Axa anul I, nr. 1, 20 oct. 1932

Hh'bo 


6 Pagini 4 Lei 

publicaţie 

BILUNARA 

DE ARTA 

literatarA 

POLITICA 



Direcţia şi administraţia H. Ottfţu ia n u, Poliza 12 Bucureşti II 


6 Pagini 4 Lei 
Joi 20 Octombrie 1932 
Anul I. No. 1 

ABONAMENTE 
80 Lei anual instituţii 
9» autorităţi 100 Lei 


Spre stânga sau spre dreapta? 

de Nlchifor Crainic 


P r e d o s I 


o v i e 


Zitrul « pentru miţe Arii* sufletului 
«ocini ce««c« « pentru atmosferă ins¬ 
titutul meteorologic Înregistrare de e- 
venitnont# cere reprezinte gradul de 
temperaturi o societâţei, notare • cu¬ 
tremurelor ai, scrutare a intereselor 
feluritelor categorii «ocialf, ascultare 
a inşilor izolaţi îo mulţime ca grAunţii 
de lumiaA tn nebuloasa «Aii lactee 
Redacţia lui capAlA rolul unui confs- 
tionsl laic, dacă mJi pot ieşti astfel» 
(o care spotednoiila durerilor fliute *« 
neştiuta se colecteazA tn nAdejdra das- 
nActajduitâ a unui remediu. Sânt b㬠
trâni fi «iot tineri p* care suferinţa îi 
mânu spre tina prin nesfârşite scrisori 
fi vizita. Intr'un astfel de post de ob¬ 
servaţie. ţi-»r trebui o inimi do piatrA 
ca sa poţi rezista. Chinurile desvAluite 
sânt imense în «omplezitatea lor. De 
aici înţelegi mai adAec filosofia pesi¬ 
mişti ce se desface din marele gest al 
prinţului Sakya-Muni care. covârşit de 
jalea lumii, se rupea din ea pentru a 
»e absorbi, pustiu, In meditaţia nean¬ 
tului. 

Dar cAad ou vrei sA te predai co¬ 
vârşit fi când poruncile conftileţei te 
ţintuesc in postul de observaţie, între 
bAtr&oi fi tinari «fti nevoit »A alegi pe 
cai din urmi. Pe cei cari vio fi nu 
i-ai voi călcând dup* cai care sa duc. 
I-ai visat, poate, cu frunţile fulgerate 
de auroră fi-i descopari adesaa dărA- 
pAnaţi în desagregarea morţii timpurii, 
anonime fi firi eroism. Eu nu ştiu 
câţi dintre aşa zişii factori de răspun¬ 
dere stau de vorbă eo tinerii, dar sâni 
convins din azperianţâ ci nu azistA azi 
suferinţă mai copleşiloara de «At a g«- 
ti|»s»v 5j^iedtnMl# lor. sosite 
din centrele ţârii sau din ultimul sat, 
unde zac cu titlurile de nobleţe cul¬ 
turali în buzunar, sânt sfâşietoare. 
Pensionar, salariat, agricultor sau me¬ 
seriaş,—fiecare e încadrat intr’un ros» 
precis fi deci mai poate spera. Sufe¬ 
rinţa lor e oricum ateouetâ. Dar tine¬ 
rii aceştia ne1n;<iJrd[l trăiesc, tocmai din 
lipsa unei încadrări, sentimentul peni¬ 
bil al ezeiudarai din viaţă. Exuberanţa 
lor da «nervii «o nu-fi fAsesc între¬ 
buinţare ridică la paroxism temperatura 
suferinţei. 

In momentul de faţă no există pro¬ 
blemă mei grea şi mai neluat* in sea¬ 
mă. Tineretul aceste, care zice despre 
lifta că n’a avut copilărie, nu ere aci 
nici o perspectivă către mâine. Ve¬ 
chile ufi sânt închise pentru no i ve¬ 
niţi care bat şi sa abat sa intre. Pro¬ 
dus al unui anume regim, ei an foat 
instruiţi panlro a f» încadraţi în acest 
regim care. totuşi, nu*-» mai poate îo- 
elpti 

Râmaşi pe dinafară, ei trebue cu 
toate acestea să muncească, să gân¬ 
dească, să lupte, si trăiască. 9ă se 
salveze neantului. S'o recunoaştem f㬠
ţiş : acestei generaţii, dac* nu acceptA 
si moară de inaniţie. îi rămâne o sin¬ 
gură cale : mWujM. E caaace va veni, 
s eeeece vina inevitabil Ea a In spi¬ 
ritul general al (impului , ti e in sto¬ 
macurile flămânde şt îo cream încinşi 
de febră oi generaţiei llaera. Dar mai 
e undeva : în falimentul statului pro¬ 
vocat da democraţia conducătoare, Nu¬ 
litatea de creaţia şt fabuloasa capaci¬ 
tate de consumaţia parazitară, irespon¬ 
sabilitatea morală şi eonrupţoia univer¬ 
sală. strivirea valorilor spirituale prin 
îascAunarea gorilei electorala, injusti¬ 
ţia legalizată şi plutocraţia adorată,— 
iată numai câteva rocile catastrofal* 
ca (ac din democraţia e ţinta revolu¬ 
ţionar* Spiritul aprig al timpului şi 
psihologia mulţimii naîncadrata tn stat 
îşi dau aoAaa împotriva ai. Orie# miş¬ 
cară a generaţiei tinere sa va îndreptă 
fatal împotriva democraţiei. E atât de 
adevărata scssitl afirmaţia încât se 
poale verifica la chiar sânul partidelor 
•pacific democratica unda grupări da 
tinari mulţumiţi —sa declară ostili r*~ 


Prin urmare, în situaţia dată, orice 
voinţă de afirmare tânără nu posta fi 
altfel decăt antidemocratică. Revolu¬ 
ţiile au se fac nici odată pentru a 
perfecţiona nn regim (care, in speţă, 
e iremediabil), ci pentru a-l dărănaa. 

Spiritul timpului indică două moduri 
de a reacţiona antidemocratic t comu¬ 
nismul şi corporatismul. Admiţfind prin 
absurd o prealabilă deliberare, care 
din acesta două moduri ar avea şanse 
să fie îmbrăţişat de n generaţia revo¬ 
luţionară românească ? E greu de pre¬ 
cizat şi de dat reţete. In momentul 
psihologiei turmentate de exi, ar fi 
deejuns apariţia unei personalităţi se¬ 
ducătoare care si poruncească spre 
■tănpa seu spre dreapta. Dar cât& vre¬ 
me flacăra ei incendiară ou se vede, 
putem încă să judecăm cu destul sân¬ 
ge rece. 

România ca să poată tril, ere ne- 
▼oe de o revoluţie antidemocratică. 
Această revoluţie însă poate însemna 
o regenerare sau o degenerare. O re¬ 
generare, dacă ea va corespunde spi¬ 
ritului poporului românesc şi formei 
de stat ; o degenerare dacă ea va fi 
o negaţia a spiritului poporului şi a 
formai de stat. Fiindcă vorbiam la în¬ 
ceputul acestui articol despre meteo¬ 
rologie, fenomenele atmosferice se pe¬ 
trec între două stabilităţi permanentei 


soliditatea pământului şl calmul stra¬ 
tosfera!. latre ele e loc suficient p* a . 
tra toate mişcările ce duc U „buna 
Întocmire a vizdohalui". Tot astfel în¬ 
tre cefe două constante ele statului 
românesc : spiritul poporului ţi forme 
suprema a «uversnitMţei, e |© c pentru 
oricât de vijaloase fenomroe de rege¬ 
nerare. Concepută astfel, revoluţia an¬ 
tidemocratică n’ar putea fi de cit cor¬ 
poratistă, fiindci corporatismul înte¬ 
meiat pe cultul cocnp-tioţelor, pe con¬ 
cepţia morală a munco , pe iodiv, dua¬ 
lismul organizat îo categorii sociale, 
pe draapte aulorlratr, corespunde în¬ 
tru totul spiritului assstui popor şi nu 
contrazice întru nimic forma dr stat 
Comunismul a negaţia fiecăreia din 
ac«*ste douA cons’ante. Românul r pro¬ 
prietar înnăscut (când uiâşte proprie 
tatce e fiindcă n’o are el); comunis¬ 
mul îl anulează. Românul e monar¬ 
hist Înnăscut; comunismul îl interzice. 
O revoluţie comunist* în România 
n’ar avea un soroi piei lung de o lu¬ 
ai,-pin* când poporul ar băga do 
seamă despre ce e vorba. Dar tânăra 
generaţie de intelectuali ce perspective 
ar putea să aibă într o revoluţie co¬ 
munistă unde se ştie cine e sortit să 
dicteze ? Ea, această generaţia, ar des- 
lAnţui revoluţia numui pentru a se în¬ 
gropa de vie sub dărâmături. 


Oricare ihntrc noi, fic-i viaţa şi 
gândurile cât ite izolate dr lume, 
simte astăzi ca deasupra Voinţei sala 
erou nou au * pregdUţtc. cu valori?,- 
fi noţiunele In cari aliădatn credeam 
ca toţi evlariaţi sunt goale, C u asis¬ 
tam la o schimbare a rnmuril/ir. 

Toţi ne dam seama, laţi aşteptăm, 
dar puţini dintre ruA indrătnt'vc ls- 
tuzi, in loc de coltul cinstei şi tuţ... 
jiei străbune, admirăm şmecheria >* 
dosirea de răspundere, astăzi — fie¬ 
care îşi strigă dreptul lu o viaţa e- 
ghisiă, anarhica. In ajard şl contra 
colectivităţii şl patriei. 

Crtdlnţole vechi apun şi In lotul 
lor credinţe noi nu răsar. Aecaslo 
i'Siv drama noastra a celor iiiu’ri: 
lipsa anul gând marc care să ne în¬ 
treacă, să ne însufleţească — criza 
de ideal! Soi nu mai credem nici 
tn fericirea bunului, nici In dema¬ 
gogia democraţiei, nici In ridicarea 
onuilui prin maşină. Xoua ne tre¬ 
ime „ altceva “ şi în caalarea acestui 
„altceva* 1 . in căutarea unui crez nou 
tncep deosebirile dintre noi şi începe 
rătăcirea noastra. 

In goana uceasta după o luminiţă 
pentru cate unii dintre nai — cu 


Moţuri, Mofturi şi Pampoane 


Fără îndoială că spectacolul pa 

cnrv-l oferă. uungfi frust bem â 
unul din cele mai stranii din câte 
n cunoscut istoria. 

M oscele înfometate şi deznădăj¬ 
duite. elitele dezorientate, capitalis¬ 
mul in plină lichidare, no tu le formule 
economii-* şi sociale nedovedindu-şi 
incâ eficienţa, revoluţia socialo şi 
războiul mondial posibilităţi ev se 
ţuU oricând realiza iata pe scurt 
greutăţile de astazi şi perspcctii-ele 
de mâine. 

Teatru orice minte clara este e- 
videut t\i faţa de o atare situaţie, 
statele - mai ales cele mici -— n'uu 
altceva de focut de cât să-şi strângă 
chingile, sa caute sa-fi potolească 
masselc şi, încercând cu slabele lor 
%snijloace să păstreze pacea, să-şi pre¬ 
gătească totuşi armele. In nefastă e- 
pocu de liberare economica fi poli¬ 
tică. problema armatei trece pe pn 
mul plan ut preocupărilor naţionale. 
Fora îndoială necesitate tristă d*- a 
U pregăti să înfrunţi nebunia răz¬ 
boiului de uiâino, dar necesitate in <*• 
xorabila pe care nici un pacifist 
aiaro dc cei pentru care pacifismul 
u ajuns monomanie — nn Ponte s'n 
ocolească. l)< aceia orice naţionalist 
măsura! dar convins nn putea primi 
decât cu bucurie cn’stea - ■ răspândită 
mai acum doi ani -ca o reformă totală 
a armatei noastre este pe cale de în¬ 
făptuire. Cunoaştem cu toţii lipsurile 
de tare MU fere armata noastră. I V- 
măriscni doar anchilozarea prngre- 
Wi*d n corpului ofiţeresc, insuficienţa 
lin tehnică, haosul existent tn ser¬ 
viciile armatei, tragedia corpurilor de 
trupă cu efective scheletice care se 
consumă In gărzi şi tn corvezi, rrmi- 
Wateo care o contaminase, Insfdrşit 
inexistenţa oricărui armament mo¬ 
dern. Ştiam că dacă un război ar da 
peste noi, ne vor lipsi nu numai 
^*cuUUe*‘, ca tn 1916. 

Şi reforma a venit 1 l venit rapidă 
fi ttcOf te piaţă. In locul Iwni'itur gre- 
l*r um adoptat pumpoanrle. In locul 
artileriei de cdmp s‘uu intr.rdns 
cu mult succes — eghUsfii, unifor¬ 
mele rnulticolvrţ fin locul ar nud chi 
mire iar cri nuţiri i-a'au descins ori¬ 
zonturi num, prin Uoeiu cu şapca ei 
a fard ut luptată do luate urmate. 


Ca alte cuvinte tn locul unei 

ui aiaubl'vjîct 


de Mihail Pollhroniad 

trai executate.' Frumos' Faur te jru- 


de loan 9icfor tfojen 

pulvrt puţine an căzut tn dram ji 
un Intrai fn noaptea ' tgtfcrcnţet şi 
scepticismului Se "iui num esc pe 
Itmhn lor ,saf,naţr sau pe limba 
celor mulţi şi săru/tijsi ,^nobi' şi 
„degeneraţi! Alţii sau închis tn 
turnul de fildeş al cărţilor. 

/V aceşti „indiferenţi ", pe aceşti 
rutcu-i din cotidian, crezitţ nostru ti¬ 
neresc de nmunţarc la IndMdinUs- 
mul anarhic suntem siguri câ-i im 
căftiga. Le ştim gândurile, le-am 
trăit durerile. Izolarea lor o ,1ct>gust, 
LUleţoa Uir este singurătate* de s- 
rcducinatului , .V t -atn depărtat cu to¬ 
ţii KemvţuiJn-fu' prea mult in pa¬ 
ter Ha muLsire. -- de ţară, dar cămin, 
de 1/umnczou! V «-am pierdut drunmt 
am ratării . Să ne h, tuarcţfn teta pun 
nn mai e cu putinţă dar »rf cântăm 
calea dreaptă, aceasta ştim că se 
Poate gt aceasta tnn-rcâm şi noi. 

Celor care au căzut In cursa străi¬ 
nii ini, raior care sapi temelia oa¬ 
selor noaxtrt şi a credinţei noastre 
ne vom împotrivi. 

Vom arăta In pagina noastră po- 
lelico-sociala cd izbânda comunistă 
ar însemna izbânda clementelor a- 
narhrice, anticreştine, distrugătoare de 
ordina şi aşezare trainica, a singuru¬ 
lui izvor dr pace, bnn&late ţi înăl¬ 
ţare. 


Aceia* di. Ar un \ i 

. .“«i-S. 


cian ca noi i>or 


inteligent şi coriştii /— o magni¬ 
fică reforma a umfort^glpr. 

Stt-am adus aminte ca fK^ti înce¬ 
putul veacului al XX-lea . roşiorii 
noşlrii - dacă nu mo înşel 
serii IihiiI tniăi la un concurs, 
n fti forme, şi am voit nu ne ar㬠
tăm nedemni de 'narii noştrii str㬠
buni. 

Stranie concepţie! 

Miniştrii piaştrii de război au Iran- 
Mfornial+in lozincă mântuitoare.' mar¬ 
ţialul dicton popular . „Ţara piere fi 
baba se piaptănă !" 

Grafie udmirahilci reforme a uni¬ 
formelor armata noastra — urmata 
Plaenei, a MărâştiloC, a Jiului şi a 
Măruşeştiloi - a ajuns, sa aibă as¬ 
pectul carabinierilor lui Offvnbach. 

hi sunetul vmscl al marşurilor lan¬ 
sate de ultimele filme sonore, tn u- 
ruitul săltăreţ al tobelor, defilează 
pe (alea Victoriei — de doua ori 
pe zi — o superba colecţie dc sol¬ 
daţi înşiruiţi, spilcuiţi, care mitrd 
mâinile In tact şi ropute.se, cu o mar¬ 
ţială gcnultţă, din picioare. Frunfa* 

Iar uniformele ofiţereşti! Ce lux, 
ce gust şt ce „chir”! (daco mi *v 
Irigă dric expresia cu care Aristide 
Ilriand cucerise intr’o zi selectul au¬ 
ditoriu diplomaţi: al conferinţei delti 
Washington/. 

I merii se tn coconi' felini sub greu¬ 
tatea dolmuruilui unguresc azvârlit 
cochet; **ghllvţii freamătă necontenit 
pe piepturi/c ariilcriştilor, uvuituri¬ 
lor, i ai'alerişti/or şi... comisarilor dc 
poliţie; aurul multiplu distribuit dii 
străzilor noastre un aspect calif ar¬ 
man iar pompoanele roşii , albe, i*crzl 
sc mişcă lin tn butuia vântului. 

In secolul In care eleganţa mili¬ 
tară Unde pretutindeni sa copieze 
tipul britanic, noi inw'om cu pricc- 
p*re, cu tact yi cu un fenomenal 
simţ estetic. 

Culorii*■ curcubeului * 'ou împr㺬 
tiat darnice pe urnita româna! 

Violetul tmbiiui armonic cu por¬ 
tocaliul, galbenul deschis se uneşte 
cu . muşittl ou of o j da bibilica, ver¬ 
dele vade In plin pi ulLustra iar ro¬ 
şul »e răi faţa tn lampasuri magis- 


Spre gloria noastra nepieritoare, 
vom vedea apărând curând comisiuni 
poruviene, bol ivit tu-, mexicane şi Ra- 
raguaivze venite sâ ,w inspire Jela, 
eleganţa noasiru irezistibila 

Fraţiu dv sânge dintre noi şi sti- 
' ţările lanne dc peste Ocean va fi 
încă. .dată verificată / 

Magnifica reformă in făptuită a 
transn rmai armata noastră, cure ari¬ 
cit dc oropsita era constituţia totuşi 
o armată in sensul inalt şi nobil al 
cuvântului, tn trupe de operetă de¬ 
filând dv doua ori p<■ zi in sunetul 
marşurilor de operetă. 

Lucrătorul necăjit, şomerul flămând 
lun< ţii mural oropsit, intelectualul chi¬ 
nuit dc grifa pâinii, au tn fiece 
clipă impresia câ traesc Inlt 'o teoriei 
viziune cinvgruftca. In cure evoluează 
pe muzica dc /.r/w» frai sosii -ari mi¬ 
litare şt andc tn aştepţi ca la fic- 
• are colţ de strada un M aurice Che- 
callrr locotenent victorios sa dan¬ 
seze o polen tn trei timpi cu vre-u 
/ in Mura. 

Mărturisesc ca-nti roşeşte obrazul 
dc ruşine şt mi se umple inuna do 
/alo oridvcâtcori suni silit sa asist 
ţa aceste spectacole care azvârlu co¬ 
rosivul acid al ridicolului asupra ar¬ 
matei şi a ţării. Şi pe când noi nc 
jucam de-a soldaţii In sunat de trom¬ 
boane şi tn uruit de tohe, la Xixtru 
se aliniazo UiClitv regimentele .ru¬ 
seşti. 

Sotniiie cavaleriei roşii işi încarcă 
pistoalele automate, rarei « de asalt, 
ic mişca grele şi masive avioanele, 
lac sboruri de tn cer care iar tn labo- 
r uf urii, ncvino*-afi iepuri de casa do- 
tWeic prin nu .ari.- rapida eficienţa 
nunilor gaz*-. 

