Similare: (înapoi la toate)
Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)
Cumpără: caută cartea la librării
Gooqle
This 18 a digital copy of a book that was preserved for generations on library shelves before it was carefully scanned by Google as part of a project
to make the world's books discoverable online.
It has survived long enough for the copyright to expire and the book to enter the public domain. A public domain book is one that was never subject
to copyright or whose legal copyright term has expired. Whether a book is in the public domain may vary country to country. Public domain books
are our gateways to the past, representing a wealth of history, culture and knowledge that's often difficult to discover.
Marks, notations and other marginalia present In the original volume will appear in this file - a reminder of this book's long Journey from the
publisher to a library and finally to you.
Usage guidelines
Google is proud to partner with libraries to digitize public domain materials and make them widely accessible. Public domain books belong to the
public and we are merely their custodians. Nevertheless, this work is expensive, so in order to keep providing this resource, we have taken steps to
prevent abuse by commercial parties, including placing technical restrictions on automated querying.
We also ask that you:
+ Make non-commercial use of the files We designed Google Book Search for use by individuals, and we request that you use these files for
personal, non-commercial purposes.
+ Refrain from automated querying Do not send automated queries of any sort to Google’s system: If you are conducting research on machine
translation, optical character recognition or other areas where access to a large amount of text is helpful, please contact us. We encourage the
use of public domain materials for these purposes and may be able to help.
+ Maintain attribution The Google “watermark” you see on each file is essential for informing people about this project and helping them find
additional materials through Google Book Search. Please do not remove it.
+ Keep it legal Whatever your use, remember that you are responsible for ensuring that what you are doing is legal. Do not assume that just
because we believe a book is in the public domain for users in the United States, that the work is also in the public domain for users in other
countries. Whether a book is still in copyright varies from country to country, and we can’t offer guidance on whether any specific use of
any specific book is allowed. Please do not assume that a book’s appearance in Google Book Search means it can be used in any manner
anywhere in the world. Copyright infringement liability can be quite severe.
About Google Book Search
Google’s mission is to organize the world’s information and to make it universally accessible and useful. Google Book Search helps readers
discover the world’s books while helping authors and publishers reach new audiences. You can search through the full text of this book on the web
atthtto: //books.gqoogle.com/
3
Б
юй
ta
=:
a
9
5
=
£
=
S
Digitized by Google
ACADEMIA ROMÂNĂ
DIN VIEATA POPORULUI ROMAN
CULEGERI SI STUDII
ПІ.
тья
ri
POEZII POPULARE .
MARAMUREŞ
шин B UD
' VICARUL MARAMURE SULUJ
а
ŞEDINŢA 28 MARTIE 1908.
re
BUCUREŞTI
1908.
2622 Ч. |
С a
i. a
“UN 30 1920
ei,
/ ЖЭ?
vite, iU C
ши”
Raportul d-lui I. Bianu către Secţiunea literară a Academiei,
aprobat la 22 Martie 1908.
Culegerea de poezii populare din Maramureş, prezentată
spre publicare de Părintele Vicar al Maramureşului Tit Bud,
este un preţios material de literatură poporală din acel ţinut,
din care a fost adunată şi culegerea făcută de 4-1 Al. Tiplea, pu-
blicată de Academie în 1906.
Materialul se vede a fi strâns cu îngrijire, iar ţinutul din
care a fost adunat are un deosebit interes din mai multe puncte :
de vedere.
„Din aceste motive sunt de părere că gi această culegere
trebue să fie publicată, întru cât poeziile culese nu sunt identice
cu cele publicate de 4-1 Tiplea.
10.
16.
25.
1 BALADE
——
1. Pintea Viteazul.
La poale de codrut verde
Mândră zare că se vede.
Da' aceea nici-i zare,
Că-i gatra 1) Pintii cea mare,
Tot cu sindili şindilită,
я cu pajişte podită.
a mijlocul getrii este
Tot o masă rotilată
De voinici încunjurată,
Tot o sută şi optzeci
De voinici de cei pe-aleşi.
— Care voinic sar afla
Să meargă în Baia-Mare
După pâne, după sare,
După vin de cel mai tare
Ce beu domnii la gustare
Si se 'mbată 'ndată mare.
Nime ’n lume nu sa aflat,
Far’ a Pintii bun fărtat
Pe murgut a 'ncălecat
51 în Baie-a alergat.
Când acolo a intrat,
Toţi domnii s'au spăimântat.
— Noroc bun şi-adevărat!
Tu eşti a Pintu fărtat,
De eşti aga minunat?
— Noroc bun şi-adevărat!
1) satrd=cort, baracă, tarnat, pridvor.
3) tist=ofiter, funcţionar.
3) măzărice= măzăriche.
30.
85.
40.
45.
БО.
Eu is a Pintii fărtat,
De-s aşă de minunat.
Daţi-mi voi cât oiu pofti
Şi de bani nu pomeniti,
Că-s dela Pintea mânat
Эр a Pintii bun fšrtat,
1 cruce de ban nu mi-a dat.
— Noroc bun gi-adevărat!
Tu eşti a Pintii fartat,
De eşti aga minunat?
Moartea Pintii de ni-i spune,
Tist 2) prea mare că te-om
[pune.
Moartea Pintii :
De grăunţ de primăvară
Si cuiţe din potcoave,
Măzărice %) de cea rară,
Să nu fie Pintea 'n ţară.
Cămeşa i-e de otele
Şi nu trece plumb prin ele.
Moartea Pintii dacă-a spus,
Tist prea mare că l-a pus,
Tot în fiere şi 'n cătuşi
Şi n temniţă după uşi.
— Voi, domnilor, voi dra-
[gilor,
Năpostiţi-mi mâna stângă,
70.
75.
10.
16.
=————_
Că dreapta nu v'iti îndură.
Mâna i-o au slobozit
Şi carte că el şi-a scris
+ la Pintea o-a trimăs.
intea s'a prins de-a prânzit ;
Şi cartea ‘п loc 1-а sosit
3, s'a lăsat de prânzit
i-a prins cartea şi-o-a cetit.
Lacrămile-i ciuruiă,
Tot măşcate ca bobul
Şi ’nfocate ca focul.
Pintea 'ndată s'a gătat
Şi ре murg a 'ncălecat,
Pe murgutul cel de vânt,
Ce-i tună coama 'n pământ.
Si ’n Baie a alergat;
Si când acolo-a intrat,
Când a fost el la un loc,
S’a 'ntâlnit cu-un Băiuţan.
— Noroc bun şi-adevărat!
Pintea eşti cel minunat? `
Unde tu te-ai îndemnat ? !)
— Numai la al meu fărtat.
95.
La temniţă-a alergat,
Cu potcoava 'n uşă-a dat,
Uşa toată s'a sfărmat
Si Pintea a cuvântat:
Numai el cu-al lui fartat:
— Noroc bun gi-adevărat!
Aici eşti al meu fărtat?
— Aici îs eu, Pinte, zău,
Din voia lui Dumnezău.
. Du-te, Pinte, de-aicea,
Că domnii te-or impugca
Cu grâul de primăvară,
Cu cuite de potcoavă,
Cu-măzăricea de cea rară,
Să nu fi tu, Pinte, 'n ţară.
Şi Pintea a blăstămat,
Care şi-a da al lui sfat
Numai cătră-al lui fărtat.
Şi pe el l-au împuşcat,
Tot acolo l-au îngropat,
In poartă la Baia-Mare,
Să nu fie Pintea ’n ţară.
2. Mirele dus în cătane.
Frunză verde rotunjoară,
Tânăr voinicel se 'nsoară,
Tânără nevastă-şi iea.
El nu-i tânăr cum să Ве,
Fără-i a năsdrăvănie :
Vineri mă-sa l-a făcut
Si nici 'moaşă n'a avut,
Sâmbătă l-a botezat,
Duminecă l-a 'nsurat,
Luni în cătane-a plecat,
Nevasta 81-0-а lăsat.
Cătră nevastă a zis:
— Na inelul dela mine
Şi-l pune 'n deget la tine;
Când lei vedea pămânţit,
Să ştii bine cam murit,
Când lei vedea luminat,
Tra(ge) nădejde de ’nturnat.
20.
25.
85.
Ea ре el l-a aşteptat
Cu jele şi cu banat,
Nouă ani şi nouă zile
Şi pe-atâte săptămâni.
Inelul sa pămânţit,
Ea şi-a gândit са murit;
Şi în casă sa băgat
1 de nuntă sa gătat.
ocru-său de supărat,
Sapa 'n mână a luat
Şi de-a una şi-a plecat,
La cea vie ’n cea fetie, ?)
Să o sape să nu fie.
Şi cum a mers ostenit,
Cu un voinic sa 'ntâlnit.
Cătră el că şi-a grăit:
— Bună ziua, moş bătrân!
— Sănătos, voinic român!
1) îndemn=excitez, sfătuesc, plec (la drum).
*) fefie=loc acomodat de sădit vie şi pomi.
10.
15.
— Ce vrei, mosule, j:
Doarš via а o stricà ?
— Via-aceasta дїп fetie
Ота sšpà-o 88 nu fe,
Са 1-а murit stăpânul
Şi a 'mplut-o gătejul.
Intoarce, уд], 1) înapoi
Si vină până la то,
Numai mie îmi arată,
“Unde-i crâşma aşezată ;
Unde-i crâşma cea de vin ?
Eu de-amu i-oiu fi stăpân.
Vâjul şi-a zis năcăjit:
— Crâşma de vin mi-e în
[casă,
Că-mi mărit nora frumoasă;
Crâşma е în casa mea,
Se mărită noră-mea.
Voinicu ’n casă-a intrat,
Mesenii i-au închinat,
_ 6
x
|
|
70.
Tot cu pšhare de vin
Să-i deie cinstea deplin.
Numai el din graiu grăiă:
— Nici oiu bea, nici oiu
[mâncă,
„ Până nu mi-a închină,
Tot cea dalbă de mireasă
Din cel cornulut 3) de masă.
Mireasa-a 'nceput a plânge.
Mesenilor a le zice:
65. — Să fiţi, boieri 2), iertători
Şi de-aicea ducători,
C’acesta-i sotucul 8) meu
Ре care l-am plânsu-l eu;
Că eu numai mi-l cunosc
Pe inel, pe ţurgalău,
Schimbul dela tată meu.
Nuntaşii cu toţi s'au dus,
E] clopu 5) п cuiugi 1-а pus.
3. Drăguţul necredincios.
Pe delut, pe colnicel
Trece hireg ©) voinicel,
Cu cal negru pătrarel,
Cu murgutul pe drept el,
La cea satrš covăcească,
Murgul să şi-l potcovească,
Părul să şi-l rotunzească,
Mândra Ini să nu-l cunoască.
Ea ’nainte i-a ieşit
Si din graiu lui i-a grait:
— Tu te duci, mândrule, duci
Cu strut") verde de bulbuci;
Tu te duci şi eu rămâiu,
Cu cine să mă mângâiu?
— Mângâiă-te, mândră, bine,
Satul rămâne cu tine,
1) vdj == mogne
° cornuluț Е dim. din corn.
|
25.
Tea-ma, mandrulut, cu tine,
Cu trei parti ti-a 'mblă mai
bine :
Unde-i sta şi-i poposi,
. Ca un sfesnic te-oiu sluji.
— Eu, mândră, nu te-oiu luă,
Că pe unde mă duc eu,
Nici e apă, nice foc,
Fără sânge шивэр n clop.
Iea-m&, mândruluţ, mă їеа,
C'am cosite 'n patru vite,
Cosita o1u despleti,
Râtul 8) {i sa 'mpăjeşti,
Murgul ţil-oiu priponi.
. Intoarnă, mândră, 'napoi,
Că eu, mândra mea, mă duc,
3) boieri = titulatură de onoare ce se dă unei adunări, de pildă la nuntă,
la sfat; titulatură ironică.
) soțuc == dim. din sot.
5) clop = pălărie.
9) hires (ung.
1) strut = flori, buchet de flori.
5) rât (ung. ret = livadă.
hires = == vestit) — frumos.
85.
') potilat (u
Numai ţie să-ţi aduc
Potilat!) din Taligrad
Cu cincizeci riful 2) luat,
Şi-o pereche de ciurcei ®)
Cu cincizeci şi cinci de lei,
Cisme roşii din Brageu.
toarnă, mandrut, 'napoi,
Са mai bine-i pe la noi.
*
Cina 'n masă sa răcit,
rii 'n vase sa 'ncălzit,
ândrul meu n'a mai sosit.
Mă uitai pe prundurele,
Văd doi pui de turturele.
Voi, puiufi de turturele,
Doar veniţi dela Braşeu, —
N’ati văzut pe mândru meu?
— Noi poate сё l-am văzut,
Dară nu l-am cunoscut:
— Mândrul meu e cunoscut:
Pe din sus de gurioaré
Trage o neagră mustăcioară ;
Dar nu-i trasă cum să fie,
Cu condeiu ca pe hârtie.
— Noi pe acela l-am văzut,
La mijlocu 2.
La crâşma 'mpăratului,
Cu за mândre lângă el:
Una-l ţine pe genuche,
Una paharul îl umple,
Una-i face sie ec
Domnii se uită la ea.
75.
90.
Mândra lui şi-a alergat
Și pe el că l-a aflat.
e departe i-a strigat :
— Să rămâi cu ciontul gol),
Cum am rămas eu în dor,
Să rămâi cu ciontul fript,
Cum te-ai dus gi n'ai venit,
. Că de când te-am aşteptat,
Gura mi sa 'mpelinat,
Nu-i bună de sărutat.
Atâta te-am tot dorit,
Faţa mi sa ponosit
Si nu-i bună de iubit.
Eu, mândruţ, te-oi blestema,
Pe tine să te mânânce
Temnita Hognogiului
Din fundul oraşului,
Că te-ai făcut de urit
Pentru-o mândră ce-ai iubit,
Că te-ai dus şi n'ai venit.
— Hei tu, mândrulița mea,
Tare rău mai blăstemat
Şi blăstemul sa legat.
Eu, mândră, încă mi-oiu zice:
Mare năcaz te manance ;
Cand ii merge le fântână,
Să-ţi anin sgarda 5) 'n
[vârdină 9),
Să se rumpă sirele,
Putrezia(scă)-ţi degetele,
Să-ţi pice гс
Să le aflu, mândră, eu,
Să-mi treacă de dorul tău.
4. Doamna fugită dela bărbat.
Pe cea verde de câmpie
Merge-şi o verde cocie 7)
Da ’n cocie cine gede?
Sede o tancš 5) nevăstancă,
*) rif (ung. rö ) == cot (de Viena).
3) 117661 == cercei.
‹) ciont (ung. csont) = ов.
°) syardd -- salbă de-margele.
8) vardind =
1) cocte (ung. kocsi) = trăsură.
°) faned, tancogd = cochetă.
cumpănă de fântână.
5. Fugită dela bărbat
Cu-un fiu mic nebotezat.
La mijlocul codrului,
La apa Abrudului,
patyolat) = batistă, pânză fină.
10.
16.
Dac’ acolo 81-а sosit,
Luntrasgilor 144 grăit:
— Abrudeni, luntrasilor,
Treceti-mš pârăul,
Că m'ajunge bărbatul;
Că eu vouă voiu plăti,
Pentruce mi-ţi mântui,
Cu taleri nemăsuraţi,
Cu galbeni nenumărați.
— Noi apa, zău, nu te-om
[trece,
Până nouă nu ni da,
. La trei inşi trei sărutate
Şi truputul jumătate.
— De mi-ti trece-apa, de ba,
Eu de-acelea nu voiu dă.
Eu prin apă m'oiu băgă,
. Fiul de l-oiu înecă,
Sufletul vost sam'a da.
Scos-a galbeni cu pumnul.
Ei o-au trecut Abrudul,
Şi ea s'a dus la focul,
Cu cine i-a fost gândul.
Dealungutul drumului,
La mijlocul codrului,
Ка şi-a stat de hodinit
Sub un molid înverzit.
. Cătră molid şi-a grăit:
- Tu chidrule, molidule,
lean, pleacă-ţi tu varfutul
Să-mi anin eu liuliuţul!),
Bradul vârful şi-a plecat.
. Ea leagânul 1-а aninat
Si pruncului i-a cântat:
— Fii tu fiul codrilor,
Că nu eşti al domnilor.
Ea fiuţul l-a lăsat
Şi prin codri şi-a plecat.
Ea pe-acolo-a zăbovit,
Până anul şi-a plinit.
La боф a înturnat
Şi pe dânsul l-a aflat
Tot râzând
Si tot zâmbind.
Ea de jelea lui şi-a plâns
Si cătră dânsul gi-a zis:
— Hai, fiut, la mămuca,
о. C'amu bine te-oiu cata.
70.
75.
2) ийш — copil de leagăn, leagan.
— Ba eu, 284, că nu m'oiu
duce,
Că nu mi-ai fost mamă dulce,
Că pe mine m'ai lăsat,
Nici în drum gi nici în sat:
Pentr’ un negru streinel,
Tot m'ai lăsat mititel,
In mijlocul codrilor
Să fiu hrana corbilor.
Dar Domnul Sfânt şi-a lăsat,
Vântul cald că şi-a suflat.
Pe mine m'a legânat;
Ciutele tit mi-au dat,
Şi ploi calde şi-au plouat
91 pe mine m'au scăldat.
Mama şi-a 'nceput aplânge,
Din graiu a 'nceput a zice:
— Ascultă, fiut, odată,
Сата n’oiu fi blăstămată,
Ci-oiu fi mamă-adevărată.
— Du-te, mamă, la focul,
Nu-mi necăji sufletul,
Că dela tată m'ai luat
Şi în codru m’ai lăsat,
Pruncut mic nebotezat.
Nici am fost la tată meu,
Nici am fost la sânul tău.
Si lui Dumnezeu îi-e jele,
C’am crescut cu multe rele,
Si lui Dumnezeu îi-e ciudă,
C’am crescut ou multă trudă.
El atuncea te-a iertă,
Mămucă, pe duma-ta,
Dacă t'ei călugări
Si aspru tei pocăi,
Cu talharii nu-i trăi. .
Ea şi-a plâns dela inimă.
— Vind, dragul mamii, vină
La mamă ta cea streină.
El şi-a plâns
95. Şi-apoi gi-a zis:
tn, mămuca mea cea
dulce,
Cu tine poate m’ag duce,
Dacă tu m'ai ascultă `
Şi-ai înturnă cocia
100. Şi m'ai duce cu dânsa,
Prin pădurea cea de tei,
La cei d-albi călugărei
Pe dealul dela Moisei:
Ori pe drumul cel mai scurt,
105. Tocmai colo la Ieud,
Unde-i mănăstire sfântă
Si călugări în ea cântă.
Că acolo eu шав face,
Tot lui Dumnezeu ce-i place,
110. Face m’ag călugărel,
Mai pe urmă îngerel.
Eu de-acolo m'aş rugă,
Mamă, pentru dumata,
Dumnezeu sfânt te-a iertă.
115. Eu шав rugă pentru tine,
Ruga-m’ag pentru oricine
Să-i deie Dumnezeu bine,
8
| Să-l ferească ca pe mine,
Când am fost lăsat de tine.
120. Mama lui 1-а ascultat,
Cocia şi-a înturnat,
Cu pruncul şi-a alergat
Peste munţi, peste păduri,
Pe drumutul cel bătut,
125, La mănăstire ’n Ieud.
Acolo dac'a sosit,
Cătră popi că şi-a рта:
— Voi, călugărei sfintiti,
Faceţi bine şi primiţi
130. Un pruncut mic ce-am aflat
De dincolo de Banat,
Intr'un vârf de brad înalt
Cu leagânul aninat.
Faceţi-l călugărel,
185. C'aşă doreşte si el.
Ei copilul l-au luat
Şi carte l-au învăţat.
După ce şi-a 'mbătrânit,
El tot sa călugărit,
140. Şi a fost călugăr sfânt,
Cât a trăit pe pământ.
5. Horea Firulinei.
Aveà-si o babă bătrână
O fică, Firulină.
De ea Turcii-au auzit,
După dânsa şi-au pornit.
Б. Ea afară şi-a ieşit,
S'a uitat spre răsărit,
Cătră mă-sa a grăit:
— Nu gtiu, pomii-s infloriti,
Ori vin Turcii învăliţi;
10. Nu gtiu, ceriul îi noros,
Ori doar Turcii vin din jos?
Mă-sa-afară şi-a ieşit,
S'a uitat spre răsărit,
De Turci a fost invalit :
15. La răsărit s'a uitat,
De Turci cu ochii gi-a dat,
Cătră fică-a cuvântat :
— Firuli, draga mamii,
Unde, biata, te-aş scuti
20. Să nu te afle Turcii?
Unde, biata, te-ag băgă,
Doar Turcii nu te-or айа?
Doară 'n valul cu pânza,
C'acolo nu te-or cătă.
25. — Da' de-or cătă hainele
Prin toate lăduţele?
БА de ti-or cătă pânza,
a, pe mine m'or айа
Şi cu dânşii m'or luă.
30. Eu, mămucă, că mă duc
Sub frunzuca cea de nuc.
Tot mă duc în stupiniţă,
Că este-un fir de tămâiţă,
Tot mi-oiu face cununiţă ;
70.
75.
Sub firu’-acela mi-oiu sta
i Turcii nu шог află.
cii 'ndatš şi-au sosit
Şi cătră babă-au grăit:
— Hârcă de babă săracă,
. Unde ţi-e fata cea dragă?
C’a fost veste la 'mpărat,
C'ai fată de măritat.
— Turcilor, boierilor,
N’am fată de măritat,
. Nurori la 'mpărat de dat,
C'amu anul şi-a sosit,
De când fata mi-a murit.
De nu-mi credeţi cuvântul,
Arătă-v'oiu mormântul ;
De nu-mi credeţi cuvânţelul,
Arata-v’oiu mormânţelul.
Ei ieşiră gi porniră.
Un cane de Turc bătrân,
Nu să tacă
Si să treacă,
Numai el la Turci li-a zis:
— Turcilor, fartatilor,
Turcilor, voinicilor,
Stati pe loc gi înturnaţi,
Aga iute nu plecati.
Dacš nu ducem nurori,
Să ducem la 'mpărat flori.
Să mergem în grădiniţă,
Să ciuntăm 1) vre o trei
[rujite.
In grădină şi-au întrat,
La stupină s'au uitat;
| . văzut tămâiţa,
ângă ea coconita,
Impletind cununi
Un Turc hâd şi
Către ceilalţi şi-a strigat:
— Tureilor, voinicilor,
Veniţi voi pân'aicea,
C’aicea ni-e mireasa.
Pe copilă o-au luat
i cu dânsa şi-au plecat.
irulin’ a tipurit 2)
Xi de spaim'a înlemnit,
1) ciunt == хар, taiu (flori). —
*) fipuresc == tip, strig.
зүгээ”
Cu Turcii-a fost de pornit.
80. Mă-sa-a prins 81-а lăcrimat,
Multe lacrimi a vărsat,
De lacrimi-abiă vedea,
De suspine-abiă grăiă.
— Firali, drga mamii,
. De mine n'ai ascultat
Şi Turcii că te-au aflat,
Şi cu dânşii te-au luat,
Tot de noră la 'mpărat.
Mama-a vrut să te
['ndosească,
Turcii să nu te găsească,
Tot în valul cu pânza;
Tu па vrut a ascultă.
Turcii cu dânsa s'au dus
Si cu dânsa şi-au trecut
Peste dealul Iedenii,
Către podul Dunării.
Еа din graiu аза strigă:
— Turcilor, boierilor,
Turcilor, voinicilor, |
100. Lšsati-mi voi manuta,
Tot manuta de-a stânga,
Să-mi sucesc cununita
Făcută dela mama,
Că nu mi-oiu face alta.
105. Turcii-atunci s’au indurat.
Mana stângă i-au lăsat,
Cununa şi-a înturnat,
Ea tare şi-a lăcrimat,
Către Turcii iar a strigat:
110. — Tureilor, boierilor,
Turcilor, voinicilor,
Lăsaţi-mi mâna dreaptă
C'amu prinde-a mi se mflà :
Umflă-mi-se degetele
115. Şi mă strâng inelele.
Turcii cătră dânsa-au zis:
— Inceată, fată, de plâns,
Că tu mare doamnă- fi,
Peste multe-i porunci
120. Şi-i fi doamna curților
i stăpâna cheilor.
aci tu, fată, 81 nu plânge,
10
Cš unde угеш а te duce, |
Ti-i trăi vieatš dulce,
125. Cu pâine de grâu curat,
Cu vin roşu pipărat
Si nu-i trăi cu banat,
ân'ce te-ai înstreinat.
Şi-i fi dalbă 'mpărăteasă,
130. Dintre doamne mai aleasă.
— Batăr cât mi-ti dărui,
Mie nu mi-a mai tigni
In tara cu streini.
Şi la părinţi n'oiu veni,
135. Cât în lume mi-oiu trăi.
Dar lasati-mi manuta,
Să-mi ridic eu sugnuta}),
Ca-1 făontă de mama,
Nu mi-a mai face alta,
140. Temu-mă că sa ‘ntina.
Lăsaţi-mi mănuţele,
Să-mi ridic hainutele,
Că se udă bietele.
De mânuţă o-au lăsat
145. Şi 'n apă sa aruncat.
Ea atuncea şi-a strigat:
— Decât noră Turcilor,
Mai mâncare peştilor
a cotloane racilor.
ot mulul să mă mulească,
Nime să nu mă cunoască,
Că's copilă românească
Şi-am scăpat din mâna
[voastă.
De n'ar fi limbă păgână,
ч w
155. Eu n’ag fi foastă вїгөїпй.
160.
Dup'aceea sa 'nnecat;
Si Turcii s'au supărat
Că mândră floare-au scăpat,
Au scăpat-o la 'nnecat,
160. Pân'ce samă пап băgat
şi mâna i-au deslegat.
a 'mpărat dac'au sosit,
Scos-au un steag mohorit,
Că mireasa li-a murit;
165. Tot un stegut destrămat,
Că mireasa sa 'nnecat,
N'uw fi doamnă la 'mpărat.
Impăratul, de mânie,
Pe toţi i-a tras pe funie,
170. Ca prin ţară să se ştie,
“Саад făcut о mişelie.
: Împăratul şi-a strigat :
— Numai eu v'am așteptat
Cu o bucurie mare
175. Şi-mi aduceţi supărare.
entru-aceea vă spânzor,
Că mi-a fost mare odor.
Toţi Turcii, de şi-ar pieri,
Pe Firuca n'or plăti;
180. Şi toţi de s’ar spanzura,
N'or plăti-o pe dânsa,
C'a fost mândră, săleaca 2)
Şi şi-a ciontat vieata.
Dumnezeu sa supărat,
185. Intre Turci ciumă-a lăsat
Şi mulţi Turci că şi-au picat,
Turcii tare sau rărit, |
Că Domnul i-a pedepsit,
Că mult rău au isprăvit.
6. Mirii fraţi dulci...
— Hai, ѕогосӣ $), să fugim
Prin pădurea de mălin,
Peste munţi: ’nrourati,
Unde-i popă din doi fraţi,
Și pe noi ne-a cunună,
Numai dacă l-om rugă.
Pentru-o itie*) de bere,
Cunună-ne-a, câci 5) om
| [merge;
4) ifie (ung. іссе) = măsură veche pentru lichide, tăceă şase decilitri
5. Cunună pe 'nstreinaţi.
1) sugnuţă == dim. din sugnă — rochie.
s) sdleac == sârman.
з) sorucă = dim. din soră.
gi cevă.
5) сасі = cât ce, îndată се.
10.
15.
Т
Pentru-o itie de vin,
Ni-a face slujba deplin.
Ei acolo şi-au sosit
Şi popii că i-au plătit,
ei itii de vin i-au dat;
El sa prins, i-a cununat,
Ч icoanele-au picat
1 sfinţii i s'au strâmbat,
Vanghelia-a prins a plânge
Şi luminile-a se stinge.
. Рора-ві rupse
Si-asà, zise:
— Dragii mei,
Voi miretei, 1) |
Eu pe multi am cununat,
. Icoanele n’au picat,
Sfinţii nu m s'au strâmbat,
Nici vanghelia n'a plâns,
Luminile nu s'au stins.
— Cunună, popă, şi taci,
. Хаш fugit, că ni-am fost
[dragi,
Ci-am fugit că suntem fraţi.
După noi că gi-or veni
Părinţi ca călugării
Şi fraţii ca 81 brazii,
‚ Surorile ca florile;
După noi că gi-or plecă
Si tare ne-or infrica,
Să nu stricăm fratia,
Că ne-a bate Precista.
. — Dacă-i авА si aga,
Nici eu nu v'oiu cunună,
Ori câtă plată mi-fi da.
El a stat de cununat,
Icoanele de picat,
. Tot, gi sfinţii de strâmbat,
Vanghelia-a stat de-a plânge
Luminile de-a se stinge.
11
RE E GE ri E LS RIS CTE
55.
10.
15.
85.
