Cuvantul Legionar nr. 4, decembrie 2003

â/uesi că afe vcr tăcea acegtta, /itetreJe ccsdfirtpa. 

WcKZSipAetâe edcyiă 2uca 3&-4C}/ 


// 




Periodic al tineretului român naţionalist ortodox 


Anul I, Nr. 4, DECEMBRIE 2003 Apare la sfârşitul lunii 


5 500 lei 


Director: NICADOR ZELEA CODREANU 



MULŢI CHEMAŢI 

» i 

Mai zilele trecute discutam cu un student care încerca să îşi 
facă o imagine despre Mişcarea Legionară Citise câte ceva şi, 
gândesc eu, spera ca prin contactul cu o persoană din intenorul 
Mişcării, să îşi răspundă unor întrebări legate de prezent 

Sper că a înţeles ceea ce trebuia să înţeleagă şi ca întâlnirea 
noastră să ne apropie 

M-am gândit, după aceea, că milioanele de tineri din această 
ţară mai sunt încă mulţi care prin educaţie, prin percepţia vieţii de 
fiecare zi. poate printr-un har divin, sunt capabili să se detaşeze 
puţin de interesele personale de moment, să conştientizeze că ei 
ca tineri, pot schimba ceva în această ţară care se duce de râpă' 
să îşi construiască un viitor pentru ei şi urmaşii lor 

Ca şi in cazul studentului de care am amintit mai înainte, mulţi 
tineri mi-ar răspunde, convinşi şi senini, că asta chiar şi fac: îşi 
construiesc viitorul In parte au dreptate, dar viitorul, pentru tineri 

2no^ 3te S ,t msemne doar Profesia a gândi în felul acesta este 
egal cu a-i lăsa pe alţii să-ţi controleze soarta 

rr^?iolJ â H PUndeţl Câ SOarta or,cum * e controlată de alţii, şi eu 
cred la fel dar m.e nu m.-ar fi deloc indiferent cine sunt ace. ••alţii" 
iind creştini, ne gândim. întâi, câ pentru noi hotărăşte Dumnezeu 
Abso ut adevărat, dar "Dumnezeu dă, dar nu bagâto traistă" ma. 

soarta taS« VOrb,n<1, T CC 9 uverneazâ sa joacă cu viaţa ş. 

enorm rt* cil 3 urm ^ ,lor no $ tn - ca şi cum am fi pioni într-un 
enorm joc de şah sau soldaţi de plumb - Doamne fereşte' 

Şi. totuşi supravieţuim“ Da. supravieţuim, dar este oare 
suficient pentru nişte fiinţe superioare, cum sunt oamenii? 


CUPRINS: 

yZ/eo/opte Ce vrem noi 
Manifest 

Srfttâtc/vu Desacralizarea lui Moş Crăciun 
/ruzsi&r âăs&t&re crcgtuie 

Tâncăbeşti 2003: Prezent! 

Globalizarea şi troiţa zdrobită 
c"Ordin de la Horia Sima" 

Eteric Bucovina 

Srfctua/ctate Conflict pe Nistru Rusia - America 

ckccytfa Radu Gyr 

W wemea cofrsu/e&r/ 

Stilul legionar de luptă 
tâosvâ/icacdeaţă efe & trsiest ' Jficu/enfc Toleranţa 
Bilanţ 2003 

p&âas* 

Concord 

/vdacţici 

Cred că în adâncul inimii fiecărui om se adună mâlul 
nemulţumirilor de fiecare zi şi de o viaţă 

"Ş/ ce, credeţi că o să schimb eu faţa lumii?" 

Ei, bine, DA' Căci tu ai schimbat dintotdeauna soarta lumii prin 
muncă, dăruire, creaţie şi multiplicare' 

După toate acestea, ultimul argument care ar putea fi adus de 
unu tineri (sau. poate, se vor jena să-l susţină cu voce tare. dar şi-l 
vor spune în gând) "Dar eu nu am virtuţi de luptător, nu am calităţi 
de conducător, eu sunt un om slab r 

Aşa cum în sport, de exemplu, nimeni nu se naşte campion, şi 
în viaţa social-politicâ poţi deveni ceea ce nici nu visezi. îţi trebuie 
doar credinţă în Dumnezeu, în viitorul ţârii tale, iar alături de tine, 
camarazi de idealuri perseverenţi şi neînfricaţi. 

Cei care conduc acum destinele ţării sunt urmaşii de nădejde ai 
comuniştilor, pregătiţi la timp, şcoliţi, cu faţă "umană’’ ţvâ amintiţi 
poate exprimările din vremea nu demult trecută, care-i desemnau 
pe comunişti ca "forţe progresiste", "democratice", iar pe 
naţionaliştii creştini ca "reacţionari") înaintaşii lor au făcut tot ce le- 
a stat în putere ca să ne extermine şi au lăsat această sarcină prin 
testament, copiilor şi nepoţilor Comuniştii şi-au şcolit copiii prin 
facultăţi apusene, iar o dată cu laptele matern i-au învăţat cu toate 
manevrele şi jocurile murdare menite să îi facă "învingâton" fără 
scrupule, au acumulat la timp bunuri materiale, putând prelua 
economia în mâinile lor 

A sta cu braţele în sân în faţa tuturor primejdiilor care ne 
pândesc este inacceptabil 

Fie ca Dumnezeu să vă lumineze mintea, dragii mei tineri, 
viitori camarazi' 


1 
































m 

ML 

>*T" 


UnefvtudtiA 


CE VREM NOI 



In numărul din octombrie al 
"Cuvântului legionar ” editorialul 
"Noi' ne defineşte ca ideologie - 
deci care sunt idealurile, ţelul 
nostru, aţi aflat in numărul din 
noiembrie, articolul Garda moare 
dar nu se predă" (cu subtitlul Ce 
facem noi') precizează bazele 

activităţii noastre, iar "Bilanţul 
2003 ” din prezentul număr 

prezintă concret acest început de 
activitate 

in continuare aşa cum am 
promis în "Garda moare, dar nu se 
predă", în acest articol voi preciza 
:jsaB- ________ "Ce vrem noi' - care sunt 

obiectivele noastre imediate, mai ales că mulţi studenţi mi-au pus 
această întrebare în ultimul timp 

Chestiunea era extrem de uşor de intuit Aşa cum spunea şi 
Corneliu Zelea Codreanu la începuturile Legiunii, primul punct din 
programul nostru este să acumulăm forţă - mă refer la forţa 
omenească, mai ales calitativă (dar şi cantitativă, pentru că o mână 
de oameni, oricât de dăruiţi şi de devotaţi ar fi. nu poate realiza 
prea multe, şi nici prea repede) 

Cu alte cuvinte, vrem să strângem în jurul nostru. în jurul ideii de 
creştinism şi românism, cât mai mulţi oameni care să devină o 
nouă elită naţională, bazată pe dreptate, adevăr, corectitudine faţă 
de Dumnezeu şi de semeni Noi nu ne erijăm în educatori, ci vrem 
ca împreună cu voi să construim, pentru că fără (re)crearea unei 
baze morale sănătoase, nimic nu se poate realiza Istoria plus 
situaţia actuală o dovedesc cu prisosinţă toate doctrinele pe alte 
baze decât aceasta au eşuat; singura eternă, valabilă de la 
începuturile noastre ca popor, a fost cea naţionalistă şi creştină 
în fiecare număr de până acum al revistei am lansat, sub 
diverse forme, pe toate tonurile, apeluri pentru voi toţi cei care 


, . mmâneste România este casa noastră, proprietatea 
s,mţiţ. incâ româ ş s _ 0 cedăm în numele unor vorbe 

"°S Dac? ™ f oc ?n România pen.ro român, corn a, p„, s8 
goale Daca nu Europa 7 Ca şi cum cineva ne-ar lua 0 

C,ne : a Tnentru a ne ofen să «raim in casa Iu. mare' 
Ca Vomtont.nua aceste apeluri, aceste chemări în toate viitoarele 
numere pentru că sperăm şi vom spera (probabil până la moarte» in 
redeşteptarea neamului românesc Acest neam a născut 
întotdeauna eroi in momentele cele mai grave ale ,stor,ei. ero, care 
au ridicat steagul căzut ş, l-au dus mai departe atunci când totul 

Pâ S?nqura U formâ de "supravieţuire' este lupta totul în această 
lume înseamnă luptă, intr-o formă sau alta Niciodată dreptul 
nimănui în această lume nu a fost recunoscut de ceilalţi fără luptă 
fără eforturi însuşi lisus a luptat şi S-a sacrificat pentru a aduce 
omenirea pe calea lui Dumnezeu, a Binelui 

Iar umanitariştii şi pacifiştii nu au reuşit şi nu vor putea reuşi 
niciodată ceea ce n-a izbutit însuşi Mântuitorul, adică ' dolce vita far 
mente”, pentru că omenirea a fost creată prin luptă, şi numai aşa va 
continua să supravieţuiască” Altfel, se va stinge aşa cum s-au 
stins de-a lungul timpului toţi indivizii şi toate popoarele care au 
uitat sau n-au mai putut respecta această lege primordială lupta 
Rădăcinile există Am auzit pe mulţi spunând "Ce pot face de 
unul singurT sau "Ce pot face câţiva oameni ?" Ei, bine, noi vă 
aducem în case şi în suflete certitudinea că toţi cei care mai simt 
româneşte nu sunt singuri Vă aşteptăm cu mima vibrând' 

Această revistă este un mijloc nu un scop în sine este un punct 
de plecare pentru trezirea conştiinţei româneşti De aceea publicăm 
şi istorie, şi actualitate de aceea nu ne mulţumim doar să 
înregistrăm starea de fapt, ci încercăm să oferim soluţii creştine şi 
româneşti la problemele specific româneşti importunle n-au 
rezolvat nicicând problemele unei naţiuni! 


MANIFEST 


m Nu mă interesează / Eu oricum \roi p/eca c/in ţară peste 
câţiva ani. " 

Văd negru în faţa ochilor atunci când băieţi şi fete de aceeaşi 
vârstă cu mine se îndreaptă frenetic spre materialismul perfid al 
Occidentului Orice urmă de uman s-a pierdut in ei Nu mai 
tronează decât spiritul animalic, al propriei supravieţuiri 

Vâzându-i, am putea spune câ nu mai avem nici un rost. 

Fals! 

Noi pentru ei trăim, căci prin ei Ţara poate înflori; noi le 
oferim singurul drum posibil al unei vieţi în care fiecare sâ 
dorească binele aproapelui şi apoi al său. Numai aşa vom 
birui. 


Deci, domnilor şi domnişoarelor, nu mai daţi vina pe tot 
felul de indivizi, căci daca Ţara stă în loc este vina 
dumneavoastră - inclusiv a mea, pentru ca refuzând sâ luăm 
atitudine împotriva a ceea ce se intâmplâ, de fapt, facem ca 
râul sa creasca fără limite. 


Domnilor, indiferenţa ne ucide, este o boala grea! Câpitanu 
spunea că e mai bine chiar a fi comunist decât indiferenl 
(Aceasta nu a fost şi nu poate fi o pledoarie pentru comunism 
ci ilustrează plastic cât de cumplita este indiferenţa.) 

Nu mai staţi cu mâinile în sân căci nimeni nu vă v$ înmui, 
pesmeţu in apă, ci singuri trebuie sa o faceţi 

Educaţia legionară vă poate da un nou sens vieţii şi o nou 
perspectivă, poate crea din simpli roboţi, eroi capabili sâ ridic 
neamul românesc spre Dumnezeire 

Nu trebuie sa speraţi intr-o înfăptuire imediata (intotdeaun 
ascensiunea rapida se soldează cu o decădere şi mai rapida 
ci intr-o realizare de viitor, cu mari sacrificii şi jertfe chic 
umane Luptând în prezent putem asigura generaţiilor viitoare u 
trai şi un suflet românesc, pe pământ românesc. 


a= 


Nu mai staţi în faţa acestor rânduri mulţumindu-vâ cu o 
simplă lectură şi, poate, cu o satisfacţie câ cineva are dreptate, 
ci treceţi neîntârziat la lupta, căci punând cărămidă cu 
cărămidă vom putea forma zidul românesc de netrecut. 

Sâ-i anihilăm prin dorinţa, munca şi jertfa pe bolşevicii ce încă 
ne mai conduc (sau vă conduc) spre o moarte înceată, dar sigură 
Sa ne despărţim de drogul acesta al senzaţiilor efemere şi 
sâ creem viitorul frumos şi încununat cu lauri 

Depinde numai de voi: sâ alegeţi drumul ocolit pe la umbra 
sau cel direct prin soarele arzător. 

Speranţa moare întotdeauna ultima şi de aceea continui să 
ma ghidez în viaţă după ideea că voi reuşi ca veţi reuşi sâ 
spargeţi indiferenţa şi râul din jur, purtându-va ca adevăraţi 

mm î 


^ ^ diriDuie tarii acesteia un v.- 

sumbru, «asigur se inşeala, tar judecata divina îi va intern 
pe vecie in iadul atât de "roşu" 

dincolo 3 m.?i? n, ' m ^ nt Ş ' pentru cei ce privesc cu nonşalanţa 
Domni ' Jm ' ndu se doa r sa faca aprecieri. 

Asa ra r l. ra2 ° ,Ul Se da ' n ,inia 1 • nu în spatele frontului 

decât laM si m' ins, ; âina f' de Pământul acesta nu le pot spi 
siS . ? ' 4 ma ' mu,t ca s<gur trădător, 
opâlaţi-va păcatele ş, intraţi in luptă' 

Cat mai e timp! K 

Tara vâ tartă şi va aşteaptă 

de pe C er" PtUim VISul lui Mo - a Sâ facem o Tarâ "ca soarele st 


e&o, rSa/u 


\cu 


2 














— Srftitut/esu . — 

DESACRALIZAREA LUI MOŞ CRĂCIUN: PROGRES SAU SCOPURI NEMĂRTURISITE? 








Pe vremea copilăriei 
părinţilor mei Moş Crăciun 
venea in sama trasă de reni în 
clinchetul zurgălăilor sau înota 
prin nămeţi şi se furişa noaptea 
pe hornul casei, umplând cu 
daruri ghetuţele pregătite cu 
emoţie, şi inimile de bucurie 
Tot felul de fructe exotice, 
dulciuri, jucării, hâmuţe. se 
adunau - prin grija Moşului - în 
faţa bradului împodobit 

Pe vremea copilăriei mele 
venea "Moş Gerilâ" (denumire 
inventată de comunişti), ziua în 
amiaza mare. la serbările 
şcolare, punând de-a dreptul în 
mânuţele copiilor “câte ceva" 
adunat din deşertul "roşu" 

Pe vremea copilăriei 
studenţilor de-acum venea un 
Moş care în fata bradului de 
plastic depunea tancuri in 

miniatură mitraliere şi roboti 

Acum vine "Moş Pepsi Blue" îmbrăcat în albastru ( 9I ), însoţit 
de dansatoare aproape goale care-şi mişcă provocator partea 
dorsală* Moşul Pepsi Blue ţipă răguşit. în ritmuri moderne 
bulbucându-şi mefistofelic ochii şi bâţâindu-se. că Pepsi a reuşit să 
vopsească sfântul, milenarul Crăciun. în albastru 1 in oraş deja au 
apărut o multitudine de tichiuţe de Moş Crăciun albastre* (Aşa 
cum au apărut deja reprezentări caricaturale Moşul cu nasul cât o 
gogonea, gura până la urechi şi obrajii ca nişte gogoşi, Moşul 
rotund ca un balon. Moşul cu expresie de pehlivan sau cu expresie 
şenilă etc) 

Acum Moşul cumpără cu coşul din supermarket produse 
promoţionale şi beneficiază, ca orice amărât de muritor, de reduceri 
de preţ la "Cora** Moşul îşi smulge falsa barbă albă şi savurează 
alături de mulţi alţi "Moşi Crâciuni" (?’), nemaipomenita cafea 
Jacobs - tot alte şi alte monstruozităţi inventate însă de 
modernişti. (Iar anul trecut, dacă vă amintiţi Moş Crăciun fugea 
de-i sărea fesuf după o "Crâciumtâ"* Acelaşi sacrilegiu ca şi cum 
de exemplu. Sfântul Petre ar alerga prin grădina Raiului după 
sfinte*’ Nu cred că nu se poate coborî mai jos de atât') 

Şi picii văd toate acestea la televizor, de zeci de ori pe zi* încă 
de la trei-patru anişori li se imprimă pe cortex că Moş Crăciun 
acesta e un caraghios, o făcătură un moft Şi. în curând, n-or să 
mai aştepte cu înfiorare venirea Crăciunului, n-or să mai se 
străduiască să fie mai bum pentru un caraghioslâc n-or să mai 
viseze' 

Urmarea 9 Mult mai gravă decât pare la prima vedere De aici şi 
până la a merge mai departe cu desacralizarea sărbătorii de 
Crăciun nu mai e decât un "milimetru" Nici nu vreau sâ-mi 
imaginez ce urmează să se mai "modifice"' 

De ce îl schimonosesc oare pe Moş Crăciun 9 
Mobilul comuniştilor copiii trebuiau convinşi repede că nu există 
Moş Crăciun (doar. eventual, un biet moş. banal, numit "Gerilâ"). că 
nu există nimic supranatural, nimic sacru, că totul este materie 
(vorba lui Marx) Sărbătoarea naşteri. Mântuitorului care pentru 
izbăvirea n° as trâ. a tuturor, din robia Diavolului, a coborât pe 
pământ fusese transformată în "sărbători de iarnă" tea si cum am 
putea sărbători schimbarea vremii calde in ger 1 ) 

MobiM celor de-acum. intitulaţi "progresişti", "hber-cugetâtor," 

îâ cfeadâ ™ Spune C0 P'" ,rebu 'e învăţat? de mici 

Crâc,un poa,e fl or,cine Poate f. oricum roşu 
albastru, poate fi orice, chiar ş. actor de varieteu sau joker 

(recent am văzut afişe anunţând in plin centru Moş Crâcun e 
,oken - adică tot desacral.zare dar mul* ma. subtila ş, ™ 

Pe ^Zl c ^ 0 \'\T' nu es,e 9 reu de ,n,ult cop.,, trebuie invatat, sa 
n^n,? tU f â sentiment, să devină robotii perfecţi, buni doar 
pentru muncă şi pentru reproducere (adică producerea de alţi 


roboţi), gata de a face orice pentru a fi "moderni" în rând cu 
"lumea" 

Cine urmăreşte asta 9 Cine vrea să domine şi să subjuge lumea, 
evident* Se infiltrează în visele şi dorinţele oamenilor, 
schimonosindu-le pe nesimţite Inoculează scepticismul dizolvant 
pentru orice astfel oamenii vor fi mult mai uşor de manevrat Rupţi 
de Cer, de credinţa în Dumnezeu. în idei nobile, oamenii vor fi 
asemeni unui pom fără rădăcini 

Prealuminate fete bisericeşti, dragi părinţi, nu pot să cred că nu 
vă daţi seama de ceea ce se întâmplă* Oare de ce nu protestaţi 9 

Nu vă este teamă de cei ale căror suflete le ucide, an de an. 
încetul cu încetul, toată această mascaradă 9 Aceşti copii nu mai au 
copilărie, nu mai au candoare, nici sentimente, nici emoţii, ci doar 
senzaţii ei vor deveni călău voştri de mâine invâţati că totul este 
materie, dependenţi de modă, copiii voştri vâ vor judeca după 
critenul pe care voi îl lăsaţi să vâ guverneze viaţa raţiune stnctâ, şi 
vâ vor arunca (la propriu) la gunoi imediat ce vâ vor considera 
"inutili", "depăşiţi", chiar şi amintirea vâ va fi ştearsă 

Dacă nu vâ pasă de Dumnezeu, dacă nu vâ pasă de strămoşi, 
nici de tradiţii, dacă nu vâ pasă de proprii urmaşi măcar de voi ar 
trebui să vâ pese* Din neatenţie din comoditate din nepăsare veţi 
contribui, poate chiar fără să vreţi la apariţia unei noi specii 
oamemi-roboti. fără emoţii fără sentimente dornici doar de senzaţii 
tari şi de permanentă schimbare chiar în râu, numai schimbare să 
fie* 

Eu îl vreau pe Moş Crăciun clasic aşa cum îl ştiu de la bunica, 
coborând din Cer, în hăinuţa lui roşie, misterios şi intangibil, cu 
jucăm mângâiate de mânuţele îngerilor, înconjurat de magia nopţii 
unice de Crăciun' Voi nu 9 ' 






%■ 






3 

























SCMHIflCRŢIR 

MRRILOR 

SăRBRTORI 

CRtSTINt 


CUtOT SHI 
*|liWlt*NV> 


extras din predicile preotului Boris Răduleanu 




ştia încotro să apuce Cultul păgân îmbătrânise «n absurditatea sa 
NSkJejdea în venirea lui Mesia creştea, nefi.nd altă speranţă de 
salvare Chiar lumea păgână simţea că sos.se o plinire a vremii" 

- Primii cărora li se vesteşte acest mare eveniment sunt păstorii 
oameni înfrăţiţi cu natura 

De-a lungul anilor s-a căutat să se modernizeze, să $6 
actualizeze acest mesaj, adaptându-l după bunul plac şi 
împrejurări. Astfel, a fost trunchiat. Renunţând la prima parte 'Slavă 
întru cei de Sus lui Dumnezeu \ s-a păstrat şi afişat, ca motto 
creştin, numai" Pace pe pământ, între oameni bunăvoire' 

Dar în numele cui se vesteşte Pace şi bunăvoire? Numai în 
măsura în care dăm mărire Creatorului Dumnezeu, vom putea 
înfăptui pacea, şi pe pământ buna voire, între oameni şi popoare 
Să ştie toată lumea, toată omenirea, că altfel nu se poate 


Duminica dinainte de Crăciun (Duminica 
Sfinţilor Părinţi) 

în' duminica dinainte de Crăciun, Sfânta Evanghelie ne 
înfăţişează genealogia Domnului lisus pe linia umană. 

in urma căderii omenirea a devenit rea, ticăloasă, desfrânata 
Dumnezeu l-a ales atunci pe Noe, prin credinţa şi ascultarea căruia 
a salvat, a născut din nou neamul omenesc. Respectând libertatea 
omului, Dumnezeu nu putea să intervină direct ca sâ-l readucă pe 
calea cea bună. Dar Pronia divină, grija Tatălui pentru făptura Sa n- 
a încetat nici un moment să o sprijine, in chip tainic, cum numai El 
ştie, fără a zdruncina raţiunea şi libertatea omului, a pregătit cu 
răbdare, a aşteptat cu iubire ca omul singur, prin înţelepciunea lui şi 
în libertatea lui să biruiască păcatul şi să ajungă la starea de a zice 
n Doamne, vino în lumea Ta. pe care Tu ai creat-o ”. De aceea ni se 
înfăţişează genealogia lui lisus, ca să vedem cum a pregătit 


Dumnezeu omenirea pentru venirea Lui. 

