Arhiva operativa Corneliu Zelea Codreanu vol. 15

R.P.R. 


Pi 


SĂ + Ă 








MINISTERUL AFACERILOR  ÎNTERNE 


ARHIVA OPERATIVA 


Ancheta 


DI 


Lj 


P 011784, Vol. 15 


Urmează Vol. Nr. 16 





(CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 











alt carnet, în care 


ne cu _numerile rospective, sub cnre 





1 gicnarilcer, Exom= 











dat un ordin pe 






[1] 
Q 


e ? Pentrucă a 










pr 





amin- 






Pentru aducerea aminte se poata face o 






cruce; 0 biserică sau alte lucruri. Eu am 


























dorit să fac ceva viu, dar în aşa fel, în 


cât să se păstreze un an, Zece ani, o sută 
> de ani şi să rămână ceva perpetuu, o aminţi- 
re vie, 
[a Ce am spus ? 


"Acum, când se împlineşte un an dela 
moartea de erou şi de sfânt al lui Moţa şi 
al camaradului nostru Vasile Marin; mişcarea 
legionară vrea să le cinstească amintirea 
ereiind în sânul legiunii o unitate aparte, 
un corp legionar care să le poarte numele, un 
corp legionar ai căror membri să aibă ca ţin- 
tă o apropiere cât mai mare de viaţa şi de 
moartea lui Moţa şi Marin, o viaţă cât mai 

e curată şi o cât mai luminoasă înfruntare a 
morţii pen tru Dumnezeu şi pentru Neam; o 

“ viaţă cât mai simplă şi cât mai aspră în ca- 

re orice clipă să fie o luptă ....să fieo 
luptă între sufletul tău biruitor şi carnea 
din tine, între sufletul tău şi toate ambiţiu 
nile deşarte, între sufletul tău şi toate 
laşităţile omeneşti”. 

Va să zică este vorba de un răsboiu 


interior. 







Membrii acestei unităţi nu puteau de- 


păşi niciodată numărul de 10.000. Am căutat 









să-l limităm ca să nu vie prea multă lume, 





./e 







Ea ERIE REID De EZITATI SERE EREI 0 E 
SERE | a a i 






! 
i Sa 09 20 aa 
i 


- 81 - 









i când ar fi să ajung 





pentrucă a la maxi- 






































mun; peste 10-15 ani, să nu aibă mai mult 


de 10 milioane. 








Mai departe: "Fii biruitor. Fii tare, 





nu ocoli dia, dispreţueşte comoâitatea, 
înfruntă orice greutăţi, fii cu sufletul lu- 
minat de credinţă şi de devotament, fii ga- 
ta de moarte. 

Ordinul corpului legionar Moţa Marin a 

T luat fiinţă astăzi la ora & şi jumătate. Co- 
mandantul Alexandru Cantacuzino va lua co- 
[] manda acestui corp" 

Iată motivele pentru cari am dat eu 
acest ordin: Să fac ceva viu, care să per- 
petueze amintirea acestor eroi. 

Dar să vedeţi mai departe scopul aces- 
tui ordin, Iată, este publicat aci: Atitudi- 
nea legionarului în faţa vieţii şi în faţa 


morţii. Infiinţarea corpului legionar Moţa- 


Marine 
g Art.1. Corpul legionar Moţa-Marin nu 
este în nici un fel o organizaţie militară 


sau para militară sau din cele oprite de le- 
< ge. Denumirile ostăşeşti din acest îndrep- 
tar amintesc doar, pentru sentimente de ev- 
lavie legionară, cadrele în cariîn ultinile 
luniale vieţii lor au trăit şi au murit Ionel 
Moţa şi Vasile Marin. 
In cadrul Partidului Totul pentru Tară, 
corpul legionar Moţa-Marin este un grup de 


Lu) esenţă strict şi sever educativă şi de în- 






: spiraţie eroică, care se distinge în deosebi 








prin atitudinea pe care elita oricărei na- 


țiuni trebue s?0 aibă în faţa morţii. 








care 













Nu dau o lovitură de tat, nu să 












revoluţie, nu să facă scandaluri sau 


bătăi. Educaţia aceasta va privi atitudinea 






atitudinea în faţa morţii. 





pentrucă Ionel Moţa, pe 























care 1-“m cunoscut, & avut o viaţă foarte 
corectă şi foarte pură. 


ai "In faţa vieţii luptătorului ..... 


Şi acun,atitudinea în faţa morţii: Lup- 
tătorul corpului legionar Moţa-Marin, se bu- 
cură privindu-şi moartea..... 

e... Stau gata de moarte”, 

Acestea sunt cuvintele lui Ionel Moţa 
din articolul lui "în pragul furtunii roşii”. 

Membrii acest i corp sunt limitați la un 
număr de 10.000. Corpul este format din mai 
multe bandere cari au statele lor majoare. Se 

L prevăd apoi condițiuni de admitere care,se 
înţelege, sunt foarte severe. 

Sf Ei bine,iată pentruce an făcut acest 
corp. Nu 1'âm făcut ca să dau o lovitură de 
stat. 

Dar în al doilea rând să vedem dacă se 


putea face acest lucru. Ordinul 1'an dat la 
13 Ianuarie. Era în timpul frământărilor elec- 
torale, în cât nu s?âu putut aduna în acest 
corp decât 10 sau 15 Cameni. Cum puteam să 
am 10.000 de eameni şi să dau lovitură de 

i stat,eând ordinul deabia se înființase ? Dar 
eu n?'âm făcut acest orâin nici pentru un an 
nici pentru doi, ci pentru o mie de ani. Am 
arătat cum cred eu că ar trebui să fie elita 
tineretului naţiunii române şi peste o mie de 
ani. Pe baza acestui principiu am dat eu or- 


dinul. Dar mi se mai spune: Pentru ce ai fă- 
cut d-ta corpul foatilor militari. ....... 

















făcut 





noi;e blocarea,aveam,pe lângă 





D1.General,câţiva militari,foarte puţini. 





La deblocare,un mare număr de ofiţeri cari 









et 


de rie ost 


u fos 





şi,au venit să se 





[5] 

























o 


nserie în mişcarea legionară.Când an văzut 


[ad 


că numărul lor se face mai mare,noi cari 
făcusem corpul muncitorilor;eorpul eomer- 
ţului,începusem corpul preoţilor şi al învă- 
ţătorilor,şi urma să înfăptuim corpul ţără- 
nimei,- am creiat corpul foştilor militari. 

Iată cum se deduce intenţiunea mea din 
ordinul de înfiinţare. 

Cireulara Nr.133: Organizarea Statului pe 
baza categoriilor sociale pare că începe 
să se impună prin natura lucrurilor.Astăzi 
ne vedem siliţi de realitate să constituim, 
sau,mai bine zis,să înfiinţăm un nou corp în 
cadrul mişcării legionare.Este vorba de acei 
oameni cari au avut ca meserie în viaţă pe 
aceia a armelor. 

Corpul legionarilor are două secţiuni: 
secţiunea ofiţeri şi secţiunea plutonieri, 
cei proveniţi din răsboi şi ceilalţi.Acest 
corp va fi organizat după principiile 1e- 
gionare.Conducerea se va sehimba în fiecare 
an. 

Misiunea acestui corp este de a organiza 


pe toţi foştii ostaşi pătrunşi în cadrele 





noastre,aşa încât să constitue o forţă şi 





în acelaş timp o putere educativă pentru 





tineretul ce se ridică,corpul acesta fiind 





icoana vie a vitejiei,abnegaţiunei,a devo- 






tamentului,a spiritului de ordine. 
ya 












Provizoriu,până la org 









comanda D1,Colo 


el Stănescu. 














in cu respect în faţa noului Corp 







Iată ordinul de înfiinţare a corpului 








foştilor militari. 


























2 


cineva în această ţară care 


d 


este în afară de orice bănuială,că ar putea 
să facă un act de distrugere,o violenţă sau 


o acţiune necugetată de răsmeriţă,de distru- 





gerea României,aceia sunt oamenii cari au 

8 creiat-o cu sângele şi cu pieptul lor,Orieui 
îi se va putea atunca acuzaţia că ar putea 
să distrugă această ţară,afară de ostaşii 


cari pe câmpul de luptă,trecând prin cele 





mai mari suferinţe şi cele mai mari chinuri 
au creiat cu sângele şi pieptul lor această 
Românie. 
Prezenţa acestora nu în organizaţia mea, 
dar în cea mai anarhică dintre toate orgă- 
9 nizaţiile,este o garanţie că acolo nu 
se poate întâmpla niciodată nimic. 

x Oameni pe pieptul cărora străluceşte 
ordinul "Mihai Viteazul",oameni cari sunt 
cu trupurile sfârtecate de răni,oameni cari 
şi-au lăsat sănătatea în tranşee,să vină ei 
astăzi într'o organizaţie fără să o studieze, 
pentru a periclita existenţa patriei pe 


care au creiat-o ? 





a Domnule Preşedinte şi Onorat Tribunal,aşi 





putea să spun în faţa acuzării care m'ar 





întreba care este dovada că organizaţia mea 






nuc:va face revoluţie,că nu a voit să facă 


tură de 





revoluţie,că nu vrea să dea o 


afis 







ine e Dara join a da 


iai aa 
ES Sa SE 
SSE 












stat,că nu vrea să facă nici o răsmeriţă,că 


nu va face nici o tulburare,aşi putea să 






ă să mai fi vorbit de loc: 











a în organizaţie 






peste 50 demnitari cari au 






creiat această Românie 
























Dovada este aceasta şi este suficientă. 
Am terminat şi motivele pentru care am 
înfiinţat corpul foştilor militari. 


Preşedintele : Suspend şedinţa pentru 10 minute. 


La redeschidere : 
9 Preşedintele : Şedinţa este redesehisă.Aveţi cu- 
vântul în continuare. 

Acuzatul : Domnule Preşedinte,Onorat Pribunal,până 
acum am adus în contra acuzațiilor nedovedi- 
te din ordonanța definitivă o serie de do- 
vezi de o anumită categorie,care purcedeau 
dela mine,dela faptele mele.Dar să vedem 
poate că pot să mă prezint în faţa domniilor 
voastre şi cu alte dovezi mai mari; poate 

& că am căpătat vre-o dată de undeva oarecari 
certificate de bună purtare,cu cari să nă 
= pot apăra astăzi. 

Ei bine,da.Pot să vin astăzi cu astfel de 
dovezi.Iată spre exemplu o dovadă: an fost 
dat în judecată şi cu altă ocazie.Iată man- 
dantul de arestare Nr.194,emis atunei în 
contra mea : 


"Având În vedere actele de procedură 






& penală dresate eontra lui Corneliu Zelea 






Codreanu,avocat din Iaşi,că a încercat a iîn- 





> o acţiune împotriva formei de gu- 






vernământ statornicită prin Constituţie şi a 





«fs 















iegvranţa publică, 








denunită 





"Arhanghelul Mihail"; 





Având în vedere că seopul întronării unii 































regim dictatorial ce urma să fie impus la 
un moment dat de el prin mijloace violente, 
în care sens partizanii erau pregătiţi şi 
îndemnați prin instrucţie quasi-militară, 
orâine,dirsctive şi cuvântări „precum şi pu- 
blieaţiuni „embleme, discursuri, întruniri,or- 
[+] ganizări sau întruniri publice; 

Avână în vedere că dispoziţiunile art.11 
alin: 2 şi considerână că din cercetările 
făcute rezultă sarcini şi indicii grave de 
culpabilitate în contra lui Corneliu Zelea 
Codreanu,ete.,ete....in interesul ordinei 
publice şi în interesul instrucției numitul 
se menţine arestat. 

Iată prin urmare că am mai fost judecat. 

8) Am fost judecat de Tribunal,dela Tribunal 
s?a făcut apel la Curte,iar dela Curtea 
de Apel,procurorul a făcut recurs la Casa- 
ţie.Rezultatul: am fost achitat în unani- 
mitate de Tribunal,în unaninitate de Curtea 
de Apel,în unaninitate de înalta Curte de 
Casaţie. 

Domnule Preşedinte şi Onorat Tribunal, 


să te seotocească cineva la instrueţie, 





[4] să-ţi ia toate actele,toate scrisorile, 


toatte ordinele,tot ce ai avut,să ţi le pună 






la o asemenea probă,să te judece şi apoi 






întreaga ierarhie a justiţiei româneşti, 





dela Tribunal până la Casaţie,în unaninitate 


3/ie 






să-ţi dea acest certificat de bună purtare; 
ei bine,aşi [ ă spun că organizaţia mea, 
este în faţa Domniilor Voastre 
ată,este singura organizaţie din 
România care posedă asemenea certificate, 
Iată părţi din această hotărâre 
"Nu se constată însă că cei ce recrutau 
şi cei recrutaţi au întreprins vre-o ac- 
ţiune în contra actualei forme de guvernă- 
mânt statornicită prin Constituţie şi nici 
n?au întreprins vre-o acţiune din care să 
rezulte vre-un pericol pentru siguranţa sta- 
tului.Căci simplul fapt al vnei constituiri 
într?o asemenea organizare,nu poate cons- 
titui o infracţivne,chiar dacă în concepţiu- 
nea unora ea ar reprezenta un pericol. 
Atâta vreme cât organizaţia nu a fost 
ocultă - vasăzică vine justiţia şi spune că 
organizaţia mea nu a fost ocultă - autorita- 


tea administrativă ar fi putut totuşi in- 


terveni,fie oprind-o,fie disolvând-o,că, 


chiar în ipoteza când s'ar fi stabilit că 
organizaţia mea ar fi împrumutat modelul 
fascist ca formă de alcătuire,încă prin 
aceasta membrii ei nu pot fi consideraţi 
pasibili de pedeapsă.Fiindcă în stare sta- 
tică,organizaţia,oricare ar fi forma ei,nu 
prezintă nici un pericol pentru siguranţa 
statului,ea putând face cel mult obiectul 
preocupărilor unor măsuri preventive a auto- 
rităţilor administrative,nu însă a unor mă- 
uri represive,care nu ar putea interveni 


decât atunci când se trece la acţiune.Ori, 


„/. 