Mâine, poimâine sau ras poimâine 
puhoacle st alini cne vor putea porni 
de pv malurile Amurului, ale Volgei 
mu alo bonului asupra noastră, fără 
ca noi sa le puUnn opune decât 
lampasuri roşii, pompiranc albe şi 
nunei dv fam fără naliăraaţă. Atunci? 

Atunci o<»ni plăti scump satisfac¬ 
ţia puerila de a fi vwit sâ u* jucăm 
de-o soldaţii, iar lampasurile vor de¬ 
veni cu adei-ăral roşii! 


|J^ nr wj 

de înşelarea lor ^ de f rat „ 

>i cuvânt dc ăfaioturgS^triiSnn să-fi 
predice ideile In ţara lor. 

Concepem un stat ’ nou otnic ro¬ 
mânesc clădit pe tradiţie, pi credinţa 
străbună, pe primatul familiei şi al 
cuitui U româneşti, fu: şucrificiul nos¬ 
tru al Iu tur or celor cari ne -am des- 
cutuşal dc egoismul individualist. 

Pentru realizarea acestui gând ce¬ 
rt m dreptul dc viaţa, şi activa/.- al 
’orpdar tim-rv. neconrupte. capabile ' 
dc-a^ crede d-a construi-^ Cc.i cure işi 
inchipaesc că am schtţaţ un pro¬ 
gram SC inşvctă! *1rw mărturisit o 
cr*'dJn(ă. 

In plastica şi muzica cu şi in 
literatura ne vom sili să dom pe faţa 
pe toţi cci „nesinceri*, pe toţi csr 
mai cred încă In vechea mJHă care 
C'i'rea ariistulai să fir un izolat, un 
indiferent ţaţa de aspiraţiile timpului 
şi ale coh'vLivitdţri in care traerşte. 

Fpoiilc lalbun de profundă fr㬠
mântare. nasc fiinţe diforme utăt In 
viaţa Mori ala cât şi fn ceu artistica, 
aristenţa for r scurtă şt dinainte con¬ 
damnata. \ ui ni* rom sili in ucrsla 
pagini xu grukim opera timpului nc- 
Indurâlar care rezervi tuturor aces¬ 
tor inadaptabili -- uitat ca! 

Imitaţia servilă a \trQinuhti, scla¬ 
via penetului vi a '• •idriuhn le arun¬ 
cam. Xe ridicam de asemenea con¬ 
tra literaturii care Ispî&şte sufletele 
slabi' saa care aţâţă josnic, simţurile. 

O intre bure pe caro desigur orice 
1 -vtitor şi-o va pune: de unde încre¬ 
derea aceasta, de unde semeţ fa noa¬ 
stră a cv/»«r strânşi fa iurăl acestei 
publicaţii' Din credinţa nestrămu¬ 
tata că cric ce vroim şi c vr/ftn noi 
astăzi voi di'V*'ni mâne orexul ta } 
turor color cari tinU romdnţpşU, tu¬ 
turor celor capabili de un ideal (nalt. 
colectiv, tuturor ivlor cari fyV dau 
seama ca statul nostru In forma ac¬ 
tuala nurrgc spre rugină, tuturor ctt- 
lor cA rr gândesc că, viaţa noastră 
prezentă are nevoir dv o nouă „Axfc* 1 


i lit Oft' 





































Nslviri» m<v*r(A 


P. Inrpaltsco- V» 


In sălii© Pal*tnhri Artei oi- «Ida 
Şowja ş« ceh- *»k Fundaţiei Dalie* 
Salonul de 'toamnă afirma dar cu 

nu c c dibuire aventura (iau o In- 
ivnarc tinemăiu-a şi îşi justific** în¬ 
destul existenţa prin calitetc-n. dj- 
vrr sita tea şi cantitatea lucrărilor ex¬ 
puse. Fiii a să repra/ipt© un curent 
«mu o ideologie nt * Uu ^ porneşte pe 
un drum nou puţin bătătorit până 
acum, nl şiitcentAţii. 

Oliciftlitatca i-a acordat puţina a- 
tenţie, aproape dc loc şi unitatea do 
m;\«urA a criticilor noştri, de arta 
fiind pompa, rt> lama şi artificiu nu 
lac ut. Mai bine. Publicul slai> a font 
privat dc sugestii Inculc cu emfaza 
olimpici, de fraze umflate «.uri nu 
reuşeaţi decât sâ raasebezc nu dile¬ 
tantismul ci incultura in d«imcniu! 
plasticei; bunul lor simţ fiind ucis 
de |>orâ şi preţiozitate nu reuşesc 
să distinşii valabilitatea operai de 
arte, o stângăcie se numoşte „mo¬ 
dernism', totala necunoaştere n 
legilor şi tehnicii plastice „ncnsituli- 
lalc*’, iar o combinaţie, la Întâmplare, 
dc linii, funjtţ şi coloare „ideie \ 

.Vşn stand lucrurile au reuşit, moi 
puţin cit în oltv rânduri. sâ figureze 
pe panourile Salonului lucrări de 
pictori curi clacul nu au fost învori- 
zuţi dc soartă, se bucurii Insa de 
admiraţia inconştientă a nepricepu¬ 
tului sau de aprecierea Iuşu a sno¬ 
bului. 

Dcni-oe», en su im» numai câteva 
exemple, c ..utoderuism“ cecacc face 
D-xa Vi"tina Cnpitunescu, „sensibila 1 ' 
pictura D-rc*i Mtcaeia Eleutheriade şi 
„idei©' ...D-lui ;\lurct j l l<tncn. 


■WWWfi^sspsiwîsrs 

o desigur pe un «'ţriixii greşit, poate 
ilin prudenţa. „Neînţeles" şî cred câ 
asta ii ^ptfvine cSci altfel fiind nu¬ 
mele fl-salo n’ar figura in plastica 
noastră. ,.Cubismul u fost remediu 
şi nu directivă. Arta s’u vindecat «le 
„pompicrisnr şi medicamentul şi-a 
sfârşit rolul. 

Afară dc aceste câteva mici ex¬ 
cepţii, Salonul adăposteşte lucrări ce 
au Întrecut aşteptările celor mni scep¬ 
tici. Nume uvii, talente şi promisiuni 
reale, culori tnndre, luminoase şi 
fragede cn şi tinereţea ce lc-.t crcint. 
Primăvara lucrărilor e un unucronism 
faţa dc îhcluncolia anotimpului de 


«Salonul de Toamnă 


Pictură 


de Gh. Lebin 


acum. I uium lor t ciuduiu din gri¬ 
jile şi frământările coiidicnc, re- 
llcila soare şi răspică Minutele. 

idolul piin maturitatea înţelegerii 
materiei şi a priceperi tehnico, vi¬ 
guros şi tânăr insă in expresie D-l 
('•h. Patraşcu subliniază încuodată ca- 
liniţilc-i excepţionale de colorist. In 
cromatica Maestrului se împleteşte 
pitorescul lui Sndnveanu şi pncz.iu 
tandră u cântului popular. 

Ca >;i facem o clasificare 1 a celor¬ 
lalte lucrări ar fi o Aberaţie, jude¬ 
carea operii de artă fiind in gonerv, 
critico impresiei asupra spectatorului 
ce variază dclu individ la individ. 
Ne permitem numai sa prezentării 
opiniei publice lucrările ce credvin 
ca merită mai mult atenţia ci. 

Vom caut a sa nu privim prin 
prisma unui trecut in plastică, n unei 
intenţii sau promisiuni ci numai a 
calităţilor momentane. 

In afara de d-nii lonescn Sin , C. 
\i<hito şi lorgalesctt Yor cari îşi 
continua in mod normal şi firesc des- 
vojtnren In cristalizare^ personalit㬠
ţilor lor, ini'egi străin o serie dc 
picturi cc mulţumesc cu prisosinţa 
gustul celui mai dificil şi meticulos 
estet. „Natura moarta a J.)-rei Fio- 
rica Vas iţesc* ţa* lângă gingăşia sen¬ 
timentului şi a expresiei are, contrast 
armonic, un temperament masculin. 
O variaţie şi verva coloristicA ne- 
bnriolatu amintind aristocraţia tona¬ 
lităţilor lui Houcher. 

In acorduri grave l)-ra Casilda Mi- 
racoeiri nc oieri» încaodnta prilejul 
unei picturi bune, „Peisaj. Frunţii . 
O savanţi şi simţit.! punere In va- 



Ion Teodorescu Sion 


dc {jeorge 


PottTCt 


C*lirte Emihcn 


l>-na Dudu Alexandrescu îşi ex¬ 
primă văditul d-salc progres 

„Portretul** D-lui IV. Sieefrid pra- 
suţrtine o simţire delicata exteriori- 
xutii intr’o cromatica preţiuusâ. 

D-nii. A. Vulpe. -t. Vasihtscu, H. 
(juguianu, Ş. Za ine a, M. Mihaloea- 
Poiană, D. Sebasiian, C. llnbner şi 
l>-ra Coca Crrfoiu se remarcii prin 
veritabile calituţi cari Ie siiuiaxâ lu¬ 
crurile cu inult succes in rândul 

eclorlultc. 

In afară de cei j»e cari i-am nu¬ 
mit şi a căror merite numai sunt 
puse in balanţă o o categoric de 
expozanţi cari or sunt simple prorni 
siun» pcntrucâ in exprimarea lor se 
vede multa naivitate, fruinânture şi 
dibuire, or sunt veterani ce au trista 
proprietate de «t rămâne veşnice pro¬ 
misiuni. 

-Succesul Salonului <!c Toamnă din 
anul acesta este expresia icn inai 
elocventa eu ori vuri ar fi ţ>iedîcile 
cc eventual i-s*ur pune el trebuo să 
reuşească şi reuşeşte cum interesul 
sutelor de vizitatori nc-au dovedit-o. 


E C 0 <J r 


.1 1 ' cU- l dl » 




Luna V 


l c 

O viziune cu totul personala a 
HaJcicului «re D-ru Cornelia Damei . 
Din trei pete dinstincte: o râpă de 
Jildcş cu reflexe de mica, un cer gris 
şi o nmrc albastru reuşeşte să deu 
o atmosferă stranie, o fraza de Edgur 
PoC. 

D-l C. C. C on st anii ne seu expune 
două „Bakicuri *. Sub o manieră de¬ 
gajata se ascunde preocuparea a»*- 
tistului pentru compoziţie. 

D-nii: D. Bufenhra, li losif, X. 
Eneu, S. luca, M II. Maxy , P. Mi- 
racoidci, Alex. Moscu şi iY. Sloica 
atrag atenţia publicului )>rintr’ocon- 
topira ix-uşita u formei şi coloorei. 


MkîiiC. 


ne.. Cjg o du Ci 


V*'rtTimi —-f<'OV« /o7 " recitalul 
de lieduri al D lui Marcel Brrsliska 
cunoscut publicului parizian dar cu 
iotul shean celui din Bucureşti, lie- 
eitalul l*o interpretat plastic dc 
D-na L rechv-Peneinlcscu, D-ra Minty 
l utunaru şi D-l Cabriel Seţri. Lie¬ 
durile cantate de soliştii operii. Spei'- 
lacolul prezentai dc soc. „ Patronajul“ 
* 

* * 

I u apare peste câteint zile volumul 
de atâta vreme aşteptat al poetului 
Radu Bour vanii . Titlul simbolic e: 
„Zbor alb”. 

* 

** 

Numărul viitor al „Axei" va u - 
parc la 1 Noembrie . 


In viaţa sufletească a unui popor 
exista o «caru dc evoluţie întocmai 
cn şi In viaţa -lufletvaxco a indivi- 
dului şi precum individul ca pr«»* 
grv*H»ze sviîlereşte, să-şi câştige o 
perşonalitutc. se sprijină itocotntnil 
p« un fond de cunoştinţe câştigat In 
virtutea unor experienţe pe care le-u 
Incul şi le face necontenit, t«vt ast¬ 
fel un popor păşeşte mni departe 
fc|»re gasiren de tine Aprijinin«lu-He 
tot pc cx|>ericotele pe caii le-a în¬ 
cercat singur cu ixv.ultat al unor îm¬ 
prejurări 7 i evenimente «jiceifice. 

Aceste cunoştinţe o»pătau* fu de¬ 
curs do veacuri constituiesc j^ntru 
popor vastul ţmtrimoniu nl tradiţiei, 
izvor de apă vie din curo el soarbe 
fr«rţe noui pentru realizări dc forme 
superioare. 

Fste trist faptul că nin» ales m 
artă, noţiunea dc „tradiţie'‘ a lost 
luata in ultimul timp într'un Înţeles 
pejorativ, datorită unei minorităţi in- 
tereAiitv. \stfel in pictură desfrâul 
modernist porneşte dintr’«» înţelegere 
voit greşită a unor gânduri aparţi¬ 
nând tocmai celui ce .» repus bozeic 
trudiţici picturale in Franţa in anul 
lîHHi, ca imediata reacţiune faţa <lc 
uncie rătăciri impresioniste. Acela 
u fost genialul Cc/.anne. 

Cczanne « înţeles că adevărata ca¬ 
litate a impresionismului era înnireo 
paletei, prin Înlăturarea bitumului şi 
colorlalte culori ucigătoare, şi Înlo¬ 
cuirea lor printr’un nuinur rcstinlns 
dc culori proaspete. Cu ele C7»/unne, 
ca şi impresionista, a reuşit sa re¬ 
prezinte lumea de lumina şi umbră 
prin perspectiva dc culoare, lumina 
şi umbra dcoscbindu-*c în felul a- 
cesta, nu printr’un contrast «1 inten¬ 
sităţilor de ton, ci prin contrastul 
sonorităţilor particulare ale culorilor, 
înzestrandu-le cu o expresivitate inu- 
kimâ. Cu alte cuvinte culoarea era 
inţeloasa ca valoare, exprimând prin 
eo însuşi, pura, lumina ori întuncre- 
cul numai prin jocul conipiinientare- 
lor. Fc scurt totul se reducea la u- 
plienrea ta sensul naturci, nu ar- 


reaţixe sA Impm». firintr o logk t m i 
mmaUi câteva tendinţe existente «,i 
sănătoase cu veşnicele legi cari «on- 
«luc arta, trecute.prin tradiţie diu 
neraţie în generaţie De fapt mv-m 
« secretul tuturor marilor rcv»^iuţi 
nari ai ariei cari «u fost cei mm »lc 
seama fii m tradiţiei. 

Cezunnc afirmase a\ pi natură tas¬ 
te corpurile se pol reduce la cilin- 
dru, con şi sfera. Prin menstâ pro¬ 
poziţie marele france/ sv mulţumea 
să exprime o observaţie plustică, o 
bniitft do •implifieare formala. Iară 
su se gândească la o aplicare prac¬ 
tică a ei. Arta fixează viaţa, cn nu 
demonstrează nimic. 

Dur speculanţii negativi tu ideilor 
nubile nu exploatat gândirea lui CV- 
zannc. Răsturnarea echilibrului, ig 
nora rea meşteşugului, dilorinarca 
completă u nnturei mm desfiinţarea 
ei, au Invieput să fie aimt/amcntclo 
de predilecţie ule „uouilor trvatori”. 

Noutate, noutate cu orice chip. Nu 
mai există muzee; alte timpuri, alţi 
oameni, altă artă (?). 

Secolul nostru: maşină-vi teza. 
Omul nou nu ac mai poate emo¬ 
ţiona In faţa unei flori umile, a unui 
.arbore, a unui cap. .Sufletul nou (*>) 
nu mai poate percepe decât onnoiuile 
mecanice, geometricul, stridenţo, hao¬ 
sul. ( c ar fi devenit pictura rămasă 
pe mâinile acestor sălbateci? Numai 
gândul ne infiomâ. 

Au fost Id.sA câteva suflete latine 
de muri ari işti cari au făcut cerc 
strâns in jurul adevărului piuat io 
—- ,,Ies fuuvcs" «— in Iruntea vârora 
Stăteau Matisse, Deruin, \ humnU, 
etc... Aceştia interpretând cinstit de¬ 
zideratul plastic Cvzanntan. în scocul 
unei experienţe de rcJntuan.de la 
c«aupoziţic şi etern formal, uu păşit 
mai departe şi au ajuns să mc ex¬ 
prime printr’u artă simpla şi umani¬ 
zata, iu care sentimentul naturci sc 
îmbină cu poezia ihromaticâ. Ein'au 
b»* «-ar cu senyTiTfrffttb’'"-cfTfi* 'fnfele*i• r.vmâ»vf»—k-«- -uluărnoi*. 


ment, a unui fenomen optic. 

Cu această concepţie despre cu¬ 
loare CVzamic a interpretat pe marii 
clasici, reintroducând in picturâ res¬ 
pectul Iurmei şi ordonanţa compozi¬ 
ţiei dc linie şi culoare, ritmica tab¬ 
loului, cc fusese cu totul uitutâ de 
impresionist». Cczanne a fixat apa- 
renfa prin permanent, „a făcut din 
impresionism ceva durabil ca arta 
muzeelor", a repus pictura pe planul 
spiritual. 

Astfel Cczanne nc apare prin con¬ 
cepţia lui de artă ca un tradiţionalist 
prin esenţă. Marea lui revoluţie nu 
era decât un echilibru superior: el 


zare goală do orice emoţie, pentrueă 
aveau suflet, înţelegere clara şi tr.v 

diţk*. 

Astfel pictura a lost salvată! 


In ucclaş sens la noi Ion Te«>do- 
rc6cu Sion, este ud tradiţionalist. 

Pornind dela un nucleu clasic, tre¬ 
când prin impărâţia ferme-ata n ima- 
giştilor populari şi a zugravilor de 
icoane autohtoni, pictura lui Sion se 
ridica azi pc plunul de rafinament 
al artei occidentale. 

(V* umia) 


5curt apolog coregrafic 


Ilotunit lucru, azi şi la noi dan¬ 
sul începe a-şi cerc dreptul de urtă. 
Cabotinii dispar, diletanţii au uimi¬ 
ţii. elemente noui se muncesc zi 
la zi, c«i să apară. La Operă, se 
aude cu va veni in fine <> românca 
la conducerea baletului, mc şopteşte 
de multe roci taluri, o viuţă udevarato 
o dansului parc cu se înfiripă. Ne¬ 
norocirea Ime inna ca dansul sâ fie 
uşor şi greşit înţeles. £ destul aâ 
pui pantofii vie pointes, ca »u sparţi 
dansului, clask, sau piciorul goi, sa 
sugereze gândul de „dans inteljc- 
tuul“, dencblâând drum larg diletan- 
ti om uliii şi tulgurizând dancii. Ine¬ 
vitabil atunci, dntiMil apare In noi 
sub uni formi laica un vi producţii de¬ 
bitata Iu serie, cu acuumarate des¬ 
cendenţe duncanicnc, «vri de scolaş- 
ti«H (fnncezâ, s;ibot:uid in fuţa fuini- 
liilor In extaz, tocitul VVer Gynt de 
C.ncg, fcuu valsurile de Chofâfj, cod- 
fiiudănihbMc in«a fură dj/erenjiere de 
îoud, pentru uu public mui expert. 
Coregrafia Ojx*rii Române, conduşii 
dv mâini strainv şi murdare, desve- 
k'şlc josnox- simulai Te ule uim arte 
mu crane, târând zilele dansului dln- 
tr*«> m.sjoaiuue de divertisment ¥ i imi¬ 
taţie. lutreg Ardealul, plin dv .şcoli 
cu titluri de ^gimnastica ritmica, cu 
pretenţii şi tendinţe dw dan> german, 


dc Gabriel Negri 

conduse de atlete greoaie, cu mişcări 
cc exclud orice noţiune de elegunţn 
şi de frăgezime, cn feminitatea unei 
dansat oara să fie abolita. Dintre u- 
cestc gonuri şi şcoli ce «lofrxc idei 
prăfuite, cu elevi anuali scâlciaţi şi 
diletanţi, apare ici colo cât© cineva, 
cure mai ştie cc vrea şi care işi cu¬ 
noaşte meseria. 