De aceea, de la Avraam începe acea pregătire pentru naşterea 
omenească a lui Dumnezeu, care a trecut prin Isaac, lacob, lesei, 
David, Solomon, un număr de 40 de generaţii până a ajuns la 
Fecioara Maria care a întruchipat în sine biruinţa împotriva 
păcatului, credinţa şi ascultarea deplină. 

Deşi poporul ales s-a înstrăinat de Dumnezeu, s-a înrăit, 
Dumnezeu a clădit prin oameni aleşi, ca pe nişte trepte, neamul 
curat prin care să-Şi pregătească calea. 

Trebuie să menţionăm că pregătirea neamului lui lisus Hristos 
s-a săvârşit nu numai prin poporul ales, ci şi pe cealaltă latură, 
păgână Astfel a fost Rahav, soţia lui Salmon, a fost Rut, soţia lui 
Booz. Phn aceste păgâne a participat întregul neam omenesc 
pentru pregătirea Naşterii lui lisus Hristos 

Şi a venit Hristos, şi a adus din cer, cu Sine şi prin Sine, 
Adevărul dumnezeiesc, înţelepciunea dumnezeiască, Dreptatea 
.dumnezeiască şi Iubirea dumnezeiască. 

Urmează a doua "plinire a vremii" Noi mărturisim "Şi iarăşi va 
veni. El va veni, de astă dată, nu ca să dăruiască Adevăr, 
Dreptate pe acestea le-a dăruit. De astă dată, El va veni să judece 
Noi ne aflăm în această a doua etapă a ” plinirii vremir nu ştim 
când va fi. 

Naşterea Domnului nostru, 
lisus Hristos (prima zi de 
Crăciun) 

Sufletele noastre se îndreaptă şi întâmpină 
pe Acela care este Mântuitorul lumii Naşterea 
Lui nu este o naştere oarecare însuşi 
Dumnezeu este Cel care ia Trup şi se naşte 
Om pe pământ. 

Era un secol de tranziţie care marca 
trecerea de la o eră la alta Epoca aceea era, 
de altfel ca orice epocă în preajma unor 
schimbări radicale, o epocă de adânci 
frământări, când cele vechi se prăbuşesc iar 
cele noi încă nu apar, epoci în care foarte mulţi 
se prezintă şi se cred salvatori Era un secol de 

tranziţie, foarte asemănător cu secolul nostru _———- 

Ierarhia valorilor era dărâmată, corupţia şi viclenia ajunseseră la 
culme, domina criminalitatea şi decăderea morală 

Poporul iudeu, pe care Dumnezeu l-a ales ca prin el să 
pregătească omenirea în vederea întrupării, devenise bigot, fariseu 
materialist, limitat la forme, pierduse calea 

Civilizaţia romană ajunsese la un maxim al dezvoltăm sale 
Cultura greacă, prin filosofii ei Pitagora, Socrate, Platon, ajunsese 
1 să dibuie puţin un Logos, o înţelepciune, dar fără să o poată 
^descifra şi fără să o poată concretiza In general, lumea nu mai 
- 4 



- A doua categorie de oameni cărora Dumnezeu le descoperă 
Naşterea Sa, sunt magii. 

Prin magi Dumnezeu admonestează poporul Israel. Magii au 
văzut, s-au sesizat de stea, poporul Israel nu s-a sesizat de 
prooroci Prin magi lisus Hristos deschide poarta credinţei pentru 
neamuri. 

El se descoperă poporului Israel prin păgâni, care vin de 
departe ca să vestească lui Israel pe Mesia - împăratul lor ce s-a 
născut. 

Venirea magilor este totodată o formă de prevestire a viitorului 
care arată că neamurile păgâne vor intra în împărăţia lui Dumnezeu 
înaintea celor mulţi din poporul ales 

- A treia categorie care participă la Naşterea lui lisus o formează 
Irod împreună cu fariseii şl cărturarii. 

Atitudinea avută la Naşterea lui lisus se menţine de-a lungul 
timpului. Cele trei categorii persistă până astăzi. 

Dacă mintea şi inima L-au întâmpinat şi s-au închinat lui Hristos 
voinţa în schimb I se opune Chiar până azi, chiar în noi înşine Cu 
mintea poate înţelegem, cu mintea îl căutăm, îl dorim, dar voinţa nu 
ne lasă de multe ori să ne frângem mândria, ambiţia, sâ ne pocâim 
cu adevărat, pentru ca şi mima noastră să devină iesle în care sâ 
se nască Hristos în special în aceste zile este necesar să nu ne 
limităm la obiceiuri tratate teologice sau colinde, ci să trăim cu 
toată fiinţa noastră Sărbătoarea de astăzi în adevărata ei 
semnificaţie 

or. * 3Ce a ^ strac ţ ,e de Irod şi de toti irozii, de oricând Ş< 
oamemlor Care ^ v,clenie cautâ sâ ' L omoare în sufletele 

DunăVum'lm ).™ 63 ° ând t0{l VOT 3UZI glasul Lw ( ,0 V ' 25 ' 28l | 
ce h-. ilTJl T Ca pnn uc,derea Pruncilor sâ ucidă pe Pruncul 

lunaul' istorii? năS , CUt ,mpârat ’ d ar nu L-a ucis tot aşa nici de-a 

Dumnezeu nln» 0 ' 0 3 ldo,atrâ a olului nu-L va putea ucide 
uumnezeu pentru ca sâ I se substituie 

Naşterea^ui Dum 6261 * 3 coborât ' Om - printre noi pe pământ 
din istoria omemr nez f u in Trup este cel mai important evenimen 
încheie ^ n3?tere3 HnSt ° S 

Pomul Vieţncâzu alu [' 9a< ' din Paradis ca să nu mănânce dm 

Pnn Hristos io" i v' râmânâ in VeŞniC,e in stare3 d 

din el, primeşte Viat? V ' e '" 3 coborât pe pământ Cine mânân 
lumea pnn El Doat^ h ve ? n 'cia, cunoaşte din nou pe Dumnezeu Ş 
creşte până la asemănarea^ ^ uneascâ cu Dumne2eu ’ pen,rU 

central aNstonei* CâC ' S ' a nâscut Hristos El eS,e 
poate sâ fie efectul?? 63 ' adevâ rata numărătoare a anilor 
central De la acest o,? ? ecat pom 'nd de la acest eveniment 
acest punct centrat este firesc să pornească cele. 
















— douâ sensuri unul spre viitor, era nouă şi unul spre trecut, 
era veche Această enumerare calendaristică a fost 
acceptată de întreaga omenire incercările altor enumerări 
pornind de la alte evenimente istonce au eşuat Adevărata 
cronologie a istoriei nu poate începe decât prin naşterea lui Hristos- 
Dumnezeu 

Ce înseamnă, de exemplu, cuvântul lui Nietzsche. filosoful, sau 
al iui Freud, faţă de Cuvântul lui Dumnezeu'? Au dus în eroare 
lumea Asemenea lor sunt mulţi alţii care nu s-au inspirat din 
Cuvântul lui Dumnezeu, ci din propria lor imaginaţie în literatură, 
de pildă, ne putem întreba ce înseamnă cuvintele unui Camus sau 
Kafka chiar dacă au disecat în amănunt oameni şi împrejurări'? Ei 
n-au făcut-o în Cuvântul lui Dumnezeu Deşi se pretind înţelepţi, 
talentul lor va fi destrămat de timp în faţa Cuvântului lui Dumnezeu 
Ce înseamnă puterea unui Nero, a unui Caiafa, Ivan cel 
Groaznic sau a altora asemenea lor, care au răspândit crimă şi 
teroare 7 Ei n-au lucrat, n-au condus în Numele lui Dumnezeu 
Pe de altă parte, toţi cei care au vorbit, organizat, condus 
omenirea în Cuvântul şi în Duhul lui Dumnezeu, hrănesc şi zidesc 
omenirea, întrucât o îndrumă pe adevăratul ei făgaş în aceasta 
constă valoarea şi puterea lor. 


învăţa Duhul Sfânt încât nimic nu vă va sta împotrivă ZZ 
Sfântul Ştefan făcea minuni şi semne mari propovăduiAT" 
cuvântul Domnului La orice acuzaţie răspundea cu 
înţelepciune Deşi ştia că bigotismul şi fariseismul diabolic'al 
Smedriului nu poate fi înfruntat decât cu preţul vieţii, i-a acuzat făţiş 
"Voi, care sunteţi îndărătnici şi răi . care aţi omorât proorocii care 
staţi împotriva Duhului Sfânt care maţi păzit Legea aţi ucis pe Cel 
Drept, pe Mesia De ce 7 Răi sunteţi' Ei scrâşneau din dmti. dar 
n-aveau ce răspunde Mărturisirea lui Ştefan i-a întărâtat şi mai 
mult şi l-au scos afară de cetate ca sâ-l omoare Hainele ucigaşilor 
erau păzite de tânărul Saul, care mai târziu a devenit Sfântul 
Apostol Pavel 

Toate frământările oamenilor sunt rezultatul lucrării şi influentei 
Satanei în lume, care se opune din răsputeri lui Hristos şi întronării 
unei vieţi în spiritul Lui Dar Hristos a biruit întru El, prin sângele 
mucenicilor, a mărturisitorilor şi prin lucrarea Duhului Sfânt s-a 
înălţat şi se înafţâ Biserica lui Hristos. pe care toate puterile iadului 
nu o vor putea birui 


A doua zi de Crăciun (Naşterea Domnului 
nostru, lisus Hristos) 

în a doua zi de Crăciun, Biserica sărbătoreşte în chip 
deosebit pe Maica lui Dumnezeu şl Soborul Ei. 

Pruncul şi Mama Lui formează o unitate Dacă în lume s-a 
născut Dumnezeul-Om lisus Hristos, concomitent - prin El - s-a mai 
născut un Om unic în lume. Fecioara-Născâtoare de Dumnezeu 
Cel ce s-a întrupat nu poate fi separat de Cea în care S-a întrupat 
lisus Hristos este o singură Persoană care uneşte în Sine douâ 
firi dumnezeiască şi omenească 

Dumnezeu Cuvântul, Cel ce există din veşnicie fiind de o fiinţă 
cu Tatăl, şi-a luat din Fecioara Maria natura omenească, 
întrupându-se Fecioara Maria este Teotokos, adică Născătoare de 
Dumnezeu Ea nu a născut un Om care a purtat pe Dumnezeu 
Fecioara Mana a zămislit şi născut pe însuşi Dumnezeu Ea a 
plămădit în Ea şi din Ea Trupul lui Hristos Dumnezeu 

Deşi născută asemenea nouă purtând natura pecetluită de 
păcatul adamic, dar întrucât a biruit orice ispită a satanei. Ea s-a 
păstrat neprihănită. în afară de orice păcat personal Prin această 
b iruinţă a agonisit har peste har devenind "plină de har*', cum o 
numeşte îngerul la Buna Vestire Astfel, Ea s-a dovedit asemenea 
lui Dumnezeu^ Acceptând şi întruparea, Ea - şi numai Ea dintre toţi 
oamenii - s-a învrednicit de o unire de la Persoană la Persoană, cu 
Dumnezeu Cuvântul şi cu Dumnezeu Duhul Sfânt. 

Trebuie să accentuăm că Fecioara Mana nu a născut 
Dumnezeirea. Care exista înainte de Ea, din veşnicie Ea a născut 
pe Dumnezeu Care s-a făcut Om din Ea. pentru mântuirea noastră 
Sărbătorind astăzi, Soborul Maicii Domnului. Biserica 
pomeneşte pe toţi cei ce urmează exemplul ei şi se transformă 
Naşterea noastră din nou este directiva zilei de astăzi Dintr-c inimă 
ticăloasă, lacomă, mândră să devenim după voia lui Dumnezeu şi 
după voia Maicii Sale Dacă noi. creştinii, am înţelege ce înseamnă 
naşterea spirituală ş. ne-am strădui spre renaşterea noastră ne-am 
schimba şi noi, am schimba casele noastre şi lumea toată Dar 

mxîZfi ş ‘ no ' t < j :re ^ t,ni, suntem ca Şi 'urnea şi poate uneori chiar 
mai prejos decât lumea, fund numai formal creştini, de aceea nu ne 
renaştem nici noi şi nu putem renaşte nici pe alţii prin noi 

Să alergăm la Maica Domnului Nimeni nu poate f. cu adevărat 
mâs i a Dumnezeu Tatâl 5' frate-cu Domnul lisus Hristos decât în 
^ no f M C , ar€ ° recunoa ? te Pe Maica Domnului drept Maica Ea 

Snw « e! 5 cobLt' re F ' Ul & 5 ' R “9 3, ° a '“ « 3 ™ Piton,câ. 
L £££££*°“* m n °' 5 ' ' n ' ume 83 înOepârteze toi «o, * 


A treia zi de Crăciun (Naşterea Domnului 
nostru, lisus Hristos) 

A treia zi de Crăciun ne întâmpină o realitate 
deosebita. Sfanţul Ştefan, întâiul mucenic pentru Hristos 
pnmul om care şi-a varsat sângele pentru Hristos. 

lui Hr ttn!' m J răCiUn SUnt ,e9a,e între e,e: Naşterea 
u Hristos, Maica Domnului prin care a venit El în lume 

care a U d^ C h S ° b ° rul E ' şi Sfantul Mar e Mucenic Ştefan 
care a deschis calea mucenicilor în istorie 

' ,®2, n î.l! w $,e / an urma '"latura Mântuitorului să nu vă 
_emef/ când vâ vor întreba, când vâ vor duce la temniţă Vâ va 


Duminica după naşterea Domnului nostru 
lisus Hristos 

După cum Biserica a instituit o Duminică înainte de 
Naşterea Domnului lisus Hristos prin care ne înfăţişează 
genealogia Lui după Trup, tot aşa a instituit o Duminică după 
Naşterea Sa, pentru a vedea reacţia negativă a lui Irod în 
perspectiva istoriei. Irozii de-a lungul istoriei n-au lipsit. Ei s-au 
opus Şl au căutat nimicirea Adevărului. Binelui Iubirii venită prin 
Hristos în-lume deschizând şirul atât de mare al mucenicilor Am 
cunoscut şi noi, timp de aproape jumătate de secol rezultatul 
lucrării şi influenţei Satanei in lume. care se opune din răsputeri 
întronării unei vieţi în spiritul lui lisus Hristos 

De aceea, vreau să scot în evidenţă, poate mai mult ca oricând, 
că la baza renaşterii noastre spirituale stă credinţa, cunoaşterea şi 
mărturisirea noastră că lisus Hristos. care s-a născut Om printre 
noi, este Dumnezeu. 

Cea mai mare problemă pe care eu o numesc problema 
esenţială a vieţii noastre umane este răspunsul pe care trebuie sâ-l 
dea fiecare la întrebarea Cine este lisus Hristos 7 Cine este Cel a 
cărui Naştere am sârbâtorit-o 7 De răspunsul la această întrebare 
fundamentală depinde viaţa noastră a fiecăruia şi a tuturor Cine 
este El 7 Este Om între oameni, este mit sau este Dumnezeu 7 
Deşi lisus a avut mult mai mulţi ucenici şi sute de mu de 
mucenici care s-au jertfit în numele Lui, deşi trecerea Lui prin viaţa 
a fost mult mai zguduitoare împărţind istoria omenim in douâ şi 
întemeind religia creştină, sunt unii care n-au acceptat şi nu 
acceptă autenticitatea celor scrise de contemporanii şi urmaşii Lui 
Alţii le acceptă parţial, căutând să denatureze Persoana lui lisus 
Hristos. aşa cum ne-a fost Ea descrisă, descoperită de apostoli 
mergând până a-L considera mit sau personaj de legendă pentru 
a-L înlătura cu totul din istorie 

A vedea în Hristos un mare învăţat, moralist, iniţiat chiar cel mai 
mare trimis al cerului înseamnă foarte puţin sau chiar nimic El n-a 
venit să mântuiască lumea numai prin morala Sa sau exemplul 
Sau El a venit să mântuiască şi să sfinţească lumea prin El însuşi, 
prin Dumnezeirea Sa Şi n-a venit ca o putere exterioară nouă El 
însuşi a luat firea noastră, ne-a cuprins pe toţi. a ‘uns’ toată firea cu 
Dumnezeirea Sa. pentru ca întru El şi prin El. sâ ne ridice la Sine 
Dar au trebuit sâ treacă trei secole, pentru ca adevărul despre 
Sfânta Treime şi despre Persoana lisus Hristos sâ se cristalizeze în 
mintea oamenilor Abia in anul 325 s-au adunat 318 episcopi la 
Niceea şi au stabilit ceea ce noi mărturisim de fiecare dată la 
Sfânta Liturghie că lisus este Lumină din Lumină, Dumnezeu 
adevărat din Dumnezeu adevărat Apoi. la Sinodul al 4-lea 
ecumenic de 'a Calcedon sâ fie stabilit tot în Duhul Sfânt că *n 
Hristos natura dumnezeiască s-a unit cu natura omenească in mod 
neamestecat, neschimbat, neîmpârtit şi nedespărţit că cele douâ 
naturi s-au întrepătruns în Unica Persoană lisus Hristos 

lisus este Mântuitorul tuturor La El să alergăm cu toate ale 
noastre cu ştiinţa, politica, morala, economia căci numai pnn El le 
vom rezolva Altfel, ne pierdem în dibuiri şi rătăciri De aceea, mai 
ales în zilele de acum, peste toate aceste valuri mari care trec şi 
vor trece încă peste ţara noastră şi peste întreaga lume. căci 
ambiţia şi mândria egoismul şi voinţa omului de a stăpâni este 
mare. domina «ncâ, se ridicăm ochii către cer lisus stă înfipt în 
centrul istoriei 

Indiferent de felul in care este privit nimeni nu poate face 
abstracţie de lisus Fiecare se califică pe sine. se autodefineşte si 
se mântuieşte. prin poziţia pe care o are faţă de El 


5 

























Motto: 

"Venim lângă ţărâna ta iubită, 
şi umbra ta. prin smirnă şi balade, 
ne-atinge cu plutirea ei sfinţită 
şi se schimbă-n torţe şi în spade." 


(Radu Gyr - Mormântul Căpitanului) 


TÂNCĂBEŞTI 2003: Prezent! 




Georgescu. a fo 
înconjurata de fio 
lumânân apnns 
luminau portret 
Căpitanului. 

