Similare: (înapoi la toate)
Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)
Cumpără: caută cartea la librării
CZ M 1336 DAN TRIFAN CARE S'A BOTEZAT INTR'UN HRISTOS IN ANUL 1926, LA SF. MÂNĂSTIRE BISTRITA-NEAMT A | le POE A E = = RN IN == LU DAISMULUI OPERĂ COMPLETĂ . CUPRINSUL: Introducerea, Copilăria, Inspirația divină, Tob sebegoim harog, Adventismul, Comu- nismul, Francmasoneria, Pericolul e mare, Despre armată, Despre şcoli, Despre nu- măr. populației, Despre presă si shiarele ei, Despre sinagogi, Lumină deplină, Tre- Zifi-va Români, Sunteţi insultaţi si omo- râţi, Ceasul al 11-lea, Ce e de făcut? IOAN TRIFAN Care s'a botezat într'un Hristos în anul 1926 la Mânăstirea Bistrita-Neamt YS MISTERELE IUDAISMULUI Operă complectă PIATRA-NEAMŢ Arara e` RESPECTUOS OMAGIU DOMNILOR Conducători ai partidelor naționaliste din România Din partea modestului autor care prin activitatea propovăduită pentru propaganda crezului naţionalist a avut cinstea și prilejul fericit să cunoască personal majoritatea din Domniile Voastre, rămânându-mi în suflet cel mai curat gând, păstra-voiu sinceritate şi administraţie până voiu muri pentru nobilul şi idealul sfânt : România a Românilor. Unirea forţelor naţionaliste ne-ar aduce foarte curând o Românie a Românilor, întârzierea unirei e în răul neamului românesc. Autorul と ん ググ 1336 BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ NEAMŢ Fend „G.T.K.: Adevărat, adevărat îţi spun că dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea împărăţia Lui Dumnezeu, Tatăl iubeşte pe Fiul şi a dat toate lucrurile în seama Lui, Cine crede în Fiul. are viață veci- nică, iar cine nu crede în Fiul, nu va avea viaţă, ci mânia Lui Dumnezeu rămâne peste el (loan III 3 şi 35-36) INTRODUCERE Se vor găsi poate şi oameni cari să critice cele “scrise de mine, însă îi rog co să citească cu atenţie «cele ce vor vedea în cuprinsul ei atunci când încă sunt creştini, căci ori cine trebuie să ştie că astăzi ca nici o dată se dă o mare luptă între lumină şi în- iuneric ; iar numai unirea sufletească şi dragostea pentru Sf. Biserică ortodoxă, ne va putea ajuta să scăpăm de duşmanii Lui Hristos, duşmani cari astăzi sunt atâția de covârşitori şi periculoşi — deoarece lu- crează din umbră —, încât avem Sfânta datorie să-i “alungăm când ne ispitesc şi să-i stidăm atunci când îi întâlnim. N'am fost îndemnat şi nici influențat de nimeni spre a tipări această carte, dealtfel am mai tipărit două broşuri prima în anul 1928 intitulată : „De ce m'am făcut creştin?“ şi a doua „Misterele iudaismului“, vol. I în anul 1930, iar aceasta după o muncă înde- lungată o tipăresc din următoarele: motive : 1. Au devenit atât de îndjcizneţi jidanii încât nu poi să rămân inofensiv văzând cum câțiva buni ro- mâni creştini naţionalişti cati deşi aduc dovezi precise arătând opiniei publice atât prin scris, (ziare, broşuri manifeste etc.) cât şi prin viu graiu (conferințe, în- iruniri, şedinţe) pericolul ce-l prezintă poporul iudaic care prin presa lor din Sărindar, prin membrii ocul- tei francmasonerii desmint şi îi contrazic punându-i la loc de cinste poporul jidovesc ; vreau şi doresc ca a- părătorii jidanilor să mă desmintă, dar n'o să poată face deoarece acei 21 (douăzeci şi unu) ani cât am fost jidov, trăind ca atare între ei, sunt o mărturie vie, deci, sunt în absolută cunoştiință de cauză şi voiu des- tăinui tot şi toate despre acest popor parazit, viclean şi laş. 2. Pentru acei ce şi-au păstrat demnitatea de Ro- mân şi creştin nelăsându-se ademeniţi şi convertiți de agenți mincinoşi, să-şi încarce cunoştinţele ca să cu- noască şi mai bine pe jidani şi jidoviţi. 3. Unii creştini au fost conrupţi în aşa fel, încât îi văd mai periculoşi ca jidanii şi am sfânta datorie de a le spune: „Fraţilor, întoarce-ți-vă de unde a-ţi plecat, căci unde v'aţi dus e o ruşine pentru strămoşi şi o nenorocire pentru copiii voştriii”, Profetul Mahomed a spus: „Adevărul a sosit să piară minciuna” şi ca neotit vă spun răspicat: Vo な luat după minciuna lansată de duşmanii Bicericei însă nu uita-fi că Mântuitorul ne spune : „Eu sunt calea, adevărul si viața“ (loan XIV v. 6), iar Si. Ciprian ne spune: „Că nu are pe Dumnezeu tată cel care nu are Biserica drept mamă“. Si. Apostol Matei ne spune: „Că cine nu ascultă de Biserică să-ţi fie ţie ca un păgân şi vames'。 Vedeţi dar sfintele învățături date pentru a le urma ?, dece dar se mai găsesc rătăciţi 2 Acestea sunt motivele cari mă determină a scrie cele ce urmează. Deci frate creştine, după cunoştinţele pe care le am fiind îndemnat de sentimentele ce le nutresc pentru mântuirea sufletului meu şi mai ales văzând submină- rile pe cari jidanii le fac pentru a ne duşmăni — iar dânşii să se bucure, căci prin slăbirea noastră ei ne cu- ceresc (can Rusia) — vă pun în faţă date şi fapte precise, ca să şiiţi cine sunt acei cari direct şi in- direct lucrează la subminarea Statului Român prin fel de fel de mijloace şi vă rog a citi cu luare aminte. Azi nu se cere altceva decât unirea sufletească şi frupească în jurul Sfintei Biserici şi a Tronului, cari zicu zisunt amenințate de hubrele masonice, tavernele comuniste şi havrele jidoveşti, cari pe faţă fac paradă de hahotnicism (jidanii), traternitate, egalitate şi liber- tate (masonii) şi alţii cari spun că au cea mai civili- zată doctrină (comunistii), prin aceștia lucrează pentru realizarea unui stat jidovesc pe întregul glob pământesc. Unirea sufletească, credința şi jertfa sunt armele puternice cu cari oricând putem strivi duşmanii Ne- mului Românesc. Lumina va triumfa, iar trecutul falnic şi mân- dru al Neamului Românesc plămădit cu milioane jertfe va fi pururea fericit atunci când cu toții vom contri- bui cu ce putem pentru a disiruge duşmanii ei de peste hotare şi mai ales pe acei dintre -hotare. Poetul V. Alexandri a spus : „Viitor de aur, ţara noastră are şi prevăd prin secoli a ai înălţare“, Da ! o dorim astăzi mai mult ca oricând. O avem înălțată şi mărită, o Românie Mare; însă no avem înălțată sufleteşte şi aceasta numai din ca- uza demagogiei politice democratice, care a contribuit la dezbinarea dintre noi, făcându-ne desinteresaţi de pericolul ce mereu, mereu amenință Neamul Ro- mânesc. Rog pe Dumnezeu să ne scape de duşmani; iar nouă să ne ajute să vedem ceiace mulfi, foarte mulți o dorim : România a Românilor. Dumnezeu să ne ajute. Autorul Misterele iudaismului Mai am şi alte oi cari nu sunt din staulul acesta şi pe acelea trebuie să. le aduc. Ele vor asculta de glasul Meu şi va fio turmă şi un păstor. (loan X v. 16) Sunt născut la Piatra-Neamţ, în anul 1905, lui Mai ziua 21 (coincidență fericită în ziua Sf. Impărați) din părinţi jidani, așa mi-a fost dat, Mă numeam Zalman H, Ițic, iar azi mă numesc loan Tri- fan, nume pe care l-am luat prin primirea Sf. Botez, nume a- les de prietenii mei creştini cari au luat parte la acea mare zi a mea, nume ce-l voiu purta si dincolo de mormânt, căci sufletul şi dărzenia mea cu cari sunt hărăzit, nu mă vor pu- tea schimba, ba mai mult, în puterea cuvântului o spun răs- picat : atât timp cât știu şi văd ura și dusmania ce nutrește poporul jidovesc contra creștinismului sunt duşmanul lor. Cum dânșii au fost şi sunt duşmani ai creştinismului, eu rămân pe poziţia mea. Cititorii cari simt creștineşte, cred in viaţa, patimile şi în Invierea Domnului nostru Isus Hristos, în viața și patimile Sfinţilor Apostoli şi a tuturora creştinilor cari s'au sacrifieat primind moartea pentru sfânta si dreapta credință, după cum spune la Apocalipsa XII. v. 13, „Ferice de acum încolo de morţii cari mor în Dom- nul !* Da! zice Duhul: „ei se vor odihni de ostenelile lor căci faptele lor îi urmează“, cari cu toţii credem în viaţa viitoare sin judecata ce va să vie, să i-a aminte de această carte scrisă de un neofit care pentru credință — așa cum voiu arăta şi dovedi — a venit între acei cari sunt bagosloviti a se chema creștini, Am plecat dela Israel pentru care Mântuitorul le spune £ i A, a „Eu nu sunt trimis decât la oile pierdute ale casei lui Israel“ (Matei XV. v, 24). Fraţi creștini, în aceste vremuri între noi nu mai avem frupeste pe Mântuitorul Isus Hristos şi nici pe Sf. Apostoli spre a ne face minuni ca apoi să ne botezăm (bineînţeles dacă o îi darul Domnului), avem !însă sfintelețcărţi cari au rămas tot pentru mântuirea noastră ; iar acei cari le citesc si înțe- leg că ele ne chiamă la mântuire, — după cum vedem în Sf Evanghelie : „Să ştie bine dar toată casa lui Israel că Dumnezeu a făcut Domn şi Hristos pe acest Isus, pe care L-aţi răs- tisnit voi“. După ce au auzit aceste cuvinte, jidanii au rămas stră- punși în inimă şi au zis lui Petru şi ceilalţi apostoli: „Fraţilor ce să facem ?“ „Pocăiţi-vă le-a zis Petru și fiecare din voi să fie botezat în Numele Lui Isus Hristos, spre iertarea păcate- lor voastre; apoi veţi primi Darul Sfântului Dub, „Căci făgăduinţa aceasta este pentru voi, pentru co- piii vostrii şi pentru toţi cei ce sânt departe acum, în ori cât de mare număr îi va chema Domnul Dumnezeul nostru. „Mântuiți-vă din mijlocul acestui neam ticălos“ (Fap- tele IL v. 36-46), se botează, după cum şi eu m'am botezat, întrucât chemarea şi mântuirea este oricând dar aci trebuie să fie darul Lui Dumnezeu. „M'am botezat părăsind părinţii, fraţii, etc., numai pentru a mă mântui trecând la turma păstorită de Păstorul Cel Bun care mereu, mereu ne chiamă la El; „Adevărat, adevărat îţi spun că dacă un om nu se naște din nou, nu poate vedea împărăţia Lui Dumnezeu“. „Tatăl iubeşte pe Fiul si a dat toate lucrurile în mâna Lui. „Cine crede în Fiul are viaţă veoinica. dar cine nu crede în Fiul nu va vedea viaţa, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el. (loan IIL v. 5 si 35-36). Botezându-mă m'am născut din nou și pentru faptul că am părăsit lepădându-mă de neamul jidovesc, jidoviţii în anu- mite ocazii aruncă fraza următoare ş „Măi loane, cine se naşte într'un neam si înt'o lege în a- zu cea trebuie să moară“. Ce rușine şi cât e rău judecat un crez で curat si constant, Nici odată nu puteam să alung la vre-un re- zultat discutând cu vandutii cari au intrat în mreja jidovească, deoarece interesele lor materiale predomina sufletul. Sf. Botez lam primit din supremă şi fermă convingere consultându-mi sufletul — după cele citite şi trăite — aşteptam ziua cea mare a primirei lui. „Am venit să despart pe fiu de tatăl său, pe fiică de mamă sa şi pe noră de soacra sa. (Matei X. v. 35). Da ! frate creștine mam despărţit de tată, fraţi, soră şi tot neamul jidovesc, deoarece iubita-am şi voi iubi pe Mân- tuitorul mai mult decât pe acei ce i-am lăsat si pe cari îi u- rasc fiind duşmani ai Lui, Această tenacitate vrednică a mea nu i-a impresionat pe pe jidani, deoarece ştia şi le era un fapt cunoscut că mă voi boteza. Această convingere a lor o manifestă chiar prin ziarul din Piatra-Neamţ „Reformatorul“ (ziar jidănesc) din 21 Au- gust 1926. Călăuzit fiind de pilda Mântuitorului cu semănătorul care spune : „lar sămânţa căzută in pământul bun este cel ce aude Cuvântul şi-l înțelese, el aduce roadă, un grăunte da o sută, altul şaezeci, altul trei zeci. (Matei XIII. v. 23). Deci nu e deajuns că m'am făcut creştin, nu e deajuns că m'am căsătorit (după cinci ani dela Sf. Botez cu o fiică de cântăreț bisericesc) ci mai amo sfântă datorie şi anune de a trece la fapte; am înțeles Cuvântul Lui şi acum voiu arata fratelui creştin motivele trecerei mele la creștinism, redând misterele iudaismului, căci mai sunt multe altele nu numai ce- le arătate până aci. Prin aceasta arunc sămânța cea bună, aceasta o fac pen- tru a da o lumină — pe lângă cele date de mulţi binevoitori ai acestui Neam — arătând adevăruri trăite nu exagerez o iotă căci n'ar avea răsunet ca atare să se ştie că cele cu- prinse aici sunt adevăruri adevărate, suportate, simţite şi tre- cute pentru mântuirea mea, piin credința creştină ortodoxă, Sfântul Apostol Matei ne spune : „ln ziua judecății oamenii vor da socoteală de orice cuvânt netolositor pe care-l vor fi rostit, (XII v. 36). Orice creștin îşi dă seama de răspunderea ce avem a da la judecata de apoi şi voiu aşterne aci motivele puternice pe TER ppb cari nu mă înfricoşez a le destăinui aşa cum mă pricep căci nu sunt scriitor, însă o spun răspicat cu sufleiul curat, deschis şi cu fruntea senină încep : Despre dușmanii Bisericei lui Hristos nimeni nu poate descrie așa cum ar trebui decât numai acei cari au făcut parte dintre ei, după cum nici despre grozăveniile ultimului războiu nimeni nu poate istorisi nimic dacă nu a fost în luptă. Ca atare de duşmanii blândului Isus care's numai jidanii şi care popor în loc să se plece Lui şi să-L urmeze — așa cum vedem în Sf. Evanghelie: „Eu sunt Pâinea vieţii. Cine vine la Mine, nu va fl- mânri nici odată; si cine crede în Mine,nu va înseta nici odată. „Dar v'am spus că M'aţi si văzut si tot nu credeţi (loan VI V. 35-36), ei au găsit de cuviință să-L hulească, să-L scuipe, să-L răstisnească şi s'ascundă adevărul Sfintei Invieri, mituind păzitorii Si. Mormânt, Vă voiu arăta multe grozavenii de ale jidanilăr și cine nu e tare în ureche să i-a aminte. La vârsta şcolară părinții m'au dat la şcoala primară ro- mânească „Lascar (Catargiu No, 1” din orașul Piatra-Neamţ, dar cum ei erau jidani înstăriți, m'au dat şi la şcoala (Heidăr) jidovească particulară, La școala jidovească profesorii Siller, Zilbedrath, Sapira, etc. mă înițiau în tainele religiei urii, punându-mă să citesc şi să învăţ din rasă, mișna, ghinura, talmud, pusich, etc. cărți întocmite și modificate de rabini după placul lor. Nu-si poate nimeni închipui despre Srozăveniile ce cu- prird aceste cărți cari după cum ara arătat au fost denaturate de rabinii lor și transformate ca baza religiei mozaice; după ele jidanii sunt obligați să se călăuzească, Aceste cărți sunt oglinda fidelă, prin ele îşi formează ca- racterul devenind aprigi dușmani ai creștinismului, neascultând de poruncile Lui Dumnezeu și vedem chiar în Sf, Evanghelie dragostea ce o au ei de Dumnezeu: „Dar ştiu că n'aveli în voi dragoste de Dumnezeu“, „Căci dacă a-ţi crede pe Moise, M'aţi crede si pe Mine, pentrucă el a scris despre mine“ (loan V v. 42 şi 46). Insăşi Mântuitorul le-a spus că nu aveau dragoste de Dumnezeu și n'au crezut pe Mo'se; deci cui se închină jidanii ? — Voiu arăta cui, A = Dacă n'au crezut si nici nu cred în Fiul deși au văzut si chiar Sf. Apostol Pavel prin epistola către evrei le-a spns: „Să luăm dar bine seama ca atâta vreme cât rămâne în picioare făgăduinţa intrării în odihna Lui nici unul din voi să nu ce pomenească prea târziu (IV v. 1.) Oare Sf. Apostol Pavel nu era și el evreu care mai îna- inte de a se creștina prigonea propovăduitorii creslinismului 2 Da a fost iudeu și voiu arăta cum a devenit apostol, Saul se ducea cu scrisori către sinagogile din Damasc și prin ele era cuvântul de ordine ca în caz de se va găsi băr- baţi sau femei umblând pe calea credinţei să-i lege și să-i a- ducă la Ierusalim. In drum a fost oprit de Domnul nostru Isus Hristos care i-a zis ; „Saule, Saule, pentru ce Mă prigonești ?