Dur nu e «lestul. Nu exista încă 
o musMi coregrafică româneasca şi 
care exista mi-i ating© numele. 

Demeca in acest liuos, al ©clei mui 
dare şi frumoase urle, dansul apare 
josnic, dc aci hulit şi privit eu ncin- 
credere, zadarnic nc sbatem, za duru io 
credem că suntem trimişi» dansului, 
n'avem In jurul nostru, decât răm㬠
şiţele aduse do vânt, dc lu festinurile 
Mrrainâtâţii, pc care noi ne gr.ihitn su 
le strângem, I fieroglilcJe dansului tre- 
buesc .stJiirubau* şl dc.seuiniite «lupe 
graiul şi sufletul nostru. îşi ca sa 
ştergem ori ce iinuu, cc nu aparţine 
dansului şi noua şi cu mi poată fi 
realizabil acest gând, trebuc să a- 
vein o buza temeinică, formală prin- 
tr’o educaţie, din păcate împrumutata 
din experienţa tcdinică a altora, ine¬ 
xistenta incâ lu noi. Singurul lucru 
străin cc trabuc sa intervină In core¬ 
graf iu noastră, dur care merg© nu¬ 


mai piînâ la poarta creaţiei. Cun\ 
rândurile melc se Îndreaptă spre acei 
ce au o afinitate cu această artă şi 
vor su-i urmeze legile, voiu ndăoga 
fugar, eele necesare formarii dansu¬ 
lui iu genere şi cura ne pot sluji 
noua. Adaog, ca de detaliul lor, mu 
voiu ocupa In alt rând, aparte. Dan¬ 
sul est© legat »n drumul său de trei 
elemente: echilibru, ritm, şi crcafic. 
Primul, echilibrul, nu est© decât uo 
raport dintre gesturile diferitelor 
purţi «lx* corpului, ceea ce numim noi 
scolustic, technica. ¥ 

Prin technica ne ducem spre «* do- 
sumunizare, sau mni bine zis. învin¬ 
gem prin exerciţiul zi de zi, obiş¬ 
nuinţele vieţii cotidiene. Damvatorul 
astfel format, «levino o pa>iu un ins¬ 
trument vibrant ori cărei forţe ar¬ 
tistice adecuate. Aceasta imobilitaio 
u centrului dc gravitate şi acest ma¬ 
terial viu, este gradat de riUn, care 
«levine realitate viabila, |»rin mişcare. 
Odată ce s'n canalizat muzica ţ>nn 
ritm, cTcaţiunea îşi fuco apariţia. Cu 
crcuţiiinea începe ceeaco numim n«o 
cu adevărul dans, trăgând inicdiui 
dujK? ca. ojHii/area întregului inte- 
ri«ir, apr© abat raci. l^Jiilibrul şi rit¬ 
mul izolat©, ar dă rigiditatea scolas¬ 
tica a baletului a« > ad©inic, crenţiuuea 
ciugura ar fi un gen dc dans infe¬ 
rior, Iralc eu arta dramatica, iur rit¬ 
mul pur şi simplu realizat printr'o 
mişcare arbitrara, ar duc© spre dile¬ 
tantism. Duci numai ansamblul n- 


ccstor trai elemente. «Icătuesc dansul 
cult. Astfel pregătiţi corcgrafioeştc, 
pe echilibru şi ritm, trabuc să crceon 
dansul specific nouă. 

Acest lucru insa nu se învaţă. 
Dea ceea departe gândul cil dansul 
cere numai o muncă fizicn'», dur şi o 
forţă neexersatâ, cli!>ernt:i prin oh* 
Hurvaţie şi extaz. Din aceasta cauză, 
găsesc, şcolile dc dnus cu ideologii 
fixe, inutile şi distrugătoare, ci nu¬ 
mai ca o necesitate d© asuplisare şi 
antrenament. In acest chip trupul 
nu devine decât intermediarul dansu¬ 
lui, iar sufletul, dansul fnsuşi. Prin 
aceasta mu gândesc lu sensibilitatea 
noastră sufletească, care trabuc sâ 
deu originnlitutea creuţie» româneşti, 
atingând nu numai suluectele ntibih- 
lone, ci şi aperile de dans cn fm> 
turâ străină. Gân<liţi-vu la dansul 
actuul german. întruchipat duţo.* tem- 
peranrentuj lor: greoiu şi brutal, ti¬ 
mar şi feşnir îngâmfat. Sau Iu Rusia 
sovietică, plin dc sbuciumul munse¬ 
lor şi de «i încordare Unereusca. Ori 
);» Uşa zisele Daliei s russes, I«m: dc 
Întâlnire al tuturor genurilor, iufiri- 
pute pnn hoinăreala lor dc «ni şi 
echilibrat© de o veche experienţa. 

Toţi dau din ei tot c© au, unii ex¬ 
perienţa, alţii scn&ibilituicn. Noi nu 
tlain nimic. l)e ce dar sâ ne muncim 
/.udurnic şi sm (uu pur şi simplu 
umbra of«>rturiior euragrutvce tlin oc¬ 
cident ( 

De Ce sa nu facem noi un efori 


şi sâ ridicam dansul la gradul dc 
absolută creuţie, loc ce i-l dau cele¬ 
lalte popoare? Sensibilitatea noastră 
pentru dans, este fericit deosebită de 
cc lei an te ţari, dur evitata cu neîncre¬ 
dere. Ea porneşte crad, dela două 
contraste. Brutalul car© ar da forţa 
dinamica, exteriorizând dansul prin- 
tr’o inişcure primitiva. Ceailanttt 
parte a sensibilităţii, pur interi«>ard, 
slulciu, veşnic acel „dor" şi acel 
extaz, pc care nu-I arc nici un alt 
popor nl dansului cult şi care ar fi 
nervul creator. Printr’o astfel de J- 
tiiudinc interioara nu oc vom mai 
simţi străini «le noi ca înainte şi nu 
vom fi simplii roboţi ui frumosului, 
mişcându-nc dup© butonul ascuns ul 
străinătăţii. Dar arta dansului mai 
vere- molie sacrificii. Nu e destul sa 
curăţim buruienile străine, nu c des¬ 
tul su nc foram oglinda noua. Zidu¬ 
rile mănăstirilor noastre sunt pline 
de irascii ruginile, hrisoavele de le¬ 
gende, casele Ist munte pline de muş¬ 
cate. fotele creţ©, ţăranii rumeni şi 
jocurile bâtuto Nu simţiţi ou» dan¬ 
sul ar creşte? Şi r prea strimt spa¬ 
ţiul pentru boguţiu izvoarel«*r, 

Cu toţii cei kx ne-uu» închinat Terp- 
si eh orei, aşteptăm parcă 11,1 semn, 
trabuc sa-1 câutâin Su râseuUm tosâ 
in noi vceaee aşteptăm nu d© aiurea 
Deacceă «Imisul făru o dogma, fâru «> 
credinţa interioară şi lari un graiu 
propriu, ii consider îndeletnicire in¬ 
ferioară ,’şi ţwitimă deşarte. 

























3 


POLITICA 


AXA 


frohlnno jh? car© trebuie .«ni i> 
r ,\c un lusteui «locPirnl vfele n- 
tHJ.’.s tic * da »> jutta înăsuru t» 
hnbmţârii iliv-cr**for MUvntV politic© 
nulii and cur© este, in momentul nu>- 
.«urători», predominant şi, deci, car© 
tine tendinţa dv polarizare ritmică. 

Apoi, dopft polului do 

infera* politic «pveiiîc, melodii rwjji- 
.rămâutuloi politic trebuie %a Inie a- 
rum mm» revnr.aiiiuinîu In inie, fnt-r'un 
corp de reprezentare. n raportului do 
Iurte dintre grupării© politice fi »o- 
«in le, acolo undv există uscmcnvn 
grupări. 

Dori, un tlmcm doctor ni ure u du¬ 
bla măsurare dc făcut, hIc circi 
f»ă'rţi trebui© bine distinse 

1. Indii urca ritmului politic fi a 
centrului momentan de polarizai-© po¬ 
lii ică 

2. Reeonmituirea unei curbe poli¬ 
tice a grupâdlor de intere», în mic 
echivalenta curtai politice a grupului 
naţional. 

Desigur, ucoMc duuu .«copuri nlc 
mă aurării .«unt străo» legate. Inso de 
trebuie deosebite, căci, tt1ţi©inl<sri, 
confur.iit lor poate duce In stabilirea 
unei metode greşite de recen*âmânt 
politic, care ba don loc la o măsur㬠
toare conluxu fi absurdă. 

Doasemcm, ignorarea unuia din «- 
ceste doua scopuri duce Io măsur㬠
tori incomplet* a opiniei politice fi 
Iu construirea dc reprezentanţe nu- 
ţioiialo n©coro«punzănd Cic momentu¬ 
lui politie (atunci când sw ignorează 
primul scop, dc indicare a momen¬ 
tului ri Unic dc polarizure) ori ca * 
toiul în alura modului dc repartiţie 
a forţelor politice (când oel de ol 
doilea scop, reprezentarea grupelor 
In rare opiniu e*to repartizată, este 
lusul la o parto).. 

Aceste doua scopuri pot purei con¬ 
trazicătoare chiar. Căci, pc .dc o 
parte 9* cautu a se stabili echilibrul 
dintre diversele forţe politicv, tar, 
pe de ultu, a se india» stricarea 
momentana a acestui echilibru. In 
favoarea unora dm aceste forţe, d«- 
vvmtc momentan, centru dc jioluri- 
zure politică. 

Cele două sisteme politice de de- 


Critica tehnică a sistemelor electorale 


menU) In cur* factorul constituţional, 
prin desemnarea unui guvern provi- 
r.nri" de olegen, toţefog© sa înles¬ 
nim «ci o alegere caro #5 măsoară 
mai ales echilibrul dc forţe. Alto ori. 
ueesi guvern intermediar d« ufegori 
nu exişti», iniţiativa factorului con¬ 
stituţional intervenind (amiru indi- 
e.ircu stricării acestui echilibru. 

• 

*♦ 

AvAnd fn uiintc acest© observ»- 
ţiuni, putem trec© la o critică tehnică 
u sistemelor electorale. 

Acestea «c pot clasifică potrivii 
concepţiei sociologice care le *»t« la 
bază, fa chipul următor 

f. Concept ia alamisld fi contrac¬ 
tuală a rcv. Franceze (v. Mirabeuu) 
uduco necesar sistemul repartiţiei 
proporţionale fi ol reprezentării mi- 
D'Vllăţll. 

Sulldiw electorala vu număra n- 
tomii fi, după procentul res|»cctii 
ul atomilor dc opinie, vu acorda 
mandat©. 

2. Aceri ei concepţii atomiste w o~ 
Pune concepţia organ teu a opinia 
politice, care racla mă fi« sistemul 
majorităţii (ţările fn faza dc (Militlcâ 


dogmatică) fie cel ul eurpnruLisiDUiui 
(ţările in făru do politică empirică). 

In faza d« polii o * dogmatică, © 
xbttă un rilrti uutăgunistic do prado- 
minară a uncia dintre două opinii 
dogmatice contradictorii. 

Metodo dc măsurare nu arc drupf 
scop determinarea cantitativii otutnjj- 
licil a opiniilor in joc, ci determina¬ 
rea acestei mişcări ritmice. 

Statistica trebuie au halanţirze cu 
fineţe greutnicn celor două opind 
caic se combat, spre a indica dc 
partea cui se tacit ml hnlztnţn, adieft 
fn ce sens ritmul nntagouistic va evo¬ 
lua pe o jierioado scurta dc Uipp, 
dc lungimea unei legislaturi. 

Căci nu trebuie sa a© uite că <*, 
tnusoară un ritm dc scurtă durată. 
in vederea unei londucorî care du- 
rcs/.u ini re 3 -5 ani legal (| D medie, 
legistutura variind In durată deln 
stat In stat, după structura politico 
u acestui stat). Măsura trebuie Kt 
lic indicativă, şi sensibila. 

Sc aduce învinuirea sistemului ma¬ 
jorităţii că dă mandat pe Fmxu unei 
diferenţe minime, uneori de f | n 
sută. 


dc Paul Sicrian 

Dar tocmai nc«ui*<n esto cazul unde 
trebuie «ft «c aplice «totemul n»'i- 
jorltur, In ţările amic, opiniile cli- 
vează apron t K- dc m©dic, Majorda- 
tea înclină bulmiţn pentru «—5 am 
f/f partea cui flurtualiunile Jr suprn- 
jaţu suni mai înnulie. 

Căci, în ţări cu Imza politica dog¬ 
matică, ecpern'riţa ne «iM»tu că for 
ţede erelor două partide istorico «unt 
echivalente. Momentul politic deter¬ 
min*! IncliuareH bnlrtnţai do partuu 
unuia. 

Variaţiile opiniei pulitirc suni dc 

suprafa{u. 

Cei cari aduc critici sisUnnului 
majorităţii în favoarea celui al pru- 
pvrţiorutlităţci, in Concepţia l„ r a i„. 
mişto uită de existmfa grupelor de 
ofnnic > neprivind docăl individul i/.o- 
lut de grupul sau. 

(Potrivit metafizicei atomist© cure 
reclamă proiKirţiomdisfmiU nici pro- 
p.orţionnlîemn) în definitiv mi « bun. 

Cfmaocinţ» logică a acestui filoso¬ 
fii |Kjlitiec este mutilitutoa şi impo- 
«ilulitaioa oricăi-vi rejirezahtunţ .■ şi 
statistici jmliticv). 

Insă fluxucnul se petrece astfel: 


Şimptome de prosperitate ? 

de Mlrcea Ourma 


In cadrul ştiinţelor sociale previ¬ 
ziunea ocupă un loc elastic şi iacnn- 
fortului. Datele problemei sunt fn 
puric necunoscute, fn ţairte schimb㬠
toare şi rcjK-Urca fenomenelor In 
condiţiuni identica, care formează cre¬ 
zul pre.viziunilor ştiinţifice, nu este 
o afirmaţie, ci o nădejde, pcntrucă 
nu există decăt condiţiuni «imiiure, 
nu identice, 

Însăşi cuuoştiinţu faptelor c de 
nut«ră sa influenţeze cursul fenome¬ 
nelor economie©, adevărul© stări su¬ 
fleteşti, aşa cu fn aceasta materie 


sem nare o partidului J© ga vernămănt prevederea poate intru ©a factor per- 

sunt născute fn urma mxcntului pus <—i-.—* - . 

(ie jk» unul, fie pg altul din noaste 


două obiect* ale măsururii opiniei 
politice. Aulici, tn unele ţări, lue- 
toriti constituţioTiul ar© iniţiativa dc- 
s*mnării suMvsianri purtidelor la gu 
vernâmdnt, parlamentul nlegăndu-s© 
după cc s'a făcut, indicaţia paliile,1 
din purica acestui fnctor. 

Din ţiotrivu, alte ţări practică o 
uită regula Factorul constituţional 
nu indică succesiunea decăt dapă ce 
s‘au efectuat noui alcgurj, cnre s*i iu- 
dic<- echilibrul dc forţe, şi «enaul 
in cnrc cvoluiazâ acest echilibru. 

Cnre din uceste d.*u« f.roctici cate 
mai bună? 

Noi credem că nici unn singură. 
ln»*b dac«i «» ţură ştie aă întrebuin¬ 
ţeze, succesiv, dujK» cerinţa momen¬ 
tului ambele jmactici, otuoo vioţn po¬ 
litica «st* normal îndrumată. 

Iii u«Jcvar, sun* momente politice 
cănd cule necesar s*> ac stubilcască 
raportul exact dc forţe tuiru diver¬ 
sele pnrude, echilibrul fiind necusar 
do cunoscut. Atunci sc impune o ab* 
ţinert a factorului cooxtJluţ ionul, care 
i*ă nu indice succestuneti dccăt după 
c« «‘a măsurat echilibrul de forţe. 

Sunt al»».* momente politice fn care 
nu ccbiJibrut forţelor politic* impor¬ 
tă, ci tocmai stricarea nc*aUii ediili- 
tihru. Iii favoarea centrului de puia- 
rizure a momentului. 

Atunci ţirnctica cealaltă, a iniţiuti- 
ixrl factorului Cvnstifuţumal aste re- 
* ©inundabilii. 

pc aceste ba/e, pruvexal *• 
tulutiv ul opînuu ţwilitlcv «»<e «Mfcl 
inaxurot. fn omeni* In |n car»>. echili¬ 
bru) trebuie măsurat «uni mai puţin 
frecvent* de eăt nuuiicnlcl© fn cnrc 
slricarea ntestui «vbillbru se cer* in¬ 
dicată. 

Practiv a aşteptării pronunţări» our- 
ţmlui electorul c bună di- «plkut la 
interval* puiri. la puncte do porinr* 
şi de ajungere polilioă. Practic© »ni- 
ţialiv-n factorului constituţional este 
nu»» trcwcnta. Ca<» ©o slujeşte mă 
Mirării «ălimci © u cart o fracţiune 
ţ»*tUiv* depăşeşte w'hilibrut oblei 
nu»t, jiroblemă tare inteevinn mai 
frecvent în viuţa |iolit«:A. 

Această ymictich mixtă, cat* d«Jt- 
(Bintcri, urinată tn ţunl© ©u stnuturA 

p<4ili' a flwmalrt. 

ţ?« lă n u fn ţ»râ. sunt unele mo- 


turbunt, calif să Împiedice rculuuvrc.i 
faptului prevăzut, In treacăt ft« ri*, 


crători, ur creşte; puterea lor de 
cuniparurc sporitu ur com>titui un 
stimulent al consuntaţiuiui. chiar u 
produselor fabricate. O Înviorare a 
preţurilor generala ur urma, ocextut 
imj>uls psihologic nl nţitimismului. 

După unu rrizn apar© prin «cădt- 
rcu veniturilor unei singure clase -- 
cum n font ultim» criza rezultatul 
scăderii preţurilor agricole — tot uşo 
prospcritat«»ii s’*»* realiza, fncepănd 
cu veniturile *r©acăndc ale unei cai© 
gori» dc producători. 

Re încurca echilibrului nu ar ti can- 

ijfiiiîir -hMrir'm .. 


tlurjire. După lichidarea ntocurilor- 
rămAnu de realizat lichidare*» debito¬ 
rilor sau a datoriilor. Numai uşa, 
nouile întreprinderi vor litera cu un 
cost dc producţie a^ceptabd. 

F.«te indiferent dacă. se lichidează 
debitori» unt* «bitornic. Pentru starea 
economiei mondiale, rezultatul este 
atvlaş daca pntrunomul debitorului 
aciua), element; vc.'ummic doutuilor, 
est© lidtidat, sau daca dutorlu ©ste 
desfrinţatu fora achitare, prin lege 
sau benevol. Cearta dintre creditori 
}i debitori interesea/u platouic, prin 


e poate modal fa cure se vor tnluturn 
crizei© ««ronomice prin prudenţa la 
iar© Îndeamnă prevederea, 

S© anunţa Urfuşi cu insistenţa «făr- 
şbul crizei. Reluarea activităţii 
afirmă cu inevitabilă. Trehue oare 
să fim optimişti? 

buni anumite simptome do pros¬ 
peritate. Cursul acţiunilor fn bursă 
u’a ridicat pretutindeni. Mul mult, 
preţui materiilor primo, n căror 
curbă constituc prin fluctuaţiunilo ci. 
uvant-gurda indiciilor de preţuri, dă 
semne de înviorare. 

