George D.Florescu-Boierii Mărgineni — sec.XV-XVI (1930)

GEORGE D. FLORESCU 


BOCRII MARGINENI 


SECOLELE ÄV ŞI XVI 


STUDIU GENEALOGIC 
sO 


VĂLENII-DE-MUNTE 


Aşezământul tipografic „Datina Românească“ 


www.dacoromanica.ro 


De acelaș autor: 


Divane Domnești din Muntenia în secolul al XV-lea, Dregători și 
Boeri, 1389-1496, extras din Revista Arhivelor Vol. I No. 
4, 1927. 

Recensie din punct de vedere genealogic al familiei Basarab a lu- 
crărei D-nului Gheorghe Ghibănescu : „Divanurile domnești 
din Moldova și Muntenia“, din revista „lon Neculce“ No. 
7, recensie publicată în Revista Arhivelor Anul 1927, Nr. 4. 

Divane Domnești din Muntenia în secolul al “XV-lea, 1496-1501, 
broşura ÎI, extras din „Revista Arhivelor“ pe anul 1929, 
ed. 1929, 

Dimitrie G. Florescu (1827-1875) autorul melodiei Steluţa, în re~ 
vista „llustrația“, Anul XVI, No. 135-141, Mai-Octomvrie, 


1927. 


www.dacoromanica.ro 


BOERII MĂRGINENI 


DIN SECOLELE XV ŞI XVI 


www.dacoromanica.ro 


GEORGE D. FLORESCU 


BOCRII MARGINENI 


SECOLELE ÄV ŞI XVI 


STUDIU GENEALOGIC 
=(973 


VĂLENII-DE-MUNTE 
Așezământul tipografic „Datina Românească“ 
1930. 


www.dacoromanica.ro 


EXTRAS DIN 
„BULETINUL COMISIUNII 
ISTORICE A ROMÂNIEI“ 
VOL. IX ŞI X, 1929-30. 


www.dacoromanica.ro 


Genealogia neamului boierilor din Mărgineni. 
Secolul al XV-lea și al XVI-lea 


În secolul al XVI-lea încă din primele decenii, întâlnim menţionaţi 
în diverse acte interne și externe diferiți boieri numiţi cu epitetul 
distinctiv de ot Mărgineni. 

Descendenții acestora în linie femenină la fel ca şi scoborâtorii 
însemnatului neam Craiovesc se fălesc cu înrudirea lor, numind 
pe autorul cel mai îndepărtat al trunchiului Mărginenesc „frate de 
Basarab“. 

Mai toţi istoricii noştri cari s'au ocupat de neamul Cantacu- 
zinilor au vorbit și de acest însemnat neam boieresc fără înşă a 
putea să coordoneze știrile aflate din relativ puţinul material docu- 
mentar existent, tot bazându-se pe mândra titulatură à postelni- 
cesei Elena Cantacuzino, proprietara unei din averile cele mai mari 
din cuprinsul Țării Romăneşti, moștenită de la părintele ei un Ba- 
sarab Craiovesc şi de la maica ei o scoborâtoare în linie directă 
din Mărginenii secolului al XVI-lea. 

Câteva acte inedite și informaţii culese mai ales în bogatul ma- 
terial inedit al răposatului Ștefan D. Grecianu, au elucidat multe 
puncte obscure din trecutul acestei familii, înlesnind pentru aceasta 
şi înţelesul unor documente care până acum ori nu văzuseră lumina 
tiparului ori fuseseră rău interpretate. 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 


Ca introducere a acestui studiu voi repeta titulușul Elenei Can- 
tacuzino din diata ei de la 1667 ', care sună astfel: 

„Eu, Elena carea am fost jupăneasa răposatului Costantin Can- 
„tacuzino, biv Vel Postelnic, fata răposatului lo Şerban Vodă, 
„nepoată jupănesei Marii, strănepoata jupănesei Ancăi ot Coiani, 
„aşijderea şi despre maica mea, răposata Doamna Elena, nepoată 
„lui Udriște vistiiar, sfrănepoată lui Drăghici dvornic ot Măr- 
„Bineni, adeverez“, 

Pentru că aci aflăm pe acel strămoș al Postelnicesei, cu numele 
de „ot Mărgineni“, vom căuta a ne ocupa de acest boier Drăghici, 
căutând a-l identifica în lucrarea de față, din pleiada de boieri 
Români cu acest pronume în cursul veacurilor al XV-lea și al 
XVI-lea. 

Din capul locului vom spune că acea titulatură de mai sus, în 
privința ascendenţei materne, a fost rău interpretată de mai toţi 
istoricii şi genealogiştii noștri. 

Elena Postelniceasa este născută la Suceava la 1611, deci în 
anul când tatăl ei Radu Şerban Basarab, după părăsirea Scaunului 
Țării Romăneşti, se îndrepta spre Polonia pentru a ajunge în urmă 
la Viena, unde își dete obștescul sfârşit la 1620 în Martie. 

Singurul dintre istoricii noștri, care a analisat cu deamănuntul 
din titulatura de mai sus, posibilitatea acestei rudenii, este d. |. 
C. Filitti 2, emițând judicioasa părere că Udrişte vistierul nu poate 
fi bunicul după mamă, al Postelnicesei. 

Întradevăr, singurul vistier Udrişte întâlnit în cursul veacului al 
XVI-lea este Udriște vistierul lui Radu Vodă Paisie (1535 — Martie 


1 V. Buciumul: 1863; v. N. Iorga: Doc. privitoare la familia Can- 
tacuzino, ed. 1902, p. 42. 
3 V., Craioveştii, tn Conv. Lit., an. 54, 1922/3, pp. 405-6. 


www.dacoromanica.ro 


8 George D. Florescu 


1545) boier ce-și găseşte moartea silnică la 1548, precum ni-o 
spun și cronicile. 

Însă între data aceasta şi anul naşterei Postelnicesei 1611, avem 
63 de ani. 

Că Elena Doamna nu era prea tânără la nașterea acestei a doua 
fată, — prima fiind Doamna Ancuţa, soţia lui Nicolae Pătrașcu 
Vodă, noră deci lui Mihai Vodă Viteazul, — o probează indiscu- 
tabil chiar testamentul lui Radu Vodă Şerban, soţul ei, la 1620 
puţin înainte de moarte; testament scris la Viena, în care fostul 
Domn ne spune că la vreme de bătrâneţe Dumnezeu le-a dăruit 
încă o fată. 

Oricum nu se poate admite ca la vârsta de 63 de ani, Elena 
Doamna să fi putut da naștere Postelnicesei, și aceasta încă în 
cazul că soţia lui Radu Șerban să fi fost copil postum, adecă 
născută la 1549. 

Prin urmare, raliându-ne aserțiunei d-lui Ion C. Filitti, fără a 
căuta pentru moment cine a fost bunicul după mamă al Elenei 
Basarab, fata lui Radu Șerban, să urmărim titulatura noastră de 
mai sus. 

PEA strănepoată lui Drăghici dvornic ot Mărgineni... s 

Strănepoată a fost tradus la noi, de toți istoricii noștri, cu vorba 
francesă „arrière petite fille“ şi atunci iată cum s'a explicat titu- 
lușul Postelnicesei : 





Jupăneasa Anca ot Coiani Drăghici vornic ot Mărgineni 
| Jupăneasa Maria | | Udriște Vistierul | 


| Şerban Vodă = | Doamna Elena | 


| Elena | 
= Constantin Cantacuzino biv. vel. Postelnic. 

Ar urma că Drăghici vornicul din Mărgineni, din spița explica- 
tivă a titulaturei de mai sus, să fi fost părintele lui Udriște vis- 
tierul, cel omorât la 1548 de mâna lui Mircea Ciobanul. 

N'avem până în prezent nici o cunoștință de vre-un act în care 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 9 


acest boier, strămoș matern indiscutabil al Postelnicesei, să fie 
menționat cu numele „Drăghici vornic ot Mărgineni“ undeva în 
vreun hrisov, cu toate că d. I. C. Filittit!, întrun divan al unui 
document fără dată, emanat de la Moise Vodă, probabil din 1529 
ne dă ca prim martor pe Drăghici biv vornic din Mărgineni °. 

Drăghici acesta, bunic sau străbunic Elenei Doamna, a trebuit 
să trăiască, fie în ultimele decenii ale secolului al XV-lea, fie în 
prima jumătate a secolului următor, şi de oare ce încă din al VII-lea 
deceniu al secolului al XV-lea *, aflăm pe un Drăghici, boier mar- 
tor în divanele domnești ale lui Radu Voevod-cel-Frumos, să căutăm 
a-l indentifica, căci indiscutabil că Drăghici, vornicul lui Vlad Că- 
lugărul, nu poate fi identic cu vornicul lui Moise Vodă şi a urma- 
șilor săi pe tronul Țării Romănești. 

Pentru diferenţierea lor să luăm mai întâiu datele positive, adică 
divanele domneşti de acolo de unde întâlnim pentru prima oară 
în epoca de la mijlocul secolului următor, pe vre-un boier Drăghici 
ca vornic al Voevozilor Țării Romănești și anume de la 1471 la 
1545 4, 

Indiscutabil că Drăghici, stratornicul din 1471 al lui Radu-cel- 
Frumos, este viitorul spătar al lui Basarab Laiotă la 1476 Iulie 45. 
Acest boier ca mulţi alții a trebuit să părăsească partida acestui 
Domn alipindu-se soartei lui Vlad Călugărul, fiind ridicat de acesta 
în funcţia de mare vornic 7. 

La 1483 lanuar 27%, în fine aflăm pe acest boier ca fost mare 
vornic şi la l-iu Iunie acelaşi an”, fără dregătorie însă cu atri- 


1 V. Arh. G. Gr. Cantacuzino, ed. 1919, p.. 201, No, 643, 

2 O eroare de tipar prin lipsa parantezei care să închidă epi- 
tetul: „ot Mărgineni”, pus de autorul lucrării pentru identificarea 
personagiului. 

3 V, lucrarea mea asupra divanelor sec. XV.; doc. LIV. 

4 V. pentru epoca 1471-1496, lucrarea mea citată, pp. 45-80. 

5 La 25 sau 22 Januar din Gherghița, v. Venelin: Vlahobolgarski 
gramali, pp. 95-6. 

6 V. Venelin, o. c., pp. 118-9; v. Gh. Ghibănescu: Vlad Călugărul, 
în Rev. Arhiva, lași, 1896, anul VII, N-le 3-4. 

2 V, lucrarea mea citată, doc. LXII, p. 55, doc. din 1182, Iunie 13, 
din Târgovişte. 

3 Ibid., doc. LXIII, p. 56. 

? Ibid., doc. LXV, p. 57. 


www.dacoromanica.ro 


10 George D. Florescu 


butul Stoicev: și din nou în funcţia de fost mare vornic la cinci 
ale aceleiași luni !. 

De aici înainte aflăm printre boierii de frunte, alături de Dra- 
gomir Manev sau Udriştev, Neagoe Borcev și Vintilă Florescul, pe 
Drăghici când Stoicev, când Stoicov sau Staicov, iar spre sfârşitul 
Domniei lui Vlad Călugărul din nou pe Drăghici fost vornic?. 

Nu ne facem umbra unei nedumeriri că Drăghici vornicul de la 
1482 este identic cu Drăghici Stoicev sau Staicov. 

În documentul din 9 lanuar 1497, întâlnim pentru ultima oară 
pe Drăghici în divanele sfârşitului secolului al XV-lea și de acum 
înainte nu vom găsi boier cu numele acesta, decât tocmai prin al 
doilea deceniu al secolului viitor, adică la 20 Maiu 1512*, supt 
Neagoe Voevod Basarab când aflăm pe un Drăghici păharnic în 
divan; aceasta mă îndreptățește să cred că Drăghici, boier insemnat 
al Ţării Romănești, de oare ce îl aflăm în mai toate documentele 
cu divane ale lui Vlad Călugărul, și chiar ale lui Radu în cursul 
cel Mare, a trebuit să se stingă din viață după data de mai sus 
anilor 1497-98 '. 

Observăm însă din înşirarea divanelorë din această vreme că 
de la l-iu Iunie 1483 și pănă la 16 Iunie 1493 se află în divaue 
Drăghici Stoicev - să adoptăm această denumire pentru studiul 
nostru — afară de datele de 31 Iulie 14877, 3 Septembre 1491 8, 


1 Ibid., doc. LXVI, p. 58. 

3 Ibid., pp. 75-78 „doc. XC-XCVI. 

3 V. Ştefulescu, M-rea Tismana, p. 204; v. Miletici şi Agura: Da- 
coromanila în Sbornic, IX, p. 347, Sofia. 

4 Primul hrisov cunoscut mie de la Neagoe Vodă Basarab, v. Şt. 
Greceanu: Șirul Voevozilor cu divane şi note, p. 33; v. Arh. St. M-rea 
Snagov, doc. 2; v, Acad. Rom., cond. M-rea Snagov, fol. 66. 

5 Divanul cunoscut mie, imediat următor celui din 9 Januar 1497, 
este cel dintr'un document purtând numai leatul 6906 (=1497-8) ema- 
nat din Târgovişte şi care este următorul: Banul Barbul, Badea 
iost Mare Vornic, Pârvu Mare Vornic, Stanciul Logofăt, Tudor Vis- 
tier, Danciu Comis, Paharnicul Radul al lui Vintilă, Stolnicul Dra- 
gomir, Radu şi Dragomir Armaş şi Oancea grămătic, care scrie 
hrisovul, (v. Revista Istorică, X, 1925, p. 152; v. Prietenul nostru din 
Câmpulung, 1924, 1-11). 

6 V. Lucrarea mea, doc. LXV, şi LXXXIX. 

1 V. Al Lăpedatu: Vlad Vvd. Călugărul, extras din „Convorbiri Li- 
levare”, XXXVI, ed. 1903, p. 72, No. 10; v. Ac. Rom., orig. 172/XX; 
v. la mine, p. 59, doc. LXIX. 

8 V. Venelin, o. c., pp. 129-30; v. Ştefulescu: Tismana, pp. 
197-8; v. la mine, doc. LXXX, p. 67. 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 11 


şi 14 April 1496}, când în locul lui avem pe un Drăghici Vin- 
tilescul. 

Analisând cu de-amănuntul divanele domnești ale acestei epoci 
luăm seamă, că în tot timpul Domniei lui Vlad Călugărul, de la 
27 lanuar 1483 și până la 1492, primul boier în divan este Dra- 
gomir Manev întâlnit la 5 April 1485, 31 Iulie 1487? și 4 Fe- 
bruar 14884, cu atributul Udriştev iar la 1492 Octombre 95, supt 
numele de Drăghici Udriștev pentru ultima oară în divan. 

Am spus alt undeva€ și am probat că Dragomir Udriștev, recte 
Drăghici Udriştev, soțul Neacşei și frate cu Preia soția lui Nan 
mali dvornic, este una și aceiaşi persoană. 

Cine sânt însă Drăghici Stoicev și Drăghici Vintilescul ? 

O observaţie nu de puțină importanţă pentru explicarea acestui 
cas, este faptul că încă din primele vremuri de când posedăm 
divane domneşti, adică mărturii boierești a Voevozilor Ţării Ro- 
mănești, deci încă din 1389, mai des întâlnim nume de boieri fără 
dregătorii; şi chiar acei, în funcții mai însemnate în urmă prin 
celelalte secole în succesiunea dregătoriilor, ca de exemplu: vor- 
nicul, logofătul, etc. sânt mai întotdeauna printre ultimele mărturii 7. 

Obiceiul de-a indica pe unii boieri în divan fără dregătorii, este 
din ce în ce mai puţin usitat, cu cât ne apropiem mai mult de 
secolul al XVI-lea, martore ne sânt divanele domnești din secolul 
al XV-lea. 

Supt Mircea Vodă-cel-Bătrân, majoritatea mărturiilor sânt boieri 
fără dregătorii, în urmă numărul acestora este aproape egal dacă 
nu întrece pe cel al dregătorilor. Divane domneşti adevărate putem 


1 V. Arh. St. Cond. Govorei, I, (1856, pp. 182-4); v. şi lucrarea, 
mea asupra divanelor domneşti ale lui Radu-cel-Mare, 1496-1501, 
ed. 1929, pp. 7-8, doc. I. 

2 V. Ştefulescu: Doc. slavo-rom., relative la Gorj, pp. 28-7; v. la 
mine, o. c., p. 59, doc, LXVIII. 

3 V. Lăpedatu, o. c. p. 72, No. 10; v. Ac. Rom, orig. 172 XX; v. 
la mine, p. 59, doc. LXIX. 

+ Ibid., o. c, p. 72, No. 11; v. Arh. St. Cond. M-rei Govora, fila 
110; v. la mine, p. 61 „doc. LXXII. 

5 Ibid, p. 74, doc., 26; v. Miletici, o. c, p. 341, No. 19; v. la 
mine, pp. 71/2, doc. LXXXIV. 

¢ V. lucrarea mea citată, doc. LXXIV, nola 3, pp. 624. 

1 Ibid., passim, 


www.dacoromanica.ro 


12 George D. Florescu 


spune că încep abia supt domnia lui Vlad Vodă Călugărul şi a 
fiiului său Radu-cel-Mare. 

Acești doi Domni pacinici trebuie socotiți ca organisatorii cei 
mai de frunte a stărei lăuntrice a principatului muntean; supt ei 
întâlnim pentru prima oară în secolul al XV-lea coordonarea func- 
țiilor boierești și succesiunea dregătoriilor după importanţa lor, cel 
puțin pentru rangurile mari iar supt Radu Vodă-cel-Mare aflăm 
pentru ultima oară boieri fără dregătorii în divan; documentul 
acestui Voevod dat la 9 lanuar 1497 poate trece ca unul din ulti- 
mele în care divanul domnesc conţine un boier fără dregătorie 
în fruntea sa. Acest boier este chiar Drăghici Stoicev căci pe cei 
pe care îi vom întâlni incidental de acum înainte fără funcţie, sânt 
reprezintanți de frunte ai neamului boierilor ziși Craiovești, cei 
doi fraţi mai mari: Barbul și Pârvul, și pe ici și colo câţiva boieri 
care mi se par a fi rude de ale Voevozilor; așa aflăm pe un Datco 
la 1502 Mart 9', unde mai găsim pe Badea fără dregătorie. Pe 
acesta din urmă îl vom afla trecut cu numele de Badea din 
Cojești 2, în divanul hrisovului din 1505 Iunie 212. 

Acest obiceiu al boierilor de a fi indicaţi de gramatici în divan 
fără dregătorie a adus probabil față în față personagii cu pronume 
identice, atunci singura diferenţiere nume de famile nefiind încă 
usitat — era atributul pe care şi-l luau, dacă cumva nu aveau vre-o 
dregătorie diferită €. 

O normă cred însă va fi fost adoptarea unui nume de moşie, 
proprietate de baștină sau danie domnească pentru slujbele săvârșite. 

C. Giurescu ne spune, că atunci când părintele unuia din 
boieri, sau vre-un frate, era mai cunoscut prin însemnătatea sa, 
fiul adăuga numelui său „ov“ sau „ev“ ca particulă distinctivă. Am 


1 V., Ştetulescu: o. c., p. 46; v. St. D. Grecianu, o. c., pp. 3-4; 
v. „Arh. St. Schit. Polovragi, pach. I, bis. or. sl. perg. mare 58- 
48 cm. 

2 Ginere lui Udriște; 

3 V. Ştefulescu: o. c., p. 57. 

+ In timpul domniei lui Vlad-Vodă Călugărul, aflăm în dese di- 
vane, doi boieri Staico, primul vel Logofăt, cunoscutul ginere dom- 
ncesc şi celalt Vistier, v. Divanele 1487-88, până la Septembre 1490 
în lucrarea mea citată, pp. 59-66). 

5 V. Despre boieri, p. 24. 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 13 


arătat totuşi prin câteva exemple răslețe că al doilea nume cu 
particulă nu'implică chiar pe acel al tatălui. Un Dragomir Udriştev 
identic cu Dragomir Manev nu putea fi şi fiu al lui Udrişte şi fiu 
al lui Manea. 

Răposatul C. Giurescu nu relevă însă un lucru important, în- 
tâlnit în secolul al XV-lea în vremea lui Vlad Călugărul şi. anume 
particula pur românească pe care o întâlnim la numele al doilea 
al câtorva boieri, martori în divanele acestui Domn, și anume în 
persoana lui. Vintilă Florescul, Barbul Craiovescul și Drăghici Vin- 
tilescul, singurele, trei exemple'-din relativ numerosul material de 
mărturii domnești păstrat din această epocă. 

Luând în considerare această terminaţe românească am putea 
emite două ipoteze: 

i-a. Ultimul din aceşti trei boieri fără dregătorie este cunos- 
cutul Barbul Craiovescul, fiiul mai mare al lui Neagoe de la Craiova 
primul Ban al Craiovei, funcție creiată de Vlad Călugărul pentru 
neamul acesta !. Numele de Craiovescul, — Kralevskăi în slavonește, 
— venind indiscutabil de la proprietatea lor din Oltenia, sar părea 
că Florescul ar veni de la Floreşti, şi urmând aceluiași raționament 
logic: Vintilescul ar trebui să vie,de la Vintilești. 

Satul sau orașul Florești este întâlnit chiar în vremurile de care 
ne ocupăm, ca loc de emanare a mai multor documente și anume: 
în 1477 la=15 lulie?, şi la 9 August?, supt Basarab-cel-Bătrân. 
Într'adevăr o moşie Floreşti şi anume, cea azi în Judeţul Ilfov pe 
hotarul Nord-Vestic, nu departe de Găiseni din Judeţul Vlașca, a 
fost stăpânire a lui Vintilă Florescul şi a descendenților săi, până 
în preajma secolului al XVII-lea, moşie de baştină după care și-a 
luat și numele acest neam boieresc. 

Cât pentru Vintileşti, cu toate cercetările mele, mam putut afla 
decât o singură informaţie întrun document din 1525, Aprilie 14 
de la Vladislav Voevod, proprietatea d-lui lon C. Petrescu un 
asiduu cercetător al genealogiilor neamurilor boierești din secolele 
al XV-lea şi al XVI-lea. 

Documentul fiind inedit îl dau în extenso: 


1 V., Filitti: Craioveştii, p. 194; v. lucrarea mea o. c., nota 3, 
p. 60. 

2 V. I. Bogdan:, Documente și Regeste, ed. II, vol. I, pp. 335-6, 
No. CCLXXKII. 

3 Ibid., p. 336, No. CCLXXXIII. 


www.dacoromanica.ro 


14 George D. Florescu 


„Din mila lui Dumnezeu Io Viadislav Voevod și Domn a toată 
„Țara Ungro-Vlahiei, fiul prea bunului Vladislav Voevod, dat-am 
„Domnia Mea această poruncă a Domniei Mele slugii Domniei 
„Mele Stanciul Grămătic și fiilor săi, câţi îi va da Dumnezeu, ca 
„Să-i fie bucatele tatălui său Stanciul Obrazlat, toate care le-a 
„avut, sate și ţigani, sate anume: Drugăneștii, veri cât se va 
„alege partea Stanciului Obrazlat și la Cornăţeani jumătate și la 
„Conţești, iar cât se va alege partea tatălui său Stanciul Obrazlat 
„şi iar de la Vinlilesti jumătate şi de la Clinciu, iar câtă se va 
„alege partea tatălui său Obrazlat. Şi apoi iar să le fie din ţigani 
„partea tatălui său lui Obrazlat veri cât se va alege pentru că îi 
peste bătrână și dreaptă moşie de moștenire. lar apoi a fost 
„lrupt, probabil = rămas] unchiului său Radu fratele lui Obrazlat 
„nişte munţi, care şi ei au eşit bucate ale sale, după moartea lui 
„Radu fratele lui Obrazlat; iar fiul său Vintilă, încă din zilele 
„Mihnei Voevod, aşa s'a pârât cu Stanciul Grămătic sus zis, iar 
„când a fost la judecată a venit Stanciul Grămătic înaintea Dom- 
„niei Mele, așa se jeluia cum a fost Stanciul Grămătic fiu drept 
„lui Obrazlat, și mulţi boieri mărturie au mărturisit înaintea Dom- 
„niei Mele că este fiu drept lui Obrazlat. Drept aceia a dat și 
„Domnia Mea ca să le fie moșia și ohaba lor și fiilor lor și ne- 
„poţilor lor și strănepoţilor lor şi de către nimeni nezăticnită după 
„zisa Domniei Mele. Mărturii: Jupân Jigoranul mare Vornic, și 
„Jupân Drăgan Postelnic, și Jupân Capot Vistier și Vrăjoghi Clu- 
„ciar și Păun Vornic și Costea Armaş şi eu Estratie Grămătic cu 
„mâna am scris în orașul de scaun București. Ispravnic Turcin 
„fost Clucear. Luna Aplrilie] 14 zile văleat 7033 (= 1525)“. 


i-a, Numele de Florescul, atributul distinctiv al lui Vintilă, să fi 
fost oare o românisare a numelui Florev și să fi avut ca origină 
numele vreunui boier Florea, tată sau moș al dregătorului lui Vlad 
Vodă Călugărul ? 

Pe aceiași cale logică ar trebui ca Vintilescul să fie românisarea 
lui Vintilov și deci Drăghici Vintilescul să fie descendentul unui 
boier Vintilă. 

Lucrul mar părea imposibil și trebuie să înclinăm mai mult spre 
această ipoteză căci precum pe un Udriște, strămoș netăgăduit al 
lui Dragomir Manev sau Udriștev, nu-l aflăm printre mărturiile 
domnești ale primilor Voevozi ai secolului al XV-lea, de ce un 
Vintilă — diferit incontestabil de Vintilă Florescul — și un Florea 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 15 


strămoș al logofătului lui Vlad Călugărul, mar fi putut exista 
încă înainte de primele mărturii boierești din preajma secolului al 
XV-lea ? 

Întradevăr în aceste vremuri avem pe un Stoica Vintilov, pentru 
prima oară în divan supt Radu-cel-Frumos la 1464 iulie 10!, în- 
tâlnit printre mărturiile demnești ale aceluiași Voevod la 30 Mai, 
şi 28 Octombre?, același an, precum și la 5 Novembre 1465 *. 

Acest boier este indiscutabil descendentul unui Vintilă, poate — 
şi totul mă face a crede — acelaşi care ar fi autorul lui Drăghici 
Vintilescul. 

Să revenim la Drăghici Stoicev. 

După cele spuse mai sus, basați în parte pe justele aprecieri 
ale lui C. Giurescu, ar reeşi că acest boier este fiiul sau descen- 
dentul unui boier Stoica sau Staico și în vedere că tatăl lui Dră- 
ghici a fost o persoană marcantă, trebuie să-l căutăm printre dre- 
gătorii anteriori lui Vlad Călugărul. 

lată și aici un mic tablou al boierilor Staico sau Stoica întâlniți în 
secolul al .XV-lea prin divanele domnești ale Ţării Romăneșii şi 
printre cari trebuie căutat părintele acestui însemnat boier al lui 
Vlad Călugărul. 

Din tabloul înfățișat nu putem certifica care din aceşti numeroși 
boieri va putea fi identificat ca părinte al lui Drăghici Stoicev, 
căci firește că cel de la 1413 nu poate fi una şi aceiaşi persoană 
cu cel de la 1465, trebuind să relev aici, că Staico logofătul lui 
Vlad Călugărul pe care-l întâlnim pentru prima oară în anul 1482 
cu această dregătorie, în primul document cu divan al acestui 
Voevod, nu poate fi, genealogiceşte vorbind, părintele boierului 
Drăghici de care ne ocupăm, de oare ce supravieţuieşte lui mulţi 
ani în urmă; dispărând din divan abia la 1507 după 20 Iulie '. 


1 V., Ştefulescu:, M-rea Tismana, p. 192; v. lucrarea mea, doc. 
XLIX şi nota 6. 

2 V. I. Bogdan, o. c. p. 105, nota din josul paginei; v. la mine, 
p. 42, nota 6. 

3 Ibid., v. ibid. 

t V. Filitti: Arh. G. Gr. Cantacuzino, doc. 91, p. 17, nota 3; v. la 
mine, doc. L, nota 1. 

5 V. mai sus p. 12, nota 5. 

6 V. St. Greceanu, o. c., p. 15; v. Arh. St. M-rea Glavacioc, pach. 
20, doc. 2, sau 1; v. Acad. Rom. Cond. M-rea Glavacioc, p. 253, 


(copie). 


www.dacoromanica.ro 


16 George D. Florescu 













Boierul Stoica Locul lui printre 


Anul Luna 


în Divan mărturii 








1413 | August 6| Mircea-cel-Bătrîn| Stoica Rusul jal 3-lea din 5! 


1415 | Mart 28| : 3 x » T-leadin 10 
1415 | Iunie 10| îi j i „ 4-leadin 128 
1430 | Septembreļ16| Dan II. Stoica Comis |, 7-leadin 7* 
1431 | Ianuar 30| |, sa P „ 12-lea din 135 
1432} ,, 15| Alexandru Aldéa | Stoica Mecio- |, 11-lea 6 
nosa !! 
1437 | Iulie 18| Vlad Dracul Stoica Postelnic],, 8-lea din 127 
1439 | Septembre| 8| ,, ji » frate lui Ma- „ 6-lea din 168 
nea Udriştev !° 
1447 | August 8 , m Stoica Vistier |, 7-lea din 10° 
1451 | Mart 28| Vladislav II. Stoica Curcmaz |, 8-lea din 16! 
1458| , 5| Vlad Ţepeş Stoica Păharnic | „ 7-lea din 10™ 
1464 | Maiu 30| Radul-cel-Frum. | Stoica Vintilov |,„ 4-lea din 131: 
1464 | Iulie 10| , 3 ȘI PE — —B 
1464 | Octombre |28 A 5 » 5 — — M 
1465| Novembre| 5 3 i FI j al 4-lea din 11” 
1473 | Septembre|[16| ,, » [Stoica Spătar |, 9-lea din 14t 


1 V. Y. Bogdan: 6. c., pp. 3-6; v. lucrarea mea, doc. VII. 

2 Ibid. Un hrisov de la Mircea-cel-Băirân, în Anal. Acad. Rom. 
łom. XXXVI, No. 4, pp. 109-125, (1903); v. lucrarea mea, doc. IX. 

è Ibid. o. c, v. C. Giurescu: o: €., p. 23, nota 7; v. lucrarea mea, 
doc. X. | 

t V, Ştefulescu: Doc. sl. rom., pp. 15-17; v. Hasdeu: Arhiva Istorică, 
p. 73; v. lucrarea mea, doc., XXIV, şi nota 1, la acel document. 

5 V. I. Bogdan, Doc. Reg., p. 35; v. lucrarea mea, doc. XXV. 

€ V. St. Nicolaescu, o. c., pp. 252-3; v. lucrarea mea, doc. XXVII, 
şi nota 1, la acel document. 

1 V. I. Puşcariu: Fragmente, pp. 55-7; v. același în Anal. Acad. 
Rom.; Revolta Boierilor; v. lucrarea mea, doc. XXX și nota 1, 
tot acolo. Data acestui document pare a fi după studiile mele, 
1437 în loc de 1434. 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 17 


Acest Staico logofăt cunoscut supt numele de Staico ot Băjeşti 
sau ot Bucov este cunoscutul ginere al lui Vlad Călugărul, soțul 
Caplei și cumnat deci cu Radul-cel-Mare!. 

Am spus altundeva ê, că Drăghici Stoicev şi Drăghici Vintilescul 
sânt indiscutabili una și aceiaşi persoană, basați pe locul ce-l ocupă 
acest boier în divanele în care îl găsim cu aceste două nume, şi 
revenim aici asupra inscripţiei de pe un engolpion aflat între odoa- 
rele Mănăstirii Snagov, care ne vorbește de un Drăghici donator 
al locașului Vintilesc la 1431. 

Inscripţia dată de Alexandru Odobescu ê, este corectată de d-l 
Profesor Nicolae lorga t, întru aceia că expresiunea slavonă gun'Tu- 


8 V. Hasdeu: o. c., pp. 84-5; v. lucrarea mea; doc. XXXVI. 

2 V. N. Iorga, Studii și Documente, vol. V, p. 169; v. lucrarea 
mea, doč. XL şi nota 1 la acel document. 

10 V. Acad. Rom. Cond. M-rea Dealul, I, pp. 89-90; v. Tilitti,; 
Arhiva G. Gr. Cantacuzino, p. 16, nota 5; v. lucrarea mea, doc. XLI. 

u V. Venelin: o. c, pp. 91-2; v. I. Bogdan: o. c., p. 75; v. Şte+ 
fulescu; M-rea Tismana, p. 189; v. lucrarea mea; doc. XLVII. 

12 V. I. Bogdan; o. c. p. 190; v. lucrarea mea; doc. XLIX şi nota 
6 tot acolo. 

13 V, Ştetulescu: o. c., p. 190; v. lucrarea mea, doc. XLIX, nota 
1, la acel document. 

14 V, lucrarea mea, nota 6, doc. XLIX. 

15 V, Filitti, o. c., p. 17, nota 1; v. lucrarea mea, doc. L. 

16 V, Colecţia Familiei mele; v. lucrarea mea, doc. LVII. 

11 Mecionosa este identic cu Spătar. 

18 V. Arborele genealogic al neamului acestui boier, în lucra- 
rea mea, doc. LXXIV. 

1 Staico ot Ruși, ot Băjeşti sau ot Butcov, este comisul lui Ba- 
sarab-cel-Tânăr pe la 1480 (v. Bogdan, o. c., ed. I, p. 214) şi ră- 
mâne lângă el şi după lupta de la 8 Iulie 1481; la 3 April 1480 
îl găsim supt numele de Stane comis. Intre 1480-81, (v. Bogdan o. 
C, p. 248), Basarab Laiotă anunţă pe Braşoveni că trimite la ei 
în misiune pe boierul său Staico. Acesta trebuie să fie Staico co- 
misul de ia 6 August 1481, (v. Miletici, o. c., p. 340), al lui Ba- 
sarab Țepeluş. Pentru acest boier, v. şi lucrarea mea, doc. LIX, 
nota 10, doc. LX, nota 12, şi doc. LXII, nota 8. 

2 V., lucrarea mea, doc. LXXX, nota 3. 

3 V. Câteva ore la Snagov, în Biblioteca pentru toţi, ed. P. V. Ha- 
neş, 1909, p. 30, v. /bid., în Revista Română, IIl, p. 363, unde se 
află şi facsimila engolpionului. 

¢ V. Inscripții din bisericile române, vol. I, fasc. I, p. 156, nota 1, 
din josul paginei. 


www.dacoromanica.ro 


18 George D. Floreccu 


AsckomM8, precum este cetită de primul, se pare că ar trebui să fie asa 
€POAHHK. Am spus în lucrarea mea asupra divanelor secolului al 
XV-lea că nu aflăm nici-un stolnic, și mai puţin vre-un vel stolnic 
Drăghici, în epoca contimporană datei de pe panaghiarul de la 
Mănăstirea Snagov, ba mai mult nu aflăm în nici-un document cu 
divan pe vre-un boier Drăghici cu această funcție. 

Dacă această Mănăstire, fondată încă înainte de domnia lui 
Mircea-cel-Bătrân !, este numită lăcaș Vintilesc, ar urma să fie cti- 
toria vreunui boier Vintilă din secolul al XIV-lea de care nu avem 
nici-o mărturie şi a cărui descendent Drăghici donează engolpionul 
la 1431 în domnia lui Dan al II-lea” sau a lui Alexandru Aldea“. 

Am spus mai sus că Drăghici stratornicul de la 1471 este spă- 
tarul de la 1475 şi vornicul de la 1482, în urmă fără dregătorie 
cu numele de Drăghici Stoicev, deci descendent al lui Stoica. 

