Saptamana Culturala Campul Romanesc Hamilton 1999-2015

Similare: (înapoi la toate)

Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)

Cumpără: caută cartea la librării

PAGINA 12

IUUE-AUQUST 1999

CUVAlmjlPOţî^^L

IULIE-AUGUST 1999

PAGINA 13

Pfţfţpţii < fiw România u> vizită la Prun*™

Intrată de moli in tra¬
diţia manifestărilor cultu¬
rale ale Românilor din FaiL
SiptimÂn* CJmpalui Ro¬
mânesc" din Canada a'a
bucurat şi In acest an de
prezenţa nummui a oas¬
peţilor veniţi din cele mai
îndepărtate locuri, ondf
bat* «a unison aceeaşi ini¬
mă de dragoste pentru isto¬
ria, cultura şi înfăptuirile
românilor.

Din Munţii Apuseni şi
Constanţa, din Bucureşti şi
alte localităţi au venit Ro-

"Ziua" a paiticiupat ziaris-
tul Andrei Bâdin, iar din
partea televiziunii române
au fost prezenţi Mihai Ra-
dulescu şi Liviu Groza.

Televiziunea românească
din SUA a fost prezentă
prin Adriana llegbeli dela
postul " American-Rnma•
nisa Cultural Media" din
New YorV. iar Mihai Gheor-
ghiu din Detroit a filmat
pentru arhiva "Centrului
Cultural Nse tone seu".

Presa din Exil a fost
reprezentată de ziaristul

oin imoumwu

întâlnire la primăria ora¬
şului Hamilton. cu oficia-
litâţile locale canadiene.
Această intâlnire a fost
mijlociu de George Bălaşu,
directorul publicaţiei "Cu-
vJ ntul Românesc" şi coor¬
donatorul * Sâptâmânii
Câmpului Românesc". Pri¬
măria oraşului Hamilton
doreşte să colaboreze cu
primăria oraşului Zlatna in
domeniul economic, ur¬
mând ca oficialităţile din
Zlatna şi alte localităţi din
Munţii Apuseni să trimită

Preotul Dumitru lrhim din Kitchener, alături de moderator
manii al re InUInurei pe Oeotfe Cntlltra din oferta contrele de colabo-

pământul lumii Noi cu fra¬
ţii lor Îndepărtaţi, răspân¬
diţi dela Atlantic la Pacific
şi din Canada până in Cali¬
fornia.

Ziarişti, scriitori, repor¬
teri de televiziune din Ro¬
mânia şi America s'au întâl¬
nit • unii pentru prima dală
• alţii cunoştinţe mai vechi
pentru a întări şi In acest an
legătura indestructibilă din¬
tre ţară şi Românii din afara
Ţârii.

Din creierul Munţilor
Apuseni, de unde marele
Avram lancu • dela naşterea
căruia moţii au sârbâloril
175 de ani - a venit la sărbă¬
toarea Câmpului Romi-
oesc, inginerul Silviu Pono-
ran. primarul oraşului Zlat¬
na. prim preşedinte al orga¬
nizaţiei "Uniunea Munţii
Apuseni r şi Silvia Tirârâu,
membră a Uniunii, iar cina
moţi. reprezentând un an¬
samblu muzical din
Apuseni, a
vizita, n'au

din partea ambasadei cana¬
diene.

Din Constanţa a venit
Prof.Dr. A le tandru Popeea
cu soţia.

Presa din România a fost
reprezentată de Mihai
Creangă, redactor şef la
"România Liberi" şi editor
al publicaţiei săptămânale
"Aldine", supliment al coti¬
dianului "România Liberi'
şi ziaristul Ion Perşlnaru
dela acelaşi cotidian.

partea ziarului

Ottawa. Mihai Gheorghiu,
directorul publicaţiei "Lu¬
mea Româneascâ" din De¬
troit, Aurel Marinescu din
New York şi Dumitru Po¬
pe seu dela "Observatorul"
din Toronto. Cristian Păvâ-
lucâ a reprezentat ansam¬
blul artistic "Cortina" din
MontreaL

Luni 19 Iulie la orele
10.00 a.m. oaspeţii din Ro¬
mânia in frunte cu ing.
Silviu Ponoran, au avut o

rare.

La orele 7.00 p.m. In
spaţioasa sală a "Centrului
Cultural Nae lonescu" au
început lucrările sesiunii
consacrate săptămânii cul¬
turale.

Sesiunea a fost deschisă
de Alexandru Săndulescu,
preşedintele "Asociaţiei
Culturale din Hamilton"
cate Intr'o scurtă luare de
cuvânt a prezentat pe Dl.
George Bălaşu, coordona¬
torul săptămânii.

George Bălaşu, in alo-

SĂPTĂMÂNA CÂMPULUI ROMANESC

DELA TABĂRA DE VARĂ
A CENTRULUI CULTURAL "NAE IONESCU"

DIN HAMILTON-CANADA

* . n.mitrie care s ar fi pictăm

cuţiunea sa, a scos in evi¬
denţi istoricul "Câmpului
Românesc", rolul pe care
jceste întâlniri l-au avut in
păstrarea spiritului naţional
şi cultural In Canada şi
SUA şi lupta permanentă
împotriva comunismului şi
I slugilor lui din România,
după care subsemnatul am
fost numii ca moderator al
întregii săptămâni.

Mulţumind pentru încre¬
derea ce mi a’a acordat -
aceasta fiind a treia numire
consecutivă ca moderator al
ultimelor trei sesiuni - am
asigurat conducerea "Cen¬
trului Cultural Nae lo¬
nescu" de întreaga seriozi¬
tate şi imparţialitate a pro¬
gramului stabili de Centru,
după care, privind retros¬
pectiv la cele întâmplate in
ultimul an, am adus yn
omagiu decanului de vârstă
al Câmpului Românesc ple¬
cat dintre noi, neuitatul
George Donev şi am rugat
asistenţa să păstrăm un
moment de reculegere pen¬
tru vechiul colaborator,
mereu prezent la Câmpul
Românesc.

"Nu-I râd printre noi -
am spus - dar George Do-
ner este in mijlocul nostru
pentrucâ de acolo unde se
aflâ a cerut învoire si vinâ
pânâ la noi dar n'a venit
singur ci im pir ană cu câţi¬
va dintre cei care au pus
bazele acestui câmp, Geor¬
ge Bulumetr, Slelian Stâni-
cel fi alţii, Ei sunt alaiuri de
noi fi se bucură de câte ori
vâd la Câmpul Românesc
dela Hamilton că idealurile
pentru care au luptai, con¬
tinuă fi nu sunt dafi uită¬
rii" în continuare s’a făcut
o rugăciune de sănătate şi
pentru Nicu Naum din
Montreal, care suferise de
curând o operaţie, ce l-a fă¬
cut să absenteze pentru prP-
ma oară dela "Săptămâna
Câmpului Românesc".

A urmat programul con¬
ferinţelor şi am dat cuvân¬
tul primului conferenţiar
Preot Dr. Dumitru lehim,
din Kitchener, care a vorbit
despre "Antropologia Creş¬
tini la Români"

Analizând modul de per¬
cepere a creştinismului la
Români, din cele mai înde¬
părtate timpuri, cu incursi¬
uni in filologie pentru a
exemplifica asimilarea ori¬
ginali a creştinismului in
ţările latine dela Dunăre,
conferinţa pr. Dumitru
Ichim a fost urmărită cu

Din

deosebită atenţie şi interes
de către participanţi, rele¬
vând încă odată calităţile
deosebite de preot, poet şi
predicator ale conferen¬
ţiarului, pe care Episcopia
dela Vatra Românească, ar
trebui sa le aibă in vedere
în penuria de preoli dotati
de care duce lipsă.

Al doilea programat pen¬
tru seara respectivă a fost
subsemnatul, care am vor¬
bit despre "închisoarea şi
creafiile din închisori cu
referinţă la poeziile din
închisori", lucrare ce apare
la pagina 10 a acestui număr
din Cuvântul Românesc.

A treia lucrare a fost
prezentarea Cenaclului Li¬
terar "Muntele Taborului"
din Kitchener - Canada,
făcută de poeta Florica
Baţu-lchim, coordonatoarea
cenaclului. După o scurtă
prezentare, D-na şi DL
Vichente Ocolişanu, susţi¬
nuţi şi de alţi membri ai
cenaclului, au debutat cu
cântecul "Graiul Neamului "
de Gh. Coşbuc şi cântecul
"O Românie, Patria mea".
Au urmat lecturi şi recitiri
din creaţiile membrilor ce-
nacului după cum urmează:
Maria Sava a citit din crea¬
ţia Bujoricăi Grucscu, An¬
drei Tudor a citit din creaţia
Anei Calotă, iar Cristina şi
Constantin Groza au recitat
versuri. Pr. Dumitru Ichim
a recitat poemul original
"Fnoch" cu adânci impli¬
caţii in Cartea Genezei şi in
filosofic, tălmăcite intr'un
limbaj poetic unde harul şi
travaliul se întâlnesc in
mod fcriciL Membrii Cena¬
clului Literar "Muntele
Taborului " au prezentat şi
lucrări plastice in expoziţia
de pictură, unde au expus
lucrări orginale Despina
Tudor şi Cristina Ichim, o
expoziţie de fotografii, rea¬
lizate de Gloria Ichim, iar
Toma Emanuel Ichim a
prezentat un eseu ştiinţific
cu titlul "Creafia Omului,
poezie ficutâ de Dum-

nil cu planuri concret, dr l»JT7 cll Grecii. In con-
Invrstlln caro ar aduce bo- "X t 0n fcrcn|iarul sub-
neflcii Investitorilor fi pro- f!' .... ,* pnbroera romi-
fii locuitorilor şi regiunii, l ' n “ c i ou dateari numai
dar urechile celor dela 1S78 and a fosl redaţi
Bucureşti suni surde şi „ ci cu mult mai

ochii închişi. Cu durere in f®, , t and ea a aparţinui
suflet ne spunea ci la I. sar- "fre iirc a cel Bâlran.
bilonrea din acest an a 17S „,i|„ conferenţiar a

de ani dela naşterea lui Aor ,| Marinescu din
Avram lancu. guvernul dela YorV care a vorbii
Bucuroşii n’a alocai nici un Ţ -p„ufre eulerile de
ban pentru cinstirea «ilei 1940 drept

marelui tribun şi luptător RotM a,M

jupan Dimitrie care «

• X . ... r.rpcii. In con-

Din creaţia proprie,
Florica Baţu-lchim a recitat
poezia "Străbunii", fncâl-

pentru cauza Românilor
ardeleni, in timp ce pentru
propaganda seacă se plătesc
in ţară, dar mai ales in slrii^
natale, sute de mii de dolari
pentru cosmetizarea unei
politici hâde şi păguboase.

A urmat la cuvânt con¬
ferenţiarul Prof. dr. Ale¬
xandru Popeea din Ro¬
mânia, care a vorbii despre

rl|l de stmosfera poetici ’Cemplţn l cr V_ l f fJre-

din săli. Marian Coslache Baaarab/ Dobrogea aec

XI". Lucrarea bine docu¬
mentau, avind ca scop
preicnlaiea complcru
rupestru dela Basara ,
,co. In evidenli d..«;
10.00 a m. fiind «iu. Slin- d*"«u

. . ' .._U. llr.hfOZCJ *

din Montreal şi Mircea
Popescu din Los Angeles au
contribuit la rândul lor cu
recitiri de poezii.

Marti 20 Iulie, la orele

tului Iile, la Capela "Sf.
Maria" dela Câmpul Romă

dela Basarabi-Uobrogea

| Inlriri In de* 1 " 1 J"

nesc a arul loc o slujbi rel!- unei mira . .dlpost
gioa.i oficiali de Pr. Du- ««•* * ,, “i l Me.Com

milru Ichim. P*"'' u nl ”c"„lali.tii

' J 7 °° P *“ — XotgTdup* deaed»

1 i ?* t - r, . p !" , "I n ciu«i.''

Aurel Sendn Marinescu, prof. dr.

I) p.m. au con¬
tinuat lucrările sesiunii.

Primul conferenţiar a fost r#,a f ,* „

DL Ing. Silviu Ponoran, pri- au a ) un *
mărul oraşului Zlatna şl “".'“Ef!" erau de-
prim vire-preşedinte al
organizaţiei "Munfii Apu¬
seni" cu subiectul "Poaloili-
lâfi de afaceri In Munfii
Apuseni".,

Cunoscător al proble¬
melor, ing. Silviu Ponoran
este primar de 9 ani - imedi
*1 după revoluţia din 10*9 -
hun gospodar dublai de
un spirit de Iniţiativă şi
corectitudine - a prezen-
,al starea deplorabilă pe
care au lisat-o comuniştii In
urma lor In acea regiune
unde de pe vremuri ca şi
acum. locuitorii işi plâng
năduful ci "Munţii noftri
aur poarlâ, noi cerşim din
poariâ In poartă"

« Silviu Por

acest complex
anul <m. Pc P*"! 1
senate cruci şl ci

au du. I. presupun.™* ''*
ar fi fost o aşMare cu
Ic. monahal da lip eres""

In Incursiune. '*•?**£
rare conferen|l*n> J ,
eenlal-o I. un •»*'' "
ştiinţifica.orbii £ r

Irlmiolaia epoci a
Iul X, In "P' cl 1 *i P Jdrt>

Dobrogea. unde trere ,
mul dela Varegi impe-

a vecin»tJ|ilor • g„ar,
riul Bizantin. * , *! ul . M ,r»
Imperiul Iul Cafti "
şl aona de un ‘''de o

Varegii. S'a pom*"''*' |orJ .

inscripţie d , M

lllalra Mircea V««" ull

consecinfi a războiului" .
Pc baza rapoartelor în¬
tocmite de fostul Comitet
Naţional Român, la care a
*vut acces, Aurel Marinescu
* prezentat următoarele
«Iste: Costul operaţiilor mi¬
litare împotriva URSS (es¬
timări) -1 miliard de dolari;
roitul operaţiunilor mili-
Isre împotriva Germanici şi
Lngariei - 350 milioane de
dolari; pagube suferite In
urma ocupării Transilvaniei
350 milioane de dolari;
prelevări sovietice (23 Au-
guiţ 1944 - 31 Decembrie
'^7) . i miliard, 390 mlll-
°*ne de dolari; prelevări
•ovletice intre 1948-1952,
•ncluiiv, - 750 milioane de
d0 “ , i Total: 3 miliarde, 820
•filoane de dolari.

Ocuparea Basarabiei şl
Bucovinei de Nord, confis-
r*rea armamentului de câ-
,r * Ruşi (marină, artilerie,
**l*ţie etc.), transferul br-
Beflclllor Sovromurilor şi
IidI ndustriei acaparate de
precum şi pagube
Provocate de condiţiile im-
Pu»e de URSS comerţ u l u l
f rterior (1945-1989) estimai
mOiard, 800 milioane de
Totalul pagubelor
f. 1 m *t: 5 miliarde, 620 ml-
'•oane de doUri

Acest* cifre estimative
* u b« o. mult mai mici decât
n realitate, pentrucâ o evl-
; e n|* reală nu exlatâ iar
Pierderile sunt calculate la
J 4 'oarea dolarului din 1938,
4r * eclualizatâ ar mări cu
uit suma spolierii ruseşti
a, upr 4 RominieL

Ing. Silviu Ponoran a ve- menţionează nu

m arglnea acestor co-

)l" f |e unul ^onlcâd au întregiri ş|

'••punsuri animate, com¬

pletând temele enunţate In
conferinţă.

Miercuri 21 Iulie, partici¬
panţii la Săptămâna Cul¬
turală dela Câmpul Româ¬
nesc au făcut o excursie la
Cascada Niagara.

Grandioasa cădere de
apă ca şi deosebita grijă cu
care sunt întreţinute cele
două maluri - canadian şi
american - cu flora şi vege¬
taţia luxuriantă care încântă
ochiul vizitatorului acestui
colţ de lume, i-a impresio¬
nat pc vizitatori. Cei veniţi
pentru prima dată nu ştiau
cum să-şi impartâ timpul
privind la măreaţa cascadă,
care răspândea curcubee
deasupra norului de apă ce
se ridica In urma căderii, si
se imbarcc pe vaporul care
ii ducea până in apropierea
cascadei - imbricaţi in pe¬
lerine de plastic - pentru a
nu fi udaţi de puternicul jet
de apă, si umble prin nenu¬
măratele magazine cu tot
felul de amintiri, ori să vi¬
ziteze interesantele muzee
legate de originala cascadă.

Scara, la orele 730 a ur¬
mat a doua conferinţă a
publicistului Aurel Mari¬
nescu din New York, cu
subiectul "Mihai Antones-
cu, văzut in perspectivi", o
amplă şi documentată lu¬
crare bazată pc documen¬
tele din arhiva autorului.
Acţiunea pe care România a
dus-o in timpul războiului
pentru a se desprinde din
alianţa cu Germania, cores¬
pondenţa cu ambasada dela
Lisabona şi notele diplo¬
matice redactate de Minis¬
terul de Externe român au
făcut obiectul unei discuţii
interesante care a dus la in¬
formarea ascultătorilor asu¬
pra unei perioade ascunsă
incâ a istoriei româneşti.

După conferinţă a urmat
tradiţionalul "Foc de Ta¬
bără", unde tinerii şi bă¬
trânii s’au simţit in acelaşi
"tempo" dc viaţi, cu cânte¬
ce, recitări, anecdote şi
jocuri româneşti.

Joi 22 Iulie, primul con¬
ferenţiar a fost jurnalistul
Andrei Bidin dela ziarul
"Z/ua" din Bucureşti, care a

vorbit despre "Integrarea
Rominlei In NATO fi
U.E.". Sobră, lucrarea a a-
tins punctele cheie ale »«»■
tor necesităţi ale României,
cât şi dificultăţile carr stau
in calea realizărilor. Pro¬
blemă dc importanţă capi¬
tali - integrarea României -
a stârnit multe întrebări la
care conferenţiarul a dat
răspunsurile in context cu
situaţia actuali a României.

Al doilea conferenţiar a
fost cunoscutul ziarist Mi¬
hai Creangă dela "România
l iberi" fi redactor-coordo-
nator al suplimentului sâp-
laminai "A Mina", «Jtl"
„orienta nrrirnUre ^f™* -
il, polllUi din Români,
Intime deferitor rlllomt
, demonstrai pr via e.ll-
l.tra dr rlatlsl fi «»»"*
politic, dublat de un rr.l
talant literar. Concis. Im¬
parţial, bun runoacltor a
problemei, conferenţiarul
;,,-a preaenlal un lablou
destul de pesimist al gru-
plrilor şi oamenilor politici

din Romlnla. care (şl dis¬
puţi cucerirea .lectoratului,
firi a |ine arama de mini¬
mele obligaţii morale pe
care un viilor
funcţiile superioare de stat
ar irebul al le
alegatorilor. Ingrl o'*' d '
actuala situaţie politici din

ţară, conferenţiarul era pu¬
ternic afectat de efectele
nocive ale politicii româ¬
neşti actuale şi a tras un
semnal de alarmă pentru
viitor.

Tot pe tema "Alegerile
din anul 2000 " j vorbit şi
ing. Mircea Popescu din
Los Angeles, care in calitate
dc Român-american a venit
cu mai multe propuneri
pentru o participare mai
activă la aceste alegeri a
Românilor din afara tării,
dintre care cea mai impor¬
tantă constă in formarea
unei circumscripţii elec¬
torale pentru această cate¬
gorie de Români, iar cen¬
trele de votare să nu fie
doar pc lângă consulate,
unde alegătorii dela mari
distanţe nu pot ajunge, ci si
se înfiinţeze centre de vo¬
tare pc lângă parohii, unde
oamenii ajung mai repede
şi atunci numărul votan¬
ţilor va creşte la ordinul
sutelor de mii, nu doar la 9
mii, cum ne-a persiflat Pre¬
şedintele Constantinescu.

Vineri 23 Iulie, la orele
10.00 a.m. a avut loc o ex¬
cursie la Toronto, iar seara
la oTele 7.00 p.m. au început
conferinţele.

Primul conferenţiar a
fosl ziaristul George Geor-
gescu din Ottawa cu subiec¬
tul "România in contextul
secolului XX". O lucrare
vastă ca subiect, bine echili¬
brată de conferenţiar, care
in timpul relativ scurt pen¬
tru o privire de ansamblu
asupra unui secol frământat
de o revoluţie pustiitoare şi
două războaie mondiale
care au antrenat in focul lor
întreaga planetă, a reuşit să
scoată esenţialul şi să tragi
concluziile cele mai clare.
Stilul clar, documentaţia
precisă şi privirea obiectivi
asupra întregii perioade
analizate au demonstrat ci
pe lingă culturi, talent lite¬
rar şi decenţa expresiilor,
conferenţiarul are şi o deo¬
sebită eleganţă in tratarea
subiectelor destul de aride.
Cum era de aşteptat între¬
bările participanţilor au fost
mai bogate ca de obicei

Ultima conferinţă cu su¬
biectul "Rwtădune fi ateo-
He". a fost ţinută de Pr. Gh.

Calciu-Dumitreasa, venit
special dela Washington
pentru a fi prezent ll W
timina Câmpului Româ¬
nesc". După o clară defi¬
niţie a rugăciunii şi rostului
Calciu a insistat asu-

Imagine din sală Intriuna din serile de conferinţe

pra unui subiect mai puţin
cunoscut şi explicat de către
preoţi: poziţia şi atenţia in
timpul rugăciunii.

Bazat pc o păstorire de
ani de zile şi in calitate de
fost profesor al mai multor
generaţii dc preoţi, pr.
Calciu, atât din experienţa
proprie, cit şi din cea căpă¬
tată cu enoriaşii pe care i-a
păstorit a explicat cu exem¬
ple vii cât de puţin cunoaş¬
tem in materie de rugăciu¬
ne. Citi diferenţă există in¬
tre închinarea şi rugăciunea
mecanică, faţă de trăirea

punsurile care au urmat
conferinţei, sesiunea de
comunicări din acest an a
"Sâptâmânii Câmpului
Românesc " dela "Centrul
Cultural Nae lonescu" din
Hamilton s'a inchciaL

Am mulţumit tuturor
participanţilor pentru pre¬
zenţa cu rare ne-au onorat
pentru luările dc cuvânt din
timpul conferinţelor, şi in
special pentru modul de¬
cent şi academic al tuturor
intervenţiilor care au asigu¬
rat reuşita acestei sesiuni.
Am remarcat ci toate con-

Capela Câmpului Româ¬
nesc preotul Calciu a cunu¬
nat perechea de tineri Ma¬
rian şi Carmen Coslache,
nuni fiind Cristina Rădu-
lesru şi lucian Saru. Veniţi
cu toţii special dela Mont¬
real pentru a se cununa la
Capela dela Câmpul Ro¬
mânesc din Hamilton.

Seara a urmat tradiţio¬
nalul banchet de închidere
al săptămânii. Nu putem
incheia această prezentare
fârâ a mulţumni in mod
deosebii doamnelor Elisa-
beta Moisin, Marioara

George Georgeocu, moderatorul şi Părintele

înălţătoare in rugăciunea ferinţele au fost încadrate Arnâutu, Emilia Aprihâ-

.. in spiritul creştin, primul

conferenţiar fiind pr. Du¬
mitru Ichim, iar ultimul pr.

Gh. Calciu-Dumitreasa.

Rugicunca de închidere
a fost rostită de pr. Calciu
care s’a rugai şi pentru
odihna sufletului fratelui
nostru George Donev, ple¬
cat dintre noi, iar pentru

unde credinciosul se aban¬
donează total in trăirea
solemnă a cuvintelor pe ca¬
re le rosteşte. îndrumarea
pe care a dat-o ascultăto¬
rilor a fost ca orice rugăciu¬
ne să fie făcută cu atenţie,
rostind cuvintele şi nu spu¬
se doar in gând, pentru a fi
o comunicare directă cu
Dumnezeu şi nu recitări de
texte învăţate pc de rost,
spuse cu gândul In altă
parte.

După întrebările şl râs-

neanu, Mihaela Moisin,
Lena Bălaşu, Sunita Co¬
vaci, tânără studentă Nico-
leta Ijnvandi şi grupului de
tinere care au pregătit şi au
servit masa pe întreaga du¬
rată a săptămânii.

Duminici 25 Iulie, sub
cerul dar al Canadei pe pa¬
jiştea pe care sculptorul Ni-

cai ainire noi, ui ■ 7 ■ ,, | n

d„„o.t„ ,i unire, dintre ^î

noi, intreaga asistenţi a
cântat rugăciunea "Cu noi
este Dumnezeu".

Sâmbătă 24 Iulie,

PBMMI

Mircea

Andrei Bidin. Mihii Cre,n*A mod.retorul

acest an cu bustul piui
lui in ghips al lui Nae
lonescu, ce urmează a fi
realizai in marmora, cu con
tribuţia ce se aşteaptă dir
partea tuturor celor care I
au apreciat şi-l admiri pi
filosoful Nae lonescu; sul
arborii umbroşi din faţa
sălii de şedinţe «i pe pla
toul "satului românesc", cel
care au trâit o adevărată
săptămâni românească, se
despărţeau cu rezrete nedi¬
simulate. S’au fntâlnil in a-
ceasti săptămână cunoscuţi
s'au legal noi prietenii şi In
inimile adolescenţilor au
înflorit «1 mugurii primctoi
iubiri. Rămas bun şt la
anul la Câmpul Românesc,
era salutul tuturor.

Şi la anul va fi Anul 20OOf !
încheierea unui mileniu
care a găsii neamul românesc
in plină formare şl a unul
secol In car* şi-a văzut
împlinirea marelui via al

1,1 Ajută Doamne Neamului
Românesc

ZahuPANA

IULIE-AUGUST 2000

cuvântul homAnesc

PAGINA 12

TABARA DE VARA

DELA CÂMPUL ROMÂNESC

DIN HAMILTON- ONTARIO- GANAD

•erilc cAnd pnn conlrnntr
fi an upeclicol 4< «accpţie.
a lust omagul genialul poet
Mihai Lminewu

Am «axul atunci lacrimi
de ha carie in ochii tuturor
cckw ce au ascultat cu respi¬
raţia reţinută conferinţele
susţinute de profesorii
veniţi din Romanţa; deoa¬
rece pnn unrveraul tematic

fcountit ci Biserica r Una,

( «nlc»r nrjr>4 cu *****

Citeţi» <l»

Kuhol Slinl «j ne pittram
ordinii nidrjdr, *i
d/JRosi»! Drigoitel dc
(iteun - Tctna prcrent.il.* de
<M>frrcnl>ir i stirnil vii
i»cn|ii *■ intrrblri, li circ
pil. Cline i riipnnc won
p duru mental

hil de interesante: Aurel
Scrgio Marin eseu din New
York, a impresionat prin
dalele prezentate in lucra-
I rea "Infiltrarea comuni*!*
in politic* românească’'. Dl.

| Alexandru Mihalcea din
Constanta, fost deţinut
politic , a vorbit despre
suferinţele din "închisorile
comuniste"; iar dna lulia
Scutaru din Bucureşti ne-a
prezentat “Un erou aI tim¬
pului nostru - f/ie IIjjcu"
Seria conferinţelor din a-
ccasta scara a fost încheiaţi
dc Tibcriu Tirriu, ziarist
din Bacău, care a făcut o
analiză a "Naţionalismului
in România".

Miercuri dimineaţa sesi¬
unea a fost dedicată aniver¬
sării poetului Radu Gyr.
Au susţinut conIcrinţc:
Zahu Pană din New York,
"Amintiri despre Radu
Gyr” ţi pr. dr. Dumitru
lehim "Sensul anagogic al
poeziei lui Radu Gyr”.
Ambii conferenţiari s'au
i întrecut pc dinţii. Confe-
Innţelc dublate dc talentele
literare ale acestor doi con¬
ferenţiari au fost urmărite
leu deosebită atenţie dc
către participanţi .

inrcpănd dr Miercuri
seara. Dl. Scrgiu Marincscu
a condus ca moderator restul
conferinţelor sesiunii din
anul acesta. Au fost interv-
; sânte ţi deosebit dc anga-
jante dialogurile susţinute
pe tema "Politica actuala in
l România", in cadrul mesei

zcnţl la întâlnirile avute
seară dc scară, "România a
râma* in vasalitatea otrăvită
a vecinului dela Răsărit",
prin uneltirile mârţave ţi
manipulările de tip comu¬
nist provocate dc fostul
FSN, actualul PDSR ţi alte
partide icţlt din mantaua
lui llicacu, rare activează
sub "mâţii" diferite in care

Când cu 33 de ani in f
urma ctitorii rumâni ai acea 1
lui colţ dc pământ româ¬
nesc, Chcorghe ftalaţu.
Nicolae Pora, W’ilha» Aa-
ccniuk, George Don ison.
Tudor Murgoci. Iii* Croi-
tom ţi alţii care nu mal sunt
printre noi au pus temelia
acestui aşezământ. sigur as
gândit ci aici vor veni

toată lumea românească.

Sesiunea conferinţelor a
fost deschisă dc directorul
Taberei de Vară. Dl. George
Uâlaţu, care in alocuţiunea
de introducere, a prezentat
pe Dl. Zahu Pană ca mode¬
rator.

Luni seara a fost rezer¬
vată întâlnirii cu prof. Univ.
Dr. Sorin Stamstc din
Bucurcţti, care a prezentat
informaţii ţi date statistice
îngrijorătoare privind "Car¬
diologia românească la
cumpăna dintre milenii".
Tema a angajat ample dis¬
cuţii ţi întrebări din partea
participanţilor, in acccaţi

întâlnire a Românilor dc
pretutindeni.

A fost o emulaţie spiritu¬
ală rar întâlnită prin modul
cum s'au programat ţi des¬
făşurat, p« parcursul celor
ţapte zile, serile de con¬
ferinţe ţi dezbateri cu
medici, profesori, scriitori,
preoţi, actori ţi ziarişti
veniţi din România, Canada
ţi America; cu un public
entuziast şi preocupat să-şi
completeze cunoştinţele in
cele mai diverse domenii,
aşa încât s'au depăşit ade¬
sea. iar dezbaterile dc sca¬
ră, după orele dc program.

La Centrul Cultural m N*e
Ion eseu" in perioada 23-30
Iulie 2000, Asociaţia Cultu¬
rala Româna din Hamilton
a organizat tradiţionala
Tabără de Vară.

Abia sosisem în Canada
când am aflat ci se va des¬
făşura o nouă ediţie a Săp¬
tămânii Câmpului Româ¬
nesc, unde sunt invitaţi an
de an, in mijlocul verii, să
participe Români dc pc tot
continentul nord-ameriran,
alături dc cei veniţi din
ţară. Auzisem de această
manifestare de suflet ţi
înaltă simţire românească,
dar nu bănuiam ca este atât

I rotunde la care au participat
: ziarişti dela "România
liberi" - Lucia Cornelia

Scâeştcanu, Alexandru Mi-
i Kaicea, Tibcriu Târziu ţi
; Ion Pcrşinani ţi deb "Ziua"
iŞtcfan Rădni ţi Andrei
Băd in.

1 Emigranţii de pe tot con-

I tincntul nord-amcrican au
dovedit ci, deşi departe de
locurile natale urmăresc ţi
cunosc realităţile româ¬
neşti, se bucură dc puţinele
reuşite din ţară, dar adesea
se întristează când vid
luptele politice pentru pu
torc duse de unii dinozauri
cu vederi vetuste, care dup*
ce nc-au*umeţit ou scenarii
fabricate după sistemul
comunist, au împins ţara în
haos economic ţi moral, iar
acum se încăpăţânează să
candideze iarăşi ţi iaraţi
pentru scaunul de pre¬
şedinte.

In sufletele Românilor
de aici glasul pământului
natal are ecouri milenare ţi
reverberaţii înălţătoare,
deoarece el sunt legaţi
structural de adevărata
noastre istorie ţi de bunele
tradiţii ale Românilor. El
ştiu ca in pământul ţârii zac
bunii ţi străbunii lor ţi
înţeleg mal bine decât
mulţi electori din ţarâ că
România no poate scăpa de
ronvsUiilr sociale In care
se zbate acum şi nu poate
potoli apetitul dc trufie al
celor ce au |tnat-o sub
obroc In ultimii ani. decât
dacă vuc rota pentru civi¬
lizaţie. democraţie auten¬
tică. destindere econom kâ
prin privatizare şl. deci,
pentru demnitari rare do¬
resc binele ţarii, nu doar

DEZVELIREA BUSTUtUllUl NaE

Ministrul Culturii Ion Garanţii
preşedintele Asociaţiei Culturale di»

Aspect din sala de

dc amplă şi cu rezonanţe
deosebite pentru toţi parti¬
cipanţii

Organizatorii, cu multă
experienţă in domeniu, D-
na Mihaela Moiain - preşe¬
dintele Asociaţiei - şi Dl.
George Bălaşu - directorul
Săptămânii Câmpului s'au
întrecut pe ci in ingeniozi¬
tate, generozitate, omnis¬
cienţi şi omniprezenţi, ca
ţi prin telul cum au reuşit
să comunice cu toţi cei pe
care i-au invitat direct sau
indirect la aceasta *mplâ

conferinţe a Centrului Cultural "Nae lonescu”

ajungând pănâ spre miezul
nopţii.

Am Întâlnit aici nume
prestigioase din diaspora
românească precum Pr. Gh.

Calciu din Washington,

7 ahu Pani, poet ţi ziarist
din New York, Aurel Ser-
giu Marincscu, scriitor ţi
ziarist din New York, Pr.

Dumitru Ichim din Kit-
chcnrr, ţi alţii cărora nu
le-am reţinut numele, dar
le-am ascultat cu luare
«minte ideile care i-au făcut
cunoscuţi

Români de pretutindeni.
dar nu bănuiau, sub pn fo»i

goana Securităţii din gy,

România de atunci că vor torc

da satisfacţii atâtor Români J« ( ,

răspândiţi In lume* largă N**,

Visul lor s'a împlinit. *p»*
bucuria tuturor celor ce vtn Uup

acum in fiecare vară la ani»

Câmpul Românesc ®r»ş

ţoi dimineaţa pr. Cb op*;

Calclu-Dumitrcasa din Hb*

Washington, ne-a vorbit Sev»

despre "Unitatea B/scri* *af»

cil in Criato *". Urmirit cu zia/,

multa atenţie, cuvinte»» •*„

cucernicului părinte ne-au bn,

Îndrumătorii sriRrmMi ai

au intrat pscudo-politi•
elenii parveniţi In funcţii
dc conducere pe cane nu Ic-
ar fi putut visa, doar pentru
a-ţl asigura câştiguri fârâ
muncă.

In universurile de aici In
care trăiesc sute de mii dr
Români, unii de peste 50 dr
ani, constatăm cu bucurie
sentimentele lor de iubire
pentru ţara natală, pentru
limba română pe care o
folosesc fluent, pentru cos
turncle populare pe care le
poartă la sărbători ţi Ic au
dela părinţii lor locuitori in
diverse zone etno-fol-
dorice; pentru bogăţia de
tradiţii ţi datini autentice
pe care le practici cu
evlavie ca pe un «Iar rămas
prin legământ dela îna¬
intaţi Câmpul Românesc a
devenit deja loc de me¬
ditaţi» ţi confesiuni intre ei
când se văd la sfârşit de
săptămâna, la petreceri
câmpeneşti sau b sărbători
tradiţionale, când gazdele
pregătesc cele mai fru¬
moase surprize prin specia -
cule, prin colinde ţi alte
manifestări rituale care fac
«a vibreze dc «moţii şi sa¬
tisfacţii sufletele celor ce
tânjaac totdeauna după
copilăria din casa bunicilor,
ca ţl ale copiilor lor născuţi
aici dar au suflet românesc
ca şf predecesorii lor.

expuse Ideile P"**
.Ivltitc fi i"l* , 'R« r **
mp.lii. co «li. prot—oni
dodii voci|it <*'
ducii. •* ««■» tnloin'*!"
inedite pclnd ictirHitei
de «Urlet I l»< M ' h *'
Emineicu, deeprr iniHel»
sale principii morale ţi
filosofi cc insuflate de
dragostea sa pentru neamul
românesc cs şi despre vi¬
ziunea aa geniali privind
viitorul naţiunii noastre

înaintea spectacolului

o ritmicii •»«

"7rcn.r- 1 * .ni)' ... i»iŢin»>
de celebrii ectori V.lerii
Seci». Io" Cinorlte» »>
Oeiditi In»» Moldeein,
impreuni c« “V* rX.

dc recepţie Aanl.m <VU>
Popa. câteva de sute d» par*
tlcipmţl e.
bucurie prwente I*
RoeUneec « P *”»» 1 * 1 “'T"
■ilar român canr *iztt****

7 a * * dc » oi * e » r * *

«odtcatâ poetului
Eminuscu. Au con
*°|iat cu lucrări btne
•uientate pro! Elena
din Bucureşti
2**. minescianâ de
«ttric folclorica", prof
v Doru Munteanu din
2’!' "Spiritualitatea in

‘ «leipre mctiyn.lr,
“*ICI , AdrAei t m .-

cb« ^""“'•""•nte >■
M atractive au fost

r **S*a oe vara

au prezentat lucrări deose-

Aţa cum d em onstra unul
din valoroşii ziarişti pre-

DL AL Mihiku, DL SdRla Muimn, Dl. Zahu Ptni D-rw» tuli» Scutrru

IULIE-AUGUST 2000

.PAGINA 13

luncscu - rciliutc in nur-
mori ţi amplasate in ro¬
tonda de pe malul râului
din incinta Câmpului
Românesc este reputatul
plastician canadian de ori¬
gine români Nicipelrc. deco¬
rat cu acest prilej dc către
Dl. Ministru Ion Caramitru,
în conformitate cu decretul
semnat dc Preşedintele
României. Dl. Emil Con-
stantincscu.

In deschiderea cere¬
moniei a vorbit Doamna
Mihacla Moisin - preşe¬
dintele Asociaţiei Culturale
Române şi Dl. Prof. Uni¬
versitar Doru Muntcanu,
care au evocat figura pro¬
eminentă a prof. universiUr
Nac luncscu. spirit enciclo¬
pedic, tutelar in perioada
interbelică; mentor elogiat
dc iluştrii sâi studenţi şi
urmaşi, Mircea Eliade, Con¬
stantin Noica, Mircea Vul-
cincscu, Emil Cioran şi alţii
care l-au preţuit şi l-au ales
ca model in devenirea lor
spirituală.

Scara, ca un corolar al
manifestărilor din acea zi,
s'a desfăşurat recitalul
extraordinar, dc poezie şi
proza eminesciană, care a
creat sutelor dc spectatori
firul cosmic sugerat dc
geniul eminescian. Pres¬
tigioşii artişti Ion Cara¬
mitru, Valcria Seciu şi
Ovidiu luliu Moldovan au
selectat şi prezentat magis¬
tral texte filosofice şi poe¬
tice (unele inedite) din
upera scriitorului, le-au ros¬
tit cu atâta convicţiune, ta¬
lent şi sensibilitate şi le-au
susţinut cu bijuteriile mu¬
zicale ale muzicologului
clarinetist Aurclian Octav
Popa, incit toţi au trăit cu
emoţie neliniştile marelui
poet care a fost mereu rătă¬
citor pe culmile transcen¬
denţei sau prin văgăunile
neantului, a exprimat poetic
realul şi irealul, apropierea
şi depărtarea, eternul şi
tranzitoriul, Vencrc şi
Madonâ~. Toţi participanţii
aveau ochii înlăcrimaţi, dc
bucuria participării la un
autentic act dc cultură.

Nc-am bucurat la aflarea
vestei că acest spectacol
extraordinar a avut loc,
până pe 8 August a.c. In mai
multe oraşe din America şl
Canada, unde a fost aştep¬
tat cu mari satisfacţii de
Românii din Los Angelcs,
San Francisco, Las Vegas,
Montreal, Ottawa, Detroit,
Chicago, Boston şi New
York, ca şi de cei de aici,
dela Hamllton.

Iniţiatorii şi realizatorii
spectacolului. In anul ani-
veraâril l«ti Fminrien
demonstrează tuturor Ro¬
mânilor cjre-l vizionează că
Lmincscu nu este numai
poet. Emlneacu este o ţari!
El e al nostru; a fost şi va
rămâne voevodul stelar al
literelor româneşti şi, toto¬
dată, "expresia (nlrgra/i a
mu fiefului românesc'* - după
cum aprecia N. lorga.

Mutic şl frumoase au
fost momentele de neuitat
la Săptămâna Câmpului
Românesc din Hamilton.
Excursia la Niagara Falia ca
şi imenaul foc de tabără,
unde la razele |ucăuşc ce se
proiectau pe înaltul copa¬

DL Tiberiu Târziu, D-na Cornelia Scieşteanu, DL AL Mihalcea, DL Serjpu
Marin cacu, DL Ion Pcrşinara, DL Ştefan Radoi, DL Andrei Bădin

cilor din jur, toţi am cântat,
am recitat, am spus glume,
bancuri şi amintiri. Mo¬
mentul cel mai atractiv al
scrii l-au oferit doamnele
din grupul vocal " Rumân •
cufc/c", surorile Pădurcan
din Ottawa , care nc-au
delectat cu cântece din toate
zonele ţării, armonizate cu
măiestrie artistică şi redate
cu patos dc către îndrăgitele
artiste. Mulţi din cei
prezenţi au fredonat odată
cu ele elegiile poeţilor
Emincscu, Coşbuc, Coga şi
au cântat cu emo

participanţi din România,
Canada, America, Franţa şi
Spania care au asistat la un
spectacol prezentat de
grupul " Romincuţele" din
Ottawa. S'au rostit multe
cuvinte dc mulţumire
adresate, cu precădere orga¬
nizatorilor Gcorgc Bălaşu,
Mihacla Moisin care fac
aceste eforturi din altruism
pentru Românii din ţară ş
dc pretutindeni, pe care i-
au aiutat zeci de ani dezin¬
teresaţi, cu demnitate, cu
credinţă şi spirit justiţiar.

mulţi par

Gabricla Popa, Cabriela
Ungurcanu, Rodica De-
reşteanu care au ajutat la
prepararea bucatelor şi
pregătirea meselor.

Merită aprecieri efor¬
turile susţinute ale Dom¬
nilor Florian Sandulescu,
Dumitru Covaci, Marian
Costachc,Tudorc! Dânili,
WiJliam Asccnuik, Dumi¬
tru Rachitan, Sorin Popa ,
Grigorr Alexandru şi Con¬
stantin Dcreştranu care
au asigurat fi buna func¬
ţionare a instalaţiilor teh¬
nice, a staţiilor dr amplili-

ccle cu mesaj patriotic: "Vin
Rom An ii /a Alb*-!uiia", "Nu
uilj ci eşti Romin", *7#ai
si'ntlndcm hor a mare" şi
altele. Trecuse dc mult
miezul nopţii când razele
focului alungau râcoarea ce
sc lăsase, iar noi, încântaţi
dc scara superbă ce ne-a
fost oferită de organizatori
am părăsit pajiştea cu regre-,
tul că s'a terminau dar cu
gândul să revenim mai
mulţi şi mai optimişti In
primul an al mileniului III.

Banchrul linal. a reunii

ticipanţi au adresat calde
mulţumiri şi elogii pentru
doamnele care au asigurat,
pe toată durata manifes¬
tărilor, meniuri dc excepţie.
Şi dc data aceasta a fost
apreciată măiestria in aria
culinară a Doamnei Elisa-
beta Moisin, secondată cu
devotament de doamnele:
Sunita Covaci, surorile
Pădurcan; Aurelia, Maria,
Denlsa şi Dorina, Lena
Bălaşu, Mady, Emilia
Aprihâncanu, Marioara
Amautu, Emilia Râchitan,

care, reflectoare ele.

Satisfacţia participării la
manifestările prilejuite dc
Săptămână Câmpului Ro¬
mânesc, se putea cili pc
feţele tuturor celor care au
inţclcs ca aici este un loc
binecuvântat dc Dumne¬
zeu, că aici toate mani¬
festările cultural-artisticc
au substanţa bv.^cficâ a
dragostei de ţară. a nostal¬
giilor dc acasă şi contribuie
la unitatea dc idealuri a
tuturor Românilor.

Prof. unhr. Doru Muntcanu, Prof. Elena Ncacşu. DL Saţiu Marinescu,
Prof. El cod or Popeacu

an IE. 1 MT.IKT 2000

CUVAKru. HOMAMESC

lUUE-AUQuarT 2080

TAB ARA DE VARA

DELA CÂMPUL românesc

din HAMILTON- ONTARIO- canada

M0 ţj (j ititiltiiriU *****
U «eara, 'Ho*»*"* •
mnia â» rasa/itafea ******
j «semafor defa Rj*jrrt*.
prin *n *(firile minare fi
jjoipaljnl* do bp cnmn-
„I4t srnrraoM d« fosta!
F 5 «, jrttuJal PDSR fi alt*
partide ***»« d»« «n«»«aa-»
hai (Tuso. «» KlivtWJ
«k * a iiip in «an

CAnd «a 13 J-. «ni m ,
ama ctitorii m tu ani 41
tai roii <f« pinunt
«*««. '■.bcnrjtiie 9 il*şn r
VicflUr Para, WilTum U
emiok. Gen «gr Dnafenu,.
Tador Manixt lh« Cmv
mro fi alţii c-*— J

r : noi «»« pan tcmclt»
«ratai «Kzamint «‘ţar «■
gândit ri aiet *0* tml

ţintii ci «tonic» e L'iw.
canton* ?•»**"•* 40 *****

Otam« Laminaţi do
Q 0 hnf Sfânt «a ne pi* (ram
crrdioţa. a idejdea fi
OrjfMtra de
Crifliut Tem a prrxenfata de
coofsrentiar » «tirnit vii
discuţi 1 t< întrebări, la carr
par. Calciu a tepon» «**«*
««dornmentat.