Conform învăţămintelor trase din 
e.v|K»rienţ©lc trecute dc către Lruver- 
sitat«R din Harvad, aceste fen«miene 
ar indicu o roluur© iminentă u tran- 
/.ucţiunilor. L totuşi preferabil să 
fim tircuroAperţi. Fluctuaţiumlc in¬ 
diciilor americane au fost dc mult© 
vri simple «ţicculaţimii, ©u pretenţia 
dc a untrenu fntreugn activilutc cco- 
luiiinca, dar ca rezultat* mai puţin 
fericit*:. 

Pentru o analiza realista a feno¬ 
menelor economice, reluarea activi¬ 
tăţii ar fi o problemă de stocuri. 
Criza n’nr putea lua sfârşit decât 
j>rin dispariţia faptelor curi au pro- 
vocat-o. La ohărşut ei go«mi supra¬ 
producţia; insuficienţa «tocurilor or 
putea singură «a iiuvemne germeni 
dc prosperitate. 

Cu o greutate tare apusa ţ>e piep¬ 
tul celui ce VT©a să se ri«lioo, aciunu- 
larea stocurilor imţ»i«(lica wonomia 
in.tudialH să-şi reia activitatea. 

*S!u putem cunoaşte situaţiunes sto¬ 
curilor de mărfuri, acumulat©. Desi¬ 
gur mari cantităţi a’au «cur». Totuşi 
iutervctiţj<iat*imiI tncă acut, uisj mult 
ascendent, dovedeşte cxUteuţ* unor 
înMri interese in rezistenţă la acădcrv 
o preţurilor, «ituaţiun© cari» ar nega 
posibilitatea de rentabilitate a uoibxr 
lutrvpr nule r» 

Nluteriftlineot© n o am f* fnc« i»i- 
s-inăţoşiţi, |)«r piobltmm mai ar* o 
faţă. ăce«a p*ihologită. f^iumjsuiul 
jHţn- a juca tn ceemomk rolul medi- 
• »mentei or întăritoare. lUuduănda-tc 
in bursa şi târgul materiibir prim©, 

«I «v provoca uo revii'Uneai fn acti¬ 
vitatea industriala respectivă, Veu»- 
tvtrllc i©b»r cari produc materii pri- 
tti©. deln Întreprinzători pănă la lu- 


fmeehit, ei calUatiiă, psiboiogicu. 

Chvstfunau Stocurilor ar primi alt 
u«|/©et, ExLxtA q epuiznre u stocurifor 
virtuala, ('untiiativ «le riimăn uw- 
lenşi, dar ronHUtnaţiuncu urmăndu-.şi 
©ursul, mărfurile, cure ac govesrc in 
po«e«iuneu conauntatonlor, «* epui- 
xoaza |»rin uzură. Nevoile dcviumui 
actuale, (xsrinţn «onsumatorului mai 
dificilă. Inuintc ca dcbuşeurilc sto¬ 
curilor existente la producător să 
dispară, te produce un gol tu sto 
curilc acumulat© de către cunsuma- 
. tor. Epuizarea «tocurilor e un fe¬ 
nomen complex, cnrc nu «e produc 
ft» mugnziilc farm -boar* lulni sau fi» 
fabricile dc postav jnuinle de a sc 
li realuut fn garderoba şi cămara 
fiecărui cetăţean. 

Totuşi, deca»eori căutăm simptome 
optimiste, treime să constatăm daca 
nu dispărut cauzele râului Creditele 
Iu consumaţie, in special în Statele 
Lnltc, nu i>©ron« prosţ>erita|ii trecute 
oă utingu acvile fnălţimi dela can 
ne-a prăbuşit trezirea din visul unui 
Ford oarecare. Aceste credite au 
permis consumatorului «s» obţină in- 
tr’un un mu» multe satisfacţii ilccât 
i-ar fi dai dreptul venitul său fie 
cinci ani. Flra fatal o» in al doilea 
an ku nu mai poubt consuma fn «- 
ccinşi nuţsuru. Ei bio©, rluarcu acti¬ 
vităţii nu ponte fi considerată co s㬠
nătoasa deCăt <loca s’au epuizat ţu i- 
paterurile câştigurilor viittvaro, con¬ 
simţite in trecut, ducă de azi înainte, 
producătorul dc arie© fol ©,sic şi r㬠
mâne stăpân pe v©«:tul «ău. j»utănd 
M - *» * 1 2 >jioreaiKa connumaţiunea. 

Noua ţvruspftrităte nu trebutf j*ă iu- 
ccuj*a, fbtc.i « clădită pe o umia 
inilaţiuiic d© creilit. <')rgai»ismuJ«ii ca- 
pitnlisr na-i *sl© ja-nm.» «.* che- 
iuiHMo uimişi duca nu u elionitiat 
toato otrăvurile. 

Revenirii*: pripite dm ultimii mu 
ou precipitat crizele şi au agravat m- 
tuuţiu pflnă la ©austrufa din <>ctom- 
l*nc ll)2ib Spnt greşeli veri nu mai 
tTvlHKvac repetate. C.'cl puţin in m.v 
mamul »ănd rciac^pe «clrvitatea 
ocooomică, ©u s© cere întemeiată pe 
n-u lltăţi, tiv uu aeropUn, cârma i 
oţirit motorul şi ©arc, pentru a a© 
ii»,»Iţa iarăşi, ir«-l»*v $»i nteriscro. 

Acest contact eu |i«măntul In- 
•chhui.i Iubi.Ur*» tm-ulalui dela tărv 
«‘«tc şi particulari *»• rvfttea eu fa- 


dibii apărători interesaţi oi Ideii de 
drept, invoaca fundamentul juridic al 
regimului capitalist. Cei de al doilea, 
imbriiţişund teorii» iraprevîr.iunfi, sc 
înfăţişează ca moralmente năpăstuiţi. 
Statele nu trebuiau să intervie, dzeut 
iu nevoo legiferând imprcvi/iuncu ş» 
Uiutdnd soluţii pentru datoriile j»ro- 
pri». 

lutărz.ijnd lichidarea j»rin Interven¬ 
ţii imiruturinlc şi moircănd bugetul 
prin preluări de datorii fn dauna 
contribuabililor. Statele au agruvxt 
criza, perpetuând depresiunea. 

O repriză fără lichidare, nu poate 
fi utila. Capitaliştii cori uu fost pro- 
lilorii regimului şi curi uzi uu deve¬ 
nit victimele lui, trehue t>.1 so sacri¬ 
fice. Aceasta e regula j.xmlai. Au 
jucat tot timpul u Iu baus^;. Io timp 
d© pirosparitat© su câştigul, In depre¬ 
siune nu perdut. Clini © posibil cu la 
căşiig .s*i fio singuri, «i la pierdere 
****** ajute vsdectivitatea? 

Ve»rigola trecutului ou trebuo să 
mai apere ccoDumlz mondiala, uit.» 
djti.riile. După lichidare vom p*>mi 
pe un drum săiiăloz, cit ruicul dc o 
pleca mai târziu. 

Interesul primordiid nl capitalismu¬ 
lui, şi a) nostru cât timp uu ştiu cu 
ce ii putem înlocui, este mi viitoa¬ 
rea criza «A fie cat ami îndepărtat:*. 
Cu iiţt von» fi liM mai jw», cu trtut 
vom fov-rgo mai ilepurtr. Co un ca¬ 

zan cu apa, care va ajunge cu atât 
mai greu fn chuliţjuoe cu cat fqscze 
tnut joasă tcmţveiniura iniţiala 

Fâna alunei vom fi uitat «i lithi- 
dările ©rixvJor ciclice «c vor /ac© ia¬ 
răşi cu mental] tarte a ..umvricani" in- 
iuior.u.t . >n» fi mai cuaimţi, rmuu- 
ţând Iu uugut.'inama sjiet-kilaţiunilor 
inflaţi-.liivU- şi ale visurilor riiţioav- 
lizaton-re şi MUU «viiu crizele, toeutsi 
ţientrucâ le-iun v u nostul. 

Do©;» nu va fi u«u, \.-ai «ufori din 
nou, *uu v**m puşi către o economi© 
nuhivj, to ©aţe criulibrul ne va fi 
cuiU)>en(oiţia progre«ului dhvpârut. 


CITIŢI REVISTA 


$9 


ARTA 




iahtuinm) fiecarol grup de oameni 

• .irto i. diMrrbtiţie ă nţ-hum politic© 
pc »uh grupe de «ci»« i>i grs*l dc 
ojiinie. 

Ont-n gr Up ac UisiriMlf© fb for mo 
uo©i curb© ilublc docă ♦ocntim cele 
doua «etuvuri. 

Opiniu piilii.b.M ** -l. 'tihtrie oproo- 
|M< egol tn două clopot# ©*ri simt 
i viii valenţe. 

1 iuctiMţiunile raomentuiui cart* a- 
duc ritmai de durată rk-ltat (A~g 
<«ciil fuo ca din clopotul - stitudinei 
pozitiv© sau din owl ni aUtudinci 
ot'gHliv© xâ ©migrare nidlvizai fit ©e- 
l.dali grop. Ca,, H ,mt aceşti indiviu? 

Cei «pr- pn*\i U inelul o, dc o 
port© ş» <k» alta. Aceştia stau fn 
punctul indifvrent. Vrtkţîilo cidiC© 

U thaurilxii»] cAihI uitr'o grup,* când 
intra It o. 

D* ad „nedreptAtioa^ giBUmiu]ui ma¬ 
joritar, Cur© nu « uodreptute, căci 
«*< 1 >ul lui ret© să mâsonre dife¬ 
renţa dintre forţa colot d©ua grupv, 
tare ponta să C»c imuirug şi care, in 
fnzu politica dogmatic » *:.st» nuiiimn. 

-Siateinol majoritar esto, ifoci, r,»o 
numit majoritar. El ar trehul.su ff* 
•tuniit »:cl al di/, . •‘aţelor eicJiqt, sis¬ 
temul diferent iul. 

In faza poUlieci empirice, sistemul 
majoritar v no mai «st© bun patiln» a 
determina opinia. Clasele sociale di- 
(erenţundu-se, clivajul la m«dic nu 
mm «ste poeibil. 

Opinia politică, în m.ăaaiu fază, 
linde către structura drtllogrofie»* a 
populaţiei. 

Distribuţia opinie * publice nu nu¬ 
mai ca sens, ci r.crf grad trabnte 
?! abilita. ^ 

No moi «ste vorbiri oft căutăm nu¬ 
mai două curb© globale de sens di¬ 
ferit şi vu găsim diferenţa pozitiv* 
ori negativă dintre ©lc, ci si» distn- 
1 ulm opiniile dc a< cin.s »en« In grade. 

E o oper,, de inoF mare fineţe. 
Variaţiile ciclice ou «unt numai In 
ritm de sensuri, tâ «f fn modificare 
de grade. I hictuuţi»i« gradelor d© o- 
pini© inlereocazii, tui numai cele nl« 
sensului. 

Du aceea, a interveni cu princi¬ 
piul praportiunatitulii, atoni «tic >i 

mSk pPP*«»5Sţ(ţ'7:â c ^ " 

neţe sensul câruD problem.» e»tu mo- 
«urarea gradului euud gradul ©*t« 
ire.vpuozătoi intc/egelor profoaionulo, 
este un nou sens. 

Stntistiix.vîe. <kv.i. nu exista decât 
doua oicU/iiv apte da a niasura ojm- 
ni» publică.; 

1. Măsura sensului pozitiv şi ne¬ 
gativ |*c baza variăţjilnr ciclice al© 
«ansului opiniei publice, cu ujutorul 
sistemelor tnnjc nUiţii (diferenţiale) şi 

2. Mânură gradului fnlauntrul unui 
singur «t-o» şi p ârivu racUHlei re¬ 
prezentării corporatho (desemnate de 
către corporaţie). ^ 

Celelalte luctodc le rcapingoai nu 
nunuii | cnrro tcmt-iul meftt-fizic ato- 
■mistic, opus unei clare nauuj orga¬ 
nice « vicţu politice, ci ţlin pricina 
cu -iiint intuleqaat© inctLălă d© m㬠
surare a «piniei politice. Acest© me¬ 
tode Buni cu totul in aiarn Subiectu¬ 
lui jh: care trebuie »ă-l mo.-urăxu. 

Sistemul majorităţii pum- tkcenlul 
|>c ritm şi j-olarizure dc mi/sncnl. 
sistemul proporţionalei o» vvmtroază 
difercn.ţiarea iuxială, indiferent ti.- 
uiomeniul istoric. 

ltus:i şi «iateroul majorităţii repre¬ 
zintă diversei© diferenţieri sociale, 
Inso. fn loc .«A l© gru f -cz© simultan, 
ctlm s© ţirocvdeAzu vu ajuturul pro- 
portioimlvi, lv gruţH-uzh succesiv, po¬ 
trivii ritmului pnllticy 

Jn «'iincluziu, deci, fcredem că uu 
există o metodă jx.'rf(jctă dc rceen- 
stimAni poiiti-. Ins*», «jfqpâ gradul dc 
des» uitare ul npimetpolitice şi al 
«'ifrreuţitrii «fx-ialc. j r^Vnm şj după 
uior..cutai piditu., direnMcţ metod© 
trebuie Mictosi' uplieate^f.' 

In l^rile cu tn.'hilibru polWe .viabil, 
chiui sistemul praportia/iatltdtii este 
bun. dară populaţi unea ©«»© '«gungva 
imlioimtDiidA şi ili/are-QţiAtu. In ţ㬠
rile In' iaz© iK.gmat.» a, M-tvuful nu- 

• entoţit diferonjisic este praf crabii. 

in utoiuenu-I© ta care trabafc să s© 
«labiieaoKa rit a ud pollfi so©*t 

sistem csi© mai bun. ^ 
in ţarde unde viul* pi'UtfStâ*» ««»- 
pri.i ţierfacf cu «ro proicrdoiMl», rts 
temui corfb>ratsir ©Cto cel indkat. 

legini:» rul. <k?i, dgju* ţara iţi m<i- 
rncz.t piditio. trebuif^aâ ştiu *ă mă* 
jgkiăăcă i-e rund «certe d[v«r*e h«- 
tefuv J© *o Auricre h grupekir şi >jb- 
«nlui «guiih-i pohijec. 

Pani VlerFau 

















I 


4 


LITERATURA 


Aş vpen »A fnifl' t» 1 ' 1 •dlw» troui 
sen tui. *i M-U*i pd ^ r4 ^ „ 

m. n *"i*»»>'’ *•*'- " 

hrtlWJMWO) , In gluma. Oorr». dar as¬ 
pectul la* *V<" "' ra “ *; omic ' vu *** 
ti«lc m«» fi 'moruntt', colorat© »«şu ac 

«wi.»»«a* • * 

ren »>br«ăt». ©e «* d,n tTU f*“ 1 

nuc 1*4 cumpărat «M» “” ul d<u 

Hr «».*" din , <W 

nan. Oum»i A»»»*®*’ « ''*• 

^ mi pârul ciudat. după ce l om 
L -utu.^ut bis*. or eftîn poale Sa cost© 
minunea «osia. Cic. In lunile seri 
du iarna «feşiufUrtlut». m ani învăţat 


4 â-î craminei dcflprom*, “a-nu uian 
cu d d<H«ădfcjdiIe, fl raui ■***, 
*il-i cercetez uverturile im irionrc, 
resorturi mninţuie, subtile. aUa per¬ 
ceptibil© ţ*cn 1 i'«l un nerăbdăt.ir ^P #,t 
dc fineţe. <!«"< |»c»n«ru mine wl®. 
c-auzăndu-ini mereu surp©»" 1 turbur㬠
toare. fi pfmrea de rău cm nu c 
mai mure, sau e* mAon mea nu e moi 


nucii. au-l put alinta cu toata ufecţin 
de care «rraro invadat, ea pe o piaicu, 
rara *ă-i f»v impresia unui una* 

(r>N|ăiuph.iăUu\ 


i-arrt Iun* o colivie spaţioasă tu 
plalmml rotund ct» si ntt -«c lovcnaca 
|,i cap ţi să-ş» ju|*oae penale. Intr’o 
«ir^ciufii>|ii i-am pus wminp de di- 
nepă dup»* Ce • le-am sfurmal cu o 
pintrA. Intr’un ulcior, nu pron mare 
ca aă nu se innete, i-om lurnnt apă 
priHispăli. >-um trecut printre gratii, 
U diferi* distanţe fi Înălţimi, b«ţi- 
pofC, inţupcmte aolid ţi legate cu 
sfoară chior, pentru plimbare, şi 1-ain 
cocoţat pc o etniera. tnalt-j ca ou 
najuugă la ţrl Emil uiotunul, cela¬ 
lalt prieten a» meu, în faţa puţului pe 
care stnu touţA ziua citind, scriind, 
onu vagabondând cu mintea pnntrc 
stele, pentru a-1 acea mer.su iu ob¬ 
serv nţ ic. Îmi |)lu<oi capul lui mititel 
mereu agitat, cu ochii cn doua găm㬠
lii, mereu privind cu curiozitate fi 
cu atenţie ca «a nu i ac întâmple 
eecu, ţi era fermecător dn<l ne n- 
plccn grăbit sa ciugulească semin¬ 
ţele, sau când *0 lăsa pu spate dupb 
cc prindea o pi, alura de apă. Şi cor¬ 
pul minuscul cu pene gnLIvear pe 
piept de o nesfârşiţi» duioşie, cu pe- 
o*W» 0*00-rN i«. sp «4 — cft mmm 
inbinarc de ceiiuşiu ţi guiţam! — 
iar când il ţinem» in nuinu, fiivă 
voiam *4-» curăţ ddlivia, liceu nu pu¬ 
team rezist* drac --Ui j>c care i-o 
purtam şi mi-1 apropiam cu loulecâ 
Beatul meu (1 speria, il simţeam cald. 
mult mai cald d«s.n un cm, tremur㬠
tor, moale, fi iui mu lui *c sbătoa In 
utAuii men, usigurându-mă ca jucăria 
fusese [acută de uu meşter divin. 

Ce bicisnici auntern dc fşpt! tu 
care-mi admir atât unele curajuri! 
C*rc ain ntătea rcnnvţcAn pentru 
unede răutăţii Snu, mm degrabă, ce 
pluii dc contradicţii suntem! Căci, 
>n timp ce sunt io stare să chinui, 
s-i spun vorbe rele sau să distrug 
un suflet ţi su-l prefac (o cenuşa, nş 
fi incapabil, pentru toate averile din 
lume, să strâng pumnul, cu toate că 
Cşu de «itnplu ar fi, şi sa sfarm iu 
el scatiol' Dar picioarele lui mu mi¬ 
nunau. mai mult ca «rcc, mai mult 
chiar ta bAuria inimii. Aşa dc sub¬ 
ţiri, dv fragile, şi » >tuşi uşa dc nci‘- 
>«iase, trecând prin ele curenta do 
spaimA; şi ugaţăndu-sv disţieral de 
vreun beţişor, de Încercam aă-1 des¬ 
prind. CV v obicei do arte, şi cu ce 
rujinument şi tnig.ila au fost lucrate! 
Iu comparaţie, mâinile ede mai fia*, 


Scatiul şi stăpânul sau 

de Anton holban 


ram elegante, m&i nervoase, ce rudi¬ 
mentare pa»’ 

Cu >Temea, am rvitfil m dc înţe¬ 
legem. Ştiam jur/ecl oând am uitat 
•n-i schimb inAncaren icau npo căci 
«r prieejKi» sa mă Inţuinţtze prin 
tot felul de simete str».lente, când ii 
era dor de tovor&f. cuci atunci sune¬ 
tele tui phreau strigăte dc Htcmorc. 
Dujui fiecare ciripit iiştcpta pariu 
un răspuns din ufvrj fi tntr'adevăr, 
nu trecea mult fi auziani ecoul de 
dupn fereastră. Atunci conversaţia 
in^epea fn voe. ţi roi se (xircu rbiar 
că discern, după ncccnte, între han 
şi răspunsuri. 

