St. doc. VIII — fara OCR_pypdf2

SCRISORI DE BOIERI ȘI NEGUSTORI 
OLTENI SI MUNTENI 


CÄTRE 


CASA DE NEGOT SIBIIANĂ HAGI POP 


NOTE GENEALOBIGE ASUPRA MAI MULTOR FAMILII 


DE 
N. IORGA 


Profesor la Universitatea din Bucureşti 


(FORMIND VOLUMUL VIII DIN „STUDII ŞI DOCUMENTE CU PRIVIRE LA ISTORIA ROWINILOR“) 


BUCUREŞTI 
Atelierele grafice SOCEC & Comp., Societate anonimă 

ADA BERZEI, 59 
1906. 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE BOIERI ȘI NEGUSTORI 
OLTENI SI MUNTENI 


CASA DE NEGOT SIBIIANĂ HAGI POP 


PUBLICATE CU 


NOTE GENEALOGIGE ASUPRA MAI MULTOR FAMILII 


DE 


N. IORGA 


Profesor la Universitatea din București 


(FORMIND VOLUMUL wu DIN „STUDII ȘI DOCUMENTE CU PRIVIRE LA ISTORIA ROMINILOR ) 


BUCUREȘTI 
elierele grafice SOCEC & Comp., £ocistate anonimă 
59, STRA RZEI, 59 


DA BE 
1906. 


www.dacoromanica.ro 


STUDII SI DOCUMENTE 


CU PRIVIRE LA ISTORIA ROMÂNILOR 


VIII. 


www.dacoromanica.ro 


Citeva note asupra famililor oltene și muntene, ce se 
întîmpină în corespondența Casei Pop din Sibiiii. 


5216. Vol. VIII. I 


www.dacoromanica.ro 


Scrisorile cuprinse în acest volum fac parte cu toatele din 
corespondenţa familiei de negustori Pop din Sibiiü. De si am 
mai dat știri asupra ei înnaintea altor scrisori publicate, supt 
titluri speciale, în «Analele Academiei Romine» (« Contribuții 
la istoria literaturii romine în veacul al XVIII-lea: scriitori 
bisericeşti, scriitori mireni, scriitori greci», «Contribuţii la 
istoria învățămîntului în ţară şi în străinătate» și «Un boier 
oltean la Karlsbad»), cred că e bine să amintesc şi aici care 
a fost dezvoltarea şi însemnătatea ei. 

Hagi Petru Luca, zis mai pe scurt Hagi Luca, a fost anul 
din tovarăşii Companiei Grecilor din Sibiiii, înfiinţată încă de 
la începutul veacului al XVIl-lea!, Luca neguta de prin 
anul 1747, cînd el nu făcuse încă drumul la Locurile Sfinte, 
care-i adause cucernica poreclă de Hagiii?. Și la 1760 el 
facea afacerile sale cu boi pe cari-i trimetea să pască pe 
plaiurile Vilcei®. În 1764, i se zicea acuma, în loc de «chir 
Petru», cjupîn Hagiul» ‘. Era un om bogat si avea legături cu 
negustorii greci din Triest si din Veneția’. 

Încă din 1771, în capul cunoscutei Case de mijlocire între 
Răsăritul romănesc şi bulgar si Apusul «european» stătea, 


1 V, vol. XIL, p. v şi urm. 

2 Vol. XII, p. 46, n° XCIL; p. 54, n° OLIJ. 
8 Ibid, pp. 72-3, nl° CXXIX-XXX. 

+ Ibid., p. 76, n° OXXXVI. 

5 Jbid., p. 78, n° OXL. 


www.dacoromanica.ro 


IV FAMILIA POP 


fiul saü mai curînd ginerele bätrinuluf Hagiü, care-și va fi 
îngrijit pănă la sfirsit de afaceri, chir Constantin!, a cărui 
mamă purta numele, neîndoielnic romänesc, de Stana san 
Stanca. Constantin însuși luase în căsătorie pe fata lui Hagi 
Luca, rudă după mamă a familiilor Murgäsanu și Jianu, Păuna, 
căreia i se zicea în casă, dezmierdat, Păunica sai Päunita, 
pe cînd Sașii si alți străini din oraș o cunosteaü supt numele 
de Paulina. Läsindu-si acasă soția tînără, al doilea negustor 
din Casa Pop fäcu și el hagialicul la Ierusalim, de unde se 
întoarse «la anul 776 saü 77 toamna», spune mult mai tärziü 
o cunoștință a neamului?. 

După întorsul de la Sfintul Mormint, Hagi Constantin Pop 
dădu tot ma! multă întindere afacerilor sale. Pe lîngă casa 
cu prăvălie pe care o avea în Sibiiü chiar, unde se arată 
locul ei pe piața cea mare, el își zidise o prăvălie, închiriată 
altui negustor, la Craiova. Făcea negot de cordovane, lucra 
pielea în țară, pe o moșie de lingă Craiova, Giorocul, si pe 
altă vecină, luată în arendă, Giormanul, unde.și avea si ača- 
naua saü fabrica; la bilciul cel mare de la Rîureni el își tri- 
metea agenţii, pe cînd alții colinda, pentru cumpărarea ma- 
teriilor prime, malul turcesc din fața Olteniei, avînd legături 
mai mult cu Aga din Rahova. Era mai ales lînar și pielar 
cu toptanul; nu se pare să fl făcut și negot de vite ca innain- 
tașul săi. Imprumuta dese ori bani boierilor și oamenilor de 
afaceri de la noi, și necontenit el primia de la dînșii cereri 
pentru a li se trimete tot felul de lucruri de mîncare si îm- 
brăcăminte, de noutăți plăcute, care-i veniaü din Apus lui 
însuși saü pe care putea să le capete de la Casele sibiiene, 
vienese, venețiene cu care era în corespondenţă. 

Hagi Constantin Pop trăi pănă in Octombıe 18083. 

El lăsă afacerile în sama văduvei sale, cea de-a doua 
«Hagiică», Păunica. Aceasta puse în fruntea firmei pe un 


1 Ibid, p. 86, n° OLX. 

3 Vol. acesta, p. 91, n° 87. Hagica e arătată în două locuri (VIII, p. 9 
si XII, p. 115, n° OCXXVI ) ca soacra lui Hagi Constantin. Se poate şi aceia 
ca însuși Constantin să fi fost un nepot al acelor boiert, 

3 Acest volum, pp. 45-7. 


www.dacoromanica.ro 


FAMILIA POP V 


vechiü credincios al familieï, Bänäteanul Stan Popovici, si pe cel 
mai mic dio fiii ei, Dincă. Acesta din urmă nu trăi însă multă 
vreme, și, la mai putin de un an după moartea soțului, vă- 
duva primia alte scrisori de compătimire de la rudele sale 
oltene, pentru încetarea din viață, la o vristă de tot fragedă, 
a fiului care purta același nume. Dincă trebuie să fi murit în 
Iulie 1809. 

Păunica avea o fată, Märiuta, logodită încă din 1791 cu 
unul dintre fiii bogatului concurent al Casei Pop, Gheorghe 
Manicati Safrano, cu Iosif, şi măritată cu același la 3 Oc- 
tombre 17922. În 1808 trăia încă fratele ei Ienachi, care 
fusese amestecat si el în afacerile lui Hagi Pop5. Dar deocam- 
dată toată grija întinselor legături de negof rămase asupra 
lui Stan Popovici. 

AI doilea fiii al Păunicăi era atunci la Buda, ca ofițer in 
oastea împărătească î. Zamfir al lui Hagi Constantin Pop 
fusese intäiü unul din scolarit dascălului grec din Sibiiü, 
foarte bine plătit de Companie. Apoi, pentru desävirsirea 
învățătorii elenice, el trecu la București, unde era pe atunci 
ca învățător la şcoala domnească un vestit cărturar, Lambru 
Fotiade. Păunica ar fi vrut ca fiul ef să nu fie așezat la cine 
ştie ce gazdă, de unde dusul la școală să-i fie cu îngreuiere, 
si ea îşi arătă dorința ca el să fie primit chiar in casa lui 
chir Lambru ; episcopul de Argeș, Iosif, cu care răposatul 
Hagiu fusese în legătură de cînd cu tipărirea cărților bise- 
ricești ale lui Molnar la Buda, fu pus să stăruie. Cu toate 
că cei patru dascăli, al căror director era Fotiadi, nu prea 
träiaü în larg în chiliile de la Doamna Balașa, care adă- 
postiaii atunci efrontistiriul», un așa de puternic mijlocitor 
pentru un copil dintr'o așa de bogată casă trebuia să fie 
ascultat. Zamfirachi fu primit deci «la un conac şi lao 
masă» cu Lambru, in Maiü-Iunie 1799. Cu «protimia» copi- 
lului, care se dovedi foarte istet, si cu «epimelia» inväfäto- 


1 bid, pp. 47-8. 

> Ibid., p. 22, n° 100; p. 25, n0 119. 
® V. tabla. 

+ Acest volum, p. 45. n0 269. 


www.dacoromanica.ro 


VI FAMILIA POP 


rului se ajunse la o bună «procopsire»!. Între Zamfirachi, 
care fu numit, după cel mai elegant onomastic elinesc, Ze- 
nobiu saii, pe romăneasca de atunci, Zenovie, şi între pro- 
fesorul säü se înnodară astfel legături care dăinuiră si mai 
tärziü: în 1803, pe socoteala celui d’intäiü se tipäria la 
Viena tratatul de Mezrică al celui de-al doilea. <E o cinste 
pentru Zamfirachi», strigă bătrinul învăţat grec, «o glorie 
pentru Pop» — Hagiul, care era încă în viață—, «o mindrie 
pentru Lambru»?! 

Zamfirachi-Zenovie învăță trei ani la București. Îndată 
după isprăvirea învățăturilor de aici, tatăl săi îl trimese la 
Viena pentru a începe cursuri nouă, apusene, la profe- 
sori cari intrebuintaü altă metodă pentru alte scopuri. De si 
se îmbolnăvi și aici, îndată după strămutare, încă din 1803 
el putea să se laude că știe, nu numai limbile germană și 
francesä, dar si stintile comerciale, pe care le avea mai 
mult în vedere Hagiul, doritor ca fiul cel mai mare să 
meargă pe urraele lui. Încheind și aici studiile sale, care ti- 
nuserä doi ani, el porni spre Pesta, în obișnuita călătorie 
care pe atunci pregătia pentru viață pe tinesii iesifi din 
şcoli 5, 

Pe acele vremuri, cînd războaiele napoleoniene cuprindeaii 
toată Europa, și Zenovie Pop fu ispitit a intra în oaste. 
Peste puţin îl aflăm ca ofițer în Timișoara, apoi în Viena, 
scriind tatălui săii destul de rar și primind din cînd în cînd 
înfruntări de la înțeleptul negustor, care-i arăta în ce împre- 
jurärf de viață cuminte poate «avanferui» supt steagurile 
îm pärätesti un tînăr «de alt heam», ca dinsulf. 

Moartea fratelui săii Dincă îi stricâ însă cariera de ofițer. 
Zenovie Pop se întoarse în Sibiiii pentru a se îngriji de 
afacerile Casei de negot a părintelui si bunicului säü. Apoi 
lăsă afacerile din acest oraș în mîna lui Stan Popovici, pe 


1 «Contribuțiile» citate, «Scriitori bisericești», p. 36. 
> Ibid., «Scriitori greci», pp. 1-2. 

3 «Contribuţii la istoria învățămîntului», pp. 16-7. 

+ Acest volum, p. 168, n0 r1. 


www.dacoromanica.ro 


FAMILIA POP VII 


care putea să-l supravegheze și bătrina jupăneasă Păunica, 
care trăi încă multă vreme, pănă în 18271. Capul firmei se 
așeză la Viena, împreună cu soția sa, losefina, și fetele. 
Acolo petrecu el încă atîtia ani, pästrind toate legăturile 
sale cu țara noastră, de unde i se recomandarä pe rind cei 
d’intäiü dintre studenții bursieri cari merseră pentru a cä- 
pâta o învățătură mai înnaltă în Apus: de la Poteca, Mo- 
roiü, Pandeli și Petrachi Poienaru, Muntenii, pănă la Anastase 
Fătu, din Moldova. Om foarte bogat, el reparâ temeinic bi- 
serica din Groapä de la Sibiiü, unde eran astrucaţi toți ai 
lui, de la Hagi Luca încoace. Bancher cu influență, fu 
numit director la Banca Naţională Austriacă și căpătă, ca 
răsplată pentru slujba lui cea bună, titlul de cavaler de 
Bâhmstetten. Firma din Sibiiü o părăsi de la o bucată de 
vreme, vinzind si casa care văzuse desfășurindu-se atita 
muncă romäneascä în curs de aproape un veac întreg; bise- 
rica singură, frumoasă si mai ales foarte solidă, rămase pen- 
tru a-i pomeni numele: piatra de de-asupra ușii de intrare 
amintește intäia clădire, cu cheltuiala Hagicăi Stana, la 
1788-9, därimarea la 1802, prin vestitul cutremur din Oc- 
tombre 2, și facerea din noŭ, din temelie, de nepotul Ha- 
gicăi, cavalerul și directorul din depărtata Vienă; un po- 
melnic săpat în piatră e prins în zid, pentru a se păstra 
numele räposatilor din acest neam, ale căror rămășițe fură 
dezgropate și așezate la un loc de însuşi Mitropolitul Sa- 
guna, la 3 Mart 1856; în sfîrșit, un tabloü pe pînză dă chi- 
purile, lucrate încă din 1831, după porunca lui Zenovie și 
a Mariei Manicati, ale celor trei ctitori: Hagi Petru Luca, 
Hagi Constantin Pop și Păuna, soția lui 3. 


Corespondentit romini ai Casei Pop, aceia cari trimet scri- 
sori de familie, de prietenie și de afaceri Hagiului Constantin, 
Păunicăi lui Stan Popovici și lui Zenovie, sînt mai toți oa- 


1 Jbid,, p. 75, n° 522. 

2 Gr. Ştefănescu, Cutremurele de pämint în Romănia; «An. Ac. Rom.», XXIV, 
partea ştiinţifică, p. 21. 

? Vol. XIII, pp. 179-80. 


www.dacoromanica.ro 


VIII FAMILIA ARGETOIANU 


ment cu însemnătate din această vreme. Firește că Oltenii 
sînt mai bine represintati în lista scriitorilor, ca si in lista 
datornicilor Casei. Pe cînd de la mulți se află numai o scri. 
soare două, cu un caracter desävirsit negustoresc, cîtiva 
poartă, ani de zile, o căl-luroasă și intimă corespondență de 
adevăraţi prieteni. Necontenit e vorba de nunțile, de cumetriile, 
de nenorocirile lor de familie: rudele lor apar în toate împre- 
jurările. Nişte simple note n'ajung pentru a lămuri atitea în- 
rudiri încurcate, si ele s'ar uita poate de la o scrisoare la 
alta. E, deci, mai bine să se vorbească în deosebi, mai pe 
larg, de prietenii, tovarășii şi clienţii Casei Pop, dindu-se tot 
odată citeva pagini din area «arhontologie», din acel «no- 
biliar» al Olteniei, aşa de bogată în boieri si boierinași, cu 
neamul păstrat pănă astăzi, ce lipsește încă din mijloacele 
obișnuite de informaţie ale stintif trecutului nostru. 

Se rînduiesc oamenii după familiile loc, iar acestea se ur- 
mează în ordine alfabetică. 


I. 
Argetoianu. 


De la Argetoienii din Craiova si Tirgu-Jiiului n’avem nici- 
o scrisoare. Trei membri ai familiei sînt pomenifi însă. La 
venirea din 1802 a Pazvangiilor fug la munte Tuta, soţia lui 
Ioniţă Clucerul, și Serdarul Gheorghiţă, cu copiii săi. Acesta 
din urmă e pomenit și ca datornic al Casci Pop in 1820, 
cînd era acum Pitar. 

Argetoienii, al căror nume e scris une ori: Hargetoianu si 
dese orf Argintoianu, sînt din satul Argetoaia. Însemnătatea 
acestei familii doljene începe cu Serdarul Constantin Arge- 
toianu, care iea pe o fată a lui Mihai Spătarul Cantacuzino. 
Fiul Cantacuzinei și al Serdarului fu botezat Constantin ; ei 
luă pe fata lui Nicolae Slătineanu și jucă un rol mai șters 
în Oltenia austriacă. O soră a lui, Maria, fu soția lui Rädu- 
canu Bengescu!. 


1 Genealogia Cantacusinilor, ed. lorga, pp. 349-50; Studir si doc., V, p. 316, 


www.dacoromanica.ro 


FAMILIA BĂLĂCEANU IX 


Constantin acesta, fiul Marelui-Pitar, era el însuși fost 
Logofăt al treilea la 1741!. «Genealogia Cantacuzinilor> 
pretinde că al doilea Constantin n'a avut urmași. Totuși 
în 1773 aflăm pe un Constantin al III-lea, care poartă titlul 
de Clucer?. Ca Mare-Logofăt el face parte din Divanul ol- 
tean pus de Rușii cuceritori, în 17748. 

Fii ai luipar să fie Ioniță și Gheorghe din scrisorile noastre. 
O mătușă a lor, Balașa, măritată în familia Bibescu, pomenește, 
în testamentul ei de la 1813, și pe un al treilea nepot, Dincă, 
mort la acea dată. Nu stiü ce urmași a lăsat Gheorghiţă, dar 
loan (Ioniță) avu cu Tuta sai Ecaterina pe un al patrulea 
Constantin, care luă pe Anuta, fiica lui Șerban si a Zam- 
firei Otetelisanu. Aceasta singură trăia ca văduvă în 1827°. 
Şi o altă căsătorie unise cele două familii; Constantin Ote- 
telisanu luă la 1794 pe fata «Slugerului Argentoianu» €. 


IL. 
Bäläceanu. 


Înalte locuri (v. vol. V, pp. 712-3), am arătat genealogia vechi- 
lor Bălăceni. Badea, fiü al lui Barbu, are de fecior pe Constantin 
Aga, ucis în lupta de la Zirnesti, unde luptase și pentru Domnia 
sa, ca soț al Domniței Maria, fiica lui Şerban Cantacuzino. 
Fiul lui Constantin fu loan, care muri omorît si el de Turci, 
într'un alt războiii purtat de Germani împotriva lor. El lasă 
numai trei fete, dintre care una Singură fu măritată, cu un 
Manu. Deci cu loan se singe ramura Badea a familiei. 

O altă ramură începe cu Pătrașcu, fratele lui Badea, mort 
supt Antonie-Vodă. El are pe Matei, din care vin Hrizea si 


n° 85; Hurmuzaki. VI, p. 461. Un căpitan Dumitrașcu (1697), la Hasdeü, 
Magnum Etymologicum, 11, col. 1617. 

1 Studil şi doc, V, p. 320. Cf. vol. XII, p. 87, n° cLx'v. Un Vasile, la 
1720, în Hurmuzakı, VI, p. 322. 

2 Gen.. Cant, p. 512. 

8 /bid,, p. 189. 

# vol. XI, pp. 233-4. 

5 Stefulescu, Gorjul istoric si pitoresc, p. 89. 

$ Acest volum, p. 29, n° 144. 


www.dacoromanica.ro 


X FAM LIA BÄLÄCEANU 


Pătraşcu și trei fii aı acestuia. Apoi pe Barbu, tatăl lui Stefan. 
În sfirşit, pe Drăghici, care fu unul din fruntașii partidei 
oltenești filo-germane din 1716!, si a cărui ramură urmează cu 
Barbu și ajunge la Constantin, care si el are un fiii Constantin. 

Din acestelalte ramuri, și anume din a lui Matei, prin 
fiul acestuia Hrizea, face parte Ioniță Bălăceanu, care 
joacă un rol în Domnia fiilor lui Mihai Racoviţă, împotriva 
acestora?. El nu e același cu loan Bălăceanu care se intil- 
neste si în Divanul bucureștean din 1774 al Rușilor ca Mare- 
Clucer: acesta era fiul lui Pătraşcu, fiii si el al lui Matei 
bätrinul 8 Ioniță era căsătorit cu o Ecaterina #, care se intil- 
nește pînă în 1775; «Catrina Stolniceasa» iscäleste ca marturä 
în acte cantacuzinesti. Ea făcea parte din această familie, 
ca una ce era fiica a doua a lui Pîrvu, din ramura Drăghici a 
Cantacuzinilor. Fiul săi, rămas în fragedă vristă fără tată, e 
pomenit si în actele noastre, și în «Genealogia Cantacuzinilor» 5. 

Spita neamului redactată de însuși Iosif episcopul de Argeș, 
după spusele lui Ioan fiul lui Hrizea 6, dă mai mulți urmași ai 
acestuia, fără să putem afla altă lămurire în această privinţă. 
Nu știm deci care e acel fii al lui Ioniță cu care Stefan 
Präscoveanu îşi măritâ la 1781 fata, Sultana. 

În scrisorile noastre întilnim pe un Constantin care începe a 
se ridica odată cu veacul cel noŭ; era fiul Stolnicului Con- 
stantin din ramura Drăghici. Îl vedem în fruntea boierimii 
noastre prin anii 1820; Vornic si Logofät, el ajunge Ban la 
1825 si rivneste Domnia’. Are o fată, care se mărită după 
Matinco Cantacuzino-Rifoveanu, Agä și ispravnic de Ilfov 
(1825)®, si doi fii: Ștefan saü Stefänicä, care scrie în 1824, 
cînd era Hatman, și un Constantin tinărul (al IV-lea), poate 


1 Hurmuzaki, VI, p. 193. 

2 Gen. Cant, p. 141. 

3 Ibid, pp. 187, 487. 

4 Doc. Cant., p. 255. 

5 P, 116. 

© Magnum Etymologicum, II, col. 2983-4. 

1 Hurmuzaki, X, tabla; Iorga, Zzscripjiť din bisericile Romăniei, I, p. 242. 
8 Hurmuzaki, X, p. 323. 


www.dacoromanica.ro 


FAMILIILE BĂLEANU, BĂLTEANU. BELU XI 


acela care iscăleşte scrisoarea din 1823 în culegerea noastră. 
Prin semnăturile lor, amindoi dovedesc, ca și tatăl lor, o 
îngrijită cultură înnaltă grecească. 


II. 
Bäleanu. 


Dintre Bäleni, scrie in 1801 Grigorascu Clucerul, care era 
in 1814 Mare-Logofät, iar in 1821 Spătar, și ajunse si Vor- 
nic in anul următor!. E acel Grigore Băleanu care tipări pe 
socoteala lui, in 1826, «Povätuitorul» lui Gheorghe Lazăr. 


IV. 
Bălteanu. 


Grigore Bălteanu sai Bilteanu, care se afla în Banat, bol- 
nav grei, în 1824, e dintr'un neam gorjean. La 1757, Dră- 
ghici Bilteanu, boierinaș fără dregătorie san titlu, face o cum- 
părătură?. Pomelnicul Tismanei pomenește pe călugărul Iosif 
Bălteanu, de pe la 1802%. Un Bălteanu e amestecat în îm- 
prejurările de la 18214. În sfirsit, la 1830 găsim pe un Clucer 
Gligoraș Bălteanu 5. 


V. 
Belu. 


Rude ale vestitului Vistier Constantin Belu, al lui Vodă 
Caragea, se intilnesc prin anii 1820: Dimitrie, fiul säü, Alecu, 
Constantin, fratele acestuia, şi acel care scrie in 1823 o scri- 
soare lui Hagi Constantin Pop, Ștefan. Acesta era Vornic 
în 1827, cănd găzdui la moșia sa de lăngă București pe pu- 
ternicul diplomat rus Minciaki®. Mărioara, de la care avem 
scrisori din 1826 și 1830, trebuie să fie soţia lui Stefan. 


1 Hurmuzaki, X, tabla; Papiu, Zesaur, 11, p. 368. 
* Stefulescu, Gorjul istoric si pitoresc, p. 404. 

9 Acelaşi, Tismana, ed. a 2-a, p. 142. 

4 Același, Tirgu-Fiul, tabla. 

5 Același, Tismana, p. 221. 

8 Hurmuzaki, X, p. 424. 


www.dacoromanica.ro 


XII FAMILIA BENGESCU 


VI. 
Bengescu. 


Un boier Benga, cu numele turcesc neobișnuit, cade in 
lupta de la Clejani pentru moștenirea Scaunului băsărăbesc, 
după moartea lui Vodă Neagoe!. La începutul veacului al 
XVI-lea se intilneste un alt boier cu numele de aceiaşi obirsie 
răsăriteană și päginä, Hamza, care-și avea moșia la Obislav 
în Vilcea și ţinea pe o Slavna, ceia ce mă face a credecă 
amindoi erai trecuţi la noi din lumea, străbătută d: Islam, 
a Sirbilor din Bosnia. Hamza a fost supt Neagoe pe rînd 
Comis și Spătar, iar in 1533, fiind Domn Vlad.Vodă, el 
capătă și Bänia-cea-Mare ?. De si se află în Sfatul lui Basarab 
al IV-lea, el pare sa fi avut și legături strînse cu Vlad Că- 
lugărul, căci și el și fiica sa Stanca sînt îngropați în mănă- 
stirea acestui Voevod, Glavaciocul. 

Hamza era vecin cu Benga, ale cărui moșii se aflaü în 
Gorj, unde unul din satele sale, cu voie de la Domnie, se 
prefăcu în tîrg, Tirgul Bengäi sai al Gilortului, pe cînd, după 
cel d'intăiă nume al säü, se chema Cărbuneștii. Benga lăsase 
un singur fiii, Stanciul?, și acesta luă pe Stanca Hamzăi. 

Stanciul fu Spătarul muntean din vremea lui Mircea Cio- 
banul, și el se înseamnă prin apriga luptă pe care o duse îm- 
potriva acestui Domn și, mai tărziu, a Golestilor, sprijinitorii 
lui Mircea și a neamului săi La 1571, el nu mai era în 
viață, și Alexandru-Vodă lua măsuri de răzbunare față de 
văduva rămasă pe urma lui cu mai mulți copil: Hamza, Stan- 
ciul, Vlad, Drăghici și Barbu. 

Barbu se întimpină încă din 1577, ca Postelnic; despre 
ceilalți nu se află nimic în izvoarele tipărite cu privire la 


! Cronicile muntene. 

2 Vol. V, Doc. Brincoveanu; Stoica Nicolaescu, Doc. slavo-romine, pp. 
26, 83. 

3 După Nicolaescu, Z. c., vestitul Socol ar fi fost frate cu Stanciul. Si 
acest nume amintește Bosnia, 

4 Hurmuzaki, XI, pp. ert, XI; Nicolaescu, p. 83. 


www.dacoromanica.ro 


PAMILIA BENGESCU XIII 


veacu! acesta. Se pomeneşte un Mihai al Bengăi, Spătar în 
oștile ‚ui Mihai- Viteazul !. 

Avem în mînă firul sigur numai tärziü în veacul al XVII-lea, 
cînd, la 1630, la Tirgul Bengai ca si la Jupänesti, stăpîniă 
Hamza Bengescu, care fu unul dintre boierii ce pribegiră în 
Ardeal și aduseră Domnia lui Matei-Vodă Basarabul?. Unal 
doilea Barbu era Căpitan; ceva mai tirziü, la 1665-8, un 
Vlädut Bengescu e Postelnic. Tot pe atunci trăiesc Du- 
mitrașcu și Alexandru Postelnicul, Bengeștii?. 

La începutul veacului al XVIII-lea, ni se înfățișează trei 
Bengești. Un al treilea Barbu, Păharnic, apoi Pitar, iea parte, 
pentru Nemti, în războiul turco-german și cistigä o mică 
biruintä la 1716. Căsătorit cu Ancuta, el are ofată, Despa» 
care se mărită după Ilie Știrbei, un stilp al tert pe vremea 
cînd Împaratul de peste munţi stăpîniă cele cinci județe 
oltene 2. 

Diicu Bengescu are şi el o fată, pe Maria, care ajunge 
soția lui Ioan Băleanu 5. Mormintul ei se vede la mănăstirea 
Hurezul 6. 

În sfirşit, consilierul Staico, cel mai neastimpärat și cu 
mult cel mai bine cunoscut, frate cu Diicu și și cu Barbu, 
şi, ca si eï, fiu al lui Matei si Ilincäi, are în stăpînirea sa 
locul de Scaun al neamului, satul Bengeștii, unde înnaltä o 
biserică la 1729, şi Negoieștii, unde se sfințește alt lăcaș de 
închinare peste doi ani. El are, cu soția sa Maria, patru 
fete: Anica, Balaşa, Stanca si Safta, dintre care aceasta din 
urmă iea pe Mihai Glogoveanu si, räminind văduvă, trăi încă 
mulți ani, pănă pe la 1794, împodobind cu daruri carei 
veșnicesc numele, mănăstirea bätrinä a Tismaneï. Fiii săi fură 
Mihai, apoi Constantin, Care cîrmui Oltenia cu putere de 


1 Ștefulescu, Gorjul, pp. 34-5. 

2 Studii si doc., VI, p. 491, n° 168; XI, p. 219. 

3 Stefulescu, Gorjul, pp. 22, 34: Tismana, p. 191; Studit ji doc, V, p. 
481, n° 123. 

4 Stefulescu, Gorjul, pp. LVI, 28; Studir și doc., VI, p. 488, n° 150. 

5 Ibid., pp. 36, 189. 

$ lorga, /nscripfit, 1, p. 189, n° 397. 


www.dacoromanica.ro 


XIV FAMILIA BENGESCU 


Caimacam în 1747, Radu și loan. Cei doi fii mai mari sînt 
amestecați în afaceri încă de la 1734:5, cind vedem pe 
Ioan judecindu-se cu un Bräiloiü. El învățase la Sibiiü la 
«paterl» sau la călugării franciscani, prin 1723 !. Luä pe fata 
lui Constantin Strimbeanu. Radu sai Răducanu, simplu vätav 
de aprozi la 17452, se însură cu Maria Argetoianca; el 
ajunse pănă la caftanul de Stolnic şi fu ispravnic de Vilcea 
(1768). În scrisorile noastre întîlnim pe văduva lui, «Stolniceasa 
Bengeasca», la 1781°. 

Cred că urmaș al acestui Radu e Constantin saü Cos- 
tachi Bengescu, din scrisorile noastre, care era la 1790 Agă, 
la 1792 ispravnic de Vilcea si care se stinse în 1793. 

Poate să fie un frate al Jui Costachi acel Gheorghe saü 
Ghiţă Bengescu, care se logodește în luna lui Mart 1784 cu 
fata bogatului Ban Dudescu si care serbează peste putin si 
nunta sa la București. El avea moșia de baștină a Bengeș- 
tilor si o alta: Breasta, lingă Craiova. Era în 1788 Clucer 
şi ispravnic de Gorj; în 1798 purta tot numai titlul de Clu- 
cer. Moare în 1810, lăsind mai mulți copii. Se pare că Tita 
Bengeasca, ce se afla în casa lui Barbu Știrbei în 1801, era 
soția — o a doua soție — a acestui Gheorghe. Un fiü al lui 
este Titu Bengescu, care se logodește in Ianuar 1810 cu fata 
cea mijlocie a lui Cornitä Brăiloiu 4. În 1822, el se afla la 
Rimnic, — ca ispravnic, credem. 

S'ar putea ca tînărul Medelnicer Răducanu din 1803 și 1808 
să fie un frate al lui Titu. În 1814 trăia un Serdar Alecu 
Bengescu. 

Uu văr al lui Gheorghe Lm era Tache (Matachi, Dumitru), 
care se judeca in 1827 cu ruda sa. Si pe el îl aflăm la 


1 Vol. XII, pp. 22-3, n° XXXIII. 

3 Pentru Staico, Stefulescu, Tismana, pp. 23-5, 115; Gorjul, pp. LY, 34, 36, 
38-9, 377. Pentru loan, Szudir si doc., V, pp. 318-9; XI, p. 334, nota 4; XII, 
pp. 224-5. Pentru Radu, Ștefulescu, Gor/ul, p. LIT; cf. Gen. Cant., p. 350. 

3 Vol. V, p. 330, n° 99. 

4 Contrib. la ist. înv, p. 8. 

5 Năsturel, Neamul boierilor pirscovent, Bucureşti, 1906, p. 50. 


www.dacoromanica.ro 


FAMILIA BIBŁSCU XV 


Rimnic, în 1829, după ce în 1821 îi arsese casa din Craiova. 
Stäncuta Bengeasca din 1811 poate să fie soţia lui. 

De prin acești ani 1810 înnainte, întîlnim pe un al 
doilea Gheorghe, poate și el fiă al celui d'intăiă. Pe cînd 
însă bätrinul era Clucer, acesta e numit totdeauna Păharnic. 
ÎL afläm si în 1827. Soţia sa se chema Zmaragda, și din că- 
sătoria lor se născu un fiii, Grigorașcu, pe care părinţii îl 
trimeseră la învăţătură în Sibiiă, după potolirea turburărilor 
eteriste, împreună cu un nepot al lui Gheorghe, Costachi 
Glogoveanu (1822-4). Si o fată, Stäncufa, e pomenită în scri- 
sorile către Hagi Constantin Pop !. Grigorașcu a fost direc: 
torul Teatrului din București supt Vodă Știrbei?. E tatăl d-lui 
G. Bengescu, bibliograful lui Voltaire. 


VII. 


Bibescu. 


Buet gorjeni, din cel mărunți, Bibestii se ivesc cu un 
Tudor, care trăieşte încă în al XVII-lea veac. Nici nepotul 
de fiü al lui Tudor, loan, nu se ridică din mulțimea mici- 
lor stäpinitori de moșii. loan, căsătorit cu Călina, își face 
diata in 1742. Pe urma lui, rămîne un fiii, Ștefan, și un altul 
despre care ştim numai că a luat pe o fată din familia Ar- 
getoianu, Balașa, ce trăia încă în 1813, pe cînd soțul ei 
murise de foarte multă vreme. 

Ștefan, care ajunse Păharnic, luă o femeie foarte vrednică, 
Maria, care se împărtăși si dinsa de o lungă văduvie. 

Ea avu pe următorii fii si fiice: 

Dumitru sai Dumitrachi, cel mai mare, era Sätrar în 1786. 
La 21 Februar 1794, însemnatul și foarte avutul boier Barbu 
Știrbei, care n'avea moștenitori, îi dä pe nepoata soţiei sale, 
Catinca Văcărescu. Foaia de zestre, foarte îmbielșugată, cu- 
prinde darul mai multor moșii: Măghireștii, Săcelul și Seasa, 


1 Contrib. la ist. inv., PP. 13-4. 

2 lorga, Mărturii istorice privitoare la Stirbeïr- Vodà, pp. 237-41. Lu alt 
lon Bengescu a fost Vel Clucer si ispravnic de Gorj în 1791 (Stefulescu, 
Gorjul, p. Lu). 


www.dacoromanica.ro 


XVI FAMILIA BIBESCU 


în Gorj, Vlădenii în Ialomița, Dălbanul în Săcuieni, Nunta 
fu strălucită, și oaspeţii se îndulciră cu cele mai scumpe vi- 
nuri apusene: de Tokai si de Rin. Pe atunci mirele era 
numai Stolnic. 

Încă de la 1809, Dumitrachi Bibescu, al cărui fiü mai mare, 
Barbu, fusese botezat şi era să fie înfiat de Știrbei, era 
Logofăt. În 1811, el se află în Divanul Craiovei. Supt 
Domnul pämintean, era Mare-Logofät de Tara-de-jos. După 
mîntuirea Domniei lui Grigore Ghica, el făcu parte, in 1829, 
si din «Divanul sävirsitor» al Rusilor. Muri puțină vreme 
dupä aceasta. Prin negotul de vite, de porci de vinuri — el 
fu cel d’intäiü care scoase la iveală vinul de Drăgășani —, 
Bibescu căpătase o mare avere. Fäcind ca unul din fiif săi 
să fie ales pentru a purta mai departe numele de Știrbei și 
izbutind a căpăta pentru cel de-al doilea, Gheorghe, pe ne- 
poata altui bätrin fără moştenitori, Banul Brincoveanu, dîn- 
du-li cea mai bună creştere în ţară ca și la Paris, elli asigurâ 
cariere strălucite, la capătul cărora era să fie Domnia lui 
Gheorghe Dimitrie Bibescu și a lui Barbu Dimitrie Știrbei. 

Nu ştim pănă la ce dată träi soţia lui Dumitrachi, Ca- 
tinca, pe care o întîlnim încă în välmäsagul anului 18211. 

Îndată după Dumitrachi pare să fie Balașa sai Bäläsica, 
numită după mătușa ei. Pe cînd mamă-sa era o jupăneasă 
săracă si fratele säü nu se ridicase încă la însemnătate, ea se 
măritâ cu un fecior de boier mare, Stänut Jianu, în 1792. 
Soții trăiră împreună cel putin opt ani, dar bätrinul Jianu 
găsi îndată că și această noră a lui e o cheltuitoare și o 
leneșă, care nu se poate asămăna cu minunata femeie ce 
fusese maică-sa. La urmă, Balașa-și părăsi bărbatul, om bi- 
cisnic și cu mintea slabă. Testamentul și-l făcea în folosul 
nepotului Iorgu, al lui Dumitrachi, în 1811, si in 1816 i se 
încheia zilele?. 


1 Cf. Iorga, Viaja si Domnia lur Barbu Dimitrie Știrbei, I, p. 2 și urm.; 
Studii și doc, XI, p. 221 şi urm.; acest volum, tabla; Contribufir Ja ist. 
învățămîntului, p. 18 şi urm. 

3 Ultimele două izvoare din nota precedentă. 


www.dacoromanica.ro 


FAMILIA BIBESCU XVII 


O altă soră, Catinca, era măritată pe la 1800 cu Ioniţă 
Gänescu, dintr'un neam care se întîmpină încă în veacul 
al XVII-lea, cînd trăia Logofătul Mihai Gănescu 1. Fii al 
unui bätrin boier, care muri înnainte de anul 1795, Ioniță 
era Păharnic la 1807, ca si la 1811. În acest răstimp, la 
1808, el ajunse ispravnic, de Vilcea, cred: Catinca scrie în acest 
an o scrisoare pe care iscäleste «ispravniceasä>. Mai tärziü, 
el fu Clucer, si în 1821 se află printre boierii dați ca sfetnici 
Caimacamului Alexandru Nenciulescu, venit după Eterie. Io- 
nitä scrie încă în 18262. 

Al doilea frate fu Constantin sai Dincă. Era Serdar în 
1802, cînd Turcii lui Pazvan, năvălind în Oltenia, îl prin- 
seră, împreună cu soția sa Elena, sora Cluceresei Smarandei 
Oteleleșanu din Tirgu-Jiiuluf. Dionisie, eclesiarhul Episcopiei 
Rimniculuf, amintește astfel, în «Cronograful» săi, despre 
această nenorocire: «Fost-aü prins cirjaliii si pre un boier 
Bibescu, cu soţia lui, robi în tirgul Cleanovului, si mare ne- 
voie aŭ tras pînă aŭ scăpat, însă dînd bani pe la alți Turci, 
de i-ai făcut cale, cu chibzuire să scape?» Si pănă astăzi 
casa de la Craiova a acestui Bibescu se zice a «robitului>», 
aşa de adincä întipărire a lăsat în minţile oamenilor de 
pe atunci prinderea celui doi tineri boieri. 

Dincă nu se înnălță mai sus de Serdăria pe care o avea 
şi în 1802; il mai întilnesc la 1807; la 1811 el nu se mai 
afla în viață. Văduva sa, care avea moșia Zmirdestetul, ră- 
mase să îngrijească, luptindu se cu datornicii, de cei doi 
copil pe cari-i avuse cu răposatul: Tinca si Tachi (adecă 
Dimitrie). Ea trăia încă la 1824. Constantin Bibescu, care 
la această dată era Mare-Logofăt 4, e din altă ramură a fa- 
miliei, pe care n'o putem urmări deocamdată. 

Mai mult trăi fratele cel mic, Ștefan saii Ștefănică. Abia 
Medelnicer in 1811, cînd stătea la Tirgu-Jiiului, Spătar 


4 Iorga, Documentele Cantacuzinilor, p. 20. 

2 Acest volum; v. tabla. 

® Papiu, Tesaur, p. 202. 

* Hurmuzaki, X, pp. 189-90. Celelalte stiri, după scrisorile din acest 
volum. 


5216. Vol. VIII. 2 


www.dacoromanica.ro 


XVIII FAMILIILE BOJOREANU SI BRĂILOIU 


în 1821, el e amestecat în răscoala lui Tudor, care-l închide 
citeva zile. Citva timp, stă si el ascuns în Sibiiü, apoi către 
sfirşitul anului se întoarce ca să fie ispravnic la Cerneti. H 
mai găsesc pănă în 1830. Căsătorit cu o Marie, el avu doi 
copil: pe Nicolae si pe Maria. Nicolae era căpitan si adiu- 
tant domnesc supt vărul săi, Gheorghe-Vodä, in 1844 !. 


VIII. 
Bojoranu sau Bujoreanu. 


Alecu Bujoreanu din 1817 e un urmaș al Vornicului Șerban 
de pe vremea stăpinirii nemtesti, pe care, ca Mare-Ban al lui 
Nicolae Mavrocordat, el o pregătise în Oltenia 2. Pare să fie 
același cu boierinașul pomenit la 1822 de rapoartele consu- 
lare prusiene din Bucureşti, unde el îşi avea locuința. 

Soţia sa, Catinca, si o altă Bujoreancă, Luxandra sai 
Ruxandra, scriü către Casa Pop, —aceasta din urmă între 
1824 şi 1835. 

Un Preda Bojoreanul era între boierinaşii olteni Ja 1720-30°. 


IX. 
Bräiloiü. 

Neamul Bräiloilor ajunge la oarecare însemnătate abia 
în a doua jumătate a veacului al XVII-lea. Urmaşi ai unui 
Brăilă sai Bräiloiü, cîţiva din acest neam se înfățișează între 
boierinași mai ales între 1664 şi 1668, şi anume: Brăilă și 
fata lui, Dumitra, apoi un Barbu, un Matei, un Constantin 
fiul lui Udrea, un Breahă, un Drăghici, cari trăiai toți în 
părțile gorjene ale muntelui, unde stäpiniaü anumite plaiuri. 
Stoica, Drăghici şi Barbu erai fraţi, fiii lui Bräiloiü si al vă- 
duveï sale din 1644, «Bräiloaia»*. 


1 Hurmuzaki, X, p. 489; Séudit si doc, XII, p. 168, no occLv 1. Cf. și 
Ștefulescu, 7izgu-Fiu/ul, ed. a 28, p. 49. a 

3 V, si Cronica lui Radu Popescu, în Magazinul istoric, IV, pp. 48, 54. 

® Hurmuzaki, VI, p. 320; Stefulescu, 2. c, p. 114. La 1808, Stolnicul 
Stefan (ibid, p. 117). 

# Studir si doc., V, p. 119, n? 9. 


www.dacoromanica.ro 


FAMILIA BRĂILOIU XIX 


Dintre aceştia, Drăghici singur lasă urmaşi pe carii pu- 
tem urmări: pe Fotea şi Barbu, cari stai alături în 1726. 
Ancuta, văduva acestui Barbu, cu fiul ei, purtind același nume, 
de Barbu, şi cu o fată, Märiuta, fac o vînzare la 1767. Din 
aceste ramuri sărace, trăind în coltisorul lor, în mijlocul 
mosnenilor, fac parte, în veacul următor: un Stoica (1722, 
1726),un Stanciu (1726), un Diicul din aceiași vreme (—1741), 
căsătorit, se pare, cu Ileana, un Barbu al lui Udriste, un 
Lăpădat, tot supt Nemti, un Chircu din 17891! 

Ramura care e mai bine cunoscută și care se ridică foarte 
răpede la o mare bogăţie si la o deosebită înrîurire în afa- 
cerile politice, începe cu Cornea. Acesta era în 1685, supt 
Şerban Cantacuzino, încă un boierinaş de ţară, împodobit 
cu titlul de Postelnic și trăind în linişte la moșia sa, Orbil, 
din Gorj, saü la Drăgoieni, în același judeţ. La sfîrşitul Dom- 
niei Cantacuzinului, era Vistier. Constantin Brincoveanu, 
care se vede că-l cunoștea bine şi-i pretuia agerimea si här- 
nicia, şi-l alese, îndată după ce se urcä in Scaun, Mare Aen, 
fäcindu-l astfel să suie cea d’intäiü treaptă a puterii. Pă- 
harnic între 1691 şi 1695, Cornea e innältat la Bänia-cea- 
Mare în anul 1695, şi rămîne în această dregătorie, mai mare 
şi mal strălucită decît toate celelalte, pănă la moartea sa, 
întimplată tot supt Constantin-Vodă, în cel din urmă ani 
de mare bielşug si de adincă pace al acestuia. Evlavios în 
aceiaşi măsură în care era bogat şi cu trecere, Cornea drese 
mănăstirea Ținţărenii şi făcu biserică nouă la Baia-de-Aramä 
şi la Vădeni, în munte. A fost însurat cu Stanca, care trăia 
încă la 1735 2. 

Cornea avu şese bäeti si două fete’. Dintre toți copiii, 


1 Studi? si docs V, p. 318 nota 1; Ștefulescu, Gorjul, pp. XXXVIII, 106, 
171, 325; Hurmuzaki, VI, pp. 323-4. Un Fota Vlădoianu e fiul unei fete a 
luY Fota Brăiloiă (vol. XI, p. 226, n° 14). El ţinea pe o nepoată de fiii sai 
de fiică a Banului Cornea Brăilonă (vol. XII, pp. 225-6, nd 11. 

 Ștefulescu, Gei p. 311 si urm.; Tismana, p. 142. Soacră-sa face 
un schit la Jupänesti (vol, XI, p. 220, n° 1v). 

8 Dubrescu, /sforia bisericii dim Oltenia, p. 463 ; Studii si doc. V, p. 315, 
no 81. 


www.dacoromanica.ro 


XX FAMILIA BRĂILOIU 


pare să fi fost maï mare Dumitrașcu. El e lăudat de Nemti, 
pe cari i-a slujit, pentru «cumintia, cunoștința de lume, iuțimea 
si dibäcia lui»1. Trecuse de partea Imperialilor, în campania 
munteană din 1716, pentru a-și răzbuna împotriva lui Nicolae- 
Vodă Mavrocordat, care prigonise pe acest om brincovenesc, 
silindu-l, pentru a scăpa de moarte, să iea rasa călugărului, ca 
părintele Dositeü, Dosoftei. Vesmintul de umilință și singurătate 
nu schimbă însă pe strasnicul om, menit să poarte zalele lup- 
tătorului. Din Tismana, unde-l închise urgia domnească, el 
ieși răpede, pentru a purta, în 1716, toate firele uneltirilor îm- 
potriva Grecului din Scaun. În schimb, fu făcut, cu tot comă- 
nacul säü de om închinat lui Dumnezeü, căpitan de Cernetï; 
îi era frică să se răspopească și-i era silă să se tie de post 
si de rugăciune. Încă de la începutul regimului celui noŭ, 
el se mindria cu titlul de consilier împărătesc și ajuta cu 
folos la cîrmuirea celor cinci judeţe. În 1735, veni cu zgo- 
mot în soborul pentru alegerea de episcop, şi, ca să se 
aleagă Climent, Nemţii trebuiră să-l scoate din adunare, si- 
lindu-l a se multämi cu plingerile împotriva unui ales carei 
era neplăcut. Poate că el însuși, osindit să fie cleric, doria 
să dobindeascä mitra de Vlădică. Räminind numai «pärin- 
tele cinstitul consiliar Dositheü Brăiloiul», el se apucâ atunci 
să adauge cu orice prilej stăpînirea sa de pămînt. Moare 
bätrin, la 7 August 1747, si numai atunci el își află în sfir- 
sit odihna, supt paza pietrei de mormint la Tismana. Slo- 
vele săpate pe mormîntul säü zic: «Supt această piatră 
odihnesc oasele răposatului robul lui Dumnezeü Dositheü 
monah, unul din ctitori, snă Banului Cornei Brăiloiii, şi s’aü 
pristăvit în zilele Mării Sale Constandin Vodă Nicolae, la 
luna lui August 7 i la leat 7255 ?.» 

Călugărul avea, din căsătoria sa cu fata Banului Barbu Mi. 
lescu și a unei surorla cronicarului Constantin Căpitanul 8, doi 


1 Hurmuzaki, VI, p. 307. 

2 Stefulescu, Tismana, pp. 117-8. Pentru el, v. același, Gorjul, pp. LV, 
310, 316-9, 321-2; Ilurmuzaki, VI, tabla (mai ales, pp. 307, 407); Ad 
și doc, V, Cap. II, şi p. 318 nota 1; Dobrescu, o. c., tabla. 

3 V. si Năsturel, 7. c, p. 38. 


www.dacoromanica.ro 


FAMILTA BRĂILOIU XXI 


copii, cari crescurä, trebuie să credem, mai mult la în- 
timplare. Fata, Stanca, se märitä cu Obedeanu, de bună samă 
tovarășul de sentimente politice al lui Dositeii, Serdarul Petru !. 
Ea închină Tismanei o candelă de argint care să ardă de- 
asupra locului de îngropare al tatălui ei? 

Fiul, Toma, era slab de minte. Știindu-l că nu poate chi- 
vernisi o avere așa de mare ca aceia ceera să-i rämiie, tatăl 
său, care il însurase în chip strălucit, căpătindu-i de soţie 
pe însăși fiica beizadeleï, principe de Imperiu si Ban olte- 
nesc Gheorghe Cantacuzino, Marica, îi lasă ca epitrop pe 
un prieten al săi, boierul Dumitrachi Geanoglu. De și avea 
din această întăie căsătorie doi copii, pe Zoita si pe Șerban, 
numit după Șerban-Vodă, Toma face însă gresala de a se 
însura după moartea Maricăi, luînd pe o fată de Grec, om 
de rind, pe Chirata lui Mihai Vamesul. Ea-i mincä mai toată 
averea si apoi, lăsîndu-l bolnav la Tirgu-Jiiului, se strämutä 
la București. În 1759, bietul netot, părăsit de cheltuitoarea 
si nestatornica lui nevastă, era în judecată cu dinsa?. 

Și un frate al lui Dosoftei se făcu călugăr, pästrind numele 
din mirenie, Vasile. El nu trecu însă cu sila în mănăstire, 
ci fu aşezat acolo de tatăl sën însuşi, pentru cine știe ce 
boală saü neajuns. Vasile fu un monah supus: niciodată nu 
se pomenește de dinsul în turburatele împrejurări oltene de 
la începutul veacului al XVIII-lea. El păstrase moșiile Orbii 
si Jupineştii, unde făcu un schit. Încă din 1704, se simfia 
aproape de moarte, si el nu va fi träit mult dupä aceastä 
dată a testamentului säü ®. 

Barbu, alt frate, fu privit ca uneltitorul de cäpetenie pentru 
aducerea stăpînirii nemtesti dincoace de munte. Fiind Serdar 


! Hurmuzaki, VI, p. 193. 

2 Stefulescu, Zismana, p. 118. 

8 Gen. Cant., p. 284, nota 3; p. 311. E ciudat că în biserica de la Vä- 
den! se află și chipul lut Dosoftei și al lut Dumitrașcu; acestuia i se înseamnă 
ca fii, din Marica, Constantin și Barbu (Stefulescu, Gorjwl, pp. 310-1). Însă 
locul din Hurmuzaki, VI, p. 307 (raport al administraţiei oltene) vorbește de 
«der Monachus Domitrascus Brailoi». Cf. si ibid., p. 323. 

+ Studii sé doc V, pp. 137-8. 


www.dacoromanica.ro 


XXII FAMILIA BRAN,OIÙÜ 


în 1716, el putea să fie de ajutor catanelor, cu slujitorii ce 
stăteaii supt poruncile lui. Pentru curtenii lui Nicolae Mavro- 
cordat și sprijinitorii Domniei venite de la Țarigrad, el e deci 
«tălhariul cel mare», «incepätoriul turburărilor și al strică- 
ciunii țării», «capul hotilor si al tälharilor»!. De sigur că 
s’ar fi împărtășit in chip larg din cinstea Nemtilor, dacă nu 
l-ar fi strins moartea încă de prin 1718, spre marea bucurie 
a dușmanilor săi, cari nu uită să însemne în Cronica mavro- 
cordătească peirea lui de o boală strașnică ; «aŭ crăpat>, scrie 
Radu Popescu, «și s'aii dus la dracul», pe cînd «viermi mari, 
albi cu capetele negre», îi sfășiaii trupul?. Locul săii de îngro- 
pare nu-mi este cunoscut. | 

Un Cornea tinärul, care ar fi al cincilea frate, e zugrävit 
pe păreţii bisericii din Vădeni; văduva sa, Maria, trăia prin 
anii 17305. Un fiii, Matei, se întîmpină la 17734 Tot acolo 
vedem și pe Matei, fiul lui Cornea bätrinul, care e pomenit 
în 1719 si era Vornic de Jiiul-de-sus supt Nemţi?. 

Între chipurile ctitorilor de la Vädeni nu se intimpinä însă 
alți doi Brăiloi din acest timp: Ştefan, pe care-l găsim la 
1719-32, căsătorit cu Anita 6, si Constantin, Clucer în 1723, 
Stolnic în 1734, ispravnic de Cîmpulung în 1743, care lasă 
urmași mai multi fii și fete”. 

Ei pot să fie coboritori ai lui Barbu Serdarul, nepoți de 
frate față de ceilalți membri ai familiei însemnate mai sus. 

Tot din numărul fiilor Barbului sînt, în sfirsit, poate Gheor- 
ghe și de sigur Radu saii Răducan Brăiloiii. Cel d'intăiii 


1 Radu Popescu, 7. c., pp. 55-8. 

2 Ibid., pp. 109-10. V. si Siudit si doc., LII, pp. 229-30, 448 (no 11). 

3 Stefulescu, Gorjul, pp. 310-1, 322; Hurmuzaki, VI, p. 321; Studit sf 
doc., V, p. 153. 

4 Studit și doc, V, p. 329, n° 128. 

5 Hurmuzaki, 7. c.p Ștefulescu, Z. c., pp. Lit, 311, 322 ; Studit și doc., V, p. 
315, n° 80, 

è Hurmuzaki, VI, p. 321; Studit si doc., V, p. 152; XII, p. 222, n° vil; 
p- 226, n° xin. 

? Ştefulescu, 7. c., pp. 322-3; Hurmuzaki, VI, pp. 321, 494; Studit și doc., 
LD, p. 291, n° XLII; pp. 301-2, n° LXIV; V, p. 315, nle 81, 84. 


www.dacoromanica.ro 


FAMILIA BRĂILOIU XXIII 


era ispravnic la 1731!; cellalt avea aceiaşi dregătorie la 1730 
si se judeca în 1734 cu Bengeștii pentru moșiile Voinigești si 
Jupănești; el e numai unchiul altui Radu, Vel Pitarul de la 
1748, 1756 si 1767.82. 

În a două jumătate a veacului al XVIII-lea, vedem prin 
scrisorile noastre, de la 1781 înnainte, pe un bätrin boier 
Ioan saü Ioniţă, fost Stolnic-Mare, care vestește însuși, la 1784, 
despre sine acestea: «Am imbätrinit, am slăbit, am lăsat si 
barba, să fie lucru mai frumos». El se află printre aceia cari 
fură scoși din țară, în timpul noului războiii cu Nemţii, început 
la 1786, de bănuiala lui Nicolae-Vodă Mavrogheni. Îl aflăm 
la 1787 în Divanul nemtesc al Craiovei. Soţia lui, Balașa, 
trăia încă în 1802. Un fiii* al lor fu logodit la 1791 cu fata 
lu Hagi Stan Jianu. 

Ioniţă arată să fie din ramura Barbului, poate un fiü 
al lui Constantin. Se poate iarăşi ca un fii al săi să fie 
Constantin saü Costachi Bräiloiü, care fu ispravnic la dre. 
gerea mănăstirii Tismana. În 1798, acesta era ispravnic 
al Vilceï si purta titlu de Pitar, pe care-l schimbâ peste 
putin cu acela de Stolnic, apoi, in 1809, cu Cluceria. Era 
un om foarte îndatoritor pentru mai marii săi, ingrijit tot- 
deauna de nevoile Cäimäcämeseï sai de găsirea unor «cini 
mici de tot, cu părul mare, de care aii damele cele mari 
lîngă dinsele», pentru domnisoara, pentru «mamuzelul>, scrie 
Costachi, care ştia si ceva nemteste, a cutărui Vistier pu- 
ternic. ÎI vedem, după intimplärile vremii, cînd la Craiova, 
cînd Ja Rîmnic ori la Tiîrgu-Jiiului, cînd la Sibiiü, pentru 
adăpost, cînd la băile Mehadiei, pentru sănătate. La 1825 
îl găsim încă în viață, de si trebuie să fi fost foarte bătrin. Era 
căsătorit cu Elena sai Eleni si, în lipsa lui din ţară, nu 
uită a pomeni cu înduioșare de ciubita-i soție Stolniceasa». 

Ca o femeie cuminte și luminată, ca o bună gospodină 


1 Stefulescu, Gorjul, p. 71. 

2 /bid., pp. Lu, 50; Tirgu-Fiul, pp. 34, 40-1. Cf. vol. XI, pp. 224-5; 
XII, pp. 224-5, n-le X-XI; pp. 225-6, n-le xıI-ıv. 

8 Vol. XII, p. 110, n0 coxvı. 

t Stefulescu, Tismana, p. 142. 


www.dacoromanica.ro 


XXIV FAMILIA BRĂILOIU 


se înfățișează această Eleni Brăiloiu, pe care o tot întîlnim 
cerind de la Păunica Hagiului «croazele», «creditori», «ce- 
tarii», postavuri, umbrele, «gherlanturi», iar, din ale mîncării, 
ciocolată, ceaiii, rom, șampanie, punciü, siropuri, pe lîngă 
apa de lavandă. Din cînd în cînd, vine la Sibiiü de la Brăi- 
loaica rugămintea de a se lucra «un rind de haine», cu cäita 
ce se cuvine, pentru cite un noii copil pe care-l va ecistiga». 
Scrisorile ei se opresc cu anul 1815, cînd și ea mersese la 
Mehadia, pentru reumatismul ce prinsese la un picior, dar 
soțul ei o pomeneşte încă în 1820. Avea la această dată o 
fată măritată, Anica, si printr'insa era bunică. 

În acelaşi timp cu Costachi, trăiesc alţi Bräiloï. Un Cor- 
nea, saü Cornitä, frate cu Costachi, face parte in 1790 din 
Divanul pus la Craiova de Nemti. În 1806 el se afla la 
Craiova si la 1811, purtînd titlul de Clucer, Cornea era unul 
din membrii Divanului din acest oraș. Sofia sa e Smaragda, 
si se pomenește și fata lor, Maricuta!. 

Clucerul Dumitrachi, casătorit la 1802 cu Uţa, era poate 
fiul Safteï Bräiloiü din Tirgu-Jiiului, care avea moşie la Gu- 
reni 1. Frăția lui cu cei de mai sus nu e dovedită. Fugar 
înnaintea Pazvangiilor, cu mama și soţia, la 1802, îl putem 
urmări pănă la 1822, cînd era Logofăt. 

Un frate al lui Costachi si Cornitä era însă Nicolae, cä- 
ruia i se mai zicea Nicoliţă sai Nicoläitä. El ajunse pănă 
la Spătărie si Păhărnicie, și-l pierdem din vedere abia la 
1835, cînd se afla la moșia Deveselul?. 

Nicolae avu mai multi copii decît frații săi. O fată a lui 
învăța la Sibiiii în 1822, în mănăstirea sau c/oașterul Ursu: 
linelor. Fiii săi, Constantin zis şi Costică, Dincă, Costachi, 
după vristä, și Gheorghe, merserä si ei la învățătură. Cel 
din urmă nemeri la o școală franco-rusească din Odesa; 
cel mare se duse si el în Sibiiii, unde fusese, în 1803, şi un 
văr al săii, —el îi zice: «neica»— Dincă, pe care unchiul, 
bätrinul Costachi, care-i era epitrop, il trimese la 1810 să 


! Pe lingă acest volum, v. si Contribufir la istoria învățămîntului, p. 8. 
2 Ştefulescu, Tismana, p. 208. 
H Ibid., p. 211. 


www.dacoromanica.ro 


FAMILIILE BRĂTIANU ŞI BRINCOVEANU XXV 


înveţe in Viena’. Acestälalt tînăr îşi începu pregătirea eu- 
ropenească, — după ce, în ţară, cercetase pe dascălii craioveni 
Stancu, Grigore si Constantin Munteniotis, —la 1822, după 
Eterie. Mätusä-sa, Smaranda lui Cornitä, şi unchiul Costachi 
îi purtaü de grijă ca şi tatăl si mama, Zoita. Școala sibiiană 
a Sasului Tra ıtmann desfăcîndu-se, Costachi porni în Apu- 
sul cel adevărat și fu înscris la o şcoală din Geneva, unde 
avea de colegi pe verii săi Goleștii, fiii lui Dinicu, scriitorul. 
În 1829, el doria să treacă de acolo la un si mai bogat 
izvor de ştiinţă, Parisul, care începea să ispitească încă de 
atunci pe ai noştri °, Acolo el avea de gînd să stea la un- 
chiul său, la fratele mamei sale, Constantin Vlădoianu, care 
ținea pe Frosinita, sora lui Mihai- Vodă Suțu. Bräiloiü doria 
pe atunci să se facă diplomat; el ajunse însă un învăţat 
legist, care fu unul din întemeietorii științei dreptului la noi. 


X 


Brătianu. 


În 1816 si 1822 scriü doi boierinași argeseni, poate frați, 
Toma si Dincă, Brătienii, acesta din urmă Stolnic titular. 
Toma, care iscäleste în limba grecească, era epistat al pos- 
telor, iar Dincă epistat al vătăfiei Lovistei: el e tatăl lui 
Ion Brătianu, care s'a născut la 1821, şi al fiului mai mare, 
Dimitrie, născut încă din 1818. 


XI. 
Brîncoveanu. 


De la Brîncoveni, avem foarte multe scrisori ale Vorni- 
cului Grigore, care petrecea la Bucureşti sai la Braşov sau 
în castelul săi de la Simbäta-de-sus. Pe tatăl săi, Manolachi, 
îl găsim de două ori la Craiova, în 1779 şi în 1802, şi avem 


1 Contribuțiile citate, pp. 6-8. Dincă era in 1821 la Haţeg. Poate fi Stol- 
nicul ce scrie din Craiova la 1832 (acest volum). O Anita şi o Safta Brăiloiă 
sînt îatre ctitorii de la biserica Almăj, lingă Craiova. 

2 Contribuțiile citate, p. 11 și urm., Hurmuzaki, X, pp. 621-3. 


www.dacoromanica.ro 


XXVI FAMILIILE BUCŞĂNESCU SI BUZESCU 


chiar o scrisoare de la el, iscălită romănește — nu grecește, 
ca ale fiului säü, învățat, dar, prin aceasta, înstrăinat, — din 
ultimul an!. 


XII. 
Bucşănescu. 


Neamul Bucșăneștilor vine din al Bucșanilor veacului al 
VII-lea 2. El se ridică la însemnătate prin căsătoria dintre 
Clucerul de arie Sandu, om de casă al Ghiculestilor, cari-ï 
dau epitropia ctitoriei lor, Pantelimonul, cu Ilinca, fata lui 
Radu Creţulescu, care, el însuși, era nepotul de fiică al lui 
Vodă Brincoveanu. Supt fiii lui Mihaï-Vodä Racoviţă el 
ajunge Serdar, apoi Stolnic, si face călătorii la Constanti- 
nopol, iar în 1774 îl aflăm Păharnic?. Dar după Sandul, fa. 
milia cade iarăși în întunerec, afară de ramura strămutată 
în Moldova. 

Scrisorile noastre daŭ in 1823 pe biv Vel Căminarul Con. 
stantin și pe soţia sa, Sofia, cari, departe de Curtea Bucu- 
reștilor, își aveai sălașul și odihna, ca si Brătienii, pe plaiu- 
rile Argeșului. Pe aceleași timp traia Medelnicerul Anton 
Bucsänescu, care, in bejenia sa din Ardeal, la 1821, dădea 
bisericii din Ludoș un iliton de învelit antimisul pe care se 
pomenesc și numele lui Gheorghe, ai Antitel și al unui al 
doilea Gheorghe *. 


XIII. 
Buzescu. 


In 1821, un Căminar Constantin Buzescu scrie, din Craiova, 
Casei Pop. Avem de la el și o scrisoare către soția sa Ca- 
tinca, din anul următor. Il mai aflăm la Rimnic, în 1823. 


l V, pentru Brincovenif veacului al XVIll-lea, Iorga, Brasovul şi Komi- 
miei, tabla, si Cîteva manuscripte pi documente, seria a doua (din «An. Ac. 
Rom >, XXVIII), p. 17 şi urm. 

2 V, Studir si doc., V, p. 712. 

8 lorga, Znscripfit, I, pp. 70,72; Gen. Cant., pp. 126-7, 375; Studi? şi doc., 
-II, p. 236; V, p. 453 (n° 52). Pentru ramura din Moldova, v. Hurmuzaki, 
X, tabla. 

t Vol. XIII, p. 128, n° 415. 


www.dacoromanica.ro 


FAMILIA BUZESCU XXVII 


Se vede a fi un boier bătrîn fără multe legături cu lumea, 
trăind la o parte, cu mijoace destul de puţine. 

El era totuşi singurul urmaș al vestitilor frați Buzești, 
cari ajutară înnălțarea lui Mihai Viteazul și pănă la sfirsit 
stătură în jurul lui, aducîndu-i apoi, după cea din urmă ne- 
norocire, corpul ce se odihnește în mănăstirea Dealului, 
unde o piatră din mijlocul bisericii amintește slujba credin- 
cioasă îndeplinită și față de jalnicele rămășițe ale Domnului 
si stăpînului lor de «jupan Radu Buzescu i jupänita eg[o] 
[= lui], Preda !.» 

Iată cum s'a coborit pe încetul în uitare și sărăcie acest 
neam care avea odată în minile sale o avere de peste 300 
de moșii: 

Vlad, purtind un nume domnesc, lasă pe Buzea; acesta e 
tatăl lui Radu Armașul, care iea pe bogata jupăneasă Maria, 
urmașa Logofătului Giura și a lui Mogoş Banul, cari aŭ trăit 
la începutul veacului al XVI-lea si fiii acestor, sînt cei trei 
mari Buzești: Stroe, Preda si Radu ?. 

Afară de <Preda Spătarul din Cepturoaia, nepotul Predei 
Buzescu» — el are numai o fată, care iea pe Parascheva 
Păharnicul Cocoräscu®, — nu rămase din această familie, peste 
citiva ani, decit fiul lui Radu Clucerul si al Predei, anume 
Radu Postelnicul, care avea, se pare, și o soră Marea-Bä- 
neasă Maria. Si Preda avea, de alminterea, o soră, pe 
Caplea, care, măritată cu Dumitru Filișanu, unul din boierii 
cari aduseră în Domnie pe Matei Basarab, născu pe Mihai, 
cel ce încheia o invoialä cu unchiul säü, la 16425. 

Radu ajunse Ban, dar muri tînăr, lăsînd o văduvă, Ilinca 
si un copil nevristnic, Matei, numit astfel după Domnul 
ocrotitor, care fusese și el unul din luptătorii supt stea- 


1 Iorga, Znscripfir, I, p. 99, n° 196. 

2 Cf. Nicolaescu, Doc. slavo-rom., p. 56; Inseripfit, p. 168 şi n.; Studii și 
dot. V, p. 298, n0 23; p. 683; Ștefulescu, Tirgu-Fiulut, p. 59 și urm. Vlad 
are ca frați pe Dumitru Pircälabul și pe Spătarul Balica. 

8 Vol. V, pp. 303-4. 

t V. ibid. 

5 Studit si doc., 1. c. 


www.dacoromanica.ro 


XXVII FAMILIA BUZESCU 


gurile lui Mihai. Cu copilul în brațe, Ilinca Buzeasca venia 
în 1650 înnaintea patriarhului de Ierusalim, Paisie, care so- 
sise în țară, cerînd sprijin împotriva încălcătorilor ce sfäsiaü 
moștenirea lui Radu. Ea birui în 1656!. Matei muri tînăr, 
ca Postelnic dintre cei mărunți. 

Sälasul familiei era acum moșia Cepturoaia, in Romanatï, 
căreia i se mai zicea si Ciuturoaia, pănă ce, în timpuri mai nouă, 
ajunse a fi cunoscută supt numele de Știrbei, al noilor săi 
stăpîni. Aici crescură fiii lui Matei, cari purtaü numele brin- 
covenești de Barbu si Constantin. Amindoi se ivesc în anii 
1687-95 ; li se zicea Cepturoianii, cu toate că adevăratul si 
gloriosul nume de Buzești nu era uitat?. O Caplea Buzescu 
trăia in 1683°. 

Barbu muri încă tînăr, si nici cellalt frate nu se invred- 
nici de bätrinete. Constantin-Vodă Brincoveanu îi făcea cea 
mai mare cinste, scriindu-i şi de-a dreptul; dar capul familiei 
Buzestilor nu părăsia bucuros odihna sa de la moşie, ne- 
avind nici o tragere de inimă pentru valurile lumii. Viaţa lui 
era liniştită ca a unui călugăr. În tinereta cea d’intäiü, el 
fusese Postelnic, ca şi tatăl, ca şi fratele säü; la 1712, cînd 
era acum «slab si neputincios», aproape de moarte, Brinco- 
veanu nu-i dădea alt titlu decît acela de «boiariü al Domniei 
Meale+» Si în acte «Constantin Cepturoianul» nu poartă 
numele vre unei boierii. 

Pe atunci creştea lingă dinsul un nepot, fiul Barbului, — 
un al doilea Constantin. Constantin Län pare să fi murit 
după 1714, lăsînd o văduvă, pe Preda, care se intilneste la 
1730. Constantin, nepotul acestuia, n'avu nici el zile multe; 
la 1743 trăia o Maria Buzeasca care e văduva lui. 

O soră a lui Constantin tînărul, Despa, luase pe Șerban 
Vistierul, fiul lui Constantin Știrbei, şi avuse cu dinsa un fiü, 
alt Constantin, care era Postelnic titular, boieria de drept a 
«băieţilor de familie», în 1740. Preda murise la această dată; 


1 Ibid, V, p. 300, n° 73; Tinerimea romînă, ser. a Il-a, I, p. 90 si urm. 
3 Ibid., p. 308, no 61; p. 308. 

3 Ibid., p. 319, n° 93. 

4 Ibid., p. 308; pp. 311-3, n° 75. 


www.dacoromanica.ro 


FAMILIA CĂLINESCU XXIX 


Maria locuia la Străjești, în ceartă cu nesätiosul nepot Știrbei, 
care stătea el acuma în Cepturoaia, așa încît B ızestii nu se mai 
numiaii Cepturoieni ca în apropierea anulu: 1700. În adevăr, 
acest nume singur îl poartă al treilea Constantin Buzescu, 
vre-un nepot al celui de-al doilea, prin Ilie, care era un 
simplu biv Logofăt de Vistierie la 1781 și care, ajungînd 
Șătrar, muri pănă în 1782, lăsînd o văduvă, Maria, si pe 
acest singur copil!. 

El e boierul ce scrie răvașele din acest volum. Constantin 
n'are urmași din căsătoria lui cu Catinca, așa încît cu dînsul 
i se stinse vita. Aceasta se și înseamnă în versuri de plin- 
gere pe epitaful, din Januar 1831, de la Sträjesti, ultim adä. 
post pentru marele neam in decedentä, al «smeritului Con- 
stantin Buzescul, sfîrşitul neamului săi» 2. 


XIV. 
Călinescu. 


Între pribegii de la Sibiii în 1821 e si Pitarul Grigore Că- 
linescu, boierinaș cu iscălitura grecească. 

El se înrudia cu Cantacuzineștii printr'o depărtată legä- 
tură, căci înnaintașul säü Şătrarul Matei Călinescu luase pe 
o fată a Ancuţei lui Mihai Spătarul Cantacuzino și a lui 
Chirca Rudeanu 5. Un loan Călinescu iscălia grecește tot pe 
atunci, la 1684+. 

Prin acești ani 1820 se intilneste în alte izvoare un Portar: 
Bașa, apoi capuchehaie și ispravnic de Ialomița Călinescu, 
care e același cu Serdarul din 1834 5. Pare să fie tot Grigore 
din 1821-33. Păharnicul Ioan Călinescu, cîrmuitor al Gorjului, 


1 Jbid., pp. 321-2, n° 99; p. 325, n° 112; pp. 329-30, n-le 129-30. Un 
Nicolae Buzescu la 1757: era frate cu Ilie, cred (idid., p. 326, no 116). Un 
Clucer Jonitä, care ținea pe fiica negustorului Petru ilie si făcea însuși comerț 
în Ardeal, la 1804 (vol. XII, pp. 155-6, n° ccoxvın). 

3 Inscrißfit, p. 173, no LXVIII. 

3 Gen Cant., p. 347. 

4 Studii si doc, V, p. 307, n° 55. 

5 Hurmuzaki, X, tabla. 


www.dacoromanica.ro 


XXX  FAMILIILE CANTAOUZINO, CERNĂTESCU ŞI CÎMPINEANU 


căruia-i sînt adresate niște scrisori ale lui Vodă Știrbei, e 
și el din această familie olteanä. Prin anii 1850 avem doi 
ofiţeri, Atanasie și Constantin Călinescu, asupra originii că- 
rora nu se poate avea o pärere !. 


XV. 
Cantacuzino. 


Dintre Cantacuzini, intimpinäm intäiü pe cei doi fii ai lui 
Iordachi si at Maricuteï lui Stefan Präscoveanu ?, Amindoi 
scriü in timpuri de pribegie, iscälind scrisorile lor grecește 
sai frantuzeste, căci și unul și altul fuseseră trimeși la invä- 
fäturä în Viena, încă din 1809°; scrisoarea lui Constantin e 
din 1821, ale lui Grigore, din 1826 și 1828. 

Elena Cantacuzino, fiica lui Constantin Bălăceanu, care 
merge la băi în 1825, e soţia unui Cantacuzin din altă ra- 
mură, Matinco Rifoveanu. Despre dinsul știm că a fost Agă 
si ispravnic de Ilfov in 1825 *. 


XVI. 
Cernătescu. 


Din această familie de boierinași avem la 1801 pe Gheorghe 
biv treti Logofăt, care-și recomandă nepoții săraci, si pe doï 
pribegi din anul 1821, Postelnicul Ioniță, adăpostit la Hațeg, 
si Constantin, ascuns la Orșova. 


XVII. 


Cimpineanu. 


Familia se ridicä in veacul al XVII-lea, prin cäsätoria Ca- 
liteï, fata lui Drăghici Cantacuzino, cu Manta Cimpineanu, 
care a fost comisariü-suprem in Oltenia germană si muri 


1 Iorga, Mărturii istorice privitoare la Stirber- Vodä,tabla.— Cf. si Ștefulescu, 
Tirgu-Fiulur, pp. 80, 93, 117-8. 

2 Despre Cantacusini, pp. CLVII-VIII. 

3 Jbid., pp. 230-3. 

+ Hurmuzaki, X, p. 323. 


www.dacoromanica.ro 


FAMILIA CÎMPINEANU XXXI 


în 1727, în rasă de călugăr, la Mănăstirea dintr'un lemn. 
Din această căsătorie se naşte Pîrvu, care iea pe Chiajna 
Grädisteanu!. Pe cînd un alt fii al lui Manta, — cu Despina, 
care a fost apoi soţia lui Constantin Strimbeanu, — Constantin, 
moare fără urmaşi?, ramura lui Pîrvu represintă mai tirziü nea- 
mul. Pantazi, fiul Pirvului, face o căsătorie strălucită, luînd pe 
o mlădiță domnească, din neamul Cantemirestilor, pe Maria, 
fiica lui beizadea Constantin, o orfană ce trăia în București 
pe lingă mătuşa, sa Ilinca Balş °. 

Pantazi joacă un rol supt Racoviţeşti. Războiul ruso-turc 
din 1769 îi apucă în boieria de Clucer: el e unul din solii 
trimeși la Petersburg în 1770. Îndată, multämitä ocrotirii ru- 
seşti, care era firească pentru soţul unei Domnite Cantemir, 
Cîmpineanu ajunge Mare-Vornic*. 

Avu doi fii: pe Scarlat, numit după Scarlat-Vodă Ghica, 
şi pe Constantin, care purta numele bunicului säü după mamă5. 
N'avem ştiri multe despre cel d’intäiü, care e lăudat de 
Sulzer pentru învăţătura lui, şi pe care scrierile noastre îl arată 
în estrăinătatea» moldovenească, la moşia Bozieni din Ținutul 
Neamţului, în anul 1789, cînd alt räzboiü tulbura țara. 

Constantin fu unu! dintre fruntaşii boierimii muntene din 
epoca sa. 

Eteria-l găsi Logofăt de străini, şi, la întoarcerea vremilor 
„liniștite, el e numit Caimacam al Craiovei, loc pe care-l pă- 
răseşte numai în 1824, pentru Spătarie. Fiul säü Constantin 
învăța la școala din Bucureşti, de la Doamna Balașa, lingă 
Zenobie Pop, la 18007. 

Odată, în 1792, întîlnim ca martur într'un document şi pe 
un Joan Cimpineanu, care nu lăsă urmași. Căci Ioan cellalt, 


1 Gen. Cant., p. 418. Cf. Studir și doc, V, pp. 685-6. 

3 Studir si doc., V, pp. 316-7, 322-3. Pentru Manta, mai vezi Dobrescu, 
l. ec pp. 50, 199, 202, 214. 

3 Gen. Cant., pp. 448, 487. 

4 Ibid., pp. 121, 187. 

5 Ibid., pp. 448, 487. 

® Doc. Cantacusinilor, p. 313. 

1 Ist. lit. rom. in secolul al XVIIl-lea, U, p. 41. 


www.dacoromanica.ro 


XXXII FAMILIILE COMÄNEANU ŞI COTOFEANU 


revolutionarul de la 1848, apoi ministrul lui Vodă Știrbei, 
era, cred, fiul lui Constantin !. 


XVIII. 
Comăneanu. 


Adecă boieri din Comana. O soră a Fălcoienilor de la 
sfirsitul veacului al XVIII-lea, Păunica, iea pe boierinașul 
Comăneanu. Un fii al lor trebuie să fie Alexandru din 1834, 
care-și înseamnă pe grecește numele în josul unui bilet către 
Casa Pop. 

Un Matei Comăneanu, Căpitan, se află între boierii lui 
Brincoveanu ?. 


XIX. 
Cotofeanu. 


Spătarul Mihai Cotofeanu din anii 1620-30 începe a face 
cunoscut neamul. Fu unul din luptătorii cei mai credincioși 
ai luţ Matei Aga din Brincoveni, Oltean ca și dinsul — 
Mihai își avea Curțile, păstrate și pănă astăzi, în satul doljean 
Coţofenii, — si fu fruntaș oștilor ce biruiră la 1632 între 
Dudești și Märcuta, asezind în Scaun un Domn noi, de 
țară. Ca răsplată Matei-Vodă îl fâcu Stolnicul său. 

Apoi legătura documentată se pierde, pănă la trei frați ce 
se intimpinä tocmai la sfîrșitul veacului al XVIII-lea. Unul, Stol- 
nicul Ghiţă, apare, în scrisorile noastre, la 1808, ca văr al Elenei 
Brăiloiu ; soţia lui, Păunica, scrie la 1823; ea se călugări în 
văduvie, luînd numele de Palaghia. Un Nicolae Cotofeanu scrie 
în același an din Slatina; era un frate al lui Ghiţă, se născuse 
supt Mavrogheni-Vodă și un Bengescu-i fusese naș. Frate al 
lui Ghiţă Stolnicul și al Medelnicerului Nicolae e alt Medel- 
nicer, Constantin, care trăiește pănă în Novembre 1828; cu 
soția sa, Smaranda, el are numai o fată, Păuna. 


1 V, Hurmuzaki, X, tabla; Corespondenfa lur Stirbeï- Vodă si acest volum. 
Cf. traducerea, de “Gervescu, a capitolului despre Cantemireșii din cartea lui 
Bantis-Caminschi. 

2 Studit şi doc., V, p. 309, n? 66; p. 191, n° 52. 

2 Studir și doc., IX, pp. 7, 11, 14. 


www.dacoromanica.ro 


FAMILIA CREŢULESCU XXXIII 


Innaintașii ai acestor trei frați par să fie alții trei: Stefan 
Medelnicerul, Gheorghe și Grigore. Iar o a treia generaţie o 
represintă Gheorghe Păharnicul saü Ghiţă și un frate, amindoi 
fit ai lui Gheorghe Stolnicul și ai Păunei, care scrie la Sibiiu 
în 1824 că are doi fii, dintre cari unule ispravnic la Caracăl, 
iar cellalt la Tirgu-Jiiuluï. 

Gheorghe cel de-al doilea trăi mai mult decit acel frate 
care nu lăsă urmași. Lui i se născură nu mai putin de septe 
copii, din căsătoria cu Ecaterina saii Catinca, pe care o luase 
în 1811. Dar oui trăi decit o fată, Zon, care luă poate pe 
ofițerul Paznanschi ( 1861), dintre Rușii războiului din 
1828-9 cari se opriseră la noi. La 1845, Ghiţă punea să se 
sape frumos pe marmură albă versuri de laudă în cinstea 
soţiei care se stinsese în acest an. El duse cu sine în mor- 
mint numele acestei vechi familii, care pornește de la un 
viteaz ostaș și puternic boier 1. . 


XX. 
Creţulescu. 


Cretulestii sint boieri însemnați ai ferii numai în veacul 
al XVIl-lea. Atunci se ridică din ce în ce mai mult, pănă 
la Vornicia cea Mare și la căsătoria cu fiica unui aşa de 
puternic și de bogat Domn ca Brincoveanul, Iordachi Cretu- 
lescu?. Acestuia îi zicea «nepot», de si era cam de aceiași 
vreme, așa încît îl putea întitula și frate, un Matei Creţulescu. 
Acesta era fiul lui Pădure și al Doichitei, cari mai avuseră 
copii: pe Mărica, pe Manuil și pe un Radu, care, ca Vel 
Pitar, iși făcea testamentul la 16978. Din partea lui, Matei, 
care era Mare-Stolnic în 1719, cînd nepotul și «fratele» săă 
păstra încă Vornicia cea Mare #, își scrie diata in acestasi 
an. El fusese însurat intäiü cu o fată a lui Mihai Corbeanu, 
iar în a doua căsătorie luă pe o femeie de neam mare, nepoată 


1 Inscripţii de la bisericile din Coțofeni si Almăj. 
2 Gen. Cant., tabla. 

8 Doc, Cant, p. 164 si urm. 

1 Studii si doc, X, p. 375. 


5216. Vol. VII. 3 


www.dacoromanica.ro 


XXXIV FAMILIA CREŢULESCU 


de Domn fără zestre, fiică a unui beizadea căruia lumea-i 
zicea în batjocură Sărăcilă, pe Zota lui Matei Ruset al lui 
Antonie-Vodă 1. 

O a doua generaţie de Cretulesti o alcătuiesc, pe de o parte, 
copiii lui Iordachi Vornicul și ai Domniței brincovenesti Ancuta. 
Radu saü Răducanu iea pe Safta Leurdeanca. Un altul, Con: 
stantin, Spătar în 1752, se ridică pănă la Bănia cea Mare. 
Toma, Clucer la aceiaşi dată, e și el apoi Mare Ban, în 
1775-62. Nicolae, fratele cel mic, are mai puțină însemnătate *. 
O fată, Maria, fu soția luy Constantin Văcărescu. 

Din semintia lui Matei Pădure, pe de altă parte, sînt urmä- 
torii: Ancufa, numită după fata Brincoveanului şi soția Vor: 
nicului Iordachi ` loan-Vodă Mavrocordat cel d'intăiii o mărită 
în 1716-9 cu Postelnicul Pătrașcu Bălăceanu. O altă fată, 
Săftica, era încă nemăritată la 1719. O a treia, Zoita, nu 
mai traia la 1719f. 

După numele aceluiași influent Vornic Iordachi e numit 
ful cel mai mare, Iordächitä, pe cînd cel mai mic e botezat 
Mateias, ca și bunicul şi unchiul după mamă. Mateias era Sätrar 
în 1716,cînd iscălia o petiție către Nemti®. EI luă pe o 
Grädisteancä. 

O a treia generaţie are din ramura cea d'intäiü pe copiii 
lui Răducanu Comisul: fetele, Ilinca, soția lui Sandu Bucsä- 
nescu, o mezină, măritată după un Pantazi, de neam Bulgar, 
si o a treia, care fu dată după un Glogoveanuf, apoi un fiù, 
al doilea Iordachi, care n'avu pe departe norocul și trecerea 
celui d’intäiü, bunicul săi. Tatăl său îi găsise o soție de 
neam strălucit: pe Maria, fiica lui Matei Cantacuzino, din 
ramura lui Serban-Vodä. Apoi pe ai lui Constantin si ai 
Luxandrei Guliand: fetele se duc după un Brezoianu si 


1 Testamentul în Doc. Cant., p. 198 şi urm. Beizadea Matei avuse cu soția 
sa, Cristina, si do! fii, pe Mateiaș și pe Dumitrachi (î4;7.). 

3 Dec, Caut, p. 95. 

8 Gen. Cant, p 371 și urm. 

* Gen. Cant., p. 378. 

5 CL testamentul lui Mate Pădure şi Hurmuzaki, VI, p. 193. 

8 Gen. Cant., p. 375. 


www.dacoromanica.ro 


FAMILIA DARVARI XXXV 


după un alt Creţulescu, poate. Băieţii se ridică la cele mai 
înnalte trepte: Manolachi, purtind numele altui ginere brin- 
covenesc, Manoli Lambrino, e Mare-Vornic în 1793 si Mare- 
Ban in 1809!, iar al doilea frate, Istrati, care iscäleste 
cu mindrie Ebstpärtoc, scrie ca Păharnic, in 1779, către Hagiul 
din Sibiiu. Pare să fie același cu Vornicul-cel-Mare de Tara- 
de-sus din 1822. El luase pe o fiică a lui Dumitrașcu Raco- 
viță ?. Toma-si mărită fetele după Radu Slătineanu si Con- 
stantin Geanoglu (1779) si lasă și un fii, care poate fi 
Dinu, Ban în două rînduri prin anii 1820.2°. Nicolae, căsă- 
torit cu Balașa Guliand, nu lasă urmași. Alecu Crețulescu 
din aceiași vreme poate fi un fiu al lui Istrati, făcind parte 
dintr'o generație a patra *. 

