa iniţiativă ce a luat. 


* 


Bibliotecile „Asociafiunei.“ D-1 - 
Petru Cepleu, învăţător la scoala: 


primară de stat din Auşeu (plasa 
Aleşd) cere cărţi pentru biblioteca 


şcoalei. I-se dau, dat D-Sa e rugat să 


inscrie şi membri ai Asociaţiei în numita 
„comună şi să înfiinţeze: o agentură a 

Asociaţiei. — Comandantul ba- 
ialionului 21. pioneri, Aiud 


mulţumeşte „Asociafitinei* pentru bi." 4 
blioteca poporal& trimisă pe seama “4 
bibliotecei soldaţilor dela acel batalion. 
— Liga Culturală, Secţia 
Galaţi cere gratuit revista „Transil- 
vania“. Se dă colecţia pe 1920. — O 
cerere de a contribui cu cărţi pentru 
înființarea unei biblioteci publice româ- 
neşti ne face şi oraşul atât de 
ospitalier Orade. „Asociaţia“ va dărui 
un număr de cărţi mai mare. — Ase- 5 
menea cere I, P. S. Sa episcopul 
Gherlei luliu Hossu pentru co- 
munele dir tara Oasului, prin care va 
trece în vizită canonică; un număr de 


'50 biblioteci poporale. Bibliotecile 


S'au trimis I. P. S. Sale. 
* 


Daruri. Vechea, merituoasa, solida 


noastra banca «Albina», de numele 
căreia e legată în cea mai mare parte 


desvoltarea noastră economică si fi- 
.nanciará în aceste părţi, nu-şi des- 
minte glorioasele ei tradiţii culturale. 
Şi în anul acesta adunarea generală 
a băncei a binevoit să voteze 25.000 
lei pentru scopurile culturale ale Aso- 


' ciaţiei, iar 5000 lei pentru internatul . 


de fete al Asociaţiei, în total deci 
30.000 lei. _ 

Primească Onorata Directiune cäl- 
duroasele.noastre mulţumiri şi la acest 
loc, iar băncile celelalte să ia exem- 
plu dela harnica «Albina.» Vivant sequ- 
entes! 


* - 

. Unnou binefäcätor al „Asocia- 
tiunei*. D-I Traian Oprea, proto- 
pop şi director al despärtämäntului . 
Varset al „Asociafiunei“, ne incunog- 
tiinfeazá, că fericitul Andreiu Bo- 
borony, fost mare proprietar in 
Biserica alb4 si vechiu membru al 
„Asociaţiunei“ a lăsat prin testament 
50.000 coroane ca fondatiune de bine- 
facere; ce are să fie administrată de 


BAT” 


Asociatie. Textul pasagiului din testa- 
ment referitor la această fondatiune, 


trimis ca extras din testament, este” 


următorul : 


„50.000, adecă cincizeci mii coroane, 
ca fondafiune de binefacere pentru 
tinerii 
naştere din cemitatul Temes, Krass6- 
Szörény şi Torontal, cari se destină 
pentru cariera comercială şi de indus- 
trie şi deci studiază vre-o. şcoală comer- 
cială industrială. Stipendii (burse) au 
a se distribui numai dupăce capitalul 
fondational va ajunge la suma de 100 
mii, adecă una sută mii de coroane. Cu 
administrarea fondafiunei incredinjez 
»Asociatiunea pentru literatura română 
si cultura poporului roman“ iar in 
cazul de incetare a acesteia pe Metro- 
polia gr.-or. română. Pentru admini- 
strarea fondafiunei se poate luă 10%, 


de naţionalitate română, de ~ 


Hi — 


din venitul brut ca cheltuicli de ad- 
ministraţiune“, 

După cetirea scrisorii d-lui Tr: ; 
Oprea, de data Värget 12/25 Aprilie 
1021, si dupäce se constată, că d-l: 
advocat Dr. Gheaja din cancelaria d-lui 
Dr. O. Rusu a fost consultat in cauzä, 
biroul a trimis d-lui Tr. Oprea in Varset 
o procură gi o scrisoare prin care il 
autoriză să facă toţi paşii de lipsă 
pentru validitarea dispoziţiilor din 
testament referitoare la această fonda- 


fiune pentru a o puteà ridică si trans-. '' 


mite prin banca »Aibinat-cassei noastre 


“centrale. M 


= 

Membrii decedafi. La 11 Maiu a. 
c. a incetat din viata Joan Maior, pro- 
topop romän unit in Aiud si fost multä, 


- vreme harnic director de despartamant 


al Asociatiei noastre. Odihneascä în 
pace! 