Basându-ne pe faptul că părintele său este Staico şi de oarece 
titulușul Postelnicesei ni spune că această boieroaică are prin as- 
cendență pe un Udriște vistier, cunoscând pe de altă parte că în 
neamul mamei sale aflăm și pe un alt Udrişte, postelnic şi în urmă 
ban, am emis părerea, de altfel destul de logică, că Drăghici 
Stoicev ar fi putut fi fiiul lui Staico fratele lui Manea Udriște, 


1 Un act interesant fără an şi lună, pus de d. Stoica Nicolaescu 
între anii 1414 şi 1415, (v. Alexandru Aldea, Vvd., nota 4, p. 234, 
în Rev. pt. Ist. Arh. Fil, 1922), în care se relevă existența Mânăs- 
tirei Snagov, încă din acele vremuri „precum şi prezența unui frate 
al lui Mircea-cel-Bătrân; jupând Stoica. 

2 Dan II, este fiul lui Dan I, (v. Al. Vasilescu: Urmașii lui Mircea 
Vyd. cel-Bátrân, în Rev. pt.elst. Arh. şi Fil. vol. XI, an. 1914, p. 138) 
şi domneşte de la 1422, la 1431, iar în lanuar 30 din acest ultimu 
an avem şi ultimul său document, el murind la 1432 Iunie 1, (v. 
St. Nicolaescu, o. c..). 

3 Primul hrisov de la acest Voevod îl avem în Novembre 1431, el 
fiind în scaun încă din Iunie (v. St. Nicolaescu, o. c.). 

« V. mai departe în lucrarea de faţă, pag. 20, doc. din 1489, 
April 21. 

5 V. lucrarea mea, o. c., doc. LXXX, nota 3. 

6 In ţara noastră, încă din vremurile cele mai depărtate era o u- 
sanță ca numele moşilor să fie dat nepoților, așa aflăm nume pa- 
tronimice de boieri, distincte pentru diferite neamuri: relevăm că 
numele de Drăghici era patronimic Mărginenilor, precum și Udrişte, 
de asemenea pentru rudele lor, prin descendență, Vintilă al Cor- 
năţenilor, Şerban al Coianilor de la Şerban Banul Craiovenesc, Bar- 
bu: şi Radul al Craioveştilor şi descendenților lor. 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 19 


însemnatul boier rudă apropiată a Voevodului Vladislav al II-lea 
din secolul al XV-lea. 

Luând în considerare și pe Drăghici Vintilescul și referindu-ne 
la ipotesa a doua emisă mai sus!, un singur boier ar putea fi 
părinte al lui Drăghici Stoicev și anume Stoica Vintilov aflat mar- 
tor în hrisoavele lui Radu-cel-Frumos. 

întradevăr Drăghici Stoicev nu poate fi decât fiu al lui Staico 
Vintilov şi aserțiunea mea se basează pe faptul că el este indis- 
cutabil unul și acelaşi personagiu cu Drăghici Vintilescul de la 
1487, 1491 şi 1406 căci numai aşa s'ar explica rațiunea pentru 
care grămăticii hrisoavelor de mai sus?, l-au transcris în lista măr- 
turiilor lui Vlad Călugărul cu numele de Vintilescul, ca descendent 
al unui Vintilă, acesta fiind şi autorul lui Staico Vintilov. şi prin 
urmare spița înaintaşilor lui Drăghici vornicul lui Vlad Vvd. Că- 
lugărul ar putea fi următoarea: 

VINTILĂ 
poate ctitor fondator al M-rei Snagov 
Sec. XIV—XV. 


| STAICO VINTILOV | 
Vistier 1447, 

Fără dregătorie 1464—5 
f 1465 
[DRĂGHICI STOICEV | 
sau VINTILESCUL 
Stratornic 1471 
Spătar 1475 


Vornic 1482-97 
f 1497—8 


1 V, p. 14, din presenta lucrare. 

2 Pentru actul din 1487, Iulie 31, navem numele grămăticului 
cât pentru cel din 1491, Septembre 3, el este Oancea, pe care 
nu-l mai aflăm scriind hrisoave în domnia lui Vlad Vvd. Călugărul, 
Oancea ne apare încă la 1498 Iulie 19 (v. Divanele lui Radu-cel-Mare 
1496-1500 la mine, doc. VI), şi 1499 Iunie 15 (v. ibid., doc. X), după 
ce Drăghici Vintilescul dispăruse din divane. La 1496, grămătic este 
Corlat. 


www.dacoromanica.ro 


20 George D. Florescu 


Acum că am aflat ascendenţa acestui boier, bazați pe mărturiile 
domneşti ale secolului al XV-lea, să căutam a afla din puţinele 
documente care ni stau la îndemână, pe descendenții lui Drăghici 
Stoicev, 

Avem asupra lor documente destul de concludente. 

Un hrisov din“anii 1486-7 ', fără dată, din Târgovişte dat de către 
Vlad Călugărul Mănăstirei de la Cricov?, ni spune că Voevodul 
întăreşte acesteia a patra parte din satul Plopeani şi un vad de 
moară în Teleajen „pentru că o au cumpărat Drăghici Stoikici?, 
„de la Cioară derept 3.000 aspri gata şi Domniei mele au dat 
„un cal..." 

Următoarele trei hrisoave de pe la sfârșitul secolului al XV-lea 
şi începutui secolului următor, aruncă o lumină și mai vie asupra 
descendenţei lui Drăghici Stoicev. 

Primul poartă data de 1489 Aprilie 21t şi are în resumat urmă- 
torul conţinut : 

Vlad Voevod sin Vlad Voevod,...... dă poruncă cinstitului boie- 
rului Domniei Sale jupan Drăghici feciorul Stoicăi și fiului său 
Stoican şi fetelor Marii și Neacşăi și Cherii şi nepoților lui jupan 
Vintilă și jupan Radului ca să le fie lor Corneni ori cât au ţinut 
Danciul, că au schimbat Danciul” înaintea Domniei Sale de au 





1 V. N. Docan, Studii privitoare la numismatica Țărei-Româneşti, 
I, în Anal. Acad. Rom., tom. XXXII, Mem. secţ. ist., pp. 530-72; v. 
Arh. St. Cond. M.rea Mărgineni, f. 143. 

2 Viitoarea mânăstire cunoscută supt numele de Mărgineni. 

3 Evident, Drăghici Stoicev. 

+ V, Fişe inedite din colecţia răposatului Ştefan D. Greceanu la 
Filipeşti; v. Arh. St. dosar M-rea Mărgineni, trad. rom. f. orig.; v. 
Al. T. Dumitrescu, Despre oraşul Floci, în Rev. pt. Ișt. Arh. şi 
Fil. vol. XI, partea Il-a, 1910, pp. 434-5. 

5 Vlad Călugărul, fiul lui Vlad Dracul. 

6 Fi-va oare una din moşiile întâlnite în secolul următor cu nų- 
mele de Corneşti. Evident că M-rea Mărgineni fiind în Prahova și 
proprietăţile lui Drăghici,— precum vom vedea mai la vale, — tot 
acolo, trebuie să inclinăm că şi această moşie era tot prin apro- 
piere. 

1 Nu putem şti pentru moment cine este acest Danciul; nu cred 
totuși a-l putea identifica cu Danciul, unul din cei 4 fraţi Craiovești: 
poate însă să fie Danciul Gogoaşă întâlnit cu dregătoria de Stol- 
nic în domnia lui Vlad Călugărul, (v. lucrarea mea „doc. LXII şi nota 
11, şi doc. LXIV, cu nota 4) şi a cărui fiu Drăghici! a avut pretenţii 
de domnie în prima jumătate a secolului al XVI-lea. 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 21 


dat-o jupânului Drăghici, partea Danciului la Blagodeşti! partea 
Lupşăneni? şi partea Stroieni* cu feciorul lui jupân Drăghici 
dinaintea Domniei Sale. 

Al doilea hrisov poartă data de 1498 Februar 164 în care Ra- 
dul-cel-Mare dă „poruncă feciorilor jupânului Drăghici dvornicul 5 
„anume Stoican, Neagoe și Drăghici şi nepoților lui jupân Dră- 
„ghici Vornicul, jupân Vintilă păharnic și jupân Radu postelnic, şi 
„feciorilor lor ca să ţie în Nicovani două părţi care au ţinut jupân 
„Drăghici vornicul“. 

În fine un document purtând data de 1510 Mai 276, ne vor- 
beşte de diferite danii făcute de Vlad, fiul lui Vlad Călugărul, lui 
Neagoe Drăghici, nepoților lui feciorii lui Stoican anume: Dră- 
ghici Dragomir şi Stancăi, precum şi altor boieri, asupra satelor 
următoare: Mărgineni, Sărata, Stănești "°, Filipeşti!!, Băneşti ™, 


1 Moşia pe care o întâlnim adesea în documentele referitoare la 
boierii din Mărgineni din secolul al XVI-lea. Ea se află azi supt nu- 
mele de Blagodeasca, (v. Dicţ. Geografic, vol. 1, pp. 468-9). 

2 In rezumatul hrisovului acestuia la Al. T. Dumitrescu aflăm tre- 
cut, „partea lui Lupşan”. 

3 Ibid., ibid, „partea lui Stroie”. 

4 V. Arh. St. M-rea Mărgineni, doc. 17/842 relativ la moșia Muru 
din sud Saac. 

5 Sar părea după resumatul hrisovului că acesta ar fi fost de- 
cedat la data de 1498. 

6 V. Fişe inedite St. D. Greceanu, la Filipești; v. Acad. Rom. 
pach. 39, or. sl. f. trad.; v. pentru resumat mai detailat mai de- 
parte pag. 31. 

1 V, aici mai departe la pag. 31. 

è Moşie de baştină a Elenei Postelnicesei fiica lui Radu Şerban. 

9 Ibid. Fi-va oare moşia Sărata-Bugheni din jud. Buzău, comuna 
Cioranca (fostă proprietate a Statului pendinte de M-rea Banu- 
lui), sau Sărata Comana din acelaşi judeţ, pendinte de M-rea Comana, 
Inclin a crede că este moșia Sărata numirea veche a comunelor 
Gura Sărăţiei şi Monteorul. Pe această moşie găsim stăpână pe la 
începutul secolului al XVII-lea, pe Maria din Bucov, numită adesea 
şi din Sărata, e rudă a Postelnicesei. 

10 Aflăm mai multe sate cu acest nume, unul în Gorj, comună ru- 
rală, altul în Muşcel la 22 km. de Câmpulung, altă comună în Vål- 
cea și alta în Vlașca, la 11 km. Nord de Giurgiu, plasa Marginea, 
loc istoric în urmă prin bătălia lui Stroe Buzescu cu Hanul Tă- 
tarilor la 1594 după bătălia de la Putinei. Un alt Stănești se află 
în Dâmboviţa unde au fost lupte între 1595-99. 

u Altă moşie de baștină a Postelnicesei. Aflată în jud. Prahova, 


www.dacoromanica.ro 


22 George D. Florescu 


Frănceşti!, Breaza 3, Comarnic?, Secăriat,  Cricovenii”, Ber- 
teşti ê Cășcioarele”, Rușeţul, Creţești, Cornenii, Scrita?, Găo- 
janii °, Floreştii ' şi Mislea. 

Din conţinutul acestui document şi pe semne şi a altora extrage 
răposatul Ștefan Greceanu următoarea spiţă genealogică: 


Drăghici Vornicul 
| Slavna Boba Neacșa Jupan Neagoe Jupan Stocan | 


l Stanca | Drăghici Dragomir Stanca | 
ot Bratoveşti 
Siasii vel spătar 
înainte de 1572 '', 

Prin urmare din aceste trei documente reiese următorul arbore 
genealogic al descendenței lui Drăghici Stoicev, în ceiace privește 
pe fiii şi fiicele lui: 
este azi cunoscută supt denumirea celor două trupuri: Filipeştii de 
Târg i Filipeştii de Pădure, (Flipeştii-Ungureni). 

11Fi-va oare Băneştii ot Ruia despre care aflăm vorbindu-se în mai 
multe hrisoave din sec. XVI-lea în pricini între boierii ot Stănceşti 
şi boierii ot Cornăţeni. Un Băneşti este comună rurală în Pra- 
hova, aproape de râul Doftana; alte două sate cu acest nume în 
jud. Argeş. 

1 Moşie rămasă moştenire descendenţei lui Drăghici Stoicev. Acest 
sat este indiscutabil acela cu acest nume, azi în jud. Vâlcea, cunos- 
cut şi supt numele de Mahalaua Mare, unde se află o veche bise- 
rică restaurată la 1890. 

2 Altă moşie de moştenire a Postelnicesei. 

3 Idem. 

t Jdem. 

5 Pe semne un trup al moşiei Mărginenii. 

€ Altă moşie de baştină a Postelnicesei Elina. 

í Postelniceasa are stăpâniri în acest sat moştenire şi de la boie- 
rii Mărgineni și de la boierii Craioveşti, (v. mai departe, pag. 33). 

e Nu putem şti la cine au scoborât aceste moşii: Rușeţul, Creţeşti, 
Cornenii şi Scrita. 

9 Această moşie nu este aflată în averea Postelnicesei ci în alt 
neam scoborâtor şi el din Drăghici Stoicev, anume boierii din Şuiai. 

1 Moşie aflată în neamul boierilor ot Floreşti din secolul al XVI- 
lea. Nu trebuie confundată cu moşia cu același nume din jud. Prahova. 

1! Peniru această rudenie vezi mai departe. 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 23 


DRĂGHICI STOIKICI (STOICEV) 
1489, 1498. 


| 

[ Stoican Maria Neacşa Chera Neagoe Drăghici Slavna Boba | 
1489, 1498, 1489 1489 1489 1498 1498 1510 1510 

1510 1510 1510 1510 

Ne rămân încă neindentificați cei doi boieri Vintilă şi Radul 
întâmiți la 1489 fără dregătoric, deci bărbați tineri, și la 1498, pe 
primul păharnic și pe cel de al doilea postelnic. Nu cred totuși— 
şi totul mă îndreptățește a o susține — că acești boieri să fi fost 
nepoți lui Drăghici Stoicev în accepţia de «petits fils», ci nepoți 
de frate sau de soră, de oare ce în toate documentele vremei nu 
întâlnim pe niciun Vintilă păharnic prin divane, nici vre-un pos- 
telnic Radul, acesta neputând fi confundat cu omonimul său atât 
ca nume cât și ca funcţie, fratele mai mic al lui Barbu Banul al 
lui Părvu vornicul şi al lui Danciul armașul, frații Craioveşti. 


Din documentul purtând data de 1525 April 14 }!, extrag urmă- 
toarea spiță genealogică : 
N 


| Radu Stanciu | 


zis Obraz-lat 


| era 1508 
[Vintilă | [ Stanciu | 
1598, 1525 'grămătic 

1508, 1525 


Moșşiile de care se vorbesc în act sânt: Drugănești, jumătate 
din Cornăţeni, Conţești, jumătate din Vintileşti şi Clinciu care toate 
au fost moşii vechi de moștenire ale lui Stanciul Obraz-lat și ai 
fiiului său Stanciul grămăticul. 

Moşia Vintileşti fiind jumătate a lui Stanciu Obraz-lat și jumă- 
tatela lui Radu, le` va fi venit de la părinţii lor de cari nu vor- 
beşte actul, Cornăţenii și Clinciul sânt moşii pe care le întâlnim 
ulterior în stăpânirea boierilor Cornăţeni din secolul al XVII-lea, 
moştenire strămoșească de la strămoșul lor Vintilă Logofătul de la 


1 | aci pag. 14, 


www.dacoromanica.ro 


24 George D. Florescu 


sfârșitul secolului al XV-lea, Vintileştii care incontestabil au fost 
stăpânire a unor înaintași ai lui Drăghici Stoicev va fi rămas ju- 
mătate lui Radu şi jumătate fratelui Stanciu zis Obraz-lat. 

Documentul din 1489 April 21 nu specifică cum erau nepoți lui 
Drăghici Stoicev: Vintilă şi Radu. În act sânt trecuți mai întăiu 
Vintilă şi apoi Radu, ceia ce ne face să înclinăm că Vintilă, Pa- 
harnic la 1498 era mai în vârstă decât Radu, Postelnic la această 
din urmă dată. Ştim de altfel că dregătoria de paharnic era supe- 
rioară celei de postelnic. 

Din divanele secolului al XV-lea!, ştim că Vintilă Florescu dis- 
pare la 1489 între 8 lanuar? şi 11 Septembre? și tot din același 
an avem documentul din 21 April prin care se întăresc diferite 
moşii lui Drăghici Vornicul, fiului său Stoican şi celor trei fete 
ale primului, Maria Neacşa şi Chera, precum şi nepoților lui Dră- 
ghici Vornicul, Vintilă și Radu. 

Oare mar trebui să facem o corelaţie între data morţii lui Vin- 
tilă Florescul întâmplată pe semne înainte de 21 April 1489 și dania 
cu această dată căci în rezumatul documentului din 1510 Mai 274, 
printr'alţi boieri cărora li se întăresc mai multe stăpâniri, între cari 
şi Florești, sânt şi fii unui Vintilă anume: Drăghici, Radu, Laţcu 
şi Vintilă. 

Ori aceste patru personagii sânt indiscutabil fii lui Vintilă Flo- 
rescul, logofătul şi vornicul lui Vlad Călugărul. Pe Radul îl avem 
chiar în divan la 1498 Iulie 195, cu numele de Vintilov şi vel pa 
harnic; Drăghici este viitorul paharnic al lui Neagoe Basarab, 
vel vornic al celorlalți Domni până la 1537 *; Laţco poate fi acel 
boier din casa domnească a lui Vlad Călugărul căruia la 1440 
Iulie 267, Domnul îi întăreşte jumătate din Tismana şi Ohaba 8gi 
altele, și atunci spița curgătoare în linie masculină a lui Vintilă 
Florescul sar presenta astfel: 


V. lucrarea mea la divanele lui Vlad Călugărul. 
Ibid., doc. LXXIV. 

Ibid., doc LXXV. 

V. mai sus, pag. 21. 

V. Divanele lui Radu-cel-Mare la mine doc. 
V. divanele vremii. 

V. Şteifulescu: o. c. 

Moșii băștinașe ale lui Vintilă Florescul. 


„1 a 9 e te bb + 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 25 


Vintilă Florescul 


+ 1489 
Drăghici Radu Stanciu Laţeo Vintilă | 
paharnic 1512-21  Vintilov zis 1490 
vel vornic 1525-36 1489 Obraz-lat f după 1510 


t 1536 postelnic 1498 f înainte 
paharnic 1498 de 1509 
+ după 1510 
| 
[ Viniä | | Stanciu | 
1508, 1525 gramatic 
1508, 1525 


Prim urmare Vintilă paharnicul şi Radul postelnicul din docu- 
mentul cu data de 1498: Februar 16 nu sânt decât fii lui Vintilă 
Florescul, care acesta poate fi fost cumnat cu Drăghiei Stoicev. 
O parte din Vintileşti o va fi avut-o Drăghici Vornicul iar alta 
sora lui soţia lui Vintilă Florescul. 





DESCENDENȚA LUI DRĂGHICI STOICEV 


Înainte de a întra în studiul descendenţei masculine a acestui 
prim începător al neamului din Mărgineni, pe care îl putem cu 
drept numi Drăghici Vornicul din Mărgineni, descendență pe care 
o vom analisa cu deamănuntul, să ne ocupăm în parte de fiecare 
copil al lui. 

În spița genealogică de la pagina 25am înşirat pe toţi copiii lui 
Drăghici Vornicul din Mărgineni în şirul în care-i găsim în docu- 
mentele "relevate mai sus, la 1489, 1498 şi 1510 și bazându-ne pe 
faptul că înşirarea lor se făcea și după vrâstă, ar urma ca primul 
copil al lui Drăghici să fie Stoican, întâlnit încă la 1489, fără nicio 
dregătorie. 


STOICAN 


Acest fiu mai mare al lui Drăghici Stoicev poartă numele bu- 
nicului său pate:n Stoica Vintilov, conform unei uzanțe păstrate 
mai întotdeauna în aceste vremuri, când pronumele se repetă prin 
descendență din generaţie în generație. 


www.dacoromanica.ro 


26 George D. Florescu 


Lipsa materialului documentar care să ne dea lămuriri precise 
asupra neamurilor boierești din această epocă, ne este o mare 
stânjenire, căci vom spune din capul locului că asupra descen- 
denţei cât şi asupra vieţei și carierei acestui boier, nu avem aproape 
nici o mărturie demnă de luat în samă. 

Singurul hrisov de la începutul secolului al XVI-lea care ni-l 
relevă, este documentul dat din Bucureşti de Mihnea-cel-Rău pur- 
tând data de 16 Iunie 1508!', prin care Voevodul întărește lui 
Manea cu fraţii lui Oprea, Stănilă, Stoian și Neagoe și feciorilor 
unchiului lor Manea?, ca să le fie ocină în Blagodești*, jumătate 
de moşie ,,...... după aceia s'au părăt înaintea Domniei Mele cu 
„jupânul Stoica feciorul lui Drăghici — — — — și-au dat Dom- 
„nia Mea să iea patru boieri să mărturisească, și au luat patru 
„boieri și au mărturisit Manea cu fraţii lui...... și de li se va în- 
„tâmpla moarte vreunuia dintre dânşii să n'aibă alt nime treabă 
„numai cine va fi rămas din ei......“ 

Putem afirma pe basa documentului de mai sus că a fost desigur 
o rudenie de sânge între Stoica sin Drăghici, adică Stoican sin 
Drăghici Stoicev, şi Manea dar nu putem fixa rudenia evidentă 
care a existat între el și boierul Manea cu descendenţii săi cola- 
terali pomeniţi în act. Că rudenie nu era prin căsătoria lui Stoi- 
can reiese din faptul că se vorbește de o jumătate din moșia Bla- 
godeşti, ori, întrun hrisov purtând data de 1510 Mai 27+, deci 
doi ani în urmă, tot de o jumătate dintr'acest sat este vorba, în 
întărirea dată asupra diferite moșii lui Neagoe Drăghici, fratele 
lui Stoican. 

Rudenia care a existat nu poate fi decât aflată prin tatăl sau 
muma lui Manea, unchiul celor cinci fraţi. Acesta e singurul răs- 


1 V. St. D. Greceanu, o. c., p. 19; v. Arh. St. M-rea Sf. Ion din Bu- 
curești, pach. 20. 
2 Jată şi spița genealogică explicativă a acestor boieri: 
Í 
| ? Manea | 


| l 
l Stoian Manea Oprea Stanilă Neagoe | | ? ? | 


3 Moşie întâlnită ca stăpânire a fratelui lui Stoican, Neagoe Dră- 
ghici, la 1510. 
4 V. N. Docan, o. c., pp. 350-72; v. Acad. Rom. perg. pach. 39, No, 3. 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 27 


puns logic care s'ar putea da — documente concludente neavând, 
căci nu putem admite ca bunicul sau bunica acestor cinci fraţi, 
chiar dacă aceștia ar fi fost tineri la data hrisovului, să poată fi 
nepoți de fiiu sau de fiică a lui Drăghici Stoicev și iată pe ce se 
basează aserţiunea mea. 

Stoica Vintilov, tatăl lui Drăghici Stoicev dispărând din divan 
la 1465 trebuie indentificat fi- cu vistierul lui Vlad Dracul de la 
1447 August 8!, fie cu păharnicul lui Vlad Ţepeş de la 1458 
Martie 5?, în toate casurile un boier născut pe la începutul seco- 
lului al XV-lea, mort pe semne bărbat mai în vrâstă pe la 1465. 
Drăghici fiul său va fi fost născut pe la 1435 pentru a fi stra- 
tornic la 1471 și mai ales părinte a patru copii la 1480; Stoican 
fiul său care pare a fi fost cel mai în vrâstă, trebuind să fie cel 
puțin de 25 de ani la data aceasta, iar surorile sale în ordinea 
vrâstei : Maria, Neacșa şi Chera. 

Prin urmare Stoican este născut poate puţin înaintea morţei bu- 
nicului său, al cărui nume îi poartă. Maria să fi fost cu doi ani 
mai mică, Neacșa de vre-o 21 și Chera prin urmare de 18 19 
ani la 1489. Cât pentru ceilalți copii Neagoe, Drăghici, Slavna și 
Boba vor fi fost poate nevrâstnici la această dată, 

Precum vedem este imposibil ca cei cinci fraţi, nepoţii lui Manea 
să fie nepoți în accepţia de „petits fils“ lui Drăghici Stoicev. 

Singura ipotesă plausibilă este că între Danciul şi Drăghici, acel 
doi boieri cari îşi schimbă moșiile la 1489, primul dând celui de ai 
doilea Cornenii și luând Blagodeștii în schimb, au fost legături de 
rudenie şi că Danciul va fi fost poate moș acestor boieri, de care 
se vorbeşte în actul sus citat. 

În toate casurile relevăm încă odată că în privinţa lui Stoican, 
fiul mai mare al lui Drăghici Stoicev, nu avem nicio mărturie do- 
cumentară. 

Va fi murit pe semne pe aceste vremuri 1508—1510 fără a fi 
avut în viață vre-o dregătorie; în toate casurile nu poate fi con- 


1 V. N. Iorga, St. și doc, V, p. 169; v. colecţia de acte a d-lui 
Const. Basarab Brâncoveanu; v. lucrarea mea, p. 32, doc. XL şi 
nota 1 şi 2, tot acolo. 

2 V. Venelin, o. c., pp. 91-2; v. Bogdan; o. c., p. 75, doc. în extensa; 
v. Ştefulescu, M-rea Tismana, p. 189; v. la mine, p. 39, doc. XLVII 
şi nota 8 la acel document. 


www.dacoromanica.ro 


28 George D. Florescu 


fundat cu Stoica, boierul căruia la 1510 Mai 2:, Vlad Voevod VIă- 
duță întăreşte din Târgovişte stăpânire peste Corbi, Belcineasca 
și Cărbeşti partea lui Cazan. Acest boier este Stoica Dohoreţ, 
evident frate cu Cazan Dohoreţ și cari amândoi sânt strămoșii 
unui neam de boieri ot Corbi, cari nu trebuie însă confundat cu 
alt neam boieresc tot din Corbi, însă stăpân a satului cu acest 
nume din judeţul Vlașca şi nu din Gorj. 

De la Ştefan D. Greceanu ?’, cât și de aiurea ştim că Stoican a 
avut ca fiică pe jupăneasă Stanca iar ca feciori pe un Drăghici 
și un Dragomir, 

Vom reveni asupra acestor trei descendenţi ai lui Stoican când 
vom vorbi de represintanţii neamului boierilor din Mărgineni din 
mijlocul secolului al XVI-lea. 


MARIA 


Spița genealogică de la pagina acestui studiu ne indică ca primă 
fiică a lui Drăghici Stoicev pe o jupăneasă Maria. 

Lipsa complectă de știri documentare, demne de luat în consi- 
derare, nu ni dă posibilitatea a spune dacă această jupăneasă va 
fi fost căsătorită, și cu cine, și dacă va fi avut descendenți. 

Urmând șirul copiilor lui Drăghici Stoicev și referindu-ne la cele 
din capitolul precedent, că Stoican ar fi cel mai mare din fiii lui 
Drăghici, ar urma ca Maria la data de 1489 Aprilie 21, când o 
aflăm pentru prima oară menţionată în vre-un hrisov, să fi fost de 
vre-o 22—23 de ani, deci născută pe la 1465. 

Un hrisov purtând data de 1502 Maiu 3%, ni spune că Radul- 
cel-Mare dăzdin Târgoviște lui jupân Şuică Păharnic, stăpânire 
peste șapte pogoane de vie cumpărate de la jupăneasa Maria pe 
6.000 de aspri. 


1 V., Ştef. D. Greceanu, o. c., pp. 23-4; v. Arh. St. Cond., M-reaj 
Tismana, I, folio 504, verso; v. Ștefulescu, Doc., p. 68; v. ibid, 
M-rea Tismana, p. 213; v. Arh. St., M-rea Tismana, pach. 38, doc. 3. 

3 V. Fişe inedite, Ştefan D. Greceanu la Filipeşti; v. Acad. Rom. 
pach. 39, doc. 3, orig. sl. f. trad. Acest hrisov este acelaşi cu cel 
aflat în lucrarea d-lui N. Docan, (v. nota 2, la pag. 31, în presentul 
studiu). 

3 V. St. D. Greceanu, Șirul Voevozilor, pp. 3-5; v. orig. la d. Ion I. 
C. Brătianu, fost la d. C. Colescu-Vartic,. 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 29 


Fi-va această jupăneasă Maria sora soţiei lui Șuică Păharnicul?t. 
Am fi putut răspunde cu mai multă precizie dacă conținutul hri- 
sovului ar fi fost mai explicit şi în special dacă am fi ştiut unde 
se aflau acele șapte pogoane de vie. 

Altă informaţie asupra acestei jupănese nu avem și prin urmare 
nu putem spune nimic asupra scoborâtorilor ei, dacă va fi avut. 


NEACŞA 


Urmând şirul descendenţei lui Drăghici vornicul din spiţa genea- 
logică de la pag. 26, sar părea că Neacșa ar fi a doua fiică a sa, 
prin urmare născută pe la 1469-70 și deci de vre-o 19-20 de ani 
la 1489 Aprilie 21, când aflăm pentru prima oară de existenţa ei. 

În privinţa acestei jupănese avem date mai precise. 

Un hrisov purtând data de 1505 Decembre 10: dat de Radu- 
cel-Mare din Bucureşti, ne spune că Domnul întărește lui Badea de 
la Şuici? cu feciorii lui jupân Şuică paharnicul și „jupân Dara 
spătar i jupân Dragomir i jupân Cazan“ ca să le fie satul Şuica 
de la Neagra pentru că este a lui jupân Șuică şi a fraţilor lui bă- 
trână și dreaptă moșie de baştină...“ Au avut pâră în domnia lui 
Vlad. Călugărul cu fii Stanciului: Arca şi Mihail. Acum vin din 
nou aceştia în fața Domnului cu pâră dar rămân de lege în faţa 
jurământului a 12 boieri jurători. 

În acest hrisov li se mai întărește boierilor de mai sus: Şuicii 
toți și cu munții: Piatra şi Ciocanul și Podenii și cu muntele Po- 
deni, și Măldărești cu muntele Lănceţiu și Găojani şi Pleșești cu 
muntele Comarnicele și Voiceștii cu muntele Cioarecul, silişte de 
la Cocoţi şi Căpăţâna, vii la Sălătruc de la Coisca, satele Gruianii 
Lătcianii jumătate, Cărcia jumătate şi Crăngeni. 

În deosebi se întărește prin hrisov lui Şuica paharnic cu fii lui, 
satul Dadilovul jumătate, și Pietre jumătate, și din Iazerul Curuiu- 
lui jumătate, și din gârle câte sunt iar jumătate, şi hotaru să se 
ştie din sus din Scăunași pe drumul Giurgiului și pe drumul Be- 
rivoiei drept în gârla lui Ursu și din jos este hotar apa Neajlo- 
vului pănă în hotarul Comanei și pe unde sunt Gorgănelele pe 
drumul Comanei și de acolo prin mijloc şi așa de acolo drept în 


1 V. pentru boierii din Şuici la pag. 30, în această lucrare. 
2 V. St. D. Greceanu, o. c., p. 12; v. Acad. Rom., doc. 191 XXXIII, 
3 V. pentru acest boier fişe inedite, Greceanu la Şuici. 


www.dacoromanica.ro 


30 George D. Florescu 


crângul Vărului. Şi iar să le fie lor niște țigani pre nume Gârdea 
cu feciorii şi Balea cu feciorii și Dobre cu feciorii și Urdărea cu 
feciorii, că aceste sate și țigani ei sunt ai jupănului Şuică pahar- 
nic, zestre dată de jupăn Drăghici Vornicul cu fii-sa Neacşa şi 
Domniei Mele au dat un cal alb bun... urmează iertare de toate 
slujbele, și dările. 

Din înșirarea stăpânilor moșiilor Dadilovul, Pietre, lazărul Cu- 
puiului, jumătate de sat ale lui Şuică Paharnic, ar reeși că Neacșa 
este fie mamă lui Șuică Paharnicul, fie soție. 

Am văzut însă mai sus că Neacşa era născută pe la 1469-70 
prin urmare o femeie de vreo 35 de ani la data documentului 
present, deci nu poate fi decât soţie lui Şuică Paharnicul, iar nici 
de cum mama lui, trebuind atunci să fie soţia lui Badea ot Șuici 
ceia ce genealogicește vorbind este imposibil. 

Prin urmare în ceia ce privește descendența fiicei a doua a lui 
Drăghici Stoicev ea este strămoaşa unui neam de boieri zis din 
Şuici!, 

CHERA 


Asupra acestei a treia fete a lui Drăghici Stoicev mavem nicio 
informaţie documentară. Am spus mai sus că ea trebuie să fie 
născută la 1471-2. La 1510 ea nu mai este pomenită; pe semne 
se stinsese din viaţă încă înainte. 


NEAGOE. 


Numele acestui fiu al lui Drăghici Stoicev nefiind pomenit în 
hrisovul din 1489 Aprilie 21, mă face să cred că la data aceia era 
încă copil nevrâsinic. De altfel un lucru curent întâlnit în dese 
documente din trecutul familiilor boierești române este lipsa sau 
prezența numai a unora din copii în documente referitoare al 
descendența vreunui boier. 

Jupân Neagoe, admițând că este născut după soră-sa Chera, am 
trebui să-i fixăm anul naşterii pe la 1472-1473 și deci ar fi fost 
la 1489 abia de 16 sau 17 ani. 

Știri despre el aflăm pentru prima oară în hrisovul care ne 
memorează pe fii lui Drăghici Stoicev, hrisov purtând data de 
1498 Februar 162, puţin după moartea părintelui său. Jupân Nea- 


1 V. pentru neamul acestor boieri, fişe Greceanu 1a Şuici, 
2 V. pag. 21, nota 4. 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 31 


goe va fi avut la data aceasta vrâsta de 24 sau 26 ani. Pe semne 
că la această dată surorile sale mai sus menţionate vor fi fost 
deja căsătorite şi prin urmare încă înzestrate de părintele lor 
neluând parte la moştenirea acestuia în satul Nicovani. 

În privinţa stăpânirilor acestui boier relevăm din nou documentu, 
foarte concludent din 27 Maiu 1510, menţionat mai sus! doar în 
privința moșiilor de care este vorba în act, Iată și rezumatul ace- 
stui hrisov*: 

„Vlad Voevod, sin Vlad Voevod, confirmă jupânului Neagoe 
„Drăghici şi nepoților lui feciorii lui Stoica anume: Drăghici și 
„Dragomir şi surorei lor Stanca și fiilor lui Vintilă: Drăghici, Radu, 
„Laţcu, Vintilă şi fiicelor lui Drăghici Vornic: Maria, Neacșa, 
„Boba și Slavna să ie fie Mărginenii* toţi și cu munţii lor, şi a 
„patra parte din moșia Frânceștilor!, siliştea din câmp de la Să- 
„rata, Stăneştii, Filipeştii, Băneștii, Breaza, Comarnic, cumpărat de 
„jupân Drăghici, Secăria, Cricovenii, Berteștii, Floreştii, Mislea, 
„Căşcioarele, Ruşeţul, Creţeștii, Cornenii, parte averea lui Drăghici 
„parte pentru slujbă... și jumătate din Blagodești?” și din Sărata: 
„jumătate pentru că un sfert parte le-a fost dreaptă moșie, iar 
„cealaltă a patra parte a cumpărat-o jupân Staico Logofătul? de 
„la Stoian fratele Doamnei? derept 4000 aspri, iar jupân Drăghic 
„a cumpărat Topliţele. .. și aşa au făcut schimb jupan Drăghici și 
„a dat jupănului Stoica Logofătul Topliţele iar Stoica Logofătul a 
„dat lui Drăghici partea lui Stoian din Sărata... şi din Afumaţi 
„a patra parte cumpărată de Jupăn Drăghici de la părintele Dom- 


1 V, pag. 21. 

2 Resumatul acestui hrisov îl dau mai la vale dungă cum lam aflat 
la N. Docan, o. c,, şi din informaţiile date mie de Inaltul Re- 
gent, Const. Sărățeanu, 

3 Pentru prima oară aflăm vorbindu-se la 1510 Mai 27, de numele 
acestei moșii care a rămas și numele după care se vor numi sco- 
borâtorii lui Drăghici Stoicev, V. şi nota 8 de la pag. 21, în presentul 
studiu. 