Dintre ai lui Matei Pădure acum, Matei al doilea are pe 
Ioniță. Acesta mărită fetele sale între boierinași. Fiii, Costachi 
și Iordachi, oameni fâră însemnătate, mor în 1814 și 1822. 
Fata celui d’intäiü iea la 1830 pe Grigore al lui Iordachi 
Cantacuzino 5. 


XXI. 
Darvari. 


Medicul grec Constantin, fiul lui Ioan Darvaris, care scrie 
la Sibiiu în 1804, învățase in Göttingen, odată cu Silvestru 
Filitis, luîndu-și doctoratul în 1785 cu o tesă «despre coa- 
cerile la boală» (De signis coctionis in morbis). Era la Mag- 
deburg în primăvara acelui an; peste putin se asezä la Bu- 
curești %.: Ceva mai tärziü se întîlnesc ca negustori în Viena, 
Gheorghe fiul lui Constantin Darvari și Dimitrie al lui Ni- 
colae din aceiași familie, de loc din Clisura. Mănăstirea 
Icoane din Bucureşti e clădită de Căminarul Mihalachi Dar- 


Gen. Cant, p. 376; Doc. Cant., pp. 222, 232; acest volum. 
Hurmuzaki, X, tabla. 

Ibid, Cf. Séudir si doc., XI, pp. 103-4, no 24, 

Jöid. 

Gen. Cant, p. 377 nota 1. 

Vol. XII, pp. 107-8, ule covın-ız. 

Ist. lit, rom. in secolul al XVIII-lea, 11, pp. 339, 345. 


ee vu e e N + 


www.dacoromanica.ro 


XXXVI FAMILIILE DEŞLIU, DRĂGĂNESCU ŞI DUDESCU 


vari, fiii, se pare, al lui Constantin si al Elenei (1797-1854) ; 
între ctitori, se află Anastasia, soţia lui Mihalachi, si două 
Arsachi, Olimpiada si Elena!. S'ar părea că dr. Arsachi, de 
la care avem o scrisoare din 1826, a luat pe o fiică a lui 
Darvaris. 


XXII. 
Desliu. 
Stefan Desliu din Craiova, numärat in 1320 intre dator- 


nicii Casei Pop, e rudă cu Gheorghe, care era Mare-Clucer 
în 18242. Numele e turcesc. 


XXIII. 
Drăgănescu. 


Neamul Drägänestilor, deosebit de al Stirbeilor-Drägänesti, 
dä pe acela care e pomenit aici in 1790 ca enepot al lui 
Ipsilant>. Vornicii Iancu si Istrati represintaü familia in 
1823. Un Vel Căpitan de Slatina, Gavril Drăgănescu, apare 
la 1721. 


XXIV. 
Dudescu. 


Încă una din înnaltele familii care se ridică pe vremea lui 
Matei Basarab si Constantin Brincoveanu, în jurul Curţii 
acestora. Dimitrie Dudescu, al doilea Vistier in 1625 5, e Vis- 
tier, Mare. Vornic si Mare-Logofăt supt Matei, pentru suirea 
în Scaun a căruia el se luptä®. Un Radu Căpitan Dudescul, 
care avea și o soră, Ilinca, se afla în fruntea slujitorilor lui 
Vodă între anii 1670 și 1679. In 1680, el nu mai era în 
viață, si multă vreme are de purtat piri pentru moştenirea 


1 Inscripfit, p. 285. 
2 Hurmuzaki, X, p. 271, n° cccLr. 
Ibid., tabla. 
+ Studi? si doc., V, p. 195, n° 65. 
5 Vol. V, p. 525. 
ê Vol. IX; el e acel care dă la 1642 actul din vol. I-II, pp. 298-9. 


www.dacoromanica.ro 


FAMILIA DUDESOU XXXVII 


lï văduva, Neacsa, care avea doi copii mici, doi «coconi», 
pe Răducanu și pe Gheorghe. Acesta din urmă nu trăiește, 
pe cînd lui Radu îi era menit un mare viitor. Spătar în 
1692, Postelnic în 1697, el se căsătorește înnainte de 1701 
cu Maria, fata atotputernicului unchii, sfatuitor si cirmaciu 
al lui Constantin-Vodä, Stolnicul Constantin Cantacuzino. 
La 1711,era Marcle-Päharnic al Brincoveanului!. De la 1714 
înnainte, cînd Stefan, fiul Stolnicului, înlocui pe Brincoveanu, 
el fu cumnat domnesc, dar ispăși această cinste prin moar- 
tea silnică ce-l ajunse, odată cu Stefan-Vodä, la Adrianopol, 
in 17162. 

El lăsă o fată, care fu măritată cu Grecul Constantin No- 
tară. Dintre cei trei fii ai săi, Ștefan, botezat poate de cum- 
natul donnesc cu același nume, loan și Constantin, cel mai 
mare, care amintia în numele säü pe bătrinul Stolnic, — numai 
acesta din urmă avu zile. Îndată după peirea neamului său, 
temîndu-se de Turci, el voiă să treacă pentru totdeauna în 
Imperiu: purta, încă din aceste tinerețe nenorocite, nu știu 
cu ce drept, titlul de graf, Comite? Pe urmă se hotărî to- 
tusı să rămiie, şi avu o lungă și furtunoasă carieră de boier 
ambițios care nu vrea să sufere nici un tovarăș puternic, 
nici-un Domn poruncitor. Căci doar însuși avea singe dom- 
nesc si luase pe o Domnitä, Maria, fiica lui Antioh-Vodä 
Cantemir. Mare-Logofăt încă din 1734, Mare-Spătar la 1749, 
Mare-Vornic în 1760, iar la urmă baș-boier, îmbrăcat cu un 
caftan deosebit și decretat ca fără păreche și samăn, el lu- 
crează împotriva Ghiculestilor celor tineri, aduce mazilia lui 
Constantin Mavrocordat, stäpineste o bucată de vreme pe 
tînărul Constantin Racoviţă, apoi se strică, din mindrie, cu 
acesta, e jăfuit de 20.000 de lei, închis mai multă vreme, 
pănă ce alt Racoviță, Stefan-Vodä, îl silește a lua rasa că- 
lugărului, supt care trăi, mîncat de păreri de răi pentru tot 
ce pierduse, numai cîțiva ani, pănă în 1766, acest strasnic 


Studir si doc., V, p- 195, n° 64. 
- Doc. Cant., pp. 98-100, 110, 154-5, 166, 176. 
3 Gen. Cant., pp. 286-7; Doc. Cant., pp. 176-7. 


www.dacoromanica.ro 


XXXVIII FAMILIA DUDESCU 


fruntaș al boierimii pe care Domnii îl învinuiaă că «turburä 
toată ţara și strică odihna tuturor Domnilor»!. 

Încă din 1741 el făcuse ca fiul săi Nicolae să fie numit 
al doilea Postelnic ?. Tînărul Dudescu era Păharnic în 17548. 
În clipa celei mai mari puteri a sale, bătrinul făcu chiar 
din fiul său, încă nepotrivit pentru o asemenea sarcină, un 
Mare-Vistier al ferii*. Era Vornic-Mare in 1775-6, supt Ruși, 
cînd părăsi țara pentru a se adăposti în Brașov, de unde 
trecu în Moldova. În 1784 el își mărita o fată după Gheor- 
ghe Bengescu și apoi pleca în călătorie, pe «la sfintele mă- 
năstiri pentru închinăciune». La 1798, comitele Nicolae nu 
mai era în viatä5. Sofia sa murise încă din 17906. 

Pe lingă Nicolae, Constantin Dudescu avu o singură fată, 
Zoita. Ea se mărită întăi, prin voia tatălui ei, cu Matei 
Cantacuzino, din ramura lui Serban-Vod3, si apoi, din prostia 
ei, cu un Turc sărac, în casa căruia se stinse la Constan- 
tinopol această urmasä a Cantacuzinilor. În ţară, ea fusese 
închisă la mănăstirea Mărgineni, cu poruncă domnească, 
pentru nepläcerile pe care le făcea fratelui ei’. 

Nicolae lăsă două fete. Una, Elena sau Elencu, acea care 
se măritase în 1784 și trăia despărțită de bărbat, iscălindu- 
se numai Clucereasa Elena Dudeasca : o întîlnim in scrisoa- 
rile noastre pănă la 1810. Ea ţinea la dinsa copiii ce avuse 
cu Bengescu. Alta luă pe Scarlat Ghica, fratele Domnului 
din 18228. 

Fratele Elenei se chema Constantin. Era de tot tinăr la 
moartea părintelui săii, care-i puse epitrop pe Vornicul Go- 
lescu, frate cu mama lui Constantin șia Elencăi. Dar acest 
fecior de bani gata nu voiă să trăiască supt supravegherea 


Gen. Cant., passim ; Studii si doc., I-II, tabla. 
Doc. Callimachi, |, p. CXXXIv, nota I. 
Studit sé doc., I-U, p. 455. 

Gen. Cant., p. 134. 

Acest volum. 

Hurmuzaki, X, p. 51”, nota *. 

Gen. Cant., pp. 287-9. 

Žid., pp. 549-50. 


a a o ae o m 


www.dacoromanica.ro 


FAMILIA DUDESCU XXXIX 


nimănuia. li ardea să răspîndească prin larga străinătate lu- 
minată a «Evropei» averea strinsä în mai mult decit un veac 
de înnaintaşii săi. Se plinse la Agenţie că Golescu vrea să-l 
călugărească pentru a-i răpi moștenirea, şi Merkelius, repre- 
sintantul Austriei, îl ajutâ să treacă hotarul in Ardeal!. Cä- 
lătoria aceasta d'intăiii a boierului muntean din această vreme 
care a văzut mai multe ceruri străine, trebuie să fi început 
după anul 1798, cind «comitele Constantin», iscălind gre- 
ceste, ca un om cu creștere, scria către prietenul din Sibiiu 
al Casei sale, la Viena, unde, era încă la 18162, asteptind 
să-l scoată ginerele din apartamentul ce luase în Leopold. 
stadt. Din Austria, el fu ispitit să treacă pănă în depärtatul 
Paris napoleonian. Cind se întoarse în țară, avea 75.000 de 
galbeni mai putin și părăsise o soţie care-i mincase juvaierele, 
lăsîndui, în schimb, două fetițe. Nemai putind suferi ase- 
menea purtări, Clucereasa Elencu se plinse, in 1805, Cir- 
muirii, și Căminarul Constantin Dudescu fu pus astfel, pen- 
tru a doua oară, supt epitropie, adăugindu-se, pe lingă Vor- 
nicul Golescu, și bogatul boier Barbu Știrbei?. 

În 1799, pare că Dudescu era acum la Viena. 

Citiva ani, Dudescu putu să se astimpere în țară. În vre- 
mea Rușilor, el avu chiar ambiția de a insemna ceva în po- 
litica teriï sale, și-și cumpărâ Căimăcămia Craiovei, se zice, 
cu o mie de galbeni, dați Catincăi Guliand, tiitoarea, cunos- 
cută de toată lumea, a unui atotputernic general rus. Apoi, 
la 1813, el își luă iarăși lumea în cap. Făcu împreună cu 
Francesul Lagarde, pe care și-l infräfi de cruce, după da- 
tină, «pe cruce, pe pită, pe sare», drumul pănă la Baden, 
lingă Viena. În cale, el căuta societatea femeilor frumoase 
din Apus, și, fiind mic și cocoșat, le uimia cu darurile sale 
de bani si de lucruri răsăritene, mergind cu «galantomia» 
așa de departe, încît își descoperia capul ras și-și descingea 
mijlocul pentru a împărți damelor șalurile răsăritene. 


1 Hurmuzaki, X, p. 517, nota, 
2 Acest volum, 

8 Ibid. şi p. 134. 

+ Aici, p- 36, n° 158. 


www.dacoromanica.ro 


XL FAMILIA FÄLCOIANU 


Își măritase o fată cu maiorul rus, de obirsie Grec, Ia- 
nachi Dimitrie Cariboglu. Nu mai avea acum pentru cine 
să crute, În cîțiva anl, toată averea i se topi în petreceri si 
daruri. Întors în țară, el se insurä a doua oară, luînd, la 
1817, pe fata lui Iordachi Cantacuzino, dar în 1820 aceasta-l 
lăsa. Împrumută, și nu plăti. Pentru a veni în ajutorul unui 
datornic, Clinceanu, Vodă Ghica numi pe Dudescu Căminar, ceia 
ce era pentru dinsul o adevărată batjocură, dar îi aducea un 
venit de 40.000 de lei, pe care Clinceanu-l popri fără zäbavä. 
Domnul de țară fu mai putin milos pentru dinsul decit 
Chehaia-bei, Pașa turcesc din 1811-2, care-l trimesese la băi 
pe socoteala sa. Căci acuma era damblagii și nu se mai 
putea mișca. Une ori se lăsa dus la minunata mănăstire din 
lac a Cernicăi, iar în ultimii ani pare să se fi adăpostit la 
Cimpulung, unde, încă în 1830, el boteza, împreună cu o 
Caterina Odemskowski, pe fiul cavalerului de Carimani și al 
Amaliei Bérard, pribegi ai Apusului în țara noastră, ce in- 
trase in prefacerea cea marc", Puţini vor fi știut de sfîrșitul 
acestui strălucitor vlăstar din urmă al unei mari familii, 
dar multă vreme se vorbi despre felul, neauzit pănă atuncea, 
în care el răspîndise aurul pămîntului romänesc. 


XXV. 
Fălcoianu. 


Boierii din Fălcoiti» — cum li se zicea la început, — aveau 
moșie și in Coteana, în părțile Oltului, de lingă Slatina. 
Încă de la începutul veacului al XVII-lea, aflăm pe Radu 
Fălcoianul, mai încolo pe Petru si pe fratele săi, Neagoe, pe 
Drăgoiu. La 1672-7 erai în acel sat mai mulți Logofeti si 
Căpitani Fălcoianu: Neagoe, Barbu, Gheorghe, Preda, Voicu 
fiul lui Lumotă, Radu, Vartolomeiü, fiul Căpitanului Neagoe. 

Un Matei Căpitanul se vede la 1705; el avu același no- 
roc ca și Câpitanul Radu Dudescu. Ajunse și Mare-Vis- 
tier. În același timp, în cei d'intăiu ani ai veacului al 


1 Năsturel, Z c., pp. 66-7. 
2 Hurmu aki, / c. și Studi? si doc., I-II, p. 324. 


www.dacoromanica.ro 


FAMILIA FĂLCOIANU XLI 


XVIII-lea, Andriiana, fiica lui Matei, iea pe însuși Șerban 
Cantacuzino, fiul lui Drăghici, — o înrudire de cea mai mare 
însemnătate, si un Fălcoian, Asan, se însoară cu o fiică a 
beizadelei Gheorghe Cantacuzino, fiul lui Serban-Vodä. Nu 
e fără preț nici căsătoria unui Mihai Fălcoianu, biv Vel 
Sätrar, în 1743, cu sora celui de-al doilea Matei Creţulescu 
din ramura Pădure!. Ceva mai tărziă vine Radu, a cărui 
fată văduvă ajunge la 1776 soția lui Nicolae Brincoveanu. 
Fălcoienii erai înrudiți si cu neamul Buiceștilor, căci un Fäl- 
coian, fiul lui Radu, ținea pe Ilinca, fata lui Vintilă, care 
fusese însurat cu Dumitrana, fiica lui Papa Comisul și ne 
poata de fiii a lui Diicul Spătarul Buicescu, din vremea 
Brîncovanului- Vodă?. 

Acest fii al lui Radu nu era Dumitrachi, căci soția acestuia 
se chema Maria, Mariuta. El purta titlul de fost Mare-Clu- 
cer încă din 1771. În acest an îl găsim călător în Ardeal 
pentru a-și căpăta drepturile față de frații com Szekely, 
înrudiți cu Buiceștii. El își cîștigă drepturile si vinde moșia 
sa ardelenească lui Ladislas Thury’. Ivindu-se însă contes- 
taţii, el merge în 1792 la «Chesarul» însuși, în Viena €. În. 
tors si de acolo, bătrînul Clucer traduce din grecește Pravos- 
lavnica mărturisire, care sa şi tipărit 5. 

Avea două surori: pe Păunica, măritată după Comăneanu 
(v. acest nume), si pe o Säftica, soția lui Răducanu Släti- 
neanu. O Ecaterina Fälcoianu se desparte la 1792 de Anton 
Fotinö ë. Un nepot al lui Dumitrachi era Ienachi, ce se intim- 
. pinä la 17927. Dacă el e același cu Päharnicul Ioniţă, atunci 
un fiü al säü fu Costachi, care călători, spre învățătură, în Eu- 
ropa, odată cn viitorul poet Iancu Văcărescu 5. Nu ştiu în ce 
legătură se găsia acest Costachi cu Grigore Fălcoianu, Clucer 

1 Gen. Cant., la acest nume. 

2 Corespondenta lui Hagi Pop ; atestat unguresc. 

3 Zst. lit. rom. în secolul al XVIII-lea, |, pp. 374-5. 

+ Acest volum și vol. XII, tabla. 

5 Ist. lit. rom., IL 

6 Jbid., p. 105. 

T Acest volum. 

8 Jst. lit. rom. citată, II, p. 44. 


www.dacoromanica.ro 


XLII FAMILIILE FĂRCĂŞANU SI FILIPESCU 


şi Logofăt de obiceiuri în noua Domnie romănească a lui 


Grigore Ghica !. 


XXVI. 


Fărcăşanu. 


Fărcășanii din satul Fărcaș au un trecut ca și al Fălcoie- 
nilor: un Radu Vistierul se intilneste la 1648. EI ajunse 
Stolnic-Mare în 1657, supt Mihnea al III-lea. Contemporani 
cu Brincoveanu sînt Pirvu, amestecat într'o conspirație 
împotriva Domnului, și Barbu, Fărcășanii. Cel din urmă era 
fost Mare-Pitar la 1695 ?. Pe vremea Nemtilor trăia în Oltenia 
un Constantin Farcășanu. 

În mijlocul veacului al XVIII-lea, un Matei biv Vel Sätrar 
traduce din grecește o Viaţă a lui Petru-cel-Mare, de Alexandru 
Amira, iar un Constantin Färcäsanu, fără titlu de boierie, 
apare in 1743. 

Dintr'o și mai nouă generaţie face parte Serdarul din 
1807, pomenit în scrisorile noastre. E Răducanu 5, care avea 
Serdăria încă din 1804. 


XXVII. 
Filipescu. 


Dintre Filipești, al căror neam l-am deslusit în prefața la 
«Cronica lui Constantin Căpitanul», avem pe Constantin sau 
Dinu cel bätrin, de supt Mavrogheni (loc. cit., p. XXXI), pe 
Grigore din 1824-6, fiul lui Radu (44:27, pp. xLvi-vu), pe 
Alexandru, zis Vulpe, fratele lui Radu (7222, pp. xxxvir-vin), 
pe Constantin Vistierul din vremea Rușilor (7444, p. vm 
si urm.) și pe un Manolachi din 1832. 


1! Hurmuzaki, X. 

2 Stud:? și doc, V, p. 183, n° 32; p. 185, n° 40; p.188, n° 47; p. 190, 
n'le 49-50 

8 Ist. lit. reom., I, p. 504 și urm. 

* Vol. XI, p. 224, nota 4. 

5 Stefulescu, Gorjul, pp. 48-9, 54, 57-61, 286; Papiu, Tesaur, Il, p. 337. 


www.dacoromanica.ro 


FAMILIILE FILISANU, FRUMUSANU ŞI GÄNESCU XLIII 


XXVIII. 


Filişanu. 


Nepot al Banului Dobromir din veacul al XVI-lea, un tînăr 
boier din Filiaşii Gorjului, Dumitru, ajută pe Matei Aga a 
lua Domnia. Supt Voevodul Oltenilor el ajunge Mare-Pitar 
si Mare-Sluger. Cu soţia sa, Ilinca, zideste schitul Crasna, 
dar n'apucă a-l zugrăvi, căci moartea-l iea pe la 1640. El nu 
lasă urmași, si neamul dispare din istoria terii. În 1719 doar 
mai aflăm pe un Constantin Filisanu !. 

În răvașele noastre vedem familia trăind sărăcăcios într'un 
colț de țară. La 1790 era bätrin Mateitä Filisanu, care fusese 
Mare-Serdar. O fată a lui, Anita, o mărită cu un Murgă- 
sanu, Clucerul Șerban, iarăși din boierimea măruntă?. 


XXIX. 


Frumusanu. 


Constantin sai Dinu Frumușanu, biv treti Logofăt, care 
scrie o scrisoare din Tirgu-Jiiului, la 1829, e pomenit și la 
1822 în aceiași calitate. Moare la 1839. Un Grigore Lăudat 
Frumuşanu trăiește pe la 1830-58. Familia e de loc din satul 
Frumusei, în Gorj?. 


XXX. 


Gänescu. 


Familia căpătă însemnătate numai prin căsătoria dintre 
Ioniță și una din surorile lui Dumitrachi Bibescu (v. Bibescu). 
Strămoșii lui Ioniță sînt Mihai Logofâtul, fiul acestuia, Du- 
mitru, și nepotul, Radu, toți din veacul al XVII-lea ®. 


1 Zöid., p. 199; Hurmuzaki, VI, p. 318. 

2 Vol XII, p. 154, na CCCXVII. 

8 Ștefulescu, Tirgu-Fiul, pp. 147, 165 (pomelnic). 

t Doc. Cant., p. 20. Un Sluger Barbu în 1790; Ștefulescu, Tirgu-Fiul, 
p. 89. La 1823, Stefan (ibid, p. 117). 


www.dacoromanica.ro 


XLIV FAMILIA GEANOGLU 


XXX. 
Geanoglu. 


Geanoglu înseamnă «fiul lui Giani» Un Grec cu acest nume 
veni cu vre unul din Domnii întăii jumătăţi a veacului al 
XVIII-lea. Dumitrachi Geanoglu era fost Stolnic-Mare în 
1753, cînd făcea cumpărături de mosii!. Se însurase cu fiica 
Clucerului Obedeanu. Fiul, Constantin, crescut cu totul ro- 
mănește — nici-odatä el nu iscäleste Zrvdäfzz, în limba de salon, 
grecească — apare în 1778 ca Păharnic. Peste un an, else 
însoară ca Luxandra Crețulescu (v. această familie) 2. 

Încă din 1773, Dumitrachi moare. Era atunci Ban-Mare și 
făcea parte din Divanul de războiu numit în Craiova de 
Ruși. El fu îngropat la 26 Maiu, cu o deosebită pompă, fiind 
așezat în biserică pe un etron» acoperit cu sandal de Ve. 
netia, si prohodit de însuşi episcopul Chesarie al Rimni- 
cului, dus pe umeri de boieri şi petrecut la mormint de ofi- 
fer! impäräfesti cu zăbranice negre; husarii dädurä cu pustile 
asupra locului săi de odihnă”. 

Fiul era în 1774 fost Mare-Clucer; în anul următor, avea 
isprăvnicia Gorjului. Vodă Mavrogheni îl cinsti, de sigur nu 
pe degeaba, cu caftanul de Spătar, dar boieriile lui Mavro- 
gheni fură nimicite, așa încît lui Geanoglu i se dădu și mai 
departe numai titlul de Clucer. Pe atunci a fost ispravnic 
de Gorj. 

La 1788, Nemţii întrînd în Oltenia. el li fu necontenit 
spre ajutor; cînd ocupară Craiova, ei găsiră înnaintea lor 
pe acest prieten în fruntea orășenilor scoși întru întimpinarea 
lor. La 1791, luindu-si atestatele de nevoie, el făcu un drum 
la Viena, unde, iarăşi, ise recunoscu public slujba ce făcuse. 
Încă din 1789, ca Spătar, el fusese și Caimacam în numele 
Nemţilor, în locul unui oarecare Papuc, pe care-l asezaserä 
Turcii. De și atît de compromis cu dușmanii Sultanului, el 


1 Cf. Stefulescu, Tirgu Jiul, p. T16. 

2 Studit și doc., XI, pp. 103-4; Stefulescu, Gorjzl, pp. LII, 1,0-1; Gen. 
Cant., p. 376. 

3 Socotelile îngroparii, în Ger. Cant., p. 188, nota 1. 


www.dacoromanica.ro 


FAMILIA GHIOA XLV 


îndrăzni să se bucure de amnistia hotărită prin pacea de la 
Sistov, si încă în 1796 îl aflăm iarăși în tarä!. 

N'a avut nici-un fiü, şi averea-i pare să fi trecut la o rudă, 
vre-un nepot, Constantin Samurcaş (v. această familie). 


XXXIIL. 
Ghica. 


Dintre Ghiculesti întîlnim fii şi nepoți de-ai Banului Du- 
mitrachi, care a stat și el o bucată de vreme la Craiova. 

Dumitrachi a fost căsătorit în tinerefä, în 1751, cu Maria, 
fiica lui Barbu Văcărescu ?. Din această căsătorie s'a născut 
întăiu un fiu Scarlat, care primi numele lui Scarlat- Vodă Ghica, 
în cea d'intăii Domnie a căruia — 1758-61 — el trebuie să 
se fi născut. Acest Scarlat sau Scarlatachi fu Clucer, apoi 
Agă; Mavrogheni îl făcu Postelnic în 1786. Peste unspre- 
zece ani (1797), el era Marele-Logofät al Terii-Romänesti. 
Trăia încă in 1802, cînd fu printre puţinii boeri ce rămaseră 
în București, dar el nu apucâ nici mișcările de la 1821, nici 
Domnia din 1823 a fratelui săi Grigore. 

Fiul lui Scarlat cu o fiică a Banului Nicolae Dudescu e 
Alexandru, căruia i se zicea Dardä-Rogie; el fu ministru de 
Culte, apoi de Finanţe supt noul regim al Regulamentului 
Organic, în 1832-7°. În scrisorile noastre întîlnim pe acest 
boier, care se iscălește totdeauna grecește, între anii 1827 
şi 1831. 

Ca al doilea fiu al Banului Ghica privesc pe Constantin 
saü Costachi. Încă din 1804 el era Ban, in 1804 Logofät, 
apoi, in 1806-12, cäpätä de la Rusı titlul de general-maior. 
Căsătorit cu fiica lui Răducan Cantacuzino, Luxandra, el avu 
un singur fiu, Matei, căruia i se zicea Matinco. Banul Ghica 
muri în Braşov, în timpul pribegiei din 1821, la 1022 April 


1 Acest volum; vol. XI, p. 104; Stefulescu, 7. c., pp. 51, 170-1; Gen. 
Cant., p. 284, nota 3, p. 376. 

2 Acest volum, vol. XI, p. 296, n° 1. V. Gen. Cant, p. 440. 

3 Hurmuzaki, X, tabla. 


www.dacoromanica.ro 


XLVI FAMILIA GHICA 


1822. Îngroparea luï la biserica din Scheï produse o adincä 
intipärire asupra locuitorilor acestui suburbiu romănesc. Sic: 
riul era așezat pe o ecaleascä> infășurată cu postav negru, 
trasă de sese telegari, pe cind patru ca: povodnici mergeau 
înnainte; erai șeizeci de preoţi, din toate părțile, patru 
arhierei, douăzeci de egumeni și însuși Mitropolitul muntean 
Dionisie Lupu; «domnii maghistratului>, Sfatul orășenesc al 
Sașilor, il petrecură pănă la mormint. Lăsa numai în bani o 
avere de 70.000 de galbeni!. 

Încă în 1804 apare în scrisorile Casei Pop si un al treilea 
frate, Grigore, care pomenia în numele său pe Grigore-Vodä 
Ghica, ucisul de Turci, frate al Banului Dumitrachi. I se zi- 
cea atunci încă celediul, adecă tinărul Grigorascu. El ajunse 
Domn în 1822 si muri cîțiva ani după sfirsitul stăpiînirii sale. 

Se insurase încă de prin 1803 cu Marghioala Hangerli, 
fiica Domnului ucis la Bucureşti în 1799, atunci cînd Dom- 
nifa avea 20 de ani. Pe timpul pribegiei din 1821, boierul 
Alexandru Filipescu, căruia nu i se zicea în zădar Vulpe, 
aduce o neînțelegere, care nu mai Content, între puternicul 
boier și frumoasa, agera și ambitioasa lui soţie. Cind Gri- 
gore se așeză în Scaun, soția sa nu veni să-și iea locul lingă 
dinsul. Totuși, în toamna anului 1822 ea se apropiase de 
graniță, ajungind pănă la Brașov; primi insă porunca de a 
nu încerca să o treacă. Din scrisorile noastre o vedem în 
Novembre la Viena, în Decembre la Radziwillow, in Po- 
lonia rusească, pe pămîntul "Ţarului, care-o ocrotia. De aici 
trece la Cremenita, unde se afla în primăvara anului urmă- 
tor. Iarna o petrecu însă in Petersburg. Prin stäruintile con- 
sulului rusesc din București se ajunse in sfirsit la o intele- 
gere, si astfel, în Iulie 1826. Doamna, care se afla la Lem- 
berg, cu cei trei mai mici copii aı săi: Scarlat, Panaiot si 
Dimitrie, trăind din pensia de 600 de ruble pe care i-o dă- 
dea Curtea împărătească, putea să anunţe prietenului de la 
Sibiiu că va putea să-și plătească datoriile, de oare ce soţul 
i-a făcut un venit de 2000 de lei pe lună. Pe neașteptate, 


l Ibid. si Studi? și doc, X, pp. 265-6. 


www.dacoromanica.ro 


FAMILIA GOLESCU XLVII 


Bucureştenii văzură sosindu-li Doamna, în Decembre al ace- 
luiași an. Dar, după cîteva zile, ea pleca din nou: Vodä-i 
pupase mîna, o încărcase de complimente, dar o poftise — se 
zice — să-și caute locuință aiurea decît în reședința domnească. 

Totuși, ea se întoarse în 1827 și nu mai plecă pănă la 
1829, anul ocupaţiei rusești celei nouă, ba nici la această 
dată, rämiind spre a primi bine pe Ruși în castelul său de 
lingă biserica Doamnei, care e încunjurată astăzi de mor- 
mintele familiei sale. Ea jucă un rol însemnat în toate Dom- 
niile următoare, supt Alexandru-Vodă Ghica, un cumnat 
— din altă căsătorie a Banului Dumitrachi —, supt Gheorghe 
Bibescu și chiar supt Stirbei-Vodä, căruia salonul ei îi făcea 
o strașnică opositie. În palatul Doamnei Maria fură oaspeţi 
iubiți, onorati cu un necurmat şir de baluri, și Ruşii, și Tur- 
cil ocupaţiei celei nouă. Trăi să vadă Unirea, pe Vodă 
Cuza și chiar cei d'intăiu ani ai principelui Carol. Moartea 
o culese numai la 30 Maiu 1871!. 

Cel mai mare dintre Di săi, purtînd numele de Constantin 
al bunicului domnesc, s'a născut la 6 Iunie 1804. Tatăl săi 
il trimese ca ostatec si capuchehaie în Constantinopol, de 
unde-l goni scandalul stîrnit de iubirea lui pentru o Ar- 
meancă, pe care şi-o luă soție. La întoarcerea lui triumfală, 
fără fata furată a lui Agop Tinghiroglu, tatăl său îl făcu 
Ban al Craiovei, și-l vedem scriind de acolo in 1827. Si 
el făcu opositie lui Stirbei-Vodä, dușmanul familiei. Muri la 
1867, și e îngropat în cimitirul bisericii de la Teiu, a Doam- 
nei. Tatăl său îl însurase cu Sultana, fica Stolnicului Con- 
stantin Costescu, născută în 1809, si cu dinsa el avu două 
fete: pe Elisa Ghica (+ 1894) si pe Sofia Solomon (+ 1892). 
Fii nu s’aü născut din această căsătorie ?. 


XXXIII. 

Golescu. 
Al doilea neam al Golestilor pleacă de la Matei, fiul ves- 
titului Stroe Leurdeanül si al Viseï, fiica și singurul copil 


1 Hurmuzaki, X, tabla si Zuscripfit, I, p. 271. 
2 Ibid. şi Studii si doc., XI, pp. 105-6. 


www.dacoromanica.ro 


XLVII FAMILIA GOLESCU 


al ultimului dintre vechii Golești, şi se urmează cu Logofătul- 
cel-Mare Radu, din vremea Nemtilor, căsătorit cu fata lui 
Tamara negustorul. Nici Radu n'are fü, ci numai trei 
fete, dintre care una, măritată cu un Știrbei, începe al treilea 
neam !. 

Întemeietorul acestuia este al doilea Radu Golescu din ra- 
murile acestea lăturalnice. Încă din 1784-7, îl întîlnim ca 
Spătar, făcînd o hotărnicie?. La începutul veacului următor, 
purta titlul de Vornic şi era amestecat într'o mulțime de 
afaceri, avind şi datorii destule. Se iscălia biv Vel Vornic 
în 1807. În 1809 el făcea parte din Divan?. La 1815, 
supt Carageă, Radu Golescu era numai Vel Ban (încă din 
1805, cu acest titlu el se infätiseazä ca epitropul cheltuito- 
rului boier tînăr Constantin Dudescu; v. Dudescu); el nu 
era să înainteze din noi, mai departe +. I se zicea: Răducanu. 
Arată să fi fost un om istet, cărturar şi priceput în tot 
felul de daraveri 5. 

At lui sînt măcar trei printre Goleştii cari se intimpinä în- 
tı'» vristă matură la 1821, şi adecä: 

Nicolae saü Nae. EI era încă din 1799 ispravnic, la Pi- 
testé. După tulburările din anul prefacerilor, ele pomenit ca 
boier bätrin, Vornic, candidat de Domnie; pentru firea lui 
pornită şi apucată, i se zicea: «Ze/i-boier . După numirea lui 
Grigore-Vodă, nu i sa încredințat nici-o dregätorie’. Pare 
să fi murit la 26 Novembre 1829. 

Un lenachi Golescu, de sigur frate cu Nae, era Mare- 
Păharnic in 1805 8. Îl mai aflăm în pribegia din 1821 °. 


1 Studii și doc, V, pp. 631-2; Gen. Cant., p. 113, nota 3 (cariera lui 
Radu); Doc. Cant., p. 97, 0° XXXVII (Visa), pp. 154, 164-5, 176. Radul-iu 
e în 1691 Agă, în 1699 Comis, apot Logofăt (1715), Spătar în 1716. 

2 Studi? si doc., I-II, p, 236 şi urm. 

3 Acest volum. 

4 Ibid. 

5 Testamentul lut inedit ar fi foarte frumos, îmi spune d. Nerva Hodoș. 

Hurmuzaki, X, tabla. 

? Papıu, Zesaur, U, pp. 339-40. 

8 Hurmuzaki, X, p. LXXIII. 

9 Papiu, Tesaur, II, p 357- 


www.dacoromanica.ro 


FAMILIA GOLES"U XLIX 


Gheorghe saü Iordachi Golescu era încă un tînăr la școala 
grecească atunci cînd fäcu să apară, în grecește, o hartă a lumii. 
Încă de la 1817, însă, era Logofät-Mare!. Născut pe la 17682, 
el se apropia acum de vrista bätrinetelor. Era Vornic pe 
vremea Domniei romăneşti a lui Ghica-Vodă. Fusese printre 
cei d’intäiü sprijinitori ai școlii nationale, și Gheorghe Lazăr 
îl pomenește cu recunoștință; cînd nevoile bănești ale terif 
făcură pe unii boieri să se gîndească la atingerea venitului 
școlilor, el fu apărătorul călduros al așezămintelor de lumi- 
nare în care era să se făurească viitorul nostru. Trăi și 
supt Domnii Regulamentului Organic, și în 1840 el tipăria 
o gramatică romănească, nemultämit, se vede, cu a lui 
Eliad. Ajunse și pănă la revoluţia de la 1848, în care era 
amestecat și fiul säü Alexandru, zis Arăpilă. În acest an, 
i se sfirsi viața, la Orșova, unde căutase liniștea, potrivită 
pentru un bätrin de 80 de ani. Läsa în manuscript un Dic- 
fionariñ romănesc-elin, altul elin-romănesc și o foarte întinsă 
culegere de proverbe, mintuitä încă din 18455. Poate să fi 
scris si satire asupra Domnie! lui Carageă. 

În sfîrşit Dinu Golescu, care, după ce umblă mai muit 
timp prin Europa, își zicea Constantin Radovici din Golești, 
fu Logofăt, de şi numai titular. E cunoscut mai mult prin 
culegerea lui de tratate, prin «Adunarea de pilde bisericești 
si filosofești» după o carte a Francesului Lemoine și după un 
manuscris al dascălului săii, Ștefan Comita, și prin vestita <În- 
semnare a călătoriei sale». De dinsul ne vom ocupa, pe larg, 
aiurea. Murind la 1828, el lăsa patru fii, cari cresteaü în sträi- 
nătatea «Europei»: pe Nicolae, Radu, Ștefan și Alexandru. 

O soră a lor a fost mama lui Constantin, unul dintre Du- 
deşti. 


1 Papiu, Zesaur, condica lui Carageà. 

? Zanne, Proverbele Rominilor, I, Prefaţa (în parte după Lambrior, în 
Convorbiri literare, VIII, p. 66 si urm.). 

3 Ibid.; Ist. lit. rom, în secolul al XVIII-lea, pp. 140, 364, 521-3. 


5216. Vol. VIII. IV 


www.dacoromanica.ro 


L FAMILIA GRÄDISTEANU 


XXXIV. 
Grädisteanu. 


În 1599, la 26 Novembre, Badea Stolnicul din Grädiste 
şi Comisul Iani daŭ o chitantä ca pircălabi ai Făgărașului 
stăpînit de Mihai Viteazul, care abia cucerise Ardealul!. Un 
Bunea Grädisteanu era Vistier la 1659. El are trei fii: pe 
Gheorghe, dela care avem o scrisoare către Brașoveni?, pe 
Vilcul, care se ridică pănă la Vornicia-cea-Mare în 1677 şi 
are de suferit prigonirile lui Şerban Cantacuzino (el moare 
în chinuri la Snagov), si, în sfirşit, pe Grigore, care, înce- 
pind ca Sätrar in 1659, moare cam pe aceiași vreme, ca 
Logofăt. Acesta din urmă lasă o văduvă, Stanca, si un fii, 
Matei, iar ca avere moşia Nucșoara si o vie la Piteşti. Într'un 
zapis al bietei femei, năpădite de datornici, se întîmpină ca 
martor încă un Vilcu, care era Postelnic, atunci, în 1686, 
si făcea parte, de sigur, din aceiași familie. Un alt Grä- 
disteanu din acestă epocă e Nica Slugerul-cel-Mare, al cărui 
fiu Bunea era numai al doilea Logofăt în 16885. Fata vre 
unuia din ei, așezat la Albeşti şi zis chiar Albescu, Chiajna, 
iea pe Pîrvu Cîmpineanu (v. această familie)®. Pe vremea stă- 
pinirif nemtesti în Oltenia găsim, în sfîrşit, pe un Șerban 
Grädisteanu 7. 

Apoi familia pierde ori-ce însemnătate. În cronica lui Mihai 
Cantacuzino, care cuprinde mai tot veacul al XVIII-lea, nu 
e pomenit nici-un Grädisteanu. Abia pe la 1780 se ridică 
un Manolachi Medelnicerul, căsătorit cu Maria; mamä-sa 
trăia încă la această dată, dar nu cunosc numele tatălui săi. 
El înnaintează pănă la cele mai mari boierii. Păharnic în 
1785, el e ispravnic de Gorj la 17888. În 1790 îl găsim ca 


1 Documentele Bistrifer, I, pp. 3-4. no VI; Hurmuzaki, XII, pp. 534-5. 
2 Rominit si Brașovul, pp. 298, 303, n° 6. 

8 Constantin Căpitanul, pp. 197-8. Cf. Doc. Cant., passim. 

t Studii și documente, IV, pp. 64-5. n° LXI. 

5 Doc. Cant., p. 111. Tinea pe o Grăjdană (Zrscripfir, I, p. 241). 

9 Gen. Cant., p. 108. 

1 Stefulescu, Zirgul- Fiul, pp. 380-1. 

3 Ibid., pp. 38, 116. 


www.dacoromanica.ro 


FAMILIILE GRÄDISTEANU SI HARALAMBIE LI 


Mare-Logofät. În 1802 e Vornic-Mare, în 1811 Caimacam al 
Craiovei. Stătea pe rind la moșiile sale Grădiștea si Poienarii, 
sai în București si Craiova. Soţia sa era fiica lui Constantin 
Știrbei. 

Fiul säü, Scarlat, însurat cu o Catinca, își pierde soția la 
1802. Se însură apoi cu Ruxanda, dintre Ghiculeşti, care-i 
dădu pe acești copii: Ion, Elencu, Maria, Anca și Marcu (?) 1. 
Fost Clucer, în 1821 el era și Agă, și, supt Domnia cea 
nouă, romănească, e numit Vornic al treilea 2. 

Frate cu el e Grigore, căsătorit cu Frosa Roset, care scrie 
încă din 1823, cînd, știm de aiurea, era numai un boierinaș. 
Ispravnic de Ilfov în 1825, el era Clucer-Mare în 1832, Vistier 
în 18363. Apoi găsim pe Constantin sai Dincă, aflător in 
Brașov mult timp după Eterie, si pe Șerban Stolnicul. 

Dintr'o generație și mai apropiată de noi fac parte apoi: 
Manolachi, secretariă de Stat al lui Vodă Bibescu, în 1843, 
si Grigore, Logofăt și judecător de Divan supt Vodă Știrbei, 
după ce fusese unul din revoluționarii de mîna a doua în 
1848 5. 


XXXV. 
Haralambie. 


O familie grecească nouă așezată în părțile Oltului e 
familia Haralambie. Clucerul Constantin se intilneste în Di- 
vanul Craiovei la 1811. Soţia sa Ruxanda scrie prietenește Pău- 
nicăi Pop încă din anul 1803 și-și urmează scrisorile pănă foarte 
tärziü. Fiul lui e Dumitrachi, care era bolnav in 1818 si pe 
care-l găsim în viaţă lingă maică-sa,—tatăl săi, Clucerul, fiind 
mort acuma,—la 1820. 


1 Ibid., p. 146. 

3 Hurmuzaki, X, tabla. 

3 Acest volum si Hurmuzaki, X. 

+ Năsturel, 2. c., p. 52; cf. Znscripfir, d. c. 

5 Märturir privitoare la Stirber- Vodă, p. 321 (1), 444, 664 (XLV). 


www.dacoromanica.ro 


LII FAMILIA HRISOSCOLEÜ 


XXXVI. 


Hrisoscoleü. 


Un Hrisoscoleü ridică la însemnătate familia luînd pe una 
din fiicele lui Gheorghe-Vodă Duca. Fiulsäü Aristarho ajunse 
Spătar pe la 17501. 

Pe la 1700, Ianachi Hrisoscoleü iea pe fata Agăi Mamona 
și a unel fete a lui Matei Ghica beizadeă cu fiica lui Alexan- 
dru Mavrocordat Exaporitul ?. Trăia încă pe la 1750-4, și el?. 
Astfel, fiind rudă cu Mavrocordaţii, el vine cu Nicolae-Vodä 
și ajunge a fi Ban-Mare. 

Fiul săi fine si el pe o fată de neam mare, pe fiica lui 
Dumitrașco Ramadan, Grec, cu Sultana, care fu pe urmă 
Doamna lui loan al II-lea Mavrocordat î. Cam în același timp 
si o Elena Hrisoscoleii face o bună căsătorie ajungînd soția 
lui Pîrvu, fiul lui Matei Cantacuzino, Banul Craiovei 5. 

Fii al lui Scarlat Hrisoscoleü și poate nepot de fii al 
lui Ianachi, Constantin iea pe Marica sai Märicuta, fiica lui 
Șerban Fărcășanu şi al Mariei, fiica aceluiași Matei Canta- 
cuzino: era astfel a doua legătură cu acest neam mare și 
bogat. Toată viața sa, el rămase Medelnicer, cum îl găsim 
de o potrivă, la 1770 și după 1790: el avu numai o fată, 
pe care o dădu după un Alexandru Logofătul 7. 

Grigore Hrisoscoleii, un mai însemnat boer, merse în Rusia 
la 1770 cu solia munteanä 8. El ajunse Ban, apoi Postelnic, 
şi Vodă Mavrogheni îl făcu Ban din noă?. 


1 fst. lit. rom. in sec. al XVII-lea, Ul, p. 48; Séudir si doc., I-U, p. 
107, n° LI. 

2 Gen. Cant., p. 398. 

8 Spott si doc., LIIL, p. 305, n° LXX; P. 455, n° XIII. 

î Ibid., p. 391. Cf. pentru Agoaia lui Hrisoscoleii (f 1776), Zuseriöfik, I, 
p. 257, n° 590. 

5 Ibid., p. 111. 

6 Ibid., p. 117; Doc. Cant., p. 216. 

1 Doc. Cant, p. 223. 

8 Gen. Cant, p. 181. 

? Acest volum. 


www.dacoromanica.ro 


FAMILIILE HRISOSCOLEU SI JIANU LIII 


Sultana Hrisoscoleü, care scrie in 1832!, trebuie să fie 
soția vre-unui nepot de fiii al acestuia. 


XXĂVII. 
Jianu. 


Din causa strinselor legături de înrudire între familia Hagi 
Pop ‘si între neamul oltenesc al Jienilor întîlnesc în corespon- 
denta Casei de negot sibiiene un mare număr de acte pri- 
vitoare la Jieni, multe scrisori pornite de la dinsit. 

În 1781 era Sluger si ajunsese la o virstä innaintatä un 
Hamza sai Amza Jianul din Caracăl. El pare să fie fratele 
celui a cărui viață e schitatä în rîndurile următoare. Vor- 
beste atunci si de nora Ilinca, mama unui fii, Amzutä, care 
nvafä in Sibiiü 2. 

În 1751 Stan Jianul va fi fost un logofetel färä insemnä- 
tate, träind säräcäcios in Craiova, de si bätrinul Päharnic 
Constantin Obedeanu și-l lăsă epitrop in 1753, alături cu 
ginere-säü, Stefan Pärscoveanu, cu marele boier Constantin 
Strimbeanu si cu negustorul Hagi-Gherghe, al cărui fiü 
Zamfir, după care si Jianu-si boteză fiul cel maï mare, e 
pomenit în corespondența noastră’. Peste cinsprezece ani, 
deci în 1768, el iscălia Hagi Stan Jianu: făcuse deci 
drumul mintuitor de păcate la Ierusalim. Pănă la venirea 
Rusilor în ţară, el era numai biv Vel Medelnicer, ceia ce 
însemna foarte putin lucru. Cînd se luă hotărîrea ca boierii 
munteni să trimeată în 1774 o solie la Constantinopol pentru 
a cere Domnie päminteanä, unul dintre cei aleşi, boierul Coco- 
rescu, se înbolnăvi, și în locul săă merse Hagi Stan, ca unul 
ce cälätorise și avea cunoştinţă de locuri, de oameni, poate 
chiar și de limba turcească. 

Pe vremea Rușilor încă, el fu făcut Päharnic, si acest titlu 
îl păstrează el pănă la războiul cel noü, cînd Vodă Mavro- 
gheni-l face de-odată, nebunindu-l de bucurie, Mare-Postelnic, 


1 Ibid. 


3 Contribuţii la ist. invdf., p. 3. 
3 Năsturel, Z. c., p. 43. 


www.dacoromanica.ro 


LIV FAMILIA JLANU 


a doua dregätorie în Divan. Ca să-și arate recunostinta față 
de acest Voevod darnic în caftane, Hagiul voiă să-i facă în 
1787 la Craiova o primire fără păreche. El ceru de la Hagiul 
cellalt, din Sibiiii, vinuri de Tokaj și de Rin, undelemn de 
Provența, tacimuri scumpe, lămii și portocali în ciubere, lu- 
mînări albe de lux, o «dumbravä cu jigănii de argint» de 
pus pe masă, un «aufsafi (Aufsatz, budincä) de zahăr»; voia, 
în acelaș timp, să dea lui Vodă, ca o «raritet», cai de rasă 
scumpă, anume aduși din Ardeal. 

Hagi Stan Jianu era dintre aceia cari traseră nădejde mai 
tärziü că stăpînirea turcească nu se mai întoarce la noi. 
Văzu această nădejde înșelată. Supt noua Domnie de la 
Poartă el izbuti să-și păstreze titlul, cu toate că boieriile 
lui Mavrogheni fuseseră desființate. În 1793, era acum bătrîn 
si foarte bolnav, așa încît ajunsese a scrie că «poate san 
apropiat de a face datoria călătoriei cei de obște». Dar se 
intremä, și boala mai păsui doi ani pe bietul om, care era 
văduv, își pierduse cel mai iubit copil, vedea pe ceilalți 
saii bolnavi saii netrebnici, era încunjurat de nurori care 
i se päreaü cheltuitoare și lenese si bea astfel în zilele 
sale de slăbiciune drojdia cea mai amară a vieții. In 1795 
trebui să meargă la București pentru procesele de despăr- 
tenie si de plată a zestrii pe care le începuseră nurorile. 
Se întoarse grei bolnav, si nu-i mai folosiră nici prafurile 
roșii, nici exerciţiile de călărie pe care le prescriseseră me- 
dicii. În Iulie 1796 el nu mai era în viatä!. 

Fiul săi cel mai mare, Zamfir, invätä la școală in Sibiiü, 
unde-l găsim scriind un act în 1766 încă?. La 1780 tatăl 
säü îl căsători cu o Ilinca, nu știm din ce neam. Avu două 
fete «curate ca argintul» și un băiat, mut și surd, pe care-l 
boteză Ioan si care trăi multă vreme o viață de intunerec. 
Zamfir se imbolnävi în 1785 de o boală ușoară, și medicul 
îi făcu rost de drum în altă lume. Cu o nesfirsitä jale vor- 
beste nenorocitul tată despre pierderea copilului săii celui 


1 Acest volum si vol. XII, p. 61. 
Vol. XII, pp. 7-9. 


www.dacoromanica.ro 


FAMILIA JIANU LV 


«prea-iubit și procopsit și înțelept», pe care nu se poate de- 
prinde a-l crede mort, ci-l socoate doar dus pe citeva zile nu- 
mai în «vre-o călătorie saü în vre-o slujbă», Văduva lui, Ilinca, 
rămase cu mingfierea rochiilor celor scumpe ce-și făcea ne- 
contenit ` caine peste aine», strigă odată, deznädäjduit, socrul. 

Un al doilea fii, Gheorghiţă saü Ghiţă, își serba nunta 
la 1781 cu o Zoifa, care era fata puternicului boier Stefan 
Părscoveanu, a cărui Domnie romănească o ceruseră în 1774 
fruntașii terii prin glasul Jianului chiar 1. Petitoarele fuseseră o 
Stirboaicä și o Bengească. Înnainte de căsătorie, Ghiţă, care 
nu fusese încă îmbrăcat cu vre-un caftan, merse la București, 
unde viitorul socru îi mijloci demnitatea de Mare-Sätrar, 
pe care pănă foarte tărziu nu fu în stare so întreacă. 

În 1793, el era greü bolnav, și tatăl săi intrase în grijă 
că-l va pierde și pe dinsul ca pe Zamfir. Dar Ghiţă se în- 
tremă : la 1802, înnantea cetelor prădalnice de Pazvangii, 
el se adăpostia la Cîneni. Acuma i se zicea Medelnicerul 
Jianu. De la acest an înnainte, nu mai dăm de dinsul. In- 
tro vreme, la 1795, nevasta voise să-l lase. La o vristä 
destul de înnaintată, Zoifa, rămasă văduvă, luă pe Grecul 
Constantin Lazaru, Serdar 2. 

Fiul cel de-al treilea se numia Stan și el, iar, pentru a 
se deosebi de tatăl säü,i se zicea Stänut sai Stănică. Încă 
fiind foarte tînăr, el căpătă din mîna așa de largă a lui 
Vodă Mavrogheni titlul de Vel Serdar. În 1791, după ce fu- 
sese ispravnic supt Nemfi, arätindu-se fudul, aprig, bätäus 
— cum însuși tatăl säü mărturisește —, el se îmbolnăvi grei, 
de friguri unite cu o rătăcire a minții lui pornite; merse 
pănă la mănăstirea Bistriţei ca să ceară tămăduire de la 
oasele sfinte ale lui Grigore Decapolitul. Citeva luni după 
aceasta, Hagiul îl însura cu fiica, nu tocmai bogată —era 
sătul de trufia Zoiţei!—,a lui Stefan Bibescu, care se do- 
vedi însă răpede a fi numai un «chip zugrăvit, dar, încolo, 
nimic». Si Stänut fuge înnaintea Turcilor de la Vidin, cari 


1 Năsturel, Z c., p. 46. 
2 /bid., p. 50; acest volum, p. 70, n° 470. 


www.dacoromanica.ro 


LVI FAMILIILE JIANU SI LAHOVARI 


pätrunserä in țară. La 1815,el se însura a doua oară, luînd 
pe o nepoată, adusă din Constantinopol, a influentului boier 
grec Samurcaş, Smaranda, căruia el îi spunea Smărăndica. 
Amindoi se întilnesc şi prin anii 1820. La 1827 mai scrie 
Stan. care iscălia acum ca Păharnic. 

Nu ştiu dacă el a lăsat urmaşi. Jienii cei tineri, cari se 
scriu şi dezmierdat, pe greceste, Zianos, Zianu, Amza, Gri- 
gorascu, Dumitru şi lancu, Sätrar la 1821 — mai era şi o 
soră, măritată cu Dumitrachi Greceanu —, sînt din Caracäl, si 
unii din ei par a fi copiii Zoitei Pärscovencel, cu toate că si 
Ilinca lui Zamfir îşi petrecea văduvia acolo la Caracăl. Avem 
de la Zoifa o scrisoare în care ea se plinge de multele nä- 
cazuii ce o impoväreazä si de atitea lipsuri ce îndură. 

Jianul cel bätrin a avut si o fată, pe care o măritase 
după Nicolae Vlädoianu. Murind amindoi, şi soţul şi soția, 
bunicul măritâ pe fetele lor; cea mai mare, Tita, luă in 1791 
pe un Cămăraș Constantin; de nunta celei de-a doua era 
vorba in 1793 !. 


XXX VIII. 
Lahovari. 


Un Iancu Lahovari apare la 1821 ca boier de tot noŭ, 
purtînd titlul de Stolnic; avea un rost administrativ in ju- 
detul Vilcea şi-l căpătase prin căsătoria sa cu Bica, fiica 
unei Socotence, Stanca, văduva lui Dinu. Mai tärziü numai, 
se ivesc, iscălind greceste, ca «celebii>, fraţii lui Iancu, Mihai 
si Nicolachi, cari trăiau pe lingă dinsul. După știința familiei, 
care a avut un mare noroc în vremurile constituționale, 
Iancu, mat departe de care nu merge genealogia, ar fi trăit 
pănă în 1854, dar părerea ca Manolachi, zis Cupariul, ar fi 
fost Caimacam al Craiovei la 1804, e, fireşte, greșită. Cäimä- 
cămia olteană nu se dădea decît unor boieri mată înrudiţi cu 
Domniï. În 1803 o avea Costachi Carageă, iar in 1805 era 
so aibă Mihalachi Manu”. Manolachi Cuparul, care nu e 


l Acest volum. 
3 Cf. Discursurile lut Al. Lahovari, Bucureşti, 1905, pp. IL -1V si vol. VI, 
p 509, nle 280-6. 


www.dacoromanica.ro 


FAMILIILE LAHOVARI! ŞI MANU LVII 


numit și Lahovari, era ispravnic de Vilcea in 1792 !. Fiul cel 
mai mare al lui Iancu Lahovari fu si el ispravnic al Vilcei, 
supt Vodă Știrbei ?. 


XXXIX. 
Manu. 


Mihalachi Manu, care corespunde cu Casa Pop de la 1803 
la 1825, e din alt neam decit acel Alexandru Manu, care 
luă în căsătorie pe Ralu, fiica lui Alexandru Ipsilanti, si dădu 
familiei o mai mare însemnătate în terile noastre 5. Acesta 
avu, pe lingă Dimitrie si Constantin, morți în 1817, la ar- 
derea caselor din Terapia ale familiei, cînd muri şi Domnița 
Ralü, încă doi fii, pe Ioan si pe Gheorghe, cari se intilnesc 
încă în 1819*. Ioan avu un fiii, Alexandru, pe care-l expul- 
sează Vodă Știrbei 5. 

Mihalachi, fii al lui Gheorghe, eru vărul lui Dimitrie, 
Spătar pe lingă Vodă Alexandru Moruzi în cei din urmă 
ani ai veacului al XVIII lea și apoi (1799) Postelnic 5. În 1803, 
Mihalachi însuși, crescut de Francesul Martinot, iscălia ca 
Postelnic. Ajunge apot Hatman în Domnia moldovenească a 
lui Scarlat Callimachi, trece, după plecarea acestuia, la 1819, 
în Tara-Romäneascä iarăși, si mişcările de la 1821 îl găsesc 
cu titlul de Vornic. A fost Mare-Logofât supt noul Domn 
pămintean Grigore Ghica 8. În 1825 îl vedem la băile din 
Mehadia. Naum Rimniceanu i-a cîntat laudele. Căsătorit cu 
Smaranda Văcărescu, a lut Constantin, el e tatăl acelui Ioan 
Manu, care, Agă supt Alexandru Vodă Ghica și supt Bibescu 
şi duşman al revoluției din 1848, jucă un rol mare supt 


1 Märturit istorice privitoare la Știrdel- Vodă, p. 640 

2 Acest volum, p. 22, n° 103. 

3 Ist. lit. rom. în sec. al XVIII-lea, II, p. 16. 

4 Vol. XI, p. 42 și nota I. 

5 V. tabla documentelor Ştirbei. 

¢ Vol. XII, p. 121, n° 251; Doc. Cant., p. 222. Un medic Mihalachi 
Manu, tatăl Doamnei Zoița a luï Grigore Matei-Vodă Ghica, in Gen. Cant. 
P- 399. 

T Ist. lit. citată, II, p. 38, nota 10. 

® Hurmuzaki, X, tabla. 


www.dacoromanica.ro 


LVIII FAMILIILE MANU, MERISAN ŞI MURGÄSANU 


Vodă Ştirbei (e ministru la secretariatul de Stat în 1850) și 
chiar mai tärziü, fiind însemnat in arhondologie cu titlul de 
Logofăt. E soţul Anicufei Manu, născută Ghica, sprijinitoarea 
nouăi literaturi romantice a Rominilor 1. 

Tot pe atunci trăia în București şi o Vorniceasă Smaranda 
Manu?. 


XL. 
Merişanu. 


La 1823, corespondența noastră arată doi Merisenï: pe 
Pirvu Serdarul si pe fratele său, greii bolnav, Dumitrașcu. 
Din același neam e Pitarul-cel-Mare Barbu din 17193. Un 
Serdar Nicolae, fiul unuia din cei de la 1823, trăia în vre- 
mea lui Vodă Știrbei *. 


XLI. 
Murgäsanu. 


Rude de aproape cu familia lui Hagi Constantin Pop sînt 
Murgășenii, ai căror nume vine de la satul, pe care-l stäpi- 
niai încă la începutul veacului trecut, ridicind şi biserică 
nouă într'însul, Murgasul. 

Pe la 1800 erai acești trei frați: 

Cel mai mare, loan, era Păharnic in 1802-3, cînd îşi ţinea 
la Sibiiu, ca învățăcei de negot pe lingă Casa Manicati, pe 
amîndoi fiii, Alexandru și Scarlat 5. Sofia lui pare să fie Ru: 
xanda. 

Al doilea arată a fi acel Constantin care si el iscălia ca 
Păharnic la 1803 şi ajunse apoi Sätrar. Tinea pe o Smaragda, 
care era văduvă în 1816, cînd se plinge că prin pierderea 
soțului a aflat că lumea e «floare trecătoare». În 1823 ea 
îngrijia de cei doi fii cei avuse cu răposatul: Alexandru 
şi Constantin. 

UV. G. Bogdan-Duică, în Sămănătorul, 1906, Mart. 

2 V. tabla documentelor Știrbei. — Cf, Genealogia familier Manu [Bucu- 
resti, 1904]. 

3 Vol. X, p. 375. 

+ Märturit, etc., p. 447. 

5 Vol. XII, p. 144, u° 295; pp. 153-4, n° 315. 


www.dacoromanica.ro 


FAMILIILE MURGÄSANU, NENCIULESCU ŞI OBEDEANU LIX 


in sfirsit, Șerban era Clucer in 1809, cînd își mărita fata, 
născută din căsătoria lui cu o Anita, despre care unul din 
cumnati zicea cu răutate că ce de acelea care o rid toate 
cocoanele în Craiova». 

Fraţii scrii une ori laolaltă, încă din 1790. Ei eran incus- 
criti şi cu neamul Filisenilor (v. Filișanu)!. 


XLII. 
Nenciulescu. 


Alexandru Nenciulescu e cel d’intäiü din această familie 
care să se fi ridicat la o situație înnnaltă. Proprietar al mo- 
şiei Văcărești-de-Răstoacă, din Dimbovita, unde pănă astăzi 
durează încă biserica ridicată de dinsul, cînd era Pitar, la 
1784, el fu Vistier pe vremea cînd amiralul Ciceagov ţinea loc 
de Domn la București. În Domnia romănească, începută la 
1822, el purtă titlul de Vornic de politie: în vara celui d’in- 
täiü an al lui Grigore Vodă Ghica, el trece la Craiova în 
calitate de Caimacam, de și boierii de acolo cereai un Oltean. 
În curînd ajunge a fi răi văzut de Domn fiindcă nu îngă- 
duia să i se amestece nimeni în afaceri. Scos în Ianuar 1823, 
pentru a face loc lui Cimpineanu, el e surgunit peste putin 
timp la Snagov, unde rămîne pănă în 1825. Cu Ghica pare 
a nu se mai fi împăcat nici-odată, dar, supt fratele si ur- 
masul prigonitorului săi, supt Alexandru-Vodă Ghica, el 
fu Vistier pănă în 1835. Avea e fată, măritată cu Iancu Fili- 
pescu 2. 

In acest volum sînt scrisori ale lui din anii 1811-32, toate 
de afaceri, iscălite totdeauna grecește. 


XLIII. 
Obedeanu. 


N'avem decit două mențiuni privitoare la acest neam. 
La începutul veacului al XVIII-lea, träiaü în Oltenia nem- 
feascä doi Obedeni: Pătru, Serdarul, apoi Armasul, si Con- 


1 Acest volum. 
1 Hurmuzaki, X, tabla; /scripfit, fasc. II (supt presă). 


www.dacoromanica.ro 


LX FAMILIILE OBEDEANU ŞI OTETELISANU 


stantin, corsilier împărătesc, care luă pe Stanca fiica lui Do- 
siteii Bräiloiü călugărul!, și avu de ginere, pentru fiica sa 
Elena, pe al doilea Stefan Pärscoveanu (v. această familie). 

În a doua jumătate a veacului, întîlnim pe Clucerul Con- 
stantin, pe Stefan, care iea pe Sanda Izvoranca si are cu 
dinsa un fiii, Nicolae, si pe Bälutfä?. in actele noastre apare 
la 1820 Petrachi Obedeanu. Între ctitorii de la Logreștii- 
Birnici din Gorj e şi o Ilinca Obedeanca, măritată cu Costachi 
Pănădia biv Vel Clucer?. 


XLIV. 
Otetelişanu. 


Boierii din Oteteliş se ridică la sfirşitul veacului al XVII-lea : 
la 1692 iscăleşte ca martur într'un zapis Papa Otetelisanul, 
vătav de copii din casă a Brincoveanuluif. Ceva mai tärziü 
gäsim pe cel trei frați Radu, Gorgan si Constantin «ot Ote- 
telis»°. 

Ilie Otetelișanu era Vornic în Oltenia germană la 1719 si 
făcea prin 1729 negot de lină cu Ardealul’. El are un fi, 
Ioan Sätrarul, care trăia încă în 1784. Urmași ai lui sînt 
acești boieri din a doua jumătate a veacului XVIII-lea și din 
cei d’intäiü ani ai celui următor. 

Constantin Otetelisanu apare în scrisorile noastre la 1791: 
e pe rind Sätrar, apoi biv Vel Păharnic, în 1792, Medelnicer 
în 17047. În acest an el se însoară, luind pe fata boierului 
Argetoianu (v. si acest nume). Dar se pare că numai în 
a doua căsătorie se însoți el cu o fiică a lui Costachi Pä. 
nădia, Smaranda, care-i dă mulți copil. După o scrisoare 
prin care cere hărți pentru învățătura sa, Constantin scrie 
o alta în care se mărturisește strimtorat pentru că «pă tot 

1 Stefulescu, Gorju/ si Tirgu-Fiul, tablele. 

3 Gen. Cant., tabla si vol. I-II, p. 230, nota 1. 

3 Stefulescu, Gorju/, p. 389. 

4 Vol. V, p. 308, n° 61. 

5 Ibid., p. 309, n° 63. 

® Vol. XII, p. 31, n° 47; Stefulescu, Tirgu-Fiul, p. 88. 

1 Stefulescu, Tirgu-Fiul, p. 40, n° 116. 


www.dacoromanica.ro 


FAMILIILE OTETELISANU ŞI PÄRSCOVEANU LXI 


anul ne cîştigăm cite un copilaş». In adevăr, între chipurile 
ctitorilor bisericii de la Logrestii-Birnici, făcută de el la 1808, 
se văd aceste odrasle ale lui: fiii Nicolae și Gheorghe, fiicele 
Ileanca, Sevastita și Marghioala!. La 1811 el se intitula Clucer, 
și în acest an el cumpăra o moșie în judeţul Gorj. El apucâ 
și revoluția de la 1821, în cursul căreia își caută un adă- 
post la Haţeg. 

Dintre fiii lui Constantin, Nicolae ajunse Sulger și ocîr- 
muitor al Gorjului în 1830, trăind și după 18402. 

Un alt Otetelișan era ispravnic, la 1792-6: Șerban, care 
purta titlul de biv Vel Clucer?. Soţia sa, Smaranda, scrie 
încă în 1824: ea era soră cu Elena Bibescu (v. această fa- 
milie). Alte femei din acest neam sint: Săftica Serdăreasa și 
Păuna din 1301, apoi Catinca din 1824, Ruxanda din 1820-5. 

Ceva mai vechiü decît Șerban Otetelisanu e polcovnicul 
Drăghici din 1781“ Mai Gran se ivesc: Iordachi din 1823 
si Grigore din 1829°. 

În sfirsit, în epoca lui Stirbeï-Vodä găsim pe Gheorghe 
și pe loan Otetelișenii, dintre cari cel de-al doilea fusese în 
trecut tovarășul lui Știrbei ca ispravnic de Ilfov®. Căsătorit 
cu Elena Filipescu, el nu avu urmași, și întreaga lui avere 
fu lăsată Academiei Romine, care întreține din venitul ei 
un institut de fete în chiar castelul de la Măgurele, în mar- 
ginea Bucureștilor, al ctitorului de școală. 


XLV. 
Pärscoveanu (Präscoveanu). 


După părerea acelui ce a fäcut genealogia familiei, gene. 
ralul P. V. Năsturel, Părșcovenii vin de la Grecul Trufandă 
Vistierul de pe la începutul veacului al XVII-lea, prin fiul 


1 Același, Gorjul, p. 165. 

3 Acelaşi, Tirgu-Fiul, pp. 78, 124. 

3 Stefulescu, Gorjul, p. 165. 

4 Același, Tirgu-Fiul, p. 24. 

5 V, si vol. LL p. 252, nota 2. 

4 Mărturii despre Știrbel- Vodă, tabla. Un Costică Otetelisanu, în Tirgw- 
Fiul, p. 184. 


www.dacoromanica.ro 


LXU FAMILIA PÄRSCOVEANU 


acestuia, Iordachi, care-și avea moşie la Pärscoveni. El face 
o căsătorie care-l strămută în mijlocul celor d’intäiü neamuri 
muntene, luînd pe Ancuta, fiica lui Preda Brincoveanu, mä- 
tuşa lui Constantin-Vodă. De la dinşii rămîn o fată, care luă 
pe Barbu Bălăceanu, si acești fii: Matei, numit după Matei 
Basarab, alt Brincovean, Papa, după tatăl lui Vodă Brinco- 
veanu —el se călugări ca Pahomie —, si Preda, după bunicul 
de pe mamă. 

Preda fu incepätorul Pärscovenilor mai noi, cari şi poartă 
acest nume. Abia în 1700 el se innältase la dregätoria de 
Medelnicer-Mare. Moare însă în curind, lăsînd grija cusei 
în sama văduvei, Stanca, o Goleascä. Aceasta-și mărită fata, 
botezată după numele bunicăi, Ancuta, cu Constantin Näs- 
turel. 

Băiatul, frate al Ancuţei, Stefan, era numai Postelnic al 
doilea saü al treilea, în 1716, la sfîrşitul vechii Domnii pă- 
mintene. Ca atitia dintre tineri, el finu cu Nemţii, în tul- 
burările războinice care începură chiar în acest an. Pentru 
bogăția si înrudirile sale, Pärscovcanul ajunse în Sfatul de 
Cirmuire al celor cinci județe anexate de Austria. lar, după 
întoarcerea lor la Scaunul din Bucureşti, el rămase în slujba 
Domnilor de la Poartă. 

Si dinsul avu, ca şi tatăl săi, numai un băiat și o fată, cari 
repetă numele generaţiei de ’nnaintea loı: iarăşi un Stefan 
si iarăşi o Ancufa. Aceasta luă pe un boier oltean, Cons- 
tantin Olănescu, iar, după moartea acestuia, pe un Iordachi 
Colfescu: foaia de zestre e din 3 August 1739; la urmă, ea 
se făcu cälugärita Ana). 

Ștefan al doilea era numai Clucer în 1760, dar peste doi ani 
iscălia ca Vel Stolnic, peste alți trei ca Păharnic-Mare: încă 
de pe atunci el era însurat a doua oară (întăiii tinuse pe Ilinca, 
fata lui Constantin Obedeanu) cu o fiică a lui Constantin si 
Dumitranei Ştirbei, care trăia încă pe la 1780. Pärscoveanu 
fu un sprijinitor al Rusilor, cari-l făcură, pe vremea cînd stä- 
piniaü țara, Mare Ban oltenesc?. Craiovenil se gindirä a face 

1 Gencalogia familie! Olănescu; cf. Studit si doc, V, p. 149, n° 88. 

3 Gen. Cant., p. 189; Năsturel, p. 44. 


www.dacoromanica.ro 


FAMILIILE PÄRSCOVEANU ŞI RALET LXIII 


din el chiar și un Domn și stăruiră pentru aceasta la Constan- 
tinopol, printr'o solie anume. Biruitorul säü, Grecul Alexandru 
Ipsilanti, nu-i finu în nume de räü această dorinţă și-l des: 
păgubi pentru cuca pierdută prin toiagul de Mare-Logofăt; 
bai dărui și moșia Slătioara, în părțile Oltului. Tot dela 
prietenia lui Ipsilanti îi veni Părșcoveanului și alt scump 
caftan, cel de Mare-Vornic al Teril-de-sus (căci Alexandru- 
Vodă impärtise în două Vornicia-cea-Mare). 

El se îngrijia acum de ctitorii pe la schituri și mănăstiri 
si, în același timp, de măritatul fetelor sale, —căci băieți 
n'avea. «Fiindcă am avut dăruite de la Dumnezeu fete multe», 
scrie el odată lui Hagi Pop, «carele viind la virsta căsăto- 
riei, una după alta, tot mărităm cite una», — el şi Vorni- 
ceasa, — «din an în an». La 20 Januar 1780, el mărita astfel 
pe Sultana după fiul Stolnicului Ioniţă Bălăceanu (v. această 
familie). Am văzut că Zoiţa luă pe Jianul cel tînăr. Maricuta 
ajunse soţia lui Iordachi Cantacuzino de la Măgureni. Dumi- 
trana, numită după bätrina Stirboaicä, fu soția lui Farfară; 
Uta, a lui Viädoianu Clucerul. lar Ancuta ajunse Bengească, 
fiind nevasta Clucerului (v. această familie)!. 

Pe vremea Nemtilor, el făcu parte din Divanul craiovean, 
la 1790. De și avea lingă el nevastă tînără, pe altä Vorni- 
ceasă, Grecoaica Chiriachi, dintr'un neam de jos, Pärscoveanul 
era foarte bătrîn. Ar fi vrut să înfieze, neavînd însuși urmaș, 
pe fiul Ancuţei, botezat de dinsul Stefan, dar moartea-l prinse 
în 1792, din care an avem încă o ultimă scrisoare către 
prietenii din Sibiiü. 


XLVI. 
Ralet. 


Avem mai multe scrisori de la Raleţii din veacul al XIX-lea. 
Rostul familiei (de obirsie grecească; ‘Pahéros din Rall, 
cu desinentä italiană, ca Gianetul, Tlav&ros, din Giani, vene- 
fianul Zanni), începe la noi cu un Ralet de pe la 1750, al 
cărui fiii, Cäminarul Costachi, iea pe una din Domniţele lui 


1 Năsturel, o. c., p. 40 si urma. 


www.dacoromanica.ro 


LXIV FAMILIILE RALET ŞI RIOŞANU 


Constantin-Vodă Moruzi !. Un Isac Ralet se întîmpină la 
1786, cînd Vodă Mavrogheni, în räspindirea darnică a caf- 
tanelor sale, il înnalță de la Postelnicie la Logofetia-cea- 
Mare? Desfiinfindu-se astfel de înnaintări, el era numai Clucer- 
Mare la 1793°. Cu titlu de Logofät îl întîlnim și in 1809. 
Un biv Vel Vornic Grigore Ralet iscălește la 1824*. Atunci 
träiaü, în rîndurile d’intäiü ale boieriei muntene, cei doi Di 
ai lui Isac Ralet, Dimitrie saü Tache si Constantin: cel d’in- 
täiü, mai însemnat, e printre boierii din 1814 ai lui Scarlat- 
Vodă Callimachi 5. Ca si Mihalachi Manu (v. acest nume), el 
trece, după căderea lui Callimachi, în Tara-Romäneascä: era 
Agä în 1822, iscäleste ca biv Vel Hatman între acest an 
de schimbări si anul 1824, e trimes Caimacam la Craiova, 
în locul lui Cimpineanu, în primăvara anului 1824, si stă 
acolo pănă in 1825, cînd face loc lui Alexandru Ghica, fra- 
tele Domnului $. În scrisorile noastrel mai vedem pănă la 
1832. Constantin, Costachi, avu o carieră mai putin strä- 
lucită. Fu ispravnic de Ilfov, inspector de zaherea si isprav- 
nic de străini, în aceiași stăpînirea lui Grigore-Vodă Ghica 7. 


XLVII. 
Rioşanu. 


Micul Armaş Ion saŭ Ioniță Rioșanu, care se afla, în anii 
1821, printre corespondentit Casei Hagi Pop, vine dintr'un 
neam de boieri marï cari aŭ avut altă dată un rost însemnat. 

Strămoșul săii a fost întăiii Logofăt al doilea supt Mihai 
Viteazul, între cei mai de aproape credincioși ai căruia el 
se număra, fiind trimes de dinsul în atitea solii de taină. I se 
zicea Stoichiţă pentru a-l deosebi de Stoica Vistierul, o per- 
sonalitate mult mai hotäritoare decît dinsul. Se ştie că falsa 

1 Gen. Cant., p. 394. 

2 Acest volum. 

3 Doc. Cant., p. 222. 

4 Ibid, p. 234. 

5 Doe. Callimachi, I, p. 219, 

6 Hurmuzaki, X, tabla. 

1 Ibid. 


www.dacoromanica.ro 


FAMILIA RIOŞANU LXV 


«scrisoare de trădare» a lui Mihai era îndreptată către Negre 
Vornicul si acest Stoichiţă 1. În vara anului 1601 el și Clu- 
cerul Radu Buzescu se aflaü în fruntea oștilor ridicate pentru 
Domnul cel vechii şi adevărat. În acest timp el era împo- 
dobit cu titlu de Postelnic?. Scăpase din închisoarea'n care-l 
pusese pentru o bucată de vreme răzbunarea lui Simion- 
Vodă. 

Si mai Gran, supt Radu Șerban, in 1604, Stoichitä-si 
avea legăturile sale cu Imperialii*. Nu se putea înțelege cu 
urmașul lui Mihai Viteazul, care-l intorsese la vechea logofetie 
de treapta a doua, si în 1608 el se afla ca pribeag în Ardeal, 
la Curtea dușmanului acestui Radu, Gabriel Báthory 4. Peste 
vre-o zece ani, Stoichiţă era Vistierul cel Mare al lui Gavril 
Movilă 5, după ce fusese unul din răsculații din 1618 împotriva 
Grecului Alexandru Ilias $. Atunci făcu el în Ținutul săi de 
naștere, Gorjul, schitul, astăzi mai mult în părăsire, de la 
Strimba, pe care nu apucâ să-l mintuie. 

Fusese căsătorit cu o Dochia, fâră să aibă copii. Averea lui 
trecu deci la un nepot, Milos Logofătul, căsătorit cu o Bălașa. 
Urmașii acestuia, Stamatie, Mare-Päharnic, si Dumitraşcu,—fii, 
Barbu Căpitanul,—fiul acestui din urmă şi al Hirsovei, Radu 
Logofăt, nepotul de fii al Dumitrașcului, se strecoară în mai 
slabă lumină. Constantin Rioşanul, fiul lui Radul si al Asprei, 
era Armaș-Mare la 1793, şi, după trecere aproape de două 
veacuri, el isprăvi, în sfîrșit, cu totul ctitoria familiei, îm- 
preună cu soția sa Păuna. Pe atunci erai ecoconï mici» fiii lui 
Constantin Armașul, loan și Barbu 7. Cel d’intäiü e Ioniță 
din scrisorile de față. 


! Hurmuzaki, XII, p. 1198, nota 1; pp. 1205-6, n° 1771. 

2 Jöid,, p. 1231, no 181; cf. vol. IV! din acea colecţie, pp. 249, 255. 
8 Hurmuzaki, IVI, pp. 365, 405. 

4 Studir si doc., IV, p. 75. 

5 Vol. VI, pp. 466-7, n° 64. 

6 Studif si doc, IV, p. 297, n° 19. 

1 Stefulescu, Gorjul, p. 216 și urm. 


5216. Vol. VIII. 5 


www.dacoromanica.ro 


LXVI FAMILIILE ROSETI ŞI SAMUROAS 


XLVIII. 
Roseti. 


Roseteștii munteni pleacă saü de la Matei, fiul lui Antonie- 
Vodă din Moldova, căsătorit cu fiica lui Grigore Ghica (el 
are doi fil, pe Matei și pe Dumitrachi, zis Carabatachi!), fie 
de la comitele Nicolae Roset, din vremea lui Nicolae Mavro- 
cordat. Matei cel de-al doilea face parte, ca Vistier, din Di- 
vanul de la 1752 al rudei sale Matei-Vodă Ghica, și lingă 
el se află şi un alt tînăr Roset, Ioan Banul?. Acesta însă 
venise din Moldova, deși nu se mai întoarce acolo, căci fiica 
sa luă pe Comisul muntean Dumitrașco Racoviţă 8 

E eren de spus, în starea actuală a izvoarelor, cărei 
ramuri if aparţine Dumitrachi— purta deci numele lui Cara- 
batachi de la începutul veacului—, pe care-l găsim în scrisorile 
noastre, căsătorit cu o Anica. Acest boier muntean de pe 
la 1821 trăia în liniștea unui colț de ţară. La 1824 el era ispravnic 
al Gorjului £. Poate că Dumitrachi era fiul Mărioarei ce se intil- 
nește ca văduvă la 18125. Fiul säü a ocupat funcţii înnalte supt 
Vodă Știrbei: în 1847 era încă ocîrmuitor de Gorj și elf. 

Scarlat Roset, Rosetti; coboritor al comitelui Nicolae, era 
în 1821 numai unul dintre boierii tineri, dintre ecilibiii> cari 
puneaü la cale la Brașov schimbarea în sens «european» a 
terii lor 7. El a cheltuit cu tipărirea gramaticei lui Eliad în 
1828. Se știe că el a fost și pe urmă cel mai vestit sprijinitor 
al culturii printre toți boierii munteni ai generaţiei sale. 

Asupra familiei moldovenești, v. vol. VI, pp. 549-50. si 
R. Rosetti, Note asupra familiilor Buhuș si Rosetti, în «An. 
Ac. Rom.», XXVIII. 


1 Gen. Cant, pp. 397-8. 

2 Vol, I-II, p. 233, n° xT. 

3 Vol. XI, pp. 259-60, n° 99. 

t Stefulescu, Tirgul- Fiului, p. 117. 

5 Contribuţii la istoria învățămîntului, p. 10. 
© Ştefulescu, o. c., p. 118. 

1 Hurmuzaki, X, p. LXXNI. 


www.dacoromanica.ro 


FAMILIILE SAMURCAS SI SLÄTINEANU LXVII 


XLIX. 


Samurcas. 


La 1809 scrie un răvaș către Casa Hagi Pop. Zoita Sa- 
murcas si, un an dupä aceasta, Constantin Samurcas, o rudä 
a ultimului Geanoglu (v. acest nume), era Ban. Pe atunci 
Rușii fineaü ocupate terile noastre, și acest boier de obirsie 
constantinopolitană îi slujia într'ascuns, căutîndu-li tot felul 
de știri tainice cu privire la Turci!. Peste unsprezece ani, 
Constantin era Vornic; i se recunoștea mari însușiri de 
dibăcie, și pentru aceia el primi în 1821 sarcina de a merge 
în Oltenia pentru a potoli răscoala începătoare a lui Tudor; 
ajunse la Craiova, cheltui banii ce i se încredintaserä — sai, cel 
putin, nu-i dădu nici-o dată înnapoi— și se întoarse la Bucu- 
rești fără nici-o ispravă ?. În timpul de turburări ce urmă, el se 
adăposti la Brașov, de unde scrie încă la 1824. Poate chiar 
să nu se mai fi întors nici-odatä în țara care prigonia acuma 
pe Greci, si să fi murit în pribegie. Viaţa i se încheie la 1825 °. 

Frate cu el va fi fost Iancu Samurcas, pe care Scarlat 
Callimachi, numit Domn al Terii-Romänesti, il trimese in 
1821 pentru a ţinea Scaunul Craiovei. În această dregătorie 
moare el prin Mart 1822. Căimăcămia trecu atunci asupra fiului 
săi, numit și el Costachi, care fusese pănă atunci ispravnic de 
Rimnic. Acesta fu scos din locul säü la numirea Domnului celui 
noŭ, în ziua de 5 Julie 1822, și dus la Vidin, unde i se luară 
cu asprime socotelile. Ca să se puie la adăpostul oricărei răz- 
bunări si pedepse, el se făcu Turc, luînd numele de Mustafà 5. 

Averea lui Costachi cel bătrîn trecu asupra unui nepot, 
Alexandru, care se întilnește de la 1825 înainte, făcînd po- 
litică rusească 5. Soţia lui pare să fie acea Marghioala Sa- 
murcaș care se despärtia de bărbat in 1832€. 


Vol. XI, p. 105, n° 30. 

Hurmuzaki, X, tabla. 

Vol. XI, /. c. 

Hurmuzaki, X, p. 200; Acte si fragm., II, p. 662. 
Vol. IX, pp. î05-6. 

Acest volum. 


e mg e pm 


www.dacoromanica.ro 


LXVII FAMILIILE SLĂTINEANU ŞI SOCOTEANU 


L. 
Slătineanu. 


Un Ioniță Clucerul Slătineanu se însoară în cea d’intäiü 
jumătate a veacului al XVII-lea cu Smaranda, fiica celui 
de-al doilea Pirvu Cantacuzino!. Tot în aceste vremuri trăia 
şi un Nicolae Slätineanu °. 

Fără legătură de familie poate cu aceștia, fiii al unui «Ar- 
vanitohorit» de lîngă Tirnova, deci Bulgar, al lui Iene, dar 
si al Stancăi, fiica lui Stati Leurdeanu și nepoata de fiică a 
lui Constantin Stolnicul Cantacuzino, Răducanu Slätineanu 
era Clucer la căsătoria sa cu Sultana lui Toma Crețulescu £. În 
1761, el iscäleste Comis-Mare?. La 1793, fiind acum L.ogofăt- 
Mare, titular, Răducanu era soțul Säfticäi Fălcoianu 8 Om har- 
nic si priceput, el fu și întemeietorul unei fabricide postav 7. 

Pe la 1790, Răducanu avea doi fii la școala grecească: 
pe Iordachi, care traduse in 1797 din Metastasio pe «Achille 
la Skyros», si pe Scarlat®. În 1821 se aflau la Brașov doi 
Slătineni, Dimitrie si Gheorghe ?. 

Soţia vre unuia din doi era acea Catinca Slătineanu, cu- 
noscătoare de frantuzeste și meșteră în a cînta din piano, 
care avea un rol de frunte la Curtea fără Doamnă a lui 
Grigore-Vodă Ghica !0. Si în acest volum se află scrisori 
de-ale ei scrise frantuzeste sai grecește. 


LI. 
Socoteanu. 


Încă din veacul al XVII-lea se intilneste în Moldova, supt 
Radu Mihnea, un neam de Socoteni din care face parte 


1 Gen. Cant., p. 116. 

2 Zöid., p. 349. 

3 Ibid, p. 321. 

! Ibid., p. 376. 

5 Vol. XI, pp. 289-90. 

è Acest volum. 

7 Iorga, Negoful și mestesugurile în trecutul romänesc, p. 187 şi urm. 
S Ist. lit. romîne în secolul al XVIII-lea, Il, p. 103. 

° Hurmuzaki, II, tabla. 

10 bid. 


www.dacoromanica.ro 


FAMILIILE SOCOTEANU, ŞTIRBEI SI VARLAAM LXIX 


Toma, scriitor domnesc in 16241. La începutul celui următor, 
între boierinașii munteni era și un Gheorghe Socoteanu 
(1719)2. Un al treilea Socoteanu se făcu călugăr, și fu epis- 
copul de Rimnic Grigore. 

Constantin sai Dinu Socoteanu, care avea în Rimnic «ca: 
sele sale cele mari», zicea lui Grigore: «moş». În 1796 era 
ispravnic de Vilcea și, între altele, se îngrijia de canari si 
de căţei de prin străinătate pentru boierii cei mari de cari 
avea nevoie. Căsătorit cu Stanca, sora lui Dimitrie Greceanu, 
el era în 1804, ca Stolnic, ispravnic al Gorjului și în 1808, 
fiind Căminar, avea aceiași slujbă *, 

Fiica sa, Bica, fu soția lui Iancu Lahovari; și după cäsä- 
toria cu acest străin, ea iscălia însă tot «Bica Socoteanca» 
(în 1823 incă). Barbu, frate al Bicăi, cred, era judecător la 
Tirgu-Jiuluï în 18295. În scrisorile noastre-l găsim încă de la 
1823. 