/ 34 B

«rrllr când prin f iw ft trtw fr
ţi no tpeitKol d« «wcft»,

Mihai linineara.

Am rint «tunei laonmi
de b’*curte in idlîi tatnmr
celor « na «oculta* m (aspi¬
raţia nrţinafa cnnfertnfete
«a «ţino te de profesorii
veniţi din România; deoa¬
rece prin uruwmol tematic

dltr .e« 3 nHn em- —- *» «••ţmot

TZu^T r*m*.~~* I» CA. P-. «j- »"» *«*•

„..jgj dmtro •i/rwj' * 4 jnatih desprr fada
Tema a mga.Jf at^rle te- f Ontmtn.

J^u- orectar- *• «“a"' pvmn la: «.<<■> Cfr-.

‘ah*. « «o

^-—J istrceut pe d inşii- Coofe

-artele dublata de talentele

in - ••- 1

mori ţi amplasate in ro¬
tonda de pe malul râului

din incinta Onpvhii
Romanesc e»#« repntatal
ptasttdan canadian de ori¬
gine nmiu Sicbpetm. lr>
rat ca «cent prilej de către
Cit. Ministru fon Gamina,
in «antemitate ca decnetal
«eainjf de Pr-ţed mfela
Raniiuci, Dl. F.ml Con-
iran tin caca.

Io deschiderea cere¬
moniei a vorbit Doamna
Wihaela Moiain prese-
dintele Aaoda^ri Ca tr u c a te
Române ţi OL Prnf Le*-

care ao evocat figura pw-

Nje buiaca, «pirit encidrv
ped ic, ta talar in perioada
interbelica; mentor «Ifipat
de iluţcrti tai «rudenii «»
a maci. Viorea EHade, Cm-
i(antal Votca. Mrsn ▼«t
uTwva. Emil Coran •« «ftn
cane loa pertu»t «a l-an ales
«a model ha devcnwea Ine

Seara, ea an eamlir al
manifestărilor din acea /el.
•'a desfjşanrt rteitalel
estraordinav. de pome »i
prova eminesciana cant a
creat «satur de spectator,
fiml cosmic teţerat de
ren iul eminescian. Pres-
t ;gjoţi> an.ţu lan Cjra-
mitre. ▼alena Wet* fi
OvWita fafia Ndoldavsn ao
«e iertat «1 prezentat napr
trai tarta filosofice ş« poe¬
tice »enele ineditei dm
i le-an me-
Gonvirtrane. *»

lent f* vea*

ttanr «. h»-s

DEZVELIREA
Vfimntrnl Catarii fao —-
preşedintele Amdabe Calhnate*»

intrat pseuds-polrti- Romini de prett**mdtai
parveniţi in funcţii dar nn bănuiau* **b P**'

* ere pe -are na le- ţnina Ieruri taţii •**
vina. doar pentru România de «tunet e» **
cJşfnrnn fara la «tmfacta atatar «o-**
răspândiţi â* hM*»" “***
itwfli de airl. in V mal lor s'a snpttntt «T*
'esc tata de mii de Henrii tufume nrlnr « *•
«mi de pesta W 1* «cum in fiecare tara m
mm -u bucurie Ompni Romineve.
de (or de iubir» foi dimineaţa pe-

(Calciu Dsmitreaea d‘«
a pe care * W nhuiţM». **“• taT *

~ despre 'Ldrfafra fneta

___^ L ™^JZ

MA,n.n fţ Ea «u m*Ki atenţie, r«vta»ţţ

l m cormr--

tmnvMĂTnat

r -. — de —

fi daemi jotanr.ee
* le pricti/« -t
«a pe »n der ramas
H data ine

LUI SAE IONESCU

Inipfanii Vie
Hamiltnn. D-na M

Cesiunea d» fni nan a
bat dedicata poeTuIui
tfihjf Emmescs ia cnn-
ferenfiar ca lucran bine
dscumenfate pruf Elena
Veac ţa dm «acareptl.
"Feeria entinemana de
napinta MeStnie^T. pmf.
Mir Ons Vfontaxnu din
Iraşiiv. 'ţevifBa/dJba #n
▼na fin £aMmnf < ţ» ptaf.
Elmvfnv P o pe»c a din T «rm
Vvsrln *1ornflftr rwuirfr-
atu despre «tlfvrtMM
marlaticJ a fot Wtfu» £mr
nmm'* Emotioeante ţi
denota tf de «tractase m fast
141 TJMVCTEIOe VAJU

cTpu.se ideile, prtn perso*-
• tvitate pt inţefegrrea
«ala prnfesnm
dovedit ncaţn de

medita privind aetaenatea
de lucist a hai Vdiba*
fason, despre inatfeCe
«ale principii morale ţi
filosofice i»««flaf« de
deapostiu «a pentr» neamul
ri mân esc; u fi despre ta
«a geniala privind
1 itors: o a ţio n ti inmaie
|naitaa «pvcraco le le•
organizat «ob generic»!
ToervAea awP rovţimat
da celebrii jeton R alena
f«d», I vw Caca mitre ţi
Ovrdio fafia %Mtd«v««,
■m pr eo sa r» aetaubpiJ
de csceppe temfren Obfita
Pbp% cteva I r uite Je psr
it/pisf re «alata* ca

,lmC

■ fu 1 d«

iiifar motan -ar* «ifltati
fr am I Ibcma! in acest des»
*{». Oomof Uo Care
*,fT» tfmmtea» Csteta»
dm «om aor i
o> «ntaZieem •<***
dexvefrr.i boetnbe» Admat
«n vestru iVsvesabsî f*-

«: twnte**

«u. «p.rtaaa# a

Centrata. **

%f.îrrVtaEotai •* *•

denţai *an pnw («ţtvailt
iteantainu a orpmmat po
mhri ţt ooafaf. 1 1
ţr depărtarea «terrral 91
(nMbntll, Veaer» #*
Vfadona- Taţi pat X O p ta ţ N
rf'js stau ai lactata ati. de
dl fa «a

«tata bucur** ta atlaeoa
SCS ta* ci acest specta-al
cTtraor-d mac a avat hoe,

pwia p» • August se n mai

•afisfacţi’» d«

n Laa Airgete».
tan Ftaaeo tae +•%**

«;ia ci eetj Romii»' **»
«a irtindem lan otaao^ o
a (tete. Trccuve de meî»
acnl şoptii când vanele
focsfai alungau rar oare* ca

w laMta «r am. montat»
de mjci «aperbă ce ne a
fost «feriră de «rg»n «setata

tal «A •'»

gândai ta r«v«n»»m m-m
■nefţi p mai sparta»«ti fae
aromi ta al

devotament de dsataoefv
ţunita Covaci, vasanU »« «
fidamn: 4araţi j. Ifatlo,
Dcniea ţt D sein a. Lame
Kbţe. Wa^f Sm«HE» U
4prlh «dama. ţdarieara
Ea Jm «achitan.

Cb •*■«*». ••tatest «4 %«»

Tub, «#•»«( * ^

deta Hamiltnn

tarOetatai ţ* ncntaafcirn
<p»ctamvlalai »" *►

c casata' bei fm*nesm

Câmpul Românesc din Hamilton

TABARA DE VARA - 2001

Sub auspiciile Centrului Cultural “Nae Ionescu ”, al Asociaţiei Culturale Romane din Hamilton,
Ontario, Canada, a avut loc, “Tabara de Vara” de la Câmpul Romanesc. Fiind deja o tradiţie, ea
s-a desfasurat de-alungul unei saptamanii, 22 Iulie - 29 Iulie, avand ca tema “ROMANIILE,
DIN AFARA ROMÂNIEI”.

Primii oaspeţi au sosit cu doua zile inaintea evenimentului, continuând venirea pana Duminica
spre seara. Cu scuzele de rigoare ca din motive de spaţiu nu putem da lista celor prezenţi,
amintim doar: familia Albulescu, familia Comei si Betty Corstea ce vine de 28 de ani cu
regularitate, Constantin Breazna din New Jersey, fraţii Jean si Florian Bukiu din Chicago, familia
Mocanu, Puiu Todoran din New York.

Bucurandu-se de prezenta unor remarcabile personalităţi din exil, si din tara, ciclul de conferinţe,
s-a caracterizat printr-o tinuta academica, o abordare profunda si exhaustiva.

Prima zi a fost deschisa de conferinţa prof. Alexandru Tomescu din Toronto, “Exilul romanesc
din Europa”. După o imagine de ansamblu a procesului imigrării romanilor in Europa, s-au
tratat conjuncturile si trasaturile specifice fiecărei tari de adopţie.

In continuare, jurnalistul Mihai Creanga din Bucureşti, prezintă conferinţa “Exodul tinerilor din
Romania”. Tema de actualitate, a fost insotita de documente si citate, cu grija alese, care in final
a dat ascultătorului o imagine obiectiva si bine conturata a subiectului.

Ca ultim punct al primei zile, prof. Alexandru Tomescu, care a fost si moderatorul simpozionului
din acest an, a prezentat cartea scriitorului George Bajenaru din Boston, “Cititor in exilul
creator”. Printre altele s-a evidenţiat spiritul critic, dar admirativ al autorului fata de scriitorii
din exilul contemporan.

Ziua de Marti, 24 Iulie a fost deschisa de o slujba de binecuvântare cu sfinţirea apei, savarsita de

părintele Dumitru Ichim, parohul Bisericii “Sfanţul Ioan Botezătorul” din Kitchener si capelanul
Paraclisului “Adormirea Maicii Domnului” din incinta Câmpului Romanesc.

Programul de conferinţe a inceput cu tema “Romanii de peste Tisa” prezentata de prof. Doru
Muntean din Braşov. Lucrarea, o tratare intr-un stil total original al prezenţii romanilor dincolo
de Tisa, a fost mult apreciata de audienta cat si de ceilalţi conferenţiari.

Jurnalista Mihaela Moisin, preşedinta “Asociaţiei Culturale Romane”, in continuare, a expus
conferinţa “Romanii de pe Valea Timocului”. Ascultătorii au ramas plăcut impresionaţi de
faptul ca deşi timpul acordat nu a fost prea mare, autoarea a reuşit sa redea o complecta imagine
a comunităţii romaneşti, din aceasta parte a lumii balcanice.

Ciclul de conferinţe al zilei a fost incheiat de prezentarea cârtii scriitorului Aurel Sergiu
Marinescu “înainte si după Dictatul dela Viena”. Prof. univ. Viorica Moisuc, autoarea
articolului a subliniat ca apariţia acestei cârti este o contribuţie de mare valoare la cunoaşterea
unei problematici de o actuaitate indiscutabila.

Următoarea zi, Miercuri a fost o zi plina de activitatii. Pe o dimineaţa insorita dar mangaiata de o
briza racoroasa, organizatorii in fmnte cu D-ul George Balasu, editorul ziarului “Cuvântul
Romanesc” si directorul Taberei de vara au invitat pe participanţi la o excursie la Niagara Falls.
După cateva ore de plimbare, urmata de un scurt popas la o terasa de vara, luând cu noi imaginea
fascinanta a cascadei, ne-am intors grăbiţi la Câmpul Romanesc pentru programul de seara.
Preotul Dr. Dumitru Ichim a deschis seria conferinţelor cu o nota despre Horia Stamatu,
“Vocaţia spre Alfa a fiinţei umane”. Eseul, o tratare filosofica a unei interesante predispoziţii a
fiinţei umane, a fost urmat de prezentarea prof. Tiberiu Rotaru a ineditelor cârti “Petala
infinitului alb” de Florica Bătu si “Cerşetor la porţi de rouă” de Dumitru Ichim, aparute la
Editura Albatros.

Conferinţa de presa cu ziariştii din Romania, Mihai Creanga, Andrei Badin si Ion Persinaru cu
subiectul “Cum sunt văzuţi Romanii din afara tarii de guvernul Roman”, a ocupat partea
centrala a comentărilor, polarizând discuţiile in jurul unei teme de mare importanta, atat pentru
cei din exil, cat si pentru imaginea României in lume.

Nicapetre, artist plastic si scriitor din Toronto, si-a prezentat cartea “Downtown” Brailita, via
’ 89 . Cartea a fost primita cu mult interes de cei prezenţi. In continuare jurnalistul Aurel Sergiu
Marinescu din New York a menţionat faptul ca artistul Nicapetre are in lucru pentru Centrul
Cultural “Nae Ionescu”, bustul poetului Aron Cotrus, a cărui creaţie este o epopee grandioasa, ce
erupe vulcanic din străfundurile istoriei indurerate a neamului romanesc.

Evenimentul care a incheiat seara, a fost tradiţionalul “Foc de Tabara”, avand ca invitat pe
cantaretul Nicu Pocroianu. Adunaţi cu toti in jurul focului, cu cântecele si jocurile noastre am
cutreierat Romania, din Sighet pana in Murfatlar, din Banat si pana in Bucovina. S-au recitat
poezi, fabule, madrigale, doine si balade. Se apropia cumpănă nopţii, focul isi inaltase Bacara
spre cerul plin de stele, iar apoi cuibărit in vatra, ne-a luminat incandescent poteca spre căsuţe,
stingandu-se in solitudine. încet, incet ne-am retras, incheind o zi de neuitat.

Scriitorul Aurel Sergiu Marinescu, Publicistul George Georgescu, Moderatorul Alexandru

Tomescu

si Prof. Dr. Nicolae Dima din Washinton

Ziua a patra, a simpozionului a fost deschisa de prof. Dr. Nicolae Dima din Washinton, cu tema
“Basarabia si Bucovina in contextul internaţional actual”. Conferenţiarul, a prezentat pe larg
situaţia acestor doua provincii romaneşti, luate abuziv de Rusia, aratand conjuncturile social
istorice care au contribuit la acest act samavolnic, precum si urmările lor. A fost relevata poziţia
Statelor Unite ale Americii, referitoare la jocurile politice ale Rusiei, si modul in care sunt privite
aceste foste ţinuturi romaneşti pe scena actuala internaţionala.

In continuare jurnalistul si scriitorul Aurel Sergiu Marinescu a expus lucrarea “Romanii uitati
din Rusia”. Autorul a analizat in timp si spaţiu situaţia romanilor de dincolo de Nistru, facand
interesante referirii la trecutul indepartat precum si la starea actuala. Spre vanzare, la standul de
cârti au fost depuse “Prizonier in propria tara”, trei volume, “M-aplec peste ani” si “O
contribuţie la istoria exilului romanesc”.

Ca ultim punct al programului din aceasta zi, scriitorul si jurnalistul George Georgescu din
Ottawa a prezentat conferinţa “Cadrilaterul pamant romanesc”. Lucrarea minuţios pregătită,
cu date exacte, a fost audiata cu deosebit interes de participanţi si a generat o serie de intrebari, al
căror răspunsuri au satisfăcut din plin auditoriu.

Ziua de Vineri 27 Iulie a fost o zi maraton pentru ca, acum, organizatorii au oferit spaţiu pentru
doua prezentări care nu au fost cuprinse in programul dat publicităţii.

După binecuvântarea celor prezenţi, oficiata de preotul Lucian Puscariu din Hamilton,

Constantin Breazna din New Jersey a deschis seria conferinţelor cu introducerea lucrării prof.
Vasile Tega din Montreal, “Aromânii de ieri si de azi”. Ea a cuprins o analiza a spaţiului
populat de aromani, dealungul anilor cu referiri la obiceiuri si tradiţii. Participanţii au primit harţi
cu aşezările romaneşti din sudul Peninsulei Balcanice si cu drumurile ce legau centrele
comerciale din Ancara pana in Viena si din Odesa pana in Atena.

Jean Bukiu, Scriitorul Aurel Sergiu Marinescu, Studenta Alexandra Tomescu,
Preotul Lucian Puscariu si Moderatorul A. Tomescu

Preotul Lucian Puscariu a prezentat lucrarea “Limba Romana - izvorul limbii sanscrite”. A
fost un inedit, studiu de inceput, a relaţiei limbii romane cu cea sanscrita.

In continuare Alexandra Tomescu, studenta la Filozofie si Stiinte Politice, Universitatea din
Toronto, a prezentat lucrarea istoricului Alexandru Nemoianu, “Romanii de pe continentul
Nord American”. Studiul, o analiza profunda a imigrării romanilor pe continentul nord-
american, a inceput cu perioada vechii imigraţii, pana in zilele noastre, avand referiri specifice la
Canada, in antiteza cu Statele Unite.

Ca o totala implinire a subiectului simpozionului de anul acesta, jurnalistul scriitor Aurel Sergiu
Marinescu a expus lucrarea “Romanii de pe alte continente”. Autorul a făcut o incursiune in
America de Sud si in Australia, relevând in timp si spaţiu prezenta comunităţilor romaneşti cu
tradiţiile, obiceiurile si activitatile lor.

Ultima zi de conferinţe a Saptaminii Culturale, a fost incheiata de d-ul Jean Bukiu din Chicago
cu prezentarea cârtii “20 de ani in Siberia” de Anita Nandres Cudla, o mărturie vie a uneia din
miile de drame umane, cu care este marcata istoria, greu incercata, a neamului nostru.

Printre invitaţii Saptamanii Culturale s-a numarat si iconograful Ion Lacatusu din Quebec, care
cu dăruire a lucrat la restaurarea picturilor din Capela, avand permanent deschisa expoziţia
personala de icoane.

Sambata 28 Iulie a fost ziua de inchidere a Taberei de vara, care s-a caracterizat cu o febrila
activitate, inca de la prima ora, pregatindu-ne pentru nunta romaneasca a fericiţilor Andrei si
Ileana, oficiata de preotul Dumitru Ichim, la Capela “Sf. Maria” din incinta Câmpului Romanesc.
Ceremonia a urmat datinile, obiceiurile si tradiţiile noaste Strămoşeşti.

Banchetul de inchidere de la ora 6.00 p.m. ne-a adunat din nou pe toti in aceeaşi sala, care ne
gazduise intreaga saptamana.

OCOM'KIBIŢIE
I A ISTORIA i:\II.IIM.1
ROMÂNESC

♦

Florica Baţu

PETALA

INFINITULUI

ALBATWOB

Cateva din noutăţile editoriale prezentate la simpozion

Cu aceasta ocazie scriitorul Aurel Sergiu Marinescu a dat citire, propunând spre aprobare,
rezoluţia de infiintare a “Centrului de Ap ar are a Romanilor”. El s-a născut aici, in sesiunea de
conferinţe, ca un forum de aparare a romanilor de pretutindeni.

Multitudinea paralelismelor si antitezelor in planul structural al personalităţilor prezente,
profesori, ingineri, ziarişti, scriitori, artişti, poeţi s-au manifestat omogen si coerent, intr-un efort
sintetic, intr-o dominanta de fond, intr-un permanent dialog cu timpul, spre a contura cat mai
exact tema simpozionului, “ ROMANIILE, DIN AFARA ROMÂNIEI”. Aici, s-a zămislit, chiar
daca numai in sufletele noastre, o ROMÂNIE mare, vulnerabila dar indestructibila, sfioasa dar
cutezătoare, ingenuncheata dar demna, s-a savarsit un gest de cultura, de rezistenta naţionala, de
sarbatoare a spiritului romanesc.

Luând cuvântul pe rând participanţii la acest important eveniment, au mulţumit organizatorilor,
in special D-nei Mihaela Moisin, preşedinta Asociaţiei Culturale Romane si D-lui George
Balasu, directorul Tabarei de Vara din acest an, menţionând deosebita satisfacţie si apreciere.
Mai amintim pe cei care cu dragoste ne-au inconjurat, fiind deosebite gazde, doamnele Elisabeta
Moisin, Lena Balasu, Emilia Aprihaneanu, Sunita Covaci, Emilia Rachitan, Aneta Tomescu,
precum si domnii Mitica Covaci, Florin Sandulescu, Dumitru Rachitan.

Dimineaţa de Duminica, intrupata in proaspete miresme, cu deja rumenite zori albastre, era
invaluita in tristetea neiertătoare a despărţirii, dar si in bucuria unui succes. Saptamana petrecuta
impreuna, ni s-a părut compusa dintr-o mulţime de clipe posesive, fascinante si febrile, pe care
doream imuabil, sa le permanetizam. Ne-am imbratisat, urandu-ne:,, Dumnezeu sa ne aibe in
paza lui, si sa ne revedem cu totii, sanatosi, vara viitoare! ”

Sandu Baltescu

PAGINA 12

SEPTEMBRIE 2001

cuvântul românesc

Praf. univ. Doru Munteanu. jurnalista Mihaela Moisin,
preşedinta Asociaţiei Culturale Române şi praf.
Alexandra Tomescu, moderatorul simpozionului.

Jurnalistul, scriitorul Aurel Sergiu Marinescu,
moderatorul şi jurnalistul Mihai Creangă, dela ziarul
"România Liberă".

Preotul Dr. Dumitru Ichim, praf. Tibertu Rotam,
scriitoarea Florica Baţu Ichim, şi moderatorul
Alexandra Tomescu.

Urmare din pag.1

Printre altele s'a evidenţia!
spiritul critic, dar admirativ al
autorului faţa dc scriitorii din
exilul contemporan.

Ziua dc Marţi. 24 Iulie a fost
deschisă de o slujbă dc binceu-
văntarc cu sfinţirea apei, să¬
vârşită dc părintele Dumitru
Ichim, parohul Bisericii "Sfântul
lo.m Botezătorul" din Kilchcner
şi capelanul Paraclisului "Ador¬
mirea Maicii Domnului" din
incinta Câmpului Românesc

Programul dc conferinţe a
început cu tema "Românii de
peste Tisa " prezentată de prof.
univ. Doru Munteanu din
Braşov. Lucrarea, o tratare
intr'un stil total original al
prezenţei Românilor dincolo dc
Tisa, a fost mult apreciată dc
audienţă cât şi dc ceilalţi confe¬
renţiari.

Jurnalista Mihaela Moisin,
preşesdinta "Asociaţiei Cul¬
turale Române" in continuare, a
expus conferinţa "Românii de
pe Valea Timocului". Ascultă¬
torii au rămas plăcut impresio¬
naţi dc faptul că deşi timpul
acordat nu a fost prea mare,
autoarea a reuşit să redea o com¬
plectă imagine a comunităţii
româneşti din această parte a
lumii balcanice. Ciclul dc con¬
ferinţe al zilei a fost încheiat de
prezentarea cărţii scriitorului
Aurel Sergiu Marinescu "îna¬
inte şi după Dictatul dela
• Viena". Prof. univ. Viorica Moi-
suc, autoarea articolului a sub¬
liniat că apariţia acestei cărţi este
o contribuţie dc mare valoare la
cunoaşterea unei problematici
de o actualitate indiscutabilă.

Următoarea zi. Miercuri a fost
o zi plină de activităţi. Pc o di¬
mineaţă însorită dar mângâiată
de o briză răcoroasă, organiza¬
torii in frunte cu Dl. Gcorge
Bălaşu, editorul ziarului "Cu¬
vântul Românesc" şi directorul
Taberei de vară a invitat pe par¬
ticipanţi la o excursie la Nia¬
gara Falls. După câteva ore de
plimbare, urmată de un scurt
popas la o terasă de vară, luând
cu noi imaginea fascinantă a
cascadei, nc-am întors grăbiţi la
Câmpul Românesc pentru pro¬
gramul dc scara.

Preotul Dr. Dumitru Ichim a
deschis seria conferinţelor cu o
notă despre Horia Stamatu,
"Vocaţia spre Alfa a fiinţei
umane". Eseul, o tratare filo¬
sofică a unei interesante predis¬
poziţii a fiinţei umane, a fost
urmată de prezentarea prof.
Tibcriu Rotam a ineditelor cărţi
"Petala infinitului Alb" dc
Florica Baţu şi "Cerşetor la porţi
de rouă" dc Dumitru Ichim,
apărute la Editura Albatros.

Conferinţa dc presă cu
ziariştii din România, Mihai
Creangă, Andrei Bâdin şi Ion
Perşinaru. cu subiectul "Cum
sunt vizaţi Românii din afara
ţârii de guvernul mmin" a ocu¬
pat partea centrală a comentari¬
ilor, polarizând discuţii in jurul
unei teme dc mare importanţă,
atât pentru cei din exil. cât şi
pentru imaginea Românilor in
lume.

Nicăpctic, artist plastic şi scri¬
itor din Toronto, şi-a prezentat
cartea "Downtorvn Briillţa. via
W*. Cartea a fost primită cu
mult interes dc cei prezenţi. In

SAPTAMANA-

CÂMPULUI ROMÂNESC -

continuare iumatl<Hiî Aurel
Sergiu Marinescu din New

York a menţionat faptul că artis¬
tul Nicăpctic are in lucru pentru
Centrul Cultural "Nae lonescu",
bustul poetului Aron Cotruş, a
cărui creaţie este o epopee
grandioasă, ce erupe vulcanic
din străfundurile istoriei îndu¬
rerate a neamului româneasc.

Evenimentul, care a încheiat
scara, a fost tradiţionalul "Focde
Tabără" având ca invitat pe cân¬
tăreţul Nicu Pocroianu. Adunaţi
cu toţi in jurul focului, cu cânte¬
cele şi jocurile noastre am cu¬
treierat România, din Sighet
până in Maramureş, din Banat
şi până in Bucovina. S'au recitat
poezii, fabule, madrigale, doine
şi balade. Se apropia cumpăna
nopţii, focul îşi înălţase flacăra
spre cerul plin de stele, iar apoi
cuiburi in vatra, ne-a luminai
incandescent poteca spre căsuţe,
stingându-se in solitudine. în¬
cet. încet nc-am retras, inchcind
o zi dc neuitat.

Ziua a patra a simpozionului
a fost deschisă de prof dr.
Nioolac Dima din Washington,
cu tema " Basarabia şi Bucovina
in contertvl internaţional actu¬
al". Conferenţiarul a prezentat
pe larg situaţia acestor două
provincii româneşti luate a-
buziv dc Rusia, arătând con¬
juncturile soci al-istorice care au
contribuit la acest act samavol¬
nic, precum şi urmările lor. A
fost relevată poziţia Statelor
Unite ale Amcricii, referitoare la
jocurile politice ale Rusiei, şi
modul in care sunt privite aceste
foste ţinuturi româneşti pe sce¬
na actuală internaţională

In continuare, jurnalistul şi
scriitorul Aurel Sergiu Mari¬
nescu a expus lucrare " Românii
uitaţi din Rusia". Autorul a ana¬
lizat in timp şi spaţiu situaţia
Românilor de dincolo dc Nistru,
făcând interesante referiri la tre¬
cutul îndepărtat precum şi la
starea actuală.

Ca ultim pune* ăl programu¬
lui din această zi. scriitorul şi
jumalisul Georgc Georgescu
din Ottawa a prezentat con¬
ferinţa " Cadrilaterul pământ
românesc". Lucrare minuţios
pregătită, cu date exacte, a fost
audiată cu deosebit interes de
participanţi şi a generat o scrie
de întrebări, al căror răspunsuri
au satisfăcut din plin auditoriul.

Vineri 27 Iulie, după binecu¬
vântarea celor prezenţi, oficiata
de preotul Lucian Puşcariu din
Hamilton, Constantin Brrazna
din New Jersey a deschis seria

lor cu introducerea
**crani p ro f. Vasilc Tcga din
Montrcal, românii de ieri şi
^ ari *. Ea a cuprins o analiză a
•^ţiului populat de Aromâni,
dssi lungul anilor. Cu Teferiri ia
Ş* tradiţii. Participanţii
» primit hărţi cu aşezările ro-
“ineşti din Sudul Peninsulei
Bricantce şi cu drumurile ce
•tţau centrele comerciale din
Ancara până in Vicna şi din
până in Atena

Preotul Lucian Puşcariu a
r**cntat lucrarea "Limba Ro-
"ri - izvorul limbii sanscrite' .

Focul d* Tabârâ

A fost un inedl studiu dr în¬
cepui a relaţiei limbii rooune
cu cu sanscriţi.

în continuat» Aluandra To¬
mescu. studentă la Filosofic fi
Ştiinţe Politice, Universitatea
din Toronto. a prezentat lu¬
crarea istoricului Aletandru
Nemoianu. ’Romjnii de pe
continental Kord Amencan".
Studiul o analiza protunda a
imigrării Românilor pe conti¬
nentul nord-amenean. a în¬
ceput cu penoda vechii imi¬
graţii pini in zilele noastre,
având releriri specifice la
Canada, in antiteza cu Sutele

Unite.

Ca o totala împlinite a su¬
biectului simpozionului de
anul accsla. jurnalistul scriitoi
Aurel Sergiu Marinescu a ev
pus lucrarea -Romanii dept
jlte continente’ Autorul a fă¬
cut o incursiune in Amenca de
Sud fi in Australia. relevând
in timp fi fp*t> u prezenta co¬
munităţilor romancfti cu tra¬
diţiile. obiceiurile fi acltsi-
tăţile lor.

a zi a simpozionului

n ii Câmpului Romă
ost încheiată de Dl
kiu din Chicago eu
rea cârtii"» de arum

-a. KJ . r H ri' t

vitalii Săptămânii

a numărat fi tco-
»n Lăcălufu d.o
ire eu dăruire a
taurarea picturilor
având permanent
poxili* personala
; toata Saptâmana
t fost espuse cafti
r prezenţi l« > im '

SEPTEMBRIE 2001

PAGINA 13

dc închidere a Taberei de vară,
care s'a caractcrir.it cu o
febrilă activitate, inci dela
prima oră. pregâtindu-nc pen¬
tru nunta românească n feri¬
ciţilor Andrei ţi Ileana, ofici¬
ată de preotul Dumitru Icliim,
la Capela ”$/. M/irin" din in¬
cinta Câmpului Românesc.
Ceremonia a fost urmata de
datinile, obiceiurile şi tradiţii¬
le noastre strămoşeşti.

banchetul de Închidere dela
ora 6.00 pm. ne-a adunat din
nou pe toţi in aceeaşi sală, a-
ranjatâ de data aceasta festiv,
ce ne gâzduisc întreaga săp¬
tămână. Cu această ocazie scri¬
itorul prof. dr. Nicolae Dima
din Washington a dat citire,
propunând spre aprobare,
rezoluţia dr înfiinţare a
M Centrului dc Apărare a Ro¬
mânilor **. El s'a născut aici, in
sesiunea dc conferinţe, ca un
forum de apărare a Românilor
dc pretutindeni.

Multitudinea paralelisme¬
lor şi antitezelor in planul
structural al personalităţilor
prezente, profesori, ingineri,
ziarişti, scriitori, artişi, poeţi
s'au manifestat omogen şi
coerent, intr’un efort sintetic,
într'o dominantă dc fond,
i n Ir’un permanent dialog c u
timpul, spre a contura cât mai
axact tema simpozionului,
"ROMÂNIILE DIN AFARA
ROMÂNIEI " Aici s'a zămislit,
chiar dacă numai in sufletele
noastre, o Românie, marc. vul¬
nerabilă dar indestructibilă,
sfioasă dar cutezătoare, înge¬
nuncheată dar demnă, s'a să¬
vârşit un gest dc cultură, dc
rezistenţă naţională, dc sărbă¬
toare a spiritului românesc.

Luând cuvântul pc rând,
participanţii la acest important
erveniment, au mulţumit orga¬
nizatorilor. în special D-nci
Mihacla Moisin, preşedinta
Asociaţiei Culturale Române
şi D-lui Georgc Bâlaşu, direc¬
torul Taberei de Vară din acest
an, menţionând deosebită sa¬
tisfacţie şi apreciere, atât pen¬
tru organizatori cât şi pentru
toţi cei ce au depus muncă şi
sacrificiu, Florian Sândulescu,
Mitică Covaci. Dumitru Ră¬
chita n, Tudorel Dânilâ şi
mulţi alţii, pe care i-ani văzut,
dar nu am putut aâ-i cunosc
personal.

Mai amtmtim pc cei care cu
dragoste nc-au Înconjurat,
fiind deosebite gazde, doam¬
nele Elisabcta Moisin, Lena
Bâlaşu, Emilia Aprihâneanu,
Mana Amâutu, Sunita Covaci,
Emilia Râchitan, Tanţa Dă-
nllâ şi Ancta Tomcscu.

Dimineaţa de Duminică, 29
Iulie, întrupată In proaspete
miresme, cu deja rumenite
zori albastre, era învăluită in
tristeţea neiertătoare a des¬
părţirii, dar şi In bucuria unui
succes. Săptămăna petrecută
Împreună, ni s'a părut com¬
pusă dinlr'o mulţime de clipe
posesive, fascinante şi febrile,
pe care doream imuabil, să Ic
permanentizăm. Nc-am îmbrăţi¬
şat, urându-ne: Dumnezeu »ă
nc aibă In paza lui, şi si ne
revedem cu toţii, sănătoşi, vara
viitoare î

Ziaristul Ion Perşinaru, jurnalistul Andrei Bâdin, ambii
dela ’Romania Liberă”,moderatorul şi jurnalistul
Mihai Creangă

Jurnalistul, scriitorul Aurel Sergiu Marinescu,
jurnalistul George Georgescu, moderatorul şi
prof. dr. Nicolae Dima

D-l Jean Buklu, scriitorul Aurel Sergiu Marinescu.
studenta Alexandra Tomescu, moderatorul şi
d-l Constantin Breazna

PARTICIPANT

SEPTEMBRIE 2001

CUVÂNTUL nnUANES (: _

SEPTEMBRIE 2001

PAGINA 13

PAGINA 17

SAPTAMANA-

Prof urvv Doru Munteanu, jurnalista Mihaela Moisin,
preşedinta Asociaţiei Culturale Române şi prof.
Alexandru Tomescu. moderatorul simpozionului.

Jurnalistul, scriitorul Aurel Sergiu Marinescu,
moderatorul şi jurnalistul Mihal Creanga, dela ziarul
"România Liberă*.

Preotul Or. Dumitru Ichlm, prof. Tiberlu Rotaru,
scriitoarea Florfca Bătu-Icnim, şi moderatorul
Alexandru Tomescu.

Urmat* din p*S-1

Printre «Iţele s'ă evidenţiat
spiritul critic, dur admirativ «I
autorului faţă de «editorii din
nilul contemporan

Ziua de Marţi 24 Iulie a fost
detchitâ de o xlujbă de binecu¬
vântare cu simţire* apei, «4*
vărşitâ d» pJrintel* Dumitru
lehim, parol ui I Bisericii “Sfântul
Ia in Botezătorul" din Kitchener
ţi capelanul Paradisului "Ador-
mirej Maicii Domnului" din
incinta Câmpului Românesc.

Programul de conferinţe a
inceput cu tema "Românii de
peste Tisa" prezentată de prof.
univ. Doru Munteanu din
Braşov. Lucrarea, o tratare
inlr'un stil total original al
prezenţei Românilor dincolo de
TUa, a foct mult apreciată dc
audirnţâ cit «f de ceilalţi confe¬
renţiari

Jurnalista Mihaela Moisin,
preşeadinta "Asociaţiei Cul¬
turale Române’', in continuare, a
expus conferinţa 'Românii de
pe Valea Timocutur. Ascultă¬
torii au rămas plăcut impresio¬
naţi de faptul că deşi timpul
acordat nu a fost prea mare,
autoarea a reuşit să redea o com¬
plectă imagine a comunităţii
româneşti din această parte a
lumii balcanice. Ciclul de con¬
ferinţe al riîei a fost indimt de
prr/.eniarra cărţii scriitorului
Aurel Sergiu Marinescu "ina-
inle fi după Dictatul dela
Viena Prof. univ. Viorica Mov
suc, autoarea articolului a sub¬
limat că apariţia acestei cârti este
o contribuţie de mare valoare la
cunoaşterea unei problematici
de o «dualitate indiscutabilă.

Următoarea zi. Miercuri a fost
o ei plină de activităţi. Pr n di¬
mineaţă înăcrită dar mângâiaţi
de o briză răcoroasă, organiza¬
torii in frunte cu Dl. George
Bâlaşu, editorul ziarului Ti/-
v intui Românesc" şi directorul
Taberei de vară a invitat pe par¬
ticipanţi ta o excursie la Nia¬
gara l : alls. După câteva ore de
plimbare, urmată de un scurt
popas ia o terasă de vâri, luând
cu noi imaginea fascinantă a
cascadei, ne-am Întors grăbiţi la
Câmpul Românesc pentru pro¬
gramul deseară.

Preotul Dr. Dumitru Ichlm a
deschis seria conferinţelor cu o
notă despre Horla Stamalu,
"Vocaţia spre Alfa a fiinţei
umane". Eseul, o tratare filo¬
sofică a unei Interesante predis¬
poziţii a fiinţei umane, a fost
urmată de prezentarea prof.
Tiberiu Rotim a ineditelor cărţi
"Petala infinitului Alb" dr
Dorica Baţu şl Xerşefor la pot fi
de maâ* de Dumitru Ichlm,
a pi rute la Editura Albatros

Conferinţa de presă cu
alariştli din România, Mihat
Creangă, Andrei Bâdin ş| |on
Perşinaru, cu subiectul "Cum
sunt viraţi Românii din afara
ţârii de guvernul român ”, a ocu¬
pat partea centrală a comentari¬
ilor, polarizând discuţii in jurul
unri teme de mar* importanţi,
atât pentru cel din esll, cât şi
pentru Imaginea Românilor In
lume.

NirApetre, artist plastic şt seri¬
ilor din loronto, şl-s prezentat
«arte» "Downlown Briillţa. via
*9". C artea a fost primită cu
mult Interes de cel prezenţi. In

CÂMPULUI ROMÂNESC

continuare, jurhjwfttiî Aurel
Sergiu Marinescu din New
York a menţionat faptul că artis¬
tul Nicâpetre are in lumi pentru
Centrul Cultural "Nae lonescv"
bustul poetului Aron Cotmş, a
cărui creaţie este n epopee
grandioasă, ce erupe vulcanic
din străfundurile istorici îndu¬
rerate a neamului romineasc.

Evenimentul, care a încheiat
scara, a fost tradiţionalul "Foc de
Tabăra", având ca invitat pe cân¬
tăreţul Nicu Pocroianu. Adunaţi
cu toţi in junii focului, cu cânte¬
cele yi jocurile noastre am cu¬
treierat România, din Sighet
pana in Maramureş, din Banat
fi pini in Bucovina. S'au recitat
poezii, fabule, madrigale, doine
>i balade. Se apropia cumpăna
nopţii, focul işi înălţase flacăra
spre cerul plin de stele. Iar apoi
cuiburi in vatra, ne-a luminat
incandescent poteca spre căsuţe,
stingăndu-se in solitudine. În¬
cet, încet ne-am retras, încheind
o zi de neuitat.

Ziua a patra a simpozionului
a fost deschisă de prof dr.
Nlcolae Dima din Washington,
cu tema "Basarabia şi Bucovina
In conleitol Internaţional actu-
aT . Conferenţiarul a prezentat
pe larg situaţia acestor două
provincii româneşti luate a-
buziv de Rusia, arătând con-
lunrttirile fional-lstnrlre care au
contribuit la acest act samavol¬
nic, precum şi urmările lor. A
fost relevat! poziţia Statelor
Unite ale Ameriril, referitoare la
jocurile politice alo Ruaîei, şt
modul In care sunt privite aceste
foste ţinuturi româneşti pe sce¬
na actuală internaţionali

«cmiorui Aurel Sergiu

nescw * fipu% .«/]

uitaţi din Ruma" Autoni
Heat in timp şi spaţiu i
Românilor de dincolo da
făcând Interesante referi
<ulul îndepărtat prten
«Aarra anuală

Ca uîHm punct al programu¬
lui din această z.i, scriitorul şi
jurnalisul George Georgescu
din Ottawa a prezentat con¬
ferinţa " Cadrilalcrul pământ
românesc" Lucrare minuţios
pregătita, cu date exacte, a fost
audiată cu deosebit interes dc
participanţi şi a generat o scrie
de întrebări, al căror răspunsuri
au satisfăcut din plin auditoriul.

Vineri 27 Iulie, după binecu¬
vântarea celor prezenţi, oficiată
dc preotul Lucian Puşcariu din
Hamillon, Constantin Hreazna
din New Jersey a deschis seria

csnferinţelor cu introducerea
lucrării prof. Vasilc Tega din
Montreal, "Aromânii de ieri fi
de azi". Fj a cuprins o analiză a
spaţiului populat de Aromâni,
de-a lungul anilor, cu referiri la
obiceiuri şi tradiţii. Participanţii
an primit hărţi cu aşezările ro¬
mâneşti din Sudul Peninsulei
Balcanice şi cu drumurile ce
legau centrele comerciale din
Ancara până in Viena şi din
Ode&a pini in Atena
Preotul Lucian Puşcariu a
prezentat lucrarea "Limbo Ro¬
mâna • izvorul limbii sanscrite ".

A fost un inedt sfudiu de in¬
ceput, a relaţiei limbii român*
cu cea sanscrita.

în continuare Alexandra To¬
mescu, studentă la Filosofic şi
Ştiinţe Politice, Universitatea
din Toronto, a prezentat lu¬
crarea istoricului Alexandru
Nemoianu, " Românii dc pe
continentul Nord American".
Studiul, o analiză profund! a
imigrării Românilor pe conti¬
nentul nord-american, a În¬
ceput cu perioda vechii imi¬
graţii, până In zilele noastre,
având referiri specifice la
Canada, in antiteză cu Statele
Unite.

Ca o totală împlinire a su¬
biectului simpozionului de
anul acesta, jurnalistul scriitoi
Aurel Sergiu Marinescu a ex¬
pus lucrarea " Românii de pt
alte continente". Autorul a fă¬
cut o incursiune in America dc
Sud şi in Australia, relevând
in timp şi spaţiu prezenţa co¬
munităţilor româneşti cu tra¬
diţiile, obiceiurile şl activi¬
tăţile lor.

Ultima zi a simpozionului
Săptămânii Câmpului Romă
neac a fost încheiată de Dl
Jean Buktu din Chicago cu
prezentarea cârtii "20 de ani In
Siberia" de Aniţa Nandreş
Cudla. o mărturie vie a uncia
din miile de drame umane, cu
care este marcată istoria, greu
încercata a neamului nostru.

Printre invitaţii Săptămânii
Culturale s'a numărat şi Ico-
nograful Ion Lăcătuşii din
Quebec, care cu dăruire a
lucrat la restaurarea picturilor
dela Capelă, având permanent
deschişi expoziţia personală
de icoane. In toată Săptămâna
( Ampului an fost expuse cărţi
ale autorilor prezenţi la sim¬
pozion yi lucrlrl de intere»
comun cu tema simpoaionu-
luL

Sâmbătă 28 Iulie a fost «lua

de includere a Taberei de vară.
care s'a caracterizat cu o
febrilă activitate încă dela
prima oră, pregâttndu-ne pen¬
tru nunta românească a feri¬
ciţilor Andrei şl Ileana, ofici¬
ata de preotul Dumitru Idiim,
la Capela "51. Maria" din in¬
cinta Câmpului Românesc.
Ceremonia a fost urmata de
datinile, obiceiurile fi tradiţii¬
le noastre strămoşeşti.

Banchetul de închidere dela
ora 6.00 pm, nc-a adunat din
nou pe toţi in aceeaşi sală, a*
ranjată de data aceasta festiv,
ce ne gâzduise întreaga săp¬
tămână. Cu aceasta ocazie scri¬
itorul prof. dr. Nicolae Dima
din Washington a dat citire,
propunând spre aprobare,
rezoluţia de înfiinţare a
"Centrului de Apârare a Ro¬
mânilor El a’a născut aici, fn
sesiunea de conferinţe, ca un
forum de apărare a Românilor
de pretutindeni.

Multitudinea paralelisme¬
lor şi antitezelor in planul
structural al personalităţilor
prezente, profesori, ingineri,
ziarişti, scriitori, artişi. poeţi
s'au manifestat omogen şi
coerent, inlr'un efort sintetic,
Intr'o dominantă de fond.

intr'un permanent dialog cu
timpul, spre a contura cât mai
axact tema simpozionului.
"ROMÂNIILE DIN AFARA
ROMÂNIEI". Aici s'a zămislit,
chiar dacă numai in sufletele
noastre, o Românie, mare. vul¬
nerabilă dar indestructibilă,
sfioasă dar cutezătoare. înge¬
nuncheată dar demna, s'a să¬
vârşit un gest de cultură, de
rezistenţă naţionala, de sărbă¬
toare a spiritului românesc.

Luând cuvântul pe rând,
participanţii la acest important
erveniment, au mulţumit orga¬
nizatorilor. în special D-nei
Mihaela Moisin, preşedinta
Asociaţiei Culturale Române
şl D-lui Georgc Bâlaşu, direc¬
torul Taberei de Var» din acest
an, menţionând deosebită sa¬
tisfacţie şi apreciere, atât pen¬
tru organizatori cât şi pentru
toţi cel ce au depus muncă şi
sacrificiu. Florian Sandulescu.
Mitică Covaci. Dumitru Râ-
chitan, Tudorel DânilA şl
mulţi alţii, pe care i-am văzut,
dar nu am putut sâ-i cunosc

•rsonil.