* „Cine eşti Tu Doamne ?* a întrebat Saul. Si Domnul a zis: „Eu sunt Isus pe care-L prigonești.“ i-ar fi greu să arunci înapoi cu piciorul într'un tepus (Fapteje IX v, 4-5). După aceia a plecat luat de mâini (la apariția nourului prin care í sa arătat Domnul í sa luat vederea) de sutașii cari erau cu el şi s'au dus la ucenicul Anania căruia Domnul i sa arătat şi i-a zis de venirea lui Saul, iar când acesta a venit orbit fiiind de trei zile, i-a zis ucenicul: „Frate Saule Domnul Isus care ţi s'a arătat pe dru- mul care veneai, m'a trimis ca să capeti vederea si să te umpli de Duhul Sfânt“ (Faptele IX v. 17). Redându-i-se vederea a devenit discipolul Lui Hristos și chiar unul din cei mai buni apostoli, prin epistolele sale — mai ales aceia către evrei — el chiamă pe toți la credința Lui Hristos; dar astăzi câţi sunt care îl înţeleg? Profesorii jidani si părinţii așa îşi ridică copiii punându- le o pânză înaintea ochilor învățându-i că nimic nu e mai urât decât să fii prieten cu goii (creștini), — iar când devin matu- ri îi vedeţi alături de creștini şi atunci sunt și ei români — şi nimic nu e mai frumos decât să fii un id (ovreiu), ceasta este educaţia ce se dă copiiilor spre a-i face ca de mici să prindă ură contra creștinilor ; deci vă explicaţi ușor dece azi avem atâtea loji masonice, atâţia comuniști, sectanţi până și stiliştii au fost îndâriiţi prin minciunile lansate de jidani, Cu cât creşteam mai mare şi sufletul meu era mai dornic -EE de învățătură cursul primar l-am terminat al 11-lea din 46 e- levi iar 6 am avut aceias medie generală şi dacă n'am termi- nat cursul secundar aceasta tot din cauxa gândului botezului de care părinţii văzând că sunt hotărât n'au vroit să mai plătească taxele crezând că mă voiu răsgândi, dar n'am cedat. Școlarilor jidovi le era impus de părinţi dea nu lua parte la orele de religie ce se preda la şcoala primară româ- nă pentru care erau ameninţaţi cu fel de fel de pedepse, O inspiraţie divină ; (toate sunt dela Dumnezeu) eram în curtea şcolii, era după ora de științe naturale iar eleviii jidani plecau acasă, rămânând numai elevii creștini la ora de religie ; fiind întârziat creștinii mi-au spus să stau la ora de religie ; am rămas fiind curios să ştiu ce învățau colegii cres- tini atunci când jidanii trebuiau să plece din clasă și am ru- gat pe fostul meu profesor să-mi îngăduie să asist la ora de religie, ceiace mi-a îngăduit imediat, Dumnezeu Atot Puternic ca să mă scoată din calea pier- zărei a făcut ca tocmai în acea zi, când asistam pentru întâia oară, să aud un școlar citind: „lubeşte pe aproapele tău ca pe iine însuți“. Această lecţie a fost pentru mine o fost o revelaţie, a- rătându-mi spiritul de profundă blândeţe si dragoste de oa- meni închegat în perceptul de mai sus. Vedeţi dar fraţi creștini că minunea s'a arătat, întrucât auzitam contrastul; acolo la şcoala românească mi s'a arătat, dragostea în puterea cuvântului prin această poruncă care e una din acele 10 porunci date lui Moise pe muntele Sinai de Dumnezeu şi care poruncă jidanii au schimonosil-o, deoarece ei spun să iubești pe aproapele tău evreu, adică numai între ei să se iubească, deci să nu vă mai surprindă solidaritatea ce o au între ei. Această nerespectare a poruncii dată de Dumnezeu jida- nilor să nu mire pe nimeni căci acest popor îndărătnic n'a ascultat nici de Moisi care le-a spus ; „Domnul Dumnezeul vostru va va ridica dintre fraţii voștrii un prooroc ca mine de el să ascultați“ Vedeţi dar că si Moisi a proorocit venirea Sf. Ioan Bo- tezătorul care propovăduia zicând: „Pocăiţivă căci împărăţia cerurilor este aproape‘ {Matei III v. r.) Câţi din jidovi se pocăiesc ? ei preferă de a rămânea ー = 4420 părtași la toate crimele făcute de neamul jidovesc, decât să se mântuiască. Mântuitorul a spus jidovilor : „Adevărat, adevărat vă spun că cine asculti cuvintele Mele și crede în Cel ce m'a trimis are viaţă vecinică si nu vine la judecată ci a trecut din moarte la viaţă (loan V v, 24). Jidanii nici atunci dar mai alzs astăzi nu vor să se în- toarcă la adevăr, nu vor să asculte cuvintele Mântuitorului; așa au fost încă din vremurile vechi când se supărau pe vre-un conducător se răzbunau pe Dumnezeu pe care-L uitau și se închinau la fel de fel de idoli. In vechiul testament se arată că atunci când Moisi s'a dus pe muntele Sinai, să aducă tablele legii, jidanii şi-au pierdut râbdarza aşteptându-l si imediat au adunat toate bijuteriile făcându-și un vițel de aur. Moisi când -cobora a văzut nebunii dAntuind şi închinân- du-se la acel vițel; s'a amărât atât de mult încât plângând a aruncat tablele legii şi sa reîntors pe munte de unde na mai revenit. Vedeţi dar cât erau de răi jidanii ? Dar astăzi ?. Erau atunci răi şi tot așa au fost si faţă de Mântuitorul Isus Hristos care Fiul Lui Dumnezeu fiind și toate le știa spus-a lor: „Dacă ar fi Dumnezeu Tatăl vostru, M'ați iubi şi pe Mine căci Eu am ieșit şi vin dela Dumnezeu, nam venit dela Mine însu-Mi, ci El M'a trimis (ioan VIII v. 42), Întreba-ţi-vă cititorilor cui se închină jidanii în sinagogile lor ? Lece unii creştini le i-au apărarea zicând că jidanii se închină Lui Dumnezeu ? adică ei ştiu mai bine ca mine ce fac jidanii ? Vă voiu arăta mai înainte pe larg despre aceasta, Si dela acea lecţie atât colegii cât şi subsemnatul am cău- tat de a mai lua purte la orele de religie, aceasta a fost mila şi îndurarea Lui Dumnezeu, aşa că la o altă oră de religie când am rămas strecurându-mă de colegii jidani, am citit într'o carte al cărei titlu l-am aflat mai târziu, următoarele : „Intraţi pe poarta cea strântă, căci largă este poarta, lată este calea ce duce la pierzare şi mulţi sunt cei ceintră pe ea, Dar strâmtă este poarta îngustă este calea care duce la viață și puţini sunt cei ce o află” (Matei VII v. 13-15). Prin cunoştinţele mai mari, (oameni mai în etate) mai ales că aveam posibilitatea ca chiar în casa părintească unde ve- neau fel de fel de oameni, mi-am zis că voiu căuta să aflu înțelesul celor scrise de Sf. Apostol Matei, la aceasta m'am Sr Eo gândit pe când îmi îndreptam pașii spre casă şi l-am aflat astfel: Dacă voi rămânea mai departe jidan, înseamnă că prefer să stau în poarta cea largă a pierzărei, în care m'am născut; însă Sf. Apostol ne spune si de o poartă strâmtă care duce la viaţă şi pe care eu trebuia s'o găsesc, prin care poartă sun- tem chemaţi la viaţă și mântuire. De atunci am început a lega şi mai multă prietenie cu românii — pe atunci jidanii nu erau români neavând drepturile ce li sau dat după războiul mondial 1918 —şi cum părinții mei aveau cofetărie — în mintea mea de copil—luam fel de fel de dulciuri și le dam colegilor creştini numai ca să fiu primit în mediul lor, deşi de acasă mi se hotăra a nu face multă vor- bă cu ei si mai ales eram cu desăvârşire opriţi de a merge la casile lor, spunându-ne sfruntate minciuni la adresa creştinilor, numai spre a ne înfiltra contra lor. In mediul românesc avut-am prilejuri saud numai lucruri jrumoase, iar la orele de religie predate la școala românească așișderea învăţăturile blânde și devine lăsate de Mântuitorul Isus Hristos, iar la heidăr-ul (școala) iidovesc șin familie au- ziam si manvatau tocmai contrariul. Lectiile predate de către fostul meu profesor creștin mi-au rămas adânc întipărite în conștiința-mi de copil. Acele lecţii au fost primile dibuiri, primii pași către creş- tinism, cu atât mai mult cu cât aveam posibilitatea să-mi dau seama de contrastul aşa de izbitor înire frumoasa religie pre- dată în şcoala română si de religia (sic) predată în şcoala ji- dovească. De oparte se propovăduia iubirea aproapelui, iar de cealaltă parte în şcoala jidovească (a urei, a minciunei și a crimei), copilul era învăţat : „Tob sebegoimm Harog“ (tot ce este creștin ucide), încrus- tândui-i-se în suflet cea mai diabolică poruncă. Aşa dar vedeţi fraţi creștini cum au inventat si prin ele au batjocorit poruncile date de Dumnezeu, deaceia azi sunt atâtea societăţi pur jidoveşti, solidaritatea dintre dânşii, conruperea celor mari, sectanţii etc., cari sunt numai pentru distrugerea creștinismului acestea toate emană dela ei, aceştia sunt unelte- le jidanilor. Colegii creştini văzându-mă mereu la orele de religie, într'o zi mi-am spus: „Măi Zalmane : (aşa îmi era numele) dacă vrei să ştii cât E dA 2 e de frumoasă religia creştină, să-ţi împrumutăm cartea noastră sfântă și te vei mira când vei afla cât a pătimit Domnul nos- tru Isus Hristos și Apostolii Săi pentru jadevarata si mântui- toarea credință din partea neamului tău. Cum colegii creștini cari în casele lor, la sărbători şi mai ales în săptămâna patimilor știau cine sunt jidanii (şi azi copii creștini când se ceartă cu un jidănaş imediat îi spune „măi jidane“) cari au răstignit pe Mântuitorul lumii și cum vedeau că îmi era mai plăcut să fiu prieten cu ei, căutau să-mi încarce consHintele cu cele ce ei ştiau că eu nu știu și așa a fost. Eu aproape nu credeam cele spuse de colegii mei, dar repet o inspiraţie Dumnezeiască, m'a învăţat să răspund : „Daţi-mi ca să citesc, spre a mă convinge, altfel nu cred“ —Am fost să mă ierte Dumnezeu, dar am spus că voi spune adevărul, asemeni Sf. Apostol Toma, până n'am văzut, n'am crezut. Da frate într'Un Hristos ; nu-mi venea să cred cuvintele spuse de colegii mei, dar sau adeverit în urmă, deoarece eí mi-au adus cartea promisă al cărui titlu era: „Noul Testament al Domnului si Mântuitorului nostru Isus Hristos”. Ori ce jidan de ar ceti această sfântă carte, ar vedea la câte s'au dedat strămoșii lor, din ale căror cauze şi azi suferă şi bănuiesc (dacă i-ar învrednici Dumnezeu) că nu ar mai fi atât de răi contra creștinismului şi cred că unii sar lepăda de acel neam, dar arăt că pentru aceasta trebuie să fie o chemare dela Tatăl care pe toate le vede şi pe toţi îi ştie. Jiiovi citiţi şi epistola Sf. Pavel — despre care am arătat mai sus și vedeţi (dacă aveţi chemare) cine vă vrea mântuirea, Sf. Pavel care v'a lăsat epistola sau rabinii cari n'au vroit şi nici nu vor să vă lase să veniţi la mântuire? Acei dintre jidani cari nu vor înţelege cuprinsul acelei epistole vor putea apela la preoții creștini aşa cum am văzut la Părintele Celius Grigoriu dela Biserica Sf. Impărați din Bu- cureşti str. Sf. Constantin si Elena că veneau jidani să ceară lămuriri iar în urmă se botezau. lată o mică parte din epistola către evrei a Sf, Apostol Pavel : „Astfel dar, fraţilor fiindcă prin sângele Lui Isus avem o intrare slobodă în locul prea sfânt, pe calea cea nouă şi vie pe care ne-a deschis-o El prin perdeaua din lăuntru, adică trupul Său și fiindcă avem un Mare preot pus peste casa Lui Dumnezeu, să ne apropiem cu credin- C ニニ 圭 ta deplină cu inimile stropite si curatite de un cuget rău şi cu trupul spălat cu o apă curată (X v. 19-22). Deci cercetaţi și vedeţi că şi azi sunte-ți chemaţi la mân- tuire, oricând, după cum ați citit mai cus din cap. IV v. 1, tot în acelaș epistolă către evrei al aceluiaş Apostol care vă spune să vă apropiaţi cu credință pe care n'o aveţi, atât timp cât sunte-ţi jidov, iar cu credinţa de care face-ţi paradă că o aveţi nu vă duce la mântuire întrucât iată ce Mântuitorul spue: „Cine Mă urăște pe Mine, uraste şi pe Tatăl Meu. „Dacă n'aș fi făcut între ei lucrări pe care nimeni al- tul nu le-a făcut, n'ar avea păcat, dar acum le-au şi vă- zut si M'au urât şi pe Mine si pe Tatăl Meu. „Dar lucrul acesta s'a întâmplat ca să se împlinească vorba scrisă în legea lor: „Mau urât fără temei“, (loan XV v. 23-25), Ca unul ce am fost jidov mă udresez vouă jidovi şi vă spun: întrebaţi-vă în parte ce folos vă aduce indaratnicia voastră de a nu asculta de Fiul ce a fost trimis de Tatăl, iar voi spuneţi că vă închinaţi Lui ? Prea bine vedeţi că strămoşii voștrii L'au urât fără te- mei; dece dar nu vă mântuiți luându-vă după cele sfinte cari sunt lăsate pentru voi ? dece vă luaţi după rabinii cari vă trimit în focul gheenei ? Mântuitorul a venit şi a vorbit strămoşilor vostrii dar fiindcă nu L'au ascultat, nu se mai pot desvinovăţi pentru pă- catul lor și voi vă găsiţi la fel cu strămoşii voştrii. Vedeţi şi ştiţi doar că şi eu fostam ca voi, însă prin Sf. Botez m'am mântuit, iar acum vă învăţ şi pe voi să urmați calea adevărului şi la fraţii creștini le arăt cât sunteţi de răi şi porniţi pentru a distruge Biserica Lui Hristos. Mântuitorul ne spune: „Dacă voiește cineva să vină după Mine să se le- pede de sine si să-şi i-a Crucea şi să Mă urmeze. „Pentrucă ori cine va vrea să-şi scape viaţa o va pierde : dar ori cine îşi va pierde viaţa pentru Mine o va câştiga“. „Şi ce ar folosi unui om să câștige toată lumea dacă şi-ar pierde sufletul ? Sau ce ar da un om în schimb pen- tru sufletul său. (Matei XVI v. 24-26), Citeşte si înţelege cetitorule că față de atâtea sublime în- E pi 1 vățături, lăsate pentru noi, cum puteam să mai stau în întune- ricul jidovesc ? Acele învățături m'au luminat şi înălţat