Revista Cinema/1990 — 1998/029-CINEMA-anuL-XXIX-nr-12-1990

TM 
БМ. 


© 


f 


252, 


ÎRSTELE 


I! 


REVISTA A CINEFILILOR DE TOATE V 


XIX Xx пи 
(ЕРЕ) 06615 AN 


| 


| 


antin си cititorii 


DENIGRATORII 
DE TARA 

ȘI DENIGRATORII 
DE ARTĂ 


perie fr pe mire pened реве 

tei „Cinema” din anii 1944—1946—1947". ). 
corespondenta constată că „mai nimic”. „O 
serie de articole, mai mult sau mai putin inte- 
resante, din filmele românești mai vechi саге 
se încadrează oarecum noii structuri, свеча 
interviuri, destul de vechi, prezentind numai 
regizori, actori, scriitori, care са fundai politic 


, interviuri privind cît ma 
mouit actori, regizori şi scriitori din Jara noas” 
trà. precum şi CR mai multe ştiri în „acea ru- 


22 decembrie 
aconstituirsa 


ment 


Festivaluri: 


Topuri 
Critici 


ar semnează: Bogdan 
Burileanu. Cristina Corciovescu, Adina 
Darian. Dana Duma, Alice Mánolu, 
Constantin Piwniceru, Aura Puran, Du- 
Itru Solomon, juileta Țintea și слева 
tii: Mircea Albulescu, George Alexan- 
dru, Marga Barbu, Daniel Bărbulescu 
Zeno Bogdânescu, Elisabeta Bostan 
Tamara Buciuceanu. Mariana Buruiană, 
jon Caramitru, Magda Catone, Dan 
Condurache, George Constantin, Lau- 
rentu Damian, Mircea Diaconu, Dorin 
Mircea Doroftel, Luminița Gheorghiu, 
Julieta Ghiga, Monica Ghiulá, Stere 
Gulea, Emil Hossu. Aimée lacobescu, 
Serban lonescu, Marcel tures, Dorina 
Lazăr, Diana Lupescu, Rodica Manda- 
che, Nicolae Mărgineanu, Cristina Ni- 
chituș-Mihăllescu, George Mihăiță, lu- 
Нап Mihu. Mariana Mihut, Anghei Mora, 
Cope! Moscu. Mircea Mureşan. Sergiu 
Nicolaescu, Ovidiu Bose-Paştina. joana 
Pavelescu. Irina Petrescu. V Re- 
bengiuc, Geo Saizescu, Vale Seciu 
Savei Stiopui. Dinu Tanase, valentin 
Urtescu. Vivi Dragan Vasile, Alexa у 


залог 


in acest nu 


brică intitulată Cinerama“. Respingem са ДЕ 
ind fără nici un temei si cel puţin insidioas 


„ȘI 
UN CUVINT BUN 


/ 


т ezitat inainte de а da un citat 


surilor şi observaţiilor critice aie 


. tata. та trans 
form acum. la sîsê de am într-un fet de 
Mos Crăciun, reproducind un pasaj фа «cii 
soarea hunedorean&- As putea за o sahî ре 
doamna Adina Darian? Perfect. Asta penisu а 


iH 
;j 
h 
di 
+ 
Ti 


š 

T 
^g H ; 
Tur 
В 


bineinteles.“ 


dealuri.” {Despre Alexandru Repan) 


chere mas си о Cinemateca fiecare” 


LOCURI 
FĂRĂ SPECTATORI 


itewa considerați amare рта 
relația dintre public si filmui de 
arta semnate de Constantin Hos- 

fiuc din Timisoara 
„Exceptind cinematecite. filmele 
de arta sint, efectiv, o pacoste 
pentru directorii cinematografelor 
care le au în program salut spectatori. salut 
incasari! Мо mai avem public de film’ Sau. 
daca-l! avem. e inghiit si influențat de masa 
care dorește... deconectare. Ne distram — за 
ne ће de bine! Dupa atita incrincenare, meri- 
tam. Dar merita oare adevaratit artsti — cei 
care fac arta cu A mare — за fie dati deo- 
parte de ignoranta veseliei? (..) In Suceava 
rulau concomitent doua filme — în timp ce la 
cinemai ful Modern" lumea se iupta pen- 
tru un bilet la un fiim cu karate (din pacate, 
mri mai retin питее — normal. sint. cred. 
reci). cinematograful „Айа“ пи a prezentat 
Morometii u са. № usa erau doar 6 
şase! oameni. {...} in Bucuresti. doua cine- 


„„satograte prezentau concomitent faimosul 
Crocodile Dundee. care iertat? fie-mi opinia 


= ipalara de niște gaseinte си scop comic 
(Si acelea puerile) si cei doi астоп simpatici 
— mu avea та mmic demn de reținut în 
schimb Tootsie — si e! film de comedie. dar 
excelent realizat si superb mterpretat (de alt- 
fet. Footsie e un fiim al epiteteig:) m-a putut 
fi gasit pe afse mai muit de 2 saptamini. 

Am kasat ia urma Tims oara pentru са, desi 
© iubesc. тета criticata cel mai mult Si 
spun asta cu parere de rau. timisorean fand. 
(..) Pericada dictaturii. s; in specia! ultimi: 
ani. ne-au afectat in acest domeniu jenant de 


putin: programul televiziunii iugoslave а fost 


(cu rave excepts) fara cusur — Smbat? erau 
prezentate filme care au obținut Oscarul. și 
asta a tinut tot anul trecut. miercur: era seara 
de film pe programul 1, toate testwalurile de 
tiim aveau orele lor de cultura cinematogra- 

fica. A rămas celebru in amintirea elevilor de 
acum 4--5 ani primul maraton de film al sr 
hilor — de 36 de ore non-stop. De ce a ra 


„mas celebru? Fiindcă. atunci. cet putin 40% 


din etectivui liceelor — ma refer ја elevi, — & 


© Evenimentul anului nostru. cinematografic: 
De ce trag clopotele, Мика? de Lucian Pintilie. 
Filmul s-a bucurat де o audiență egală 
cu un film occidental de succes în premiera la noi 


ANTOLOGIE 


incera si fiu, n-o prea agream nici ca femeie. nici са acth Aveam im- 
presia ca ii lipsește ceva 5} nu știam ce. Acum știu. Acest rol (Despre 
Diana Gheorghian in Rochia albă de дате) 
„Un adevarat actor, din moment ce toata sala il ura. cu excepție mea, 
(Despre Claudiu Bleont. 
эз „M-am întrebat „Ое unde i! cunosc eu pe tipu asta?-... 
у veam de unde sa-l cunosc! Ajunge sa îi vez: insa o singura data са sai 
intre in suflet“ (Despre Andrei Finti) 
„OF! Eram indragostita de el. dar nu mai pot sa-l sufar de cind am vazut Hanul dintre 


in acetași fitm) 
pe care n-a- 


„Dorina Lazar s-a interiorizat mult. si meissorfoza ei баса пи s-a parut remarcabila, 
Personajul, ei desi secundar. este foarte complex.” 5 
„Ре tinga trairea personajelor cu intensitate. inflexiuniie voci ii tradeaza registrul in- 
terior, sufletesc $: ft: cedeaza о parte din constinta sa. ceea ce pentru cel din sala. este 
о neprețuita hrana spirituale ” (Despre Marcel lures în Vacanţa сез mare) i 
„Ce-nseamna talentul. domnule Aceasta treapta imediat interioara бдељшћи. Sau 
aceasta minunata boala actionind. asemeni mmoimelor. dupa legs de nimeni stiute” 
Wire fitneie vazute de mine snt. spre lauda norocului. si Фома cu foarte mult talent 
сїйє. Dor cle au fiecare Gte о chichga. pe Toshiro Mifune s: Fred Astaire. Două + me- 


(Vacanţa cea mare) 


fost sancţionat pentru absente |... Niciunul. 
retineti, nici unul din colegii mei nu și-au 
permis sa rateze Ultimul tango іа Paris. Nașul 
$i alte citeva filme mari prezentate atunci. Se 
dormea la filmele porno şi. uneori, іа сеје de 
comedie, ‘a cele de groaza. Nimeni. in 
schimb, n-a dormit fa sau la celebra 
comedie a Ки Woody Allen: Се vreli să ştii 
despre sex, unde. intr-adevar. Wocdy Allen a 
fost.. fara cuvinte. Cu toate acestea. cu toata 
influenta buna pe care s-ar fi cuvenit s-o re- 
simţim. în Timeoara au fost зай mult prea 
goale la Glissando, lacob, Croaziera, La est 
de Eden, Proba de microfon, Adela. Morome- 
{8 şi. mai aproape. chiar la Ultimul împărat. 
un film nga care epitetul „excepțional 
spune. parca, destu! de putin. Am ales citeva 
titluri, mai mult la in&mplare și am menţionat 
mai multe titiuri autohtone pentru ca. in do- 
meniu! „achiziţii“, inca stam destul de prost 

Acestea fiind spuse, ma intreb: s-a saturat 
oare, spectatorul nostru. de filmul de arta? 


"N-as crede. Cred doar ca s-a departat de e! 


atit de тий, incit de-abia-i mai recunoaste. S, 
ma mai intreb: oare in cinematografele tan 
nu mai au loc Reconstituirea lui Lucian Pinte 
lie, Mirii anului Н, Șah la rege, Pădurea зри» 
zuratitor chiar? Sa fie atit de greu de aicatut 
şi prezentat un ciclu Tarkovski? Sa nu ће nè 
meni dornic de-a auzi de Welles, de Zettiveh 
de Bertolucci, de Vittorio de Sica. de Polam- 
Shi. de Wajda si de зба afi? Nu vreau sa 
cred. {...} Avem un public al carui gust ards- 
tic cinematografic se cere mai bine 5i реса 
orientat 

АИ: riscam ca si asa destul de Sonde 
sali de cinematograf за se goleasca in cont. 
nuare. Chiar si (sau poate numai) ta firare oe 
marr, 


ANONIMUL 
DIMBOVITEAN 


SP A 
ineva, fireste anonim. se mira în 
ziarul .Libertatea" de с ргорога = 
a noastra publicata in „Noul C 
пета“. fata propoziţia care һа 
simit suferințe intelectuale „n 


ciuda aparentelor, am fost :ntot- 
deauna mai aproape de cinematografia euro- 


реага decit de cea coreeana.” Са sa па! со- 


pleseasca intr-atit mirarea, i-as amint: perple- 
xului anonim ca. in afara de producţiile care 
s-au fixat probabil т тиме. стетајодта а 


viaja, Dreptate in lanțuri, Pas in doi, Șieta= 
Luchian, Padureanca, іа capătul liniei 


ghiitorui de săbii, O lacrimă de tata. Sec- 
vente, Napasta, Mere roșii, Cei care plalesc 
cu viata, Hanul dintre dealuri, Tanase Scal. 
Osinda, intunecere. Miracolul. lacob. iiss- 
trate cu fori de cimp. Rochia albă de dam- 


armei... secrete si inca аћеіе 
Acestea sint valon artistice s: valor: ewro- 


Dace banuitorul anonim ar fi citit cu afer 
tie abt textul ot si contextul. ar Я descoperi 
(ceea ce пы era chiar abt de greu. cu un efort 
intelectual minim) са ета vorba de valori (№ 
fim, са si in celelalte arte (.) valorile s-a 
impus in ciuda cultului mediccritatd agreswe 
compunindu-se әсе} fond artistic care ne : 
posibititatea sa n-o luam de la zero”) Dr 
їли дат noi un Ziarist — chiar lipsit de с 
jul semnăturii — cum sa citeasca un к 


Rubrica „Dialog cu cititori ^ 
este realizată de Dumitru SOLOMON 


9... Irving, partenera 
hi Ben Cross in serial 
Pavilioane îndepărtate 


а. SSN 
Я w? = 5 рата 


у 


1 
ç 
4 
i 
i 


rimul an de libertate s-a încheiat. 

И datorăm Revoluţiei Romane. Îl da- 
toram sacrificiului tinerilor, tuturor ce- 
lor care au murit pentru ea. Îl datoram 
determinării tuturor celor ce au venit să 
alunge dictatura in асе! 22 decembrie 

. în piaţa ce poartă azi numele Revoluţiei 
noastre. |! datorăm consensului national din acele 
clipe de curaj și spaime. A fost pentru noi toți anul 
Renașterii. 

Si pentru Noul Cinema a însemnat un nou și minu- 
nat început. Sintem singurii arbitri ai opțiunilor noas- 
tre critice $i publicistice. Sintem, deci, direct raspun- 
zatori de succesele (sau insuccesele) noastre. Asa- 
dar, nestingheriti, am încercat să conectam starea 
filmului nostru — atit de precară în fapt din nenuma- 
rate cauze obiective şi subiective — la fenomenul ci- 
nematografic mondial. Am făcut-o nu doar spre a ne 
linişti, constatind — atunci cînd era cazul — că 
multe din dificultăţile traversate acum de cinemato- 
grafia noastră se regăsesc întocmai si pe alte meri- 
diane. Am făcut-o şi din dorința de a pune în discu- 
af chestiunile acute si, poate, de a sugera unele so- 

N. 

.{ncotro,se îndreaptă filmul in lume?"; „Cit de in- 
dependenta poate fi o arta atit de dependenta de in- 
dustrie si atit de condiționată de buget?"; „Sala de 
cinema și spectatorii sai la noi si în alte țari“ „Cores- 
pondente" de la mari festivaluri, — sint doar citeva 
dintre temele abordate. Preocuparea Noului Cinema 
a fost de a ieși din izolationismul ce fusese impus in- 
tregii culturi, deci și cinematografiei noastre. 

Am încercat si vom continua sa facem o revistă de 
cultură pentru cinefilii de toate virstele așa сит 


enuntam şi pe copertă. O revista de cultura cum se 
spune elitistă pentru pasionatii cinefili, dar, fara a 
uita că filmul este și ramine şi divertisment. şi o re- 
vista de cultură populistă, fara nici o conotaţie pejo- 
rativă, în care posterul și în general fotografia sint 
argumente și populare şi cinematografice. 

ste poate locul să facem şi o precizare nu neapă- 
rat ca raspuns la unele observaţii — venite chiar din 
partea unor ,prieteni" ai revistei și uneori chiar la 
adresa unor cronici... inexistente. Se pare că acești 
„prieteni“ nu au putut depăşi habitudinea „indicaţii- 
lor omogenizatoare", cind un film trebuia unanim si 
neapărat ori. lăudat, ori desființat. 

Revista noastră — este de la sine înţeles — acordă 
girul său tuturor semnatarilor, ceea ce nu presupune 
insa o concordanță de opinii. Revista nu dă verdicte 
și, în consecință, respectă punctele de vedere ale 
cronicarilor ei. Balzac spunea: „Dacă libertatea pre- 
sei nu ar fi existat ea nu ar trebui inventată!“. Fru- 
moasa butada pentru o {ага unde s-a aflat de la Beau 
marchais, deci de peste 200 de ani, că „fără liber- 
tatea de a critica nu există elogiu flatant." 