Ei de-acolo gi-au iegit
Şi el din graiu gi-a grăit:
— Hei, tu sorureaua mea,
Eu am auzit agà,
Că peste munții cei suciti
Este-un popă din doi Jizi?),
Cunună pe cei fugiți,
Numai pentru doi arginți.
Noi doi arginti 08 i-om da
5, 'ndată ne-a cunună
1 fraţii nu ne-or află;
I-om da trei itii de bere,
Ne-a cunună, câci om merge,
Pentru-o itie de vin
Ne-a face slujba deplin.
Ei acolo gi-au sosit,
Numai popii i-au plătit
Numai doi banuti ен SE
Când a vrut a-i cunună,
Fraţii după ei pică,
Tot fraţii ca şi brazii,
Surorile ca florile,
Să nu-i cunune popa,
Să le strice fratia.
— Vina frătiucă 8), 'napoi,
Vina, şi-ascultă de noi ;
Са câtu-i lumea de mare,
Noi soţie ţi-om aflare;
Că n'a lăsat Dumnezeu
Să se facă-aşă de rău,
Să se ieie soră şi frate,
Să cadă lumea ’n păcate.
Ei acasă şi-au 'nturnat,
De dragoste s'au lăsat.
Ei prin lume şi-au umblat
Si soţii nu şi-au aflat;
Nici el nu sa însurat,
Nici ea nu sa măritat.
<. Domnul Vidru cu Vidra.
Alungutul cu drumul
Şi-alăturea cu codrul,
1) тітеѓеі == miri.
е Jid = Jidov.
3) frătiucă = dim. din frate.
Merge Vidru cu Vidra `
Pe ospăț la soacră-sa.
10.
16.
25.
86.
12
Cându-i locul la un loc,
La mijlocul codrului,
La fântâna Corbului,
Vidru-gi rupse
Si-aga-g1 zise: 50.
— Hei tu, Vidră, doamnă
[mândră,
Tragână-mi câte una,
Pân'om merge pe-aicea.
— Ва, eu nu ti-oiu trăgână. | 55.
Cand oiu prinde-a trăgână,
Munţii s’or cutremura,
Voinici ca ploaia-or pica
Si-or veni şi m'or lua;
C’am fost fată de crâgmariu, | 60.
Si-am avut drăguţ tâlhariu.
— Tragână-mi câte una,
Eu pe tine nu te-oiu da,
Până capu 'n sus mi-a sta.
Ea sa prins şi-a trăgânat, | 66.
Munţii s'au cutremurat,
Văile sau turburat,
Voinici ca ploaia-u picat,
Tot vătavii oilor
Şi voinicii codrilor. 70.
La Vidru sau adunat
Si cătră el şi-au strigat:
— Hei tu, Vidru, domnut
mândru,
Dă-ne nouă pe Vidra.
— Eu pe Vidra nu oiu da, | 75.
Până capu ’n sus mi-a sta.
Al doilea şi-a strigat
Si piept la olaltă-au dat.
Când au dat întâia-oară,
Nouă i-a pus grămăjoară!). | 80.
Când au dat al doilea,
Atuncea unul strigă :
— Hei tu, Vidru, domnut
[mândru,
Lasâ-mă batăr pe mine, 85.
Nu-mi ciuntă şi-a mele zile.
Га Vidru şi-a rupt gi-a zis:
— Hei tu, Vidră, doamnă
| [mândră,
—
1) grdmdjoard == dim. din grămadă.
з) titie = căpăţina pălăriei.
Vină ’ncoace şi-mi ajută.
— Ba, eu nu ţi-oiu ajută,
Ori ti-i mâniă, ori ba:
Care-a fi să fie-al meu,
Ajută-i-a Dumnezeu.
Atunci el s'u mâniat,
Capul i l-a retezat.
El de-acolea sa luat,
Tot negru de supărat,
Si la soacră-sa a plecat.
Soacră-sa l-a întrebat:
— Ce eşti, Vidru, supărat?
Unde-ai lăsat pe Vidra?
.— Unde-am lăsat pe Vidra?
Unde-am lăsat pe Vidra,
Nu-i nici un spicuţ de grâu,
Fără sânge până ’n brâu:
Poţi păşi, soacră păşi
De pe snop până pe snop,
Tot pe titie2) de clop,
De pe р până pe spic,
Tot aţă de voinic.
Că de-acasă mi-am plecat,
Cătră dânsă-am cuvântat,
„Hei tu, Vidră, doamnă mân-
(dra,
Tragână-mi câte una,
Pân'om merge pe-aicea“.
„Ba eu nu ţi-oiu trăgână,
Că de-oiu prinde-a trăgână,
Munţii s’or cutremura.
Deal cu deal s’a aduna,
Voinici ca ploaia-or pica
Şi-or veni şi m'or lua,
C’am fost fată de crâşmariu
Si-am avut drăguţtălhariu.“
Eu am zis cătră dânsa:
„Lragână-mi, Vidră, una;
Eu pe tine nu te-oiu da,
Până capu'n sus mi-a sta.“
Ea sa prins şi-a trăgânat,
Munţii s'au cutremurat,
Deal cu deal sa adunat,
Văile s'au tulburat,
Voinicii ca ploaia-au picat,
90. Tot vătavii oilor
Si voinicii codrilor.
. Panga noi sau adunat,
Toţi cătră mine-au strigat:
„Dă-ne, Vidru, pe Vidra,
. Că de nu, te-om demică,
Cu securi şi cu topoare
Şi te-om -Ирь!) prin iz-
[voare.“
Eu pe Vidra nu o-am dat,
Până capu’n sus mi-a stat;
100. Şi pieptul cu ei am dat,
10.
16.
Sabia mi-am învârtit,
Pe nouă i-am omorît.
Când a dous oară-am dat,
Cătră dânsa mi-am strigat:
106. „Vină, Vidră, şi-mi ajută!“
„Ba eu nu ţi-oiu ajuta,
Ori ti-i supără, ori ba;
Care-a fi să fie-al meu,
Ajută-i-a Dumnezeu.
110. Eu tare m'am supărat,
Capul i l-am retezat,
Toţi voinicii i-am tăiat,
Pe ea cu ei o-am lăsat.
Eu de-acolo mi-am venit
115. Negru-negrut de scârbit,
Alăturea cu calea,
Pân'aici la dumata,
Să-ţi povestesc paţila °),
Şi să віп unde-i Vidra,
120. Cum a murit săleaca.
8. 0 nevastă săracă, vândută de bărbatul său la Turci.
Mersu-gi-a, numai şi-a mers,
Pe cărare prin ovăs,
Un fecior de om găzdac?)
La fată de om sărac.
El a prins a o peti,
Mă-sa o făgădui;
Si fata din graiu grăi:
— Nu mă da dup'acela,
Că n'a tre(ce) săptămâna,
Şi-a 'ncepe a mă mustrà:
Unde mi-e, mamă, zestrea?
Feciorul şi-a zis aşă:
— Hei tu, mândrulica mea,
Să fi gândit de-acele,
N'aş fi venit a te cere.
Numai mă-sa că o-a dat,
Si de nuntă s'au gătat.
Dacă nunta sa făcut,
Vorba fetei sa umplut.
. Dacă nunta sa gătat,
Soacră-sa o-a întrebat:
— Unde ţi-e, noră, zestrea?
Doar să-ţi deschid vranita?‘)
1) tip — lapăd, arunc.
Să poţi intra cu dânsa,
. Să-ţi poţi boii adună.
Mireas’a zis cu suspine:
- Adunu-mă eu pe mine;
Că ţi-am spusu-ti eu dintâie,
Că n'am multă avutie.
. Mirele 'ndată şi-a plans,
Cătră mamă-sa şi-a zis:
— Ian mai rabdă-ne-o
[lecuţă,
Nu-mi toi biata mândruţă,
Dacă vezi că-i sărăcuţă.
. C’a fi târg în Brăila
Şi la târg eu oiu mână;
Alţii-şi mână oi gi boi,
Eu nevasta vinde-mi-oiu.
Dacă ’n oraş a sosit,
. Nici leacă n'a hodinit,
Ci s'a dus in boldurele5)
Şi-a cumpărat trei curele;
Cu una legatu-o-a,
Cu alta gătatu-o-a,
. De una purtatu-o-a
*) pafild, paţălă = experienţă, suferinţă îndurată, întâmplare.
3) gdzdag, găzda
е == bogat, avut.
t) vranifd, vragnită -= vramnita,
*) boldurel, dim. din bold = prăv
pe
ie, dugheană.
БО.
56.
60).
65.
70.
15.
80.
Pe ulița Turcilor
Din drumul voinicilor,
Pe ulița cea turcească,
Numai să o prăpădească.
Vine Ture tânăr, voinic,
Сата dânsul gi-a ота:
— De vândut e nevasta?
— De vândut e săleaca.
— Cât i cere pe dânsa?
— Ia tot mia gi suta.
Nu o vând de beutoare,
Ori că doar nu şti lucra(re),
Ci m'a ajuns o scârbă mare,
Cât trebuiu s'o fac vânzare.
Turcul bani îşi numără,
Еа a prins a lăcrimă
Si ре mire-a-l blăstămă:
— Fire-ai, sotuc, blăstămat;!
Nici m'ai lăsat la mama,
Nice ţi-s femeia ta,
Că te lăcomeşti la bani
Şi mă vinzi tu la lutrani,!)
Te lăcomeşti banilor
Si mă dai lutranilor.
urcul că o neteziră,
Cătră ea din graiu grăiră:
—- Taci, tu mândră, nu mai
(plânge,
Că eu pe tine te-oiu duce,
Tot la curţi ce-s văruite,
Tie nu ţi-or fi urâte.
Numai eu ţie fi-oiu da
Tot pită de grâu curat
Și vin roşu pipărat.
fa 61-а zis cătră dânsul:
-- Mânânce-ţi curtea focul
ŞI grautul 3) săritul
ȘI vinul slobozitul,
Dacă nu-mi place locul,
Unde mă vinde mândrul.
. Turcu'-acasă şi-a plecat
Si nevasta o-a luat;
ȘI dacă 'n casă a intrat,
Numai el o-a întrebat:
-
luterani.
dim. din grâu.
1) lutrant
) оган
— 08-1, mândră. să ne
'ntrebăm,
Care din cine suntem?
Că noi bine sămânăm.
— Eu că mi-s fata babii
Din termurele арц,
Tot Anica cea mai mică.
Eu mi-s viţă nemeşească,
Copiluţă românească
Din Tara Moroşenească.*)
Şi mama m'a măritat
După cel om blăstămat,
Dac'a fost tare bogat
Si nemeg la noi în sat.
Dumnezeu l-ar fi bătut,
Când pe mine m'a cerut,
C'amu ţie m'a vândut,
Nici un rău nu i-am făcut.
Turcul şi-a 'nceput a-şi
[plânge
Si cătră Aniţa-a-şi zice:
— Sora, nu te tângui,
Că drept îți spun ca să ştii
110. Eu-s Ionu' Moşului
Din fudutul codrului,
Din termurul râului,
Tot de care tu îmi spui,
Eu ti-s frate-adevărat,
115. Bater că-s instreinat.
Când şi-a fost o vreme-
| [amară
Şi-au fost Turci la noi în
tară,
Prins-au pe tata ’ntr’o sară,
ȘI pe mine, sorioară,
120. Inc'au vrut să mă omoară.
Tata şi-a 718 cătră el:
„Măi, Turcilor, nu fiți răi!
Nu-mi ucideti copilul,
Ca-1 tânerel săracul;
125. Şi-i copilul tânerel
5141 sânge de nemişel
Si viti folosi de el.
Voi turceşte-l învăţaţi,
90.
100.
105.
*) Tara Мотовепеавсй = Tara Maramuresului.
Că-i pagubă să-l stricati“.
180. Turcii, 1а, nu шаш stricat,
` Turceşte mau învăţat.
Tata eră rob legat
In temniţă la 'mpărat.
Popă la Turci m'am făcut;
130. Tata şi-a murit de mult,
Eu frumos l-am petrecut.
Spune-mi, soră, dumata,
ai trăeşte mămuca
Şi ce face săleaca?
140. Ana-atunci şi-a suspinat,
Lui Топ i-a cuvântat:
— Mămuca plânge cu jele,
Că mi-a făcut zile grele.
Scrie, frate, dumata
145.0 carte la mămuca,
Să nu plângă săleaca.
Ion şi-a 'nceput a scrie
Cu peana pe o. hârtie,
Ce voinicicu-i acela,
150. Ce şi-a vândut nevasta;
Să vie după dânsa
Că 'napoi o-a căpătă.
Cartea numai şi-a sosit,
Când mirele şi-a prânzit;
185. 51 el tare s'a scârbit
Şi s'a lăsat de prânzit
Si cartea că şi-a cetit.
Mirele s'a supărat
Şi 'ntr'una sa preumblat.
15
160. Ni în tindă, ni în casă
Pe şinură !) de mătasă.
De lacrimi abia vedea,
De suspin abia gršià.
Mă-sa din graiu şi-a grăit,
“165. Dacă l-a văzut scârbit:
— Hei tu, fiutul mamii,
Lasš-te nu te scarbi,
Ci du comoara ‘napoi,
Adă pe mândra la noi.
170. El îndată şi-a pornit;
Şi la Turc дас а sosit,
„Bună ziua!“ în cas' a dat,
Şi Turcu l-a întrebat:
— Mai vinde-ti-i nevasta,
175. Dacă o-ai mai căpăta;
Mirele jos şi-a picat,
Pe Turc tare l-a rugat,
Să-i năpoastă nevasta,
Că banii 'napoi i-a da.
180. Turcul tare sa răstit
Şi lui Топ 1-а grăit:
— Na-ti, şogore, 2) nevasta
ŞI ţi-o las şi comoara;
Doară tu nu i mustră,
185. Că bună zetre i-oiu da:
De te-a ajunge hiea, 3)
Mă mai cearcă undeva.
Si nevasta nu ţi-o dă,
Ci trăiţi asemenea.
9. Domnişoara măritată după un fecior de Tigan.
Merge-o pruncă pe cea luncă
Şi-un voinic pe cel colnic;
Prunca merge tot plângând
я voinicul suieránd.
a un târg s'a pomenit,
Un sglotariu 5) şi-a celuit,
Tot un fecior de sglotariu
Pe o fată de domnariu,
De domnariu de cei mai mari.
1) ginură = şnur, găitan.
3) gogor (ung. sdgor) = cumnat.
10. Dacă la drum şi-a pornit,
Voinicul că şi-a grait:
— Тасі, tu pruncă, nu mai
[plânge,
C’atunci la mă-ta te-o1u duce
Cand mata şi-a numără
15. Iarba de pe un hotar
Si frunza de pe-un stejar:
Când mă-ta şi-a semănă
3) hie (ung. hija valaminek) = lipsă.
t) sglotariu = ţigan.
45.
—
Tot о holdiţă de grâu
Pe cea undiţă !) de râu,
Tot о хо! ца de bob
Pe titia iestui clop.
Atunci la mă-ta to-oiu duce;
Când a face plopu pere
Şi răchita vişinele
Şi-om mâncă, mândră, din
(ele.
Ea mi-şi rupse
Si 101-81 zise:
— Bata-te Sfântul pe tine,
Cum m'ai înşelat pe mine.
— Ba, eu nu te-am celuit,
Numai te-am prăbăluit,
Ca pe-un prunc de septe ai?)
Să văd ce mintiucă 8) ai,
Taci, tu pruncă, nu mai
(plânge,
Că eu pe tine te-oiu duce
Tot la nişte curţi domneşti,
Ca cele din care eşti.
Mers-au drum îndelungat,
Pe dincolo de Bănat;
di ea tot l-a întrebat.
ă departe-i al lui sat?
Dac'au ieşit dintr'un sat,
De dincolo de Bănat,
Curte şi-o a arătat
Mândruţei ce a furat.
N'a mai fost casă domnească,
Ci-o colibă țigănească ;
N'au fost curţile domneşti,
Ci-au fost corturi ţigăneşti.
El s'a dus către mă-sa
Să-şi arete mireasa,
Că-i frumoasă, săraca !
Soacră-sa o-a sărutat,
Cu mâna o-a desmierdat
Şi frumos i-a cuvântat:
- Na, 'ntr'o mână ulceaua,
Merge-i prin sat 811 umblă
70.
75.
90.
Şi-i cere ca tiganca;
De nu-i merge, nu-i mâncă!
Prunca tot şi-a plâns cu Jele
a legit pe prundurele,
ăzut-a trei rândunele
Şi gi-a tot zis cătră ele:
— Păsăruice, rândunele,
Spuneţi voi măicuţii mele
C'am ajuns la zile rele.
Numai ea tot să mă cate,
Nu ’n orage, ci pe sate.
Nu mă cate 'n curți dom-
(пев,
Ci prin corturi ţigăneşti.
Spuneţi-i mămuchii mele,
Că hăinicelele mele,
Tot hainele din fetie,
Nici le vândă, nici le ţie,
Da le 'ncarce pe căruţă
Si le scoată la uliţă;
Şi le aprindă cu pară,
Să se facă scrum gi sfară,
Să se pomenească 'n tara.
Cine şi-a vedea pară,
Mi-a judecă vieata ;
Şi cine-a vedea fumul,
la tot mi-a şti năcazul.
Să se 'nveţe tot pruncul
Ce plăteşte streinul;
Tot ргапси 1 să se 'nveţe,
Mintea slabă ce plăteşte
Şi la câte te togmeste ;
Fata 'nveţe dela mine,
Nu iubească ori pe cine,
Care merge, care vine,
Pina l-or cunoaşte bine.
Cine iubeşte strein,
Cât trăeşte-i cu suspin;
. Cine streinul iubeşte,
Cât trăeşte-şi bănueşte.
Mai bine mi-aş fi umblat,
Măicuţa de шаг fi dat
1) undifa = dim. din undă; pe când 40 e cârligul cu momeală
de prins pești.
3) ai = pl. dela an.
3) mântiucă — dim. din minte.
17
La се] mai urit din sat;
100. Ciuntă-mi, Doamne, vieata,
10.
15.
Dacă mi-am pierdut mintea ;
Ia-mi, Doamne, gi sufletul,
Că mi-am mâncat norocul
Si mi-am ruşinat neamul.
105. Nu шаа uită că-s săracă,
Numai să nu fiu Tiganca.
Vai de mine şi de mine!
Ce-am făcut, n'am făcut bine,
Că mi-oiu muri cu ruşine.
10. Vălenarul.
Sub cel vârf de solovârf,
Trece-un Vălenar la târg,
Cu murg negru potcovit,
In frunte cu stea de-argint,
Cu coama pânăn pământ.
Mă-sa'n casă sfătuiă,
Soru-sa strut îi făcea.
— Vălenar, puiul mamii,
Dacă'n târg tu i sosi,
Nu legă murgul de gard
Şi-a 'ntrà 'n casă nechemat.
Curvele, muntencele
Poartă otrava de brâu,
Otrăvesc omul de viu;
Pe tine te-or otrăvi
Si-al mamii Vălean nu-i fi.
De mă-sa n'a ascultat.
Murgul de gard l-a legat,
Intrat-a 'n casă nechemat,
Вей păhar пе 'nchinat.
El păharul l-a beut
Si căpuţul l-a durut.
Numai el că şi-a strigat:
— Agterne, mândră, patul
Că rău mă doare capul.
— Eu patul nu l-oiu aşterne
C'a veni mama din sat,
Pe-amândoi că ne-a află.
Ñi mortiţa!) ni-o-a fa(ce).
El tare sa supărat
Si pe murg a 'ncălicat.
El atâta şi-a venit,
. Ñi cu moartea sa 'ntâlnit.
— Bună ziua.
1) mortifa =: dim. din „moarte“.
s) curvuță — dim. din „curvă“.
з) lunufa = dim. din „lună“.
Bud, Poezii din Maramureş.
—
g:
— Sânătos, voinicule!
— Unde mergi? De unde
[vii?
— Ce má ’ntrebi? că bine
[ştui.
— Na, tu moarte, саг cu
[boi,
Ingădui-mă un ceas ori doi;
. Na, tu moarte, talerii,
Până-acasă 'ngăduie.
El la poartă şi-a sosit.
Numai el că şi-a strigat:
— Deschide, mamă, poarta,
C’amu-mi creapă inima!
— Deschidă-ţi-o curvele,
Că vii dela dânsele;
Desohidă-ţi-o curvuţa 2),
C'amu vii dela dânsa.
. — Taci, mamă, nu mă toi,
Casă umblă tinerii,
Cn anii, cu lunile,
Până-gi scurtă zilele;
Cu anii, cu lunuta 9)
Până-şi scurtă vieata.
1 eu unul mi-am umblat,
5, vieata mi-am scurtat. -
Când afost mai pe la cină,
Lui Vălean ţineau lumină;
. Când a fost la miazănoapte,
A dat mâna cu cea moarte.
Când a fost la cântători,
Se stringeau privighetori.
Zori de ziuă se zoriau,
. Clopotele se porniau ;
bo
10.
15.
25.
Zori de ziuă sau zorit,
Clopotele sau pornit.
Se porniau clopotele,
Mă-sa cu surorile.
18
| 70.
Cântă cucul sus în nuc,
Pe Vălean la groapă-l duc;
Cântă cucul jos în iarbă,
Pe Vălean în groapă-l bagă.
11. Horea lui Vili.
Cântă mierla ca un cuc,
Vine-mi vremea să mă duc,
Să mă duc la Câmpulung,
Să-mi cumpăr un са! ро-
po
Sš-mi pun pe el prah 1) si
[plumb,
Să m’agez între strimtori,
Să-mi ciocnesc перц от,
Să mă 'ntore sara acasă,
La bolunda 2) de nevastă.
Dacă mă băgai în casă,
Pusei taleni pe masă,
Călugării nu mă lasă,
Ci de mână m'au luat,
Peană 'n mână că mi-au dat,
Mi-au dat peană şi hârtie
Ca să 'nvšt 81 eu a scrie.
—
Si scrisei două-trei rânduri, :
Mă luai pe nişte gânduri.
Iartaé-mi, Doamne, gândurile,
Să-mi pot scrie rândurile;
Iartă-mi, Doamne, din pă-
[cate,
Să-mi pot scrie-aceastăcarte.
Şi mă sculai în picioare,
Mă uitai la sfântul soare:
Mă uitai pe lângă plisă 3)
Şi văzui mândra descinsă,
Tot prin iarbă până 'n brâu,
Ţinând murgutul de frâu.
Murgul paşte şi rânchează,
Я
30. Mândra doarme şi visează. |
——
1) prah — praf de puşcă.
. Эё
- Hei, tu mandrulutule,
Să-ţi spun, mandrut, ce-am
[visat.
Pana ta cea aurită
Am visat-o pârjolită,
. Si năframa mea cea nouă
Am visat-o ruptă 'n două.
- Nu minţi, căţea de cane!
Nu-i pârjolită pana,
Nici e ruptă năframa,
. Da’ ţi-e ruptă inima,
Că te temi că te-oiu lăsă.
Pe din jos de Bărsana
Şi-a pierdut Vili рапа,
Pe din jos de Rozavlea
Şi-a pierdut gi vieata.
— Dă-te, tu Vili, legat,
Са de nu-i fi împugcat,
— Eu legatcă nu m'oiu da,
Că nu mi-s băbuţă 4) mică,
mă tem de o nemică;
Că nu mi-s babă cu conciu,
Сапа опи fugi, să nu pociu.5)
Că eu îs voinic de ţară,
Nu m'oiu lăsă de ocară;
. Că noiu da din pumni
[băbeşti,
Ci baltage voiniceşti.
Şi-oiu tre(ce) la ţara leşească,
i oiu omorî Jizii
3: le-oiu lua talerii,
Si-olu bea cu mandrutele®)
Prin toate cragmutele’),
з) bolund (ung. bolond) -- nebun, nebunatec, smintit.
lisă -=- loc mai adânc în albia râului.
3
)
4) babu == dim. din „babă“.
s) pociu = pot.
8) mândruţă = dim. din „mândră“.
î) erdgmufd = dim. din „crâsmă“.
10.
16,
——
Şi-oiu tre(ce) 'n tara Tur-
| х,
Si-olu omori Turcele,
Li-olu luà odoarele,
2 bea cu mandrutele
n toate crâşmuţele. `
Eu îs om cu clopu 'n cap,
Nu mă ştiu teme de-un sat.
Eu mă uit tot pe sub gene,
19
70.
75.
Ca si closca pe sub pene;
Dumata singur te-ai teme.
Asà zšu, Jupáne nene!
Eu îs Vil o pe sfoară,
Nu mă ştiu teme de-o
(ţară.
Eu îs Vili de pe stâlp,
Nu mă ştiu teme de-un
[târg.
12. Mirele în robie.
Pe râtul din sus de sat
Este-un pat hireg de brad.
Numa’n pat că-i aşternut
larbă verde de pe rat,
Si pe iarba
Cergă!) albă.
Numa’n pat sede culcat
Un voinic neînsurat,
Cu drăguţa lui în pat,
Cu care mâna şi-a dat.
Cu cununa umbră-i face
Cu strutul răcoare-i trage.
Suflă vântul romonul,
Din romon suflă 'n cicoare
Si voinicu-i la prinsoare;
După ce şi-a credintit,
. Jendarii-l duc la perit.
Merg părinţii
Cu florinti 2)
Şi nu-l pot descumpără,
Ori câți bani or numără,
Până ce-a mers drăguţa.
Merge-o dalbă coconita
Cu strutul cel de credinţă
La domnii dela temniță
Si zice cu-a ei оог:
-— Domnule iaragbirău 9),
1) cergă == tol
3) florint = 2
| 30.
Năposti-mi pe mândrul meu,
Că de nu li năpusti,
Temnita ti-oiu pustii,
Mândrul meu tot a ieşi,
Bater domnii n'or voi.
Face-m’oiu floare 'nfocată
La temniţă pe lăcată
. Lăcata s'a sparge "паа,
Toţi robii-or ieşi odată.
Domnii-au stat şi s'au 'n-
[tristat,
Drăguţul i l-au lăsat.
El de-acolo şi-a iegit
Si din graiu că şi-a grăit:
— Acela-i fecior-fecior,
Care are 'n pat un tol,
51-81 are tol invargat
Si drăguţă-aleasă ’n sat.
Părinţii mei cât şi-au ’mblat,
Tot nu mau descumparat, .
Nici cu bani, nici cu dut-
[cuţet)
Far’ mândra cu-a ei gurutš5.
Să trăeşti, mândră iubită,
Că, în loc de mulţămită,
Tot de mine-i fi cinstită,
Cu mine-i fi fericită.
coroane, adică 2 lei şi cevă.
°) iaragbirdu (ung. 7аг480470) == jude cercual, de ocol.
4) dutcufd, dupa == o piesă de 10 sau de 20 bani.
i
5) gurufd = dim. din gură.
10.
16.
20.
10.
20
13. Horea lui Ion Berciu.
Frunză verde de malin, Tot să-l cânte răspicat,
Plecat-a stâna Dunchii | Să se-audă peste sat,
Si cu fratele Bercii. | 25. Că Ion s'a înecat.
Marti stâna Dunchiia plecat, ! Pe Ion că l-or jeli
Joi Berciu Ion sa 'necat Fete cu cununile,
La Luha din sus de sat, Feciorii cu struturile,
Că grea ploie-a fost plouat, Nevestele cu cepsele.
Izvorul s'a turburat 30. Coale la Sântă-Mărie,
Si Berciu Топ s'a ’necat. Vreme-i, oile să vie
Dup' aceea l-au aflat | Si Berciu Ion să rămâie.
La Luha din jos de sat. | La mormântul lui au pus,
Si el bietul n'a avut | Trâmbiţa lui de-a dreapta
Nice pânză pe obraz, | 35. Şi fluerul de-a stânga;
Fără scoarță de buhas, | Vânturi mari că şi-or suflă,
Nici scânduri de copargeu?), | Trambita şi-a trâmbiţă,
Fără scoarță de durzău. Fluiera şi-a fluiera,
|
Numai el 81-а poruncit Mare jele 'n lume-a fa(ce).
Pe un fir de iarbă verde, | 40. Tot pe Топ l-au jelit
Si la feciori gi la fete, = Qile cu lânele,
Să facă bine să-l ierte; Mieii cu jocurile,
Şi soru-sa Pălăguţă Berbecii cu coarnele.
Tot să-l cânte mândru 'n
(frunză,
14. Boala fetei.
Mă duse: pe lângă râu El la mine şi-a venit
Cu o seceră la brâu, 15. Şi wa oprit să-i mai zic;
La o holdité de grâu. M'a oprit o zi de vară
Ma plecai, spicut să-mi Să-i mai guier până ’n sară.
[taiu, — Ba eu nu ţi-oiu guiera,
Eu acolo că-mi aflai Că mama m'a întreba:
Tot o frunzucă de raiu 20. Gătat-ai, fată, holda?
Si în două-o despicai, — Spune-i, mândră, mâne-ta
Š; una m sin o puneam, Că n'ai putut gštà holda;
1 'ntr'una mândru ziceam. Coale dela prânzurele?)
