Arhiva operativa Corneliu Zelea Codreanu vol. 6

6 


i] 


ag nai 
& 
mă 
B 
mp 
m _3 
O = 
wi 
3 = 
2 
a 











MINISTERUL AFACERILOR INTERNE 








e 


ARniVA OPERATIVA 


DosAR 


DEI, 


Ancheta „> opac pAz 


; DA 
| Data i 7 iu n P 011784, Vol. 6 


Urmează Vol. Nr. / 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 





e 





l 

100 .- E s 1 
1014- Victoria ManoliuV 143 
14 


1024- H.Săvulescu 





a lui,prin ferni- 
xibilitatea lui,prin 
de dreptate.Iată ceiace 
ăurinaş 


Mai departe : 


*Ne vom întoarce, în sfârşit,privirile că- 


tre forma Statului. Sunten împotriva celui 
actual: inforn,haotic.Nu este al nostru.Nu 
este pentru noi.Fiecare ţară are oamenii săi. 
Dece să ne ducem pentru aceasta la Paris sau 
1a Geneva ? Prefer să caut aici în România, 
"Lăsăn ca n e desvolte singură 
Nu arătăm nerăbăare.Urmăm mersul firesc. 
"In acest chip vedean noi mişearea noas- 


tră îndreptată către corporttisn şi în 


onari.Si ne g d a la 


or.Intrăm în corporatisn, 


pre 


poratist”, 








numai tex 


baza numai 
drept constituţio- 
ne în primul rând ca 


ispensabil,un tip nou de oameni.. 


Procurorul : V? rugat să ne indicaţi numai 


textul, fără să mai citiţi. 
Acuzatul : Inediat. 

"In acest om nou vor trebui să fie toate 
virtuțile neamului românesc,toate calităţile 
rasei noastre”. 

Iată ce spun eu la pag.331 din cartea 
"Pentru legionari 

„Dincolo de forme este contribuţia Româ- 
nilor la creiarea Legiunei, care este mai 
mult decât o ri, registre 
şi şefi,este 
simţire,la car 

cea mai impo 


nu se vede”. 











Direcţia Cerestara, 
Expoziţi, Publicaţii 











r nu însăşi 










e cari unii oa- 


ă,le confundă. 





în primul rând 





it care nu-şi 





e,ci în suflet.Aceasta 





rit nu am cre 














atpnei când 


sufTetesc. 


nu vren să venim la y 

De ce să facen o revoluţie extericară ? 
Dece să venin şi să isbin în Stat şi să ne 
luptăm cu Statul ? Pentru ce,dacă noi nu 
vrem să venin ? 

Atunci nu se explică deloc atitudinea din 
ordonanța definitivă prin care sunten acuzaţi 

Poate spune cineva: Numai D-ta ai înţeles 
acest lucru,deşi îl spui şi deşi este drept. 

Nu,această chestiune a înţeles-o toată 
lumea. 


Iată bunăoarăyun răspuns al unui „seriitor 
.._. 


răspunsul D-lui /Mi Eliade,îhtr'o gazetă: 
— 


"De ce cred //în biruinţa legionară.Cred în 
destinul neamului românesc,deaceia cred în 
biruinţa mişcării leg 
Procurorul : Acestea sunt păreri personale,cari nu 

interesează,Nu ne leagă părerea D-lui Mircea 
Eliade. 


Acuzatul : Iată ce susţine: "astăzi lumea întreagă 


popoare trăesc această revoluţie în numele 
luptei de clasă şi al prinatului econonie — 
comunismul - sau al Statului - fascismul — 
sau al rasei - hitlerismul - mi 

at sub semnul Arhanghelului 


Mihâil şi va birui 








orane sunt politice,revoluţia le 
este spirituală şi creştină”, 
Iată ce insist ca să nu confundați 


Dvs,cuvântul de revoluwbpân sșag Legionar 
cu revoluţia mate bolşevică. 

In timp ce toate revoluțiile contempo- 
rane au ca scop cucerirea puterii de către o 
clasă socială sau de către un om,revoluţia 
legionară are drept ţintă supremă mântuirea 
neanului, împăcarea neamului românese cu Dun- 
nezeu. De aceia sensul mişcării legionare se 
deosebeşte de tot ce s'a făcut până astăzi 
în istorie şi biruinţa legionară va aduce 
după sine nu numai restaurarea virtuţilor 
neamului nostru,o Românie vreânică,demnă şi 
puternică ce va creia un on nou,corespunză- 
tor unui nou tip de viaţă europeană. 

Omul nou nu s'a născut niciodată dintr?'o 
mişeare politică,ci întotdeauna dintr?o revo- 
luţie spirituală,dintr?o vastă prefacere 
lăuntrică”. 

Iată ce pricepea lumea din ceiace spu- 
nean eu.Este important acest lucru,ca eu să 
spun ceva, dar lumea să înţeleagă altceva.Iată 


lumea înţelegea ca mine.Mai sunt şi alte 


citate în acelaş sens, la cari însă renunţ, 


spre a cruța timpul. 
Si atunci,vedeţi,în faţa acestora,este o 
întrebare care 
în 
ntuală carenţă 


substitui or 








În 
teţi 


stat sau 


mut fi 


ările 
mele; toat ireu e mele pentru care răs- 
pund.În faţa lipsei de dovezi a afirmnaţiunilor 
definitivă,eu viu cu do- 
vada pre 

La pagina 111 spun ; 

"Se observă în urma înmormântării celor 2 
martiri Moţa şi Marin,o tendinţă fermă de 
provocare a mişcării legi onare,pentru ca aceas: 
ta să reacţioneze;pe baza ripostei să se poată 
lua măsuri contra ei.Orăon tuturor legionari- 
lor, ceiace necontenit am afirmat,să nu mai răs- 
pundă la nici un fel de provocare”, 

Iată şi circulara Nr.58,către şefii de 
regiuni: rog eomunieaţi legionarilor: în urna 
înmormântării mucenicilor Mota şi Marin,auto- 
rităţile s'au speriat dar nu din cauza de- 
zordinei,ci din ca orăinei, întradevăr 
impresionantă e domnit tot timpul.Inediat 

declaraţiuni le minis- 

elementar înţeles: 
rdinea,vom face totul pentru 
oriinea.Nu întelegem nimic. 


e care nimeni n'o 





i,nu va recur- 
lovitură de stat. 
carea legio- 
decât odată cu desăvâr- 
rior de conştiinţa na- 
acest proces va cuprinde 
majoritatea r ilor se va desăvârgi,bi- 
ruina va veni atunci autom ă conploturi, 
care noi o 
de mare, 
cât nici odată nu vom 
fie înlocuită cu o biruinţă 
ieftină şi trecătoare născută din complot 
stat, 1937, 26 Februarie”, 


ini, sunt fapte, sunt dovezi. 


Iată activitatea mea din ultina vrene, 


care nu nai este trecută în această carte, 


avut rezultatul cunoscut,Iată 
în circulara Nr.128: 
u alegerile 
vă cu 
liţi orice con- 


care,nu 





CNSAS 
Direcţia Cerostara, 
Expoziţi, Publicaţii 
















1 naţi la nici o în- 
eţi cu vederea peste greşelile 
lile alt 
reşală,ci 





arcă să vi le răpe ă,Dacă în drumul 








vostru veţi întâlni n Cuzisişuărăni 


ro credinţă cu toată 





inaţi în e 








pentru a 





voturi pe care 


guvernul tr 





sunt aşa nunita zestre guvernamentală, oaneni 
fără nici o credinţă.Faceţi pe câţi mai 


mulţi dintre aceş 





şi ne va fi 
Iată deci o atitudine precisă,publieată 

în ziare. 
Ce se îr 


ră un moment dat simţim că 


cheamă D1,General Anton 







>u la el acasă (era 








tru răsboi) pur "Domnule 
ai seama că se pot întân- 











» 
tră”, 
Fi un 
> 
î "0 Svanie.0Ori, 
va f i tă, 
„/. 





care guvernează -eu nu fac politică- se poate 
întâmpla ca guvernul să strângă,să facă 
ceva cum se Întâmplă la alegeri şi se în- 


tâmplă o nenorocire,se aprinde focul, 


-"Domnule General,să nu avţi nici o grijă, 


pentru că eu în faţa unei eventualităţi că 
star întâmpla cel mai mie incident,eu cu 
organizația mea mă retrag, Nu vreau ca să 
se întâmple turburări", 

Aceasta a fost Vineri după amiază, Duni- 
nică băeţii pleacă şi sunt împuşcaţi doi le_ 
gionari,Convoe Senatul organizaţiei mele şi 
iată atitudinea noastră,din care se poate 
vedea clar punctul nostru de vedere : 

"In urma şedintei Senatului legionar al 
Capitalei, comunie legionarilor din toată 
ţara, prietenilor şi duşmanilor noştri urmă- 
toarele: nu poate nimeni să omoare atâţia 
dintre noi câţi suntem în stare Să murim 
pentru credinţa noastră. Dar nu această dova- 
dă trebue s'o dea mişcarea legionară astăzi, 
a dat-o eri,va da-o mâine.Ea trebue să fhcă 
astăzi dovada îÎnţelepeiunii şi dovada ordinei. 
Atitudinea noastră faţă de guverml naţiona- 
list din primul moment al venirii sale la 
cârmă şi până astăzi când ne aflim fără nici 
o vină în faţa 
sute de oameni 
cunoscută. 


Acum mişearea legionară cu inima îÎnsânge- 


























CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expozii, Publicaţii 





t puteţi,noi 


vă fie teană 





actiune, Ne fa 





toate acestea 


pentru voturi, 





de guvernare.Ei bine,rog pe toţi duşmanii 


noştri să afle că 


nu mai 





tras din propagandă 


apare în luptă deoarece nu vrea să facă 






umbră nimănui, 
Incepând de mâine toate întrunirile anun- 
tate de partidul nostru sunt contramandate, 
Nu va mai avea loe nici o întrunire electora_ 
1ă de altă natură,nici o conferinţă,niei o 
şedinţă publică.Nici o echipă legionară de 
propagandă nu va mai trece dintr'un judeţ 
E într'altul,nici măcar dintr'un sat Într'altul 
în cadrul aceluiaşi judeţ. Candidaţii din 

9 judeţe sau din afară,persoanele marcante sau 
. nemarcante nu se mai deplasează nicăeri 
pentru a-şi susține credinţele.Nu se mai ti- 

- păreşte nici un manifest în afară de acelea 


e voeşte să ne voteze 





care poartă semnul.Ci 
bine,.Cine nu,să voteze după conştiinis şi 


după sufletal său pe cine va voi,Nu voim să 





împiedicăm guvermul în opera sa de guvernare. 





Iată noi ne dăm în lături,calea vă este des- 





nici 


chisă eni n'o să 





şi 





liberă,ni 





ra hot 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 






32,- Teofil SăcogianuV/ 
193,- Pălinţaş V 
184,- Aurel Garahonţ V 
185.- V.Roşu V 
186.- Enil Monţia V/ 

87.- Dr,lonţia Oct. V 













5,- Colonel loneseu itanasiey 
96,- Anastase Baroncea 

oris Ovidiu V 
VA, 


„— Romul Oprig 





irecția Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


sau din lăuntru,care îşi închipue că le 
rii le p f cul printr»un început de 
ispuns că se Îngealăn, 


orbeam,pentru ca peste o lună 


că vreau să, face 


răsmeriţă revoluţie în ţără. 

Iată dovezile,acizaţiile sunt gratuite, 
dar eu vin cu dovezi şi atitudini, Cână am 
putut, s'au făcut turburări şi eu le-am oprit, 

Vine actuala formă de guvernământ.Ce am 
ăcut eu ? Eram în plină propaganăă electora- 
1ă, când a venit această schimbare, Ce am 
făcut ? 

Aici iarăşi îmi permiteţi să citese,pen- 
trucă sunt evenimente care se apropie de pro- 
cesul meu,nu sunt fapte izolate : odată Cor- 
neliu Codreanu a zis că nu vrea revoluţie, 

Iată circulara 148 către legionari, zia- 
rişti,autorităţi şi publicul românese : 

"Am convocat Încă de acum o săptămână pe 
ziarişti la mine,cu scopul de a încerca să 
fac unele declaraţiuni politice privind ati- 
tuâinea noastră ca partid în faţa noilor 
împrejurări, 

Deoarece Miercuri 25 Februarie este ulti- 
mul termen pentru facerea declarațiunilor 
de către funcţionari şi înaintarea denisiilor 
din partide,mă văa silit să fac aceste de- 
claraţiuni astăzi,pentru ca ele să ajungă 
în timp util membrilor noştri.rată aceste 

> În numele foru- 
legionare : 
până eu data de 


partidul Totul 





































Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 








xistă. Intreaga conducere 





tru ţară nu mai 


a căzut de acord că raţiunea de existenţă a 


cei legaţi până în prezent ju- 





uneționari ai Sta- 





sunt deslegaţi de 





toate aceste legături dufadu-si complecta 
libertate de acţiune, > 





Toate funcțiunile de şefi de regittii,de 


judeţ, ete.,sunt desfii e, sediile se inchid 





şi se predau proprietarilor. 

Motivele care ne-au determinat la aceas- 
tă hotărâre, sunt : 

Decretul Regal Nr.870 din 17 Februarie 
1938, cuprinde următoarele dispoziţiuni : 

a/.Funcţionarii Statului nu pot face poli- 
tică,hu mai pot face parte din partide, 

b/.Cei care nu sunt funeţionari,adică 
restul de cetăţeni,dacă activează politiceşte 
sunt saneționaţi; 

e/.„ Conducerea este sancţionată dacă mai 
dă eirculări,ordine,dispoziţiuni, 

Deci suntem aruncaţi din raportul de 


drept în raportul de forţă.Pe aceasta însă 





oi am înţeles să aeţionăm 





noi nu-i primim, 


în cadrul legii,manifestându-ne credinţele 

noastre.Dacă aceasta n'o putem face şi dacă 
de credinţă ne este inter- 
existenţă a partidului nos- 


vrem să întrebuinţă 





tăm violenţă,ne 


din trecut când 


atraşi pe calea 


























CNSAS Fa 
























Direcţia Cercetare, 
Expozii, Pubicaţi 
S a 8 ză a 
E Ni 
TR NP 
e violentare Î. X ai răspundem 
fel. rtăm,şi chiar atunci câna 





El însemnează 
o atitudine de bruseare,de natură exterioară, 


pe când noi aş 





ptăm biruinţa noastră dela 
desăvârşirea în sufletul naţiunei a unui pro= 
ces de perfecţiune omenească. 
Nu vom întrebuința aceste mijloace pen- 

tru că tineretul de astăzi are prea adâne 
3 înfiptă conştiinţa misiunei sale istorice 
şi a răspunderii sale,pentru a face acte ne- 

cugetate care să transforme România într?o 

Spanie însângerată. 

Iată grija noastră a tineretului : ca nu 

cumva să se întâmple o turburare ca să trans- 


formăm noi ţara noastră într'un morman de 


ruine, 
ră Generaţia noastră întreagă vede bine mă- 


br nuşa care i s'a aruncat.Mănuşa aruncată va 





jos,ekci noi refuzăm s'o0 ridicăn, 


Ş Ceasul biruinţei noastre încă nu a sunat, 


E ceasul lor.Dacă g raţia bătrânilor noştri 





crede-că este mai bine aşa cum a procedat, 
noi nu avem să ne amestecăm pentru a le da 


1 eeţ 





Ei poartă răspunderea În faţa lui 





Dumnezeu 





actualului guvern, 


Regalrge_ vizează comer_ 
PL 


Pentru a nu da naştere la nici op si. 


bilitate de conflict,cu multă durere renun- 
tăm şi la activitatea comercială a noastră, 

Şefii de întrepri ri vor anunţa per- 
sonalul din timp,pentru a se putea plasa în 
altă parte. 

In timpul liber care se deschide, indenn 
pe toţi tinerii să studieze cât mai profund 
în direcţia meseriei lor. 

Dealtfel şi eu profitând de acest timp 
voi pleca peste o lună la Rome,pentru a mă 
ocupa de traducerea şi tipărirea în limbile 
italiană şi franceză a cărţii mele. 


Deasemeni,voi serie Volumul II. 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 

















ştilot militari ? 








Dacă dumneata n'ai vrut să dai lovitură 


de Stat,dacă nu ai vrut să faci revoluţie, 





ai făcut d 





u ce 





CNSAS 
Direcţia Cercatara, 
Expoziţi, Publicaţii 


să fie chinuit 
la Jilava,cu oa ea afirmaţie, în urma 
căreia nu stă nici n o fărâmă de dovadă. 

Depozite de Niecăeri. Dâr eu nu 
pot să fiu trimis la ocnă pentru depozite 
imaginare şi pentru acuzajiuni nedrepte. 

ACum,mergen mai 4 rte: să înarmez 
populaţia, eu ? Iată ce sta întâmplat. An 
avut lăsate prin testament,mie mi-a lăsat 
prin testament,armele sale toate generalul 
Cantacuzino, revolvere,arme săbii. Venind 
ordinul acesta, m'am prezentat d-lui General 
Antonescu, ministru de războiu :; "Domnule 
General,mi-a jisat ca amintire armele sale, 
Generalul Cantacuzino. Nu m'aş despărţi de 
ele. Ce să face ? Mă due la Corpul de APmată ?" 
Zice : "nu"."Du-te d-ta la Muzeul Hilitar. 


Fă donaţie acolo,sau dă-le să ţi le ţie. 


"Bine, domnule", Mă due acasă, împachetez toate 


armele pe care le-am avut, revolvere,săbii, 
le trimit la! 11 Militar,unde mi-au fost 
promite şi pentru care mi-& mulţumit în seris. 


Ei,si“fnarmez eu populaţia ? Când nă 


desarmez eu de propriile mele 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 






















şi 
ndu-se perchiziţie la 

ni -dar nu la toţi,se în- 
numai la cei cari eeau legionari-, 
„într'adevăr la unii, arme,An aici 


Sr Lil LA Su 
lor : — 










"Arme confiscate cu ocazia ultimelor des- 


Colonel Zăvoianu,un steyer 1917,cu două 
încărcătoare; era revolverul de război al 
omului pe care şi-l păstra,dar mai era “incă 


ceva aici : Colonelul Zăvoiam le avea din 


timpul războiului,şi prin urmare nu pot să 
[. fiu eu acuzat că l-an Înarmat,deoarece eu 
l-am cunoscut cu mult mai târziu,după război 
şi învinuirea că l-aşi fi înarmat cu arma 
pe care o păstrează amintire dela războiu 
este DE asia: 
4 


Mihai Dumitrescu,o sabie cu teacă tri- 


misă Qonsiliului de Război; 
ră eu Stăneseu, un box eu colţur,un pistol 
cu şage focuri. 
Morărăscu Ştefan,două arme militare vechi, 
una germană,una italiană şi patru săbii, 
Atefan Roşeam,două arme vechi, 
! Vasile Dumitrescu, armurier, cinci arme 
vechi şi cinci schelete de revolver. Cu aces- 


cu schelete de re- 





tea e 











imice române s'au găsit 
şi altele pe cari 
s'au păsit un revol- p 
istol automat, 0 
-. 


sabie austriacă,o carabină germană,ur 
ver automat,un revolver cu butoi,una sa 
i 
raiul 
4 


găsit ame şi la 1t,col.de re- 

a Const.dela Oradea,care a eşit din 
armată acum trei luni şi care avea un pistol 
eutomat,0 carabină germană. Nu 1'am înarmat 
eu cu toate acestea. 

Locot.de rezervă fianteli Ilie din R.Vâl- 
cea, avea o sabie ofiţerească. Se poate spune 
că l-am Înarnat eu ? 

LajDan Popeseu sta găsit o carabină,o 
sabie si trei cartuşe de revolver; 


Lă/Marin Daraban,o cartuşieră cu 27 de 


Si vânătoare. 


LayNae Cangei din Medgidia,o armă şi 50 
grane de praf de mşcă. 

La Mircea,o armă de vânătoare. 

La“ Ştefan Ciobam,două kgr.de pulbere 
de vânătofre şi un cartuş, 


La) lavrocordat, la Vaslui, o armă de sa- 
lon. 

Pe procesul verbal în care sunt trecute 
cele de mai sus,se arată că se certifică 
exactitatea conform rapoartelor primite dela 
organele fiscale. 

Vasăzică,nu s'au găsit depozite,nu s'a 

sit ni înarmați de mine. 

Cun se po d susţine că eu am înar- 
mat oamenii 

Trebue 
ca martori, 


aceas 





CNSAS 
| Direcția Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 

























CNSAS 
Direcţia Cercelare, 
Expoziţi, Pubicaţi 


a (n dei 


PROCESUL LUI CORNELIU ZELEA CODREANU 





Ziua I-a: 


23 Maiu 1938 


Şedinţa se deschide la orele 10,Tribunalul 
fiind alcătuit dun următorul complet: 
Prim preşedinte: Colonel Magistrati Dumitru 


C-tinresistat de: 
LI E: 


Lt „Colonel//lonescu Niculae 





Maior/Grumăzescu Dumitru 
+ CăpitanyBărdacă Gheorghe _! 
a i y 
Capitan Dunitreseu, Nicolae | e: 


Prim procuror Maior Magistrat/Honescu Radu 
Grefier:/Tudor D.Petre. 


Se procedează la interogatoriul acuzatului, 


Preşedintele: - Cun te numeşti ? 


Acuzatul : - Corneliu Zelea Codreanu, 
- Preşedintele: - De căţi ani eşti ? 
Acuzatul : - De 38 ani, 


Preşedintele: - Unde eşti născut ? 
Acuzatul : - La Iaşi. 
Preşedintele: - Unde eşti domiciliat? 
Acuzatul : - Bucureşti,Casa Verde. 
Preşedintele: - Profesiunea ? 


Acuza tul : - Avocat, 


Grefierul dă citire actului de trimitere 


n judecată, 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 





1 an dela 















de sfânt al lui Moţa şi 


măradului nostru Vasile Marin,nişearea 


ă vrea să le 





scă amintirea 


luminoasă în 
zeu şi pen- 

lă şi cât mai 
fie o luptă,,.. 
tul tău biruitor 


ufletul tău şi 





ufletul 





nu puteau de- 


10.000 Am căutat 








rea multă lume,pen- 


ara 
» 








Mai departe: "Fii biruitor,Fii t 
ocoli primejăia,dispreţueşte comodita 
fruntă orice greutăţi,fii cu sufletul luminat 


de credinţă şi devotament,fii gata de moarte. 
3 L=i 


Ordinul corpului legiopar Moţa Marin a 


luat fiinţă astăzi la ora & şi junEtăte„Coman- 
dantulVAlexanâru Cantacuzinoyva lua comanda 
acestui corp”. JOP 

Iată motivele pentru cari am dat eu acest 
ordin: Să fac ceva viu,care să perpetueze 
amintirea acestor eroi. 


Dar să vedeţi mai departe scopul acestui 


narului în faţa vieţii şi în faţa morţii.In- 
fiinţarea corpului legionar Moţa = Marin. 

Art.1. Corpul legionar Moţa-Marin nu este 
în nici un fel o organizaţie militară sau para: 
militară sau din cele oprite de lege.Denuniri- 
le ostăşeşti din acest îndreptat amintese doar 
pentru sentimente de evlavie legionară, cadrele 
în cari în ultimele luni ale vieţii lor au 
trăit şi murit Ionel Moţa şi Vasile Marin, 

In cadrul Partidului Totul pentru ţară, 
corpul legionar Moţa-Marin este un grup de 


esenţă strict şi sever educativă şi de i 


ază o elită 


ate nădăjdui 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


morţii: Lup- 


in,se bucu- 


Membrii acestui p sunt limitați la un 
număr de 10.000.Corpul este format din mai 
multe bandere e au statele lor najoare,Se 

i condijiuni de admitere cari,se în- 


velege, sunt foarte severe. 


Ei bine,iată pentrucă an făcut acest eorp| 


Nu l-am făcut să dau o lovitură de stat. 


lor elee- 
acest corp 
puteam să am 10.000 
stat, când 
ordinul deabia se înființase ? Dar eu n'am 
pentru un an,nici pen- 
de ani.An arătat cum 
ie elita tineretului 


o mie de ani.Pe baza 
















Mi ARĂ 
Beţă orar | 


Sina IL 








ese, corpul ec 





şi al în itori lor,şi urma 


corpul ţărăpinei,- an creiat 
4 


made sl Li iul 


îi ini 
foştilor militari -. 


Și 
[3 
a 
la 
ra 
ei 
& 
fa 
ATi 
îti 
o 
[ 
p 
[28 
& 
=! 
i 
[i 
wm 
i, 
[3 
pui 
= 
= 
[a 





ale pare că începe 





atura lucrurilor.Astă 





ne veden siliji de realitate să constituin, 





sau,nai bine zis,să înfiinţăn un nou corp în 
adrul mişcării legionare.Este vorba de acei 
oameni cari au avut ca meserie în viaţă pe 
aceia a armelor. 
Corpul legionarilor are 


9 secţiunea ofiţeri şi 


vi din răsboi 








utonieri, 





şi ceilalţi. Acest 
va fi organizat după principiile le- 


gionare, Conducer 





va schimba în fiecare 


















Li 


Direcţia Cercelare, 
Expoziţi, Publicaţii 





organiz 
el Stănescu, 
șect în faţa noului corp 


Iată 
























tilor militari. 





ar putea să 





acă un act de 





















acţiune necugetată de resmeriţă,de distruge- 
rea României,aceia sunt oamenii cari au cre- 
iat-o cu sângele şi cu pieptul lor. Oricui 
i star putea arunca acuzaţia că ar putea să 
distrugă această țară,afară de ostaşii cari 
pe câmpul de luptă, trecând prin cele mai nari 
suferinţe şi cele mai mari chinuri au creiat 
cu sângele şi pieptul lor această Românie. 
Prezenţa acestora nu în organizaţia mea, 
dar“in cea mai anarhică dintre toate organiza- 
țiile,este o garanţie că acolo nu se poate 
întâmpla niciodată nimie. 
Oameni pe pieptul cărora străluceşte 
Ordinul "Mihai Viteazul", oameni cari sunt 


cu trupurile sfârticate de „ăni, oaneni cari 








i-au lăsat sănătatea în tranşee, să vină ei 
stizi într'o organizaţie fără să o studieze 


karpatriei pe care 





Domnule Preşedinte şi Unorat Tribunal,aşi 


să spun în £ acuzării care măr în- 





dovada că 





nu va face revoluție,că nu a voit să f 
că nu vrea să dea o lovitur 


i 


să facă niei o 
turburare, aş 
să mai fi vorbit de loe: 


nţa în organizaţie 


unui număr de peste 50 gps. pri reari au 


la. 
creiat această Românie. 


Dovada este aceasta şi este suficientă. 
Am terminat şi motivele pentru care an 
înfiinţat corpul foştilor militari. 


Preşedintele: Suspendână şedinţa pentru 10 minute. 


La redeschidere : 

Preşedintele : şedinţa este redeschisă. Aveţi cu- 
vântul în continuare. 

Acuzatul: Domnule Preşedinte, Onorat Tribunal, 
până acum am adusin contra acuzațiilor ne- 
dovedite din ordonanța definitivă o serie de 
dovezi de o anumită categorie,care purcedeau 
dela mine,dela faptele mele. far să vedem 
poate că pot să mă prezint în faţa Domniilor 
Voastre şi cu alte dovezi mai mari : poate 
că am căpătat vreodată de undeva oarecari 
certificate de bună purtare,cu cari să mă 
pot apăra astăzi. 

Ei bine,da. Pot si vin astăzi cu astfel 
de dovezi.lată spre exemplu o dovadă: an fost 
dat îm judecată şi cu altă ocazie.Iată manda- 
tul de arestare Nr,194,emis atunci în contra 
mea : 

"Avână în vedere actele de procedură pena 
1ă adresate contra lui Corneliu Zelea Codreanu, 
avocat din Iaşi, că a “incercat a întreprinde 
o acţiune împotriva formelor de guvernănânt 


statornicite prin Constituţie şi a încercat 





GNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 



















vedere că scopul intronării unui 
ce urma să fie impus la un 
de el prin mijloace violente, în 


Care senz 















partiz 


itiţi şi îndem- 





naţi prin 





vie quasi-nilitară, ordine, 


directive şi cuvântări, precun şi publicaţiuni, 





embleme, discursuri, în 


ri sau 





Pe 





întruniri publice, 


țiunile art.11 









cercetările fă- 
ultă sarcini şi indicii grave de 
culpabilitate în contra lui Corneliu Zelea 
Codreanu, ete.ete....în interesul orâinei pu- 
blice şi în interesul instrucției, nunitul 
se menţine arestat. 


Iată prin ur ă am mai fost judecat. 








ș Au fost judecat de Tpibunal,dela Tribunal s'a 
Lă ] la Curte,iar dela Curtea de Ape], 


% procurorul a făcut recurs la Casaţie,Rezul- 





tatul neninitate de 






Ș Tribi 







de Apel, 





fn uran rte de Casaţie. 





şi Onorat Tribunal, 





trueţie,să-ţi 





e, toate 


t, s i le pună 








Direcţia Cercetare, 
ea aere 


asemenea certificate, 
tă hotărâre : 
1 că cei ce recrutau 


şi cei recrutaţi treprins vre-o acţiune 


“in eontra actualei forme de guvernământ sta- 


tornicită prin Constituţie şi nici n'au în- 


treprins vre-o acţiune din care să rezulte 


prezenta un pericol. 

vreme cât organizaţia nu a fost 

ocultă -vasăzică vine justiţia şi spune că 
a fost ocultă- autoritatea 

fi putut totuşi interveni 

âisolvând-o, că chiar în 
star fi stabilit că organizaţia 
prumutat modelul fascist ca formă 

de alcătuire, Încă prin aceasta membrii ei 

nu pot fi consideraţi pasibili de pedeapsă, 
Fiindeă în stare statică,organizaţia,oricare 


a ei,nu 


urenţa statului, 
cel mult obiectul preoeupiirilor unor măsuri 
eventive a autorităţilor administrative,nu 
suri represive,cars nu ar putea 


s'ar trece la acţiune.Ori, 





Direcţia Cercetare, a PRIZA E 
Expozii, Pubicaţi "i IBRN 




































= 
t e i Ai A7Id 
fă n E aia 
:j ranţa Statu- 
Niei pro or iu politi- 





ce, cun era aceasta şi nici inj 





aşa zise cuiburi de către elevii de liceu, fră- 
țiile de eruce,formaţiuni cari nu făceau par- 
te din organizaţia propriu zisă,acestea nu 


dau nota pericolului pentru siguranţa Statu- 


lui,dacă se are fin vedere că în programul 
Li organizaţiei era trezirea conştiinţei naţio- 
nale cu principiile de educaţie fizică şi 
morală, care cadrează cu un procran şcolar 


atâta timp cât lipsesc agitaţiunil 





Hotărârea aceasta din care an citit numai 
unele fragmente,o am aici în întregime.Eu 
voi mai citi ain această hotărâre ceva care 
interesează şi care găseşte la pagina 398 


e ea —_ 33 
9 din cartea mea. 


Iată +... 





Considerână problema şi de drept,că s'a 
zis că manifestarea unora din inculpaţi ca 


cu cuvinte..... 





exponenţi ai organizaţiei, 


..„"amenințarea cu moartea a spionilor şi tră- 





dătorilor, ame 





spionii din sânul organizați neninţarea 


politici, nda printre 








tui un pericol pentru si 


nu un pericol pentru sigu 





CNSAS 
„-. - Direcţia Cereatare, 
Expoziţi, Pubicaţi 


de 

Legiuitorul prin 
țeles orice acţiune 
contra existenţei însişi a Statului,ca Stat 
Român,iar nu a ordinei inte rioare,a liniştei 
publice. 

Mai rezultă acest lucru din împrejurarea 
că această lege a fost făcută în complectarea 
legii din 1924,cuprinzână âispoziţiuni refe- 
ritoare la reprimarea unor infracţiuni contra 
liniştei publice. 

"Având “în vedere că pentru aceste consi- 
deraiuni acţiunea subversivă, care de altfel 
nu s'a dovedit de nicăeri a fi o acţiune sub- 
versivă"- va să zică vine justiţia şi spune 
aceasta. 


In afară de această c riminare, în afa- 


ră de această a re,pe care o face între 
siguranţa Statului şi ordinea 
talui Român,vine şi spune iar 
nu se dovedeşte de nicăeri că această 
zaţie este subver 1,adică ocultă,el 
Şi am mers c 1 stă chestiune la 


el 





rai 
ja cercetare 
Engel 


= 1 - 


(Se procedează la formalitatea“fuarii jură= 


mântului d-lor mag straţi de către preşedintele 


Tribunalului), 


D-reVizeta Ghoorghiuaavaca + - Domnule preşedinte, + 
subsemnaţii apărători,care facem această 
cerere,avem onoarea să ridicăm următorul 
incident de amânare: 

Preşedintele: - Nu se poate face aceasta upă ape- 
lul martorilor, 

Lizeta Gheorghiu: - Domnule preşedinte, în confor- 
nitate cu art,„336,după luarea identităţii 
acuzatului,se trece la această amânare, 
Peate că luarea identităţii martorilor ar 
fi o formalitate care ar obosi Tribunalul 
inutil, 

Preşedintele: - Tribunalul nu se obodeşte nicio- 
dată, 

Lizeta Gheorgliiu: - Inconformitate cu legea,sun-. 
ten în drept a desvolta incidentul de amâ- 
nare. 

Preşedintele: - D-l Procuror are ceva de obiectat ? 

Procurorul: - Nu am nimic de obiectat, 

Lizeta Gheorghiu: - Ca să fiu scurt,am să citese 
încidentul,pe care î1 voi depune în dublu 
exemplar,în conformitate cu textul legii, 
pe masa Onor Tribunalului, 

Citeşte: 

Domnule Prim Preşedinte, 
Subsemnaţii avocaţi,apărători ai D-lui Cor- 
neliu Zelea Codreanu,în virtutea prevederi- 
lor art.294 şi 336 al Codului Justiţiei 
Militare,aven onoarea a ridica următorul 
incident de viciată sesizare a Tribunalu- 
lui de judecată şi nesocotirea dreptului 


./e. 









Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 











organizației. 






















Sunt 





iuni,afirmate 





în ordonanța nitivă,dar caut să trec uşor 





obiect al procesului meu,dar totuşi am da- 


toria să le discut, 





e "Organizaţie clandestină", 

9 De ce ? 

- Pentrucă,printr'un ordin pe care 4-l 
General Cantacuzino l-a seris,D-5a a între 
buinţat cuvintele "Ordinea de bătae", cuvinte 


militare.Dar nu putea întrebuința un militar 





care a fost atâţia ani militar,cuvinte poli- 





tice. 
Nu pot eu,care am crescut “in mediu 
e militar,dar un militar care a Întrebuinţat 
L] o viaţă întreagă cuvinte militare. 


"Ordinea de bătae a mişcării legionare ; 


lut secretă”. 





bineînţeles aceasta va fi a 





Probabil, ştiinăd că este secretă,la ar- 


fi absolut secretă.De aici 





pă organizaţia este se- 





i pe inea de 








ajutor, jude 


şi publicaţiil Tr, 


caţiei, şețu li ină- 
pă £ 


me e,uin casier,o doa- 
nişoară,un preot,ete.,adică exact 


cari de loe nu 


În toată lumea;cun este deasemenea comitetul 
cunoscut de toată lumea.Incât,cun ar putea 
să fie secreţi Camenii care nu pot să fie? 

Iată de unde se trage o concluzie, 

Dar se mai trage de undeva o altă conelu- 
zie,anume că din aceiace era Generalul Can- 
tacuzino,el nu putea să fie o cârtiţă în 
această ţară, care să uneltească pe sub pământ, 

Nu putea. 

Nu poate să fie condamnat Generalul 
Cantacuzino de clandestinism, omul acesta 
care este în vârful muntelui, în cea mai stră- 
lueitoare lumină a istoriei; cu arma în 
mână,a apărat această patrie împotriva năvă- 
litorilor, 

Acest om nu poate fi acuzat nici odată 
că ar putea să facă o acţiune clandestină, 
că ar putea să fie o cârtiţă care să unel- 


tească împotriva Statului Român. 


Dar mai poate rezulta această concluzie 
încă de unâeva,din atitudinea francă şi 


deschisă fiecărui legionar, 


Atitudinea aceasta nu potriveşte cu 





spiritul nostru.Noi vorbim pe 
Noi vorbin tare. Noi vorbim p atăN 


mult decât + ue. 


Dar că să fim acuzaţi că lucrăm pe 
dedesubt, aceasta nu. RT LA Pit, 


Legionarii sunt oameni pe care îi cu- 
noşti pe.stradă după cun merg,âin atitudini, 
nu pentru că poartă insigna, 

Pentru că poartă insigna sunt judecaţi 

eondannaţi, 

Căandestinismul nu se potriveşte cu 

rea interioară a legionarului, 

A spune legionar clandestin,este exact 

şi cum s'ar spune“ingheţată fierbinte. 

Dar, cum clandestină, când spune rechizi- 
toriul întrun loe,dar nu mai este trecut 
în ordonanța definitivă, 

Dealtfel în toate părţile legionarii 
dela sate fac marşuri şi se bat cu jandarmii. 
Apoi dacă fac marşuri,dacă în satul 
cutare a' făcut marşul cutare,şi dacă în satul 
cutare a făcut marşul cutare,apoi nu se 

poat e. 

Ori sunt clanâestini şi atunoi nu-i 
cunoaşte nimeni; ori fac marșuri şi îi cu- 
noaşte toată lumea,fi arată toată lumea cu 
degetul.şi atunci nu mai sunt clandestini, 

Şi dacă nu sunt clandestini,nu mai 
pot să conspire, 

Al doilea cap de acuzare este eonspi- 
rația, 


Dar nu poate s ispire decât nunai 





—-—————————— 


CNSAS. 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


=431= 


poate să conspire,acela îţi 


e care le-a văzut toatţă 
AIE 


ut D-voastră la înmormân- 


IL 
larin pe toţi legionarii 


Nu au putut să-l vadă autorităţile şi 
să vadă că nu este ceva clandestin, cână 
i merg pe străzi ? 
Nu i-au văzut la înmormântarea Gene- 
ralului Cantacuzino,când au mers după el ? 
Dar am luat parte la alegeri. 
Toţi aceşti şefi de judeţe au fost 
candidaţi pe liste. 
După aceia,fţi trebueau propunători, 
apoi la fiecare secţie de votare câte 5-6 
asistenţi şi delegaţi.Incât aproape toţi oame 
nii noştri câţi “i aven noi, toţi erau cu- 
noscuţi din listele de canăidaţi,de pro- 
punători, sau de asistenţi în fiecare ju- 
deţ. 
Nu se poate afirma clandestinismul. 
Să vedem ce spune ordinul pentru obli- 
gaţiile şefilor de şantier, 
"Un şantier presupune o muncă de cel 
utată de minimun 5 legiona- 
de cuib sau legionar vechi, coman- 
de şantier, 
Şantierul nu are caracter de şcoală 
ră,ca tabăra; el este un bine pu- 


egionarii fl fac fără să ceară 





Brezia carat 
iata ulei 


i murdară,un şanţ d 
loacă plină de spin 
vitiativa, îşi aduna oams- 
fără nici un fel de laudă, 


ânfare sau propaganăă.pacă Antrsba cineva, 


n Ri şi nu cerem nimie 
TIN a at. 
iti: = 


s R 2 — 
zi, şeful de cuib serie o carte 


oştală şeful de organizaţie şi o a doua 
centrului la Bucureşti,pe adresa : General 
Cantacuzino -Str.Imprimeriei 3 : An înfiin- 
tat un şantier în comuna......executăn urmă» 
oarele lucrări;  iscălit,şeful şantierului,. 
Toţi cei trecuţi vor căpăta câte o diplomă 
iscălită de şeful partidului Totul pentru 
tară, adică de d-l General Cantacuzino şi 

de şeful educaţiei legionare,adică de mine", 

"Ce frumos ar fi ca toţi românii să 
pună umăr la umăr la muncă,pentru a-şi re- 
face ţara.Cred că În anul acesta noi legio- 
narii vom avea 1000 de şantiere." 

Va să zică,cum clandestini ? Când oa- 
menii ies să-zi dreagă podurile,când toată 
lumea fi ştie şi când se zice : 1000 de şan- 
tiere într'o mie de sate,se poate afima 
clanăestinismul ? Nu se poate, 

Dar,iată, luaţi albumul taberelor de 

lucrează, sunt fotoenrafia,i 
părţile.Este posibil clandestinismul 
ţi În vârtul biserieilor ? 
i a făcut şia areparat pâni 
biserici, lucrânăd toţi 
ali profesori şi tineri şi 


categoriile, 
























Direcţia Cercelare, 











Expozii, Pubicaţi 
Lă 
=133- 
făcut bis ci î x 
Î r.Cl stini ci 
e i ată s vadă t 
de se mai deduce ari 
ate la un moment 


























dat determina 





Tribunal să spună:Cor- 


neliu Codream a declarat:"eu rămân pe Ţ 





zi ilega 





pe teme- 


acuzațiuni, 





i un sfert din 
ordonanța definitivă.lată ce spune ordonanța 

$ definitivă: "eu rămân pe vechea poziţie, astăzi 
ilegală a Gărzii de Fier,pe care nu o pot pă- 
răsi deoarece socot că pe nedrept şi fără nici 
o justificare legală a fost dizolvată", 
Aceasta spune omonanţa definitivă.la să 
vedem ce spune ordinul deinfiinţarea Parti- 


dului Totul pentru Tară,de unâe s'a luat a- 


4 ceastă frază. 

a "Chemare. Şeful meu politic,Corneliu Co- 
9 dreanu,mi-a spus: D-le General,la 10 Decembrie 
. 1934, se “împlineşte termenul legal,după care 


aveţi dreptul a cere un semn electoral şi a 
- înfiinţa un partid politie.Vă rog deci să în- 


i cei ce 





fiinţaţi un nou 


partid, pentruca 





înie Nouă s activa sub 






iție,astăzi ilegală, 





a Gărzi re nu o pot părăsi,de || 
$ oarece e nedrept şi fără nici o E] 
justificare legală a fost dizolvată", 





Şi ordonanța definitivă se termină aici. 


rte :"Inţeleg să lupt pân 





te posibil ca cin 
jumătate din înţeles şi 
La jumătate âin în 
că urmează un cu- 
nu este bine.Un 
nitivă se ocupă de 
i era o chestiune de recti- 
n acuzare să existe buna credinţă 
te opreşti şi să pui punot. 

Eu nu am vrut să“infinţez un nou partid. 
Pentruce ? Pentrucă an dat în judecată în con- 
tencios Statul Român şi toţi oamenii politiei 
au declarat la proces că dizolvarea nu a fost 
legală. De aceea an şi fost achitat de 5-ge- 
nerali, 

Eu nu vroiam să fac un act de părăsire, 
eram legat de nume şi de semn şi ar fi consti- 
tuit o părăsire politică dacă eu aş fi luat 
conducerea noului partid, 

Domnule General,am spus,eu rămân pe ve- 
chea poziţie,astăzi ilegală.Să 1 rese ches- 


tiunea precis: înţeleg să lupt până la capăt 


pentru dobânăirea re i Legiunii Arhanghe- 


lului Mihail şi a Gărzii de Fier. 
Dovada: am făcut apel şi vă prezint aici 
un certificat legalizat în care se arată că Dl. 
rocurator al 
iune în con- 



























Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 








ie o delităttţe 


spus: dragul meu 





pe mine cineva,că 


să iau locul dumitale.Atunei i-am 





spus: Domnule general,vă rog să-mi permiteţi 


să mă ocup în noul partid cu problema educa- 








nare. Aceasta 





i că rămân pe 


ției leg 





4 vechea p ție ca să lupt pentru dobândirea 
âreptăţii, cupându-mă însă de problema educa- 
. viei legionară,Aceasta nu înseamnă nici decun 
o acţiune clandestină a Gărzii de Fier dizol- 
vată. 
Rămâne să mă ocup de un lucru:afirmaţia 


generalului că primeşte cu o singură condiţie 





-tot din cauza delicateţei sufleteşti- "dar 
să recunoaştem cu toţii pe Corneliu Codreanu 
ca şef al nostru spiritual", 
% De aci toată chestiunea cu "şefia spiri- 
5 tuală, 
Ce urmărea partidul ? In ordinea spiritua- 
d 18 Anălţarea morală a poporului ronân;cinste, 
demnitate şi credinţă în Dumnezeu; în orâinea 
națională apărarea legală a României contra 


primejâiilor mari, crescăr 









în afară şi înlăuntru; în or 


ii şi româncele 


totul pe 


pedtăhi_Cruţel, Şnisalii 


hestiuni ca aceia privi- 
re.Noi avem o 
distinoţie,nu o decoraţie,care se dă acelora 
cari isting tiunea s'a judeca 
noi am câştigat. 

De Sfântul Gheor an stat cu toţii 
să vedem ca plăcere să facen Generalului. Am 
spus: să facem ceva.Ne-am adunat şi am dat 
Generalului această distinoţie a "Crucei Al- 
be”.B'a spus iată dependenţa.Nu pot spune 
că nu exista această deferenţă faţă de mine 
din partea unui om mai nou venit. 

Vin acun la chestiunea violenţei.Exis- 

ă o scriso a Generalului Cantacuzino în 
care a pune să faceţi şi voi la fel, 
nu vă opriţi.0 arată ordonanța definitivă. 

Da,este adevăirat.Această scrisoare e 
şi este a Generalului.Nu o mai citese. 

ar ce spune ordonanța definitivă ? Spu- 
ne numai atât "Pentru numele lui Dumnezeu”, 

Pentru numele lui Dumnezeu vă rog să 

1t decât 
în consecinţă vă ordon să nu 


semml Partidului 





re, este 

fim 1 în 
atunci von isbuti,Iar de 
oficialitatea în 
tatul ne este invariabil favorabil. 

Nu ăsta este textul scrisorii,am ci- 

acest pasaj numai 
care exista în organizaţiune. 

ar Dl.General Cantacuzino spunea: Să-l 
prindeţi şi să-i faceţi şi voi aidoma lui. 

Ce se întâmplă ? Generalul primeşte o 
serie întreagă de rapoarte şi dă dispoziţiuni: 
cum o face cineva ceva, luaţi martori. 

Ce este această dorinţă ? 

Intr'o serisoare,Dl,General scria: 
adversarii noştrii au luat alt sistem, 
că noi v'am dat ord ca să fie daţi în jude- 


martori cei cari ne atacă,au luat 


pra alor noştri,îi 


"In as a cazuri, în faţa unor ase- 
menea laşităţi - spune Dl.General - ordin : 


Să vă consideraţi în legitimă apărare 


vă împiedică nimeni de pe lume să-i faceţi 


aidoma făcut cei cari v'au atacat”, 


definitivă însă nu vrea să 





de apărare, 


In fapt: 65 


Potrivit rechizitoriului definitiv/ȘI Dlui 


4 
Procuror milita Mheorehe Atenesiu cu Nr.20 din. > 
o — 


6 Maiu 1938 şi rechizitoriului Nr. 209 din 9 Maiu 
1938,precum şi potrivit ordonanţei definitive 


Nr. 38547/938,17 Maiu,a D-lui Jude Ingiruetor. Maior 


an Pescu,trimiterea în judecată a D-lui Cornealiu 


A iea € anu s'a făcut pentru imputaţiuni bazate 


pe acte cuprinse,aşa cun arată rechizitoriul şi 
ordonanța definitivă,într'un număr de 20 dosare, 
la care se trimite în mod expres. 

Ori,atât potrivit adresei Nr.213 din 16 Mai 
1938,a Cab.V,Instrueţie către Parchetul Tribunelu- 
lui Militar,pag.105 Dosar Nr.2785/938 cât şi adre- 
sei Nr.17130 din 17 Maiu 1938,a Parchetului Tribu- 
nalului Militar către Camera de acuzare,reese că 
Onor Camerei de punere sub acuzare nu i-au fost 
trimise toate dosarele,adică toate volumele cauzei, 
lipsind dosarele Nr.12,14,15,16,17 şi 19. 

In_ drept: Ş 

Tn conformitate cu prevederile art.200 al. 
ultim C,d.M.,în caz de crime Ministerul Publice va 
înainta dosarul Camerei de acuzare în trei zile 
dela primirea lui, 

Ori ,necontestat,în speţă,toate cele 20 de vo- 
lume formau "dosarul cauzei",şi toate trebuiau 
puse la dispoziţia Camerei de acuzare,pentru ca 
aceasta să se pronunţe în deplină cunoştinţă de 
cauză, 

Art.276 din Proc.pen.deasemeni arată că se 
face convocarea Camerei de acuzare numai după ce 
Preşedintele a primit dosarul cauzei. 

Prin urmare,Camera de acuzare nu se poate 

./e 





spun: este vorba de un atac de noapte 


este în legitimă 


răonanţa. definiti- 


Acum,ce este cu 
De unde vine ac 
Este o circulară a D-lui General. 
"Cu multă mâhnire trebue să face ac 


circulară care este atât pentru şefii de re- 


giune,cât şi pentru cei de judeţ,un ordin 


observator. Din 11 Septembrie 1935,an dat cir- 
oculara Nr.3,unde se a cum se procedează 
în caz de rupere afişe,perchiziţie şi 
arestări ilegale şi mai cu seană îngiuiri. 
Prin circulara Nr.9 din 15 Noembrie 1935, 
neuitatul şi scumpul nostru d ărut Ionel 
Moţa,ne-a făcut o vastă lucrare juridică 

în această privi Adaptânăd această cireula- 
ră la noul cod penal,vă r 

acţiune în conte 

care trebue near 


mică ilega 





Drezia Caratre, 
Prest Celei 





lumea, s e zică: ac î is de 


serişi, vor să o 





Iată cun şi une cu lista 


care spune că un 








revolver în 


nplă frază 








ovată, luată dintr?o 


în care un biet on 








satele Sudina .....toate ve- 
e măsură ca coloana 
ngea în comuna respectivă.Dinin 


a sbârnâit telefonul 


aşteptau 
i oprească.Am re 
o stratagemă,An postat cinci legio- 
capul satului, jandarmii s'au dus a- 
coloana venea şi în dosul bisericii 
am stat şi au trecut jandarmii şi pe urnă a 


trecut în cealaltă jumătate de sat, 


Iată stratagena pe care lumea poate 


fi crezut că înt ăr oamenii vor fi fă- 
cut ceva. 
Câteva 
nii Legionar 
Legionarilor 
ost publicate, Au fost 
ziare.Nu s? 
ninic.Oaneni 


diferite motiv! 





sa 
aid e 


Si 


da ERE SEE ES ZA D007 ERA 


este o organ £ ca sub preve- 
derile vreunui text de lege,pentru că nu ori 
şi ce organizaţie care nu este discretă cade 
sub rigorile legii.Trebue să se dovedească 
că urmăreşte un scop subversiv.Toţi aceş- 
tia spun pe faţă,nu urnăreşte nimic subver- 
siv„urmăresc să ajute pe băeţii aceştia în 
comerţul lor,în casele lor,în tot ce fac. 
Omul ştia că este legală şi aşa a fost.Fiind 
organizaţie legală aprobată de stat cu toate 
formele îndeplinite,putea să o ajute,dar 

nu voia să fie cunoscut,Dar s'a spus:con- 

iră. 

Apoi dacă nu se întâlneau niciodată uml 
cu altul cum o să conspire ? Ca să con- 
spiri nu trebuesc doi,Pentru duel,căsăto- 
rie, pentru proces şi conspirație trebuese 
cel mţin doi.Dacă ei nu se întâlnese niei- 
odată nu pot 

parolă. Da, dar la ce 
nu se întâlnea cu nici 
te vorba,Ai o obli- 


ideia de prie- 













Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Pubicaţi 





Prietenilor Lagiuneia 


la ar$. 209. 





dere. (Sedinţa secretă). 





intele : Aveţi cuvântul. 


Acuzatul : D-le Pr 





edinte,Onorat Tribunal pen- 














CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 









lupta împotriva bol 
La 1919 la Ia 


rece iegeau 


i pe stradă şi amenin- 


ge ideia că naţiu- 


pănân- 


suprafaţa 







viza, că 


anexată 











CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


ce ordonanța definitivă 


In liceele n 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 





SAS 
ja Cerctare, 
Erpeti Edlei 


burare, acuzarea baz 
dela sine. 


Dacă cineva mi-ar s 


în România şi-ţi dau 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 





[As 
BE 
ja 

BE 
| 
| Vă 
FR 






Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


sad | 


după ce este 





în mod valabil dceât numa 



































pronunţe 


în posesiunea tuturor actelor şi pieselor care con- 
stituese d 1 cauzei. pt 






In deos în speţă,prin faptul că piesele 


aflate în volumele care constituiau dosarul cauzei 





au constituit indicele de vinovăţie pentru jude- 
cătorul de instrucţie şi procurorul militar aces- 
tea nu puteau lipsi din deliberarea Camarei de acu- 
zare decât prin nesocotirea flagrantă a legii,care 
duce la nulitatea deciziei Nr.17. din 17 Maiu 1938, 

Nulitatea acestei deciziuni atrage viciata 
acuzare a Tribunalului de judecată şi solicităm 
retrimiterea dosarelor la Camera de acuzare pentru 
a se proceda în conformitate cu prevedrile legii, 

Dar mai considerăm cu totul viciată sesiza- 
rea Şribunalului de judecată şi nulă decizia Came- 
rei de acuzare şi pentru următoarele două consi- 
deraţiuni: 

In_ fapt: 

Ordonanţa definitivă a D-lui Judecător de 
Instrucție poartă data de 17 Mai 938,eu 
Nr.38547,iar decizia Camerei de acuzare este dată 
în aceiaşi zi de 17 Maiu 1938,cu Nr.17. 

Este iarăşi fapt necontestat că ultimul în- 
terogatoriu,prevăzut de ert.210 al C,J.M.,s'a luat 
inculpatului în ziua de 16 Maiu 1938. 

Deci era o imposibilitate materială ca încul- 
patul să fi putut lua cunoştinţă de ordonanța de- 
finitivă înainte de a se fi pronunţat Decizia Ca- 
merei de acuzare. 

In drept: 

Art„221 din C.d.Mearată că procedura Camerei 
de acuzare de pe lângă Corpurile de Armată,privind 


./e. 


PY] 

























Direcţia Cercelare, 
Expoziţi, Pubicaţi 








Româ sI 
> La- 
ea,spun Piudeo- 
e „în nici 
e atri este al- 










e unui nou 
bogăţire mutuală prin 
notie autonomă”. 


e,eu am făcut dreptul 


eia am studiat doi ani în 





ştiinţele economice. Vă 
stă acest termen în 
termen poate fi întreb 
abar nu are de această 


fi între 











E 





Căpitanul. 
Eu în viaţa mea nu am 
ine este o poreclă, eu 
at: Comeliu Co 
nare sau şeful legi 
ful Gărzii de Fier,Nicioda în viaţa 
nu am semnat ”Căpitanul”,fiinăcă eu nu 
itan în realitate; este o poreclă, 


acest lucru se găseşte în 


rechizitoriu,fiinăcă înainte de a şti de acea 


crisoare,înainte de a-mi pune această 


e sub ochi,Dl.procuror nă întreabă: 


ce semnificaţie are mmele de căpitan ? 
nci am răspur la sai aa 


mi-a spus pentru prima dată, poreeclindu-nă 
"Căpitanul”. Pe urmă s'a tot întins această 
poreclă,care mă măguleşte,dar eu nu an uzat 
niciodată de aceasta, am 
iscălit niciodată »Căpit 


chizâtoriu. 





donMior 


de Foe,- DIM 


poartă asemenea 
zile an tri 


şi an gă 


este puţin 


centru, unde 


rmată şi îl 


la Berlin,ni-a 





partidul 


Iată Pnaţional-: 
articol care e 


câteva : 


lui economic federativ central 
European.Partidul naţionalist 


convingerea că solu 


ecinate, eu 


04 Valia a LH] 


state- 
European, pentru 
itie şi econonie 
ătoare a Rusiei 


lele,pen- 





drept, adi 


Vine 


vial în naţiona 


ocialism este rasa,în timp ce la fascism 


este haina.Dacă tai haina dai 


ie valorile morale a 





te cireulări- 


lucativ, preocupă- 


rile .X trice ale 


individului.Pe noi nu ne preocupă torutkgae, 


pe noi nu ne preocupă adevărurile superioare 
ale naţiunei,Si atunci,dânădu-ne seama de 
superioritatea mişcării noastre faţă de na- 
țional-socialism,noi niciodată nu vom pu- 
tea spune că mişcarea noastră este o migca- 
re naţional-socialistă şi că la noi vren să 
fâlfâie stindardul naţional-socialist,Nu, 
aceasta nu. 

Dar se întreabă în ordonanța definitivă: 
Codreanu nu se inspiră din mişcarea naţional- 
socialistă ? 

Nu,Domnilor eu nu nă inspir de acolo, 

De ce ? Pentru că noi avem mândria noastră, 
Iată ce spun eu în cartea mea în această pri- 
vină: la 1878 - noi nu ne-am dus la Berlin, 
Berlinul a venit la noi.Poate să vă pară 
curios a sta,dar aceasta a fost realitatea, 
ce la 1878 Berlinul făcea 
entru ca noi să acor- 
pturi politice aici populaţiei jiadă- 
Conta, Vasile Alexan- 


ceanu;Mihail Eminescu, 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 






















devărat că am trimis două te- 


s?a întâlnit Mussolini 





elegramă de felici- 


cu Hitler la Ber 








e trimisă în li 


bile italiană, germană şi 





entru motivul că am vrut să 
nul vrea să se pună 


doua 





la 
în chestiunea 
A mea,spre deose- 
celorlalţi oameni 
aven o alian- 
staT date TigiErea 


/ 


tă privinţă. Dl Maniu 


sensul acesta, dacă va fi 


atitudine. Dacă Onoratul Consiliu doreşte 


ă notivele,sunt gata!să face 


Am discutat chestiunea cu D1.General 
Antonescu şi cu alţi oameni politiei cu har- 
ş y I 


ta în nână,negru pe alb, 


Câhd am discutat cu Dl„Maniu i-am spust 


D-le Maniu, în orice caz Dvs.nu puteţi să-mi 
eţi o chestiune,Pentru orice even 
inească trebue să fie 
rţi,pentru binele 
pentru viitorul ei.Nu 
ziua de mâine.Dvs. sun= 


;.Perfect.Eu am spus: 





CNSAS 
Direcţia Cerostare, 
Expoziţi, Publicaţii 











Roma nici la Berlin,de 








eu am fost invitat n ai Dl.Cuza,nu nu- 


mai D1,Goga.An fost şi eu invitat să mă due 





la co 1 naţion 


socialiştilor de acolo. 


ius. D1.Goga 





niciodată,Eu nu mă pot 





mă duc niciodată pentrucă 


+ 
= 


Tribunelele Militare,este aceea prevăzută în Codul 
de procedură penală. 


Art.276.Proc.Pen.arati la 81.9 "Ministerul 


publie,partea civilă şi inculpatul at/Areptul de 


a depune memorii scrise".Deci,textul de leg 
spune: “au dreptul",prin urmare este vorba să re- 
petăm de "un drept" al inculpatului, 

Dar,ce fel de "drept" era în speţă când or- 
donanţa definitivă se dă în aceiaşi zi cu decizia 
Camerei de acuzare şi,bine înţeles,ordonenţa defi- 
nitivă a trebuit să mai treacă şi la Ministerul 
public,căci aceste din urmă înaintează dosarul 
cauzei Camerei de acuzare, 

Ce fel de memorii putea să mai facă inculpa- 
tul ? El nici nu ştia că s'a dat vreo ordonanţă 
definitivă,nu putea să-i cunoască cuprinsul,nu i 
s'a comunicat nimic,nu a fost citat deloc pentru 
Camera de acuzare,S'a nesocotit,aşa dar,flagrant 
"dreptul" acuzatului şi decizia Camerei de acuzare 
dată în astfel de conâiţiuni,nu poate subzista. 

Dar mai relevăn, 

In_fapt: 

In cauzele criminale,consilierul raportor 
al Camerei de acuzare trebue să menţioneze în ra- 
portul ce face,dovezile strânse,calificarea juri- 
dică,ete. 

In speţă,se vede din examinarea raportului, 
o afirmaţie surprinzătoare a D-lui Consilier ra- 
portor,anume că inculpatul îşi recunoaşte faptele. 
Este suficient a se citi interogatoriul inculpatu- 
lui spre a se vedea cât este de eronată această 
afirmaţie şi cum a putut ea înfăţişa Camerei de 
acuzare o situaţie cu totul falsă.Desigur,nu re- 
cunoaşterea că s'au aflat la mine actele,dovedeşte 

si 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 









fi chemat să răs- 


e ce m'am întâlnit Ș 


Ri. 





el om ? Aceasta este situaţia 





u un Om. 





meni şi nu i-am primit, 


Aceasta a fost vasăzică atitudinea mea: 


An înţeles nd categorie unei ofense, 


când mi s'a a 


spune că an trecut cu 
ontul popular; aceasta dip-cauza umi arti- 
/ 


al Dlui MlEZieu, are a âpărut aici. 


Sunt în eonfliet 





CNSAS 
Direcţia Cercel 


are, 
Expoziţi, Publicaţii 





Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


CNSAS 





milat magistrat,fie în prezenţa lui şi aic 
fie printr'o scrisoare care i se trinite,fie 
prin publicitate,toate revenind la aceiaşi 
situaţiune. 

Textul de lege este cunoscut,nu mai iîn- 
sist. 

Vă rog să binevoiţi a lua act de această 
situaţiune şi a ne ocroti în viitor de asene- 
nea expresiuni şi asemenea aprecieri,care 
constituesc un ultragiu,pentru care vom depu- 
ne plângere formală, invitând în acelaş timp 
pe corespondentul acestui ziar să nu mai ia 
parte la desbateri. 

Voci de pe banca rii: Ne asocien. 
Av heor, : Vom depune o plângere în 
scris, 
Preşedintele: Tribunalul ia act şi va aviza la 
ce sunt de lue 
AWYSebastien Radovici: Ceren să fi >lus dela 


desbateri, 


Pre e vi nterveni,ca să se stabileas- 
a deo 





Preşedintele: 
Procurorul: A pro 
cat ? 
Pun aceas 


"Pentru legionari” la pag.346 se arată în mod 


lămurit că m a profesat această meserie, însă 


defunctul Moţa ji văcăreşteni profesează 
meseria de avocat şi din câşiteul pe care-l 
vor realiza urmând să te întreţie şi pe D-ta, 
Acuzatul: An fost înscris în Baroul de Iaşi, în 
anul 1922.Am profesat avocatura la Iaşi şi un 
an de zile an avut birou de avucatură la Un- 
gheni, în anul 1929.Am pledat în mai multe 
pro ese,la Ploeşti,la Putna,la Satu Mare şi 
în alte oraşe,unde an fost chemat.Nu înseamnă 
de aici că toată viaţa mea m'am ocupat numai 
cu avocatura,Insă am profesat avocatura, 
Procurorul : Când a înfiinţat organizaţia Frăția 
de cruce cu scopul de educaţie morală şi pa- 
triotică a tineretului, cun spune acuzatul, 
a avut în vedere lipsa de capacitate profe- 
sională a corpului didactic şi insuficienţa 


rilor ministerului Educaţiei Naţionale ? 


ău,şi dela alţii 


comuni smul 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


cis F. 
zăţile în care am 
; Frăţiile de 
Cruce, reese că aceste « ni există, 
dar nu reese că sunt clandestine. 


Procurorul : Dece se păstra secret asupra activi- 


ăvii membrilor orgenizaţiei Prietenii Legio- 


arilor ? A se vedea condiţiile de înscriere 


tul 3: 





Leila 
fi Baa 53 


rii săi”.Ce fel 


membrii cari ca să i 


rea 30 de ani şi calităţi 
şite,p art. 16 


Acuzatul: Nu li se 





lui 

şi au fost 
puse ca amintire a lui Moţa,chiar cuvintele 
lui.Se vorbeşte de ideia de jertfire gi de 


moarte, Da.Noi socotim că elita oricărei na- 


ţiuni tret să se pe ideia de jertfi- 


ă şi că numai în- 


mească o adevărată 


principiul nor- 


elita unei 
































CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 








amă o recunoaştere 





Dar,probabil plecână dela aceste 





cu totul e e,Camera de acuzare(â8 mulţumeşte 
T" 
a reitera,rezumativ,cuprinsul ordonanţei defăţiiti= 


ve şi a rechizitoriului D- 






Procuror,fără să se - 
ocupe sub nici o formă de apărarea inculpatului, 
Art.281 Proc.Pen.aplicabil Tribunalelor Mi- 
litare,conform art 21 C,J.M.arată categorie că 
în deciziune "Camera este obligată a se pronunţa 
asupra mijloacelor de apărare invocate în cuprin- 
3 sul instrucţiei".Al,final al acestui articol ara- 
tă apoi,"oă toate dispoziţiunile acestui articol 
sunt prescrise sub pedeapsă de nulitate". 

Este clar deci,că decizia Camerei de acuzare 
prin care se înlătură nemotivat susţinerile de apă- 
rare ale inculpatului,nu poate avea fiinţă legală. 
In speţă,mai mult,Camera de acuzare n'a voit nici 
măcar să ştie seu să discute susţinerile de apă- 


rare ale inculpatului,.Ori cu acest procedeu nu se 


poate trimite în judecată un om pentru învinuire 
$ de crimă. 
. m consecinţă,iecizia Cemerei de acuzare,în- 


vestină Tribunalul Militar al Corpului II Armată, 





prin nesocotirea flegrantă a legii,rugăn a se con- 
sidera viciat sesizat Tribunalul Militar şi a se 
trimite afacerea la Camera de acuzare,spre a da 


deciziunea cu păstrarea normelor de lege. 


Cu stimă, 
ss/ Lizeta Gheorghiu 
avocat 
4 D-ra LizetaGheorghiu:. — în consecinţă, Domnule 


Preşedinte şi Onorat Tribunal,vă rog să luaţi cu- 





este Ş pe un prej foarte redus,i se 
pun la dispoziţie posibilităţile de a face 
exerciţii de tir; în interesul apărării ţării 
fiecare cetăţean trebue să ştie să tragă- 

La noi există o asemenea ş 


conducerea. D=lui GeneraMeădulescu.D1 .Gene- 


ral Bădulescu a spus odată Generalului Canta- 


cuzino: "Trimiteţi băeţii la noi, fiindcă in- 
teresul statului şi al ţării este ca tot ti- 
neretul să facă 
Eu însuni am fost la D1,General,la tir 
ăcut e ivii de tir,după cun s 


şi ofiţerii 





Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


cineva să facă 





Beta carat 
Piczaa 










a Cercetare 
Cepoi Bl 





: Recunoşti,prin e 





activitate 


naninitate 


nsiliului 





stat, s 


Miniştri din 


ie Fier fusese 


aceasta,ca act de 





CNSAS 
Direcţia Cercatara, 
Expoziţi, Publicaţii 


| |] 
li 





CNSAS 


Direcţia Cercete 
Exp uicaţi 


re să poată su- 


acestea ? Iar cazuri de acestea 


aginer şi cu atâţia 
tea care 
vieții lui. Sunt 
e i de un zijloc, 


u are un scop şi un mij- 


i,atunci când i se 


revolverul ? Nu 





actul final al 


preiul prăbuşu= 


de mare răspunde- 


şi au expus ţar 


a 169,arăta-i 


ca câtorva eleneri 
şi an ales 
zu. In 


are cei cu 









Direcţia Cercelare, 
Expoziţi, Pubicaţi 





e de me- 






eminare, şcoli comerciale,şi flă- 






»„D-ta se pare 







ie ca apărător 





tr?un ziar 





































aşi fi spus 





şi dacă nu era cinstit nu 


3 lucruri,aşi fi căuta 
care la dat 


o nemulţumire.Nu le-am seris e 





jese chestivni 




























ar fi putut să-mi adu- 





cum s'au întâmplat. 
Dar coate aceste chesviuni au fost” jude- 
cate la vremea lor. 