Mai amlmtim pe cei care cu
ragnste ne-au înconjurat,
inri deosebite gazde, doam-
«te Elisabcta Moiain, lena
ilayu, Emilia Aprihâneanu.
aria Amâutu, Sunita Covaci,
nilia Răchllan. Tanţa Dă-
IA şi Aneta Tomescu
Dimineaţa de Duminică, 29
Iir, întrupată in proaspete
iresme. cu deja rumenite
>ri albastre, era învăluită In
[steţea neiertătoare a dea-
irţiril, dar şi In bucuria unui
icces. Săptămâna petrecută
ipreunâ. ni s'a pârul com¬
isă dlnlrto mulţime de clipe
tseslve, fascinante şi febrile.

: care doream imuabil, *â le
rmanentizAm Neam îmbrăţi-
t, urindu-ne: Dumnezeu să
'aibă In paxa lui. yi sa ne
vedem cu toţii, sănătoşi vara

PARTICIPANT

Ziaristul Ion Perşinaru, jurnalistul Andrei Bâdin, ambii
dela "Romania Liberă",moderatorul şt jurnalistul
Mi hai Creangă

Jurnalistul, scriitorul Aurel Sergiu Marinescu.
jurnalistul George Georgescu, moderatorul şi
prof dr. Nicolae Dima

D-l Jean Buklu, scriitorul Aurel Sergiu Mannescu,
studenta Alexandra Tomescu, moderatorul şi
d l Constantin Breazna

Câmpul Românesc din Hamilton

Cwitrui Cultural *N» lonescu* dala Câmpul Românesc

Dăinuind de-a lungul timpului, ca o manifestare de cultura si de spirit naţional,
organizarea "Taberei de vara", de către "Asociaţia Culturala Romana" din Hamilton,
Ontario, a avut loc si in acest an, intr-un sfarsit de Iulie dogoritor, in decorul tradiţional al
"Centrului Cultural Nae Ionescu".

Simpozionul din vara acesta, avand tema "Contribuţia scriitorilor din exil la literatura
romana",a trezit un interes deosebit in rândul publicului auditor. Cu toate ca despre acest
subiect s'a mai scris, exista chiar antologii, atributele ce il caracterizează de data aceasta
sunt varietatea stilurilor, conţinutul si modul de prezentare. Faptul ca o parte din
conferinţe au fost prezentate de prieteni sau fraţi de condei si suferinţa ai scriitorilor
destarati, adevarate pagini vii de istorie literara si alta parte de invitaţi din tara, etichetând
o rara delicateţe sufleteasca si o adanca percepţie a creaţie exilului, a oferit colocviului o
tinuta academica. Munca de cercetare, documentare si pregătire a lucrărilor, care uneori a
fost anevoioasa prin lipsa informaţiilor oficiale, din biblioteci sau instituţii specializate,
recurgandu-se la orice fel de surse, ca scrisori, note personale, broşuri, ziare cu apariţie
temporara, a fost răsplătită, de satisfacţia împlinirii si chiar a succesului.

Ciclul de conferinţe a fost deschis de Alexandru Tomescu, Canada, care a fost si
moderatorul saptamanii culturale, cu eseul "Nicolae Novac - exponent al literaturii si
publicisticii exilului". Fiind, credem noi, prima încercare de a defini personalitatea
domnului Nicolae Novac, in toata plenitudinea ei, ea a fost primita cu plăcere si interes de
participanţi. Domnul Sergiu Grossu, in lucrarea "Intelectualii romani din exil", transmisa
si pe suport magnetic, publicata in ediţia lunii August a ziarului "Cuvântul Romanesc" -
director George Balasu, a ridicat in fata reprezentantiilor de vârf a exilului "atitudinea
pseudo-crestina" a acestora, "care nu au pus accentul pe hegemonia valorilor
tanscendentei creştine in activitatea lor cotidiana", si nu au reuşit ca printr'o unitate de

idei si fapte sa fie o forţa de care Romania are nevoie. Lucrare interesanta, care pentru
fiecare din noi, indiferent de poziţia pe care am avea-o ca slujbaşi ai cuvântului, ne situează
in spaţiul interogativ ale unei duble înstrăinări, de tara si de Iisus - "idealul nostru de
împlinire, si unicul sens al existentei". Prima zi a fost încheiata de expunerea doamnei
Mihaela Moisin, Canada, cu titlul "Satira la George Donev". Autoarea a prezentat figura
marcanta a unui ziarist prin profesiune si har, care a fost colaborator al ziarului
"Cuvântul Romanesc", prieten al colectivului de redacţie. Expunerea a fost mult apreciata,
de cei care l-au cunoscut personal, dar si de cei care poate l-au remarcat numai din
coloanele publicaţiilor.

Dimineaţa zilei a doua, zi însorita, după o noapte in care natura s'a dezlănţuit sălbatic cu
ploaie si vânt, a fost deschisa de "Sfanta Liturghie", oficiata de Prea Cucernicul Părinte,
poet, Dumitru Ichim, la Capela "Sfanta Maria" din perimetrul Câmpului Romanesc.

Scriitorul George Bajenaru, studenta Alexandra Tomescu, moderatorul prof. Alexandru

Tomescu si prof. Tiberiu Rotaru

Scriitorul si criticul George Bajenaru, USA, a expus in deschiderea seriei de conferinţe a
dupa-amiezei, lucrarea "Fiinţa romaneasca in literatura exilului". Impartita in mai multe
capitole, tema a fost supusa unei analize multiunghiulare, profunde, cu competenta,
autorul manifestând pe parcursul prezentării o mare apropiere sufleteasca si respect fata
de "fiinţa romaneasca". Remarcat si din paginile ziarelor "Cuvântul Romanesc" si
"Meridianul Romanesc", scriitorul a fost îndelung aplaudat. Tema mediana a ciclului de
eseuri a zilei, "Responsabilitatea scriitorului roman in exil: Florica Bătu si Dumitru Ichim"
a prof. Tiberiu Rotaru, Canada, a adus in fata publicului, intr'o originala viziune pe cei doi
poeţi, binecunoscuţi aici, precum si in tara. El a evidenţiat rolul pe care scriitorul il are
intr'o comunitate, si a ilustrat cu o distincţie înnăscută, cateva din însuşirile care
conturează personalitatea celor doi poeţi soţie si sot, Florica Bătu si Dumitru Ichim.

Lucrarea, încheiata cu recitarea unor spicuiri din creaţia celor doi poeţi a primit o
consideraţie deosebita.

Cea de a doua, zi din periplul literar al acestui simpozion, a fost încheiata cu eseul "Mircea
Eliade - Drumul sacru’ 1 al studentei Alexandra Tomescu, Canada. Lucrarea bilingva,
avand si versiunea engleza ("Mircea Eliade - The sacred iourney") , a fost o surpriza
plăcută prin ineditul stilului, prin modul de abordare a eruditului Mircea Eliade si mai ales
prin puterea de selecţie si condensare a temei alese. Referirile la aceasta lucrare făcute de
auditoriu dar si de conferenţiari, au întrezărit o posibila tanara speranţa a publicisticii
romaneşti pe continentul Nord american.

Prima "Masa rotunda" cu tema "Situaţia politica din Romania zilelor noastre", condusa
de prof. dr. Nicolae Dima a deschis cea de a treia zi a saptamanii culturale. Desfasurata in
timpul dimineţii, seminarul a pus in discuţie cele mai specifice aspecte ce caracterizează
politica actuala romaneasca, încercând sa se definească unele posibile variante de
construire a unei reale si viabile opoziţii, luandu-se in consideraţie, sansele integrării
euroatlantice precum si urmările ei. Sesiunea de dupa-amiaza a fost introdusa de prof.
Doru Munteanu - Romania, cu expunerea "Eugen Ionescu - intre absurdul existentei si
absurdul limbajului". Lucrarea, o sinteza a filosofiei "teatrului absurd" a configurat in
acelaşi timp, uneori intr'o maniera subtila, personalitatea dramaturgului, poetului,
criticului si publicistului Eugen Ionescu. Definirea "absurdului", care s'a născut dintr'o
confruntare a chemării omului cu "tacerea iraţionala a lumii", ca tot ce depăşeşte sensul
comun, intr'o totala opoziţie cu logicul, ca o existenta fara sens a "homo sapiens" modern

intr'un univers condus de sansa, a dobândit in viziunea prof. Doru Munteanu o
originalitate estetica.

Scriitorul Doru Muntean, poeta Florica Bătu, moderatorul prof. Alexandru Tomescu si o

invitata de la Cenaclul "Muntele Măslinilor"

"Doua cârti care au zguduit exilul: 'Piteşti' de Dumitru Bacu si 'Poezii din închisori",
culegere de Zahu Pana", a fost prezentarea poetei Florica Bătu, Canada. Evocarea
apocalipsicelor timpuri ale detenţiei politice in închisorile comuniste, care nu vor putea
niciodată sa fie înţelese, nici macare descrise, pentruca depasesc imaginaţia umana, au
găsit un mod particular, special de exprimare in cuvintele autoarei. Am trăit aici impactul
violent intre mântuire si satanism, intre calau si victima, intre condamnare si iertare, intre
distrugere si creaţie. Alese cu mult discernământ din culegerea "Poezii din închisori", cele
trei poeme, citite de moderatorul simpozionului, au încheiat ultima conferinţa a serii, ce s'a
bucurat de multe comentarii laudative.

Seara acestei zile, a continuat cu o şezătoare, unde muzica, recitalurile, si dansul in decorul
natural al careului din fata Centrului Cultural, au adus mărturia comorii tezaurului
folcloric romanesc. Duetul vocal instrumental Mihai si Mihaela Mincu, Toronto, Canada, a
alternat cu interpretarea artistica a domnului George Balasu a cântecului banatean "Ia
uitati-va feciori" cu recitalul talentatului George Saftencu din poeziile lui Vasile Posteuca si
Vasile Militaru, urmate de cateva virtuoase interpretări la fluier ale doamnei Natalia
Babeti din Welmette, Illinois, USA. Un moment de o deosebita dăruire si fineţe sufleteasca
a fost creat de domnul Florian Buchiu din Chicago, prin declamarea unei poezii de mare
efuziune lirica, scrisa de profesorul sau de liceu I. A. Basarabescu. Seara se retrăgea cu

trena ei racoroasa, luna se ivise de dincolo de sălciile pletoase; batea de miezul nopţii iar
refenele vocale ale domnului Constantin Breazna, acompaniate de chitara, răscoleau
amintiri de demult, insailate pe portativul prezentului, reper neiertător al depanării
timpului.

Partea a doua a saptamanii culturale a fost deschisa Joi, dimineaţa, cu "Masa rotunda"
iniţiata de scriitorul si publicistul Aurel Sergiu Marinescu, USA, avand ca tema "Romania
si exilul". In discuţiile purtate, s'a evidenţiat rolul pe care ar trebui sa-1 joace exilul in
influenţarea politicii externe dar si interne a României, acţiuni immediate si pe termen mai
lung ce si-ar găsi rezultate pozitive in evoluţia si imaginea tarii.

Prof.Dr. Nicolae Dima, scriitorul George Georgescu, moderatorul prof. Alexandru

Tomescu si prof. Mihai Trifoi

Ciclul de conferinţe al dupa-amiezei a fost deschis de prelegerea prof. Dr. Nicolae Dima din
Washington, intitulata "Vasile Posteuca - poet, scriitor si om politic". Evocarea, cu o
puternica trăire interioara, radiind o deosebita afectivitate, a definit personalitatea
complexa, a politicianului înzestrat, a gazetarului fervent, a ideologului documentat, a
tribunului credinţei naţional creştine, a cantaretului dorului si durerii neamului romanesc,
a prietenului devotat, care a fost Vasile Posteuca. In continuare, scriitorul si publicistul
George Georgescu, Canada, a expus eseul "Tristeţile lui Cioran" , un adevarat univers al
lumii care ne înconjoară si al adâncurilor niciodată îndeajuns cercetate ale sufletului.
Autorul prefigurează personalitatea lui Emil Cioran, cu cele doua ipostaze care conjuga
uneori divergent, trecutul si prezentul, in viziunea sa, despre tara si poporul roman. El
conchide cu observaţia ca privind situaţia social politica din Romania ultimilor 13 ani, de

asa-zisa democraţie, se poate afirma ca "tristeţile lui Cioran sunt si tristeţile noastre, iar
neliniştile lui in privinţa viitorului ne incearca pe toti romanii de pretutindeni". Ultima
conferinţa a zilei cu titlul, "Legătură cu tara oglindita in poezia lui Ion Ciurea", prezentata
de prof. Mihai Trifoi, Romania, a ilustrat cu multa maestrie, conexiunea permanenta si
stransa, pe care poetul destarat o manifesta, in opera sa. Ea imprima valoare si substanţa,
culoare si ecou, trăire cotidiana si perenitate. Parcurgandu-i întreaga creaţie, autorul
evidenţiază tematica diversa, de la poezia existenţiala si cosmogonica la cea "act de
conştiinţa", de la cea a rătăcitorului prin lume la cea care se cuibăreşte in leagănul
copilăriei, construindu-i in final profilul statuar pe care poetul Ion Ciurea il merita.

DEZVELIREA BUSTULUI IN BRONZ, ARON COTRUS
Prof. Doru Munteanu, artistul Nicapetre, ziarista Mihaela Moisin, prof. Alexandru
Tomescu, cantor Vikente Ocolisanu, dr. preot Dumitru Ichim

Ziua de vineri a fost, plina de emoţii si aşteptări, pentruca in cursul dupa-amiezei in
prezenta unui public entuziast, a avut loc dezvelirea bustului in bronz al lui Aron Cotrus,
opera a artistului Nicapetre, care împreuna cu bustul lui George Donev constituie parte de
început a unei galerii in aer liber a scriitorilor din exil. După cuvântul de introducere si
mulţumire al doamnei Mihaela Moisin, preşedinta "Asociaţiei Culturale Romane" din
Hamilton, adresat celor care au contribuit la acest gest de cultura, profesorul Doru
Munteanu, invitat din Romania, a salutat marele eveniment, considerandu-1 o "piatra
pentru veşnicie", o "borna de graniţa pentru nemurire", "începutul resurecţiei unei mari
personalităţi a Romanilor". Ciclul de conferinţe al ultimei zile, drept o continuare a

omagiului adus creaţiei exilului, prof. Doru Munteanu a expus eseul "Poezia lui Aron
Cotrus". Inca din introducere autorul a conturat imaginea de o semetie romana si o
dârzenie dacica a poetului care sparge ziduri pietroase ca sa aprinda flacara dreptăţii pe
altarul veşniciei. Poet al cuvintelor si al cumpliteler trăiri, Aron Cotru, ne apare cu dorul
sau hipnotic a depărtărilor fara orizont, cu chemările răscolitoare ale străfundurilor istorie
îndurerate, cu spaţiul sau teluric tridimensional in care verticala devenise obsesie creativa.
Scuta si la obiect prezentarea a incantat auditoriul.

Scriitorul si publicistul Aurel Sergiu Marinescu, Prof. Doru Muntean, poetul, preot
Dumitru Ichim, moderatorul prof. Alexandru Tomescu si ziaristul Andrei Badin

Scriitoul si publicistul Aurel Sergiu Marinescu, USA, prezintă in partea de mijloc a seriei
de conferinţe lucrarea "Vintila Horia, poet si scriitor". Studiu, ce a impus fervoare si
riguroasa migala pentru documentare, aduce in fata publicului, pe autorul cârtii
"Dumnezeu s'a născut in exil", subiectul decernării prestigiosului premiu al "Academiei
Goncourt". Folosind antiteza dintre datele biografice împletite cu activitatea de cărturar al
marii tradiţii, pe de o parte, si dosarul contrafăcut de propaganda comunista avand drept
arma securitatea, pe de alta parte, cu scopul de a împiedica acordarea premiului, autorul a
evidenţiat urmările nefaste, ruşinea si dezonoarea care au planat asupra exilului, tarii si
poporului roman. In continuare Preot Dr. Dumitru Ichim a expus eseul "Conceptul de
'Kairos' in poezia lui Horia Stamatu". Autorul s'a apleacat cu admiraţie asupra poezei lui
Horia Stamatu, si prin minuţioasa analiza, a extras esenţa noţiunii si a redat-o intr'o forma
accesibila, cu exemple semnificative, care au dezvăluit si explicat conceptul de "Kairos".

S'a putut defini ca un inedit studiu, care a suscitat atentia publicului, mai ales prin stilul
atragator de prezentare. Rezumând dezbaterile dela "mesele rotunde", a urmat un
dialogul deschis, "întrebări si răspunsuri cu Andrei Badin" de la apreciatul ziar "Romania
Libera", care a dovedit distinse calitati de ziarist, a încheiat "Saptamana culturala" de
conferinţe, ultima zi fiind dedicata banchetului si portocolui de "ramas bun". Dintre
oaspeţi vom mai aminti, pe Doamna Marilena si Domnul Petre Albulescu, care deşi in
rândul auditorilor,a adus cele mai interesante complectari la subiectele prezentate, Domnul
George si Doamna Viorica Cucu din Washington, DC, Doamna Denisa Georgescu, cu
familia, din Ottawa, Doamna Paula Allison cu fiul Eugen din New Jersey, care au sosit
primii, cu o zi mai devreme, Domnul Constantin Breazna din New Jersey, familia George,
Constanta si Veronica din Quebec, cat si grupul de tineri din Montreal.

Hora mare!

Sambata, ziua banchetului, a fost un bun prilej, al schimbului de adrese, de amintiri, de
priviri, dar si de instalarea neiertătoarei tristeti a despărţirii. Au luat cuvântul pe rând,
fiecare conferenţiar, împărtăşind ceea ce li s'a părut mai deosebit, mai aproape de suflet,
de neuitat. A fost o seara, tradiţional romaneasca, cu preparate alese, cu muzica si dans, cu
un ivitat surpriza, domnul Garleanu Gheorghe vizitator din Romania, virtuos interpret al
fluierului, de unde nu a lipsit nici tortul de onoare oferit familiei Petre si Marilena
Albulescu, ca un simbol pentru cei zece ani de participare consecutiva la Saptamana
Culturala a Câmpului Romanesc de la Hamilton. S-au adus mulţumiri gazdelor: domnul
George Balasu directorul "Taberei de vara" si editorul ziarului "Cuvântul Romanesc",

Doamna Mihaela Moisin "Preşedinta Asociaţiei Culturale Romane din Hamilton", si
amabilelor neîntrecute gospodine: Doamnele Elidabeta Moisin, Lina Balasu, Sunita
Covaci, Emilia Rachitan, Aneta Tomescu, Constanta Danila Emilia Aprihaneanu, Angela si
Sandra Manolescu, Corina Soneriu, Viorica Popa, cat si Domnilor: Florian Sandulescu,
Dumitru Covaci, Dumitru Rachitan, Alexandru Tomescu, Dragos Bot Popescu, Bogdan
Darlau, Tudorel Danila, care pe parcursul simpozionului au dăruit tot ce au avut mai bun
din fiinţa lor, pentru crearea unei ambiante plăcute.

Seara si apoi in următoarele zile, au avut loc una cate una plecările, cu ultime privi către
priveliştea fara asemanare a Câmpului Romanesc, vatra de legenda si balada, leagan al
culturii Strămoşeşti, si cu speranţa ca in anul viitor vom fi din nou împreuna.

Sandu Baltescu

PAGINA 12

SEPTEMBRIE 2002

CUVÂNTUL ROMANESC

SEPTEMBRIE 2002

SAPTAMANA

denxarr a temei alese. Referirile
b lucrare făcute de aud»-

•oria dar h de ronJmnţuK au
întrezărit o posibila tânăra «pe
ranţi a publicisticii romaneşti pe
cantinrntul Nord american
Prima 'Masa rotunda‘ru tema
>irujfjj politic* din Romania
nlekw mustre', condusă de prof
dr. Nioobc Duna a dekKh era de
a trru ai a sjptimârui culturale.
Desfăşurată in timpul dimineţii
«mitunil a pus in discuţie cele
mai specifice aspecte ce caracter»-
reari politica actuala romanească
inerrvand si se de lin casei unele
posibile variante de construire a
unei reale yi viabile opoziţii,
luându-se in consideraţie, şanse¬
le integrării euro-atbntkr pre¬
cum ţi urmările ei

Sesiunea de dupA-amura a
fost dsechtsa de prof. Doru
Muntean - Ramanu. cu «spu¬
nerea "Fugen fonnoi - intre
absurdul a atentei ni absurdul
Itmbaţulu i ” Lucrarea o lintea» a
filosofici 'teatrului absurd' a
configurat in ace Uyi timp, uneori
rnfcr'o irunico subtila, personali¬
tatea dramaturgului poetului,
critiruhii si publicistului Eugen
Ion «eu. Definirea “atmadulur,
‘"arr s’a născut dmtr o confrun¬
tare a chemani omului cu "tăce-
nra iraţionala a lumii ", ca tot ce
depăşeşte 'emul comun, infr o
totala opoziţie cu loecuL ca o
e» utrnţa tara xns a horoo sapi
pm* rnrvfern

dus de yansă a dobândit m vi¬
ziunea prof Doru Muntean o ori-
ginalibte estetică.

'Două cărţi carr au zguduit
enJuk <Pitr?ti>dr Dumitru Bacu
fi <Poeai din închisori», cu/e-
gerr de Zahu Pani', a fost pre-
i en ta rea poete» Dorica Baţu
Canada Evocarea apocalipticelor
timpun ale detenţiei politice in
închisorile comuniste, care nu
vor putea niciodată să fie în¬
ţelese. nici măcar descrise, pen-
•mcă depăţesc imaginaţia oma-
f'A au găsit un mod particubr.
specul de «primare in cuvintele
autoarei. Am trăit aici impactul
violent intre mântuire >î sata¬
nism. intre călău yi victimă, intre
""'damnare yi iertare, intre dis-
trugere fi creaţie Alese cu mult
discernământ din culegerea
’Pberii din închisori" rele trei
poeme, cible de moderatorul s, m -
poiionului, au încheiat ultima
conferinţă a serii, ce s’a bucurai

Urmare do» pag. 1

Pnma ei a fost încheiata de
expunerea Doamnei Mihaeb
Mono». Canada, cu trthil Satira

b t^orgc ^Don ri' Autoarea a

aiens! prin profesiune si har. carr
a fost colaborator al rianilui
TTc /sântul Romanesc*, pnrten al
colegiului de redacţie Expunerea
a h»i muil apreciata, de cei care t-
au oiMMcut personal dar >i de
ce» care poale l-au remarcat nu¬
mai dm raioanele publicaţiilor

Dimineaţa zilei a doua. ri irv-
soritA după o noapte in carr na¬
tura s a dez* anţuit sălbatic cu
ploa»e v vani. a foii deschisă de
'Sfânta Liturghie' oficiată de
Prea Cure nurul Pin Mc. Dumitru
Ichun. b Capela -Sfânta Mana"
du» penmetrul Cămpuhu Roma¬
nesc

Scn.tonil v criticul George
Băţenaru USA. a expus tn des¬
chiderea seriei de ranlrnnte a
dupa-amir/ei lucrarea 'Fiinţa
rominneuj »n literaturi rrilu -
lui' împărţită in mai multr capi-
tolr. tema a fost i opusă unei ana¬
lize multiunghiubrr prafundr.
co competenţă autorul mani¬
festând pe parcursul prezenUni o
mare apropiere sufleteasca si

respect lata de 'fiinţa roma¬
neasca' Remarcat yi din paginile
ziarelor "Cuvântul Românesc' yi
Merrdxjnul Rwrunev seni to¬
rul a hui îndelung apbudat
Ierna mediana a ortului de
eseuri i nW FesponubUttatei
urvtnrului roman m exil Flonci
Bafu fi Dumitru Ichun' a prut.
Tiberiu Rotaru Canada, a adus in
ţaţa publicului. mtr'o onginab
viaiune. pe cei doi poeţi binecu¬
noscuţi atei. precum fi in ţara. El a
evidenţiat rolul pe care scriitorul
il are mtr'o comunitare, yi a iha*,
trai cu o distincţie înnăscuta, câte¬
va din însoţirile carr conturează
personalitatea celor doi poeţi
■oţir yi iot Florica Baţu yi Du¬
mitru lehim. lucrarea. încheiaţi
cu recitarea unor spicuiri din
creaţia celor do» poeţi, a primit o
consideraţie deosebita

Cea de a doua tx din penplul
btenr al acestui simpozion, a fost
încheiată cu eseul 'Mirară BtimJe
- Drumul sacru' al «rudenie
Alexandra Tomescu, Canada.
Lucrarea bilingvă având yi versi¬
unea engleză a fad o iurpnzj
plăcută orin înrditu! stilului
prin modul de abordare a erudi¬
tului Mircea Blide yi mai ales
prin puterea de selector ti mrv.

CÂMPULUI ROMÂNESC

Minai bmmescu,

Seara acestei zile a continuat
cu o yezâtoare. unde muzica,
recitalurile, yi dansul in decorul
natural al careului din faţa
Centrului Cultural au adus măr¬
turia comorii tezaurului folcloric
romin«< Duetul vocal instru¬
mental Mihai yi Mihaeb Minai.
Toroeito, Canada, a alternat cu
uierpretarea artistică a Domnului
George Băbyu a cântecului bânâ-
l r * n Ta uitaţi-vJ feciori*, cu re¬
citalul talentatului George Saf-
trneu din poeziile lui Vasile
Posteuci yi Vaaile Militant,
urmate de câteva virtuoase inter¬
pretări la fluier ale Doamnei
Nitalia Babeti din Welmette.
fllinoî*. I SA. Un moment de o
dewtehlll diruirr ,i fineţe .u-
Heteuri . Km rreil d . n^i
Ftohen Buchio din Oiirjeo. prin
deeUmirej unri poeiii d, tTYJri .
rfuriune briei -nxj de profonnj

“ u <*«■ IA. BMinbemi.

Perie. . dau. , «plintintl rul-
S"**' . fifrt devhivi |ni dimi-

"'S*. ™ >lnj mlxinda " ini|oU
oe vriitnnil « publieiriul Aurel

S, nP“ M.nnevu, USA. .tind ca
lemi 'KnmJnij fi exilul' m dU-
eulule purijte s . .ridmtul nv
Iul pe «re ir trebui vil jnje,
erilul in influent.rr. potilieii
erlemr d.r fi inleme. Rominiri
«Ilunt imedute fi pe termen mri
] un « " *■•*' tU't rerutl.tr pori-
IriT in rvnlutU ,, im.ţţinrj |.rit

f telul de rnnlennte .1 duri
•mierei. tmr dmehu de pnlege.

p°* •> rt.m. din

«.«bmtţton. intitul.ti l
£22?* - «mitor tu tun
jWilt. Frarue. cu a puternic
•Mire trileriom. „dtlnd „ dro
•«blu .feriivit.fr, , definit p„
-m.l Ute. tnmpleii. . pnlit,.

'""«m . M/ri.ntlui

Ut * tribunului rrrdinfri n,|i,.
tul rrrţtmr . CnUrefulul dneu-

marmură. 1989

lui yi durerii neamului romanesc,
a prietenului devotat care a fost
Vasile Posteucă.

In continuare, scriitorul yi
publicistul George Georgescu,
Canada, a «pus «cui "Tristefi/e
lui Cionn', un adevărat univers
al lumii care ne înconjoară yi al
adâncurilor niciodată îndeajuns
cercetate ale sufletului. Autorul
prefigurează personalitatea lui
Emil Cioran, cu cele două ipot-

Nae lonescu,

lue care conjugă uneori diver¬
gent trecutul yi prezentul in viri-
«nea sa despre ţara yi poporul
nroln. El conchide cu observaţia
c* privind situaţia social politică
dm Românb ultimilor 13 ani, de
•R-risă democraţie, se poate
«firma că ‘tristefile lui Ciorun
* un * M tristeţile noasfn? iar neli-
n ‘ftde lui in privin fj xiitorului
Br ,n< ^ăn-â pe toţi Românii de
ideni*.

marmura, cfuuu

Ultima conferinţă a zilei cu
tiliul ~Eegâfura cu faza a poeţiku
din exil - poetul Ion Ciuraa",
prezentată de prof. Mihai Trifoi
România, a ilustrat cu multă
măotrie conexiunea permanenţi
yi strânsă pe care poetul desţărat
o manifesta, in opera sa. Ea
imprima v'aloare si substanţă
culoare yi ecou, trăire cotidiană yi
perenitate. Parcurgându-i intero¬
ga creaţie, autorul evidenţiază
tematica diversă dela poezia
existenţială yi cosmogonică la
cea de "act dr ccnftiinţJ* deb
cea a rătăcitorului prin lume la
cea care se cuibăreşte in leagănul
copilăriei construindu-i in final
profilul sbtuar pe care poetul Ion
Giurra il merită

Ziua de Vineri a fost plină de
emoţii yi ayteptâri pentrucă in
cursul dupâ-amiezel in prezenţa
unui public entuziast, a avut kx
dezvelirea bustului in bronr al
lui Aron Cntruţc operă a artistului
Nicăpetre. care împreună cu bus¬
tul lui George Don ev ronstiruic
partea de inceput a unri galerii in
aer liber a scriitorilor din «ii
După cuvântul de introducere yi
mulţumire al Doamnei Mihaeb
Mnlsin. preyedinta ţMHiifrn
CulturâJe Romi ne' din Ibmilton.
adresat celor care au contribuit b
atent gest de cultură profesorul
Doru Munlean invitat din
România, a salutat mirele eveni¬
ment, constdcrăndu-l o ‘rbfri
pentru veymrie*. o "horni <ir gra¬
niţă pentru nemunrr'. in%epu-
ful resurecţiei unei nuri fxrno-
nafifăfr a Românilof

In ciclul te conferinţe al ul¬
timei zile. drept o continuare a
omagiului adia creaţiei exilului,
prof Dom Muntean a expus
r««ul Poeiu h/i Aron Ivtruş
Inel din Introducere autorul a
conturat imaginea de o semeţi*
romana yi o dinrnie dacică a

poetului care sparge ziduri pie-
troase ca să aprindă flacăra drep-
bţii pe altarul veşniciei. Poet al

George Donev, bronz, 2001

cu vuitelor yi al cumplitelor trăiri,
Aron Cotniy ne apare cu dorul
sau hipnotic al drpărtirilor fără
orizont cu chemările răscolitoare
ale spaţiului său teluric tridimen¬
sional in care vrrticab devenise
obsesie creativa. Scurta yi la obiect,
prezentarea a ineinbt auditoriul

Scriitoul yi publiasrol Aurel
Sergiu Marin eseu. USA, prer inii
in partea de mijloc a seriei de
conferinţe lucrarea 'Vintib Ifo-
riA. poci ţi scriitor". Studiu, ce a
impus fervoare yi riguroasă mi¬
gală pentru documentare, aduce
in faţa publicului, pe autorul
cârtii ‘Dumrcrra « j rvâx-ut in
exil*, subiectul decernării presti¬
giosului premiu al Academiei
(fOncmrt '. Folosind antiteza din¬
tre datele biografice împletite cu
activitatea de cărturar al marii
tradiţii, pe de o parte, yi dosarul
contrafăcut de propaganda comu¬
nistă având drept armă Securi-
bteA pe de altă parte, cu scopul
de a împiedica acordarea premiu¬
lui. autorul a evidentul urmările
nefaste, ruyinea yi dooncurea care
au pbnat asupra exilului, ţării yi
poporului roman

In continuare. Preot Dr. Du¬
mitru tchim a «pus cwul ‘Cnr>
exptui «Ir cKjâno in poeria lai
Horij Stăm Jiu'. Autorul s'a
apleacat cu admiraţie asupra
pi'erei lui Horii Stamatu yi, rnn
minuţroasă analiză, a extras e-
senţa noţiunii yi a redat-o mtr'o
formă aceeribilă cu exemple sem¬
nificative. care au dezvăluit yi
explicat conceptul de "hairos".
S'a putut defini ca un inedit
studia care a suscitat atenţia
publicului, mai ale» prin stilul
atrăgător de prezentare.

Rezumând dezbaterile deb
mesele rotunde a urmat un dia¬
log deschis cu ‘Intrehiri fi răs¬
punsuri cu Andrei RjJin' deb
aprrciahil ziar 'România Libe¬
ra care a dovedit distinse calităţi
de ziarist răspunzând cu profe¬
sionalism b toate întrebările ridi¬
cate de participanţi.

Ultima zi a Săptămânii
Câmpului a a foal dedicată ban¬
chetului yi protocolului de
ma« hun'.

Dintre oaspeţi nvii amintim,
ne Doamna hbrilena yi IVunnul
Petre Albulesca care dey» in rân¬
dul auditorilor, a adus cele mii
interesante completări b subiec¬
tele prezentate. Domnul George

yi Doamna Viorica Cucu din
Washington. DC Doamna Dera-
xa Georgescu cu familia din
Ottaiva. rkvamna Paula. Dl

Constantin Breaznea din N ew
|ers«. DL Flunan BuWiu din

Vhicago y« tamitia m din
Germania DL Pavef Babeti cu
doamna «lin Wefmette. lUim-rv
D-na AJIison cu fiul Eugen din
New ţeney. care au sorit primii,
cu o zi mai devreme, familia
C.errge, Constanb g Veronkă
din Quebec, cM yâ grufsil de hnori
din NtontTval

Sâmbătă ziua banchetului a
fost un bun prilej al schimbului
de adrese, de amintiri, de privin.
dar yi de instalarea neiertătoarei
tristeţi a despărţirii Au luat
cuvântul pe rând ticcare confe¬
renţiar, împărtăşind ceva ce li s'a
părut mai deoaebrt, mai aproape
de sufiei de neuitat. A fost o
scară tradiţional românească cu
preparate alese, cu muzică yi
dans. cu un invitat surpriză
Domnul Giriranu Gheocghr.
vizitator din România, virtuos
inferportal fluierului, de unde nu
a lipul nici tortul de onoare ofe¬
rit familiei Alhukscu, ca un sim¬
bol pentru cei 10 ani de ţxirtici-
pare consecutivâ b Săptămâna

Culturab a Câmpului Rominew
d*b HamiHon. S'au adus mulţu¬
miri gazdelor. Domnul George
Bâbyu. directorul "Taberei de

vară" yi editorul ziarului "Cuvân¬
tul Romanesc Doarreva Mihaeb

Moism. preşedinta Ajuoafm
Culturile Rotrune dui HamiU
ton" yi amabilelor, ne in trecui r
gospodine: lAxamnele Ftoabeia

Mocun Lina BăLnu Suni ta Co¬
vaci. Emilia Răchitan. A net a
Tom«cu Constanb Dtânilă
I m 1 1u Aprihăneanu Angeb yi
Sandra Manotescu Cornelia
Joncriu, Viorica Popa. cât yi
Domnilor Dorian Săndulescu
Dumitru Covaci IXimitru Răchh
tan. Alexandru Tomescu Dragoy
Boţ Popeecu, Bogdan Dărlău
Tudocet Dănilă care pe paieunul
simpozionului au dăruit tot ce au
avut mai bun din ftinb hr pentru
cream unei ambianţe plăcute
Seara yi apoi u» următoarele zile.
au urmat reîntoarcerile, cu ultime
privi către priveliştea fără aae-
nvânare a Câmpului Romanesc
vatră de legendă >i balada leagăn
al culturii strămoşeşti yi cu spe¬
ra nb că in anul viilor vom fi din
nou împreună.

Sandu BALTESCU

Mn»i cu oaspnţl do onoare la hancheM d» InchMore ai Sâplâminl CimpuU Român»»

PAGINA 11

IULIE-AUGUST 2003

CUVÂNTUL ROMANESC

IULIE-AUGUST 2003

PAGINAI]

SAPTAMANA

O» X» ât Ani IAr* întrerupere.
('Impui Rominrw din Hsmilton
mu Tdica Românie' cum mai
cute numit e*»e gazda perfectă a
rtiot ce cu dragmtr ku constnr-
it pentru cri ce oi dr»pw»t de
neam şt de ţari «e aduni timp de
o Uptamini. ai schimbe idet ai

Cu toată ploaia neintrerupiJi
Românii pmrnţi au aşteptat
pini aran. tirriu rind a amil Dl
Victor Ciorbea. întâlnirea a foii
emoţionanţi, primirea cu pâine
şi tare, precum şi scurtele cuvin-
ţâri de bun venit din partea Olui
George Bilaşu directorul Ta-

Poeta Florica Bătu,

ae bucure şi ai plângi impreunâ
pe fraţii de departe. Născut din
dorul de acasă al Românilor din
Exil. Câmpul Românesc a crescut
ca un copil dorit nuturizândo-ae
«stări, şi devenind locul de întâl¬
nire al unor peraonalilâti mar¬
cante ale Românilor din Exil şi
din Ţarâ.

Simpozioanele organizat* an

de an. în cadrul Săptămânii]
Câmpului Românesc, ia sfârşitul
lunii hu Cuptor, aduc de fiecare
daţi ceva nou, ceva legal de si¬
tuaţia din (ari, sau de un eveni¬
ment deosebit de un centenar al
unui scriitor sau poet. Aici, la
Câmpul Românesc, s'a creat
Centrul Cultural "Nae lonescu”.

«şa cum a fost declarat oficial in
19W de Prof. Nirolae llieacu.

In anul acesta. Simpozionul
T radiţre şi istorie româneasca" a
avut ca invitat de onoare pe DL
Victor Ciorbei, fost pnm-miniv-
•n* al României in anul 19% şi

i. Moderator Mihaeia Molsin şi Dl.
berri de Vară, prreum şi de bun
găsit din partea D-lui Victor
Ciorbea, au constituit un pre¬
ludiu al conferinţelor şi discu¬
ţiilor nesfârşite timp de o sip-
umană.

In cursul zilei de Duminici,
DL Andrei Badin, ziarist al pres¬
tigiosului ziar "România Liberi*
impreunâ cu Dl. Ion Perşinani

de La acelaşi ziar au prezentat par¬
ticipanţilor la picnic noua revista
(magazin) polilicâ "Cadran
Polititf. Discuţiile efervescente
cu cei doi reprezentanţi ai ziaru¬
lui ”România Liberi" despre si¬
tuaţia din România au durat pe
parcursul întregii sâptimânL

Luni. 21 Iulie, DL George Bâ-
laşu a declarat deschis Simpo¬
zionul "Tradiţie şi istorie ro¬
mânească" prezentând pe D-na
Mihaeia Moisin drept moderator
al simpozionului.

Simpozionul s'a deschis cu
lucrarea D-nei Florica Baţu,

CÂMPULUI ROMANESC

cestei lucTiri a fost Inlocuilâ cu
un dialog - Intrebâri şi rispun-
suri - al participanţilor la sim¬
pozion, cu DL Victor Ciorbea.
Prima şi singura intirbare care i
s'a pus, a fost: sunteţi Pvs,

D-le Ciorbea?" Râspunsul s'a
transformat intr'o adevâratâ

Victor Ciorbea

autobiografie, plinâ de detalii
din copilărie şi până astăzi. care a
satisfăcut audienţa. Prezentarea
vieţii de elev. de student precum
şi activitatea polilicâ a D-lui
Ciorbea a făcut pe cei prezenţi si
se simţi mai aproape de un con¬
ducător carismatic, cinstit şi care
nu s’a sfiit să-şi recunoască atât
împlinirile cit şi eşecurile. Im-
prMta pe care Dl. Ciorbea a Iiu¬
l-o auaien|ei a fost atât dc puter¬
nici, incit cu toţii am ajuns la
concluzia ci are toate calitâţile
viitorului preşedinte al Româ¬
niei pentru anul 2008.

Marţi 22 Iulie, dimineaţa oas¬
peţii din afara provinciei Onla-
rio au vizitat Niagara Falls, o alţi
tradiţiei a Săptămânii Câmpului.

Seara, la ora 7.00, Dl. Dan
Stanca, scriitor, premiat de Uni¬
unea Scriitorilor din România şi
ziarist la "România Liberi” a
prezentat conferinţa 'Tradiţie şl
istorie". Lucrarea D-lul Stanca,

nerozii dela Basarab I până la
elan cel Mare sunt domni,
licâ investiţi cu putere graţie
tu lui. Din domnia lor nu e atât
ecesar si reţinem laptele glo-
oase de arme sau tot felul de
i pecte pitoreşti , lumeşti , mini-
ulizatoare, ci acele gesturi de
dinei sacrali ta te, care au coincis
e cu inilţarea unor biserici, Fie
i daniile făcute la Sfântul
funie.-”

A doua lucrare a serii de Marţi
fost 'Tradiţia monarhici la
‘omâni", prezentată de scriitorul
i ziaristul George Gcorgescu
in Oltawa. '7Vu se poale afirma
i România a avut o tradiţie
tpublica ni, cum au pretins unii
lin considerente demagogice...
’utem afirma firi a greşi ci
lominia a cunoscut un adevărat
irogres şi stabilitate numai in
impui cit la cârma firii s'au aflai
domnitori curajoşi şi regi înţe¬
lepţi. Consecinţele inslauriril
Republicii In luna Decembrie
1947 se cunosc. In România a fost
instaurat cel mai tiranic regim
din istoria ei, care a dus o politici
le decimare totali a valorilor
leamului român esc. -"

Miercuri 23 Iulie, dimineaţa -
lin nou excursie la Toronto pen-
ru invitaţi

Seara, la ora 7.00 a avut loc
onferinţa D-lui Victor Ciorbea
TNŢCD • Tradiţie şl Mode mi¬
ale''. DL Ciorbea a prezentat mai
ntâi partidul pe care cu onoare îl
onduce, din epoca lui luliu
laniii şi a lui Ion Mihatache,
>ate greutăţile prin care acest
artid a trecui, precum şi con-
ucâtorii lui care şi-au sfârşit
iaţa in închisorile comuniste,
rungând la refacerea partidului
aducerea sa in cadrul Inler-
aţionalei Creştin Democrate,
ipoi. Dl. Ciorbea a prezentat
ifiltrarea partidului precum şi
iderea lui in groapa leilor spre
fişiere in timpul alegerilor din
000. Toate frâmânlârile prin
ire Partidul Naţional Ţârânesc a
ecut şl trece în continuare, in
-facerea Iui pe linia înaintaşilor
ii - Maniu, Mihalache, Coposu -
insele pe care le arc azi şi le va
/ea In viitorul ţârii.

Conferinţa a fost urmatâ de

vizionarea filmului 'Vinencuvân-
tati fii închisoare ", realizat de
regizorul Nicolae Mârgincanu şi
având ca protagonistă pe actriţa
Maria Ploae. Filmul a fost reali¬
zat dupâ cartea cu acelaşi nume
al Valeriei Nicolela Grossu, ne¬
poata lui luliu Maniu, care măr¬
turiseşte suferinţele din 'închiso¬
rile comuniste. Dragostea şi cre¬
dinţa in Dumnezeu au a)utat-o
să supravieţuiască ororilor din
inchitoare, apropiindu-o dc

pe care acest film a lisat-o celor
«‘recenţi, In mod deosebit tine¬
rilor mai puţin cunoscători ai
teroarei instaurate in România
odatâ cu comunismul.

Dupâ o mlcâ pauză, Dl. Prof.
Claudiu Matasa din Florida, a
prezentat un documentar deo¬
sebit de interesant intitulat "O
comoară din neolitic revizitată:
Cucuteni". in cadrul acestei
prezentări. Dl. Matasa ne arată că
la 10 km dc Cotnari, dc izvoare

Dumnezeu in asemenea mâsurâ
Incăt in final nu-i era frică de
nimeni şi de nimic. 'Ce pot si-mt
faci el mie? Sunt doar nişte
oameni”. Atmosfera de linişte şl
tristeţe dela sfărşilul filmului a
demonstrat impresia puternică

Di victor Oortooa

balneare şi dc aşezăminte din
timpul Iul Ştefan ccl Marc s'a
găsit o ceramică unică şi felul in
care studenţii Universităţii A.C
Cura din laşi au folosit metodele
celor din F.poca de Piatră ca să
înjghebe mijloacele necesare

traiului.

Joi 24 Iulie, Dl. Prof. Nicolae
Dima din Washington a prezen¬
tat conferinţa Poziţia geopoliiici
a României”, în care a arătat
printre altele că "Din punct de
vedere geopolitic. România nu
are nici un prieten In juml el şl
puţini prieteni adevăraţi la dis¬
tanţi- Noua Federaţie Ruşi con¬
tinui si fie un mare inamic al
României, rămânând principalul
obstacol in calea reunificini Ba¬
sarabiei cu România... Ucraina
este probabil cel mai implacabil
duşman actual al RomânieiCu
bani occidentali, cu perseverenţă
şi cu sprijin din culise. Ungaria
este pe punctul să obţină pe cale
paşnici ceea cr nu a reuşii si ob¬
ţină prin alianţe militare şi răz-
boi-”ş.a. m.d. "in această situaţie
sumbri. România şi-a îndreptat
din nou ochii spre Occident, dar
Occidentul a cerut mai intâi re-
forme reale In ţară, reforme pe
care guvernul dela Bucureşti,
infeudat vechii nomenclaturi şl
Securitâţll, s'a ficul doar ci le
face”.