Doi preoţi Mari* 
Stroe şi Nicola 
Beldiman au ofici; 
slujba de pomenii 
într -0 atmosfera o 
înălţare spirituala 

Q - — ii reculegere 

Qfnrii^ Urn e 9 l0nan,or adevârati nu le plac nici discursuril 
hnmhac/ 6 0,0 cascade,e de superlative, nici declamâril 
cuvenit ' Ce h , a< T estea nu s ’ au fâcul auzite Pentru a acorda omagii 
concentrare' h Ul Spi , nt 31 Câp,tanului este nevoie de tăcere, d 
in umhn 6 feCU e ^ ere ,ar nu de vorbărie goalâ şi emfatică 
bra inserăm luminate de aproape 150 de lumânări, dup 


Doua autobuze 
pline cu oameni de 
toate vârstele, din 
diferite oraşe ale 
ţârii, au plecat din 
faţa Hotelului Nord 
alături de un 
microbuz şi câteva 
maşini particulare 
Troiţa sculptata în 
lemn masiv, cu 
numele mprtinlor 
legionari, lucrata de 
regretatul meşter 


câteva cuvinte rostite în — ui a 

Pomenirea Căpitanului este , 3 Subl,n,at P r,ntre a,t 

n prilej de comuniune spiritul 


Ca în fiecare an. "Acţiunea Română " a organizat. în ziua de 29 
noiembrie, ceremonia şi parastasul de pomenire a Căpitanului şi a 
celor 13 legionari asasinaţi la marginea pădurii, în urmâ cu 65 de 
am, în noaptea Sf Andrei 

Pentru a evita incidentele de genul celor petrecute anul trecut 
(despre care am scris în numărul din septembrie al publicaţiei 
noastre - articolul /Wafa/da din str Plonte/or*'), când unii vorbitori 
s-au încăpăţânat să elogieze. în faţa crucii Căpitanului, tocmai calul 
troian din Mişcarea Legionara, fostul comandant H Sima. în pofida 
adevărului istoric şi a bunului simţ. ceremonia a fost programata la 
ora 16 




















_de mândrie câ, deşi au trecut atâţia am, Căpitanul este în 

""continuare viu, preşedintele "Acţiunii Române ", Nicador 
Zelea Codreanu. nepotul Căpitanului a fâcut apelul 

- Prezent ' au râspuns 
într-un glas toţi participanţii, 
ducând mâna dreaptă la 
inimă şi apoi înâlţând-o spre 
cer. în salutul legionar 

- Nicolae Constantmescu\ 

- Prezent! s-au revărsat 
din nou vocile, repetând 
salutul 

- lancu Caramea 1 

- Prezent ' s-au tâlâzuit 
vocile oamenilor cu braţul 
ridicat spre cer 

- Doru Belimace. losif 
Bozântan. Ion Caratănase. 
Ion Atanasiu Ştefan Curcă 
Bogdan Gavrilă. Ştefan 
Georgescu Ion Pete ton 
Grigore State Ion Trandafir , 
Radu Vlad 

Prezent prezent 
prezent au râspuns 

oamenii, repetând de fiecare 


data gestul de a-şi oferi mima spre cer - 

- Gheorghe Dragon 1 

- Prezent 1 s-au înâlţat din nou glasurile pentru cel de-al 15- 
lea camarad ucis chiar în fata troiţei în urmă cu 3 am tot pe 
data de 29 noiembrie, strivit de o maşină 

Pentru fiecare legionar pomenit s-a aprins câte o torţa 

Spectacolul feeric oferit de lumânările şi făcliile aprinse în 
întunericul nopţii de noiembrie au fâcut multe maşini care goneau 
pe şosea sâ-şi încetinească mersul călătorii privind cu interes la 
neobişnuita ceremonie Noroc cu agenţii de circulaţie pe care am 
avut prevederea sâ-i solicităm să ne asiste 1 (în paranteză trebuie 
să mărturisesc câ m-a uimit faptul câ poliţiştii - da poliţiştii' - au vrut 
să afle şi ei mai multe despre Mişcare, solicitând ziare şi cărţi ) 

După minutul de reculegere păstrat în memoria martirilor 
legionari, cele 15 torţe arzând au fost înmănuncheate formând una 
singură, mtonându-se "Imnul legionarilor căzutî' şi " Sfântă tmerete 
legionară *' 

S-a împărţit tradiţionala fasole de la toate parastasele 
Căpitanului, fierbinte, în străchini de pământ ars cu lingură de lemn 
(râmase ca amintire celor care au mâncat dm elei alături de colivă 
şi un pahar de vin 

Impresionaţi de cele văzute doi reporteri de la ziarul 
"Actualitatea românească " aflaţi la faţa locului au publicat pe data 
de 4 dec imagini de la ceremonia legionară 

(fs/u/ussi /s/iurz 





























GLOBALIZAREA Şl TROIŢA ZDROBITĂ 


După 1990. bătrânii şi mai ţinem legionari, reali sau pretinşi, 
nostalgici sau conştienţi de momentul istoric prin care trecem, 
urmaşii celor mai dârji dintre românii ucişi sub trei dictaturi (Carol al 
ll-lea. Ion Antonescu şi Gheorghe Gheorghiu-Dej), s-au întors spre 
Corneliu Zelea Codreanu, liderul lor spiritual, supranumit şi astăzi 
Căpitanul 

Dispersaţi şi chinuiţi, încă extrem de dezbinaţi din cauza 
dezastrului Mişcării Legionare de pe timpul lui Hona Sima. aceşti 
oameni au pus primele cruci de fier în pădurea de la Tâncâbeşti. 
chiar pe marginea şoselei naţionale 

Din curiozitate gazetărească, dar şi dintr-o înclinare firească 
spre românii care au fost maltrataţi sub cele trei dictaturi, am 
participat la sfinţirea unei troiţe imense, din lemn de stejar, ridicate 
pe locul unde Corneliu Zelea Codreanu şi alţi 13 camarazi au fost 
strangulaţi şi apoi împuşcaţi 

Monumentul avea toate motivele magice vechi din cultura 
dacilor, existente şi astăzi pe ii sau pe scoarţe pe porţi sau pe uşi 
de pridvor spirala, rombul, crucea, elipsa, zvastica (fără nici o 
legătură cu nazismul), cercul (soarele, aureola). 

Cine a ridicat toporul? 

Peste un an. când am fost invitat din nou la pomenirea lui 
Corneliu Zelea Codreanu, troiţa era sfărâmată cu topoarele Crucile 
de fier, ceva mai vechi şi mult mai mici, fuseseră turtite cu barosul 

Vandalismul nu era săvârşit în scop de furt. fiindcă nu lipsea 
nimic Poliţia nu i-a descoperit pe ticăloşi nici azi 

De ce au distrus troiţa?' l-am întrebat pe un veteran din 
Turnu-Severin 

"Globalizarea, domnule, globalizarea!..." 

Am strâns din umeri: nu pricepeam ce vrea să spună omul 

Recent însă am fost martorii unor dispute foarte serioase pe 
marginea proiectului de Constituţie pentru Uniunea Europeană: UE 

va fi creştină sau nu? 

Paradoxal, dar nimeni nu a pus încă punct acestei aberaţii fără 
de sfârşit 

Directorul ziarului la care lucram a refuzat să publice măcar 
un rând despre vandalismul de la Tâncăbeşti. 

Indiferent cine era comemorat, acolo se afla o troiţă şi nu cred 
să existe român capabil să ridice toporul asupra unui asemenea 
simbol 

Fasolea din strachina de lut 

Prin grija lui Nicador Zelea Codreanu, se făcea un nou parastas 
pentru Căpitanul cel de demult, creatorul unicului partid politic 
autentic românesc, îngropat în uitare printr-o propagandă 
mternaţionalistâ agresivă sau prin omisiune grosolană de peste 60 
de ani. Aşa au fost "educate" generaţii la rând Şi minciuna 
continuă 


,3f 


Sute de bătrâni veniţi din toată ţara la comemorare şi puţinii 
tineri s-au rugat, au cântat, au evocat tragedia Obosiţi şi vineţi de 
fnq unu îmbrăcaţi extrem de modest şi nebârbieriţi au venit până 
la Tâncâbeşti cu nişte rable de autobuze şi au plătit biletele fiecare 

din pensia lui amărâtă ..... 

Preoţii au ridicat slava şi au sfinţit coliva Au cântat toţi "Imnul 
legionarilor căzuţi" - cuvinte stranii in toată simplitatea lor. la fel ca 
melodia 

Am participat la multe comemorări de lideri politici, deşi nu mă 
trage ata la parastasun N-am văzut însă nicăieri o atmosferă de 
aşa adâncă religiozitate (Tare m-ar bate gândul să merg la un 
parastas pentru Stalm, pentru Ana Pauker sau pentru Dej. să aud 
"internaţionala" şi să văd reacţiile fizionomice ) 

intr-un cazan imens, femeile au fiert fasole dulce* de post. 
chiar acolo. în marginea pădurii, la sfârşit de noiembrie Făt- 
Frumos, cum îi spunea Tudor Arghezi. a fost ucis în zi de post 
Un bătrân venit de departe şi-a luat fasole într-o strachină de lut. 
o lingură de lemn, o felie de pâine, un pahar de plastic cu vin şi s-a 
tras pe marginea şoselei Era ostenit de mers toată noaptea pe 
tren O limuzină a venit în forţă şi l-a aruncat la mare distantă de 
lume Uncheşul a murit pe loc, la pomenirea Căpitanului pe care l-a 
iubit O fi avut o ultimă clipă sa fie fericit 9 Nimeni nu l-a înjurat 
măcar pe şofer, deşi. în alte împrejurări, alţi români l-ar fi linşat Era 
atât de multă lume. vizibilă de la mare distanţă. încât şoferul cel 
măsliniu nu avea nici o scuză Ancheta s-a împotmolit. 

... şi alte "obedienţe 1 ' 

A doua zi, directorul m-a trimis la o conferinţă organizată de 
masoni Fusese un convent la care au luat parte "mari maeştri" din 
Franţa. Germania. Statele Unite. Rusia Australia. Elveţia. Grecia 
Veniseră sâ-i împace pe venerabilii de rituri diverse, antice şi 
acceptate, toţi mari patrioţi, toţi în impecabile costume negre sau 
bleumarin, cămăşi albe sau sinilii, cu papioane mai rar la cravată 
Toţi de diverse "obedienţe", cuvânt folosit frecvent de ei M-a 
impresionat acea adunare selectă 

Mă încreţeam tot în efortul de a-l imagina pe împăratul în patru 
labe, cu şorţ, în timpul ritualului de iniţiere, sub privirile Marelui 
Arhitect, aşa cum l-a descris Paulescu Un fost coleg m-a convins 
că ei nu au nimic a face cu internaţionalismul şi mi-a arătat 
legitimaţia lui de membru în loja care purta numele lui Bujor Sion. A 
doua zi, relatarea mea detaşată amplă, obiectivă a fost publicată 
pe pagina întâi 

Cercetând atent cele două fenomene antinomice din istona 
noastră, am ajuns la concluzia tristă că nu aş fi putut să devin un 
bun legionar fiindcă rămân certat cu ordinea iar de fior metafizic ce 
să mai vorbim Dar nici nu aş fi putut să port şorţuleţ 

/cost:/,//a/fcc/i 


/w/ SrfoC'uvi 'Sfanwaedcu 


De sumbre ceruri numele spălate 
Şi in generic de eroi topite; 

Nu se mai văd nici litere cernite. 
Dar mima lor, vie, tot mai bate 


Cum florile din vis uşor trezite - 
Un vis profund ca o eternitate. 

Din chipurile lor transfigurate. 

De flori de mâr doar numele şoptite 

Livezi, păduri îşi freamătă frunzişul 
Prin anotimpuri de lumină cântă 
Cu ciocârlia verilor suişul. 

Prin liniştea de intomnare sfântă. 
Când îşi dezbracă haina lăstărişul 
Şi tainice misterele descântă 





Voiam să car trei braţe de surcele 
Sâ-nviorez puţin firavul foc 
M-a ţintuit puzderia de stele 
Aducătoare poate de noroc. 


îndes căciula bine pe urechi, 

E iarnă aspră şi-i tare târziu 

Ci e> atât, ( - '" n fond ne conf runtâm cu lucruri vech 

e a,a,a fng in omenire 

jar vântul suflă ma, cu necrutare 

c£îl5 en î ri . sâlbatice * nne »«re.' 

Când dreptul este doar al celu, tare 

Nici o rostire de înţelepciune, 
ici un cuvânt de caldă mângâiere 
Pnn care laolaltă să adune 

S â ca, dUfere 

Cumar puiea^ătklâ ^ ,ns,e * e 

In loc de bucune şi tandreţei 
















:: — Jfcjerv-ia - 

"ORDIN DE LA HORIA SIMA" 

Pe domnul COLA DUMITRU macedonean de origine, l-am cunoscut în urmă cu câţiva am. la tradiţionala comemorare a Căpitanului 
de la Tâncâbeşti şi ne-am împrietenit repede Născut în Albania, în mai 1922, şi stabilit în comuna BABUC, JUD. DUROSTOR, la 
cedarea Cadrilaterului în 1940 s-a refugiat în BUCUREŞTI, unde a fost angajat la PREFECTURA POLIŢIEI, LA RECOMANDAREA 
ŞEFULUI DE JUDEŢ. ION ALEXANDRESCU. M-au cucerit sinceritatea aerul lui combativ şi credinţa nestrămutată in Căpitan Prima 
întrebare pe care mi-a adresat-o după ce şi-a destăinuit crezul a fost Dumneata ce părere ai despre Sima 7 La răspunsul meu spontan 
-*Un impostor r mi-a zâmbit şi mi-a spus câ poate depune mărturie în acest sens Apoi mi-a povestit UN EPISOD DIN 1940. DIN VIAŢA 
SA CA AGENT LA PREFECTURA POLIŢIEI. 

La comemorarea din acest an a Căpitanului m-am gândit ca ar fi indicat sâ-i solicit un interviu d-lui Cola Dumitru, pentru ca 
relatarea să fie cât mai exactă. 


- Camarade DUMITRU . te rog să-mi mai povesteşti o dată 
ceea ce ştii ca martor . in legătură cu Moruzov şi asasinatele 
de la Jilava 

- Legionarul Dumitrescu, originar d'n Slobozia, unul dintre cei 
care păzeau celulele deţinuţilor politici de la Jilava, a fost denunţat 
de camarazi câ discutase cu Moruzov. fostul şef al Serviciului 
Secret de Informaţii, cel care coordonase prinderea şi asasinarea 
elitei legionare La ancheta făcută de Gheorghe Cretu şi Pavel 
Gnmalschi s-au găsit asupra lui Dumitrescu trei scrisori (a lui 
Moruzov. a gen Marmescu şi nu mai ştiu a cui cred câ a gen 
Bengliu) către soţii, în care scria să se dea bani lui Dumitrescu ca 
sâ-i ajute să evadeze şi să fuga din tară intr-un avion Scrisorile 
erau cusute în betelia pantalonilor Dumitrescu a sustmut câ vroia 
să ia banii şi sâ-i predea casieriei Mişcăm şi ca nu i-ar fi ajutat pe 
deţinuţi sa fugă Nu a fost crezut, mai ales câ Dumitrescu era 
aviator Ar fi trebuit sa raporteze despre tentativa de evadare A 
fost pus la stâlpul infamiei din fata Prefecturii Politiei 

Eu însumi l-am adus pe MORUZOV o data, de la Jilava în 
clădirea de pe Bd. Elisabeta, lângă Primărie, pentru audieri 

MORUZOV a tăcut tot drumul, iar la coborâre mi s-a adresat 
cu voce taioasa Să te duci la şefii tăi şi să spui câ trebuie 
neapărat să vorbesc cu Horia Sima Până nu e prea târziu 

N-aveam voie să vorbesc cu deţinuţii, şi i-am spus El mi-a 
răspuns 

~N-am nevoie să vorbeşti cu mine Doar să raportezi 
superion/or ta/ exact ce ti-am spus. Eu am co/aborat mu Ai ani 
cu Horia Sima. eu /-am ajutat să vir/ă /a putere şi trebuie să 
vorbesc neapărat cu ei. Este in joc o prob iernă a M/şcării. " 

Uluit, exact asta am şi făcut m-am dus la GHEORGHE CREŢU 
şi împreună cu el am fost la Stelian Stâmcel, secretarul Prefecturii 
Politiei, căruia i-am raportat. Acesta i-a raportat col Zâvoianu, 
prefectul Politiei de faţă cu noi 

Mai târziu, CREŢU, cu care eram prieten, mi-a spus: "Am 
primit ord/n sa-i omoram şi pe macedonenii tăi /a noapte .” 

La JILAVA erau închişi şi macedoneni (Nicolae şi Dumitru 
Bileca Spiru Dumitrescu Marius Baţu) foşti agenţi ai poliţiei 
carliste despre care se spunea câ aveau pe conştiinţă moartea 
unor legionari Trebuie să vă spun câ nu toţi macedonenii erau 
oameni de caracter Mai erau şi uscături, ca in orice pădure 

L-am întrebat despre ce era vorba şi CREŢU mi-a spus ca 
are ordin de la HORIA SIMA sa termine cu deţinuţii de la Jilava. 

Toţi au fost împuşcaţi în noaptea de 26/27 nov 1940 iar Sima a 
spus câ ar fi fâcut-o legionarii care participau la deshumarea 
Căpitanului 

- Se ştie deja că împuşcarea deţinuţilor a avut loc la 12.30 
noaptea, iar rămăşiţele pământeşti ale Căpitanului au fost 
descoperite abia dimineaţa următoare deci este exclus ca 
legionarii participanţi la deshumare, tulburaţi. înfuriaţi, sâ-i fi 
împuşcat pe deţinuţi Această minciună a susţinut-o Sima 
pentru a se sustrage de la răspundere 

■ Exact dar lumea nu cunoştea atunci asemenea amănunte 
care au fost dezvăluite câteva luni mai târziu când s-a făcut 
proces Sima încheiase o tranzacţie cu Antonescu scăparea de 
pedeapsă a legionarilor asasini de ta Jilava şi a asasinilor lui lorga 
in schimbul scăpării de judecată a celor râmaşi in libertate care-i 
asasinaseră pe legionari sub Carol al ll-lea După divorţul ' dintre 
Sima şi Antonescu înţelegerea a căzut O parte dm legionarii care 
au asasinat la Jilava cei care au fost prinşi au fost judecaţi şi 
executaţi insă cei care asasinaseră legionari au rămas mai departe 
în libertate 

- De ce legionarii care au asasinat la Jilava nu s-au predat 
Jrjgor/ după comiterea faptei, aşa cum au procedat cei care 

- u j ±AUpuşcat pe Duca şi pe Stelescu? 


- Cum să se predea, când au avut ordin de la Comandant sâ-i 
lichideze? 

Nicadorii l-au împuşcat pe Duca fără ştirea Căpitanului, câ de 
ordin mei vorbă, s-a demonstrat şi la proces Răspunderea era a 
lor La fel s-a întâmplat şi cu Decemvirii S-au predat de bunăvoie şi 
şi-au recunoscut vina Aşa era educaţia legionară pe vremea 
Căpitanului să îţi recunoşti greşelile, indiferent de ce s-ar întâmpla 

Dar CRETU a avut ordin de la şeful de atunci al Legiunii HORIA 
SIMA. să-şi alcătuiască o echipă şi sâ-i împuşte pe deţinuţii de la 
Jilava De aceea nu s-a predat. Sima l-a ocrotit Sima nu avea 
nici un interes să se afle. la procesul care ar fi urmat, câ el dăduse 
ordinul de asasinare 

- Dar la procesul care a avut loc după înlăturarea 
legionarilor de la guvernare Cretu nu l-a deconspirat pe 
Sima 

- Nu dar Sima nu vroia să rişte Nu avea de unde să ştie ce va 
spune Cretu la proces Dacă i-ar fi impus să se predea şi să se 
declare singurul vinovat pentru o crimă executată din ordin, s-ar fi 
putut ca Cretu sâ mărturisească adevărul 

Tocmai de asta sunt convins de adevărul celor spuse mie de 
Creţu chiar atunci ordinul de asasinare n-a venit pe linie 
ierarhica, adică prin Zâvoianu, ci direct. Cu cât ştiau mai 
puţini, cu atât mai bine! La o adicâ, Sima ar fi putut sâ-l facă 
mincinos pe Creţu, dar nu şi pe col. Ştefan Zâvoianu. 

- Creţu a declarat la proces că iniţiativa asasinatelor de la 
Jilava i-ar fi aparţinut lui Dumitru Groza. şeful Corpului 
Muncitoresc Legionar. 

- Minciună clară 1 Legionarii din garda de pază de la Jilava 
erau daţi de Corpul Muncitoresc Legionar, dar CRETU ERA 
COMANDANTUL GĂRZII LEGIONARE DE LA JILAVA. 

Nu avea cum sâ-i dicteze Dumitru Groza lui Creţu! Ordinea 
ierarhică era clara în cazul ăsta: Groza era subordonat lui 
Creţu, nu invers! 

Eu ţi-am spus ce mi-a destăinuit mie Creţu când era 
convins câ niciodată nu va răspunde pentru fapta lui, având 
ordinul secret şi ocrotirea lui Horia Sima care era al doilea om 
în Stat. 

- Dar de asasinarea lui lorga şi Madgearu ce ştn ? 

- Aici n-are nici un amestec Sima Dar vina lui este crearea unui 
precedent periculos prin nepedepsirea asasinatelor de la Jilava Şi 
altă vina este câ nu i-a eliminat pe loc din Legiune pe cei care l-au 
omorât pe lorga Chiar a stat de vorbă cu ei şi a refuzat sâ-i predea 
justiţiei Păi dacâ îi ocrotea pe asasinii de la Jilava putea sâ-i 
predea pe ceilalţi care omorâsera pe lorga in aceeaşi zO 

- Sima a justificat câ astfel a fost răzbunat Căpitanul şi câ 
era o chestiune de principiu, de onoare, sâ nu-şi predea 
camarazii, când mulţi dintre asasinii elitei legionare se aflau 
în libertate 

Nu M E o chestiune de baza in Mişcare ca legionarul trebuie 
sa răspundă pentru faptele lui, indiferent de ce se întâmpla şi 
de cum procedează alţii. Sa vedem cine îndrăzneşte sa nege 
acest adevar! 