Procurorul 





ur,au fost judecate,din ele re- 


zultă principiul,pentrucă a o înlă 








de asemenea fapte,nu 
te. 
Acuzatul+- Da,în 15-20 de ani a fost o înlănţuire 


este o înlănţuire de câteva fapte. Dar a fos 


un proces,există autoritate de lueru judecat, 
Ar putea fi invorcată această chestiune 


A contra ea de ori cine,afară de cineva din 


justiţie care nu se poate ridica împotriva 


> 


autorităţii lucrului judecat,pentrucă s'ar 


SI dezice. 


Y Şi în a1 doilea rând trebuie să ţineţi 
% cont în toate chestiunile acestea şi de vâr- 
sta omului. Gânădiţi-vă,eram de 20-22 ani, 


era va să zică copii şi mentalitatea uoastră 


ut noi 





de copii din vremea aceia aşa am 
luerurile. 


ar de când omul începe să 


[=] 


trăiască şi 


până când îşi termină viaţa,trece timp,se a- 


[e] 


după îÎnţelepeiune. La început omul judecă 


într'un fel,i se pare că-i grozav. 


3 Mi putea să mă întrebaţi dece în 1919 


cână eram copii de liceu,abia eşiţi din scouf 


la militară,ne-am adunat arme şi ne-am dus E] 
> Ş 
sea mat eroznv conplot: cun III 


în pădure ? Era 









CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 








































zii 





noştinţă de incidentele ridi 


depunem în dublu exemplar pe mase Onoratu- 






al procuror are cuvântul, 


i Preşedintele 
Procurorul: - Domnule Preşedinte,Onorat Co 





e 


liu,socot încă dela început că incidentele 


i ridicate de Onorata 





irare sunt lipsite de 





temeiul legal pentru consideratiunil pri ii 

mătoare: > 

Netrimiterea la Camera de punere sub acuzare 

a dosarelor care formează în ansamblu 

procesul,ţin să relevez dela început că 

atât ordonanța definitivă,cât şi noi,ne vom 
3 întemeia considerentele şi concluziunile 
noastre pe o anumită şi limitată serie de 
acte,aflate în acele dosare menţionate în 
cererea de incident,acte care se găsesc în 
copii legalizate de Judecătorul de instrue- 
vie în vol.I.,care a fost supus del iberării 
Camerei de acuzare.Cu alte cuvinte,Camera de 
acuzare,în cazul când nu a avut toate do- 
sarele,a avut totuşi materialul necesar, 
material pe care ordonanța definitivă şi 
$ rechizitoriul seris îşi întemeiau concluziu- 

nile,încât deciziunea care s'a pronun- 

țat este o deciziune pronunţată în confor- 

mitate cu dispoziţiunile legii. 

In ceiace priveşte celelalte incidente 

pentru toate acelaş argument: Este drept 

că legea de procedură,atât de militară, 

cât şi legea de procedură penală comună,la 

care ne trimite Codul de justiţie militară, 

prevăd anumite termene fixe şi obligatorii, 
peste care nu se poate trece. 


of 









CNSAS 
Direcţia Cerestara, 
Expoziţi, Publicaţii 

























să te duci în pădure,să depui jurăm 


































Noi însă aşteptam să vie bolşevicii şi 
deam că dacă ne adunăm 20 de copii în pădure 


vom pu facem ceva. Ne gândeam ca atunci 





când vor veni bolşevicii să ne repezim asu- 

pra lor.Cum vedeţi,era gajudecată-de copii. 
A | N A FISE 
Sunt trepte de acestea de desvoltane ale 


minţii om 





eşti şi acţiuni pe care după 20 de 
ani le vezi altfel. 
Poate acum 20 de ani aşi fi făcut un alfa 


bet secret,tocmai pentrucă este o anumită 


< 


rstă care te împinge să vezi lucrurile toe- 
mai cum le-am judecat şi eu pe vremea aceia. 

Dar de atunci şi până acun este distan- 
ă mare de timp. Se vede din atitudinea mea 
care este aproape exact contrarie atitudinei 
iniţiale pe care am avut-o eu împreună cu 
toţi băeţii uoştri.Exaet contrarie,din cauza 
vârstei. 

Dar nu poate cineva să fie urmărit per- 
manent în viaţa lui,pentrucă în copilăria 


lui când era visător,i se părea că ar putea 





să se lupte cu toată Europa. Nu ered acest 
lueru. 

In ceiace priveşte chestiunea cu Beza 
ea s'a întâmplat în felul următor: La un mo- 


ment 





a apărut un tânăr pe care l-am cu- 
noscut eu două seri înainte de acest atentat 
Era Beza, | 
Imi spunea că face parte din Liga 


Vlaă Tepeş, ci vrea să fie primit în gard 





I-am spus: dragul meu,mai aşteaptă -pen- | 


trueă uu-l cunoşteam şi vream mai întâiu să "IN 


ie a-l primi.,A doua seară 


ecunose 
































Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


- 179 - 


să ta 





vine din nou şi-mi spune: 


culei la mine?Dece nu,am puns- fiindcă 





m. Pe drum însă cineva 


nu aveam unde să do 


mine,dece să te mai 


la 








a tras în si Stat 0. Angelescu. 






An auzit pe urm Am rămas bine 





înţelese trăsnit,pentrucă m'am gândit ce s'ar 
fi întâmplta dacă m'aşi fi dus să mă cule la 
el.Era o nenorocire,pentrucă nu m'aşi fi putu 


apăra, s'ar fi spus că ev l'a 





fost chemat la instrucţie şi am spus:îl cunos 
pe acesta din ziua de,uite cun s'a întâmplat, 
n'am nici un fel de legătură cu el,pentrucă 
eu lupt cu problema jidovească şi el pentru 
chestiunea bulgarilor din Cadrilater. 

Imi dă drumul a doua zi. 

A doua zi apare imediat: "Corneliu Co- 
dreanu chemat la instrucţie". Pe pagină mare 
în "Dimineaţa" "înfiereazi fapta lui Beza”. 

Stai, ădomnule,nu! 

Mă due la judecătorul de instrucţie şiti 
spun: Domnule judecător,eu am făzut anumi- 
te declaraţii aici.Declaraţiile acestea pe 
care le-am făcut eu,au apărut în presă,deşi 


totul denaturate, 


să mă pună pe mine [| 


nu. Intâiu,nu sunt eu "9 8 BI 
i înainte,nu Ei] |] Ş 
presă "9% 00 BI 






Eu nu 
în orişice 
nu aprob,e 
4 


t;cu 


chema 





ram chema 





Pot să mă dau 


asemenea ches 





să tac,dar nu am eu autoritate morală în 





CNSAS 
Direcţia Cercatra, 
Expoziţi, Publicaţii 





























ieut-o,vă rog să ştiţi-eă fae.un 


Şi î1 fae într”ade- 


contr Ti 





are mi-a 





9 





se ştie că nu este adevărat 





dintr?'un sentiment contrar,eu 
3 parte în această chestiune,âar dintr?un sen- 
[i] timent sufletese care se naşte din contra- 


rietate,am zis: din contra,mă înseariu ea 

apărător în procesul Beza. Nu am fost apără- 
tor,bine înţeles. Insă am spus că mă înscriu, 
Aşa s?av petrecut lucrurile în această pri- 


vinţă. 


Procurorul:- Eu am citat şi citit chiar din car- 


tea dumitale. Tocmai pentrucă spuneai dumnea- 


% serie cinstit şi corect,formează principii. 
ŢI Eu sunt primul apărător al principiului au- 


ii Iuerului judecat,dar nu am înfrânt 





s acest principiu,din moment ce am citit numai 


prineipiile dumitale. In continuare... 









Acuzatul:- Imi permiteţi însă. O carte conţine 
E ] ţ 


Nu trebuese confundate 





ntrucă povestea unon 





piile 





ile sunt altceva, 





confuzie. 




































CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 





Procurorul:- Acuma, & atul a declarat în faţa 





noas „în afară de autoritatea lucrului ju- 
deeat,prin care au fost soluționate faptele 


ate atunci şi 





val LA! = 
Cum explică atunci acuzatul că astăzi; 


când 





trecut. mai bine de 15 ani de atiânci, 
când suntem cu toţii la vârstă matură,acuza- 
tul continuă totuşi să recompenseze prin 


înaintă 





i în grade,demităţi şi decorări,pe 





[ 


aceia care s'au distins recent în odiosul 
asasinat al primului ministru Duca şi asasi- 


natul lui Steleseu ? 


Acuzatul: - Am explicat ieri această chestine, 
Eu i-am luat pe ei,nu în ceeace au făcut, 
ci în suferinţa lor,în suferinţa unor oameni 


cari stau la închisoare,care suferă pentru o 





credinţă. Sunt două lucruri aici. 
% Aci este problema de fapt, 


e este o problemă de 


în fiecare om 





4 care stă la închisoa 





suferinţă. Aceasta se desparte întotdeauna. 





creştină şi Mântui- 





“ Aşa desparte 


tos. Dacă Mântuitorul Isus 





torul Isus Hr 
Hristos a spus: "Mergeţi la înet 


ajutaţi şi m asa cum puteţi,pe cei 





ce sunt acolo",nimeni nu s'a gândit să zică 
Mântuitorul face apologia tuturor delicte- 
i lor şi erimelor care s'au făcut. Nimeni nu 


s'a gânâit la a 





am considerat partea loua £ 


a suferinţei omeneşti.Şi am făcut-o, ah spus-o 
în momentul când se tfece peste orice,cână 
noi făcusem cea mai mare jertfă a generaţiei 
noastre, jertfa lui Moţa şi Marin. Va 

Şi în momentle acelea am trecut peste 

toate chestiunile 

în momentul de mare jertfă şi mare judecată 

oamenii uită şi chiar iartă tuturor chiar 


dacă au avut ceva. 


OpP-» 
Procurorul: - Cum explică ca tului edil Tag 


legionar,ptin unitatea de măsură:mormântul; 


aşa după cun a scris lui Stelescu ? 


Mcuzatul: - Am explicat ieri. Am spus: prin canti- 
tatea de suferinţă. 

Procurorul: - E drept. Mai cunoaşte acuzatul o 
organizaţie sau un corp constituit în ţara 
noastră,care să aibe decoraţii şi insigne pro- 


prii ? 


Acuzatul: - Da.Toate asociaţiunile au insigne, 


sau distineţiuni,de diferite feluri. 
Procurorul: - Au avut. Dar,decoraţii ? 


AMcuzatul: - Noi am găsit că pe ale noastre să le 
spunem Crucea Albă şi Crucea Verde. Crucea 
Verde era pentru cei care dau ajutor mate- 
rial. Crucea Albă era pentru atitudini inte- 
rioare, pentru desăvârşirea sufletească lăun- 
trâcă.Se acordă asemenea distineţiuni la 
orice fel de societate. Este drept,partidele 
politice nu au,dar orişicare societate de 


educație,fie fizică,fie de altă natură,are 





CNSAS 























Direcţia Cercel: 
Cotu Pueai 
* E 
Bi a i 
II 
x 
în afar 








acela,un 


Acuzatul: - Da. Este un on care informează pe 


altul. 













OP 
convocarea ebâetege 
rilor dela Statul Major şi Siguranţa Statu- 





Procurorul: - cum expli 





Ş lui,prin cunoscuta circulară, în seop de a 
LI] le da instrucţiuni ? 


pe. Acuzatul: - Dacă observați Dvs.bine,convocarea 
nu este adresată informatorilor dela Sta- 
tul Major sau dela Prefectura Poliţiei, ci 
spune: că toţi legionarii şi membrii din 
Capitală. Ea este adresată deci tuturor 
legionarilor şi membrilor „in Capitală, că- 
tre ei se adresează, Nu se adresează către 


ceilalţi. Vasăzică, eu în sensul acesta i-am 


Procurorul: - De unde ştia învinuitul că Statul 
Major se ocupă de activitatea mişcării degio- 


nare ? 


Acuzatul: - A venit cineva. Să vă spun deschis, 
toată problema. A venit cineva la mine. Vă 


lau şi numele. 


2 Procurorul: - De 


atul: - A venit cineva la mine gi mi-a spus 





igur,daţi numele. 





ănueşte pe un oarecare student/ Bâca Gheorghe 





| _A8 
0 90 8 A 
d : 10 


31008 




























Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


-184- INA: 
cum că ar fi agent informator le Statul Ma- 
jor şi care ne spionează pe noi, 


Lă Proeurorul : - Ce rost are ca Statul Major să vă 


spioneze ? 


Acuzatull : - Eu an fost informat„/Dâeă mă între- 


baţi,răspună. LA j - 


. 


Procurorul : - Mi se pare paradoxal. 


Acuzatul : - Vă spun ce a fost.şi atunci,în mo- 
mentul acela,după aceasta,en făcut într'ade- 
văr circulara,să văd dacă omul acela iseă- 


leşte sau nu. 


Omul a iscălit că nu este. 


mceasta a fost toată chestiunea, 


Procurorul: - Ce rost aveau societăţile I.A.R., 
$.1.B.,S.E.T.,şi altele şi în spedial S,E.T. 
şi I.A.R.să te spioneze pe ă-ta ? 


Acuzatul: - Am uitat să vorbese ieri despre aceas- 
tă chestiune,deşi era trecută în planul meu 


de apărare. 

% Eu am avut orgeanizaţiunea mea legionară 
pretutindeni,ca şi celelalte partiâe politice. 

Prin urmare,oriunâe existau cetăţeni 

români cu dreptul de a face politică,aveam 
şi eu partizanii mei. Avean deci partizani 
şi la C.F.R. şi la Societatea Tramvaielor 
şi la fabrica cutare şi la fabrica cealaltă 
după cum aveau la aceleaşi societăţi partiza- 
ni şi d-nii Maniu şi d-l Vaida şi comuniş- 


tii. 





i el 





Era normal. 


Aşa fiind,atunei când am trimis aceste orâine 


le-am trimis bine înţeles la toată lumea din 
Capitală. 

Le-am trimis deci şi la muncitorii dela 
C.F.R. şi la Societatea Tramvaelor şi la s. 
E.T. şi la I.A.R.,pretitind?,_ 

Era normal. > “TLA i, = 

Se dovedeşte prin aceasta,dacă vreti,€ =) 
existenţa,- pe care nu o contest- a unui corp 
el muncitorilor legionari făcut de d-l gene- 
ral Cantacuzino. Dar din aceasta nu se poate 
trage conoluzia că aven agenţi informatori 
acolo. 

Dealtminteri,nici n'avean interes pentru 
aceasta. Ce-ni trebueau mie agenţi la Calea 
ferată sau la acele societăţi ? 

Se dovedeşte dacă vreţi că avem oameni, 
că avem membri,că aveam legionari acolo,dar 
că nu aveam informetori,mai ales că nu aveam 
nici un interes să am informatori. 

Iar în ce priveşte chestiunea cu fabri- 
cile,an declarato şi eri că au venit la mine 
acasă conducători de fabrici, ingineri,cari 
mi-&u spus că de când a intrat curentul le- 
gionar printre muncitori, schimbând curentul 
comunist de altă dată, ei, conducătorii, in- 
tră cu altă inimă în uzină, pentfucă spuneau 
dumnealor : "nu mai vedem acei ochi care se 
uitau cu ură la noi ,parcă ar fi vrut să ne 
mănînce,să ne sfâşie ,ci vedem oameni cu ere- 
dinţă, oameni gata de muncă,oaşeni cari ar putee 
să se sacrifice cu drag,oameni voigşi,oameni 

a 4 









a 
Et PUI 


































cu vee bună. 


Ne simţin astăzi sufleteşte mai binen, 
$ Era mai bine domnilor, când erau comu- 
nişti ? aaă 
Procurorul - Acuzatul pretinde că se temea de 
trădare. Aceasta este rostul chemării infor- [| E] [| 
matorilor prin acele cirdătări; Bal PI | 388] 
m ||| 


Mcuzatul : -Nu că mă tem de trădare,dar mă în- 


























grozea ideia trădării. Este o deosebire. 


Procurorul : -Intreb : legalmente trădarea nu era 


mai proprie faţă de Stat pentru care pusese- 


ră jurământ aceşti funeţionari,decât faţă de 


organizaţiunea sa ? 


AMCuzatul ; - Ea nu spuneam : nu daţi informaţiuni 

Eu spuneam precis, daţi informaţiuni,însă 

daţi informaţiuni coreete,nu ca memoriul care 

pi sta pus în dosare acuma şi pe cere pro- 

babil tot unul dintre ai mei l-a făcut. 

Repet,că le spunean : daţi informaţii 

% corecte,şi mai ales,nu vă vindeţi,pentrucă 
ZI sunt două lucruri deosebite. Acest act ori- 
bil a1 vânzării -să stea cineva la masă cu 

4 mine, să meargă împreună eu mine, să vor- 
bească cu mine şi pe urnă să se ducă să în- 

tindă mâna şi să ia bani pentru e mă vinăe, 

acest act oribil al trădării îl urăse. 

Aceasta ma îndemat pe mine să chem 

pe acei pe care îi bănuian informatori 

stare sufletească particulară. Şi vă pot 

3 dovedi că există aci un loe unde spun precis 


chemaţi pe toţi agenţii dela Poliţie sau 




























Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


dela siguranţă la toate şdinţele de cuiburi 
ca să ia parte. 
Chemaţi pe toată lumea pentrucă noi 


nu avem nimic de ascuns. 
> idle, EA Fig 
Procurorul: - pacă acuzatul pretinde că organi=, 





taţia sa era pe linia demităţii,a cavaleris-l 
mului şi a patriotismului, să ne spună numele 
câtorva din informatorii citați prin cireu- 
lera menţionată. 

Chiar acun ai vrut să citeşti dintr'o 
circulară în care spuneai că ai convocat 


pe informatori, Spune numele lor. 


Muzatul :; -Nu.Eu nu spun : 


 SESEA 2 





v 
| 





| 


am spus : Oricine vine dinppartea Siguranţei, 
chemaţi-l,desehideţi-i uşa. 


Procurorul ; -In ipoteza că nu le ştiai numele, 
atunei de unde puteai şti că ai simpatizanți, 


în aceste organizme ale Statului ? 
AMcuzatul : - Nu se deduce de nicăeri, 


Procurorul :; - Ba se deduce,din moment ce eheni 
prin circulară. In circulară spui: Toţi in- 
formatorii dela Statul Major,Poliţia Statu- 
lui, Sigurenţă,ete. vor veni pe rînd, la mine 


-şi le-ei fixat date. 


Muzatul : - Eu căutam să mă bazez pe probabili- 
tate sufletească a unor oameni despre care 


ştiam că din toate 





părțile mă înconjoară şi mă 


„ENSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 







































it i Î 


Obligaţiunea pentru Camera de acuzare 
































nu este să se facă aceasta în termen de trei 


t zile obligatorii,aai 


cele trei zile şi numai după acest termen să 





i să lase să se scurgă 


fixeze termen pentru a păşi la (Upapea cau 
zei,Nu,Este suficient ca înăluntrul acestor! ! 
trei zile să se fi respectat termenul obli- 
gat de lege şi este procedură îndeplinită, 
Ca atare,desigur că deciziunea dată de Came- 
ra de acuzare are existenţă legală şi ca 
atare şi din acest punct de vedere inciden- 
tele urmează a, fi respinse. 
4 Av.Cosmovici: - Am cere respectuos cuvântul în 
replică, 
Preşedintele: - Aveţi cuvântul ,dar vă rugăn să 
fiţi cât se poate mai scurt, 

Av Cosmovici :02 Domnule Prim Preşedinte şi Onorat 
"—mcibunal ieu cuvântul în special pentru a 
combate începutul coneluziunilor puse de dl. 
Procuror General ."Incă dela început sunt 
lipsite de temeiu",-aşa a început D-sa,Acest 
"încă" nu jenează în primul rână,pentrucă 

$ apărăm aci,într*un proces,de gravitatea că- 
= ruia suntem conştienţi,aşa că nu ne-am per- 
mite să începem cu un incident care să nu 
aibă prestigiul legalităţii şi fundamentul 
lui în lege. 
Iată dece cderem noi esenţial - numai o 
singură parte dih petiție vom desvolta - că 
Dvs.astăzi nu sunteţi sesizaţi lega1.Potri- 
vit legii Dvs.organice,Codul de Justiţie 


Militară,în afa 





erile criminale,orâonenţa 


definitivă urmează să fie comunicată Camerei 








acuzare,iar Camera de punere 


./s 





Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Pubicaţi 


eeasta am vorbit eu, 
Procurorul : -Aceasta întreb şi eu, 


Aouzatul ; -Eu en făcut apel la ei,încereână un 
sistem de aceasta, căutână să-i determin să 


vină.Dacă n'au venit |! 


Procurorul :-Cunoaşte inculpatul că avea o poli- 
ție secretă şi că dăduse orăine de “inarnare 


9 


a membrilor organizaţiei ? 


Acuzatul : - Nu,nu este edevărată această ches- 
tiune. Ce s'a întâmplat ? Iarăţi o spun des- 


chis. La înmormântarea lui Moţa şi Marin, 


fiindcă eu spusesen să nu mă apere nimeni 
că n'am nevoe de apărare,pentrucă pe mine nă 
apără Dumnezeu,şi să nu umble nimeni după 
mine cu maşinile,ea să nu creadă toţi ad- 
versarii mei Gă mi-e frică şi să fiu pus 

în situaţiuni ridieule,- la înmormântarea 
lui Moţa şi Merin,băieţii,fără să-mi spuie 
mie ceva,s?au gândit că am să trec pe lângă 
diferite case,pe la atelierele C,F,R.,unăe 
erau mulţi comunişti şi le-a fost frică să 
nu &runce cineva o bombă în mine.şi atunci 
au organizat ei un serviciu de poliţie eu 
ocazia înmormântării aceleai,pe care l-au 
pus probabil în practică -nu ştiu sigur- şi 
la înmormântarea d-lui General. Probabil că 
atunci s'au dat şi instrucţiuni, dar nu 
ştiu sigur.Am văzut în declaraţia lui Ghio- 
cel că ei aveau instrucţiuni ca în cazul 


./e 





CNSAS 
ireala Cercetare, 
Exo Pudicaţi 


cână se arunca o bombă,s?9 prindă unul sin- 
gur ca să moară numai el, iar “în cazul cânâ 
ar fi venit cineva la mine Să mă atace,să 


i se opună chiar înarnaţ/şi”să mă apere. 


Aceasta este situaţiunea.Dacă ar fi 


venit cineva şi ar fi încercat să mă cmgar e, 
desigur că oamenii mei ar fi intervenit şi 
n'ar fi făcut caz de legalitate ca să lese 
să fiu omorât şi pe urmă să dea în judecată 


pe asasin. 


Procurorul : -Să precizeze acuzatul can ce sumă 
se strângea anual din cotizaţiile şi dona- 


tiunile făcute pentru organizaţie. 


ACuzatul: - N'aş putea să facem această precizare 
pentrucă mi-e teamă să nu greşese,dar lu- 
crul aceasta se poate constata din diferi- 
te ziare,pentrucă în presă s'au publicat 
-şi eri an citit- informaţiuni suficiente. 
Diversele chestiuni relative la împrumuturi, 
lea eotizaţii şi la donaţiunile acestea au 
fost publicate. 

Bunăoară,noi am făcut apel pentru 
2.300.000 pentru casă. An recurs la ideia 
unui împrumut intern, adică fiecare menbru 
din organizaţie sau prieten să dea 1.000 
lei şi ia un bilet,iar oricând are nevoie 
vine şi spune : n'aţi biletul,dă-mi mia.Ba- 
zânâu-mă pe ideia că niciodată nu vor veni 
toţi oamenii odată,ci numai la nevoe şi, 
cum nevoile oamenilor sunt etalate în timp, 
spuneam: îÎntrebuinţez la casă marea majori- 


tate a sumei şi ţin o sumă de rezervă de 





50.000 lei pentru oricine este lovit ae ne- 
voie,pentrucă niciodată nu se întâmplă ca 
toată lumea să vină să ceară toţi banii. 
Aceasta a fost ideia. S'au strâns două ni- 
lioane,iar restul s'a făcut pe credit. Dacă 


aţi chema ca informatori pe inginerii care 


ne-au făcut pe credit, aţi Vedea pă le sun- 
i 
tem datori probabil 5-600.000 Il paoa 


Procurorul: - Qât au costat alegerile din 1937 


şi cât aţi cheltuit pentru propaganda ale- 
gerilor din 1938 ? 


Acuzatul : - N'aşi putea preciza,dar îmi închipui 
cred,ştiu eu ? poate,cred că manifeste s'au 
făcut de vreo 300.000 - 400.000 lei, 


Procurorul : - In întreaga ţară ? 


ACuzatul :- Am făcut manifeste noui,lăsână lati- 
tudinea judeţelor să facă pe ale lor,Dar. 
am făcut nişte manifeste tip,care mi s'auy 
propus şi le-am aprobat,căci nu s'a făcut 
nici unul fără aprobarea mea,Noi le-an vân- 
dut di aici organizaţiilor judeţene,care au 
avut latitudinea să facă şi ele după acelaş 
model,după cum am vânâut şi membrilor din 
Capitală,cun spunean,cu un leu bucata,mai 
ales fotografii,eăci mai multe fotogratii 
s'au făcut. Cred că 4.500.000 lei au costat 
manifestele,iar plata listelor iarăşi vreo 
câteva sute de mii de lei.Ştiu că odată ne-a 
trebuit 2-300.000,cum se vede din apelul 
pe care l-an publicat în ziare,şi într'o zi 


imediat,s?a acoperit această sumă, 





Dar nu numei atât. Pot să spun că en făcut 
apel urgent pentru 2-300.000 şi s'a strâns 


într?o zi 1.300.000 lei.  /Op-- 


775 
Procurorul : -Să ne spui d-ta numele donatorilor: 


şi anume cu ce sume au contribuit,în afară 
de cei trei sute din 15.000 membri, cari 
plăteau cotizaţii. In afară de aceste cotiza 
ţii se mai colectau sume din partea unor 
donatori.Vrem să ştim numele lor şi sumele 


donate. 


MOuzatul : -Este o mică confuzie. Inainte de di- 
zolvarea gărzilor,înainte de 1933,scum cinci! 
ani,m'a întrebat la instrucţie şi am spus : 
cred că erau “in total cam 15.000 de oameni 
şi că din aceştia cotizau,avână în vedere 
calitatea lor,ţărani tineri,poate cam 300. 
Asta acun cinci ani. Acum, însă situaţiunea 
este cu totul schimbată; nu este vorba de 
15.000. Aţi văzut că d-l general spune că 
în 1935,erau 50 de mii. 

Eu nu am făcut niciodată socoteala arit- 
metică,pentrucă nu m'a interesat niciodată 
acest lucru în principiu,ăar creăceă numă- 
rul nostru trebue să fie de două sute mii, 

Noi em avut la ultimele alegeri 460 mii 
voturi,- bineînţeles că jumătate nu erau 
oameni înscrişi în organizaţia noastră- aşa 
că numărul celor înscrişi îl socotese că 
teecea de două sute de mii. 

Ceiace am spus aici se referă la o ches- 
tiune de acun cinci ani. 


Incasările noastre din donaţiuni acum 





- CNSAS 
Direcţia Cercstara, 
Expoziţii, Publicaţii 






























|| 
SI 8! 
3 


DIE 
| ec atea 



























= 192 — Ma 


NN 
erau incomparabil mai mari şi puteţi deduce 1] 
L-] acest lucru din simpul fapt că într'o singu- 
L_] ră zi,făcână acest apelpentru 230 mii lei, 
sta strâns 1 milion 300 mii, Vădeţi_ae aici 
capacitatea lui de randament e organizației 
Donatori cu sume mari nu an avut. Printre 
simpatizanţii noştri nu em avut oameni bo- 
gaţi,care să facă donaţii de 30, 40 mii sau 
de 100 mii.0 singură dată familia â-lui Ge- 
neral Moruzi în 1924,murinâu-i cineva a 
hotărât să dea 100 de mii lei pentru ajuto- 


rarea studenţilor - noi eram atunci studenţi 


Pe vremea aceea se făcea căminul acela dela 


torii noştri contribueau cu câte 100-2000 lei 
Suntvvameni cari nu au posibilităţi 


materiale prea mari. 


Procurorul: -Intr'o declaraţie dată la instrucţie, 


d-ta declari că presimţind vremuri grele ai 


Pi hotărât desfiinţarea arhivei,şi cea contabi- 
3 licească şi cea politică.Dece să distrugi 
+ această arhivă,cână ea conţinea lucruri 


curate şi cinstite ? 


Acuzatul ; -In primul rând să precizez ce am 
spus : am declarat că an dat însărcinare in- 
ginerului/fioroâniceenu ca să lichideze se- 
diul şi să predea casa proprietarului şi în 
al doilea rând,eeeace v'am socotit inutil, 


s'au care ar putea să incomodeze vreodată un 


om,să fie distrus,iar restul să-l pună bine. 
Prin urmare,eu nu an dat ordin pentru 
ditrugerea arhivei,pentrucă este primejdioa- 
+ 


3 să pentru stat sau pentru noi;eu am spus : 


distrugeţi ce ar putea să incomoăeze pe alt 


CNSAS 
Direcţia Cercelare, 
Expoziţi, Publicaţii 



































-193- A Fa 
om. Este o datorie de onoare,donnule preşedinte 
şi onorat consiliu,ea atunei când vine un 


om să te ajute într'un ceas Ppeu,ă-ta să 







ai grija,cână şti că ai putea stia Ăgeomo- 
dezi eât de puţin la un moment dat,să ai 'gbd. 
jă să-l pui la adăpost de orice surpriză 

Veţi întreba: ce surpriză putea avea 
aceasta ? 

Onorat consiliu,când un evocat al meu 
înseris aici în apărare,auxiliar al justi- 
ţiei este ridicat de aici de pe această bane 
[_] a apărării şi mi-l duce de aici şi nu pai 
-— poate să. se prezinte,când cu al doilea se va 
putea întâmpla la fel, Dvs.mai întrebaţi ? 

Va să zică,pe un on care m'a ajutat la 
nevoie,îl iei de acasă şi-l duci în tabără, 
cum aşi mai putea să-l mai primejăuiese ? 
par spun încă odată: nu cred că această con- 
tabilitate este distrusă,eu cred că ea se 
găseşte ! 


e Procurorul :- Paceţi să se prezinte ! 

S Acuzatul : -Imi permiteţi ca să iau toate măsurile 

- ca să se prezinte aici “în faţa dvs.aceste 
eondiei ? Dacă Dvs.Îmi daţi posibilitatea, 
eu voi face toate sforţările prin oamenii 
mei în acest sens. 

Preşedintele: -Aveţi etâţia avocaţi care s'au 
înseris în apărarea âvs..... 

Av Macobeseu: -Domnule preşedinte chestiunea este 
îndeajuns de delicată,fiinăcă în ipoteza că 


oricare dintre noi s'ar fi sit cu asemenea 





volume asupra lui,nuştiu decă s'ar mei afla 
aici. 

AviLizeta Gheorghiu:= Domnule preşedinte,declar 
că am două registre la mine şi le depun 


./. 


E || 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 














-104- 

































pe masa Dvs. 

























Doamne fereşte ! (Ilaritate). XIV 
[] Preşedintele : -In orice caz, ar fi bine,să le 
Ss predăm d-lui procuror. Op. - 
Acuzatul :- Voi încerca să vi le auc, în bioâtă 
cred că nu sunt distruse aceste registre. 
Procurorul: -Vă rog,eu am pus această întrebare, 
domnule prim preşedinte,fiindeă într'adevăr 
m*a surprins să se distrugă o arhivă,care era 
alcătuită” pe făgeş de cinste şi de respeet 
al legilor.Ce interes poate să justifice, 
chiar să se ascundă asemenea registre,în ipo- 


teza că nu sunt distruse ? Iată restul între- 


bării mele. 

Preşedintele :-In legătură tot cu donatorij cari 

Vinut să rămână anonini,Dvs.aţi afirmat că 

aţi socotit necesar să faceţi o organizaţie 

specială,în cadrul partidului; aţi spus că 

este o asociaţie compusă din donatori cari 

rămâneau anonimi. 

Acuzatul :-De.Şi am explicat în statut dece. piin- 

[ ] deă este bine ca omul să cunoască totdeauna, 
e cu timpul,pe cei care i-au dorit binele şi o 
mişcare ca a noastră voia să cunoască şi să 

aibă mai în apropiere pe cei cari i-aubdorit 

binele. Atunci se înţelege,am căutat să-i gru- 

păm într'o esociaţie,adică ei să aibă un fă- 

gaş el lor,în sensul ecesta de a avea un loce 

unde să se adreseze.Intr'adevăr,erau foarte 

mulţi oameni care nu cunoaşteau orgenizaţia, 


dar“in moentnil în cere am publieat,-şi a 


apărut şi în gazete,trecând prin cenzură,-că 
există o asociaţie a pritenilor legionarilor, 
vasăzică o categorie de oameni care vrea să 
3 ajute moralmente mişearea legionară,aceştia 


=195- : d 
se puteau adresa la următoarele persoane : 
Inginer tonică, preotul ft onescu, Profesor Dr. 


|CorneLiu Şunuleanu, Doamna koe Sturzaytrigore 


JP 
Coandă,-în total 5 persoane.! = L LELE 3 


Şi într'adevăr,de unde până atunci dona- 
torii şi oamenii aceştia cari n'aveau niciun 
fel de iniţiativă proprie,dar se găseau latent 
în messa cetăţenească,de unâe până atunei 
menifestările lor erau foarte mici,în momentul 
în care s'au înscris în asociaţiunea "Priete- 
nii legionarilor" ei s'au închegat. E 
3 Organizarea îneheagă întotdeauna elemente 
care neorgenizate stan disperate,în stare la- 
tentă, în nijloculmsocietăţii. 

Preşedintele; -In legătură cu chestiunea actelor 
găsite la Dvs.,spuneţi că aţi socotit că 
decă aceste acte pot să stea la un şef de 
post sau la un primar,ele potesă stea şi la 
Dvs.ca şef de partid. Eu vă întreb: în sis- 
zenul politie e1 ţării româneşti,şeful de 
partid este o autoritate ? 

Acuzatul:-Din punet de vedere legal şeful de par- 
tid nu este o autoritate; dar este incontesta- 
bil că el are un rol în baza căruia el deţine 
întru ceva din principiul de suveranitate 
naţională. 

Preşedintele: -Suveranitatea naţională opate să 
fie deţinută de oricine ? şi poate fi deţinută 
oricun ? 

Acuzatul:-In momentul în care o nație are bună- 
oară petru milioane de oameni care activează 
politiceşte şi care fi determină soarta şi 
legile de conduită,aceste patfu milioane de- 
termină soarta ţării şi absolut orice chestiune 


prin votul pe care-l dau. 







































Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 





Avână în vedere că din a 





oane eu am un milion,în măsura ac 





sunt deţinătorul 
































reranita 





ale poporuluă3 RL E 





Preşeaintele:- easta,în cazul când ar fi condu- 


cător efectiv,autorizat de puterea suverană. 





Acuzatul;- Eu v e 
mecanismului legilor,în sistemul care era îna 


înte,eu deținean o parte a suveranităţii na- 





ționale; aveam 


ir de 66 parlamentari, 





am fost şi eu parlament Incontestabil că 





în momentul în care o grupare politică este 
reprezentată în Parlament de 66 deputați, cari 
P.3 iau parte la alcătuirea tuturor legilor, şe- 
ful grupării respective, în această calitate 
a sa de şef,nu opta fi tratat ca orice indi- 
vid asupra căruia s!ar fi găsit acte cu ca- 
racter politie sau ordine dela cutare îns- 


tituţii, 


Ă Preşedintele-Nu ştiu că ideia de autoritate este 
[=] legată de ideia de putere în stat şi că pu- 
a terile în stat,sunt organizate prin Consti= 
. 


tuţie,In timpul cât aţi fost deputat făceaţi 
parte din puterea legiuitoare şi în timpul 
acela puteţi spune că aţi fost investit cu o 
parte din suveranitate,Mă întreb însă, dacă 
şeful unui partid politie,pur şi simplu,nunai 


tul că este şeful unui partid poate 





e considere ca deţinână o autoritate în 





E) =) 
» Acuzatul :-Ineor 


tesatbil ca autoritate,nu,Dar nu 
este puţin adevărat că el are atingere 





cu această ideie de autoritate, 





pentru zece minute, 





spun câteva cuvinte în 
iunea a ului asupra 
a dispivât fără yrpă 
nimic de urma lor. 0 

Man informat şi mi s'a adus acum la cu- 
noştinţă că d-nii avocaţi/R ul eseu şiMtratu- 
lescu au avut eri o atitudine nepernisă în 
această sală, ceeace a determinat autoritatea 
Parchetului nostru să le retragă cărţile de 
intrare,urmând ca pentru fapta lor să se ais_ 
pună cercetare. 

Aceasta este realitatea,Ei nu sunt nici 
arestaţi,cun aţi lăsat să se Înţeleagă aci 
din afirmaţiunile pe care le-aţi făcut, 

Preşedintele: Incepe audierea martorilor. 

-Marto mmMhiocel Dumitru este absent, 

Av. Lacobeacu:/D-15 Preşedinte, în ce priveşte mar- 
torii noştri,aven o respeetuoasă rugăminte. PE! 
tru a se face o bună administrare a justiţiei 
şi pentru a scurta totodată timpul îh intere. 
sul unei expuneri şi înlănţuiri logice a fap- 
telor, rugin să fie chemaţi în sală martorii 
apărării după lista după care noi am întocnmit- 

Procurorul; In ce priveşte martorii acuzării cari 
lipsese,vă rog â-le preşedinte,să binevoiţi a 
încuvinţa ca, În conformitate cu dispoziţiunile 


legii,să fie citați la sfârşit. 


-Este chemat martorul prof/flosi £/Rrolo, 


Av.Paul Iacotescu:D-l martor a candidat pe listele 
partidului Totul pentru ţară în judeţul Roman 
şi judeţul Bacău la ultimile alegeri.Ce 1-a 


îndemnat la aceasta ? 





Expoziţi, Publicaţii 


Direcţia Cercetare, 


CNSAS 





„ENSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Pubicaţi 


PS pe 


sub acuzare este aceia care vă sesizează pe Dvs, 


ată,citesc acest aliniat al art.220: LPP 
E 


"Oricare ar fi concluz-unile ordonanţei de- 
finitive în caz de crime,Ministerul publice va 
înainta dosarul Camerei de acuzare în trei zile 
dela primirea lor,iar în caz de MIE imtmaptiuni, 
direct instanţei de judecată,împreună cu toate 
anexele şi lista martorilor propuşi”. F: 

Procedura Camerei de acuzere este aceia pre- 
văzută de art.221 al legii Dvs.organice,lată-l: 

"Procedura înaintea Camerei de acuzare este 
aceia prevăzută în codul de procedură penală pen- 
tru Camera de acuzare respectivă,în măsura aplica- 
bilă le tribunalele militare şi dacă nu centra- 
vine dispoziţiunilor exprese din Qodul de faţă”. 

Iar codul de procedură penală în art.270 
are următorul cuprins: 

"Dacă faptul este calificat crimă prin lege 
şi Camera de acuzare constată probe şi indicii su- 
ficiente contra inculpatului,ordonă trimiterea 
acestuia înaintea Curţii cu Juri",- adică, înaintea 
Dvs.a Onoratei Curţi,prin substituire şi prin tri- 
miterea Codului de justiţie militară,Prin urmar 
Dys.sunteţi sesizaţi de către deciziunea Camerei 
de punere sub acuzare,în speţă prin deciziunea 
Nr.17 din 17 Mai 1938, 

0ei,ce constatăm noi ? Constatăm că Onorata 
Cameră de punere sub acuzare a Dvs.,a Corpului II 
Armată,a suferit din cauza aceleiaşi lipse,de care 
am suferit noi,apărarea,până astăzi,adică dosarele 
ceuzei - sunt 20,care în înțclesul legii formează 
un singur dosar - nu i-au fost trimise, 

Prin urmare,spunem noi,dacă Camera de punere 
sub acuzare,îmi găseşte o învinuire,ei bine,sunt 


3 (5 





Preşedintele :-Dvs.aţi 


pentru ţar 


Preşedintele: -Aţ t la alegerile ultime ia 


din Decembrie ? 
Martorul I1ggie/Rrolo:-pa,am fost e at la Senat 4 
judeţele Bacău şi Roman. | 
Preşedintele:-Nefiind din partidul Totul pentru E] 


tară,d-l avocat doreşte să ştie -natural că 
în rezumat- care a fost considerentul care 
v?a îndemnat să candidaţi pe listele acestui 
partid din care totuşi nu făceaţi parte ? 
Martorul Iosif Frolo:- A fost pentru mine o întrea- 
gă problemă, şi motală şi naţională; pentrucă 
eu făcuse politică înaintea războiului în 
partidul Gonservator alături de Nicolae Fili-_ 
pescu şi la sfârşitul războiului mt'an retras 
âin politică pentru motivul că înțelesesem că 
este imposibil ca membru al partidului în car 
eram şi al oricărui alt partid care exista 
atunei să lucrez în vederea unui ideal,cu su- 
fletul nefntinat şi ştiind că într'adevăr lu- 
crez pentru acest ideal.Cum războiul pentru 
întregirea neamlui făcuse să cadă opt sute 
de mii de români,fără ca să fi fost nevoie 
să cadă atâţia şi cmm nu s'a cerut nici unui 
partid politie socoteală pentru această pră- 
pădenie,mi-am zis că până va veni cineva care 
să scrute aceste cauze adânci ale unei ne- 
norociri în ved lăturării alteria în şi 


itor,nu voi face litică,mai bine rămân 


mimi e III 
titlul re 






















"o 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 



























e când « -sa i 
tât cât tut- 

fără săli lățuri de nici 

care făceau parte din di, 


accentuat, S*au întâmplat 


evenimente, cu 





ri repereusiuni în publie, 
cum a fost primul proces al lui Corneliu Co- 
dreanu pentru omorârea lui Maneciu în apărare; 
pe urmă sta “intâmplat eve iul cel nare, 
uciderea lui Duca; pe urmă a fost omorârea lui 
Stelescu. Aşa încât era pentru mine un bilanţ, 
deoparte idealul cel mare al mişcării naţio- 
naliste,de altă parte aceste fapte pe care- 
eu scriu de 5 ani de zile fn fiecare zi un 
articol în ziarul meu- le condamnan. 

In sfârşit a apărut sub auspiciile înaltei 
şi patrioticei cenzuri militare, Cartea de mare 
valoare "Pentru legionari", Mi-am procurat 
acea carte. Mai târziu tot sub regimul cenzrei 
militare a apărut cealaltă carte mai mică,dar 


care mi-a complectat ideile pentru legionari, 





am stud 


cărticica şefului de cuib, 
ceste cărţi cu creionul roşu în mână subliniină 
şi punânâu-mi toate întrebările relative la 


şi la persoanele care con- 


țelul, la metodele 


ue mişcarea. 


d-l Coâream nu-l eu 


Pe 


































Direcţia Cercelare, 
Expoziţi, Publicaţii 


entru mi 



























spus că anu Tr propune să candidez 
-... a A i 
pe listele partidului "Totul ntru Tară", 





Atunci mi-am s 





oarte grav mai ales 





că ies din limita şi calmul carierei mele, 
Şi atunci 2m avut o lungă convorbire cu 41 
Codreanu, în care am pus toate problemele care 
mă interesau pe mine din 


net de vedere mo 





ral. Am înţeles atunci mai bine şi acele 


cruri care pentru mine erau punete negre 


Li e 


totul în afară de mişcare şi de persoana 
d-lui Codreanu şi de metoda de lucru - pentru 
că în adevăr nici iar fi permis cenzura să 
se publice cartea "Pentru Legionari" şi cărti- 
cina "Şefului de cuib" dacă într'ânsele nu 
ar fi fost expuse cele mai absolute idei de 
diseiplină,ordine şi de înaltă concepţiune 
etică a vieţii sociale -şi atunci mă ţinea 


? în loe o singuri 


- şa d-lui Codreanu: su care stau la biroul 





întrebare, d-am spus chiar 





meu nu înțeleg să acelor tineri 


Fi legionari care îşi lasă viaţa pentruca să poa- 
tă reuşi cineva la alegeri, Şi d-lui mi-a sups 
acest lucru ună priveşte pe mine. 

Insă ceiace m'a făcut definitiv să 


a fost faptul 





m înţeles că în locul unde 


an e 





reuşese şi atunci 
- când am văzut aă n'o să am vreun avantaj şi 


numai eventuale ne 





o mişear 





tul,atunci am acce 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 














scepticis 





eram, am v 





- şi.Nu mi-aşi fi închipuit,eu care cunoşteam 
ce înseamnă o campanie electorală,se înseamnă 
modul de a vorbi,de a te vârâ în sufletul 
altora,acea cinste desăvârşită. Ce seria în 


cărtioica şefului de cuib,ce seria în "Pentru 





legionari",era în realitate,Nu era acea plat- 


formă numai care pe urmă devine în praetică la 


















toate celelalte partide politiece,cu totul con 
trariu. 

Şi atunei m'am lămurit întâiu de toate că 
mişcarea legionară nu era atât o mişeare poli 


tică încă,cât o mişcare de regenerare morală 
Ş g 





a oamenilor. Nu era partid s.ici de extrema 

.. stângă,hioi de extrema dreaptă, ci un partid 
de extremă cinste,în contra căruia cu toată 

? învergunarea ridicaseră nu cei de stânga 
sau de dreapta,ei cei de extremă „ecinste,pen 
tru că nu era un partid sau alt partid care 


să-l atace ci erau numai unii şi unii din 


diferite partide şi care erau tocmai cei mai LI 
caz Pi 





abjecţi din diferit 
Aceasta a fost părerea mea relativ la 
doctrina mişcării. 


Cevs 


e piile m e 
Dealtminte 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 



























[3 


vreu să Inere 





a unei constit , | 
e. legi. N 
[7] aaa. IRI 


Prin urmar 





urmă programul c 


cipiu: România 





Din punct de vedere ern România să fie 
























r fi dacă 





ce poate fi,8ă poată face noli- 


e o vrea,nici la ascultarea stân- 





ct 
5 
(2) 
8 
7 


gei,nici la ascultarea dreptei,ci ta aceia 
direcțiune în care,după necesităţile ţării 
ar trebui la un moment dat să fie. 

In privinţa internă principiul era înăl- 
ţarea Românului,nu suprimarea celorlalţi,ei 
ridicarea Românului,pentrucă străinii care 
se înfig la noi,aceia se înfig prin slăbiciu- 


astră. Prin urmare au metodele altora 


ovi în dreapta şi în stânga cu scandalu 
1 ri şi de a te înălța şi în ări. Aceasta a fos 


ceiace m'a determinat. 






/ 
Av/ Iacobeseu:-Dacă participând la campaniile elee 
torale din anul trecut,martorul a văzut,ştiut 


şi aflat chipul cum au reacţionat cei din miş 





care la toată presiunea guvernamentală care 


s'a făcut 


Preşedintele:- Ma a răspună indirect la 





Dacă «»? vut împresiunea sau cer- 
rtor că toate 



































Brezia Caratre, 
Engel 


— Aceasta da.Era mobilizarea 





- Cunoscână martorul mişcarea şi pe 


conducătorii ei,a putut crede Yfeui m 





crede 





jucătorul ei s 





Martorul Iosif Frolo: - Hotărât nu. 

Av. Iacobesecu: - Crede martorul că aşa cum îl cunoaş- 
te pe Căpitan...... 

Preşedintele: -Să nu se supre,fiindcă d-lui repudia- 


ză acest cuvânt. Spune că 





o. 


fa 


recl 


Av. Iacobeseu: - Aşa cun l-a cunoscut pe d-1 Corneliu 
Codreanu, ar fi'posibil ca acesta să-şi tră- 


deze ţara ? 


decât de el. 


Procurorul: -Martorul afirmat atunci când i s'a 





oferit candidatura de senator în cel 
judeţe d-sa a reflectat asupra punctul 
pă aegru care l-ar fi făcut să nu primească 


această ofertă şi anume: cele două 





din ultimul timp Martorul ne-a declarat apoi 


« că acele asasinate contra cărora luase ati- 


"Totul pentru Tară",a acceptat.Vă întreb: cum 
apreciaţi Dvs.astăzi gestul învinuitului prin 
care acordat distienţiuni şi gradul cel mai 


înalt în erarhia legionară celor care l-au 


e veis pe Duca şi pe Stelescu ? 
Martorul Iosif Frolo: - ct zilele acestea la Vie- 


na a fost 
1-a 




















Martorul Iosif Frolo: - De oricine m'aşi îndoi înainte! 


tudine la început sunt în afara organizaţiunei 







Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


nat 
































condamna oricâ 





lui 





şa: Din mofent 0R> 


aceste fapte sunt în afara Gărzii de Fier, 


faptul că au fost încoronați cu distineţiuni 


care nu ştiu decât din ziare - dar să 





aşa- nu mă îndoese că după 










admitem 


psichologia gărzii şi după modul cum îl cunose 


eu de a judeca al lui Codreanu,nu sâa avut 
în vedere faptul uciderii şi faptul jertfei 
celor care au ucis,de a merge toată viaţa 


în oenă pentru ceeace au crezut ei că este 





bine.Căci vedeţi,du părerea mea, este cel 


mai teribil rău când se ajunge să se facă să 
intre în mintea oamenilor că omorârea lui 
Duca este un gest frumos. 
Această psichologie,greşită pentru 
? unul care judecă obiectiv în cabinet,este o 
» psichologie foarte explieabilă pentru cine 
merge mai repede şi mai nereflectat la gesturi 


cineva În ideia că justiţia nu se 


[] 
[e] 


poate face p alea justiţiei,atunei intră 


în capul lui şi ideia că este un eroisn,să 





faci un act de asemenea natură.Natural 


aâmisibil,dar nu-i mai 





puțin adevărat că în sine conţine un anumit 
e curaj.Dar este rău când se ajunge la ideia 
că curajul trebuie să hotărască,în loe ca re- 


flecţiunea şi mintea rece să hotărască. 















































Direcţia Cercetare, 
Expociţi Pubiicaţi 





ăti 3 


Procurorul: -Ineă o întrebare: a răspl 
pentru omor,nu credeţi Dvs. că 
a păsplătipmoruy îns 


e 
e Mar torul Vo 


omor, înseamnă a răs 








AA răsplăti jertfirea pentru un 





lăti omorul îns: 





Vedeţi,este iarăşi ce am spus. Dacă omorul 


ca o erimă,a-l răsplăti înseamnă a răsplăti 
fapta vitejească. Dacă omorul se socoteşte ca 


o crimă, atunci va însemna o prosl 





















crimei. De exemplu: când cutare omoară pe 
altul,îl jefueşte de bani şi pe urmă vine 


şi-i împarte şi tu îl lauzi pentrucă fură, 


atunei ai proslăvit omorul, Dacă tu crezi că 
cutare iăcând faptul acesta,a făcut un fapt 
de justiţie înaltă,atunci înseamnă că lauzi 
faptul de justiţie. Este o chestiune de menta- 
litate. V-am spus care este mentalitatea mea. 
Dvs. judecaţi. 


Procurorul: -Acest omor a fost calificat şi moralmen- 





te şi judecătoreşte crimă, printr'o sentinţă 


d judece 


rămâne cu răspunsul Dvs.? 





zoreasci rămasă definitivă. Atunci, cum 














- 

Martorul Iosif Frolo:- Atunci, după judecata mea, 

a fireşte că nu este lăudabil. 

Afioria Cosmoviei:- Mai avem înci o întrebare. Am 
dori si ne s i martorul, întrucât a citit 
eartea "Pentru ari",şi întrucât ştie 
că a trecut ară şi ştie că s'a vânâut 
cu cel mai r j de librărie, ce impre- 
siune a avut, citit în cuprins ei 

e toate sehingiuirile,toate jertfele, toate 





renunţările, toate 





şi 


cei vizaţi nu le-au 


negat niciodată ? a sințit maptorul eâna, 


a citit unul. Au uori si ne-o spOfră, 
Preşedintele: -Apărarea în bă ee 


avut Dvs. 


iunea mea a fost aceas- 


a că omorurile sunt fapte 


vitejeşti. Aceasta a fost impresia mea. Am 

t,şi tocmai acest lucru mi-a econciliat 
persoana lui Codreanv,cum povesteşte acolo 
omorârea lui Manciu şi cu toate acestea nu 
este unul care se bucură că a făcut acest gest. 
Capitolul este chiar întitulat "Ziua fatală" 
ca o fatalitate care i-a smuls actul care s'a 
întâmplat. 

Preşedintele:- Martorul a vorbit adineaori,aşa mi 
s?a părut mie, de o psichoză a acestor oameni, 
care se jertfesc. Aţi putea Dvs. să ne spuneţi 
căror cauze s'ar datora o astfel de psichoză î 

Martorul Iosif Frolo:- La ceiace se vede că se în- 
tâmplă în toate zilele,la imposibilitatea de 
a-şi face drumul drept pe carepleacă. Şi 
apoi,bine înţeles, întreage atmosferă a tin- 
pului, 

Aj/floria Cosmovici:- Intrebim dacă martorul ştie că 
din procesul Duca re a judecat â-l Cor- 
neliu Codreanu,a eşit absolut în afară de lu- 
cerurile întâmplate, : da şi garanţia 
justiţiei, 

-Dacă 

Martorul Iosif 


nu l-am urr 











Direcţia Cercelare, 
Expoziţi, Pubicaţi 





cunoaşteţi mişca- 





si, îl 


ți capabil de acţiune ocultă sau tăinuită. 







Martorul general dr.Conatantinescu:- Nu cred,pentrucă 
de fa pt mie mi se părea, cu cea mai mare sin- 


ceritate,CQă conducătorul mişcării şi-a expus 








vederile în frumoasa carte pe care a tipărit-o 
şi care este în deobşte cunoscută "Pentru le- 
gionari". 

Preşedintele: Dvs.personal cunoaşteţi altceva în 


afară de activitatea e în ceeace acuzatul 

















eral ăr.Constantinescu:- Eu nu sunt în- 





oris în gruparea politică a d-lui Codreanu,pen- 
m făcut parte din oş- 

ar nu putean fi în- 

rtiă politie. Dar chiar dacă 


motivele c: să mă îndeme 





rmă,nu a-ţi fi făcut-o,ţi- 
tul că am stat 39 ani în 


fi vrut ca 












































Direcţia Cercetare, 
E Expoziţi, Publicaţii 





în drept s?o 





dosare,pentrucă altfel nu mă puteţi acu 


1 Adresa cu care 


menţiune,chiar în doserul Dvs.,dela instrucţie,că 





trimite 


ceste dosare face 


s'au trimis numai 11 dosare.Şi atunci spunem: 
Nu poţi D-ta Onorată Cameră de acizdre, ză pă 
aduci aci pentru crimă,dacă din 20 Apune at 
văzut decât 11,Mai este încă jumătate din do- 
sare pe care trebuia s'o cerceteze. 

Iată argumentul nostru,argumentul legii în 
baza căruia judecaţi Dvs.,potrivit Cohstituţiunii: 

"In toate cazurile,Camera de punere sub acu- 
[4 zare este datoare să statuteze pentru fiecare din 
ineulpaţii trimişi îneintea sa,esupra tuturor in- 
fracţiunilor,care rezultă dih actele dela instrue- 
ție”, 

Ei bine,unde sunr actele deza instruoţie 
dacă nu sunt în dosare ? Onopatul Dom Procuror 
a spus: Sunt în copii certificate, - Voi reveni şi 
asupra acestui lucru. 

In fine,intervine aci nulitatea prevăzută 
de art.281,care vi se impune: Deciziunea Camerei 
$ de acuzare trebue să conţină o expunere amănunţi- 
- tă a faptului comis. 

Ei bine,cână textul legii cere o expunere 
, amănunţită a faptelor comise,vreau să ştiu dacă 
cu 50% din dosare seroate spune că este o expune- 
re amânunţită ? 
Copii certificate ? Din 10 dosare să fie 
într?un singur dosar ? Numai atât şi ar ti sufi- 


cient să spun că nu există copii certificate la 





ingur dosar copii 


4 dosar,căci nu poţi pune într 
i certificate după nouă dosare.Este imposibilitate 


materială, 





Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


AvocatyPaul Iaco 


în 


Martorul: u i s rezultă din însăşi sin- 
ceritatea pune e c 3 a rbit. 
ul martor a declarat că n'a fă- 
cut parte din mişcare; nu a luat parte la ea 
sub nici o formă şi nu poate şti altceva de- 
cât ceeace a cetit. 
Altă întrebare mai aveţi ? 


Apărarea: - Nu. 


Este introdus martorul ColonelVolinro- 


niade Gh. âin Bucureşti Str.Gutenberg_Nr,3. 
Av,Paul Iacobescu: - Cunoaşte dl. martor mişearea 
şi pe conducătorul ei ? 

Ştie D-sa că această mişeare s”a scăl- 
dat în opulenţă materială,sau s'a sbătut în 
grele lipsuri ? 

Preşedintele: - Cecunoştinţă aveţi despre mişcare 
şi despre fondurile ei. 
Martorul: - Cunosc această mişcare 


pur naţional 


s în Partidul Totul 


1 Generalul Canta- 


tacuzino 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Pubicaţi 


francheţă. 

Plecat din rândurile oştirii după ra, 
trizeci de ani,ne i în nici o organiza- 
ţie politică,n m r ca simpatizant,con- 
vins că datoria mea de m târieiste. de a 
lupta şi mai parte tot pentru poportă inos-, 
tru, m'am dus la Zizi Cantacuzino — Dumnezeas 

odihnească - care pentru mine, repet, 
bolul francheţii, cavalerismului şi al cinst 
i-am spus: de aici înpinte sunt al 
D-tale,fiindoă ş pentru ce cauză nobilă 
lupţi. 
Preşedintele: Intrebarea D-lui avocat era dacă 
aveţi vreo cunoştinţă asupra modului cum 
această mişoare îşi procura fondurile, cum 


le intrebuința,dacă se seălta în bani, sau 


mişoarea, o ducea greu. 
ET ul Il coate et 
Martorul :/=fespihsut metwestei sărăcie românească. 


Atât şi nimic mai mult, 
Mijloacele materiale se procurau prin 
otizaţiuni dela oamenii săraci, cari rupeau 


âte unu, câte âoi, câte cinci eli pentru a 


juta această organizaţiune, despre care fie- 
a 


e avea cunoştinţă că vizează binele suprem 


pentrypatrie, şi pentru Monarhie. 


A Pie n 
Apărarea: Lu Das nua +ntrebiinţat mişearea mijlocul 
——— 
împrumuturilor pentru a face faţă nevoilor 
lomnul martor nu a împrumutat mişca- 
az afirmativ,cu cât ? 
Mgrtorul : i a fost nevoită să facă împrumu- 
turi. Am t şi eu 2 1 disponibili 6 mii 
tat migoarea cu această sumă. 
lat în preajma alegerilor, 


plătească taxa 





pentru candidaturi 

un apel publice prin 

"Porunea Vremii" şi altele, 

Nicolae Totu, prin care cerea 
simpatizanți sau dela *ei cafi//doreay 
rea sublimului scop: înălţarea naţiundtii 

Apărarea: Ştie Dl. martor dacă pentru construcţiu” 
nea casei pe care o ridica mişcarea legionară 
în Bucureşti E 

(întreruperi) 

Preşedintele: Nu admit nici un fel de manifestare 
de nici o natură. Se pun întrebări pentru 
martori nu pentru public. 

Să iasă afară cel care a întrerupt. 

O voce: Sunt avocat înscris pe lista apărătorilor. 

Preşedintele: Dacă sunteţi avocat nu puteţi vorbi 
„in fundul sălii, este o indelicateţă faţă 
de instanţă. 

Apărarea: In numele apărării vă rugăm să binevoiţi 
a dispune ca dl. care a întrerupt să se pre- 

i pentru a formula întrebările D-sale 


în nunele 


AvVPaul Iacobescu: Pentru o mai bună şi mai 


rapidă audiere a martorilor, am căutat de a- 
cord să organizăm modul de întrebare şi în- 
trebările. 
Aşa fiind,aceia dintre colegi cari au 
rebiri de pus,să le formileze în scris 


să ni le dea novă pentru a le pune marto- 


Repet întrebarea: Ştie Dl. martor că 
pentru terminarea construcţiei din Buenreşti 
mişearea a trebuit să rămână 


g re au 



















Direcţia Cerostare, 
Expoziţi, Publicaţii 


Poate că vom 





im Ceva din 


care-l vom vinde. Dacă nu putem 





Martorul: Niciodată. 





Apărarea: Nu mai aven nici întrebare. Vă mul- 


vunim. 


Este introdus martorul Prody/eh noa 


AvPaul Iacobeseu: Cunoaşte Dl.martor mişcarea le- 












gionară şi pe conducătorul ei ? 
Martorul : Da, recunoset 
Preşeiintele: De unde le cunoaşteţi ? Sunteţi 
membru al partidului 
$ Martorul: Da, sunt membru al partidului. Mişcarea 


în 1934 


o cunose mai bine din 1937. Până în 4 am 


fost ostil acestei mişcări pentrucă am fost st: 
multă vreme în străinătate, vreo i, la 
ji timpul acesta am luat cunoştin- 


lueruri numai din ziare. Deaceia EEE 


ideie cu desivârşie falsă în 
ae riveşte această şcare. SEE 
u ideia că 41.Corneliu | 








2] ordinar. Ani de 











t lveru, pân am luat 
țiile s 
Coârear , unoscuit 






















Direcţia Cercetare, 
Pl poa 








ut o bină r 


jurul lui. Ce m'a făcut să 






DP rerilor mele anteri- 





Pekftru-Legionari", 





într”o ină cu 
ra cărora îmi făcusem o con=f 





în relaţiunile an- 


esă, mai ales din partea inte- 





1 pe Dl. 


rnen Sylva, unde era 


aşezase prima tabără 


cut impresionat - nu 





niei un contact cu miş- 
nal - de munca din ta- 
de rugăciunile care se făceau la seculare 


şi la culcare, de cânteaele cari se cântau 





mă plimbam cu copilul pe plajă, venis 





sem mai mult pentru el, ă dincolo de tabără 


cu spiritul legionar. Am fost plăcut impre- 
d sionat de cele ce am văzut acolo, 
3 Mai târziu an continuat contactul eu 
prietenii mei, din cari unii erau chiar co- 
3 legi cu mine la şcoala Politechnică. Am fă- 


eut cunoş Li e erat legionară şi cu 


spirâtul legionar şi câ citit cartea 





D-lui Codreanu, am devenit adept 








mişcări pe zare considerat-o salvatoare 





entru n românese — nu vreau să între- 













4 - starea în o du- 
Ă oliticianist, 
e Prin con iune nducă- 
deologia aceste şi 
s/a 
a N 





SĂ 


= 


prin mijloacele 
de lucru - ale 
impresia că se u 
sau o revotuţi 
Martorul: - Nicio 
în calitat n le profesor,vreau să vă spun 
câteva i asupra termenului spiritual 
sau de J le care este acuzat d-l Corneliu 
studenţeşti pân 
„au devedit o mentalitate foarte 
rânâurile studenţiemi noastre. 


Animată de cele mai bune intenţiuni,studen- 


i 
țimea era o massă de manevră în mâinile politi- 


cianismului care o foloseau pentru interesele 
lor private. Imediat 2e spiritul legionar a 
pătruns în rândurile stuienţimei,s?a constatat 
o schimbare bruscă dela an la an.Toate manifes- 
tările studenţeşti au devenit deozăată conştien- 
te,ordonate şi mai ales îndreptate pe calea 

n vederea scopului naţional pe care 

denţimea de totdeauna şi le-a propus 


as 


Şi tocmai ea profesor la Şcoala Poli- 


teohnică,unde nu fac nici o exagerare,majo- 
ritatea dintre studenţi sunt legionari, nu 
numai în afată ci şi înlăuntrul şcolii,aceş- 
tia erau cei mai buni studenţi. Cuvântul de 
ordine către ei al lui Corneliu Zelea Codrea- 
nu a fost: să fiţi primii la carte şi votdea- 
una me-am felicitat cu spiritul acesta. 
AvocatulVPaul Iacobescu: Cum cunoamte martorul pe 
Corneliu Zelea Codreanu,crede că ar fi posibil 
A mită actul de trădare pentru ţara noastră 





Preşeiintete: Sunteţi 

Mertorul: Da.Fiul meu are de ie pe sora ta e N 

Preşedintele: D-l Procuror se opune la audierea 
Domniei Sale ca martor ? 

Procurorul: Nu,dar rog să se noteze că este rudă cu 
acuzatul. 

Se procedează la luarea-de jurământ a 

martorului. 

Preşedintele: Apărarea are vreo întrebare de 


pus ? 


Avocatfaul Iacobescu: - Intrucât s'a afirmat de 


către răii voitori că Corneliu Vodreanu a 
trimis pe Moţa să moară în Spania într'adins 
ca să scape de el, să ne spună martorul ce 
ştie despre plecarea lui Ionel Moţa în Spa- 
nia. 

Preşedintele: Eu pun întrebarea,dar vă atrag a- 
tenţiunea că nu favem aci procesul svonuri- 
lor de pe stradă şi nici un proces sufletesc 

ărintelui. Noi avem o situaţie zlară,limpe- 
de. Nimeni dintre noi nu se găseşte să spună 

o astfel de versiune - aţi zice năsdrăvamă — 

în sarcina acuzatului. Eu sunt gata să pun 

întrebarea,dar pentru sentimentele pe care 

le purtăm cu toţii părintelui, vă întreb dacă 

această întrebare iu i-ar răscoli sufletul 

'ar îndurera mai mult,şi nu am face mai 


cât bine procesului, 





; Renunţăm le 
cît părintele cunoaşte 


pună dacă ştie 


ocult, subteran,cu 


de stat ? 
Martorul: De cunose mişearea - şi mişca: 


su este 


edintele: Sunteţi întrebat ce părere aţi avut 
despre mişcarea în sine şi despre conducătorul 
Po ala pna dou Al 

Martorul+ ia) € fresetinte; eu-surft luptător 
politie de 40 ani şi întodeauna - şi în fost 
Ungarie - am avut ţinuta de extremă dreaptă. 
Acolo toţi e au extremiști de dreapta şi 
ici nu puteam să fim altceva, căci nu pteam 
să ne pătrăm naționalitatea, fiinţa noastră 
naţională decât înăfelul acesta. 
Când am venit în România, sufletul uostru ne-a 
atras natural tot spre dreapta. Dâsigur dela 
extrema stângă la extrema dreaptă sunt nuan- 
țe şi eu eram atras spre extrema dreaptă căci 
acolo sunt nuanțele care pretind mai mult 
bine pentru neam, ştian că acolo este sufletul 
cel mai curat. 