In continuare, a avut loc con¬
ferinţa D-lui Profesor Claudiu
Matasa intitulată 'Ciocnirea civi¬
lizaţiilor la noi In Ţari? ". Deo¬
sebit de interesantă, lucrarea por¬
neşte dela cartea "Ciocnirea d\i-
llzaţiilor şi refacerea ordinei
mondiale" de Samucl P. Hun-
tington (19%), in care se arată ci
"viitoarele conflicte se vor afla la
graniţa dintre civilizaţii. In
Europa, o astfel de graniţă s'ai
afla intre creştinătatea vestica şi
cea ortodoxă. Ulterior, conflictul
a fost extins şl la culturi.”...
'Tentru Români, cartea a consti¬
tuit dela început un şoc; contra-
coperta arăta o linie divizând
Europa care trecea prin mijlocul
României, separând Transilvania
de restul ţirii. Faţă de Transil¬
vania şi Banatul care se afli ală¬
turi de ţările vestice, restul se află
alături de Rusia, Serbia, Bulga¬
ria, Albania, Macedonia, Grecia
şl Turda

După conferinţe, DL Matasa
ne-a delectat din nou cu docu¬
mentarul Intitulat "Pericolul gal¬
ben", bazat pe recenta sa călăto¬
rie in China şi Japonia plus alte
Imagini documentare In care a

Scriitorul Dan

artualul preşedinte al Partlduiu ;
Naţional Ţârânesc Creştin ş.
Democrat. F>te pruna dată când
un şef de partid şi ministru a
ajuns la Câmpul Românesc.
Pentru ci, cel puţin deocamdată
DL Ciorbea este singurul politi¬
cian anticomunist, reprezentant
al unui partid te lupii prnlru
refacerea morali şi spirituali >
neamului românesc.

Săptămână Câmpului Româ¬
nesc a incrpul Duminică 20 Iulie,
tradiţionalul ploile al Româ¬
nilor din provincia Ontario. care
esle de (apt ziua de primire a
oaspeţilor de departe

Stânca, Modaralor |l zlartttul Gaorg» Gaorgatcu

Tamilia, patria, I7umner.ru, ele¬
mente esenţiale pentru supra¬
vieţuirea neamului" tn prezen¬
tarea sa D-na Florica Baţu a aritat
ca "Pentru supravieţuirea unui
neam se cere îndeplinirea a trei
condiţii simultane: dragostea
pentru familie, dragostea de
patrie şi credinţa puternici In
Dumnezeu"

S'a simţit lipsa l)-lui Aurel
Sergiu Mînnnu u, care trebuia si
prezinte lucrarea "Exil şl l)ias-
pori", lipsi datorată unei crize
nemiloase de inimi instalaţi cu
câteva zile înainte de inceperra
Simpozionului. Prezentarea a-

prezentată la un nivel deosebii
de elevat, a Impresionat atât prin
continui, cât şl prin originalitate
Tradiţia este, rlladen vorbind,
eterna reîntoarcere, nostalgia
originilor, aisumanra trecutului In
ce are acesta semnificativ şt
esenţial” De aceea Românit
are datoria In orice moment al
istoriei el sa nu-şl uite nuulelete
şl jertfele. Nu atât de educaţie
patriotică avem nevoie, cât de o
educaţie religioasa care vâ-i
reformele pe oameni şl U le cul¬
tive sentimentul Abătutului De

aceea din Istorie trehue «a
peram aspectele el tradiţionale

I şi sltuatiA Internaţionali
rdatâ prezent! datorită

tratat ţ

încordată prezenţi
Coreei de Nord.

Vineri 25 Iulie s'au prezentat
ultimele conferinţe din cadrul
simpozionului.

Mal Inlăi, Pr. Dr. Dumitru
lehim din Kilchener a vorbit

despre 'Conceptul de patriotism

graţie f \ A vorbit apoi despre cele
patru valuri de imigraţie a
Românilor, cu referire speciali la
"ce/ de-a / doilea val. In cadrul
căruia s'a născut Exilul româ¬
nesc". "Exilul etle o adevâratâ
ţari, cu o populaţie mlcâ, întinsa
insă pe întreaga planetă". "Ro¬
mânii exilaţi nu au stal pasivi, nu

Fartâ mai mult ca in orice an,
deşi de flecare daţi spunem ace¬
laşi lucru, întregul simpozion a
/ost la cea mal mare înălţime,
dovedind calităţile deosebite atât
ale vorbitorilor cât ft ale audi¬
enţei, Poate şl penfrucâ printre
noi a fml Dl Victor Ciorbe».

Discuţiile, muzica sau dansul.

Pro). Nlcolao Dima. Modorator şl Pro). Claudiu

şi implicaţiile lui filosofice". In
conferinţa sa, Pr. Ichim spune ci
"Patria, dupâ ortodoxia româ¬
nească nu este numai geografia
mormintelor părinţilor noştri, d
In primul rând, teografia spiritu¬
lui nostru românesc. Omul nu
este materia lui Plafon din
ecuaţia soma*sima ci, după Sf.
Pa vei o(c v templul Spuilulm
Sfânt>. Bale o clncizeelme. Ci¬
mitirul la Români nu e undeva
departe in afara satului, d dim¬
potrivă in lurul bisericii pe care o
zideşte pe cel mai inall loc"...
”Hotarele unui neam sunt cele
ale limbii lui înţeleasă In sintag¬
ma eminesciană din Scrisoarea
III, adică limba ca popor, sau
poporul ca limbă, punctul de
balans fiind cuvântul omenesc
snre Cuvântul dumnezeiesc"...
”Patriotismul rominesc işi are
rădăcinile In primul rind. In
iubirea aproapelui şi a lui Dum-

şi-au aşteptai moartea cu re¬
semnare, ci s'au organizai, au
creat adevărate citadele de cul¬
turi, grefând pe întreaga planetă,
noua lor ţari, toată spiritualitatea
adusă cu ei din România" "Mă
voi opri acum un pic la al pa-
tmlea val al emigaţiei româneşti
(după 1990). Tineri fiind, maiori-
Ulrj ju YCwtiici u
mul şl mia"(ca cel din primul
val) dar la valoarea de astăzi a
dolarului"... "Care este reala di¬
ferenţă intre un exilai şi un emi¬
grant? Simplu: noi, cei exilaţi
(sau auto-exilaţi) am \Tnil aici cu
un bilei dus, nu ne-am putut
in toane in ţari, nid să vărsăm o
lacrimă la mormintele părinţilor,
nc-am creai oaze spirituale ro¬
mâneşti, in care nr-am încărcat
cu energie pentru fiecare săp¬
tămână sau an de muncă ce ne
aştepta. Ne-am creat o viaţă a
noastră cea de toate zilele. Exilul
nostru cel de toate zilele"

Matasa

dupâ preferinţe, au avut loc pini
târziu dupâ miezul nopţii.

Cu toţii ne^-am încărcat bateri¬
ile, nc-am luat energie pentru
inrâ un an, din multitudinea de
prezentări, din discuţiile aprinse,

timânâ s'a înfiinţat filiala On-
târlo a PNŢCD, eu o dorinţ ă şl

participare neaşteptata din
parlea celor îmbătrâniţi In Exil
dar şi a tinerilor prezenţi o nouă
speranţă pentru viitorul Româ¬
niei.

S'a mal încheiat incâ o săp¬
tămână a Cimpului Românesc
am flcut o nouă numărătoare
Lipsesc dintre noi mulţi: 7ahu
Pană, George Donev, Nicolae
Pora, Nicolae Novac, Nirolae
Petra, Nicu Nium, Părintele
Petre Popescu, Ovidlu Popescu,
obişnuiţi ai Săptămânii Câm¬
pului Românesc care au trecui in
lumea drepţilor, de unde insă ne

Pr. Dumitru Ichim 91 Mfhaola Molsin

Ultima conferinţă a simpo¬
zionului a fost prezentată de D-
na Mihaeia Moisin din llamilton,
fiind intitulată "Esilul nostru cel
,1e toate zilele”. Adăugită In
ultimul moment, conferinţa a
cuprins pe scurt şi parte din ceea
cc ar fl trebuit tâ prezinte Dl
Aurel Sergiu Marinrseu despre
"Fxll şl Dtuvorâ" După diferen¬
ţierea făcută Intre termenii de
Exil şl Dlasporâ, D-na Molsin a
arătat că "Personal, având o
jlrrgie pentru termenul de dias-
roi faMrrnlw rAyAndl
aewgnflcA frmtfrtu/ dr rml-

I migrantul a venit cu bilet du*-
In lor*, face na vela la Bucureşti
daci it ra să facă afaceri. Iar JacJ
nu, preferă tă-şl petreacă va¬
canţele oriunde In lume. In
Turcia sau Cuba.- Ei s'au rupt de
spiritualitatea românească de
trăirea românească. Pe aceea, cu
noii emigranţi nu se şhU realiza
aşezări, opere de artă ele. De
aceea el se apropie greu de exiL
pe care nu II înţeleg.

Sâmbătă Iulie a avut loc
Banchetul de închidere a Săp¬
tămânii Cimpului Românesc şl
totodată a Simpozionului

trimit forţă putere «i conti¬
nuăm această minunaţi tradiţie
Dar celor râmaşi să continue
munca neîntrerupt! a Asociaţiei
Culturale Române li se adaugi
mereu alţi şi alţi membri mai
tineri, esllati ca şi no», cu care w
rrpctua tradiţia începută cu
w. ani In urmă.

Simpozionul din cadrul Săp¬
tămânii Cimpului Românesc
este cea mai importantă fi semni¬
ficativi manifestare a Raliului
românesc din lume.

(PARTICIPANT

PAGINA 14

IULIEAUQUST 2004

Slujbâ Amlliti bustului portului VmIIc Porlruri
MjHj (.lignr, Nleiprtrr Mlhjrli Mol.ln, Pr. Dumitrulchlm. Pi. N. Z*le*fl Prof. A.Tomaoi

( impui «i*mane>« din llamil
t«*n. tilif a spiritului destin st a
culturii romanişti j găzduit. in
Sala ( rnlmliM ( nttiM.il '.Sar
loneurv . Intre I*» ai M Iulie b
I abata dc ♦ jij simpozionul ni

Iniu ' HauiJniJ Jooi aşteptări ti
limite...'

Desen Ha de mull n Ir.idiţi»

.im i i.i nil i'i » Hihi .'i. t
«umanii, in drtoful tir n Ini-
• niibHr «Albătlcă a Ibmhuruugh-
ului Ar redescoperă an dr an.

darurile solitudinii. masurtnd
distanţele «u unllalr.i sublima 4
dortnţri dr regăsite. sau existenţa
»c melamurlu/r#ri m putinţa
indurării; aici u alunga riscul
vulgarităţii (otldUni' - ilaiilnr yi
moderne reveria «and In luna
btăţilr dr fund ru trăiri adinei alr

• hi-marii tulnicului. aurilr pina
dincolo dr înălţimile I lamillnnu
lui, ca o mloarcrrr in llmp pr rarr
unrnn n prrrrprm or rr/pni In
atiludinr. ru o nobil.» discurile
In prima sejr.». la di - '» hiili-rra

simpozionului cuvintele dr bnn
arnri dr prrsrdintH \aociafiri
< lilluulr a Knntlnl/or din /fa
milion ", D-na Mlharla Muisln >1
alr I) lui (.eorge b.il.isu, «Iun
lunii lal*rrri dr vată *1 rdilurul
Ziarului I in.mini l( umane** ,

au alungai ulllmilr reţineri, Intnv
nand un dinul prirlmuA yl tald
tai» a caradrn/al întreaga *.esiu
n«* Mărturie ramin cuvintele «JW
tintrl DtnlrwMrr Doina bocşa
din Aloa lulia \'u pliu r um «a
mu/fumrvr Iul Dumnrrru ţi I)-
vuaatrâ frnim trrj te •iml şl

IrJirac in a* rate W/r foiotiilecele
mai pulrmhr mi Ir-a 1 rr. 1 l tialJ
din arratfa oaza tir mmaruam
undr t/of atât dr departe dr (ara.
Romanii *vnl .iuta. n» fbr»c şi
*iml mmJnrWr. Românii fbau
paatrat acra ra/i/uri tpeiilic J
. urniri latine Romanii ptiu *J
nlrrr o parte din miletul Inr
Ihipa o muplr in rarr natura
lapririuata .1 plimbai nuri ru
tunete ai fulgere amintlnon-n*
ti csle sarbJloarr.» Manlulm
l'rnnm» Mir le/vileanii *4Vlu-
tind Imllmrr perdele diafane
in <arr primrlr ta/c dr *z»aie .111
animal in hipritmlr curcubee
mulţii of ort, rTrfriîrlr Y»r PiunT ■'
Ini lchlm a oficial .N/Jn/a /(fur*
g/»/r 'la < apela «11 hramul \dnr-
mire a Maicii Pun inului din
prrimrtnil Câmpului llnmâneu
Clrful rnnfrrinţrlui a Iuti dr-.lrts
dr pnrla Muri..» Raţii Ichim, ni
repunerea VrW//,irpj copiilor
dr »si, dettablharvj României
dr mâine“ Subiectul alo dr fi
na I lorica llalu a tratai una din
problemele aculr r.vrr frământ,»
familiilr yi întreaga Hocirlalr
icnunc jv ,» tnplll fiind viitorul
naţiunii ( omplrtirllr luările dr
cuvânt vi aplaurrlr au arătat
inlrir*ul deosebit al partlcipanţl-
lur faţa dr repunere 1 ra «Ic-a
dom ninlrrinţa a publicistului
f.abi Hran/aru din Montrral
mlilulala Radioţ^raUa politicii
Interne tomânrjll Jupa 1990~,
prr/rnialj la un nivrl aradrmir
«Ir Dt Srigoi (lama. %labilll m
lornnto numai ru iiirva /ilr
inalnlr a rniiAlMull turpri/a
înlalnirii din airasla /I Apirţi
nand unri gmrra|ii in pulrrra
nra|in «rl «Iul autor s| prr/rnta
lui ilustrând Halunul «IrsavJnit
al inlrlvdualului roman. Implicai
dlreri In viaţa politica din ţara
dăruiţi pan.» la sa*nllrlu prnlni
vatvarra Kumanlvi din rumplltul
marasm, au Imprimai înlalnirii
un suflu nou plin dc speranţa
Prr/< nţa Inr a «.ulii In «ufbtul
audiluriulul vnsa. chiar data »
aruncaţi prsir llmp, ra llnminla
«j aiba un viilor după cum i a
IuaI Irrruiul pana la inva/la

• ••munlsl.i. rarr prnlru fundale»
ril acr«lui grsl dr rullura drla
( imput «omlnrtr va ramanr
pculr doar un vU. Iar prnlni H ru
siguranţa va drvml o rralilatr

t r mii narea rl, Miercuri, după
rugăciunea dimineţii yi ml. ul
drjun au in.rţMil prrgallrilr «I.
ulllma uri legale de evenimentul

• or a marcat. întreaga sipla-
mini ruliu ral a dr# vellrea bu«tu
Iul poetului Vaallr Pmleuri. sl a
duui pla.i memoriile dedlratr
l)r *>lefan Usairvni yl inglnrru
Iul Nlrolae Pnr»

Modrnrtm PrrCATarrwv^ Turta lorica Irbtarv Dt Srrg}u Rama

CUVÂNTUL noMANESC

IULIE AUQUST 2004

SAPTAMANA

PAGINA ÎS

CÂMPULUI ROMANESC

Cu cilrva minute inalnle dr
deschiderii «eremnnlfl, nituri
pe .jrr pudul i tinbl-n cu abia
milrslrir. sa U'Culll Jiltuind
vinimi, plimbând nuri, amncJnd
(itrva picJdtiri dlaminllcr, Insc-
ninindu se ipnl, ca un simbol jI
vieţii «Hudumile a rairrlul pnel,
g.indin«l mriini la Codill llucovl-
nH a! Hi «uUfli pnpnnilul stu
Opei.» j marvlnilul Nlcipelre,
buşiţii Iul Vacile Poslrucâ » con-
sliluii un m»u reper in mlunda
Acrillnrilnr din edl rare .» I<»aI
in.iugur.ili CU ciţlva ani In urm.»,
Hn ridicarea pe Aocluri a pu*
llcUlulul C. curge Donev yl a
poetului Amn < nlruA După a« ur¬
la pic/rnlare a Iul Nlcjpelre,
unde arilUul a marltirivll framin-
tarile rare l-au inAoţll In ararea
acrAlei rtUflIc opere in brun/,
ilari sta Mlluela Mobln. a de/v.v
Inii un pro led al vlllorulul - "I
hâ\r a ilrrjm‘ a Apus dumneaei
arafrarind pe Martin I ulhtr
,lng a! conllnuind Ai rm şl noi
{aor/jf/ă CulturjlJ RomJni din
Ihmilton. un m rra/f/arra a
incJ trei Imaturi • a/ Iul MIixtj

I IIjJc Ij care \/ra/»efnr de/a
/u. rra/J şl daci Pumnr/ru »a
vrea, pjrrul acriilorilot din r\1l va

II compleţii cu Vintih llori* şl
llorij Mamafu l.vrnlmrntul
«lup i .«mierii la care prlnlre Invi¬
taţi a fost yi |»arinlrle Nlcolac
/elea. s a im hrial cu o nlu)bA de
pomenire.

Prngramul de conferinţe a
nueput • u Ierna Pch Voiexudh
rmnflnlr" prerenf.ill de ftilrln-
lele Dr Dumitru Irhitn. I ii.rarra,
o Iritare mir 'un a||| loial original,
l i un nivel univmilar a pn/lţlH,
la propriu >1 figurai, a Voievo¬
dului in faţa ( maiorului, leg.ilu-
ra facandu ac na aniversarea a MO
«Ir ani drla moartea domnitorului
Slcfan rel Mare, liecul «ic HiAetlca
Ortndnv.i «umani drla Hucu
n-«4i m rândul Aflnţilor. a IuaI ur¬
mărită ru mare atenţie ( a luate
lucrArlIe părintelui Ichim, yl j-
teasl.i a dovedii volumul marr «le
runoyilnţr aI pulrrra «le slnlrli
/are a Aublrciului, far.» ca aresta

i fl pl • Idtnlll»•< • IU
asitillaiond sa fie înlr'un fel mii
allul Irosiră»

Audiloriul yl-a manifestai din

K lln salisfadb ProfeMura Doina
ocya din Albi lulli >m o<l>m
fondator al lumlaţicl ( ullurale
f.-rr Artnorh rrprr/enlanla a
I numii \ fiinlit \pmmi ~ a ton-
llmyit seara conferinţelor cu un
sludlii inlllubl ( ollndiil rlc
mrnl nenţiil a/ IdcnllUţll popo¬

rului rnm.in" I «punerea s'a
ba/al pe două volume «le carte
doua CP-iirl do» urnenl, casele şi
bon/I. ( iilegeie.i ( nlinde rmnd-
ne?fi din care a' au f.irul rsem-
plilkari .« foii rcall/.it.» in
parlenetial cu Academia de
\lu/ic.» '(>heorghe Dlm*" clin
Clu|*Na pocj, Mtb Cfinrdonjtrc.i
Conf. l'nlv lîr. Iiun Hocy.
Scrni.i >1 l.i obiect prczenLim ,1
Irr/ll im vin Inlrrrv In rondul
P'

.jlrvithmi.lil iii- lulnl'.i emuli-
,„11 ,i domi'l'H.1 »m|»i/.l prnlru
vtiiLalnrlI .«.(lunii ivire ju i,i>-
nblll 0 <u .i|>Iju/v. vi iprecllnil
bpliil i.i .irv.l in.lnimcnl i-.lv
IirlctnJr din Hom.inl.i Inlur.l
j.j,.,- b L.llnpul

tonlcrintcliir .1 Iml .l.-.clii. i
j 0 nublld.lul «ici'W
•rvoi .lin Ollmv.1, Ul eseul
•l’tnptctlvelr HnriiJn/v/ In
ninlnlu/ noii onlini momlhln
Jvb umliijuulu j■ —

Vasllc Postcuc», buni (bronz) nculpl.il dc Nicdpctrc

pAna Ur/iu, ImbrArind forma
unei yr/aliurr, ne-a oferit vllln*
nare.» Illmului hilnlml şl re
dUlul rapAodulul popular Mirii
(illgor, a predai.S «a ulllma mare
lulnlc.irr.iA.» din România

Partea a denia .« SantAmAni!
('ullurale .» Câmpului, a fnd
InauguralA de esrurAla la (ascaili
Niagara, unde duna ce an» Inlâm-
pinii alţi doi Invllaţl din Statele
unite Prof. Dr log (laiidlu
Malasa cu *nţla yl Prof Dr
Nlrolae Dinţa, an» servil masa la
Icirau unul reslauranl care ne-a
permis sj privim fasdnanlul
petsaj al umila din cele mal renii
mile resorturi IurItlIcP din
Amerii.» dr Nonl IntcrvcnjHIr
artistei populare Marla (.llgor, cu

pnlHKA a furopcl, u» mm,» celui
deal ll-lea K.»/boi Mondial, con¬
ferenţiarul face o AUOdnU. dar
bine srlettal.» trecere m rcvIslA. a
principalelor evenimente, «arc au
marcat Ivlnrta celor aproape Hnd-
/eti «le .ml de romimisni. ca apoi
v> jnţwrre cu profesionalism,
discutata Ordine Mondu
Rcferlndii se la mişcarea
r*r '/» r • Alllnni! extrage ni
«Uhlllluie. Irrm. nl ca nwUtfi
P hlir prvlundc mii s M/rn ji
nh'lcpriunli~ pmnagandU-
J't manlpulea/.i masele, ele in
•mal fiind unionale material yl
M’lrilual Dezvăluind culisele
Ma xonertei, a ril A ml yl rvprrrcn
tJ*»'] r i m ţara noastră. Inie
"'Andn dlaletţb m «oniepţul dc

mondiali/are, autorul cooilu/io-
nea/-» că numai f’ragosfea I .rfa
c/r Naf/iinea Româna fldrjfimltA
fafă dr Pumnemi m HhrrlcA
\ 0 .ialr .1 It.uliflnn.iLi prule pa*
Ira Iclenlllalea sl inlegrtlalra na
(lunii române Conferinţa a fox»
urmării.» ni fo.»rte molia atenţie
şl ovaţionai.» Tema mediana a
serii a fns| lucrarea prof Dr.
Nlcolac Dima intitulată Româ¬
ni.i tllnlrr /’nif şi Nialm in con-
lealul ia lorii ai .icfii.»/" Confe¬
renţiarul a prezentai pr larg
situaţia acestui teritoriu roma¬
nesc luat abuziv dr Kusia ară¬
tând conţuriclurile social Istorice
carr au contribuit la arest aci
samavolnic, precum şl la urmă¬
rile Iul In final, analizând
barometrul politic care rrflcsta
starea de spirit in I umua de EM,
precum yi poziţia marilor puteri
in raport cu această patle a lumii
autorul Aiibllnica/ă că anim cMr
un llmp prielnic pentru întoar¬
cerea basarabiei la ţara mama şl
mutarea liniarelor la «cara Ro¬
mâniei mari.

In încheierea zilei, prof. I>r
Ing. ( laudin Malasa, sub gene-
rinil nume f 'rra/njyr fransni*-
Irij vizute nui de aproape"', ne-a
Invllal la o câlâlorie pe ecranul
televizorului prin aceste două
ţinuturi Imaginile «te un marc
rafinament arllsllc, însoţite de
permanenţa si rnnipelrnla co¬
mentare a realiulonilui, a «lerva-
lull publicului o lume care, ni
loale că geografic se aflâ foarte
aproape dc noi, arc irua multe
asprele necunoscute, unele pro
banii pânâ mai Ieri erau setrele
de stal. Cele două prezenlări
complemmlAndu-se reciproc au
dai naştere la discuţii aprinse, din
care o parte au fosl conllnualr la
Afasa rotunda «lin ziua unnă-
loare

Vineri, ullima zl a confcrin
ţelor incâ «lela prima or.» a dev e¬
nit frrplal martoră j regrrlrlor «a
opt,»m.in.» a trecui prea repede,
dar dopului Capelei Sfinli
Marii ne-a mobilizai, Invllln-
du-ne la s/in/a llturRhlr * s.»
vaisita dc pArinlcle capelan
DuniHni lchlm !n lonllnoan-
pmf Nlrolae Dlma a organizai
A/asa rotunda care in lapl a
pus in discuţie Ierna principală a
simpozionului, sub diferite un
ghiuri «le vedere, dând astfel
v»nse participanţilor vJ'Şi espOirl
păierlle personale yl, In llnal
.miaza să se llaflj
reclarlaira unrl rezoluţii adrrsalA
Iutilor Români' retcrUoair la

Monumentul vrollor, cu cele dou4 plic! comemorellve,d (d | caf( , Dr 9|ef#n |iilreicu ,| mg. NlcoUo Por*

poziţia partldpanţilor taberei dr
vară faţă de scurta basarabiei

I a orele scrii, prima conferinţă
din ultimul ciclu Intitulată Ro
mânia la 14 ani după eveni¬
mentele dm Decembrie 1998'
prezentată de ziaristul Andrei R.»
din, a adus in faţa auditoriului o
analiză a situaţiei politice, eco¬
nomice şi culturalo din ţară, am
putea-o numi "/»e \iu", penţnică
po/i(ia Iul implică o angaţart
d»rr«f.» sl permanentă In “viafa
cetafli întrebările yi discuţiile In
primul rând rrfcrihvarr la soarta
ţârii in conlcvful intrgr.vrii, au
fost conduse cu compelenţâ.
dând satisfjcţic publicului.

Prngramul conferinţelor Nâp-
Uirnanii Culturale a Uunpului a
fost încheiat «Ic otiuâ prrzenlâri
ale prof (.laudin Malasa. Prim»
sub forma unei întrebări relev
ricc, \ U i*olltlrian dr vâri In
Sevada t*te o calihcarr tir a fi
preşedinte in România in«â
«lela incepul a general unele
«lism|li in anlllcză, aya mm dr
fapt era «le aşteptai, penlrueâ
susţinătorii candidatei ha Ro-
berts nu pol acicpia condiţiile
reale din lar.t. Ignoranţa in care
este incâ ţinută populaţia rurală,
«alegorie social.» cu pondere
importanta in rlesioral. uşor de
manipulat.«are a sprijinit In toate
ocaziile PSD prenun yl faptul că
dup.» primul lur prezidenţial \ a fl
s«oasă din competiţie. Iar voturile
el vor contribui indirect la eres
Ireea şansei stângii nmeornu-
nlslc Aceasta nu înseamnă »,»
gestul parlamentarei republicane
«le Nrvada, nu este aprestat «Im
Contra el est# un a«levarat sacrifl
«Iu. un aci de patriolUm, inci o
«ţovaiL» de netăgăduit că. RomJril
care din motive diferite au ales
«alea străinătăţii, no şl ulii nicio¬
dată ţara. căutând chiar un drum
al reîntoarcerii, pentru salvarea
el A doua prezentare a fml un
film, Intlluljt Românii In Ame¬
rica' a cirul acflunr a fosl Inspi¬
rată d» preocupările yl manlfrs
ţările unor conaţionali

Sâmbătă, ulllma zl a a.estul
eveniment rultoral drla l impui
Românesc, a fosl «aracletlzalâ «I»
emoţia despărţirilor sala 1 miru¬
lui cultural -Var lontmcu' fiind
animată încă dela prima oră. «le
cel «are m«a mal aveau ceva «le
mărturisii, precum yl de cel «are o
pregăteau prnlni banihrlul «Ir
fnthldrre

Adurrm mulţumiri «clor «air
yl au «lanill llmpul sl priceperea

r enln» orgaolzaira Săptămânii
» na Mlsaleta Moisln, Dna Mă
rtoara Amaulu IVna AnHa I«»
mes* u, bni I rnllia «achilar», I *
na Constanţa Panii.». D na ( ris
lina ( iMvifllâ D na Vlnrba Popa
D na Olivia l nleeriu, D «»a Ml-

Tulnicul Măriei Ana Cligor răsuni la Câacada Niagara

haclă Moisln, D-na Suzana Mu¬
ram yi D-na l ena balaşu, cit yi
domnilor Dorian Sindulescu.
Alexandru lomeseu, (.eorge
bălayu, ludorel Dânili. Dragnş

dretir de epocă, având -a dirijor
pr Nedi Cavriliu din înmnln \
urmat petrecerea cu bunătăţile
burâtănei Iradlţlnnale. cu muzică
sl dansuri popularr yi cn prr

Moderatrv, IVMklitul ( âop (eoj|«KH Dt Ing. (.laudIu MaUsa
yl Praf. IX Nkolaa Dtma

zenljrea «onferenţiaritixr Nlp-
lămănil Culturale In final a luai
cuvântul Dl Albulescu, Iar pn*l

Popescu-Dot Pavel Anghrluta.
Ion Morant, Dumitru «.Khllan,
Anlhrmv-Dan Manolrscu sl lu-
d«»r Muţind. A fu*l pentru noi o
onoare v» avem m mijlocul nos-
tm pr Prof. ( «inia, III. I upyoi, I >1
Dino N'rgni. Dl yl D na Alba-
lcs«u. Dl, şl D-na Mrvazna Dl

Nlcolac Dlma a «lat citire Wr
zoluţlrl. rrfrrttture la basarabia
adresau tuturor «omiliilor

l u gândul la lot ce s'a »nlâm-
plat In această minunai« sl de

/UrUhtl Andrei IU.Ha ModrrelnrflUt Ing llatuthj Ma

I liniau Mus Iviţi care »In an «le /««
precum familia Scbastlan Do
ii-anii yl pârtii ipanţl «lin Komâ
nla lornnto. Monlrral. (Mla*va
Kllchene» Drlfttll |l llamlllon.

Irsllv ilatra de Inchldrn .«
taberei de Vară a timpului
Rnţnânrsi a începui «u un rrcltal
blaaotin. am putea spune o pr*
rnlriâ, a coiului tgn/ IUrihene
l’ira»urata fecioară -. înlr'un

neuitat săptămână iu- joi luat
râmai bun. oi bucuri* yi tristele
«u speranţa că la anul vom II ««o
nou ai«l, la ( impui «omânesc,
leagănul Jnlnelor yt tMla«lel«>i
Imul «le In. hlnaio yl slăvi»«•. unde
.arulcla «mlinţrl romi neţii ou se
va stinge nlcImlatJ

TABARA DE VARA - 2004

Câmpul Romanesc din Hamilton, vatra spiritului creştin si a culturii romaneşti, a găzduit, in Sala
Centrului Cultural "Nae Ionescu", intre 18 si 25 Iulie la "Tabara de vara”, simpozionul cu tema:
"Romania 2004, aşteptări si limite..."

Devenita de mult o tradiţie, aici la mii de kilometrii de Romania, in decorul de o frumuseţe
salbatica a Flamborough-ului, se redescoperă, an de an, darurile solitudinii, masurand distantele
cu unitatea sublima a dorinţei de regăsire, sau existenta ce metamorfozează in putinţa indurării,
aici se alunga riscul vulgarităţii cotidiene, citadine si moderne, reverberând in tonalitatile de fond
cu tairi adanci a chemării tulnicului, auzite pana dincolo de inaltimile Hamiltonului, ca o
intoarcere in timp pe care uneori o percepem cu rezerva in atitudine, cu o nobila discreţie.

In prima seara, la deschiderea simpozionului cuvintele de "bun venit" ale preşedintei "Asociaţiei
Culturale a Romanilor din Hamilton", doamna Mihaela Moisin si ale domnului George Balasu,
directorul Taberei de vara si editorul ziarului "Cuvântul Romanesc", au alungat ultimile reţineri,
intronand, un climat prietenos si cald, care a caracterizat intreaga sesiune. Mărturie raman
cuvintele distinsei profesoare Doina Bocşa din Alba Iulia: "Nu ştiu cum sa mulţumesc lui
Dumnezeu si dumneavoastră pentru ceea ce simt si trăiesc in aceste zile. Emoţiile cele mai
puternice mi le-a creat viata din aceasta oaza de românism unde, deşi atat de departe de tara,
Romanii sunt acasa, vorbesc si simt româneşte, Romanii si-au pastrat acea căldură specifica
"gintei latine", Romanii ştiu sa ofere o parte din sufletul lor."

După o noapte in care natura capricioasa a plimbat nori cu tunete si fulgere, amintindu-ne ca este
sarbatoarea Sfanţului Prooroc Ilie Tezviteanu, scuturând trecătoare perdele diafane in care
primele raze de soare au aruncat in hiperbole curcubee multicolore, Părintele Dr. Dumitru Ichim
a oficiat "Sfanta Liturghie" la Capela cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din perimetrul
Câmpului Romanesc.

Moderatorul Alexandru Tomescu, poeta Florica Bătu Ichim, Dr Sergiu Barna

Ciclul conferinţelor a fost deschis de poeta Florica Bătu Ichim, cu expunerea "Neglijarea
copiilor de azi, destabilizarea României de mâine". Subiectul ales de doamna Florica Bătu, a
tratat una din problemele acute care framanta familiile si intreaga societate romanesca, copiii
fiind viitorul naţiunii. Complectarile, luările de cuvânt si aplauzele au aratat interesul deosebit al
participanţilor fata de expunere.

Cea de a doua conferinţa, a publicistului Gabi Branzaru din Montreal, intitulata "Radiografia
politicii interne romaneşti după 1990", prezentata la un nivel academic de Dr. Sergiu Barna,
stabilit in Toronto, numai cu cateva zile inainte, a constituit surpriza intalnirii din aceasta zi.
Aparţinând unei generaţii in puterea creaţiei, cei doi, autor si prezentator, ilustrând etalonul
desavarsit al intelectualului roman, implicat direct in viata politica din tara, dăruiţi pana la
sacrificiu, pentru salvarea României din cumplitul marasm, au imprimat intalnirii un suflu nou
plin de speranţa. Prezenta lor a sădit in sufletul auditoriului sansa, chiar daca e aruncata peste
timp, ca Romania sa aibe un viitor, după cum i-a fost trecutul pana la invazia comunista, care
pentru fondatorii acestui gest de cultura de la Câmpul Romanesc va ramane poate doar un vis, iar
pentru ei, cu siguranţa va deveni o realitate.

DEZVELIREA BUSTULUI IN BRONZ, VASILE POSTEUCA
Maria Gligor la tulnic, artistul Nicapetre, ziarista Mihaela Moisin, Părintele Nicolae Zelea,

Părintele Dumitru Ichim, Alexandru Tomescu

Următoarea zi, Miercuri după rugăciunea dimineţii si micul dejun, au inceput pregătirile de
ultima ora legate de evenimentul care a marcat, intreaga saptamana culturala, dezvelirea bustului
poetului Vasile Posteuca, si a doua placi memoriale dedicate Dr. Ştefan Issarescu si inginerului
Nicolae Pora. Cu cateva minute, inainte de deschiderea ceremoniei, natura pe care poetul a
cantat-o cu atata măiestrie, s-a răscolit aducand vânturi, plimbând nori, aruncând cateva picaturi
diamantice, inseninandu-se apoi, ca un simbol al vieţii zbuciumate a marelui poet, gândind
mereu la Codrii Bucovinei si la soarta poporului sau. Opera a maestrului Nicapetre, bustul lui
Vasile Posteuca a constituit un nou reper in rotonda scriitorilor din exil care a fost inaugurata cu
cativa ani in urma, prin ridicarea pe socluri a publicistului George Donev si a poetului Aron
Cotrus. După scurta prezentare a lui Nicapetre, unde artistul a mărturisit frământările care l-au
insotit in crearea acestei reuşite opere in bronz, ziarista Mihaela Moisin, a dezvăluit un proiect al
viitorului: "I have a dream" a spus dumneaiei parafrazand pe Martin Luther King si continuând:

"Avem si noi Asociaţia Culturala Romana din Hamilton, un vis - realizarea a inca trei busturi -
al lui Mircea Eliade la care Nicapetre deja lucrează si daca Dumnezeu va vrea, parcul
scriitorilor din exil va fi completat cu Vintila Horia si Horia Stamatu." Evenimentul dupa-
amiezii la care printre invitaţi a fost si părintele Nicolae Zelea, s-a incheiat cu o slujba de
pomenire.

Programul de conferinţe a inceput cu tema "De la Voievod la Preşedinte" ', prezentata de părintele
Dr. Dumitru Ichim. Lucrarea, o tratare intr-un stil total original, la un nivel universitar a poziţiei,
la propriu si figurat, a Voievodului in fata Creatorului, legătură facandu-se cu aniversarea a 500
de ani de la moartea domnitorului Ştefan cel Mare, trecut de Biserica Ortodoxa Romana de la
Bucureşti in rândul sfinţilor, a fost urmărită cu mare atentie. Ca toate lucrările părintelui Ichim, si
aceasta a dovedit volumul mare de cunoştinţe si puterea de sintetizare a subiectului, fara ca

acesta sa-si piarda identitatea, sau ascultătorul sa fie intr-un fel sau altul frustat. Auditoriu si-a
manifestat din plin satisfacţia.

Moderatorul Alexandru Tomescu, profesoara Doina Bocşa, părintele Dumitru Ichim

Profesoara Doina Bocşa din Alba Iulia, membru fondator al Fundaţiei Culturale "Terr Armonia",
reprezentanta a "Uniunii Munţii Apuseni" a continuat seara conferinţelor cu un studiu intitulat
"Colindul - element esenţial al identităţii poporului roman". Expunerea s-a bazat pe doua
volume de carte, doua CD-uri document, casete si benzi. Culegerea "Colinde romaneşti" din care
s-au făcut exemplificări a fost realizata in parteneriat cu Academia de Muzica "Gheorghe Dima"
din Cluj-Napoca sub coordonarea Conf. Univ. Dr. Ioan Bocşa. Scurta si la obiect prezentarea a
trezit un viu interes in rândul participanţilor.

Seara prelungita pana târziu, imbracand forma unei şezătoare ne-a oferit vizionarea filmului
"Tulnicul" si recitalul rapsodului popular Maria Gligor, apreciata ca ultima mare tulnicareasa din
Romania.

Partea a doua a Saptamanii Culturale a Câmpului, a fost inaugurata de excursia la Cascada
Niagara, unde după ce am intampinat alţi doi invitaţi din Statele Unite, Prof. Dr. Ing. Claudiu
Matasa cu soţia si Prof. Dr. Nicolae Dima am servit masa la terasa unui restaurant care ne-a
permis sa privim fascinantul peisaj al unuia din cele mai renumite resorturi turistice, din America
de Nord. Intervenţiile artistei populare Maria Gligor, cu cateva chemări de tulnic, a constituit o
deosebita surpriza pentru vizitatorii staţiunii care au rasplatit-o cu aplauze, ei apreciind faptul ca
acest instrument este originar din Romania.

Alexandru Tomescu, publicistul George Georgescu, prof. Dr. Claudiu Matasa, prof. Dr.

Nicolae Dima

întorşi "acasa", la Câmpul Romanesc, seara conferinţelor a fost deschisa de publicistul George
Georgescu din Ottawa cu eseul "Perspectivele României in contextul noii ordini mondiale".
Pornind de la configuraţia geo-politica a Europei, in urma celui de al II-lea război mondial,
conferenţiarul face o suscinta, dar bine selectata trecere in revista, a principalelor evenimente,
care au marcat istoria celor aproape cincizeci de ani de comunism, ca apoi sa analizeze cu
profesionalism, mult discutata "Ordine Mondiala". Referindu-se la mişcarea "New Age", autorul
extrage cu subtilitate, termeni ca "mutatii psihice profunde" sau "stâlpi ai intelepciunii" care
propagandistic manipulează masele, ele in final fiind cantonate material si spiritual. Dezvăluind
culisele Masoneriei, aratand si reprezentanţii ei in tara noastra, integrand-o dialectic in conceptul
de mondializare, autorul concluzionează ca numai "Dragostea fata de Naţiunea Romana si
dragostea fata de Dumnezeu si Biserica Noastra Tradiţionala" poate păstră identitaea si
integritatea naţiunii romane. Conferinţa a fost urmărită cu foarte multa atentie si ovationata.

Tema mediana a serii a fost lucrarea prof. Dr. Nicolae Dima intitulata " Romania dintre Prut si
Nistru in contextul istoric si actual". Conferenţiarul a prezentat pe larg situaţia acestui teritoriu
romanesc luat abuziv de Rusia, aratand conjuncturile social istorice care au contribuit, la acest
act samavolnic, precum si la urmările lui. In final, analizand barometrul politic care, reflecta
stare de spirit in Europa de Est, precum si poziţia marilor puteri in raport cu aceasta parte a lumii,
autorul sublinieaza ca acum este un timp prielnic pentru intoarcerea Basarabiei la tara mama si
mutarea hotarelor la scara României mari.

In incheierea zilei prof. Dr. ing. Claudiu Matasa sub genericul nume "Ucraina si Transnistria
văzute mai de aproape", ne-a invitat la o călătorie pe ecranul televizorului prin aceste doua
ţinuturi. Imaginile de un mare rafinament artistic, insotite de permanenta si competenta
comentare a realizatorului, a dezvăluit publicului o lume, care cu toate ca geografic se afla foarte
aproape de noi, are inca multe aspecte necunoscute, unele probabil pana mai ieri fiind socotite
secrete de stat. Cele doua prezentări complementandu-se reciproc au dat naştere la discuţii
aprinse, din care o parte au fost continuate la "Masa rotunda" din ziua următoare.

Vineri, ultima zi a conferinţelor, inca de la prima ora a devenit treptat martora a regretelor ca

saptamana a trecut prea repede, dar clopotul Capelei "Sfanta Maria" ne-a mobilizat, invitandu-ne
la "Sfanta Liturghie" savarsita de părintele capelan Dumitru Ichim. In continuare prof. Nicolae
Dima a organizat "Masa rotunda", care in fapt a pus in discuţie tema principala a simpozionului,
sub diferite unghiuri de vedere, dând astfel sanse participanţilor sa-si expună părerile personale,
si in final, dupa-amiaza sa se ajunga la redactarea unei rezoluţii adresata "Fraţilor Romani",
referitoare poziţia participanţilor taberei de vara fata de soarta Basarabiei.

Ziaristul Andrei Badin, invitat din Romania, A. Tomescu, prof. Dr. Claudiu Matasa

La orele serii, prima conferinţa din ultimul ciclu intitulata "Romania la 14 ani, după
evenimentele din Decembrie 1998" prezentata de ziaristul Andrei Badin, a adus in fata
auditoriului o analiza a situaţiei politice, economice si culturale din tara, am putea-o numi "pe
viu", pentru ca poziţia lui implica o angajare directa si permanenta in "viata cetatii". întrebările si
discuţiile in primul rând referitoare la soarta tarii in contextul integrării, fost conduse cu
competenta dând satifactie publicului.

Programul conferinţelor Saptamanii Culturale a Câmpului a fost incheiat de doua prezentări ale
prof. Claudiu Matasa. Prima sub forma unei intrebari retorice, "A fi politician de vârf in Nevada,
este o calificare de a fi preşedinte in Romania?", inca de la inceput a generat unele discuţii in
antiteza, asa cum de fapt era de aşteptat, pentru ca susţinătorii candidatei Lia Roberts, nu pot
accepta condiţiile reale din tara, ignoranta in care este inca tinuta populaţia rurala, categorie
sociala cu pondere importanta in electorat, uşor de manipulat, care a sprijinit in toate ocaziile
PSD, precum si faptul ca după primul tur prezidenţial va fi scoasa din competiţie, iar voturile ei
vor contribui indirect la creşterea sansei stângii neocomuniste. Aceasta nu inseamna ca gestul
parlamentarei republicane de Nevada, nu este apreciat, din contra el este un adevarat sacrificiu,
un act de patriotism, inca o dovada de netăgăduit, ca romani care din motive diferite au ales calea
strainatatii, nu-si uita niciodată tara, cautand chiar un drum al reîntoarcerii, pentru salvarea ei. A

doua prezentare a fost un film, intitulat "Romanii in America" a cărei acţiune a fost inspirata de
preocuarile si manifestările membrilor "Consiliului Mondial al Romanilor".

Sambata, ultima zi a acestui eveniment cultural, de la Câmpul Romanesc, a fost caracterizata de
emoţia despărţirilor, sala Centrului cultural "Nae Ionescu" fiind animata inca de la prima ora, de
cei care inca mai aveau ceva de mărturisit, precum si de cei care o pregăteau pentru banchetul de
inchidere.

Corul Agni Parthene - recital bizantin, dirijor Nedi Gavriliu

Festivitatea a inceput cu un recital bizantin, o premiera pentru Câmpul Romanesc, a corului
"Agni Parthene" - Preacurata Fecioara , intr-un decor de epoca, avand ca dirijor pe Nedi Gavriliu
din Toronto. Recitalul ca o expresie de excepţie, susţinut de o arhitectura muzicala aleasa, si o
paleta timbral-sonora, care s-a resfrant in ventre nebanuit de intime, ale comunicării si ale
regăsirilor pe tainice taramuri sufleteşti, a fost intampinat cu aplauze si ovaţii pe deplin meritate.
A urmat petecerea cu bunătăţile bucătăriei tradiţionale, cu muzica si dansuri populare, apoi
prezentarea conferenţiarilor Saptamanii Culturale. A luat cuvântul domnul Albulescu iar prof.
Nicolae Dima a dat citire Rezoluţiei, referitoare la Basarabia, adresata tuturor Romanilor.
Doanma Mihaela Moisin, a adus cuvântul de mulţumire, conferenţiarilor si tuturor celor care au
participat.

După cuvântul de mulţumire adresat participanţilor la Saptamana Culturala, Doamna
Mihaela Moisin in mijlocul Doamnelor Breazna si Albulescu

Cu gândul la tot ce s-a intamplat in aceasta minunata si de neuitat saptamana, ne-am luat ramas
bun, cu bucurie si tristete, cu speranţa ca la anul vom fi din nou aici, la Câmpul Romanesc,
leagănul doinelor si baladelor, locul de inchinare si slăvire, unde candela credinţei romaneşti nu
se va stinge niciodată.