sufletește, Acum văzut-am în toată goliciunea ura şi prigoana dusă de jidovi contra creștinismului, Tot ce ştiu, ce simt și gândesc aștern în această carte, pu- finele ce le-am înţeles din Sf, Evanghelie prin care am venit la lumină şi la calea dreaptă ce duce la mântuire. Eu păcătosul sortit focului gheenei, fost-am întors la viaţă după cum spune Sf. Apostolul Iacob către cele 12 seminţii. „ Să ştiţi că cine întoarce pe un păcătos dela rătă- cirea căii lui va mântui un suflet dela moarte și va aco- peri o sumedenie de păcate“ (V. v, 20). Pe mine fraţi creștini, nimeni dintre oameni nu ma întors la lumină, ci numai Dumnezeu prin Mila Lui, ma fericit a fi creştin şi robul Lui Hristos. Acei câţi-va prieteni nu m'au influentat cu nimic, iar lä- muririle cari mi le-au dat au fost cerute de mine şi aceasta tot dela Dumnezeu au fost aşezate. Jidanii cari mă privesc numai în rău le redau cuvintele Sf. Apostol Pavel : „De acum încolo nimeni să nu mă mai necăjească penirucă port semnele Domnului Isus pe trupul meu (Ga- lateni Vi v. 17). Cu atât mai mult că au trecut aproape 10 ani dela pri- mirea Sf. Eotez, patru ani dela căsătorie, le spun să nu-mi mai poarte grija (în fituica din Piatra-N. „Reformatorul (proprietar un jidan) din 8 Septembrie 1930 au însierat următoarele: „D-1 Izu Zalman cunoscut și sub numele de loan Trifan a fost numit de Prefectură secretar comunal în comuna Slobozia. D-sa este deci să nu mai facă nici un fel de politică ci să se devoteze carierei ce şi-a ales“. De ce aceasta ? spre a-şi bate joc de mine deoarece în 1930 adică după patru ani dela Sf. Botez, după ce mi-am fä- cut stagiul militar toţi știau că numele meu e loan Trifan? dece au scris că m'am lăsat de politică ? eu am facut şi fac o singură politică şi anume pe acea naționalistă creştină şi cât voiu trăi sunt devotatul acestei mişcări căci în credința Lui Hristos sunt neclintit si neînfricoşat chiar cu riscul vietei. Cred că jidanii nu m'au uitat, mai ales de prin anii 1928-1930 când presa (sic) lor mă batjocorea mereu (In urma EA 7 A. congresului dela Mânăstirea Putna când urlau de așa zise pro- Sromuri din trenul Cernăuţi-București, apoi la comemorarea scriitorului francez Robert des Fleurs când la studiul teatru- rului Naţional vroia să joace în rolul principal jidoavea Leny Caller, în piesa ` „Şoaresele in Biserică“, iar fituica băloasă „Adevărul“ a avut articolul „Zalman din Chiatra” scriind nu- mai minciuni, (conform tradiţiei neamului lor) iar adevărul de fel. Inainte de a pleca dintre ei au căutat pe toate căile să mă conrupă; mau criticat cum numai neamul lor știe şi cum le veneau pe buzele lor groase și baloase făcând spume ca câinii turbaţi; mau ameninţat cu desmostenirea (la data bote- zului am luat moştenire 600.000 le: din partea mamei care murise mult înainte de a mă creștina); au mers apoi pe altă cale pe acea a blândeţei (binenteles tot fătarnică) şi au termi- nat-o tot cu Kerem (blestemul crunt care în fiecare toamnă lom Chipăr — în această zi ei nu mănâncă și nici nu beau. îl aruncă contra celor botezați (măsămăt), Dar cine le ascultă blestemul ? deoarece chiar proorocul lor Isaia spune de ei; „Norodul acesta se apropie de mine cu gura şi mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine“. Dar Sf. Pavel dece a fost chemat de Hristos? „Ca să le deschizi ochii să se întoarcă dela întuneric la lumină și de subt puterea satanei la Dumnezeu și să primească prin credinţa în Mine, iertare de păcate și moștenirea împre- ună cu cei sfinţiţi (Faptele XXVI v. 18). Jidanii în loc s'asculte, din contră se afin punând pie- dici unuia ce ar vrea să se mântuiască și cu greu poate scăpa teafăr dintre neamul urei şi a crimei, un jidan ce cu adevărat simte ce e creștinismul. Să ne îndreptăm gândurile către patimile Mântuitorului născut într'o iesle şi care a fost numit Fiul Omului. A Trimisul Atotștiitorului Părinte, a spus ucenicilor Săi mai înainte de a fi răstignit. „Adevărat, adevărat vă spun că dacă grauntele de Srar, care a căzut pe pământ nu moare rămâne singur, dar dacă moare aduce multă roadă (loan XII v. 24). A trebuit ca pentru mulți jidani si păgâni, Fiul Lui Dumnezeu să primească moartea numai pentru mântuirea noas- tră ; dar câţi sunt care înțeleg pe Domnul? Mântuitorul numai în pilde ne vorbeşte spre a-L înţelege; iată dar ce ne spune: „Lumina mai este puţină vreme în mijlocul vostru, umblaţi ca unii care aveţi lumina ca să nu vă cuprinda intunericul, cine umblă în întuneric nu știe unde merse. Câtă vreme aveţi lumină printre voi, credeţi în lu- mină ca să fiți fiii ai luminii (loan XII v. 35-36). Da frate creştine, astăzi lumina, despre care AMantuito- 2.48 — rul a spus noroadelor, ne chiamă mereu şi ea este printre noi prin Sfânta Biserică, iar care înțelege se duce după lumină şi prin ea se va mântui. Ca atare, ca neofit, am sfânta datorie de a face să ro- dească Cuvântul Domnului, ceiace puţini din neamul lui Israil au făcut în ultimele secole. In sufletul lor a fost si este diavolul cu argintii si plăce- rile păcătoşenilor omenești, lașitatea amestecată cu perversita- tatea, pofta de mărire îndoită cu crimă pe toate acestea le ve- dem în zilele noastre. Să deschidem Noul Testament al Domnului nostru Isus Hristos, După ce El a fost acuzat de a fi făcător de rele Pilat le spusese: „Luaţi-L voi si judecaţi-L după legea voastră“, iar iudeii îi răspunseră : „Nouă nu ne este îngăduit de Lege să omorâm pe nimeni (loan XVIII v. 31). Aici vedem că iudeilor le este oprit de lege dea omorâ, Apoi a ieşit Pilat şi le-a spus că au obiceiu ca la Paşte să ceară slobozirea cuiva de Paşte și le-a propus slobozirea Mântuitorului, dar acest popor setos de sânge şi cărora le-a spus Mântuitorul: „Dar ştiu că n'aveţi în voi dragoste de Dumnezeu”, au preferat moartea Lui, decât acea a tâlharului, au preferat slobozirea tâlharului decât aceea a Fiului lui Dumnezeu. 3 Văzând Pilat încăpățânarea și marea zarvă făcută de ji- dani a luat apă şi spălându-și mâinile înaintea norodului le-a zis; „Eu sunt nevinovat de sângele neprihănitului aces- tuia. Treaba voastră” şi atunci poporul jidovesc îi spuse: „Sângele Lui să fie asupra noastră si asupra copiilor noştrii (Matei XXVII v. 24-25). Aci vedem ca jidovii cari în loc să asculte cuvintele Mântuitorului care spune: „Eu sunt pâinea vieţii. Cine vine la Mine nu va în- i.ămânxi nici odată şi cine crede în Mine nu v'a înseta niciodată“ (loan VI v. 35); au găsit mai nimerit a se bles- tema, lăsând blestemul ca moştenire asupra copiilor lor, acest blestem și'n zilele acestea îşi are repercusiuni (vezi mai la sfârșit). Fiul Lui Dumnezeu ca Unul ce toate le ştia a spus jidovilor : „Şerpi pui de năpârci! Cum veţi scăpa de pedeapsa gheenei 2 3 De aceia, iată, vă trimit prooroci, înţelepţi şi căr- turari. Pe unii din ei îi veţi omorâ si răstigni, pe alţii ii veţi bate în sinagogile voastre şi-i veţi prisoni din cetat= în cetate ; ca să vină asupra voastră tot sângele nevino- vat, care a fost vărsat pe pământ dela sângele neprihăni- tului Abe] până la sângele lui Zaharia, fiul lui Baraccia, pe care l-aţi omorât între Templu si altar” Adevărat vă spun că toate acestea vor veni peste . neamul acesta. lerusalime, lerusalime, care omori pe prooroci şi ucizi cu pietre pe ceitrimişi la tine! De câte oriam vrut să strâng pe copiii tăi cum își strânge găina puii subt aripi şi n'nţi vrut. lată că vi se lasă casa pustie“ (Matet XXIII v. 33-38). Acest popor jidovesc n'a ascultat de Isaia, Iremia, Izechel, Daniel, David, Zaharia, și alţii de Sf. loan Rotexătorul si nici de Fiul Lui Dumnezeu pogorât între ei spre a-i mântui ci au găsit cu cale să-i omoare si să-L răstignească despre cari cri- me Mântuitorul le-a spus prin pilda cu un om ce a sădit o vie (Luca XX v. 9-16). Au preferat eliberarea tâlharului Baraboe (acuzat pentru crimă) în loc de a elibera pe Mântuitorul lumii, aşa le era şi le estee sufletul sincer (sic). Pilat spuse jidovilor că nu-l găsește nici o vină (loan XIX v. 6) dar jidovii vroiau cu orice preț să scape de El omo- rându-L si atunci Pilat a luat pe Isus şi a pus să-L, bată. Ostaşii au împletit o cunună de spini punându-o pe ca- pul Izbăvitorului și L-au îmbrăcat într'o haină de purpură, apoi se apropiau de El şi-l ziceau plecăciune împăratul iude- ilor şi-l dădeau palme. Pilat ieşind iarăși afară, a zis iudeilor: „lată că vi-L aduc afară ca să ştiţi că nu găsesc nică o vină în El (loan XIX v, 4) Vedem din nou cum Pilat repetă că nu-L vede vinovat pe isus, ieşind Mâutuitorul si purtând cununa cu spini şi haina de purpură, Pilat a spus către jidani „lată Omul“, Când L-au zărit preoţii cei mai de seamă şi poporul au început să strige : „Noi avem o lege şi după legea aceasta El trebuie să moară (loan XIX v. 7). lată perversitatea dusă până la crimă, căci vedem: 1. Nouă nu ne este îngăduit de lege să omorâm pe nimeni ; iar imediat. 2. Noi avem o lege şi după legea aceasta El trebuie să moară, Ce dovadă mai puternică vor jidanii și cei vânduți lor ? lată perversitatea vădită şi irepurubilă, aceasta perversitate perpetuiază și azi. Printre multe altele una care interesează pe orice bun creștin e următoarea : In partid -le politice democratice jidanii sunt înscrişi şi din când în când se scrie prin ziarele lor cusar — dar din păcate scrise în româneşte — că sau certat fie la întruniri, — "20 == tie în parlament, însă toate acestea numai spre a deruta (amă- gi) pe creştini căci ei au un loc de întâlnire unde-si pun toate la cale şi anume: în sinagogile lor; iar tot ce ei igc în afara sinagogei o fac numai de formá pentru a induce in eroare pe creştini, este sau nu perversitate ? La dânșii orice hotărâre luată e sfântă (pentru ei) şi sant foarte discreţi, n'o spun nici femeilor, — de copii nici vorbă ca să jie prin apropiere şi se leagă cu juraminle, iar solidari- tea e atât de grozavă încât la ei nu se întâmplă trădare, dea- ceia sunt foarte periculoși contra creștinismului. Vedem sin Faptele Apostolilor aceste porniri contra creştinismului și tactica lor de a lupta. „La ziuă iudeii au uneltit si s'au legat cu blestem câ nu vor mânca nici nu vor bea până nu vor omorâ pe Pavel (XXII v. 12) Vedeţi dar răutatea şi dusmania acestui popor? Vedeți cum iubeşte aproapele ?, să nu mănânce si să nu bea până nu te omoară prin curse (deci mereu cu planuri diavolicești) pusa la cale ; contra cui? contra acelui ce a fost întors dela întu- neric :a lumină, lată mentalitatea poporului jidovesc. lată cine au reprezentant al cultului lor in Senatul României. lată cui sau dat drepturi egale cu cele ale Românilor Creștini ? Dece aveam să mai stau între jidani, când aveam posibi- litatea să-i părăsesc cu cea mai mare convingere că ei nu sunt ai Lui Dumnezeu ci numai ai diavolului ? Pavel a spus către jidani: „Bine a spus Duhul Sfânt prin proorocul lasaia căi. e părinţii voştrii când a zis „Du-te la poporul acesta şi zi-i: „Veţi auzi cu urechile voastre şi nu veţi înțeleg. - veţi privi şi nu veţi vedea“. (Faptele XXVIII v. 26.) < Nu auzeau si nu înțelegeau deoarece erau — și sunt sn azi — mândri şi laşi. Aceste daruri și multe altele,le au moş- tenire dela diavolul cu cari senteleg de minune altminteri nu ar fi aşa. „Fie sângele Lui asupra noastră şi asupra copiilor noş- trii“ Nici că se putea mai groaznic blestem dat numai pentru a se sfârşi cu Fiul ce a venii spre a-i mântui. , Blestemul dat, e moştenirea rămasă acelui popor atât tiinp cât va exista, iar consecințele acelui blestem va fi pier- derea şi sfărâmarea poporului jidovesc. « Mulţi dintre creştini au avut prilejul de a auzi si uniii chiar de a vedea că atât jidovul cât și jidoavca când in ghia- rele morţii strigă: „Hrist, Hrist, Hrist.“ - Aceste disperate strigări le-am auzit chiar din gura ma- mei mele, iar la acea dată aveam aproape 18 ani, deci nu eram chiar copil. Aceste strigări ar fi o remuşcare s'au dintrun simț de ED し Supremă conservare în ghiarele morţii, cer iertare ca să seca- “pe de urgia blestemului luat de strămoșii lor în fața lui Pilat. Cred însă că în ultimele clipe înainte de acele strigări disperate (muribunzii) cercând a se ridica, au o vedenie şi a- ceasta după mine e cea mai sigură, deoarece văzut'am pe mama mea căutând a se ridica — şi s'a ridicat — deşi era extrem de slăbită şi s'a uitat într'un singur colț al camerei cu buzele strânse şi foarte disperată a început a striga „Hrist, Hrist, Hrist“. Da! ei strigă pe Mântuitor deoarece încă în vlata fiind ştiu cum strămoşii — deci şi ei caci au murit tot în întuneri- cul iudaic nevroind a se mântui — prin uneltirile făcute au cerut moartea Lui și ei știu de blestemul luat; totuși în viaţă Hind au persistat în a fi nepasatori negândindu-se spre lumi- nă, credință, adevăr și iublre, prin care scăpau de focul cel de veci. Această disperată chemare, repet, după cum cred că mulţi creștini o ştiu, este înăbușită de o pernă cu care li se astupă gura, aceasta spre a nu auzi copii mai mari, Strigătele acestea după cum am arătat mai sus le-am au- zit dela mama mea numai de două ori, întrucât jidanii mei bătrâni ce se găseau fa acea cameră, m'au scos imediat afară cu intenția de a nu auzi acele strigări, căci le era cunoscut încă cu mult înainte gândul meu de a mă crestina, ei crezând că acele chemări vor influența asupra mea ca să se transforme în realitate împins de ultimele cuvinte ale mamei. 