Cână s'a format legiunea am văzut prin 
această legiune o formaţiune care tinde spre 
dreapta sau este cea mai de dreapta şi în mod 
natural sufletul meu s'a dus,fără să mă che- 


me nimeni, în calitatea mea de gazetar 


i mişeare de dreapta. Era 


asta nu însemnează ca 








ria &Pa-o 















de camen 





mulţime i care se îndoiau şi athiei 


noi trebu 





iam să tragem cât mai mulr spre dnBap- 


ta ca să nu alunecăm spre stânga. Deaceea 





nai aproa- 





pe de sufletul şi de cons; 


aşi fi putu să admit să particip la această 


mișcare dacă aşi fi văzut ceva rău în ea. 


o e 


Preşedintele: Ce credeţi Dvs. despre conducătorul 














3. acestei işeări Xe LA epice ? 
Martoruud/ 44 Effie ea, gingaşe ca să 
vă spun părerea mea, vedeţi sunt înrudit cu 
dânsul fleteşte şi natural 
că eu „u pot să am decât idei vune despre a- 
m t că ea spri- 
jină tocmai ceiace doream eu, nu numai ca 
d român, dar şi ca preot. Această mişcare ridi- 
construia case culturale, ridi- 
- 


A atras şi pe comunişti şi ia s'a 





> această vină de a 


Era un merit 





pentr 








are, 
Expoziţi, Publicaţii 


Apărarea: Credeţi totuşi că miş 
condiţiunile în cari se găsea ar fi putut să 
primească fonduri din afara graniţelor ţării 
Martorul: In această privinţă eu nu am decât o 
părere. 


a 


Părerea mea este că atunci când această 


şi aşi putea să spun că această 
1 a fost destul de bine organizată 
căci eram mai mulţi simpatizanți de- 


organizaţiei - erau cotizaţii de 


săptămână şi atunci mi se pare nu 


o 

astfel nu văd 

i primească 

fonduri din afară. Pentruca să primească ase- 
menea fonâuri - mă întreb dela cine - ar fi 
trebuit să aibi cheltuieli extraordinare pe 
cari să > fi putut pe lin prâpriile 
organizaţie nu făcea 

primit asemenea fon- 


ax 


Domnului Codreanu vă 
pe părinte dacă 


lea expli- 





Direcţia Cercstara, 
Expoziţi, Publicaţii 


) 
Dar,în fine să trecem.Cemera de punere DE ee 
acuzare este obl 
celor ese 
care lipsesc,pentru că lipseşte 
= 4 


pi 
"Toate aceste dispoziţiuni suit 


prescrise sub pedeapsă de nulitate”, 

Prin urmare,noi spunem: Dacă deciziunea Ca- 
merei de punere sub acuzare este nulă şi dacă Dvs, 
sunteţi sesizaţi prin deciziunea Camerei de acuzare 
sesizarea Dvs.este ilegal făcută.Ceiace este 
nul nu există. Nu puteţi judeca,fiinăcă n'aţi 
fost sesizaţi de către Camera de punere sun acu- 
zare. 

Şi acun,fiinăcă nu vren dela început să 
pledez lucruri neîntemeiate,ţinem să arătam că 
ordonanța îşi însuşeşte rechizitoriul definitiv, 
îar în rechizitoriul definitiv sunt reţinute ca 
acte esenţiale următoarele cu trimiterea din rechi- 
zitoriul definitiv în dosar: Iată dosarul Nr,14, 
pag.114,vă rog dosarul Nr,14,nu există; dosarul 
15 pag.,254 - dosarul Nr.15,pag,254 nu există; do- 
sarul Nr.17,pag,50 - dosarul Nr,17,pag.50 nu exis- 
tă.Mă opresc,pentrucă m'aţi opri Dvs. 

Toate sunt la fel,ăosarele nu există. Şi 
atunci spun: De vreme ce Camera de punere sub acu- 
aare,ca şi noi până azi, aici, n'am putut cunoaş- 
te toate dosarele,Cagera de punere sub acuzarg 
potrivit art.221,229 din Codul Penal,n'a putut să 
pronunţe o deciziune valebilă,ci a pronunţat o 
deciziune nulă,potrivit legii.Pe cale de conse- 
cinţă Dvs.nu sunteţi sesizaţi,fiindcă ceiace este 
nul,nu există.Nu aveţi sesizare. 

Aceasta este incidentul nostru serios,încă 
dela început. 

./. 















Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 








în chestiunea a- 


pania nu mi-a des- 


era o fire foarte 
e o împotrivire fârească 


i a luat-o fără 








ştirea no fiindcă era un on care 1şi 










avea convir 





nu am fi putut să 


ajungem în conflict, el nu ne-a descoperit 


rivinţă eu nu aşi 








- 
Depoziţia martorului Dom Renete 


Feet S DI ela PRE 
Câmpina. Martorul este introdus în incintă. 








se pune urm 


AvocatuMPaul Iacobeseu: Di 


re 











































CNSAS 
Deca cercetare PI 
Expotiţi, Pubicaţi | ȘI 

DI. rtor e t 








versive. 
Domnule martor 
vă roe s, 


Ah/Yo 
rtorulș Nu Ac: 





Ce. 
77 [ (Cu. 
in bait set iv 








- gionare, dar o cunose trei ani, simpati- 


ze cu ea şi sunt prietenul ei. Din contae- 


tul 


care 1'am avut cv 


=] 
[] 





onarii, am a- 


dans la convingerea că dep ti e 





mişca subversivă care să în eon- 





tra intereselor 





area legionară 
1 


oace permise, 





ace legale. In toate circulările 


$ date de şef 


întotăeauna 





pe cari sta 





legionare, si nu se răspundă prin nicimo 


măsură. 





AvocatulVPaul Ia O altă întrebare: Din 
cât îl cunoaşte domnul martor pe conducăto- 
rul miscirii legionare, crede D-sa D1.Corne- 





Este introdus domnul 
Brăileanu, mart 
După depunerea legi 
Domnia Sa răspunde la urm întrebări: 
Avocatul Vfaul Iacobescu: Domnule preşedinte vă 
rog să întrebaţi pe domnul profesor care cu- 


noaşte miscarea legionară, ce reprezintă du- 


s 
S 


pă Domnis noi în ţară 
şi cun se iază ea în port. cu celelalte 
mişcări din afară, precum şi în raport cu 
celelalte partide politice existente ? 


Preşedintele: Aţi fost înscris în legiune ? 
Martorul: Am fost senator în legiune. 


Preşedintele: De «â 


Martorul; Incep 





Bucovina. In ac i direcţie am făcut politică. 


Aveam prieteni pe Mlistor 55 alţi liberali 


acolo şi m'am apropiat la n (pap dat de 
ă lupta oz“ igo 
mentulni tin din Bucovina nu sed 
ce aşa cum speram, iară politica lor de partid“ 
displăcânău-ni, mi-am îndreptat paşii către parti- 
dul averescan. Constatând mai apoi că şi agestia 
se pretează la compromiteri în privinţa naţio- 
nală, şi cum eu nu sunt politician propriuzis 
pentru a face politică, ci doar un intelectual 
care a vrut să ajute, în primul rând la promo- 
varea interesului românesc, am părăsit acest parti 
chiar în preajma venirii lui la putere. In ur- 
mă ca să vă redau toată biografia mea politică 
m'am înseris în partidul Domnului Iorga care 
dobândise o frumoasă primire printre Bucovineni. 
Toată mişcarea iorghistă în Bucovina a fost 
conâusă de mine. Domnul Iorga avea pe vremea aceig 
în chestiunea naţională un punotă de vedere 
intransigent, aşa că am îmbrățişat-o cu toată 
căldura. Dar în urma fuziunilor cari au fost 
făcute nu mi-a mai plăcut nici această politică, 
pentrueă devenise şi ea în mod obişnuit, poli- 
tică de partid. 
Insfârşit s'a înfiinţat chiar în timpul acela 
Liga Apărării Naţionale Creştine în Bucovina. 
Eu cunosteam politica domnului Cuza încă de pe 
vremea cână eran student la Universitatea din 
Cernăuţi. Domnii Iorga şi Cuza au fost la 


./. 


E e 
8 20 ce BENE 






















Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 





rtid,seriind 








lin Cluj 





O a 





tenie cu Domnul Ion Ze 





condus 








din Bucovina. Am făcut 


i Naţi Ş 
cunoştinţa Domnului Ioan Zelea Codreanu, 








2 am învăţat 1 respect pentru intransigenţa 





sa în chestiunile naţionale. In urnă am ajun 


să cunose şi mişcarea tineretului care a 





luat fiinţă după inările Ligii Apărării 


Naţionale Creştine. 


L'am cunoscut cu această ocazie şi pe 
Domnul Corneliu Zelea Codreanu. 

9 M'am apropiat de această organizaţie 
numită pe atunci Garda e Fier. 

a 


Insfârşit, s problema întăririi 












mi aduc foartenbine aminte de 


e 


Ş în alegeri 
declaraţia Domnului Corenliu Coâreanu, că 

entru 

organizaţi 


nu ştiu e 





sfăşurat 


eu toţii. 


Pia Tacobescu:- Crede îl.martor e 


urmărite de această mişcare au 
sive,tinzână la lovituri de Stat şi revo- 


luţie ? 


Profifaian Brăi! : — Nieioăată.In toate eon- 
vorbirile şi scrisorile mele în această 
privinţă am accentuat,adresându-nă tinere- 


tului, că mai ales după unire ar fi o ne- 


bunie de lupta împotriva autorităţii,de a 


duee o desbinare sau a provoca acţiuni de 
felul acesta. 

Prin urmare,punctul acesta de vedere al 
legalităţii desăvârşite era un punot prin- 
cipal şi toată activitatea mea,pe cât am pu- 
tut/o desfăşura,am făcut-o în sensul acesta 
Dealtminteri nu pentru a mă lăuda, dar 
pentru a clarifica această situaţie, îni 
permit să vă spun că revista mea era gpre- 
ciată şi în Frenţa,unde am legături cu so- 
ciologii francezi. Şi este în Franţa un 
profesor de sociologie, un profesor bătrân 

învăţat şi româneşte, care 
soare,hicat că nu o am 
citind revista mea, 


oate felicita că 





CNSAS 
Direcţia Cercatra, 
Expoziţi, Publicaţii 


PV 


eptării spre stânga,primejăie 

asupra tineretului francez, 

Este un sociolog renume, care ştie 

perfect ro e şi este fogfis-l 

informat. = U ai 

/ fana Iacobeseu: - Cunoaşte d1.martor,mijloacele 
băneşti ale acestei mişcări ? Dispunea de 

fonduri importante ? Şi dacă da,cum distri- 


buia mişcarea aceste fonăuri ? 


ProfVlr. Brăileanu: - Deşi nu am cunoştinţă detai- 


lată, fiindcă în Grganizaţie cu strângerea 
de fonduri nu am avut de aface, ştiu însă 
precis că rembrii erau obligaţi să cotizeze 
cu o sumă, fiecare după puterile lui - am 
contribuit şi eu,nu cu mult - pentru trebuin- 
țele partidului.Explicaţia că poate am dis- 
pus mai mult faţă de celelalte partide este 
tocmai că fiecare dădea,mai mult sau mai 
puţin,după cum avea. Dar fonduri mari uu 

am avut,mai ales venite de undeva,fiindă 
ştiu că m'am luptat cu greutăţi cu tipogra- 


fia. 


Av.Paul Iacobescu: Aşa cum îl cunoaște dl.martor 


pe conâueătorul acestei mişecări,îl crede 


l-am cunoscut 


iu Ion Moţa, 
































CU e 


Direcţia Cercelare, 
Expoziţi, Pubicaţi 








A, 

o 

PA pd 
E Dobra, , 

NN 
fost decâteva la Cernăuţi. Am cu- 
asa pe aceşti oameni şi sunt con- 

că nu capabil de un act împotriva 





mului lor.Cunoseân- 





„triei lor, împotriv 





destul de aproape, îmi d u. seama că 
si aceasta este absolut exclus. g n P 
? n 
Este chemat martorul ProMihail Mlesege 
lescu, 


Vaul Iacobeseu: - Dacă eunoafte d-l martor miş- 








carea,pe conducătorul pişcării,concepţia şi 


ideologia acestei migbări ? 


Preşedintele: -Domnule prdfesor,ce aţi putea dvs. 
/ 


L 


să lămuriţi - natural în rezumat - asupra 

e legiopare,a concepţiilor ei,a ten- 
inţelor şi 7 scopurilor ? 

Prof.M. Mani Sp en: /- Onorat Tribunal,Militar,cu- 


nosc mişearea legionară nu numai ca mişea- 





re românească şi nu numai judecată ca un fe- 


an 


nomen românese;dar o cunose şi din prisma 

studiilor îndelungate pe care le-am făcut 
9 asupra tuturor mişcărilor europene care au 
< o mişeare asemănătoare ideologică eu mişea- 

rea legionară.Fiinăcă,oricât am crede că a- 


3 ceste mişeări ies numai şi numai din nevoile 


unei singure naţiuni,există un fenomen de 





ambianţă europeană,de ambianţă mondială, Fie- 


are anumite forme de viaţă poli- 





care 


instrumente politiee,anunite 





tică, anunite 


„oare erei ceiace noi 





nt,nunin un aonformism 














Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 



















„dacă şti zi 

i rivi6X 
itului aaţi 

rin rte, ace tă mişeăe 
mult te de vedere 


marile mişcări care au 
relor în Occident,lari au 
democratice perimatice şi au adus la noui 


forme de Stat.Cea mai clas 





că din tote este 





mişcarea fascistă;dup ia mai 





puțin cunos- 
cută mişcarea integralistă din Portugalia, 


e 
care a adus la dictatura portugheză;şi în 
m 


Pe 


sfârşit mişearea naţional-socia 





mania,ca să nu mai vorbim de altele mai se- 
cundare. 

Este un fenomen al veacului acesta:lumea 
nu mai crede în formulele seci ale parlamen- 
tului.Ca dovadă că este aşa,este faptul că 
ă-şi constituţia noastră, într'o formă 


cel puţin în luptă cu treentul,s? 





formule, 


mîn suflet şi n 











e nari aşa cum am seris-o şi 
le atâte ri - şi văd niei un mc 
na o smun si acum -reprezintă aceas- 











tionalism pozitiv,oare 
ice, ț lism e să porr 
t tocmai ceiae i 
inătate,eu em considerat că instituţia 













Direcţia Cercelare, 
Expoziţi, Pubicaţi 








mplini -şi aşi ruga pe N 


urna MII 





se împlinese - cu aceasta nu fac 





le 


parte şi instituţia regeneratoare de vi: 
de altă parte,vor putea să se impună casă 


facă o Rom 





t, fiindcă 


a judeca eu ideile 





















































Direcţia Cerestara, 
Expoziţi, Publicaţii 


= 84 = NN 





Procurorul: - Domnule Prim Preşedinte,nunai 
cuvinte, 
1 Menţin,în totul,primele mele concl 
ea că Onoretul ipunal 
pa 


faţa unei decizii a Cântrki! 


Lua 





————— 


de punere sub acuzare,decizia care înves- 











teşte Tribunalul cu judecarea acestui pro- 
cess 
Că bine a fost decizia dată,sau că rău 
a fost dată,Dvs.nu aveţi calitatea a re- 
pudia această decizie şi a spune: Nu ju- 
decăn! 
€ De aceia,Dvs.sunteţi obligaţi,din 
acest punct de vedere a trece la Judecarea 
pe procesului,deşi,încă odată repet,con- 
cluziile mele mele sunt pentru respingerea in- 
cidentului ca nefundat. 
Lizeta Gheorghiu Căpăpare):- Domnule preşedinte, 
coneluziunile noastre,în acest incident, 
sunt acestea: Dvs.sunteţi investit cu 
această putere disereţionară, - constatând 
că aoccastă decizie a Camerei de punere 
% sub acuzare e nulă,ea trimite înapoi, 
această decizie la Camera de punere sub 
acuzare, 
Preşedintele: - Suspena şedinţa pentru deliberare. 


Şedinaţ se suspendă. 
La redeschidere. 
Preşedintele: - Pentru motivele care se vor vedea, 
Tribunalul respinge incidentul. 
Av.Lizeta Gheorghiu: - Domnule preşedinte,vă rog 
să-mi îngăduiţi a desvolta următorul iîn- 


t 








ate cu art.294 a1.fi- 
./s 


cident,în conform 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Pubicaţi 



























A 

(A 
VIN 

TRI cunoscut decât 


ie atâtea alte mişcări 


care jertfa se mai 





legiona- 





ți 1» Migepă a 
« 
jertfe. SpA Le 


i Fa 
u:_— Crede d1.martor pe d1.Cornd! 





(7) 
[E] 
5 
[3 
[c) 
șr] 
3 
=] 
3 
e 
ti 


Ce Mo ui aaa) - După cele ce an sp 
asocierea acestor două noţiuni,de trădare şi 
a numeliu lui Corneliu Codreanu mi se pare 
ceva imposibil. 


Av.Paul Iacobescu:- Ştie d1,martor ceva despre 


90 


mijloacele întrebuințate şi seopurile de a- 
tins ? Erau oarecari mijloace oculte şi res- 
pectiv subversive ? 

Manoileseu: — Vă mărturisese că atâta câ! cunose 
eu,ca prieten al legiunii şi ca unul care am 


avut onoarea să candidez,şi mai ales să fiu 


3 absolută în două judeţe,la alegerile pentru 
cunose o intimitate complectă a 
iritul ei.Ori,din a- 
ounose dela Corne 


are o metodă care n? 





repugnă. 


în trecutele ale 





ce voiţi,nu mă pot 
vezhe,de tradiția 


ins orice 
















Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 




















nde te,v 

Este imeompat 

p n/a Iacobescu:- A 
lovitură de Stat ş 








lae 
te lovitura de St 





acest lucru: că a socotit todeauna că ar 


fi o dezonoare pentru mişcarea sa,dacă ar 


i.e 


ajunge la puterea publică printr'o lovitură 


detă de o minoritate.Năzuinţa pe care a 


. 


awt-o,şi în se întâlneşte 





cuMussolini,Hitler a fost ca să 


d în pregătire,care ar fi dat un număr şi mai 


luptă pen- 










impunător de voturi, 


elor.Desigur,ar fi pu- 





tru câştigarea 


facă easta este convingerea mea,ar 











cut?'o tocmai pent 

3 ala lepiunii 

ce riveşt "tea doua, cu 
socială, este re surprindere 





etind actul de 





iin cod nrivitoare la re- 





Ba 








Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 






rivinţă,am seris o broşară 


„întitulată 


în 


ne 








publicată în editura "Rândui 


























ez al revoînției naţiona- 





"Spiritul entiburgh 


„Aceasta era mai ap 





în teorie, pe hâât 








tat niciodată astfel de tendinţe de revoluţi 





de răsturnare socială, Numai duşmanii legiu- 





e * nii au speculat acum în elegeri anunite for- 
- 


mule de revo?nţie socială,ca: Omul şi pogo- 





nul,ete. 


Ma 


Preşeiintele: - Martorul a răspuns. 


Vu. Ma 





oilescu: Aşi ţine să adaog ui lucru care 


[2] 
o 
A 
[a] 
o 
wm 
a 
u 
[2] 
Q 
[= 
+ 
zi 
o 
] 


iateresant. In momentul a! 


nul din străinătate şi aduc de acolo împre- 





sia înspăimântătoare a unui conflict europea 
tă 


stă să isbuene 
8 Preşedintele: -Acest lucru vă rog să-l-desvoltaţi| 












tmosfer 


1 martor. 


chiv George 





rtorul Proffhichifor Crainic 





cunoaşt 1.martorimişea- 


torul acestei miş 
























Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 





imttoius în casă la 





asă,ci i "A gositorul 
l-am decYgtat 





> 
ment,am arătat că nu-mi 

Ar spus: norocul meu este 
actul acesta conţine denimiri de persoane 


la care fa 





aluzie şi cu care eu aşi putea 
dovedi inexistenţa şi falşitatea acestui act. 
Unu] dintre cei vizaţi în acest act este dl. 


Profesorichifor Crainic. Iată ce se spune 





textual în acest act: 


"Tot la 16 Maiu Dvs.mi-aţi încuviinţat să 


bi X ) 


transform întrun istorie memorabilele dialo- 
guri avute de Dvs.cu conducătorul tineretului 
calor 250 milioane de naţionalişti,cu dl. 
profesor Dragos Protopopescu şi profesor 
Crainie,la care am avut fericirea să asist, 
Intreb pe d1.Profesor Crainic dacă-şi rea- 
minteşte - este vorba într'adevăr de dialo- 
4 guri memorabile - că ar fi existat vreo dis- 


cuțiune îitre mine,D-sa,profesorul Dragoş 





Protopopeseu, conducătorul delor 250 milioane 


nalişti şi la care discuţiune 





autorul necunoscut 
1 Maiu 1934, 
întrebarea,Este în le- 


s'a găsit 





procesului, 





1ămurea 





rbire şi 





rodus. 
























Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 











4 ta 
raini -0 Consiliu, e 1.Co- 
i în raporturi d 
i n binşaiGă, nu ne salu- 
întilnit forte rdedegmă 
t Tot ce s je însă îr ccă 






ste pură fantezie. Mai întâiu mi se pare, 


n 
s 
ct 
Fu 
= 





îneretului celor 250 mi- 


Nu înţeleg ce pazaeo- 


ăspunsunl este clar: Este o fante- 


Aman Iacoheşcu: = Il credeţi capabil de trăda- 
re ? Pentru ceilalți martori,vă rugăm, domnu- 
le preşedinte,să suspendaţi. 

Domnule Pregedinte,D1.Corneliu Codreanu 
vrea să pună o întrebare d-lui profesor Orai- 
nic: îl crede capabil de trădare,aşa cum îl 
cunoaşte şi îl ştie ? 

(cuier Crainic; - Nu înţeleg ce fel de trădare? Bă 
Trădare de ţară ? Eu aşteptam să mi se pună 

9 întrebări mai serioase. 
: Asu Deo! 
Preşeiintele: -Nu este în ordonanța definitivă. 

4 Mio Zamfirescu: - Vă mulţunin ! 

Nie! 





m: — Este în ordonanța definitivă. 











for Crainic: - A 1,31 cred incapabil. 





Av.Dică Zamf cu:- Rimânem la primul răspunse 
Vă asigur e fost forţaţi să o punene 


Av.Paul Iacobescu: - Domnule preşedinte,vă rugăm 





audierii celorlalţi 
usvenâdă până la orele 










CNSAS 
Direcția Cercelare, 
Expoziţi, Publcaţi 


ai 
Pa 3 





PROCESUL LUI Ce 








Preşedintele: - Să se introducă acuzatul, 





Continuăm audierea martorilor apă 





Av aul Iacobescu: - Domnule preşedinte,ar fi bine 








întâiu dacă a venit_mar= 





torul acuzări A 


em 


niocel Dumitru,pentruca să 


nu epuizăn noi toţi martorii noştri. 


L3 


ceseu Constantin de 57 ani,născut în Tg.Jiu, 
domiciliat în Craiova, 

Depune legiuitul jurământ, 
Av,Paul Iacobescu: - Dl.,general Petrovicescu a 


fost aeuzatorul lui Corneliu Codreanu în anul 





l-a eunoseut 





D-sa pe Corneliu Codreanu ? 
























Direcţia Cercelare, 
Expoziţi, Publicaţii 








rezentat,eu îmi 
Epbizitoriului 
teziiime. înţe- 


â 
instrucțiunea orală, Avea ît4 





nu fiu cumva nevoit să 





xardive. Atunci am cerut 





cu d1.Codreanu,aci,pentru 





luerurile cari mă in- 





» cu scopul de a-mi controla conelu- 
ziunile la care ajunsesen. 
Am avut o convorbire de aproape o oră, 


Mi-am ăotat tot ce mi-a istorisit şi am cons- 


tatat că concluziunile la care ajunsesen eu 

Dă erau absolut identice cu cele ce-mi povestise 
dumnealui oral.Erau de o identitate perfectă, 
Am intra 


ct 


deci în şedinţă perfect orientat. 
O a doua verificare am avut-o în timpul 
instrucţiunii orale,cînd s'a văzut că lueru- 


rile s'au petrecut aşa cun se stabiliseră 





ră nici o disonanţă, 
Am putut deci să-mi îndepli ese sarcina 
perfectă conştiinţă de cauză şi fără să 


ficare rechizitopiului meu, 


procesului, l-am văzut 


n 


entinţei şi pa- 


de tru ani de 





să, laborioasă şi 
ne est =I7) 
te menii în jude- 














Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


Procurorul: 





pentrucă marele 


Preşedintele:-Eu pun întret 





ea. Orice întrebare 


$9 


îns > e să ducă la o coneluziune şi nu 


aşi vrea să punen întrebăzi Caye si nu fie 


















coneludente în e 
Av VPaul Iacobescu:-R im pe 


dacă în cursul 











să ne spună 





igă durată, 


care a fost atunci,a tut să descopere anu- 





fapte în sareina D-lui Corneliu Codreanu 
care să ducă la concluziunea că urmăreşte 


prin mijloace oculte şi subversive, scopuri 


împotriva intereselor Statului, dacă urmăreş- 
= te să facă vevoluţiune sau războiu civil, 
Preşedintele:-Eu pun Întrebarea,dar iată ce se în- 


tâmplă :D1 eral a fost atunci eonisar re- 








eal deci reprezentantul parchetului în proces. 
Coneluziunile la care a ajuns le-a spus 
atunci cu glas tare în şedinţă publică. 


Av.Paul Iacobescu:-Aceste eoncluziuni sunt foarte 
9 interesante şi 
pentru ce, 


ziuni aţi ajuns Dv 





mi perniteţi să vă explice 








cercetărilor făcute atunci % 


a 
+ 
«+ 
a 
[i 
o 




















Direcţia Cercetare, 
Expozii. Publicaţii 








== |] 
nimie,şi ca probă e an 
unt coneluziunile puse la sfâr- 


riului prin care am cerut con- 


hr] 


as 


î/ai. lui Duca, am 
Consiliului 'caful domni- 


eneral Cantacuzino şi dm ce- 





loe pentru toţi ceilalţi. 


Concluziunile acestui rechizi 





toriu cred 
că spun tot. 

Subliniez însă că nu am găsit nimie sub- 
versiv,pentrucă în caz contrariu ar fi în- 
semnat să pun alte concluziuni, 


AvyPaul Iacobescu:- A r 





as atunci dl,general cu 
impresia că dl Codreanu a putut să spună alt- 


ceva decât purul adevăr ? 





Procurorul :-Faptul că dl.general -procuror atunei- 


a lăsat la aprecierea consiliului cazul d-lui 





Codreanu, însemne că pentru d-sa era ceva 





dubios. Nu-şi putuse formase convingerea 
fermă despre vinovăția acuzatului şi atunei 
cere nici achitarea deoarece 


conştiinţa d-sale un punct de 





achitarea, cun a 





ar fi: asu- 











iur în proces, 
la consiliului de răz- 
nci faptele d-lui Codre 
re rve Ss! rtul vinc v lei 
L terpretar laic 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


coniliul care i-a judecat,am trecut ho- 
tirârea asupra dumnealor, 

Dar dacă astăzi după atâţia ani mă întrea- 
bă dl.procuror "unde aşi înclina ?" Ei bine, 
aşi “inclina aşa cun a înclinat consiliul,care 
am avut cinstea să văd că aamiteintocmai con- 
cluziunile mele. Cred că nu mai rămâne nici 


o îndoială în această privinţă, 


AV/paul Iacobescu:-A urmat în 1934 o lungă instrue- 


ție asupra organizaţiei frăţiilor de cruce. 
Ce a constatat dl.general cu privire la aces- 
te frăţii de cruce : sunt oculte,urmărese 
scopuri subversive sau nu ? 


Preşedintele: -Vă reamintiţi,în timpul procesului, 


de ele.Dar ştiu că într” 
onă de dosare,era 
ui de cuib".Am ci- 
şi n'am găsit nimic la 
pot opri,iar În cursul desbateri- 


a Ceva, 






































Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


nal şi art.336 C.M. 
In_ fapt: 
Din cele 13 acte enumerate în rechizitoriul 


definitiv,sub titulatura "sustragere şi” deţinere 


de acte interesână Sigurenţa Statului" au fost găsite 


numai 9 în dosarele care ne-au fost puse la dispo-" 
ziţie pentru studierea şi organizarea apără- 
rii.Două din aceste acte nu au putut fi găsite 

la paginile la care se fac trimiterile; iar două 
nu au putut fi găsite,deoarece dosarele care le 
cuprind nu ne-au fost puse la dispoziţie, 

Aceste acte sunt socotite corp delict şi au 
servit ca temei acuzaţiunilor,atât ale D-lui Pro- 
curor militar,cât şi ale D-lui Judecător de In- 
strucţie, 

Cele două acte greşit indicate sunt: 

1/. Ordinul secret Nr.16 al Inspectoratului 
de Jandarmi Craiova (dos.Nr,9 Casa Verde,pag,515); 

2/. Broşura Nr.8 secretă a Inspectoratului 
General de Jandarmi (dosar Lugoj,pag.1). 

Cele două acte al căror dosar ne-a fost pus 
lea dispoziţie sunt: 

1/7. Orâinul telegrafic cifrat Nr.586/938,a1 
Inspectoratului General al Jandarmeriei (Dbsar 
Nr.14 Colonel Stănescu pag.87,). 

2/. Ordinul personal confidențial Nr.416 din 
27 Iulie 1937 al Prefecturei Jud.Prahova (dosar 
Nr.1% Colonel Stănescu,pag.100). 

Domnule Preşedinte şi Onorat Tribunal,noi 
apărătorii,până la ora 21,când am plecat aseară de 
aici,nu primisem aceste dosare; în schimb însă,am 


avut onoarea să constatăm că aceste dosare au fost 





tei Conis fiină recla- 





cerute cu o adresă a Onor 





ca aces- 





mate de organele de cer 



















Direcţia Cercetare, 
Expotiţi Pubicaţi 








iz SĂ 
A ds. 


IFp 





ziare,v'eaţi 


a să puteţi răspunde 


ă mişcare hu 





urmări asemenea scopuri, Documentele pe care 


le-am avut în mână se puteau cumpăra la orice 


librărie şi le citea ată lumea.Când mi s'a 






arătat ceva care nu a putut veni la îndemâna 
noastră,atunci aşi putea să-ui schimb părerea. 


AvYPaul Iacobescu: Dacă aşa cum l'a cunoscut pe Cor- 


“e 


neliu Codreanu,dl,General crede că Corneliu 
Codreanu ar putea face vreun gest de trădare 
a ţării ? 

Preşedintele :-"Trădare" este un cuvânt foarte ab- 
stract.D-Sa este acuzat ceva mai concretseste 
acuzat de deţinere de documente secrete,nu 


= 


de trădare,aşa cum se înţelege acest cuvânt 





în general. 


s'a scris atât de mult asu- 


Nu cred că nu numai Că d-sa 
nită trădare de ţară, 


are avem cu toţii des- 





român şi ca soldat,dar 


-sale ar fi avut “in sânul 





emenea fapte, 


că după condan 





lui ministru a căror Con- 





























Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 







narea celor zece care au asasinat 





invinuitul a dat distincţii, înaintână în ie- 





la rangul cel mai înalt şi 


le 








u-le acestora şi acea decorație le 
"Crucea Albă" ? 


Gen eralyfPet rovicescu: -Ar 








t odată ie ledateatu- 
ie ciorapi Adesgo şi alta de 


a procedat la decorarea 








Acuzatul : -Domnule Preş nte,vreau să fie inter- 


pretate corect cuvintele mele. N'an avansat 





pe cei trei; n'am dat decoraţii.An înaintat 


în ziua înmormântării lui Moţa şi Marin pe 


doi din cei zece. 


Lă 


Preşedintele: -Cun apreciaţi Dvs.gestul făcut de 
şeful mişcării legionare,printr'o avansare a 
celor pe care justiţia i-a condamnat ? 


General Petrovicescu: -Nu vfeau să am aerul că 






vreau să fug să dau un răspuns,In condiţiunile 
acestea însă nu pot da nici un răspuns,deoare 
ce este o chestiune de ordin subiectiv. Dela 

9 terminarea procesului şi până astăzi,n'am 


4 cunoscut altceva decât ceeace s'a publicat 









în jurnale. 





iinte,vă rog să-mi per- 


i să n eu întrebările în locul domnu- 





-Dae in convorbirile avute cu mine, 


ral că 





a văzut vreo 





rivinţă la mine ? 





E 
ii La ici 
Be cca 



















CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 








/ 
PF, 
p! 
, 
i i şi chiar mi-a 
t tit să vină la guvern 
sul e old, 
3 e fn Se 
i Fac 





ieral îşi reaminteşte de o 





a, asupra atitu- 


cări, în timpul cână 





şi dacă preoccu- 





[3 


G-sa era ministru 
parea mea era ca să nu seintâmple turburări 


publice,din caza situaţiei noastre geogra- 


fice şi ce atitudine em avut eu atunci când 

a avut loc această convorbire ? 
Preşedintele: -Intrebarea,poate,sub forma aceasta, 

Tribunalul n'ar admite-o,fiindcă este vorba 

de provocări,la cari partidul Dvs.ar fi fost 

supus.Este o apreciere a Tribunalului, care 

este suveran. 

Domnule general,intrebarea ar fi urmă- 


$ toarea: dacă în ti 


preajma lor, d]. Codream, În convorbirea la 


ml alegerilor, sau în 





care face aluzie,va mărturisit care ar fi 


ar provoca oarecari 


Jonvorbirea n'a avut loe 


pul alegerilor 





forma pe 





ergem spre un 





2 

] 
hu 
c 


înceteze 






























Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


v duce 


noastre.D-l Codreanu 





a avut o convorbire cu 


el, într?o Vineri două 





Codream stifintâlnit 








a la d-lWigurtu,= ce am aflat..nai 
pi ai i 





dA 
târziu, Şi atunci, faţă de mine,d-l Codrednig 


a spus că se retrage din lupta electorală, 
iar faţă de Goga,mi se pare că şi-a luat an- 


gajamentul că se retrage chiar din alegeri. 





Acuzatul: -Dacă măcar pe deoparte i-am făcut impre- 
sia d-lui general,că aşi fi capabil să declean- 


şez un războiu civil,o răsmeriţă sau o turbu- 


o 


rare cât de mică ? 


Li 





General Antonescu :-D 
impresie,eu n'aşi fi stat de vorbă cu d-1 Co- 
dreanu. 

Preşedintele: -Rispunsul este precis,altă între- 
bare. 

Acuzatul: -Dacă am întrebat pe â-l general ce să 
fac cu armele pe care eu le căpătasen prin 

3 testament dela generalul Cantacuzino ? 


-Să le predea autorităţii mili- 








. 
tare -dacă nu mă înşel,domnule Codreanu, pen- 
+ irucă eu s un om care activez în diferite 


tărânuri, şi 


dintele: -A fo 





Preş 





General Antonescu 





e isite la perchiziţiile 
te 1 pe întregul teritoriu al 











Direcţia Cercetare, - = 
Expoziţi, Publicaţii 4 
























terialu 





Adfaul Tacobescu: 


o. 










dacă îngăduiţi. 


Preşedintele: -Nu este o întrebare care să poeta Fus 





o legătură cu situaţia d-lui general şi 
cu răspunderile d-sale. Nici n'a cunoscut 
această chestiune,pentrucă n'a avut materia- 
lul necesar, aşa că ar fi să-i facen o între- 
bare la care să nu poată răspundă. 

ACuzatul ; -Asupra caracterului,a ţinutei mele morale 


şi a sentimentului de demnitate şi de onoare 


şi a iubirii mele de ţară ? 


3 


General Antonescu : -Foarte frumoasă atitudine. 

Preşedintele : -Răspunsul este precis; altă între- 
bare. 

Acuzatul: -pacă organizaţia noastră ar putea să 
fie denumită clandestină, conspirativă şi dacă 
poate să prezinte vreun pericol pentru si- 
guranţa Statului,- aceasta în calitate de 

pă ministru de războiu. 

Preşedintele : -La care organizaţie se referă între- 


barea: la mişcarea legionară,sau la partidul 





+ "Totul pentru Ța 
Acuzatul: -La partid,aceasta Însemnează elementul 
uman, 


intele: -Domnule general,aşa cum aţi cunoscut 





această organizație: ca o organizație a unui 


arti olitie,cu o titulatură anumită şi nu 


ecou al unei orginizaţii,care să aibă 





t ctivitate,- căci nu + pune întreba- 





CNSAS 
“Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


acesta, în epoe 
ern, 
aţi avut-o asupra ac 
pot să răs- 
pună la aceas ntreba Sunt sub regimul 
legilor militare,şi ca mil tar nu pot să ju- 


ât pe subalternii mg 


ATA 
Cunose din partidul "Totul santetAzig 


ceeace nu cunoaşte toată lumea,dar nu pot 
spune nici de bine,nici de rău,după cun,ea 
militar,nu pot spune nimic despre un partia 
politie. 

Acuzatul : -Dacă a-l General crede,după cât m'a 
cunoscut,că eu aşi fi capabil de un gest de 
trădare ? 

Preşedintele: - Revenin la chestiunea de adineaori. 

Acuzatul: -Domnule preşedinte,eu sunt dat în jude- 
cată pentru trădare,pe baza art.,190 şi 191, 

Preşedintele:-Pentru deţinere de acte privind si- 
guranţa statului şi pentru publicarea unora 
din ele,să fin lămriţi,pentrucă noţiunea de 
trădare are diferite accepţiuni.Pentru opinia 
publică şi pentru marele public,accepţiunea 
de trădare are cu totul alt caracter. 

este : ce părere aveţi domnule 
a faptului dacă d-l Coâream ar 


să submineze si- 


otârt n'aşi fi 


Antonescu nu 











Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 









ntru- 


preşedinte, 
























actele pe care le 


















tăţii de drept din Bucureş4& şi 


la lumina acelor acte din ordonanța â-lui ju- 


crede că d-l Codream este 








de ţară, -în lumina acte 
lor din ordonanţă ? 
Preşedintele : -Domnule profesor, aveţi cunoştinţă 


de ordonanţă ? 


"00 


Prof.Em,Antonescu: -An citito cu toată atenţiunea 


care se cuvine unui astfel de act juridie. 


E 


Preşedintele: -Atunci,urmează să se facă aceiaşi 
diseuţiune,pe care am făcut-o şi mai“înainte, 


asupra interpretării cuvântului "trădare", 


în sensul în care s'a “incadrat,anunite fapte 


e 


are s'au pus “in sarcina d-lui Coâream.Dacă 


[ij 


Dvs.,eunoscână ordonanţa definitivă,prin care 


9 vi se aduce acest calificativ,apreciaţi că 
- d-l Codreanu ar fi fost“in stare să facă un 





astfel de 


Martorul: -Domnule Onorat Tribunal, 





int profesor de âret civil,nu de drept 











al, însă văzâna i a actului,a unei 
i) În as ea “i urări, fire 
tudiat-o, 
e str 1, trebue 
erfeot »anţ terioară a st 
sipur ep -ă şi Si 


CNSAS 
recţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


Procurorul: 
e caz 


tr?o 


ert,ci “in calitate de mar- 
tor şi confom dispoziţiunilor prgeedurale, 
pe 


d] 
ocot că nu este cazul si ni se dea td q4se- 
fi 


menșa răpuns.,3 fi 
LI Sr Vana A» ONEDCae - = 
Martorul„r=TE6retireste,aveţi-areptet e, însă cred 


că de adevărul ştiinţific nu trebue să fugă 
nimeni. 

Preşedintele: -Domnule profesor,ca să împăcăn toate 
interesele,situaţia este următoarea : 

Incohtestabil că Dvs.aţi putut să faceţi 

un studiu în legătură cu Ordonanţa definitivă. 
Chestiunea aceasta însă,va fi desigur pe larg 
desvoltată de apărarea d-lui Codreanu,care 
este aşa de frumos reprezentată. 

Procurorul: -Ne pare rău că nu am putut să mai 
luăm o lecţie dela d-l profesor,dar nu este 
cazul, Am fost elev al D-sale... 

Preşedintele: -Domnule profesor, Întrebarea este ce 
va mai concisă, În sensul unei păreri personalg 
a Dvs. : dacă în lumin etelor pe care le-aţi 
citit,Dvs,socotiţi că d-l Codream ar fi 


capabil sii facă vreun asemenea act ? 


ANebasti n R 




















"de 











CNSAS 
Direcția Cercelare, 
Expoziţi, Pubicaţi 











V ia Pa | 

, » s ! 
rei ori, ile eşed i 
: = : re să fi 





atmosferă, este rolul 
atenţi,si avem mulţi patrioţi 


nească, 





Nu vrea 





Preşedintele ;- Ac 








Ava Mebastian_ E profesor capabil 


pe d-l Coâreanu dea războiu civil 






în ţară şi a anţă invede- 


Martorul :- Actele din ordonanţă se referă la hârti- 





ile găsite -am citit ordonanţa- ale unui domn 
-nu ştiu cine este- însă pe cât an înţeles 
eu,nu se spune că vrea să facă războiu civil, 
ci că vrea să-l apere dacă ar vrea cineva 
să-i omoare. 
Astfel,am fost 
şi fără ştirea mea 
erau întotdeauna 


mă apere, în 














CNSAS 
Direcţia Cercelare, 
Expoziţi, Publicaţii 













actual al nostru 












rică deosebire între crimele 


şi delictele împotriva siguranţei exterioare 





a Statului şi crimele şi delictele Împotriva 
siguranţei interioare a Statului 
4 Procurorul ; -Mă opun la aceasti fntrebare.Domnul 
Consilier dela Inalta Curte de Casaţie a fost 
chemat aici în calitate de martor,nu în cali- 


? tate de 


Tribunalului opinia d-sale aci în şedinţă, 


ert,D-sa nu poate deci să dea 





decât “in calitatea în care a fost chemat.Cred 


că însăşi â-sa,în c er 


Casaţie,nu o să ne contra- 


+ 
4 

rai 

i 








pei 
ă, ă 
am ăI e, 
Li SL + a 
puşi it in 
i Ordonanţa de tri 
Ţ ou + 4 + Ei 


te dosare să servească pentru pregătirea âpărtpti, 
probabil că ele au servit astă noapte pentru a se 
face noui cercetări,oare să servească înainte la 
acuzare,în loc să servească dreptului sfânt el 
apărării, 


In drept: OpE TL 


Art.255 al „ultim!C..M.arată că atât incuyă 


patul,cât şi apăBătorilor lui, "dosarul cauzei le 
stă la dispoziţie”. 

Deci nu este posibil,fără o violare flagren- 
tă a legii,să nu se pună la dispoziţia apărării, 
îndată după îndeplinirea formalităţilor prevăzute 
de art.254 şi 255 C.d.M.,toate piesele formând 
dosarul cauzei,In deosebi câte aceste piese for- 
mează baza procesului,constituind exclusiv temeiu 
de cap de acuzare,nu este posibil a nu le pune la 
dispoziţia apărarii,pentru pregătirea mijloacelor 
de apărare. 

In consecinţă,pe baza prevederilor art.235 
C..M.,solicităm un nou termen pentru ca apărarea 
şi inculpatul ,punându-li-se la dispoziţie toate actele 
care formează dosarul cauzei,în timp util,să-şi 
poată pregăti apărarea,în deosebi,că este vorba 
de acte care au hotărât trimiterea în judeca- 
tă,fiină considerate drept dovezi de culpabili- 
tate,şi deci nu pot fi excluse dela examenul iîn- 
culpatului şi apărării. 

Preşedintele: - D-1 Comisar Regal are cuvântul. 
Procurorul: - Domnule Preşedinte,Onorat Tribunal. 

Aceleaşi întâmpinări pe care le-am făcut 

pentru respingerea primului incident,le 

menţin drept concluziuni de respingere şi 
pentru acest incident, 

Apărarea nu se poate plânge 

./e 





CNSAS 
Direcţia Cercelare, 
Expoziţi, Pubicaţi 
























DA 


siguraiţa intericară 





uni de drept,eu socotesc că 








pra â-lui cohsflăer Peti 
pe Latit 
nu constitue decât un răspuns la această apre- 


răspuns al unui om foarti 





dea o explicaţiune de teeh- 


nică juridică,de interpretare juridică,care 





rte necesară. 


Aşa că rog respectuos onoratul tribunal 


LX] 


să vaaă că nu este vorba să se judece de 














a către d-l martor ceva care ar depăşi puterile 
Dvs.,este vorba de o părere în drept care 
poate să ă în socoteală de onoratul 
tribune sau să nu fie ţinută în soeoteală, 
nu are rtanţă,dar de ce să fin puşi în 
această inferioritate ? 

De aceea,rog respectuos să se pună între- 
barea care nu lezează deloe interesele acu- 

L zării,ci dimpotrivă face lumină asupra aplică- 

$ rii sau neaplicării acestui text de lege îm- 

; potriva acuzării. 


apeeciază că nu este ca- 





stă întrebare 


nâe â-l martor 





inevoias 
în 1949 1 judeţului Iaşi; 
N “fertet tei. Erâm magis- 


i şi În această calitate an fost 








re în s 
: -Şti -1l martor cc tivitate 
+ a 0 c potriva 
zt 













cu agenţii poritkeii care 


operănânt, fiind 






foarte înalt,la + eci de metri,şi 


să nu tragă în ei, 














temându-se ca lucrăt 





In acest timp,pe cână discutam,an văzut un 

tânăr care se urease prin dosul atelierului, 
că scoate drapelul roşu şi pune În locul lui 
drapelul tricolor.g'a coborât jos.Am văzut că 
acel tânăr era Corneliu Codreanu. 

AviPaul Iacobescu:- Il crede d-l martor pe Cor- 
neliu Codreanu,capabil de acte de trădare ? 
Eugen Petit: -Eu sunt judecător şi deci pe orice 
om fl presupun om onest,până la dovada con- 
trarie pentru mine. 


Urmează ca martor d-l genera) (ihai1 fea- 





egiuitului jurământ, apă- 


pune martorului 


spuneţi de când cunoaşte- 


|| 
A 


ș] 
ia 
























Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 








este Corneli 
m că un nepot al r 


e,m'am dus la el şi 





atoeei 7-8 


“N 
timpul guvernării d-lui Iuliu LI 






















In 





nul 1930,prin luna Mai 





poerea Prințului Carol. ? iv s'a 


at 






d1.Vaida ne-a încur 





tuaţie am crezut util să face şi la 
neret. M'am adresat un 4 get Ve cabinet al 
d-lui Vaiaafi 


pe care l-am rugat să mă puni în legătură cu 





sloanu,yfi băiat foarte inimos, 
/ 


"29 


Corneliu Codreanu,pentrucă ţineam ca în miş- 


n şi tine 





etul,care atunce 





carea noastră să 1 
ca şi acum era reprezentat prin Corneliu Ze- 
ea Codreanu. Am stat de vorbă vre-o două ore 
= dela 9 la 11 seara cu Corneliu Codreanu în 
casă la Tăslăoanu,i-an spus ce urmărin şi a 


fost de complect acoră cu noi,fiind de pă- 


9 rere că în: 


Proeurorul: - Domnule preşedinte,este o chestiune 





ierea Prințului Carol era o nece 





rocesul. 






eral,s'au înţeles înpre- 
cari aţi întâlnit a doua oară 


Codreanu, In ce împrejurări 








Bi. 
BE. 
BE 
B 

Fă 
| Sp PRI 


_ CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 









































ino 





conescut. au trebuit să-l a- 








ze aşa cum era. Mi văzusem cu el la Ca- 
meră în timpul guvernării Iorga,ştian că în- 
trase în mişea lui Codreanu şi după ce am 


e) 
m căutat să vorbdfe. cu d1.Co- 
< 








vorbit 
"RI . , : 7 ră : 
dreanu. Şi în adevăr,în două zile co uti- 


ve am vorbit cu dânsul: odati trei ceasitti 





şi a doua oară două ceasuri şi am găsit că 
colo se poate face ceva pentru ţară. 


Până atunci,tot ceea ce era politic, era 





numai ticăloşie; toţi se gândeau numai la bu- 
zunar,numai la interese personale,la interese 


de partid,la gaşea de partizani. 


"e 


Dupi discuţiile pe care le-am avut atunci 
cu D-sa,mi-am dat seama şi după cele ce 
ştiam că a făcut Codreanu,că acolo se poate 
face ceva pentru ţară. 

- M'am lipit de e1. I-am spus: politică nu 
fae cât voiu trăi. Dar tot ce pot da pentru 


ţară,dau prin D-ta,căci ştiu ce scopuri ai. 


9 Av! acoheseni. — unoscână această mişcare şi 
pe conducătorul ei,rugăm pe dl.martor să ne 
EI 


ăspundi dacă a constatat vreodată la Codrea- 
nu intenţii subversive,oculte tendinţe că- 

tre o lovitură de Stat sau revoluţie ? 
Preşedintele: - Domnule General,luână parte la miş 
carea în forma în care ați spus-o,aţi văzut 


la Codreanu vre-o acţiune în sensul întrebă- 





rilor formulate 
General A covitzi: — Am jurat să spun adevărul şi 
odată,nici dela Codreanu, 


„n'am astfel 








Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 





AviBaul Iacob 
al. 


dant al Corpului de Jandarmi 


























tor şi pe timpul 





: — V'aţi ocupat,domnule general de 





dir 








ceas 






Procurorul: 
Av.Paul Iae atunât? da, ma 


dacă Corneliu 





Co 





Preşedintele: - Este ae are. Domnule 






General, vă rog s spundeţi dacă Dvs. soeo- 





tiţi că 41,Codrea 


"99 

a 
e 
pr 

a 
2 
e 
lei 
Li 

- 


- Cred eă 





Ge: A Ai. Racovitz 


eu,nici Dvs.cu toţii,care aţi auzit de el 








care i-aţi citit cartea, pe care a seris-o 
despre mişcarea legionară,nu puteţi să 
deţi capabil de trădare. 

Preşedintele: Mai aveţi vre-o întrebare de pus 
D-lui martor ? 

Av.Paul Iacobescu: - Nu,domnule preşedinte, vă 

mulțunim. 


procuror, aveţi 








VI 
de pus. 
semnează depo- 

-U 11 general C tandaet 
rel W nă rtor,este întro- 
1 i tat identitat 

legi înt. 








Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 





[3 



















Preşedintele: - In 


Codreanu ? 







V6onstanădaehe: - Am fost judecător î 
ul 


Preşeiintele: Ce impresie păstraţi de atunci asu- 
Ş Y t 





sinării lui Jean Duca. 













pra lui Codreanu ? 
General Constandache: - Ideologia pe care o are Co 


dreanu,pe care o cunoaşte atât de multă lu- 








me,şi care se ba Patrie,Dumnezeu şi 


LX ] 


Rege,nu poate să fie decât o ideologie fru- 


moasă, 





Preşedintele: - Va să zi Dvs. este 


în cadrul ideolog 





te Ae Coârea- 











nu,nu poate fi vorba 
frumoasă. 


Av, Paul Iacob răspundă: 





crede 











CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


zu acum,mai Cupă, de e 
iu Codreanu a tg, Mu= 
ele pe care i lea 
lasăt defunetul general Cantacuzino prin tes- 
ment şi dacă Mizeul Militar a mulţumit în 
seris D-lui Codreanu pentru această donaţie ? 
Preşedintele: - Dvs.sunteţi Preşelintele Muzeului 
Militar şi vă rugăm să ne spuneţi dac” a do- 
nat Corneliu Codreanu aceste arme şi dacă 


i s'a mulţumit în scris, 


G era donstandsehe: - Sunt Pregelintele Muzeului 


Militar şi este adevărat că d1,Codreanu a do- 
nat 7 arme, însă,mi se pare că armele sunt 
lipsite de închizătoare . Muzeul Militar are 
o formulă de mulţumire pentru toată lumea ca- 
re donează ceva,nu este o excepţie 
Vă rog să-mi permiteţi si 
mnâ de mulţumire: 
"Am onoare a face cunoscut,oă la 
Nr... Consiliul 
e obiectele pe ca- 
ionă Muzeului, 
voiţi a primi 
interesul 


-olecţiei 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, E 
Expoziţi, Publicaţii 3: Fata 






lasăt defunctul 





ral Cantacuzino prin tes- 





tament şi dacă Mizeul Militar a mulţunit în 







scris D-lui Codreanu per 





această donaţie ? 





Preşedintele: - Dvs.sunteţi Preşelintele Muzeului 






Militar şi vă rugăm să ne spuneţi dac” do- 






nat Corneliu Codreanu aceste arme şi dacă 






"e 


i s'a mulţumit în scris. 






General onstanăsohe: — Sunt Preşgelintele Muzeului 









Militar şi este adevărat că 41,Codreanu a do- 






nat 7 arme, însă,mi se pare că armele sunt 






lipsite de închizătoare . Muzeul Militar are 






o formulă de mulţumire pentru toată lumea oa- 






re donează ceva,nu este o excepţie, 






Vă rog să-mi permiteţi să vă citese acest 


9 răspund de mulţunire: 


"Am onoare vă 







i la data 
Nr... Consiliul 



















bieotele pe ca- 








Aşi 

putea ră 
noştinţă că,după e a acestui asasinat 
după judecarea acestor asasini,după uciderea 
lui Stelescu şi după condamnarea celor 10 asa- 
sini ai i Co iu Codregpu a acordat la 
parte 
cest asasinat,gra 
decoraţiuni ? 

Şi dacă âl.martor evnoaşte faptul acesta, 


care fapt este precis,nu-l contestă nici acu- 


700 cum îl apreciază ? 
GeneralVlConstandache: — An ousoscut faptul acesta 
m 


din ziare. Acordarea,omorâtorilor lui Duea 


Stelesou,de grade în erarhia legionară şi de- 


coraţiuni ar putea naşte credinţă că Corneliu 
Codreanu ar fi şi dânsul amestecat în acest 
econplot. 

Acuzatul: — Domnule Preşedinte,am mai spus-o0,an a- 
firmat-o de trei ori. Am spus precis ce s'a 
întâmplat. 

Preşedintele: - Tribunalul a lvat act, 

Acuzatul: - Vreau să ia act şi 41,Procuror,pentru- 
că văd că insistă asupra unei chestiuni,care 
am declarat dela început că nu este adevărată 

Preşedintele: - Tribunalul a reţinut explicaţțiuni- 
le Dvs.în legătură cu acest fapt,dar,după cum 


i pe diverşii martori dacă vă 


dare,poate şi 41, Procuror 


nă, în legătur 
zul să vă svpăraţi. 
iresou: - D1,Procuror când a pus acun 
cat asasinii lui Duca cu 





Aşi vrea 

putea răspunde şi dacă,mai : a luat cu- 
noştinţă că,după comit a acestui asasinat 
după judecarea 

lui Stelescu şi după condamnarea 

sini ai săi,Corneliu Codregnu acordat la o 
parte din cei condomnaţi det fig pentru a- 

Li 

cest asasinat,grade în erarhia leg$ AȚă şi 
4 ţi - 9 N 
ecoraţiuni ? 
*, 
Şi dacă â1.martor cunoaşte faptul acesta, 


care fapt este precis,nu-l contestă nici acu- 


zatul, cum îl apreciază ? 

0) AR — Am ouaoseut faptul acesta 
din ziare. Acordarea,omorâtorilor lui Duca 
Steleseu,de grade în erarhia legionară şi de- 
eoraţiuni ar putea naşte credinţă că Corneliu 
Codreanu ar fi şi dânsul amestecat în acest 
complot. 

Acuzatul: - Domnule Pregedinte,am mai spus-o,an a- 
Pirmat-o de trei ori. Am spus precis ce s'a 
întâmplat. 

Preşedintele: - Tribunalul a lvat act. 

Acuzatul: - Vreau să ia act şi d1,Procuror,pentru- 
că văd că insistă asupra unei chestiuni, oare 
am declarat dela început că nu este adevărată 


Preşedintele: - Tribunalul a reţinut explicaţiuni- 


reţi 
le Dvs.în legătură cu acest fapt,dar,după cun 


Dvs. întrebaţi pe diverşii martori dacă vă 
cred canabil de crădare,poate şi d1,Procuror 
să întrebe chestiuni de apreciere pe o persoa 


nă, în legătură e fapt,aşa că zu este ca- 


zul să vă svpăra 


Aia Zamfirescu: - D1,Procuror când a pus 


întrebarea a amestecat asasinii lui Duca 


p 





Ta 
Domniilor Voastre că nu a avut cunoştinţă 
de piesele incriminate,piese care formează 
fundamentul întregului sistem de acuzare 
în acest proces.Ele au figurat în dosarul 
r.1 în copie legelizată de către D1.dudecă- 
tor de Instrueţie,încât nu vă puteţi plânge 
astăzi că nu aţi avut posibilitatea să luaţi 
cunoştinţă de ele, TA A vi 
Cu toate acestea,dupăt pERAT SL 
care le-an avut - pentrucă această chestiune 
şi mad cu seemă cererile pe care le-aţi fă- 
cut în timpul studierii dosarelor nu mă pri- 
vese - ştiu că dosarele v'au fost aduse la 
cunoştinţă. 
Av.Lizeta Gheorghius - Când ? 

- Procurorul: - Eu nu pot să ştiu lucrul acesta,dar 
în orice caz,ştiu că aţi avut posibilitatea 
să studiaţi şi să luaţi cunoştinţă de piesele peli 
care şi judecătorul de instrucţie şi noi,ne vom 
întemeia. 

Av.Lizet eorghiu: - Domnule Preşedinte,noi nu 
putem primi această ofensă,pentrucă noi nu 
afirmăm,niciodată inexactităţi. 

Procurorul: - De aceia, Domnule Preşedinte,şi Ono- 
rat Tribunal,vă rog să binevoiţi a respinge 
incidentul, 


Preşedintele- D1.Sebastian Radovici are cuvântul. 


= Domnule Preşedinte şi 
Onorat Tribunal,cered că nimeni nu are interes 
ca un proces în care se aduc cele mai grave 
acuzaţiuni unui om,un proces care intereses- 
ză atât de viu opinia publică a acestei ţări, 
să se judece altfel decât cu o instrucţie 
complectă şi - ţiu să subliniez - cu o apă- 


./. 








E 


PETE QR pri ret 7 ARE NE PERI IRI RER 


_ 256 - = d 
256 2ob | 
asasinii lui Stelescu,probabil cu o anumită 


intenţiune,ca mai târziu să vragă anumite 


concluzii. ; 
Procurorul: - Cu nici o intenţie, în afară de finten- 
via de a vedea aprecierea d-lui martor, 


Preşedintele: - Incidentul este înfeitis, 
Ne 


. 


- Este chemat dl.martor General di 


AWV/$. Iacobeseu: - D-le Preşedinte,rugăm pe af Aene- 
ral să se spună dacă cunoaşte pe Corneliu” Co- 
dreamu,ştie ce fel de om este şi dacă îl ere- 
de capabil de vreun act care să fie îndreptat 
împotriva Siguranţei Statului. 

Preşedintele: —- Domnule General,de când cunoaşteţi 
Dvs.,pe Corneliu Codreanu ? 

G-ral Dona: - Il cunose pe Corneliu Codreanu din 
anul 1934,dela judecarea procesului asasinări 
fostului prim ministru Duca,când an iost în 
Consiliul care a judecat. __ 

Preşedintele: - De atunci şi până astăzi aţi avut 
ocazia să-l mai cunoaşteţi şi în ce împreju- 
rări ? Ce părere aveţi despre D-sa ? 

G-ral Dona: - De cână l-am cunoseut,din 193%, am 
venit continuu în contact cu Corneliu Codrea- 
nu,care mi-a făcut cea mai bună impresie, a 
unui tânăr cu mult avânt patriotic. De alt- 
minteri,la proces an fost Ș generali cari am 
jvăecat. Corneliu Codreanu nu e avut nici un 


amestec în asasinatul lui Duca.Eram Generali 





bătrâni,nu puteam să ie jucăm su chestiunea 
aceasta; am stabilit precis că au a avut nici 
un amestec. —. 

11 cunose şi ca om pe Corneliu Codreanu 
şi mi-a făcut impresia unui desăvârşit 
patriot.După &2 ani de carieră, în situaţiu- 


3/s 


_l 


nea mea - deblocat,nu pensionat, în 

am părăsit armata - nici nu aşi fi 

bă cu alt om decât cu Corneliu Siza DĂ 
Preşedintele: - Il i capabil sau ştiţi 

a făont micoări bversi inză a ovi- 

a făon iccări subversive i gaană la o 1 


tură de Stat ? E») 
IA] 7 


G-ral Vona: - Nu cunosc. Nici nu s'a manifestat fa- 


ță de noi cu asemenea acţiuni subversiv&?De- 
parte de aceasta. 
-Sedinţa se suspendă pentru cinei minute, 
-La redeschidere este introdus martorul 
Genera1M eseu. 
Preşedintele: - De efna cunoaşteţi pe acuzat ? 
Martorul: -— I1/6unose din seris, Eram comandantul 
Divi a 4-a Cavalerie din Bârlad,când a 
fost un mice incident cu membrii asociaţiei 
ghelul Mihail. Atunci,ea să nu mai fie 
îngidente în Bârlad,i-am scris o scrisoare 
şi |incidentul s'a aplanat. 
Primul contact personal l-am avut la con- 


siliul de răsboiu,când a fost procesul asasi- 


- Da, an fost. 

ind în partidul d-lui Maniu am avut , 
în uiferite rânduri contact eu d1.Codreanu, 
având de îndeplinit diferite misiuni şi de 
pus unele chestiuni la punct. Dvs.ştiţi că 
un partid: nu poate rămâne complect izolat 
de celelalte partide politice. 

Toate chestiunile pe care am vrut să le 
tratez cu d1,Codreanu, au fost tranşate în 
bună ordine. Intre altele,am mai avut con- 


tact cu D-sa înainte de 21 Februarie şi după 





ce am discutat cu D-sa asupra alegerilor,Sare 
trebuiau să aibă loc la 22 Martie,am ieşit 


lămurit asupra celor ce trebuiau discutate, 


Am mai avut contact cu D-sa prin 1935 — 


1936 1a Carmen Sylva,cână d-sa de-a, 
<« 


ce a făcut acolo,diferite lvoriri,exeZytate 
cu gardiştii de sub ordinele sale. Ceva i 


mult: văzână că o due greu şi în sărăcie, * 


mi-am permis să le trimit o putină cu 
brânză şi câteva chilograme de zahăr. 

Atunei i-am pus întrebarea: domnule Codrea 
nu,crezi d-ta că mişcarea pe care o conduci 
va avea un sfârşit bun ? 

-"Domnule General,eu caut să înârumez ti- 
neretul spre naționalism. Nu visez puterea, 
pentrucă cei «in partidul meu sunt băeţi 
tiueri. Pe cine aşi putea face ministru de 
interne sau ministru de finanţe ?" 

-" Bine,i-am spus atunci,rostul dumitale 
este atunci numai înălţarea tineretului su- 
fleteşte şi spre naționalism ?Mi-a răspuns 
da. 

Preşedintele: - Credeţi că acuzatul ar putea fi 
capabil de vreo acţiune care să pericliteze 


22% 2 pete Statului ? 
/i 
Martorul 4 22 DUO Ce 


Avi păul Iacobeseu: - Dacă dl,martor aşa cum l-a vă- 


zut luorânăd,ştie, îl crede capabil pentru 
atingerea anumitor scopuri să recurgă la 
mijloace oculte,iar pentru câştigarea puterii 
să urmărească răsturnarea ordinei în Stat 

sau răsboiu civil ? 


Martorul: - Nu-l cred 





- Este introdus martorul înginerv/Stelian 
Ionescu. 
aibe asi ltd 
Av Paul Iacobescu: - Cunoaşte martorul şi ştie da- 
că o delegaţie din Şorecani a fost la D-sa ? 
Ing.Stelian Ionescu: - Da,chiar eu am fost în dele- 
gaţie. 
Preşedintele: - Dvs. ce funcţiune aveţi acol Fi 


Martorul: - Inginer şef de exploatare al minei Re- 


gele Carol II. 


delegaţie la d1,Codreanu ? 
Martorul: - Da,personal, împreună e 


Preşedintele: - Vă amintiţi numele 


27 a somer 


Preşedintele: - Când şi în ce scop aţi fost cu a- 
ceşti trei muncitori la acuzat 2 

Martorul: - Am fost la & sau 5 Aprilie,pentru a-l 
vizita. Am vizitat şi mormintele lui Moţa 
şi Marin. 

Av.Paul Iacobescu: Delegaţi fusese înainte la 
Creditul Industrial şi pentru ce anume ? 

Martorul: - Nu fusese, ci voia să se ducă după 
aceia. 

Av.Paul Iacobescu: - Aţi discutat despre situaţia 
personalului minei şo revendicările lui în 
raport eu proprietarul ? 

Martorul: - Am spus D-lui Codreanu,că delegaţia 
a venit la conducătorul minelor,la a1 Mihai) 

[y/ Manoileseu, ca să îi ceară reglementarea sa- 
lariilor,pentrucă salariile n'au fost plătite | 
dela 1 Ianvarie 1938 şi am spus tot a- 


tunei d-lui Codreanu că ei sunt înfoarte ma- 


./e 





re mizerie 
= 
mina. I-am răspuns 
nea âin 
mebtului,este d 
înformaţi, că 
timp de & ani 
40 milioane lei şi credem că din această 
cauză mina merge rău,neputând suporta aces- 
te cheltuieli. 

Preşedintele: - Va să zică,ehestiuni în legătură 
cu fonâurile întrebuințate la mină, 
MartoruiVStelian Ionescu: - D1,Codreenu m'a între- 

bat mai departe pe ce s?au cheltuit banii, 

I-am spus că între altele şi pe salarii, 
Preşedintele: - Va să zică discuţiunea s'a învârtit 

în jurul unor sume de bani care s'au chel- 


tuit în legătură cu această exploatare care 


nu Cada guri iente lefuri, 
AA 


acobescu: - Să răspundă martorul dacă d1.Codrea- 


nu cu această ocaziune nu a luat notă ? 
Martorul: - L-am văzut că a luat note spunând că 
. nu crede acest lucru şi că se va întere- 
sa şi d-lui,deoarece d1,Mancilescu îi este 
prieten şi vrea să se convingă, 
Procurorul: - Este o chestiune care nu este în le- 
gătură cu procesul, 
Av. Iacobescu: —- Această notă este chiar aci la do- 
sar în original, o recunoaşte martorul ? 


Martorul: - Exact. Aceasta este, 


N Fi 
Este introdus martorul YSabin Moraru care 
depune legivitul jurământ, 


cunosaut pe Corn 





în 7 Mazar | 
Preşeaintele::- Cu « 
Martorul Moraru: - 
le Şorecani, 
pentrucă noi nu primisem salariile dela 
1 Ianvarie. D-sa ne-a det rezultat definitiv 
după amiază. Inainte de a pleca la Şotebeh 
având puţin timp liber,a spus d1.Inginer I60- 
nescu să mergem până la Casa Verde. 
Preşedintele: - D-ta ai auzit până atunci de Casa 
Verde ? 


Martorul Moraru: - Da, am citit în ziare. 


i 
După ce am vizitat Casa Verde şi mormântul 


lui Moţa şi Marîn,ne-am gândit să mefgen şi 
la domnul Codreanu ca să-l cunoaştem. A în- 
trat âl.înginer împreună eu noi şi ne-an pre- 
zentat d-lui Codreanu. D1,Codreanu ne-a în- 
trebat: cu ce ocazie suntemrla Bucureşti, 
I-am spus că am fost la d1,Manoileseu în 
chestiunea salariilor noastre. D1,Codreanu 
s?a interesat de întreprindere şi a întrebat 
dea merge bine. Atunci a luat 41 Codreanu 
o fiţuică şi a notat ceva pe masă. I-a cerut 
d-lui inginer lămuriri cu privire la ce mi- 
sivne şi ce salariu au d-n 

Preşedintele: Aţi stat mult acolo 

Martorul Moraru: - Cam 4-5 minute. Ştiu că au dis- 
cutat că d1,Manoileseu are 72.000 lei salar 
şi alte chestivni despre venitul întreprin- 
derii,fiină vorba de ceva sume mari de bani, 
eu n'a” înţeles fiindeă vorbeau încet şi 

erau & domni acolo, Apoi a venit 41.Co- 


am plecat. 








zurat-o şi i-aţi dat drumul să aderă în 
blie ? 