A început sa se ştie — era şi timpul — că libertatea 
costă scump. Preţul a fost pentru noi, în acest an, o 
dură cursă cu obstacole de tot felul. Pe multe dintre 
ele am hotárt să le dam uitării. Altele, strict obiec- 
tive (să pomenim doar bătălia pentru hirtie atit de 
bine cunoscuta de altfel) nu se lasă ignorate. Dintre 
acestea cel mai acut am resimţit deficienţele în difu- 
zarea revistei. Noul Cinema nu a putut ajunge în pri- 
mele luni ale anului la multi dintre abonaţii nostri și 
пісі în județele mai indepartate de capitală. Cititorii 
noștri ne-au scris, ne-au telefonat, ne-au vizitat sau 
au așteptat revista lor în tăcere și uneori chiar in za- 


dar. Scuzele sau regretele noastre nu-i pot consola. 
Cu atit mai mult cu cit nu putem nici determina și 
nici influența decit într-o masură prea mica mersut 
difuzării. Tristetea si supărarea noastră sint egale cu 
a lor. Munca noastră ca si aceea a tipografilor, mais- 
trilor, inginerilor din Combinatul București, cei care 
ne tipăresc cu mai mult zel ca niciodată în trecut, 
devansind chiar termenele de apariție stabilite, are 
un singur scop: revista noastră să ajunga la cititorii 
noștri. Să recunoaștem însă că nu este singura me- 
teahnă căreia trebuie să-i facem fata in маја noastră 
de zi cu zi. În anul ce vine, noi şi Casa noastra de 
editură (Direcţia pentru Presa, Publicitate şi Tipari- 
turi), ne vom spori eforturile pentru ca intilnirea din- 
tre Noul Cinema si cititorii sai sà aibà loc fara per- 
turbari. Avem temeiuri sa fim încrezători. 

Primul an de libertate s-a incheiat. 

Ce a mai insemnat pentru noi? 

Cred cà fiecaruia dintre noi acest an ne-a adus 
sansa (sau nesansa) de a fi noi insine. Eliberati de 
orice constringeri, fiecare actiune sau cuvint ne-au 
exprimat adevaratul eu, pentru multi indelung ascuns 
in fel si chip. Adeváratul eu cu bune si cu rele. A fost 
un an test. Ne-am arătat fiecare asa cum sintem si e 
bine ca a fost asa. Am asistat la cronica sinceritatii 
totale. E bine sà ne cunoastem. Oricum va trebui sà 
mergem mai departe laolaltă. 

Noi — echipa de la Noul Cinema —- am râmas în 
primul rînd fideli filmului ca artă, ca arta a adevărului 
$i mulţumim celor ce sint alături de- noi: cititori, ci- 
neaști, colaboratori, tipografi, editori. Le și ne dorim 
La тиң! ani impreună! 


Adina DARIAN 


S putat K W uu ^ | 
Si и e ü Tl Ü nb i РА 
ЗА feet | à ЦАВ Š gu rà иа 
S ©. ЖОШ th n iu > HO a ii $ ~ зн Š š dist i ТШШН 
NES ҮШ à Boni 3 nb ^q ael 
ade и Miu ° MUTE S ho S ES ШРЫ n 
i HUE Е i 14: н t d HL |: к t "HH ay By unt i 
5 Š | 5 linh iii d š | 5 s | dE иш TET || Du Dd 
3*8 š mus s i £i jw à ШШШ 
: i li р | i) td oz vd š š Н a 4 i i 
Е Š jn i a š Q : 13°. 5 ~ sa 
> alt, Š diu lii * ~ от V ama b i 
ols 5 It: tud 5 us HIR isi iih | um a dH 
| a + Ë : N S E fur 8 ind КУ НЙ i 
БЕП | n аа iii ЈЕ i E i e 
gaged Hh ro! or 3 а bi | à RM 
Sa h = pp a é B m 
š ^ < ен S di, И НЕ itn ^ ДИ, 
| к АНН н ОН TE i АЕН iini Ë wi I id HE 
РШ ` mds ШҮ! K ` R. ШШ: n 
ен о пи S AD pibus е hh 
Tui: d. fub ИШ ШШЕН = ИЕ Е + pi 
EE cu EN НЕ А ПНЕ нира со 
AS 1H РЕ |I 
Q JE un li „E ШЫ HEC dio ch “il пр 
O di Š Ul Н 3 Еш 0р Sel Т litis zii. 


| 


| pentru noi 


T ; з 


ina 


T 
| 
|| 


x Valeria + Seciu 


A fost un alt început si o alta continuare. 
Е 5 si ușor. Е şi complicat. si simpiu. 


Chereea din spectacotul.camusian Caligula” 
de la Teatrul National. Si tot la National, din 


: octombrie, joc în „Cine are nevoie de tea- 


HH 
f d. 
и 


1 


Н 
nji: 
Н 
ii 
ін 


i 
| 
E 


Hn 
ЈЕ 
si 

| 


$ 

8. 
i 
| 
i 
2 
$ 


Hn 
i 
H 
i 
| 


Diana Lupescu 


Ë 
| 
n 
li 


x 
i] 


{| 
| 
mi 
if 
i 


t 
nb 
539 


| i 
i | 
| Ë 
it 
{ 


Vivi Drăgan Vasile 
L: sà më mai SER un ant 


Zeno Bogdanescu 


. 


Julieta Ghiga 


| ntr-un final, mai multe deziluzii деси spc 
таме... 


| Mircea Diaconu 


cite au fost si se tot intimpla. inseamna nu 
altceva decit o imensă tristeţe. o dezamagire 
totală. Cel putin deocamdata... 


Aimée Iacobescu 


Sergiu Nicolaescu 


cate се! mai greu an al vieţii mele 


0 


Dan Condurache 
N... intrebati-i ae foarte tineri! ° 


Alexa - Visarion 


a БАЛ; 
де int cu 
carea ao a ten oe = ур 


George Alexandru 


toti, a inceput la 22 decembrie 1989 | 


Mariana Buruiană 


i 
8 
š 
i 
8 
| 


AH 
3 
i 
g^ 
$ 
| 
TH 


| 
|| 
T 
ij 


uh 
| 
| 


Hi 


+ 
i 


Iulian Mihu 
ED 


INicolae Mrarzineanu 


S erban Ionescu. 


A fost odata... anui 1990? 


Mircea ` Muresan | 


' 
wi 


n mod paradoxal, cinematogratui аге 

$i пи are imaginație. Ci este sa 

povesteasca in imagini, fantezia sa 

poate fi fabuloasă. Cind este să creeze 

poveşti originale, preferă adesea să 

apeleze la unele deja scrise. Aşa se 
explica тор mare de ecranizări a 
s-au facut Я se in ште. 
vorbit despre модае ски literatu- 
rii, desi nu cred că avem de a face cu com- 
pensarea unei infirmitagi, ci cu necesitatea 
unui combustibil pentru o mașinărie foarte 
puternică şi complexă care, după caz, se ti- 
rişte, merge sau îşi ia zborul. 

În acest context, nu e de mirare că Bi- 
blia, cu multitudinea ei de intimplari Я 
personaje, a constituit ru cinemato- 
graf o importantă Я timpurie sursă de in- 
spiraţie. La nici doi ani de la primele de- 
monstratii ale fraților Lumière cu epocala 
dust рана лави геј visa, g hr ee 

zen 
isus Christos. Impresia pe care acest film 
a lăsat-o asupra spectatorilor a fost extrem 
de puternică. De la subiect (viaţa lui Биз 
intre Închinarea magilor si Inalgare, redată 
în 13 tablouri) Я pina la lungimea fara pre- 
cedent (250 т. айка aproape un sfert de 
oră de proiecţie) totul era coplesitor. Desi 
filmul se reducea de fapt la nişte tablouri 
vivante fundal de pinză pictată, aceasta 
nu era de natură să deranjeze pe nimeni în 
acea etapă a cinematografului primitiv. 
Imediat a apărut o ică peste ocean, 
unde directorul unui muzeu de ceară new- 
yorkez a filmat același subiect pe platoul 
improvizat pe acoperişul unui mare hotel. 


În 1902, „mingea“ este din nou în 
Franţa, unde Ferdinand Zecca î filmul 
Patimile pe саге пи-| va termina decit trei 
ani mai tirziu. lată cum descrie istoricul 
Georges Sadoul această întreprindere: „Es- 
tetica dominantă a filmului este aceea a 
ieslelor de gips care se vind la Saint 
Sulpice. Dar magia cinematografului trans- 
figurează aceste fade policromii şile dă 
farmecul unor tablouri primitive. Punerea 
e eg n јасна. interior. sedan. 
ploare. În > 
mai întii іеѕіеа. La semnalul dat de о stea, 
copilul apare ре paie asa cum la semnul 
unui prestidigitator răsare iepurele din jo- 
ben. Apoi aparatul panoramează stingaci 
peste decor pentru a descoperi grupul 

ilor. După care revine la sfinta Fami- 
ie. Oricit de neindemnatică ar fi aceasta 


realizare. Zecca folosește mişcarea de apa- ^ 


rat", ceea ce la vremea respectivă consti- 
tuia o noutate şi o performanță. 


Astfel arată începutul Noului -Testament 
in varianta lui cinematografică. Ecranizarea 
ful a pus de-a lungul timpului complicate 
probleme şi aproape mereu aceleaşi. Cum 
să prezinți un asemenea subiect atit de cu- 
noscut, despre care fiecare şi-a făcut pro- 
pria imagine, fără să dezamăgești, fără să 
gochezi și totuşi să impresionezi Я să 
atragi spectatorul? Soluția îndeobște adop- 
зар Ai filmul de mere — ы hern я 
de cigiva maeştri а! genului ti 
De Mille № јеміѕоп Я Zeffirelli. Cum să-l 
întruchi pe isus fără a fi acuzat de Blas- 
femie? motivul pentru care unii regi- 
zori au preferat să-l substituie prezența 
printr-o aură luminoasă sau prin pianuri 
detalii (o mină, un braţ, un etc.). De 
рида, in Ben Hur de Fred мыо (1926), 
personajul este rezolvat în planuri înde- 
pârtate sau detalii, iar cind într-un 
unic mediu — o recreare a „Cinei cea de 
taină” de Leonardo da Vinci — chipul său 
este иа Într-un — de — sae 

ille vor luate n remake-ul 
[ui William? Wyler din 1998. 

Atunci cînd se hotărăsc totuși să-l arate, 
se pune problema găsirii unui actor al că- 
rui chip să semene cit mai mult cu ceea ce 
ne imaginăm noi a fi fost Isus. Criteriul fi- 
zionomic prevalează се! mai adesea celui 
actoricesc (cu rare interpreţii sint 
nişte iluştri necunoscuţi), de care la bes 


mai izbutită îmbinare de „asemănare” fi- 
zică Я transfigurare interioară rámine Ro- 
bert Powell din tsus din Nazareth de 
Franco Zeffirelli, datorită mai ales privirii 
actorului in care se citesc rind pe rind 
blindețea Я duritatea, încăpăţinarea si obo- 
seala, supunerea у revolta, curaju! у 
teama, Я та! presus de toate acea putere 
de convingere absolut necesara perso- 
najului. 

Trebuie să recunoaştem că nu este deloc 
lesne să combini smerenia, pe care majori- 
tatea realizatorilor au considerat-o nece- 
sară în faga acestul subiect, cu uve 
nia pe care о presupune superproductia cu 
mii de figurangi, Decorari puntea я 


6 


DAA 


жуу 


виза 


As 


AM NS; 


Brian Deacon in fsus, filmul lui Peter Sykes 
in premiera in aceasta luna pe ecranele -noastre 


Robert Powell in Isus din Nazareth, filmu! 
firelli, serialul televiziunii noastre 


pow 


lui Franco Zef 


w 


Y 


electe speciale Dacă este să ne юсгедет 
in cronicarul revistei „Variety“, din 1927, 
Cecil B. De Mille s-a întrecut pe sine in sec- 
venta răstignirii din Regele ilor. 
„Această scenă cu dezastrul „ышт de 
Dumnezeu asupra romanilor pentru că l-au 
răstignit pe Isus, cu furtuna electrică de 
mare intensitate, cu revolta pămîntului în- 
suşi printr-un cutremur care înghite oa- 
meni şi pravaleste stinci în timp ce Chris- 
tos rămine pironit pe cruce cu un porum- 
be! zburindu-i împrejurul capului, această 
scenă singură poate justifica întregul film”. 
Remake-ul din 1961, semnat de Nicholas 
Ray, beneficiază de citeva elemente în plus 
datorate evoluției tehnicii — sonorul, cu- 
loarea Я ecranul lat — dar nu mai are 
mina lui De Mille, | | în asemenea 
montări fastuoase a graniţa kitschului 
ea. 

Fără îndoială că din seria filmelor cu- 
om pline de faţă de subiectul 
preluat cit mal din textele sfinte 


(filme acuzate nu о dată de conformism 
sau de academism dulceag), се! mai 


In istoria filmului 
ei au fost 
Isus Christos: 


Pilat din Pont 
13 | M Barabbas 


Evanghelia dupa 


2 a murit Christ 


2 lui Christos 


aproape de gustul marelui public contem- 
к rimine deocamdată Isus din Naza- 
reth de Zeffirelli. Dacă n-ar fi decit plas- 
tica imaginii cu grija pentru compoziţia 
fiecărui cadru în parte şi pentru armonia 
desăvirşită a culorilor, dacă n-ar fi decit 
lui Robert Powell, despre care 
am та} vorbit, Я capacitatea de a stoarce 
emoția spectatorului, această preferință ar 
fi pe de-a-ntregul justificată. 
Există însă şi citeva filme mai tai „ог- 


todoxe" despre Patimile lui Isus. Ele au şo- 
cat, au indignat, au incintat, şi-au creat in 


egală măsură detractori şi apărători. Dar 
dincolo de disputele pe teme ice 
suscitate de de 


Christos de Martin Scorsese, asupra unui 
lucru s-a căzut de acord: ele ies din sfera 
ilustrarii сї Я se situează în 
cea a interpretărilor, a meditatiiior cinemato- 
grafice asupra acelui semizeu care se presu- 
pune ca a fost Isus. 

£ 


ealizat in 1969 de către unul dintre marii iconoclasti ai ecranului, Luis Bunuel, 

filmul redă călătoria a doi pelerini (loan şi Petru) către Santiago de Compos 

tella, o călătorie prin timp și spațiu in care apar Isus și Diavolul, judecători ai 
Inchiziției, jansenisti si iezuiți, marchizul de Sade și Fecioara Maria. 

Totul s-a născut din două proiecte mai vechi ale cineastului ateu care dorea 

să facă un film despre erezie şi un altul e viaţa lui Christos în саге Isus să 

se comporte ca un om obișnuit. „Aş vrea să arăt un Christos care să semene cu mine şi 


ales cu Petru). 

De fapt, prezenţa lui Isus în Calea Lactee se limitează la un singur episod din viata lui 
— nunta din Cana Galileei unde înfăptuieşte miracolul preschimbării apei in vin — Я la ci- 
` teva scurte pp: Ei este doar unul dintre personajele acestui „western teologic”, dupa 
cum însuşi Bunuel și-a definit filmul. 


ind marxistul Pier Paolo Pasolini și-a anunţat intenţia de a realiza un film des- 
pre viata lui isus, de la Buna Vestire la |пађаге, s-a crezut că va Я o critică la 
adresa creştinismului, eventual nelipsită de accente satirice.. În raport cu 
aceste pronosticuri, rezultatul a fost pentru multi surprinzător: un film de o 
mare sobrietate care reflectă cu fidelitate textul biblic. 