Ce voinic mă auzià ? Te-au apucat junghiurele?)
Voinicel păcurărel, 25. Pe sub inimioara ta:
Din varfutul plaiului, N'ai putut gata holda.
Dela stâna craiului. Ea sa prins şi-a suterat,
—
1) copârşeu (ung. koporsó) = cosciug.
2) prânzurele — dim. din prânz.
2) junghiurele --- dim. din junghiu.
21
Holdita nu о-а gătat. M'au apucat junghiurele;
Si sara dac'a 'nsărat, Grele junghiuri m'au luat
. Ка acasă gi-a plecat. Si holda nu o-am gătat.
Si mă-sa o-a intrabat: 40, — Mândra mamii, ce-i mâncă?
— Gătat-ai, fată, holda? — Eu, mămucă, mi-aş тапса
— Eu holda nu о-аш gătat. Groscioras!) cu armurariu,
Cât a fost ziua de mare, |. Cu unt dela păcuraria.
. Greu betegig mă cercari. — Culca-te-ai cu tată-tău!
Coale dela prânzurele, | 45. Bine ştiu, ce-i leacul tău...
15. Crâgmărița.
Peste munte este-o punte, | Prin casă se preumblă
Poate trece cel cuminte: | Si din graiu aga graia:
Peste codru este-un podu, | — Mămulică,-al meu noroo
Poate trece care-i lotru. | 20. L-ai раё cu сіпра?) 'n foc;
La capătul podului | Mămulică,-a mea tigneală
Este crâşma vinului. O-ai раё cu ciup'afară:
Vinul cine-l crâşmărea(şte), Mămucă, binele meu
Nici mânâncă, nice bea. Mers-a 'n lume cu hinteu,’)
Nice bea, nice mânâncă, 25. Nu l-oiu mai ajunge eu,
Făr' prin casăse preumblă, Eu să ştiu că l-ag află,
Ni, la uşă, ni, la masă! Duce-m'aş 81 las cata.
C'o şirincă de mătasă; Eu cun tăl m'am iubit,
In cornuri e cu doruri, . Si-acela m’a celuit,
Pe margini cu bănaturi, 80. lată-te, unde-am sosit,
. La mijloc pară de foc, Să trăesc din crâşmărit,
Pan’ ce n'a avut noroc. Cu sufletul bănuit.
16. Tălharal.
Pe deluţ, pe la Fiad, | Nu mă 'nvăţaşi plugărel$),
Merge-un car înferecat. Ci mă ’nvatagi tălhărel 9);
Dar’ în car cine-i culcat? | Furam legume din grădini
Un robut tânăr legat. Şi custuri dela vecini,
. Dinapoia carului | 15. Eu acasă le-aduceam
Merge-şi mama robului, Şi tot tie ti le dam;
Tot plângând şi suspinând. Mama bine le-ascundea
Robu-gi rupse şi-aşă zise: gi zicea că-i bine-aga.
— Тасі, mamă, nu suspina! and am fost de septe luni,
. Până mi-am fost mititel, 20. Cunoşteam banii de buni,
1) grosctorag -- dim. din „groşcior“.
*) ciupă = baie pentru copiii din faşă.
3) hinteu (ung. hintó) — trăsură.
4) plugărel = dim. din „plugar“.
s) tălhărel == dim. din „tălhar“.
40, Şi
‹
Când eram de septe ai,
Stiam fură boi si cai,
ând am fost de doisprezece,
Ştiam şi Dunărea trece, .
. Tot cu cai, câte cu zece.
Nu-ţi ajute Dumnezeu
Cum mi-ai mâncat capul
[meu !
Capul meu tu l-ai mâncat,
Şi jendarii m'au legat,
1 domnii m'au judecat
ă fiu rob de spânzurat.
Acum vezi, măicuţă dragă,
Unde funea mi-o leagă,
Vezi, mamă, destul de bine
. Ca stâlpul mi-e lângă mine,
Dac'am ascultat de tine.
Să mă ierte oarmeghea 1)
Să grăesc cu dumata.
Oarmeghea că l-a iertat
e mă-sa o-a strigat:
- Vină ’ncoa(ce), măicuţă
| гард,
"ХЭ
Ca să-ţi gopotesc oleacă.
Ea lângă el a venit,
Dar el nu i-a goptit,
. Ci la capu-i sa plecat
Şi urechea i-a muşcat.
Dup'aceea şi-a strigat:
— Eu îţi rup urechea ta,
Până nu m'or spânzură,
. Să vadă toată lumea;
Să se ’nvete tot omul
Cum să-şi crească coconul?),
Să-l înfrice mititel,
Să nu fie tălhărel;
. 88-1 ducă la 'nvăţătură
Şi să-l bată dacă fură.
Vezi, mămucă, dumata
Să-mi fi rupt urechea,
Amu nu m'ar spanzura.
„ Atunci domnii s'au îndurat
Š lui graţie i-au dat,
e el nu l-au spânzurat.
1) oarmeghea (ung. varmegye) =— comitat, județ.
3) cocon == copil.
10.
16.
II. DOINE.
17. De jale.
1
— Păsăruică, рёзёгед,'
Doară eşti din ţara mea?
Frunză verde ca palma,
Spune-mi ce te-oiu întrebă:
ai văzut pe mămuca?
— Eu pe mă-ta o-am văzut
Pită de grâu frământând
Şi cu lacrămi suspinând,
Dupe tine-apoi plecând.
— Spune-aşă către mama:
De mine nu se gândea(scă),
Nu ştiu când oiu înturnă.
2. се te-olu întrebă:
'ai văzut pe tătuca?
— Pe tată-tău l-am văzut,
Tot murgutul potcovind
| Și din ochi-gi lăcrimând,
u
tine apoi plecând.
— Spune către tătuca,
Să nu cerce, să nu plece.
Batăr cât că şi-a cercă,
Pe mine nu m'a află;
Ziuca 1)-s la vădurele 2)
Şi noaptea la codru verde,
1) gtucd = dim. din „ziuă“.
°) vddurele == dim. din „vad“.
3) ndddesc, mă... == îmi ieau seama.
25.
80.
Şi îmi suer păsăreşte,
Nime nu se nădăeşgte 3)
Ce minune ’n codru este.
— Spune-mi ce te-oin întrebă:
N'ai văzut pe soruca?
— Pe soru-ta 0-аш văzut
Cunună verde împletind
Şi din ochi-gi lăcrimând.
— Spune cătră soruca,
Lase’n foc cununifa,
. Lase-o, nu о 'mpletea(scă),
Că nu mi-e dragă lumea.
— Spune-mi şi tu, puiu decuc,
N'ai văzut pe-al meu frătiuc.
--Ре frate tău l-am văzut,
. Tot strutu 'n cloput 4) toc-
е
t) сіори{ --- dim. din „clop“, pălărie.
mind
Şi din ochi-gi lăcrimând.
— Să spui frătiucului iară
S'ageze struful pe-astară,
Că mi-s prăpădită în ţară.
Р fără de mamă,
Pleacă 'n lume fără samă;
Pruncutul fără părinţi
Ca gi pomii desgraditi.
55.
65.
70.
75.
2:
Vine dorul şi mă 'ntreabă:
Ce-s tânără şi beteagă?
Taci, dorule, că ţi-oiu spune,
Câte m'au mâncat în lume,
Şi mai rele, şi mai bune.
3.
Mândru-i codrul cu cărări,
Eu tânăr cu supărări;
Mândru-i codrul 81 'mpănat,
Eu tânăr şi supărat.
4.
Jelcui-m'aş, jelcui 1).
Jelcui-m’ag munţilor
De dorul părinţilor,
Jelcui-m'aş florilor
De dorul surorilor,
Jelcui-m'aş brazilor
De dorutul fraţilor.
5.
Cand imi vin toate in gand,
Mă leagân ca frunza ’n vânt,
Când îmi vin toate în cap,
Mă leagân ca frunza 'n fag
Si ca omul cel săleac.
6.
Hei tu mămulica 2) mea,
De-ai fi ştiut, cui mă faci,
M’ai fi dat hrană la raci.
De-ai fi ştiut, cui mă creşti,
M'ai fi dat hrană la peşti.
Nu m'ai fi crescut tu mare
Să fiu tot cu supărare.
Poate, mamă, m'ai făcut
1) јеісић == jelui.
24
80.
95.
Ре cea margine de mal,
Sš tršesc tot cu amar:
O' tu doară m'ai făcut
Sub tufă verde de nuc,
Să trăesc cu amar mult.
De jelea inimii mele,
Plâng pietrile pe vălcele
Si fagii pe delurele.?)
T.
Саге omut*) hore(gte) mult,
Zic oamenii cà-i bolund.
Dară el nu e bolund,
Da-i mâncat de amar mult.
Omul cu năcazuri grele
Nici tršeste, nice piere.
8.
Máritatul nu-i noroc,
Că bărbatu-'i sbiciu de foc;
Măritatul nu-i tigneală,
Că bărbatu-'i foc şi pară.
9.
Mâncată-s-Doamne, de rele,
Ca gi iarba de vitele,
Şi-s mâncată de streini
Ca iarba de boi bătrâni.
10.
100. Hei, tu măiculiţa mea,
Pentru-acea mi-e lumea rea:
Când pe mine m'ai făcut,
C'un picior m'ai legânat,
Cu gura m'ai blăstămat.
105. Blăstămul maicii prin plâns,
°) mămulică — dim. din „mamă“.
3) delurele == dim. din „deal“.
4) omuț -. dim. din „om,.
De mine tare sa prins,
Blăstămul prin supărare,
De mine sa legat tare.
25
— T
Măicuţă m'ai blăstămat:
110. De-oiu muri, — să mor în
foc,
De-oiu trăi,—să n'am noroc;
De-oiu muri, — să mor în
[para,
De-oiu trăi, — să n'am tig-
[neală ;
Unde-oiu prânzi, — să nu
[ciin?)
115. Unde-oiu cina,—s& nu mâiu.
Si blăstămul de părinte
Е ca focul cel fierbinte,
i blăstămul de măicuţă,
um te-ar arde în păruţă?).
11.
120. Foc te-ar bate, liliac!
Ce-ai mâncat frunza din
[fag ?
N'ai lăsat-o să mai crească,
Ai mei părinţi să trăescă,
De-aş aveà mamă 81 tată,
125. Аз trăi ca banu ’n ladă:
Dar părinţii mi-au murit,
Түйевс ca banul mulit,
Si eu părinţi n'am de mult,
Şi-s ca banul cel pierdut:
130. Şi eu părinţi n'am de loc,
Trăesc са banul pe foc.
Săraca măicuța mea,
Mult m'a mai doicit şi ea.
Eu i-am supt tata 'n nimică,
185. Să fiu la streini slujnică.
Streinul până igi cină,
Eu îs sfeşnic şi lumină.
Dacă gata cu cinatul,
Eu li-aştern, mamucă, patul,
140. Ieau cuțitul să-mi taiu pita,
Văd, din ochi lacrimi că-mi
. pică,
Eu gohan nu cin la masă,
Fără cin plângând prin casă,
1) ciiu - - cinez.
s) păruță = dim. din „pară“.
*) mălatu == porumb, păpuşoiu.
| De lacrimi n'aş băgă samă,
| 145. Le-aşi şterge cu cea nă-
[framă,
Dar mi-e milă de obraz,
Că rămâne fript şi ars.
Care prunc n'are măicuţă,
Să moară până-i la ţâţă.
12.
| 160. Vai de lin şi de pelin,
Şi de omul cel strein.
Hodina dintre streini
E ca umbra cea de spini:
Vrei să te ascunzi de soare
155. Şi spinii te 'mpung mai
[tare,
Nice cât n'ai alinare.
13.
Săracul omul strein |
Mult trăeşte cu suspin,
Biată inimă streină
160. Mult jeleşte şi suspină.
14.
Streină streinătate,
Nu mă 'nstreină departe,
Că n'am surori să mă cate,
Nici fraţi să-mi trimeată
[carte.
15.
165. Decât în ţară streină
Cu pită de grâu amână,
Mai bine-i în satul meu
Cu pita de mălaiu?) rău.
16.
Bată-te, ţară streină,
170. Cum mi-ai făcut barba lână!
Şi musteata mi-e cam groasă,
Si nu m'or cunoaşte-acasă.
17.
Ре un delut cu arini
Se 'ntâlniră doi streini,
175. Doi streini instreinati
Din două ţări adunaţi
Şi s'au prins c’or fi fărtaţi.
„18.
Cine n’are nici un dor,
Mult trăeşte ре uşor;
180. Cui 1-е dor de a lui ţară,
Mult 1-е vieaţa amară.
19.
De-ar şti pruncul când se
[naşte,
Câte rele l-or mai paşte,
N'ar mai suge tátš dulce,
185. Ci-ar muri şi ’n raiu sar
[duce.
Pruncul, când naşte, de-ar
(şti,
Câte are de-a pati,
Petrecând cu streinii,
Muri-ar şi n'ar trăi,
190. Şi în lume n'ar bidi.!)
20.
De când trăesc cu năcaz,
. Piere-mi floarea din obraz,
De când trăesc cu urit,
Mi-e obrazul pămânţit.
21.
195. Un dor trece, altul vine,
Dorul şi jelea-i cu mine.
Fă-mă, Doamne, o rândunea
Să mă duc în ţara mea,
Fă-mă, Doamne, puiu decuc,
26
29.
200. In tara mea să mă duc.
Bată-te focul urit,
Mult mi-ai fost randuluit ; 2)
Bată-te focul năcaz,
De tânăr în tine-am tras:
205. Bată-te focul bănat,
Mult mi-ai fost tu mie dat,
Să trăesc înstreinat.
23.
Tu, mamă, când m’ai făcut,
Apă ’n cofe n’ai avut,
210. Nici afară n'a fost soare,
La inimă rău mă doare!
24.
Frunză verde de-aghistină,?)
Atâta mi-s de streină,
. Suflé vânt şi mă clătină,
215. Ca pe pom din rădăcină,
Dacă mi-s ргипой streină.
Numai eu de mi-aş avea
Un măr verde ’n grădineă
Şi o dulce surorea,
220. Мав fi aga streineă;
Un măruţ verde 'n grădină
Şi-o soră dulce vecină,
Nu mi-aş fi авд streină,
Un măruţ verde rotat
225. Un frătiuc cu mine ’n sat,
Nu mi-aş trăi cu bănat.
25.
De pizmasi plinu-i satu’,
Frate n'am numai unu;
Ce m'oiu face, la focu'!
230. De pizmasi plină-i lumea,
Soră n'am numai una,
Ce m'oiu face, la biata!
1) bidesc — necăjesc, trăesc cu chiu, cu vai.
з) rânduluesc (ung. rendel) == orânduesc.
3) aghistind = castană.
26.
Streinul de-ar aveà саш,
Cšlcà-te-ar cu caru 'n drum,
‚ 235. Te-ar face tină şi scrum.
Streina-l-alegi de frate,
Da-i strein până la moarte.
. 27.
Care-gi lasă satul lui,
Ardă-l para focului,
240. Da nu-l ardă tare rău,
Că mi l-am lăsat şi eu.
Ardă-mă între hotare,
Să mă facă serum şi pară;
Cu spini şi ou păducei,
245. Că mi-am lăsat fraţii mei
Si m'am despărţit de ei.
28.
Crâgcă iadul şi mă cere,
Eu, singură, nu pot merge.
Taci, iadule, nu cragea,
250. Pustiitul te-ar. тапса!
Nu craégca asupra mea.
Că eu am cu ce te-umplea:
Cu juraţi, cu jurătoi,!)
Cu aschiuti,”) cu agchiutoi.®)
255. De-a mai fi undeva loc,
Merge-a domnul pătrupop ;*)
De-a fi hiea undeva,
Merge-a doamna Магівса;5)
De-a mai fi loc gol în tine,
260. Da-ţi-iou stăpâni şi stăpâne,
Da-ţi-oiu fin şi da-ţi-oiu
. [fine,
Da-ţi-oiu nănaşi gi na&nase, .
Da-ti-oiu mogi gi da-ti-oiu
[moage.
1) jurătotu =- format din „jurat“.
== ajutor de jurat.
*) așchiut, (ung. esküdt)
*) agchtutoiu din agchiut.
+) pătrupop = protopop.
27
Mult mă judecă o samă,
265. Că mi-s coită€) şi dugmana ;
Nu mă lasă, la focul!
Judecă-m'a judeţul,
Când oiu merge la dânsul,
Unde-a merge tot omul.
270. Câna oiu trece pe la vamă,
Sufletelul da-mi-a samă.
Cu oamenii nu gâcesc,
Ori cum mă prăbăluesc.
De merg fuga,— mă măresc,
275. De merg încet, — mă'ndâr-
[jesc ;
De merg cu capu'n pământ,
Zic că umblu tot durmind;
Dacă-mi ţin capul mai drept,
Zic că pe badea-l aştept;
280. De mă uit cătră dreapta,
Zic că vreu a îngelă
Pe bărbatul alteia;
Cătră stânga când mă uit,
Zic că vreu să mă sărut,
285. Şi cu lotru şi cu mut,
Că pe mut îl celuesc
i pe lotru îl iubesc,
e pe ei bine trăesc.
Lumea, de-ar luă sama,
290. De-aceste n'ar cuvântă,
Ci sar uită la dânsa
s nu шаг tot judecă.
unosc eu că mi-s greşită,
Da lumea nu e mai sfântă;
295. Cunosc .eu că-s lunecată,
Da’ gi lumea nu-i curată,
Că-i boghet’) de blăstămată,
Nu-i sfântă precum s'arată;
Nu-i sfântă precum se tine,
300. Că-i mai rea şi decât mine.
Văjitu-sa când gi când,
S'a văjit de-am şi greşit,
Dar iară m'am pocăit.
s) Marigca (ung. Mariska) = Mărie.
9) coită — nevastă cochetă.
1) boghet, bugăt - destul.
Eu cunosc oameni cinstiţi,
305. Decât mine mai gresiti,
Şi de mine nu-s graiti,
Doară că-s afurisiti.
Ţine, Doamne, judecată,
Să văd, domnii cum se poartă;
310. Numai atâta doresc,
Numai să văd ce plătesc
Ceia ce mă ocărăsc.
Nu ştiu, lumea ce plăte(şte)
Si năcazurile 'n ea,
Nice de fetia mea.
325. Nu m'am gătat de crescut,
Şi, mămucă, m'ai' vândut.
Nu ţi-am fost de rău la casă;
De ce m'ai făcut mireasă?
— Eu, fata mea, te-am
(vândut,
330. Că Dumnezeu aga-a vrut,
29. : М
Nu că doară mi-a plăcut.
Busuioc ales pe masă,
Rămâi, maică, sânătoasă, 31.
815. Dacă n'ai fost bucuroasă,
Să mai sed la tine-acasă.
Busuioc mai gozuros, 1)
Rămâi, tată, sănătos,
Mamă, hai, şi mă petreci,
Batăr grădina mă treci,
De nu toată, — jumătate,
Dacă n'ai fost bucuros, 335. Să nu-mi par’aga departe.
320. Să mai fim precum am fost. — Te-a petrece soacră-ta,
30 De-amu ea ţi-a fi mama.
M'ai dat, maică, tânereă,
18. De dragoste.
ie. Cum am rămas eu cu dor.
Mândră, cum ne-am iubit Cu dorul, nesărutată,
[noi, Ca ргапса nelegânată,
Nu sau iubit alţii doi.
Şi cine ne-a despărţit,
Fie-i moartea de cuţit.
. Cu dorul, nedrăgostită,
Ca prunca neociupăită 2)
Şi-amu mi-am rămas
5. De ne-a despărţit mă-ta, [scârbită.
Sufle-o vântul Vinerea
Până la pod la Ciarda. 2.
De ne-a despărţit o fată,
Cununa să nu şi-o vadă. Frunzulica mărului,
10. De ne-a despărţit fecior, Nu crede feciorului,
Fie-i moartea de piştol. 25. Că te pune pe genuche,
De-i, mândrule, dela tine, Şi ţi-a spune mii şi sute,
Sece-ti carnea de pe gele, Până te scoate din minte;
Ca scoarța de pe nuele, Si ţi-a spune câte toate,
15. Cum am rămas eu cu jele; Până din minte te scoate.
Şi carnea de pe picior,
1) goz = gunoiu (ung. gaz); gozuros — plin de gunoiu, buruienos, plin
de bălării. |
°) czupdit - - îmbăiat.
86.
8.
Domnigor dela işcoală 1),
Vin’ acasă gi te 'nsoarš
Că şi eu mi-s mărişoară.
4.
Mândrule, de nu-ţi plac eu,
Ni, drumutul la Viseu,
Adă-ţi una cu hinteu,
Mai frumoasă decât eu.
La păruţ să fie neagră,
Nime ’n lume nu ţi-o tragă;
Eu-s cu părul gălbior
Si mi-s dragă tuturor.
О.
Suflă vânt peste pământ,
Таг” îmi vine mândru ’n
| gând ;
De-ar fi om ca omenii,
Ar veni când l-aş dori.
6.
Fă-te mandrut, ce te-i fa,
Fă-te. mândruţ, floare-
(albastră,
În grădină la fereastă ;
Că gi eu, mandrut, m’oiu
l [ face
Un firut de ruguţ?) sfânt,
. M'oiu întinde pe pământ.
Fă-te, mândruţ, ce te-i fa,
Fă-te, mandrut, floare-
[albastra,
Tot în pahar, in fereastă;
Că şi eu, mandrut m'oiu
fa(ce),
05, Rosmarin verde 'nflorit,
Lângă tine răsărit,
Să vadă că ne-am iubit.
— e
1) şcoală, ogcoald = scoala.
2) rugut = di 1 ц
*) вЇгш(1307 --
65.
T.
Struţişor?) de viorele,
Dulce ti-e gurita, lele:
Da’ nu-i dulce cum să fie,
_Ci-i ca strugurii din vie;
Nici nu-i dulce cum să fie,
Numai cum îmi place mie.
8.
Fă-mă, Doamne,-un cucur-
beu
La mândruţa pe sub brâu,
Să o întreb cum îi place,
Dragostea din ce o face?
Nici din pere, nici din mere,
Ci din buze subtirele,
. Din degete cu inele,
Cum is a’ mandrutei mele.
Asa zău, săracă lele!
9.
Pe cel deal cu siminic
Aga jelcu’ un voinic,
C'a avut drăguță ’n sat,
Şi ea, zău, sa măritat,
Nici de ştire că 1-а dat.
Focu’, rău sa supărat.
Da’ masa din graiu grăiă:
— Nu te tare supără,
C’au mai rămas fete'n sat,
Nu toate sau măritat.
— Pot fi fete câte frunze,
` Dacă nu-s de-a’ mele buze.
. Pot fi mândre câte stele;
Câte stele sunt pe cer,
Niciuna nu-i ca luna,
Ca luna de luminoasă,
Ca mândra mea de frumoasă.
10.
Mamă, inima mă doare,
Să mă duc în gezătoare; °
. din „rug“. I
dim, din strut, buchet de flori.
Că merge şi mândra mea.
Să văd cu cine-a gedea?
De-a gedea сп om de treabă,
Cu trei parti mi-a fi mai
[dragă;
De-a şedea cu-un blăstămt, -
Până-i lume, nu o cat.
11.
Doru-mi-e, şi nu mă duc,
Somnu mi-e, şi nu mă culc;
100. Doru-mi-e, şi duce-m'aş,
Somnu-mi-e, şi culcâ-m'aş. |
Pe braţele mandrutei.
Că de braţe nu mi-e greață,
De-ar fi cât de dimineaţă;
105.С& de braţe nu mă trag,
De-ar fi râul până ’n prag.
Tot m'aş duce la mândra,
Si de-aş trece cu luntrea;
Că dorutul mă topeşte
110. Şi de loc mă vestezeste.
12.
DO i
Stil tu, mândră, ce ţi-am
j [spus
La cules de cucuruz:
Să-ţi porţi pana cea roşie,
Să-mi fii dragă numai mie;
115. Dar ai purtat pană verde,
Să fii dragă cui te vede.
Că eu, cu câţi mă 'ntâlnesc,
Ei toţi şogori mă numesc.
Ajungă-te, mandr’, ajungă,
120. Când a fi pe la ојіпё!),
Să te-aprinzi ca o lumină;
Când a fi la miez de noapte,
Să-ţi vină sudori de moarte.
Când a fi la dimineaţă,
125. Clopotele te jelească,
~ Ма-а 'n casă te tocmească,
„Să-ţi aduci tu, тапаг, a-
[minte
Că-i blăstăm de oareunde.
18.
Prin grădină, pe cărare,
130. Pagubă că-i iarbă mare;
i nu pot prin dânsa mer(g)e
a a'mele floricele,
` 68 le шош cu apă rece,
Doară de dor mi-a maitrece ;
185. Şi cu apă din izvor,
Doară mi-a trece de dor
Si de tine, bădigor;
Tot cu apă din fântână,
Să-mi treacă de dor de tine.
14.
140. Mândru gueră Ion
Cu coatele pe oblon;
Mândru şueră Gheorghiţă
Cu coatele ре portiţă, .
Să mă duc să-i dau gurita.
15.
145. Bade, bădiuluţul?) meu,
De ţi-e voia să mă laşi,
Spune-mi verde în obraz.
Ne-am iubit dintr'un inel,
Ne-om lăsă din puţinel;
160. Ne-am iubit dintr'o verigă,
Ne-om lăsă dintr'o nimică.
16.
Hei, tu màndrulutule,
Eu аш fost ca şi o cruce,
Ţi-ai cătat alta mai dulce;
155. Eu am fost ca şi o fragă,
Ţi-ai cătat alta mai dragă;
Eu am fost са 81 o floare,
Nu ca cea hâdă putoare!
17.
Mândră, inimă de câne,
160, Lăsă-mă, dacă nu-i bine:
1) ojină, ujind (ung. ozsona) -- chindie.
ғ) bddiulut -- dim.din „bade“.
Mândră, inimă де drac,
Lasă-mă, dacă nu-s drag.
18.
Dat-am mână cu cucul, `
Las pe mândra la dracul;
165. Dat-am mâna cucului,
Las pe mândra dracului.
— Mândruluţ dela poiată,
Turtele de grâu te bată,
Si horinca pipărată,
170. Ce o beam noi la olaltă,
Când gedea-i lanoipegatra.
19.
Batš-1 biata pe mandru,
Mult mă uscă cu doru
Nu mă lasă la focu!
175. Amu-i cruce ameazăzi,
Cu mândru n'am fost astăzi ;
Amu-i minten la ojină,
Cu mândru n'oiu fi la cină.
20.
Soarele-i la prânzigor,
180. N'am dat gură lui Todor;
Soarele-i la ojiniţă 1)
N’am dat gură lui Gheor-
[ghiţă.
21.
Ce haznă?) ai de ogcoala,
Dacă n'ai o drăgucioară,
185. Să te ţină sara ’n poală
Și să-ți deie gurioară!
e haznă ai de condeiu,
Dacă gezi pe canapsiu 8)
Şi de dorul mândrei piei!
22.
190. Mult mă uit şi nu mai văd,
Cel ce dă guriţă 'ncet;
Mult mă mtşinu mai vine,
Cel ce dă guriţă bine.
23.
Tu te duci, bădiţă duci,
195. Da' dorul de ce mi-l duci,
Mi-l-ai trimes, bade, mie
Pe două frunze de vie:
ramă iar’ îl iei 'napoi
i laşi năcazul la no. |
24.
200. Eu îs fată desmierdată,
Nu-s cu dorul învățată.
Spune-mi, bade, dar'ales:
leai-mă după cules?
25.
Busuioc, floare eătată,
205. Vină, mândră, de-mi arată,
Unde ne-am iubit odată?
Că de când ne-am despărțit,
Dorul m'a îmbătrânit.
Săraci, cărările mele,
210. Cum umblă mândra pe ele,
Tot plângând şi suspinând
Şi la mine tot gândind!
26.
Trimesu-mi-a mândrul carte
Să-i cos cămeşi inciurate*),
215. Cum coase sora la frate.
Si eu i-am răspuns pe nori,
Să-mi ieaie cârpă cu flori,
Cum ieau fraţii la surori.
1) ojiniță, == dim. din „ojină“, chindie.
*) haznd — folos.
s) canapetu =.
canapeà, divan.
t) înciurez == fac ciur, un fel de gherghet.
82
27.
Du-te, mândră, unde-i vrea
220. De mine cuvânt n’avea:
Du-te, mândră, unde-ti
[place,
De mine cuvânt nu face.
28.
Molidas de pe Iza,
Lasă-mă sub umbra ta,
225. Pe mine cu pe mândra,
Că nici un păcat n'om fa(ce),
Fără cât ne-om sărutà.
— A umbră nu v'oiu lăsă;
Cât cuprind umbrele mele,
280. Nu s'au făcut fapte rele.
29.
Busuioc de vârf ciuntat,
Dorule, te-am aşteptat,
Şi-asară, şi alaltă sară,
Cu cină şi cu lumină
235. Şi cu dor dela inimă.