1 Ei nu ştiau ca toate's dela Dumnezeu oranduite si că chemarea mamei m'a cutremurat, mi-a ridicat mai mult credinţa către creştinism si un gând cald mă furnica și mi-am Zis: să numor şi eu ca mama, ci să ajung ziua Sf. Botez, lar cuvântul evanghelistului loan îmi dădeau nădejdi mari ; „Mai am şi alte oi care nu sunt din stauiul acesta şi pe acele trebuie să le aduc. Ele vor asculta de glasul Meu şi va îi o turmă şi un păstor“ (XV vw, 16), Oricine care voiește poate să înţeleagă aceste mari cuvinte. Dece nu vor jidanii să citească Sf. Evanghelie, spre a se convinge că Fiul Lui Dumnezeu a venit să aducă pace nu sa- bie, a venit să-i mântuiască, cum serie în Sf. Evanghelie ? „Pe acest Isus Dumnezeu L'a înălțat cu puterea Lui şi l'a făcut Domn și Mântuitor ca să dea lui Israel pocăiaţa şi iertarea păcatelor (Fapte V v. 30-31), Sfătuiesc pe acei dintre creştini cari s'au rătăcit să nu uite că plecând din turma cea dreaptă sunt mai răi decât jidanii, deoarece şi-au vândut Sf. Botez şi astfel ajută pe duşmanii creştinismului. Acestora le spun să nu uite cele din Sf. Evanghelie : „Nu cei sănătoşi au trebuinţă de doftor ci cei bol- uavi“ (Matei IX v. 12), Strămoșii ne-au lăsat credinţa și Biserica Lui Hristos, ca ここ DD atare părinţii v'au botezat și vau crescut sănătoși, însă banii lui luda v'au înbolnăvit acum aveţi și voi nevoie de doftor şi pentru aceasta aveţi o scăpare : pocăinţa. Am suferit prea suferit, dar prin ea mam mântuit, prin suferință am fost încereat, Dumnezeu mi-a dat răbdare și nă- dejds spre a ajunge la îndeplinirea idealului meu de a mă creștina. „Ferice va fi de voi când din pricina Mea, oamenii vă vor ocărâ și vor spune tot felul de lucruri rele si ne- adevărate împotriva voastră“ (Matei V v. 12). Aievea au fost și sunt cu mine jidanii și câţi-va jidoviţi, cari prin orice mijloace se manifestă contra actului ce l-am făcut prin trecerea la creştinism, aceștia dacă mai au ceva bun simț, le spun răspicat si le cer a-mi răspunde care a fost alt motiv trecând la creștinism decât acel că am înţeles menirea creștinismului. Au doară am fost condamnat şi nu aveam toate drepturile? Au doară fosta mea familie nu era o familie foarte bine văzută de ei? Au doară n'am avut moștenirea (dela mama) aproape 600.000 lei înainte cu trei luni de a mă boteza? Au doară cunoscut-am vre-o fiică de creștin, care mă făcea să trec la creștinism ? Au doară am cerut ceva dela creștini pentru a mă creştina? Au doară nu este adevărat că vam urât şi vă urăze din irageda-mi copilărie 2 Dece caută jidanii a scoate paiele din ochii mei și nu văd bârnele de subt ochelarii si ochii lor ? Incă si astăzi după aproape 10 ani dela trecerea la creş. tinism, îmi amintesc de prigoana părinţilor, (excepţie a mamei care dintr'un motiv puternic, nu era contra ideilor + ele) spun însă a părinţilor căci am avut mamă de a doua — bătăile şi celelalte pedepse satanice, acestea numai pentru că asistam la orele de religie predate la școala primară românească și pentru că eram în prea strânse legături cu colegii creștini, Eram lăsat flămând, gol şi chiar biciuit, Intrucat mulți cari au putut a-mi da declaraţii de măr- turie fiind martori oculari la cele suferite de mine însă cunos- când puterea de răzbunare a jidanilor contra lor, iar alții mi-au dat acele declaraţii dar si dânșii au insistat să nu le redau în această carte, n'am mai putut însiera nici acele două declaraţii cari le-am avut în volumul I, al acestei cărţi, __ Tin să precizez că pentru toate cele suportate, am martor: pe Dumnezeu, iar acei oameni cari au fost faţă trăiesc și știu. Dumnezeu care e peste tot, m'a întărit spre a nu da înapoi si n'am dat, sămânţa să dea roade, iar eu mântuit şi Sf. Pavel a scris către Romani: E „Căci mie nu mi-e ruşine de Evanghelia Lui Hristos; fiindcă ea este puterea a Lui Dumnezeu pentru mântuirea の の ニー fiecăruia care crede, întâi a ludeului, apoi a Grecului (I v. 16). Azi când nu mai avem minunile cari le făcea Mântuitorul ş. Sfinţii Apostoli cine vrea să le vadă şi să le simtă să ci- tească Sf. Evanghelie care este bogată şi adâncă pentru noi, pe dânsa citind-o m'am întărit, iar azi mă mandresc că sunt creştin după atâtea suferințe. Nici odată nu m'am gândit (și nici nu mă voiu gândi! să renunt la soarele vieţei, la mântuire care în acele vremuri le trăiam în mediul creștinilor, la orele de religie în şcoala românească, La şcoala jidovească unde eram nevoit să urmez profe- sorii şi profesoarele ne învățau prin toate mijloacele satanice căutând a-mi infiltra ideia de a nu mai avea nimic cu Soimii (creştini). Mă sbăteam in catusele de fier ale talmudului — codul unei bande de hoţi şi de laşi— {Profesor Dr. N. C. Paulescu“ Spitalul, Talmudul, Cahalul și fracmasoneria”). Aceste cătușe s'au sfărâmat odată cu împlinirea vârstei, când legea îmi permitea să mă conduc cum voiam; așa că din toată inima cu convingere deplină, m'am debarasat de neamul lui luda. Am aşteptat majoratul ca să nu spună că am fost copil și nu mi-am dat seama, Da! am avut răbdare iar dela Sf. Potez, nici moartea nu mă va despărți de Mântuitorul Hristcs, după cum si Sf. Pavel spune către evrei: „ Noi însă nu suntem din aceia care dau înapoi ca să se piardă, ci din aceia cari au credinţă pentru mântui- rea sufletului (X v. 39). Pe prima pagină a nouei mele vieţi, am scris cu întrea- ga-mi fiinţă si cu tot cugetul spre Domnul: „Eu sunt Lumina lumii cine Mă urmează pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii“, Care e lumina jidanilor, atât timp cât ei au parte şi stau numai în întuneric ? Dece întind dânșii acest intuneric peste creştini ? Il întind şi î-l propagă mereu, deoarece au Găsit terenul slab și cu concursul partidelor democratice, sau întins aşa cum își întinde painjenul casa, prin acele partide au năvălit în această Țară între anii 1919-1923, Nu mă surprinde apucăturile jidanilor — deoarece îi cu- nosc din copilărie — intentionez însă a pune în cunoștință pe creștini să vadă până unde au ajuns democraţii cu trădarea Neamului prin primirea jidovilor între hotarele României. Când mi-am exprimat dorinţa de a mă boteza, faptul n'a surprins pe creştini — cari îmi cunoşteau sentimentele — şi'nici pe jidani. Conorăşenii mei creștini m'au iubit (cu excepţia a acelor jidoviţi căci aşa le era şi cred că mai e încă rostul învărteli- lor dela comunitatea jidovească, se ştiu D-lor cine sunt dar va veni și ziua când vor regreta ca şi Iuda) după cum si azi mă 2 ayes iubesc, fiindcă sunt convinşi că nu interesat, (cum o fac aproa- pe toţi) am trecut la creştinism, ci dintr'o convingere supremă. Să-mi fie iertată îndrăzneala ce o am rugând Părinţii Sfintei Biserici Ortodoxe Române, dea nu se admite creștinarea oricărui jidan. E de o necesitate de netegăduit, ca acel ce primeşte Sf. Taină a Botezului, să simtă adânc creştineşte şi ar trebuie să dea un examen înainte de a intra în turma Lui Hristos şi să dea publicităţii tot ce știe despre jidani, ca astfel să fie mereu indentiiicați Românii-Creştini cine's jidanii, Primirea Sf. Botez pe jidani nu i-a mirat iar prin ziarul (fițuica) „Retormatorul“ din Piatra Neamţ; cu data 21 August 1926, deci în ajunul Botezului meu, au dat un articol intitulat: „Botezul unui tânăr evreu“, care se termina astfel : „In populaţiunea izraelită din orașul nostru, evenimentul acesta nu va impresiona pe nimeni, căci se ştia că încă din clasele primare și-a cultivat prietenii printre creștini, înstrăi- nându-se tât de neamul evreesc, cât şi de familia s'a". Da, frate creştin! m'am înstrăinat şi lepădat cu scârbă de neamul jidovesc ce a ridicat în Rusia pravoslavnică o sta- tuie lui Iuda vânzătorul, glorificându-i făcând un cult din el. M'am înstrăinat si lepădat de acei ce au năvălit în a- ceastă ţară ospilaiieră şi mănoasă alcoolizând-o, — din 189 fabrici şi distilerii de spirt 173 sunt jidoveşti și numai 16 pro- prietatea creștiniior deci 91%, jidovi ; iar din 231.135 cârciu- mari și desfaceri de băuturi cu tot soiul 195.168 le dețin jida- nii deci 84%, — turându-i pământurile si pădurile aducând la sapă de lemn pe falnicii Moţi, desnationalizand Maramureșul, otrăvind Moldova. „In Moldova mai toate oraşele ei sunt co- plesite de acea populaţiune evreiască. Naţionalitatea română e amenințată a se copleşi de evrei, românii au să devie niște iloți care nu vor mai avea nici o putere în ţara lor“ (acestea sunt o parte din discursul rostit la Constituanta din 1866 de răposatul patriot M. Costache Epureanu). — Acestea le-a spus acum 69 ani. Intreabă-te creștine, examinând situaţia de atunci si până astăzi ?, dar peste 30 ani ce are să fie, dacă nu ne trezim astăzi în al unsprezecelea ceas. — Au transfor- mat-o întrun adevărat ghethon jidovesc, conrupând slujbasi, iac muncitorilor de'a munte (Neamţ) care le-au muncit şi din ale căror braţe şi-au făcut palate nici azi după mai bine de șase ani nu sunt plătiţi, M'am înstrăinat şi lepădat de acei cari sub ocupația nemțească, au siluit femei, au terfelit Augusta noastră Familie Regală, despoind văduvele, furând mai teribil decât inamicul. | M'am lepădat de acei ce vor să creadă contra tuturor realităților, că sunt un „neam ales“ (da! sunt aleşi, dar ai diavolului) ce e chemat să posede tot pământul şi să stăpâ- neasca omenirea întreagă (profesor dr. N. C. Paulescu „Scri- soare către evrei”), sa IAR M'am lepădat de ei, fiindcă am înțeles că numai aşa voiu îi mântuit si iată ce spune către evrei Sf. Pavel: „Cum vom scăpa noi dacă stăm nepasatori faţă deo mântuire așa de mare care după ce a fost vestită întâi de Domnul, ne-a fost adeverită de cei ce au auzit-o (cap. Il v. 3) M'am lepădat de acel neam nepăsător, cu inimi necurate, care nu vrea să aibă credinţă și nici mântuire, preferând a rămâne veșnic în întunericul păcatelor. M'am lepădat de acei cari duceau — şi duc — campanii iuribunde şi meschine în gazetele străine, de acei ce țineau întruniri publice contra României, de acei ce fură, vânzătorii de carne vie, otrăvitorii cu metilic, sfaramatori de popoare. In Thoira, (istoria şi învăţăturile lor) rabinii dă poporu- lui jidovesc un plan diabolic de luptă pentru cucerirea unui stat, spunându-le : „Când te vei apropia de o ce ate (un stat nota aut.) ca să te lupţi o chemi la pace; de vei primi răspunsul de pace şi de ţi-o deschide porţile să te pleci lor şi apoi tot poporul ce se află în cetate să-ţi fie tributar şi să-ţi servească ţie“. Așa s'a întâmplat cu România. S'au strecurat încet cu capul plecat, umili și ascultători ー Cum îi credeau naivii — iar mai în urmă au invadat dir Galiţia si Ucraina cu sutele de mii iată pericolul, Redau cuvintele marelui bărbat de Stat Mihail Kogălniceanu: „Cea mai mare parte din jidovi şi mai ales acei e- migraţi din Galiţia si Podolia, constitue în Ţara noastră nu o comunitate religioasi, ci o naționalitate deosebită având limba, portul şi năravurile sale proprii şi o tristă experiență, a dovedit că în particular ovreii Saliţieni si podoleni locuind prin sate sunt un îlagei pentru săteni". Ziarele de acum câţi-va ani sunt pline de informaţii re- lative la această năvală de lăcuste, însă uniunea ovreilor ro- mâni 一 înainte de a li se da drepturile li se spunea pămân- teni — aveau grija de a interveni pe lângă oamenii — politi- cianii democrați — zilei, spre a li se aproba foi de identitate în alb, Văzându-se intraţi în țară au inceput cu subminările in- tocmai după ordinele şi instrucțiunile talmud-ului — aceasta după cum arătam cuprinde numai otravă contra creştinismului şi totuşi din păcate ss mai gasesc creştini cari spun că nu se poate trăi fara jidani însă spre fericirea noastră de aceștia sunt puţini dar periculoși prin prietenia si protecţia ce o dau jidanilor în toate, Cine ne-au adus jidanii Cine ţine cu străinii N'ar vedea ziua cu anii Mânca-i-ar inima câinii Ca să-i scoată ochii corbii à Mânca--ar casa pustia Să rămâie 'n drum ca orbii Și neamul nemernicia に グ 6 23 lată revolta sufletească si simţul patriotic al marelui poet moldovean „Mihail Eminescu“ în al cărui timp nu erau acei două milioane jidani, care's azi în România-Mare. Nu te întrebi frate creştine ce e de făcut? Da te şi cu- tremuri ! Te cred si de aceia îți dau sfatul următor: treci ală- turi de mișcările naţionaliste (acestea pentru nimic nu fac căr- dasie cu jidanii) si astfel uniţi curând Ţara îi va pune la punct. Cercetând ziarele, de după războiul mondial, te sperii aflând un material extra ordinar de bogat în faptele lor sana- tice. Spicuiesc câteva numai cu titul informativ — deoarece vi le sunt cunoscute; Atenatul dela Senat al lui Max Gold- ştein ; falimente lanţ; conruperea unui înalt magistrat şi frus- tarea fiscului de banca Bercovici, falsificari de diplome sco- lare; falsiiicari de vinuri şi rachiuri (spirtul metilic din care o- travă nau murit decât creştinii căci așa ordonă talmud-ul) revolte prin Basarabia, bande de comuniști ce devin din ce în ce mai îndrăzneţi la București, Cluj, lași, Chișinău, Timişoara, excrocheriile cu timbrul antituberculoz, devize, falsificatorii de cecuri etc. etc. Mi-ar trebui pagini nenumărate, o imensă carte neagră pentru enumerarea tuturor relelor făcute de ei, căci numai de aceslea sunt buni, toate şi multe altele au fost aduse pe ca- pul Românilor si cu toate acestea mereu vezi români creștini la braţ cu ei, la festivități sfn alte ocazii deci cum îl consi- deri pe acel român ? califica-1 cum știi; eu îl calific jidovit si tradător al cauzei adevărate. tm Mă mulţumesc să dau un citat dintr'o revistă politică, re- vistă care colaborează atât jidani cât şi jidoviţi „Vlăsia”, Cita- tul îl dau dintr'un articol scris de însăşi directorul acestei re- viste, D-1 N. Eobeannu : „O grindină de catastrofe, la des!antuirea cărora zu numai n'a lipsit şi un fiu al lui Israel, ci cari — printr'o stranie aproape de necrezut fatalitate — mi-au fost prici- nuite toate de mâini iudee; temniţa de ostatic, cu ororile regimului celular nem- esc; focul năprasnic, care-mi mistuise agonisita unei vieți întregi. Manolestitatea sălbatică a unui bancher infidel ca- re-mi plătea si el o mare datorie de recunoștință, pră- dându-mă şi dispărând. Ţara dela Nistru pân'la Tisa, e o imensă feudă a lui israel, Chanaanul. Pământul făgăduinţii. Al lui Israel e solul. Cu codrii si apele. Al lui e aerul. Al lui toate cele văzute şi nevăzute“. (Articolul de fond „Vlăsia” No. 17 din 12 Aprilie 1926). Jidanii sunt oameni cu gânduri negre și satanice, deaceia nu toți au simţit chemarea aceasta ca să se împlinească scriptura + ー ラ タン ) == „Cine nu-şi i-a Crucea lui si nu vine după Mine, nu este vrednic de Mine“. „Cine își va păstra viaţa o va pierde și cine își va pierde