Atasamentul regizorului faţă de (neo)realism nu se manifestă aici doar prin 
impartialitatea si ргозрейтеа documentară а imaginii, prin distribuţia alcătuită 
doar din neprofesionişti, prin renunţarea la orice element ulos, ci prin însăși op- 
fiunea pentru Evanghelia lui Matei, „cel mai revoluționar dintre toți evanghelistii, deoa- 
rece e cel mai realist, cel mai aproape de realitatea terestră a lumii în care a apărut 
Christos" (Pasolini). Pornind de la acest text, filmul este construit pe principiul antitezei: 
sacru-profan, согирџе-іпосепуа, ingimfare-umilingà, și. mai presus de toate, credința-a- 
teism. Acești ultimi termeni l-au pus la grea încercare pe regizorul italian: „Eu nu pu- 
team povesti Evanghelia ca pe o operă clasică pentru că sint ateu. lar pe de altă parte 
vroiam să filmez Evanghelia după Matei, adică să istorisesc povestea lui Isus, fiul lui Dum- 
nezeu. A trebuit deci să povestesc ceva în ceea ce nu cred. Pentru asta am făcut un efort 
de înţelegere care nu avea nimic rational, ci venea din acele elemente iraționale care să- 
lasluiesc in mine, din acea stare latentă de religie care se află probabil în sufletul meu“. 


itmul lui Martin Scorsese după cartea lui Nikos Kazantzakis a stirnit un mare 
scandal. Numeroase voci, unele dintre ele aparginind unor oameni care nici nu 
aseră să-l vadă, au strigat in cor „Blasfemie!”. Printre ele s-a auzit si cea а 
lui Zeffirelli cu autoritatea dată de credinţa sa catolică Я de succesul lui Isus 
din Nazareth: „Acest film este produs de clica culturală evreiască din Los An- 
geles care pindeste orice ocazie ca să atace lumea creştină“. 

Scena care a indignat cel mai mult a fost aceea care dă titlul cărţii si al filmului: răstig- 
nit pe cruce, Isus este pentru ultima oară рик de Diavol care îl face să-aibă viziunea 
unei existenpe normale alături de Maria Magdalena $i o droaie de copii. Dar, așa cum ex- 
plica pe larg criticul Richard Corliss, este vorba de „o ispita, nu despre un vis, o fantezie 
sau o dorință secretă. O ispită nu este un act de voinţă, ci o invitaţie pe care o accepti 
sau respingi”. 

Secvența în discuţie vine să incununeze prezentareă cu totul neobişnuită a personajului 
Isus. Scorsese a văzut in el mai întii un om si mai apoi un Dumnezeu. El nu mai este inac- 
cesibil şi aureolat de o lumină supranaturală, ci tangibil, vulnerabil, uneori chiar antipa- 
tic, Este personajul unei poveşti si nu eroul unei legende, Această condiție face ca perso- 
najul să fie guvernat de acea confuzie proprie celor cu dublă personalitate. În viziunea lui 
Scorsese, Christos isi descoperă treptat menirea mesianică şi are momente cind este ten- 
tat să lupte împotriva ei: „Vreau să má revolt impotriva tuturor, chiar şi impotriva lui 
Dumnezeu”. 

Glasurile indignate au amintit că, pe vremuri, ereticii au fost arşi pe rug pentru mult 
mai puţin. 4 


Pagini realizate de Cristina CORCIOVESCU 


A š — Í + i 3 Пе a а 3M 
Multi proprietari de sali au refuzat sà distribuie 
Christ-ul lui Scorsese 


Doi ani 
dupa naşterea 
cinematografului, 
Isus Christos 


apare pe ecran 
in chip de vedeta. 
De atunci si pina azi, 
cineasti 


evlavioşi sau atei, 
conformisti 

sau non-conformisti 

n-au putut rezista 
magnetismului 
celui numit 

de douà mii de ani: 
Mintuitorul 


Pasolini: „Eu nu puteam 
povest: Evanghelia 
ca pe o operă 
clasică, pentru ca sint ateu“ 


În viziunea lui Bunuel, 
Christ e un tinar 
în continua mișcare 


Revolutia 
romana 
| isi asteapta 
filmele 
pe care 
| le merita 


Evenimentele relatate 
de cei ce le-au trăit 
| şi de cei ce le-au privit 
| * 
Existau două posibilităţi: 
să se redea adevărul brut sau 
| sa se jongleze си evenimentele. 
S-a optat 
pentru formula secundă . 


ИТШ 
innt 
ЗЛЕ 

НИШ 


DH 
i” 


F 
| 
tae 


ji 
fi 


principalu? repros care 
s-ar putea aduce filmolui 
Neincrezator, pare-se, in 
capacitatea expresivă а 
imaginilor (surprinse de 

i, repet, ја cald şi 


"8 35 | 
it 
UHH 
inti i 


: 
mm 
SIMI 
ЧЕ 


şı cutremuratoare, tului 
fara nici un comentariu 
adaugat (este unul dintre 
тате merite ale tiimulu:). 
iasind să vorbeasca ceea 
ce s-a inregistrat în priza 
directa 


Ak regizorul i; de 
monstreaza capacitatea de 
а stapini materialu? avut ta 
dispoziţie, asociind planu- 
rilor largi. majoritatea de 
notorietate. асеје detalii 
particulare si amanunte се 
contera viata oricarui do- 
cumentar care se гез- 
ресїз: „Alo''-ul repetat, 
sacadat. panica! si бтр а! 
hs Ceatsescu in momen- 


partea unu: pope-automo- 
biüist si a unui militian-pie- 
ton: convoiul tragic "а! ta- 
xifurgonetelor si autobu- 
zelor ce transporta spre 
locurile de veci victimele 
represiunii. disperarea 
unei mame care sha pier- 
dut unicul fiu („L-am ru- 
gat sa stea cuminte acasa, 
dar mi-a spus: Mama. asta 
e momentul vietii mele! 


cu ceteiul ratacita cind 
într-un sens, cind intr-al- 
tul, prin valul de manites- 
tanti ce inundasera strada. 

Tocma: admirind maies- 
tria si subtilitatea sok itor 
de monta. in care parale- 
ismul si contrapunctul iz- 
butesc in egala masura sa 


ingrozeasca, sa uluiasca | 


sau. pe alocuri.. chiar sa 
amuze. n-am inteles de ce 
segizorul s-a simţit dator 
Sa fotoseasca trucajul 
(intr-un film ce acuza. in 
esenţa. chiar trucarea rea- 
Майи) prin facile suprapu- 
peri sonore. Astfel. fa sec- 
venta ultime: parti а ulti- 
тийш miting ceausist. au 
zim in banda de sunet un 


dar nu acolo, in piață ci 
pe bulevardele сардан). 
Tot fictiva este s: scapez- 
sea mukimi (Nu santem 
tovarasi”) ca react. de 
moment la apelativul „Ро 
varași”. rostit de domm 


lon Фезси ја 2? Decem- 
ыю 

Desigur., aceasta < 
testare, fundamentala 
clusw exprimarea е! pr 
cuvinteie respective. 5-а 
produs la nivel national. 
doar са ceva ma ити. 
бара „desprindere“. Deci. 
simultaneitatea celor doua 
(o)pozit&, asa cum apare 
ea im film, este rezultatul 
unt artificiu tehnic (nici 
macar cu, valoare ргето- 
mitorie. avirid în vedere 
data la care a fost realizat) 
$i пы a surprindeni unei 
schimbari radicale de ati- 
tudine. Os, pentru un do- 
cumentar. important ега 
ca aceasta 5з fi fost mar- 
cata. nu de a o transforma 
intr-o banala figura de stil. 
Etectui semnificat ar fi 
fost acelaș: (daca nu chiar 
mai acut! prn montarea 
paralela si nu prin supra- 
punerea simultana a unor 
азме! de momente. Asa, 
organmicitatea filmului are 
de suferit Autenticitatea 
pare. la rindul е. manipu- 
lata (si таш са nu era ne- 
voie de adaosuril). docu- 
mentarui cochetind cu fic- 
tiunea. 

Dincolo de unele lun- 
gimi (usor de evitat) sau 
de tonul cind abil insinu- 
ant, Gnd excesiv де con- 
templator. alterarea obiec- 
tivitatin — fara de саге do- 
cumentarui пи та este 
documentar. devenind се! 
mult un reportaj — ту 
pare a îi meteahna acestui 
film. Scaparea (sau eroa- 
rea) este cu alit mai greu 
de infeles, cu ст materna- 
lul avut la dispoziie sus- 
fine convingator ideea 
acreditata, in fond. de ca- 
tre autor. De unde-se vede 
ca raportul dintre scop şi 
mijioacele folosite pentru 
atingerea lu: nu este. in 
cazul de fata. nici stabil si 
nici corect. 

Faptul devine de-a drep- 
tul regretabil. avind in ve- 
dere ca acest film. asa 
cum se infatiseaza el privi- 
torulüi de azi incolo 
(poate elegant. poate sub- 
til, pe alocur: chiar savu- 
ros}. $5: rateaza in primul 
rind propria-i vocație de а 
fi un veritabil document 
cinematografic al eveni 
mentuka abordat. Si cit de 
putin ra lipsit în acest 
sens. - 


Bogdan BURA EANU 


dintre dealuri. Prezentă: autoarea, 
Cristiana Nicolae. 

e Berlinul (pentru ultima dată Occidental). 

În afară de concurs: Jurnal liber, zilele Revo- 


| 

H 

| 
ИЩ 


| 


pit. 

Sai 
Шри 
DS 
ЕН 
ilti! 
tiles 
" ni 


i 
i 
š 
| 
| 


ы. 
8 
| 
: 
è 
i 
i 
š 
ti 


tro? de Elefterie Voiculescu, Ziua cea mai 
scurté de Stefan Gladin si Traian Popescu. 
Au fost prezenţi: Заме! Stiopul, Copel Moscu. 
Сат Căliman, Eugenia Vodă, Felicia Cer- 
náianu, Dana Duma, Traian Popescu, Stefan 
Gladin, Cătălina Fernoagá, Cornel Mihalache, 
Flavia Rotaru, Andrei Firicá, Viorel Sergovici, 
Bogdan Cristian Dragan. 
.° : au fost invitaţi criticii Eugenia 
UM. ^ capatul liniei (compet 
• Locarno: itie) si 
) ; 
George 


ийа de Lucian Pintilie Moromeţii 
ntilie, de 
scare ee 
e, Leipzig (scurt metraje): in concurs: Va 
чет о zi de Moscu, такы" 


a. $i premiile... 


Ф Oberhausen у Candas — Panc de Sabina Pop, Premiul Ministerului Cultu- 
rii şi Premiul juriului Uniunii Sindicatelor 
€ Tuzla — premiul pentru cel mai bun film de animaţie: Veghea de Dinu Pe- 


€ Cairo — Premiul „Cairo de bronz“: Picnic muzical (regia Ragu igazsag) 


trescu. 


@ Valladolid — Marele Premiu „Spicul de aur”: Ма veni o zi (regia Copel 
Moscu 
e — Premiul specia! al juriului: Cei care plătesc cu viaţa (regia 


Şerban Marinescu) 
e 


— premiul „Sestertul de 
și Со 


Mbertate (regia Cătălina Fernoagă 
e 


Amiens — Marele Premiu: La e dents 
de interpretare femininà pentru rolul di 


: De Crăciun ne-am luat ratia de 
rnel Mihalache), 
ia Dinu еже şi premiul 


Au făcut parte din 
jurii internaţionale 


1. Magda Mihăilescu — Clermont 


4 Littera (juriul FIPRESCI) 
Elve; 


PRESCI) — Mannheim 

7. loan Lazăr (juriul А 

Lei (Germania) 

8. Mihnea Gheorghiu — Malmaison 
(Franga) 


gg ER Cominescu menia) 


Productia '90 


е la Buftea зе află intr-o fază avansată 
de finisare cinci filme: Harababura (regia 


Liceenii 
Nicolae -Corjos), Calvarul rcea 
Doroftei), ашагы cu o pă bretea 
fregia lulian Mihu). Cite dintre acestea vor 

terminate pînă la sfirgitul anului, rămîne 


' de văzut. 


€ Reţeaua cinematografică a prezentat 
în acest an zece premiere, toate provenind 
din producţiile anilor trecuţi. 


@ 229 de filme realizate: 65 pentru re- 
țeaua de difuzare (din care 3 de lung me- 
qux 164 comenzi. 

73 de salariaţi plecați din studiou sub 
diverse forme (transfer, pensionare, etc.) 


ире. 

@ 39 de noi angajaţi. din care 3 in rin- 
dul personalului creator Я 28 în rindul се- 
lui de ехесиџе. 

© Realizatorii şi filmele lor au participat 
la numeroase manifestări internationale, 
obsinind 3 premii şi distincții. 

@ Din cele 65 de filme destinate rețelei 
cinematografice, au fost difuzate doar pa- 
tru (Jurnal liber, Ziua cea mai scurtă, 
Desprinderea şi Procesul), precum şi 20 
AS metraje din producţia anilor tre- 
cupi. 


@ 58 de scurt metraje realizate, din care 
niciunul difuzat. Au fost lansate in pre- 
mierá douš lung metraje realizate în anii 
trecuți. м 


Este un bilanț care паса o serie de 
întrebări la care nici noi nu am putut 
аћа răspuns. 


Revolutia 
romana 
isi asteapta 
filmele 
pe care 
le merită 


Evenimentele relatate 
de cei ce le-au trăit 
şi de cei ce le-au privit 
= 
Existau două posibilităţi: 
să se redea adevărul brut sau 
să se jongleze cu evenimentele. 
S-a optat ` 
pentru formula secundă . 