LI. 
Ştirbei. 


Pentru cei trei Știrbei din vechea ramură, Barbu, soția sa 
Catinca și mama lui Barbu, Dumitrana, v. memoriul mieii 
«Un boier oltean la Karlsbad», in <Analelele Academiei 
Romine> pe 1906. Familia are legături strînse cu Casa de 
negot din Sibiiü și o adevărată prietenie o unește cu Cons- 
stantin Hagi Pop, cu soția acestuia, Păunica, și cu bätrina 


Hagică. 
LIII. 
Varlaam. 


Numai în a doua jumătate a veacului al XVIII-lea se ivește 
Şi această semintie de boieri munteni. Un Dumitrachi Var. 
laam e amestecat în uneltirile de pe vremea ocupației ru: 

1 Vol. XI, p. 49, n0 13. 

2 Stefulescu, Tirgu-Fiul, p. 33. 

3 Vol. I-II, p. 458, n0 18. 

4 Stefulescu, Zirgu- Fiul, p. 117. 

5 lbid., p. 124. 


www.dacoromanica.ro 


LXX FAMILIILE VARLAAM ŞI VLĂDĂIANU 


sești de la 1769-74; el si scrie istoria intimplärilor de räz- 
boiü din această vreme !. Un Costachi Varlaam are apoi in 
altă ocupaţie a Rusilor, de la 1806 la 1812, un rost însemnat 
ca Vistier. Era dușmanul puternicului Constantin Filipescu 
şi se afla în fruntea unui număr de boieri de neam mare, 
între cari vedem și pe un Ghica, pe un Brincovanu?. Încă 
de la 1802 el era în corespondenţă cu Hagiul din Sibiiü, 
cäruia-I dăduse în grijă pe fiica sa, așezată la Ursulinele din 
acel oraș. Din scrisoriie sale care urmează cu acest scop, 
pănă în vremea războiului pomenit, aflăm că soția lui Var- 
laam se chema Frusinica, iar fata de la călugărițe Marita ?. 

Balașa Medelnicereasa, văduva lui Ion Hiotu, era tot din 
acest neam. Si la 1822 întilnim în răvașele noastre pe un 
Nicolae Varlaam, care era bolnav. 

După 1812, familia, compromisă cu Rușii, își pierde însem- 
nătatea pe care tot Rușii i-o dăduseră. 


LIV. 
Vlădăianu sau Vlădoianu. 


farudiff cu Brăiloii (v. aceastä familie) sînt Vlădoienii. Un 
Päharnic Fota Vlädoianu face, la sfîrşitul veacului al XVIII-lea, 
o danie pentru școală uneia din bisericile craiovene, Era 
Vel Medelnicer numai, în 17685. Un M. Vlădoianu iscäleste 
la 17426. Scrisorile noastre sînt privitoare la Clucerul Ioan 
Vlădoianu (c. 1811) şi la Constantin Vlădoianu (1827). Un 
altul, ginere al lui Hagi Stan Jianu (v. această familie), nu 
mai trăia la 1793. 

Unul din Vlădoieni ţinea pe Eufrosina, sora lui Vodă 
Mihai Suţu ?. 


IV. Bi. lit. rom. în secolul al XVIII-lea, tabla. 

2 Constantin Căpitanul ed. lorga, p. XXXIII si urm. 

8 Contrib. la ist. învățămîntului, pp. 2-6. 

4 Ist. lit. rom. în secolul al XVIIl.lea, Il, pp. 22-3. Cf. Gen. Cant., p. 512. 
5 Vol, XIII, pp. 225-6. 

* Vol. XI, p. 225, nota. 

7 Vol. X din colecţia tlurmuzaki. 


www.dacoromanica.ro 


FAMILIA ZĂTREANU LXXI 


LV. 


Zätreanu. 


Boieri gorjeni, de la Zätreni, trei membri ai familiei: 
Radu, Vlad, Matei apar la 1719*. Un Iordachi măsură moșii 
la 17812. Un Constantin sai Dincă se află în scrisorile 
noastre la 1821-3. Fiul săi, Nicolae, era secretarii de pre- 
fectură în 18578. 


1 Stefulescu, Tirgu-Fiul, pp. 32-3. 

3 Vol. XI, p. 226, nota. 

3 Mărturit privitoare la Știrbet- Vodă, p 669, n° 57. — Comunicări de 
acte și știri privitoare la aceste famili? oltene și muntene sad si la altele sunt 
aşteptate de la interesul cetitorilor. 


www.dacoromanica.ro 


L 


SCRISORI DE BOIERI. 


5216.—Vol. VIII. 


www.dacoromanica.ro 


1. 18 Iulie [c. 1750]. Havayısıs... mrp. poruncește unui 
Costandin Popescul a duce pe Păvel Roșiianu și Matei Mo: 
rănglavul la hotäritul moșiei Reace, cînd vor veni sătenii 
cu popa. 

2. «Läzäret>, 14 Iulie 1768. Hfa]g[i] Stan Jianu, biv Logft. 
za Vist., pentru o socoteală de toväräsie la negot, avută, în 
1756, cu Pătru Luca. Vindeaü cordovane. 

3. Januar 1778. D[umitrana] Știrboica!. Pentru cumpărături. 

«Foita de tărgueli, cum arată în jos: ...1 toc tipsii şi un 
toc talere..., 1 sită de cele bune, deasă, 2 oc[ä] arpäcas 
bung, märuntü, 5 dramuri soflan, p! oc[ä] candel albii, 1 mă- 
nusi fămeești albe, 1 funt paleri, 2 funturi alice de ale mă 
runte de vrăbii, 1 funt alic[e] de epuri... Săminţii, însă de 
napu, dă gulii, de varz[ä] nemtascä i läptuci de cele invälite.» 
Adauge: «2 părechi de nasturi mari de aur, unii sucit, iar 
alții cu robine in värfü, I cămașa voiniciască, I păreche iz- 
mene neprinsä, 1 bränisor, care va fi mai greü, de fir, 1 blană 
de gus de vulpe de Mosc, cu capacele ei». 

4. 13 Iunie 1778. D. Știrboaica. Pentru o carătă. 

5. Craiova, 3 Mart 1779. Zamfir H. Gherghe. Pentru «2 
părechi desagi cu cărți», ce are în /ăzăret D. Stirboaica. 

6. 15 April 1779. D. Știrboaica. Pentru un clopot stricat. 
«Acest clopot iaste cumpărat de răposatul tatăl miei de l[a] 
Lipsca, ci, dup[ä] cum vei vedea dum[neata] slovele ce sănt 
la marginä, tot acele slove să să fac[ä] și acum; ci, fiindcă 
aŭ fost madem® foarte bun..., mademul să nu să schimbe, 

1 Era fata lui Constantin Strimbeanu și văduva lui Constantin Știrbei 
(v. vol. V, p. 326, n° 116; p. 328, n° 121). 

3 Metal. 


www.dacoromanica.ro 


4 SURISORÏ DE BOIERI 


— că glasul acestui clopot nu s'aii aflat din Olt încoacie.» 
Cere si «aţă nämtasc[ä], candel albă». 

7. I-iü Mag 1779. Eborpăros Kperţovhtsxos Ilaydpvrxos. 
Pentru bani. — Greceste. 

8. 6 Iunie 1779. D. Știrboaica. «Pentru clopotii..., erea 
şi madem bun într'ănsul.> Salută Bărbucianu si Catinca!. 

9. 1779-80. «Mariia Foteasca, Clucereasa.» Pentru afaceri. 

10. 19 Ianuar 1780. Barbu Șt|irbei], Serdar. Cere «patru 
sfeasnice» de biserică. . 

11. 2 Februar 1780. D. Stirboaica. «Sä ei materie de o 
$ubea de care ştii că mi ai mai luat». Și pentru «sfesnice 
de bisericä..., mai lungi si mai groase decit ceale de la 
Maica Precista si de la Sfeti Gheorghe... Nu stiü, cocoana 
dumfital]i ce s’aü mai cästigat, ci, orice va fi, să le aveţi 
bucuriia... Sä trimiff şi pomenicu casif dunjital]i ca să s[ä] 
pomenească la bisericä... Si ciai de cel bun de Rusiia sä-m 
trimiff vre o 25 de dramuri, si materiia să fie cinci coti, ca 
să-m ajungă.» 

12. Mag 1780. Dale Stan Jiianul, Pahlarnic]. Pläteste la 
nuntă, la fiu-săă Zamfir. Vrea «o salbă de galbenif mari, pre: 
cum ai dat și lui Zamfir salba răposatei». 

13. 25 Iunie 178. «St[efan] Präsco[veanu], Dvor[nic]?.» Să 
i se caute un grädinar. Va da 100 de lei «cu zapis». «Sä 
fie meșter si de altuitu pomilor.» «Dvorniceasa» multämeste 
pentru mänusi. 

14. 6 Septembre 1780. D. Stirboaica. Pentru un ceasornic 
de dres. 

15. 6 Septembre 1780. Și[efan] Präsco[veanu], Dvor[nic]. 
Pentru un grădinar. Va avea «şi rămători si alte bacsäsuri». 
Să fie măcar pe trei ani. Avind «simbrie grea», să-și aducă 
«uneltele». După trei ani, «eŭ îl voi trimite cu chieltuiala 
mea ... Pentru lămăi, ce-m scrii, vei şti că s’aü prăsit si aici 
mulți, ci oameni nu avem, ca aceia să poarte de grijă.» 

16. 3 Novembre 1780. Ștefan] Präs[coveanu], Dvor[nic]. 


1 Fiul ei (ultimul Știrbei din ramura veche) și nora. 
3 Fost candidat la Domnie. 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE BOIERI 5 


Despre grădinar. «Așa socotescu că, daca să va lipi de mine, 
nu va mai găndi de la urmă, ci, cum eŭ, dupa viață murind, 
îmi va vedea sävärsitul, san el mai nainte de mine... Va 
avea de la mine milă și căutare.» 

17. 12 Novembre 1780. D. Stirboaica. «Pentru ciasornic, 
să mi-l trimeti la Vălcia, fiindcă este Mariuta, fii-mea, ispräv- 
niciasă la acest jud[e]t.» Trimete «acest folcälucü (szc) de olä, 
15 de untu și 2 cașcavale». Cere «o jumătate de funtu de 
claiü fain, 50 dramuri de candel albu fainu, 50 dramuri roz- 
marin pentru bucate, I sticlișoară cu untu de anason». Să 
caute «märgäritar, oriunde-i vei găsi, pentru Catinca, după 
cum ai cumpărat fii-mii Stancăi Părșcoveancăi, să fie ase- 
menea, și albu, curatu». 

18. 6 Decembre 1780. «Mar[ia] Gräd[isteanu], Manolachi 
Grädistea[nu] Medfelnicer].» Să li scrie cît costă o carätä, «în- 
năuntru cu catifea de lănă roșie, p'afară cu o vargă de auru 
si cu una verde, si Dän varga cea verde să aibă floricele, și 
dricu să fie iar asemene roșii. Trimise maica un burdufu cu 
untu și doi cașcavali». 

19. 20 Ianuar 1781. St[efan] Präsc[oveanu], Vor[nic]. Pentru 
grădinar. «De la o vreme încoace, alte lucrări nu avem, de- 
căt, fiindcă am avut dăruite de la D[umne]zeü fete multe, 
carele, viind la vărsta căsătorii, una după alta, tot mărităm 
căte una din an în an, precum și acum, în luna aciasta, la 
10 zile, am avut veseliia a nunţii a fiicii noastre Sultanii, pe 
care am dato după fiiul al răposatului Stolnecului Ioniţă 
Bălăcean, cu care rămăsese maică-sa micu de taicä-säü, și 
acum, fiind venit la vărstă, l-am făcut ginere.» 

20. 21 Ianuar 1781. D. Stirboaica. Pentru erozmalin de 
care să face în grădini, ca să ne fie pentru bucate, iar dum- 
[neata], în locul rozmalinului, met trimis stafide negre... 
Pentru policandrul Sfintei Troiță ..., să aibă 24 de sfeșnice.» 
Cere și un grădinar. 

21. 12 Februar 1781. Amza Jianul, Slugfer]. Sint sănă- 
toși «Costache, Grigorașcu, noru-mea Ilinca». El e bolnav 
și epätimesc viiat[ä] foarte slabă», fiind și bätrin. «Läudat 
să fie numele Domnului pentru toate... Al doilea, stai la 


www.dacoromanica.ro 


6 SCRISORI DE BOIERL 


mirare că, păn te chemam: nepotu Costandin, scurt, tot eram 
multämit de căte o fiiască scrisoare, ce priimiam de la dum- 
[neata], iar, de cănd milostivul Dumnezäü te-aü învrednicit 
de te-ai făcut hagiii, vaz că cu o mare părăsire ne-ai pus 
la uitare,— din ce pricină, nu stiü. Ci te pohtesc, nepoate, mai 
intorce-f firea de mă bucură, pän am viiaf[ä] de a maï priimi 
fiiască scrisorea dumjital]i. Pentru altele întru care ne aflăm, 
nu iaste mai puțin decăt bătaia Eghipetului, care Dumnezäü 
arătă prin Moisi prooroc: atăt ai făcut Dumnezăi milă păn 
acum, de nu iaste moarte între oameni, iproci.» Cere cuțite, 
linguri de argint și «o carătă pentru noru-mea, saii o botcă 
bună cu coperiș dinainte; numai drugi să fie modă ca de 
Beci, iar să nu fie puș în lat..., că să folășază în jos numai 
decăt, ci să fie muchie... Văpsala hutcii să fie roșie, și 
lucru tapän.» 

22. 18 Februar 1781. St[efan] Pärs[coveanu], Dvorfnic]. D 
pare rău că grädinariul are dropică. De-i află aitul la Mart, «de 
bucurie ce aș dobändi, nu știi ce mulțumită aș da d[u]miltal]i.» 

23. 29 Mart 1781. St[efan] Präs[coveanu]. Pentru grădinar. 
L-a căpătat prin judecată. 

24. 17 April 1781. B[arbu] St{ibeï], Serd[ar]. Cere «o ladă 
de farfurii, adec[ä] un tacăm de masă de 24 de personii, 
cu tote cele trebuinciosă, și 24 de servete și cu masa lor, 
să-m cumperi dfu]m[neata] si un cort nemtesc, de cele de 
care vei socoti d[u]m[neata]». 

25. 17 April 1781. D. Știrboaica. Pentru boala soției sale, 
Catincăi. Să trimeatä dohtor. «li vom da tl. 500, si alte da- 
ruri vor fi pe d'asupra, iar, cănd nu va vrea Dumnezeü, îi 
vom da acei 50 de galbeni; și cheltuiala d[u]m[nealui] va fi 
de la noi, măncarea in casa mea, säderea în casă.» 

Notă: eInstinfez dumlitalji pentru noru-mea Catinca: s’aü 
măritatii, de 6 ani acum, la Mai; aii fost atunci ca de ani 
16... Natura este iute, și s[ă] mănie de fieștece, și are dor 
in sale și durere la oase și slăbiciune... Fie-mieü Bärbu- 
ceanu este ca de ani 28.» 

26. 29 April 1781. H{a]gi Stan Jianu, Pah(arnic). <Înștiin- 
Gm pă dumlitalji pentre vesăliia fii-mieü Ghiţă, că, măcar 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DR BOIERI 7 


că dum{veallui Dvor[nicul] Prășcoveanu să află la București, 
dar, puind tot feliul de silintä și mijlocitori pă dumnei 
Stolniciasa Stirboica i pă dumnei Stolnicias(a] Bengească 
de i-aii scris dumisale, și l-am plecat de aŭ primit să vie 
duinn[ealui] aici, să facem nunta, undeï sint toate rudeniile 
dumisale și ai miei.» Poftește pe Hagi Constantin Pop la 
nuntă. Păunica să schimbe așa «aeru». E pace; «aerul este 
frumos și drumul bun... Pohtesc doi pui, unul de lămăe, 
aliul de năramză..., în o ladă, dar să fie de lemnu, ca să 
nu să spargă, și să fie căt de mici.» 

27. 3 Maiii 1781. B[arbu] St[irbei]. A trimes feciorul «cu 
rädvanu şi cu un podvonicü fsic)», pentru a lua pe doftoriä. 
«Pentru doi coții de orbote albe faine şi pentru o apără: 
toare Catincăi... Pentru o ladă cu farfurii.» 

28, 25 Maiü 1781. Zamfir Jianu, Ciucjer]. Pentru doftoriile 
fratelui, Gheorghiţă. Trimesul lui Știrbei Serdariul a venit 
cu «doftoruls. Se ceruse și «unt de scorţişoară, ce-i zic lăti- 
neste: «oleum cannellae», scrie Gheorghe însuși. 

29. 24 Iunie 1781. D. Stirboaica. «Fiindcă, cu ajutoru iul 
Dumnezeü, zugrăvesc sfănta biserică si nu am aur, să-m cum- 
peri doaozeci de tefele,—numai să fie bun, să nu fie de cel 
lesäsc..., tefeaoa căte t! 3 p', dän cel bun... Din pricina 
omului stă lucru jos... De acest fel de văpseală de care 
trimisei dumfitalli mostră.» 

30. Craiova, 26 Iunie 1781. H{aÏgi Stan Jianu, Pahfarnic|. 
e Pentru lämäiü, portocalii și alte ce mi ai trimis dumloeatal 
pentru nunta fiu-mieii... Hotărărea ce am fost avut cu dum- 
[nealui] Dvorfni]c{ul] ca să facem nunta în Rusalii, dar, fiindcă 
Märiila] Sa Vod{ä] l-ai făcut pă dum[nealui] iar Vel Dvorfni]c 
halea, și, după milostivirea Mării Sale, vrănd ca să cinstiască 
şi pă fiu-mieü Gheorgh|e) cu boerie, l-ai trimis în Bucureşti, 
si l-aii miluit Măriia Sa Vod[ä] cu boerie: Vel Șătr[ar], si 
s’aü întărziiat la București... La Iulie va lua voe ca să vie.» 

31. 11 Iulie 1781. B[arbu] Stfirber], Serd[ar], Pentru «nişte 
vinü de mușcatii». 

La 30 Maiü ceruse si «cort si farfurii». 

32. 13 Iulie 1781. D. Stirboaica. Cere văpseli pentru bi- 


www.dacoromanica.ro 


D SCRISORt DE BOIERI 


serică: aur, argint, grisüpanü.., aspru la mänä si grei la 
trasă ... Acum iaste vreme de lucru.» 

33. 15 Novembre 1781. Ioan Brăiloi, Slug[e]r. Pentru bani. 

34. C. 1782. [Barbu Stirbei.] Pentru «o cutie piluri de 
curätänie, ce să numescü piluri de Francüfurtü, să le fac[ă] 
la apătecărie, că iar mă ciarcă neputinfa ce am». 

35. 26 April 1782. D Stirboaica. Pentru «doao basmale, 
fachioli, cu märginile de mătasă..., pentru Catinca», si 
«pentru policandru», la o biserică , pentru «zaharü» (in Craiova 
oca era 2 taleri), «doao părechi mănuși de piiale: o päreache 
să fie albă si alta albastră,—numai să fie mai micșoare». 

36. 8 April 1783. D. Stirboaica. Cere «doao basmale fru- 
moasä, de celle] ce portă domnele la peptü, si o päreiche de 
mănuși pentru Bărbucianu, şi basmal[ele] mele să nu fie albe, 
să fie altă față, si să fie lucru mai noo. Pentru pantofi ce-mi 
scrii dum[nea]ta să te instiinfäz cätü să fie de marl,—sä fie 
pe picioru cocohe Päunicäf.» 

37. Craiova, 9 August 1783. B. Ştlirbei], Pah[arnic]. « Pentru 
rämlä]tori miei de strănsură, flindcä de atunci iam pus pe 
porumbü, şi sănt grași... Pote vor veni niscai negutitori sirbi 
din Tara Turciascä.» Cere «10 sticle fruntineag» |. 

38. Craiova, 21 Mart 1784. Zamfir H. Gherghe. «D[u]m- 
nealui coconü Ghiţă Bengesc[u] s'ai logodit cu fiica d[u]m- 
Ineajlui Banului Dudescul? și, după Paști, numa! decăt ieste 
trebuintä de a veni ep singur... Va să meargă dum[neallui la 
Buc[u]resti, să facă nunta.» 

39. 22 Mart 1784. B[arbu] Șltirbei], Pahfarnic]. Cere a se 
aduce Catincăi de la Beciu «apă de obraz». 

40. 22 Mart 1784. Barbu] St[irbei], Pah[arnic). Cere să 
i se trimeate gazeturile prin negustorul Iovipale. 

41. Craiova, 4 April 1784. B[arbu] St[irbei], PahJarnic]. «Pen- 
tru apa de Spa [si] 100 paharä de vin, să nu fie de cristal, ci 
de cele urdinari, si fr'o 40 caranfile. Pentru rețetă ce am 

1 Frontignan, vin muscat, 

3 E jupăneasa cu islic de blană pus spre ceafă si cu părul ridicat în sus 


de o panglică, de care vorbește lady Craven, in Voyage en Crimée et à Con- 
stantinople, en 1786, Londra, 1789, p. 417 si urm. 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE Boa! 9 


trimis dumitale], scrisă letineste, de niște apă de obraz care 
aü esit acum.s 

42. 5 April 1784. D. Stirboaica. Cogiz? el, Bărbuceanu si 
Catinca, sînt bine; ea, cu «patima durerii capului». «Miliortü, 
cätelu, care mi l-ai trimis în trecutu an, aü murit; care mare 
englengeă și petrecere dăn vreme făceam cu dănsul.» Să-i 
afle altul, «frumosel si costiri>. Salutări soacrei, Hagiica, și 
soţiei, Păunica. 

43. 24 April 1784. B[arbu] St[irbei], Pah[arnic). Trimete o 
scrisoare grecească la Gheorghe Vendoti, la tipografia Iosif 
Baumeister, în Viena. «Trimisei dumitale şi aciastä carte a 
lu chir Gheorghe Vendoti, ca să o cetesti.» 

44. 17 Mam 1784. Blarbu] Știrbei], Pahfarnic]. Pentru nişte 
cai ce ar vrea să cumpere în Ardeal. 

45. 17 Maiü 1784. D. Știrboaica. <Să-m gätifi un cäfälus, 
după cum era Miliortü, ca să-m fac cu dănsul pufinticä en- 
glengea, pentru trecerea din vreme; numai să fie după cum 
era Miliort, cilibiü.» 

46. 26 Iulie 1784. Bfarbu] St[irbei], Pahfarnic]. Pentru 
gazeturi, ce aŭ sosit lui, lui Jiianu, Särdariuluf Farfara, Cai- 
macamului; una a dat-o «Pit[ajru[lui] Nicolache». Trimete «2 
părei[chi] papuci de Țarigrad». 

47. 7 August 1784. Ioan Otfetelesanu], Sätr[ar]. Se plînge 
că i s'a scris «cu semetie: nu mă pohtesti prieteneaste și 
a-m scrie ca unui boiari, ci-m poruncești întocmai ca unui 
supus al dumfitalli; care, de erea să daŭ răspuns după scri- 
soarea dumjitale], te impärtäsai si dumn[eata] la intristarea 
mea ce maŭ măhnit din scrisoarea dumjitale]... Chir Hagi, 
noi'numai dorim de dum[neata], iar nu ne teamem : locuri 
sfinte al cälcatü, în Scriptur[ä] eşti adäpatü, ci ado-fi aminte 
că zice Sfänta Evanghelie : «cine eşti, de judeci slugă striină». 
A împlinit diata tatălui, Vornicul Ilie, si cu privire la bi- 
serica din Craiova. 

În alt bilet, cu aceiași dată, cere «o butcă, măcar să fie si 
pufintel purtat[ä], si să fie, ori englezasc[ä], sai de Beci: 
numai să fie naimodu, frumoaß[ä] şi fapänä... Să nu fie la altul 
asemenea ; frumoas[ä], țapăn[ă], usuricä, si mai eftioar[ä]». 


www.dacoromanica.ro 


10 SCRISORI DE BOIER( 


48. Rimnic, 10 August 1784. Gheorghe Jianu, Sätr{ar|. 
«Pentru servisul de portulan..., am scris la Becï la sor 
Raicovici, ca să le cumpere, și să fie tot un feliü, de 48 per- 
soane, care să le așez în trei lăzi... Astäz luarăm înştiinţare 
cum că dumf[nealui] Banu Dudescu ai plecat din Bucureştii si 
vine la sfintele mănăstiri pentru închinăciune. Poftes= pă 
dumneata] ca sä-m cumperii trei buteluri vin de Tocaia si 
patru de mușcat, însă patru de mușcat si trei sticle brabantäel 
şi patru funturi piscoturi, însă, dă cele lungi, doao funturi, şi, 


dă cele mici, doao funturi... Și rozol de Breslau.» 
La 14 Iulie spusese că tacimurile sînt pentru «trei obroaze». 
Se cerea «un obraz mare». — Doria la 14 Novembre <bu- 


teluri fruntiniiac, buteluri untdelemn». 

49. 14 Novembre 1784. Cost. Gian[oglu], biv Vel Clucer. 
Cere «un cäfälusi de cei mici, flocos; un zävod de cei mari, 
de Beci... Foarte să fiie mic, încăt să nu mai fiie în 
toat[ă] Evroapa mai mic decăt acela; să fie şi flocos, cu päru 
slobozit si mole, — fiie și cäfea... Zăvodul să nu mai fie altul 
mai mare nici în Bech, si învăţat la vite.» Sipentru do/ftorri. 

50. 15 Decembre 1784. Ion Bräilloiü], biv Vel Stol[nilc. 
Pentru «o butcä noaă, nu vre o copturä veaiche si suliminit[ä], 
ca ceale neveaste bäträne, stirbe si suliminite, ci să fie tânără, 
frumoas[ă] ; postavu să fie verde, şi denapoi să aibă 2 oa- 
meni log a sedfè] pă lădiţa, iar de nainte să aibă scaun 
umblător cănd va fi trebuintä să poată sädea si pă scaun 
alt 2 oameni; burdufu să fie nalt si coruna cea de asupra 
să aibă acel meşteşug să s[ä] sloboazä păn aproape de bur- 
duf, ca să n'i zbiceascä ploia, si să aibă 2 sticle mat mici si 
la coroan[ä], ca să s[ă] vază înnainte cănd să va slobozi si 
perdelele, dup[ä] obiceiii; scările să fie ca la carătele cele 
englizăști, să dal închiză supt butcă, şi la picere jos cu lä- 
diț|ă] pentru de a pune în călătorie tipsii, talere şi altele. 
n locu ce şade viziteu, să aibă burduf păn jos, de a putè 
pune viziteu trăistele, frăne şi altele; și să nu fie grea: căt 
de ușor de s'ar putea, si bună, dar si mai eftioară... Am 
înbătrănit, am slăbit, am lăsat gi barba, să fie un lucru mai 
frumos.» 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE BOIERI 11 


51. 29 Iunie 1785. D[umitrana] Stirboaica. Pentru ce a dat 
«să cumpere Catincăi: o basmă de orbot[ä] albă de gätü..., 
aseamine cu care aŭ cumpăratii nepotei Dumitranei». Si 
pentru «un funtü de candelii albii». 

52. 14 Iulie 1785. B[arbu] Șt[irbei], Pahfarnic]. Pentru butcä si 
«doi telegari> ce se vind cu 20 de galbeni. 

53. Tirgu-Jüuluï, 1-3ü August 1785. Mavovňà Tpadfiotivo] Ila- 
y[ápvxoç]. Pentru bani. 

54. 16 August 1785. H[a]gi Stan Jianu, Pahfarnic]. Pentru 
moartea e prea-iubitului și proc[o]psitului si ințăleptului mieü fiù 
Zamfir», mingiindu-l ca pe Iov. «Focul ce arde apururea în inima 
mea... Mie tot mi s[ä] pare căci este în vis acest foc ce 
m’aü călcat; îm pare că este dus în vre o călătoriie sati in 
vre o slujbă, de nu-l văz innaintea ochilor miei, iar, cănd im 
vine căte o scrisoare de la vre o rudenie sai de la vre un 
prieten, de măngăere, si-m scrii de măngăiere, cunoscănd că 
este adevărat focul ce m’aü călcat, îm aprind focul jale,.,. 
As fi pohtit, pentru păcatele mele să m[ä] fie pedepsit Dum- 
nezeü ori cu pagub[ä] de a pierde tot ce amü, ori miie să-m 
fi dat patim[ä] de boal'ä], să pătimesc pân la sfîrşitul vieţii 
mele, în scărbe si în dureri, si să fie trăit răplolsatul, că, la 
lipsa ce m'as fi aflat si la durerile boaleï, m'aș fi chivernisit 
si m'as fi măngăiat după intälepciunea ce avea; numai, nepu- 
tänd în.oarce focul ce m’aü călcat, zic si eŭ că: Domnul ap 
dat, Domnul aii luat, și pote fi că va Dumnezeii la sfărșitu 
mieii să n'am nici-o măngăiare, că la el îm era toată nădej- 
dea... Si vräjmasif miei vor fi la mähnire, și vor zice de ce 
să nu pătimesc ei dureri de lipsă si de boal[ä] pentru pă- 
catele mele, ci să întămplă moartea lui fără vreme și fără 
pricină de moarte, că, fiind sän[ält[os] vrănd să fie mai să- 
n[ăjios, san insalat de un becisnic doftor ce avem aici, si, 
din doftoriile ce Lan dat, la noa zile l-am îngropat. Oh, oh, 
ce foc m’aü călcat!» 

55. 20 August 1785. Cost[an]d[in] Gian[ogl]u. «Fiindcă acum 
aŭ venit vremea prepelitilor si coteiul ce l-am avut, aŭ murit, și 
acum mă aflu făr cotei... Să:m găsești un cotei bun, frumos, 
cu urechile lăsate, lungi ; să fie soi bun, a căuta si prepelif, si 


www.dacoromanica.ro 


12 SORISORI DE BOIKRÏI 


a scoate din apă, mai în scurt cu toate sarturile lui si, de 
să va găsi să fie cätà, si mai bine ar fi, iar, de nu să va 
putea găsi cätà, să fie și căine, numai să fie soi bun.»—P. S. 
Fac o bisericuţă «şi-i trebuie dou? sfesnice de alam[ă)..., 
si doao mici, de umblă copii cu ele». 

56. București, 26 Novembre 1786. H{a]gi Stan Jianu, biv Vel 
Postelnic. A venit aici ca să se judece pentru moşia Drăgo- 
testi, ce o are de 20 de ani, cu eneste säref dă ciocoi». 
Domnul l-a făcut Postelnic paiă. «De acum înnainte, cănd 
imü vei scrie cărțile, de supr[a] cu acestă tit[lu]: biv Vel 
Postelnic». 

57. Craiova, 28 Decembre 1786. Hfalgi Stan Jianu, biv 
Vel Postelnic. «Pentru cinstea boerii Postelnicii ce m’aü miluit 
Măriia Sa Vodă, că, înştiinţare luînd, at avut mare bucurie, 
făcăndu-mi oratie ca să trăiască Märiia Sa Vodă si ei să 
mă învrednicescu si la altă cinste, mai mare... Și eü rog pe 
milostivul Dumnezeu ca să trăiască Măriia Sa Vod|ă], să-l 
avem Domn și stăpăn pănă la adănci bätränetä în luminat 
Scaunul Mării Sale, cu norocire... Pentru că aciastă cinste 
este mare boerie, din protipendadă, și, măcar că din proti- 
pendadă este al doilea după Vistieri-Mare, dar mai nainte 
vreme, la Domnii trecuf, aciastă boerie o avea boerii greci , 
din cei mari, feciori de capichihaele şi gineri de capichihaele, 
cel care erea tot omurul! in măină-le : care Märiia Sa răp[osa]t[ul) 
Grigorie-Vod[ă]? pe dumnealui Banul Hrisoscoleü din Pos 
telnic l-ai făcut Ban-Mare, si Măriia Sa Mihat-Vodă cel bäträn® 
pe räp[o]s{alt[ul] Postelnicu Ianache Muruzi, tatăl Dvornicului 
Muruzi de la București, din Postelnic l-ai făcutiar Ban (pre- 
cum şi alți Domni asemenea), și apoi iar pă dum[nealluï 
Banul Hris(os]colei Măriia Sa Alecsandru-Vodă Ghica din 
Ban-Mare Lan făcut iar Postfelnilcü, iar din boeri greci 
cei mai mulți, din Postelnici dragomani și apoi Domni, și 
aciastă boerie, cum zic, o avea numai boeri greci, fiind la 


1 Toate trebile, 
3 Grigore Matei Ghica. 
? Racoviţă. 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORÏ DE BOIERI 13 


Tarigradü cea mai cinstită boerie, şi aici în țară cu toată 
puterea, iar Măriia Sa Vod[ä], ca un milostiv Domn şi stăpăn, 
nu deosäbeste pe boerii greci dintre boerii pămănteni, nici 
pe boerii pămănteni dintre boeri greci, ci voeste ca să fie 
toți de o obşte, și pe cei vrednici şi credincios boeri greci 
i-ai cinstit cu boeriie din boeriile pămăntenilor, precum pă 
dumn[eajlui Post[elni]c[ul] Ralet Lan făcut Vel Log[ofält. Asa si 
pe boer?! pămănteani, le-ai dat boeriile Grecilor, si, din boeri 
pămănteni, pă dumnfea]luf Dinu Filipescul, din Cluci[a]r halea 
Postelnic, si pă dumnealui Scarlat Ghica, fiiul dumnealui 
Banului Ghica, din Clucila]r si Agä iarăși paiă Postelnic, ca si 
pă mine (vrănd Märiia Sa ca să nu să deosăbească nici 
partea Craiovei de București), pă dumnealui Cluci[a]r Gianoglu 
din Cluci[a]r paiă, Spătar, pă mine din Pahla]r[nic] paiă, Post[el- 
nijcă. Eŭ, după trebile ce aveam la Bucureşti, după ce map cin- 
tit Märiia Sa cu boeriia, mi s’aü făcut şi tain de cheltuială 
şi alte icramuri!. Hotärirea im erea să sezi, nu numai Cră- 
ciunul să-l fac acolo, ci şi Pastile, dar, întămplăndu-să o tre. 
buintä aici la Craiova, m’aü pornit Măriia Sa Vodă cu menzil, 
de am venit, şi, pănă cănd va fi voia Mării Sale lui Vodă, mă 
aflu aici la Craiova.» 

58. Craiova, 23 Mart 1787. H[a]gi Stan Jianu, Post[elnic]. «Si 
Tara-Turceascä și Tara-Rumfäjneascä la un Turc saü la un 
cioban, căte trei-patru neguțători aŭ dat bani, şi oile de 
iarnă sau prăpădit mai toate, si acum unii din lănari aŭ 
tremis oameni de străng piei de oi moarte, cu ce pret le 
găsesc, şi aŭ prins toți tabaci de le zmulgu, si zmulturile 
le-ai tocmit căte 13 parale, apoi lăna de tunsură, unde va 
mai rämänea, socoteşte la ce pret va să iasă ?2 

59. Craiova, 14 April 1787. H{algi Stan Jianu, Post[elnic]. 
«Astăz, viind dum[nealuji Cluc{e]ru Șerban dela Buc[ulreşti, 
me-aü adus veste că Măriia Sa Vod[ă] vine curănd aici la 
Craiova, şi aicea nu-i găsesc cele ce trebuesc orănduiala 
mesii, ci te pohtesc ca aceste ce le însămnez insus dumli- 
talji, să mi le cumperi ca s[ă] fie bunfe] de mas[ä] dom- 


1 Onoruri. 


www.dacoromanica.ro 


14 SCRISORI DE BOIERÏ 


neasc[ä] ; însă si să le așăz dumfital]i in cutii cu bumbac 
si cum vei şti mal bine, ca s[ä] nu s[ä] farime, și să le puie 
în doa lăzi, ca s[ä] poată pune pe cal să le aduc[&] mai in 
grabă pän la Călimăneşti, că scriii si lui Costandin Ocnaru, 
ca iaräs pe cal să mi le încarce, să ajungă mai înnainte, pän 
a veni Măriia Sa. Însă: 12 sticle vin de Tocaï, 12 sticle 
vin de Ren, 6 sticle undelemnii de Proventiia, 6 sticle de 
rozol de Franţi sai de alt fell, nu de cel ce s[ă] vinde în 
targü, de 24 de persoane un aufsafi de zahar, cu tot felu 
de figuri, precum ierea şi cele ce le-ai trimis la nunta fiu- 
miei Ghiţ[ă], asäzindu:le în cutii rătunde cu bumbac; un 
naimod ce-m spus[e] nepotu că obicinuesc la masa domnilor, 
de zahar, ca o dumbrav[ă] si cu jigănii cum obicinuesc de 
le fac, si de argint, pentru podoaba mesei; 4 copuriarpäcas 
de cel fino, mărunt, A funfi prezintin, 6 funn orez de Italia, 
4 bunt piscoturf de tot felu, 2 funti cärnatf, salami duşi (sic), 
numai să Die proaspeţi; de s[ä] va găsi si nescaivas vin de 
muşcat, sä-m trimiti 12 sticle, numai să nu Die stricat, atăt 
acesta căt si cel de Tocaia. 2 pom[u]sori, unu de läm[ä]i 
si altul de naramză în lädita, de s[ä] va putea si cu rodu 
lor saü cu flori, fiie si mai mici, dup[ă] cum i-ai trimis și 
la nunta lui Ghiţă. Să cercetezi de să vor găsi dot armăsari 
telegari, murgi saü galbeni, cum numai să fiie frumoși], si 
nu tocmai mari, ca cel negri ai Cluc[e]ruluf Stirbei, numai 
tineri și săn[ătJoș, si să m[ä] instiinfez ca cîţi bani să pot 
lua, și o pereche hamuri cum aü fostii ale Caimacamului 
Suțu... Aş vrea vre-un lucru raritet, măcar si de treizeci 
galbeni, numai nu ştii; ci pentru aceasta să m[ă] înştiințez 
mai in grab[ä] ca să trimiti, în cai de olac, doaoä șfeșnice 
de argint cu mucările lor: știii că are dumnei vară-mea... 
Poftesc ca să mi le trimitet, instiinfändu-mä si cät bani ai... 
Si să-m trimiţi și patru funturi lumănări albe, mici ca de 
cele de säü; ...naimod, ce-m spusă nepotu lanache că obici- 
nuesc domnii la masă, ca o dumbravă și cu jigănii de ar. 
gint, să mă instiintäzi cäfi bani are, ca, dem va fi trebu- 
incioasă si să prinză loc, să scrii să vă trimif... Căte doi 
lotü frunzișoară, scorţişoară, nucșoara, poftesc să trimit». 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE BOIŁRĪ 15 


60. 24 Maiii 1787. Nedescifrabil. «Postav verde tăiat cu 
colțuri ... să se puie pe marginea unor piei... Si mai ales 
la botu piei, fiindcă este tăiat oareșce...> Pentrn o piele 
de ură. «Fiindcă, precum zic, pielea de ursu voiii să o aibu 
pe pat în loc dă mindiriii, iar pieile de capră voiii să le fac 
în loc dă perine; însă să fie boia, adec[ä] văpsea, de aceia 
care să tu să curețe, să s[ä] mănjască hainele.» 

61. Craiova, 4 Iunie 1787. H[a]gi Stan Jianu, Post[elnic|. 
Pentru armăsari: «cănd ai priimit scrisoarea, Lan trimis grofi 
afară pe la iosaguri... Aï găsit doi murgi si doi negri, dar 
bătrăni, de käte zece ani, iar la grofü Michesï ai găsit o pă- 
reiche armăsari galbeni cu coama neagră si cooada asemenea, 
şi picerile din genunche la vale negre, numai la un picior 
dinnapoi pititenog, si de căte 6 ani; numai unul, cănd este 
în grajdi, finé ureche lăsată, dar, cănd îl pune la ham, ţine 
ureichile bine. [Cerea 105 galbeni. Îi află cu meteahnä.] Că 
acestiia voi să daŭ Mării Sale lui Vod[ä]. Ci, fiindcă venirea 
Mării Sale aich cum poruncea, văz că i s’aü mai făcut ză 
ticnire, nu ştii pănă cănd», să mai caute. Ar vrea si el 
doi, «jugani». «Mäcar că Măriia Sa n'ai venit pănă acum. 
dar tärguelile cé mi le-ai trimis, le-am trimis Mării Sale, si 
le-aii priimit cu mare cinste. Ci aș vrea mai frumoasă încă 
särvitiia aceia cure este la domnii cei mari, si cu picerele 
de argint.» A scris și la Viena. Vin de Tokai să caute acolo, 
la Tokai sai la Viena. 

62. 29 Iunie 1787. B[arbu] St[irbei], Cluc[er]. Pentru «patru. 
zeci de portioane de doftorii». 

63. Craiova, 23 Iulie 1787. H{[algi Stan Jianu, Post{elnic] 
«Fiind milostivirea Mării Sale lui Vod[ä] asupra casii mele, 
pe fiul mieii Stänut laŭ cinstită cu boieriia Vel Sărdari, 
care dupe vărsta lui iaste prea mult, dar, vrănd Măriia Sa 
ca să miluiască si să cinsteascä casa mea, Lan făcut; care 
nu sănt vrednic a face cäzuta multämitä.» 

64. 8 August 1787. St[efan] Pars[coveanu], Dvoif[nic]. Aude 
că va veni la Craiova. Peatru Ion Ungureanu grädinariü, 
care se arătase betiv. 

65. Craiova, 27 August] 1787. H{a]gi Stan Jian, Post[elnic] 


www.dacoromanica.ro 


16 SCRISORL DE BOIERI 


«Să-m cumperi zece copuri de ulei, că foarte îm trebueste, 
că aici la beserică la Pătru Bodu (sic), tămpla fiind veiche, 
am surpat-o, și am făcut-o din noi, şi cu ştocaturi si stălpi 
de dveri, şi coroanele foarte frumoasă, și am tocmit un zu- 
grav, iaräg meşter mare, ca să o poleesc cu aur și cu argint: 
am trimis la Beci de mi i-aă luat Raicovici.» 

66. 12 Novembre 1787. Îxaphăros [Scarlatachi] lxixac, 
Méyac Aoyo[Gérne]. Pentru afaceri. Pecete cu un leü privind 
într'o oglindă. 

67. Decembre 1787. H{a]gi Stan Jianu, Post[elnic]. «Pentru 
fii mieï,—Ghit[ä], vei fi intäles că iaste ispravnic la Tärgu-Jiiuluf, 
cel mic iaste la Mehfe]d{inti] cu oeritu; ep sănt încărcat aici 
cu toate oränduelele zahfe]reli; care vă va spune Costandin 
Ocnar[ul] că nici măncarea nu-m tihneste.» 

68. 21 Iulie 1788. Lucruri depuse de Portarul Marcu: 
anterie cu saiale (de vară si de iarnă), «I ceainic de ar- 


gint..., o cutie de zahlälr, de argint; un toc cu şase perechi 
cuțite ..., șase izmene de borangic noao, I berberlic ! cusut, 
doaă tocuri de pieptine, cusute cu fir..., o sea de argint, 


1 giubea canarie cu cacomu, o părechi scări de cal galbene, 
de alamă». 

69. 5 Mart 1789. «De la Bozieni, din Ținutul Niamţului, 
al Moldovi.» Scarlat Cămpineanu. Pentru un împrumut. E 
în «țară streină». 

70. Craiova, 10 Decembre 1789. Hagi Stan Jianu, Pos- 
t[elnic]. Pentru fiica fetei lui şi ginerelui mort, Nicolae. 

71. 6 Ianuar 1790. Varlam Särd{[ar] Budişteanul. Vrea să 
aibă de la Bec? două butci. «Potcile să fie pă fiară engle- 
zești, să s[äl legene, și să fie poliite, cum si butca cu aur 
din destul poleită, și jugrăveala frumoasă. Iar făptura să fie 
precum să obicinueste aice la noi, iar nu de cele cu uși, si 
înlăuntru înbrăcată cu flus frumos». Pe V°: «<Isprănici de la 
Pitești». 

72. 8 Ianuar 1790. Trei Murgășeni, pentru o nuntă în fami- 
lie, «cu copilu d[u]m[nea]luf Mateitä Fileșanu, biv Vel Sărdar». 


1 Prosop de bărbierit. 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE BOIERI 17 


73. Craiova, 5 Maiü 1790. H[algi Stan Jianu, Post[elnic). 
Pentru noră-sa, supărată de «gazdä!», care-i spune să-și cate 
«alt sălaș». Ar cumpăra el casele. «Am multe calabaläcuri, 
dulapuri, mesă, scaune i alte bagateluri. Boltele ce aveam 
cu chirie, de fineam marfa mea.» 

74. 9 Main 1790. H{algi Stan Jianu Post[elnic). Pentru 
întorsul nurorii și boala lui de piatră. «Totdeauna mă apuc[ä] 
în partea din stănga, îu deșărt, aproape de spinări; pe semne 
la rănunchi... Noru-mea, acum la plecare, fiindcă am avut 
cunoștință cu toți domni, ca să-ș ia zioa bun[ă] dupe la 
doamne, va găsi vre-un hinteii cu plat[ä], să nu meaarg{ä] 
pe jos, măcar că am scris și o carte de închin[ă |ciune la 
Măriia Sa grof Betlen Ghiorghe, și am dat rug{älciune Mării 
Sale doamni ca cu Märiia Sa să meaargă pe la gubärna- 
torita si pe la alte doamne, ci poate că nu va merge pe la 
toate doamnele, ci numai unde va putea să meaargă... Pă- 
rintelui duhomnicu mă inchin.» 

75. 30 Maiü 1790. Cost[an]din Viis[oJrfeanu], Aen. Să i se 
trimeată două sfesnice lucrate la Sibiiü cu alama lui, Pău- 
nica să-i spuie ce scule se află de vänzare. 

76. 10 Iunie 1790. Cost[an]din Bengescu, Agă. Trimete 
Hagicăi «23 perechi broaște». 

77. Craiova, 13 lunie 1790. Hfa]gi Stan Jianu, Postelnic. 
Pentru boala sa. «Fiind[cä] apoteca s'aii arădicat de aicea de 
multă vreme si san dus peaste Dunăre, că acolo este steabu. 
Şi acuma să apropie si Sfete Petre, unde să slobod și zi- 
lele de post.» Să trimeatä doftoriile de acolo. 

78. 26 Iunie 1790. B[arbı] Stlirbeï}, Vor[nijc. Trimete lu- 
cruri acolo; să-i cate deposit. «Numai pă supt cumpăt să o 
faci dumn{eata], aciasta, pentru ca să nu să facă tevaturi». 

79 August 1790. Lucruri depuse «in pästrarifä» de Vel 
Logofătul Manolachi Grădișteanu la Sibiii : «I rahtu de ar- 
gint cu resmeaoa ? lui..., trei flori de hașă, o strecurătoare 
de cafea, t lacrăciooară cu hărtii..., I tas de argint poleit, 


! Era la Sibiiü, în bejeni, pentru räzborü. 
? Rostul. 


8216. Vol VIII. 2 


www.dacoromanica.ro 


18 SCRISORI DB BOIERI 


2 farfurii de dulcïat[ä| poleite..., 1 cätiie poleită, 1 bur- 
dar 1..., 3 cabarale și oblänc de argint, de șea..., I sepetel 
de paie cu mărunțişuri, 1 pielcea de capră neagră; bogcele, 
cu zapisele moșiilor Grădişte şi Poenari.» 

80. 13 August 1799. Col[stan]iin Bengescu, Agă. Pentru 
«două inele» de prefăcut. 

81. Craiova, 18 August 1790. Zamfir, Serd(ar]. «Acum aŭ 
venit aici poruncă de la Bucureşti, pentru căte mănăstiri și 
biserici vor avea preveleghiuri și hrisoave, să să triimitä copie 
adeveriti de cinstitul Div[ajn de aici, ca să să prenoiascä 
de cäträ prea-innälfatu printip?.» Să-i caute si lui daniile mă- 
năstirii, de la Alexandru Ipsilanti şi Nicolae-Vodă Carageă. 
— Scriitorul era tatăl lui Tudoran. 

82. 21 August 1790. Co|n]st[antin] Bengescu, Agă. «Pentru 
ace'e doao căciuli», comandate sîntocmai ca furma căciuli 
mele», «zarife». Şi pentru «venirea Exelentii Sale doamnei 
ghinärälesi», ce are să se întîmple. 3 

83. Craiova, 18 Septembre 1790. Zamfir, Serd{ar|. Întelege că 
acum nu mai sînt să se înnoiască hrisoavele. A trecut «pe- 
ricolul». 

84. Craiova, 11 Octombre 1790. H{algi Stan Jianul. Despre un 
Lipcan, ce duce lui Pop scrisori ale lui Merkelius?. «Să des. 
chideti lada cea de chiparoz si una neagră: si să scoafä o 
giubea mohorătă, cu vergi de fir ce este cu nurcă, și o rochie, 
iarăş asemene, cu antereu ei... Giubeaoa Ilincäi este cu jder, 
şi rochia este fără măneci, iar a Zoitäi este cu nurcă, și rochia 
cu antereü la îă, și un binis a lui Ghiţă, de postav, cu jder, 
şi să facă un tenculefü; numai să pue scănduri suptärele, ca 
să nu să sfărame.» 

85. 30 Octombre 1790. B[arbu] Ştirbei], Vor[ni]c. Pentru 
ca să i se trimeatä islicele, «si să le scuture si să ià tutunul 
cel vechi, care aü fostii pe dănsăle, şi să pue altul, să im- 
brace zagaraoa cu tutun, pentru ca să nu le mănănce moliile, 
si să le asaze iar[ăjși la locul lor... 12 păreichi pene de 

1 Cadelniyä. 

3 De Coburg, comandantul oștirii de ocupaţie. 

2 Agentul Austriac din Bucureşti. 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE BOIERI 19 


care aŭ venit Ja Sibii, să-m trimit pentru Catinca; numai să 
nu fie negie, ce or[i]ce alt felt de formă.» 

86. 25 Novembre 1790. B[arbu] Stlirbeïl, Vor[nije. Si 
«pentru un clopot..., pentru o sfăntă biserică de aici, însă 
de o sută de funti». 

87. 3 Decembre 1790. St[an] Jianu, Särd[ar]. Cere «doao 
duzine masalale... 1 lebadea de maldeh ca norul... O pa- 
lascä de cele de iegăr, cu cheie... Praf gros.» 

88. 22 Januar 1791. H[a]gi Stan Jianu, Pählarnic]. Pentru lo- 
godna nepoatei Tita cu Cämärasul Costandin, «fiind și Märiia 
Sa ghinărari cu tot ofițerii și toată boerimea.» S'a stricat 
logodna cu fiul Stolnicului Bräiloiü, ce fusese la esurgunie». 
Cere «macaroane i fidea, confeturi i condite». 

89. Craiova, 15 Mart 1791. H{a]gi Stan Jianu, Pählarnic]. 
Află de la Pop că generalul Mitrowski a înlocuit pe generalul 
Enzenberg!. 

90. 27 Iulie 1791. Hfalgi Stan Jianu, Pahfarnic]. «Acum 
intälesäräm cum că ministrii nostrii ar fi încheiat pacea cu 
Turcii, şi, măcar că nu s’aü pobliculuit, dar mă tem că vom 
rămănea cum am fostă, ci Dumnezăii sä-s facă milă, nu stiü 
ce urmare să fac, ci voi vedea ce ias|ă] afar[ă] de pace si 
cu ce conditione, apoi voi mal instiinfa pe dum[neata]. Spătaru 
Geanolu?, sănt acum 15 zile de cănd aŭ plecat la Beci; ci 
ştiă că de acolo vei înțelege la ce aŭ mers și ce va isprăvi.» 
A întrebat de boală pe «un doftor de la Beci», venit acolo. 
«În loc de ap[ä] dulce, să ben apă acră ... Doftoru îm dete 
în scris că asupra Brașovului, la un loc ce să chiam[ä] Irgan, 
este apa de să chiam[ä] Borsec; dar eŭ ştii că să află și 
şi către Orăștie.» 

91. 12 August 1791. H{a]gi Stan Jianu, Pahfarnic]. «În 
trecutele zile, viindu-ne vestire de negăndita pace si cu Rușii, 
nu aveam știre de sai făcut pace, cu toții eram spereati 
că poate vor veni sumă de Turci ca să prinz[ä] pe 6 luni... 
Socotind că, fiind pace cu tot, trebue să vie Domnii în țară 


1 V, Acte si fragmente, 11, pp. 322-3. 
? Cf, atestatul ce-i dä, în 1790, colonelul Kray, în vol. XI, p. 104, no 26. 


www.dacoromanica.ro 


20 SCRISORI DE BOIERI 


Dr oste turciască, și, ca un Domn, va fi cu înblănzire, si va 
judeca, si apoi va pedepsi pe cei vinovat,—acum ne-aü venit 
și cărți de la Măriia Sa Mihai-Vodă Suci, de înblănzire. Scriie 
din Sumna, de la 4 ale aceștii luni, si scrie că Lan făcut În- 
pärätiia Domni aici la Tara-Rumfä]neascä, și i-am făcut si 
răspuns cu oratei, și vedem că oștile chesaricestÿ, unde era 
gata să plece, s’aü mai oprit: zic că, păn să va isprăvi de- 
săvărşit pacea cu Muscali, vor fi tot aici în țară. Ci milostivul 
Dumnezäü sä-s facă milă, că nu ştim ce să mai facem, dacă 
am avut aciastă parte; ci, pentru sälas, să rămăe, să nu 
prinzi.» 

92. 26 Auglust] 1791. Hfa]gi Stan Jianu, Pahlarnic]. «in 
trecutele zile, Cam scris pufinticä măngăiare ce am luat, în- 
telegänd că s'au fâcut pace și cu Muscalii; acum aici că 
numai stilstant®, opt luni, dar tot nădăjduim că să va face 
desävärsit[ä] pace, de nu va mai pătimi țara. Si noo ni-aü 
venit luminate cärt de la Măriia Sa Vod{ä], de la Tur- 
tucaia, dar caimacamii Mării Sale aŭ venit in București 
da la 19 ale aceștii luni. Este nepotul Mării Sale, care aü 
fostii aicii caimacam, celibii Iorgache Suciu, si poate pän 
acum va fi sosit si Măriia Sa Vod[ä] în București; și poate 
astăz, măine, va sosi caimacam si aici. Ostile chesaricesti, az, 
Duminică ce vine a lunii, vor pleca de aicii. Preasfintiia Sa 
părintele episcopu îm scrie cum că știe că am copiile fer- 
manurilor, cănd s’aü făcut pacea cu Rușii; și, cănd am fostii 
la Țarigrad, le-am luat copiile?, si, dup[ä] înștiințarea ce are 
de la Ruși, cum că ap arătat la pacea ce vor să facă 


! Cf. raportul olandes din Constantinopol, 22 Mart 1791: 

«De prins Michel Zasso, die voorheen prins van Wallachien geweest, 
dog gedeposcerd was, is tans weeder tot die waerdigheyd verheeven en 
door den Visir in het leeger ontbooden, ten eynde voort na het sluyten van 
den vreede, als dat prinsdom weder aan de Porte zal ingeruymd zyn, ge- 
installeerd te kunnen worden». («Principele Mihai Suţu, care a fost Domn al 
Țerii-Rominești, dar a fost mazilit, a fost ridicat iarăși la această demnitate, 
şi a fost chemat în lagăr de Vizir, pentru a fi așezat în Scaun, îndată după 
încheiarea päciY, cînd acest principat se va întoarce iarăși la Poartă»). 

* Stillstand, armistițiu. 

3 La 1774. 


www.dacoromanica.ro 


BCRISORI DE BOIERI 21 


si pentru Moldova și Ţara-Rum|ăjnească, să fie cu prono- 
miile ce aü fostii mai nainte, si sänt trebuincioase acele fer- 
manuri, și scrie să i le trimit, că vor fi de mare folos, și, 
măcar că i-am făcut răspuns că acele cdpiï de fermanurl, de 
nu să vor fi răpus prin lăzăreturi, cănd am trimes scrisorile 
în läuntru!, vor fi la Sibii între alte scrisori ce am acolo; ci 
te poftesc să chiemi un lăcătuș, să deschizü la sepetu ce este 
la dumneata, și să cauţi în scrisori, că este un plic desupra 
rupt, si sănt numai areale fermanuri, și să le învălești într'o 
härtie groas[ä], și într'o pănză să s[a] coase, si, cu om sigur, 
ori pănă aici, ori la Rămnic, la chir Nicolita, să mi le 
trimef, că acum la tärg vor veni din rudeniile (?) mele; nu- 
mai să nu s[ă] ude, ori să s[ä] răpue, — că poate vor fi de 
trebuintä.» 

93. Craiova, 25 Septembre 1791. «Cherafa, sotiia răplosa|- 
tului Mihai Socolescu.> Pentru un deposit. 

94. 9 Octombre 1791. H[ajgi Stan Jianu. Pahfarnic]. Pen- 
tru fii-mieii Stänut», bolnav de friguri. «Une ori is vine 
în fire, apoi iar să zminteste, ci am hotărăt să-l daŭ la Bis- 
trita, să-l las acolo cătăva vreme, fiind si alte sfinte moste, 
si Sfetii Grigorie ca să nu vaz[ä] pe nimeni de ai noștri, doar 
va face Dumnezeü vr'o minune.» «Nepotu Cămărașu», pirit, 
a fost dus la Vodă, dar liberat. 

95. 16 Octombre 1791. St. Jian, Sărdar (9). Pentru «doa 
sobe de her, de cele supfiri, una să fiie de șasăzeci funfi, mare 
bun[ä], oarbă, nu de cele cu foc, și alt[a] mai mic[ä], ca de 
treizeci funf, iar orbä, adec[ä] dintr'alt[ă] cas[a] să s[ä] 
încălzească, adec[ä] cu orloi, să ias[ä] fumu într'alt coș, numai 
să hie zarif făcute, și zece sticle Auspruh de Tocaia..,, și 
A funf piscote>. 

96. 24 Octombre 1791. C{ostan]d[in] Otetelfe]s[anu]. «Am 
văzut că-m scrii și mä iscälesc crestinestea, căci n’al putut 
pricepe iscălitura. Ei prea ales mă iscălesc, numai dacă 
omul dum[neavoastră] n’a știut carte bună, ca să invet[e] a 
-cunoște iscălitura...>. 


1 În Ardeal. 


www.dacoromanica.ro 


22 BORISORE DE BOIERI 


97. 5 Novembre 1791. H[algi Stan Jianu, Pah[arnic]. «Fiü-mieü 
Stänut, de multe strapatie ce aü avut cu isprävniciia, la vreamea 
trecută, mai ales la plecarea ostirilor, s'aü bolnăvit, întăi cu 
friguri, care putintef oameni aŭ scăpat, apoi ca o ther. 
molimico!, şi îl caută doftori deo lună în casă, și trebue să 
fie tot lăngă ei, să nu fac[ä] vr'o ataxie... Toate boeriile lui 
Mavroghenii s’aü stricat cu hatiserif înpărătesc; de altele, 
cine aŭ jäfuit, vor plăti săracilor.» 

98. 20 Novembre —2 Decembre 1791. Nedescifrabil. Cere 
«un mäjäri, adecă piuliță... si un her de călcatu rufelor, de cele 
de alam[ä)..., hiară de copturi si vre un socaci sai soc[älcitä». 

99. 27 Novembre 1791. Dimitrache Fälc[oianu]. «Märiia 
Sa Vod[ă] către mine întru una im scrie că bine am făcut 
de am înștiințat Mării Sale, şi încă Măriia Sa va orändui de 
a să păzi drumu acela foarte, ca să nu să strice, și încă să să 
dreagă pă unde să va strica. Asemenea scrie și pentru mä- 
năstirea Cozii, că va da tare poruncă egumenului. Îm scrie 
si beizadè, și îm scrii ca să-i instiinfäzu, atăt pă Măriia 
Sa Vodă], căt si pă Märiia Sa beizadè, pentru treaba ce am 
făcut, ce am isprävit», făgăduind ajutor cu ecärtü tari dä la 
Țarigrad». Are şi scrisoare de recomandatie de la Rathkeal, 
Internuntiul. 

Si, din țară, de la Mapia Barxoyıdvaa. 

100. 10 Decembre 1791. H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic]. Pentru 
logodna fiicei lui Pop, enepotica» lui, cu Iosif, fiul lui Manicati 
Safran. 

101. 1792. «Dimitrache Schilitä, Pit[a]r», întreabă unde e 
generalul Splenyi. 

102. 1792. Enapkétoc Ipertuăvoc. Pentru plante de la Pop, 
care s’aü trimes de Domn la Poartä si a cäror descriere e 
doritä acolo. 

103. 20 Ianuar 1792. Dimitrache Fälc[oianu]. Pentru ar- 
gintării: «r2 cufäte cu furculitäle lor, 19 linguri, 1 lingură 
mare, 24 zarfuri». Ispravnic la Vilcea e <Cuparu Manolache». 

104. I-iii Februar 1792. B[arbu] St[irbei], Vor(nijc. Cere 


1 Tifos. 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE BOIERI 23 


«doaäsprezece scaune cu postav fistichiü, insä scaune tot de 
cele care mi-ei cumpărat dumfneata] odată, si doaä canapele 
iar[ä]si să-m cumperi dumfneata], cu asemene postav fis- 
tichiă». 

105. Craiova, 3 Februar 1792. H[a]gi Stan Jianu, Pähfar- 
ni:]. Pentru o logodnä. «Măcar că Cam fost spus si dumfital]i 
că aŭ fost si de l[a] alte locuri vorbe, dar este o vorbă ru- 
mănească, că unul odată s’aü arsu cu lapte dulce fiert si pă 
urmă aducăndu-i si lapte covăsit să mänänce, luănd cu lin: 
gura, aü suflat, si, zicănduii de ce suflă în lapte covăsit, că 
este rece, aŭ dat răspunsul că cu acest fel de materie san 
arsu gura. Si, ca să nu mai auz şi pă noră-meaaciasta că e 
fata cutăruia de neamu mare, neamul, înștiințăndu-mă că co- 
pila Păh[ărnijce(sii] Bibeascăi este si de chip curäficä si de 
mumă sa pedepsită, că văz, că, de cănd aŭ murit Pahfarnijc[ul] 
Bibesc{u], aŭ chivernisit copii și casa stă pe loc, încă mai cu 
spor, de aceia m'am bucurat, făcănd și logodna cu ierologhie, — 
că nunta, daca voi trăi, va fi după Sfânta Inviere, iar, de mi 
să va întămpla şi moarte, încă voi lasa cu blestem de a să- 
vărși si veseliia în scurtă vreme.> Îi pofteşte la nuntă.! 

106. 13 Februar 1792. Şt[efan] Prășcovean[u]. Pentru bani. 

107. Craiova, 29 Februar 1792. Amuñtpios Mmizixos |=Bi- 
bica], Kapivâpns. Pentru bani. 

108. Craiova, ı-iü Mart 1792. Hja]gi Stan Jianu, Pahfar- 
nic). «Am venit la cumpän[ä] de moarte.. Am logodit pe 
fii-miei Stänuf cu copila dumn[e]ei Păh(ăjr[ni]ciasăi Bibeascăi: 
după Sfânta Înviere, de vol avea viiat[äl, vot face si 
nunta. Și acum, cu mila lui Dumnezeü, san făcut si pace.» 
Cere depositul. Un dulap de dres la mâsari, e la enepotu 
Ianache». Fusese el și la Timişoara. 

«Contes mie cel cu cıisoare... Rahtul cel pe curele cu 
ciucuri albastri, sfeșnice 12 de alam[ä], de pärete, tipsioarele 
de dulceturi 6, un bräü far[igrädean], turungiü?.» 

1 Stefan Bibescu Päharnicni are, cu soția sa, Maria (care muri după 1782 
si innainte de 1786), o fată, Bălașa, care luă pe Stänut Jianu. Ea trăia incă 


la 1811, despărțită de bărbat (v. vol. XI, p. 224 și urm.). 
2 Porocaliii. 


www.dacoromanica.ro 


24 SCRISORI DE BOIERI 


109. 11 April 1792. B[arbu] Sifirbeï]. A primit amanetul 
säü. Trimete bani pentru doctorul Horvat. «Pentru canapele 
şi scaune», cere să trimeată. 

110. 27 April 1792 Bf[arbu] St[irbei], Dvor[ni]c. Multämeste 
pentru «scaunele şi canapelele care mi le’i trimis dumn[eata]>. 

III. 24 Main 1792. Dimitrache Fălc[ojian. Cere «dooä 
teșăli de piele frumoasă, dă cele ce să fäne pungi cu praf 
de pușcă și alice... Să fie pă afară cusute: iagăru, unde în- 
puşcă cerbu... 20 funtu paler bun... Crezu că te vei domiri 
ce fel de teșăli voescu: dä cele dă vănătoare, ce obisnuescu 
boeri: sus, rătunde, jos rätunde; sus are fieru frumos; cu 
chei să închide». 

Pecete cu coroană, un capac si AM. $K. 

112. 29 Maiü 1792. Bfarbu] St[irbei]. fi trimete o bute de 
vin si cere să-i aducă niște cărți de la Viena. 

113. Craiova, 30 Iunie 1792. «Fii-mieü Stänut, măcar că 
laŭ făcut Măriia Sa Vod[ä] Vel Pitari, dar pin acum maŭ 
mai venit; nu ştii ce mai face, că au avut făgăduială si de 
isprăvnicie; ci i-am scris cu destule mustrări, să lase] toate 
si să vie, ca să-l văz căsătorit, să văz ce urmare vor avea: 
doar voi avea noroc de nora aciasta, să m[â] caute la bă- 
tränefe... Aş vrea să-m însor nepotu Ianache: văz cä-m 
scrii că este la Beci si este bolnav». 

114. Craiova, 30 Iulie 1792. Să i se puie etutun» «pă sa- 
muri». Să i se aducă «doaă islice». 

115. Rimnic, ı-jü August 1792. Kwuotäxı Mrevtléouoc. Pen. 
tru bani. 

116. Rimnic, 4 Septembre 1792. Costandin Bengescu, 
pentru ceaprazuri cu «märginile de särmä galben[ä] si mij- 
loacele de särmä albă, si în mijlocii să s[ä] facă floarea de 
cabarale, adecä de fluturi galbeni si albi: pentru care, ori- 
cät bani va merge, cu dragoste if voi răspunde dumlitali)..., 
fiindcă säntü trebuincioasä de iarnă.» Se zice eparolistü». 
Multämeste pentru «doftoriile de ciumă)». Salutări de la 
Spatarul Geanoglu. 

117. Caracal, 2 August 1792. Ilinca Jäianca, Pahfarniceasa]. 
Pentru un «boscealäc». 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE BOIERI 25 


118. 9 Octombre 1792. Cat[in]ca Ştir[boaica]. E bolnavă 
de o mină, «si la spitäriia de aici, de acestü feli nu să gä- 
sescü ; iată că făcu doftoru aciastă rätätä». A cusut Hagicăi 
«dooë păreichi de izmene». 

119. Craiova, 24 Octombre 1792. H{algi Stan Jianu, Pă- 

h[arnie]. Pentru nunta fiicii lui Pop, Mariuta, la 3 ale lunii, 
cu Iosif «Sofran» (Saffranos). 
"120. 30 Octombre 1792. Caltinca] Știr[bei]. Pentru doftorii 
«împreună și cu doo păreichi conduri și una păreiche strimf 
ce s'aă ostenit ginerile dum[neavoasträ] și cocona Mariuta 
fica dum[nea|v[oastră]». 

121. 6 Novembre 1792. St[efan Präscovean[u]. Cere un 
grădinar «numai pentru sălătruii si pentru verdeturi si, de 
poti să-mi altuiască, și de să va pricepe si la flori, nu strică». 
Oferă must pritocit. «Sinior Dumitrachie, buni doftorü, să 
închină dumitale», care l-a îndreptat, «căci am venitii păn la 
cumpănă». Să fie lăsat încă lîngă el: «este si om dulce la 
graiu dumisale». 

122. 10 Novembre 1792. «Filaret, Mitropolitul Ungrovla 
hieï», adeverează. 

+ La leatul 1771 mergänd dumnlea]lui unchiul nostru Du- 
mitrache Fălcoianu biv Vel Cluci[ajr în țara Ardealului, la ru- 
dele noastre, grofii Secheleștii, dă spre familiia noastră Bui- 
ceștii !, dă aicea dën Tara-Rumäneascä, aŭ căutatu dumnealui 
unchiul nostru pricina moștenirii familii noastre Buiceștii 
dă cele ce aii fostu acolo în Ardeal, prin judecată, însă 
numai cu grofu Sech[elji Lașlu, fratele cel mai mare, iar cu 
Sechil Adam, frate mai micu al lui Sech[el]i Laslu, n'aă căutat.» 

În 1792 merge și la Viena, la Chesarul, de și muriseră 
fraţii. Întăresc cele făcute de dînsul : 


Ioan Cămpineanu, lanache Fălcoianu 3. 
Două peceti stricate. 
1 A lui Diicu Buicescu, doritor de Domnie din vremea lui Mate! Basarab. 


3 Pentru rosturıle ardelene ale familiei Fălcoianu, v. vol. XII, p. 120, 
n° CCALVII. 


www.dacoromanica.ro 


26 SCRISORI DE BOIERT 


123. 21 Novembre 1792. Costandin Brăiloi, Clucı[a]r. Pen- 
tru niște rîmători. 

124. 1-iü lanuar 1793. H|a]gi Stan Jianu, Pahfarnic]. Pen- 
tru nişte bani. 

125. Craiova, 3 lanuar 1793. H{a]gi Stan Jianu, Pah[arnic). 
Pentru boala sa și bani. 

126. București, 7 Januar 1793. eBfarbu] Ş|tirbei]. Pentru 
niște «porfioane de doftorii», pentru care avea și «rețeta». 

127. 20 lanuar 1793. Dimitrache Fâlclojianu. Scrie fra- 
tilor «Turi Laslo protonotarie»!, «Fabiian». «Nepotii miei, 
pentru cä lelea soru-mea, Päunica Comäneanca, aü dat opstescul 
sfärsät». Se ceruse în proces «ca să fie iscălită [cartea] dä 
Vodă. Ci, întăi, că la aceste madele? ale noastre pă Domnu 
nu-l amestecăm, că iaste un strein: astăzi iaste, măine nu 
iaste, și acum s’aü së schimbat; merge Mihai-Vod[ă] la Mol. 
dova si vine Alexandru-Vod[ä] aice?.» Thuri avea să-i dea 
8.000 de florini. A murit ispravnicul de Vilcea, Dinu Bengescu. 
«Cum am venit aiciü în țară, am dat peste boala ciumi aiciü 
în București, si zece zile am șăzut si am eșăt afară, și am 
umblat păn cinci judetä, dän loc în locu, späimäntat, și n'am 
avut mijloc de a scrie, că Buc[ulreștii rămăsese pustii ; iar 
acum s’aü mai osteiat, dar nu dä tot, că totizbește la căm: 
=cäte] doaä trei locuri, că Domnu țări nu sta să facă purtările de 
grijă cele cuviincioase,—că nu s'ar fi umplut ţara,—ci sta numai 
de jăfuia păcătosu norod cu multe nedreptäfäi, încăt jafurile 
lui Mihai-Vod[ă] aŭ întrecut jafurile lui Mavrogheni, cănd aŭ 
stinsu țara, și el si oameni lui, — Dumnezeu să-l răsplătească 
şi trupește și sufletește. Acum dar să duce la Moldova, să 
mai jăfuiască şi acolo.» Salută eMariuta, copii». 

Pecete cu coroană și un copac în scut, ținut de lei, cu 
literele: À. m. $. K. 

128. 26 Ianvar (?) 1793. Un nepot al lui Pop. «M’aü pof- 
tit prea mult dum(neaji[ui] Caimacamu ca să scrii dum[neajta 
ori la Viena, orf unde af socoti, pentru o hartă de gheo- 


1 v, vol. XII, p. 120, n° coxLvit. 
3 Afaceri. 
3 V. articolul mică Ur Mitropolit de altă dată, în eCunvorbiri literare» pe 1901 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE BOIERI 27 


grafie acestor cinci județe și acelor 12 ale Tärii-Rumänesti 
care s’aü făcut în căt aŭ fost stăpănirea chesaricească aicea, 
fiind și toate satele anume însămnate, care, de s'ar putea 
găsi în limba frantozascä, prea bună ar fi, iar. de nu, măcar 
si latinește, numai ceste după urmă să fie, si, oricäti bani 
va fi, voi răspunde cu mulțumită.» 

129. București, 24 Februar 1793. B[arbu! St[irbei]. Se plinge 
că n'are gazele. Pentru «doftorii de la Lipsca». 

130. 13 April 1793. Bfarbu| Ștlirbei]. Pentru bani pe 
<doftorii>, c<hamuri» de carätä» si «butcä» («doï rotasi»). 
La urmă, autograf. «La d[ujm[neaei cocona Päunita eŭ și 
Catinca ne închinăm cu frățasca dragoste.» 

131. 15 April 1793. H[ajg[!] Stan Joian (sic), Paharnic. «Eŭ 
tot cu slăbiciune mă aflu, că poate s’aü apropiiat de a 
face datoriia călătorii cel de obște, care, fiind supărat de 
patimile și nenorocirile ce am avut cu fii miel, va să fie și 
sfärsitu cu măhnire.» Să vie el și cu e«dumneaci nepoată». 
spre a-l sfătui. Are două nepoate dela ginerele Vlădoianu; 
vrea să mărite pe una. — P. S. de la «Gheorghie sin Hagi 
Stan Jianu». 

132. Craiova, 2 Maiü 1793. H{algi Stan Jianu, Pahjarnic]. 
Despre nunta lui chir Todoran. «Váz, pentru păcatele meale, că 
clironom n'am: Ghiţă tot mai spre răi merge, care poate să 
şi moară, dar, și căt va trăi, partea lui la ce casă las? 
Din fi-mieii Zanfir! aă rămas un copil care acum este de 
15 ani, şi este mut și surd; mamäsa o am aice în casă, și 
o ştii ce felii este, și poate să dal mărite, după cum îi este 
firea. Fii-mieii Stănică l-am însurat, socotind că va fi noru- 
mea ca mumä-sa, dar este numai un chip zugrăvit, dar, în- 
colo,—nimic. Fii-mieü, dup[ä] cum i-am cunoscut firea: măndrie, 
iufime, care, cum aŭ fosti Nemţii aicii, aŭ fostii tot ispravnec, 
și aŭ căștigat si păn la 30 pungi de bani, si acum auz că 
este și datori să-i de banii: ap cheltuit cu cărțile, cu măn- 
drii: care J-am trimes la București, de aŭ luat boerie, stri- 
cändu-s[ä] boeriile lui Mavroghenii. Si i-am făcut nunta ca și 


1 V. p. 11, n° 54. 


www.dacoromanica.ro 


28 SURISORI DE BOIERI 


celorlalți, încă mai cu multe scule şi haine; care am cheltuit 
cu boeriia, cu nunta păn la 7.000 lei. L-am plătit și de datorie, 
dar măine este iar ia loc; să-i daŭ să facă negustorie, dar 
el cere isprăvnicie, să jăfuiască, să bată, să fie cu pompă: 
numele și Lan stricat din isprävuiciile Nemtilor.» Ar vrea să 
D dea numai venitul moștenirii; banii capitalului i-ar depune 
la «Casa Înpărătească». 

133. 16 Mag 1793. Bfarbu] St[irbei]. Pentru hamuri și 
doftorii. Cere «apä acră». 

134. 16 Mam 1793. Dimitrache Fălc[olianu. Pentru un îm- 
prumut cerut de «fratele cumnatu Räducanu Slätineanu, biv 
Vel Logofăt, care fäne pe soru-mea, Săftica». 

135. Craiova, 2 Iunie 1793. Kuwvoravrivos Kaparläs, Katya- 
măwos. Pentru o datorie a răposatului Pitar C. Bengescu. 
Pecete cu coroană şi inițiale întrolocate. 

136. 26 Iulie 1793. Dimitrache Fălc(oianuj. Nepoţii vor 
iscäli. «N’aü ce face, că avem Dom[n] : cu judecată». 

137. 29 Iulie 1793. B[arbu] Șt|irbei]. Cere «nişte apă acră». 
E pe cale la Craiova. Cere si «dooä sticle cu vutcă fran- 
tzozască ce să cheam{ä] rum». De nu va fi, so comande. 
«Aciastă vutcă să face din drojdii de zaharü.» 

138. Rimnic, 24 August 1793. Un boier cere «sä-m gä- 
sești doi canari buni, invätat bine, căntece frumoasă», și 
«șase rogojiooare de cele de masă, de care pun tipsiile pă 
dănsăle», «farfurii de masă, atăt cele de bucate, căt şi tă- 
lerile». 

139. 12 Octombre 1793. Zaapiäroe Ipertiăvoc. Pentru afa- 
ceri. 

140. 31 lanuar 1794. Hfa]gi Stan Jianu, Pahlarnic]. «Dum- 
nialui Stolnic Dumitraiche Bibescu s’aü logodit cu o ne- 
poată a dumnealui Vistieriului Stirbeaï 2, și Duminec[ä], la lä- 
satu postului de carne, iaste și nunta, și, fiindcă aicia vinuri 
bune de alte țări nu să găsăsc, si nun iaste dumnialui Cai- 


1 Pe Alexandru Moruzi. 
3 Catinca. 
3 21 Februar. 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE BOIERI 29 


macamu, ci m'aă pohtit ca să scriü dumitale.» Și lui, pen- 
tru boală, îi trebuie așa vinuri. «Dară și pentru trebuinta, 
că găndescă să mărită vre o copilă din nepoate; și să 
vor face doo läditea, si să vorü învăli cu fol veichii, 
ca să fie povară mai ușoară de un cal.» Pentru clopotul 
cerut. 

[Listä:] 16 sticle vin de Tocaia, 12 sticle vin Aispurh, 
8 sticle vin de Reni sai de alt feali de vin de afar[ä[, 4 
sticle untdelemn de Luca, 4 funt capere, 2 funt stainvain 
adec[ă] tirighie, în loc de oțet, 2 șticuri de pänz[ä] de Pe- 
riias !, adecä bogaciü vănăt, pentru cäptusäle la perine.» 

141. 20 Februar 1794. H[a]gi Stan Jianu, Pah{arnic]. Pen- 
tru un copil al răposatului săă fii Zamfir, născut după 
două fete, «ca argintu de curate». Acesta — «n’ar fi mai 
apucat să s[ä] nască» —e mut. <Pă chir Dumitrache Marcu 
dohtoru, mai mult pentru aia l-am adus de la București... 
Aine peste aine», vrea mamă-sa. 

142. 11 Mart 1794. Un Bräiloiü, se pare. Cere «o bucä- 
tăriță säsoaicä: si fie mesterä, curată, care să aibă știință si 
pracsis de uscături, de bucate și de zaharică, și din casă de 
boer să să ia, iar nu din cele din prostime.» 

143. [August 1794.] H[a]gi Stan Jianu, Pah[arnic). «Ve- 
nirea mea aicea la București este fiindcă amăndoaă nuro- 
rile aŭ dat la Măriia Sa Domnul jalbă: Joița, ca să s[ä] des- 
partä de fiu-mieü si alte fleacuri ce mai cere; Ilinca cere 
iarași lipsa zestrilor si ce aŭ rămas de la fiu-mieü, fiindcă 
trăeşte mutul, nepotu-mieü Ioniță, ca să fie la ia... Numai 
la Măria Sa Vod[ä] si la cätva din boeri am apucat de am 
mersii spre închinăciune.» Va judeca pe Joița Mitropolitul 
și Divanul. E bolnav. 

144. 10 August 1794. Cjostan]i[in] Otfete]l[i}s{anu], Medel- 
nicer. «Mă încurcară și pă mine: invoindu-mä cu dum- 
n[ea]lfut] Slugfiejr[ui] Argentoianu, am luoat întru căsătorie pă 
fiica dum[neajlfui], si nunta să face la opt de Säpt[em]v[rie].» 
Să-i cumpere unchiul deci: «6 ocä zaharicale mari, deosäbit 


1 Eperjes. 


www.dacoromanica.ro 


30 SCRISORI DE BOIERI 


figuri şi altele, 2 ocä capere bune, 12 sticle vin de Spanu, 
de Tocaia, 6 sticle undelemn de Franţa, o sută de sardele.» 

145. 19 Septembre 1794. Blarb ı| Stfirbeï]. Se miră că n'a 
venit, împotriva «parolei», «sinior Gheorghe Martin Hailain». 
Era un medic, se pare. Şi pentru doftorii. « Moşiia mea Ciup- 
turoia, unde si eŭ mă aflu.» O «doamnă» vine pentru a 
face doftoriile. 

146. 21 Novembre 1794. B[arbu] Ştlirbei]. Are 700 «de 
rămători, mari, graşi, frumoşi, gata de drumüs. 

147. 25 Februar 1795. B[arbu| S’[irbsı]. «Pentru plastru ce 
aŭ trimisi Madama Catincăi, cum şi cipcele le-ai adus.» I-ai 
priit dokloriile: «încă de le luam dupi cum scriei dum- 
[neata], patru luni, mă făceam copilas.» Să vie si Madama. 
«Un eizindariü, adec[ă] un leü şi jumfältate», îi va da hrană pe 
zi. <Hagiiaşule, în grabi să am räspu[n]sü.» 

148 15 Mart 1795. B[arbu] Stlirbeï]. Ar veni «sinior Mar- 
tin», ma scu'np decit soţia lui, Madama. Cere «cätevas pi- 
tusci». 

149. 15 Mart 1795. Constian[d[in] Zoxorızvos. Pentru grä- 
dinar si sämintä, între care: «calarabe, rădichi de lună rost 
şi albe lăptuci, cäpäfini mari, şi alte feliuri, anghinare, nis- 
careş säminte de flori alese». 

150. 22 Mart 1795. Bfarbu] Și[irbei]. Pentru seminti de 
flori şi o «madamă», de care să nu spuie că aaduso el: «aici 
poate găsi dumn[ea]ei pe multi de a-i căuta; ştii eŭ un obraz, 
dar nu-l numesc in scrisore, carele mi aŭ şi zis că, viind 
dumneei saü domnul, atunci să va arăta». 

151. 3 April 1795. Dale Stan Jianu. S'a îmbolnăvit la 
București, «nesezänd în casă, ce tot unblănd..., suindsi sco- 
borănd scările boereşti şi domnești.» A venit cu episcopul 
«Fecïori mă iai de suptiorf şi mă dai jos [din pat]. Numai 
mulţumim luy Dumnezeü că am ajuns sănțăjtos la cäscioara 
mea.» Cere un grădinar si o esoc|ăjciță>: «că, de va fi fat[a] 
şi de cinste, şi curată, și cu omenie, îi făgăduesc că voi şi 
märita-o, că eŭ voi să dai toți Tigani afară, că m'am su- 
plälrat de ei.» Să ştie si coftur?. Pentru telegari: «acum la 
tărgu Sibiiului ştii că vor veni si din nemeşi şi din popi 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE BOIERI 31 


nemtesti şi din alții... Să fie murgi curat, si să nu De spe- 
DO sai armăsari, macar să daŭ zece florinți mai mult, si 
păn la treizăci de galbeni, iar mai mult nu, că de acum 
înnainte voi găsi si aicea, că s’aü deschis tärgurile.» 

152. Craiova, 19 Iulie 1795. H[a]gi Stan Jianu. Pentru 
«ostenelile Bucureștilor, cu suitu și scoborătu scărilor, și alte 
supărări; după ce am venit, toate acele osteneli mi aŭ căzut 
în picioare, si mi s'aii umflat ca uleele, si, de ce merge, să 
sue unflătură în sus, pănă mi s’aü umflat si păntecele, de 
San făcut clopot, şi, osäbit de dohtorul Pal, ce aŭ fost aicea 
acum, aii venit și un Grec, ce zice că aii învăţat dohtorii la 
Franţa, si are si spiert cu el, si mi aŭ orănduit niște 
prafuri road, de le iaŭ numai cu apă dimineaafa si sara, și 
miaŭ hot[älrät ca să es la primblare, încă mai mult să umblu 
călare, care map făcut si am cumpărat și un cal scumpu... 
Era să mă duc si la bält, fiindcă am luat vama bălților, dar, 
intelegänd că sänt neste sate zbreduite de cium[ä], nu m'am 
dus, că m'am temut. [Să întrebe si pe dr. Varstader.] Socă: 
citä n'am găsit la aciast[ă] vreme, dm caută și îm trimite, 
numai să fie creștină şi cu omenie, —că eii voi să trăesc 
viiaț[ă] căt va vrea Dumnezeü, iar nu voi sä-m tiranipsesc 
viiata. Si pe Tigani voi să-I daŭ pe toți afar[a] [Despre epitropia 
Casei sale, căci se teme a nu-i ajunge] mai räü decăt de 
casa Obedeaanului, precum si a Gănescului: de n'ar fi 
făcut Obedeaanu măn[ăjstire, precum si Gänescul, s'ar certa 
ca neste dobitoace. Care si eŭ Preaajba găndesc să v[ä] fac 
să aibă cäte tl. 1000 pe an, dar nu închinat[4] la altă mă- 
năstire, ci supt epitropie, și să aibă școală, să învețe de 
pomană, si să mărite fete sărace, că clironomi miei aŭ ce le 
rämänea: bani şi scule și moșiia; numai dacă n'ar fi ca Bälutä 
Obedeaanu.» Cere «jinblulițe, numai să fie coapte tare, 
pentru supă... Stiü că să vănd arme vechi și bune, si vănă- 
tori, am 6, s[i] mi s’aü stricat puscile; ce sä-m eï dooă flinte 
cu patu jumătate, pentru vänat, si alicii, şi mai mari, si mal 
mici... Căt şi vre o păreche pistoale englezeşti sai de Beci, 
că acum mai mult oi să umblu pe afar[ä]. că am scăpat de 
Divan.» 


www.dacoromanica.ro 


32 SCRISORI DE BOIERI 


15 3. Novembre 1795. Spă[tarul| C. Cluccerioglu. A fost numit 
ispravnic. «Ain trebuintä de un bucătar şi o Nemtoaicä spă- 
Jătoare». 

154. 20 Novembre 1795. B[arbu] Şt[irbei]. «Pentru pricinile 
nepotu-mieü Stolnicu Dimitrache Bibescu.» Si pentru «gaze: 
turi». «Din năprasnica boala ciumii, si dinù răzvrătirea vremilor, 
după cum vel fi auzit, mă aflu cu totul aici la Tärgul-Jiiulur.» 

155. 25 Decembre 1795. Bfarbu] Șt[irbei] «Acum s’aü 
apropiat si sorocul gazeturilor de a est pă anul acesta.» 

156. 3 lanuar 1796. Rusi Caragicu, biv 3t[i] Logofăt. Pen- 
tru o butcä. 