viaţa pentru Mine o va câștiga“, (Matei XI v. 38-39). Jidanilor le e drag să-și păstreze viaţa lor cre e numai din păcate ; nu au ascultat de Mântuitorul, Sf. Apostoli şi toţi ucenicii, deoarece ei sunt cu gânduri negre şi sanatice pre- gătind terenul pentru ca atunci când ştiu că a venit momentul de a da lovitura (așa cum au pândit pe Rusia pravoslavnică unde Sfintele Biserici au fost transformate în grajduri. câr- ciume, case de întruniri iar cele ai monumentale şi bogate în picturi au iost distruse; credința în Sfânta Treime oprită ne- tind îngăduită a face Sfânta Cruce; așa cum au cercat în Ger- mania unde o jidoavcă ajunsese președinta camerei deputaţilor, însă din fericire pentru Sfânta Biserică, a Germaniei şi a Eu- ropei murdăria nu s'a prins) pentru creiarea unui imperiu ji- dovesc (universum izraielum) ţinta lor ordonată de talmud şi mișnă. De câtva timp cu toţii vedem că şi în această țară nu se dau înlături dela nimic, căutând zi de zi a-și pregăti terenul. Baza unui popor e credința. Jidovii vor s'o distrugă. Pentru a-şi ajunge scopul ei întrebuinţează arme multiple, aruncând microbul ateismului peste tot. Pentru poporul de jos a venit cu adventismul, comunis- mul, baptistul, inochentismul, etc., etc., etc, toate acestea s. incă multe foarte multe altele, dacă nu sunt dintre ele de o- rigine jidovească, însă tot ei le subvenţionează căci le-au g sit bune pentru a desbina creştinii. Pentru pătura cultă dornică de mărire, (morală și mai a- les materială care azi e cea mai câutată cei mari fiind învă- ta în lux și u-gii) au adus Francmasoneria și democraţia, Voiu arăta în parte de microbii otrăvitori ai Neamului Românesc; 1. Adventismul, a fost creiat cu bani jidoveşti, (cari fi- nanteaza si azi) de un aventurier german anume Wiliam Mü- ller, care a început să propovăduiască venirea W ântuitorului, ba mai mult el chiar iixase sfârșitul lumii, pentru ziua de 21 Martie 1884, dar... natural totul a fost minciună. Acest aventurier subvenţionat de jidanii americani (unde ei — Miller — domicilia) a adus adventismul în Germania întinzându-se (ca tot lucrul rău s'a prins imediat) asupra A- ustriei, Rusiei și României. In România înaintea răsboiului mondial erau aşa puţini adventiști, încât nici nu se ştia că există, dar după acel răz- oiu s'a întins ca râia; de ce? iată răspunsul: înmulţindu-se jidanii (prin năvălirea in această țara) sau înmulțit şi adven- tiştii, Fraţi creştini !, adventiştii nu mult se deosebesc de jidani ; + IRR vedem, ei țin Sâmbăta ca a 7-a zi de odihnă şi rugăciune {comploturi si urgi1); nu suferă preoţii cari sunt păstorii tur- mei — ei mai degrab ascută de predicatorii lor cari deși n'au nici o pregătire şi nici darul (îl au spre rele dela diavol) pen- tru a deslega pgcatele lor; nu-şi botează copii; nu se căsăto- resc Si nici nu-și îngroapă morţii după dogmele crestinesti ortodoxe. Adventiștii spun că nau voie — fiind păcat — a face armată, cum dar ne vom apăra patria? — cine are interesul ca noi să n'avem astăzi instruiți şi disciplinaţi ? acei ce co- mandă și plătește din umbră : jidanii. Așa au lăsat armele bolşevicii în războiul ultim, venind momentul prielnic toţi sec- tanţii au părăsit armele, apoi sau apucat de jafuri, crime, iar când au intrat în imperiul lor cele dintâi ţinte au fost Bise- rica şi Preoţii, distrugând si omorând; iar ca tot lucrul rău ce se prinde pe lângă sectanti cari au pândit momentul au de- venit aproape toţi bolşevicii. Adventiștii spun că aca îţi dă cineva o palmă, întoarce-i obrazul celălalt, fără ca să loveşti (aceasta au luat-o din Sf. Evanghelie) însă si aci ei sunt mincinoși, deoarece în 1929, după o predică ce am tinut-o în parcul Carol (bucureşti) — cu care ocuzie am spus despre ei ceiace scriu aci — si cum nu le-au convenit, am fost urmărit mereu, iar într'o seară prin- zându-mă mi-au apicat o corecție — pe cure n'o pot uita cu atât mai mult că ştiam dela cinee venită — şi amenințându-mă să-mi văd de nea. ul meu jidovesc nu de ei altfel voi fineom; am scăpat teatăr atunci — apoi m'am păzit — datorită unui grup de camarazi cari veneau la cămin, Cu acei care dânşii îi știu ca duşmani — deoarece nu-i lasă să-și vadă de noi aderenti pentru cari sunt graşi plătiți — ei procedează aşa cum au procedat cu mine, bătaie pe în- fundate. Singura deosebire între ei și jidani e că li se spun ad- ventişti; chiar să se ştie ca nu se poate cunoaşte altă deose- bire. Deci ei cari înlocuiesc toate printr'o parodie nemernică și diavolească trebuiesc consideraţi aşa cum îi recomand slugi netrebnice şi interesate finanțate de jidani, pe cari cu scârbă să-l privim ; păziţi-vă de ei! , 2. Comunismul ca st adventistul lansat, apărat (mai ales prin presa lor) şi finanţat de jidani, în primul cuvânt al lor spun că nu a existat și nici nu poate exista Dumnezeu şi că tot ce se vede e dela natură. „_ „Uşor reiese că doctrinarii comunismului n'au fost decât jidanii căci cum s'ar fi luat fiinţă altfel decât întâi cu snde- părtarea Dumnezeirii, i-ar apoi cu întronarea perceptelor tal- mudice, ca astfel să fie mai uşor pregătirea terenului de con- Tupere și cum ei ştiu că Dumnezeu i-a îndepărtat nu le-a ră- mas decât să propage idei ateiste şi comuniste, prin care sus- op 9) țin neexistenta Dusnezefrii. lată ce ştie si cum ştie jidanii să distrugă divinitatea Dumnezeimii. Comunismul din fericire nu se prinde — la noi — în pă- tura ţărănească, ci numai în clasele muncitorești, meseriaşi şi chiar intelectuali cu cari ei (jidanii) sunt în contact mai des, conlocuind în oraşe si târguri. Ţăranii din instinct nu îi poate suleri şi atunci când aud propagând — contra lornue pri- goana care se deslantuie contra naționaliștilor — fug de ei — cazuri văzute de mine şi de mulţi alţii — ca de cel spurcat (diavolul). Comunismul e o amăgeală grozavă pentru cei uşor cre- zători cari numai din poftă de câștig se i-au după jidani (zia- rele în cari se arată condamnări comuniste nu întâlniți decât jidani, jidance şi câte unul sau doi români rătăciţi) cărora le promit că venind la putere vor îi împărţite toate egal, iar proști dând crezare devin adepţi ; însă atunci când își ating scopul, (c'an Rusia) uită cele promise căutând a se debarasa omorând pe cei mai primejdioşi (acei ce cunosc toate dedesub- turile) cari ar merita posturi de comandă și ei (jidanii) se în- carca cu bogății, cari le trimit şi'n alte ţări ca ajutoare pen- tru lupta coatra creştinismului, Comuniștii după cum am arătat nu cred în Dumnezeu şi nici în obiceiurile creștinești ; ei au distrus Rusia unde în mod nişelesc au omorât Familia Imperială, mitropoliți, arhierei, preoţi, monahi şi nimeni n'a auzit s'au văzut să fi fost omo- rât vre-un rabin și ni-i vre-o sinagogă distrusă ; de ce ? fiindcă tot şi toate s'au făcut din ordinul talmudului, Am cunoscut un general Rus — azi e decedat — care cu lacrimi în ochi mia istorisit tot ce a văzut în Rusia iuainte de a S3 înrola în armata Wranghel (acesta cu armata care a mai rămas devodată Sfintei Fisericei batjocorite si pângărite de ji- dani precum şi Imperiului a incercat să lupte contra comu- niştilor însă din nefericire n'a reușit) şi mereu spunea că nu- mai politicianii au fost de vină dând prea multe drepturi \a jidani cari mereu ne-a lucrat din umbră Până când nu sau lăsat dându-ne lovitura de moarte distrugând tot si toate. Acel brav general lăsase în Rusia o soţie și patru copii de ale căror soartă n'a mai știut nimic din 1917 pânăn 1929 când l'am întâlnit fiind paracliser la Biserica Rusă din Bucu- reşti si cred că panan 1930 — data morții — n'a mai primit nimic dela ai lui. Tot el mi-a povestit (fapte ştiute de mulţi cititori) cum se repezeau soldaţii la ofiţeri rupându-le tresele şi decoraţiile depe piepturi spunându-le tavarăs şi obligându-i a-i saluta. lată urmările comunismului lansate de jidani. In Rusia azi ţăranul nupoate să se închine, nici într ascuns, căci de este aflat de agenţi U. G. P. U. (cea mai puternică or- Sanizaţie de urmărire) este trimis în Siberia, nevroind a ţine seamă de are soţie sau copii, de starea Sospodărească nu mai と 0 。 vorbim că toate-s ale statului, iar ţăranului nu îi se dă decât atât ce-i trebuie şi nici acestea omeneşii căci li se dă cu por- ţia și de îndrăzneşte cineva a spune sau a face un gest că nu-i mulţumit este considerat dușman al comunismului și imediat e deportat în Siberia. Comuniştii vor : distrugerea Bisericei, Mo- narhiei, a Patriei şi pentru desfiinţarea libertăţii, a proprie- tăţii și chiar a fămiliei. Gândiţi-vă că aceştia — comuniştii — au nerusinarea şi nemaipomenita îndrăzneală a se pretinde că ei vor să civili- zeze lumea. Cu aceştia trebuiesc transformate în terenuri pro- ducătoare bălțile din delta Dunării seu bahnele (apele stătă- toare) din sesul Bărăganului. Orice bun creştin când aude un comunist făcând aluzie la programul lui are datoria să-l denunțe ducându-l la auto- rităţi ca să se ştie că nare cuvântul în această țară tulburăto- rii de apă. 3, Stilismul. Ín ultimul timp a luat proporții pe ici colea așa zisă agitaţie pe chestia stilismului (calendarul îndreptat) şi cum jidanul n'a lipsit ca instigator voi da câteva lămuriri si îndemnuri ca să se convingă cel rătăcit că a fost o victimă a acelor cari din orice şi la orice nu se dă în lături numai pen- tru scopul lor adică distrugerea creştinismului, Eram încă jidan (botezul l-am primit în 1926, iar îndrep- tarea calendarului s'a făcut în 1924) şi nu numaiodată auziam jidanii (cari tot ei acostau şi luau vorba) spunând câte unui țăran bătrân, (cari în majoritate nu ştiu carte) sau unei ţă- rance însă tot bătrâne următoarele: „Hei a-ţi vuzut ce yo făcut popii? ャ cu schimbat calin- darul, la noi una ca hasta nu si face, pi voi vo amăgit dia- şeia no v'ajută Domnezeu!“ alta: „Hei o să videti că paştile vostru o să fie după al nos- tru sasta n'o fost di când “i lumea“ si alte vorbe în contrazi- cere cu lămuririle date de capii Sfintei Biserici — cari s'au răspândit întăi printre bătrânii (care se știe că sunt cei mai îndărțiţi și din păcate ascultați de mulţi tineri) cari dădeau dreptate jidanilor spunând : „Ce nevoie are jidanul dela târg să ţină cu noi, dându- n2 lămuriri dar așa au vrut preoţii să-şi bată joc de noi, însă noi tot aşa credem cum am apucat din strămoşi“, lată răul ce-l mare din partea celor lesne încrezători în jidan pe care-l ascultă, în loc să asculte de preoţii lor. r Răul s'a întins repede datorită a două elemente; 1. Jidanul ca'ntotdeauna prin minciună şi 2. Călugării neştiutori de carte însă dornici de măriri, pofta de castig plăcerile lumești etc., cari veneau în contact foarte des cu jidanii. Frate creştine prin îndepărtarea calendarului s'a schimbat vre-o literă din Sf. Evanghelie? Nu este tot aceiaş ? Si. Pavel ne învaţă: „Tot sufletul să se supună autorităţilor celor mai înalte căci nu este autoritate care să nu fie dela Dumne- zeu. Deci cine se împotrivește autorității rânduelii Lui Dunezeu se împotriveşte“. Pentru acei ce au fost prea lesne încrezători în jidani şi acei ce susțin vechiul calendar îi sfătuiesc să înțeleagă că nu jidanii sau călugării isgoniți reprezintă autorităţi iasate de Dumnezeu ci numai acei ce au darul și menirea care's numai Preoţii conduşi de Sfântul Sinod. Contra Sfiinţiilor Lor care se impotriveşte, înseamnă că se impotriveste cotra Lui Dumnezeu. Tot Sf. Pavel ne spune: „Ascultaţi de mai marii voștrii și vă supuneti lor, căci ei priveghiază pentru sufletele voastre, cu cei ce au Sa dea seamă“. Care sunt mai marii noştrii jidanii şi călugării 'ssoniţi cari amăgesc pe acei ce încă stau iu ceata stiliştilor ? Cine priveghiază şi vor răspunde de sufletele noastre ? Sfântul Sinod care ne luminează și ne înalţă sufletele, prin Cinstiţii Preoţi, prin toate slujbele făcute în Sfintele Biserici. Stiliştii din nestiinta de carfe sunt induşi în greşeală de cei răii voitori ; vedem în Sf. Evanghelie că însuși Mântuitorul care era Dumnezeu s'a supus voinţei Tatălul: „Nu pot să fac dela sine-Mi nimic, precum aud judec și judecata Mea dreaptă este, căci nu caut voia Mea, ci voia Tatălui ce M'a trimis“. Cum dar noi cari suntem numai simpli oameni să cutezăm a nu asculta de poruncile Mântuitorului și ale tuturora Sfinţilor. Nu e pierzarea sigură a sufletelor celor rătăciţi ? Sigur 2 că da Oare să fim si noi la fel ca jidanii, fără ochi și fără urechi cari n'au voit să se mântuiască ? Numai diavolul care a pus stăpânire pe stiliști 1mpietrin- du-le inima și vrând să nu asculte de preoţi cari dela aşezării calendarului — aşa cum a fost așezat de Sf. Sinod — le explică spre a nu-i vedea rătăciţi, este mulțumit că mai degrab este el ascultat, Sfânta Treime conduce Biserica, deci ea nu poate gresi, aşa cum răii voitori spun. SE. Pavel ne-a lăsat următoarele ・ „Au doară toţi sunt Apostoli, au doară toți mucenici, au doara toţi proroci“ Sf. loan Hristosom ce spune ? “Cum de te faci păstor, oae î: ai si :un de te faci cap, picior fiind“ ? Şefii şi agenţii mişcărei stiliste nu citesc acestea celor neştiuitori de carte 一 Pe cari îi ţin în mreujea cea rea mai ușor — deaceia avem fiecare datoria pe cât ne pricepem, să scoatem din minţile celor rătăciți lucrul cel rău băgat de acei ce și-au făcut o meserie din stilism: ruşine lor. ーー 人 5 めこ 4. Francmasoneria sau mai clar cum o numea marele savant profesor Dr. N. C. Paulescu „Jidano Francmasonerie“ lucrează din răsputeri să distrugă biserica, Statul, morala şi cultura pentru ca pe ruinele civilizaţiei creştine să-şi cons- truiască din nou templul lui Solomon, în care jidanul învingător sa fie Pontif şi Rege, iar popoarele subjugate prin viclenie — conform talmudului şi mișnei — sa devie robi oropsite (ca in Rusia). Din ordinul masoneriei studențimea română cres- tină a fost oprită la 24 lanuarie 1933 deapuneo cruce la mor- mantul Eroului Necunoscut la care dată crucea a fost lovită, preoţii calcati în picioare dealtfel si studenţii. Toate acestea au fost îniierate cu ultima energie de Părintele Patriarh ai