ме 


rice s-ar 
spune, privim 
сега се. пе 
ropune. Se: 
ban Сота 
„везси drep? 
„fiimu? Revoluţiei” şi nu са 
pe unul dintre filmele 
acesteia Ne indeamna la 


| 


Fümu! este deci 
din imaginile surprin 


| 

i 
zi 
Hi 


$ 
i 
i 


care am incercat-o la 

zionare а fost aceea a 
unei meditații pe o temă 
data $, pornind de ја 
asta, а punct de ve- 
dere „ mult prea 


НА 
|| 
tae 
| 
| 


| 
ji 
iu 
E 


иш 
hie | i 
| 
ТН 


: 
| 


БИНТ! 
ШИ 
ШИНЕ 
ШЕШЕН. 


n 
| 


T 
| 
HE 


ul 
| 


jt: 
| 


ни 
Шү 
E : 2585 
КНН 


zia de 21 decemirie 
pina le sfirşitul prime: 
păr — partea de foc a 


"Fl Decembrie 1989 


$ cutremuratoare, totu: 
fara nici un comentariu 
adaugat (este unul dintre 
manie merite ale tiimului). 


monstreaza capacitatea de 
а stapim materialul avut la 
dispoziţie. asociind planu- 
rilor largi. majoritatea de 
notorietate. aceie detalii 
particulare si amanunte ce 
confera viata oricarui do- 
cumentar саге se гез- 
pecta: „Alo''-ul repetat, 
sacadat. panicat si Smp а! 
кв Ceausescu in momen- 
tul spargeri mitingului; 
Grimasa iromc-dubitativa a 
unus Bnar din multime fata 


partea unu: popa-automo- 
biiist și a unui militian-pie- 
ton: convoiul tragic "а! ta- 
xifurgonetelor si autobu- 
zelor ce transporta spre 
locurile de veci victimele 
represiunii: disperarea 
unei mame care si-a pier- 
dut unicu? fiu (L-am ru- 
gat sa stea cuminte acasa. 


cu смей ratacita сга 
într-un sens, and intr-ai- 
tul, prin valul de manifes- 
tanti ce inundasera strada 

Tocmai admitind maies- 
tria si subtiitatea ѕоћ Шог 
de montaj. из care parale- 
hsmul 5i contrapunctul iz- 
butesc in egala masura sa 


ingrozeasca, за uluiasca | 


sau. pe alocuri. chiar за 
amuze, n-am înţeles de ce 
segizorul s-a simţit dator 
sa foloseasca trucajul 
dintr-un fiim ce acuză, in 
esenţa. Chiar trucarea rea- 
Wtati#) prin facile 

peri sonore. Astfel, la sec- 
venta pitimei parti a ulti- 
mutui miting ceaușist. au 
zim in banda de sunet un 
vai de fluieraturi si huidu 
wh care. müdiscutabé av 
existat im асе! moment 
dar nu acolo, în рз ci 
pe bulevardele capsule; 
Tot fictiva este s: scanda- 
pea mulum (Nu sintes 
tovaras? ) ca reactie. de 
moment i2 apetativus fo- 
varasé^. rostit de domm 


fon "esca ја 2? Decem- 
bre 

Desigur. aceasta < 
testare, fundamentala 
ciusw exprimarea ei pr 
cuvintele respective. s-a 
vodus la nivel national 
doar са ceva mat tirziu. 
пара „desprindere“. Deci. 
simultaneitatea celor doua 
(ојрогин, asa cum apare 
ea in film, este rezultatul 
unu: artificia. tehnic (nici 
macar си. valoare premo- 
nitorie. avind in vedere 
data la care a fost realizat) 
şi pu а surprindeni unei 
schimban radicale de ati- 
tudine. Or, pentru un do- 
cumentar, important era 
ca aceasta 52 fi fost mar- 
cata. ти de а о transforma 
intr-o banala figura de stil. 
Etectui semnifticat ar fi 
fost același (daca nu chiar 


punerea simultana a unor 
азе! de momente. Asa. 
orgamcitatea filmului are 
de sufent. Autenticitatea 
pare. la nndul е, татри- 
lata (si zau ca nu era ne- 
voie de adaosuri). docu- 
mentarul cochetnd cu fic- 


Dincolo de unele tun- 
gimi (usor de evitat) sau 
de tonul cind abil insinu- 
ant, Gnd excesiv de con- 
templator. alterarea obiec- 
tivitati! — fara de care do- 
cumentarul nu mai este 
documentar. devenind ce! 
mult un reportaj — inv 
pare a fi meteahna acestui 
film. Scaparea (sau eroa- 
теа) este cu alit mai greu 
de irţeles, cu ст materia- 
hs avut la dispoziie sus- 
fine convingator ideea 
acreditata, in fond. de ca- 
tre autor. De unde-se vede 
ca raportul dintre scop şi 
mijloacele folosite pentru 
atingerea lu: nu este, in 
cazul de fata, nici stabil si 
nici corect. 

Faptul devine de-a drep- 
tul regretabil. avind in ve- 
dere ca acest film. asa 
cum se infatseaza el privi- 
torului de azi incolo 
(poate elegant. poate sub- 
Ш. pe alocuri chiar savu- 
ros). 75: rateaza in primul 
rind propria-i vocație: де а 
fT um weritabil document 
cinematografic al eveni 
тетићкћи abordat. Si си de 
putin xa lipsit în acest 
seng.. 


Bogdan BURA EANU 


„Cinematog 


cu incrincenare 


raful documentar românesc, cu excepţia unor 
timide apariţii ici, colo, la bunăvoința unor festivaluri, a ră- 
mas aproape necunoscut. Era timpul de a-l descoperi şi de 
a descoperi prin el istoria necunoscută a unei tari bogate 
în evenimente, în Oameni si in idei. Pámint latin înconjurat 
de ținuturi slave sau maghiare, vechiul grinar al imperiului 
Roman a rămas un pămint bogat — îmbogăţit în secolul al 
XIX-lea prin -descoperirea petrolului — care а știut să-şi 
independenţa. lată România, din 
care acest festival prezintă citeva ecouri venite uneori din 
istorie, ivite din arhive îndelung interzise.“ 


Erika şi Moritz de Hadeln 


ISTORIA 


NE-OFICIALĂ 


hiar daca avem oroare de super 
lative, in cazul! Retrospectivei do- 
cumentarului românesc 
(1898— 1990) inclusa în programul 
festivaiului de la Nyon. trebuie să 
apelam la ele pentru a recunoaste 
ca a fost cea mai ampla retros- 
pectivă a cinematografului romanesc într-un 
context internațional. Şi. aș adauga cea mai 
minuțios gindita si cea mai interesant pusa in 
pagina. Desigur. Romania devenise un su- 
biect се a acaparat atenţia mondiala tind 
din noaptea totalitarismului. Era oarecum ti- 
тезс sa se regaseasca acest interes in tema- 
tica festivalurilor cinematografice 


Vocatia pionieratului 


А fost insă nevoie de nste oameni cu vo- 
сайа pionieratului ca Erika de Hadeln (бнес- 
toarca festwaiului de ia Nyon} si Moritz de 
Hadein (directorul festivalului de la Вел) 
pentru ca masiva retrospectiva sa reușească 
sa schiteze profilul une: {агі europene ping 
nu demult condamnata la izoiare. prin infor- 
тай cinematografice de interes istoric, etno- 
logic, socio-politic si cultural si sa sugereze 
evoluţia documentarului in România. Autori 
programului au facut un lucru admirabi! ac 
Gnd aceste pelicule în inima Europei, pentru 
. а satisface o _insaţiabila curiozitate faa de 
tara noastra. In plus. ne impune profesiona- 
ти lor impecabil, care se afirma nu numai 
prin felul in care au structurat retrospectrva, 
cu multe filme in premiera mondiala. ci şi 


prin catalogul dedicat documentarului roma- | 


nesc. Continind o cronologie cu evenimen- 
teie cele mai importante din istoria României, 
surprinzator de adusa la zi (este menționată 
şi ziua condamnarii lui Nicu Ceausescu la 25 
de ani де recluziune. 21 septembrie). stud, 
articole, interviuri și filmografia celor mai im- 
portami autori. acest catalog este o adeva- 
ratà carte de cinema. 


O istorie agitată, o istorie. tragică 


Date revelatoare despre istoria Romaniei 
am aflat aici. ре malul lacului Leman s: roi. 
cei 14 membri ai delegaţiei române. Sigur ca 
pentru noi nu а fost о noutate sa aflam са 
aceasta {ага carpato-dunareana are о istorie 


nale de Filme. Am privit deci. cu emoție 
e din jurnalele de actualitati. ale ani- 


din viaja si domnia regelui Carol 1. 
L-am putut vedea pe regele Mihai | in pan- 
taloni scurți, ia virsta de 6 ani şi apoi. matur 


wizifind un spital militar in timpul razboiul 
A fost impresionant sa-l privim pe protaao- 
nistu! acestor actualități. ex-regele Mihai. in- 
vitat de onoare {а retrospectiva.. confruntin- 
du-se cu propria sa imagine de copil si de 5 
паг de pe ecranul de ta Nyon. eh erba 


cei mai marcat: de 


1 


188 
H 


"ji 
| 


goebbeisian. dar care are me- 
pentru redobindirea Basara- 


biei. smutsa atunci din trupul tarii. „N-am fost 
nicrodata de acord cu trecerea Nistrului” 
sopteste in întunericul salii fostul rege а! 
Romaniei şi ma gindesc cite sint de facut 
pentru ca evenimentele acelor ani sa ће res- 
сте cit mai aproape de adevar.. 

Abia ош din război români au intrat 
intr-o alta perioada care a pus la grea incer- 
care demnitatea пабе. cosmarul comunist. 
Din iurnale (ca асе! cu Ana Pauker) sau dır 
fime de precum Proclamaţia 


RPR. Scrisoarea iui lon Marin catre San . 


teia“ sau Poporul român sărbătorește a 70-a 
aniversare a zilei de naştere а tov. Stalin esie 
reconstituită perioada stalinistă, cu triumfa- 
bsmul, stahanovismul si colectivismul sau. 
Perioada unui cult ai personalității care va fi 
intrecut în delir doar de „epoca de aur 


9 Masacrul 
din pădurea Katyn: 


@ Rebeliunea legionară 


Dracula comunist suride fotogenic ` 


Cum корка $i-a propus sa эрй те 
imagimile pr Gespre Romania. era 
twesc s-o faca si în cazul lui Ceausescu. bo- 
tezat de presa internațională „Dracula comu 
nist’, Din pacate ziariştii, straini s-au hotarit 
destul de tirziu sa-l vada asa si trebuie să-i 
recunoastem inventivitatea. lui Раш Goma 
care, cu muti ani înaintea lor. it numise Bo- 
kasescu şi Amindadaescu. Peste ареал 
Dracula == suprapune in general figura lui de 
ја proces. De aceea mulți vor fi fost surprinși 
sa-i vada in retrospectiva de la Nyon. în fit- 
muleţul intitulat Vacanţă la munte in costum 
de ski. zbenguindu-se dragastos prin zăpadă 
cu Elena. саге nu devenise inca „от de stat”. 
Desigur. ne aflam in anul de gratie 1968. cînd 
fulminantul sau discurs impotr@a ocupani 
Cehoslovaciei ta plasat in topul occidental at 


à [eta reci comunsti. Vagi urme ale popular:ta- 


; dobindite atunci mai apar in filmu! Invin- 
а unde Ceausescu poate fi văzut alaturi 


@ Arhivele K.G.B-ului 


@ Procesul 
lui lon Antonescu 


Ge Elena vizitind in spitale victimele cutremu- 
rutui din 1977. Ulterior. фата dintre dicia- 
tor si popor se va mari considerabi! dupa 
cum s-a vazut in urmatoarele pelicule de pro- 
paganda la Nyon. De acum el va 
apare in general la tribuna. dominind miite се 


Paunescu, Sonn Testu Nita Chivuiescu) te- 


trospectiva nu sia propus numai за rew- 
пеаѕса marturii despre о epoca. S-a cautat si 
„© scriitura cinematografica si un raspuns ta 
nevoia de a sti unde se afla tusa гота 
pească” in acest mijloc de expresie? 
Greu de gasit trasaturi definitoriu pentru o 
scoala” a documentarului românesc. Ceea 
ce -ar putea face sa fie asemanatori pe mai 
тий: reahzatori ar fi de exemplu. atracția 
реш: incursiunea in lumea satului pentru 
descitrarea sensurilor folclorului romanesc. 
Dm aceasta mare familie de pelicule s+ au re 
confirmet calitatile.' pe ecranul de la Nyon. 
Тага Мойог de Paul f Capnescu. Leiopiset ui 
fui Hrib de Slavomir Popovici. Craiova văzută 
din car de Titus Mesaroș. Мапа tu’ Pascu de 
Felicia Cernaianu, Marie Tanase de Laurenţiu 
Damian. Autorii amintiți au explorat cu sin- 
cera admiraţie, fara concesii propagandistic: 
universul rural românesc ce apare „са o fume 
inchisa. o entitate Compieta, unde dwviriunes 
muncii este operată cu justete şi a carei au- 
tarhie economica şi culturala este totsfà", 
cum aprecia. comentariul din ziarul La 


Retrospectiva a încercat şi a reuşit sa puna 
în valoare şi citeva filme care examineaza în 
profunzime realitatile așa zise „socialiste“ ale 
Romaniei. зетпа та, chiar daca aluziv. rada- 
сие raului. Cazul D de Alexandru Boiangiu, 
Сијњи de Titus Mesaros, Suspectii de Radu 
Gabrea. Căutătorii de aur de Copel Moscu 
Cola zero де Laurențiu Damian sau loane, 
cum e ia constructif? de Sabina Pop reușesc 
sa se inate la condițiile adevaratului docu- 
mentar: constind in .dramatizarea creatoare 
а actualitații şi exprimarea unei analize so- 
ciate”, (Paul Rotha). Asa сит a fost gindit 
programul românesc de іа Nyon а-тагса! s: 
prezenţa $i importanţa noilor generatii ale ci 
nematografului nostru. Generaţia 70 a fost 
reprezentata de pelicula-manitest Apa са ип 
bivol negru semnata de Dan Pita, Mircea Ve- 
roiu, Stere Gulea. Andrei Catalin Baleanu, 
Roxana Pana. Dinu Tanase. losif Demian: iar 
generația '80 a documentarstilor ironici се 
au dat bataie de cap cenzurii. şi-au facut au- 
zit glasul prin: numele. deja amintite ale lui 
Copel Moscu, Laurenţiu Damian, Sabina Pop: 
Promotia '90 şi-a facut simțită şi ea prezența 
în festival prin filmul (si premiul) studenților 
Catalina Fernoaga si Corne! Mihalache (De 
Crăciun ne-am lust гађа de libertate) si prin 
creațiile colegilor tor de la {А T.C. prezentate 
în proiecţii suplimentare. Între alb si negru 


-de Flavia Rotaru. Captivul de Viorel Sergo- 


vici. Los olvidados de Bogdan-Cristian Dra- 
gan si Jos comunismul de Маје Firica 


Promisiunea organizatorilor де a furnza 
publicului date revelatoare despre aceasta 
tara europeană a fost respectata. Urmarind 


miile de metri de pelicula ai retrospectices - 


spectatorii au fost surprinşi sa айе amanunte 
despre о istorie legata prin multe fire de dës- 
timui Europei. despre o cultura fara de саге 
profilu! spiritualităţii latine ar fi incomplet. în 
plus. cei prezenţi au constatat cu surprindere 
ca românii au o ће cu о tradtie 
respectabita, cu autori ce merita a fi mai bene 
cunoscuţi. O conciuzie se impune si ne im- 
pune un mai mare respect іда de creatia 
noastră fümica la Nyon s-a conturat locul 
nostru pe harta cinematografica a Europei. 


e^ Pagini realizate de 
Dana DUMA 


ON CHRISTMAS DAY WE TOOK 
OUR SHARE OF LIBERTY 


Protagonista unei 
ample retrospective, 
cinematografia română 


a fost la Nyon 
vedeta festivalului 


JEAN PERRET. președintele Asociaţiei 
elvețiene a criticilor de film: Prima con- 
statare in urma vizionari retrospective 
documentarului românesc este foarte rar 
sa fii confruntat cu filme din trecut саге 
sa aiba un interes atit de mare in prezent. 
Cred са aceste filme fac iumină în istoria 
României. Vazindu-le, iti dai seama in ce 
masura cinematograful este o sufsa de 


“ cunoaştere exceptionala. Poti intelege 


cum puterile succesive au incercat sa 
marcheze тетатае colective {vezi pe- 
ficulele de propaganda fascista și comu- 
mista, adevarate modele ale genului). Din 
retrospectiva se poate vedea și cum auto- 
rii independenți cautau. în anii 70— 80 за 
dezvolte o privire autonoma, de reflecţie 
critica asupra realitatilor din tara lor. 
chiar daca tin cont de cenzură si de con- 
trolul asupra imaginilor. Am remarcat, ur- 
mannd aceasta retrospectivă. cum imagi- 
nile se pot întoarce asupra celor care 
le-au facut. asupra puteri 

As mai remarca ceva. în filmele din anii 
70—80 exista mult comentariu. ca si 
cum realizatorilor. le-ar fi fost teama de 
conţinutul imaginilor si ar fi încerca! să te 
atenueze sensu! prin cuvinte. Сева ce 
m-a frapat in filmul despre Piaţa Universi 
tatii Te salut, libertale este ca nu mai 
exista nici-un text explicativ. E o dovadă 
са. de acum inainte, nu va mai fi nevole 
de ace! comentariu care plictisea specta- 
tors." 