157. 11 lanuar 1796. C|ostanjd[in] Orfeltfellfi]s[anu]. Cere 
«doä batiste musulin» şi prezentin «si doä telatinuri.» 

158. 21 Ianuar 1796... Postjelnic]. Pentru eo butcă cu un 
drug la mijloc, să umble roatele denainte pe didesuptu, dar 
să fie foarte ușoară, numai de doi oameni, si cu veziteu trei». 

159. 5 Februar 1796. Stoian Post|elnic], zer Hfagi] Mătei ot 
Piteşti. Păharnicul Iordachi Filipopoliti cere «2 topuri de hărtie... 
Dar i aŭ spus părintele episcopol Argeşului că mărginele la 
asfel de hărtie nu sănt tăete... Să o dai la meşteri ce leagă 
cărțile, că să-i tai märginele.» EI cere «2 funti tăbac, de la 
Peştea, de cel negru», si «o vermia (sic) pänzä ce să cheamă 
Linţi !, pentru legat la gät.» 

160. 17 Februar 1796. Stanciu Susäscu, biv vi Comis. 
Pentru rămători, ceasornice: «un ciasornic bun de purtati 
în sănii, si acolea la Săbii să gäsäscü cıasornice bune, en: 
glezăști». 

161. Rămnic, 29 Februar 1796. Costandin Ot[ete]l[i]s[anu]. 
«Pentru doao harte de Tara-Rumäneascä și alte doao de 
Tara Moldovei, ce san făcut în anii trecuţi.» 

162. 3 April 1796. «Pärvul, biv 3t Logofăt, ginerile lui 
Tudoran Bäjoiü.» «Ne aflăm sănătoşi, cești care trăim pănă 
acum, iar dumneael, maica, soacră-mea, aŭ răpăosat, de este 
acum la Paști un an, precum si dumnealui taica socru-mieü, 
Tudoran Bojoï, să află in patimä dä boală... si nu poate 


1 De Linz. 


www.dacoromanica.ro 


SORISORI DE BOIERI 33 


umbla in picere... Fiindcă copila cea mică, sora Mänditi, 
soții mele, aŭ venit dă värste, aŭ început a ne veni uni alți 
după obicei, și, nefiind gata din multe, întocmai ca o fată 
săracă, nn putem a o da.» Să-i dea «un rănd dă haine 
cum te va lumină Dumnezeü... Este aici un ipochimen, 
anume polcovnecu Dragomir, dă la dumn{ea]luï Vistieriul Stir- 
bei, carele, fiindu-mi prieten mai dănnainte, i-am și dășchis 
eŭ vorbă pentru copilă, si nu ar fugi, dar, cum l-am price- 
put eŭ, fără voia dumitale să cam fereşte. Și pentru aciasta 
iaräg mă rog să binevoești dumnlealta a-l îndemna cu o 
scrisoare, să ia copila si să nu fugă dä neamul acesta; dar 
te vei face dumn[eata] că nu știi dă scrisorea mea; dum- 
neata învățat ești dă Dumnezeü, — că, în credință, unchiule, 
nu sănt astă dată oameni ca aceia, şi-mi pare räü dă așa 
copilă, si vom avea și păcat a nu face silinfä să o dăm după 
om dă potrivă... Cumnatul mieü, iarăș, si el abiia îș agoni- 
sește casii dumisale: oan putere măcar cu căt dă mic lucru 
să ajutoreze copila; pănă și înbrăcămintea ei o agonisește 
tot dă aiurea. Unchiul Ilie, fratele socrä-mea, iar a räposat... 
La bolțile dă aici nu este nimic procopsalä...» Să pri- 
mească un copil, cumnatul scriitorului, la el. 

163. 9 April 1796. Bfarbu] St[irbei]. Pentru «zece copur 
de vin vechiü de Ardeal», «Io părechi strinfi de mätasä» 
saii bumbac, supfiri, zahăr, cafea, Desmet, ecot cipce», «mä- 
nuși albe de mätasä», «suhü pantofi», «fără fluturi și prin 
prejur cu piele neagră sai albă sai de atlazü și o masă le- 
șască cu 12 särvete.» 

164. 12 April 1796. B[arbu] Ştirbei]. Multämeste pentru 
vin: «si, din căt beam pănă acum, îndoit voi să beaü, știind 
că este de la dum[neata]». Multämeste pentru mănuși date 
Catincăi. 

165. 21 Man 1796. Kwvor. Xoxottavos. Cere doi canari si 
Sow 7) rpia pivafsra («două ori trei minarete»). E numit is- 
pravnic de Vilcea. 

166. 23 Man 1796. Kuvor. Zoxorıdvos. Trimete scrisori ale 
Canticăi Știrbei. Cere canari și, fără zăbavă, «gazete». 

167. 7 lulie 1796. Cost[andin] Gianoglu. Cere împrumut. 


5216.—Vol. VIII. 3 


www.dacoromanica.ro 


34 SCRISORI DE BOIZRI 


Intervine si Constantin Otetelisanu, pentru «Vist[ierul] Gea. 
noglul, unchi-miei si nasu-mieü». 

168. 8 Iulie 1796. St[an] J[ianu], P[ostelni]c. «Fiindcă răpo- 
Satul taica!, la sfärsitu vieţii, n'au apucat sä-s fac[ä] diiata, 
ori că vrăjmaș(i] nu i-aü dat vreme, ori că, știind că are diiată 
făcută] de la Temeşvară, nu este trebuintä de alt[ă)», să 
trimeată, dacă o are. 

169. Rimnic, o Iulie 1796. Kovor. Zoxortdvos. Nu-l trebuie 
canari «numai cu căte o notă», ci «să ştie note mai multe, 
spre a fi vrednici dă cinstea unui mare person, unde am 
să-i trimit pesches». Să caute «si la patrii frantiscanÿ». 
P. S. «Am multe havalele del(aj mari persone de l[a] Bu- 


curestif; trebuintä am de şase canari..., cu 2 sai şi 3, 
înc[ă] si mai multe note să ştie... Iar, pentru preţ, eŭ nu 
bănuesc, numai faini să fie, buni, cu organele lor... Doi 


cäfälus[f] mică, frumos, vrednici de damă mare, de domnifä.» 

170. Rimnic, 22 Iulie 1796. Constantin [Cluccioglu], Spät[ar]. 
«Cănd eram la Sibiiii, am mersu la grădina domnului Bran- 
cantari 2, unde am găsit un soiii de poame ce să numește 
ananas, şi am cumpărat.» Să-i iea si acum cineva. 

171. Rîmnic, 29 Iulie 1796. Kuvot. Zoxorıdvos. «Päntru că- 
tälus, am văzut măsura ce mi s’aü trimisă si, fiind mare, nu 
face de acea persoană.» Mai cere doi canari. 

172. 4 Novembre 1796. St[an] Jianu, Särd[ar|, cere «sticle 
de Aouspruh». 

173. Craiova, 21 Novembre 1796. «Särban Otetelişanu, biv 
Vel Cluci[er], isprav[nic]. Pentru'vînzare de mite si rimători. 
«Să pui să-mi facă o argintărie...: doospräzäce părechii de 
cuțite, cu lingurile lori, doo solnite, doo sfetünice si o lin- 
gură mare». 

174. 15 Decembre 1795 (1796). Nıxöiaos Ilpayxofăvoc. Pen- 
tru hamuri si cai. — Greceste. 

Întoväräseste cu un bilet Dimiftrie] Bibfe]s[cu], Stol[niJc 
(12 Ianuar 1797). 


1 Hagi Stan Jianu. 
> Bruckenthal. 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE BOIERI 35 


175. 9 Februar 1797. Catinca Stir[boaica], Voià să trimeată 
Păunicăi «căteva lucruri de Taligradü». 

176. 9 Maiü 1797. Catinca Stir[boaica]. A trimes 5.000 de 
lei. «Și mă rog, chir Hagi, cum mai în grabă să triimifü 
dumneata scrisorile la dumnealui, instiinfändu-l și dumneata 
de priimirea banilor, ca să primesci și eŭ räspunsü de la 
dumnealui, să-mi odihnească și mie inima.» 

177. Tärgu-Jiüuluï, 17 Iulie 1797. Dimlitrie] Bib[escu], Stol- 
[nijc. «Pentru hamurile ce pohteste dum[nealluï Banu Brăn- 
coveanu ..., cu căte doao lanţuri pă supt barbă». Cere «si 
doi telegari murgi închiș». — Si la 4 April precedent. 

178. 24 lanuar 1798. «Costandin Dudescu, graf.» «Să să 
păzească și spre mine de către dum[nea]ta tot acel vecu prie- 
teșug și dragoste ce o avea către casa noastră și către ră- 
posatul taicä-mieü.» Îi vine marfă din Viena. 

179. 28 Ianuar 7798. B[arbu] St[irbei]. «Multi de aici, din 
boeri, din neguţători aŭ scris pentru gazeturi, aŭ si dat 
bani, și nu le-ai mai venit; s’aü auzit o vorbă că pă gazetari 
l-ar fi închis, dar nu putem ști, cu adevărat este saü nu: 
dum[neajta poate să știi de ya fi așa, și cum că s’ar fi oprit 
cele greceşti, să nu să mai dea afar[ă). Ci te poftesc pă dum- 
n[eata], fă un mijloc și îmi triimite nemtesti de aci, din Sibii: 
știă că mulți obicinuesc de aŭ gazeturi, mai vărtos chir Enache, 
cumnatul dumfitali], trebue să aibă; plătește dum[neataj, si 
îm trimite doaă, trei partide, de la Ghenarie, și de aci înnainte 
fa dumn[eata] rănduială de-mi triimite totdeauna.» Și pentru 
<o räfatä». 

180. Rimnic, 16 Februar 1798. Const[andin] Bräil[oi], Pit[a]r. 
«Dumnei cinstita cocoanä Cäimäcämeasä ! să află venită aicea 
la Rimnic și, din nașterea unui cocon, să află lehusă și cam 
zaifă ; dum(neaji[ui) dohtoru ce să află lăngă dumnei, dete aciastă 
rețetă... Să cercetezi la grădinari de acolea, sai la grădina 
lui Brocăntal, pentru nește poame ce le zic: ananas, să ali- 
verdisesti dumn[ea]ta doaă poame de acelea, să mi le trimit 
în grab[ä], fiind trebuincioase iarăș pentru dumnei.» 


I Soţia lui Iancu Caragea, biv Vel Postelnic. V. vol. VI, p. 507, no 267. 


www.dacoromanica.ro 


36 SCRISORÏ DE BOIERt 


181. 9 Maiü 1798. Gheorghe Ben[gescu], Cluci[e]r. Cere îm- 
prumut 7.000 de lei, oferind garantie în moșia Bengești saü 
Breasta. 

182. 11 August 1798. B[arbu] St[irbei]. Cere «alice mărunte 
ca meiu, și alice mai mari, de epuri, praf paler de la sinior 
Albert... De cel de Beci să-m dea, care vaavea mal bun.» 

183. 2 Octombre 1798. B[arbu] Stfirbeï]. Cere «zahar si 
cafe», ealice mărunte de vrabet..., că-mi trebuesc pentru păsării), 
— că aici nu să găsesc; numai să fie de cele mai mărunte». 

184. 9 Octombre 1798. Const[andin] Bräilfoiü], Stolfni]e. «In 
trecute lunfi] am fost scris d[u]m[ita|i[e] pentru neste săpun ce 
scriü gazetele că aŭ eşit pentru spălat cocoanele pe obraz: sä-m 
trimit patru calăpuri pentru dum(njei prea-cinst[ita] cucoana 
Caimăcămesa, și atunci mi-ei răspuns d[umitale) că este 
departe, ce, de pofteste dumnei, să scrii dum[isaji[e] ca să 
scrii acolö, ci, fiindcă d[u]m{nJei vede că aŭ adus alţii]. pof- 
teste... să i să aduc[ä] si dumnei.» 

185. Craiova, 1799. Scrisori de la «Dräghicean Ot[eteli- 
sanu], Stol[ni]c». 

186. 6 Mart 1799. C[ostan]d{[in] Otfete]i[is[anu]. «Și eŭ 
mă aflu cu casă cam grea, că, din mila lui Dumnezäü, pă 
tot anu ne căștigăm căte un copilas.» 

187. Mart 1799. B[arbu] Stlirbeï]. <Să-m trimit cevas se- 
minți de grădină, de ale măncării, pentru că aici totii ne-am 
prăpădit Turci; conopidii, amdidi (si), de varz[ä], căte fe. 
liurf vei socoti... Îm vei însemna d[u]m[neata] fieștecare felu- 
rime cum să s[ä] pue în pämänt.» 

188. 27 Mart 1799. «Nicolae Golesc[u] si ispravnic de 
Pitești.» «Cunoscänd prietesug[ul] ce ai dum{nealta cu dum- 
[nea]luf taica Vornecu Răducanu Golesc[u] și cu dumn{ea]luï 
vär[u] Constandin Dudesc[u], nu lipsăsc a mă ruga ca si 
amăndoi să avem tot acelaș prieteșug bun. Deci mă rog du- 
mlita]le să trimiti aciastă scrisoare ce scrie italienește, la Viena, 
la dum[neallui chir Ghianache Dimitrie Cariboulu. Trimiseiü 
dumjita]le si un sfantih pentru creitari postil, pă care-l puseiü 
în plic. Ci mă rog să am și răspunsul dumnfiltale, de pri- 
imire... Cu însuș măna mea scrisă.» 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE BOIERI 37 


189. 8 Man 1799. Grigorie Ghica!. Pentru «niște broaște 
broaște cestoase», ce trimete Constantin Socoteanu, isprav- 
nicul Vilcei cuiva la Sibiiii, în numele sën. 

190. 18 Novembre 1799. Bfarbu] Stlirbeï]. «Să scrii la 
Beci, sä-mi vie si mie gazäturi italienești, fiindcă am început 
şi eü sä cetesc talieneste, și mal bine mă deșchizi din ga- 
zeturi, iar, cănd și cănd vei cunoaște dum[neata] că nu e cu 
putință de a-m aduce talienesti, îmi vei trimite tot nemtestï.» 

191. Bucureşti, 18 Novembre 1799. Manolache Grädis- 
teanu. «Aŭ murit noru-mea Catinca, sotiia fiu-mieii Scarlatii ; 
de care săntem foarte intristafi acum.» 

192. 5 Mart 1800. Zrév[os] Ziévos. «Pentru aceste arjin- 
tării i fac beserici Prejbil». P. S. grecesc. 

193. 12 April 1800. B[arbu] Stlirbeï]. Pentru «zäce so- 
lame si fo trei, patru ocä piezăntin> (sic). 

194. 9 Novembre 1800. Bfarbu] Șt[irbei]. Cere «prezätin 
și solamü». 

195. 29 Decembre 1800. Grigorie Greceanu, [Cäminar]. 
Pentru un deposit. 

196. Căineni, 23 Februar 1801. Safta [Säftica] Ot. [Sär- 
dăreasa Otetelesanca]. Venise cu «opt telegari». 

197. Mart 1801. Scrisori de la Grigorascu Băleanu (Mra- 
AMävos), biv Vel Clucer. — Grecesti. 

198. 14 Mart 1801. B[arbu] Stlirbeï]. «Să află aci cocona 
Tite Bengiasca și dascalu Dimitrie.» 

199. 18 Mart 1801. Costachi Loglo]ffätul] za Divfa]n. Se 
poate lămuri despre el «de la dumn[eallor boerii Bibesti, si 
mai vărtos de la cumnatu dumn{ea]lor, dumn[ea]I[uï] Särd[ar] 
Stänufä Jiianu, find al dumfital]i rudenie». 

200. 26 Mart 1801. Vornicul Raducanu Golescu. Pentru 
afaceri. Iscălește grecește. — Și în Octombre, Novembre, scrisori 
de la el.—In Septembre, oferise mierea și ceara ce stringe 
prin ţară.—La 9 Decembre: «Pănă acum din huzmetul ce i-am 
băgat, n'am făcut sävärsirea de luatu banilor». 

La 25 Februar, cerea seminti de flori. 


1 Domnul de la 1822. 


www.dacoromanica.ro 


38 SCRISORI DE BOIERI 


201. 21 April 1801. Cost[an]dlia] Viis[fo]rfeanu], Siugffe]r. 
Pentru niște «päftälute. .. Vre o modă mal zarifä... Asijde- 
rea, trimisei și acest ceasornic, ca să s[ä] petreacä o sticlä, 
si dal să spele.» 

202. 16 Maiü i8or. Bfarbu] Șt[irbei]. «Pentri d[u]m{nea]luï 
Cluci[aru] Bengescu, adevărat aŭ muritü, încă de la luna lui 
Aprilie; pe care l-am şi îngropat la biserica Sfinților Apostoli, 
unde este și cocona dumisale îngropat[ă].» 

203. 29 August 1801. «Dinul Logfojf[ä]t, saraf.» Pomeneste 
pe soacrä-sa, «Chirata Socoleasca». 

204. 11 Septembre 1801. Bfarbu] St[irbei]. «Să apropie 
Sfänt[a] Ecaterina, si atunci avem masă: să ne treimifl nescarva 
salami, ananas și ceva pezăntin, că crézi că cu päciuirea 
Fronţezului să vor găsi în destul.» 

205. 26 Octombre 1801. Päun[a] Otetelis[an]c{a], Sărdă- 
reasa. Pentru afaceri. 

206. 19 Decembre 1801. Gheorghe Cernătescu, biv 3-ti Lo- 
gofăt. Cere «să primeşti pe acești doi nepofäf ai miei în 
cinstite palaturile dumitale, de vreme că aü rămas săraci de 
tată, şi să he dati spre învățătură, fiind din neamu dumitale». 
În schimb, li se dă pensie de 100 de lei pe an. 

207. 4 Februar 1802. Rfald[u] G[ollescu. Arată de ce 
nu poate plăti vechea datorie. În 1801 îi amanetase pentru 
acel 3.000 de galbeni moșiile Golești si Brätulesti. 

208. București, ı-iü Mart 1802. Vornicul Manolachi Grädis- 
teanu. Pentru bani. 

209. 23 April (18022). Costjan]djiı] Viis[o]r[feanu], Sluger. 
Pentru darul unui ceasornic, «si un länfus dă aur, zarif, sup- 
täre», al soției lui, Irinita. 

210. 31 Octombre 1802. B[arbu] Stlirbeï]. Trimete genera- 
lului său «ginărăresei> Cabalin cun saliür, fâgăduit cind a 
plecat el din Sibiiü. 

La 14 Octembre, el arată pe Catinca răcită de drum. 

211. 8 Januar 1803. Rad|u] Golescul, Vel Vor[nijc. Are 
la Golești de vînzare niște fin, se pare, și «uruialä dă porumbu». 

212. 13 Februar 1803. Bfarbu] Stfirbeil. «După ce am 
venit aici la Bucureşti, prin scrisoare am fost pohtit pă dum” 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE BOIERÏ 39 


neala ca să scrii la Beci să înceteze gazeturile și pă anu 
acest, si văz că tuturor le vine, numai ale mele s’aü oprit». 

213. 18 Februar 1803. C[ostan]d[in] Ot[ete]lfi]s[anu]. «Fiindcă 
aici aŭ căzut zăpadă foarte mare, încăt mijloc dă am putea 
găsi melci pentru măncare nu este, şi fiindcă am întrat în 
sfänt[ul] post acesr[a]..., rog pi d[ujm[neajta să binevoești a 
porunci să să cumpere de acești zece zloti cät melci să vor 
putea lua.» Răspuns: «2000 melci a 10 x., 2 cupe un leii, 
2 urcioare 18 x. I saci la melci 30 x.» 

214. 22 April 1803. B[arbu] Șt[irbei]. Cere «doi-trei fung 
de crămatartar, fiindcă să găsește și aici, dar nu e bun, 
curat... Armăsari care avem, mi-ait luat Pazvandoglu, dar 
mi aŭ plătit.» 

215. 27 April 1803. Nixdhzos [Mrpayroßavos] Pentru ră- 
dăcini de flori. — Grecește. 

216. 28 April 1803. “Potâvăa Xapafkdumıos]. Pentru «doä 
oc[ă] bumbac suptire si o jumätat[e] oc[ă] tiriplic sup- 
tire». 

217. 30 April 1803. [Pahjarnicul Nic[olae] Glog[o]v[eanu]. 
«La plecarea mea de acollo], am lăsat doaă pungi la un bles 
temat de lăcătuş, căruia i-am dat si un galben peritru lucru... 
Și la armintasu de acolo am dat 14 florinţi, pentru 2 cal 
arminfie !, şi apoi acei cai i-am scos în ţară, și aŭ rămas ca 
sä-m întoarcă armintiia.» Cere «fluturi si sirme, după proba 
ce s'aii dat». 

218. 6 Map 1803. Spät[arul] Petrachi Ritoridi. Pentru 
mărfuri. — Greceste. 

219. 10 Maiü 1803. C[ostan]d[in] Otfete]lils[anu]. Pentru 
o ladă ce trece pe la vamă. 

220. 15 Maiü 1803. Dimiltriej Bib[escu]. Pentru o datorie. 
Pomenit «chir Tănăsuicăz. 

221. 30 Maiü 1803. Särban Murgeşeanu. Pentru «haca- 
returi> şi o «femeie măritată a doua oară... Să s[ä] impece.» 

222. 10 Iunie 1803. Dumitrache Săndulescu, Cluceriü, Pep- 
tinariă. Pentru bani. 


I Vamä. 


www.dacoromanica.ro 


40 SCRISORI DE BOIERI 


223. 10 Iulie 1803. B[arbu] Știrbei]. Catinca trimete gene- 
rălesei «o gevrea de cele care pune la gät.» 

Ea însăși cere «Io dramuri de fluturi», «10 ace de ciur: să 
chemi dumneata pe o dascalit[ä], să le aleag[ä], să fie bune». 
Și pentru gevrea (autograf) 

224. II Iulie 1803. Mihalachi Manu, Postelnic. Pentru un 
amanet. — Greceşte. 

225. 1-jü August 1803. Rad|ujclan] Bengescu, Med[ejijni]- 
c[ejr. Pentru bani. 

226. Caracal, 5 August 1803. G|rigoraşcu) Jianu, Cluci[a]r. 
«Pentru Ioniță Lazar, de aici, din Caracal, fiiul al preotesii 
Märicäï», mort acolo. Era cu simbrie în Sibiiü. 

227. 22 August 1803. B[arbu] St[irbei]. Cere «ro acacheli 
(sic) mari, buni, frumoşi, că de acum înnainte crezi că le 
iaste vremea, încep să să coacă; fiindcă și noi vom să dă- 
ruim Mării Sale lui Vod[ä].» 

228. 9 Septembre 1803. Stfänutä] Jiianu. Pentru «Ioniță 
sin Nicolae Vălcănescu şi unchiu Răducan[u)> și «Vasile Tu- 
fecciu, nepotu Răducanului», <Cluci[a]r Särban Otetelisanu». 

229. 14 Octombre 1803. Radu Golescu. Pentru o vănzare. 
«Acestă iaste vorbă brasoveneascä, şi nu voi să stiü.» 

230. 9 Novembre 1803. NıxöAaos [Mrpayxofiévos]. Cere 
ananas. — Greceşte. 

231. București, 30 Ianuar 1804. Cost{an]dfin] Ghica Banu 
şi un boier grec, Vel Postelnic. «Fiindcă Avgi-Basa, adică 
baș-vănător al Mării Sale lui Vodjä], vine acii în partea lo- 
cului, să cumpere cincisprezece samsoni!, să înlesneşti cu 
a găsi și a-i cumpăra... Că şi Märiia Sa Vodă], pliro- 
forisindu-să dä bunü prieteşugul nostru ce este între noi, 
într'adinsă mi-aü poruncit ca să scriü dumlitalij, pentru 
aceasta 2.» 

232. 6 Iulie 1804. Cati[n]c{a] Bib[easca]. Pentru 100 de 
funfi de bumbac. — Greceste. 


1 Dulăi. 
3 Pentru astfel de daruri de duläi ce se ficeaü la Poartă, v. si Doc. Cu- 
limachi, II, p. 123 şi 129. 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE BOIERt 4 


233. 14 August 1804. C. Varlaam. Pentru niște brățări, 
castroane de supă, farfurii, talere, etc. — Greceste. 

234. 2 Iulie 1805. Dimiftrachi] Bib[escu]. Întreabă de pre- 
ful vitelor: le-ar trimete și la Hatäg. Scrie si ecumnatuluï 
Ioniță Gänescul», pentru un «cusur». 

235. 21 August 1805. Dimiltrachi] Bib[escu]. Peitru o 
trimetere de boi. 

236. 23 August 1805. Costandin Otfete]l[i]s[fanu]. «La Po- 
rumbac, ca să facă noăzăci de jeamuri după gergevelele ce 
trimeasăi ... Să m facă baglamalele de noaăsprezece feresti, 
căte să voar putea mai zarife si ţapene.» 

237. 16 Maiü 1806. Constlantin] Brăi[loiii]. Cere «pantofi 
de piele fără toc, însă verde una și doo negre», «telinä saü 
teler, calarabi», pișcoturi, Desmet, «apă acră». 

238. Ciineni, 21 Octombre 1806. Ioniță Borănescu, Postel- 
nic. Pentru afaceri. 

La 29 Iunie precedent, pentru sfeșnice ce sînt a fi se tri- 
mete intr’o «lädäfue». 

239. [Braşov], 8 Mart 1807. B[arbu Stlirbeï]. Omul «dum- 
nealui Log[o]ffält Bibescu» scrie că s’aü vîndut rämätoril, «si 
să află la satul Bradul, încolo de Deva». 

240. [București], 2 Maiü 1807. Radu Golescu. Cere «doao 
cäntare de silitră și doao căntare de bronștain», prin CH. 
neni. Pomenit «căpitan Comänel». 

241. 3 Man 1807. Grigore Coţofeanu, Stol[ni]c. Pentru 
afaceri. Pecete cu rp. ră. 

242. 19 Iunie 1807. Cost[andin] Murgesanu, Sätr[ar]. «S’aü 
făcut cu voia lui Dumnezeü mare izbändä, de aŭ biruit pe 
necurafi Turci, si aü venit Melencu, väru lu Cara-Gheorghe, 
si aü vorbit cu ghinäraru, ce vor fi avut sfatu, si aü trecut 
peste Dunere si uni din jos, și așa ne-aü venit veste că ai 
făcut mare izbăndă. Pănă aŭ fost ajuns ocaoa de mum- 
bac căte treïzäci de parale torsü, și cel netorsă cäte pá- 
rale doăzăci, osäbit de alte lucruri . . . Pentru Craiova, 
aŭ început a să strănge din negustori, din mahalagii, 
dar pägini de Turci aŭ stricat case, ușii, aŭ scos fiiarä 
duprin bolte; numai s’aü întîmplat cilibi Iorgache Suţu cu 


www.dacoromanica.ro 


42 SCRISORI DE BOIERI 


ei, că aprindea si oraşul; Dumnezei să-i dea bine un de 
va fil» 

243. 14 Iulie 1807. B[arbu] St[irbeï]. Pomenit Păh. Ioniță 
Gänescu, care are o poliţă. Cere știri «pentru pacea Frate- 
zului cu Muscalu, în ce chip s’aü făcut», eci numal o armis- 
titie», «si pentru Sărbi: ap bătae cu Turci si pănă unde aŭ 
mersü şi ce fac». 

244. [Bucureşti]. 10 August 1807. «Radul Golescul. biv 
Vel Vornicü.» La Bran, bănuială de boală în ţară ; afaceri de 
vamă. 

245. [București], 17 August 1807. Radu Golescu. Cere 
să-i afle «o bucätäritä foarte bună, să știia să-m facă bucate 
bune, numai pentru mine, căte trei feluri dă bucate si o frip- 
tură bună, si prăjituri să știe să facă, feluri dă feluri.» 

246. 2 Septembre 1807. Dumitru Bräiloï. <D|ujmn[ea]lui 
Dvorfnilcul Grigorasco Ghica în scrie cum că sănt săi vie 
doao butci de poruncealä de la Beci cu ceamu.» Ceamurile 
trag la Rușava sai la Rusciuc. « Vremile pănă acum ai fost 
înpotrivă, şi nu vor fi cutezat să le pornească cu ceamu pă 
Dunăre.» 

247. 21 Septembre 1807. Comandă a lui Stänut Jiianu: 
«o broască mare pentru magazin, numai cu zăvoară făcută 
pe măna stăngă, o broască mai mică..., pă măna dreaptă, 
dooä piroie cu gănştile lor.> 

248. 28 Septembre 1807. Sevastiian Costanda, Medelnicer. 
«Nu ne-ai rămas nici casa unde să lăcuim.» Le aü prădat 
«păgînii». Complimente, ca la rude. 

249. 2 Octombre 1807. [Särdarul]. Cosltan]d[in] Bib[escu). 
«Cu ajutorul luf Dumnezeü am trimisü sä rädice pe Elenca 
de acolö, cu copiii, că neam speriiat cheltuelii în doo pärt.» 
Pentru datorie, la care şi-a călcat «parola». «Cu ajutorul lui 
Dumfne]zäü socotim că pe iarnă vom avea liniște, că auzăm 
că oste are să vie mult[ä]; Turci foarte san înfricat, a nu 
mai trece Turci dincoace, care de cătăva vreme nu mai trec; 
dar ce feli va rämänea la urmă, Dum[ne]zäü ştie: noi, omos!, 


1 “Opus, oricum, 


www.dacoromanica.ro 


SORISORI DE BOIERI 43 


avem, cu ajutorul lui Dum[ne]zäü, nedejdi mari că vom scăpa 
din mäna tiranilor. Pentru dumfnea]i[uï] neica, că Lan scăpat 
Dumfne]zäü, ştiă cä-întocmasi ca si noi te veř fi bucurat, ca 
un bun creștin.» 

250. 11 Octombre 1807. B[arbu] St[irbei]. Cere ananasuri 
pentru' Vodă. 

251. [Braşov]. 22 Octombre 1807. Barbu St[irbei]. Tri- 
mete o scrisoare «la dumn[eallui Sărdariul Fărcășanu». Cere 
veşti «de spre partea Craiovi.» 

252. 27 Novembre 1807. Fraţii Murgäsanu. «Necazurf si 
frică destule am pätimit și noi, fugiți prin păduri, cu chir Ioan 
Mathei, de räzmiriti, dar, acum, multämitä lui Dumnezeü, 
avem linişte și în țara noastră; cum au venit ghinäraru Isaia ! 
aicea la Craiova, cu oaste muscălească, nu mai pot Turcisă 
mai treacă Dunărea din coace, fiindcă nu-l tin curelele.» 

253. 25 Novembre 1807. loan Vlădăianu, Clucer. Cere 
un grădinar, «găzături frantuzästir. Doreste si säminturi: 
«rocă, cardamă si alte feluri de săminții de säläturi». 

254. 21 Decembre 1807. Eleni Bräilloiü]. Cere «vin de 
Peșta sai ungurescü». 

255. Braşov, 23 Decembre 1807. B[arbu] Şt[irbei]. Pentru 
gazeturi. «Mă rog scrie-m si mie ceva mai noii: cum aŭ 
rămas țara, la Turci aŭ la Muscali, si cu Englezu are Mus- 
cali bine.» 

La 14 lanuar 1808, cere «apă de melisa». 

256. 1808. Corespondenţă cu Iordache Tufan, Medelnicer. 

257. 24 Februar 1808 Eleni Brăil[oi]. Pomeneste pe eväru- 
mieü, Stol[ni]c[ul] Ghiţă Cotofeanu». 

258. Bucureşti, 2 Mart 1808. Costachi Ghica Banul (gre- 
ceste) si I'pmyöpros Ixixas («cilibi Grigorașcu Ghica 2»). Pentru 
lucrurile rop re paxapitov &py. llăvov, zarpée pas, xai prrpeiaç paç 
(«ale răposatului dumnealui Banul, tatăl nostru, şi ale vi: 
tregii noastre»). 

Nouă rugăminte la 12 Mart. Aveau hirtie patriarhală 
pentru a le descoperi. 


1 Isaiov. V. Acte si fragm., Il. p. 432: Zrscripfir, À, p. 244. 
? Viitorul Domn. 


www.dacoromanica.ro 


AA SORISORE DE BOIERI 


259. 17 Mart 1808. B[arbu] Șt|irbei]. «Aici auzirăm că pă 
la schela Căineni s’aü triimis salahori și bumbasiri, mazili, 
boerănași, ca să dreagă drumul Cozii, spre Rămnic, fiindcă 
iaste ca să s[ä] pogoare ostiri în ţară Nu am crezut, ci, de 
va fi ca să pogoare niscaiva oștiri, trebue să stil: te poftesc 
ca să mă instiinfezi de iaste cu adevărat, si cele [ce] să 
aud de spre partea Craiovei... Acestea ne-ai spus unul ce 
aŭ venit dä la Rämnic, dar n'am dat crezämänt.» 

260. 7 April 1808. Eleni Brăi[loi] «Chiriia mu, multa dragoste 
ce sai încuibat în inima mea, mă parachinisăște [=miscä] și la 
bagateluri să supăr dragostea dumlitalle.» Cere seminfi. 
«Și să mă crezi, cocoană Păunico, că nimic nu ne-aü rămas, 
și umblämü să facem casă nooä de acum înnainte... Să să 
ia de la vreun grădinar de ispravă, să nu file semintile veichi, 
că nu răsar.» Cere ccartofiol, cunupide, varză nemfasc[ä], 
cararabi, rădichi dă lună, rosi, rădichi albe și negre, mor- 
covi, selină, pătrănjel, sălată de cea învăluit[ă], dă ciailaltă 
ce să face ca verzile, gălbiniciosă, varză roșie.» 

261. [Braşov], 19 Maiü 1808. B[arbu) Știrbei] «Aici să 
află un evghenis, om al Mării Sale printipuluï Ipsilant: are 
un copil care va fi să-l facă doftor, ci, fiindcă-mi iaste un 
prieten prea bun, mă pofti ca să scrii dumlitalji, iaste ca să-l 
triimiță la Beci, să spudacsascä ! acolo, și să învețe si doftor; 
dumfneata] ştii răndul acestor lucruri, și poftesc ca să mă 
înstiintezi cu cäti bani poate să înveţe carte la scola înpă- 
rătească sai unde socotesti dumnleata], și cu măncarea și 
înbrăc[ă]mintea, și dă aci, dä la Beci, iaste ca să meargă 
la Lipsca: acolo iar știi dumneata] cu căt poate să chel- 
tuiască întrun an; și cu poșta mă rog să am räspunsü.» 

.262. 8 Iunie 1808. 'Imăwms Zronäuge, Pentru dresul unui 
juvaier. 

263. 24 Iunie 1808. «Pärvu gräml[at]ecu, biv 3 Log[o]ffät], 
ginerile răposatului Tudoran Bojü ot Craiova.» «După bles- 
temul și păcatu ce are țara aciasta, în trei rănduri mi sat 
jăfuit dă Turci casa, și în trei rănduri am năcăjit și am fă- 
cut la loc, iar acum la urmă m’aü stinsu dă tot; toate do- 


1 Sirguiascä. 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE BOIERI 45 


bitoacele mi i-aii luat, cai, boi, vaci și toate sculișoarele, 
si tot căpitalu ce am avut, încăt nu am avut cu ce fugi, 
să vii dreptu la dumneata, ci am umblat prin băjănii cu 
satele pin păduri: trei copile am, din care doaoä sänt de 
vărste: la cea mai măricică mi Lan început a veni peti- 
tori, și, din pricină că nu-m dä măna să-i fac zästrisoarä 
după potriva noastră, le dai răspunsu petitorilor că nu säntu 
gata... Mi iaŭ arsu si casäle, ci șăzi la țară, la o moșăoară, 
Robänesti Pătez[ullui, lăngă poștă.» Cere ajutor: «un răndu 
dă haine copilii si niscaiva sculișoare sai vasă... Mă pri- 
pește vărstea copilii.» 

264. lași, 8 Iulie 1808. lacumi Stolnicul. — Greceste, cu 
o foarte urită scrisoare. 

265. Rimnic, 4 Septembre 1808. Dr. Ullrich. Pentru afa- 
ceri. 

266. 5 Septembre 1808. Rad[ujc[anu] Bengescu, Med[elni]- 
ci[ar]. <Aici s’aü dat porunci de la stăpănire in toat[ă] țara 
pentru galbini olandez, să umble de căte ti zăce.» 

267. [Brașov], 5 Septembre 1808. B[arbu] Stlirbeï]. Pen- 
tru doktorit, esență. 

Si în Iunie scrie de acolo, pentru gazetur?. 

268. Braşov, 23 Septembre 1808. B[arbu] Șt[irbei]. «Am 
aici la Brașov trei mie dă piei de oae», cumpărate. 

269. Buda, 23 Septembre 1808. Zamfirachi Pop. «Astăzi 
pleacă de aici Văcăreasca și merge la București.» 

270. [Brașov], 6 Octombre 1808. B[arbu] Stlirbeï]. Pentru 
fier. Are de gind a veni la Sibiiü. Pentru apă de melisa. 

271. Craiova, 13 Octombra 1808. Eleni [Elinca] Brăil[oi]. 

În cea de la 28 April: «Am venit aici la Craiova cu nă- 
dejde că, vränd Dumnezeü să ne miluiască cu vre o pace; 
să mă apuc de sävärsirea unui han ce-l avem început, și, din 
pricina räzmirifelor, şade nelucrat.» 

272. [Braçsov], 3 Novembre 1808. B[arbu] St[irbei]. Jale 
pentru moartea ciubitului miei prietini chir Hagiu». «N’am 
ce să mal zic, soro, numai milostivul D[ujmnezeii să-i odih- 
nească sufletul răposatului in corturile drepţilor, și pe dum- 
[neata] să te päzascä apururea cu intreag[ä] şi fericită să- 


www.dacoromanica.ro 


46 SCRISORI DE BOIERI 


n[ältate, înpreună cu tot cupiinsul. Nu trebueste dum[neata], 
cocona mea, să te scärbesti şi să te întristezi pän într'atăta, 
căci aciasta este o datorie de opste; ci să nu să întămple 
si dumjital]i, din multe întristare, vre un zariflăc, ci numai să 
rogi pre milostivul D[u]mnezeü pentru sufletu răposatului, ca 
să-l odihnească.» Pentru camaneturile» ce are la ei. <Eram 
eŭ singur gata să vii la Sibii pentru oaregeare trebi ale 
mele, dar m'am embodisit din altă pricină... Să scrii la 
Beci pentru gazeturile ce vin, italienesti.» 

273. [Braşov], 6 Decembre 1808. Bfarbu] Șrirbei]. «A mii 
văzut și aia ce-mi scrii dumneata că, că, după cum am fost 
cu răposatul, și dumn[eata] vei fi tot asemenea; pentru care 
foarte mulțumesc dumjitale] de dragostea ce ne aräfi: să dea 
Dumnezeü să träesti dumneata și coconi, și eŭ tot acelaș 
sănt, si poftesc dragostea si prieteșugul cel bun care am 
avut cu răposatul, asemene și cu dumn[eata| să fie, pentru 
care nu sănt la îndoială, știind evgheniia dumjital]i.» Pen- 
tru gazetur?. 

274. Brașov, 8 Decembre 1808. Bfarbu] Ștlirbei]. «De 
te-ai şi supărat cevas, să-m erti, si să fim cum am fust, căci 
eŭ prietesug[ul| răposatului și dragostea dumlitalji nu o poci 
uita nici-odată.» Pentru «gazeturi». 

275. 28 Decembre 1808. Catinca Găn[easjca, [isprävniceasa]. 
A fost bolnavă de «junghi»; acum o dor minile și «picerele». 
Ce a făcut fratele Păunicăi, chir lenachi, care a avut aceleași 
dureri în mîni? 

Soţul ei, Păharnicul, scrie la 23 Novembre. 

276. 24 Januar 1809. Post[elnicul] Ioniță Borănescu. Pentru 
boala sa şi o datorie. 

277. 5 Februar 1809. Șerban Murgășanu (iscäliturä gre- 
cească). Condolente. Şi-a căsătorit «copila ha mare». Asi- 
gurări de credinţă. 

278. 18 Februar 1809. Eleni Brăi[loi]. «Trei luni nu m'am 
arădicat din asternut, ajungänd la moarte; acum de vre o 
lună m'am mai îndreptat. Și, cănd am luat amarnica vestire 
pentru prea-iubitul nostru prieten, ei chin de chip de am 
(sic) şi cu amar am plänsü; dar ce să facem? că aciasta nu stă 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE BOIERI 47 


în mäna noastră, că Dumnezeü, cănd poruncește, trebue tot 
omul să să și ducă. Să träesti dumi[[alji si să te bucure 
Maica Precesta cu viiața si sän[ältatea coconilor dumjital]i, 
și pă răposatul să-l învredniciască întru Inpäräfiia cerului.» 
Salută pe Maria, fiica Păunicăi. 

279. Braşov, 19 Februar 1809. B[arbu] Șt[irbei]. A trecut 
un om al Log|ofătului] Bibescu cu 600 de porci de vînzare. 
Să vadă ce s'a făcut cu el. 

280. 9 Mart 1809. Dimiftrachi] Bib[escu]. Are un grădinar. 

281. 12 April 1809. Stanca Clucereasa. «Pentru acest 
clasornicari, că noi, avănd trebuintä de a face un ciasornici 
şi a să pune la besărica noastră de aici din Craiova, ce să 
prăznuieşte hramul Sfântului Arhanghiel, s’aü găsit dum[nea]- 
I[uï] ca să-l facă dupe cum să cade.» Ceruse 800 de lei. «Längä 
acestea, cocoană, iarăși mă rog dumlital]i ca să chiemf dum- 
n[eata] pă meșteri cei ce facă clopotele, să tocmesti să facă 
un clopot dupe cum va spune ciasornicariu că trebue la 
clasornic, și mă rog ca să mă instiinfäzi, căţi bani l-a! toc- 
mit, ca să stiü şi eŭ. Măcar că dumf{nealta nu mă știi pe mine 
cine sănt eù, dar sint tot una cu dumnfea]l{u]i Cluceriu 
Murgășanu.» 

282. [Brașov], 30 April 1809. B[arbu] Șt[irbei]. Pentru ga- 
zeturi. «Pricina lui poșteamaister iaste că aŭ pierdut mulţi 
bani în cărți, si pierde, şi, dă aciasta fiind mänios, cu altă nu 
poate să-m facă răi, numai oprește gazeturile şi zice că nu 
aŭ venit.» 

283. [Rimnic], 25 Man 1809. Costa[n]d[in] Vulturescu, Sar- 
dlalr. «Am trimis bani pä dascalu nostru, ce aü venit dä aü 
luat pä doftoru Pintel.» 

284. 4 Iunie 1809. Zwńtta Lanobpraon. «Acum avem liniște 
în țară.» — P. S. grecesc. 

285. Craiova, 2 Julie 1809. Anujrpws 'Awâws. Scrisoare de 
afaceri. 

286. Craiova, 8 Iulie 1809. Const[an]d[in] Bräi[loï], Cluci[eJr. 
«Din suflet m'am întristat pentru pierderea prea-iubitului dumfi- 
tale] fiu dumitale] !; toat[ä] dreptatea ai, cocoan[ă] Păunico, 


1 Dinu, 


www.dacoromanica.ro 


48 SCRISORI DE BOIERI 


ca o maic[ä] doritoare să te întristezi, dar, fiindcă acestea 
sănt de la ziditoriu nostru pe care nici-odat[ă] nu trebueşte 
să-l hulim cu multă jale, ci să zăcem, ca lon: Domnul ağ dat, 
Domnul ap luat, si să multämesti lui Dumnezăii că tot ai 
pe cine iubeștilăng[ă] dumneata], căruia ăi poftesc toate cele 
bune și viiat[ä] îndelungat[ă] cu toate fericirile, ca să să 
măngăe bätränetele dum[isale]. Läudat[ä] este urmarea d{u]m[i- 
tale], care ai fâcut însărcinănd pe prea-iubit fii |zenobie] și pe 
chir Stancu toat[ä] daravera casăi: amăndurora mă închin cu 
frät[eas]c[ä] dragoste, si le poftesc noroc și toate cele bune.» 

287. [Brașov], 23 Octombre 1809. B[arbu] St[irbei]. «Din 
mila lui Dumnezäü, acum s’aü făcut pace.» Cere gazeturi/e, 
care, «din pricina răzvrătirii rozboiului, să poprisă și nu mai 
veniia; acum dar, după ce să va deșchide Beciul, trebue 
poșta să umble necurmat>. Cere de la s/izărie «sasä cepe 
mari dă mare». 

Tot așa, Păunicăi și lui chir Stan. 

288. Rimnic, 29 Novembre 1809. Constantin Brailoy. «Scri- 
soare germană de afaceri. 

289. Pitești, 30 Decembre 1809. «Ioan [Ionifä}, Cäpfi dan! 
și epistat postilor din drum[u] Cäinenilor.» Pentru afaceri. 

290. Rămnic, 25 lanuar 1810. Elenco Brăiloi. Pentru «doi 
copii ai răp[osaltului unchiu-mieü Clucijajr Bengesc[u]... Pe 
cel mai mare, Titu, l-am și logodit acum cu fiica dum[neaji[ui] 
Clucilajr Cornitä Brăiloiă, fratele cel mai mare al soţului miei, 
însă cu fiica dumlitalle cea mijlocie». Pentru «nuntă, adecä 
săvărşirea cununii», are nevoie de zahăr, migdale. «Chiria 
mu, la noi este obicei, precum va fi știut dum[italji, la mi- 
reasă să pue pă cap peteală dă aur; mă rog... să faci du- 
mlitalli osteneală... să găsești o sută dă dramuri peteală 
dă aur; însă mă rog să fie mai lată decăt aceia care miai 
trimis dumn[eata] dăunăzile.» Zenobie Pop e acolo saü la 
București ? 

291. 4 Mart 1810. Catin[ca] Bib[easca]. «Am auzit că al 
grădin[i] foarte frumoase, cu flori, cu zarzavaturi feli de 
feli». Cere seminturi, cu fidul[ä], fiestecare säminti de ceeste.» 

292. [Braşov], 19 Mart 1810. B[arbu] Stlirbeï]. Pentru pri- 


www.dacoromanica.ro 


BCBISORI DE BOIERI 49 


mirea unui «botoiasi dă vin..., precum si doi puï de co- 
poiași ...: i-am dat să-i crească, sa-i fac[ä] mari. Și, dănd Dum- 
nezeii să mergem în țară, si vânănd cu dănșii vre un cerbi, 
saü altii vănat, vol trimite si dumfitalli.» Pentru gazäturz si 
«Viiaţa Inpäratulul Bunăparte». --P. S. grecesc autograf. 

293. 1810. Scrisori de la Vornicul Hagi Moscu. — Gre- 
cești. 

294. 9 lanuar 1810. Dimitrie [Matache] Bengesc{u]. Pen- 
tru afaceri. 

295. [Brașov], 22 Mart 1810. Rfarbu] St[irbef]. Lui Zenobie 
Pop. Pentru etomurile de care am poftit pă dum[neata], noaä 
saü 12, acele italienesti: Viiafa lu Bunäparte, si gazeturile, 
că le tot asteptäm.» 

296. Craiova, 27 Mart 1810. Catin[ca] Bib[easca). Pentru 
«säminfä de flori». Pecete roșie, cu coroană, stea, două pa- 
Seri pe un pom si A. p. 

297. Craiova, 23 April 1810. Kovyoravrivos Bapovprdsne, 
[Mrávyos]. Pentru o scrisoare. — Grecește. 

298. Iulie 1810. Constlan]din Bräifloï], Clucijejr. I s'a pri- 
mit cererea de împrumut; soția sa, Elenca, va primi banii. 
«D[u]m[nealui] Vistieru Stefan Făcărescu (sic) este bolnav, 
avănd o slăbiciune, şi doftori l-aii oränduit, läng[ä] alte doftorii, 
să bea si cäte putin vin foarte veichi, de care vin, din pricina 
răzvrătirilor, aici nu să găseşte.» Îi dă 200 de florini pentru 
8-10 vedre din cel mai bun vin. 

299. Bucureşti, 17 Julie 1810. Consltan]d[in] Bräifloiü]. «Acum 
să vănd slujbele țări: dişmăritu si vinericiu, avand Vistieriia 
trebuintä de bani; aceste doaă slujbe, dup[ă] cum să vänd 
acum, va trece peste o mie doaă sute tufr)e[e]st[i]; săntem 
cätva tovarăș, ce, fiindcă trebuesc bani mult a să număra, 
te rog, de fi să întămplă vre o sumă de banli], să mă îm- 
pramut cu tl. 25.000..., la pung[ä] căte lei 5 pe lună... 
Dup[ă| aciast[ä], fiindcă mamuzelu Zinca Väcäreasca are mare 
plăcere la căini mici de tot, cu päru mare, de care aŭ damele 
cele mari läng[ä] dănsăle, si m'aü rugat ca să scrii la vre 
un prietin să glä]sasc[ä], de nu doi, măcar unu, căriia ma- 
muzel aș vrea să mă arăt cu slujbă la aciast[ă] mic[ă] cerere.» 


5216.—Vol. VIII. 4 


www.dacoromanica.ro 


50 SCRISORI DE BOIERI 


Să-i caute «un căine mic flocos, care să poată totdeauna 
a-l avea în măini... Mamuzela Zinca, fica dum. Vist. Ștefan 
Văcărescu 1.2 

300. [Braşov], 28 Iulie 1810. Cat[inca] Stir[boaica]. «Să 
pui să-mi facă și mie o perucă, fiindcă mă poftește o prie- 
tenă dă la București; mi aŭ triimis și bani, lei nemtfestr] 40... 
Pentru cele care le'i triimis coconi Marghiolitif, mi-aii plăcut 
făptura, dar amestecarea părului nu mi-eü plăcut, căci că 
este scurtü cu lungi amestecati, și la înpletit vine foarte 
urăt; ci trebueste lungii cu lungu și scurtă cu scurti. Asa 
dar rog, pentru hatărul și dragostea mea, să chemi dum. 
n[eata] pă perucași și să-i poruncesti ca să-mi facă o pe- 
rucă, si, după cum arăt dumlitalji, părul să fie ales, după 
fața părului care triimisäf dumjital]i ornechi (sic). Iar făptura 
să fie tot ca acelea care le-am făcut: așa de nalte, așa de 
largi... Fața părului iaste tot ca cel care aŭ fost la peru- 
cile coconi Marghiolitäï, tot așa să fie dă închisă, forma să fie 
totü ca acelea, și de largă si de naltă, tot ca aceia, si, după 
cum este forma aceia, așa să De si aciasta, că mi i-ai plă- 
cut; numai atăt nu mi Lan plăcut..., că părul nu este ţesut 
tare, ci, de unde îl apuci, dă acolo ese. [Dă 2 # = 40 flo- 
fini, la Brașov însă, vol După cum este proba părului; 
căt să va putea, si mai închisă, fiindcă acesta este din värfü, 
si totdeauna din värfü este mai deschisü părul... Cel din 
därätü să fie lungii, iar numai cel care vine denainte, să fie 
mai scurti, iar cel care vine de dindărătă, să fie tot o po- 
trivä.» 

301. 18 August 1810. Cat[inca] Știr[boaica]. Fusese bolnav 
Zamfirachi. Pentru perucă. «N’aü fostii după cumü afm] 
scrisă eü, că al grămădit păr foarte multi: poate că dum- 
[neata] nu ai cäutat-o; ar fi fost destulü cel care este pe spate 
să fie de lăngă cel din frunte; cä-lü vei vedea dumnfeata], care 
este alesii dă mine, să să scoatä, că l-am legat cu afäsoarä, 
sä-lü cunoşti dum[neata], fiind scurt şi clupit... Că, fiind atäta 
pärü, iaste o bajocură prea mare... Este un lucru care nu-l 


1 eMamuzela» a murit abia în 1878, ca principesă văduvă Bagration. E 
îngropată la biserica Mavrogheni din București (Z#sceripfit, I, p. 283,00 3 sus). 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE BOIERI 51 


poci purta, find păr prea multi, și să face capu căt o banitä, 
şi nu sănt obicinuită acel feli... Toată peruca să fie 50 dra- 
muri, cu scufă cu tot, fiindcă aciasta modă iaste după cum 
purtăm, numai în dooä măini părul... Să fie mai lärgulitä 
<a o jumătate de dejet.» | 

302. București, 5 Septembre 1810. "Ekéyxy Aovd[éoxa]. Pen- 
tru un deposit de argintärie al eï. — Greceste. 

303. 27 Septembre 1810. Marioara Roset (iscäleste cu li- 
tere grecești). Pentru «a mi să face doaă peruci». 

304. 19 Decembre 1810. Dimiltrachi] Bibes[cu]. «Cänd ne 
aflam si noi acolo, știi că, fiind la dum[nea]v[oasträ] la masă, 
ați adus geste vin la masă, foarte bun și curat, limpede, aratän- 
du-ne că este vin de Tara-Romäneascä, de Drăgășani, care, 
după gustu ce avea, noi nu credeam că este acel vin de 
Tara-Romäneascä... Să-m făci o rätätä, arătănd de cănd să 
“culege și pănă cănd să pritocește, în ce chip să lucrează si 
ce să mai pune într'ănsul, de să face așa limpede şi cu aşa 
gust bun, ca să știm și noi să-l facem, ca, cănd va veni co- 
conu dumitale sănătos pă aici pă la noi, să avem săi dăm 
si dum[nealuji să bea... Să fie cu deslusire, atăta la prito- 
cire, căt si cănd să turbură, cum să să limpezască, cum 
şi, de va face trebuinfä cevas a să lua de la apetică 
pentru vin, să va lua și să va da la omul lui chir Dinu 
David » 

305. 1811. Scrisori grecești de la Nixohdoc Tptovea. 

306. 1811. [Comandă a Elenei Brăiloiii.] Croazele cu flori 
mărunte i värgate märuntäl, poale de croazele, creditori cu 
vergi märuntele, cetarii de care să văndu de căte o haină, 
cetarii de care este bucata rif 34, rifu pănă in 4 slot, pos- 
tavü bun, fain, negru, postavü pistrif fain, sä fie mai inchis 
la fat[ä], umbrele de matasä, de dame si de cele marl, um- 
brele de pănză, gherlanturi dä flori, să fie zarife, ciocalată, 
ciai, romi, șampanie, sirop de ponci; lavantă dä tot felu, 
siropuri dă lămăie, de migdale.» 

307. 9 Februar 1811. Arătarea lui Gheorghe Teodor Pihtu, 
-care cumpărase, la 1805, moșia Kosanz în Gorj, la mezat, hotär- 
.nicită de Medelnicerul I. Simboteanu. O vinde lui C. Otetele- 


www.dacoromanica.ro 


52 SCRISORI DE BOIERI 


şanu, Clucer. O usurpase însă Vistierul Pîrvu și o vinduse 
răposatului Clucer Facă, dar acesta o pierduse. 

Arătare a Divanului Craiovei din 1811 (Manolachi Vornic, 
Caimacam, D. Bibescu biv Logofăt, Cornea Bräiloiü biv Clucer, 
I. Vlădoianu Vel Clucer, C. Haralamp, V. Clucer, I. Gănescu, 
Păharnic). 

308. 18 Februar 1811. Ioan Vlădăianu, Cluciţejr. Pentru un 
grădinar. «Că Rumăni grădinari nu să găsăsc, fără numai 
Nemti, cari cer pret mai mult decăt ceia ce scrisasăm dumi- 
tale, avănd si dum[neajta unul tocmit pă lună 40 de florint.» 

309. 10 April 1811. Stänut Jianu (iscălitură grecească). 
Si pentru «venirea madamii doftoroiel». 

310. București, ı-iü Man (?) 1811. Ehévy xovtésa Aovătoxa. 
Pentru niște argintării. — Greceste. | 

311. [Mehadia], 24 Iulie 1811. Dimi[trache] Grecianu. «Am 
ajuns bine aici la băi, încă dela 14 ale Juni, și am început 
a mă înbăia: ce folos îm vor face, Dumnezeü știe; eü atăta 
văz că m’aü adus la mare slăbiciune.» Trimete scrisoare cum- 
natului de la Rimnic. «Pentru pricina cu egumenu Cotră- 
ceanu.» 

312. Craiov{a], 29 August 1811. Eleni Bräil[of]. Cere a i se 
mai scrie. Si pentru «acest borcan cu dulciat[ä] de coarne». 

313. Rămnic, 29 Octombre 1811. Dimi[trachi] Grecianu. E 
«oaresce mai binișor, dar tot șubred. Am primit şi scrisoarea 
dohtorului de l[a] Cluj!, inpreunä si dohtoriile cele trimise de 
dumneata] după räteta lui, și foarte foarte am multämit dra- 
gostit d[u]mlitale] ce'i pornit asupră-m.» 

314. Craiova, 30 Octombre 1811. Eleni Brăil[oi]. Pentru 
«ananasuri>. Si «un ränd de haine copilului ce va face, dar, 
fiindcă aici nu sänt mester|i] ca să facă lucruri deosebite după. 
pochimenü ... Or la Cloșter, or la alt meșter, care vei socoti 
dumneata să pui, mă rog să facă un ränd de haine de copi- 
mic, foarte zarife; să facă și o cäitä... A să face lucruri del 
sibite și zarife, după tabiietu dumi[ta]le.» 

315. Craiova, 14 Novembre 1811. Stancuta Bengeasca. 


1 Moluar 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE BOIERI 53 


«Să-m cumperi o periucă, saă să poruncesti dum[nea]ta să-mi 
facă după părul care trimisäf... Înlăuntru, să fie täsätura 
ca orbota, după cum le făcea mai nainte. Și foarte voi mul- 
tumi dragosti dumlitalle dă acest mare bine.» 

316. Craiova, 16 Decembre 1811. Elena Bräil[oï]. Pentru 
«aste haine de copil». 

317. Craiova, 23 Decembre 1811. Cere «patru telegari 
negri. potrivif la trupă, cum unu şi altu, potrivit la păr: să 
nu fiie unu mai închis saü altu mai deschis; dă tineri], mai 
mare pănă la şapte ani să nu fiie, or[i] jugan[ï], or[i] armă- 
sari si frumoși la chip». 

318. 6 Iulie 1812. Anica Caminaresa. Se află la Meha- 
-dia, la băi. 

319. 20 August 1812. Stan Jianu. «Cu venirea dum[nea]lui 
doftorului Sfap... Telegari nu am de leac; te poftesc sä-m 
găsăști vre o păreiche buni, tineri, învățați bine,— ori în ce 
păr vor fi, numai albi să nu fie, si cu preț pănă la cincizăci 
de galbeni.» 

320. Iunie 1815. «Constantin Bräil[oiü], Clucfiejr. «Fiindcă 
Elenco, iubită sofiia mea, pätimeste de durerea unui pici[o]r, 
aŭ și plecat la băile Mehla]dii si vine pe acolea.s 

321. [Craiova], 1-iü Decembre 1815. Zrépavos [iméouos. «Am 
făcut aici la Craiova o grădină nouă, aducănd ierburi și 
flori din Turcia şi din Europa.» Cere un grădinar. — Gre- 
cește. 

322. 28 Septembre 1815. St[änut] Jianu. «Cu mila lui 
Dumnezeü m'am căsătorit, luănd o copilä greac[ä] din Ta- 
rigrad, Zmaragda, nepotă dumnlea]luf Log[o]f[ät] Samurcas.» 

323. [1816.] Vlädutä Mandacovici. <Să meargă la mesteru 
acela ce aŭ făcut 6 făclii de ciară, în sfesnicele cele mari 
pentru Mănăstirea dintr'un-lemn, ca să cerceteze pricina cu 
meșteru acela, că eŭ am dat de aicia 10 oc[ă], 175 de dra- 
m[ujri ciară. Și acum arată Radu că meșterul Lan oprit o 
jumătate», mistuind-o. 

324. [1816.] Zuapdvôa Movpyasdyra, Lerpepäoa. Se plinge 
că nu i se mai scrie de la moartea Hagiului. «Ci, de vreme 
ce aŭ chemat Dumnezeü si pe sofu-mieü, văzi că aclastä 


www.dacoromanica.ro 


54 SCR'SORI DE BOIERI 


lume iaste ca o floare trecătoare. Eü așa am hotărit ca să 
caut numai pentru ale sufletului. Rugănd pre milostivul Dum- 
nezău, m'am indemnat și m'am apucat de o sfăntă biserică, 
de am făcut întăi cărămida și apoi să o rădicăm unde|va], 
la moşia nosträ Murgasu.» S’o ajute, înpărtășind ctitoria. 

325. 1816, Rimnic. Scrisori de comandă de la 'lucyms 
Bhaxovrţms. Și pentru o umbrelă. 

326. Sibiiü, 22/3 Martie 1816. «Moisi Fulea, normjalicesc} 
direct[or].» Pentru o datorie. 

327. 15 Mart 1816. Bonge Ilportavos, Emtorărns Toy Tootäy 
[Toma Brătianu, îngrijitor al postelor]. Trimete o scrisoare. — 
Grecește. 

328. 25 April 1816. Zoita Jiianca. Rămiind săracă, se 
roagă a i se primi un copil «la dumn[ealta, ca să să înveţe 
la partea negutätorii, că vei avea mare poman[ä], dup[ä] 
cum văz că multi mănăncă päine din cinst[itä] casa dum[nea]- 
vostră ; si s’aü făcut oameni cu chiverniseli bune si trăescă 
în cinste.» 

329. București, 6 Septembre st. v. 1816. Luc de Kiricos. 
«M. l’Agent de Fleischhackel, à son retour de Hermanstade, 
m’apprend que l’on trouve des bonnes perruques prises chez 
vous, tandis [qu’] ici les paruquiers manquent, et de cheveux 
et de l’art de les bien faire: mes fluxions fréquentes aux dents 
m'obligent de m'en servir désormais.» 

330. 30 Septembre 1816. B[arbu| Stoian, biv Vel Slugifelrt. 
Iscäleste: «Barbu Stojani». Pentru moștenirea din Ardeal a 
părintelui săi. 

331. Arad, 26 Novembre 1816. Ghiţă Tolea. Pentru că- 
räusie. — Scrie si din Pesta. 

332. 24 Iulie 1817. Alecu Boj[oran], Medelnic[ejr. Pentru o 
trimetere de rămători. 

333. 8 August 1817. Nico Vlădescu, Sărd[ajr. Pentru o 
datorie. 

334. Craiova, 28 August 1817. Eleni Bräil[oiü]. «Prin băile 
Mehadii mi am dobăndit tămăduirea.» Cere «doï fontü de 
bunbac de acesta de care trimit dumitale aciastă mostră..., 
înnălbit... Am mare trebuintä pentru o caretă dä drum, 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE BOIERI 55 


sigură, țapănă; să aibă și cripsioane unde să poată pune 
cinevaș d'ale drumului trebuincioasă... Să mi o zugrăvească 
pă o hărtie. Și pentru patruzeci oca lumănări de ciară albă 
de cele ce sănt pentru polieleon și pentru arsă în casă.» 

335. 26 Ianuar 1818. Eleni Prailloi]. Cere o été (odaie), fru- 
moasă, 12 lumînări, 5. a. — Greceste. 

336. 23 April 1818. “Potăvâpa Xapa[\äurn]. Cere o apă 
minerală pentru fiul și bolnav. Salutări de la Clucer. — Gre- 
cește. 

337. 6 Maiü 1818. "Eiëvg Ilpaid[6.]. Pentru mobilele ce a 
avut. 

338. 22 August 1818. Eleni Bräilloï]. «Eŭ am mare tre- 
buintä pentru o practicoasä muere, care să aibă știință a face 
doaleta și a îngriji pentru haine, spălături si de rochii; aciasta 
o voesc pentru trebuinta copilet mele, care, cu blagosloveniia 
dum[italji si ajutoriul lui Dumnezei, acum o am fată mare: 
de aceia și cei acest felii de muere, ca să știe cum să o 
gătească și cum să ingrijascä pentru hainele sale. Stiü că 
poate acolea din Nemţoaice să să găsască vreuna asemenea 
precum cei... Să fie asäzatä și să aibă și curățenie.» Salutări 
de la fie-sa, Anica. 

339. [Craiova], 9 Ianuar 1819. Dimiftrachi] Bib[escu]. Pen- 
tru un fecior ce trimete, spre a urmări judecătorește niște 
hoți. — Și la 29 Decembre 1828. În Iunie și în Iulie, el scrie 
pentru rimători. 

340. Iaşi, Februar st. v. 1819. «C[omte] Nicolas] de 
Rossetto Roznovano.> Pentru un transport. — Frantuzeste. 

341. [București], 23 Februar 1819. Dimiftrachil Bibfescu]. 
Poate să mai stea vre o 15—20 de zile. Pentru vinzarea 
rîmătorilor. 

342. Bucureşti, 27 Februar 1819. «Sion.» Pentru divorțul 
baronului Sakellario. 

343. 7 Mart 1819. Dimiftrachi] Bib[escu]. Pentru feciorul 
säü trimis în Ardeal. «Eu mă aflu aicea la București, si 
poate să mai zäbovescü.» 

344. Rimnic, 22 Mart 1819. Nica Vlădesc[uj, Särdfa]r. 
Pentru o trimetere de bani ai lui. 


www.dacoromanica.ro 


56 SCRISORI DE BOIERI 


345. 19 Iunie 1819. Alecu Glogoveanu, [Pitar]. Pentru un 
împrumut. 

346. Roznov, Sa: Septembre 1819. Nix6haos “Pwootros. 
Pentru o trată.— P. S. frances, de complimente, pentru Iose- 
fina, soţia lui Zenobie Pop. 

347. Rimnic, ı-iü Novembre 1819. Elena Anastasiu. «lar dă 
supărată și näcäjitä säntü ziao și noaptea, mai răi ca cănd 
aș fi bolnavă; ce boala mea o fac dën picioare, — care ale 
mele supărări säntü datoriile ce le-ai făcut sotiia mea, ne- 
ştiute de mine... Nu vor să mă izbrăneasc[ă) acești crädi- 
tori.» O roagă pe Hagica, «pentru sufletul răposatului boe- 
rului Hagiu». <Să te lumineze si să te umbreze Duhul Sfäntü 
am erta acești taleri 1000, şi, căt voi trăi eü și copiii miei 
la pomelnic, voi pune mai întăi numele dum[nea]v[oasträ] dä 
să vor pomeni, dăcăt ale părinților miei, și, la moartea mea, cu 
blestem vol lăsa copiilor miei dă nu vor pomeni... Ochii miei 
caută la a dumitale milostivire.» Iscäliturä grecească. 

348. [1820. Comandă.] 1 plapomă dă copil, fața săi fie 
or dă creditori saü dă orce altă matarie să va socoti dä 
d[ujm[neat]a; care materie să să dea la closteri să o cosä cu 
orce cusătură să va putea mai zarifă și grea .. 1 plapomă 
dă pichet albă, usorä... 

4 scufiță, adecä căiță... 

4 cämäs, iaräs pentru copil... 

2 loti sämintä dä cunupidii de iarnă. 

2 litre bumbac suptire, înnălbit... 

1 litră bumbac pentru vaperuri, nici prea suptire de tot 
nici gros.» 

349. [Bucureşti], 11 anuar 1820. Dimiltrachi] Bib[escu]. 
Pentru «niște rămători ce-i am pus pă porumbü, și s’aü în- 
grăşat». 

Și la 3 Februar. 

350. [Bucurestf, 15 Mart 1820. Dimiltrachi] Bib[escu]. 
Pentru vînzare de rimători. 

351. 18 Mart 1820. C[ostanjd[in] Otfetejlje)s[anu], Clu- 
ci[a]r. Pentru un proces. 

352. 20 Mart 1820. Scrisoare de prietenie de la Elena 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE BOIERI 57 


Brăiloiii către «chiria mu, cucoană Păunico.> «Pentru copilul 
ce-l voi căștiga... Socoteascä cät bani tae aceste lucruri... 
Cu totul voi rămănea robită fräteste și evghenii dumfital]i...» 

353. București, 7 April 1820. Dimiftrachi] Bib[escu]. Se 
vor da banii pe rîmători, de Logofătul Stefan Golumbeanu.— 
Autografă, se pare. 

354. [Bucureşti], 29 August 1820. Dimiltrachi] Bib[escu]. 
«La viile mele de la Drăgășani să face cel mai bun vin, si 
fac vin multü (cănd päzäste Dumnezeii de brumi și de piatră), 
căte 40, 50 de but, si auzi că sint aciia la Sibii negufätori 
care vin şi cumpără vinuri din țară.» Să-i îndrepte la el, pe 
1-iü Octombre, «la dealul Călinii, intrebändü de viile Log[o)- 
fătului] Bibescul, că sint stiute de toți: am acolo și viet si 
vătași de vieri... Si, văzănd struguri, și gustănd mustul, 
apoi vom tăia prețul, pentru că i-am obicinuit de le culeg 
tocmai în urma altor vii. Si care din negutätori va lua de 
la mine estimpi vin, crezi că în toţi anii va lua,— că vinurile 
mele sănt si stiute de tof, că am vinur(i] de cäte 12 ani, si, 
de ce sädü, dă aceia să fac mai bune, şi foarte voi mult[ämi] 
d{ujmfita]le. D(ujm[neli cocoani Păunicăi si eŭ si |d[ujm(neţi 
cocoana Catinca Dvorniceasa Stirboica si Catinca mea ne in- 
chinăm cu fräfasc[ä] dragoste.» 

355. Ti[misoara], 23 Septembre 1820. Kwvst. ’Orterei[toxvog], 
Clucer. Pentru afaceri cu Mavrogheni Hatmanul, charge 
d'affaires al Porții la Viena. 

Acelaşi scria, în Iunie, ‘din Craiova, că Vodă Carageà a 
recomandat afacerea sa lui Nicolae Rasti, agentul săi la 
Viena. 

356. București, 19 Octombre 1820. Dimiltrachi] Bib[escu]. 
Scrie lui Zamfirachi la Viena. 

357. Brașov, 1821. Scrisori grecești de la Ioan Moschu, 
Vistierul. 

358. 1821. Scrisori de afaceri grecești, din Sibiiü, de la 
Nicolae Rasti !. 

359. Sibiiü, 1821. Roxandra Haralambi, pentru bani. 


UV. vol. X din col. Hurmuzaki, tabla. 


www.dacoromanica.ro 


58 SCRISORI DE BOIERI 


360. 15 Mart 1821. Kovor. Kavraxoulyvös!. Roagă a se da 
o scrisoare Spătarului Rali. — Greceste. 

Pare a fi din Brașov. 

361. [Brașov], 19 Mart 1821. Dimiftrachi] Biblescu]. «In- 
științăzi d[u]mlita]le că am întrat și noi aicea la Brașov, nebän- 
tuif de otomani, și așteptăm să ne vie și dum[neae]i cocoana 
Catinca Vorniciasa Stirboica, si cu tot să plecăm și să venim 
aciia la Sibil; că aicea nu-f mai încape casăle, și mai multi 
că ne apropiem și de moșii și de casă, ca să scoţi și vitele 
ce le am cu mine: boi și cai, și măine pornescü cu doo 
cară ce le am, cu boi, cu calabalăc. Mă rog, chir Stane®, să 
binevoești să ne cauţi o casă ca să ne încapă familiia noastră 
și pă dum[nJei cocoana Catinca Stirboice (sic), ca, viind, să 
le găsim prinsă, și cu luna să să închiriiască, că nădăjduim 
să nu sädem multă... În cetate mă rog să mi să prinză casa.» 

362. [Brașov], 21 Mart 1821. Dimiltrachi] Bib[escu]. Re- 
petä întăia scrisoare. Să fie casa «cu odăi mai multe, de 
doo familii, ca, viind, să nu ne stenahorisim... Poimăine, 
Miercuri, socotim să plecăm și noï.» 

363. 26 Mart 1821. Același. N'a venit Stirboaica. «Iordache 
feciorul va veni înnainte». 

364. Brașov, 21 April 1821. Cos[tan]dfin] Nic[olae] Iovepali. 
«Am înțălesă că dumloes lut Serdaru Nica Vlădescu, sameșu 
de la Välcea, s'ar fi aflănd acolea în cetate.» Să vorbească 
de bani la «dumneei cocoana Clucereasa Stanca Socoteanca i 
dumfneallfuji Stolnicu Iancu Lahovari, ginerele dumniai.» 

365. Haţeg, 30 April 1821. Costandin Oteteleșanu. «Fiind: 
că, din mila Înpărat|ullui ceresc, scăpănd și eü din țară, și 
venind pănă aici la Haţeg, nu lipsii mai întăi a cerceta cea 
miie mult dorită fericire sän[ä]tätit dumitale, ca, pă deplin aflän- 
du-s[ä], să mă bucur. Al doilea, fac supărare și rugăciune dum|i- 
talji ca această scrisoare ce să emblericlisi? într'a dumlital)i, 
să faci bunătate să o trimit la Brașov prin poste, la vre un 


1 Viitorul Caimacam din 1848, 
3 Agentul de căpetenie al firmei, Stan Popovici, un Bänätean. 
3 "Euseptaielo, închid. 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE BOIERI 59 


prietin de ai dumfital]i, de a să da la sotiia mea, că aflai că 
să află acolo; scriind dum|neata] la acel prietin ca să trimitä 
şi răspuns, ca, cănd voi veni şi eŭ acolea, să poci afla răs- 
puns la acea scrisoare, si, oricăţi creitarï vei da dum[neata] 
la poste pentru sorisoare, îi voi răspunde cu venirea mea 
acolo. Și mă iartă, frate şi prietine, de supärarea ce-f 
aduc, DumfneJei cocoani Päuniti mă închin cu plec[ăjcijune], 
şi sărut măna, asemenea si cocoani Măriuţi... Și sănt a du: 
m[italji ca un frate.» 

366. Răşinari, 2 Maiii 1821. Sultana Caradimoica. Pentru 
o datorie si un noi împrumut. 

367. 16 Maiü 1821. Catinca Viis[o]rfeanca]. Pentru banf 
primiţi prin <dum(nealijuli chir Ghiţă Opran dä la Rusava». 
Ea fusese la Sibiiü. «Eŭ am venit aici, la Hatäg, unde si alți 
prieteni, după vreme, locuesc.» Trimete o poliţă «cu fiii-mieit 
Ioniță», 

368. 22 Mam 1821. Grigorascu Zianu. «Ne aflăm cu viiatä, 
iar de altele ce am pătimit cu rebelionu ce s’aü făcut, numai 
unul Dumnezäü ştie: la vreme de bätränete să ajungü in starea 
ce mă aflu, neavăndi nici de cheltuială, nici haine de pre- 
menit... Am rămas şi ei mai pă urmă ca să vii acolea... 
Pentru fii-mieii Ștefan, ce vine acolea, să-l aibi întocmai ca 
pe un copil al dumfitalli... Fäcändu-sä pace, voi răspunde 
dumnlitali], că crez că, în starea ce-l vei vedea, nu-l vei mai 
cunoaște cä-m este fiii, că am ajunsă cum n'am gändit... 
Fii-mieü acolea este striinü: pe altu nu ştie; să află si cu 
copii mici.» 

369. Haţeg, 25 Man 1821. Costandin Zătreanu. Pentru 
scrisori ce a trimes şi trimete «dum[nealu]i Sluger Bälutä.. 
la Braşov». 

370. Zalathna (Zlatna), 11 lunie 1821. «Szenpéteri Janos.» 
Pentru bani. — Romănește, cu litere latine. — Tot așa scrie 
de acolo si «Katrovits Jakob» (si ungurește însă). 

371. Ruşava, 17 lunie 1821. Gheorghe Opran. Cluceriu 
Dincă Bräiloiü era la «Aţăg». 

372. Orăştie, 25 lunie 1821. Scrisoare scurtă de la Zinca 
Teisan. 


www.dacoromanica.ro 


GU SCRISORI DE BOIERI 


373. Orăștie, 27 Iunie 1821. Zôvxa Tetodvov. — Rävas gre- 
cesc. 

374. «821 lullie] 4. Băile Meh[a]dii.» Cost(an]d[in] Brăi[loii]. 
E la băi. Trimete scrisoare si «Elencäl, iubite mele sofäl>. 

375. Haţeg, !!ss Iulie 1821. [Stan] Popovici. Vine edum- 
nealui Postelnicu Ioniţă Cernätescu..., ca să afle de bäjäniia 
dumnealor, unde să află». 

376. Brașov, 14 Iulie 1821. 'lo&vyns Ermp[raing], Bâpwxos?. 
Pentru o datorie. — Greceste. 

377. Sibiiü, 15 Iulie 1821. Pitarul Ip. Koahhwvtoxos. Pentru 
bani. 

378. Haţeg, 22 Iulie 1821. C. Zătreanu. Pentru un îm- 
prumut ce vrea să facă. În curînd nădăjduiește a se putea 
întoarce «în țară». 

379. Sibiiü, 27 Iulie 1821. Dumitru Jianu. «Iubite prietine 
si frate.» Pomenit «frate-mieü Iancul, mai vărtos că mort era 
si aŭ înviiat, pierdut si s’aü aflat, si altele, stiute și du- 
mitale». 

380. Sibiiü, 27 Iulie 1821. Dfimitrie] Jianu. «Frate-mieü 
Sät[rarul] Iancul Jäianu si cumnatul mieü Sluger Dumitrache 
Greceanul, cu trecerea a multei vremi dă cănd săntem să 
riti dän casele noastre a ajuns in trebuință»>; cer impru- 
mut deci. 

381. Orșova, 27 Iulie 1821. Stan (Stänut) Jian, Päharnic. 
Pentru bani. 

382. Sibiiü, 17 August 1821. Kovor. Ilpai[A6t], ZréAvuoc. 
Pentru o vinzare de juvaier. — Grecește. 

383. 23 August 1821. Pavel Post[elnicul] Vălceanu. A scă- 
pat de boală. Pentru monede. 

384. București, 30 August 1821. 'Adâtavâpos Nevrţovhtoxos. 
Pentru afaceri. 

385. 11 Octombre 1821. [Päharnicul] I. Zianos. Pentru 
afacer!. — Greceste. 

386. Brașov, 17 Octombre 1821. Dimiltrachi] Greceanu. 
Cere ştiri «de la sora mea Clucereasa Socoteanca, și nici 


* Din ramura Drăgănescu. V. Hurmuzaki, X, tabla 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE BOIERI 6t 


ştiă unde să află de cănd aŭ eşit daci din Sibiiü... Am 
auzit că să vla] fi afländ la Boitä.» 

387. Craiova, 21 Octombre 1821. Șerban Murgäsanu. 
Pentru schimb de bani. 


388. Craiova, 23 Octombre 1821. Cäminariü Costfandin] 
Buzescu. Într'o afacere de bani. 


389. [Braşov], 24 Octombre 1821. K. Aaumpnvôs. Pentru 
afaceri. — Greceste. 

390. Craiova, 26 Octombre 1821. Ioan Gänescu, Clucer. Re- 
comandä pe familia lui, care e la Sibiiü. 

391. Läz[älret, 27 Octombre 1821. Băluţiă] Teisan[u]. Tri- 
mete vin. Să i se plătească in «stucuri talari cu zgripsori». 
Pomeneste «niște vite de vacă». 

392. Sibiiü, 5 Novembre 1821. loan Riosanu, [Armaş], pen- 
tru bani. Maicä-sa e la Hateg. 

393. Rusava, 18 Novembre 1821. Gheorghe Opran. Despre 
o poliţă de 1000 de lei a lui Spatharu Stefänicä Bibescul. 

394. Rusava, 29 Novembre 1821. Gheorghe Opran. Pentru 
«amaneturile dumnealui Spăthariului Bibescu... 250 dă măjă. 
de säü de capră în burtă.» 

395. Sibiiü, 23/5 Decembre 1821. Stan Popovici. «Pe Lo- 
gofätu Dumitrache Bibescu eri l-am așezat in casa dumn{ea- 
lui: de astă dată am cam scăpat de o greutate.» 

396. Rusava, 6 Decembre 1821. Scrisoare de la Costandin 
Cernătescu. 


397. Craiova, 16 Decembre 1821. Ion Riosanu. Pentru un 
amanet lăsat acolo. 

398. [Craiova], ı-iü Ianuar 1822. Nic{olae] Brăiloi. Felicitări. 
Pentru «gazetele de Francfort, franţozăști». — Si la 21 Mart. 

Același scrie de la Rimnic, din 25 April, 15 și 18 Mamm, 
pentru bani. 

399. 2 lanuar 1822 st. v. «Aflu cu mirare că al doilea. 
beizadea, Gheorghe, al răposatului Domn Alexandru Voevod 
Suţu se află la Viena: se gîndeşte a se rîndui (vă ovatist) 
pe sine şi pe fratele-i mai mare, beizadea Nicolae, și prin mij- 
locirea celor de acolo să orinduiascä Domnia: &XA& u6vov ele thv- 
Goen? BAayiav ăv nepintog eis torabtas Ypamızas Xeipas vă Grof. 


www.dacoromanica.ro 


62 SCRISORI DE BOIERI 


dă rotobruv poxOnpâv xal anaßeotdrwv Ebwv («dar numai pentru 
nenorocita Tarä-Romäneascä, dacă ar cădea în astfel de mini 
greceşti, ca să fie cirmuitä de astfel de cameni răi si prea- 
neinvätati») Pentru D[umnelzei, musiü Pop, dacă stil ceva, în- 
$tiinteazä-mä si sîrguieşte-te ca Romin bun patriot să sfârmi 
un astfel de plan al tînărului», ca să scape țara de «peire 
şi primejdie, precum și supt räp[osatul] tatăl săi sau în- 
timplat atîtea neauzite grozävil, pentru reaua şi lacoma lui 
Cirmuire». 

400. [Cineni], 10 Ianuar 1822. Costandin Zätreanu. Pentru 
© trimetere de bani. 

401. [Sibiiü, 9j21 Ianuar] 1822. ’Ekévn Iipaif\ön]. Pentru o 
poliţă. — Greceste. 

402. [Craiova], 9 Februar 1822. Dimiltrachi] Bib[escu]. 
«Fiindcä Märiia Sa Pas[a] Vidin-Muhafäzi m’aü insärcinat 
<a, prin prieteni ce-i am, säscriüca să-i găsească patru tele- 
gari mari, frumoși, potriviti la păr, si orce păr vor fi», să 
-caute și «la Cluș, că acolö am auzit de la boeri care aŭ fost, 
că cai telegari aŭ fost şi prea eftin[i]. Măriia Sa Paşa pă 
patru aşa telegari dă pănă la let tl. trei mii... Să nu rămăe 
hatärul Mării Sale jos, să scap si eŭ de aşa havalea.» Si 
pentru rămători. Păunica «să să roage la D|ujm(nejzei și 
pentru noi, ca să ne erte păcatul care aŭ căzut pă noi». 

403. [Craiova], 10 Februar 1822. Barbu Soc[o]t[eanu]. Pen- 
tru un împrumut. 

404. [Craiova], 17 Februar 1822. Dimiftrachi] Bib[escu). 
Pentru o poliţă: «să să dea Catincăi, că nu are de chel- 
tuială... Pentru dooä tacămuri rămători ce am triimis... Pen- 
tru vinuri îm serie Catinca că l’aü descărcat, neavänd preț... 
„Aicia noi petrecem prea bine, cu tot; cei mari nu ne supără 
întru nimic; mai vărtos ne aü la dragoste si ipolipsis. Fer- 
manuri peste fermanuri: boeri, lăcuitori să-ș stăpănească mo- 
şiile si toată averea lor în bună pace, și să ne avem pri- 
veleghiurile noastre, si să ne stăpănim moșiile si averile 
noastre mai bine de cum stăpăneam în zilele Domnilor. Dar 
lăcuitori pătimesc, — nu de alt ceva, ci de angarale si de 
multe ce sănt pă dănșii, și, cănd pătimesc ei, pătimim si 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE BOIERI 63 


noi de opște. Ci Dumnezäü să-ș facă milă cu o pace și li- 
nişte !> 

405. [Ocna], 6 Mart 1822. Ioan Lahovari. Pentru un îm- 
prumut. 

406. Bucureşti, (iis Mart 1822. EtipBainc. Pentru Ioana 
Vizastra, «doica fetei mele Zoe, Ardeleancä». 

407. 12 Mart 1822. Constantin] Glog[o]vfeanu]. Cere «dnä 
puști de vănat... și să mänänce glonţi numai de 6 dramuri, 
să bată cu alice 40 stănjini bine, usure și lucrate frumos», 
cu preț de pănă la 40 florini una, «si pentru un răsboi de 
struguri (sic), cu tot tacămul luf... Pentru trei bricege.» 

408. Rimnic, 16 Mart 1822. Titu Bengescu. «Dum[nea]luf 
coconu Costache Samurcași, Caimacamu, voeste a să așăza 
în numărul celor ce iaii gazeturi, însă dă Francfort.» 

Si altele de la el, de acolo, din Februar-Mart, pentru ataceri. 

409. [Craiova], 17 Mart 1822. Costl[an]dfin] Zătreanu. Să 
se dea maicei sale bani de întors. 

410. Craiova, 21 Mart 1822. Nix Ilpailöng, Eradapns. A 
căpătat voie a-și trimete copiii în «luminata Europă, ca să 
studieze stiinfile şi limbile străine». Popp i-a mai dat vestea 
că nicăiri nu e mai bine si mai ieften ca in «Academia» 
Vienei. În timpul șederii familiei la Sibiiü, rel mai mare fiù 
începuse a învăța și frantuzeste. Cei doi copii să înveţe 
deci: «matematica si filosofia, limbile germană, francesă si 
italiană». Cît costă? Vor sta la dascăli, deosebi? — Greceste- 

411.18 April 1822. Nic. Bräiloï. «M’am oränduit ispravnic aice 
la Vălcea, unde am găsit judetu cu sumă de bani rämäsituri si, 
pe deo parte, lăcuitori în vremea aciasta nu ai nici-un alis 
veriş, al doilea, de către cinstita] Caimăcămie ni să face zor a 
praftacsi! bani, să silesc pă lăcuitori la răspundere peste a 
lor neputinţă: cugetul nu mă lasă, și mai bine priimesc ca 
de la mine să mai pierz și să nui aduc la stenahorie.» Cere 
împrumut de 10.000 de lei pe 20 de zile. 

412. Rimnic, 15 Mam 1822. loan Riosanu, Armas. Pen- 
tru polite. 


1 A orîndui. 


www.dacoromanica.ro 


64 SCRISORI DE BCIERI 


413. Braşov, 12 Iunie 1822. Nicolae Varllaam]. «Ale boa- 
lelor mele supărări mă popreă.» Cere 5.000 de lei. 

414. [Craiova], 26 Iunie 1822. Stefan Jianu. Trimete bani 
la Braşov Zmărăndicăi. 

