Miscarea anul III, nr. 11 (32), iulie 1994

[55 





Un român care a făcut cinste țării şi generației sale 


Horodniceanu, autentic fiu al 
5-a născut la 16 iunie 1907 în 
Roman. Era 


ic 14 copii (12 băieţi și 2 
al lui lacob Horodniceanu și al 
Ecaterina. 


părinților era ridicată aproape 
i pădurii... Prin 1814, pentru a 
copilior, tată! sâu, 

S-a mutat cu familia lângă sat, 


ja inceput de turcă cu micul 
indrăgise codrul şi se 
într-acolo decât spre 

din sat; când insă a 


minunile învățăturii, a 
şcolar bun și silitor. 

„Roman Vodă” din 
urmat cu râvnă și seriozitate, 
liceul îl trimite la un 
şcolar pe întreaga țară, unde i 
premiul |._ intră apoi la 
din București, unde 
ca unul din cei mai buni 
în special la cursurile marilor 
lonescu (Bizeţ) şi Gh. Em. 
cap E, di gebarațiai de 
o pregătire 

un nivei 
























a a ara 


i Anul Nr. lLe2 


Iulie 19949 






„Naţionalismul” parlamentar se ocupă cu săpăturile arheologice. Alţii sapă mult mai eficient. 
Citiţi în pag. 3 cum a aranjat Academia maghiară imaginea României. 


fund (11041 Ortodox 


; CE Kelta egyhâzak 
j (555) Iszlam 





ii e 
SEC RINGIA LENGYEC, 
5 e OR: 







EPPrâg i ip ez 
914973) : 4 DEAD, În somptuosul 
FA Barlangkolostor)Pe! ee at! Atlas istoric al 
A39)3 , 1054 | Academiei 


Ținuturi maghiare, la harta 


religiilor 
(pag.101), în toată 
perioada dintre 
anii 600-1500 
d.Hr., teritoriul 
A | românesc este 
: Poza g trecut la categoria 
5 : j „tinuturi pagane 
(„pogany nepek”)! 








„Mișcarea” reflectă. în 
ini reocupările şi 
loii Generaţia, 
















deja activi, dar 
odată intrat se 
dăruiește total, cu 
toată ființa, cu 
adevărat ca in 
monahism. Cu 
energia şi spiri- 
tul său de org- 
anizare, cu ta- 
ctul și blândețea 
lui moldoveneas- 
că, devine loante 
repede elemen- 
tul de bază al 
luncţionării se- 
Jiului Legiunii, 
mâna dreaptă a 
Căpitanului, care-i 
dă gradul de co- 
mandant ajutor. 
Inţelepciunea, 
judecata limpede, 
simţul uman cu 


care trata fiecare Comandantul exilul detinitiv. 
problemă și sim- Trece prin lagă- 


NICOLAE HORODNICEANU 
plitatea raporturilor rele de internare 


lui cu camarazii au tăcut să fie cel mai ş de concentrare hitleriste, trece prin 
respecta! și mai iubit între legionarii ermania şi italia și ajunge în stârșit în 
care asigurau funcţionarea sediului Argentina. 

Mişcării „Bagajul” lui de emigrant era compus 
din trei lucruri: școala solidă a ingineriei 
românești din acel timp, educaţia 


Căpitanul - în 
sediul evacuat și 
aproape pustiu - î 
înscrie în condica 
de grade, cu gra- 
dul de comandant 
legionar. 

In exilul legionar 
din 1938-39, el se 
atirmă intransigent 
față de orice de- 
viație sau abatere 
de la linia morală 
și spirituală deti- 
pita de Căpitan. 
n consecinţă, în 
efemerul regim 
legionar din 1940- 
41 nul sa atribuit 
nici un rol: nici în 
Legiune, nici în 
aparatul de stat. 
În 1941 intră în 


legionară dobândită direct de la 
Corneliu Zelea Codreanu şi firea lui 
extraordinară, dăruită de Dumnezeu. 

Ajunge în oraşul San Juan, complet 
distrus de un cutremur. Se înhamă, cu 
toate resursele lui - ştiinţă, energie, 
voință și câte altele - la o operă imensă: 
reconstruirea orașului. Și iată că acest 
român, acest legionar, acest mare 
organizator, repune în picioare acel 
oraş! 

Devina profesor la Institutul 
Politehnic din San Juan, unde formează 
O generație de ingineri și mare parte din 
corpul protesoral actual. La timpul 
potrivit, îşi încheie cariera protesională 
şi protesorală cu mare prestigiu şi 
manifestări de recunoștință, printre care 
şi atribuirea cu mare fast, acum doi ani, 
a titlului de „Protesor Extraordinario 
Honorario”. 

După o viață de muncă și sacrificiu, 
Comandantul Nicolae Horodniceanu s-a 
stins în ziua de 4 lulie 1994, în patria sa 
de adopţiune. Compatrioţii săi 
argentinieni I-au însoțit într-un număr 
uriaș pe ultimul său drum, cinstindu-l cu 
pioșenie amintirea. Dumnezeu să-l 
odihnească! 





Pe plan spiritual-religios, 
„Mişcarea” este o publicaţie 
creştină onodoxă, aşezată sub 
autoritatea duhovnicească a! 
Bisericii Ortodoxe Române. 
Ca orientare culturală, 
„Mişcarea” urmează linia! 
națională, reprezentată în 
istoria culturii şi publicisticii 
românești de personalități 


exemplare ca Mihai 
Eminescu, -Nii 








Nicolae lorga, Nae lonescu, 
Mircea Eliade, Petre Ţuţea. 





ediție, şi aceasta de numai 8 
pagini Articolele publicate în 
serial vor (i continuate în 
numărul următor, care va 
apărea în luna 
Nădăjduim ca, di e, 
să pulezm relua ritmul bilunar de 
apariție. Reamintim că 
aamentele sunt prelungite 
automal la orice întârziere. 
Vă mulpumina peauu înţelegere. 
Redacţia „Mişcarea - 








În ziua de 26 martie 1938, în 
apropierea urgiei care avea să vină, 


işti pseudo-legionari demascaţi e. intiltrări kominternistă-mas 
iţionalismului e „tiolocaustul” între propagandă şi realitate. 












Mişcarea Pentru România în Transilvania 


funie 1994 Liderul Mişcării Pentro România. Mar 
ai MPR şi ai publicaţiei „Mircarra 





Spre o guvernare 
(si mai) de stânga? 











rii s-a întâlnit şi ca reprezentanți zi presei Io 
liber”, „24 de ore” precum şi postului de r- 













Mişcarea” a documentelor incr 
nimeni - nici din partea oficial! 

român, nici din partea coma: 
a nat nici un fel de afitadine. ( 
că avertismentul nostra a fost și 


justificat! 


PS. Între timp a apărut și pria 
a -9n interviu cu di 
noul preşedinte al Federaţiei --- 
evreieşti din România, pab 
„Cronica Româna” din 5 iulie 1954 


Conferinţe de presă 


în cadrul conterinței de 
Mişcării Pentru România, aa 

reprezentanţilor mass-media — 

importante docamente 








confuzionată şi prost condusă - câ! promia-i 
imobilitate piete de continuat reforma în 
iei r] 









unor organizaţii evreieşti 
despăgubiri din partea 
otodată au fost materiale 










provenind 
probează ne! 


discuţie. 
păcate jurnaliştii — atât de curajoşi ca alte 
Liza — mu s-au încumetat să pună întrebari! 


industrie nu poate începe de pe y 
dacă ar facepe ar reedila „iasolul”, haosul şi 











aparţinat evreilor, confisca 
S-a auzit chiar că o orza- ă 
Israel ar fi depus an memoria la i 
rezolvata această problemă? 
Nicolae CAJAL: — (—) Deocamdati 


















necesită o discuţie în Parlament, care nu poate 


os telor. Desigur, na 
începe decât după | septembrie şi poate dura documentelor. gur,pe post 















- imiul 2 A = 
CNE AI: o ire iegilorae sa PERIE Ti | Oastei ea îechet ce e ti e IER er coma 
î printr-o Guvem, ci numai i în sferele de influență ale economică a țării. 


ceea ce se îi 


eşichierului politic actual. 


Conferința de presă din data de 13 iunie — a 
eciza iei MPR faţă de 


retrocedarea brutală, int 
varianta despăgubirilor, a unor 





2) Privatizarea presupune existența legii 
ii Bursei de Valori și 






























Nimic mai clar! Ce s-ar mai 













trecute prin Parlameni. Chiar a maximă avut ca obiect z: i a , 
poe e Ze jcă de catre diverşi politicieni după „generosul” «etc» al dini N 
a fenomenul =: 


In s-a reveni! asupra gravei 
despăgubirilor, arătându-se că, deși a trecut 
timp suficient de la publicarea de către revista 









iza și ca același proces cât de curând). Şi nu 
există că nimeni nb s-a 
existe. plus, o operaţie atât de vastă şi fără 













privatizării domneşte confuzia, care alimentează 
discuţiile şi repune sub semnul întrebării lor 
„rasolul” guvernării Roman, Stolojan și Văcăroiu 
sub acest raport. ” 
Revenind la punctul de unde am plecat, ne 
putem întreba ce se va alege de diminuarea 
inflaţiei. diminuarea dobânzilor, stabilizarea 
leului, dacă şi în următoarele 6-12 luni industria 
românească va rămâne în leorie „de stat”, iar în 


populaţia l-a plătii cu v 
reforma(?) n-a făcut-o nimeni 
căci despre ca este vorba, a 
ce? Păi, pentra că guvernele n 
vrut sau nu au putut să pună ceva 
vechiului sistem; pentru c: r 
administratorit, dar şi o vastă clientelă p 
locală au fos interesaţi în 


după o campanie 
blicitară și de informare de câteva luni. În 


este capitalism (şi sunt și toate cele) de când 
lumea! 





Este clar: s-a intrat într-o sriză de limp, cu două = 
efecte profund negative. Primul: după doi ani de 











la emiterea și împărțirea demagogică a practică în afara oricărui sistem? În plan  ambiguităţii, 
Cenificatelor de Propnetale , acestea rămân fără economic, inflaţia va reveni în forță. În plan În sfârș sa 
întrebuinj Cor este devalorizarea lor de social, salariaţii. şomerii şi pensionarii vor plăti guvernare 












oalele spane. lar în plan polilic, se va conștitui o 
nouă opoziţie cu adevărat puternică — dar la 
stânga! — contra actualului Guvern! Ratând 
privahzarea acum, actuala „reformă” rămâne fără 
obiect și fără nici o şansă. lar la sfârşitul lui "94, 
nu va mai fi vreme de discuţii, ci de luat măsuri. 
Or, când e vorba de o sărăcie endemică, cele mai 
„potrivite” guvernări se alcătuiesc la stânga. 

Veţi zice, cam ca la polonezi sau la maghiari, 
recent. Sigur. Cu deosebirea fundamentală că 
acolo, reformele economice au fost reale şi au pus 
ceva viabil în locul vechiului sistem. La noi, cum 


Occidentului. Care: se v 
acomodează perfect numai C 
socialisto-comunist 
neapărat maliţioși, 
confuziile, proasta con 
performanță politică a 
din parlament. lar im 
reprezintă preţul pc ca 
obediență — şi respingătoare, ş 
vizavi de tot ce vine din Apus- 

Dr. Corneliu | 


ta 250 m (Gricial) la 10 mii pe piața neagră! Sute 
de mii de săraci şi-au dat pe nimic o hârtie 
percepută de ei ca „fără nici o noimă”, iar 

Roman, Stolojan și cel actual - care au 
pus protecţia socială pe primul plan (vorbă să fie!) 
- au uitat, în fapt, să protejeze proprietatea pe care 
o distribuiseră milioanelor de cetățeni! lar în 
actualul climat, aceste certificate se vor deprecia 
în continuare, încât nici o mirare că acum se 
vorbeşte de anularea (7!) lor şi de emiterea altora! 
(Ceea ce ar întârzia privatizarea cu cel puțin un an 
sau doi! Al doilea efect devine clar: în jurul 













rm A 
lac! Și mai rău - 

rămâne nomunal de stat şi 

este mai a nimănui ca oricând! lar 
privatizarea este practic blocată de mai bind de doi 
pepe păzi - în ceea ce spunem aici ese 
mai puțin a exprima o peatru un 

_ amume sislem. (Ceea ce dorim să dem este că 
„cea mai rea variantă este lipsa oricărui sistem, 
situație în care ne complacem de vreo patru ani! 



























DIVERSIUNILE 
falsului naționalism 


Aurelio Răuţă: „O mare pacoste este 
pe capul românilor: ORTODOXIA!” 





Într-un intervin difuzat sâmbătă 9 zi 1994, ora 19.30, pe 
„naţionalismului” de 
Riăuţă a declarat: „O mare pacoste 


„De ce este aţă! de supărat dl. Răuţă? Pentru că Ortodoxia, 
“chipurile, „ne-a îndepănat de Occident” A, dacă am fi fost catolici, 
„ar fi fost aliceva, a mai „explicat” cu savantă superioritate d! Aurelio 


mai este cazul să intrăm în amănunte cu privire la șirul de 
enormităţi debitate de di. Aurelio Răuţă. În Vrarșii, arsi! 
(gen Timişoara şi Sibiu) — îşi arată adevărata faţă: 

noastre ortodoxe! 


F - kominternistă 
definitiv — cel puțin în cercurile conducătoare — gruparea simistă. 
Ze 8 comer imn cm 8 ați de atita vreme — și, de 





Untie sunt idealurile 
de altă dată ?... 





Dar lucrurile se leagă. 
Pierzându-şi răbdarea, unii 
legionari de peste hotare sunt 
deciși să cucerească prim-planul 
mass-mediei europene. Deocamdată, presa pariziană — vezi 
simpozionul — și cea de la București. Cum scopul scuză mijloacele, 
numele, aclivitategr sau orientarea politică a “impresarului” nu mai 
contează. Aflăm dintr-un colidian bucureştean de mare tiraj că 
ambasadorul român în Spania — nimeni altul decât groparul tinerilor 

Ă iști din 13-15 iunie 1990, Darie Novăceanu, cel care, în 
calitate de redactor şef al ziarului „Adevărul” (fost „Scînteia”), a 
condus una din cele mai sinistre campanii comuniste de presă — a 
oferit la sediul legaţiei din Madrid un cocktail, onorat de câțiva 
legionari români ce au ales să trăiască în Spania. Printre aceștia Ilie 
Sturdza și Traian Popescu, (fostul secretar al lui Horia Sima) acelaşi 
personaj care după moanea “comandantului” Mişcării Legionare, a 
transmis o dezminjire presei din ţară, prin care... nega decesul 
acestuia! Motivele nu le cunoaștem, dar gestul spune mult. 