FRANCINE LAURENDAU. critic la Radio 
Canada” si Ле Devoir: JRetrospectwa 
тотапеазса т-а facut sa plonjez intr-un 
tmp pasionant. Am vazut multe filme de 
propaganda. dar am remarcat de aseme- 
nea prezenţa umorului si a poeziei. Mi-au 
produs о impresie deosebita 
rustică (regia Jean Mihail). foarte 
= ciuda unei laturi naive si loane, cum e 
ia construcţii? de Sabina Pop, un film iro- 
nic ce ste sa valorifice sobrietatea 
ађ-педгићи.“ 

STEPHANE RASTELLO, ziaru! „La 
Câte”: în ianuarie — februarie realizato- 
rul roman Stefan Gladin si operatorul 
Traian Popescu i-au gasit pe tati cei саге 


^ au ии cuplul ceausescu din 22 pina in 


25 decembrie. din momentul fugii pina ia 
executia for şi leau urmari parcursul 
preterind sa dea cuvintul martorilor decit 
$a, se dedice unei reconstituiri minu- 
ticase. Astfel, tara ca tiranii să apara vie- 
odata. camera. te fuümeara urmele si 
ajunge sa ridice un cof al voalutui care 
acopera inca aceasta perioada”. 

= 


T Bh 
MESS aio 


i 


i RN n اا‎ 


> 
= 
S 
v 
= 
š 
= 
из 


FÎ NOASTRĂ 
ARATA 


зибесіпаі dupa imaginile de pe ecranul 
Festivalului de la Mannheim, Terra noastra 
arata într-adevar rau. Au depus probe majori- 
tatea celor 163 de lung. medii şi scurt me- 
traje sosite din 26 de {ап de.pe patru conti- 
hente. Documentarele — martori de consti- 
ima — au adus în prim plan dezastrele exis- 
tentei in speranta de a provoca. prin terapia 
$ocului, indreptari. Fictiunea s-a molipsit se- 
rios de ia realitate și nu a dat semne de opti- 
mism. Numitul sci iction a exprimat o 
viziune si mai atroce despre viitor. Unde sa 
fugi? De се sa mai fugi бе coio-coio cind tò- 
tul pare sa fie la fel? in acest tablou iv. 
refugiu! s-a dovedit a fi umorul. Chiar daca 
nu este un remediu. caci mci umorul nu te 
poate face за vezi — darmite за traiesti — 
viata in гог. macar te invita la o lucida obiec- 


Ехуда însa şi o limita in reducerea la absurd. 
Realitali de o gravitate iremediabila nu pot fj 
prete cu коте. Una dintre ele 


Condiţia copilului 


Din Argentina Copiii din Rio (documentar realizat de bei- 
тапи! Thierry Michel, cu camera ascunsă şi în pofida barie- 
retor oficiale) pina in India: Miine va fi prea firziu (documen- 
tar de Shashi Anand), sintem introdusi intr-o copilărie de in- 
tern. ‘imaginile sint potentate de cifre. Astfel, in India 1 din 4 
copii muncește de la virsta de 7—8 ani ca sa supravietu- 
iască, iar 25 la suta din cuantumul pentru intretinerea fam: 
hei si din totalul de bunuri produse pe intregul sub-con 
tinent provin din munca minorilor. 

La celalalt ро! a! existenței 


Batrinetea 


Nu este nici ea mai protejata. Pentru a avea viziunea mai 
echilibrata a dezastrelor pe mai toate meridianele. doua ci- 
neaste americane. Renee Райта si Christine Chory. ne invita 
за le insotim in Cel mai bun hotel din Skid Row, cartier. si- 


gati. pensionari. handicapali fizic sau тета! — pe scurt ог- 
meni fara сарай! esuati la aceasta „ultima stalie" a proprie 
lor (non)existente si deznadejdi. intr-un all azii de noapte 
lipsit însă de un umăr pe care за pingi. Aparatul inregis- 
trează confesiunile locatarilor acestui hotel in majoritate 
virstnici, dar si femei de 30 de ani care arata mult peste 50. 


5 Plateasca ор! doiari pe noapte si dorm 
mara pe trotuarele murdare din Skid Row. chiar daca sub 


jr 
iil 
uli | 
Dr 
ili 
и 


| 
| 
} 
i 
| 


Ë 
т 


RAU 


TERRA 


Bintuit 

= de spaime, 
| crize 

şi spectre, 

Pamintul 


е а! nostru 
şi trebuie 
să-l cunoaştem. 


Cineastii 


‚ $ 

за se ajute, să зе infe 

а, să pescuiască, să dea о mină de ajutor ia repararea 

mașinii. О recontortantă invitație la armonie şi încredere. 

Opt de portret relevante prin inteligența detaliului, 

dialog spiritual, o observaţie riguroasă în care experiența de 
a i îşi spune cuvintul. 

O altă temă dominantă de la un continent la altul a fost: 


din cei 300.000 de tocuitori ai Mannheim-ului, 15.000 sint 


turci 
Spectrul teroarei 


la „Săptămina filmului 
de la Mannheim” 
vedete nu au fost, 

nici actorii, nici regizorii, 


ci faptele vieților noastre, 


aşa cum sugerează 
şi imaginile de faţă 


BEJE 


| 
i! 
Ш 
i 
| 
ñ 


z 

i 

1 

| 

i 
ji 
| 
VIE 


Ofensiva cineastelor 


рак о ace OS Ee 
fiimu? Jumelul Esteret 3 


“Fee Vaillant 


O маја pentru cinema 


estivalui, intitulat cu modestie „Săptămina fit- 

mului de ta Mannheim", și-a propus inca de 

la inceput — ne spune doamna Fee Vaillant, 

directoarea acestei manifestări cinematogra- 

fice incă de acum 30 de ani — să excluda 

cultul vedetelor şi fastul. Сева ce am consta- 
tat pe viu şi la prezenta ediţie. Competența. energia si 
cordialitatea prin care s-a impus longeviva diriguitoare а 
„Săptâminii”, face firească intrebarea: 


= Jn se phat w so месија conterere 


imediat după război au luat fiinţă in Germania Fe- 
cinecluburi. Exista i 


şi ice, 
velo de fim au revent бегиш de est asa Dc cinec- 
burile reprezentau singura noastra legáturà cu istoria fil- 
тийш. Am condus cineclubul din Mannheim. Cind muni- 
cipalitatea orașului mi-a încredințat directoratul festiva- 
lului era firesc за accept cu bucurie si chiar cu pasiune. 


AR M Ина i» coelo dinis. 


— Atunci, a fost o idee nouă Mult mai tiziu — la 
Cannes şi la Venetia — a fost inciusă in selecția oficială 
debuturilor. 


— Ма pot referi doar ia Germania. Înainte, a face film 


Numarul din septembrie а! revistei „Studio Magazine’ 
dedică un amplu grupaj filmului american: 


Totul despre Hollywood '90". 

cuprinde articole de analiză 

interviuri, portrete de regizori. 
producatori şi... topuri. 


cest 


Dintre acestea am 


totul 


reținut 


tabelul celor mai cotati actori la box office. 
O facem nu atit pentru milioanele de dolari 


la care, oricum, 


nici un actor 


european, 


canadian, australian etc. nu ar putea aspira, 
cit pentru panorama ce ne-o oferă 
asupra slar-urilor contemporane americane 


ce domină, 


mai bine plătiţi 


regizori 


- Peste 4 milioane dolari - 


John Badham (51 ani; Febra de sim- 
bata seara, Jocul de-a războiul, 
Scurt-circuit, Ca o pasare pe ram); Ja- 
mes Cameron (48 ani; Abyss, Termina- 
tor, Aliens); Ron Howard (37 ani; 
Splash, Cocoon); Barry Levinson (38 
ani; Dinner, Buna dimineaţa, Vietnam, 
Rain Man); John McTiernan (39 ani; 
Predator, Capcana de cristal, Pe urmele 
lui Octombrie Roşu); Sydney Pollack 
(56 апі; Si caii se impusca, nu-i аѕа?. 
Tootsie, Departe de Africa); Ivan Reit- 
man (44 ani; 5.0.5. Fantomele, Geme- 
nii, Gradinita polițiștilor); Steven Spiel- 
berg (43 ani; de la Duelul la E.T., Intil- 
niri de gradul trei, Imperiul soarelui, In- 
diana Jones, Culoarea purpurie); Oliver 
Stone (42 ani; Plutonul, Nascut de 4 iu- 
lie, viitorul sau film: Uşile); Robert Ze- 
meckis (38 ani; imagini spre viitor, Cine 
vrea pielea iepurasului Roger?, Idilă 
pentru о piatră prețioasă). 


ш 
16 


practic, ecranul 


bine plătiţi 


actori 


= peste 10 milioane dolari - 


Tom Cruise (28 ani; Top Gun, Cock- 
tail, Culoarea Banilor, Rain Man, Nas- 
cut de 4 iulie); Michael Douglas (46 ani: 
idilă pentru о piatră prețioasă, Ман 
Street, Atractie fatală); Mel Gibson (34 
ani; Arma fatală, Mad Мах); Eddie 
Murphy (29 ani; Poliţiştii din Beverly 
Hills; Noaptea în Harlem); Bruce Willis 
(35 ani; Indragostiti sub clar de lună, 
Capcana de cristal); Jack Nicholson (53 
ani; Zbor deasupra unui cuib de cuci 
Poștașul sună întotdeauna de două ori. 


Batman); Arnold rte bee ar ee (43 
ani; Gemenii, Terminator); Sylvester 
Stallone (Rocky, Rambo). 


- Între 5 si 10 milioane dolari 


Kevin Costner (35 ani; Incoruptibilii. 
Silverado); Harrison Ford (48 ani; Wit- 
ness, Razboiul stelelor, Strada Hanovra, 
Frantic, Indiana Jones si ultima crucia- 


mondial 


da); Richard Gere (40 ani; American 
Gigolo, Ofițer si gentleman, Cotton 
Club, Pretty Woman); Tom Hanks (34 
ani; Vreau să fiu mare, Omul cu un 
pantof roșu); Dustin Hoffman (55 ani; 
doua premii Oscar — Micul om mare, 
Rain Man); Bill Murray (40 ani; 5.0.5. 
fantomele); Robert Redford (53 ani; 
Butch Cassidy- si Sundance Kid, Cala- 
retul electric, Departe de Africa); Robin 
Williams (38 ani; Buna dimineaţa. Viet- 
nam, Cercul poeților dispăruţi); 


Henry si June „cel mai erotic“ film al anului 90 inspirat 
de iubirile scriitorului Henry Miller pentru scriitoarea Anais Nin 


- Între 3 si 5 milioane dolari 


Warren Beatty (53 ani; Splendoare în 
iarba, Reds, Dick Tracy); Marion Bran- 
do (66 ani, Nașul); Sean Connery (60 
ani; Colina, Incoruptibilii, indiana Jo- 
nes, James Bond; Ре штеје lui Octom- 
brie Rosu); Robert de Niro (47 ani; New 
York, New York, Taxi Driver, Nașul, 
Taurul furios, Vinatorul de cerbi, A fost 
odată in America, Indragostiti si ultimul 
film: Baieti buni); Richard Dreyfuss (43 
ani; Adio, dar ramin cu tine, Omul de 
tinichea, Always); Clint Eastwood (60 
ani; Pentru un pumn de dolari; Harry ti- 
câlosul); Michael J. Fox (26 ani; Ima- 
gini spre viitor); Michael Keaton (38 
ani; Batman); Steve Martin (44 ani; Ro- 
xane, Trei prieteni); Bette Midler (44 
ani; The Rose, Cersetorul din Beverly 
Hills); Paul Newman (65 ani; Butch 
Cassidy si Sundance Kid, Culoarea ba- 
nilor): Ai Pacino (50 ani; Dreptate pen- 
tru toti, O după amiază de ciine, Nașul, 
Sperietoarea, Bobby Deerfield); Julia 
Roberts (22 ani; Pretty Woman); Тот 
Selleck (45 ani; Trei barbati si un bebe- 
lus); Meryl Streep (39 ani; Alegerea So- 
fiei, lubita locotenentului francez, De- 
parte de Africa); Sigour Weaver (41 
ani; S.O.S. пао. Ворд нат D елан face 
cariera). 


- Între 2 si 3 milioane dolari - 


Dan А 38 ani; Blues Brothers, 
Miss Daisy si soferul); Alec Baldwin (32 
ani; Pe urmele lui Octombrie Рози, 
Miami Biues); Kim Basinger (32 ani; 9 
săptămini si jumătate, Batman); Mat- 
thew Broderick (28 ani; Glory): Chevy 
Chase (47 ani); (44 ani; indragos- 
titi sub clar de lună); Danny De Vito (47 
ani; idilă pentru o.piatră prețioasă, Raz- 
Бойл familiei Rose); Sally Field (44 ani; 
Norma Rae, Locuri în inimă); Jane Fon- 
da (53 апі; Şi сан se impusca nu-i аза?, 
Klute, MM electric, Julia); Andy 
Garcia (33 ani; Incoruptibilii, O afacere 
particulará); Melanie Griffilh (32 ani; 
Din lumea cinematografului de aitădată, 
O femeie face carieră); Gene Hackman 
(59 ani; Filiera, Aventura lui Poseidon, 
Principiul dominoului, Сопуегзайа); 
Goldie Hawn (44 ani; Floarea de cac- 
tus, The Sugarland Express, Private 
Benjamin, Shampoo); William Hurt (41 
ani; Baby Heat, Parcul Gorki, Sárutul 
femeii păianjen); Val Kilmer (31 ani; 
Top Gun, Usile); Kevin Kline (38 ani; 
Alegerea Sofiei); Jessica Lange (40 ani; 
King Kong, Frances, Postasul sună in- 
totdeauna de două ori, Music Box); 
John Maikovich (37 ani, imperiul soare- 
iui); Nick Nolte (48 ani; Under Fire; 
Cersetorul din Beverly Hills; 48 de ore): 
Mi Pfeiffer (32 ani; Legaturi peri- 
culoase, Susie si báietii Baker); Dennis 
Quaid (35 ani; The Big Easy, Binevenit 


.in paradis) Mickey Rourke (39 ani; 


Nouă saptamini și jumătate, Inimă de 
înger, Francisco). Charlle Sheen (25 
ani; Plutonul, Wall Street, Young 
Guns); John Travolta (36 ani; Febra de 


„sîmbătă seara, Alo, mama, aici bebelu- 


șul!); Kathleen Turner (36 апі; Idilà 
pentru o piatră prețioasă, Crimes of 
Passion, Războiul familiei Rose); Debra 
Winger (35 ani; Ofiţer si gentleman, Vā- 
duva neagrá, Un ceai in Sahara). 


(Maria Medeiros)si pentru sotia sa (Uma Thurman). 


Un trio al Parisului din anii '30 


Un actor 
de milioane 


cunoscut 
casetelor 


i TEU ДЕА ИНИ d 
ЫЫЫ БН | 
iji ШШШ. | 
i 
и 
Нин je VERIS Ин 


HU шинин pu, 


МАДА - Hit HHT 
нь 1 } I = Hi i15 asses 
i i ШШЕ 
š ИИ ju ji Н: 1588 
| His il 8 ПШ! i 

Е sa И 
ШЕН ШШ UE 


interviul acordat lui Connie Chung 


El, ACTORII 


ul i 54 ЕЕ 
L 
AR 2628: 
s aj.) ш> 
spele 
Hui ig 
8H e^ з= 
el 
"pn 
Ша 
Be 


jin 


mm 


TT š 


їн ү! 