Ion Zelea Codreanu a întrebat revoltat - la proces "Ce fel de 
legionari au fost aceştia care au fugit de răspundere 7 

Principalul vinovat insa a fost Sima. El era interesat sa 
inchida pe vecie gura lui Moruzov care il putea da de gol 
oricând ca fusese în cârdăşie cu Serviciul Secret de Informaţii 
pentru distrugerea elitei legionare, ca sa ajungă el şef Dar 

Dumnezeu nu doarme nu s-a bucurat prea mult timp de şefie 

Şi mai sunt unu care cred in scuzele caraghioase ale lui Sima 1 

/va/txaf a/r- fan 


9 



























Eforie 


BUCOVINA 




CERNAUŢT 

STOROJIl 4 Ef^ ER TÂ >' 
kădăuţi 
Suceava 
Jlur 


/ S" : • Câropufupg^” f- ; 

Moldovenesc 




L/ X. S x.— ?— • 




iV JIU.* 

C Z. Codreanu 
în costum 


JUDEŢELE 
DIN BUCOVINA 
PIERDUTE 
iN 1940: 


- CERNĂUŢI 

- STOROJINET 

- PARTEA NORDICĂ A 
JUD RĂDĂUŢI (TINUTUL 
HERTEI) ' , 


* -JT ‘ 

Din punct de vedere geopolitic Bucovina face parte din Moldova 1 ’ 
din partea ei de sus, formând împreună şi o unitate politică De aici 
şi o concluzie istoria Bucovinei este legată de istoria Moldove 
Descopennle arheologice din epoca de piatră şi de bronz sunt 
mărturii ale prezenţei în această regiune a unei populaţii din 
vremuri imemorabile Intrarea geto-dacilor in istorie s-a făcut de la 
început prin lupte grele rezistenţa in faţa neamurilor venite din 
stepele euro-asiatice A apărut Burebista reformatorul şi creatorul 
•marelui regat, adversar de temut al imperiului roman a apărut 
viteazul ş. energicul Decebal Cucerirea Dacie, de către legiunile 
împăratului Traian avea sa însemne şi naşterea poporului român 
A urmat întunecatul mileniu când au trecut peste noi şi qoti si 
huni, şi ostrogoţi. gepizi, avari Au mai venit şi slavi, bulgari unquri 
pecenegi, cumani şi tătari a ' a ' 

Pmrnmmfn dUS ma ' departe alţli s ' au top,t în creuzetul autohton 

ss: -jszsr™ ■ c,esiMi ap “ ,oi,: s - au pâs,rai 

l . nt . ens remâneascâ, cu o populaţie cu rădăcini adânci în 
pământul strămoşesc a evoluat cu institut... obiceiuri lăcaşuri de 
o cultura inllomoaie Toata acaatea i„ca sunt p,Se s, ,' 

in Bucovina, până spre începutul secolului al xvll-lea s-a atlet 
al ' âr “ Moldova aici a descălecat Dragos aic, a 
mtr'L f° depes,e mun ^' Bo 9 d an I întemeietorul care a unificat 

a iL T a at R PreS c ,a,e in Prmc ' pa,ul Moldova Aid au fost pnmefe 
. P , . aia - 8ire * Ş' Suceava Aici au fost zidite bisenci si 
mănăstiri, autentice monumente de artă medievală <;i tnt a > ' 
odihnesc voievozi ca Dragoş 

Moldovenii din Ţara Sus. arcaşii din Codru Tiqheciului rtir^rvhf 
alţi. încă pe aceste meleaguri au zdrobi ? n r ? ' 

armatele mândrului rege polonez loan Albert la Baia °r]' nu,ui 

marele voievod oştirile regatului Ungar ' B V,ns 

In decursul timpului, state puternice din .ur au încerra. ci 
Bucovina, să o anexeze teritoriului lor încercat să ocupe 

Prima răpire a Bucovinei (1775) - Imoeriui h^Kcu 

La sfârşitul războiului ruso-turc (1768-1 77 fli bur 9 ,c 
habsburgice ocupaseră zonele Cernăuţi rimn i ^ armatele 
jn Moldova Se Sus^ne^ 

Gehiţia care aparţinuseră Poloniei Dânâ la r>nm a • 3 54 

„apesteia Intre Rusia, Austria şi Pms,a P ' mpârţ,re a 


10 


JUDEŢELE 
DIN BUCOVINA 
RÂMASE 
ROMÂNIEI: 

aT 1 

- -RĂDĂUŢI 

(partea sudica) 

- SUCEAVA 
-CÂMPULUNG 
MOLDOVENESC 


Pretextul Vienei pentru străvechiul pământ românesc era absurd 
şi mincinos Se afirma că nordul Moldovei ar fi făcut parte In trecut 
din Pocuţia. se mai afirma nevoia unei fâşii de pământ prin care sâ 
se facâ legătura dintre Galiţia şi Transilvania S-au prezentat hârti 
false, s-a trecut la ameninţări intimidări, au fost corupţi câţiva 
demnitari otomani şi câţiva generali ruşi 

Prin Convenţia de la Constantmopol din 7 mai 1775, Poarta a 
acceptat să cedeze Austriei nordul Moldovei fără a avea acest 
drept deoarece capitulaţiile încheiate de domnitorii moldoveru cu 
Poarta garantau integritatea teritoriului principatului Printr-o altă 
convenţie (de la Palamutka) Austria a mai răpit încă 46 de sate 
româneşti 

Domnitorul Moldovei Grigore al lll-lea Ghica. a protestat cu 
hotărâre asupra faptului săvârşit, fapt pentru care in 1777 turcii la 
presiunea austriecilor, l-au decapitat 

Pentru a se pierde vechea denumire, administraţia austriacă a 
denumit regiunea "ţara codrilor de fagi \ adică "Bucovina". 

U ° a * e pro,es tele unor fruntaşi ai vieţii publice şi religioase 
m>!niniif r .f aU Bucovma sâ rămână provincie deosebită cu 
în i 7 Hr ii' aş ® zâmmtele din rnoşi-strâmoşi, Bucovina a fost alipită 
a Cac.Pi n* a 3 'V* a ' ar din 184 ^ a 1os1 c * ec l3 f atâ provincie autonomă 
2 u 3 au,onomie aflată peste do, an, 
deznatiomlhTaro ab ^ t "; ir 9 ,că a însemnat un proces continuu de 
Biserică învâtâmăru 8 3 a romar " lor ’ îndreptat cu precădere spre 
Coloniza o CU in,er2lce rea folosirii limbii române în şcoli 
P.oceS?! ® UCOvinei cu ucraineni, germani, ruteni 
toate căile a iminr * 3 alizare a fost marcat prin încurajarea, pe 
germani evrei rutan d ? altfel au,entice colonizări cu ucraineni, 
deplin in 1774 ’ . s,0 ^ aci Da,ele statistice o dovedesc pe 

care 52 750 român P i Ifnn Bucovinei număra 71 750 locuitori din 
de 192 830 românii n °?. ucra,nem ' 9ermam ş a , în 1800, la totalul 

d,ntr-un totale 150 ° 00 ' ucra,nen " 48481 ln 1848 

români şi 108 907 P urr»' 6 de , 377 571 locuitori, 209 293 erau 
crescut la 297 798 ce- 0601 ,0 1900, P°P u,atia ucraineană a 
locuitori In isio te un 229 0,8 ™ * 730 195 

273 «S ucrainenii 305 10 oi” 2 locu " on ,omim " 
creşteri numerice man este rpoi minor 'tate care a înregistra! 

la 526 în 1779 la 102 9i 9 } n 19 io^ 6 ' 3 ^ Numănj l lor a crescut de 

se desfăşura şi prca^e'eco^n Irn ' 9râri cel P u t' n in primele decern 
celii a,n Galitia la fel si np »' 0niicâ Dările erau mai mici decât [ 

«el ş, pentru zilele de claca a P o, era scufe 


















:j±ZZde recrutare o mai mare libertate de practicare a cultului 

- 11-(sectanţii ruşi, lipoveni), sătenii aveau o mai mare libertate 

| de folosinţă asupra pământului pe care îl lucrau, existau şi 
posibilităţi de câştig mai bun, densitatea populaţiei mai mică 

Un adevărat exod. nu numai al ţăranilor, ci şi al marilor boieri 
români din Bucovina către Moldova a avut drept consecinţă pe plan 
national-politic absenta elementelor intelectuale şi patriotice 
capabile sâ menţină flacăra românismului. Lupta pentru salvarea 
-identităţii naţionale a rămas numai in sarcina câtorva familii 
boiereşti, dintre care se detaşează familia Hurmuzache. a câtorva 
intelectuali din păturile ţărăneşti şi râzeşeşti, precum familia 
Fiondor. Gngorcea şi alţii. O altă consecinţă a fost manifestarea pe 
plan social-economic. Moşiile celor imigraţi în Moldova ajung în 
mâinile arendaşilor armeni, evrei, polonezi, germani, greci ş a Pe 
acelaşi plan, o consecinţă la fel de gravă administraţia a adus 
numeroase braţe de muncă străine, tentate de înlesnirile ce le 
ofereau 

Biserica a încercat din primul moment să se împotrivească 
secularizăm averilor ei, precum şi curentului de slavizare şi 
germamzare încurajat de noua stăpânire 

Slavizarea numelor româneşti 

Episcopul bucovinean a fost trecut sub ascultare canonică 
Mitropoliei sârbe din Carlovâţ, urmârindu-se slavizarea Bisericii 
româneşti din Bucovina 

Numele de familie capătă alte rezonanţe prin adăugarea 
terminaţiei slave - în "viei", "schi", "eac", sau "iuc M şi astfel nume 
neaoşe româneşti sunt polonizate, ucrainizate sau germanizate, 
etc Zelea a devenit Zelinscki, Porumbescu a devenit 
Golumbovscki, numele de familie al lui Mihail Eminescu era 
Eminovici , Ursul devenea Ursuleac, Matei - Mateiciuc etc. 

Au fost arse cărţi bisericeşti slavone, clerici ruteni, din 
învăţământul laic şi teologic a fost scoasă limba română, în eparhia 
bucovineană s-a introdus limba ruteanâ ca limbă oficială, a fost 
redus numărul mănăstirilor şi schiturilor în faţa acestei situaţii mulţi, 
călugân şi preoţi, înalţi clerici au trecut cu cărţi, odoare bisericeşti, 
hnsoave, în Moldova, slăbind astfel rezistenţa Bisericii române în 
Bucovina 

în învăţământ s-au deschis şcoli în limba germană, cu profesori 
aleşi din Transilvania din 1815 şcolile din Bucovina au trecut sub 
autoritatea consistorului catolic din Lemberg, alături de limba 
germană s-a introdus ca disciplină de învăţământ nu limba română, 
ci cea poloneză dascălii români au fost scoşi din şcoli. în 1875 s-a 
înfiinţat universitatea nemţească din Cernăuţi al cărui scop declarat 
era "a desăvârşi germanizarea Bucovinei' 

Prin stăruinţa patriarhilor din familia Hurmuzache, la liceul din 
Cernăuţi s-a creat în 1848 o catedră de limbă şi literatură naţională, 
ocupată prin concurs de Aron Pumnul, cel care avea sâ fie 
profesorul, prietenul şi mentorul lui Mihail Eminescu 

Au apărut şi alte reacţii româneşti în presă "Chestomaticul 
Românesc", o serie de calendare cu rubrici literare şi ştiinţifice, a 
apărut o publicaţie periodică, " Bucovina ”, scoasă de fraţii 
Hurmuzache, ca "defensor al intereselor naţionale, intelectuale şi 
materiale ale Bucovinei, reprezentant al dorinţelor şi nevoilor ei. 
expresia bucuriilor şi suferinţelor e/'\ Au scris nu numai intelectuali 
bucovineni, ci şi moldoveni, ca V. Alecsandri, M Kogâlniceanu, C 
Negri, V Pogor, munteni, ca: D Bolintineanu, V Cârlova, ardeleni, 
ca A Şaguna. Gh Bariţiu ş a Periodicul a fost suprimat de 
cenzură Au apărut mai târziu " Revista Politică " (1886), "Gazeta 
Bucovinei' (1892), "Deşteptarea", "Patria" şi altele Ziarul "Patria ’ 
îşi propunea "să apere legea, * limba, moşia strămoşească, să 
deştepte conştiinţa naţională şi sentimentul de solidantate a 
provinciilor intre Tisa - Nistru - Dunăre - Marea Neagră” 

La deşteptarea sentimentului naţional au participat tinerii 
studioşi din Bucovina dar şi din restul ţârii Un prilej de manifestare 
a românismului a fost comemorarea a patru sute de am de la 
zidirea mănăstirii Putna Eminescu, Slavici şi alţii veniţi de !a Viena 
au luat iniţiativa Au participat M Kogâlniceanu. V. Alecsandri. 
lacob, A D Xenopol, Ciprian Porumbescu şi mulţi alţii în 1875 au 
fost organizate la laşi şi Paris mari manifestaţii mai exact contra- 
manifestaţii la serbările ordonate de la Viena pentru împlinirea a 
unui veac de la anexarea Bucovinei, ta coroana habsburgică 

manifestaseră şi ma 1 înainte Revoluţionarii moldoveni au venit la 
Cernăuţi in 1848. aici s-au redactat "Dorinţele Partidei Naţionale 
din Moldova" Tot atunci au venit aici şi revoluţionari ardeleni pentru 
a lua parte la * împărtăşirea spirituală intre ţinem tuturor 
provinciilor La Paris, M Kogâlniceanu a tipărit o broşură "Rapt 
I | Ide fa Bukovine", şi la Bucureşti în 1875 Autorităţile austriece au 



Independenţă al României din 1877 au luat parte şi tineri-1 

bucovineni Acelaşi fapt s-a petrecut şi în războiul balcanic"” " "" 
din 1913 

Trebuie amintită şi prezenţa în război a multor voluntari 
bucovineni, organizarea Corpului voluntarilor români format la 16 
martie 1917 din prizonieri capturaţi de ruşi. precum şi a militarilor 
înrolaţi de austro-ungari şi care cu mari riscuri au dezertat în 
România La 25 oct 1918, printr-un decret regal s-a înfiinţat 
Legiunea Română în care erau incluşi şi mulţi bucovineni. 
Revenirea Bucovinei la patria-mamă 
încetul cu încetul, populaţia Bucovinei se pregătea pentru 
ceasul izbăvirii Războiul mondial a dus la prăbuşirea Austriei 
Fruntaşii patrioţi români au organizat la 27 oct 1918 alegeri pentru 
Adunarea Constituantă, a urmat la 28 nov din acelaşi an formarea 
Congresului general al Bucovinei în sala de marmură a palatului 
mitropolitan din Cernăuţi, lancu cavaler de Fiondor. fost preşedinte 
al Partidului Naţional Popular din Bucovina, devenit din 1909 
Partidul Naţional Român, cu atribuţii la guvern, a propus 
Congresului general care. "întrupând suprema putere legiuitoare 
sâ hotărască " unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei 
vechile ei hotare până la Ceremus. Colacin şi Nistru cu Regai r 
României' în aceeaşi zi, Sfatul naţional al germanilor din Bucovina 
s-a pronunţat pentru unirea acestei regiuni cu România La acelaşi 
vot au aderat şi reprezentanţii polonezilor 

Tratatul de pace de la St. Germam a ratificat hotărârea adoptată 
la Cernăuţi. 

Preponderenţa elementului românesc în Bucovina nu poate fi 
tăgăduită, cu toate susţinerile contrare ale unor oameni politici şi 
istorici ucraineni (ruteni). Nu este concludent că din 1880 statisticile 
indicau un număr mai mare de ruteni decât acela al românilor 
Mana Tereza şi apoi fiul ei, losif al lll-lea, au recunoscut această 
preponderenţă românească Statisticile erau însă "aranjate”, mii de 
români erau înscrişi ca ruteni Sătenii români erau întrebaţi dacă 
ştiu ruteneşte şi, la răspunsul afirmativ al unora, erau înregistraţi ca 
ruteni Numeric, mai mult de o sută de ani, românii au fost 
majoritari; bunurile mănăstireşti şi bisericeşti erau donaţii ale 
voievozilor moldoveni; cu foarte mici excepţii, capul bisericii - 
arhiepiscop şi mitropolit - era român, marii boieri proprietari erau tot 
români Satele româneşti au fost păstrătoarele tradiţiilor şi datinilor 
naţionale 

Alipită la ţara-mamâ, Bucovina s-a reorganizat potnvit legislaţiei 
româneşti, s-a integrat în viaţa socială, economica administrativă şi 
politică din Regat. Este demn de menţionat că Bucovina a fost un 
puternic centru legionar 

A doua răpire a Bucovinei (1940) - URSS 

Atitudinea Uniunii Sovietice a devenit din ce în ce mai 
ameninţătoare, iar politica nefastă a guvernului român a lăsat 
România pradă expansionismului sovietic 

La 23 aug 1938 s-a încheiat tratatul de neagresiune germano- 
sovietic şi un protocol adiţional secret Protocolul împărţea zonele 
de influenţă ale celor două state Era o încălcare flagrantă a 
principiilor şi normelor universal recunoscute ale dreptului 
internaţional Basarabia urma sâ fie pusă la dispoziţia lui Stalin Nici 
un cuvânt despre Bucovina 

Notele ultimative ale guvernului sovietic din 26 şi 27 iunie 1940 
adresate guvernului României au fost precedate de concentrări 
militare minuţioase la graniţă Au fost ocupate Basarabia nordul 
Bucovinei şi ţinutul Herţa. Pretextul ocupăm acestor doua regiuni 
din urmă era că "Bucovina constituie ultima parte care mai lipseşte 
dmtr-o Ucramă unificată" şi că ea este cerută "ca despăgubire 
pentru dominaţia ronţânâ în Basarabia timp de 22 dc an." 
Evenimentele tragice care au urmat sunt cunoscute deper r 
masă ale populaţiei, distrugerea intelectualităţii, foc~eto 
organizată, asasinate, reorganizări teritoriale Au fost lic 
Biserica şi învăţământul românesc 

Realipirea-Bucovinei la patria-mamă (iulie 1941) 

La 22 iunie armata română a intrat în lupt* pentru elit~r 
provinciilor răpite de sovietic* In iulie 1941 Bucovina a ros; o h 
şi a început şi reconstrucţia ei 

Din primăvara anului 1944, sub ameninţarea trupelor 
care se apropiau tot ma« mult. autorităţile civile, ecteziastee 
militare au început sa se retragă şi odată cu ele. zecile r»i« ( * 
bucovineni s-au refugiat în tară Toate jertfele umane şi eco ' . 

s-au spulberat, pierzând şi teritoriile recucerite cu numa; i 

înainte 


(continuare in ţ 
















CONFLICTUL DINTRE RUSIA Şl AMERICA SE MUTĂ PE NISTRU 



Chapeau 

Conferinţa Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare in 
Europa (OSCE) de la Maastncht (Olanda. 1-2 decembrie) a fost 
dominată de două mari probleme cu implicaţii geopolitice "revoluţia 
roz" din Georgia şi demonstraţia cea de pe urmă de la Chişmâu 
OSCE şi-a dovedit incompetenţa în tranşarea conflictului de pe 
Nistru Rusia rămâne în plină ofensivă 

In ajunul conferinţei, preşedintele George W. Bush a vorbit la 
telefon cu preşedintele Vladimir Puţin " S-au manifestat unele 
temeri din partea celor doi preşedinţi, cum ar fi reglementarea 
conflictului moldo-transnistrean, situaţia din Georgia şi, de 
asemenea, alte probleme de politică internaţională " se arată 
intr-un comunicat de la Kremhn transmis de agenţia rusă ITAR* 
TASS. 

Dacă trecem peste formulele de curtoazie diplomatică inerente 
vom observa că raporturile rămân extrem de tensionate intre 
Statele Unite şi Rusia Cei doi au amintit despre acordul convenit 
de ei în septembrie, la Câmp David fără sâ precizeze ceva 
concret Bush i-a cerut liderului de la Kremlin sâ ajute la rezolvarea 
situaţiei tensionate din Georgia, unde ar trebui sâ aibă loc "alegeri 
democratice şi deschise" Puţin l-a asigurat pe Bush că justiţia are 
toată libertatea de acţiune în dosarul Mihail Hodorkovski-IUKOS, 
dar că Rusia doreşte ca ONU sâ aibă un rol central în reconstrucţia 
Irakului Ca sâ nu rămână dator 

m Nici un ajutor pentru separa t/ş tif” 

Colin Powell, secretarul de Stat al SUA a fost foarte 
categoric desigur în limitele limbajului diplomatic Discursul lui 
arată clar că Basarabia a devenit o problemă de politică globală 
Disputa dintre cele două mari puteri nu se reduce deci doar la 
Asia Centrală, unde Georgia joacă un rol vital, dovadă şi ultimele 
evoluţii politice de acolo "Săptămâna trecută am fost martorii 
revoluţiei roz din Georgia , a spus Powell ”Zeci de mii de cetăţeni 
au protestat în mod paşnic pe străzi, solicitându-şi drepturile 
democratice şi un guvern legitim reprezentativ, fără corupţie 
Guvernul meu va fi bucuros să colaboreze cu guvernul interimar 
georgian pentru a ne asigura că vor avea loc alegeri in conformitate 
cu Constituţia Comunitatea internaţională ar trebui să facă tot 
posibilul pentru a susţine integritatea teritorială a Georgiei A/e 
aşteptăm ca viitoarele alegeri să fie libere şi corecte OSCE trebuie 
să-şi asume un rol activ, să sprijine, să monitorizeze alegerile şi să 
se asigure că poporul georgian are posibilitatea de a-şi alege liderii 
m mod corect Statele Unite sunt pregătite să aibă o contribuţie 
substanţială ş, suntem fericiţi că şi alţii sunt dispuşi sâ facă acelaşi 
lucru. Nici un ajutor nu trebuie acordat elementelor separatiste 
care slăbesc integritatea tentorială a Georgiei' 

Iar Moscova a avut recent consultări cu şef., separatişti din 
Abhazia şi Osetia de Sud * 

Poporui Mofcfovei trebuie să opteze fiber/ m 
"ţfî mult *PW intensificat eforturile penUu a incura,a o 
rezolvare potiticâ a problemei transnistrene Negocierile ai trebui sâ 
continue in cadrul structurilor de mediere coordonate de OSCE de 

2“ Rasă * Ucf ama pentru a ajuta cât ma, bine părţile 
implicate sâ ajungă la o înţelegere viabilă, stabilă care sâ 

OnZ°r VeZe S f ecun,a,ea 5' binele Moldovei ş, al întregii regiuni 
Onoare ar fi Mia actuală d,n cadrul diferitelor efort,m de 
mediere, poporul Moldovei este cel care in final, trebuie sâ aleaaă 

r S m 0îscfLZTfT'î Ş ' a " e m ° dlflCăn care vor avca toc ^ 

!?, ° S , ,rebuie să rămână implicată total pentru a se asiaum 
că procesul realizăm acestei alegeri este democratic şi transparent 
m favoarea cetăţenilor Moldovei OSCE trebuie de asemenea sâ 
joace un rol vital in crearea unei forţe tnternafionaledesSare 
ca e este esenţială pentru un acord de durată Forţa internaţional a 

ar ^ 'zT la i erală ln ca,ac,er * 

««ora s, pâre rL» w c °" vm 

care r„ s . s . 