4 V. nota 12, pag. 22, în presenta lucrare. 

t V. nota 1, pag. 21. 

€ V. nota 9, pag. 21. 

1 Este cunoscutul ginere domnesc care murise încă din 1507, poate 
în vară, (v. pentru cariera lui mai sus pag. 17, notal). 

3 Pe semne, fratele Doamnei Ana, soţia lui Vlad. Vlăduţă Voevod. 


www.dacoromanica.ro 


32 George D. Florescu 


„niei Mele Vlad Voevod şi Scrita! și Găojani* pentru că le-a ajuns 
„cu slujbă de la părintele Domniei Mele şi după aceea le-au 
„cumpărat pentru 4 cai de ia părintele Domniei Mele... şi Bră- 
„deștii? toţi şi Păuneştii* şi Dudești? şi Bobul: partea Îui Neagoe 
„pentru că le-a ajuns jupăn Drăghici? cu dreaptă slujbă de la pă- 
„rintele Domniei Mele Vlad Voevod şi Domniei Mele mi-au dat 
„doi cai prețuiți 2000 aspri...“ 

Să insistăm Řpuțin asupra proprietăţilor întărite în prezentul 
hrisov. 

Moșia Mărgineni este întărită în întregime și alături de ea Bla- 
godeştii jumătate și un sfert din Frănceşti și Sărata. S'ar părea 
că aceste patru proprietăţi ar fi băștinașe ale tatălui lui Neagoe, 
Afumaţi este moştenită numai de la părintele său ca şi Scrita, 
Găojanii, Brădeştii, Păuneștii, Dudeştii şi Bobul, însă pe când 
prima din acestea din urmă este cumpărată de la Vlad Călugărul, 
celelalte 6 sunt mili domnești ale acestui Voevod, sfetnicului său, 
părintele lui Neagoe. 

Pentru că lui Neagoe să i se întărească moșia Mărgineni, mi 
s'ar părea că el poate fi socotit ca cel mai tânăr dintre fii lui 
Drăghici Stoicev, un obicei străvechi fiind ca moşia de baştină 


1 Numele acestui sat nu mai există azi, şi nu putem. şti unde va 
fi fost. 

2 Este cunoscută comuna rurală azi, supt numeie de Valea Merilor, 
din judeţul Olt, unde sa aflat de altfel o biserică veche până la 
1888, care în tradiţia poporului era mai veche decâi oraşui Slatina, 

3 Dacă numele moșiei este cei exact atunci sar părea că acest 
sat este cel din judeţul Dolj, plasa Jiul-de-Sus, 22 km. departe de 
Craiova, spre N.-V., Sar părea totuși că această comună rurală a 
fost înființată de Vornicul Brădescu ai cărui nume lau luat, şi a- 
ceasta încă ge la -începutul sec. al XVIII-lea. 

+ Cunosc 2 Păunești, unul în Mehedinţi, ţiind de com. rurală Go- 
deanu, celălalt din Olt, făcând parte din com. rurală Ciomăgeşii. 

5 Neîndoieinic, Dudeștii din Ilfov, lângă Bucureşti și nu com. ru- 
rala din laiomiţa. 

8 Ne este greu a distinge locul acestui sat., având o comună rurală 
în Gorj, fostă în vechime cunoscută supt numeie de Daimocul, alta 
în Ialomița, numită şi ea mai înainte Corneanca, în fine aflăm o 
vale Bobul, pe com. urbană Urlaţi, plasa Cricovul din Prahova şi 
un munte tot în Prahova, pendinte de schitul Isvoarele. 

T Părintele lui Neagoe Drăghici, adecă Drăghici Stoicev, 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din, Mărgineni 33 


şi casa părintească să rămână în totdeauna ultimului născut, ca 
unuia care a trăit mai mult supt oblăduirea părintească. 

Posedarea a un sfert din moşiile Frăncești și Sărata ne-ar lăsa 
sa întrevedem că au fost cel puţin 4 părtaşi asupra acestor moșii; 
prezența printre aceștia a lui Staico Logofătul ne-ar lăsa să bă- 
nuim și o rudenie a acestui ginere domnesc cu trunchiul neamu- 
lui Mărginesc. Va fi fost și el poate o rudă de sânge a lui Staico 
Vintilov. Emitem doar această parere fară a putea să afirmăm ni- 
mic precis, relevând numai că Staico Logofătul fusese stăpân a 
unei moșii rămasă în ultimele secole în moștenirea Cantacuzinească 
și anume Măgurenii şi Bucovul. 

Am văzut, încă mai sus, că în satul Găojanii au avut stăpânire 
şi niște descendenți „per feminas“ ai lui Drăghici Stoicev, și 
anume descendenţii lui Șuică Paharnicul. 

Și pentru că mai sus am vorbit de mai multe nume de moșii, 
pe care le vom întâlni încă în moștenirea Mărginenească, vom 
releva hrisovul lui Radu Leon Voevod, purtând data de 1668 
Fevruar 7! dat Elenei Postelnicesei „nepoata răposatului Udrişte 
Vistierul feciorul bătrânului Drăghici dvornicul ot Mărgineani și 
este nepoată jupănesei Marii fata jupănesei Ancăi ot Coiani“ şi 
feciorilor ei: Drăghici Spătarul, Șerban Postelnic, Constandin, 
Mihai, Matei şi lordache ca să le fie lor, moşiile, satele Rumânii 
și Țiganii cât se trag de la moșii lor: Udrişte Vistierul și Dră- 
ghici dvornicul ot Mărgineni anume: Mărgineni, Filipești, Co- 
marnic, Secărie, Prislopul, Brăneşti, Poiana ladera, Moreanii, Ber- 
teştii, Gurguiaţii, Căscioare, Scrofeani, Zăvoaia, Cetăţeale, Că- 
preştii cu Dudești, Buzău şi Sărata și de la moașa lor jupăneasa 
Anca ot Coiani: satul Coianii, Prundul, lIsvoarele, Radovanul, 
Căscioarele ot Cătlui, Dobreanii, Varăștii, Vladimireștii, Bezdead, 
Florești, Risipiţii, Ştirbeiu, Răstoaca, Căcănăul, Viișoara, Fântă- 
nelele, Runcul ot Jaleş, Predeștii, Șopotul, Băcleșul, Punghina, 
Merii și Gruia. 

Prin urmare, din moşiile întărite la 1510 Mai 27 lui Neagoe 
Drăghici, aflăm satele Mărginenii, Dudeștii și Sărata pomenite la 
1668, peste mai bine de 150 de ani, ca fiind în stăpânirea Elenei 
Postelnicesei Cantacuzino, descendenta boierilor Mărgineni din 
secolul al XVI-lea. 


1 V. N. Iorga, Gen. Cantacuzino, ed. 1902, v. St. D. Greceanu, 
Genealogii documentate ale familiilor boierești, vol. II, p. 298. 


3 


www.dacoromanica.ro 


34 George D. Florescu 


Actul cel mai însemnat pentru prețioasele relații de familie ce 
ni le dă, este cel din 1510 Mai 271 relevat mai sus prin care se 
întăreşte lui Neagoe Drăghici și fiilor lui Stoican anume Drăghici 
şi Dragomir și surorei acestora Stanca și fiilor lui Vintilă: Dră- 
ghici, Radu, Laţcu, Vintilă şi fetelor lui Drăghici Vornicul: Maria, 
Neacșa, Boba și Slavna mai multe moșii printre cari relevăm aci 
doar: jumătate din Sărata?, Filipeștii:, Floreștii +, Frănceștii? și 
Blagodeştii 6, 

Primul boier căruia i se face întărirea de mai sus nu este altul 
decât Neagoe fiul lui Drăghici 1 din Mărgineni, 

Din conţinutul actului reiese vădit că Stoican, fratele său’, nu 
mai era în viață la data documentului, însă că fii lui erau Dră- 
ghici? și Dragomir? iar fiică: Stanca. 

Cât privește pe boierul Vintilă de care vorbeşte actul, el este 
indiscutabil însemnatul boier al lui Vlad Călugărul cunoscut în 
dese divane!* supt numele Vintilă Florescul din a cărei descen- 
denţă cunoaștem în mod sigur pe Drăghici" şi Radu '?. 





1 V. mai sus, pag. 21, nota 6. 

1 Sărata a fost în moştenirea Elenei Posteinicesei Cantacuzino pre- 
cum fusese maf înainte în posesia unei boieroaice Maria, zisă din 
Bucov, ba chiar din Sărata, fiica lui Staico, Post. din Bucov, care ar 
fi avut această moşie de la moşul ei Neagoe sin Drăghici. V. si 
aici, pag. 21, nota 9. 

3 Altă moşie pe care o vom întâlni încă în stăpânirea boierilor de 
care ne ocupăm. 

1 Moşie de baştină a unui neam de boieri ce-și trag numele de Ia 
acest sat și care pe semne era strâns, legat prin rudenie cu trun- 
chiul boierilor din Mărgineni. 

5 Moşie pomenită şi în întărirea din 1510 Mai 27 (v. mai sus pag...). 

6 Moşie care fusese luată schimb de Drăghici I, Vornicul din Măr- 
gineni, de la Danciul, (v. doc. mai sus. pag...). 

1 V. doc. din 1498 Februar 16 mai sus pag. 

t V. lucrarea mea: Divanele Domnești, sec. XV; Divanele lui Vlad 
Călugărul. Vezi şi spița coborâtorilor săi la pag... 

9 V. mai departe la Drăghici III, din Mărgineni. 

10 Pentru moment nu pot identifica pe acest boier. 

11 Viitorul Paharnic al lui Neagoe Basarab şi Vel Vornic al urmat 
şilor săi, pe tronul Țerii-Românești, până la 1536. 

12 întâlnit în divane supt numele de Radul Vintilov cu dregătoria 
de Paharnic încă din primele mărturii domnești ale lui Radu Vvd- 
cel Mare la 1498, Iulie 19; v. Florescu, Divane domnești în Mun- 
tenia în sec. XV, 1496-1501, II, (1929), doc. VI; v. şi spiţa de la 
pagina 23. 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii bolerilor din Mărgineni 35 


Cât pentru Drăghici Vornicul de care pomenește documentul 
de mai sus el este primul boier din Mărgineni cunoscutul Dră- 
ghici Stoicev sau Vintilescul. 

Comparând însă descendența femenină a acestui boier din actul 
menționat mai sus cu data de 1489 April 21' observăm că aci 
lipseşte Chera și avem în plus pe Boba și pe Slavna?, pe semne 
că prima dintre aceste trei jupănese va fi murit înainte de dania 
de mai sus. 

Revenind acuma la stăpânitorul acestei moşii din 1510, la Neagoe 
Drăghici, neîndoielnicul fiu al lui Drăghici 1 Vornicul din Mărgi- 
neni, vom spune din capul locului că hrisoavele acestea sunt 
singurele în care avem relațiuni mai precise asupra existenţei lui. 

Totuşi din alte documente ale acestei epoci, mai puțin precise, 
ar reieși că acest Neagoe Drăghici va fi fost poate rudă după 
soție cu Hamza Comisul sau soţia acestuia Monahia Magdalena, 
cunoscuţii ctitori fondatori ai Mănăstirii Corbii de Piatră. 

lată şi aci în extras acele hrisoave cari ne dau lămuriri asupra 
unei moșii Afumaţi, întâlnită încă din 1510 Mai 27 adică în pri- 
mul hrisov de întărire dat lui Neagoe Drăghici. 

1. La 1510 Iunie 188 Vlad Vlăduţă dă hrisov din Bucureşti lui 
Stoica Pitar pentru moşia Lungi pe care o are de Ja soția lui 
Neagoe și de la fiica acestuia anume Drăgaia. 

2. La 1519 Mart 104 Neagoe Basarab dă carte pentru partea 
de moşie din Afumați cât a fost a lui Hamza Comisul şi a lui 
Neagoe Spătarul. 

3. La 1520 lanuar 205 același Voevod dă la mâna lui Hamza 
vel Comis și feciorilor lui stăpânire pe cinci pământuri din moșia 
Afumaţi ce o răscumpărase din partea lui Neagoe şi a lui Prodan. 

4. La 1520 lanuar 29" deci peste nouă zile de la precedentul 


1 V, mai sus pag. 20. = 

2 Aceste două fiice mai tinere ale lui Drăghici Stoicev sunt po- 
menite întrun act datat de răposatul St. D. Greceanu din 1527 
Mai 10, deci tot atunci. Fi-va oare acesta actul la care se referă el? 

3 V. Ştef., D. Greceanu; Şirul Voevozilor, o. c., p. 24; Acad. Rom., 
doc. 1/LYIII. 

« Ibid., p. 56; v. Acad. Rom., 104/XI. 

5 Ibid., p. 58; ibid. 

€ Ibid, ibid. 


www.dacoromanica.ro 


36 George D. Florescu 


hrisov, același Voevod dă carte de stăpânire Bratului grămatic și 
fetelor lui Anca şi Neacșa pentru partea lor din Afumați. 

Referindu-ne la primul hrisov aci înfățișat aflăm întâiu de pre- 
sența în aceste vremuri a unui Neagoe și a fiicei acestuia anume 
Drăgaia. 

Drăgaia este poate femeninul lui Dragul și poate și al lui 
Drăghici. Fi-va oare atunci Neagoe tatăl acestei jupănese, Neagoe 
Drăghici fiul lui Drăghici Stoicev ? 

Documentul însă nu ne lămurește asupra rudeniei acestui Neagoe 
și a lui Stoica Pitarul. 

Al doilea hrisov ne vorbește de un Hamza Comisul care nu 
este decât viitorul Ban și ginere al lui Drăghici Stoicev! şi prin 
urmare cumnat după soția sa cu Neagoe Drăghici. 

Să fie oare Neagoe Drăghici, Spătarul de care ne vorbește 
actul din 1519 Mart 10? 

Analisând divanele primelor decenii ale secolului al XVI-lea 
aflăm o singură dată pe un vel Spătar Neagoe la 1522 Februar 
32 întrun hrisov dat de Radu cel Viteaz’. 

Dar data hrisovului nostru este anterioară. - 

Neagoe Spătarul de la 1522 ne este de altfel un personagiu 
bine cunoscut, fiul lui Socol, nepot lui Chirca, el este părintele 
lui Teodosie Banul din Periș! și în urmă vel Vistier și vel Vornic 
al lui Radu-cel-Viteaz?, ba chiar omorâtorul acestui Voevod la 
15293. El rămâne în urmă Vornicul lui Moise-Vodă, pănă la 10 
lunie 1529 când îl aflăm în fruntea divanului de altfel pentru 
ultima oară”. 





1 V. pag. 49, în presentul studiu. 

2 V. Ştef. D. Greceanu, o. c., pp. 62-3; v. Arh. Sl. Episc. Argeş, 
pach. 44, doc. 6; v. menţiune la I. Bogdan; o. c., ed. I, 1902, p. 232, 
nota, şi St. Nicolaescu; Doc. slavo-rom. p. 62. 

8 Acest Domn este cunoscutul Radu de la Afumaţi, Domn deplin, 
abia de la 1522; (v. pt. el: T. Palade: Radu de la Afumaţi, ed. Plo- 
eşti, 1923 şi St. Nicolaescu; Radu cel Viteaz, în Rev pt. ist. Arh. 
şi Fil. an. 1909, vol. X, p. 80. 

4 V. I. C. Filitti, Arch. G. Gr. Cantacuzino: Arborele genealogic 
Corbeni, Rudeni. 

5 V, Divanele acestui Voevod de la 1527-29. 

6 V., St. Nicolaescu, o. c. 

1 V. N. Iorga: Studii şi Documehte, V, part. I, 1903, pp. 170-1; 
v. Colecţia d-lui Const. Basarab Brâncoveanu. 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 37 


Neagoe vel Spătar va fi fost Comisul lui Vlad-cel-Tânăr de la 
1510 April 24! şi pănă la 1511 Decembre 272, în penultimul 
divan al acestui Domn, de oare ce la 1512 Ianuarie 8? avem ca 
vel Comis pe Calotă, cunoscutul ginere al lui Vlad Călugărul, 
care în imediat următorul divan, anume la 1512 Maiu 26 *, primul 
cunoscut mie de la Neagoe Basarab, este ridicat la rangul de 
mare Vornic. 

Vom vedea mai jos că şi acest Calotă vel Vornic estè înrudit 
cu neamul boierilor din Mărgineni de prin prima jumătate a se- 
colului al XVI-lea. 

Şi pentru că aci am vorbit de jupân Neagoe Drăghici fiul lui 
Drăghici Stoicev, vom releva încă un hrisov mai recent purtând 
data de 1569 Iunie 15 dat Mănăstirei Cricoveni* în care se spune 
ca să ţină satul Blagodeștii partea care a fost a jupănului Dră- 
ghici vel Comis și a jupănului Udrişte Postelnicul și a jupănesei 
Calea Vorniceasa toate părțile lor „pentru că au fost dată danie 
această moșie sfintei Mănăstiri pentru sufletul răposatului jupă- 
nului Neagoe ca să-i fie ohavnică“. 

D. I. C. Filitti, relevând acest document? crede că Udrişte 
Postelnicul și Drăghici vel Comis sânt boierii întâlniți cu acest 
nume în a doua jumătate a secolului al al XVI-lea, și că Vorni- 
ceasa Calea ar fi mama lor, soţia lui Udrişte Vistierul din Măr- 
gineni și greșit înregistrată în document cu atributul Vorniceasă 
în loc de Vistiereasă. 

"Un hrisov aflat de mine şi care este datat de Ștef. D. Gre- 


1 Dat din Curtea-de-Argeș, v. Şt. D. Greceanu, o. c., pp. 234, v. 
Ac. Rom., Cond. M.rea, Câmpulung, p. 262. 

*ibid., p. 27; v. Ac. Rom. Cond. M-rea Dealul, p. 49; v. Foaia 
Societăţii Românismul 1870, pp. 46-7; v. manuscris vechi la d. 
Cost. P. Greceanu, în care data este 26 Decembre. 

3 Jbid., p. 30; v. Arh. St. M-rea Tism. doc. orig. pach. 2, doc. 4; v, 
Arh. St. Cond. Brâncov,, Il, p. 37; v. cond. M-rei Tismana, I, f. 182; 
v. Ştefulescu; Doc., pp. 74-5; v. ibid., Tismana, p. "215. 

* V. St. D. Greceanu, o. c., p. 33; v. Arh. St. M-rea Snagov, doc. 
2; v. Acad. Rom. Cond. M.rea Snagov, folio 66. 

5 V. Arh. St. dosar Mărgineni; trad. rom. fără original; v. şi St. 
Greceanu: Fişe inedite Filipești. 

¢ Mănăstirea cunoscută supt numele de Mărgineni. 

1 V. Craioveşti 


www.dacoromanica.ro 


38 George D. Florescu 


ceanu din 1603, fără lună și loc! complectează știrile de la 1569 
lunie 1. 

lată-i şi conţinutul: 

„Radul Voevod sin răposatul Mihnea Voevod dă hrisov M-rei 
„Mărgineni şi călugărilor de la sf-tul locaş, ca să le fie moșie 
„la Blagodeşti lângă orașul Floci însă jumătate pentru că această 
„moșie au fost de baștină al lui jupăn Drăghici biv vel căminar 
„i a lui jupăn Udriște și a jupănesei Calea vorniceasei. Apoi 
„când au fost în zilele lui Moise Voevod ei au dat această moșie 
„cu toate părţile sus zisei mănăstiri pentru sufletul răposatului 
„jupănului Neagoe și tot au ţinut mănăstirea cu pace, iar când 
„au fost în zilele lui Radu-Vodă Șerban? iar călugării de la mă- 
„năstire au avut pâră cu jupăn Miho portarul din oraș și așa pära 
„Miho portarul cum că nu au călugării atăta moșie în Blagodești 
„jumătate de sat ci numai a treia parte....“ dar domnul judecând 
pe dreptate și pe lege, rămase Miho portarul de judecată. lar 
acum în zilele lui Radu-Vodă Mihnea se scoală Calotă judeţul din 
orașul Floci cu pretenții asupra moșiei sus-zise „...și au scos Ca- 
„lotă o carte a răposatului părintelui Domniei-Mele lo Mihai 
„Voevod făcută pe moșia Blagodești cum că au fost schimbat 
„Danciul din Corneşti? și au dat toată partea lui de moșie de la 
„Corneşti lui jupăn Drăghici Vornicul, și feciorilor lui anume 
„Stoican şi fetelor lui anume: Maria și Neacșa şi Chera şi cu 
„nepoții lui anume Vintilă şi Radul iar Drăghici Vornicul el au 
„fost dat moșia Blagodeștii, o au dat moșie pentru moșie....“. 
Domnul caută și află cartea lui Petru-Vodă şi cartea Radului- 
Vodă Șărban, şi au rămas Calotă judeţul de lege. 

Din acest ultim hrisov aflăm de un jupân Neagoe fără dregă- 


1 V. Arh. St. dosar M-rea Mărgineni; trad. fără original; v. Gre- 
ceanu, Fișe Filipești, data actului este evident greşită de Greceanuj 
eăci Radu Mihnea domneşte de la Septembre 1601-Mart 1602, în 
urmă de la Mart până în Iunie 1611, pentru a fi a treia oară 
Domn din Septembre 1611 până în August 1616, şi a patra oară 
din Adgust 1620 până în August 1623. 

2 Prin urmare documentul este din a III-a sau a IV-a domnie a 
Voevodului, 

3 In documentul din 1489 am aflat acest sat trecut cu numele 
Corneni. V. şi p. 20. 

é V. Resumatul hrisovului mai departe la capitolul Drăghici, 
III, Stoicev, p. 53. 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 39 


torie care indiscutabil trebuie să fie rudă cu boierii Drăghici vel 
Căminar şi Udrişte Postelnicul precum şi cu Calea Vorniceasa. 

Dania fiind făcută de acești doi boieri cu boieroaica sus amin- 
tită, şi pentru vecinica pomenire a unui jupăn Neagoe, în domnia 
lui Moise Vodă, nu poate să fie decât din anii 15209 sau 1530 de 
oarece acest Voevod nu domnește decât până în August 1530. 

Vorbindu-se în act de un jupăn Neagoe mort, pentru a cărui 
pomenire se face dania, trebuie să susţinem în mod firesc că 
acest boier li era rudă apropiată. 

A spune că Neagoe acesta este părintele celor doi boieri și 
poate şi al Calei Vorniceasa, care poate însă fi și jupăneasa sa 
în vedere că lipsa dregătoriei lui Neagoe nu implică că ma avut, 
ar fi să anticipăm asupra unor rudenii de personagii despre cari 
până în present mavem nici o informaţie precisă. 

Neagoe acesta era firește posesorul moșiei Blagodești și indis- 
cutabil una şi aceiași persoană cu Neagoe Drăghici, căruia printre 
alte întăriri făcute de Vlad Vlăduţă este și o jumătate din satul 
Blagodeşti. 

Să nu uităm însă că într'un hrisov purtând data de 1508 lunie 
16', în pricina dintre Manea cu cei cinci nepoți ai lui și Stoican 
fiiul lui Drăghici Stoicev şi deci frate cu Neagoe Drăghici, tot de 
o jumătate din Blagodești este vorba. 

Moşia aceasta va fi fost poate împărţită după moartea bătrânului 
Drăghici Stoicev între fiii săi Stoican și Neagoe. În amintirea 
acestuia din urmă boierii Drăghici vel Comis, Udrişte Postelnicul 
şi jupăneasa Calea Vorniceasa vor fi dat partea lor din Blago- 
deşti Mănăstirii, pentru pomenirea lui jupăn Neagoe care și el pe 
semne va fi dat la moarte partea sa de moştenire din acest sat 
aceleiaşi Mănăstiri. Şi dacă pentru moment nu afirmăm că Neagoe 
este părintele celor doi boieri de mai sus, cât de firesc ni-ar apare 
aceasta din documentele citate, o facem numai pentru că asupra 
unuia din boierii aceştia și anume Drăghici vel Comis avem in- 
formaţii cari ni lasă să presupunem origina sa; boieri de care 
vom vorbi mai departe 2. 

Din cele relatate mai sus rezumăm doar că Neagoe este cel mai 
mic din fiii lui Drăghici Stoicev, cât în ceiace privește dacă va 


1 V. pag. 26. 
2 V. pag. 53 şi urm. 


www.dacoromanica.ro 


40 George D. Florescu 


fi fost căsătorit și va fi avut descendenți nu putem răspunde 
pentru moment neavând la îndemână niciun act concludent asupra 
acestora. 

Tot ce putem adăoga este că desigur la 1529 la data hrisovului 
de danie a moşiei Blagodești el era mort. 

În ceia ce priveşte pe Calea Vorniceasa trebuie să ne referim la 
o scrisoare foarte importantă pentru acest personagiu femenin, 
scrisoare care a fost greșit datată de răposatul lon Bogdan '. 

lată ce ne spune rezumatul acestei scrisori: Jupâniţa Calea și 
fiiul ei Stoican scriu județului Braşov că și-au dat silința să afle 
pe niște hoți ce furaseră cai de la supușii lor şi de la craiul, însă 
de nu-i vor prinde să nu se supere ci să le rămâie prieteni cum 
au fost şi „tatălui său vornicului“. În scrisoare se vorbeşte încă 
„de credinţa şi prietenia și frăţia străbunilor şi unchilor şi părin- 
»ților noştrii vornicul, cu Braşovenii“. 

Din nefericire navem în extenso textul acestei scrisori aşa de 
interesantă prin stilul ei. 

Răpasatul Ion Bogdan greşeşte când identifică pe această Calea 
cu soția lui Datco armaș, atribuind fraţilor Danciu şi Radu, într'a- 
devăr Brâncoveni, de la sfârşitul secolului al XVI-lea, un frate 
inexistent Stoican. 

Radu şi Danciu sânt fii lui Vâlsan şi al Margăi?. 

Datco, mort înainte de 1568 este frate cu aceştia doi, soția-i nu 
se cunoaște. Calea din Brâncoveni este altă jupâneasă, soră cu 
Matei Basarab Voevod și soţia lui Calotă Banul din Bozieni la 
sfârșitul secolului al XVI-lea, și remăritată cu Stanciul post. pe la 
1603-1607, 

Apoi scrisoarea de mai sus nu vorbeşte de niciun alt frate al lui 
Stoican, nici că acea Calea este vorniceasă, însă că părintele, fie 
al ei, fie al lui Stoican era vornic. 

Revenind la Calea din documentul necunoscut nouă din domnia 
lui Moise Voevod prin care ea alături de Drăghici Comis și Udrişte 
postelnic dau Blagodeştii Mănăstirei Mărgineni pentru sufletul lui 
jupân Neagoe nu putem recunoaşte în ea decât pe bunica acestor 
doi boieri, pe Calea soţia lui Drăghici 1 vornicul Stoicev care pe 
semne mai trăia la 1529 la adânci bătrâneți. 


1 V. Doc. şi Reg. priv. la Rel. Ț. Rom. cu Braşov și Ung., ed. I, 


1902, p. 306. Scrisoarea este datată din 1582. 
> V. Fililti: Boierii Craiovești, arborele genealogic. 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 4l 


Cât pentru expresia de „tatălui mieu vornicul“ cred că aceste 
vorbe vin mai mult din gura lui Stoican decât de la maica sa, și 
atunci întradevăr că știrile aflate din scrisoare se referă la Dră- 
ghici Stoicev. 

Interesantele lămuriri genealogice cu toate că puţin precise, de- 
notă totuși o mare mândrie și o conştiență fermă de importanţa 
legăturilor de prietenie a neamului acestor boieri. 

Fiva oare această bătrână boieroaică vre-o representantă a nea- 
mului boierilor Craiovești, soră cu cei patru frați Barbu, Pârvu, 
Preda și Radu, cari dacă va fi fost fată de Domn, mândria stilului 
ei ne-ar fi lămurit în mod mai precis. 


DRĂGHICI. 


Am spus mai sus că Drăghici Stoicev dispare din fruntea di- 
vanelor lui Radu-cel-Mare cu vre-o trei ani înaintea încheierii se- 
colului al XV-lea. Cu toate acestea în timpul domniei lui Mihnea- 
cel-Rău deci printre anii 1508—9 aflăm o scrisoare! adresată 
Braşovenilor de nouă dintre foștii boieri de frunte ai precedentului 
Domn, anunțând pe pârgarii din Braşov că vor fi nevoiţi să pä- 
răsească ţara şi îi roagă deci să intervină pe lângă comitele Timi- 
șoarei ca să li dea un salv conduct; cei nouă boieri mai iau 
încredințarea că se vor putea adăposti oriunde în ținutul Ardea- 
lului, putând să iasă când vor voi. 

Printre aceşti nouă boieri aflăm al optilea pe un jupân Drăghici 

fără dregătorie, ceilalți fiind următorii, menţinând ordinea în care 
sânt trecuţi în scrisoare: Jupân Badea Vornic, jupân Stroe Vornic, 
jupân lon Călinescu, jupân Calotă Vistierul, jupân Vlaicul Portarul 
jupân Dumitrul Vornicul, jupân Stoican, jupân Drăghici și jupân 
Stan. 
. De altfel încă din 1507 Decembre 32 și anume dintro scrisoare 
a lui Radu-cel-Mare tot către Braşoveni, aflăm printre boierii înși- 
rați, pe acest Drăghici al şaisprezecilea din optsprezece. Evident 
că acest omonim al sfetnicului lui Vlad Călugărul şi Radul-cel- 
Mare este un boier tânăr, altfel mar putea avea locul printre ultimii 
sfetnici ai lui Radu-cel-Mare. 


1 V, Bogdan; o. c., p. 223, No. CCXV; v. ibid; ed. II, No. CCL, 
p. 305. 
3 V. Bogdan, o. c., ed. II, p. 352, No. CCCIX. 


www.dacoromanica.ro 


42 George D. Florescu 


Rămâne în toate cazurile bine stabilit cu acest jupân Drăghici 
este altul decât Drăghici Stoicev, 

Cine va fi fost nu putem pentru moment certifica, 

Un raționament logic ni-ar lăsa să credem că dacă Drăghici 
Stoicev a fost sfetnic devotat şi tatălui și fiiului, şi descendenţii 
săi, cei trei fii: Stoican, Neagoe și Drăghici vor fi rămas și ei 
credincioși lui Radu-cel-Mare, şi atunci a-şi putea emite ipotesa 
că jupân Stoican şi jupân Drăghici, antepenultimul şi penultimul 
boier din cei nouă înșiraţi în scrisoarea din 1508-9, să fi fost fiii 
lui Drăghici Stoicev. 

Pentru întâia oară în prima jumătate a secolului al XVI-lea în- 
tânim pe un boier Drăghici în divanele domnești ale Voevozilor 
acestei epoci, la 1512 Mai 26', supt Neagoe Basarab, purtând 
acolo dregătoria de Păharnic, 

Acest boier rămâne în această funcţie în toată domnia de 
aproape zece ani a acestui Voevod, 

Între anii 1521—1525 adică de la ultimul hrisov cu divan cu- 
noscut mie de la Neagoe Basarab din 1521 Iulie 30? şi pănă la 
primul hrisov cu divan al lui Radul de la Afumaţi din 1525 Fe- 
bruar 10%, deci în timpul domniei lui Vladislav, feciorul unui Vla- 
dislav, fost pe semne pretendent şi nepot al lui Vladislav al II-lea; 
Drăghici Păharnicul nu apare în divan decât la 1522 Februar 34, 
tot în aceiași dregătorie în scurta domnie a lui Radul de la Afu- 
maţi. Păharnicul lui Vladislav al III-lea, este un Dragomir care şi 
el lipseşte adesea din divan nefiind măcar înlocuit, 

În primul divan al lui Radul-cel-Viteaz la 1525 Februar 10 aflăm 
pe Drăghici ca vel Vornic însă el dispare din nou în a doua dom- 
nie a lui Vladislav din Maiu pănă în August 1525 pentru a reapare 
la Septembre 85, acelaşi an cu,dregătoria de fost mare Vornic, 


1 V. Ştei. D. Greceanu, o. c.; p. 33; v. Arh. St. M-rea Snagov, doc. 
2; v. Acad. Rom. Cond. M-rea Snagov, folio 56. 

1 Ibid., p. 61; v. Ştefulescu; Gorjul istoric 1904, pp. XIV-XXIX; 
d. N. Iorga, în Studii şi Doc. vol. V, p. 170 ne dă un document aj 
lui Neagoe-Vodă din 30 Noembre 1521, evident cu data greşită Voe- 
vodul murind înainte de data aceasta. 

3 V. Ştet., D. Greceanu, o. c., p. 73; v. Arh. St. Cond. Brâncov,, No, 
II, p. 498. 

« Ibid., pp. 62-3; v. Arh. St. ep. Argeș, pach. 44, doc. 6; v. men- 
țiune la I. Bogdan, o. c., ed. V, p. 232, nota. 

s V. Şt. D. Greceanu; o. €., p. 73; v. Ac. Rom., doc. 96/XCIV, orig, sl, 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boterilor din Mărgineni 43 


urmând în toate divanele lui Radu-cel-Viteaz când, ca vel Vornic 
sau biv vel Vornic. 

Supt Moise Vodă fiiul lui Vladislav al II-lea, el este chiar în 
fruntea divanului la 12 Maiu 1529! fără dregătorie; lipsește totuși 
din divanul hrisovului lui Radul de la Afumaţi la 1528 Septembre 2 
dat din Pitești * și în ultimele divane ale lui Moise la 1529 Iunie 
108 și 1530 Maiu 22!. Acest ultim divan de altfel este format 
din elemente cu totul noi. 

Drăghici reapare ca Mare Vornic în fruntea divanului documen- 
tului emanat din Târgovişte de Vlad Vodă sin Vlad Vodă (Vlad 
zis Înecatul) la 1530 Iunie 15°, lipsind însă peste 10 zile’ pentru 
a reapare la 15 Noembre” şi 16 Noembre* în fruntea divanului. 

De acum înainte rămâne când primul boier martor în divan, când 
după Hamza Banul sau Șerban biv vel Vornic” în fruntea divanelor 
domneşti ale lui Vlad Înecatul și Vlad Vintilă ™. 

Supt acesta din urmă îl aflăm în toate divanele cunoscute pănă 
astăzi, tot astfel și supt urmașul lui la tron Radul zis Călugărul în 
singurul divan pe cari-l cunoaștem înaintea alungării acestuia de 


1 V, Ştetulescu; Tismana, pp. 220-1; v. Arh. St. Cond. M-rea Tis- 
mana, I, f. 529. 

2 V. G-P. V. Năsturel; în Rev. pt. Ist. Arh. şi Fil. X, fasc. Il, 
1909, pp. 210-11. 

3 V. N. Iorga, Studii şi Doc., V, part. 1, 1903, pp. 170-1; v. Col. 
C. Basarab Brâncoveanu. 

4 V. Ştefulescu; Doc. sl-rom., p. 96; v. Arh. St. M-rea Tismana, 
pach. 2, doc. 6, orig. deter., tradus de Peşacov la 1844. 