` Dac’am văzut că nu vi,
Pusei dorul căpătâiu,
Cu dragostea mă 'nvălii;
Focu’, bine hodinii!
30.
240. Lasă, lasă, mai bădiţă,
Că nu mi-ai fost cu credinţă;
Că pe mine m’ai lăsat
Si pe alta ai luat.
Tu ai facut nedreptate,
245. Dumnezeusfantu’ te-ar bate!
Са la noi tu ai umblat,
Cu tine m'am învăţat;
Imi aduceai pere, mere
Şi tot ziceai că m'ei cere.
250. Spusu-ti-am eu, bade, tie;
Cerutu-m’au gi pe mine,
1) blid - - strachină.
Da 'am aşteptat după tine,
Că tu mult mi te-ai jurat,
N'ai fată pe plac în sat.
255. Ştii tu, bade, ce ziceai,
Sara când la ngi veniai:
` Că tu nu t'ei însură,
De cumva nu m’ei luă.
Pentrucă tu m'ai lăsat,
260. Eu mă pun la blăstămat.
Nu te-oiu blăstămă mai rău,
Ci te-ajungă dorul meu
La blidul tătâne-tău.
Si te-ajungă dor cumplit,
265. Să lagi lingura pe blid?!)
Şi să zici că te-ai hrănit;
ŞI te-ajungă-un dorut mare
Si să cazi în gălbinare,
Ca şi eu în supărare.
270. Să cazi în sudori de moarte,
Să nu ai hodină nvaptea.
Să te culci şi să te scoli,
Dintr'o boală 'ntr'alte boli,
Până tot vei bugezi,?)
275. Doară la minei-i gândi.
Tu de nu-i gândi la mine,
Te-oiu blăstămă cu suspine,
Carnea-a cădeă de pe tine,
Şi-i fi de groază la lume.
280. Capul tău cel rotunjor
Va. fi fără păr şi gol.
Apoi, bade bădişor,
De-i muri, să mori de dor,
Ca să ştie lumea toată,
280. Ce-i blăstămul de o fată!
81.
Suflă vântul de pe deal,
Si-mi aduce dorul val.
Bate vântul vâjâieşte,
Dorul lui mă veştejeşte.
290. Bate vântul, iarba 'nspică,
Dorul mândrului mă strică.
Bate vântul iarba culcă,
Dorul mândrului mă uscă.
2) bugezesc — mă fac huged, umflat la obraz de boală ori de somn.
82.
Auzit-am, mândră, eu,
295. Că te ţine mă-ta rău,
Pentrucă te iubesc eu.
Spune, mândră, mane-ta
Să 'ngrădească grădina,
Tot cu lin şi cu pelin,
300. Ca noi să na ne 'ntâlnim,
Mai mult să nu ne iubim,
Să-i fie voia deplin.
In grădin' о strungă lasă,
Tot pe drep a voastră casă;
305. Aga, mândră, te-oiu vedeă,
Noi, mândră, ne-om întâlni,
Dorul ni l-om potoli;
Sâmbăta câte odată,
“Dumineca ziua toată.
30,
310. Mandrulut,floare domnească,
Dumnezeu mi te trăească.
Vină la noi, n’avea grije;
Mama, câte-a isprăvi,
Pe noi nu ne-a despărţi,
816. Că eu tot a ta oiu В.
84.
Та, mândrule, tu ai fost,
Asară la gardul nost’;
Eu, mândruţ, te-am cunoscut,
Cu capul când mi-ai făcut,
820. Să mă duc să te sărut.
Tu, mândrule, tu erai,
Asară când guierai;
Eu,mândruţ,te-am cunoscut,
Pe la noi când ai trecut,
825. Da nu m'a lăsat mama,
Să mă duc la dumata,
O leac’ a te sărută,
Să-mi mai stâmpăr inima.
Vină, drăguţ, mai astară,
380. Com fi la olaltă iară.
După goprul !) cel de fân
1) -- sopron de tân.
9) рр a веі.
Bud. Poezii din Maramureş.
Ne-om sărută câtilin
Şi ni-a fi voia deplin.
35.
Zis-ai, mândră, că-i veni
335. Pe valea cu vişinii;
Şi-ai minţit, că n'ai venit,
Numai cât m'ai celuit.
Celuească-te lumea,
Cum mi-ai celuit?) mintea;
340. Celuească-te corbii,
Cum mi-ai celuit ochii.
36.
Mândruluţ, floare dom-
[nească,
Toată lumea te urască,
Pan’ ce te-ai dus la Parasca.
345. Sus e cerul de pământ,
Multi oameni de câne sunt,
De câne-i 81 mândrul meu.
El gânde(gte) că nu ştiu eu;
Da’ eu ştiu boghet de bine,
350. Că tu, bădiță, eşti cane,
д 'ncă pui vina pe mine,
a sš te scoti din rugine.
87.
Bată-te, mândrule, bată
Dragostea adevărată,
355. De gepte ori dup'olaltă;
Cearcănul de p'ângă lună
Ў dreaptatea mea cea bună,
earcănul de p'ângă soare
Şi dragostea mea cea mare,
360. Veci să n'ai astâmpărare.
Mâncă-te-ar, mândrule,-a-
[marul
Când vei merge 'n drum cu
carul;
Şi carui să ți se strice,
Multă trudă te mănânce.
88.
365. Hei, tu mandrulutule,
Muri-ai neînsurat,
Cum mă laşi tu cu bănat;
Şi să mori, fără spovadă,
Cum mă laşi tu supărată.
370. Mandrut, nu te-oiu sudui,
Nici bine nu ţi-oiu gândi,
Că m'ai putut celui.
Mai rău nu te-oiu blăstămă,
Făr' să-ți crepe inima,
375. Că mi-ai celuit mintea.
89.
Frunză lată, cât palma,
Scârbită mi-e inima,
„Nu-i doftor să o tocmea(scă) ;
Nici doftor, nici împărat.
380. Fără cine o-a stricat;
Nici doftor, nici doftorita,
Făr mândrul cu-a lui gu-
[riţă.
40.
De-ai fi, mândră, de Român,
Ţi-aş purtà dorutu 'n sin;
38b. Dar, mândră, eşti de Ar-
[mean,
Nu ti l-oiw purtà gohan. !)
4l.
De-ai fi, mândră, de 'm-
[părat,
Nu-mi trebe-al tău sărutat,
Dac’ odată m'ai lăsat.
390. De-ai fi, mândră, de vlădic,
Nu-mi mai trebe-al tău iubit,
C'odată m’ai celuit.
42.
Та, mândrucă, ţi-ai gândit,
C'oiu fi tare bănuit
1) sohan == niciodată.
34
895. Şi oiu bea apă din tău `
Şi-oiu muri de dorul tău;
Eu beu apă din izvor,
Si de tine nu mi-e dor,
Că n’ai fost mare odor:
400. Cai umblat tot rumenită
Si cu sugnă târguită
Să ’ngeli lumea cu frumseta,
Holteni cu hireşeţa?)
43.
Mandrulut cu păr sucit,
405. După tine-am nebunit:
Sezi la nol, dac'ai venit,
Nu mă lăsă de urit.
Mandrulut cu păr tăiat,
După tine-am căpiat,
410. Sezi la noi, dac'ai întrat,
Nu mă lăsă cu bănat.
44,
Frunză verde, iarba creşte,
Om cu om trage nădejde,
Numai eu şi cu mândra
415. Nu ne tragem nădejdea,
De Duminecă sara.
45.
Pare-mi, mândră, că te văd
Prin pădure prin. figet,
Aducând borcu: şi mied 8).
420. Pare-mi, mândră, că te-aud
Ре plăiuţt) pela Ieud,
Aducând vin 83 boreut.
Frunză verde ruptă ’n trei,
Cată mândra cu bobii
425. Şi lacrimă cu ochii.
46.
Hei, tu mandrulutule,
Ce haznă că mă mangai,
9) та frumusete. |
3) mied == băutură făcută din miere.
plăiuț - dim. din plain.
Tot eu miere de gutuiu,
Dacă la mine nu vii.
430. Се haznă cá m’amiagesti
Cu mere roşii domnești,
Dacă la noi nu soseşti.
47.
De când mândrul mi s'a dus,
Strutuc verde nu mi-am
[pus ;
486. De mi-am pus cândvă odată,
Si atunci creangă uscată,
Să vadă că-s supărată,
Pentru mândru, nu de alta,
De când te-ai dus, bădicele,
440. Хаш pus la grumaz măr-
- [gele,
Nici pe degete inele.
48.
„Hei, tu mandrulutule,
De mâncare nu mi-e rău,
Nici de lucru nu mi-e greu,
445. Da! mă strică dorul tau ;
Scârba ’n casă mă păzeşte,
Dorul nu mă шаг
49.
Vine mândrul cel mieriu
Cu murgutul dela râu;
450. Cu murgul venind în сорсе!)
Cu mine grăind în ponce?),
Cu murgu `n сорсе venind,
Cu mine ‘п ponce grăind.
| — Hei, tu mândruluţule,
455. Nu mână murgutu n copce,
Nu grăi cu mine ’n ponce!
Мапа murgul mai linut.
Grăi(eşte) cu mine mai
[blandut,
De gândeşti să-mi fii drăguţ.
') coped, pl. сорсе = сорсіе, cârlig.
35
460. — Frunză verde şi-o dut-
[cuţă,
Nu stă lumea 'ntr'o drăguță,
Nici în tine, mandruluta.
— Frunză verde şi-un bă-
[nus
Nu stă lumea 'ntr'un drăguţ,
465. Nici în tine, mândruluţ.
M'oiu duce p prund în jos,
Si mi-oiu află mai frumos,
1 n'a ’mbla tot mânios.
50.
Stii tu,mândruţ, ce ţi-am spus
470. La vraniţa сеа de sus:
Eu, decât că te-oiu vedea,
Cu cine nu mi-a plăcea,
Mai bine de te-aş vedea
Murgut- rogu potcovind,
475. Mane 'n cătane plecând
Si 'ntr'un an în pat zăcând.
Nici eu, mândruţ, n'am ·
[şezut.
Cu cine nu ţi-a plăcut;
Nici eu, mândruţ, n'am grăit
480. Cu cine tu n'a. voit.
51.
Şezi, mándrut, pe satr' 8-
[farš,
Dacă n'ai venit аваг.
— Noapte bună, mândra
[mea,
De ast'ară incoalea
485. Poti şedea cu cine-i vrea,
Că şi eu 010 face-uşă: `
Poti şedea cu cine-ti place,
Că şi eu aga mi-oiu face.
Sezi, mândră, cu cine-ti
[place,
490. Mânurile nu te-or trage,
Si ochii mei ti-or da pace;
|
|
|
|
|
`
t) a grăi în ponce — а se impotrivi, mai mult in batjocura.
86
Ochii mei nu te-or vedea,
Poti sedeà cu cine-i vrea.
52.
Pe plaiut, pe colnicut
495. Merge mândra la drăguţ.
Amână-i ulcior cu bere,
In poală turtă cu miere.
ei, tu mandrulutule,
Să trăești, si na, şi bea
. Tot pentru dragostea mea.
Hei, tu mandrulita mea,
Nici oiu bea, nici oiu mâncă,
Până ce te-oiu. întrebă:
Câţi voinici te-au sărutat,
De când m'am dus eu din
[sat ?
— Câţi au fost harnici ca
(tine,
Toţi m’au sărutat pe mine.
- Na, mândruţă, төсө zloți,
Şi-mi spune dragutii toți.
— De mi-ai da şi zece lei,
Nu mi-oiu spune mândrii
[mei.
Eu la joc am fost jucată
Sin guriţă sărutată.
53.
510.
Mandrulut cu părul cret,
о. Toată noaptea te visez;
Mă trezesc, nu te găsesc,
Cu perina mă sfădesc,
Văd bine că buiguesc!1)
54.
“Hei, tu mandrulutule,
520. Când cu tine mi-am şezut,
Noapte-a fost, nu s'a văzut,
Amu-i ziuă şi te văd,
Cu tine nu-i mod să şed.
1) buiguesc = băiguesc.
00.
Sărutatul tău, nebune,
595. Cum m'ai unge cu cărbune;
De cărbune m'oiu mai şterge,
De doruţul tău nu-mi trece.
06.
Somnu-mi-e şi nu mă culc,
Doru-mi-e şi nu mă duc;
530. Somnu-mi-e 81 m'aş culcă, `
Tot aştept, doar’ a pica
Mandrutul de undeva.
57,
Câtu-i Maramureşul,
Nu-i hore са guerul,
535. Nici fecior ca şi mândrul,
Din paşi merge cătuneşte,
Clopu-l poartă boiereşte,
Cine-l vede,-l şi iubeşte;
Dară să nu-l iubesc eu,
540. Că m'ar bate Dumnezeu!
Că-i frumos ca o cătană,
La faţă-i ca o icoană,
Clopuţu-i e 'nşinurat °)
De bumbuşte?) 'ncunjurat;
545. Bumbustele-s de argint,
Şinorul e împletit,
Ca la tist din reghemant‘).
58.
Hai, mândrucă, să fugim,
Pe din sus de tintirim,
550. De coconi să ne ferim;
C& coconi-s slabi de minte,
Si ne-or scoate la cuvinte.
99.
Mândruluţ, la casa ta,
Strângă-se toată lumea,
666. Cum mi-ai rupt tu inima!
Mândruluţ, pe dumata
*) înşinurat — cu găitan, cu gnur.
3) bumbuged == ac cugămălie,
4) reghemânt == regiment.
Numai eu te-as spânzură,
Cu funea painjenului,
De trupina cimbrului,
560. Să se mire mic şi mare,
Ce mai face dragostea,
Când voeşte-a se lăsă.
60.
Pe dealul Săcelului,
Vine-mi dorul mândrului.
565. Aga vine de fierbinte,
Să stau pe loc, m’ag aprinde.
Dar cu-atâta am noroc,
Că mă duc, nu stau pe loc.
Suflă, vantule, pe peminte,?)
570. Scoate-mi pe mandru’nainte,
Că de doru-i m'oiu aprinde.
Pădurice de brad mare,
- Scoate-mi pe mândru'n că-
[rare;
Pădurice de brăduţ,
575. Scoate-mi pe mândru'n dru-
(шщ,
Că eu шог de-al lui dorut.
Păduricea cea cu brad,
Drăguţu'n drum i l-a dat,
Şi dacă s'au adunat,
580. Ea din graiu că şi-a strigat:
— Mandrulut cu păr negrut,
De trei ani mi-ai fst drăguţ,
Amu merge-al patrulea,
Bine văd că ne-om lăsă.
585. De m'ei luă, bine-i fa,
De nu, 'n calea ta n’oiu sta;
De m'ei luă, bine-a В,
De nu, eu nu te-oiu sili,
Calea nu ţi-oiu opri.
61.
590. Auzit-am, auzit,
Teri азага pe la sfințit,
C'or sculà domnii iobagii,
эээ tăiă codrii cu fagii,
i sor despărţi toţi dragii. |
') peminte — pământuri.
87
595. Pe mine si pe mândra
rel pă beta „mortiţa,
Dară alţii ştiu că ba.
62.
Săracul mândruţul meu,
Cât de bine-l iubesc eu!
600. Când trage cisma ’n picior,
Gândeşti că-i un domnigor ;
Când le trage amândouă,
Gandegti că-i un strut cu
[rouă.
Când intră printre feciori,
605. Gândegti că-i un strut de
| [flori ;
Când se duce printre fete,
Gandegti că-i rosmarin
[verde.
Vai şi-amar de-al meu băr-
at,
Nu gtiu la ce-am lăcomit,
610. Nici e omut de trăit.
Pare-mi rău şi-s cu bănat,
C'am lăsat rug înfocat;
Lăsat-am rug înflorit,
Si-am mers după ciun g palit.
615. Lăsă-oiu ciungutu ?п pară,
Duce-m’oiu la rugut iară.
63.
Cand eram la mama mea,
Eram puiu de turturea ;
De când îs la mama lui,
620. Nici îs turturea, nici puiu,
Far’ muierea nimanui.
64.
Hei, tu mămuleana mea,
De ţi-a fost drag a trăi,
La urit nu mă sili;
625. De ţi-a fost dragă lumea,
După urît nu mă da.
De m'ei da după urit,
88
Blăstăma-te-oiu 8171 pământ;
De m'ei da după om drag,
680. Septe sărindare-ţi fac,
Patru eu şi trei mândrul,
Să te primea(scă) pământul ;
Trei mândrul şi patru eu,
Să te ierte Dumnezeu.
65.
Cu uritu’-ag tot trăi,
Numai noptea de n’ar fi;
635.
Ziua-i mare şi se duce,
Sara vine să se culce.
Decât cu uritu 'n casă
640. Mai bine cu boale 'n oase.
De boale popa cetegte,
De urît nu pomeneşte;
Din boale popa te scoate,
Dela urit nu te poate.
19. Ostăgegti şi voinicesti.
1.
25.
Hei, săracul cătana,
Când aude el doba!)
Pe uliţă de-a dreapta,
Incepe a lăcrimă.
5. De-ar plouă ploaie cu foc, | 30.
Lui cată a sta în loc;
De-ar plouă ploie cu sânge,
El cú umerii tot strânge.
2.
Hei, tu mămuluca mea,
Când pe mine m'ai făcut, |
Focu, bine ţi-a parut.
C'un picior m'ai legânat,
Din gură m'ai blăstămat,
Să fiu slugă la 'mpărat,
15. Să mânâne prifont?) uscat,
Cu piciorul frământat.
8.
Pe din sus de Baia-Mare
Trece-un căpitan călare,
Cu trei sute de cătane;
Căpitanul guierând,
ȘI cătanele plângând.
— Ceplângeţi, voi fecioraşi?
Ştiut-aţi, bugăt de bine,
1) dobă = tobă.
10.
20.
yo
or
40.
45.
Cand ай dat mâna cu mine,
Că mergeţi pe ţări streine;
Nici veţi mulge oi la stâni,
Nici veţi cosi prin grădini;
Nici veţi cosi printre fagi,
Nici veţi aveă mándre dragi.
Stiut-ati bugăt de bine,
Când ар dat mâna cu mine,
Că-ţi muri fără lumină;?)
Fără lumină de său,
Fără om din satul tău;
Fără lumină de ceară,
Fără om din ata ţară:
Fără pânză pe obraz,
Fără scânduri de sălaş!4)
4.
Când în cătăne-am plecat,
Lăsai holde mititele
Si cocoane frumusgele ;
Napoi când mi-am inturnat,
Aflai holde secerate,
Cocoanele măritate.
— Na, sărută-mă, fărtate,
Dac'ai fost prin tari, departe!
1.0
O.
Pân'am fost la mama mea,
Eram floare după masă,
9) prifont — 1. pine neagră, proviziune.
3) lumină — lumânare.
‹) sdlag — coşciug.
70.
(5.
89
Rosmarin verde 'n fereastă;
De eând îs al Neamţului.
Eu îs floare după uşă,
Rosmarin verde ’n cenuşă.
6.
Hei, tu mândrulica mea,
Peste-o lună 81 trei zile
Fi-va mare despărțire,
Despărţire cu banat,
Că mă duc, mândră, din sat.
Da’ de tine nu-i prea rău,
Că rămâi în satul tău,
Cu mă-ta, cu tată-tău;
lar” de mine nu-i prea bine,
Са mă duc în tari streine,
Unde nu cunosc pe nime.
Т.
Rosmarin verde crengos,
M'ai făcut, maică, frumos,
Neamţului de bun folos.
Când am fost maicei mai
drag,
Ма jurat Neamţulsub steag;
Când am fost maicei mai
[dulce,
M'a jurat Neamtul sub cruce.
Ава rău că ma jurat,
De m'am tare depărtat,
Jos la ţară, la 'mpărat.
Lăsai coasa pe cheotoare
Si drăguţa ca şi-o floare.
Rămâi, mândră, sănătoasă,
Că eu mă duc de acasă;
Da’ nu mă duc pe trei zile,
Da' mă duc să bat ţările.
Că vai, săracul cătana, |
Dacă-i vine porunca,
De-ar ploua ploaie cu foc,
Lui îi cat’ a sta în loc:
De-ar plouă ploaie cu sânge,
Numai suspină şi plânge.
Când Neamţul îi poruncește,
Nici de apă nu-i tihneste,
90.
95.
Că şi apa-i pare-amară,
Dacă-i din streină ţară.
8.
Sub poale de codru verde
Pititea zare se vede.
Da’ la dânsa cine sede?
Sede-un fecior necăjit,
Din cătănie fugit.
Mândra lui la el se duce,
El din graiu aşă fi zice:
— Hei, tu mandrulica mea,
Petrec lumea cu năcaz,
Si cu lacrimi pe obraz.
100. Ра” de lacrimi nu bag samă,
Că le şterg cu cea năframă,
Da’ mi-e milă de obraz,
Că rămâne fript 81 ars.
9,
Morţii, morţii tăi, birău,!)
105. Cum m'ai scos din satul meu!
am fost
[mic,
Ci mă scoţi când îs voinic;
Nu ша) scos când am supt
tâtă,
Ci mă scoţi când аш dră-
[guţă.
Nu m’ai scos când
10.
110. Cântă cucu ’n vârf de şură,
Merg feciorii la măsură;
' Mierla cântă, соси] cuca,
Toţi feciorii stau de ducă.
ЇЇ:
Càtu-i lumea dealungul,
115. Nu-i copil ca Românul,
1) birdu (ung. biró) = primar, jude.
Tălhar ca şi Un
Blăstămat ca şi
rul,
eamtul
Si clalául) ca gi Jidul.
— Românu ’n pământ mun-
[cegte,
120. Cu grea sudoare tršeste
Si pe multi flămânzi hră-
[negte.
— Ungurul tot iti minteste,
Pana ce te prăpădeşte.
- Neamţul te duce ’n că-
[tane
125. Şi te hrăneşte de foame.
— Jidul îţi iea moşia
5 se urcă pe dânsa,
'a cuprinso cu mâzda. 2)
Cum, Doamne-oiu puted trai
180. Cu duşmanii aceşti tri?
Fără-i musai a-i pocni,
Cu lemnul stejarului
Din vârful Pietrariului,
Până-i vei da dracului
185. Să şi-i ducă '" tara lui.
12..
Frunză verde lată 'n dungă,
Toate plugurile umblă,
Num'al meu gede a umbră;
1 tânjeaua-i?) sub părete
140. Şi boii pasc iarbă verde.
lugutul sede ’n ocol,
i casa-i plină de dor.
u am fost mamei fecior,
Mortigorii domnilor!
145. Crescut-am pe sama lor.
13.
Despărţirea-i cu năcaz, `
Mă duc, mândră, şi te las.
De-a fi, mândră, pace 'n ţară,
La toamnă veni-oiu iară;
150. De-a lovi o bătălie,
Ti-oiu trimete carte йө;
— —— 1 == .— — < —
1) cialdu (ung. csaló) =
2) tdnjea - tânjeală.
*) stdnuf, stan — partea din sus a cămăşii, până la brâu.
5) Peşte = Pesta.
_ 0
ашё бог, pun
13) mâzdă = interese, camătă, uzură. к
In mijloe рагё de ос,
e de margini busuioc,
Dacă n’al avut noroc,
156. Să sed la mă-ta ’n grădină,
Să nu calc ţară streină.
A mea inimă-i cu jele '
БЫ legat& cu curele,
legatš cu cureà,
160. Si-e plină de voie rea,
14.
Măiculiţă, maica mea,
Cămaşa de cununie
Duce-oiu în cătunie.
' Pe mâneca de-a dreapta
165. Să se scrie soruca, |
Pe mâneca de-a stânga
Să se scrie mireasa; |
Pe stănuţult) dinapoi
Scrie-mi plug cu patru boi,
170. Ре stănuţul dinainte `
Scrie-mi de-a 'maichii cu- |
vinte.
Sui, mămucă, 'n cel măr
[dulce
Să vezi Меаш{ cum mă
[duce,
Sui, mamă, şi 'n celalalt
175. Să vezi cum m'am depărtat,
Cu jele şi cu bănat,
Până ce-am ieşit din sat,
Tot horind, de supărat,
Că pe tine te-am lăsat.
180. Spusu-ti-am eu, maică, bine,
Să ţii zile pentru mine,
Să nu mă duc dela tine.
Zile, maică, n'ai ţinut,
Si pe mine mai pierdut ;
185. Că pe mine că m au dus
La Pegte,5) pe apă n sus,
Peste-o apé mare, lină,
In țară, maică, streină;
Peste-o арб mare, гесе,
190. La mine să nu poti trece;
Peste-un râuţ rece, lat,
Poţi muri de-al meu bănat.
Poti-te, mamă, cântă,
Dac'am trecut Dunărea,
195. Podul la Italia.
16.
. Okpitene, bamb!) de-argint,
' Lasă-mă din reghemânt,
Că văd pe mândra viind,
Tot plângând gi suspinând.
tiut-ai, te, bine,
and ai dat mâna cu mine,
Că nu-i merge ’n şezători,
Nu-i cosi iarbă cu flori,
Nu-i così ierbuţă verde,
206. Nu-i umblă sara la fete.
Că fetele-s cu verigi;
Voi vă duceti de pe-aici,
Şi mergeţi pe ţări streine
Şi nu-ţi cunoaşte pe nime,
210. Fără frunza și iarba,
Care-i pe toată lumea;
. Unde nu-i spicut de grâu,
Fără sânge până 'n brâu;
Unde nu-i spic de mălaiu,
215. Fără tipete si vai;
Unde nu-i firut de iarbă,
Fără sânge până 'n barbă.
16.
Târziu mă luai pe samă,
Că mă iubesc cu cătană.
220. Nu-i ruşine 81 păcat,
C'oiu fi noră la 'mpărat.
17.
Cătunire-aş fără frică,
Dară n'am drăguță mică,
Până-s pădurile verzi,
225. Vine carte la honvezi. *)
200.
1) Dumb — nasture.
18.
Hei, săracii feciorii,
Cum se duo ca gi norii,
La 'mpărat, la 'mpărăteasă,
Cu trei steaguri de mătasă.
230. Unu-i rogu ca focul,
Unu- negru ca corbul,
Unu-i alb ca omătul.
Cel rogu-i de bătălie
Si cel negru de jelie
235. Şi cel alb de bucurie.
Plânge, maică, după mine,
Că gi eu plang după tine.
Plângeţi, frafi, plângeţi, su-
(romi,
Plângeți, grădine cu flori,
240. Pângeţi, fete ві feciori; _
Plangeti şi voi, pretini buni,
Ce v'oiu spune, nu-s min-
[ciuni ;
Plangeti voi, fete .fecioare,
Ca noptita după soare. `
245. Plangeti 81 voi, flori de
. {eamp,
De m’aveti pe mine 'n gând.
Plângă-mă şi verii mei,
Că şi eu plâng după е;
Plangeti, voi verele mele,
250. Dup’al vostru văr, cu jele.
Frunză verde ’n patru dungi,
Plângeţi, câmpuri şi voi, .
(lunci,
Că pe voi n'oiu mai umblă,
Nu ştiu călcă-v'oiu ori ba.
255. Plângeţi toţi, când mă pa
eu
Departe de satul meu.
Plângeţi toţi că v'am lăsat,
Tot mă duc cu greu bănat.
Săraca grădina mea,
260. N'oiu mai umblă veci prin
(ea,
Că mă duc pe drum făcut,
*) honved, honvi (ung. honvéd) = apărător de patrie; miliţie terito-
rială.
N'oiu umblă prin ea mai
mult.
Crească iarbă cât de deasă,
Că eu n'am nădejde-acasă,
265. Să dau prin iarbă cu coasa.
Creşteţi, flori, cât gardurile
“эрийг prilazurile ;
Si vă bată vânturile,
Ca pe mine gândurile;
270. Ori secati din rădăcină,
Ca şi eu dela inimă.
Mamă, 'n somn când te visez,
Atuncea mă ugurez;
Dară dacă mă trezesc,
275. Mai tare mă năcăjesc ;
Tot cu tine să grăesc,
Tie să mă jeluesc,
Câte rele mai păţesc,
Сыа bidă 1) ес
19.
280. Săracii pretinii mei,
Cum m'am despărţit de ei!
Nici nu-mi pot ei crede mie,
Că nu ştiu a mea robie,
Nici nu doresc să о ştie.
280. C’aga rău, са "n .căţunie,
Nu mai poate să mai fie,
Numai temnita ’n robie.
Noapte bună, gi-ai mei fraţi,
Pe mine nu m'aşteptaţi,
290. Ci cu toţii mă iertati.
Па toţi mă rog de iertare,
Ca un năcăţit sub soare.
Eu amu 10116811 „ziuă bună“
‚ Dela soare, dela lună,
295. Dela neamuri dimpreună.
‚Реја grădină cu flori,
Dela fraţi, dela surori;
Dela pădurea cu brazi,
Del’ai mei părinţi si fraţi,
300. Care rămân supăraţi;
Dela perii cei cu pere,
Del'a' mele surorele,
Că mă plâng tare cu jele;
) bidă - năcaz, pacoste.