10F 


poate spune că din împrejurarea că 





vre-o câţiva le 





onari. au fost prin comune 






pentru a capta aderenţi,îndrumână poporul 





să se organizeze şi să aibă încredere în eon= 





ducători se poate scoate un indiciu că iîn- 
























tenţionează să perieliteze siguranţa statu- 
lui.Nici propaganda în organizaţiuni politi- 
ce;cum era aceasta şi nici înjghebarea de 
aşa zise cuiburi de către elevii de liceu,fră 
țiile de cruce,formaţiuni cari nu făceau part 
din organizaţia propriu zisă,acestea nu 
dau nota pericolului pentru siguranţa sta- 
tului,dacă se are în vedere că în programul 
organizaţiei era trezirea conştiinţei na- 
ționale cu principiile de cdueaţie fizică 
şi morală,care cadrează cu un program şeo- 
lar atâta timp cât lipsese agitaţiunile. 

Hotărârea aceasta din care am citit numai 
unele fragmente,o am aici în întregime.Eu 
voi mai citi din această hotărâre ceva 
care interesează şi care se găseşte la 
pag.398 din cartea mea. 

Iată 1 ceas 

Considerând problema şi de drept,că s'a 
zis că manifestarea unora din inculpaţi ca 
exponenţi ai organizaţiei,cu cuvinte...... 
„+. "ameninţarea cu moartea a spionilor şi tre 
dătorilor,ameninţarea care s'ar referi la 


spionii din sânul organizaţiei,ameninţarea 





celor doi oameni politici,propaganda printre 





elevi pot constitui un pericol pentru sigu- 





ranţa publică,dar nu un pericol pentru sigu- 





ranţa Statului". 






Deci,se face deosebire între siguranţa 


„o 8 RR RI 





Z| 






- 89 - ri 


publică şi siguranţa statului.Mai departe : 





"Că legiuitorul în textul invocat a voit 








„eleagă altceva prin siguranţa sau or- 





a puwblieă,este de la sine înţeles,fiină- 








că altfel nu mai era nevoe de elaborarea 




















unor texte noui de lege. 

Legiuitorul prin siguranţa Statului a 
înţeles orice acţiune care constitue un atae 
contra existenţei însăşi a Statului,ea Stat 
Român,iar nu a ordinei interioare,a liniştei 
publice. 

Mai rezultă acest lucru din împrejurarea 
că această lege a fost făcută în compleeta- 
rea legii din 1924,cuprinzână dispoziţiuni 
referitoare la reprimarea unor infracţiuni 
contra liniştei publice. 

"Având în vedere că pentru aceste consi- 
deraţiuni acţiunea subversivă,care de altfel 
nu s'a dovedit de nicăeri a fi o acţiune 
subversivă" - va să zică vine justiţia şi 
spune aceasta. 

In afară de această diseriminare,îÎn afară 
de această deosebire,pe care o face între 
siguranţa statului şi ordinea publică a 
Statului Român,vine şi spune iarăşi justi- 
ţia: nu se dovedeşte de nicăeri că această 
organizaţie este subversivă,adică ocultă, 
clandestină. 


Şi am mers cu această chestiune la Curtea 





de Apel şi la Casaţie. 





Dar mai este încă ceva.Am fost dat în 





judecata Consiliului de Răsboi pentru două 





motive şi cinei generali din Armata Română 






mau achitat în unanimitate. 





CNSAS 
Direoţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii — 


care 





punotul III, bănuitul Cor- 


e puterii po caro pi-c-aă 
a erai i 





răscumpăra în faţa acosluiaşi Cen- 
ccnveeat de mins în acost s 


icatul făptuiti, 


Deascmene cpr i Ccâraanu semne , crdinul 
cu data de 2 ptembrie rin caro lagicr- 
iminat din acea crganizaţiune, = 
Clime pag. 200 - iar *vin-crdinul do zi Nr,. 
Ccâroanu dă c serie într 
unele nuclee ale "Gărzii 


legicnarii: Tcaciuc Tecâcr, Patros= 


Leg 













eram să 


mă apuce din 





pasem dela procesul 


apuc să fac resmeriţă în 








să zică şi dovezi de altă natură. 























Tree la chestiunea organizaţiei, 

Sunt iarăşi câteva chestiuni,afirmate 
în ordonanța definitivă,dar caut să tree 
uşor peste ele,pentru că nu formează aşa 

Lă zisul obiect al procesului meu,dar totuşi 
am datoria să le discut. 
[3] "Organizaţie clandestină". 

De ce ? 

Pentru că,printr?'un ordin pe care Dl. 
General Cantacuzino 1-a seris,D-sa a între- 
bvuinţat cuvintele "Ordinea de bătae",euvin- 
te militare.Dar nu putea întrebuința vn mili- 
tar,care a fost atâţia ani militar,euvinte 
politice. 

Nu pot eu,care am crescut în mediu mi- 

e litar,dar un militar care a întrebuințat o 
viaţă întreagă cuvinte militare. 
"Ordinea de bătae a mişcării legionare, 
vine înţeles aceasta va fi absolut secretă”. 
Probabil,ştiind că este secretă,la ar- 
mată,a spus: va fi absolut secretă.De aici 
s'a tras concluzia că organizaţia este se- 


cretă. 






Am să vă dovedesc cu piesele din dosar 






e că nu poate să fie secretă.Este un şablon 






în dosar. 


Vă citez 











"Brebue să fie trecuţi pe ordinea de 






./. 












bătae" - 
rul 


cătorul judeţului,şeful 












şefului judesțean,al doilea ajutor, jude- 














ziariş 


ilor şi pu- 











blicaţiilor,şeful pro andei,şeful educa- 








ției,şeful sănătăţii şi chestiunii medicale, 




























un cassier,o doamnă,o domnişoară,un preot, 

ete.,adică exact aceia cari de loc nu pot 

să fie secreţi,pentrucă şeful de judeţ tre- 

bue să fie cunoscut în toată lumea; cun este 

deasemenea comitetul cunoscut de toată lu- 

mea.Incât,cum ar putea să fie secreţi oa- 
e i meni cari nu pot să fie ? 

Iată de unde se trage o concluzie. 

Dar se mai poate trage de undeva o altă 
coneluzie,anume că din aceiace era Gene- 
ralul Cantacuzino,el nu putea să fie o eâr- 
tiţă în această ţară,care să uneltească pe 
sub pământ. 

Nu putea. 

Nu poate să fie condamnat Generalul 

[2] Cantacuzino de elandestinism,omul acesta 
care este în vârful muntelui,îÎn cea mai 
strălucitoare lumină a istoriei; cu arma 
în mână,a apărat această Patrie împotriva 
năvălitorilor. 

Acest om nu poate să fie acuzat nici 
odată că ar putea să facă o acţiune clan- 
destină,că ar putea să fie o cârtiţă care 


să uneltească împotriva Statului Român. 





(] Dar mai poate rezulta această conelu- 





zie încă de unâeva: din atitudinea francă 






şi deschisă a fiecărui legionar. 





Atitudinea aceasta nu se potriveşte cu 


./e 















piritul nostru.Noi vorbim pe 





bim tare. Noi vorbim poate mai 


js 













i că lucrăm pe de- 





















Po E 
cari 11 cu- 





meni 


pe 





noşti pe stradă după cum merg,din atitudini, 
nu pentru că poartă insigna. 
Pentru că poartă insigna,sunt judecaţi 
şi condamnaţi. 
Clandestinismul nu se potriveşte cu fi- 
9 rea interioară a legionarului. 

A spune legionar clandestin,este exact 
ca şi cum s'ar spune îngheţată fierbinte. 

Dar,cun clandestină,cână spune rechi- 
zitoriul într?un loe,dar nu mai este trecut 
în ordonanța definitivă. 

Dealtfel,în toate părţile legionarii 
dela sate fac marguri şi se bae cu jandarmii. 

Apoi,dacă fac marşuri,âacă în satul 
cutare am făcut marşul cutare,şi dacă în 
satul cutare am făcut margşul cutare,apoi 
nu se poate. 

Ori sunt clandestini şi atunci nu-i 
cunoaşte nimeni; ori fac marşuri şi îi cu- 
noaşte toată lumea,fi arată toată lumea cu 
degetul.Şi atunci nu mai sunt clandestini. 

Şi dacă nu sunt clandestini,nu mai pot 


să conspire. 






& Al doilea cap de acuzare este conspira- 






ţia. 












Dar nu 





poate să conspire decât numai 





acela care este clandestin.Onul care este 







=/ș 





a văzut toată 


Nu i-aţi văzut D-voastră la înmornân- 
tarea lui Moţa şi Marin pe toţi legionarii 
noştrii ? 

Nu au putut să-i vadă autorităţile şi 
să vadă că nu este ceva elandestin,când toţi 
apar şi merg pe straâă ? 

Nu i-au văzut la înmormântarea Gene- 
ralului Cantaceuzino,când au mers după el ? 

Dar am luat parte la alegeri. 

Toţi aceşti şefi de judeţe au fost can- 
didaţi pe liste. 

După aceia,îţi trebuiau propunători, 
apoi la fiecare secţie de votare câte 5-6 
asistenţi şi delegaţi.Incât aproape toţi 
oamenii noştrii câţi îi aven noi,toţi erau 
cunoscuţi din listele de canâidaţi,de N 
propunători,sau de asistenţi în fiecare ju- 
deţ. 


Nu se poate afirma clandestinismul, 


Să vedem ce spune ordinul pentru obli- 
gaţiile şefilor de şantier. 

"Un şantier presupune o muncă de mini- 
mum 3 zile,executată de minimum 5 legionari. 
Un şef de cuib sau legionar vechi,comandant 
de şantier. 

Şantierul nu are caracter de şcoală 
legionară,ca tabăra; el este un bine pu- 
blie pe care legionarii îl fac fără să ceară 
nimănui nimie în schimb, 


In sat la voi există un pod stricat,un 









drum rău,o baltă mu 





dară,un şanţ de şosea 







e plin de noroi,o toloacă plină de spini.Şeful 


de cuib ia iniţiativa,îşi adună oamenii,în- 






cepe lucrul fără nici un fel de laudă, îngân- 





fare sau propagandă.Dacă întreabă cineva, 








răspunde: faceum un bine şi nu cerem nimie 






în schimb. 






A doua zi,şeful de cuib scrie o carte 
























ș: poştală şefului de organizaţie şi o a doua 
centrului la Bucureşti,pe adresa: General 
Cantacuzino - Str.Imprimeriei 3: an înfiinţat 
un şantier în comuna. .... .executăm următoa- 
rele lucrări; iscălit,şeful şantisrului,... 
Toţi cei trecuţi vor căpăta câte o diplomă 
iseălită de şeful partidului Totul pentru 
țară,adică de D1.General Cantacuzino şi de 
şeful educaţiei legionare,adică de mine". 

"Ce frumos ar fi ca toţi românii să pună 
umăr la umăr la muncă,pentru a-şi reface 
vara.Cred că în anul acesta noi legionarii 
vom avea 1.000 de şantiere". 

Va să zică,cum clandestini ? Câna oame- 

4 nii ies să-şi dreagă podurile,cână toată lu- 
mea îi ştie şi când se zice: 1000 de şantiere 
într?o mie de sate,se poate afirma celandes- 
tinismul ? Nu se poate. 

Dar,iată,luaţi albumul tabarelor de muncă 


Toţi băeţii lucrează,sunt fotografiaţi în 






toate părţile.Este posibil celandestinismul 






Li] când ei sunt urcați în vârful bisericilor ? 






Mişearea noastră a făcut şi a reparat pâhă 






în prezent 50 de biserici,luerând toţi şi 






intelectuali şi profesori şi tineri şi copii 






de toate categoriile. 








- 95 - 


S?au făcut 50 de biserici în ţară.Uitaţi-i 








în vârful bis 






educe argumentul ? Este 





un argument desigur,eare poate la un moment 


dat determina Onoratul Tribunal să spuhă: Cor 






neliu Codreanu a declarat: eu rămân pe poziţii 





Gărzii de Fier,astăzi ilegală.Şi pe temeiul 






acesta să ridice o serie de acuzaţiuni. 




















Această chestiune formează un sfert din 
P ordonanța definitivă.lată ce spune ordonanța 
definitivă: "eu rămân pe vechea poziţie,as- 
tăzi ilegală a Gărzii de Fier,pe care nu o po 
părăsi deoarece socot că pe nedrept şi fără 
nici o justificare legală a fost dizolvată". 
Aceasta spune ordonanța definitivă.la să 
vedem ce spune ordinul de înfiinţarea Parti- 
dului Totul pentru ţară,de unde s'a luat 
această frază. 
"Chemare.Şeful meu politie,Corneliu Co- 
? dreanu;mi-a spus: D-le General,la 10 Decen- 
brie 1934,se împlineşte termenul legal,după 
care aveţi dreptul a cere un semn electoral 
şi a înfiinţa un partid politie.Vă rog deci 


să înfiinţaţi un nou partid,pentru ca toţi cel 
ce cred într'o Românie Nouă să poată activa 
sub o formă legală 
Eu rămân pe vechea poziţie,astăzi ilegală, 
a Gărzii de Fier,pe care nu o pot părăsi, 
deoarece socotesc că pe nedrept şi fără nici 
Li o justificare legală a fost dizolvată", 
Şi ordonanța definitivă se termină aici. 
Citesc mai departe: "Inţeleg să lupt până la 
capăt pentru dobândirea dreptăţii şi legali- 
tăţii Legivnei Arhanghelului Mihail şi a 
Gărzii de Fier". 