5 V. Elie Nicolescu: In jurul lui Basarab Laiotă tn Rev. Litera- 
tura şi arta Rom. anul VII, tabloul divanelor, pp. 66&9; v. G-ral 
P. V. Năsturel; Radu Șerban şi Matei Basarab, în Rev. Literatura 
și Arla rom. XI, 1907; v. Arh. St. M-rea Govora secț. ist. pach. 
30 netreb. 

ê V. Elie Nicolescu; o. c. 

T Ibid. . 

e V. Ştefulescu; Doc. p. 98; v. Arh. St. M-rea Tismana, pach. 40, 
doc. 3; v. Elie Nicolescu o. c. 

9 Ginerele lui Radu Post. Craiovescul și al Velicăi din Şitoaie, 
soţul Mărgăi şi părinte al Ancăi din Coiani şi al lui Marcea din 
Şitoaie, viitor Ban de Jiiu şi Craiova. 

10 Vlad Inecatul este Domn de la 1530-Septembre 1532. El este 
fiul lui Vlad Vlăduţă şi prin urmare nepot de fiu lui Vlad Călugă: 
rul, iar Vlad Vintilă, Domn de la 1532-1535, este fiul lui Radu-cel- 
Mare și deci văr primar cu predecesorul său. 


www.dacoromanica.ro 


4 George D. Florescu 


către fostul Voevod Vlad și anume la 1534 Septembre 1!, căci peste 
cinci zile? în documentul dat din Fureşti de Vlad Vintilă, Drăghici 
este mare Părcălab şi încă în aceiaşi dregătorie în fruntea diva- 
nului hrisovului fără an, doar numai data 18 Decembre? de la 
acest Voevod, hrisov dat din București *. 

De asemenea tot ca mare Părcălab se află în fruntea divanului 
la 1535 lanuar 115, şi de acum înainte rămâne mare Vornic 
printre primii trei boieri de frunte ai lui Radul Paisie. 

Totuși la 1535 Iulie 1° nu-l aflăm în divan în primul hrisov cu 
mărturii domnești cunoscut mie din domnia lui Radu paisie de la 
1535—1545. 

De acum înainte, adică de la 1535 Iulie 307 nu este document 
cu divan unde Drăghici să nu figureze ca boier de frunte: 

La 1536 în Iulie ë îl aflăm pentru ultima oară ca martor dom- 
nesc al acestui Voevod. 

Se va fi stins în toamna acestui an sau în primăvara anului 
viitor căci în 1537 Mai 10" Drăghici Vornicul nu mai apare, 

Aceasta este bogata carieră a lui Drăghici sfetnic al atâtor 
domnii, carieră care se poate resuma precum urmează: 

Paharnic lui Neagoe Basarab. 
Mare Vornic lui Radu de la Afumați. 
9 7 » Moise. 
j P » Vlad Înecatul. 
i „și pârcălab lui Vlad Vintilă 
şi în fine, fost mare Vornic al lui Radu Paisie până la moarte. 


1 V, Elie Nicolescu, o. c. 

2 Ibid. 

å V. Ştefulescu: Tismana, 223/6; v. Arh. St. M-rea Tismana, pach. 
1, doc... foarte deteriorat, trad. de Pessacbv la 9 Iunie 1844. 

+ Data acestui document trebuie să fie 1534 pentru că la Sep- 
tembre 6 din Fureşti, (v. nota 1 mai sus), tot ca pârcălab aflăm 
pe Drăghici precum şi la Ianuar 1i, anul viitor, (v. nota urmă- 
toare). 

5 V. Elie Nicolescu, o. c. 

6 Ibid., Fi-va oare o eroare de transcriere în tablourile citate? 

1 V. Elie Nicolescu, o. c. 

3 Data documentului ne lipseşte, nu este totuși ziua 10, (v. St. 
Nicolaescu, Doc. 69; v. Acad. Rom. 23/XL), a acestei luni de oare- 
ce grămăticul acestui hrisov este Nan, iar al celui de mai sus 
Bora (v. Elie Nicolescu, o. c.). 

? V. Colecţia de acte Ion Glogoveanu. 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 45 


Dar cine este acest însemnat sfetnic domnesc ? 

Toţi istoricii noştrii până azi l-au identificat cu acel boier des- 
pre care pompoasa titulatură a Postelnicesei Elena, spune: „sfră- 
nepoată lui Drăghici Dvornicul ot Mărgineni.“ 

Am spus mai sus , și o repet încă odată că nu am aflat în 
nici un document de pe aceste vremuri să fi existat în secolul al 
XVI-lea vreun boier Draghici Vornic, cu particula „ot Mărgineni“ 

Totuși câteva documente foarte interesante, unele chiar inedite, 
ne lămuresc asupra persoanei acestui Paharnic al lui Neagoe Ba- 
sarab, Vornic mare al celorlalți 5 Voevozi urmași pe tronul Mun- 
tenesc. 

Un zapis purtând data de 13 sau 15 Septembre 1624* ne spune 
că șase boieri: Ivașco Vornicul, Gligorie Comisul, Bratul Vel Co- 
misul, Tudor Siujerul, Dumitru şi Neanciul Vornicul fiind luaţi pe 
răvașele lui Alexandru Vodă? de către „Doamna Elena a răposa- 
„tului Șerban Vodă și de Socol Paharnic din Cornăţeani și de 
„Necula Paharnic şi de Leontie egumenul mănăstirii Strâmbul+ pen- 
„tru satele Dobreanii* Vladimirești*, Vărăşti?, Dinţeşti”, Făsăiţii ?, 


1 V. mai sus, pag. 9. 

2 V. document în arhiva familiei mele. 

3 Alexandru-Vodă zis Coconul, tânărul şi nepricepulul Voevo: 
al 'Ţării-Româneşti din August 1632, până în Novembre 1627, fiu 
al lui Mihnea Turcitul. 

& Această mânăstire cunoscută azi supt numele de Găiseni este în 
judeţul Dâmboviţa, pe hotarul sudic, alături de satul cu acelaşi 
nume şi alături de satul Floreştii din judeţul Ilfov (v. mai sus pag...) 
şi de Căscioarele din Vlaşca, Mânăstirea întreținută de Eforia Spi- 
talelor Civile este o veche fondaţie încă înainte de secolul al XYi-iea 
a unui neam de boieri zişi Boghieni, rude prin ascendență feme- 
nină cu boierii Floreşti din secolul al XVI-lea. 

% Satul Dobrenii în judeţul Ilfov făcând parte din comuna rurală 
Dobrenii Câmpurelul, (v. dicţ. Geogr. III, p. 146, col. I şi II). Se 
greşeşte totuşi de a se atribui fondarea acestei comune pe la în- 
ceputul secolului al XVII-lea, căci există încă din secolul al XV- 
lea, precum ne-o relevă documentul de mai sus. Această moșie 
eșită din moștenirea lui Vintilă Florescu rămâne în mâna lui Radu 
Şerban, de la care trece la fiul său natural născut în acest sat din- 
tro fată de popă, Elena, viitoarea soție a unui Neagoe Logofăt și 
moartă la 7 August 1552, (v. ibid., v. şi N. Iorga; Inscripții, fasc. 
II, 1905, p. 89, unde Dobrenii este trecut în Vlaşca, evident o e- 
roare). Constantin Basarab, fost Serdar din Dobreni devine Domn 
la moartea lui Matei Basarab Vvd., şi păstrează tronul țării de la 


www.dacoromanica.ro 


48 George D. Fioresci 


„dacă au fost ale Radului Clucerul Florescul“ și dacă va fi avut 
muma acestuia jupâneasa Maria „treabă şi lucru la miluire la mă- 
„năstirea Strâmbul“, și în fine dacă zapisul jupânesei Marii scos 
de Leontie egumenul este zapis drept, adeverează că mai întâiu 
acest zapis a fost făcut de Nestor logofătul Vlădicăi cu patru 
ani după încetarea din viață a mamei Clucerului și mai adeverează 
cei șase boieri precum urmează“... iar satul Dinţești şi Făsăiţi „nu 
„l-au mai l-au fost țiind Florescul nici odată că au fost ale Cor- 
„năţeanilor de moşie iar satul Vladimirești şi satul Floreşti! au 
„fost ale Florescului de moșie ce l-au dat să fie la sânge iar 
„pentru satul Dobreanii și Vărăşti am adevărat cum au fost purtat 
„pâră părinţii lui Şerban Voevod mai dinainte vreame cu Radul 
„Florescul ce încă nu li s'au fost ales, lucru că am citit şi o carte 
„a Mircii Voevod? ce era la mâna lui Socol Paharnic, deci așa 
„am adevărat cu sufletele noastre cum au fost înfrățit Vintilă Lo- 





1654-1658. Dobrenii ajunge la moartea Voevodului în stăpânirea 
sorei sale Elena Postelniceasa Cantacuzino. 

€ Sat care nu mai există azi supt acest nume. 

1 Fi-va oare satul acesta Vărăştii Obedini în apropierea Dobre- 
nilor şi anume în plasa Sabarul, jud. Ilfov, lângă Sabar, sau vârăş- 
tii-de-sus şi de jos, primul cunoscut supt numele de Pitar-Moșu şi 
al doilea Băjenari din plasa Dâmboviţa, com. rur. Dăscălul Creaţa, 
la Nord de Bucureşti, aproape de unde izvorăşte Vaiea Mostiştei. 

s Alt sat al cărui nume a dispărut. 

9 Incontestabil numele greşit al satului Făsăienii, azi sat dispărut, 
fost însă de baștină al boierilor ot Cornăţeni, în secolul al XVII-lea. 
Nu trebuie coniundat cred cu Făcăeni din pl. Teleajen, jud. Prahova 
sau Făcăenii din Ialomița, pe malul stâng al braţului Borcea. Nw- 
mele de Făsăiţii se mai dă cătunului Sibigiul de jos din comuna Pă- 
nătăul, jud. Buzău, v. pentru acest sat şi mai deparie. 

1 Moșia aceasta Floreştii nu trebuie confundată cu actualul Flo- 
reştii din judeţul Prahova, lângă Măgureni şi Filipești, fosta pro- 
prietate a boierilor Cantacuzino din branşa zisă a Măgurenilor, la 
începutul secolului al XIX-lea și unde Grigore G. Cantacuzino “Yor- 
nicul clădeşte la 1826-31 biserica reparată de soţia sa la 1888. Sa- 
tul Floreştii din documentul de mai sus se află în jud. Ilfov, plasa 
Sabarul şi a fost moșie băştinaşă a boieriior Florești din secolui al 
XVI-lea, rămasă în urmă prin moștenire în averea Posteinicesei de 
la Anca din Coiani, străbunica ei descendentă şi ea din boierii Flo- 
reşti ai începutului secolului al XVI-lea, (v. mai sus, pag. 25). 

? Mircea, zis Ciobanul, fiul lui Radu Paisie, Domn al Țării Romà- 
neşti de la 1545 Mart până la Februar 1554 și a Il-a oară de la Ia 
nuar 1558 până la Septembre 1559. 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 47 


„gofătul cel bătrân pre fetele lui anume Neacşa i Velica cu fecio- 
„rul lui Drăghici Vornicul pre aceaste sate şi țigani ce scrie mai 
„sus să fie frați iară zapisul am adevărat că au fost mincinos şi 
„din trupul Florescului au rămas niminilea, nici alte rude fără nu- 
„mai aceşti boiari ce sânt mai sus scriși...“ şi deci au dat aceşti 
şase boieri ca să fie aceste sate și Mănăstirea Strămbul „la sânge 
„la rudele Florescului în mâna acestor boieri ce scriu mai sus“.... 

Ce ne interesează pentru moment din actul de mai sus este 
persoana lui Drăghici Vornicul a cărui tată aflăm că este Vintilă 
Logofătul şi că acest Drăghici avea legături prin descendență cu 
Elena Doamna lui Radu, Şerban Basarab şi cu boierii din Cornăţeni. 

Despre acest Drăghici Vornicul afară de actul de mai sus mai 
avem şi următoarele ştiri documentare. 

Întrun hrisov al lui Vlad cel Tânăr sau Vlad Înecatul din 1531 
Aprilie 12! dat din Târgoviște lui Drăghici Vornicul „cinstitul boier 
al Domniei mele“ Voevodul întărește acestuia moşia Calea Baiului 
cumpărată de la Nicola de la Roşi drept 100 de galbeni încă din 
zilele lui Radul Voevod „care au pierit la Râmnic“?. I se mai dau 
100 de oi, 3 sălașe de ţigani, un cal bun înşelat și înfrânat şi un 
caftan bun, și zice hrisovul mai departe“... și să-i mai fie Dinţeşti 
Făsâenii, Dobreanii, Vladimireştii“ pentru că sânt ale lui bătrâne 
şi de baștină moșii, să-i fie lui și fecioriilor lui. 

Prin urmare moșiile întâlnite în neamul boierilor Cornăţeni la 
1624 și anume Dinţeşti şi Făsâieni şi cele întâlnite în pricini între 
părinții lui Radu Șerban și Radul Clucerul Florescul, adică Do- 
brenii și Vărăştii, erau toate moșii băștinașe ale lui Drăghici Vor- 
nicul „cinstitul boier al Domniei Sale“ lui Vlad Înecatul, în a 
cărui divan aflăm precum am văzut mai sus chiar pe acest boier. 

Prin urmare Drăghici Vornicul lui Moise Vodă și a celorlalți 
Domni, urmași acestuia pe tronul Țărei Românești, nu este pre- 
cum a fost crezut până aci, Drăghici Vornicul din Mărgineni ci 
Drăghici Vornicul din Floreşti, fiul lui Vintilă Logofătul lui Vlad 
Călugărul, întâlnit în dese documente cu divane ale acestui Voevod 
cu epitetul Florescul, boier fără dregătorie?. 


1 V. Ionnescu Gion: Boerii Craiovești, în Rev. pt. Ist. Arh, şi Fil. 
vol, VIII. 

2 Radu-cel-Frumos sau cel Viteaz, 

s V. lucrarea mea asupra Divanelor, sec, al XV-lea, doc. LXV, notą 
2, doc., LIII, nota 15; doc. LIX, nota 6; doc. LX, nota 8; doc. LXII, 


www.dacoromanica.ro 


48 Georga D. Florescu 


Că din el descindea Postelniceasca, nu încape nici-o îndoială’. 

Și pentru a reveni la Drăghici, cel mai mic din feciorii lui Dră- 
ghici Stoicev vom spune că afară de jupânul Drăghici alături de 
jupânul Stoican din scrisoarea celor nouă boieri, cari se adresează 
către Braşoveni, şi din cei 18 boieri ai lui Radul cel Mare în 
scrisoarea acestuia către aceiași în 1507, cari par a fi descendenții 
lui Drăghici Vornicul lui Vlad Călugărul şi al fiului său, nu putem 
spune nimic mai precis. 


SLAVNA 


Am văzut mai sus? că răposatul Ștefan D. Greceanu ne indică 
pe baza documentului din 27 Maiu 1510 că fiică a lui Drăghici 
Stoicev ar fi Slavna. În aceiași fişă în spiţa genealogică din josul 
ei este specificat ca fiică a Slavnei o Stancă, zisă ot Bratovoeşti, 
spătăreasă înainte de 1572. 

Tot D-sa ne mai dă informația” că înainte "de 1587 existau stă- 
pâni pe satul Bucoviciorul* pe Jiu, Slavna cu fiica ei Stanca spă- 
tăreasa ot Bratovoești. 

Luând totuşi aceste informaţii genealogice ca sigure şi referin- 
du-ne la un hrisov purtând data de 1569 Septembre îl> al lui 
Alexandru Mircea, am avea în parte, prin analogia personagiilor, 
confirmarea celor emise de Ștefan D. Grecianu. 

Iată ce aflăm gin hrisovul sus citat: 

„Domnul întăreşte Mănăstirei Glavaciog parte în satul Obislav, 
„partea lui Hamza Banul pentru că această moşie e de moştenire 
„a lui Hamza Banul, apoi a dat-o şi a adăogat-o la zisa mănăstire 
„fiica lui Hamza Banul, Stanca jupăniţa Stanciului a lui Benga, 
„dinaintea Domnului pentru sufletul părintelui ei Hamza Banul și 


nota 6; doc. LXV, nota 2; v. doc. LXVI, doc. LXXIV, doc. LXXV, 
noia 2. 

1 V. pt. neamul boierilor din Floreşti, și această înrudire, studiul 
meu viilor. 

2 V. mai sus, p. 22. 

s V. Fișe inedite, St. D. Greceanu la „ol Bratovoeşii” fără indi- 
cația moşii. 

+ Există şi azi un sat cu acest nume în jud. Dolj, pi. Dumbrava- 
de jos din comuna Yella. 

5 V. St. D. Greceanu; Genealogii documentate vol. I1, pp. 412-13, la 
Bengești; v. Arh. St. M-rea Glavaciog, pach. 9, tăimăcit la 1813 în 
Mart în Sf. Mitropolie de G. Peşiacof. 


ți 


www.dacoromanica.ro 


Strămoşii boierilor din Mărgineni 49 


„pentru sufletul jupăniţii Stanca şi al fiilor ei Hamza, Stanciul, 
„Vladul şi Drăghici pentru că le-au adus trupurile de la Cetatea 
„Bucureşti de le-au îngropat la Sf. Mănăstire în Glavacioc și a 
„dat acest sat Obislav ca să le fie vecinică pomenire. Urmează 
„blestemul și Divanul.“ 

Din hrisovul de mai sus aflăm că Hamza Banul din Obislav a 
avut de fiică pe o jupăneasă Stanca, muma boierilor Hamza, 
Stanciul, Vladul şi Drăghici, și pentru a complecta ştirile de mai 
sus vom spune că soțul Stancăi este Stanciul Spătar fiul lui Benga 
mort împreună cu cei patru fii ai săi în lupta de la Boiani! la 
1560. 

Alte informații genealogice? care par a nu fi fost cunoscute lui 
Șt. D. Greceanu ne spun că Stanciul Spătarul, omul de încredere 
al lui Mircea Ciobanul, este ginere lui Hamza Banul din Obislav 
care are de soție pe o jupâneasă Slavna. 

Să căutăm înainte de toate a distinge cariera lui Hamza Banul. 
Comis în primul divan cunoscut mie de la Neagoe Basarab la 26 
Mai 1512* păstrează această dregătorie până la 1520 Aprilie în 104, 
când îl aflăm pentru ultima oară cu această dregătorie, căci în 
imediat următorul divan la 4 Iulie el este Spătar, dregătorie pe 
care o păstrează până la moartea Voevodului său, căruia pe semne 
i-a rămas credincios. 

La 1522 Februarie 36, în divanul hrisovului lui Radu de la 
Afumaţi, singurul cunoscut mie de la acest Voevod în acest an, 
Hamza lipseşte, dregătoria de Spătar fiind păstrată de Neagoe 
viitorul mare Vornic al acestui Voevod şi chiar ucigașul său la 
Râmnicul-Vălcei pe Dealul Cetăţuia. 


1 V. Magazin Istoric, IV, p. 272. In Xenopol; Ist. Românilor, ed. 
1898, p. 11, se spune că lupta fusese la Şerpăteşti. 

2 V, St. Nicolescu; Doc. Sl.-Rom., ed. 1905, p. 33, 

2; v. Acad, Rom. Cond. M-rea Snagov, folio 66. 

8 V. St. D. Greceanu; o. c, p. 33; v. Arh. St. M-rea Snagov, doc. 

« Ibid, p. 58; v. Arh. St. M-rea Bistrița, pach. 1, doc. 4; v. 
Cond. Brâncov,, II, p. 503. 

5 Ibid, p. 58; v. Hurmuzachi, vol. I, part. III, pp. 335-7, Doc. 
Ist. Rom. 1510-39, de Nic. Densuşianu cu apendice slavon 1510-27; 
v. Uricariul IV, p. 301; v. ibid., XII, p. 83. 

6 V. St. Nicolescu: Doc. ist. privit. la Radu de la Afumați în Rev. 
pl. Ist. Arh. şi Fil. vol. X, fasc. 1, 1909, p. 80. 


www.dacoromanica.ro 


59 George D. Florescu 


Întrun hrisov cu divan al lui Vladislav, la 1525 Iunie 101, aflăm 
pe un Hamza portar; nu cred să poată fi identificat cu persona- 
giul de care ne ocupăm, 

La 1529 Aprilie 148, într'o danie făcută Mănăstirei Tismana de 
Banul Pârvu, peste satul Turcenii, aflăm ca al doilea martor pe 
un Hamza Vistier, 

Acest Hamza Vistier nu apare totuşi în niciun divan din cele 
ce ne sânt cunoscute de la Moise Vodă. 

În fine pentru prima oară întâlnim pe Hamza cu dregătoria de 
Ban, şi anume de Jiu, în domnia lui Vlad Înecatul la 1531 Sep- 
tembre 18%, fiind chiar în fruntea divanului; dispare totuși până 
la 1532 lanuarie 27%, în domnia aceluiași Voevod, ramâind în 
urmă în fruntea divanului până la 1533 Iunie 3;, în domnia lui 
Vlad Vintilă, fiind din nou lipsă în divanul din 22 lulie același an? 

În divanul documentului din 1533 Decembre 27), atribuit lui 
Radu Paisie, putem zice că aflăm pe Hamza pentru ultima oară 
în divan, căci hrisovul cu leat greșit, publicat de D-l Lăpedatu!? 
ca fiind al lui Vlad Călugărul şi datat din domnia sa cu leatul 
1489, trebuie pus între 1533-36 fiind emanat de la Vlad Vintilă, 
iar nici de cum de la moșul acestuia. 

Cred chiar a nu mă înșela fixând data acestui hrisov în cursul 


1 V. Şteiulescu: o. c., p. 86; v. Muzeul Gorjului, sec. XVI, doc. 5, 

2 Ibid. Tismana, pp. 220-1; v. Arh. St. Cond. M-rea Tism. I, f. 529. 

3 Fiul lui Pârvu I, Vornicul Craiovescu, devenii şi el Ban de Cra- 
iova, dupa moartea fratelui său Preda Banul între anii 1522-26 şi 
1528, (v. Elie Nicolescu o. c.). El moare la 14 April 1529 şi este în- 
gropat la ctitoria neamului, său M-rea Bistriţa; v. pentru el, I. C. 
Filitti; Craioveștii o. c., pp. 200-1. 

+ lată cele care-mi sunt cunoscute; unul fără an pe semne din 
1529; (v. I. C. Filitti, Arh., p. 201, doc. 643) şi din acest an la Mai 
12; (v. Ştetulescu; Zism., pp. 220-1 şi ibid., Doc. p. 95), la 17 Maiu 
(v. Filitti: o. c., p. 157, doc. 509), la 10 Iunie; (v. Iorga, St. și Doc, 
V, part. 1, 1903, pp. 170-1) şi în 1530 la 22 Maiu; (v. Ștefulescu: 
Doc., p. 95). 

5 V. Elie Nicolescu: o. c.; v. Ştefulescu: Tismana, pp. 222-3; v. 
Arh. St. Cond. Tismana, I, fila 586, 

6 V. Revista Istorică, X, 924, p. 60, origine pierdută. 

1 V. Elie Nicolescu: o. c., v. Şteiulescu: Tismana, p. 223; v. Arh. 
v. Arh. St. Cond. M-rea Tismana, II, f. 421 v. 

8 V. Elie Nicolescu, o. c., 

? V. Elie Nicolescu, o. c., 

4 V, Vlad Călugărul -în Convorbiri Literare, XXXVI, ed. 1903. 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 5i 


anului 1533 accentuând însă că Staico Logofătul! care este al 
doi'ea martor în şirul boierilor nu poate să fie decât o rea cetire, 
și poate fi Vălsan Logofătul, întradevăr boierul cu această dregă- 
torie în aceste vremuri. 

Coroborând ştirile aflate de la D-l Stoica Nicolaescu cu cele 
din spița genealogică a primilor boieri Bengești dată de Ştefan 
D. Greceanu? nu încape nicio îndoială că Slavna soţia lui Hamza 
Banul din Obislav nu este alta decât fiica lui Drăghici Stoicev, 
Stanca fata lor, spătăreasa de la 1572 se numește din Bratovoești, 
moșie de moștenire, pe semne de la mama sa. Unul din fii Stan- 
căi se chiamă Drăghici, în amintirea bunicului ei, iar alt fiu Barbul, 
rămas pe semne prin moștenire, stăpân pe moșia Bratovoești se 
numește cu epitetul „ot Bratovoești“. 

Prin urmare at urma ca rezumat al celor înfățișate mai sus că 
Slavna a patra fiică a lui Drăghici să fi fost soţia lui Hamza Ba- 
nul din Obislav şi mamă Stancăi, strămoașă boierilor cunoscuți în 
urmă supt numele de Bengești. 


BOBA 


Pe această ultimă fiică a lui Drăghici Stoicev o relevăm aci 
numai pentru că ne-o indică Ştefan D. Greceanu’; noi nu am 
aflat nimic asupra ei. 


* 
* e 


În urma studiului asupra lui Drăghici Stoicev şi în parte a fie- 
căruia din descendenții săi, fii și fiice, rezumăm că boierul despre 
care Elena Postelniceasa spune că-i este strănepoată nu este altul 
decât Drăghici Stoicev, fostul mare Vornic atât al lui Vlad Călu- 
gărul, cât şi al fiului acestuia Radu cel Mare, posesor al moșiei 
Mărgineni, ctitor poate chiar fondator al Mănăstirei de la Cricov, 
cunoscută ulterior supt numele de Mănăstirea Mărgineni. 

Cum acest boier va fi fost înrudit cu Udrişte Vistierul, căruia 
Postelniceasa după mândra-i titulatură îi este nepoată, o vom ve- 
dea mai la vale, când vom vorbi de boierii din Mărgineni din 
secolul al XVI-lea. 


1 lată şi Divanul documentului acesta din 22 Maiu: Drăghici Mare 
Vornic, Staico Logofăt, Hamza Ban, Radu Mare vistier, Drăghici, 
Mare Spătar... Radu Paşadia, Posteinic şi ispravnic, Giura Logo- 
tăt, Ţalapie Stamatie, (adecă grămătic) şi Gran Stolnic. 

2 V. şi Genealogii documentate II, arbare genealogic al Bengeștilor. 

$ V. spița genealogică din doc. cu data 1510, Maiu 27, mai sus pag. 22. 


www.dacoromanica.ro 


Boierii din Mărgineni din secolul al XVI-lea. 





Relevăm aci din nou o parte din textul hrisovului emanat de la 
Radu Mihnea la 1603! prin care dă Mănăstirii Mărgineni ca să-i 
fie moşia în Blagodești, lângă orașul Floci, însă jumătate pentru 
că această moșie au fost de baştină a lui jupân Drăghici biv Vel 
Căminar (= Comis) și a lui jupân Udriște și a jupănesei Calea 
Vorniceasa. Apoi când au fost în zilele lui Moise Voevod, ei au 
dat această moşie, cu toate părțile, mănăstirei, pentru sufletul 
răposatului jupânului Neagoe. În domnia lui Radu Șerban a fost 
pâră între mănăstire și Miho portar, și acesta rămâne de lege, iar 
acum este pricină între Calotă Slujerul care și el rămâne de lege 
în faţa Domnului. 

Am spus mai sus? că acest document este reîntărirea hrisovului 
lui Alexandru Mircea din 1569, ziua precum și locul ne lipsesc 
la Al. T. Dumitrescu °. Resumatul documentului la d-sane vor- 
beşte de o parte din Blagodești care a fost a jupânului Drăghici 
vel Comis, partea lui jupân Udrea vel Postelnic și partea Vorni- 
cesei iar resumatul aceluiaș hrisov la St. D. Greceanu ne * indică 
data de 1 Iunie vorbind de partea jupânului Drăghici vel Comis, 
a jupânului Udriște Postelnicului și a jupânesei Calei Vorniceasa, 
fiind dată acea moșie danie Mănăstirii de la Cricov pentru su- 
fletul aceluiaș jupân Neagoe. 

Din aceste trei resumate conchidem: că Drăghici vel Căminarul 
este Drăghici vel Comis, că jupân Udrişte este Udrea vel Pos- 
telnic și Udriște Postelnicul, iar Vorniceasa este Calea Vorniceasa,. 

Cine sânt aceste personagii, rude foarte apropiate între ele 


1 V, pag. 38. 

2 V, p. 38. 

3 V, şi nota 5, p. 37. 

4 V. Fișe inedite Filipești, v. Genealogii documentate, vol. lIl, 


www.dacoromanica.ro 


Strămoşii boierilor din Mărgineni 53 


de oare ce nici unul din cele trei resumate relevate nu ne spune 
ce rudenii erau între ei? 

Vom căuta în lipsa condicii Mănăstirii Mărginenilor azi evacuată 
la Moscova, să identificăm pe boierii de mai sus din puținele 
mărturii palpabile aflate fie prin colecţii particulare fie din extrase 
din lucrările apărute pănă astăzi, şi care ne-ar putea lămuri asupra 
acestor membri ai neamului Mărginenesc. 


DRĂGHICI III din Mărgineni. 


Incontestabil că dregătoria aflată primului boier adică lui Dră- 
ghici, numit vel Căminar în hrisovul lui Radu Mihnea nu poate 
fi decât o eroare a grămaticului, funcția aceasta nefiind pe acele 
vremuri dregătorie de divan. 

Amintindu-ne însă că dania este făcută supt Moise-Vodă, ea nu 
poate fi fixată decât între anii 1529 sau 1530, ba chiar aşi pre- 
cisa anul 1529, de oare ce supt acest Voevod în divanele hri- 
soavelor purtând datele de 12 Maiu!, 17 Maiu? și 10 Iunie’, 
toate scrise în Târgovişte, acest boier Drăghici este întâlnit cu 
dregătoria de vel Comis, aşa cum ni-l dă transcrierea documen- 
tului din 1569 atât Al. T. Dumitrescu cât și St. D. Grecianu. 

Să căutăm însă a urmări pe aceşti boieri în divanele vremii: 

Pe Drăghici îl întâlnim cu dregătoria de vel Comis încă din 
primul hrisov al lui Radu de la Afumaţi, din a doua a sa domnie + 
la 8 Septembre 152585, dispărând însă din divanele documentelor 
acestui Domn, din 11 Septembre 5, dat din Afumaţi, 22 Novembre * 





1 V. Ştefulescu; Tismana, pp. 220-1; v. Arh. St. Cond. M-rea Tis- 
mana, I, f. 529. Un document fără divan, cu aceiași dată, este scris 
de Tudoran Logofăt, având ca ispravnic pe Barbul al lui Deatco, 
pârcălab, (v. Ştefulescu; Doc., p. 95; v. Arh. St. M-rea Tismana, 
pach. 8, secţ. ist.). 

2 V. I. C. Filitti: Arh. G. Gr. Cantacuzino, p. 167, doc. 509, 

3 V. N. Iorga: St. și Doc. V, part. 1, 1903, pp. 170-1; v. Arh. :d-iui! 
Const. Basarab Brâncoveanu. 

+ Prima domnie fusese încă în Februar 1525, (v. St. D. Greceanu; 
Şirul Voevozilor, p. 73), urmându-i din Mart până în Iulie, Via- 
dislav-Vodă, (v. ibid., p. 74). 

5 Ibid., p. 73; v. Acad. Rom. Or. Slav-perg. doc. 96/XLIV. 

€ Ibid., p. 73; v. Arh. St. M-rea Glavacioc, pach. 34, netreb. doc. 1. 

1 Ibid, p. 73: v. Aricescu; Indice, broş. II, p. 54, No. 701; v. Arh. 
St. Episc. Argeş, pach. II, bis., doc. 2. 


www.dacoromanica.ro 


54 George D. Florescu 


şi 17 Decembre', date amăndouă din Târgovişte în același an. 

La 7 lanuar, în anul următor*, Drăghici apare din nou în a- 
ceiași funcţie, purtând însă atributul distinctiv de Stoicev, ceia ce 
ne indică origina lui, şi de acum înainte îl vom întâlni cu acest 
atribut distinctiv şi drăgătorie, în toate divanele acestui an ?. 

In cursul anului 1527 Drăghici împarte funcţia de vel Comis 
cu un boier Barbul, totuşi nu-i mai aflăm atributul distinctiv de 
Stoicev. 

In primul hrisov al anului următor, la 4 April, aflăm în divan 
pe un Drăghici Stolnic; cred însă că este o rea citire a diva- 
nului sau poate o greşală a grămaticului, căci dregătoria de Comis 
este purtată, în cursul acestui an, de Drăghici, şi numai incidental 
de către un Dragomir, 

Pe Drăghici îl aflăm cu dregătoria de vel Comis de la 28 
April 15287 pănă la 10 Novembre acelaşi ant, în ultimul act cu- 
noscut mie de la Radu de la Afumaţi ?. 


1 Ibid., p. 73; v. N. Iorga, St. şi Doc, VI, p. 594; v. col. de aqte 
Șt. D. Greceanu, 

2 Ibid., pp. 76-7; v. Arh. St. M-rea Glavacioc, pach. 4, doc. 3; v. 
I, Bogdan; o. c., ed. I, 1902, p. 232, nota. 

s V. Şt. D. Greceanu; o. €., pp. 76-7. 
4 Ibid, pp. 80-i. 
5 
6 








Ibid., p. 83; v. cond. Brâncov,, II, p. 530. 

Ibid. Insă, Ştef. Greceanu nu ne indică în ce document a întâl- 
nit pe acest boier. Divanele cunoscute mie din acest an nu con- 
țin decât pe Drăghici, vel Comis. 

3 V. Ştefulescu; Doc., pp. 90-1; v. Muz. Gorjului, doc. 6, sec. XVI. 

8 V. Şt. D. Greceanu, o. c., p. 85; v. Arh. St. M-rea Tismana, pach. 
28, doc. 1. 

3 Voevodul este omorât lângă Râmnicul Vâlcei de boierii săi Nea- 
gul Vornic şi Drăgan Postelnic, la 4 lanuar 1529, (v. St. D. Gre- 
ceanu, 0. c., p. 86; v. Şt. Nicolaescu: Radu de la Afumaţi in Rev. 
pt. Ist. Arh. și Fil. an 1909 vol. X, p. 80; v. N. lorga, Inscr. din 
Bis. Rom., vol. 1, fasc. 1, pp. 148-9, No. 303. Tot Greceanu ne in- 
dică (v. o. c, p. 88) un document din 9 Januar 1529, al unui Vlad 
Vodă, în care aflăm în divan pe Drăghici, Spătar, ceia ce nu co- 
respunde cu realitatea, căci în 1529 supt Moise urmașul istoricește 
cunoscut al lui Radu de la Afumaţi, aflăm, precum am spus, pe Dră- 
ghici, încă vel Comis, Inclin a crede că data acestui hrisov este 
greșită, documentul trebuind datat din 1530, luând la boierii di- 
vanişti (relev însă că în lista martorilor domneşti ai acestui act sunt 
greşit trecuți Paharnicul în locul Postelnicului și vice-versa). Vlad- 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 55 


In divanele anului 1529 supt Moise-Vodă răposatul Greceanu ! 
pomenește la dregătoria de vel Comis pe Drăghici și une ori 
Drăgan ?. 

In toate casurile supt Moise, la 1530 nu mai aflăm pe nici 
un Drăghici Comis în divan, ceia ce mă face a inclina spre ipo- 
tesa că acest boier, părăsind partida lui Moise Voevod?, a cărui 
domnie era în agonie, se alipise sorţilor de isbândă pentru do- 
bândirea Tronului a lui Vlad-Vodă. 