După ce s-au întreținut cordial, Darie Novăceanu a făcut o 
propunere care, pentru orice om de bun simi, este stupefiantă. Nici 
mai mult, nici mai puţin, D. Novăceanu a cerul cărți legionare 
pentru biblioteca de pe lângă Ambasada Română. La care dl. Sturza 
a declara! senin că legionarii vor dona aceste cărți „în speranța că 
liderii de la Bucureşti vor învăța, în sfărșit, ceva din ele”. 

Ne exprimăm speranţa că, printr-o firească reciprocitate, 
legionarii din Spania vor primi în bibliotecile lor cărțile lui Adrian 
În cdi de e Pena şi, Cre ia mica pr lintelui lon Iliescu. 
st E poate adrid au învăţat, deja, 

Ne permitem să le recomandăm și lucrarea de o excepţională 

teorelică și practică „Neofascism, terorism, noua dreaptă”, 


„ apărută la Editura politică, București 1981, în care semnează şefii 


dlui Novăceanu: Brucan, Măgureanu, Roman. Adică cei lângă 
care D.Novăceanu s-a gudurat unsuros în tot timpul ese 
Eooalucaui A sarii neocomunist „Adevărul” (fost Scînteia), a infectat 


„Ne mântuim muncind la 
îngrijind de copii, slujind , | 
ne cultivăm mintea şi să ne întreținem viața. Insa ! 
acestea făcându-le cu credinţă. -Sâvârșindu-le fara crea 
animalic sau diabolic, toate acestea ne pierd.” 






















lug, în fabrică, la masa de sc 
amului și Statului, silindu-n= 


Parintele Stăniloae 


i at 


PO 
Se pregăteşte o ofensivă pseudo-naţionu 





De când au prins drag de „adevărații leg 
Manase Radnev (şeful departamentului pro y 
aprobă toate interviurile politice), Darie Novăceanu (rec: 
de la „Scânteia”), Ion Caramitru (portarul lui lon Ibescu 
FSN-ului şi a reprimării demonstraţiei din Piaţa U 

Cum se face că până şi distinşii lideri ai Conv 
dnii Emil Constantinescu şi Corneliu Coposu, p 
s-au mai arătat deloc îngrijorați de „extremisme ar 
făcut de atâtea ori de exemplu în cazul MPR!)? 

Explicaţia e simplă: neliniştiți de perspectiva dezv 
puternice a unei organizaţii naţionaliste indep e 
masoneriei kominterniste au hotărât să arunce în 
resurse. După ce au văzut că aiurelile gen „Noua d 
(prea) repede faliment, dezamăgiţi că publicaţii sc 
cardinale” şi „Gazeta de vest” păcălesc prea pu 
„venerabilii” s-au hotărât să schimbe tactica. Așa că n< 
lor agenţi din zona „drepţei” au început să prime 
pentru a impune public „reprezentanți” ai „adevăra! 
bine ţinuţi sub control. Desigur, cu intenția de a 
voturile pierdute de partidele polilicianiste. Că 
alegerile! 

Din fericire, „conservele” (în limbaj de specialita 
ginită şi conţinutul putred. lar mirosul de trădare 
nici măcar de şorțulețele protectoare ale „marilor macș- 
patrohează. 

ș Vladimir ALEXA” 












































REA e 





mic, dar o naţiune mare! 
se pot aduna zvârcolirile 


în imaginarul unei populații, 






i de cul Ş-a.m.d. 

cia: în negarea dovezilor, în 

cantitate și dimensiuni sunt 

scop: acela de a obi; 

pe cei interesaţi sub diferite 

şi aflaţi într-un potenţial 

— în cele st urmă ie 

us de multi, aspecte ale unui 

e istoricii și 

iar remarcând aspectul 

la aparențele 

măsluite, ale unor 

plul lui Arpad Gyontz, 

demia Eaara) și ale unor 

e specialitate”. Ajungem astfel la 
dă 
ne 





conținut acelui oportunism; 
în spaţiul care ar 
| se numească al creaţiei 
translatăm în acela al 
rea istoriei — a unei istorii 

tat (totuși) care răsplătește 
al lucrătorilor maghiari; după 
plan politic de aceaştă 
viziunea unor conducători 
istoriei noastre naționale și a 
acest spațiu est european: avem 
cu care preşedintele Franţei 
i între situația minorității 
A omânia — în speţă problema 






















de 18 iunie Di. GI. mr (r).lon 
Președintele Asociaţiei 
or de Război - Filiala Târgu- 
avut amabilitatea să poante o 
teporteri ai publicaţiei noastre 
Controversatei statui a 
lon .. Domnia sa 
ăţișat firul demersurilor 
acum un an și jumătate de 

ja al cărui președinte este. 
probările și avizele necesare 
8i Monumentelor Istorice, 
misiei de Cultură al Judeţului 
au fost obținute. Încă din 
993 a fost înaintată cererea 
carea statuii Mareşalului 
După trei luni de zile, în 
“a primit nici un răspuns, a fost 
Dna Est. Abia în luna 
s-a reușit Inceperea lucrărilor. 
'25 octombrie 1993, deputatul 
Atilla, profitând de faptul că 
a conducere a Asociaţiei 
se afla la Oarba 
Wreș pentru o comemorare, 
împreună cu un grup 
, gonindu-i pe cei care 
soclului, Lucrările au 
n întrerupte, reluându-se 
L] proces: şi contestaţii. S-a 
ină ia Curtea Supremă de 
Aceasta aprobând la 13 mai 
AVR. Recursul i 


= $ 4 E Primăriei 
lureş a fost respins. Ș 

i alului dar, , intanine 

ază lui, Imre Naghy, care 




















R cu et pis lei! 
azi e pe 
, ie d ile de 


în acest moment, TOATE 
pentru ridicarea bustului 
indeplinite. Dar, ne 
, au apărul deja 





n vremuri vechi — ale unei 
tă mereu de semnele zădărniciei; 
context ar releva o sănătoasă 
de discutat degajă o obsesie 
Obsesie perfect posibil de 


ei — de putinţa de a 
tibiltatea cuvântului fară. De 
nala coeziune (într-un cadru 
o unitate) cu care se ajută 
situate fatal pe palierul 

cel mai înalt accesibil în 
lui lucrătorilor maghiari 
irlu de anii sunt 


















i, de a 












Anul II Nr. 11 (2) 


lulie 1994 


ZADEMIA MAGHIARĂ 
PRODUCȚIA DE FALSURI 


- Despre un anume imaginar în istorie — 


Transilvaniei și cea a românilor de peste Prut — 
problema Basarabiei. Revenind la rezultatul în 
plan „ştiinţific-istoric”: acesta este tradus în 
reușita tranzacţiei cu o istorie falsă, implicit 
girul acordat de unii istorici străini. 

O ilustrare incredibilă — „Atlasul de istorie a 
lumii”, editat sub egida „Times” - Ed. Harper 
Collins şi tipărit la Verona, apoi reluat de 
Academia i 


Atacurile vizează ca problematică: 
etnogeneza românească, aspectele religioase şi 
statutul politic ale Țărilor române, cu precădere 
privind Transilvama. Semnalăm câteva falsuri 
flagrante într-o ordine conformă cu 
desfăşurarea istorică a problemelor puse în 

iscuție: 

1. Pe harta teritoriilor românești de la 
începutul sec. IX d. Hr. apare scris clar: 
„Imperiul bulgar” (p. 108), existența românilor 
în aceste locuri fiind negată cu desăvârșire în 
bunul spirit al „tradiţionalului” revizionism 
maghiar. 

2. Mai apoi, în sec. IX-X, în Răsăritul 
Europei, la Nord de Dunăre îi întâlnim pe 
maghiari, pe ruși — românii fiind în continuare 
iai (p. 111, 123), 

3. La începutul sec. XI, populaţia care 
trăiește în spaţiul românesc este păgână, cu 
excepția unei înguste fâşii în extremitatea 
vestică, unde credința creștin ortodoxă coexistă 
cu cea catolică (p. 101; vezi și reproducerea din 
pag. a prezentului număr). 

4. Harta răspândirii monumentelor creștine 
nu indică, până la anul 600, nici o basilică 





grăi în spaţiul nostru nord - dunărean (p.92- 


S. În capitolul „Reforma și Contra-reforma: 
războaiele din Europa între Îs71648: harta 
confesiunilor religioase ne arată Transilvania 
inclusă Ungariei (deci nici pomeneală de 
principatul autonom sub suzeranitate turcească; 
tocmai când, în 1648, Transilvania participa ca 
stat suveran la încheierea păcii westfalice); 
confesiunile indicate sunt numai cele catolice şi 
protestante. Totodată, Țara Românească şi 


TEAP 
LULUI... al preşedintelui 


încercând să influențeze abandonarea 
proiectului, aducea un argument ce 
frizează ridicolul; cum se face că nici un 
partid din Parlamentul României nu a 
cerut reabilitarea totală a Mareșalului 
Antonescu (717). Nu ştim cine este 
acest om de casă al Cotroceniului, dar 
cu siguranță, unul dintre aceia care încă 
mai cred că istoria României trebuie să 
fie scrisă de Marea Adunare Naţională! 

Presiuni împotriva ridicării statuii 
Mareşalului Antonescu s-au făcut și se 
vor mai face. La toate nivelele, fie local, 
naţional sau internaţional. Se pare că în 
prezent un cuvânt greu de spus îl va 
avea conducerea centrală a Asociaţiei 
Veteranilor de Război ce se sliește 
deocamdată să treacă peste semnalele 
de la Cotroceni. Cu toate aceste 
presiuni, DI. General ne-a garantat 
ridicarea statuii Mareșalului Antonescu 
în maximum 10 zile. 

Cele 10 zile au trecut însă de multă 
vreme... 


primele „sugestii” 
de la București. A 
fost în Tg. Mureș 
chiar un consilier 


Pavel MUREŞANU 


Notă: Cu mai mult timp în urmă, pe 
casele din Bdul Mareșal lon jAntonescu, 
huligani rămași neidentiticaţi au 
măzgălit diverse inscripții denigratoare, 
insulte și obscenități la adresa marelui 
Erou Na al României. 

Presa locală din Tg. Mureș a relatat 
despre recenta acţiune a Grupului 
„Horea”, ai cărui membri au șters 
inscripțiile denigratoare de pe zidurile 
caselor din Bdul Ma Ion Antonescu! 

Grupul „Horea” (grup al Mişcării 
Pentru România din Tg.Mureş) este 
decis să-și ducă activitatea de 
amenajare a Bd-lui ce poană numele 
marelui erou până la capăt și să apere 
membria Mareșalului impotriva tuturor 
celor care vor îndrăzni să prolanaze 
monumentele noastra najionale. 








Actualitate o. 3 | 









ATLASZ st, 


că 


..s supă 
ilagtortenelen 


E moca 340% 


Moldova apar ca părți integrante în 
Imperiul otoman, iar sub raport 
confesional sunt prezentate 
cartografic, echilibrate ca pondere, 
religiile musulmană și creștin 
ortodoxă (p. 183, 187). 

6. Dezvoltând partea intitulată 
„Consolidarea naţionalismului în 
Europa, 1800-1914”, autorii oferă o 
hartă a reparfiiei etnice, în 
Transilvania în urma căreia trebuie să 
concludem că în Ţara Bârsei etnicii uri 
germani au încetat să mai fie prezenţi şi, 
desigur, în toată zona curburii până inclusiv în 
ga Făgărașului nu există picior de român (p. 

14). 


Prima pagină a „Atlasului“ editat de Academia 
Maghiara din Budapesţa reprezintă imaginea 
cartografică a Ardealului. În fragmentul de mai sus se 
văd în dreapta Carpaţii 


greutatea unui răspuns ferm argumentat din 
interior, nu eşuând într-o isterică politizare a 
istoriei — acestea sunt axele pe care se situează 
efortul celor care au fost înaintea noastră. 

Asumarea clară a acestor repere ne apare ca 
dreaptă şi cuvenită moștenire; pentru că atâta 
vreme cât soldaților neamului le este 
interzisă, după moarte amintirea (cum se 
întâmplă astăzi în Târgu Mureș cu statuia 
. Mareşalului Antonescu) iar celor care trăiesc, 
libertatea li se aruncă printre gratiile unei cuști 
— noi nu ne putem retrage în tăcere. 

că 


7. Perimetrul fostului regat al Sf. Ştefan 
încadrat conştiincios pe tot parcursul lucrării 
este reluat obsesiv (și) într-un capitol intitulat 
„Problemele politice ale Europei în 1919- 
1934”. 


Evident caracterul „migrator” și semnele 
vremelnicului apasă asupra unor construcţii de 
acest gen. Consecințele — subliniate anterior — 
sunt însă de altă natură, de aceea măsuri care să 
blocheze agresiuni de acest tip se cer asumate; 
aceasta într-un climat intern care a permis, de 
pildă, „contribuţia” noastră la semnarea 
declaraţiei de la Budapesta — ca să ne oprim la 
unul din primele cazuri din lungul șir care a 


În privinţa lucrătorilor pustei de dincolo.de 
Tisa, ne stăruie în gând cuvintele unui.român, 
ajuns prin întreaga sa viaţă la o limpede 
înțelegere și a acestui adevăr, Petre Ţuţea: 

„Am imaginea Ungariei istorice care era în 
Imperiul Austro-Ungar astfel: la capătul unui 
pod am văzut un cerșetor care credeam că a fost 


urmat. (Astăzi, Laszlo Tokes, președintele de zat acolo imediat după Adam, așa era de 
onoare al UDMR, este și în fruntea organizaţiei definitiv cerșetor. O mască de cerșit 
Horty Miklos, recent opt la Budapesta.) definitivă ” 

Cei care pornesc la studiul istoriei astăzi, NEI ri 
încearcă asimilarea lecţiei unui exemplar efort Călin CAMPEAN, 
de creaţie în cultura română; în speţă, student Istorie 


istoriografia românească exprimă răspunsul 
ferm — prin exercițiul creajiei — la oricare atac 
venit de la Apus sau Răsărit. 