- 97 - li 


ate din înţelesul 










La junăt 





său şi mă a- 






cuză de un cuvânt când ştie precis că urmea- 
e ză un cuvânt care lămureşte ? Aceasta nu es- 


te bine. Un sfert din ordonanța definitivă 













se ocupă de această chestiune şi era o ches- 


























tiune de rectitudine ca şi în acuzare să exis 
te buna credinţă. Nu se poate să te opreşti 
LEE şi să pui punet, 
Eu nu am vrut să înfiinţez un nou par — 
3 tid. Pentruce ? Pentrucă am dat “în judecată 
în Contencios Statul Român şi toţi oamenii 
politici au declarat la proces că disolvarea 
e nu a fost legală. De aceea an şi fost achitat 
de 5 generali. 

Eu nu vroiam să face un act de părăsire, 
eram legat de nume şi de semn şi ar fi con- 
stituit o părăsire politică dacă eu aşi fi 
luat conducerea noului partid. 

Domnule general, am spus, eu rămân pe 
vechea poziţie, astăzi ilegală. Să lămurese 
Chestiunea precis: înţeleg să luptbpână la 
capăt pentru dobânâirea dreptăţii Legiunei 
Arhanghelului Mihail şi a Gărzii de Fier. 


E 


Dovada: am făcut apel şi vă prezint aci 
un certificat legalizat în care se arată că 
D1.,I0n Modrea, avocat, în calitate de procu- 
rator al D-lui Corneliu Codreanu a făcut ae- 
ţiune în Contenciosul Administrativ contra 


Statului român prin Consiliul de Miniştri şi 






Ministerul de Interne, cerând anularea hotă- 






O rârilor cuprinse în jurnalele numărul cutare 






şi cutare ale Consiliului de Miniştri, acţiu- 






ne care a fost repartizată la această secţiu- 


ne sub Nr.73 din 18 Ianuarie 1934, văzându- 







./. 


cadea E E tam 
E 5 5 SS Se SS 
TRI BCE SEE Cat EC, PS E 


se şi dosarul Nr.49 care are termen de jude- 
cată la 6 Iunie 1938, 

Aşa se pune problema. 

Dar domnul general care era de o deli- 
cateţă sufletească excepţională mi-a spus: 
dragul meu să nu cumva să mă bănuiască pe 
mine cineva, că a-şi vrea să iau locul D-tale 
Atunci i-âm spus: domnule general, vă rog 
să-mi permiteţi să mă ocup în noul partia 
cu problema educaţiei legionare. Aceasta în- 
seamnă că rămân pe vechea poziţie ca să lupt 
pentru dobândirea dreptăţii, ocupându-mă în- 
să de problema educaţiei legionară. Aceasta 
nu înseamnă nici decun o acţiune clanâestină 
a Gărzii de Fier dizolvată, 


Rămâne să mai mă ocup de un lucru: afir- 


maţia generalului că primeşte cu o singură 


condiţie - tot din cauza delicateţei sufle- 
teşti - "dar să recunoaştem cu toţii pe Cor- 
neliu Codreanu ea şef al nostru spiritual”. 

De aci toată chestiunea cu "şefia spi- 
rituală", 

Ce urmărea partidul ? In orâinea spiritu: 
ală înălţarea morală a poporului român, cin- 
ste, demnitate şi credinţă în Dumnezeu; în 
ordinea naţională apărarea legală a României 
contra primejâiilor mari, crescând e cari o 
pânăese în afară şi dinlăuntru; în ordinea so 
cială dreptate şi pâine pentru toţi acei cari 
munceasce; în ordinea statală organizarea mo- 
narhică a statului adaptată la nouile nevoi 
ale Statului român; în ordinea internaţio- 
nală pace şi bună învoire cu toţi cari vor 


respecta drepturile României. 


ca 





In baza acestor principii chem sub stea- 
gul nostru toţi românii şi româncele să înal- 
țe soarta acestei ţări: totul pentru tară, 
totul pentru Rege, totul pentru Cruce, Semnat 
General Cantacuzino, 

Mai sunt câteva chestiuni ca aceea privi 
toare la scrisoarea cu decorarea. Noi avem 
o distincţie, nu o decorație, care să dă a- 
celora cari se disting. Chestiunea s'a jude- 
cat şi noi am câştigat, 

De Sfântul Gheorghe am stat cu toţii 
să vedem ce plăcere să facem generalului. Am 
spus: să facem ceva. Ne-am adunat şi am dat 
Generalului această distineţie a "Crucei Al- 
be" S?ă spus iată dependenţa. Nu pot spune 
că nu exista această deferenţă faţă de mine 
din partea unui om mai nou venit. 

Vin acum la chestiunea violenţei. Exis- 
tă o scrisoare a generalului Cantacuzino în 
care acesta spune să faceţi şi voi la fel, 
nu vă opriţi. O arată ordonanța definitivă. 

Da, este adevărat. Această scrisoare 
există şi este a generalului.: Nu o mai ci- 
tese. 

Dar ce spune ordonanța definitivă ? Spu- 
ne numai atât "Pentru numele lui Dumnezeu." 


Pentru numele lui Dumenzeu vă rog să 


nu cădeţi în această cursă mai mult decât 


străvezie şi în consecinţă vă ordon să nu 
mai purtaţi insigne decât semnul Partidului 
Totul pentru Tară, să su purtaţi cămăşi ver- 
zi decât cu haine pe deasupra, căci dacă aşa 
îţi este cămaşa autorităţile rezonabile nu 


se vor lega niciodată de nimeni. Nu mai for- 











- 99 — 


maţi cortegii cu cântece căci autorităţile 






vă vor opri. Faceţi cinstită propaganâă po- 







$Ș litică ca şi celelalte partide, cun puteţi 


şi cât puteţi. 







In rezumat: dragii mei camarazi, în ori- 






ce ocaziune, dela cel mai mie până la cel mai 


























mare; este să avem noi totdeauna dreptate, 
să fim mereu în perfectă legalitate, numai 
atunci von isbuti, Iar de câte ori se pune 
oficialitatea în ilegalitate şi aplică legi 
sau dis poziţiuni anticonstituţionale, rezul- 
e tatul ne este invariabil favorabil, 

Nu acesta este textul scrisorii, am ci- 
tit acest pasaj numai ca să arat spiritul 
care exista în organizaţiune. 

Dar Dl, general Cantacuzino spunea: Să-1 
prindeţi şi să-i faceţi şi voi aidoma lui. 

Ce se întâmplă? Generalul primeşte o 
serie întreagă de rapoarte şi dă dispoziţiuni 
cum o face cineva ceva, luaţi martori. 

Ce este această dorinţă ? 

Intr'o scrisoare dl.general scria: "Acum 
adversarii noştrii au luat alt sistem. Văzând 

) că noi v'âm dat ordine ca să fie daţi în ju- 
decată cu martori cei cari ne atacă, au luat 
un alt sistem: Se adună noaptea, se repeă 
asupra alor noştri, îi bat pe infunâatelea 

. şi dispar. 


"In asemenea cazuri, în faţa unor ase- 






menea laşităţi - spune dlegeneral - ordon: 






- Să vă consideraţi în legitimă apărare şi nu 






vă împiedecă nimeni depe lume să-i faceţi 







Fi ş x > . : Li 
aidoma ce v?ă făcut vouă cei cari v'a atacat”. 


Ordonanţa definitivă însă nu vrea să 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


Totul 





Codrca= 





dreptul a 
rog dcci să i 


NIE NOUA, să ă ecti iticeşta sub formă 


în po vechea 





4 nici _o_iusti- 





HA 
„ 14 col.rezervă Stănescu pag.111). 





partidului " Totul pontru Teră",-dos, 


- 110 se constetă o dublă orgenizare_£ 


zisă o orgenizere 





şef de mai multe cuiburi,edice 
garnizoant, > e i 3 sE,gof do judoț şi şef de partid 
tic, cu diferite 3 iuni 1c : secroter gencrel,socretar, 


tenogref,ourior,eto, 


uni, cu cerncter clcotoral, 








icr", confurdată, 
de legionar, a me O Erzii de Ficr,t 


cemuflr te e G ii de Fe ăzute de 











1 este în legitimă 
a. Ordonanţa defini- 
> numai fraza finală, fără să cite- 
interioară. Eu nu aş face aşa. 
> cu lista cu proscrişi ? 
chestiuni ? Iată de unde: 
circulară a D-lui general. 

"Cu multă mâhnire trebue să fac această 
circulară care este atât pentru şefii de re- 
giune, cât şi pentru cei de judeţ, un ordin 
observator. Din 11 Septemvrie 1935 am dat cir: 
culara Nr.,3 unde se arată cum se procedează 
în caz de rupere de afişe, perchiziţie şi 
arestări ilegale şi mai cu seamă schingiuiri. 
Prin circulara Nr.9 din 15 Noemvrie 1935, 
neuitatul şi scumpul nostru dispărut Ionel 
Moţa, ne-a făcut o vastă lucrare juridică 
în această privinţă. Adaptână această cireu- 
lară la noul cod penal, vă rog să deschideţi 
acţiune în conteneiosul legionar judeţean, 
care trebue neaparat reorganizat, la cea mai 
mică ilegalitate, chiar pentru o arestare 
ilegală de un ceas. Cheltuelile vor fi su- 
portate de judeţ din cotizaţiuni. 

Mie, în caz de rupere de afişe îmi veţi 
trimite numele făptuitorilor, trei martori 
oculari, locul şi data faptului. Tot mie, 
pentru a putea acţiona şi pe calea admini- 
strativă, peste cea juridică, pornită dela 


şefii de judeţ spectivi, mi se va trimite 


re 
pe scurt, fără li 


teratură, istoricul cu 1lo- 

calitatea şi data, cu numele făptuitorilor; 

al victimelor, al martorilor, cel puţin trei 
./e+ 





ze seta ERIS: AREEE CERE EEE EEE EEE 





= 1041 = 





de fiecare faptă, observaţiuni, de pildă: 






un legionar a fost băgat în postul de jan- 






e darmi teafăr, l-au bătut măr. Mi se va da nu- 






mele martorilor cari l-âu văzut intrând tea- 






făr şi a celor cari 1'au văzut ieşind bătut, 






precun şi un act medico-legal în dublu exen- 


plant, 



























Vazăzică, pe baza acestei circulare oa- 

menii trimiteau la centru aceste nume, aşa 
“a. Cum se pricepeau. 

Aceasta este lista de proscrişi care 

într?âdevăr ar putea să îngrozească pe toată 
e lumea, să se zică: aceştia fac liste de pro- 
scrişi, vor să omoare oamenii. 

Iată cum şi această acuzaţiune cu lista 
de proscrişi, cade. 

Mai este acolo o frază care spune că un 
terorist umblă cu mâna în buzunar pe revol- 
ver la Romanați. Este, tota aşa, o simplă fra: 
ză cu totul nevinovată, luată dintr?o seri- 
soare de 2-3 pagini în care un biet om po= 

[ ] vesteşte cum fac marşuri şi o stratagenă = 
aici s?&u oprit, la stratagemă. Toată lumea a 
+ zist ce stratagenă o fi ? 

Ştiţi ce spune ? 

"Stratagema noastră a fost următoarea: 
Noi ne-dm ascuns după biserică, jandarmii 
au trecut înainte, iar noi pe urmă am apucat 
în partea cealaltă a satuluin. 


Iată teroriştii, 







e "Deşi cu mâna pe pistol la fiecare pas 






ce-l fac afară din curte, cată să se vorbeas- 






că numai de legiune. Astăzi cântece afară în 






uliţă, mâine şedinţă, poimâine şedinţă de 










j Î 


Cre i 


| 


ZA 
rm 





i 





102 - 









cuib, 





am făcut trei, unul de 4 









altul cu ocazia 





rastasului în cătunul ve- 








cin, mai mult ca o şarjă pentru educaţiunea 





celor cărora le-am fixat de a se dedica dis- 






cursurilor legionare. Al treilea marş a fost 





de proporţiuni mari. Voiam să concentrez 




















toţi studenţii şi să facem un marg..... 
să facem un marş de înconjur al judeţului. 
Nu a fost posibil. An dorit un fel de mobili- 
Li zare rapidă şi satele Sudina ..... toate ve- 
neau şi se încadrau pe măsură ce coloana a- 
C] jungea în comuna respectivă. Dimineaţa dela 
10 a sbârnâit telefonul să se concentreze 
jandarmii, Legionarii au pornit cântând," (ve- 
deţi dar cât erau de subversive)" urmăriţi 
de jandarmi am ajuns la mine unde aşteptau di 
faţă alţi jandarmi ca să-i oprească. An re- 
curs la o stratagemă. An postat cinci legio- 
nari în capul satului, jandarmii s'au dus a- 
colo şi coloana venea şi în dosul bisericii 
am stat şi au trecut jandarmii şi pe urmă am 
E] trecut în cealaltă jumătate de sat. 
i Iată stratagema pe care lumea poate să 
a! fi crezut că într?adevăr oamenii vor fi fă- 
cut ceva. 
Câteva cuvinte despre asociaţia Priete- 
nii Legionarilor. Intr?adevăr, s'a înfiinţat 
o Asociaţie numită Prietenii Legionarilor 


ale căror statute au fost publicate. Au fost 





publicate şi în ziare. Nu s?âu găsit compro- 






e miţătoare cu nimic. Oameni cari neputând din 






diferite motive să se înroleze într?0 mişea- 






re politică. Unii au comerţ, âu afaceri,afa- 








ceri cu case cari nu sunt româneşti, alţii 























24 Maiu 1958 
Continuarea sedintei, de dinincată. 
su cl 
Procurorul cere acuzatului C.Codreanu să 
e spună numele câtorva din informatorii citați prin 
circulara trimisă. 