Intradevăr în domnia acestuia aflăm pe Drăghici ca vel Spătar 
la 15 lunie* 1530, şi de acum înainte aproape continuu în di- 
vanele vremurilor, de multe ori împărțind atribuţiile acestei funcţii, 
cu alți boieri, ca Dragomir și Stroe, în domniile lui Vlad Înecatul, 
Vlad Vintilă și Radul Paisie. 

In cursul anului 1532 lipsește din divan la 25 lunie* şi 16 
August“, fiind însă alături de un Barbu Deatco și Dragomir la 
26 April 15337. La 15 April 1533, întrun document ål unui Radu, 
a cărui existență pare a o contesta răposatul Greceanu £, întâlnim, 
ca Spătar în divan, pe un Stroe, pe când mie îmi este cunoscut 


Vodă, aceasta nu poate în nici un cas fi confundat cu Basanab-Vodă, e- 
femerul Domn din primele luni ale acestui an, 1529, pe care ni-l 
relevă I, Bogdan, o. c., pp. 273-4. 

1 V. o. c., p. 89. 

2 Ibid., p. 89 şi nota ajutătoare în care Greceanu ne spune că a- 
cest boier este ucis de Moise-Vodă la 13 Februar 1530. Fi-va oare 
Drăgan comisul relevat de Greceanu, una şi aceiaşi persoană cu Dră- 
ghici comisul? Căci mie personal nu-mi sunt cunoscute. decât divane 
din 1529 ale lui Moise-Vodă, cu Drăghici comis. 

3 La 22 Maiu avem în funcția de comis pe un Radul, (v. St. D. 
Geceanu, o. c., pp. 91-2. 

t Ibid., p. 93; v. Elie Nicolescu: In jurul lui Basarab Laintă, ta- 
bloul; v. Arh. St. M-rea Govora, secț. ist. pach. 30, netreb. doc., or. 
v. G-ral P. V. Năsturel în Rev. Arta și Lit. Rom, XI, 1907, p. 472. 
Greceanu nu ne indică pe Drăghici Spătar, decât la 4 Octombre în 
acest an. 

5 V. Elie Nicolescu: tablou. Divanul acestui hrisov lipseşte lui Gre- 
ceanu. 

6 Ibid. La Grecianu tot Drăghici apare în Divan la această dată, 

1 Ibid. La Greceanu la anul 1533, în Domnia lui Vlad-Vodă sin 
Radu-Vodă, nu este specificat Barbul Deatco ca Spătar în Divan, 
dar ca Poslelnic. Nu putem şti unde este eroarea. 

s V. o. c, pp. 10-11. 


www.dacoromanica.ro 


56 George D. Florescu 


din același an la aceiași zi un divan în care Drăghici este Spătar!, 

Drăghici mai figurează ca al treilea boier jurător luat de Vălsan 
Logofăt? în pricina unei danii făcute Mănăstirei Bistriţa de către 
jupăneasa Cârjoaia (a lui Cârja Vistier), în contra lui Vlaicu 
Clucerul *, 

Drăghici reapare cu dregătoria de Spătar în cursul anului 1535, 
în divanele lui Vlad Vintilă pănă la "moartea acestuia. 

In domnia lui Radu, îl întâlnim în acest an doar în divanele a 


1 V. Elie Nicolescu: o. c., Intr'adevăr iată și amândouă divanele: 


După Şt. Greceanu: După Elie Nicolescu: 
15 April 1533, Radul-Vodă; 15 April 1533, Vlad-Vodă sin 
Vornic jupân Drăghici Radu-Vodă: 
Logofăt jupân Teodor Hamza Vel Ban Jiiului 
Vel Vornic jupân Șerban Şerban biv Vornic 
Vel Logofăt jupân Vlaicul Drăghici Vel Vornic 
Vel Ban al Craiovei jupân Vlăcsan biv Logofăt 
Barbul Teodor Logofăt 
Vel Ban jupân Toma Radul Vistier 
Vel Spătar jupân Stroe Drăghici Spătar 
Vel Vistier jupân Udrişte Radul Paharnic 
Vel Paharnic jupân Radul Vintilă Stolnic 
Paşadia Staico comis 
Vel Comis jupân Staico Radu Paşadia Vel Postelnic 
Ve] Stolnic jupân Vintilă Ispravnic Vișan Logofăt, 


Vel Postelnic jupân Badea Aiaz scrie Oprea. 
Vel Stolnic jupân Șteful 
Ispravnic Vlaicul Vel Logofăt. 


Insă boierii divăniști din tabloul lui Elie Nicolescu de la 22 Iu- 
lie 1533 corespund întocmai cu boierii daţi de Greceanu la 15 
April același an, încât nu pot în lipsa fie a unuia, fie a celuilalt 
din documente să fixez unde este eroarea. 

Existenţa unui Radu-Vodă în domnia lui Vliad-Vodă nu este is- 
toricește cunoscută. Data documentului publicat de Greceanu la 15 
April 1533 trebuie să fie greșit în privința leatului. 

3 Acest boier este un membru al neamului Craioveştilor. S-ar pă- 
rea frate cu Pârvu II. Vel Ban al Craiovei și deci fiu lui Pârvu I, 
cel mort în Iunie 1512. Frăția aceasta ar reeși și dintr'un hrisov de 
întărire a M-rei Bistrița la 9 Ianuar 1531 (v. St. D. Greceanu: Gen. 
documentate II, p. 266), al unei jupânese Vlădaia. El moare o- 
morât de Vintilă-Vodă spre sfârşitul anului 1534, (v. pt. el I. C. Fi- 
litti; Craioveștii,; p. 202). 

3 V, ptr. act Şt. D, Greceanu: Șirul Voevozilor, p. 107, la data 
de 12 Februar 1533. t 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 57 


două documente la 12 lulie! și 24 Octombre', având însă ca 
locţiitor în divanele celorlalte documente pe Stroe *. 

In cursul anului 1536! Drăghici Spătarul nu mai apare în di- 
vane, iar în 1537 este doar la 18 AprilS pentru a lipsi din nou 
în cursul anului 15386. 

La 10 Septembre 1539: apare pentru prima oară ca biv vel 
Spătar, iar în 1540 tot cu această dregătorie numai la 14 Sep- 
tembre8. 

In cursul anului 1541 îl aflăm ca biv vel Spătar la 40 Februar?, 
vel Spătar fiind Stroe. 

In anul 1542 apare din nou, în toate divanele anului, tot ca 
biv vel Spătar, având alături în divan ca vel Spătar, când pe 
Dragomir, când pe Stroe, când pe amăndoi împreună !?. 

Pentru ultima oară în domnia lui Radu Paisie îl aflăm în cursui 
anului 1543 ca biv vel Spătar la 7 Martie". 


1 Ibid., p. 122; v. Arh. St. M-reai Valea; pach. 16, doc. 4 orig. 
slav. hârtie. 

2 Ibid, p. 122; v. Arh. St. M-rea Valea, pach. 16, doc. 5; v, şi 
Elie Nicolescu, o. c., tablou. 

3 Acest boier nu trebuie confundat cu Stroe Păharnicul din di- 
vanele anului 1536. Stroe Păharnicul întâlnit aici eu atributul distinctiv 
de Drăghiciov este fiul lui Drăghici Vornicul din Floreşti, boieruj 
de frunte al lui Radu Paisie, mort în cursul acestui an. Stroe va fi 
întâlnit cu funcţia de Ban, dar nu Ban de divan, în lupta de la 
Fâniâna Ţiganului la 1544, (v. Elie Nicolescu, o. c.), ca susținător 
al unui Basarab Laiotă, care până în present nu-şi găsește un loc 
precis în Genealogia Băsărăbeştilor, va îi fost poate efemerul domn 
din 1533. Stroe Banul este îngropat la mânăstirea Strâmbul, necro- 
pola familiei sale, şi este foarte curios casul unic pe care îl găsim 
pentru acest boier de a avea două lespezi mormiîntale, (v. Iorga; 
Inscr. de bis. vol. 11, pp. 48-50, No. 135 şi 140); v. şi I. C. Filitti; 
Craioveşti, p. 316. 

4 V. Şt. D. Greceanu; Șirul Voevozilor, pp. 124-6. 

5 Ibid., p. 127. 

e Ibid., pp. 129-30. 

ı Ibid., pp. 132-133; v. Acad. Rom. Doc. 210-11, pach. LXVI. 

s Ibid., p. 135; v. orìg. la d. Al. Tzigara-Samurcaş, Bucureşti 1902. 

> V. Şt. Grceeanu, p. 139, v. Arh. St. M-rea Brâncoveni, pach. 28, 
doc. 1; v. şi Elie Nicolescu; tablou. 

10 Jbid., pp. 140-2. 

11 V. I. C. Filitti: Arh. G. Gr. Cantacuzino, pp. 18-19, doc. 97; v. 
Cond. Moşiei Băleni, No. 3. 


www.dacoromanica.ro 


58 George D. Florescu 


Documentele acestui Voevod din 1544 şi ale usurpatorului său 
Mircea Ciobanul, din acest an, nu-l mai indică în lista boierilor 
divanişti. 

La 1545, în penultimul ! document cu divan cunoscut mie de 
la Radu Paisie, Drăghici Spătarul este Ispravnic al hrisovului la 
14 Maiu?, 

Nu mai apare în divanele lui Mircea Ciobanul, rămânând pe 
semne fidel lui Radu Paisie, de oare ce la 1546 April în 30: îl 
aflăm ca biv Spătar. 

De acum înainte dispare pentru totdeauna din divanele lui 
Mircea Ciobanul unde întâlnim o pleiadă de boieri ocupând dre- 
gătoria de vel Spătar. 

Partisan, al lui Radu Paisie, după moartea în exil a acestuia el 
se alătură pe lângă fiul său Ilie Radul, în al cărui divan îl aflăm 
la 1553 Martie 20+ tot cu dregătoria de Spătar fiind chiar primul 
boier în divan$ înaintea vel Vornicului Stănilă, vel Logofătului 
Radu, vel Spătarului Udrea și vel Vistierului Crăciun. 

De la data aceasta nu mai aflăm nimic de el. Cariera acestui 
boier se poate deci resuma precum urmează: 

Vel Comis supt Radul de la Afumaţi de la 1525-1529. 
ji 5 » Moise la 1529. 
» Spătar „ Vlad Înecatul de la 1530 la 1532. 
5 » » Vlad Vintilă de la 1532 la 1533. 
= 7 » Radu Paisie la 1533. 
Vlad Vintilă de la 1534 la 1535. 
Radu Paisie la 1535 și la 1542. 
jj 5 „Ilie Radu la 1553. 

1 Ultimul document al lui Radu Paisie din acest an poartă daia 
de 2 Iunie, (v. Greceanu; o. C., p. 148). 

2 Ibid., p. 149; v. Ac. Rom., doc. 7 XC, or. slav. hârtie cu trad. din 
1820, de Dionisie Eclisiarhul. 

3 V. Şt. D. Greceanu; o. cC., p. 152; Ac. Rom., cond. Câmpuuung, 

. 265. 

j « V, Şt. Nicolaescu; Doc., p. 266; v. Arh. St., ep. Argeș, pach., 69, 
doc. 4, secț. ist.; v. Șt. D. Greceanu, o. c., pp. 171-2; v. Arh, St, 
Cond. Brâncov., I, p. 398. 

5 In originalul document, Drăghici este în divan primul boier, apă- 
rând cu funcţia de Spătar, un vel Spătar, prin urmare ca boier fără 
dregătorie; în condică (v. nota precedentă), însă el nu mai esie 
trecut, pe semne, din greșala copiatorului. 





www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 59 


Acum că am analisat bogata carieră a acestui boier, sfetnic în- 
semnat a șase domnii consecutive din Țara-Romănească, mai avem 
de adăugat că Drăghici este dese ori misionar al Voevozilor aces- 
tora la Brașov și anume: la 1554!, 15342, 1539", 15414 și 15425. 
Aici este numit ca și Udriște: „din Mărgineni“, în fine la 1545, 
15467 și la 6 Februar 15538, aflăm de un „filius Dragyts Zpo- 
taryi a Radul Wayvoda*; illum honoravimus......“ iar la 1556%, 
aflăm „pro media lodice ipsi Dragytsch.“ 

Din cele înfățișate până acum am aflat că Drăghici este fiiul 
unui Stoica, şi că se chiamă „ot Mărgineni.“ 

Care Stoica poate fi oare, părintele acestui boier? 

Știm că fii: al lui Drăghici Stoicev cel mort la 1497—8 a fost 
Stoican despre care Ştefan D. Grecianu, care a avut la îndemână 
în cercetările sale genealogice și condica Mănăstirii Mărgineni, ne 
spune că este părintele a trei copii: Dragomir, Drăghici şi Stanca. 

Nu încape nicio nedumerire că Drăghici Spătarul, fostul Comis 
de la 1525, nu este altul decât acest boier, deci omonim atât ca 
nume cât şi ca particulă distinctivă a bunicului său Drăghici I-iu 
din Mărgineni. 

Un hrisov inedit, purtând data de 1540 Octombre 15!!, și emanat 
de la Radul Paisie, „ne spune că Domnul dă dregătorului Domniei 
Sale: jupănului Drăghici Spătarnl şi jupănului Udriște velichi Vis- 
tier, ca să țină moşie în Mărgineni și în Hilipeşti, care moșii au 
fost ale moșului său jupăn Drăghici ce au fost mare dvornic de 
la părintele Domniei-Sale 1: și de la răposatul moșul Domniei Sale 


1 V. I. Bogdan: o. c., ed. I, p. 299, nota., la No. CLXVI; v, Quel- 
len, II, p. 353. 

2 Ibid.; ibid., p. 585. 

5 [bid., ibid, p. 621. 

+ Ibid.; ibid., p. 103. 

5 Ibid., ibid., pp. 186, 191 şi 193. 

5 Ibid, ibid, p. 265. 

1 Ibid.; ibid, p. 351. 

8 V. Hurmuzachi XI, p. 787, ed. 1900; Apendicele Il, cuprinzând 
extrase privitoare la Românii din Socotelile oraşelor Sibiiu şi Braşov. 

” Ilie Radu, 

10 V. Hurmuzachi, XI, p. 793. 

1 V, Acad, Rom., doc, 4 CCI, comunicat mie de d. I. C. Fililli şi 
tradus de d. Iuliu Tuducescu. 

12 Radul-cel-Mare, Domnul de la 1496 la 1508. 


www.dacoromanica.ro 


60 George D. Florescu 


lo Vlad Voevod Călugărul. Apoi le-au cumpărat acești mai sus 
numiți dregători de la Domnia Sa drept doi cai turceşti mari și 
buni, în preţ de 5.000 de aspri, şi a dat şi Domnia Sa ca să fie 
dregătorilor Domniei Sale satele Mărgineni și Filipești cu vinări- 
ciul şi părpărul, lor și feciorilor lor.“ 

Din acest hrisov aflăm că moș al lui Drăghici Spătarul este 
Drăghici Vornicul lui Radu-cel-Mare adică Drăghici I-iu Stoicev. 

Moş vroia să zică pe acele vremuri și unchiu mare fie după 
tată sau după mamă. 

Luând însă seama că Drăghici Spătarul pe când era Comis în 
divan se numește Drăghici al lui Stoica și precum am spus mai 
sus el este fiiul lui Stoican, urmează pe cale firească cu Drăghici 
l-iu Stoicev este bunicul patern al lui Drăghici II Stoicev. 

Am relevat mai sus hrisovul lui Radu Mihnea!, în care se vor- 
beşte de o carte a lui Petru Vodă; iată și conţinutul acelei cărți 
care poartă data de 15602, 

„Petru Voevod sin Mircea Voevod?, dă poruncă Sfintei Mă- 
năstiri ce se chiamă Drăghicești 4, să le fie lor satul Cornenii din 
Coastă...... pentru că le este bătrână...... şi închinată de boieri cei 
bătrâni de Drăghici Spătarul la moartea lui, care o au împre- 
surat Neagoe Postelnicul zicând cum că este acest sat al acestor 
boieri peste plai de cea parte. Pentru aceia am căutat Domnia 
Mea la catastih...... și am aflat că este a sfintei Mănăstiri și au 
rămas Neagoe Postelnic de lege.“ 

Am văzut mai sus că Drăghici Spătarul dispare din divane la 
1553 iar aici aflăm că era mort la 1560. 

De moșia aceasta Cornenii am aflat știri încă de la 1489, când 
întră în posesia lui Drăghici Stoicev, prin schimbul făcut cu Bla- 
godeştii, daţi lui Danciul*. 


1 V, pag. 38, nota 4. 

2 V. Arh. St. Dos. M-rea Mărgineni, azi pierdut. 

3 Petru-Vodă, fiul lui Mircea, nepot lui Mihnea-cel-Rău şi deci 
frate bun cu Alexandru Mircea. Petru a domnit în Ţara-Românească 
de la 1559 Sept. până la 1568 Iulie (v. pentru distingerea lui de 
Petru, zis Schiopul, fiul lui Mircea Ciobanul şi al Doamnei Chiajna, 
Şt. Nicolaescu; Petru Vodă Șchiopul și Petru-Vodă cel tânăr. 

t Nume care este dat M.rei Mărgineni, pe semne din causa a atâ- 
tor danii făcute ei de boierii Drăghici, sau poate pentru că este 
o fondaţie a lui Drăghici, I. Stoicev. 

5 V. mai sus. 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 6i 


Pe semne că în urmă, vreunul din descendenții lui Drăghici 
Stoicev, dată nu chiar el, va fi făcut acea moşie danie Mănăstirii 
de la Cricov. 

Despre Neagoe Postelnicul acesta navem nicio știre demnă de 
a fi luată în samă pentru identificarea lui dacă cumva, cum ni sar 
părea, ar fi fost rudă cu Drăghici sau cu alți boieri din Märgi- 
neni, contimporani acestei epoci. 

Un alt hrisov purtând data de 15 Mart 1544 ', de la Radul Paisie 
ne spune că: „Voevodul întăreşte cinstiților dregătorilor Domniei 
Sale jupân Drăghici Spătarul şi jupân Udrişte velichi Vistier, ca 
să țină moșii în Căpăţineni! și în Hrăstu? și în Craiovat, care 
moşii au fost domneşti și date lor de Domn pentru credincioasa 
slujba lui.“ 

Un alt hrisov interesant prin relaţiile de familie pe care le aflăm 
este cel din 1569 î, luna și ziua precum și locul nu ne sunt indi- 
cate, în care Alexandru Mircea „întărește Mănăstirii Mărgineni 
«ce i se zice de la Cricov», ca să aibă satul Corneni, pentru că 
Pau dat şi Pau închinat jupân Drăghici biv. vel. Spătar ot Mărgi- 
neni la moartea lui și a jupânesei lui Velichi și a feciorilor: lui Dră- 
ghici şi Radul și a fii-si Frujina încă în zilele lui Pătrașcu Voevod 
şi a văzut Domnul cartea lui Pătrașcu Voevod și a lui Petru 
Voevod 7. 


1 V. Acad. Rom. doc. 25/XL. 

2 Satul acesta în judeţul Argeş la Saloviştea a fost în urmă înlărit 
la 1546 Octombre 23, tot de Radui Paisie, împreună cu alte sate 
Poienari şi Chiăianii lui Radul Vistierul soțul Caplei din Golești, 
şi acel document spune că satele fuseseră domnești dăruite tol pen- 
tru credincioasă și dreaptă slujbă a acestui boier în bătăiia cea 
dintâiu cu Stroia Pribeagul, când îl biruise pe Domn, Stroia iar 
Radul Vistierul scăpase vistieria domnească. 

3 Sat azi dispărut sau poate rău cetit de transcriptorul actului. 

t Cunoscuta moșie de baştină a neamului boierilor ziși Craioveșşti, 
cari în linie masculă erau stinși, moşia aceasta pe semne trecând 
în stăpânirea domnească încă după moartea lui Şerban Banul Cra- 
iovenesc, când va fi căsut în disgrație, (v. pt. aceasta St. Nicolaescu: 
Doc. sl. rom., pp. 61-3; conf. Filitti: Banii și Caimacamii, p. 13. 

5 V. Şt. D. Greceanu: Fișe inedite Filipești; v. Arh. St. Dosar, 
M-rei Mărgineni, trad. rom. f. orig. 

6 Pătrașcu-Vodă a domnit de la 1554 Febr. până la 1557 Decembr. 
Cartea de care se vorbeşte, aici nu-mi este cunoscută. 

1 V, nota 14 dela pag. 38. Pentru carte, cred că este cea relevată de 
mine la pag. 60 din presenta lucrare. 


www.dacoromanica.ro 


62 George D. Florescu 


„lară după aceia jupăneasa Anca din Mărgineni a lui Udrişte 
biv. vel. Vistier și fie său Udrişte şi jupâneasa lina au avut 
înțelegere cu Drăghici feciorul lui Udrişte la moartea jupânesei 
Ancăi de au dat și au închinat...... la această Mănăstire satul Cor- 
neni pentru sufletul lui Udriște vel Vistier și al lor.“ 

Fără a întra în detalii asupra personagiilor pomenite în pre- 
sentul hrisov vom releva că: 

1) data este aproape contimporană cu a hrisovului prin care se 
confirmă de același Voevod dania făcută aceleiași Mănăstiri, încă 
din vremea lui Moise Vodă a moșiei Blagodeşti, de către boierii 
Drăghici Comis, Udrişte Păharnic și Calea Vorniceasa pentru po- 
menirea sufletului lui Jupân Neagoe i, şi 

2) că din hrisovul de mai sus aflăm numele soției lui Drăghici 
Spătarul, anume Velica, precum şi numele copiiilor săi. 

Asupra jupânesei Velicăi avem câteva informaţii documentare 
care ne lămuresc asupra persoanei ei și a neamului din care se 
trage. 

Între 1520—25 2 Calotă Vornicul, boierul lui Neagoe Basarab, 
scrie jupânului Begne și jupânului Haneş Vameşilor, că a înțeles 
solia lui Lupul şi-i roagă să dea voie acestuia să-i cumpere una 
alta, de oarece la Bobotează are să-și dea fata după Drăghici. 

Concomitent cu această scrisoare mai aflăm și alta’, prin care 
jupân Calotă Mare Vornic scrie Brașovenilor între altele că-şi mărită 
o fată și îi roagă să vie şi dintre ei vre-o tiei, patru la nuntă. 

Cert că la această nuntă a fost și unul din fruntașii Braşovului 
anume Johannes Krell ducând daruri în numele orașului, căci cu 
toate că textul latin! „ad nuptiae Galathae ° iudicis curiae domini 
Waywodae transalpinensis“, sar părea că se referă la nunta lui 
Calotă, acest lucru este imposibil, boierul Caloti fiind ginerile lui 
Vlad Călugărul precum ni-o indică încă din 1512 Iunie 46, un hri- 
sov care ne vorbeşte de moşia Drăgăneşti de lângă Târgoviște, 
dată jumătate de zestre jupăniţei Neacşa de către Vlad Călugărul. 


1 V. mai sus pag. 37, 

3 V. I. Bogdan: o. c p. 296, Regeste, No. CLX, v. Arh. No. 555. 

3 Jbid. 

+ Jbid. 

5 O stălcire a numelui Calotă. 

e V. Şt. D. Greceanu: Șirul Voevozilor, p. 33; v. Arh. St. Cond. 
M-rea Mislea, I, fila 127, negru verso. 


www.dacoromanica.ro 


Strămoşii boierilor din Mărgineni 63 


Din acest act reiese că această boeroaică fiică de Domn căsă- 
torită încă înainte cu Calotă, Vistierul lui Radu-cel-Mare, Vornic 
în urmă al lui Neagoe Basarab, numit de altfel în acest act „boier 
din casa Domniei Mele“ de către Neagoe, avea la data aceasta 
ca fiice pe Stanca și pe Calea, care trăiau la data documentului. 

În 1525 Septembre 11, se dă hrisov Manăstirii Gilavacioc 
pentru moșia Bărăganu dăruită de jupan Calotă Vornicul încă de 
când era viu; iar după moartea lui „și jupăn Dragan Postelnicul 
ginerele lui Calotă încă o au dăruit şi o au întărit acestei Mă- 
năstiri. 

Din informaţiile documentare de mai sus reiese vădit că una 
din fiicele lui Calotă a fost soția unui boier Drăghici. Acest boier 
Drăghici a cărui dregatorie nu ne este specificată nu poate fi 
Drăghici Păharnicul, încă de la 1512 al lui Neagoe Basarab, pe 
care l-am văzut mai sus că devine Vornic la 1525 şi care este 
Drăghici din Florești, soțul unei jupănese Stanca, dar ginere jupâ- 
nului Stroe Boghianu. 

Boierul Drăghici care este ginere lui Calotă Vornicul nu poate fi 
decât Drăghici, viitorul Comis de la 1525, pe semne la 1520 21 
încă fără dregătorie cât pentru Drăgan Postelnicul, va fi fost poate 
soţul Stancăi de care ne vorbeşte actul din 1512, căci nu pot 
crede ca Drăgan acesta să poată fi confundat cu Drăghici. 

La 1525 Septembre 11, Drăghici nu se află în divan ca Pos- 
telnic, însă Drăgan este în funcţia aceasta, și cu trei zile înainte 
la 8 Septembre Draghici este Comisul lui Radul de la Afumați. 

De Caplea, a treia fiică a lui Calotă Vornicul, știm că se chema 
Caplea din Periș iar cât privește pe soţul ei, el nu ne este cu- 
noscut. 

D. Stoica Nicolaescu ?, de altfel ne confirmă și domnia sa că 
ginere al lui Calotă Vornic este Drăghici Spătarul din Mărgineni. 

Din cele înfățișate aici în privința rudelor soției lui Drăghici 
Spătarul din Mărgineni avem următoarea incrăngătură genealogică : 


1 V. Şt. D. Greceanu: o. C., p. 73; v. Arh. St. M-rea Glavaciog, 
pach. 31 netreb., doc. Í. 

2 V. noia precedentă. 

3 V, Documente de la Mihai Viteazul ca Domn al Țărei-Româneşti, 
Ardealului şi Moldovei, 1600, în Rev. pt. Ist. Arh. și Fil. vol. XII, 
part. 1, 1911, p. 246. 


www.dacoromanica.ro 


64 George D. Florescu 


Drăghici I Stoicev Vlad Vodă Călugărul 
t 1497/8 Domn 1482—1496 
| Stoican | Calotă = | Neacșa | 
1489, 1510 Comis 1511 1512 


Vistier 1511 

Vornic 1512-20 

biv vel Vornic 1520 
1520/1 +21520/1 


| Drăghici III Stoicev | | Velica Stanca Capela din Periș | 


Comis 1525 = = Drăgan =? 

Spătar 1530-7 Postelnic 

ot Mărgineni 1525 

t 1553- 60 

| Drăghici Radu Frujina | | Vlad Pătraşcu Calotă  Caplea | 

= Vintilă 
Paharnic ot 
Baloteşti 


| Elina Stan Maria 


Udrişte I-iu din Mărgineni. 


Tot din hrisovul purtândġdata de 1569! aflăm_ de un jupăn 
Udrea, sau jupăn Udrişte Postelnicul, alături deg Drăghici Vel 
Comis şi Calea Vorniceasa, 

Să căutăm a identifica pe acest boer. 

Pentru prima oară?, în divanele primei jumătăți a secolului al 
XVI-lea aflăm pe un Udrişte Stolnic la 1530, Maiu 22, în scurta 


1 V. mai sus. 

2 La d. Şt. D. Greceanu: Șirul Voevozilor, în lucrarea neterminală 
şi oprită după înşirarea câtorva din boieri care sar afla prin Diva- 
nele documentelor anului 1527 este trecut şi un Udrişie Vel Vis- 
tier, ceia ce nu este exact, căci acest boier nu apare decât ca Stol- 
nic în 1530, iar nu în 1528. (v. Filitti: Craiovestii, p. 405). 

$ Ultimul hrisov cunoscut mie de la Moise-Vodă. 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 65 


domnie a lui Moise Vodă luând locul lui Badea laz!?, dar el 
lipseşte în imediat următorul divan de la 15 lunie acelaş an ?, 
fiind înlocuit cu Staico, iar la 1530, Novembre 15? îl aflăm cu 
dregătoria de Paharnic, supt Vlad Înecatul, funcție ce o îndepli- 
neşte în domnia acestuia alături de Radul. 

Udrişte lipseşte din divanele documentelor purtând datele de 
14, 2f și 18 Septembre 1531 ', pentru a reapare la 17 Decembre 7, 
şi a dispare din nou la 27 lanuar *, 16 August, 29 Decembre °, 
1532, lanuar" şi 2 Februar 1533 ??. 

La 12 Februar !* 1533 aflăm în locul lui Radul Paharnic pe un 
Danciul, care însă va dispare în imediat următorul divan la 12 
Marte !', fiind din nou înlocuit cu Radul. 

În fine la 1533 April 26 © Udrişte şi Radul sânt alături în 
divan, amândoi paharnici. 

La 3 Iunie !* Udrişte lipsește din nou pentru a ceda locul 
lui Radul numit la 22 lulie!: Radu Pașadia iar el Udrişte poartă 





1 Acest boier este Stolnicul lui Moise-Vodă de la 1529 înainte; nu 
cred însă să poată fi identificat cu Badea Postelnicul lui Radu de la 
Afumaţi din 1526, (v. divanele la St. D. Greceanu: Șirul Voevozilor), 
care rămâne Postelnic alături de omonimul său Bădică Voevod frate 
cu Radu Paisie. 

2 V. Elie Nicolescu, o. c., j. G-l, P. V. Năsturel; Radu Şerban şi; 
Matei Basarab în Rev. Lit. și Arta Rom., XI, 1907, p. 472; v. Arh. 
St. M-rea Govora, secț. Ist., pach. 30, netreb., doc. original. 

3 V. Elie Nicolescu, o. c. 

+ V. Elie Nicolescu, o. c. 

5 Ibid. 

6 Ibid.; v. Ştefulescu: Tismana, pp. 222-3; v. Arh. St. Cond. Tis- 
` mana, I, fila 586. 

1 V. Ştefulescu: Doc., p. 100; v. Mus. Gorj. secț. XVI, doc. 45. 

8 V. Revista Istorică, X, 1924, p. 60, orig. pierdută. 

° V, Elie Nicolescu; o. c. 

10 Ibid. 

i Fără zi, v. ibid. 

13 Ibid. 

3 Şt. Nicolaescu: Doc., p. 264; v. Arh St. M-rea Bistrița, pach. 46, 
No. 2. 

14 V, Elie Nicolescu. 

15 Ibid. 

16 Ibid., v. Ştefulescu: Tismana, p. 223; v. Arh. St. Cond. M-rea 
Tismana, II, f. 421 v. 

11 V, Elie Nicolescu, o. c. 


www.dacoromanica.ro 


66 George D. Floresca 


dregătoria de vistier. Lipseşte totuşi la 13 Octombre 1533! din 
documentul lui Vlad Vintilă. 

În restul divanelor documentelor acestui Voevod, Udrişte dis- 
pare, vistier fiind la 13 Octombre ° Radul, altul decât Paharnicul 
de care am vorbit, care de altfel este alături în divan, iar la 3 
Novembre * Staico Vistier, pe care îl vom afla şi în documentul 
din 27 Decembre + al lui Radu Vodă. 

La 8 Aprilie ë Udrişte lipsește din nou, biv vel Paharnic fiind 
Radu Furcă, iar la 23 Maiu€ Stoica și Radul sânt amândoi vistieri. 

Pe Udrişte îl aflăm din nou vistier la 6 Septembre 1534?" și 
de acum înainte mai că nu va lipsi din divanele lui Vlad Vintilă 
și Radu Paisie, purtând continuu această dregătorie. 

La 1542 Februare 20% este chiar vel Vistier precum și la 1543 
Iulie 25 °, pănă la 1545 Iunie 21, în ultimul hrisov cu divan 
cunoscut mie de la Radul Paisie, fiind înlocuit în domnia lui 
Mircea Ciobanul, prin Coadă la 5 Decembre 1545!!, și în fine 
Gheorghe Vistier la 30 Iunie 1546 !:, Chirca la 26 April 1547", 
Gheorghe din nou la 1 Iunie 1547! şi 2 Iunie P. 

În fine la 1 Decembre 1547: aflăm pe un Drăghici Vistier, 


1 Ibid. 

? Ibid. 

3 Ibid. 

4 Ibid. 

5 V. Şt. Nicolaescu, o. c., p. 4; v. Elie Nicolescu, o. c., v. Arh. 
St. M-rea Snagov, pach. 4, doc. I. 

6 V. Elie Nicolescu, o. c. 

1 V. Elie Nicolescu, o. c. 

8 V. Bogdan: o. c., ed. I, p. 299. Nota la No. CLXVI; v. Arh. St, Ep, 
Argeş, XXII, doc. 3. 

9° V. Arhivele Olteniei, An. II], No. 5, jan.-febr. 1923, pp. 32-3; Col. 
Nicolae Plopșor. 

10 V, Ştefulescu: Doc., p. 112; v. Mus. Gorj., sec. XVI, doc. 8. 

u V, G- .P. V. Năsturel: Biserici, Mânăstiri şi schit din Oltenia, 
vol. XIV, Tocilescu, 1913, p. 44; v. Arh. St. Dom. Cor. M-rea Zlătari, 
pach. 9, doc. I, copie 1850. 

13 V. Ştefulescu: Doc. pp. 115-7; v. Acad. Rom., XC, 8. 

15 Ibid., Tismana, p. 233; v. Arh. St. M-rea Tismana, pach. 1, Doc. 8. 

14 V, Ştefulescu: o. c., pp. 233-5; v. Arh. St. M-rea Tismana, pach. 
5, doc. 1. 

15 Ibid., p. 240; v. ibid., pach. I, doc. 10. 

16 Ibid., Doc., pp. 117-8; v. proprietate particulară în copie din 
26/11/1926. 


www.dacoromanica.ro 


Strămnşii bolerilor din Mărgineni 6? 


precum şi la 8 ale aceleiaşi luni! iar la 7 Mai 1548? vistier este 
Neagoe ultimul Vistier al lui Mircea Ciobanul, înlocuit de către 
lie Radul cu un Crăciun la 1553 Martie 20 '. 

Prin urmare în privința carierei lui Udrişte, avem — rezumând 
ştirile de mai sus — următoarele : 

vel Stolnic a lui Moise Vodă la 1530. 
„ Paharnic „ „ Vlad Înecatul la 1530 și 1531. 
RI » » Vlad Vintilă la 1533. 
»  Vistier „ „ Radul Paisie la 1533. 
biv „ Paharnic „ „ Vlad Vintilă la 1534 și în fine 
„ Vistier „ „ Radul Paisie de la 1535 pănă la 1545. 

Acest Udriște, boier a patru Domni consecutivi ai Țării-Romă- 
nești, este acel boier despre care Elena Posteiniceasa Cantacuzino, 
în mândra-i titulatură din 1667, îşi spune „Nepoată“. 

Acest boier din Mărgineni fuge în Ardeal în urma alungărei lui 
Radul Paisie la 1545. 

După uciderea mai multor boieri Coadă Vornicul, Drăgan Stol- 
nicul, Stroe Spătarul și Vintilă Comisul 1; boierii scăpaţi de urgia 
lui Mircea Ciobanul se refugiază în Ardeal. Printre ei este și 
Udriște, 

În urma reclamaţiilor Turcilor se aduc din Ungaria la Braşov 
boierii „Bahr 5, Udrişte Marsinee %. 

Mircea Ciobanul jură că pot să se reîntoarcă liniștiți în Țara- 
Romănească, pe semne însă cu gânduri ascunse de a-i ucide 
şi pe ei, 

Boierii, conştienţi din experienţe de adevărată valoare a acestui 
jurământ, uniţi între ei, năvălesc asupra Domnului. Lupta se dete 
pe Prahova la Periș la 24 August 1548. Pe câmpul de luptă 
printre răsvrătiți cad Teodosie Banul și Udriște Vistierul 7. 