Martorul Hodoş: - Domnule Preşedinte, nulan avut 
propriu zis calitatea de şef al cenzărei.Ser- 
viciul cenzurei pe timpul 
de Cetavian Goga depindea ca îndrumarejeon- 
trol şi supraveghere,de Preşedinţia Consiliu- 


lui de Miniştri şi,în calitatea mea d 


eretar de stat la Preşidenţia Consiliului, 


aveam în atribuţiunile mele exeroitarea aces- 
tui control,acestei supravegheri şi acestei 
îndrumări. 

Mi-aâue aminte că la cenzură s'a îngăduit 
publicarea unei părţi din'textul privitor la 
înjghebarea acestui corp desnre gare am fost 
întrebat. Mi-adue aminte că s'au publicat 
instrucţiunile preliminare şi o introducere 
prin care se justifica înfiinţarea acestui 
corp,dar iarăşi mi-adue aminte - cred că me- 
moria nu mă cală - dealtfel acestea sunt 
toate fapte cari se pot controla în arhiva 

erviciului de cenzură,care rămânea acolo, 


a biroul unde iona cenzura, -mi-adue 
aminte bine că parte din aceste texte au 
fost cenzuirate,adică acelea care păreau cen- 
zurii că privese o organizare cu înfăţisare 


paramilitară. 





justificau înfiinţar 
Marin,au fost lăsate 
trucât n'au fost socoti 


aici înă dispoziţiunile 


acea vreme, Os 


îm pe a1l.martor“ RU pi da- 


că cunoaşte discuţiunea avută ar, SI 
i 


cu regretatul Goga,privitor la alegerile. din 
1937. 

Preşedintele: - Privitor la ce chestiune ? 

Av, Iacobescu: - Domnule Preşedinte,este exact în- 
trebarea pe care am pus-o şi d-lui General 
Antonescu. Erau foarte multe patimi politice 
deslănţuite şi se credea că lupta electorală 
o să nască neplăceri,turburări poate. şi 
atunci a fost această întâlnire între d1.Go- 
ga şi Q1,Codreanu,la care a asistat şi dl, 
Hodoş. 

Acuzatul: - Nu; Dacă cunoaşte convorbirea, întreb. 
Numai dacă i-a spus d1.Goga ceva,fiină în 
apropierea D-sale. 

lex.Hodog: - E vorba de alegerile care se anunțau 
în primăvara anului 1938 ? Mi-adve aminte 
de această convorbire la care nu am asistat 
dar pe care,fie iîertatul Cetavian Goga,mi-8& 


relatat-o. Dacă nu mă înşeală iarăşi memo-— 


ragerea guvernului 
uă, Obiectul 
tei convorbiri a fc evident,alegerile ca- 
pregăteau,şi îndeosebi,felu!l în care 
isura campania electorală. Avusese 
loe nişte incidente,cu sfârşit,din nenoroei- 
AY e, 





- 264 — 
re destul de trist. Căzuseră câteva victime, 
în aceste încorăări elentorale,cari în mod 
abişnuit sunt destul de pătimaşe,şi cari în 
acea epocă luaseră un carcater destul de acut 
Dialogul,după cum mi-a fost relatat de fostul 


preşedinte de consiliu, d „0are- 


şi-cum,aşa apreciez ev, în sens6%a fie ierta- 


tul Octavian Goga, a pus această prbozenă a 
ciocnirii dintre două partide,dintre aoigă 0.2 
ganizaţii politice,care mărturiseau acelaş 
crez naţionalist. Iarăşi mâ-adue aminte că 
Octavian Goga, - acest lveru îl pot spune 

cu destulă precizie,pentrucă era foarte în- 
semnat în acel moment - Oetoavian Goga mi-a 
relatat declaraţia pe care atunci a făcut-o 
41. Corneliu Codreanu,că dacă Cetoavian Goga 
socoteşte participarea la alegeri a partidu- 
lui "Totul pentru ţară",ca un obstacol care 
să primejduiaseă în scopurile şi în existenţa 
ei,guvernarea partidului prezidat de Cetavian | 
Goga,partidul "Totul pentru Tară'care se re- 
trăsese chiar din propacanda electorală, de- 
clarase că încetase propaganda în elegeri, pen: 
tru a nu fi o piedică la reuşita electorală 

a fostului partid Naţional-Creştin,atunci la 
guvern, 

Dacă la aceasta se face aluzie prin între 
barea care mi s'a pus şi nu la altă întrevede 
despre aare nu ştiu,atunci iată ce ştiu şi 
ce mă simt dator să spun, 

Av bani Iacobescu: - Vă mulțumim,nici o altă în- 


trebare, 





- 265 — 


AvVaul Iacobeseu: - Domnule preşedinte, renunţăm 


la martoriiVDimitrie/Livezeanu şi Uloldovan 





Ioan 2] lui Simion. 


PE 


Preşedintele: Se ia act.Dl.prociror şi-i însu- 


3 


şeşte ? » 


Procurorul: - Nu. - RR 

P.Iacobescu: - Rugăn să fie introdus 3 profesor 
Sextil Puşearu, JA 

-Martorul extil Puşearu este intră 

şi i se ia legiuitul jurământ. 

Av, Paul Iacobescu: - Intrebăn dacă dl.martor eu- 
noaşte mişearea legionară şi ce a văzut D-sa 
în această migos î; 

Preşedintele: -Domnule Profesor,Dvs.sunteţi în 
partidul "Totul pentru Tară" ? 

Prof. Puşearu: - Nu. 

Preşedintele: - Cunoazsteţi mişca 


ce părere aveţi despre aceas 
Prof. Puşcaru: 

mult şi cu multă simpatie, C -a ] 

cut şi m'a făcut să mă apropii cu multă însu- 

fleţire de ea,fără să mă înscriu în partidul 

"Totul pentru Tară",pentrucă nu am făcut nici 

odată politică _e partid,nu an fost înscris 

în nici un partid,a fost un suflu nou,un suflu 

cald,pe care l-am văzut la aceşti tineri,care 
pare că este acela care ne trebue în ţa- 
ra Românească, Am cunoscut pe elevii mei şi am 
avut plăcerea săi constat că cei mai buni din- 
tre ei muncesc. An câştigat şi mai mare simpa= 
tie atunci când am citit cartea d-lui Corneli 
Codreanu. In car Jceasta am descoperit 



































Direcţia Cercelare 
Expoziţi, Pubicaţi 





SA s 
rare complectă.0Ori,este incontestabil că Aia 
dosarele care trebuiau să mi se pună la dis- 

$ poziţie lipsesc câteva,şi lipseşte în specia] 


dosarul Nr.14,în care există piesele acuza- 





toare care se pretind a fi cele mai grave,pen- 





trucă pe baza lor,inculpatul Zelea Codreanu 
este trimis în judecata Domni dot Voasip pn- 
tru crimă de trădare.Orijă bunei ,Onorat 7FT%u- 
nal,mă întreb cum este posibil ca noi să răs- 
punden la această acuzare,fără să cunoaştem 


piesele acuzatoare ? S'a s de către D-l 





Prim Procuror că aceste piese ar exista în 
Li copie în doserul instrucţiunii,Ei bine,refuz 
să ieu cunoştinţă de copii,atunei când este 
vorba de piese care constituesc însăşi cor- 
pul deliet,cână se pretinde că ele constitu- 
esc însăşi crima săvârşită.In asemenea împreju- 
rări,acestea nu au nici o valoare dacă nu 
sunt puse la dispoziţie în original. 4 
Dar,Domule Preşedinte,art.255 0.J.M. 
este categoric,el prevede fără să facă vreo 
distineţiune sau vre-o rezervă: 
% "Dacă este arestat,i se mai pune în vede- 
A re inculpatului că până la data judecării 
poate comunica cu apărătorii săi,şi că do- 
sarele cauzei le stau la dispozițien. 
Este exact că majoritatea dosarelor am 
avut-o în ultimele dovă zile;dar dosarul 
14 este unul din cele mai importante,iar noi 
nu l-am avut,nu îl avem şi astfel sunten în 
imposibilitate de a ne face apărarea complee- 
tă. Această imposibilitate ne face să ne gân- 
) i dim la dreptul de apărare şi la valoarea 


acestui 





principiu. 





eoperit 
apropiat 
de mine,es 
rea sa de 
Tron. Am a. urma acestei cărți,să-l 
cunosc personal şi am state vorbă a de câte- 
va ori şi impresia ce am Ein apă am 
cetit cartea,a fost aceiagi. An văziţe 
man înşelat dupi ce am stat de vorbă Pa ân- 
sul. 

Preşedintele: - Altă chestiune, 

A Iacobese - Dacă mişcarea aceasta legionară 
poate fi considerati ca primejdioasă siguran- 


ței statului ? 


Profi/Sexti] Puscaru: - Nu pot să înţeleg bine în- 


treabarea aceasta,pentrucă eu am văzut în miş- 
carea aceasta,totdeauna o mişcare care a fost 
îndreptată în contra abuzurilor făcute de 
partidele politice. Nu contra Siguranţei Sta- 
tului; nu văd deloc primejăia prin mişcarea 
aceasta 

Av.Iacobescu: - Altceva: dacă personal crede 
Corneliu Codreanu s'ar putea face capabil 
de acte de trădare faţă de Mară,. 

Preşedintele: -Dl.martor a răspuns deja indirect 
când a răspuns la prima chestiune,vorbind 
despre mişearea. legionară şi afirmând 
rămas cu aceiaşi imp une ca aceea pe 
a cules-o din cartea pe are a cetit-o. 

Av, Iacobeseu: - Domr 
mtoru izars Manoilescu, 

Preşedintele: Se act. 

Av, Iacobescu: - Vă rugăm 
ralVlacob Constantin. 


a 


inte, renunțăn 





- Este introdus martorul A 


Constantin de 61 de ani,domiciliat în Bucu- 


reşti, str,Pia Brătianu Nr, 20, YA 
- Se ia legiuitul jurământ. 5 
A/aul Iacobescu: -Rugin pe 41.martor să ne spună 
dacă a luat parte la şedinţa Senatul Âe- 
“ 


gionar cână s'a hotiărâttretragerea din 04 - 


Mară 


şi cu ce impresie a rimas D-sa despre since- 


nia electorală a partidului "Totul pentru 


ritatea acestei hotărâri ? 

Preşedintele: - Aţi făcut parte din partidul "To- 
tul pentru ţară" ? 

G-ral Iacob Const; - Am cunoscut pe Corneliu Co-— 
dreanu în ziua de 1 Februarie a acestui an 

Pân: atunci n'am făcut politică, In ziva 
aceea însă,l-am cunoscut şi i-am cerut să fiu 
înscris în partid. 

Ii. urmă a avut loc şedinţa Senatului Legio 
nar,la care nu am participat pentrucă nu am 
fost chemat,deoarece nu eram încă înscris 
în partid. Eu trebuia să mă prezint la 17 Fe- 
bruarie,iar la 14 Februarie a fost desfiinţat 
partidul. 

Preşedintele: - Prin urmare n'aţi luat parte. 

G-ral Iacob Const: - An fostbtrecut; la şedinţă 
însă nu am fost chemat. 

Av.Paul Iacobesou: - Ce 1-a determinat pe dl.marto 

să se înscrie în această mişcare ? 

G-ral Iacob Const: - M'a determinat faptul că era 
un partid recunoscut naţionalist şi cea ostaş 
su. puteam să mă înscriu decât într'un partid 
naţionalist. 

Av.,Paul Iscobeseu: - Crede dl.martor că această 


mişcare şi conducătorul ei erau capabili să 


/ 


./. 





- 268 - 
tindă către finalităţi nepernise, subversive; 
eătre lovituri de stat,către revoluţie,către 
răsboiu civil ? . 
G-ralMaeob Const.: - Dacă aşi fi crezut acest lu- 
cru, nu m'aşi fimînseris în aceastălyizecare 


şi nici n'aşi fi venit în sânul aces 


te du 
Se 


nări. 


-Este introdus martorul profesorVâh, Pan- 
tazi,de 62 ani,domiciliat în Bucureşti. 

A Mracoteseu: 5rimârtor & a participat la campania 
electorală. Ştie în ce conâiţiuni şi cum s'au 
comportat Codreanu şi mişcarea legionară în 
campania electorală dela 20 Decembrie 1937 ? 

Prof.Pantazi: - Eu am fost invitat să candidez la 
Senat, în Jud.Bihor. 

M'am deplasat la Oradea,în Decembrie şi 
înainte de a pleca m'am «us la sediu şi am 
întrebat: "Mergână la Oradea,ce trebuie să 
vorbese ?" Am rămas încremenit,cână 41,Codrea- 
nu mi-a spus: "Domnule profesor,vă rog foar- 
te mult să nn vorbiţi nimic de nici un par- 
tid politie,de nici o persoană politică, 

Am rămas surprins şi i-am spus: "Dar ce 
trebuie să vorbese ?" 

"Numai despre legiune şi legionari. 

Am plecat la Oratea,am făcut câteva în- 
truniri în cîteva comune,şi am văzut perfec- 
tă linişte. A venit lume multă, a ascultat 
cu mulțumire. Au venit alegerile şi au fost 
o ordine exemplară. Ba, încă,am rămas surprins 
când am merâ la sediul de alegeri şi când an 
văzut că reprezentanţii celorlalte partide 
„u se înteresav de voturi pentrucă stiau, 


că atâta timp cât este un legionar de] 
totul va merse bine. 


= /ia 





mp. 20 4 


Deci,iată încrederea pe care o aveau cele ÎȘI 
lalte partide în partidul "Totul pentru tară 
AwVfaul Iacobescu: - Dacă la provocarea celorlalte 


partide,aurînţeles legionarii să răspundă în- 


întrun £9W/ Os Wu 
DEA atata Nam văzut nici o prăvăegre. A fost 


o linişte cum n'am mai văzut vreoăatdyge i ca 
cetăţean,până la vârsta mea nu am putut: Vedea 
multe alegeri fără să fac politică, 

Av, Paul Iacobescu:-Dacă socoteste âl.profesor că 
această mişcare legionară poate periclita 
în vreun mod oarecare siguranţa Statului. 

Preşedintele: Ce părere aveţi şindacă credeţi că 
această mişcare ar fi de uatură să aducă pre- 
judicii intereselor Statului ? 

Prof,Pantazi: -După câte cunosc eu,cinstea,coree- 
titudinea şi patriotismul fiecăruia,este atât 
de desvoltat,încât ru-mi pot închipui ceva 
mai perfect, 

De altmihteri,dacă ar fi fost altfel, 
n'aşi fi candidat aici,cu atât mai mult cu 


cât eu n'an făcut politică niciodată. 


Este introdus martoru Micolae Pop asis- 


tent universitar. 

Av.Paul Iacobescu: - Dacă martorul ştie că s'a dat 
de d1,Coâreanu o eireulară în care d-Sa a or- 
donat să se prezinte la sediu diferiţi agenţi 
Cum a interpretat martorul această circulară? 

Preşedintele: - D-ta faci parte din partidul "To- 
tul pentru Tară" ? 

Martorul Nicolae Pop: - Da,dela începutul anului 
1935. 

Preşedintele: - In această calitate ai primit vred 
circulară în legătură cu chestiunea convocă 


rii infor/matorilor. 





- 270 — 


PRET AR Pop: - Atunci când s'a dat aceastăji 
Da votul Nicolae L0pt 


circulară lipseam din Bucureşti, -— erand Vp 
într?o excursie. Cână m'am înapoiat la Bucureg 
ti,am trecut ca de obiceiu pe la sediu, 
unde am citit la aviiier şi acolo am văzut 
această circulară în care seCppunea,ca infor- 

= 


matorii să se prezinte în ziletepăe cutare şi 
cutare. 4 
& 


Şi atunci ei,diseutână cu ceilalţi bibi, 
mi-am pus întrebarea,dacă este posibil că în- 
tre noi,Cari nu avem ceva de ascuns,să exis- 
te şi dintre aceşti informatori. Pe urmă,la 
şedinţa de cuib,am cetit această circulară, 
şi fiecăre din membrii cuibului,au răspuns 
că ei nu sunt şi nici vu cunose nici un în- 


formator. 


şi al Legiunii,încă âin 1929, 

Preşedintele: -Cunoşti o circulară agtă, prin ea- 
re erau chemaţi de Codreanu,agenţii informa- 
tori dela diferitele instituțiuhi ale statu- 
lui ? p 

Ce aţi făcut în legătură cu această cir- 
culară ? 

Martorul Dumitru Pop 
tenciosul Legiunii,şi în această calitate 
poa ze ei seat due 
eram aproape î iecare seară la sediu. In- 
tr'unaedin seri,era foarte multă lume în 
birovl A-lui Codreanu. Câţiva din legionari 
i-au adus d-sale la cunoştinţă că sunt în- 


formaţi că sunt mulţi 





dela 

aduc perfe de bine 

dreanu a at tocul 

acest sens,circulară 

imediat la afişierul organiz şi totoda- 

tă înaintată tuturor cuibur din organiza- 

ţia legionară. a 

De altfel chiar în seara aceiascdapulara 

a fost împărţită,fiinăcă era multă lume îa 

curtea sediului - deoarece ne găseam în tim- 

pul campaniei electorale - 

împărţită la toţi membrii 

cari se găseau în curtea sediului, 

Preşedintele: - Dvs.aţi citit-o unâeva ? 

Nhmitru Popa Popa: — Am avut chiar în mană un exemplar 

din această circulară şi în calitatea mea de 

şef de cuib am semnat şi eu că în cuib la 

mine nu se găseşte nici un agent. Ii acelaş 

timp am găsit-o chiar în seara aceea pe afi- 


şier. 


mfbaul Iacobescu:-Dacă este exact că agenţii,ne 
Pai 


cari diversele autorităţi i-au trimis în 
cuiburile acestei mişcări legionare,informnau 
tenăenţios autori ăţile respective,-ceeace 

a şi determinat desfiinţarea acestor agenţi, 

Preşedintele: - D-ta ai identificatp pe cineva, în 
sensul circulării care s'a dat ? 

Dumitru Popa: -Domnule preşedinte,vă dau un caz: 
Eu am condus campania electorală din jude- 
ul Argeş timp de două luni de zile,Pe atunci 
una din informaţiunile care s'e dat,probabil 
Siguranţei Statului,a fost că noi organizăm 
în Jud. Argeş o mare manifestaţ, 


ealitate,ne-am dus 





- 272 - 
mună din nordul dvd. Argeş şi acolo am găsit 
vreo trei sute de jandarmi, în frunte cul, 
ColoneiVBopesew del Inspectoratul/lin FR 


găsani, - 
a et 


După aceea noi vedeam că la orice manifes- 
VE 
taţie a noastră de mică importatiisiehar din 
a = 
timpul campaniei electorale din scoli 


II 
se lăsau măsuri exagerate împotriva noastră;ie 


şi manifestările noastre erau totăeauna în 
cadrul legilor, 

D1.Codreanu ne-a sfătuit totdeaune să 
luam legături -ceiace am şi făcut -cu organele 
jandarmeriei,cu prefecţii şi,dacă este posi- 
bil,şi cu preşedinţii birourilor electorale 
Lucrul acesta l-am făcut în jud, Odorheiu şi 
în Jud. Ismail,cână începu să se organizeze 
campania pentru alegerile dela 2 Maiu, 

Preşedintele: - Intrebarea este dacă d-ta ai iden- 
tificat pe cineva ca agent ? 

N fanitru Popa: - Eu personal n'am identificat pe 

nimeni. 

Preşedintele: -Dvs.aţi arătat că aţi constatat 
că se luau totdeauna măsuri mai mari,deeât 
aţi fi socotit Dvs.necesar pentru acţiunea 
dvs. 

Dumitru Popa: -Domnule preşedinte,vă rog să-mi 
permiteţi: Sunt emator al sporturilor de iarnă 
La Crăciun mă găseam la Predeal şi la unn 
moment dat se găseau mai mulţi legionari 
în apropiere de d1.Codreanu. Dumnealui ma 
întrebat ce este cu aceste persoane şi eu 
i-am răspuns că sunt legionaris Şi atunci 
dl, Codreanu mi-a spu o x cred că şi tu 


eşti spion ca aceştia. Ce se tot ţin după 




































mine şi nu mă lasă în pace ? Prin urmare a- 


5 ceasta era o indicaţiune că erau informatori 


» în organizaţie. W 
[d e ( 


- Se procedează la audierea nartorului 

















US 
3 raian Herseni, A 
- 
Ă AvYPaul Iacobeseu: - Să ne spună nartotdX geci ştie 
: proveniența fondurilor mişcării 1egiondăe 
Preşedintele: Aţi făcut parte din partidul "Totul 
| pentru fară"" ? 
N Traian Herseni: - Da,am făevt parte din 1936 
| ÎI la desfiinţarea lui. 


Preşedintele: Aveaţi vreo însărcinare specială în 





h legătură cu fondurile pe care le administra 
d partidul ? 
Traian Herseni: - Nu. 
Preşedintele: - Atunci ce cunoştinţă ai de fonduri- 
le mişcării legionare ? 

Î Traian Herseni: - Se dădeau obişnuit cotizaţii de 
fiecare sembru, după putinţă, în fiecare săptă- 
mână, dela un leu până la cinci lei de cei mai 

x cu puţine mijloace,iar cei cari aveau o si- 

| > tuaţiemai bună,până la 100 


1 
Afară de aceasta,strângeam fonduri dela prie- 


ei pe săptămână, 


* 


teni,sau dacă aveam în familie pe cineva care 
Li 
vrea să dea o sumă pentru miscarea legionară 
Strângeam obişnuit 400-500 lei,pe lună 


după putinţă şi după relaţiile pe care le 


Pi 


veam şi dam aceşti bani mişcării. In tim- 
pul alegerilor,eână erau cheltuieli mari, 
Pi „  venunțamn la. o serie întreagă de plăceri ale 
$ noastre. Ca să dau o informaţie precisă,în — IRI 
luna de campanie electorală am renunţat la 


şi cinema şi din aceasta an 


. 
52 FAR ED MEN CORNI AB 


< 
îi 
=] 
bi 
i, 
Pe 
CE 
Ss 
[ăi 





strâns 600 lei,pe cari i-am 





ODA șa 
Ppeşedintele: - Cât timp a fost renunţarea aceasta 
raian Herseni: - O lună. Aceasta este suma pe care 
o cheltuese obişnuit pe lună pentru acestea. 
AviPaul Iacobescu: - Să ne spună martorul dacă ma- 


nifestele nu se cumpărau şi de/atişau de cumpă 


rători. pa! 


Traian Herseni: - Da. Cumpăram întotăeauna fdatane- 


nifestele şi dam câte un leu pentru fiecare a- 
fiş. Apoi scoteam broşuri. Eu am avut pe pia- 
ţă două broşuri pe care nu le împărţean gratis 
pentru propaganâă,cei le dam contra cinei lei, 
Erau două broşuri ale mele pe care le-am ce- 
dat venitul lor legiunii. Sau tras,una în 
50.000 de exemplare,alta în 100.000 de exem- 
plare. Vânăute fiecare cu câte cinci lei,pe 
pe noi costându-ne trei sau doi lei,restul a 
fost venit al Legiunii. In felul acesta strân 
geam fiecare prin mijloacele pe cari le a- 
veam,diferite sume pentru mişcarea legionară. 

Av, Paul Iacobeseu: - Ce titluri aveau broşurile 2 

Traian Herseni: - Una "Mişcarea legionară şi mun- 
citorimea", alta "Mişcarea legionară şi ţără- 
numea". Au fost expuse în librării, cun e 
Cartea Românească,căci fusese trecute pe la 
cenzură. 

Preşedintele: - Şedinţa se suspendă pentru zece 
minute. 

- La redeschidere, Preşedintele suspeniă 

şedinţa,urmână a se relua a doua zi la o rele 


9 a.m. 








z 


PROCESUL CORNELIU ZELEA CODREANU 


= gedinta din 25 Maiu — 


- Ziua III-a dimineaţă. — 


Şedinţa se deschide la ora 10. G, 

Preşedintele: Continuim audierea mertori10ă; 

Av lforia Cosmovici: -Domnule Prim Preşedinte,vă 
rugăm să binevoiţi ca înainte de a începe 
audierea martorilor,să ne daţi cuvântul pen- 
tru a ridica o chestivne,cu privire tot la 
martori, întrucât vrem să lămurim anumite 
chestiuni cari ar fi în legătură cu o bună 
administraţie a Justiţiei. 

Preşedintele: Veţi avea cuvântul, 

A/Gebastian Radovici: Domnule Preşeiinte,vă rog 
să-mi daţi cuvântul într?o chestiune preala- 
bilă. 

Domnule Preşedinte şi Onorat Tribunal, în 
şedinţa de ieri dimineaţă,d1. Procuror Gene- 
ral în cursul întrebărilor pe care le punea 
D-lui Codreanu, însista,probabil spre a-şi 
făuri un argument impresionant,asupra lipsei 
arhivelor şi scriptelor de contabilitate ale 
D-lui Corneliu Codreanu,ale asociaţiei D-sale 

I sa. răspuns categorie că nu s?a distrus 
nici unul din aceste registre,Să ele există, 

Atunci, D-voastră aţi făcut invitaţia apără 
rii ca,în calitatea sa de colaborare a Dvs., 
pentru înstruirea şi descoperirea adevirului 


FR . 


să vă moată înlesni lămurirea acestei 





probleme. 


Desigur,principial aceste 
=) LE, p= 








Direcţia Cercetare, 
Expozii, Publicaţii 


296 

Dacă Onoratul Tribunal ne-ar respinge 
cererea noastră de a lua cunoştinţă de toate 
piesele din dosar,ne-ar lua posibilitatea să 
pregătim apărarea.Socotese că noi suntem aci 
colaboratorii Dvs.,pentru ca alături de Dvs, 

em la lumină adevărul, 

De altfel,credem că şi pentru valoarea 
juridică şi etică a sentineţi ce trebue să 
pronunţaţi cererea noastră trebue să fie ad- 
misă şi ca atare vă rugăm să binevoiţi ao 
admite. OP-2 ra 2 

Preşedintele: - D-1 Avocat Cosmovici are cuvăttul . 


Av,Horia Cosmovici: - Domnule preşedinte,Onorat 
aa 


Tribunal vă rog să-mi permiteţi să fac o ob- 
servaţie din partea inculpatului; nu este a 
mea ca avocat. 

Această observaţie este următoarea: Dacă 
lipsesc piesele din dosar şi dacă dosarul nu 
1-a avut la dispoziţie,inculpatul a fost pri- 
vat personal de dreptul de apărare,pentrucă 
numei cunoscând piesele dela dosar şi având 
dosarul,puten şti ce martori să propunem şi 
cu ce dovezi să ne apărăm, 

Deci ,dorinţa inculpatului este să se 
adauge ca argurent următorul lucru: Nu pot şti 
cum să mă apăr,deci nu ştiu cu ce mă ataci, 

Insistă asupra chestiunii originalelor, 
fiindcă inculpatul vrea să vadă originalele. 

Ştiţi care a fost primul cuvânt,eu care 
am fost întâmpinați „apărătorii,în momen- 
tul când incupatul a fost adus dela Jilava 
aici ? 

- Arătaţi-mi vă rog originalele. 

Ori,a originale nu există, 


Preşedint ] 2 delibera. 





produce foarte greu mai ales în s 

astăzi,cânăd foarte multă lume are 

neplăceri pentru împreju 

la domiciliul lor "Cărticica şefului ue cuib" 
sau revolvere ruginite. Totuşi,noi am căutat 
că ne punem în contact cu 

deţin asemenea registre şi astă 


încredinţat de către casierul Sector Ei III 


Tiaastra, DIURazone Alexandru, domiciliat n 
: 3 SE 

aua Giurgiului Nr.59,registrul de casă pe 
1937, al ac 


e 
ările în acest sector au fost de 


stui sector,din care se constată 


288.928. Acest sector face parte dintr?un 
număr de 66 sectoare. Prin vrmare,suma dela 
toate aceste sectoare ar fi destul de împre- 
sionantă,ridieându-se la peste 2 milioane 
care s?au încasat din cotizaţii,donaţii şi 
alte încasări în timpul anului 1937. 

Acest registru îl depunem pe masa Onora- 
tului Tribunal,pentruca şi €1.Procuror Gene- 
ral şi noi,să putem face concluzii înte- 
meiaţi pe el. 

In altă ordine de idei,Domnule Prin-Pre- 
sedinte şi Onorat Tribunal,mi-am permis eri 
să ridic o chestiune care credeam că va 
rămîne închisă. 

NU este vorba de susceptibilitatea apă- 

eftine care se repe- 


foae pe care o citâm 


de ceva cu mult mai grave 
















%9* = 
d 


= 277 = 


care ar putea să intervină anumite chestiuni A 


care nu trebuesc să fie desbătute în publice, 
Dvs.aţi admis şedinţă secretă. 

Deci,în principiu,eţi admis desbateri pu- 
bliee,la care a fost invi tel/Qi presa, pen- 
tru a le publica, sas 

In sistemul actual represiv,Dvs,âvi a 
căderea să reglemntaţi şi modul cum = 
blică aceste desbateri,fiindcă în legea asu- 
pra liniştei publice,în art.37,se prevede: 

"In toate cazurile prevăzute de această 
lege,instenţele de judecată vor putea în- 
terzice dela început publicarea desbaterilor 
în total sau în parte,reprezentână dări de 
seamă ale desbeteriloşîn măsure în care 
aceste desbateri ar putea constitui un peri- 
col pentru ordinea publică, 

Deci,per a contrario,Dvs.când'aţi în- 
găduit ca desbaterile să se publ ice,aţi 
hotărât; în deplină competenţă,eă nimic nu 
este cenzurabil şi că nimic nu este înter- 
zis în publicarea acestor desbateri. 

Noi - şi fac această constatare cu des- 
tulă tristeţe - avem de luptat cu o acuzare 
oficială şi legală aici şi mai aven de 
luptat cu vb altă ecuzare din afară,care este 
neloială şi monstruoasă. 

Mmumite organe de presă înţeleg,în re- 
latarea acestor desbateri,nu numi să nu 
reproducă decât părţi trunchiate,dar chiar 
le denaturează în aşa fel încât această dena- 
tupere este o adevărată falsificare a des- 


baterilor şi de natură foarte gravă. 






Vă voi cita un singur caz. NY 
Intr'ân fel de ziar "Informaţia",citesc: 






ÎN 7] "Tot ca martor al apărării,nefericit ales, 
| G Generalul! /fonstandache fixează la cererea 
| 
i] 


Domnulvi Procuror General,responsabilitatea 






- lui Codreanu în suprimarea lui Duca: sunt 






convins că Codreanu este aflostecat în asasi- 


Fi - 
narea fostului Prim Ministru al văii”. 






Domnule Preşedinte şi Onorat Consi Space 






apel la memoria noastră şi la stenogramă;”. 






pentru a reaminti că martorul a spus tocmai 






contrariu. D-sa a spus: tocmai pentrucă nu 






Corneliu Codreanu,cu ocazia procesului Duca. 






9 am avut această convingere,l-am achitat pe 
s 


O relatare atât de falsă şi cu tendinţa 






aşa de insinvantă de a creia o atmosferă cu 
totul defavorabilă în opinia publică,vă dă 


dreptul,Domnule Preşedinte,ca în cadrul atri- 







a buţiunilor Dvs.să luaţi măsuri împotriva re- 






prezentanţilor din sală ai acestor pretinse 







- 
ziare,cari înţeleg să meargă până acolo eu 
$% perfidia,încât să falsifice cu totul desbate- 
rile. 






Eu vă rog să luaţi măsuri în consecinţă, 






AvWLizeta Gheorghiu : Domnule Preşedinte,nici 
SR 
odată nu vreau să fac o chestiune personală 





în procese,ei totdeauna caut să-mi trăiese 






viaţa mea profesională. 






Eu am venit foarte de dimineaţă la Con- 







a siliul âe Răsbouu; aici mi s'a dat o mică 


gazetă,pe care de altfel eu de obicei nu o 






ia p 





citesc,şi am găsit în această gazetă că 


D-roMfizeta Gheorghiu este avocata Komin- 


ternului. 
Resping cu toată durerea această afirma- 


tiune,cu atât mai mult cu/6AP ageastă gazetă 
„33 


trece pese Dizteitaigazuzăd, ese ee ze- 
prezentată de Domnul lene istanesnl 


care am cinstea să-l cunosc şi am avut oca- 
zia să-l am adversar în mai multe procese. 

Procesul la care se fereferă ziarul este 
procesul Griviţa,unde am avut 14 clienţi 
muncitori români,cari au fost cu toţii achi- 
taţi. Aceştia ceruseră pâine,âreptul lor şi 
li se păspunsese cu mitraliere, Nu au fost 
comunişti,au fost români şi au fost achi- 
taţi. 

Pentru aceasta nu îngădui nimănui să-mi 
facă mie o linie politică în locul liniei 
mele profesionale. Sunt avocată,nu fac hici 
un fel de politică; fac profesiune verti- 
cală la bară şi când cineva îndrăzneşte 
să facă astfel de afirmaţii le resping cu 
indignare şi cer sancţionarea. 

In calitatea Dvs.de preşedinte,vă rog 
să binevoiţi să nu îngăduiţi să se facă 
afirmaţii care mă desonoreazăe 

Nu le îngădui nimănui. 

AWColteseu : Domnule Preşedinte,vă rog să luaţi 
notă că mă prezint şi eu în apărare. 

In ce priveşte chestiunea ridicată de 
cei doi eolegi,ţin să spun câteva cuvinte. 

O viaţă întreagă am fost magistrat; pen- 
tru prima oară sunt pe banca aceasta,în 1oe 
să fiu pe banca pe care staţi Dvse 

./e. 





- 280 
Sunt obişnvit cu o perfectă POE 


şi cu o perfectă linişte sufletească. Fără 


linişte sufletească,fără ordine . diseipli- 


nă nu se poate ajunge la un raft â%, apre- 

ciabil pentru stabilirea justiţiei Să ră. 
Acest sistem de a se prezenta fals desb 

terile în afară de pretoriul acestui Inalt 
Tribunal este absolut reprobabil şi eu fac 
apel,Domnule Preşedinte,la principiile de 
dreptate,la sentimentele Dvs.de dreptate 
şi la necesitatea de a ţine sănătos sufle- 
tul acestui neam,rugânău-vă să luaţi măsuri 
ca să se stârpească acest sistem de a se 
falsifica desbaterile în afară de şedinţă. 
i, 1 _: D-le Preşedinte,toţi ceilalţi 
apărători ne asociem. 

Preşedintele : Tribunalul va interveni oficial 


la Ministerul de Interne ca să se lămurească 


chestiunea depoziţiei D-lui Genera/Constan: 


daghe: 


Invit pe D-nii reprezentanţi ai presei, 
cari sunt în sală,să redea desbaterile exact. 
In cazul când se vor repeta astfel de lucruri 
voi fi nevoit să-i evacvez din sală. 

AyWebastian Radovici: D-le Preşedinte,vă multu- 
mim pentru măsura pe care a-ţi luat-o. 
D1.Av.P.Iacobescu : D-le Preşedinte,rog să se ia 

act de Dl.Grefier de lista martorilor pe 
cari înţelegen să-i reţinen: 

"Prof.Ion Zelea Codreanu Mihail Poli hr9- 
niad6%ristian Tel ji .Dobre Wasile Cristescu, 
Co1.ZăvoianuyBorin Hasnaş Vfraian Cotigă |€io- 

Vedgtru Lie Negoiesen Dragos. Protopopescu: 
AviCrângaru yârnolăd Roth,Barol Beche Mienry 
fo 





- 281 - U 
GhicaMWf.Cantacwz ino, Acu ua 
lae Totuietor Gâreineanv,General Dir în- 
teseuVuliu Maniu inion Mehedinţi V.R.10a- 
nitescu, Pro rwfongoroz MI „Vaida, DA/16Ba Gr. 
Iunian, Inline Mlex.Centaggzino Vonst..Ar=/ 

Wetaianu Murdui Gheorghe, Pro rVâtă 
Eug, Ionică,General Gabriel Marineset 
Foti Monst.Iarca, IngWGi gurtu" . 

La toţi ceilalţi renunţăm: — 

AvMoria Cosmovici: D-le Preşedinte,în legătură 
eu art.300 ain C.J.M.,dorese să spun câteva 
cuvinte asupra acestor probatorii,fiinăcă 
vin o serie de martori,cărora urmează să li 
se pună dovă întrebări,desigur ev variante, 
dar făcând parte din dovă categorii ca ideie. 

Vltimul aliniat al art.300,spune: "Pre- 
şedintele va putea,după ce va consulta pe 
membrii,să refuze de a pune întrebarea mar- 
torului ,dacă din aceasta s'ar provoca un 
răspuns care ar fi în afară de faptul ce 
se judecă. 

Şi atunei,noi vrem în prealabil şi în 
scopul vnei bune administrări a justiţiei,să 
arătăm cu privire la aceste întrebări,faptul 
care se impută şi dacă el cade în afară de 
faptul imputabil. 

Şi atunci,să ne îngăduiţi a preciza că 
suntem daţi în judecată pe baza art.190 şi 
191,erima de trădare încadrată în textul sub 
titlul "Siguranţa exterioară". 

Care este dificultatea pe care vrem s'0 
înlăturăm în vederea punerii acestor între- 
bări ? Este că deşi art.191,care constitue 
propriu zis împutarea ce ni se aduce,deţine- 


a/n 





94. 
- 282 - Y 


rea de acte,adică numai faptul că le deţi 
constitue o infracţiuvne,însă nu orice deţi- 
nere constitue un delict,ei „ipmai deținerea 
de anumite acte; fiindcă pot săgleţin fel de 


fel de lucruri şi de acte,pot 43 chiar 


şi un legat,o secesiune, deci „deţinăte de 


anumite acte. Ori,care sunt aceste ace 
căror deţinere constitue un delict ? 

Sunt acele prevăzute la art.190,adică 
acte sau informaţiuni care se referă la Si- 
guranţa Statului. Textul atâta spune: sigu- 
ranţa statului, Insă textul este încadrat 
sub titlul: "Siguranţa exterioară". Şi atâta 
vreme cât am un titlu aparte privind siguran- 
ta interioară,euprinsul înţelesului "siguran- 
ta exterioară",siguranţa Statului din art.190 
nu poate fi decât siguranţa exterioară. Şi. 
atunci conelvzivnea asupra acestui lucru,de 
vreme ce este vorba de siguranţa exterioară 
am mers la doctrină... 

Preşedintele : Domnule avocat,Dvs.aţi anunţat că 
voiţi să puneţi o chestiune prealabilă, în 
sensul interogării martorilor. Felul cun o 
puneţi acum, înseamnă că pierdem timpul; este 
o discuţivne inutilă,fiinăcă intrăm în exa- 
minarea unui text de lege înainte de vreme. 
Deocamdată suntem la capitolul martorilor 
şi vă rog să vorbiţi în această chestiune. 

AvHoria Cosmovici : Voi avea de pus o serie de 
întrebări. 

D-le Pregedinte,sunt martori a căror ea- 
litate este identică cu a inculpatului de 
astăzi,şefi de mişcări,niniştri,şefi de par- 
tide politice. 


Şi atwnei,aşi vrea să întreb pe aceşti 
Are 





— 3832 

şefi de partide politice o chestiune de fapt: 
dacă fumnealor li s'a întâmplat şi dacă recu- 
nose că în această calitate pe care au avut-o 
în viaţa publică,acte identiee cu acelea pe 
care ni se impută novă astăzi Verau căzut iîn 


“ i i E 2 | 
mână,le-au deţinut şi ei şi dacă Pai baza con- 


 ae- 


nunţână,întrucât faţă de ei ele constituiau 


ținutului unora n'au protestat fie îi e 


ment,fie pe calea presei,publicână,aâi 


un abuz. 

Prin vrmare,ar vrma în acest caz o serie 
de întrebări în fapt,cam în cuprinderea urmă- 
toare: Domnule martor,D-tale ţi s'a întâmplat 
în calitatea pe care a-i avut-o,să ai un act 
iâentie cu acesta ? Ți s'a întâmplat să-l 
publiei,să-l aduci în Parlament şi să te 
plângi de el ? 

Trec acum la cealaltă categorie de într- 
bări,tot atât de importantă. 

In ce sens deținerea de acte ? 

Nu deţinere fără intenţiune,fiindcă băgaţi 
de seamă dece spun acest lucru ? Vă rog res- 
peetuos,nu de deţinere fără intenţiune este. 
vorba,ct deţinere fără să transmită. De ce 
am nevoie să precizez în prealabil ? Este 
simplu,fiinâcă intenţiunea este o chestiune 
interioară şi o chestiune de fapt,că nu a 
avut intenţiunea. Trebue să vie martorul să 
fie avdiat. 

Iată într'adevăr dovada tot în cadrul mij- 
loacelor technice reţinute de ordonanța defi- 
nitivă,dovada că am dreptate. Iată ce spune 
în codul penal adnotat al D-lui Dongoroz,în 
această privinţă,sub art.191: 


crima de trădare prin 





necredinţă de dare de „AZ 
în timp de pace,vătămătoare ţării în timp de 
răsboiu. 
Trei sunt ipotezele prevăzute de articol: 
Aceia a oricărui cetăţean român care pro- 
cură şi transmite NR SP 18 agenţilor 
săi,acte secrete,planyvri; SA 


A doua categorie - unde mă găsesc PU — 


aceia a oricărui cetăţean care fără atit 


îşi procură sau s'ar afla în posesiunea une 
acte sau documente secrete - iată deținerea — 
chiar fără să le fi comunicat. 

Deci nu este vorba de intenţivne. Când 
spune textul de lege "deţinere",nu exclude 
întenţiunea,fiinăâcă ar fi imposibilă infrae- 
iune şi penalitate fără intenţiune. Nu se 
poate concepe. 

Deci mă rezum: Atunci când textul spune 
"deţinere" înţelege: fără să le fi comunicat. 
Le am,dar aceasta nu însemnează că trebue să 
fiu lipsit de intenţiune. 

Că intenţiunea mea nu poate avea nici o 
importanţă. Intenţiunea are importanţă. 

Şi atunci,vor veni o serie de întrebări 
a căror conelvdenţă este supusă suveranei 
D.Voastră aprecieri ,după consultarea celor- 
lalţi membri componenți ai onoratului consi- 
liu, însă care va pune în prealabil chestiu- 
nea de concludenţă. 

Şi atunci,pentrv toate aceste întrebări 
urmează dintr?o dată să lămurim calea pentru 
ca avdierile să decurgă în mod normal. 

Conchid: mă interesează,pentru deţinere 
intenţiunea infractorului, întrucât,potrivit 
doctrinei ,intenţiunea trebue cerceta 


./ . 





Poze ei 


aceasta este o chestiune ae fapt. IMA 
Apoi,în ceiace priveşte actele - adică nu 
faptul deţinerii,ci ceiace deţine - mă inte- 
resează să întreb martorii : D-Voastră cână 
aţi avut aceiaşi calitate,mai:-mare sau mai 


mică,adică conducători în Viata publică, 


D-Voastră aţi avut ocazia să Dee 


astfel de acte: v'aţi folosit de ele ? pe-aţi 
publicat ? V'aţi plâns de abuzurile îi 
deaţi că conţin ? 
Acestea sunt cele dovă feluri de întrebări 
şi vă rugăm să admiteţi să fie puse. 
Preşedintele : Tribunalul ia act de cererea D- 
Voastră şi va hotărâ asupra fiecărui caz în 


parte. (4 


m E POR 714 
ia artorulMluliu Maniv,care- 
- Peoa efu dee) 
PDA 40f 
Acuzatul: - Rog să fie întrebat d1,Maniu de ce - 
s?a făcut între noi pactul de neagresivne,cână 
ideologiile noastre sunt atât de diferite. 
Preşedintele: - Domnule Maniu, răspunde-ţi vă rog 
în rezumat,pentrucă chestiunea n'ar interesa 
prea mult procesul în sine. 
!  Martorul Iuliu Maniu: - Intr?adevăr, cum aţi bine- 
| voit a spune, ideologiile noastre sunt foarte 


| deosebite. Poate în țara aceasta nu sunt două 


partide care să fie aşa opuse în ideologia 
lor,cum snt ale noastre: al d-lvi şi al mev. 


Sunt opuse pentrucă partidul nostru este 


FI 
l 


un partid democratic, ţine la principiile de- 


mocratice şi crede că singură democraţia este 
PS Bon ra, Ata ste A 

in stare să ridice o naţiune şi să întărească 

0 ţară. Eu însumi sunt un fanatic aderent al 


lemocraţiei pen ă ştiu ce a făcut demoera- 





NSAS. 
Deva Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


DE a 
Şedinţa se suspenăă. Tribunalul intră în 
deliberare. > 

La redeschidere: 

Preşedintele: - Pentru motivele care se vor vedea 
Tribunalul respinge şi al doilea incident. 

Av „Lizeta Ggorahiu+ - Domnule Preşedinte,vă rog 
să-mi daţi voie ca tot pe ROSES Rita 
incident. —_ 

Domnule Preşedinte, subsemnaţii apărători 
ai D-lui Corneliu Zelea Codream,avem onoarea 
a vă ridica următorul incident de amânare pen- 
tru nesocotirea dreptului de apărare: 

In conformitate eu art.254 C.J.M.,D-l Pre 
şedinte,cu ocazia îndeplinirii formalităţilor, 
prevăzute. de acest text,trebuia să notifice 
îineulpatului lista martorilor, informatorilor, 
ete.,pe care acuzarea cere a fi chemaţi pen- 
tru desbaterile orale. 

Este cea mai importantă notificare, întru- 
cât numai astfel acuzatul poate lua cunoştin- 
ţă de probele ce se vor administra în sarcina 
lui,pentru a-şi putea pregăti contra-proba 
în apărare. 

In speţă,cu ocazia îndeplinirii formali- 
tăţilor prevăzute de art.254 C.J.M.faţă de 
acuzat i s'a notificat un singur martor - Ghi af 
cel - propus de acu-are,abia în ziua de 22 
Maiu,orele 18 (6 p.m.).In ajunul procesului 
s'a comunicat de către Dl.Grefier,deci fără 
nici o calitate,o nouă listă de martori ai 
acuzării, 

Este firese că apărarea nu-şi mai poate 


administra o contra probe şi în orice caz 


această notificare este în totul neregulată ş 





Li 


- 286 - AN 


via în Atena, care a făcut pe greci să strălu- 


cească şi astăzi că vn luceafăr pe firmamentul 
civilizaţiei vmane; ştiu ce a făcut democraţia 
în Imperiul Roman pe vremea Republicei,până 
când a venit dictatura Cezarilor,care cu eo- 
rupţia ei a dus la declin Imperiul Roman.Stiu 


Li 3 E. 
ce a făcut democraţia în Ani (8e re din seco- 


lvl al XII-lea a îmbrăţişat reginuY daplanen- 


tar,democratie şi constituţional şi pri 

s'a făcut cel mai puternice imperiu de E, 
dominând o treime din acest glob. Ştiu cea 
făcut democraţia în Franţa pe care a ridicat-o 
încât este o stea strălucitoare între popoare- 
le lumii, şi ştiv ce a făcut democraţia în 
Statele-Unite, pe care le-a făcut arbitru şi 
chiar asupra Continentului nostru. 

De aceia sunt pentru democraţie. Dumnealui 
şi partidul Demniei-Sale sunt pentru totalita- 
rism şi pentru dictatură. Eu sunt contra die- 
taturei în orice formă s'ar prezenta. 

Deaceia,vedeţi-,suntem mari adversari. 

Al doilea: Ev sunt pentru o alianţă exter- 
nă cu Franţa şi Anglia şi cu marile democraţii 
apusene. Cred că interesul neamulvi românese 
şi al ţării noastre nu poate fi,în învălmăşea- 
la grozavă care ameninţă,altfel asigurat decât 
prin aceste alianţe. 

D1.Codreanv şi partidul domniei-sale este 
pentru o alianţă cu Germania. Nu pot să aprob 
acest lveru. 

Al treilea: partidul domniei-sale are o 
atitudine antisemită. Ori,eu şi noi nu suntem 
antisemiţi. Noi nu credem că se poate rezolva 
o problemă prin persecuţiune. Detest persecu- 
ţivnea contra oricui ar fi îndreptată. 


EA 

























: E alde Sha 


Deaceia eu cred că neamul românese nu are 


nevoie de un sistem de persecuţiune,pentru 


9 a-şi afirma drepturile sale şi viitorul său. 
2 Al patrulea: Dumnealvi şi partidul domni- 

ei-sale are metode şi taeticaffdăitice care 
F% | diferă de ale noastre. a AR 


Şi atunei, desigur, câna este aşa situa 
tivunea, se poate pune orişicuvi întrebarea Li.) 
de am ajuns noi să fim împreună şi să fim 
fraţi de luptă,şi cu toată această deosebire 
de ideologii,să-mi adue aminte cu multă plăce- 
re de lupta dusă cu sveces împreună cu D-sa. 


iza Motivul este: 


XS Intâi,personalitatea domniei-sale,partea 
personală. De când î1 petrec cu atenţiunea,-— 
n'am avut plăcerea să-l evnose personal decât 
atunci când am făcut această înţelegere electo 
rală - însă vrmărină personalitatea domniei- 
3 sale m'am convins că este de o sinceritate,de 

o consecvență şi de o onorabilitate,care sunt 
foarte rare în viaţa noastră politică. Tenaci- 
tate,perseverenţă,consecvenţă şi sinceritate 

d în acţiune nv prea se găsesc la noi. Am găsit 

la dumnealvi. Deaceia i-am întins cu plăcere 
mâna. 

Dar afară de acestea,care sunt chestiuni 
pur personale,care n'ar fiputut să se înden- 
ne să facem o acţiune politică comună,au mai 
fost şi alte motive foarte importante de ordin 
politic. 

Dumnealui,ca atitudine politică,a găsit 

* ca şi mine că înainte de toate demnitatea na- 

țională este aceia care trebvie apărată în- 
tr?un Stat şi la o naţiune. 
4 Ori,nvmirea d-lui Tătărăscu de Prim=Minis- 


fe 





255 


- 288 - IND DĂ 


tru,după părerea mea şi a domniei-sale,a 
































atins adânc demnitatea naţională. Şi numirea 
LX d-lui Tătărăsev pe atunei a atins adânc şi a 


călcat în picioare spiritul constitveţii noas- 









ire. 
Şi atunci,iată un tărâm unde numai decât 
ni s'a îmbiat să lucrăm a -.au T LA FIŞ 
Preşedintele: - Domnule Maniu,pe cât posibil să 
E: evităm numele proprii.E vorba numai principial 
Martorudulit Maniu: - Al doilea, partidul nostru 
şi concepţiunea noastră este naționalistă. 
3 Această idee a fost temeiul înfiinţării parti- 
dului nostru şi această idee a condus parti- 
Si dul nostru de 90 de ani,de cânâ există.Am gă- 
sit şi la dumnealui aceiaşi idee şi aceiaşi 
tenăinţă naționalistă. Fireşte, noi suntem 
pentru un naționalism construetiv,pentru a ri- 
diea națiunea română, pentru a pune la âispo- 
ziţia sa toate puterile Statului,fără a per- 
secuta pe cineva. 
bn In ideea aceasta constrvetivă, eliminând 
ră partea de persecuţiuni, am fost de acord eu 
activitatea d-sale şi cu părerea d-sale,şi 
atunci am crezut că pe celălalt tărâm de acti- 
Y vitate vom putea să introducem prima campanie 
electorală,dusă la oarecare înţelegere şi să-i 
insuflăm,ca puterea de Stat să desvolte toate 
însuşirile splendide ale poporului român şi es 
întreg Statul cu aparatul său să repare grege- 
lile acestui popor. 
pă i Iată, al doilea motiv care m'a îndemnat 
să intru,ov domnia-sa în înţelegere. 
Al treilea: cred că o naţivne nu poate 
să existe dacă nu ţine seama de morala creş- 
tină. Cred că naţiunile care s'au înălţat, 
sila 








- 289 - 
s'au înălţat că au ţinut în vedere acest 1ucrv BEE 
că fără morală în viaţa particulară şi fără 
morală şi corectitudine în viaţa socială şi dej 
Stat, nu pot merge înainte. Această umilă pă- 
rere a mea s'a găsit oangewm în tovărăşie cu 
principiile pe care le-a Iota fisăa- ş 
nu,şi astfel am crezut că este cazul să afir- : 
măm în viaţa publică acest mare principiu al 
onoarei şi al moralei creştine,care,durere, 
se calcă atât de mult la noi. 

Al patrulea: ca un stat să prospereze, 


Ru fiind noi cu toţii adâne monarhiei, nu poate 


altfel decât dacă între naţiune şi între Co- 
roană este un contact direct.... 

Preşedintele: - Această chestiune, domnule Maniu, 
nu interesează. Aceasta este o chestiune pur 
politică,care interesează cadrele de partid, 
nu procesul în sine. 

MartoruMuliu Maniu: - Este o concepţie politică 
care ne-a întrunit pentru a înlătura camarila 
dimprejurul Coroanei..... 

Preşedintele: - Domnule Maniu,am terminat chestiu- 
nea. Vă rog altă întrebare. 

Acuzatul: - Dacă în practica vieţii noastre politi- 
ce,partidele dela guvern n'au folosit organi- 
zaţiile de poliţie,jandarmerie,ete.,pentru a 
împiedica propaganda partidelor de opoziţie. 

Preşedintele: - Această întrebare, cu consultarea 
judecătorilor,cred că nu este cazul să fie pu- 
să,pentrucă hoi nv intrăm în frământările po- 
litice ale partidelor. Vă rog,altă întrebare. 

Acuzatul: - Dacă în praetica vieţii noastre politi- 
ce nu a fost ca partidele de opoziţie să pro- 
testeze în mod publie,prin scris şi prin Par- 
lament,în contra acestor măsuri,arătână în co- 

ss 





pie ordinele ilegale,trimise de partidele de- 


la Guvern. 


MartoruMulir Maniu: — Domnilor,îÎn adevăr,parti- 


dele politice,în afară agaiegerile dela 1928 
LA figaă: 


au stat în faţa tristei situaţiuni de a fi fo- 


şi 1932,pe care le-a făcut parti 


losit organele de giguranţă,de Stat,jandarme- 
rie,poliţie,pentru interesele electorale de 
partid. 

Preşedintele: - Se întrebvinţa pentru ordinea publi 
că,ca să menţină ordinea,pentrucă orice ale- 
gere constitue o frământare în Stat şi orga- 
nele sunt chemate să menţină această ordine 
ca să evite frământările. Aşa încât,vă rog 
să vă rezvmaţi la întrebarea pusă de D1,Co- 
dreanv,îÎn sensul dacă aţi avut ocaziunea să 
protestaţi. 

Martorul Iuliu Maniu: - Domnule Preşedinte, în 
toate alegerile am avut ocazivnea să-mi vină 
la mână ordinele secrete ale jandarmeriei şi 
ale poliţiei,care arătau ingerinţele lor 
şi folosirea forţelor dela Guvern în luptele 
electorale în aşa măsură, că în alegerile 
dela 1927, nu mai puţin decât 16 ordine secre- 
te dela jandarmerie şi siguranţă mi-au ajuns 
la mână,foarte supărătoare,pe care le-am 
adunat într'un memoriv,le-am publicat într?o 
gazetă,mai mult, le-am adunat şi am ţinut să 
mă due la Primul-Ministru de pe vremea aceia 
Ionel Brătianu, să i le pun în mână,-nu vreau 
să numesc comandantul jandarmeriei de pe , 

atunei,- şi să-i arăt până unde poate să mear- 

gă. Am dat d-lvi Prim-Ministru acest memoriu 
şi nv mi-a făcut nicio observaţivne. 


Preşedintele: - Altă întrebare. 





2%i 
- 291 - Xp pd 


Acuzatul: - Dacă acest fapt, al deţinerii de către 
un şef de organizaţie politică, a acestor 
ordine şi acte, a considerat vreodată ca un 
gest de trădare sau ca ceva periclitând exis- 
tenţa Statului ? 

Preşedintele: - Care este părerea Dvs.în această 


privinţă ? 


MartorulMfuliu Maniu: - uiesoadiQP-RATTA FISA 


Preşedintele: - Răspunsul este negativ. 

Martorul Iuliu Maniv: - Totdeauna aceste ordine,eâ- 
te mi-au ajuns în mână,le-am adus în Parlament 
şi nimeni nu mi-a făcut nicio acuzaţie că am 
trădat Siguranţa Statului. Era uzul constant. 

| Preşedintele: Altă întrebare. 
| Acuzatul: - Dacă ştie dl.martor că eu voiam să vin 
la Guvern acum, sau dacă, din discuţiunile 
pe care le-am avut, mi-am manifestat eu gra- 
/) | ba de a veni acum la Guvern ? 

: E Iuliv Maniu: - Intr'adevăr,am avut plăce- 
rea să stav de vorbă cu dl.Codreanu mai mult 
timp,discutânăd campania electorală şi nicio- 
dată nu am văzut vreun gest de al domniei-sale 
care să fi denotat vreo grabă. Din contră, 
noi tindeam să venim la Guvern,avean dreptul 
să venim; dumnealuvi totdeauna arăta că nu are 
intenţivnea de a veni la Guvern deocamdată, 
pentrucă dumnealui lucrează mai mult pentru 
viitor,aşa încât nu avea nicio grabă în aceas- 
tă privinţă. 

Preşedintele: - Altă întrebare. 

Acuzatul: - Dacă a văzut în mine şi în mişcarea 
pe care am condus-o, pe un om care urmărea o 


răsvrătire sau un răsboiu civil. 


Martorul Iuliv Maniu: = Dacă aşi fi observat Iverul 


[e 





= 292 — 
acesta,eu nu aşi fi intrat cu Dvs.în legătură, 
pentrucă cred că pentru neamul românese şi 
pentru Țara Românească,nimie nu poate fi mai 
catastrofal decât răsvrătirea şi eu nu m'aşi 
fi asociat la acest luverv,pentrucă o răsvrăti- 
re sau o revoluţie în ţară oa un lucru abso- 
lut condamnabil. 3 PR S 

Acuzatul: - Dacă pentru actele acestea, pot su ae 
fiu acuzat de trădare..... 

Preşedintele: - Aceasta nu poate să o spună 41.Ma- 
niu,fiinădcă nu cunoaşte nici actele. 


Altă întrebare. 


| Acuzatul: - Dacă am discutat cu Q1,Maniv chestiu- 

| nea politicei noastre externe şi dacă a 
văzut că aşi fi pus eu vreun interes personal 
în această privinţă,sau eram mânat de o 
convingere adâne reflectată ? 

MartoruVuliu Maniu: - Noi nu am discutat temeinie 


chestivnea politicei noastre externe,dar în 


(E A tot cazul am vorbit despre ea în două rânduri 


mi se pare. 

Am constatat şi atunci în conversaţia 
noastră partievlară că suntem adversari poli- 
tici ca ideologie şi cu această ocazie voinăd 
să-l conving pe D-sa ca să accepte politica 
externă pe care o socotese bună pentru noi,am 
discutat foarte calm cvf argumente de diferite 
domenii; cu convingere D-sa,eu convingere eu; 
fără însă să fi văzut vreun element de interesk 
personal la D-sa în această chestiune,precum 
ar fi exelus lucrul acesta. Am văzut la D-sa 
argumente puternice,pe care eu le-am combătut; 
dar am văzut la D-sa preocupaţiuni de natură 
eu totul în afară de vreun interes personal. 


VMacobescusavocat: - Era mânat numai de dragostea 





29.4 
293) 
de ţară şi preocupat de binele ei. 
MartoruMfuliv Maniv: - Evident. pi e a 
Acuzatul: - Dacă în propaganda la care a luat D-sa 
parte în diferite locuri a cunoscut mişearea 
legionară şi dacă poate să dea denumirea de 
"clandestină" şi "ocultă" acestei mişcări ? 


Dacă această mişcare era necunoscută, sau da- 


că oamenii mei sunt cunoscuţi prin sate şi de 
cel din urmă copil ? OP: = 


i, 


Martorul Iuliu Maniu: - In propaganda AȘA 
m'am izbit de organizaţiile D-sale care Ineraul 
pe faţă,care făcea propaganăă pentru dânşii, 
după cum şi noi făceam propagandă pentru noi. 
0 organizaţie secretă n'an putut constata. 

Am avut de aface cu organizaţiile D-sale, 
care lucrau foarte pe faţă şi foarte energic, 
ba pes pina pot spune chiar prea energic. 

acobeseuavocat: - Pacen o respectuoasă şi stărui 
toare rugăminte: desigur d1,Maniu a citit ca 
şi toată lumea ordonanța definitivă publicată 
în ziare. D-sa a văzut despre ce anume ordine 
este vorba în ordonanța aceia definitivă.Voim 
atunci să-i punem următoarea întrebare: aceste 
ordine puteau constitui altceva decât măsuri 
de poliţie,în înţelesul generic,măsuri poli- 
ţieneşti şi nimic mai mult ? 

Preşedintele: - Am consultat camarazii mei. Ches- 
tiunea aceasta este dedusă judecăţii.Dl Maniu 
este chemat martor,nu judecător. Judecata va 
face aprecierea asupra materialului dat de mar 

tor. Punând această întrebare ar fi să-l tran 
aformăm pe d1.Maniu din martor în judecător. 
Astfel această întrebare,cu avizul camarazi lor 
mei,socotim că nu se poate pune. — 


Iacobescu,avocat: - Dacă aceste orâine au fost 





€ 


2%, MT 


considerate ca simple măsuri de sata. ANR î 


Preşedintele:, - A spus-o în partea întâia. 


Oua 


ARE, PATA = A spus 41.Maniu că în 208 
tea pe care a avut-o-D-sa i s'a întâmplat 
chiar într?'un an să aibă 16 ordine de felul 
acesta.Pentruca să ne folosească această de- 
poziţie în fapt vrem să identificăm aceste 
piese ca să vedem dacă ele ep fel cu cele 
din dosar. 23 RATEA FIŞEI 

Preşedintele: - Este aceiaşi chestiune asupra că 
reia Tribunalul s'a pronunţat. 

Procurorul: - Deşi 41,Maniu,în prima parte a de- 
claraţiei D-sale,a răspuns în bună măsură în- 
trebării pe care noi voim să o punen,totuşi 
îl rugăm pe 41.Maniu să răspunaă în mod pre- 
cis: ce părere are D-sa asupra consecinţelor 
ce ar fi decurs pentru Statul nostru atât 
sub raportul interior, cât şi cel exterior 
în ipoteza când partidul "Totul pentru ţară" 
ar fi preluat sub o formă sau alta puterea ? 

Preşedintele: - Intrebarea ar avea caracterul aces- 
ta: Dvs.aţi discutat chestiunea politicei ex- 
terne şi aţi fost în desacorăd cu ceiace pro- 
păvăduia 41.Codreanu. 

D1.Procuror vrea să ştie cum vedeţi Dvs. 
consecinţele care ar fi rezultat pentru ţară 
dintr?o politică externă în sensul vederilor 
d-lui Codreanu ? 

MartorulVluliu-Maniu: - Intrebarea se poate rezol- 
va foarte simplu: dacă eu aşi fi crezut că po- 
litica d-lui Codreanu aduce bine ţării,m'aşi 
fi alăturat ei. Faptul că eu ci într?o altă 
tabără,faptul că 


«fa 





293 


=: ORI e ov da PS : A e A 
aceste principii să ia cârmuirea ţării în mâ- 
nă. De aceia am luptat contra D-sale. 


Chestiunea este însă alta: noi, toate 


partidele,şi al D-sale şi gOpoatrusi cele- 


lalte suntem patriotice,care veciiesaa, ta 
rii, — şi D-sa şi noi, - fireşte roci: f498 
calea pe care o socoteşte mintea sa. In cs 
priveşte chestiunea care partid să vină să 
cârmuiască ţara, aceasta are s'o hotărască 
opinia publică a ţării în conformitate eu greu 
tatea argumentelor pe care le va provoca fie- 
care e egiae acestei opinii publice,pentru a 
pai ia Un TI o CEI ETA politică,dacă vine 





Aa putere prin opinia publică câştigând-o şi 
/ convingână națiunea că este bună calea pe aa- 
re o propăvădueşte,naţiunea este suverană,poa- | 
te să aleagă între noi şi oricine altul. Ceia- 
ce este însă important este să nu fie impusă 
W/ o ideologie asupra ţării prin voinţa din afară Bă 
de opinia publică. 

Procurorul: - După părerea d-lui Maniu venirea la 
putere a partidului "Totul pentru ţară",după 
părerea Dvs.gşi potrivit ideologiei Dvs.,de- 
sigur că n'ar fi avut consecinţele acelea la 
care Dvs.trebuia să tindeţi. 

MartorulAuliu Maniu: - Nu voesce să vină partidul 

E e RR go ar 
nostru la putere şi atunci natural că nu voese 
să vină alt partid la putere. 

D-le Preşedinte,aşi avea o rugăminte,vreau 
în primul rând să văd stenogramele. In al doi- 
lea rând,dacă se dau publicităţii cele ce an 
depus aici,să se dea în întregime,iar nu trun- S pet 
chiat de cenzură,aşa cum se obişnveşte în vre- 
murile acestea,ca cine le citeşte să aibă o 
Ea 





8 : 0 > 
Zieriştii români care_iau parte _ISdesbate- 
= —— e 


———— > a 
rocesului lui Corneliu Zelea Codreanu, 





1/MConstantin Soldan -// 


Liviu Mirescu V 
Tiberiu Yornie / - 


2/. 
3/ 
4/, 
5/. 
6/. 
7/3 
8/. Viorel Vişoiu 

9/. Ovidiu Ioania V/ 

+ Grigore Malciu 

117, I.Iuliu d 
12/. Constantin Funâon/ 
13/. Gheorghe Ciocan V 
14/, 
15/. 
16/. 
17/. 


AI .Vişinescu V/ 
N .V.Stanciu A 


Stefan Florescu 


Kurt V.Gebauer V 
Gh.„Macoveseu [/ 
Pache Polihroniade L 
18/, A .Tisseseu / 

19/. Ion Nicolescu V 
20/JÂlie Ciutescu V 


Aristide Bărcănescu // 


Cassian Mihăilescu /- 


Universul 

Universul 

Timpul 

Timpul 

Curentul. 

Curentul. 
Informaţia 

Semalul şi Ordinea 
Capitala şi Seara. 
Le Moment 

Le Monent 

Porunea Vremii, 
Porunea Vremii. 
Frontul 

Bukarester Tageblatt. 
Lumea Românească 
Lumea Românească 
Neamul Românesc. 
Neamul Românese 


Semnalul . 









Direcţia Cercetare, 
Expozii, Publicaţii 





























































contrară legii, E 

Vă rugăn,pe baza art.336336 C.J.M.să îi E 

$ binevoiţi a amâna procesul pentru a ne putea p; |] 

pregăti apărarea în întregul ei,şi pentru ca 33 

acuzarea să aibă posibilitatea să-şi propună 

din timp martorii trebuineioşi,din toate pune- 

tele de vedere, acuzării, RATĂA Să 

Or,Domnule Preşedinte, sunt 5 sau:6 mărto- 

ri care sunt pe o listă separată la dosar,Aceş 

ti martori ne-au fost comunicaţi abia aseară, 

întâmplător. Asupra acestor martori nu ne-am 

3 putut face niciun fel de contra-probe,nieiun 

fel de contra-listi în apirare. 

— Cu ocazia procesului verbal Nr.254,pe car 

d1.Corneliu Codreanu îl-iscăleşte,D-sa spune: 

Am luat evnoştinţă de termenul de judecată, 

de faptele ce mi se impută,de textele de lege 

de lista martorilor şi informatorilor propuşi 

- adică în total textul legii - de acuzare,de [|] [| (|| 
numele apărătorilor din oficiu,cum şi de fap- [|] 

s tul că pot propune martori informatori sau 

$ experţi. 