42
|
Dela fir de busuioc,
305. Dela feciorii. din şoc,
Dela fir de tămâiţă,
Dela fete din uliţă;
Dela frunză: de pe spini,
Dela pretini şi vecini;
310. Dela Би gi dela plug,
C'amu ’n cătane mă duc,
Poate n'oiu ară mai mult.
Pe-acolo nu mi-oiu ară, -
Ci cu pugca-ciu împuşcă;
315. N'oiu învăţă-a ogori,
Făr' oameni a omori.
20,
Eu când mi-am ieșit din sat,
Ochii mei au lăcrimat
Şi din gur’ am cuvântat:
320. — Rămâi, al meu iubit sat,
N'am nădejde de 'nturnat,
- Nici prin tine de umblat.
Rămâi, iubita mea ţară,
De-oiu trăi, căloă-te-oiu iară.
325. Stiu eu bine c'oiu veni,
Dacă trei ani s’or plini;
Trei ani îs o vreme lungă,
Cine poate să-i ajungă?
Pe-atuncea, 81 de-oiu veni,
330. Tare mi-oiu îmhbătrâni,
Nu ştiu cui oiu trebui.
21.
De-ar fi bătut Dumnezeu
Lemnul din leagânul meu,
Să nu se legine nime,
885. Să păţească са şi mine.
Focul de l-ar fi mâncat
Ce leagân m'a legânat,
Că tare -rău am umblat.
Bătui toate ţările,
340. Tot zicând din graiul meu :
Adă, Doamne, ceasul meu,
Că mă muncesc tare rău,
De cununa brazilor,
Tot de dorul fraţilor,
845. De cununa florilor,
De dorul surorilor.
Cam umblat din ţară 'n
| (tară,
Ca şi cucul după vară;
Dară ori cât am umblat,
350. Fraţi şi surori n'am aflat,
Multă bidă m'a mâncat.
Fostu-mi-a şi rău şi bine,
Fost-a vai şi-amar de mine,
Că 'ntre limbile streine
355. Nu mă mai cunoaşte nime.
385.
22. i
390.
Streină streinătate,
Mult mi-ai fost soră 81 frate.
De-ag umblà 81 cu merinde,
Pe cât soarele cuprinde,
360. Streinul parte nu-mi prinde.
De-aş merge cât de departe,
‘ Nu-mi aflu surori şi frate,
Și strein să-mi prindă parte.
Poţi umblă si cu lumină
365. Prin tara care-i streină,
Tot nu afli om cu milă,
Cu iubire de inimă.
Poti umblă şi 'n lumea
[toată,
Nu ай! mamă si tată,
370. Inimă streină dreaptă.
|
|
|
395.
400.
23.
Vinu-mi eri intr'uneeri, 405.
Să mă suiu pe munti сп
(flori, |
Să am tufele surori,
Brazii lungi să-i аш fraţi
[dulci ;
Să nu sed între streini,
Ca şi floarea printre spini.
De-ar mai şti tătucul meu
Traiul care-l trăesc eu,
Face.şi-ar ochii pârău,
380. Cum mi-i fac, plângând,
[81 eu. |
875.
24.
Până frunza ’n codru ţine,
Toţi voinicii trăesc bine;
Dacă codrul frunza lasă;
Toti voinicii trag acasă,
La copii 81 la boreasă.
Dacă frunza’n codru-i rară,
Toţi voinicii trag la ţară
Si s'agează la hotare.
25.
Frunzulică ruptă'n cinci,
Plinu-i codrul de voinici,
La tot fagul câte cinci,
Lang’ un fag, lângă cărare,
Zace mândra de lângoare.
—Ziua-i mică, frunza pică,
Cum vom trăi, mândralică?
Noaptea-i mare, iarna-i tare,
Nu-i cum, fără ne-om lăsare.
26.
Codrule cu frunză verde,
Ceţi-oiuapune,nu m'ei crede:
Voia rea, cu mine gede.
Vai de mine, scârbitu-s,
Că cu mândra sfăditu-s.
Nu stiu ’n lume ce m'aş
[face,
Ca să fac cu mândra pace,
Să vină pe-aici că-mi place.
Nu ştiu ’n lume ce să fac,
Cu mândra să mă împac.
21.
Codrule cn frunza lată,
Pice bruma, nu te bată,
Că mi-ai fost tare bun tată,
Când m'a urît lumea toată.
Codrule cu frunza lungă,
' Pice bruma, nu te-ajungă,
Că mi-ai fost bună mămucă,
44
415. Când аш fugit de lumucă!).
Codruţ cu frunză domnească,
Gerul nu te prăpădească,
Că eşti casă românească,
Voinicii să se scutească
420. De domnari si de jendari
Şi de alti căpăi *) mai mari.
Nu ceri dela noi portie®)
Ca gi dela 'mpărăţie;
1 tu nu ceri sazolic,‘)
acă moare угап voinic;
Şi tu p'a'tale cătane
Le hrăneşti numai cu.carne,
Nu-i scoţi la ibung 5) afară,
Când e căldura de vară,
480. Să-i fugăreşti ca să moară.
28.
Codrule, câne prădat,
Pentru-o creangă ce-am
а
Та m'ai dat robut legat.
29.
Pe atâta cunosc că-i vară,
435. Pe-o biată de lozişoară,
Ce-a 'nfrunzit la temnicioară
Si-o văd pe ferescioară.
30.
De-ar da bunul Dumnezeu,
Să fie pe gândul meu,
440. Să fie codrul birău
Şi frunzuca birăiţă,
N'ar mai fi robi în temniţă,
Nici cealăi mulţi pe uliţă.
81.
Ре delut la Călinești
445. Răsărit-au flori domneşti.
425.
1) lumucd -- dim. din „lume“.
*) căpău, pl. căpăi = copoiu.
*) ротИе — dare, arunc, porţiune.
Pe la noi feciorii fură,
Nu se uită că-i spânzură.
La noi feciorii se bat,
Nu se tem de urat,
450. Nice de domnul jurat,
Nice de jendari că-i bat.
Pe la noi feciorii-omoară,
Nu se uită că-i spânzoară,
Nici că-i bagă 'n temni-
[cioară;
455. Din temniţă fug afară,
Şi se preumblă prin ţară,
u fluerul subsuoară,
Mâncând carne de mioară
Şi furând tot gurioară
460. Şi câte o domnişoară.
82.
. Cântă puiul cucului
In mijlocul codrului,
Аза-зї cântă de cu jele,
Toată frunza 'n codru piere,
465. Aga-gi cântă de frumos,
Toată frunza pică Jos.
Cântă cucul pe trupină,
Mândru-i robut fără vină;
Cântă cucul pe stâlpare,
470. Mandru-i rob, gi vină
[n'are.
Mândrul meu, de supărat,
Din temniţă şi-a strigat:
— Măi, domni mari cu barbe
[albe,
Faceţi legea pe dreptate;
475. Faceţi legea cu dreptul,
Nu vă mâncaţi sufletul.
Că nu-i vinatoat'a mea (те),
Ci-i vina şi-a mândrei mele.
Ea pe mine m'a culcat:
480. Pe-un ţoluţ verde 'nvărgat,
Pentru-aceea-s în păcat;
Ea pe mine m'a 'nvelit,
*) sazolic (ung. százalék) = procent.
*) chung = deprindere de arme, manevră.
Când аш mers de o-am
[iubit,
Tot cu о cergă pestriță,
485. Şi mi-a dus mâna la fata,
Pentru-aceea-s în temniţă.
33.
— Ce eşti, murgus, supărat,
Doar de cină nu ţi-am dat,
Doar în grajd nu-i mătu-
frat?
490.— Tot de ciná datu-mi-ai,
gi 'n grajd măturatu-mi-ai,
1 eu că mi-s supărat,
Că pe tine te-am purtat
Trei dealuri fără vârfuri,
495. Trei vaduri fără fanduri,
Peste munţi, peste graniţe,
Peste cel podut de argint.
La mândra dacă sosiai,
Pe mine mă priponiai
500. De crucita de fereastă;
Tu gedeai cu mândra ’n
casă.
Si eu, în loc de mâncare,
Imi rodeam zăbelele,
Şi în loc de beutură,
505. Imi beam balele din gură.
=e Ta, tu,tu, murgutul meu,
Pan& m’oiu insura eu.
Eu, dacă m’oiu însur
Te-oiu hrăni, te-oiu adăpă
510. Şi mai bine .te-oiu cătă.
— Până tu tei însură,
ra carnea mi-or mâncă,
Corbii sângele l-or bea,
Tu holteiu vei rămânea.
84.
515. Frunză verde de macriş,
45
S'a 'ntâlnit Vili cu Chiş,
Barbă-Rasă cu Danis.
— Vili, Vili, viteaz mare,
Ce-ai intrat in sat cu soare,
520. Fără leacă de 'ntrebare?
Capul tău cel pieptenat
Cum va fi de cioare spart!
Şi ochii tăi cei frumoşi
Cum vor fi de cioare scoşi!
525. Trei sărite în trei fârvuri :
Ce-s acelea? nemicuri.
' Cine, focu’, le-a sărit?
Tot Vili, pân'a trăit,
— Nu mă tem de spânzurat,
530. Că-s fecior cu clop în cap.
Pagubă-i feciori ca noi
Să perim pentru doi boi.
85.
— Codrule, cane prădat,
Zis-ai zău gi te-ai jurat
585. Că ţi-ei tinea frunzuca
Şi iarna са 81 vara.
Toamna bine n'a venit,
Frunza'n tine-a gălbinit ;
Iarna bine nu şi-a 'ntrat,
БАО. Frunza din tine-a picat,
Vâlfa frunzei şi-a picat,
Jarământul l-ai călcat,
Mie mi-e de mers la sat,
Şi pe tine de lăsat.
545. Ducu-mă, codruţ, din tine,
Păreă-ţi-a rău după mine.
In tine cât am trăit,
Eu bine te-am stăpânit
Şi de domni te-am tot ferit.
550. Amu domnii şi iobagii
Ti-or tăiă brazii şi fagii.
20. Chiuituri.
1
Vină, mândră, de-i veni,
Nu mă mai tot celui,
Celuit îs eu bugăt,
Că mă uit şi nu te văd.
10.
15.
25.
35.
2.
Drăguciorul din alt sat,
Ca pita de cumpărat;
Când o cumperi, te bucuri,
O mănânci nu te saturi.
8.
Mărită-m'aş, mărită,
Pe ponoji nu ştiu călcă,
Nici cu spata nu ştiu da.
Da eu, шэн m'oiu mărită,
Că soacră-mea m'a 'nvăţă,
Pe ponoji oiu şti călcă
i cu spata oiu şti da.
31 dacă m'am măritat,
De teară !) m'am apucat;
Şi cu dor m'am prins de
[teară
Şi-o-am gătat-o într'o vară.
Төага îndată ce-o gătai,
Spata 'n foc o aruncai.
Decât să mai pun o teară,
Mai bine m’oiu duce ’n tara.
4.
Hei, săracă Măriuţă, '
Strange doru 'n zăghiuţă?)
51-1 răsădi în grădinuţă.
Da-l răsădi să nu 'nflorească,
Inima să ţi-o topească;
Că de-apucă a 'nflori,
Inima ţi s'a topi,
Nimănui nu-i trebui.
Da’ fă, Mari’, cum ţi-am
| spus:
Du-te ‘п fundul grădinii;
Tea firutul neghinii,
Са doar’ badea ti-a veni.
Da’ dacă nu-i descântă,
Bădiţa nu te-a lua,
Nici altul nu te-a cercă,
1) teard - = răsboiu.
3) zaghie — cătrinţă, rochie.
3) botă == bat, baston.
46
40.
45.
БО.
55.
60.
65.
‘) ol, pl. oluri = oală lungăreața.
5) ciucuri — pantaloni.
~
Ci tot fată-i rănâneă,
Рапё ti-a albi chica!
5.
De-ag trăi cât piatra’n munte'
N'aş iubi fecior de frunte,
C’ag iubi păcurăraş,
Să-mi aducă sara сав,
Dimineaţa urdă dulce,
Şi iea bota?) gi se duce.
6.
Uiuiu, picior de câne,
Ce mi-a dat mă-ta cu tine?
O vacă gi о junincă
Si-un 019) de purtat pălincă.
T.
De-as ajunge 'n primăvară,
Să-mi scot plugul din că-
[mară
Şi să-l pun în brazdă iară;
Ca să аг, s’agonisesc,
Portia să mi-o plătesc.
Că după сеї сп pluguri
Tr&esc şi cei cu ciucuri.5)
8.
Cântă puiul cucului
Pe coarnele plugului,
Si pupăza pe tileagă
Strigš cătră boi să meargă,
Țarina s'o-agonisim,
Pe mulți trântori să-i hră-
[nim.
9.
Pe-atâta cunosc că-i vară,
Pe creangă de lozisoară
70.
16.
Şi pe-o mândră păpădie,
Care creşte la câmpie.
10.
Pentru mândra mea Mărie
Lăsai boii pe câm .
Şi vacile pe vălcele
Oile pe măgurele,
Inimuta-mi de dor piere.
Pentru mândra mea loană,
Lăsai boii pe poiană,
şi oile la izvor,
acile pe cel răzor,
lar eu mă topesc de dor.
11.
Boii badei pasc mălaie,
Badea bea ia Surălaie;
Boii badei pasc ovese,
Badea bea cu jupanese
Si cu coconite-alese.
12.
Du-te, mandrut, și fii bun,
Că te-aşteaptă hada!) т
[drum
Cu-o *uiagă?) de horincă?),
Da’ eu nu ţi-oiu da nemică,
Că eu nu-s ca ceea fată,
_Casă-mi tin drăguţ de plată.
13,
Vai, săraca urita,
. Face cruce cu stânga,
Sâmbăta, Duminica,
Cum m'ar putea depărtă,
Să nu trăesc cu dânsa:
Când ar face cu dreapta,
Poate că m'ar departa.
14.
Pagubă cam amortit,
Rămâi, mândruţ,. nehorit:
1) hdd — urit.
3) гада . sticlă.
3) horined `- rachiu.
47
|
106.
110.
115.
190. Жи ce-o
De-oiu putea grăi, de ba,
Nehorit nu-i rămânea.
18.
100. Cum nu-i dorul mare câne,
Că şi
ŞI nu-
este dealuri vine,
poate opri nime.
16.
Mândră-i lelea cu cercel,
Dragă mi-e 81 fara ei:
Mândră-i lelea cu mărgele,
Dragă mi-e şi fără ele.
17.
Fugi, urit, de lângă mine,
Lucru eu şi К tine;
Fugi, urite, dela spate,
C’aiu lucra şi a ta parte.
18.
Codrule, frunză rotundă,
Pice bruma, nu te-ajungă,
Că mi-ai ţinut cândvă umbră:
Codrule, frunzuţă lată,
Pice bruma, nu te bată,
Că mi-ai fost mamă si tată.
19.
Bate, Doamne, pe mândra,
Sip bate vântul frunză,
pe вий și pe dos, ’
oboară jos.
20.
La câte mândre-am fost drag,
De le-ai strânge,-ai face-un
[sat :
48
Dar câte mă iubesc iară,
De le-ai strânge,-ai face-o
ară.
21.
125. Cântă cucul de pe creangă:
Cine are-un bou şi-o vacă,
Nici о crâşmă să nu treacă.
22.
Bată-l crucea fogodău,
L-a pus dracu 'n drumul
[meu,
130. Nu pot merge să nu beu.
23.
De când beu la fogodău,
De-atunci mi-esumanul rău;
De când beu la crâgmă 'n
| -[deal,
De-atunci mice sumanul гаг.
24.
135. Ce folos de părul cret,
Dacă nu-i porc în coteţ;
Ce folos de chică lungă,
Dacă nu-i mălaiu s'ajungă.
25.
Nevastš, bšrbatul tšu
140. Seamănă cu calul meu:
Calul meu e pantanog
ŞI bărbatul tău e orb.
26.
Spune-mi, dragă verigoara,
De te-a toit!) mă-ta iară,
145. Cai grăit cu mine-asară.
1) toiesc = fac sgomot, sfădesc.
з) pătac = un ban vechiu.
| 175. Adă,
De te afli cu 'ndoire,
Mai vin şi-alți feciori la tine |
Si poti rămâneă de mine.
27.
Măi 58416, buze moi,
| 150. Iea sama când vii la noi.
Nu veni pe la prilaz,
C’am un.câne făr'obraz
Şi te-a muşcă de obraz;
Nu veni pe la cheotoare,
155. Cam о căţea muşcătoare |
Şi te-a muşcă de picioare.
Vină, bade, prin grădină,
Că-i cărarea fără tină
Vii şi mergi їп voie bună.
28.
160. Frunză verde de 44480,
Rău m'a bătut Dumnezău
Cu bietul bărbatul meu;
Mititel şi băutor:
Şi la lucru fără spor.
165. Noaptea-i mare,
El spor n'are;
Ziua-i mică,
Spor nimică. |
Bată-l crucea, mult mănâncă
170. -Şi cu somnul mult mă strică.
Eu cinez, el nu cinează,
Tot aga mă negurează.
29.
Zis-a hâda că mi-a da
Cinci pătaci 2) de oiu јаса: '
hada, banii ’ncoace,
Să te joc, precum iti place.
30.
Câte fete-s cu cojoc,
Toate-aşteaptă să le joo.
49
—— p n P
Joace-le si boalele,
180. Că mă dor picioarele.
81.
Ardă-te focul, cunună!
Cum nu te-a bătut o brumă,
De te-a pus în cap o ciumă?
32.
Frunză verde de pe rât,
185. Cine, dracu, şi-a văzut
larbă creaţă prin fanate,
Fată hâdă şi măreaţă!
33,
Fata care-i în mătasă,
N'ai ce o duce la casă.
190. Că-i trebue ţesătoare,
Si se culcă tot cu soare
Şi se scoală 'n ziua mare.
Când se scoală,
Cată ?п oală,
195. N'a rămas ceva de-asară;
Dacă nu, iese p'afară
Să socoată de рае
Şi ce-a pune pe poliţă.
84.
Më dusei pe sub fereastă.
200.— Acasă eşti tu, nevastă?
— Acasă, şi ged pe vatră,
C'am venit dela spovadă.
— Ce păcat popa ţi-a dat?
— Să nu-mi ţin drăguţ în
[sat,
. Nici holteiu, nici însurat.
Eu de-acolo m'am luat,
Tot scârbit şi supărat.
Lelea-afară s'a uitat
Si 'napoi că mi-a strigat:
1) haiduc = jandarm, р
°) ldnfug = dim. din lant.
Bud, Poezii din Maramureș.
210.— Haida, mândruluţ, în-
coace.
Pentr'un popă blăstămat
Nu-i merge nesărutat,
Pentr'un popă-afurisit
Nu-i merge nedragostit.
85.
215. Хаш gândit, mândră, vro- .
Эр (datë,
C'oiu ведеё 'n ziduri de
[piatră
Şi 'n temniţă cu lăcată,
Şi-oiu mâncă în zi. odată;
i la spate cu haiduo!)
220. 5 pe picior cu lănţug, °)
u mă lasă să mă duc.
36.
Are hâda şese boi,
` Mândra n’are nice doi.
' N’aib& mândra nici о vacă,
225. Numai ochii ei să-mi placă;
Nu dau eu ochii mândrei
Pentru toți boii hadei,
Nu dau ochii mândrei mele
Pe gese boi cu curele.
87.
230. Soacră-mea, cšteà de câne,
Rău m'a amăgit pe mine.
Са ea tot авд zicea:
— Vina, iea tu fata mea,
безе boi ţi-oiu da cu ea,
| 985. Si un boteiag de oi
i mai sunt 81 8686 vaci,
Numai voi să vă fiţi dragi.
Eu m'am pus şi 0-аш luat,
240. Focu’, rău шаш înşelat!
Bou lupii i-au mâncat,
Si-am rămas de râs la sat;
3, cu trei -păcurăroi;
БО
Şi toate huc ап perit.
245. Vacile-au rămas mânzate,
Iară eu cu muta ’n spate.
56 muta pe prepiciu,
oată sgârciu са şi-un
Опе sau călbejit x
| ariciu,
De-acolo se mută 'n pat,
250. Сасі o văd, mă 'mbăt de сар;
i din pat se mută 'n vatră,
3, de-acolo tot imi latră
Să-i cumpăr cisme de capră,
Zice c’aga-i învățată.
955. Nu vede muta pe ea,
Cât e de hâdă şi rea,
Nici o oaie nu plătiă,
Calce-o boala cea rea!
88.
Bată-te focul, пйпав,
260. Cu cine mă cununagi!
Cu propeaua gardului,
Cu ага satului!
Vina, năfaş, şi o du,
Că la noapte-i capătu',
265. Cami de o săptămână
ЭР cu secura pe mână;
ede ciuma pe fântână,
Gândesc că-i un ghem de |
(lână. |
Vină, nănaş, 81 o iea, |
270. C'aceasta mi-e spaima mea!
39.
Mândră de pe valea seacă,
Spune cucului să tacă;
Că eu zic: Cucule, taci,
El se mută 'n alţi copaci;
1-81 resfiră penele,
a și tu sprâncenele,
81-81 resfiră codita,
Ca şi tine gurita.
275.
40.
Dš, Doamne, la lume bine,
280. Şi mie, de mi se vine.
ă, Doamne, la lume parte,
Şi mie, de mi se cade.
41.
Zis-a mândra că m'a scoate
Dela rele dela toate,
285. Dela două nu mă poate,
Că de cumvă m'ar putea,
Scoate-s'ar întâiu pe ea.
42.
Câtu-i Maramuregu’,
Nu-i copil ca eu gi tu,
290. Când ne 'ntálnim cu jocu’!
43.
Strigă oamenii pe noi,
Ca ві Биг!) pe boi,
Că sim nişte tălhăroi
Si beutori gi curvoi.
295. Lumea strigă, dar minteşte:
Noi ne purtăm omeneşte,
Cum se cade voiniceşte.
44.
De-as trăi numai un an,
Să pun mâna pe dusman,
300. Să-mi fac pumn de bolovan,
Să-l fac foi dela Tigan,
Să-i fac capul ca bumbacul,
Si pielea са căpeneagul 2),
Că destul i-a fi, săracul!
45.
805. Nu gândească duşmanul,
C’a trăi cât pământul
1) бітів (ung. béres) = slugă la vite.
s, căpeneag (ung. Кбрепуед) = manta.
Și-a fa(ce) câte i-e gândul!
C'a trăi un an ori doi,
i Sa duce dela noi;
810. Şi-a trăi o zi ori două,
1 ne-a lasă lumea nouă.
46.
Nu gândească fiecare,
Că mi-a pune ү ”п vale;
Că gi punte de mi-a pune,
315. I-oiu face câte-o minune,
Să se pomenească ’n lume!
47.
Eu n'am grija domnilor,
Ştiu că nu trăesc cu-a lor;
Da' eu trăesc cu dreptate,
320. Pentru-aceea-s lat în spate.
Mulţi îs domni şi cu ciucuri,
Nu mănâncă toţi prescuri,
Ci tréesc după pluguri;
Mulţi îs domni şi cu nă-
[dragi,
325. Nu mănâncă toţi colaci!),
Ci trăesc ca cel săraci.
48.
Stau în loc şi mă gândesc,
De се, focu', bătrânesc?
Știu că nu m'am bătrânit
330. De coarne de plug ţinând,
Nice prin iarbă cosînd;
Bătrânitu-m'a dorul,
Dorutul şi uritul.
49.
Stau fetele şi mă 'ntreabă,
385. De ce port cămeşe neagră?
Eu le spun c'aşă mi-e dragă.
Soponită mi-e urîtă.
Neagră mi-e rânduluită,
Că mi-e inima cernită.
colac = cozonac.
50.
340. Cum, Doamne, n’oiu А scâr-
\ 16:
Cât în lume mi-am 2
Şi tot nu mi-s hodinit.
Dela prânz până la cină
N'am nici leacă de hodină.
345. Doamne, Dumnezeul meu,
Dă-mi şi bine, nu tot rău!
51.
Frunză verde, frunzulică,
Fost-am om, n'am fost ni-
(mică;
Măieran crescut în fân,
850. Să cinstesc omul strein ;
Măieran crescut în iarbă,
Să cinstesc omul de treabă;
Că m'a uns mama cu unt,
Să fiu tuturor plăcut,
855. Şi m'a scăldat mama ’n zară,
Să fiu plăcut la o ţară.
52.
Domnule nemes-biršu,
Nu tineà pe mândra rău,
Pentrucă o iubesc eu!
53.
860. Câte flori îs pe poiană,
Nu-i nici una ca Ileană;
Câte flori in grădinuţă,
Nu-i floare ca Mariuta;
Intro mie gi’ntr’o sută
865. Ca Anuţa. nu sărută;
Intro sută şi 'ntr'o mie
Nu iubeşte ca Mărie.
54.
Nimioa nu strică omul,
Numai mândrele şi somnul.
Б2
ww
90.
370. Până-i omul tânerel,
Leagă-se dorul de el;
Dacă omul bštrëne(gte),
Leagă-se, вї nice prea.
56.
Drage mi-s cocoanele,
375. Ca la popi icoanele,
Si mi-s dragi copilele,
Ca la popi psaltirile.
57.
. Cine n'a juca cu nol,
Crească-i coarne са la boi;
380. Cine nu sa băgă ’n joc,
Crească-i flitul ca la porc.
Cine 'n joc n'a chioti,
Drăgucioara i-a muri.
58.
Crepe lumea de mânie,
385. Numai mândra mea rămâie,
Pentrucă mi-e dragă mie.
59.
Toată lumea-mi strigă "n
| [poarš,1)
Pan’ ce-mi tino drăgucioară;
Toată .lumea-i mânioasă
890. Pe mândra, pan’ ce-i . fru-
{rhoasa.
Frunzulea de rostopasca,
Dulce-i gura la Parasca!
61.
La copila de Român
Tremură-i tatele 'n sin,
) în роагй = împotrivă.
395. Dar la biata Unguroaie
Spânzură ca la lupoaie.
62.
Pentru omul care-mi place,
Orice lucru greu l-aş face;
Cu omul, care mi-e drag,
400. Toată noaptea ţin vileag,
Dimineaţa nu-s beteag.
Cu omul, care-i urit,
Тїп vileagul potolit
Şi nu-s vesel nici decât.
63.
405. Dragu-mi-e omuţul mare
51 pe mers şi pe cărare,
Dar omutul mititel,
Feri-mă, Doamne, de el!
Si femeia mititea,
410. Feri-mă, Doamne, de ea!
64.
De-i bărbatul cât un cuiu,
Grija-i toată ?п capul lui;
De-i bărbatul cât un palu,
Tot el cumpără mălaiu
415. Şi gândeşte de-al meu traiu.
65.
A-ha-ha, cu ciuma ta,
Zis-ai că tei mărită;
Dracul ţi-a văzut nunta!
Poate o-ai făcut noaptea,
420. Şi-a trecut Dumineca,
Dumineca 'ntâie 'n post,
Să nu stiu eu, când a fost.
66.
Când va fi nunta mdandrii,
Eu m'oiu pune gi-oiu durmi
58
RI CP EC e ae
425. Pe pragul bisericii, 71.
Să văd cine m'a trezi: |
Şi-oiu merge, de m'oiu Vita-i diug 1),
ae | Banii se duc;
Să văd cine m'a scula? Га” iosagu-i găzduşagul
Si omutul bun, săracul!
67.
12.
Mândra mea sa lăudat
430. C'asară gură mi-a dat;
Şi-a minţit, i-a fi păcat,
Că numai cât m'a sărutat.
Ea se poate 18:48,
Mie nu mi-e de dânsa,
435. Numai mi-e dragă gura
460. Hop, şi hop! c'aşă-i la joc,
Să nu steie nime ’n loc,
Trage des, camu mă 'ndes,
Ca şi capra prin ovăs; .
Zi mai sus, că ţi-am mai
бершд I [spus,
Si imi place-a o 'ngelà. 465. Mire n'am fost de cându-s.
68 De-oiu ajunge 'n sărbători,
Mâna-voiu trei petitori,
ă 3 . i:
Toate mândrele-s betege Să fiu mire de trei ori
După cei cu căpenege:
Și-a mea mândruţă-i be- 73.
| [teagš : ee
440. După cel cu cuşmă neagră; Tine larg, c’aga mi-e drag,
Şi-a mea mândră-i supărată 470. C’aga Joacă cei pribeag ;
După cel cu curea lată. Тірё rar, camu mă саг,
Ca şi capra prin guvar.
69.
74.
Macar îs copil sărac,
Fetele la mine ітар: Cine-a făcut casa largă,
440. Macar îs copil strein, Fostu-i-a lumuta dragă:
Fetele la mine vin. 415. Cine-a făcut casa strimtă,
70 Fostu-i-a lumea urîtă.
Pe | 75.