Sandu Baltescu

PAGINA 12

AUGUST-SEPTEMBRIE 2005

CUVÂNTUL bomAne sc

AUGUST-SEPTEMBRIE 2005

PAGINA 13

--SĂPTĂMÂNA ROMÂNILOR-

PRIMA EDIŢIE A REUNIUNII EMIGRAŢIEI ROMÂNEŞTI, LA CÂMPUL ROMÂNESC DIN HAMILTON, CANADA

Prof. Al rx. Tom pa cu.

Moderator Prof. Doru Muntean,

din t nyr r ju nim. din Ronv»-

Suh auspiciile CmImlui
( ultur.il TVac Inocscu". dl
'Asociaţtn Culturale Roma¬
ne" din Hdmilion, Onlario,
Canada, a avut Inc la 'Câm¬
pul Romane**", o oaza j
tradiţiri şi credinţei stră¬
moşeşti. departe dr ţara pe
meleaguri ale pribegiei, re-

Pr.DT.Remu» Crama

evlavioase puţin incertă-
nale de nişte nori rebeli, dar
mingăiatr de primele raze
de soare ce se trânteau pe
terestrele locaşului de rugă¬
ciune - Capeţi • S firii Măria"
■ in reflexe multicolore, cu
străluciri diamanlice, au
vestit deschiderea acestui

nia sau din alte colţuri ale
lumi.

încheiata cu o slujbă de
pomenire, a tuturor celor
care. datorita vitregiilor isto¬
riei, au ales drumul înstrăi¬
nării. cu voia sau fără voia
lor, se odihnesc pe veci, in

Dr. Doru Ts»gtn«, Prof.)ohn Hilmighi, Modtnlor Alei. Tomwo,
Poetul Hori» Ion Croi», PrXIi Dumitru Ichlm

maleabilul ev rrmeni "Săp¬
tămână Român ilor".

Inaugurând srria Reuniu¬
nilor Imigraţiei Româneşti,
ea s'a desfăşurat ca un ade¬
vărat maraton, de-a lungul
unei vtptărruni. 21-2$
August, av and Iotul de mare
actualitate, "RELATULE RO¬

MANILOR IJ1\ i:\tlf.RA-
VI CLI ŢARA

/orile zilei de Duminică.
21 August care u ivit

eveniment cultural, ru sărha-
tînrea Hramului. Oficierea
"Sfintei liturghii" de un
sobor de preoţi, avand in
frunte pe Prea Sfinţia Sa
Episcopul Irineu dela fcpiv
copia 'Vatra RnmanejwJ~,
a înnobilat evenimentul cu
un irul! sentiment de trăire

lăuntrică, constituind un
prilej de rugăciune ţi nu/
turisirv a sutelor de creştini
ortodocşi romani sosiţi aici

morminte ru miri sau poate
uitate m negura timpului pe
Incuri neştiute, precum şi a
celor rare. au rămas singuri
m pamantul strămoşesc,
"Sfânta liturghie' a înveş¬
mântat int/.i lumina ubo-
ricâ micuţa ( apelă, dandu-i
mareţia unei catedrale me¬
dievale

Marra sărbătoare a con¬
tinuat cu tradiţionalul picnic
unde, recita lele maestrului
naist Nicolae Voiaileţ fi a
artistei Lia Lungu, nea
stram cu toţii in furul lor,
int/un ades arat spectacol de
muzică si dans

Prima zi a fost deschisă
de conferinţa publicistului
Alexandru Tomescu din
Tomnlo. "Exilul cteainr'
Printre altele el a spus:
( alo* nilului a fost o altei
nativă in ţaţa de/am^inlor
a mutaţiilor politice ţi m>
fiole, după Primul dar mai
ale> după al Doilea Rărho i
Mondial fi p enfru oamenii
de culturi ţi arta Menţio¬
nând ci numărul lor este
mare şi că unii au avui şi
au străluciri diamanlice.
insrriindu-se pe orbita cea

Poetul Adrian Sâhlean, Prof Alea. Tomescu
fi Cântăreaţa Lia Lungu

mai înaltă a culturii univer¬
sale. autorul s a rezumat la
carurile caracteristice, cu
putere de simbol care au
reprezentat cel mai fidel
efervescenţa y trăirea crea¬
tivă in condiţiile exilului.

in continuare. Părintele
I>r. Rernus Crama dela
Catedrala "Sfânt* Mafii*
Clcvcland. Ohio, SUA, pre¬
zintă conferinţa "Episcopul
PoHcarp Mnruşrj p Exilul"
din care extragem: "După
documentele frisăei Securi-
Lip, constatăm că Prea Sfr-
infu Sa nu a fm un pcfr in
faţa pericolului roşu- In¬
fluenţa distrugătoare a co¬
munismului spunea el. nu
ePe bine plăcută lui Dum¬
nezeu"O a fast prizonier
de conştiinţă şi mâturisitnr
al Credinţei in vremurile
stalint-str".

Conferinţa a fost urmărit*
cu un deosebit interes, mai
aks pentru faptul ca in aceasta
perioadă se discută poobib-
tatra dr unificare a Episcopiei
dela Vatra cu Fpiscopia
Mrejorurâ dm America. Siiţi-
nută de cartea sa Tolicarp
Moruşca. primul episcop al
Romanilor din America,
Scrisori din captivitate'', pre¬
zentarea Părintelui Crama, a
dezvăluit pagini preţioase
de istorie recenta, a ortodoxi¬
ei româneşti, pe pământ
american, vizaşi de poziţia
autorităţilor din Rominia

Primi M-ara a conferin¬
ţelor <* înrheiat cu întrebări

şi discuţii pe marginea *u-

biectrlor proentatc. Domnul
Petre Albulescu, veteran al
evenimentelor dela Câmpul
Românesc, a descris in cu¬
vinte alese cele doua confe¬
rinţe, menţionând enorma
munca de documentare, pen¬
tru a scoate la iveală fapte,
întâmplări şi momente din
viaţa celor dezţăraţi” peste
care timpul aşternuse mlbul
uitării

Ziua de Marţi, 24 August
a fost deschisă de ' S/anta
Ijturgfiir' săvârşită de părin¬
tele Dumitru lchirr\ parohul
Bisericii Sfântul loan Bote-
rJtnrur din Kitchencr şi ca¬
pelanul Paraclisului Sfânta
Murit"

IVogramul de conferinţe
a începui oi tema Tril, dias
pori, emigraţie'' prezentată
de Pr. Dr. Dumitru Ichlm
Eseul pregătit la nivel aca¬
demic, a clarificat semantica
celor trei termmi, int/o pe¬
rioadă in care guvernul dela
Bucureşti de Jpredmativ zexe
ani, încearcă să manifeste un
interes pentru cei domiciliaţi
in afara graniţelor ţării, de¬
fini rvdu-i ca “diaspori" sau
în ultima instanţă " de pte
tutindeni' Prezentarea j frrt
mulf aplaudată, iar discu¬
ţiile şi completările s'au
bucurat de aprecieri

Ce poate fao
român pentru i
graţie . Autorul
'«irt sa deţine,
guvernului rorr
««•graţia rom
exemplifice ur
nulităţi prin
nul ar putea an

cuvenită Româr
află in afara hi
"^ţei şi a-i imţ
Pntitim-admmiM
In fapt arest vi
deseori abordai

sesiunii de comunicări, el
generând unde din cele mai
aprinse discuţii

/Viticolul "Organizaţiile
româneşti din Australia fi
puterea dela Bucureşti",
autor Mihai Maghiaro, pre¬
şedintele 'Asociaţiei Româ¬
nilor din Australia" şi editor
al 'Buletinului de Informaţii
al Românilor din Australia'
a fost prezentat de pmf.
Doru Muntean. Din expu¬
nere a reieşit poziţia fermă a

Au urmat întrebări, ob¬
servaţii şi discuţii pe mar-
ginea subiectelor, care au
fost apreciate in cuvinte
laudative.

Următoarea zl Miermri,
inb'o dimineaţă puţin som¬
noroasă, cuibărită sub fninţi
dar mai ales in inimi organi¬
zatorii in frunte cu DL
George Râlaşu. editorul zia¬
rului “Cuvântul Românesc
şi directorul Taberei de vară
au invitat pe participanţi la o

ecunie la Niagara Falia.
După câteva onr de plim¬
bare, urmată de un scurt
poţvxs la o terasă de vară,
luând cu noi imaginea fasci¬
nanta a cascadei ne-am
inlors grăbiţi la Câmpul
Românesc pentru eveni¬
mentul aşteptat cu emoţie do
toţi participanţii - dezvelirea
bustului filosofului Mircea
Eliadc, opera sculptorului
Niclpetrv

tntr'o atmosferă de inaltă

trăire şi mulţumire sufle-
tească, că ţ'a putut adăuga Ia
"Rotonda seriitorilor români
din exil', bustul unei alte
mari personalităţi a neamu¬
lui nostru întronată in patri¬
moniul culturii mondiale,
publicista Mihaela Moisin,
preşedinta "Asociaţiei Cultu¬
rale Române' din Hamilton
a dat cuvântul pe rând, spre
a nurca momentul artistu¬
lui Nicâpetre, prof. Doru
Muntean - România, prof

Prea Sfinţitul Irineu dela Vatra cu preoţii Dumitru Ichim (stânga), loan Bunea (dreapta) şi
Ierndiacon Sebâ»tiin Dumitraşcu

icrerca n ae schimbare
actualului ambasador, pe
tni considerente care i
sunt compatibile cu fund
sa.

in continuare, publicist
şi poetul Horia Ion C,m
din Statele Unite, <a infc
dus auditoriului cu ev
* f âteva gânduri despre v
itrmil din exil', in scun
»imp avut la dispozi
autorul a mărturisit că aju
dincolo de Cortina de Fi

preocupat in principal
două lucruri libertatea d«
scrie direct cum simte şi i
codificat ca înainte şl lut
de a păstra vie o limbă a
avea jjiw tot mai puţine,
a fi folosită in noua socirtz
»« ore abia pâşwe Cu toi
« Şocul şi eforturile ada
lini in noua ţară ii aduc
cea* de oboseală tristeţe
singurătate, poetul a bre
T^ajul optimist ci scrier
m l'mba maternă are efort
generator in care se regăv
patria părinţii, credinţele
dorunle de-o viaţă.

Ciclul de conferinţe
alei a fr* înrbebt de Pi
l>. Doru Tsaganea d
>(JA cu expunerea sa libr
având temă 'Emigraţia
lan de origine In con tex
relaţlllnr internaţional
< onds şi la obiect nmfrn
ţurul a tratat tmretic şi
exemple conceptul de er
Vaţie şi legătura ei cu ţ
numă privii prin prisi
rvUţailxjv la nivel bitrrrul
nai.

VbMuI Iul Mlrrr» Mlade

Sculptorul Nicip er *

Sebastian Doreami - IX-nvcr,
SUA, şi l>r. Francisc Ion
fhvorschak - OHaiva, au¬
torul cărţii Defending
Mirrea Eliadc".

Profesoara Raiiâ Padu-
rean. dircvtixare adjunctă Iz
Liftul “l.tfcian Bl.tga din
Tiraspol şi Dorin Chirtnacâ
jurist membru in < omitotul
Helsinki - Drepturile Omu
lui J deschis sesiuntu serii
ai interesanta conferinţă a
Românismul in Basarabii
p Transnistria . Cei doi in¬
vitaţi au descris in linii nuri
dar cu exemple elocvente si¬
tuaţia social politică fi ad¬
ministrativă ai care se am
frunţi Românii din Basa

r. ibU dar mai ales ori «lin
Transnkstria. Conferinţa a
fost urmată de interviuri şi
întrebări din cele mai \ ariati
domenii, tocmii pentru t
înţelege pe deplin sfafufiz
de Român' intriun trritoriu
smuls din tropul României
m conjucturi politice, car»
in ca nici asb/i nu şi-augăsii
rezolvarea in numele drep¬
tăţii şi al adevărului

Sesiunea de mijloc a
Săptămânii Românilor' sa
încheiat ai filmul Solihi
dine in albastru minor ~ rea
liza! de escisful florin /am
firrscu, inspirai de sculptura

s, prTsonalititea lui Nicâpetre
t .Imul nr-a lunecat transhu¬
mant pentru câteva zeci de
minute, mtro atmosferă
.. lesU, unde «hiar cele mai
obişnuite gest«iri ale artislu-
Iul generau art.v pe»'« decor

Prof.Dom Muntean, Publiclahil Grigore Culian, PublidaU Mihaela Moiain,
Moderator Prof. Sebastian Doreanu

marea şansă de a fi citii in
limba lui Edgar Allan Poe.
Rcfcrindu-se la arta traduce¬
ri» a mărturisit: 'in primul
rând, este o transpoziţie de
muri că • o piesă compusă
pentru pian poale fi cântată
Ia chitară clasică desigur.

anul viitor să fim din nou
ald Domnul George Râlaşu
a dat citire "Rezoluţiei
adoptată la reuniunea cmi
graţiei româneşti dela Câm¬
pul Românesc, Hamilton,
Canada. 21-28 August
200T.

Vntrulfţ şi Lia Lungu ne-au
încântai cu alese melodii ş»
cănfece româneşti.

O săptămână cu adevă¬
rat bogată in evenimente,
unde au avut loc vernisaje
de expoziţii cum a fost a
pctnrohil Rernus Moldnvarx

r msm i n i

Moderator Prof. Sebastian Doreanu, Prof. Kaisa Padurean,
Jurist Dorin Chirtoaci

plimbând culorile in patria
unui albastru obsedant, du¬
blate de coloane sonore In
variate tonalităţi

/hia a patra, a simpo¬
zionului a fost deschisa dc
prof. Doru Muntean din
România, cu tema "Relaţiile
emigraţiei cu ţara'. Tratând
acest subiect, de pe o poziţie
mediană, de unde se poate
aprecia, caracteriza si chiar
critica cu obiectivitate, cele
două componente ale rela¬
ţiei - ţara şi emigraţia -
care nu mai poate fi subesti¬
mata, in prezent fiind de 12
milioane, autorul enume¬
rând trăsăturile emigraţiei -
uneori interogativ - men¬
ţionează: “Guvernul Preşe¬
dintele României Parla¬
mentul treime să-şi exprime
dar un program structurat in
acest sens. să-şi afirme vo¬
inţa politici in mod coerent şi
deschis către emigraţie şi
către celelalte state, definin
du-şi obiectivele, atitudinea
şi palierele pe care vor si
acţioneze'.

in continuare ziarista
Mihaela Moisin, a confe¬
renţiat pe temi "Er Oul no*
tru cel de toate zilele Pe
scurt, a fo«t tratat exilul sub
aspectele sale generale dar
s'au atins cu nobleţea con¬
deiului trăsături care treceau
neobservate «Iar care înrâu¬
resc viaţa, credinţa, croaţia şi
speranţele celor ce trăiesc de¬
parte dc ţară.

Seara dc conferinţe ş'a
încheiat cu expunerea edi¬
torului ziarului "A'eiv York
Magazin". Grigore Culian,
intitulată Comunităţile ro¬
mâneşti din afara graniţelor
Rimamci trrtnrc si .Hţmrw7r
ps'ntru a scăpa de <cârtiţe>'.
Subiect incomod' pentru
cei vizaţi, dar şi pentru gu¬
vernarea actuali care încă se
complace să folosească ele¬
mente securi*! o-pox» comu¬
niste, drep scut dc apărare a
intereselor proprii sau de
grup, dar şi arma de alac
împotriva celor plini de curaj
care demască abuzurile,
corupţia, injustiţia. Aceste
cârtiţe' sub mişca apărării
securităţi naţionale, fi a po¬
porului român, sprijină
vechile structuri şi mentali¬
tăţi care împiedici instau¬
rarea adevăratei democra¬
ţii.

întregul ciclu dc confe¬
ri.iţe al zilei s a bucurai de
o atenţie (kwbita «lin p*i»u
participanţilor. S’au adu»
completări cu exemple per¬
sonale, s'au pir» întrebări la
care conferenţiarii au răs¬
puns pe larg şi chiar după
încheierea oficiali discuţi¬
ile au continuat in grupuri
mai mici.

Vineri, ultima zi, eu pro¬
gram dţ conferinţe j sim¬
pozionului a debutat cu o
excursie la Toronlo, Capita¬
la provinciei Onlario unde

invitaţii au vizitat L'nheo
siutr.i Parlamentul, cen¬
trul oraşului tumul dr
televiziune, >1 splendida
zonă riverani.

Poetul Adrian Sâhlean,
traducător de excepţie al
poeziei eminesciene a
«unfrrenţiit pe tema "Or cr-l
tndmxm fie EmkwtcuT Rea
lltatr fi aşteptări Printre
altele, deţinătorul Me*U-
lle i de Aur Lm ine seu a
vorbit despre universali
lalea Iul fâninescu şi drd

are a/f tip de armonie alt
tip de sonoritate, dar daca
recunoşti câ este vorba
despre aceeaşi piesă şi fap
tul poate să-şi frezeascâ
emoţii similare înseamnă
cJ ai fâi-ui o treabă bună'.

Prezentarea interesantă
a suscitai «umentarii. pri¬
mind deosebite aprecieri.

Seara x'.i încheiat cu
spectacolul 'Profanul in
cântecul ritualii la Români ",
o aleasă selecţie de eântin
ritualice fi lumeşti al talen¬
tatei artiste l.ia I ungu din
New York.

Artista să Introdus cu
câteva gânduri despre da¬
tinile, sărbătorile, riturile şi
descântecele, poveştile şi
cântecele - numi zestre cul¬
turala a Românilor. Specta¬
colul ei a cucerit publicul
scena devenind locul dc
îmbrăţişări şl felicitări.

Sâmbătă 27 August a
fost ziua când ne-am adurul
cu toţii in aceeaşi sală,
cjre ne-a găzduit întreaga
sănlâmlnA pontrul banche¬
tul dc închidere, prilej de
împărtăşire a impresiilor
de schimb de adrese, dar
nui ales de promisiunea ca

In luările de cuvânt s'au
adus mulţumiri, conferen¬
ţiarilor, org» meaturilor, in
special ziaristului Andrei
Bidin, secretar general al
comitetului dr organizărr,
apreciind acest simpozion
ca fiind un punct crucial in

sau prezentări de puhlica|ii
şi cărţi-

Duminică, in peisajul
Câmpului Românesc, amin¬
tind de codrii cu stejari
seculari ai copilăriei sau
poale numai ai visurilor
noastre, ne-am îmbrăţişai

REALITATEA rp TV

Oaspeţii veniţi din Rominia, Moldova,Gennanlj,
Norvegia, Franţa, SUA, Canada şl pari» din
comitelui local

leschiderea unor noi punţi urindu-ne. Drum bun »i
ntre guvernul din ţazâ şi Dumnezeu să fie cu noi
nilioancle de Romani care foţd

-SAPTAMANA ROMANILOR-

PRIMA EDIŢIE A REUNIUNII EMIGRAŢIEI ROMANEŞTI
CÂMPUL ROMANESC, HAMILTON, CANADA

Sub auspiciile Centrului Cultural “Nae lonescu”, al “Asociaţiei Culturale Romane” din
Hamilton, Ontario, Canada, a avut loc, la “Câmpul Romanesc”, o oaza a tradiţiei si
credinţei Strămoşeşti, departe de tara, pe meleaguri ale pribegiei, remarcabilul
eveniment, “Saptamana Romanilor”.

Inaugurând seria Reuniunilor Emigraţiei Romaneşti, ea s-a desfasurat ca un adevarat
maraton, de-a lungul unei saptamanii, 21 - 28 august, avand tema, de mare actualitate,
“RELAŢIILE ROMANILOR DIN EMIGRAŢIE CU TARA”.

Zorile zilei de duminica 21 august care s-au ivit evlavioase, puţin incercanate de nişte
nori rebeli, dar mangaiate de primele raze de soare ce se frangeau pe ferestrele
locaşului de rugăciune - Capela „Sfanta Maria” - in reflexe multicolore, cu străluciri
diamantice, au vestit deschiderea acestui eveniment cultural, cu sărbătorirea Hramului.

Oficierea „Sfintei Liturghii” de un sobor de preoţi, avand in frunte pe Prea Sfinţia
Sa Episcopul Irineu de la Episcopia „Vatra Romaneasca”, a înnobilat evenimentul
cu un inalt sentiment de trăire lăuntrică, constituind un prilej de rugăciune si

mărturisire a sutelor de creştini ortodocşi romani sosiţi aici din imprejurimi, din

Romania sau din alte colturi ale lumii.

Sfanta impartasanie, cu sângele si trupul Domnului a grupat pe credincioşi intr-
un sir al smereniei pe drumului lung, al mântuirii noastre.

încheiata cu o slujba de pomenire, a tuturor celor care, datorita vitregiilor istoriei,

au ales drumul instrainarii, cu voia sau fara voia lor, se odihnesc pe veci, in
morminte cu cruci sau poate uitate in negura timpului pe locuri neştiute, precum
si a celor care, au ramas singuri in pamantul stramosesc, „Sfanta Liturghie” a
invesmantat intr-o lumina taborica micuţa Capela, dandu-i maretia unei catedrale

medievale.

Prea Cucernicii Părinţi avand in frunte pe Vlădică Irineu, in mijlocul celor mulţi,
vizitând si binecuvântând, acest crampei de Tara Romaneasca.

Marea sarbatoare a continuat cu tradiţionalul picnic unde, recitalele maestrului naist
Nicolae Voiculet si a artistei Lia Lungu, ne-a strâns pe totii in jurul lor, intr-un adevarat
spectacol de muzica si dans.

REALITATEA •/ TV

Deschide lumea

Publicistul Alexandru Tomescu, Prof. Doru Muntean - moderator, Pr. Dr. Remus

Grama

Prima zi a fost deschisa de conferinţa publicistului Alexandru Tomescu din Toronto,
“Exilul creator”. Printre altele el a spus: „Calea exilului a fost o alternativa in fata
dezamăgirilor, a mutaţiilor politice si sociale, după primul dar mai ales după al doilea
război mondial si pentru oamenii de cultura si arta.” Menţionând ca numărul lor este
mare si ca unii au avut si au străluciri diamantice, inscriindu-se pe orbita cea mai inalta
a culturii universale, autorul s-a rezumat la cazurile caracteristice, cu putere de simbol,
care au reprezentat cel mai fidel, efervescenta si trairea creativa in condiţiile exilului.

In continuare, Părintele Dr. Remus Grama de la Catedrala „Sfanta Maria”, Cleveland,
Ohio, SUA, prezintă conferinţa “ Episcopul Policarp Morusca si Exilul”. Conferinţa a fost
urmărită cu un deosebit interes, mai ales pentru faptul ca in aceasta perioada se discuta
posibilitatea de unificare a Episcopiei de la Vatra cu Episcopia Misionara din America.
Susţinuta de cartea sa „Policarp Morusca, primul episcop al romanilor din America,
Scrisori din captivitate”, prezentarea Părintelui Grama, a dezvăluit pagini preţioase de
istorie recenta, a ortodoxiei romaneşti, pe pamant american, vizavi de poziţia
autorităţilor din Romania.

Seara conferinţelor, s-a incheiat cu intrebari si discuţii pe marginea subiectelor
prezentate. Domnul Petre Albulescu, veteran al evenimentelor de la Câmpul
Romanesc, a descris in cuvinte alese cele doua conferinţe, menţionând enorma munca
de documentare, pentru a scoate la iveala fapte, intamplari si momente din viata

ce\or„deztarati” peste care timpul aşternuse colbul uitării.

Ziua de Marti, 24 august a fost deschisa de „Sfanta Liturghie” savarsita de părintele
Dumitru Ichim, parohul Bisericii “Sfanţul loan Botezătorul” din Kitchenersi capelanul
Paraclisului “Sfanta Maria”.

Prof Dr. Doru Tsaganea, Prof. John Halmaghi, Alexandru Tomescu - moderator,
poetul Horia Ion Groza, Pr. Dr. Dumitru Ichim

Programul de conferinţe a inceput cu tema “Exil, diaspora, emigraţie” prezentata de Pr.
Dr. Dumitru Ichim. Eseul pregătit la nivel academic, a clarificat semantica celor trei
termeni, intr-o perioada in care guvernul de la Bucureşti de apoximativ zece ani,
incearca sa manifeste un interes pentru cei domiciliaţi in afara granitilor tarii, definindu-i
ca „diaspora” sau in ultima instanţa „de pretutindeni”. Prezentarea a fost mult aplaudata,
iar discuţiile si completările s-au bucurat de aprecieri.

Profesorul John Halmaghi, din SUA a expus conferinţa “Ce poate face guvernul roman
pentru exil si emigraţie”. Autorul a reuşit pe scurt sa definească poziţia guvernului fata
de emigraţia romana, si sa exemplifice unele cai si modalitati prin care guvernul ar
putea acorda atentia cuvenita romanilor care sa afla in fara hotarelor României si a-i
implica in viata politico-administrativa a tarii. In fapt acest subiect a fost deseori abordat
in timpul sesiunii de comunicări, el generând unele din cele mai aprinse discuţii.

Articolul „Organizaţiile romaneşti din Australia si puterea de la Bucureşti”, autor Mihai
Maghiaru, preşedintele „Asociaţiei Romanilor din Australia” si editor al „Buletinului de

Informaţii al Romanilor din Australia” a fost prezentat de prof. Doru Muntean. Din
expunere a reieşit poziţia ferma a comunităţii romaneşti in cererea ei de schimbare a
actualului ambasador, pentru considerente care nu sunt compatibile cu un funcţia sa.

In continuare, publicistul si poetul Horia Ion Groza, din Statele Unite, s-a introdus
auditoriului cu eseul „Cateva gânduri despre scriitorul din exil”. In scurtul timp avut la
dispoziţie autorul a mărturisit ca ajuns dincolo de Cortina de fier, s-a preocupat in
principal de doua lucruri: libertatea de a scrie direct cum simte si nu codificat ca înainte
si lupta de a păstra vie o limbă care avea sanse tot mai puţine de a fi folosită in noua
societate in care abia pasise. Cu toate ca socul si eforturile adaptării în noua tară ii aduc
la ceas de oboseală, tristete si singurătate, poetul a lansat mesajul optimist ca scrierea
in limba materna are efectul generator in care se regăsesc patria, părinţii, credinţele si
dorurile de-o viata.

Ciclul de conferinţe al zilei a fost incheiat de Prof Dr. Doru Tsaganea din SUA cu
expunerea sa libera, avand tema, „Emigraţia si tara de origine in contextul relaţiilor
internaţionale”. Concis si la obiect conferenţiarul a tratat teoretic si cu exemple
conceptul de emigraţie si legătură ei cu tara mama, privit prin prisma relaţiilor la nivel
internaţional.

Au urmat intrebari, observaţii si discuţii, pe marginea subiectelor, care au fost apreciate
in cuvinte laudative. Menţionam prezenta realizatoarei emisiunii "Ora romaneasca de
radio" din Chicago, doamna Maria Crasovan, discipolul regretatului Eugen Barsan,
insotita de Anita Podsudek, o veche cunoştinţa a Câmpului Romanesc.

Următoarea zi, miercuri, intr-o dimineaţa puţin somnoroasa, cuibărită sub frunţi dar mai
ales in inimi, organizatorii in frunte cu D-ul George Balasu, editorul ziarului “Cuvântul
Romanesc” si directorul Taberei de vara au invitat pe participanţi la o excursie la
Niagara Falls.

Niagara Falls, terasa cu deschidere la fascinanta cădere de apa

După cateva ore de plimbare, urmata de un scurt popas la o terasa de vara, luând cu
noi imaginea fascinanta a cascadei, ne-am intors grăbiţi la Câmpul Romanesc pentru
evenimentul aşteptat cu emoţie de toti participanţii - dezvelirea bustului filosofului
Mircea Eliade, opera sculptorului Nicapetre.

Dezvelirea bustului filosofului Mircea Eliade, sculptor Nicapetre

Intr-o atmosfera de inalta trăire si mulţumire sufleteasca, ca s-a putut adauga la
„Rotonda scriitorilor romani din exil”, bustul unei alte mari personalităţi a neamului
nostru intronata in patrimoniul culturii mondiale, publicista Mihaela Moisin, preşedinta
“Asociaţiei Culturale Romane” din Hamilton a dat cuvântul pe rând, spre a marca
momentul, artistului Nicapetre, prof. Sebastian Doreanu - Denver, SUA, prof. Doru
Muntean - Romania si Dr. Francisc Ion Dworschak - Ottawa, autorul cârtii „Defending
Mircea Eliade”.

Prof. Sebastian Doreanu - moderator, Dorin Chirtoaca, Raisa Padurean

Profesoara Raisa Padurean, directoare adjuncta la Liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol si
Dorin Chirtoaca jurist, membru in Comitetul Helsinki - Drepturile Omului a deschis
sesiunea serii cu interesanta conferinţa “Românismul in Basarabia si Transnistria”. Cei
doi invitaţi, au descris in linii mari dar cu exemple elocvente situaţia social politica si
adminstrativa cu care se confrunta romanii din fosta Basarabie, dar mai ales cei din
Transnistria. Conferinţa a fost urmata de interviuri si intrebari din cele mai variate
domenii, tocmai pentru a intelege pe deplin „statutul de Roman” intr-un teritoriu smuls
din trupul României in conjucturi politice, care inca nici astazi nu si-au găsit rezolvarea
in numele dreptăţii si al adevărului.

Sesiunea de mijloc a „Saptamanii Romanilor” s-a încheiat cu filmul „Solitudine in
albastru minor” realizat de eseistul Florin Zamfirescu, inspirat de sculptura si
personalitatea lui Nicapetre. Filmul ne-a lunecat transhumant pentru cateva zeci de
minute, intr-o atmosfera celesta, unde chiar cele mai obişnuite gesturi ale artistului
generau arta, pe un decor plimbând culorile in paleta unui albastru obsedant, dublate de
coloane sonore in variate tonalitati.

Prof. Doru Muntean, Grigore Culian editor, Mihaela Moisin ziarista, prof.

Sebastian Doreanu - moderator

Ziua a patra, a simpozionului a fost deschisa de prof. Doru Muntean din Romania, cu
tema ‘‘Relaţiile emigraţiei cu tara”. Tratand acest subiect, de pe o poziţie mediana, de
unde se poate aprecia, caracteriza si chiar critica cu obiectivitate, cele doua
componente ale relaţiei - tara si emigraţia - care nu mai poate fi subestimata, in prezent
fiind de 12 milioane, autorul enumerând trasaturile emigraţiei - uneori interogativ -
menţionează: „Guvernul, preşedintele României, parlamentul trebuie sa-si exprime clar
un program structurat in acest sens, sa-si afirme voinţa politica in mod coerent si
deschis către emigraţie si către celelate state, definindu-si obiectivele, atitudinea si
palierele pe care vor sa acţioneze”.

In continuare ziarista Mihaela Moisin, a conferenţiat pe tema „Exilul nostru cel de toate
zilele”. Pe scurt, a fost tratat exilul sub aspectele sale generale dar s-au atins cu
nobleţea condeiului trasaturi care treceau neobservate dar care inrauresc viata,
credinţa, creaţia si speranţele celor trăiesc departe de tara.

Seara de conferinţe s-a incheiat cu expunerea editorului ziarului „New York Magazin”,
Grigore Culian, intitulata „Comunităţile romaneşti din afara graniţelor României trebuie
sa acţioneze pentru a scapa de ,cârtite’,,. Subiect „incomod” pentru cei vizaţi, dar si
pentru guvernarea actuala care inca se complace sa folosească elemente securisto-
postcomuniste, drep scut de aparare a intereselor proprii sau de grup dar si arma de
atac impotriva celor plini de curaj care demasca abuzurile, corupţia, injustiţia. Aceste

„cârtite” sub masca apararii securităţi naţionale, si a poporului roman, sprijină vechile
structuri si mentalitati care impiedica instaurarea adevăratei democraţii,
întregul ciclu de conferinţe al zilei s-a bucurat de o atentie deosebita din partea
participanţilor. S-au adus complectari cu exemple personale, s-au pus intrebari la care
conferenţiarii au răspuns pe larg si chiar după incheierea oficiala discuţiile au continuat
in grupuri mai mici.

Ion Persinaru, redactor la cotidianul "Romania Libera", langa CN Tower, Toronto

Vineri, ultima zi, cu program de conferinţe a simpozionului, a debutat cu o excursie la
Toronto, capitala povinciei Ontario, unde invitaţii au vizitat Universitatea, Parlamentul,
centrul oraşului, turnul de televiziune, si splendida zona riverana.

Traducătorul Adrian G. Sahlean, Alexandru Tomescu - moderator, artista Lia

Lungu.

In deschiderea serii, Adrian G. Sahlean, filolog si eseist, traducător de excepţie al
poeziei eminesciene, a conferenţiat pe tema „Realitate si aşteptări in traducerea unui
'poet naţional'”. Printre altele, deţinătorul „Medaliei de Aur Eminescu” a vorbit despre
universalitatea lui Eminescu si deci marea sansa de a fi citit in limba lui Edgar Allan
Poe. Referindu-se la arta traducerii a mărturisit: „în primul rând, este o transpoziţie de
muzica - o piesa compusa pentru pian poate fi cantata ia chitara clasica; desigur, are alt
tip de armonie, alt tip de sonoritate, dar daca recunoşti ca este vorba despre aceeaşi
piesa si faptul poate sa-ti trezească emoţii similare, înseamnă ca ai făcut o treaba
buna”. Prezentarea interesanta a suscitat comentarii, primind deosebite aprecieri.

Artista si jurnalista Lia Lungu

Seara s-a incheiat cu spectacolul „Profanul in cântecul ritualic la Romani”, o aleasa
selecţie de cantari ritualice si lumeşti al talentatei artiste Lia Lungu din New York. Artista
s-a introdus cu cateva gânduri despre datinile, sărbătorile, riturile si descântecele,
poveştile si cântecele - marea zestre culturala a Romanilor. Spectacolul ei a cucerit
publicul, scena devenind locul de imbratisari si felicitări.

Sambata, in aer liber sau in sala, bucuria, dar si regretele despatirii

Sambata 27 august, a fost ziua când ne-a adunat cu totii, in aceeaşi sala, care ne
gazduise intreaga saptamana, pentru! banchetul de inchidere, prilej de impartasire a
impresiilor, de schimb de adrese, dar mai ales de promisiunea ca anul viitor sa fim din
nou aici.

Domnul Petre Albulescu mulţumind conferenţiarilor si organizatorilor, Domnul

George Balasu citind Rezoluţia

Domnul George Balasu a dat citire „Rezoluţiei adoptata la reuniunea emigraţiei
romaneşti de la ,Câmpul Romanesc’, Hamilton, Canada, 21-28 august 2005”.

Ziaristul Andrei Badin, secretarul general al reuniunii, profesora Raisa Padurean
de la Liceul "Lucian Blaga" din Tiraspol, Transnistria

In luările de cuvânt, s-au adus mulţumiri, conferenţiarilor, organizatorilor, in special
ziaristului Andrei Badin, secretar general al comitetului de organizare, apreciind acest
simpozion ca fiind un punct crucial in deschiderea unor noi punţi intre guvernul din tara
si milioanele de Romani care trăiesc dincolo de frontierele ei.

Maestrul Nicolae Voiculet

Cu adevarat o mare sarbatoare a cântecului si dansului tradiţional romanesc. Maestrul
Nicolae Voiculet, a cucerit intrega audienta cu melodiile sale. Naiul devenise un
instrument vrăjit, in mâinile unui mare artist, care prin suflul sau prometeic, a dat jocului,
vârtejul spicelor de grâu la secerat si doinei, suspinul unui neam.

Expoziţia pictorului Remus Moldovan

O saptamana cu adevarat bogata in evenimente, unde au avut loc vernisaje, cum a fost
a pictorului, Remus Moldovan, sau prezentări de publicaţii si cârti.

fV-?

’rtee Romaman

RUL

AMERICA

Protests: an inside locus ,£ 5S,SE5«F

!■■■■ v:vl ?

Ziare si publicaţii, de-a lungul anilor

O parte din ziarele si publicaţiile de actualitate, aduse de participanţi, precum si cateva
din arhivele noastre, au constituit subiectele unor discuţii interesante.

NICAPETRE

NICAPCTRf

Standul de noi apariţii editoriale, prezentate de autorii lor

Cărţile si CD-urile au fost oferite cu autografe. In serile târzii, când singuratile ne vor
inconjura, ele vor răscoli aduceri aminte, ale timpurilor care trec inexorabil in veşnicie.

Sandu Baltescu

CONEXIUNI, revistă lunară de cultură
Director

Laurenţiu Orăşanu
Colegiul de redacţie

Teofil Roii, Carmina Popescu, Valentina Ciaprazi
Colaboratori

Bogdan Geană, Adrian Firică,

Nicoleta Ştefănescu, Gheorghe Neguţ (România),
Ruxandra Dumitrescu, Anamaria Păunoiu (SUA),
Luminiţa Suse (Canada)

Colegiul de onoare

Şerban Cocioba, Constantin Tennyson, John Predescu
Adresa: Conexiuni Magazine
31-20 54 Street, Apt. 3B
WOODSIDE, NY, 11377, USA
Telefon: 718-278-3728 Email: [email protected]

Conexiuni nr. 19, septembrie 2006

NOTA REDACŢIEI

Autorii interesaţi să colaboreze la revista noastră sunt rugaţi să ne trimită
textele propuse spre publicare la adresele indicate în caseta redacţiei.

Colaborarea la revistă nu este retribuită. Publicăm în general numai texte
care nu au apărut anterior în alte publicaţii tipărite. Textele vor fi editate cu
diacritice, vor fi semnate şi vor fi trimise la redacţie până la data de 20 ale
lunii. Materialele nepublicate nu se înapoiază.

Răspunderea pentru conţinutul articolelor publicate aparţine numai şi
numai autorilor articolelor respective.

Reproducerea materialelor publicate aici se poate face numai cu acordul
autorilor şi al redacţiei revistei Conexiuni.

Abonamente: Trimiteţi pe adresa redacţiei un plic cu adresa dvs. şi un
cec sau money order, având ca destinatar Conexiuni, în valoare de:

SUA: 9$ pentru 6 luni;

Alte ţări: 20$ pentru 6 luni

Şi în acest an, “Săptămâna Românilor” de la
Câmpul Românesc din Hamilton, Canada,
manifestare ce reuneşte an de an români veniţi
de pretutindeni, a fost o reuşită. Reuşită
datorită, în primul rând, eforturilor
organizatorilor - “Asociaţia Culturală
Română din Hamilton ” (Dumitru Răchitan,
George Bălaşu, Mihaela Moisin, sprijiniţi ca
deobicei de jurnalistul Andrei Bădin de la
“Adevărul”) - şi voluntarilor din Hamilton,
Kitchener şi Toronto. La Hramul Capelei
“Sfânta Maria” (slujbă ţinută de un sobor de
preoţi în frunte cu PS Episcopul Irineu de la
Vatra) şi la Picnicul Românilor au fost
prezenţi sute de români. A fost dezvelit bustul
scriitorului Vintilă Horia, operă a maestrului
Nicăpetre, care va completa “Rotonda Scrii¬
torilor Români din exil” de la Câmpul
Românesc. Conferinţele prezentate s-au în¬
scris în tematica “Contribuţia emigraţiei la
cultura românească”. Au participat, printre
alţii, omul de ştiinţă Claudiu Mătasă, care
este şi consul onorific în Florida, Alexandru
Cetăţeanu, preşedintele Asociaţiei
Scriitorilor Româno-Canadieni, profesorul
universitar american Tiberiu Cunia şi
editorul săptămânalului "New York
Magazin", Grigore Culian. Redăm mai jos
titlurile conferinţelor, menţionând că ICR
şi Direcţia Românilor de Pretutindeni nu
au onorat invitaţia organizatorilor de a
participa la această dezbatere.

“Lepădarea de sine şi urmarea lui Hristos”
- PS Episcop Irineu de la Vatra
“Conexiuni culturale între emigraţie şi patria
mamă” - Laurenţiu Orăşanu
“Askesis (nevoinţa în lumina lui Thanatos şi
Anastasis) sau despre suferinţă” - Pr. Dr.
Dumitru Ichim

“Contribuţia culturală a românilor bănăţeni
din afara României” - Prof. Pavel Filip
“Vintilă Horia” - Mihaela Moisin
“Cine se teme de presa exilului” - Grigore
Culian, editor “New York Magazin”
“Contribuţia exilului literar (din lirica
închisorilor) la patrimonial cultural al
României - George Georgescu, publicist

Laurenţiu ORĂŞANU

Pagina web a Câmpului Românesc, Hamilton,
Canada: http://www.campulromanesc.ca

j “Săptămâna Românilor”

■ Câmpul Românesc,

■ Hamilton, Canada (20 - 27 august 2006)

-SAPTAMANA CÂMPULUI ROMANESC-

HAMILTON, CANADA - 2007

"Saptamana Câmpului Romanesc" de la Hamilton, Ontario, a avut loc anul acesta, sub
bolta de lumina a dragostei lui Dumnezeu, in prezenta înalt Prea Sfinţiei Sale
NATHANIEL, Arhiepiscop al Episcopiei Ortodoxe Romane si Detroitului, al Bisericii
Ortodoxe din America.

Pastrandu-si tradiţia, Saptamana Câmpului Romanesc, prin activitatile si ciclul de
conferinţe, a avut tematica polarizata la Romania zilelor noastre, privita din unghiuri
multiple, dar in primul rând la opera exilului, creata cu truda, cu framantare, cu jertfa, cu
umilinţa, in singurătate, fara dorinţa de rasplata, fara năzuinţă de glorii.

înalt Prea Sfinţia Sa NATHANIEL, Arhiepiscop al Episcopiei Ortodoxe Romane si Detroitului, al
Bisericii Ortodoxe din America, intampinat cu pâine si sare in pragul Capelei "Adormirea Maicii

Domnului" din incinta Câmpului Romanesc

IPS Arhiepiscop Nathaniel, binecuvântare

Sfanta Liturghie, oficiata de un sobor de preoţi in frunte cu IPS Arhiepiscop Nathaniel, in
Capela "Adormirea Maicii Domnului", locul de inchinare si rugăciune a celor ce s-au
stabilit pe aceste meleaguri cu zeci de ani in urma, a constituit evenimentul cardinal, de
mare inaltare sufleteasca si binecuvântare cereasca.

Sfanta Liturghie, Cuvântul de invatatura - Părintele Nicolae Zelea (pensionar, 90 ani), Părintele
Protopop Dr. Dumitru Ichim, IPS Arhiepiscop Nathaniel, Părintele loan Bunea

Pe rând, Ia semnul IPS Arhiepiscop Nathaniel, Prea Cucernicii Părinţi au rostit cuvinte
de invatatura in slăvirea Maicii Mântuitorului nostru si salvatoarea sufletelor tuturora
celor care li cer mila si ajutorul.

IPS Arhiepiscop Nathaniel, cu soborul de preoţi, in mijlocul participanţilor la Saptamana Câmpului

Romanesc

Marea sarbatoare a continuat cu tradiţionalul picnic unde, solista Flori Tigau cu
orchestra sa ne-a strâns pe totii in jurul lor, intr-un adevarat spectacol de muzica
populara romaneasca si dans tradiţional.

IPS Arhiepiscop Nathaniel, Părintele Dumitru Ichim, Părintele Nicolae Zelea, publicistul Alexandru

Tomescu.

Părintele Nicolae Zelea mulţumind celor doi conferenţiari - IPS Arhiepiscop Nathaniel si Alexandru
Tomescu - pentru tematica aleasa si conţinutul subiectelor

Prima zi a fost deschisa de conferinţa IPS Arihepiscop Nathaniel cu tema "Icoana
Naşterii Domnului". Din expunerea înalt Prea Sfinţiei Sale, s-a relevat faptul ca funcţia
icoanei Naşterii nu este didactica, nici dogmatica, si ca fiecare figura exprima
dumnezeiescul într-o cereasca simfonie a întregului. După momente de contemplaţie te
cuprinde o bucurie si o pace lăuntrică.

Publicistul si moderatorul simpozionului, Alexandru Tomescu, a prezentat eseul
"Prinţesa Ileana - Maica Alexandra - si aspectul soteriologic al Exilului"

Conferinţele s-au bucurat de succes si au fost urmate de comentarii si aprecieri.

Ştefan Russu, Alexandru Tomescu si Petre Albulescu

Cea de a doua zi a Saptamanii Câmpului Romanesc a fost dedicata "locurilor sfinte".
Ştefan Russu a prezentat filmul realizat in regie proprie "Locurile biblice in imagini", iar
ing. Petre Albulescu expunerea "Călătorie la locurile biblice". Asistenta a răsplătit cu
aplauze cele doua prezentări, si mulţi au fost interesaţi in procurarea CD-urilor cu filmul
si imaginile de la locul unde "totul s-a intamplat".

Scriitorul si poetul Horia Ion Groza, moderatorul Alexandru Tomescu si scriitorul Dr. Francisc Ion

Dworschak

Ziua de mijloc a Saptamanii Câmpului Romanesc a fost deschisa de scriitorul Horia Ion
Groza cu conferinţa "Stiinta si religia", o lucrare de inalta tinuta academica care a
suscitat un deosebit interes. Eseul scriitorului Dr. Francisc Ion Dworschak, "Nicolae C.
Paulescu si adevarata istorie a descoperirii insulinei" ne-a purtat pe drumul plin de
greutati si lipsit de rasplata si drepturi al renumitului savant roman. Audienta a ascultat
cu mult interes, prezentările, iar discuţiile cu conferenţiari sau in grupuri au continuat,
transformând seara intr-un adevarat seminar.