415. Caracal, 29 Iunie 1822. D[imitrajch(i] Roset. Pentru 
bani. 

416. [Rimnic], 19 Julie 1822. Nicolae Bräiloi. ln numele 
Domnului am hotărît să-m scot si eŭ familiia de acolea, pen- 
tru care şi trimisăiii oameni cu cai și cu care, ca să să ri- 
dice nevasta si copii să vie aici... Dascălul ce l-am avut 
aci pentru învățătura copiilor îm scrie că aŭ hotărît să ră. 
măe aci, şi are să iă din leafa sa una mie cin'sute»: săi se 
dea cit se poate. 

417. «Cu dorit[ä] dragoste mă inchin dumiltalje prea-iu-- 
bita mea. 

Alaltăeri, viind din Jiu Ja Olt cu isprava havaleli ce, pre 
cum am scris dumi[talje că am fost însărcinat, mäine plec 
la Craiova ca să-m daŭ raportu si să mai văz ce e, și cum; 
după care intälegänd de venirea velitilor noștri boeri de la 
înpărăteasca cetate, si luînd niscav[a] vestiri de bucurie, pre- 
cum nădăjduim, voi trimite (de nu mă vor lăsa și pă mine) 
ca să pogori si dumfnealta aici, la Rämnic, în cășla; pentru 
care umblu astăzi-măine să prinz și o cășcioară de odihnă, 
să prinzi de acum să mai meremetisăsc ce va fi de mere- 
met să fie gata. Pentru cheltuiala dumfita]le cu iconomie, în- 
tälegem cu fratele chir Stan că si mai în trecutele zile i-am 
întrat t! adecă lei 2000, prin chir Nestor, şi deosäbit cä-m 
scrie in dooă-trei rănduri că pentru cele de trebuintä du- 
m[ita]le îngrijeşte ca pentru soru-sa. Și, pentru daravera ce 
iaste între noi, după eșirea dumjita]le ne vom infälege, și, 
dac[ä] it place, säz păn să va lumină desävärsit, că și aici o 
să cheltuim ca și acolo. Copilele dulse cu dorită părintească 
dragoste te sărut. Dăunăzile după drum le-am trimis cu 
chir Dumitru Ciupec, ce mi s’aü întămplat aciia, ca să-ș ià 
pălării: crez că va fi priimit. Ci si pentru aceaia voi avea 
răspunsă ; de căte ori vei avea să-m scrii, prin dumneel 
cocoana Catinca Bibeasca, fiind ocazion sigur, si că eü sănt 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE BOIERI 65 


cu dum[nea]luf Log[o]f[ä]t inclinat. Dum(nealei cumnäticäi mă 
închin cu dorită frätfeasje[ä] dragoste, precum si tuturor 
ai noștri simbatrioti, mari și mici, ap[u]r[ujrea arată-le că- 
zutele închin[ăjciuni; si să ne bucure Dum[ne]zäu să te vedem 
sän[ältos. Iar eu, cu toată dorirea, sänt al dum[itale] dorit soț. 


822, luli 26. 
Constantin Buzescu. 


[V°:] Celi mele iubite și dorite soţie dumnei Căminăresii 
Catincăi Buzascăi cu dorită dragoste să s[ă] dea, la Sibii. 

418. Cerneţi, 1-iii August 1822. C. Buzescu. Pentru cală- 
toria la băi a soției lui, Catinca: merge la Mehadia. 

419. [Craiova], 22 August 1822. Ruxandra Haralambie. 
«Că-m vin vestirile lui lov pă toate zilele, de stingerea și 
prăpădaniia casăi; la care nu mai stiü ce să mai faci.» 

420. [Craiova], 27 August 1822. Eleni Bräilloiü]. N'a putut 
duce careta «acolea in Tara Nemfascä, cănd am intrat... 
Acum după futoarcerea mea dä acolea, văz că dä cătr[ă) 
apostati s'aii dezbrăcat careta, luändu-i-sä postavul, atăt din 
năuntru, căt și după capra viziteului, iar încolo să află bună... 
Am trebuintä dă căruță nemfascä bună, carea să fie cu uși, 
învălită coveltiru pe din năuntru cu canafas, apoi de-asupra 
rogojină, iar pă din afară cu musama.» Ar da pe cea stri- 
cată și pănă la 150 de lei. «Si eŭ, scriitoriul, Costache Bra. 
loiü, mă închin dumjital]i.» 

421. Brașov, Septembre-Octombre 1822. Scrisori grecești, 
pentru bani, de la Smaranda Jianu. 

422. [Rimnic], 12 Septembre 1822. Ioan Lahovari. Pentru 
boala de stomah a soacră-sa. 

La 7 August ceruse gazete. — Odată și pentru vin de 
Drăgășani ce ar voi să vindă. 

423. [Craiova], 23 Septembre 1822. ’Avńxa ‘Poooern. Pen- 
tru o trimetere de perini și pentru «copila doici mele». Sa- 
lută si D[umitra]ch[i] Roset. 

424. [Cineni], 26 Septembre 1822. «Stol[niJe[u] Dincă Bră- 
tianu, epistatu vätäfii Lovisti.» Pentru trecere de vite. «După 
poruncile slävitului Divan al Bucurestil[o]r, putea să s[ä] și 


5216. Vol. VIII. 5 


www.dacoromanica.ro 


66 SCRISORI DE BOIERI 


poprească... Dar iei, după datorie, am făcut cunoscut Stăpă- 
nirii de a nu rămănea supt invinovätire.» 

La 3 lanuar 1821, de la același, pentru cercetarea unul 
abus. 

425. Kaf Ynäs («la noi» în castel, la Simbäta-de-sus), 3 
Octombre 1822. l'onyépros Mrpayxobavos. Civilităţi. Cere știri 
privitoare la congresul din Verona. La urmă, P. S. al Brin. 
coveniteï, cu salutări lui Spatar Ral și baron Sakellario și 
mulțămiri către domnișoara Stiirmer, fiica Internunciului. — 
Greceste. 

Si la 3, 23 din Septembre, Brașov. Scrisoarea din 7/19 
Iulie e din Baden. 

426. [Rimnic], 15 Octombre 1822. Nicolae Bräiloï. Pentru 
<o ladă mică noo, cu neste cărți bisericești, care, fiindcă ni 
sänt trebuincioase acum», o cere. 

La 31 Iulie, se jură pe Dumnezeü și copii că n'a refusat 
a primi pe Dumitrașco. 

427. Craiova, 5 Novembre 1822. D[u]mlitru] Br[äiloiü]. «Aici 
în țară, astă dată, aflăndu-ne în lipsă de dascali pentru în- 
vätätura copiilor și auzind» de școala din Sibiiii, trimete si 
el «copii noștri, adecă pă nepoți miei, copii fii-mieü»!. 

La 10 Februar, scrisese pentru împrumutul säü din pri- 
begire. Și la 24 Decembre 1821 (plătise o parte). 

428. Brașov, 820 Novembre 1822. Nix6haos Mabpos. Re- 
comandă pe beizadea Gheorghe Suţu, care merge la Viena. 
— Grecește. 

429. Viena, 13/25 Novembre 1822. Mapwwpa Xavrtepij. Dă 
sinet pentru 2.000 fl. de hirtie. 

430. [Brașov], 14/2 Decembre 1822. Eöpp. Kalınayne- 
(văduva lui Alexandru-Vodă Suţu]. Cere a se trimete o scri- 
soare la Viena fiului ei Gheorghe, care e recomandat în 
special lui Pop. — Către Stan Popovici. — Greceste. 

Pecete cu pfwsóvn] Adstavâpov Elablupäxgl B[oe]6(63a] * 
(ceară neagră) și cu armele Moldovei. 


! V, memoriul mieü despre școlari romfnf în străinatate, în «Analele Aca- 
demiei Romine> pe 1906. 
® Eufrosina era fica lui Alexandru-Vodä Callimachi, 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE BOIERI 67 


431. Braşov, 15 Decembre 1822. Grig[ore] Brăncovleanu]. 
Pentru un amanet. A scris la Hurez pentru arendarea Gio- 
rocului, în hotar cu Giormanul lui, «dă nu s’or fi dat mo- 
şiile mänfäsjtiri pe cite mai mulţi ani în arendă, după cum 
să obicinuieste». 

Pecete cu «Stephanus Bassaraba de Brancovanis»>! și vulturul 
muntean în scutul încununat. 

432. Radziwillow, 12/24 Decembre 1822. Mapıwpa Kavılepy. 
Pentru niste polite. 

433. 1823 si 1824. Scrisori grecești ale lui Grigore Brinco- 
veanu. Cea din 4/16 Januar ar fi din București, celelalte din 
Braşov. 

434. 1823. Scrisori de afaceri, grecești, din București, de 
la Vornicul 'A)EGavâpos Nevrtovhtoxos. 

435. Tirgu-Jiü, 1823. Scrisori romänesti, de afaceri, de la 
C. Brăiloiu, Clucer. 

436. 1823. Stanca [Perieteanca], Polcov[nicea]sa. Pentru 
neamurile ei. O nepoată a măritat-o «naintea apostatilor» 

= 1821). 

Pecete roşie, cu crucea într'o ghirlandä, fâră inscripție. 

437. 2 Ianuar 1823. Bica Soc[ojt[eanca]. Pentru un deposit 
al ei. 

438. [Rimnic], 15 Ianuar 1823. I[ancu] Lah(ojv(alri, [Stol 
nic]. Pentru afaceri de bani. — Romănește. — Si la 2 Ia- 
nuar (P. S. grecesc). 

La 2 Novembre 1823, grecește. La 20 Septembre, romănește. 

439. Rimnic, 16 anuar 1823. C. Buzescu. Pentru datoria sa. 

440. [Rimnic], 30 Januar 1823. Ioan [Ioniță] Vlădescu. 
Pentru postav civit și un împrumut. 

441. Cerneti, 12 Februar 1823. Nic[olae] Glogoveanu. Pen- 
tru afaceri. 

442. Ocnele-Mari, 14 Februar 1823. My. Aayoë[é]pnc. Po. 
menit fratele săi, deiech Tiăyxos AaxoGăpns si abridehpoc 
pas, (eier? Nixokéu. 


1 Vezi in An. Ac. Rom., XXVIII. p. 528. — E pecetea lut Stefan, fiul lui 
Vodă Constantin Brincoveanu. 


www.dacoromanica.ro 


68 SCRISORI DE BOIERI 


443. [Craiova], 16 Februar 1823. Stfan] Jianu. Pentru ple- 
carea la Sibiiü a «Zmărăgdicăi». 

444. 28 (0) Februar 1823. Eleni Bräilloiü]. Cere ebumbacü 
suptire si potrivit», seminfl, «24 şervete cu 2 mese dä pănză, 
în ocuri mici, d'ale fino». Fie-sa, Anica, salută. 

La ir lanuar: «Anica, fie-mea.., să roagă să-i scrii pentru 
copila doici, dă este sănătoasă și dă să caută de muierea ce 
o crește.» 

La ı1-iü Februar scrisese pentru datorie. 

445. ı-iü Mart 1823. Safta Prisăceanca către biv Vel Că- 
minari Const[an]d[in] Bucsänescu, la Sibiiii. Veşti de familie. 

446. Craiova, 31 Mart 1823. Scrisoare de afaceri de la 
Vistierul Rädut Frätostiteanu si C. Braboveanu. 

447. 3 April 1823. Amzafchi] Jianu. Cere a i se scrie. 

448. Bucureşti, 3 April 1823. Dimi[trachi] Bib[escu]. Pen- 
tru rimätori de trimes «innauntru». Cere să i se spuie ce 
pret e pe acolo. «Si, pentru vinuri, cum stai.» 

449. [București], 13 April 1823. Ruxandra Otetelisanca. 
Pentru o datorie. 

450. 17 April 1823. Dimi[trachi] Bib[escu]. «Ca vre o tre; 
Sute rămători ai casti mele, de cate patru ani, avăndui foarte 
grași, încăt nu pot umbla, n'am mai vrut să-i trimif acolea, 
căci mi s’aü urit si cu Sibiiu dum[nea]v[oasträ].» Să vie la el 
musteriil. 

451. ı-iü Man 1823. Päu[na] Cotof[ea]n!ca], Stolnic[ea]s[a]. 
Pentru un deposit. 

452. Kremenitza, 27/9 Mam 1822. Maptwpa Xavrtepn. Vrea 
să i se vindä două salut pentru o datorie. Nu e drept că 
Domnul îi dă 4.000 de lei pe lună, ci că el a luat banii de 
pe caleasca si caii ce trimesese ea să se vindä la București. — 
Greceste. 

453. 10 Maid 1823. Ioan Lahlo]v[ari]. Pentru gasezur?, ker 
(fier) si etelatinuri bune». 

454. 10 Mag 1823. l'omywptos Ilpayxobavos. Scrisoare de 
afaceri. Si alta din 15'27 Septembre. — Grecesti. 

455. Braşov, 3/15 lunie 1823. N. Maöpos. Scrisoare gre- 
cească de afaceri. 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE BOIERI 69 


Si alta din 10/22 Iunie. 

456. [Slatina], 28 Iunie 1823. Nic[olae] Cotofeanu. Pentru 
haine ce a läsat. 

457. Muereni, 24 Julie 1823. Zmaragda Mourgasanca, Se- 
trärasa. Pentru «o päreiche rucavet[e] besericesti», ce tri: 
mete la biserica ei. Are doi fii, pe Alexandru și Costaiche. 

458. Înprumutarea domnului d. Vornicul Alexandru Nentu- 
lescu în Căimăcămiia dumnealui de la negufätori ce säntü 
arätat mai jos, păntru trebuinta ostirilor înpărătești ce să află la 
Craiova; 1823, Septemv[rie] 1, 4.420 taleri; dobindä la25.000. 

[Copie.] Se va plăti capitalul «pe la județe, din triminiia 
breslelor de Septemvrlie)>. 

459. București, 21 Septembre 1823. Scrisoare grecească 
de afaceri de la [Logofătul] Ze IléAos. 

460. [Craiova], 28 Septembre 1823. Dincă Zătreanu. Scri- 
soare de afaceri. 

Si alta, la 15 Novembre. 

461. 11 Novembre 1823. Iordachi Otetelișanu. Pentru bani. 

462. 17 Novembre 1823. Zoita Säträ[reasa] Deleanca. Cere 
amaneturi. Nu poate veni însăși la läzäret. «după cum sint 
zaifă și delicată». 

463. București, 11 Decembre 1823. Kuvor. M. Mrahattávov. 
Pentru niște afaceri. — Greceste. — Copie. | 

464. Sibiiü, Ins Decembre 1823. Stan Popovici. «Rolu cu 
taihnungurile Lamp datu la Barbuceanu Știrbei, care iarăș le 
voi trimite dumitale.» 

465. [Braşov], äs Decembre 1823. Uoménoe [paynobävoc. 
Scrisoare grecească de afaceri. 

Pecete cu coroană, vulturul muntean si R. B. (inițialele 
numelui lui Radu, fiul lui Constantin-Vodă Brîncoveanu). 

466. București, 27 Decembre 1823 ‘O l'pmrépros l'padeorévos. 
Pentru o comisiune. Salutări dela îi Edyppoobyn pov aal Baue 
donat; ĉdparç óroð siyay cu uf, vă oëc yywpiaovy 1. 

467. 1824. Scrisori grecești, din Brașov, de afaceri, de la 
Constantin Samurkassi, Vornic. 


1 «Frosa mea și toate celelalte dame ce aŭ avut cinstea de a vă cunoaște.» 


www.dacoromanica.ro 


70 SCRISORI DE BOIERI 


468. Craiova, 10 Januar 1824. Const[antin] Brăiloi. Vrea 
să-și împodobească casele «cu pănză de ča zugrävit[ä] ca o 
materie». — În același an, si de la Nicolae Bräiloiü, pentru bani. 

469. Tărgu-Jiiului, 12 anuar 1824. Const[antin] Bräilfoi]. 
Trimite scrisoare prin Medelnicerul Grigorasco Bälteanu- 
Pentru datorie. 

470. Craiova, 20 Januar 1824. Costache Tigarà. Pentru 
o fată săracă ce slujise la Särdäreasa Zoita Prascoveanca» 
«a dumn[ea]luf Särd{ajr[u]luï Cost{an]d[i]n Lazar». 

471. Petersburg, 8/20 Februar 1824. Mapıwpa Xavrtep?), 
Litenoi Gast, Newskoi-Prospect, n° 189. Scrisese din Kre- 
minitza, in Mag, Să i se vindä două șaluri pentru datorie. 
«'Hebpere răc Ovoruyias pov xal rod Avöpdg pov Tv mpăs èpè 
dâwiav 1.» A vîndut la București cai si caleascä, AAA xal 
abră pov ră Apmasev ó abBeveng®. 

Pe V°: Fürst: Gyka. 

472. București, 23 Februar 1824. Mix. Mavos. Pentru o 
caleașcă și plata ei. — Greceste. 

Si la 29 Ianuar st. v. 

473. 23 Februar 1824. Päu[na] Coto[fean]ca. Pentru niște 
lucruri lăsate «la vama Săbiiului, scrie fii-mieü Pah[ajr[niculj 
Ghit[äl Cot[o]feanu». Dintre fiii ei, «unu este ispravnic la 
Caracal și altu la Tărgu-Jăiului». 

474. [Arad], 4 Mart 1824. Grig[ore] Bälteanu, Med[elni]è[er]. 
E bolnav de moarte. Cere niște scrisori. --Pecete cu coroană, 
un cocor și initiale. 

475. București, 15 Mart 1824. l'pmyépros Piurntoxoc. Pen- 
tru afaceri. — Grecește. 

476. Craiova, 24 Mart 1824. Sava loannovici. Costache 
Brăiloii e numit ispravnic la Romanați. Făgăduiește a-și 
plăti datoria. 

477. București, 5 April 1824. Mix. Mâvos. [Vornic]. Pen- 
tru o caleașcă. Vrea să-și facă în primăvară casă nouă. 


1 «Ştiţi nenorocirile mele și nedreptatea bărbatului mieii [Vodă Grigore 
Ghica] faţă de mine.» 
1 «Dar și astea ale mele mi le-a răpit Vodä.» 


www.dacoromanica.ro 


SCRIBORI DE BOIERI 74 


Si scrisori din 23 Februar, 29 Januar st. v., 26 Octom- 
bre, 22 si 28 Decembre 1823, pentru bani.— Grecesti. 

478. București, 5 April: 1824. Mix: Mévoc. Pentru o da- 
torie. — Greceste. 

479. [Sibüü}, 13/25 April 1824. Zrip6ains. Multämeste pentru 
capela soției sale. Cere să i se cumpere pinzä de albituri 
«după cea mai nouă modă ce este acum». 

Capela o ceruse de acolo, la 9 Mart: de paie de Italia. 

Ambele, — grecești. 

480. [Braşov], 25 Mam st. v. 1824. Tpnyöpros Mrpavuofăvos. 
Pentru afaceri. — Greceşte. 

481. 29 Mam 1824. Dimiltrachi] Bib[escu]. Pentru o da- 
torie. «La soroc adăvărat nu s’aü plătit, fiind si noi ember- 
derfsiti cu huzmeturi, și ne-ai trebuit multi bani să răspundem... 
Am văzut cele ce-mi scrii, si, pentru vin, că doo buţi s’aü 
dat Bărbuceanului, prea bine ai făcut d[u]m[neata], că ale lor 
lor sint toate ale noastră; şi să J[e] bea sănătoși.» Salutări 
şi de la Catinca. 

482. [Caracäl], 2 Iunie 1824. Grigorie Jiianu. Pentru ai se 
drege o carătă. 

483. 1/13 Iunie si 14/26 Iulie 1824. lpmyéptos Mrpayxoĝá- 
vos. Scrisori de civilitate. — Greceste. 

484. Craiova, 17 Iunie 1824. Catin[ca] Ot[etejl[i]s[anca] 
Se plinge de näcazul datoriilor. 

485. Brasov, 18/30 Iunie 1824. Elena Laptiev. Pentru niste 
bani. — Greceste. 

486. [Sibïiü]. Primit la 22 Iunie 1824. Yripfains. Ce pret. 
aŭ dodecarii, öwösxdapıa ? 

487. [Craiova], 26 Iunie 1824. Elenca Bib[easca]. Cere un 
împrumut. «Soru-mea Cluë[ejrfeseï] Zmarandii Otetelisancäl>, 

488. [Craiova], 2 Iulie 1824. Catinca Otetell[ijs{anca]. Pen- 
tru arendarea mosiei Breasta. Si pentru datoria ce avea 
«Milostivirea dumiftalle să privească asupra văduvii mele, 
si a greutăţi casif ce am, si a multor datorii cu care mă aflu 
împovărată... De nu va fi prin putință a să socoti galbenu 
mai jos din dooăzeci lei turcești... Să nu mă lași înnecată 
mai mult, peste putinţa mea.» 


www.dacoromanica.ro 


79 SCRISORI DE BOIERI 


Și la 21 Iulie. 

489. Piteşti, ı-iü August 1824. Sofia Bucs[ä]nea[sca]. Pen- 
tru un împrumut. 

490. 5 August 1824. St[an] Jianu. «Verisoarä, vremea țării 
noastre nu ne pov|ălțueşte a rädica si a aduce acea la... 
toate arginturile bisericil[o]r si ale casăi.» 

491. [Braşov], 13 August 1824. Aovédydpa Ilovķopávxa. 
Pentru vești, pe care le cere. — Romäneste. 

492. 23 August 1824. Elen[co] Bib[easca]. «În multe rănduri 
am scris dumnei cocoani Zmarandii Cluö[e]resät, suroru-mea, 
pentru cărțile moșii mele Zmärdestetul, ce aŭ fost lăsat la 
dumnealui amanet pentru bani cu care mă înprumutasem la 
casa dum[nea]v[oasträ].» 

493. Petersburg, 27 August st. v. 1824. Mapia Xavrtep?). 
Pentru o datorie. «Pensia de 600 ruble ce are bunätatea 
si-mi dä Împăratul pentru hrana mea şi a trei copii, şi n'am 
alta, — cu care abia îmi ajung la cheltuielile de toate zilele.» 
Va plăti «cînd voiü încheia cu soțul mieü si voiu lua cele 
ce mi se datoresc>. — Greceste. 

494. Bucureşti, 18 Septembre 1824. Ludwig Drexler, spiter. 
Comandă. 

495. Bucureşti, 18 Septembre 1824. Nicolaie Rasti, Cămi- 
narul. Se plinge de boale lungi si sărăcie. Pomeneste pe 
Mărioara. 

496. Vilcea, 30 Septembre 1824. Ștefan Bibescu, St[an] 
Jianu. Cer «pufinticä vatinä pentru altuitul copiilor.» 

497. Bucureşti, 27 Novembre 1824. Zrépavoc IlaAarlavoc. 
Pentru o ladă cu cărți ce-i vine de la Brașov. 

498. [Craiova], 15 lanuar 1825. Nicolae Brăiloi. Pentru bani. 

499. Craiova, 5 Februar 1825. Amuyrptos ‘Pañéros [Caima- 
cam]. Trimete o scrisoare lui Panagiotis KaXhov3obpp, dascăl 
la Brașov. — Greceste. 

Scrisoare de civilitätf la 6 Ianuar. — Idem. 

509. Bucureşti, 20 Main 1825. Costandin Bălăceanu. «lu- 
bita fiica noastră Eleni Cantacozini merge pănă la bäi: 
Să-i fie de ajutor. 

501. Craiova, 22 Iunie 1825. Bälasa Varlam, Medfelni]- 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORT DE BOIERÏ 73 


t[ereajsa. Declară că răposatul ei sot nu era Iordache Ru- 
sănescu. «Numele îi era Iancu și clitada !, Hiotu.> 

502. București, 27 Iunie 1825. Mıyanı Mavos, Böpvıxos. 
Pentru ducerea sa la băile de la Mehadia. 

La 2 și 3 Iulie scrie din lazaret. — Greceste. 

503. [București], 10 August 1825. Constjantin] Bălăceanu. 
Pentru o poliţă și «trebuintele fiicii mele, Elenca... Pentru- 
cărțile de musichi ce aü rămas nevăndute ?, de a le cumpăra 
țara, ştiut fie dumitale că dintr'o mie dă trupuri ce aŭ cum- 
părat, d'abiia aii văndut pănă acum cincizeci, și, pănă a nu 
vinde o sumă bună dintr’änsele, nu poate a să însărcina si 
cu acelea; de aceia va fi îngăduială pănă să va desface din 
cele cumpărate, și poate le va cumpăra „și pă cele nevăn- 
dute.» Fiica sa era la Viena. 

504. [Craiova], 4 Decembre 1825. Ruxandra Otetelișanu. 
Cere niște acte. 

505. 22 Decembre 1825. Const[anjdin) Bräilloiü], Clu- 
ê[elr. Pentru «plata armintii». 

506. 16 lanuar 1826. T'pnyöpıos Piunntoxoc. Pentru o afa 
cere cu Cancelaria rusească. — Greceste. 

507. [Craiova], 9 April 1826. Zmaranda Otfetejlfe]s[anca]. 
Pentru procesul cu un locuitor din Coșoveni. 

508. Bucureşti, 27 April 1826. Bilet grecesc de la ’A. 
"Apoâxns Xărulavos] ?. 

509. [Craiova], 12 Iulie 1826. loan Gănescu. Pentru niște 
sineturi. 

510. Lemberg, 29 Iulie 1826. Mapia l'xixa Xavrtepij. «Ați 
auzit că Domnul îmi plătește o sumă însemnată: aceasta e 
de 2000 de lei pe lună. Dorința mea ar fi să se prie un 
capital la Banca din Viena, ca să-mi dea cite 80 de florini 
pe lună. Și această dorinţă a mea a fost primită de Domn, 
după înscrisele ce am in minile mele și după asigurarea ce 
mi-ai dat mijlocitorii, și aceasta m'a făcut de am părăsit 


1 Porecla, familia. 

3 Ale lui Macarie. V. ale mele Confribufir la istoria literaturi romine, 
Scriitori bisericestY (1906 ; din «An. Ac. Rom.>), p. 55 si urm. 

® Cunoscutul dr. Arsachi. 


www.dacoromanica.ro 


74 SCRISORI DE BOIERI 


Rusia. Acum, de altfel, cum îţi scrii, îmi plătește cite 6.000 
pe trimestru.» Na mîntuit cu el, căci nu vrea a i se 
plăti în lei. Dar Hakenau scrie că Domnul a făgăduit de- 
punerea capitalului la Viena. Atunci va plăti si ea. — 
Greceste. 

511. 12 Septembre 1826. Maptöpa Doiia Hagica-ï e «ca 
o mumă a mea», de cînd a fost în Sibüü. Cere seminfurf 
de flori și ananase. P. S. grecesc. 

512. 4 Novembre 1826. Dimiltrachi] Bib[escu]. Salutärt 
de la Catinca. Pentru o ladä ce läsase ea in deposit. 

513. [Craiova], 19 Novembre 1826. Ruxandra Oteteli- 
şanu. Pentru niște amaneturi. 

514. [București], 8 Decembre [1826]. G[regoi]re Cantacu- 
zene. «Les apparences politiques de mon pays me donnent 
l'obligation de mettre à labri quelques effets qui me sont 
précieux: comme quelques papiers et plusieurs autres cho- 
ses.» 

515. 1827. Scrisori grecești din Bucureşti, de la Luxita 
Bujoreanca. 

516. București, 4 Ianuar 1827. My. Mévos, Böpvıxos. Cere 
un grădinar. — Greceşte. 

517. Craiova, 13 lanuar 1827. Tache Bengescu. Fusese 
el și frații nevristnici la moartea tatălui, și li s'a prăpădit 
averea, «dar încă și moșiile s’aü încotropit cu totu dă că- 
t[re] vecini rezași... Păh(arnicul) Ghiţă, vărul mieü.» E in 
proces cu acesta. 

518. riŭ Mart 1827. Stan Jianu. «La Viena aŭ eşit o le- 
gătură de surupătură, fără a mai avea ca mai nainte încin- 
sori de desupt și la mijloc, ci numai o jumătate dă cerc.» 
Și pentru sämintä de <conopidii». 

519. [Craiova], 11 Maiii 1827. Zmaragda Brăiloaica. Cere 
un împrumut. 

520. Turnu-Roșu, 19 Man 1827. ’loävynç Xhariwâvos. Bilet 
grecesc. 

Scrie apoi din Viena, tot grecește. 

521. Rimnic, 13 August 1827. Cost[an]dfin] Vlădăianu. 
«Măcar că am vorbit nepotuiui Costică Bräiloiü, ca să s[ä] intil- 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE BOIERI 75 


nească cu mosii Ghentu! şi să-i provalisască? din parte-m, ca, 
de va voi, să vine dascal aici la mine... Voesca fi dascalîn casă 
la mine, cu cafea, dulceata, masa, spălătura de la mine, și 
drept plată făgăduiesc t[a]l[e]r[i] una miie pă an. Poate avea şi 
doao ceasuri pă toată zioa pă seamä-l, care să le întrebuin- 
teze la altă vizită, dă va voi a le face pentru deosăbit en- 
teresu-i.> Trimete soția lui, Frosinita, Hagicăi «aciastä bo- 
tifä cu piulitä de sare matah (sic) de acest jud[elt>. 

Pecete cu ghirlandă, K. V. şi, cu litere latine, «Constant: 
Vlad.» 

522. București, 1-iü Novembre 1827. ’ Akétavôpoc Ixixas. Con- 
dolente pentru moartea Hagicăi si instructif pentru o expe- 
ditie de pachet. 

523. Craiova, 1-iü Decembre 1817. Kovoravrivos Trixas, Xar- 
pavos. Pentru o expediţie. 

De convenientä, 12 Novembre 1827, Craiova. 

534. [Bucureşti], 19 Iunie [1828]. Tp. KavranovEnvéc. Pentru 
o ladă. — Greceste. 

525. Bucureşti, 17 Decembre 1828. 'Astavăpos l'xïxas. Seri- 
soare grecească de afaceri. 

La 13 Novembre. scrisese despre «mafuri de tulumbe, de 
cinepă>. — Traducere romäneascä. 

526. Bucureşti, 18/30 lanuar 1829. Erp6ains. Pentru o dia- 
demă a soţiei sale. — Greceşte. 

527. 18 Februar 1829. Alexandru Filipescu. Rävas grecesc. 

528. Bucureşti, 1-iü Maiü 1829. M. l'xixaç Xavrtepi. Pentru 
socoteli prin Casa Meitani. — Greceste. 

529. [Craiova], 20 Man 1829. Const{an]d[in] Ghica. Reco- 
mandă pe generalul «Cfitinschi>, care merge la Viena. 

530. Olăneşti, 29 Iunie 1829. Grigorie Otetelișanu. Cere 
doao cazane de aramă roșie pentru fäcutü spirtü din rachiü». 

531. 6 Iulie 1829. Zrtp. Iliméoxoc. Pentru bani. — Greceste. 

532. [Rimnic], 23 Iulie 1829. Tache Bengescu. Pentru un 
pachet. 


1 Firește că nu e vestitul cavaler de Gentz, corespondent vienes al Dom- 
nilor noștri. 
3 Propuie. 


www.dacoromanica.ro 


76 SCRISORI DE BOIERI 


533 Tirgu Jiiuluf, 27 Septembre 1829. Costandin Frumu 
sanu biv 3 Logfolffät]. Pentru bani. 

534. [Rimnic], 21/4 Octombre 1829. Tache Bengescu. 
Pentru plingeri de hotar. «La aceasta mă rogü a binevoi, 
domnul mieii, să nu o socotească greşală a mea, ci a proș- 
tilor Rumini ai noştri, care prea cu anevoe să vor obicinui 
a păzi orinduiala tacticeascä.» 

535. [Craiova], 18 Octombre 1829. Kwvoravrivos Taina, Ră- 
vaş grecesc de afaceri. 

536. [Braşov], 24 April 1830. Mapıwpa Dëll Merge la 
băi: a lăsat în lazaret un preot bolnav al ei, de la Pitești. 

537. Rîmnic, 2 August 1830. Stefan Bibescu. Pentru 
cumpărături ce face pentru Ruși. 

Și la 13 Decembre 1829, la 17, 31 lanuar, 12 Februar 
1830 — Greceste. 

538. 1831. Scrisori francese de la «Catherine Slatinian» (un 
P. S. grecesc). Pentru mobile 1. Se vorbeşte si de un «superbe 
bal» de Sf. Nicolae. 

539. Bucureşti, 13 April 1831. Al[exandru] Ghica (iscäli- 
tura grecească). Pentru afaceri. — Greceşte. 

540. Craiova, 12 Iunie 1831. 'Adetavăpos Exaphdrov luinac. 
Pentru o transmitere de scrisoare. — Greceşte. 

La 14 Map, pentru bani. 

541. Rimnic, 19 August 1831. ‘`I. [ohsoxos. Cercetare pen- 
tru un Nicolas Iota. Cere si o puscä London. — Greceste. 

542. Rimnic, 11 Septembre 1831. Zog de Golesko. Lasă 
vie la Craiova: e cam bolnavä. Cere un imprumut. 

543. 1832. Corespondenţă grecească, de urgenţă, cu Ale- 
xandru Nenciulescu. 

544. [Craiova], 9 lanuar 1832. Amuiirpros “Paderms. Pentru 
o afacere de bani. — Greceste. | 

545. Bucureşti, 4 Februar 1832. «C[atherine] Slatinian.» 
Pentru mobile si datoria la Grabovschi. 

La 22, pentru afaceri. «Ne doutez nullement, mon cher 


1 «Lit de repos en merino rouge, I divan et 6 chaises en popeline graine, 
2 fauteuils.» 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE BOIERI 77 


ocenik de Domna Balacka, que je ne fasse tout ce que de- 
pendra de moi pour m'acquiter le mieux du monde de cette 
commission». Cere «une femme de chambre et une bonne 
cuisiniere». 

546. [Bucureşti], 10 Februar 1832. Mav. Bikız[x&sxog]. Pen- 
tru afaceri.—Greceste. 

547. 15 Februar 1832. [pmyâpios Mrpayroßavos. Pentru o 
comandä. — Greceste. 

Si la 4 Februar. 

548. București, 4/16 Mart 1832. «Catherine Philippesko 
Balche.» Ceruse scaune și fotolii, care nu-i plac. 

În Februar trimete 119 ocă de ceară. Asteaptä luminäri- 

549. Craiova, 6 Map 1832. Fraţii Ioanovici. În curînd se 
judecă procesul cocoanei Marghioala Samurcasoaia cu soţul ef. 

550. Craiova, 20 Julie 1832. Kan. Movbyrawârms!. Servește 
de zece ani pe Zenobie Pop. — Greceste. 

551. [București], |5 17 August 1832. 'AMetavâpos Nevil[so- 
A&sxog]. Pentru niște bani. — Greceşte. 

552. București, 24 August 1832. “O [pmyâptos l'paètoraves, 
Méyas KAwttépnc. Pentru nişte cai.— Grereste. 

553. [Bucureşti], 17 Octombre 1832. Eoniräug Xpososxovi- 
daia. Pentru o comisiune. — Greceste. 

554. Craiova, 18 Novembre 1832. Stolnicu Costandin 
Brăiloi. Cere să se iea informaţii cu privire la un bilet de 
lotărie cumpărat în Mehadia. 

555. București, 11 lanuar 1834. Aixarep. l'xixa. Ravas grecesc. 

556. 19 April 1834. Bilet grecesc, din carantină, al doam- 
nei M. Aatimévoc. 

557. București, 26 Decembre 1834. "AA. Kou[amévos]. 
Răvaș grecesc. 

558. Brașov, 1835. Scrisori grecești, de la Roxanda Bujo- 
reanca. 


t Pentru acest dascăl, v. Hurmuzaki, X, p. 623, nota I. 


www.dacoromanica.ro 


IL 


SCRISORI DE NEGUSTORI. 


www.dacoromanica.ro 


1. 27 Iulie 7241 (1733). «Costandin Iscrovici» se tocmeste 
cu «ejupänul Coscä» pentru «doo copile dä Tigan şi un 
copil dä Tigan, dreptu zlot 100». 

2. 25 Mart 1778. Plingere a unui «Costache». «Bani rost 
ce mi-aü rămas.» 

3. [1779.] [Comandă:] tipsii in corünurÿ, taere in corü- 
nuri, päpuselle] de zaharü piscat, pesimetü de Brașov, linte 
de zupă, corüde de torüce la bumbac, tabac violet bun, cu 
mirose, cuțite de Sibii. 

4. 14:April 1779. Zamfir Hagi Gherghe cere: «cuisoare, 
şofran de Beci, aţă albă de Sibii, 1 carte eu hambac lati- 
nesc, cu too, ciapsă copilii cel mic d'un an, mănuși coconi 
Anität Pitäreaseï, de piele rose închise, 1 pärech[e] deto de 
ibrisim, ‚I tenechea tabac violet, 1 păreche forfeci de ber- 
bert, basmale albastre, pantofi cu cätärämi». 

5. Craiova, 18 Iunie 1779. Hagi Gherghe. «Am întäles că 
ieste să vie Preasfintia Sa părintele Mitropolitu de la Bucu- 
resti aici la Craiov{a], înpreună cu dum[nea]lui Banu Ghica, 
spre vederea Craiovei, şi pote că la Săntămărie vor fi aici, 
Me-aü zis şi!Preasfinţia Sa părintele episcopu, care acum 
să află în eparhie, cum că la praznicu sfintei biserici va să 
fie aici, să slujasc[ä] sfănta leturghie. Pliroforisindu-sä și 
Măria: Sa Vod[ä] de sfäntfa} iconă, și tot boerif cei mari, 
‚mal ales iară fiind dumnealui Manolachi Brăncoveanu aici; 
la Craiova, denadinsä asară aŭ venit la Maica Precestja]: în- 
preună cu dum[neajluf Vornicu Preşcoveanu aŭ poruncit de 
Je-ai făcut un paraclis. Si de loc-ne-aü zis dum[nea]luf Brän: 
£oveanu că de ce nu facem 6 respetie; am spus dum[nea]lui 
că să face la Sibii și respetia, și candela, și] Lan părut bine.» 


5216. Vol. VII. 6 


www.dacoromanica.ro 


82 SCRISORI DE NEGUSTORI 


6. 1780. Nicolita Iovipale. Cere «doaä sobe de fier de ta- 
ble», dînd modelul. 

7. «Anul 1784. Să să ştie saftiene, s'aii cumpărat de la 
Moldova... 

Pei “verzi de la uncheas Necula de la Prut. 

De la Dimitrache Gälätanu. 

Ale Iancului de la Tecuci. 

Ale Hatmanului de la Iași. 

Ale Nenului Bulgar de la Nistru. 

(Lucrate, de la :] 

Hagi Vărtan, Sava täbäcar, Covätäcä, feciori Dragomiresi, 
Toader Cornea, Ion Bontea, de la Galat. 

. 10 cal chiria pän Grozesti... Vama la Cămpina. Vama 
la Focșani... Pänä în vamă, lei 6.600.» 

8. [1784.] Semintile ce iaste să să aducă dä văuntru... 
Cunopidif de Beciü, cartafion, frucalarabii, musäfel involtu, 
frusil, selină roșie, micsunele roșii, albe si cărmizii, invoalte.» 

9. Belgradü, 21 lanuar 1784. «Eŭ Rat Dragoşu.» Să 
vadă cu ce datorie a rămas el la răposatul Hagiu Petru 
Luca, tatăl lui Pop. «Mă mortificälueste și mă cheltueşte... 
Este scrisorea hamese, si nu este iscălitura mea... Înnaintea 
înnălțatei Gobearnii... Nu numai cu jurămîntu..., ce cu 
tăerea minilor meale, de va fi iscălitura mea... Un mincä- 
toriü. Asteptu în poșta ca d’intäiü mila si volos... Ei, popa 
loan, parohii orașului, neunitu, martor.» 

10, 1784-5. Corespondenţă la Craiova, eu Iordachi Gheor- 
ghie. 

11, 1784-5. Corespondenţă romănească cu Ioan Vlad din 
Braşov, pentru piei, 

12. Sutești, 2 Novembre 1785. Antonie Nicolantin (din 
Rămnic). <Pentru rodul viilor, vei şti că iera darul lui Dum- 
nezeü: eü socotiam să trec iestimbü peste 3 m. de vedre, 
dar bruma aŭ prăpădit tot, și, cu mergerea mea în Cämpu- 
lungă, am întărziată cu culesul, de s’aü uscat struguri; care 
nu Sab mai pomenit; şi numai ce m'am ales cu 1.500 de 
vedre, dar bun, vin präjitü. Mulţumim Înpăratului cerescü 
si de atăta, că, pe alte părți, nici n’aü cules oameni viile 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE NEGUSTORI 83 


le-ai năpustit vitelor, fiind struguri cruzi: cu totul i-aü pră- 
pădit bruma.» 

13. 25 lanuar 1788. Hirli]s[tea] Ban, pentru niște lucruri ce 
a trimes la Sibiï: «o pälascä argint». 

14. Novembre 1788. «Dimitrach[i] Nicolaii, ginerele H[agi] 
Barbului.» Oferă bumbac, «aŭ cretu, aŭ cu papură». 

15. Brașov, 13 Decembre 1788. loan Ionovici Marcus. Un 
copil al săi a adus din Moldova «ca vro 50 de cantare 
miere bună, albă». Să vadă dacă e acolo charciu», «căutare». 
Cu cît se vinde «cofa», «si putea-s'ar cheltui toată suma... 
Pretu cel maï jos, cofa pe loc aici, cäte bani] 80, de sar 
găsi nescaï musteril». 

16. [Craiova], [ . . . 1789]. Ioan Albulescu. Trimete o scri: 
soare de negot la Veneţia. 

17. 1789. Corespondenţă la Bucureşti, cu Chiriac Polizu, 
Nicolae Heliades. 

18. 1789. Corespondenţă la Iaşi, cu Atanasie Vasiliu. 

ü „ la Braşov, cu Barbul Arion (scrie romănește), 

19. 1789. Corespondenţă la Roman, cu un Lraöpog. Era 
Sluger și membru al Divanului de acolo. 

20. Gherla, 21 Ianuar (?) 1789. Joszef Deakul. Pentru o 
trimetere de pietre de moară. «Le av azuns [carelor| po- 
ronke empereteaske se marge ku ilisuri.» 

21. Criuleni, 15 Septembre 1789. Corespondenţă a lui 
«M... Port{ariü]», care pomeneşte pe Stavros din Roman. Scrie 
si din lași, pentru echivere negre de husari». — Greceste. 

22. Craiova, 1790. «Tudoran Mihfail],» «Pentru gogoșile 
aceste carel[e]-mü scrii dum[neajta, nu credü că voi putea 
face, că omenii, să pui să lucreze pentru căte 15 parale, 
nu să gäsescü, să lucreze. Dară gogosii să strängä ferdela 
cu 4 parale? Oamenii alte lucruri nu vor să lucreze, că s'aii 
umplut Rumănii de bani.» 

23. Craiova, 10 lanuar 1790. Marco. «Aicia sănt trebile 
cam hurda, burda... Musterii prea mulţi: nu stiü la ce ale 
va rămănea treaba, că eŭ am ănceputi a mă cam räci.» 

24. Craiova, 17 lanuar 1790. Marco. «Ocnele, la strigarea 
dia d'intăi, aŭ eşit la 35.000, vämilé numai 8.000, fiind multe 


www.dacoromanica.ro 


84 BORISORI DE NEGUSTORI 


sarturi, adecä ponturi; astăzi însă strigă al doilea, şi Säm- 
bătă va fi isprava. Socoteala este cam pe la 50.000 ocnele si 
vr'o 15.000 vămile : vedè-vom istovul cum va fi, şi vei avea. 
ştire dup[ă] ispravă Mulţi voescü să ăntre, şi ei mare ghimpe 
le sănt ăn ochi tuturor, măcar că nici nu m'am ivit la me- 
zatul cel d'intăi. Treaba cu Cămărașu i nepoata Jianului să 
ispräveste: nu s’aü lăpădat bätränu.» 

25. Craiova, 21 lanıar 1790. «Veï in sus, veï ăn jos, 
noi ne făcurăm si Cämärasi, si Vamesi-Mari într'aceste cinci 
judeţe. Deci vei ști că, strigăndu-să ăntăi vămile, le-am 
luat eŭ asupra mea, și San hotărăt pe numele mieü, apoi, a 
doora strigändu-sä ocnele, aŭ rămas pe numele lui chir 
Enache si pe al dumitale. De a-t scrie toate cu amäruntul, 
ponturile si conditioanele, nu am vreme, numai atäta ät 
scrii că să aibi de știre, că nu am venit glaba ; însă, ajutänd. 
Dumnezeü să nu ne fie vremile ănpotrivă, bun cästig va fi, 
după cum toți zăc. Dar vei să zici, de ce out scriii prețul 
cu căt le-am luat. Eŭ te ăntrebi: oare nu te vei speria. 
cănd t'oï zice că am dat 200 de pungi de bani pe amändoä 
huzmeturile, si oare crezi-mă ? Ei, ce zici? Si cum ti să pare? 
Asa că am forte tovechelii (sic), si am cumpărat orbește. 
Ei dar ce să faci acuma: ce s’aü făcut s’aü făcut; ăntinde 
pe unde este zgărcit. Noi vr'o 2— 3 zile caută să mal 
sedem pän la datul banilor; care trebue să s[ä] dea mai ăn- 
nainte bani pe 2 luni, si ceialalți pe toată luna. Frate, ne-aii 
grămădit lumea de aicia, şi prea multi ne cer purt (síc), însă 
si jalbă să gată unii să dea la, printipul, ca să s[ä] mai strige 
odată, și poate că, după nestatornicii care am văzut aicia, vor 
face si aclastä misälie. 

(Prinţul va pleca. Armistifiu pe sese săptămăni cu Turcit.} 
Adăcă, la Timoc, ai noştri cu Dieni aŭ pus armele jos... Cauţia- 
nul hausbrifurilor noastre... Hfagi] Cräciun, acum scriind, 
Cap lăsat sänätate, şi-i trag clopotele... Cocoanei Päuniti cu 
părintească dragoste mă ănchin. Spune-i să spue lui Hfagi] Cos; 
tandin Pop ca să nu fie cu gheaţa ăn săn de acele.200 de 
pungi de bani care i-am scris ăn scrisoare, fiindcă noi numai 
cu 120 le-am luat, dar poată că vor vrea să ni le mai sue 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE NEGUSTORI 85 


şi a patra oara. Deci am vrut să te sparii pufintel äntäf; 
De nu ne vor mai năcăji alți puşti, care ne dusmänescü că 
de-am fi luat prea eftine, bun cästig nădăjduim: le-am făcut 
părți și altora destule; dar tot ne mai năcăjescii, și ar vrea 
să rämänem mai la nimic si să punem dintr'ănși Cămărași, 
ca să poată roade. Dar le-am spus cătrăbue să fie unul din 
noi, adecă chir Enache, carele aŭ și primit, si celelalte Anas- 
tase, care este si acuma, fiind om de treabă. Änsä veï ști 
că Ocnele aŭ eşit 44.000 si vămile 15.150 lei, care, cu chel- 
tuiala noastră si altele, vor trece ceva peste 60.000 amändoä. 
De altele, aicia este bine și pace, numai betegi cam multi, 
iar de ale măncării din destul... La copile, voe bună acasă, 
a mine, si să șază frumos.» 

26. 13 April 1790. loan Albulescu cere «20 räfli] creditor 
sängepiü, 20 răfi creditor albastru, 1 bucat[ä] parcal ase- 
mene, I tufun ștrămfi de bumbac, 1 tufun strämfi de aţă, 
camerhol de cusutü, 50 sucitur[ä] albă». 

27. Craiova, ı-iü Main 1790. Tudoran Mihail. «Pentru ca- 
pacel[e] bunzii, adecä blan[ä] de vulpii, car[e] mi aï trimis-o 
să o vänzü.» 

28. Caracal, 8 Main 1790. «Ion Moldovan, Landescomisar.» 
Aseazä cmăgăzia la loagăr, că noi avem măgăzia cè mai mare 
în Caracal». 

29. Gherla, 10 Iulie 1790. Narses Pekurar. Pentru cordovane. 

30. 1796. Lista de comande. «Siftuh vănăt închis, firotrop 
negru-verde, cartonuri, basmale purtulan, umbrele de pănză 
de cele mai bune, tropiur[i] fine». 

31. Rîmnic, 21 Iulie 1796. Matei Popovici. Cere «6 plos- 
chit[ä] de sticlă din care sugii copii». 

32. 23 Decembre 1796. Bälutä Teisanu. Comandă: «te- 
fele sfisgoltü, butoi ulei de 10 saü 12 copuri, păreichi zäbale 
de Sibii, tocuri macavă, leg[ă]turi cuțite cu alamă, mich, 200 
piepteni, trop urdinar, carton de bumbac, ștuc getructü, pro- 
covete de Brașov, pentru învălit». 

33. București, 30 Maiü 1797. «Merkelius, aghentu inpär[ä- 
tesc)», către «Opre Ştireciu si Coman Bede». Pentru o afacere. — 
Romănește. 


www.dacoromanica.ro 


86 SORISORI DE NEGUSTORI 


34. 1801. Corespondenţă românească cu un Mihai Mihail, la 
«Varadin» (Oradea-Mare), şi cu un «lenachi», la Viena, « Beci». 

35. 1801. Flori cerute din Sibiiii: «rojmarin, muscate crete, 
vioale, ce să zic micsunele învolte, flori domnești adecä ga- 
rofe, măgheran, însă räsad, sämäntä de foltine involte, rädä- 
cini de rujä de cele mari, rădăcini zambile fivolte, martiusi, 
ce să zic tiparojü, tilipan, adecă lalele, şpicu». 

36, 1803. Proces cu un Armean al Evreului Leiba David 
din Focșani, pentru linä. 

37. București, 1804. Corespondenţă grecească cu ’lodwmne 
Eôstéôtos Mnahrapertovs. 

38. Bucureşti, 3 August 1804. Scrisoare grecească de la 
Eustatie Pencovici. Pentru afaceri. 

39. 1806. Corespondenti romănească la Cluj, cu Vasile 
Onofffrii. 

40. «Năsăud, 22 Aprilie 1806. Sofiia Ramtäl și Helena Ma- 
cedon.» Pentru o datorie. «Doarä să va mai înpitera.» Ram- 
tăl făcea negot la Pestea. «Ne aflăm sänätose.» 

41. 26 April 1806. «Stoica Petru, vemasu Devi», scrie ro- 
mäneste. 

42. 1808. Cerere de mărfuri între care «cetarie dä Liptcä, 
tacămuri säreturi, säret legături, nasturi». 

43. Belgrad (Ardeal), Mart 1808. Scrisoare grecească de la. 
Costantin Gheorghiu Carcalechi. 

44. [Riureni], 9 Decembre 1808. Zaharia Polizu (?). «Träind 
dela o mie opt sude doi cu slusba fumăritului într'aceste cinc? 
judeţe, care slujbă să vinde cu cărţi domneşti și a Divanului, 
după veichiul obicei, ci-aü fost în trei măini: cinci lei si as- 
[pri] 66 prăvăliile cu marca de Beci, braşoveniile și lipficä- 
niile ti 2, as(pri] 96, prăvălia, ori cu ce feali de marfă va 
avea intr’änsele, în ulița tărgului t! 1, as[pri] 48, prăvăliile de 
pe la mahalale i cărciumile, care acest venit este afierosit 
la spitalul bolnavilor al mănăstiri Sfăntului Pantelimon din 
Bucureşti.» Pentru bolta lui Hagi C. Pop, pe care o ţinea 
Enache Mihail. 

45. 1810. Corespondenţă la Craiova cu Dim. Constantin, 
Bälutä loan, Fitochi şi Calaigi, si cu Nic. Radovici. 


www.dacoromanica.ro 


SORISORI DE NEGUSTORI 87 


46.. Boiţa, 10 Iulie 1810. Dumitrache Done. «Ce am pätit 
din Sibiă pănă in Vestem, plecind cu nește cäräusi din 
Sebesu-de-sus, încărcate carele cu marfă, și eü säzäind desu- 
pra, aprope de Vestem map răsturnat, si mi am frint mina 
ce sștingă, și mi am sdrobit chieptu; acuma zac la Boita, 
fiindcă aci iaste o muere meștere, și s’aü făgăduit că mă 
va vindeca.» Cere 50 de florini, «si eŭ cu multämite voi pleti 
saü voi trimite de la Pietesti... Pe acest om Dumitru Şer- 
pelie din Cälimenesti.» 

47. Zärnesti,.9 Säpt[emvrie] (?) 1814. «Bratul Baiul, prot[o- 
pop].» Oferă caräle sale, «auzindă de Oprea Coles cum că 
să află marfă la Sibiř, maï gloatä a merge la Pestea.» 

48. Rodna, 1hs Decembre 1814. «Hellena Macedon.» Cere 
«7 gläjutä de ieruzalemitanisü balzam». Se «închină de 
sănătate» «leli Niţi». 

49. Sighișoara, 17 Iulie 1815. «Vassilike Moysse.> Pentru 
afaceri. — Nemteste. 

50. Focșani, 14 Decembre 1815 «Costandlin] Paraschivü.» 
Trimete o scrisoare lui Iovipale. 

51. Dua, 21 Decembre 1815. Felicitări de la «Sabaü Da- 
nil, birtaș la Ilia, in varmeghiia Hinedori.» 

52. M[oros]-Vasarheiü, 8 Iulie 1816. «Chirilă Pintea, timariü.» 
Pentru o datorie. 

53. Botoșani, 25 August 1816. «Hagi Chircor Buiucoglu.» 
Pentru o socotealä. Era din Bucuresti insä. — Scrie greceste. 

54. Zărnești, 22 Februar 1817. «Nuțu Bratu.» Oferă ca- 
rele sale. 

55. Orăștie, I-iü Man 1817. «Jeney Majoru.» Pentru un 
schimb de valori. 

56. Zärnesti, 27 Maiü 1817. Învoială de cäräusi: Ion Iuga, 
pärgar, Serb Coles, Aldea Giurea, Stoica si Ion Tipeï, Dimä 
a Badiului, Aldea Bulmei. 

57. Zlana (Zlatna), 9 Septembre 1817. Sendrut Dobre. Pen- 
tru niște plăţi. — Romäneste. 

Și Ghiţă Tolea, de acolo. 

58. Craiova, 7 Octombre 1817. «Velie Pavlovici.» Pome- 
nește pe Paharnicul Nicoliţă Brailoï. 


www.dacoromanica.ro 


88 SCRISORI DE NEGUSTORI 


59. 1818. Corespondenţă la Pitești cu Andreitso Hagi Zenos, 
N. si C. Zapanioti, lanachi Dem. Russi, Gh. Mihail, (1814). 

La Argeș cu Ioniță Lazarovici, P. Nanu, Paraskevas 
Ioannu (1814). 

La Călimăneşti cu Drägoiü Gheorghiu, 

60. 1818. Corespondenţă la București, cu Abraham de Lion, 
Isaac Elias Kohen, Moses Sissu et Comp., I. G. Nikolopulo, 
St. Ioan, Hatzi Stauris, Apostol Georgiu, Aratun Dilanoglu, 
Sarkis, Asadur Anedov, Michael Daniel, St. I. Moscho, I. 
Dim. Russu, Luca Garabet, M. Cornescu, Efraim Nachmias, 
I. Cealicovici, Velea Pavlovici, Sch. Friedmann, C. Piga, C. 
Cuciuchi, Gh. M. Papadupolo si Statie Constantin, Garabet 
Melicovici, Marchand, Ianachi Moscho, Gh. Paapa, fraţii Isaac 
Kohen. 

61. București, 26 Mart 1818. «Nic. Iovepali si fii.» «Dum- 
[nealuli Caimacamu aŭ trimis si aŭ văzut careta, si nu Lag 
plăcut, zicänd că ieste prea grea şi modă veche.» 

62. București, 22 Iulie 1818. Ștefan loan. «După toată 
aciastă lungă boală, sint hotărît de dohtor a merge lao bae 
in pămăntul Țării Turcesti, la orasu, lă Brusa.» 

63. Zărneşti, 16 Septembre 1818. «Bratul Baiul, preot.» Pen- 
tru niște cară. Í 

64. Craiova, 21 Ianuar 1819. «Vasili Pavlovici.» Pentru ecär- 
mez bobonatü». 

65. Clujü, 22 Ianuar 1819. Elisabeta Mavrodi. Cere să să 
stăruie la Iovipälesti in Rîmnic si la Mavrodii, în Ciaiova, 
«să nu peii în locul estü strain... Și să mă ajute, să-m iaŭ 
nigostoriia iară înnapoi, cu feiciorul mieü, Nicolifa... Betesugul 
de atîfa mari de ani» al soțului. A cheltuit «pe doctori si 
conţiliumuri>. Slujise el la Slugerul Balutä. «Sintü tari de 
inimă, că nice răspuns nu ne-ai trimes.» Era soţia lui 
Gheorghe Marinovici. 

66. Riureni, 9/21 Septembre 1819. Savva Ioan, «Tirgulü 
Riureanilor aŭ fost cam de mijlocii. S’ar fi făcut si mai bunu, 
că aü fost tot vreame frumoasă, numai astăzi, în zioa cea după 
urmă, ai început a stropi ploaia. Dară, din pricina avaetului 
domnesc care acum aü crescut la vitele ce să vind în oboa- 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE NEGUSTORI 89 


răle bilciurilor, s'aă întors mulțimea de Turci cumpărători 
de cal fără a-m cumpăra un capi, și așa, rămiind vitele oa- 
menilor nevindute, și lipsindu-le moneda din mină, aŭ simţit 
tirgul mare scädeare. Din tot negofätoril, boltașii si cojocari 
Craiovei aŭ avut slab alişveriş, ceaialalti tot aŭ aŭ făcut cite 
cevaș. Aici, la începutul tirgului îi aduna oamenii cäte 143/4 
lei cu beșluci; ep i-am ţinut pănă astăzi la sävirsit.» 

67. Craiova, 1820. «Insemnarea datornicilor pentru d[u]m- 
{nea]luf celebi Zinovie Poppi.> În Craiova: Elenca Bibeasca, 
Ștefan Desliu, Dinicu Otetelesan[u], Episcopu Galactionü, 
Smaragda Brăiloaica, Stänut Jianu, Avraam Ovreaiii, Necolae 
Coţofeanul, Anica Poenăreasa, Ioniță Riosanu, Pitarul Gheorghe 
Argetoianul, Ioniță Plesoianul, Stefan Jiianul, Eleni Viiso- 
reanca, Șerban Ovreaiü, Savva Bosneagu, Rucsandra Otete- 
leșanca, Radu Läcusteauu, Tache Bengescul, Dincă Zät- 
reanul, Dumfiltrache Ruset, Gheorghie Bengescul, Stolnicu 
Costachi Brăiloiu la Tirgu-Jiului, Dum[i]trache Jiianu de la 
Caracal, Petrache Obedeanul, Nicoläitä Bräiloiü, Ruxandra 
Haralamboaia și fiu-săă Dum[ijtrache. În Rimnie, Iancu La- 
hovari. 

68. Riureni, 6/18 Septembre 1820. Savva Ioan Tetoveanul. 
«Tirgul aŭ fost slab de tot, care altă dată nu s'aü pomenit ; 
dar nici mărfuri n'ai venit atîtea ca anii; s’aü tras oamenii. 
La obor să pling vameșii că mai nimic n'au fost, ci numai 
Dumnezeü să-ș facă miläl Cafeaoa aici 8 lei, 8,20 parale, 
dar puţină, si întreabă de cafea, că aici oamenii sînt cu gîndul 
mai mult la luxus decît la ale mîncării... Aici am dat de 
un dascăl bun, călugăr, anume Dositheü, cerac al lui Neofit 
Duca, carele singur mi i-aü cuvintat să viie la Sibii; dar cin- 
täret nu iaste, fără, în vreame de lipsă, poate numai în stînga 
cînta. După ce voi cerceta de haractirul și purtarea lui, că 
procopsit să arată a fi foarte.» 

69. [Craiova], 30 Octombre 1820. «Iordachi iconom.» Face 
«omilincioasă rugăciune» pentru un fii al lui, de 15 ani, 
pedepsit greceşte, care vrea să învețe negustoria la Casa Pop. 

70. 1820-1. Corespondenţă comercială cu Bucnreștenii 
Chiriac Christodulo, veuve Bounin, Gh. Sakellario, Sch. Fried- 


www.dacoromanica.ro 


90 BORISORI DE NEGUSTORT 


mann, Ovanes Vertanoglu si Vertan Hagicov, Hagi Chiricu 
Mangiuc Buiucluoglu, Moises Sussii (Evreii; iscäleste evre- 
ieşte scrisori nemtesti), I. Gh. Nicolopulo, Triandafil N. Gume, 
Cristu Papazoglu, Dinu Cogeamus, M. și Nic. Baltoridi, 
Joan Manovitzis, C. Piga, Gh. Galtz, loan Schermelly, Cris- 
todulo Mummiali, Ascher Lewi, C. Nic. Iove-Pali, H. Chircor 
si H. Mangiuc, Moises Semo, Sarchiz Aracagloglu, Isaac 
Elias Kohen, Gh. Stavro. 

71. Craiova, 1821. Scrisori de afaceri, romänesti, de la 
Hagi Mladen Stoianovici. 

72. Rimnic, 1821. Scrisori de la Nicoliţă Iovipale și fiii. 
Alţi corespondenţi de acolo: Matei Popovici, Nicolachi H. 
Mihail, Adam Ullrich, Teodor Sevanos (scrie romäneste), 
Vasile Pavlovici si D Popovici, Grigore Mavrodoglu. 

73. Iaşi, ı-iü Ianuar 1821. «Johann Christy Balasan.» Scri- 
soare de afaceri. 

74. Craiova, 5 Februar 1821. Constantin Braboveanu. Afa- 
ceri. — Grecește. 

75. Beligrad, 14 Februar 1821. Scrisoare de afaceri de la 
Amuijrpios Kapavrévn. 

76. [Argeș], 4 Mart 1821. Petru Petru Nanu. Trimete în 
păstrare «bani şi zapise de moșii... Aicea avem mare frică.» 

77. 29 Mart 1821. Chiru Mincovici. Cere să vie la /âzăzet 
cu «optiisprezece teancuri de cordovane».— Scrie și grecește. 

78. Haţeg, 16 Iulie 1821. Voicu Stolnic. Pentru banii ce 
i se datoresc. Anunţă că va veni si el la Sibiiü. 

79. Ruşava, 19 lulie 1821. Gh. Opran. Cere «novini» și 
<pasosü» pentru Solomon. 

80. Sibiiü, 2 Novembre 1821. «Baronu C. Sakellario.» Pen- 
tru o afacere de bani. 

SI. Brașov, 21 Novembre 1821. «Efrosina doftoroaes. 
«Cumnatu-mieü chir Gheorghe Hagfi]-Radu.» Pentru o plată. 

82. Craiova, 24 Novembre 1821. Scrisoare. de afaceri de 
la Nestor Pavlovici. 

83. Craiova, 24 Novembre 1821. Scrisoare de afaceri de 
la Stămate Mărgărit. 

84.Craiova, 22 Decembrer 821. Petru Dimitriu, pentru o plată. 


www.dacoromanica.ro 


SORISORI DE NEGUSTORI 91 


85. Suceava, 13 Mart 1822. «Megerditz H. M. Bojiukly,» 
Vine din Botoşani. Va merge la bilciul de la Lipsca.— Ro- 
mäneste. 

86. 16 Man 1822.Mapöfıpdc)] Zebastliav|éc. Vrea să cumpere 
«huzmeturile acestor cinci judeţe, adecä: dijmäritul cu tutu- 
näritul, si oieritul, și vinäriciul». Cere împrumut. — Greceste, 

87. Cluj, 18/30 Iunie 1822. Vasilachi D. Vlad. Arată ne- 
gotul ce face. A trimis in țară zambile învoalte. «Eŭ, din 
copilăria mea, am cunoscut prietesingul, de cănd ai fost venit 
de I[a] Ierusalim räp[osatul] Hagiu, spre întămpinare la olaltä, 
cu mare dragoste, la anul 776 sai 77, toamna, fiindcă tată- 
miei în Sibii, la casa unde şedea dumnealui, în ulița Popläci, 
in răndul biserici, s’aü întălnit frățește, unde si cocoana Ha- 
giica, find tănără atuncea, despre care si räp[o]satu, în ridi- 
carea mea, în drag[o]ste maŭ avut, păn aŭ fost în viață, însă 
neavănd eü lipsă de ajutor.» 

Altă dată scrie, cu litere latine, pentru averea, oprită la 
Giurgeü, a lui Hagi Moscu din Moldova. 

88. Craiova, 2/14 Julie 1822. Nestor Pavlovici. Cere în 
zădar datorie de la Bibescu și Gănescu. 

89. București, 28 Novembre 1822. Ersäl Fincälstain. Scri- 
soare de afaceri romănească, 

90. Craiova, 30/12 Decembre 1822. Dumitrascu [Stan Po- 
povici]. Listă de bani: luidor, techini, cremniter si holan- 
dezi, stamboli, misiri, nisfiele, rubiele, funduci, tulus, lei noi, 
beșlici, rubiè, iusluci, ichilichi, crontaleri, dereclii, gripsori, 
speties, mariias, petaci, grosite 1. 

91. Craiova, 22 Januar 1823. Amumtpivc Ayav. Scrisoare 
grecească de afaceri. 

92. Craiova, 28 lanuar [1823]. «Pervu Sărdar Merisanu.» 
Fratele lui, Dumitrașco, a fost bolnav, scuipind «copturi cu 
singe... Și curajul l-ai ajutat, si mal mult crasesul?, că e făcut 
din topor, iar nu cioplit cu barda... Dobindă cite șapte la 
sută pă lună..., acest fel de dobindä n'am auzit, nici am po- 


1 V, Istoria în chipuri si icoane, IT, ultimul capitol și apendicele, 
3 Constituţia. 


www.dacoromanica.ro 


92 SCRISORI DE NEGUSTORI 


menit; crez că nici d|ujm(nealta... Aici o să plătesc zgriptorul 
tl. 6, 20 si sfantul un leii.» 

93. 30 Mart 1824. Vasile Locusteanu. Pentru niște îndatoriri. 

94. Craiova, 8 Iulie st. v. 1824. Savva Ioannovici. «Asea- 
minea aŭ venit şi negutätori de la Machedoniia și Ipiros, de 
cumpără vite mari cu coarne, şi cer să ia și săi de capră... 
Monedele aŭ început ceva a scădea: + 20, 20 par. a 21, 
mahmud{[èle] 25'/ a 84.» 

95. Căineni, 26 Ianuar 1826. «lenache Por[um]bariu, vä- 
t[a]f.» Pentru afaceri. 

96. Craiova, 25 April 1826. N. Iotta. «Aici avem o sumă 
de negustori din Ţară Muscălească. Vinde margele, cercei 
şi cumpără păr de porci, si pe Podulü Craiovi numai gura 
lor să audă: zbeară si ben Că marfă aŭ puține. Astăzi, din 
pricina uniia mueri, sai bătut cu Turci pe podi, si mal tot- 
deaună aŭ asfeli de intrigă la negustoriia lor. Sînt mai unitü 
decăt Ghighifti' de aici, că toți aŭ o marfă, și umblă gră- 
mada. De cinstiți, sînt omeni cinstiţi: nu fură; și, ce beaii 
plătescii înnainte.» 

97. Govora, 10 Septembre 1826. N. Iotta. Pentru blănuri. 
La Riureni, «tärgü s'aii făcut, dară vänzare cam slabă, la 
toate articurile; mărfuri deosăbite cu rădicata nu s’aü văn- 
dutu, fără cu cotul, din märunfisurf. Marfă de Lipsca, bam- 
boli Ware aŭ vänd[ut] cevasilea Sachelario, cu rădicată. Tär- 
gulü aŭ fost prea bun: oameni multi, vănzări puţine. Deosäbit, 
vânzări cu rădicată nu s'au făcutii după cum să face alți ani.» 

Scrie si din Rimnic. 

98. Sibiiü, 15 Septembre 1827. Stefan Basarab. Pentru o 
poliţă. 

99. 1829. Scrisori greceşti de la Adtapos KañeySspéyhon. 

100. Cîineni, 21 Novembre 1829. A. Bacoapabéoxoc, Găp.ueoms. 
Pentru afaceri. — Greceşte. 

Și una romănescă, prin care el se plînge că oamenii Casei 
aü voit să treacă cu mărturii din București lînă culeasă si 
prin Ialomița și spălată la Pitești. 


! Dela Ghighiu, Ghighen, peste Dunăre. 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE NEGUSTORI 93 


101. Braşov, 1832. Scrisori de la Nicolae Ioanu Voinescu. 
Pentru afaceri. 

102. eTurches», Io Februar 1832. «Preotul Oprea Odor.» 
A primit scrisoarea prin protopopul Ignatie Carabät. Pentru 
vinzare de piei. 

103. Turchiş, 18 Februar 1832. Pfreotul| Oprea Odor. 
Pentru cărăuşie. 

104. Piteşti, 1835. Toma Nicolai, Neculaie Pop. Cores- 
pondentä la Bucureşti cu Bacaloglu şi Nedelcovicti. 

105. 1836. Corespondenţă din Robeşti cu Demeter san 
Matache şi Costandin Robescu. Odată cere «5 măji hier lung 
de Tara Ungurească și 5 măji del scurt de Hinidoră, si 2 
länfisoare; care hier şi länfisoare im face trebuintä la un pod 
umblätor peste apa Oltului». 


www.dacoromanica.ro 


III. 


SCRISORY DE STRĂINI. 


www.dacoromanica.ro 


1. [Rimnic}, 1781. «Pater Ludovicus Kiss, guardianus 1.» Pen- 
tru dresul unui <ciasornic al mănăstiri». «Să poruncești la Tigani 
de la Sibii să ne fac[ă] 25 mii de cuie de acest feli, dup[ä] 
cum trimisă! un cui de mustră, fiindcă ne trebuiesc pentru 
mănăstire, de coperit.» 

2. București, 17/28 Iunie 1784. B. la Roche. Cere «ze- 
chini imperiali, Kaisserlik detti, osia vassilica» ?, pentru plata 
corespondentilor. 

Si la 24 Ianuar 1785. 

3. 1785. Scrisori pentru afaceri de Bancă, în italieneste, 
de la D. Philadelphy. 

4. București, 29 Decembre 1792. II. Koöptxäs®. Pentru afa- 
ceri. Pecete roșie cu II. N. K. A. 

5. 1799. Scrisori din București, nemtesti, de la Lucas de 
Kiriko (consul rusesc). 

6. 1802. Corespondenţă grecească cu consulul rus Barozzi, 
«de Barozzi», din Brașov și București. 

7. București, 18 Iunie 1803. «Athan. Johannides, doctor 
medicinae in Bukerest». — Greceste. 

8. 15 Octombre 1803. «D[ocjtor Filian, Oberfeldarzt bey 
der K. K. Hoff.-Agentie.» Pentru o bucătăreasă (in răspuns: 
«chehenite>). 

9. București, 25 Maiü 1804. Kwvoravrivos Adpbapıs, larpâs t. 
Pentru afaceri. 

10. București, 11 Octombre st. v. 1805. «Luc de Kiricos.» 

1 V, vol, I, p. 408, no XVIII. 

3 Împărătești, sultanint. 

8 Panaioti Codrica, secretariü domnesc. 


4 V., vol. XII-IIJ, tabla. 


5216. Vol. VIII. 7 


www.dacoromanica.ro 


98 SCRISORI DE STRĂINI 


Pentru «Monsieur le baron d'Hospied!, qui se rendent (sic) de 
Constantinople ă Viene pour y rejoindre Monsieur son pere». 
11. «Kineni», 7 August 1809. Comandă de la B. Geismar. 
(ofiţer rus), Și la 28 August st. v.—Era ecäpitanu ot Ciineni> si 
baron.— Vames era Grecul Gligoras Dimanciu (Amu.&vrţov). 
12. Craiova, 4 April 1810. Dr. C. P. Ferrarj. Pentru un 
ceasornic, 

13. 11 April 1810, «Helene de Kirico.» Cere o croitoreasä 
în casă. 

14. București, 30 August 1810. «Alexandre Tirlet, entre- 
preneur de la Ressource.» Trimete o scrisoare către soția sa, 

15. «Vakarest den deal» 18 April 1811. «Le général- 
comte de Belleval.» Cere lucruri care să se facă de un selar. 
«Car à Bukarest les ouvriers sont d'une cherté folle et ne 
finissent jamais rien; j'habite d’ailleurs une terre a peu 
près aussi éloignée de cette ville, que des frontieres de la 
Transilvanie... Mon neveu, qui est A Autun, prisonnier espa- 
gnol et bless€...; il a fait son devoir, et je suis content... La 
prochaine arrivée du general Koutousoff, qui est déjà à Jassy 
et qui vient prendre le commandement de l’armée.» E vorba 
de a se drege o trăsură. 

16. București; 21 Iunie 1811. Ledoulx (consul frances). Reco- 
mandă pe «Madame de Jucheran[d], épouse d'un colonel fran: 
<ais, et qui se rend à Paris par Hermanstadt». 

17. București, 14/26 Februar 1814. «Le g[énér]al-clom]te de 
Bellevalı» Mingfieri pentru o moarte în familie. Pentru «le 
petit Max» şi «sa mère». «Mes affaires autant que ma santé 
m'obligent également à quitter ce pais-ci, et je n'attends pour 
le faire qu'un tems un peu moins apre... Si ce tems conti- 
nue, je préfèrerais la voie de Craiova et Mehadia... Je vous 
prie cependant de ne point ébruiter mon projet de voyage; 
j'ai les plus fortes raisons, que je vous dirai, j'espère, de 
vive voix, pour le cacher généralement, jüsqu’&u momment 
de mon départ. Mr. de Montesq, fsic} et Mr. l'agent seront les 
seuls dépositaires ici de mon secret... La haine envers: le 


è Hochepied. 


www.dacoromanica.ro 


BORISORI DE STRĂINI 99 


perturbateur du monde !, qui, je le suppose, doit, à l’heure 
qu'il est, avoir reçue la punition de tout le mal qu'il a fait.» 

18. 1-iü Mart 1814. Belleval. Pentru socoteli. Cere pe «ele 
petit Max». 

19. 28 Novembre 1820. Schladen [comitele de; ambasador 
prusian la Constantinopol]. Scrie din lazaret. 

20. Paris, 12 Februar 1821. «F[emme] Grégore Zalyk, Rue 
S-te Barbe, n° 10, quartier Bonne Nouvelle.» Trimete o ladă 
cu «de largenterie, de la librairie et des effets à usage 
d'homme», soțului ei, la Bucureşti: 

21. București, 10 Mart 1821 st. n. C. Dantz, bancher, din 
Constantinopol. E în trecere. 

22. București; 23 Septembre 1822. Hakenau. A avut opt zile 
la el pe Strangford și Ottenfels [ambasadorul engles de pe 
lîngă Poartă și Internunciul]. 

23. București, 15 Decembre 1822. Tancoigne [consul fran- 
ces la București]. Recomandă pe Samuel Green și Lewis 
Arthur, cari merg la Viena. 

24. București, 14 Februar 1823. ’Adavdsıosg Bevexpdenc. Sa- 
lutäri. 

25. București, 16 April 1823. Comandă de la «Giovarti 
Noe, Slugier und Apotheker». 

26 București, 29 Iunie 1823. «Giovany Noe, Slugier.» Per- 
tru un pachet. 

27. Bucureşti, 23 Septembre 1823. <Le chevalier de Zea 
Bermudez, ministru spaniol [la Constantinopol].> Pentru co- 
respondenta sa. 

28. Sibiiii, 17:Novembre st. v. 1823. M. Minciaky [ministru 
rusesc). Pentru «l’accident qui mest arrivés : merge în cîn- 
sprezece zile la Constantinopol. 

29. București, 22 Novembre st; v. 1823. C. Dantz. Scri- 
soare de afaceri. 

"30. Sibiid, 5/27 April 1824. «Le gencral-c[ojmte de Bel. 
leval.» Pentru cälätoria sa. 

31. Craiova, 13 Iunie 1825. «Franz Klinger) Ingenieuri> 
Pentru o hotärnicie. 


1 Napoleon, 


www.dacoromanica.ro 


100 SCRISORI DE STRĂINI 


32. București, 5 Octombre 1827. «Giuseppe Molajoni, v[es- 
covjo di Nicop[olli ed amin[istratojre di Vallachia.» A primit 
de la Fleischhackl «due stupendi pezzi di stochfisso, che lo man- 
geremo, ricordandosi del buon e caro amico sig[no]re Pop». 

33. București, 1/13 Februar 1828. Minciaky. Pentru o ladă 
cu sticlărie. 

34. București, 24 Maiü st. v. 1829. M. Minciaky. Soţia sa, 
bolnavă de «la fievre de Boukarest», merge la Sibiiü să se 
caute. 

35. București, 23 Decembre 1830. «V[icomte]te de Gram- 
mont.» Pentru plata abonamentului la «Journal des dames et 
des modes de Francforth». 

36. [Craiova], 1831. «Ludwig Bodor, Missionăre des Heil. 
Stuhles und Pfarrer 1.» Scrisoare de complimente. 

37. București, 17/29 Ianuar 1831. Generalul Chiselev. Pen- 
tru trimiterea unei casete de la Casa Sina din Viena. 

38. București, 19 lanuar 1831. «Giuseppe Molajoni, v{escov]o- 
di Nicopoli.» Cere doi cai murgi și un vizitiă: «non ubriacone: 
questi di Bukarest tutti sono tinti di una pece». 

39. București, 28 Mart 1831. Virginie de Mordouville. Scri- 
soare de civilitate. — Venise prin Pesta. 

40. Rimnic, 15 Octombre 1831. N. van den Elsche. «Nous 
avons intitulé le voyage que nous fimes, Mme Golesko et 
votre très-humble servante, d’Hermanstadt ici, la Traversée 
sentimentale ou Voyage romantique, à cause de la beauté 
des sites que nous renconträmes à chaque pas.» Pleacă la 
Craiova. 

41. București, 3 Novembre 1831. Minciaky. Recomandă pe 
«Monsieură Frangois Monari, chanteur de l’opera italienne». 

42. București, 20 Februar 1832. E. L. Blutte. «J’ai A vous 
remercier de m'avoir procuré le plaisir de la connaissance 
de M. Poënar, qui m'a remis ces jours passés vos obligeantes. 
lignes du 31 decembre dernier. J'ai été bien aise de causer 
avec lui surgbien des objets que son séjour en Angleterre 
lui a fourni le moyen d'observer et qui m’etoient inconnus 


1 V. vol. I-II, tabla, unde si despre Molajoni. 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI DE STRĂINE 101 


ă moi, sorti depuis si longtems de mon pays. En un mot, 
je puis dire que c'est un jeune homme qui a voyagé avec 
fruit et qu'il fait exception aux jeunes Valaques qui, pour 
l'ordinaire, retournent dans leur patrie pires qu'ils n’en étoient 
sortis.» 

43. Cernăuţi, 15/27 Maiü 1832. Rud. von Tschudi. Vine 
din București. 

44. Braşov, 22 Map 1832. E. L. Blutte. Va trece pe la 
Sibiii, în calea spre băi sai «la întors». E bolnav. 

45. București, 14 Novembre 1832. Lagan!. Recomandă pe 
concertistul Monari, care merge de la Petersburg la Viena. 

46. București, 17 Iulie 1833. «Le vicomte de Grammont.» 
Pentru o trimetere. 

47. Bucureşti, 2 Maiü 1834. «Giuseppe Molajoni, v[escov]o.» 
Pentru afaceri. — Si la 10 Octombre. Si în 1833. 

48. București, 17 Decembre 1834. Zalyk. Trimete o scri- 
soare pentru «Monsieur Lagan». 


1 De la consulatul frances. 


www.dacoromanica.ro 


IV. 


SCRISORI ISTORICE. 


www.dacoromanica.ro 


1. Viena, 2 Octombre 1787. Agentul austriac din București, 
Merkelius. «P. S. Unser Fürst! hört noch nicht auf, mit seinen 
Vorträgen das Land unruhig zu machen.» 

2. 11 Februar 1788. «In vam[ä], la Turnu-Ros.» Cos[tan]d[in] 
David. «Vr'o 70 de cätane ce să află la Rämfnic], Simbät[ä] 
[5], ap venit scrisor[i] a lui Portar dela Vodă, si Lan dat toate 
cătanele asupră-i, boerindu-la fi bimbas. Ce, poruncindu-i Vod{ä] 
sä mal stringă păn la 500 pe iună, cu 5 lei, siaü avut poruncă 
să-l ducă in Coziia, să le duc[ä] zah[e]rè din ţară acolo la ei, si 
dum[nealui] Por[tarul] i-aă închis în Coziia, si acum aŭ trimis aici 
la Rimnic pe Ierpalie și pe Anisca, ca să trimeată domni de 
la Ciineni vre o 100 să-i dea în mînă, și de aice văd că fac 
întărziere fiindcă tocma er ai dus 2 tunur[i] în Căineni, si 
podu la Olt nu e, nici păn ast[ăjzi nu ai adus pod. Ce nu 
ştii ce să va alege. lar Vel Spätariul era la Argel[s], și, cum 
aŭ trimis cărţi tipărite înpărăteșt[i], de loc aŭ fugit la Pi. 
tești, si păn acum nu ştim unde să află. Dän eram acasă, 
ni-aii venit poruncă domniască că aŭ eşit Ja Rusava Nemti, 
ce scriia și la vätas Vod[ä] să să străjuiasc[ă], iar de la 
Craiov[a] păn Duminec[ä] ai fost pace.» 

3. Caransäbesü, 19 Februar 1788. Ioan Radovici. «Acuma 
S'ait oprit: nu lasă Turci de la Cernetü să triacă porci la 
Tara Nemtascä... Nu găsii pe chir Jova aicia, că s'au fosti 
dusi la Checiiichemet... Chirii Ionü Cosärinä.. Acuma mă 
ducii la otar, să asteptü, cändü va eşi Niamtu in far[ä], să 
esü si eü de locü, ca sä-m tragü porci afarä,—cä Niamtu 
stă gata să iasă, numai are zăbavă pentru Ostrovü, că nu 
potü bate, pentru zäpadä,—cä este mare aicia. Am auzit pecum 
că pi la Turnu-Roșu aŭ eşit Nemti în ţară; de ari fi cu 
istina, asu veni și eŭ de așii eşi în ţară pe acolo.» 


1 Nicolae Mavrogheni. 


www.dacoromanica.ro 


106 SCRISORI ISTORICE 


4. București, 5 Mart 1778 (1788 2). Antonie Nicolantin. «Aste 
doă zile aŭ dat boierii la boiari: pe Pärscoveanul l-ai făcut Vel 
Vornic de Tara-de-sus, ci nu s'aii făcut Divan. Calea iaste 
foarte cu primejdie, fiindcă Turci unii mergii si alți să in- 
torcü, şi, mai în trecute zile, mergănd Cämäras lane Alexi 
de aicia pän la Craiova, Lan intälnit nește Turci de cei de 
la oaste întorș și d'abia an scăpat.» 

5. Rimnic, 27 Octombre 1789. Todoran Mihail. Frică de 
«volintiri saü alți omeni răi... Pe aicia să ferască Dumnezeü 
ce aŭ făcut volintiri: pe mulţi i-ai arüsü, siaü si omorăt, și 
iaŭ jäfuitü cu totul; păn acuma aŭ prinsi fr'o 20 de volin- 
tiri, tot de aï noștri, si i-ai pusi la prinsoarfle], si aŭ și găsit la 
iei bani] cat[a] aine (—gata, haine), tot fealul de lucrur[i]. Asară 
aŭ gasit conacü la Jibülea pentru ostä ce ati rămas innapois 
şi astăz socotescü că va sosi toți aicia... Luni vomi pleta, 
iară cu usari, înnainte, că conacele S'aă rănduit toate.» 

6. Zevedeni, 2 Novembre 1789. Tuodoran Mihai. «La 
Craiova zică că la 28 Oct[omvrie] aŭ merşă al noștri, si Turci 
aŭ fugit, şi nu s’aü făcut nici-o stricăciune.» Anul trecut, se 
vindea ceara cu 72 de parale oca. 

7. Craiova, 17 Novembre 1789. Todoran Mihai. «Papuci 
aü fostii Caimacam la Turci, şi, venindü Nemfi, ap pus pe 
Gianul; și acuma aŭ scosü pe Gianoli, și aŭ pusă iar pe Pa- 
pucü, — din ce pricină, nu știi î.» 

8. Craiova, 26 Novembte 1789. Todoran Mihail. «Soldaţi 
säntü pe la tote casele căte 10 și wäte 42, și aŭ arsi toti 
gardurile, de aŭ tămast tot cämpü ‘Craiova.» 

9. Craiova, 27 Decembre 1789. Todoran Mihail. «Alalt&er 
aŭ adusü aicia 7 Turcii vii, și 5 aŭ tăiat la Calaffa]t, că aŭ fostă 
trecut numai 20 de Turcii la Calafat, mal multă 40 ; aceștia 
säntü cu adevărat, că l-am văzut; si ostea pän acuma tot la 
Calafatü este.» 


1 eCaimacam aŭ pus pe un Ioniţă Papuc, vtori Clucer, care acest ciocoiii 
arăta la nazir și la Dervis-Aga cu foaie pe care știa că are bani> (Dionisie 
Eclesiarhul, tu Papiu, Zesaur, 11, p. 176). 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORÏ ISTORICE 107 


10. Craiova, 25 Mart 1790. Todoran Mihail. «Astä[z] aŭ 
venit o scriso[re] cu boerit care să fie la Divanü. Duplä) 
cumü amü înţeles, Pärscoveanul la Divanul cel mar[e], pe 
lună lei 250, Știrbei 150, Jiianul 150, Brăiloiul cel bäträn 150, 
Glogoveanul 200 pe lun[ä], Ghiţă Jiianul pe lun(ă] 50, Clu- 
cerul Murgesanul 50, Cornitä Brăiloiulă 50, si ispravnicii pe 
la judetä căte 200 pe lună, si, Logofăt, marii, 3, căte 30 pe 
lun[3], cei mai micii căte 10, si, cumü amü auzită, va să-i puit 
pe toţii la jorämäntü. Zaharea are ositerel[e] destul[ä] de 
la Dumnezeii, numai morüte multă este între soldații și între 
ceilalți omenii: morii de să stăngii de lungore; zacü ca 
doviilegii; unde intră bola, cadi toții la pämäntü. Dumnezeu 
si Maica Precista să-și întorcă mila sa.» 

XI. Craiova, 28 Mart 1790. Todaran Mihail. [Zäpadä de 
Paşti.) A treia zi dup[ă] Paşti, sara la 7 ciasurii, 45 minotorii, 
S'aii făcut aicia, s’aü cutremurat pämäntul forte tar[e], căt 
m'am späriiatü, cătii socotiiam că va să caz[ă] casälfe] pestu 
min(e], așa cutremur mare ai fostă: aŭ ţinut 15 minotoriă.> 
Pentru «länä de rabäcie». 