“Conferinţele şi serbările »Asociatiunei" ES 


tinute in luna Maiu in Sibiiu si jur. 
(Urmare din nr. 4 a.c.) ý 


85. Vineri, 6 Maiu 1921 (la Sân- 
Georgiu), /oan Georgescu: Pentru in- 
telegerea poemului Unirei, Spicuire din 
Istoria Romänilor, in cadrele unei ser- 
bäri populare cu recitäri, cor, repre- 
zentatie teatrală etc., in Veştem. 

86. Duminecä 8 Maiu 1921, Nicolae 
Bălănescu, fost deputat de Giurgiu: 
Jertfele şi idealul nostru, în Sibiiu. 

87. Duminecă, 15 Maiu 1921, Va- 
sile Stoica: Propaganda antiromâneasă 
a Ungurilor în străinătate, Sibiiu. 

88. Duminecä, 9/22 Maiu 1921, Joan 


Georgescu: „Ziua de 10 Maiu“ în ca: 


drele următorului festival pentru elevi 


dat la teatrul orăşenesc. 


a) „Marşul principelui Carole, de 


Viaduţă, exec. de orhestra elevilor 
Şcoalei militare de Infanterie. 

b) „Imnul regal“, cântat de corul 
Liceului de fete, sub conducerea profe- 
soarei Delia Olariu. 

`c) „Ziua de 10 Maiu“, conferenfä 
d di Dr. I. Georgescu, secretarul literar 

„Asociaţiunii“. i 

d) „Imnul biruintei", executat de 
corul mixt al Şcoalei sup. 'de comerciu, 
condus de d-şoara A. Ionescu. 

e) „Odă regelui Ferdinand, de 
Mircea Rădulescu, declamată de elevul 
Coşoveanu dela Şcoala mil. Inf. 

: f) „Victoria“ de Schubert, „Imnul 


` nopţii“ de Rameau, „Marşul“ din-opera 


„Faust“ de Gounod — cântate de corul 


` 


— 42.— 


“Scoale milit, de Inf. 
d-lui 1. Buicä. 

g) „Zece. Maiu“, 
Coşbuc, declamata de elevul 
Didecescu dela: Şcoala normală. 

h) „Marioara“, dans național, exe- 
cutat de elevele Liceului de fete, sub 
conducerea prof. Elvira Popescu. 

i) „Glasul Romei“, cor însoţit de 
orhestră, de elevii liceului „Gh. Lazăr“ 
sub conducerea prof. C. Boghina. 

k) „Vals de- salon“, de Krakauer. 
esec. de orhestra elevilor Şcoalei 
militare de Infanterie. 

) . „Zori de ziuă“, tablou în ver-. 
suri de I. U. Soricu, reprezentat de o 
grupă de diletanti. 

m) „Mars“, de Schubert, esec. de 
orhestra elevilor Scoalei mil. de Inf. 

Fiindcä la noi nu se face deosebire 
— ^hici chiar în presă, intre representatii 
şi representaţii, ţinem să fixăm că sunt 


poezie de Gh. 
Virgil 


reprezentații date de artişti, represen- 


- taţii date de diletanfi şi representafii 
date de elevi. Cei dintâiu fac artă; ei 
joacă din meserie. Cei de al doilea 
fac artă mai puţină, de aceea sunt di- 
letanfi. ` Ei joacă din pasiune. Cei de 
al treilea fac artă şi mai puţină, une- 
ori se poate intâmplă să nu facă de 
loc. Ei joacă din datorie, joacă pen- 
truca să înveţe. 

In lumina acestor consideratiuni tre- 
bue privite şi micile încercări de a de- 
buta pe scenă.ale elevilor dela şcoa- 
lele din loc in drama Ovidiu de Ale- 
csandri la 10/23 Maiu a. c., nu cum 
a facut ziarul „Dacia Traiană“ in foi- 


letonul numărului din 26 Maiu a. c- 


Criticiie nechibzuite, cari nu păstrează 
cuvenita măsură, descurajează, dar nu 
îndreaptă şi în urmare nu folosesc ni- 
mica. . 