României. Vedeţi la ce sunt în stare masonii? Au dat ordin să curgă sânge din trupurile tinere studențești fiindcă au luat iniţiativa de a pune o Sfântă Cruce la mormântul acelui ce reprezintă 800000 eroi români-creștini. Da ! așa a fost în acea zi sa sunat de câteva ori atacul —— acesta în mijlocul Capitalei-— contra cui? contra studenți- mei creștine române, sau tras și focuri —au fost și răniți. Judecaţi cum veţi şti pe democraţii acestei Ţări. Aceste arme (Adventismul si Francmasoneria) mari, au un scop mic: „ cu rnatele ultimilor popi så spânzurăm pe ultimii regi“, Pe oricare bun român-creștin ce îşi iubește Biserica și pe Rege îl cutremura satanica şi criminala lozincă a talharilor conştienţi sau inconştienţi ce fac parte din sectele arătate si sa se știe că aceasta e ținta lor, amintiţi-vă că în Rusia dela impărat până la ultimul preot — ascuns prin mânăstiri — au fost uciși mișelește. . In ultimii ani francmasoneria a fost interzisă cu desăvâr- şire (iar pentru acel cari ar încerca să le readucă sunt pre- văzute pedepse foarte grele) în Italia, Germania, Ungaria si Turcia ; de ce? în acele ţări conducătorii şi-au dat seama de pericolul lor. Pentru ci cititorul creștin să știe ceva despre francma- sonerie voiu descrie ce am văzut cu ocazia unei neașteptate vizite făcute, la o lojă mansonică: În anul 1929, Decembrie 10, pe când mă găseam în bi- roul unde aveam serviciu, am fost chemat de un camarad în stradă aici se găseau încă câțiva camarazi; iar la o anumită oră cu toţii am luat-o în spre calea Victoriei— ne-am optit în colțul Casei de depuneri de unde ni sa arătat locul unde este situat inamicul (nu numai al nostru ci al întregului Neam). Apoi am traversat spre Lipscani, iar la No. 12-14 am intrat printr'un gang, aci d'abia câţiva din noi — cari nu şti- am- 一 am aflat că e vorba de „Loja naţională a marelui orient“ ȘI cu toi gerul ce era în acea seară acei ce în urmă am ailat am început să transpirăm aşa ne încălzisem de bine când am S aa auzit de lojă francmasonica — această emoție nici decum frică tde aceasta s'au convins atât masonii cât şi poliţia am simtito căci ştiam cine's francmasonii din cartea mult regretatului sa- vant N. L. Paulescu, ne-am bucurat că nu ori cine mai ales nepoitit — poate să vadă ceiace urma să vedem, Planul fusese făcut încă înainte de a traversa Calea Vic- toriei. Spre cinstea credinţei mele am avut misiune specială si din ordin am urcat prmul scările (căci tâlharii aveau loja lu etaj) — în mâini aveam un baston, arma mea favorită canı gros, camarazii spuneau să fiu calm — cari mau cunoscut şi mă cunosc ştiu că numai calm nu sunt însă în fața ordinului m'am executat, după mine urcau unul câte unul, Am intrat în od.ia cameristului, (era bineînţeles jidan) într'un accent schimonosit, l-am convins să meargă cu mine să-mi arate pe unde să intru la 8arderobiera ca să ma anunț — i-am spus că sunt macabeu (sic) și caut pe un domn pe care şeful nostru ştia că în acea seară e în lojă — cum a ie- şit pe sală a fost imediat luat în primire de ai noștri, la fel a pafit şi jidanul dela Sarderobieră şi pe amândoi i-am făcut inotensivi, deci prizonieri. Apoi am intrat în sala mare de şedinţă i-am somat: „mâinele sus că afară sunt 5000 camarazi, în imediata apropi- ere un camarad (care a suferit mult din partea jidanilor (a strigat : ce e cu voi tâlharilor, ce porcărie e aici?” uite dom- nule! „profesor, ofiţer (era un doctor) artist, etc. hë, hè, de ăștia imi sunteți“, (erau vre-o douăzeci masoni) iar cu un re- volver — sperietoare — gesticula, iar cu altă n ână (având un boston, a început a trosni dezltfel și noi 一 în trei cande- labre mari — cum n'am vizut nicăiri — având câte 80-120 becuri fiecare şi le cercam dacă sunt bune, Era o lumină că nu știai ce-i: pe jos drept Presuri (toale) aveau Invierea Domnului, alta Naşterea Domului şi alta, Cina cea de taină (veceţi i se zicea lojă națională, batjocoreste și sfidează cele ce avem mai sfinte, călcând în picioare ceiace noi iubim), ce ştiu francmasonii. Sala era in formă de dreptunghiu, plafonul vopsit in al- bastru iar pereţii in alb — deci alb — albastru (acestea nu-s culorile steagului jidovesc 2 sigur că da! deci încă o dovadă că francmaconeria e mână'n mână cu jidanii): în fundul sălii sta şeful îl mai mare în grad, care e intitulat „Em: cadoş“ (om sfânt tradus din ebraica veche. Vedeţi că și gradele tot în jidoveşte sunt), având în părţi câte unul secretarul ȘI cas erul) ; iar în mijlocul sălii o masă lungă, pe care era aşezat un cap de mort; (pe acest cap ei jură că nu vor trăda nimic după cum nici capul nu va trăda) în părți stăteau buimaciti fraţii (cu dracul nu cu mine) masoni, având fiecare cusos luni, Sorturt pe piept, gradele şi câte o spadă cu cari se salută și Jură, purtând mastile in tot timpul şedinţei, iată こっ Bă Am uitat să scriu că la început când am intrat, camara- dul... a strigat: jos măştile să vă cunoaştem şi noi”, ceiace bine'nteles au executat. Ei au grade (nu ca în armată) ci pe cifre 1, 2, 3, 4, etc. şi pe ucenic, frate, etc., etc. iar cel mai mare în grad are cifra 33 şi se numeşte Em cados (om sfânt — dar al dracului 一 -). Cred că cinstitii preoţi nu mai sunt mirati de ce au su- ferit prigoana din 1932 de neuitat, un înalt personagin lam găsit în registru de prezenţă al acelei loji şi avea gradul 33 (deci era om sfânt însă cum am arătat nu cu Bicerica pe care o insultase precum și pe slujitorii ei și chiar pe stăpânul Patriarh). Medicul care-și făcea stagiul ca ofiţer — a rugat pe unul din grupul nostru să fie cruțat (ei credeau că am venit să-i omorâm, noi nu am vrut şi nici nu vrem moartea păcătosului ci îndreptarea lui) un altul m'a cunoscut şi a zis către ai mei. „Vă pretindeţi naționaliști si aveţi printre d-v. un jidan, (el credea că nu sunt cunoscut de camarazi) atunci am uitat de ordinul dat prin cuvântul „calm“ şi m'am repezit dar am fost oprit de camarazi si atunci i-am strigat: „Păcătosule eu jídan? bine! dar tu nelegiuitule si tâlha- rule dece calci în picioare cele sfinte ? arătându-i-le şi-a ple- Cat capul ca orice trădător, rezumându-se la câteva lacrimi şi tăcere. Ca să-i intimidăm ne-am apucat de devastat ca astfel să-i buimăcim, iar între timp să ridicăm materialul necesar: bro- șuri, semne corespondenţă şi tot ce 8aseam ca documente preţioase. Am intrat într'o cameră unde era întuneric beznă făcân- du-se perechiziţii în camerile vecine și rămânând nusiie des- chise ne-am înfiorat când am văzut în acea cameră întunecoasă un sicriu cu ceva întrânsul; in acel moment sa comunicat evacuarea însă dând de un dulăpaș pe care nu-! puteam des- chide însă cu bastonul (care avea un vârf de oţel) după două lovituri a cedat şi spre norocul nostru am găsit registrul de prezenţă. La locul unde l-am predat am văzut mulți oameni mari din această ţară cari erau membrii acelei loji de aceia am scris. Imediat ce am ieșit în stradă au și venit autoritățile din Capitală cari au rămas foarte surprinse de îndrăzneala noas- tri dar din păcate doi camarazi au fost prinşi înainte de a fi putut să părăsească loja, şi cum masonilor nu le-a convenit proces pentru devastare s'au mulțumit cu atât, iar după câtva timp cercetările din oficiu au stagnat. lată lucruri trăite si văzute. Acum cetitorule judecă-i. Constituția nu admite funcţionarea societăţilor secrete, însă din păcate ţara noastră e plină de loji iudeo-masonice și culmea e că naționaliștii cari iubesc Biserica s Tronul sunt o Masonii lucrează din întuneric, conduşi de întu — 30 — pentru întuneric noi să le răspundem din lumină, conduși de Biserică pentru tăria ei, a Tronului si a Neamului, căci cu noi e Dumnezeu. înţelege-ţi neamuri si vă plecaţi. Lumina care e dela Tatăl v'a învinge. Cine vrea să-şi dea seama complect de formidabila forță jidovească ascunsă sub forma francmasoneriei să citească car- tea D-lni Profesor Corneliu Zasloți, Lugoj str. Caransebeşului No. 1, citind-o vă veți îngrozi. Rezumând : sectele religioase în majoritate au origina pur jidovească şi toate sunt subvenţionate de jidani. Conducătorii mai principali la noi sunt. Max Awerbuch, Balzerait, Dolinger, Vaisman si alţii, Scopul : deplina dominație asupra poporului de jos, pu- tând să întroneze la un moment dat dictatura roşie aşa zisă a proletariatului care în fond e jidovească, Infernul din Rusia ne e martor, conducătorii iată-i, Troțki (Leon Braunstein) Zinovief (Finkelstein zis Apfelbaum) Zalen- ski (zis ochiul Moscovei sau Abramovici, sau Albreckt), Lit- Yinot (Finchelstein) Fisman Smidovici și încă mulți alții din neamul aies (sic), Francmasoneria are acelaş scop decât că ea domină masa cultă şi cum jidanii sunt înscriși în toate partidele politice de- mocratice — deci au legături de două ori cu oamenii mari — pe orice căi caută a distruge gândurile curate. Române ! dacă întradevăr simţi româneşte si crestineste fä front înuintea pericolului atât de amenintator si care prin dedesupturi lucrează la subminarea Statului. Nu mai stă ală- turi de politicianii cari fac cardasie cu jidanii, care's mem- brii în acele partide impr-una cu românul creștin, deci to- Yaras la distrugerea Neamului Ramanesc, fără să ştii. Tot tim- pul să ai în mintea si sufletul D-tale, toate patimile Lui Hris- tos, primite numai pentru mântuirea noastră din partea jida - nilor precum şi toate ce le citești în această spovedanie, Nu îndemn la bătaie ci numai cu ceva vom scăpa de ei cu boicotul. Române! nu cumpăra nimic dela jidan și dacă ai voinţă numai aşa vom putea scăpa de dânșii: deci nu depin- de dacât tot de voința noastră a tuturora, până când va veni biruința româniior, Jidanii şi azi au obrăznicia de a susține că nu ei au răstignit pe Mântuitorul şi se găseşte câte un creștin (avut-am discuţii cu ei) cari le dau jidanilor dreptate, voiu da posibili- tatea să citească dacă vor ceti, căci numai aşa de vor vedea şi cunoaşte, deoarece acei domni nu nurai că n'au pus mâna pe Si. Evanghelie, dar nici Sf. Biserică n'o văd — adică nu se duc — decât din Paşti în Paşti, cine a răstignit pe Mântu- itorul nostru Isus Hristos. „S'o ştiţi toţi şi s'o ştie tot norodul lui Israel, omul acesta (bolnavul vindecat de Sf. Apostoli) se înfăţişează înaintea voastră pe deplin sănătos în Numele Lui Isu: Ee Hristos din Nazaret pe care voi L-aţi răstignit, dar pe care Dumnezeu L-a înviat din morți căci nu este sub cer nici un alt nume dat oamenilor în care trebuie să fim mântuiţi (Fapt. IV v. 10-12) Aceste cuvinte spuse de Sf. Petru si multe, multe aliele ce sunt în Si. Evanghelie, ne spune destul de clar că jidanii sunt acei cari au cerut şi au omorât pe Fiul Lui Dumnezeu. Frate creştine; ei L-au scuipat ps față, L-au bătut cu pumnii, L-au pălmuit şi L-au răstignit și tot ei caută să vă otrăvească aruncând între voi toate relele având si presa lor din Sărindar, prin care lansează toate falsurile. Ei sunt ajutaţi de toţi oamenii mari ai partidelor demo- cratice, numai pentru a ne cuceri, deci, pentru a ne distruge şi vai va fi de noi, de vor ajunge să-şi împlinească scopul. De aceia vă spun ascultați de Sf. Biserică si de condu- cătorii ei orânduiţi de Mântuitor numai astfel vom păstra ceiace ni sa lăsat de strămoși, aceasta spre fericirea noastră şi a copiilor de mâine. Nu vă luaţi după jidani cari nu au ţara lor, nu vroiesc a se asimila, sau a se asocia întrucât îi opreşte talmudul care însă nu-i opreşte a conrupe, a distruge o familie și ţări; ei fac paradă de habotnicism (evlavie) că sunt aleșii (sic) ai Lui Dumnezeu, însă ei nu tind decât la distrugerea hotarelor tarei în care au intrat, lansând toate relele cu banul, atrăgând ușor leneșii si intelectuali din motive materiale, cum ar fi lipsa de clientelă — la avocaţi și doctori, scriitorii cari nu-și pot ti- pări cărţi, ziariști, etc. etc. Jidanii nu se gândesc decât la câştig (deviza lor e câștig imic dar des) şi la pagubă pentru creștini: ei traiesc foarte bine deși nu muncesc, însă trăiesc depe munca grea a cres- tinilor. Ei sunt obraznici, îndrăzneţi și foarte perversi, ei spun că sunt oamenii adevărului, însă sunt cei mai mincinoși, in orice acţiune ei sunt foarte solidari șin caz -de nu reușesc caută a distruge sin acest caz apare conrupţia cu bani și tot îşi ating scopul. Să ne rugăm Lui Dumnezeu ca El să mantuiasca acest popor de lepra străină cea dat năvală pe aceste locuri, Să ne îndreptăm gândul către strămoșii neamului româ- nesc rugându-i pentru biruința dreptăţii. Pericolul e mare Imi amintesc de venirea lui Nahum — cum îşi spune el — dar să-l scriu aşa cum îi numele Nuham Socolov, la Piatra-Neamţ când a spus: În nici un colţ din Europa nu mă bucur ca atunci când sosesc în Rumania. Aici îmi place mult de tot si trăiesc cele mai fericite clipe din viața mea căci mă simt ca si în Palestina! E Deci iată programurile trambitate de Adolf Stern & Comp. prin sala Wagram (P ris) şi altele stropind cu noroiul şi ba- lelke urei, această Țară îndumnezeită. Să facem un front din trupurile şi sufletele noastre în fa- ţa pericolului, altfel ajungem ca Rusia cu Biserici transformate in cârciumi, localuri de desirâu, Grajduri, etc., ca Rusia în care tot ce a fost sfânt, a fost călcat în picioare, mitropoliți şi preoţi uciși. Ei cuceresc tot prin manevcările ce le fac din umbră, în mare taină şi cu hotărâre de nestrămutat urmăresc divizarea şi îngenunchierea poporului Român. Pe oasele celor 800.000 eroi, se c'ădeşte Palestina. Negotul e în mâinele lor, asemeni pădurile, industriiile, viile, moșiile, terenurile petrolifere etc. etc, Despre armată Acum câţiva zeci de ani, la 1875, Senatul Român inre- gistra o petiție prin care jidanii cereau să nu facă armată din cauză, că nu ori cine poate să fie un ghedeon (viteaz); dar astăzi dija sunt toți ghedeoni (viteji), deoarece ei au invadat în patru ramuri cele mai importante. 1. Medicina, căci ştiut este că „doctorul e stăpân pe se- cretele şi viața goimilor“ (creştinilor). 