01 *5' M» ’"'WS"at s , unele succese Fac 
ş, Georgia să-şi rezolve problemele referitoare la prezenţi aman 
ruse ,n Georgia D,n nou fac apel la intepl,n,£?llZ*™£L 
a angajamentului ri* i* /c/.... J. . / a ‘ n)a/ rapidă 




s , ™, u e, m K ^,u7ciZ a'ZTZă a” 


ajungem la un consens in cadrul discuţiilor ministeriale refentor la 
aceste subiecte Statele Unite susţin Tratatul Forţelor 
Convenţionale din Europa îndeplinirea angajamentului de fă 
Istanbul de către Rusia este necesară pentru ca noi să putem 
avansa in direcţia ratificăm tratatului pe care toti vrem să-l vedem 
aplicat " 

Joc diplomatic în jurul unui acord caduc 

Colin Powell a făcut din nou referire la "litera şi spiritul actului 
final de la Helsinki" In realitate, acest tratat este caduc frontierele 
pe care Brejnev voia sâ le bată în cuie cu ajutorul americanilor au 
fost spulberate Iugoslavia Cehoslovacia. URSS nu mai există ca 
state "Principiile de la Helsinki" au devenit vorbe goale în condiţiile 
în care nici Organizaţia Naţiunilor Unite nu mai reprezintă mei 
macar ce era pe timpul războiului rece Statele Unite şi Rusia au 
devenit captive ale propriilor politici pe plan internaţional Ambele 
ţâri au încălcat "principiile de la Helsinki" 

Ivanov : " S-au făcut presiuni asupra CbişirrautuiP 

Prezent la Maastncht Igor Ivanov, şeful diplomaţiei ruse a 
fost în forma mare. spun ruşii El este convins că tensiunile din 
Georgia şi din Basarabia au fost induse din afară Ivanov regretă că 
Vladimir Voronin a refuzat sâ mai semneze planul propus de 
Kremlin pentru federalizarea Basarabii "Intr-o asemenea situaţie 
nu există câştigători şi toată lumea a pierdut fiindcă rezolvarea 
chestiunii este amânată Suntem convinşi că dacă planul s-ar fi 
semnat şi problema transmstreană s-ar fi rezolvat în cadrul unui 
stat unic Din nefericire, semnarea nu a avut loc din pricina 
presiunilor exercitate la adresa Chişmăului de anumite state şi 
organizaţii" Igor Ivanov a refuzat sa precizeze numele tarilor şi 
organizaţiilor care au făcut presiuni asupra lui Voronin "Se ştiu ei 
înşişi cine sunt cei care au făcut presiunile şi conducerea 
moldovenească ştie. de asemenea, aşa că nu cred că este căzui 
să fac comentam publice asupra chestiunii " 

Şantajul vine pe conducta de gaze 

Cu alte cuvinte, Rusia nu face nici un compromis şi nici nu dă 
semne câ se retrage Cine abordează Rusia cu mânuşi rămâne 
fără Diplomaţia Kremlinului este în totală ofensivă Voronin este 
practic pierdut Dacă semnează planul Rusiei cu Igor Smimov ii 
mănâncă populaţia din Basarabia dacă va fi consecvent şi nu va 
semna îl anihilează Kremlinul care dă semne de simpatie fată de 
Serafim Urecheanu, actualul primar al Chişmăului Lovitura va veni 
pe conducta de gaze Basarabia este complet dependentă 
energetic de Rusia şi are o datorie de un miliard de dolari fată de 
Moscova Vom asista la un şantaj frăţesc vreţi gaze semnaţi 
pentru federalizare adică pentru menţinerea trupelor de ocupaţie 
până la Prut Chiar pe 2 decembrie. GAZPROM a anuntat câ va 
reduce la jumătate exportul de gaze spre Basarabia 
Scheffer: " Consuităriie trebuie să continui 

Jaap de Hoop Scheffer şeful diplomaţiei olandeze şi 
preşedinte m exerciţiu al OSCE, s-a opus deschis planului propus 
de Moscova dar nici nu are posibilitatea sâ facă mai mult "Prin 
consultări continue, dând dovadă de voinţă ş, de spmt de 

( :^ ifjrom,s fo t* Participanţii la conferinţă vor putea contribui la 
încheierea acestui conflict ' a spus Scheffer 

CASETA 

Etapele diversiunii KGB de pe Nistru 

Ponuiar^f^J^K K ? B Ş ' a in,ll,ra ’ oameni în rândurile Frontului 

onvinri teri* ->i Chlş, ?,| u apar primele ameninţări de la Moscova 
privind federalizarea “Republici. Moldova" 

Dodul dr^npMKU^ aduce şase cadavre "gata împuşcate" lângă 
Dfuc -are c* U pen lu a 1 le a,r,bui guvernului condus de Mircea 
^dependente" armatei ,ederal,zar " gâgâuz.. "îşi declară 

• Mircea Dm^ecl C ^' şinâu,u ' dansează spre Dubâsan 
ratează unirea cu Roman es,ltua de Sne 9ur la ordinul Moscovei, se 

• 1992 mc e ne te,K C f re Semneaza tratatul cu URSS 

"independenta" r£L na ,°' U de pe N,stru Transmstria se declară 
dependentă .Chişinâul pierde controlul asupra Tiraspolulu,. 

Transnistne, format din Rus,/n' 0 ' Cvadnpart,t P en,ru pacificarea 

• 1994 la i Ucra,na r Moldova şi România 

România este exclusa di^'pacr^ K ° 2ârev şeful d 'P'omaţie. mse. 

federalizare" 0 râmas U ^ca 9 sec < rrt l, dar , a OPUn ' 3 ° SCE " un P ' an de 

'ca secret dar acceptat de OSCE 




















octombrie 2003 Rusia elaborează alt plan de 
federalizare de frică Voronm refuza sâ-l semneze deşi 


Rusia va ceda greu deşi unirea R Moldova 


cu 


iniţial era de acord 

Mircea Geoana: "Planul nu a fost andorsat" 

Mircea Geoana a declarat câ România işi menţine rezervele 
fata de planul Rusiei "Credem câ este un document cate are 
profunde hibe £1 nu a fost andorsat şi acceptat nici de către OSCE 
mo de către partenem noştri europeni şi transatlantici Este evident 
faptul că a sos/f clipa să ne reîntoarcem la formatul OSCE poate la 
un format OScE extins şi este clar câ trebuie să răspundem la 
problemele reale politice democratice de drepturile omului dar şi 
de securitate pe care trebuie să le rezolvăm intr-un format 
multilateral şi nu numai in format bi- sau trilateral ' Trebuie sâ 
recunoaştem câ Mircea Geoana "a andorsat-o' bine aici 

România vrea sâ forţeze situaţia pentru ca problema Basarabiei 
sâ nu fie tratata doar de Rusia şi Ucraina cu fratele Igor Smirnov 
de la Tiraspoi Este in interesul tuturor românilor al Uniunii 
Europene şi al NATO ca acest diferend sâ se trateze la nivel 
multilateral, cu participarea UE. SUA şi a Bucureştiului Mircea 
Geoana nu a spus deschis câ România doreşte sâ se implice firesc 
in acest proces de stabilizare fnndcâ in Basarabia majoritatea 
populaţiei este formata dm români şi pentru ca România se 
învecinează cu ' Republica Moldova" la fel ca Ucraina Nu cred ca 
un asemenea punct de vedere expus elegant ar trebui sa supere 
pe cineva Este un drept al românilor sâ aiba linişte pe Prut 
Găgăuzii şi-au ales "parlament" 

Federalizarea Basarabiei este probabil cel mai mare abuz de pe 
continent In timp ce şefii diplomaţiilor din ţările membre OSCE se 
dau de ceasul mortn la Maastricht diversiunea impusa de Rusia 
merge mai departe in teren Cu participarea OSCE 

Astfel pe 30 noiembrie când la Chişinâu avea loc cea ma. 
ampla demonstraţie anticomunistă în câteva zeci de sate gagâuze 
din Basarapia populaţia vota chipurile pentru deputat» Adunam 
Populare din Gâgauzia-Verî "Au fost aleşi" 19 deputaţi 10 
independenţi 8 ai Partidului Comunist şi unul din partea Partidului 
Socialist Reprezentanţi. OSCE care au fost la faţa locului 
consideră câ alegerile au fost conforme cu standardele 
internaţionale pentru transparenţa şi evidenta procesului electoral' 
"Greblele moldoveneşti" ale Moscovei 
Rusia nu este credibilă ca mediator imparţial în umversui 
imperiului ex-sovietic. chiar dacâ acum un» politologi ruşi îl numesc 
"imperiu liberal” Presa rusă consideră câ a fost un afront din partea 
Chişinâului respingerea planului propus de Rusia Şi atunci rolul de 
mediator" al Rusiei in "vecinătatea apropiată" este in pericol 
Kremlinul şi-a pâstrat zone de manifestare a diversiunii 
imperiale pentru a tine în şah noile state desprinse de Rusia 
Abhazia Adjaria şi Osetia de Sud in Georgia Karabahul de Munte 
intre Azerbaidjan şi Armenia. Transmstria şi Gâgâuzia pentru 
şantajarea Chişinâului 

"Moscova nu intenţionează să se limiteze la rolul unui mediator 
atribuit de OSCE in reglementările din Nagorno-Karabah" arata 
ziarul "Nezavisimaia Gazeta" care foloseşte expresia peiorativa 
greblele moldoveneşti", desigur cu trimitere la ocupaţia de bază 
din Basarabia (agricultura) sugerând insa "inferioritatea" 
moldovenilor faţă de ruşi De altfel, ruşii din Basarabia au curajul şi 
astăzi sâ-i admonesteze pe români când "grăiesc" româneşte 
vorbiţi, bâ omeneşte r (" Po-celoveceski r i 
In acelaşi context al revenim la politica expansionistă cu iz 
democratic pentru fraier» din Occident. Puţin l-a invitat la Sankt 
etersburg pe Robert Kociarian. preşedintele Armeniei, pentru a 
is.uta despre Karabahul de Munte, provincie armeana din 
Azerbaidjan 

Rămânem cu "preocuparea” 

Ne manifestăm preocuparea faţă de prezenta nedefinită a 
trupelor ruseşti in Transmstria". a spus Colin Powell transmite 
rance Press Powell a insistat pe ideea creăm "unei forte autentic 
internaţionale pentru garantarea unei reglementări durabile" 

In culise unn diplomaţi s-au arătat puţin optimişti cu privite la 
rezmvarea rapidă a conflictului moldovean" comentea ză AFP 

(continuare din pag. 11) 


Romama ar fi şi in folosul ruşilor din Transmstria. de care 


au 


arata aşa de îngrijorat Puţin Singura soluţie pentru basarabem 
rămâne revolta populara până la plecarea ruşilor aşa cum 
procedat georgienii la Tbilisi 

Haideţi sa fim puţin ruşi! 

Sâ ne imaginăm câ am fi ruşi obişnuiţi din Transmstria sau din 
Basarabia Am vrea sa ne unim cu Rusia intr-o Comunitate a 
Statelor Independente unde oamenii suferă incâ de foame 7 Sau 
am accepta chiar şi unirea cu România pentru a ne plimba prin 
spaţiul Schengen? 

Fenomenul se produce chiar sub ochii noştri numeroşi ruşi dm 
Republica Molotov" îşi dau copt» la şcoli de limbă romana şi un» 
chiar cer cetâtema româna' 

Evident clica dm jurul lui Igor Smirnov nu poate agrea 
apropierea de Chişinâu şi de Bucureşti fiindcă ş.-ar pierde profitul 
dm activităţile mafiote companiile lor nu plătesc impozite mei 
Rusiei nici Basaiabiei Fac trafic cu arme cu droguri şi femei 
mgrozindu-i pe gânditor» de la Bruxelles Ruşii obişnuiţi dm 
Federaţia Rusa rămân sensibili la orice compromis teritorial fiindcă 
au sechele dm educaţia imperiala Aşa se explica (parţial) şi 
succesul partidului Edinaia Rossia" (Rusia Unită) creat special cu 
doi am m urma pentru a-l susţine pe Puţin 

Lozinca favorita a lui Bons Grizlov ministru de Interne şi şeful 
partidului Edinaia Rossia ne pune pe gânduri "Sâ refacem Rusia 
i/i hotarele Uniunii Sovietice r Şi astfel tarul Puţin a câştigat 
âleaerile şi controlează Duma de stat Prefera sa fie văzut langa 
patriarhul Alexei al ll-lea făcând cruci după cruci In locul fostei 
URSS va fi un imperiu pravoslavnic, "liberal" "cu democraţie de 
comanda - acesta e visul oricărui rus obişnuit 

Se afirma ca aceasta este "doctrina naţionalista a ruşilor" Fals 
Naţionalismul este generat de iubirea fata de propria naţiune ceea 
ce nu presupune ura fata de vecini şi expansionismul 
Naţionalismul modern este chintesenţa umamsmdiui singura cale 
de supravieţuire a naţiunilor in "epoca mondializâr»" care este 
ultima gâselmta a internaţionalismului 

Numeroşi intelectuali ruşi considera insa ca Rusia trebuie sa se 
retraga in limitele sale naturale pentru a-şi conserva tortele 
economice şi militare Vladimir Bukovski la fel ca Soijemtm 
avei tiza recent câ Rusia va continua sâ se dezmembreze dar pe 
criterii economice nu ideologice "Pentru Rusia al doilea voi 
seismic va veni cu siguranţă Ruşii trebuie să se întoarcă acasă şi 
voi h fericiţi la fel ca francezii, englezu olandezii " spunea Mircea 
Druc in 1991 şeful guvernului de la Chişmau de-atunci 

Sa ne imaginam câ am fi oameni de afaceri ruşi în domeniul 
petrolului şi al gazelor naturale Prăbuşirea "sistemului socialist a 
dus la apariţia unui stat agresiv in coasta Europei Ucraina După 
la.1 Kievul şi-a insuşit Crimeea mândria tarilor Rusiei dacâ tot 
fusese oferită Ucrainei de ucraineanul Nikita Hruşciov Ucraina vrea 
astazi şi insula Tuzla din Marea de Azov pentru a controla 
platforma continentala din ,ur aşa cum procedează cu insula 
şerpilor după semnarea tratatului de către Emil Constanlinescu 
Acelaşi Hruşciov după război pe când era secretar ai partidului 
comunist ucrainean l-a convins pe Stal.n sa impartâ diabolic 
Basaiabia şi nordul Bucovinei după cum se vede şi astazi Pentru 
oamenii de afaceri ruşi, exportul de gaze şi petrol se face şi in 
funcţie de interesele acestui vecin dificil 

Spre imensa piatâ a Uniunii Europene România va deveni zona 
de trecere obligatorie pentru oamen» de afaceri ţuşi Mai ales dacâ 
tara noastra va adera la Uniunea Europeană Aşa se explică şi 
interesul lor de achiziţionare a unor capacităţi industriale româneşti 
eşita a fost abandonată de americani dar fi luata de ruşi Aceşti 
oameni vor influenţa şi politica Rusiei ţaţa de România care va 
deveni punte spre Uniunea Europeană Evident nu in sensul in 
care s-a exprimat preşedintele George W Bush 


Ultima pierdere a Bucovinei (1948) 

Guvernul comunist a cedat cu uşurinţa totul jMai mult printr-un protocol naiiM r 
Insule. Şerpilor) S-a instalat în Bucovina un nou regim de teroare s-a mtiodus obl.qa°vtetea hmiTr , 1 ? 48 Ş ' cedarea 

Istoria este insă în mers Treptat pe măsură ce se accelera procesul de d!zoSrÎT n n! 6 â ° S ‘ rus,f,cata ,s ' oria 

nedistrusâ a prins sâ se înalţe ş. in Bucovina in unele şcoli s-a re.ntfodus limba roS'txS' 0 , român,smu,u ' 

asociaţii şi cercuri de cuKurâ româneşti * Ld romdnâ alfabetul latin au aparut ziare 

Rezistenta autorităţilor ucrainene este insa puternică literatura trimişi dm t=r-> 

Şiiâmuţaţâmjândurile populaţiei neromâne aa es c cen ’ ura,a Ş' populaţia romana este 




















RADU GYR 

(RADU ŞTEFAN DEMETRESCU) 

1905 -1975 


Licenţiat în Litere, conferenţiar la Facultatea de Litere din Bucureşti, mare poet 
Comandant legionar şi şef legionar al Regiunii Oltenia 
Deputat de Muscel şi Vâlcea pe listele Partidului " rota/Pentru Ţară" la alegerile din dec. 1937 
Autorul versurilor celebrelor cântece legionare "Sfântă Tinereţe Legionară" (devenitâ imnul Legiunii), 

" imnuiMoţa-Mariri' , " imnuf MuncitoriiorLegionarT 


Născut la 2 martie 1905 la 
Câmpulung-Muscel 

La vârsta de 15 am a scris 
poemul istoric in munţi , pus in 
scenă în Craiova 

A debutat în 1924 cu volumul 
de poeme Linişti de schituri care 
s-a bucurat de o mare apreciere, 
atât în rândul publicului, cât şi al 
criticii româneşti 

Licenţiat al Facultăţii de Litere 
şi Filosofie din Bucureşti 

Conferenţiar la Facultatea de 
Litere din Bucureşti 

Colaborator statornic la 
Universul literar şi apoi la alte 
reviste de formaţie naţionalistă Gândirea (director Nichifor 
Crainic), Gând Românesc , Sfarmă-Piatră, Decembrie, Vremea 
Revista Mea , Revista Dobrogeană etc , precum şi la renumitele 
ziare naţionaliste ale epocii Cuvântul (director Nae lonescu), Buna 
Vestire. Cuvântul Studenţesc etc Radu Gyr a publicat numeroase 
articole, studii literare şi poezii 

Poet apreciat, laureat al mai multor premii ale Societăţii 
Scriitorilor Români (şi ale Academiei Române). 

Originala sa creaţie se remarcă printr-o sensibilitate de excepţie, 
venită parcă din altă lume, îngemănată cu o forţă impresionantă 
adiere de zefir şi crivăţ în acelaşi timp Profund răscolitoare şi 
sugestivă, înfruntă timpul şi moda, pentru că a izbucnit din 
preaplinul unui suflet care a vibrat în înălţimile spiritului românesc, 
a iubit, a crezut, a sângerat şi s-a ridicat, neînfrânat spre soarele 
orbitor al veşniciei Fiecare cuvânt dâ viaţă unei multitudini de 
imagini, sentimente, visuri, topind parcă sufletul cititorului într-un 
creuzet magic şi dând senzaţia copleşitoare că timpul şi spaţiul şi- 
au pierdut frontierele 

A aderat la Mişcarea Legionară de timpuriu, gradul de 
comandant legionar şi funcţia de şef legionar ai regiunii Oltenia 
demonstrând aprecierea de care s-a bucurat din partea lui Corneliu 
Zelea Codreanu 

Colaborarea perfectă dintre Radu Gyr şi compozitorul Nelu 
Mânzatu a dat naştere nemuritoarelor cântece legionare care s-au 
înălţat spre azurul cerului, cuprinzându-l într-o îmbrăţişare 
Legendarele figuri ale Mişcării au căzut secerate de gloanţele 
duşmane cu versurile lui Radu Gyr pe buze şi in suflet 
"Sfântă tinereţe legionară 
Cu piept călit de fier şi sufletul de crin , 

Iureş ne'nfrânat de primăvară 
Cu fruntea ca un iezer carpatin 
Cu braţele suim în soare 
Catapetesme pentru veac 
Le zidim din stânci, din foc, din mare 
Şi dârz le tencuim cu sânge dac " 

intemniţat în 1938 alături de celelalte personalităţi legionare, 
presupun că Dumnezeu a considerat că misiunea lui Radu Gyr pe 
acest pământ nu se încheiase 

A fost director general al teatrelor in perioada sept 1940 - ian 
194 1 luând în această calitate, iniţiativa înfiinţării Teatrului 
evreiesc Baraşeum 

t f ) 941. :Ut regimul gen Ion Antonescu a fost din nou închis 

5 °‘ 3 ’ eM>erat ?' a luptat m primei lijue a frontului pentru 
lemtregirea lârn fiind grav râmt la ochi 

. | in ‘945 legimoi comunist i-a condamnat la 12 am închisoare 
I ţ'n iorul ziariştilor 

mmm 



Revenit acasă în 1956. după doi ani a fost din nou arestat şi 
condamnat la moarte pentru poezia Manifest (Ridică-te. Gheorghe. 
ridică-te loane\), dar i s-a comutat sentinţa la închisoare, fund 
eliberat în 1964 de la Aiud, împreună cu toţi ceilalţi deţinuţi politici 
Numai sub regimul comunist a executat, în total, 16 am de 
închisoare, cu regim de celula aspră şi chinuri inimaginabile pentru 
tinerii din zilele noastre Bolnav grav, cu un prolaps cangrenat, cu 
infiltrat pulmonar TBC, hemofilic, i s-a refuzat orice ajutor medical, 
a fost torturat fizic şi mai ales psihic 

S-a stins din viaţă la 29 aprilie 1975, în Săptămâna Mare. 

De-a lungul timpului s-au găsit unii pigmei care să încerce să 
ştirbească măcar un colţişor din imaginea legendarului Radu Gyr 
pentru publicarea (după 1964) poeziilor sale în revista comunistă 
Glasul Patriei - vezi, Doamne, aceasta constituind “o pată*' în 
biografia valorosului poet român şi comandant legionar Consider 
că toţi aceşti duşmani nu au dreptul să vorbească decât după ce 
vor lupta şi ei pe front pentru eliberarea ţării, după ce vor fi capabili 
să compună măcar o singură poezie de talia sutelor de poezii 
scrise de Radu Gyr şi - neapărat - după ce vor executa şi ei măcar 
jumătate din anii mulţi de închisoare - comunistă - pe care i-a 
suportat Radu Gyr; abia după tqate acestea vor putea spera într-o 
eventuală credibilitate 

Mi se pare important să notez că, deşi poet consacrat laureat al 
mai multor premii ale Academiei Române şi Societăţii Scriitorilor 
Radu Gyr este omis cu obstinaţie din manualele şcolare; criticii îl 
evită, pur şi simplu, deşi este unul dintre cei mai reprezentativi poeţi 
români (cel mai de seamă al generaţiei interbelice) şi, totodată 
unul dintre marii noştri poeţi creştini şi naţionalişti De ce e ocultat 
Radu Gyr? 