Naţionalitatea — esenţială rațiune a 
demersului istoriografic, impregnându-i 
acestuia un caracter complex, de deschidere 
necesară spre universal (Nicolae lorga) și 


Notă: „Atlasul...” se găsește de vânzare la filiala 
din Tg.Mureş a editurii Humanitas! Aceeași 
librărie oferă publicului mureşean faimoasa 
„Istorie a Transilvaniei”, apărută acum șapte 
ani sub egida Academiei din Budapesta, poate 
cea mai denigratoare lucrare la adresa României 
apărută în străinătate, 


PRIMA BISERICĂ 
A STUDENȚILOR ÎNTR-UN 
CAMPUS UNIVERSITAR 


In Duminica Tuturor Sfinţilor - 26 iunie, 
s-a pus piatra de temelie, s-a sfinţit locul şi 
crucea şi s-a oficiat Sfânta Liturghie în 
campusul Universităţii Politehnica, acolo 
unde se va înălța Biserica „Sfântul Grigorie 
Palama”, paraclis universitar. 

Liturghia şi slujba de sfințire au fost 
oficiate de însuşi PF Patriarh Teoctist 
împreună cu un impresionant sobor de 
preoţi. Participanți în număr mare 
studenţi şi profesori. 

Seara a avut loc o reuniune a 
fondatorilor paraclisului - ASCOR şi 
Asuciaţia „Sfântul Grigorie Palama” - lu 
sediul publicaţiei „Vestitorul Ortuduxiei”, 
Au fost de faţă PS Teofan, Vicar 
Pat hal, Preşedinte de onoare al 
iei „Sf. Gr ie Paluma”, Pr, Dr. 
Constantin Coman, Preşedinte al Asociaţiei 
şi Redactor responsabil al publicaţiei 
mVestitorul” a Patriarhiei Române, 
conducerea ASCOR şi, invitat din Grecia, 
DI Stelianus Kemenizetzidis, membru de 
onoare al Asociaţiei „Sf. Grigorie Palama” 
şi editor teolog ai „Stupului Ortodox” din 
Tesalonic, împreuna cu alţi câţiva 
colaboratori din Grecia apropiaţi ai 
Bisericii Ortodoxe Române, care şi-au 
manifestat entuziasmul şi disponibilitatea 
sprijinirii acestui sfânt lăcaş. 
DI. E eabaaauă ata a Sa lare 
mesaj părintelui duhovnic Ioanichie de 
la Mănăstirea SF. Grigorie Palama din 
Grecia. 

nSI. Grigorie Palama, cel care a pus pi 
capăt rătăcirii papale şi ereziilor teologiei  litu. 
occidentale, cel care s-a făcut părtaşul 
luminii dumnezeieşti, să binecuvânteze 
inimile şi mintea voastră şi să vă întărească 
În strădania voastră pentru păstrarea 
tradiţiei ortodoxe orice 
falsificare, sau dezorientare care provine Nu mai este necesar, credem noi, nici un 
din spiritul franco-latin sau din comentariu şi sperăm şi aşteptăm să 
protestantismul steril şi din orice rătăcire vedem ridicându-se acest sânt lăcaş. 
orientală. Cu rugăciunile Maicii Domnului d Li 
şi cu rugăciunile Sf.GrigoriePalama să se REPORTER 










termine repede sfântul lăcaş spre slava lui 
Dumnezeu Cel în Treime şi spre bucuria 
tuturor celor care studiază. 

Sf. Grigorie Palama să dăruiască 
răspuns şi ajutor în întoarcerea minţii 
către sine, cu rugăciunea minţii în care 
există Tericirea şi pacea adevărată.” 

(Între păcătoşi, cel mai păcătos şi umil, 
Ioanichie) 

PS Teofan a mulțumit şi a arătat că cea 
mai importantă contribuţie trebuie să vină 
din ţară, spunând: 

„Acum sunt În co 
500 de noi biserici 
împreună cu asoc 




























Studenţii, cu spontaneitatea şi 
entuziasmul lor, cu setea după cuvântul lui 
Dumnezeu, trebuie să-şi manifeste spiritul 
de inițiativă, voluntariatul. Binecu- 
vântarea a fost dată. Piatra de temelie a 
fost pusă. Mai departe sunt aşteptaţi 
lucrătorii tineri. Aspiraţiile studenţilor vor 
fi implinite doar prin ei şi prin munca lor. 
Şi întreaga comunitate româneașcă aspiră 
către refacere, către întregire. Încetul cu 
încetul se acoperă goluri. În Armată, în 
spitale, în penitenciare, începe să se 
exercite misiunea duhovni. ă, ă 





































4 e Creştinism 
IPS Serafim 


$ Dr, Serafim Joantă s-a născut Ia data de 4 
sit 1948, în Boholţ, Făgăraș. A 
vrmat studii de teologie la Sibiu, încheiate în 
1974 cu Dacia eeribtiotel fite 
sit ului, iar îi a 
nd ei  e, rin la Paris, timp de trei ani. îşi 


ce del predă apoi alți patru ani. la Institutul Saint Şerge din 

ă d este d Iu Aerrd rar i din Sibiu, Și martie 

este Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Sibiu. „Totodată a fost 

at din partea Sf. Sinod cu vegherea și îngrijirea organizației 
ui 


astea Domnului. . i i 
„Enudi cepție, apreciat şi iubit. dedicat deopotrivă teologiei 
N Fara practicii rime IPS Serafim a fost și pentru noi, 
vineri Mişcării, încă ir Ja în rile noastre ca organizaţie, o 


Şi i je 
fectuoasă. Când mulţi ne huleau, când puţini 
pese ez de noi, IPS Serafim (pe atunci 


Serafim 
iasa), te ascultat cu părintească înţelegere, ne imbărbătat 
- Sunt mulți aceia care, aici în țară, îi vor simți lipsa, binefăcătoarea 

ij Il. 
„de adevărat româna dn ceia a 
a iți de ani i ani de zile în 
legăturile cu 
dup! de 


Ei lg ela 


Biserica-mamă, pot beneficia acum, 


imântul canonic al noii Mi polii Ortodoxe Române şi 
totodată se vor bucura de înțel 
sufletesc, cunoscător deopotriv! „vecide 
mentalităţii europene, dar și purtător al spiritului vieţii du 


Feisa 


utorul unui adevărat părinte 
al culturii oecidentale, al gândirii şi 
niceşti 


la ceremonia întronizării îl caracterizează cel mai 


care vi-l adresez cu 

iserica, aura 04 

Strădui, particii u regularitate la 

ei pentru ca să Sara lipsiți de harul şi puterea Duhului 
vin prin ele. Liturghia ortodoxă ca și 

şi de adâncime mistică ineg b 

mai înaltă a culturii umane» 

putut crea mai frumos pentru 

turii este cultura 

altă formă a culturii nu 


ei. rugăciunea slăbeşte 
dintre membni săi și nu va avea nici puterea mănurisirii În 
noastră, familia, semenii, natura și tot ce există, suni 

care, frecare din noi. Ca ie: creației, trebuie 

să trăim 0 viață curată şi 


Dar această slujire continuă presupune, pe de o parte, lupta 
„permanentă, și de câte ori teribilă, împotriva păcatului și răului din 
nos penru depăumrea noastră. iar, pe de-altă parte, cultivarea 
i adică a deprinderilor bune. Iar armele pe care le 

avem la dispoziție sunt rugăciunea, postul și asceza în general, 
ia și cu trupul și sângele Domnului... Prin toate 

acestea participăm şi soi Ja Crucea prin care Dumnezeu ne-a recreat în 
Hristos «într-un singur om nou», «uniţi într-un singur trup» (El. 2, 


E 
„adevăr numai prin cruce ajungem la biruință. Numai silindu-ne 
să murim mereu omul vechi, supus păcatului, putem să ne îmbrăcăm 
în omul cel nou care este după asemănarea lui Hristos. Să fim 
încredințaţi că pe tot acestui procâs nu suntem singuri. În 
purtarea crucii, în suferințele și ispitele de fiecare zi, Hristos 
este alături de noi și de asemenea Maica lui și toți sfinţii, ca şi 
semenii noştri Întru credință. Căci Bisera esle tocmai accastă 
comuniune a sfinților. De când Hristos a inviat, Crucea este 
„citea dă 3 iai lei: za ui eze) 
ne dă mereu i puterea biruinjei.” 
: în final câteva cuvinte de IPS Serafim cititorilor 


E] 
tineri! României de azi vor ști să pășească cu 


aces! drum. 
„De ei, de credința lor atârnă soarta de mbioe a țării. Vă doresc mult 
suoces și vă binecuvântez!” - 








În data de $ iunie, în 
Biserica Sf. Luca din 
Manchen (Germania) s-a 
desfăşurat monia întro- 
nizării ÎPS dr. Serafim 
Joantă ca Mitropolit al 
Germaniei, Europei Centrale 
şi de Nord. 

Întemeierea Mitropolici 
Ortodoxe Române reprezintă 
pentru credincioşii din 
Europa un act deosebit de 
semnificativ. Pe de o parte, 
din punct de vedere duhov- 
nicesc, se realizează unirea 
românilor din această parte a 
Europei într-o unică mârtune 
canonică, pe de altă pari, 
prin instalarea unui ierarh de 
talia ÎPS sale dr. Serafim se 
realizează întărirea comu- 
nităţii ortodoxe din Occident 
şi se mijloceşte o mai bună 
cale de dialog ecumenic a 
Bisericii Ortodoxe Române 
cu Bisericile occidentale. 
Importanţa eve- 
nimentului a 
ieşit clar în evi- 
dență şi prin 
inalta partici- 
pare, atât a au- 
torităţilor ger- 
mane cât şi a 
reprezentanţilor 
Bisericilor Orto- 
doxă, Catolică, 
Luterană şi Cal- 
vină din Ger- 
mania, Franţa, 
Austria, Elve- 
ţia, lalia, Bel- 
gia şi, bineîn- 
țeles, România 
şi Rep. Mol- 
dova 

Au fost pre- 
zenți episcopi 
ortodocşi IPS 
Simeon al Mitropoliei 
Bulgare pentru Europa de 
Vest, IPS Anatoly, Arhic- 
piscopul ucrainean de Paris 
şi pentru Europa de Vest, PS 
Iulius al Eparhiei Sinene din 
Europa Centrală şi Benclux, 
PS Karekin al Eparhiei 
Armene din Germania pre- 
cum şi reprezentantul Bise- 
ricii Ortodoxe Ruse din Ger- 
mania, protoprezbiter dr 
Peter Plank. 

Din partea autorităţilor 
germane au participat 
reprezentanţi ai landului 
Bavaria, iar din partea 
Guvernului federal dna 
luliane Karina. 

Din țară, delegaţia invitată 
să participe la ceremonie a 
cuprins înalți ierarhi, îps 
Daniel, Mitropolitul Moldo- 
vei şi Bucovinei, PS 
Teofan Sinaitul, Vicar 


„Nu neamul acoperă sectorul „ortodoxie” ca pe ceva particular, ci Ort 
cea universală acoperă întreg pe fiecare neam care-i aderă.” 


Anul II Nr. 11 62 


Iulie 1994 


UN IMPORTANT EVENIMENT BISERICESC ȘI >: 
Întronizarea IPS dr. Sera fim |. 
ca Mitropolit al Germanie 

Europei Centrale și de No; 


Patriarhal; stareții şi starețele 
Mânăstirilor Cozia, Agapia. 
Văratec, Secu, Golia. 
Tismana, Rămeţi şi Topliţa, 
preaţi profesori de la 
Facultăţile de Teologie din 
Bucureşti, Sibiu, Oradea, 
respectiv pr. prof. dr. 


Constantin Galeriu, pr. 
prof. dr. Mircea Păcurariu, 
Decan, și pr. prof. Dr. Liviu 
Streza, prodecan de la 
Oradea, pr 


Constantin 


Pârvu, vicar patriarhal, pr. 


Aurel Răduleţ, vicarul - 


arhicpiscopiei, Sibiului, pr. 
Romul Zaharie, protopopul 
Făgăraşului, protopresbiter 
dr. Petre Buburuz din 
Chişinău, un reprezentant al 
Sfatului frăţesc pe ţară al 
Oastei Domnului, dr. Petre 
Giurgi, mulți alţi. preoți. 
călugări, diaconi şi maici 
precum şi directorii Aso- 
ciaţiei Christiana din 
Bucureşti, dr Pavel Chiriţă 
şi din Sibiu dr Aurel Creţu 
şi di. dr. Bucur Corneliu, 
directorul Muzeului Satului 
din Sibiu. 

Din partea presei din 
Bucureşti au fost invitate 
publicaţiile “Vestitorul 
Ortodoxiei” şi “Mişcarea” 
iar din Sibiu, „Tribuna 
Sibiului”, prin dl Onuc 
Nemeş. Televiziunea 


Română a trimis o echipă de 
filmare condusă de cunos- 
cutul redactor Titi Dinca de 
la redacția “Viaţa Spiri- 
toata”, 

Delegaţia s-a îndreptat 
către Munchen în data de 3 
iunie și, după un drum lung 
și obositor, a participat la 
cea mai strălucită Liturghie 
săvârşită vreodată în Min: 
chen, după cum afirmau cre- 
dincioși şi oaspeţi străini, în 





monumentala Biserică Sf. 
Luca din centrul orașului. 
Biserica, o adevărată biju- 


terie arhitectonică a adă- 
postit sub bolile sale o mul- 


țime de români strânşi îm- 
preună ca la o mare 
sărbătoare, veniţi din toate 
colțurile Germanici și 
Europei. Printre persona- 
lităţi domnii Nicolae 
Stroescu-Stânişoară, loan 
loanid, doamna Cioră- 
nescu, domnul Sorin 
Dumitrescu. Atât la înce- 
putul Liturghiei cât și la 
ieşirea cu Sfintele Daruri, a 
fost pomenit numele Majes- 
tăţii Sale Regele Mihai 1 de 
România. 

După Liturghie a început 
ceremonia propriu-zisă de 
întronizare, un ritual fastuos 
şi impresionant. PF Teofan 
Sinaiul a dat citire Gra- 
matei, actul canonic al Sf. 


MIȘC Aț 






























































Si 


n 


Ş-au ad 
ÎPS Serafim 
Au ma 
Biserici 
Catolică şi £ 
Germania 
În final 


rostit cuvâr 
„Unitatea 
adresat ma 


torilor cunosc 
radio „Europa 
După cerem 


torul postul 
liberă”, di. N 


cu-Stânișoară 

de regretatul pri 
tantin Nagacevsk: 
un rol important în 

și demersurile făcute 
constituirea Milrapoi 
adus un emoţionant $ 
răspuns de întâm 
adresat IPS Serafim 


Notă? 