Nu ne putem identificà deci cu 
aceste critice, ci, ca si partea cea mai 


considerabilá a  publicului 
apreciem mult prestatiunile diletantilor .. 3 
si diletantelor din drama Ovidiu. In 3 
Ovidiu 3 
(Negoescu, seminarist), care a fost bine . 
in dificilul act din urmă, unde agoni- 4 
zează şi moare; lulia (d-ra Lita Jourca), `} 
care a fost in nota justă mai ales_în % 
scenele de revoltă; Corina (d-ra Damian, 2 


sub conducerea 


. Hilarius (Boiceanu, 


deosebi remarcăm jocul lui 


eleva şcoalei comerciale), atât de viu 
aplaudată de publicul asistent, inde- 


manaticul Ibis (Benfia, seminarist); is- 4 


tetul Pinax (Falamas, licean) ; asemenea 


tuca (Zemora. înv. la şcoala de apli- 


cafie) etc. etc. lar pentru mişcarea cul- - 4 


turală iniţiată de dl N. Bă:/ă prin trupe 
de diletanfi nu avem cuvinte de ajuns 
de sprijin şi încurăjare Ea e, cum scriă 
însaş „Dacia Traiană“ altădată, unul 
din cele mai eficace mijloace de pro- 
pagandă culturală. De aceea trebuie 
apreciată, şi de presă şi de public, 
totdeauna după cuviinţă. 

90. Vineri, 27 Maiu 1921, Joan D. Ste- 
fănescu: Originea şi originalitatea ar- 
tei româneşti (L), Sibiiu. 

91. Sâmbătă 28 Maiu 1921, /oan D. 
Stefănescu : Originea şi originalitatea 
artei româneşti (II) Sibiiu. 

92, Duminecă, 29 Maiu 1921, Joan 
D. Stefanescu: Originea gi orignalita- 
tea artei romänesti (III) Sibiiu. 

93. Duminecá 29 Maiu 1921, Andreiu 
Barseanu: 1. Cuvint de deschidere. 
2. „latä ziua triumfalä“ de H. Humpel 
cântată de corul 'mixt al „Şcoalei nor- 
male Andreiu Şaguna“ condus de dl 
profesor T. Popovici. 3. Discurs festiv 
asupra lui loan C. Bratianu, rostit de 
de di prof. 1. U. Soricu. “4. In memo- 
riam . .. + recitári de dl Nicolae Băilă. 
5. T. Popovici: „Marşul legionarilor“ 


Ardealului, cântat de corul mixt al 


„Şcoalei normale Andreiu Şaguna,“ 


u Ber 


asistent, < 


normalist) si Bu- i 


za 


EE Dn 


Fu FT | | 


Banca Chrissoveloni | 
SOCIETATE ANONIMĂ ROMÂNĂ 
Sucursala 

SIBIIU 


Str. Cisnádiei 30. 


v 7 


Capital societar: : 
100 milioane 
Ati 


Centrala: 
BUCUREȘTI 


Str. Lipscani 17 


——— m 


Schimbä cecuri, bonuri, asemnate, | 
si efecte americane | 

face atenţi pe Românii americani din Tran- 
silvania să se folosească de legăturile noastre 

„cu Băncile Americane cerând asemnarea ba~- | 

nilor prin Banca Chrissoveloni, Sucursala | 
Sibiiu. | 2 

_ Primește depuneri spre fructificare. 

Face asemnári şi primeşte incassare pe : 

pieţele mai însemnate ale färei. | | 

Finansează întreprinderi industri- 

ale şi comerciale. — = M | 
` Cumpără monezi: dollari, bonuri 

americane, mărci etc. etc. Face toate | 


MV == POI E —z 


transactiunile de banca pe längä con- 
- ditiunile cele mai avantagioase. 


u maa AG, 


Ea sent e maia 


A 


` aa En DR DDR Dep Pa pt Pt ET eren ET Da e 


: | : 

: Fi 
sauuau "PHI seannasen UNE ESESSUSKENRGRARBBRARBARDRARABHENAARARÉDOURNEAGERBBRRSERNRERERBE mun nuuu ana nana 

H : 

P : 


Aviz. 


i . La 15 Iulie a. c. se va deschide - 


prima fabrica română de 
mobile si tâmplărie 


| Baciu & Co. 