Duşmanii românismului şi ai creştinismului veghează ca 
tineretul român să nu fie trezit la realitate din somnul manelelor şi al 
. telenovelelor, să nu vibreze, să nu se opună transformăm - încete, 
dar sigure - în roboţi uşor de manevrat, incapabili să se înalte Căci 
poezia lui Radu Gyr înseamnă trăire, credinţă nezdruncinată, cruce 
şi spadă pentru apărarea unui ideal, luptă de dincolo de mormânt 
pentru învingerea râului. Iar cine-l înţelege pe Gyr înţeleqe 
Legiunea 


OPERA 

Umşti de schituri (poeme) - 1924. Plânge Strâmbâ-Lemne 
(poeziu - Ed Flamura, Craiova, 1927, Cerbul de lumină (poezii)- 
td Casei Şcoalelor, Bucureşti. 1928, Făuritorii unui ideal 
(conferinţâ-sludiu ţinută la Societatea Tinerimii Române, 1932), 
Stele pentru leagăn (poezii) Râmmcu Vâlcea 1936 Evoluţia 
criticei estetice şi aspectele literare contemporane - Ed Haralamb 
V Eugen. Buc, 1937, Baladă şi eroism (studiu publicat în 
Gândirea, XVII. nr. 4, apr 1938). Curcubee şi florete, Studenţimea 
idealul spiritual (studiu), Muţu Cotoşmanul (literatură pentru cop..) 
- Ed Bucur Ciobanul. Buc 1942. Abecedar ■ 1938. Cununi uscate 
■ Ed Cartea Românească. Buc . 1938. Corabia cu tufămci - Tipoor 
Universul. Buc, 1939. Poeme de lăsboiu Voi. NI - Buc 1942 
Balade - Buc 1943. Suferinţa. Sacrificiul şi Cântecul - in Al caso 
CMLArcangeto - Edizioni all'lnsegno del Veitro. Genova. 1982. pq 
-7"°' oeim (poezia oralâ din închisoare.) - Ed Manneasa 
Timişoara 1993. Anotimpul umbrelor (rondeluri sonete' Sănoale 
(■‘nimfe. Stigmate Pragul de piatră - Fd Vremea 1998 t/a a 
casă albă - Ed Ex Ponto. Const.’ 1998 Calendarul meu lunctcu*' 
momente şi atitudini literare) - Ed Ex Ponto, 2001 ' ^ 

In prezent, sub îngrijirea fiicei salt d na Simona Pooa 

Vremea se află în curs d‘ 


ie editare întreaga operă a poetului 

4A * C 



















Cu braţele suim in soare / Catapetesme pentru veac / Le zidim din stânci, din foc. din mare / Şi dârz le tencuim cu sânge dac 
(Radu Gyr - "Sfântă tinereţe legionară") 

Conferenţiarul universitar (şi comandant legionar) Radu Gyr a participat şi el la tabăra de muncă legionară de la Carmen 


Sylva (1935) - cuvintele sale nu au fost doar figuri de stil, ci au exprimat realitatea trăită cu toate fibrele fiinţei 


Cântec cfe fcyită 


JJtsieseţea 


/nea. 


Nu dor nici luptele pierdute, 
nici rănile din piept nu dor, 
cum dor acele braţe slute 
care să lupte nu mai vor. 

Cât timp în piept inima-ţi cântă, 
ce-nseamnă umărul înfrânt? 

Ce-ţi pasâ-n praf de-o spadă frântă 
când te ridici c-un steag mai sfânt? 
Că-nvins nu eşti atunci când sângeri, 
nici dacă ochii-n lacrimi ţi-s. 

Adevăratele înfrângeri 
sunt renunţările la vis. 




Nu scuip pe-nfrângerile mele, 
ce-am adorat nu ştiu să ard 
şi nu ridic in vânt obiele 
în locul stinsului stindard, 

De funia spânzurătorii 
dezastrele nu mi le-agăţ 
şi nici trufia din victorii 
n-o pun sperietoare-n băţ 
Cu-aceleaşi zâmbete-nţelepte 
îmi port şi lanţuri şi cununi - 
urcând spre soare scări şi trepte 
sau pogorând printre furtuni 

Şi trec pe-acelaşi ţărm ce nu e 
la braţ cu prieteni şi vrăjmaşi 
ce nu vrut să-mi bată talps ” cuie^ 
ju să-mi presare crini sub paş: 



Ca să cânt tâmâioşii tăi ani, 
tinereţea mea, tinereţe, 
mi-ar trebui fluvii semeţe 
şi munţi şi vulcani, 

şi grindini prin crengi pădureţe 
şi râpe zvâcnind bolovani, 
şi praştii mi-ar trebui şi sânete. 
şi herghelii de cârlani - 
ca să te cânt. tinereţe, 
ca să-ţi cânt tâmâioşii tăi ani 
Ca să te cânt, tinereţe fierbinte 
cu roşii, sâlbaticii-ţi cerbi, 

mi-ar trebui vântul fierbinte 
prin marile stepelor ierbi 
şi tunetul fără cuvinte 
cu care ştiuseşi să fierbi 
smulgând tot ce-ţi sta înainte, 
tinereţe fierbinte, 
tinereţe cu cerbi 
Ca să te cânt, tinereţe de-agatâ 

cu creştetu-n fiece stea, 
s-ar cuveni lumea toată 
de sângele nopţilor grea, 
de mustul amiezilor beată, 
cu nemărginirile-n ea 
Dar mai ales s-ar cădea, 
ah 1 tinereţe-nsetatâ, 
ca să te cânt. s-ar cădea 

inima mea de-altădată, 
inima mea, inima mea 


- din voi de poezie orală a lui Radu Gyr (din închisoare) - 
Ed Manneasa. Timişoara 7Î43 


15 



















r/rr/u a 




/ 



Ultima decadă a lunii decembrie ne face datorită tradiţiilor şi 
cântecelor să fim mai blânzi mai sufletişti şi mai intelegâtori cu cei din 
jurul nostru 

Marele folclorist G. Breazul spunea ca 'nu există o datorie 
românească mai vrednică de a fi indeplimtâ şi nu e osteneală mai de 
folos decât să facem părtaşi pe cei mai tineri pe cei care vin după noi 
la bucuriile sufleteşti moştenite din vechime să le prezentăm lor ca o 
zestre de mare preţ lor zestre mai de preţ nu e alta ca averea de cuget 
şi simţire închisă şi păstrată cu sfântă grijă de-a lungul vremurilor in 
adâncul sufletului românesc şi creştinesc al moşilor şi strămoşilor noştri 
( ) Izvorâte din preaplinul minut Romanului ele au menirea să aducă 
mângâiere şi desfătare sufletească obştei celei de-un sânge şi de-o 
lege " ( Cartea satuluT nr. 21 - ”Colinde o culegere întocmită de G 
de Demian, în Editura "Scrisul Românesc Craiova" în 1938) 



Breazul, cu desene 



Primul cântec pe care-l 
auzim de obicei este cel din 
seara Ajunului marcând 
festivalul naţional religios 

"Bună dimineaţa la Moş 
Ajun ' Ne daţi ou nu ne daţi ? / 
Am venit şi noi odată / La mulţi 
am cu sănătate " 

Şi tot in seara de Ajun se 
mai cânta "Nu dormiţi îh astă 
seară ' Ci şedeţi la privegheată 
/ S-aşteptăm pe Domnul Sfânt 
Ca să vie pe pământ şi 
Noi umblăm şi colindăm / 
Florile dalbe / Şi pe Dumnezeu 
purtăm Florile dalbe 



in prima zi a Crăciunului în 
dreptul ferestrei cu flori de 
gheata se opresc colindători 
care cântă cu glasuri cristaline 
Steaua sus răsare 
Ca o taină mare 
Steaua luminează 
Şi adeverează 

Fecioara Mana 
Naşte pe Mesia 
In tara vestită 
Bethleem numită 

Care bucurie, 

Şi aici să fie 
De la tinereţe 
Pân la bătrâneţe 


Frumoasa melodie dedicată 
bradului împodobit în Ajunul 
Crăciunului aceeaşi pe toate 
meridianele lumii, a fost compusă 
acum aproape 200 de am de 
austriacul Joseph Mohr şi se intitula 
"Stille Nacht hellge Nacht' Francezii 
o fredonează "Mon beau sapin" 
germanii "O tannen baum" iar 
englezii "Oh. Chnstmas tree", iar noi 
"O brad frumos, o brad frumos 
Cu Moş Crăciun când vine 
Te-am aşteptat atâţia am 
Şi-am plâns în rând cu tine 
O brad frumos o brad frumos 
Am plâns în rând cu tine " 




Bineînţeles că bradul 
n-are nici un farmec, chiar 
dacă este frumos 
ornamentat, dacă nu vine 
Moş Crăciun Să cântam 
împreună un fragment 

"Din bătrâni se 
povesteşte / Câ-n tot 
anul negreşit, / Moş 
Crăciun pribeag soseşte 
/ Niciodată n-a lipsit / Moş 
Crăciun Moş Crăciun" 

Melodia atât de 
duioasa pe care se cânta 
versurile de mai sus este 
aproape la fel de veche 
ca şi precedenta fund 
compusa de Ştefan 
Cruceanu in 1871 




in miezul ultimei 
nopţi a anului ce e 
zgomotul asta pocnet 
de bici clinchet de 
clopoţei şi sunetul 
aspru al buhaiului? 
Sunt cei cu pluguşorul 
(un cântec lung plin 
de urări) 

"Mame anul $e- 
nnoieşte . Pluguşorul 
se porneşte Şi 
începe a brazda Pe 
la case a umbla 

Drymu-i gt'eu 
omătul mare ' Semne 
bune anul are 
Semne bune de 
belşug / Pentru 
brazda de sub piue 


16 





































Noul an debutează 
vesel, cu sorcova, 
apanajul colindătorilor 
celor mai mici Ceea 
ce face ca urarea 
simplă şi scurtă să fie 
emoţionantă este 
tracul "ţâncilor" cu 
obrajii roşii din cauza 
gerului, dar. mai ales, 
a emoţiei, fâcându-ne 
să le sărutăm obrajii 
cu drag 

"Sorcova vesela 
Să trăiţi, 

Să înfloriţi 
Ca un măr 
Ca un păr 
Ca un fir 
De trandafir 
Tare ca piatra 
Iute ca săgeata 


La anu/şi /a mu/ţ/ ani/" 



Şi noi, iubiţi - - - 

cititori, şi vă 
adresăm din 
suflet tradiţionalul 
"LA MULŢI ANI!” cu 
bucurii şi realizări! 
Şi, în plus, sănătate! 

Vă dorim să 
trăiţi şi să înfloriţi 

în credinţa 
strămoşească. 

să fiţi tari ca 
piatra în faţa tuturor 
necazurilor vieţii, 
duşmanilor 

şi ademenirilor! 




- dedene de ţ&emiau dui 'bortea dala/cu - 



ziuă 

Tot mai arde cerul sus 
-ziurel de ziuă - 
peste ieslea lui lisus 
-ziurel de ziuă - 

Vitleeme, colţ de rai, 

-ziurel de ziuă - 
îngeri palizi încă ai? 

-ziurel de ziuă - 
Alb şi fraged Vitleem, 

-ziurel de ziuă - 

în ce vis să te mai chem? 

-ziurel de ziuă - 

Steaua sfântă de Crăciun 
-ziurel de ziuă - 
din ce praf s-o mai adun? 
-ziurel de ziuă - 
Lacrimi mari pe cer s-aprind. 

-ziurel de ziuă - 

prin tristeţi de foc colind 

-ziurel de ziuă - 

Pentru-nsângeratul mag 
-ziurel de ziuă - 
pune. Doamne, spini pe prag 
-ziurel de ziuă - 
şi acoperă cu lut 
-ziurel de ziuă - 
Vitleemul meu pierdut 
-ziurel de ziuă - 









Cerul şi-a deschis soborul 

- Lerui, Doamne, Ler - 
şi-au pornit cu pluguşorul 
îngerii din cer 

Merg cu plugul de oglinda 

şi de giuvaer, 

toţi luceferii colindă, 

- Lerui, Doamne, Ler - 
Patru heruvimi în haine 

albe de oier 

răspândesc în lume taine, 

- Lerui, Doamne, Ler - 

N-au venit cu grâu la poartă. 

ci au rupt din ger 

stele mari. ca să le-mpartâ 

- Lerui, Doamne, Ler - 
Singur tu aştepţi în tindă 
suflete stingher, 

nesosita lor colindă 
Lerui, Doamne Ler- 

Nici un înger nu mai vine 
fâlfâind mister, 
să colinde pentru tine, 

- Lerui, Doamne. Ler - 


din voi de poezie orală a lut Radu Gyt (din închisoare) - 
Ed Marineasa. Timişoara 1993 


17 


















.^asi^cwde Zeguesuzse /ie/ut(f/kxite 


STILUL LEGIONAR DE LUPTA 


de Constantin Papanace 

(continuare din numârui trecut) 



4. Armele 

Armele legionare sunt determinate de însâşi structura terenului 
său Mai toate trăsăturile amintite ale terenului constituie prin ele 
însele arme dând posibilitatea la foarte multe combinaţii 

Mişcarea Legionară, punând accentul pe spiritualitate, implicit şi 
armele vor fi mai mult de natură spirituală Ele vor fi cu atât mai 
eficace şi durabile, cu cât vor fi mânuite cu mai mare sinceritate 

4.1. Contrastul este explozibilul armelor legionare 
Noul mediu curat pe un plan superior provoacă - numai prin 
acest fapt - diferenţieri izbitoare, care biciuiesc sensibilitatea şi 
creează elanul revoluţionar (biciuirea apatiei româneşti cu biciul 
contrastului) Aceasta se poate opune, în general, mediului 
satamzat. 

Arma contrastului este ofensivă şi pozitivă, fiindcă prin contrast 
afirmi, nu negi sau. mai bine zis, negi şi afirmi. Faci actul complet 
dând astfel un caracter creator 

Arma contrastului este esenţială pentru o mişcare de înnoire, 
fiindcă ea oferă noutatea după care este veşnic însetat sufletul 
omului Proiectarea cât mai intensă a diferenţei de concepţie şi de 
trăire. 

Această armă nu poate fi folosită de oricine şi dacă nu există un 
fond corespunzător pe care să se bazeze, cade în cabotinism sau 
devine excentric De exemplu, decadenţa societăţii româneşti 
împotmolită in mlaştina materialismului dădea o arzătoare sete de 
dreptate şi moralitate care. în comparaţie cu o trăire pe planul 
moral, era transformată în dinamism activ 

Aşadar, arma (tactica) contrastului este foarte importantă pentru 
o luptă de înnoire morală atunci când contrastul este aşezat pe un 
teren moral corespunzător, superior. Valoarea terenului nu este în 
acest caz numai etică, ci şi tactică Poţi privi calm şi de sus toate 
zvârcolirile neputincioase ale adversarului 

Aceasta a fost arma cea mai eficientă pe care a 
întrebuinţat-o Căpitanul în decursul prigoanelor Ea era activă 
în permanenţă, chiar cănd părea că lupta are o formă pasiv 
(defensivă), deoarece contrastul nu putea fi oprit, aşa cum 
lumina nu poate fi pusă sub obroc In faţa adversarului ţipa 
austeritatea, în faţa hoţiei - cinstea, în faţa lenei - munca, în 
faţa mişeliei - corectitudinea faţă de adversar etc. 

Te înjură adversarul în campania electorală, nu-l clătina pe om 
din convingeri, nu-i tulbura credinţa lui' 

Libertatea de conştiinţă trebuie respectată şi până la urmă 
adevărul triumfă prin arma superioară a contrastului, opus falsei 
democraţii sau corupţiei Contrastul opus de Mişcarea Legionară 
moravurilor decadente ale vremii l-a determinat în fond pe marele 
avocat şi onest om politic lunian să se ofere ca apărător la procesul 
ei din 1934 Aici nici legea fanatismului nu funcţionează sau 
aparent nu funcţionează, pentru ca acest fanatism să se 
adâncească în măreţie, adică să nu fie orb (satanic, întunecat), ci 
senin, creator 

Contrastul neglijent Complicitatea tăcerii oculte este curentă 
Căpitanul dădea armei contrastului amprenta morală şi o făcea şi 
mai eficientă îi menţiona pe toţi, punându-î în contrast "Cuziştn 
o să vă atace, voi nu-i atacaţi, fiindcă se prăbuşesc sub povara 
ticăloşiei lor, cad singuri Reiese de aici un sentiment creştin de 
compătimire în care se amestecă şi durerea de a vedea triumful 
râului în sânul adversarului Acest sentiment ii dezarma şi îi făcea 
neputincioşi 

Prin pătrundere psihologică se captează sufletul maselor şi se 
dă o luptă cu elemente morale Contrastul poate fi folosit pe 
. H . ^ re n Până la cel mai mici amănunte de luptă, cu efecte mari 

18 


însă în campania electorală. îmbuibăm politicienilor în banchete şi 
beţiilor partizanilor, legionarii opuneau sărăcia şi sobrietatea cele 
mai mari Ce discurs poate convinge mai bine omul de pe stradă 
decât acela în care se spune că unu fură, producând mizeria, iar 
alţii se jertfesc Ar fi fost demagogic dacă ar fi fost făcut de 
circumstanţă Dar aceasta este viaţa adevărată, trăită 

După cum am spus, şi idealul moral are în acelaşi timp valoare 
tactică, devine element tactic Politicienii demagogi, care au 
simulat asemenea atitudini, au căzut în ridicol, fiindcă în acest 
caz contrastul nu a produs decât râsul după toate legile râsului 
(cabotinismul) 

Avantajul de contrast pe care îl oferă terenul rezultă atunci când 
adversarul vrea să aibă iniţiativa Exemplu: în campania electorală 
adversarul vrea să provoace Căpitanul dă ordine de linişte 
absolută, să nu atace pe nimeni " Aduceţi lumină şi credinţă nu 
tulburaţi sufletele oamemlor r în toate aceste atitudini măreţe, 
care contrastează cu ţinuta adversarului, ce poate face 
acesta? Fie să renunţe la iniţiativa lui de a provoca, ceea ce 
înseamnă un câştig, fie să continue să provoace şi atunci, prin 
contrast, mişelia lui va fi evidentă, iar în faţa sentimentelor 
oamenilor va pierde. De aceea, nici bătăuşii recrutaţi din pleava 
societăţii nu îndrăzneau să îi atace pe legionari - şi de frică, dar ma» 
mult pentru că şi în ei era o licărire a sentimentului moral care ieşea 
la lumină prin acest contrast 

De asemenea, era contrastul demnităţii Fixat pe linie înaltă 
Căpitanul, spre deosebire de politicieni, care cerşeau voturile 
putea spune " Cine vrea să voteze cu noi. ne poate vota cine nu 
vrea, să facă după cum ii spune conştiinţa" Efectul psihologic 
asupra maselor era decisiv în favoarea Mişcării, care nu cerşea 
Din cauza aceasta, Gngore Filipescu a scris în ziarul "Epoca' al 
cărui director era: "Comehu Z Codreanu este un mare psiholog 
întreaga propagandă legionară se bazează pe contrast Nu 
primează banul, ca la iezuiţi, ci sufletul. 

4.2. Şarjarea din situaţii grele 
Se bazează tot pe contrast şi are un efect psihologic 
considerabil 

în momentele cele mai grele. Căpitanul punea condiţii celor care 
doreau să se însene în Mişcare "Vreau să ştiu cine este pneten la 
greu, nu la biruinţă Acord cuziştilor dreptul de a se înscrie Dacă 
nu. după alţi şapte am " 

Prin contrast, afirma siguranţa biruinţei, iar adversarul era 
depăşit şi chiar înfrânt, atunci când credea că a dat lovituri 
mortale Mişcării. Această şarjare o face Mântuitorul când spune 
"Mulţi îmi vor zice în ziua aceea <Doamne au nu în numele Tău 
am proorocită" Şarjarea din poziţie superioară are efecte cu atât 
mai mari Exemplu: "Nu primesc liberali şi cuzişti" în sufletul celor 
care sunt respinşi se naşte un complex pierd o posibilitate şi sunt 
ciopârtiţi sufleteşte, fiindcă toţi se îndreaptă spre Legiune şi ei nu 
au această posibilitate Efecte pozitive’ Cei mai mulţi nu afişează 
atitudinea respectivă încearcă să se camufleze Deci. sunt scoşi, 
intr-o oarecare măsură, din luptă 

Dar există şi efecte negative Unii dintre ei vor lupta disperat 
Sunt puţini dar primejdioşi fiindcă au puterea statului în mână 
Arma şarjăm, ieşită din contrast şi dintr-o mare credinţă în victorie, 
este şi ea prin excelenţă morală Dă mândrie şi siguranţă cadrelor 
proprii, fiindcă există o tendinţă a omului de a nu se pierde în gloate 
incerte Dragostea legionară îi ţinea pe toţi, dar cei bum au şi 
oroare că ar putea intra şi cei răi Fidelitatea se încearcă în 
momente grele, atunci. Căpitanul le dădea posibilitatea de a 
participa la lupta Prin această realitate psihologică se crea o 
formidabilă armă ofensivă morală 


























D«n şarjare poate rezulta o 
— metoda psihologică a şarjăm chiar in cel mf Folos ' nd 
Căpitanul ameninţa sub forma indirectă care^este"^ 5, 
paralizantă decât cea directă, care trezeşte automat eSte * m3 ' 
determină poziţii Astfel desfiinţa o organizaţie Dentr^l reaCl ," Ş ' 
Z «* !"« ~ înţelegea «.emlSTţiK"pă"**** 

ameninţare care nu atinge demnitatea Şariarea se faro J 6 S , 9ura 
aminteşte de cuvintele Mântuitorului "Ş, oricine nu va pnmînvi nu 
va asculta cuvintele voastre ieşind dm casa ş, din cetatea aceea 
scuturat,-vă praful de pe picioarele voastre Amin grăiesc vouă că 
ma- uşor va f, păcatului Sodome, şi Gomorei in ziua judecări, decât 
cetăţi, aceleia (Matei. 10/15) Sau avertismentul direct 'Pocăiţi vă 
căci s-a apropiat împărăţia cerurilor r că ă ' 

în atitudinile de şarjare ale Căpitanului se simte suflul acestor 
avertismente, care biciuieşte sentimentul de nesiqurantâ in 
necunoscutul supranatural Sau agravarea avertismentului prin 
.dentificarea celor răi: Pui de vipere, cine v-a arătat să fug,0 de 
mânia ce va să fie* Deci. biciuirea sentimentului de siquranta 
Afirmarea credinţei in biruinţă, cu tâne. este pnn ea insâşi un 
avertisment Să iertaţi pe cei ce v-au lovit din porniri personale Pe 
cei ce v-au chinuit pentru credinţa voastră in neamul românesc nu- 
, veţi ierta Să nu confundaţi dreptul şi datoria creştină de a ierta pe 
cei ce v-au făcut vouă rău cu dreptul ş, datoria neamului de a-i 
pedepsi pe cei ce l-au trădat şi pe cei ce şi-au asumat răspunderea 
de ai se împotrivi Să nu uitaţi că săbiile pe care le-ati incms sunt 
ale neamului. In numele lui le purtaţi, in numele lui veţi pedepsi cu 
ele neiertăton şi necruţători Astfel şi numai astfel veţi pregăti un 
viitor sănătos acestei naţii ” ("Pentru legionari\ pg 475 ) Redâ exact 
aceeaşi concepţie ca şi evanghelistul Matei "Şi oricui vă zice 
cuvânt împotnva Fiului Omului se va ierta lui, dar oricui va zice 
impotnva Duhului Sfânt, nu se va ierta lui . nici în neamul de acum 
nici în cel ce va să fie " (Matei, 13/32) Se elimină ideea răzbunării,’ 
care poate fi întunecată, şi se pune accentul pe ideal 

Din contrast şi şarjare rezultă arme care se apropie de cele 
din tactica divină, fiindcă ele sunt determinate de 
superioritatea terenului. 


puşi in acest impas au ispăşit, oferindu-se de bună Z 
voie să ispăşească şi, prin aceasta, i-au imprimat un"" 
caracter pozitiv, in acest caz, esenţialul nu este "moartea 
canaliei", ci jertfa pe care o face legionarul. Concepţia satanică 
este diametral opusă. 