Consemnăm, 
vreme după ce d 
de înfiinţare a Mi 
dat roade, înlătu 
Stiroescu-Stâniș 
conducerea postu 
resantă coincide 
reveni.cu detali 
George R( 


Părintele Stăr 


spirituale, al conștiinei apartenenţei „din veac” 
Ja acest pământ: „Căci acest popor are 
Întotdeauna conștiința că prin sfintele lăcașuri — 


conducând la reînnoirea Ortodoxiei ruse... ba 
chiar a Ortodoxiei în general”. 
Studiul 


dovedirea auten- 
țicităţii şi paternităţii 
























E] 

4 r e ajunge până în perioada sale. Părintele Sera- 
CRESTINE ara rugăciuni ale locuitorilor lor, contemporană, în care regăseşte „un nou fel de fim restabilește 
A A și afirmă obârșia dumnezeiască”, ne spune «culme» În acest joc constant dintre o tradiție şi perspectiva corectă, 

convingător autorul încă dintru început. o cultură care continuă să-și tragă seva  prezentând-o ca pe o 


ROMANEȘTI 









ISIHASMUL 





Românilor pare să li se potrivească mai cu 
osebire frumoasa spusă a Sfântului loan 
Scărarul: „Lumină Monahilor sunt îngerii, 


inspiraţiei din isihasmul primit, trăit şi vransmis 
ca o neprețuită moştenire”: Pentru că ultimele 
decenii, în care Biserica $i mai cu seamă viața 


„mărturie evidentă a 
formaţiei isihaste a 
domnitorului ro- 


























































Luczarea ISIHASMUL tradiție și cultură. . /02Vnă Celor din lume sunt Monahil”. Această  mânăstirească din România au fost afectate de mân” şi desluşind 
românească 2 fost elaborată cu intenția explicită coeeenaață între monahism și poporul român a hotărâri arbitrare şi potrivnice luate de statul „elementele doc- 
de a umple un gol în informația - foarte puțină Panca evidentă și unor teologi şi prelați comunist, au cunoscut însă „adâncirea vieţii trinci — isihaste-.. 
— existentă în Occident privitoare la viaţa și declară a la citirea cărţii: Olivier Clement ireşti”; impusa contracție pe orizontală a dispersate pe toi 
istoria Bisericii din ia. Căci -se eines. rămas cu impresia unei „civilizaţii fost urmată de o expansiune și de o sublimare parcursul cărții”. 

ata specifică României. pe verticala spiritului. Aici trebuie accentuat și Din păcate, tradu- 
porneşte pe firul istoriei pentru a rolul Filocaliei recreată în limba poporului a cerea din limba 








urmări notele caracteristice ale vieţii noastre 
mânăstire; Hi, cu accent asupra e pa două 
momente decisive în care tradiţia şi cultura 
românească au cunoscut excepționale înforiri: 
secolul XIV ce „Cunoaşie un entuziasm de 
propoie care intră prin intermediul Sfântului 
licodim cad dei Tismana în vibraţie intensă şi 
cu renașterea jsihastă de 

muntele Athos, datorată Sfâniului Grigubie 
inaitul” şi secolul XVII, marcat de 
extraordinara strălucire a paisianismului — 
care depășceșie granițele României, 


franceză a lucrării prezentate ai 
otdeauna la nivelul pe care l-am 
formulări fiind mai degrabă ncier 
publicarea acestei cărţi, Ed 
reconfirmă calitatea de excepție 
său editorial. 


Părintele Stăniloae și al cărei text a fost stabilit 
pe un „fundament mult mai amplu decât cel al 
Filocaliei grecești și chiar al Filocaliei ruse”. 
Audienja şi rolul de ferment spiritual al acestei 
scrieri este atât de mare încât Părintele Serafim 
vorbeşte despre o „renaştere filocalică”. 

O menţiune specială se cuvine făcută în 
legătură cu „Învățăturile lui Neagoe Basarab 
către fiul său Teodosie”: capodoperă»a epoc 
sale (începutul secolului XVI) și a întregii 
culturi române, sensul său a fost de multe ori 
deformat în polemica acerbă dusă pentru 


tunci — este pus 
situaţia de a „da seamă” de această tăcere 





























Sandra CR! 















Mitropolitul SERAFIM: „5 
tradiție și cultură român 
Anastasia, 1994, preţ: 3000 lei 


















































































































IP_ constituie 

ian Civilization 

american Kurt W, 

elo ale 
a re la editui 

- irigare de 


nân d 
tt icinoscut i apreciat și da ra al Rom Rt, "cel mai bun statician 
E 2 5 r. Wilhelj 4 
toni lelm Filderman a fost preşedintele Uniunii 


o Mulie 
arcă din st Mud) își Federaţi 


o pro Și) a Istoriei România, pri vrelești din es! fi 
oconiribuția extrem de — Distribuție” păedinteeal Comiletului Reuhit da | piarda ea le) sEA ae,Ca șI Gonsecinlai 
i studiu din nijatva Paramentul Formare și url Pata sn folosirea aura aa in asa aa 
ao - DE ie mondiale. În trmpui Conferintei de ouă înfățișa vecinii în cele mal sumbre culori, crearea 


privire la unele tem 
orecta înțelegere a isi orei 


lamă o cercetare 
problema situaţiei 
Cartea prezentată 


ste conținând studiul 
j regic a lajiei evreiești 
zal de dr in Manuilă și dr. 


|. Prezentat prima oară la 
RONA 1 ional se 
olm din 1957, ul a fost 
a și New York și, iată, apare 
! ent al Universităţii John 
n perioada dintre cele două 

; = al Institutului Central da 
„membru corespondent al 


Bazându-se 
aduce clari 


Studii ale Civi- 
lizației Române 
reprezintă o serie 
de studii și mono- 

i dedicate as- 

ŞI culturii române. 

Civilizaţia Română, 

leză de Fundaţia 

din laşi cu scopul de a 

“mai Din a istoriei și a 
ă. 


u contractarea abona- 
le prin trimiterea unei 
următoare: Civilizaţia 
ala Română - laşi, 
Casuţa Poştală nr.108 





eliminat brutal 


delăim. 


încredere că 


de Fundaţia Culturală rabin ); 


i supliment Ja publicaţia 


purii mânuite cu dibăcie, orice taur ce-și 
dează nervos decis să o zdrobească dintr-o 
nânia post-decembristă ajung să irupă din 
“Tentativa se sfârşeşte de data asta numai cu 
şi un pleosc penibil. Este semnul de 


ui lui Eminescu (Ed.Pacifica, 1994), 
Exegeza operei eminesciene, capătă în 
ficaţiile unei veritabile cape. Toreador sui- 
iul” (nr. 1281, 1994) se decide să ia pulsul 
| criticii noastre literare, cu scopul „să 
dar argumentat, inițiativa editorială”. Un 
brusc, fiindcă de acolo se năpustește un 
Ul de mai marii săi să nimicească tot ce poate 








toate scrijeliturile sale de dobitoc 
„Talmud” se poate citi de la un cap 


nurile indigeste ale lui Zigu Ornea, dar 
ce că le-a ciuit. Întreprinderea ar fi de alte! 
0 singură „idee” brăzdează întreaga-i 
o cultură de periferie, minoră, „apăsat 
re parte, „sincronizată” în părţile ei 


i a lui Zigu Ornea duhneşte pestilenţial 
Toale tezele sale nu se aba! cu un 
culturii române de către ucigaşa 
poetului nostru naţional nu se 
e cunoaște cât de cât încrâncenarea 
ă lesne că tot ce a scris legal de 
re înjurătură 
)rice încercare de avertizare asupra bogăției 
olilic Mihai Eminescu era imediat amendată. 
le atinsă de scribul de serviciu al cabinetului 2 
C -] plasa pe Eminescu pe traiectoria 
nind sugesuuile existente 


intern 










şi, în cel mai bun caz, 


în operele unor 
cănescu, Mihail Manoilescu. Dar a 

'a, astfel că n-a ratat nici acest prile) 
„Cizmarul” și-a permis iarăși 


Ornea n-a scris nici măcar un 
cat să-l justifice în postură de 
BE pu să ocupe postul 
U ână, nimic nu explică poziția 
„Dilema” sau „România literară”, 
actualmente la fundaţia Soros. 

şi istoric literar. Căci criteriul Lele 
mobilul care l-a determina pe Zigu 

alea lui Eminescu, Căci nu probă de 





rtanță i 
ştiinţitice ro poi personalitate a vieţii 
apreclerea dune interbelice Mind, duel 


tăţilor Evrelești din 
iei Uniunilor Gomunităi ilor 


entru drepturile evreimii românești; în 
anisori eo ului d condus lupta impotriva 


Lucrarea reprezintă un 


examinare riguroasă a documentelor“ (K. Treptow), 


continuă a nu fi luate în seamă este incertitudinea 


fi oda 
analizat prin metode istorice nepasionale” (Saul 
Memory, 
he Jews ot Europe”, Bloomington, 


Studii ale „Accentul Olectiv - ese 
. EPIC — de această dală se în 
Civilizației mereu distorsionată de 
Române Li Aceasta a și făcut ca stu 
astăzi ca inedit. Motivul 
Nr. 1 documente ca acelea ale 
Raicu Dedal: că un eveniment de 
Treptow Friediander, 


Extermination o! 
EA University Press, 1933 
lementele care au barat riția până acum 
acestui studiu ( "A emarcalii Bal faptul că basi 
studiu este foarte rar amintit sau citat de către 
istoricii care se ocupă de problema 
evreiești din România în anii 1940-1944" 
doi autori erau cei mai calificaţi pentru a se 
pronunța asupra subiectului demograliei populaiei 
evreiești din România în _timpul celui dal, | 
război mondial”, se arată în introducerea istoricului 
Larry Watts), condiţionând tratarea neobiectivă a 
acestei problematici se situează pe trei nivele: 
a) liderii evrei impuși de regimul comunist care a” 
at persoanele care au exercitat aceste 
funcţii înainte de 1944. “Filderman nu mai era 
=ipiin:pe Situaţie. În același timp, campania 
toare împotriva mea s-a intensificat 
Filderman îmi spusese că atlase de la o sursă de 
e loses Rosen va fi noul rabin șef” 
(declaraţia aparţine lui Alexandru Şalran, fost șet 


b) elemente din conducerea regimului comunist 
spriolee ani, responsabile de acţiuni antisemite 
ordonate înainte de 1944 (de ex. Gh. Tătărăscu ); 


Anul ii Nr. 11 (32) E 0 
lulie 1994 


€) competiţia 


România, preşedinte al europene purtală 


0 dr W.Filderman s-a 


n cererile sala deschiue și de dinainte de război 


] 
regimurilor din timpul BzBoislur 


lost trimis și el in ceni 
Snistria, 4 Wlta 


distrugerea evreilor din 


dovedit a fi un loc_ mai si 


Indiana University Press, 1987), 


ţii, lucrarea respectă cu 
Stat la baza ei: argument 
nepasională, bazală pe o p 


nțial oricărui studiu istoric 
icadrează într-o dezbatere 
prelungirea unor interese 
diul acesta să se constituie 
entru care "asemenea 
ui Filderman şi Manuilă 


raportul 
1940-1944. 
România și este cu al; 


rţiile holocaustului poate 


History_ and the 


fără precedent în [ările ocuj 
po ulaţidi 

eși 'cei 
Press 1990). 


doilea 


Filderman a afirmat: 


Jascisi. Adevărul este că 


1941, zi în care 


virtuozitate critică face Zigu Ornea în articolul din „Adevărul”, ci 
probă de vitalitate etnică. 


aşezi pe Zigu Ornea: în rândul ticăloşilor sau al netoţilor 

iremediabili. S-ar putea înclina pentru amândouă 
caracterizările, dar cititorul este liber să-şi facă părerea pe care o 
crede de cuviinţă. De la un cap la altul, Zigu Ornea reuşeşte 
performanţa să [alsifice şi să denigreze întreaga gândire social- 
politică a lui Mihai Eminescu. 

Proba perversităţii o face începând cu titlul: „O reeditare 
diletantă”. Acesta ar lăsa să se înțeleagă că mobilul articolului ar fi 
demersul editorial, pe care însă Zigu Ornea îl expediază rapid în 
finalul articolului, căci ceea ce face aici Zigu Ornea este un atac 
murdar împotriva naționalismului lui Eminescu şi nu a lucrării cu 
acest titlu. 