Dezvelirea bustului Horia Stamatu realizat de Nicapetre
Prezentare Ing. Mihaela Moisin

Cu dezvelirea bustului scriitorului Horia Stamatu, "Rotonda Scriitorilor Romani din exil",
opera de reper in viata creatoare a artistului Nicapetre, s-a infaptuit. Ea va ramane
peste timp una dintre marile jertfe pe care membrii "Asociaţiei Culturale Romane" din
Hamilton au daruit-o culturii exilului romanesc.

Instantaneu la dezvelirea bustului scriitorului Horia Stamatu

t *y

Părintele Dumitru Ichim, Alexandru Tomescu, Râul Dudnic, Marian Costache

Joi, a patra zi a maratonului cultural de Câmpul romanesc a fost cea mai bogata in
evanimente: dezvelirea bustului scriitorului Horia Stamatu, conferinţa Părintelui Dimitru
Ichim, "Citeva note despre cultura, religie si secularism", eseul "Viata si Opera lui
Mircea Eliade in conştiinţa contemporana" prezentat de Marian Costache, in incheiere
filmul "EROUL SI REGINA”, documentar despre Regina Maria si colonelul canadian
Joseph Boyle, realizat de Radu Dudnic. O seara minunata care s-a prelungit pana
târziu.

Ziarista Alexandra Mihai, moderatorul Alexandru Tomescu si publicistul Gherhard Binder

Ultima seara de conferinţe a fost dedicata României si ziariştilor din tara. “Romania si
Uniunea Europeana” prezentata de Gherhard Binder ziarist la “Agenda de Timişoara” si
“Romania Anului 2007” susţinuta de jurnalista Alexandra Mihai. Temele despre
Romania, au tratate de doi ziarişti din generaţii diferite. Gherhard Binder, un observator
atent, cu spirit critic dar obiectiv si tanara ziarista Alexandra Mihai, plina de speranţe si
incredere in viitor, au realizat o imagine completa a României zilelor noastre.
Conferinţele au fost apreciate si urmate de discuţii interesante.

Spectacolul "Muzica si poezie" prezentat de "Teatrul ca Metafora"

Spectacolul "Muzica si poezie" prezentat de "Teatrul ca Metafora" in regia Dianei Miklos
urmat de banchet a incheiat "Saptamana Câmpului Romanesc" ediţia 2007.

Sandu Baltescu

Evenimentul cultural cunoscut si sub numele de „Tabara de vara”, ce are loc de peste
30 de ani la Câmpul Romanesc din Hamilton, Ontario, anul acesta a fost marcat si de
aniversarea a jumătate de secol de la infiintarea Asociaţiei Culturale Romane.

Organizat sub semnul incertitudinii, Asociaţia Culturala fiind propusa de o parte din
membri in frunte cu preşedintele, unei metamorfoze organizatorice - prin care ar fi putut
chiar sa dispara - ca prin minune la intervenţia energica si de ultim moment a catorva
persoane din care amintim pe George Balasu, Părintele Dumitru Ichim, si Dumitru
Rachitan, s-a desfasurat pe parcursul intregii saptamani la un nivel - din aprecierile
auditoriului - academic.

Diana Bucur, Alexandru Tomescu, Petre Albulescu moderator, Pr. Dumitru Ichim

Saptamana Câmpului a fost deschisa de directorul evenimentului Pr. Dr. Dumitru Ichim
care a amintit in cateva cuvinte programul, a introdus conferenţiarii si a salutat inviatatii
si publicul auditor.

Popas aniversar - 50 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei Culturale Romane din Hamilton -
prezentare Alexandru Tomescu

Ciclul conferinţelor a fost deschis de prof. Alexandru Tomescu cu prezentarea in
proiecţie a lucrării „Popas aniversar - 50 de ani de la infiintarea Asociaţiei Culturale
Romane din Hamilton”. O trecere in revista a jumătate de secol de speranţe si
dezamăgiri de vise si impliniri.

Din prezentare a reieşit ideea de conlucrare, adevarata trinitate intre Asociaţia
Culturala, Câmpul Romanesc si ziarul Cuvântul Romanesc: „Fara membrii asociaţiei
Câmpul Romanesc ar fi ramas un plai canadian al păsărilor cerului si al vieţuitoarelor
pământului. Ziarul “Cuvântul Romanesc”, fara Asociaţie ar fi fost mai subţire, lipsit de
paginile care număr de număr, redau activitatea ei, mai puţin interesant. Iar la rândul ei
Asociaţia Culturala fara Câmpul Romanesc ar fi fost ca oricare alta instituţie, eventual
cu un spaţiu inchiriat, existând mai mult in actele de inregistrare la guvern; fara ziarul
“Cuvântul Romanesc”, ea ar fi ramas izolata de romanii din lumea intreaga, cel mult
recunoscuta pe plan local. ”

Prezentarea a fost primita cu aplauze si felicitări, fiind prima lucrare de sinteza a istoriei
Asociaţiei Culturale Romane din Hamilton.

Nicolae Raiciu, prim solist la Opera Romana / Cevi Vasilescu

A urmat cenaclul „Muntele Măslinilor” din Kitchener, condus de poeta Florica Bătu. Din
membri cenaclului, Nicolae Raiciu, prim solist la Opera Romana, a cantat „Ave Maria” si
„Codrule Codruţule” si a citit din poeziile poetei Florica Bătu, si din piesa „Meşterul
Manole” scrisa de Pr. Dumitru Ichim. Alexandru Tomescu a recitat poezia „Rugăciune”.
Cevi Vasilescu a citit eseul de mare sensibilitate artistica „Peştişorul de aur”.

Cenaclul „Nicapetre” a fost reprezentat de Ion Segarceanu, care a recitat poezia „Zi de
Paste la Câmpul Romanesc”

Lansare de carte: (stg)Alexandru Tomescu - „Sa ştii sa priveşti”, alaturi de poeta Florica Bătu /
(dr)lon Segarceanu - „Central World”

Au avut loc si doua lansari de carte: Alexandru Tomescu - „Sa ştii sa priveşti” si Ion
Segarceanu - „Central World”

Prof. Helga Stan din Austria a prezentat filmul „Puterea lui 10 - universul nostru"

In incheierea primei zile, prof. Helga Stan din Austria a prezentat filmul „Puterea lui 10 -
universul nostru”. O tema interesanta care a fost urmărită cu deosebit interes.

Pentru ca ne apropiam de cumpănă nopţii, discuţiile si observaţiile au fost amanate
pentru şedinţa următoare.

Alexandru Tomescu - moderator, P.S. Episcop Irineu din Detroit si Pr. Dr. Dumitru Ichim

A doua zi ne-a intampinat cu o dimineaţa umbrita de nori rebeli care s-au eliberat
potenţialul printr-o ploaie torenţiala. Spre amiaza un soare blând s-a revărsat peste tot
locul pana dincolo de colinele Hamiltonului.

Sesiunea zilei a fost inaugurata de P.S. Episcop Irineu din Detroit care a susţinut eseul
„Cinstirea Maicii Domnului”. In continuare Pr. Dr. Dumitru Ichim a expus lucrarea
„Poiesis si intreita temelie de lumina a fiinţei umane”.

O prima parte a serii, ca o binecuvântare a sufletelor noastre, ca un indemn la un nou
pas pe calea mântuirii neamului creştinesc.

Profesoara Cecilia / Dumitru Popescu, editorul ziarului "Observatorul"

In incheiere Dumitru Popescu a prezentat eseul „Viata si opera sculptorului Nicapetre”,
cu proiecţii comentate. Profesoara Cecilia a venit in final cu precizări de inalt rafinament
artistic, dezvăluind multe din tainele operei artistului.

Prezentarea a fost urmărită cu interes, mai ales ca Nicapetre este autorul busturilor in
bronz din „Rotonda scriitorilor romani din exil” - Câmpul Romanesc.

Sfanta Utrenie - Marian Costache si Alexandru Tomescu la strana

Dimineaţa insorita a zilei de miercuri a inceput ca de obicei cu Slujba Utreniei, oficiata
de Cucernicul Părinte Capelan Dumitru Ichim. In fiecare dimineaţa ne indreptam paşii,
pe podeţul ce traversa râul, cu inimile voioase ca vom putea slavi in psalmi si rugăciuni
pe Maica noastra ocrotitoare si pe Fiul Ei, Mântuitorul nostru.

Prof. Dr. Claude Matasa, moderatorul Alexandru Tomescu si Corneliu Stan

A fost ziua de mijloc a Saptamanii Câmpului când, impresiile si comentariile deveniseră
adevarate mese rotunde.

In cursul dupa-amiezei Prof. Dr. Claude Matasa din Statele Unite, Consul General
Onorific in Florida a prezentat un film realizat de OTV din Romania. Filmul a urmărit
viata si realizările distinsei familii - Prof. Dr. Matasa. S-au remarcat alesele calitati ale
interlocutorilor: inteligenta, adaptabilitate, munca fara preget, dăruire profesionala,
dragoste fata de semeni si de Tara natala si mai ales modestia. Am fi putut numi filmul
„Romani cu care ne mândrim”.

Carte si scrisoarea adresata de Ion Mihai Pacepa Saptamanii Câmpului Romanesc

Ciclul serii a fost deschis de onoratul profesor amintit in radurile de mai sus cu
prezentarea „Imperativul unui continuu discernamat politic”. După o scurta dar bine
documentata indroducere, concluzionată cu ideea ca lupta contra neocomunismului
trebuie continuata, Prof Dr. Claude Matasa a citit si comentat o scrisoare primita de la
Ion Mihai Pacepa, cu rugămintea de a fi adresata Asociaţiei Culturale Romane cu
ocazia acestui simpozion.

Printre altele scrisoarea facea referiri la articolele aparute in ziarul „Cuvântul
Romanesc”, septembrie, octombrie 1978. Prin articolul „Bomba Pacepa a explodat”,
pentru prima oara occidentul si Romania a aflat ca cel mai apropiat consilier personal al
lui Ceausescu s-a rupt de comunism.

Mihaela Moisin, Ion Gherghina, Prof Dr. Claude Matasa, Prof Dr. Tiberius Cunia, Marilena
Albulescu, Petre Albulescu

Distinsul profesor, fiind unul din consecvenţii conferenţiari ai acestui eveniment si
exponent de prim rang al exilului romanesc a incheiat, salutând aniversarea a 50 de ani,
cu recomandarea ca Asociaţia Culturala Romana sa-si continue activitatea pe aceiaşi
linie, consfinţind tradiţia inaintasilor.

Publicul auditor, chiar daca nu a fost la numărul care ar fi meritat aceasta prezentare, a
aplaudat indelungat, asaltand cu intrebari si precizări pe conferenţiar.

Corneliu Stan din Austria

In continuare Corneliu Stan din Austria a prezentat in imagini si comentarii conferinţa
„Miracolul romanesc”. O evocare a domniei împăratului Traian din perspectiva
semnificaţiei ei pentru actual proces al integrării europene, dar cu rezonante mult mai
largi, universale.

Aniversările naşterii in Italica (azi Santiponce, Spania) la 18 septembrie 53 i. H., a
imparatului Traian, recunoscut ca întemeietor, au fost de autor considerate drept „Zilele
Bunei Vestiri a Neamului Romanesc”.

Prezentarea, un adevarat studiu despre romanitate, a fost urmata de observaţii, in final
fiind răsplătită de aplauze.

Instantaneu: (stg->dr)(rand1) Dana Zanfir, Dna Tarnea, Lena Balasu, prof. Dr. Tiberius Cunia, Dna
Filip, George Balasu (rand2) Virgil Zanfir, Sorin Olariu, prof. Dr. Claude Matasa, Pr. Dumitru Ichim,
Pavel Filip, Nick Pop, Alexandru Tomescu

Moderator Alexandru Tomescu si ing. Petre Albulescu"

Sesiunea de joi a fost deschisa de ing, Petre Albulescu cu conferinţa intitulata „Amintiri
de la Câmpul Romanesc”. O expunere libera, o aducere aminte a unor vremuri de
glorie, de recunoştinţa si dragoste fata de romanii imprastiati pe toate continentele lumii.
Au fost evocate personalităţi, adevarate repere ale culturii exilului romanesc, despre
care poate unii din generaţiile mai tinere, acum auziseră prima data.

Darul retoric, buna memorie si mai ales căldură sufleteasca a conferenţiarului au captat
intreaga sala. Au urmat complectarile si destăinuirile unor persoane din rândul publicului
care au avut sansa sa traiasca acele vremuri.

In aplauze a incheiat expunerea cu rugămintea de a duce mai departe in timp, sub
acelas steag si nume „Asociaţia Culturala Romana”.

Seara s-a incheiat cu un episod din „Memorialul Durerii” pus la dispoziţie de Râul
Dudnic. Un film, adevarate pagini de eroizm, de lupta, pana Ia sacrificiu, pentru dreptate
democraţie si eliberare de o dictatura comunista instaurata de tancurile sovietice la
sfârşitul celui de al doilea război mondial.

Sfanta Liturghie - Marian Costache si Sorin Olariu la strana"

A cincea zi din maratonul cultural si de primenire sufleteasca a fost anunţata ca de
obicei de danganul clopotului Capelei tras astazi de Sorin Olariu din Romania.

A fost pentru a doua oara din cursul saptamanii, când romanii sosiţi si din imprejurari,
au avut prilejiul sa se spovedească intru iertarea păcatelor, a uşurării sufletelor, bântuite
de greşeli si ispite.

Sfanta Liturghie - vedere spre o parte din credincioşi: (stg->dr) (randl): o doamna din Hamilton,
Maria Huber, Dna Tarnea, Lina Balasu; (rand2) Marilena Albulescu, Nick Pop, George Balasu; (in
picioare) Marian Costache si Alexandru Tomescu"

Sfintele slujbe sunt, prin bogatia învăţăturilor de credinţa si modelele pe care le
înfatiseaza, cai de cunoaştere si descoperire a lui Dumnezeu. La Sfânta Liturghie se
prezintă toata istoria religioasa, de la vestirea naşterii Mântuitorului până la înaltarea Sa
la cer.

George Balasu primind Sfanta Impartasanie - Părinte Capelan Dumitru Ichim"

Sfanta Impartasanie cu Trupul si Sângele Mântuitorului, cea mai inalta hrana
duhovniceasca, oferita in dar omului pe pamant, care savarseste iertarea păcatelor
spovedite, si ne uneşte cel mai mult cu Dumnezeu.

La momentul impartasirii cu Sfintele Taine a lui Hristos am ascultat cea mai frumoasa
cantare “Trupul lui Hristos”

Totul se oficiază aici la Câmpul Romanesc in Capela "Sfanta Maria" de peste treizeci de
ani.

Sorin Olariu din Sibiu, moderatorul si Marian Costache, din Montreal"

Ultima zi de conferinţe a fost o adevarata surpriza. Cei mai tineri din conferenţiari s-au
intrecut in prezentarea unor eseuri bine scrise, concise, la obiect si mobilizatoare.

Sorin Olariu din Sibiu, a prezentat eseul "Presa si cultura romaneasca din exil", o
dovada ca sunt fraţi in tara care nu au ramas indiferenţi de emigraţia romaneasca si de
valorile create pe taramuri străine.

Marian Costache, din Montreal, cu lucrarea sa "Emil Cioran si Filosofia Fiului Risipitor"
a incatat auditoriul.

Consulul General la Toronto, Dr. Valentin Naumescu - cuvânt de mulţumire si apreciere

Saptamana Culturala a Câmpului s-a incheieat cu Banchetul de Sambata. Au fost
invitaţi de onoare, Consulul General Ia Toronto, Dr. Valentin Naumescu cu soţia si cu
fiica.

Corala formata din soliste ale Corului Bisericii Sf. Gheorghe din Toronto, dirijor Andreea Coza

Corala formata din soliste ale Corului Bisericii Sf. Gheorghe din Toronto, dirijor Andreea
Coza au prezentat un scurt dar atractiv program.

Fondatorii Asociaţiei precum si membrii cu vechime au primit diplome de onoare

Cu ocazia aniversarii a 50 de ani de activitate, fondatorii Asociaţiei precum si membrii
cu vechime au primit diplome de onoare.

Un moment cu adevarat emoţionant, atat pentru cei care au fost onoraţi dar mai ales,
pentru cei care au primit datoria de a purta mai departe, stindardul "Asociaţiei Culturale
Romane".

Printre ultimii care nu se indurau sa se despartă:

Aneta Tomescu, Marilena Aibulescu, Petre Albulescu, familia Filip si Tudor Murgoci

Exista o bucurie trista, pentru ca nu se ştia daca in anul viitor vor mai mai avea sansa
de a fi impreuna, aici Ia Câmpul Romanesc.

Intre timp, pana când noi am pregătit reportajul a avut loc o Adunare Generala a
Asociaţiei Culturale, la care cu un vot mult peste majoritate, s-a hotarat sa se renunţe la
propunerea unei schimbări organizatorice care in final insemna de fapt desfiinţare ei.
Mulţumim tuturor care ne-au sprijinit, si ne-au susţinut moralul in pregătirea si
desfasurarea acestui act de cultura.

Dumnezeu ii ştie cel mai bine si vor fi răsplăti! Noi ii vom tine in rugăciunile noastre.
Ne-am despărţit marturisindu-ne ca am paticipat impreuna, fiecare cu ce am putut, la un
adevarat simpozion cultural, si mai mult, la o saptamana de trăire spirituala, creştin
ortodoxa.

Drum bun si nu uitati; va aşteptam la anul: 20 - 25 iulie 2009.

Sandu Baltescu

Pentru arhiva COMUNITATE apasati aici.

SAPTAMANA CÂMPULUI ROMANESC-

HAMILTON, CANADA - 2009
IMPRESII, ECOURI, REPORTAJE

MOTTO

Dorinţa de a dărui izvorăşte din iubire si preţuire.

LA CÂMPUL ROMÂNESC

Scriitorul Ovidiu Creanga, Toronto, scriitorul Corneliu Florea (Dr. Dumitru Padeanu), Winnipeg si

jurnalistul Gerhard Binder, Romania

De cind am aflat de CÂMPUL ROMANESC de la Hamilton - Ontario am dorit sa merg sa-l vad, sa fiu si
eu acolo intr-una din acele saptamani de întrunire a romanilor de pretutindeni, la dăruirea lor pentru
identitatea si cultura romaneasca, pentru propăşirea idealurilor romaneşti. La inceput, ani de zile, nu mi-
am putut permite material o asemenea dorinţa, multumindu-ma sa citesc cu deosebit interes CUVÂNTUL
ROMÂNESC - cea mai buna publicaţie romaneasca anticomunista din deceniile opt si noua ale secolului
XX. Pentru ca, atit Câmpul Romanesc cit si Cuvântul Romanesc au fost rodul dăruirii patriotice a
legionarilor scapati de prigoana din Romania si pe care propaganda comunista si antiromaneasca le-a

etichetat defăimător drept focare revanşarde legionare - netinind cont de drepturile inscrise in United
Nations Universal Declaration of Human Rights aprobata in 1948 - iar cei ce se apropiau de ele erau
clasificaţi de comunişti drept legionari, duşmani ai clasei muncitoare si ai cuceririlor revoluţionare.
Efectul acestei propagande comuniste nu a fost cel scontat, a fost invers, de bumerang, fiindcă in
decursul anilor la Câmpul Romanesc si Cuvântul Romanesc au venit si colaborat patrioţi romani din
toate categoriile social politice, de toate virstele si profesiile, prezentind cu aplomb si discernamint
realitatea nefasta a dictaturii comuniste, demonstrind continuu ca nu este vorba de nici o cucerire
revoluţionara ci de o dictatura comunista impusa prin forţa tancurilor de la Răsărit. La publicaţia
Cuvântul Romanesc am fost acceptat sa colaborez, absolut voluntar si autonom intre 1981 si 1987, dar
nici macar in acei ani nu am participat la saptamanile culturale de la Câmpul Romanesc.

Acum a venit momentul implinirii acestui pelerinaj la locurile unde flacara culturii romaneşti si-a luptei
anticomuniste a fost aprinsa si purtata de sute si mii de romani din Nord America incepind din 1951, cind
au cumpărat Câmpul Romanesc si, prin forte proprii, au inceput sa-l amenajeze iar din 1977 au initiat si
editat, tot prin forte proprii, Cuvântul Romanesc publicaţie fara echivalent prin clarviziune si curajul
patriotic nici pina in zilele de azi. Ce m-a pornit in acest pelerinaj acum, in Iulie 2009, nu este invitaţia in
sine, au mai fost si in trecut, ci poetul si scriitorul Alexandru Tomescu, fata de care am o deosebita
consideraţie din simpatie personala si multe motive obiective.

Din Winnipeg-ul preeriei canadiene pina la Câmpul Romanesc - Hamilton sunt peste 2300 de Km pe
care m-am hotarit sa-i parcurg la volan (draivuindu-i cum am zice in romglenza, atit de la moda in
Romania de azi) alegând traseul printre si peste Marile Lacuri Nord Americane. Astfel din provincia
canadiana Manitoba am trecut in partea de nord a statului american Minnesota pina la Marele Lac
Superior, la Duluth. Aici, peste un golf al marelui lac, am trecut in statul Wisconsin iar drumul la inceput
m-a purtat de-a lungul malului Lacului Superior, apoi pe lingă Lacul Michigan pina la strimtoarea dintre
Lacul Michigan si Lacul Huron pe care am trecut-o pe cel mai mare si majestuos pod suspendat nord
american. Peninsula Michigan de jos am strabatut-o pe o excepţionala autostrada spre sud pina la Port
Huron, unde se afla o alta strimtoare a Marilor Lacuri, cea dintre Lacul Huron si Lacul Erie. Aici,
americanii si candienii au ridicat un impresionant pod metalic sa le uneasca tarile. Trecindu-I am intrat in
provincia canadiana Ontario, de unde mi-a mai ramas doar o aruncătura de bat pina la Câmpul
Romanesc! Nu puteam sa nu fac aceasta paranteza de traseu, de o vasta si unica frumuseţe continentala
cu lacuri cit nişte mari, o adevarata nemărginire naturala datatoare de uimire si bucurie calatorilor, prin
care trecind ne dam seama si cit de de mici si efemeri suntem, dar, curios, in acealasi timp putem realiza
ca suntem inzestrati cu puterea de absorbţie si percepere spirituala, intelectuala a nemărginirii...
CÂMPUL ROMANESC se afla undeva in mijlocul peninsulei provinciei Ontario, in plina natura, departe
de autostrăzile dintre marile oraşe. E un spaţiu de 25 de hectare, la intrarea caruia pe o tabla cu tricolor
romaneasc scrie Romanian Park si de unde incepe un drum străjuit de copaci. Apoi pe stingă se
deschide un parc unde se afla o troita romaneasca inconjurata de busturile unor mari personalităţi
culturale romaneşti ce au trăit si creat româneşte in exil. Urmeaza o arie de picnic sub copaci batrini si
Centru Cultural "Nae lonescu”, spaţios si frumos pavoazat interior, avind o biblioteca ticsita, o cameră cu
specific romaneasc si alte, multe dependinţe necesare. De la Centrul Cultural se coboara la un mic riu
leneş peste care o punte urca la Capela Ortodoxa cu Clopotniţa. Pe o latura a câmpului exista multe case
de vacanta pe fundaţie sau pe roti, fiecare cu o gradina oglindind personalitatea stapinului ei. Este inca
mult spaţiu ce asteapta sa fie folosit, amenajat. Totul mi s-a părut cunoscut, implinit româneşte la care as
mai fi adaugat un catarg cu un tricolor romanesc, fiindcă in Nord America fiecare e liber sa-si ridice
steagul naţiunii sale pe proprietăţile ce ii aparţin. A se vedea si la alţi nord americani.

Dintre gazde, de la inceput, am dat mâna cu Domnul George Balasu si Doamna Lena promotori ai
acestei asezari, apoi m-am imbratisat de bucuria intilnirii cu Alexandru Tomescu, cel care a intimpinat si
tratat cu ospitalitate romaneasca pe toti oaspeţii veniţi din Canada si Statele Unite. Preotul Dumitru Ichim,
o binecunoscuta personalitate romaneasca din Canada, cu mult har crestineasc a oficiat in aceasta
saptamina utrenia si vecernia iar ospatarea noastra o datoram Doamnele Câmpului Romanesc, carora
le suntem mult recunoscători.

In cele trei zile cit mi-am permis sa stau, fiind supusul timpului meu, am participat la conferinţele si
discuţiile ce se ţineau după cina si deobicei durau pina după miezul nopţii. Pentru mine au fost trei zile
deosebit de valoroase, cunoscind romani de la care am aflat si invatat multe.

Prima seara la care am participat a fost cu adevarat o manifestare de cultura romaneasca prin conferinţa
Domnului Sandu Sindile care a făcut o reuşita paralela intre viata si opera lui Nicolae Grigorescu cu a
unui pictor canadian, Homer Watson, ilustrata cu reproduceri din operele celor doi. A fost si o seara de

poezie romaneasca in care doua cenacluri, cel din Kitchener numit "Muntele Măslinilor” si cel din Toronto
"Nicapetre " s-au intrecut, captivind auditoriul cu versurile lor. Pentru mine, netrecind pragul cenaclurilor
si desprins de poezie de mulţi ani, a fost o mare revelaţie, descoperind diferenţa dintre a citi poezia si de
a o asculta recitata de poetul ei. Pe hirtie poate aparea palida, recitata este insufletita, vie, pătrunde si te
emoţionează. Domnul Dumitru P. Popescu, editorul publicaţiei OBSERVATORUL din Toronto, a
prezentat o interesanta expoziţie de vechi publicaţii si cârti romaneşti, aducindu-ne aminte de truda
înaintaşilor noştri ce au contribuit, cu sufletul si mintea la cultura romaneasca. In seara următoare
audienta a ascultat cu pioşenie prezentarea patetica a profesorului basarabean lacob Cazacu-lstrate
despre Basarabia. Momentul reunirii Basarabiei cu Romania, atit de prielnic indata ce fosta URSS a
anulat pactul Molotov - Ribbentrop, a fost impiedecat, stăvilit ordinar de către cea mai nefasta troica
antiromaneasca după 1989: Ion Marcel Nici lliescu, Petre Roman, Adrian Nastase. Cuplul Emil
Constantinescu si Adrian Severin au tinut linia trasata de troica, mergind mai departe prin tratatul lor cu
Ucraina. Cit despre marioneta de bâlci, Traian Basescu, cu cât ii trec zilele cu atit romanii isi dau seama
de nulitatea caracterului sau si de perspectiva sigura ca nu va fi nici mai mult nici mai puţin decit Ion
Marcel Nici lliescu si Emil Constantinescu - Ţapul. Istoria il va pune in aceiaşi vitrina a ruşinii cu ei.

De la Timişoara, Gerhard Binder publicistul si redactor la radio, intr-o foarte aleasa limba literara
romaneasca a prezentat in stil nemţesc, sistematizat "Romania anilor 2008 -2009”. Un tablou trist, cit
peretele centrului cultural in care ne aflam. L-am ascultat mihniti, fiindcă avea dreptate. A stăruit asupra
confuziei, intenţionat intretinute in străinătate, dintre rromi si romani, intre comportamentul rromilor
din mijlocul nostru, in spaţiul nostru mioritic, dacic din care nu vedea soluţia de ieşire fiindcă suntem
ingraditi de sirma ghimpata a polliticaly correctness-ului. Starea de fapte, ideea si consecinţele irita pe
toti romanii, fiind un nod gordian pus in fata noastra pe care nu putem sa-l desfacem. M-am trezit ca iau
cuvântul si, plecind de la faptul ca nodul gordian nu se desface ci se taie, am propus nici mai mult nici
mai puţin decit sa ne intoarcem la vechea denumire de daci ai Daciei lui Burebista si Decebal si sa-i
lasam pe rromi-Rromei sa se numească cum vor daca asta cred ei ca le schimba apucaturile. Am crezut
ca voi fi repezit ca protocronist legându-ma de "Badita Traian care a venit sa ne incruciseze cu legiunile
lui, sa formam un nou popor, neolatin, mai deştept si frumos decit dacii, dar nu chiar cit sunt ei rromanii
din Rroma” Cind colo, ce sa vezi, celor de fata le-a suris ideea si cu surâsul vom ramine, fiindcă de la
idee la un puternic curent de opinie ce sa duca la fapta este o calea atit de lunga la romani, ca mii de ani
vor trebui de-or mai avea!

In cea de-a treia zi, la masa de prinz s-a produs un mic, foarte mic incident de opinii. Domnul Profesor Dr
Claude G. Matasa, o binecunoscuta si apreciata personalitate din exilul romanesc (azi numit diaspora de
unii, termen neacceptat de alţii) si, mai recent, consul onorific al romanilor din Florida, s-a ridicat de la
masa, si cu gravitatea-i cunoscuta, a spus ca va da citire scrisorii adresata de Ion Mihai Pacepa
Asociaţiei Culturale Romane din Hamilton. Am ramas perplex, si nu numai eu, alţii nedumeriţi si uimiţi,
iar unii indiferenţi. De unde pina unde, si, mai ales, de ce in AD 2009 generalul de securitate Pacepa isi
trimite solul prieteniei cu daruri verbale, linguşitoare la Câmpul Romanesc unde se aflau si foşti deţinuţi
politici de pe vremea cind Pacepa era unealta de nădejde a dictaturii comuniste? De ce nu le-a trimis
scrisori de apreciere si sprijin acestor deţinuţi politici atunci cind erau in închisorile comuniste, nu acum?
Nu e greu de intuit, de descifrat, intenţia si impactul compromiterii acestei redute anticomuniste de către
un trădător al României, numai ca e nevoie de o mica dezbatere argumentata. Intii, pentru cei ce isi ridica
sprinceana când alţii susţin ca Pacepa este un trădător al României, un fals anticomunist ii poftesc pe
cei ce ridica sprincenele sa-si amintească daca după fuga lui Pacepa instituţiile si intreprinderile la care
erau angajaţi au ramas fara securistii si informatorii care ne supravegheau si terorizau psihic cu
urmărirea, ameninţările si dosarele lor? NU, nici vorba, acel segment intern al securităţii a ramas neştirbit,
Pacepa a distrus sistemul de informaţie, spionaj si contraspionaj exterior al României, segment pe care il
au toate tarile lumii, indiferent de regimul politic, segment foarte important pentru siguranţa fiecărui stat.
Acest segment, foarte greu de format si menţinut, Pacepa l-a pus pe tava străinilor, lasand Romania
descoperita pentru un moment, moment de care au profitat din plin serviciile de informaţii, spionaj si
contraspionaj străine in tara noastra. (Acelaşi lucru l-a făcut si lliescu cu Roman in Decembrie 1989 ca la
trei luni sa fim şocaţi de evenimentele de la Targu Mureş!) Al doilea, nu scoateţi din ecuaţie faptul ca
generalul de securitate Pacepa a fost sluga umila si profitoare a familiei Ceausescu timp de 15 ani. După
anumite date si argumente susţinute de fosta securitate Pacepa era deja urmărit pentru neloialitate
profesionala si parvenire materiala de pe urma academicienei (a se citi cartea Colonelului de securitate
Ion Manzat) Pacepa nu-si poate şterge trecutul de sluga a tiraniei comuniste si de trădător de tara, prin
deconspirarea serviciilor de informaţii ale României, cu scrisori de genul celei citite de consul onorific al

romanilor din Florida. Ascultaţi un pasaj din scrisoarea lui: Dragi prieteni, Permiteti-mi sa ma asociez,
prin intermediul fostului meu coleg de facultate, Dr. Claude Matasa, celor ce va adreseaza calde
felicitări cu prilejul celei de a 51 aniversari, si sa-mi alatur umila recunoştinţa pentru contribuţia
Asociaţiei dumneavoastră la eliberarea tarii. Cind se va scrie istoria adevarata a României, ea va
consemna ca rachetele ce au distrus tirania Ceausescu au fost lansate de asociaţiile emigraţiei
romane din Occident si de postul de RadioEuropa Libera. Ni s-a făcut greaţa de aceast cabotin in
total declin intelectual, caracter nu a avut niciodată, care ne-a stricat masa de prinz "cu rachetele lui” iar
eu m-am revoltat pe mesagerul lui si m-am hotarit sa scriu un pamflet separat cu dovezi si argumente
despre perfidia trădătorului Pacepa.

Seara a continuat cu o interesanta prezentare de diapozitive din Cambodia si Vietnam comentate doct de
Prof. Dr. Claude G. Matasa. A urmat un alt profesor, un cercetător istoric, Paul Leu venit de la Seattle,
care a prezentat martirul unui preot ortodox. A impresionat cind din sala a luat cuvântul un fost detinut
politic care a impartasit inchisoarea si lagarul cu preotul martir. Amintirea l-a emoţionat, ne-a emoţionat.
După aceasta serie de profesori a urmat un inginer, Domnul Petre Albulescu, care cu farmec deosebit a
delectat audienta tinind o prelegere despre oamenii de stiinta romani recunoscuţi pe plan mondial, lasind
in concluzie ideea ca luind in considerare toti parametri, naţiunea romana deşi mica in comparaţie cu
multe altele, a dat mai mulţi si mari oameni de stiinta si cultura in secolul XX decit alte naţiuni mai
numeroase, cu invatamint universitar mai vechi si dezvoltat decit al nostru.

Mi-a părut rau ca a trebuit sa plec fara sa ascult conferinţa Profesorului Dr. Nicolae Dima din Arizona
despre "Romania si Omenirea in secolul XXI” fiind convins, ca va lansa idei interesante, critice ce vor fi
aprins dezbătute si, după cit ii cunosc Nicolae Dima este un maestru in a stirni dezbateri interesante. In
aceiaşi măsură regret ca nu ii pot asculta nici pe ziaristul Grigore Culian, care editează cu profesionalitate
NEW YORK MAGAZIN, un saptaminal romanesc apreciat. II simpatizez si mai mult acum după recentele
dezvăluiri si acuzaţii intemeiate aduse conducerii Institutului Cultural Roman din NY. Exemplul sau de
argument, verticalitate si curaj ar trebui sa fie luat de mulţi din mass media romana, fiindcă asta ramine.
Restul nu e nici apa de ploaie...

Am plecat pe drumul de întoarcere in preerie burduşit de impresii, idei, oameni cu faptele si
comportamentul lor si pe parcursul a sutelor si sutelor de kilometri, printre Marile Lacuri Nord Americane,
le-am tot macinat. Ma bucur ca am fost si eu acolo; una este a auzi indirect si a-ti imagina, altceva a
vedea si a lua parte direct. Mulţumesc tuturor de primire si ospitalitate, ii apreciez pentru sufletul si munca
depusa, fiindcă au făcut mult si inca mai sunt de făcut, mentionind in acest caz pe energeticul Domn
Dumitru Rachitan. Toti merita respect si recunoştinţa invitaţiilor, a participanţilor. Cit priveşte gazda mea,
Mihai Mincu, ce se recomanda cioplitor in piatra fiind insa un adevarat sculptor, sunt convins ca in timp
va imbogati zestrea Câmpului Romanesc lasata de Nicapetre. Părintele Dumitru Ichim renovează
Capela cu Clopotniţa iar scriitorul Alexandru Tomescu ce are in grija vasta biblioteca va scrie o istorie
adevarata despre Câmpul Romanesc si Oamenii Lui.

Imi pare rau pina la mihnire ca, dintr-o suta de mii de romani ce locuiesc in apropierea Câmpului
Romanesc - Toronto, Hamilton, Kitchener, Windsor - au venit atit de putini. O suta de mii de romanii nu
au putut umplea o sala de 300 de locuri! E neliniştitor. Un conaţional incerca o explicaţie metaforica:
"Romanii noului val de emigranţi si-au lasat rădăcinile romaneşti in primul aeroport, ei au plecat
numai după bani” Chiar toti, toti? Nu pot sa cred, nu se poate! E drept, generaţia noastra a venit pentru
libertate, dar nu exista libertate fara bani, asa cum banii nu pot tine loc de rădăcini, de neam. Oare sa fie
romanii cel mai uşor de globalizati ?! De ce nu asteapta, sa ia exemplul americanilor, a ruşilor, chinezilor
sau chiar pe al evreilor!

Am ramas suprins ca Ambasada Romana din Ottawa condusa de o poeta, Elena Stefoi, nu a vrut sa ne
onoreze cel puţin cu nişte versuri in recitare personala, cred ca meritam si noi, romanii de rind.
Deasemenea, tinarul consilier cultural al ambasadei, Eugen Predatu, putea sa treaca macar cu nişte
pliante turistice din Romania. Absenta Consulatului Roman din Toronto este de inteles; sunt doar trei si
very busy-busy! Totuşi, incercati dragi tovarasi si prieteni, priviţi cum incearca si Pacepa sa se alature
acum la vremea senilităţii sale, aflind ca la Câmpul Romanesc nu se poarta camasa verde, nici cea roşie,
ci a fost si a ramas doar o rampa de lansare a rachetelor im potriva comunismului si antiromanismului ...
Un simtamint de regret am deasemenea ca elevii si studenţii romani au fost asa de puţin vizibili, dar
dintre ei, unul, Julian Ichim un autentic Che Guevara romanesc, ne-a vorbit liber, in ton revoluţionar,
despre noul capitalism american ce are drept slogan ”get rich ordie trying”. Cam numai atit sa fi
ramas din mindra si democrata societate nord americana? Sa mai privim! Apoi, tinarul Julian Ichim a
vorbit despre giobalizare in care omenirea va fi uniformizată, sugerind sa rezistam depersonalizării

prin cultura noastra naţionala! Frumos. Ar fi bine, folositor ca acestea sa fie percepute si intelese si de
asa-zisi atasati culturali de prin ambasadele romane, de boierii mintii ai Bucurestiului, de mass media din
Romania (Nu aşteptam percepere si intelegere de la ICR-urile lui HRP, el /ele având alte misiuni, după
cum s-a văzut recent si la NY)

LA REVEDERE CÂMP ROMÂNESC.

CORNELIU FLOREA IULIE 2009 WAWA la LACUL SUPERIOR

*** *** ***

Grigore L. CULIAN

Dacă vi se face dor de România, mergeţi la Câmpul Românesc!

Scriitorul Corneliu Florea (Dr. Dumitru Padeanu), Winnipeg, Alexandru Tomescu, Jurnalistul
Grigore L. Culian, New York, Pr. Dr. Dumitru Ichim si Ion Vasilescu, Kitchener

Cu două săptămâni în urmă, am fost la Câmpul Românesc, poate ultimul bastion anticomunist din afara
graniţelor României, o oază de linişte, ortodoxie şi românism, unde oameni cărora (încă) le mai pasă de
ţara lor vin să discute problemele ei. Români din toate colţurile lumii petrec împreună, de peste 50 de ani,
o săptămână în care se discută, se organizează expoziţii şi mese rotunde, se mnâncă, se bea, se cântă
şi se dansează româneşte, se fac rugăciuni la Capela “Âdormirea Maicii Domnului” sau se vindecă boli în

poiana-minune din faţa Capelei, un loc cu proprietţi energetice miraculoase, ales pentru Capelă de
Episcopul Valerian Trifa (se ştie că unele tratamente energetice se fac cu ajutorul cristalelor de cuarţ,
care au rolul de a concentra diferite forme de energie în zona afectată de boală, iar energia aflat în
poiana vindectoare, raportată la energia concentrată de un cristal terapeutic, are aici valori foarte ridicate)
sau se face sport. Acolo, o mână de oameni remarcabili - precum familiile Rchitan (Emilia şi Dumitru),
Tomescu (Aneta şi Alexandru), Bălaşu (Lina şi George), George Donison, pr. dr. Dumitru Ichim, Mihaela
Moisin, Florin Sndulescu, Virgil Zamfir, Alexandru Groza, Ionel Gherghina, Alexandru Colceriu, Nela
Cornea, Constantin Groza, Ion Moraru, Petre Dalea sau George Pop - te fac să te simţi ca acasă, îndată
ce intri pe poarta Câmpului Românesc de la Hamilton, Ontario.

Aflat la peste 10.000 de kilometri de Bucureşti şi la jumătatea distanţei dintre marea metropolă canadiană
Toronto şi celebra cascadă Niagara, Câmpul se întinde pe o suprafaţă de 48 de acri, fiind cunoscut şi sub
denumirea de “Mica Românie” a regretatului sculptor român Nicăpetre, artistul care a creat „Aleea
Scriitorilor Români din Exil”, unde se află busturile lui Mircea Eliade, Aron Cotrus, Vintilă Horia, Horia
Stamatu, George Donev, Vasile Posteucă, dar şi a Poetului Naţional Mihai Eminescu. lată, aşadar, un loc
unic, unde Cultura Românească este reprezentată şi întreţinută exemplar de românii din Canada. O lecţie
aspră pentru actuala conducere a Institutului Cultural Român, unde indivizi ca Horia Roman Patapievici
sau Mircea Mihăieş continuă să ignore tot ce este românesc, promovând mediocritatea şi aşa-zisul
“modernism” în locul (şi în detrimentul) valorilor autentice.

Preot dr. Dumitru Ichim, prof. Alexandru Tomescu, Florica Baţu-lchim, Violeta şi Sandu Sindile, dr.
Dumitru Pădeanu (Winnipeg, Canada), prof. lacob Cazacu-lstrati (Basarabia), Gerhard Binder (ziarist,
România) prof. dr. ing. Claude G. Matasă (consul onorific al României în Florida, SUA), prof. Paul Leu
(Kenmore, Washington, SUA), ing. Petre Albulescu (New Jersey, SUA), prof. dr. Nicolae Dima (Tucson,
Arizona, SUA) şi sus-semnatul (New York, SUA) sunt cei care au ţinut conferinţe, între 21 şi 25 iulie, la
„Săptămâna Câmpului Românesc” de la Hamilton.

Dacă aceste nume au vreo semnificaţie pentru “elitiştii” de la ICR, poate nu ar fi rău să facă o vizită şi la
Câmpul Românesc, unde au ce vedea şi învăţa, mai ales că se plimbă gratuit pe bani publici!

La Câmp, nu lipsesc, din păcate, cozile de topor. Le-am văzut la conferinţe, unde stau, ascultă, nu
întreabă nimic, notează şi, probabil, raportează (ştiţi Dvs. cui), sperând (în van) ca una dintre ultimele
redute anticomuniste ale Exilului Românesc să încapă pe mâinile lor.

Dacă totuşi vi se face dor de România, vizitaţi “Mica Românie” de la Hamilton! (Informaţii pe site-ul
www.campulromanesc.ca)

New York, 3 August 2009

*** *** ***

Săptămâna Câmpului Românesc

Alexandru Tomescu, Dumitru Rachitan si lacob Cazacu-lstrati la fixarea bustului din bronz a

scriitorului Horia Stamatu

„Asociaţia Culturala Romana” din Hamilton este cea mai veche asociaţie romaneasca din Ontario,
Canada. A fost infiintata in anul 1957.

Pe tot parcursul anilor Asociaţia s-a străduit sa fie la inaltimea chemării, pentru a promova si păstră
comorile sufleteşti ale neamului nostru. A organizat o şcoala de limba romana, un cor, trupa de teatru,
şezători, serbări naţionale, conferinţe, o emisiune de radio in limba romana s. a.

Membrii Asociaţiei au cumpărat un teren de 25 ha pe care s-a clădit primul asezamant al viitorului Câmp
Romanesc in anul 1967, fiind ajutati si de Guvernul Canadei si de romanii din intreaga lume, inclusiv din
Africa de sud si Australia.

Pe teritoriul Câmpului Romanesc sunt amenajate: Capela “Sf. Maria”, un monument dedicat eroilor
neamului nostru, Troiţe, piscine, teren de fotbal, volei, parcuri si locuri de “picnicuri” pentru vizitatori.
Câmpul Romanesc i-si deschide porţile in fiecare an in luna Mai. La sarbatoare participa toti romanii din
imprejurimi: Toronto, Kitchener, London, Hamilton s.a.

In perioada de vara vin sa se odihnească romanii...

Peizajul încântător cu sălciile pletoase de pe malul râului, vegetaţia bogata si nealterata, dau locului un
aspect cu totul deosebit, in care vibrează un puternic sentiment de romanizm.

Marele sculptor roman Nicapetre a realizat aici busturile din marmora a lui M. Eminescu si Nae lonescu,
precum si “Rotonda scriitorilor din Exil” (busturile din bronz ale lui Aron Cotrus, George Donev, Vasile
Posteuca, Mircea Eliade, Vintila Horia si Horia Stamatu). La plasare ultimilor trei busturi am participat si
eu cu o mana de ajutor si ma mândresc cu acest fapt.

Cea mai insemnata sarbatoare e Saptamana Câmpului Romanesc.

Se aduna romani de pretutindeni.

Anul acesta, aflandu-ma in vizita in Canada am avut marea onoare, ca sa fiu si eu invitat la Saptamana
Câmpului Romanesc, care a avut loc intre 20 - 25 iulie si la care am tinut o conferinţa: „Basarabia: trecut,

prezent, viitor”, alatuiri de marile personalirati ale neamului romanesc, oameni de stiinta si cultura,
originari din Romania: Basarabia si Bucovina, Muntenia si Ardeal: prof. Dr. Claudiu Matasa din Florida,
USA, Prof. Dr. Nicolae Dima din Arizona, USA, Prof. Dr. Paul Leu din Kenmore, Washington, Dr. Dumitru
Padeanu, Canada, scriitorul Ovidiu Creanga, Toronto, Canada, Gerhard Binder, ziarist, Romania, Prof.
Dr. Dumitru Ichim si scriitoarea Florica Batu-lchim din Kitchener, Prof. Alexandru Tomescu, Toronto,
Ontario, Grigore Culian, ziarist, New York, SUA s.a. Am aflat de la Preşedintele Asociaţiei Dumitru
Rachitan, ca si de la noi din Basarabia au vizitat Câmpul Romanesc poetul Iulian Filip, primarul de
Chisinau Dorin Chirtoaca, scriitorul lurie Colesnic, actorul Boris Bechet s.a.