Acela-i copil de samă,
Care are buni de-aramă, Cine-a făcut jocutul,
Acela-i copil de rând, Na l-ar prinde focutul;
450. Care are bani de-argint: Cine-a făcut aici joc,
Acela-i copil mai drag, 480. Dumnezeu-i deie noroc,
Care strigă: „Cea, Vireag“! Ca sămânța 'n busuioc ;
De-acela copil mi-e dor, Dumnezeu-i deie vieati,
Care strigă: „Cea, Bodor“! Ca sămânţa 'n mintă creata.
455. 51 şti ara pe razor.
1) diug (ung. 40д = mortáciune) = leneș, trândav, puturos.
76.
Tu, cu-a’ tale strigături,
485. Nu-i mai merge sara ’n suri,
Nici în poduri de grajduri.
77.
Nu strigă, frate, 'n ocară,
Că-i ieşi pe ug’ afară;
Nu strigă, fărtate, ‘п but,
490. Că de tine nu mă uit,
Că cămeşa mea-i de gheme,
Şi de tine nu se teme.
18.
Nici aceasta nu-i авд,
Fără gura ta cea rea.
495. Nu-i de vin’ a cui e gura,
C’aga merge strigătura.
79.
De-aş fi bun eu de lucrat,
Precum îs bun de jucat,
Fire-ag putred de găzdag.
80.
500. Unde m'aduse dracul,
La cea casă cu Jocul!
Nici dracul nu mi-e de vină,
C'am picat cu capu ’n tind.
81.
Unde joc cu fraţii mei,
505. Cum ar paşte mieluşei
Şi vacile cu viței,
Primăvara pe muncei.!)
Unde joc cu streinii,
Cum ar paşte bivolii
510. 51 gâştele cu porcii.
Unde joacă văr cu văr,
1) muncel = dim. din munte.
2) sdcret = amar.
Tot miroas’ a calapăr.
Unde joacă văr cu vară,
Tot ‘miroas’ a primăvară.
82.
515. Pentru tine, dor pustiiu,
Pusu-mi-am casa "n gutâiu,
Şi-acolo mă duc să mâiu,
Cu mândra pe-un căpătâiu;
Că 'n cel cornut de gutâiu,
520. Mândră curte-mi zugrăvii,
Cu cătane о 'ngrădii.
Pentru tine, dor săcret, 2)
Pusu-mi-am casa 'n făget,
Şi-acolo mă duc să sed,
525. Tot pe mândra să o văd.
88.
De-ag muri, când ав durmi,
Nu mi-aş tare bănui, -
După cât de bine mi;
De-ag muri, când aş fi beat,
530. N'aş fi tare supărat,
După cât bine-am lăsat.
84.
Mori, lume, să mor şi eu,
Că trăesc tare cu greu.
De-ai arde, lume, cu foc,
585. Nu шаа clăti dintr'un loc,
Pe ciudă cavui noroc.
Cât ar arde-un păr în foc!
De-ai arde, lume, cu pară,
N’ag ieşi din cas'afară, ·
540. Peciudă c’avui tigneală
Nici de-ameazăzipână'n sară!
De-ai arde, lume, cu vânt,
Nu m’ag duce să te stâng,
Ci-ag sări să te aprind,
545. De trei părţi, ou lemne verzi,
Să arzi să nu te mai vezi;
De o parte mai uscate,
Să arzi, lume, jumătate,
Că de tine n'avui parte!
85.
550. Mândruţă cu casa ’n colţ,
Iubeşte-mă, dacă poţi,
Dacă nu, şi nu, şi nu,
Sărută-mă şi te du,
De nu ţi-a fi greu drumu”.
86,
555. Vină, mândră, şi mă vezi,
Până ce-s holdele verzi,
Că dacă в ог gălbeni,
Cinci şi gese mi-oiu găsi
Si tu nu mi-i trebui.
560. Vină, mândră, şi mă ’n-
[treabă, |
Până mi-e cămeşa neagră, .
Că dacă mi-o oiu spăla,
Multe mândre mi-oiu află,
Mai mândre ca dumata;
565. Singură бө! văietă
Tocmai pentru vina ta,
ŞI eu nu te-oiu ascultă.
87.
Tot oiu. bea, cât bine-l am,
Ştiu că nu l-oiu bea 'ntr'un
fan!
‚ 570. Tot oiu bea cât oiu aveà
Pentru sânătatea mea,
N'am cui strânge şi tineà!
De când beu 81 nu má 'm-
(bit,
S’a făcut vinul oțet
575. Şi pălinca lapte fiert.
ragă mi-e uiaga plină,
Lelea care nu-i bătrână;
Dragu-mi-e păharul plin,
Badea tânăr, nu bătrân;
580. Dragu-mi-e păharul ras,
Badea tânăr, nu rămas.
88.
Acesta J-oiu bea de sus,
Că mi-e drag cine l-apus;
Acesta l-oiu bea de tot,
585. Că mi-e drag pe cine-l văd.
89.
Nici c'aceasta beutură
N'ai beut, săracă gură!
90.
Gura mea numai se ’ntrece,
Da' de-aceste-ar bea şi zece!
590. Gura mea de-acea-i făcută,
Să beie horincă multă,
Că şi cine o-a făcut,
Multă horinc'a beut.
91.
Cine m'a făcut pe mine,
595. Nu gi-a făcut nici un bine,
Fără poznă gi ruşine!
92.
Când va fi nunta la voi,
Aceia ti-or fi ţipo.!),
Că nu te-ai hrâni din doi;
600. Şi-acele ţi-or fi mâncări,
Ingroşate cu piper,
De-i sorbi, tei uită 'n cer!
93.
Merge hada la zăton *)
Cu o cute de sopon,
605. 8а se spele ca de domn;
Eu mă spăl cu apă rece,
Şi pe hâda oiu întrece.
1) fipou (ung. cipo) = țipău, pânişoară.
4) уе (ung. Шолу) Ё vad, шахсан
94.
De-ar fi fata cât de hada,
Tot iti cat’ a-i zice mândră,
610. De-ar fi cât de negricioasă,
Ea se ţine că-i frumoasă.
95.
Care fată se măre(şte),
Nu mi-aş da pipa pe ea.
Tu lelité albeneata,
615. Cu flitul!) ca şi la rata,
Ce te til ава măreaţă?
Drăguţul ţi-e albenet,
Ca şi gura la hornet,
Nu se ţine-aşă măreț...
96.
620. Săraca mireasa noastă,
Câtu-i dânsa de frumoasă,
Fug porcii de ea pe coastă!
. Săraca mireasa mea,
Câtu-i ea de frumoşeă,
625. Cât se tem porcii de ea!
C'a văzut-o scroafa noastă,
Şi-a fugit până pe coastă;
Scroafa avea opt purcei,
i-au perit de spaima ei!...
nde-1 văd nasul şi gura,
Nu-mi trebe casa şi gura;
Că mă umple toată ura;
Unde-i văd gura şi nasul,
Nu-mi mai trebe odolha-
[2419),
635. Că mă umple tot năcazul!
630.
97.
Nu-i mândru cine-i frumos,
Ci-i mândru care-i drăcos;
Nu-i mândru cel cu păr cret,
Ci-i mândru omul isteţ.
1) flit = bot.
3) odolhaz (ung. oldalhdz) == odaie laterală.
98.
| 640. Mândră-i lumea cu feciori»
Ca şi grădina cu fiori;
Mânâră-i lumea şi cu fete,
Fără feciori nu se gede.
99,
La cusutul steagului,
645. Joacă ruja macului;
La cusutul cununii;
Joacă floarea violii.
100.
Miresucă, după tine
Pare-i rău la oarecine,
650. Şi după mirele tău
La multe le pare rău.
101.
a PMR ees w owe ee — © ee
безе boi şi patru junci,
Nu-s ca buzele de dulci;
Patru cai la o căruţă,
655. Nu-s ca ochii de drăguță.
102.
Sub potcoava cismei mele .
ede dracul şi-o muiere,
i mă 'nvaţă-a face rele.
103. |
Colo тп postul lui Crăciun;
660. Сапа e lunecuş pe drum,
Umblă dracul ca nebun,
Pe cine să-l nebunească,
Pe hada să o peteasca,
De ea să se mantueasca.
104.
666. La hada din sus de sat
Dracul slugă s'a băgat,
Simbria n'a căpătă,
Până ce o-a mărită.
105.
|
Umblă dracu’n car cu cai, |
670. Cui ar putea face baiu 1): |
Umblă dracu 'n tileguţă, |
Pe mândra să o căruţe;
Umblă dracul cu carut |
Ре la fete cu drăguţ.
|
106.
675. Noaptea, până'n cântători,
Umblă dracu’n gezatori,
Şi-i înşeală pe feciori
Să se facă furători.
107.
Umblă dracul supărat,
680. Nebeut şi nemâncat,
Că pe nime n'a aflat
Mândrei mele de bărbat!
108.
Umblă dracul să mă'nşele,
Să mă duc a face rele.
685. — Du-te, drace, 'n sărăcie,
Nu-mi tot cădeă silă mie!
109.
La mândruca prin grădină,
Vine dracul pe la cină,
Si ea pe la mine-l mână.
690. Vine “dracul c'o melitá
Dela biata mândruliță,
Tot la mine pe portita,
Şi mă mână s'o petesc,
De năcaz să-l mântuesc.
110.
| 695. Vine dracul tot în fugă,
Că-i mânat de-a mea mân-
[drucă,
Si vine ca să mă ducă.
De dracul cruce mi-oiu face,
Si-apoi înapoi 88 'ntoarce,
100. 51 mândra rămâie 'n pace,
111.
Unde-s două, trei femei,
Dracu-gi face jucărei ;
Unde-s fetele 'nvăţate
Şi dracu-şi face păcate,
705. Mai ales la noi, pe sate.
112.
Cocoana vecinului
Suie ’n gura podului,
Cu vartelnitele 'n mână
Brăcinariul mi-l deapână:
710. Pe dracul la mine-l mână.
Poate lelea depână,
Până ce s'a sătură,
Că eu tot nu oiu luă;
Că multe şi-au descântat,
715. Si de-aici, şi din alt sat,
Şi eu tot nu le-am luat.
113.
Ucigă-te crucea, drace,
Multe rele poti tu face;
Ucigă-te şi Sfântu,
720. Multe rele mai faci tu,
Cum îmi mânânci sufletu!
114.
Du-te, drace, 'n mare trudă,
Nu mă duce la cea mută!
1) batu (ung. baj) = năcaz, supărare.
115.
ү dracul pe fântână,
725. Lângă fata cea bătrână,
Si ea la ursit îl mână.
Vine dracul năcăjit,
1 barba i-a cărunţit,
e când umblă la petit.
730. Hâda nu s'a măritat,
Nici dracul nu o-a luat,
Şi-a rămas de râs la sat.
116.
Dracul n'are ce lucră,
Far’ pe mine-a mă ’ngela,
180. Să merg să ieu pe hâda.
117.
Mergi, mândră, la Dumne-
[zeu,
Ori la dracul, fătul meu,
Nu-mi sta tot în drumul
(meu.
118.
Du-te, drace blăstămate,
140. Nu-mi face-atâtea păcate ;
Că te-oiu prinde gi te-oiu
[bate,
Si te-or râde ’n jos pe sate.
119.
De omutul care-i sfânt,
. Fuge dracul tipurind;
745. La omutul blăstămat,
Merge dracul pe iernat.
120.
Fire-ai, drace, de poveste,
Pan’ ce mă duci la neveste;
Fire-ai, drace,-afurisit,
150. Pentru ce m’ai nebunit?
А. LULUUUUUULLIILULLI—SR, u ................................................
121.
Merge dracul si s’ascunde,
Unde-s neveste mai multe
i bărbaţii-s duşi la munte.
ând e pe la cântători,
755. Merg la neveste feciori,
Se cuprind pe subsuori;
a pa dracul prinde-a râde,
š 1-a scos pe toţi din minte.
122.
Umblă dracul pela moară,—
760. Bate-l, Doamne, şi-l omoa-
ră! —
Dracul se face њег
Fetele după el mor;
De ваг face dracu fată,
Muri-ar nemăritată.
123.
765. Când e dracul supărat,
Trage-se la noi în sat;
Când e dracul mai nebun,
Trage-se pe lângă drum;
Când e dracul mai scârbit,
710. Se mai duce la petit;
Dacă dracul se uregte,
Se mai trage către Peşte
Š: pe domni її nebuneste,
i-apoi, de râs, mai ples-
[negte.
124.
775. Hop, mândrucă, dumata
Pe-aici nu-ţi pierde vremea,
Că nime nu te-a juca,
Batâr cât vei aşteptă:
Mergi la dracul pe ospăț,
780. C'acolo te-or jucă toţi.
1%.
Când şi-a face dracul nuntă,
Ştiu са fi horincă multă
Şi s'a hrăni 81 cea mută.
126.
Rusine mi-e de pământ,
785. Cu cine-mi făcui cuvânt:
Cu propeaua gardului,
Cu urita satului;
Cu propeaua dela gard,
Cu urita dela sat.
790. Vind, drace, şi o iea,
Că cu dânsa n'oiu şedea;
Vină, drace, şi o du,
Că la noapte-i capătu!
Că, amu, de-o săptămână
795. Mâiu cu securea pe mână.
127.
Pe cea gură de орошё
sare mândra şi suspină,
acă vede că-i de vină.
128.
Măi bărbate cšlicut,
800. Lăsă-mă să-mi tin drăguţ;
Că drăguţ de mi-oiu tinea,
Scârbă 'n casă n'om avea.
129.
Fă-te, mândră, ce t’ei fa,
Numai nu te mărită,
805. Că la toamnă te-oiu luă;
Te-oiu luă, de n'a plouă,
De-a plouă, norocul tău,
Că-i gedea la tatăl tău;
De-a ploua, paguba ta,
810. Că-i fi fată la mă-ta
Şi-i vei toarce cânepa.
130.
Spune-i, frate, mândrei tale
Să nu-mi facă hore mare;
Eu i-oiu fa mai mititea,
815. Si mai ciudă i-a păreă.
131.
Frunză verde lemn cânesc,
Câtu-i lumea mă trudesc;
Niciodată n'am noroc
La drăguță să o joc.
132,
820. Nicemândra nu-i prea loatră,
C’a legat cânii de gatra.
Lelita-i bine gătată
Cu hainele dela alta;
Candu-i coalea pe sub sară,
ВЭБ. lea hainele subsuoară
Şi le duce-acasă iară.
133.
Mult mă uit peste strânsură,
Să văd şi pe-a mea smul-
[tură.
Iată o în fundul gurii,
830. Gandegti că-i fata pădurii!
134.
Floare-albastră de pe coastă,
Supărată-i cea nevastă:
Bărbat are, drăguţ n'are,
Şi trăegte cu mustrare.
186.
835. Mandrulita mea, Anuță,
N’are aiu în grădinuță,
Numai flori са să se ’nstrute.
186.
Lelit& cu buze groase,
Sterge-le că ţi-s băloase;
840. Sărută-te-aş, şi mi-e groază!
137.
Fetele din satul nost,
Ca şi fasolea de post;
Mâncâ-o-ai, şi nu-ţi prea
[place,
Mânânci, dacă n’ai ce face.
188.
845. Fetele de pe Iza,
Când îşi spală cămeşa,
Tulbură toată apa;
Când îşi spală poalele,
Tulbură da ela
139.
850. Câtu-i pământul de lat,
Nu-i ca dorul de turbat;
Câtu-i pământul de lung,
Nu-i ca dorul de bolund.
140,
Tu leliţă, lelişoară,
855. De-ţi e voia să te joc,
Pune-mi coalea strut pe clop!
Pentru strut de zece graiţe!)
Nu mă scol пісі de ре laita.
141.
Fetele de prin Josani
860. Dau paiele la juncani,
Buzele la cotângani!2)
142.
Asta lele nu-i. de-aici,
Că dă orzul pe verigi
1 secara pe inele,
865. Şi vine la joc cu ele.
143.
Mândruliţă, de-al tău dor
Arde-mi cisma pe picior.
144,
Arde lampa si singurš.
Mândra-i dusă după gură.
‚з) graiță = crucer, 2 bani
60
— а a a
145.
870. Lelitš, buzele tale, -
tiu că nu-s mărgăritare,
1-3 de piele ca şi-a' mele,
O leacă mai subţirele.
146.
Mândră-i lelea 'n sărbători,
875. Dacă pune-un car de flori;
Cându-i pe Luni şi pe Joi,
Gândeşti с'а suflat în foi.
147.
Şede muta jos şi sbiară,
Dacă nu şti pune teară;
880. Şede muta jos şi plânge,
acă nu se poate 'ncinge.
148.
“, Frunză verde de macrig,
Mă 'nsurai cu ochii 'nchişi,
Luai fată de nemiş.
885. Nemişoaia şede 'n vatră
2 mânâncă nespălată, `
a şi scroafa din covată.
Dimineaţa când se scoală,
Cioarele din cap îi sboară;
890. Nice ochii nu-i deschide,
"Şi-i cu mânurile ’n blide;
Duce-se şi cată 'n oală,
N’a rămas ceva de-asară?
De vede că n'a rămas,
895. Prinde-a forăi prin nas,
Ca şi scroafa la prilaz,
Mânca-o-ar mare năcaz!
Până 'ncaltë un picior,
Soarele-i la prânzişor:;
900. Până ’ncalta celălalt
Soarele-i la scăpătat.
149.
Dragă 'mi-e lelita naltă,
Că-mi dă gură peste portă;
*) cotângan = tecioraş de 15-418 ani.
Dar lelita mititea
905. Se ’ntinde si n’ajunge,
Numai cât mă necăje(şte)
Şi pe mine şi pe ea.
150.
La casa cu ştergători
Dracul vede petitori,
910. La casa cu lepedeauă
Sunt petitori câte nouă.
151.
De-aş trăi cât piatra 'n
[munte,
N'aş iubi fete avute,
Ci-aş iubi una săracă,
915. Când oiu zice: „taci!“ să
[tacă.
152.
Strutisor de pe palant,!)
Vreme-i, mândră, de lăsat;
Lăsă-ne-am, nu пе putem,
Ne-am iubi, nu cutezăm;
920. Ne-am lăsă, ne celuim,
Ne-am iubi şi nu 'ndrăznim,
Nu ştiu cum să nimerim.
153.
Merigor răcătănat,?)
Mândra mea ва lăudat
925. Că grajdu-i e plin de vaci,
Si-am cătat 81-8 numai draci, |
Si ocolu8)-i plin de boi
Si-am cătat şi-s numai doi;
Are bani într'o bărbânţă,“)
980. Şi-am cătat şi-au fost tă-
[rate.
palant == gard de scânduri.
61
Cătat-am şi prin cămară
“Ө1-аш aflat о berbincioară;5)
Berbincioara-i din trei doage
Si-a fost plină de potloage.
164.
935. Lelea, câtă-i, toată-i albă,
Numai la obraz e neagră.
150.
Leliţă, 'n ocolul tău
Crească frunza de durzău,
Pe ciudă c'oiu merge eu,
940. Infloreascé rezeda,
Pe ciudă că oiu călcă.
Să-ţi fi ştiut eu rândul,
Nu ti-ag fi călcat pragul,
N'aş fi ars atâtea lemne,
945. Ci m'aş fi culcat de vreme.
Să fi ştiut ca amu,
Nu mi-aş fi pierdut somnu.
De te-oiu mai cerca vreo-
[dată,
Dumnezeu Sfântul mă bată!
156.
950 Pălincă, uiagă neagră,
Cât o beau, lumea mi-e
[dragă.
157.
Pălincuţă dela Huta,
Cum o bea săraca mută.
Bea-ar pălincă, şi nu-i,
955. Este 'n butea Jidului, _
Bani în punga mutului.
3) răcătănat == crengos, încrengat.
3) ocol == o
grada.
‘) bărbânţă = butoiu, hârdău lung, încare se tine brânza, laptele de oi.
5) berbincioară = dim. din barbanta.
158. De când beu la Sloim în
| vale
Ducu-mă, mândrucă, дис, | 985. De-atunci n'am nici Ñ |
Numai ţie să-ţi aduc [mâncare.
Sărăcia toată huc.!) 163.
159. Bată-te, mândră, hoheriul®),
: Că ţi-ai beut cenuşeriul
960. Trecut-am eu p'ângă iad i mălaiul de sămânță,
а văzut un spânzurat. i-ai rămas de pocăință ;
u m'am pus 81-аш întrebat | 990. Și mălaiul de mâncat,
Pentru ce l-au spânzurat ? i-ai rămas de râs la sat.
- Şi-a lăsat nevasta 'n pat i-a beut lelea mălaiul,
965. Şi s'a dus la alta ’n sat. C'a gândit с'а vedeă raiul,
Mălaiul gi l-a beut,
160. 995. Şi raiul nu l-a văzut.
As& mi-a trecut vremea: 164.
Umblând toată uliţa,
Dimineaţa 81 sara,
După gură la mândra.
Te cunosc, lele, pe poale,
Că eşti o femeie moale;
Că de-ai fi femeie iute,
161. Poalele ti-ar fi lăute,
2 ‚ , , | 1000. Batăr până la genunche.
970. Aveţi grije, măi feciori, Trece Sfântul Neculaiu,
Când veţi mână pefitori, Poalele nu ţi le lai,
Să se uite p'ângă gură, Trece-gi-a qi Sfânta Cruce
De-or vedea cevă strânsură, Şi la râu tot nu l-ei duce.
Cât să ieie-un puiu în gură,
975. Să se bage prin cămară, 165.
Doară văd vreo berbin-
[cioară, | 1006. Jupâneasă tătăişe,
De nu plină, batăr goală. Nu-mi dă sfântă sămătişet),
Ci deschide podigorul 5)
162. Şi-mi dă oala cu grosciorul.
De când beau la Şloim în 166.
[dâmb,
De-atuncea mălaiu nu vând, Dela noi a treia casă
980. Fără cumpăr, când am rând; | 1010. Este-o fată negricioasă
Când nu, umblu şi flămând. Si vine mă-sa la noi:
Pe răbdare nu dai bani, — lea fata şi gese boi!
Mălaiu-i la bocotani. 2) —Boii-mi plac că bine trag,
1) huc = chiar (toată).
9) bocotan = bogat.
*) hohertu (ung. hóhér) == hingher.
+) sămătişe = lapte prins, lapte acru.
5) podișor = stelaj, etajeră.
Dar cu hada ce să fac?
1015. Boii i-oiu mână la vale
Şi pe mândra 'n supărare,
Воп i-oiu mână la râu
z ре hâda 'n lucrul rău,
oil i-oiu mână pe luncă
1020. Şi pe hâda să se ducă!
167.
Bine zice cetera 1),
Mai bine joacă mândra:
Gândeşte că-o oiu luă.
168.
Rău-i mut şi rău-i surd,
1025. Mai rău-i cu buză ruptă,
Că nime nu te sărută.
' 169.
Unde-ai fost asară, lele?
— La prilaz, de-am dat
inele.
— Inelele cui le-ai dat?
1030. — La cel ce m'a sărutat.
. —Unde-ai fost,.leliţ atunci?
—La fântâna cu doi nuci,
Să dau gură la doi prunci.
—Unde-ai fost, mândrucă,
fieri?
1085. — Га fântâna cu doi peri,
Să dau gură la doi veri.
170.
Să tršesti tu, năcăjită,
Să bem horincă ’ndulcita
Din шара cea sucită
1040, De sub guba?) сеа cârpită.
171.
Uieguță de fărtaiu 8)
1) ceterd == vioară.
*) gubd (ung. guba) = suman.
La cucoane-i numai Ба,
Dar săraca itia,
Aoeea 11-1 inima!
172.
1045. Fetele până ce-s fete,
Nu ail eat pălincă verde; -
Apoi dacă se mărită,
O beau verde ca'ndulcită,
Că se strâng câte-un ciopor,
1060. Şi ’ndulcese câte-un ulcior
51-81 chiamă câte-un fecior.
178.
Vai si-amar de-aceea casă,
Unde-i nevasta frumoasă
Şi bărbatul metehău4),
1055. De-acolo trăesc 81 eu;
Unde-i bărbatul cam mut,
De-acolo triesc mai mult.
174.
Zis-a socrul că mi-a da
Patru boi şi pe mândra,
1060. Patru boi suciti de coarne,
Şi mândra-i lată de foame!
175.
Cu mandrutul din Văleni
Mi-am beut doi bouleni,
Si cu mutul cel din Glod
1065. Incă mi-am beut un 2106.
176.
Na, mândrucă, bea oţet,
Şi te du să nu te văd;
Na, mândrucă, bea vinars,
Si te du 'n mare năcaz.
3) fărtaiu (germ. viertel, ung. fertály) = pătrar, sfert.
*) metehdu = mutos, tras-împine. -
6
14%.
1070. Вев-а as vin din oalš nouš
Cu mândrele cu-amândouă.
178.
Cragmarité d'ingă!) drum,
„Sufletu 'n tine mi-l pun;
| De-ar fi bun sufletu ’n tine,
1075. ка cere bani dela mine.
179.
N'avu dracu се lucră,
De m'a 'nvăţat a a jucă!
De-aș şti da cu coasa л
„Паг 2),
Cum dau cu picioru'n dant,
1080. De-as şti da cu coasa 'n
[rât,
Cum dau cu el în. pământ,
Fi-aş gazdă ca Bobutul,
Nu coldău ca selecutul !
. 180.
Frunză verde din pădure,
1085. Cine-a furat, să mai fure,
Păgubagul se spânzure!
181.
Astă noapte am visat
_ Doisprezeċe draci în sat,
Duceau pe birău legat.
-_———— - — —— —
1) а de lângă.
9) laz ~- loc de fanat.
5 fărină == făină,
“© dărab (ung. darab) = bucată.
1090. Si la noapte voiu visa
Treisprezece draculite,
Si-or duce pe birăiţă.
182.
Săraca fată săracă,
Toată vara paşte-o vacă;
1095. Cându-i coalea petoamna,
Ea-i cu lapte, vaca ba ;
Cându-i colea ’n postul
mare,
Ба- cu lapte, vaca n'are;
Dacă vine Craciunu’,
1100. Ea-i cu lapte, vaca nu!
183.
Săraca fata saracă,
Ма lucră la cea găzdacă.
Cea găzdacă зеде ' n pat,
Lucru i se lucră ?п sat.
1106. Pan’ ce-şi trage pe la
- [méana,
Dă ulcele de fărină3)
Si dărăburi de slănină;
Рат” ce-şi trage la grumaz,
Dă dărăburi +) de cârnaţi
1110. Şi lemnute câte-un braţ,
Să nu ştie ceialalti,
184.
La viței, Магіѕсё hei!
Mână trei şi-adună doi,
Lasă unu pe zăvoiu,
| 1115. L-om cătă noi amândoi!
10.
20.
- Si pe fiu a-l picură;
25.
III. COLINDE.
Refren : Haida lin, iară lin.
Colo sus, la Răsărit
Fac Grecii o mănăstire.
Grecii o fac,
Turcii o sparg,
Nu o fac, cum să o facă:
Cu nouă uşi, cu nouă
(altare,
Cu ferestrile spre soara
Si cu uşa ’n jos spre mare.
Dara 'n dânsa cine-şi cântă?
Cine-gi zice ruga sfântă?
Nouă popi, nouă dieci
Xi p’atatia patrierci 1);
De cu sară 'n ea-gi întrară,
De cu sară vecernia,
. La miază noapte litia,
Dimineaţa slujba sfântă.
Slujba sfântă cine-o ascultă?
C'o ascultă Maica Sfântă,
Cu боў micuţ în braţe.
Maic'a prins a lăcrimă
Pe unde l-a picurat,
Pielea 1 sa beşicat.
Fiu-şi plânge, stare n'are
Nici câtă de alinare.
1) patriare, pl. patrierci — patriarh.
Bud, Poezii din Maramures.
1.
Maic'a prins a-l mângâiare :
- Taci, fiule, taci,
[dragule!
Numai eu tie ţi-oiu da
Două mere, două pere,
Două tate dalbe-a’mele,
Păharul botezului
Şi cheile raiului.
Când în lume vei întră,
Tot vei prinde-a boteză,
Din păgâni creştini vei fa.
Si-apoi eu ţie ti-olu da
Si penita mirului,
Scaunul judeţului:
Oamenii-i vei mirui,
Dela iad îi vei mântui;
Şi când va veni vremea,
Vei şedea şi vei judeca.
Să fii, gazdă, veselos
Pe la ăst Crăciun frumos
Si naşterea lui Hristos.
Noi colinda o gătăm,
Sus Ја cer o înălţăm,
Jos la gazdă o 'nchinăm,
О 'nchinăm de sânătate,
Pe-afară cu bogătate.
Să fii, gazdă, veseloasă
Pe la asta zi frumoasă!
66
Variantă.
Refren : Domnului şi-al nost’ Domai
10.
15.
10.
15.
Colo’n jos, mai din jos,
La portita lui Hristos,
Fac Grecii o mănăstire,
Zidescu-o cu 'ngrijire,
Cu uşorii de tamale,
Cu uşile de făclie.