Prima frază a articolului conține două falsuri grosolane: „Pe 


UN CAZ TIPIC DE ŞOVINISM: 


ZIGU ORNEA 


vremea ceaușismului era efectiv interzisă comentarea, cu 
discernământ critic, a concepţiei sociopolilice eminesciene”, 
Josnicul critic nu folosește, în buna tradiţie a kominterniştilor, 
termenul comunism, ci „ceauşism”! „Electiv interzisă” era 
comentarea operei eminesciene numai în capul lui Zigu Ornea, căci 
cel puţin două cărți apărute înainte de 1989 oferă cititorului 
excelente analize ale sociologiei eminesciene: Mie Bădescu - 
„Sincronism european şi cultură critică românească” şi lon 
Ungureanu — „Idealuri sociale și realităţi naţionale”, t / 
Următoarea frază, alte minciuni ordinare: „Ceauşismul, prin 
ignarul Cabinet 2, şi-l anexase pe Eminescu...”. În fuga condeiului, 
DI. Zigu Ornea a făcut o uriașă gafă. Căci oamenii „ignarului 
Cabinet 2" erau Gogu Rădulescu şi tocmai... Zigu Ornea! lar dacă 
„ceauşismul” şi-l „anexase pe Eminescu”, de ce a fost nevoie de 
atâta tevatură şi scandal pentru apariţia operei politice a lui Mihai 
Eminescu”? De ce s-a ajuns ca volumul X să fie retras de pe piaţă şi 
vândut din camioane abia în decembrie 1989? Vrea cumva să 
sugereze Zigu Ornea că alții erau cei care conduceau în realitate 
destinele României? Curioasă concepție, mai ales dacă ţinem seama 
că cel care a solicitat expres retragerea din circulaţie a volumelor 
respective a fost Moses Rosen. Acesta considera textele poetului ca 
fiind propagaloare a unor „idei de bază ale fascismului” și 
îndeamnă la huliganism”. Scrisoarea şef-rabinului se încheia cu 
cererea expresă „de a retrage din circulaţie volumul mai sus amintit 
(scrisoare adresată Academiei Române în data de 12 oct, 1980), 
Prosţia și nesimțirea orniană ating cole incredibile când scrie: „Ca 
să analizez acest fragment din opera eminescipnă, inveatasem, 
(subl. n. ) împreună cu prietenul meu, criticul Aurel Martin, un 


A juns la capătul articolului din „Adevărul”, nu ştii unde să-l 














ZA ENZO 
asSSr o za 


entru favoruţile țărilor vast- 
le țările situate în centru și sud- 


unei legături directe aa) între antisemitismul 
arliciparoa LĂ holocaust a 

n 
România Garda de fier, lormajiune de extremă 
dreaptă, a lost pleliuaa în 1941, în Ungaria 
gruparea Săgejilor Incrucișate a supraviejuit, a 
veni! la putere în 1944 şi a cooperat cu naziștii la 
Ingaria... Esle o ironie că 
Romănia, care a reluzat să-şi emancipeze cetățenii 
evrei inainte de primul război mondial... şi a lost 
marcată de dezvoltarea celei mai putemnica mișcări 
fasciste native din nirdapa Europă de Es, s-a 
igur pentru evrei decât 
Ungaria , Polonia, Cehoslovacia și Statele Baltice” 
Ezra Mendelson - The Jews o! East-Center 
urope between the World Wars, Bloomingion, 


Degajând cei trei centri de distorsiune, Larry 
Watts conclude : "Când un eveniment este de o 
asemenea oroare şi magnitudine ca holocaustul și 

ropria stimă a unei întregi populaţii este pusă la 
indoială, incriminarea unui individ capătă caracter 
politic”. De aceea subliniam la început importanța 
prin natura documentelor a acestei lucrări in 
cunoașterea adevărului despre ra și sub 
roblemelor evreiești din Romi 
“Nu este ae să înțelegi situaţia din 
t mai dificil să o evaluezi 
corect, pentru că ea a fost marcată de 
ambiguitate... Antonescu a justilica! in aparenţă 
răzbunarea românilor laţă de evrei. Din contră, 
același Antonescu a promis să oprească 
deportările, să anuleze regulamentul cu privire la 
). steaua galbenă și, ca rezultat al intervenției 
medicului personal, să revoce numeroase ordine 
de deportare. Aceslea au lost evenimente unice, 
ate cât 
libere." (Leni Yahih- The Holocaust : the Fale of 
Europeen Jews, New York , Oxford University 


W. Filderman s-a simţit onorat de a recunoaște 
în mod public faptul că a fost sprijinit de Mareșal, 
chiar prin apariția sa ca martor al apărării. |n 
testamentul său legalizat la New York în 1956, 


“A lost mult acuzat regimul Mareșalului 
Antonescu ca fiind înleudat nazismului și Mareșalul 
însuşi a lost executa! de agenţii 

lareşalul Antonescu 
este cel care a pus capăt mişcării fasciste în 
România, oprind aclivitățile teroriste ale Gărzii de 
Fier din 1941 și suprimând toate activităţile politice 
ale acestei organizaţii. Eu insumi, răspunzând unei 
intrebări a lui Antonescu la procesul său — monial 
de comuniști — am'tontirmat că teroarea fascistă  ApEy, 
de stradă a lost oprită în România la 21 ianuarie î 
reşalul a luat măsuri draconice 


at, d E 


"Opinii e 


pentru a lace să Inceteze anarhia laselată 
provocată de această organizaţie şi restabilirea 
ordinii în țară. _În timpul perioadei de dominaţia 
hitleristă în Europa, eu am fost In contact 
permanent cu Mareșalul Antonescu care a lăcut 
foarte mult bine pentru indulcirea soartei avrellor 
expuși persecuțiilor rasiale naziste... Eu am fost 
martorul unor scene emojionante de solidaritate Ş 
ge ajutor intre români și ovrei în momente de gre! 
încercări din timpurile imperiului nazist din Europa. 
Mareșalul Antonescu a rezistat cu succes 
presiunilor naziste care cereau măsuri dura pentru 
evrei... EI este cel care mi-a dat ha in alb 
pentru salvarea de teroarea nazistă a evreilor din 
Ungaria, a căror viaţă era în pericol! Datorită 
politicii sale, averile evreilor au lost puse sub un 
im de administraţie tranzitorie care, făcându-le 
să pară pierdule, le-a asigurat conservarea în * 
scopul restituirii lor la momentul oportun. 

Im menționat acesta lucruri pentru a sublinia că 
poporul român, chiar când a avul într-o măsură 
limitată controlul țării, a demonstrat sentimente 
umanitare și da moderajie politică”. 

Rejinem câtava din datele statistica ale lucrării: 
în teritoriul ocupat de Rusia sovietică în iunie 1940 
numărul evreilor morţi a fost de 103.919, iar în 
Transilvania de Nord încorporată de Hitler Ungariei, 
cilra este de 90.295 sau 60,9% din total. În total sa 
evaluează la 209.214 pierderile evreieşti de pe 
teritoriul României ocupat din 1939, ceea ce 
reprezintă 27% din citra totală a evreilor (în loc da 
53%, cilra dată de dr. Kulischer), din care se 
atribuie: 2% administraţiei române, 13% acțiunii 
militare germano-române destășurată aproape 
exclusiv pe Irontul răsăritean şi 12% acțiunii 
guvernului unguresc secondat de autorităţile 

rmane, 

Citra totală a evrellor morți, evaluată de 


haina avrelești din România conduse de dr 
ierman “fie din cauză că au fost uciși pa tentoriul 
românesc, fie că au pierit din cauza deportănilor” 
este de 15.000. 

Această cilră cuprinde pierderile a aproximativ 
3000 de evrei în timpul scurtei guvernări a Gărzii 
de Fier și 3-4000 victime ale represaliilor militare 
din laşi. De asemenea, aceeași citră (15.000) 
cuprinde pierderile suterite de populația copca 
în Transnistria. Numărul celor deportați a lost da 
aproximaliv 40.000 din care 30.000 s-au reintors. 

“in nici o țară dominată de naziști, n-a 
supravieţuit o așa mare propoi]le a populaţiei 
evreiești”, este concluzia generală a raportului dr. 
Filderman. 

Adevărul, tăinuit pană acum pentru a da loc 
acuzațiilor inlame trebuie alrmat răspicat în lucrul 
la o istorie eliberată de efectele malelice ale 
intereselor celor care au ceva de ascuns. 

Căci neamul românesc a plătit cu destul sânge 
dreptul de a i se scrie istoria în dramalicul ei 


Marius BUTEANU 


timp ce în 


nia anilor 


i în cele 


loscovei ca 





termen încifrat «xenocraţia»”. Aici face proba limpede că nici măcar 
nu a citit opera social-politică a lui Mihai Eminescu! Fiindcă 
termenul „inventat” apare de câteva ori chiar în analizele 
incriminate. Zigu Ornea se dovedeşte şi de dala aceasta acelaşi 
consecvent falsificator despre care am mai scris în paginile revistei 
noastre. y 
Caracterizează apoi drept „apăsat retrogradă” concepția 
eminesciană, invocându-i ca dovadă pe Lovinescu, Ibrăileanu, 
Călinescu, Vianu. Alegerea numai a acestor nume este ea însăşi 
tendenţioasă, dar falsul este amplificat prin utilizarea termenului 
„retrograd”, ştiut fiind faptul că semnificaţia era cu totul alta la 
criticii invocaji, faţă de accepțiunea pe care i-o dădeau Ziau Ornea 
şi ciracii săi prin anii 50. „Eminescu a fost un paseist potrivnic 
evoluţiei țării spre o civilizaţie de tip industrial, respingând formele 
suprastructurale moderne”, decretează Zigu Ornea. O ignobilă 
probă de „competenţă” literară, căci oricine ar citi opera 
eminesciană va constata fără dificultate că, dimpotrivă, tocmai 
pentru civilizaţie industrială de tip apusean şi capital pleda Eminescu 
(a se vedea polemica cu fraţii Nădejde). A ş 
Singurul comentariu la conţinutul cărții este şi el o minciună, o 
lucrare, zice Zigu Ornea, care reduce „opera lui Eminescu 
(deopotrivă lirica şi publicistica) la dimensiunea naționalistă”. O 
dovadă mai bună de nelegiuire nici că se putea. Căci iată ce preciza 
Dumitru Murărașu încă din prefața lucrării: „Lucrarea de faţă caută 
să prindă şi în amănuntele și în trăsăturile lui generale un aspect 
(subl.n) al activităţii poetice și militante a lui M. Eminescu: 
naționalismul”. ă „Mă 
inspre finalul articolului trebuie să recunoaștem, totuși, singurul 
lucru adevărat pe care îl debitează personajul Ornea: „...opiniile lui 
Eminescu despre fenomenul românesc nu ne (subl. n.) pot ajuta. 
Dimpotrivă”. Lucru perfect valabil căci pe Zigu Ornstein şi 
denigratorii de teapa sa nu i-au ajutat niciodată „opiniile lui 
Eminescu”. În fond, chiar pentru asta le-a scris poetul. R 
Ajuns la capătul murdarului său comentariu, Zigu Ornea atinge cu 
adevărat apogeul: „Dar, dacă memoria nu mă înşeală, acest domn 
Tocaciu (editorul cărții, n. n.) , a fost şi editorul cărții lui Adolf 
Hitler «Mein Kampf».. Atunci lucrurile se leagă neliniștitor prin 
calitatea opțiunilor”. În buna tradiţie a magistrului său Moses 
Rosen, Zigu Ornea îi pune eticheta devastatoare poetului nostru 
naţional: fascismul. Este ceea ce au încercat, încearcă și vor mai 
încerca să facă din Mihai Eminescu toţi cei de soiul viermănosului 
scrib kominternist. i în 
La fel ca Moses Rosen sau Gogu Rădulescu, Zigu Ornea îşi 
ite să calce în picioare o cultură cu care n-a avut niciodată 
nimic de-a face, Nu judecăți literare fac aceştia, ci limpezi judecăți 
rasiste şi șovine. Dacă un român şi-ar permite să scrie în asemenea 
manieră şi să ceară eliminarea sau cenzurarea vreunui poet naţional, 
indifereni care ar fi el (mai cu seamă în cazul poporului evreu!), ar fi 
desfiinţat ca publicist în cel mai scurt timp. Pe bună dreptate, 
Nimeni însă nu l-a deranjat şi nu-l deranjează pe Zigu Ornea în 


cultura română, Deocamdată... „ori 
Silviu RAREŞ 




















4 Dernne Prim reaacaer. 
or cai a! revitlel 
drumul ră pe re. pa ing să-i 


rătânze a, 


A Tu ao e 


dezeriarea de la o 
teoretic și practic, 


a nfirmat-c, 


democrat: 


a 
Sa pese se 





RÂS ȘI PLÂNS LA „PUNCTE CARDINALE”... 


- o 

oarece Pee barind Alea ne IE a Er Pe e Peg inveaa 
ÎI râde “ochiur' dlui Răzvan Codrescu atunci când scrie că, la Paris, „baza comună a 
fost alinsă mai ales de atitudinea anticomunistă a participanților”, şi că „Sympozion-ul de la 
Paris a constituit o experienţă ce trebuia făculă și a reprezeniat poate inceputul (impertect, 
dar totuși iăudabil) al unei posibile reunificări a energiilor «intehghenției» românești, prea 
> îndelung risipite în patru vânturi și uneori prea lesne năimite unor idealuri ce nu pot fi ale 
urmașilor lui Eminescu." ŞI mai râde organul aferent (ochiul) intelectualului de la „Puncte 
Cardinale”, când reflectează la tânănui Radu Craangă, „un fe! de surpriză a 
ultimei sari, aducând aminte că în România ma! exisiă și o geMBrajie tânără, cu 
problemele, exigenţele și idealurile si. 

„„ Am râs Şi noi, mărturisim, când ne-am gândit la „anticomunismur' unor participanți, la 
“energiile intalighenţei româneșt” de la Paris, „y compris” la junele Radu Creangă. Căci, 
după ce junele fusese plasat (din preajma exmatriculări! de la Facultatea de Teologie din 
Bucureşti) direct la o universitate pariziană, iată-! ajuns la Sympozion, unde deciară 
„ntelighenției româneșt” nici mai mult nici mai puțin decât că „vorbesc în numele unei 
generații... care reprezintă lineri activi, gata să facă ceva”. 


junele „gata să tacă ceva”, 
face. Se copi E cc zice: “Am tineri și am făcut Piaţa 
Unimersități “Tot noi am grevele studenjeșt”. SI mai la vale : “De la Burebista 
încoace, marii noștri conducători mor asasinap de propria lor armată” (sic!n). (Revista „Lw- 


drep! „argument” o cugetare dintre cele ce au consolida! reputația în urbe: „Că dacă 
rața se întâlnesc pe lac, asta nu inseamnă nici că gâsca e rață, nici că raja e 


Ce motive de plâns |-am olerit noi du RI. Codrescu (Crivăţ)? 
Pe soun. articolul nostru sugera că la simpozionul parizian s-au 


gușă. 

ai Însuși, În acseași edițe a gazetei dsale, despre 

„Ajunge arătat că în imp ce numărat a 

Di pad legionari s-au opine, guta 

nelpsind nici participanți de origine evreiască _" Apoi, după ce ne 
politicianistă a evenimentulu”, P.C. 


Wisteție apuca! 
doar 6-10 minute! - constatăm că di Răzvan Codrescu nu, tace ahoava dacă! să reia și să 
pe o pagină Intreagă de data aceasta, ceea ce noi sugeram în articolul 


Du baori que fon berit an ast souvert batul 
PS. Su Codresau. „Ne 


a lost supara! car de a Pare, dn pa 
nole opta petrec i icaii cocpetâ ne 










- Nu și a 
tegianari 
conferă aces 
Cilei ne inchipui 
emfaza. nici za 
„şi în epaţiui cultura 
“ articol magister, dar mu scutește PiCi apa ceva „Oris 
Inivocănd drept pretezi un articol de sl n aie mal grav, nu fereţte nici Mpa mai 
Ă educa 
nostru prin De i Ei Peri „frmapa Da fi Fină ea, ci. 





mian, apărător al unui purism 


ideolapic revendicat dintr-o doctrină po: 





interbelică și străjer activ în slujba 
valorilor i condeiul în 5 
spre a înştiința despre unele „poziţii 
confuze” difuzate în paginile revistei 
noastre. Dacă la îi t a fost „atenţie şi 
interes” sau „dudabilă strădanie”, treptat 





- „dn ultima vreme” - jua a căzut, 
spune d-sa, (ând necruţător, la iveală 
ceea ce era de văzul: „coni „ mErori”, 


„biografii dalmaţiene”, „ovaţii gratuite”. 
Adi. ridică degetul apodictic domnia 
sa, MPR şi revista „Mişcarea”. 