- Intre. 1 si 2 milioane dolari 


2 
У 
a 
Ф 
с. 


radial 


Paul Verhoeven 

„Genetic, sintem probabil un trib de 
maimuțe violente. Violenţa face parte 

din noi- Eu mă mulțumesc s-o arat 
(în revista „Studio Magazine”) 
(in „Journal de Dimanche") 
: asemenea, ca 
in voia pasiunilor ^ 
-Nouvei Observateur ^) 


(interviu în 


„Acest regizor este insuportabil, dar = 
stil". De fapt, David Lynch are un talent 


adevărat şi, din nefericire, о sensibili- 


tate care corespunde celei a tinerilor 
din ziua de azi. Е un film pentru spec- 


tatorii sub 25 de ani." 


toate acestea, vazind filmul, Кө» 


nu trebuie să te lași 


Quinn 
„Filmele de azi sint ca fructele: le ma- 
ninci din ce in ce mai verzi. Е gretos”™ 
{п revista .City ) 


(în revista „Теюгата“) 


(Conferinţa de presă de la Cannes) 


momente de adevărat cinema în filmul 
meu Visuri.” 
n- 


Apocalip- 
Hunter (32 ani; 


Easy Rider 
Always); 


Ultimele stiri, 


sui, Biue Velvet); 


Arizona, 


бања (54 ani; 


CINE GLOB 


Acasa la Greta Garbo lumea a descoperit 
un portret foto făcut „cu profundă afecţiune” 
de celebrul Cecil Beaton 


DIN PRESA IN- 
TERNATIONALA in „le 


Point" aflam aceasta caracterizare 
despre filmul Telerevoluţia in Ro- 
mânia de Serge Moati, (film pre- 
zentat si pe micile noastre 
ecrane): „Trebuie за Ştii sa pleci 
urechea si să ascuMi, sa deschizi 
ochii si sa priveşti si apoi sa te 
dai deoparte pe tine din fata fap- 
telor”. inarmat cu aceste bune 
principii. respectate întotdeauna 
de catre confrații lui se spum 
in saptaminalul trancez — Sera: 
Moati s-a dus sa vada de аргоар: 
revoluția sau mai degraba. .teler« 
volutia romaneasca”. cea despre 
care au relatat mediile de la Bu 
curești. Imagine a unor eveni- 
mente calificate drept 
tragicomice, acest film este un 
document nelinistitor si fascinant 
despre „libertatea in Carpați 

Revolutiei franceze i-au trebuit 
— am spune noi doua зесоје 
са sa ajunga sa fie privita „indea- 
proape", iar istoricul Furet a pro- 
vocat senzație in 1989 cu revelati- 
ile sale privind zilele fierbinţi din 
1789. Sa speram ca in ziua-de as- 
tazi revelatiilor despre evenimen- 
tul românesc le va fi necesar un 
timp mai scurt 


А 
® ironia soartei. їп același зар- 
tamina! mai sus-citat, reporterul 
Sacha Reins l-a putut intiini pe 
Warren Beatty dupa premiera eu- 
ropeana a filmului Dick Tracy pe 
care acesta !-а realizat ca actor 
regizor si producator. „Inainte 
de a-l intiini mi Se comunicase о 
lista cominind subiectele care nu 
trebuiau sa fie abordate. О lista 
destul de scurtă de altfel: nimic 
despre viata intima. despre fostele 
amoruri şi mai ales nimic despre 
Madonna... Warren Beatty are 53 
de ani dar pare cu zece ani mai 
tinar. Cu toate cà este evident 
procupat de infatisarea sa. el nu 
se arata totuşi a fi un om usuratic 
si nici superficial. Procupat si 
grav, е! se gindeste uneori pret de 
ип minut inainte за газрипда“ 
Cum subiectele interzise sint 
adesea cele mai incitante pentru 
ziarist. trimisul saptaminalului 
francez transgreseaza totuși inter- 
dictiile și-l determina pe Warren 
Beatty sa accepte să vorbeasca 5: 
despre subiectul la moda într-o 
anumita presa, adică despre po 
vestea lui de dragoste, cea reala 
nu cea din Dick Tracy, cu Ма 
donna. In legatura cu aceasta po 
veste unii comentatori de monde- 
nitati vorbesc despre Warren 
Beatty ca despre un Don Juan în 
revenire. Cu multe ocolisuri şi ni- 
ciodata totuși la obiect, Warren 
Beatty ajunge la marturisirea. „Nu 
vreau deloc sa fiu considerat un 
obiect de adulatie inconoclasta" 
intenţie frumoasă, spune reporte- 
rul, care, ironia soartei, pica toc- 
mai in momentul cind în valul de 
reclama pentru filmu! Dick Tracy 
studiourile Disney“ au lansat pe 
piața o păpușă care il infatseaza 
pe Tracy-Beatty. „Asta face pari 


din afacere, spune actorul. 5! 
n-am nimic contra. Asa e jocul 
iar ca producator accept tot ce- m: 
poate ajuta efectiv filmul. Numai 
ca eu nu am la mine acasă o pa- 
pusa ca aceasta. Nu am. adauga 
el cu o lumina amuzata în ochi, 
pentru că exista de mai multa 
vreme la Hollywood destule alte 
papusi care sa ma reprezinte şi 
zac ciuruite de асе!" 


® О jumătate de secol, le-a tre- 
buit negrilor ca sa-și facă un loc 
În film — afirma si demonstreaza 
în „Le Nouvel Observateur? co- 
mentatorul acestui saptamina! 
Alain Riou. Autorul! analizeaza fe 
nomenul pornind de prin anu 30 
cind cinematografia franceza pro- 
ducea filmu! Bouboule t-ul regele 
negru. Inainte de razboi persona- 
jul negru era privit ca element 
exolic, era vremea cind Josephine 
Becker triumfa pe scena si pe 
ecran дапзта 5: exhibindu-se 
aproape goala iar negrul nu depa- 
sea aria personajului de mu- 
sic-hall (sa nu ийат, incepea 
triumful jazz-ului si а! baletelor 
negre). Prin 1940 continua 
Riou .fealismul poetic" face sa 
арага o atitudine mai toleranta 5: 
о anumita condescendenta fata 
de lumea de сшоаге. Dupa razboi 
se concretizeaza „un timp al fra- 
ternizani"^ cu subtextul ca negrul 
ar trebui sa fie ajutat. Se pune 
insa si problema. coloniilor. in 
timp ce scenariul propus de 
Jean-Paul Sartre „Orgolioșii” пи 
stirneste entuziasm printre prod 
catori iar filmul nu se turneaza i! 
Africa ci in Mexic. Pina prin апи 
60 atmosfera ce domneste nu 
mai favorizeaza in cinematograful 
continental afirmarea-personajului 
negrü, dar in mod cu totul para- 
doxal. chiar in 1960, Jean Rouche 
produce senzație cu un documen- 
tar intitulat Eu, un negru. Apoi in 
1967 Samuraiul lui Melville aduce 
pe ecran o poveste de dragoste in 
care un actor de prestigiu iubeste 
о negresa (Cathy Rosier). In 1977 
un alt moment cheie: Jean-Jac- 
ques Annaud. cu filmul Victoria 
cinind, cunoaste un mare suces 
Urmeaza Starea de sălbăticie а! 
lui Truffaut si mult mai aproape 
de ziua de azi filmul lui Tavernier 
cu titlu! original Coup de torchon 
sau cum s-a tradus la noi acest t 


tlu în Gala filmului francez, Misiu- 
nea lui Cordier. 

ииге cinematografiile euro- 
pene, cinematogratul francez îm 


cepe sa se intereseze de viata co 
tidiana a negrilor din Franţa. iar 
astazi realizatoarea Claire Denis 
se face cunoscută prin doua filme 
semnificative in acest sens, Cho- 
colat si Nu-mi pasă de moarte. 
Desi au apărut și s-au impus mai 
mulli actori de culoare, in Franţa 
filmul cu şi despre negri nu s-ar 
putea spune totuși ca s-ar afla pe 
un drum -fara obstacole, contrar 
situaţiei din Statele Unite unde 
vedete ca Sidney Poitier si Eddy 
Murphy se bucura de о tàsuna- 
toare glorie. 


LUMEA FILMU- 


LUI O vizita acasa la Greta 
Garbo parea in timpul vieții Divi- 
nei o imposibilitate. Pe atunci nu 
se știa nimic despre viaţa pe саге 
o ducea ea inapoia zidurilor apar- 
tamentului pe care-l ocupa la 
New York. Nu se știa nici ca ar 
avea rude in America $i chiar in 
асе! oraș. Acum cind ea пи mai 
este, a aparut o nepoată, singura 
pe cit se pare ingaduita prin tes- 
tament sa patrunda in apartamen- 
tul-sanctuar $i, de buna seama, 
odata cu ea а patruns $1 privirea 
iscoditoare a ziariştilor. Trimisul 
saptaminalului „Paris Match" pu- 
blica un amplu reportaj însoțit de 
fotografii revelatoare ale resedin- 
tei Sfinxului de pe East-River. 
Spune. intre altele, Gray Horan: 
Apartamentul Divinei ocupa in- 
treg etajul al cincilea al cladirii 
Cind ieși din ascensor dai direct 
într-un mic vestibul patrat, mobi- 
lat simplu. rational, cu o mare 
oglinda in faţa. o masuta pe care 


se depun scrisorile si pachetele, 
apoi un imens port-umbrele afa- 
turi de care se afla un tablou cu 
pasar, asta ca sa ai ce privi pind 
vei fi primit. Dar aici nu razbeste 
nimic din ceea ce se petrece din- 
colo de usa intotdeauna inchisa 
ce separa vestibulul de aparta- 
ment. 

In apartament totul este diferit 
şi dominat de un colorit aparte. 
Garbo obisnuia 'sa spună „сшоа- 
rea este aceea care face o inca- 
pere за симе“. Si ea manifesta 
preterima pentru roz, culoarea 
somonului si pentru verde. 

Nepoata vedetei marturiseste ca 
în familie Gretei i se spunea 
„Tante Kata”. „Părinţii mei o vizi- 
tau în fiecare vineri. iar eu şi cei 
trei frați ai mei, veneam ori de 
cite ori puteam sa ajungem la 
New York. Ne oferea vodca, 
brinza si salam suedez. Abia la un 
in dupa ce m-am casatorit. a în 
cuviințat sa-mi vada soțul. Cind 
һат marturisit însa ca sint insat- 
cinata, a ţinut sa-l cunoasca „pe 
papa” şi odata incuviintat la ea în 


Emmanuelle Béart pe care am văzut-o in 
Manon des Sources 
isi trece examenul cu Moliére-ul ei" 
cum obisnuiesc sá spuná actorii francezi. 


La 84 de ani Katharine Hepburn nu dorește 
деси 53 treacá neobservata de nimeni 


боса naf” 


casa, soțul meu a fost adoptat 
Gretei ii placeau enorm copii 
Cind Kata se intimpla sa ће ve- 
sela, ceea ce nu era prea des, ni- 
meni n-ar fi putut fi mai vesel са 
ea...". 


e Nonagenara Arletty traieste 
destul de retrasa la Paris, specta- 
torii au cam uitat-o, nu si admira- 
torii care o viziteaza din timp in 
timp pe marea actrița, astazi 
oarba. Ea locuieste in Paris-ul pe 
саге cu zeci de ani in urmă il 
exaltase in filmul Copiii paradisu- 
lui. „Nu-mi spune mie doamna, îl 
intimpina ea pe trimisul hebodo- 
madarului „L'Express“, spune-mi 
pur si simplu Arletty, pentru са 
asa ma cheama”, Foarte aproape 
de malurile Senei spune trimisul 
saptaminalului pomenit, într-un 
mic apartament. Arletty este o 
apariție incintatoare, tara sa se 
straduiască pentru aceasta. A im- 
ріпи 92 de ani. prezidează decer- 
narea „premiilor Arletty", festivi- 
tate care are loc la sfirsitul lui 
noiembrie. Premiile sint destinate 
femeilor autor, regizor. sau inter- 
prete care au marcat anul teatral. 
De 24 de ani. Arletty se multu- 
meste .sa asculte" lumea. Dar o 
asculta cu mai multa sensibilitate 
decit cei care pot sa o si vada. 
Cind vorbeste despre ea insasi. 
verva ei devine o lecţie de viata. 
De exemplu: „M-am nâscut fa 
Courbevoie. Mama spala rutele 
familiei direct in Sena. Tata lucra 
la tramvaiul Parisului. Mama um- 
bla cu o carte de rugaciuni în bu- 
zunar $i mataniile ín altul. tata 
n-avea idei d-astea. La 15 ani 
mergeam cu un unchi la hipodro- 
mul de la Longchamp. iar la 16 
ani fabricam obuze. Pe urma 
m-am trezit într-o vila a unui ar- 
mator, la Guinard. Astazi. am 92 
de ani, asa са pot sa spun „puţin 
im раза“. 


© Mereu în criză, scenariul a 
provocat tot felul de comentarii în 
privința destinului sáu. Cel mai 
cunoscut ráspuns pe care un pro- 
ducátor й dà сима care vine să-i 
propuna un scenariu este urmato- 
rul: „Mi-a plăcut foarte mult po- 
vestea dumitale, dar...“ 

Cheva spirite alese au comentat 
la rîndul lor problema sau probie- 
mele scenariului de film. lată ci 
teva păreri deloc banale: Buster 
Keaton spunea cindva: „Ca să 
faci un film ai nevoie de un ince- 
put si un sfirsit si nu-ti mai га- 
mine decit sá pui ceva la mijloc." 
George Bernard Shaw nu se dez- 
minte nici în privința scenariului 
de film: „Cind citesc poveștile al- 
tora, dacă sint proaste mă plicti- 
sesc si dacă sint bune iarăşi та 
plictisesc”. Jean-Loup Dabadie 
este categoric: „Cum pot să 
existe elevi în ale scenariului cind 
nu există profesori de imagina- 
tie". Si totuşi Francis Weber este 
de -părere că „atunci cind cineva 
ştie să spună „а fost odată..." și 
за te țină cu sufletul la gură о ога 
şi jumătate, omul acela va găsi de 
lucru”. 


© REMEMBER Dispariția 
ші Ugo Tognazzi a produs un 
adevărat șoc. Popularul actor ita- 
lian care și-a dedicat întreaga 
viata filmului, teatrului si televiziu- 
nii stirea, in aparițiile sale, о 
simpatie spontană prin vitalitatea 
lui, prin ironie și autoironie nemi- 
loasă, prin anticonformismul sau. 
— ii erau trăsăturile distinc- 
tive. 

Ugo Tognazzi era inainte de 
toate ип om, сееа ce гесипозс 
pina si cei mai putin înclinați să-i 
pretuiascá talentul, iar felul său 

in af latoului de 

scenei il făcea за fie 
fermecător. Era comunicativ, 
„саџзеш“ de о vervă nesfirsita, 
„un om care se сћенша pentru a 
face bucurie celoriaifi, о ființă 
nespus de generoasă. Si toate 
aceste trăsături nu sint evocate 
doar de circumstanta, tristă cir- 
cumstanta, în panegiric, ci de tot- 
deauna. 


T: i isi începuse viata ar- 
tisti intr-o trupà de revista (am 
cunoscut si noi acest gen de tea- 
tru practicat in pauza dintre doua 
filme) iar debutul pe ecran abia 
dacă а fost observat. În scurt timp 
însă Tognazzi avea să treaca 
drept imaginea şi expresia „omu- 
lui obișnuit” si multe din persona 
jele create de el în film poartă 
această amprentă. 