L'ncori Boris era perfect fmpăcut 
cu s^iortn lui de întemniţa' fără *j»c- 
runţe de salvare, c-u< i căatn foru 
grijă, câte un cAntcc de fiecare roză 
dc soare, pAnAee se făcea întuneric. 
Cântecul lui, ce farntee, şi cum »«-J 
transcriu uici, căci nici memoriu mu¬ 
zicală celebru n lui Moxnrt nu l-or 
fi pumt reţine, a.şa ci-u d«* felurit, 
de mereu cu nuî arabescuri, cur¬ 
gând f*ră istovire ca o apă, impro¬ 
vizând In fiecare clip», şi schunbând 
mereu tăria şi lungimcu trilului 1 Şi 
uneori, sunetul după cc se fnturcca 
molcom Împrejurul lui şi se rosto¬ 
golea in roalc egale, brusc se Inulţu, 
încerca parca să treac.i peste ucoj>e- 
riş şi ţiestc ncr, (>ână Iu Dnnmczcu. 
l>or uneori l.lon* wu supărat, cine- 
ştic ce supărare fără muliv, căci eu 
iivuHsem grija lui, nu ştiam oc se 
ini st ue iu cl şi nu iabutcum să-l fac 
să-şi păraseuscit preocupările orcv 
titrutagemu uş fi incei-i.it, diua l-aş 
fi speriat sau dacu Htţf fi căutat, sau 
chiur duca i-aş Ii prins dc gratii o 
btn< ihina. mAncarca .lui favorită. A- 
tunci i.si ulegen dintre beţiguşc. două 
din multele (>e cari i le-am pus, şi 
sari.» de pe uuul jap uliul la nesfârşit, 
fu sărituri egale, făcând un sgoniof 
monstru, parca ar li fost balansul 
unei pendule. II înţeleg, vazăudu-i 
nşu, cel tnui puţin, dur il simt cc/ 
moi nsemuitar mie. trate... 

Una din manie* mele bucurii era 
mj-I vad dormind. Şi-a cuminţit agi¬ 
taţiile, şi-n Indus ochii, şi-a pus ca¬ 
pul pe umăr şi-u acoperit ciocul cu 
l»cno, şi unim donriue cuminte. Şi 
data il tulbur prin cine ştie cc sg<>- 
niot neaşteptat, sau prin aprinderea 
electricităţii, *e trezeşte necăjit, se 
uiUi să va du cc «’u fntâiii|>lut, in- 
crurcă din nun să doarma acopcrin- 
du-şî ciocul, dar <* zadarnic căci il 
supară lumina, şi uraşi se udu, şi 
turăşi închide ochii. Şi atonei, ori¬ 
câtă insomnie uş avea, orcul inar 
(lasionu o curte, sau uş vrea *a trans¬ 
criu vreun gând. sting, şi-l las să se 
potolească. După un timp, i-nm făcut 
ci învâlitoare speciala, cu cure-1 aco- 
l>criam de îndată ce npărvu luna, şi 
aşa de bine *© Miliţia la întuneric, 
incăl dimineaţa, dc fntArziam »a-i 
scot fnvâlitoarea, dormea mai dc- 
porte, chiar de-nş fi farul sgomut, 
sau l-ar fi chinuit vre-o păsărică 
din copacul «le peste drum, carc-l a- 
uiinţu ca măncurva e huna, upu lini- 
prde. şi rnua In care sclij>csc ritzelş, 
minunată. 

II făceam Kii in parte la frămân¬ 
tările mele, şi nu odată uui vorbit 
cu el, i-am spun necazurile sau spe¬ 
ranţele. De Anul Nou am adus in 


ramtTA un mic brad, de car* uni 
legai lumânărele, câteva bomboane 
învelite in hârtia poleită, şi uu Moş 
Crucim». In cnhviu lui Boris am u- 
găţat nişte flori, şi i-am pus «mu¬ 
cii inc. I-sni cumpărat, ca dur deusi- 
bit. şl o pitiHţâ In <-ur* se sparg 
uşor seminţele. Numai noi nmândoi 
tini aseullnt eele douăsprezece bătăi 
ale ciasului care vesteau un alt «n. 
.Şi nu mă «mi'cam complect singur. 

Dot n’flş vrea, din eauza vibraţiei 
pe care o pun fără »â vreau vor¬ 
bind de păsărică mea dulce, să *c 
creada că nn ara observ ut-o cu o- 
bieciivitate, ca să oxtrug din ca con¬ 
cluzii precise Vvtfcl, li dam drumoi 
prin cameră m tă-şi dcomorţenacu 
aripile fi nâ-şi facă iluzia unei li- 
l*s-rtiiii, aii vadă mat ales bine iarna 
de afara care or fi omorât-o, şi cj 
cate, totuşi, o privilegiata, dur după 
câteva roate prin «ier. după jocuri pe 
tablouri şi pe oglindă, pc şnurul 
dela lampa, se reintorcea la colivie, 
şi duţu cv sarea pc gralii. reintra 
docilă pc portiţA. Semn de inteli¬ 
genţă dc nşi fi rogii.sil locuinţa, sau 
semn de prostie, de oarece tw* deprin¬ 
sese cu inehivonreu. şi-o prefera, chiar 
Înainte de u-i fi f«>ame, şi-n fi obli- 
giit sii ne întoarcă I.» .*eminţc v \m 
fost In stare să fac şi o nouă ex- 
(►crienţu. Am mai avut a txilivit» In 
cnincr» (locuită uu tunp de un sti- 
clctc. Ilozn, jie care inva 1-nin dat, 
cuci fuceu un scaudnl insuportabil 
şt Imi batea scatiul}, dur fiori* se 
tntnrceu numai Iu colivia lui, indife¬ 
rent dacă io-aş fi schimbat locul 
obicinuit şi l-aş fi înlocuit um» cu 
uita. Des» aven obiceiuri bine stulu- 
litc, şi fidelităţi. 

Cu oea/iu palvfonului se porni cea 
moi marc prietenie între uni. In «.li- 
l>ele de singuriiLtic dcpbnu, — când 
nu sunt ele‘ ? — mu consolez cu mu¬ 
zica, suu înm bine zi>, mu chinui 
udat» eu fiecare notă. 

Po ma*M» din mijlocul umerii, instru¬ 
mentul care pentru mine arc viaţă ea c 
adev urată, fiinţă, şi eu lnvârtindu-re& 
imi-rejurul lui ca un năuc, ore întregi. 
Bon- acompania tot timpul, c«m.e uu 
mu supura dolm*. Dimpotrivă, îl ascul 
tum cu duioşie, şi ca oauvoare nouă, 
cu loateca dcobicci, când ascult mu- 
zku, nu-mi place su liu întrerupt 
dc nici un agoinot. Cânta neîntre¬ 
rupt, -fi om observai btnc, avem pre¬ 
dilecţii. Dc pildă, în sgomotul lai 
Wagner nu putea sa .«c descurce, şi 
cântecul lui firav i a’o fi părut şi 
lui ridicol, dc-l intrcrujica In fiectire 
moment, inumte de u fi Încercat 



lT *° întrecere imn ptelaaglU. Din 
Bîravsmaky, iar nu piiUm lnţeb-g%- 
runve lucru, oAd dacă admitea imite 
improv-i raţii le cele m *i neaşteptat* 
nu-i piacva deoât lucisoirn miiuslu- 
rula, cH|.rlcîol cart* «a nu-i după- 
şvasca fiiuţu taica, [.a u placa unde 
căutau păsurile, cumpArată «nuuie 
pentru dânsul, n rămas chiiu. urcăt 
de « iudat nr părea, eompleet macn- 
*ib»I. \ legea îndeosebi un singur 
instrument, vioară (>o curo aveam 
inipwsin CA vrea a’o imite In toate 
melodiib?. Şi dacă «- alege din oelc 
dou« sute dc» plăci po acea care pro¬ 
ducea cei mai sigur efect asupr* lui, 
aş numi Poem» lui Giuuason, aţa dc 
perfect înregistrotâ In execuţia vi- 
brnntă m lui F.dcku. 

Cel care cunoaşte aceasta poemă, 
ştia ce rafinată este, cc subtilitai - 
ţi se cere ca să i urmăreşti mean¬ 
drele, şl ce voluptate nostalgica »« 
desprinde din ca. Bon* se puneu 
imediat *ă cânte şi să se întreacă 
în vibraţii cotropitoare, orcăt de o- 
cupnt ar fi fost în altă (Kirte. in 
timp co motanul Emil rămânea surd 
şi adormit. Şi duc* Boris nu mo/ 
cânta mai multă vreme, preocupm 
de seminţele din faţă, artist odini¬ 
oară şi acum buighe/. cnre se în¬ 
graş*, Poema lui Chausscin trebuia 
»ă-i aducă anume că alta h fost 
menirea lui, şi daut Ia primele fraze* 
totuşi voi* »A fneu pc indiferentul, 
niciodută nu putea «A reziste ulti¬ 
milor triburi. 

lntr’o no«(»le, |>ela ora trei, mu 
f«»sţ trezit dc un sgomot timlut în 
colivie. Am ridicat invelitoarca, ţi 
iun guMi scatiul căzut dc ]>e lieţişor 
buimăcit ca cineva care a fost tre¬ 
zit du» somn po neaşteptate, infoiat 
cum nu era drobieciu, cu ceva mis¬ 
terios în uităturii. I.-tim crezut bol¬ 
nav (cum poţi îngriji. Doamne, o 
păsărică bolnava :) şi numai cu greu 
m‘u(u decis su-l acopăr din nou şi 
să-l paraH&sc. A doini/ i dimineaţa 
m’am grăbit ».■ ma duc ja el, dar 

l-ani gă«it tealar ca totdeauiin. Ln 
ziar mi-a dat explicaţia. Scrin acolo: 
A atu noapte la ora trei a fost un 

uşor cutremur de pământ. Oamenii 
nu l-au putut simţi, dar n fost În¬ 
registrat de Institutul Meteorologic. 

Şi de Boris al meu! Şi noi oa¬ 
menii cari suntem aşa de Încrezuţi, 
şi facem atâta caz de Nensibilitatea 
noastră! 

Am aurprin* la Boris o gamă în¬ 
treaga de seatiiDotite, carj-l faccau, 
cu toate cu in miniatură, semenul 

meu: ciuda, elan liric, deprimare, 

gust dc a fi antipatic tara motiv, 
interes, gelozie, l)ar sentimentul care 
covârşea şi cure nu-1 purascu nici o 
clipă, era: spaima. Sc temea dc oa¬ 
meni, de muşte, de umbre. Era dsa- 
juns mi numai ca sa mă apropii, şi 
aA pun mâna pe colivie sau pe el, 
dai numnj să-l privesc neaşteptat dm 
< cuiului parte a cu merii, ca el sa-şi 
tnceteze orec cântec, sa se oprească 
clin joacă, sa tremure, şi sa ma pri¬ 
vească fricos. Şi utunci reflectam. 
Al Irod de Vigny in faţa lupului: 

lltlas' cii-/e ţyrnst, mul gr c ceg rund 
muu (l'lltunmcs t 

Qu*' f’ai hoaţe de anus, dJhiles 
qu* uous somnie* 1 

Boris, umilă pusăre, nu ştiu de hau- 


^âlşejjaţionam 


,,Cinc nu «. cu tun, e contra nona- 
tr«r. Pnncîîintil aresta luU, dăinu¬ 
ind «ub difcriic forme rim vechime, 
a ajuns ciuri lucru dc' evungliclie 
a tiAtrwak-i stângi. In materie dc 
politică s*ur părea că adevărul a- 
cesiu c imoniest*î»il. Dur politica. 
— uşă cum «e faco în societuteo ro- 
inaiu-.isea este o colectate de 

raţionamente- tulM* C-oneluziu ar li, 
pentru un'observator ohiertiv că ra¬ 
ţiunea drvupiu nu « epnnagiul po- 
lilirii D« fapt raţiunea trebuie bit 
«teii la ba/u polituii, ciiei fâru e«, 
puliffrM au w dac Al un (nijb»». de oi* 
(oiluială şt d*“ î»ărvenire r uş.» cuid 
« lo»t ţiăitf» amtnra in ţ«ra rotnâncus- 
câ. I o noi am *\ut câteva capete 
inteligente cari ue-aa produs, dar 
aeţjuiu-ii lor u fosst arffliukUt »le um 
joriialt* pnrti/*uiliMr, oumcfii făru jdai 


de Octav Şulu|iu 

şi farâ personalitate, ul <uror unic 
seoj* ti fost obţinereu unei grase si¬ 
tuaţii materiale, Cu vugi deosebiri 
şovini-democraţia româneasca ii În¬ 
semnat acelaşi lumi. \zi o Incipiantă 
mişcare oimumata ntonajiolizear* rn- 
ţioniinieiilul lals, agravat dc incultura 
ş» Nimplomul ucesta ne ta.-c sa pre¬ 
vedem eşuare-u ac-csiej mişcări care v 
sentimcntabi şi generoasă, futr'un par¬ 
tid organizat şi cu poztţu linaucuirc 
agreabile, intr'uu vtitor .»| i..|iiut. 

Extremiştii noştri nu ştiu distinge 
De ui-cco ei nu văd deiât roşu sau 
negru. Ori «şt» comunist, ori nu eşt». 
Dacu nu eşti ri^munist, atinici eşti 
duşuianul ci/iuuuiHmului. Extremiştii 
nu concep imle|>mdcnţii. Pentru oi 
cine nu face poliriiai e trădător. în¬ 
suşi iiidcpvndcuţu e dovada dc pac- 
ti/ure co inamicul (o burghezie). Po¬ 


litica e eevă obligator, după cum fn 
evul-mcdiu era oldigaîome religia 
creştina. Abia um acnpnt dintr'un 
vene dc inlolerunţn religioasa, încarc 
iezuitismul şl inchiziţia concurau spre 
fericirea omenirii prin crime şi tic㬠
loşii multiplu şi ui Ui ch se insange- 
rcuzu o cr.t de intotcmriţiX politica, 
fn aure negurile suul ini »< uitc prin 
asediul cu fouinca (ln Rusia cine nu 
e Impurtăşitor ul inoraLei comuniste, 
nu (vuatc uvtN* dc lucru, restul nmurc 

dc fo.lotci 

A?u dar nu inai este permis a 
gândi liber, n gândi obiectiv. După 
concepţia cvtremiştilor nu poţi gândi 
decât înregimentat. 

Apare In noi o ruvistâ de literaturo 
proletar.» Hluzr albastre, (ăstui şi 
curajul tineresc trebuie apreciat. En¬ 
tuziasmul redactorilor, cari cred in 
ce acriu şi scriu curajos l-am apre¬ 
ciat dcQscmeui. I>*tr s«utesc că toate 
posiîiilHaţtlc dc inteligenţă şi de en¬ 
tuziasm aic tinerii »r cari »ro| Muze 


albastre aunt demne de o cauză 
uui serioasă. S|»rc exemplu «a sc 
cubive. Eipsa dc cultura «c itruDi 
nemilos, cu rugmu ueşlearsa bine, 
pe (icv. 

A «părut Celula Sr. 13 de Mircca 
Duiuian Primu rcflw^io care sc im¬ 
pune după lectura acestei curţi, c 
constatarea large» umanităţi care s« 
degaju din ca. Mircca D.imi.in c un 
răzvrătit, un Imlurerat. Curtea lui v 
ua strigai de revoltă pentru societa¬ 
tea inro-ş» usuproşte membrii. Intr'un 
• uvânt v o carte do inimă, dc iubire 
dc oameni. Cum credeţi că reacţio¬ 
nează Bluze albastre fn faţa acestei 
cărţi' t) muza de lipsa dc umani - 
tale. Ceciitt ar fuce jk.- un naiv «a 
spună: ori nu a citit cartea acela 
cure o acuză, ori nu n înţeles ct- a 
vilii. In primul cu/ necinste pentru 
cA a scria nelnformnt, fn ai doiloa 
defi» ieuţu spirituală. 

Adevărul © altul. Mireoa Damian 
nu e comunist. Nu c înregimentat. 


AXA 


sul i!m itnd« am p:rfQ»i, şi }<<t<r»ul car» 
ne uş:ea|da. De morţile run 
coUjoar.i şi f»t-, dm fiinţe, fai. ima. 
De -mu-M'iniM celre- mari şi celor 
mKt, cari m împing mereu, ca m 
ac lnb«rm**ră. !4i iu, «anula, şti» 
tuole iKcMfU. Vezi sbi*ur> pe cine 
ui iubit mai mul», dispărând ca şi 
cum n ai fi existat iiicttKbn*. Te uiţi 
in oglindă, şi constaţi xilnir trai»». 
lormnrc-a şi dislrugereu. Iţe ţii iuhiin 
in braţe, torurdală de patimă, treniu- 
r»Vnd toatn. fterbinta şi d«o<iată se 
înţepeneşte, numai are nici o vibrătie 
la a|»ropierc« i«, poţi aă-i lrămânţi 
carne-u în vie şi locurile ascunse, 
celace o nmeţr .1 odinioară, acum râ- 
rnănc- insensibil,», jar da)»A euteva 
zile miroase «şa de rau. oi trehue 
*’»* aavirU sui» ţărână. .Şi totiur-ra- 
tbAn calin, te ('<nsoU/i cu |irimii ide# 
cu-ţi c-c (n cale, ni curajul sâ emiţi 
tuoru şi sa crezi ln ele, iar sufletul 
Uu, sănătos clidiţ |>orcă i«c xeşnt- 
cie, n’are nici o spaimă... 

(.And a venit primăvară şi om v㬠
zul afară frunzele ş» păsării# Şşa rle 
vesele, mam hotărât, co infinitiv p㬠
rere dc r«iu, să dau drumul lm lloris. 
Sâ ae bucura şi d ca ceilalţi toţi, 
*i«-şi croiască u casă, să-şi facă fa¬ 
milie. Deapârţircu o fost tragică, 
i.-am obligat la mai mult© încercări 
de »l*«r prin cameră, şi «pol l-am 
luni cU mine la (..©mica, în pilduricon 
dc lângă, mănăstire, unde nu mai 
sunt pistei aprige (O! Litătuiă pc 
care i-o indrvpta unuori motanul E- 
mil, şi care mă îngheţa şi pc mina!) 
in faţa unui «.opac cu frunze bogate, 
am început *A desfac pe Boris di» 
cutioara unde fuaesc pîtiţ şi unde 
tremura dc groază. Pc lăngu mine, 
împrejurul pomului, se adiinasurâ o 
mulţime de călugări, apariţie stranie, 
fa hainele lor lungi, cu bărbii* dc 
toate formele şt colorile, şi cu toţii 
păreau ca oficiem cine ştie cc «lujb.i 
bizară. 