12. Craiova, 4 April 1790. Tudoran Mihail. <Altăeri a 
mersü patrola la Saloiia și aŭ fostii eşit căţiva Turcii, ca la 
o sută, și mai mulfü, și erea gata fr'o treizăcii de caice, la 
earel[e] si pornescü; si aŭ venit pän în marginea Tunării, 
dincoce ` gi patrol[e] aŭ fostu Go 80 volnätir[i], 30 usarii,, 
26 dragonii, si iaŭ apucat pe acei de trecusä, si i-aü lovit, 
și au căzut din Turcii 50, si ai prinsi vii 25, la carli] astăz 
ca ducu (sc) aicia. Și ceilalți Tureit, wäzändü că-i strică, 
aŭ început a da cu tunurilfe] din săicii, şi aŭ mal nemerit 
iară o saicä cu Turcii de ai lor, și aŭ spart-o, și, cätü aŭ fostă 
în șaică, toții s’aü înnecat, și ceilalfü ai trecut iar Dunărea 
dinco[lo] Omü carelle] aŭ fosti acolg, mi aŭ spusü, carelle} 
aŭ fostii acolo la bătaia lor. Peste 5 zile ami auzitü ca să 
iasă tot[ä] astea la margine Dunării, din tote părțile, Dumae- 
zeii şi Maica Precista să le fie într'ajutoriă |» 

13. Craiova, 8 April 1790. Tudoran Mihail. <Ostrovul s'aă 
luati la 6 April cu bufnä] samă (sc), că aŭ venit eri scri- 
sor[f] aicfa la Divan: unii zică că s’aü închinat, alţii Aen că 


www.dacoromanica.ro 


108 SCRISORI ISTORICE 


cu bätae Lan luati, dară mai curändü credü că s’aü închi- 
nat. Dumnezäü să I[e] ajute să ià și Diiulü.» 

14. Craiova, 15 April 1790. Tudoran Mihail. «Aü adusü 
aicia 2 tunulefä, întrun cari; ca pot[e] că acele vor fi. 
Astăz a plecat călărime multă, și păn Mercurii vor să iasă 
toți la margine Dunării.» 

15. 1-iü Main 1790. «V[lăjd[uţă] Tet[oianu], StolfniJe.» «În 
anu trecut, in vreamea Turcilor, maica, socrä-mea, aflän- 
du-s[ä] la Särbänesti, pă Olt, la schitu Morănglaului, cu 
copii, şi trecänd ostași în sus si în jos, nemai putănd säde, 
ai fugit în pădure, și, din pricina fumului, umblănd prin că- 
tune și prin covercii, i s'aii întămplat de aŭ orbit de tot; si 
la un oichi avea patim[ä] mai denainte, iar unul era sän[ä]- 
tos. Ci, frätioare, de iaste acolo vre un doftor meșter de 
oichi, să m[ä] fnstiintäzi, să o aduc[ä] cumnafi miei acolo, si, 
deosfe]bit de platfä], vei avea si dumneta poman[ă], că oicul 
iaste zdravän, nu iaste cu albeafä: numai vedere nu are.» 

16. Craiova, 8 Mag 1790. Tudoran Mihail. «Veste noa, 
asară aŭ venit Turnavitul, dinpreun[ä] cu nepotul lui Ma- 
vrogheni și cu Cămărașul lui Vodă!; omenii a lui Vodă cei 
mai credincioșii aŭ fugitii de la Mavroghenii de peste Du- 
năre: pe la Ariiciari au trecut Dunărea, si, dup[ä] cumü să 
aude, Vodă aŭ venit pän la Palanü cu 10 mii Turcii, ajutoriş 
Dienilor. Aceștia care aŭ fugit, sănti 7 inșii, dară nu i-am 
aflat cumü iï cheamă pe toții; pentru ce pricin[i] aŭ fugit, 
nu știi, și astăz pleacă la Bucureștii, dup[ă] cumü am intäles.» 

17. Craiova, 12 Maiü 1790. Tudoran Mihail. «Alaltăerii 
ami auziti că s'ar fi loviti la Turnu, siarfi căzut 80 Turcii 
si 60 reneti, și aŭ fostii pornită de la Nicopolea căteva 
șăicii cu un Pașii, si, venindü pe la mijülocul Dunării, aŭ în- 
ceput a da cu tunurille], si af noștrii, findü mai meșterii, 
le-ai înnecat o șaică, cu toții omenii cäfü or fi fostii, și la 
alta aŭ pecetuluitu un tunü, si, väzindü Turcii așa, s’aü în- 
torsi iar înnapoi. Dup[ä] cumü ami auzitu, Lan stricatii răi 
pe Turcii.» 


4 De izvodä (sic). 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI ISTORICE 109 


18. București, 19 Iunie 1790. Matei Popovici. «3 boiari 
de Divan afar[ä] din București: I este Slătineanu, altu, Lo- 
gofăt Ioniţă, al lui Ipsilanti nepot, ginere cei fit Drăgă- 
nescu (sic/). Iar oștile stai pe locu; doarme pămăntu; nice 
Turci nu să mișcă, nice Muscali, nice ai noştri; ci dormü 
toți.» 

19. Bucureşti, 23 Iunie 1790. Matei Popovici. «Aŭ venit 
Cazaci la 18 Iuni, fo 2.000: aŭ trecut pin Focșan, să meargă 
la Gura Ialumifif, la Suhai, inpotriva Selistri, și cu v'o 5.000 
soldaţii pihot[ä]; iar gheneral Suvaroni aü trecut Siretu cu 
6.000 asupra Brăilii. Aciasta me-aii spus-o Sardaru Stanciu, 
Logofätu-cel-Mare al Divanului, că aŭ scrisü ispravnici de 
la Focşan. De aciasta; si Dumnezäü să fie într'un ajutorü 
armadiilor Inpäratilor crestinesti |» 

20, Craiova, 29 Iunie 1790. Tudoran Mihail. (Lupta de 
la Timoc.] Iar volintiri ai ajunsii la Zmarütanü! și stai 
aco[lo] straj[ă]. Podul de Ja Praova (szc) Lan scoborătii den 
susu de Florentu?, si Lan pusü pe Dunăre... Cätü si dela 
Turnii ami înțălesi că să fii stricatü forte răi: vii ar fi 
prinsii 40, la locü să fie picat 30; ce aü avutii, le-au luatii 
tot, şi iar, și Lan gonitü păn în cetate. Dumnezeü și Maica 
Precista să I[e] fie întru ajutor! La Giurgiul iarășii s’aü lovitü, 
și i-ai stricat pe Turcii, si ap lipsitii frica de la Bucureștii 
care aŭ fostii.. Musiicalii aŭ scoborăt la Focșanii, şi, cumü să 
vede treaba, vor să mărșăluiască și ei mai înnainte.» 

21. Craiova, 3 Iulie 1790. Tudoran Mihai;. Pomenit Ioniță 
Brăiloiulii. «Aice, în 5 judetä, aü făcutii socoteală ca să iasă 
260 de mii de care] de făn, la tot carul căte 50 de pur- 
tione. Bucatel[e] aicia săntii frumosă, gränel[e], orzäle, ovea- 
săle; numai porumbii säntü cam proșiti, că n'aii ploatü de 
atät[a] vreme; iar, făcăndii Dumnezeü o milă ca să ploo, să 
vor face porumbii destuiï.» 

22. Craiova, 6 Iulie 1790. Tudoran Mihail. «Auzu de pe 
tote părțile că ai noștri s'ai trasi, căt si de la Timocü aŭ 
trecut toții în Tara-Rumäneascä, si, dup[ä] cumü vorbescü 

1 Smirdan. 

* Rahova, Florentin. 


www.dacoromanica.ro 


110 SCRISORÏ ISTORICE 


omenii, Turcii să fii ajunsi păn la Cladova; și de la Giur- 
giul să să fie trasü tot[ä] ostea la Väcärestil, — pentru ce 
pricin[ä], nu știm.» 

23. Craiova, 13 Iulie 1790. Tudoran Mihfail], «De peste 
Dunăre, adevărat că n’aü esitü dup[3] cumü amü scrisü du- 
mliltal[e], făr aŭ fostii o sarmif; noi căte le auzimü, pe 
urmă iasă tot minciunii. Destul că ai noștră, de cändü 
s'au trasü de la Timocü dencoci, pän acuma nu s’aü mai în- 
torsü, stan pe locu. Aicia, la Calafatü, dup[ă] cumi să aude, 
să fie trecut iar Turcii, și mă temü că va să să lovească 
acumi căt de curăndi. Altă veste slabă auzirăm astăz: că 
ar fi prinsă pe căpitanul Stoianü cu 35 de vollin]tiri la 
Zăvalu, de la vale de Oreva, Turcii, și i-ar fi trecut Dunărea. 
Aciasta am auzit-o de la ome[ni] de ispravă. Să dea Dum: 
nezäü să nu fie așa: dară celle] rel[e] iasă tot adevărat, iar 
"cel[e] bun[e] iasă mai multe minciuni... Pentru o bășică ta- 
bacü de Pestea.» . 

24. Craiova, 15 Iulie 1490. Tudoran Mihail. «Ai noștrii 
-aŭ luată iarăşi] varoșul, și staü dän zi în zi ca să bată si 
«cetatea; alţii spun că să fi luatü și cetate; pe aicia pe mar: 
ginii säntü tote schelele cuprinsă cu puternică oste; la care 
cu ajutu lut Dumnezäü n'avemi nici o grijă aicia,—că de 
multe or[i] aŭ cercată Turcii de aŭ trecut la Calafatü, dară 
nici-o procopsal[ă] maŭ făcut, măcar că astăz ami auziti 
multe tunurii dändü; mi să pare că iară la Calafat să să fi 
dovitü.» 

25. Craiova, 17 Iulie 1790. Tudoran Mihail. «In trecut[a] 
poştă am scrisă dumfiltal[e] că aŭ prinsi pe Stoianü căpe- 
tanu; dinpreună cu 35 feciorii; dară aŭ fostii mincfunä,—cä 
s’aü prinsă numai 5 feciorii si un cäpralü, iar căpitan Stoiană 
aŭ scăpată... Frică camü avemu si pe aicia. Destul că la 
București mai mar[e] frică este, după cumi vei fi auziti de la 
alții. Altă veste nò auzirăm asară de la Sfifia, cum că san 
bătat de Muscallt] forte, dup[ä] cum trimet copia dum[ijtal[e], 
carel[e] ap venitü aicia în scrisü.» 

26. Craiova, 22 Iulie 1790. [Retragerea de la Timoc.] Și 
-aŭ rămas numai fraicorpă, și, avändü și podi ai noștri peste 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI ISTORICE 111 


Dunăre, la Praova, de trecea in țar[ă], și l-aü stränsü și podul, 
si, pricepändü Turcii, aŭ intratü in Craina, și san lovitü cu 
fraicorpü, și Lan stricată pe Turcii, şi aŭ venitü sumă mai 
multă de Turcii, și atuncia ai noștri iar și aii tinsu podul 
pe Dunăre, şi i-ai luati la mi[j]locü, și, dup[ă] cumü vorbescii 
omenii, să fii perit Turcii pän la 15 mil. 

Așa aŭ esitü vorba că i-ai stricat forte răi; la Turnü 
asijüdere l-ai făcut, că Lan gonit păn Lan băgat în cetate, 
și aŭ perit si acolo Turcii multii.» 

27. Craiova, 26 Iulie 1790. Todoran Mihail. « Aicia, din mila 
lui Dumnezäü, n'avemii nici-o frică păn acuma, că negustorii 
aducü mărfur[i], si în trecute zile sai mai iviti Turcii la 
Turnü si la Tiia, și iaü lovitü ai noștri fără veste pe Turcii, 
si iară Lan stricat forte räü pe Turcii, și i-ai gonitü păn în 
cetatea Turnului; aŭ luată ariimăsarii, aŭ găsit banfi], cor- 
turii, lucru de mäncare ; păn acuma tot Turcii să biruescü 
petutinde.» 

28. Craiova, 27 Iulie 1790. Tudoran Mihfail]. ein trecute 
zile s'ai mai bătut ai noştri cu Turcii în dreptul Florin- 
tinul, în Tar[a]-Rumäneascä, si iar Lan stricat pe Turcii, că 
aŭ căzut noo morţii şi 3 şăicii le’ü înnecat, cu omen[i] cu 
tot; de ai noe forte puţin[i] s’aü rănit.» 

29. București, 4 August 1790. Matei Popovici. Muscalii 
se retrag. Dacă vin Turcii, el va fugi la Brașov. 

30. București, 7 August 1790. Matei Popoviciü. «Boi pe 
sama oștilor nu mal iaii mai multi, și la aciasta simberim! a 
fi pace.» Coburg, cu 30.000, ar ajuta pe Ruși. Turcii ar că- 
păta cele pierdute. <Dar niminea nu crede de a fi făcut așa 
semfonie oarbă Înpărăţiia noastră, si, de va fi adevărat aclasta 
așa, vai de Tara-Rumäneascä și de toate locurile ce le-aü fost 
luat Neamţu, că sabie si robie va fi la săraci creștini; fár Dum- 
nezăii să facă milă cu creștini, să nu fie așa pecum să vorbește... 
Șpitaluri totu facă întinsă, si de la Cotroceani la vale tot tae 
mărăcin(i], mai mult ca 3 mi de oameni, de faci cămpi 
limpede.» 


1 Bänuim, 


www.dacoromanica.ro 


112 SCRISORI ISTORICE 


a1. București, 14 August 1790. Matei Popovici. «Aicia 
măine este vorba să spănzure pe Polizo, văr bun al lui Pa- 
naiot Hag[i]-Diamantu, și un Logofăt al episcopului Därsti! 
della] Doamna Bălașa, findu spionü și märturisändü ei sän- 
guri șpionlăcu ; iar acesti Polizo este om al Hag(i]-Moscului, 
avăndu-l la margine Hag|ij-Moscu, vames la Zimnicia; si 
aciasta este de bun[ä] sam[ă]... Aŭ mai prinsă un boiar, iar 
pentru acestă fel de pricini, ce-i zäcü Drăgănescu, si este și 
el la ordie prinsă. Și aü mai adus un ispravnicü ce-i zäcü 
Parașcheva, iar prinsă pentru acestă fel de pricini... Într'acesta 
ciasii adusără pe Mavrodi aicia, la Spătaru, cu tofü căpitani 
lui, și, ce vor să-i facă, nu stiü.» 

32. Bucureşti, 15 August 1790. Matei Popovits. «Pe Ma- 
vrodi zicü că astăz să-l fie trimisă înlăuntru la robie, pe 10 
ani, cu toat[ä] familia lui... Pe Polizo și celalaltü spion dimi- 
neatä la 9 ciasuri să sfărșaște viața lor, spänzurat; cu care 
astăz la 10 ciasuri am și vorbit, săraci, la loagăr, și i-am văzut, 
șI lem văzut și locu cel de sfărșit al lor, la care aŭ zis sängur 
săracu ce zäcü: <dup[ă] păcatul mieaă mă pedepsescü cu 
aciastă pedeapsă». 

Pe ficioru lui Delibași Nicoli Maioru, ce aŭ fost la jup[ä- 
nul] Mancatie, l-am văzut si pe el în fiar[ä], pentru că aŭ 
omorät 6 Ovrei negufätorli], și le aŭ luat tot ce aŭ avut 
lăngă dănși, el și cu 3 Arnäut ai lui, si, cum i să va alege 
și lui, iar voi scrie dumitale.» 

33. București, 18 August 1790. La 5 Septembre, «militari 
de Ardal vor sä masiruiascä in läuntru, adicä la Ardeal, si 
din husari iar la Tara Lesascä... [Aŭ osändit] pe Mavrodin la 
sanfü pe 10 an[i]; (pe) räposatu Pulizo și Logofătu Gheorghe 
au perit Vineri [15], la 9 ciasuri dimineața. Pe baron Arberü 
[Herbert] astăz îl așteaptă să vie de l[a] Bender. Serghie [Las- 
carev] încă maŭ venit Dän astäz de la Viziru, nici curiru ce 
San dusi la Tarigradü.» 

34. București, 8 Septembre 1790. Matei Popovici. <Aicia 
aciastă veste avem, că vor să erneaze aicia f'o căteva bata- 


1 Dristor, Silistra. 


www.dacoromanica.ro 


BCRISORI ISTORICE 113 


lionfujrfi], dinpreun[ä] cu printipu [de Coburg], iar la Moldova, 
adică la la Roman si la Bäcäü, mergi tfaiti Volohär !, si hu- 
Sari săcui, si husari lui Barco gheneral; dar aicia cälärimea 
este de spre Dunăre oränduit[ä] să erneze, și la Ardeal vor să 
vie nu stiü căte batalion[e] de Neamtü pedestras.» 

35. 15 Decembre 1795. Neïnteles. «Sänt 15 zile de cănd 
nu S'aii mai auzit [de ciumă], cum si la București.» 

36. Rimnic, 12 Ianuar 1796. Hristea Varadi. «Inpäratul 
ceresc san făcut milă de ni-aü bucurat cu mintuirea morți 
de patima ciumei, si s'a adunat oras[ul] tot, si s’aü deschis 
şi tirgü.> 

37. 15 Decembre 1799. «Cost[an]d[i]n Log[o]ffä]t za Divan.» 
«Aici, înprejurul Craiovii, în anul trecut, din întămplarea vre- 
milor ce era, n’aü fost putință a-s face oameni hrană: să află 
lipsit, neajutănd încă nici timpul, si soacră-mea să află la 
scăpătăciune de păinea de toate zilele, căci cumnatu-mieü 
ce l-am dobăndit, ap fost un becisnic, şi, orice ai mai avut 
soacră-mea, i-ai präpädit tot.» 

38. Novembre 1800. «Constlantin] Brăiloiă, Pahfa]r[ni]e.» E 
bolnav. Cere «patru vedre vin vechi curat, bun, limpede, să 
nu fie amestecat cu nimic: nici să Die dulce, dar nici acru, 
ce vin cum este din firea lui, veichi, limpede... Cinzeci ră- 
däcin[i] de conopidii, cinzeci rădăcini selină de cea groas[ä] 
si o oca Desmet cu zahar.» 

P. S. «Din acatastasiia terif noastre ne aflăm fugit aici Ja 
Rămnică, multe familii, după cum it va spune chir Dinu David; 
casăle noastre le-am lăsat pline de Turci; Dumnezeii să-ș 
facă milă să le scäpe de foc! În trecutele zile, de la DI ap 
fost esitü in judetu Mehedinfuluf un Cara-Osman cu vr'o 
şaizeci Florintineni, căci acesta erea Sărdar la Florintin; aŭ 
fost porunciți de Osman-Pasa, să ià zaherea de unde vor 
găsi, strănsuri si după la arendaș. Dar ei n’aü urmat așa, ce, 
pe unde aŭ ajunsi, aŭ arsi casă boierești, aŭ luat zaherele 
si vite, făcănd si alte räutäf multe și, instiinfindu-s[ä] Osman- 
Pasà la Dii, ap triimis de i-aü rädicat, si pe acel Cara-Osman 


1 Al doilea regirnent romänesc. 


5216. Vol. VIII. 8 


www.dacoromanica.ro 


114 SCRISORI ISTORIUE 


Lag scos din Sărdăriie, adec[ä] din mansupu ce-l avea. S’aü 
dus și din cel jefuifi acol, să jeluiască: ce vor face, nu stiü, 
Ostea care este aici în ţară, şade, mänäncä și iaŭ lufä!, 
altă treabă nu face. D’abiia îi fine Măriia Sa Vod[ä] cu sila, 
macar că în toate zilele fug. Eri, viind în plaiu Cozii optü 
fugar[f], vrändü un ciauș Dincă, de potecaș, să le stea înpo- 
trivă, a să întoarce înnapoi, după poruncile ce sănt date, 
aŭ dat de Lan inpuscat, si de loc aŭ murit. Aŭ pornit dum- 
[neajlor ispravnici potere după dănși. Asupra Diiului să aude 
că vine de la Țarigrad un Batal-Pașă, cu doaăzeci de miie de 
ostaș. Să aude că vine și Beligrad-Valesi, cu cincisprezece miie. 
Pe Ghiurgi Osman-Pasa, ce-i erea Rumeli-Valesi, l-ai schim- 
bat, căci ap făcut zäbav[ä] de maŭ venit de grab[ä] asupra 
Diiului, și l-ai făcut Silistra-Valesi ; pe Trestenicli-Oclu să aude 
că l-ai făcut Iueituilu-Pasa !, și l-ai orănduit asupra Diiului. 
Sinior Marchel? scriie la tot sudifi, să meargă la Craiova sä-s 
arate fiieșcare paguba ce li sai intămplat păn acum la orän- 
duitu ce l-aii triimis. La Craiova nu ne putem pricepe pentru 
vre un bine saü räü...» Întreabă «pentru Frantoz i Muscali>. 

39. Jiblea, 28 Decembre 1800. «Zamfir R!.» «Ne aflăm 
aici, la satu Jiblea, înpreună cu tot calabalăcu nostru, cum și 
sfintele icoane amăndoaă le avem cu noi... Socotim că tu- 
burările să vor fi mai potolit în spre Craiova, dar bine nu 
ştim, fär numai auzim că d[u]m[neallui Caimacamu s'ar fi afländ 
în judetu Caracalului, la un sat Bobicești, mai aproape de 
Craiova, și poate că cu chiverniseli să va mai potoli în- 
tărătarea ce s’aü făcut.» 

40. 7 Ianuar 1801. «...Paharnic.» «Vei fi auzit de halu Țări- 
Rumfä]nesti si de arderea Craiovei cea cumplită, care : n'are 
nimeni a o jăli, de negustori prädaff și de jupănesă batjo- 
corite de pägäni. Si, văzindi și noi atăta pradă și jale, și omăni 
omorät si negustori, am sărit de pin casă, și am mersi la 
locuri ascunse, și acolo neprieteni noştrii aü adus pe păgăni 
la noi, iar mila Înpăratului cerescii ne-ai apărat și i-am bi- 


1 Leafă. 
2 Pașă cu două tuiuri. 
è Merkelius, Agentul austriac la București. 


www.dacoromanica.ro 


SORISORI ISTORICE 415 


ruit, și aŭ fugit ca neste păgăni rusinat. Si, väzindü într'acestaș 
chipü, am venit iar în casă, că avem bucurie că într'aceste 
zile sosăște si Märiia Sa Vodă în Craiova, cu oști foarte 
multe, și aü închis pe dujman în piscupie, și prin alte casă 
San început a eşi de să închin[ă]. Noi numai ce căutăm către 
slava Înpăratului ceresc, ca să supue pe vrăjimași supt pi- 
cioarele Mării Sale lui Vodfä], si noi să lăudămi pe stäpunu 
H[risto]s ca s[ä] scăpăm de această cumplit[ä] mänie.» 

41. Jiblea, 19 Januar 1801. «Oraşul nostru si ticäloasa 
Craiov[ă], care să înpodobisă cu casi mari și bolte frumose, 
astăz iaste pulbere si cenușe: me-aü venit omul care l-am fost 
trimis la Craiov[a], și aŭ mersi de s’aü plimbat pin Craiov{a]. 
Din tot tärgul Craiovi, căt îl știi dum[neata] cruciș și cur- 
mezăș, s’aü făcut cenușe, numai zidurile staă negre, și numai 
boltele Cäm[äjrasuluf lene aŭ scăpat, fiind închiși de Ar- 
näut la meterez, iar celelalte bolte si prăv[ăllii toate aŭ arsă, 
cum și casäle de l[a] Tărgu-de-afară, păn în Cäm[älrasu Iene, 
toate aŭ arsă. Mai în scurti, aŭ scăpat casäle Brăiloilor, ale 
Glogoveanului, ale Bengescului, ale Jiianului, ale lui Farfara, 
ale Prășcoveanului, ale lui Știrbei, ale lui Gianoglu și ale 
meale, ale Cocei și ale Tircăi și ale lui Naum, iar celelalte 
toate aii ars. Bine ar fi fost, mai bine să fie arsii şi casăle 
meale, decăt am trăit să auz focul ce aŭ fost și ieste și acum 
înlăuntru in sfänt{a] biserică a Maicăi Preacestei. Că omul care 
l-am trimis, san dus cu Tigani miei de s'ai uitat cu ochi: 
de la ușa bisericii pän la sfäntul altar aŭ fost trei focuri, 
adecă in sfănta biserică înlăuntru si pe foc ce aü fost jätu- 
rile toate, jäful episcopuloi, foişorul unde şedea femeile, am- 
vonu diiaconului de sus, din sfintele icone,—care de 2 sfinte 
icone me-aü arsă inima; stălpi cei mai poleiți de längä 
sfintele icone, sfănta respetie, răsticnirea de sus. Și fumul 
focului ai negrit sfănta biserică, iar prăpăditele de chilii aü 
fost ständü,—poate de vor fi arsü și chiliile și casäle meale, 
că înprejurul casei ai fost arsi tot... Satele din sus de 
Craiov{a] s’aü fost spartă : Mischii, Mlecänestit, Pielestiÿ, 
Gănești, Nichitoaia, si san jäfuit de Turci și de Rumăni 
noștrii, La Preajba, unde avem pieile, nu s’aü îndrăznit să 


www.dacoromanica.ro 


116 SCRISORI ıSTORIOE 


meargă nici trimisul, nici oameni miei, de frica Turcilor, că, 
dacă îl prindea, zicia că sänt șpioni si de loc îi spänzura. 
Și în Preajba aŭ fost Aidin-Pașă cu oaste înpărătească; ce 
vor fi făcut, nu știm. Iar de spre Isalnitä aŭ fost încărcat Turcii 
lui Pazvandoclu cordovane în 2 cară, și, mergănd pe la Jit 
spre Bucovät, aŭ găsit la Moflea[ni], la u tabac al mieü, 250 piei 
lucrate, uscate, si le-aü luat... Marţi ai fost omul miei în 
Craiov[a], si Miercuri s’aü intorsü la bäjenia Gärlestilor, unde 
erea fugit spre Olteț, de me-aü adus un răvași de la ispräv- 
nicelu mie, vestindu-mä de toate, și Joi dim[ilneafa aŭ plecat 
omul încoce, iar Miercuri spre Joi noaptea [16-7] ai fugit Cara- 
Mustafà cu oastea lui la Dii, iar 200 ostaș de al lui, care 
aŭ fost la casäle Coceï, s’aü închinat la cel înpărătești. Acum 
auzii în ciasul acesta, de la un fecior ce veni de la Rămnic, 
că Caramustafă ar fi la Cioroi, si dum([neallui Caimacamu 
iaste în Craiov[a]; de va fi cu adävlälrat, räü si prea răi... 
Astăz Sămbătă mă duc la Bojlo]reni... Gătirea de la Cioroï 
aŭ rămas jos, fără fro 100 ostași aŭ venit și aŭ trecut spre 
Tärgu-Jiuluf. Ci, mergănd la Boj[oreni și la Rămnic, orice 
voi auzi, iar vol instiinta dumitale]. Noi așa am știut că Turcii 
de ai lui Pazvantoulu n'ai fost rămas in Țara-Rum[ă]nească, 
fără prea puțini la Cernet, care si aceia ar fi trecut Dunărea 
si cum că Plevenu Lan luat cel înpărătesti; încă fr'o 2.000 
cărjalii de ai lui Pazvandoolu sar fi închinat la cei inpärä- 
tești, si, cănd ar fi cu adăv[ăjrat, iată Pazvandoolu să steno- 
horisește rău. Ci, cum zic, vom vedea ce va mal naște. Măria 
Sa Vod[ä] scrie că de alaltäeri aa plecat de la Slatina la 
Craiov[a], si avem mare nădejde la Măria Sa Vod[ă]»!... Zanfi- 
rachi biv 3ti Logofăt. 

42. 27 Februar 1801. <B[arbu] Stlirbeï].» <N'am scris de 
multă vreme, cu întămplările acestor răzvlătiri si cu präpä- 
deniia Craiov(i], care vel fi auzit dum|neata] de nacazurile ce 
am pătimit: numai unul Dumnezei știe cäte am tras... Acum, 
mai răsuflănd putintel, nu lipsif a cerceta... Să-m vie gazäturi 
italeinești și pă omul acesta.» 


1 Alexandru Moruzi, 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI ISTORICE 117 


44. 29 Mart 1801... . , Pahfarnic]. «Că căzură ale pä- 
măntului acestuia, veţi fi intälesü dumneav{oasträ|, si noï le-am 
trasü, și pän astäzil tot într'aceia mähnire ne aflăm... Amü 
fostii fugit la Olt, si, dändü Dumneizäü de aŭ venit Märiia Sa 
Vodă la Slatină, san dat nezam hotilor celorii ce umbla făr 
de ränduial[ä], că să numiia ostaș inpärätestil si făcea rele, 
iar acum de fr'o doe săptămăni ne aflăm la casăle nostre.» 

44. Craiova, 4 April 1801. Matei Popovici. «Pentru Craiova, 
am scrisă dumitale că aü ars-o Pazvandoulu de tot; așa si 
Lomp si Tibru totü aŭ arsă Pazvandoulu.» 

45. Slatina, 10 April 1801. Stan Popovici. «Cei inpärä- 
testi sînt si astăzi în Negotin; acela Manafi-Ibraim spun că 
aŭ venit, dar numai cu 30 de oameni, că Lan stricat neste 
Sîrbi räü. În Diiii spun că n'are putere. Destul că cei înpă- 
răteşti roagă [pe] Dumnezei să tie mult așa: că leafă iaŭ şi 
mănîncă geaba. Si la ordif spun că facii foişoare ca să saze 
la vară.» 

46. Craiova, 10 Iunie 1801. Matei Popovici. De Joi, zvon 
de pace cu Pazvan. La 5, Tatar dela Constantinopol. «Paşa 
cesta, de cănd aŭ venit aicia, aŭ sugrumat fo 7 Turci păn 
acum.» 

47. București, 4 Decembre 1801. Antonachi N. Theochari. 
Va cerceta dacă Hatmanul Grigore Balasachi, ginerele lui 
Mihaï-Vodä, a venit cu Domnul. A murit Domnița. 

48. [1802.] Manolachi Brincoveanu, Banul. Pentru ordinul 
domnesc de a găsi bani ca să plătească «oastea ce este in 
țară». Îi cere împrumut. Să se învoiască, dacă vrea, și cu 
Manicati. — Greceste. 

Răspuns la 3 Octombre. 

49. 1802. «Säntü încredințat că dumneata vei fi avănd în 
ştire de la läzäretul Vălcanu de spre Hatäg, fiindcă noi am 
luat înştiinţare prin auzire că acolo, la hotaru Vălcanului, ar 
fi scăpat călări cu toate familiile d|ujm(neajlor, cum aŭ dat 
Dumnezeii. 

Adecă : 
dum[neallui Vistieriu Dumitrache Bibescul cu familia dum- 
{nealluï, afară din Sărdariul Dincă, fratele dumisale, care am 


www.dacoromanica.ro 


118 SCRISORI ISTORICE 


auzit că Lan tăiat pazvangii, si cocona dumnealui !, tănără fiind, 
dupe ce aŭ ajunsă la mezat văndută, pănă la al treilea 
mäint, de Turci pazvangii, auzind că pe soțul ef Lan tăiat 
Turcii, de loc si ià ticălosa s’aü dat sfărșitul, adecă aŭ mu- 
rit, si avutul lor s'aă văndut la mezat si în Rămnic de cei 
înpărătești: haine, scule si altele. Apoi socotiț d[u]m[nea]- 
v[oastră] în ce ne aflăm noi, şi supt ce păzitori! 

Dumfnea]lut Pahfarnicul] Dincă Brăiloiul, cu cocona d[ujm- 
[nea]luf, tot pe la Vălcan aŭ scăpat, dar ce pagubă va fi avut, 
nu știm. 

Dumnealui Sărdariul Stänuf Jiianu auzim că tot pe acolo 
ar fi scăpat, dar ce pagubă va fi avut, nu ştim; că dum- 
nealuf Medfelni]c[erul] Ghiţă, fratele dumisale, să află aici la 
Căineni, cu toate calabalăcurile, dupe cum va fi scris du- 
mitale. 

Dumneaei cocona Uta, a d[ujmn[eajlui Clucier Dumitrache 
Brăiloiul, şi cu maica dumneaeï și cu cocona Tuta a dum- 
[nea]luf Clucfe]r Ioniță Argintoianu, cu mare fugă aŭ scăpat de 
la bălciul Cleanovuluï, din Mehedinți, de Pazvangii, şi, din butcä 
sărind, aŭ fugit în pădure, si încă pănă mat alaltăeri nu s’aü 
fost mai găsit: s'aă auzit că s’aü infundat în lunca Jiului. 
Apoi socoteşte d[u]m[neata] cale de 20 de ciasuri cum ai venit 
tot prin lunci si prăpăduri; si tot nu s'au fost aflat unde 
sănt, fără slugă, fără nimic, nemäncat, neadäpatü. Ci, cum zic, 
poate dumneata de la Särdariü Stänut Jiianu vei avea fr’o 
înştiinţare unde să află si cum să află. 

Iert am luat înştiinţare că d[u]mfnealluï Clucfe]r[iul] via. 
dăianu, cu cocona d{ulm[nea]luf si cocona Dumitrana Farfaroia 
şi Sărdariul Gheorghiță Argintoianu, cu toți copii dumnealor, 
aŭ scăpat de la Tärgu-Jiuluï călări pe cai, şi coconele înbrăcate 
cu zăvelci şi cu sube rumănești, si călări pe cai, cu copil cu 
tot, şi peste munți aŭ eşit la Călimăneşti, şi aŭ trecut Oltul, 
şi să află la mănăstire la Brăslăvești. Cu cine va mail fi scä- 
pat, nu ştim, şi de avutul dumnealor, ce să va fi făcut, nu 
ştim; iar d[ujm[neajlor așa călări aŭ scăpat. Iar alții, cum aŭ 


1 Elena. V. vol. XI, p. 225, nota. 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI ISTORICE 119 


scăpat, neștiind de soția lui și de copii lui, încotro säntü, nu 
să mal știe, și alții de la bălciul Cleanovului, unde aü lovit 
pazvangii întăi, cäf cu nasurile și urechile tăiate, și ränif, si 
omoräf, nu să mai știe; jale și fipete să va fi auzit în ceri. 

Acum am auzit că vine Ali-Pasa Tepenliu! și alții Pase cu 
mulțime de oaste înpărătească asupra lui Pazvandoulu, la 
Dit, dar nu știm, fiva ceva sai nu. În ciasul acest luaräm 
înştiinţare prin grai cum că cel înpărătești, gonind pe Manaf- 
Ibraim cu cărjalii, l-ai înnecat la Baia-de-Aramă, și acolo 
Sava Bimbasa aŭ inpuscat pe Manaf-Ibraim, și i-ar fi luat 
și capul: de va fi cu adäv{äjrat, apoi am scăpat aciast[ă] 
dată, slavă lui Dfumne]zeü. Dumneaei nașa, Stolniciasa Bălașa 
Brăiloica, să află aici la Căineni: să închină dum[nitale] și co- 
conel Päunitäi cu fräfascä dragoste.» 

51. Craiova, 10 Mart 1802. Stan Popovici. [A sosit azi.] 
Fratele lui Hagi Todorcea din Vidin aŭ scris la frate-säü 
aici, cu uni Rumin din Calafatü, si scriia precum că Pazvan- 
dolu aștaptă pe Manaïf.lbraim cu 2 mil de cîrjalii să vie, 
şi face gătire să treacă încoace; si scrie ca să spue la negus- 
tori să să gătească din vreme, ca să să rädice, sä nu pätascä 
ca în anu trecut. [Grijă mare pentru multa marfä.]» 

52. Slatina, 18 Mart 1802. Stan Popovici. «Acum avem 
isihie?, şi s'aii strîns negustorii destui cu prăvăliile.» La pri- 
mejdie, va fugi cu el. 

53. Slatina, 20 April 1802. Stan Popovici. «Craiova s’aü 
spart eri: tot negustori ridicasă mărfurile, si eșisă vorbă ca 
să fie trecut al Pazvandolului in Tara-Rumineascä, dar iară 
multi zic că sînt minciuni; că aceste vorbe iasă de la ordii, 
că, cît este linişte, oan ostaşi nici-un ipolipsis?, și nu-i caută 
bine cu tainu. Destul, toți vorbesc că Pazvandolu n'are putere. 

[Notă pentru o mosie.] Fiind acold la moșie, venirä la mine 
vr'o 20 de oameni de la Bratovăști, zicînd să vie să să așeze 
cu casăle aci, și le-am spus să vie, și m'am tocmitu cu ei, 
să facă pe anul acesta 3 zile clacă și 30 păr. de vatră, și 


1 De Tebelen. 
3 Linişte, 
3 Trecere, 


www.dacoromanica.ro 


120 BORISORI ISTORICE 


pe aici ani (sic) fäcindu-sä pace, după pace vor face și mai 
multe zile clacă, si zisă că vor fi vr'o 20 casă, Sîrbi încă sînt 
vr'o IO sai 15 casă, și tot mai vin, și cu vreme socotescii 
să să intemeiaze satü.» 

54. 4 Man 1802. «B[arbu] Șt|irbei].» «Fiindcă dumn[ea]lui 
Vistier Dumitraichi Bibescu, nepotul nostru, aă fost cu co- 
coana si cu copii la Tärgul-Jiiuluf, în județ Gorj, şi acum, cu fri- 
cile hotilor ce aŭ eşit, dă ai călcat în bălci din Mehfeldlin]t, 
s’aü spăreat si dum[neallor, și ar fi trecut muntele pă schela 
Vălcanului la Haţeg; ce te rog, chir Hagi, să cercetezi dum- 
[neata] ca, de va fi acolo, să-i triimiff acest plic de cărți, în- 
stiinfindu-mä si pă mine. lar, nefiind, îm veï triimite plicul 
iarăși înnapoi, fiind cu trebuintä. 

[De aici, autograf:] 

Frate chir Hagi, vei fi auzit d[u]m[neata] focu ce este pe 
țara noastră, că, după ce aŭ lovit hoți cärgialif bälciul de la 
Clenovii din Mehfe]dintü, aŭ prinsă si pe Dincă Bibescu, cu 
nevasta lui, cu tot, și, trăgănd să lovească și Tărgu-Jiiului, 
acolo să afla mulți din boeri, să afla si Vistierü Dimitrache 
Bibesc[u] cu Catinca; şi nu știm cu adevărat unde să află: 
aŭ scăpat în lăzăret sau nu. Ci rog pe dum[neataj, ori cu ce 
mijloc vei şti, să trimit dum|neata] scrisorile nostre, şi să ne 
trimit şi räspunsü de la dumfneallor, ca să ştim unde să află, 
precum si dela dum[neata]... P. S. Pe hot[i] cărjialii îi are ostea 
înpărăteasc[ă] încungiraț, dar nu știm ce vor face: sănt in 
Tärgu-Jäiului innäuntru.» 

55. 8 Man 1802. «Cost[an]d|in] Murgäsanu, Pahla]r[nic].» 
«Dın mila cerescului Inpärat, ne aflăm si noi sän[ä]tos aicea la 
Pitești, frați cäte trei; multämitä lui Dumnfe]zäü cä am scäpat 
cu copii; iar ce am avut, am läsat tot in casä, fiindcä ne-aü 
cuprins acei vrăjmași fără de veste, si, din ce ne-ar fi fost 
putinţa a lua, nu ne-aü dat vremea îndămănă, că, pe unde aŭ 
ajuns acei păgăni, aŭ făcut mare robie și ardere. Poate că 
te'i fi înștiințat şi dum[neajta că pe Sărdaru Dincă Bibescu 
l-aii robit, cu cocoanä cu tot, osäbit de alții, iar Gert de ne- 
gustori si jafuri, cine poate să le spue?... Ci facem rugăciune 
dumilta]le ca, de să va mai întămpla a să mai lungi aciastă 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI 18TORICE 121 


pedeapsă ce aŭ căzut pe Tara-Rumfä]neascä prin bun ajutoru 
dumiftalle, să nu ne lași, si, cine ce vom lua la sorocu ce ne 
vom pune pune, vom si räspunde, cä cred ca sä tragem al 
Căineni, dar aŭ venit 300 de Turci, la Rämnic, de cel inpä- 
rătești. Dar socotească infälepciunea dumilta]le că aceia sănt 
înpărătești, nu făcători de rele. Ci cu aciasta ne-am tras la 
Pitești. Măcar că și aicea destulă frică ieste, numai Dumne- 
zeii să-și facă milă să ne izbăvească de acest păcat greii ce 
aŭ căzut pe norodul säü. Zmaragda, cumnata Anita, cumnata 
Ruxanda să inchin[ä].» 

56. Brașov, 24 Maiü 1802. Antonachi H|agi] Teohari. Fuga 
lui Mihaï-Vodä Suţu. bie Bovxooptor dev čpewav măpet Ava 
Xuwprărat Bän sis ée payahdõsç!», «cari n’aveaü care si boi; 
dintre Pazvangii n'a venit la București niciunul..., și acest ticăloș 
[Vodă], a lăsat țara pustie, și a venit aici! [Se aude dela poșta 
rusească că ar fi la Bucureşti 7.000 de Turci ai lui Tersenic, 
«și aceia iese din București: pănă acum n’aü fâcut nici-un 
răi». Se așteaptă Moruzi ca Domn.] 

57. Brașov, 14 Iunie 1802. Antonachi H. Teohari. Mihai-Vodă 
Suţu, ó ôpyrouévos, rop ăpăvwos tv xdomov. Tăv Omoiov oxwvouy 
obpepoy amd dën fré 6acruxijs mpooraţis pè Evav Öpınıdkov xat 
pă Ömöexa tpayóvovy xal răv myaivovy eis Tuuodpa pè Ghovg 
rod ăvOpbrovs xal Öoblong ton... "He nv Gpav ómoð Éxoivioe ó 
Made Lobrlog, ó Apy. Känëte Arov es tò xovdxı tov: Wata 
ATÒ cb zapăBopov Zoupräue ra x63poy 6rob Eouvaydn vă 167 tòv 
ptoevudv rod Mixăim Zebeton, xal Botepoy ebyijxe xatómre răv 
ó awp Kdoâns pè toy ëm xobuavrăvrt, mob cy 'Xăpmos tò 
Zo ó Muäige fré va dv Enmpobodtoony xat oi mtwyoi xperirâpot 
örod Éyouv vă Adbouv Epetvav pè Ta ST6u.a Ta avorxté, nortälovras ronc?, 


1 «La București n’aü rămas decit puţini localnici romini din mahalale.» 

? «Urgisitul, care a prăpădit lumea. Pe care-l scot astăzi de aici, cu po- 
runcä împărătească, cu un ofiţer și cu doisprezece dragoni, și-l duc la Timir 
goara, cu toți oamenil și robii lui... În ceasul cînd a pornit Mihai Suțu, d. 
Gaudy [secretariu] Agenţie!) era la conacul lui; si din pridvor a probozit (2) 
lumea ce se adunase să vadă pornirea lu! Mihai Suţu, și apoi a ieșit în urma 
luf d. Gaudy cu comandantul de aici, căruia este a se mulfämi că Mihai a 
putut pleca, și sărmanii creditori ce aveaü să iea, aŭ rămas cu gurile cäscate 
aitindu-se la ei.» 


www.dacoromanica.ro 


122 SCRISORI ISTORICE 


58. Braşov, 21 Iunie 1802. Antonachi H. Teohari. Se zice 
că e liniște în București. Domnul n'a plecat din Moldova. Să 
nu facă ca Suțu si să rămiie Bucureștii în mîna Turcilor. 
Filipescu! a mers la Iași, cu copiii și ginerii si fiul neinsurat, 
mai mic, al lui Ghica. 

59. București, 30 Iunie 1802 Antonachi H. Teohari. ’Ard pé- 
yahov xivduvov &yAbrooe tò Bovxovptori: ğAho dtv fjrov zapă olxovoutæ 
Bed, mod Eordhn rca ńuėpars xopis 2fovataoriy aal Ywpic 
avßpuroug, &w pLôvoy amd Apdyıdes, xEnraL mal drskanëyoue 
avÂprovç, al vă të tò Bovxowptort xaððç 1jrov, Xwpis vă 
Zou xăvâva orit 9 dypaoripr. Eis as 28 rod abrob Afen 
xal ó ablévrns amd MoAdöbav, xal EAotlonar sis tv Ayıo vOsăv 
va Hi Ëropar xăvEva pöbov xat ră mapdv. [N’a venit încă 
Merkelius?.] 

60. 4 Iulie 1802. «Const{antin] Bräilfoiü], P[a]h{arnic].» «Au- 
zind că Măriia Sa Vod[ä] aŭ întrat la Brașov, am rămas foarte 
îngrijat dă prea-iubiti miei frați, ştiindu-i pă amăndoi isprav- 
nică, și puindu-m în gănd că ostași ce să numescü inpärä- 
testi, prinzind dă veste dă fuga Mării Sale lui Vod{ä] din 
București, nu vor lăsa pă frați miei să fugă; ce, neștiind ce 
să mai fac, n'am venit cănd am scris dumfita]le, căci am trii- 
mis oameni şi pă schela Vălcanului si la Rusava, auzind că 
este o cumnatä-m[ea] acolo, scriind ca să mă instiinteze dă 
frați mei, ei ce știință aŭ. Si sănt azstäz optü zile dă cănd 
am trimis, şi n'am putut să capăt nici-o ştire. [Să-i trimeatä 
scrisorile aici la Sasvaros]>. 

61. 16 Iulie 1802. «Cost[anjd|in] Murg[ä]s[anu] (e, Pahfa]r- 
[nic].» «Auziii că ar fi venit si frate-mieü Särban acolea la Sibii, 
măcar că frate-mieii nu strică nimic la aciasta, numai cum- 
natä-mea Anita, că, în locu frätii nostre, aŭ luat pe fata Sultanii, 


! Constantin. V. ediția mea a cronicii lui Constantin Căpitanul, p. XXXII. 

2 «Din mare primejdie a ieșit Bucureștiul; dar n'a fost nimic alta decit o 
îngrijire dumnezeiască, căci a stat atîtea zile fără cirmuitor și fără oameni, 
decît numai dintre crai [oameni stricati; cf. Fotinö, la această dată), hoți și 
desperaţi ; și să rămiie Bucureștiul precum era, fără a se strica vre-o casă or! 
prăvălie | La 28 ale lunii, a venit și Domnul [Alexandru Suţu] din Moldova, 
si cred in Dumnezeü sfintul că nu mal e nici-o frică acum.» 


www.dacoromanica.ro 


BCRISORĂ ISTORICE 123 


care iaste stiutä de toţi, care nici-un boeri nu o are la nici-o 
cinste, numai cumnată-mea o are la nazar, că-i place urmarea 
ei; mare näcaz am, vere Hagi, si nu știi printra cui mănă 
vine cartea, să scriü tot păsul ınieü cel otrăvit. Cu toate [că] 
dumnfealta ești intälept, să dai strajnică poruncă copiilor 
miei să nu calce în casa Filisancäï, nici să aibă vre o des- 
potatie cu ià, că găindul ei cel drăcesc să-i cază în capul 
ei: pentru aceia poartă curvele cu ia, că cumnată-mea nu 
face prieteșug cu cele cinstite, ci cu de'l de acelea, care o 
răd toate cocoanele în Craiova... Grăie, pe unde ai fost, s’aü 
negrit cu totu de lipsă, tăciune; și ploae de patru luni nich 
aŭ picat. Nădăjduim la Dumnezeü, că păgăni cel făcători de 
rele aŭ trecut toți Dunărea prin venirea solilor care aŭ 
mers la Dil.» 

62. 21 Octombre 1802. «Cos[tan]d[in] Viișor[eanu], Sluger.» 
«La răzvrătirea aciasta, am întrat si eŭ vre o trei-patru zile in 
Bras[o]v, apoi am eşit de loci afară, aflindu-mă tot isprav- 
[nilcü cum și acum; însă astăzi plecă a București, spre în- 
chinăciunea Mării Sale lui Vodă, şi peste o săptămînă iarăși 
mă întorc.» 

63. 9 Decembre 1802. Gheorghe Jiianu. «Cu mila luf 
Dumnezei toți Turci din cinci judetä s’aü rădicat, și, căte o 
cerere ce face Pazvandoulu la Divanu Craeovii de căte ceva 
pentru trebuinfa lui, o face cu mare politică, iar nu ca mal 
nainte. Măriia Sa Vod[ä] este forte bunn si dreptü, și, pentru 
toate rugăciunile ce i-am făcut noi, pentru folosul nostru și 
al tutulor lăcuitorilor din cinci judetä, ni Lan făgăduit, si ni 
Lan dat tote.» 

64. Căineni, 17 Octombre 1806. Bälutä Teisanu. eintr’acestu 
cias primii scrisoare că Turci s’aü dus toţi de la Craiova si 
de la Rämnic.» 

65. Mueren, 22 Novembre 1806. Ion Matei. «Aici la Mue- 
reni, si cînd la Craiova, si la Preajba, si la Almăji, findcä 
Craiova iaste tot strämutatä, si avem fricä din toate pärtile, 
şi, negustori, unii sinti la Pitești, alții sinti la Cimpulungf, cu 
mărfurile, după cum și dum[neajta vei fi auzit. Iar, din boeri 
Craiovei, să află numai Caimacamu si Clucliejr[ul] Cornifä 


www.dacoromanica.ro 


124 SCRISORI ISTORICE 


(Brăiloiii] şi cu vreo cîțiva Anăuţi. Pentru paza Craiovei, pentru 
präväliasif, venisă, să stränsasä şi iar aŭ dat spaimă şi aŭ fugiti.» 

66. Muereni, 1-iü Decembre 1806. Ion Matei. «Pentru 
Craiova, știut să fie că iar s’aü spart, și, pentru boeri, Cai- 
macam{u] si Cornitä stan călări pe cai: destul că frică este 
multă si, care merge călări, mergi zioa, si către sară iasă 
afar[ä], precum și ei; dar frica tot de la Dit. [Dumitrachi] 
Bibescu şi capichihaia sănt la prinsore, de nu văd lumina; 
numai cere patru sute cinzăci de pungi de bani, şi, înpli- 
nindu-să bani, zice că-i va slobozi.» 

67. Craiova, 28 Ianuar 1807. Ion Matei. «Acuma nu stiü 
pe undă să mai $äzi, că pin sat sănti tot plin[i] cu pandurii], 
și ben jafur(i] pe la negustorii]; şi din Craiova pän în Albești 
este un sati unde aŭ prins pe Postelnicul Vaslijle și pe 
cumnatu-säü pandurfi], si i-ai luat tot ce aŭ avut, si aŭ si 
legat cu dănși. În Craiova să află un vătaf de Căimăcan: 
este cälarfe] pe cal. Si instiintezü, jup[ă]ne, pentru Pasman- 
dolul, că ai murit, sănt astăzi doosprezece zile, şi este cu 
bun[ä] samă, dară în cetate este forte turburar[e]: agalele 
celle] mari cu molao, findücä aŭ venlit] in cetate cu zurbä, 
de la Cladova, că el va să fie în locul Pasfi], şi agalele nu-l 
poftescü pe dänsulü.» 

68. 17 Februar 1807. Un Murgäsan, Sätrarul. E cu Ia- 
naiche la moşie; Şerban, alt frate, se află la Cotmeana, fugit. 

69. 1iŭ Mart 1807. Ion Matei. «Tara este toată spartă..., 
pentru frica Turcilor ce să află în Craiova, veniţi de la Dii, 
fiindcă, oricäff neguttori san aflat în Craiova, căt si pe de 
lături, toți s’aü jăluit. Și pănă astăzi să află Turci tot în 
Craiova, și destule räutäti fac... Ce aŭ fost chirigii, toţii s’aü 
dus, aŭ fugit... Eŭ umblu mai mult noaptea pin sat, fiindcă 
zioa nu cutez, că umblă Turcii.» 

70. Pera, 20 April 1807. Consulul rusesc Chirico. Arată că află 
de la «Manuc Păharnicul, locuitor al Ţerii-Romănești că, în toată 
Domnia lui Vodă Ipsilant, Măria Sa-l întrebuința cu izbindä 
în toate prilejurile critice ale Terii-Romänesti ca mijloci- 
tor devotat intereselor acestui principat, ocrotit de înnalta 
Curte Împărătească a Rusiei, către serhaturile vecine ale Giur- 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI ISTORICE 125 


giului, Rusciucului, Nicopolei si Silistrei, în favoarea stipu- 
latiilor întărite şi prerogativelor ţerii.» Avînd, după ordin 
anume al Împăratului, de la consulatul rusesc din Iași, un pas 
ca locuitor al Astrahanului («Ostrehon»), a fost «confident tainic 
al consulatului împărătesc din București, mai ales în vremu- 
rile furtunoase ale lui Mustafă-Bairactar și Pazvantoglu. Prin 
creditul si influenţa lui aŭ izbutit boierii Divanului muntean a 
așeza hrană şi furaj pe toate punctele unde trebuia să treacă oastea 
împărătească a Rusiei; prin puterea lui Manuc asupra minții 
lui Ahmed-Efendi, comandantul trupelor lui Mustafă-Pașa în 
Tara-Romäneascä, boierii acestui Divan ai putut să scape 
plausiblement de pe teatrul războiului şi să se retragă spre 
granița Ardealului la apropierea oștirii împărătești rusești, 
pe care acef Turci voiau so atace; prin silintile şi jertfele 
lui, Bucureştii n’aü fost arşi si prädati. Manuc a ştiut să îm- 
pace minia lui Mustafă-Bairactar din Rusciuc pentru mani- 
festul pe care consulatul rusesc din Bucureşti avuse porunca 
de a i-l transmite, în numele comandantului în şef, d. ca- 
valer de Michelson din lași si Mustafä-Bairactar, iritat 
de plingerile consulatului Franciei că Ruşii răpiseră con- 
sulul lor din Moldova, luînd ca represalii pe consulul Rusiei 
din București si inchizindu-l în cetatea Rusciucului, cu gînd 
de a-l jertfi acestor pofte precare de răsbunare, Manuc a ştiut 
să-l scuteascä si să-l scape din mînile duşmanilor săi si ale 
protivnicilor Rusiei, fäcind să se escorteze familia lui de la 
București, cu siguranţă si cinste, la hotarele Ardealului.» El 
a ştiut a să păstreze pe Mustafă-Bairactar in dispositiile lui 
prielnice față de Ruși, față de Tara-Romäneascä si de Dom- 
nul ei, pirit ca devotat Rusiei; el s'a priceput să oprească rîvna 
acestui comandant al oștirii de la Rusciuc de a cădea asupra 
acestei provincii, aşa de golită atunci de trupe, şi dea prăda 
țara pentru a duce în robie pe locuitori. El n'a cruțat nimic 
pentru a liberă şi mintui, pe chezăşia lui, pe prinşii ro- 
mini pe cari Regeb-Aga din Orşova şi alți comandanți turci îi 
trimeteaü la Rusciuc.» Combătea «insinuärile perfide ale Fran- 
cesilor>, cari trimeseserä un colonel al oştirii din Dalmația !, 


* Mériage. 


www.dacoromanica.ro 


126 BORISORI ISTORICE 


cu depeși ale lui Marmont către Mustafa, «ca să primească pe 
teritoriul săi 30.000 de Francesi, destinati a se uni cu Turcii 
pentru a combate pe Ruși in Tara-Romäneascä și Moldova, 
și a trece apoi în Polonia, pentru a face, pe Bug și pe Nistru, 
diversiuni în favoarea oștirii francese.» Se dă acest certificat 
de Chirico, «pendant sa detention en Turquie». 

71. București, 18 Decembre 1808. Prozorovschi arată că 
«boierul Terif-Romänesti Manuc-beiü» a dat toate dovezile tru- 
pelor sale, încă de la începutul ocupaţiei. Îl recomandă tuturor 
autorităților rusești și-i scuteste de cvartir casa din București. 
— După o traducere francesă. 

72. București, 5 Ianuar 1809. Sfatul muntean (Dosofteiü 
Mitropolitul, Nectarie de Rimnic, Costandie de Buzäü, Ma- 
nolachi Creţulescu Ban, C. Filipescu Vistier, Răducanu Go- 
lescu Vornic, Isac Ralet Logofăt, C. Dudescu Vel Logofât) 
mărturisește că, de la venirea lui, dragomanul Manuc «a 
arătat în mai multe prilejuri, pe vremuri furtunoase, fără 
cel mai mic interes, și chiar cu primejdia vieții sale, senti 
mentele sale binevoitoare, făcînd mult bine tert noastre si 
neamului nostru». A dăruit 60.000 de lei pe cari-i împrumu- 
mutase cîntr'o clipă cînd Vistieria teril n'avea fonduri și nu 
era în stare să plătească». <Acum patru luni, într'o clipă 
foarte grea», a mai împrumutat 100.000 de lei refusind 
dobinda Jor de 6.000 de lei. E «un adevărat patriot». Cere 
numai a i se «șterge din catastiful isprävniciel si a se arăta 
atirnätoare de-a dreptul de Vistierie, plătindu-se birul de-a drep- 
tul către ea, moșiile lui din Ilfov; Tincäbesti («Dingebeschti») 
jumătate, Dragomirești, jumătate, Pupăza (<Pubiza»), A//ias, 
Haggi, Gerge (alias Hagi-Gherghe), Paserea.» «Procesele ce 
locuitorii acestor moșii vor avea între ei, vor fi judecate si 
mintuite de Spătărie sai la Divan, fără ca ispravnicii să 
aibă dreptul de a se amesteca în vre-un chip. Dumnealui are 
dreptul de a chema străini si de a face cu dinsil slobozii 
pe acele moșii; va fi indatorit numai a plăti pentru ei birul, 
numärind zece case de moșie; ei vor avea aceleași privilegii 
ca si supușii päminteni și se vor bucura de aceleași inles- 
niri pe care Jean incuviinfat prin aceasta locuitorilor de pe 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI ISTORICE 127 


acele moșii»,—primirea străinilor fiind în favorul Vistieriei terif. 
Se acordă cu unanimitate. «<Boieri frați, respectați acestea; 
noi, urmași în locurile noastre, cheltuifi-vä puterea pentru a 
păstra aceste scutiri.» — După o traducere francesă. 

73. București, I-iii Iulie 1809. Dosofteiü Mitropolitul. Cer- 
tificat pentru «dumnealui Dragomanul Manuc-beiü, din vre- 
mea nenorocită cînd Pasvant-Oglu, Pașa de Vidin, însărci- 
nase pe neomenosul Manaf-lbrahim să prade această țară 
cu o bandă de hoți și să ducă în robie pe nenorocitif cres- 
tini. Atunci acest prieten al Creștinătății, după stäruintele 
Domnului și rugăciunile boierilor tert, s'a dus la Rusciuc si 
a căpătat de la Mustafă-Pașa, care comandă atunci în oraș, 
trupe, la sosirea cărora această bandă a părăsit țara și am 
scăpat de prăpastia care ne amenința numai prin inriurirea 
și activitatea sa. La cea d’intäiü declarație de räzboiü între 
Rusia și Poarta, Domnul Ţerii-Romănești, Io Constantin Ale- 
xandru Ipsilanti, puindu-se supt ocrotirea oștilor rusești, — 
țara noastră, în prada năvălirilor Turcilor dunăreni și în mij- 
locul oștilor ce se războiaii, copleșită de un esces de anar- 
hie, se înfățișa în chip jalnic. Manuc-beiü, văzind această stare 
de neorinduială, ne-a convocat, ca și pe cei d’intäiü boieri, 
și după sfatul lui am trimes la cvartirul-general al oștilor 
ruseşti pe Logofâtul Varlaam ca deputat, si am orinduit tot 
pentru hrana oștilor rusești și ușurința mersului lor. Manuc- 
beiii a făcut și mai mult: a adus prin influența lui ca oastea 
turcească să se puie în mișcare cu o lună mai tărziii, ca 
Rușii să poată cîştiga vreme. Din nenorocire, Rușii intimpi- 
nînd piedeci și Turcii luind pănă atunci Bucureștii, Manuc: 
beiii a adus ca șef al trupelor turcești din București pe prie- 
tenul săii Ahmed-Efendi, care, chemîndu-ne, a declarat că, 
prietenul săi Manuc-beiü rugîndu-l a lua comanda orașului, 
ne îndemna să fim liniștiți. «Nu se va întîmpla nici-un răă, 
nici vouă, nici ferii», —așa spunea el—; «poruncile priete- 
nului pe care le aduc cuprind osinda la moarte și surgunul 
a mai multora din voi, pentru că aŭ ajutat intrarea ostirilor 
rusești în această țară. Prietenului miei Manuc-beiü datoriti 
păstrarea vieții voastre și teril voastre. Vă jur pe legea mea 


www.dacoromanica.ro 


128 8CRISORI ISTORICE 


că, dacă Turcii se arată cu putere, voiii părăsi acest oraș, 
fără a face cel mai mic răi, dar, știind că această declaraţie 
ar putea să-mi atragă urmări nenorocite, päzifi taina şi nu 
spuneţi nimănui nimica.» Așa me-a scăpat de moarte, așa a 
scăpat țara de pradă, fără să crute nici bani, nici osteneli, 
abia cu primejdia vieții, și, în loc să primească o răsplată 
oarecare, datorită meritelor sale deosebite, a plătit însuși o 
datorie de 60.000 de lei pe care țara o avea față de Mus- 
tafa-Pasa si al căreia sinet se află încă în archivele Sf. Mitro“ 
polii a Bucureștilor.» Dă si el acest certificat, «ca șef de bi- 
serică si în bună cunoștință... Indreptind fierbinţi rugăciuni 
celui veșnic pentru liberarea acestei (ert nenorocite de jugul 
necredinciosilor, îndrăznim a crede că märetul si generosul 
monarh, ilustrul Alexandru, va răsplăti și apăra pe binefăcă- 
torul tert noastre.» 

74. Înnaintea Silistrei, 13 Septembre 1809. Generalul Ba- 
gration recunoaște meritele lui Manuc și-l îndeamnă a le 
inmulti. 

Dupä o traducere francesä. 

75. Bucuresti, 15 Septembre 1809. Certificat. Dupä ce- 
rerea lui Manuc-beiü, «dragoman titular al Porții Otomane», 
care a servit Rusia si oștirea ei, «si mai ales pe răposatul 
mareșal principe Prozorovschi, în corespondenţa lui secretă..., 
și chiar, în Viziratul răposatului Mustafa-Pașa, în Capitală, pe 
care a știut să-l păstreze totdeauna in dispositif priincioase 
Rusiei, dispositii care ar fi adus înnapoi pacea, spre mulţă- 
mirea de obște, dacă moartea n'ar fi luat, în ultima răscoală 
de la Constantinopol, pe acest mare Vizir împăciuitor», el, 
Chirico, urmînd ordinele lui Prozorovschi, nu putea da decît 
această adeverinţă lui Manuc, care n'a voit să primească 
nici-un fel de plată. 

După o traducere francesă. 

76. București, 25 lanuar 1810. Generalul Miloradovici. 
Certificat pentru Manuc-beiü, care a oprit prădăciunile turcești 
în Tara-Romäneascä, 

77. 1821? Către «Alecu Samurcaș, biv V{el] Cluci[ar), Si- 
biiü.» «Canapealile și scaunile s’aü präpädit la besliaga cel d'in- 


www.dacoromanica.ro 


SORISORI ISTORICE 129 


ti, cît şi la acesta care aŭ venit acuma, fiindcă noi nici-o pu- 
teare nu avem... Cînd aŭ venit Turcii întîi și erea intäritaff, 
şi erea frică estimp, nu sai prăpădit nimic, dar acum că 
este pace, o să prăpădească, fiindcă să umbriia de dum{nea]luï 
răposatu Căimăcamu ; dar acum nu este niminea, fiindcă 
dumf[nea]lut Armasu Enache», etc. 

78. Bucureşti, 8 Februar 1821. «C[ostandin] Nic{olae] Io- 
vepali.» «Acum ne aflăm in oareșcare supărare, că, din räz- 
vrătirea unui Sulger Theodor, care s'aii arătat cu Arnäuti la 
județul Gorjului i al Mehedintuluï, vränd a merge și la Cra- 
ghiova, s'aii späimintat orașul; pentru care zăc că ar fi ieșit 
pre afar[ä] cu familiile si cu mărfuri, apoi, profthasänd cei de 
aici trimesi pentru paza Craghiovi, zăc că s'ar fi potolit spaima 
ce să făcusă, și acel Theodor cu oameni lui s'ar fi intorsü la 
mănăstirea Strehaia : poţi socoti dumneata] cătă pagubă să 
pricinuiește dä opste; nu știm cum va räminea lucrul, că 
poate si la Rimnic să vor fi späimintat de auzirea Cra- 
ghiovi. Miie, din oameni ce avem acolo, nu mi-aü scrisü ni- 
mic pentru aciasta, dar o spun altä care aii venit aici acum dä cu- 
ränd; cu venirea Mării Sale lui Vodă nădăjduim că să vor potoli 
toate.» Cer împrumuturi Serdarul Nica și Stolnicul Lahovari, 

79. Sibiia, 9/21 Februar 1821. Stan Popovici. «Dumi- 
trașco ne-aü adusii neplăcută veaste din ticäloasa de Tara- 
Ruminească, că Craiova si Rimnicu s'ai spart: ai fugiti 
boeri, negustori toți, care încătrăii ai putut, după cum din 
periclisita ! notă în limba nemtascä te vei pliroforisi... Craiova 
Joi si Vineri, la 4/16 Fevruarie, s'aii spart: Caimăcamu Joi aŭ 
umblat prin tîrg, si noaptea ai fugit. Dumitrașcu Vineri di- 
mineafa aŭ plecat de la Craiova... Din Tara Turceascä nu 
lasă pe niminea nici să treacă în ţară, nici din Tara Turceascä 
nu lasă pe niminea să treacă încoace; deci, si să vie nes- 
carva Turci în ţară, fiindcă toți Turci pe margini ne sînt 
prieatini cunoscuți, că toți facii negustorie, socotescii să fim 
apăraţi, mai vîrtos că Turci tabanaoa o cinstescü foarte.» 

80. Giorman, 16 Februar 1821. Stămate Mărgărit. «Sän_ 


1 închisă. 


5216. Vol. VIIL 9 


www.dacoromanica.ro 


130 SCRISORI ISTORICE 


tem în pace, cu totă frica ce ieste că omul acelü ce aŭ ieșit 
spun că început a face răii, — măcar mie numai frică num 
ieste, că-m prietin și cunoscut bine.» Cere «un ferdel de 
crumpin de hele mari, ce să chiaamă turcești, să am barem 
lucru lă vară». 

81. Sibiiü, 12/24 Februar 1821. Stan Popovici. cintr'acest 
ceas luai știre de la mai multi prieteni din Bucureşti că aŭ 
venit veaste că s’aü rănduit Domni Țării-Rumînești Scarlatü 
Calimahi Voevod, şi aștepta din ceas în ceas să viie ve- 
chili Mării Sale ca să ia stăpînirea în mînă.» 

82. Sibiiü, 16/28 Februar 1821. Stan Petrovici. «Noi n'am 
auzit nimica din țară sigur, iară vorbe sint: Rimnicu să să 
fie strinsü, în Craiova să fie întrat Slug[ejr Theodori, cu mulți 
oameni.» 

83. Drăgășani, 18 Februar 1821. Vasili Pavlovici. «Acesta 
spargere si rasipa din Craiova nu sa va aduna curändü, toți 
aceste. Slugerii Theodor este rasitit (sic) petutidena peste 
D si umbla pe unde este voia: întii avà omeni puțini, dar 
acum are mai multi. Astazi sear[a] ap vinitü păna la Coto- 
fent, şi Sardaru Iamafn]di s'a tras la Işalniţa; vine oste de 
la București, și, de batutii, nu sa bate cu nimin; pe Ștefa- 
nica Bibescu l-aü slobozlit]. Vacarescu aŭ vinit cu vr'o 130 
omeni și, cănd pleca odataa merge spre Ţinţareni, adeca se 
vorbasca, fiindü trimis din Bucureşti, aŭ eşit cu 30 insl, si 
ceialalți san închis la Svănta Troiţa, zicändü că ei nu mergü 
sa sa bata cu frați lor. Sardaru Iamadi, Capitan Eordachi si 
alți mulți ce au vinitü de la Bucureşti, nu vor să margă să 
sa bata. Vornicu Samurcas aŭ vinit să potolasca aciasta 
traba, fiindü omü a dumitale] cunoscut, şi, de cändü aŭ 
vinit în Craeova, elü san tras la Tintarenï și peste Ji, 
pe la manastir|i] umbla petutindena; aŭ vinit pe Amarade 
si aii vreutü să prlilnza pe Pitar Ene, pe chir Anghelachi; 
lă protopopu, lä ciocoi leiă ce gasescü. Pe Zota de la Sur- 
cecufa la-o loat arghelie cu cai; de la Brca ap loat pe ne- 
vasta Clucerului Silimonü si pe multe locur[i] cai, arme, 
unde gasescii, iai si pe la moșier cămii strica. Aice este 
Slugeru Baluta și chir Craciuni, si alți mulți, cu merfurile. 


www.dacoromanica.ro 


SORISORI ISTORICE 131 


Dupe cutremur ce aü fostü acuma, s’a ivitü o stea cu coda, 
si vorbescü omeni care cumi sa pricepe: iata copie de ce-aü 
fostii scrisă către negustorii], și dum(nealui] Caimacamu aŭ 
pusü lă rascruci de aŭ arsi omeni. Jufa dumliealel Sardaru 
Polihroni s’aaü insoratü; aŭ loat pe fata a lu Caminar 
Iancu, și chir Naciu pe fata alu Capitanu Mihai. Nemti, cäti 
säntü la Craeova, s’aü vorbiti că nici vinu să nu sa redice 
nicaire, foră numai doftoru Ferarii este aici, cu totu.» 

84. Dragașani, 22 Februar 1821. Vasili Pavlovici. «Că päna 
astaz avemü linişte, päzäln]du-ne Dumnezeü a nu vini alți 
omeni streini. Dar acești facă ce vor peste Jif; ispravnicu 
Dinuco Lo pusă la Cerneff ispravnicü, și să ià de ludi 4,16 
plajr[ale]; alt nu; si banii să le trimita la Visteeriia. Aciastă 
traba, păna nu va sosi Dong, o sa fie totii așa.» 

85. Sibiiü, 26/10 Mart 1821. Stan Popovici. [A sosit din 
țară omul cu cordovanele.] Carele îmi spune că pănă acum 
să fie strinsă aproape la vr'o 4.000 oameni oaste și la minas- 
stiri: Motru, Tinfäreani și Tismana, string și cară înlăuntru 
tot feliu de zaheră; ei san läfitü de pe marginea Dunări, din 
Rușava la vale, pănă la Cioroiul, și pănă în Jiü, lîngă Cra- 
iova, şi pe Jiiü la deal la Tirgul-Jiiuluf, pănă supt munte, iar 
în Craiova pănă acum n’aü întrat. Zicü că fratele lui Haiducü 
Velcu, ce era în ani trecuți în minästirea Sinaia pe Prahova, 
în drumu Brașovului, de ap fost închis drumul atuncea, încă 
este la Slugeriü Theodor acold la Tintäreanï: acești oameni 
la negustori, lăcuitori si călători pană acum nici cea mai 
mică supărare naŭ făcut, încă, din potrivä, pe călători și ne- 
gustori îi parachinisäscü! să-ș caute trebuintäle ce aŭ, fără de 
nici-o sfiială, că însuș le va da ajutori şi pază cu oamenii 
lui: de unde ce iai, plätescü tot cu bani. [Chir Vasili e la 
tahană, la Giorman, să lege cordovanele.] Am väzut si dela 
București aü adus scrisorile: spaimă destulă, nu-i paracsine; 
le Ge curu de frică, —maï vîrtos boerilor, fiindcă nu sintü în- 
väfafi cu fuga ca Craioveani, că acestora fuga le este o en- 
glingeà?: sînt obicinuiti. Cu plecarea mea acolô, frate, poate 

1 Îi roagă, 

> O distracţie. 


www.dacoromanica.ro 


132 SORISORL ISTORICE 


că să va mai intirziia pănă să va aleage si cu răzvrătirea in 
Tara-Rumineascä.» 

86. [Călimănești], 29 Februar 1821. «Gheorghe Ocnariu.» 
Se apucase a duce marfa lor peste Olt. «Si, cändü noi cu 
carăle acolo, s’aü fosti opriti si podulü acela, și acuma nu 
stiü ce să faci, şi mă rog dumitale ca să amü cinstită po- 
runca dumitale în ce chip, să urmeză, că vademü că boeri si 
negutitori își daŭ peste capii. Rugindu-mä, ci, cumü poți mai 
susii, să amü cinstită porunca dumitale, că, dacă nu ne-ai 
lăsată să trecemü, noi le-amii descärcatü.» 

87. Sibüü, 12 Mart st. n. 1821. Hakenau. Stie ce se întîmplă 
în ţară. «Zu bedauern ist es wahrlich dass eine so schöne 
Provinz und ihre Einwohner ganz ruiniert werden muss, und 
es schon ist. Wie diess alles enden wird, weis der Himmel... 
Ich verliere alles was ich habe wenn Bukarest eingeaschert 
wird, woran ich nun nicht mehr zweifle. Nur den mindesten 
Theil meiner Effecten habe ich hierüber retten können. Gott 
vergebe es dem, der an alledem Unglück schuld ist. Seit 
ich hier bin, sehe ich täglich beraubte, misshandelte und 
zugrund gerichtete Menschen aus der Wallachey herein kom- 
men. Die Kleine Wallachey hat ihren Wohnsitz in Herman- 
stadt, die Grosse in Kronstadt aufgepflanzen. Da treiben die 
Boyaren ihr Wesen nach Belieben. Es eckelt einen an, alle 
die Umtriebe mitansehen zu müssen... Ich schliesse hier das 
famose in Bukurest gedruckte Poeme bey, was Sie aber 
wahrscheinlich schon besitzen werden. Es enthällt reine 
Wahrheit, und ist nicht übertrieben. Er ist an Allen 
schuld.» 

88. București, 13 Mart 1821. Hakenau. Constatä «die 
gegenwärtige höchst kritische Lage der Dinge». 

89. Sibiiii, 214 Mart 1821. Stan Popovici. «Atit este ade- 
vărat că Theodor Slugeriii, citü mearge, tot să întăreaște; 
are pănă acum la 4.000 oameni, și mănăstirile Tinfäreani, 
Motru, Tismana le întăreaște și le umple cu zaherea, să 
aibă; însă din griü macină făină si pune în mînăstiri. Astăzi 
am auzitü ca să fie venit și pănă la minästirea Urez și Bis- 
trita; aceasta trebue să fie adevărat, că boerii cu calabali- 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI ISTORICE 133 


curile lorü de vre-o 3 săptămîni ai umplut lăzăretu si Cîli- 
nen!; acum aŭ început și dinsi cu familiile lorü a veni în- 
launtru. Aseminea auz că şi dinii Bucureşti aii început a 
trimite la Braşov lucrurile ceale mai bune ce aii boeri, la 
siguranfie: cum să veade treaba, si acold este frică. [Veste 
cu Turci! ap ars Galatul si corăbiile.] Una este mal mare 
care mă bagă în gînduri, fiindcă Slug[eriü] Theodorii face vi: 
zite mfnästirilor pe marginea țării, de spre partea noastră, nu 
cumva să vie si pănă la Coziia, Rimnicü, să ne tae potecu, 
sä nu ne putem aduce cordovanele ce mai avem la Giorman. 

... Scrisorile de București le-am trimisi iară cătră Samur. 
cas la Craiova, că acolé să află trimis de Divanu Bucu- 
reştiilui, spre înpăciuirea cu Slugeriu Theodorii ` iară mi să 
pare că puţinii va isprăvi, fără is va umplea punga, după 
obiceaiu täriï.» 

90. Călimăneşti, 4 Mart 1821. Hagi Dumitru către Du- 
mitrascu. «Vindü aici, la Călimănești, Marti sara, [= 1], auzindü 
că vinü ai lui Theodor, amu säzutü la Călimăneşti pănă aŭ 
şi venită, si Vineri [= 4] aŭ plecati, si n’aü fäcutü nicï-unü răi, 
şi Vineri aŭ plecatü. Și eŭ, väzändü că maŭ fäcutü nici-un 
răi, amü plecată la vamă și am lăsatii marfa totä la Căli- 
mănești. Dar, de poruncitiă, totii amü poruncită că, de să va 
auzi că vinü niscai oste mai multă, să le încarce, să le ducă 
pănă la Brăslăveşti, şi le-am lăsată si tale[ri] 25, ca să dea la 
car să le ducă; și eŭ, plecindü la Craiova, pănă la cinci, șase 
zile trebue să viii aici cu räspunsü de la Craiova. Si, cätü 
pentru răutate, să nu te prea superi, că pănă acumü aŭ 
fostii bine, iar, căndii vom auzi de răii, vom triimite om in- 
trradinsü cu scrisoare, de vom face de știre dumfiltale. Si 
aŭ fostii hofu ce aŭ venită aici, aŭ fostii Gheorghie Cärjaliu 
de la Ocnä si cu unii popă, si el san räpezitü de aŭ lotü 
si podulü de la Jiblea, si l-aü trasü dincoace, zicänd ca sä 
meargă la Brăslăvești, zicăndă că säntü boeri acolo, si vă- 
tafu de plai maï multi după dänsulü aŭ ublată, si, cändü 
ei în Călimăneşti şi vătafu apucase de trecuse Oltu, aŭ apu- 
catii vreo cätiva boerenasf aici, si i-aü spoveditii bine, după 
cumi să cade.» 


www.dacoromanica.ro 


134 BORISORE ISTORICE 


QI. Sibiiü, 5/17 Mart 1821. Stan Popovici. «Noi dinü țară 
avem minciuni multe, dară cine poate creade toate! Atitü, 
eri am înțăles că Slugeriu Theodor tot să mai intäreaste, 
carele aü trasii cordon marginea Dunării, însă în halbmond!, 
de la minästirea Urez, pe la Tirgul-Jiiului, Tintäreani, la 
vale pe Jiiü in josü, pänä cäträ Orehova, si, la Sadova, aü 
trecut Jiiulii dincoace; acolo aŭ ordie saü comando, iară în 
Craiova n’aü întrat. Am oareșcare bucurie că Giormanu si 
Craiova săntii ocolite: doare milostivul Dumnezei ne va feri 
de pagubă... De altă parte, am înţălesii că Muscalii aŭ tre- 
cut peste Prutü în Moldova si Tara-Rumineascä, si în co- 
loane mașirluescii cătră București.» 

La București, S. Mosho e «in fricä.» 

92. lași, 9 Mart 1821. «Mägirdic! H. M. Buiucliu.» «Acu 
Moldova, înpreună cu Domnul, s'a sculat zorbă la supra Tur- 
cului: voinţa lor ei să fi singur stăpănitor la Moldavie, și, 
căte Turc s'a aflat în Moldoua, pă tof aŭ tăiat.» 

93. Sibiiü, 9/21 Mart 1821. Stan Popovici. Trimete «vr’o 
3 proclematioane ale prințului Ipsilant... Poşta Bucureștilor 
astăzi adusă veaste că București in 5 zile s’aü spart: au 
fugit toți în toate părți; baronu Sachelarie îmi scrie că o 
să vie aici. Minciuni multe sînt, precum că avantgarda lui 
Ipsilanti să fie întrat în București și iarăși că Muscali, adecă 
oastea muscălească, va să gonească pe Ipsilanti, căci aü fugit 
de la Rusiia cu atîta oaste, tunuri și munifionü, etc., etc. Slu. 
geriu Theodor ap intrat în Craiova, aŭ cuprins Rimnicu pe 
Olt la vale, aü venit și la Călimănești din oamenii lui; acolo 
avem și noi destulă marfă: civit, cavea, fesuri ce le-aü ridicat 
din Craiva, și iarăși destule calabalicuri negustorești și boe- 
resp, Dară maŭ făcut la niminea nimica, ci din potrivă aŭ 
poruncit la setü (sic) să ià foarte bine sama, ca nu cumva să să 
facă la cineva cea mai mică pagubă, că atunci el vor fi răs- 
punzători. EI căuta pe ispravnici și zarafi si zapcif ca să-i 
spovedească, dară luasă frunză în buză aici la Sibil, la sänä- 
toasa... De astă dată avem destul musafiri în Sibiř, numai 
sint cam usori de bani, cum mi să pare.» 


1 Semilunä, 


www.dacoromanica.ro 


BORISORI ISTORICE 135 


94. Gioroc, 10 Mart 1821. «Stamati Mărgărit.» «De om 
avè linişte v'o 10 zile, dar nu cred. În Crăiovă n’aü rămas 
nime, că Tudor săngur aŭ dat de știre lă nigostori să să dă 
înlăuntu, că Turci vin. Și iei mă rog de dumneta să-m scrii 
ce să mă facii, că aici, în cămpul acestă, nu pot să șez, şi 
marfă nu pot să o las... Pe semne, dacă mi-o fi rănduit să 
mă präpädescü de Turci, iară, de oi vide că n'am undle] 
scăpa, mă duc la Todor, că priimește omin[i] căt de multi, 
căci și arme capăt,—că altă putere nu-i, că să duc și alţi, si 
Petcu, fratele lui chir Savă, si Nicolă, cumnatu lui chifr] Vä- 
sile; de căt să umble fugănd: n'are unde scăpa.» 

95. Sibiiü, 12/24 Mart 1821. Stan Popovici. «Sîntem sänä- 
toși, numai cam inväluiti, din pricina deaselor vizite ale boia- 
rilor, că ne-ai cutrupit deodată: unii poftesc case, alți me, 
bele [= mobile], care aici e discolie a găsi, și alți cer bani 
că maŭ de cheltuială, că sînt toţi ușori, că Caragea și Suciu 
Domnii Tärii-Ruminesti, cu meşteşuguri i-ai stors pe toţi: 
Domni aŭ rămasii cu banii, iară boeri cu ranguri mari boe- 
resti: tităl one mitäl [= Titel ohne Mittel].» 

96. Sibiiü, 16/28 Mart 1821. Stan Popovici. «In ceasul 
acesta am auzit o minciună, că Slugeriu Theodor arii fi strinsü 
pe toți oamenii ce i-ai avut risipiţi prin țară pănă la Cfi- 
neni, ca fără pierdere de vreame să să stringă la Slatina 
toţi, căci ar fi trecut Turci în Tara-Romineascä.» 

97. Sibiiü, 19/31 Mart 1821. Stan Popovici. «Spuni că 
s’arü fi așezat ispravnic la Rimnic, Pitești și vätaf la Cîineni 
si pe hoţii ce jefuia ţara, să-i fie prinsă, etc. Vedea-vom. 
Astăzi aŭ sosit și Madame v. Flaișhacăli aici.» 

98. Orșova, 20 Mart 1821. Gheorghe Opranii vorbește de 
izbucnirea «revoluții», supt «Theodor Schusser», și de fuga 
boierilor la Sibiiii. — Nemteste. 

99. Brașov, 21 Mart 1821. Eboräflos Mzahdorţas. Acolo 
sînt «toți boierii, precum si negustorii Bucureștilor». 

100 Gioroc, 22 Mart 1821. Stămati Mărgărit. Pentru marfă 
ce a încărcat. «Dorä ne ajuta Dumnezeü să ne vedem barem 
de marfă curățiți: apoi ce o vrè Dumnezeül Că aiti-l mare 
frică; ună de Turci, altă, de Rumăni, — că totă ţară să în- 


www.dacoromanica.ro 


136 SORISORI ISTORICE 


vrăjbe[ș]tle], că merg de să scrii la oste și predeză pe 
unde ajung.» 

IOI. Sibiiü, 23/4 April 1821. Stan Popovici. «Din ceasü în 
ceasü ne cutrupescii boeri Craiovi, Rimnic, etc., etc., încît 
ne-aü mal zalisit din deasele vizite ce ne facü; nu pot cäuta 
nici-o treabă; mai vîrtos că noi eram obicinuifl cam cu sîn- 
gurătate, iară acum ni să pare cam plicsis, pănă ne vom 
obicinui.» 

102. Craiova, 26 Mart 1821. Nestor Pavlovici. «Spun că 
să să fi sculat Sărbi în piciore... Aicea ostea care aii fost, 
s'ai dus la Jitiian la mănăstire: aŭ și steagur{i], și pănza 
steagului este în 3 fete: je roșu, La vănăt, 1/s alb. Aicea 
nu este niminea; aicea s’aü strigat eri pin tărg că tot ne- 
gustor[il, Arnauf[i] și tot cari aŭ arme, să meargă la ordia 
cea mare inparateascä la Jitiian și să să scrie și să să bată pentru 
patrida și pentru lege, și li sa vor da leafa înparatească, iară 
care nu vor vrè să meargă, să nu fi slobod să porte arme 
la sineș. Caimacamu aŭ venit la Dii, și spună ca va să vie 
aici cu Turci 6/m. Aicea aü scris la s. Solomon si s. Pana- 
iot că să-i trimit[ă] cai de poste, să vie, și nici unu, nici alt[u] 
naŭ vrut să-l asculte. Ce va fi, Dumnezäü știe. Destul[e] 
străji sănt, destul[e] pe drumur(i]: nici pănă la Giorman nu 
poate omul merge fără de răvaș de străji: una; al doilea, te 
desbracă. Socoteala scaunașilor am primit, și voi vedea să scot 
ce va fi cu putință de la dănși, cu toate [că], după cum am 
arătat dufmijtali, mai tot sănt duși Ja ostea... Vre o negus- 
torie nu este să facă cineva, fiind oraș pustii... Aicea spun că 
Allexander Ipsilanti soll mit 21/m. R.in B. eingeruckt sein.» 

103. Orșova, 29 Mart 1821. Opran. «In unserer Gegend 
hört man dass der Theodor mit seiner Mannschaft mit circa 
8.000 Mann in Slatina sich einfindet, seit welcher Zeit auch 
in der Nachbarschaft sehr ruhig ist. Die Türken sollen zwar 
einen Ferman haben in die Wallachey zu rücken, allein 
bis zur Stunde sind sie alle ruhig, und haben noch nichts 
vorgenohmen.» 