Codreanu caută să lămurească această ches- 
tiune, spunâna că a dat ordine stricte ca oricărei 
persoane venite din partea Siguranţei sau Poliţiei 
să i se deschidă uşile. 

Procurorul insistând ca acuzatul să-i spună 
dacă avea poliţie secretă şi dacă dăduse ordine 
ca membrii acestei poliţii să se înarnmeze,acesta 
răspunde Că nu este adevărată această afirmaţiune. 
i Acuzatul fiind întrebat cam ce sună strângea 
anual din cotizaţiile şi donațiile făcute, spune 
că nu poate preciza,dar că a primit donaţii,coti- 
zaţii şi chiar un împrumut de 2.300.000 lei pentru 
casă. 

Asupra întrebării cât a costat alegerile 


din 1957, propaganda din 1938,acuzatul răspunde că 
Circa 400.000 lei. 






La întrebarea că de ce a dat ordin ca să se 






e desființeze arhiva cea contabilicească şi cea po= 






litică,când ea nu conţinea decât luoruri curate şi 






cinstite, Codreanu răspunde că nu a dat orâin să 






distrugă arhiva pentru că ea era primejăioasă pentri 








stat sau pentru organizaţie,ei pe aceia ce ar 






putea să incomodeze pe un om. 






e După câteva întrebări de nu prea mare impor= 






tanţă, şedinţa se suspenâă,urmână ca să înceapă 






audierea martorilor. 


A 



























La redeschidere se Drocedează la audierea 
martorilor apărării. 

Martorul Prof.losef Frollo declară eă a fost 
candidat la Senat în Jud.Bacău şi Roman în ulti- 
mele alegeri din Decembrie 1937. 

e Wa fost înscris în partidul "Totul pentru 
Țară", însă citind luerarea "Pentru Legionari" şi 
broşura "Şefului de Cuib",şi-a dat seama că nişea- 
rea legionară nu era o organizaţie politică încă, 
ci numai o mişcare de regenerarea poporului. 

Partidul "Totul pentru Țară" nu era un partid 
de stânga sau de dreapta,ei un partid de extremă 
cinste în contra căruia se ridicaseră cu toată 
înverşunarea cei de: extremă necinste din diferite 
partide politice. 

LA A acceptat să candideze ca simpatizant a1 

mişcării legionare şi pentru că cunoaşte pe vete- 

ranul Ion Codreanu de peste 30 ani. 

Mai declară că nu are nici o îndoială cu 
privire la patriotismul lui Corneliu Zelea Codreanu 
şi cu atât mai puţin poate admite bămiala ae tră- 
dător pentru care se judecă azi. 

M ? Dr. Constanti- 

nescu,nu crede eapabil pe Corneliu Codreanu de o 

[2) acţiune ocultă şi tăinuită, Întrucât C.Codreanu 


conducătorul mişcării şi-a expus vederile în car- 













tea sa "Pentru L Legionar! „Declară că nu este înscris 


în gruparea. politică a lui Coareanu. 


E i /5 
















EEE CEI] 






N'a luat parte sub nici o formă la activi- 


tatea desfăşurată de legionari şi nici nu are 






cunoştinţă de fapte: ce nu se găsesc înscrise în 






lucrarea mai sus citată. 


Martorul Polihroniade Gh. din Bucureşti,Str. 






Gutenberg 5, cunoaşte mişcarea ca pur naționalistă 


























fără nici o activitate subversivă, 

Declară că mijloacele materiale se procurau 
prin cotizaţii dela oamenii săraci cari dădeau 
1, 2 şi S lei.Astfel se ajuta această organizaţie 
care nu viza decât binele suprem pentru patrie şi 

[3 monarhie. 

Mişearea a fost nevoită să fac împrumut şi 
s'au adresat chiar apeluri prin gazeta "Buna Ve- 
stire", "Porunea Vremii" şi altele către cei cari 
întrezăreau atingerea sublimului scop: "înălţarea 
naţiunei". 

Martorul mai declară că la un moment dat, 
inginerii cari furnizau materiale pentru clădire, 
i-au spus că legionarii nu mai au bani şi că dacă 

2 nu se vinde fierul ce-l adună,nu mai au cu ce ter- 
mina lucrarea.Nu erede pe acuzat să-şi trădeze 
> vara. 

Martorul Prof.Eugeniu Chirnoagă dela Poli- 
technică declară că este membru al mişcării legio- 
nare pe care o cunoaşte mai bine din anul 1937. 
Până în 1934 era ostil acestei mişcări , deoarece 6 
ani a stat la studii în streinătate.A luat cuno- 


ştinţă de existenţa mişcării numai âin ziare.Din 







PS presă şi-a făcut o parere falşe asupra lui Codreanu 


pe care îl considera un criminal ordinar, 






Venind în ţară,a citit cartea "Pentru Legio- 






nari" şi şi-a schimbat complect părerile anterioare 






L-ă cunoscut pe Corneliu Codreanu în 1934 
s/a 






la Carmen Sylva.Acolo a văzut şi prima tabără le- 
gionară şi l-a împresionat mult,munca din tabără, 
rugăciunile cari se făceau,cun şi cântecele legio- 
narilor.Mai afirmă că până în anul 1928,şi ehiar 
mai târziu, întreaga mentalitate a studenţimei 
noastre,deşi era animată de cele mai bune inten- 
țiuni,ea era o masă de manevră în mâna politicia- 
nilor. 

Când spiritul legionar a pătruns în rânâu- 
rile studenţimei,ea a devenit deodată conştientă, 
ordonată, paşnică, ţinând seama numai de interesele 
patriei.Susţine că nu exagerează cu nimic afirmând 
că la Şcoala Politechnică,legionarii erau cei mai 
buni studenţi. 

Martorul Protopop Ion Moţa,rudă eu acuzatul, 
declară că este luptător politie de 40 ani şi 
chiar în fosta monarhie Austro-Ungară era extrenisti 
de dreapta.Când a luat fiinţă legiunea,a văzut o 
formaţiune cu tendinţe de dreapta.In calitatea lui 
de gazetar, fără să-i propună nimeni,a Început a 
sprijini mişcarea legionară.Crede că această gru- 
pare, care a ridicat biserici,care construia case 
culturale,ridica cruci,era o mişcare naționalistă. 

Curentul legionar a determinat chiar şi pe 
Comuniştii consideraţi pierduţi,să se apropie de 
Credinţa lor şi să admită iubirea de ţară şi neam. 
Nu erede că mişoarea legionară să fi primit fonâuri 
streine, deoarece nu avea nevoie de ele.Cheltuelile 
erau mici şi se acopereau din cotizaţiile men- 
brilor şi simpatizanţilor legiunei. 


Declară deasemeni că fiul său,era o fire 


retrasă şi tăcută.Când venea acasă nu spunea ninie 


din tot ce făcea,devenind un simplu copil al casei. 


Işi aduna rudele şi trăia în amintirea copilăriei 





Î, $) 


patriei noastre, împotriva neamului nostru. (o 


Prof.M.Manoileseu,cunoaşte curentul legionar 
numai ca o mişcare românească, 

Această mişcare se aseamănă în multe puncte 
cu marile porniri cari au regenerat viaţa popoa- 
telor în oceident,cari au înlocuit sistemele deno- 
cratice perimate şi au dus la noi forme de Stat. 

Lumea crede în om,în suflet şi în naţionali sm. 

Mişcarea legionară este năzuinţa unui naţio- 
nalism constructiv şi a unui naționalism pozitiv, 
care să nu se sprijine pe vorbe şi formule zadar- 
nice,ci pe un naționalism care să pornească dela 
om la om. 

Corneliu Codreanu a fost întotaeauna de 
părere că trebuie început un naționalism dela su- 
filet şi dela om,şi toemai acesta este idealul mişg- 
cării legionare. 

Mişcării legionare nu i se poate reproşa 
o impuritate sufletească. 

Legionarii nu au cunoscut decât jertfe, spre 
deosebire de atâtea alte mişcări,în cari jertfa se 
mai amestecă şi cu satisfacţiile personale. 

Din convorbirile avute cu Codreanu, ştie că 
acesta considera ca o desonoare pentru el şi par- 
tizanii lui, faptul încercării unei lovituri de Stat. 

Năzuinţa lui Corneliu Zelea Codreanu a fost 
să aibă o aprobare a naţiunei întregi, căpătată 
anticipativ prin câştigarea progresivă a sufletului 
naţional. 

Martorul crede că,Corneliu Coâreanu ar fi 
putut să facă o lovitură de Stat,dar n'a încercat=o 
tocmai pentru că a socotit-o sub-etica şi sub-morala 
legiunei. 


Curentul legionar n'a arătat nici odată tem 











Martorul I.Ranetescu - Câmpina, declară $ 


nu este membru al mişcării legionare.0 cunoaşte 






de 3 ani,simpatizează cu ea şi e prietenul ei. 






Din contactul cu legionarii a constatat că 






în mişcarea lor,ei au acţionat întotdeauna cu mij- 






loace permise,cu mijloace legale.Nu poate concepe 



























| că Corneliu Zelea Codreanu s'ar putea face vinovat 
de acte de trădare. 
Martorul Prof.Universitar Traian Brăileanu, 
declară că a fost senator în legiune. 
Dela Unire a făcut politică cu toţi intelee- 
7] tualii din Bucovina numai în direcţia români smlui, 
cu tendinţa de a ridica pe românii din Bucovina. 
A fost membru al partidelor: Liberal, Averescan, 
Iorghist,al Ligei Apărărei Naţionale Creştine,dar 
toate aceste partide nu i-au plăcut,deoarece nu 


preconizau în programul lor, lupta contra elemen- 
telor streine din Bucovina. 
Cunoscând mişcarea lui Corneliu Codreanu,s?a 
apropiat de această organizaţie nunită pe atunci 
- "Garda de Fier". 

Scopurile ei nu aveau un caracter subversiv, 
nu tindeau spre lovituri de Stat şi nici la revo-. 
luţie.In toate scrierile sale,s'a adresat tinere- 
tului, arătâna că ar fi o curată nebunie de a lupta 
împotriva autorității, sau să provoace desbinări 
în sânul poporului, dăunătoare neamului românese. 


Acestea erau şi părerile lui Corneliu Zelea 
Codreanu. 






Ştie că fondurile mişcării erau adunate dela 






membrii ei,cari contribuiau benevol, fiecare după 
posibilităţile lui. 







A cunoscut bine pe Corneliu Coâreanu şi 






e convins că nu era capabil de un act împotriva 











- i 
dinţe de revoluţie,de răsturnare socială. Numai 
duşmanii legiunei au speculat în recentele alegeri 
anumite formule de revoluţie socială, 

In finalul declaraţiei sale,nartorul spune 
că a sosit chiar acum cu trenul din streinătate, 
de unde aduce impresia înspăimântătoare a unui 
conflict european care trebuie să isbuenească. 

Preşedintele îl opreşte, spinânâu-i: "acest 
lucru vă rog să-l desvoltaţi într'o conferinţă 
publică". 

Martorul Prof.Nichifor Crainic,declară că 
de trei ani şi jumătate,nu mai are raporturi de 
amiciţie cu Codreanu.Nu-l crede capabil să poată 
face acte de trădare, 


Şedinţa se suspenăâă,pentru orele 17. 








Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 








actele 


ecrespendența_şi 


Exemple: Intr'un crdin, sub 


oneralul Cantacuzinc, 


comunică colui âs al 


în cuib, 


cnar care pe şoful lui şi 


ler ecnfe 


din arhiva 


ternă de 
â-iloa 
sub crâi- 


ca 


cel Cunplit!, 





"Tectul pentr 


Pen! 


ecndue 


Dapău 
parăt, 


9 


tenul 


cuvinte, 








24 Maiu 1958 




















PROCESUL LUI CORNELIU CODREANU. 


» La orele 17,15 s'a redeschis şedinţa. 

Martorul General Petrovicescu,declară că 
1-a cunoscut pe Corneliu Codreanu,cu trei zile 
înainte de a începe procesul în care era implicat 
Generalul Zizi Cantacuzino,şi ceilalţi asasini ai 
lui Duca. 

Corneliu Qodreanu s'a prezentat de bună 
voie în timpul procesului,toemai în momentul când 
martorul trebuia să-şi desvolte rechizitoriul. 

A stat cu el de vorbă aproape o oră şi a 
constatat din convorbirea avută cu acesta că,con- 
cluziile la cari ajunsese erau aceleaşi cu cele 

[ȘI ale lui Corneliu Codreanu. 
De atunci nu l'a mai văzut.Sunt patru ani. 
sad Nu a cerut achitarea lui Corneliu Codreanu,i a 
lăsat la aprecierea Consiliului, sanţiunile ce 
avea să le pronunţe,nu pentru tă avea în con- 
ştiinţa sa de om vreo umbră de bănuială asupra 
acestuia,ci pentru respectul ce-l datora instanţei 
Martorul era sigur că Corneliu Codream va 
fi achitat.In toate dosarele ce le-a avut de stu- 





P-] diat, în greutate aproape o tonă,nu a găsit nimie 









subversiv. 


Mişcarea "Gărzii de Fier" nu urmăreşte acte 







subversive. 


Martorul soeoteşte că Corneliu Codreanu nu 









poate fi capabil de trădare şi crede chiar că dacă 


arie : : : 
cineva din legiunea lui,ar fi făcut un gest de 






trădare faţă de neaml românese,cel dintâi Corne- 






liu Codreanu l'ar fi nimicit. 