Adio Boris, frate.. Am simţit fn 
mănn pentru ultima oarâ căldura lui, 
şi s’a dus pe pnma craca Apoi, ia 
timp ce noi f] privinm ţinându-nc 
răsuflarea, a început au sură printre 
crengi, pc frunze, tot mai sus, cu 
sărituri -nvtri <«rerăn«hi-ite pont© toc/» 
incltis fn colivia mim: .Şi deodată a 
pornit-o fntrun sbor falnic, spre mân¬ 
dria şi tristeţea mea, peste pădure, 
departe, dispărând ln zare. 


Adio Bons, frate. Ce se va mni 
întâmpin cu tino? Poate că vei în¬ 
cepe o dragoste aprinsă cu u păs㬠
rică tot aşa dc dulce., hau nede- 
prins cu spaţiul, vei «.auto zadarnic 
colivia, nu vei şti să-ţi găseşti mân¬ 
care şi vei muri dc fonroc, nu vei 
şti sâ te u|>cri de păsările rele şi te 
va strivi una din ele... Sau vei pleca, 
odatu cu tovărăşii tăi, când frunzele 
vor incc|>c >.» iugu)l>cneascu, sjirc 
sourc, spre ţările fermecate... 

lur cu, dispreţuitor de fiinţa ta 
mică, nu fncerc o dragoste nouă 
cuci port în mine cataclismele expe¬ 
rienţelor vechi.. Nu ma hotărăsc sg 
rau duc spre moarte, ca o definitivă 
|K»tolirc, ci numai imaginez poveşti 
cu funtome.. Nu plec spre zările 
spre cari jelucsc nostalgic ziua şi 
noaptea, căci far socoteli, şi nu pot 
pleca, suprem ridicol, fără bani dc 


întors. 

Boris, fn tine, aşa dc mititel, pun 
toate veleităţile, pc corc tun simt 
pren bicisnic sa lc fnfâptuosc, sin¬ 
gur... 


A avut nenorocul sa scrie o curte 
dc stânga şi atunci locotenenţii lui 
Marx, dela noi, nu o recunosc. Anta 
nr înseinuti că un advv;il• nu e valabil 
decât dacă eşti fnacn* în pnrtJrful 
comunist. Cartea lui Mircca Ddniiau 
e, obiectiv, bun» şi c, tot suMsttlv, 
de atAngu. Stăngu tui o recundaştb 
uici ca buna. nici dc stânga, l’cntrii 
tit MirCOu Damoin nu face politkt» 
-i nu a lacut declaraţii <le ere*. 

Aţi inţele»? F. logic. \ ? a se poate 
scuz» cel din uruiu tâlhar: po/iţn^ 
najn e huna (*eutru că nii-e nec.'sara, 
l n cruuiciai va spune va binele c 
fnl», pentru cu râul fi este patologic 
uocesar. D«r stânga r.u pcmto tnţclege 
că o afirmaţie nu sc (Kiutc dovedi 
printr’o negaţie, nici invers şi câ |»en- 
iru a dovedi valabilitatea unui nilc- 
v<ir trehue sa te pui pe terenul lui 
nu va ! tragi in tabăra ta. Lucruri 
elumcautre. cur» j»c ştiu «lc cci vărl 
au o cat de uşoara frecventare n 
celor spirituale. 





















H i t I e r 


r a m 


r»i4»rm omenim. V iRtnriM idolii.«r 

ci-eiaţi «Ic csi. 

S(t4>Iul XX, • pail«»i»<*t de irvi t>- 
»lit-şinwre i*cr.*unnlUă(i. 

Musvolini, fltllln ţi Hulei. 

Ficcnrc reprezintă o dromâ, un c- 
* robltt. u operă 

Reprezintă In *|tt* iul, trei romnp 
|ii politii», trei religii sociale. 

\Iuw-..tini si Slalix, nu un trecui «le 
realizări, Opinln publk-M inicm*|i»’ 
nulii ununreşU- evoluţia slutelor pi 
cari le-«o creinf llitlcr pairione*»» 
jamlvucâ r«Wl în Jurul lui o nUnr»- 
l»>n« «lv legendn. |«enfntcă « o aur- 
j»tuj* 

Dc «urrtnd n »|Urut «» inlvrruDlil 
mnnofernllc, «arc luminez /.1 xiuţn a- 
‘«•«fu» trdjilor modern, tunsă <!«• 
d nii Hobari lotn-ly şi Z Lvuvakv 

Mol divinizat, puiooeKn colecti¬ 
vităţile germane exasperate de nu- 
acrii ncr.ilc ţi materiale, (ransfigu- 
rândul*- clanurile. fiul ur«o«lu-lc (n ro- 
munticu l«»r ugcuuc, mirajul unei 
'feţi mai iinuiiMî, iuiIikjcm» do wqr 
ti unei justiţii sociale mereu roroprtr- 
muwi ţi ultragiată. 

S.x urmărim aweUjHDM impreaiu* 
nunlu n nci-alui erou. 

I Aud la «Icclnrami războiului, via- 
(a lut llitlcr. fumnUla de el in mc- 
morţile intitulutc „Meiu KampP', c o 
succesiuni- dv Înfrângeri, renunţări 
dureroase, o lupta curţi la corp cu 
aamiia p «wtiliUitcn societăţii. 
Baricadele mizeriei nu-i perintt a*- 
cc-nriunoa spre universitate. 

Războiul. I o .1 August 1K14. ttre 
25 jiu, solniţa Hogelui Bitvnrici o- 
noarru 4 lupte In armata lut. 
Cuftuaţti: barajul niorţu. 

Rănit (n tiuud tounitir, Oct. 1014 şi 
<V*. ID1K, 11 parte In m irele inusucni 
dcia Iwr ţi c«Jc grav rănit. 

Aproape orb, primeşte inri doua 
lovituri morale> Capitularea î.crma- 
mei >1 Revoluţia 

O singurii întrebare încotro 
In Mmî 1010. Întâlneşte po ingiue- 
rul («uttfrird ic.Ier. Şapte umik-oi ai 
frontului pun luizchr unui partid po¬ 
litic „PurriJui muncitoresc german*". 

iu tjvrmuma la neensta dota, par¬ 
tidele de dreapta „naţionale 1 * n..-gli- 
jcaii problema ulm «.x-ialu, iar parti¬ 
dele dc stânga. abandonau doctrina 
naţionalismului. 

Huli r. crciit? după o profund • 
analiza u fiecăruia, o sinteză politica, 
puri ului Buciul-nuţionaliftt. 

iii astfel la 2-Ul.lWO, In \filn- 
chen, citadela inexpugnabilă 11 Inter- 
lismului, «rc loc întâia adunare ple¬ 
nară <1 noului partid politic, carv 
mimară 100 membri. 

Orirc partid politic nrc nevoie dc 
un «iar *ou nuii multe |*cnlru luptă. 

rrtww « instrumentul prin care se 
obţine priită asupra maseeloi 5 i 
crcisM nireotc dc opinie publică. 


de 9icior 5io« 

Ibtlcr, simţea ncoeaunlea «ii con- 
vingă şi «A dispună. du un icg«n 
politic propriu. 

la (>ri 1020 «p«rr ..Valtcischo Dc*- 
buihtcr''. N«nd «pini politir ţi un- 
ţlomil ore organ ilc eipriauirc. liitlci 
în Itfîl «« ales ţoî ui partidului. 
IVeatigtul lui ce mnro«tc 
(.'niicm/o n |iMtum «Ic itui , — din 
fl Noentbnc 

Cred ci ţl (lider cAiubcştc iui In 
amintirea m-elei l<rituri minte din 
juneţea lui politic* 

C it im.» ţi o |«rocluim«tiv dictatoriala. 
Citam „I. Cabinetul bavarez e dl- 
*olt»t". 

2. X\»mc«c ţ*c «l-l Von Kahr guver¬ 
nator general. 

l>. («eneralul l.uden*lorfl o numit 
«.-moandont vcf al nrmatci naţionale. 

4. Uixlar maxi atent guvernul trăd㬠
rilor din Ilar lin. 

IVnelamaţia urmează |*e acelaţ ton 
grandilocvent ţi teatrul ţi culmi¬ 
nează inii uu linal impresionant ,./.iua 
de mâine va găsi nci fie un guvern 
naţional un cadavrele mwMrc". 
Hulvi Uită ca nu mai v Iii 17851 
Debutul revoluţionar c lulndat i- 
mediat ţi llitlcr intra in temniţa cu 
o gardă dc t mu. condamnaţi lacAţiv.i 
oui recluziune. 

Totuşi la alegerlie ţ>entru K«kh»tag 
din 4 Mai 1824, obţin 27 mandate 
In uccaata epocă atareo ceonumiu.) 
ţf financiară a Repubtu«« c catas¬ 
trofală. 1 miliard dc mărci o pătne! 
Starea de spirit, deprimai,tu. 

Muici liberat din MiŞkMre In 
[>riniavarti lui 19'25, începe <• mumă 
(ormidahdu dc orgumzore a parti¬ 
dului 

Cravaşat de orgoliu, munceşte n㬠
prasna . Propaga tuia. conferinţe, în¬ 
truniri Numai urţhinc. 

1 a 14 .Scptembrio 1980, !<■ alege¬ 
rile Reichstagului, obţine lt)7. 

L'n »uurs fivra>idid>il. 
t nitul lui llitlcr devine religios — 
devine idolatria. 

Programul lui Ifitlot c uu monu- 

incnt de 1 oostmvţie aproape utopica. 

^l^puldirn^li^lî)2ţ^^Cuprind^25 

de Hrticolti. In «bnucniul politicei W- 
lerne- llitlcr cere i, Lgalitatea dc 
drrpturi ţrvntru ţuvjiorul german. 
i Anuloren intnldor de puiv 
3. Retrocedarea culonltlor. 
Problemă emuiţrjlă pentru supra- 
prudueţtn populaţiei. 

Apoi In interior- 

1. Problema «H'tnitu t \pu|znrca c- 
vrv'dor şi ,t străinilor con *'bu atn- 
bilit în Cermunlrt duţtu 7 August 

1014 

2. Problema muncii. Statul «a ga¬ 
rantase vxutUcnţn «x-tăţendor. 

3. Problema < npitalului, «liv-izat In 
capital iTcator, rcprc/ycntat prin a- 
grieuiturii şi industrie ţi - ajutai pa- 


Pu «Menii mate „debutvii/ l * nu- 
incro dr varieteu intîruuţi-fiM 1 
reţtc v'ă nu lipsite m< 1 ilansul pân¬ 
tecului t refl insă ca v mai evn,t.» 
nuanţa ..jocul (nliitccalui". Vălurilo au 
căzut dc ţie trupul g-il al fatnru ia re 
fotoaeşto frunză do viţă de mut.ne; 
otargcla îi ţin «ănit miri «jtrfjlniţ, ra 
tu «Joi pumni fnâtlg.o'*,ri l »n şte, 
arta cute oşitA dtn savindit^te rj 
.Minervii din «npul Im .Itipiter Te 
vominue ttsla m u mult de eăt 
urice acv*l y al MAţacului. Actul 
sexual o ruiiunt In ţtntreglme. Provo¬ 
carea IndcjHirtrttu. •prtipiarca şă«tj|- 
nică, îuga ţvrvată, priviră* »Uru, 
t«uvre, («reala din uprcr) icre iu Iu 
Joivil ck-«» leapşa sunt lămurite «u 
fineţe, cu o subtilii «u- trecuta prin 
vearud «1 haramun \«um barbu¬ 
tul invizibil, dar n«ln etut viu ţi al㬠
turi «1c fcmoc (cum o - ca d*K»r 
pentru ixd iubit singur, Infgţişarau 
zeului In faţa mulţimii, definit prin 
reacţiile carpului ci ia febra prin 
«tgzagvil diagramei) e învins mus- 


ru/i ar reprerentut prin comerţul ban¬ 
car. căruia ii jura moaru. 

4. Omfutcaroa averii îmbogăţiţilor 
dc răzhuL 

6. 1 lotizarea tr-UMurilor. 

b. Problema repurtiţici cdiitobilo a 
banefiviilur murei industrii. 

7. Muncitori mei i m* promite »lia- 
tribulroa rcgulutfc cu preţuri modeste 
mărfurile mutei industrii. 

8. Ţăranilor o nouă reformă 4 - 

grarâ, coreşpunrund nevoilor naţio¬ 
nale. • 

H. O ivlormu juridica, înlocuirea 
dreptului roman cu dreptul german. 

Naţionaluarco preaei. libertatav 
i’uiluriint enrl nu i-unirazio eti,:u per* 
tnHiu, luptă contra nmrstainului ele., 
tti. 

Ln ]>rograin pentru toţi. Un ţitu- 
gr«»m inso rutnănu un petuc dc liartic. 
Nu» «ştcj'iiira reallzuren 

llitlcr e angajat t«aţd do un 1 mi- 
liou de membri ui ji.vrlidului ai iti.il 

Lvista uu nK'H»i.iniant politic, abil 
regizat, do un «clor care tţUU/vuza 
toutj tedinica ncceaaru ap re a exalta 
n seusibilitute de/-.rdun.il.» o incen¬ 
diaţii di s.igcţdc aprinde ale dema¬ 
gogici. In «lezochilibrul spiritual al 
(iermanici contemporane, llitlcr flu¬ 
tura fâşia dc zăbranic iu stelele 
morţii. 

Hulei- «Iu un swing democraţiei 
pentru » o pune curând Iu zid. 

Iii Germania c «» Înviere iirvorăta 
din iuimu unui erou. 

O lecţie şi democraţiei romaneşti, 
cure n .sfâşiat auvcrumUitcu politica 
a iu.es to naţiuni, lăcdndu să trai tacă 
regimul rn jiitulnţiumior Ncmi-l.unei. 


Dansul Pinlecului 


d«li lui gin n'su puiul prinde în 
cleştele lor trupul vănj*u» Hi- şarţ»c 
ulb. Riruitoatc l» IcgfthKrni «uda¬ 
te* â U aiJd. Inrtccd «diionpAto 
ronur ţi vioţcun Ir Jurul lui, rjei.»„ 
ea o petală de <*rin AţAţal d.» bol 
j«xură. bnrlatul nevăzut »n «kăpH»- 
lit ă*Mprn e» ţi ru irunua b^r*. 
l*ata cu Incupâţăruire tutre sdm nu 
poale l'inui că atr.Vnsoart-.i Joi „ 
-num l.iruit'Xih; numai ^rtru iu 
» «rând Iml-elnu şi moleşit, Irnu-ea 
a vruta* > 

laret, încet trupul alb «o «.prcsl*, 
l-uţin crispat şi tonii vi-iţa •« «dună 
intre nuni ţi grnunebi. Tăntoiul îi* 
ICJMI să SC răaticvască, ru«m.iroa du- 
vine aproape rotire uie»-unK-* rnu/ice, 
da prisos, se mulţumite aă lug/on* 
ofias ca «1 candel .. Fn.v.-fi,* cn «. 
din ce in ce şi deodată rotirea s’a 
transformat In zvâcnire acurU, bru¬ 
tală «are loveşte dc sus In jos. 

Actul sexual v de U preliminarii 
|miui la (iual ln întregime realizat, 
in timp ce tonte privirile aaot trnso 
cu dc un oiăuunr-hi d« sfuri ocvăznto 
•jrte scenă, dc t tu grădina ca tf 
vavanţA dc Viaţa, U)II plimb ochii pc 
Iu tncseb- vx'cinc, l.ăngă noi, Intre 
prietenii ei, c o turcoaică lănAru. 
Are ochii prea aian. pc mre arta 
isteaţa u haremurilor i-u cultivat dea- 
lungul veacurilor cum cultivă olan¬ 
dezii lalelele, gura enorma «Iar fru- 
moaşa şi lacomă re o gura de zeiţă 
nculptata mare, obrajii, şi ci muri 
ţi albi «k* odaliscă. Fie un princi¬ 
piu de selecţie, lk o adaptare u 
legii lămurk-ierte, dar tipul iurc«ta,ool 
e o reabtalc şi ou senmană cu nici 
«• nltj Icnivo «lin luinu. II lntălosşti 
«lestul du ades şi In afaiCi da Ţ*ri- 
grud, jttiu toate capitalei* fostelor 
p.LMstăcun ;i sungcacurl (eeouua « îi- 
rcşle cxj*lti_al*il) Mul unite sunt iu 
porul negru s«u castaniu, dar tnai 
totdeauna cu pielea alba -le tot, 
con- Io ch -vi-lvcşu» <k- altfel de gre¬ 
coaice. Tul dc arctica se d/uscln'-*) 
ţi priu inctvgiinţu lor, prin «tugcsu.ii 

_ 4*_JciR£\j_ m. 1 . c. r.md u .-m 

uite f Ie trănd'ivcula acnsuala tn »n- 

tcnoiirofe zăbrelite uit* liurvimirilor, fie 
şi lăcnmin pentru dulciuri («crlxv- 
luri, cofeturi, bigihigi, sarailti, bucla- 
vulc), fie pn-tcrinţcl • ştiute ale turci¬ 
lor. care şi tn ram aşteaptă lot 
hurii, turcoaicele «unt în genere gre¬ 
oii c, cu «oldurt pline, cu gătul scurt 
«1 «r.»ă, atât dc departe dc genul 
sportiv «Ic turi şi atât de aproape 
de iiieaiunle picturilur flanianzi. Tur- 
couicu c tiţiul ,,reiuei:i“ j»e cate ti 
visează toţi cei care azi lupta ln co¬ 
loane dc gazetă împotrivă „modei" 1 
ţi guraonisraului. F. suliincmtă cu o 
ştiinţa rinjunht nici odulă la j>o- 
p> un-lc din apus. Cbuiorosul, căr¬ 


ei c Cărnii PălrălCb 


măzul, lăplrlc dt- . nstrnvfţi ţi t«U 
•oiul d« alifii roze, sau pîotluri sr- 
sănu-aie .iu t.-iuu- i *c.JI(f; In ha- 

remunle ni sofale -i imit d, «j»*, 
celălalt talger al butoiul,>r «ăşiigaie 
«iu păţii ru trei iuiun t», ^*lsn! şi tp 
1 iui Duokni Mor aprv ’^«-lnrt 
de tipul otiirinuit, înfăţişat cn pr.so- 
•iuţii ia alte nnwc. vocina n«iăeir.* e 
î*i<mdă, cu nchii mari căi nişte U- 
nase, prelungi prunc «ntfc Cu tră- 
«aturile «.-» muri mmiiuu*.- destui co 
actriţa dv • inciaatogruf Cina Manea. 

euiopunu .sud «sista la 
un «Tvactârînl ut St dc «ao-roht <>i>*ccn 
*., ir>L., nţ.1,1 tn iiicaj i «Jc pe ■>-cnâ, 
iau da nbwolu «» i.u .Uşnr,- nim^ntă, 
incaşiraMva, ca ţi căud a* li singure, 
absiractizAnd imivcum vedcrv.i. i\u- 
cfHUtia niMstru cbk.,f«fştc uşor gădi- 
ist» isr când vede cA «V'priveec, are 
-şi penii a mine un xâiuUet complice, 
dw şcolăriţă care fn-e o şotiu profe¬ 
soarei. Ni«iţ «a, nk-i strălruniciic c, 
— cu t«it voalul şi toata ler^gaoua — 
i»-«u şt ml c« c pudonriMi. Tn haremul 
dospit ,lt patimă şi dc o liimrtate 
cum numai * Urnei le In grup Încâl¬ 


cit, pot .vă şi-o ia, nu se < unnţtea 
cuvăniul ocolit, jar luururilof' U se 
spunea p« num*. „O mie ş, una de 
nopţi" îiurocineaz-u m«tăl>*ra ca spe- 
cificarca anatomica 

Acum dunaalozreu a • cinat fruxe 
ritmică de Im cap.it \rfi graa a 
acestui joc pare a cerc va pântecul 
Icmcii nu devină in IrutnAiUurc/i lui 
cu iovul in<lcj*«ndcnt da restul cor¬ 
pului. iar fcmeew io«u*ş, U nu fra 
)>.ir'.tşuns« a Npuaniul, *p« carc-l «lrJi- 
mucşU. atât de înalt ştiutoare, pentru 
Istovirea bărbatului mnăzut şi în¬ 
cleştat. Cum veth>«f un adevărat soiu 
d* ,^UeaUvilstu vrtUikti' aşa cum 
evr regalei» «vlv-liizt. Ponte relua 
deci or* du c.ăte ori cm. muzica, 
de-ucapu. Când sfftrşcşle, totuşi « 
Îndelung ţi n. nnitopua aplaudată. 
Nici udata n'a»»* - aŞut la noi sau în 
Mrâlnatala npljurtate astfd de spec¬ 
tacole. Mar chior-dlroctorul de tvatra 
uu ln. ,U. El ştie *:ă 
deşT o ttrer, «7Î.V1 urn*e.,/..i „<-* n i. - 
«:nte {lăWiucştv ateii*,, jiublaul to¬ 
tuşi pentru ca a venit. Ipocrizie- 
Mat mult un v-dă dc stăajcoirc. 