In dânsa cine-şi cântară,
Si 'nlontru gi din afară?
Nouă popi, nouă dieci
Si p'atâtia patrierci.
Sluj Та sfântă cine-o ascultă?
Că şi-oascultă Maica Sfântă
Cu fiuţ micut în braţe,
Ce tot sbiară gi nu tace.
— Taci, fiule, taci, dragule!
Eu tie ti-oin darui,
Cu ce t’ei îndestuli:
Două mere, două pere,
Refren : Hristos, Domnul nost'!
Maica Sfântă s'a luat
Prin tarine 'ntraurite.
La un locn locului,
Sub frunzuca plopului
S'a pus Maicasă hodinească,
Pe Domnul Hristos să-l
| павсй.
Maica nu sa hodinit,
Pe Hristos nu l-a născut.
Vântul a prins a suflă,
Şi frunzuca a sună
Ni maica a blăstămă:
— Să fiți voi, plopi, blăstă-
[mati
De mine, de Dumnezeu,
Мал tare de fiul meu.
Voi frunze să n’aveti stare
— —
І
Şi vei merge ’n raiu cu ele.
Fiul plânge, nu mai tace.
Maică sa n'are ce face.
- Taci, fiule, taci, dragule!
Eu tie ți- oiu dărui,
Ce’n lume mai scump va fi:
25. Păharul botezului,
Scaunul județului.
Fiul plânge, nu mai tace,
Maic&-sa n’are ce face.
— Taci, fiule, taci, dragule!
30. Eu He ti-oiu dărui,
Ce ’n lume mai scump vafi:
Câţi coconi de-amu or fi,
Tu pe toţi vei boteza.
Aceasta zi preasfintita
35, Si sărbătoare mărită
Noi poftim ca să vă fie
La multi ani cu bucurie!
» Nici de vânt, пісі de
1) ghialog (ung. gyalog) -- pedestru.
[răcoare.
Şi de-acolo ва luat,
Drumul ghialog !) înainte,
Prin tarine 'ntraurite. .
20. La un locu locului,
La ieslea cailor,
In tunşul paielor
Уа pus ea să hodinească,
Pe Domnul Hristos să-l
[nască.
25. Maica nu s'a hodinit,
Pe Hristos nu l-a născut.
Сап au prins a juca,
lepele а râncheză
Si maica а blăstămă:
30. — Să fiţi voi, cai, blăstămaţi
De mine, de Dumnezeu,
Mai tare de fiul meu,
10.
16.
Şi Vol, cai, să n'aveti sat,
Numa'n ziua de Ispas,
Şi atunci numai un ceas!
Şi de-acolo s'a luat
Pe drum ghialog înainte,
Prin tarine 'ntraurite.
La un locu locului,
La ieslea boilor
S’a pus Maica săhodinească,
Pe Domnul Hristos să-l
[nască.
Şi Maica s'a hodinit
Xi pe Hristos l-a născut.
oii au prins a aburi,
Variantă.
Mărie, sfânta Mărie,
Se luară, se duseră
Pe câmpul cu florile.
Flori igi rupse, 'n poală-ai
puse.
Grele munci că о ajunse,
Se puse să hodinească
Sub umbra de arin verde.
Prinse pruncul a grâmji!),
Si arinul a-l pari
La păgânii de Jidani.
— Е-аі, arin, blăstămat
De mine, de Dumnezeu,
Mai tare de fiul meu;
Să te faci pe lângă râuri,
Să te taie pe la zignuri.?)
Se luară, se duseră
Pe câmpul cu florile.
Flori îşi гирве, 'n poală-şi
[puse,
Grele munci că o ajunse;
Si s'a pus să hodinească
Sub umbra de ploput
[verde.
Prins-a pruncu a gramji,
1) grâmjesc = scâncesc, plâng.
50.
55.
35.
Maica-a prins a aldui:
— Să fiți voi, boi, alduili
De mine, de Dumnezeu,
Mai tare de fiul meu ;
Să fiţi voi, boi, alduiţi,
Intr'un ceas să vă hrăniţi
Şi ’ntr’unu să hodiniţi.
Ingerii gtire-au: vestit,
Si trei păstori au venit.
Trei crai după stea venind,
Daruri scumpe aducând:
Aur, smirnă şi tămâie,
Pe pruncul mic să-l
(mângâie.
Şi ploputul a-l pari
La păgânii de ан
. —Fi-ai, ploput, blăstămat
De mine, de fiul meu
Şi de Domnul Dumnezeu.
Та, numai frunzuta ta
Tot ea să nu aivă stare,
Nici cu vânt, nici fără
[vânt
Să n'aivă aşezământ.
Se luară, se duseră
Pe câmpul cu florile.
Flori îşi rupse, 'n poală-şi
[puse,
Grele munci că o ajunse.
Se puse să hodinească
Sub umbra de brăduţ
(verde.
Prins-a pruncul a grâmji,
Bradul poale-a năpusti.
— Fi-ai, brăduţ, lăudat .
De mine, de fiul meu
Şi de Domnul Dumnezeu;
Ia numai frunzuca ta
Fie iarna ca .vara!
3) zignuri = locuri unde se fierbe rachiul.
2
Altă variantă.
Auzit-am, auzit,
Că s'a născut Fiul Sfânt;
In: ieslea boilor,
In turigul oilor,
5. In paiele grâului,
In ogrinjii fânului;
Şi de-acolo sa luat,
Tot pe drum de măieran
Refren : Domnului şi-al nost’ Domn!
Ce curţi îs aceste?
Curti înalte minunate.
Inaintea curților
Sunt trei rânduri de pomuti
La umbruta pomilor
Sede Doamna curților,
C’un păhar galben a mână,
Refren : Florile dalbe de măr.
Sub tufa de mălin verde,
ага aici cine gede?
Doi suraşi!) de porumbasi,
Si de-acolo s'au j|. |
5. La apa lui Iordan.
Apăn pene au luat,
Petricele ’n clonţurele2),
Са să-şi facă curticele3).
Dară 'n curte cine sede?
10. Mărie, fată albeneaţă. —
Refren: Dimineaţa lui Crăciun!
Din Mărie sa născut
Domnul Hristos pe pământ,
1) suragi = dim. din sur.
3) clonjurel = dim. din ,clont*.
з) curticeă = dim. din „curte“.
10.
16.
8.
| 10.
15.
4.
15.
20.
La apa lui Iordan,
Şi-acolo s'a botezat
De Топ cel preacurat.
Frumos nume i-a aflat:
Isus Hristos luminat,
Domn a fost gi ni-a fi iară,
Pân'amu şi în veci iară!
Tot închină şi suspină.
Pe toarta păharului
Scrisă-i raza soarelui,
Pe fundul păharului
Scrisu-i spicul grâului
Şi numele Domnului;
De unde ţine cu mâna,
Scrisă-i luna şi lumina.
Dar de lucru ce mai lucră?
ке are popistregte
Guleragi tătâne-său
Şi cémese frate-său.
De mi-ar împistri şi mie,
Bună plată i-ag plăti:
Las da boi ві i-aşdaoi.
— Mie nimica nu-mi trebe,
Fără voinicul de-asară,
Ce-a ieşit pe poartă afară,
Cu parutul rătezat
Şi cu clop pe ochi lăsat.
Lui Iuda i-a fost urit.
Iuda, iubitor de bani,
L-a vândut Гаі săi duşmani,
Numai cu treizeci de bani.
10.
20.
Când banii’n mână i-au pus,
Luatu-l-au şi l-au dus
Pe dealul Golgota ’n sus.
Sus pe cruce că l-au pus,
Cu sulița l-au străpuns,
Mult sânge gi ap’ a curs.
Luna s'a 'mbrăcat în sânge,
Ingerii au prins a plânge,
Si stele încă toate,
Că n'a fost vrednic de
" [moarte.
Luna 'n sânge s'a 'mbrăcat,
Soarele s'a 'ntunecat;
Si de-acolo l-au luat,
Groapă 'n piatră i-au săpat,
Retren: Dimineaţa lui Crăciun!
Mare iarnă a picat,
Опе toate-au sberat.
Dumnezeu le-a auzit,
Jos la ele-a coborit
Refren: Lilion 81-а] nost' Domn !
10.
15.
Pe râtul lui Rusalim
Mare turmă de oi vin’.
Dar la turmă cine şede?
Că sede soră cu frate.
— Nu ştiu, frate, ce văd eu!
Nu ştiu, pomii-s inflorifi,
Ori doară pe munţi a nins?
— Nici pomii nu-s înfloriţi,
Nice pe muntinu a nins.
Aceia-s рербоги tai.
Vin încoa’, te cer pe tine,
Cer adaus lângă tine:
Două sute oi cornute
Si p'atâtea capre şute.
Că tot pe tine te-or duce,
Tot pe munti, la dalbe curţi,
25.
25.
1) ciung == arbore pitic; nedesvoltat.
Si-acolo l-au îngropat.
Grele străji i-au aruncat,
Să străjuea(scă)pe 'mpărat!
Dumnezeu ce-a poruncit ?
Străjile toate-au înlemnit.
Tu eşti Maică adevărată,
C'ai născut fiu fără tată.
Când Dumnezeu se năşteă,
Rouă peste boi cădeă,
Din corciuri făclii ardea,
Din nuiele luminéle.
Dumnezeu авд a zis:
— Pomeniti naşterea mea,
Cât de rar, la zile mari!
13.
3
Pe scară mândră de ceară,
Pe fustei de fulgerei,
Să le-aducă flori de vară
De strutul feciorilor,
De cununa fetelor,
Rosmarin nevestelor.
La părinţi necunoscuţi.
Unde -i vedea rât cu iarbă,
Vei gândi că-i a ta mamă;
Unde-i vedea rat cu flori,
Vei gândi că ţi-s surori;
Unde-i vedea ciungi!) păliţi,
Vei gândi că ti-s părinți;
Unde-i vedea ciungi uscați,
Vei gândi că-s ai tăi fraţi.
— De wor vedea cu ochii,
Nu ti-or mai cere boii;
De mi-or vedea hainele,
Nu fi-or cere oile;
Dacă mi-or vedeă portul,
Nu ţi-or cere iosagul;
Dacă mi-or vedeă faţa,
Nu ţi-or mai cere stâna!
70
8.
Refren: Domnului şi-al nost' Domn! — Lăsa-v'oiu, la biata, oi,
N'oiu trudi mai mult cu voi.
Este-un râtuţ lung şi lat, - Mai trude(şte), Doamne,
De oite 'ncunjurat. [cu noi
La oite cine sede? Până'n dalba primăvară,
Şede bunul Dumnezeu, 15. Si ne paşte la pripoare
5. Cu fluer intintelat,?) i ne-adapă la izvoare;
Cu suman îmbăierat. Noi tie ti-om dărui
Când cu fluerul zice, La Sanjeor) |
Toată turma se strânge, Un miel frumos,
Când cu fluerul tace, 20. La Ispas
10. Toată багша se sparge. Un bulz de саз!
Variantă.
Colo jos, că mai din jos, | Alb îs şi eu ca şi voi.
Dar acolo ce se vede? — Mai iernează-ne o iarnă,
Tot un boteiaş de oi. Şi ne mai vărează-o vară,
Dar la ele cine sede? Si ne paşte la pripoare
5. Tot Ionu' Sântionu', “20, Si ne-adapă la izvoare.
Cu brâu гова ’ntintelat, Noi tie ţi-om dărui
Cu flueru ’nferecat, La Sânjeor)
Cu baltag incolturat. Un miel frumos,
Din fluer igi zice, La Ispas
10. Turma i se strange, 25. Un bulz de сав.
Din fluer mai tace, Colindiţa nu-i mai lungă,
Turma se întoarce. Să trăească cine-o ascultă,
El îşi rupse gi mi-şi zise: Colindit-ai atâta,
— Lasă-v'oiu, la focul, oi, Pe boieri Domnu-i tră-
1б. Că de când umblu la voi, [ea(scă) !
9.
Refren: Haida Leru, Leru Doamne! О nastere de 'mpărat
Cu Isus cel luminat,
Sculati, gazde, nu durmiti, | 10. In giolgiuri înfăgurat,
Că nu-i vreme de durmit, Cu titiuta roşie 'n cap,
Ci vreme de 'mpodobit. Bătută din aghimant?),
Scoală, gazdă, slujnicele Aghimant de cel frumos,
5. Să-şi aştearnă mesele, Să-l cunoaştem că-i Hris-
Să-şi umple păharele; [tos!
Că va veni nasterea, | 15. Vine-şi Domnul Dumnezeu
1) infinfelat == înfrumusețat.
3) aghimant -= diamant.
10.
Cu o ceată de îngeri,
Făcând slujbe şi cântări.
Vine-şi Domnul Dumnezeu
Cu o ceată îngerească,
Pe diavoli să-i biruească.
Vine-şi Domnul Dumnezeu
Cu Vanghelia deschisă,
In mână cu făclie-aprinsă.
25.
80.
10.
In cel pat mândru ’ncheiat |
Cine-i culcat?
Fiul Sfânt a adormit.
— Scoala, scoală, Fiuţ
Sfânt!
Că nu-i vreme de durmit,
E vreme de ’mpodobit.
10.
11.
Refren: Dimineaţa lui Crăciun!
Scoborit-a Dumnezeu 15.
Pe-o scară de ceară,
Cu fugtei de fulgerei,
In stupine de albine;
Si de-acolo s'a luat,
Că n'a putut poclui?)
De mirosul florilor,
De bunul albinelor,
In mijlocul satului
La casa bogatului.
Și-a strigat dela fereastă:
-- Gata-i cina, măi bogate?
Şi el numai gi-a strigat:
25.
12.
Refren: Florile dalbe! | 5.
La cea masă de mătasă;
Da’ la masă cine gede ?
Sede Maica Precista
Cu fiuţ micut în braţe: | 20.
1) goz, dim. gozuc (ung. gaz)=gunoiu.
8) pocluesc am stare, încap.
Când Dumnezeu se năşteă,
Roua peste boi cădea,
Din corciuri făclii ardeă,
Din nuiele luminele.
Dumnezeu авд zicea:
— Pomeniti naşterea mea,
Cat de rar, la zile mari!
Scoala, gazdă, slujnicele
58-81 mature curțile,
Si cât gozuc!) 1-ог află,
Tot în iad l-or aruncă
Si iadul s'a ’nteneca,
Şi raiul s'a lumina!
— Gata-i, gata-i, nu-i de
[voi,
Că-i de nişte domni ca noi!
Şi de-acolo sa luat
In capătul satului,
La casa săracului.
Şi-a strigat dela fereastră :
— Gata-i cina, măi sărace?
Şi el numai şi-a strigat:
- Gata-i, gata-i, pe putin,
Da’ veniţi să o 'mpărţim.
Câtă nu ne-a prisosi,
Vom merge ’n sat şi-om
[dobândi,
ȘI cu lucru o vom plăti.
Fiul plânge şi nu tace.
— Taci, fiule, taci dragule,
Eu ţie ti-oiu dărui
Două mere, două pere,
Două tate dalbe-a’ mele.
Si 'псй eu ti-oi dărui
15.
Tot cheile raiului
Şi crucea botezului ;
Pe cei mici vei boteză,
Pe cei mari vei cunună.
Dar pe masă ce mai sunt?
— Sunt lumine-aprinse.
Printre ele ce mai sunt?
— Sunt colaci de grâu.
Printre aceia ce mai sunt?
Sunt cupe cu vin.
— Voi cu-acelea ce-aştep-
| [taţi ?
— Că aşteptăm pe Dum-
[nezeu,
Să-l mărim, să-l ospătăm.
— Haida, Doamne, п prânz
[cu noi!
Refren : Dimineaţa lui Crăciun!
10.
15.
Noi umblăm să colindăm
35.
13.
|
|
i
t
Pe la curți de mari boieri. :
Dar boierii nu-s acasă,
Că-s în codri a vânare.
Nimica nu-şi căpătară,
Făr'un tapugor surigor.
Tinse. puşca să-l impuste.
— Vai de mine, nu таривод,
Că eu nu-s ce ti-se pare.
Eu-s lonu' Sântionu',
Nănaşul lui Dumnezeu.
Maică-mea ша blăstămat
Să fiu fiară de păduri
Nouă ani şi nouă veri
Şi p'atâtea primăveri.
Dac'acelea le-oiu plini,
Jos la tar’oiu cobori,
Si om, ca gi voi, oiu fi.
Slujbă sfântă oiu sluji.
Slujba sfântă cine-o
| [ascultă ?
30.
x 35.
|
40.
14.
Scoală, gazdă, nu durmi,
Că nu-i vreme de durmit,
Ci-i vreme de veselit.
|
|
D.
— Ва eu nu m'oiu duce,
СА аш mult de umblat
Pe la râtul lui Pilat,
Unde-i un pom rămurat,
Toamna pică de rodit,
Primăvara de 'nflorit.
Colindiţa-i atâta,
Pe boieri Domnu-i tră-
[ea(scă).
Să fii gazdă, sânătos,
Să-ţi ajute şi Hristos
Şi găzdoaia sânătoasă,
Să-ţi ajute Maica noastă,
Pe la asta zi frumoasă!
Să ajungeţi mulţi Crăciuni
Cu pace şi sânătate!
C'o ascultă Maica Sfântă
Cu fiuf micuţ în braţe.
Fiul plânge, stare n'are.
Taci, fiule, taci, dragule,
. Că eu ţie ţi-oiu dărui
Tot cheile raiului
ŞI crucea botezului.
Tu raiul vei descuiă,
Pe Dumnezeu Геі vedea,
Tie bine ţi-a părea.
Sus în сег о їп,
Јов la boieri о ’nchinim.
O 'nohinăm ре sânătate,
Pe mai multă bogătate.
Sa fii, boier, sânătos,
Să poți merge la itros,
Еп, boier, cu veselie,
Să poţi merge la litie;
Boiocreasa sânătoasă,
Să-ţi ajute Maica noastă!
Colinda e atâta,
Cine-o ascultă, să trăea(scă)!
Gazda bună ca ieşit
Si pe noi ne-a dăruit
ot cu vita vinului
10.
10.
16.
20.
20.
Si din roada grâului,
El pe noi ne-a dăruit
Cu o cogarcă!) de nuci,
Să se Joace bietii prunci;
Cu о совагсй de mere,
Să ne săturăm din ele.
Dar încă ce ne-a mai da?
Un carnat mare de porc
15.
Се sară-i astă sură?
— Asta-i sara de Crăciun,
Să te veseleşti, om bun,
La cea masă de mătasă.
— Dar pe masă ce mai sunt?
—Că mai sunt făclii arzând.
—- Printre făclii ce mai sunt?
—-Că mai sunt colaci de grâu.
— Printre colaci ce mai sunt?
—Tot cupe pline cu vin.
—Da’ la masă cine-mi sede ?
—1п cornul întâiu de masă
Sede bunul Dumnezeu,
In al doilea corn de masă
Sede sfântul Petru,
La al treilea corn de masă
Sede [on Sântion,
La alpatršálea corn de masă
Sede jupanul de gazdă,
C’un păhar galben a mână,
Tot închină şi suspină.
Si 'nchină la răsărit,
54-| audă Domnul Sfânt,
Domnul Sfânt pe-acest pă-
io
In toarta păharului
Scrisă-i raza soarelui,
Colo sus, la răsărit,
Mândri pomi au înflorit.
Pe ia poala pomilor
Sed oile domnilor.
Mare iarnă a picat,
’) coșarcă = corfă, paner.
. Să-l frigem pe mani la foc.
Rămâi, gazdă, veseloasă
Cu toţii câţi sunt în casă,
Să ajungeţi multe zile la
lanul,
Si acestea să le petreceti
Cu bucurie şi veselie.
In buza păharului
Scrisu-i spicul grâului,
In fundul păharului
. Scrisă-i vita vinului.
Ei beură, cât beură,
Dumnezeu din graiu grăiră:
—Dăi, noi, Petre, să mer-
[gem,
C'avem mari də cununat
Suncă mici de botezat.
La cei mari се darli-om da?
Da-li-om boi buni, ne'nvă-
taţi,
Trăi-vor şi ’nvata-i-or:
Da-li-om cai buni, ne'nvă-
Шин:
Cregte-or mari si 'nvăţă-i-or.
Prea e mândră colinda,
Dela noi, dela vreo doi,
Noi silim de o zicem,
Voi siliţi de o plătiţi;
Mai vârtos dela Hristos
C'un colac de grâu frumos,
Şi o ploscă de vinars,
Să o tragem pe sub nas.
Să fii, gazdă, sânătos,
Pe la anul sânătos.
Ое toate-au sberat,
Dumnezeu le-a auzit,
Şi-a făcut scară de ceară,
Tot la ele să coboară,
Să năpoastă primăvară.
16.
10.
Să fii, gazdă, veselos
Pe la-acest Crăciun frumos,
Peste an tot sânătos
Şi mai mult cu fata’n jos,
Cu sumanu ’ntors pe dos.
17.
Се curti-s aceste curti,
Aga 'nalte minunate?
Cu norii alăturate?
In ugori struturi de flori,
Si în uşi struţuri de ruji,
La fereşti struturi domnești.
Inaintea-acestor curți
Sunt trei rânduri de pomuti,
Таг ла mijlocul curţii
Este-un pat mândru 'ncheiat
1) cămănac = comănac.
3) festesc (ung. festek) — văpsesc.
15.
De vă place de colindă,
Să ne sloboziti în tindă,
Lângă cel blid cu plăcintă,
Să stâmpărăm biata rânză.
Da scânduri albe de brad
In dânsul cine-i culcat?
Dumnezeu s'a agezat,
Tot în haine de bumbac,
Si, pe cap, cu cămănac!)
Tot feştit?) cu aghimant.
El acela nu l-ar da
Pentru lumea aceasta...
De ni-ti da ceva, de ba,
Mai mult nu v'om colinda.
GLOSAR.
——
A.
Aghimant, pl. aghimanturi— diamant.
aghistină, pl. aghistini—castana.
agonisese (а адоп18), agonisii, ago-
nisit)==strang, cuprind, adun.
atu= usturoiu.
alduesc (а aldu, alduii, alduit)—a
binecuvântă.
alunguful (cu drumul)—dealungul
(drumului). |
a mână—în mână.
amù =acum.
anin (a anină, aninai, aninat)-agat,
atarn.
armurariu, pl. armururi-=Bot. limba
cerbului. Se folosește împotriva boa-
lei de vite de acelaș nume (armu-
rariu).
agchiutoiu, pl. agchiutot, format din
agchiut, pl. aşchiuți (ung. esküdt)
==ajutor de jurat,—de pretor.
astură -azi seara.
B.
Вааішиу, pl. bădiuluţi, dim. din bade
—-drag, iubit.
baier, pl. baiere-- ata, sfoară de legat
cămaşa ori sumanul la gât.
baru, pl. baiuri (ung. Бај) = năcaz, su-
părare.
bănat, pl. bănaturi (ung. bdnat)—du-
rere, jale.
bănuesc (a-şi bănui, îmi bănui, bà-
nuit)-=mă întristez, mă supăr, mă
îngrijesc.
bdrban{a, pl. berbinfe-—butoiu, har-
480 lung, în care se tine brânza si
laptele de ої. Dim. berbincioard, pl.
berbinctoare.
batdr—barim.
betesig, pl. beteşiguri (ung. betegség)
=boaia.
014а--расове, năcaz.
bidesc (a bid), bidii, bidit)—a necăji,
a trăi cu chiu, cu vai.
birdu, pl. biraie (ung. bir6)-=primar
jude; birdifd, pl. бїгд е, nevasta
primarului.
biriş, pl. birişi (ung. béres)--sluga la
vite.
blid, pl. blide=strachina.
bocotan, bocotancă, pl. bocotani, bo-
cotance-—bogat.
bogătate, pl. bogdtaf:—bogatie.
boghet, bugăt—destul; bugăt de bine,
——destul de bine.
boier, pl. boieri==titulatură de onoare
ce se dă unei adunări, de pildă la
nuntă, la sfat; titulatură ironică;
adv. boteregte. Fem. bozereasă, pl.
boierese, se foloseşte în înțelesul de
„boreasă“, nevastă, stăpână.
boldurel, pl. bordurele, dim. din bold
pl. bolduri==pravalie, dughiană.
bolund, adj.—nebun, nebunatec, smin-
tit (ung. bolond).
borcut, pl. borcuturi=—apă acră, apă
minerală. |
boreasd, pl. borese—nevastă, femeie.
botă, pl. bote=-bšt, baston.
boteiaş, pl. boteiaşe-—dim. din „bo-
teiu“; botetagt de oi, turmă de oi.
brăcinariu, brdcinare-—bracinar, aţă
de legat izmenele.
bugezesc (а bugezi, bugezii, bugezit)
—-mă fac buged, umflat la obraz,
de boală ori de somn.
buhag, pl. buhaşi- brad bătrân. La
munte colibele se acoperă cu scoarţa
de buhaş ce se aduce din „provali
(——vale, povarnis). Dacă „păcura-
riul“ moare în munte, nu-l aduc în
sat să-l îngroape, ci îl acoperă cu
scoarța de buhag si аза îl bagă în
groapa lui gătită.
buiguesc (a buigui, buiguti, buiguit)
-—băiguesc, a auira.
bulbuc, pl. bulbuci—bobocel, boboc
(la flori); bulbuc-floare galbănă.
bulz, pl. bulzuri—gramada, mototol,
сосо108 (de сав).
bumb, pl. bumbi==nasture.
bumbuşcă, pl. bumbuşti si bumbuste
= ac cu gămălie.
but-—îndărătnicie, împotrivire, poară.
C.
Calapăr- numele popular al balsami-
nei, Lat. Tanacotum balsamita.
cdlicuf, cdlicufd, pl. călicuţi, călicuţe,
dim. din călic, călică, pl. călici, cd-
lice—slab, slăbănog, uscăţiv, sec.
cămănac, pl. cămănace=—comănac.
canapeiu, pl. canapeie—canapea, di-
van.
cânt (a cântă, cântai, cântat)--cânt
în biserică (altfel se foloseşte cu-
vântul „horesc“); a se cdnta--a se
boc. __
căpău, pl. edpdi=—copoiu.
căpeneag, pl. căpenege, şi chepeneag,
pl. chepenege (ung. Кӧрепуед) —
manta.
căpiez (a căpiă, cdpiai, căpiat)—a
turbă, a nebuni.
car (а сага, cărat, cdrat)=a duce cu
carul; md cur, mă căruțez, mă duc;
cară-te, du-te în treaha-ti.
76
cat (cafi, catd, etc. cătai, cdtat; ori:
cot, cofi, coată, cotdm, cotati, coatd,
cotat, cotat)—a căută.
cătană, pl. cătane—militar, soldat;
a plecat în cătane, a plecat la oa-
ste, la miliție; adj. cătunesc şi cd-
tdnesc ; adv. cătuneşte si cătăneşte.
câtilin, câtilinaş—lin, încet.
cătușe, pl. cătuși=—cătuşă.
cduactu, pl. cauaci si covaciu, pl. e
vaci=-faur; adj. covdcesc==de tau:
cealdu, pl. cealăi (ung. csalé)—-ama-
gitor, pungas.
ceapsă, pl. cepse, cepsele=-bonetă, că-
itá pentru temei.
„cearcănul de p'ângă soare“, „cear-
cănul de p'ângă lună“, ca variantă
am auzit зі asttel: ,cercuful de
pângă soare“, deci „cearcănuli aici
înseamnă periferia soarelui şi a lu-
nii ce se vede în împrejurări nor-
male, iar nu cu ocazia eclipselor.
celuesc (a celui, celuii, celuzt)—-a a-
măgi, a inselà.
cenuşeriu — -cearzaful(lepedeul) în care
să pune cenuşa deasupra rufelor
spălate si aşezate їп zolurita —
putină.
cergă, pl. cergi=-tol.
ceterd, pl. ceteri—vioară.
cheotoare -– încheietura dela colţul ca-
selor de lemn. O bârnă se lasă mai
lungă зї pe aceea se anină coasele,
etc.
chică-—cosiţă.
chidru, pl. chidri==cedru.
cimbru=—plantă mirositoară. Român-
cele o folosesc în mai multe mân-
cări.
Cin sau сїїи, (сіі sau cini), cină, etc.
- -a cină,
ciocnesc lovesc, dau în сар.
ciont, pl. ctoante (ung. csont)-—os.
ctucuri—pantaloni.
ciung, pl. ciungi=lipsit de o mână
sau de un picior; arbori pitici, ne-
desvoltati.
TT
ciunt (а ciuntă, ciuntai, ciuntat)—
rup, taiu (flori).
сіирӣ, pl. ctupe==baie pentru copiii
аш fasa.
ctupăit-—îmbăiat.
cturcel, pl. с?игсеї = cercei.
rduruese оті ciurdese (а сіитӣ\ şi а
câurui, cturdit si ciuruit) = a curge
ca dintr'un ciur.
"onțurel, pl. clonfurele—dim. din
clont.