Martorul General de Divizie Antonescu Loan 






arată că din Convorbirile avute cu Corneliu Co- 



























Greanu,hu a avut ocazia decât să constate că era 


preocupat numai de binele ţării.Corneliu i-a decla- 








x rat că nu este pregătit a veni la guvern.Cu acesta, 
a avut o convorbire,în timpul alegerilor şi i-a 
spus că se retrage din alegeri.0 astfel de discuţie 

L=] Corneliu Codreanu a avut-o şi Cu Goga, spunânău-i = 
acelaş lucru.Nu-l creâe capabil de trădare, întrucât 
Generalul Antonescu Ioan nu stă de-vorbă cu trădă= 
torii. 
Prof. Emanoil Antonescu, cunoaşte pe Corneliu 
Codreanu.L-& apărat în trei procese.Cunoaşte acti- 
vitatea mişcării legionare şi nu-l crede capabil 
pe Corneliu Codreanu,de deslănţuirea unui răsboiu 
civil. 
e Martorul Eugen Petit,consilier la Inalta 
Curte de Casaţie,spune că în anul 1919-1920 a fost 
Pr prefect de poliţie al Iaşului,toemai în timpul cânâ 
comuniştii luaseră avânt foarte mare,arborau dra- 
pele roşii,în multe case din oraşul Iaşi. 
Intr'o zi a văzut un tânăr care s'a suiţ pe 
o scară, fiind în aânoraţia poliţiştilor frieoşi şi 
a smuls steagul roşu.In locul lui a pus drapelul 
tricolor. Acel tânăr era Corneliu Codreanu. 






P Martorul fiind întrebat dacă î1 crede capabil 
de trădare pe Corneliu Codreanu, răspunde: 






"Orice on este onest până la proba contrarie", 
Şedinţa este în continuare. 






Se înaintează alăturat după note stenogra- 


fice,continuarea desbaterilor procesului intentat 


lui Corneliu Zelea Codreanu, ce se judecă la Tri- 


bunalul Militar al Corpului II Armată, şedinţa 
din dimineaţa zilei de 25 Maiu a.c. 































Sedina din 25 Mai - 


Sedinţa se deschide la ora 10. 
Preşedintele : Continuăm audierea martorilor, 


Av.Horia Cos 





ovici ; Domnule Prim Preşedinte,vă 





ăm să binevoiţi ea,înainte de a începe 
audierea martorilor,să ne daţi cuvântul pen- 
tru a ridica o chestiune,cu privire tot la 

e artori,întrucât vrem să lămurim anumite 
chestiuni cari ar fi în legătură cu o bună 
administraţie a Justiţiei. 

Preşedintele : Veţi avea cuvântul. 

Av, S&bastian Radovici ; Domnule Preşedinte,vă rog 
să-mi daţi cuvântul într'o chestiune preala- 
bilă, 

Domnule Preşedinte şi Onorat Tribunal, în 
şedinţa de ieri dimineaţă,D1.Procuror Gene- 
La] ral în cursul întrebărilor pe care le punea 
D-lui Codreanu, insista,probabil spre a-şi 
Îi făuri un argument impresionant,asupra lipsei 
arhivelor şi scriptelor de contabilitate ale 
D-lui Corneliu Codreanu,ale asociaţiei D-sale 
1 s'a răspuns categorie că nu s'a distrus 
nici unul din aceste registe,că ele există. 
Atunci, D-voastră aţi făcut invitaţia apă- 


rării ca;în calitatea sa de colaborare a 







[o] Dvs.,pentru instruirea şi descoperirea ade- 


vărului, să vă poată înlesni lămurirea aces- 






ei probleme. 
t probl 






De sigur,principial aceste registe ae pot 
75 







a EREI | 
| | 


i 


| i 
ZEI (PAZĂ DEELAI 03 CCD IS BETE E 








produce foarte greu,mai ales în situaţia de 


astăzi,când foarte multă lume are âe suferit 









neplăceri pentru împrejurarea că se găseşte 


la domiciliul lor "Cărticiea şefului de cuib" 





sau revolvere ruginite.Totuşi,noi am căutat 






să ne punem în contact eu persoanele care 



























deţin asemenea registre şi astăzi ni s'a 
îneredinţat de către Casierul Sectorului III 
Albastru,Dl.Enache Alexandru,domieiliat în 
. Şoseaua Giurgului Nr.59,registrul de casă pe 
1937,a1 acestui sector,din care se constată 
[5] că încasările în acest sector au fost de 
288.928 1lei.Acest sector face parte dintr?un 
număr de 66 ae seetoare.Prin urmare,suma dela 
toate aceste sectoare ar fi destul de in- 
presionantă,ridicându-se la peste 2 milioane, 
care s'au încasat din cotizaţii,donaţii şi 
alte încasăti în timpul anului 1937. 

Acest registru îl depunem pe masa Onora- 

tului Tribunal,pentruea şi D1.Procuror Gene- 
e ral şi noi,să putem pune conelvzii înte- 
meiaţi pe el. 

In altă ordine de idei,Domnule Prin-Pre- 
şedinte şi Onorat Tribunal,mi-an permis eri 
să ridice o ehestiune eare credean că va 
rămâne închisă. 

Nu este vorba de suseeptibilitatea apă- 
rării,nici de ironiile ieftine care se repe- 


tă astăzi în aceiaşi foaie pe care o titam 







ieri. 







Este însă vorba de ceva cu mult mai 





grav. 
Dvs.,D-le Preşedinte,aţi hotărât ea aces- 






te desbateri să fie publiee.In măsura În 











193 
eare ar putea să intervină anumite chestiuni 





care nu trebuesc să fie desbătute în publie, 





Dvs.aţi admis şedinţă secretă. 





Deci, în prineipiu,aţi admis desbateri pu- 





blice,la care a fost invitată şi presa,pen- 





tru a le publiea. 


























In sistemul actual represiv,Dvs.aveţi 
căderea să reglementaţi şi mobul cun se pu- 
blieă aceste desbateri,fiindeă în legea asu- 
pra liniştei publiee,în art.37,se prevede : 

"In toate eazurile prevăzute de această 
lege,instanţele de judecată vor putea in- 
terziee dela început publiearea desbaterilor 
în total sau în parte,reprezentână dări de 
seamă ale desbaterilor,în măsura în care 
aceste desbateri ar putea constitui un peri- 
eol pentru ordinea publieă. 

Deei,per a eontrario,Dvs.eânăd aţi în- 
găduit ca desbaterile să se publiee,aţi 
hotărât,în deplină competenţă,eă nimie nu 
este cenzurabil şi că nimie nu este inter- 
zis în publicarea acestor desbateri. 

Noi - şi fac această constatare cu des- 
tulă tristeţe - avem de luptat cu o acuzare 
oficială şi legală aici şi mai avem de 
luptat cu o altă acuzare din afară,eare este 
neloială şi monstruoasă. 

Anumite organe de presă înţeleg,în re- 


laterea acestor desbateri,nu numai să nu 






reproducă decât părţi trunehiate,dar chiar 


le denaturează în aşa fel încât această dena- 






turare este o adevărată falsificarea a des- 


baterilor şi de natură foarte gravă. 









2 da 





Vă voi cita un singur caz. 






e Intr'un fel de ziar,"Informaţia",eitese: 


"Tot ea martor al apărării,nefericit ales, 






Generalul Costandache fixează la cererea 






Domnului Proeuror General,responsabilitatea 






lui Codreanu în suprimarea lui Duea: sunt 






















convins că Codreanu este amestecat în asasi- 
narea fostului Prim Ministru al ţării”. 

Domnule Preşedinte şi Onorat Consiliu,fae 
apel la memoria noastră şi la stenogrană, 
pentru a reaminti că martorul a spus toemai 
eontrariv.D-sa a spus: tocmai pentru că nu 
am avut această eonvingere,l-am achitat pe 
Corneliu Codreanu,eu oeaziă procesului Du- 
ea. 

O relatare atât de falsă şi eu tendinţa 
aşa de insinuantă de a creia o atmosferă eu 
totul defavorabilă în opinia publică,vă dă 
dreptui, Domnule Preşedinte,ea în cadrul atri- 
buţiunilor Dvs.să luaţi măsuri împotriva re- 

(9) prezentanţilor din sală ai acestor pretinse 
ziare,cari înţeleg să meargă până acolo eu 
= perfidia,îneât să falsifice eu totul desbate- 
rile. 

Eu vă rog respectuos să luaţi măsuri în 
consecinţă. 

Av.Lizeta Gheorghiu : Domnule Preşedinte,nici 
odată nu vreau să face o chestiune personală 


în procese,ei totdeauna caut să-mi trăiese 







2 viaţa mea profesională. 


Eu am venit foarte de dimineaţă la Con- 






siliul de Răsboi; aici mi s'a dat o mică 






gazetă,pe care de altfel eu de obicei nu o 
= A 








, 


































= 5 — 

j 
eitese,şi am găsit în această gazetă eă 
D-ra Lizeta Gheorghiu este avocata Komin- 
ternului. 


Resping eu toată durerea această afirma- 





tiune,cu atât mai mult eu cât această gazetă 
trece prin Direcţia Cenzurii,care este re- 
prezentată de Domnul Colonel Hotineanu,pe 
care am cinstea să-l cunose şi am avut oea- 
zia să-l am adversar în mai multe procese. 

Procesul la care se referă ziarul este 
procesul Griviţa,unde an avut 14 elienţi 

o muncitori români,eari au fost eu toţii aehi- 
taţi.Aceştia ceruseră pâine,dreptul lor şi 
li se răspunsese cu nitraliere.Nu au fost 
comunişti,au fost români şi au fost aehi- 
taţi. 

Pentru aceasta nu îngădui nimănui să-mi fa 
că mie o linie politieă în loeul liniei 
mele profesională.Sunt avoeată,nu face nici 
un fel de politică; face profesiune verti- 

o cală la bară şi când cineva înârăsneşte 
să facă astfel de afirmaţii le resping eu 
indignare şi cer sancţionarea. 

In calitatea Dvs.de preşedinte,vă rog 
să binevoiţi să nu îngăduiţi să se facă 
afirmaţii cari mă desonorează. 

Nu le“ingădui nimănui. 

Av.Colfescu : Domnule Preşedinte,vă rog să luaţi 
notă că mă prezint şi eu în apărare. 
[i] In ce priveşte chestiunea ridicată de 
cei doi eolegi,ţin să spun câteva cuvinte. 

O viaţă întreagă am fost magistrat; pen- 

tru prima oară sunt pe banea aceasta,îÎn 1oe 


să fiu pe banca pe care staţi Dvs. 





Sunt 





obişnuit eu o perfectă obiectivitate 
- şi eu o perfectă linişte sufleteaseă.Fără 
linişte sufletească, fără orâine şi diseipli- 
























nă nu se poate ajunge la un rezultat apre- 
ciabil pentru stabilirea justiţiei în țară. 
Acest sistem de a se prezenta fals desba- 
terile în afară de pretoriul acestui Inalt 
Tribunal este absolut reprobabil şi eu fae 
apel Domnule Preşedinte la principiile de 
dreptate,la sentimentele Dvs,de dreptate 
şi la necesitatea de a ţine sănătos sufle- 
[£] tul acestui neam,rugându-vă să luaţi măsuri 
ea să se stârpească acest sistem de a se 
falsifiea desbaterile în afară de şedinţă, 
Av.P.Iacobeseu : D-le Preşedinte,toţi ceilalţi 
apărători ne asociem. 
Preşedintele : Tribunalul va interveni oficial 
la Ministerul de Interne ca să se lămurească 
chestiunea depoziţiei D-lui General Costan- 
dache. 
[2] Invit pe D-nii reprezentanţi ai presei, 
eari sunt în sală,să redea desbaterile exact, 
In cazul când se vor repeta astfel de lucruri; 
voi fi nevoit să-i evacuez din sală. 
Av.Sebastian Radoviei : D-le Pregşedinte,vă mulţu- 
mim pentru măsura pe care a-ţi luat-o, 
Dl.Av.P,Iaeobeseu : D-le Preşedinte,rog să se ia 
act de D1.Grefier de lista martorilor pe 


cari înţelegem să-i reţinen : 






[8) "Prof.Ion Zelea Codreanu,Mihail Polihro- 
niade,Cristian Te1,I.Dobre,Vasile Cristescu, 






Co1.Zăvoianu,Dorin Hasnaş, Traian Cotigă,Cio- 






rogaru,llie Negoiescu,Dragoş Protopopeseu, 






Av.Crângaru,Arnolă Roth,Carol Beehe,Henry 










psfe 
| ! 


i | 


Eee ELE | a 






































Ghiea,I.Cantacuzino,Dr,I,Cantacuzino,Nieo- 
lae Totu,Vietor Gâreineanu,General Dr.Grin- 
țeseu,luliu Maniu,Simion Mehedinţi,D.R,Ioa- 
nițeseu,Prof.Dongoroz,A1.Vaida,Dr.Topa,Gr. 
Iunian,Ing.Clime,Alex.Cantacuzino,Const.Ar- 
getoianu,Purdui Gheorghe, Prof.Radu Gyr,Ing. 
Eug.Ionică,General Gabriel Marineseu,lon 
Foti,Const.Iarea,Ing,Gigurtu." 
La toţi ceilalţi renunţăn. 
Av.Horia Cosmoviei : D-le Preşedinte,în legătură 
eu art.300 din Q.J.M.,dorese să spun eâteva 
[ ] cuvinte asupra acestor probatorii,fiinăcă 
vin o serie de martori,cărora urmează să li 
se pună două întrebări,desigur eu variante, 
dar făcână parte din două categorii ea ideie. 