Pe langa conferinţe au avut loc şedinţele cenaclurilor literare “Muntele măslinilor” din Kitchener, condus
de scriitoarea Florica Batu-lchim si “Nicapetre” din Toronto, sub conducerea redactorului ziarului
“Observatorul” Dumitru Popescu.

A mai avut loc prezentarea noii cârti “Răpit de KGB si condamnat la moarte”a Prof. Dr. Paul Leu, roman
basarabean, ce-si are rădăcinile in Badicul Moldovenesc.

Pe 24 iulie a avut loc o Masa Rotunda la care s-au discutat diverse intrebari, moderator, Prof. Dr. Nicolae
Dima.

S-a făcut un apel către romanii basarabeni din toata lumea pentru a se prezenta la alegerile din 29 iulie
2009 si sa voteze Democraţia si Libertatea, pentru a răpune fiara comunista.

Au mai fost in programul de activitate a Saptamanii excursie la Cascada Niagara, concert.

Saptamana Câmpului Romanesc a inceput cu un picnic pe 19 iulie si s-a incheiat cu un Banchet,
sambata 25 iulie in Sala Mare a Centrului Cultural Nae lonescu.

Le mulţumesc din suflet organizatorilor acestui forum cultural, Preşedintelui Asociaţiei Culturale a
Romanilor, Dumitru Rachitan si sufletului Asociaţiei, Alexandru Tomescu.

O saptamana de neuitat in sânul neamului...

lacob C. Istrati
Toronto, Canada

*** *** ***

SĂPTĂMÂNA CÂMPULUI ÎN IMAGINI Şl SCURTE

COMENTARII

Moderatorul Alexandru Tomescu, artista Violeta Sindile, Dr. Thomas Ichim, din San Diego,

California, Pr. Dr. Dumitru Ichim

O săptămână a regăsirilor, a împlinirilor unor dorinţe sălăşluite în suflete de mulţi ani, a întâlnirilor pentru
prima dată, sau a simplei curiozităţi de a vedea un loc binecuvântat de Dumnezeu, unde românii, care au
ales de-a lungul deceniilor drumul pribegiei, au strâns cu trudă şi migală tot ce-au avut mai bun şi sfânt în
conştiinţa şi fiinţa lor. Ciclul de conferinţe al primei zile a fost deschis de Pr. Dr. Dumitru Ichim: cu „Sfântul
Nectarie Taumaturgul şi sensul doxologic al fiinţei umane”.

Publicistul Alexandru Tomescu şi Dr. Thomas Ichim, din San Diego, California

In continuare Prof. Alexandru Tomescu: a prezentat în imagini şi comentarii conferinţa: „Scriitorul Aurel
Sergiu Marinescu, exponent al culturii exilului românesc”. Ea a fost ca o aducere-aminte, ca un omagiu
adus unei personalităţi, care ani de-a rândul a susţinut şi încurajat Săptămânile Culturale ale Câmpului.
Tânărul Dr. Thomas Ichim, venit din San Diego, California, CEO la „Medsystem”, autor a două cărţi şi
multe articole în domeniul imunologiei, a reţinut atenţia publicului cu subiectul, însoţit de proiecţii
"Miracolul Celulelor Stern (Medicina Regenerativa)"

Artista Violeta Sindile din Kitchener, comentând expoziţia de pictură

In incheierea serii artista Violeta Sindile din Kitchener si-a prezentat expoziţia de pictură, pe teme variate
din care amintim: Măşti ale Carnavalului Veneţian, Africa prin Josephine Baker, Clopotul - Havana,
Esenţa memorie - cu aluzii la Michelangelo în Capela Sixtină sau Mama, abstracte cum este Vulcanul,
dedicate muzicii - Jazz, Rock n Roii şi Chiaristul.

Alexandra Tomescu jurnalistă de la Televiziunea naţională - CBC şi Mike Farinaccio

O surpriză plăcută a serii a fost prezenţa jurnalistei de la CBC, Alexandra Tomescu cu Mike Farinaccio,
care s-au ocupat de imagini, au aranjat decorul şi au regizat evenimentul.

Muzeograful şi publicistul Sandu Sindile, moderatorul, şi poeta Florica Baţu-lchim

A doua zi, a fost deschisă de Sandu Sindile, muzeograf la „Homer Watson House and Gallery” din
Kitchenercu eseul „Nicolae Grigorescu şi pictorul canadian Homer Watson”

Poetul şi scriitorul Pr. Dr. Dumitru Ichim şi publicista Cevi Vasilescu - Cenaclul „Muntele

Măslinilor” - citind din creaţiile lor

A urmat întâlnirea cenaclurilor literare: Cenaclul „Muntele Măslinilor”, Kitchener condus de poeta Florica
Baţu-lchim şi Cenaclul „Nicăpetre”, Toronto, condus de Dumitru Popescu.

Publicistul Alexandru Tomescu şi poeta Maria Sava - Cenaclul „Muntele Măslinilor” - recitând din

poeziile lor

Julian Ichim şi poetul Ion Georgescu

Julian Ichim a vorbit intr-un stil cu totul original despre "Cultură şi Anticultură", iar poetul Ion Georgescu a
citit din cartea sa recent apărută "Atelierul de... reparat fluturi", poezia "Ana", in memoria soţie sale.

Constantin Groza şi-a prezentat cartea “SĂ FACEM AFACERI? Planul de afaceri şi accesul la

finanţare”

Din partea Cenaclului „Nicăpetre”, Toronto, a vorbit editorul Dumitru Popescu despre activitatea
sa, iar poetul Sterian Mie Constantin a citit câteva poezii din cartea sa "Cântece de departe şi de

acasă"

Ultima conferinţă a sesiunii de marţi a fost tinută de - Florica Baţu-lchim pe tema „Sunt tinerii noştri în
pericol?”. A fost urmată de intrebări şi comentarii.

Miercuri, o zi însorită, unde comentariile despre primele doua seri, se declanşau spondan, trecând de la
grupuri largi la mărturisiri între patru ochi. S-au aranjat in poziţia definitivă ultimile busturi, recent turnate
in bronz ale lui Vintila Horia şi Horia Stamatu.

Prof. Dr. Nicolae Dima, întâmpinat cu urale şi şampanie; 22 iulie aniversarea zilei sale de naştere>
In dreapta sa, Prof. Dr. Claude Matasă, iar in stânga preşedintele asociaţiei Mitică Răchitan

în această seară a sosit din Tucson, Arizona, Prof. Dr. Nicolae Dima, întâmpinat cu urale şi şampanie; 22
iulie aniversarea zilei sale de naştere. „Mulţi ani trăiască”, a răsunat in Sala de conferinţe ca într-o aulă
universitară.

Prof. lacob Cazacu - Istrati, din Republica Moldova, moderatorul Alexandru Tomescu, jurnalistul
Gerhard Binder, Romania, scriitorul Corneliu Florea, Winnipeg

Dr. Dumitru Pădeanu (Corneliu Florea) a deschis seara de conferinţe vorbind liber despre „Boala şi
sfârşitul pământesc a lui MIHAI EMINESCU, acum la 120 de ani, de la comemorarea stingerii
ROMÂNULUI ABSOLUT, POETULUI NAŢIONAL Şl UNIVERSAL”.

Scriitorul Corneliu Florea a vorbit ca medic, continuând ştafeta începută de Dr. Ion Nica din laşi pe care a
primit-o de la Dr. Ovidiu Vuia, prin volumul „Mihai Eminescu, 1889-1989. Expunerea a captivat publicul,
conferenţiarul având darul vorbei si arta selectării şi concentrării argumentelor cheie, simple dar
convingătoare.

Prof. lacob Cazacu-lstrati, Republica Moldova a prezentat lucrarea „Basarabia, trecut, prezent şi viitor”, o
trecere in revistă a istoriei zbuciumate a fraţilor de peste Prut, incheiată cu speranţa că alegerile
parlamentare ce urmau sa aibe loc peste câteva zile, vor fi o nou pas spre adevărata democraţie.

Ultima conferinţă a serii a fost susţinută de Gerhard Binder, ziarist, România, având tema "România anilor
2008-2009”.

Sfânta Liturghie - Părintele Protopop al Canadei de Est, Ionel Cudriţescu de la Parohia „Sfântul
loan Evanghelistul” din Toronto si Părintele Capelan Dumitru Ichim

Cea de a patra zi, când soarele îşi ridicase deja primele raze strălucitoare, peste vârfurile impădurite ale
dealurilor din imprejurimi, dând străluciri diamantice picurilor de rouă, a fost întâmpinată de dangătul
clopotelor Capelei „Sfânta Maria”.

Sfânta Liturghie a fost oficiată de Părintele Capelan Dumitru Ichim, având invitat pe Părintele Protopop al
Canadei de Est, Ionel Cudriţescu de la Parohia „Sfântul loan Evanghelistul” din Toronto.

Moderatorul Alexandru Tomescu, Ing. Petre Albulescu din New Jersey şi Prof. Paul Leu, din

Kenmore

Ciclul de conferinţe a fost deschis de Profesor Dr. Claude G. Matasă, DCE, DSc., DHC, Florida, USA cu
expunerea „Cambodia şi Vietnam, foste colonii franceze, astăzi”.

în continuare Prof. Paul Leu, din Kenmore, Washington, USA, a conferenţiat pe tema „Pagini de istorie
contemporană românească”, o reconstituire pe bază de documente a epopeii colonelului confesor Vasile
Leu, voluntar pe frontul antisovietic, duhovnic al Casei Regale Române, trecut în cinul monahal cu
numele de Victor, hirotonisit - mai întâi în ţară, în taină - ca episcop şi apoi în exil.

Ing. Petre Albulescu din New Jersey, SUA, a incheiat ciclul de conferinţe al serii cu tema „Oameni de
ştiinţă români, care s-au impus pe plan mondial”.

„Masa rotundă”, moderator Prof. Dr. Nicolae Dima

Vineri, ultima zi de conferinţe după slujba de Utrenie, în cursul dimineţii a avut loc „Masa rotundă”,
condusă de Prof. Dr. Nicolae Dima. Din subiectele discutate amintim: Basarabia in prag de alegeri
parlamentare, Ardealul si Românii, Românii din Valea Timocului, situaţia aromânilor. Au luat cuvântul:
Prof. Dr. Matasă, Dr. Dumitru Padeanu, Prof. Paul Leu, Alexandru Tomescu, lacob Cazacu, Aneta
Tomescu, Grigore Culian, Dumitru Rachitan.

Prof. Dr. Nicolae Dima, Alexandru Tomescu şi ziaristul Grigore Culian

Sesiunea serii a fost deschisă de Prof. Dr. Nicolae Dima din Tucson, Arizona, USA cu conferinţa
„România şi Omenirea în secolul 21”.

Grigore Culian, ziarist, New York, SUA a vorbit în continuare pe tema: „Este în România mai bine după 5

ani de mandat al preşedintelui Traian Băsescu şi de guvernare dreapta-stânga?”

în incheiere Prof. Dr. Nicolae Dima, a propus spre aprobare şi difuzare, un mesaj către fraţii basarabeni,

care peste câteva zile se confruntau cu noi alegeri parlamentare.

***

MESAJ DE ÎNDEMN

FRAŢI BASARABENI DE LIMBĂ Şl CULTURĂ!

în numele „Asociaţiei Culturale Române” din Hamilton, Ontario, şi în asentimentul
românilor din Canada, Statele Unite şi de pretutindeni vă îndemnăm să vă prezentaţi la

noile alegeri:

VOTAŢI PENTRU DEMOCRAŢIE, PENTRU LIBERTATE, Şl PENTRU EUROPA.

Aceste idealuri naţionale sunt azi mai ameninţate decât oricând.

ÎNDEMNĂM OPOZIŢIA DEMOCRATĂ LA UNIRE PENTRU CA ÎMPREUNĂ SĂ
RĂPUNEŢI FIARA COMUNISTĂ, CARE VĂ AMENINŢĂ CU MOARTEA

Citiţi şi să răspândiţi acest mesaj!

(Hamilton, Canada, 25 iulie 2009)

Instantaneu: O parte din conferenţiarii şi organizatorii „Săptămânii Câmpului Românesc”

(jos, stg-dr) Prof. Dr. Claude G. Matasă, DCE, DSc., DHC, Florida, USA, Pr. Dr. Dumitru Ichim, Prof.
Dr. Nicolae Dima, USA, Aneta Tomescu, (în spate, stg-dr) ing. Liviu Cănănău, Prof Dr. Tiberiu
Cunia, doi invitaţi, Dr. Dumitru Pădeanu (Corneliu Florea), ing. Dan Manolescu, Ion Vasilescu,
Tudor Murgoci (cofondator al Asociaţiei şi al Ziarului Cuvântul Românesc), Constantin Groza,
Prof. Alexandru Tomescu, Prof. lacob Cazacu-lstrati din Republica Moldova, ing. Dumitru
Răchitan, preşedinte ACR, Prof. Paul Leu, USA

Banchetul de închidere: Tudor Murgoci, co-fondator al Asociaţiei Culturale Române şi a ziarului
Cuvântul Românesc, Jurnalistul Grigore L. Culian, New York, George Bălaşu co-fondator al
Asociaţiei Culturale Române şi editorul ziarului Cuvântul Românesc, Lina Bălaşu, Pr. Dr. Dumitru
Ichim, ing Petre Albulescu, Marilena Aibulescu, Prof. Dr. Claude G. Matasă, DCE, DSc., DHC,
Florida, USA,, Prof. Dr. Nicolae Dima, USA, Prof. Dr. Tiberiu Cunia. (in spate) Prof. lacob Cazacu -
Istrati, din Republica Moldova, moderatorul Alexandru Tomescu.

Mezzosoprana, Rucsandra Maria Saulean, cu registrul acoperind trei octave, a încântat publicul cu
armonii si ritmuri de swing (Days of Wine and Roses), blues (AII Blues), bossa nova (Song for My
Father, Besame Mucho) şi ballads (Stella by Starlight, My One and Only Love).

Cuvânt de mulţumiri şi aprecieri: Dr. Cristian Răchitan, SUA, susţinător al evenimentului şi ing

Petre Albulescu

Prof. Dr. Claude G. Matasă, DCE, DSc., DHC, Florida, USA şi Jurnalistul Grigore L. Culian, New

York, editor ,New York Magazin’

Mulţumim din suflet celor care ne-au ajutat în organizare, cazare şi pregătirea dejunurilor, cinelor şi
banchetului: doamnele - Moisin Mihaela, Emilia Rachitan, Dora Chirtu, Cornea Nela, Colceriu Olivia,
Moraru Suzana, Zanfir Dana, Tomescu Aneta şi domnii - Balaşu George, Săndulescu Florin, Dan Chirtu,
Mihai Mincu, Zanfir Virgil.

O săptămână a împlinirilor, a speranţelor şi a bucuriei. S-au alungat triteţile depărtărilor şi din nostalgii s-
au împletit cununi nemuritoare.

Sandu Bălţescu

Motto: Puţin câte puţin, cu timpul devine munte (proverb indonezian)

In perioada 12-16 iulie 2010, timp de cinci zile consecutive, a avut loc ceea ce se poate numi
„Săptămâna intelectuală” din cadrul săptămânii anuale de la Câmpul Românesc din Hamilton. Astfel,
timp de cinci seri la rând, de luni până vineri, preoţi, profesori, ziarişti, scriitori, poeţi, si alte
categorii de intelectuali, au fost prezenţi si au vorbit celor dornici să-i asculte.

Iată mai jos, foarte pe scurt, un mic rezumat a ceea ce s-a spus si s-a prezentat în cadrul acestor seri
de invitaţie la gândire si cunoaştere a culturii noastre, atât cultura noastră naţională cât si cultura
noastră generală.

Luni, 12 iulie 2010

După cuvântul de deschidere si urarea de „Bun venit” rostită de moderatorul săptămânii, Dl. Prof.
Sebastian Doreanu din Colorado, seria serilor de conferinţe a fost lansată de Dl. Sandu Sindile, critic
de artă din Kitchener, ON, care ne-a vorbit despre „Postimpresionism în pictura si literatura română”.
Deşi extrem de interesante punţile si legăturile pe care conferenţiarul le-a văzut si le-a făcut între
pictură si literatură, textul conferinţei nu a fost făcut public si, din cîte ştiu, nu s-a publicat nicăieri.

Ca si aceasta, multe din cuvântările tinute la Hamilton nu s-au reprodus si nu s-au înregistrat,
însemnând o mare pierdere pentru cultura română din Canada si America.

Un moment atractiv al serii si al întregii săptămâni l-a constituit „Cenaclul literar Nică Petre la 15
ani”, animat si prezentat de Dl. Dumitru Popescu din Toronto,directorul ziarului „Observatorul”.
Domnia sa ne-a arătat tuturor mai multe fotografii si diapozitive din opera si viata celui care a fost
Nică Petre, si a cenaclului literar care îi poartă numele. Deşi o mică parte sunt disponibile pe situl
ziarului menţionat mai sus, nu toate fotografiile si diapozitivele au fost făcute public. Tare mult as
dori să le mai văd încă o dată si să le pot arăta si celor care, din motive bine justificate, nu au putut
lua parte la această conferinţă si nu au putut fi prezenţi la câmp în perioada respectivă.

Un frumos si încântător moment poetic al serii si al săptămânii l-a constituit lansarea volumului
„Poezii pe frunze de arţar - Jurnal liric canadian” al poetului si scriitorului român din Toronto, Dl.

Ion Segărceanu. La sfârşitul serii, după terminarea programului de conferinţe, poetul a oferit
autografe celor care s-au ostenit si au cumpărat tomul de poezii al domniei sale. Ca unul care l-am
cumpărat, după ce am ajuns acasă, si după ce am citit toate poeziile din volum, pot spune că poetul
Ion Segărceanu este un adevărat si talentat rapsod al sentimentelor româneşti, atât a sentimentelor pe
care le avem în, si pentru, patria mumă, cât si cele pe care le trăim si le simţim prin străinătăţi. Multe
din caracteristicile folclorului si culturii noastre se găsesc, si regăsesc, în paginile scrise (sau
frunzele) volumului de poezii : doina, forma populară, cântecul de leagăn, etc.

Ultima conferinţă a serii a fost tinută de Părintele Lucian Puscariu din Hamilton, ON, domnia sa
vorbindu-ne despre „Limba românească văzută ca o limbă îngerească”. în cadrul cuvântării sale,
conferenţiarul ne-a explicat originea si interpretarea mai multor cuvinte de nuanţă creştină si din
vocabularul bisericesc. Deşi ele, cuvintele, au fost mult mai multe, merită să amintim câteva : jertfă,
aliluia, bogda-proste, pomană, parastas, etc.

Marti, 13 iulie 2010

Invitat de la New York, SUA, Părintele Profesor Doctor Theodor Damian, Directorul revistei
„Lumină lină / Gracious Light”, a prezentat o conferinţă cu titlul : „Valori teologico-filozofice în
poezia lui Mihai Crama”. Deşi nu ni s-au adus volume de poezii ale poetului Mihai Crama, pe
numele său adevărat Eugen Enăchescu, cu toate acestea, „cărturarul de la New York”, ne-a adus mai
multe cărţi si volume, fie scrise de el, fie realizate în cadrul cenaclului „Mihai Eminescu” pe care îl
conduce.

O prezentare si o viziune de ansamblu a celor identificaţi ca fiind „Emigranţii români din ultimul
deceniu” ne-a fost oferită de Doamna Magdalena Manea din Toronto, Directoarea ziarului „Acasă”.
Având ca sursă sigură si incontestabilă Biroul de Statistici din Canada, ziarista ne-a dovedit cu cifre
si dovezi credibile „cam cum stau lucrurile”, atât în ceea ce-i priveşte pe cei veniţi în ultimii 10 ani,
cât si pe ceilalţi veniţi mai înainte.

Din ultima conferinţă de marţi seara am învătat cu totii „legea gravitaţiei americane” care spune că :
„Oricât de mult ar cădea dolarul american, apleacă-te si ridică-(te/l) !” Astfel, Domnul Constantin
Groza, cu solide cunoştinţe în materie de economie si finanţe, ne-a vorbit despre „Criza economică în
România si Canada”, domnia sa încurajîndu-ne să nu disperăm căci până la urmă lucrurile vor intra
pe făgaşul lor normal, atât în România cât si-n Canada.

Miercuri, 14 iulie 2010

Directorul Săptămânii Câmpului Românesc, Părintele Doctor Dumitru Ichim, a tinut să ne
reamintească motivele si determinarea Bisericii Ortodoxe Române de a-1 sfinţi pe Măria Sa Ştefan
cel Mare. Răspunzând la întrebarea : „De ce Ştefan cel Mare a fost si sfânt?” părintele ne-a arătat,
rând pe rând, toate argumentele teologice de sfinţire a unui bun creştin si, mai ales, care au fost acele
virtuti si mari merite pentru care voievodul si domnitorul a fost recunoscut ca sfânt de către biserica
noastră naţională care l-a aşezat în calendarul ei la loc de mare cinste în data de 2 iulie.

Un scurt moment de poezie si proză ne-a fost oferit de Cenaclul literar „Muntele Măslinilor” din
Kitchener. Tot de-acolo, si tot în aceeaşi seară, ne-a vorbit si tânărul Julian Ichim, unul din „eroii” si
participanţii la mitingurile din vara aceasta care au avut loc la Toronto cu ocazia marelui simpozion
internaţional. Făcând o scurtă legătură între „G20 si suveranitatea României”, tânărul înflăcărat,
proaspăt ieşit din arest în urma arestărilor abuzive de la manifestaţiile din Toronto, a încercat să ne
facă să-i înţelegem punctul de vedere si de ce trebuie să ne (su/o)punem mondializării...

Plâng, dar nu mă plâng... a tinut să ne spună si să ne încurajeze sus si tare scriitorul Iacob Cazacu -
Istrate din Republica Moldova care ne-a vorbit despre : „Pericolul accentuării moldovenismului
primitiv în afara României”.

Joi, 15 iulie 2010

Una dintre serile mult aşteptate ale săptămânii a constituit-o seara zilei de joi în care ne-au vorbit
„două tinere speranţe”. Dacă cu ani si zeci de ani în urmă, aici, la Hamilton, veneau si ne vorbeau
adevăraţi oameni cu convingeri de dreapta, iată că, încet, încet, (re)apare lumina din capătul
tunelului. Asa cum spunea si recunoştea Petre Tutea, neamul românesc a fost si este o sursă
inepuizabilă de buni si bravi intelectuali creştini. Asa a fost si este cazul celor care au tinut flacăra
săptămânii culturale de la Hamilton, dar si a celor trei care s-au prezentat în fata noastră în aceea zi.
Aflat pentru prima oară la Câmpul Românesc, doctorantul în stiinte politice de la Universitatea din

Ottawa, domnul Alexandru Racu, în vârstă de 28 de ani, unul din tinerii redactori ai revistei „Rost”
din România (www.rostonline.org), a impresionat auditoriul prin tinuta si amploarea sa, dar si prin
conţinutul conferinţei cu titlul: „Creştinismul si ideologiile politice moderne”. Deşi mulţi, mai ales
intelectualii occidentali de stânga, neagă si atacă cât pot de tare creştinismul, din fericire pentru noi si
pentru cultura noastră, iată că mai sunt si unii tineri intelectuali care totuşi înţeleg anumite realităţi si
care îsi dau seama de valorile eterne si incontestabile ale unei politici situate „mai la dreapta (niţel)”,
mai spre dreapta credinţă. Textul conferinţei Domnului Racu se poate găsi pe situl revistei „Rost” sau
pe situl revistei „Convorbiri literare”.

Cu titlul „Nae Ionescu în Tară si în Exil”, domnul profesor Sebastian Doreanu din Denver, SUA,
Directorul ziarului „Gândacul de Colorado”, l-a (re)adus în fata noastră pe unul dintre adevăraţii
mentori ai românismului în secolul 20, profesorul Nae Ionescu. Ca si Socrate, filozoful român n-a
apucat să-si scrie opera, ea fiind de cele mai multe ori, scrisă si transmisă de către ucenicii
maestrului. Textul conferinţei extrem de interesante se poate găsi pe website-ul ziarului
„Observatorul” (www.observatorul.com) sau pe website-ul revistei „Permanente”

(www.fgmanu.net), cotidianul Mişcării Legionare din România.

Intr-un veritabil pelerinaj televizat ne-a dus Domnul Râul Dudnic, Directorul ziarului „Jurnalul
Românesc” si realizator TV la postul „Noi Românii” din Toronto, care ne-a plimbat si ne-a perindat
„Pe urmele primilor creştini - Israel si Iordania” în timpul filmului documentar realizat de domnia sa.

Vineri, 16 iulie 2010

în aceeaşi zi, dis de dimineaţă, „părintele capelan” al Câmpului Românesc, a slujit la sfînta liturghie
pentru cei prezenţi si dornici să aibă si o slujbă religioasă în timpul preocupărilor si lucrărilor
săptămânii. O altă vizită mult aşteptată la câmp a fost si vizita Domnului Mircea Platon, doctorant la
„Ohio State University” care a venit pentru prima oară aici si care a vorbit „Despre normalitate”,
arătându-ne că nu tot ceea ce noi vedem astăzi cu ochii noştri este normal să fie asa. Dimpotrivă...
Tânărul colaborator al mai multor reviste de dreapta din România, si autorul mai multor cărţi de
filozofie teologică, ne-a reamintit că la fiecare etapă si generaţie „creştinismul se împrospătează”. Iar
referitor la clasa politică care conduce astăzi destinele tării noastre, domnia sa ne-a asigurat că „elita
(politică) de astăzi este urmaşa nomenclaturii de ieri”.

Tot despre clasa politică, si tot în aceeaşi direcţie a vorbit si Domnul Grigore Culianu de la New
York, SUA. Binecunoscut pentru lipsa lui de milă în ceea ce-i priveşte pe politicienii damboviteni, si
de data aceasta Directorul ziarului „New York Magazin” i-a atacat si i-a criticat, pe bună dreptate de
altfel, pe „cârmacii tării” în discursul său intitulat „Situaţia politică a României după alegerile
prezidenţiale”, avându-1 ca primă tintă pe preşedintele Traian Băsescu. De retinut cel puţin faptul că :
„Băsescu face parte dintr-un sistem care jefuieşte prin rotatie de 20 de ani” ; „Nimeni nu va câştiga
fiind în război cu presa” ; „Biserica Română este (încă) o biserică politizată”, etc.

Seria conferinţelor s-a încheiat cu lansarea cărţii „Mitică si Fiara” scrisă de Tudor Zanetti, dar
corectată, finalizată si lansată de Dl. Andrei Ionescu Zanetti din Syracuse, New York, Statele Unite.
Asa cum în urmă cu mai bine de 40 de ani s-a început tradiţionala Săptămână a Câmpului Românesc
„si” cu scopul de a condamna comunismul, lansarea cărţii a încheiat săptămâna cu o nouă pagină de
istorie care poate servi la condamnarea comunismului, condamnare ce încă nu a avut loc, nici la noi
în tară, dar nici la scară mondială.

Cuvânt de încheiere

în cuvântul de început am citat un vechi proverb indonezian, proverb care cred că rezumă foarte bine
grăuntele însămânţat an de an la Câmpul Românesc din Hamilton. An de an, vorbitor de vorbitor,
conferinţă de conferinţă, activitatea tinută la Hamilton a devenit un adevărat focar de cultură si viată
(socială si intelectuală) românească pe teritoriul nord-american. Puţin câte puţin, bob cu bob, de la un
ziar la altul, si de la om la om, iată că Asociaţia Culturală Română din Hamilton organizează cea mai
veche, cea mare si mai frumoasă activitate si preocupare intelectuală românească din Canada.

Marian Costache - Montreal, Quebec

SĂPTĂMÂNA INTERNAŢIONALĂ DE CULTURĂ A "CÂMPULUI ROMÂNESC", HAMILTON, ONTARIO

DUMINECA 10 IULIE - PICNIC

LUNI 11 IULIE

Rugăciunea de deschidere şi bun venit - Pr.dr. Dumitru Ichim
Ora 6:30 pm

- Prof.univ.dr.Florea Firan, critic şi şi istoric literar, publicist şi editor,Craiova - " Bună ziua În Canada - Revista şi
Editura "Scrisul Românesc" din România".

- Carmen Firan, scriitoare, New York - " Detectorul de emoţii" şi "Puterea cuvintelor".

- Adrian Sângiorzan, scriitor, New York - "Povestirile unui doctor de femei" şi "Anatomia lunii".

-Pr.dr. Dumitru Ichim, Kitchener - "Ispita lui Thanatos".

MARTI 12 IULIE

Ora 6:30 pm

- Florin Cârlan, preşedintele fundaţiei "Grigore Vieru", New York - "Aspecte inedite din viaţa lui Grigore Vieru"

- Ion Segărceanu, scriitor, Toronto - "Introducere În literatura canadiană".

- Juiian Th.Ichim ( Memoria colectivă a unui neam şi neantizarea ei. Analizarea cazului Dracula.)

MIERCURI 13 IULIE

Miercuri dimineaţa ora 10:00 AM

Masă rotundă pe tema : " Basarabia - ieri, azi şi mâine." Moderator: Acad. Nicolae Dabija, preşedinte al Frontului Democrat al
Românilor din Republica Moldova, redactor - şef al săptămânalului "Literatura şi Arta", membru de onoare al Academiei Române.
Participă: Prof.Paul Leu, Kenmore, Washington ( " 70 de ani de la declanşarea războiului de eliberare a Basarabiei şi Bucovinei"),
Boris Leu Vasiliev (Republica Moldova), Florin Cârlan (New York), Jacob Cazacu (Republica Moldova) şi alţii.

Ora 6:30 PM

- Sandu Sindile, muzeograf şi critic de artă, Kitchener - "Brâncuşi şi contemporanii lui."

- Cenaclul literar "Florica Baţu-lchim". Vor citi: Maria Sava, Cevi Vasilescu, Prof. Constantin Teodorescu, Constantin Groza şi alţii.

JOI 14 IULIE

Dimineaţa. Vizită la muzeul "Homer Watson" şi la Biserica
Sf.loan Botezătorul din Kitchener.

Ora 6:30 PM

- Academician Nicolae Dabija, Republica Moldova - "Basarabia, 20 de ani de reromânizare.

-Jacob Cazacu, scriitor, Republica Moldova - "Lecţii de istorie din asarabia dinainte şi după 1990".

- Boris Leu Vasiliev, scriitor, Republica Moldova - "Stalin mi-a furat copilăria".

VINERI 15 IULIE

Ora 6:30 PM

- Pr.prof.dr. Cezar Vasiliu, Montreal, - "Originea şi vechimea creştinismului la români".

- Grigore Culian, redactor al ziarului "New York Magazin", - "România cu şi fără Băsescu".

- Pr.prof.dr. Thedor Damian, poet, redactor al revistei "Lumină lină", New York - "Dimensiunea spirituală a viitoarei noastre
identităţi".

SÂMBĂTĂ 16 IULIE

Dimineaţa.

- Peter Hersics, - "Metodă de detectare a viruşilor şi bacteriilor în corpul uman."

Ora 2:00 PM

- Puiu Dumitru Popescu , Toronto, redactorul revistei "Observatorul" - Cenaclul literar "Nică Petre" prezintă un intinerar liric
intitulat "Aleea Scriitorilor de la Câmpul Românesc", şi poetul George Filip, Montreal.

Ora 3:00 PM tradiţionalul banchet festiv de închidere.

Bine cunoscuta interpreta de muzica populara romanesc Lia Lunqu din New York va susţine un program artistic special
“Vechiile Traditi Daco-Valahe Sanzienele”, de asemenea va interpreta un program de cintece "Lumeşti".

Mai multe detali la - www.Campulromanesc.ca

In perioada 11-16 Iulie a avut loc la Câmpul Romanesc un eveniment important din cadrul
activităţilor culturale organizate de Asociaţia Culturala Romana-Hamilton: Saptamana Culturala a
Câmpului Romanesc. Acest eveniment imbina foarte armonios trecutul, reprezentat de putinii
veterani care au mai ramas, si prezentul format din noii veniţi care, cu curiozitate si bucurie participa
la acest eveniment cultural. In prezent, Saptamina Culturala de la Câmpul Romanesc continua sa
atraga noi participanţi.

Anul acesta, ca in fiecare an, seara de seara au fost conferinţe cu teme variate. Programul de
conferinţe din acest an a cuprins tematici de un interes deosebit pentru toate generaţiile. Saptamana
Culturala a Câmpului Romanasesc, ediţia 2011 a fost un adevarat maraton cultural si a constituit un
succes cultural deosebit.

Au fost foarte mulţi tineri conferenţiari, Academicieni, Doctoranzi, Profesori, Scriitori, Poeţi, Ziarişti
etc. Programul de conferinţe, prin subiectele prezentate si nivelul deosebit de documentare si
expunere, a constituit o plăcere pentru cei care au fost prezenţi la aceste serate minunate.

Mulţumim Părintelui Dr. Dumitru Ichim pentru slujbele de Utrenie, Sfanta Liturghie si Vecernie
tinute in timpul saptamanii, precum si pentru munca depusa pentru pregătirea si participarea la
program ca Director al Saptamanii Culturale a Câmpului Romanesc. Mulţumim conferenţiarilor
pentru pregătirea lucrărilor si expunerile dansilor precum si moderatorilor care ne-au delectat in
timpul saptamanii. Ii prezentam in ordinea in care au conferenţiat:

Luni a fost seara in care s-au lansat si prezntat foarte multe cârti.

Prof. Univ. Dr. Florea Firan. critic si istoric literar, publicist si editor al revistei „Scriisul Romanesc”
Craiova.

Scriitoarea Carmen Firan din New York a făcut o antologie a emigraţiei romaneşti inainte si după
Decembrie 1989.

Poetul Dr. Adrian Sangeorzan ne-a delectat citind cateva poezii din propriul volum recent publicat
"Povestirile unui Doctor de Femei si Anatomia Lumii”.

Poetul Ion Secarceanu a făcut o prezentare despre cei mai cunoscuţi scriitori canadieni si a recitat
cateva poezii noi, nepublicate inca dar care vor face parte din noul volum care este in lucru.

Marti a fost o seara dedicata in exclusivitate binecunoscutului regizor de filme dar si cercetător in
Istoria Dacilor, Prof. Timotei Ursu din New York. Domnia sa a prezentat cartea "KOGAION-Studii
Multidisciplinare la Sanctuarele Dacice din Munţii Orastiei". Conferinţa a fost de excepţie,
prezentata in Power Point cu foarte multe imagini si detalii. Seara tirziu s-a vizionat filmul
"DECOLAREA” regizat de Timotei Ursu, in urma cu 40 de ani.

Miercuri dimineaţa a avut loc o masa rotunda pe tema “Basarabia - ieri, azi si mâine”; au participat
Prof.Paul Leu, Kenmore, Washington (" 70 de ani de la declanşarea războiului de eliberare a
Basarabiei si Bucovinei"), Boris Leu Vasiliev (Republica Moldova), Florin Carlan (New York),

Jacob Cazacu (Republica Moldova), Seara au conferenţiat: Florin Carlan preşedintele Fundaţiei
"Grigore Vieru” din New York cu tema „"Aspecte Inedite din viata poetului Grigore Vieru”. Sandu
Sindile critic de artă, Kitchener a prezentat o lucrare despre “Brancusi si contemporanii sai” lucrare

foarte documentata si foarte bine prezentata. Tot miercuri seara, Cenaclul Literar "Florica Batu-
Ichim" din Kitchener, ne-a delectat cu recitaluri de poezie si proza: Cevi Vasilescu, Maria Sava, Prof.
Constantin Teodoresu, Alexandru Tomescu, Constantin Groza. Seara s-a incheiat cu conferinţa tinuta
de Julian Th. Ichim: “Memoria colectiva a unui neam si neantizarea ei - Analizarea cazului Dracula”.

Joi dimineaţa s-a făcut o vizita la muzeul "Homer Watson" si la Biserica Sf.Ioan Botezătorul din
Kitchener. Seara de joi a fost dedicata in exclusivitate fraţilor Basarabeni si a inceput prin conferinţa
Academicianului Nicolae Dabija din Republica Moldova cu tema “Basarabia 20 de ani de
reromanizare”. Scriitorul Jacob Cazacu din Rep. Moldova a conferenţiat depre situaţia din Basarabia
avand tema “Lecţii de istorie din Basarabia dinainte si după 1990” .Dinsul a accentuat fapul ca
cetăţenii Republicii Moldova sunt de fapt romani ai celeilalte parti a Moldovei care este cunoscuta ca
Basarabia nu ca Republica Moldova, denumire data de fostul stapan, URSS.

Scriitorul Boris Leu Vasiliev a prezentat cartea “Stalin mi-a furat copilăria”, o carte auto-biografica
in care se prezintă aspecte ale adevăratei istorii a Romanilor de dincolo de Prut. Un alt conferenţiar
din Basarabia a fost Lia Popovici, preşedinta Asociaţiei Basarabenilor din Toronto. Lia Popovici a
avut o conferinţa foarte interesanta, bine documentata si o prezentare de excepţie. Tema conferinţei a
fost “Unitatea Spiritualităţii Romaneşti”.

Ziua de Vineri a fost marcata de participarea unor invitaţi din Ungaria si SUA. Seara a inceput cu
conferinţa Pr. Prof. Dr. Theodor Damian poet si redactor al revistei “Lumina Lina” din New York.
Tema conferinţei a fost “Dimensiunea Spirituala a Viitoarei Noastre Identitati” o lucrare de o adanca
analiza spirituala a existentei lumii creştine.

Grigore Culian, ziarist si publicistul ziarului “New York Magazin” din New York a prezentat o
conferinţa cu tema “Romania cu si fara Basescu”. Conferinţa dinsului a provocat mai multe
intervenţii cu intrebari si comentarii la adresa opiniilor expuse de ziarist. O prezenta de ultimul
moment a fost Dl. Virgil Gabriel Păun consilier juridic, Romania. Domnia sa a făcut o prezentare a
situaţiei din Romania si a situaţiei actuale a Partidului National Ţărănesc-Crestind Democrat al cărui
menbru este si a inmanat participanţilor “Cărticică de Suflet a Ţărănistului de Pretutindeni”.

Invitatul din Ungaria, Peter Hersics cercetător in domeniul “Microwave Video Technology” a
incheiat seara cu o comunicare ştiinţifica despre “Metodele de detectare a bacteriilor si viruşilor din
corpul uman”. Conferinţele de vineri seara au antrenat foarte mult audienta prin tematicile variate
care au fost prezentate. In fiecare seara discuţiile pe marginea conferinţelor s-au prelungit pina după
miezul nopţii, de multe ori reluandu-se dimineaţa după micul dejun.

Ziua de Sambata a fost o zi dedicata Cenaclului “Nica Petre” care a prezentat un itinerar liric intitulat
"Aleea Scriitorilor de la Câmpul Românesc", A fost un spectacol literar-muzical de excepţie in aer
liber la umbra copacilor seculari, alaturi de bustul lui Mihai Eminescu cioplit in marmura de Nica
Petre. Moderatorul intalnirii de Sambata, Dumitru Puiu Popescu, editorul ziarului Observatorul a
adus un special omagiu celor care au relizat, intretinut si continuat manifestările culturale de la
Câmpul Romanesc. Fondatorilor, invitaţi special la aceasta manifestare, intreaga asistenta le-a
mulţumit si le-a urat sanatate.

Mihaela Moisin, trustee al Câmpului Romanesc, a făcut o scurta istorie, in date si fapte, a celor care
au trecut pe la Câmpul Romanesc de la Hamilton , in lunga sa istorie de peste 50 de ani.

Spectacolul a durat peste trei ore in care Corul Atheneum (dirijor Dan Petrescu) a prezentat cântece
pe versuri de Mihai Eminescu. Grupul Folk, Mihai Colceriu si Dan Predescu au incintat publicul cu
slagare celebre, Sorin Olaru, scriitor din Michigan, poetul George Filip din Montral, poeul si eseistul
Nicolaie Dabija au citit din cărţile lansate la acest eveniment. După terminarea acestui spectacol de
excepţie, in sala Mare a Centrului Cultural Nae Ionescu a avut loc Banchetul de inchdere. Bine
cunoscuta interpreta de muzica populara romanesca Fia Fungu din New York a susţinut un program
artistic special, intitulat “Vechile Tradiţii Daco Valahe: Sanzienele”; a fost acompaniata la fluier de
Dr. Cristian Rachitan ,veniţi special de la New York pentru acest eveniment.

Un alt bine cunoscut solist vocal din Basarabia, Radu Dolgan, ne-a incantat cu slagare din repertoriul
personal. Pe tot parcursul Saptamanii Culturale am avut bucuria sa găzduim o expoziţie de excepţie a
pictorului Doru Cioata. A fost o saptamana plina de succes si bucurie pentru toti participanţii dar si o
saptamana de munca deosebita. Aducem mulţumiri tuturor celor care au ajutat la buna desfăşurare a
activităţilor ce au susţinut programul de conferinţe si la pregătirea si desfasurarea banchetului.

Mulţumim celor care au făcut donaţii si au ajuta la servirea meselor pe pacursul Saptamanii: Fam.
Olivia si Alexandru Colceriu, Fam. Camelia si Nelu Gherghina, Mihaela Moisin si Florin
Sandulescu, Nela Cornea, Fam. Emilia si Dumitru Rachitan si Dna Ileana Tanase din Tr-Severin
venita in vizita din Romania.

Mulţumim Dl. Pastor Ioan, administratorul Câmpului Romanesc, pentru găzduirea celor care au venit
din SUA. Ne-am despărţit cu convingerea ca aceast maraton cultural de la Câmpul Romanesc nu va
fi uitat prea curind si ca anul viitor vom fi din nou impreuna. In curind pe site-ul
www.campulromanesc.ca , pentru cei care nu au putut lua parte la eveniment, vom afişa citeva din
conferinţele prezentate in decursul Saptamanii.

Menţionam ca aceasta acţiune culturala a fost organizata, susţinuta si promovata in exclusivitate de
membrii Asociaţiei Culturale Romane - Hamilton.

SĂPTĂMÂNA INTERNAŢIONALĂ DE CULTURĂ A CÂMPULUI ROMÂNESC
9-14 IULIE, 2012 - HAMILTON, ONTARIO

LUNI- 9 IULIE l.Ora 7 seara - Sandu Sindile, curator, Homer Watson, Kitchener -
Actualitatea lui I.L.Caragiale - 100 de ani de la moartea lui

2. - Prof. Ion Ştefănescu, Toronto - Cât de întunecată a fost noaptea Evului Mediu?

3. - Prof. C. Teodorescu,Kitchener - Lansare de carte - Dumitru Ichim "Psaltirea apocrifă a
dreptului Iov", Editura Eikon, Cluj-Napoca.

MARTI- 10 IULIE l.Ora 7 seara - Horia Ioan Groza, scriitor, California - Un prieten de
veacuri al omului - cartoful.

2. Dr.Thomas Ichim, CEO Medistem, San Diego, California - Abisul de taină al vieţii - excursie pe
drumul Creatorului celulelor STEM

MIERCURI- 11 1. Ora 7 seara - Horia Ioan Groza, scriitor, California - Ce a însemnat în
istoria, cultura şi spiritualitatea românească "Rugul aprins"?

2. Constantin Groza, Kitchener, - Civilizaţii paralele? Curiozităţi din lumea albinelor.

JOI 12 IULIE. 1. Ora 7 seara - Oaspeţii din Republica Moldova vor prezenta două conferinţe
( vom reveni cu detalii)

VINERI 13 IULIE 1. Ora 7 seara - Grigore Culian, ziarist, New York Magazine, New York -
România 2012- alegerile din toamnă.

2. - Adrian Ardelian, ziarist, Montreal, - Suntem sau nu urmaşii Romei?

SÂMBĂTĂ 14 IULIE - Ora 5 după amiază - BANCHETUL DE RĂMAS BUN ŞI PROGRAM
ARTISTIC ( Cântă Adrian Ardelian din Montreal)

In fiecare zi slujbe la capelă.

Preşedintele Asociaţiei Culturale Hamilton

DUMITRU RĂCHITAN
(905) 265-9884
[email protected]

Directorul Săptămânii

Pr.dr. DUMITRU ICHIM
(519) 576-8953
[email protected]

Saptamana Internaţionala de Cultura
de la Câmpul Romanesc
- Ediţia iulie 8-13-

Luni 8 iulie ora 6:30 PM.