. Iscăleşte: Acuzat Corneliu Z.Codream, 

Ori,Onorate Domn Preşedinte:lista martori 

lor era la dosar.Există însă o altă listă,de- 


pusă mult mai târziu,care nu este la procesul 





verbal Nr 4 - era aşezată volant la sfârşi- 





tul dosarului,iar Dl.Grefier'a avut grijă de 


a cusut-o acum în urmă - şi care spune: 


d (Citeşte numele) 
Vă rog,Domnule Preşedinte, si: 


aceste concluziuni ale noastre 





părere greşită în ceiace priveşte depui 


mea.Ori,dacă cenzura crede că este de tăiat 
ceva din ceiace an spus,să mi se dea voe să 
văd şi să judec eu,dacă aşa trunchiată cum 
este se poate publica,ori să cer să nu se pu- 
blice deloc. 

Preşedintele: - Tribunalul ia act. 

Martorulţ Zuliu Maniu: - Mai este nevoe să semnez 
procesul-verbal dacă este stenograma ? 

Preşedintele: - Stenograma este particulară,nu 
ține de noi. 

Martorul Iuliu Maniu: - Atunci,D-le Pregşedinte,rog 
să mi se dea voie să citese procesul-verbal, 
pentrucă,oricât de distinsă ar fi persoana 
d-lui Grefier,trebue să cunose ce semnez. 

Preşedintele: - Procesul verbal este un rezumat al 
celor spuse de Dvs. 

Suspenăd şedinţa până ce 41.Maniu va citi 
şi semna depoziţia. 
Şedinţa se suspendă pentru zece minute. 
La. redesehidere,este audiat nartorulWon- 
et ta 

Preşedintele: - Ce doriţi să întrebaţi pe martor ? 

Acuzatul: - Să fie întrebat martorul dacă în ca- 
sele sale,în mai multe rânduri şi în alte 
case,am avut întrevederi cu şeful Siguran- 
ței, a1yfernat. 

Martorul: - Este adevărat,şi în casă la mine şi 
la Carmen-Sylva,au fost mai multe întreve- 
deri,peste 7-8,nu-mi amintese bine câte, în- 
tre 41.Cernat şi d1.Codreanu. Aceste între- 
vederi au fost solicitate de d1.Cernat, în 
vederea constituirii de guvern.Se făceau ta- 

tonări pe lângă d1.Codreanv,pentru a i se 


oferi constituirea guvernului. 
ae 





- 297 . 
Acuzatul: - Domnule Preşedinte,41.Martor nu ştie 
discuţiile ce au avut loe între mine şi a 
D1 MG olo. Il rog să răspundă numai 
asupra faptului dacă în diferite rânduri 
d1.Cennat 1-a însărcinat pe D-sa ca să mă 
pună în contact cu dânsul. Snap 
Martorul: - DI.Cernat mi-a spus aşa. LA i) 
Preşedintele: - In ce an a fost aceasta ? 
Martorul: - In 1936,âacă îmi amintese bine. 


Acuzatul: - In tot timpul cât a fost şeful Sigu- 
—.— 


ranţei Generale,d1.Cernat în repetate rân- 
duri a făcut apel la dl.Iarca ca să facă 


intervenţie mine. 5 A 
O ( /n P/I - 
Martorul = 1937. 


Acuzatul: - Să spună dl.martor dacă au avut loe 
aceste întrevederi. 


Martorul: - Da. 


Depoziţia martorului GeneraMirgi1 Bădu- 


lescu. 

Acuzatul: - D-le Preşedinte,vă rog să binevoiţi a 
întreba pe d1.General dacă D-sa mi-a fost 
comanâat şi ce edveaţie a infiltrat în mine 
şi dacă crede că eu aş putea să fiu capabil 
de acte care să dăuneze Statului Român ? 

Martorul: - Am fost comandantul Comp.elevilor 
Liceului Mănăstirea Dealului în 1913 până 
la 1916. In acest timp,D1.Codreanu a fost 
un elev din clasa IV-a până la a VII-a.Nu se 
deosebea în rău prin nimic de ceilalţi. E1 
era un elev foarte bun şi spiritul pe care 
noi l-am infiltrat elevilor era spiritul 
de cavalerism,de camaraderie,de bună colegia- 
litate şi de buni patrioţi. Nu s'a deosebit 
de ceilalţi cu nimic în sens negativ-A fost 

Ai 





- 298 - 235 2 pa 


un elev foarte bun,iubit de camardzi şi D-nii 
profesor şi n'am păstrat despre dânsul decât 
amintiri foarte frumoase din tot acest timp. 
In ceiace priveşte partea a doua,dacă el 
ar putea să conceapă şi să îdolteacă în 
sufletul D-sale ceva care ar put !» dău- 


neze ţării şi neamului nostru,vă măr Liri 


> 
sese că acum în situaţia mea de militar 20 


mi-e permis să fac asemenea mărturisiri. In- 
să judecână după moâul cun s?a manifestat 
atunci ca elev,nu poate în capul meu să în- 
colţească aşa ceva pe vremea aceia.Nu spun 
mai departe şi vă rog să nu-mi cereţi să 


spun mai mult. 


Depoziţia nazioruluiVSavar Baze» 


D1,Martor cunoaşte activitatea po- 


vern ? 
Preşedintele: - De când 

vitatea partidului 
a avut credinţa că 
tere ? 

/ Sever Dan: - Cunosc migşearea de mult. Am 

în Parlament în novă rânduri şi în calitatea 
tg e a dar abtal 
mea de deputat al partidului naţional de pe 
“remuri am fost chiar secretar al partidului, 
apoi al partidului naţional-ţărănese,mă in- 
teresau toate mişeările şi îndeosebi mişea- 
rea naţională. Eu,în anul 1923,am ridicat 
chiar cuvântul în Cameră în mai multe rân- 
duri,pentru a veni în ajutorul tinerilor 
studenţi de atunci,încadraţi în mişcarea na- 


= /ia 





299 
ționalistă. parade 


Legături personale eu d1.Coâreanu n'am 
avut,însă de pe acea vreme; legături perso- 
nale s'au stabilit între noi acum câteva 
luni,sub guvernul Goga,câna la dorinta şefu- 
lui şi prietenului meu politie,DIW1ex.Vaida 
Voevod, făceam parte atunci din Frontu - 

o 
a 4 2 : : 
mânese,am căvtat săobţin o convorbire cu dl. 


Op-= 


Corneliu Zelea Codreanu. AI SI 


DA 
Din această convorbire nu s'au 'dobăat, 


legături politice între Frontul Românesc SP 
Partidul Totul pentru ţară. 

Pe d1.Corneliu Codreanu l-am mai întâl- 
nit apoi şi în alte rânduri,avânăd însărci- 
narea să-i fac oarecari comunicări. 

In afară de aceste împrejurări,l-am mai 
întâlnit în două rânduri; căzuse guvernul 
Goga,venise noul regim pentru care Frântul 
Românese luptase ani de'zile să fie instau- 
rat. In momentul acesta,pentru noi se punea 
problema atitudinei pe care o va lva Parti- 
dul Totul pentru ţară în faţa acestui nou 
regim. Pe această chestiune am avut cu dle 
Corneliu Codreanu discuţiuni obiective,foar- 
te temeinice şi foarte serioase,cari,la urmă, 
s?au fixat chiar într'o serisoare pe care 
dacă permiteţi,o pot citi. 

Preşedintele: - Vă rog să citiţi din scrisoare 
numai pasagiile care interesează întrebarea 


pusă. /y 
Martoru1: = Desigvr, Domnule Preşedinte. 
——————————— 
"Domnule Dan; 
"Vă mulţumesc pentru rândurile trimise 
acum câteva zile. Aveţi dreptate,nv este ea- 
zul ca mişcarea noastră să facă vreo âifi- 


./. 





= 300 = - 


cultate noului guvern. Dvs.ziceţi să lăsăm 


un an; eu zic să lăsăm doi ani şi mai mult. 


Să dea Dumnezeu să facă numai bine". 
Şi mai dparte încă un pasaj în acelaş 
sens: Oe 
"Cu toate acestea,vă rog să fiţi SIA fie 
că nici o dificultate,de nici o natură,nun 
va avea guvernul din partea noastră. Cred 
că swnt clar: nu vreau să ne baten cu nimeni 
pentru a veni la guvern. Eu recunose că nu 
este timpul nostru acun,o să vină mai târ- 
ziu. La 38 ani şi jumătate să dav semne de 
nerăbdare ? N'ar fi caraghios din partea 
mea,când am atâta viitor în faţă ?" 
Aă/febastian Radovici: - Domnule Preşedinte,rugăm 
pe d1l.Martor să ne lase şi novă,pe banca 
apărării,o copie de pe această scrisoare. 
Comisarul Regal: - Sunteţi bun să ne spuneţi cum 
v?a parvenit această serisoare ? 


Martorul: - Mi-a fost trimisă personal printr?un 


curier. 
AwvWPaul Iacobescu: Crede â1.Sever Dan,în calitate 


de om politice,că măsvrile care se lua în con- 
tra propagandei noastre,ca şi în contra pro= 
pagandei celorlalte partide de opoziţie,se 
puteau discuta ? Şi nu ge discutau întotăeau- 
na cu ocazia diferitelor alegeri,atitudinea 
autorităţilor,pe bază de acte şi de ordine 
poliijenegti venite dela Centru ? 

Martorul:/ A POET SISTONIUI PDS care I-am- practicat 
în atâtea rânâvri,atât împreună cu prietenii 
mei,cât şi ev personal. Aceasta,pentrucă din 
nenorocire,sub vechiul regim,luptele electo- 
rale,luau aspectul unui adevărat răsboiu ci- 


vil,eu arestări ,închi soare,sârnă ghimpată, 





bilete de cireulaţie,morţi,răniţi. Toate 
acestea însemnau protestări permanente. 

AWPaul Iacobescu: - Să ne răspundă G1.Martor dacă 
0 


ordinul la care se referă D-sa şi pe care 


D-sa 1-a primit,nu seamănă foarte mult cv 


acela pe care l-am văzut „di ovdonaaţa defi- 


nitivă ? RAR 
Ri Ry 
Preşedintele : Iar 11 faceţi pe martor judecăţoe. 
Av,Paul Iacobescu: Ordinele acestea emanau dela 


autorităţile poliţieneşti,ordinele care 


av caracter, secret ? 
V CVT $ dp 
Martorul Ş potițieneşti şi 


dela organele administrative; dela Prefee- 
tură şi chiar dela Jandarmerie. 

Dacă îmi aduce bin€ aminte,erau între ele 
circulări care mai se executau,mai nu se 
executau. Dar,în orice caz,au existat aceste 
circulări. Ele sunt publice. Ele av fost dis- 
cutate la timpul potrivit chiar în Parla- 
ment. 

Av.Paul Iacobescu: Ele aveau caracterul secret 
pentru ca să nu cadă în mâna acelora pe 
gare îi vizav. 

Preşedintele: Mai aveţi de pus vreo altă între- 
bare ? 

Av.Paul Iacobeseu: Nu,D-le Preşedinte,vă mul- 
țumesc. 


- Martorul semnează depoziţia. 


Este introdus nartoruly6arol Beker,căruia 


i se stabileşte identitatea şi i se ia jurământul. 

Acuzatul: Să răspundă dl,martor dacă,în legătură 
cu traducerea cărţii mele în limba germană, 
venea pe la mine,însoţit de un prieten,preot» ș 


V Arnold Roth. 
x [3 





24) A 
302 - 


Preşedintele: D-le martor,vă duceaţi pe la Si 
Codreanu Împreună cu dlvrnolă Rothpreot, 
în vederea traducerii pia d-sale intita- 
lată "Pentru legionari" ? 

Martorul: Am fost rugat de un a09£E: $ dare 
evnose de mult,asistent la Scoala Polit 


că şi cu care am lbcrat în acelaş labor! 


. . . Pi : | . 
D1. Inginer Wonică,$ă-i spun dacă ştiu pe ci- 


neva care să corecteze sau să facă traducerea 
cărţii "Pentru legionari" a d-lui Coareânv, în 
limba germană. | 

I-am răspuns că ev,personal,aşi fi în 
stare să fac acest lucru,dar nu sunt nici 1li- 
terat,nici poet şi i-am recomandat pe un yoet 
şi scriitor german,pe dl.Arnolăd Roth,preot 
şi împreună cu D-sa am fost la d1.Codreanu, 
care ne-a rugat să revedem traducerea în lim- 
ba germană a cărţii,ceiace an şi făcut. 

Acuzatul: D-le Preşedinte,vă rog să întrebaţi pe 
41,Martor,dacă de câte ori venea la mine în 
aceste împrejurări,a putut observa că eu eram 
supărat şi chiar în conflict cu ziariştii din 
Germania,pentru articolul apărut în ziarul 
"Voelkischer Beobachter",în luna Decembrie 
1937,articol ofensator la adresa mea ? 

Preşedintele: Ce ştiţi despre atitudinea d-lui 
Codreanu faţă de ziariştii germani,după arti- 
colul publicat ? 

Martorul: Ştiu că a1.Corneliu Codreanu,în mai multe 
ocazivni,s'a arătat supărat pentru chestiunea 
aceasta şi avea sentimentul că i se arăta o 
adversitate mişcării D-sale,pentru motivul că 

decât o adversitate mişcării 
ul că nu i se primise de 
ziarul "Voelkis r Beobachter" rectificarea 
A 





- 303 - 3 
trimisă,articol care,din punct de vedere al 
mişcăriivlegionare,era eronat şi fals. 

Acuzatul: "Voelkischer Beobachter" -poate cunoaş- 
te dl,martor aceasta - are caracter oficial 
sau este o simplă foaie DC) culară 7 

Preşedintele: Ziarul ee i ag op 
are caracter oficial ? 

Martorul: Este oficiosul partidului naţional să 
socialist german,sub conducerea d-lui Rosen- 
berg,care este un fel de conducător spiritual 
al mişcării naţionaliste germane. 

Preşedintele: Mai aveţi vreo întrebare de pus ? 

Av VBaul Iacobescu: Nu,D-le Preşedinte. 


Martorul semnează depoziţia. 


Este introdus oii d sg Ghica,căruia i 
se stabileşte identitatea şi i se ia legiuitul 


jurăpânt. 
(OV E pitic 
Av Cosmovici: rim Preşedinte înainte de a 


trece la audierea D-lui martor,vă rog să 


binevoiţi a fiza foto-copiile depuse de mar- 
torul/Sever Dan. Nu vrem să prejudicien cu 
nimic aprecierea Dvs.asupra unei astfel de 
probe,âar pentrucă dorim să nu ni se facă 
nici un fel de obiecţiune când an vrea să 
le folosin. 

Preşedintele: Eu nu le pot viza. Le vizaţi Dvs. 
Acuzatul: Să răspundă dl.martor dacă cunoaşte că 
eu am fost ofensat prin articolul din 3 
Decembrie 1937,publicat în ziarul "Voelki- 

scher Beobachter",oficiosul partidului 


naţional-socialist geramane .[ 


Preşedintele: Ce ştiţi Dvs.despre articolul publi- = 


cat în ziarul "Vălkischer Beobachter" ? 


Martorul: La sfârşitul lui Decembrie,anul trecut, 





304 
= ORE 
â1.Codreanu mi-a spus într?o zi că s'a publi- 
cat în "Vălkischer Beobachter" un articol AA 
injur igg la adresa D-sale,seris,cred,de dl. 
Istrate Micescu şi că acest articol n'a fost 
rectificat aşa cum cervse d1.Codreanu. 

De atunci d1.Codreanu mi-a repetat de mai 
multe ori că nu va mai primi niciun ziarist 
german. Op 

Preşedintele: Mai aveţi vreo altă tnteddlZa 4 : 
Acuzatul: Atât. Fie 
Martorul semnează depoziţia. 


- Este introdus Dr antacuzino „martor. 


AWP. Iacobesev: D-le Preşedinte,rugăn pe dl.mar- 


tor să ne spună dacă ştie că cireulările tri- 
mise de partidul Totul pentru ţară erau fă- 
cute şi de Generalul Cattacuzinoe 

S'a spus că multe din aceste circulări 
erau scrise de Corneliu Codreanu şi numai 
semnate de Generalul Cantacuzino. 

Preşeâintele: Ce puteţi răspunde la această în- 
trebare ? 

Martorul: Ştiu că niciodată Generalul Cantacuzi- 
no nu a lăsat un lucru să iasă din mâna lui 
şi să poarte iscălitura lui,fără să fi în- 
grijit să-i dea forma cea mai definitivă şi 
expresia proprie de gîndire. Nu a tolerat 
niciodată să facă un lveru în care răspunde 
rea lui să nu fie angajată cu totul când el 
iscălea. 

Din toate actele şi hârtiile Generalului 
Cantacuzino pe care le posed ca moştenitor, 
cunosc această meticulozitate şi această con- 
ştiineiozitate a Generalului,aşa încât nu 


cred ca dacă vreo hârtie poartă iscălitura 
Generalului Cantacuzino,să nu fie opera lui, 


./e 





- 305 - , 
chiar dacă nu este scrisă de el,sau fie cel 
puţin dictată de el. 

Acuzatul: Rugăn să întrebaţi pe 41.Martor dacă 
ştie că Generalul Cantacuzino mi-a dictat mie 
o serisoare,cână era bolnav pe pat la Predeal, 
scrisoare pe care am publicat-o apoi în ziare 


şi dacă Generalul a văzut scrisoarea,care în- 


cepea astfel: mă lupt cu mosrts& AA 7 


Martorul: Generalul Cantacuzino nu mi-a spus [veeă s 
niciodată despre această sorisoare. Ştiu : 
însă că Generalul Cantacuzino a fost aşa de 
slab,când era la Predeal,încât nu putea serie 
nimie cu mâna lui. L-am văzut în acel timp şi 
am primit dela el scrisori scrise de altcineva 

Generalul avea un fecior care se numeşte 

Monstantin Raicu. Am citit în ordonanța defi- 
nitivă că se atribue această circulară,iseă- 
lită de Generalul Cantacuzino,lui Corneliu 
Codreanu. 

Acest Constantin Raicu a fost la mine 
zilele acestea. A citit şi el aceasta şi mi-a 
declarat că a fost de faţă când această seri- 
soare a fost dictată de Generalul Cantacu- 
zino lui Corneliu Codreanu. 

Omul acesta este în Bucureşti şi dacă soco- 
tiţi necesar,D-le Preşedinte,puteţi să-1 
chemaţi . 

Şedinţa se suspenâă pentru 10 minute. 

La redeschidere. 

AW Paul Iacobeseu: D-le Preşedinte,ţin să vă adue 
ia cunggtiniă Gă înţelegem să renunţăn încă 
la o serie de martori. Iată această listă: 
Nintilă Dongoroz. Să vă explie dece renunţăm 
la audierea D-sale ? Fiindeă D-sa era chemat 
pentrua răspunde la o întrebare pe care Dvs. 

z/l3 





consecinţă să ne îngăduţi că în conformitate 


cu textul legii,să ne facem apărarea legală 


Procurorul: - Domnule Preşedinte şi Onorat Tribu- 


nal,opun ca argunent aceiaşi depoziţie din 


acelaş text de lege invogăt! dd Orpyeta-apira- 


Ea 
re pentru admiterea celui de al treilea AT 


dent,ridicat acum; şi anume dispoziţiile fi- 
nale din art.254,în care se arată obligaţia 
de a prezenta lista martorilor sau inforaato- 
rilor,cu ocazia îndepi inirii formalităţilor 
prevăzute în prima parte a art.254 din C0.J.M. 
şi afând noi facultatea - înţelegână prin 
"noi" atât pe mine,cât şi apărarea - să pro- 
punem martori într'un termen atătat şi amne 
mu se vor cita decât acele persoane a căror 
adresă a fost complect arătată,iar lista a- 
cestora se va propune cel mai târziu 5 zile 
după îndeplinirea de către Preşedinte a for- 
malităţilor prevăzute de acest art.254, 

In orice caz,vă fac delaraţia solemnă 
că aceşti martori,dacă Dvs.veţi socoti că nu 
au fost regulat notificaţi,renunţa dea fi 
audiaţi ca martori şi rog Onoratul Tribunal 
că, în virtutea puterilor discreţionare pe 
care i le acordă legea,să admită a fi audia- 


4i ca informatori, 


Ay„Horia Cosmovici: - Domnule Preşedinte,daţi-ne 


voie să adăoeăm următoarele lucruri: 

Sunt două feluri de probe într'un proces 
Este proba care pleacă din iniţiativa mea, 
dar mai este o contra-probă sau cum spune 
textul mai binevoitor citit de Dl,Procuror 
General: informatori, martori, experţi în 


descărcare. 





aţi tranşat-o,astfel încât aceasta fiind 
tranşată,renunţăn. SPA 
Deasemeni ,renunţăn la D-nii: Mimion Mehe- 

dinţi, Profibr, Gerota „General rinţeseuylon 
Cantacuzino» DrVropa, Ingineryfiigurtuylon Poti, 
InginerMon Ionieăylonst. izgetoi nuyiaed. 
agpeale le Preşedint AOPSRAT ta, 

) înte,deocamda i martori 


- Aa Lă 
nu sunt prezenţi,întruvcât am renunţat la cei 





doi cari sunt aici. Stăruim însă în avâierea 
celorlalţi martori,la cari nu am renunţat. 

Vă rugăm,Domnule Preşedinte,să interveniţi 
ca citaţiile să fie trimise,pentrucă suntem 


informaţi că ele nu au plecat în provincie. 


Astfel Mae cate este un martor principal, 
i 


nu a primit citaţia. 

Acuzatul: Domnule Preşedinte,ţin în special să fie 
aduşi martorii dela Ciuc. Aceştia sunt mar- 
tori de fapt,oameni cu cari am lucrat,nu sunt 
martori de bună purtare. Voesc să dovedescu 
cu ei în special chestiunea circulării făcută 
către informatori,care este de o importanţă 
covârşitoare în acest proces. Respectuos rog 
să binevoiţi a da ordin să fie aduşi. 

Preşedintele: Chestiunea este soluţionată prin 
unirea incidentului cu fondul. Intervenţiuni 
s'au făcut şi au să se mai facă. 

Acuzatul: - Stăruim asupra lor. 

Procurorul: Domnule prim-preşedinte,cu ocaziunea 
incidentului asupra martorilor şi în special 
asupra neregularităţii notificării celor 4-5 
martori,la cari am renunţat,s'a tranşat aceas- 
tă chestivne,dar v'am rugat atunci să-i ci- 
taţi ca informatori,potrivit art.309 din 
C.J.M.şi să binevoiţi să-i interogaţi,dacă 

af 





- 307 - 


4 
sunt prezenţi. “da 


In ceiace priveşte pe martorulYGhiocel, 
eul roca Me et 


declar,dacă nu este prezent că renunţ la el, 

rămânând bine înţeles,ca potrivit dispoziţiv- 

nilor din C0.J.M.să se citească declaraţiunea 

lui. IOPzRa Ț 

Aste strigat martorul Ghiocel şi cul d 7 

punde. ui 

Preşedintele: Să fie întroduşi informatorii,dacă 
sunt prezenţi. 

Ay fizeta Gheorghiu: - D-le Preşedinte, întrucât 
în şedinţele precedente Dvs.nu aţi hotărât 
să fie citați aceşti informatori,în virtutea 
puterii discreţionare,eu nu văd cum sunt pre- 
zenţi de azi dimineaţă aceşti martori,cână 
n'au fost citați. 

Ca să fie admişi,trebue să ne arate Dl. 
Procuror General ce înţelege să dovedească 
cu ei,iar noi să avem cwvântul pentru a âis- 
cuta această cerere. 

Procurorul: Aceşti informatori au fost citați în 
calitate de martori. Lor nu li s'a comunicat 
că n'au fost admişi ca martori,ei ca informa 
tori. Ei au venit şi,probabil,av stat tot 
timpul pe sălile tribunalulvi,aşteptând să le 
vie rândul să fie aduşi pentru audiere. 

Eu cer,onoratului Tribunal,ea potrivit art. 
309 să-i avdieze în cazul când sunt de faţă, 
considerând că au fost citați. 

Av.Lizeta Gheorghiu: D-le Preşedinte,niciodată nu 
s?a făcut apelul acestor martori şi mă mir 
totuşi că sunt pr nţi. Ar urma ca Dvs.să vă 
pronunţaţi astăzi asupra admiterii lor,în 


contradictoriu cv noi. 


Procurorul: D-le Prim Pre 





binevoiţi a satisface cererea apărării şi 


anume să-i citați pentru şedinţa viitoare. 


AyWlizeta Gheorghiu: Mai întâiu să arate d1.Pro- 
curor General ce voeşte să stabilească cu 
aceşti martori,ca să vedem dacă Dvs.,D_le 


Preşedinte, Îngăduiţi şi dacă sunt coneludenţi,; 


pentru ca eventual să ne opun ti) - 
Preşedintele: Intrucât sunt prezenţi Tri tităa şl 


în virtutea art.209,aamite avâierea lor ca 19 


informatori. 


- Este introdus informatoru Mon Ha iu 


Procurorul: Aceşti informator cunosc acti 
acuzatului pe toate tărâmurile. Să ne spună 
ce cunoaşte în activitatea acuzâtului în ce 
priveşte capetele de iar) dl i se aduce 
în acest proces. 4 

Preşedintele: Vă rog formulaţă întrebarea precis. 
Ce anume vreţi să dovediţi 2 

Procurorul: Dacă ştie cevă în legătură cu circulă- 
rile adresate cătrg intormatori zi 

Informatorul I.Hagiu ș Nu ştiu nimic Ge cireulă- 
rile acelea. En fost membru a]. frăţiilor 
de cruce la Galaţi,cână eran în clasa 4-a 
de liceu. Am plecat din frăţie pe o chestiu- 
ne naţională : la o adunare a fost înjurat 
Mareşalul Averescu. 

Preşedintele: Acestea sunt chestiuni străine. 

Ce ştii în legătură cu circulările de cari a 
a întrebat d1.Procuror ? 

Informatorul: Ştiu atât : am văzut ordinul dat 
de acuzat lui Mihail Stelescu ca să-l omoare 
pe Duca. In acest ordin spunea ...... 

lintele: Nici aceasta nv interesează. Ce 
alte circulări mai cunoşti ? 


Sas 





Informatorul: Circulara prin care se dădea ordin 
să-l omoare pe Titulescu,scrisoarea 1uiMBanea. 
în care era înjurat acuzatul,pentru atitudi- 
nea lui teroristă şi îi spungș, că nu se soli- 

3) 


darizează cv el. “AAp 


i 
a A i 
Procurorul: Frăţiile de cruce,aşa cum erau SrAs >) 


nizate,constituiau organizaţiuni secrete ?"* 

Informatorul: Da. Constituiav. Eram adunaţi în 
grupuri de 4-5,ne întrunean într?o după 
masă, Sâmbăta,primeam ordine,avean vn jurământ; 
eram legaţi să nu spunem nimic,nu avean voe 
să luăm contact cu nimeni decât cu membrii 
Frăției. Cei cari erau dovediţi că au spus 
ceva din ceiace se spunea în frăţii,erau 
pedepsiţi. 

Procurorul: Domnule Preşedinte,renunţ la ceilalţi 
informatori. 

- Tribunalul ia act. 

AvMfaul Iacobeseu: Fecen o singură remarcă: pro- 
cedura cu martorii noştri absenţi este ne- 
complectă. 

Procurorul: Potrivit art.290,această chestiune 


s'a diseutat,iar Tribunalul s'a pronunţate 


- Şedinţa se ridică la orele 12,10,anunţându- 


se cea viitoare pentru mâine,la orele 9. 





lu 


PROCESUL CORNELIU ZELEA CODREANU 


26 Maiu 1938 - eade 
“Tla f 


Şedinţa se deschide la ora 11. e 


Este introdus acuzatul. 

AwWforia Cosmovici: D-le Preşedinte,an cere foar- 
te respectuos evvântul,întrucât este vorba 
de un fapt foarte important care urmează a 
se lămuri şi de care,potrivit art.309 din 
legea Dvs.organică,credem că putem uza 
şi-l putem dovedi. 

Iată despre ce este vorba : voi fi foar- 
te concis. 

In principiv,aşa cum s'a apărat inculpa- 
tul,şi cum am arătat şi noi,nu pten răs- 
punde decât de ceiace pleacă dela noi,de ce 
a seris inculpatul,cun a seris şi ce a sen- 
nat el. Inculpatul recunoaşte tot ceiace a 
scris e1,dar ceiace nu este dela el,a spus 
că nu poate să recunoască. A spus: la mine 
au venit multe lucruri,era lvme mvltă,s'au 
adunat multe şi nv pot săvrăspund dece a 
venit din afară înăuntru. Pentru ce pleacă 
tela mine,îmi asum toată răspunderea. 

Ei bine,una din piesele care formează un 
capăt principal de acuzare şi care ne vine 
din afară - în ceiace ne priveşte pe noi — 
este o piesă însemnată,dacă vă adueeţi amin- 
te - şi mă refer la ea - care constitue fun- 
damentul acuzaţiei încadrate în art.209 

./ 





- 314 = 
punctul 4.Nu va fi nevoie de nici o şedinţă 
secretă,pentruvă voi evita anumite pasagii. 

Vă aduceţi aminte că era o serisoare 
ciudată,incoherentă,despre care acuzatul 
a spus că,cu mintea lui 1ilflBey pa felul 
lui clar de a serie,nu pricepe cun a d: 
tut să conceapă şi să scrie aşa ceva.Dvs.vă 
amintiţi că inculpatul a spus că piesa aceas- 
ta nu este scrisă de el şi a adăugat : "Am 
fericirea că piesa aceasta nu este scrisă 
la maşină,ci de mână,căei poate într'o zi 
mă va ajuta Dumnezeu să găsese între cei 
18 milioane de loevitori ai acestei țări ,pe 

cel care a scris-o şi mi-a trimis-o,ca să-l 
întreb ce a gândit când mi-a seris-o şi mi-a 
trimis-o,ca să mă pună astăzi sub o astfel 
de oribilă acuzare". 

Ori ,ceiace era frapant în această seri- 
soare,erau dovă expresiuni,nu expresiuni 
technice şi nici raţionale. Erau într'ade- 
văr două lucruri curioase de tot. Iată,ci- 
tese fraza: 

"Graţie unui nou sistem economie de îm- 
bogăţire mutvală prin ceiace numim economie 
automată,vom putea realiza cele mai legitime 
deziderate naţionale şi internaţionale". 

Şi d1,Codreanu a remarcat aci că sunt 
două expresiuni care izbesc: "îmbogăţire 
mutuală" şi "economie automată" ! Multe 
lueruri pot fi automate,dar economia nu. 
Este ceva incoherent. 

Ei bine,se întâmplă că,umblând prin ţară, 


în toate părţile ca să adunăm probe,ne cade 


o carte în mână,cartea D-1vi Văâuleseu Tanir, 
să 3 





- 
. 


CI] 4 


doetor în ştiinţe economice şi i | hu 
în Ministerul Edueaţiei-Naţionale,care înti- 
tulată "Neocooperaţia",iar dedesubt era scris 

sn Î p: E i e a ci LU] bo ă- 
ca subtitlu: Economia automată” „gi Imbog 


<Ra7 


țire mutuală". 


Desigur că imediat am luat cartea şi ah E 


examinat-o. Şi mai este încă un lveru,onorat 
Tribunal,este norocul că această carte poartă 
odedicaţie a autorului,către persoana căreia 
i-a fost trimisă,dedicaţie serisă cu mâna: 
"Domnului Marinescu,cu toată simpatia. Tamir, 
1 Decembrie 1936". Aven deci şi un seris. 

Domnule preşedinte,dela început vă rugăm 
să luaţi notă de acest lucru: Noi nu facem 
nici un fel de afirmaţiune,dar în oficiul 
nostru sfânt de a apra un om,în a cărui 
cinste credem,noi suntem obligaţi să supunem 
judecății Dvs.gi acest lueru. Noi nu spunen: 
Aşa s?au întâmplat 1peruzi leA8E pugăn să 
fie chemat d1/Vfanir?si dIMarineseu ca să 
explice. 

Iată ce este caracteristic: Prefaţa,care 
arată cuprinsul cărţii: "Cuvânt înainte". "In 
primăvara anului 1925 am conceput "Neoeoope- 
raţia",ca o complectare a unei alte lucrări 
rămase nepublicate "Le cite cooperative", 
comunicată la Montpellier încă din 1923 savan- 
tulvi economist Charles Gide. Valoarea ideii 


de neocooperaţie ... 


./e 





sd + 
fraza din scrisoare: "Rezultatele suprin- 
zătoare la care ajungem,atunei,în 1925",era o 
întrebare care îl preocupa de mult pe d1.Ta- 
mir - "prin sistemul de îmbogăţire mutuală 
întemeiat pe avantajele exe ionale ale eco- 

REA aaa <A, 
nomiei automate"ete.,şi iată şi bă aan 
scrisoare: "Graţie vnui nou sistem oconottă 
de îmbogăţire mvtuală,ceiace noi numime eeo- 
nomie automată". 

Deci ,este frapant,Onorat Tribunal,această 
asemănare. 

In fine,iată o dorinţă a lui de a comunica 
oamenilor responsabili din această ţară,con= 
âveătorilor,această ideie de îmbogăţire mu- 
tuală şi de economie automată: 


"Dar în ultimul timp,complicaţiuni ....... 


(citeşte) 


... .... ............ . . .. .. ....cccccccccccoooe.e 


oamenilor cu răspundere". 


In sfârşit,mai este unul dintre pasaje, 


tot aşa de frapant: "Dar în timp ce în Ger- 


mania,intransigentul Hitler se sufocă" şi 
aşa mai departe. 

Procurorul: - Chestivnile acestea le veţi vtiliza 
la fond. 

AvVHoria, Cosmovici: Citesc mai departe: "Cu 


credinţa neclintită în puterea mântuitoare 


a adevărului ssssocccca.......c.sese dies ă 


lipsurile inerente". 
Deci,ceiace-l interesa 
aa 





este plină toată cartea,sunt: economia auto- 
mată şi solidaritatea naţională. 

Mai departe: "Sistemul de îmbogăţir$ tai 
tuală al neocooperaţiei întemetat pe........ 


o... ..... ......... 


(citeşte) 49, 
a APR 
nm mmm nete pi 


ES 


.. 
(3 
x, 


în una şi aceiaşi instituţie". 
Deci,conchid: Această piesă,scrisoarea 
care se găseşte în ultima pagină a dosarului 
Nr. III,constitue un principal capăt al acu- 
zării,calificată sub art.209 punetul 4 şi 
are acelaş caţinut,caracterizat prin două 
expresiuni,două idei care nu reprezintă 
nimic din punct de vedere ştiinţifice ....... 
"Economia automată"şi "îmbogăţire mu- 
tuală",fraze identice,în scrisoare şi în 
deficaţie. Vă rugăm să observați această 
frapantă apropiere,iar pe de altă parte,fap- 
tul că pe prima pagină se găseşte o dedica- 
ţie scrisă cu mâna. Veţi vedea astfel şi 
Dvs. „comparând serisul,în special literele 
caracteristice,p-ul,de exemplu şi cifrele,- 
veţi vedea exact aceleaşi caractere.Dease- 
menea,veţi observa în &dâicaţia către Mari- 
nescu,aceiaşi pornire a literei m - avem 
un p şi În scrisoarea dela dosar,- veţi 
vedea apropierea frapantă între scrisul din 
dedicație şi felul scrisului din scrisoarea 
dela dosar. 
Vă rugăm,prin vrmare,să binevoiţi a dis- 
pune, întrucât stă la Bucureşti,citarea aces- 
tui domn Manirysă vină să Zai DEplioaţia, 


dacă D-sa a conceput şi a scris scrisoarea 
./. 









- 315 - Ră 


Dă. 





dela dosar şi felul în care a venit această 






serisoare la D1,Codreanv,- dacă s'a găsit 


$ acolo. AMA 


In acelaş timp,rugăm să A, citat şi dle dle 






- Marinescu,căruia i se decit adeâstg catia 


e e a e Cp Fi3g 


ca să vină şi D-sa să ne explice. 
In sfârşit,dacă veţi crede de cuviinţă, “ 







cerem să ne daţi şi posibilitatea vnei ex- 






pertize,de către o persoană care se pricepe, 






veţi vedea frapanta asemănare,să spună dacă 






scrisoarea e îÎncriminată şi dedicaţia nu 






4 sunt scrise de vna şi aceiaşi mână. 


Dar toate aceste lucruri,după cum şi fap- 






tul de a cere D-lui Tamir o scrisoare scrisă 






t 


de mâna D-sale sau să serie în faţa noastră 






o serisoare,- toate aceste fapte,încă odată, 






le punem din punctul de vedere al probi- 






tăţii,sub care vrem să prezentăm acest pro- 






ces,în felul următor: 






Nu putem arăta cum s'au petrecut lucruri- 






le,dar sunt aşa de izbitoare aceste lucruri, 
Lă încât vă rugăn să binevoiţi a primi conelu- 
d ziile noastre şi a admite toate cele trei 







capete de cerere; 


x Acuzatul: Domnule Prim Preşedinte,vă rog să-mi 






daţi voie să adaug câteva cuvinte. 






Una din piesele cele mai grave care 






aruncă asupra vieţii şi onoarei mele o lu- 






mină vrâtă şi pe care se bazează acuzaţia, 






după o instrucţie de o singură zi,este 


această scrisoare. 
Eu nu puteam să dovedese cu alteeva în 


faţa Dvs.decât cu evvântul meu de onoare,n'am 








avut altă posibilitate.De aceia v'am cerut 
./. 





CNSAS 
” Direcia Cercetare, 
Expoziţi, Pubicaţi 


Cu alte cuvinte D-ta cu a 
încarci,mi le ş în spinare. 

Ei bine,daţi-mi voie să mă descare 
Acesta este înţelesul aliniatului 2 
de unde să ştiu ceiace D-ta îmi pui în spina- 


re,dă-mi voie,după ce iau chnoştinţă fsA pro- 


pun şi eu martori în descărcare. Aceasta este 


utilitatea şi redacţiunea textului, 

Ailiniatul ultin pe care l-a citit D1,Prin 
Procuror în cuprinderea: "Nu se vor cita de- 
cât acele perroane a căror adrese au fost 
complect arătate; iar lista acestora se va 
propune..." 

Inchid cartea.Este şi dureros 8ă răspund , 
Când eu nu ştiu pe cine să pun să mă descarce, ji 
este dureros că dl,Procuror,când au nu am 
avut cunoştinţă de aceşti martori să mai spu- 
nă că nu am arătat adresele martorilor mei în 
descărcare. 

Procurorul: - Onorat Consiliu,eu an făcut declara- 
iunea formală că renunţ ca aceste persoane 
propuse în ultimul timp ca martore să fie 
audiate.Dar nu se poate contesta existenţa 
unui text de lege care îmi dă dreptul şi mie 
şi Dvs.,domnilor apărători - rămânând ca dl. 
preşedinte singur să aprecieze - dacă în 


cursul desbaterilor putem propune să se aducă 


nunţt ca aceste persoane să fie audiate ca 
martori: dar cer în schimb aplicarea dispo- 
ziţiunilor art.309, care spune 





respectuos ca să se fotografieze această 
serisoare,În nădejăea că Dumnezeu mă va aju- 
ta să pot descoperi pe autor. XA 
Cu cinci minvte înainte de a se începe 
şedinţa,Dumnezeu mi-a aj nâgi, Ei fag a apă- 


- 
soarea respectivă şi care cuprinde şi ioă 


rut această carte,care etate Aă seri- 


aa 3 


dicaţie,de unde se poate vedea,nu de cătră 

un expert,dar de orice om de bună credinţă că 
este exact acelaş scris din scrisoarea care 
mi se atribue mie. 

Domnule Preşedinte şi Onorat Tribunal,vă 
puteţi închipui ce ar fi fost dacă această 
carte ar fi venit mâine,după ce Dvs.m'aţi 
fi condamnat pe mine,pentru această chestiune 
pe care eu nu puteam s'0 dovedesc, Ce era 
de viaţa mea ? Eu erameondamnat la moarte 
morală şi aproape fizieă.... 

Preşedintele: Vă rog să lăsaţi aceasta. 

Acuzatul: Şi întreb unde ar fi fost şi conştiin- 
ţa Dvs.când aţi fi putut să mă condamnaţi 
pe o asemenea chestiune. 

Deaceia,cer respeetvos onoratului Tribunal 
să binevoiască a da posibilitate să seap de 
această acuzaţie,fiinâcă noi vă aducem dovezi 
precise şi ca scris şi ca conţinut, în privin- 
ţa autorului acestei serisori. 

Vă predăm cartea. 

Proevrorul: Domnule Preşedinte,este drept,potri- 
vit art.309 din Codul Justiţiei Militare, 
părţile pot cere Tribunalvlui anumite proba- 
torii,iar d1.Preşedinte are facultatea să 
aprecieze dacă ele sunt coneludente sau nu. 

Socot că probatoriul care vi se cere as- 

./. 





tăzi este neconeludent,îÎn sensul că apărarea 
va avea posibilitatea în fond să-şi desvolte 


apărarea pe baza acestei cărţi pe care ANA 


prezentat-o,încât astăzi nu mai e nevoie de 
a se mai aduce alţi informatori. 

Dealtfe1,Dvs.n'aţi soluţionat încă inci- 
dentul unit cu fondul, DySretrăgându-vă În 
Camera de deliberare aveţi desi o j 
tatea să ajungeţi la acest i ml 
cazul cână nu aveţi elemente suficiente de 
apreciere. 

Concluziile mele sunt pentru respingerea 
incidentului. 

nfientzeseu: Domnule Preşedinte,Onorat Tribunal, 

socotim că chestiunea care s'a adus acum 
în faţa Dvs.este prea gravă pentru a se 
trece uşor asupra ei. : 

Este vorba,cum a spus şi Corneliu Codrea- 
nu,de o piesă principală,care formează obiec- 
tul acuzaţiunii de provocarea revoluţiei 
sociale în România. 

Când noi venim cu această piesă prin care 
vrem să dovedim că actul incriminat nu ne 
aparţine novă,ci unei persoane străine,câna, 
în acelaş timp,vrem să dovedim modul cum acest 
act încriminat a fost găsit în biroul nos- 
tru;- prin urmare o dovadă pertinentă care 
duce imediat la risipirea acestei acuzaţiuni 
aruncată lui Corneliu Codreanu;mnă mir cum 
D1. Procuror General,într'o chestiune care 
poate să aibă repercusiuni atât de grave asu- 
pra onorabilităţii unui om,în sarcina căruia 
se ridică o acuzaţiune atât de gravă,mă miră, 
zie,cum d1.Procuror General,singur,călăuzit 

./e 








+ 


AWlizeta Gheorghiu : Domnule Preşedinte,nă 






- 318 - A 


de sentimentul dreptăţii,nu se asociază la 





cererea noastră,pentru că acest domn Tamir 





să fie chemat în faţa Dvs.şi să depună, /, . 





jurând pe eruce,ca să putem descoperi ade- 





vărul. 





Domnule Preşedinte,Onorată Curte,este 





vorba nu numai de expertiza grafică pe care 
Dvs.puteţi s'o faceţi chifipfa, faţa instan- 
ţei,este vorba de ceva mai mult! olapye 
concludentă care să şteargă în faţa Ai) 








tocmai una din piesele cele mai grave,de 





care desigur că dl.Procuror General se va 





lega în acest proces. 





Şi vă întreb,cum poate d1.Procuror Gene- 





ral să ne ceară nouă avocaţilor apărării 





să pledăm în acest proces,cânăd nu aven po- 





sibilitatea ca în prealabil să spulbermă în 





faţa Dvs.toate acuzaţiunile care se aduc, 





printr'o probă coneludentă. 
Altfel,ce rămâne în faţa Dvs.? Rămâne 






afirmaţiunea noastră că scrisoarea este a 





D-lui Tamir,dar o afirmaţiune pe care n'am 
dovedit-o încă. Aşa încât dovada pertinentă 


o cerem în faţa Dvs.şi în baza drepturilor 







disereţionare pe cari le aveţi,Dvs.trebue 





să păşiţi la o instrucţiune compleetă în 





acest proces. 






adresez spiritului Dvs.de echitate,eare,în 
baza art.309,a îngăduit eri,citarea în faţa 







onoratului Tribunal a unor martori,a căror 


depoziţie era absolut necesară pentru apă- 





rare. Vă rugăm să binevoiţi a aprecia cu ace- 
a /îa 









laş spirit de echitate şi asupra cererii 
noastre de astăzi. A 
Preşedintele : Suspenăd şedinţa pentru deliberare. 
Şedinţa se suspendă. 
La redeschidere: 
Procurorul : Pentru motivele cari se vor vedea; 
Tribunalul respinge incidentul. Reţine însă 


cartea pentru a o avea în veas6.! > 


Ami zeta Gheorghiu : D-le Peaeiiit abil 


Pa 


să binevoiţi a viza pagina cu dedicaţiae =, 

AW/Baul Iacobescu : D-le Preşgedinte,în ceiace 
priveşte audierea restului martorilor,sub- 
serişii apărători ai D-lui Corneliu Zelea 
Codreanu,respectvos vă rugăn să binevoiţi a 
lua act că stăruim în audierea tuturor mar- 
torilor şi informatorilor,la care nu an re- 
nunţat în mod expres,toţi aceştia fiind ab- 
solut necesari apărării,în care scop vă 
rugăm din nou să binevoiţi a lua toate măsu- 
rile legale pentru aducerea lor spre audiere. 

In acest sens depunen la dosar prezenta 
cerere semnată de noi. 

Preşedintele : Tribunalul constatână că nu mai e 
nici un martor,dă cuvântul d-lui Comisar 
Regal. 

AWfloria Cosmovici : D-le Prim Preşedinte,înainte 
de a începe d1.Prim Procuror desvoltarea 
rechizitoriulvi,vă rog să-mi perniteţi să 
ridice un incident cu privire la valorifica- 
rea drepturilor noastre în recurs. Dealtfel, 
nu-i dăm nici o desvoltare şi depunem 
numai petiția pe care vă rog să-ni îngăduiţi 
să o citesc. 

Preşedintele : Eu nu pot să primesc o petiție 


./. 





32 
AD. Cosmovici : Vă rugăm foarte mult să ne daţi 
voie să o citim. La NI 
D-le Preşedinte, 
"Subsemnaţii,apărători ai D-lui Corneliu 


Codreanu, avem onoarea a formula usnăto- 


rul incident de calificare;tăveşit am fost 
<ARa 

încadraţi în art.191 alin.1 şi 25 t.190 - 

Cod Penal,deoarece această infracţiune /pga- 


vede perielitarea siguranţei exterioare a 


Statului. Intr'adevăr,art.191,punectul L,zice: 
"Deţine fără calitate acte prevăzute de art. 
190; ori art.190 în tot cuprinsul lui enună- 
ră acte privind siguranţa exterioară a Sta- 
tului. Nici nu ar putea fi altfel,deoarece 
atât art.191,cât şi art.190,sunt cuprinse 

în cap.I,care poartă titlul : "Crime şi 
delicte în contra siguranţei exterioare a 
Statului”. 

Pentru crime în contra siguranţei inte- 
rioare,Codul are un capitol specia1,începână 
cu art.204. 

Astfel că,atât din actele ce se impută, 
cât şi din depoziţiile de martori,toate or- 
dinele ce sunt încriminate n'âu nimic de a 
face cu siguranţa exterioară a Statului, 
ele fiind numai simple măsuri de poliţie in- 
terioară. 

Mai mult,când legea zice: "deţine" nu 
înţelege altceva decât că deţine fără să fi 
transmis,adică nu spune că nu ar fi nevoie 
şi de intenţiune. S'ar opune la aceasta art. 
126 C.P.,a1 cărui cuprins este precis; în 
sensul că pentru crimă trebue intenţia. 

Tot astfel greşit sta calificat şi pentru 

„la 





= 324 
art.209 punet.4 C.P.,fiinăcă nu există nici 
o probă,dar absolut nici una,care să arate 
vreo legătură cu o persoană sau asociaţie cu 
caracter internaţional,ăupă cum nici o probă 
că s'au primit instrucţiuni sau ajutoare 
cu scopul pregătirii unei revoluţii sociale. 

Pentru art.210 încaârarbăveste şi mai fla- 
grantă,căci dovezi zârobitoars & ă că nu 
a înarmat pe nimeni Corneliu = 7 mie 
necum să fi avut ca scop provocarea unui 
răsboiu civil în ţară". 

Aceasta este formularea pe care am dat-o 


petiţiei noastre, 


Preşedintele: Aceasta este o chestiune de fond. 
AviHoria Cosmovici : D-le Preşedinte,este necesa- 


ră această petiţiune,atunei când vom face 
recurs la Casaţie. 

Procurorul : In ceiace priveşte incidentele care 
s'au ridicat le voi combate cu ocazia des- 
voltării rechizitoriului. Ultimul incident 
ridicat nu formează decât o chestiune de 
pledoarie. 

Preşedintele: Tribunalul constată că aceasta for- 
mează însăşi fondul procesului. Iau însă act 
de depunerea cererii.D1.Prim Procuror are 
cuvântul. 

- Urmează rechizitoriule 


./. 





RECHIZITORIU 
asr APD 


lA 
Domnule Prim Preşedinte şi sg 
Onorat Tribunal, i, 


Socotese că abia în acest moment intrăm în 
judecata procesului la ordinea zilei. Pentru ce 
aceasta ? Timp de 2 zile an asistat mai întâi la 
o lungă expunere a acvzatului,în care a vorbit 
despre foarte multe lucruri în afară de obiectul 
precis al ordonanţei de trimitere în judecată,a 
vorbit şi despre unele învinuiri ce i se adue,în- 
făţişându-le însă astfel cum îi convenea D-sale. 
După aceia am asistat la defilarea vnui lung şir 
de martori toţi propuşi de acuzat,cei mai mulţi 
prietenii,partizanii săi şi care au dat răspunsuri 
la întrebări generale,la chestiuni teoretice,la 
chestiuni care nu aveau legături cu capetele pre- 
cise de acuzare. 

Aşa dar au trecut două zile de lungi discu- 
viuni alături de obiectul precis al procesului. 

Dar veţi zice Dvs.,pentru ce aceasta ? Pen- 
tru ce s'a îngăduit o discuţiune în afară de obiect 
pentru ce s'a pierdut acest timp preţios. Pentru 
ce nu am intervenit ca să cer revenirea la ches- 
tivne şi menţinerea discuţivnei numai în obiect. 

Domnule Prim Preşedinte şi onorat Tribunal; 
am observat această linie pentru un motiv foarte 
simplu. Am voit să lăsăm acuzatului cea mai con- 


plectă libertate,cea mai largă măsură de a-şi pre- 


zenta susţinerile sale. Prea mult a invocat în 


trecut persecuţia,prea mult a ascuns în dosul aces- 
tvi pretext toate insuficienţele în susţinerea 
tezei sale. 
Acest joc nu mai e posibil acum. 
ai/ 





--323 - 1%) 
Dealtminteri ,Onorat Tribunal,privind susţine- 53 
rile acuzatului chiar în afară de obiectul proce- 
sului,ce valoare av ele ? + Ş 


Nu vorbesc numai de faptul că fireşte niciun 


9: 
acuzat nu va recunoaşte responsăbi tatea sa,şi 


prin urmare svsţinerile sale sunt din cai Aocw- 
lui parţiale. Dar în speţă ne găsim în faţa vhui 
om care are o concepţiune cunoscută,deja nărturi- 
sită asvpra modului de apărare. In adevăr să-ni 
daţi voe să vă semnalez un lucru foarte caracteri S-a 
tie în această privinţă. Sa vorbit aci de atâtea 
ori despre cartea serisă de Codreanu şi acuzatul 
însuşi a invoeat-o spre a susţine concepţivnile şi 
sentimentele sale. Evident că această carte trebue 
luată în întregime şi atunci când îi convine şi 
atunei când nu-i convine avtorului. 

Ei bine,în această carte există un capitol 
în care se deserie complotul făcut de Codreanu şi 
tovarăşii săi împotriva unor miniştri,în 1923. Se 
arată condiţiunile în care s'a urmat ancheta atun- 
ci,şi felul în care a răspuns Codreanu la între- 
bările instruetorilor. Era vorba despre armele 
găsite şi despre persoanele pe care trebuiau să 
le asasineze. Ce spunea Codreanu însuşi ? In pri- 
mul rând e1 îşi punea singur întrebarea: Ce să fac?0ă 
Să mărturisesc sau să nu mărturisesc. Să spun ade- 
vărul sav să nu-l spun. Ce poate fi mai potrivit 
pentru ineresul mev. Şi apoi o serie de conside- 
rente asupra avantajelor tactice ale unei atitu- 
dini sau a celeilalte. Prin vrmare declaraţiunile 
sale se fac în funcţiune de interesul tactic de 
moment,nu În funcţie de adevăr. Aceasta este con- 
cepţiunea,aceasta e linia. Dealtminteri,cu acelaş 
prilej,Codreanu constată cu dezamăgire că tovarăşiii 


lui adoptase alte tactici şi se contrazisese. Iată 
./. 





- 324 - 32/ E 


aşa dar,sub ce punct de vedere mărturisit de însuşi 
acuzat se pot privi aserţiunile sale. 
Vin apoi martorii,martorii acuzatului. Ce va- 


loare au aceste depoziţii ? Şi mai întâi ce conţin 


ele ? Au fost aduşi aici pe lângă unii 5 i gene- 


rali cari sunt în afara de luptele po tideparti- 
zanii politici. Şi au fost întrebaţi ce părere 
despre şeful lor. 

Dacă îl cred capabil de cutare fapt sau nu, 
dacă mişcarea pe care o reprezintă ei,este subver- 
sivă sau nu. Aşa dar,partizanii sunt solicitaţi să 
dea testimoniul şefului lor. Oamenii sunt întrebaţi 
să se rostească ei însăşi asupra caracterului or- 
ganizaţiei pe care o reprezintă,în care au activat. 
Şi atunci ce vreţi Dvs.să spună aceşti oămeni. 
Fireşte că au venit cei mai mulţi cv o stare de 
spirit preconcepută. 

Şi ce au spus ? Simple păreri subiective,sim- 
 ple aprecieri personale şi interesate. De aceia în 
asemenea conâdiţiuni,să-mi daţi voe să afirm că nu 
pot fi conelvdente pentru cauza ce desbaten nici 
declaraţiile acuzatului,nici depoziţiile nartori- 
lor partizani. 

Iată pentru ce spunean că abia acum puten în- 
tra în desbaterea însăşi a procesului. 

Domnule Prim Preşedinte şi Onorat Tribunal,ce 
fel de proces judecăn noi astăzi ? Este oare vorba 
de o faptă întâmplătoare,este vorba de o infrac- 
ţiune obişnuită ? Nu,domnilor; este vorba de o 
acţiune criminală pe care un om a iniţiat-o,pe 
care a pregătit-o,pe care a desvoltat-o ani de 
zile. Faptele incriminate astăzi nu sunt izolate 
şi nici nu pot fi cântărire just dacă le examinăm 
separat,dacă nu le încadrăn în ansamblul acţiunei. 
Ce a fost această acţiune ? O turburare adânăă a 

i/s 





liniştei acestei ţări,o conrupere a tineretului,o 
pervertire a sufletelor,o subminare a aşezăminte- 
lor legale ale ţării. Veţi zice cum s'a putut des- 
volta nestânjenită ? Pentru ce justiţia nu a sane- 


ţionat la timp ? Şi acuzatul însuşi a invocat în 


favoarea sa carenţa autorităţilor; re hal adevă- 
rat. A existat slăbiciune,a existat “todge ă. Dar ş 
aceasta nu micşorează culpabilitatea; aceasi /fm 


justifică infracţiunea; aceasta nu poate duce la 
impunitate permanentă. 

Şi tocmai experienţa din trecut şi consecin- 
țele ei grave ne impun astăzi o represiune severă. 
Căei,Onorat Tribunal,vă daţi seama unde ajunsesem? 
Se întreprinsese cu abilitate şi stăruinţă,recunose 
o acţiune de denigrare a tuturor forţelor vii ale 
țării. Se calomniau,se injuriau cu sălbăticie toţi 
oamenii cari au contribuit la desvoltarea acestei 
ţări. Nu a fost cruțat nimeni. A fost înjuriat de 
atâtea ori un om ca Mareşalul Averescu,a fost bâr- 
fit un învăţat ca profesorul Iorga,a fost insultat 
Patriarhul ţării. Cine a scăpat ? Pentru ce erau 
atacați astfel oameni cari au dus contribuţia lor 
prețioasă dealungul vremii la edificarea ţării ? 

Şi pentru ce discreditarea valorilor noastre naţio- 
nale ? Pentru ce această acţiune de răsvrătire a 
poporului împotriva conducătorilor lui,pentru ce 
această acţiune nefastă de semănare a neîncrederii 
a bănvelii ? Nu se vedea că prin această acţiune 

se producea o desageegare morală a acestei naţiuni? 
In ce scop această acţiune criminală ? Cui folosea 
ea ? Desigur nu ţărei,ci duşmanilor ei. 

Şi „domnilor,cine era omul care avea pretenţiu- 
nea de a reprezenta naionalismul român,ba chiar 
de a-şi rezerva monopolul sentimentului naţional ? 


De unde răsărea ek ? Ce reprezenta acest om ? Ce 
Sp - 








































AT) izeta Gheorghi 


Preşedintele: - Se suspendă şedinţa pentru deli- 


Preşedintele:- Tribunalul ia act de renunţarea 


CNSAS 
Direcţia Cercatare, 
Expoziţi, Publicaţii 








Oficiu sau la cerere 


desbateri- i] [| 
informatori orice persoane | E a Ez [ 


"Preşedintele din 































părţilor,poate să cheme în curs 





lor să asculte ca 
ar părea necesare ca să fie audiate pentru de 
coperirea adevărului, dând la nevoie contra 
acestor persoane, chiar mandat, de aducere", 

De aceia socot că în concluzie anl fost -în 
respectul dispoziţiunilor legii. 4 


- Ne vom referi şi noi la 





puterile discreţionare ale Onoratului Domn 
Preşedinte, cerându-i să ne acorde asupra aces- 
tor martori contra probă şi în special să dis- 
pună ca dela caziarul judiciar să nu se aducă 


fişa acestor martori. 


berare, 
Şedinţa se suspendă. 


La redeschidere. 


la audierea ca martori a celor propuşi cu 
lista ulterioară, tenunţare făcută din partea 
Ministerului public şi va aprecia în cursul 
desbaterilor dacă este cazul să fie audiaţi 
alţi informatori. 
Respinge incidentul. 
omnule Preşedinte, Onorat Tri- 





bunal,ţinem să aducem la cunoştinţă Ohor Tri- 
bunal un fapt de o gravitate,ni se pare,cu 
totul excepţională, fiindcă dela început tre 
bue să avem cel puţin sentimentul că ne găsin 
în situaţiunea de egalitate cel puţin în 
ceiace priveşte manifestarea dreptului de 
apărare. A 
Unul din colegii noştri,D-1 Coloneluădiu- 


/ 





.>s - 
«> 2b 


- 326 - 2% 


valoare personală avea ? Din vârful căror merite, 
din vârful căror calităţi îşi îngăduia să înjo- 
sească o generaţie întreagă,ceare orice s'ar spune; 
a pregătit viitorul strălucit a1 ţării,o generaţie 
care şi-a făcut probele realizând idealul naţional 
milenar ? 0 generaţie care a sângerat pe atâtea 
câmpuri de răsboiu ? Cine era Peozunţ io sul acesta ? 

Este interesant,Onorat 2 bine oprim 
o clipă asupra acestui punct. Trebue să cutoggtem 
omul |! lu 

Corneliu s'a născut la 1899,ăin Ion Zelinski 
şi Eliza,născută Brauer. Nu voiu intra acum în 
desvoltări asupra genealogiei acestei familii. 

Nu am să cercetez cine sunt ascendenţii lui 
Zelinski. 

Nu am să vorbesc de afamiliile Condac şi Antech 
Nu am să analizez puritatea rasei sau origina et- 
nică reală a lor. Dar voiu constata două fapte. 
Două fapte precise,incontestabile. Mai întâi la 
naşterea acuzatului,tatăl său se numea Zelinski. 
Prin urmare,Corneliu însuşi se numea Corneliu Ze- 
linski,aşa a fost înscris în actele stării civile. 
Abea,doi ani mai târziu,în 1901,Zelinski tatăl 
face cerere de schimbarea numelui în acela de Co- 
dreanu - schimbare de nume care fireşte profită şi 
copilului. Iată un punet. Al doilea punet. In mo- 
mentul naşterii lui Corneliu,tatăl său nu avea 


cetăţenia română. 


| 
Î 
| 
Prin urmare,la naştere a fost fiul unui străin Bi 


Abea patru ani mai târziu,în 1903,Zelinski,după ce 

devenise Codreanu cere şi obţine şi cetăţenia ro- 

mână printr?o lege specială din 24 Martie acel an. 

In ce condițiuni s'a obţinut această cetăţenie nu 

ştim şi nici nu avem să cercetăm acum. Desigur;cu 

toţi cunoaştem uşurinţa cu care se treceau prin 
sd 5 





SE ere poe 































- 327 = WA 7 
Parlament asemenea legiuiri,care de cele mai multe 
ori aveau caracterul unor acte de favoare. şi as- 
tăzi avem să ne plângem de uşurinţa cu care s'a 
Lă lucrat în acest domeniu. Şi astăzi avem la ordinea 
zilei o revizuire a condiţiilor în care s'au obţi- 
nut cetăţeniile române. Dar nu vom discuta acest 
capitol. Prin urmare Corneliu Codepanu a fost fiul 
lui Zelinski,cetăţean străin în aOmOtăă. aagtezii 
fiului. «e 
Domnule Prim Preşedinte şi Onorat Trib Si 
în legătură cu această chestiune trebue să subli- 
niem un lucru care este desigur cel puţin civdat. 
? Indiferent de origina lui Codreanu,este incontesta- 
bil că actele lvi,caracterul lui poartă o pecetie 


A 


puţin românească. Misticismul lui,obseurantismul 
de care dă dovadă,actele de cruzime pe care le-a 
săvârşit personal sau pe care le-a inspirat formu- 
lele acestea de ameninţare cu moartea a adversari- 
lor,a femeilor,a copiilor,toate acestea numai mani- 
festaţiuni româneşti nu sunt. Românul este o fire 
desehisă,românul este o fire veselă,dornică de 
viaţă,românul este bun. Că aceste manifestaţiuni 
d sunt ale unui străinism organic,congenital,sau 
ale unui străinism împrumutat de aiurea,este evi- 
dent că fiul lui Zelinski şi al Elizei Brauer e in- 
trodus în România moravuri şi acţiuni străine de 
sufletul poporului nostru. 

Dar,Onorat Tribunal,ce pregătire are tânărul 
Codreanu,ce învăţătură a primit el ? Nimeni nu a 
pretins vreodată că a dat dovadă în şeoală de apti- 
tudini deosebite,sau de înclinaţiuni spre învăţă- 
a j tură. Ce a făcut după terminarea studiilor Ce 

profesiune a îmbrăţişat ? Cu ce stăruinţă a exer- 
citat-o ? Ce situaţie socială şi-a format sub acest. 
raport ? Nimic. Absolut nimie ! Aţi văzut din în- 
s/ 





Zi: EI 
trebările ce i-am pus aici că a adus vagi amintiri 
despre oarecari încercări de avocatură pe la nu 
ştiu ce judecătorie de ocol dintr'o provincie 
îndepărtată. /) 

Şi un asemenea om,cu o asemenea pregătire,eu 
un asemenea stagiu de activitate,sau rai, exact 
fără studii serioase,fără nici o activitate pro- 
fesională,un asemenea om avea pretenţiune de a 


strivi cu suficiența lui o generaţie de oan&ă -de 


carte,de muncă stăruitoare,de truaă. E1,domntior, 


ar fi ridicol,dacă nu prea trist. Dealtninteri, 
oricine a putut să facă o constatare foarte earac- 
teristică. Codreanu nu a fost niciodată omul mani- 
festaţiunilor oratorice. El nu se prezenta la în- 
truniri,el nu vorbea poporului. Cu o precaţiune 
care izvora dintr'un instinct de conservare şi 
dintr?o conştiinţă a inferiorităţii,el s'a ferit 
totdeauna de a încerea o probă în public. Reputa- 
țiunea lui Codreanu nu s'a bazat niciodată pe o 
activitate deschisă,publică,în care inteligenţa, 
talentul să înfrunte adversitatea,să înfrunte di- 
ficultăţile. Nu. E1 tăcea,el se ascunăea,el cultiva 
misterul,el făurea legenda care e mai comotă. 

Manifestările intelectuale ale lui Codreanu 
sunt foarte reduse. Câteva circulări,câteva sâri- 
sori. S'a publicat şi o carte este adevărat. Aşi 
fi fost foarte curios să văâ manuscrisul ei. Până 
atunci am găsit în aceste dosare câteva reflexiuni 
scrise de mâna sa. Se vede că Coâreanu era şi filo- 
sof în orele libere. Iată rezultatul acestor pro- 
funde meditaţiuni concretizate în cinci maxime: 

I.-Ştergete bine pe picioare. 

II.-Deschide şi închide uşa încet. 

III.-Pe săli şi în camere vorbeşte cu glasul 


potrivit. 
“(e 








Sida 52 d 


IV.-Nu pune mâna pe pereţi. 
V.-Oriunde vezi o hârtie,ridie-o. dn 
E] "Ridico" întru'un cuvânt,bine înţeles. 








Dar dacă Codreanu nu poate impune prin cultu- 










ra sau prin talentul lui,dacă nu are un capital 
de muncă profesională,cel puţin dea putut înserieă. 
la activul lui alte acte meritorii. Ta „Arden 

puţin acest aspect. 49 


Domnule Prim Preşedinte şi Onorat Tribunal; 







deschid cartea Către legionari,deschid autobiogra- 





fia lui Codreanu şi mă oprese fireşte în primul 





moment la un capitol: "0 încercare de răzbunare 






4 care să servească drept pildă veacurilor viitoare" 






la pagina 163. 





bă 


Aşa dar "răzbunare",ce semn caracteristic,ce 






stigmat al sufletului. Răzbunare să ştie "veacu- 





rile viitoare". Ce cruzime,ce sadism |! Sub ce semn 






începe această carieră ! Şi ce era această răzbu- 





nare ? Un complot cugetat,pregătit,pus în execu- 






tare. Impotriva cui ? Impotriva unor miniştri. 






Era discuţiunea dacă răzbunarea să se abată asupra 






$ jidanilor,dar în urma unor teorii speciale ce fă- 


ceau,s'au preferat miniştrii români. Intrunire în 






casă conspirativă,revolvere. In fine snt prinşi; 





„ mărturisesc. Codreanu mărturiseşte că voia să ucidă 






pe miniştri; întrebat: "Şi nu regreţi" ?,răspunde: 






"Nu regret". Iată cum începe omul cariera |! 





Dar odată cu acest fapt trebue să menţionăm 






imediat un al doilea,consecinţa celui dintâi. Este 






caracteristice,pentrucă von găsi mai târziu o îm- 






prejurare analoagă. In adevăr Codreanu şi tovară- 





ia $ şii au avut impresia că vnul dintre ai lor i-a 









denunţat poliţiei şi astfel au fost prinşi, Inchişi 
cu toţii în închisoarea dela Văcăreşti,pun la cale 






asasinarea tovarăşului Vernichescu,cel bănuit. şi 
3/is 






- 330 - 
Codreanv povesteşte: "peste câteva minute auzim 
şapte detunături de revolver şi strigăte. Mot 
trăsese în Vernichescu". Ce credeţi că face Codrea- 


nu,după acest asasinat ? Sare în ajutorul victimei? 