1 Ibid., p. 120; v. Acad. Rom. 

3? Ibid., p. 122, v. Arh. St. M-rea Tismana, pach. 2, doc. 7. 

3 V. Şt. Nicolaescu: o. c., p. 266; v. Arh. St. Ep. Argeș, pach, 69, 
No. 4, sec. ist. 

+ Nu este unul și acelaşi cu Vintilă Vornicul, care acesta este un 
boier din Cornăţeni. 

5 Pe semne o stâlcire a vorbei Banul. Boierul cu această dregătorie 
este 'Theodosie, dacă nu va fi chiar Barbul, ginereie lui Mircea- 
Vodă, omorât şi el acum. 

6 Mărgineanul. 

t V, Cronicile Țării. 


www.dacoromanica.ro 


68 George D. Florescu 


Am aflat încă mai sus vorbindu-se de mai multe ori de boierul 
Udrişte 1. 

Un alt document interesant pentru lămuririle genealogice pe 
cari ni le dă este actul din 1538 Iulie 16? prin care: „Radul 
„Paisie dă jupănului Drăghici Spătarul şi fratelui său jupăn 
„Udriște velichi Vistier și vărului său jupân Vintilă Comisul ca 
„să ţie moşie în Mărăcineni * şi cu plaiul din Buciaci şi cu siliștea 
„de la Poalele Sărata și Filipeştii * întregi cu plaiul Floreaiul 5 și 
„Băneșştii * care le are de la moșul său Drăghici vornicul“. 

Despre Drăghici Spătarul am vorbit mai sus; prezentul docu- 
ment este primul care ne relevă rudenia care a fost între el și 
Udriște Vistierul. 

Cât pentru veria cu Vintilă Comisul, trebuie să ne referim la 
actul din 1510 Mart 27 pomenit mai sus, acest Vintilă trebuie să 
fie feciorul acelui Radu Vintilov și deci văr al doilea al lui Dră- 
ghici spătarul și al lui Udrişte vistierul, fii lui Stoican. Acest Vin- 
tilă Comis diferit evident de Vintilă Vornicul, este indiscutabil 





1 V. Documentele, 

3 V, Acad. Rom., doc. 5/XXXIX. Răposatul Greceanu, (v. Fișe ine- 
dite Filipești caet Il, fișa No. 1338), ne dă la data de mai sus cu 
aceiaşi trimetere ca sursă, următorul resumat al acestui hrisov: 

Radul Vvd. sin Radu Vvd., pentru satele Mărgineni, Filipești, 
Băneşti, Breaza, Comarnic vorbeşte de jupân Drăghici Spătarul şi 
de fratele său Udrişte Vel Vistier; apoi de Berivoe sin Vlad cu 
satul Comarnic în zilele lui Vlăduță Vvd., (v. şi notele următoare). 

3 Fi-va oare moşia Mărgineni şi nu Mărăcineni? Ştim că aceasta 
din urmă a fost moşia boierilor Goleşti din această epocă, pe când 
Mărgineni era moşie de baştină a boierilor de care ne ocupăm. 

+ Moşia aceasta am întâlnit-o, încă din 1510, Maiu 27. Această mo- 
şie fusese întărită ulterior la 1617 lanuar 7, (v. St. D. Greceanu, 
Fișe inedite, Filipești, vol. 1V, fişa 151; v. Ac. Rom., doc. 54/XLI) de 
Alexandru Iliaș lui Ghinea Cupeţul, împreună cu Breaza şi Gurgueţii 
cumpărate de acesta de la Maria din Bucov, fata lui Stoica Postelnia 
ot Bucov. 

5 Acest munte aparținuse pe la 1539-40 unui Mihnea Vistierul, 
(v. Greceanu, o. c., caet IV, fișa 74). Actul fusese adus de vechilii, 
Generalului Cantacuzino şi ai lui Nicolae Dudescu şi Pană Filipescu, 
Vel Logofăt în pricina pentru Comarnic, din 1776, Februar 13; v. 
şi Genealog. Cantacuzino ed. Iorga, p. 257. 

e Un Băneştii, nu ştiu dacă acelaşi cu cei de mai sus, a fost moşia 
de zestre a jupânesei Caplea, fiica lui Vlad Călugărul, soţia lui 
Staico Logofătul din Bucov, Băjeşti şi Ruși. 


www.dacoromanica.ro 


Strămoşii boierilor din Mărgineni 69 


acela care-şi găseşte moartea în măcelul boierilor poruncit de Mircea 
Ciobanul la 1548). 

În privinţa rudenilor Vistierului lui Radu Paisie, amestecat pre- 
cum am văzut mai sus, chiar în luptele pentru tronul țării, mai 
aflăm şi alte date interesante. 

Condica Mănăstirii Mărgineni ? ne indică pe soţia lui Udrişte 
Vistierul din Mărgineni și anume pe jupăneasa Anca’. 

Relevăm aci doar pasagiul care ne interesează pentru moment 
din actul cu data de 1569. 

„lar după aceea jupăneasa Anca din Mărgineni al lui Udrişte 
„biv vel Vistier şi a fiu său Udriştei şi jupăneasa Ilina au avut 
„înțelegere cu Drăghici feciorul lui Udriște la moartea jupănesei 
„Ancăi de au dat şi închinat la Sfânta Mănăstire satul Cornenii 
„de lângă apă tot hotarul și cu vadul de moară şi dealul şi un 
„Ssălaş de ţigani cu ţiganca şi feciorii pentru sufletul lui Udrişte 
„biv vel Vistier şi pentru sufletul lor.“ 

Din acest act aflăm vorbindu-se de fii lui Udrişte Vistierul 
anume Udriște şi Drăghici şi de asemenea de soţia lui Udrişte 
Vistierul auume Anca. 

Observăm însă din rezumatul actului că „a fost înţelegere“ între 
jupăneasa Ilina şi Udrişte cu Drăghici „fiul lui Udrişte“. 

Această explicare ne lasă să înțelegem că Anca din Mărgineni, 
a fost mamă vitregă lui Drăghici şi numai mamă bună lui Udrişte 
și Ilinci căci altfel Domnul ar fr specificat pe toţi copii la un loc 
cu mama lor. 

În privinţa soţiei lui Udrişte Vistierul sus menţionată un act 
inedit5 ne dă lămuriri interesante și de mare importanță genealo- 
gică. Actul poartă data de 1588 Iulie 5, şi îl dăm în extenso fiind 
inedit: 

„Mihnea Voevod, feciorul lui Alexandru Voevod, dă dregătoru- 
„lui Domniei Sale jupân Filip Armașul şi socrului său jupân 


1 V, mai sus, p. 67 şi nota ô. 

3 A fost la Arhivele Statului, azi însă evacuată la Moscova. 

5 V, mai sus pag. 37, hrisovul din 1569. 

4 Pe semne greşală în resumatul actului, frasa trebuind să fie 
înţeleasă: şi „fiu său Udrişte”. 

5 V, Ac. Rom., doc., pach. CCI, (din donația d-nei Sabina Cantacu- 
zino, născută 1l. C. Brătianu), comunicat mie de către d. I. C. Fi- 
litti şi tradus de d. Iuliu 'Tuducescu. 


www.dacoromanica.ro 


10 George D. Florescu 


„Udrişte Ban din Mărgineni, ca să ţie satul Afumaţi cu tot hota- 
„tul, şi din satul Plătăreştii jumătate și din satul Bărzeştii partea 
„care a cumpărat-o jupân Ivașco Dvornic și jupăneasa lui Elina, 
„sora lui Udriște Banul, care moşii au fost drepte moșii de moște- 
„nire ale jupăniţii Ancăi şi Neacşei, fetele răposatului Radului 
„Voevod, zestre, pre din două, de la răposatul părintele lor Radu- 
„lui Voevod și de la maica lor Doamna Voica. Apoi jupâniţei 
„Neacșei, sora jupâniţei Ancăi, i s-au întămplat moarte și nu a 
„rămas nimeni din trupul ei, iar la moartea ei a dat partea ei 
„nepoatei sale Elina. Apoi când a fost în zilele răposatului părin- 
„telui Domniei Mele Alexandru Voevod iar jupân Ivașco Dvornicul 
„Şi jupăniţa Elina, sora lui Udriște Banul din Mărgineni, nu s'a 
„lăsat pentru zestrea ei de la părintele ei și de la mătușa sa jupă- 
„nița Neacșa, pe care i-a dat-o jupănița Neacșa la moartea ei 
„partea ei, nepoatei sale Elinel, care a fost ei dată de zestre și 
„din partea tatălui ei Udrişte Banul, după cum a fost a mamei 
„sale jupăniţei Ancăi și a moşului ei, însă din Afumaţi jumătate, 
„pe care o cumpărase Radul Voevod și Doamna Voica, și din 
„Plătărești jumătate, pe care o cumpărase Radul Voevod și Doamna 
„Voica, şi din Creţești din vad, jumătate. Și a dat jupăniţa Elina 
„cu ştirea fratelui ei a lui Udriște Banul, din partea moșului ei, 
„din satul Săcăria jumătate lui Chisar Vel Logofăt! și din satul 
„Bugmeanii jumătate a dat Stanciului Minet partea de către satul 
„Domneștii, drept 24.000 de aspri noi şi din partea din Creţești, 
„din vad, a dat la Sfânta Mănăstire Sinaia. 

„Apoi Domnia Sa a cercetat după dreptate şi după lege cu toţi 
„dregătorii Domniei Sale și adevărat a aflat Domnia Sa cum că 
„acestea au fost de zestre ale jupăniţei Elina de la tatăl ei și nici 
„de cum al mătușei sale Neacșa, care i-au fost date ei după 


1 Boier întâlnit pentru prima oară în divan la 1586, Maiu 3 
supt Mihnea Turcitul, (v. Ştefulescu: Doc., p. 296; v. Mus. Gorj, şec. 
XVI, doc. 15), devenit supt acelaşi Domn la 1587 lanuar 26, Mare 
Vornic, (v. G-l Năsturel: /st. Leagăn. Năsturelelor în Rev. pt. Ist. Arh. 
şi Fil. X, fasc. II, 1909, p. 231;  v.Acad. Rom., pach. LVIII, doc. 10), 
până la 23 Nov., 1588, când apare pentru ultima oară; v. Ştefu- 
lescu: Doc., p. 282; v. Acad. Rom. pach. XI, doc. 100). Supt Mihai 
Viteazul aflăm la 1596 Ianuarie 7, din Gherghița, pe un Cezar Logo- 
făt Mare, (v. Ştefulescu, Tismana, 289; v. Arh. St. Cond. Tismana, 
II, fila 384). 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 71 


„moartea ei, și nu a avut nici o treabă cu partea fratelui ei Udrişte 
„Banul pentru că acestea i s'au fost dat ei zestre. 

„De aceea și Domnia Sa a dat dregătorului Domniei Sale lui 
„jupân Filip velichi Armaşul și lui jupân Udrişte Banul din Afu- 
„maţi să ţie jumătate pentru că le este dreaptă moșie a lor și de 
„moştenire, însă jumătate din Afumați’. Și iarăși să stăpânească 
„partea din Plătăreşti? pentru că jumătate e bătrână și dreaptă 
„moșie și de moștenire însă jumătate din Plătărești să ţie partea 
„cătă este din Buciumeni $, iar partea din Creţești* din vad să ţie 
„Cătă parte este despre Bărzești? pentru că jupăneasa Anca și sora 
„ei jupănița Neacșa au fost fetele Radului Voevod și ale Doamnei 
„Voica, şi li s-au dat lor de zestre,“ 

Prin urmare din acest hrisov, extrem de interesant pentru infor- 
maţiile necunoscute până azi pe care ni le dă, avem spița genea- 
logică ce urmează, 


1 Sunt mai multe sate cu acest nume: o comună rurală în jud. 
Dolj. la S. V. de Craiova, fiind numită înainte Amzuleşti, un sat în 
jud. Olt, făcând parte din comuna rurală Urşii, alt sat în Te- 
leorman, făcând parte din comuna Țăndărei, Ialomiţa. In fine un A- 
fumaţi este în jud. Vâlcea cunoscut ca loc de naştere a Voevodului nu- 
mit chiar după acest sat. Un Afumaţi este comună rurală în Ilfov, 
plasa Dâmboviţa, la 16 km. N. E. de Bucureşti, compusă din sa- 
tele Afumaţi şi Boltaşi. Tradiţia locală spune că înființarea aces- 
tei comune ar fi abia la sfârșitul secolului al XVIII-lea, supt Ipsi- 
lanti, în tot casul acolo se găseşte o biserică clădită de Cantacuzini 
la 1636(9); (v. Dicţ. Geografic, vol. I, la Afumaţi). Ctitorie a 
lui Mihai Spătarul (v. Filitti, Arh. G. Gr. Cantacuzino, p. XXXIII, 
se pare că supt Voevodul Radu de la Afumaţi a fost o bătălie pe 
câmpiile acestui sat între Domn și Turci cu pretendentul lor Meh- 
met Beg. Cert că acest din urmă Afumaţi din Ilfov este satul de 
care se vorbește în actul de sus. 

2 Sat din comuna Cucueţi-Plătărești din jud. Ilfov. Tradiţia spune 
că a fost o bătălie aici între Matei Basarab şi Tătari. 

% Sunt mai mulți Buciumeni: unul în Olt, altul în Dâmboviţa şi 
două sate cu acest nume în Ilfov. unul făcând parte din comuna He- 
räşti Buciumeni, plasa Negoeşti, unde a fost bătălie cu Turcii la 
1595 şi altul făcând parte din comuna Bucoveni plasa Snagov. Unul 
din aceste două este cel din actul de mai sus. 

4 Cert că acest nume este comuna rurală din Ilfov: Creţeşti- 
Fințești, compus din satele Creţeşti, Copăcenii, St. Ion şi Sinteşti, 

5 De asemenea în Ilfov făcând parte din comuna rurală Dudești- 
Cioplea şi nu cel din Vâlcea, nici cel din Mehedinţi. 


www.dacoromanica.ro 


72 George D, Florescu 


Radul Voevod = Doamna Voica 


[Anca Neacşa | 


t f. desc. 
Elina Udrişte | 
= Ivaşco Banul din Mărgineni 
Dvornicul Hi 
| Fată | 
= Filip Velichi 
Armaş 
1588 


Personagiile care ne sânt cunoscute din această spiță sânt: 
Elina soția lui Ivaşco Vornicul ot Golești și fratele ei Udrişte 
întâlnit aci cu epitetul de Ban pe când, precum am arătat mai 
sus !, el nu ne era cunoscut cu vreo dregătorie: 

Tot acolo am aflat că mama Elinei şi a lui Udrişte este jupä- 
neasa Anca soția lui Udriște Vistierul din Mărgineni. 

Din compararea conţinutelor acestor două hrisoave reese neîn- 
doelnic că Udrişte Vistierul din Mărgineni este ginerele unui Voe- 
vod Radul şi unei Doamne Voica. 

Cine poate fi acest Domn ? 

Genealogia Voevozilor Țărei Românești? ne arată ca Domni cu 
acest nume pe următorii șase: 

1. Radu cel Frumos. 
2. Radu cel Mare. 
3. Radu de la Afumaţi. 
4. Radu Paisie şi 
5. Radu Ilie 
trebuind să menționăm și pe Radu Bădică pretendentul. 

Pe soția primului istoria ţărei ne spune că este Maria; din ce 
neam, nu știm. 

Radul cel Mare este căsătorit cu Doamna Catalina sora jupă- 


neașei Neaga, soția lui Părvul I Craiovescul, şi mamă a lui Neagoe 
Basarab °, 


1 V. p. doc. din 1569. 

3 V. I. C. Filitti, Banii şi Caimacanii Craiovei, în Arhivele Olte- 
niei an. III, 1924, arborele genealogic al Basarabilor. 

3 V. I. C. Filitti: Craioveștii. 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 13 


Dar Radul cel Mare a mai fost căsătorit şi cu altă jupăneasă 
afară de Catalina căci fii acesteia şi ai lui Radu sânt după pomel- 
nicul de la Govora!: Radu’, Mircea? și Vlad. Nu cunoaștem pe 
mama lui Radu zis de la Afumaţi şi a celor două fiice Boba și 
Cărstina, 

Cât pentru Radul cel Viteaz, cunoscut în istorie și supt numele: 
de la Afumaţi, după locul său de naștere”, poate însă și după 
lupta repurtată la Afumaţi asupra Turcilor*, sau chiar pentru că 
era stăpân al acestui sat”, ştim de altfel că a fost căsătorit de 
două ori: întâi cu fiica lui Vlaicul Vornicul, a cărui nume S'ar 
părea că ar fi Ilinca, şi al doilea la 1526 cu fiica lui Neagoe 
Basarab, Roxanda. 

Radu Paisie, numit de vărul său Nicolae Olahul cu numele de 
„Petrus ab Argyes, Stanczulis filius, patruelis meus“", ar fi des- 
cendent tot după informaţiile acelui Băsărăbesc ardelean din Măn- 
jilă de la Argeş, soţul Marinei sora lui loan Corvin”, deci din 


4 Din sec. XVIII, v. Şt. Nicolaescu: o. c., p. 237; v. Acad. Rom. 
Ms. 257, v. şi I. C. Filitti: Craioveștii, p. 293 nota 2. 

? Identificat cu Radu Paisie Domnul Ţărei Româneşti de la 1534, 
1535-1545. 

3 Mircea- Voevod, cunoscut în istorie supt numele de Mircea 
Ciobanul Domn al Ţărei Româneşti de la 1545-1553 şi de la 1558-9. 

t Vlad Vintilă Domn de la 1523-5. 

5 V. mai jos pag. 75. Afumaţii aceștia ar fi fost în jud. Vâlcea, (v. 
diclicnariul geografic vol. I). 

€ V. Dicţionariul geografic, vol. I. 

1 V. satul Afumaţi -în Ilfov. 

8 V. Şt. Nicolaescu; o. c. 

9 V. Iorga; Contrib. la Ist, Munt. în An. Ac. Rom. ser. II, sect. ist., 
XVIII (1895-6), p. 2, nota 3; v. Şt. Nicolaescu: o. c., p. 65. 

10 Iată şi spița descendentă a acestui Băsărăbesc, (v. I. C. Filitti: 
Craioveșştii, p. 308, nota 8. 

Mănjilă de la Argeș 
frate cu Mihnea cel Rău? 
= Marina sora lui loan Corvin. 


Stanciul Stoian 
ucis de Dracula 
| Nicolae Matei Ursula Elena | 
loan Petru Olahul 


(Paisie) 


www.dacoromanica.ro 


74 George D. Florescu 


branșa lui Vlad Dracul, cu toate că același îl face și descendent 
din sângele lui Dan, fratele lui Mircea cel Bătrân!. 

Pe semne că și Radu Paisie, odată ajuns Domn, pentru a-și da 
o paternitate domnească se întitula: fiu al lui Radu cel Mare, 
într” același mod cum Neagoe Basarab cu câteva decenii înainte 
se întitula fiu al lui Basarab cel Tânăr, şi precum vom vedea mai 
târziu titulatura lui Radu Şerban Basarab şi Matei Basarab cari se 
întitulează : nepoți ai lui Basarab Voevod fără să aibă vreo legă- 
tură măcar de alianţă cu acesta. 

Să fi fost soţia lui Stanciul cel ucis de Dracula; concubina lui 
Radu cel Mare, şi atunci întradevăr că Radu Paisie va fi putut 
să se numească fiu al acestuia. 

Din informațiile genealogice? cunoscute mie Radul Paisie a fost 
căsătorit de două ori: întâi cu Stana și în urmă cu Roxana, des- 
pre a căror neam nu avem nici o informație documentară. 

Cât pentru Radu Ilie Voevodul Țărei Românești de la alungarea 
lui Mircea Ciobanul, în 1552, şi până la suirea în scaun a lui 
Pătrașcu cel Bun, la 1553, ştim că este fiul lui Radu Paisie”. 

Mai rămâne să relevăm pe pretendentul Radu Bădică de la 
1523-24, omorât de altfel la 1524, care este cert fiul Catalinei și 
se întitulează frate al lui Radu de la Afumaţi. Nu știm nimic 
precis asupra acestui Domn efemer în ceia ce privește soţia și 
copii săi, dacă va fi avut. 

Din genealogiile făcute pănă astăzi t asupra neamului domnesc 
al Basarabilor și în special printre cei din epoca aci relatată nu 
cunoaștem cine este părintele acestor două jupănese Anca și 
Neacşa, precum nici cine este Voica Doamna muma lor. 

O Voică Doamnă a fost soţia lui Mihnea-cel-Rău mamă lui 
Mircea-Vodă, pribeagă prin Ardeal în urma uciderii soțului ei la 
1510 care cert nu poate fi Doamna de care vorbește documentul 
de mai sus. 


1 V. pentru toate aceste informaţiuni: Filitti: Craioveștii, p. 308, 
nota 8; v. şi Elie Nicolescu; o. c p. 645 şi 648. 

2 Studii făcute de d. Şt. Nicolaescu, în Rev. România Nouă „şi de 
d. I. C. Filiiti: Banii și Caimacanii, o. c. 

s V, Elie Nicolescu: Cine este Radul Iliaș, o. c., p. 449. 

+ V. Şt. Nicolaescu: o. c. jv. Filitti: o. c., v. G-l. P, V, Năsturel: 
o. c V. C. Kogălniceanu, Arborele genealogic și cronologic al Basa- 
rabilor, v. Istoria Românilor. 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 75 


Analisând însă cu deamänuntul acest document observăm cä 
moşia Afumați din Ilfov fusese cumpäratä de Radul Voevod şi 
Doamna Voica și anume jumătate de sat. Ştim de altfel! că stăpân 
asupra satului Afumaţi era jupănul Neagoe Drăghici, încă la 1510, 
moșie de moştenire de la părintele său Drăghici I Stoicev. 

Am spus mai sus că Anca este soţia lui Udriște Vistierul din 
Mărgineni care era rudă de sânge cu Neagoe Drăghici, însă în 
documentul de față nu se spune nimic de soţul jupănesei Anca 
ceia ce mă face să cred că după moartea lui Neagoe Drăghici 
moșia Afumaţi va fi fost poate vândută fiind cumpărată de Radul- 
Vodă și cu soţia sa Doamna Voica și prin urmare moșia Afumaţi 
vine în stăpânirea boierilor Mărgineni, din a doua parte a seco- 
lului al XVI-lea, nu ca moștenire Mărginenească ci ca moștenire 
de la mama lor soție de Mărginean. 

Singurul Voevod Radu care ar fi putut să fie cel de care ne 
vorbeşte documentul din 1508 este Radul de la Afumaţi. Doamna 
Voica va fi fost poate fiica lui Vlaicul dvornicul, cea pe care d. 
St. Nicolaescu ne-o indică a fi poate Ilina. 

Şi atunci spiţa genealogică din actul din 1588 se complectează 
precum se arată în schița de pe pagina următore. 

Odată aceste fixate putem să înțelegem?cu mult mai mare pre- 
cisie pasagiul din documentul lui Mihnea Turcitul din 4 Iunie 
15882 care vorbește de fraţii lui Radu-cel-Viteaz, adică Radu de 
la Afumaţi, anume Cârstea Vistier și Maican Spătar și care ur- 
mează astfel : 

„Și aşa au lăsat acești mai sus ziși boieri (Cârstea Vistierul și 
„Maican Spătarul); oricui să va întămpla dintr'ânșii moarte mai 
„întăiu, iar dintrănșii vănzător să nu fie, ci să rămăie sau fecio- 
„rilor sau fetelor. Apoi dintraceşti mai sus ziși boieri, frați ai 
„Radului Voevod, dintrănșii nici unii nu au rămas, fără numai 
„doao fete ale Radului Voevod nepoatele acestor mai sus  ziși 
„boieri Cârstea Vistier şi Maican Spătar. Apoi au lăsat la moartea 
„lor să fie lor acest mai sus zisu sat Critineştii și ohabnec ne- 
„Clătit în veci. Iar după aceia, pă urmă dintre aceste doao fete 


1 V. mai sus. 

2 V. un preţios act cu privire la Radu-Vodă cel Viteaz de St. Ni- 
colaescu, în Rev. România Nouă, anul I, 1907-8, pp. 389-93; v. de 
acelaşi: Radu Voevod de la Afumaţi, în Rev. pt. Ist. Arh. şi Fil. vol. X, 
an. 1909, pp. 81-85. 


www.dacoromanica.ro 


16 George D. Florescu 


Drăghici 1 Stoicev Radul Voevod cel Mare 
+ i Domn Los 
| Neagoe Stoican l | Radu Voevod de la Afumaţi | 
Drăghici 1489-1510 Domn 1522, 1525-29 
1510 = Voica, poate fiica lui Vlaicul 
posesor al Vornicul. 
moşiei Afumați = Roxandra, fiica lui Neagoe Voevod 
Basarab. 


El împreună cu Voica cumpără moşie 
în Afumaţi. 





| Udriște I Il Anca (I) Neacșa (I) Vlad Zamfira | 
Din Mărgineni + f. desc, = Moise-Vodă 
Stolnic 1530 SE 

Paharnic amăndouă au moșie 

Vistier de la părintele 

+ 1548 lor și mama lor 


în Afumaţi. 


Elina ' Udrişte Drăghici | Zamfira | 


= lvaşco Vornic Banul din Mărgineni = Ştefan 
ot Golești 1588 Kesseru 
Ea are Afumaţi zestre Are Afumaţi moștenire 
de la Anca şi Neacșa. de la mama sa. 
Fată 
= Filip Velichi 
Armaş. 


„ale Radului Voevod numai sau ales jupăneasa Elina, jupăneasa 
„lui Ivaşco Vornic. Apoi au rămas acest sat Critineștii a fi ei de 
„baştină de la moșu-său Cârstea Vistier şi Maican Spătar. lar 
„după aceia, jupăneasa Elina ea, s'a pus de au vândut satul Cri- 
„tineştii sfintei Dumnezeieştei mănăstiri a domniei meale! drept 
„20.000 aspri şi s'au scris în sfântul pomelnic“, 

Cele două fete sânt Anca şi Neacşa de care ne vorbeşte actul 
din 1588 lulie 5 inedit. 

Reiese un lucru interesant pentru genealogia vechilor Golești 


1 Vezi pentru această jupâneasă mai departe la descendența lui 
Udrişte Vistierul. 
2 Biserica S-fta Treime din București. 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 17 


din secolul al XVI-lea și anume că Ivaşco Golescu nu a fost că- 
sătorit de două ori, 1) cu Elina fiica lui Radu de la Afumați și 
2) cu Elina din Mărgineni; ci această Elina era una şi aceiași 
persoană, fiica lui Udrişte Vistierul din Mărgineni şi nepoată de 
fiică a lui Radu-Vodă Viteazul. 

Asupra lui Udriște Vistierul din Mărgineni mai avem de adăogat 
următoarele: 

La 1538 August 28! se dă hrisov către Sara Călugărița și 
soră-sa Ana ca să le fie lor toate averile lui Stoica al lui Miho 
în satul Aninoasa. In hrisov se pomenește că Sara Călugărița şi 
soră-sa Ana, au înfrățit pe jupân Udrişte Vistieru şi pe jupân 
Stroe Spătarul. 

Ne este imposibil pentru moment a identifica în mod precis pe 
aceste două jupănese, căci incontestabil că Sara călugărița va fi 
purtat în mirenie alt nume. Nu putem totuşi să credem că Ana 
să fi fost chiar soția lui Udrişte: jupăneasa Anca, fiica lui Radu 
Voevod, fiindcă în acele vremuri numele de Anca și Ana erau 
diferite. 

Vor fi fost poate două boieroaice înrudite cu neamul boierilor 
din Drăgoeşti. 

In ceia ce privește pe Stroe Spătarul, fără a putea pănă în 
present spune din ce neam va fi fost, el ne este cunoscut ca 
martor domnesc al lui Radu Paisie? chiar une ori alături în divan 
cu Drăghici biv Vel Spătarul din Mărgineni. Diferit de Stroe 
Paharnicul, de care am vorbit mai sus, înclin a crede că el face 
parte din neamul boierilor ziși din Drăgoești. 

Ca ultima informațiune asupra lui Udriște Vistierul cunoaștem 
conţinutul unei scrisori a lui, adresată pârgarilor de la Braşov:, 
prin care îi roagă a vorbi cu Pârcălabul de la Bran ca să deschidă 
drumurile, putănd astfel să afle veşti de la Tătari. 

Udrişte Vistierul pare a mai fi avut un frate al cărui nume nu-l 
cunoaştem judecând după o informaţie care ne spune: că în Au- 
gust 1540 se mai întămpină cel puţin doi frați ai săi! ale căror 
nume nu ne sânt relevate, unul putând fi Drăghici Spătarul. 


1 V. Şt. D. Greceanu: Gen. Doc., vol. 1, p. 29; v. Arh. St, Mitrop; 
Bucureşti, pach. 34, doc. 3. 

2 V. Greceanu: Şirul Voevozilor: Divanele acestui Voevod. 

3 V. I. Bogdan: o. C., Pp.. 

4 V, Quellen, III, p. 351; v. I. C. Filitti: Craioveștii, p. 409, 
nota 7. 


www.dacoromanica.ro 


Boierii din Mărgineni din a doua jumătate a 
secolului al XVI-lea. 


Am spus mai sus că Drăghici Spătarul din Mărgineni, care se 
stinge din viață înainte de 1560, a avut ca feciori pe Drăghici și 
Radu, și ca fiică pe Frujina. 

In privința unuia din fii lui Drăghici Spătarul, fără a putea 
afirma care, aflăm o informaţie în socotelile orașelor ardelene: 
Sibiiu și Braşov la 1553. In ziua de 6 Februar! era trimis în mi- 
siune de la Radu Voevod?, fiul lui Drăghici Spătarul. 

Este singura informaţie aflată asupra descendenței lui Drăghici 
Spătar. 

Atât Radu cât şi Drăghici precum și Frujina se vor fi stins 
din viaţă încă înaintea încheierei secolului. 

La 1571 Iunie 8*, Novembre 22:, Decembre 95, și la 1575 
lunie 30" aflăm vorbindu-se în aceleași socoteli de un Drăghici 


1 V. Hurmuzaki; XI, p. 787. Apendice II, coprinzând extrase pri- 
vitoare la Românii din socotelile orașelor Sibiiu și Brașov: Feria se- 
cunda ante Carnisprivium venit filius Dragyits Zpotaryi a Radul 
Wayvoda; illum honoravimus... 

2 Ilie Radul fiul lui Radu Paisie care domneşte în Țara Româ- 
nească puţină vreme, între Mircea Ciobanul şi Pătraşcu-cel-Bun; v. 
Elie Nicolescu: Cine este Ilie Radul în Rev. Literatura și Arta Ro- 
mâna, 1904. 

3 Hurmuzaki, p. 80. Es waren kommen des Alexandri Wayda Boern 
einer und Dragicz kommen mit j. Wladika, Haben 8 Tag al hie be- 
harrn. 

+ Ibid., p. 808: War kommen der Dragiisch Zpatayr von Alexan- 
der Weyda solt zu Fărstlichen Gnaden mit 26 Person. 

5 Ibid., p. 808: La această dată soseşte în Ardeal fiica lui Mir- 
cea Voevod ptr. care părgarii fac chelt. de aprovisionare specificând 
încă: Es war auch von furstlichen Gnaden zurick kommen der Dra- 
gitsch Zpotayr. 

€ Ibid, p. 813: Komme der Draghichy Spotayr, czog auf die 
Hochzeit zum Herr Banfy. 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 79 


Spătar, care incontestabil nu poate fi confundat cu cel de care 
am vorbit mai sus. 

Acest boier poate fi unul și acelaş cu Drăghici Postelnicul de 
care pomenește un act din 1578 Aprilie 14', prin care: Mihnea- 
Vodă întăreşte Mitropoliei din Târgovişte cu hramul „Înălţarea 
Domnului Dumnezeului și Mântuitorului nostru Isus Hs.“ și Ar- 
himitropolitului Kir Vlădica Serafim ca să-i fie satul Luciani pentru 
că a fost dreaptă și bătrână moștenire a boierilor din Mărgineni. 
„Ci au venit înşişi jupânii Drăghici și Udrişte postelnicii“ înaintea 
răposatului părintelui Domnului de au dat mai sus zisul sat Lu- 
cianii de pe Dâmboviţa jupânului Dragomir Vornicul și acesta l-a 
adăogat Sfintei Mitropolii spre întărire și spre întremare şi Dum- 
nezeieştilor monahi spre hrană, iar jupân Dragomir şi boierilor 
din Mărgineni Drăghici şi Udrişte spre vecinică pomenire lor şi 
a părinţilor lor. Şi când a adăogat jup. Dragomir dvornicu mai 
sus zisul sat Lucianii sfintei Mitropolii iar jup. Drăghici şi Udrişte 
Postelnicii ei singuri au mers înaintea părinţilor D-mele şi înșiși 
au mărturisit atunci cum că au închinat satul Luciani de a lor 
bună voie, de a fi al sfintei Mitropolii ca să fie și lor şi părin- 
ţilor lor spre vecinică pomenire. 

Acest hrisov este reîntărirea celui din 1570 Octombre 23 ° dat 
de Alexandru-Vodă şi având acelaşi conţinut, doar că boierii Măr- 
gineni nu sânt specificaţi cu numele lor. 

La sfârşitul acestei întăriri aflăm un pomelnic care pare mai 
mult a se referi la neamul lui Dragomir °’. 

La data hrisovului din 1570 atât Drăghici cât și Udrişte sânt 
cu dregătoria de Postelnici, dar nu boieri de divan, căci nu în- 
tâlnim în nici un hrisov cu martori domnești pe vre-un Postelnic 
cu acest nume. 

Am văzut mai sus că Udrişte Vistierul din Mărgineni a avut 
doi fii cari poartă aceste nume; incontestabil că Postelnicii din 
actele din 1570 şi 1578 pomeniţi împreună nu pot fi decât fii 


1 V. Arh. St. Mitr. Buc. pach. 37, doc. 2, slavon, azi la Mos- 
cova; v. şi Șt. D. Greceanu, Fișe inedite, Filipești, carnel l, fişele 
7 și 8. 

2 V. Arh. St. Mitr. Buc. pach. 37, doc. 1, azi la Moscova; v, Şte- 
fan D. Greceanu, Fișe inedite Filipescu: carnet I, fişa No. 6. 

? Dragomir şi Sora, și Isur (9) şi Sitleane (?) şi Mihail Dvor- 
nicul şi jupăneasa lui Maria și Catalina, şi Pătru şi Neacşa şi Gheorghe, 


www.dacoromanica.ro 


80 George D. Florescu 


lui, cât pentru moşia Luciani o cunoaștem a fi fost din vechime 
stăpânire Mărginănească. 

Drăghici Postelnicul de la 1570 trebuie să fie Spătarul de mai 
sus, însă și acum, nu vel Spătar, pentru acelaș motiv ca acela 
invocat când am vorbit de dregătoria sa de Postelnic. 

Dacă asupra acestui Drăghici nu avem alte informaţiuni mai 
precise, fie ca funcții, fie ca descendență, în schimb asupra fra- 
telui său Udriște Postelnicul, — incontestabil diferit de omonomul 
său și ca nume și ca dregătorie: Udriște Postelnicul din Dră- 
goiești, — pe lângă cele deja amintite avem și următoarele lămuriri: 

La 1581 Iunie 4: Mihnea Turcitul întăreşte boierilor săi: „Ba- 
nul Udrişte şi Postelnicului Stoica“ și fiilor lor, satul Comarnicul, 

Banul Udriște este boierul întâlnit încă mai sus la 1588 Iulie 
53, însă nu mare Ban de Craiova; ca socru al lui Filip Armașul. 