104. Craiova, 29 Mart 1821. Nistor Pavlovici. Ştiri de 
peste Dunăre, că Sîrbii nu san răsculat și Turcii maŭ de 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI ISTORICE 137 


gind a trece. «Aicea noi tot în frică ne aflăm. Caimacamu 
care erea să vie de la D. n’aü mai venit: tot la Dii este. 
Ostea de aicea, tot la Jitiian să află, si să întăresc cu mete- 
reze și cu şanţuri, etc. De S. Thodor spun să fie la Cotro- 
ceni langa Buc|urești], alți spun să fie întrat în Bucureşti: 
destul nu poate omul nici de a un[a] să afle adevăru.» 
105. Craiova, 30 Mart 1821. Nistor Pavlovici. «Aztăz aü 
venit știre de la D. precum că D. s’aü închis, și să fi venit 
afară din ostea care este acolo încă 15/m., și esti să mai 
vie încă 4olm. de Türken; la Nicopoli, să fi venit 2 Pași cu 
oste. Spun ca să să fi poblitarluit dincolo că ap batae cu 
Musclali] și să să scoale și mic si mare. S[luger] Thodor este 
la București, si amăndoi ficior a lui Ipsilant spun ca să fie 
în Bucureşti cu vr'o 2o/m. de oste; de la S[luger] Theodor 
au venit instiinfare aicea, precum că pe Caimacamu de la Di 
să-l primească aici fără decăt să să scole și să meargă să 
prinză pe Poroineanu și încă unul, și pă un beșleagă, cari 
acest[ia] tot să află spre Calafat și fac rele, și ati si Turci cu 
dănși, însă nu mult, numai vr'o 40. Și așa aŭ plecat eri s. So- 
lomon cu 700 de ins ca să-i prinza și legaţsă-i ducă pe tot 3 
la București. Aici la Jitiian avem cu s. Costin cu vr'o 200 
ins. Zaherea tot străng de pe la tot, si de la boeri, si 
de la arendas, si de la negustori, unde gäsäsc; aü luat si de 
la schit Pitar (?) o clae cu fän. Aicea eü aztäz săntem în 
frica mare. În trecutele zile aŭ inpuscat aicea s. Solomon 
2 ins, insä acestea erea omen din Banat: unu Särb si altu 
Ungur, si, fiind aicea C[ăpitan) Iordachi, s’aü scris la dinsul 
Arnäufi, și, după ce aŭ fugit Samurcas de aici, cu Căpitan] 
Iordachi cu totu, aŭ fost și dănși cu dănsu, apoi s’aü rupt, 
adecă aŭ fugit dela dănsu si s'aă sträns cu vr'o 14 ins, și aŭ 
jefuit pe multi, si să fi omorăt și un negustor de la Slatină, si 
acestea esisä înnaintea Nemtilor ce plecasă, si, vränd a-i je- 
fui, aŭ dat s. Solomon peste dänsi și Lan prins, iară altfel 
erea vai de ei: erea și spetieri și d. Svabu si tot, tot, cu 
tot calabalăcu lor. Deci iel pe acești 2 i-aü scos aprope de 
rascruce, și întăi i-ai înpușcat, apoi le-ai tăiat capu si le-ai 
trimis la București; iară trupurile le-ai spănzurat la Carachiz 


www.dacoromanica.ro 


138 SORISORÏ IBTORIOE 


afară. Mam mirat pe omen[i] de altă ţară, să li facă așa: 
să cădea să li trimitä acelo, și acolö să li să facă indestulare.» 

106. Sibiiü, 2/14 April 1821. Stan Popovici. Abia în toamnă 
de se vor aduna satele. <Eri cu gheneral rusescii Pini, aghent 
în București, aii venit, și mîine pleacă drept înpreună cu ghe- 
nerari la Laibah cu poștă [Stavru Ioan]... Spunü că şi Ipsi- 
lanti aü întrat Miercuri, la 29 saü 30 Mart vechi, în Bucu- 
rest ` vedea-vom ce va naşte.» 

107. Sibiiü, 6/18 April 1821. Stan Popovici. «Toată Crai- 
ova San risipit: altfelii este pace; oastea este afară la Ji- 
tiianu, străj în toate părțile.» 

108. Giorman, 7 April 1821. Stămate Mărgărit. «Fricä 
peste frică: să mai alineaza căte u zi sai dou, și iară vine 
căte u undă, de nu știi ce să fac; mumăi acum mă'm dedat 
cu frică, si, pănă nu-i videa cu ochi, numai cred, că toți se aŭ 
făcut cunace în păduri; numai jeü sed acie la Dog..., mă'm 
mutat în pod, că maï bine mă pot apăra decăt din casă, că 
San redecat hoți și umblă nopte a gefui, si pentru de hele 
mă pot apăra din pod. Dară de Turci nu e vorbă să ste 
omul cu arme, făr de căt să le esă innäinte, și, de ocere de 
măncare, să le dan, după vorbă dumitale, că stiü bine că 
Turcu nopte nu vine, fără ziua, și, din ce ol pote, mu m'ăi 
mișca de aice, văzănd cum să cruiaște lucru.» 

109. Sibiiü, 13/25 April 1821. Stan Popovici. Kreuchely e 
la Rusciuc: «dară este platnic răi, si este și adetoriii la multi, 
si nu plăteaște». 

110. Brașov, 14 April 1821. Bälutä Teișanu. «Despre Bu- 
curești scrie un ipochimen dumfnea]luï Vistierului Filipescu 
cum că cu adevărat pă doo locuri arfi trecut Turci Dunărea 
dincoace, si la țărani nu fac nimic, dar pă Arnäufi, cum si pă 
arendași arnäufi, pă undei găsesc, îi curăță. De Ipsilant, cu 
adevărată la Tărgoviște să află, şi Slug[e]r Theodor la Cotro- 
cenl; o scriă unit că si Slugfe]r[ul] Theodor s’aü apucat a face 
șanțuri la Cotroceni, cum si Ipsilant la Tărgoviște. Vre un 
adevăr, niminea nu poate să afle.» 

LII. Sibiiü, 20/2 Mam 1821. Stan Popovici. ein țară nu 
e treabă: în toate zilele tot vin oameni cu calabalicuri; aü 


www.dacoromanica.ro 


SOBISORI ISTORICE 139 


pmplut Sibiiü și satele „prin prejurü. San strinsü bieti boeri 
si negustori eu totu, că fără de veaste i-ai lovit fuga, si 
bani n’aü de cheltuiala, și iarăşi aici scumpetea din zi în zi 
greaste.» 

112. lași, 22 April 1821. Buiucliu. «Pomunten boiari a 
focut jalba la Turc; a tremes cum că să vii si să goneascä 
zorbali de aiciü; acu și] Turcul a făgăduit cum că are să 
vii. Pașa de la Ibrail a scris la aghent că: spune la sudifi 
dumlijtale șă nu se spareaă nimine, fiștecare să cavută De 
buinta lui. En cu negufitor s[i] cu boier p'am treabă; ei am 
treabă cu zorbali: noi avem să vinim pentru dänsä.» 

113. Sibiiă, 27/9 Mam 1821. Stan Popoviaï. «Nici Ipsi- 
lant, nici Slug[erul] Theodorii nu auzim să facă vre o miş- 
care. Eri aŭ trecut pe aici doftorul lui Ipsilanti cu alți doi 
oameni în uniformul alü lui ieros lohos [iepès Aöxos = legiunea 
sacră], acold la Viena, pe seamne cătră monarh ; ae veï afla, 
mă rogiia mă instiinta.» 

114. [Călimăneşti], 28 April 1821. Petru Ocnariul. Vätäsia 
i-a luat din marfă o rogojină. S'a plins la lăzăret. «Si, cumü 
amü scosi grai dinü gură, aŭ pusü plăiași ca să mă bată, 
si amü avută norocire cu unŭ prietină de mă scäpatü.» 

115. [Pitești], 30 April 1821. Gheorghe Mihla]ilü. Trimete 
scrisoare către fiul săi Audrel, care e «innäuntru>. «Si noi 
aici în mare pericol ne aflăm, care ne-am speriată şi nu stim 
ce facem, că ni-am drage (sic) spre dumneavoastră, la Sibif, 
dar, fiindcă ayem case grele, ne-am sahtisit, si nu știm ce 
facem. Si ne rugăm și noï că o povätuire de la dum[neavoastră], 
ori în ce chip de va fi cu putință să am cinstită răspunsu 
dumneavoastră.» 

116. Craiova, ı-iü Maiü 1821. Nistor Pavlovici. Hagiul a 
fost la Rahova de a vorbit pentru lînă cu Ali-Aga. «larä, 
căt despre rasvratiri, aŭ zis Ali-Aga așa: da eï dineolo oui 
nici-o grijă, iară de dincoace nu știm ce va fi. Ostea sä 
trage la vale și la deal, spre Diiü, Cernet, Giurgiü, Brăila. 
Caimacanu tot la Calafat șă afla: aici aŭ scris cătră vechilu 
de Aghentie precum ca să șaza tot la casăle lor, că nimin 
nu să vor supara, şi, cănd ya veni aicea gu ostea, nu să va 


www.dacoromanica.ro 


140 SORISORI ISTORICE 


pune in case negustoresti, ci la hanuri si la manastiri, si 
scrie d[u]m{nealuï] Caimacanu precum că omeni, pănă nu va 
veni dănsu, să nu plătească la alt cinevaș nimic, nici bir, nici 
zaherea să nu dea, nimic, nimic, zicănd că aceste toate n’aü 
locul lor. Destul aicea nu știm ai cui săntem. Caimacanu orăn- 
dueşte un fel, de la S[luger] Thodor, alt fel. D[ujm[nealui] Cai- 
macanu rănduisă vechil de pocovnic pe un om al d[um]nealuf, si 
Solomon aŭ trimis er vr'o 20 de ins ca să-i ià armele, si așa 
Lan scos din pocovnicie. Mai venisä eri dimineață vr'o 40 
de ins, și să inchisäsä in casäle Vorvoreanului, si ne cam 
perdusäm: numai aŭ navalit norod mult la dänsi, si, väzänd 
norod mult, s’aü îngrozit, și s’aü dus. Întăiaș dată, zicea pre- 
cum că vin de la Cernet si să duc la București, pe urmă, 
după ce plecară, să dusärä si trecura Jiiu, ci, cum zic, eri 
uitasăm de Turci: m’erea mai frică de acestea, și așa în 
toate zillelle cu frică. Dumnezäü să-ș facă milă și să aleagă 
odat[ä] la un fel! Nene Hagiu, cănd sait dus acolo, s’aü 
fost schimbat din haine, s’aü înbrăcat cu haină albă, și Lan 
cunoscut Turci, si Lan închis la aianu, si, de nu-l conost[ea] 
aianu, bine, și alți scapă cam urăt, ca să scolasă no- 
rodu, adecă prostimea, şi zicea că este iscoda și de 'bea 
aŭ scapat. Destul si vechilu de consul aicea aŭ trimis un 
om la Calafat la Caimacanu, cu niște scrisori de la Tärgu- 
Jiiului în pricina Ungureanilor pentru de bir(?) să nu să 
supere, si și acest de 'bea abea l-aü lasat să vie iară înnapoi. 
Caimacanu nu-l oprea, dară ceialalț stai înpotriva, că tre- 
mura de frică. Nene Hagiu ai vorbit si pe la marginea Du- 
nări cu Särbi care aŭ oi, și spune că și de acolo pot să 
iasă vr'o 6/m de oca. [Tocmeală cu Noväcenif.] 

En zic așa că la Rahova nu va să fie nici-o frică, fiindcă 
toat[ă] frica si puterea mare spre Diiă să strănge.» 

117. 3 Mam 1821. Buicliu. Turcii vor veni în zece zile.— 
Din Cernăuţi, la 18 Iunie, el scrie apoi că dinsii ar fi ars 
Galaţii, Birladul. 

118. Sibiiü, 4/16 Mam 1821. Stan Popovici. «Te poftescü 
să beșteluești gazeta grecească «Teligraful» pe adresuli arh. 
Stolnicu Ianco Lahovari pănă alt Dezember aici la Sibiï.» 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORE ISTORICE 141 


119. Sibiiă, 7/19 Maan 1821. Stan Popovici. «Îmi scrii ca 
să mă päzescü a nu înprumuta boieri: bine ar fi, frate, dară 
poate omul scăpa? Cu toate [că], după cum și pănă acum bani 
la boeri n'am pägubit, socotescü si de acum înnainte că nu 
vom pierde, că la cel cu catastasis daŭ, însă cu amanet; apoi 
avem şi datorie la ast feli de vreame să ajutăm unul altuia. 
Iară, de aŭ fost jăfuitori si stricători de patriia lor, iaste 
prea-puternicul judecătorii a judeca pe toată omenirea.» 

120. Sibiiü, 11/23 Mam 1821. Stan Popovici. «Despre 
Tara-Rumineascä n'avem alte știri, fără tot răscoala cea 
veache. Dumnezeü să-și facă milä! Vorbescü oameni că să 
tot întăreaște Ipsilant, și în scurt va să meargă peste Du- 
năre ; apoi cine știe?» 

121. Rușava, 11/23 Man 1821. Dumitrașco [Popovici]. 
«Aici nimica noii cu adevărat despre vreo parte a Täri-Ru- 
minesti nu să poate afla. Din curgerea minciunilor, întocmai 
ca si la Sibiiü, care fiestecare după pofta sa face plan și 
vorbește, iară cu adevărat să fie că, după spunerea unui 
Cernetan ce aii fost venit eri la schelă, că la Cerneti să 
află un beșleagă cu 150 de Turci, însă aceşti 140 erea pe 
motrile (?) cu neste zapcii, si, find frică lui beșleacă, cu ai 
săi vr'o zece aŭ luat si pe cei arätati firca 140 lîngă sine; 
care din oraș afară nu să mișcă; iară bunätäti nu fac, fără 
urmează și dînșii după cum aŭ găsit țara în stare. Iară din 
hotumani de panduri mehedințeni umblă pănă aproape de 
oraș şi fac întogma rele, aseminea despre Calafat; Craiova 
nimica cu adevărat n'am putut afla alta, fără că Caimacamu 
să fie tot spre Calafat, și la Craiova să nu să fie cutezat 
duce, neavînd îndestulă putere. De va fi adevărat, spun că 
Slugeriü Todor să fie dat poruncă lui Solomon că pe Cai- 
macamu, putind, ca să-l prinză, fără a să face vre o vărsare 
de sînge, iară pe cei doi cunoscuţi Pr: și Bs: ori cu viiatä 
sai fără, să-i pue la mină si să să pedepsască pe morte, 
pentru faptele ce urmează: de va fi adevărat, să va vedea... 

Despre Sirbi, pănă în ceas nu să aude să fie făcut cea mai 
puțină mișcare, că pe unu Dragobete, Rumin din Mehedint, 
si cu un tovarăș al säü ce erea să meargă cu scrisori la 


www.dacoromanica.ro 


149, SORISORE ISTORIOE 


Beligrad și s'aü prins la Dit, slobozîndu-i Pașa nevätämati, 
să fie belitu Slugeriu Todor de vii, findcă aŭ prodosit. [Un 
duşman al lui Milos fuge dincbace de Dunăre cu 600 «de 
inst».] 

Pasaju despre Tara-Rumineascä incoace, cu calabalicuri, 
cară, etc., iaste cu totu închis; nu lasă Adacliu să tracă nici 
de cum fără oameni călăreți, ba încă porumb, etc., nici în- 
trun cap (sic);.. aici si de la Bujor încoace iaste tot mai 
scumpe bucatele.» 

122. Craiova, 16/28 Man 1822. Nestor Pavlovici. «Pentru 
de Manafi spun că vor să să ducă în aceste zile și să ră- 
măia numai Margineni: bine ar fi de le-ar da Domnulu 
găndu acela, ca să scăpăm odată !» 

123. Sibiiü, 18/30 Mag 1821. Stan Popovici. «Noü nu 
avem nimic adevărat, iară minciuni destule. În Ţară, räz- 
vrătitori säd pe locii, doară citü facü cîte puţină stratighimata 
de la un loc la altu, si între cei mari anfirări [=Anführer] de 
Arnäut și panduri să fie întrat oarescare dihonie: să catatrec- 
säscü unii pe alți, dacă cumva nu va fi meșteșug la mijlocü, ca 
să zică Turci că-i adevărat si să treacă în țară, să să poate lua 
de capii; apoi, iară, cine poate ști, fiind multe amestecături 
de oameni! Celü mai räü este că multe ceate de hoțomani sînt 
cu cuvînt că sînt ai unuia si ai altuia, si pe cine intilnescü 
pe drumuri, jefuescü de arme, haine, cai, îi lasă abiia cu 
mare rugăciune, numai în cămașă și desculți, incitü si dinträ 
dinsi uni pe alți jefuescü. Aŭ ajuns vreamea, care să scoală 
mai de dimineață și este mai tare, acela este mai mare. 
Este si aceasta, că oan nici-o sistimă: nu să supun porun- 
cilor, cei mai mici la anfirări; cine ce vrea, aceia face... 
Pitești stai pe locă, mai fugit niminea din negustori, nici 
că s'aii bintuit de cineva, afară de Ipsilant. Aü rînduit să dea 
Piteașteani toți vr'o 10 a 20jm lei, iară, altă ceva, pănă 
acum, nimica nu s’aü făcut... Orasu stă pă loc [scrie altul 
în P. S.], numai boerimea aŭ fugit; niminea din neguttori 
pagubä n’aü avut.» 

124. Sibiiü, 21/2 Iunie 1821. Stan Popovici. «Noii avem 
că la 16/28 Mai aŭ întrat Turci la București sumă (sic); 


www.dacoromanica.ro 


SORISORI ISTORICE 143 


poate si la Craiova să fie intrat, dară știre n'am; iară voi- 
nici care numai cu gindu socotea și făcusă și planuri că aii 
zdrobit cu totu pe Turci, s’aü tras la sănătoasa pre munte: 
ce vor face, nu știm, că încă n'am auzită că să să fie bătut 
undeva; dară, cum cam văz, fuga este cam rușinoasă, dară 
este sănătoasă.» 

125. Sibiiü, 25/6 Iunie 1821. Stan Popovici. «Am văzut 
că poșta Tarigradului aŭ adus veste că acold este isihie si 
piiata s’aü deșchis; bine ari fi; numai pănă acold sînt cirli- 
geale, că-i toată țara pănă acold în picer[e] și în arme... 
Turci ap venit la București și Craiova destui: toți Arnäuti, 
panduri ce era risipiţi prin țară, san trasü spre Tîrgovişte, 
la Ipsilant. Numai spunii oameni că pe Theodor Vladimi- 
rescu l-arii fi prinsü Căpitanul Iordache în Pitești, și, bägin- 
du-l în fiară, l-arü fi trimis la Ipsilant la Tîrgovişte. Ce să 
fie pricina, ei vor fi știind. Turci aii pornit de la București 
spre Tirgoviste, si de la Craiova spre Rimnicü; multi sînt aici, 
prea periergos, asteptind să să ia de capete, ca să vază care 
vor fi mai tari: iară pe mine nu mă prea înteriseaște min- 
ciunile ceale multe.» 

126. Orșova, 28 Maiii 1821. Gh. Opran. «Novine sînt cu 
adevărat că Caimacamul în Craiova aii întrat, numai nice în 
drum, nici intrind în Craiova, nu s’aü bătut nici unde, si 
rebeliașii s'aii tras.» 

127. Sibiiü, 28/9 Iunie 1821. Stan Popovici. «Din Ţară 
avem știre că Turci la sudifi noștri și raiale țarani nu le face 
nimica, numai la panduri, ipsilandioti, Arnäuti, pe care-i ca- 
pătă, protes scurt le facü, chisbașana, și scapă țara de eï. 
În Craiova si București, pe unde aŭ călcat Turci, spunii căii 
isihie, nu facü nici-un räü. Turci aŭ venit pănă la Rimnicü, 
care s’aü întors înnapoi, fiind numai vr'o 300, si in Rimnicü 
era multi catergari de adunătură: poate să vie mai multi 
Turci; cum mi să pare, la Rimnicü mare vărsare de singe 
va să fie. Pe la Drăgășani și Zăvideni sai lovit, și aii 
fost tot cu pierderea pandurilor de ai lui Ipsilant. Ce va 
naște, Dumnezeü știe; aici oameni grăescii cu hotärire că 
Muscali va să declărăluiască Turcilor bătae, mai vîrtos din 


www.dacoromanica.ro 


144 SCRISORI ISTORICE 


pricina ucideri patriiarh[ullui si alți; apoi, trăind, vom 
vedea.» 

128. Craiova, 31 Man 1822. Nistor Pavlovici. «Aztaz aŭ 
venit unu de la Dii şi spune că Manafi cari aŭ plecat de 
aicea n’aü trecut dincoalo : tot la Poiana să află, și vai de 
maică cmenilor, ce trag cu dänsil La Dil să fii venit sumă 
de robi, dar Greci, Grecoici, copi, copile, fete, mueri, si să 
le fi vănzănd prin tărg, 200 păn 500 lei una; să fi fost și 
o fată] de 12 ani Grecoică, şi, văzănd pe acel cari fusăsă 
acolo cu haine nemtästi, aŭ început a plănge si a zice gre- 
Geste cäträ dănsu: «Faceti-vä pomană si ne scäpat de mäniia 
acestora», și alte multe.» 

129. Sibiiü, 1/13 Iunie 1821. Stan Popovici. «Pe Slugeriu 
Theodor Vladimirescu cu bună samă l-aü tăiat Ipsilant; în 
țară este prea mare stingere: de o parte, pănă unde sint 
Turci, Ge oameni, mueri, copii, ce le iasă înnainte, ard sate, 
orașe, tot; de alta, iaräs, pe unde ajungü hofomani, despoae 
oameni, pănă și cămașa de pe trup avind bună, le ia, si le 
aruncă cite o toalä, să nu rämie în pieile goale tocma; ard, 
pivniff spargi si butilor cu vinuri fundurile le spargii de 
cură vinurile, şi, de întîlnesc negustori ori măcari cine mai 
puțini, le iaŭ ce aŭ, îi tae şi îi aruncă în ape sai gropi cu 
pieile goale. Ci numai milostivu Dumnezeü să-ș facă bine si 
milă, să dea gînd bung Înpäratilor ca să trimifä o puteare 
în ţară, a scăpa ticăloasa țară de astă feliu de urgie dum- 
nezeiască. Altă mintuire naŭ mai rămasă, că, de va ţinea 
multă vreame această prăpastie, vorii să moară și de foame 
pe aici cel ce aŭ fugit de san scăpat numai viiata aici, iară 
ce aü avut în țară: case, acareturi, vite, bucate, haine, toate 
li s’aü prăpădit. Lasü a socoti, la ast felii de frică și peste 
munţi poate omul să ià ceva cu sine? Acumü aŭ început 
din capetani de hofomani a fugi încoace, aici, la Brașov, sä-s 
scape si ei viiafa. Spun oameni că toți capetani sînt vorbiff 
să fugă: poate că și Ipsilant pănă acum să fie si fugit în- 
cătrăova. Care si eŭ mai că daŭ crezämint că vor fugi toți, 
că nui cu putință să stea el înpotriva unei Înpărății, si mai 
vîrtos fiind feliii de feliii de neamuri, între care aü întrat o 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI ISTORICE 145 


mare dihonie si prigonire. Iară Turci sînt toți numai un 
neam si sînt cu minte; iară aceștea toți oameni proşti, um- 
blă tot beatï.» 

130. Sibiiü, 13 Iunie 1821. Hakenau. Are ştiri din Constanti- 
nopole. «Eine schöne Verantwortung haben jene aufsich geladen 
die eine sinnlose Unternehmung wagten, welche soviele un- 
schuldige Menschen bluten mache, und noch mehr ins Elend 
stürzt.» Brincoveanu e la Brașov saü <Koharna»: a primit 
documentele ce a cerut. «Die Herren Eteristen haben sich 
aller Postpferde bemăchtiget... Die Türken gehen langsam 
und vorsichtig zu Werke.» 

131. «Rusava, 3 Iulie noii 1821.» N|estor] Pavlovici. Pleacă 
spre Craiova. «Veşti rele de acolo spui că să să fi mai lovit 
Turci odată la Dragașani cu bimbas[a] Sava, si mulți Turci 
să fi căzut, şi să fi luat de la Turci și 4 tunuri, destul frați 
de ai adunări sănt petudindinea (după spusa oamenilor ce 
ati venit de acold): Ipsilant, să fie la Cozia; Diamandi la Urez, 
B[imbasa] Sava la Dragașan[i], C{äpitan] Iordachi la Tismana, si 
Ghiţă Hoţu aproape de Rusava, în munte, aprope de Välce- 
roba, si Papa, frat[ele] lui Thodorü, este la Tärgu-Jiuluï. Turci 
sänt la Craiova, Täntärenfi], Motru si Cernet, si spun că sănt 
Turci fort[e] turburat asu[pra] creștinilor, mai vărtos asupra 
boerilor şi asupră Grecilor, şi fac multe rele, atăt dănși, căt 
şi panduri; ci numai unul milostivul Dumnezeü să-ș facă milă | 
De la Craiova aŭ fost în săptămînă trecut[ä] un om aici, de 
la Her Dreisler, si aŭ fost spuind că pănă atunci nu fäcusä 
Turci nici-un räü la Craiova, si an fost venit și ceva negus- 
tori înlauntru. Destul cu frică mare sănt toți cei ce sänt 
acolo, fiind Turci mähnit asu[pra] creştinătăţi, si le este frică, 
nu cumva să înfrăngă panduri pe Turci, saii să să lovească 
la Craiova. La Cernet să află fecioru Caimabanului (sic), 
ispravnic, cu vr’o 4/00 (sic) de Turci; însă tot sănt prinfipal ; 
zapci s’aü oränduit, si, căt pleacă în plasa, i prind panduri si 
i dezbracă; zioa, umblă Turci pin sate după zaherea, si noptea 
panduri. De dincolo, de la Sărbi, să aude că să să fi gătind. 
[Ştiri de acolo.] 

132. Craiova, 2/14 lulie 1821. Nestor Pavlovici, «Pe uscat 


5216. Vol. VIII. 10 


www.dacoromanica.ro 


146 SCRISORI ISTORICE 


sănt toate drumurile] închisă. Aicea am găsit toate lucru- 
rile după cum le-am lasat: nu san făcut nici-o stricaciune. 
Destul tot cam cu frica trăim... Aicea negustori care fusăsă 
pe la sate, s’aü întors tot innapoï: tărgu este deschis, numai, 
cum zic, căm cu frica... Bani aicea s’aü suit... Drumu la Răm- 
nic tot închis este: nu pot merge niminea, nici că vine 
cineva. Ostea este mai încoace.» 

18 Julie: «Casă noastră s'aii golit acum de musafiri.» 

29 Iulie: «Drumu Rămnicului este pănă acum tot închis, 
şi astăz aŭ vrut niște omeni ca să meargă pănă la Draga- 
sant), si nu i-ai lăsat, zicăndu-le să mai ingädue vr'o căteva 
zile, că drumu nu-l sigur.» 

133. Braşov, 16/4 Iulie 1821. Velie Pavlovici. «De fr'o 
cätevfa] zile ami venit și eŭ aicea în pace, ca să afu căte ceva, 
dară, de minciuni prea multe, nu potem afla nici-unii adävarü, 
fără căt vet fi auzit de mänialuf Dumnez[eü] ce s'ao intäm- 
platii la Bucureşti: cu bună samă, este adevăratii. Ovrei si 
Armeni să totii ducii de aicea la Bucureşti, si scrie că Turci 
nu facă răi, darü boeri să tot gătesciisă meargă și nu mai 
pleacă. Turcu care ao venit, este totii aicea pănă acum, 
că-lă tot portă boeri cu astăz, cu măine; dară mătem că nu 
vorü merge. Erf ao fosta aicea, la vamă, la Branü, aprope 
de hotară, bătae, că era unii Pota, Bosneagü, cu fr'o 800 apos- 
taţi, si zică că ao venit bio 3/m de Turci peste ei, si să-o 
bătut lă[n]gă strajfa] înpărătească. S'ao fosti spăriiată si 
domni din vama, si s’aü dusă sumă de dragoni si catan[e] 
la hotar, spre paza; dară n'ami intelesü pănă acum care pe 
care ao biruit; zici că apostaţii] ao meterez. Aicea greü, si 
cucuruzu forte scumpü; gräu de la 15 f. păn la 11 galiata, 
şi cucuruz del[a] 71/2 păn la 7; lănă aŭ eşit la pretu cu 13 
si 14 duce ocao, si este mușterei multi, ovreï.» 

134. Rusava, 8 Iulie 1821. Opran. «intälesäf că Solomon 
să află la Hatäg cam supt pază; pentru carete rog, cum si 
mai nainte vam rugat, ca să iconomisäfü oricum mai bine 
stiți, de la gheneral-comando ca să i să dia slobozănie a 
veni la băi, fiindcă este tare bolnavi.» 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI ISTORICE 147 


135. Haţeg, 17 Iulie 1821. Popovici. «Prin Silimonii dof- 
toru din 'Tărgu-Jiului.» —I se zice si «Slugeru Silimonü». 

136. Rusava, 21 [pe dos, N.]. Gh. Opran. «In Tara-Rumä- 
nească sänt doi stăpăniri: Turci sänt în Craiova, in Cerneţi, 
Dän orasä, iar räbeliasi tot sănt prin satele dupe la păduri, 
prin cele de la munte si pe la mănăstiri, la locuri tari.» 

137. Hategü, 21 Iulie 1821. Popovici. «Că sa aude ren 
dini țară: din Tărgu-Jiului, din Slobozie, din Pestenar, din 
Porceni. Aü spartü pe paduri si an arsü casile dupe acolo, și 
acuma să duc toți la Tizmană, cu tunuri, şi, nu numai pe pa- 
duri sati Arnauţi omorä, ce si pe lecuitor[i] dupe la sate. 
Aŭ veniti bajeni la schelea : suma nu stiü. La Saleva înauntru, 
Ungureni nu cutaza să-și înțerce oile si sa plece de acolo 
de la stine, ca umbla omeni rei de le strica. Erü s’aü mai 
dusü militar, si astaz trecurä si stinjari; totii astaz s'a dusü 
și ghinararu si maeoru de ici acolo lä Välcanü,» 

138. Rahova, 28 Iulie 1821. «Abüdula-Aga Papazäolu.» 
«Pentru länä.» 

139. Craiova, 10/22 August 1821. Nestor Pavlovici. «Er! s’aü 
cetit prea-înnalt ferman precum că iartă Înpärat[ul] pe toat[ä] 
raiaoa, si să să intoarca tot înnapoi la casäle si moșiile lor, 
şi întru nimica să nu să supere, şi, cari vor fi fost ameste- 
cati, tot să-i erte, si, pănă să va nu numi si va veni Domni, 
să fie Caimacani, atăt aicea, căt şi București și Moldova, și 
să iă havaeturile după vechiul obicei, asemenea și toate ve- 
niturile, vama, etc. Iară, nevenind, atăt boeri, căt și negus- 
tori, ca sä-s caute de casăle si moşiile lor: atuncea să vor 
găsi alți cari le vorü griji, etc., si alte mai multe.» 

140. Craiova, 16 August 1821. Nestor Pavlovici. Casa 
fusese luată «pentru Gavazu-Pasa... S'aă învățat de beaü rachiü, 
si vin acolo, si trebue sä li aduc rachiü sä bea, si poate sä 
să înbete, si fac pricina, mai vărtos unde sänt mueri.» 

141. 22/3 Septemvre 1821. Nestor Pavlovici. «La conac iară 
ne-aü venit musafiri, dară buni: omen tot de la H. Baraictar.» 

142. Craiova, 2 Septembre 1821. «Fridrich Drexler, k. 
k. Agentie-Substitut.» 

«Der Selectar-Aga traf den I-ten d. M. in Krayova ein; 


www.dacoromanica.ro 


148 SORISORÍ 1STORIOB 


die Türken ziehen sich stark über die Donau zurück; bey 
uns in Krayova ist Alles ruhig; dess Pimbascha Sava ent- 
hauptet mit mehrern seiner Leuthen beschüdtliget sich, da 
er auf Hochverrath ertabt wurde. Man sprech, Bucurest ist 
in Brand gesteckt; welche ich wiederrufen muss. Selbsten von 
den Leuthen des Pimbascha Sava wurde zwar in einer Mahala 
einige Häuser in Brand gesteckt, welches Feuer keinen grosen 
Schaden verursachte. In Betref der kaiserlichen ostreichischen 
Unterthanen welche Gütter in der Walachey besitzen und 
von selben die Früchte für Gebrauch der türkischen 
Truppen genohmen wurden, solle, noch sollen von den neu 
gefexten Früchten gebraucht werden. So ist mir von Seiner 
Hochheit den Vesier von Vidin versichert worden, nach föllig 
hergestelter Ruhe dass Alles vergüttet und bezahlt wird von 
der Regierung, aber nur dennen wahren kaiser. ostr. Unter- 
thanen, welche sich auweisen kennen dass sie die Moschie 
in Bacht oder Eigenthum ist, wo man Früchte genohmen. 
Ferner ist nichts merkwirdiges. [În Hațeg auzia multe min- 
ciuni.] Solte ...uns in Krayova Gefahr trefen, so habe Sicher- 
heit mit allen Teuschen abzuziehen ; der Fürst Calimachi ist 
noch bey Leben, welchen man für tod erglărde. Den 28-ten 
v. M. erhielt H. Caimakan, mitelst eines Dardaren, die Nach- 
richt in Betref des Fürsten Calimachi, das der rusische Both- 
schafter Constandinopl verlasen; soll sich bestädigen ; welche 
die Türken selbsten sprechen. [În Craiova vor rămînea cîteva 
sute de Turci pe iarnă.] Vor acht Tagen kam Staphaniko 
Bibesko und Dinko Miran und noch einige Pojarn von Herr- 
manstadt glücklich in Krayova an: Stephaniko Bibesko ist 
Ispravnick in Csernez, der Sohn des H. Caimakan ist Isprav- 
nik in Rimnick. Man spricht dass Bimbascha Sava meist 
auch wegen der Greuelthaten welche in der Gegend um Rim- 
nick ausgeübt wurden, enthauptet wurde.» 

143. Craiova, 12 Septembre 1821. Drexler. «Benehmen 
sich die Türken recht guth, und Vielle ziehen über die Donau 
nach Hause. Unser Kaimakan ist seit IO Tagen kranck, samt 
seinen Sohn. [Se vor despägubi sudiţii.] Vor einigen Tagen 
ftihrte man den Bruder des Totoc nach Vidin.» 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI ISTORICE 449 


144.Craiova, 13 Septemvre 1821. Drexler. Is’a fägäduit despä- 
gubire pentru suditi. Atribuie present sale că n'a ars Craiova. 

145. Rusava, 22 Septembre 1821. Trimete o scrisoare 
pentru «dumnialuf boerul Mare-Logofät Dumitrachie Bibescu, 
dar, de nu va fi dumnalui aci, să va preda dumniaei co- 
conei dumnialui». Trimesese și o poliţă pentru el. 

146. 22 Septembre 1821. Mihai Iovan. A vrut să treacă la 
Căineni cu «cartea dum! Caimacamului>, dar nu Lan lăsat, 
«zicănd ca este aici la Cäineni altă judeţ, nu mai este cum 
era mai nainte, şi mă a pus ca să plătesc tote avaeturile». 

147. Sibiiü, 8/20 Octombre 1821. Stan Popovici. Cit ar 
ţinea tiparul pentru «părintele Macarie cîntäretu», care «ari 
voi să dea vr'o 3 cărți de cintäri bisericești la tipar, carele 
slovele de note le are gata; numai rumineste, de cuvinte, îi 
trebuescü, care la tipografiia armenească aü slove, si de toate 
să facă slove cum să vor porunci, curat rumineste? Si cu ce 
pretü a să putea regularisi!?.» 

148. Sibiiü, 12/24 Octombre 1821. Stan Popovici. Pe un 
<aghentu englezescü» ce era în Craiova, «Demeter Constan- 
din ot Prespurgü», «laŭ adusi aici cu halai, în poştă. de la 
Craiova, pe lingă Bucureşti, legat si ferecat în lanţ; căruia 
i-ai fost dat conac la casarmă aici, si nu lăsa pe nimine 
să meargă saü să vorbească cu dinsul.> 

149. Craiova, 17 Octombre 1821. Nistor Pavlovici. «Eri 
ai strigat pristavu pentru monedă, ca să nu îndrăsnească 
cineva să o ia mai sus: adecä meh[muïeaua] 26 +; in 16, 
crom[taleri] 8, deret[liii] 71/2, grips[orii] 71/44, beșlii 5, funduc 
11, rebiia 3. Nu stiü căt[ă] vremea va sta la acest pret, că 
iară cei mari pentru de usurinte le sue.>—Cf. Negoful si meş- 
tesugurile în trecutul romänesc, p. 255, n° VI. 

150. Craiova, 29 Octombre 1821. Drexler. «Die Häuser 
sind fast alle verdorben, keine Fenster, kein Offen, folglich 
wo sie ein gutes, noch unbeschedigtes Quartier finden, su- 
chen sie sich einzuquartieren. In Krayova ist alles voll mit 


1 V, memoriul mieï «Contribuţii la istoria literaturii romine iu veacul al 
XViil-lea si al XIX-lea», extras din Analele Academiet Romine, XXVIII, p. 
51 şi urm. 


www.dacoromanica.ro 


450 SORISORI ISTORICE 


Türken; die neu angekommenen Asier sind rohe Menschen: 
man spricht, binnen acht Tagen werden die meisten aus- 
quartiert und auf den Dörfer verlegt.» 

151. 20 Octombre 1821. Nistor Pavlovici. « Aceste zile sco- 
särä omeni vorbă că va să să ducă manafı și dell, şi va să rămăe 
numai Dieni. Bine ar fi de s'ar adevara, că altfel va să avem la 
iarna zor pentru făn,lemne, carne și casă de lacuit,— că celi mai 
multe casă sănt stricate; după lemni aü trimis aztaz 1.500 cară, 
să vie în aceste zile: befi omen sănt räü caznit! Gan să dä 
(si nu mai este), gräunfä, fâină, lemni, carne, birü, cară de 
rănd să slujască, saraori, bașca, etc. Apoi Dumnezăi să le 
ajute! Er! i-a luat de prin pravali pe baet ca să slujască la 
agale, și casă mult[e] vor sä arza pe iarnä. in zilele aceste, 
in 3 locur[i] să aprinsäsä înfricoșat, și putea să arza Craiova, 
dară aŭ dat Dumnezäü şi s’aü stăns. Acum e răi, că, dacă 
să aprinde undeva și vor fi manafli] la acea casă, nu cu. 
tează niminea să mearga să stănga, că D frica.» 

152. Craiova, 6 Novembre 1821. Drexler. Turcii vor ră- 
minea pe iarnă. 

153. [Călimăneşti], 23 Octombre 1821. Gheorghie sin Ioan 
Ocnariul. Ce a plătit la vătaf si la beșliii din Cîueni. «Bu- 
toiu este forte nevoeși, că curge pă toate rosturile, și pă 
funduri, de rändü: amü cäsnitü destulă, si n'amii avutü ce 
să-i facemü.» 

154. Haţeg, 26 Octombre 1821. «Ioan C. Salamonü, c. c. 
consular-staroste dinù Tärgu-Jiolui.» «Bizuindu-m[ä] prietezu- 
gului Casi dum[nea]v[oasträ], la care și eŭ în cursul acestor 
nehodihnite vremi în far[ä], prin căt mi i-ai stătut mijloc și 
am avut ocazion, am slujit omenil[ojr dumf[nea]v[oasträ]>», 
cere să împlinească o poliţă «de la d[ujm[nealui] Cămineariu 
Iorgu Văcărescu, de la București». 

155. 29 Octombre 1821. Nistor Pavlovici. «Ostirea de acum 
nu mai are fän și gräunfä; erai luat gräuntä dupin tärg, si 
aü dat asară la ostaș, etc. Darä pe iarna ce va fi: cu făn, 
orz, lemne, carne, făină, etc? Beti Rumän fin nu aŭ, si, ne- 
dănd de măncare la boi, nu vorü putea să aducă lemne si 
ce trebue. Ci milostivul Dumnezäü să-ș facă mila !» 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI ISTORICE 151 


156. Sibiiü, 29/10 Novembre 1821. Stan Popovici. «Astăzi 
am înțălesii că de la Tesaurariat aŭ dat poruncă ca boe- 
rilor să li să dea pe iscăliturile lori credit de giuvaerică si 
şaluri ce aŭ, fără a supăra pe alți; pe Luni vol vedea să ne 
luom caufioanele, să scăpăm de o belea.» 

157. Haţeg, ı-iü Novembre 1821. Solomon. Văcărescu e 
acum «ispravnic la Chimpulung... Sînt vremurile înpări- 
cheată pă acole.» 

158. Sibiiü, 9/21 Novembre 1821. Stan Popovici. «La 
Craiova din zi în zi tot mal räü. De acum aü gătat finurile 
si orzu: vai de maica boerilor care san dusi, ce vor să 
tragă la iarnă cu pägini de Turci! Bieţi oameni täreni nu 
aii fin pentru dobitoace, şi nu pot căra leamne: Turci des: 
copere case şi iai leamne pentru focü, ard garduri, păla- 
nuri, stobori, porţi, uși, —ce găsesciă, tot. Acum este birü în 
țară: de lude, de după cum în arată Sava acelaș.» 

159. Craiova, 14 Novembre 1821. Drexler. Vor räminea 
în Oltenia si peste Olt 5.000 de Turci. Se poartă räü: «wie 
man von einer unorganisirden rohen Art Menschen hofen 
kann». 

160. Călimăneşti, 30/12 Decembre 1821. Dumitrașcu [Po- 
povici]. Merge spre Craiova. «Foarte ne-am spăriiat, decăt 
am socotit, ce va vrea Dumnezeü: doară tot nu va fi nimic.» 

161. Craiova, 9 Decembre 1821. Drexler. Un Pașă va 
merge la Rimnic cu 30.000 de oameni. La Craiova sosesc 
alți 605 : «das Benehmen bleibt immer türkisch». De patru 
ori foc, în ultimele zile. Casa lui Tache Bengescu arde toată, 
noaptea. Deli-Bașa cere, cu plată, «ein gutes Sperpectiv, 
welches in Ferne und Năhe guth zeigt». 

162. Botoşani, 12 Decembre 1821. Mägirdici Buiuclioglu. 
«De îi întreba despre țara aciasta, toată încă să află în pre: 
mejde ` videm că oaste turciască den ză în ză toate să mul- 
festi; nu intälegim urma cum a rămănè; atăta videm că 
totu țara iaste în mare supărare: marfurile nostre păn acum 
închise şedi la Boian, şi găndu nostru iaste să iernam la 
Sudava.» Bolta din lași a scăpat: «fiindcă am fost luat de 
la Aghentiea bandela, și pajoara nemtascä era pusă înnaintea 


www.dacoromanica.ro 


452 SORISORT ISTORICE 


boltă, și, noapte aceea [23 Octomvrie], aŭ indräznit 45 Turci de 
Eniceri cu topore, cu fănar și cu întreiagă gătire, și av stră- 
cat ușă de her și av cărat lucruri cele mai ăscumpi a jupa- 
nului Mardiros și lucrurile altora.» Doj oameni aŭ fost 
opriţi ca fiind complici; Ienicerii îi, scapă. 

163. Sibiiii, 17/29 Decembre 1821. Raport. «Atita zahar, 
cafea, undelemn ce aŭ venit aici si ce aŭ trecut la Brasovü, 
de cînd este Ardealu n’aü venit atita sumă de mărfuri; s’aü 
spăriiat și aici la vamă de atitea mărfuri ce au venit și vin: 
încet-încet să va vinde, — sănătate să fie. 

... Porunceaște, mă rog, gazetele grecești pe !/s an pen- 
tru părintele episcopu Rîmnicu, Galaction.» 

164. Craiova, 6 Mart 1822. Fridrich Drexler. «Das wir 
bald den lieben Frieden hofen; nach Aussagung der Türken, 
sollen selbe bis Ende März die Walachei reimen. Die Gefan- 
gennehmung des Ally-Bascha bestättiget sich, der Selim-Bascha 
von Ismail, der mit 60.000 Mann aufdie Marsch nach Vog- 
schan war, ist wieder retur; das Benehmen der Türken 
und ihre Anzahl ist, wie früher, immer gleich, Auf der 
Strasse nach Viddin wurde auf Befehl des Dervisch-Bascha 
über den Schiefluss eine Brücke gebaut, welche auch schon 
ferdig ist,» 

165. Craiova, 11 Mart 1822. Fridrich Drexler, tot ca sub. 
stitut al Agenţiei. «Der Tod des H. Caimakam» pomenită. 

166. Läzäret, 2 Mart 1822. N. Iotta. «La Craiova avem 
bine pănă acum: Turci sînt ăn zehereă: de 5 luni cerü. De 
vr’o 10 zile aŭ întrat spaima între ei, și strigă toată noptea. 
Vorba lori altă nu e, fără numai batae cerii cu Muscalu, și 
apoi zicü: cișală bisù ghederăm Petrupoli», si, pe de altă parte 
de la Craiova pănă la Dil aŭ dresü toate podurile la toate 
väicelele,» 

167. Craiova, 5 April 1822. Drexler. «Dieser Tagen sind 
frische Trupp, 100 Mann angelangt; man spricht dass noch 
5.000 binen einigen Tagen ankommen sollen; auch werden 
Kirchen mehrere gereinigt zur Verprofiantirung. Der Bascha 
hat 700.000 Oka Kukurutz gefotert von den H. Pojaren. Alles 
ist in gröster Furcht;. die Türken führen die meisten ihr 


www.dacoromanica.ro 


SORISORT ISTORICE 453 


Calabalick über die Donau. Auch hat man erfahren dass 
der Silistria-Valisy zwei Tage incognido in Bukurest wahr. 
Die Janitscharen von Jassy sind pach Vogschan, 5.000 Mann; 
man befürchtet dass sie nicht auch nach Bukurest kommen 
und die Stadt in Brand steken, um recht rauben und mor- 
den zu kennen. In Krayova ist Alles in grösten Engsten, das 
uns nicht auch gleiches Schücksal wiederfährt. Die Türken 
sprechen alle von Russenkrieg : man erwartet mit Nächsten 
den Ausbruch der Rusen.., In Krayova haben die H. Po- 
jaren bey H. Seligthar-Aga ausgesprengt dass in Hatzeg über 
100 Kanonen und ein groser Vorrath von Munitzion währe 
und dass eine Regrudirung ist. Auf diese Nachricht mich 
der Siligtbar-Aga berufen liess und betragte.» 

168. 11/25 April 1822. Drexler. «Die 800 Delie, die in 
Pojana wahren, näher nach Krayova gekomen, und der 
gröste Theil in der Manaschier Schidjan begeben hatt. 
Ferner ist ein vornehmer Türke nach Ischalnitza mit 500 
Mann angekommen, welcher die besten Truppen hatt : seit 
einer Zeit wird mehrere militärische Bewegungen, auch sind 
40.000 Oka Zvibak anbefohlen, wo Tag un Nacht daran 
unermitet (sic: unermüdet) gearbeitet wird; auch werden 
mehrere Magazinen errichtet und, ohne uns nahen, die Na- 
turalien auf eine gewaldsame Art wechgenohmen. Vor eini- 
gen Tagen habe erfahren dass die Pojaren von Bukurest 
und Jasy richtig in Constantinopl eingetrofen : darüber sind 
verschiedene Meinungen. Man will allgemein behaubten, es 
sey um den Fürsten einzusetzen, und man spricht, der 
Banu Güka soll Fürst werden. Auch will man wissen dass 
Friede geschlossen; welches aber nicht zu glauben ist, nach 
den Benehmen der Türken. Den (ren Oster-Tag nachts, 
wahr eine grose Feuerbrunst in Viddin, wo über 300 Ge- 
welber in Aschen gelegt wurden: was das Schlimste war, hat 
sich kein Türk dabey sehen lassen, weil sie glaubten dass 
leicht an einen solchen Tag etwas anders in Spielle ist. Fer- 
ner ist der scherfste Befehl keinen einheimischen Einwoh- 
ner einen Pass nach Deuschland zu ertheillen. Von Pojaren 
ist gar keine Rede, nur die k. k. Unterthanen sind frey... 


www.dacoromanica.ro 


154 SCRISORI ISTORICE 


Aus den goritscher Bezirk sind über 20 Orthschaften ge- 
flüchtet, und gröstentheils über die Donau. Die Untertrü- 
ckungen sind ohne Gränzen,» 

169. Craiova, 20 April 1822. D[u]m[itrachi] Br[äiloiü], Costan- 
din Brăil[oiii]. «Fiindcă nepotul nostru Petrache [Poienaru], adu- 
cätoriul acestif scrisori, după rîvna ce aŭ avut, streduindu-să pănă 
acum la învățătură, în cursul școalelor de aici, aii cunoscut 
trebuinta ce o are a näzui la luminata Europă, și, mergind 
la Vienna, să să așeze la școalele de acolo, ca să sporească 
în învățături mai mari și mai temeinice... Aflăndu-să copil 
cu părinţi foarte scäpätati.» Să-l ajute Päunica, recomandin- 
du-l lui Zamfirachi 1. 

170. [Craiova], 30 April 1812. St[an] Jianu. «Fiindcă aŭ 
venit porunca Mării Sale Paș|i] ca să s[ä] räspunz[ä] una 
sut[ă] cinzăci mii la Silitra-Pas[i] pentru lefile ascherliilor 
ce s[ä] rädic[ä] din țară, și fiindcă s[ă] cer cu mare grab[ă], 
si, căn[d] am strănge din ţară, poate să s[ä] facă zăbav[ă], 
mă indat[o]rä dum* Căm[ă]raş Caimacamfuluf] ca să scriü dumfi- 
talli ca să-l faci acestă bine a i să profitacsi de la dum! 
și în soroc de o lun[ä] să-i răspunz aici. Deci, dup[ä] pliro- 
foriia ce avem, să nădăjduiaște și în scurtă vreme si hot[ä]- 
rărea păcii, cănd dumilta]le poate să-ţi fie trebuincios și mal 
mult[ä] sumă pentru negutitoriile ce sănt a-ţi face. De vei voia 
face acestu bine țării cu us[u]rarea ostirilor, mare bine sipoman[ä] 
îți vel face, si får paguba dumi, căci, în galbeni proftacsin- 
du-i, poți să-i dai cu 18 lei în tal[e]r[ï] imperiali, căte opt leï.» 

171. [Craiova], 5 Maiü 1822. Șerban Murgäsanu. Ar veni, 
dar «sänt toate drumurile cuprins[e] de Turci». 

172. Craiova, 29 Maiü (10 Iunie) 1822. «Man sprich all- 
gemein von einen baldigen Abzug der Truppen, —Gott gebe 
es. Die Manaven sind gänzlich aus unser Gegend über die 
Donau gezogen; dagegen wollen mehrere der grösern Türken 
behaupten dass eine gross Armee frische Truppen auf den 
Weege währen, welche bestimt sollen seyn die Kleine und 


t V, studiul mieü «Contribuţii la istoria învățămîntului în țară si în sträi- 
nătate (1780— 1830)», în Analele Academie Romine, XXIX, p. 12 si «Contri- 
buţii, etc., scriitorii mireni», zöd., XXVIII, p. 3 si urma. 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI ISTORICE 155 


Grose-Walachey zu besetzen: ich aber kann selbes nicht 
glauben. Ich schliesse dass diese Reden blos deswegen aus- 
gesprengt wurden, weil die Ottomanen Furcht haben, da sie 
höchstens noch 2.000 Mann stark sind und ihr Unfug, den sie 
treiben, dass Folck zu einen Aufstand könte reitzen. Von 
Fürsten, weis man noch nichts bestimtes.» 

173. [Craiova, 15 Iunie 1822.] Drexler. «Der Abzug der 
Asiaten blos nur eine bolitisch-militaerische Bewegung war, da 
selbe alle an den nehe liegenden Törfer diess seits der 
Donau vertheilt wurden und, anstatt selbe vermindert, um 
1.200 Mann verstärkt wurden. Von Selicthar-Aga wurde der 
Befehl an der hiesigen Regirung ertheilt, laut dessen in den 
5 Bezirken 50.000 Fuhren frisches Heu anbefohlen wurde 
zu samelen ; in Hetrene soll ein groses militaerisches tür- 
kisches Lager statt finden. Jenseits der Donau wurden frische 
Truppen gegen Bezahlung geworben, und in der Walachei 
befördert. Von Fürsten hat man nichts: es ist möglich dass 
nach der Ramasan schnel eine Veränderung geschiet; bis 
jetzt sind alle Bewegungen kriegerisch: das Benehmen der 
Truppen ist wie früher immer gleich.». 

174. Craiova, 5 lunie 1822. Drexler. «Anatoler seit 1-ten 
d. Mth. in voller Abzuge sind; dagegen sind aber frische 
Truppen angekommen, welche zur Abwechslung der Manafen 
bestimt sollen seyn ; ferner, hofen wir bald den lieben Frieden.» 

175. [Craiova, 14/26 Iunie 1822.) Drexler. «Der Salic-Aga 
der Asiaten, der schon längst mit 600 Mann von Krayova 
abzog, dieser Tagen die Skella bey Lohm pasirt ist; gleiches 
sollen in einigen Tagen auch die aus der Czernetzer Gegend 
thun ; seit einigen Tagen sind keine frische Truppen mehr 
angekomen. Die milittaerische Bewegung war nichts anders 
als eine Ablösung: in «einigen Tagen hofe Ihnen mehreres mit- 
zutheilen, da man von Constantinopl Tartaren erwartet. Se 
Hochheit der Dervisch-Bascha verbleibt wieder auf ein Jahr; 
nach den Selicthar-Aga seiner Aussage, so werden wir noch 
lange unsere Gäste zu bewirthen haben. Eine von den Grö- 
sern wollen wissen dass die Pforde die Grim und Pesara- 
bien von Russland zurück fordern. Der Unfug und die Gel- 


www.dacoromanica.ro 


156 SCRISORI ISTORICE 


derpresungen sind auf den höchsten Grad gestigen ; alle Mo- 
schien und alles was sich da befindet, bis auf das Kleinste, 
wird aufgenohmen von denen die mit den Aufstand Antheil 
hatten und auch selbe welche auf den allerhöchsten Befehl 
der Hohen Pforte nicht zurück komen aus Deuschland. Was 
damit geschehen wird, weiss man noch nicht. Auch werden alle 
Klöster und Kirchen aufgenohmen und von selben die Rech- 
nungen gefortet. Ferner, ist Haggi-Parectar [=Bairaktar] nicht 
mehr Beschlaaga ; er wurde seines Amtes entsezt, weil er den 
Pokovnick 50 Falanka geben liess. Der neue Peschlaaga heist 
Demir-Aga, und ist ein Vertrauter von Bascha. Scheint ein 
guter Mann zu sein. Von Rimnick sind gestern 2.300 Mann 
allhier eingetrofen, und blieb nur der Beschlaaga mit 50 Mann; 
es heist dass Delie-Bascha Jensch-Aga und der Dufeschio- 
[= Tufektschi] Bascha mit ihren Leuthen, ohngefehr 600 Mann, 
nach Rimnick abmarschieren sollen. Nach Tirguschie geht der 
Haggi-Parectar. In Csernetz kahmen frische Truppen an : dieser 
Tagen stund das Leben des Pacharnick Schian in [Gefahr], 
da ihm eigens in seinem Hause ein Türke aufsuchte, um ihm 
einige Pistollen-Schüsse durch den Leib zu jagen; glücklicher- 
weise waren andere Türken zugegen, welche den Feind abhilten 
und selben den Weeg banden um die Flucht zu ergreifen; 
welches der Türke auch musste thun, und so war das Leben 
des H. Schian geretet.» 

176. Craiova, 2 Iulie 1821. N, Iotta. «De va fi ca pănă 
acum, o sä petrecem prea bine, in mare isihie, iarä, cänd 
povestea să va strica, atuncia nu poate zice cinevasile. Ma- 
navi aŭ trecut toți, si san și dusi la loculü lorü.» 

177. [Craiova, 15 Iulie 1822.] Drexler. «Alles ist in gröster 
Spanung, da man nach eingeholten Nachrichten vernahm dass 
ein Fürst solle eingesetzt werden und sodann von den Otto- 
manen befreit werden. Eben kome von Selicthar-Aga, wel- 
cher mir anvertraute, da er eben heute nachmitag von Widdin 
ankam, dass kein Fürst ernand sey, noch ernand werden wird, 
sondern es heist, es solle ein Reschal! von Constantinopl 


1 Regcă, puternic. 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI ISTORICE 157 


komen, welcher die Stelle eines Fürsten begleiden wird, bis 
die Grichen gänzlich unterjocht sind, und sodann habe die 
allerhöchste Pforde beschlossen einen Fürsten einzusetzen, 
aber keinen Grichen mehr, sondern einen eingebohrenen Lan- 
des-Pojaren. Ferner sind die Asiaten, noch beileifig die Hälfte 
an der Zahl, noch an den nahe liegenden Törfer der Donau 
diessseits. Den Lien d. sind abermahl 300 Delie bei der 
Skella Lohm herüber gekomen; auch wurde Befehl ertheilt, 
auf neue Verprofiantirung: es ist gar keine Hofnung, dass 
mir unsere Gästen bald befreit werden. Dieser Tagen, wäh- 
rend der Abwesenheit des Selicthar-Aga, schwebden wir in 
groser Gefahr, da sich ein Complod von Ottomanen be- 
schlossen hatte, die Stadt in Brand zu steken, um dan zu 
plündern und ihren Unfug treiben zu kennen; glüklicher 
Weisse wurde noch vor der That diesses fürchterliche Vor- 
haben entdeckt und ihr Vorhaben wurde dadurch geschen- 
tert (sic); mehrere dieses Verbrechens wurden ingeheim nach 
Widdin abgeschückt.» 

178. Craiova, 10/22 Iulie 1822. Nestor Pavlovici. «Alalta- 
eri venisä niște Turci de la Pleven si ruga cu scumpiia... 
La 7 aratasem dumitale că pe epis[copul] G. l-aü lapedat și 
aü pus pe Arnaugianu Calinico, pe care l-aü fost si dat pin 
tärg cu alaï, și numai de căt porunci bumbașir, ferească 
Dumnezäü: banfi] si banfi], — altfel, nu. Si Joi dimineață, 
după lipsirea Caimacanului, s’aü cam spăriiat acest epis[cop], 
şi s’aü și lapedat de slujba aclast[a], și așa fu stăpănirea lui 
24 casur[f]; acumă iarăș sänt omeni parintelui epis[cop] Ga- 
laction. Însă aŭ chemat Divanu pe parintele iconomu Ior- 
dachi şi aü zis că să-l pue pe dänsu în locul lui parintele 
Timotheos, dinpreună cu parintele gramaticu, să caute treabă 
pănă să va orăndui episcop; și astfel de comedie avem pe 
aicea. Pe Greci ce erea în: slujbe, i-aü scos pe tot. Acumü 
sănt boeri pămănteni stăpănitor[i], dară nu știi căt le va 
ținea inparafia, saü stăpănirea, căci asară s’aü auzit precum 
că Grigorle] Ghica sa sa fi facut Domni înnaceste 17 ju- 
dete, și aicea să vie Romanit Caimacanu, și, fiind acest[a] 
adevarat, iarä sä schimba aicea stäpänirea dumnealor boerilor 


www.dacoromanica.ro 


158 SCRISORI ISTORICE 


noştri... În ceasul acesta, aflaï officiel că Nenciulescu vine 
aicea Caimacanu si are ferman că dănsu, dinpreunä cu 4 
boeri, să stăpănească aceste 5 județe și să nu aibă Voda a-l 
scoate și a pune pe altu fără știrea Înparaţii; acesti 4 boer(i] 
să si numescii: Logof[ätul] D. Bibescu, Logoflătul] D. Brailo:, 
Com. Brailoï, Cluci[e]r[ul] Gănescu; vedea-vom și aciast[a). 
La episc[op] aü fost acum, și am aflat că aü rămas iară ca 
mai nainte parintele Timotheos vechil, iară parintele Ior- 
dache și spre regula dumfi]sale. Oștiri acum nu prea sănt, 
s’aü cam dus, si er aŭ plecat vr'o 200 ins, și nadajduim că în 
scurt după venirea Vodi vor pleca tot. Despre frică, avem 
ceva putänel la coșară, dară nu e nimic: vin Turci să [să] uite, și 
iarăș pleacă ... Socotim să plece Turci după venirea Domnului.» 

179. 12 Iulie 1822. Același. «Acest ocazion aŭ rămas pănă 
aztaz. Asarä aŭ sosit si dumnealui Caimacamu cel noii 
de lfa] Bucureşti, adecă Nenciulescu.» 

180. Craiova, 20 Iulie 1822. Drexler. «Den 3-ten d. Mth., wurde 
laut Firman ein neuer Bischof eingesezt mit Nahmen Galeniko 
(= Calinic]. Den 5/17ten abends laut allerhöchsten Befehl, wurde 
der H. Caimakan Costaki Samurkasch seines Dienstes ent- 
sezt und gleich darauf, noch denselben Abend, nach Widdin 
berufen, alle seine Effecten und Schrieften wurden versiegeld. 
Man will wissen, die bukurester Regirung habe ihn bey der 
Hohen Pforde verdrängt. Nach speter eingetrofenen Nach- 
richten, sollen auch der bukurester und jener von Jasy seines 
Dienstes entsezt worden seyn und eben nach Constantinople 
berufen worden, und somitt, anstat Grichen, Landes-Einwohner 
eingesezt. Hier sind die Grosslogofett Bibesko und Brayloi 
als Vorsteher eingesetzt, dann auch, unter Einstimmung des 
Divans, die provisorische Regirung anvertraut worden.» 

181. [Craiova], 21 Iulie 1822. Stan Jianu. «Pän acum aü 
judecat lucr{ul] într'alt chip, Dr numai de pace; acum văz lu- 
crurile cam amestecate, și nu-m plac.» 

182. [Craiova], 30 Iulie 1822. Consltantin] Bräil[oï]. «Mi- 
luindu-ne milostivul Dumnezäü cu Domnie, socotim fără în- 
doială că să vor șterge patimile ce am cercat în diiastimă 
de atăta vreme pănă acum.» Își ridică deci familia. 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI ISTORICE 159 


183. (Craiova), 12 August 1822. Dimiltrachi] Bib[escu]. 
«Catinca îm scrie că i-ai zis dum[nealta sä-s caute alt conac, 
că odäile dumfnea]v{oasträ] o să le faceți prăvălii. Pentru care 
mă rog, mal fie îngăduială pînă ce va veni şi Măriia Sa 
Vodă (a căruia venire o aşteptăm curänd la Silistra intäiü, 
ca să-ș facă tacămu Domnii), și atunce’i să merg și eŭ la în. 
chinăciune și, văzănd, fâcănd, că poate îi voi scoate si afar[ä]; 
şi pentru o lună, dooä de zile să mai prinzi și alt[ä] casa.». 

184. Sibiiu, 14/26 Octombre 1822. Stan Popovici. Arată 
ce a cheltuit la drum cu beșliii, Turcii, vătafii. «După această 
însemnare te vei putea regularisi. Vei ști și aceasta că maï 
nainte aceale mincätorif nu era, fără numai: 

Chiriia cum să putea tocmi omuli cu chirigii. 

La Balș, la podü, une ori lua de car a 10 pärale, alte ori nu lua. 

La Jiblea, trecutu Oltului, 40 a 50 părale. 

La Ciineni, trecutu Oltului, 50 a 60, pän 80 pärale de cari, 
cum sä putea tocmi omul cu podari. 

La Cîineni, la vatafu, de om 2a 4 pärlale], si de vită iar la 2 
a 4 părale. 

Pentru avaetii, pentru rîmători, mai nainte era de păreache 
60 păr., şi vama la päre[ache], în zilele lui Carageă s’aü fâcut 
avaetu cu vama intii, lei 4, apoi 6, mai la urmă 8, 10 pär{ale|, 
12. După aceia san făcut care ce putea să ia, si beslii iaräs 
prin toate satele, incitü, în iarna trecută, unii care vindea 
rimätori în lâzăret, nu putea prinde după vinzare vămile și 
avaeturile. 

Pentru vitele cu coarne, oi, capre, de acestea nu-ți facü 
aducere aminte, fiindcă aceste articole era oprite de la Poartă 
a-i scoate încoace ce; sloboză Domnul țări sai Caimacamul 
Craiovi, făcea negustori tocmealä cu dînși, cum să putea învoi.> 

185. 1823. Scrisori romänesti pentru bani de la <Ali-Aga, 
Rahovan». 

186. Sibiiü, 30/11 Ianuar 1823. Savva loannovici. «În țară 
iaste bine pace, și oameni is caută trebile fără supărare, 
numai tot cu frică în sin, să nu să spargă fără veaste oala 
şi să fie daţi pradă celor de altii neam... Pä Nenciu- 
ciulescu Lan scos din Căimăcămie, că n’aü vrut să mai fie 


www.dacoromanica.ro 


180 SCRISORI ISTORICE 


după cum era, ci cerea să nu i să meastece niminea în cele 
5 judeţe. Boerii Craiovei încă aŭ lucrat cu alți ipochimeni 
mari decindea ca să despärtascä cele 5 județe de cuca 
Bucurestiulfu]i, și, de una ca aceasta temindu-sä Domniia, aŭ 
trimis de Lan ridicat la București, și aŭ făcut acold Divaniti, 
de unde pot porunci și Craiovei. Polizachi aŭ luat iaräs poș- 
tele și vămile, și la vama Craiovei aŭ întrat iarăș Amanü. 
Galaction! pănă acum tot utoov pBopäs xai ăpdapoias? să află. 
Mitropolitul? șade la Brașov. 

Domnul Aghentul aŭ scris la stăpănirea de aici să silească 
pă fugari să iasă în ţară. Deci i-ai chemat pe toţi la poliţie, 
și le-ai spus, saii să meargă afară, saü să să dea mai afund 
În Austria. Ceialalfi aŭ cocolosit și aŭ tăcut, iară Grecii aŭ 
asternut o instantie cătră În. C. Gubernium, cum că, fiindcă, 
din pricina revoluţionui Eladei, s’aü scornit de cătră Turci 
goană asupra tuturor Grecilor de obște, vinovat și nevinovaf, 
nu pot mearge în ţară, și la Austria nu să pot mută acum, 
în vreame de iarnă, ci să-i îngăduiască pănă la primăvară, 
și atunci is va lua fiestecarele sama ce va face. Jar, voind 
Înpărăteasca Mărire at sili să meargă la Turci, să-i jervească, 
să roagă ca mai bine să trimiță Mărirea Sa ca să-l piiarză cu 
sabie creștinească. Acest den urmă și neplăcut Ausdruck 
le-am zis să-l schimbe; apoi eŭ nu știi ce vor fi făcut.» 

187. Sibiiü, 14/26 April 1823. Stan Popovici. «In säptä- 
mîna viitoare pleacă de aici ghenerarü Alecsandru Pini.» 

188. Sibiiü, 15/27 Decembre 1823. Stan Popovici. «Ghe- 
neral de Minceachi la 21 X-mvrie aü plecat cu toată familiia 
sa la București, și de acold la Țarigrad va merge, și la 23 
aŭ plecat și baron v. Rukman, conselieru, și un secretar 
Carniovü, iar cantäläriia aŭ rămas aicea.» 

189. Craiova, 5 Februar 1824. Savva Ioannovici. «Aici iaste 
isihie mare, chesaturi mari: pă Pașa de la Vidin l-ai mutat 
a Endreneat, fäcindu-l serascheri asupra oștirilor celor adunate 


1 Episcopul. 

3 «Între peire si mintuire.» 
3 Dionisie Lupu, 

4 Adrianopol. 


www.dacoromanica.ro 


SCRISORI ISTORICE 161 


pentru apostați; în locul lui, vine altul, care astăzi, mîine, 
întră în Vidin.» 

190. Craiova, 21 Mart 1824. Savva loannovici. «Costache 
Brăiloiă s’aü orinduit ispravnic la Caracal.» 

191. Craiova, 15 April 1824. Savva loannovici. «Pă dum- 
[neaji[uli Caimacamul Logofätu Constantin] Cimpineanul Lan 
schimbat; în locu dum[neaji[uji aŭ venit dum[neallui biv Vel 
Hatman Dimitrie Raletü.» 

192. Craiova, 6 Maiü 1824. Savva loannovici. Să se trimeatä 
ziarul «Beobachter», pentru spiferul Leopold Koller. «Nof aici 
pănă acum, din mila Domnului, aveam mare liniște, iar in 
zilele acestea s’aü cam întristat lumea din vestirile ce aŭ 
venit că inprejur[ul] Bucurestilfo|r, la Ialomiţa, ar fi cu ade- 
vărat ciuma. Și că dincolo, peste Dunăre, la Oreahova, cale 
de 12 ceasuri din Craiova, aŭ venit de bună samă vre o 400 
ostași turci nesupuși, care erea să meargă cu Derviș-Pașa 
asupra insurghentilor la Morea, și, pă drum certindu-să cu 
ceialalți, san întors înnapoi, si, pă unde aŭ ajuns, ar fi făcut 
si reale si ar fi luat și bani de la niște aiani si de la orașe, 
ca să le crufe, să nu le supere; și oamenii muscafi de șarpe, 
lè frică și de sopirlä. Cu toate aceastea, Măriia Sa Vodă aŭ 
pus în lucrare a să face lăzăret la București; de prin alte 
locuri, s’aü dat poruncile cele cuviincioase spre potolirea 
boalei. Asemenea și pentru Turci nesupuș iaste nădeajde 
că, saü cu bine, saü cu räü, îi va potoli Măriia Sa Pașa de la 
Vidin. Dumnezeü să-ș facă milă!» 

193. Sibiiü, 14/26 Mag 1824. Stan Popovici. «Dinù pri- 
cina că cu bună samă este ciumă in judetu Ialomiţi și pe 
marginea Dunări, s’aü fäcutü lazaretu mai tare: pentru oameni, 
20 zile fără osăbire şi, de mărfuri, 21 zile.» 

194. Craiova, 17 Maiü 1824. Savva loannovici. «Postelnicu 
cel Mare, Filip, inpreunä cu unul Aslanoglu, să află aici veniţi 
de vre o citeva zile: niminea nu știe pintru care sfirsit. Din 
sudifi austriacești văzînd discoliile ce arătă Aghentiia a-i cu- 
noaște, mulți s’aü lepădat și s’aü făcut raiale cu privileghiuri. 
Părintele episcop Galaction l-ai scos din Scaun, și s’aü orin- 
duit grämfä]ticul Preaosfinfii Sale, chir Neofit, episcop, la aceste 


5216. Vol. VIII. 11 


www.dacoromanica.ro 


162 SCRISORL ISTORICE 


5 judefe,—om foarte blind și înpodobit cu învățătură. Mone- 
dele să sue, si sintü cu totul rare în piiatä.» 

195. Craiova, 17 Iunie 1824. Savva loannovici. «La Izlaz, 
schela Nicopolii, la 12 ceasuri de aici departe, sau molifsit de 
ciumă si aŭ murit citeva suflete. An mers comision de aici 
şi aŭ scos pă molifsiți de i-ai băgat într'o pădure, să facă 
lăzăret... Musafirii cei cu arma să gătesc de ședeare: multi 
zic că san schimbat cele scrise de acolö la 12 Mai noii, 
şi întră altă mijlocire ca să dea sävirsire pricinilor.» 

196. Craiova, 28 Iunie 1824. Savva Joannovici. «Din cue, 
am mai vîndut, dar tot mai sînt, fiindcă nu sînt toate hartul 
Ţării-Ruminești... Vorbele de ciumă aŭ mai încetat acum.» 

197. lași, 26 Novembre 1824. Mägirdici Buicliu. «Si Can- 
temir al nostru aŭ învăţat la vremia lui musiu Rab slobod 
si a să întovărăși cu boeri spre jecuiria suditilor, si, în vre: 
mia acestui domnul Aghent, pentru neunire lui cu dănsul 
la acesti feliuri di fapte, pentru aciastă, el, di ciudă, cu Curtia 
şi cu boeri, unindu-să pin taină mari, învrăjbire aŭ prici- 
nuit între domnul Aghent şi între suditi, sculăndu-să asupra 
sudifilor ca să le puie niști biruri mari, căte 7.000 lei, altor 
căti 5.000 lei, şi aşa păr la 500 lei celui mai dipi urmă; 
încă și aciasta, ca sudifii să-și văndă acareturile. Adivărat că, 
pentru toti acesti feliuri, la toţi, puindu-să si domnul Aghent 
di potrivă, avem nădejdi că nu ar pute să facă nimic. Si, 
pentru acesti feliuri di supărări, dum! nu-şi poti îndrepta 
cheful: forti mari mirari ne aflâm, cine vra să fie lui arcà !, 
ca pän la atäta Înpärätie suferi faptele lui; in vremia lui 
monsiu Rab, atătia jălbi san dat asupra lui, și nimini n’aü 
folosit nimic: numai Dumnezeü să-şi facă o milă l» 

198. Bucureşti, 14/26 Februar 1825. «Päzeste-te de galbeni do- 
decari, că aŭ esitü calpi mulți, fäcut de Greci, făcuţi întocmai ca 
cei buni; atăt numai că aŭ pret numai de opt lei, având 
argint mult bägatü într'ănși, şi să zice că în Tara-Rumä- 
nească s’aü vărs[at] 60.000, şi tovarosi Aghentii, negutätorii, 
zic că mal aşteaptă 1.500.000, totii pentru ticäloasa Tara- 


1 Sprijinitor. 


www.dacoromanica.ro 


SORIBORI ISTORICE 463 


Rumäneasca, cu toate că ochiu neadormit al Stăpiniri ai pus 
sirguinfä mare asupra aceștii pricini, a apandisi-o [intimpina-o].» 

199. București, 21 Februar 1825. Costachi Vlädoianu. 
Pentru scrisorile ce trimite la «iubita mea Frosinitä». Si alta, 
färä datä. 

In alt rind cere postav (12 Februar). 

Acelesi scrisorf la 7/19: «Boala ciumi avem zile de cînd 
nu să mai aude, slav[ä] lui Dumnezeü. Joi sara, Ja 2"/s tyr- 
Geste, s'aii făcut cutremur, nu prea mare, dar simtitori.» 

200. Craiova, 4 Iulie 1825. Savva Ioanovici. «Minciunjle 
ce să auzea de spre Domnie noaoë, în vecinătate, San po- 
tolit acum aici. Stupif sînt frumoşi si cu ceară multä.» 

201. Govora, 21 Novembre 1827. N. Iotta. <Alaltă șară, 
am luat o curată știință de la Ibraila că Mehmezi facii mare 
pregătire... La Prutü aü sositü mare putere rusească, și aü 
fäcutü lagerii în marginea Prutului. Cazaci, ofițeri, totdeaună 
vine la Galaţi și si tărguescii vină, rachiü... Turci în toate 
cetățile să strängü, gătire mare facii: destul de frică aŭ 
beti crestin[i] aici în țară: nu stiü ce să facă. De la Craiova 
nici-o ştiinţă am de cändü san începută aceste dureri.» 

202. Rimnic, 2 Iunie 1829. N. Iotta. Gaismar a trecut Du- 
nărea la 27 Map, la Rahova, «sară, intunericü fiindü». «Ti- 
cälos Turci, netemändu-sä de așa grabnică trecere, s’aü po- 
menită la 2 ciasuri nemțăști de dimineața, la 28 Map, ocolită 
orașul Răhovi cu Muscali, încăt de bătae tobelorii si din 
auzulü muzici aŭ fost Mehmed cu totul späriiatü, si, fäcändü 
mai întăi intrebäciune Ecselentiia Sa de vor să să închine 
sai nu, aŭ dati räspunsü Başa că vor bătae. Si așa, incepändü 
cu tunurile din toate părțile, aŭ ţinut bătae vr'o căteva ciasuri, 
apoi aŭ strigatü Muscali cura», și aŭ întrat inü oraș, prinzändü 
pe toți Turci ce aii fost vii, înpreună cu cadănele lori și 
copii. Aŭ fost groznică jale de Turci; le-ai datü hagma (sic), 
i-au jefuit si îi trimete la Craiova, cu totulii înpreună, si cu 
beigamberi (szc) lori ; iar Turci de la Tinbru, auzindü tunurile, 
San dusii focului: aŭ năpustit orașul.» Rușii vînd zece ocale 
de fier cu 1 leii şi căldările, cu 2. 

203. Craiova, 12 August 1829. Ioniță Minovici. «Divanu 


www.dacoromanica.ro 


164 SCRISORI ISTORIOE 


Bucureștilor aŭ trimis aici poruncă și ai ränduit pă N. Bräi- 
loiü ca să cumpere cu bani gata bucatele de la toți läcui- 
tori țări fără deosăbire, însă cu prețuri hotărăte, căte 20 lei 
0/0 (sic) ocă făina, 13 lei orzu și 12 lei ovăzu, toate făcute 
teslim aici la magasie, cu cheltuiala oamenilor... S'aii oprit tot 
speculationu de bucate între lăcuitori... Nu ştiii oameni, de 
unde să cumpere, să mänänce.» 

197, Craiova, 11 August 1829. Joan Minovici. Luptă la 
Cerneti: Turcii sint gonifi și înnecați în Dunăre. 

198. București, 5 Novembre 1830. Consulul engles Blutte. 
«Nous avons malheureusement la peste à Calarache, où 
elle est passce de Silistrie.» 

București, 19 Mart 1832. E. L. Blutte. «Vous connoitrez 
déjà la destitution du Ministre de la Justice et la cause de 
cette destitution. Le Métropolitain Grégoire, qui avoit été 
attaqué de maladie avec vomissement à Buséo, lieu de sa 
surveillance actuelle, est maintenant, grâces aux soins et aux 
talens de M. le docteur Arsaki, hors de danger, à ce que 
Pon me dit.» 


www.dacoromanica.ro 


v. 


DIVERSE. 


www.dacoromanica.ro 


I. 12 Novembre 7220 (1712). «Eü, Sfetco», dă zapis «dum- 
neaei babei Iracăi», pentru un împrumut de zloți, «cu do- 
băndă zeace la doi», pe jumătate de an. Dacă nu va plăti, 
«și să va face vr'o cheltuial[ä], au zăciuial[ă), să fie tot de 
la mine». 

2. f Părcălabe i voao, oamenilor de la Poiană, vă facem în 
știre că, viind aicia Costandin Popescu de la Popeşti sud 
Vălcea, mi i-aii spus pentru Dragu ce iaste fugit de la voi, și 
acum iaste în Välcea; care Drag aŭ şi furat o capră acestuï 
Costandin. Pentru care iată că v|ă] scriem, să cäutat, să 
mearget sa luat pă acel Dragu, cu toate iconomiile lui, si 
să-l aducet la urma lui, după cum iaste porunca Mării Sale 
lui Vod[ä]; si să luaf capra de la el și să-l dat mai susului 
numit păgubaș. Altă sminteală să nu faceţi. Aciast[a]. 

Aprilie 11 d., 1752. 

[Iscălitură netnţeleasă.| 

3. Foita de vitele ce a focoto stricăciune în bucate, pre- 
cumü o arată mai josü anume; Säpt[emvrie] 14, 7262 [1754]. 

Popa Udra, Tudura săraca, diiaconu Gherghi, Mărica să- 
raca, diiaconu Costandin. 


Greciști : 
Popa Greghi, Vasăle Sälaru, Costandinü a Calei . .. Mi- 
hai boiarü, Cipico. 
Strenji: Flora cälugärita. — Popești. . . . Säuesi, Slănești 


.... Degeni, — ot Bläslavu. 

4. Manuscris fragmentar. Incipit: «Ränduiala ce face la Joi 
Mare, la spălare, diaconul de jos.» La sfîrşit: «i pisah az 
Costantin Logft.; 1757». 

5. 1778. Scrisoare a luf H. Ivan Popü. Citeazä proverbul: 
«cine plänge pentru altul, pă el il ustură ochil». 


www.dacoromanica.ro 


168 DIVRRSE 


6. 12 Map 1778. Testamentul lui Nica Teisanu: «O să- 
liste de casă» la Rimnic, vie la Vlădești, «perne inbräcate 
cu flanel», «I juncă să să taie la pomana mea», «I päreche 
de papuci: pentru aceștea să dai 5 vadre rachiii.> - 

7. Craiova, 26 April 1784. Zamfir Hfag]i Gherghe. «Prea- 
iubita și dulcea mea sofioarä, Mariuta, aŭ lăsat dum[nea]voasträ 
săn[ăltate. Of ticălosul de mine și de tot nenorocit în lume am 
rămas, negru și părlit în lume, şi cu jale nespusă, căci nu 
m'am învrednicit să fiii la morte, nici la ingropäciune... 
Of amar viața mea, că lumea mi s’aü întunecat și sorele aŭ 
apus. Of şi iar of!» Să-i mîngiie eï copilul: «şi ieii i-am scris 
cu măngăiere şi cu parigorisală. Of vai de mine, of! Și, de 
copilu, să nu să cerncască, numai la mină să să lege cu 
negru,—cä destul m'am negrit eŭ și m'am întunecat , . . Mi 
să tăiară mănile, şi nu mai putui scrie... La aciastă vărstă si 
greutatea copiilor, mare nedreptate mi s’aü făcut mie, päcä- 
tosul: mulțămim lui Djumne]zeü.» 

8. 4 Mart 1801. «Alamanü Mät ot Räsinariü.» Pentru chilii 
ce vrea săfacăla o mănăstire. Pomenite fetele, Ana si Sora, și 
nepotul Maniii Mitrea: «și acela le va ceti înpreună cu dinsele». 

9. 1804. «Toate socotelile şi zapisăle lui Drotlof zidarii, 
pentru lucru bisereci de afară.» 

10. [1805.] «Eù Nedelea; eŭ, cea mai mic[ä], Zmăranda.» 
eat că pă tat[a] l-ai tăiat Turcii, și maica e bätränä... 
sănt strâină.» De la el e tot ajutorul. 

11. 1805. Hagi Costandin Pop către fiul săi Zamfirachi. A fost 
bolnav. «Am văzut că-mi scrii, fiiule, că mi ai scris atitea scri- 
sori, și te miri de nu Cam făcut nici-un räspunsü. Dară fätu- 
meü, la aceasta ai greșală, că sînt numai vorbe, fiindcă 
cărțile pe numele mei nu să perd, fiindcă este știut în multe 
părți, mai vîrtos cînd la o cäprärifä îi vin scrisori de afară 
mai cu toate poștele pe numele ei, și nu să perd, dară cum 
pe numele men să să pearză; ci zi că nu mi al scris nici 
de cum.» Fusese fiul în oaste. < Ofițerii ce[i] ce sînt gazdă bune 
şi să feresc de lucruri necuvioasă aii cinste la reghement și 
avanteruesc mai curînd ca alții... La purtarea ta să vor uita 
cu ochi deschiș, fiind de alt neami.» 


www.dacoromanica.ro 


DIVERSE 169 


12. Timişora, 11 Maiü st. n. 1806. Zamfirachi Pop. E făcut 
acum «adiutantü la domnu maioru Popp, care singur baŭ 
poftit ca să rämiiü la ast reghiment». Iscäleste: Zen obie. 

Odatä el vorbește, după spusa unui ofițer rus, de neam Grec, 
că Rușii aŭ furișat lui Cerni-Gheorghe 300.000 de galbeni. 

La 26 Novembre st. n. întreba dacă e adevărat că Rusii 
sînt în București. 

13. 25 Man 1808. «Mariia văduva, cu trei feate, din curtea 
bisearici Sfăntului Itip.» «Gy trei pietri de feat[e]>, cere ajutor. 

14. Pesta, 7 Iulie 1808, Zamfirachi Pop, ca ofițer, scrie 
romäneste tatălui săi, şi despre încoronarea apropiată a Im- 
părătesei. «Gıäfoia Starenberg, unde am fost eri la prinzi.» 
Mamei îi scrie în P. S., grecește.— Fusese şi fratele lui, Dincă. 
pe acolo. — Prin Septembre era cu el şi «ficioru lui domnu 
Molnar». 

15. Catastif de cheltuiala ce să va face la pogrebanie ră- 
posatului dumnealui jupinului Hagiu si ce să va da pănă la 
trei ani la parastase, etc.; 1808, Octomvrie 18; Sibil. 

16. 1809. Zamfirachi Pop scrie din Bucureşti şi din Craiova, 
apoi din Viena. Erzenberg îi oferise a-l face căpitan în Land- 
wehr. 

17. Sibüü, 2 Iulie 1809. Pauline H. C. Pop arată că soțul 
ei lăsase grija Casei fiului mai tînăr Constantin şi lui Stan 
Popovici. Hagiul moare la 30 Octombre 1808 si Constantin 
la 20 Iunie 1809, la 19 ani. Acum conducerea afacerilor o 
aü Zenovie și Stan Popovici. — Tipărit în nemteste, grecește 
şi romäneste. 

18. 1810. Scrisori din Viena, de la Zamfirachi Pop, ofiţer, 
către «fratele» săi, Stan.— Tot de acolo scrie, în aceiași limbă, 
Dumitraşco Popovici. 

19. «În Marele-Becicherecü», 13 Novembre 1810». «Theo- 
dorü Popovici, parohü in M. Beci; Moisei Popovici, puhpin- 
terü.» Cätre «värul» Stan. Salutäri. 

20. 1812. Neusatz. Corespondenţă pentru zugrävealä in- 
tr'o biserică de sat a lui «Arssenius Theodorovics». 

21. 1814-5. Fragment de scrisoare din Viena (?). Şedinţele 
și petrecerile Congresului. «Ich war in dem grossen Hof-Ball 


www.dacoromanica.ro 


470 DIVERSR 


parée und habe auch die Dudesco dort gesehen... Von Du- 
desco weis ich kein Wort: er ist in der Leopoldstadt aus- 
gezohen, und whont auf der Landstrasse; er wartet auf 
seinen Schwiegersohn wie auf Gott!; der Gregoir soll schon 
in Pest seyn...» 

22. Pesta, 22 August 1816. Scrisoare grecească de afaceri 
de la Mavéyaç xai Tovvovohils, 

23. C. 1817. Herpog Aoûxaç, «copil fără minte și neprah- 
tisit de nici-un fel de procopsala», trimete sfăzîneZ de odini- 
oară, Păuna Pop, «acest tefaric, adecă o pungulit[ä] de bani». Nu 
e ciumă în Țară. «Rugăciunile cari facem Maicäi prea-curatei Fe- 
ciorel la zile de sărbători, nopţile cu priveghieri și zia cu deose- 
bite podoabe de cântări și cu 2 cäntäreti, desävärsit psalfi, 
între amändoo stränile, si, cum să face sară, vine chir Bälutä 
Ioan si ne adună pe toţi din Gren, toţi copii, la toate săr- 
bătorile, si ne duce de ascultăm la acest fel de podoabă, ca 
pe niște călugări, și socotim că nu să va indura de noi pä- 
cätosi de a ne pedepsi cu măniia sa, care o vedem prin alte 
orașe. La București si in Tara Turcascä, la Dit, foarte tare 
s'a pornit, mai värtos asuprä Jidovilor si Turcilor, si din 
nimică nu să pricinuește, cält] din necuräfeniia, si a legii, și 
omenilor, cari nu să păzesc, ci fac tot felu de amestecări; 
si, intrind si creștini pin casele nelegiuiţilori, s'aii pornit acum 
de opștea între toţi. Pe ici avem pănă acum lazareturi din 
amăndoo părţile, dar ce folos?! că Turci nu fac lazaret, si 
rămîne la mila lut Dumnezeü cum va vrea cu noi.» 