Rugăciunea de deschidere - Pr.dr. Dumitru Ichim si Cuvintul de bun venit al Preşedintelui ACR - Dumitru Rachitan

1. Profesor Mircea Plafon (Toronto), scriitor, ziarist: “Argumente pentru o noua direcţie culturala”

2. Sandu Sindile (Kitchener): “Tinereţea octogenarului Nichita Stanescu”

3. Maria Tonu (Toronto), moderator cenaclul "Grigore Vieru":”Fiintialul romanesc in opera lui Grigore Vieru”

4. Iulian Ichim (Kitchener): “Paralelism spiritual-lrlanda si o paranteza basarabeana”

5. Pr. Dr. Dumitru Ichim (Kitchener):”Muntele cu nume de sfant-20 de ani de la moartea nemuritorului Staniloaie”

Marti 9 iulie ora 6:30 PM

1. Muguraş Maria Petrescu (Bucureşti), scriitor si ziarist: Verbul "a fi" la romani începe cu poezia.

2. Profesor Constantin Teodorescu (Kitchener):” Preot profesor Dumitru Staniloaie si spiritualitatea romaneasca”

3. Sebastian Doreanu, (Colorado), scriitor: “O republica a ideilor - Asociaţia culturala Criterion”

4. Râul Dudnic, realizator emisiune Tv.” Noi Romanii” (Canada): Reportaj - Primii Romani in Alberta: Boian, satul care
a traversat oceanul.

Miercuri 10 iulie

- dimineaţa excursie la cascada Niagara

Sera ora 6:30 PM

1. Ala Mindicanu (Montreal), scriitor: “Diaspora basarabeana si spiritul naţional romanesc in condiţiile de
autodeportare”

2. Mircea Ştefan Bartan (Cleveland, Ohio), scriitor, poet: “Aspecte inedite din viata si opera lui Octavian Goga”

3. Marius Finea (Montreal), scriitor: “Cine sunt strămoşii noştri?”

4. Ion Anton Datcu (Montreal), scriitor, memorialist: “Martiri in infernul concentrationar-drama ofiţerilor romani”

Joi 11 iulie

- dimineaţa, excursie la Piaţa St. Jakob si Kitchener

Seara ora ora 8:30 PM

1. Gheorghe Cojocaru (Chisinau):” Independenta Republicii Moldova, mit sau realitate”?

2. Valeriu Matei (Chisinau), scriitor:”lnstitutul Cultural Roman si relaţiile cu romanii de pretutindeni”.

3. lacob Cazacu (Chisinau), scriitor, poet: “Mişcarea de rezistenta in Republica Moldova fata de regimul sovietic”

4. Alexandru Mursa (Toronto), inginer:” Noţiunea de a fi liber”

Vineri 12 iulie

- dimineaţa, masa rotunda a ziariştilor
1. Seara ora ora 6:30 PM

2. Profesor doctor Nicholas Andronesco (Connecticut): “Cibernetica si fizica in manuscrisele eminesciene”

2. Grigore Culianu (New York Magazin), ziarist: “Tranziţia, o poveste fara sfarsit”

3. Doctor Cristian Rachitan - NEW YORK

Sambata 13 iulie

Banchetul de ramas bun: ora 1:00 pm, $25.00 intrare adult, $10.00 copii peste 7 ani

Program Cultural Artistic realizat de cenaclul Nicapetre de pe langa revista Observatorul

Invitat special din New York LIA LUNGU

Pe tota perioada desfăşurării Saptamanii Culturale, puteti admira expoziţia de pictura a pictorului Doru Cioata din

Toronto

In timpul saptamanii vor avea loc slujbe la Capela Adormirea Maicii Domnului

Programul afişat nu este definitiv. Va rugam sa vizitaţi frecvent site-ul nostru la www.campulromanesc.ca
pentru actualizările făcute la program

Săptămâna internaţională de cultură a Câmpului Românesc (SUA)

Published By Nicolae Popescu On Thursday, July 25th 2013. Under Ştiri

iar a sosit vara, luna lui cuptor, care este
aşteptată cu mult drag de către toţi românii care măcar odată au vizitat Cîmpul
Românesc or au auzit de el, dar mai cu seamă se bucură de sosirea Săptămânii
Culturale membrii Asociaţiei Românilor din Hamilton, care au făcut ca această
sărbătoare să devină o tradiţie.

De zeci de ani la locul petrecerii sărbătorii, numit Câmpul Românesc în luna iulie se
adună români din diferite colţuri ale lumii, nu numai din Canada pentru a participa la
manifestările culturale ce au loc în timpul săptămânii.

Membrii Asociaţiei au cumpărat un teren de 25 ha pe care s-a clădit primul
aşezământ al viitorului Câmp Românesc în anul 1967, fiind ajutaţi şi de
Guvernul Canadei şi de românii din întreaga lume, inclusiv din Africa de sud şi
Australia.

Pe teritoriul Câmpului Românesc sunt amenajate Capela " Sf.Maria", un
monument dedicat eroilor neamului nostru, palatul de Cultură "Nae Ionescu",
o troiţă; piscină; teren de fotbal; volei...

Câmpul Românesc î-şi deschide porţile în fiecare an în luna Mai.

Peizajul încântător cu sălciile pletoase de pe malul rîului, vegetaţia bogată şi
nealterată dau locului un aspect cu totul deosebit, în care vibrează un puternic
sentiment de românizm.

Marele maestro- sculptor român Nică Petre a realizat aici busturile din
marmoră a lui M.Eminescu şi Nae Ionescu, precum şi " Rotonda scriitorilor din
Exil" ( busturile din bronz ale lui Aron Cotruş, Gheorghe Donev, Vasile
Posteucă, Mircea Eliade, Vintilă Horea şi Horia Stamati). La instalarea ultimilor
trei busturi am participat si eu, lucru cu care mă mândresc şi astăzi.

Personalităţi şi luptători care au refuzat să accepte sistemul comunist s-au întâlnit an
de an la Câmpul Românesc, unde de fiecare dată se omagiau valorile naţionale şi în
mod special acele valori, care erau marginalizate or total şterse din cultura românescă.
Acest eveniment era o mare sărbătoare Românească. Cei mai mulţi veneau cu
corturile, cu trailerele or, cei care locuiau mai apoape de Câmp veneau de dimineaţă şi
se întorceau acasă seara tîziu, după ce se terminau comentariile pe marginea temelor
prezentate.

în fiecare zi de dimineaţă până seara se formau grupuri şi se purtau discuţii
interesante care completau de cele mai multe ori conferinţele prezentate în fiecare
seară. Scriitori, poeţi şi actori îsi prezentau lucrările şi se făceau cunoscuţi în rândul
emigranţilor mai noi ori mai vechi şi deseori aici se făceau lansări de carte.

Prezenţa editorilor de ziare din lumea liberă la acest eveniment le dădea prilejul
conferenţiarilor să se facă cunoscuţi în întreaga emigraţie. Pentru fiecare din acei care
veneau să petreacă toată săptămână la Câmpul Românesc era o vacanţă de vis şi o
baie de românism. Aici participanţii se regăseau în mediul în care îşi petrecuseră o
parte din viaţa trăită la baştină, pe meleagul natal..

După 1990, odată cu deschiderea graniţelor , la Săptămâna Culturală au început să
participe şi personalităţi din România şi mai târziu din Basarabia (Republica
Moldova).

în prezent Săptămâna Culturală de la Câmpul Românesc continuă să atragă noi
participanţi. Acest eveniment îmbină foarte armonios trecutul, reprezentat de puţinii
veterani care au mai ramas, şi prezentul format din noii veniţi, care cu curiozitate şi
bucurie participă la acest eveniment cultural deosebit”

Deschiderea Săptămânii Culturale a Românilor anul acesta a început la 8 iulie la
Câmpul Românesc cu rugăciunea de deschidere cu Pr.dr. Dumitru Ichim si Cuvântul
de bun venit al Preşedintelui ACR - Dumitru Rachitan.

în prima zi oaspeţii au făcut cunoştinţă cu Palatul Culturii şi biblioteca, iar seara au
fost prezentate următoarele conferinţe: “Argumente pentru o noua direcţie culturala”
de Profesorul Mircea Platon (Toronto), scriitor, ziarist ; “Tinereţea octogenarului
Nichita Stanescu” de Sandu Sindile (Kitchener); “Paralelism spiritual-Irlanda si o
paranteza basarabeana” Iulian Ichim (Kitchener); Lansare de Carte de Dan Ghitescu
(Montreal), scriitor.

Au mai fost susţinute conferinţe marţi de către Doamna Muguraş Maria Petrescu
(Bucureşti), scriitor şi ziarist: Verbul “a fi” la români începe cu poezia; Profesor
Constantin Teodorescu (Kitchener):” Preot profesor Dumitru Stăniloaie şi
spiritualitatea românească”; Sebastian Doreanu, (Colorado), scriitor: “O republică a
ideilor - Asociaţia Culturală Criterion”; Constantin Groza, Kitchener: “Clima
spiritului românesc din afara României”; Râul Dudnic, realizator emisiune Tv.” Noi
Românii” (Canada): Reportaj - Primii Români în Alberta: Boian, satul care a traversat
oceanul.

Ziua de Miercuri a început cu excursie la cascada Niagara, iar seara am ascultat
conferinţele: “Diaspora basarabeană şi spiritul naţional românesc în condiţiile de
autodeportare” ţinută de Ala Mîndâcanu (Montreal), preşedinte al Asociaţiei
Românilor moldoveni din Quebek;

"Aspecte inedite din viaţa şi opera lui Octavian Goga” de Mircea Ştefan Barţan
(Cleveland, Ohio), scriitor, poet; “Cine sunt strămoşii noştri?” de Marius Finea
(Montreal), scriitor; “Martiri în infernul concentraţionar-drama ofiţerilor români” de
Ion Anton Datcu (Montreal), scriitor, memorialist:

O excursie foarte interesantă a început în dimineaţa de 11 iunie,joi, excursie la Piaţa
St. Jacobs şi la biserica ortodoxă română din Kitchener. După o zi plină de voie bună
şi emoţii la fel, seara a fost mai mult de amintiri ale conferenţiarilor care au fost şi
martori ai epocii despre care au vorbit Dr. Doina Uricariu, Directorul Institutului
Cultural Român din New York la “Recital de Poezii si Lansare de Carte”; Iacob
Cazacu -Istrati (Moldova), scriitor, poet: “Mişcarea de rezistenţă în Republica
Moldova faţă de regimul sovietic”; Lia Lungu, New York, artistă : “Ritualurile de
trecere la daco-români, conferinţă cu exemplificări din cântecul şi folclorul
românesc”

O seară nespus de interesantă a fost vineri împreună cu Doctor Cristian Răchitan -
NEW YORK: ” Cum relaţia dintre manifestarea noastră materială şi existenţa noastră
spirituală afectează calitatea sănătăţii şi calitatea vieţii”.

S-a făcut cunoştinţă publicului cu lucrarea Prof. Dr. Nicholas Andronesco
(Connecticut): “Cibernetica şi fizica în manuscrisele eminesciene”.

Am avut onoarea ca sâmbătă să-i avem oaspeţi de onoare pe reprezentanţii
Consulatului General al României din Toronto în frunte cu Doamna Tatiana Popa. Pe
parcursul banchetului de ramas bun de sâmbătă a fost prezentat un Program Cultural
Artistic realizat de cenaclul Nicăpetre de pe lângă revista Observatorul, coordinator
Dl. Dumitru Puiu-Popescu; invitată special din New York binecunoscuta cântăreaţă
Lia Lungu şiValeria Stoian (Stuttgart, Germania);

Pe toată perioada desfăşurării Săptămânii Culturale toţi participanţii au avut ocazia să
admire expoziţia de pictură a pictorului Dorn Cioată din Toronto

lată şi în acest mod facem posibil ca toată Canada să afle adevărul: - Moldova e
România! Când mă întreabă cineva de ce am scris pe maşină numele a două ţări, le
răspund, că e o ţară cu două nume, cum ar fi numele unei domniţe Ana -Maria, aşa şi
numele ţării mele este unul - Moldova -România. Şoptesc Moldova şi subînţeleg
România, o dezmierd România şi subînţeleg Moldova. Acelaş nume şi acelaş dor.

Reportaj de Iacob Cazacu-Istrati

SĂPTĂMÂNA INTERNAŢIONALĂ DE CULTURĂ A
CÂMPULUI ROMÂNESC

Şi iar a sosit vara, luna lui cuptor, care este aşteptată cu mult drag de către toţi românii care măcar
odată au vizitat Cîmpul Românesc or au auzit de el, dar mai cu seamă se bucură de sosirea
Săptămânii Culturale membrii Asociaţiei Românilor din Hamilton, care au făcut ca această
sărbătoare să devină o tradiţie.

De zeci de ani la locul petrecerii sărbătorii, numit Câmpul Românesc în luna iulie se adună români
din diferite colţuri ale lumii, nu numai din Canada pentru a participa la manifestările culturale ce au
loc în timpul săptămânii.

Despre Câmpul Românesc din Hamilton am scris de mai multe ori, dar nu pot să trec de fiecare dată
peste a nu face cunoscut cititorul cu o scurtă istorie a acestui minunat colţişor de rai sau “...o mică
Românie”, cum a numit-o acad. Nicolae Dabija după vizita sa aici în vara lui 2011... Membrii
Asociaţiei au cumpărat un teren de 25 ha pe care s-a clădit primul asezamant al viitorului Câmp
Romanesc in anul 1967, fiind ajutati si de Guvernul Canadei si de romanii din întreaga lume, inclusiv
din Africa de sud si Australia.

Pe teritoriul Câmpului Romanesc sunt amenajate Capela “ Sf.Maria”, un monument dedicat eroilor
neamului nostru, palatal de Cultură “Nae Ionescu”, o troiţă; piscină; teren de fotbal; volei... Câmpul
Românesc î-şi deschide porţile în fiecare an în luna Mai. Peisajul încântător cu sălciile pletoase de pe
malul rîului, vegetaţia bogată şi nealterată dau locului un aspect cu totul deosebit, în care vibrează un
puternic sentiment de românism.

Marele maestro- sculptor român Nicăpetre a realizat aici busturile din marmoră a lui M.Eminescu şi
Nae Ionescu, precum şi “ Rotonda scriitorilor din Exil” (busturile din bronz ale lui Aron Cotruş,
Gheorghe Donev, Vasile Posteucă, Mircea Eliade, Vintilă Horea şi Horia Stamati). La instalarea
ultimilor trei busturi am participat si eu, lucru cu care mă mândresc şi astăzi.

Iată ce ne povesteşte domnul Dumitru Răchitan, preşedintele Asociaţiei Românilor din Hamilton: “
Săptămâna Culturală a Câmpului Românesc a început cu mulţi ani în urmă din nevoia de a promova
valorile romaneşti ale emigraţiei. Dorinţa iniţiatorilor a fost ca românii de pretutindeni să poată să se
întâlnească intr-un loc unde se vorbea şi se gândea româneşte. Personalităţi şi luptători care au
refuzat să accepte sistemul comunist s-au întâlnit an de an la Câmpul Românesc, unde de fiecare dată
se omagiau valorile naţionale şi în mod special acele valori care erau marginalizate, or total şterse din
cultura românescă. Acest eveniment era o sărbătoare Românească, cei mai mulţi veneau cu corturile,
cu trailerele or cei care locuiau mai apoape de Câmp veneau de dimineaţă şi se întorceau acasă seara

tîziu, după ce se terminau comentariile pe marginea temelor prezentate. în fiecare zi de dimineaţă
până seara se formau grupuri şi se purtau discuţii interesante care completau de cele mai multe ori
conferinţele prezentate în fiecare seară. Scriitori, poeţi şi actori îsi prezentau lucrările şi se făceau
cunoscuţi în rândul emigranţilor mai noi ori mai vechi şi deseori aici se făceau lansări de carte.
Prezenţa editorilor de ziare din lumea liberă la acest eveniment le dădea prilejul conferenţiarilor să se
facă cunoscuţi în întreaga emigraţie. Pentru fiecare din cei care veneau să petreacă toată săptămână la
Câmpul Românesc era o vacanţă de vis şi o baie de românism. Aici participanţii se regăseau în
mediul în care işi petrecuseră o parte din viaţa trăită la baştină, pe meleagul natal..

După 1990, odată cu deschiderea graniţelor , la Săptămâna Culturală au început să participe şi
personalităţi din România şi mai târziu din Basarabia (Republica Moldova). în prezent Săptămâna
Culturală de la Câmpul Românesc continuă să atragă noi participanţi. Acest eveniment îmbină foarte
annonios trecutul, reprezentat de puţinii veterani care au mai ramas, şi prezentul fonnat din noii
veniţi, care cu curiozitate şi bucurie participă la acest eveniment cultural deosebit”.

Deschiderea Săptămânii Culturale a Românilor anul acesta a început la 8 iulie la Câmpul Românesc
cu rugăciunea de deschidere cu Pr.dr. Dumitru Ichim si Cuvântul de bun venit al Preşedintelui ACR -
Dumitru Rachitan.

în prima zi oaspeţii au făcut cunoştinţă cu Palatul Culturii şi biblioteca, iar seara au fost prezentate
următoarele conferinţe: “Argumente pentru o noua direcţie culturala” de Profesorul Mircea Platon
(Toronto), scriitor, ziarist; “Tinereţea octogenarului Nichita Stanescu” de Sandu Sindile (Kitchener);
“Paralelism spiritual-lrlanda si o paranteza basarabeana” Iulian Ichim (Kitchener); Lansare de Carte
de Dan Ghitescu (Montreal), scriitor.

Au mai fost susţinute conferinţe marţi de către Muguraş Maria Petrescu (Bucureşti), scriitor si ziarist:
Verbul "a fi" la romani incepe cu poezia; Profesor Constantin Teodorescu (Kitchener):” Preot
profesor Dumitru Staniloaie si spiritualitatea romaneasca”; Sebastian Doreanu, (Colorado), scriitor:
“O republica a ideilor - Asociaţia Culturala Criterion”; Constantin Groza, Kitchener: “Clima
spiritului românesc din afara României”; Râul Dudnic, realizator emisiune Tv.” Noi Romanii”
(Canada): Reportaj - Primii Romani in Alberta: Boian, satul care a traversat oceanul.

Ziua de Miercuri a început cu excursie la cascada Niagara, iar seara am ascultat conferinţele:
“Diaspora basarabeana si spiritul naţional romanesc in condiţiile de autod eportare” ţinută de Ala
Mindicanu (Montreal), preşedinte al Asociaţiei moldovenilor din Quebek; “Aspecte inedite din viata
si opera lui Octavian Goga” de Mircea Ştefan Bartan (Cleveland, Ohio), scriitor, poet; “Cine sunt
Strămoşii noştri?” de Marius Finea (Montreal), scriitor; “Martiri in infernul concentrationar-drama
ofiţerilor romani” de fon Anton Datcu (Montreal), scriitor, memorialist:

O excursie foarte interesantă a început în dimineaţa de 11 iunie,joi, excursie la Piaţa St. Jacobs şi la
biserica ortodoxă română din Kitchener. După o zi plină de voie bună şi emoţii la fel,seara a fost mai
mult de amintiri ale conferenţiarilor care au fost şi martori ai epocii despr care au vorbit Dr. Doina
Uricariu, Directorul Institutului Cultural Roman din New York la “Recital de Poezii şi Lansare de
Carte”; Iacob Cazacu Istrati (Chisinau), scriitor, poet: “Mişcarea de rezistenţă în Republica
Moldova faţă de regimul sovietic”; Lia Lungu, New York, artistă : "Ritualurile de trecere la daco¬
români, conferinţă cu exemplificări din cântecul şi folclorul românesc".

O seară nespus de interesantă a fost vineri împreună cu Doctor Cristian Rachitan - NEW YORK: ”
Cum relaţia dintre manifestarea noastra materiala si existenta noastra spirituala afecteaza calitatea
sanatatii si calitatea vieţii”. S-a făcut cunoştinţă publicului cu lucrarea Prof. Dr. Nicholas Andronesco
(Connecticut): “Cibernetica si fizica in manuscrisele eminesciene

Pe parcursul banchetului de ramas bun de sâmbătă a fost prezentat un Program Cultural Artistic
realizat de cenaclul Nicapetre de pe langa revista Observatorul, invitată special din New York
binecunoscuta cântăreaţă LIA LUNGU şi Valeria Stoian (Stuttgart, Germania)

Pe toată perioada desfăşurării Săptămânii Culturale toţi participanţii au avut ocazia să admire
expoziţia de pictură a pictorului Doru Cioată din Toronto.

Iată şi în acest mod facem posibil ca toată Canada să afle adevărul: - Moldova e România! Când mă
întreabă cineva de ce am scris pe maşină numele a două ţări, le răspund, că e o ţară cu două nume,
cum ar fi numele unei domniţe Ana- Maria, aşa şi numele ţării mele este unul - Moldova-România,
Şoptesc Moldova şi subînţeleg România, o dezmierd România şi subînţeleg Moldova. Acelaş nume şi
acelaş dor...

Iacob Cazacu-Istrati, Toronto, 2013

Saptamana Culturala a Câmpului Romanesc

Asociaţia Culturala Romana Hamilton

Asociaţia Culturala Romana Hamilton organizează

SĂPTAMÎNA CULTURALĂ A CÂMPULUI ROMÂNESC 7-12 Iulie, 2014

Programul Conferinţelor
Luni, 7 Iulie

Sandu Sindile (Kitchener) - ”300 de ani de la înveşnicirea lui Constantin Brâncoveanu”

Prof. Constantin Teodorescu (Kitchener) - “Constantin Brâncoveanu în cultura şi spiritualitatea
românească”

Marti, 8 Iulie

Ing. Florin Ene (Kitchener) - “România cuantică”

Ing. Dan Groza (Hamilton) - “Mărturii ale străinilor despre continuitatea românească pe teritoriul
românesc”

Miercuri, 9 Iulie

Lia Lungu - Omagierea a 40 de ani de activitate artistică

Grigore Cartianu (România - sciitor, Tvr. repoter) - “Sfârşitul Ceauşeştilor şi crimele Revoluţiei”

Mircea Ştefan (Cleveland - poet, scriitor) - “Poeţii închisorilor comuniste - Vasile Voiculescu şi Radu Gyr”

Joi, 10 Iulie

Ion Anton Datcu (Montreal - scriitor) - “Războiul împotriva ţărănimii”

Marius Fincă ( scriitor - Montreal) - “împăraţii de origine daco-getă ai Imperiului Roman”

Vineri, 11 Iulie

Grigore Culianu ( ziarist - New York Magazine” - “Cum arată România după 10 ani sub regimul Traian
Basescu”

Prof. Constantin Teodorescu ( Kitchener) - “Poetul Dumitru Ichim la 70 de ani”; Prezentarea ultimelor
cărţi din România, Canada şi Republica Moldova

Grigore Cartianu (România - sciitor, Tvr. repoter) - “Firava democraţie română şi demolarea statului de
drept”

Doina Uricariu (New York-Director Centru Cultural Roman) Tema conferinţei urmeaza sa fie anunţata

Sambata, 12 Iulie - Banchetul de închidere cu incepere de la ora 1 :00 PM

Participa: Cenaclul literar NICAPETRE al revistei OBSERVATORUL - Organizator: Dumitru Popescu,
Toronto.

Program artistic: Lia Lungu, Formaţia muzicală Antonn Pann, Corul Ateneu, precum si alţi invitaţi
NOTA:

- Conferinţe au loc în fiecare seară incepand de la 7:00 p.m

- Se vor oficia Slujbe religioase la Capelă

- Se vor organiza mese rotunde cu diverse tematici

- Se organizează excursii la puncte de referinţa din Ontario

Pentru mai multe informaţii si eventuale modificări ale programului, vizitaţi: www.campulromanesc.ca

CÂMPUL ROMÂNESC, HAMILTON, CANADA, - EDIŢIA 2015

După doi ani, ne-am reîntors într-un loc mirific, „piciorul de plai” românesc situat în inima îndepărtatei
Canade. Pentru cei care încă nu au avut ocazia să viziteze Câmpul Românesc de la Hamilton, Ontario, dar
cărora le-o dorim din tot sufletul, am vrea să le spunem că descrierea lui, oricât de inspirată ar fi, va rămâne
mereu săracă. Aşa cum le-am mai prezentat deja, peisajul canadian în general şi acest loc din Hamilton în
special, vor fi ceva cu totul aparte. Greu îţi vine să crezi că eşti în inima Canadei, pentru că nu lipseşte nimic
din tot ceea ce aminteşte de casă, de România. Geografic vorbind, locul acesta este atât de departe, dar foarte
aproape prin sufletul pe care conaţionalii noştri canadieni îl pun neprecupeţit pentru a menţine aici vie
flacăra românismului, pentru a o transmite, aşa cum au preluat-o şi ei de la înaintaşi, copiilor lor. Este ca un
fel de mesaj nescris, dar simţit din inimă. Să nu uităm că la Hamilton avem o Românie în miniatură. La
Câmp există spaţii de cazare în câteva rulote, unde putem sta un timp anume şi

în sala socială se organizează evenimente de tot felul (nunţi, botezuri, revelioane, seri de discotecă,
spectacole de muzică uşoară, sau populară, serbări de Hallowyn, reprezentaţii teatrale la care vin artişti din
ţară).

Putem consulta în biblioteca impresionantă de aici cărţi valoroase şi vizita un muzeu etnografic, gravuri
vechi care vin să confirme încă o dată istoria existenţei neamului românesc pe aceste meleaguri.

La bisericuţa ridicată sus pe deal în stil maramureşean, de la copii doar de câţiva ani până la cei maturi, se
aude rugăciunea Tatăl nostru. Dar mai presus de orice, întâlnim câţiva români de suflet, veniţi parcă să
reprezinte aici întreaga hartă a ţării. Preot Dr. Dumitru Ichim (Dărmăneşti, Comăneşti, jud. Bacău), unul
dintre cei mai mari poeţi contemporani nord-americani, Dl ing. Dumitru Răchitan (Gura Văii, Oltenia),
Preşedintele Asociaţiei Culturale Române, cel care gândeşte, organizează şi dirijează toate activităţile
Câmpului Românesc de la Hamilton, Dna Emilia Răchitan, economist (Turnu-Severin), Dna tehnologist
Neli Cornea (Turnu-Severin), care ne-au răsfăţat cu bucate alese şi gustoase „ca la mama acasă”,

Dl. ing. Aurel Olteanu (Giurgiu-Bucureşti), Dna prof. Anca Olteanu (Sibiu), fiul lor, Daniel Olteanu (pe care
l-am lăsat acum doi ani în urmă elev la un liceu francez, iar acum îl găsim student la University of Western
Ontario, Facultatea de Ştiinţă), Dl ing. Dan Manolescu (Bucureşti), Dna. ing. Mihaela Moisin (Bucureşti),

Dl. tehnician mecanic Alexandru şi Dna economist Olivia Colceriu (ardeleni). Ei au grijă ca totul să
funcţioneze impecabil. împreună cu alţii, activează în cadrul Câmpului Românesc numai în calitate de
voluntari.

Bucuria revederii a fost imensă, căldura sufletească, politeţea, solicitudinea, prietenia şi dragostea cu care
aceşti oameni te înconjoară sunt de-a dreptul impresionante. Ai sta aici printre ei la nesfârşit.

Săptămâna Câmpului Românesc are loc în fiecare an la începutul lunii iulie. Dacă aţi şti câte au românii de
aici de povestit despre tot ceea ce a însemnat şi mai înseamnă acest loc pentru ei, precum şi Asociaţia
Culturală Română, care s-a înfiinţat în 1957! Cât de mult iubesc locul acesta care face parte din inima şi
viaţa lor, din însăşi fiinţa şi raţiunea de a fi în Canada. Dragostea şi „legătura cu ţara”, sentimentul că nu
sunt dezrădăcinaţi, îi animă permanent, pentru că şi ei aparţin acestui loc minunat şi de referinţă. Sunt mulţi
conaţionali care au venit aici şi ştiu de Câmpul Românesc de la Hamilton, din Canada. în cei cincizecişiopt
de ani de existenţă neîntreruptă pe aceste meleaguri, ei au făurit o nouă istorie a întregii comunităţi
româneşti, muncind şi afirmându-se cu mândrie şi demnitate. De aceea au multe de povestit, pentru că deţin
atâtea documente, fotografii, care le atestă contribuţia la viaţa socială şi culturală, integrarea lor în ţara de
adopţie.

întregul complex al Câmpului Românesc a fost visat, gândit, ridicat din greu, cu banii lor. Tot ce vedem şi
admirăm aici este concretizarea crezului lor şi al înaintaşilor lor (Dl. George Bălaşu, Dl. Tudor Murgoci, Dl.
Nicolae Pora, Dl. George Donisan, Dl. Bill Asceniuc, Dna Mihaela Moisin, Dl Florin Săndulescu, Dl. Dan
Manolescu). Desigur că din tot acest colţ românesc, neuitat de lume, nu puteau lipsi sculpturile lui
Nicapetre, care a realizat busturile unor mari bărbaţi ai neamului românesc: Mihai Eminescu, Nae Ionescu,
George Donev, Horia Stamatu, Mircea Eliade, Aron Cotruş, Vasile Posteucă, Vintilă Horia.

Prea puţini sunt cei care mai cunosc astăzi istoria acestui loc. Proprietatea a fost cumpărată în 1967, iar în
1968 s-a sfinţit locul capelei. Anul 1976 a marcat apogeul activităţii românilor de aici, prin apariţia ziarului
lunar “Cuvântul românesc”, publicaţie a Asociaţiei Culturale Române, care a apărut neîntrerupt până în 2005
şi care l-a avut ca director pe George Bălaşu. Ea a fost considerată « vârful de lance » în lupta anticomunistă
a diasporei româneşti din întreaga lume, reuşind prin ampla-i răspândire să reunească toată emigraţia
românească din Canada până în Australia. Românii de aici sunt mândri de ei. Şi au şi de ce!

Programul Săptămânii Culturale a debutat luni 6 iulie 2015.

Moderator a fost Dna Prof. Univ. Dr. Anca Sîrghie, care, în cuvântul de deschidere, a relevant importanţa
evenimentului. Jurnalistul cultural Muguraş Maria Petrescu, membră a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din
România a transmis mesajul de salut al Dlui Doru Dinu Glăvan, Preşedintele acestei Uniuni, precum şi

mesajul scritoarei Mariana Pândaru, Preşedinta Asociaţiei Scriitorilor din Jud. Hunedoara, redactor şef al
revistei „Ardealul Literar”.

„PREACUCERNICE PĂRINTE DUMITRU ICHIM,

STIMAŢI DOMNI, DUMITRU RĂCHITAN şi
DUMITRU PUIU POPESCU

Dragi români, prezenţi astăzi la sărbătoarea de suflet a domniilor voastre, ce se desfăşoară pe atât de
frumosul şi binecunoscutul de-acum, CÂMP ROMÂNESC de la Hamilton,

Cu emoţie în inimă, cu bucurie în gând şi cu cele mai alese sentimente româneşti, noi - scriitorii
hunedoreni, membri ai Asociaţiei Scriitorilor din jud. Hunedoara şi Colectivul de redacţie al revistei
„Ardealul literar“ - vă adresăm salutul nostru, cu prilejul mult aşteptatei dumneavoastră sărbători întru
spirit şi grai românesc.

De câţiva ani încoace ştim şi noi despre minunata săptămână de la începutul lunii lui Cuptor, trăită cu cele
mai înalte sentimente de neam şi grai, ce se desfăşoară la Hamilton pe pământ canadian, dar pe atât de
frumosul numit Câmpul Românesc, unind pe toţi cei cu trăire spirituală românească din diaspora. O
adevărată efervescenţă de cultură românească.

Astfel, trăiţi în bucurie, sentimentul de neam şi dorul de rădăcina de acasă. Laolaltă cu dumneavoastră, întru
susţinere, vibrăm şi noi, cei din patria mamă. Şi astfel oceanul se făcu fluviu iar Câmpul Românesc, pod
peste el!

O parte dintre dvs ne sunteţi cunoscuţi, unii chiar temeinici colaboratori, - cum sunt preacucernicul părinte
Dumitru Ichim, domnul prof. Sebastian Doreanu - dar prin intermediul celor două bune prietene, prof. univ.
dr. Anca Sîrghie şi ziarista şi traducătoarea Muguraş Maria Petrescu, reuşim de fiecare dată să trăim şi noi,
cu ochii minţii, alături de dumneavoastră, la această mare sărbătoare românescă de peste ocean.

Consideraţi deci, că suntem în mijlocul Dvs. şi trăim cu toată emoţia sentimente înălţătoare, numai de noi -
românii - cunoscute, înţelese şi preţuite. Căci dvs v-aţi asumat misiunea de a întreţine şi a duce mai departe
flacăra românismului acolo unde aţi ales să vă trăiţi viaţa, dar purtând în suflet, adânc, pecetea rădăcinii de
unde aţi purces la drum.

Vă îmbrăţişăm cu toată dragostea de fraţi întru cuvânt şi trăire, pentru că arătaţi lumii, profunzimea şi
frumuseţea sufletului românesc şi-i pregătiţi pe urmaşii dvs. să facă la fel.

Dumnezeu să vă ajute şi să vă păstreze mereu în suflet dulcea povară a dorului de neam românesc. Ceea ce
demonstraţi, cu prisosinţă, în această săptămână de binecuvântare românească.

Gânduri bune şi prietenie din partea,

ASOCIAŢIEI SCRIITORILOR din JUD. HUNEDOARA
şi a revistei ARDEALUL LITERAR
Preşedintă şi redactor şef
Mariana Pândaru Bârgău

în continuare, redăm mesajul scriitorului Virgil Şerbu Cisteianu, Director General al revistei „Gând
Românesc”.

„PREA CUCERNICE PĂRINTE DUMITRU ICHIM,

STIMATE DOMNULE DUMITRU RĂCHITAN, Preşedinte al Asociaţiei Culturale Române din Canada,

STIMATE DOMNULE DUMITRU PUIU POPESCU, Director al ziarului „Observatorul” din Toronto,

FRAŢI ROMÂNI PREZENŢI ASTĂZI LA MINUNATA SĂRBĂTOARE DE PE CÂMPUL
ROMÂNESC,

Cu mândrie am aflat de la traducătoarea şi prietena Muguraş Maria Petrescu despre
admirabilul gest, că în fiecare an, în luna iulie, organizaţi această sărbătoare a sufletului românesc pentru

diaspora noastră din întreaga lume, pe Câmpul Românesc cumpărat din banii voştrii, pe pământul care
odinioară a fost al triburilor amerindiene şi unde s-au născut mai târziu poeţi şi romancieri canadieni
precum: Claudine Bertrand şi romancierul savant Saul Below, câştigătorul premiului Nobel. Aţi confirmat
prin aceasta proverbul românesc „unde se aşază românul sfinţeşte locul”.

Sărbătoarea organizată de cucernicul părinte şi ilustru poet Dumitru Ichim, împreună cu Dl.
Dumitru Răchitan şi întreaga echipă de la Hamilton demonstrează încă o dată că Biserica a fost, este şi va fi
„maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbii şi unitatea etnică a poporului”, cum
spune marele poet naţional Mihai Eminescu.

Această sărbătoare de suflet românesc dovedeşte că Biserica Românească domneşte puternic
şi dincolo de graniţe, pretutindeni unde sunt stabiliţi românii.

E minunat că elementul moral şi estetic al culturii, portului, obiceiurilor, datinilor şi tradiţiilor
româneşti îşi păstrează trecutul şi aici în Canada, unde converg razele limbii române din toate direcţiile
vieţii.

Vă îmbrăţişez cu toată arderea inimii mele, chiar dacă nu ne cunoaştem, fiindcă ştiu că sunteţi
români şi sunteţi mândri de numele ce-1 purtaţi şi de România, curând, din nou DODOLOAŢA.

Cu cele mai înalte consideraţiuni, urări pline de prosperitate, sănătate şi fericire tututor.
în numele colegiului de redacţie al revistei lunare de cultură, ştiinţă şi artă „Gând
Românesc” de la Alba Iulia,

VIRGIL ŞERBU CISTEIANU
DIRECTOR GENERAL

28 iunie 2015

Apoi s-au prezentat următoarele lucrări:

Muguraş Maria Petrescu - Passionaria Stoicescu, Puzzle sunt eu...

Ing. Florin Ene, Kitchener, Canada - Originea cuvântului

Ing. Dan Groza, Hamilton, Canada - Eterna poezie a lui Lucian Blaga

Marti 7 iulie 2015:

De la dreapta la stânga: Pr. Dr. Dumitru Ichim, Muguraş Maria Petrescu,
Prof. Univ. Dr. Anca Sîrghie, Prof. Sebastian Doreanu, Ştefan Bartan.

Prof. Univ. Dr. Anca Sîrghie - Radu Stanca, poet baladist şi Cercul Literar de la Sibiu
Mircea Ştefan, din Ohio, SUA - Vasile Voiculescu - doctorul fără de arginţi.

Prof. Univ. Dr. Anca Sîrghie - prezentarea monografiei lui Ştefan Străjeri, Românii de la Marile
Lacuri

în finalul serii moderatoarea, împreună cu Muguraş Maria Petrescu au recitat un grupaj de epigrame
recent premiate, selectate de Prof. Silvia Popescu din Cluj-Napoca. Ele au făcut deliciul publicului
prin aspectele extrem de actuale ca tematică.

Miercuri 8 iulie 2015:

Masă rotundă. Studentul Daniel Olteanu, Toronto, Canada - Tendinţe noi şi tehnici de cercetare în
domeniul geneticii.

Seara de conferinţa a cuprins:

Sandu Sindile, Kitchener, Canada - Mereu acelaşi - Lucian Blaga

Prof. univ. Dr. Anca Sîrghie, Sibiu - Lucian Blaga şi misterul inspiraţiei poetice.

Film documentar - Lucian Blaga în amintirile ultimei sale muze, Elena Daniello, regizor Anca

Sîrghie.

Joi, 9 iulie, 2015:

De la dreapta la stânga: Prof. Univ. Dr. Anca Sîrghie, Mihaela Moisin,
Lia Lungu, Emilia Răchitan, Muguraş Maria Petrescu

Masă rotunda cu tema Sensuri ale metaforei în poezia contemporană - Dumitru Ichim, Maria
Muguraş Petrescu, Mircea Ştefan, Sebastian Doreanu, Anca Sîrghie, Prof. Univ. Dr. Nicholas
Andronesco

ora 17.00, Vecernie, Pr. Dan Chirtu

Prof. Sebastian Doreanu, Denver, Colorado, SUA - Conservarea tradiţiilor în era globalizării Junii
Braşovului.

Prof.univ. Dr. Nicholas Andronesco, Fiziografia lui Eminescu

Prof. Sebastian Doreanu - Prezentare de carte: Amintirile unei muze despre Lucian Blaga de Anca

Sîrghie

Lia Lungu, interpret de muzică tradiţională, New York - Timişoara - Ritualuri de nuntă , moment

artistic

Film documentar - “Constelaţia Sibiu“ - regizor Al. G. Croitoru, scenariu Prof. Univ. Dr. Anca

Sîrghie

Vineri, 10 iulie, 2015:

ora 9.00 - liturghie la Capela „Sf. Maria” de la Câmpul Românesc, Hamilton

Din programul Săptămânii Culturale nu putea lipsi tradiţionala excursie la Niagara, unde ne-am plimbat cu

vaporaşul pe sub impresionanta potcoavă de apă a cascadei.

►

Seara de conferinţe a cuprins:

- Pr. Prof. Univ. Dr. Cezar Vasiliu, Sherbrooke University of Montreal - Aspecte creştine în lirica
eminesciană

- Muguraş Maria Petrescu - Sublim şi tragic în poezia lui Dumitru Ichim.

- Prof. Univ. Dr. Anca Sîrghie, prezentare de carte, Mircea Ştefan, Prefix 101.

- Dexbatere pe tema publicaţiilor diasporei române din America. Au vorbit: Maria Muguraş Petrescu,
Prof. Univ. Dr. Anca Sîrghie, Prof. Sebastian Doreanu

• Pe parcursul săptămânii au fost expuse tablouri semnate de fetiţa SOPHIA LEOPOLD

Sâmbătă, 11 Iulie, 2015: Banchetul de închidere cu începere de la ora 13:00.

Moderatorul programului artistic a fost Dl Dumitru Puiu Popescu, Editor & Publisher al ziarului
„Observatorul” din Toronto. Cu acest prilej Dl Dumitru Răchitan, Preşedintele Asociaţiei Culturale Române
a decernat diplome de onoare conferenţiarilor la Săptămâna Internaţională a Culturii Româneşti şi în
cuvântul lui a evocat câteva momente, nu lipside de dramatism, din activitatea volunarilor, care s-au implicat
plenar în rezolvarea unor probleme, cum ar fi cea a dezastrului creat de ice rain din decembrie 2013, când
clădirea a fost afectată, iar căile de acces complet blocate. Astăzi, cu atât mai mult ne bucurăm că în urma
sacrificiului acestor voluntari, Câmpul Românesc şi-a recăpătat strălucirea care i-a dus faima în toată lumea.

Au cântat şi au recitat membri ai Cenaclului Nicapetre. Cleopatra împreună cu mama ei şi bunicul poetul
basarabean Iacob Cazacu, interpreta de muzică populară Lia Lungu, poeta Dora Lovejoy, Mihai Colceriu şi
Dan Predescu. Au mai recitat poeţii Mircea Ştefan şi Nicholas Andronesco.

Un moment emoţionant l-a creat Sofia Loepold, pictoriţa de 6 ani, care de pe acum se dovedeşte a fi un artist
înnăscut.

Până după miezul nopţii, petrecerea a fost animată de muzică, dans şi multă veselie.

Săptămâna Câmpului Românesc de la Hamilton, Canada s-a dovedit şi în această ediţie a fi una dintre cele
mai prestigioase manifestări culturale ale românilor de pretutindeni. Desfăşurat sub semnul unei înalte trăiri
patriotice, evenimentul s-a bucurat de prezenţa unor personalităţi din ţară şi din străinătate, conferenţiarii

susţinând teme de un larg interes, ca rod al unor cercetări asidue şi îndelungate. Participanţii au rămas cu
certitudinea că splendidul Câmp Românesc este si va râmăne şi pentru tinerele generaţii care se ridică, un
spaţiu al românismului adevărat, păstrător al limbii şi tradiţiilor neamului nostru.

Anca Sîrghie şi Muguraş Maria Petrescu,
Jurnalişti culturali,

Membri UZPR

PROGRAMUL SĂPTĂMÂNII INTERNAŢIONALE A CULTURII
ROMÂNEŞTI DE LA CÂMPUL ROMÂNESC
HAMILTON, CANADA, 6-11 iulie 2015

Luni, 6 iulie 2015:

Ora 19.00:

-Muguraş Maria Petrescu, ziarist, traducător, Bucureşti - Passionaria Stoicescu: Puzzle sunt eu...

- Ing. Florin Ene, Kitchener - Originea cuvântului

- Ing. Dan Groza, Hamilton - Eterna poezie a lui Lucian Blaga
Marţi, 7 iulie 2015:

Masă rotundă, orele 16-18.

Ora 19.00:

- Prof. univ.dr. Anca Sîrghie, Sibiu - Radu Stanca - poet baladist şi "Cercul Literar de la Sibiu".

- Mircea Ştefan Bartan, poet, Cleveland - Vasile Voiculescu - doctorul fără de arginţi

-lansare de carte :Românii de la Marile Lacuri de Ştefan Străjeri
Miercuri, 8 iulie 2015:

Masă rotundă, orele 16-18.

Ora 19.00:

- Sandu Sindile, Kitchener - Mereu acelaşi - Lucian Blaga

- Prof. univ. dr. Anca Sîrghie, Sibiu - Lucian Blaga şi misterul inspiraţiei poetice.

- Film- Lucian Blaga în amintirile ultimei sale muze Elena Daniello, regizor Anca Sîrghie
Joi, 9 iulie, 2015:

Masă rotundă, orele 16-18.

Ora 19.00:

- Prof. Doreanu- titlu rezervat.

-Prof.univ. dr. Nicholas Andronesco, Connecticut, Fiziografia lui Eminescu, Nr.XI.6.

- Lia Lungu - Ritualuri de nuntă, moment artistic

- Prof. dr. Sebastian Doreanu, Denver,- Prezentare carte:

Amintirile unei muze despre Lucian Blaga de Anca Sîrghie

- Film - Constelaţia Sibiu - regizor Al. G. Croitoru, scenariu Anca Sîrghie
VINERI, 10 iulie, 2015:

-Pr.prof. univ. dr. Cezar Vasiliu, Sherbrooke University of Montreal - Aspecte creştine în lirica eminesciană

- Muguraş Maria Petrescu, ziarist, traducător, Bucureşti- Sublim şi tragic în poezia lui Dumitru Ichim.

- Pe parcursul săptămânii puteţi admira expoziţiile de pictură semnate de

DORU CIOATA şi SOPHIA LEOPOLD

sâmbătă, ii iulie, 2015 : Banchetul de închidere,cu începere de la ora 1:00 pm

Din program: Recital de muzică şi poezie cu membrii Cenaclului literar NICĂPETRE al revistei OBSERVATORUL din
Toronto - Organizator: Dumitru Popescu ; Grupul de dansuri populare ARTA - Lia Lungu - Ritualuri de nuntă.

Având în vedere că locurile sunt limitate, vă rugăm să vă rezervaţi locuri din timp.

Pentru rezervări de locuri la banchet, sunaţi la 905-265-9884 ori trimiteţi un email la: [email protected]
NOTA:

- Conferinţele au loc în fiecare seară începând de la 7:00 p.m

- Se vor oficia Slujbe religioase la Capelă

- Se vor organiza mese rotunde cu diverse tematici

- Se vor organiza excursii la puncte de referinţă din Ontario

Pentru mai multe informaţii şi eventuale modificări ale programului, vizitaţi: WWW.Campulroman6SC.Ca

Preşedinte Ass. Culturală Română-Hamilton Director Săptămâna Culturală

Dumitru Răchiţan Pr. Dumitru Ichim