Pentru ca Voevodul să întărească și lui Udriște Banul și lui 
Stoica Postelnicul stăpânire în acelaşi sat, trebuie să pricepem că 
între acești doi boieri a fost o rudenie strânsă. 

Satul sau moşia Comarnicul fusese moștenire bătrână a lui 
Udrişte Banul căci o aflăm întărită la 1538 Iulie 16* împreună cu 
alte moșii: Mărgineni, Filipești, Băneştii şi Breaza celor doui frați 
Udriște Vistierul şi Drăghici Spătarul, părintele și unchiul său. 

Stoica Postelnicul pare a fi dregătorul întâlnit în această funcție 
încă din primul divan cunoscut mie de la Alexandru Mircea la 
1508 August 2!, și rămas cu această dregătorie în toată domnia 
acestui Voevod, întâlnit adesea și cu numele Stoichiţă. Acest 
boier rămâne tot ca vel Postelnic al fiului lui Alexandru Mircea, 
Mihnea Turcitul până la 1580 Ianuarie 13% când aflăm pe un 
Danciul cu această dregătorie. 

La 1575 April 22% aflăm că Alexandru Mircea întărește lui 
Staico Postelnicul satul Bucovul. 


1 V. N. Iorga: Const. Căpitanul, 1902, Prefaţa, p. IV; v. Şt. D. 
Greceanu: Filipești caet, IV, fişa 148; v. ibid.: caet, IV, fișa 74; v. 
Arh. Gh. Gr. Cantacuzino, trad. din grecește! 

2 V. pag. 69. 

3 V. Acad. Rom. doc. 5, pach. 39, or. slav., f. traducere; v. Şt, 
D. Greceanu: Fișe Filipești, carnet lI, fișa 1338. 

t V. N. Iorga: Studii și Doc., V, p. 290; v. col. Barbu Ştirbei. 

5 V, Colecţia de Acte 1. Glogoveanu. 

€ V. C. Giurescu: Despre boieri, p. 61, nota 1; v. Arh. St. secţ. ist. 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 8 


Revenind la boierul Udrişte Banul vom releva că dacă din 
aceste timpuri nu avem suficiente informaţii pentru a putea afirma 
ceva precis referitor la cariera lui, în schimb socotelile Sibiiului 
şi Brașovului împlinesc în parte aceste goluri. 

La 1582 Martie 22! Udriște din Mărgineni soseşte la Brașov 
cu scrisori de la Mihnea-Vodă. 

In anul viitor la 21 Septembre °, socotelile orașelor ardelenești 
ne relevă pe un boier Udrişte misionar al lui Petre Cercel iar la 
30 al aceleiași luni: tot acest Udrişte împreună cu Menhart, pe 
semne o călăuză dată de pârgarii Brașovului, își urmează drumul 
prin Făgăraș la Sibiiu. 

În iarna următoare la 12 Februar +, tot acest Udriște sosește la 
Brașov, pentru căsătoria fiicei Judelui, ca represintant al lui Petru 
Cercel. Nu cred ca Udrişte misionarul acestui Voevod să fie una 
şi aceiaşi persoană cu Udrişte din Mărgineni pentru motivul că 
dacă ar fi fost boierul specificat cu numele de familie, scriitorul 
socotelilor mar fi accentuat asupra vorbei „ein Boer von Peter 
Weyda mit namen Udrist“. Poate că acest boier al lui Petru 
Cercel să fie Udrişte Postelnicul din Drăgoiești, fiiul lui Pârvul 
Logofăt, menţionat la 1570 2 întrun act de la Alexandru Mircea?. 

Un document, până azi inedit, ne indică pe soţia lui Udriște 
Banul din Mărgineni. Ea se numeşte Oprişa. Nu putem răspunde 
până în present din ce neam va fi fost. 

Cu acestea se încheie știrile pe care le putem culege asupra lui 
Udrişte Banul din Mărgineni. Dacă întradevăr el este tot unul cu 
Udrişte, misionarul lui Petru Cercel, atunci trebuie să admitem că 
odată acest Voevod detronat și omorât, Udrişte să fi rămas ca 
pribeag prin Ardeal şi numai în urma graţierei din partea lui Mih- 





1 V. Hurmuzaki, XI, o. c., p., 823; Ist kommen Udrista der Mar- 
chynen mitt Prieifenn vom Mihne Weyda. 

2 Ibid., p. 826: Kant ein Boer von Peter Weyda mit namen Udrist. 

3 Ibid., p. 826: Ist kommen der Udrist vom Peter Weyda.... Item 
schikienn denn Menbart mit dem Udrist kenn Fogorâş undt in die 
Hcrmenstadt. 

4 Ibid., p. 827: Es kam vom Peter Wayda ein Boyer Udristha auff 
des Herrn Richters Tochter Hochzeit.... 

5 V. Arh. St. Cond. Govora, I (1856). 

€ V. Acad. Rom., doc. 74/XI, or, sl. f. trad. azi evacuat ia Moscova; 
v. și Col. Şt. D. Greceanu, Carnete de Fișe familii și nume, (nearan- 
jale); v. şi mai departe. 


6 


www.dacoromanica.ro 


83 George"D. Fiorescu 


nea, să se fi întors în țară pentru ca la 1581 să-l aflăm pomenit 
în actul de întărire alături de Stoica Postelnicul. 

Nu putem spune nimic precis asupra datei morții lui, tot ce 
știm din acte ulterioare !, este că la 1610 el nu mai era în viață. 


1 V, mai departe pag. 83. 


www.dacoromanica.ro 


Descendenţa lui Udrişte Postelnic şi Ban din Mărgineni 





Am văzut mai sus că ginere al lui Udrişte Banul din Mărgineni 
era Filip Vel Armaș la 1588. Soţia acestui boier se numea Anca, 
prin urmare la fel ca bunica ei după tată: Anca, fata lui Radu 
de la Afumaţi. 

Singurul document, azi pierdut şi de altfel fără an, doar numai cu 
data de 1-iu Decembre °’, care ne vorbește de ea este chiar un 
zapis al ei în care se numeşte Anca biv vel Armășoaia. Actul ne 
spune că ea împreună cu muma ei Oprișa și cu Berislav fratele 
lui Filip vel Armaş iartă pe Oprea şi pe Manea din satul Văcă- 
rești de rumănie. 

În toate cazurile actul pare a fi scris după moartea lui Filip 
Armașul și prin urmare după 1588 când aflăm în mod precis pe 
acest boier ca trăind ?. 

Referitor la acest Filip Armaşul despre al cărui neam nu putem 
spune nimic hotărâtor, mai avem un act tot fără an, dar din Au- 
gust 29%, datat de răposâtul Grecianu tot din 1590, prin care me- 
giaşii din Văcărești: Dobre, Sas, Oprea, Vlădică, Coman și Manea 
dau zapis lui Filip vel Armaș pentru un vad de moară în apa 
Dâmboviţii +. 

Acest act trebuie să fi fost dat înaintea celui de mai sus. 

La 1610 Maiu 175, Radul Voevod nepotul lui Basarab Voevod 
dă Domnia Sa doamnei Domniei Sale Elina, ca să ţie moşia Maia, 
partea jupăniței Mariei și a Predei, pe care a cumpărat-o Doamna 


1 V. mai sus, nota 6, de la pag. 81; adaug că răposatul Greceanu îl 
datează din 1590. 

2 V. mai sus doc. din 1588 Iulie 5, la pag. 69. 

3 V. Acad. Rom. doc. 71/XI;: v. şi fişe Greceanu; Carnete; Copii de 
acte la anul 1590. 

4 Satul Văcăreşti este în judeţul Dâmboviţa la Sud de Târgovişte. 

& V. Ac. Rom., doc. 9, pach. CLXXXIV. 


www.dacoromanica.ro 


84 George D. Fiorescu 


Elina de la jupănița Maria și de la Preda, fetele Stoicăi din Un- 
gurei, drept 20.000 de aspri pe care moşie a cumpărat-o Doamna 
Domniei Sale mai sus zisă cu aspri de pe vecinii din satele pă- 
rintelui ei, răposatul Udriște Banul din Mărgineni. 

Acest document este de cea mai mare importanță pentru că el 
este singurul care ne arată ce legătură era între Postolniceasa 
Elena Cantacuzino şi boierul Udrişte Vistierul, și aduce o confir- 
mare netăgăduită celor relevate de d. Filitti în studiul D-sale 
asupra boierilor Craiovești !. 

Fi-va oare Udrişte din actul lui Radu Mihnea, purtând data de 
1611 Maiu 9°, unul și acelaşi boier cu părintele Doamnei Elena 
Basarab ? 

Actul ne spune următoarele : Voevodul întărește dregătorului său 
Stoica vel Vistier moşie în Stoeneștii din Prahova din partea lui 
Udrişte cât au cumpărat de la Drămuș și de la feciorul său Ivaşco 
drept 5.000 de aspri gata. 

Nu putem preciza cine este acest boier Udriște. 

Staico vel Vistier de care pomenește actul aflat adesea și supt 
numele de Stoichiţă este unchiul lui Miloș strămoșul boierilor Rio- 
șeni din Oltenia; tot el este și ctitorul Mănăstirii Strâmba ridi- 
cată de el împreună cu soţia sa Dochia fiica lui Păstrăvan la 
1603. Acest Staico vel Vistier nu trebuie în niciun cas confundat 
cu Staico din Bucov, Postelnicul de care am vorbit mai sus, care 
la data aceia era stins din viață. 

La 1635 lulie 29", Matei Basarab întărește Mitropoliei din Târ- 
govişte satul Luciani de pe Dâmbovița pe care la leat 1571 *, 
boierii din Mărgineni Drăghici şi Udriște l-au dat Mitropoliei”. 
Pe acest sat Mitropolitul Serafim la 7058 (= 1579—80) a avut 
„Pâră de cotropire cu boierii Văcăreștilor anume Pătraşco și cu 
frații săi, când s'au dat din divan jupăn Ivașco Vornicul cumnatul 


1 V. o. c. 

2 V. Acad. Rom., doc. 25/XLI, v. Şt. D. Greceanu: Fișe inedite Fi- 
lipeșii, caet IV, fişa No. 147. D-sa pune ca titlu al fişei: Staico 
Spătar (?), sin Dumitru Vornic. 

3 V. Arh. St. Mitr. Buc. pach. 37, doc. 5; v. Greceanu o. c,caet 
II, fişa 1894. 

4 Am aflat mai sus anul 1570. 

5 Nu boierii Mărgineni, zic actele din 1570 şi 1578, ci Dragomir 
Vornicul. 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 85 


lui Udrişte Postelnicul din Mărgineni, ce a ţinut pe sora sa Elina, 
ca să cerceteze pricina...... lar acum nişte rudenii ale boierilor din 
Mărgineni anume Dumitrașco Clucerul din Filipești şi lane Spă- 
tarul „ginerele jupăniței Maria fiica lui Staico Postelnic din Bucov, 
nepoții lui Udrişte Postelnicul, ei au ridicat pâră pentru satul Lu- 
cieni, dar au rămas de lege.“ 

Înainte de a întra în studiul rudeniilor specificate în partea finală 
a actului de mai sus, vom căuta a arăta cine erau boierii aceștia. 

Ivaşco Vornicul este însemnatul boier din neamul Goleștilor, 
frate cu Albul Clucerul, fiii Caplei din Golești și ai lui Radul, 
Clucer și Vistier zis, după moșia de baștină a soţie sale tot „din 
Golești.“ 

Spița neamului său, stinsă în primele decenii ale secolului al 
XVII-lea este următoarea : 


CAPLEA = RADU Clucer 
din Golești zis din Golești 
1540 
ALBUL IVAŞCO NEACŞA 
Vel Clucer ț 1574 Vel Stolnic 1567-70 din Goleşti 
= ERINA sin. Miloș Vel Logofăt 1570-75 = Radu ot 
Vvd. Vel Vornic 1575-78, 1570 Brâncoveni 


1582-84, f 1584. 
= ELENA Udriște Ban 
din Mărgineni 


[ALBUL RADUL] [VLAD TUDORAN] | Boieriiot | 


f. c. f. c Paharnic Slujer Brâncoveni, înain- 
1587 taşii Goleştilor 
f. c. = EFIMIA de astăzi. 
[ ELNA | 
t 1620 


= STOICA ot Văcăreşti 
+ după 1620 
f. c. 


Dumitrașco clucerul din Filipești este primul represintant al 


www.dacoromanica.ro 


86 George D. Florescu 


neamului al cărui nume îl poartă. El scoboară dintrun neam de 
boieri a căror moşie de baștină a fost Cepturi, iar Filipeştii nu-i 
veniau decât prin moştenire de la boierii Mărgineni. 

Această moșie Cepturi din județul Prahova nu trebuie confun- 
dată cu Cepturoaia din Oltenia moşie bătrână de moștenire a 
altui neam boieresc, care mare nimic a face cu Filipeştii şi Bu- 
covenii. Scoborâtorii boierilor din Cepturoaia sânt Buzeștii. Gre- 
cenii din Romanați și Sărăţenii din Buzău. 

Cât pentru lane Spătarul chiar actul din 1635, lulic 29, de mai 
sus, ne spune cum se înrudea cu boierii din Bucov, rude și 
aceștia prin ascendență feminină cu trunchiul Mărginănesc. 

Înainte de a încheia cu ştirile pe care le avem asupra lui 
Udrişte Banul din Mărgineni, voi insista asupra unor informații 
pe care Înaltul Regent Constantin C. Sărăţeanu, a avut buna, 
voință a mi le pune la dispoziţie. 

Domnia-Sa îmi comunică ştiri despre jupăneasa Maria din Bucov, 
cunoscută și supt numele de „ot Sărata“, care avea moșteniri de 
la mama ei Elena, de la Udriște Vistierul şi de la Neagoe sin 
Drăghici. 

Elena, numită și din Sărata, a avut zestre în Sărata, Breaza, 
Comarnic, Gurguiaţii, Cetăţelele şi Morașşii, a patra parte de la 
Udrişte Vistierul !. 

Sar părea deci, după informaţiile de mai sus, ca această boie- 
roaică a avut ca înaintaș pe unul din ceilalți doi fraţi ai lui 
Udrişte Banul. 

Informaţiile Regentului Sărăţeanu, relative la moşiile proprietăți 
a boierilor din Bucov, nu implică chiar scoborârea acestui neam 
din Neagoe Drăghici, ci numai că aceste moşii rămase moștenire 
neamului Mărginenesc, după moartea jupânului Neagoe Drăghici, 
vor fi intrat în patrimoniul lui Udriște Vistierul de la care vor fi 
trecut la descendenții săi. 

Spiţa genealogică a boerilor din Bucov rude cu neamul vechilor 
Filipeşti este următoarea : 


—— aeea a eee 


1 Inaltul Regent C, Sărățeanu imi comunică în informația dată, că 
Udrişte era Spătar, personagiu care n’a existat în neamul boierilor 
de care ne ocupăm. 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 87 


Elena = Staico 
din Sărata are stă- din Bucov Postelnic 
pâniri în Sărata de | 1578 nepot lui Staico 
la Neagoe Drăghici | logof.din Bucov, Ruși 
şi zeste a 4-a parte şi Băjești. 
de la Udrişte Vis- 


tierul, 
Maria Stana | 
din Bucov și din Sărata = Staico din 
1595, 1630 Cepturi 
= Lupu Mehedinţeanu Pah. 
= Neculae 


= Mavrodin din Mănești 


| Elina Frujina | Dumitrașco 
Din Mărgineni 1635 din Filipeşti 
= [ane Spătar = Nedelco Paharnic Clucer 
= Antonie din: Popeşti Boteanul Stolnic 


Negoești şi Târgșor 
Antonie Vvd, 
1666-1672 
| Hrizea Fiică 
Boteanul = Badea 
Logof. ot Grădișşte 

Am văzut mai sus că Udrişte Vistierul a avut ta fiu cu Anca 
pe Udrişte Banul și ca fiică pe Elina soţia lui Ivașco din Golești, 
și cu altă soție, pe al cărui nume nu-l cunoaştem, pe Drăghici 
Postelnicul, poate Spătarul de la 1571-78, 

Elina din Sărata fiind, după informaţiile culese de la Regentul 
Sărăţeanu, nepoată lui Udrişte Vistierul şi având a 4-a parte zestre 
de la acesta, ar urma în mod logic, că pe lângă cei trei copii 
înşirați mai sus, el să fi avut încă unul, și prin urmare s'ar explica 
pentru ce Elena specifică ce parte are de la acest boier. 

Ba chiar mai mult, din informaţiile de mai sus, basaţi şi pe 
actul din 1635, lulie 29, părerea că Maria din Bucov şi cu Du- 
mitraşco Clucerul din Filipești, nepotul ei, trebuie să fie scobo- 
râtori, fie din Drăghici Postelnicul, fratele lui Udrişte, fie din 
celălalt copil, fată sau fiu al lui Udrişte Vistierul, devine aproape 
o certitudine, 

Numai așa s'ar putea soluţiona problema nepoţiei boierilor din 
Bucov şi din Filipeşti față de Udriște Banul din Mărgineni. 

Din cele înfățișate mai sus reiese în mod vădit că Udriște Pos- 


www.dacoromanica.ro 


88 George D. Fio. escu 


telnicul şi Banul din Mărgineni este ultimul scoborâtor în linie 
bărbătească din însemnatul neam al boierilor Mărgineni. 

Fiicele sale, cunoscute nouă pănă acum în mod documentar 
sânt Doamna Elena a lui Radu Şerban Basarab și Anca soția lui 
Filip vel Armaşul. * 

S’ar părea totuși că afară de aceste două fete Udrişte Banul 
să mai fi avut o a treia, judecând după resumatul succint pe 
care-l aflăm întrun document datat din 1590, Aprilie 25°, prin 
care Mihnea Turcitul, întărește lui Miroslav fost Vistier mare şi 
lui Filip mare Armaş, Poiana Filipeștilor cu viile, pentru care se 
judecaseră cu moşul lor Vintilă şi alții supt Radu Vodă, fiul lui 
Vlad Vodă. 

Filip, vel Armaşul din acest ultim act, ne este cunoscut de mai 
înainte, fără a putea să spunem din ce neam se va fi tras; cât 
pentru Miroslav vel Vistierul, el ne este un boier bine cunoscut 
din divanele acestui Voevod. 

Întâlnit la 1577, Februarie 6% cu dregătoria de vel Logofăt 
pentru prima oară în domnia lui Alexandru Mircea, rămâne în 
această funcție pănă pe la începutul anului 1580 supt fiul acestui 
Voevod ë. La 7 Septembre 1580 aflăm cu această dregătorie pe Ivan. 

Totuşi în domnia lui Petru Cercei la 4 Februar 15824, în 
primul divan cunoscut mie de la acest Voevod, Miroslav reapare 
cu dregătoria de mai sus, pentru ca în imediat următorul divan, 
la 24 April de la Mihnea, Ivan să-i iea din nou locul. De acum 
înainte nu-l mai întâlnim decât întralt hrisov al lui Petru Cercel 
la 27 lanuarie 15846, tot cu dregătoria de mare Logofăt. 

În restul documentelor lui Mihnea Voevod pănă la 1587 Miros- 
lav vel Logofăt lipseşte din divan, iar la 26 lanuar al acestui an? 


1 cry C. Giurescu: Despre boieri, p. 46, nota 1; v. Arh. Şt. Depunerea 
Niţă I. Piloiu din Boișoara. 

3 V. Greceanu: Geneal. documentate II, p. 193, Doc. Dan Bărcă- 
nescu. 

8 La 1580, Ianuar 13; v. Colecţia de acte, 1. Glogoveanu. 

4 V. Revista Istorică a d-lui N. Iorga, vol. X, 1924, pp. 270-1; v. 
tolecţia N. Iorga. 

5 V. N. Iorga; Studii și doc., V, p. 173; v. Colecția Const. Ba- 
sarab-Brâncoveanu. 

€ V. Arh. St. Cond. Govorei, I, (1856), pp. 266/. 

1 V. G-l P. Năsturel: Zst. leagănului Năsturelilor în Rev. ptr. Ist. 
Arh. şi Fil. X, fasc. 11, 1909, p. 231; v. Acad. Rom. pach. LVIII, 
doc. 10. 


www.dacoromanica.ro 


Strămoşii boierilor din Mărgineni 89 


îl întâlnim, pentru prima oară, cu dregătoria pe care i-o găsmi 
trecută în actul relevat mai sus. La 7 Februar 1587! aflăm în 
divan pe Miroslav Vel Spătar. Fi-va oare o greşală, căci în divan 
nu aflăm pe nici un Vistier și din aceiaşi zi mai avem un divan? 
în care Miroslav este vel Vistier și un Pătru mare Spătar; Mi- 
roslav păstrează dregătoria de Vistier pănă la data actului men- 
ționat mai sus, fiind întâlnit pentru ultima oară de mine la 1589, 
Julie 19 °, lui urmându-i, în această dregătorie Andrei sau Andronie *. 

Pe Miroslav îl vom întâlni din nou cu dregătoria de vel Lo- 
gofăt în domnia lui Mihai Viteazul, la 1 August 15955, singura 
dată în domnia acestui Voevod. La 1606 Iunie 146 el este biv 
vel Logofăt în divanul lui Radu Şerban. 

În privința dregătoriilor acestui boier se pune totuşi o întrebare 
și anume: este oare Miroslav vel Logofătul lui Alexandru Mircea 
și al lui Mihnea, în urmă şi al“lui Petru Cercel, una și aceiași 
persoană cu Miroslav vel Vistierul lui Mihnea din a doua domnie 
a acestui Voevod? Dacă nu, atunci ar trebui să admitem că Mi- 
roslav, Logofătul lui Mihai este boierul rămas credincios ramurei 
scoborâtoare a lui Pătrașcu cel Bun, de oare ce precum a fost 
vel Logofăt lui Petru Cercel va fi fost și al lui Mihai Viteazul. 

Totul mă face însă să înclin spre ipoteza că el este unul şi 
același boier, pentru simplul motiv că, din numerosul material de 
documente cu divane din aceste vremuri, nu întâlnesc nici odată 
pe un Miroslav Vistier alături de un Logofăt cu acelaș nume. 

Pe semne că acest boier părăsind partida lui Alexandru Mircea 
și a fiului său Mihnea pentru sorții de izbândă ai lui Petru Cer- 
cel, după moartea acestuia va fi rămas în pribegie câţiva ani și 
nnmai după iertarea din partea vechiului său stăpân, se va fi întors 
în ţară, luând de data aceasta dregătoria destul de importantă a 
vistieriei. 

Miroslav Vistierul ne este cunoscut ca autorul unui neam boie- 


1 V. Ştetulescu: Doc., p. 234; v.Mus .Gorj, sec. XVI, doc. 32. 

3 Ibid., p. 256; v. Arh. St. M-rea Tismana, pach. 13, doc. 12. 

3 V. Ştefulescu: M-rea Tismana, ed. 1909, p. 275; v. Arh. S. 
Cond. M-rei Tismana, II, f., 413. 

i Se pare că el ar fi părintele lui Constantin Postelnic Canta- 
cuzino; v. I, C, Filitti; Arh. Gh. Gr. Cantacuzino, p. XXV. 

5 V. Greceanu: o. c. II, p. 200, v. doc. Dan Bărcănescu. 

€ V. M-rea Slobozia lui Ianache, pach. I, doc. 5; v. şi Greceadu.:: 
Incdite, caete supt titlul „Alandala”, o danie de bani la M-rea Dohiariu. 


www.dacoromanica.ro 


90 George D, Florescu 


resc numit din Râhov, sau Râfov, înrudit în prima jumätate a se- 
colului al XIX-lea cu Cantacuzinii din ramura Şerban Vodă!. 

Și acum revenind la actul din 1590 în care se vorbește de aces- 
boier Miroslav, și luând seamă de moșia întărită, și la al doilea 
boier căruia i se întărește alături de el aceiași moșie, nu putem 
conchide decât că Voevodul întărește la doi boieri rude apropiate 
același sat. 

Singura rudenie admisibilă poate fi cumnăţia, nu în accepţia de 
verie, dar în aceea întrebuințată în timpurile noastre, Deci Miroslav 
Vistierul trebuie să fie soţul unei fiice a lui Udrişte Postelnicul 
şi Banul din Mărgineni, şi prin urmare al treilea ginere al ultimu- 
lui vlăstar bărbătesc al puternicului neam Mărginenesc, care timp 
de un secol împlinit a stat în slujba Voevozilor Țărei Româneşti 
amestecându-se chiar în politica acestora. 

În vedere că studiul nostru începe cu mândra titulatură a Pos- 
telnicesei Elena Cantacuzino, conchidem că această boieroaică, 
fiică şi soră de Domn, soţie a unui boier a cărui înaintași sco- 
borau din os împărătesc, pentru a nu fi şi ea mai prejos, a trecut 
cu vederea pe propriul ei bunic pomenind numai pe străbunic şi 
pe bunicul acestuia: pe Udriște Vistierul ginerele lui Radu de la 
Afumaţi, şi pe moşul acestuia Drăghici Vornicul, primul boier din 
Mărgineni, poate chiar el vreun ginere sau cumnat al Voevozilor 
din mijlocul secolului al XV-lea. 

Ascendenţa Postelnicesei Elena Cantacuzino, aşa cum ne-o înfă- 
țişează documentele mai sus menţionate în ceia ce privește linia 
maternă este prin urmare așa cum o arătăm în schița alăturată. 

Cu Udrişte Postelnicul şi Banul din Mărgineni se încheie în 
linie directă genealogia boierilor din Mărgineni, scoborâtorii lui 
fiind până în zilele noastre acei a neamurilor boierești a Filipești- 
lor și a Cantacuzinilor din secolul al XVII-lea. 

Totuşi încă de la începutul secolului următor se întâlnesc în 
Moldova câţiva boieri purtând ca nume de familie pronumele de 
Drăghici întâlnit, precum am văzut la mai mulţi reprezentanţi ai 
neamului boierilor din Mărgineni din Muntenia. Din acești boieri 
Drăghici scobora istoricul Manolaki Drăghici din mijlocul secolului 
trecut, autorul unei istorii a Principatelor române?. 


2 V. Filitti: o. c., tabloul genealogic al Cantacuzinilor, IlI. 


2 V. Istoria Moldovei pe timp de 500 ani până în zilele noastre de 
Post Manolaki Drăghici, 2 volume, ed. Iaşi, 1857. 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boierilor din Mărgineni 91 


Drăghici I. Stoicev 
şi Vintilescul 
vel Vornic din Mărgineni 


| 
| Stoican” | 


Udrişte | 
vel Vistier din Mărgineni 


|  Udrişte | 
Ban din Mărgineni 


| Elena | 
din Mărgineni 
Doamnă 
= Radu Șerban Basarab Voevod 


| Elena | 


Basarab 
= Constantin Cantacuzino 
vel Postelnic 


Nota finală a acestei lucrări, notă care pare a fi alcătuită de 
altă persoană decât autorul istoriei, ne lămureşte în mod succint 
asupra neamului şi originei familiei istoricului '. 

O dau întocmai: 

„Familia Drăghici, aceia din care să trage Postelnicul Manolaki 
„Drăghici este din Valahia şi tot o spiţă din niamul Filipescu de 
„acolo, precum dovedeşte înscrisul din 1819 al boierilor Vornicu 
„Grigore Filipescu, Logofăt Gheorghi Filipescu, Vornicu Costan- 
„din Filipescu, Alecu şi Neculai Filipescu întărit de Domnul vre- 
„mii aceia Alecsandru Vodă Suţu şi Hrisovul lui loan Vodă Sturza 
„din 1827 întăritoriu diritului Familiei Vornicului lordaki Drăghici 
„în Moldova cu aceiaşi însușire de nobleţă ca şi a neamului Fili- 
„pescu în Valahia, Dispărţirea însă a acestor doă spiţe urmează de 
„la Udrişte Drăghici, al cărui urmași din Filip Vornic pentru o 
„prigonire de familie a stăpânirei ş'au luat porecla din numele 


1 Ibid, pp. 257-8. 


www.dacoromanica.ro 


92 George D. Florescu 


„propriu a părintelui lor, ear Neculai Drăghici al 2-lea pogorâtor 
„din Udriştea, aflându-se naziru poștilor Valahiei au emigratu în 
„partea Moldovei la 1735 cu fiul său Cluceriu Dimitrie Drăghici 
„ce au murit la Focșani în anul 1740 după care domnind Costan- 
„din Mavrocordat în Moldova, Dimitrie Drăghici s'au însurat şi 
„s'au mutat la lași nnde au născut 4 fii şi 3 fete, pe Spatariu 
„Nicolai, Vornicu lordaki, Paharnicu Costaki şi Comisu Constan- 
„tin Drăghici, toţi stărpi, afară de Vornicu lordaki Drăghici, care 
„au avut doi fii pe Post. Manolaki și Aga Costacki Drăghici, 
„murind acest din urmă holteiu. 

„Pricina deci ca familia aceasta nu s'au trecut în lista neamu- 
„rilor vechi a boierilor Moldovei de Domnul Cantemir, fila 234, 
„este că la distituirea sa, se găsea în Valahia vezi și istoria Daciei 
„tomul 3, a lui Dionisaki!, despre această familie, cătră sfârşit 
„statornicindu-se, cu 23 ani mai târziu decâtu Domnia lui Cante- 
„mir Dumitrașcu în Moldova.“ 

Dintr'un început voi spune că documentele lui Alexandru Vodă 
Suţu din 1819 şi al lui lon Sandu Sturdza din 1827, pomenite de 
autorul excursului de mai sus, nu ne sânt cunoscute, fiind astăzi 
perdute sau poate — cine ştie — rătăcite prin vreo arhivă uitată a 
atâtor familii moldovenești. 

Informaţiile autorului excursului genealogic asupra neamului boie- 
rilor Drăghici în ceia ce priveşte origina muntenească, nu trebuiesc 
luate „tale quale“ dar ar putea avea o veracitate. 

Informaţia vorbește de boierul Udrişte Drăghici, și de urmașii 
unui Filip Vornic, ori din cele înfățișate în studiul de mai sus, 
dacă un boier Udrişte Drăghici nu ne este cunoscut chiar supt 
numele acesta totuşi ne sânt cunoscuţi Udrişte Vistierul şi Udrişte 
Postelnicul în urmă Ban din Mărgineni, amândoi reprezentanți do- 
cumentar cunoscuți ai acestui neam, primul în întâia jumătate a 
secolului al XVI-lea, celalt în a doua a aceluiași secol. Scoborâto- 
rul lui Udriște Drăghici din informaţia de mai sus este Filip Vor- 
nicul. Am văzut mai sus? că ginerele lui Udriște Banul este Filip 
Armașul. 


1 Dionisie Fotino: /sforia Generală a Daciei, trad. de Gh. Sion, 3 
tomuri, ed. 1859, tom. II, pp. 263-4. Intormaţiile genealogice ale 
adnotatorului sunt şi aici greşite. 

2 V. mai sus pag. 69 şi următoarele. 


www.dacoromanica.ro 


Strămoșii boleritor din Mărgineni 93 


Pe. Udriște Banul Pam aflat pentru ultima oară la 1588, iar Ia 
1610 el pare a fi fost mort de mai mulți ani; cât pentru Filip 
Armașul el este stins din viață încă înainte de 1600, deci aproape 
un secol și jumătate înaintea aparlției acelui Neculai Drăghici ca 
nazir al poştilor Valachiei. 

Adnotatorul informațiilor genealogice asupra neamului Istoricului 
Manolaki Drăghici, poate chiar un reprezentant al familiei, va fi 
avut cunoștiință de vreun strămoș Filip şi de altul mai vechi 
Udrişte. Acel Neculai Drăghici specificat ca „al doilea pogorâtor 
din Udriştea este pomenit la 1735“, zice excursul genealogic, 
ceia ce nu trebuie înţeles nici în sensul de-al doilea fiu al lui 
Udrişte și nici ca representant al celei de-a doua generații din 
Udriște Banul din Mărgineni prin urmare fiu al lui Filip Armașul, 
lucru genealogicește imposibil. 

Dacă însă Udriștea Drăghici este un personagiu cu totul diferit 
de Udriște Banul şi prin urmare și Filip Vornicul altul decât Filip 
Armașul atunci s'ar putea prea bine ca genealogia înfățișată de 
autorul excursului să fie justă. 

Amintesc totuși că nu am aflat nimic despre un personagiu cu 
numele de Udrişte Drăghici în Muntenia spre sfârşitul secolului 
al XVII-lea. 

În sprijinul ipotezei că Udriște Drăghici este una și aceiași 
persoană cu Udriște Banul din Mărgineni, am crede mai mult că 
greşala genealogică a boierilor Filipești cari la 1819 dau înscrisul 
lor întărit şi de Alexandru Vodă Suţu este causată de lipsa cunoș- 
tiințelor lor documentare și că vre-o tradiție de pogorâre din trun- 
„chiul Mărginenes va fi existat la boierii Drăghici ca şi la boierii 
Filipești, şi că representanțţii familiei Filipescu din primele decenii 
ale secolului al XIX-lea vor fi știut ceva fără o documentare pre- 
cisă. Am relevat mai sus greșala pe care o făcuse cu un secol și 
jumătate mai înainte Postelniceasa Elina Cantacuzino numind pe 
Udriște Vistierul din Mărgineni: bunic, când efectiv nu-i era decât 
străbunic, şi pe Drăghici Vornicul trecându-l drept străbunic când 
la drept era bunicul lui Udriște Vistierul. 

Asemenea strămoașei lor, boierii Cantacuzini din secolul al 
XVIII-lea afirmau în scris că Drăghici Vornicul cel bătrân, autorul 
lor, era frate de Basarab încă de la descălicătoare. 

Am văzut mai sus! care erau scoboritorii lui Udriște Banul din 


1 V, și Arborele genealogic de la sfârşitul lucrării presente. 


www.dacoromanica.ro 


84 George” D, Florestu 


Mărgineni; nu este însă mai puţin adevărat că documentele vremei, 
adică din cursul secolului al XVII-lea, tac asupra pogorâtorilor 
Munteni — dacă vor fi fost— ai lui Filip Armașul. Să fi avut 
scoborâtori în Moldova? Lucrul mar fi imposibil ştiut fiind-că dese 
ori pentru diverse prigoniri sau poate și în pricini de rudenii nea- 
muri boierești din Țara Românească au trecut Milcovul în Moldova 
precum și din cele moldovenești au venit în Muntenia: părintele 
lui Vasile Vodă Lupul era boier din Târgovişte, iar în secolul al 
XVII-lea aflăm în Țara Românească representanţi ai neamului 
Sturdzeștilor ba chiar în urmă aflăm în Muntenia pe mulţi Raco- 
vițeşti şi Rosetești originari din Moldova. 

Dacă aci am relevat excursul genealogic de la sfârșitul istoriei 
lui Manolaki Drăghici nu l-am fâcut decât pentru analogia unor 
personagii de care se vorbește și pentru eventuala lor identificare 
însă fără a afirma în mod ferm că boierii Drăghici din Moldova 
sânt scoborîtori moldoveni ai însemnatului neam al boierilor Mar- 
gineni din secolul al XVI-lea din Țara Romănească. 

În toate casurile familia Drăghici ce se află azi în Muntenia nu 
are nimic a face nici cu neamul istoricului Manolaki Drăghici și 
mai puţin cu boierii Filipești și Cantacuzini în ceia ce privește 
origina lor. 


www.dacoromanica.ro 


UDRIȘTE şi VINTILĂ 


boier înainte poate ctitorul fondator 
de 1394 al M-rei Snagov 
Sec. XIV-XV. 