24. Rod, 24 <Marţi» 1817. Comănel căpitan. Felicită pe 
Hagiica de Paști şi-i trimete «un mielusel». 

25. Cu plecăcione sărutii cinstită măna dumitale, cinstită 
cocoanä Hagiico. Poftescü să petreci Sfănta Înviiare a Dom- 
nului Hristos în pace și sănătoși. Primitu un melu, și un cocoșu 
de munte, și ceva brănză. Mă rogu să le primeşti ca de la 
un priiatin și supus al dumitale. Si suntü al dumitale prea- 
plecată slugă: Comänel Căpitan. 

Rodi, în 12° April 818.. 


1 V. Hurmuzaki X, la numele Cariboglu. 


www.dacoromanica.ro 


DIVERSE 171 


26. «Budak, la Bistritze», 20 Septembre 1820. Hellena 
Macedon. Pentru o scrisoare. 

27. Seghedin, 27 Decembre 1820. Comunitatea ortodoxă 
de acolo schie sirbeste. 

28. Cluj, 1821. Scrisori romänesti de la Dimitrie Rat, trans- 
lator gubernial. 

29. Cluj, 19 Februar 1821. «Dimitrie Rap: Pentru o scu- 
tire de «ficior din cätanes si o cerere de la ecocoanà Maria 
Ceacheardec». 

.30. 23 Iulie 1821, Dumitru Nicolae, Grec din București. 
E cătană în Viena; are o afacere, pentru care a vorbit solulu? 
turcesc Mavrogheni. Cere ajutor de bâni. P. S. e de «Danu 
Dragomir, catana din Räu-Saduluï», care ar vrea să iasă 
din cătane. 

31. Craiova, 29 Septembre 1821. Popa Iordachi, care are 
pe fiul săi Gheorghe la casa lor. I-l recomandă. 

32. [Craiova], 12 Mart 1822. «Zamfira a lui Dumitru Hu- 
zariü, nepotu lui Hagi Pătru.» Cere ajutor la bätrinete, «si 
cu multă slăbiciune şi cu nevădeare de ochi». 

33. Rimnic, 13 Decembre 1821. «Ghiță dascälu.» Pentru 
datorii si «anghinaturi värgate». 

La 9 Januar 1822, pomenește o scrisoare de la Stan la 
«părintele Meletie iconomul» (era încă la Sibiiü acesta). 

34. [Căldăruşaui], 4 Septembre 1823. Ioan Orbu. «Cînd 
aŭ voit Dumnezeü ca să mă pedepsească pentru păcatele 
meale eu aciastă orbiciune.s Păunica, prin milostenii, e «toiag 
orbuluï». «Fiindcă sînt întunecat, nu sînt vreadnic [a veni 
la ea].» 

35. Mag, 3 lulie 1824. «Gabriel Molnar, postmaister.» Pen- 
tru doi cai ai Hagicăi. «Cere un cataon de calvin pe o roa- 
fătă ca şi el, ce na (sic) miroasă a tulipan, nice a mäghirani, ci a 
piatră pucioasă... Că-m rod păine mea de la părinți, cumpărată 
pe stimbü, ca căini cei răi şi necredintosü la un stăpăn bun... 
Mai bine să cază turnu cel cu umbü în vărv si să lasă vii 
numai cäti am botezat noi cu toţă... Dar de la o doamnă 
creştină, nu de la v’o cataonä de niam răi... Cu doi nu Ze 
ploai... Pentru scrisoare şi ortografia, mă rog de jertare, că 


www.dacoromanica.ro 


172 DIVERSE 


aclastä scrisoare n'am învăţat la scolă, ci numai am furat 
cu ochi.» 

Ceruse și la 6 Iunie: «Îmi turbă iepile după armäsärit; 
care mare pagubă aș avea, dacă nu s'arii mănză. Dea muri 
oarecăndva calu acela, Lot îngropa cu pompă ca pe Ducipal, 
ca și pe iapa mea Jiji, care cu muzicaș zäcänd de jele pănă 
la groapă o am petrecut cu toată Curtia mea.» 

36. București, 3 Octombre 1824. F. Müller Theater Direktor, 
Bilet german. « 

37. Govora, 4 Septembre 1829. De trei zile nu a «mai 
murit niminea în Craiova». Rușii ai trecut Dunărea. 

38. 15 Februar 1832. «Maghistratul orașului Craiovei.» 
Să-i tocmească pe dr. Cominec, «de iaste desävirsit dohtor 
cu diplomă și cu sentementuri plăcute». Are 800 de fl. ar- 
gint-=5 400 de lei; turcești, pe an. S'a scris Vornicieï din 
lăuntru pentru a fi numit, și s'a aprobat. «Să să scoale 
să vie cu un ceas mai nainte, fiind întrebuințată politiia de 
dohtor.» Iscălesc: Constandin Bräilfoiü], Cost[an]d{[i]n Brabo- 
veanu, Nıxöiaog Eupavoñx. 

39. Craiova, 15 Februar 1823. Crăciun și Sava Ioannovici. 
Trimet cererea maghistratului Craiovei. Dohtorul să-și aducă 
«documenturile saü diplomel[e] în rînduială, că iaste dohtor de 
medifin, iar nu hirurg. Fiindcă după întocmire cea noaoä 
tot dohtorii ce aŭ a intra în slujba țării are să fnfätiseaze 
documenturi vrednice de încredințarea științelor meșteșugului 
lor, care aii a să cerceta de cătră comisiia cea pentru dohtori 
așezată... Are orașul mare lipsă, aflindu-sä numai cu un hirurg... 
Are a-ș lua plata vizitelor ce va face pă la oamenii cei cu 
stare, și noi, din cit va sta prin putință, vom pune toată si- 
linta a-l recomindälui prin toate casele negutätoresti și boerești.» 

40. Craiova, 14 Mart 1832. Crăciun si Savva Ioanovici. 
Vornicia a hotărît ce urmează pentru dohtor: a) Plată pe 
lună, 600 de lei, la sfîrşitul lunii; b) edohtorul iaste datori să 
curarisească pă săracii lăcuitori din oraș fără nici-o plată, 
iar cei cu stare aü să-i plătească vizitele»; c) «nu iaste slobod 
dohtorul a lipsi din oraș fără știrea maghistratuluï»; d) ciaste 
dator dohtorul a alerga în toată vremea la cei ce-l vor chema». 


www.dacoromanica.ro 


DIVERSE 173 


S’a aflat la București un dohtor, «anume Petru Baron, care 
aŭ săvirșit învățătura la Minhen si, viind aicea, s’aü şi așezat 
dohtor al orașului» ; cellalt poate fi Cominec: «deosibit are 
oraşul și un hirurg, pă Vilag, de la Viena». De nu Cominec, 
altul, pe care ar putea să-l caute la Viena dr. Malhat. Se 
plătia de particulari lui Fereri «alți 3 a 4 mii lei pă an». 

41. «Băile ot Meh[a]diias. «Dimitrfache] Grecianu.» Scrisoare 
de la «cumnatul miei Cämf[i]n[a]r[ul] Costandin Socoteanu». 


42. Rimnic. «Catinca [lui Alecu], Bojureanca.» Pentru niște 
«sineturl>. 


www.dacoromanica.ro 


TABLA NUMELOR. 


N. B. Prefaţa nu e cuprinsă în aceste table, 


Adacală, 142. 

Adrianopol, 160. 

Ahmed-Efendi (1806-7), 125, 127-8. 

Aidin-Paşa, 116. 

Albeşti, :124. 

Albulescu (loan), 83, 85. 

Alexandru I-iü (Țar), 128. 

AN-Pasa de Tepelen, 119. 

Al-Paça (1822), 152. 

Almăj, 123. 

Aman (Dumiiru), 47, 91, 160. 

Amarade (rii), 130. 

Anglia, 9, 10, 16, 31-2, 43, 100-1, 
149. 

Arad, 54, 70. 


Bacaloglu (familie), 93. 

Bachü, 113. 

Baden, 66, 

Bagration (generalul), 128. 

Baia-de-Aramä, 119, 

Bainl (Bratul). V. Zirnesti (proto- 
popul—dın). 

Bălăceanu (C. M.), 69, 72-3. (Elena), 
73. (Ștefan), 72. (Sultana), 5. (fiul 
Stolnicului Ioniţă), 5. 

Balasachi (Grigore), 117. 

Băleanu (Grigorașcu), 37. 


A 


Arciar, 108, 

Argeș, 105. (episcopul Iosif de), 32. 
(negustori din), 88. (Nanu, ne- 
gustor din), 90, 

Argetoianu (Gheorghiţă), 89, 118. 
(Ioniţă), 118. (Slugerul), 29. 

Arment, 82, 86, 91. 

Arnäufi, 112, 115, 129, 136-8 142-3, 
147. 

Arsaki (dr. A.), 73, 164. 

Arthur (Lewis), 99. 

Aslanoglu, 161. 

Astrahan, 125. 

Autun, 98. 


Bălgrad, 82, 86. (preotul neunit 
din), 82. 

Balș (sat), 159, 

Băltăreţu (Jenachi Stati), 86. 

Bălteann (Grigorașcu), 70. 

Banat, 137. 

Barco (general), 113, 

Barozzi (consul rusesc), 97. 

Basarab (Stefan), 92. 

Basarabescu (Dimitrie), 92. 

Basarabia, 155. 

Batal-Pasa, 114. 


www.dacoromanica.ro 


TABLA NUMELOR 175 


BecYcherecul-Mare, 169, 

Belgradul sirbesc, 90, 142. (Paso 
de), 114. 

Belleval (emigrat), 98-9. 

Belu (Märioara), 74, 76. (Stefan), 69. 

Bender, 1:2. 

Bengescu (familie), 115. (Constantin, 
Dinu saü Costachi), 18, 24, 26, 
28. (Dimitrie saü Matachi), 49. 
(Gheorghe sai Ghiţă), 8, 36. (alt 
Gheorghe),74,89. (fiii lu Gheorghe 
Li), 48. (Răducanu). 40, 45. 
(Stäncuta), 52-3. (Tache), 74.5, 
89, 151. (Titu), 48, 63. (Tiņa), 
37. (Stolniceasa), 7. 

Bengesti (sat), 35. 

«Beobachter» (ziar), 161. 

Bethlen (comitele Gheorghe), 17. 

Bibescu (familia), 37, 117, 120. 
(Catinca), 28-9, 40, 48-9, 57, 62, 
64, 71, 74, 120, 159. (Constantin), 
42-3. (Dincă), 117-8, 120. (Du- 
mitrachi), 28-9, 32, 34-5, 37, 39 
41, 47, 51-2, 56-8, 61-2, 68, 71, 
74, 91, 117, 120, 124, 149, 158-9. 
(Elena, soția lui Dincă), 42-3, 
71-2, 89, 120, (Maria, soţia lui 
Stefan, sl fica el), 23 sim. 1. 
(Stefänicä), 23 și n. 1, 53, 61, 
72, 75-6, 130, 148. 

Bibica (Dimitrie), 23. 

Birca (sat), 130. 

Birlad, 140. 

Bistrița olteanä (și moaștele Sf, Gri- 
gore Decapolitul), 21, 132. 

Blutte (E. L., consul engles la Bu- 
curești), 100-1, 164. 

Bobicesti (sat), 114. 

Bodor (Ludovic, cleric catolic), 100. 

Boian (sat). 151. 

Boita (sat), 61, 87. 

Bojoiü (Tudoran), 44-5. 

Bojoran (Alecu), 54. 

Boränescu (lonitä), 41, 46. 


Borsec, 19, 

Bosnegi (=Bosniact), 89, 146. 

Botoșani, 87, 91, 151-2. (Armenii 
din), 87, 151-2. 

Bozieni (sat din jud. Neamţ), 16. 

Braboveann (Constantin), 68,90, 172. 

Bradul (lîngă Deva), 41. 

Brăila, 109, 139, 163. (Paşa de), 139. 

Bräiloiü (famila), 29, 115. (Anica, 
fica Elenei), 55, 68. (copilul ei), 
57. (Balașa), 119. (—ul cel bătrin, 
1790), 107. (Comisul), 158. (Cor- 
nitä), 48, 107, 123-4. (fica lui), 52. 
(Costachi), 35-6, 41-2, 47-9, 53, 60, 
65, 67, 70, 73, 77, 89, 113, 118, 
(Și soția), 122, 154, 158, 172. 
(Costică), 74-5. (Dincă), 59. (Du- 
mitrachi), 42, 66, 118, 154, 158. 
(nepoți! lui), 66. (Elena, soția lui 
Costachi), 43-5, 46-9, 51-7, 62, 
65, 68. (Ioniță), 8, 10, 109. (Ni- 
colae), 61, 63-4, 65, 70, 72, 87, 
89, 164. (copii), 63. (Uta, soția lui 
Dumitrachi, si mama eñ, 118. 
(ful Stolniculuf), 19. 

Brau, 42, 146. 

Bräslävesuf (sat și mănăstire), 1 18,133. 

Brașov, 19, 40-1, 43-50, 58-9, 64-9, 
71-2, 77 82, 85, 93, 97, 101, 
111, 121-3, 132-3, 145-6, 152, 
160. (Barbu Arion du), 83. (|. 
Vlad, negustor din), 82, (I. 1ono- 
vici Marcus din) 83. 

Brătianu (Dincă), 65-6. (Toma), 54. 

Bratovăeșii (sat), 119, 

Brätulesti (sat), 38. 

Breasta (sat), 36, 71. 

Brincoveanu (Grigore), 66-9, 71, 
77, 145. (soţia sa), 66. (Mano- 
lachi), 81, 117. (Nicolae), 34-5, 
39-40. (beizadeaua Radu), 69. (bei- 
zadeaua Ştefan), 67. 

Bruckenthal (baronul de), 34-5. 

Brusa (băile de la), 88. 


www.dacoromanica.ro 


176 TABLA NUMELOR 


Bucovăţ (mănăstire), 116. 

Bucșănescu (Constantin), 68 (Sofia), 
72. 

București, 7, 8, 10, 12-3, 18, 20, 
26-7, 29-31, 37-8, 41-3, 45, 48, 
50, 52, 54-7, 67-70, 72-5, 77, 81, 
83, 92, 97-101, 106-7, 109, 111-3, 
121-3, 125-38, 140, 143, 146, 
148-9, 153, 160-1, 164, 169-71. 
(biserica Domnița Bălașa), 76-7, 
112. (mănăstirea Pantelimon), 86. 
(Agenţia austriacă), 97, 163. (con- 
sulatul rusesc), 125. (negustorii 
din 1808), 88. (negustori din 
1832), 93. (negustori greci), 83. 
(Armenf), 85-7, 146. (Evreï), 91, 
146. (Teatrul german), 172. 


Cabalin (generalul), 38. 

Calafat, 106, 110, 119, 137, 139-41. 

Căldărușani (mănăstire), 171. 

Calenderoglu (Lazăr), 92. 

Călimăneşti, 14, 87, 118, 132-4, 
139. (negustort), 88. 

Călinescu (Grigore), 60. 

Callimachi (Scarlat-Vodä), 129-30, 
148. 

Cämärasul Constantin, 19, 25. 

Căminarul lene, 115. 

Căminăreasa Anica, 53. 

Cantacuzino (Constantin), 58. (Gri- 
gore), 74-5. (Elena, fiica lui Con- 
stantin Bălăceanu), 72. 

Cantemir (von), 162. 

Carabät (protopopul Ignatie), 93. 

Caracäl, 24, 64, 70, 85, 16r. 

Carachiz (localitate), 137. 

Carageă (Ioan Gheorghe-Vodä), 57, 
134, 159. 

Carageă (Nicolae-Vodä), 18. 

Caragheorghe (căpetenie sirbeascä), 
I 169. 


Buda, 45. 

Budac (sat), 171. 

Budisteanul (Varlaam), 16. 

Bug (rii), 126. 

Buicescu (familie), 25. 

Bujor (insulă), 142. 

Bujoreanu (Catinca, soția lui Alecu), 
172. (Luxandra, Luxiţa saü Ru- 
xanda), 72, 74, 77. 

Bujoreni (sat), 116. 

Bulgari, 82. 

Buzäü, 164. (Costandie, episcop de), 
126. 

Buzescu (Constantin si soția sa, Ca- 
tinca), 61, 64-5, 67. 


Caramustafă (1800), 116. 

Caransebeș, 105. 

Cara-Osman, 113. 

Carcalechi (C. Gheorghiu), 86. 

Cariboglu (Ienache Dim.), 36. 

Carniov (secretarii rus), 160, 

Cazaci, 109, 163. 

Ceacheardec (Maria), 171. 

Cepturoaia (sat), 30. 

Cernätescu (Constantin), 61. (Gheor- 
ghe), 38. (Ioniţă), 60. 

Cernăuţi, ror. 

Cerneti, 65, 105, 116, 139-40, 145, 
147-8, 155-6, 164. 

Chirico (Luca, consul rusesc la Bu- 
curestY), 54, 97-8, 124 si u. (Elena), 
98. 

Chiseley (generalul), 100. 

Cimbru (localitate), 117. 

Cimpina, 82. 

Cimpineanu (Constantin), 161. (Ioan), 
25. (Scarlat), 16. 

Cimpulung (-ul muntean), 82, 123. 
(ispravnic de), 151; 


www.dacoromanica.ro 


TABLA NUMELOR 177 


CinenY, 37, 41, 44, 48, 62, 65,92, 
98, 105, 118-9, 121, 133, 135, 
149-50, 159.(căpitani de poștă), 48. 

Cioroiii (sat), 116, 131. 

Cirjalif, 116, 119-20, 133. 

Cladova, 110, 124. 

Cleanov (sat), 118-20. 

Clucerioglu saü Cluccioglu (Constan- 
tin), 32, 34. 

Cluj, 62, 88, gı. (Vasilachi D. Vlad), 
91. (D. Rap, 171. (Vasilie Ono- 
frie, negustor), 86. 

Coburg (principele de). 84, 111, 113. 

Codrica (Panaiot, scerctariü), 97. 

Comăneanu (Alexandru), 77. (Päu- 
nica), 26. 

Constantinopol, 20, 22, 35, 98-9, 
112, 117, 128, 145, 148, 155, 
160. (patriarhi dei, 43, 144. 

Coşoveni (sat), 73. 

Costauda (Sevastian), 42. 

Costin (căpitanul), 127. 

Cotmeana (mănăstire), 124. 

Cotofeanu (Ghiţâ), 43. (Grigore), 41. 
(Nicolae), 69, 89. (Păuna), 68, 7o. 

Coțofeni (sat), 130. 

CotrocenY(mänästirea). 52, 111,137-8. 

Cozia, 22, 44, 105, I14, 144, 145. 

Craiova, 8, 13, 15-9, 21, 23-8, 41, 
43-5, 47, 49, 52-4, 57, 61:5, 68-71, 
737, 81-5, 88 92, 98-100, 105- 
II, 113-7, 119, 123-4, 129-31, 


Darvari (de. C.), 97. 

Dantz (Cesar), 99. 

David (Dinu, negustor), 51, 213. 

Degeni (sat), 167. 

Deleanca (Zoifa Șătrărcasa), 69. 

Demir-Aga, 156. 

Dervis-Aga, 106 n. I. 

Dervis-Pasa (1822), 152, 155, 
161. 


5216. Vol. VIII. 


133-8, 142-5, 147-61, 163-4, 168- 
70, 172. (Tirgul-de-afarä), 115. 
(Sf. Apostoli). 38. (Sf. Arhanghel). 
47. (Sf. Troiță), 5, 7, 9, 130. (Sf. 
Ilie), 169. (Maica Precista și Sf. 
Gheorghe), 4. (Preoţi: eccnomul 
Tordachi), 157-8, 171. (Timoteiă), 
157-8. (Meletie), 171. (preoți), 89. 
(Grämäticul Episcopiei), 157. (Cai- 
macami), 9. (negustori: Sava loan), 
88-9. (Velie Pavlovici), 87-8. 
(Marco), 83-4. (Hagi Crăciun), 84. 
(Hagi Barbu), 83. (lenachi Mihail), 
84-6. (Dumitrachi Nicolai), 83. 
(Iordachi Gheorghc), 82. (Hagi 
Mladen Stoianovici), 90-1. (Nistor 
Pavlovici), 90-1. (Sava Ioanovici), 
92. (Stamate Märgärıt), go. (P. 
Dimitriu), go. (Dimitric Constan- 
tin), 86. (Băluţă loan), 86. (Fito- 
chi şi Calaigi), 86. (N. Radovici), 
86. (Agenţie), 139. (sudiţi), 153, 
161. (Nemfi), 131, 137. (Frederic 
Drechsler, substitutul Agentiei), 
145, 147-56, 158. 

Creţulescu (Eustratie), 4.(Mauolachi), 
126. 

Crimeia, 155. 

Criuleni, 83. 

Cupariul (Manolachi), 22. 

Cutuzov (generalul), y8. 


Desliu (Stefan), 89. 

Deva (P. Stoica, vamcs din), 86. 

Diamandi (Serdar), 130, 145. 

Dimanciu (Gligoras), 98. 

Drăgănescu, 100, 112. 

Drăgășani, 130-1, 143, 145-6. (dealul 
Cätinef), 57. 

Dragomirești (sat in Ilfov), 126. 

Drăgotești (sat), 12. 


12 


www.dacoromanica.ro 


178 TABLA NUMELOR 


Dreisler. V. Craiova. 

Duca (Neofit, profesor), 89. 

Dncipal, 172. 

Dudescu (Banul Nicolae), 8 sin. 2, 
10, 36. (fiica sa), 8 şi n. 2. (Con- 


Elsche (N. van den), 100. 
Emanuil (Nic.), 172. 
Enzenberg (general), 19, 169. 


Facă (Clucerul), 52. 

Fălcoianu (Dimitrie), 22, 24, 25.6, 
28, (lanachi), 2s. (Maria sai Ma- 
riuta), 22, 26. 

Färcäsanu (Serdarul), 43. 

Farfară (familia), 115. (Serdarul), 9. 
(Dumitrana), 118. 

Ferrari (dr. C P.), 98. 

Filian (dr.), 97- 

Filipescu (Alexandru), 73,75. (Con- 
stantin), 122, 126, 138. (familia), 
122. (Dinu), 13. (Ecaterina, näs- 
cută Balș), 77. (Grigore), 70. (Ma- 
nolachi), 77. 

Filipopoliti (Iordachı), 32. 


Galaţi, 82, 133, 140, 163. 

Gänescu (familia), 91. (Catinca și 
soțul ef, Joan), 31, 41-2, 46, 
52, 61, 73. 

Gaudy (funcționar la Agenţia aus- 
trincä din București), 121. 

Gavazu (Gavanosoglu?)-Pasa, 147. 

Geanogin (C.), 10-3, 19, 24, 33-4, 
106, 115. 

Geismar (baronul de, ofiţer rus), 98. 

Gentz (învăţător), 74:5. 

Germani (în Muntenia), 148. 


stantin), 35, 126, 170. (și tatăl 
săii). (Elenca), 51-2, 170. 
Dunăre, 41, 107-8, 110-1, 113, 116, 
123, 127, 131, 134, 138, 140-1, 
153.5, 157, 161, 163-4, 172. 


Epir, 92. 
Eteristi, 145. 
Evrei, 112, 170. 


Filişanu (Mateitä), 16. (văduva), 123. 

Filitis (Mitropolitul Dosofteiă), 126 
şi n. 

Florentin (localitate), 111, 113. 

Focşani, 82, 109, 152-3. (Constan- 
tin Paraschiv din), 87. (Leiba 
David), 86. 

Francesă (limba), 27. 

Francisc 1-iü (Împărăteasa lui), 169. 

Franciscani, 34. 

Frankfurt, 8. (Gaseta de), 61, 63. 

Franţa, 31, 38, 42-3, 114, 125-6. 

Fratostiteanu (Radu), 68. 

Frumusanu (C.), 76. 

Fulea (Muise), 54. 


Germania, 153, 156. 

Ghenciü-Aga, 156. 

Gherla, 83. (Narses Päcurariü, ne- 
gustor armean din), 85. 

Ghica (Alexandru-Vodä I-iü), 12. 

Ghica (Alexandru Scarlat), 75-6. 

Ghica (Constantin Hatmanul), 75-6. 

Ghica (Constantin Banul), 40, 43. 

Ghica (Dumitrachi Banul), 43, 81. 
(a doua soţie a lui), 8r. (fiul cel 
mai mic), 122. 

Ghica (Ecaterina), 77. 


www.dacoromanica.ro 


TABLA NUMELOR 


Ghica (Grigore Matei-Vodă), 12. 

Ghica (Grigore Dimitrie-Vodă), 37, 
42-3, 68, 79, 72-4, 153, 157, 159. 

Ghica (Scarlat Dimitrie) 13, 16. 

Ghighiu, 92. 

Ghiurgi-Osman-Pasa, 114. 

Giorman (sat), 67,129-3T, 133-4, 136. 

Gioroc (sat), 67, 135-6. 

Girlești (sat), 115-6. 

Giurgeü (localitate), 91. 

Giurgiv, 109-10, 124-5, 139. 

Glogoveanu (familie), 107, 115. 
(Alecu), 56. (Constantin), 63 (Ni- 
colae), 39, 67. 

Golescu (Nicolae), 36. 

Golescu (loan), 76. (Răducanu), 36-8, 
40-2, 126. (Zoe), 76, 100 (?). 

Golești (sat), 38. 

Golumbeanu (familia), 57. 


Hagi-Bairactar (1821-2), 147, 156. 

Hagi Constantin Pop, 6, 7, 18-9, 22, 
25, 45-7 (moartea lui), 53, 84, 86, 
91, 168-9 (moartea lui). (soacra 
lui), 9. (cumnatul Ienachi, frate cu 
soția lui), 35, 46, 129. (Păunica, 
soția lui Hagi C. Pop), 7, 8, 9, 
17, 27, 35, 44-8, 53-4 56-7, 62, 
74-5. (moartea ei), 84, 91, 119, 
154, 169-71. (Dincă, fiul lui Hagi 
C. Pop), 47-8, 169. (Zamfirachi 
saü Zenobie, alt fii al lui Hagi 
C. Pop), 45, 48-50, 57, 62-3, 66, 
77, 89, 154, 168-9. (soţia lui, 
Iosefina), 56. (Mariuta, fiica lui 
Hagi C. Pop), 22, 24. (nepotul 
lui), 26-7. 

Hagi-Diamant (Panaiot), 112. 

Hagi-Dumitru (din Craiova), 133. 

Hagi-Gheorghe (sat), 126. 

Hagi-Gherghe (Zamfir), 3, 8, 81, 
168. 

Hagi Ivan Pop, 167. 


179 


Gorj (judeţul), 129, 154. 

Govora, 163, 172. 

Grabovschi (negustor), 76. 

Grädiste (sat), 18. 

Grädisteanu (Catinca, soția lui Scar- 
lat), 37. (Eufrosina, soția lut Gri- 
gore), 69. (Grigore), 69, 77. (Iri- 
nita, soția lut Manolachi),38. Mano. 
lachi), 5, 11, 17-8, 37, 52. (Maria), 
5. (Scarlat, fiul lui Manolachi), 5. 

Grammont (vicontele de), 100-1, 

Greceanu (Dumitrachi), 52, Got, 
173. (Grigore), 37. (Scarlat), 22,28. 

Grecești (sat), 167. 

Greci, 144-5, 157-8, 160, 162, 169. 
(eteriști), 157. (ziare—esti), 152. 

Green (Samuil), 99. 

Grozesti (sat), 82. 

Gura-Ialomitei, 109. 


Hagi-Moscu (Vistierul 1), 49, 57, 
91, 112, 134. 

Hagi Petru Luca, 3, 82. 

Haiduci (Velcu si fratele), 131. 

Hakenau (Fleischhackel de, Agent 
la Bucuresti), 54 74 98-100, 132, 
145, 160. (doamna de), 135. 

Hangeri (Mărioara, Doamna lui Gri- 
gore-Vodă Ghica), 66-8, 72-5. 

Haralambie(C.), 52, 55. (Dumitrachi), 
89. (Ruxanda), 39, 55, 57, 65, 89. 

Haţeg, 41, 58-61, 90, 117, 120, 
146-8, 150-1, 153. (Popovici, ne- 
gustor din), 147. 

Herbert-Rathkeal (Internunfiu), 22, 
112. 

Hetreni (sat), 153. 

Hieros-Lochos, 139. 

Hiotul (Iancu), 73. 

Hochepied (baronul de, și tatăl säü), 
97-8. 

Hrisoscoleü (Banul), 12. (Sultana), 77. 

Hurez, 67, 132; 134, 145. 


www.dacoromanica.ro 


180 TABLA NUMELOR 


Iacumi (Stolnicul), 45. 

Ialomiţa, 92. (judeţ), 161. 

lași, 82, 90, 98, 122, 125, 134, 
139-40, 151-3, 162. (Agenţia aus- 
triacă), 151, 162. (cousulatul fran- 
ces), 125. (consulatul rusesc), 125. 
(sudiţi), 162. (negustori armeni), 
90, 134, 139:40, 162. (negustori 
greci), 83. 

Ierusalim, 91. 

Ilia (birtag romin în), 87. 

Inidioara, 93. 

Joanidi (dr. Atanase), 97. 

Ioanovici (fraţii), 77. (Sava), 70, 
159-63, 172. (Crăciun), 172. 

Iordachi (Căpitanul, eterist), 130, 
137, 143, 145. 

Iuta (Nicolae), 76,92, 152,156, 163. 


Jianu (familia), 84, 115. 

Jianu (Amza si Amzachi), 5-6, 68. 

Jianu (Costachi), 5. 

Jianu (Dumitru), 60. 89. 

Jianu (Ghiţă), 6-7, 10, 14, 16, 18, 
27, 107, 118, 123 

Jianu (Grigora;cu), 5, 59, 71. 

Jianu (Hagi Stan), 3-4, 6-7, 9. (gi- 
nerele Nicolae și nepoata), 16, 23, 
26-32, 34, 84, 106-7. 

Jianu (Iancu), 66. 

Jianu (lenachi), 23-4. 

Jianu (Ilinca), 5, 24, 29. 

Jana (Ioniţă) 29. 

Jianu (Păharnicul), 156. 

Jianu (Smaranda), 64-5, 68. 


Kalenduros (Panaiot, dascăl), 72. 
Klinger (Franz, inginer) 99. 
Koharna, 145. 

Kosani, 51. 


Jovipali (Nicoliţă, negustor), 21, 82, 
87-8, 90. (Constantin Nicoliţă), 
58, 90, 129. 

Ipsilanti (Alexandru- Vodă), 7, 18, 81. 

Ipsilanti (Alexaudru, șeful eteriei), 
134, 136-9, 141-5. 

Ipsilanti (Constantin-Vodä), 40, 43-4, 
124, 127. 

Ipsilanti (Dimitrie, fiul lu! Constantin- 
Vodă), 137. 

Irgau (băi), 19. 

Isaiov (general rus), 43. 

Işalniţa (sat), 116, 130, 153. 

Iscovici, 81, 

Ismail (Selim-Pașa), 152. 

Italiană (limba). 36-7, 46-9. 

Izlaz, 162. 


Jianu (Stănică saă Stănuţ), 15, 21-3 
si n, (nunta lui), 27 (si soția), 
34 37, 40, 42, 52-3 (si a doua 
soţie), 64, 68, 72, 74, 89, 118, 
154, 158. 

Jianu (Ștefan), 59, 64-8, 89. 

Jianu (Tiţa), 20. 

Jianu (Zamfir), 4, 7, 11,18, 27,29. 

Jiauu (Zoita si fetele ei), 29, 54. 

Jıblea, 106, 114, 133. 

Jii (riü) 140. 

Jitianu (mănăstire), 136-8, 153. 

Journal des dames, 100. 

Jucherand (de, colonel; şi soţia sa), 
98. 


Kremenitza, 68, 70. 
Kreuchely (consul prusian), 138. 
Kurtinski (general) 75. 


www.dacoromanica.ro 


TABLA NUMELOR 181 


Lăcusteanu (Radu), 89. 

Lagan, 101. 

Lahovari (loan), 58, 63, 65, 67-9, 
129, 140. (Mihai), 67. (Nico- 
lachi), 67. (Soacra lui Ioan, So- 
cotsanca), 65. 

Laibach, 138. 

Lambrinö (Constantin), 61. 

Laptiev (Elena), 71. 

Laroche (B.) 97. 

Lascorev, 112. 


Macarie (cîntäretul) 73, 149. 

Macedonia, 92. 

Mag (sat), 171-2. 

Mauaf-lbrahim, 117, 119, 127. 

Manaf, 142, 144, 150, 154-7. 

Mănăstirea dintr'un lemn, 53. 

Maudacovici (Vlädufä), 53. 

Manega (student), 170. 

Manicati (Saffranos, Iosif), 22, 25, 
112, 217. 

Manu (Mihalachi), 40, 70-1, 73-4. 

Manuc-beiü, 124 si a. 

Märgärit (Stamati), 129-30, 135-6, 
138. 

MärginenY (Turci), 142. 

Marmont (maresalul), 126. 

Mate! (loan), 43, 123-4. 

Mavrodi (negustor si soția sa, Eli- 
saveta), 88, 112. 

Mavrogheni (Nicolae-Vodä) 12-3, 
15, 22, 26, 105, 108, 

Mavrogheni (Logofätul Ioniff), 109. 
Ambasadorul la Viena), 171. 
(Hatmanul) 57. 

Mavros (Nicolae), 66, 86. 

Medici, 6-7, 11, 35. (P. Baron), 172. 
(Dumitrachi Marin), 25, 29. (Ef- 
rosina), 90. (Ferrari saü Ferreri), 
131, 172. (Gh. Martin Hailain), 30. 


Latinä (limba), 27. 

Lazär (C.), 70. 

Ledoulx (consul frances), 98. 
Leipzig, 3, 27, 44, 86, 91-2. 
Lemberg, 73. 

Lens (Filip), 161. 

Lippa (Agent la lași), 139. 
Locusteanu (Vasile), 92. 
Logofătul Gherghe, 112. 
Lom, 117, 155, 157. 
Loviste (vătășie), 65. 


(Horvat) 24. (Kaminek), 172. Neu- 
stădter). 31. (Pal), 31. (Pintel), 47. 
(«Stap»), 53. (Ulrich) 45. (Vilag), 
172. (al lui Alexandra Ipsilanti 
eteristul), 139. (greci), 31. (Fe- 
mei), 30, 52. 

Mehadia, 53-4, 60, 65, 73, 77, 98, 
173. 

Mehedinți (judeţ), 16, 113, 129, 
141. 

Meitani (negustor), 75. 

Melencu (șef sîrb), 41. 

Mériage (ofiţer frances), 125. 

Merisanu (Pîrvu), 91. (Fratele lui, 
Dumitrașcu), 91. 

Merkelins (Agent austriac din Bucu- 
rești), 18, 85, 105, 114. 

Michelson (generalul), 125. 

Mihail (Gheorghe, și fiul săi), 139. 

Mikes, 15. 

Miloradovici (generalul), 128. 

Minciaky (consul rus), 99, 160. 

Miucovici (Chiru), go. 

Minovici (Ioniţă), 163-4. 

«Miran» (Dincă), 148. 

Muecht? (Sati, 115. 

Mitrowski (generalul), 19. 

Miecänesti (sat), 115. 

Mofleni (sat) 116. 


www.dacoromanica.ro 


182 TABLA NUMELOR 


Molajoni (Iosif, episcop de), 130-1. 

Moldova, 21, 82-3, 91, 134. 

Moldovan (loan, comisariü in Ol- 
tenia), 85. 

Molnar (dr. Ioan), 52, (Fiul), 169. 
(Gabriel), 171-2. 

Monari (Francisc, cintäret), 100-1. 

Montesquieu (de), 98. 

Mordouville (Virginie de), 100. 

Morèa, 161. 

Morunglavul (schit), 3, 108. 

Moruzi (Alexandru-Vodä), 28-9, 1 16- 
7, 121. (Domnița), 117. (Ienacbi 
si fiul), 12. 


Napoleon I-iü, 98-9. (Viaja lui), 
49 

Năsăud (Sofia Ramtäl si Elena Ma- 
chedon din), 86-7, 170. 

Negotin, 117. 

Negri (Constantin), 158. 

Nenciulescu (Alexandru), 60, 67, 
69, 76-7, 158-60. 


Obedeanu (Băluţă; și biserica sa 
din Craiova), 31. (Petrachi), 89. 

Obrenovici (Miloș, cneaz sirbesc), 
142, 

Ocnele (din Vilcea), 67, 133. 

Olt (rlü), 93, 132-3, 159 

Oltenia (încercare de separatism în), 
160, 

Olteț (rlü), 116. 

Opran (Ghiţă, negustor), 59, 61, 90, 
135-6, 143, 146. 

Oradea-Mare (negustorul M. Mihail 
din), 86. 

Orăștie, 19, 60, 122. (Ienei Maior), 87. 


Motru (mănăstire) 115, 131-2, 145. 

Miinchen, 172. 

Muiereni (sat), 123-4. 

Muntaniotis (Constantin, dascăl), 77. 

Murgäsanu (familia), 16. (Alexandru), 
69.(Auita), 121-2. (Clucerul), 107. 
(Costachi), 41-3, 47, 53 (?)-4 (?), 
61, 69, 120-4. (Alt frate), 120-1. 
(Ruxandra), 121. (Şăirarul), 124. 
(Şerban), 39, 43, 46-7, 154. (Sma- 
randa), 53-4, 69, 121. 

Murgasul (sat), 54. 

Mustafa Bairactar, 125-8. 


Neusatz, 159. 

Nica Serdarul, 129. 

Nicola (Delibaşa, maiorul), 112. 
Nicolantin (Antonie), 82-3, 106. 
Nicopol, 108, 125, 137. 

Nistru (rîul), 82, 126. 

Noe (loan, spiter), 99. 

Novaci (sat), 140. 


Orehova, 134, 161. 

Orşova, 135-6, 143. 146. (Regeb- 
Aga), 125. 

Osman-Pasa, 113. 

Ostroy (localitate), 105, 107-8, 

Otetelisanu (Catinca), 71. (Constan- 
tin), 21-2, 29-30, 32, 34, 36, 39, 
41, 51-52, 56-9. (sofia sa), 29- 
30. (Dinicu), 89. (sofia sa), 59. 
(Dräghiceanu), 36. (Grigore), 75. 
(!lie), 9. (loan), 9. (Iordachi), 69. 
(Päuna), 38. (Ruxanda), 68, 73-4, 
89. (Săftica). 37. (Zmaranda), 71-3. 

Ottenfels (de, Internunciu), 99. 


www.dacoromanica.ro 


TABLA NUMELOR 


Palanca (in Serbia), 108. 

Papuc (Ioniţă), 106. 

Parascheva (ispravnic), 112. 

Paris, 98-9. 

Paserea (sat în jud. Ilfov), 126. 

Pavlovici (Nistor, negustor), 136-40, 
142, 144-7, 149-50, 157-8. (Va- 
sile, negusior), 130-1, 146. 

Pazvantoglu, 39, 116-7, 119, 123-5, 
127. 

Pazvangil, 118-9, 121-2. 

Pencovici (Stati, negustor), 86. 

Perieţeanu (Stanca), 67. . 

Pesta, 32, 54, 86-7, ICO, 170. 

Pestenarl, 147. 

Petersburg, 70, IOI, 152. 

Philadelphy (D.), 97. 

Pieleşti (sat), 115. 

Pıni (consul rusesc), 138, 160. 

Pitar (?) (schit), 137. 

Pitarul lene, 130. 

Pitești, 32, 72, 76, 87, 92-3, 120-1, 
123, 135, 142-3. (ispravnic de), 
16, 36. (negustori greci din), 88. 

Plesoianu ({onitä), 89. 

Pleven (Plevna), 116, 157. 

Poiana (sat în jud. Dolj), 144, 153, 
167. 


Raab (von), 162. 

Racoviţă (Mihai-Vodä), 12. 

Radovici (loan, negustor), 105. 

Radziwillow, 67. . 

Rahova, I10-I, 139-40, 147, 159, 
163. 

Raicevich (din Viena; 1784), 10, 16. 

Ralet (Dimitrie), 72, 76, 161. (Isac), 
126. (Postelnicul), 13. 

Ral) (Spätarul), 58, 66. 

Räsinari, 59, 163. 

Rasti (Nicolae), 57, 72. 

Reace (sat), 3. 


183 


Poienari (sat), 18. 

Poienaru (Anica), 89. Petrachi), 100-1, 
154. 

Polihroni (Serdarul), 131. 

Polizachi (negustor), 83, 117, 160. 

Polonia, 7, 112, 126. 

Popești (sat în jud. Vilcea), 167. 

Popovici (Dumitraşcu, negustor), 133, 
141-2, 151, 169. 

Popovici (MateY, negustor),199, 11 1-2 
117. 

Popovici (Stan), 41, 58, 60-1, 64, 
66, 69, 91, 117, 119, 129-44, 
149, 151, 159.60, 169, 171. 

Porcent (sat), 147. 

Poroineanu (familia), 137. 

Porumbariu (Ienachi), 92. 

Postelnicul (Stoian), 32. 

Praova. V. Rahova. 

Präscoveanu saii Părșcoveanu (Stanca), 
5. (Stefao), 4-7, 15, 23, 25, 81, 
106-7, 115. (Zoita), 70. 

Preajba (sat), 31, 37, 115-€, 123. 

Pressburg, 149. 

Prisăceanu (Safta), 68. 

Prozorovschi (generalul), 126, 128. 

Prut (rii), 82, 134, 163. 

Pupăza (sat), 126. 


Rimnic, 10, 28, 30, 35, 44, 48, 
52-3, 56, 61, 63-4, 67, 74-6, 82, 
85, 88-9, 92, 105-6, 113, 116-7, 
121, 123, 129.30, 133-6, 143, 
146, 148, 151, 156, 163, 168, 
172. (episcopi), 20, 81. (Calinic), 
157-8. (Galaction), 89, 152, 157, 
160-1, (Nectarie), 126. (Neofit), 
161-2. (gardianul catolic Ludovic 
Kiss), 97. (negustorii din 1821), 
90. (Matei Popovici), 85. (das- 
căli), 171, 

Rioganu (loan), 61, 63, 89. 


www.dacoromanica.ro 


184 TABLA NUMELOR 


Ritoridı (Petrachi), 39. 

Riul-Sadului, 171. 

Riureni, 86, 89-9, 92. 

Robänestii-Pätezului, 45. 

Robescu (Matache si Constantin), 93. 

Robesti (sat), 93. 

Rodna, 87. 

Roman, 83, 113. 

Romanați (ispravnict de), 70. 

' Romaniti, 157. 

Roset (Anica), 66. (Dumitrachi), 64-5, 
89. (Märioara), 51. 


Sadova, 134. 

Sakellario (baronul Constantin), 90. 
(Gheorghe), 55, 66, 89, 92, 134. 

Salcia (sat), 107. 

Saleva (localitate), 147. 

Salih-Aga (1822), 155. 

Samurcaş (Alecu), 128-9. (Constan: 
tin), 49, 53, 64, 69. (Ivan), 130, 
133, 137, 148, 152, 158. (fiul 
säü), 148. (Marghioala), 77. (Zoita), 
47 

Sändulescu (Dumitrachi), 39. 

Sași, 29. 

Säuest (sat), 167. 

Sava (bimbașa), 119, 145, 148. 

Schilifi (Dumitrachi), 22. 

Schladen (baronul de), 99. 

Sebesul-de-sns, 87. 

Secni, 113. 

Seghedin, 170. 

Serbänesti (jud. Vilcea), 108. 

Serdarul Stanciu (Mare-Logofit al 
Divanului), 109. 

Sibiiă, 17, 19, 21, 30:2, 34-5, 37-8, 
45-7, 54, 57-63, 65, 68-71, 74, 
81, 83, 87, 89-90, 92,97-9, 101, 
129-32, 134-6, 138-41. 144-5, 
148-9, 152. 159-617, 169, 171. 
(Str. PopläciY), 91. (Closterul), 52, 
56. (Drotlef din), 168. 


Roznovanu (Nicolae), 55-6. 

Rukman (consul rusesc), 160. 

Rusănescu (Iordachi), 73. 

Rușava, 59, 61, 90, 105, 122, 131, 
145, 149. V. Orșova, 

Rusciuc, 42, 125, 127, 138, 

Rusi Caragicu (Logofât), 132. 

Ruși, 19-20, 42-3, 72, 74 76, 92, 
109 și u., 136 7, 143, 152-3, 155, 
163, 169, 172. 


Sighișoara (Vasilică Moise din), 168. 

Silihdar-Aga (1822), 147-8, 153, 
155-7. 

Silistra, 109, 112, 125, 128, 159, 
164. (Paşa; 1822), 153-4. 

Simbäta-de-sus, 66. 

Simboteanu (Ioan), 51. 

Sina (Casă din Viena), 100, 

Sinaia, 131. 

Sion, 55. 

Șipoteanu (loan), 44. 

SicbY, 8, 42, 117, 120, 136-7, 140-2, 
145. 

Slänesti, 167. 

Slatina, 116-7, 119, 135-7. 

Slätineanu (familie), 109. (Ecate- 
rina), 76. (Ioan), 74. (Mihai), 77. 
(Răducanu și Săftica), 28. 

Slobozia (jud. Gorj), 147. 

Smirdan, 109. 

Socolescn (familia), 21. (Chirata), 38. 

Socoteanu (Barbu), 62. (Bica). 67. 
(Constantin), 30, 33-3, 37, 172. 
(Clucereasa Stanca), 58. 

Solomon (căpitan), 137, 140-1, 146. 

Solomon (Silimon ; staroste), 130, 
136, 147, 150-1. 

Spiteri (Ludovic Drechsler), 72. (Kol- 
ler), 161. 

Splényi (general), 22. 


www.dacoromanica.ro 


TABLA NUMELOR 185 


Stahrenberg (contesa), 169. 

Stavru (Slugerul), 83. 

Știrbei (Barbu), 4, 6-9, 11, 14-5, 
18-9, 22-4, 26-8, 30, 32-3, 35- 
51, 57-8, 63, 107, 115-6, 120. 

Știrbe! (Barbu Dimitrie),63, 69,71, 75. 

Știrbei (Catinca), 4-6, 8-9, 11, 19, 
25, 27, 33, 35, 38, 40, 49. 

Știrbet '(Dumitrana), 3-9, 11. (ne- 
poata et, Dumitrana), 11. 

Știrbel (loan -Drägänescu), 60. 

Șlirbei (Mariuta), 5, 

Stoian” (Căpitanul), 110. (Barbu), 54. 

Strangford (ambasador engles la Con- 
stantinopol), 99. 

Strehaia, 129. 

Strimbeanu (Constantin), 3. 

Strogonov (ambasador rus la Cons- 
tantinopol), 148. 


Tancoigne (consul frances), 99. 

Tatari, 148 

Tecuciü, 82, 

Teisanu (Băluţă), 59, 61, 85, 88, 
123, 130, 138. (Toan Băluţă), 170. 
(Nica), 128. (Stati Băluți), 133. 
(Zoiţa), 59-60. 

«Telegraphos> (ziar), 140. 

Teohari (Antohi N.), 117, 121-2. 

Tetoianu (Vlädutä), 108. 

Tetoveanul (Sava Ioan, negustor), 89, 

Thury (Laszl6), 26. 

Tigani, 30-1, 81, 115. (din Sibiiü), 
97. 

Tigara (Cosiachi), 70. 

Tia (localitate), 111. 

Timbru (localitate), 163. 

Timișoara, 23, 34, 57, 121. 

Timoc (rtü), 84, 109-10. 

Tincäbesti, 126. 

Tinfäreni, 130-2, 134, 145. 

Tîrgovişte, 138, 143 


5216. Vol. VIII. 


Stiirmer (d-ra), 66. 

Suceava, 91, 151, 

Suedia, 110. 

Suhaiii (localitate), 109. 

Sumla, 20. 

Surcecuta (sat), 130. 

Susescu (Stanciu), 32. 

Sutesti (sat), 82-3. 

Suţu (Alexandru-Vodä), 122-3, 135. 
(Doamna Eufrosina), 66, (Fiii săi 
Gheorghe și Nicolae), 61, 66, 

Suţu (Mihai Constantin-Vodä), 20 si 
n. 1, 22, 26, 117, 121-2. (Fiul saü), 
22. 

Suţu (Mihai Grigore-Vodă), 134. 

Suţu (Iordachi, nepotul lut Mihai 
Constantin-Vodä), 14, 20, 41-2. 

Suvorov (generalul), 109. 

Székely (comitit), 25. 


Tirgu-Jiiului, 11, 16, 32, 35, 67, 
70, 76, 89, 116,118, 120, 131, 145, 
147, 150, 156. (staroste al), 150. 

Tirlet (Alexandru), 98. 

Tismana, 131-2, 145, 147. 

Todoran (Mihail, negustor), 27, 32-3, 
83, 85, 106-11. 

Totoc, 148. 

Träsnea (Nicolae), 51. 

Trestenic-Oglu, 114, 121, 

Tschudi (Rudolf de), 101. 

Tufan (Iordachi), 43. 

Tufecci-Basa (1822), 156. 

Tunusli, 170. 

Turches, 93. 

Turci, 13, 19, 36, 41-4, 53, 69, 84, 
89, 92, 106 si u., 117 sin., 129, 
163, 168, 170. 

Turnavitul, 108, 

Turnu-Mägurele, 108-9, 111. 

Turnu-Rosu, 105. 

Turtucaia, 20, 


12° 


www.dacoromanica.ro 


186 


Ullrich (Adam), 90, 

Ungrovlahiei (Mitropolia), 128. (Dio- 
nisie), 160. (Filaret), 25. (Grigore), 
81-2. (Grigore al II-lea), 164. 


Văcărescu (familia), 45. (Iorgu), 150-1. 
(Nicolachi), 130. (Ștefan), 49. 
(Zinca), 49-50. 

Văcăreşti, 110. (din deal), 98, 

Vălcan, 117-$, 120, 122, 147. 

Vălcănescu (familia), 40. 

Varadi (Hristea), 113. 

Varlaam (Balaça), 72-3. (Constantin), 
41, 127. (Nicolae), 64. 

Vașarheiii, 87, 

Vendoti (Gheorghe), 9. 

Veneţia, 73. 

Verona (congresul de la), 66. 

Veştem, 87. 

Vidin, 84, 108, 111, 113-4, 116, 
119, 123-4, 148, 150, 152-3, 156, 
158, 160-1, 170. (Paşa de), 62. 

Viena, 8-10, 15-6, 19. 24-6, 31, 
35-7, 39, 42, 44, 46, 48, 57 63, 
66, 73-5, 81-2, 86, 98-101, 105, 
139, 154. (congresul de), 169-70. 
(marca dc), 86. (tipograful Bau- 
meister), 9. (tipografia Mechitari- 
stilor), 149. (dr. walfatti), 172. 


x 


TABLA NUMBLOR 


Ungureni, 140, 147, 
Unguri, 137. 


Viisoreanu (Constantin), 17, 38, 123, 
(Catinca), 59. (Ioniță), 59. (Elena). 
89. 

Vilcea (şi ispravnici), 5, 22, 26, 33, 
37, 46, 63, 72. (samesi), 58. 

Vilceanu (Pavel), 60. 

Vıirciorova, 145. 

Vistierul Pirvu, 52. 

Vizirl: Mustafa-Pasa, 118. 

Vlădăianu saü Vlădoianu (Clucerul), 
118. (Constautin), 43, 74-5, 162, 
(Frosimţa), 75, 162. (Loan), 52. 

Vlădescu (lonitä), 67. (Nicu), 54-5, 
58. 

Vlădești (sat), 168. 

Vladimirescu (Papa), 145. 

Vladimirescu (Tudor), 129 şi u. 

Vlahufi (loan), 54. 

Vogoridi (Stefan), 158. | 

Voinescu (N. 1.), 93. 

«Volohär» (regiment), 113. 

Vorvoreanu (familie), 140. 

Vulturescu (Constantiu), 47. 


Xenocrate (dr. Atanase), 99. 


Zalic, 99, 101. 

Zätreanu (Ci), 59, 60, 62-3. (mama 
luï), 63. (Dincä), 69, 89. 

Zăvalu (sat), 110. 

Zavideni, 143. 

Zea Bermudez (ambasador), 99. 

Zevedent, 106. 


z 


Zimnicea, 112. 

ZirnestY, 87. (Bratul Baiul), 878, 
(Bratu Nuţu), 87. (alţi cărăuși), 
(pirgarul lor), 87. 

Zlatna, 59. (Ghita Tolea), 87. (Gen 
dent Dobre), 8. 

Zmärdestet, 72. 


www.dacoromanica.ro 


TABLA DE LUCRURI. 


Acachele (marfă), 40. 

Ace de ciur, 40. 

Aiant, 140, 161. 

Alice, 3, 24, 31, 36. 
Amanet, 46. 

Amdidii, 36, 

Ananas, 34-5, 38, 40, 43, 52, 74. 
Anghinet, 171. 

Anteriü, 16, 18. 

Apă acră, 19, 28, 41. 

Apä de melisa, 43, 45, 
Apä de obraz, 8-0. 

Apä de Spa, 8. 

Apărătoare (==evantaliu), 7. 


Baglamale (==balamale), 41. 
Balsam de lerusalim, 87, 
Baluri, 76. 
Bamboli-Waaren, 92. 

Bani, 83. (roşii), 81. 
Basmale, 8, 81, 85. 
Baş-vinători, 40. 

Batiste, 32. 

Beșlegi, 128, 137, 141, 156. 
Beslici, 89, 91. 

Beslii, 149. (turci), 159. 
Biberon. V. ploschite, 
Bimbași, 105. 

Binis, 18. 

Bir, 126, 140, 151 


Apătecărie, apeticä, apotecă, 8, 17, 51. 
Arendasi, 138. 

Argintării, 22, 34, 37, 52, 72, 99. 
Armäsärit, 172. 

Arme, 31. 

Armintasi, 39. 

Armintie, 39, 73. 

Arpăcași, 3, 14. 

Aspri, 86. 

Ap, 81: (nemfeascä), 4. 

Atlaz, 33. 

Aufsatz (budincă), 14. 

Avaet, 88, 159. 

Avgi-Bașa, 40. 


Biserică (descriere de), 115. 

Blăni, 92. (de samur), 24. (de vulpe), 
85. (de vulpe de Mosc), 3. 

Bogaciü, 29. 

Bogcea, 18. 

Bol, 41, III, 

Boiă, 15. 

Bolt: Dropică, 31. Frigur și ne- 
bunie, 21-2, 100. Junghii, 46. 
Lungoare, 107, De mină. 25. De 
ochi, 108. Piatră, 17. De stomah, 
65. Thermolimico, 22. 

Borangic, 16. 

Boscealic, 24. 

Brașovenie (marfă de), 86. 


www.dacoromanica.ro 


188 TABLA DE LUCRURI 


Brätiri, 41. 

Brinzä, 170. 

Brinisor, 3. 

Briü de Constantinopol, 23, 
Broascä de fier, 42. 
Broască țestoasă, 37. 
Bronștain (coloare), 41. 
Bucătărese, 29, 42, 77. 
Bucätari, 32, 


Cabarale (=fluturi), 18, 24. 

Cäciuli, 18. 

Cafes, 17, 33, 36, 75, 89, 134, 152. 

Cai, 9, 15, 31, 39, 77, 89, 100, 
171-2, 

Caice, 107. 

Caläp (calup), 36. 

Calarabie, 30, 41, 44. 

Călăraşi, 164. 

Căldări, 163. 

Calească, 68, 70. 

Calfe, 54, 89. 

Cămărași, 84-5. 106, 154. 

Cämäsi, 3, 56. 

Camerhol, 85. 

Canafas, 65. 

Canapele, 23-4, 128, 

Canari, 28, 33-4: 

Candel, 3-5, 11. 

Candelă, 81. 

Cantare, 83. 

Capace (de blänÿ), 3. (de bundă), 85. 

Capelă, 71. 

Capere, 29-30. 

Capichihaiele, 12. 

Căpitan! (în Ardeal), 41, 170. (în 
(ară), 131. 

Căpral (=caporal), 110, 

Căprăriţă, 168. 

Capre, 167. 

Cară împărătești (în Ardeal), 83. 

Cararabe. V. calarabe. 


Bumbac, 14, 39, 40, 54, 56, 68, 
81. (cu papură, cret), 83. 

Bumbf, 171. 

Bumbașiri, 44, 157. 

Burdare, 18. 

Burtă (—besic#), 61. 

Butcă, 6, 9-11, 16, 27, 32, 42. 

Buteluri, 10. 


Caraufile (=gäräfi), 8. 
Caräte, 3, 5 6, 10, 25, 54-5, 65, 88. 
Cäräusi, 87-9, 93, 132. 
Cardamă (săminţă), 43. 

Cărţi, 24, 99. (de biserică), 66. (do- 
cumente), 3, 105. (de joc), 47. 
Cartofiol, cartafion (conopidä), 44, 

82, 
Carton (=cit), 85. 
Casa Împărătească, 28. 
Caşcaval, 5. 
Castron, 41. 
Cătane, 146, 171. 
Căţei, 9, II, 34. 
Catergari, 143. 
Cätuie, 18. 
Cazane, 75. 
Ceainic, 16. 
Ceaiü, 4, 5, 51, 
Ceam, 42. 
Ceaprazuri, 24. 
Ceapsä, 81. 
Ceară, 37, 53, 163. 
Ceasornice, 4-5, 32, 38, 47, 97:8. 
CeausY, 14. 
Cepe de mare, 48. 
Cerbi, 49. 
Cercei, 92. 
Cercevele (gergevele), 41. 
Cetari}, 51, 86. 
Chebernitä, 97. 
Cheschemet, 105. 


www.dacoromanica.ro 


TABLA DE LUCRURI 189 


Chirie, chirigii, 124, 159. Copuri, 14, 16, 33, 85. 
Chiparoz, 18. Cordovane, 3, 85, 90, 116, 131, 133. 
Chivere, 83. Cort (=cortel), 6, 7. 
Cini, 49-50, Corturi, 111. 
Cintare (măsură), 41. Cosare, 158. 
Ciocoï, 12, 130. Cotei, 11, 
Ciocolată, 51. «CraY» (—vagabonzi), 122. 
Cipce, 30, 33. Crämatartar, 39. 
Cirmuz (cärmez), 88. Creditor, cräditor (stofä), 51, 56, 85. 
Cirnaţi, 15. Creiţari, 36, 39, 59. 
Cislä, 64. Cremniter (galbeni), 91. 
Ciumă, 24, 26, 31-4, 42, 113,161, Cripsion, 55. 

163, 170. Croazele (=croise), 52. 
Clacä, 119-20. Croitorese, 98. 
Clopote, 3-4, 19, 29, 47. Crontaleri, 91, 149. 
Cocos de munte, 170. Crumpine (=cartoff), 130. 
Cofä, 83. Cucä, 160, 
Cojocari, 89. Cucuruz, 146: 
Comet, 131. Cuie, 97, 162. 
Conace, 147. Cuişoare, 81. 
Condüe, 19. Cunupidä V. cunupidii. 
Conduri, 25. Cupe. 39. 
Confeturi, 19. Curăţenie, 8. 
Conopidii, 36, 44, 56, 74, 82, 113. Cufite, 6, 16, 22, 34, 81, 85, 
Contes, 23. Cutremure, 107, 131, 163. 


Copoiasi, 49. 


D 
Dascäli, 37, 47, 64, 74-5. Dobindä, 49, 91-2. 
Del (turci), 150-1, 153, 156-7. Dodecari, 71. (falși), 162-3. 
Dereclii, 91, 149. Doftorii, 10, 15, 17, 24-8, 30, 45, 
Desagi, 3. 52. (prafuri), 31. 
Diaci ardeleni, 83. Dragon, 107, 146. 
Diaconi, 167. Duce (monede), 146. 
Diademä, 75. Duiceţi, 18, 23, 75. (de coarne), 52. 
Dijmărit, 49, 91. 

E 

Eizindariii (monedă), 30. 

F 
Fachiol, 8. Ferdele, 83, 130. 
Farfurii, 6, 7, 18, 28, 41. Fesuri, 134. 
Fată în casă, 77. (nemfoaicä), 55. Fideă, 19. 


www.dacoromanica.ro 


19% TABLA DE LUORURI 


Fier, 45, 163. (de călcat), 22. (de 
coptürf), 22. (lung și scurt), 93. 

Fin, 38, 109, 137, 150, 153. 

Firotrop, 85. 

Flane), 168. 

Flinte, 31. 

Flort, 39. 

Florinţi, 31, 39, 49-50, 52, 63, 87, 
146, 172. (de hirtie), 66. 

Flus (stofă), 16. 

Fluturi, 33, 39, 40. 

Foarfect (de bärbieri), 81. 

Foişoare, 117. 


Galbeni, 31, 50, 92, 149, 154, (olan- 
desi), 45, 91, 169. (cursul), 71, 92, 

Gäleatä, 146. 

Garduri, 106. 

Gazde (în Ardeal), 17. 

Gazetari, 35, 49. 

Gazete, 8, 9, 27, 32-3, 35-7; 39, 
43, 45-8, 65, 68, 116, 152. 

Geamuri, 41. 

Gevrea, 40, 

Gheneral-comando, 146. 

Gherlanturi (=ghirlande), 51. 

Ghetrucht (stofă), 85. 


Hag, 6. 

Haine, 33. 

Hambac, 81. 

Hames, 82. 

Hamuri, 14-5, 27-8, 35. 

Hanuri, 45. 

Hărţi: ale Moldove! si Terit-Romä- 
nesti, 32. À OltenieY, 26-7. 

Hașă, 17. 

Havaeturi, 149. 


Foltine (fort), 86. 

Fotolii, 77. 

Frăţie, 123. 

Frine, 10. 

Frucaralabii, 82. 

Frunzisoarä, 14. 

Frusil (seminturt de), 82. 

Fumärit, 86. 

Funduci, 91. 

Funduclii, 149. 

Funţi (saü funturi), 3, 5, 10-1, 14, 
19, 21, 29, 32, 39, 40, 54. 

Furculite, 22. 


Gtnscă (de piroiü), 42. 

Giubea, 4, 16, 18. 

Gläjute, 87. 

Gogosi, 83, 

Grădinari, 4-6, 15, 25, 30, 35, 43-4, 
47, 52-3, 74. 

Grämätict, 44, 

Gräunte, 150, 

Gripsori, 91, 149. 

Griie, 123. 

Grispan (văpsea), 8. 

Griă (preţul lui), 146, 

Grosite, 91. 


Hinteü, 17. 

Hirtie, 32. 

Horbote, orbote, 7, 11, 53. 
Hotare, 76. 

Hotärnicii, 99. 

Bop, 55, 145. 

Hrisoave, 18, 

Husari, 83, 106-7, 112, 
Huzmet, 37. 


www.dacoromanica.ro 


TABLA DE LUORURI 


Tăgaru, 24. V. si fegăru. 
Ibrişim, 81. 

Ichilici, 91. 

Icramuri, 152, 

legär, 19. 

Ieniceri, 13. 

Ierologhie, 23. 

Dis (în Ardeal), 83. 
Împrumut (cu amanet), 141. 


Jder, 18, 
Jimblulite, 31. 


Lăcătuşi, 21, 39. 

Läcräcioarä, 17. 

Lädätuie, 4t. 

Lädite, 29. 

Lămii, 4, 7. 

Läntisoare, 93. 

Läntus, 38. 

Lavantä, 51. 

Läzäret, 3, 21, 61,73, 90, 117,133, 
139, 159, 161-2, 170. 

Lebades, 19. 

Legători de cărți, 32. 

Legături, 86. 

Legături (de surupătură), 74. 

Lei, 35, 38, 47, 56, 61-2, 64, 68-9, 
75, 82, 86, 89, 92, 105, 126, 


Macaroane, 19. 

Madèle, 46. 

Madem, 3, 4. 

Mäghiran, 171, 
Mahmudèle, 92, 149 
Măjări, 22. 

Mat, 93. 

Malteh, 19, 

Mänusi, 3, 4, 8, 33, 81. 


mr — u 


191 


Inele, 18. 

Îngropare, 169. 
losaguri, 15. 

Iscălituri, 21. (false), 82, 
Iscoade, 140. 

Işlice, 18-9. 

Ispravnici, 107. 

Iuzluci, 91. 

lzmene, 3, 16, 25. 


Jugani (cai), 15, 53. 


128, 142, 144, 162-4, 172, (nem- 
festi), 50. (noi), 91. (turcești), 
49, 71. 

Linä, 86, 92, 107, 139, 146-7. 

Linari, 13. 

Linguri, 6, 22, 34. 

Linte (de supä), 81. 

Lipcani, 18. 

Lipscänie, 86. 

Logofeti de Divan, 37, 113. 

Lotärie, 77. 

Loti, 14. 

Lude, 151. 

Laf, 114. 

Luidori, 91. 

Luminări, 14, 77. (de ceară), 54. 


Mărgăritare, 5. 
Märgele, 92. 
Mariasi, 91. 
Martiusi (fort), 86. 
Masă leşească, 33. 
Masalà, 19. 

Măsari, 23, 

Materie (= stofă), 4. 
Măzi, 61. 


www.dacoromanica.ro 


192 TABLA DE LUORURI 


Mazili, 44. Moară (pietre de), 83. 
Melci, 39. Mobile, 17, 55, 76. 
Menzil, 13. Modă, 38. 

Mese (fete de), 68, Monedă, 149. (curs), 92, 162. 
Mezat, 118, MorcovY, 44. 
Micsunele, 82. Mostră, 54. 

Mie, 170. Mucava, 85. 

Miere, 37, 83. Musamà, 65. 
Migdale, 48. Mugetel, 82. 

Minaret, 33. Musicasi, 172. 
Mindir, 15. Must (pritocit), 25. 


Misiri, 91. | Mustră, 97: 
Mite, 34. | Musulin, 32. 
Mitropolie (judecată la), 29. 

N 


Nărămzi, 7, Nisfiete, 91. 
Nasturi, 3, 86. Nucşoară, 14. 
Nemest, 30. Nuntă (ospăț de), 29-30. 
Nemţeşti (haine), 144. Nurcă, 18. 

0 
Oblinc, 18. Olac (cară de), 14. 
Obor, 89. Oratie, 12, 
Ocale, 146, Ordie, 112. 
Ocnari, 132, 139, 150. Orez de Italia, 14. 
Ocne (darea lor în ärendä), 83-4. Orloiü, 21, 
Oi, 13, 140, 147. Otet, 29. 


Oierit, 16, 91. 


P 
Päftäluge, 38: Parcal (fr. percal), 85. 
Pähare, 8, Paşapoarte, pașuș, 90, 153. 
Paie de Italia, 71. Pätränjel (= pătrunjel), 44. 
Pălane, 151. Pene, 18. 
Pălărit, 64. Perne, 29, 65, 168, 
Pälascä, 19, 83. Perspectiv, 151. 
Paler (praf), 3, 24. Perucă, 50-1, 53-4. 
Panduri, 124, 141-3, 145, 147. Perucaşi, 50, 
Pantofi, 8, 33, 41, 81. Pesmefi, 33, 41, 81, 113, 153. (de 
Papuci, 168. (de Constantinopul), 9. Brașov), 81. 
Päpusèle, 81. Peşti, 100. 
Parale, 41, 83, 92, 119, 159. Petaci, 91. 


www.dacoromanica.ro 


TABLA DE LUCRURI 193 


Petealä, 48. 

Peţire, 45. 

Pichet (stofä), 56. 

Pei, 93, 115-6. (de capră), 15, 18. 
(de oaie), 45. (de urs), 15. 

Piepteni, 16, 85. 

Piluri (= pilule), 8. 

Pinzä: de Eperjes, 29. de Linz, 32. 
de rufe, 71. 

Pircälabi de sat, 167. 

Piroiü, 42. 

PiscoturY, 10, 14, 21, 41. 

Pistoale, 31. 

Pituscä, 30. 

Piulifä, 22. 

Pläiesi. 139. 

Plapomă, 56. 

i lastru, 30, 

Ploschite de supt, 85. 

Podari, 159. 

Poduri, 93, 106, 109-10, 133, 152. 

Polcovnici, 33, 140. 

Policandre, 5. 

Ponciü, 51. 

Porci, 4 8, 26, 30, 32, 34 41,47, 54-7, 
62, 68, 105, 159. (păr de porc), 92. 


Rachiü, 75, 147, 163, 168. 
Rädvane, 7, 

Kaft (raht), 17, 23. 
Rävas de străji, 136. 
Räzboiü de struguri, 63, 
Räzesi, 74. 

Retete, 25-6, 35, 51-2. 
Ridichi de lunä, 44. 
Rif (mäsurä), 51, 85. 
Kobi (tîrg de), 144. 
Roc (sämintä), 43. 


Säftiene, 82. 
Saiale, 16. 
Sal, 38, 68. 


5216. Vol. VIII, 


Portari, 16, 105. 

Portelan, 10, 

Portocale, 7. 

Porumb, 103, 142, 152. 

Postä, 36, 44-5, 58-9, 82, 110, 121, 
134, 136, 138, 143, 160. (ru- 
seascä), 121, (a Constantinopulei), 
143. (căpitan de), 48. (epistat de), 
54. 

Postamester, 47, 171-2. 

Portar. 15, 51, 67, (civil), 134. 

Potecașt, 114. 

Potere, 114. 

Povodnici, 7. 

Praf de puscä, 19, 24. (paler), 36. 

Prăjitură, 42. 

Prepelite, 11. 

Prezentin, prezintin, 14, 32, 37-8. 

Yristavi, 149. 

Privigheri, 170. 

Procovet, 85. 

Protopopi, 130, 

Puhpinter, 169. 

Puugi de bani, 27, 84, 124. 

Purtulan (coloare), 85. 

PustY (puşchi), 76, 85. (de vinat), 93. 


Rochii, 18. 
Rogojină, 139. 
Rogojioară, 28. 
Rom, rum, 28, 51. 
Rotasi (cai), 27. 
Rozmarin, 5. 
Rozol (de Breslau), 10. (de Franţa), 
14. 
Rubiele, 91, 149. 
Ruble, 72. 
Rucavete, 69. 


Salahori, 44. 
Salam, 14, 37-8. 
Salată, 44. 


13 


www.dacoromanica.ro 


194 TABLA DE LUCRURI 


Sălături, sălătruri, 25, 43 

Salbă, 4. 

Saluri, 151. 

Säminfi (felurite), 3, 22, 25, 30, 36-7, 
44, 48-9, 74, 82. (de flort), 86. 

Sampanie, 51. 

Samsoni, 40 

Sant (pedeapsă), 112. 

Säpun, 36. 

Sardele, 30. 

Sare, 75. 

Säü de capră, 61, 92. 

Scäri de cal, 16. 

Scäunasi, 136. 

Scaune, 23-4, 77, 128. 

Școli de sat, 31. 

Scortisoarä, 14, 45. (unt de), 7. 

Scufä, 51. 

Sculisoare, 45. 

Scumpie, 157. 

Sea, 16. 

Seice, 108, ı11. 

Șelari, 98, 167. 

Selinä, 44, 82, 113. 

Scpet, 21. 

Sepetel, 18. 

Servete, 6, 33, 68. 

Sfant, 92. 

Sfantih, 36. 

Sfesnice, 4, 12, 14, 17, 23, 34,41, 53° 

Sfisgolt, 85. 

Siftuh, 85. 

Siliträ, 41. 


Tabac, 32, 116, 181. (de Pesta), 110, 

Täbäcarl, 82, 

Tabaci, 13, 116. 

Täbäcie, 107. 

Tacimuri (==servicii), 86. 

Taere, 81. 

Taihnunguri, 69. 

Talere și taleri, 3, 10, 41, 133, 154. 
(cu gripsori), 61. 


Sireluri, 86. 

Sirmä, 24, 39. 

Sirop, 51. (de lämiie, de migdale), 51. 

Sitä, 3. 

Slobozie (alcätuire de), 119-20, 126-7, 

Sobe, 82. (de fier), 21. (oarbe), 21. 

Socaci, 22. 

Socäcite, 30-1, 

Șoflan (=sofran), 3, 81. 

Solnite, 34. 

Spălătoare (nemțoaică), 32. 

Spic (fioare), 86. 

SpinärŸ, 17. 

Spitale, ırı. 

Spiteri, 31, 48, 137. 

Spiterie, 25, 

Stafide, 5. 

Stainvain, 29. 

Stamboli, 92. 

Steaguri, 136. 

Sticlă, 100, 

Sticlisoarä, 5. 

Stobor, 151. 

Stocaturi, 16. 

Strecurätoare, 17. 

Strimfi, 25, 33, 85. 

Stuc, 85. 

Studenfi in sträinätate, 139. (pentru 
medicină), 44. (în Sibiiă), 63, 66. 
(în Viena), 154. 

Șubă, 118. 

Sueiturä, 85. 

Suh (Schuh), 33. 


Tapet, 70. 

Tas, 17. 

Techini, 97, 97. 

Tefea, 7, 85. 

Telatin, 32, 68. 

Telegari, 11, 14, 30-1, 35, 37, 53, 62 
Teler (telinä), 41. 

Tenechea, 81. 

Tenechelii, 84. 


www.dacoromanica.ro 


TABLA DE LUCRURI 195 


Te;äli, 24. 

Tilipan (lalea), 86. 
Timari, 87. 
Timplä, 16. 
Tiparoji (fori), 86. 
Tipsii, 3, 10, 28, 81. 
Tipsioare, 23. 
Tirighie, 29. 
Tiriplic, 39. 
Toalf, 144. 

Toc, 16. 

Tocuri, 85. 

Tol, 29. 


Ulee, 31. 

Uleii, 16, 85. 

Umbrelă, 51, 54, 85. 

Undelemn, 10. (de Franța), 30. (de 
Luca), 29. (de Proventa), 14. 


Vaccină, 72. 

Vamă, 39, 82-4, 89, 133, 146-7, 
159-60. (a bălților), 31. 

Vames-Mare, 84. 

Varză nemteascä, 44. (roşie), 44. 

Vätast, 105. 

Vedre, 49. 

Vermiă, 32. 

Verzi, 44. 

Vieri si vätasi, 57. 

Vinuri, 49, 61-2, 68, 71, 82-3, 113, 
144, 147, 150, 165. (muscat), 7, 
14. (vechiü), 49. (de Ardeal), 33. 


Zagară, 18. 

Zahăr, 33, 36, 48, 81, 152. (cutie 
de), 16. 

Zaherca, 16, 105, 107, T13, 131-2, 
137, 140, 145, 15C-2, 164. 

Zaharicale, 20. 

Zambile, 91. 

ZapciY, 134, 141, 145. 

Zarafi, 38, 134. 


Topuri, 32. 
Toväräsii de negot. 3. 
Traiste, 10. 

Trată, 56. 

Triminie, 69. 
Tropiuri (marfa), 85. 
Tufeccii, 40. 
Tulipan, 171. 
Tulumbe, 75. 

Tulus (tuzlucY), 81. 
Tunsură, 13. 

Tutun, 18, 24. 
Tutunärit, 91. 


Unt, 5, 152. (de anıson), 5. 
Urcivare, 39. 

Uruială de porumb, 38. 
Uscături (mîncare), 29. 


(de Brabant), 10. (de Drăgășani), 
51, 57, 65. (de Frontignac), 8, 
10. (de Pesta), 43. (de Rin), 14, 
29. (de Spania), 30. (de Tokaj, 
Ausbruch), 10, 14-5, 2t, 29, 30, 
34. (de ţară), 24. 

Vinäriciü, 49, 91. 

Vinätori, 31. 

Vite, 92, 159. (ede vacă»), 61. 

Vizitil, 103. 

Volintiri, 106-7, 1C9-10. 

Vrabeti, 36. 


Zarfuri, 22. 

Zăvozi de Viena, 10. 

Zivor, 42. 

Zeciuialä, 167. 

Zgriplori, 92. 

Zidari, 168. 

Zloţi, 39, 51, 81, 167. 

Zmulturi, 13. 

Zugravi si zugrävealä, 7-8, 16, 169. 


www.dacoromanica.ro 


Alaman, 168. 
Aldea, 87. 


Badiul, 87. 
Băjoiii, 32-3. 


Balea (doftoroaie), 87. 


Bälutä. V. Teisanu. 


Calea, 167. 
Caradima, 59. 
Cherata, 21, 38. 
Cipico, 167. 
Ciupec, 64. 
Cocea, 115-6. 
Coles, 87. 


Dan, 171. 
Done, 87. 


Flora, 167. 
Folcäluc, 5. 


Giurea, 87. 
Grecu, 171. 


ONOMASTIC. 


O == D 


Anastasiu, 56. 
Anisca, 105. 


Bede, 85. 
Blăslav, 167. 
Bontea, 32. 
Buima, 87. 


Coman, 85. 
Comänel, 170. 
Cornea, 82. 
Coșărină, 105. 
Coșcă, 81. 
Covăţică, 82. 


Dragobete, 141. 
Dragu, 167. 


Fotescu, 4. 


Greghi, 167. 


www.dacoromanica.ro 


Ierpalie, 105. 
Iova, 105. 


Mändita, 33. 
Maniă, 168. 


Naciu, 131. 
Naum, 116. 


NedelcovicY, 93. 


Ocnaru, 14, 16. 


Pävel, 3. 
Peptinariü, 39. 


Sändrut, 87. 
Serb, 87. 
Serpelie, 87. 


Tänäsuicä, 39. 
Tipeiü, 87. 
Tirca, 115. 
Tirca, 141. 


ONOMASTIC 


197 
H 
Huzariü, 171. 

| 
Iraca, 167. 
Iuga, 87. 

J 

Juta, 131. 

M 
Märica, 167. 
Mit, 168. 

N 
Nedelea, 168. 
Nenul, 82. 
Nichitoaia, 115. 

o 

| Odor, 93. 

P 
Pihtu, 51-2, 
Podescul, 3, 167. 

R 


Roșianu, 3. 


Sfetco, 167. 
Sora, 168. 
Stireciü, 85. 


Tolea, 54, 87. 


T 

| Todorcea, 119. 
| Tudura, 168. 
U 


Udra, 167. 
v 


Vizastra, 63. 


www.dacoromanica.ro 


LEXIC. 


A 
Acatastasie, 113. Artic (articuri=articol, articole), 92. 
Adetoriü (—dator), 138. Ascherlii, 154. 
Aină (haină), 29. Ataxie (=neorinduialä), 22. 
Aliverdisi (a), 35. Atisoarä, 50, 
Aafirăr (Anführer), 142. Avantgardä, 134. 
Apostat, 146. Avanterui (a), 168. 
Arcă, 162. 
B 
Bagatel, 17, 44. Bolte (=prävälii), 17. 
Basca, 150 Botitä, 75. 
BatalionurŸ, 112-3. Bouul pieit, 15. 
Berberlic, 16. 
c 
Canarlü, 16. Comisie, 172. 
Cängälärie, 160, Comision, 162. 
Căpital, 45. Conditione, conditioane, 19, 84. 
Casarmä, 149. Contilium, 88. 
Cataon, 171. Copie, 20, 131. 
Caţaonă, 171. Copturä, 10, 30. 
Caution, 84, 151. Cordon, 134. 
Chesaricesc, -ească, 27. Coronă, 10, 
Chesarul, 25. Costiri, 9. 
Chesat, 160, Covercif, 108, 
Chisbasana, 143. Coviltir, 65, 
Cilibiă, 9. Crases (xpâo:s), 91. 
Cocon, 35. Cusur (rest), 41. 


Comando, 134. 


www.dacoromanica.ro 


Damă, 34, 49, 69. 
Declărălui (a), 143. 
Delicat, 69. 
Discolie, 135. 


Emberdefsi (a), 71. 
Embericlisi (a), 58. 
Embodisi (a), 46. 


Familie, 117, 133. 
Figuri, 34. 

Fino, 14. 

Foläsa (a se), 6. 


Ghinărăleasă, 18. 
Ghinärariü, 19. 


Hacareturi, 39. 
Hagiaș, 30. 
Hagură, 163. 
Halaiă, 149. 
Halbmond, 134. 


Împutera (a), 86. 
Înclinat, 65. 

Insi, 137, 140, 142. 
Instantie, 160. 


Lele (= soră), 26, 87. 


Loagăr, 85, 112. 


LEXIC 


|  Doaletă, 55. 
Documenturi, 172. 
Duhomnic, 17. 
Duzină; 19. 


Englengea, englingeă, 9, 131. 
Esenţie, 45. 


Formă, 19. 
Fraicorp, 110-1. 
Furmă, 18. 


Gobearnie, 82. 
Gubärnatorita, 17. 


Haleă, 7, 13. 
Harciü, 83. 
Hart, 162. 
Hausbrif, 84. 
Hurda-burda, 83. 


Înterisi (a = a interesa), 143. 
Ipsilandiofi, 143. 

Istina, 103. 

Izbräni (a), 56. 


J 
Jugrăveală, 16. 


L 
Luxus, 89. 


www.dacoromanica.ro 


199 


200 LEXIC 


M 
Madamä, 62. Militari, 112. 
Magazin, 42. Minotari, 107. 
Măgăzie, 85. Minzi (a se). 172. 
Mamuzel, 49. Molifsi (a), 162. 
Mansup, 114. Mouedä, 89. 
Masirlui, masirui, marșălui (a), 109, Mortificălui (a), 82. 
112, 134. Mumbac (=bumbac), 41. 
Mebele, 135. Munifion, 134. 
Meditin, 172. Musicä, 163. 
Mehmezi, 163. Musid, 62. 
N 
Naimod, 9, 14. Notă, 34, 129. 
Nazar, 123. Novine (=stiri), 90, 143. 
0 
Ocazion, 64, 150, 158. Orbiciune, 171. 
Omilincios (=umilit), 89. Osteia (a se), 26. 
Omur, 12. Otar, 105. 
Oratei (=orafie), 20. Otomani, 58. 
P 
Paiă, 12. Pochimen (=ipochimen), 52. 
Parachinisi (a), 44, 131. Politicä, 123. 
Paraxine, 131. Pomusor, 14. 
Parula, 42. Portioane, 15, 26. 
Parolist, 24. Prăpădy 118. 
Pasaj, 142 Preveleghiu, 18. 
Pästrarifä, 17. Prinfip, 84. 
Patride, 136. Printipal, 145. 
Patrie, 141. Pritoci (a), 51. 
Patrolă, 107. Proclematioane, 134. 
Periclisi (a—a empericlisi), 129. Prodosi (a), 142. 
Pericol, 48. Proftaxi, proftasi (a), 63, 129, 
Periergös, 143. 154. 
Person, persoane, personii, 6. Pronomii, 21. 
Pihotă, 109. Protes, 143 
Piscupie, 115. Provalisi (a), 75. 
Plasă, 145. Purtione, 109. 
Poblicului, poblitarlui (a=a publică), 
19, 137. 


www.dacoromanica.ro 


Răbeliași, rebeliast, 143, 147. 


Raritet, 14. 
Rästicnire, 115. 
Răţătă, 25. 
Räzvlätire, 116. 
Rebelion, 59. 
Regeä, 156. 
Reghement, 108. 


Sahtisi (a), 139. 
Sarmit, 110. 

Sart, 12. 

Särvitia, 15. 
Sentement, 172. 
Servis (service), 10. 
Simberi (a), 117. 
Singeplü, 85. 
Soldaţi, 109, 


Tabană, 129, 131. 
Tatari, 155. 
Tefaric, 170. 
Tenculeg, 18. 


Vaperuri, 56. 
Varoş, IIO, 


Zaif, 69. 
Zalisi (a), 136. 


Zarif, 18, 21, 38, 41, 51-2, 56. 


5216. Vol. VIII. 


LEXIC 


Regularisi (a), 159. 
Resmea, 17. 
Respetie, 115. 
Retet, 26. 
Revolutie, 135. 
Revolution, 160. 
Roafătă, 171. 

Rol, 69. 


Speculation, 164. 
Speties, 91. 

Șpioni, spioni, 112, 116. 
Spudaxi (a), 44. 

Steab (Stab), 17. 
Stenahorisi (a), 58. 
Stilstant, 20. 

Strapatie, 22. 

Stuc, 61. 


Tevaturä, 17. 
Titlu, 12. 
Turuvgiă, 23. 
Tutun, 85. 


ga 


Visită, 73, 133, 135-6, 172 


Volos, 82. 


Zariflic, 46. 


201 


Zbredui (a) (=a zmeredui), 31. 


www.dacoromanica.ro 


13* 


ÎNDREPTĂRI. 


16, r. 1 de jos cetește: ecopila>, pentru «copilu». 
33, n° 165, ceteste: eminavet», pentru «minaret», 
47, n° 280, ceteste: «ceres, pentru «are», 
48, n° 290, rîndul 7 de jos, ceteste : «dum[isa]le> pentru «dum[ita]le>, 
68, n° 452, ceteste: «1823», pentru «1822», 
. 121, r.'3 de sus, suprimă odată «pune», iar la capul rindului, ce- 
teste: «la» pentru cal». 
P. 127, v. 3 de sus, cetește; «voi», pentru ennl», 
P 130, n° 182, cete;te: «Stan Popovici», pentru «Stan Petrovici» 


ro tu a re 


www.dacoromanica.ro 


TABLA DE MATERII 


Pag. 
I. Scrisori de boieri `... 1 
II. Scrisori de negustori. . . . . . . . . . . ne ne. 79 

DL. Scrisori de străini. . . . ..... . . . . . . . . . . . . 95 

IV, Scrisori istorice. . . . . . ee . . . . . « . 103 

Tablele = e à à 2 u.a 2 Re E rs NN à 174 


www.dacoromanica.ro 


De acelaşi autor sînt încă în librărie: 


Studii si documente cu privire la istoria Rominilor, VI 


D > > > D D > > VIL 
3 3 > > > » 3 > IX e 
» » » » > » » > XII 
> > » D > » » > XIII 


Brașovul și Rominii. ` 
Drumuri si orașe din Romănia . 
Sate și mănăstiri din Romănia . 
Neamul romänesc in Bucovina 
Neamul romănesc în Basarabia . . . . . . . . . 
Neamul romänesc în Ardeal si Tara Ungurească, 2 vol. 
Inscripţii din bisericile Romäniei, T. . . ‘ 

„Istoria lui Mihai Viteazul pentru poporul romänesc 

Istoria lut Ştefan-cel-Mare pentru poporul romänese (cu note) 
Geschichte des rumänischen Volkes, 2:vol,, 


www.dacoromanica.ro