Sibiiu, str. Şaguna Nr. 14. : 


unde se va execută totsoiul de mo- $- 
"bile moderne, mahagoni, palisander, 
nuc, stejar, paltin, cires etc, si speciale 
ca aranjamente complecte 
de muzee, biblioteci, prăvălii, scoale, 
biserici, portale etc. Se vor executà 
: si lucrări de binale si constructiuni. 
i Tot acolo se gásesc de vánzare ar- 
:  ticole necesare fabricării de mobile 


BeoBeoBecRoel oc Meo qoi eo Moo oo ico tet oo Hoo Bea Meo oo Mao SO se Beo T Moo O0 B o0 Hoo Heo Moo Eoo Neo eO Ne 
ccce ES ELIET Mato lei N 


e ie teta EL 


H : 5 
[i x / 
9 Wee geo meo Mee M ooi eo Noo Boop oo eo oo eo ee M co oo eo M co es coll o0 Woo 6 Reo M eo co eo eo eo Boo Beo oo o9 ot eq goo ao ei 
r ` i ` 1 E EN iza aa an in in 
. . On pa anna PRSE nj 


şi binale ca sticlă ornament, sticlă 
albă, balamale etc. 
$ EAO422088G4048;NNUEERERHRENGUVES SESAURARURUAQUEUNMBEERTP DURO UERRUBSUREN inu BNSU| ADE ELLLITTT p^ un 
———— —— ie em ; 


Cel mai vechiu gi mai consolidat institut 
financiar romänesc din Transilvania 


„ALBINA“, 
INSTITUT DE CREDIT ŞI DE 
: : ECONOMII, SIBIU. Hc 


FILIALE: Braşov, Cluj, Lugoj, Mediaş si 
Tárgul-Murásului. 


AGENTURI: Sânmărtin, :-: ea. de 


Capital societar Lei 10.000,000°— 
Fonduri de rezervá si pensiuni 
Lei 7.500,000—, Depuneri spre 
irüchBeare si in Cont- Ci ent. 
Lei 179.000,000:— 


Acordä: Imprumuturi cambiale Gasa impru- 
muturi hipotecare, Cont-Curent, finanţează între- - 


biomo omr po prinderi etc. 0:0: io m 
Primeşte depuneri spre fructificare 
pe libele si in Cont-Curent, 47 —5% - 
după terminul de abzicere, plătind 

însuși darea de interese. 


„Emite acreditive, îngrijeşte incassäri de 
. cecuri si asignatiuni asupra oricărei pieti, 
mijloceşte tot felul de afaceri de bancă. - 
Orice informatiuni se dau gratuit si 
prompt atät de Centrala din Sibiiu, cät si de 
filialele si agenturile institutului. 


Direcţiunea. 


- 


(GN 


a 


ICH CN CIE 


ay 


DEEE 


nen 1 


d 


BANCA ROMÂNEASCĂ - 


a a aa SOC. ANONIMA Pe ACŢIUNI 
CAPITAL LEI 400.000,000— a s.a a 


a UCURESTI, strada Smardan 5. 
* Oiee operatiuni de Bancă in general =”; 


Cumpäräri si vänzäri de efecte publice, 
avansuri pe depozite de efecte publice 
si orice transacfiuni financiare, Conturi- 
Curente si emisiuni de scrisori de credit 
pentru orice tara: participatiuni industr. 
PR i Iro şi comerciale. îi îi m LX 


joeeeeeeeseteoceeatesao, 
sooooocoroooco.co. 
ne eeeeccsceessesece us" 


p 


joe eee eseesecessceosepo, 


966900000600000099€ 


Sucursa ny Arad, Baiti, Bazargic, Braşov, Cernăuți- 


Chisinau, Cluj, 'Constanta, Galați, Ismail, Oradea- 


mare, E dir Targul-Mures, Timisoara Şi Tulcea ' 


feel $ 


a i i 


“ata f Sema Ron Dim T 


E 


| Strada Cisnadiei Nr. 26. 
= ' € Sucursala Sibiiu :: 


Sucursa er e: Brăila, Constanţa, Focșani, Galaţi, 
Râmnic-Vâlcea, Sibiiu, Tulcea, Turnu-Măgurele, 

: Capital Lei 150.000,000-— :: i 
' Face imprum. în Cont-Curent simplu cu gajuri şi cambial. 


: Primeşte depuneri. spre îructificare. : 
bonificand dobânda de 5%, conform conditiunilor în vigoare. 
Cumpără şi vinde efectiv tot felul de monede. 
străine: mărci, dolari, tire italiene, ` franci etc. 

. Trateazä si vinde orice fel de mărfuri, textile, "coloniale, cereale, vinuri etc. 
Emite acreditive şi cecuri în întreaga Românie, cum şi în sträinätate, 


Prin o organizare specială poate da oricând şi oricui infor-. 
matiunile dorite în chestiunile economice şi financiare cerute. 


George Haiser, Sibiiu 


Cenzurat: Cenzura Sibiiu - 


Ep RO ap e app 


| MICA