Blamează crima ? Nu. E1 singur continvă: "Eu mă 


reped lângă Moţa să-l apăr,căci era înconjurat de 


gardieni cari îl amenințau" şi md sos: "pe feres- 


truică observai cum Vernichescu este cre pipe 
LR 

A 
Iată,domnilor,sufletul,iată omul. Aşa daryy/ 


complot pentru asasinarea miniştrilor. Prinderea 


să fluerăm cu toţii imnul nostru !". 


complicilor. Bănuială că sunt denunţaţi. Impuşea= 
rea tovarăşului bănvit şi apoi explozie de satis- 
facţie sadică. 

Şi toate acestea mărturisite,serise într'o 
carte publicată sub semnătura sa. 

Domnilor,numai faptul că asemenea lucruri 
odioase au putut fi scrise şi apoi publicate dove- 
dese perversitatea şi cinismul autorului. 

Iată,Onorat Tribunal,actul 1 din cariera lui 
Codreanu 1923. 

Trecem acum la actul al II-lea,în 1924. După 
oarecari conflicte cv poliţia din Iaşi,Coâreanv 
se retrage pe muntele Rarău. Ce este această re- 
tragere în munţiirpustii ? Ce este acest misticism? 
Ce suflet românesc face asemenea lucruri ? Ce 
face el pe munte ? 

Iată povestirea sa: "Mai bine să plecăn cu 
toţii din ţară. Să plecăm şi să blestemăm". Iată 
patriotismul,iată noblețea de suflet ! Şi mai 
departe: "Să pribegim În lumea întreagă"... "Sau să 
cobor de aci cu arma în mână". Iar cu arma în mână. 
"Să înlătur fiara care s”a pus deacurmezişul ! Mă 
eobor. Las totul în voia Sorţii, De acun însă umblu 3 


cu revolverul la mine. Şi trag. Dela această hotă- 
5/3 








râre nu mă va mai elinti nimeni". 


Şi în adevăr,Onorat Tribunal,a tras. Câteva 










$ zile mai târziv Codreanv omoară pe Prefectul Poli- 


ției Maneciu. 





Iată actul al II-lea din cariera acestui ome 










. Vine acum actul al III-lea. In 1934,Codreanu 


apare pe banca acvzaţilor, împreună Goalţii » îndată 





după asasinarea primului ministru I.G. o esigur 






Onorat Tribunal,omul acesta a fost achitat în De 





cesul de asasinat al lui Dvea şi nv am să examinez, 





acum acel proces. Dar trebve să semnalez câteva 





fapte semnificative. 
$ Asasinii lvi Duca sunt membri ai Gărzii de 


Fier,aceasta este necontestat. Au recunoscut-o toţi 











Ei sunt membrii unei organizaţiuni unde este regu- 










la că nimeni nu face un act fără voia şefului, 


fără porunea lui. Complotul şi asasinarea din 1933 





prezintă o asemănare cu complotul şi încercarea 
de asasinare a miniştrilor din 1923. Asasinii au 
rămas mai departe înscrişi în această organizaţie. 


Ei au fost glorificaţi. S'a creiat imnul "Nicado- 















rilor". In fruntea organizaţiei ei figurează ca 
4 membrii de onoare. Au fost obiectul unei dinstine- 
iuni speciale. Au fost decoraţi cu decorație le- 
gionară. Cei voiţi mai desăvârşită solidarizare. 


In preajma crimei,Codreanu a seris tovarăşului său 











Stelescu o scrisoare pe care nu contestă,în care 





îi cere părerea asupra situaţiei ,vorbeşte în ter- 






meni cruzi ce îi sunt obişnuiţi,vorbeşte despre 





morminte. Nu ştiv ale cui morminte. Se poate inter-fă 
preta într?un fel. Dar după complotul dela 1923, 
A după împuşearea lui Vernichescu,după împuşearea lui Să 


Manciv,se poate înţelege şi altfel, Vine în curând 











mormântul lui Duca,care întăreşte această inter- 






Şi vine în fine testamentul lui Stelescu. 
S/i 


pretare. 










Stelescu denunţă pe Codreanu. Care tot astfel cum 
Vernicheseu denunţase odinioară pe Codreanu ? Ste- 
lescu este asasinat cu o eruzime fără precedent, 
într?o cameră de spital,pe patul de suferinţă, 
zece legionari din aceştia trag 40 de focuri şi 
lovese cu securea pe Stelescu. Vernicheseu denun- 
țase pe conspiratori şi a fost asasinat. Stelescu 
denunţase şi el pe complici şi era ată)a rându-i 
asasinat. Prea e frapantă asemănarea pentr anu 


vădi aici un sistem. Sistemul Gărzii de fier. Les) 


asasinii lui Steleseu sunt glorificaţi. şi acesto- 
ra li se intonează imnuri,şi acestora li se acorâă 
distineţiuni. 

Iată,Onorat Tribunal,actele 3 şi 4: asasina- 
rea lui Duca şi asasinarea lui Stelescu. 

In faţa acestor precedente poate exista în- 
doială asupra manifestaţiilor din ultimul timp ? 
Nu vedeţi Dvs.scrisorile,manifestele,cireularele 
legionare în care se vorbeşte de ameninţare cu 
moartea,de pedepsire care să cutremure generaţii- 
le viitoare ? 

Iată,Onorat Tribunal,şeoala crimei,iată sân- 
gele vărsat,iată acte odioase,iată faptele aceluia 
care este fiul lui Zelinski şi al Elizei Braver. 

Şi aceasta se chiamă mişcare naţională ? şi 
aceasta se chiamă regenerare morală ? Şi aceasta 
vrea să fie întărirea Patriei ? 

Domnilor,trebve să ne acoperim ochii de ruşi- 
ne. Este cel mai odios spectacol pe care l-a cu- 
noscut istoria acestei ţări. Este epoca cea mai 
dezonorantă din câte a cunoscut naţioa noastră. 
Este cea mai oribilă decădere în care au putut 
ajunge vnii oameni. 

A sosit ceasul să ne redresăm. 


A sosit ceasul ca lăsână la o parte tot ce 
./. 







































poate fi duşmănii personale,rău sfătuitoare,şi 

să îndepărtăm din corpul naţiei un element perieu- RR 
los,care timp de un deceniu şi jumătate a săpat 

9 necontenit şi sistematic aşezarea sufletească a 
poporului nostru. 

E i Domnule Prim Preşedinte şi Onorat Tribunal, 
omul crud al cărvi portret şi a cărui biografie an 
schiţat-o,omul care a semănat „atâta turburare,omul 
care a vărsat atâta sânge,omul acesta s'a făcut 
vinovat de un act şi mai odios: ela ofgenizat 
conruperea copiilor, a sustras pentru scop per- 

sonale,toată şcolărimea dela rosturile ei fireşti, 


-] a întreprins astfel o acţiune de compromitere a 





viitorimei. Un nenorocit care printr?un act necuge- 
tat şi izolat ademeneşte un minor înfunădă puşeă- 
ria. Omul care în mod deliberat,printr?o acţiune 
sistematică a voit să pună stăpânire pe sufletul 
curat al copiilor,al tuturor elevilor de şeoală, 
se poate bucura de impunitate ? Este inadmisibil 
aceasta. Ce sunt acele "Frăţii" ? Ce este dezorăi- 
nea semănată în şcoli ? Ce este sustragerea copii- 
lor de sub diseiplina şcolară şi de sub autorita- 
bd tea părintească ? Ce devine,ce poate deveni un 
copil care este îmbiat să participe în taină la 
revnivni în care el poartă un simplu număr de or- 
dine şi care este supus unui adevărat exerciţiu 
ritual impus de mistica primejăioasă a unui on ? 
Vă întrebaţi Dvs.ce ar deveni mâine societatea 
românească cv tineretul sedus în acest chip ? Aţi 
cântărit vreodată dezolarea semănată în familii ? 
Iată, domnilor,am găsit în dosare două scrisori ale 
A unor părinţi care protestează împotriva perverti- 


rei copiilor lor de către "derbedeii care fi spe- 






culează" ! 
ST in 


DOSAR 15/9/Gn.C1i 
Fă 67i=Clina 


1935 Nov.4 
Bălteni. 


Eugen, VA 

Când ajunsei acasă,găsii pe mama ta îngrijo- 
rată,că te-au căutat nişte jandarmi ca să mergi 
la Judecătorul de instrucţie,la Slatina,pentru 
cercetări. Eu nu-i Sa binaii 40% aaa ştiu ce au 
făcut. Vasăzică,iată unde ai ajuns, fiţăra T pros- 


tiile ale dracului. Pleci cu derbedeii itm 


să satisfaci nişte descreeraţi. Desigur că pre 

tul te-a reclamat pe calea inâtrucţiei şi acum 
trebue să te instruiască pentru ameninţări cu moar 
tea,desigur că vor trimite aci la Acadenie să te 
instruiască şi să arate ce fel de fapte ai săvâr- 
şit,umblânăd să te pui în serviciul dracul mai ştie 
al cui - unor oameni interesaţi cari caută să vă 
speculeze şi să-şi ajungă ei seopurile ce urmăresc. 

Eu sunt decis să nu mai viu la Bucureşti ca 
să mai dau ochii eu cei ce ne cunosc şi nici să-ţi 
mai trimet ceva. Treaba ta,fă ce vrei,eu te-am 
făcut mare acum,fă-ţi de cap tu şi cv derbedeii 
ce te înconjoară. . 

Eu am crezut că toate sunt glume copilăreşti,' 
dar văd că ai luat-o razna să-ţi faci de cap,încă 
odată treaba ta,că eu nu pot să te omor,eu îţi 
ofer să vii acasă,să vezi de avere,că ai cu ce 
trăi bine,părăsindu-ţi derbedeii cari caută să 
te speculeze şi să se servească de tine. 


Descurcă-te cu Parchetul şi cu cei dela Aca- 


demie,cână vor afla că în loc să-ţi vezi de carte, 


umbli în slvjba descreeraţilor. Eu nv răspund de 

faptele tate şi la rigoare voi comunica la Acade- 

mie că n'am nici o pretenţie asupra penalităţii 

ce-ţi va aplica şi că nv răspund. In loc să auzim 
s/.e 














2299993 
şi noi de fapte bune,de lauâe,că egi om de viitor, 
om de carte şi celelalte,să auzim că umbli de acum a 
cu Parchetul,cv ameninţări cu moartea şi toate 
năzbâtiile ce.ţi le-a băgat în cap peseuitorii în 
ape tulburi. Tu ai să înârepţi ţara,ai să îndrep- 
ți moravurile societăţii de azi şi câte altele. 

A rămas acum să pui mâna pe armă şi să pleci 
după Doru şi după Belimace,atât ţi-a rămas,că are 
eine să te întreţie la Bălteni. 

Fă-ţi de cap şi pe noi ui tăzne» asta e ceiace 
î4i mai puten administra,că de Seria tăi nu 
vrei să asculţi,pare că sunt vrăjmaşii 

Părinţi "se 
“a 
Radu şi Stanca. 


1935 ni-l Dosar 15/8 
privi 2 CLIME fila 86 


Eugen, 

Ieri,am fost la Slatina şi mi-a spus Judecă- 
torul de Instrucție să te duci şi să-ţi dai decla- 
raţia cum ai făcut cu Prfectul. 

Mi-a spus că te trimete în judecată pentru ul- 
traj sigur,dacă nv se va complica mai mult,după cum 
vor face declaraţiile martorii. Tot oraşul ştie, 
până şi la sat,că tu ai ameninţat prefectul şi că 
eşti şeful Gărzii de Fier şi câte altele.... fi- 
i-ar Garda a dracului. După cun ţi-an scris şi 
ieri te-ai înhăitat cv derbedeii cari te speculea- 
ză şi te duc la pierzanie. Toţi spuneau că te-au 
văzut cu Atanasiu care e o lichea şi un derbedeu, 
aşa îl cunose toţi şi că păcat de situaţia ce aveai 
că ai încăput pe mâna vnor ticăloşi. Toţi avocaţii 


cari m'au întâlnit mi-au spus de aceste fapte şi 
S- 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 




































lescu,apărător şi prezent în 
> AF Ei 





atele nostru,a fost ridicat e 










| şi scos din incinta Tribunalului. 

In faţa instanţei de judecată noi sunten 
consideraţi ca avână absolut aceleaşi drep- 
turi şi obligaţii de a nu dispară gin faţa în- 
stanţei.Cun acest fapt a fost văzut persnă 
de un coleg al nostru din apărare,vă rugăm 
respectuos să daţi dispuziţiunile necesare 
pentru a fi readus în instanţă Colonelul RE&- 
dulescu,care este apărător şi să luaţi măsuri 

ca pentru viitor în ceiace ne priveşte pe noi 
$ banca apărării să putem exista încă până la 

sfârşitul acestui proces. 
Preşedintele; - Tribunalul ia act şi la prima sus- 
Cre AE von cerceta. 

AvocatNCosnovici - Domnule Preşedinte, în aceiaşi 
ordine de idei,vă rugăm să vă interesaţi dacă 
se poate şti de soarta avocatul i ircea 
Vlasto,luat de lângă mine de aşa manieră în- 
cât îmi dă impresia că l-a urmat pe D1,Colo- 

$ nel Rădulescu, 

Preşedintele: - Tribunalul va ceresta. 

Pentru ca martorii să poată răspunde la 
timp la apel,suspenăd şedinţa pentru 10 minute 
Şedinţa se suspendă. 

La redeschidere (ora 11,20). 
Se continuă apelul nominal al martorilor, 
Grefierul: - Toţi martorii acuzării sunt absenţi. 
In ceiace priveşte martorii apărării,din 
117 martori propuşi, răspund 27, 

e | Patru informatori propuşi ulterior sunt 

absenţi. 


Preşedintele: - D1.Procuror are cuvântul Cu pri- 


vire la martori. 





- 336 - 

toţi se mirauv că cun de ai apveat tut asa drum 
greşit,să-ţi pierzi tot viitorul în mijlocul unei 
societăţi ,care păcătoasă aşa cun este,ea totuşi 

nu se poate îndrepta întrucât oamenii cu răspun- 
dere şi cu masele ce-i ascultă şi tot nv pot în- 
drepta răul. Toţi,dar absolut toţi rămân conster- 
naţi de drumul ce ai apucat şi de faptele ce faci. 
Rău băete,destul de rău,că ai apucat aşa,eu am so- 
cotit nişte glume şi fapte copilăreşti,prisos de 
energie care cauză vzaj,dar la. tâne pi 'a sehimbat, 


ai apucat calea greşită şi SP i7 


Acuma n'ai ce căuta pe aici că toţi te & 


cu degetul aşa e lumea n'ai decât să te dvei la 
judecătorul de instrucţie cun oi şti şi tot aşa 
să te întorci iar unei oi şti. 

Pe la mine să numai treci,că destule amără- 
ciuni am eu în suflet şi destulă nenorocire am şi 
eu deşi pe nedrept,dar ce am să facă,am să sufăr 
pentru fapta mea. 

Atât mai trebue,să te afle şi cei dela Aca- 
demie de faptele deşănţate şi să te arunce afară 
şi de acolo. 

In tot cazul pe mine nu ai să mă vezi pe aco- 
lo. Cână vei isprăvi aci că nu mai ai cu ce trăi 
n'ai decât să vii acasă să-ţi vezi de avere,să-ţi 
administrezi ceiace-ţi dau şi ceiace am agonisit 
tot pentru tine. N'ai noroc de viaţă tihnită,tre- 
bue să vii să munceşti aici,unde ne-am pomenit, 
tu nu vezi că nu ţi-a fost să duci altă viaţă ?! 

Dacă crezi altfel că vei putea parveni să 
trăeşti în societate,luându-te după toată lumea, 
mai decât să ceri acelei lumi să-ţi dea ceiace 
îţi trebue. 

Noi ne-am sbătut din tinereţe să-ţi asigurăm 
o viaţă cât de bună şi cât de sus,aşa cum credeam 

4/48 





= 337 
şi noi,dar tu nu ne-ai ascultat şi-ţi faci de cap; 
aşa cum crezi tu. Aşa că nu e o supărare trecă- 
toare,sau o ieşire a noastră de moment,este o ho- 
tărâre dureroasă pentru noi şi fiind o nenorocire 
pentru noi toţi. 


Păcat de munca noastră,păcat de iluziile 


ce mi le făurean. a 
ri : Pet Pe 2) Pia 
Părinţii tăi amărâţi pe PU tAIEI PI 4019 
Neiscălită. Age 


Ce durere sufletească la aceşti părinţi. Mă 
întreb ce lipsă de inimă a trebuit să se afle la 
acest conrupător de minori pentru ca după primirea 
unor asemenea plângeri să nu înceteze imediat ac- 
ţiunea nefastă. Şi câte numeroase drame familiare 
de acest gen,nu se cunosce 

Ei bine,justiţia e datoare să apere societa- 
tea românească de asemenea acţiuni dăunătoare. 

Domnule Prim Preşedinte şi Onorat Tribunal. 
Să-mi daţi voe să analizez punctele de acuzare 
noui ce s'au adus prin ordonanţă în sarcina lui 
Coâreanu. Nu voi relua toate detaliile cari au fos 
enumărate în actele de instrucţie,cari s?au citit 
în şeâinţă În faţa Dvs. Voi sublinia numai câteva 
dlemente caracteristice. 

Acuz mai întâi pe Codreanu pentru faptul de 
uneltire în contra ordinei sociale,iînfraeţiune 
prevăzută şi pedepsită de art.209 din Codul Penal. 
Această uneltire constă din intrarea în legături 
cu organizaţivni străine în scop de a primi in- 
strucţiuni şi ajutoare de orice fel pentru a 


pregăti revoluţia socială în România. 


Pe ce dovezi se întemeiază această acuzaţiune | a 


Pe acte aflate cu prilejul descinderii în casa lui ERE 


Codreanu. Acte ce se află la dosar şi sunt semnate 
3/4 





de sora acuzatului care a stat de faţă la perohezi- IE 


viune. Unul din acte este recunoscut de acuzat. In 
ce priveşte un altul,nu se contestă aflarea lui 
în arhiva acuzatului,dar tăgădueşte a fi autorul 
lui. Onorat Tribunal,acest capăt deacuzare se de- 
fineşte mai bine dacă îl încadrăm în ansamblul 
aeţiunei legionare. Există mai întâi o serie de 
fapte prealabile în deobşte ra A care nu nu- 
mai constituesc prezunmpţiuni, af Ma) elemente 
d esje e 


neva care să nu ştie că ideologia pe care o ră- 


constitutive ale infracţiunei. In adev 


țişează Garda de fier nu este de origină româneas- 
că,ci este o ideologie străină,împrumutată din 
afară ? 

E cineva care să nu ştie că între concepţia 
doctrinară şi programatică a legiunei şi concepţia 
unei organizaţii străine există o înrudire,o iden- 
titate perfectă ? A contestat vreodată Codreanu 
aceasta ? Şi nu s'a învederat aceasta prin mani- 
festaţia de bucurie ori de câte ori ideologia în- 
rudită din afară înregistra un succes ? Nu se tin- 
de în deobşte către o victorie comună ? 

Şi în afară de aceasta nu a declarat oare Co- 
dreanu că în 48 de ore după victoria sa va schin- 
ba politica ţării şi va afilia-o la o novă axă po- 
litică,adică tocmai dela aceia dela a cărei ideolo- 
gie se inspiră ? Evident că da. Dar veţi zice 
aceasta poate fi o atitudine politică pe care o 
poate îmbrăţişa orice partid,pe care a putut-o îm= 


brăţişa şi alt partid. Da,dacă s'ar fi mărginit 


numai la această declaraţiune. Da,dacă nu ar existată 


un act care să dovedească şi mai mult,anume o ac- 

țiune,o concertare,o sincronizare a eforturilor ! 

Da,dacă nu ar exista un act din care rezultă că 
$/3 





- 339 = (4 
Garda de Fier avea un progran de acţiune pe un 


timp determinat şi peste capul guvernului legiuit. 
Da,dacă acest act nu ar cuprinde o cerere adresată 
organizaţiei străine,o cerere a cărei împlinire con 
stitue o necesitate pentru victoria gardistă. Da, 
dacă acest document nu ar indica ca ideal al lui 
Codreanu împlântarea în România a unvi steag care 
nu este steagul românesc. Da,în fine,dacă menţiuni-| 


le de pe acest document nu ar indieae anume cale 


obişnuită lui,dar eulpabilă,de comuni baie 
străinii. ] 

Prin urmare,Onorat DP 
care-l găsiţi la dosar are un cuprins al cărui 
caracter nu lasă loc la îndoială. 

Codreanu recunoaşte că există documentul. Că 
s'a aflat în arhiva lui. Nu se recunoaşte ca au- 
tor. Dece ? Oare conform concepţiei sale,necesita- 
' +ea tactică a apărărei î1 împiedică să recunoască; 
fireşte e jenant,e compromiţător,e sârobitor. Dar 
ce importanţă are că acuzatul însuşi nu recunoaşte 
Piindcă,domnilor,în afară de faptul că acest docu- 
ment este confirmat de faptele şi prezumpţiile ară 
tate,el este întărit de al doilea docunent,de fai- 
moasa telegramă,pe care Codreanu o recunoaşte. 

In adevăr şi cuprinsul telegramei şi destina- 
tarul ei şi modul de transmitere este identie ea 
în primul document. Prin urmare contestarea este 
inutilă. 

Iată,aşa dar,că ceiace toată lumea simţea,iată 
că ceiace toată lumea bănuia,ceiace toţi înţele- 
geau şi anume că inspiraţia din străinătate trebu- 
ia neapărat să fie însoţită de o conlucrare, aceasta 
se confirmă acum prin aflarea unor documente foar- 
te grave,tocumente care dovedese intenţiunile lui 


Codreanu,uneltirile lui. Şi,Onorat Tribunal,să nu 





- 340 = 


se uite un lucru. Ceiace înfăţişăm nu este tot 


ceiace există în această privire. (A 4 
Ceiace îÎnfăţişăm este o indicaţie,este O exem 


plificare. Căci,domnilor,a fost un adevărat noroe 
că am putut intercepta cele câteva documente. Nu 
am aflat încă întreaga arhivă politică a mişcării. 
Codreanu a ascuns-o,pentrucă avea interes să o 
ascundă. 


Indată după această primă Epzatiune şi anume 


uneltire contra ordinei sociale prifiptparea în 
legături cu organizaţii străine,vine oa tot 
atât de gravă. “e 

Este vorba de deținerea de acte secrete din 
arhiva serviciilor de stat,acte pe nu avea dreptul, 
nu avea calitatea să le deţină. 

Aşa dar înţelegere cu organizaţiuni străine 
şi apoi deţinere de acte secrete sustrase din 
arhiva statului. 

Se va recunoaşte ce semnificaţie specială ob- 
vin aceste fapte care par a avea o corelaţiune în- 
tre ele,care par a se cofplecta,a se integra. 

A doua acuzaţiune aşa cum am formulat-o,este 
prevăzută şi pedepsită de art.190 şi 191 din 
Codul Penal. 

Pe ce dovezi întemeiem această acuzaţiune ? 
Pe acte,pe acte aflate în arhiva lui Codreanu cu 
prilejul descinăerii. Acte vizate de sora acuzatu- 
lui,care a stat de faţă, Acte care sunt recunoseu- 
te de acuzat. 

Ce fel de acte ? Codreanu în interogatoriul 
său a încercat să comenteze conţinutul acestor 
acte,să pretindă că ele nu au o importanţă prea 
mare şi aşa mai departe. 

Onorat Tribunal,mai întâi o asemenea apărare 


este inadmisibilă. Nu acuzatul este acela care are 





să cântărească însemnătatea actelor. Nu auzatul 
are să aprecieze caracterul lor secret. Şi dealt- 
minteri legea nu distinge,legea nu lasă aceaşt 
posibilitate de apreciere. py 
In interesul garantării siguranţei statului, 
legea creiază o gravă infracţivne pentru cei cari 
fără calităţi,fără drept,iau cunoştinţă şi deţin 
documente de arhiva avtorităţilor. Şi asemenea 
acte s'au găsit la Codreanu. Aseneifeă“agte nu au 


fost contestate în existenţa lor. 7 


Cum s'au procurat ? Aici acuzatul încearct/ a: 


apărare: "Le-am primit. Mi le-a trimis probabil îm 
simpatizant. 

Domnule Prim Preşedinte şi Onorat Tribunal; 
preusupunând un moment că asreţiunea în ce priveş- 
te proveniența ar fi adevărată. Nu interesează. 
Legea nu distinge în ce priveşte modul de proeura- 
re. Este inăiferent. E destul ca actele să fie ob- 
ținute şi deţinute. Legea pedepseşte acest singur 
fapt. 

Dar oare este adevărată aserţiunea acuzatului 
asupra provenienţei ? Din nefericire pentru el,nu. 
Fiindcă aici intervine un fapt foarte grav. 

In adevăr,în arhiva lui Codreanu s'a găsit 
un ordin către informatori. Iată textul: 

"Către legionarii şi membrii din Capitală: 

"Toţi informatorii dela Poliţia Capitalei 
“"aflători în cuiburi,sunt invitaţi să se prezinte 
"1a mine individval,pentru a primi directive între 
"19 - 23 Iunie a.crt. 

"Informatorii agenţi ai Siguranţei sau ai 
"Marelui Stat Major,se vor prezenta în zilele de 
"21 şi 25 Iunie 1937". 

"Informatorii altor servicii particulare în 


"ziua de 26 Iunie 1937, 
ada 





"Acest ordin se va citi în toate cuiburile 
de către şeful de cuib şi toţi membrii vor semna 
"de luare de cunoştinţă. A 

"Ordinul astfel semnat mi se va aduce nie, 
"prin şefii de sectoare sau alte vnităţi. 

"Cei ce _nu_se_vor_ prezenta însemnează că voesa 
"să înşele mişcarea,să ne vânâă şi să ne trădeze. 
"Se pot face servicii şi fără înşelăciune şi vân- 
"zare de fraţi şi fără trădare şi fără călcare de 
"jurământ" + „Oe, 

ss/ Corneliu Z.Codreanu b Ap 
Ce însemnează acest ordin ? Ce relevă da SE 


Desigur;este vorba de o organizare,aşa cum aeatt? 


minteri erau organizate toate manifestările acestei 
mişcări. Prin urmare deliberat. Ce este această 
organizaţie ? Un sistem de informaţii sau în orice 
caz vn contact ev informatorii în vederea unei 
acţiuni. 
Ce informatori ? Ai cvi ? Este indiferent 
dacă informatorii erau ai lui Codreanu sau ai au- 
torităţilor. Este indiferent dacă ei îndeplineau 
acest rol În numele lui Codreanu sau în numele ser- 
viciilor de stat. Un fapt este sigur şi anvme,Co- 
dreanu avea legături cu aceşti informatori. Il 
convoca la el. Le dădea instrucţiuni. Desigur în 
vederea unei acţivni şi anvme în vederea primirei 
de informaţiuni. Prin vrmare un agent de legătură, 
un serviciv de stat şi transmitere de informaţiuni. 
Iată sistemul. 
Or ,domnilor,pentru ce avea nevoie Codreanv 
şi întreținea această reţea ? Căci în adevăr aceş- [i 
ti oameni există. Dosarul cuprinde un număr consi- 
derabil de exemplare ale acelui ordin circular.şi 
aceste exemplare sunt semnate propriu de către 
slvjbaşi cari se vedeau organizaţi în cviburi. Acu-lă 
./» 





5303 ji 


zatul pretinde că a voit să verifice dacă acei 


oameni fl trădează pe el ? Cum adică toţi oamenii 


lvi sunt informatorii statului ? Şi pe toţi oamenii IEI 


lui voia să-i verifice pe această cale ? Sau este 
mai plauzibil că partizanii săi fwneţionari şi mun- 
citori la servicii şi întreprinderi erau constitui- 
ti în informatori,aveau şi această misiune de în- 
deplinit pentru Codreanu ? Căci e elar că acuzatul 
se aârsează informatorilor şi numai informatorilor,; 
şi în moă firesc aceştia şi numai aceştia aveau ca-i 
litatea să ia cunoştinţă 

adresat şi să o semneze. 

Şi unde erau aceşti informatori ? 
vicii de Stat ? 

Să aâmitem un moment ipoteza că pe Codreanu 
11 preocupă să afle acte privitoare la acţiunea lui 
politică. Nu era îngăduit. Era condamnabil. Dar 
să admitem un moment. Ce rost avea atunei organiza- 
ţia de informatori la Statul Major al Armatei ? 
Căci există această categorie expres menţionată în 
circulări. "Informatorii dela Statul Major,ete»-" 

Ce căutau informatori la această importantă insti- 
tuţiune de apărare naţională 2 Ce voia să afle aici 
Corneliu,fiul lui Zelinski şi al Elizei Brauer ? 

Ce voia să afle omul care ducea o acţiune de înţe- 
legere cv organizaţii străinegx zi 

In ce scop îi trebuiau informaţii dela Statul 
Major ? 

Domnule Prim Preşedinte şi Onorat Tribunal, 
simplul acest fapt al organizării vnui serviciu de îi 
spionare a serviciilor de stat constitue un act 
reprobabil. Şi atunci faţă de acest sistem care 
există,care se dovedeşte prin acte,mai poate să 
fie discuţiune asupra modului cum şi-a procurat Co- 


ăreanv actele secrete ce deţinea fără calitate, 
+/e 





fără drept ? ZA 
Dar,âdomnilor,acesta era un sistem,un organism 


utilizat nu numai pentru Codreanu personal,ci şi 
pentru folosul altor membrii ai Gărzii de Fier. 
Era o practică întinsă. Numai aşa se explică cum 
şi la percheziţiile operate la alţi aderenţi s'au 
aflat asemenea acte. Şi s'au găsit la unii hărţi 
militare ale regiunilor de manevre militare,s'au 
găsit studii ştiinţifice prezentate serviciilor de 
stat major. Pentru ce şi-a procurat i race acte? 
Pentru ce le deţineau ? < £ 

In fine,cu privire la ultima şi cea ae prin- 
cipală obiecţiune a acuzatului,că actele na zi 


de natură să intereseze siguranţa statuiai „opună 


vrmătoarele: 

- Siguranţa Statului se păstrează şi apără 
printr?un complex de măsuri şi dispoziţiuni,vnele 
permanente,altele temporare,ori ocazionale,pe care 
le ia autoritatea determinată în stat şi anume 
Ministerul Internelor,în primul rând,eu toată apa- 
ratura şi anexele sale. 

- Dispoziţivnile ce se iau,se referă desigur, 
fie la colectivitatea în genere,fie la un grup 
social,fie chiar la un singur individ. 

- Caracterul secret savu publice al vnei di spo- 
ziţiuni,î1 imprimă însăşi autoritatea emanatoare,; 
iar nici decvm înţelegerea personală a indivizilor, 
cari sunt datori să se supue şi nv să desvălue sau 
să înfrângă actele de autoritate. 

- Actele găsite la inculpat,precun şi cele 
reproduse în circularele sale,aveau incontestabil 
pecetia secretului,pentrucă,în afară de titulatura 
specială a majorităţilor de "strict secret", "eon- 
fidenţial personal",ete.,dar însăşi conţinutul lor 


era conturat în dispoziţivni speciale cu inâica- 
./ia 





ţiuni limitate şi confidenţiale. Că unele din ele 
se refereau la organizaţia condusă de acuzat,aceas- 
ta nu-i înlătura caracterul de act secret şi privi- 
tor la interesul de a asigura ordinea publică,prin 
măsurile preventive ce se indicau. 

- Aşa dar,actul administrativ emanat dela 
autoritatea în drept,cun a fost în speţă organele 
Ministerului de Interne,în scopul de a apăra de un 
pericol iminent sau de a înlătura pericolul deja 
ivit,cu privire la integritatea teritoriului suve- 
ranitatea publică şi populaţia vB seste act ce 


face parte din acele destinate a ceroti Ap genere 


siguranţa statului. Piesele găsite la a doi fi = 
incontestabil acest caracter,iar tăgăduirea lui nu 
poate conta decât ea o slabă încercare de apărare; 
de care justiţia înţelegătoare nu se lasă împre- 
sionată. 

In ce priveşte argumentarea acuzatului prin 
care caută săînlăture existenţa culpei de trădare, 
prin aceia că art.191 Cod Penal este aşezat sub 
capitolul crimelor contra siguranţei exterioare_a 
statului şi că deci în speţă el s'ar fi făeut vino- 
vat de culpa imputată,numai dacă s'ar fi dovedit 
că ar fi transmis unui stat străin,actele secrete 
procvrate,răspunden: 

- Calificarea şi aplicabilitatea unei infrac- 
viuni,nu se ia după titulatura generică din cod,ci 
după elementele componente determinate de textele 
respective,care sintetizează intenţiunea legivito- 
rului. 

- Articolul 191 este drept că,în alineatul I, 
coneretizează o infracţivne privitoare la siguran- 
ţa exterioară a statulvi,prin aceia că,condiţionea- 
ză expres săvârşirea ei,de faptul material al tran 


smiterii documentelor statului,vnei puteri străine; 
./e 





CNSAS 
Direcţia Cercatra, 
Expoziţi, Publicaţii 


































Procurorul: - Domnule Preşedinte, Onorat 
v'aşi ruga să daţi cuvântul Onorat 


i pentru că 


este lipsă. 

























Aşi vrea să ascult apărarea dumnealor în 
ceiace priveşte martorii cari lipsesc, pentru” 
ca eu să răspund la argumentele dumnealor şi 
în acelaşi timp să fac şi obiecţiunile mele 
în ceiace priveşte martorul meu. 

7 vota - Apărarea are cuvântul, 


AvVHoria Cosmovici - Domnule Preşedinte,Onorat 


Tribunal, curprivire la martori trebue obser- 

L] vat dela început că sunt două categorii - 
deşi toţi aceştia - când vom judeca inciden- 
tul - Onorata curte l'a reţinut - von ară- 
ta că prin faptul că n'am avut dosarele,intră 
într'o categorie - dar totuşi noi îi conside 
răm acun de două categorii. 
Prima categorie o formează martorii din 
afară.In ce sens ? Adică aceia cu care, în 
calitatea mea,pe care o aveam, - şi n'o contesj 
$ şi o recunosc - de şef al mişcării legionare 
şi de conducător spiritual al partidului To- 

tul pentru Tară,an venit în contact.In 
acest sens,este o serie de nartori,pe care fi 
pun în categoria celor în afară de mine. 
Dar cea mai importantă categorie o con- 
stitue a doua: martori care n'au fost în 
afară de mine,martori cari au fost lângă mine, 
fiindcă vedeţi Dvs., nu se poate nega că 


dacă n'am spune adevărul aci,în faţa Dvs. 
$ i 





adevăr în virtutea căruia Dvs.,pret 





şi este just - că judecaţi,an face rău. 


Ei bine,acest îr 





Zelea Codream,dacă ar fi fost singur mar 





dar dacă trecem la studiul punctelor 1 şi 2 de sub 
acest text,veden clar şi fără putinţă de ripostă, 
că ele formează alte dovă infracţiuni,de sine stă- 
tătoare şi care se referă exelusiv la siguranţa 
interioară a statului. 

Punctul I,cere ca "cetăţeanul român să-şi fi 


procurat sau să deţină fără i all 7 reafauaita 
4 


secrete"; Vasăzică,o acţiune pur statidăpi cadrul 


hotarelor ţării şi nici deloe cu întindere peste 
aceasta. 135 

Punctul II cere ca "cetăţeanul român să re- ” 
producă în publie seriptele sau documentele". De- 
sigur că nu poate fi vorba decât de publicul româ- 
nesce,pentrucă,acolo unde legiuitorul a vrut să 
condiţioneze existenţa infracţivnii prin legătura 
cu un stat străin,a făcut-o expres. 

Caultim argument pentru teza noastră,este ace- 
la că şi în art.190 e.p.care este în genere textul 
tipie al crimei contra siguranţei exterioare a sta- 
tului,găsim o infracţiune în e1,de sine stătătoare, 


referitoare însă la siguranţa interioară a statului 
şi anume atunci cânâ " funcţionarul publice şi-ar fi 
procurat acte şi le-ar fi încredinţat oricărei alte 
persoane" ,care persoană poate fi perfect de bine 23 
un naţional. 

Asupra acestui cap de acuzare,soeot domnilor 
judecători,că în ce priveşte starea faptică nu mai 
este nimic de adăvgat,iar încadrarea lvi în drept 
este perfect determinată şi anune: 

Trădarea,prevăzută de art.191,punctul 1 şi 2 
Cod penal,cere ca elementele componente: 

- calitatea de cetăţean român; 

- proevrarea,indiferent pe ce cale,ăe seripte 
ori documente secrete,privitoare la siguranţa sta- 


tului,aşa după cum pertinamente s?a dovedit în fapti 
= /la 







































- 347 - PP 


atât în ce priveşte procurarea cât şi caracterul 


actelor. 0/4 
y - lipsa de calitate pentru a le procura, CA 
ne sau reproduce în public,pe care nici acuzatul 





n'a avut pretenţia că o avea. Carcatervl lor secret 
e ă şi destinaţia lor do ata 7 totul orice 
posibilitate de discuţie,asupra 11 pa do /ealitate 
a acuzatului. ui) 
- deținerea actelor sau reproducerea lor în 
publie,fapte necontestate şi dovedite. 
- intenţiunea delictuoasă dedusă din tot com- 
plexul manifestărilor faptice care se încadrează 


d în lege. 


In coneluzie,socotim fapta de trădare,impu- 


bă 





tată acuzatului deplin dovedită şi încadrată în 
prevederile art.191 punctul 1 şi 2 eoă penal,urmână 
ca Dvs.să daţi satisfacţie legii şi societăţii, 
pentru grava încălcare contra ordinei sociale,ce 
s'a săvârşit. 
Singura opunere pe care acuzatul ar fi putut 
să o facă cv privire la neîncadrarea faptei sale 
în art.191 ar fi fost imputarea sa contra legiui- 
$ torului care sub acelaş capitol a prevăzut crime 
diferite,fără să se gândească că pot fi şi minţi 
care să le confunde. 
Aşa dar,Domnule Prim Preşedinte şi Onorat 
TPribunal,este dovedită prin acte,prin acte precise, 
prin acte care pot fi comentate,care pot fi tăl= 
măcite şi răstălmăcite,dar care nu pot fi contes- 
tate în existenţa lor,este dovedit că Codreanu s'a 
făcut vinovat de faptele prevăzute şi pedepsite de lă 
i ș art.190 gi 191 cod penal. 
Domnule Ptim Preşedinte şi Onorat Tribunal, 
voiu examina acum al treilea punct de acuzare. 
Am văzut faptul de înţelegere cu organizaţii 
6/43 
































de peste hotare,am văzut deținerea de documente 
secrete din arhivele autorităţilor,acum vom vedea 
inculparea de răsvrătire ant o se şi A 
$ de art.210 din codul penal. a 
Cu ce se dovedeşte această died 
pă Să-mi daţi voe să adavg că acest punct eX 
atât de cunoscut,că faptele de răsvrătire pregăti- 
te şi executate de Codreanu prin Garda de Fier 
sunt aşa de numeroase,aşa de izbitoare,că aceste 
acte sunt într'atâta identificate cu scopurile,cu 
mijloacele,cu acţiunile Gărzii de Fier, încât au 
devenit un adevărat lucru comun. Cine nu ştie 
$ acest lucru ? Cine nu a avut prilejul să înregis- 


treze aceste fapte ? Cine a putut vreodată să se 


s 


îndoiasă asupra caracterului lor ? 

Poate numai frecvenţa lor,poate numai impuni- 
tatea de până acum a putut da curajul acestor oa- 
meni să treacă cu candoare pe lângă asemenea mani- 
festaţiuni. Dar,Onorat Tribunal,lăsând de o parte 
atmosfera generală, lăsând deoparte multiplicitatea 
actelor care au umplut cu scandalul lor ultimii 
ani,şi care singure sunt deajuns spre a caracteri- 
i $ za şi a confirma răsvrătirea Gărzii de fier,voiu 

sublinia câteva fapte concrete care dovedesc orga- 
nizarea metodică a răsvrătirei. 

Mai întâiu Codreanu întrebuința pentru mişea- 
rea sa forme paramilitare. Uniforme, înjghebări 
solăăţeşti,mişeare în cadenţa militară şi aşa mai 
departe. Pentru ce o organizaţie politică ar avea 
nevoie de aceste forme ? In ce scop se creia acest 
instrument ? La ce avea să fie utilizat ? 

A In al doilea rând,oamenii lui se înarmau şi 
făceau exerciţii de tir. Acuzatul întreabă: unde 
sunt depozitele de arme ? Şi face mare caz de fap- 
tul că personal a donat Muzeului Militar nişte arme 
./e 





- 349 - 


Ce legătură acest acest fapt cu înarmarea 
partizanilor ? Sunt cireulări date de partizani; 


de pildă cea din Bucovina,în cane) se îndeamnă la 


înarmare. Şi apoi la toate percheziţiimile, la ab- 
solut toţi membrii Gărzii de Fier s'au a E, e 
fără autorizaţiuni legale. Câteva sute de indivizi 
au fost deteriţi justiţiei şi au fost condamnaţi, 
pentrucă s'au găsit asupra lor arme şi material 
explozibil. Ce arme ? De cele mai multe ori puşti 


militare. Prin urmare există fapte,fapte pozitive; 


care dovedesc că membrii Gărzii de Fier aveau arme.B5 


La mulţi s'au găsit asemenea arme ascunse îngro- 
pate în pământ. Pentru ce erau ascunse dacă nu 
aveau să servească la acte de răsvrătire. Dar actul 
cel mai important care invederează răsvrătirea este 
organizaţia corpului "Moţa şi Marin",care ia fiin- 
ţă la 13 Ianuarie 1938,sub denumirea de "Corpul 
legionar Moţa-Marin",cu organizaţie quasimilitară, 
cu o formulă de jurământ specială pentru cei pri- 
miţi în corp,precun şi cu dispoziţiuni anume pentr 
înaintare în grad,avansări şi pedepse. 

Cu alte cuvinte,peste capul autorităţei con- 
stituite şi protivnie legei penale (art.326 C.P.) 
acuzatul îşi organizează milităreşte şi cu disci- 
pline proprii,un corp închis,limitat ca număr 
(10.000) „care prin structura şi menirea lui putea 
aduce,în fiecare moment,prilej de turburare aorâi- 
nei în Stat. 

Justificarea existenţei acestei organizaţii- 
dată de acuzat prin însăşi art.1 din Inâreptarul 
corpului legionar Moţa-Marin,şi anume că ea este 
"Un grup de esenţă strict şi sever educativă şi de 


inspiraţie eroică...." nu poate primi calificati- 


vul seriozităţii,atâta vreme cât,tot în acest în- 
SA 





drept,la Capitolul Condiţiilor de admitere în corp - 
art.15,16 se cere: vârsta de 30 ani împliniţi,să 
fie destoinie şi sănătos la suflet,la minte şi 

la trup;ete. ză AA 

Ori,dacă la 30 ani elemehtele coizgbn nte a 
corpului legionar Moţa-Marin,ceare ibn BD 
şi sănătoase şi la suflet şi la minte,mai aunevoe 
de educaţie severă şi inspiraţie eroică,aşa cun se 
pretinde în art.1,atunci desigur că acest scop nu- 
mai putea servi ca element de slavă şi de pioasă 
amintire,pentru acei în cinstirea cărora se pretin- 
de că a fost format. 

Formula jurământului din art.19,exprimată, în 
parte,prin cuvinte magice,este aceia care ne îndi- 
că substratul real pentru care a fost creat,scopul 
lui fiind de a organiza un corp constuituit gata 
de sacrificiu,iar nu de pioşenie. 

Pentru edificarea Dvs.vă citez şi această 
formulă a jurământului: "Şi nu avem alt ideal decâ 
a ne hărăzi Dumnezeu fericirea să murim sfârtecaţi 


şi chinuiţi pentru scânteia de adevăr ce ştim că 


1 
o avem în noi şi pentru a cărei apărare pornim la 


încleştare cu stăpânitoarele puteri ale întunere- 
eului pe viaţă şi pe moarte. Stau gata de moarte. 
Jur". 

Domnule Prim Preşedinte,onorat Tribunal,ana- 
liza infracţiunilor imputate dlui Codreannu nu ar 
fi complectă şi spiritul în care s'a desfăşurat 
acţiune acestei organizaţiuni nu ar fi în total 
conturat dacă nu am adăuga câteva observaţiuni 
asupra mijloacelor băneşti ce au fost întrebuin- 
țate. 

In adevăr,domilor,este aici un punct de o 
însemnătate deosebită. Căci se ştie că o mişcare 


politică în genere are nevoie de fonduri considera: 
27% 





- 351 - pa A 
bile pentru a acţiona,pentru a lucra. Vo 


Publicaţiuni ,manifeste,transporturi,cheltusli 


electorale şi aceasta într'o epocă în care aseme- 


nea manifestaţiuni au fost destul” ae, frecvente. 


Dar dacă orice partid are nevoie de sd amuza 
băneşti,acelea ale lui Codreanu trebuiau să tă-şi 
mai considerabile. Pentru ce domnilor ? Pentrucă 
Garda de fier spre deosebire de celelalte partide 
întrebuința metode speciale care necesitau cheltue- 
li deosebite. In adevăr la acest partid erau mai 
întâi cheltuelile excepţionale cu uniformele,cu 
echipamentul oamenilor;ceiace îl deosebeşte de ce- 
lelalte. 

Apoi în acest partid toţi membrii primeau şi 
indemnizaţii pentru însărcinările ce aveau. De unde 
aceşti bani ? 

La întrebările ce s'au pus asupra acestui 
punet,acuzatul a răspuns: cotizaţiile membrilor li 
Cotizaţiile membrilor ? Dar bine,domnilor,au fost 
în această ţară partide mari „partide de guvernă- 
mânt care au numărat în sânul lor mulţi oameni cu 
îsemnate situaţii sociale şi materiale. Şi se ştie 
de toată lumea că aceste partide nu au putut face 
faţă cheltuelilor şi nu s'au putut acoperi chiar 
pentru cheltueli mai reduse,eu singure cotizaţiile! 

Şi Garda de fier a avut numai cotizaţii i 
Câte cotizaţii ? Coarfanu dând explicaţii foarte 
incomplecte şi confuze în această privinţă a spus 
că la un moment dat avea trei sute de cotizanţi 
din 15.000 membri. Este serios aceasta,domnilor ? 
Poate cineva să-şi închipue că un partid care fă- 
cea adevărată risipă de fonduri se reducea la * 
aportul celor 300 de cotizanţi ? 

Dar iată,domnilor,documente revelatoare asu= 


pra valoarei cotizaţiilor. Mai întâi într'un raporţi 





se constată lipsurile de organizare şi se spune: 
"cotizaţie neînţeleasă de ţărani. La ţară nu se 
poate ajunge la un rezultat apreciabil". Prin ur- 


mare este limpede. Nu pot strânge bani: 


4 
Dar iată al doilea document. Un Er A în; sare ş 


se arată la cât se ridica cotizaţia regiunilor: = 
"S?a vărsat casieriei centrale a partidului "Totul 
pentru ţară" suma de 15.000 lei cotizaţia regiunei 
pe lunile Noembrie şi Decembrie". Prin urmare o re- 
giune întreagă pe două luni numai 15.000 1ei.Iată 
la ce sune neînsemnate se putea ajunge prin cotiza- 
țiuni. Dealtfel se ştie că quantunul acestor coti- 
zaţii era de 1 leu pe săptămână şau aşa ceva. 

Prin urmare cotizaţia nu poate constitui o 
explicaţie suficientă pentru marile fonduri între- 
buinţate de Gardă. 

Am cerut lui Codreanu să prezinte arhiva con- 
tabilităţii partidului pentru a dovedi alegaţiunile 
sale. Această arhivă trebue să existe. S'âu găsit 
în provincie la mici organizaţii arhive compleecte. 
Nu poate lipsi la centru. 

Codreanu nu a vrut să dea aceste acte. 

Am găsit însemnări despre persoane cari ar fi 
cotizat cu sume mai mari. Aceste persoane sunt în- 
semnate cu numere de ordine. Cine sunt aceste per- 
soane ? Care este identitatea lor ? Ce interes 
este să fie menţionate astfel ? 

Pentru ce se păstrează anonimatul ? 


Acuzatul a refuat să dea explicaţiuni,şi atun- Ba 


ci suntem în drept să presupunen că acest sistem 
constitue camuflarea unor fonduri inavvabile. 

Nu există altă explicaţie. 

S'a găsit o menţiune despre întrebuinţarea 
vnei sume de 40 milioane lei. Acuzatul dă asupra 
lor o versiune. Nu ştiu ce temei se poate pvne pe 

s./a 





aceste explicaţiuni, Fireşte că 4 3 nu avea 
să recunoască că această menţiune îl privea perso- 


nal. Dar un lucru rămâne: acuzatul nu poate arăta 


sau nu vrea să arate toate sursele LS venituri ale 
prtidului. a PR 


Sume mari,sume considerabile s*au che dtp, 


aceasta este sigur. 

Cotizaţiile nu au fost suficiente,nu puteau 
fi suficiente; aceasta e dovedit cu documente. 

Camuflări de fonduri există. 

Acuzatul refuză să dea numele persoanelor. 
Acuzatul refuză să producă arhiva contabilităţii 
sale. Toate aceste împrejurări aruncă o lumină 
suspectă asupra acţiunilor unui om care avea le- 
gături cu organizaţii străine,care deţinea doeumen- 
te secrete de stat şi punea la cale acte de răs- 
vrătire. 

Domnule Prim Preşedinte şi Onorat Tribunal, 

Acestea sunt faptele,cu precisele lor dovezi 
şi legala lor încaârare. 

Am conştiinţa împăcată că în limita puterilor 
mele şi cu respectul strict al legii,ni-am făcut 
datoria de reprezentant al societăţii,grav tulbu- 
rată în normalul ei mers,de către acuzatul de faţă. 

Rolul meu terminat,văxă rămâne Dvs.sarcina 
de a aplica eu toată severitatea,represiunea me- 
ritată acelvia pe cate l'aţi judecat şi care,prin 
acţiunile sale adânc vătămătoare ordinei statului 
nostru,-închegat cu atâtea sacrificii,-a voit să 
înfrângă normele de linişte şi progres al Naţiunei 
noastre. 

cpptificatele de bună purtare,ce i s'au dat, 
de către unii din martori ce s'au perindat,martori 
în majoritatea lor foşti membri ai organizaţiei ce 
a condus,nv pot impieta asupra integrităţii Dvs., 

./e 





- 354 - 
şi nici asupra necesităţii de exemplaritate,ce 
trebue să daţi. 
Pa 
Timpurile pe care le trăin şi ctpewnstanţele 
internaţionale nu tocmai favorabile înc fre : 
ră Tremâ- 


neşte,să-şi vnească puterile în armonioasă con 


aflăm,impun tuturor celor ce simt cu adevă: 
crare,iar nu să tulbure prin acţiuni nefaste şi do- 
rinţi de glorie,calea sănătoasă în care ne-au aşe- 
zat conducătorii noştri. 

In concluzie,cer să binevoiţi a aplica dispo- 
ziţiunile articolelor 191 punetul 1 şi 2,209 pune- 
tul 4 şi 210 din codul penal. 





26 Maiu 1938 
Ps 


S, 

PROCESUL LUI CORNELIU ZELEA CODREANU Sp 
Şedinţa de după amiază 

Şedinţa s?a redeschis la orele 17,15. 


Sunt înscrişi la cwânt 7 apărători. 


Acuzatul Corneliu Codreanu a cerut să fie 


audiat informatorulMăăulescu Tamir,eare este au- 


torul lucrării "Neocooperaţia" şi colaborator 

la ziarul "Neamul Românesc". Se susţine că acesta 
ar fi autorul memoriului încriminat,ce s'a găsit 
la el şi care face obiectul acuzaţiunii prev.şi 
pen.de art.209 pt.4 C.P. 

Preşedintele declară că a luat act şi se va 
pronunţa la timp asupra acestei cereri. 

In continuare,s?a dat cuvântul apărării. 

Incep pledoariile cu avoeatulVRanetescu. 

Acesta îşi face auto-biografia,deelarânăd că 
este un om cinstit,corect şi de inimă,aşa cum 1 
apreciază şi pe Corneliu Codreanu. Caută să spul- 
bere afirmaţiunile procurorului „bazându-se pe în- 
săşi apărarea ce şi-a făcut în instanţă acuzatul. 
Crede că faţă de argvmentările lui Corneliu Co- 
dreanu nu ar mai fi nevoie să ia cuvântul vreun 
alt apărător,totuşi socoteşte că este de datoria 
sa să-şi îndeplinească profesiunea. 

Se miră că procurorul a putut sune fără 
rezerve opinia sa despre martorii ce au defilat 
în faţa Tribunalului,martori de talia d-lor Gene- 

./e 





fi ajuns aici.A fost şeful unui partid şi a1 
unei mişcări,Ei bine,oricun am face,cei care 
au fost lângă el,cei care l-au ajutat şi l-au 
înțeles,cei care au executat ceiace el a cre- 
zut şi a formulat,vrem să fie aici.Este le- 
gitin. Op 

Această a doua categorie de mattâvă să 
meşte categoria martorilor de fapt,a martori? 
lor care ştiu lucruri pe care cei din afară 
mu le pot şti,decât în măsura în care contae- 
tul cu ei a legitimat să cunoască anumite 
chestiuni, 

Prin urmare, asupra acestui prim punct co 
chid în felul următor: Mă judecaţi pentruro 
activitate politică; singur n'am putut-o face 
Cun am făcut-o,cum am executat-o,cun an infil- 
trat-o în sufletul celor care m'au apropiat 
aceasta trebuie să v'o spună ei.Sunt martori 


cred,de fapt.De aceştia nu mă puteţi priva.şi 


cred că Dvs.,veţi înţelege rostul acestei 


argumentări a noastre. 


Acum,din cauza măsurilor excepţionale, sună 


tem într'o situaţie juridică nouă,care n'a 
mai apărut până astăzi.Sunt aceia care au 
făcut parte - unii da,alţii nu; nu se ştie, 
fiindcă noi nu avem de unde şti şi nici n'o 
pot şti,şi nici n'am de unde lua cunoştinţă 
sunt acei martori cari astăzi cu aşa numitul 
domiciliu forţet,adică sunt oameni care în 
virtutea unui jurnal al Consiliului de Miniş- 
tri şi a1 Ministerului de Interne,sunt forţa- 
ți să stea întrun enunit 10e, În speţă Mier- 
curea Ciucului.Această forţare a fost mai 


întâiu în trei locuri,actualmente este 
într'unul singur: la Viercurea Ciucului. 





“e 
+) Ub 


= 356 = ( 

ral 'Petrovicescu,General I.Antonescuyluliu Maniu 
şi alţii,afirmânăd că sunt interesaţi sau adepţi ai 
mişcării legionare. Aceşti oameni cunoscuţi vieţii 
publice româneşti nu au spus decât purul adevăr. 

Se întreabă dacă cineva îl poate socoti pe 
Corneliu Codreanu un trădător şi- vășpunde tot 
el că este imposibil aceasta. I1 cuâdazt. a pe 
un tânăr entuziast naţionalist,care nu a A 
altceva decât să lupte din răsputeri pentru a 
îndrepta ţara. 


Referitor la acuzaţiunea de trădare cei se 


aduce lui Corneliu Codreanu,avocatul Aanetescu 


declară că însuşi d1.Iuliu Maniu şiyBever Dan,au 
afirmat în şedinţă că au fost în posesiunea a 16 
ordine circulare date de Poliţie şi Jandarmerie, 
că le-au publicat în ziare,le-au desbătut în Par- 
lament şi nimeni nu a îndrăznit să le spună că 
sunt trădători. Asemenea ordine se găsesc în po= 
sesiunea tuturor şefilor de grupări politice şi 
totuşi nu sunt acuzaţi pentru această culpă. 

Apărătorul afirmă că Corneliu Codreanu îşi 
iubeşte ţara,cum nu sunt capabili mulţi alţii. Il 
compară cu Emineseu,Şincai,ete.,cari au strâns 
fel de fel de documente În interesul cunoaşterii 
ţării lor în străinătate. 

Adresânâu-se lui Corneliu Codreanu îi spune: 
"In spatele tău porţi o Cruce,pe care trebuie să 
o mai duci încă,fiinăcă în curână va veni timpul 
când se va doveai că eşti un erou al neamului", 

D-ra AvWiisette Gheorghiu îşi începe pledoa= 
ria;prin a aduce elogii tatălui 1lvi Corneliu Co- 
dreanv,arătând sacrificiul făcut de acesta pen- 
tru ţară. Citeşte un articol din ziar,prin care 
bucovinenii elogiau pe svsnumitul,care graţie 


./. 











pF, 


= 357 = 4 | 


sforţărilor de ani de zile pe tărâm naţional, 





pentru alipirea Bucovinei la Patria-Munăa revşit 
4. 
gt) 








să-şi vadă visul realizat. i 
Corneliv Codreanu trădător ?,acela cate a 
smuls steagurile roşii de pe clădirile din Iaşi, 
când poliţiştilor le era teamă să nu fie ueişi-2e 
comunişti ? Asta nu se poate. Corneliu Codreanii 69 
s'a adresat tineretului,crescut în spiritul edu= 
caţiei lui,niciodată acesta nu îşi va vinde su= 
fletul şi conştiinţa şi va lupta numai pentru bi- 
nele ţării. Acesta este Corneliu Codreanu. 
Şedinţa se suspendă la orele 18,30. 


26 Maiu 1938 


PROCESUL LUI CORNELIU ZELEA CODREANU 
Continuatea_ şedinţei de după_ amiază. 


După redeschiderea gepintei (ora 18,30) ia 


cuvântul aval ai analizează, în drept, 


acuzaţivnile ce se aduce lui Corneliv Codreanu. 
Susţine că nu există nici o piesă la dosar,eare 
să justifice procesul ce se desbate astăzi. 

Discută diferenţa noţivnii aşa cun a fost 
înţeleasă de legiutâr,între crimade trădare şi 
spionaj. 

In ceontinvare,încearcă să denatureze inter- 
pretarea art.191 C.P.,susţinând că faptul âe a 
fi primit un ordin cu caracter secret ce emana 
dela Comandamentul Jandarmeriei,nu poate atrage 
vreo culpă penală,acuzatului. 

Apărătorul se întreabă dacă transmiterea 
unei telegrame lui Hitler savu Mussolini poate fi 
considerată drept o încercare de a se pune în în- 
țelegere cu o putere străină,pentru a provoca 
un răsboiu civil. 

Reamintind că în ultimele alegeri parlamen- 
tare,Corneliu Codreanu a avut 66 deputaţi parti- 
zani legionari,ajunge la concluzia că acesta nu 
avea nevoie de revoluţie,"întreg viitorul fi stă- 
tea în faţă". 

Nu a lvat parte la congresul naţional german, Și 
şi în această sitvaţie cum s'ar putea susţine 

./e 





n.299 e do 
existenţa unei înţelegeri între Corneliu Codreanu 
şi o putere străină ? / 

In ceea ce priveşte acuzaţiunea izvorâtă din 
conţinutul memoriului aflat la percheziţia domi= 
ciliară,apărătorul repetă că în codrii ul moment; 
au descoperit pe autorul acestui nembetii/47 per- 
soana d-luijfăduleseu Tamir. FIG 

Discutânăa descoperirea celor 38 arme şi | 
grame alice,se miră cun s'ar putea susţine că 
acest armament ar putea servi unei revoluţii. 

Judecătorii sunt invitaţi să examineze hâr- 
tiile găsite la Corneliu Codreanu,pe care le apre- 
ciază a fi utile unor şcolari de cursul primar şi 
nu sustrase dela Marele Stat Major,aşa cum sus- 
ține acuzarea,prin informatorii mişcării legio- 
nare. 

Harta cu regiunea Rucărului,pe care erau 
trasate mişcările trupelor în zona de manevre, 


aparţine Inginerului Clime,care în calitatea sa 
de ofiţer de rezervă putea să le aibă,fără nici 


un Pai / 
Avocatul 'Caracaş face apel la conştiinţa 


judecătorilor,arătânăd faptele eroice ale acuza- 


tului. Reaminteşte episodul cu desfiinţarea stea- 
gurilor roşii ale comuniştilor ce se ridicaseră 
în văzul avtorităţilor,în oraşul Iaşi,şi înlo- 
cuirea lor cu drapelele tricolore. 

Cere un verdict de achitare. 

Aaaovici Sebastian afirmă că în rechi- 
sitoriul procurorului a reeşit că Corneliu Codrea- 
nu a pus stăpânire pe sufletul tineretului din 
cauza misticismului lvi. Judecătorii au la înde- 
mână tot materialul din care se poate constata 
loialitatea acestei mişeări. Citează în sprijinul 

./e 





k 7, 
afirmaţiunei sale cele 10 porunci legionare. “i 


teşte din cartea "Şefului de Cuib" descrierea 
jurământulvi. După două mii de ani,Corneliu Co- 
dreanu afirmă o nouă morală de doctrină istorică. 
Opera lui Corneliu Coâreanu cir jo Ad generaţia 
care mâine va fi chemată să apere existenta i 
continuitatea acestui Stat.Ce interes aveţi Le 
să prezentaţi altfel pe acest doctrinar ? De iai 
de zile există asociaţia "Foştilor luptători” 
legiunea "Moţa şi Marin". Ei bine,în acest timp 
aţi avut de instruit vreo infracţiune făcută de 
această organizaţie ? Răspunsul nu poate fi decât 
negativ. Deţinerea de acte interesâna Siguranţa 
Statului. O singură întrebare vă pun: "Dece legea 
vorbeşte de cetăţean român ? Fiinâcă numai un 
cetăţean român poate fi în posesia unor acte.Dar 
secretul cuprins în asemenea acte stă la disere- 
ţia Dvs. Să apreciaţi dacă are caracterul unui 
act secret. 

Oare ordinul de a aresta pe legionari,în 
propaganda electorală priveşte măsuri contra 
Siguranţei interne a Statului ? Desigur că nu, 
esten o afirmaţie prea eftină,pe care o face domnul 
procuror,fără să o poată dovedi. 

Ce calitate avea Corneliu Codreanu să deţină 
aceste acte ? Avea această calitate a vnui şef 
de partia cu 500000 aderenţi,care reprezintă o 
parte destul de însemnată din sufragivl poporului. 
Şi dacă suveranitatea este capul Statului,apoi 
sufragiul este al poporului. Atwnei,dacă un partid 
care cuprinde cea mai mare parte din popor este 
foarte explicabil şi normal ca partizanii lui 
să informeze pe şef de tot ce se unelteşte contra 

./e 






































mişcării lui.Vă aduceţi aminte de răscoala tără- 
nească din 1907,câna s'au omorât atâţia ţărani 
pentru motivele sfinte,când Ion Brăţiânu a luat 
dosarele ev toate cercetările făcute âtpa ce a 
plecat dela putere şi le-a dus la el acasă: şi 
cână a fost întrebat în Parlament unâe sunt „ape 
sarele cu cercetări,a răspuns: "Eu le-am 1uati 3% 
în calitate de şef de partia". D-lor de ce oare 
un ordin banal adresat unui şef de corp şi trans- 
mis în copie lui Corneliu Codreanu,nu putea să 
stea la el ? 

Pentru ce să aveţi Dvs.astăzi motiv să spu- 
neţi că Corneliu Codreanu este culpabil de tră- 
dare ? Mă mir cun â1.Procuror a pus în discuţie 
crima contra lui Duca,când ştiut este pentru 
această presupusă faptă,Tribunalul l-a achitate 

Este autoritate de lucru judecat şi nu d-1l 
procuror este acela care trebue să slăbească 
ideia de dreptate.S?a vorbit în ordonanța âefini- 
tivă şi rechizitoriu de rapoarte şi credeam că adu- 
ceţi dovezi zdrobitoare,argunente hotărâtoare. 

Dar ce a-ţi spus: "Corneliu Codreanu a avut 
informatori.Dar ce au făcut aceşti informatori ? 
Au adus dela Marele Stat Major sau Siguranţa Ge- 
nerală acte secrete ? Dece nu a-ţi cercetat care 
sunt aceşti informatori,dece nu a-ţi luat măsuri 
contra lor prevăzute de lege ? N'ţi putut cer- 
ceta pentru că n'aţi avut ce.Au fost numai îinsi- 
nvări.Aţi mai vorbit de înarmarea legiunei.Ridicol 
să susţineţi că timp de luni de zile mişcarea le- 
gionară s'a înarmat. Cu ce? Să vă citese raportul 
D1,General Bengliu din 17 Aprilie 1938,prin care 
se spunea că: "potrivit ordinelor primite dela 
./a 


centru,fiecare legionare urma să se înarmeze cu 
câte o armă", 

Care eu 16 arme,14 carabine,50 arme de vână- 
toare,2 arme de salon,235 cartuşe;2 baionete şi 
2 pumnale,putea să se înarmeze Corneliu Codreanu 
cu legionarii 1lui,500.000 1a număr,eare lau 
votat în alegerile trecute ? 

Ridicol,Domnule Procuror General |! 

Domnule Procuror,unde aţi găsit depozitele 
de arme ? 

Cu nişte arme ruginite,nici una la 1000,1e- 
gionari,asta e înarmare ? De ce nu i-aţi adus în 
instanţă pe aceşti înarmaţi ? Vă faceţi,ridicol, 
Domnule Procuror General,dacă îi aduceţi ca com= 
plici.V?aţi mulţumit să-i daţi în judecată pentru 
port ilegal de arme.Luaţi bine seama,Domnule Pro- 
curor,în casa lui Corneliu Codreanu n'aţi găsit 
nicio armă. S'a vorbit de organizarea subversivă. 
Dar cărticica "Şefului de Cuib" a fost tipărită 
şi a luat cunoştinţă de ea,publicul şi legionarii, 
pe timpul cenzurii. Unde este ceva subversiv ? 
Căci în ea sunt principii de disciplină morală, 
cinste şi oneare. Ce sunt "gărzile ţărăneşti", 
"Arcaşii","Lăncierii" ? V'aţi speriat mult de 
statul legionar ? Dar ce nu v'a speriat şi statul 
țărănesc al lui I.Mihalache,care a cerut să orga- 
nizeze bazele ţării pe un stat ţărănese,pentrucă 
marea majoritate a ţării sunt ţărani. V'aţi spe- 
riat de bătălia legionară,adicăbătălia fierului, 


a comerţului legionar ? Această terminologie,nu 


a speriat pe himeni. Mussolini când a voit să în- 


ceapă agricultura,a spus: "bătălia grâului". 
Când zie bătălie,nu mă gândesc la puşea pusă 
s/a 





la oehi,cu care să trag, dA, 


Asupra fondurilor, "dacă nu di fonduri 


străine,de unde v'aţi acoperit cheltuelile-or- 
ganizaţiei" întmabă â-l procuror, 

Lp 09 i adus registre,ziare,din care aţi 
putut constata de doi ani de zile bilanţurile 
fondurilor noastre,Cum aceste fonduri sunt elan- 
destine ? Este uşor să insinuaţi.Dovada Dvs, 
unde este că avem fonduri clandestine ? Nu o 
puteţi face,pentrucă nu le avem.Aţi putut afirma 
că telegrama adresată lui Hitler şi Mussolini 
de felicitare,adresată în româneşte,italieneşte 
şi nemţeşte,poate constitui un act de trădare ? 