Ultimul aliniat al art.300,spune: "Pre- 
şedintele va putea,după ce va eonsulta pe 
membrii,să refuze de a pune întrebarea mar- 
torului ,dacă din aceasta s'ar provoca un 
răspuns care ar fi în afară de faptul ce 

o se judecă. 

Şi atunei,noi vrem în prealabil şi în 
seopul unei bune adninistrări a justiţiei,să 
arătăm cu privire la aceste întrebări, fap- 
tul care se impută şi dacă el cade în afară 
de faptul imputabil. 

Şi atunci,să ne îngăduiţi a preciza 
că suntem daţi în judecată pe baza art,190 
şi 191,erima de trădare încadrată în textul 

[5] sub titlul "Siguranţa exterioară". 

Care este dificultatea pe care vrem 
s'0 înlăturăm în vederea punerii acestor 
întrebări ? Este că deşi art,191 eare eon- 


stitue propriu zis imputarea ce ni se aduce, 


(CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 








= 





că sctivitatea 


entru Tară" 











ablonul arățet el aşe zisei ordine 





după sistomul lucrărilor de mobiliza 





absolut 











deținerea de acte,adică numai faptul eă 





le deţin constitue o infraeţiune,însă nu 






9 orice deţinere constitue un deliet,ei nu- 





mai deținerea de anumite acte; fiindcă pot 






să deţin fel de fel de lucruri şi de acte, 






pot deţine chiar şi un legat,o suceesiune, 
























deci ,deţinere de anumite acte. Ori,eare 
sunt aceste acte a căror deţinere eonstitue 
un deliet ? 

Sunt acele prevăzute la art.190,adieă 
acte sau infornaţiuni eare se referă la Si- 
8 guranţa Statului.Textul atâta spune: sigu- 

rana statului.Insă textul este încadrat 
sub titlul: "Siguranţa exterioară".şi atâta 
vreme cât am un titlu aparte privind sigu- 
ranţa interioară,euprinsul Înţelesului 
"siguranţa exterioară" ,siguranţa Statului 
din art.190 nu poate fi decât siguranţa 
exterioară.Şi atunci eoneluziunea asupra 
acestui lueru,de vreme ce este vorba de si- 
Le] guranţa extorioară,am mers la doetrină... 
Preşedintele : Domnule avocat,Dvs.aţi anunţat că 
voiţi să puneţi o chestiune prealabilă,îÎn 
sensul interogării martorilor,Felul cun 
o puneţi acum,Înseamnă că pierăen timpul, 
este o diseuţiune inutilă,fiindeă intrăm 
în examinarea unui text de lege înainte de 
vreme. Deocamdată suntem la eapitolul marto- 
rilor şi vă rog să vorbiţi în această ehes- 





tiune. 





Av.Horia Cosmovici : Voi avea de pus o serie de 







întrebări. 





D-le Preşedinte,sunt martori a căror 






calitate este identică eu o inculpatului de 
sfe 






| | i | i i | 
E a = 22 Z200 ISBN: 
ZE (a CEI 405 EDO DIS BEES Ea 30 





astăzi,şefi de mişceări,miniştri,şefi de 
partide politice. 

Şi atunci,aşi vrea să întreb pe aceşti 
şefi de partide politice o ehestiune de 
fapt: dacă dumnealor li s'a întâmplat şi 
dacă recunose eă în această calitate pe care 
au avut-o în viaţa publieă,acte identice 
cu acelea pe care ni se impută nouă astăzi 
le-au căzut în mână,le-au deţinut şi ei şi 


dacă pe baza eonţinutului unora n'au protes- 


tat fie în Parlament,fie pe calea presei, 


publicână,adică denunţâna,întrucât faţă de 
ei ele constituiau un abuz. 

Prin urmare,ar urma în acest eaz o se- 
rie de întrebări în fapt,eam în cuprinderea 
următoare : Domnule martor,D-tale ţi s'a 
întâmplat în calitatea pe care a-i avut-o, 
să ai un act identice cu acesta ? Ti s'a în- 
tâmplat să-l publiei,să-l aduci în Parla- 
ment şi să te plângi de e1? 

Tree acum la cealaltă categorie de între- 
bări,tot atât de importantă. 

In ce sens deținerea de acte ? 

Nu deţinere fără intenţiune,fiindeă bă- 
gaţi de seamă dece spun acest lueru ? Vă rog 
respectuos,nu de deţinere fără intenţiune 
este vorba,ei deţinere fără să transnită.De 
ce am nevoie să preeizez în prealabil,Este 
simplu fiindcă intenţiunea este o chestiune 
interioară şi o chestiune de fapt,eă nu 
a avut intenţiunea.Trebue să vie martorul 
să fie audiat. 

Iată într'adevăr dovada tot în eadrul 





mijloacelor teehnice reţinute de ordonanța 
definitivă,dovada că an dreptate.Iată ee 
spune În codul penal adnotat al D-lui Don- 
goroz,în această privinţă,sub art,191 : 

Articolul pedepseşte crima de trădare prin 
necredinţă de dare de informaţiuni inamicului 
în timp de pace,vătămătoare ţării în timp 
de răsboi. 

Trei sunt ipotezele prevăzute de arti- 
eol : 

Aceia a oricărui cetăţean român eare pro- 
cură şi transmite inamieului,ehiar agenţi- 
lor săi,aete secrete,planuri 

A doua eategorie - unde mă găsese şi eu - 
aceia a oricărui cetăţean care fără calitate 
îşi procură sau s'ar afla în posesiunea unor 
acte sau doeumente secrete - iată deținerea - 
ehiar fără să le fi comunicat. 

Deci nu este vorba de intenţiune,Când 
spune textul de lege "deţinere",nu exelude 
intenţiunea,fiindeă ar fi imposibilă iîn- 
fracțiune şi penalitate fără intenţiune.Nu 
se poate eoncepe. 

Deci mă rezum: Atunci când textul spune 
"deţinere" înţelege : fără să le fi eomu- 
nieat.Le am,dar acestea nu Însemnează că 
trebue să fiu lipsit de intenţiune. 

Că intenţivnea mea nu poate avea nici o 


importanţă. Intenţiunea are importanţă. 


Şi atunci,vor veni o serie de întrebări 


a căror coneludenţă este supusă suveranei 


D-voastră aprecieri,după eonsultarea celor- 


a/ 












lalţi membri eomponenţi ai onoratului eon- 






$ siliu,însă care va pune în prealabil ehes- 


. tiunea de eonelvdenţă. 






Şi atunei,pentru toate aceste întrebări 






urmează dintr'o dată să lămurim ealea pentru 






ea audierile să decurgă în mod normal, 























Conchid: mă interesează,pentru deţinere, 
întenţivnea infractorului ,întrucât,potrivit 
doetrinei,intenţiunea trebue cercetată şi 
aceasta este o chestiune de fapt. 

Apoi,În ceiace priveşte actele - adieă 
nu faptul deţinerii,ei ceiace deţine - mă in- 
teresează să întreb martorii : D-voastră 
când aţi avut aceiaşi calitate,mai mare sau 
mai mică,adică conducători în viaţa publi- 
că,D-voastră aţi avut ocazia să aveţi în 
mână astfel de acte: v'aţi folosit de ele ? 
le-aţi publicat ? v'aţi plâns de abuzurile 
ce credeaţi că conţin ? 

Acestea sunt cele două feluri de “între- 
(8) bări şi vă rugăm să admiteţi să fie puse. 

Preşedintele : Tribunalul ia act de cererea D- 

A voastră şi va hotărât asupra fiecărui caz 

în parte. 


- Este introdus martorul Iuliu Maniu,eare 


depune legivitul jurământ. 











prea mthlt procesul în 


sine 









Martorul Iuliu Maniu: — Intr'adevăr, cum aţi bine 





voit a spune, ideologiile noastre sunt foarte 




















deosebite. Poate în ţara aceasta nu sunt două 
partide care să fie aşa opuse în ideologia 
lor, cum sunt ale noastre; al d-lui şi al meu. 
Sunt opuse pentru că partidul nostru este 
un partid democratie, ţine la principiile de- 
mocratice şi crede că singură democraţia este 
în stare să ridice o naţiune şi să întărească 
o ţară, Eu însumi sunt un fanatic aderent al 
democraţiei pentru că ştiu ce a făcut demoera- 
ţia în Atena, care a făcut pe greci să strălu- 
cească şi astăzi ca un luceafăr pe firmamentul 
civilizaţiei umane; ştiu ce a făcut democraţia 
[5] în Imperiul Roman pe vremea Republicei, până 
când a venit dictatura Cezarilor, care cu co- 
rupția ei a dus la declin Imperiul Roman. Ştiu 
ce a făcut democraţia în Anglia, care din seco-i 
lul al XII-lea a îmbrăţişat regimul parlamen- 
tar, democratie şi constituţional şi prin el 
s'a făcut cel mai puternic imperiu de pe glob, 
dominână o treime din acest glob. Ştiu cea 
făcut democraţia în Franţa pe care a ridicat-o 
încât este o stea strălucitoare între popoare- 


9 le lumii, şi ştiu cea făcut democraţia în 








Statele Unite, pe care le-a făcut arbitru şi 


chiar asupra Continentului nostru. 





Deaceea sunt pentru democraţie. Dumnealui 


şi partidul domniei-sale sunt pentru totalita- 


ei ir- 







sunt contra die- 
” prezenta. 


suntem mari adversari. 














Al doilea: Eu sunt pentru o alianţă exter- 


nă cu Franţa şi Anglia şi cu marile democraţii 





veresul neamului românese 
şi al ţării noastre nu poate fi, în învălmăşea- 
la grozavă care ameninţă, altfel asigurat dec£i 
prin aceste alianţe 


D1. Codreanu şi partidul domniei-sale este 




















pentru o alianţă cu Germania. Nu pot să aprob 
? acest lucru, 

Al treilea: partidul domniei-sale are o 
atitudine antisemită. Ori, eu şi noi nu suntem 
antisemiţi. Noi nu credem că se poate rezolva 
o problemă prin persecuţiune. Detest persecu- 
țiunea contra oricui ar fi îndreptată. 

Deaceia eu cred că neamul românesc nu are 
nevoie de un sistem de persecuţiune, pentru 
a-şi afirma drepturile sale şi viitorul său. 

Li Al patrulea, Dumnealui şi partidul domni- 
ei-sale are metode şi tactice politice care di- 
feră de ale noastre. 

Şi atunci, desigur, când este aşa situa- 
tiunea, se poate pune orişicui întrebarea cum 
de am ajuns noi să fim împreună şi să fin fraţi 
de luptă, şi cu toată această deosebire de i- 
deologii, să-mi aduc aminte cu multă plăcere 
de lupta dusă cu succes împreună cu domnia-sa, 

Motivul este: 

? Intâi, personalitatea domniei-sale,partea 
personală. De când îl petrec cu atenţiunea, — 
n'am avut plăcerea să-l cunose personal decât 


atunei când am făcut această înţelegere eleeto 







ind personalitatea domniei- 







ă este deo sinceritate, de 


o consecvență şi 


şi de o onorabilitate, care sunt 








foarte rare în viaţa noastră politică, Tenaci- 






tate, perseverenţă, consecvență şi sinceritate 























în acţiune nu prea se găsesc la noi. An găsit 
la dumnealui. Deaceia i-am întins cu plăcere 
mâna. 

i Dar afară de acestea, care sunt chestiuni 
pur personale, care n'ar fi putut să ne înden- 


s ne să facen o acţiune politică comună, au mai 
fost şi alte motive foarte importante de orâin 
politie. 


Dumnealui , ca atitudinea politică, a gă- 
sit ca şi mine că înainte de toate demitatea 
naţională este aceia care trebuie apărată în- 
tr'un Stat şi la o naţiune. 

Ori, numirea d-lui Tătărăscu de Prim-Mi- 
nistru, după părerea mea şi a domniei sale, a 
atins adâne demitatea naţională, Şi numirea 

e d-lui Tătărăscu pe atunci a atins adâne şi a 
călcat în picioare spiritul constituţiei noas- 
tre, 

Şi atunci, iată un tărâm unde numaidecât 
ni s'a îmbiat să lucrăm împreună, 

Preşedintele: - Domnule Maniu, pe cât posibil să e- 
vităm numele proprii. E vorba numai principial 

Martorul Iuliu Maniu: - Al doilea, partidul nostru 
şi concepţiunea noastră este naționalistă, 


ai Această idee a fost temeiul înfiinţării parti- 









dului nostru şi această idee a condus parti- 
dul nostru de 90 de ani, de când există, Am gă 






sit şi la dumnealui aceiaşi idee şi aceiaşi 






tendinţă naționalistă. Fireşte, noi suntem 



































cea aceasta constructivă, eliminând 
partea de persecuţiuni, am fost de acord eu 
activitatea d-sale şi cu părerea d-sale, şi a- 
tunci am crezut că pe celălalt tărâm de activi 
tate vom putea să introducem prima campanie e- 
lectorală, dusă la oarecare înţelegere şi să-i 
insuflăm, ca puterea de Stat să desvolte toate 
O însuşirile splendide ale poporului român şi ca 
întreg Statul cu aparatul său să repare greşe- 
lile acestui popor. 
Iată, al doilea motiv care mia îndemnat 
să intru, cu domnia-sa în înţelegere. 
Al treilea: cred că o naţiune nu poate 
să existe dacă nu ţine seama de morala creş- 
tină, Cred că raţiunile care s'au înălţat, 
s'au înălţat că au ţinut în vedere acest lucru 
[9) că fără morală în viaţa particulară. şi fără 
morală şi corectitudine în viaţa socială şi de 
Stat, nu pot merge înainte, Această umilă pă- 
rere a mea s'a găsit oarecum în tovărăşie cu 
principiile pe care le-a profesat 61, Codrea- 
nu, şi astfel am crezut că este cazul să afir- 
măm în viaţa publică acest mare principiu al 
onoarei şi al moralei creştine, care, durere, 
se calcă atât de mult la noi. 
Al patrulea: ca un stat să prospereze, 
e fiind noi cu toţii adânc monarhiei, nu poate 





altfel decât dacă între naţiune şi între Coroa 
nă este un contact direct,.,. 
Preşedintele: - Această chestiune, domnule Maniu, 


nu interesează. Aceasta este o chestiune pur 





(e asaza SEE, Ge 
aaa E 








>pțiune politică 








1 a înlătura camarila 






Coroanei.... 