În ultimii ani, popularul actor 
declarase în repetate rinduri, ca 
ar vrea să se întoarcă scena 
teatrului „pentru a simți căldura 
publicului”. 


Giovanni Grazzini 

Era epe E Fir = Ne-au sosit la redacție 

Р (prin amabilitatea autorilor), 
două prețioase cărţi de cinema: 


P 1 denk í 


E Editori Laterza 


„Ема după Eva, 
femeia în cinematograful italian” 
de Giovanni 


Grazzini (Ed. Laterza) 
şi „Visconti si neorealismul" 


cartea de 


ч acest volum, Micciché ne ofera trei ample st: 
ай dedicate primelor ‘trei filme ale celebru 
conte milanez convertit ја cinema de Reno: 


dupa ce împlinise treizeci de’ ani Ossessione 8 


(1942). La Тела Trema (1948), Belissima (1951, 
Aspectele narative şi implicațiile simbolice., as- 
pectele stilistice si raportul imaginii cu literatura. 
sugestiile alegorice si discursu! cinematografic propriu-zis 
sint parametrii prin care Micciché ne introduce in esența 
neorealismului italian. curent care a generat peste ani si me- 
ridiane cele mai importante scoli din istoria cinematogratu- 
iui. 
instrumentele analitice ale autorului асорега о larga pa- 
teta conecünd date din biografia regizorului (de pilda. infii- 
"rea. în timpul масагје! de Paste din 1940, pe puntea unui 
vaporetio acoperind ruta Napoli—Capri. dintre Visconti $š 
cet care avea sà- devina apropiat colaborator. Giuseppe De 
Santis}. cu evenimente de parcurs din маја socială si pok- 


Micciché dezvalui» texto! si contextul fiecăruia dintre cele 
tre: time. Dinamica зесметјеки este urmarita. atunci cind e 


Florentin prin nastere, Giovanni Grazzini a fost 
multi ani pre cdintele Sindicatului National a! Critici- 
lor Cinematografici din Нана; Critic acreditat al coti- 
dianului Corriere della Sera” ei а dotindit o notorie- 
tate internationaig necontestata şi prin numeroasele 
volume de istorie $i critica cinematografica aparute 
sub semnatura за: „Anii 60 їп o suta de filme", „Anii 
70 in o suta de filme", „Cinema 77". „Cinema 78. 
„О mie de cuvinte ale cinematografului — un dictio- 
паг la indemina spectatorilor”. si nu in-ultimul nnd 
ace! „interviu despre cinema cu Federico Fellini” — 
„Editura Laterza". aparut in limba franceza in'cotec- 
tia Livre de Poche"—Fiarmaripn si in romaneste. in 
ee Andrianei Fianu. in revista „România lite- 
fara”, порта din арпне.1989. 


de Lino Micciche (Ed 


Gestul ne 
şi ne facem 
în a le | 
cititorilor 


ca şi 


nostri 
pe autori! 


Marsilio). 


| OF | Saggi Marsibo , 


riticii italieni si traditia 


саг > în paralel cu scene din romanul inspirator (cel а! tui 
Јат сз Cain in Ossessione). În La Terra Trema autorui dect- 
lear. mai mult „etica esteticii, деси estetica pur şi simplu”. 
p. ! їп evidentă acele formule. care au stabilit limbajul. 
сотой si temele neorealismului cinematografic italian 
Fotografia. scenografia, modul de a ilumina un cadru şi. nu 
mai putin. пош raport al camerei de Шта! cu realitatea pro- 
priu-zisa fac ubiectul multora dintre cele 253 de pagini ale 
volumului. Arta poruetistica a neorealismului este supusa de 
asemenea unei analize riguroase. transformind imaginile 
intr-un obiect de studiu semantic pasionant. 

Pe cu totul alte canale ne introduce în tradiţia filmului ita- 
lian. Grazzini, pubiicind о suită de cronici aparute între 
1961—1980 in cel mai important cotidian din peninsulă — 
„Corriere della Sera". Reputatul critic recompune portretul 
feminin asa cum reverbereaza in imaginaţia colectiva de pe 
ecran. Remarcind şi demonstrind ca feminine au 
ocupat, cu putine exceptii, de-a lungul anilor planul secund 
in preocuparite scenaristilor si regizorilor italieni, autorul ct- 
teaza о disculie semnificativa din anii '70 intre un scenarist 
italian si Monica Vitti cind aceasta ii reproşa са nu scrie un 
rol pentru ea. lata respunsul primit „Bine Monica, cum vrei 
sa scriu un scenariu pentru tine? Eşti doar o femeie! Si се 
poate face o femeie? Ea nu merge la razboi. Ea nu are o 
profesie. Ce să te pun să faci? Doar sa scriu o poveste de 
iubire: sa ai copii, sa suferi, barbatul sa te paraseasca. tu <: 
fii disperata... . A 

Scenariștii”, afirma autorul în continuate, au scris mult 
mai multe scenarii pentru Gassman Manfredi Sord Tog- 
nazzi. деси pentru Cardinale. Loren, Massari, Vitti. etc. 
(Ciociara constituie una dintre excepţiile notabile). De ase- 
menea. subliniază penuria de actriţe in registrul tragic dupa 

dispariția Annei Magnani. 

intre permanenta catolicismului si anomalia fascista, intre 
democraţia post-belica și deliciile — adesea devastatoare 
(droguri etc.) — ale societati! de consum. portretul feminin 
ре pelicula inregistreaza in cadrul unei mentalitati mono 
corde evoluții semnificative. intatisarea si rolul ei se schimba 

1 eroinele romantice la autenticele popolane. de la та 
mole conservatoare ale valorilor domestice la femeia 
ect-subiect din filmu! erotic. În universul incomunicabiti- 
i antonioniene, ea dobindeste o noua si stranie identitate, 
ub lupa sarcasmului baroc felliman, ea apare totusi aureo- 


zz 


tata de un inefabil. mister. Astiel. in ciuda pozitiei ei declarat 
sut-aiternă, caci barbatul este cel „се produce evenimente”. 
sata ca Eva devine o protagonistă in cele peste trei sute de 
pagini ale acestui volum. Ei este scris într-un stil elegant si 
alen. facind accesibile numeroasele judecaţi de valoare si 
analiza fenomenului cinematografic italian așa cum lau 
configurat citeva promoții de regizori Bellocchio. Festa 
Campanile, Sampri. Fondato. Brusati, Di Palma, Germ: Loy. 
Risi Damiani, Comencini, Zurlini. Lattuada. Salerno. Ferrari 
Bologrim Monicelli. De S;ca. Rossi, Pasolim. Antoniorm Fel- 
^nm Zetweth, Bertolucci şi, în sfa, doua regizoare Lina 
Wertmüller şi Liliana Cavani. 


Fie şi numai aceasta enumerare гатића din bogatul su- 
mar а! volumului semnat de Grazzini.. asemenea analize: din 
multiple unghiuri dedicata de Micciche '*melor viscontiene. 
marturisesc constanta preocupare а ссн italiene pentru 
permanenta traditiei. într-o ana elemera tin exempts 
de urmat. 


Adina DARIAN 


Lino Micciche «ste autoru! citorva scenarii si a 
unei serii de scurt metraje documentare. În 1962 a 
realizat un film de ficțiune. Profesor de istoria $i es- 
tetica filmului ta Universitatea din Siena, critic de - 
film acreditat al ziarului „Avanti“, el face parte din 
· colectivul care editeaza reputata revista de speciali- 
tate „Cinecritica”. Numeroase culegeri de studii cine- 
matografice au aparut sub ingrijirea sa. de pilda, 

Caietele" Mostrei internationale de la Pesaro deci- 
cate „noului cinema” din diferite tari Statele Unite. 
Ina etc. Multi an: director al Mostrei de la Pesaro. 
Lino Micciche este in prezent președintele onorific а! 

Federaţiei internaţionale a Presei Cinematogratice 
(FIPRESCI). Autor al citorva volume de critica dintre 
care ultimul şi ce! amanta, 


ae ar e 


Tataee 2 
Laura Aatoncili.. Divina Creatura 


v 


pre „—— 


Va place 


Sophia 


Loren ? 


din filmele ce se povestesc in tramvai, la coa- 
for. la sindrofit ca şi la piaţa insoyit de un oftat 

adinc. fiindcă in joc nu este nici istoria lumii şi nici 
soarta petrolului din Golf, ci dilema unei femei 
Frumoasă у lipicioasă са о alviţă, се se desparte sfișietor 
de conştient de „ideea de tinereţe”. $i lumea o i 
este alături de Ea, o compătimeşte și varsă pe ascuns cite 
© picătură sărată de secreție lacrimală. Si, uite așa, fără 

тр liene, fără tentative stilistice sau căutări de 
limbaj, filmul face înconjurul lumii, place şi se impune fi- 
indcă graţie unei actrițe excepționale, care comunică cu 
întreg universul uman indiferent de sex, triumfă „ideea 
unei arte", adeseori contestate, care se numeşte стета- 

raf. 

pp cem stare am incercat-o privind la televizor filmul 
biografic а: Sophiei Loren, produs de același Carlo Ponti, 
banuiesc un cadou de familie în cinstea actriţei si soției 
ce implinea О virstă rotundă, vai, acea virstà, cum zic 
şmecherii nostri, cind se schimbă prefixul cu cifra cinci. 
La femei, prefixul pen- ` 
sionării civile şi senti- 
mentale. Filmul, o poves- 
tioarà de doi bani ju- 
mate, cu o fată săracă 
din sudul Кане (Pozzu- 
ole, lingă Neapole) се 
pleacă Ja oras să se facă 
artistă (Sophia Loren). 
care dă un peşte 3 
nenorocit. се N ыкейе capul, | promite marea cu sarea 
şi-o lasă insarcinata. у: fata se întoarce la ai săi pentru а 
naște tot о fetiță, care fetiță moștenește de la тата sa 
(chiar Sophia Loren, pe numele său adevărat Sophia Sci- 
colone). spiritul aventurii şi dorinţa ardentă de a Я ac- 
triţă. Și creşte fetița, se face mare şi frumoasă ca maică-sa 

ia Loren), și se hotărăşte să plece la Roma, la Cine- 
Città, la un concurs de figurante, dar fata nu mai pleacă 
singură că, deh, mama ştie ce ştie Я, acolo, ce să vezi, 
dintr-o cohortă de femei sint alese şi fata și mama în cor- 
pul de figuratie şi o păzeşte maică-sa (Sophia Loren) pina 
ce fata cunoaste un producator (Carlo ti) însurat si 
cu doi copii. care o copleseste cu cadouri şi mese la res- 
taurante pina ce fata, cu toate insistențele mamei, își іа, 
cum se spune, soarta în propriile-i miini şi pleacă cu pro- 
ducătorul care o lansează pe fată (tot Sophia Loren) ca 
vedetă de cinema. 


Grea misie pentru actrița noastră cind face acest др 
salt mortal din postura de mamă in aceea de fiică. Din 
acest moment am сили ochii, dacă mă pot exprima аза 
Cum este posibil ca o mare actriţă să accepte o situaţie 
atit de jenantă? Poate, fiindcă, và spun un secret, filmul 
corupe. Grea tentaţie chiar pentru о actriță celebră, sau 
poate tocmai de aceea, care cu e miza succesului, să 
reziste spectacolului de imagini destinat marilor ecrane, 
privite dintr-un unghi larg, се se adresează unui „audito- 
riu" vast ў, ca atare, trebuie să se facă auzit de Saperas: 
sà izbească de departe, sà cutremure si să farmece de de- 


că în virtutea acelorași à 
rile se reduc, orizonturile se apropie, clădirile se micso- 
rează, atmosfera devine străvezie şi mai uniformă pentru 
ca Ea, eroina, vedeta, un chip frumós si o statură impu- 
natoare, să poată domina, în egală măsură, oameni şi lo- 
curi. Un microunivers relativizat în jurul acestui personaj 
absorbant, considerat cel mult un pretext ce urmează sa 
se micsoreze у să -— de la sine de îndată ce actriţa 
se instalează intrinsul. 


Fără pretenţii hegeliene, 
sint filme сате fac 
înconjurul lumii 


fimul согире. pentru са, vrea sau nu vrea, stiindu-se 
inca frumoasă, Sophia Loren simte gustul puterii asupra 
milioanelor de spectatori. Își compune singură masca, se 
priveşte singuri prin ocularul camerei de luat vederi. 
Aceeași coafură emblematică, aceleași buze senzuale arcu- 
ite, aceeaşi dantură fotogenică în stare să sfarme nu sim- 
buri de măsline ci beton armat; doar privirea uşor obo- 
sită. dar impunătoare datorită focului ei interior. În de- 
curs de două decenii cucereşte premiile Oscar şi Cannes 
(1961) pentru La Ciociara, pe cel де ia Moscova (1965) 

cu Căsătorie în stil italian, joaca alături de cei та 

mari actori ai timpului său, în Europa şi peste ocean, co- 

laborează cu străluciți regizori: De Sica, Kramer. Cukor, 

Chaplin, Rosi, Arthur Hiller. realizează douăzeci de filme, 

adică performanța „anul şi filmul” si, mai cu seamă, cuce- 

reste inimile atitor spectatori ce a ca număr de 

citeva ori populația Italiei. 

Există oare vreo acţiune, indiferent de domeniu — al 
luptei, al banului, al succesului, al popularității — în care 
sa nu fi triumfat? Dacă în ceasul acesta grav de meditaţie 
asupra propriei sale ființe, asupra unei cariere implinite, 
dacă in acest moment de certitudine deplină un om 2 
avut vreodată dreptul să se autofilmeze victorios, azunci 
Sophia Lorem este fiinţa 
accea. E un gind. pre- 
tum vedeti cit se poate 
de simplu. nu: trebuie 
tutat’ preš departe. 
Daca filmul acesta con- 
tne o emoție, această 
етойе se- comunică 
lesne, pentru са regizo- 
rul Mel Stuart şi opera- 
torul au fost emoționaţi de gloria vedetei şi care face c a 
doua religie din biografia unor astfel de oameni. 

De fapt asta interesează: ființa psihologică a eroinei ў 
nu povestea vieții sole. Са om este o fata oarecare, nici 
foarte talentată, nici prea deşteaptă. ind o jumatate 
sau'abia un sfert de cultură, o fiinţă izolară, (ага avere, 
fără prieteni, fără relaţii. Ea n-are în mină decit diploma 
unui concurs de frumuseţe, iar in-creierul ei nu асе decit 
o idee: să cucerească lumea prin frumuseţe. $i numai mo- 
riomania ei obsesivă face să realizeze ceea ce pare neve- 
rosimil: 20 de filme si a faimă mondială. Succesul ei este 
cu desavirsire antologic. Dar tocmai contrazicerea reali- 
сарі nu este oare, cel mai vădit simptom a! miracolului? 
Şi unde se petrec asemenea miracole dacă nu în cinema? 

Cum s-a putut săvirși un asemenea miracol care sfi- 
dează orice judecată? Unii îl pun pe seama lui Carlo 
Ponti, nu-i asa? Producatorul-sog e doar o premisă, deloc 
de neglijat. impulsul, intii de toate, aga cred eu, prin 
pregatirea ei desăvirşită pentru minune. Dar ea a avut o 
pretspozigie specială către dominare, o stare psihică 
exaitata atit din punct de vedere profesional cit ў ner- 
vos: niciodată nu i se intimpla unui om o minune ре care 
пи з agteptat-o in sinea lui cu toată pasiunea. Cind intri 
in joc în Aida, Mindrie şi La Ciociara, Se- 
chestratii din Altona etc., etc.. se concentrează dintr-o 
smucitura, revărsind o lumină fascinantă în toată fiinţa ei. ' 
№ clipa in care ştie că trebuie să domine oameni, se do- 
mină pe ea însăşi şi devine dominatoare; abia atunci ea 
răstoarnă legile firii în trupul ei şi efectul impunător al 
frumuseţii nu mai este un dar al naturii, ci un produs al 
voinței napolitane, un triumf al. energiei psihice crea- 


toare. 