сюр, pl. clopuri-=pălărie. Dim. clopuf,
pl. сіоријигі.
coale--=coleà.
cocie, pl. cocii (ung. kocsi):=trasura.
cocon, pl. coconi ; dim. coconag, pl. co-
conaşi, coconel, pl. coconei, coconut,
pl. coconufi; fem. сосоалд, pl. co-
coane, dim. coconeă, pl. coconele,
coconufd, pl. coconufe, coconiţă, pl.
coconife-=copil, copilă.
coită (coltă), pl. coite -:nevastă co-
chetă.
colac, pl. colaci =-cozonac.
coldău, pl. coldăi; colduş, pl. colduşi
(ung. koldus)-- cersitor; colduesc
(a coldut, colduii, colduit), a сегвї›
a сете.
colindă, pl. colinzi; corinda. pl. co-
rinzi---cântare de Crăciun. Dim. co-
liadiţă, pl. colindițe.
colnic. pl. colnice-—colină; vârf de
colină. Dim. colnicuf, pl. соіпісије.
сопсіи, pl. conciuri ~cosita.
сорагдеи, pl. copârşauă (ung. koporsó)
=-cosciug.
coped, pl. сорсе si сорсїї---сорсїө, câr-
lig; săritură.
corciu, pl. corciuri=-tută.
cornuluf, pl cornuluţuri dim. din
corn.
cogarcd, pl. coşerci —-corfă, paner.
cotlon, pl. cotloane peşteră mică,
scorbură, vizuină, bortă.
стазс (crâşti, crdgcd, etc. a crdged,
crâşcat)= а scrâşni, a scartai, а
parai.
crengos=—=crenguros, rămuros.
crucifd, pl. crucife-—dim. din cruce.
cuc (a cucd, cucat, cucat)—a cântă
cucu.
cununiţă, pl. cununtfe—dim. din cu-
nună.
curte, pl. curfi— palat, casă boierea-
scă. Dim. curticeă, pl. curticele.
custură, pl. custuri=cutit ce nu ве
închide ; colină ce are forma unei
custure.
D.
Dâmb, pl. dâmburi (ung. domb)—
deal, colină.
dărab, pl. dărăburi şi dărabe=bu-
cată (ung. darab).
deapân (a depână, depânai, depânat)
—-a depănă.
demic (a demică, demicai, demicat),
=--а 401163, a tăiă.
descumpdr (a descumpără, descum-
părat, descumpărt) - -a răscumpără.
diac, pl. dieci-—cântăreţ la biserică,
cantor.
d'ingă- =de lângă.
diug, pl. diuguri (ung. dög) -mortă-
ciune; leneș, trândav, puturos.
dobă, pl. dobe==tobă.
doicese (a doici, doicii, doicit).
dădăci, a îngriji.
domn, pl. domni cela ce e îmbrăcat
în haine nemtesti, cu exceptiunea
Jidovilor.
domnariu, pl. domnari= domn, dig-
nitar.
drăgucior, drăgucioară, pl. drăgu-
ciori, drăgucioare, dim. din drăguţ,
drăguță, pl. drdgufi, drdgufe—iu-
bit, amant.
dudău =o buruiană, bălărie.
dumată, dar şi: dumneata -- dumneata.
dup'olaltă —unul după altul; sprinten,
iute.
durzău, pl. durzăi=—Bot. jneapăn, ie-
nupăr. luniperus communis L.
dutcufa, 4ирсц(д, pl. duteufe, dup-
cufe o monedă de 10 sau 20de bani.
“a
Е,
Fac, md... (а ве face, mă făcut, fă-
cut)==a, creşte.
fac cuvânt,îmi fac cuvânt cu cinevă
—a conversa.
fărină, pl, fărini= -faina.
fărtaiu, pl. fărtaie (germ. viertel, ung.
fertăly)==pătrar, sfert.
feri-mă- -fereşte-mă.
fegtesc (a fest, feştii, fegtit)==a văpsi.
fetie, pl. feții——loc acomodat de să-
dit vie şi pomi, fiindcă aproape
toată ziua stă în față, în bătaia
soarelui.
flit, pl flituri--gură (la pore şi la
câne), bot.
fogodău, pl. fogodauă (ung. fogadó)
„=-făgădău, birt.
frătiuţ si frătiuluț, pl. fratiufi, şi
frătiuluți; frdtiue (vocativ: fră-
tiucă), frătiuluc (voc. frătiulucă),
pluralul dela aceste două cuvinte
din urmă nu se foloseste -dim. din
trate.
furător. pl. furători==tâlhar. lotru.
fuştel, pl. fuştei — fuşteiu (la scară).
Ч.
(тага, gdzdoaie, pl. gazde, gdzdoi
stăpân, stăpână.
gdzdag, găzdac (апр. азба) bogat,
avut; gdzdugay, pl. gdzdugagurt
(ung. gazdasdg). =avuţie, bogăţie.
ghialog (ung. gyalog) pedestru.
goz, pl. goaze şi gozuri (ung. gaz): --
gunoiu; buruiană ; gozuros-=plin de
gunoiu, buruienos, plin de balarii.
Dim. gozuc, pl. gozucuri,
yraiță, pl. graite=-crucer, 2 bani.
grămjesc (a grâmj, grâmjii, дгдт-
jit). -a scânci, a plânge.
gratie= amnestie, iertare dela vreo
pedeapsă (d. ex. de moarte).
grdunt. pl. grdunte —graunte, graunte
de grau.
grogcioras--dim. din
smantana.
-Zroscvior™,
78
grumaz, pl. grumazuri sl grumazi
=-grumaz, gat.
gubă. pl. gube=suman, glugă.
gurioară, pl. gurioare=dim. din gură.
Alte dim.: guruta, gurita, gurucă,
guricioară.
Gutdiu=Gutilu, un munte care de-
sparte Maramureşul de Băia-mare.
H.
Наа, hada, pl. лаг, hédde=urit, u-
ricios.
haiduc, pl. haiduct=jandarm, politaiu.
hdiniced, pl. hdinicele = dim. din
haină. -
haznd (ung. haszon) --tolos.
hie (ung. hijia valaminek) -lipsă.
hinteu, pl. hinteaud (ung. hintó)
trăsură.
hireş (ung. hires--vestit)—trumos.
hireşeţă, pl. hireşeţe:—trumusețe.
hodind—odihna; hodinese (a hodin,
hodinii, hodiniti—a odihni.
hoheriu, pl. hoheri (ung. hoher) -hin-
gher.
holditd, pl. holdițe, dim. din holdd,
pl. holde -—-pământ semănat.
Ллопееч, honrid, р. honvezi, honrizi
(ung. honvéd)---aparator de patrie;
miliție teritorială.
hore, pl. hori -сАпќес, doină, baladă;
hore mare, cântec lung.
horese (a hori, horii, horit)==a cântă.
horincă, pl. horinci ţuică. Horincă
tndulcitd=tuica îndulcită cu miere
ori cu zahăr; horincă verde, ţuică
neîndulcită.
hornet, pl. hornete —dim. din „horn“.
hue chiar: toate huc, chiar toate.
I.
Ia. =iacă, iată.
iaraşbirdu, pl. taragbirate (ung. já-
hdsbiró)- -jude cercual, de ocol.
ibung, pl. tbunguri-—deprindere de
arme, manevre.
imbater (a imbdiera, îmbuterai, îm-
băierat) ---leg càmasa ori sumanul
la grumazi.
79
impdjestesc (а se împăjești, impdjeg-
ti)==a se umpleă de pajiste, de
iarbă, de verdeata.
împelinez (a se împelină, împelinat)
——a deveni amar ca pelinul.
impistrese (a împistri, impistrit, îm-
pistrit)=—a impestrita, а broda, a
chindisi.
înciurez, (a inciurd, înciurai, înciu-
rat)==a face ciur, un fel de gher-
ghef.
încolțurat —în colțuri. Păcurarii tac
şi pun îmfrumseţeri atât pe fierul
băltagului cât şi pe toporiştea lui
şi băltagul aşă imfrumsetat să zice
incolturat. |
îndată mare --=imediat, îndată.
indosese (a indosi, îndosii, indosit)
— 8 ascunde.
înferecat ---ferecat, legat cu fier.
înlontru=—= înlăuntru.
inginurez (а inginura, înginurai, în-
ginurat)=-a pune зпаг, даан.
înținţelez (a infinfela, infinfelar, în-
tintelat)-.=a infrumuseti, a decora.
iobag, pl. iobagi (ung. jobbagy)==cla-
cag.
iosag, pl. tosage (ung jószág) --ave-
re, hogatie.
igcoald, oşcoală, pl. işcoale, oşcoale
- -scoala.
Цїе (ung. icce), pl. ifii- - măsură ve-
che pentru lichide, făcei, şase deci-
litri şi cevă.
itros- --utrenie, mânecare,
merge liturgiei.
învărgat==ţol învărgat, pănură de
lână tesutá cu dungi lungi.
J.
care pre-
Jelcuesc (a jeleu, jelcuii, jelcuit; şi:
a se jelcur, mă jeleuii)- --a jelui,
si: a se jelui.
jelie:-—jale, supărare.
jendar, pl. jendari--—jandarm.
jid pl. jizi -—jidov.
jurătoiu, pl. jurdtor,
~.—-pretor.
dim. din jurat
L.
Laiţă, pl. laițe=—laviţă.
lantug, pl. lantuguri—dim. din lant.
laolaltă ==impreuna.
lau (lai, la scl. а 14, ldut)= a spala
rufele : a-şi unge capul.
laz, pl. lazuri=—loc de fanat.
lele—iubită. dragă. se zice in Mara-
mures si lele matuge.
lepedeu. pl. lepedeaud (ung. lepedd)
- 41101, сеагѕаѓ.
lin şi pelin-—joc de cuvinte.
litia -—-rugăciune de implorare, pro-
cesiune. Toate serbătorile mari au
litia la care se benecuvântă pane,
grău, vin şi untdelemn. Cu acel unt-
delemn sfinţit la ziua liturghiei,
se ung pe frunte credincioşii.
ийш, pl. liuliufe si liuliufurt= гаа
fel de leagăn ce se agaţă în grindă,
ori şi de creanga vreunui arbore,
dacă mama se duce pe dealuri la
fân, cu copilaş cu tot.
lotru, loatră, pl. lotri, loatre = ~istet,
sprinten.
lozigoard, pl. lozigoare-=dim.
„1024“.
lumucă —-dim. din lume.
lutran, pl. lulrani +-luteran.
M.
Mdiu (а тӣпейа, mas)-——a petrece
noaptea, a durmi.
mălaiu, pl. mălaie —porumb, păpu-
olu.
mălin, pl. mdlini- —Bot. Siringa vul-
garis L., liliac.
mândru,—ă, pl. mândri,-—e=— -frumos
iubit. Dim, mdndruc,—d, тапагиў
—d, mandruluc,—d, ma ndrulut,—d,
mândrulic—ă, mândrulior, mân-
drulioară, mdndrulita, mandru-
leand.
mdne-ta- --mamă-ta, mamei tale.
din
‚ тапиг е pluralul dela mână.
|
măreț, măreaţă, pl. mărefi, mdrefe,
-_.mandru, trutag.
mdgeat - -adjectivul acesta cuprinde
două însuşiri: massiv si rotund: se
zice d. e. lacrimă mascaté, margea
măscată, grăunte mascat, bine des-
voltat.
mdzdrice (n’are plural)—--măziriche.
mâzdă, pl. mdzde=--interese, camătă,
uzură.
melifd, pl. melife, --unealtă de sfăr-
mat cânepa.
merinde, pl. merinzi -—proviziuni de
drum,
metehău, pl. metehdi—-mutos, tras-
împins. -
mieriu, adj.— -trufaş, mândru.
mintd creaţă===mentha crispa.
minten, mintenag (ung. menten)— =
îndată.
mintiucd~=dim. din minte.
miretei ===miri,
molid, pl. molizi- =un soiu de brad,
cu crengi ce stau în susca săgeata,
pe când crengile bradului sunt lă-
sate în jos. Dim. molidag, pl. mo-
lidagi.
mortifd—-dim. din moarte.
mul==nomol; mulese (a тий, mulii,
mulit) —a nomoli; aapăsă cu vorba,
a batjocori pe cinevă. |
muncel, pl. muncei—-dim. din munte.
musai- -e nevoie,e silă.
N.
Ndddese (a se nadat, та ndddii, nd-
dăit)===îmi ieau seama.
nădrag, pl. nădragi (ung. таатад)
== pantaloni.
năpost (năpustii, ndpustit)— -năpus-
tesc, slobozesc.
Neamţ —Austriac, referindu-se la ar-
mata comună, unde, până acum
spiritul e austriac.
16071110 ---Багшала ce creşte în grâu,
să aminteşte şi în в. scriptură. Ne-
ghina se foloseşte şi la unele des-
cântece.
negurez (a negură, педитаг, negurat)
-= întunecă, a supără.
Remeş, nemig, pl. nemeşi, nemişi
——-—-——ї —_—_——————————————————ч—=——.
-- nobil; adj. nemegesc ; dim. nemi-
gel; nemigoate, nobilă.
nemeg-birdu, pl. nemeg-biraie (ung.
nemesbird)==primar nobil. Inainte
de 1848 „biraiele“ se alegean numai
dintre nobili, pentru aceea aveau
titulatura de „nemeş“.
nevăstancă, pl nevestence—din ne-
vastă.
nice - =nici.
0.
Oarmeghe, pl. oarmeghi (ung. var
megve)—=comitat, judeţ.
ocol, pl. ocoluri-——ogradă.
odolhaz, pl odolhazuri (ung. oldalhaz)
——odaie laterală.
ogrinji= rămăşiţe de fân, ce rămân
în iesle.
Qjină, pl. ajini, ori ujină (ung. o-
zsonna)=—chindie
ol, pl. oluri==oala lungăreață.
о lecufd, о leacd ==putin, putintel.
omăt - -neauă, zăpadă.
opcind, pl. opcine -—creasta muntelui
sau a dealului, pe unde duce vreun
drum.
ospăț, pl. ospefe — petrecere, chef,
nuntă.
P.
Păcurăraş, pl. păcurăraşi —dim. din
păcurar.
păducel, pl. păducei —Bot. Crataegus
monogyna Jacq.
paîinjen-—paiangin, paiagen, insecta
bine cunoscută.
palant, pl. palanturi—gard de scân-
duri.
pălesc (a рай, pălii, раї) а pârli,
a pârjoli coaja arborelui.
pălincă, pl. pălinci (ung. pdlinka)-=--
ţuică, vinars. Dim. pdlincufd. Pă-
lincă îndulcită, ţuică cu zahăr ori
cu miere; pdlined verde, tuica ne-
indulcita.
pămânțesc (a se pămânți, mă pă-
månfii, pdmdntit)—a deveni pa-
Hd, negru ca pământul.
81
ранда---ре lângă.
pantanog—cal pantanog. cu semn
alb la piciorul drept, adecă cal în-
insemnat.
păpădie—— plantă de primăvară cu
flori galbene; păpădie, floare mân-
dră de câmpie.
arjolese (a pârjoli, pârjolii, pârjolit)
=a pârli, a da foc (ung. perzsel).
Irufd==dim. din pară.
‚ Нас, pl. pătaci=—=un ban vechiu.
' filă, pafdla, pl. patile, ра} е
experienţă, suferință indurata, în-
tâmplare.
patriare, pl. patrierci -=-patriarh.
pătrupop, pl. pătrupopi==protopop.
pe drept (a voastră casă)-— faţă, vis-
ă-vis de—.
peminte== pământuri.
pitd, pl. pite—-pane.
pititel, pitited, pl. pititei, pititele ; pi-
titeluț, pl. pititeluți, pititeluca-: —
mic, micut.
plăiuţ, pl. pldiufuri, dim. din plaiu,
pl. plaiuri==drum ce duce la munte.
plisă, pl. plise- ос mai adânc in.
albia râului.
ploscă (pluralul nu se foloseşte): —
clondir, carafă.
poard, în......=— împotrivă, în but.
pocluesc (а poclur, pocluti, pocluit)
== am stare, încap.
Podişor, pl. podigoare—stelaj, etajeră,
poiată, pl. poieți= grajd pentru vite
mari; dim. pozefed pl. poietele,e grajd
mai mic ce se aseazš imediat langa
peretele grajdului cel mare şi ser-
veste de culcus viteilor ori porci-
lor; poieteaua destinată porcilor se
numeşte de comun соѓеў.
poliţă, pl. polițe- -scândură, de co-
mun deasupra ușii, de asezat oale,
farfurii 8. a.
pomuf, pl. роти(?- -dim. din „рош“.
ponce (în....)=împotrivă; a grai în
ponce. a grăi împotrivă; poncesc (a
Bud: Poezii din Muramures.
ponci, poncii, poncit, a se impo-
trivi, a se certă.
ponaji=pedala dela răsboiu, în Ma-
ramures teara.
ponosesc (se ponoseşte, a se ропов!,
ponosit)==se zice când fata se uri-
teste, slăbeşte şi-şi pierde fineţea.
popiatresc (a popistri, popistrii, po-
pistrit) =se foloseşte ca joc de cu-
vinte lângă cuvântul împistresc,
şi înseamnă: a brodă, a chindisi.
porfie, pl. por{ii==dare, arunc, por-
tiune. .
porumb, adj. se zice calul suriu la
păr ca şi porumbul.
porumbas, pl. porumbasi==dim. din
porumb.
potilat, pl. potilate (ung. patyolat)
batistă, pânză fină.
potlog, pl. potloage==bucăţi din o-
pincă.
potolesc (а potol, potolii, potolit) =
a stinge.
pozne==necaz.
prăbăluesc (a prăbălui, prăbăluui,
prăbăluit)=a probă, a încercă, a
experimentă.
prah=prat de puşcă.
prânzesc (prânzii, prânzit)=—dejunez.
prăpădesc (a prăpăd:, prdpddii, pră-
pădit)=a risipi, a prada, a vinde
ceva cu un pret bagatel.
prepiciu, рі. prepiciuri=lavita de
lângă vatră.
prifont, pl. prefonturi==proftunt, pane
neagră, proviziune.
prilaz, pl. prilazuri==parlaz.
pripor—pripoare, loc pieziş.
pruncă, pl. prunce==fem. dela prunc.
prundurel, pl. prundurele- -dim. din
prund.
pustiit---pustiire, distrugere.
в.
Rămas, rămasă, pl. rămaşi, rămase
—văduv, văduvă.
rând, am rând.---am rândueală, am
modru, îmi stă în putință.
rânduluesc (а rândului, тапдийшї,
rânduluit; (ung. rendel)=a orân-
dui, a meni.
гапга, pl. rânze—stomac.
rat, pl. râturi (ung. rét)==livada; dim.
тагш, pl. râtuţuri.
rătăcănat, rătăcănată, pl. rătăcă-
nafi, rătăcănate- -crengos, incren-
gat.
reghemânt, pl. reghemânturi, gi re-
ghiment, pl. reghimente- -regiment.
rezedd, pl. rezede— Bot. rozetă. Ro-
seta.
rif, pl. rifi(ung. röf)=—cot (de Viena).
rob, pl. robi, dim. гоби}, pl. robuţi—=
sclav; arestant, prins, prizonier.
romon-=Bot. roman, musetel prost»
Matricaria inodora L.
rostopască . -plantă, se zice si negela-
ritá, dacă să rupe iese un suc gal-
ben din tr’insa.
ruguf, pl. rugufi, dim. din rug, pl.
rugi —măcieş.
ruje, pl. ruji (ung. rdézsa)==roza; tran-
dafir; dim. rujiță, pl. rujite.
гитепей, pl. rumenele, dar. зі: rame-
neală ==rumeneala, suliman.
rumenese (a rumeni, rumenii, rume-
nit—a sulemeni, a da cu rosu pe fata.
Ne
Săcret- amar.
săleac, săleacă- —sărman. Dim. sele-
cuf, selecufd.
sdm, săți—suntem, sunteţi. Amân-
două formele se folosesc deopotrivă
în Maramures; pe Marainsă se au-
de mai des sdm gi 802 decât sån-
tem si sdntefi.
sămătişe —lapte prins, lapte acru.
sdrindar, pl. sdrindare—--40 de letur-
ghii servite de acelas preot, la do-
rinta vreunui credincios.
gatrd, pl. şetri- =baracă; tarnat, prid-
vor.
sazolic, sazolicurt (ung. szdzalek)--=
procent. -
82
sbiciu, pl. sbiciurtz—biciu.
sfoară, pl. sfoare=—at& mai groasă,
fune, streang (de spânzurat).
sfințit—apus; pe la sfinţit, când a-
pune soarele. :
sgardă, pl. sgărzi -salbă de mărgele.
sglotariu, pl. sglotari-- ţigan.
siminic—planta, lat. helichrysum a-
renarium.
sindild, pl. şindili=-gindrilă. .
sindilese (gindilii, gindilit)=gindri-
lesc.
şinură, pl. ginuri—gnur, găitan. Se
aude şi forma aceasta: şinor, pl.
şinoare. |
зїгїнсд, pl. şirinei -nătramă de pe cap.
slobozitul, subst. dela а slobozi --
a lăsă să curgă (vinul).
smulturd,—-smulsa, urită.
sogor, pl. goyori; tem. зодог 0, pl.
зодог е (ung. 8007) -cumnat, cum-
паа.
gohan, şohănit, gohdnitd (ung. soha)
-=niciodata, nicicând.
solordrf dupa L. origanum vulgare,
planta ce creste pe varful muntilor.
sopon, pl. sopoane—săpun; soponesc
(а soponi, soponii, soponit), a să-
puni.
зорги, pl. şgopruri -sopron de fân.
spatd, pl. spete —spată de ţesut.
зрогааа, pl. spovezi: -mărturisire, Spo-
vedanie.
sorucd, зогигей pl. surorele- =dim.
din soră.
sotuc, pl. soţuci =—dim. din sot.
(de pe) stélp==vrednic de spânzurat.
stan, pl. stanuri, dim. stănuț, pl. stă-
nuturi —partea din sus a cămeşii,
până la brâu.
stergdtoare, pl. ştergători=—ştergar,
stergură.
straje, pl. sfrăji=—streajă, paznic, sen-
tinelă; străjuesc (a străjui, strd-
ийг, străjuit)—a păzi, a apără.
stransurd, pl. strânsuri-= mulţime.
strigătură, pl. strigături-=chiuitură.
-
strungă, pl. strungi—=deschizătură la
staul (strunga oilor). la gard.
strut, pl. strufuri~flori, buchet de
flori. Dim. strufue, pl. strufuce, stru-
figor, pl. strufigoare, instruf (a în-
strufa, înstruțai, înstruțat), a pune
strut, a ‘pune flori. Strut de flori,
buchet de flori; strut de ruji, bu-
chet de roze.
stupinitd, stupinuță-=—dim. din stu-
pină,. prisacă.
sugnuţă, pl. sugnufe, si: suynifd, pl.
sugnife dim. din sugnă::-=rochie.
suman, pl. sumanuri sucman, tun-
dră de lână ceo îmbracă ţăranii
peste câmaşă.
suraş, pl. suraşi surigor, gurigoard,
pl. surişori, surigoare.=dim. din
sur.
guvar—un soiu de iarbă slabă fara
suc, loc şuvar—locus arundinosus.
Т.
Тапса -cocheta.
tânjeà, pl. tânjele tânjeală,
fară; mai bine m'oiu ducem fard-=
mai bine mă voiu ducen lume.
tătăişe, pl. tătăişi —tătăişă, cumnată.
Bot. aurată. Chry-anthemum Leu-
canthemum L.
tătuc (voc. tdtucd)—dim. din tată.
tău, pl. tdure (ung. to) -lac.
teară, pl. teri- -răsboiu.
tigneală — ticnă, tihneală.
fin zile—a posti ori a ajună în a-
numite zile pentru binele ori răul
cuivă.
tinse-- întinse.
fintirim, pl. țintirimuri-. --cimitir,
lângă biserică; dacă eatară din sat,
se numeşte femeteu, pl. temeteauă
(ung. temeti).
{їр (а ра, іра, fipat)---a lepădă,
a aruncă.
fipou, pl. (102 (ung. cipo)-—ţipău,
pânizoară.
fipurese (а fipur, fipurii, (1риг)
tip, strig.
tist, pl. tisturi==ofițer, funcționar.
titie, pl. titii =căpățâna pălăriei. Dim.
titiuță, pl. titiufe, scufie, căciulă.
{оезе (а tod, toii, toitj=-=v. а. astădi,
v. n. 8 face sgomot.
foluf, pl. folufurt-—dim. din tol, pă-
nură de lână, tesutá cu măestrie.
trag, a se trage de сераг--а, se sin-
chisi, а se rusina.
tragân (tregini, tragână, etc., a tră-
gana, trăgânai, trăgânat)—a cântă
trăgânat, cu prelungiri; s. boală
de vaci. -
trupind, pl. trupine - tulpină, trun-
chiu.
tun (a tuna, tuna, tunat) —a lovi, a
detună: subst. tunet.
furgaldu, pl. țurgalauă —clopoţel.
turiş -paie rămase (ogrinji) dela vi-
tele cornute, cari se dau cailor.
turtă—pâne lată si rotundă de grâu.
La ospete poporul pentru onoarea
mesei tace şi turte. =
U.
Uiagă, pl. uiegi (ung. üveg)---sticlă.
Dim. uieguță, pl. uiegute,
undata, pl. undife =dim. din undă,
pe când uindiță e cârligul cu mo-
meală de prins peşti.
uşor, pl. uşori—-uşcior, .
ү.
Vădurel,pl. vădurele - -Айш. din vad.
1), pl. саў! -—mosneag,.
văjese (a сал, vrăjii, răjit)---a clati
din loc un obiect, asa că е a-
ргоаре за сала; se vdjeşte, se în-
tâmplă; se văjeşte си cinerd, se
potriveste, ajunge la învoeală.
vâlfă- —truntea, cel mai bun si cel
mai frumos din cevă.
vânare, a... (că-s în codri a vânare)
- -la vânat.
"ârdină, pl. сағат —=cumpănă de
fântână.
vdrtelni{d, pl. vârtelnife
toare, răschitor.
depănă-
84
vdtav—=baciu (la stână). | vranifd, vragnifd, pl. vragnifi, vra-
veci, în veci - -niciodata, nicicând. | nifi —vramniţă, poartă.
vecernie ——înserat, slujbă de seară. .
verigă, pl. verigi=—verigă: inel neted; | Zdghiufd, pl. zdghiufe, dim. din za-
dim. vertgufd, vergufd. ghie, pl. zaghii—catrinta, rochie.
veselos, veseloasd, pl. veselogi, vese- | zdton, pl. zătoane (ung. zdtony)---
loase== vesel. vad, trecătoare.
vileag, pl. vileaguri=-lumânare, lu- | zignuri- --locuri unde se fierbe ra-
mină. chiul.
vinars, pl. vinarsuri=rachiu. 214исй--4на. din ziuă.
violă, pl. viole - vioreă, viorică. zlot, pl. zloți -. fiorin, 2 lei şi ceva.
GRESELI DE ТЇРАВ
— ——
__ Paging 00 ORândul | În loc do: _Ceteste:
9. 15. Mangaia-te Mangaia-t’ei
9 28. *mpajest *mpajesti
n 29, til-oiu ti-l-oiu
6 59, genuche genunche
5 67. in cu
9, 81. drga draga
5 109. Turcii Turci
10. “1883, ciontat ciuntat
9, merge mer(g)e
11. 60. merge mer(g)e
12. 26. ploaia-u ploaia-au
18. nota 9) vragnita vragnita
14. 111. fudutul fundutul
15. 149. voinicicu-i voinicu-i
16, nota '). аваа апаца
19. nota ?). jarasbiro jarasbird
23: 44. soptit sopotit.
25. 138. gata gată
26, 200, aparţine doinei 21.
28. 306. mine nime
n 25. genuche genunche
20. 14. jeleu’ jelcue—
54. 516. gutâiu Gutiiu
30. 96. blăstămt blăstămat
4 nota 7). ozsona, ozsonna
32. 275. minei-i mine-i
83. 904. drep drept
85. 428. miere de gutuiu mere de gutâiu
30. 591. азага зага
184. mai m'ai
45. 487. murgus murgut
86
Rândul. Pagina. = În ое де: 2 Себене: _
46 nota *) lungšreata lungàreatš
2 65. lozisoară lozişoară
50. 261. propeaua propteaua
54. 516. gutáiu Gutâiu
54. 519 сайн Gutâiu
55. nota !). cipo cipo
59. (86. propeaua propteaua
n 188. А n
63. 1042 cucoane-i cocoane-i
69. 15. stele stelele
Digitized by Google
Digitized by Google
Digitized by Google
| THE BORROWER WILL BE CHARG
AN OVERDUE FEE IF THIS BOOK IS!
RETURNED TO THE LIBRARY ON OR
| BEFORE THE LAST DATE STAMPED
BELOW. NON-RECEIPT OF OVERDUE
NOTICES DOES NOT EXEMPI THE
BORROWER FROM OVERDUE FEES.
x \ D EN
й N book DUE ёр
Digitized by Google