Revenind pe j«s prin mahuiitle spre 
taica Perei obsedat cu perfid,: d* 
ol *- cmiatca acestui foc al jotntecu- 
liu, clasic de acum, înţeleg tot toni 
mult că nici realismul uitunuutcW. 
nici tuacar graţia atât dc căutata in 
aau ducă vreţi nici gingăşia nu «unt 
momente dc artu. daca nu sunt subt 
semnul unei mari ^atuui, al unui 
prea plin care aa*«i caute prii» miş¬ 
carea grnţitwisu sau prin spusnml 
ritmic, o iocvrvnre «le cusmi* ** cv- 


CRONICA LITERARA 

de Eugen lonescu 


PRO DOMO 

Lucian Boz • Emlnescu (încercare 
critic A) Tip. Slova 

Cronicarul bterar, întru, ât e 
nmoit sn (nscinue tulurile lonrto fluc- 
lunbite ale illti ţi capriciile unor 
mode literare întrucât st* situează, 
prin urmare, iu Itmp, ln /.i, - b 1 » 1 *» 

impiedu at ni pritemicu dela o prea 
InaiU» .ititmlinc teoretică şt trvbuc 
să tibdii c dtla u severitate intrau- 
•igciilă. absolută. 

Cronicarul este dvsigui,««-care Ţlti- 
buudct înţelege j»rtn jurnalist. Dacă uu 
sc pialo hutarf na fie un reprezentant 
al publicului luare, — un simplu otu 
diu public, c*1e oarcomi nevoit Ki 
ceik'ze măcar unui pubUc fyil/ati.», 
fi să-I reprezinte pc acosta. Ca a- 
taie. vu uvvu iluţilul să Iic entuziast 
(tutu pretts să ăclic cu cntiuduiMn) 
ă.i se induioşeze, s» participe j*er»u- 
nst, *’U. . dur loate usten gr.ulăte 

totuşi de i> suiii icntă d*/za de luci¬ 
ditate ş» cu conştiinţă certa, netă, — 
« Hcmvrttâţu. a jurnalismului său. 

Cu uite cuvinte, vreau su Inţeligcţi 
ti mm! «minorului (erfert ol pruvj- 
/««raiului şi al clcruertUţu jurnults 
Uce a tTonitelor cv vor inu. Ţk 
nu mă var putea angaja «Icul ca om 
•I apelor literara in caro. in ocu<*u< 
zile, uu scald. 


in realitate. Îmi dau scama clar că 
ou eu, d ele mă «opritul 

Dar iarăşi, — cele dc moi su» nu 
mă vor Împiedica să am. deşi reLtMva 
şt |k» cui gustul nostru şt tuoda lite¬ 
raro mi-o fngudne, o seventale oare- 
ivire. 

„Fmioescu* 1 esseu dc d. Lucian 
lt««z nu este o „încercare critic* 1 ci 
o fuccrcare do psiliolugic Idcrur.t sau 
dc rnetnfixică pe tnargineu literaturii. 
Teoretizările f*r margine olc d-lui 
li«*z naişcsc vstu ou sd fio condiţii «ile 
criticei, «Iar ou critim însăşi. 

Cu un stil foarte devorativ, înar¬ 
mat ţi cu o graţioa*,» cursivitate, 
d. Lucian Roi. efîcurAiul mari pfo- 
bkmv, stubilcşte îndepărtate şi itp 
controlsbilt- ru|kortiin, «adjnd punţi 
eosiuur (ieste veacuri, p«sK- spaţii si 
dând intAlnrri întregite 1* geneza ia¬ 
şilor. 

I(oiu) criticei estă, priotro altele, 
şi acela dc a irrm.ui dv a valchtn, 
4l« u cuprinde iu «'hingt itrăusi’ con- 
(igtira|ki opera. Mur te.xtclu nu iun 
par a fi, ţarnlru d. ljuian lluz, de¬ 
cât pre-tevre ale unor <k‘svoltări, alo 
unor construcţii inalarn şi departe 
dă i«|*erâ. ţt dc «piritul ni unic Su- 
gcsiiiia, Muiahile, sunt fiice sile ha¬ 
zardului discursului accidente. Llu 
)nu pol VMtb, fata îndoiala, dvitcri- 
tatua ucin iicm a autorului fi, uneori, 
pot fi t^iiai uşor furut de «iikganţa de 


luina calitate şi, — <k*cc- «f nu o 
iunnun.se sc- v , — subţirimea gruţious.» 
a lovcntivităţii d-sak- Kste drept 
Insa că rureori uş fi invitat «a acord 
ucestui frumos v*on o scriazitote 
ştiinţifică. 

Cred anume «*» tl. R«*z, prin 
spiritul insuf ol metodei, — coda- 
trueşto un cudru ţ*erfcct valabil j*cn 
tru ruoi multe conţinuturi. Iun arnm 
tesc cu multa ţdăcore curo, lo vre- 
mîle tănd mea ţi [.reocupări literare, 
d. \ ludimir Streinii demonstra d-liu 
.^vrbao Cusulesru, jirin subătituinr 
cki citate (\ ilnna literară) cât dc 
jiericulos ţi cât dc .icritic ostu ăo uti 
lircxi dM-mciH’d «adre at«>lcii|*nn/.i- 
bile. 

Ion pure- rau ca d. Lucian IW s'a 
grăbit, «6 tipărească Mcdisbi broşură, 
uma ţi totuşi oeunitnrâ. Kat, du|»a 
c.ttc ştiu, face parte dintr'un nudiu 
dc tnui ample proporţii, — cure nu u 
încăput întreg aici. Graba cu rare 
niuicrialul a fost alo.s şi «oordouat 
»c rrsunte şi dcauecn, probabil, awiu 
această impresie dtf diletantism cri¬ 
tic, dc ueuprofuuduiv, dc im om pic Ut 
epuixurv a problemelor 

Cltvr aici câtovu inadvertenţe ţi 
lucruri rele inUmpLUuire lăsând ru 
cele bune »».i Ic gaseusca (şi Io v.i 
găsi* pcn*riuu, v\» afirm, sunt m«u 
multe şi mai vizibile decât cele rele) 
cititorul. 

L) l Lucian Lk?< de<lară dulu tu 
ceput că este neuuaarâ o „revizuire 
a valorilor actuale româneşti* şt am 
fi, fără iu«ivuălu de«»t«*rd «ia*a d Uoz 


nu ar lua un drum lăturalnic. Revizui¬ 
rea v«durilor d. B**/ treaoafir buzata 
pc cercetarea fenomenelor romăneşli 

Nu uuti amintesc faptul că aceatc 
lucruri ţin de «omologie ţi paiholoăvo 
ci nun iar nu «le estetica, dor 

declar că suut cel puţin uImmiI dc 
acoatc „i-wxelări* 1 ţi prccizăn ale 
sufJvtului româneau care mc urmăresc 
cu tnduriilnicie dc •> suta de ani în¬ 
coace (tielu Al. Ku*ko). De o «ută 
dc ani, — aţi observat? - - «e pun 
neîntrerupt bazele culturii româneşti 
cred ci n veuti timpol prunci cară- 
muu. 

O „revizuire a valorilor" nu ac 
ponte face decât «luji.t ini criteriu 
•ăteiir iar spccifitatcă ctntcă. — ex¬ 
terioară, dealtfel valiMtrei e-t -ticc,— 
urmează «lulît Sine; ca nu Irthue teo¬ 
retizată ci dâxkcrtoă. 

Nici nu sunt -igttr dealtfel d*icu. 
— adm iţă ud identităţile Mioriţa, Meş 
tcrul Mun-xle. l.ucealurul, - vcnirvA- 
tztva in laţa morţii este, intr adevar, 
o ultîudinc rumAiKnw'j. Şj nu) gân¬ 
desc la dramatismul unor liocetc. Nu 
îihcti dualtleL «)d. o aoluţionare o 
problemei ci <» supun, mumii, atenţie! 
d-vuaztre. 

Mdriuc*.ve.«c iarăşi că nu uiz pasio- 
nro/ă ln ut.»d dcosolot «a ştiu dacă 
tminascii. Nan loncscu, Nicbilur Crai- 
aic şi Lucian Blugi sunt fiii spirt- 
tii.i)i ai. ou *e jKtro, Geţilor. Nu văd 
întrucât Ml castă afirmaţie, u |*uţin 
ha/ardaia ţi desigur ibcontrolabila, 
voltiţi*inoaza problemele de valoare 
pe cttrc ni le punctH, — fi mi M 


pare ca pentru a acsizu substanţa b- 
ricei crainosciruc d. Izicimi» Boz ur¬ 
mează ,,un ebetnin d'âculier".. 

Dupncum şi uncie atabibri de ra¬ 
porturi tmi par puerile tfoşierul 
se tiiudrt că va nuu construi fi alte 
histriei Dioms sc vrea D-zcu‘* (p. 
33), — ia discuţia srapn org«iliulm 
cu Atitudine .«pocitură romăncuscă. 

.Şi iu slarşit, vă prezint un ultim 
cuiat care rezumă clar şi tantituţlle 
dc stil ulc «avenului, >i atitudinea 
decorativă, «xter ioară. 

„Cuvăniul* 1 e*te uşudar acel „Fiat 
lux 1 şi „La început iu cuvântul 1 du* 
cvunglichn lounitiâ. D«r ev însem¬ 
nează „si dau gIu-. w , Su ţironunţe 
din o**u: sa fie lumină* 1 \tum*i ptro- 
ptiacrv*» dviuurguiui ar h o recreare 
a hunii *»ler.» o tUionnc cva a 
crcmţiumi rvi<cfătc ^1 vbu'ă pnvua 
şl propunerile di* strofa Il-n şi a 
IlI-a unde «mit infâţLiătg pe râud 
idealul stapaniionilui ja-st« pământ, 
ul judecătorului şt ul Cezarului, do 
tărie ţi bogăţie. n« Ispibaştc* u Mpro- 
picrv latre nceşie trei propuneri şi 
Întreita isjoUt n lui Isus la ieşirea 
din pustiu. Şi acolo era vorba <1« 
minunea creării pâinii, «le- puterva 
]>ostr îngeri dc Itogăţie -i at-«| axurv 
a pământului. Surp r înrolat rezultat 
pcutrucă... Fraţla Intre Dumne/cu şi 
Sataoaii . Să fi adus Ihraurgtd p㬠
mânt şi Luceafărul *u-l Ci tuvuflcţit? 
clc., etc. 

Îmi dau «vama e» acest pasagiu 
nu c«tx* ui *v măcar decorativ ci defi¬ 
nitiv compromiţător. Am uulnă rea. 


















6 


CRONICA 


AXA 


Adevăratul drurn 

d© Loclliu Olle»nu 


N « avem pntu^ţi» Hc-a veni cu o 
noutate. »» u M Vcchl 1 "" n ° 

C.UU*. u>>“ *> 

|U bun «a rtu. 1.14 «« P~«- 

Şi n.l«*ocup» _«.I.I»t4».I <• 
<ruMH«* - - "»»'*•• b-tcrn.cl 
_ un crez - Cflrula pAnd<inlu *. 
puterile noastre n© Jcvof.rA 

Ne Inuvhrtm: duce mu4.cn 

non-trA populară, creaţie anonim A, 
1.. v.liuir*- ««»•«"« n'a puiuţ 
pMrundc Im» in ««<«« unlvcr «14 

comorii* popul.ro .liu.n». N 

Inlrchim dm™ ' 

comporilori .-or clcmi.o .nlr o con- 
„ , IC ,1, nrtA impun dr umbri 
ţc.nic prerentâ o mnc.trului 
om le. îndrum"l primii P-v». P* 
drumul realizărilor muzicale. De ce 
,w nncbllo/u intr'o mum* 

„liumv unui drum deju b.U.i In 
mnctrul v» nimilnc Mugurul 
rculir.ior nutctitic' Şconl. c un. 
crclio . .U«l Ac***u trebnic bmc 
te| ,ki ?i in nccuil* privi«t* •«■* 
(i nul un drum Inrg. un drum Iccund 
de *q*bii»ut! Crezul noAtru i?i M* 

«.iiir niluu» * un ^ t 

1. ori *1 cine! Orice dcşlcptnrc In 
cadrul cili" noiwtrc muxic.U- .poci 
fico in«nn,na O vorign do uur In 
Untul «biUUţiloT vi.lu.rol Şi olo 
.uni nominunii do muri. Mur... 
noa.trA pupulun. i,« ^tc.|.lo n...-. 


ini. 

Fiindcă raurica noastră populară 
profundă ca inspiraţie « vicială de 
primitivism Usohmc in realizai®* ci 
concretă. Şi nu ne putem opt» un 
regret. O» aşa cum ac prezintă, aţa 
cum — In tneriloosa lor strădanie — 
ne-<i prezintă Inlklonştii mvştri muzi¬ 
cali, ea na va avea sorţi de izbândă 
(n lupta pentru cucerirea unui loc do 
frunU In atenţia muzicii universale. 

Din fericire viciul nu c iremediabil. 
Primitivismul notata © fatal oi ©xist© 
cAnd o cultură muricala temeinică 
bpaente. Ea lipooţU- oricărui po¬ 
por tânăr. Inlătororea primiti¬ 
vismului tn procesul du captare ţi 
de transpunere (ca o noua posibili - 
tăte do inspiraţi© cvt?ut<M»ro) n speci¬ 
ficului muzical popular In muxicu 
cultă cade fn sarcina individului pre¬ 
gătit, !u varcinn oom|K>zitorului ulc 
cărui mijloace de technicu armonică 
vor putea relief* mâine valoarea fon¬ 
dului muzical popular. 

Mu/ica noastră j»oj>ularu m trebui 
»ă îmbrace haina tedtnioei savante, 
profunde, Uainu pe care au croit«o 
marii maeştrii *1 murieci. Fondul 
popular, ini'cnfia melodica specifica 
neamului nostru. tniLat cn posibilit㬠
ţile armonic* rari ne stau la înde¬ 
mâna ujlaTÎ, 1 aid cheia de bolta a 
rvatiziirilor />«’ cari /• (tnrciniirfw. 

Aceasta ®u inscmacază insa exclu¬ 
siv i.sm! Nu vom afirma că o creaţie 
um/kaiă '«ubicctiva-cultă, cu o certa 
valoare intrinsor* trebue a» cadă fn 
sistemul nostru biciuiţii de rigorismul 
doctrinar al unei coneapţîi! V uloare* 
anet -zacnianca croaţii va fi in raţiort 
dirt*ct cu geniul individului, iar nuc 
noaţterea din afară nu va talărria 
să-t aduci n consacrare reala rând 
valoarea urcaţi©» va fi reală. Dur noi 
credem IntrNn» «ufiei colectiv, intr'o 


inspiraţii' autentic,», iotr'un iivtir Co¬ 
mun cu orei al melodici ţ>oputare. 
Aceasta preetnu/ nu 91 «on*U do¬ 
rim! 

De aci nW^iUUv» pentru artist 
de-a «• mtegro, da-a a* identiticv fi 

"•***> In •'•mdjţuJ© 'remri 91 colecti¬ 
vităţii «ale. <le» «• inspira dia *oc- 
leaţi BMituc specifice — comuta unu» 
neom, urtiatalui cult 9I cânuireţulnj 


De actta ca prcxcotAm lumii w>* 
moara Vhuucală a poporului nostru 
liberată dr haina primitiv iamului ei 
tachioc S|» îmbrăcam tuvenţia sul» 
dU-ă s{m— i :fti 4 in armătura grea un 
plaxa 9» Mgiti a anei t«afirmi arm» 
ăfc» nnlvaraak a carvi aptrituaUtste 
**** fM u%ragnau întotdeauna dc 
• alitAţiU populnmiiu/ româneai nii- 
cot din iu, ţru». ţi jeU*rt azamulai 
ftoMn, 

Av.««m 1 Inuul 1 Aftrptua» «sta- 
«•Ttl* 1 Şld 'om «iftfm» vu drag* 


C.'a un prim început la acoaatA ru¬ 
brică, Irrbue să fac o mărltiriairo: 
nu cred în îndreptarul 9» puterea con. 
dciiilai. Acein cari prin locul co -1 o- 
cupa ar treimi sii audă 91 oă ia a- 
minte, sunt aatăzi surzi. Înţelegerea 
lor, j»entni nevoile momentului, ine- 
xiatentă! Sa găsească o soluţie cri¬ 
zei prin care trece teatrul. s«-l re- 
gcncivz.c, să-l călăuzească fn lupta 
aprigă cu cinematograful, să dea viaţă 
9! avănt literaturii originale nu tnui 
sunt in atare. Inepţia repertoriu¬ 
lui calitatea N|>ec(ncolclor, sălile 
goale o dovedesc cu prisosinţă I 
S'au născut 91 trrtcsc ooi cari deţin 
astăzi locurile dc frunte fn viaţa 
noastră socială 91 cărturăreasca fn 
cultul interesului personal, al guţtci 
de partid, 91-al tnvărtclii. Un ideui 
cure Aă-i întreacă n'au 9I nici nu pot 
concepe Intre ei 91 problemele tea¬ 
trului românesc stau — ca o pânză 
cenuşie pc ochi — formulele, exem¬ 
plele străinătăţii, idolii de import. 

Problema estn ncceaş fn teatru ca 
şi tn toat© domeniile. 

In fapta celor dela cârma teatrului 
nici o concepţto înaltă, nici o cute¬ 
zanţă, nici un spirit de iniţiativa! 
Şi exemplul şi îndemnul păcătos vine 
dc sus, dela prima Scena. \colo 
exultă trăirea aceea dc azi pc uiăinc 
asemenea ruinelor (dc altfel şi cu 
neizbutită cu toate voluminoasele ba¬ 
loane do oxigen al subvenţiilor). A 
colo c coptura cca mai neagră I 
Acolo bântui- — ca prin Lntrcng* 
cavă românească flagelul politi¬ 
cianismului şi molima sfinţilor sus 
puşi. Acolo moi întâi nepriceperea 
cu ruatenlă prusacă face uumin, u- 
ranjează repertorii, decretează va¬ 
lori, astupă gura presei, domina, po¬ 
runceşte! 

Duba teatrului Naţional c buba 
tuturor! 