Noi am văzut Înarmarea lui Corneliu Codreanu 
cu sape pe spinare,cu casnale,eântând cântece 
legionare, pentru a săpa temelii de biseriei, 
troițe şi puțuri răcoritoare.Acestea erau răs- 
vrătirile sociale, 

Mărturia celor 10 legionari crea că v!'a con- 
vins că nu este vorba decât de o mişcare naţio- 
nală. O sentinţă de condamnare nu ar omorâ pe 
un om,ci o generaţie tânără,dornică de muncă şi 
asta nu cred că o veţi face", 

AMenieseua n cuvinte identice cu ale eo- 
legului său,caută să arate pe Corneliu Codreanu 
ca pe un erou naţional."Corneliu Codreanu -spune 
acesta- este azi un simbol naţional,nu faceţi 0 
victimă din cauza avântului tinerese.Sunt eon- 
vins că nu-l veţi condamna pentrucă mâine veţi 
fi nevoiţi s&-l scoateţi Gin “inchisoare,spre a-l 
reda tineretului rămas fără conducător :cinstit, 
corect şi demn", 

la ultimul cuvânt declară 


Sp 





-364- - 
> 4 7 
"Aveţi În mâinile Dvs.,nu viaţa mea pe car 


v?o dau bucuros,ci aveţi onoarea generaţiei ti- 
nere româneşti" 
| mă 
E - 30 i X ă 
"Am încredere în justiţie militară a ţării 


mele". 27; 
Î 
Toate incidentele unite eu fondul szpps- 


pinse, 

Preşedintele declară desbaterile închise, 
după care dă citire întrebărilor de culpabili- 
tate. 

La ora 0,25,Tribunalul intră “în deliberare. 


La ora 3,30 se pronunţă următoarea : 


SE NI INIA 
Condamnă pe Corneliu Zelea Codreanu la 10 
ani muncă silnică,6 ani degradare civică, 2000 
lei cheltueli de judecată şi confiscarea între- 


pului material, 





e Ca TA 
15 Iunie 1938 


Astăzi urma să aibă loc înaintea Curţii Mi- 
litare de Casare şi Justiţie,recursul făcut de 
Corneliu Codreanu. 

Intrucât,pe rol se aflau fixate alte recursu- 
ri ale căror desbateri nu s'au putut încheia în 
cursul acestei dimineţi,recursul lui Corneliu 
Coâreanu a fost amânat până după amiază la orele 
473 

Reprezentanţii recurentului au mai depus 
astăzi la dosar încă 9 motive de recurs,ăe care 
urmează să ia cunoştinţă şi reprezentantul Minis- 
terului Public,spre a-şi putea formla coneluziuni 
le. 

Ca avocaţi în susţinerea recursului, s'au 
înscris : D-raV.izeta Gheorghiu)fiori a Cosmovici, 
Maul IecobescujÂ1ex. Caracaş, Sebastian Radovici, 


an Henţescu şi .Ranetescu, 

































CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expozii, Publicaţii 





> DE 
cars trebue să o judecaţi Dvs.,şi eu o pun cu 

atât mai mult cu cât ordonanța cât şi rechizitor 
se ocupă 


la felul 


ză - deşi noi nu suseriem 





i - cele trei puteri în 


















stat. 


Dvs.reprezentaţi una din este trei puteki. 





în stat,potrivit Constituţiei şi legilor ţării, 
Insă, potrivit Constituţiei şi legilor ţării, şi 
anume potrivit cu Noua Constituţie Regele Carol II! 
art.1,deşi divizați sub acest aspeet,totuşi sunte- 
ți unitări,pentrucă reprezentaţi statul, care nu 
poate fi decât unitar. 

Iată care sete importanţa acestei acţiuni, 
Art,1 din noua Constituţie spune: "Regatul Ronâ- 
niei este un stat unitar şi indivizibil".Este 
unul,Ei bine,fie pe cale juridică, fie pe cale 
administrativă, fie pe cale executivă,dar prin fap- [|] 
tul că este unul,Dvs.faceţi parte integrantă aci 
- cu privire la anumite măsuri luate de Statul 
Român - din el,sunteţi una. 

Ori iată o măsură: domiciliul forat.Forţe- 
zi un om să stea într'un anumit loc.Dacă este 
"forţat" înseamnă că acela nu este domiciliul lui. 
Şi dacă puterea executivă fi forţează unde să 
stea, puterea judecătorească,una cu puterea execu- 
tivă,nu poate să nu recunoască că stă acolo, fiind- 
că aşa vrea Statul. 

Ei bine,noi am indicat adresele Miercurea 
Ciucului pentru martorii cari sent acolo.Citaţii- 


le trebuiau îndeplinite.Nici măcar nu ni s'ar 








putea imputa o neglijenţă sau o lipsă de zel.Ti- 
lucru ca în acest proces E BE 
3 


nem foarte mult la st 








să nă se impute lipsa de zel,Prin urmare,s 





N 0 1: A 
15 Iunie 1938 


Recursul lui Corneliu Zelea Codream, 


In cursul dimineţii,apărarea a depus un me 
moriu cuprinzând 10 motive de recurs,iar la ora 
17,s!a mai depus şi al 11-lea motiv. 

Deschizânâu-se şedința,se dă citire raportu- 
lui întocmit în cauză de către colonelul magis- 
207 A Vasile. 

Apărarea declară că va vorbi după cum urmează: 

AvWoria Cosmovici,va desvolta motivele 1,2 
şi 3 din recurs; 


Av)MBaul Iacobeseu,motivul 4; 


Avi Const .Henţescu, motivele 5esi 6; 


Av JSEbastian Radovici,motivele 7? şi 8; 
Avizeta Gheorghiu, motivele 9,10,11 cum 


şi cele depuse la declararea recursului, 


Intrânâu-se în fondul procesului, se dă cu- 
vântul avocatului Cosmovici. 

Vorbind despre motivul 1 din recurs şi anume: 
lipsa unor dosare la Camera de acuzare la studiul 
dosarelor de către avocaţi şi la Tribunalul de 
fond,avocatul arată că prin aceasta sta nesocotit 
dreptul de apărare. 

Numitul precizează că dosarele Nr, 12 -14 - 
15 - 16 - 17 şi 18,deşi făceau parte din dosarele 
cauzei,n'au fost trimise Camerei de Acuzare după 
cum reese din chiar adresa cu care sta trimis 
aceste dosare. 


Aia 








i . 3 = E, = 
Din această cauză,pretinae avocatul,nu s'a 


























putut pregăti suficient apărarea inculpatului. 


0 
[-] In ce priveşte motivul 2 dg-recurs, prin 
care se pretinde că s?a violat arta C.d.M. 
pe 20 
. 281,102, 109,179,275 pt.4, 273 pt,5 Codul de mpro- 


cedură penală,apărarea arată că faptele au 20 
denaturate deoarece s'aafirmat că la dosare se 
aflau copiile actelor originale lipsă,pe când în 
realitate Camera de mnere sub acuzare n'ar fi 
avut la dispoziţie toate piesele lipsă din dosare, 
Deasemeni, avocatul afirmă că Tribunalul res- 
, ă pingână incidentul ridicat de apărare,relativ la 
lipsa dosarelor,pe motiv că nu este cale de atae 
e “impotriva Deciziunii Camerei de Acuzare,ar fi dat 
o hotărâre contrarie textelor care spun că "re 
cursul este de orâin constituţional, lăsând deci 
să se înţeleagă că şi împotriva deciziunilor Ca- 
merei de acuzare este posibilitate de recurs. 
Se mai susţine apoi că Decizia Camerei de 
Acuzare este viciată şi din cauză că art.281 din 
Procedura Penală impune să se discute “în decizia 
Camerei mijloacele de apărare,ceeace nu s'ar fi 
făcut în speţă. 
. In fine,apărarea mai afirmă că nu sa noti- 
ficat acuzatului Decizia Camerei de acuzare,iar 
fără această notificare inculpatul nu putea fi 


judecat. 


2] 


edinţa sta suspendat la ora 19.10,anun- 


țându-se fin continuare pentru ora 20. 





15 Iunie 1958 


D 
Continuarea şedinţei de după 
amiază. 


edinţa se_ redeschide la ora 19,25 


i da lliuteta Cosmovici desvoltă motivul 3 


de casare care se bazează pe "violarea dreptului 
de apărare şi nemotivare", 

Pretinăde că apărarea însăşi n'ar fi avut la 
dispoziţie toate dosarele şi piesele cauzei .Exem- 
plifică prin petiţii adresate preşedintelui că 
apărarea avea nevoe de dosarele lipsă şi nu s'au 
pus la dispoziţia acuzatului şi apărărei, 

Dar Tribunalul de fond la motivarea inciden- 
tului privind această chestiune, răspunde denatu- 
rând faptele întrucât afirmă că acuzatul şi apă- 
rarea au avut toate dosarele cauzei, lucru ce ar 
fi inexact, 

Cere să se trimită Inaltei Curți de Casaţie şi 
Justiţie civilă chestiunea neconstituţionalităgii 
dispoziţiunei din art.221 alin.ultim 0,d,M.,prin 
care se spune că "decizia Camerei de Acuzare ar 
fi Gată În ultimă instanţă",ctăei dreptul de recurs 
trebue recunoscut şi împotriva Deciziei Camerei 
de ACuzare,ca fiind de ordin constituţional. 


/ 
Avocatul“ Iacobescu Paul,desvoltă motivul 4 


d/a 





-369- 
de casare, 345 zi 
Susţine că art,191 pt,1 şi 2 şi art.190 din 
Codul Penal,referitoare la trădare,privese şi se 


referă exclusiv la "siguranţa exterioară a Statu- 


lui",pentrucă aşa ar evidenția agetpp aa acestor 


articole sub capitolul "Cr 
siguranţei exterioare a Statului”, 

Deci ordonanța definitivă greşit afirmă, că 
"siguranţa statului este una şi aceiaşi" şi deci 
din punct de vedere penal nu trebue a se face aqi- 
ferenţă între siguranţa exterioară şi cea inte 
rioară a Statului, 

In consecinţă faptele de trădare găsite în 
sarcina recutentului Zelea Codream,trebuiau puse 
“în legătură cu siguranţa exterioară a Statului, 
ceeace nu se afirmă “în chestionarul de culpabilita- 
te şi deci fapta recurentului nu ar întruni ele- 
mentele juridice necesare, căci nu se prevede ele 
mentul intenţional de a trăda în favoarea unei 
tări străine -adică în legătură cu siguranţa 
exterioară a Statului. 

Apoi,instanţa era legată de fapta calificată 
"Crimă şi trădare",cum se arăta în ordinul de urmă= 
rire şi decizia Camerei,dar sentinţa,prin chestio- 
nar,nu mai vorbeşte de trăâare,ci numai de deţi- 
nere de acte secrete interesână siguranţa Statului, 
care nu s'ar pedepsi de nici un text represiv şi 
deci, cere aplicarea principiului "nulla poena 
sine lege. 

Susţine că neexistând în speţă intenţia de a 
trăda în profitul vreunui stat sau puteri străine, 
ar fi numai vorba de o eontravenţie, 

Deasemeni,(in ultimă enaliză,pretinde că acte- BR 


le secrete găsite la recurent n'ar interesa nici 





“-., 
370 pi 

siguranţa interioară a Statului, pentrucă ele cuprind 

oriine administrative de ordin politie,cari ar fi 


îndreptate“in mod abuziv contra mijloacelor de pro- 


pagandă legală a unui partid organizat, 


Avoeatuh Henţeseu, desvoltă motivul 6 de recurs 
-fiind mai scurt- acest motiv s€ Wazpeză pe, "vio- 
larea dreptului de apărare, emo tâzanpii RR i 


mă 


Susţine că acuzatul a propus o serie de ; tori 
din rândul mişcării legionare şi o serie de Sci ină 
pentru dovada onorabilităţii sale.A insistat asupra 
aducerii martorilor şi Tribunalul a respins cererea 
apărării, lipsindu-se astfel de "probatoriul cu mar- 
tori", In timpul desbaterilor s'a insistat asupra 
necesităţii aducerii martorilor propuşi. 

Nemotivarea constă În aceea că, Tribunalul afir- 
mă că "s?a lămurit asupra dovezilor ce voia să facă 
apărarea prin martorii absenţi",dar Tribunalul ni- 
litar nu motivează ce anume dovezi a voit să le 
facă apărarea prin martorii absenţi,âeci "Tribuna- 
lul a scăpat printr'o afirmaţie tangenţială", 

In continuare Av.Henţescu trece la desvoltarea 
motivului 5 de recurs -bazat pe nemotivare şi exces 
de putere- deoarece s!a cerut audierea lui Rădulescu 
Tanir,la desbaterile orale şi s'a cerut expertiză 
pentru a se vedea că autorul serisorii pusă în sar- 
cina acuzatului Codream este acesta.Tribunalul a 
respins incidentul,pe lipsă de oportunitate şi ne- 
coneludenţă. 

Piesa găsită acasă la acuzat,doveditoare că 
a intrat “in legătură cu o putere străină,ar fi cu 
totul străină de acuzat,căci ar aparţine lui Wăau- 
lescu Tanir, ale cărui concepţii ar fi rezumate 


se 





-371- 
în piesa incrininată. 

Apărarea a cerut să compară acest martor şi 
datoria Tribunalului militar era să aâmită cererea 
fiină de primă importamăin apărare, 

S'ar fi sărvârşit o gravă eroare judiciară, 
căci adevăratul autor al piesei incriminate ar 
fi Rădulescu Tanir,care şi-ar recunoaşte piesa şi 
care a notificat apărătorilor şi Tribunal bui Mi- 
litar că el îşi asumă intreaga răspunăere a piei 
sei incriminate. 


Şedinţa se suspendă la ora 21,15. 


La redeschiderea şedinţei -ora 20,20- se dă 
cuvântul Awfizeta Gheorehiu care desvoltă moti- 
is pote ioana etodeă = paaie 


vele din petiția de recurs referindu-se şi la 
primul motiv de recurs,depus personal de numita. 

Insistă că dosarele lipsă erau de absolută 
necesitate şi în special Volumul II,care cupin- 
dea circulările acuzatului, 

Trece apoi la desvoltarea motivului 9 de re- 
curs -omisiune esenţială şi violarea dreptului 
de apărare-, procurorul milutar,cerână şedinţă 
secretă,nu s'a dai cuvântul apărării pentru a-şi 
desvolta concluziile asupra acestei chestiuni.Din 
această cauză s'ar fi violat dreptul apărării de 
a-şi pune cuvântul asupra chestiunii care înlăturm 
şedinţa publică. 

Motivul 10,desvoltat în continuare tot de 
Av,Lizeta Gheorghiu,se bazează pe nesocotirea ulti- 
mului cuvânt al acuzatului. In speţă,susţine că 
acesta n'a avut ultimul cuvânt deoarece desbaterile 
s'au încheiat pin tranşarea ineidentului unit 
cu fonâul,omiţânău-se cuvântul acuzatului, 

pegea prin art.312 C,J,M.,impune,sub pedeaps 


de nulitate,ca acuzatul şi apărarea să aibă ulti- 

















-372- “-. 
k y 2 
mul cuvânt, ceiace neeonstatându-se, în speţă,sen- 





tinţa ar fi viciată, 
Motivul 11,desvoltat de aceiaşi arocată, este 


bazat pe netrecerea în sentinţă a-art,190 Coa 
= L.A FI = 
Legea, prin art.328 0,J,M.,cere să se treae ej] 


Penal în întregime. 


articolele de lege aplicate,ori,susţine avocata, 
că prin decretul lege din 21 Iamarie 1938,s'a 
adăogat un nou aliniat articolului 190 Cod Penal, 
care însă nu s'a înserat în sentinţă,din care 


eaiză sentinţa ar fi isbită de nulitate. 
+ 


AVS, Radovici, păseşte la desvoltarea motive- 
lor 7 şi 8 de recurs, Reia “în discuţie piesa care 
constitue inculpaţiunea de uneltire contra orâi- 
nei sociale, Susţine,că printr'o "monstruozitate 
juridică şi o instanţă de inchiziţie", Tribunalul 
a refuzat proba de disculpare a acuzatului prin 
neaducerea la desbateri a lui Rădulescu Tanir. 

Trece apoi la desvoltarea motivului 7 de 
recurs, susţinând că chestionarul de culpabilitate 
trebue să cuprinaă o precizare complectă a fap- 
telor materiale şi a circumstanțelor în care stau 
săvârşit acestea, 

In speţă, susţine că întrebarea de culpabilita- 
te privitoare la delictul de uneltire contra ordi- 
nei sociale,nu precizează deloc circumstanţele 
materiale,căci nu arată cu care anume asociaţie 
din străinătate s'a pus în legătură recurentul 
şi ce anume ajutoare a primit din străinătate, 

Desvoltână ultimul motiv, Av.Radoviei, susţine 
că şi întrebarea de culpabilitate referitoare la 
fapta de răsvărtire este necomplectă,deoarece nu 
precizează pe cine anume a înarmat acuzatul,pentru 
războiu civil, în care amane puncte ale ţării 






A 





d 

9 A 
Pc 

-373- si 

4 MA 
a depozitat ame şi în ce con pi. a cele depozite 

€. :3 PA Tăa ri E 

de arme, EA | 1 

i i : >) 
Deci,printr?o Întrebare necomplectă, recuren- 






tul a fost condamnat pentru o faptă gravă. Jude- 






cătorii,n?au putut răspunde precis la “intrebarea 





cu totul vagă,astfel că nefiina justificată con- 
damnaţiunea, sentinţa este casabilă, 

Şedinţa se suspenăă la orele 24,anunţându-se 
cea viitoare pentru ziua de 16 crt.:orele 17,când 
procururul general va lua cuvântul pentru a com= 


bate motivul de recurs.- 


16 Iunie 1938 


RECURSUL LUI CORNELIU ZELEA CODREANU 
- Ziua II-a - 


edinţa se deschide la ora 1 


Procurorul General Col Ma istratbălşianu D., 
luână cuvântul în rechizitoriu arată dela înce- 
put,că apărarea în desvoltarea motivelor de casa- 
re s'a refugiat mai mult le chestiuni de fapt 
cari nu pot fi desbătute decât înaintea unei in- 
stanţe de fond,Curtea Militară fiind o instanţă 
de cenzură,nu are a se ocupa de atari chestiuni 
şi deci le scoate din discuţiune socotindu-le 
neavenite. 

Trecând la examinarea motivelor de casare, 
examinează motivul 1 şi 2 desvoltat de Av.Cos- 
movici şi motivul desvoltat de Av,Lizeta Gheor- 
ghiu, 

Apărătorii susţin - spune Procurorul Ge- 
neral - că nu s'ar fi trimis toate dosarele Ca- 
merei de Acuzare,âin care cauză s'ar fi violat 
dreptul de apărare, 

Tribunalul de fond căruia i s'a ridicat 
chestiunea primă dată,menţionează în şedinţă 
că toate actele în chestiune au fost ataşate în 
copii legalizate de judecătorul de instrucţie 
şi deci toate piesele au fost la dispoziţia 
Camerei de Acuzare. 


Dealtfel chestiunea trimiterii dosarelor 


e o chestiune aâministrativă,cum arată doctrina 
ala 





= Sia 
şi deci magistratul apreciază suveran cari dosa-t 7 
re sunt trebuinciease sau nu cauzei. 
Doctrina spune apoi că fac dovadă copite MA 
în justiţie copiile legalizate sau autentice; deci 


copiile în speţă nu puteau fi co ele urmând 
a fi privite ca sete valabile şi legale, A pi = 
De altfel apărarea în şedinţă publică pe e! 


Tribunalul Militar n'a ridicat un incident spe- 
cial prin care să ceară în mod expres dosarele; 
în consecinţă acest motiv de casare nu este înte- 
meiat şi deci urmează a fi respins, 

Prin a doua latură a motivului,comună şi cu 
susţinerile A Lizeta Gheorghiu,apărarea susţine 
că acuzatul n”a cunoscut data judecății la Camera 
de Acuzare şi de aceia n'a putut să-şi formuleze 
memorii la Camera de Acuzare. 

Procurorul General,susţine că aceste afirmă- 
ri ale apărării se bazează pe o profundă eroare 
judiciară,în contradicţie cu prevederile conâului 
de justiţie militară, 

In adevăr,numai în procedura penală comună 
se comunică copie de pe orâonenţa definitivă şi 
data la care judecă Camera de Acuzare; la Tribu- 
nalele Militare însă,nu se aplică această dispozi- 
tiune căci înaintea acestor Tribunale este de 
esenţă principiul celerităţii. De altfel raţiunea 
notificării prevăzută de areptul comun este că, 
acolo se pot ataca ordonanţele definitive,câtă 
vreme în dreptul penal militar nu există atac 
contra acestor ordonanţe, 

Dacă s'a dat ordonanţă definitivă în aceia- 
şi zi cu vltimul interogatoriu al inculpatului, 
nu este nici un viciu,ci dimpotrivă este de lău- 
dat când un proces ajunge la deslegare cât mai 


rapid, 





sai Aaa Ip. 
tem în imposibilitate de ai aduce pe acestă 
Conchid,unină partea a doua cu ceiace am 
spus la început: sunt martorii mei de fapt.E 


foarte greu şi mi-e imposibil să mă apăr.Deci 


vreau ca aceşti nartori, Dvs. înjeăăgăhărepstul lor 


să trimiteţi să-i aducă şi până atunei, ăncă arăţi 
să ne legăn de ce ne spune textul,şi sunten obliga 
ţi s'o facem art.290,fiindcă vren săi rămână cons- 
tant în acest proces,contrar de orice crede orici: 
ne,că noi vrem să ne judecăn.Noi vrem să ne Îu- 
decăn.Şi atunci vă rog să aplicaţi art.290, 

"Dacă procedura nu este îndeplinită pentru 
vreunul din martorii chemaţi,acesta nu va împie- 
dica luarea interogatoriului învinuitului, asculta- 
rea celorlalţi martori prezenţi sau luarea orică- 
rei măsuri,după care instanţa va statua,dacă este 
loe,sau nu,să seamâne judecarea procesului. 

Deci facem uz de dreptul pe care ni-l dă 
art,290.Vom proceda la interogator,vom asculta 
martorii prezenţi, vom face totul, însă aceşti mar- 
tori de fapt trebue să ne fie aduşi,fiindcă noi 
nu avem puterea să-i aducen, 

Iată pentru ce vă rugim respectuos a primi 
coneluziunile noastre şi a dispune amânarea proce- 
sului până ce vor fi aduşi aceşti martori de fapt. 
Preşedintele: - D1.Prim Procuror are cuvântul. 
Procurorul:- Domnule Preşedinte şi domnilor jude- 
cători,sunt în acord cu onorata apărare în ceiace 

priveşte concluziunile,nu însă şi cu consi- 
derentele.Ar fi inutil să desvelt în 

faţa Dvs.argumentele care m'ar împiedeca 
şi m'au împiedecat chiar să fiu de acord 
cu justficarea pe care o prezintă apăra- 
rea pentru a ajunge la coneluziunea la care 
s'a oprit. 290 


anume, să ceară Onor.Tribunal aplicarea 





Deci ,susţinerile apărării sunt neîntemeiate 
şi roagă a se respinge acest motiv de recurs i /i 
nefondat. £ 


Şedinţa se susnendă la ora 18, 


La redeschidere,Procurorul General ,susţine 
că şi motivul 2 este nefondat întrucât decizia 
Camerei de Acuzare nefiind atacabilă în dreptul 
penal militar,nu se poate invoca nulitatea din 
dreptul comun şi deci,chiar dacă în speţă deci- 
zia Camerei nu ar discuta şi mijloacele apărării, 
nu se poate să mai fie vorba de vreun viciu în faţa 
instanţelor militare. 

Curtea Militară de casare nu are dreptul 
a cenzura deciziile Camerelor de Acuzare de pe 
lângă Corpurile de Armată. 

In concluziuni şi acest motiv de recurs 
este neîntemetat şi urmează a se respinge. 

Motivul 3,prin care se susţine că greşit 
Tribunalul Militar a socotit dată în ultină instan- 
ţă decizia Camerei de Acuzare şi că a denaturat 


faptele când afirmă că s'a pus la dispoziţia apă- 


rărei toate dosarele cauzei, deoarece în realitate 


apărarea n'ar fi avut toate dosarele,.Procurorul 
General arată că este inexact această afiramţiu- 
ne întrucât Tribunalul Militar a pus la dispoziţia 
apărării piesele dela dosarele lipsă,în copii au- 
tentice,. 

Prin urmare,motivarea Tribunalului Militar 
este justă şi legală,iar motivul urmeasă a se res- 
pinge ce nefontat, 

. Şedinţa se suspendă la ora 19, 


La redeschidere,se trece la exaninarea moti- 
vului 4,desvoltat comun cu motivele 7 şi 8 şi mo- 
./s 





234 KIT 

tivul din declaraţia de recurs a recurentului 
şi anume că ar fi violat chestionarul de culpabili- 
tate, pentru toate faptele reţinute în sarcina re- 
curentului, PISR 

Procurorul General citeşte textele de lege 
aplicate pentru a evidenția elementele componente 
ale fiecărei infracţiuni imputate. 

Arată că fiecare chestiune de culpabilitate 


a fost redactată conform prevederilor legii iar 


întrebările de culpabilitate privitoare la faptul 
de trădare prin deţinere şi publicare de acte se- 
crete,interesânad siguranţa statului,sunt trecute 
toate elementele prevăzute de Art,191,punctul 1 şi 
2 codul penal,căci acest articol nu cere un dol 
special de a comunica unei puteri străine actele 
secrete; fiind suficient că s'a deţinut acte 
secrete 21 căror caracter era cunoscut de infractor 
şi de a căror deţinere nu era autorizat. 

Curtea militară nu are de examinat decât 
ceiace cuprinde întrebarea de culpabilitatea în 
esenţa ei,pentrucă în materie de crimă sentinţele 
tribunalelor militare nefiind motivate,nu trebuia 
să se facă în sentinţă o anumită examinare amănunţi- 
tă a faptelor materiale,ci numai în mod sintetice să 
se arate în întrebări elementele caracteristice ele 
imputaţiunilor,aşa cum s'a procedat în speţă. 

De altfel apărarea la Tribunalul Militar, 
nu a obiectat nimic asupra chestionarului şi deci 
nu se mai poate plânge,în recurs,împotriva vicii- 
lor din chestionar. 

Citeşte apoi din doctrină,spre a arăta că 
Art.191 coa penal,nu obligă să se transmită ime- 
diat actele secrete şi deci dacă se constată po- 
sesiunea ilicită a actului,aceasta reprezintă ace- 

io 





iaşi culpabilitate faţă de lege. «d 


Referitor la susţinerile de complexitate Au 


chestionarului „arată că apărara-“a făcut o con- 
fuzie de terminologie; apărarea seste, vroina,- ȘI 
se plânge de confuzia întrebărilor,deşi ordinul "* 
de urnărire celifică fapta de crimă de trădare 
prin deţinere de acte seocrete,iar sentinţa spune 
numai deţinere de acte,fără noţiunea de trădare. 
Totuşi,nu reiese nici o confuzie,căci din cuprin- 
sul întrebărilor de culpabilitate,se-vede că Tri- 
bunalul a reţinut aceleaşi fapte cari sunt vizate 
şi în oBdinul de urmărire şi în decizia Camerei 
de Acuzare. 

In ce priveşte intenţia delictvoasă,reiese 
din împrejurarea că recurentul a reţinut asupra 
lui acte secrete al căror conţinut îl cunoştea, 


Şedinţa se suspendă la ora 20. 


La redeschidere,Procurorul General,ia în 
disecuţiune motivul 5 de recurs. 

Tribunalul de fonă,a motivat foarte just 
respingerea cererii apărării de a se face o ex- 
pertiză grafică asupra unei scrisori corp delict, 
şi deasemeni prin motivarea legală a respins cere- 
rea apărării de a fi audiat ca informetor VĂâzu- 
lescu Tedhir, în legătură cu eeea scrisoare-corp 
deliet,adresată capului unui stat străin. 

Tribunalul nu avea obligaţiunea de a adni- 
te cererile apărării,căci doctrina este unenină 
în sensul că asupra cererilor de probatoriu,Tri- 
bunalul se pronunţă în mod suveran, 

In continuare citeşte pasagiul respectiv 
din sentinţă pentru a demonstra că cererile apă- 
rării au fost rezolvite legal şi prin o motivare 
complectă. 

si 





Luând în diseuţiune motivul 6 de recurs, 
Procurorul General susţine că Tribunalul Militarţ 
n'a călcat nici o dispoziţiune de lege,prin e. 
că a respins cererea apărării (de-a se -audia anu- 
miţi martori propuşi de acuzat, <A 

In adevăr atât doctrina cât şi Art.307 codul 
de justiţie militară arată precis că Tribunalul 
nu e obligat să audieze toţi martorii propuşi de 
apărareş dimpotrivă, Tribunelul poate să aprecieze 
că martorii absenţi nu sunt de utilitate în cauză 
şi deci se respinge cererea de amânare,astfel cum 
s'a întâmplat şi în speţă. 

In consecinţă procedeal Tribunalului Militar 
cu privire la modul de audiere al martorilor şi 
tranşarea incidentului în legătură cu martorii 
fiind legal,motivul de recurs este neîntemeiat şi 
urmează a se respinge ca atare, 

Continuână,ia în diseuţiune motivul 9 de re- 
curs prin care se susţine că s'a violat legea,de- 
oarece apărarea nu e fost ascultată asupra cere- 
rei procurorului militar dela fond,de a se decla- 
ra şedinţă secretă. 

In legătură cu aceesta,Procurorul General, 
arată că Tribunalul Militar poate declara chiar 
din oficiu şedinţă secretă şi deci cuvântul părţi- 
lor nefiind decisiv în această materie,motivul de 
recurs al apărării este neîntemeiat. 


Luând în diseuţiune motivul 10,invocat de 


apărare şi desvoltat de AvYLizeta Gheorghiu,prin 


care se susţine că acuzatul n'a avut ultimul cu- 
vânt „Procurorul General arată că susţinerile apă- 
rărei sunt inexacte în fapt,căci ultimul cuvânt 
1-a avut acuzatul,după cum se vede în mod expres 
din sentinţă. 

ie 





- 380 - 

Trece apoi la analiza ultimului motiv des 
recurs,bazat pe netrecerea completă în sentinţă a 
Art.190 Cog Penal. 


ţa trebue să reproducă textele de lege aplicate, 
dar numai în partea care interesează speța. 

Ori,în speţă,sentinţa înserează şi Art.190 
cod penal,dar desigur numai în partea caracteris- 
tică speţei şi deci dacă nu s'au îÎnserat şi alinia- 
tele care nu interesau procesul,aceasta nu poate 
constitui un viciu. 

In coneluziuni,Procurorul General cere Curți 
respingerea tuturor motivelor depuse şi desvoltate 
ca fiind neîntemeiate. 


Şedinţa se suspenăă la ora 21,15. 


La redeschidere - ora 21,30 - apărarea ia 


evvântul în replică. // 


7 
Av Cosmovici spune că decizia Camerei de 


Acuzare nu ar fi legală,căci acuzatul n'a avut po= 


FI) 


sibilitatea de a-şi face memorii în faţa Camerei, 
şi a discuta mijloacele de apărare. 

Apoi,datorită faptului că Procurorul Gene- 
ral ar fi recunoscut că în recurs se poate plânge 
împotriva deciziei Camerei de Acuzare,nulitatea 
invoeată de apărare ar fi operantă. Relevă,în le- 
gătură cu chestionarul,că nu se arată intenţia 
specifică de a deţine actele secrete în legătură 
cu siguranţa exterioară a statului,spre a face 
trădare,privind factorii externi. 

Pentru aceste consideraţiuni susţine că, 
chestionarul ar fi viciat şi în consecinţă soliei- 
tă casarea sentinţei de condamnare. 

Av+Henţescu,susţinâna ultimul cuvânt al re- 

a 





curentului în faţa instanţelor,cere o nouă jude- 
cată unde să-şi poată administra-din nou probato- 
piile. „0 CAN ROI 

Obiecţionează că probatoriile de disculpare 
ridicate şi cerute în faţa Tribunalului Militar, 
ar fi fost respinse prin notivări injuste şi nele- 
gale. De aceia cere,pe deasupra chestiunilor de 
formă,să se dea posibilitatea ca un alt Tribunal 
să examineze toate probatoriile,pentruca judecata 
să se urmeze în deplină cunoştinţă de cauză. 


Termină,cerând o sentinţă de care să depin- 


dă triumful legalităţii. 4 
La ora 22,15 se suspendă şedinţa pentru 


5 minute. 


La redeschidere,Procurorul General este în- 
trebat de Preşedinte dacă mai are ceva de obiee- 
tat. 

Procurorul General declară că-şi menţine în 
totul concluziile puse,pentru respingerea recur- 
suluie 

După aceasta Curtea se retrage în deliberare 


la ora 22,26,spre a hotărî asupra recursului. 


La ora 0,10,Curtea reintrând în şedinţă pu- 
blică,Preşedintele dă citire dispozitivului de 
respingere a recvrsului,pentru motivele ce se 


vor vedea cu ocazia redactărei deciziei. 





"CNSAS 


Direcţia Cercetare, 


ublicaţii 


Se 





. 


pa e RR 





/ 


E As să 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


din Codul Justiţiei militare. 

Intrucât şi d-lor ca şi noi sunten animați 
de a proceda la judecarea procesului,bine în- 
veles cu paza formelor legale,de aceia socot 
că ar fi inutil să răpesc timpul onoratului 
Tribunal,de vreme ce în coneluziuni sunt de 


IOPERATLA 


acoră cu Onorata apărare. 


Preşedintele:- D-ra Lizeta Gheorghiu are cuvântu 


A 


izeta Gheorgh Domnule Preşedinte şi Ono- 
rat Tribunal, vom depune în scris incidentul 
ridicat de d-l Horia Cosmovici. 

In ceiace priveşte o serie întreagă de ma 
tori de ale căror adrese ne-an informat ulte- 
rior, fiinăcă am avut un timp foarțe scurt, 
arătăm Onorat Tribunal că a1.Ing,ftelian 
Georgescu domiciliază astăzi în Qa alea Vieto- 


riei Nr. 63,et.V, domniiy Dea și şi Woldovan 


au aceiaşi adresă. Deasemenea ă1Vfon Cantacu- 
zino domiciliază în Şos.Jiam - ulterior de 
venită Şos.Buzângan - îr.24,astfel că nepri- 
mină citaţia n'a putut fi primit,deşi este 
încunoştiinţat de noi că e nartor în acest 
proces. 

Am vrea sii ştim dela D-l Grefier dacă pro- 
cedura e îndeplinită cu martorii dela Ciuc... 

Renunțăm deasemenea la audierea ca nartor 
a D-lui Goanţă, fiinăcă D-sa este apărătorul 
d-lui Codreanu şi vă rugăm,Domnule Prim Pre- 
şedinte ,să binevoiţi a dispune să fie intro- 


dus în sală. 


Preşedintele: - Se ia act.Suspend şedinţa pentru 


deliberare. 


Şedinţa se suspendă, 





"CNSAS 
Direcţia Ce 


ercet 


ăre, 


Expoziţii, Pubicaţi 


Niaristii străini 


cargiau parte la desbaz, 





terile_ procesului lui Corneliu Zelea Codreanu 





1 iiceeg A igorescu TA 
2/. repere V 
3/, Giovani Costea // 
4/-Franco Tradafilo [ 
5/. Klaus Sehickert V 
6/(QPaul Fillop / 

77. Gerharât Cristoph 
8/. Leonard Kirschen V 


9/. Momcilă Petrovici V 


i „10/. Meurice Negre! A 
11/, Liviu Artemie 


Eugen Kovacs / 


12/. 


13/. 
14/, 


N .Coler /______ 


Liviu P.Nasta / 
16/. 


17/. Zăraveo Tomici 


Yerzy Musszynski y 
Arhibală Gibson | 
Karl Gyr V. 


18/. 
19/. 
2/. 


21/, N.N.Petraşeu / 
22/. Nelly Gheorghiu ! 
23/4/John Adams + 


Frank Ed.Stevens V 


- Paris Scir,Paris Miăi 

- Giornale ă'ltalia 

- Corriere dela Sera 

- Agenţia Stefani 

- Agenţia D.N.B. 
Frankfurter Zeitung. 


- Daily Sketeh şi Sunday 
Times 
- Ataşatul de presă al du- 
” gosleviei. 


- Agenţia Havas. 
- News Chronicle, Exchenge 
U.8.A 


Lenâon I.N.S.U.5.A. 


- New York Times,Daily Tele- 
graph şi De Telegraat, 


- Asociadet Pres 


Bronislav Sobansehi [/ Maşat de presă al Poloniei 


- Politika Belgrad 
- Agenţia Reuter 


- AgEa ja Avala şi Vreme - 
elgraă - 


pr 


= Kurjer Werssawsky 
- Times 


- Baseler Nachrichten şi 
Neue Berner Zeitung 


- Le Petit Perisien 
- Balkan Oriente 


- Asociadet Press. 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 




































La redeschidere. 





Preşedintele: - Deliber 


9 dent, Tribunalul 


Martorii absenţi vor fi aduşi cu mandate 





incidentul cu 





telegrafice. 
Matbtorii se vor prezenta mâine la ora 8,30 
Dl.Grefier este rugat să de cetire ordo- 
nanţei definitive de urmăntee; 


Se citeşte ordonanța definitivă. 





Horia Cosmovici: - Domnule Preşedinte şi Ono- 


rat Tribunal,an avea de făcut o respectuoasă 


] rugăninte,. 
Pentru a putea să-l apărăm pe d1.Codreanu 





este necesar - şi aceasta reese şi din ordo- 
nanţă şi din rechizitoriu - să aven toată li- 
teratura legionară,adică "Pentru legionari", 
cartea d-lui Codreanu, "Cărticica şefului de 
cuib",menţionată în rechizitoriu ca fiind de 
notorietate,circulări şi aşa mai departe. 

Am ăori,pentru ca să nu ni se întâmple 


ceiace s'a întâmplat colegului nostrujIon I9- 


d siv,să binevoiţi a lua act că aven nevoie de 
e aceste lucrăiri,şi în ipoteza în care an ajun- 


ge în judecata Domniilor Voastre,să aven cel 
puţin dinainte asigurată o jurisprundenţă. 
Preşedintele: - Chestiunea are un caracter destul 
de serios. 
Dacă vi se va face nedreptate în această 


privinţă,mi-o veţi aduce la cunoştinţă. 





Şedinţa viitoare va avea loc după amiază, 





la ora 16,30. 


Ridie şedinţa. 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 
































- Ziua I-a - Xe 





25 Maiu 1958 (Şedinţa de după amiază) 
Şedinţa se redeschide la orele 16,30. 
Preşedintele: - Ordonanţa definitivă şi decizia 


Camerei de punere sub acuzare fiind cetite 







legea vă dă dreptul să propuneţi ceiace crede- 
] ți că este util pentru apărare. 

In acelaş timp,previn Onorata bancă a apă- 
rării că,conforn art.291,este datoare să se 
exprime cu deferenţă faţă de instanţă. 

Procurorul: - Domnule Preşedinte,mai înainte ca 
acuzatul să păşească la desvoltarea mijloace 
lor sale de apărare,v'aşi ruga să-i permite- 
ţi să vă aduce la cunoştinţă şi să vă rog în 
acelaş timp să binevoiţi a organiza interoga- 

$ toriul care se ia,întrucât învinuitul, fiind 
dat în judecată pentru trei fapte distincte 
şi anume: Crimă de trădare,delict de uneltire 
contra ordinei sociale şi crimă de răsvrăti- 
re,urmează a se sistematiza expunerea ce se 
va face şi pe care trebue să o facă, întrucât 
în ceiace priveşte infracţiunea prevăzută de 
art.209 şi anume delictul de uneltire contra 
ordinei sociale,urmează a se ţine şedinţă 
secretă, potrivit art.274 din C.J.M, 
4 AvyjSebastian Rudovici: - Asupra cereri D-lui Prim RE 


Procuror,D-le Preşedinte,noi apărarea avână R 








CNSAS 
“Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


la dispoziţie parte din dosare,le 

preună cu inculpatul şi am avut grija,Prevenină 
chiar observaţia pe ca a făcut-o D1,Prim Procu- 
ror,să căutăm să fie sistematiza xplicaţiunile 
pe care are dreptul şi este obligat să le dea 
înaintea Dvs.inculpatul,Aşa că, în privinţa aceas- 
ta,inculpatul având în vedere ordonabţa,avâna în 
vedere capetele principale de învinuire va răspun- 


de precis la fiecare şi nu va căuta să vă răpească lă 


decât timpul necesar la care are dre tul «pet ru 


complecta sa desvinovăţire, OP- pa: 

In acelaş timp,ţinen să vă declarăn că ni- 
mie din ceiace va declara nu va fi de natură să 
provoace măsura unei şedinţe secrete; dimpotrivă, 
cred că şi judecata aceasta care se face la lumi- 
na zilei,are tot interesul să se cunoască explica- 
viile pe care le va da inculpatul, 

Ordonanţa de trimitere în judecată a fost 
publicată în toate ziarele,este cunoscută dela un 
capăt la altul al ţării şi ar fi curios,ar fi bi- 
zar chiar,ca cel dat în judecată pe o asemenea 
incriminare gravă să nu poată să se explice decât 
în şedinţă secretă,să ştie că desbaterile nu ajung 
în opinia publică.Atunei măsura ar fi ilegală 
şi nedreaptă. 

Dvs.aveţi puteri suverane ca atunci când 
veţi constata contrar declaraţiunilor noastre,că 
prin declaraţiile pe care le face inculpatul se 
ating chestiuni care privese ordinea de stat,de 
aşa naturi încât ar necesita o desbatere secretă 
la un moment oportun să luaţi măsură pe care o 
credeţi.,Dar până atunci vă rog să ascultați în 
şedinţă publică, în faţa opiniei publice a ţării, 
explicaţiile şi desvinovăţirile pe care pe larg 


în mod precis şi cu sufletul curat,le va da incul- 





patul din faţa Dyss N 


Avi Horia Cosmovici: - Domnule Preşedinte, numai 
nu ee 


două cuvinte, Concluziile D-lui Prim Pro- 
curor sunt în complectă contradicţie cu invi- 
taţia pe care a-ţi binevoit să o faceţi in- 


culpatului.Ia-ţi spus acuzatului Codreanu: 


noaşteţi invin'irile care vi, șe adug:, aveţi= 
OP ALA oz 


dreptul, potrivit legii,să vă apăraţi, 

Or,D1.Prim Procuror ar dori ca această apă-ă 
rare să se facă aşa cun crede D-sSa. 

Procurorul: - Nu! 

Av.Horia Cosmovici: - Dar atunci,cu privire la 
sistematizarea materialului, cine spune sis- 
tematizarea lui, spune aranjarea materialului 
într'un anumit fel.Dacă Dvs.credeţi să se 
sistematizeze materialul, înseamă să cereţi 
să faceţi pledoaria în locul celui care are 
datoria să o facă, 

Omul l-aţi putut acuza cun aţi vrut,în ce 
ordine aţi crezut că este bine şi util; dar 
lăsaţi-l să se apere în ordinea în care cre 
de el că este bine să se apere. 

Interogatoriul, în sensulpledoariei, este 
ceva strict personal şi el se apără aşa cum 
î1 îndeamnă conştiinţa,aşa cun îl ajută ca- 
pul şi numai capul său. 

Noi, apărarea, credem că nu vom mai avea 
mult de adăogat după apărarea lui Corneliu 
Zelea Codreanu. 

Acun, În privinţa şedinţei secrete,ea nu se 
motivează decât cu un singur lucru: ceiace 
se spune trebue să rămână la secret.Liăsaţi 
mai întâi să se spună şi pe urmă apreciaţi 


dacă este nevoie să fie la secret sau publie 
/ 4 







































Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 





- 42 = 


































Noi,care am avut marea uşurare dea 

împreună, primiţi alături de inculpat apărarea 

$ şi de a examina planul său,pe care să-l for- 
măm şi noi după planul lui,noi vă putem spu- 
ne că nimic n: va motiva o Şedinţă secretă 
Si atunci,vă rugăm, în felul în care am lu- 
erat şi am colaborat şi am fost acceptaţi 
de către inculpatul de astăzi să-l apărăn, 
ştim că este atâta curăţenie şi atât lucru 
spus cu rost şi cât trebue,cu orice rise cât 
trebue,nu mai mult decât tpebue, încât fap- 
Ly tul de a motiva o şedinţă secretă pe un proba- 
bi] lucru care ar stingheri,vă spunen cinstit 

că ne întristează.Nu veţi auzi nimic care să 

motiveze o şedinţă secretă.Dacă veţi auzi, 

sunteţi suverani să o hotărâţi,dar numai ul- 

terior. 

Procurorul: - Domnule Preşedinte,aşi vrea să dau 

numai o explicaţie.Atunei când v'an făcut Dvs, 

acea cerere,nu am înţeles a produce o oareca- 

re greutate modului de a apăra şi aşi prezenta 

$ mijloace de apărare acuzatul, 
- Am fost poate înţeles greșit.Eu an vrut 
doar să atrag atenţiunea Onoratului Consiliu 

şi să-l rog că atunci când va veni în discu- 

ţiune efracţiunea prevăzută de art. 209, adică 

delictul contra ordinei sociale,atunci doar 

să apreciaţi Dvs.dacă nu este cazul să se fa- 

că şedinţa secretă. Incolo, fără îndoială, 


să impun un consiliu,ceiace nu pot să fac, 





să impieteze asupra mijloacelor de disculpare 





acuzatului. 


a erau explicaţiunile pe care voiam 





Av,Lizeta Gheorghiu: - Domnule Preşeainte, ÂWĂ, 
Consiliu,cred că ordonanța definitivă,care a | 
fost publicată şi difuzată,cât şi actul de 
acuzare,nu este secretă în punctele ei; ori 
tocmai acestea sunt şi punctele noastre de 
apărare. rd 

Preşedintele: - Donsiliul va aprecia-la timp uti- 

litatea şedinţei secrste.Vă rog să vorbiţi 
în ordinea articolelor „aşa încât la art.209 
să vorbiţi la urmă.Aveţi cuvântul, 

Acuzatul Corneliu Zelea Codream:Domnule Preşedin- 
te,Onorat Consiliu, Domnule Procuror General, 
La percheziţia care mi s*a făcut în nogptea 
de 17 Aprilie,pe biroul meu,pe ultima pagină 

a bloc-notesului s'a găsit o notiţă.Ce con- 
ținea acea notiţă ? Dela 1 Noembrie 1933 până 
la 1938, lefuri,chiri,datorii personal e 40 
milioane lei.Dedesugţ Mihail Manoilescu di- 
rector 72.000 lei pe lună,adninistratorii de- 
legpţi: frâgore Manoilescu 52 mii lei lunar 


şi Mircea Manoilescu 42 mii lei lunar. 
F- 


La instrucţiune m'am pomenit la un moment îmi 
dat cu ea în faţă şi cu întrebarea :Unde sunt 
cele 40 milioane pe care le-ai cheltuit D-ta 
dela data de 1 Noembrie 1933 şi până în pre- 
zent.An rămas uimit.Nu am avut niciodată 
suma aceasta,nici noi nici mişcarea. 

- Nu se poate,este o notiţi: pe care ţi-o 
arăt.Şi mi-a arătat notiţa.Imediat an dat 
toate explicaţiile asupra acestei notițe. 

Deşi D1,Prim Procuror care mi-a făcut in- 
strucţia a avut delicateţa şi amabilitatea 
să nu treacă această dovadă împotriva mea ni- 


ci în rechizitoriu şi nici în orăonanţa defi- 





nitivă,a fost trecut însă faptul că eu ati Ai 
deţinut fonduri,că această mişcare a cheltuit 
fonduri imense şi că aceste fonduri nu puteau 
avea decât o origine obscură,străină,necoree_ 
tă şi că urmăream să provoc“ în Romati An 


războiu civil,o revoluţie,ete.;să înarmez poi 


pulația, să cumpăr şi să fac depozite de ame. 
n 


Deşi ordonenţa definitivă şi în rechizitoriul 
nu a apărut şi nu este vorba despre această 
sumă,totuşi la Radio,în ziare,în România 

şi în străinătate a apărut, 

Domnule Preşedinte şi Onorat Consiliu,eu 
nu sunt dat în judecată pentru acest fapt, 
deci nu mă apăr împotriva acestui lucru pen- 
tru a mă descărca de o eventuală pedeapsă; 
nu,îmi apăr organizaţia,însăşi onoarea şi 
pentru aceasta să-mi permiteţi să insist pu- 
tin asupra acestei chestiuni „urmând pe urnă 
să întru în procesul propriu zis şi în ceiace 
sunt acuzat. 

Preşedintele- - Fără să înţeleg să limitez drep- 
tul Dvs.de apărare,vă rog să ţineţi seamă că 
organizaţia nu este dată în judecată şi că 
este vorba de fapte limitate,Fără e vă lua 
ceva din libertatea Dvs.de apărare,vă rog să 
ţineţi seamă că apărarea Dvs.este determina- 
tă în cadrul textelor de lege de acuzaţie. 
Prin urmare,vă rog să treceţi asupa acestor 
chestiuni şi să revenim la procesul în sine. 

Acuzatul- Domnule Preşedinte,eu nu o să abuzez 
de chestiune,dar vă rog să-mi permiteţi,este 
onoarea mea în jos,şi s”a vorbit atât despre 
această chestiune.Şi atunci ce s'a întân- 


plat ? Am dat explicaţiuni.Cu o săptămână 









Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 







































de viey 
s'a prezentat la mine o delegație de muncitori 
dela Minele Şoricani,proprietatea D-lui Miheil 
% Manoilescu,Eu nu i-am cunoscut pe oameni. Domnu- 


le Codreanu am venit să vă raportim-ceva, D- 
izaţia Dvs? 


Nu face parte. Dar este prieten,îl cunosc, Vă rog 


Mihail Manoilescu face parte din o 





să fiu iertat că întrebuinţez numele unei familii 
pentru a mă desvinovăţi pe mine,dar aşa este si- 
tuaţia. 
Nouă nu ni s'au plătit lefurile dinainte de 
Crăciun la nici un muncitor dela fabrică. An în- 
9 trebat dece ? Nu merge bine industria ? Merge bine 
dar ei au luat atâţia beni,nouă nu ne-a dat deloc, 
Ne-am prezentat la Creditul Industrial să ia ei 
în proprietate aceste mine. Venim şi-ţi spunen şi 
D-tale.Dela 1 Noembrie 1933 şi până astăzi s'ar 
fi luat sumade 40 milioane lei pentru lefuri,chi- 
rii,datorii personele.Directorii aveau 72 mii 
lei pe lună,ier administretorii-delegaţi 52 mii şi 
42 mii lei pe lună.Eu nu an crezut,domnilor,şi 
atunci am spus: Dragii mei,an să iau o notiţă şi 
$ em să întreb,pentrucă eu nu cred ca cifrele aces- 
= tea să fie exacte, Cum să ia oamenii aceia 40 
milioane ? Mi-am făcut notiţa,După sceia am au- 
zit că,într'adevăr,Creditul Industrial al luat 
nina, 

Iată, Domnule Preşedinte şi Onorat Consiliu, 
pentru ce an fost interogat şi de unde se trage 
această chestiune a celor 40 milioane pe care 
le-aşi fi posedat eu, 

d Am pus martor pe Directorul; pe inginerul 
fabricei de acolo,ca ei să aducă pe cei trei care 
au fost în delegaţie la mine şi la Creditul Ind- 


./e 





pp pei = "CNSAS 


pă LA BE! zici 
EI SE ea 
za e 


VAN] 
dustrial,pe care eu nu-i cunosc,ca să se constat 


dacă au fost la mine,dacă au spus aceste lucruri 
şi dacă într'adevăr s'au încasat aceste sume. 
lată am vorbit despre eccasta,dar nu este 
suficient .Onor.Consiliu trebue să cunoască păre- 
rea mea în această chestiune ştHâă Breje, să-mi per- 
miteţi să ve expun. E 
Iată,cartea mea "Pentru legionari",unde 
sunt toate credinţele mele scrise în mod cinstit 
şi corect - pentrucă eu nu le-em scris pentru pro- 
cesul meu,eu le-am scris pentru istorie şi pentru 
lume - iată ce spun, 

"Din îngrămădirile pe care şi le puneau în 
cheltuelile pentru masă şi haine ne strângea atâte 
cât ,orgenizaţia, întrebuinţână au chibzuinţă,să 
poată trăi şi să se desvolte normal,Presa jidă- 
nească însă,striga: Din ce bani îşi cumpără aceşti 
domni camionete ? 

- dJidanii,totdeauna de rea credinţă,făcuseră 
dintr'una mai multe. 

"Cine finanţează această mişcare ? 

0,Domnilor,n'a finanţat-o nimeni,ci numai 
credinţa fără margini a românilor,în majoritate 
săraci lipiţi pământului,Nu numai că nu eram fi- 
nanţaţi de capitalişti,dar sfătuesc pe oricine con- 
duce o mişcare bazată pe sănătate,să refuze orice 
tentativă de finanţare,dacă nu voieşte să-şi omoa- 
re mişearea,pentrucă o mişcare este astfel consti- 
tuită, încât poate să producă singură,din credinţe 
şi din jertfa membrilor ei,exact atât cât îi tre- 
bue pentru ca să poată trăi şi desvolta. 

Pentru o normelă,sănătoasă desvoltare,o miş- 
care nu are dreptul să consume decât atât cât poa- Ş 
te produce ea şi nu poate produce decât în măsura 


./e 





"CNSAS 
„Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


capacităţii de credinţă şi de jertfă a membrilor 
ei. 

Nu produce suficient ? Nu vă stă deschisă 
calea finanţărei,ci aceia a intensificării credin_ 
ţei,Este chiar un indiciu: a nu produce o sufi- 
cienţă e dovadă a puţinătăţii credinţei. Nu 
produce nimic ? Organizaţia e moartă seu se va 
prăbuşi curând. Lipsită de credinţă ea ya fi în- 
vinsă de cei ce o au, i 

Un şef care edmite finanţarea mişcării sale 
din afară organizaţiei,este ce şi omul care îşi 
învaţă organismul ca să trăiască din medicamente, 
In măsura în care edministrezi unui orgenisn me- 
dicamente,în ageiaşi masură îl condamni să nu mai 


reacționeze singur. Mei mult,în momentul în care 


i-ai ridicat medicamentele moare; este la discre- 


ţia farmacistului, Tot astfel o mişcare este la 
discreţia celor ce o finanţează. Aceştia ear pu- 
tea la un moment det să înceteze finanţarea şi 
mişcarea neînvăţată a trăi prin sine moare, 

Deci,Domnilor şefi de mişcări - vorbese 
pehtru acei cere vor veni după noi - să respinge- 
ți pe binevoitorii care se vor oferi să vă finen- 
ţeze mişcarea,bine înţeles dacă vor mai fi în 
viitor aceştia", 

Iată principiul: 

Dar, Domnule Preşedinte şi Onorat Consiliu, 
acuzaţia care mi se aduce astăzi,prin ordonanța 
definitivă,em mai întâlnit-o şi este pare că,lega- 
tă întodeauna de mişcările acestea de renaştere 
morală şi naţională,asupra cărora se aruncă de 
către cei care le urăsc cu toate înveotivele, 
aruncându-le toate acuzaţiunile din lume. 

Iată ce ni se întâmplă nouă acum câţiva ani, 





CNSAS 





















Direcţia Cercetare, 
Expo PUdlcaţi 


-3- 








1jfjbroW/coareanu , E: absent 
2/,Polihroniade - n 
(Cp. la .Teaa + E x 
4(“jProf.1.Dobre | E 
5, Cc1.Zăvoianu V - 
6. Dorin Hasnaş | aa 
7. Traian Cotigă// = 
8 
9 


+ Gh.Stoenescu | = 
„ Gh.Ciorogeanu (/ - îi 
Li 10. Ilie Negoescu [/ - u) 
11, Prof.Dragoş Protopopescu [74 P 
» 14Ahichitor Crainieţ - prezent 
13, Av.Crângaru |/ - absent 
14. Arnold Bolih/ - 5 
15, Carol Bicher // - 
16, Henry Ghica (/ - 
17, Preot 1.Dumitreseu / - ru 
18, V.Centacuzino = 
- 19. Voicu Popescu - - - 
$ 20, Dr.I.Cantacuzino(/ - prezent 
21, Vasile Cristescu - absent 


22, Av,N.Totu [ - 
23, Victor rcineanu - 
24. Col .Polihroniade Gh - 


25,  " P.Bolintineanu - LI 

26. Paraschiv Georgescu - prezent 
27. Amiral Teodorescu - absent 
284 G1.Popovici y - 

29. * Grinţescu - prezent 


30. 


9 Constentineseu 0, - 








mENSAS, 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 











Iată ce scria de 





pre noi o presă iînstrăi- 


nată. WI 





Procurorul- - Vă rog indicaţi pagina unde citiți, 


Acuzatul: - Pginile 444-447.După ce ne califi- 































că: "Mişeare de dezordine,ansrhie,de încălca- 


re a legilor şi teroristă",după aceia în 


artieclul "In slujba strdtiicar, 7 | 


"De un timp,ne mai ştiind ce să ne pănă în 
sarcină,presa înstrăinată ne acuză că luăm 
bani dela Mussolini; că facem pe naţionaliş- 
tii,dar că în realitate scopul nostru este 
de a stoarce bani pe orice întâlnin în cale, 
Acum 1'am găsit pe Mussolini şi îl stoarcem 
pe el,Rând pe rând aflăm uluiţi că suntem 
în slujba ungurilor care se deşteaptă; că 
primim bani dela jidanii de aici din România 
Până şi aceestă acuzare ridicolă nu ne-a 
fost cruţată, 

Tată ziarul "Politica" din 10 August 
1934 un pasagiu semnificativ dintr'un articol 
intitulat "Max Auschnit şi Garda de Fiern: 

" Şi la noi deci fenomenul s'a verificat 
întocmai şi este un lucru ştiut de toată lu- 
mea că cea mai însemnată mişcare a fascismu- 
lui românesc,Garda de Fier,a fost creiată şi 
susţinută de marii capitalişti.Şi de aici 
vine senzaţia deloc senzaţională: Jidanul Mex 
Auschnitz 2 sprijinit şi finanţat direct Gar_ 
da de Fier,Luerul acesta l-cu afirmat doi 
oameni destul de serioşi şi cu răspundere: 
DI „Ministpu/Victor Iemandi şi cunoscutul pu- 
pl icist/Searlat Cal imachi,. 

După explicaţiunile de mai sus,faptul apare 






















CNSAS 
Direcţia Cerestara, 
Expoziţi, Publicaţii 

































— 49 — 


ca foarte enormal;Cine nu ştie că Hitler a 


























fost finanţat de marii capi 





alişti evrei din Ger- 
mania? 
Mai departe: 


"Sunten în solda hitleriştilor. 





"In ultima vreme în Germania a învins Adolf 
Hitler.Poporul german cu o extraordinară hotărâre 
şi unitate se luptă să pună la pământ puterea 
judaică...." 

Şi „după ce spune că suntem în slujba hitleriş- 
tilor,adaugă: "Hitler vrea să ne ia Ardealul, 
iar noi toţi neţionaliştii români care vrem să 
scăpăm de pacostea jidănească,sunten nici mei mult 
nici mai puţin hitlerişti,adică vrem să dăm Ardealul! 
nemților. 

Noi însă răspundem: Presupunem că Hitler 
vrea să ne facă războiu şi vrea să ne ia Ardealul, 
Noi ,Românii,toemai ce să ne puten apăra,trebue 
să ne scăpăm de jideni,să rezolvăm şi noi problema 
jidănească,să întărin poziţia neamului nostru, 
supt de vlagă,pus în imposibilitate de a se apăra, 
cu o populaţie străină care ne otrăveşte sufletele 
şi ne suge sângele,nu vom avea nici arme nici su- 
flet,nici carne pe noi", 

Isfârşit noi primim bani,sunten stipendia- 
ţi,suntem în solda hitlerismului,Răspunden că 
A.C,Cuza luptă împotriva primejăiei jidăneşti dela 
1890,iar noi dela 1919 până la 1920,1921,1922 
când nici nu auzeam de Adolf Hitler. "Şerpii ve- 
ninoşi",spun eu,pentrucă eram necăjit, 

Dar,Domnule Preşedinte,nu e trecut mult şi 
ni s'a întâmplat altceva.Nu e trecut mult şi o 
nouă campanie se porneşte împotriva noastră. 


olini 





"Nefiind mulţumiţi cu banii dela W 


./. 







































Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


şi Hitler,dela Moscova şi dela Max Auschnit 


„ad 


rii noştri ne-au găsit o nouă sursă financiară 































în fabrica de bacnote falşe dela Răşinari.Sen- 
zaţionala descoperire a umplut vbloaheyey ziarelor 
politicianiste şi jidăneşti.Dăm mai jos,din câ-€ 
teva ziare, - numai titlurile le citez: "Garda de 
Fier şi fabrica de falşificat beni dela Răşinari", 
"Sursa fondurilor de propeagenăă",La Răşinari ,comu- 
nă situată în apropierea Sibiului,s'a făcut o sen- 
zaţională descoperire de natură de a prezenta o 
întreagă organizaţie politică,în cea mai urâtă lu- 
mină împotriva căreia Guvernul,care acun are în 
mână cele mai sârobitoare dovezi,va trebui să pro- 
cedeze cu toătă străşnicia lui", [| 

Fabrica de bani falşi a Gărzii de Fier", 
"Din cercetările întreprinse s'a constatat însă, 
spre stupoarea tutoror,că de data asta nu este 
vorba de o bandă de ţigani sau de descreeraţi ca- 
re înfruntă legea,ci de însuşi Garda de Fier,or_ 
ganizare politică a D-lui Zelea Codreanu,cere în 
ultimul timp s'a dedat la cea mai deşănţată cam- 
panie împotriva guvernului şi a tuturor partide- 
lor politice din Bomânia,Pentru cei care cunose 
însă mei deaproape activitatea Grăzii de Fier: cu 
cetele cari cutreeră ţara dela un capăt le altul, 
lucrul pare natural: în asemenea imprejurări,tre- 
buese în primul rând bani,Ori,se ştie că propa- 
gandiştii Gărzii de Fier dispuneau în ultimul 
timp de numeroase fonduri care le permiteau de- 
plesări la sate precum şi scoaterea de ziare, 
înermarea membrilor devotaţi,cu toate cele nece- 
sare cucerii puterii a la Hitler" 


tinua: Avocatul Li- 





Aici,bine înţeles,se 
vianu (?) a descoperit un senzaţional material 


d 


































Direcţia Ce 
iezi) 





comproniţător,din care reese că fabrica de ini 
dela Răşinari servea exclusiv scopurilor politice 
subversive ale Gărzii de Fier,Printre coresponden- 
i $ ţa confiscată s'a descoperit sofigvri dela aife_ 
rite organizaţii,în special dela orgenizăţia. din 
Iaşi,în care D1.Gţţ.îmi cerea o mare sumă de bani 
ca să cumpere o cemionetă.Orgenele poliţieneşti 
au operat o serie de arestări şi au ridicat întreg 
materialul compromiţător, împreună cu aparatele 
care serveau la fabricarea banilor,Cercetările 
continuă cu multă asiduitate, 
Un elt articol: "La furci cu felşifieatorii", 
) Altă foaie: "Aşa a procedat asociaţia de conspira- 
tori,zisă Garda de Fier",ea pretinde că activează 
în numele naţionalismului, Această ipocrizie tre- 
buie demascată în faţa opiniei publice,Naţiona- 
lismul pentru a fi servit,nu are nevoie de organi- 
zaţii oculte,de asociaţii secrete, mai ales nu are 
nevoie de metode ca acealea practicate de Garda 
de Fier, Naționalismul este o credinţă care se 
apără la lunina zilei,deschis,cinstit,sincer,o 
asociaţiune care serveşte naţionalismului prin 
$ ordine secrete,prin cuiburi invizibile,celule 
Fă oculte şi mai ales prin falsificare de bani, ca 
nişte infractori de rânâ,Garâa de Fier nu este de. 
cât o mână de aventurieri „grupată clandestin peh- 
tru cucerirea violentă a puterii de stat,prin 
cea mai deşenţată şi ruşinoasă demagogie, Aceasta 
în numele ideii naţionale". 
Mi se pare că citesc pasagiul din ordonanța 
de trimitere în judecată: descoperirea bandei de 
i) i la Răşinari pune în adevărata ei lumină Gerda de 
Fier. Lumea se întreabă de unde au aceşti bani, 
pentru organizare,pentru cumpărare de camionete, 


adi 





E 
|_[_ 
ja 
| 


ANA 
pentru călători,pentru întreţinerea maşinilari Ye 


unde ? Fabrica dela Răşinari indică sursa; falsi_ 
ficare de bani. Garde de Fier este o gardă ae fal- 
sifieători şi nu poate vorbi în numele naţionalis- 
mului", 

Iată cum s"a întâmplat. Ad 'spâg numai un epi- 
sod ca să vedeţi ce ni s'a întâmplat nocut'în viaţa 
noastră,când s'a aruncat cu noroi asupra sufletelor 
noastre,pentrucă nu a fost nimic adevărat din tot 
ce serie aici.Nici măcar nu s'a făcut o cât de 
mică cercetare,nici măcar nu ne-a chemat la ins- 
trucţie. Dar nimic, 

Iată dar,acum cână permiteţi să arăt cun am 
trăit.Este natural că să se vadă, De unde se poa- 
te vedea ? Daţi-mi dosarul Nr,1 pagina 210. 

Iată o circulară a D-lui G1.Cantacuzino. 
Când rostesc acest nume,vreau să vă împărtăşese 
şi Dvs.,această convingere pe care am avut-o eu, 
trăind lângă bătrânul nostru general convingere 
pe care cred că o are orice român de bună cre- 
dinţă: că generalul Cantacuzino-Grănicerul e fost 
un om de o corectitudine sufletească şi în mate- 
rie bănească,pe care nu cred că s'ar ptea găsi 
cineva În această ţară să-i poată arunca măcar o 
cât de mică acuzaţie. Ei bine, aflaţi Domnule 
Preşedinte şi Onorat Consiliu,că dl.general a 
fost însăşi până la apropiere de moartea sa,ca- 
sierul organizaţiei noastre, A dorit el singur, 
să administreze tot,a dorit un singur lucru, Să 
administreze tot ce a fost, 

El a fost preşedintele şi casierul acestei 
organizaţiuni,, 

lată ce scrie generalul Cantacuzino într'o 
circulară către şefii legionari, 

ss 





"Rog puneţi-v! a curent cu datoriile a1XNĂ_ 
niţe,broşuri ,cotizaţiuni,ete.,şi gânâiţi-va că aa- 
că fiecare membru ar plăti 5 lei lunar,egel 60 
lei anual,la 50 O de menbri artace 3 milicane 
lei anual,ceiace ar acoperi toate cheltuie, 
noastre,deoarece nu ne facen nici lux nici răstgă, 

Iată acum şi o circulară a profesorului Wasi- 
le Cristescu către Jud.Vlaşca, i 

"Ştim că mişcarea noastră este foarte săracă, 

S'a făcut din nou apel la spiritul de sacrifi- 
ciu al legionarilor, 

S'a dispus ca fiecare judeţ să ajute centru, 

In nici un caz însă contribuţia nu va fi in_ 
ferioară 500 lei lunar, 


Aceasta se va ridica treptat,pe măsura orga- 
nizaţiei până la 200 lei 


Cred că spiritul de jertfă pe care în toate 
ocaziunile le-a arătat Vlăscenii nu se va desmin- 
ţi nici de astădată", 

Domnule Preşedinte şi onorat Consiliu,ceiace 
am scris eu,este cuprins în cartea ceasta, în 
caretea eceasta,în cartea aceasta şi mai pot să 
fie un număr de circulări cari nu au fost 
trecute eici,fie pentru că nu le-a găsit băeţii 
care au pipăit pceste cărţi sau au fost date ul- 
terior şi mai sunt şi intervievuri. 

Acestea sunt faptele mele,acestea sunt ceiace 
am scris eu,pentru ceiace pot răspunde eu,şi 
pentru care bineînţels că răspund cu toată 
sinceritatea şi toată puterea, 

Eu nu pot să răspund de ceiape îmi scrie 
altul mie,eu răspund de ceiace dau eu, 

Veţi vedea Dvs, Imediat. 