Destinul acestei mari vedete m-a pus pe ginduri; fa cei 
peste 50 de ani ai 521, adică in culmea gloriei, Sophia Lo- 
ren stăpineşte necondiționat cinematograful. De fapt. de 
la Elisabeta, regina Angliei şi Caterina, împărăteasa Ru- 
siei, nici o femeie din lume n-a obținut un asemenea 
triumf, regină din proprie voință, suverană prin propria-i 
energie, într-o ипрагаџе a celebrității ce şi-a creat-o sin- 
gură. 

Cit timp vor exista slăbiciuni, pasiuni şi splendori ome- 
heşti, cinematograful va supravieţui! 


Constantin PIVNICERU 
21 


Уч 


АБЫТАЯ МЕЛОДИЯ ДЛЯ ФЛЕЙТЫ 


Festivalul 
filmului 
sovietic 


\ FORGOTTEN TUNE FOR THE FLUTE 


ECRANE 


SEX MISSION 


PE 


Film polonez de Juliusz Machulski; cu 
Jerzy Stuhr, Olgierd Lukaszevicz, Janusz 
Sosnovski. Dorota Stalinska 


In replica intetigenta cu Adormitul lui Wo- 
ody Allen, acest Sex Mission polonez are, ре 
#пда umorul acid fata de excesele feminis 
тиш — mișcarea „Women's Lib" ajunsa la li- 
mita agresivitatii si concretizată aici intr-o 
imaginară cetate a Evelor care se dispen- 
sează definitiv de sexul tare (vinovat, pretind 
ele, de toate relele omenirii, inclusiv viclenia 
cu marul) — are, cred eu, fata de comedia 
americana, avantajul unui cadru insolit, 
foarte spectaculos. in sofisticate laboratoare 
ale viitorului se realizeaza pe cale artificiala 
fara ajutor masculin. reproducerea prin par- 
togeneză; în piscine transparente unduiesc 
sirene ademenitoare, dar insensibilizate — tot 
pe cale științifică — la farmecul (uitat) al 
masculinitatii; ringuri stralucitoare destinate 
nu dansului „(scos în afara legii, ca „fenomen 

° decadent), ci antrenarii brigazilor speciale d. 
атагоапе vajnice aparatoare ale „Binelui ce 
taţii”. La cursuri televizate, elevele invata 
metodic. cu argumente „ştiinţifice”. relele 
masculine (asa cum se învățau. la cursurile 
de odinioară, ravagiile societatilor bazate pe 
exploatare!) intrucit nici ura de sex nu mai 
cunoaște, in acest regim totalitarist al femei- 
lor, odihna. іп amfiteatrul terifiant, amintin- 
du-ne sinistre ambiante, se desfasoara proce- 
sul ultimilor supraviețuitori prin congelare, ai 
războiului secolului, descoperiți de societatea 
,Arheo" се dezgroapa vestigiile trecutului. Şi 
o data cu ele „virusul masculin”. Tinuti sub 
stricta supraveghere, in vitro, nefericitii cobai 
sint condamnaţi la .naturalizare", -respectiv 
transformare în temei — de aici situații para- 
doxale, un comic bine gradat ce culmineaza 


22 


Ge revista britanica 
premierei fiimului 
Ultimele stiri 
de James L. Brooks 
{Holly Hunter, 
William Hurt, 
Albert Brooks) 


ЖА, 
aft. 
+ 


CUM O conus УМ ага А oe 
nanta producţiilor in Fes 
tivalul filmului sovietic desfășurat ta 
începutul lunii noiembrie: imixtiunea 
brutală, pagubi a socialului, a 


polit . a istoriei chiar, în viata in- 

dividului. 4 
indiferent de gon. de registru, de intensitatile 
variabile ale stilu de un regizor sau al- 


tul, ideile operează 


sfiala, de edulcorarea unor mai vechi pelicule 
constrinse să înlăture sau să subevalueze pagini 
nesterse ale istoriei unui . Referirile insis- 


plecată memorie tema războiului, ne oferă Sta- 
nislav. Govoruhin in Stropi de Poves- 
tea unui foarte tinár comandant reintors de pe 
front într-un scurt concediu medical cuprinde cei 
putin două secvențe de o pregnantă tensiune 
Una se consumă într-un elegant restaurant unde 
tineri de aceeaşi virstă scutiți de ororile trangee- 


experimentatul comandant. Marea amăgire a ce- 
lor care merg la moarte sigură in numele unui 
ideal moral mereu trădat este de fapt vina de la 
care nu-i mai salvează nici prețuirea celor din 
jur. 


Cvartetul criminalişiilor de Alexandr Muratov 


cu o descoperire si mai senzationala. Către 
ea filmul ne conduce cu verva neobosită 
intr-un ritm ce amintește comedia muta, dar 
$! cu gag-uri noi provenite din anacronisme. 
Moderna și de bun gust — cu toate că situa- 
tiile ar fi putut-o conduce la vulgaritati şi ex- 
cese, parodia europeana a Adormitulul ame- 
tican isi concureaza cu brio — si adeseori — 
își depășește modelul, 


ULTIMELE ȘTIRI 


Film american, de James 1. Brooks; Cu 
William Hurt, Albert Brooks. Holly Hunter, 
Lois Chiles, Robert Prosky. Jack Nicholson. 


Regizor de televiziune, Sidney Lumet filma- 
se Reţeaua dintr-o perspectiva sumbru-dra- 
matica, prifejuind lui Peter Finch un ultim 
mare recital $i un Oscar diabolicei Faye Du- 
naway. Tot om de televiziune, dinauntrul jun- 
9lei ce exploateaza dincolo de limita foamea 
de senzațional, James L. Brooks evocă mai 
mutt liric, sentimental si cu umor in Ultimele 
m culisele profesiei de care se simte legat 

egizorul pornește chiar cu inceputul. res- 
pectiv cu recrutarea talentelor pentru cea mai 
tinara profesie: reporter de actualitati (emi- 
siunea cea mai solicitanta si stresanta) si ci- 
teva „teste“ încep inca din copilarie. cu au- 
toantrenarea curiozitatii, ambitiei de a se face 
remarcat, aplombului, temperamentului rapid 
si eficace. stapinirii de sine. Interesului pen- 
tru povestea in sine ii ia locul, in filmul tu 
Brooks, interesul tata de „ce inseamna за f 
reporter". Onest, as adauga, parafrazindu- 
pe Wilde, pentru ca. se stie, nu intotdeauna 
cei mai înzestrați. dar cinstiţi ajung — ori se 
pot menține — in prima linie. Е cazul repor- 
terului pasionat, inteligent şi cultivat. care nu 
va putea promova și deveni crainic din cauza 
timiditatii, dar, mai ales, franchetei și corecti- 
tudinii lui. in timp ce concurentul sau, fara 
pregatire și cultura, dar telegenic si fara trac 
dotat, mai ales, cu știința invirtelii in cercurile 
înalte, va face rapid carieră. Arena cunos- 
cuta, jungla concurenţei, în oricare domeniu 
dar poate ceva mai crincena aici pentru ca 
lupta se da la vedere, seara de seară. sub 
ochii milioanelor de spectatori avizi de .cir- 
censes". Uneori ritmul mai fincezeste, alteor 
secvențele sint construite într-un ritm galo- 
pant, pe masura transmisiei cu sufletul la 
gură a reportajului care-i aduce talentate: 
realizatoare succesul profesional 3! pe се 
sentimental. Secverte filmate si montate cu 
nerv reportericesc, dupa tehnica televiziuni 
si urmărind in gros-planuri analitice har uials 
continua, razboiul пегућог pe care i! duc 
acești cascadori ai emoțiilor. O foarte buna 
actrița, Holly Hunter (premiul de interpretar 
la festivalul de la Berlin 1988), ne aminte 
expresivitatea Giuliettei Massina si umorul h 
Annie Girardot, punindu-si în umbră doi p 
teneri cu farmec: William Hurt si Albert Bro 
oks. Tot la Berlin Шти! a fost premiat co 
Ursul de argint: 


calzite ale caminelor culturale, unde participarea 
unor batrini decrepit ја actul artistic se consuma 
în dialog deschis cu scena. Bariera dintre reah- 

în acțiunea j Sincope taie şi convenție se depaséste ușor. absenţa unui 
Spreabile, incordare 9i haz, cascadorie de Malta interpret obligindu-: la improvizații pe teme per- 
ind eficient in destinde- -~ sonale. la rafuieli „ca in маја“. la reprosuri si 
ameninţari fara гис! о legatura cu piesa. dar in 
strinsa legatura cu dramele lor autentice, se 


nata. саге începe си Inana ei unui dnd 
continua cu bataia incasata de іа un huligan beat . 
şi sfirseste prin cedarea inimii. in fata privitoritor 
incremenit i. 

Prin Vara rece a lui '53, cu о aleasa stapinire a 
puternic de müjoacelor artistice. Alexandr Proskin își pla- 
misiunii, de suficiența indicapiion. CU UM ' seaza acțiunea in taiga. intr-un sat unde isi fac 
privilegiat ‘printre activistii culturali de la  primejdioasa lor apariie citiva deținuți de drept 
întreprinderea „Timpul liber" (singura ei obligaţie сотип amnistiati din ordinul Iu; Beria То! aiciîși 
i i ispasesc pedeapsa doi deținuți politici din cate 

у" допа vinovaţilor fara vina. Atrocitatile ta care se 
ciliul conjugal după un qe &moros. Frica dedau cei pusi in libertate se incheie, intr-o lupta 

i e la fei de mare ca dorința lui inegala cu dispariția lor fizica. dar și cu moartea 
unuia dintre сопдайпа politici. Cel ramas in 
viata cauta familia acestuia care. terorizata de 
consecințe. if renegase. Adevarul la care au ac- 
ces abia acum adauga lasitatii trecute о veșnică, 
E fectutatoare cama. . 
$ Irina Kup- Dupa o piesa de Evgheni Svat. Маск Zaharov 
ceea ce e а fealizat о parabola politica despre dictata si 
totodata, despre cei care i-au asigurat fundamen- 
tul de pe care a trans at diabolica е, mag Teeri 
memoria reține Ж 


creator nesatios бе imagini in recitirea si reintes- 
pretarea istoriei in^ termen; cortemporani. 

Cea mai dwecta deschidere spre public a 
avut-o 1153 Trenu? nostru blindat се Mihai! Pta- 


dragoste Anotimpurile ~ 
їшогезс si cină. bărbaţi te amenință cu divortul 
tar ele călătoresc şi rámin insarci- 


са ii аш uitat să le Suk, un Бит: percutant. de maxima simphtate s; 
n satul de proveniență şi de айе! nu au nici fon- profunzime in care fapicle traite sint supuse sen- 
Suri. У 2 tinge’ итш: tribuna! af ideilor Et merita un comen- 


юѕ Heifit. in Autobuzul hoinar. acordă ospe- | лена aparte într-un numar vitor а} revistei 


cala atenție condiției. actorului. Profesionisti at- 
catuiesc o ceata de ratati sau in curs de rata, 
слом de turnee, de experiențe amare. impotmo- 
iiin noroaiele catunetor. gazdusi de sible пон, , 


Julieta ТИЧТЕА 


fenomen rar in Bucureştiul nostru posi-reva- 
lobonár — urmareau cu sufletul ја gura. nu 
un James Bond ce da de firul incurcat - а! 
unor crime monahale. ci un inocent put de 
irs incercind sa-și salveze mama prinsa sub 
o збаса. Ursuletul scinceste si pănge cum rus 
= mai auzit un patruped pingni pe ecn, 

nga trupui sfarimat si spectatori: (de to te 
ele] sint impresionati ta lacrimi. Ар! те 
fa scena deschisa cind риш! reuseste. сора 
multe incercan $i refuzuri ale unui urs uris 
ranit de oameni. sa se apropie si sa-i нода 
ranile, grabindu-i vindecarea. Emotit prea 
ușor smulse dupa rețeta „Un са! sau un cine 
si un copil aduși pe ecran stirnesc instanta- oamenii nu îndrăzneau să le evoce dec? in 
neu simpatia”? N-as zice. pentru ca Annaud, а 
mai inainte de a fi un impecabil profesionist 


NYON 99 
(Urmas dn pag. 10} 


Dreptui ia memorie | 
Роме că unui dintre cele та wnportante 


al imaginii vizuale si sonore (се amenintator sinat 4500 de ofijeri polonezi in 1940, atribu- 
rasuna in filmul sau tinistea пори de veghe a ind crima naziștilor. este restabilit 
vinatoriior, fosnetul misterios a! frunzelor: de j а Pădurea din 
este un foarte bun psiholog. E! a stat impre- Katyn de Marce! Lozinski, ciștigătoarea 


шта cu operatorul № pinda. ore și zile intregi -»-aequo а unui Sestert de ” împreună 


umane de pe fetele si din gesturile animale- 

lor-actori. în ciuda simplitati subiectutu a | 
conciziei dwalogurior s: a lipsei capetetor de gat in timpul 
af5. un сисий benefic de tandreje și afec- ás и à 
tune se realizeaza intre ecran si sala. 


Alice МАЗОК 


Carmen Galin — o 


Coperta I: 


Sean Connery inainte de 
a filma cu celebrul Annaud, 
într-o companie nu mai 
putin celebră: B.B. 


Samoa Diaconu — 


Coperta Чу i 
; De ce trag clopotele Mitică? 


Adina. Darian Mircea Alexandrescu 


- Bogdan Burileanu. ir ileana Danaiache, 
Dana Duma, Alice Мапош, Joana Statie, Doina Stânescu, Victor Stroe 
URSUL 
С Noate E 
өө و ا‎ ча уу کک ی جا یک‎ 


_ Piala Presei Libere nr. 1, Bucuresti — 41917. Exemplar lei 10 


Cititorii din străinătate se pot abona prin: „Romprestilatelia — 


„sectorul Export-import press Р.О. Box 12—201, Telex 10376 Presfil 
Bucureşti — Calea Griviței nr. 64—66 


Fim francez: de Jean Jacques Annet 


Nici Oscarul in 1976 pentru drama sociala 
Spre victorie, cinind, nici Cesarul pentru 
Razboiul focului nu i-au adus lui Jean Jac- 
ques Annaud alita celebritate (si un nou Ce- 
ser} ca ecranizarea carții — şi mai celebre — 
a tui Umberto Eco „Numele trandafirului“ 

adaptare viu controversata. cu un .007 
Sean Connery) în rolul calugaruiui detectiv 
Sa fi simțit regizorul francez nevoia шти res- 
meo dupa proza elevata adusa in film. nevoia 
ame refugiu în natura. о intoarcere la rous- 
dupa жига dispute in lumea s+ 
р = а literelor? Cu acest Шевић, et obtine. 


Abonamenieia se pot Î 4 fictile 


posiaie ре baza Cataiogulul de presa — 


рога 203: prin institut rinderi. cista se efectueazd рип yirament 


aa 
EVENIMENT 


te Starcross (regia Robert Distom)). Tršind 
ultimele zile (regis Nancy Sater) Müscut în 
Atrice (regia John Zaritski = Virginia Star-