Preşedintele: - Domnule Maniu, am terminat chestiu- 





nea. Vă rog altă întrebare, 




















Acuzatul: - Dacă în practica vieţii noastre politi- 
ce, partidele dela Guvern n'au folosit organi- 
zaţiile de poliţie,jandarmerie, ete., pentru a 
împiedica propaganăa partidelor de opoziţie. 

$ Preşedintele: - Această întrebare, cu consultarea 

judecătorilor, cred că nu este cazul să fie pu- 





să, pentrucă noi nu intrăm în frământările po- 
„litice ale partidelor. Vă rog, altă întrebare. 

Acuzatul: - Dacă în practica vieţii noastre politi- 
ce nu a fost ca partidele de opoziţie să prote: 
teze în moă public, prin seris şi prin Parla- 
ment, în contra acestor măsuri, arătând" în co- 
pie ordinele ilegale, trimise de partidele de- 

d la Guvern. 

Martorul Iuliu Maniu: - Domnilor, în adevăr, parti- 
dele politice, în afară de alegerile dela 1928 
şi 1932, pe care le-a făcut partidul nostru, 
au stat în faţa tristei situaţiuni de a fi folo 
sit organele de siguranţă, de Stat, jandarme- 
rie, poliţie, pentru interesele electorale de 
partid. 


Preşedintele: - Se întrebuința pentru ordinea publi 





că, ca să menţină ordinea, pentrucă orice ale- 
$ gere constitue o frământare în Stat şi orga- 
nele sunt chemate să menţină această orăine” 
ca să evite frământările. Aşa în cât, vă rog 


zumaţi la întrebarea pusă de dl. Co- 





să vă re 


Greanu, în sensul dacă aţi avut ocaziunea să 


aaa 
. 





47 









iu Maniu: — Domnule Preşedinte, în 





toate alegerile am avut ocaziunea să-mi vină 






la mână ordinele 






secrete ale jandarmeriei şi 






ale poliţiei 


care 


» Care arătau ingerinţele lor 


























şi folosirea forţelor dela Guvern în luptele 
electorale, în aşa măsură, că în alegerile 
dela 1927, nu mai puţin decât 16 ordine secre- 
te dela janăarmerie şi siguranţă mi-au ajuns 
la mână, foarte supărătoare, pe care le-am 
adunat într'un memoriu, le-am publicat într'o 
gazetă, mai mult, le-am adunat şi am ţinut să 
mă duc la Primul_Ministru ae pe vremea aceea 
Ionel Brătianu, să i le pun În nână, — nu vreau 
să numese comandantul jandarmeriei de pe a- 
tunei, - şi să-i arăt până unâe poate să mar- 
gă. An Gat d-lui Prim-Ministru acest memoriu 
şi nu mi-a făeut nicio observaţiune, 
Preşedintele: - Altă întrebare. 
Acuzatul: - Dacă acest fapt, al deţinerii de 
E) către un şef de organizaţie politică, a acestor 
ordine şi acte, a considerat vreodată ca un 


gest de trădare sau ca ceva perielitând exister 






să ţa Statului ? 
Preşedintele: - Care este părerea G.„vs în această 
privinţă ? 
Martorul Iuliu Maniu: = Niciodată, 
Preşedintele: - Răspunsul este negativ. 
Martorul Iuliu Maniu: - Totdeauna aceste ordine, eâ- 
% te mi-au ajuns în mână, le-am adus în Parlament 






şi nimeni nu mi-a făcut nicio acuzaţiune că ar 






trădat Siguranța Statului. Era uzul constant. 





Preşedintele: - Altă întrebare. 






cd 





CNSAS 
Direoţia Cercetare, 
Expoziţi. Publicaţii — 








şi am ecnfocţicnat 
şi aplicaţiunile 
din cauza lipsei preselcer şi mate- 


n altă parte € m, i tiți 





sumelcr cctizate de simpetizanţii 


suma cctizată do ficcare por- 









ă eu voian să vin 





acă, din discuţiunile 


pe care le-am avut, mi-am manifestat 





u gra- 





ba de a veni acum la Guvern ? 





Martorul Iuliu Maniu: - Intr'adevăr, an avut plăce- 




















rea să stau de vortă cu dl. Codreanu mai mult 
timp, discutând campania electorală şi nicio- 
dată nu am văzut vreun gest de al Gomniei-sale, 
care să fi denotat vreo grabă, Din contră, 
noi tindeam să venin la Guvern, avean dreptul 
să venin; dumnealui totdeauna arăta că nu are 
$ intenţiunea de a veni la Guvern deocamâată, 
pentrucă dumnealui lucrează mai mult pentru vi- 
itor, aşa încât nu avea nicio grabă în această 
privinţă. 

Preşedintele: - Altă întrebare. 

Acuzatul; - Dacă a văzut în mine şi în mişcarea 
pe care am condus-o, pe un om care urmărea o 
răsvrătire sau un războiu civil. 

Martorul Iuliu Maniu, - Dacă aşi observat lucrul 
acesta, eu nu aşi fi intrat cu dvs.în legătură, 
pentrucă cred că pentru neamul românese şi 
pentru Țara Românească, nimic nu poate fi mai 

x catagtrofal decât răsvrătirea şi eu nu m'aşi 
fi asociat la acest lucru, pentrucă o răsvrăti 
re sau o revoluţie în ţară este un lucru abso- 
lut condamnabil. 

Acuzatul: - Dacă pentru actele acestea, pot eu să 
fiu acuzat de trădare... 


Preşedintele: - Aceasta nu poate să o spună dl. Ma- 





Că niu, fiinăcă nu cunoaşte nici actele. 





Altă întrebare. 






Acuzatul: — Dacă am discutat cu dl. Maniu, chesti- 






unea politicei noastre externe, şi dacă s... 












Martorul Iu 





nu am discutat temeinice 





chestiunea 


externe, dar în 





în două rânduri 





















Am constatat şi atunci în conversaţia 
noastră particulară că suntem adversari politi- 
ci ca ideologie şi cu această ocazie voiră 
să-l conving pe d-sa ca să accepte politica 
9 externă pe care o socotese bună pentru noi an 
discutat foarte calm cu argumente de diferite 
domenii; cu convingere d-sa, eu comingere eu 
fără însă să fi văzut vreun element de interes 
personal la d-sa în această chestiune, precum 
ar fi exclus lucrul acesta. Am văzut la d-sa 
argumente puternice, pe care eu le-am combătut, 
+ dar am văzut la d-sa preocupaţiuni de natură eu 

totul în afară âe vreun interes personal. 

] Iacobescu, avocat: - Era mânat numai de dragostea 
de ţară şi preocupat de biele ei. 

Martorul Iuliu Maniu: - Evident. 

Acuzatul: - Dacă în propaganda la care a luat d-sa 
parte în diferite locuri a cunoscut mişcarea 
legionară şi dacă poate să dea denumirea de 
"clandestină" şi "ocultă" acestei mişcări ? 
Dacă această mişcare era necunoscută, sau da- 
că oamenii mei sunt cunoscuţi prin sate şi de 


cel din urmă copil ? 





„ Martorul Iuliu Maniu: - In propaganda electorală 






m'amisbit de organizaţiile d-sale care lucrau 






pe faţă, care făceau propagandă pentru dânşii, 






şi noi iăceam propagandă pentru no1. 






izaţie secretă n'am putut constata. 





pe br 
































01, Maniu a citit 
definitivă publicată 


ce anume ordine 





rba în ordonanța aceea definitivă 





Voin 





punem următoarea în 





aceste 
he. ordine puteau constitui alteeva decât măsuri 
de poliţie, în înţelesul generic, măsuri poli- 
E) ţieneşti şi nimic nai mult ? 

Preşedintele: - Am consultat camarazii mei. Chesti- 
unea aceasta este dedusă judecății. Dl Maniu 
este chemat martor, nu judecător, Judecata va 
face aprecierea asupra materialului dat de gar- 
tor. Punână această întrebare ar fi să-l trans- 
formăm pe 1. Maniu din martor în judecător, 
Astfel această întrebare, cu avizul canarzilor 
mei, socotim că nu se poate pune. 

Iacobescu, avocat: - Dacă aceste ordine au fost 

% considerate ca simple măsuri de poliţie ? 
Preşedintele: - A spus-o în partea înt&ia, 
Pi Cosmovici, avocat: - A spus dl. Maniu că în calita- 
tea pe care a avut-o d-sa i s'a întâmplat 
chiar într?un an să aibă 16 ordine de fehil a- 
cesta. Pentruca să ne folosească această depozij 
ție în fapt vrean să identificăn aceste piese 
ca să vedem dacă ele erau la fel cu cele din 
dosar. 
E) Preşedintele, - Este aceeaşi chestiune asupra căreig 


Tribunalul s'a pronunțat. 







Procurorul; - Deşi 41.Maniu, în prima parte a de- 
puns în bună măsură În- 


im să o punem, totuşi 





răspundă în mod pre- 


e a BEE = 






secinţelor 


tatul nostru atât 






& sub raportul interior, cât şi cel exterior 






za când partidul "Totul Pentru Țară" 







i nreluat eY 


ar fi preluat sub o formă sau alta puterea ? 
























Ă Prege - Intrebarea ar avea caracterul aces- 






utat chestiunea politicii ex- 





sacorăd cu ceeace propăvă_ 





a să ştie cum vedeţi dvs, 
consecințele care ar fi rezultat pentru ţară 
[] dintr?o politică externă în sensul vederilor 
â-lui Codreanu ? 
Martorul Iuliu Maniu, - Intrebarea se poate rezol- 
va foarte simplu: dacă eu aşi fi crezut că po= 
litica d-lui Codreanu aduce bine țării maşi 


fi alăturat ei. Faptul că eu lupt într'o altă 





faptul că sunt preşedinte al unui par- 
ti cu alte tendințe politice, dovedeşte că eu 

n'aşi găsi de bine ca organizaţia d-sale cu 
aceste principii să ia ca muirea ţării în mâ- 

o nă. Deaceea am luptat contra d-sale, 

Chestiunea este însă alta: noi, toate 
- partidele,şi al d-sale şi al nostru,şi cele- 
lalte suntem patriotice,care vrem binele ţă- 

rii, — şi d-sa şi noi, - fireşte fiecare pe 

calea pe care o socoteşte mintea sa. In ce 

priveşte chestiunea care partid să vină să 
cârmuiască ţara, aceasta are s'o hotărască o- 


pinia publică a ţării în conformitate cu greu- 






tatea argumentelor pe care le va provoca fie- 






Un partid, o ideologie politică,dacă vine 






la putere prin opinia publică câştieână-o şi 













































Ceea- 


altul, 





i nu fie impusă 


prin voința din afară 





rea d-lui Maniu venirea la 
putere a partidului "Totul pentru Tară", după 
— părerea dvs. şi potrivit ideologiei âvs.,de- 
4 sigur că n'ar fi avut consecinţele acelea la 
care dvs. trebuia să tindeţi. 

Martorul Iuliu maniu: — Nu voesce să vină partidul 
nostru la putere şi atunci natural că nu voese 
să vină alt partid la putere. 

Dle Preşedinte, aşi avea o rugăminte,vrea 
în primul rând să văă stenogramele. In al doi- 
lea rând,cacă se dau publicităţii cele ce am 
depus aici,să se dea în întregime,iar nu trun- 
chiat de cenzură,aşa cum se obişnueşte în vre-= 
murile acestea,ca cine leciteşte să aibă o 
părere greşită în ceeace priveşte depunerea nea 

[2) Ori,dacă cenzura crede că este de tăiat ceva 
din ceea ce am spus, să mi se dea voie să văd 
şi să judec eu,dacă aşa trunchiată cun este se 
poate publica,ori să cer să nu se publice deloej 

Preşedintele: - Tribunalul ia act. 

Martorul Iuliu Maniu: - Mai este nevoie să semnez 
procesul verbal dacă este stenograma ? 

Preşedintele; - Stenograma este particulară, nu 
ține de noi. 

Martorul Iuliu Maniu: Atunei,d-le preşedinte,rog să 

d mi se dea voie să citese procesul verbal „pen- 

„oricât de distinsă ar fi persoana d-lui 

er, trebue să cunosc ce semnez. 


Preş sedintele! - Procesul verbal este un rezumat al 
celor spuse de dvs, ți 
Suspenă şedinţa până ce dl. Vaniu va citi 


şi semna de epoziţia. 
Şedinţa se suspendă pentru zece minute, 






ali 





La redeschidere,este audiat martorul 


Constantin Iareca. 





Preşedintele : Ce doriţi să întrebaţi pe martor ? 

Acuzatul : Să fie întrebat martorul dacă în ea- 
sele sale,în mai multe rândvri şi în alte 
case am avut întrevederi eu şeful Siguran- 
ței,D1.Cernat. 