Iată circulara din 31 Maiu 1935: "Tot ce 





se trimite scris dela centru,ordine,circulărăA:n 
VIN 


manifeste,nu se împarte miră erațuit, Se va 


vinde cu un leu foaia. 

Onorat Consiliu nu ştiu dacă ştiţi că în 
viaţa politică se tipăresc foarte multe manifeste 
broşuri,de către fiecare grupare politică,publi- 
caţiuni care de obiceiu se împart gratuit, Aşa 
se obişnueşte, Este pentru prima dată în viaţa po 
litică a României,cână manifestele pe care le ve- 
deţi Dvs.lipite pe străzi şi care ne aparţin 
nouă sunt plătite până le unul, 

Orice manifest al nostru a fost cumpărat de- 
la sediu sau dela librării,fiinăcă eu fost împăr- 
țite şi pe la diverse chioşeuri, 

Oricine a vrut să fecă un bine-înăuntrul 
mişcării sau în afara mişcării - a venit cu 5 lei 
şi am dat 5 manifeste,a venit cu 100 lei şi am 
dat 100 manifeste,fiecare a luat şi fiecare a 
plătit, 

"...„Se va vinde cu un leu foaia, 

Şetii de organizaţiuni vor trimite banii la 
fiecare două săptămâni,pentrucă nu aven de unde 
să-i luăm,dar mai ales pentrucă ne-am învăţat a 
nu primi de pomană, 

Legionarul trebue să se desveţe de acest 
trist obiceiu, 

El se va simţi ofensat atunci când cineva îi 
va oferi gratuit ceva, 

Cinstea lui,corectitudinea lui,mânăria lui 
îi cer să înţeleagă că în dosul fiecărui mmifest 
există un om care munceşte şi cere pâine,o maşină 
hârtie,cerneală, 

Plătesc munca aceluia pentru ca mâine să 
ți se plătească şi ţie corect,munca ta”. 


Un om care scrie asemenea lucruri şi care 




































CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 





ctitudine,de 





şi care învaţă pe osmenii săi 












menea viaţă,desigur că se simte strivit sufleteş- 


te în momentul 





re i se 'aronci pouzaţiunile 
| - 
care mi s'a aruncat m - 


Iată 





ilor,o altă ciroulară către 


şefii de judeţe din amul 13 





Vorbină,între a 





ele a re comerţ .spunean: 

"In acelaş timp,în zilele de 13 şi 14 Septem- 
brie,muncit de gândul că eci la centru aven ne- 
voie de atatea guri pe care trebue să le hrânin, 
oscilam,pentru a putea face faţă problemei,între 
cerşetorie: a merge şi a cerşi hrana - şi hrana a 
ne-o câştiga singuri prin braţele şi prin propriile 
noastre sforțări, 

Am ales munca şi m'am hotărât să pornese cu 
legionarii ,pentru prime dată pe un drum nou,ne- 
cunoscut de noi şi părăsit de români aproape; 
drumul comerţului, 

Am pornit cu o mare credinţă,care creştea me- 
reu că noi legicnarii vom deschide calea către 
comerţ, ppporului român. 

Iată de unde a izvorât şi aceasta, din sără- 
cia noastră,muncit de gândul că aven guri pe care 
trebuia să le hrănin, 

Iată o altă circulară din Octombrie 1935, 
cantina legicnarăs 

"0 mere problemă - cum vom întreţine un 
număr de 15 legionari,funeţionâză cu diferite 


însărcinări la sediul central, 


dormit, 
Până acum eu stat la Corpul de Gardă şi 


au lua asa la centru în cond 








pentru orgamizaţiune. 
































CNSAS 
ia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 





necesare,car multe,căc biată 
dărăn ) 

legionarele cu multă dragoste 
de muncă au dres pereţii, desinfectaţ,au dres 





duşumelele şi au vi 


Plita şi unele 





sunt ele soției mele. 
Restul îl vom procura. Mesele şi tacâmurile în 
3 parte au fost împrumutate d-la Stelian Georgescu. 

Masa ve fi gătită în fiecare zi de legicna- 
rele de serviciu şi de doamnele prietene care vor 
să facă un bine, 

O masă va costa 6 lei şi va fi compusă din- 
tr'un singur fel de mâncare,bine gătit,curat,gus- 
tos,suficient. 

Vesăzică,era pentru mine o mare pboblemă 
să dăm masa la 15 guri! Vedeţi cată gridă,câtă 
muncă punen pentru toţi! Eu nu le-am făcut toate 
pă acestea în vederea unui proces, 


S Costa 6 lei cm spuneem: Cine nu poa- 





te câstiga 12 lei pe zi prin propria sa muncă şi 
ştig L: p p 





preferă să cerşească,să stea pe capul altora 


muncese,acela nu este om nici legionar. Nici 





o muncă nu este ruşincasă,c oria este ru 





noasă.Le spuneam: Mai bine 


cărați apă decât să vă duceţi la cerşit, 





să alungăn dintre noi această boală,aceas 
3 talitate nenorocită ş a f ietorie onoare 
i astm văl14i suntem abil taat 1 


entru 





noi că fiind velizi, i s 










































CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


zu Alea MS 


avem atâta simţământ în noi,încât să căutăm 


ă câştigăn prin propriile ncastre mijloace 


wm 


hrana de toate zilele.Şăaceasta nu într'o 
% țară săracă,unde într'edevăr-câştâgânezexi s- 
tenţei er fi un eroism,ci într'o ţeră băgata ca 
a noastră şi binecuvântată de Dumnezeu,unde 
banul se câştigă atât de uşor,.Toţi acei cari 
într?o asemenea ţară nu pot câştiga 12 lei 
pe zi sunt nişte imbecili,care nu justifică 
cu nimic dreptul la existenţă. 
Preşedintele: - Vă rog să vă rezumaţi expunerea, 
pentru că deja a trecut o oră şi încă n'am 
9 intrat în chestiune. 
Tribunalul va avea şi €l broşură şi o va 
- ceti. 
Acuzatul: - De ce insist asupra acestui lucru ? 
Vreau să arăt că n'a fost un caz izolat. 
Am deschis un comerţ,Toată construcţia 
noastră,afară de părţile de fier este lucrat 


de mâna noastră: zidăria,lemnăria,tencuiala, 


vopsitul.. 
Am pornit pe eceastă cale cu 73.000 lei, 
| sumă adunată de noi în tabăra dela Carmen 
- Sylva. Am cheltueit peste 60.000 lei cu repa- 


rațiile şi de aceia la 16 Noembrie aveam 

puţină marfă, - coloniale n'avem,pentru că 

nici un angrosist nu a vrut să ne acorde cre- 

dit măcar pentru 5.000 lei, 

Altă circulară: 
Conducerile de judeţe şi regiuni vor fi cla- 

sificats după capacitatea lor de conducere 
$ şi după activitatea depusă,după coreetitu- 

dinea în materie de mânuire a banilor. Am 

putut,cu durere,să constat,că,cu toată şeoa- 

la legionară,cu toate insistențele noastre 


./- 



































32 
33 
34 


36, 
37. 
38, 
394 
40, 
41, 
42, 
4. 
4, 
45, 
46, 
47. 
48, 
49. 
50. 
51, 
52, 
53. 

54 
i „ Preot Ion Moţa | 


CNSAS 
Direcția Cercelare, 
Expoziţi, Publicaţii 





„/ Dan Rădulescu 

ș Iuliu Meniu 

+ Gl .Găvănescu 

« I.Mihalache 

Simion Meheâinţi 
Prof.C.Ciurăscu br 
Ioan Naum £ 

Col .C.Bolintineanu V 
Petre Bolintineenu ! 
Tie'Gârneaţă ! 
Traian Brăileanu / 
Nelu Ionescu // 

Emil Sgoanţă !/ 

Ion Banea // 

Petre Pogonatu Y 
Const. Stoenescu Y 
Prof.Vledimir Frollo// 
D.R. Ioaniţeseu vb 
Prof.Emancil Antonescu “ 
Gr.Forţu / 

Dr .Gerotta Vw 
Av.D-trie PopaV 


Ion Cantacuzino ( 


56 Prof Murnu // 


62 
64 


„ D.Livezeanu | 
„Hodoş A.V 

„ Vintilă Dougoroz | 
+ Eugen Petit 

+ Gh .Solomoneseu 

» DreV.Voevod lw 
„N „Georgescu 


Gr Iunian 








prezent 


sent 
= 


Mm um eye 


prezent 


absent 


prezent 
absent 


prezent 


absent 


a a a a Re 


L: 








































Direcţia Cercelare 
Expoziţi, Pubicaţi 


pra omului corect 


corectitudine. Nici un drept 



















nu putem avea,nici o pretenţiune de guvernare,nici 
ij o critică a politicianismului me gutem face, 
dacă nu suntem corecţi. 7 ih 
R Acelor care mă întreabă "Cână vom începe 7 
acţiunea politică pentru guvernare",le răspund: 
atunci când şefii de judeţe şi de regiuni îmi vor 
raporta că în organizaţia lor nu mei există nici 
un om incorect, 
Mai departe: După acest din urmă aspeet,lu- 
cerând la clesificare,am găsit organizaţii care au 
9 comandat mărţişoare şi ale lucruri şi care până 
astăzi nu şi-au achitat obligaţiunile. Aici este 
4 vorba de altgeva : ai luat o marfă,ai vându-o şi 
nu ai restituit banii. Vă rog gânâiţi-vă,că se ri- 
dieă în total la 200.000 lei sumele rezultate din 
vânzarea acestor mărfuri,astfel încât organizaţia 
nu se mai poate mişea,este paralizată, 
Când au murit băeţii în Spania,Moţa şi 


Marin,am dat următorul ordin: "Fiină nevoie de 


: o sumă mare,fac apel la cei care au să contribue 
$ telegrefic,pentru ca aceste trupuri sfinte să fie 
. aduse în ţara lor. 


Intradevăr,oamenii Românii toţi au răspuns 
şi am putut să-i aducem. 

Iată în această uriaşă încleştare comercia- 
lă,care vine după decenii de biruinţă străină şi 
înfrângeri româneşti,în care Românii şi-au pier- 
dut poziţia comercială şi curajul şi ţara,aven 
nevoie de un pumn de capital,suflet avean cât un 


9 munte; corectit 


Pentru realizarea a 





ea,capacitate şi dreptate aven, 





să recurgen la toate soluţiile. 


arinsă 
Direcţia Cercetare, 
Expotiţi. Publicaţi 


Şi 
Una din aceste soluţii o dau acum: din XM 


za unor mari cereri,fierul de construcţie s'a 
scumpit enorm,cu sută la sută într'un an. Odată 
cu aceasta s'a scumpit şi fierul ţărănesc,fier 
aruncat în curţile tărăneşti „nâtbipt: de ugină şi 
considerat fără valoare, Pe acesta să-l ddunaţi= 
de pe toate drumurile, Acest fier costă astăzi 
3 lei Kg.şi nu uitaţi că suntem mulţi şi putem 
aduna mai mult de un milion de kilograme. 

Am ajuns şi în perioada electorală,unde se 
spune că am făcut atâtea, Iată unapel urgent: 

"Legionari,Partidul Totul pentru ţară a pus 
liste la Cameră în toată ţara şi la Senat în 47 
judeţe. Au rămas neachitate 19 judeţe la Cameră 
şi Senat. Texele acestea se ridică la 230.000 lei. 
Nici judeţele,nici centrul nu mai au un ban, 

Mai sunt trei zile până la 10 Decembrie; dacă nu 
putem plăti taxele,listele cad. Facen un urgent 
apel la toţi legionarii şi prietenii să contribue 
telegrafic,după putere,la plata listelor acsntor 
judeţe, sau cine are să ne împrumute cu obligaţia 
pentru noi de a le restitui aceste sume, Semat 
Nicolee Totu,şeful biroului electoral, 

Conducerea mişcării încearcă să găsească un 
credit pe o durată mai lungă la diverşi antrepre- 
nori,căci se simţea nevoia urgentă de tâmplărie, 
de calorifer.Ne-am gănâit că se poate lansa un 
nou împrumut, - şi mai sunt încă aici circulări 
pe care nu le citesc,dar vreau să vă spun,Domnule 
Preşedinte şi Onorat Tribunal,că dacă vi le-aşi 
fi cetit pe toate,Dvs.aţi fi putut să observați 
că viaţa nonstră parte că este un strigăt de sără 
cie,un geamăt 21 sărăciei. Lună cu lună,an cu 2n, 
aceiaşi grijă,acelaş strigăt,acelaş geamăt de să- 

a/e 





NA 
răcie. Dacă am fi avut aceste 40 de milioane XR 


fi făcut noi atâtea strigăte,am fi apelat ae atâ- 
tea ori,ne-an fi chinuit de atâta amar de vreme $ 
Vă asigur că n'aţi fi găsit nici o cireulară din 


partea mea,ăacă am fi avut BON” acestă lbâni E 
Domnule Preşedinte şi Onorat Consiliu,eu 

sunt de mulţi ani în fruntea mişeării naţionaliste 

a tineretului României; se apropie 20 de ani. Mi-am 

dat seama dela început,şi cu cât timpul a trecut 

cu atât mai mult mi-am dat seama de acest lueru - 

că eu trebue să ţin drapelul acesta «1 cinstei 

unei mişcări de renaştere şi de reînoire româ- 

nească,în aşa fel ca nimeni,nicio persoană de pe 

lume,nici dinăuntru,nici din afară de hotarele 

noastre,să nu poată spune vreodată ceva despre 

noi,despre acest tineret. 

Noi suntem săreci şi singura noastră avere 
este cinstea noastră,este sufletul nostru curat. 
Tot ce aţi văzut a fost făcut din munca n oastră 
cea mai sfântă şi cea mai curată,muncind de dimi- 
neaţa şi până în miez de noapte,toţi ca furnicile 
prin toate părţile,nu clandestin,ci în văzul lumii 
al ţării întregi. De aceia,să credeţi vă rog că 
suport,atât eu,cât şi desigur toţi ceilelţi,cu o 
sfâşietoare durere,toate aceste acuzaţii. 

Am terminat cu primul punet.Voiu intra, 
Domnule preşedinte şi Onorat Tribunal,în miezul 
procesului, - pentrucă acest proces are trei înve- 
lişuri: o parte care se judecă dincolo de aceste 
ziduri,în presă şi la Radio - şi acolo eu nu pot 
să fac nimic - o altă parte o constitue o serie 
întreagă de acuzaţiuni,cea cea dinainte,din rechizi- 
toriul D-lui Procuror şi din ordonanța definiti- 


vă,dar pentru care nu sunt dat în judecată. 









Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Pubicaţi 































































Dl = 
“ E MA 
sunt trecute ca acuzaţii,der nu sunt dat în jăde-" 


cată pentru ele - şi în sfârşit o altă parte,pen- ei EI e 3 
, 


tru care într'adevăr sunt dat în judecată. 
“ Acum vreau să intru în miezul proceşului - 
meu. Sunt acuzat de trădare. -La bază abesthi puhât 
p. a acestei acuzaţii,stau: un act fals şi o circu- 
lară a mea interpretată cu totul greşit, 
Care este actul fals şi ce înţeleg eu prin 
act fals ? Inţeleg că act fals, un act care nu-mi [=] 
aparţine,pe care nu l-am văzut niciodată în viaţa 
mea,care nu s'a găsit nici măcar în casă la mine, 
un act seris de un individ,care nu iscăleşte ca să-l 
% pot găsi şi să-l întreb ce este cu acesta, 
Şi găsit. Unde ? La vopsitorul dela Casa Verde. 
- Ce este acest act găsit la vopsitorul Vfe- 
goescu dela Casa Verde ? Este un memoriu informa- 
tiv.Mi-l aduce DI.Căpitan Prim Procuror,mi-l 
pune în faţă şi mă întreabă: Ce-i cu acesta ? 
Cum 1-am văzut,din primul moment,am spus Nu l-am 
văzut niciodată în viaţa mea. N'an avut nici un 


- fel de ezitare ca să spun: poate 1'oi fi văzut 


sau nu. Nu.Nu 1-am văzut niciodată în viaţa mea, 
$ mu s'a găsit la mine. A fost introdus probabil 
E: la zidar de cineva care este un agent provocator. 


Şi atunci am început să citesc. 
Ce voia sa dovedească cu acest act ? 
Inâiu,că eu am activat în timpul dela 1934 pri- 
măvara şi până toamna,adică exact în timpul în 
care n'aveam nevoie să activez, Pentru ce ? Pentru E] 
că impun cotizaţii.Zice: D-te mi-ai dat mie ordin 
să fac un istoric al acestei chestiuni,Iată isto- 
% ricul: Se pun cotizaţii din acest timp,numai acelea 
La început n'am înţeles,dar pe urmă mi-am dat 
seama că probabil cineva, vre-un binevoitor se 


./e 




































Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 





gândesc că procesul meu ar trebui să fie pus pe 


















această bază; adică continuarea organizaţiei elan- 
destine a aşa zisei Gărzi de Fier,într'o epocă în 
“% care n'aveam voie şi în legătură cu Partidul Totul 
pentru ţară,că adică Partidul Totul pentru ţară 
PI nu este altceva decât camuf1afăt GErplildă pier, 
Probabil că binevoitorul care a voit să-mi facă 
acest bine s'a gândit la aceasta, 

Al doilea punct care urmează să fie demon- 
strat din acel memoriu,cun că este un agent aco- 
perit al meu şi că am agenţi acoperiţi - de aci 
chestiunea cu agenţii acoperiţi. 

*, Dar am un noroc. Norocul meu e că întrebuin- 
vează nume,pentru ca să dea verosimilitatea;erau 

Pi 15 pagini care trebuiau umplute şi atunci era 
foarte greu să fie scris în raport că "ai activat 
dela data cutare până la data cutare”; trebuia să 
întrebuinţeze nume şi aci este horocul meu, 

Iată acest memoriu (Vol.Instrucţie,dosarul 
9,pagina 64,declaraţii), 

Domnilor,eu nu sunt expert,dar rog cu 

& puţină judecată - eventual Dvs.puteţi să chemaţi 
y pe cineva - să vadă dacă această hârtie şi 
Pi acest scris este din 1934,dacă nu e scris acun de 
curând. Este aja de proaspătă cerneala,încât nu 

poate să dateze,cred eu, - în apărarea mea spun - 

din 31 Decembrie 1934, 

Iată ce spune: - Pentru mine se menţine or- 
dinul Dvs.acelaş - din 1927 - rămâi acoperit", 

Mei departe vorbeşte de încasări şi face un 
tablou al acestor încasări, - iată,uitaţi-vă 

$ domilor, - făcute în timpul când strigam - cum 
arătam - ca să dea fiecare câte 20 de 1ei..... 
./e 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 




































Acuzatul: - Da,domnule preşedinte, 





Iată tabloul pentru 193% de sumele văr- 
“ sate de simpatizanţii Gărzii de Fier,în cursul 
anului: 
4 Nr.10 - 25 mii lei lunar; = iezi 
Nr.24 - 3500 lei lunar; 
Nr.13 - 12 mii lei lunar; 
Nr.21 - 18 mii lei lunar; 
Nr.17 - 9000 lei lunar; 
Nr.25 - 11.500 1e1 lunar; 
Nr.23 - 8000-9000 lei lunar; 


i $ Nr.1& = 9000 - 10.000 lei lunar. 
Nr.19 - cirea 9000 lei lunar; 
A şi ultimul fără număr,6000 lei. 


De când sunten noi nu a fost cineva care 
să ne facă o asemenea donaţie: maximum 1000 
lei donaţie lunară. 

Dar iată ce spune mai departe: 

"...„„şi este cauza,cu multiplele ei sub- 
cauze,care mă determină să vă rog căpitane, 


3 la începutul acestui memoriu să-mi încuviin- 
$ ţaţi şi mai departe acoperirea,tăinuirea", 
- Mă voiu opri o secundă asupra ecestui 


punct, fiindcă "tăinuirea" este cuvântul pe- 
nal este cuvântul perjorativ,este cuvântul 

cerut de lege,pentru ca eu să fiu în delict, 
Deci,el nu se mulţumeşte de a spune "acope- 


rire",ci mai spune "tăinuire", 





Nimeni nu spune: "aprobă să fiu tăinuitr 
spune "acoperit" sau cun vreţi,sub o fornă 
% carecare,dar nu întrebuinţează niciodată 
termenul penal ,perjorativ.Acesta este o indica- 


țiune şi pentru mine şi pentru Dvs, 


./. 












































Direcţia Cercetare, 
Expozii, Publicaţii 


- 604 - IA 





























Apoi împarte mişearea în: muncitorească, 
comercială,intelectuală şi autoritară, - împărţi- 
a re care nu a existat,fiinăcă mişcarea muncitoreacă 


se poate dovedi că la noi e înfiinţat-o d1.General 





de abia în 1937,la Azuga,primul corp muncitoresc; 
mişcarea comercială an făcut-6 €u,toamna trecută 
pentru prime dată,prin înfiinţarea comerţului 1e- 
gionar; secţia intelectuală nu a existat niciodată 
şi nici secţia autoritate, - ce înseamă această 
"secţie autoritate" eu n'a înţeleg,dar să trecem mail 
departe, 
Mai spune aici, înțe'un loc,că am trimis la 
% el pe |Inginerul chinisticrângaru Nu există „Avo- 
catul Crângeru este citat aici ca martor,să spună 
“ dacă l-am trimis pe el ca să predea nişte lucruri 
sau aşa ceva, 
In sfârşit la o pagină,spune zici că am dat 
ordin acestui dom că să-mi facă un istorie el 
unei convorbiri care a avut loc. Şi mai spune,în- 
tre altele,că am făcut un "cifru secret", 
Pe când eram student la Universitate,poate 
ă să fi făcut o glumă de această seu poate când 
$ aveam 11 ani,sau când eram de 18 ani,ca să-mi 

+ fac cifru secret. Altfel,este ceva care nu 
intră în modul meu de a vedea. Vă închipuiţi că 
hi puteam eu să-mi fac cifru secret ca să discut cu 
el chestiuni de principiu,fără să-mi dau seama ce 

înseamnă acest lucru ? 

Iată,tot la 16 Maiu 1934,spune: 
"Dvs.mi-aţi încuviinţat să transform în- 
tr'un istorie memorabilele dialoguri avute de Dvs. 
* cu conducătorul tineretului celor 250 milioane 
naţionalişti,cu âr.Profesor Dragoş Protopopescu 
şi cu D1.Profes-rttrainic,la care am avut feri- 


./3 





SN 


cirea să asist,oât şi a celorlalţi pe care am avut 


permisiunea să le notez în figa, moment 


uluiea sin- 


[i Îi Nu 


gur în preajmă". 

Vasăzică spune acest om că a asistat lao 
discuţiune care a avut loc între mine,âl.Crainic, 
dl „Profesor Dragoş Protopopescu şi el,cu şeful ti- 
neretului celor 250 de milioane de naţionalişti 
din lume - 250 milioane scris în litere,nu în 
cifre, De aci s”a tras concluzia şi s'a publicat 
în ziare că an un agent acoperit, 

Domnule Preşedinte,eu nu sunt omul care să 
nu-mi asum răspunderea actelor mele, Aşa an fost 
toată viaţa mea,mă cunoaşte o lume întreagă care 
a venit în contact cu mine,toată lumea ştie că nu 
sunt omnul care să dau înapoi sau să nu recunose 
decât jumătate. Educaţia mea a fost de natura 
aceasta: pentru fapta mea,iau toată răspunderea 
şi merg înainte; dacă este a mea o recunose,când 
v'am spus că nu este a mea,nu este. 

Şi acum,interpretarea greşită a unei circulări 
a mea, 

Domnule Preşedinte şi Onorat Tribunal,să 
vedem ce este cu circulara privitoare la informa- 
tori, 

Mâneaţi în fiecare zi de o serie întreagă 
de agenţi care se băgau în mijlocul nostru,oameni 
poate cumpăraţi din sânul mişcării mele,turburaţi 
necontenit,astăzi aşa mâine aşa şi îndemnat de 
prieteni care ne arătau că avem în mijlocul bostru 
agenţi care ne trădează,pun mâna pe conăei,fac o 
circulară către toţi legionarii şi membrii din 
Capitală şi spun: cei care sunt agenţi la Siguran- 
+ă,să se prezinte !a mine în ziua de,individual; 
cei care sunt agenţi la Statul Major să se pre- 

./+ 





- 05 - 
zinte în ziua de; cei care sunt la Prefectura de 


Poliţie să se prezinte în ziua de; iar cei care 


sunt în servicii particulere/6Psgtpfipifinte- în A 
Le CIRZ 


ziua de: Am explicatee înseamnă un serviciu Bar- 
ticular: sunt poliţişti pe lângă personagii in- 
semate,ca spre pildă pe lângă Mex Ausehnit şi 
alţii,în slujba acestor persoane particulare, 

In sensul acesta an făcut circulara, 

Circulara - spuneam eu - va fi iscălită de 
absolut toţi membrii cuiburilor din Captală pen- 
tru luare de cunoştinţă. 

Iată copia exatetă a acestei circulări: 

"Către Legionarii şi membrii din Capitală! 
Toţi informatorii dela Poliţia Capitelei aflători 
în cuiburi sunt invitaţi să se prezinte la mine 
individual pentru a primi directive între zilele 
de 19 şi 21 Iunie; informatorii agenţi ai Siguran- 
ței sau ai Marelui Stat Major se vor prezenta în 
zilele de 21 până la 25 Iunie 1937; informatorii 
altor servicii particulare în ziua de 26 Iunie 1937. 

Acest ordin se va citi în toate cuiburile 
de şeful de cuib şi toţi membri vor sema de 
luare la cunoştinţă”. 

Vasăzică,acest ordin se adresează către toţi 
legionarii şi membrii din Capitală şi trebuia să 
fie citit în toate cuiburile de către şeful de 
cuib; iar fiecare membru el cuibului trebuia să 
semneze de luare la cunoştinţă.Spuneam mai depar- 
te: "ordinul estfel semnat mi se va aduce prin 
şefii de sectoare sau 2lte unităţi.Cei ce nu se 
vor prezenta înseamnă că voesce să înşele mişcarea 
neastră,vor să ne vândă şi să ne trădeze,Se pot 


face servicii şi fără înşelăciune şi fără vânzare 


./e. 









































Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 





07 — 
de frate şi fără trădere,şi fără călcare de jură- 
state, be 

Prin urmare,cu acest ordin eu mă adresam 
către aceştia,crezând,în curăţenia mea sufleteas- 
că,în probitatea mea sufletească,că se vor prezen- 
ta la mine unii şi că vor recunoaşte că sunt agen- 
ţi în sensul arătat mai sus. 

In ce mă priveşte pe mine,eu preferan să 
vină să-mi spună în faţă lucrul acesta,decât să 
mă vândă.Dealtfel,eu niciodată nu m'am opus să 
vină agenţii la mine. Dacă m'am opus la ceva,m'am 
opus mişeliei şi n'am înţeles să mă vânâă fratele 
meu,omul care stă cu mine la masă,care merge cu 
mine în maşină,pentru ca apoi să se ducă să nă 
vânaă, 

Iată, Domnule Preşedinte ,care a fost rostul 
acestei circulări, 

Dealtfel ,eu voi doveai că Şeful Siguranţei 
pe care l-am propus ca martor,cu di+Cernat lucrul 
acesta,deoarece i-ar arătat ce păţesc,i-an arătat 
ce informațiuni mi se aduc şi D-sa ştie toate lu- 
cerurile acestea. El venea şi-mi spunea: D-le Co- 
dreanu,am informaţiile cutare şi cutare.Venea 
la mine acasă oricând,căci casa mea era desehi- 
să pentru toată lumea şi eu am păstrat perma- 
nent legătura cu e1,deşi sunt contra Siguranţei 
Statului,am păstrat permanent legătura cu Şeful 
Siguranţei ,numai ca să înlătur orice discuţiuni, 

Ei bine,eu am păstrat permanent legătura 
cu Şeful Siguranţei Statului,care a venit la Car- 
men Sylva săi se întflnească cu mine, pentru că eu 
nu puteam să părăsesc luervl,care a fost în casă 
la mine,care a fost şi la Inginerul 'Tonică,unde 
a avut întâlnire cu mine,care m'a văzut în repe- 


s/e 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expozii, Publicaţii 


- 5 - 
„BOI „Melamuceanu absent 
„|M.Sendulache | 2 
„Gl „I.Antonescu / prezent 
A SMoruzzi absent 
" Comănescu / i 
" Mihail Ignat !/ L 
„1 Dona [/ & 
* Constendache “, prezent 
şi Petrovicescu / Op 
" M.Racoviţă 
î* U.Rujinseni VW” absent 
„Av „Raul tescu L : 
„ Prof.Nae îsi a 
„ Ing.Clime V 
+ AL .Cantacuzino V 


„ Preot.Grig,Cristescu V/ 


„ Col ,Rez.Cristescu 1/ 


„ G1.Văitoianu / V 

„ C-tin Argetoianu y 

„ Emil Pălăngeanu 
„G1.Stetlea mie t- ) 


„1 Coroană D. V 

 V.Băduleseu V 

„ Mr.Florin Răăulescu// 

„ D,Stoicescu /- 

„ AL.Vergatti | 

„ Grigore Vanoilescul/ prezent 

„ LeCrângaru V absent 

„ I.losinschi // - 

„ G.Furdui V - 
95. Preot A.Mihăilescu Z 

„ Radu Demtrescu Gyr 

+ Sima Simionescu 


+ Ina4Em.Ionici 










































CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


= 
tate rânduri la Constantin Iarca şi oridecâte ori 
a avut nevoie ma căutat şi m'a găsit.In acest” 
condițiuni cred că nu va putea spune omul acesta 
că nu e adevărat,că nu em fost întodesuna co- 

rect cu el „spunându-i sincer: aceasta este 

exect; aceasta nu este exact, 

In acelaş timp în care”cu ţineam această 1e- 
gătură,D-l General Cantacuzino a ţinut permanentă 
legătură cu d1,General Gabriel Marinescu,pe care 
1-am pus martor tot pentru această chestiune,tot 
din cauza acestor informatori,vânzători ai noştri, 
care se băgau şi dădezu tot felul de informaţiuni 
eronate. 

Atunci,le-am trimis circulara aceasta. Nu 
s'a prezentat nimeni. 

Peste două săptămâni an mai făcut una. Nu 
le găsesc acum în dosar,pentrucă n'am avut timp 
în două zile să le văd.Mi-aduc aminte însă că 
ori una ori cealeltă,le-am publicat în jurnale, 

Din primul moment,am spus la instrucţie: 


sunt două ordine pe care le-am trimis, 





Credeam că în modul acesta au să vină la mine. 
Au iscălit toţi personal,şefii de cuiburi,de 
luare de cunoştinţă. 

Dece am vrut să iscălească toţi? Urmărean 
să nu spună cineva că n'a ştiut. Eu bănuiam 3 sau 
4 înşi şi voiam să văd dacă eceştia vor iscăli, 

Vă pot dovedi cu martori cun s'a înţeles 
acest ordin.Adică,am dat ev ordin la agenţii mei, 
pe care i-aşi avea eu la Siguranţă ? 

Onorat Consiliu,să presupunem că aşi avea 
agenţi. 

Câţi pot să an ? 
Doi la Sigurenţă,doi la Prefectură,doi în 


./e 






























Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 





altă parte 





Nici nu vorbese de Statul Major. Nu 
este o posibilitate.Acolo sunt ofiţeri .Cum WI 


să intru eu în sufletul unui ofiţer român ? 





Aceaste este imposibil! 

Zece în total. 

Aşe se procedează logie,cână vrei să convoci 
10 informatori de-ai tăi ? Se face lârmă mare ? 
Se răscolese cuiburile cu toţi membrii lor ? Aşa 
se face ? Se vorbeşte de vânzare de fraţi,de tră- 


dători,de jurăminte ? Aşa se procedează ? 





Aşi fi spus: dute la cutare acasă,în strada 





cutare şi cheamă-l pe cutare ca să-i spun ceva. 
Dar nici întrun caz n'aşi fi putut da un ordin la 
toate cuiburile şi să spun la urnă "Şi fără vân- 
zare de fraţi,şi fără trădare”, 

Ce rost ar avea aceste fraze,dacă ar fi fost 
vorba să chem numai nişte oameni ? Niciun fel de 
rost; nu avea rost să iscălească nominal toată 
lumea. Este cert. Putea să iscălească numai acela 
care era vizat,iar nu să iscălească toată lumea 
din Capitală, 

Dar să vedeţi cum au interpretat oamenii 
noştri această circulară. 

Sunt nişte muncitori,nu sunt licenţiaţi. 
Sunt oameni simpli. 

La pag.34: 

"Cuibul, Peneş, Curcanul" sectorul 1. 

Dumitru Cotorola. 

"Bălaş Alexenâru. 

FDumitru Ioan 

"Vasilescu, 

"Toţi membrii de mai sus an luat cunoştinţă 


de ordinul det de Căpitan în ziua de 15 Iulie 





1937 şi ne asunăn răsf cu toţii”. 
Prin urmare,ei au înţeles cu toţii că nici- 


./» 





































Direcţia Cerostara, 
Expoziţi, Publicaţii 


270. = da 
unul din ei nu este agent informator. 
Pag.89,volumul II; SUA 


“ "Menbrii..euibului,„Daco-Roman; 


"Mihail Moraru, 


PVietor Slăteenu 





$. "Gheorghe Mateescu = 
Wpemaraduly(iheorghe Mateescu,fiind plecat 
la Poiana Tepului,răspund eu pentru e1,precum 
că nu face parte din cei vizaţi mai sus". 
Vasăzică oamenii aceştia au înţeles precis 
că nu sunt agenţi şi îşi asumă răspunderea. 
Domnule Preşedinte, nainte de a trece mai 
% departe,vă rog să suspendaţi şedinţa pentru 
câteva minute. 





* Preşedintele: - Suspenă şedinţa pentru câteva minute 
Şedinţa se suspenăă: 


La redeschidere. 

Heuzatul: - Domule Preşedinte şi Onorat Consi- 
liu,am mai găsit încă trei orâine iscălite 
tot aşa,cu garenţia că cel vizat nu este 
agent informator. 

$ Bunăoară,Cuibul Legionar din Sectorul IV 
tă Verde,semnează ca au luat cunoştinţă de or- 
dinul referitor la agenţii informatori: 

. Maneu Drăgănescu,pleeat în sezonul de băi. 
[= dreptul numărvlui 3 - sunt 10 care iscă- 
lese - se menţionează: "militar", nu este 
agent informator,garantat de şeful cuibului”, 

Omul era plecat,fiină plecat în armată, 


îşi făcea stagiul militar şi şeful cuibului 


face menţiunea de mai sus, 
Vasăzică,ordinul s'a înţeles precis. 


Acest act este la p 





59 din dosarul 2, 
v/ă 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


Cuibul Cavalerii Crucii iscălese Nr.1,2NN 


şi &.La Nr,5 sori "militar,reg.Tracţiune Auto- 


Bucureşti+ nu face parte Ai aiei o organizaţie 
D 


secretă”,Iar dincosce este făovăda cp făcea ser- 
viciul/militar,la Nr.6 unde se serie: VStegiăău 
Ilie,este trecut în conceâiu,fiind militar”. 

Este şi al doilea ordin,pe care l-am dat. 
N'am putut să-l găsesc în aceste două zile,cât am 
fost liber,Nu ştiu unde s'ar putea găsi acest al 
aocilea ordin.Imi aduc aminte perfect - am de- 
clarat şi la instrucţie - că ordinul al doilea 
este şi mai clar, In el spun precis cuvintele 
acestea: "Câine,tu stai la masă cu mine şi mă vin- 
zi",Te cunosc", 

Vasăzică,ordinul al doilea era şi mai cate- 
goric decât ordinul întâiu,Se poate întâmpla: să 
se găsească ordinul el doilea,dar până acun nu 
l-am găsit,Imi aduc aminte că unul din ele a fost 
pulbicat.In cazul acesta,cred că ar fi dovada 
supra suficientă,pentrucă nu eram să mă apuc eu 
să publice în jurnal că chem agenţii informatori, 

Th orice caz,am discutat cu lumea când em 
dat aceste orâine.Mă întrebau: S'a prezentat 
cineva ? 

Am discutat cu 
niade,cu Totu,cu băeţii din birou dele mine. 


Mirea Ionescu, cu ol înro- 


Domnule Preşedinte,aş vrea să faceţi,dacă s'ar 
putea,să nu vină aci ca martori cei închişi în 
lagăre.Ei nu pot să ia cu nimeni nici un fel de 
contact .V'aşi ruga să faceţi un fel de conisiu- 
ne rogatorie,ca să se ducă acolo să spună aceia 
ce s'a înţeles prin aceste ordine cu informatorii. 
Ei nu pot să ia contact cu absolut nimeni, ca să 
ştie ce s'a discutat aici, Să nu vină martori 


/ 





aici,dar să se ducă cineva să-i întrebe pe 
ei această chestiune - aş da numele caro IN 


cari cunosc chestiunea - să-i întrebe ce s'a 


înţeles prin aceste ordinfOPE RAȚ: 


Procurorul: - 0 să spună exact ceiace ai spus eX 
D-ta, 

Acuzatul: - Aşa cred,pentrucă nu poate să fie alt- 
fel ,deşi n'am avut nici un contact cu ei. 

Procurorul: - Sigur, Incât nu mei este nevoie de 
nici o Comisiune rogatorie. 

Acuzatul: - Coneluziunea în cauză este grozavă, 
AMume,un întreg aparat de informatori la 
Prefectura Poliţiei,la Siguranţa Statului, 
la Statul Major,în fabricile de avioane şi 
într'o serie întreagă de instituţiuni parti- 
culare. 

Ce pot să răspund în faţa acestei acuzări. 
Atât răspund, S'a înterpretat greşit ordinul 
dat de mine.In al doilea rând,nu numai un 
serviciu care să submineze starul,dar nu 
am măcar nici un singur informator nicăeri 
şi nu numai atât spun nu an în special,nici 
nu mi-aşi permite vreodată eu care am crescut 
în ostăşie şi întreaga mea educaţie a fost 
educaţia de ostaş,pe mine mă urmăreşte educaţia 
aceasta din liceul militar, veţi vedea 
până în zilele de astăzi că ce am învăţat 
acolo em dus pretutindeni: coloane de marş, 
exerciţii,ordine.Ei bine, eu nu putean să-mi 
permit să bag agenţi informatori la Statul 
Mejor al Armatei Române, fiinâcă tot ce 
am mai sfânt în mine este numele de ostaş. 
Armata mi-a fost mama mea,m'a crescut pe 
mine şi atunci vă spun: Nu,nu am avut nică- 
eri nici un fel de agenţi informatori şi nu am 


„/e 








































Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 






suflet,să fac din cineva un 





i] trădător. 





tă în viaţa mea nu an voit 
să fac lucrul acesta, Eu nu putea să fac edu- 
caţia în cultul trădării acestor tineri şi 
nu am făcut-o niciodată. 

Dar de ce să am acest serviciu de ini TE 

formaţii ? De ce ? Ca să capăt informaţii ? 
In ţara în care cu educaţia pe care o avean, 
nu este posibil să spui un secret unui on, 
unui prieten al tău ca să nu se cunoască 

Ci peste 2 ceasuri sau peste două zile în toa- 
tă Capitala în tot oraşul tău,în toată ţara,în 
ţara aceea nu este nevoie să aibă nimeni nici un 
fel de agenţi informatori.Eu de unde an luat în- 
formațiunile mele ? Mi le aduceau ziariştii. 

Domnilor să vă spun o chestiune care este 

este aşa oarecum comică. Sunt trei locuri 
aici în Capitală şi anume la Capşa,la Corso, 
la Athene Palace,unde toate veştile politi- 
ce,toate dispoziţiile ministeriale,toate în- 

4 formațiunile de orice natură iînternă,seu 
externă acolo sunt. 

Procurorul: - In imaginaţia numei acelora cari 
le frecventează, 

Av.Horia Cosmovici: - Avem şi martori. 

Acuzatul- Acolo nu sunt locuri de ruşine, sunt 
locuri unde se adună oameni şi o serie întrea- 
gă de ziarişti.Aşa bunăoară în fiecare zi, 
ion Folea venea la general cu hârtiuţe dela 
Capşa şi după aceia la mine spunână: astăzi 
s'a întâmplat cutare şi cutare, o serie în- 
treagă de informaţii pe care ziariştii le 

/ 


Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Pubicaţi 


u ziariştii în fiec 
care politi 
triam fiindcă e 


rost,altele reale; dar nu era 


care aveam 
TIR ieri săi gă 
DE 
une o întrebare: de unde 
ordine ? Si aici cred că o să 

i definitiv.Să privin orâinele 

în original,o să cer puţină bunăvoință din 
pildă acest ordin, 


orâin este acesta.(Arată 


scris al acestui ordin: 
"După telegrama secretă Nr.16,Inspectora- 
tul Jand, Craiova este informat că membrii 
fostei organizaţii "Garda de Fier” pun la ca- 
le politică.Intâi să plaseze în ori- 
ută de studenţi în uniforma 


AvocatulVMlon din Cara- 


năşi. Au intenţiu- 


nirea lor la putere, să 

erescu ca să formeze o 

atură şi dur rtea lui să-l ia locul 
Corneliu 


Sefii 





iela periferie,că 
e pe la Craiova dela 
ost de jandarmi ? Este 
D= = mă E 
NATIA ; 9 


Să vedem un al doilea ordin Nr.20 Ii 


1934.Comandantul legiunei de jandarmi Argeş 


iscălit.Ia uitaţi-vă,este un ordin vechi,pur- 
tat prin buzunare,probabil uitat sau lăsat 
la schimbarea de sediu sau pierdut de cineva. 
Ordinul este din 30 August 1934 şi spune : 

"Vi se trimite în copie ordinul de infor- 
maţii al Inspectoratului Jandarmeriei Craio- 
va, de care veţi lua cunoştinţă şi dispune exe- 
cutarea. Sefii de secţiuni şi de posturi vor 
urmări cu multă vigilenţă activitatea mem- 
brilor din fosta organizaţie Garda de Fier şi 
pe cei din partidul averesean.Semnat: Comanda: 
tul legiunei de Jandarmi Argeş. 

lată acum al treilea ordin exact de ace- 
iaşi categorie: ordinul de informaţii 64 din 
4 Octombrie 1934,iscălit de maiorul coman- 
dant al legiunei de jandarmi Argeş : 

"Suntem informaţi că membrii organizaţiu- 
nei dizolvate Garda de Fier se organizează în 
noua fo ie intitulată “Fulgerul”. 

-n'a fost niciodată vorba de o asemenea 
organizaţie la noi. 

listinetiv un fulger. 

organizare prevăd formarea 
a unui comitet compus âin 5 
nai bine pregătiţi din toa- 


Aducând la cunoştinţă 





Dvs. luaţi măsuri pentru împiedicarea acestor 


unicându-he la timp”. UNA 
V 


ică o chestiune din judeţul Argeş, 
izaţie Fulgerul de care habar nu 
uit, 'TLA Fişa 
Iată valoarea acestor ordine. = 
Dar ce concluzie tragen de aici ? Că în- 
treaga problemă a informatorilor cade.Dece ? 
Deoarece se vede că aceste ordine nu sunt 
trimise dela Inspectoratul de Jandarmi la 
mine, dela Siguranţă,sau dela Minister,unde 
sunt acuzat că an agenţi,ci din fonâul unui 
sat, ceiace denotă că ele ne-au fost trimise 
ocazional şi întâmplător 
Si este şi natural.In patru ani s'au 
găsit la mine două ordine dela Argeş,unul 
dela Craiova,unul dela Prahova şi două pe 
care le-am publicat în cireulară,unul dela 
Siguranţa Generală şi unul al Generalului 
E Pio 
Bengliu. 
VA 
Aceasta este dovada hotărâtoare care 
respinge afirmaţia cu informatorii.Ordine 
rupte şi prăpădite,ţinute în buzunar de cine 
ştie ce notar sau primar, sau aruncate la mu- 
tarea vreunui post de jandarni.Nu sunt ordine 
luate dela centru de nine 
sunt iscălite de auto- 
ritatea periferic u de autoritatea centrală. 
Mi 
cu aceasta ? 
sunt trimise dela 
cun se vede,nu 
at dela instituţiu-= 


infornatori 





Acun să 
cunose.Ree 
Recunosc că s-a, că 


din ele,două sau trei,nu le-am publicat,iar 


altă parte din ele 1e- an 0R5 ti eat, 


voiu justifica.Dacă sunt Vino- 


sarcină ceva ce nu este al meu.Acesta este 

al meu.Si atunci iată cun justifice eu chestiu- 

nea cu ordinele, 
Conţinutul lor.Conţinutul acestor ordi- 

ne l-aţi văzut.Nici un fel de 

treacă mie prin cap că aceasta ar 

angajeze vreodată siguranţa Statului român ? 

Nici nu m'an gânâit vreodată în viaţa mea 


că aceste ordine ar putea să angajeze siguran- 


ţa Statului român.Unul dela Craiova,altul 
dela Argeş, locale,nu puteau să angajeze 
Statului român,putea să 


ele acelea din 


altul de- 


./. 





ia Cerest 


















if na 
99./Bănică Dobre absent 
100, Col .Pipereseu V, . ze 
Li 101. G1.Gabriel Marinescu - 
102. Gr.Coandă 
103. Ing.Fatiade // 
La 104. I.Fotti 
105. C.Iarca ! n Tia : 
106.Prof „Pantazi Y prăzent % 
107, "  Chirnoagăfi y . 
108. Dr.D.Gerotta V absent 
109. Dr,Raniţeseu Câmpina prezent 
110, V.Trifu / absent 
= ] 111. Traian Herseni/ L 
112, Ernest Bernea V x 
e 113. Prof.N,Pop V prăzent 
114, G1.Ieeob Constantin / absent 
115, Co1.Luea C-tin y/ L] 


116. Ing.I.Gigurtu v 


117. Eugen Demetreseu/ E 
118, Neagoe Flondor | A 
139. Ulrich Nicolae V . 
120, Dr.Popa v » 
$ 121.G1 Sănătescu V L/ 


122, Ştefan Iobeseu (General ) V 


Prezenţi 2 
t i Martorii acuzării unul 


Lă AMbsenţi 99 absent: (Ghiocel) 
—.-,- 4 informatori, 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


rul de Negr 


zaţiilor 1 





ZI pzAce 
+03 Di 


[E 


2] 
elege,eu l-ar 


zal,un ordin abuziv, 


„sens ? Intâi, 


e autorăl Îud; Agoprece prin 


se încalcă dre „patrimoniul meu. 1c 
consfințit de legile ţării,Eu sunt partid 1e- 
gal constituit şi am dreptul să-mi face propa- 
ganda,Dumneata nu poţi decât să mă urnăreşti 
dar nu poţi să mă împiedici,.La un moment dat 
poţi să-mi spui: nu eşti legal, îşi ridie auto- 
rizarea, dar nu poţi deoparte săni spui : 
"Ilată,eşti legal,du-te fă propagandă”,iar pe 
de altă parte "să-mi pui asemenea piedici”, 
Mi-am zis,este o problemă,o şicană de orăin 
politic,electoral,aşa cun se întâmplă perma= 
nent,aproape între toate partidele,Când este 
partidul cutare la guvern,pe celelalte part i- 
de caută să le împiedice.Dar aceasta nu în- 
seamnă că te poţi ascunde de ră 
mitale asupra ilegalităţii pe care o faci, 
când dai asemenea ordine,să te ascunzi sub 
"strict personal,eonfidenţial”,sau chiar Plim- 
baj cifrat”.Nu | Si atunci,ce pot face,nn 
pot să-1 publie pentru ca să nă adresez opi- 
niei publice: "Iată ce nedreptate ni se face, 
sau pot să mă duc cu el în Parlament ? Pen- 
truca să arăt ne ptatea care ni s'a făcut ? 
e altfel,fiecărui om politic,care condu- 
ce organizaţii,îi vin asemenea ordine, Tuturor 
oamenilorp politici li se trimit,pentrucă avem 
u oameni de prin toa- 
mit ordine: "Iată ce 
is în contra noastră în 


Fiecare au. Am chemat 








e pe toţi şefii politi 

declare dacă întradevăr au sau nu asemenea 
ordine. 

Dar, să mergem mai departe.Daţi-ni' vgăe 
să vă citese un ordin,pe care nu-l găsesc acum 
în dosar,un ordin dela Prahova,din broşura 
în care l-am publicat la pag.165.Un ordin 
confidenţ personal,a1 Prefeoturei„Peahova. 


I-am publicat. 


Prefectura Judeţului, Serviciul Adminis- 
traţiei de Stat,Nr.116 din,. 


"Domnule Director,am onoare a vă aduce 
la cunoştinţă că organele nodstre în subordine 
au constatat că personalul acelor fabrici,al 
căror nume este arătat pe vfeso-ul acesteia, 
de face vinovat de agitaţii,cari au turburat 
şi turbură ordinea publică,Pentru aceste 
consideraţiuni, ca mpliftieare a netoleranţei 
unor asemenea manifestări,vă rog să binevoiţi 
a-i îndepărta din servifiy?. 


Prâtect 
/ssĂWlexanaru Bondoc. 


Urmează numele a 46 muncitori români 1e- 
gionari.Iată nunele fabricelor: Fabrica de 
postav, Fabrica de bere,Fabrica de sticlărie, 
Fabrica de ciment; am considerat deasemenea 
ca un abuz de putere,ca un prefect de judeţ 
să vină şi să condamne,să se transforme în 
judecător şi să condamne fără apel pe nişte 
oameni,ca să le ia pâinea dela gură,să-i dea 


afară din fabrici,pentrucă spune el că sunt 











CNSAS 
” Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


dela toa- 


jduiase 


mine, la şeful 
tului român, dacă se te este trădare ? 


Am rămas,se înţelege,uinit.După cum deasene- 
» &! j: 


nea, iarăşi,pot să vă citez la una din pagini, 


unul din ordinele acestea în original,unde 
se spune: Notarii vor da acest ordin şefilor 
de post,Sefii de post cu notarii şi cu prima- 
rii împreună,vor lua măsuri ca să se execu- 
te oprirea legionarilor lui Simuleseu din! 
judeţul Ilfov.Iar îmi puneam întrebarea: un 
notar,un primar dela ţară să poată avea şi 
purta prin buzunarele lui ordine cari anga- 
jează siguranţa Statului Român în aşa de mare 
măsură,încât la mine în buzunar să fie o pri- 
mejâie pentru Stat ? = 

Eu să fiu făcut trădător,pentru că posed 
un asemenea ordin, şef de mişcare naţionalis- 
tă din România şi orişice primar,oriş 
tar poate să-l ţină în buzunarul lui şi aca- 
să la el ? Eu cred că origice ordin,pe care 
poate să-l ţină în buzunar sau Dl,Armand Că- 
linescu,pe care poate să-l ţină în buzunar 
D1,Madgearu, + te să-l ţină D1.şef 
de post,Dl comisar Pretor,D1.Pri 
D1,Notar, pot 


cin 





entru a se dpragia 
şedinţă publică 
liseute numai 
Onoratul Tribunal 
ul acestui 
puţin în parte ui finală. 
Preşedintele : - Tribunalul apreciind,declară ; 
dinţă secretă.Publicul este rugat să eva 
sala. Vor rămâne aici numai 


nserişi pe lista apărării. 


binevoiţi a dispune să se 


sul verbal al şedinţei că onoratul tribunal, 


la cererea D-lui Procuror General,a conside- 
at piesa aceasta secretă,şi aţi dispus şe- 
dinţă secretă. 
sa astian Radovici: - Cer cuvântul. 
Preşedintele : - Tribunalul s?a pronunţat. 
Sebastian Radovici: - D-le ş u vă rog dă 
binevoiţi a lua act în procesul verbal,că 
Dvs.v'aţi pronunţat fără să da 


apărării. 
act din oficiu, 


sălii. 





” - nu că s'a 
trimis dela centru,că aşi fi avut eu agenţi 
informatori la centru,ci l-am primit într'un 
plie aşa cun se găseşte.Imediat ce l-an pri- 
mit,m'am simţit ofensat şi atunci l-an pus 


într?o circulară şi l-am publicat. 


Eu îmi făcusen câteva cireulări,pentrucă 


erau naţionaliştii la guvern şi atunci în- 
trebuinţan în cireulările mele formla ”fra- 
te naţionalist”,Nu mă adresam,bine înţeles, 
militarilor,ci partidului care era la cârma 
țării, Octavian Goga - Cuza,şi-i spuneam ur- 
ătoarele lucruri : 

”Prate naţionalist,pe deoparte îni faci 
teoria onoarei şi pe de altă parte dai tele- 
grame cifrate să mă supravegheze pe mine ca 
pe un duşman al Statului. 

"Mă aşteptăm să fie supraveghiaţi toţi 
îmbogăţiţii prin fraudă,toţi jidanii din 

„dar tot pe e să supraveghiaţi 
şi pe oamenii din organizaţia mea ? Ce ironie, 

Acest ordin l-am luat, l-am publicat şi 

ta e sit ia lui. 

Ce spune ordinul ? 

"Luaţi măsuri de supraveghere gi caran- 

orală asupra oamenilor de tru 

al asupra concent ilor dubi „asupra 
diştilor, comu: lor şi sectanţilor”, 


General de Divizie Bengliu, 









































Preş 








CNSAS 





nevoie să fie su 


Aşa an crezut 


Di Cercetare, 
E aere 








eu. 


licat ? Pentru e 


o ne 





arte 


drepta 





fi concentrat 
bine,însă n'are 
Ti 


In drept însă nu interesează siguranţa 


Statului în stil 
Este un orăin 


unei or 





cu Siguranţa St 


jandarmeri ele 





propriu zisă, sig 


de 


nu 


oli 


sunt 


pentru că 


ie interioară a 


nu se confundă 





ului,nici poliţia,nici 


si 


siguranţa Statului 


uranţa Statului este ceva 


mare,aşa cum spune art,190-192. 


Acestea sunt simple ordine de poliţie 


înterioară,de siguranţă interioară; nu sunt 


ordine 


lui în stil mare. 


cari să intereseze 


siguranţa Statu- 


Dacă deţin un asemenea ordin,este un 


pericol pentru Stat ? Nu,pentru că eu nu pot 


împiedica cu nimic ca ei să nu mai fie ur- 


năriţi. 


Nu pot prezenta nici un pericol pentru 





sig 


ranţa Statului în acest sens. 


dintele : - Ca să nu mai facen perturbări, 


să trecem la punctul 2,adică la art.209,pen- 


tru care Tribunalul 


se menţine ş 
Mai ave 

ordin ? 

tul ; — Asupra 


mie de 





ordi 


i deasemenea că 





pra acestui 
în,nu mai am ni- 








Ordine ca acest 


au mai fost e şi Ii oameni şi au 


fost publicate,au fost discutate în Parla- 


nent. 

Iată bunăoară un ordin urgent şi confi- 
deaţial : 

Prefectura dude VO REA Țitn, FINE 

Domului Sef al staţiunii Turnu MEG 
rele. 

Fiind informaţi că de pe Valea Călnăţu- 
iului a pornit în acest moment 100 de oameni 
înarmaţi pentru ca să atace trenul Nr.120, 
luaţi măsuri ca acest tren să nu mai opreas- 
că în staţia Salcia,ca să nu dea loc la per- 
turbări, 

Ziarul "Dreptatea” din desbaterile par- 
lamentare,dintr'o comunicare a D-lui /.R. 
Ioaniţescu,adresată D-lui Ministru de In- 
terne de pe atunci. = 

Iată unul din aceste ordine. 

Iată acum un ordin mult mai grav decât 
al meu : 

Nr.48.500 care pleacă dela Ministerul 


de Interne, personal strict secret : 





retorilor 


or de poliţie,când veţi 
avea de discutat mai multe chestiuni admi- 

nistrative.Atunei,printre acestea din urnă 
pe aceasta alăturată, 

ii de autorităţi vor primi ordine 

ra acestei cnăspăoni.Ţ | A FIRE 

Publicată în Monitorul oficial din 22 
Iunie 1930. 

Nu putem trece peste un asemenea ordin 
care interesează ordinea în stat şi care es- 
te cu mult mai grav ca al meu, 

Domnule Preşedinte şi Onorat Tribunal, 
pe baza acestui ordin,sunt trimis în judecată 


pentru crimă de trădare.Ori, chestiunea 


trădării, de care an fost acuzat în publice, 


vreu s*0 discut în drept şi în prezenţa pre 
sei,Vă cer favoarea aceasta: să fie şi presa 
aici, 

Sunt acuzat de tridare.Un om care este 
trădare are dreptul să se desvinovă 
nule Preşedinte v'aşi ru- 
puneţi să se ridice şe- 


- Prin acuzaţia de trădare si 


penal atinge onoarea 





blicat şi de 


i lumea,se referă 


L s'a vorbit, 
ntele: - Această e o e iune la care 
n'am ajuns. 


Acuzatul: - Eu vreau să discut în drept chestiunea 


. chestiune a fost 
discutată pe larg,publicul a luat cunoştinţă 
de ea,De aceia vă rog,Domnule Preşedinte să 
dispuneţi ca în şedinţă publică să se aseul- 
te declaraţiile inculpatului asupra acestui 
punct, 
orul : - Domnule Pr dinte,socot că cererea 
este admisibilă în p ul că s'ar 
putea trece la discuţiun n şedinţă publi- 
că a chestiunii trădării, 

Fiindcă însă suntem în şedinţă secretă 
şi Dvs.aţi hotărât să fie discutate celelal- 
te capete de re contra ordine sociale, 
aşi ruga ca mai întâi să terminăm cu aces- 
tea. 
Acuzatul: - Acest [ ct 1 lăsat la urmă.In pla- 
nul meu de apărare este o înlănţuire de aşa 


atură, încât l-am rvat la urmă. 


n 
AMioria Cos i p de om trebue să 


un chin schimba. 










Direcţia Cercetare, 
Expoziţii Publicaţii 








„ADOS sc O 
rs 
44, „Coterbic V a 
CAF 
A nceanu |/ i 
ți V 46,+ N.Constantinescu Y 
AT? 



















7.- Tuca D. / 
Je 
1, Lisette Gheorghiu v 
Coltescu ț/ 


n Th.Plorescu V .- 





la tateli W 






Orleanu £ 
Caracaş A. V 

Const.Vi oL_V 
Col.Av 


0. Djuvara % 
Anton DinescuN 
A1.Jalpă 4 
Corneliu Strechescul/ 
Gh.5tănescu V/ 

rcea Biju V 
V.Naumescu 

[d 


dulescu | 
; z 

Horia Cosmovici V 

D.Cuţarida / 

LI. Zamfirescu / | 

Virgil Marinescu / 

Nicolae Seitan / 









V.tetrovici 
Bogoiu Lucian V 
Neli lianolescu V 
eaţu Va V 

mir Anton W 


Horaţiu Camaniciu V 





nitru P 
Prisan V 
Depădătescu (/ 


Von 
Vlad 
Spirescu Scarlat, /! 
0. Loreulescu_V/ 
ih. Rădulescu / 
67.- A1.Constantinescu/ 










Din.Popa / 





Codul Penal,în Partea II-a,tratează 
despre crime şi delicte în special, 

Şi acest titlu,este împărţit în două 
capitole: "Crime şi delicte contra siguran- 
ței exterioare a Statului” şi "Crime şi de- 

uranţei interioare a Statului! 

Ori,eu an fost încadrat în art.190 
şi 191 la crimele şi delictele contra siguran: 
tei exterioare a Statului. 

Eu man fost încadrat în articolele 
care privesc siguranţa interioară a Statului 
ci în cele care se referă la siguranţa exte- 
rioară a Statului şi anume la trădare. 

Ori,elementul esenţial şi definitiv 
al trădării este acesta : 

"Crima de trădare este aceia infracţiu- 
ne prin care un naţional unelteşte contra 
siguranţei exterioare a Statului sau în 


interesul unei puteri streine”. 


De aceia, în. tot Codul Penal m exis- 


tă cuvintele "cetăţean român” decât mmai 

De ce ? pentru că dacă n'ar fi cetă- 

țean român,cel vinovat ar dat în judecată 
pentru spionaj. 

De aceia se cere neapăr aici calita- 
cetăţean. 

te ani- 

mite ordin a şi fi deţinut en,une 


- Ș 


puteri strei 











siguranţa 


gritatea teritorială, su- 

denţa naţiunei ş 

3/.Infracţiur fie comisă în favoarea 
unui stat 

Infracţiunile privind sigura 

statului,ori cât de 
iunile capitolului 1 din 
Codul Penal care se referă exclusiv la crime 
şi delicte contra siguranţei exterioare a 
statului. 

In adevăr,iată ce spune art.191 : 

Pe... şi cetăţeanului,care îşi procură 
sau deţine fără calitatea de a lua cunoştin- 
ţă de ele,planurile,scriptele sau docunente- 
le menţionate în art. 190 

Cari sunt aceste acte,menţionate în art. 
190 ? 

"Funeţionaral public,âgentul sau preţ 
sul guvernului care procură,transmite sau 
divulgă în original sau în copie, în total 
sau în parte, complect i mplect, unui 
guvern strein, agen or săi,sau oricărei per- 
soane,fără calitatea de lua cunoştinţă de 
ele, planuri, schiţe, desene, fotogratii,acte, 

mente diplomatice s 


sau notițe secrete inter 





[badea 
Ep at a 


BE! 


resând apărarea 
naţională nu trebuese divulgate şi care fu- 
încredințate sus-nunitelor persoane, 
anoştinţă cu ocazia fune- 
reinării lor. 
săzică acte pe care eu la un moment dat 
aşi mtea să le vând,să le dau unui stat 
strein, amenințând prin aceasta teritoriul 
naţional,suveranitatea şi independenţa sta- 
tului, Iată ce cuprinde acest articol şi iată 


cum este încadrată crima de trădare, 


Dar ce aşi putea să fac eu ca să pericli- 


tez integritatea, suveranitatea şi independen- 
ţa statului român,cu oricare din ordinele 
pe cari le-aţi văzut Dvs,? Să luăn ordinul 
prefectului de Prahova,ordinul pentra urnă- 
rirea lui Simuleseu,ordinul cu "Vulturul Alb» 
sau ordinul,pe care l-an citit,de la Craiova. 
Cu ce pot să periclitez ordinea exterioară a 
statului,prin aceste ordine ? Cu ninic !,- 
presupunând că ar fi în mâinile acestora. 

is că eu sunt încadrat în 
erima contra siguranţei exterioare a statului 
mranţei 


Pe de altă parte,sunt crime contra si 
interioare a statului,când elteşti,când 
uterea,vrei să faci o revoluţie; 


eu 





1Vese 

sunt 

a sta- 

adică 

formei 
ordine,nă- 


ne de urmărire. 


terioară,bunăoară planurile fixând locurile 
Ministerelor,a Palatului Regal,al institu- 
viuni lor publice,poştă,telefon, radio, pla- 
nuri,note,schiţe interesând ordinea interioa- 
a acestor înstituţiuni; planuri,note,sehi- 


esând ; ectura poliţiei, conisa- 


riatele,sediul jandarmeriei,aşezarea şi îm- 


părţirea lor interioară,planuri,note,schiţe 
interesânăd ozitele sau stabilimentele de 
armanent, planuri, note, schiţe 
rile santinelelor sau posturi- 


fixe la ori care d 


iției; planuri 

urile de cale fera- 
nuri,note, schiţe intere- 
elor jandarmeriei sau po- 


ând deplasarea aces- 





sta nu interesează sigu- 
11 articolului 191 şi 
siguranţei interioare a 
n art.191 este vorba de 

uiască siguranţa 
e pus alături de apărarea terito- 

riului naţional şi ca gravitate şi ca pe- 
deapsă,căci nu se poate ca cineva să primej- 
duiască siguranţa statului,pentru că deţine 


un ordin abuziv sau ilegal,prin care D-ta 


spui urmăriţi sau împiedicaţi pe cutare” | 


Ce primejdie poate reprezenta dacă eu deţin 
un ordin prin care se spune: urmăriţi pe e0- 
nisarul cutare dacă nu cumva este legionar ? 
Dacă îl deţin,pot eu măcar să împiedica 
această urmărire ? Nu, 

Atunci unde este primejdia pentru sigu- 
ranţa statului ? In nici un caz siguranţa 
statului nu poa fi prin aită prin aceste 
orâine care s'a a mine; aceasta nu 

a statului 


indepen: 


C.J.U. 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


E 
SEE EI pal 
ella | 


cţia şi 
pentru crima 
trebuiau 
că- 
înch: 
impută 
art. 210 





Direcţia Cercetare, 
Eee 


1 România într?o 
IOPZRAT'LA Fig 


e Di.Juaecător de! 


spuns şi ma 
ie.Aceasta e 


a fost singurul 


dovadă,nu s'a 


făcut nici o iînstmeţie şi nu mi-a pus nici 


ar trei întrebări asupra acestei chestiuni 


ri nici o dovadă că aşi fi în- 


locuitorii ţării să se înarmeze sau 


boi civil.Aştept pe D1.Procuror 


al, citez, 
ă linie,din ordonanța definitivă 


iuni deasemenea cu nimie dove- 


ul ultim al or, rii şi acti- 
fiipad revoluţi egiohară”, 


liza atatul 1e- 


tie”,afirma- 





CNSAS 
Direcţia Cerestăra, 
Expoziţi, Publicaţii 




























Nu ai atâ 
am luat 460.000 


lanentari; iar 









tot viitorul era 
















mie pe cale legală îmi 





chise toate posibilităţile.Dece să 
uţie,ca să dau lovituri de stat sau 
pe calea violenţelor atunci când 
calea legală mă ducea la rezultatul dorit. 


Să încerce ac 





i cale violentă cei ee 





făcut-o. 


3 Dar, Onorat Tr na 














uror le-am spus: domnilor,dar eu nu 








T răbesc.Eu am 38 „N?am nici un interes. 
2 Noi ne pr în ntru viitor,Pe noi nu ne 
i) esează ches 1 uterii acun şi e 





L-A 
4 54 6 Ea 
|| 


Ei 
SE E us 


luerul acest 


nu suntem încă su: 
uri, Suntem 
«Noi ne 
educăbiszâvenîn fava= 
fOPZR FIA si 
rul, Să 5€ grăbească avea 


1 Dar noi ? Nici un în- 


e revoluţii 


cale violentă la putere,dar nici 


n'am vrut să viu la pu- 


i,dar absolut de nicăeri nu 
voi să fac revoluţie,că eu 
vin la conducerea statului cu miş- 


printr?un nijloe violent.De 


aţii foarte grave, însă 
mic şi este o situaţie 


vezi în faţa 


oate că reiese 
oluţie,Poate 


mea că n'aşi voi 


cipidle,din or- 


cari le-am 





a Roofrbdi ii aa 

stimul ne i 

tău; feîn rea în tine însuţi şi în pro- 
priul tău viitor; le den ate ome- 

nească şi ns i; lipsa curajului răspun- 

derii şi laşitatea; lij sentinentului da- 

toriei; lipsa de corectitudine în viaţa pu- 

şi privată; lipsa sentimentului de de- 


votament şi de jertfire pentru ţara ta,- 


starea de moarte”. 


-"Exact contrariul acestei stări”. 


Si am mai adăogat : 

-”Dvs.nu ne înţelegeţi pe noi.Noi nu ur- 
mărim cucerirea puterii,ci scopul nostru es- 
te renaşterea spirituală.FPără această renaş- 


tere spirituală,nu avem nevoe de cucerirea 


puterii, Intfi ea şi pe urnă puterea”. 


De unde reiese că eu vrea să fac re- 
voluţie ? 
Dar mai există două interview-uri,tradu- 
publicate în "Buna Vestire”,în această 
stiune.Iată-le 1.... 


„cela mut nu le mai 


gii din ele,Mă în 


aveam în