Şi pentru că ierti dlui Fi Demisă 
este reprezentativă pentru mulți (preţ de 
vreo 4-5 „partide”, „ligi” şi „asociaţii”) 
dintre „naţionaliştii” ce iai pe la 
colțuri acuzându-ne în fel şi c ip. socotim 
că un răspuns trebuie dat. Să vedem, 
așadar, punct cu punct, textul cu pricina. 


Mărturisim că „poziţia confuză” 
invocată de preopinentul nostru este, 
pentru noi, teribil de... confuză. Numai 
de așa ceva nu credeam că poate fi 
acuzată publicaţia noastră; nu teama ori 
reticența de a fi pus limpede punctul pe / 
ne-a fost imputată până acum, în lunga 
listă de reproşuri pe care o ţinem 
deschisă, ci, dimpotrivă, tocmai faptul că 
l-am pus prea apăsat. DI, Damian 
confundă, pesemne, așa-zisele „poziţii 


confuze” cu ile care nu-i convin 
iei sale!  Ceca ce, însă, este cu 
totul altceva. 


1.. Prima „confuzie” dintre cele „mai 


grave ca suport și etică”: „Jepădarea de o 
eventuală fihaţiune cu doctrina 
ionară”. 


i E 
sea ne ierte di Damian, dar noi confuzia 
nu o vedem. MPR (revista „Mișcarea”) 
nu s-a „lepădat” de nimeni, aşa cum nu a 
încercat niciodată să-și revendice, 
fraudulos, merite ce nu-i aparțin. MPR 
nu a început prin a se ” de cineva 
sau ceva, ci prin a-și preciza răspicat 
propriile poziţii, accentuându-le atunci 
când intervenea, voit sau nevoit, 
identificarea cu „doctrina legionară”. Cât 
priveşte „filiațiunea” cu această doctrină, 
ar fi trebuit să fie inutil a o comenta în 
faja unvi „cititor consecvent al revistei 
„Mişcarea *. Dar se pare că nu doar 
informaţia, ci onestitatea se joacă aici... 
Ciudat este că d-lui GD i-au webuit mai 
bine de doi ani ca să descopere că 
documentele noastre programatice ar 
nişte biete „compilaţii stângac 
respectivele texte fiind publicate chiar în 
primele numere ale „Mişcării”. De ce 
oare şi-a pierdut di. GD preţiosul timp 
pentru a ne urmări „cu atenţie și interes”? 
DI Damian ne decretează reușitele ca 
fiind „deplorabile”, operând o modificare 
de criterii care numai într-o apreciere 
forțat cufemistică ar putea fi categorisită 
drept „confuzie”. Ce legătură are 
„lepădarea” cu reușita sau nereuşita 
politică? Şi mai ales ce legătură au 
acestea cu dreptul de a afirma şi susține 
rincipii sau puncte de vedere? Să 
înţelegem de aici că o prezenţă masivă pe 
eșichierul politic ar permite „lepădarea” 




















de oricine și orice? Sau că dreptul la 
cuvânt începe numai de la un anumit 
în sus”, 


lar dacă „vom 
” nu constituie 
„un drept moral, creştin și românesc” 
(apropo de confuzii...), de unde 
convingerea brutală că am făcut și am fost 
botărăți dau dreptul cuiva să pună note și 
să dea calificative politice celor din jur? 
Un trecut fără pată, pe care intuim că di 
Damian îl revendică, dă dreptul la respect 
şi nu dreptul la sentințe definitive. 

Un cuvânt, totuși, despre nereușita 
noastră, Este curios să constați că o 
formaţiune precum MPR și o publicație — 
doar — bilunară precum „Mișcarea”, atât 
de neimportante și „nesemnificative”, cu 
toată za rea lor sunt țintă predilectă a 
atâtor dezbateri ji apostrofări: de la 
analişti occidentali (care organizează 
conferinţe şi pă la simpozioane 
pentru a anihila ideologia naţional- 
democrată), ă la foştii legionari 
simişti, trecând, fireşte, prin furcile 
caudine ale dlor Ciumara (PNŢCD), 
Gherman (PDSR), G. Andreescu (GDS) 
ji, prin furca prezidenţială a dlui lon 
liescu, Pentru o formaţiune care n-a 


reuşit ,, nimic”, calibrul anileriei 
De panea cui stă adevărul însă se va 
vedea. Cici nu răbdarea lipsește MPR. 
Sarat căi precum A Damian ar fi fost 
rea ştie 
politică tânără, fâră surse fina sciure, 
susţinători politici sau ch nu poale 
crește spectaculos în 2-3 ani. Cum nici 
4, în alte i, nu au făcut-o. Dar 
nici de data aceasta nu cunoștința, ci 






















Anul 1 Nr. 11 02 


1ulie 1904 9 Mișca:, 














acestuia și, mai cu se 
cu care se avâmi pe 
pregăt 
reci 


vitrină cu porțelanur 





ste alt calificativ. lar n p 
“| un „cititor consecvent al revistei 


E de-ajuns să răsfoinscă cineva 














col rapa ri perete Vasile consideraț 
încerce a identifica pe ce sociologice, și-a perm 
tezei ii Dee ai sem cana a 6 
invectivă generaţii DaŞE. (Stă mărturie într 
De la „27" sau „România Iierari”,. până „Puneteloc cardinsi- 
Ta „Societate şi cultură”, „Totuşi iubi asemenea evoluţ 
Mare”, paginile Jor abundă sacrosanci ai te 
în fi pi injurie pracuicate cu osârdie de semeţiei „intelectua 
ia dnii N. Manolescu, Al prime condiţii, a 
George, Vadim Tudor, Florian sau ici” devine blajir 
| — Z. Ornea. De la ce ne priveşte, ap 
1s Nae Ionescu, au bazat întotdeauna pe 


ia ai Eminescu 

il Noica sau Eliade nu le-a 
nimic. 

lar revista „Mişca 

pagina dedicată în 

Rae "Tomescu, "rain Briileanu, S. 

Mehedinţi. D. Gusti și mulți, mulți alții. 

Pentru a proba i ir mis 

alităţi, onest ar fi fost ul x! 

Eau la pei iciul retoric. Dar di Damian 





biografice. Fapte care 
cotă, pot anula sau infir 
fie ea și cea legionară 
Fapte pe care preopinenu 
nu le-a comentat în n 
pomeniţi de noi au greşi 
asemenea legitimâr: ; 
deasupra oricăror 
neruşinare fie simplă in 
aşează sub egida unor pe. 






a” a așezat ]a 
dtorilor nume 
Radu 


evită şi aici singura mănurie corectă. dovedi prin nimic apare 
lar dacă prin „generaţii înaintațe” log, ba mai mult, se folo 
trebuie citit Poria'Birma şi grupul lui, să lor pentru a-și ascunde 


înţeleagă odată di Damian și cei care 
gândesc În Arii fel că n-am găsit 
argumente care să-l plaseze pe un Horia 
Sima în această glorioasă serie a neamului 
românesc. Pentru lipsa noastră de 
argumente exista şi de data aceasta textul 
scris (serialul dlui Marian Munteanu), dar 
di Damian l-a trecut consecvent sub 
tăcere. 


nimicnicia comit ce) 


Duşmă ia față deM 





A contesta identitate 
Mişcarea Legionară înseam 
porți deschise. Numai de la 
Ppirioala din care a apărut 

at, în condiţii date și 
reiterat și Mişcarea | 
revendică MPR. Atâta cât 
este. 

Ceea ce ne-am permis no: 
nu este deci nici trecutul 
cuiva, ci gesturile prezente 
azi, de aici, de acum. Ge 
care suni în totală contrad 
trecut pe care l-au uitat și n. 
gesturi incompatibile cu c 


2. A doua „confuzie”, începe prin 
înșirarea unor sentințe aruncate, şi aici, 
fără nici o argumentare, Se evită cu grijă 
orice indiciu asupra a ceea ce d-sa 
numeşte „lecţiile analiste”, acelaşi ton — 
suntem tentaţi să-i zicem „ex cathedra” — 
de la colț. 

At priveşte „argumentul” devastator 
împotriva cârții părintelui Palaghiţă, pe 
care îl flutură cu o satisfacţie prost 
camuflată di Damian, este pur și simplu 
penibil. Ce legătură au în chestiunea 
aceusta editorii care au publicat 
Istoria Mişcării Legionare? Căci 
dacă persoanele domniilor lor sunt 
atăt de importante, îi mai rămâne 

feopinentului nostru un sincur 
ucnu: să ne aventizeze pe noi, naivi 
cititori, să primim cu circumspecţie 
— „să ne dea de gândit” — cărțile 
unui Mircea Eliade, Nae Ionescu 
sau Lucian Blaga. Fiindcă și acești 
autori au fost publicaţi la aceeaşi 
mefistofelică editură... 

DI Damian își continuă apoi scrierea cu 
calificativul „erorile acestor semnatari”. 
Neavând măcar un singur argument, di. 
GD lansează iarăşi vorbe în vânt, tehnică 
predilectă a domniei sale în această 
cpistolă. 

Consideraţiile despre evoluția Mişcării 
Legionare sunt alăturea de chestiune, iar 
despre acest subiect au fost pubficate în 
revista noastră materiale care lămuresc 
definitiv poziţia MPR. 

Cât despre „purismul” „adevăraţilor 
legionari” — ai căror reprezentant şi 
purtător de cuvânt se pretinde - 
„Camarazi” care nu se complac în 
„hărțuieli democrate”, di. GD era mai 
bine să fi tăcut. Căci tocmai grupul căruia 
se străduie să îi ia apărarea a reușit de 
patru ani încoace să se discretileze 
definitiv tocmai prin neîntrerupta 
şuşoteală, prin orgolii şi ambiţii penibile, 
prin neseriozitate şi diletantism. „Uniu- 








„Există, prin urmare, naţion: 
naționalism. tă un naționuli 


sau pierde, după cum el este su 
străbătut de credința creştină” 
Părintele Stani! 


cărei idealuri le-au abandon 
persoanele vizate de noi, n 
argumente pentru astăzi, a 
disperat şi dezonorant la 
interbelică și la generaţia 
Generaţie pe care nu o repre 
numele căreia nu au nici ur 
vorbească, agitând în van un 
nu le aparține. Pentru că accasti 
nu aparține vreunui club de 
oarecare. Marea generație 
aparține numai naţiunii româr 





3. În finalul scrisorii, d) 1 
la o parte orice bunăvo 
fraudulos noi am fost, deci 
transformă în drasticul vc 
deci... tăceți, Ni se ia drept 
suntem somaţi să punc 
până când, probabil, o nc 
dhui Damian ne va da sem 
Vom avea dreptul la critică 
când vom emite opir 


credință”. Judecător, de 





bu 








nea  Creştin-Democra apoi 

„UDC-Grupul de la Sibi w apoi digi sa. 

„Partidul Noua Români ie Creştină”, Scrisoarea cititorului 
„Partidul Pentru Patrie”, ba, de durbă exemplară. N-am fi zibov 


chiar... „Garda de Fier” (?!7) la Galaţi. Si 
dăi, şi dăi... Ca să nu mai vorbim despre 
participarea la alte partide, coaliţii, 
convenții și chiar „convent”-uri. 

Toată această lă - care a avut 
ca singur efect smintirea câtorva tineri 
cinstiți dar alle a fost comisă tocmai în 
nu purismului „Jegionar” afișat de di 

legionarism. 


dacă n-ar fi fost prilejul n 
sublinia un adevăr in 
ruptura radicală între do 
distanța enormă în a vedea ș 
cei care cred că au confiscat 
românesc (interbelic și 
generația de astăzi care se str 
cât poate, să-l preia până la + 
de za Aici este miza 
Damian. D-sa (ca şi alţii aser 
ne somează să cercm voie 
sau celor care gândesc ca d-sa 
se înşeală. Detinitiv. 






G. Damian. Curat legii 


Ultimul aspect asupra căruia stăruie dl 
Damian este articolul subsemnatului, 
Aici tonul se schimbă, iar verbul devine 


Să cerem voie? Nu, as! 
întâmpla. Căci o generație < 
spună fiindcă are ceva de s 
voie. Și nici nu bate lau; 
deschide singură, în pofida ce 

cealaltă, se opintesc să 
A uşile se țin închise, le v 
printr-o izbit 4 

lar la izbitura ușii, ce! 
opintesc să le țină se vor zi 
de zid 





exemplar este coborâi“la nivelul unei 
monede de schimb: fie morală, fie 
fie culturală. 





nd 


Pagi 





Dan DUNGACI 































Anul | Nr. 11 (2) 


lulie 1994 


direct, aberaţia 
numită proces de 
către continuatorii 
spiritului şi ati- 
tudinii sovietice, 
de la periferia fos- 
tului mare imperiu 
al Bolşevismului. 
Atitudinea afec- 
tivă a autorului 
răzbate rareori, 
sublimată în puţi- 
nele comentarii 
directe. Dar şi 
fără acestea, nu- 
mai luând în 
considerare docu- 
mentele care con- 
turează drama 
teribilă a 
patrioţilor români, 
este suficient 
pentru a încheia 
lectura cărţii cu dinţii strânși 
Imaginea lui Ilie Ilașcu şi a 
colegilor săi, autentici martiri 
şi eroi ai României, ne 


Victor Bârsan 


reface întreaga 

icului calvar al 
"români cunoscuți 
„Grupul Ilaşcu”, 
i de așa-zisele 
rusofone din 


nuținii jurnaliști 
obosit să 


în momentul de faţă, 
sunt singurele 
documentate, 
ei din Basarabia, împreună cu,sentimentul trist 
de neputinţă şi durere în faţa 
cumplitei drame a românilor 
care, mai buni ca noi toți, au 
avut curajul să-și afirme des- 
chis crezul naţional, româ- 
nesc, în fața monstruoșilor ex- 
ponenţi ai marxism-leninis- 
mului, chiar ştiind că-i aşteap- 
tă moartea. 
Chiar așa cum este conce- 


rămâne multă vreme în suflet, - 





























autorului, opusă expectativei 
şi inerţiei care gin păcate a 
caracterizat într-o mare mă- 
sură autorităţile române şi nu 
numai. O recomandăm cu 
căldură cititorilor noștri, cu 
atât mai mult cu cât pe piaţă 
nu prea se găseşte, 

P.S. Redacţia noastră a 
achiziţionat câteva zeci de 
cărți pe care le putem pune la 
dispoziţie celor interesaţi, la 
preţul acesteia adăugându-se 
doar taxele poștale. 





ocesul Ilașcu” 
atât” contextul 
tic. al Basarabiei 
documentele şi 





d-lui Bârsan ri 
















'grup de cititori din Constanţa” — Am citit cu 

. crisoarea dvs colectivă. Vă 
ientru aprecierile cu privire la 

„Mișcării”, dar în acelaşi timp 

ne nedumeresc unele pasaje 

oarecum contradictorii SID scrisoarea dvs. Ne 
jăudaji și ne dojeniţi în același timp. acuzându-ne 
i a sulicient de combativi (!71). Ne 
imiteţi apoi o lungă serie de date pe care, nu 
ce, vă imaginaţi că noi nu le cunoaștem 
'cele mai multe au fost semnalate sistematic 
"în... „Mişcarea”!). Ne faceţi reproşuri 
te nu cu acuze nedreple şi în final 


prinlre rânduri, putem lua în final în 
dvs drept un mesaj inimos şi 
insă nu e în regulă. 