Răzbunarea este apanajul armei mediteraneene (vestice) După 
răzbunare mediteraneeanul poate să moară "Abia atunci el poate 
să moară liniştit" (Clausewitz) "Nu ne-nspăimântă nici un chin / 
Putem să şi murim r (Imnul Nicadonlor) 

Căpitanul voia răzbunarea nu pentru ea în sine, ci ca 
exemplu pentru pedepsire. Nu era un act sentimental, ci 
politic. Ca şi retragerea în munţi sau războiul de gherilă, atentatul 
ar fi putut fi considerat că intra în stilul acelei lupte care este 
apanajul stilului eroic bazat pe elemente fantastice care acţionează 
pe plan individual 

Cum am spus, în fond. esenţa legionară respinge organic 
atentatul. Când totuşi nenorocirea îl face să se producă, el a 
fost atenuat prin atributul cavalerismului şi al răspunderii. 
Aceste atribute nu le au atentatul satanic, masonic, terorismul 
mafiot, care se manifestă negativ, prin tendinţa pe care o au de 
a se ascunde şi sustrage pedepsei pentru a rămâne 
necunoscuţi şi nesancţionaţi (atacul pe la spate dm intuneric - 
terorismul bulgar - sau prin otrăvire - atentatul masonic) Legionarul 
care a fost pus în situaţia de a comite o asemenea faptă nedoritâ 
şi-a luat răspunderea faptei şi a avut voluptatea ispăşim păcatului, 
care este de esenţă creştină, pentru repararea acestui păcat 
inevitabil. 

Din aceste inevitabile şi regretabile excepţii a ieşit forţa de 
hârţuialâ şi intimidare a păturii conducătoare abuzive care trecând 
peste orice lege sau scrupul, făcea totul după bunul plac pentru a 
trăi cât mai bine, vânzând interesele fundamentale ale neamului 

Hotărârea de jertfă a fost şi pe acest plan singura frână care 
a existat în anii de corupţie. Pentru exterior a fost cazul Duca, 
iar pentru interiorul Mişcării a fost cazul Stelescu, înfierându- 
se trădarea pe ambele planuri Aici a funcţionat şi forţa intimidăm 


4.3. Intimidarea (ameninţarea). Liniştea 
încordată premergătoare furtunii 

Căpitanul folosea această linişte încordată, care îl 
dezorienta şi zăpăcea pe adversar, mai ales când bâtea alături, 
nu direct (a se vedea canonada de la Valmy). 

Acest lucru era mai eficient, fiindcă Mişcarea Legionară era 
considerată de duşmani, pe nedrept, conspirativă, cu toate că era 
cea mai luminoasă organizaţie 

Plana un mister mtimidant, care biciuieşte o înnăscută spaimă a 
omului de necunoscut Panica şi fantezia adversarului au fost o 
realitate 

Căpitanul a manevrat această realitate pe care ştia să o 
provoace în mod pozitiv pentru Mişcare în anumite momente şi in 
mod negativ pentru adversar S-au atribuit Mişcăm Legionare 
lucruri pe care nu le avea Un mister plana asupra ei Forţa acestui 
mister îi tulbura tocmai pe cei care i-l atribuiau Aici, misterul joacă 
un rol esenţial în însuşi sânul Mişcăm existau elemente asupra 
cărora plana misterul în anumite momente critice Drept ilustrare, 
amintim cazul lui Nichifor Crainic şi Dragoş Protopopescu care, în 
^1934, la Jilava, erau siguri că există o secţie subterană, teroristă, a 
ei Acest lucru a atras uneori anumite acte demonstrative, cu 
caracter intimidant în fond, ameninţarea nu se poate încadra în 
stilul legionar, decât numai ca prevenire Faţă de dezavantajele 
Pe care le are. nu este de recomandat Când nu are caracterul de 
prevenire, ea arată neputinţa sau vrea să se valorifice pnn valori 
•ctive şi este astfel de esenţă parazitară 

4.4. Moartea adversarului este o arma negativă, 
care nu poate intra în arsenalul legionar. în nici un caz 
ea nu poate constitui o biruinţă reală, fiindcă este de natură 
e *terioarâ. Ea se încadrează în sistemul satanic. 

Pentru Mişcarea Legionară a fost ieşire din impas, atunci 
cand n u avea alta ieşire. " când este chestiunea să aleg intre 
moartea ţării mele şi aceea a tâlharului, eu prefer moartea 
olharului Cred că sunt mai bun creştin dacă nu voi permite 
^harului să-mi ducă ţara la pieire " - replica în Parlament a 
âpitanului, dată deputatului profesor V Ispir, teolog, care l-a 
mtrerupt spunându-i că pedeapsa cu moartea nu este creştină 
lotuşi aceasta rămâne o armă negativă, specific satanică 
In Mişcarea Legionară a căpătat o formă pozitivă, prin 
•deea răspunderii şi a ispăşirii. Toţi legionarii care au fost 




4.5. Arma jertfei 

Prin această armă se pot soluţiona chestiunile cele mai grele şi 
se poate ieşi din orice dilemă Aceasta este esenţa tehnicii 
legionare fixată de Căpitan Ea are ceva divin din ideea ispăşim 
creştine şi ceva eroic, din ideea de patrie a românilor 

Prin jertfă se pot soluţiona lucrurile cele mai insolubile şi 
dilemele cele mai grele Jertfa celor care pedepsesc râul şi-şi 
ispăşesc păcatul comis prin actul pedepsim La romani, avem ca 
exemplu cazul Regulus El şi-a călcat cuvântul dat duşmanului, dar 
faptul că s-a întors pentru a-şi ispăşi păcatul comis - aşa cum s-a 
angajat - nu numai că a reparat ceea ce a făcut pentru a-şi servi 
patria, dar a constituit şi o imensă forţă morală 

"Ideea de jertfă este esenţialul Arma cea mai puternică Propna 
noastră cenuşă" (Ion Moţa) Căpitanul ştia că orice jertfă 
fecundează şi că orice nedreptate iţi acumulează forţa, fiindcă era 
pătruns de valoarea jertfei ca armă De aceea nu admitea greşeala 
pe care a făcut-o de mai multe ori biserica catolică de a adopta 
oprimarea altor credinţe (inchiziţia) in felul acesta Căpitanul nu ar 
fi renunţat niciodată la fondul său moral şi nu ar fi creat martin 
adversarului Acest lucru se simte la el din principiul afirmăm 
credinţei şi nu din oprimarea credinţei altora Deci suport moral, 
pentru ca tăria afirmării să fie mai vârtoasâ Altfel. învinge tot 
Satana, travestit însă în alte haine 

Aşadar, spre deosebire de adversarii săi care se mişcă in 
luptă pe elemente cunoscute, Căpitanul a adus două mari 
inovaţii pe care a construit o nouă tactică de luptă: terenul 
moral care, după cum am văzut, dă o poziţie dominantă şi 
ideea de jertfă, forma cea mai spiritualizată a eroismului, luată 
din tactica divina, ca armă care bate în timp şi spaţiu. 

4.6. Tactica autodepăşirii se bazează pe legea 
psihologică a emulaţiei. Masa merge mai vârtos spre ceea ce i se 
interzice şi capătă un imbold pentru selecţionare Aşa se face 
selecţionarea care să permită tactica depăşim Spunea Mântuitorul 
ucenicilor săi Că de nu va pnsosi dreptatea voastră mai mult 
decăt a cărturarilor şi fariseilor nu veţi intra in împărăţia cerurilor " 
(Matei. 15/20) 

Aşadar, după cum Mântuitorul. în viaţa religioasa, a formulat 
principii morale izvorâte din dragoste, care nu pol fi depăşite, tot 
aşa şi Căpitanul a formulat şi. mai ales a practicat principii de 


“H 


19 











III _ dragoste care nu numai câ au depăşit esenţial nivelul 
■" ■ “ politicii îmbibate de materialism, dar le-a practicat într-un 
mod care dezarma prin sufletul semn pe care îl aducea. 

Aici nimeni nu va putea depăşi Mişcarea Legionară, pentru 
că ea a atins limita până unde se poate mişca în epoca noastră 
spiritualitatea înaltă a unei Mişcări, fără să cadă în sectă 
religioasă. 

De acest lucru este ferită Mişcarea Legionară, pentru că 
suportul nu este nebulos şi mistic, ci are la bază şi concepţia 
eroică ca o stâncă de granit. Astfel că dragostea nu este 
expresia unei slăbiciuni, ci nobleţea unei forţe care se poate 

afirma şi pe calea armelor "/ir? alegeri, vorbiţi oamenilor de bine 
Nu criticaţi! Nu întunecaţi sufletele oamenilor! Aduceţi lumină r 
Această localizare a unor precepte cereşti pe care le găsim în 
tactica divină pentru viaţa pământească au un efect miraculos în 
luptă, prin dinamismul depăşirii pe care îl provoacă 

4.7. Depăşirea (anularea unei arme prin 
depăşire) 

Comuniştii au agitat problema foamei pentru a-i asmuţi pe 
muncitori, nu pentru a remedia o stare de lucruri Foamea intră în 
tactica lor ca element de asmuţire şi agitaţie. Ei n-au avut niciodată 
interes să rezolve problema, ci numai să o agite 

Statul democrat, chiar când era bine intenţionat, se punea în 
poziţia de apărare, contestând această realitate sau cocoloşind-o 
Căpitanul s-a pus pe o poziţie afirmativă şi ofensivă, arătând 
foamea şi setea de dreptate a muncitorimii (cazul de la Griviţa, 
1933), depăşind astfel arma şi întorcând-o asupra comuniştilor care 
o speculau 

4.8. Arma corectitudinii (ţinuta) 

Ţinuta corectă şi distinsă sub toate raporturile a legionarului 
constituie o armă cu care poate să-şi impună credinţa "este 
corect ca un legionar" etc Fapta să vorbească, nu vorba 

Toţi au pus accentul pe vorbă Gladstone, Lloyd George 
Clemenceau. Titulescu etc , toţi politicienii demagogi, demo-liberali 
Căpitanul a pus accentul pe fapte, atât pentru contrast, cât şi 
pentru faptul câ sistemul legionar, după structura sa, este în 
favoarea trăirii spirituale şi eroice Ţinuta lui se apropie de ţinuta 
ostaşului adevărat Ostaşul urăşte vorba şi pe vorbăreţ Este un om 
al faptei. Căpitanul considera câ nu are darul oratoric. Chiar şi pe 
această lipsă, dar tocmai din felul cum ştie să o mărturisească 
scoate mai mari avantaje decât cele pe care le-ar fi scos dacă ar fi 
fost un orator desăvârşit. Există o oratorie a faptei şi a elanului 
interior care, chiar când nu vorbeşte, se manifestă prin ţinuta 
echilibrată şi corectă Sub acest aspect, ţinuta corectă dă o armă 
pozitivă 

Ţinuta corectă izvorăşte în legionar din sentimentul onoarei, al 
eroismului şi răspundem Amabilitatea pe care o recomanda 
Căpitanul avea acelaşi substrat Ea izvora din dragoste şi putere de 
echilibru, spre a împuţina suferinţa Nu era o mască pentru 
acoperirea sentimentelor şi a resentimentelor 

în virtutea legii imitaţiei, ţinuta corectă acţionează în sens bun 
prin simplul fapt al păstrării ei Cu atât mai mult când este vorba de 
cadre conducătoare Vorba poporului H Peştele de la cap 
se-mpute ” Sau " Păcatele popoarelor se nasc din cele ale 
prinţilor (Machiavelli, p.356) 

Căpitanul, când a formulat viaţa ascetică prin jurământ, pe lângă 
faptul câ a asigurat fundamentul şi izvorul de forţă morală ca bază, 
a ţinut seama şi de efectul legii imitaţiei în orice cerc de activitate 
se va găsi un legionar, el va trebui să se remarce pnn calităţile lui şi 
să fie un exemplu şi o vie şcoală prin fapte 

Corectitudinea Acest cuvânt pare compromis, de exemplu 
pentru naţionalism-socialism (Rosenberg) Dispreţul provine dintr-o 
privire unilaterală Corectitudinea formală (lezuitâ) este o mască 
neputincioasă sau o camuflare a intenţiilor, pentru a opera cu mai 
mare succes, tot în mod incorect însă 

Corectitudinea legionară, aşa cum o concepe Căpitanul, este de 
esenţă interioară Este ceva impus de conştiinţă în calitatea de cel 
mai neîmpăcat judecător propriu şi de frumuseţea morală 
legionară Este un echilibru între forţă, dragoste, vitejie, jertfă, care 
se realizează măreţ, fiind interior 

Care ţinută este mai adecvată pentru un legionar? Seriozitatea 
sau faţa însorită şi veselă? Căpitanul oscilează între aceste două 
ţinute, cu tendinţa de a face o sinteză Le vrşa pe amândouă în 
conjunctura lor potrivită Pentru legionarul soldat, ţine mai mult la 
faţa luminoasă Trebuia însă o perdea de seriozitate trasă între 
fitilul vechi şi cel nou Dacă neamul suferă şi este primejduit 

: 11 uz 20 


grav, cum afirmăm noi mereu - şi, desigur, aşa este - _II 

atunci noi nu putem râde cu atâta veselie După cum mâ”~"" ■ 
feresc să pâlmuiesc sărăcia cu luxul, la fel mă feresc să 
provoc îngrijorare cu râsul şi cu buna mea dispoziţie Chestiunea a 
rămas deschisă, fiind întreruptă de venirea unui străin care trebuia 
primit Mă gândesc însă că problema se pune după răspunderea 
pe care o are fiecare, deci, o ţinută determinată şi de acest fapt 
în general, râsul (faţa voioasă) rezultă din sănătate şi este un 
mare tonic sufletesc pentru biruinţa pe care o anunţă Mai mult, 
există conştiinţa primejdiilor care ameninţă, se simt durerile care 
apasă, dar luminează credinţa neînfrântă câ în curând le va învinge 
singur Ţinuta luminoasă dă această siguranţă O propagă Evident, 
nu luminozitatea aceea frivolă, ieşită din chef şi muschetarism uşor, 
ci aceea ieşită din credinţă 

Dacă în cadrul Mişcării Legionare voia bună, până la veselie, 
era admisă ca un tonic necesar pentru durerea luptei. în raport cu 
cei din afară şi mai ales în luptă, ţinuta trebuie să fie sobră şi 
decentă (gravă) Căpitanul nu admitea folosirea ironiei sau 
zeflemelei ca arme de luptă fiindcă acestea sunt prin excelenţă 
negative Orice problemă trebuie atacată grav şi serios, fie în 
vorbire, fie In scris. Stilul direct şi adesea dramatic şi profetic este 
cel potrivit în faza în care se găsea Mişcarea Legionară, este o 
armă care nu concordă De exemplu, Hitler care era foarte 
dramatic şi profetic, a început să folosească în discursuri ironia, 
după ce a devenit puternic şi stăpân pe situaţie în intimitate. 
Căpitanul folosea mai mult umorul şi aceasta pentru destindere 
De asemenea, nici banalizarea sau ridicolul Căpitanul avea 
oroare de banalizarea credinţei. Avea o grijă specială, cu atât 
mai mult de ridiculizare în diferite posturi. Numai ţinuta 
corectă în fapte şi în gesturi evită, prin sobrietatea ei, 
asemenea riscuri, mult mai primejdioase decât cele mai grele 
lovituri. Discreţia şi eleganţa sunt absolut necesare pentru o 
mişcare de redresare morală. Avea oroare de fanfaronadă şi 
făţărnicie, ca şi în tactica divină Exemplu pedeapsa dată lui 
Alexandrescu de la Silistra, pentru câ şr-a făcut reclamă la gazetă 
Totuşi, fapta bună era adusă elegant la cunoştinţă pentru a fi luată 
drept exemplu, scuturată de orice vanitate 

Cuziştii se banalizau şi se făceau ndicoli singuri, din cauza 
ţinutei lor, care contrasta cu problemele ridicate 

Căpitanul detesta micile atenţii pentru a obţine avantaje, fiindcă 
minimalizau ţinuta masivă şi erau contra spiritului legionar Cu atât 
mai mult minciuna, acest fruct al întunericului 

4.9. Arma divide et/mpera 

Căpitanul o prevenea prin unitatea desăvârşită. Dacă ar fi să 
mergem în iad şi dacă suntem uniţi, vom ieşi de acolo Mai bine pe 
un drum râu decât pe cel al dezunim 

Pe câmpul de luptă, faţă de adversari, nu-şi făcea un scop din 
folosirea acestei arme ( cfiv/de et/mperâ\ care, în general are un 
caracter negativ Când totuşi trebuia să o folosească, făcea în aşa 
fel încât să nu fie violată esenţa constructivă 

1 ) prin atragerea lumii lor, aruncând punţi de simpatie şi 

2 ) prin susţinerea celor slabi dar mai buni dintre ei. care erau 
corecţi (exemplu îl susţinea pe Gheorghe Brâtianu. fiindcă el era 
mai bun decât Duca şi era pngomt, sau îl susţinea pe luliu Mamu, 
fiindcă era mai corect şi moral, sau personal pe mareşalul 
Antonescu, pentru câ a fost glorios în război) Dar nu-i susţinea în 
aşa fel încât aceştia să devină mai puternici, constituind un pericol 
pentru Mişcare, singura mântuitoare, ci pentru a păstra pe câmpul 
tactic forţele divizate pe care trebuia să le învingă şi să nu permită 
până atunci întărirea celor mai răi. 

Deci, el făcea acest lucru pentru a putea crea pe lima sa morală 
Nu întrebuinţa intriga, calomnia aţâţarea instinctelor inferioare ale 
câpâtuieln, felonia etc pe care le întrebuinţa Carol al ll-lea, aflat 
sub influenţa satanică Stilul satanic nu se gândeşte la creaţie şi 
nici nu sincronizează, fiindcă orice formâ~ nouă presupune o 
distrugere a celei vechi şi o dospire a celei noi. ci pur şi simplu are 
voluptatea distrugem Acesta este esenţialul Aşadar, şi în tactica 
negativă se poate păstra nealteratâ esenţa pozitivă, desigur cu 
eforturi şi subtilităţi şi chiar jertfe 

4.10. Arma luminii 

Adversarii subterani, care lucrează în umbră, îi poţi intimida, 
paraliza şi învinge dacă îi identifici, denunţi şi îi scoţi la lumină Aşa 
a procedat Căpitanul cu străinii exploatatori, cu duşmanii şi cu 
anumiţi politicieni Străinii au fost uneltiton şi spectatori, în acelaşi 
timp Cu ocazia lui 24 iunie, au fost făcuţi responsabili 


























; 11 —— 4.11. Dragostea este armă creştina 

in lupta legionară este o armă principală, dar nu 

inica, pentru ca acum nu este vorba de cer, ci de pământ 
| nS â in loc sâ ia arme din arsenalul satanic, aşa cum a luat 
lezuitismul. Căpitanul a adoptat armura eroica cu care are legătură 

organică 

4.12. Pilda ca metodă 

pătrunderea directa în sufletul omului, fârâ alambicâri 
intelectuale, este metoda cea mai eficienta Vorbirea în pilde 
înlesneşte mai bine acest lucru, fiindcă numai ea poate reda 
trăirea 

Forţa sugestiva a Evangheliilor şi eficienţa lor pentru mase stâ 
în folosirea pildelor Prof Codreanu era admirat de Căpitan ca 
orator de mase, fiindcă putea vorbi în pilde şi era înţeles de 
acestea, fascinându-le 

Căpitanul a scris cartea (trăită intens) pentru a fi înţeleasă de 
cei mulţi in Cărticica şefului de cuib a dat, sub forma alegorica, 
cele trei încercări muntele suferinţei, pâdurea cu fiare sălbatice şi 
mlaştina deznădejdii, care s-au înfipt atât de adânc în sufletul 
legionar şi în special în cel al oamenilor simpli, încât se poate 
spune că ele au constituit sprijinul cel mai mare în vremurile de 
prigoană 

Pilda este arma pentru mase, după cum spune şi Mântuitorul 

Cărticica şefului de cuib radiază întreaga forţă de fascinaţie (mai 
mult decât exerciţiile lui Loyola). fiindcă, după cum spune Căpitanul 
la sfârşit, este scrisă cu căldură şi cu pilde pentru a fi simţită şi 


înţeleasă de toţi Este mai umană şi mai naturală decât --- I 

exerciţiile lui Ignatius de Loyola 

4.13. Cântecul este metoda cea mai directă şi mai 
pătrunzătoare in inima omului Dacă nu poţi cânta. înseamnă că 
eşti încovoiat de îndoieli. îţi lipsesc sănătatea şi credinţa şi mei nu 
îi poţi însufleţi pe alţii Cum spuneam, el risipeşte atmosfera 
apăsătoare iar vibraţia sunetelor se transformă in forţa 
combativă 

Numai stilurile ofensive - cel eroic şi cel divin - folosesc 
cântecul. Cele tenebroase nu fac acest lucru, fiindcă nu au 
suportul moral şi conştiinţa curată 

Armele de care dispune tactica Căpitanului sunt imense şi ele 
sunt in legătură cu toate trăsăturile terenului creat 

în general, în lume sunt două căi de urmat drumul sclaviei 
şi drumul imperial Niciodată nu se poate ajunge la împărăţie 
pe drumul sclaviei Mai mult respiraţia imperială, decât 
conjunctura, creează împărăţiile 

Aşadar, metodele de luptă sunt variate şi aici se 
poate cita vorba lui Machiavelli pentru Cezari "Chiar 
dacă a căzut Că pita nu/, a rămas metoda. " 

Pe teren se va vedea mai bine eficacitatea acestei 
arme şi a stilului. 