2. Artileria, care poate bate din p8resiala infanteria amică. ae 3. Farmacia, de unde in loc să-ți dea ceva pentru ali- nare îți dă din „Greşială otravă“ ; mai există autopsie în caz de razboiu ? 5. Adminis'raţia, știți d-voastră ce însemnează aprovi- zionarea unei armate. Scoborâtori din diavol, ei nu pot avea decât gânduri dia- voleşti. Ni se va spune că aceste gânduri mi-au fost infiltrate de vre-un om rău voitor neamului jidovesc. Nu! Le este cunoscut jidanilor că ceiace am făcut la loja ma- sonică din Bucureşti, devastarea sinagogei din laşi, la studio-ul teatrului Naţional din București cu jidoavea Leny Caller, ete., etc. etc,, le-am făcut că îi urăsc. ` Frați creştini ascultați de mine (dacă vroiți) deoarece sunt absolut desinteresat si repet face-H front în jurul Sf. Biserici şi a Tronului, pe cari jidanii vor să le năruie. „Voi aveţi de tată pe diavolul şi vreți să împliniţi poftele tatălui vostru. El dela început a fost ucigaș și nu stă în adevăr, pentrucă în el nu este adevăr; ori de câte ori spune o minciună, vorbește din ale lui, căci este min-. cinos şi tatăl minciunii, ar pe mine, pentrucă spun adevărul, nu mă credeţi (loan VIII v 44-45), Diavolul este tatăl jidanilor. Aceasta ne-o spune însuşi => Jg mai Mântuitorul Carele dela Tatăl a venit; vedem deci că jidanit nu sunt ai Lui Dumnezeu. Cine dintre oameni poate și cutează a contrazice pe Domnul ? Jidanii spun creştinilor că se roagă în sinagogi; dar cui se roagă ? diavolului care vrea distrugerea Sf. Fiserici, spre a ieşi el învingător pentru care a găsit ca ajutor în toate pe jidan. Cunoscând și divulgând ceiace ştiu despre jidani am spus îmi voiu da socoteală înaintea lui Dumnezeu, arăt adevăruri, adevărate cu orice risc un lucru ştiu precis că în urma mea va rămânea o dâră care pe mulţi îi va scoate din îndoială ss pe mulţi îi va scoate din sectele in care au fntratsau din po- litica democratică-jidovească. Despre școli După ce am arătat câte ceva de adventism, comunism, sti- lism, francmasonerie si armată trec la școli. Nu voiu mai insista asupra celor ce se petrec în şcolile jidovești, întucât am arătat în primele rânduri ale vieţii mele ce se învaţă sau mai bine spus cu ce sunt hraniti copii de în- vățătorii lor jidani — cu învățături demonice, despre cari vă voiu da destăinuiri grozave în ultimele rânduri, Câteva cuvinte despre școala românească : D-voastră ştiţi greutatea copiilor de ţăran pentru a intra în școli şi câte sacrificii“fac părinții pentru a-i vedea cu scoa- la terminată, Lupta copilului venit dela brazdă cu toate mizeriile — foamea si tuberculoza, Studenţii jidani au ajutoare studențești atât dela Statul Român, Prefecturi și Primării cât si dela comunitatea lor ji- dovească. Studenții creştini au numai dela instituțiile creștinești ară- tate, însă din păcate nu ia fii de țăran se dă ajutoare (aceasta o știu din anii 1927—1939) ci tot la fii de politiciani, deci tot rău pentru ei, In unele facultăţi (medicina, farmacia si drept) din țară studenţii jidani reprezintă o majoritate sirobitoare: ei i-au pâinea dela gura românului și au devenit atât de amenințători ca număr încât a-ţi văzut mişcarea corpului avocaţilor — care imediat va fi urmat de al medicilor, farmacistilor și celelalte profesiuni libere, — înt-ucât a ajuns cuțitul la os. Insemn în treacăt școlile primare. , Trebuie să ştiţi că la Humor (Bucovina) — fostă capitală de judet — din toţi institutorii numai doierau (aceasta în 1929) creștini — un român şi un muntean iar restul jidan!. Cei ce au urechi de auzit să audă, Despre numărătoarea populaţiei. Nu e nici o ţară din lume — afară de România — în care- - D CI 本 după războiu să nu se îi făcut un recesământ. România e singura, Care e cauza ? Lesne de înţeles, însă n'o ştie tot creşti- nul român. Jidanii au spertuit ca acest recensământ să nu se facă pentru ca românul să nu ştie numărul lor covarsitor și ace-:sta se datorește conducătorilor acestei țări şi cari cu știință au permis intrarea jidanilor din Galiţia și alte părți în așa pro- pozție încât suntem singura ţară din Europa unde jidanii sunt mai mulți. In anul 1930, s'a făcut un recensământ, însă cifrele n'au fost adevărate— aşa s'au aranjat lucrurile —însă să se ştie că avem un jidan la şapte români şi pentru o mai bună orientare voi arăta cum stăm cu jidanii faţă de alte țări, adică la câți locuitori din ţările ce urmează se găsește un jidan, iată: 1. Suedia la 9800 locuit. 1 jidan ; 2. Norvegia la 8610 loc. 1. jidan; 3. Spania la 5800 loc. 1 jidan. 4. Anglia la 2900 loc. 1 jidan; 5. Franţa la 830 loc. 1 jidan; 6. Polonia la 28 loc. 1 jidau şi România la 7 locuitori 1 jidan. Felul lor de a munci (ori cine ştie că ei nu au decât muncile cele mai uşoare—ei nu ştiu de munca pământului şi nici acea de pădure —) st bunul lor traiu, posibilitatea mate- rială—banii—de a-şi cumpăra medicamente — adică atuncicând se înbolnăvesc majoritatea lor trăind în oraşe și târguri unde ori când își găsesc medicamente nu simt lipsurile pe cari le simt locuitorii români rurali—cari formează baza si majorita- tea Neamului — din care cauză ei se vindecă iar ai noștrii mor cu miile, jidinii au deci toată perspectiva a se înmulți. Unui român rural când îi moare un copil, îl auzi pe pă- rintele zicând: bine că a murit de mic decât să fi murit de foame ; iar la un jidan când moare un copil, spune: vei şi oi plângând şi bocind cel puţin o lună după el. Unui român rural când îi vine un copil nou născut şi de trăieşte spune: mai bine murea căci am prea mulți; iar jida- nul când scapă la un nou nas、ut spune: să-mi trăiască şi să mai vie încă mult, mulți alții. Intreba-ţi-vă deci, ce va fi peste câţi-va ani? Dacă nu se ia măsuri, vom av_a la 7 jidani 1 român şi atunci ? Prin măsuri înțeleg în primul rând a se veni în ajutorul păturei ţărăneşti cu doctori, moaşe, agenţi sanitari, medica- mente și un spital sau dispensar măcar la câte două sate, bani sunt în visteria Statului, însă se irosesc pe lefuri mari, neglijin- du-se populația rurală e o crimă, întrucât ei sunt albinele şi baza neamului. Cei ce au inimă să i-a aminte şi să se trezească, Vă puteţi da seama de ce mijloace dispun, ca să poată împiedeca a se ştie cifrele adevărate de numărul lor. Azi jidanii s'au întins (ca paiajenul care-şi ţese casa) peste toată ţara, nu există colţ, din ţară unde jidanul să nu L jo = Se fi așezat, au cuprias sufocând ţara dintr'un colţ în altul, iar după ce poporul (conducătorii) românesc i-a primit, ei ca- ută a distruge tot şi toate; ştiţi povestea sarpelui. Da! aceasta e ținta lor după porunca dată de talmudul rabinilor care e călăuza lor fid- ă în viață. In zadar spun ei că sunt oameni, căci nu numai eu îi ştiu că sunt răi, periculoși si vicleni, o ştiu şi mulţi creștini, dar păcatul e că no ştie toţi și nu vor să înțeleagă adevăratul pa- triotism în jurul Bisericei si a Tronului unde tot românul creștin trebuie să fie cu sufletul si trupul gata de jertfă, gata de moar- te pentru biruința unei Românii noui. Despre presa și ghiarele ei Peste tot locul unde o cârmă a fost păzită slab, credin- ciosul talmudului a pus mâna :e ea. Redau aici mărturia vie a unui neofit ce asemeni sa creștinat T. Ratisbone, fost jidan iată ce spune de fostul neam: „Prin felul lor de a lucra si stapaniti de instinctul dominaţiunei, j.danii au năvălit pe toate căile largi, cari duc la avere, la dominafiuni si putere. Ei conduc bursa, teatrul, literatura, administraţiile, marile văi de comunicaţii pe uscat si pe mare, toată so- cietatea creștină ca într'o pânză de păianjen“. Priviţi presa „românească“, Aproape nu există ziar, (excepţie: Universul, Ţara Noas- tră, Buna-Vestire, Porunca-Vremii Libertatea) România-Creştină şi alte ziare curate românești, unde să nu fie și câţi-va jidani. Fiţuicile Dimineaţa, Adevărul, Lupta îs complect jidovești având si caH-va cozi de topor si aceştia spre a amăgi cetito- “ii creştini în loc să semneze pe numele lor adevărat iată cum semnează : Const. Graur (Avram Brauer Rosenfeld) Scerutator, Sever Borna (Kalman Blumenfeld Traian Vlad, Matei Basarab (Saniel Labin) Gr. Graur (Ghidale Gkers Brauer) Brănişteanu, Braniște (Burâh Brauniştein O. Cernea (Ozias Ckendler) etc. etc. Aceasta nu e o hotie şi amăgeală ? ce-i determină ca să nu semneze articolele ce le publică pe nume'e lor jidoveşti? de ce cu nume furate? iată de ce. Sub numele lor adevărat — adică jidoveşti —nn ar avea curajul să critice, batjocorească si defăima mișcările româ- neşti şi nici n'ar putea să i-a apărarea comuniştilor și tuturor relelor cari sunt în răul Neamului Românesc căci atunci — a- dică când ar semna cu numele lor adevărate din starea civilă — cititorii creștini ar vedea cum jidanul îndrăzneşte a batjo- cori pe român in propia-1 Ţară — dar cum cititorul nu vede af ーー decât semnături românești este ușor amagit de acea pre.ă, a- cesta este scopul lor talmu ic, a induce în eroare naivii. Nimeni nu dă concursul comuniștilor, (cari sunt tovarăşii lor) nimeni nu îi apără mai bine ca aceste ziare cușăr, scrise în românește dar gândite în jidoveste, nici pomină ca să atace pe ai lor. Aceste ziare spurcate au dat şi dă concursul dușmanilor neamului românesc, iar aceștia ajungând la putere, le subven- ționează gras de tot — vedeţi ce palat şi-au făcut în Sărin- dar (București) de unde ?, dela Suvernele perindate și din punga neştiiutorului român care fără să știe cine's cei din umbră -_ le dă concursui citind acele murdare foi. Marele bărbat de Stat Mihail Kogălniceanu (făuritorul împropietărirei dela 1864), a spus: „Nu de astăzi ci de apucarea în tot timpul si sub toate regimele toţi Domnii, toţi bărbaţii de Stat ai Româ- niei, toţi acei ce poartă un interes viu pentru ţara lor, s'au preocupat de necesitatea a opri exploatarea poporului Ro- mân prin un alt popor străin lui, prin jidovi“. Acestea le-a spus în parlamentul ţării la 1879 când jida- nii prin intervenţii au cerut să li se dea drepturile în această țară. Tot atunci au vorbit: Vasile Conta, Mihai Eminescu, lon Eliade Rădulescu, Vasile Alexandri și alți oameni mari cari sau opus la darea drepturilor jtdanilor. Ce au tăcut ei cinste lor. Ceiace au făcut acei cari le-au dat drepturi nu e decât o impietate faţă de înaintaşii lor şi o nenorocire pentru Neam. Nu a fost deajuns că le-au dat drepturi mai mult; zi de zi nau făcut şi nici nu fac altceva decât cărdăşii contra ace- lor cinstiţi, Toate acţiunile luminate, orice om ce gândeşte si lucrea- ză pentru binele acestei ţări, sunt lovite şi batjocorite de ziarele cusar, Inspectorii umanitariști trimişi de finanța mondială jido- vească să inspecteze (cu ce drept oare ?) această țară, au avut un sprijin necondiţionat în coloanele acelor ziare. Repet, vedeţi arttcolele semnate cu nume de împrumut, cu nume chiar de voevozi şi cronicari în dosul cărora se as- cunde lasitatea jidoveasză. Priviţi ziarele si veţi vedea că un tap ispăşitor, girant responsabil un oarecare „Vasilescu”, poate analfabet şi calic, Au pus mâna pe ceiace se numeşte a patra puterte în Stat. „Dumnezeu (Adonai) a dat evreilor toată puterea asupra averilor şi vietei celor de alt neam. Averea unui neovrei e ca un lucru fără stăpân ca un o- biect părăsit ca nisipul mării. Adevăratul ei stăpân e ovreiul care pune mâna pe ea (Talmud Sepher Haikarim III 25 albo. lată gândul lor adevărat, îl spune cartea de căpătăi legea lor si DIE — talmudul —. Vezi dar frate creştine cugetul ce-l au contra averei tale ? şi totuşi stai plecat înaintea lui lăsându-l să te cucerească cu totul? „In apus presa înregistrează numai opinia publică, la noi trebue să o formeze“ (Octavian Goga „Mustul care fierbe” p- 14). La noi această opinie publică e formată, e presa sărin- dar-ului jidovesc. Ea creiază curente anticreștine, antidinastice, antinaţionale, dă informaţii false, laudă si popularizează anumite persoane (comunistul Constantinescu profesor laşi; trădătorul C. Stere care prin ziarul Lumina trimisă pe front îndemna ostașii să nu lupte si pe mulţi, mulţi alţii) -ce ar trebui duse la ocnă sau chiar în fața plutonului de execuţie, ea dărâmă credinţa, ca- lomniază pe cei buni și omagiază pe mișeii Neamului Românesc. Marele poet Mihail Eminescu prin scrieriie sale politice şi sociale ne-a lăsat; „Evreii fac din jurnalistica europeană ceiace.au făcut din băuturile spirtoase la noi— otravă —. Punând odată mâna pe presa europeană care în ge- nere nu mai are de ţintă luminarea ci arătarea urelor dintre clase şi popoare, uşor li-i să spuie orice mincină patentă“. Să se ştie în ţară avem 612 ziare, reviste, etc., 147 sunt efectiv românești, restul de 465 sunt jidănești şi minoritare : ziarişti 1121 români, 1937 jidani şi 839 minoritari ; e tristă si- tuatie dar din păcate e reală. Luaţi aminte Români! Nu citiţi ziarele jidoveşti, îndem- naţi-vă unul pe altul a nu le ceti, după cum am arătat cum- părând acele ziare înseamnă că cu știință daţi ajutor jidanilor să arunce otrava între noi. Până când îi veți ajuta ? + e Despre Sinagogi Acum aproape două mii ani, un fapt unic s'a întâmplat: „Paştele iudeilor erau aproape și Isus S'a suit în Ierusalim. În templu a găsit pe cei ce vindeau boi, oi, porumbei şi pe schimbătorii de bani șezând jos. A făcut un biciu din ştreanguri şi i-a scos pe toţi afară din templu împreună cu oile şi boii, a vărsat banii schimbătorilor şi le-a răsturnat mesele“ (loan II v. 13—15). Vedem deci, ce erau în acele vremuri templele (sinagogile) lor de rugăciune. Dar ce sunt azi ? Voiu arăta. Mântuitorul a zis jidovilor : „Este scris: Casa Mea se va chema o casă de rugă ciune, dar voi a-ţi făcut din ea o peșteră de tălhari (Mate XXI v. 13). În sinagogă azi ei fumează, scuipă, se bat, se înjură, beau până se îmbată, discută de toate (mai ales de naționaliști), tot acolo mulţi români democrați vin si fac propagandă — promi- ーー e~ 43 = țându-le distrugerea mișcărilor naţionaliste — afaceri comerciale — deaceia vedeţi preţurile uniforme —comploturi, — bătaia nă- prasnică ce au dato în anul 1925 elevilor I Hergheligiu, (care a fost călcat în picioare de jidani) Gh. Eălănescu şi |. Hudici — toate