STAICO  VINTILOV | 
vel Vistier 1447 
Boier fără dregătorie 1464-5 


+ 1465 
? 
VINTILĂ = |FATĂ DRĂGHICI 1 | 
FLORESCUL STOICEV ȘI VINTILESCUL 
vel Paharnic, 1468-73 (din MĂRGINENI) 
vel Stolnic, 1476 n. pe la 1435 + 1497 
vel Logofăt, 1478,31482 vel Stratornic, 1471 
fără dregătorie, 1483-89 vel Spătar, 1475-6 
vel Vornic, Ispravnic, 1486 vel Vornic, 1482, 1496-7 
fără dregătorie, 1483-96 
= CALEA | 1529 
| STOICAN MARIA NEACȘA CHERA NEAGOE DRĂGHICI II SLAVNA BOBA | 
1489, 1498, 1510 1489, 1510 1489, 1510 1489 DRĂGHICI 1498, 1508-9 1510 1510 
4 după 1510 = ŞUICĂ din ȘUICI era + 1510 1498, 1510 = ? HAMZA 
Paharnic 1505 era 4- 1529 din OBISLAV 


vel Vornic 1509 





DRĂGHICI III STANCA UDRIȘTE I FIU | 
din MĂRGINENI 1510 din MĂRGINENI 1546 
+ 1553-6 = DRAGOMIR Zi 4 1548 
vel Comis 1525-30 1510 vel Stolnic 1530 
vel Spătar 1530-37 vel Paharnic 1530-33 
biv Vel Spătar 1539-45, vel Vistier 1533-44 
1553 biv Vel Vistier 1544-48 
= 1521 VELICA sin Calotă 1-iu =? 
Vornic şi Neacșa sin VLAD 2-lea = ANCA sin RADU Vvd. dela Afumați 
Vvd. Călugărul ea era + la 1569 
ea era + ji 
| DRĂGHICI IV RADU  FRUJINA | | UDRISTE II (din a I-a) ELINA (din a Il-a) 
1553, 1569 1569 1569 din Mărgineni din MĂRGINENI 
+ după 1588 1572 + înainte de 1600 
Postelnic 1570 = 1568 IVAȘCO din Golești 
Ban 1581-1588 vel Stolnic 1568-70 
= OPRIŞA 1590 vel Logofăt 1570-75 


vel Vornic 1575-78, 1580 
1582-84 -+ 1584 


ANCA FIICĂ ELINA 
1590 = MIROSLAV din MĂRGINENI 
= FILIP vel din Răfov 1610 + ante 1634 
Armaş 1588 vel Logofăt = ŞERBAN Paharnic 
era + 1590? 1577-80 din Coiani 
1582-84 RADU Vvd. ȘERBAN 
vel Vistier BASARAB 
1587-89 domn. Munt. 1602-10, 1611 
vel Logofăt + 1620 Viena 
1595 


biv Vel Logofăt 1606 





www.dacoromanica.ro 


vel Comis 1512-20 

vel Spătar 1520-21 

vel Ban de Jiu 1531 

vel Ban de Craiova 1533 


DRAGHICI V (din a I-a) FIU (din a Il-a) | 
din MĂRGINENI sau 
+ după 1578 FIICA 
Postelnic 1570 
Spătar 1571, 1575, 1578 


| | 


ELENA 
din SĂRATA 
= STAICO din Bucov 
vel Postelnic 
1568-80 
1575 


Indreptări și adăugiri. 





La pagina 7, rândul 12, a se ceti: „prenume” în loc de „pro- 
nume”. 

La pagina 10, rândul 16, a se trece la începutul rândului 18 
vorbele „în cursul” care urmează lui „Radu”. 

La pagina 12, rândul 9 de jos, a se ceti „prenume” în loc de 
„pronume”. 

La pagina 14, rândul 3 de jos, a se ceti „Manev” în loc de 
„Mahev”. 

La pagina 18, rota 1, rândul 5, a se ceti: „jupăn Stoica” înloc 
de „jupand Stoica”. 

La pagina 21, la nota 2: adaog că resumatul mult mai com- 
plect aflat în fişele manuscrise ale răposatului General P. V. Năs- 
turel şi comunicat mie de d. Nicolae A. Boicescu, în cursul pw- 
blicării studiului, afirmă că în textul documentului ar fi „par- 
tea Lucşăneasa”. 

La pagina 21, la nola 3: tot din sursa de la nota precedentă tex- 
tul ar îi „partea Stroiasa”. 

La pagina 21, aliniatul 4: se schimbă, în ceia ce priveşte afirma- 
tiile mele genealogice, cei patru frați: Drăghici, Radu, Laţco şi Vin- 
tilă, nefiind feciorii lui Vintilă Florescu Drăghici Vel Păharnie, 
1512-21, Vel Dvornic 1524-36, este într'adevăr fiul lui Vintilă Flo- 
rescul; de asemenea și Radul Viniilov Vel Păharnic la 1498. 

Eroarea a provenit din două cause: 

1) Reaua traducere a documentului din 1510, Maiu 27, în al cărui 
resumat am aflat vorbindu-se şi de moşia Floreşti, care într'adevăr era 
moştenire a lui Drăghici, fiul lui Vintilă Florescul; însă textul în 
extenso, comunicat mie de d. Boicescu, din fişele Generalului Năstu- 
rel, ni arată precis că este vorba de muntele Floreiul. 

2) Similitudinea numelor fiilor lui Vintilă Florescul: Drăghici şi 
Radu, cu a acelor doi fii ai lui Vintilă Paharnicul, nepotul lui Dră- 
ghici Stoicev. 

Așa dar Drăghici Vel Păharnic 1512-24, Vel Dvornie 1524-36, Radu 
Vintilov Vel Păharnic 1498 şi poate Stanciul Obraz-lat au fost fiii 
lui Vintilă Florescu; un alt Drăghici, un alt Radu, precum şi un 


www.dacoromanica.ro 


I 


Laţco, şi un Vintilă, au fost fiii unui Vintilă Păharnic la 1498, frate 
cu un Radu Postelnic, tot atunci, amândoi dih urmă nepoți ai lui Drä- 
ghici Stoicev. 

Pentru parintele celor doi boieri, Radu Postelnicul, şi Vintilă Păhar- 
nicul de la 1498, pomeniţi fără dregătorii încă de la 1489, aduc aici 
o informaţie aflată tot în fişele răposatului General Năsturel şi 
anume: 

„Pătru Voevod sin Mircea Voevod dă sf. manăstiri ce să chiamă 
„Drăghiceşii, satul Telega, fiindu-i bătrână şi de baștină, închinată ei 
„pe vremea fericiţilor ctitori Drăghiceşti: Udriște Vel Ban şi Drăghici 
„Vel Dvornic, frate-său. Şi au vazut Voevodul cartea lui Radu Voe- 
„vod ce au pierit la Râmnic (Radu de la Afumaţi), pentru această 
moşie” (v. Arh. St., M-rea Mărgineni, p. 20). 

Din acest act aflăm de un nou personagiu: Udrişte Vel Ban, 
fratele lui Drăghici, Vel Dvornic, şi ştim că acesta din urmă nu 
poate fi altul decât Drăghici Stoicev. S'ar putea deci ca acei doi fraţi: 
Radu Posielnic şi Vintilă Păharnic de la 1498 să fie feciorii lui. 

In cursul veacului al XV-lea aflăm de un Udrişte mort pe la 
1482-3, fost stăpân al Ținutului Făgăraşului, care însă nu este cu- 
noscut istoriei ca dregătorie de Vel Ban, precum nu ni este de 
altfel cunoscut un Udrişte Vel Ban în tot decursul veacului al XV- 
lea. Udrişte acesta, stăpân al Făgaraşului, va fi fost trecut de că- 
tre strănepoţii săi,— grație importantului feud concedat luj de Mateiaș 
Corvin, regele Ungariei,— ca Vel Ban, cea mai înaltă dregătorie din 
acele timpuri. 

Prin urmare, din informaţia de mai sus putem doar spune că Dră- 
ghici Stoicev a avut un frate Udrişie şi ca acesta din urma ar putea 
fi tatăl celor doi boieri Radu Postelnic şi Vintilă Paharnic de la 1498 
şi atunci, coroborând ştirile de mai sus cu cele cunoscute din studiul 
mieu, spi a genealogică a boierilor zisi din Mărgineni s'ar complecta 
precum arăt în alăturata schiță (p. III). 


La pagina 25: spița genealogică a scoborâtorilor lui Vintilă Flo- 
rescul se îndreaptă precum urmează: 


Vintilă Fliorescul 





mort 1489 
? 
| Drăghici Radu Vintilov Stanciu  Neacșa Velica 
din Florești Vei Păharnic 1498 zis ? = Datco = Radu 
Vel Păharn. 1512-21 mort fără pos- Obraz-lat Postelnic 
Vel Vornic 1525-36 teritate mort inainte Craiovescu 
mort 1536-7 de 1509 


La pagina 25 la capitolul Stoican, rândul 2: a se ceti „patern” în 
loc de „paten”. 

La pagina 21, aliniatul 1, rândul 5, precum şi la pagina 31, rân- 
dul 4, a se ceti Negovani, în loc de Nicovani. 

La pagina 25, rândul 2 de jos: a se ceti „prenumele” în loc de 
„pronumele”. 


www.dacoromanica.ro 








| Udrişte 
1482 
(Vei Ban) 
Fată Vintilă Radu 
= Badea 1489 1489 
din Cojeşti Păharnic post. 
1494 1498 1498 
era era 
mort mort 
1510 1510 


Drăghici Radu Lațco Vintilă l 


1510 1510 1510 





1510 
Comis 
1548 


Stoica Vintilov 
Vel Vistier 1447 
fără dregătorie 1464-65 
poate cumnat după soție cu 
Manea Udriştev 





mort 1497. 
= Calea 
| Stoican Maria  Neacșa Ghera Neagoe 
1489 1489 1489 1489 Drăghiciov 
1498 = Suică 1498 
+ după 1510 din Suici 1510 
era mort 
la 1529 
Drăghici Ul Udrişte Stanca Dragomir 
din Mărgineni d:n Mărgineni 1510 1510, 1546 


Vel Vistier 
v. arborele ge- 
nealogic de la 

sfârșitul stu- 

diului 


Vel Spătar 
v. arborele ge- 
nealogic de la 
sfârșitul stu- 

diului 


www.dacoromanica.ro 


Drăghici Stoicev | 
și Vintilescul 
(din Mărgineni) 
Vel Stratornic 1471 
Vel Spătar 
Vel Vornic 1482-97 


1476 


Drăghici H 


Slavna 
1510 
=? Hamza 
din Obislav 


Boba 
1510 


III 


IV 


La pagina 28, la capitolul „Maria”, la rândul 1, a se adăuga nu- 
mărul paginii 23. 

La pagina 29, la capitolul „Neacșa”, rândul 2, a se ceti „pag. 23” 
în loc de „pag. 26”. 

La pag.. 31, la resumatul actului din 1510, Maiu 27, a se scoate 
moșia Floreşti, fiind, precum am spus mai sus, o rea cetire a nu- 
melui muntelui Floreiul, 

La pagina 34, aliniatul 4 se referă din nou la cele spuse mai sus, 
când am revenit asupra greșelii genealogice de la paginile 24-25, 
Afirmația însă de aici că Drăghici şi Radu Vintilov sânt fiii lui Vin- 
tilă Florescul rămâne exactă. 

La pagina 34, a se corecta notele greşit trecute, şi anume: la Dră- 
ghici, din text se referă nota 9, din josul paginii ; ia Dragomir nota 
10; iar la nota 10 din text se referă No. 8 din note. 

La pagina +5, la nota 4, rândul 3, a se ceti „pag. 34, nota 4” în loc 
de „pag...”. 

La pagina 54. nota 1, rândul 3 de jos, a se ceti „luând pe boierii” 
în loc de „luând la boierii”. 

La pagina 58. noia 5, rândul 2, a se ceti „nu Vel Spătar” în loc 
de „un Vel Spătar”. 

La pagina 64, în spița genealogică, a se ceti „Caplea din Periș” 
în loc de „Capela din Periș”, iar din descendența ei trebuie 
scoasă Capiea soţia lui Vintilă din Baloteşti. 

La pagina 68, aliniatul 4, referitor la identificarea lui Vintilă Co- 
Vistierul. Pasagiul acesta trebuie pus în corelaţie cu adăogirile fă- 
cute de mine mai sus, când am rectificat greșala scoborârii celor patru 
frați: Drăghici, Radu, Laţco și Vintilă, din Vintilă Florescul; Vintilă 
Comisul, fiind văr cu Udrişte, este mai mult decât sigur al pa- 
trulea fecior al lui Vintilă Păhurnicul de la 1498. 
misul, ucis de Mircea Ciobanul, puţin după omorârea lui Udrişte 

La pagina 76, la arborele genealogic, în ceia ce priveşte pe soţia 
lui Moise Voevod, numele ei este Roxandra, și nu Zamfira. 

La pagina 77, la ultimul aliniat, trebuie specificat că al doilea 
îrate al lui Udrişte Vistierul este Dragomir, precum reiese din re- 
sumatul documentului cu data de 1510, Maiu 27. 

La pagina 80, aliniatul 7, referitor la Staico Postelmicul, trebuie a- 
dăogat că boierul acesta întâlnit în divanele lui Mihnea Turcitul nu 
este Staico din Bucov, ci Staico din Modruzești şi Crăpeşti, trecut 
adesea în documente de întăriri ca fiind din casa domnească a lui 
Mihnea 'Furcitul și a tatălui său Alexandru Mircea. Acest Stoica Ve? 
Postelnic din Modruzeşti este întâlnit în confirmări de proprietăţi 
incă de la 1574. La 1585 în April el apare a fi fost decedat. A fost 
poate soțul jupânesei Caplea din Golești, fosta soție a mi Radu Clu- 
cerul zis tot din Golești, şi deci mamă puternicilor boieri Ivaşcp 
Vornicul și Albul Clucerul, amândoi cunoscuţii boieri din Golești. de 
la sfârşitul veacului al XVI-lea. Stoica sau Stoichiţă Vel Postelnic 


www.dacoromanica.ro 


v 


nu a avut scoborâtori, precum reiese dintrun hrisov purtând data de 
1585, Septembre 8 (v. Arh. St., Ep. Buzău, pach. 21, doc. 2; v. şi 
Cond. II, p. 272). 

Alt Staico Postelnic, contimporan şi cu Staico Vel Postelnic din 
Modruzeşti şi cu Staico Postelnic din Bucov, este un alt omonim, fial 
lui Tudor Logofătul din Orboeşti şi al Stanei, care este întâlnit în- 
trun document din 1579, April 4, ca proprietar al moşiei Chiseleļui. 

La pagina 80, aliniatul 8, la cele spuse mai sus, trebuie adăo- 
gală informaţia documentară comunicată mie de d. Ion C. Petrescu, în 
cursul editării studiului mieu, şi care este următoarea: 

La 1578, Iunie 2, din Bucureşti, Mihnea Voevod întăreşte lui Staico 
„Postec, nepclu' lui Staico fost Mare Logofăt, şi soției Stana (evi- 
„dent a lui Staico Postelnicul) satele: Dobriţa, Budeasa, Velica-Ciur 
„pova, Pocoiştea, Săgarcea, Dragosiavele, Stoieneştii, Budeanii, Dra- 
„gumireştii şi altele”. 

Acest act est; de cea mai mare importanţă, de oare ce ni indică 
numele soţiei lui Staico din Bucov. Ştim pe de altă parte că mo- 
şiile întarite în dania de mai sus au făcut parte din imensa avere 
zestrala primită de Domnița Caplea, fiica lui Vlad Călugărul, la 
trecere în căsătorie cu Staico Logofatul, cunoscut istoriei supt nu 
mele de: ot Huşi, ot Băjeşti, ot Bucov şi ot Măgureni (v. pentru 
Staico Logofat lucrarea mea asupra Divanelor secolului al XV-lea, 
partea a H-a, 1496-1501, pp. 11-12). 

Din cele aflate mai sus trebuie să reviu asupra informaţiilor ge- 
nealogice comunicate mie de fostul Inalt Regent ©. Sărăţeanu şi da 
care vorbesc la paginile 86-87, referitoare la averea Mariei din Bu- 
cov, moştenită, zice d. Sărăţeanu, de la mama ei Elena, Maria din 
Bucov şi din Sărata este documentar cunoscută ca fiică a lui Staico 
Postelnicul din Bucov, dar în niciun document al vremii nu am în- 
tâlnit numele mamei sale. Din documentul de mai sus de la 1578 
ar urma în mod logic că Stana, soţia lui Staico Postelnicul din Bu- 
cov, este maica Mariei. 

In vedere însă că Elena din Sărata este trecută în informaţiile 
d-lui Sărăţeanu ca aceia care are avere de la Udrişie şi Neagoe Dră- 
ghici. am putea inclina spre ipotesa că Staico din Bucov a avut două 
soţii: una Stana, care trăia la 1578, şi alta Elena, mama Mariei. 

La paginile 90-94 la capitolul referitor la boierii Drăghici din Mol- 
dova, trebuie adăogat ca sursă şi Arhondologia Moldovei de Păharni- 
cul Constantin Sion, ed. Gh. Ghibănescu, 1892, pp. 80-84, ale cării in- 
formați trebuie privite însă cu multă circumspecţiune. 

La arborele genealogic final, pe lângă cele spuse de mine mai sus, 
adaog că la generaţia copiilor lui Stoican s'a trecut din eroare Dra- 
gomir ca soţ al Stancăi, în loc de frate al ei. Dragomir este tocmai fiul 
lui Stoican, rămas fără nume în arbore, și aflat aşa la 1546. 


www.dacoromanica.ro 


BIBLIOGRAFIE. 


Academia Română . Anale: v. Bogdan IL, Docan N., Giurescu C., Giu- 
rescu C. C., lorga N., Puşcariu l. 
Condicile Mănăstirilor: Câmpulung, Dealul, Glava- 
cioc, Cozia, Sadova şi Govora. 

$ „ Creşterea Colecţiilor, documente muntene 1905-1919. 
Aricdscu C. x „Revista Arhivelor Statului, 2 broş. 1874, 1876. 
Bălcescu N. şi Laurian Magazinul Istoric pentru Dacia, 1874. 
Berechet Ștefan . . Particularităţile conjurătorilor la Români, din docu- 

mente slavo-române, 1925, Chişinău. 

Bogdan lon A . Documente privitoare la relatiile Ţării Româneşti 
cu Braşovul şi Ţara Ungureasoă în secolul al XV-lea 
şi al XVI-lea, ed. 1, 1902, şi ed. lI vol. I, 1905. 
Documentele lui Ştefan-cel-Mare, 2 vol. 1913. 





kad n 

š E Un hrisov al lui Mircea-cel-Bătrân, în Anal. Ac. 
Rom., vol. XXVI. 

i . Vlad-Tepeş şi naraţiunile germane și ruseşti asupra 


sa, 1896. 
Brezoianu lon. .  . Vechile Instituții ale României, 1882. 
Broșteanu Urdăreanu C. Vânzarea bunurilor de mână moartă, 1912. 
Buciumul 1863. 
Cipariu Timoteiu  . Arhivu peutrn filologia şi istoria, Blasiu 1867-72. 
Colecţiile și documentele particulare ale familiilor : Bălvanu, Dinu Cesianu, 
Cantacuzino, Florescu, lon Glogoveanu, Odo- 
bescu, etc. 
Columna lui Traian . vezi Hasdeu. 
Condurațo Grigore . Relaţiunile Ţării Româneşti și Moldovei cu Ungaria 
până la anul 1526, ed. 1898. 
Michael Beheims Gedicht iiber den Woiwoden Wlad 
I! Drakul, Bucureşti 1903. 
Docan N. . a „Despre elemente cronologice în documentele româ- 
nești, în Anal. Acad. Rom., tom. XXXII, ser. I-a. 
Studii privitoare la numismatica Ţărei Românești, în 
Anal. Acad. Rom. tom. XXĂXII, ser. Il-a, 19:0. 
Drăghici Manolaki, Post. Istoria Moldovei pe timp de 500 ani până în zilele 
noastre, 2 vol, ed. lași 1857. 


» » i 


www.dacoromanica.ro 


96 


Dragomir Silviu 


George D. Fiorescu: Strămoșii boierilor din Mărgineni 


Filitti Ion C. 


» 


Filitti 1. şi Suchianu D. T, 


» 


Florescu George D. . 


Fotino Dionisie . 


Fotino George 


Ghibănescu Gh.. 


Giurescu Const. . 


n 


bd 
” 


n 


» 


» 


» 


n 


n 


Relațiile Třrei Româneşti cu Ungaria în secolul al 
XV-lea și al XVI-lea. 

Arhiva Gheorghe Gr. Cantacuzino, 1919, 

Evoluţia claselor sociale în trecutul Principatelor Ro- 
mâne, în Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială. 
Banii și Caimacamil Craiovel, în Arhivele Olteniei 
No. 13. 

Ctitorii de lu Plăviceni, în Arhivele Olteniei Nr. 32-3, 
Boierii Cralo vesti, în Convorbiri Literare anul al 54-lea 
(1922-23) No. 3-5 Martie-lunie. 

Mama şi soția lui Mihai Viteazul, în Convorbiri 
Literare, anul al 52-lea, 1921. 

Banii Ţării Severinului şi Banii Oiteniei, în Arhivele 
Olteniei, Il, 1924. 

Despre vechea organizare administrativă a Pricipa- 
telor Române, 1929. 

Despre vechiul Drept penal Român, 1928. 

Schitul Aninoasa-Cislău (Buzău) şi neamul Doamnei 
Neaga, în Revista Arhivelor, |, Nr. 2. 

Contribuţii la Ist. Drept penal Român, 1926. 
Contribuţii la Ist. Justiţiei penale în Principatele 
Române, 1928. 

Divane domneşti din Muntenia în secolul al XV-lea, 
Dregători şi Boieri, 1389-1496, în Revista Arhivelor 
vol. Il, Nr. 4 şi în extras. 

Idem, 1496-.501 în Revista Arhivelor pe 1929 şi în 
extras. 

Istoria generală a Daciei, trad, G. Sion, 3 tomuri, 
ed. 1859. 

Încercări de vechiu Drept românesc, Obiceluri la 
fixarea hotarelor, 1925. 

Contribution à Petude des origines de Pancien droit 
coutumier roumain. Un chapitre de Phistoire de la 
propriété au Moyen-Âge, ed. Libr, de jurisprudence 
ancienne et moderne, Ed. Duchemin, 1925. 

Contribuții la studiul regimului succesoral în vechiul 
drept consuetudina! românesc, 1927, 

Surete şi Izvoade. 

Vlad Vodă Călugărul, în Arhiva din laşi, anul VII, 
1896, Nr. 3-4, Martie-Aprilie. 

Permanența limbel slavone în Țările române ca ra- 
țiune juridică de stat, 1928, . 

Despre Boieri, 1920. 

Despre Rumâni, în Anal. Acad. Rom. 

Câteva cuvinte asupra vechei cronologii românești, 
în Conv. Literare XXXIV, 


www.dacoromanica.ro 


Bibliografie 97 


Giurescu Const. C. . Contribuții la studiul marilor dregători! în secolul al 
XIV-lea şi al XV-lea, 1925. 
Pi r pon Noui contribuții la studiul marilor dregătorii în sec: 
al XV-lea şi al XVI-lea, 1925. 
Greceanu Ștefan D,. Cronica lui Radu Greceanu. 
h Pi 3 Genealogii documentate ale familiilor boierești, 3 
volume. 
è = 3 Şirul Voevozilor cu Divane și Note (1501-1553), ed. 


Göbl, 1907-16. 
Istoricul unei vechi moşii; Grecii. 


. sos Eraldica Română. 
5 i a Fişe inedite asupra familiilor boiereşti din Muntenia, 


manuscris la D-] Constantin P. Greceanu. 
Hurmuzaki . . A Colecţii de Documente. 
Hasdeu Bogdan Petriceico Columna lui Traian, şeria nouă 1873. 
P š Arhiva Istorică a României, 1865. 
Ionescu Gidn A P Sima Stolniceasa. 
Boierii Craioveşti, în Revista pentru Istorie Arheo- 
logie şi Filologie, vol. VIII, anul al IV-lea, 1902. 
Din Istoria Basarabilor, fragment istoric, în Revista 
Literatura şi Arta Română, anul al VII-lea, 1903. 
Torga Nicolae .  , Contribuţiuni la istoria Munteniei în a doua jumătate 
a secolului ai XVI-lea, în Anal. Acad. Rom. XVIII. 
= š - Ă Pretendenți domnești în secolul al XVI, în Anal. Ac, 
Rom. XIX. 
Documente rom. din Arhivele Bistriţei, 1899. 
Socotelile Brașovului în Anal. Acad. Rom. XXI, 1899. 
Socoteiile Sibiului, în Anail. Acad. Rom. XXI. 
Cronice Muntene din secolul al XVII-lea, în Anal. Ac. 
Rom.:XX1,%1899. 
n $ A š Un pretendent la tronul muntean; Dumitrașco-Vodă 
Cercel, în Omagiu lui Titu Maiorescu 1900. 
" A ; A Studii și Documente cu privire la Istoria Românilor, 
volumele ; III, V, VII și XII. 
; Scrisori de Boieri, ed. I-a, 1912. 
; Scrisori Domnești, ed. l-a, 1912. 
Despre Cantacuzini, 1902. 
Genealogia Cantacuzinilor, 1902. 
Documente privitoare la Famiiia Cantacuzinilor, 1902. 
Operile lui Constantin Cantacuzino Stolnicul, 1902. 
Istoria Domnilor Țării Româneşti de Constantin Că- 
pitanul, 1902. 
Inceputurile lui Socol din Cornăţeni, în Conv. Lit., 
anul XXXIX, 1905, Nr. 2 pe Februarie. 
Braga Voevod al Ţării Româneşti (1535) în Conv. 
Lit., anul al XXXVIl-lea. 


» n 


3 3 a 3 3 3 3 
. 


www.dacoromanica.ro 


98 George D. Florescu: Strămoșii boierilor din Mârgineni 


lorga Nicolae . : inscripțiile din bisericile României, 2 volume, 1905-8. 

š A , a Istoria Românilor, ed. a VI-a. 

» » . , Mănăstirea Athos în legăturile cu Țările noastre, în 
Anal. Acad. Rom., tom. XXXVI, 1914. 

” » A š Istoria Bisericii Românești și a vieței religioase a 
Românilor, 2 vol., ed. a l-a, 1908-1909 și ed. a ll-a, 
vol. 1, 1929. 

5 ù ; f Geschichte des Osmanischen Reiches, Gotha 19:)8-9. 

s 3 Istoria Armatei Române, 2 vol., ed. l-a. 

E ð i „Un biruitor: Radu Şerban, Văleni, 1911. 

a a ; R Femeile în viaţa neamului nostru, 19;2. 

i Pi Renegaţii în trecutul ţărilor noastre și al neamului 


nostru. în Anal, Acad. Rom, XXXVI. 

Veneţia în Marea Neagră, 3 memorii în Anal. Acad. 
Rom., tom. XXXVI și XXXVII. 

istoria Comerţului Român, 2 volume 

Istoria lui Mihai Viteazul, în Conv. Lit. XXXV. 

r b . ; istoria Poporului Românesc, 4 vol., trad din limba 

germană de d-na Otilia Enache lonescu, 1922-28, 

5 7 i i Țara Românilor, | România, 1 Județul Prahova, 1910. 
Kogălniceanu Const. . istoria Românilor, vol. 1, 1905. 
Tabloul Genealogic şi cronologic al Basarabilor 


(1310-1659), ed 1912 
Lăpedatu Alexandru . Radu cel Frumos, în ravista Transilvania, 1902. 
Fi s Vlad Vodă Călugărul, extras din Conv. Lit. XXXV, 
1903. 
š : Politica lui Radu ce! Mare, în „Lui lon Bianu“, 1921, 


Marle Dicționar Geografic al României, 5 vol. 

Magazin Istoric pentru Ducia, vezi Bălcescu N. 

Meteș Ștefan . x Relațiile comerciale ale Țării Românești cu Ardealul 

până în veacul al XVli-lee, 1921. 

Moşiile Domnilor şi Boierilor Români din Ardeal. 

3 s i : Contribuții nouă privitoare la voevozii români din 

Ardeal și părţile Ungariei în veacul al XVI-lea şi al 
XVil-len, Cluj 1922. 

Miletici şi Agura D..  Dacoromânitia i trahnata siaveansca pismenosta 
(Daco-Romanii și literatura lor slavă) Sofia în Sbor- 
nik, LX, 1893. 


Minea lon . . . Principatele Române şi politica lui Sigismund, 1919 
FI yoi ; ; Urmași: lui Viadislav, 1916. 
5 no ` i Viad Dracul şi vremea sa, 1928. 

Motogna V.. ; ; Un document despre Laiotă, în Revista Istorică, 


anul VIl, 1903. 
Năsturel G-ral P. V. Genealogia Năsturelilor, în Revista pentru Istorle, 
Arheo'ogie și Filologie, volumele X-XVI, 1910-22, 
Nova Plantatio, în aceiași revistă, vol. XV. 


n n n n 


www.dacoromanica.ro 


Năsturel G-ral P. 


Nicolaescu Stoica 


» 


» 


Nicolescu Elie 


Onciul Dimitrie . 


Odhbescu Alexandru . 


Pavlov Petru, monah. 


Pușcariu Ion, Cavaler de 


Palade T. 


V. 


Sărățeanu Constantin 


Bibliografie 99 


Biserici, Mănăstiri şi Schituri din Oltenia, în aceiași 
revistă, vol. XII, partea 2-2. 

Neamul Boierilor Părşcoveni, în rev. Literatura și 
Arta Română, 1904-6, anii VIII-X. 

Radu Şerban Basarab şi Matei Basarab, în aceiași 
revistă, anul XI, 1907. 

Neamul boierilor Cantacuzini din ramura Şerban 
Voevod, în aceiași revistă, anul XII, 1903. 

Documente Slavo-Române, 1905. 

Mihai Vodă Viteazul ca Don n al Ţării Româneşti, 
al Ardealului şi al Moldovei, în Revista pentru Istorie, 
Arheologie și Filologie, vol. XII, partea l-a, 1911. 
Documente istorice cu privire la Radu de la Afu- 
maţi sau Radu-Vodă Viteazul, în aceiași revistă, vol. 
X, fasc. lanuar-Mart 1909. 

Petru cel Tânăr şi Petru Schiopul 
Un preţios act cu privire la Radu Vodă cel Viteaz, 
în Revista România Nouă, 1, pp. 383-93. 

Alexandru Aldea Voevod, in Revista pentru Istorie, 
Arheologie și Filologie, anu! XVI, 1922. 

În jurul lui Basarab Laiotă, în revista Literatura şi 
Arta Rom., anul VII, 1903. 

Cine este Radu Vodă Iliaș, în aceiași revistă, anul 
VII, 1904. 

O vizită la M-rea Vieroșul, în aceiaşi revistă, ace- 
lași an. 

Din genealogia familiei Ştirbei, în aceiași revistă, 
anul IV, 1902. 

Familia Golescu, în Revista pentru Istorie, Arheolo- 
gie și Filologie, anul IV, vol. VIII, 1902. 

Originele Principatelor Române, 1899. 

Din Istoria Românilor, ed. II, 1914. 

Cursul de Istoria Românilor, în Conv. Lit. an. 1899, 
Câteva ore la Snagov, în Revista Română, II), şi în 
Biblioteca pentru toți. 

Călăuza istorică despre sfintele mănăstiri și schituri 
ale judeţului Prahova : Sinaia, Ghighiu, Predeal, Zam- 
fira, Susana, Cheia, Crasna, Lespezi şi Brebu, ed. 
Ploeşti, 1925. 

Fragmente istorice despre boierii din Țara Făgăra- 
Şului, Sibiiu, 1907. 

Două documente privitoare la revolta boierilor în fa- 
voarea lui Mihnea zis cel Rău, în Anal. Ac. Rom,, 
XXXIII, 1910. 

Radu de la Afumaţi, Ploești, 1923. 

Cronica Familiilor vechi românești: Neamul Filipeș- 


www.dacoromanica.ro 


100 George D. Florescu: Strămoşii boierilor din Mărgineni 


Ștefulescu Al. 


s X = x 
a 3 3 x l 


> 
Tocillscu Gr. 
Vasilescu Al. 


Dumitrescu Al. . 


Venelin J. , 


Xenopol Al.. 


tilor, în revista Ilustraţiunea, anul 1, Nr. 3-4, Februar 
1909. 

Documente slavo-române relative la Gorj, Tg-Jiu 
1908. 

Mănăstirea Tismana, 1909. 


3 Crasna. | 
si Polovragi. 
Strâmba. 


Goriul istoric şi pitoresc, Tg.-Jiu, 1906. 

Istoria Târgu-Jiulul, 

Manual de istoria Românilor, ed, a Il-a. 

Urmașii lui Mircea cel Bătrân, în Revista pentru is- 
torie, Arheologie şi Filologie, vol. XVI, 1922. 

Despre orașul de Floci, în Revista pentru Istorie 
Arheologie și Filologie, vol. XI partea a 2-a. 
Vlaho-Bolgarskia ili daco-siaveansca gramatăi (Do- 
cumente vlaho-bulgare sau daco-slavone). St. Peters- 
burg, 1840. 

Istoria Românilor, ed. a III-a, 


www.dacoromanica.ro 


TABLOURI ȘI SPIŢE GENEALOGICE. 


Spiţa genealogică a ascendenței Postelnicesei Elena Cantacuzino, după 
documentul din 1667 . . 
Tabloul boierilor Stoica din divanele anilor 1413- 1473 
Spița genealogică a înaintaşilor lui Drăghici 1. Stoicev i 
5 ` a scoborâtorilor lui Drăghici 1. Stoicev, (după Stefan 
D. Greceanu), 


i sI a copiilor lui Drăghici l. "Stoicev, "după documente . 
z 5 a rudelor lui Stanciu Grămăticul A 
á 3 a scoborâtorilor lui Vintilă Florescul 


a neamului lui Manea. . 
Spiţa genealogică a înrudirei lui Drăghici III din Mărgineni c cu neamul 
scoborâtor din Vlad Călugărul Voevod . 
> » a descendenţei lui Radu Voevod și a Doamnei Voica 
din documentul cu data de 1588 Iulie 5 
a descendenţei lui Mânjilă de la Argeș. 


3 š a înrudirei lui Udrişte 1 din Mărgineni cu neamul 
scoborâtor din Radu Voevod cel Mare. . . 

= E a neamului boierilor din Golești din sec. al XVI-lea . 

x i a descendenţei Elenei din Sărata şi a lul Staico pos- 
telnic din Bucov . 

š = a ascendenţei Elenei Posteiniceasa Cantacuzino, ` după 


documente . . . 
Arborele genealogic al boierilor din Mărgineni, 


www.dacoromanica.ro 


Pagina 


91 
95 


TABLA DE MATERII. 


Genealogia neamului boierilor din Mărgineni din secolul XV şi XVI 
Strămoșii boierilor din Mărgineni E D w w ca 
Descendenţa lui Drăghici 1. Stoicev. 

Stoican . . š 

Maria 

Neacșa . 

Chera . , . . . e wo w y 

Neagoe. . . a . 

Drăghici 1. . . . a 

Slavna Oo Go a a e a a: 

Boba  . g a 
Boierii din Mărgineni din secolul al "XVI-lea | 

Drăghici 111 din Mărgineni . 

Udrişte I din Mărgineni š A 
Boierii din Mărgineni din a Il-a jumătate a secolulul al XVI- lea : 
Descendenţa lui Udrişte Postelnic și Ban din Mărgineni 
Bibliografie Š So E a 
Tablouri şi spiţe geuealogice 


www.dacoromanica.ro