(continuare in numărui viitor) 


*** 

de dz tineri Jtudenţi 

TOLERANTA 

» 

- Acest mic articol este o “mare” declaraţie împotriva ideilor care paralizează spiritul poporului român - 


De ceva timp are loc o puternică propagandă ce are ca scop 
oficial “educarea poporului român în spiritul ideilor europene şi 
democratice” 

in special în mass-media se pot vedea şi auzi din ce în ce mai 
des tot felul de mesaje îndreptate mai Ies Împotriva “intoleranţei” şi 
“rasismului” ce au fost promovate în trecut de teoreticienii 
regimunlcr de âxtremâ dreapta, cu rolul de a justifica cele mai 
monstruoase crime împotriva umanităţii 

Consider că cele două noţiuni de mai sus merită o analiză mai 
amănunţită. 

Astfel, voi începe prin a afirma că INTOLERANŢA ESTE UN 
PRINCIPIU CREŞTIN, antonimul său, TOLERANŢA NU 

Reprezintă nimic altceva decât acceptarea râului 

pe TERMEN NEDEFINIT 

Dacă domnii ideologi ai democraţiei şi umanitarismului găsesc 
în Sfânta Evanghelie vreun citat sau măcar o aluzie la binele pe 
care toleranţa îl va aduce omenirii, să-mi comunice şi mie Eu, unul, 
nu am găsit Dimpotrivă, chiar lisus Hristos îi îndeamnă pe oameni 
^ scoată sabia ÎN SCOP DE APĂRARE, în momentul în care sunt 
atacaţi în însăşi esenţa fiinţei lor "Cine nu are sabie, să-şi vândă 
haina şi să-şi cumpere (Luca, 29) Ori, credinţa strămoşească în 
Dumnezeu şi Neamul sunt cele mai importante comori din tezaurul 
spiritual al unei naţiuni, reprezintă sufletul ei nemuritor 

Este de necontestat (sau ar trebui să fie, cel puţin din partea 
celor ce susţin că sunt creştini) faptul că naţiunile sunt creaţia Iu» 
Dumnezeu (rasele ca entităţi materiale, iar naţiunile ca entităţi 
spirituale), fiecărei naţiuni fiindu-i încredinţată de către Dumnezeu o 
misiune 

î n cazul poporului român această misiune constă în sfânta 
datorie de a-şi apăra credinţa ortodoxă şi pământul pe care s-a 
^âscut, adică valorile şi tradiţiile trebuind să facă tot ceea ce este 
^cesar pentru aceasta, pentru ca pământul lui să rămână (mai 
corect spus, în prezent, ar fi "să redevină") întreg şi să prospere 
Acestea nu sunt însă posibile decât într-o Românie a Românilor, cu 
a, te cuvinte. într-o ţară în care adevăratele elite ale neamului 
românesc să conducă, prin elite înţelegând indivizi cu verticalitate 


simţul răspunderii, frică de Dumnezeu şi conştiinţa misiunii de 
îndeplinit 

Din păcate, toate aceste virtuţi lipsesc domnilor guvernanţi care 
nu vor sau nu pot sâ înţeleagă că egalitarismul pe care ei îl susţin 
este echivalent cu distrugerea României, şi asta pentru că NUMAI 
UN ROMÂN DIN TATĂ ÎN FIU ROMÂN POATE SIMŢI Şl 
ACŢIONA ROMÂNEŞTE, şi, ca urmare, păstrarea profilului daco¬ 
român este o condiţie sine qua non a însăşi existenţei noastre ca 
entitate în lume 

Totodată, trebuie sâ admitem că un popor ce nu mai are nici 
măcar luciditatea minimă necesară conservăm sale. trebuie şi 
merită sâ dispară in acest sens ne putem aminti profetica frază a 
lui Paul Valery Popoarele dispar când le mor instinctele " 

Dacă analizăm situaţia internă şi externă a României observăm 
că “aleşii poporului” fac tot ceea ce le stâ în putinţă pentru ca 
adevăraţii români sâ dispară, şi asta din două motive lesne de 
înţeles 

1) pentru ca poziţiile lor atât de confortabile pe care se află sâ 
nu le fie ameninţate, 

2) pentru că aşa cer interesele străine care vor sâ paralizeze 
instinctele şi puterea de apărare în vederea unei subjugân şi 
exploatări cât mai eficiente a românilor, toate acestea fâcându-se 
sub masca ‘toleranţei” tolerarea abuzurilor guvernanţilor, tolerarea 
mizenei nesfârşite a milioane de români, tolerarea batjoconrn 
istoriei naţionale şi a lui Dumnezeu 

Dar. aşa cum spunea Căpitanul, am tolerat atât de multe încât 
suntem pe patul de moarte 

în curând, România se va transforma într-o imensă 'casă de 
toleranţă’ 

La luptă, deci, pentru apărarea proprie, pentru apărarea 
memoriei străbunilor, pentru apărarea viitorului copiilor voştri 1 

La luptă, cu toate mijloacele pe care ni le pune la dispoziţie 
mintea cu atitudinea fiecăruia din cei ce sunt cu adevărat români, 
cu vorba, cu scrisul, cu faptele 1 

Până nu este prea târziu 1 


21 



















BILANŢ 2003 

« 


Cele câteva foi râmase în calendar ne anunţâ sfârşitul acestui 
an Este. deci, momentul propice de a face. ca în orice domeniu, 
bilanţul activităţii noastre, ce am realizat 

De la început trebuie sâ spunem, cu toatâ seriozitatea, câ în cei 
doi am şi jumătate de activitate sub sigla Acţiunii Române nu am 
obţinut atâtea rezultate mentorii ca în anul 2003 



in primul rând. cel mai important lucru este câ avem. în fine, un 
sediu propriu unde putem sâ ne dezvoltăm Nu mai închiriem săli 
cu ora o dată pe sâptâmânâ, veşnic cu ochii pe ceas ca sâ ne 
încadrăm în timp Nu mai umblăm prin cartiere mărginaşe pentru a 
găsi un sediu cu o chine oricum mult exagerată şi cu ochii 
proprietarului mereu pe noi, în veşnică alertă ridicolă. Acum avem. 
în zona centrală a Capitalei, o casă bătrânească, cu curte, pomi şi 
flori, pe care am renovat-o şi amenajat-o, realizând o mică oază 
pitorească şi plină de atmosferă 

Mica noastră bibliotecă oferă hrană sufletească tuturor tinerilor 
aflaţi în căutarea adevărului, ajutându-i să descopere şi sâ 
valorifice spiritualitatea românească 

O altă piatră de temelie - tot anul acesta - a existenţei ' Acţiunii 
Române a fost aşezată prin apariţia publicaţiei de faţă al cărei titlu 
curajos, fără ascunzişuri ridicole de tip “urmaşii luptătorilor 


anticomunişti*, “patrioţii români', "revistă de orientare naţională* 
etc . spune direct ce gândim, ce simţim şi ce orientare avem Curaj, 
dar fără ostentaţie directorul publicaţiei şi preşedintele Acţiunii 
Române ", dl Nicador Zelea Codreanu nu se pretinde succesorul 
Căpitanului (adică şeful Mişcăm Legionare), ci este doar un 
legionar care vrea sâ respecte lima trasată de fondatorul Mişcării şi 
denaturată de duşmani un legionar care încearcă sâ menţină 
aprinsă torta naţionalismului românesc ortodox Succesul 
înregistrat prin apariţia revistei a depăşit aşteptările noastre 
dovadă numeroasele scnson şi telefoane primite, chiar şi din 
străinătate Sunt încurajări care ne obliga sâ ne perfecţionăm 
Am avut şi alte acţiuni din care le prezentăm pe scurt ca 
jaloane ale preocupărilor noastre 

Am înfiinţat câteva noi cuiburi noi Galaţi Bucureşti. Piteşti 
Piatra Neamţ, Craiova. Constanţa 

După iniţiativa publicării memoriilor comandantului legionar al 
Bunei Vestiri, preot Ion Dumitrescu-Borşa. de o inestimabilă 
valoare ale (în 2002), în 2003 am realizat un compendiu Corneliu 
Zelea Codreanu intitulat Doctrina Mişcării Legionare o carte 
inedită, de referinţă absolut necesară mai ales în contextul actual 
Cartea a fost distribuită în zeci de localităţi din tară 

Pagina Acţiunii Române de pe Internet 
www.actiunea-romana corn se află la început, necesitând încă 
alte zeci de ore de muncă pentru actualizare şi completare dar 
reprezintă un reper pentru tinerii dornici de adevăr 

Pe data de 24 iunie în faţa unei săli arhipline a Muzeului de 
Istorie (Palatul Şuţu), am aniversat 76 de am de la înfiinţarea 
Legiunii printr-un interviu acordat de Nicador Zelea Codreanu 
ziariştilor, pe tema de actualitate Poziţia naţionaliştilor români de 
orientare Zelea Codreanu faţă de guvernănle post-decembriste", 
răspunzând apoi întrebărilor adresate din public 

Parastasele organizate (în ianuarie pentru erou legionari Ion 
Moţa şi Vasile Marin, în septembrie pentru veşnica pomenire a 
sutelor de legionari asasinaţi de autorităţi într-o singura noapte, pe 
tot cuprinsul ţârii), ca şi parastasul din noiembrie al Căpitanului nu 
le considerăm activitate ci o datorie de onoare în primul rând 
creştinească şi apoi camaraderească pe care am împlinit-o 

Pe scurt fiecare zi a anului trecut am încercat s-o fructificăm 
pentru a marca un început de renaştere românească 





Vor 


,osl co '' aamna ' Tr ' bu " ^,u, 

manifestările cu caracter fascist^Vr"™ def^ “poCPom'.eTf ° r9a " izaţii,e 5 ‘ 

pentru a reproduce def,mţ,a dată de o Enacloped.e franceza (nu de no.) def.mrea Iu, un mot.v în plus 

MustoUm m sl ’câractenzea^in esenţă '"IT" ^ după preluarea puter " de aceste, nvşcân Bem,o 

putem,c care sâ ,m P ună autoriMeTfin sZclJ^ Ş ‘ " be,alMui P™ nta de a instaura un stat 

- < * — ** ™, - ca, salariaţii „ patron,, 

r 31 —- 

“-w»» c —« 'LZZSZ22LZ!'- * serv ' c,u ' “» «*** *> 

po mea gena,Sta 5 , organ,pa,ea oă,7n*LKde 'clK' cu asemanatoare in ceea ce poveste etica 

«a de drepturile omului. ,„a de retioie atitudinea „,a de rasism , 


22 



























“/STOR/A CENZURATA DE GUVERNELE 
ROMÂNEŞ 77 ’ 

- premii în cărţi - 

Condiţii de participare: - vârsta max 35 ani; 

. răspunsurile se vor trimite în scris pe adresa sediului, 
se pot da telefonic sau personal, la sediu, până la data 
de 22 a lunii următoare apariţiei ziarului 

Premiile se vor ridica de la redacţie 

răspunsul la întrebarea lunii noiembrie 

"Care erau grade/e ş/ funciiuni/e in Mişcarea Legionara 
şi ce roi aveau?"* fost dat de Mugur lonescu elev în clasa 
a Xll-a. din Bucureşti (care a câştigat astfel cartea Ca/ 
troian intra muros (Memorii legionare) - Ion Dumitrescu- 
Borşa 

RĂSPUNSUL ESTE URMĂTORUL (cu câteva completări 
suplimentare ale redacţiei) 

- Gradele legionare au fost înfiinţate de Căpitan ("Cărticica 
şefului de cuib" - C 2 Codreanu) pentru desemnarea elitei 
legionare legionarii cu mente deosebite în decursul activităţii 
legionare, remarcaţi de Căpitan, erau gradaţi 

Aceste grade erau: instructor-ajutor; instructor; 
comandant-ajutor; comandant şi comandant al Bunei Vestiri 
(cel mai înalt grad legionar, după Căpitan) 

Singurul care putea acorda gradări era Căpitanul. în acest scop 
existând "Condica de grade" cu care a fost responsabil în ultima 
perioadă (1936-1938) mg Duiliu Sfmţescu 

- Funcţiile legionare erau şeful Partidului Totul Pentru Tară 
(expresia politică a Mişcării), şeful Frăţiilor de Cruce, şeful Corpului 
Studenţesc Legionar, şeful Corpului Muncitoresc Legionar, şefa 
Cetâtuilor, şeful Asociaţiei "Prietenii Legiunii", şeful Corpului 
Răzleţi, secretarii şi consilierii Căpitanului, şeful Serviciului Juridic 
Legionar, şeful Corpului Moţa-Marm, apoi şef de regiune, şef de 
judeţ, şef de sector (din Bucureşti) etc 

NOTA a) Un grad legionar putea sâ nu aiba nici o funcţiune 
(de exemplu, Corneliu Georgescu comandant legionar al Bunei 
Vestiri, nu avea nici o funcţiune) 

b) Au existat şi persoane cu funcţii în Mişcare, dar 
fără grad (de exemplu, gen Gh Cantacuzino-Grâmcerul membru 
în Senatul Legionar, avea funcţia de şef al Partidului Totul Pentru 
Tară dar nu avea grad Sterie Ciumetti, cu funcţia de secretar al 
Căpitanului şi casier central al Mişcării, nu avea grad etc.) 

Singurul care numea în funcţii era Căpitanul 

Toate gradele legionare şi funcţiunile legionare formau Statul 
Major Legionar, iar şeful Statului Major Legionar era Căpitanul 

ÎNTREBAREA LUNII DECEMBRIE: Când a luat fiinţa 
U.N.S.C.R. (Uniunea Naţională a Studenţilor Creştini 
Români), ce era şi cine au fost preşedinţii ei în perioada 
1934 -1940? 



PREMIU: " Cranii de /emri' - Ion Moţa 



redacţiei - 

DARTAGNAN - Afumaţi Remarc în treacăt rezonanta 
pseudonimului şi în special sublinierea dvs Aveţi dreptate că ar fi 
trebuit spus mai simplu nu există codremşti şi simişti, ci numai 
legionari şi simişti' Ei bine, iată că am precizat acum pe înţelesul 
tuturor Căpitanul a înfnntat şi dezvoltat Legiunea, el a dat 
conţinutul cuvântului legionar", i-a definit coordonatele A-l numi 
pe cineva codremsf e similar cu a-l numi legionar Şi atunci 
simistul ce este 7 Logic, orice altceva dar numai legionar nu 1 însuşi 
simiştn ii numesc codremşti pe adepţii Căpitanului (adică pe 
legionari") Dacă Sima ar fi fost un adevărat legionar, atunci 
adepţii lui nu s-ar mai fi numit "simişti ci 'legionari' 1 Iar dacă Sima 
ar fi creat un nou tip de legionar, istoria nu-l cunoaşte încă pe acel 
nou tip mirobolant de legionar mai legionar decât legionarii lui 
Codreanu' 

FLORIN GHIŢA - Buzău Vă asigur că suntem departe de a fi 
admiratori ai d-iui M N (dovadă articolele din septembrie şi 
octombrie ale Cuvântului legionar respectiv Mafalda din str 
Plantelor şi Adevărul în cazul Horia Sima - pe care nu ştiu dacă le- 
aţi citit), dar de aici şi până la a susţine că este vândut 
internaţionalismului şi cosmopolitismului este cale lungă De 
asemenea ne îndoim de veridicitatea informaţiilor dvs privitor la 
originea lui Traian Boeru 

MT - laşi Dar observ că aveţi timp de pierdut, nu glumă' 
Spumegarea" aceasta sâ se datoreze, oare unui rest de 
detergent în farfurie 7 Poate n-ar fi râu sâ vă adresaţi unui 
specialist Oricum, încăpăţânarea dvs de a ne trimite scrisori 
injurioase la adresa Legiunii ne lasă nemuritori şi reci" (vorba lui 
Eminescu) 

ADELINA TIARA - Snagov Din păcate, această mică 
bibliotecă pe care ne-o solicitat» (Circulări şi manifeste Cranii de 
lemn Crez de generaţie Frăţia de Cruce) nu v-o putem expedia 
gratuit Vă sugerez sâ ne vizitaţi şi noi vă vom oferi cărţile pentru a 
le multiplica Puteti şi sâ participaţi la concursul revistei noastre - 
mai ales că nu păreţi necunoscâtoare în domeniu, iar dacă veţi 
răspunde corect veţi câştiga pe rând aceste cârti care urmeaza 
sâ fie oferite ca premii in lunile următoare 

ANTON DEMETRU - Craiova Vă mulţumim pentru 
manuscrisul trimis, dar, deocamdată nu are loc în configuraţia 
publicaţiei Poate, cine ştie. peste câţiva am 

GABl ROMANESCU - Brăila Consider lăudabilă preocuparea 
dvs , dar efectiv nu văd care este relevanta istorică, aşa cum nu 
cred că ar interesa pe cineva dacă de exemplu Stalin dormea cu 
mustăţile sub plapumă sau afară din plapumă 

MIRCEA ŞTEFÂNESCU - Lugoj Nu ne întrebaţi pe noi de ce 
există atâtea grupări intitulate legionare Tot ceea ce pot sâ vă 
spun este că şi Fund "Prof G Mânu . şi Şerban Suru închipuitul 
şef al Mişcăm sunt simişti (a se vedea ceea ce scriu) Citiţi vă 
rog. răspunsul dat lui D Artagnan De ce sunt ei divizaţi cum se 
poate ca un legionar sâ-l dea în judecată la tribunal pentru 
calomnie pe cel care l-a făcut legionar. întrebaţi-i pe ei 

IOANA CRĂCIUN - Constanţa Dm păcate, nu avem Simfonia 
Codreanu Am omis sâ vă scnem şi acest lucru rândul trecut 
Dacă eu ştiu prin ce întâmplare, intraţi măcar în posesia partiturii, 
vă rugăm sâ ne anunţaţi Noi nu am reuşit până acum 

ION MIRICA - Galaţi Nu-mi este clar la ce vă referiţi aşa că 
voi încerca sâ răspund mai detaliat Legătura dintre noi şi Pentru 
Patrie este următoarea înainte de 1989 exista o revistă şi o 
emisiune a armatei numite Pentru Patne - asemănarea noastră 
cu acestea ar consta din asemănarea de culori (kaki la ei şi verde 
la noi), iar începând din 1993 există un partid Pentru Patne - nu 
al armatei, ci format in principal din foşti deţinuţi politici urmaşi a 
luptătorilor anticomunişti - după cum afirmă - şi asemănarea 
noastră cu el ar consta din ei aici este problema' 

REMUS ENACHE - Sibiu Speciai am lăsat răspunsul pentru 
dvs la urmă (sâ încheiem frumos acest anj Vă mulţumim pentru 
cuvintele frumoase Finalul scurtei dvs scrisori l-am apreciat în 
mod deosebit, de aceea îl şi reproduc pentru că exact aşa 
gândesc toti cei care au devenit membri ai Acţiunii Române "Ei 
(simiştn - n red ) nu au şi nu vor avea niciodată ceea ce avefi voi 
pe cineva in ale cărui vine sâ curgă sângele Căpitanului Din stejar 
lăsare stejar şi din bălărie tot bâlâne Stejarul poate creşte mai 
falnic sau poate rămâne mai mic dar tot stejar este Diluat sau nu 
sângele Căpitanului oferă garanţia efortului spre păstrarea hnrei 
autentice 

aJ/zte aie Jlicoi&ta î^oainC 


23 


















NOTĂ REDACŢIONALĂ: 

ACEST NUMĂR ESTE MAI AMPLU 
DECÂT CELELALTE NUMERE ALE 
REVISTEI AU IMPUS ACEASTA 
SĂRBĂTOAREA CRĂCIUNULUI Şl 
SFÂRŞITUL DE AN 


Redactor şef: 
Colegiul de redacţie 
Secretar de redacţie 

Relaţii cu publicul 


ISSN 1583-9311 


Periodic editat de ' Acţiunea Română 

Nicoleta Codrin 

Radu Constantin. Emilian Ghika. Corneliu Mihai 
Nicolae Badea _ 

Str Mărgăritarelor nr 6 sector 2. Bucureşti 
(zona Circului - intersecţie cu Ştefan cel Mare, colţ cu str V Lascâr) 
Vineri, intre orele 15 00 - 19 00 
tel (021) 322 3832 şi (021) 610 3578 sau 0745 074493 
e ‘ mai1 actiunea-romana@actiunea-romana com 


zzz 


rouoâotuZut 
gt sZcţtu/ieu ^cmâ/iu " 
u/va/ca tu fu/v/* cetitort/c/* 

re a/u / " 
cu cacu/tâgt t//yiZe/u/*ţ, 
duc.dcutuZZutQlum/zezeu 
gi ac c/ve/e/iţet /vmâ/ieâtt/ 


24