Deuooca nu credem nici o îndrep¬ 
tare cu putinţă până in ziua când 
aceasta cucuta otrăvită a politicia¬ 
nismului 91 a amestecului sfinţilor 
nu va fi stârpită, smulsă diu râdă- 


Declinul teatrului 

de loan 9lctor \?oj«n 

cina rădăcinilor 9» aruncată in cele 
patru vânturi! 

Numai atunci - And interesul 91 ne¬ 
priceperea vor face loc compclenţcz 
şi cinstei, numai atunci actori gân¬ 
gavi cu Vii90 Fotino vor puteu fi 
daţi jos — ca ţiganul din povcvte — 
do pc cele şapte perne aurite alo di 
rccţioi teatrului din Cernăuţi, numai 
atunci piesele behăite ale unui Ba- 
taille sau Pierre Fronduic vor în¬ 
ceta sâ mai fio fala ntişclor primai 
noastre scene. 

Trecătorul car© dintr’n condamna¬ 
bilă nenienţto ho mai opreşte o clipă 
in faţa unui ivfiş întoarce spatele su- 
duind la cetirea vre-unui nume dc ce¬ 
lebru roman rusesc sau englezesc 
Ana Karonin, Idiotul sau Da vid Co- 
pcrficld miştih. ui do cin© ştie co 
autor inept ui hulavurdului pari/ian! 

Sau în cazul pieselor lui IkrnNteiu, 
Hntnillc, Lnvadanf cc-I intentează 
j>c omul zilelor iioflutro frământat de 
atâtea probleme grele, tragica, po o- 
mul cur© caută un sfat, o căi A uzi 
pentru viaţă, pic-ele do acum câtcVa 
decenii tn cari Domnul Man-hix. dc 
M -»..ucc“ bincvoaşic sa-şi înşele nobila 
sa concubină Doăimiu Ducesă do 
M ...uac“ ca Doamna vicontesă de 
„...ville“, ture la rândul Segnorici- 
Sale sc con solea/.ă cu Domnul tui va¬ 
ier dc „...gnac*' venit „expres" tn 
actul patru dclu plantaţiile sul© din 
Conchinchina? Ca interesează? 

Dacă am ţipa până ne-am strica 
plămânii, uceste adevăruri celor cari 
imparul© sc astăzi j>cstc teatru tot 
degeaba ar (i. Sunt surzi! Au raums 
la 1900 , la melodrama burgheză I A- 
ecoata le place, In ea sc regăacsc, 
acolo s’au pietrificat. Că s’u schim¬ 
bat luroeu, că post© noi a trecut 
războiul, cu In lume tnor dc foame 
zeci dc milioane de oameni fără lu¬ 
cru, că alta c viaţa actuală, că alta 


c dramu zilei do astăzi asta nu ştiu, 
no vad. nu pot să înţeleagă „unter- 
ofiţerii" «le |>© tronul azilului din 
falca Victorii! Azil dc fosile, dc 
nulităţi şi da favoriţi! 

Dca«eca zecii© de pit-xe (•riginale 
alo autorilor tineri, cu valoare recti- 
noatuLa Camil Petre** u, Goorgc Mi- 
bail /.amfin-au, mticetcsc In 1 k<- 
ciiirilc prăvaliai culturalo. 

Şi «|>cri ac «lei©, şi actorii? In jocnl 
lor, tn ritmul oricărei piese, e© lumina 
s’n «»r.»t at, ce credinţă u |>atruna? 
C«-a putut da U(>ectat.'rulaî Icnea 91 
plictiseala i^nairauirilov hUzaţi, înju¬ 
răturile regizorului surugiu, şi nepri¬ 
ceperea conducătorilor „ulm ? 

Cu c«-a putut să-l mişti-, să-l trans¬ 
forme, cu ec-uu împlinit misiunea 
teatrului? Dur «’nu gândit nvuear 
vre-.-fdată că teatrul ar*- o misiune? 
ci-u văzut publicul dc ani dc ailc 
decât 11 poziţie de cărnuri poamngtts 
dc bairăncţc, vitrine incarcat« dcln 
I^cngvcl 91 Djubourov, decoruri 
furate după fUinhard, Ihlpcrt suu 
Martin, c©-a auzit decât piese stupid© 
cu \ioluri. bonn «sexualii atc, lesbia¬ 
nism (Sexul slab, Prizoniera), tont© 
montau- cu banii a tulul «ii indiferent, 
cu btnocuv aut arca «lutului pucălil şi 
nopriccpul ? 

Dcatocn aşicputm ziua von marc, 
ztuu achimbnru 91-B rcgcucriirii 1 Prr»- 
blomn teatrului nu cat© o problemă 
izolata! Soluţionarea ci na vata po¬ 
sibilă decât fn cadrul larg ol regene¬ 
rării totale, a regenerăm concepţii¬ 
lor noastre, statului nostru — sufle¬ 
telor noastre! 

Numai alunei teatru va putea de¬ 
veni biserică şi scena altar. 

Vom seri deci mai ales pentru cei 
tineri In cari ne-am pus încrezători 
nădejdea, pentru autorii, actorii şi 
regizorii viitorului şi vom acri ca să 
ajutăm şi noi — cu puterii© noas¬ 
tre — la dărâmarea cure Începe şi 
la pregătirea unui veac nou In care 
teatrul v« deveni factorul eel mai 
de seamă de educaţie şi însănătoşire 
a sufletelor şi minţilor! 


Doua operete: „ÎNVINGĂTORUL" 

şi .,IUBEŞTE-MA ASTA NOAPTE". 

In clips* când cinumatogmful a avut 
la dispoziţie sunetul şi muziua, i s*a 

pus o problema de moauIiliâTe. fii" 
viaţa zilnică, — mui ales cea am㬠
râtă de azi, — oamenii cânta puţin 
şi rar. Ca să faci un film in care 

miorul sau actriţa, - aleşi cu voce 

frumoiiMi, — >a cânte des şi mult, 

trebue sâ inventezi un pretext, sa 
creez 1 o explicaţie. 

Cel dintâi pretext pe cure l-au g㬠
sit cinematografiştii a fost introduce¬ 
rea filmului In culise. Personagiul 
principal era un cântăreţ c-arc la un 
moment dat era urmărit la spectacol, 
unde takmtc-U* «ale vocale se desf㬠
şurau in mod logic- şi intervenenu 
firesc., sau aproupe, ca să întrerupă 
acţiunea filmului. Est© genul dc filme 
inventat |>eutru Al. dol-Kiti. care 1 
lansat odată cu „Cântăreţul de jaxz", 
însuşi filmul sonor şi vorbitor Dar, 
— dovadă stralucit-i a reţicziciunit 
cu care publicul se plictiseşte de o 
formula, Lrei lilme cu JoLson 91 nit© 
zece imitate duţ>ă ele au epuizat 
complet favoarea pentru genul Însuşi. 

Atunci **'n găsit altceva Este un 
fapt de observaţie rurento că mijlo¬ 
cul prin excelenţa (•cairo a exala 
«ţări «uflateşti dc Injcuric, dc exul¬ 
tare. de tinereasca 91 dinaniit-u agi¬ 
taţie, este cântecul. Iu momentele dc 
veselu- oc surprindem involuntar cu 
un refren pe buze. 

Observaţia aceasta normală a ser¬ 
vit im s( doilea pretext producători¬ 
lor Filmele au Incrpul «a caute oa¬ 
meni şi moment© fn care cântecul 
să intervină ©a o exprimare a unui 
sentiment pentru care vorbele no 
mai «unt de ajun*. l>in acria n- 
<*©n*ta fac parte două operete pe 
drept r<©t©br©. „Trei băeţj şt <* frn- 
rire" şi „Congresul Hunm» . Deşi 
ca alte merite mult mai mari „Mi¬ 
lionul lui Benă Clair h estr înrudi* 

. Jnringâtoml '* fi ,iaă©xf«-me tn anta 
noapte" contiuaA formula l«r. 

In tonte a«xsi© film© elementul 
principal *»t* fantezia Dia moment 
ce am aduna că mijlocul <1© expri¬ 
mare normal şi banal cuvântul, an 
or mai «sie suficient. din ni.«metil 
t© muoia -n(«rnQMm traimxmdenia 
a HntnMut«l«e, mm %m le aaMiaieza 
şi pe ale şi m «uuiele filmaiui, fn- 
si-mo«4iză cu am deschis porţile ima* 
ifUtaţiei. 


Pe Ecran: 

de Ion I. Cantacuzino 


Din uceustă definiţie ac ved© uşor 
că formula, tn sine, c pur * in<-gra(ia.i. 
O premi/n fiind, pentru n-i, că 

ciiivmiitograful e un mijloc, prin ex¬ 
celenţă. dc evaziune, subăUnţa lui o 

realitate transpusă pe uit plan decât 

cel plat cotidian, regatul suu regalul 
fanteziei şt chiar al halucinaţiei. 

In asemenea lilme mnnr nu-vi pâs- 
Lreu/â forma tradiţională, nici regula 
socială, nici modul oliişnuit dc exan- 
porturc, nici chiar legile fizice al© 
mnturici. Aşa cum In delicioasele de¬ 
semne animat© natura »c- fnauflcţcşte 
xi corpurile sc metamorfozează In 
sunetul muzicci, pentru u obţine o 
imagine ironica 91 un efect neaştep¬ 
tat, In filmele In genul lui „ Erei 
buuţi şi o Icricir© ‘ vom vedea mo¬ 
bilele sechestrate de un portărel »bu- 
rând singut© pc fercastrn, tn lung 
hă/.âit sublimat melodic dc orchestra, 
soit Intr’o medic *«* „lubvştc-mă In 
asia uoapte" căprioara, obiectiv hI 
anei vănaltri, lug© sulLdnd in cadenţa 
nm/uxi iar călăreţii cari au hotârăt 
sm umble liniştiţi tşt strunea* puşti 
cailor tn nunul unui rolcnti cinema¬ 
tografie exagerat. In asemenea filme 
eroii trebua să fir tinen ş« veseli, 
durul dc viaţă să le fi© notă «trai - 
nmsticu. (»eutru a I© exprima toata 
tinereţea viuatc şi nepotolita fiecare 
pa» al lor va ii un pas de dan» 
şi fiecare vorba u nota dintr'uo cân¬ 
tec, indiicrem daca e vorba dc *3©i 
Ir©» eroi din „Trei hâeţi şi o Ieri- 
cire“, dc Mauncv. Alia» Chevaliei-, 
din „lubeşto-mu In astă noapu- sau 
d© eroul diu ..Invmgâturul . 

Dopă cum se vede t «e cer© f«r- 
nuilet fantezie, ironie, imaginaţie. Ul¬ 
timei© doua lilnie citat© anal su* au 
areal© calităţi şi draevw cred ca 
sunt din cel© bune ale genului. Ternw 
l«»r ( © o temu clasă ă a <iperctti, 
Intr'atăt încât « aproape ideatic* In 
Amândouă, daşi una vis»© deta „l l* 
şi alta dela lluliywood. Ln tânăr s㬠
rac cor© ac «morezeoxa dintru ln 
tâmplar© dv u fată In-guU cor* || 

• Tedc din întâmplare şi pe ©) bogat, 
iWvxjeru dm fntăaipiare adrvarul, 
a© îngrozeşte, dar revine .latin 
gatorul *. Un Unăr săi A* 91 plebea 
■e am rrezeer.» dc o milionară, m«, 


luându-1 drept nobil s© umorezează şi 
cu dc el, dar curând descoperă că e 
doar un croitor şomer nenorocit ve¬ 
nii după datorii, desnadejde, des- 

Ipărţirv. regăsire, nunta. Temele, iuj 
vede. sunt identice, şi era fatal. 

De-achite «unt iu» facturile (mai 

greoaie In cea germană, mu» «pr*n- 
teiiâ fn cea americană) şi elementele 

dc lovenţiuuc. 

Rouben Marnoulian 1 ©găseşte o 
fourte interesantă qnadruplă supra¬ 
punere : sunet imagine — imagine 
— sunet. Ln clipa când Albarts n 
plocnt, americanii 11 urmăreşte cu 
ocltii duşi, gândindu-s© ln cuvintele 
spuse In despărţire. S|.*cetatorul vede. 
suprupuie, imaginea figurvi ci gândi- 
tnnre, «i cea, hi mişcare, a drumului 
lui \U>er* spre hotel ş» nude supra¬ 
puse, sgomotalc secătui drum şi ulc 
gărci şi şoaptele vorbelor dc des¬ 
părţire Dc asemeni, regăsim |»r«ice- 
deul inaugarut fn „City-StceU". al 
remimsconţelor redate prut suprapu- 
nerra vorbelor scenei j>© care jierso- 
nagiut şi-o aminteşte «1 11 imaginei 
sole, io momentul care îşi aduvx; 
aminte. Iii „City S»cet«' avxuuu hcd» 
fetei care In tnchisoar© «e gândr>tc 
la vorbele cu care iubitul i-a mărtu¬ 
risit ».* facă *«introbun<Li, şi conti¬ 
nua să audă a» el© vorbe, in „bes¬ 
tia" Mamoulian a rclunt pruccdcul 
in scena fn care d-1 Jokyll continuu 
•â s© gândească la irumoaaa prost*- 
tuata şi sa-i audă, in strad*, vorbele 
dr chemare. Aci procedeul e utili¬ 
zat pentru n cxpntnu, prin şoapte 
suprapuse imagine* unui ora dor¬ 
mind. iucmrilc ţie care ei 1© visează. 
N«t«z, de aacmeni, (jcrmancnta mo¬ 
bilitate a oluertivulut ©xcalonrul În¬ 
ceput, pur nncgrufu al filmului. 91 
dibo*aa «pealare a raJenti-alui şi ac- 
<-©J«rurej. Pruna operetă a lui Rou¬ 
ben Mamoulian, © un film buo. Dar 
ajunge* Omul asta merita altă fn- 
trabuinţar© * 

Cât priveşte „Învingătorul" voi 
snblixua numai Inibiit* Inlrebouitarv, 
btnv exploatau*. • prxH.et.lcu Iu* *nv«n- 
tat de Hem* Clair, ln „MilioâtF. 
C'urvtnielc melodici «-c acompaniază i- 
magilul© unui persouaj ac tranalurma 
in «■©•ev glasul cr.«n«uinţei liu »• 
apune Snj«răpunere *fe ponct-tmagi- 
oc «iprvtju ixjvegrabc şi <W mor© 
cian aanpru publicului. Ceeoec du- 
v«deşta cil a* cat* nu divprvţueştr »- 
de*]©- undMUtt» 


417 ( 4 . Tifi, .Lupă N. iimfl*. St. Cmrnl Hwdifmaa. 8, Bucuirgi Ii 


Problema 

licenţiaţilor universitari 

de Ion Climer 

Inlânţuirru cau:al/i Intre criza so¬ 
cial ccomtmtca 9» criza şcolară, se trei 
dtmfiasu din c* ln ce mai mult tn 
detrimentul Intelectual 91 moral al ti¬ 
nerimii tte nslazt ţi mai alen de 
mâine. 

\ croia de a x© ample golurile in 
othninistrafie yi şcoală şi saiinfucrrea 
amhifiilnr politice locale, aa f/lenf. ea 
bn©rfi*rt după razhniu, va se înmul¬ 
ţească numărul dc jco/i .«ceanf/rrr»*, 
de clase extrabugetare şi heee etnti- 
*ate, — fura a te fi stadiul In prea¬ 
labil nevoile reale ale fănt. - deci 
mulţi absolvenţi de licee şi /<< « nfiuţi, 
Xc-ani pomenit tn ţaţa imel triste 
realităţi, dureroasă ji îngrijorătoare: 
problema licenţiaţilor urvivcrsitnrf. 

Sulidariiatca ţl grija de rostul ce¬ 
lor a care s’au străduit pe băncile 
•f col ilar spre a se raltiva şt a fi dc 
folos ţârii formează baza ţi menirea 
rAseci of ICI gt nerale 4. licenţiaţilor 
universitari din Horndriia". 

Ce t»,.r licenţiaţii universitari? Cer- 
1 clunut şi rezolvarea a 3 num pro¬ 
bleme. 

I 1 uiuţiile publice. Scoaterea din 
serviciile public* a tuturor funcţiona¬ 
rilor numiţi ţi avansaţi ilegal şi cari 
nu la buza şcoli practice, pensiona¬ 
rii, minorii şi mai ales femeile ca 
2—3 clase secundare. 

II , Aplicarea stricta u legii «.ontra 
cumulului. 

III . Învăţământul: 

1 . întinerirea cadrelor prin pensio¬ 
narea profesorilor după 35 de uni 
de funcţionare, indiferent dc vdrsta 
pc curo o ating; 

2 . L*gijerareu învăţământului mun¬ 
citoresc; 

3 . Posibilitatea de pătrundere a 
licenţiaţilor In învăţământul primar; 

4 . Xradmilcreo, sub nici an motiv „ 
a nelicenţiaţilor tn tnvoţămdntal se¬ 
cundar, de stai sau particular, 

5 . O triarv cât mai riguroasa, prin 
Inspecţii dese, a profesorilor improvi¬ 
zaţi din Ini’nţâmăntal secundar, cari 
sunt foarte mulţi in Ardeal şi Ba¬ 
sarabia. 

f». U schimbare a rogunulai 91 
drepturilor colilor vijfizstr, cor* li¬ 
berează certificate dc stat, ca duiu¬ 
mulfaru an conlrot efectiv dm par¬ 
tea statului, 

7 . înlăturarea din Ini'afumănl a 
tuturor celor rari după 13 ani. de 
lu unire nu ţtia hinr romdnaşiv. 

V Bevizairru tuturor celor titulari¬ 
zaţi tn învăţământ pv baza de arfe 
declarate fi nu prezentele; 

0 . lleorganizarea învăţământului 
profesional; 

10 . Profesorii ca contract cari na 
dau rezultate hune %d fie tnluturaţi 
ţi ln nici an caz sa nu se mai pre¬ 
lungească contractele, când sunt a- 
lâfia licenţiaţi români cari nu aa 
locuri. 

11 . flacolaar*\itul sa %e reorgani¬ 
zeze după norme mai serioase şi 
cu mai marc putinţa dc selecţionare. 

• 

Să 

Porni/u la o acţiune hotărâtă 
Ia care incitam pe toţi colegii 
noştri din fură. tineri ţi bătrâni pro¬ 
fesori şi funcţionari — ca să scor¬ 
monim toate dedesubturile învăţa¬ 
tului primar, «©condor vi universitar, 
pe deoparte, şi p< dr- ului parte a 
funcţiilor publica pentru a scoate la 
iveală toate ncregulelc petrecute tn 
trecut ţi care perzistă şi tn prezent. 

I um pune Miniştrii. Parlamentul 
ni opinia publica tn faţa faptelor 
concrete, acuzatoare prin imoralita¬ 
tea lor, tăcând precizări de nume, 
date fi Ctfre. 

Xa cerem pomana de la nimeni. 

1 oim numai sa muncim. 

f rebuc tm găsim ascultare la foş¬ 
tii noştri1 profesori, actualii conduc㬠
tori ai statului, căci, tn situaţia ac¬ 
tuali. formarea unui proletariat in¬ 
telectual disperat şt înfometat nu-i de 
dorit, mai ales că. n»ai târziu, na va 
putea fi uşor împiedecat tn lupta 
pentru mstidicărilr solv. 

Orientarea tinerelului uiw'cruiar 
către o ideologă noua, lipsită de 
politicianismul distrugător de ideal, 
dm cruţe *U Hrica.sc» curată şi de 
muncă cinstită şi bazuUi pe o aut 
nouă morala, tradiţională fi nufu-nală 
va aduc* izbânda id tbir pentru car* 
ne-am hotar Ut ut milităm.