Ea A igimalula cu care vă 
prea le slobode aprecieri. Ne 
indeosebi la acuzele aduse prietenilor 

, de la Frontul Popular. Vă 
bazaţi? Noi n-am auzit nici 
vizită a domniilor voastre pe acolo. 
lua în considerare elanul dvs 
Ponnie intenţii, ni se pare de 
care i despre nişte oameni 

p fi curioși să ştim 
ce mizerabilă blasfemie 
afirmaţi că martiriul lui Ilie Nașcu 


e 


[FI 


E 


ji 


şi 


sui! 


| 


(despre care nu trebuie 
că a fos! despotic şi anticreşti | 
și corporalism sun mai iuli Gecd! 


aşteptăm în continuare, cu toată 




















Fax 











pută, ca o succesiune seacă de 
mărturii și documente, cartea 


imprime discret o atitudine 
subînţeleasă ca aparţinând 


„Procesul Ilașcu”, Victor 
Bârsan 

Ed. Fundaţiei Culturale 
Române, București, 1994 

Cost — 1500 lei 


euşește să ne 


folosul țării este :manifestarea organizată, pe o 
dimensiune comunitară, iar nu individuală. 

Felicitări pentru revistă. O vom prezenta într- 
un număr viitor. 


VLAD DIACONESCU - Sunteţi binevenit. 
Considerăţiile dvs ne onorează.> Aşteptăm 
materialul promis. 


Pr. loan S. Drăgoi, Timişoara — Vă mulțumim 
din toată inima pentru gândurile dvs. bune care 
ne încurajează şi ne dau putere să ne facem mai 
departe datoria. Vom trimite ziarele, cu 
rugămintea să ne iertaţi pentru întârzieri. 


ALEX LAZAR M. — Desigur, vor mai urma 
multe materiale interesante, în cea mai mare 
parte complet necunoscute opiniei publice 
româneşti cu privire la aşa-zisul “holocaust”. 
Trebuie pus capăt minciunilor câre au intoxicat şi 
afectează incă atâta lume. 

N-avem a ne teme; adevărul trebuie spus. 





ANDREI M. şi colegii sai — Sesiunea de 
examene pentru admitere în Mișcare va avea loc 
în toamnă. Până atunci puteţi pregăti bibliografia 

care deja v-am trimis-o. EA bineințeles, puteţi 

rece imediat la organizare. Succes! 


DL T. SERSENIUC — Sperăm să rezolvăm cât 
mai iute problema. 


M. LAZĂR - Am primit apelul dvs. Vom 
remedia situația cât mai repede ne stă în putință. 


ALEX. IACOBESCU — Pentru a vă lămuri în 
legătură cu revista “Puncte Cardinale” nu putem 

vă recomandăm altceva decât o lectură mai 
atentă. Suntem convinşi, veţi găsi destule 
contradicții şi fără prea mare străduință. Cu 
privire la convingerea dvs că naționaliștii sunt 
aţâțaţi unii impotriva celorlalţi, s-ar a să aveţi 
dreptate. Zona de unde vin îsi le”, nu este, 
credem, așa de obscură. Fiţi liniştit, nici “lumina 
de la răsărit” (adică aceea din „orient”) nu-i mai 
poate salva. Semne au los! destule, iar noi le-am 
arătat la timpul lor. Vor mai veni și altele. 





0.V., Germania - Vă mulțumim pentru 
e hi Confirmările Dvs. sunt mai mult decât 

inevenite. Este extrem de imponant ca opinia 
publică din România să fie corect informată cu 
privire la manevrele care se pun la cale din 
străinătate de către pretinşi reprezentanţi ai 
„adevăratului na sm”. Aşteplăm noi relatări 























” este Fr 39 N Adresa redacţiei: | Sumele bânești Etna, revistei gcaea 
formaţiune poli nrepistrată se trimit prin mandat poștal (sau virament) într- 
ului Bucureşti, prin Decizia du a Fă oa unul din conturile noastre bancare deschise la 
3.12.1991. dosar nr. 31/P/1991. | DI.14, Sector |, 
caţie ” este asigurată de Bucureşti Banca Română pentru Dezvoltare — 
atul Relaţii Publice al MPR.|  Cod78.158 | Bucureşti„Unirea' (BRD-Unirea) 
redactor. George RONCEA | el. pe numele: 


: 659.45.72. 
: 312,41.15. 








Tehnoredactare computerizată: — Rejaţiii cu publicul: | Cont nr. 15.207.96.133.178 (pt. $ și DM) 
PROREP S.RL mierculi şi vineri. | Nu uitaţi să precizaţi destinaţia sumelor 
Tehnoredactor : Gabriela NIȚU orele 16.00-20.00 | expediate („Abonament”, „Donaţie” e!c.), 








„Mișcarea Pentru România” 
Cont nr. 40.729.98.133.178. (pentru Lei) 





Corespondenţă . 7 


File din „dosarul comunismului” 


Situaţia din țara noastră e bine cunoscută și 
hotare, Toată lumea știe cine sunt conducătorii 
„democraţi” de astăzi. S-ar părea că totul este 
împietrit în vechile stanțe. Sunt însă unele schimbări 
pe ip care nu trebuie să trecem fără a Je semnala. 

La Biblioteca centrală pedagogică „1. C. Petrescu” 
din Bucureşti, am întâlnit nu de mult doi senatori 
doctorul SABIN IVAN și profesorul universitar ing. 
EMIL TOCACI. Ambii senatori de astăzi au făcut 
parte dintre deţinuţii politici de ieri. Arestaţi de 
ocupantul comunist, chinuiţi, batjocoriţi şi lipsiţi de 
orice drept, su reușit să supravieţuiască terorii şi se 
numără printre cei care au curajul, cu verbul şi cu 
pana, să tragă la răspundere pe conducătorii nedrepţi 
de ieri şi de astăzi. 

Doctorul SABIN IVAN s-a născut la 19 ianuarie 
1926, la Tyrnu Severin unde termină şcoala primară 

i liceul. În anul 1945 este admis la Facultatea de 
ledicină din Timişoara unde frecventează primii 
doi ani, transferându-se apoi la Cluj. În anul 1948 e 
arestat deoarece făcea parte din organizaţia 
anticomunistă condusă de Generalul de Armată 
Nicolae Ciupercă și de lon Vulcănescu, Reuşeşie să 
fugă de sub escortă și, ca să i se piardă urma, stă 
ascuns în Bucureşti până la $ aprilie 1949, când e 
descoperit și arestat din nou. E condamnat la șapte 
ani temniță grea pentru „uneltire împotriva statului 
comunist" și îşi execută condamnarea în întregime 
trecând pe la închisorile Ministerului de Interne, 
Jilava, Canal, Poarta Albă și Peninsula, Gherla și 
Oradea, de unde e eliberat la 5 aprilie 1956. În urma 
unui ordin al ministrului lie Murgulescu, privind 
studenţii eliberaţi din închisori, este înmatriculat în 
anul IV la Facultatea de Medicină din Cluj. Curând 
însă, la sfârșitul anului 1958, este exmatriculat și 
obligat să lucreze ca asistent medical în Delta 
Dunării. După trei ani reușește să se transfere la 
spitalul din Medgidia unde a lucrat până în anul 
1967, când i s-a permis din nou înmatricularea la 
Facultatea de Medicină din Cluj și prezentarea la 

| de Stat. 

perioada cât a lucrat ca medic (în com. Mihail 
Kogălniceanu și în Eforie Nord, ca specialist în 
baincofizioterapie), până în 1990, doctorul SABIN 
IVAN a publicat numeroase articole în reviste și 
ziare, privind istoria medicinei și medicina naturistă. 
După 1990 activează politic, Sicujiii prin 
priceperea și curajul său. La 20 mai 1990, 



































cu privire la legăturile dintre 
Horia Sima, Aurelio Răuţă şi 
apropiații lor cu şetul 
trancmason Shapira. 


Mihai Neamţu, Arad — 
Sperăm că unele articole din 
ediţia de faţă vă vor lămuri. 
Dacă nv, asta e. Dragoste cu 
sila nu se poate. Desigur, 
oricine este liber să 
comenteze orice apare în 
publicaţia noastră (inclusiv, 
Studiul apărut sub şemnălura 
Setului Mișcării). Dar, te 
de a vă permite familia: i 
necuviințe, e bine să v 
intormaţi şi să citiţi mai cu 
atenție cele scrise de noi. Sti- 
mate domn, una este să 
vorbeşti despre Moja, Nae 
lonescu, Eliade elc., să 
urmezi drumul început de ei şi 
cu totul aliceva este să. 
vorbeşti ca „reprezentant” al 
lor, în numele lor așa cum 








fac cei de la publicaţiile citate 
de dvs, dând lecţii și 
calilicative în _numele 


„Jegionarismului”. Deci, mai 
multă atenţie şi mai multă 
modestie n-ar strica. 

In legătură cu „chestiunile 
arzătoare” aflaţi că este 
important ca lumea să fie 
informată mai întăi de cei care 
apar pe post de „repre- 
zentanţi” ai naţionalismului. 
Acum, cât 


Ploieșteanu. 


Dr. Sabin Ivan: „Anchetat și anchetator” 


recomândat de AFDPR — filiala Constanța, ui cărei 
președinte de onoare este, candidează pe listele 
Partidului Naţional Liberal și este ales senmor. În 
prima legislatură a făcut parte din comisia de politică 
externă a Parlamentului și a fost ales vice-președinte 
Comitetului Director al Umunii Interpariamentare. 
n această calitate a reprezentat Parlamentol 
României, în octombrie 1991, la Santiago de 
Chile, unde a vorbit despre genocid. Cu această 
ocazie, a propus înființarea de tribunale naponale în 
țările unde au existat astfel de crime și a unvi 
uibunal internaţional pentru judecarea celor găsiți 
vinovaţi de genocid. În prima legislatură a mai ficut 
parte din comisia de anchetă a evenimentelor din |X 
15 iunie 1990. La 27 septembrie 1992 este ales 
pentru a doua oară senator de Constanţa, candidând 
pe lista Conventiei Democratice din partea Partidului 
Liberal condus de Vintilă Brătianu. În această 
legislatură face parte din Comisia pentru Cercetarea 
Abuzurilor și din Comisia de Sănătate. 

Dar preocuparea politică a senatorului SABIN 
IVAN nu se oprește la activitățile sale parlamentare. 
La jumătatea anului 1993 a publicat volumul- 
-document „ANCHETAT - ANCHETATOR” şi, 
cum a scris În prefața cărți A. Paleologu, cel care a 
fost cândva „deţinut şi anchetat, victimă a 
represiunii comuniste, acum anchetează ca 
parlamentar represiunea neo-comunistă”. Cartea 
conţine două părți. Un prim capitol în care, într-un 
stil sobru, dând date și o mulțime de informaţii, 
SABIN IVAN descrie timpul petrecut în diferitele 
închisori comuniste. Al doilea capitol redă 
rapoartele anchetelor luate conducătorilor zilei 
începând cu președintele României, lon Iliescu și 
fostul premier Petre Roman. Citind cartea 
„ANCHETAT - ANCHETATOR”, fiecare va putea 
să tragă o concluzie asupra felului cum unii încearcă 
în continuare să denatureze acţiunile din trecut, 
precum și eforturile celor care încearcă să scoată 
adevărul la lumină. 

Dr. SABIN IVAN lucrează astăzi în comisia 
pentru cercetarea evenimentelor din 17-22 
Decembrie 1989 și pregătește un al doilea volum al 
lucrării „ANCHETAT - ANCHETATOR”, 
importantă contribuție la dosarul comunismului. 


Prof. lonel PROTOPOPESCU 


CINTARI 
zru ciczieca 
MAICI DOMNULUI 


de! 
suflet, 


Sub 
Profesoarei Mariana 
Ploieşteanu funcţionează din | 





patronajul $ 


anul 1990 la Târzu Mureş 
editura VERITAS. Distinsu 
doumnă  — una dintre 
personalitățile intelectuale 
reprezentative ale oraşului 
ardelean — contribuie din plin la 


răspândirea adevăratelor valori naţionale românești în rândul 
tinerilor mureşeni, împlinindu-și, și prin această muncă de 
educator, menirea de istoric. Prin strădania domniei sale, editura 
a reușit să lanseze un al treilea volum de poezie din seria de 
ediții liliput (facsimilate după ediţiile princeps!), purtând de 
această dată semnătura lui George Coșbuc. Primele apanţii ale 
excepjionalei colecţii 
Eminescu și Octavian Goga. De asemenea au apărut, sub atenta 
îngrijire a Dnei Mariana Ploieșteanu, 
cântări religioase, . 

Relaţii și comenzi pot fi obținute la adresa: Editura Veritas, 
Târgu Mureș, str. B. Bartok nr. 4/4, cod 4300, editor Mariana 


au fost volumele de poezii ale lui Mihai 


culegeri de colinde şi 




















nu e prea = 

ww | ABONAMENTE 

"Fereşte-ne, : 
are. se Persoane domiciliate în România Persoane juridice române 

pna A (Instituţii, organizaţii) 

de d i lUn an (24 apariţii ale revistei): 

ne Sarim € Un an: 25.000 lei 





10.000 lei 







nsionanii, studenții şi elevii 
et reduce! ! 





ficativ (adeveninţă, talon pensie etc.) 