având baza distrugerea creștinismului, Rabinii sfătuesc pe jidani: tob toif sebegoim harog (pe cel mai bun dintre creștini ucide-l), Moisi și nici proorocii Izechel, David, Isaia, Zaharia, Iri- mia si nici alţii nu i-am învăţat așa cum rabinii — de câteva secole — îi învață prin talmud, — după care ei sunt obiigaţi a se conduce în viaţă —la crime. Moisi lăsându-le tabiele legii în care era scris: lubeşte pe aproapele tău ca însu-ţi pre tine e tot una cu pe cel mai bun dintre creștini ucide? Insă de așa ceva numai jidanii sunt capabili. Când mi-am exprimat dorința de a mă boteza, potop de ură a pornit din acele sinagogi. Au vrut să mă otrăvească, m'au bătut si schingiuit, Văzând că nimic din acestea nu mă îndepărtau dela gân- dul meu, au început cu altele; nu-mi dădeau mâncare, haine și încălțăminte, însă acestea le-am avut dela o familie nobilă creștină căreia i-am inspirat încredere deși copil fiind. Apoi mi-au propus să plec din Piatra-N., am primit nu- mai ca să scap teafăr la majorat, ştiam că orice mi sar da nu renuntam la mântuirea mea, de voiu rămânea în viaţă, M'au trimis în Fucureşti unde mi s'a dat imediat o slujbă chiar la comunitatea jidovească din strada Sf. Apostoli şi tot odată m'au obligat să mănânc şi să locuiesc la căminul stu- denţilor jidani depe Văcărești, toate le-am, primit şi suportat ştiţi zicala m'am făcut frate cu cel spurcat până am trecut puntea. Ei credeau că fiind tot timpul în anturajul lor voiu uita intenţiile mele și pe creştini, spunându-mi mereu că mă vor readuce pe calea cea bună (sic). Numai Dumnezeu ştia cât mă consumam. stând între jida- ni, însă gândul la ziua ajungerei la majorat care era peste 75 zile mă încurajau. In căminul studenţesc jidovesc n'am auzit decât cuvinte de ură și hulă contra religiei creştine și a poporului Românesc (mă revoitam dar n'aveam ce face când ştiam şi se știe că Statul — adică românii — le acordă ajutoare deci iată reCunOS- tiinta jidanului) acesiea mă făceau să-i urăsc mai mult. Curând însă am renunţat la slujba şi la toate celelalte căci îmi deveniră insuportabili, mă desgustasem grozav de ei şi simţiam o revoltă încât îmi era teamă să nu intru într'o ne- norocire, (dacă cercam să-i contrazic azi nu mai eram de atunci) adică să n'ajung a mă boteza. M'am reîntors în Piatra-N,, părinţii (mama era de a doua) nau mai vrut să mă primească în casă care era și proprieta- tea mea (după mama dintăiu aveam drept la moștenire) deși ー=。 AA "nu-mi erau dragi însă din ambiţie vroiam să stau până la ma- jorat acolo bineînțeles păzindu-mă de a fi numai cu dânșii, având camera mea cu intrare si esire aparte, iar masa o luam absolut aparte : Foştii mei părinţi au făcut ce au făcut şi mam pomenit invitat la parchet unde D-l..... procuror, a căutat să mă con- vingă ca sascult de părinţi, să stau între acei în care mam născut, etc. etc., am înțeles ce e la mijloc şi mereu îl aprobam pe D-l..... si spuneam la plecare aşa e şi așa voiu face si am făcut exact cum mi-a spus sufletul, nu cum mă'nvăţa D-l procuror. Pe de altă parte au căutat să mă conrupă cu bani în acest scop au venit la mine un grup de jidani inspector sco- lar, rabin, negustori etc. cari s'au hotărât a-mi da bani să renunţ la botez, incoltindu-ma — fiind singur în camera mea, dar lucrătorii creștini venise la ușă deci aveam ajutoare m'am întrebat se gând am şi de ce vreau să mă botez, în momentul acela le-am spus că întrucât am datării pentru mâncare, haine și încălțăminte, sunt nevoit să mă botez. Mi-au dat bani, eu datorii aveam tot dia cauza lor, mi le-am plătit iar eu am rămas pe poziția mea adică „să nu mor jidov ci creștin”, Mă fneam darz, eram asemeni fecioarei Perpetua. Vă amintiţi în timpul împăratului Septimiu Sever, o fe- cioară ce se numea Perpetua — fiică de păgâni — în urma u- nei vedenii cerești s'a convins că trebuie să se creştineze şi s'a creștinat. Aflându-se aceasta au prins'o si au închis'o în închi- A venit tatăl ei și i-a spus să aibă îndurare de bătrânețile lui și să vină înapoi căci îi face mare ruşine. Perpetua a repetat cele spuse de Mântuitor: „Cine iubeşte pe tatăl, pe mama, frați şi surori mai mult decât pe Mine, acela nu e vrednic de Mine“ și a terminat cu: iar eu iubesc pe Domnul meu mai mult ca pe voi, A venit mama sa, căreia i-a răspuns la fel; Perpetua a fost omorâtă de oameni, iar prin credinţa ei mântuită de Dumnezeu. Ajungând major m'am creștinat — în ziua de 22 August 1926, având etatea de 21 ani si trei luni — la Sf. -Mânăstire Bistriţa jud. Neamţ. Ca nasi am avutpe: P. C. S. Arhimandrit Ghenadie sta- retul Sf. Mânăstiri, P. C. Preot C. D. Matasă, d-nii Ion Crețu- lescu student (azi medic), lon N. Comonita student (azi avo- cat) şi Turcan C-tin elev anul II şcoala militară ofiţeri activi artilerie (azi decedat în urma unei pneumonii. Dumnezeu să-l odihnească în pace pentru sufletul nobil şi sentimentele curate ce le nuirea Neamului şi Bisericei). După terminarea serviciului militar am ținut patru spre zece predici în judeţul Neamţ, combătând sectantii și stiliştii. In anul 1931, m'am căsătorit cu o fiică de creștin din E 45 二 Hangu-Neamţ unde din anul 1930, am o slujbă la primăria a-. celel comuni. Rămân prea umil rob Domnului nostru Isus Hristos. Aşa să-mi ajute Dumnezeu. Lumină deplină Eu ce am fost odată jidan, iar azi după peste zece ani sunt creștin, vă spun: fraţi creştini deşteptaţi-vă, u- niţi-vă sufleteşte si trupeşte in jurul Sfintei Biserici orto- doxe, asculta-ti de conducătorii ei cari sunt păstorii noș- trii şi cari la judecată vor răspunde de cum ne-a condus. Știut este că păstorul nu se duce cu oile în prăpastie, asisderea şi preoţii nu voiesc a ne lăsa pe seama celor răi. rede și nu cerceta frate, căci rostul nostru e de a as- culta de acei ce au chemarea având darul dela Dumnezeu şi harul dela Sfântul Duh. Ereticul nu e decât un nenorocit pentru care îl aşteaptă focul cel fără de sfârșit. Cetitorul dacă din păcate e sectant sau stilist să asculte de sfaturile ce le dau din tot sufletul, căci după cum am ti- nut să fiu mântuit să învăţ sipeaceice au căzut în Sreşală să se întoarcă de unde au plecat unde vor fi reprimiţi şi ierta-ți acum cât nu e prea târziu. Spre convingere că-ţi doresc binele, redau ce ne spune Sf. Părinți: „De ar veni cineva şi ar învăța altfel decât au hotă- rât ei prin Biserică, înger din cer de ar fi acela si ana- tema să fie“. Vezi dar frate că oricine de te va învăța altfel de cum sunt hotărârile Sf. Biserici, spunându-ți să n'asculți si să nu mergi la Fiserica ăla afurisit sa fie si tu de înveți de rău așa să fii. Sf, Evanghelist Matei spune: „Că cine nu ascultă de Biserică să-ţi fie ţie ca un păgân si vameș. Sf. Ciprian despre Biserică ne spune: „Că nu are pe Dumnezeu Tată cel care nu are Biserica drept mamă“. Ori cât sar cumeta şefii sectanţilor si stiliștii să se con- trazică — cu fețele Bisericeşti, — locul mincinosilor e tot în focul gheenei, căci zis-a Domnul că nici porţile iadului nu vor birui Biserica Lui, d'apoi nişte păcătoşi plătiți de duşmanii Bi- sericei, Orb pe orb de se va conduce în prăpastie vor ajunge, pe noi are cine să ne dea lumina, preoţii pe sfinţiile lor să-i as- cultăm. Duşmanii Bisericei vor întâi dezbinarea noastră si apoi distrugerea ei. Eu care am venit dela întuneric la lumină, dela zZ- 46 — “crimă la iubire, dela minciună la adevăr, dela ură la frăție, vă rog în numele mântuirei: Lepăda-ţi-vă de acel ce vroiesc rău Bisericei, Tronului şi Neamului, Cine se interesează de soarta acestui neam, vede că zi de zi, tot ce-i Românesc se nă- ruie, iar bogăţiile cad în mâini jidoveşti de unde nu mai scapă. Fraţi creştini nu vă luaţi după prostiile pe cari unii neputin- ciosi cari nu au nici o pregătire și nici în stare să vorbească şi cari din interes material dă concursul celor fără de Dumnezeu. lată ce ne spune un Sfânt Părinte: „Cele mai mari decât tine nu le cerceta şi cele mai tari decât tine nu le cerca nebunește ca nu cumva să te rătăcești neștiind scripturile, cele ce ţi s'au poruncit ţie acelea fă, că nu-ţi sunt de folos ţie cele ascunse“. Dusmanii Bisericei spre a ajunge la îndeplinirea scopului lor au scos o mulțime de secte — 450-500 — mai arăt — a- iară de cele arătate — pe: nazarineni, studenţii în biblie, mi- lieniști, secerături, teodorisH, molocanii, duhorboţii, stundiștii, mennoriţi, etc. etc. toate acestea nu-s decât ratacirile minţilor ordonate, conduse si plătite de dușmanii Lui Hristos. Acei ce nu vor să moară întrun Hristos în care sau născut şi găsesc că e mai bine să moară în întuneric sunt si- Sur că nu-și dau seama de ceiace fac, deoarece în simbolul credinţei spunem : „Cred întruna sfântă, sobornicească şi apos- tolească Biserică”, Cum dar vor să se mântuiască cei cari nu numai că nu cred în Sf, Biserică, dar o si huleşte, Deci acei eretici sunt conştienţi ? Sigur că nu, iar păcatul e mare. Repet nu vă luaţi după prostiile pe cari le rambiteaza unii despre asimilare, cooperare. Sunt imposibile. Excepţiile sunt așa de rare încât trebuie să le cauţi cu lumânarea. Eu sunt o astfel de excepţie unul la câteva milioane, a- ceasta o afirm fără a mă lăuda deoarece darul Domnului a tăcut să fiu ceiace am ajuns, deaceia am sfânta datorie a mă spovedi creștinilor. In ceiace priveşte asimilarea vă redau cele spuse chiar de rabinul sef (senatorul de drept care reprezintă cultul jido- vesc) Dr. I. J, Niemerover în cartea sa „Incursiuni în istoria evreilor”, - „Asimilarea ar însemna o crimă împotriva miilor de ani ăi trecutului — evreesc — o primejdie pentru oinenire și este dealtfel imposibi!ă, Treziţi-vă Români In mijlocul nostru cu concursul vandnutilor (jidoviţilor)— cari din păcate sunt destui de numeroși si din toate straturile sociale — se cladeste statul jidovesc așa cum sa clădit Sovie- tele (Rusia) de azi. E AP a Sunteţi insultați si omorâţi Eu nu vă spun vorbe goale, iată ce scriu doi mari învă- taţi (in rele) rabini de ai lor: „Numai iudeii au dreptul să ss numească oameni, iar 8oimii cari vin dela Duhul necurut să fie numiți porci“, iar celălalt : „Acel ce va vărsa sângele goimului aduce jertfă lui umnezeu'. (Jalcut Simeoni ad Pentat-Talmud). lată cum ne văd jidanii. Luaţi aminte jidoviti cari de ani de zile vă răbdăm, răb- dăm căci timpurile cer, dar... 3 Jidanii fură în toate părțile, prin orice mijloace, pentru aceasta sunt sfatuiti chiar de rabinii lor; „Dacă israeliţii ar călători în cursul întregei săptă- mâni si ar înșela în dreapta şi în stânga, să se adune Sâmbăta şi să dea slavă lui Dumnezeu Srăind“ ; „Trebuie a smulge inima goilor şi a ucide pe cel mai bun dintre creştini“. (Tob toif sebegoim harog) Rabin Brentz. Setea grozavă de sânge creştinesc: vedeţi dar crimele să- vârşite nu numai în Rusia — nu sunt decât executarea porun- cilor date de rabini. Rabinul Meimonidis ordonă : „Se zice să nu ucizi dar aceasta inseamnă să nu u- cizi pe iudeu fiul lui Israel, dar goimii, ereticii nu sunt fii lui Israel“. Tot astfel şi porunca din tablele legii au schimbat-o astfel: „Să nu doreşti femei aproapelui tău, dar femeia a- proapelui tău e numai femeia evreului'. Acelas numit mai sus Meimonidis ordonă ; „E permis a preacurvi cu femeia ncevreului“, lată conruptiile si disparitiile minorelor (bine "nteles nu- mai creștine) de cari nenorocitele. se află în urmă că au ajuns prostituate sau vândute (vânzătorii dn carne vie) în alte ţări, după ce şi-au bătut joc de ele, Cred că aţi întălnit prin ziare de aşa ceva traficuri. Aceasta e încă o lucrare diabolica pentru distrugerea moralului şi mai ales a sanatatei poporului nostru. Fraţi creștini nu mai daţi fetele argate la jidani. Ca să dărâm credinţele false ale unora și pentru lumină deplină redau apelul jidanilor Cremieux (fost ministru în Franţa, iar numele lui adevărat Ițic Aron Moisă) şi Monteltiere, fondatori ai alianţei israelite universale: „Alianţa noastră nu este nici europeană, nici sovie- tică, nici africană, nici americană, nici australiană, ea este universală. Imprastiati în mijlocul unor poooare cari sunt dușmane drepturilor si intereselor noastre vom rå- mâne membri al poporului ales. ーー = = Naţionalitatea noastră este religia părinților noştrii şi nu recunoaștem alta. Trăim în ţări străine si nu ne putem interesa de interesele vremelnice ale acestor ţări întrucât interesele noastre morale si materiale sunt în primejdie. Religia evreiască trebue să cuprindă într'o zi pământul întreg. い Creștinismul dușmanul nostru de veacuri, sdrobit în luptă e aproape să îngenunche. Pe zi ce trece reţeaua pe care evreii o aruncă asu- pra pământului se va întinde si maretele profeţii ale căr- tilor noastre sfinte se vor îndeplini. Nn e departe timpul în care toate bogăţiile pământului vor aparţine numai evreilor. O nouă împărăție messianică, un nou Ierusalim tre- bue să se ridice în locul dublei cetăţi a împăraţilor și preoţilor“. Semnaţi : Cremieux sz Montefier Acei cari deși au pierdut chiar credința cred că se vor cutremura de cele de mai sus, iată intenţiile jidanului faţă de creştinism. Ei ne consideră dușmanul lor de veacuri în loc să se plece şi să cunoască adevărul. Tot ce fac jidanii nu e decât conformarea talmudului u- niversum israelum (tot unicersul să fie al jidanilor) în locul împăraților şi a preoţilor — deci deviza francmasoneriei, a adventismului şi apelul jidanilor pentru creiarea împărăției ji- dovesti este a înlocui împărații st preoții așa cum am arătat mai în urmă: „Cu maţele ultimului popă să spânzurăm ultimul rege“. Fraţi creştini cred că sunteţi indentificaţi. INCHEIERE Ce e de făcut? Români ! Ascultaţi de Sfânta Biserică si slujitorii ei ca astfel diavolul care are pe jidan drept unealtă, să ne găsească mereu treji la datorie și gata de reacţionat, Să luptăm chiar cu riscul morţii pentru această Țară care de câţiva ani o piază rea urmăreşte spre a pune stăpâ- nire pe ea şi atunci; vai! vom îi robi urmașilor lui luda care pentru zece arginţi a vândut pe Domnul. ーー 一 „GH. ASACHI: TIPOGRAFIE, STERIOTYPIE LEGATORIE DE CĂRŢI —1937—