6 luni (12 aparții): 6.000 lei 


Veteranii de război, foştii deținuți anticomuniști, 
eneliciază, la 

re dă 50%. În aceste situaj 

este necesară prezentarea unui document justi- 


Abonamentele contractate rămân valabile indiferent de fluctuația prețurilor. 
În caz de întârziere a apariţiilor, abonamentele se prelungesc sulomat. 


plece docul eoliene ans Că cata metre soră al 
Preluarea sau reproducerea unor articole (integral sau fragme 
paginile revistei „Mişcarea“ nu este permisă decât cu acordu | sei 









Instituțiile creștine ortodoxe și bibliotecile 
publice: 10.000 lei pe an. 





Abonamente pentru străinătate 
Un an: 50$ sau 80DM 













) apărute În 
ai Redacţiei. 











8 e  Nouaeră 


ampla, încercând să surprindă diversitatea direcțiilor de manifestare, s-a 
„a astfel cu necesitate. Am apelat pentru aceasta la d! Prof. univ. Ile 


treilea NomAge 
Omul cu vasul de apa 





invățătura' vărsătorului. Decreştinarea cosmologiei 
» Însemnătatea creştinismului țărănesc 
șa sI i 


(continuare din numărul trecut) 


8. „ÎNVĂŢĂTURA” 
VĂRSĂ TORULUI. 
DECREȘTINAREA 
COSMOLOGIEI 


Noul Învățător poate fi asimilat, în viziunea 
New Agesistă, Mântuitorului la a doua Wenire, 
dar, oricum ar fi interpretate lucrurile, New 
Age-ul nu mai acceptă vechea paradigmă 
creştină și Et în cel mai bun caz, un 

inism renovat. Încâi între învăţătura lui 
lisus Hristos și învățătura vărsătorului din noua 
eră nu mai există decât o legătură de succesiune 
astraiogică. Observăm deci că New Agc-ul 
promovează un reducționism dintre cele mai 
stranii, care devine baza întregii sale eristici. 
ionism constă în limitarea 
ui Hristos la o determinaţie 
tind în creştinism o simplă 
perioadă îi lul astrologic și identificând 
dumnezeirea lui lisus Hristos care este 
indeterminabilă, cu semnul zodiacal al unei 
constelajii. De aici, sofismul este la el acasă. 
Dc vreme ce lisus este o simplă „zodie”, un 
simplu „învăţător” care domneşt odiacal” 
pese un ciclu cosmic de 2000 de ani, înseamnă 
că cpoca lui a apus odată cu trecerea soarelui în 
altă constelație, aceea a Vărsătorului. 
Omenirea mişcată de legile ciclurilor cosmice 
himilcnare (adică ale circulației zodiacale) a 
ieşit. în această viziune, din aaa creştină a 
Peştilor și a intrat în Zodia Yârsătorului. 
Această speculație astrologică dezvoltă un 
sofism Lipic; identificarea lui lisus Hristos cu o 
„20die”, deci cu un reper astrologic. Când, de 
fapt. în religia creștină, lisus este Dumnezeu- 
Fiul, aceeași Fiinţă în trei ipostaze, și nu are 
altă determinație decât aceea prin care S-a 
arătat oamenilor: determinaţia jertfei 

ii pentru salvarea omului de moartea 
veşnică. Prin chiar această unică „arătare” în 
jertfa mântuitoare. Dumnezeu-Fjul Si-a 
destăinuit, în cadrul miracolului Învierii, 
nclimita şi veșnicia, deci Indeterminaţia. 

New Agc-iştii reduc miracolul și taina 
cristologică Ja o speculație astrologică în jurul 
determinaţiei astrale a lui lisus Hristos 
(învățătorul; ciclului cosmic dominat de 
constelația Peștilor). Acesta este sofismul 

ic pe care se reazămă toată speculația 
New Age-istă despre încheierea ciclului 
asttonomic al lui lisus Hristos și deci despre 
închiderea ciclului învăţăturii sale odată cu 
intrarea în ciclul Vărsătorului, care inaugurează 
Noua Eră postcreştină. 


9. TEOLOGIE 
I COSMOLOGIE. 
NSEMNATATEA 
CREŞTINISMULUI 
ȚĂRĂNESC 


Dacă admitem această „silogistică”, trebuie 
să acceptăm, pe cale de consecință, că nici un 
















pre lu cosmic nu mai poate. avea xaloare_— singura bază şi posibilitate de ri 


uitoare, decât în măsura în care preia, în 


desfășurarea lui, Biserica lui lisus Hristos, prin , 


care a fost introdusă în lume marea tainiă a 
Mântuirii... Aliminteri, acel ciclu rămâne ceea 








A 


ce este: un ciclu cosmic rânduit de Dumnezeu, 
prin legea naturii, dar fără vocaţie şi putere 
mântuitoare și oricât de miraculoase ar fi 
„potenţele cosmice”, nici una dintre energiile” 
acestea nu poate garanta Înălțarea până la taina 
mântuirii, căci aceasta nu decurge numai din 
Legea naturii, ci reclamă voința și decizia lui 
Dumnezeu. Or, aceasta s-a petrecut şi acea 
Întâmplare este tocmai „clipa eternă”, adică 
Marea Experienţă Paradigmatică, care-i 
îngăduie omului să urce pe scara Fiinţei spre a 
se salva. - Însă aceea este Intâmplarea plină de 
taină, de miracol şi de iubire, adică de 
Bunăvoinţă Dumnezeiască, şi prin această 
ea a lui 
umnezcu în 
miezul unei 
întâmplări, 
sensul i s-a 
preschimbat 
şi Clipa s-a 
unificat cu 
Eternitatea. 
lar acest 
Misterium 
Conjunctionis 
este miezul 
învăţăturii 
creștine și 
nici o 
speculație 
astrologică 
nu-l poate 
istovi şi 
cuprinde. 

Prin _ut- 
mare, mira- 
colul cobo- 
rârii lui lisus 
Hristos în 
omenire nu 
poate fi abor- 
dat astrolo- 
gic, așa cum 
fac new age- 
iştii, ci teo- 
logic, adică 
într-o Stiinţă 
despre 
Dumnezeu, 
nu într-o 
Sliinţă despre 
aşurii. Reducerea teologiei la astrologie este 
nucleul! sofismului new age-ist şi mediul 
pseudospiritual al eristicii New Age-ului. Tinta 
secretă a acestui sofism este alungarea lui lisus 
din Cosmos xadică decreștinarea viziunilor cos- 
mologice fundamentale. 

Abia în fața acestei formidabile nelegiuiri ne 
dăm + sama de uriașa însemnătate, în ordinea 
lucrării Dumnezeieşti pe pământ, a 
pegUnanru ul cosmic sau țărănesc, adică a 
acelui creștinism al singurelor popoare care au 
creştinal viziunile cosmomortice anticipând 
parcă actuala primejdie prin care trece religia 
creștină. Acestea sunt popoarele sud-est 

uropene. Cititorul va înțelege, cu acest prilej, 
i de ce anume am îndrăznit să-l consider pe 
fircea Eliade un new ape-ist avant la lettre, 
Prin descoperirea „creştinismului cosmic” al 
popoarelor sud-est europene, el a pregătit 
stă şi dialog 





cu cosmologia new age-istă. Alta nu există în 
cadrul creştinismului, exceptând poate 
franciscanismul apusean (vezi, în aces! sens, 
Sf. Francisc 


extraordinarul imn către so: 


Anul II Nr. 11 (2 


lulie 1994 


CONFRUNTAREA 
SECOLULUI XX. 


NEW 


din Assisi: „Il cantico di frate sole”). 
Alungarea lui lisus Hristos din cosmos se 
izbește de creştinismul cosmic românesc Şi 
balcanic, de scrierile lui Mircea Eliade, de 
formidabila operă de gândire creştină din jyrul 
„Gândirii” lui Nichifor Crainic și de metafizica 
realului precar a lui Constantin Noica (total 
neluată în seamă, din păcate... Promitem 
cititorilor acestei reviste să expunem concepția 
filosofică a lui Constantin Noica asupra 
„realului precar”, căci prin aceasta suntem 
martorii unei strălucite biruințe a viziunii 
creștine în cadrul filosofiei europene). 


10. „GOEIREA” BISERICII 


A doua mare tentativă a New Age-ului 
vizează „alungarea” lui lisus Hristos din 
Biserică, adică „golirea” Bisericii de taina și 
miracolul mântuirii, situând Cuvântul 
Domnului şi experienţa 
„suprafirească”(„transpersonală”, cu termenul 
lui Grof) în afara Bisericii, în cadrul „noii 
gnoze” new age-iste, în aria „noii 
spiritualităţi”, care pretinde a deţine puterea de 
renovare a omenirii, oferindu-se astfel ca probă 
a unei „ere noi”. Întâlnim, și în acest caz, 
aceeaşi redescoperire a vechilor religii, 
mitologii etc. și a științei hermencutice 
înfloritoare în orizontul marilor religii şi 

filosofii străvechi. Redescoperirile acestea, ca 
parte constitutivă a unui proces de „trezire”, de 
„renaștere” a lumilor demult apuse nu sunt, în 
sine, un fenomen negativ. Confiscarea acestor 
„moşteniri” și utilizarea lor împotriva Bisericii 
creștine a lui lisus Hristos reprezintă în schimb 
un act dintre cele mai abominabile, profund 
anticultural și antispiritual. Noua Eră (New 








pete ! 


spui 





Age) devine astfel ocazie de inaugurare a 
rimului război universal împotriva lui lisus 
Iristos şi a popoarelor creștine (mai ales 

împotriva acelora care se încăpăţânează să 

conserve forma ortodoxă). Cilim, în acest 
proces, și un semn de revanșă din partea 
vechilor complexe ezoterice, alungate de 
religia lui lisus Hristos. Mântuitorul a scos 

„știința lui Dumnezeu” (ştiinţele noologice) de 

sub controalele ezoterice de orice fel și a redat- 

o popoarelor, oamenilor simpli, anulând astfel 

pe acela dintre relele cele mai mari ale lumii 

vechi: constituirea unei caste stăpânitoare peste 
energiile și tehnicile noologice. Un atare 
fenomen implica separarea Cuvântului revelat, 

a energiilor noologice, de întrebuinţările 
popoarelor spre a fi utilizate de „minorităţi 

ezoterice” care-și derivan astfel puterea din 
stăpânirea moştenirilor noologice ale omenirii. 

New Age-ul cuprinde și asemenea încercări 
de refacere a „castelor ezoterismului”. Sub 
pretextul unei noi „democraţii spirituale” 

(reţeaua new age-istă” ), această mişcare 


Li MIȘCaȚ e, 


AGE 


încearcă, de fapt, să refacă „re, 
ale vechilor sisteme ezc 
epocile precreştine este ast 
Age-ul capătă, în felul ac 
nou ciclu oriental, care va 
ameninţare asupra religiei lui | 
asupra adepților săi. Creştin 
urmăriţi şi batjocoriți, în sp 
lor va fi coborâtă din nou la 
congregații oarecare. A 
„politicilor” ascunse ale Nes 
năzuiesc să „controleze” ace 
spirituală. Ea însăși, această 
declanşată de cineva anume și 
stopată de vreo faptă anume 
energie colectivă ar putea fi, însă 
utilizată sub semnul unei filoz 
obiective anticreştine. Acest 
întâmplă. 












11. DISLOCAREA 
POPOARELOR 


Acum, când orgoliul a pătruns 
creștină (în special în cea apu 
nenumărate fețe, este semn că Biser 
străpunsă ea însăși de marea subver 
ezoterismului new age-ist. Acea 
subversivă (interioară) ușurează d 
celui de-al treilea proiect anticreștin 
lui lisus Hristos din popoare 

Forţele subversiunii asimilea 
experienţe noologice (psihotronica, 
etc.) unor „locuri și experiențe mir: 
şi prin care minunile lui Dumne 
săvârși fără de Dumnezeu. Cu to 
înțelesul „noilor experiențe” dacă ele 
ridicate împotriva  Tradiţiei cr 
Atribuindu-le vectori anticreştini, apare 
primejdie a ee iat ontolog 
Asemenea experienţe pot fi utilizate sp 
diminua statura Dumnezeiască a omulu 
măsura în care acesta este coborât în sluj 
unor false Biserici din care se poate întoarce 
o „gândire luciferică” asupra „orânduielilor 
Dumnezeu”: familie, popoare, naţiuni 
Pretenţiile desființării familiei şi a îndrur 
popdărelor spre o așa-zisă nouă „Cale 
un asemenea orgoliu şi o atare primejdie 
Hristos a întărit legea neamurilor în 
noului legământ dintre om și Dumn 
întemeiat pe jertfa Sa. Slăbirea B 
creştine înseamnă, implicit, 
neamurilor, primejdia dislocării lor 


12. NOUA ERĂ ŞI 
CALENDAROLOGIA 
CREŞTINĂ 


La toate aceste „revoluţii anticreșt 
adaugă năzuința alungării lui lisus ! 
Istorie. Anunţându-se drept inițiat 
ere, era așa-zisei „adevărate m 
sugerează că „cra creştină” nu mai 
sens. Era Nouă, New Age-ul pret 
înlocuiască Era creștină, anulând 
darologia creștină, sfinţii şi sărbăt 
înlocuindu-le cu un nou calendar. New 
anunță, așadar, sfârșitul computului p 
calendarului creștin. 

Vedem, iată, că New Age-ul | 
dislocuire integrală a creştinism 
bilizând în acest scop uriașe ener 
perienţe noologice, în care se con 
Îumile „trezite” ale Vechiului Orient și 
electronice ale Noului Occident 
asaltul asupra Cerului şi sing 
salvare din această nouă strâmto 
este caracterul paşnic şi spiritul 
religiei lui lisus Hristos. Aproape to! 

te fi binuit prin ură și prin în 
ia creștină însă nu poate fi b 
forţă căci puterea ei este atotcup 
largă dacât orice învăluire, iar fen 
urii nu poate istovi niciodată cercul 1 
creştine, căci, ca iubire a lui Du 
oameni, ea este fără de margini ; 
















































sfârșit. 

n, Age-ul este o mișcare si 
țâşnit din tensiunea Amurg alu 

copleșitor Declin. El n-are putere n 
căci n-are nimic din Forţa Răsăntul 

este deosebirea fundamentală dintre 
şi Era creștină. Una este Era A 
cealaltă Era creștină, este Era | 
răsăritului și renașterii. 


Prof.univ. Ilie BĂDESCU