Martorul + Este adevărat,şi în casă la mine şi 
la Carmen-Sylva au fost mai multe întreve- 
deri,peste 7-8,nu-mi amintese bine câte, în- 
tre D1.Cernat şi D1.Codreanu.Aceste între- 
vederi au fost solicitate de D1.Cernat,în 
vederea eonstituirii de guvern,Se făceau ta- 
tonări pe lângă D1.Codreanu,pentru a i se 
oferi constituirea guvernului. 

Acuzatul : Domnule Pregedinte,D1.Martor nu ştie 
discuţiile ce au avut loe între mine şi 
D1.Cernat acolo.Il rog să răspundă numai 
asupra faptului dacă în diferite rânâuri 
D1,Cernat 1-a însărcinat pe D-sa ca să mă 
pună în contact cu dânsul. 

Martorul : D1.Cernat mi-a spus aşa. 

Preşedintele : In ce an a fost aceasta ? 

Martorul : In 1936,dacă îmi amintese bine, 

Acuzatul : In tot timpul eât a fost şeful Sigu- 
ranței Generale,D1.Cernat în repetate rân- 
duri a făcut apel la Dl.Iarea ca să facă 
intervenţie la mine. 

Martorul : In cursul anilor 1936 - 1937. 

Acuzatul : Să spună Dl.martor dacă au avut loe 

aceste întrevederi. 


Martorul : Da. 


Depoziţia mario i Genera 


cu. 





































2 o = 





Acuzatul : D-le Preşedinte,vă rog să binevoiţi a 






întreba pe D1.General dacă D-sa mi-a fost 






comandant şi ce educaţie a infiltrat în 





mine şi dacă crede că eu aş putea să fiu ea- 






pabil de acte care să dăuneze Statului Ro- 






nân ? 























Martorul : Am fost comandantul Comp.elevilor 
Liceului Mânăstirea Dealulvi În 1913 până 
la 1916.In acest timp,D1.Codreanu a fost 
un elev din clasa IV-a până la VII-a.Nu se 
deosebea în rău prin nimie de ceilalţi.El 

e era un elev foarte hun şi spiritul pe. care 

noi l-am infiltrat elevilor era spiritul 

de cavalerism,de camaraderie,de bună cole- 
gialitate şi de buni patrioţi.Nu s'a deose- 
bit de ceilalţi eu nimie în sens negativ.A 
fost un elev foarte bun,iubit de camarazi 
şi D-nii profesori şi n'am păstrat despre 
dânsul decât amintiri foarte frumoase din 
tot acest timp. 

. In ceiace priveşte partea a doua,dacă el 

ar putea să conceapă şi să încolţeaseă în 

sufletul D-sale ceva care ar putea să dău- 
neze ţării şi neamului nostru,vă nărturi- 
sese că acum în situaţia mea de militar nu 

mi-e permis să fac asemenea nărturisiri.In- 

să judecână după modul eun s'a nani festat 

atunci ca elev,nu poate în capul meu să în- 
eolţească aşa ceva pe vremea aceia.Nu spun 

a mai departe şi vă rog să nu-mi cereţi să_ 


spun mai nult. 












Depoziţia martoruluvi Sever Dan. 


Av,lacobeseu : D1.Martor cunoaşte activitatea po- 






litică a D-lui Codreanu şi mişearea legio- 
./. 








| 
nară ? A reţinut D-sa impresia că D1.Corne- 






- liu Codreanu este grăbit de a veni la gu- 
vern ? 







Preşedintele : De când cunoaşte D1.Sever Dan aeti- 





vitatea partidului Totul pentru ţară şi dacă 






a avut credinţa că se grăbea să vină la pu- 



















tere ? 
Sever Dan : Cunose mişcarea de mult.An fost ales 
4 în Parlament în nouă rânduri şi în calitatea 
mea de deputat al Partidului Naţional de pe 
veemuri,am fost chiar secretar al partidului, 
e apoi al Partidului Naţional-Tărănese,nă in- 
teresau toate mişcările şi îndeosebi mişea- 
rea naţională.Eu,în anul 1923,am ridieat 
chiar cuvântul în Cameră în mai multe rân- 
duri,pentru a veni în ajutorul tinerilor 
studenţi de atunei,încadraţi în mişearea na- 
tionalistă. 
Legături personale eu D1.Codreanu n'am 
avut însă de pe acea vreme; legături perso- 
[] nale s'au stabilit între noi acun câteva 
luni,sub guvernul Goga,eând la dorinţa şefu- 
Pi lui şi prietenului meu politie D1.Alex.Vaida 
Voevod,făceam parte atunci din Frontul Ro- 
mânese,am căutat să obţin o convorbire eu Dl. 
Corneliu Zelea Codreanu. 
Din această convorbire nu s'au ereiat 
legături politice între Frontul Românese şi 
Partidul Totul pentru ţară. 






Pe D1.Corneliu Codreanu l-an mai întâl- 






nit apoi şi în alte rânduri,avână însărei- 






narea să-i fac oarecari comunicări. 







In afară de aceste împrejurări,l-an mai 


întâlnit în două rânâuri; eăzuse guvernul 
Ş/e 













Goga,venise noul regim pentru care Frontul 






- Românese luptase ani de zile să fie înstau- 


rat.In momentul acesta,pentru noi se punea 






problema atitudinei pe care o va lua Parti- 






dul Totul pentru ţară în faţa acestui nou 






regim.Pe această chestiune am avut eu Dl. 























Corneliu Codreanu diseuţiuni obiective, foar- 
te temeinice şi foarte serioase,eari,la urmă, 
s'au fixat chiar într?o serisoare,pe eare 
dacă permiteţi,o pot citi. 

Preşedintele : Vă rog să citiţi din serisoare 
numai pasagiile cari interesează întrebarea 
pusă. 

Martorul : Desigur,Domnule Preşedinte. 

"Domnule Dan, 

"Vă mulţumese pentru rândurile trimise 
acum câteva zile.Aveţi dreptate,nu este ca- 
zul ea mişcarea noastră să facă vre-o difi- 
cultate noului guvern.Dvs.ziceţi să lăsăm 
un an; eu zice să lăsăn doi ani şi mai mult. 

$ Să dea Dumnezeu să facă numai bine". 

Şi mai departe încă un pasaj în acelaş 

4 sens : 

"Cu toate acestea,vă rog să fiţi siguri 
că nici o dificultate,de niei o natură,nu 
va avea guvernul din partea noastră.Cred 
că sunt clar; nu vreau să ne batem cu nimeni 
pentru a veni la guvern.Eu recunose că nu 


este timpul nostru acum,o să vină mai târ- 







Ş ziu.La 38 ani şi jumătate să dau semne de 


nerăbdare ? N'ar fi caraghios din partea 






mea,când am atâta viitor în faţă ?" 






Av. Sebastian Radovici : Domnule preşedinte, rugăm 






pe Dl.martor să ne lase şi nouă,pe banea 





Pi Ă Pi E. 


apărării,o copie de pe această seri soare. 








Ea 





- Comisarul Regal : Sunteţi bun să ne spuneţi eum 






v?a parvenit această serisoare ? 








Martorul : Mi-a fost trimisă personal printr?un 


curier. 





Av.Paul Iacobeseu : Crede D1.Sever Dan,în eali- 
























tate de om politice,că măsurile eare se luau 
în contra propagandei noastre,ea şi în eon- 
tra propagandei celorlalte partide de opozi- 
tie,se puteau discuta ? Şi nu se diseutau 
întotdeauna cu ocazia diferitelor alegeri, 
atitudinea autorităţilor,pe bază de acte şi 
de ordine poliţieneşti,venite dela Centru ? 
Martorul : A fost sistemul pe care l-am praeti- 
eat în atâtea rânduri atât împreună eu prie- 
tenii mei,eât şi eu personal. Aceasta,pentru- 
eă,din nenorocire,sub vechiul regim,luptele 
electorale luau aspectul unui adevărat răsboi 
civil,eu arestări, închisoare, sârmă ghimpată, 
bilete de cireulaţie,morţi,răniţi.Toate 
S acestea însemnau protestări permanente. 
Av.Paul Iaeobescu : Să ne răspundă dl.martor dacă 
Y, ordinul la care se referă D-sa şi pe care 
D-sa l-a primit,nu seamănă foarte mult eu 
acela pe care l-am văzut în ordonanța defi- 
nitivă ? 
Preşedintele : Iar î1 faceţi pe martor judecător. 
Av.Paul Iacobeseu : Ordinele acestea emanau dela 


autorităţile poliţieneşti,ordinele care 






aveau caracter secret ? 











Martorul : Erav şi dela organele poliţieneşti şi 
dela organele administrative; dela Prefee- 
tură şi chiar dela Jandarmerie. 


Dacă îmi adve bine aminte,erau între ele 


CNSAS sI 
Direcţia Cercetare, 
Elpotiue Publicaţii 











cel mai me- 


vino 


clusiv la posturile ler 


particulare) £ , numai întru 


absclut fă 


fi ţinut ae 





crgani tare 








mepelite ş 











- 28 -— 
cireulări care mai se executau,mai nu se 
executau.Dar,îÎn orice caz,au existat aceste 
circulări.Ele sunt publice.Ele au fost dis- 
cutate la timpul potrivit chiar în Parla- 
ment. 

Av.Paul Iacobescu : Ele aveau caracterul secret 
pentru ea să nu cadă în mâna acelora pe 
cari îi vizau. 

Preşedintele : Mai aveţi de pus vre-o altă în- 
trebare ? 

Av.Paul Iacobeseu : Nu,D-le Preşedinte,vă mul- 
vumese. 


- Martorul semnează depoziţia. 


Este introdus martorul Carol Beker,eă- 
ruia i se stabileşte identitatea şi i se 
ia jurământul. 

Acuzatul : Să răspundă dl.martor daeă,în legă- 
tură eu traducerea cărţii mele în limba 
germană,venea pela mine însoţit de un prie- 
ten,un preot,Arnolă Roth. 

Preşedintele : D-le martor,vă duceaţi pela DI. 


Codreanu împreună eu D1.Arnold Roth,preot, 


în vederea traducerii cărţii d-sale intitu- 
lată "Pentru legionari" ? 

Martorul : Am fost rugat de un domn,pe care îl 
eunose de mult,asistent la Şcoala Politeeh- 
nică şi eu care am luerat în acelaş labo- 
rator,D1.Inginer Ionică,să-i spun dacă 
ştiu pe cineva care să corecteze sau să 
facă traducerea cărţii "Pentru legionari" 

a D-lui Codreanu,în limba germană. 
I-am răspuns că eu,personal,aşi fi În 


stare să fac acest lueru,dar nu sunt nici 








- 29 - 






literat,nieci poet şi i-am recomandat pe un 






$ poet şi scriitor german,pe Dl.Arnold Roth, 






preot şi împreună cu D-sa an fost la D1.;Co- 






dreanu,care ne-a rugat să revedem traducerea 






în limba germană a cărţii,esiace am şi făcut. 




















Acuzatul : D-le Preşedinte,vă rog să întrebaţi pe 
Dl.martor dacă,de câte ori venea la mine în 
aceste împrejurări,a putut observa că eu 
eram supărat şi chiar în confliet cu zia- 
riştii din Germania,pentru articolul apărut 

= în ziarul "Vălkiseher Bosbaehter",în luna 
Decembrie 1937,articol ofensator 1a adresa 
mea ? 

Preşedintele : Ce ştiţi despre atitudinea D-lui 
Codreanu faţă de ziariştii germani,după arti- 
colul publicat ? 

Martorul : Ştiu eă D1.Corneliu Codreanu,în mai 
multe ocaziuni,s'a arătat supărat pentru 
chestivnea aceasta şi avea sentimentul că 
i se arăta o adversitate migeării D-sale, 

Liz) pentru motivul că nu i se arăta decât o ad- 
versitate mişcării D-sale,pentru motivul 
- că nu i se primise de ziarul "Vâlkischer 
Beobachter" reetificarea trimisă,articol 
eare,din punet de vedere al mişcării legio- 
nare,era eronat şi fals. 
Acuzatul : "Vâlkiseher Beobacehter" - poate cunoaş- 


te Dl.martor aceasta - are caracter oficial 






sau este o simplă foaie particulară ? 
25) Preşedintele : Ziarul "Vilkiseher Beobaehtert 






are caracter oficial ? 










Martorul : Este oficiosul partidului naţional -— 


socialist german,sub conducerea D-lui Rosen- 






berg,care este un fel de conducător spiritual 









al mişcării naţionaliste germane. 





Preşedintele : Mai aveţi vre-o întrebare de pus ? 





„ Av.Paul Iacobeseu : Nu,D-le Preşedinte. 






Martorul semnează depoziţia. 
























- Este introdus martorul Henry Ghiea,eă- 
ruia i se stabileşte identitatea şi i se ia 
legiuitul jurământ. 

Av.Cosmovici : D-le Prim Preşedinte înainte de a 
trece la audierea D-lui martor,vă rog să 
binevoiţi a viza foto-eopiile depuse de mar- 

torul Sever Dan.Nu vrem să prejudieiem eu 

Lj nimie aprecierea Dvs.asupra unei astfel de 

probe,dar pentru că dorim să nu nis se facă 
nici un fel de obieeţiune când an vrea să 
le folosim. 
Preşedintele : Eu nu le pot viza.Le vizaţi Dvs. 
Acuzatul : Să răspunăă dl.martor dacă eunoaşte că 
eu am fost ofensat prin articolul din 3 
Decembrie 1937,publicat în ziarul "Vâlkiseher 
Beobaehter",oficiosul partidului naţional- 
[e] socialist german. 
Preşedintele : Ce ştiţi Dvs.despre articolul 
dă publicat în ziarul "Vălkiseher Beobaehter" ? 
Martorul : La sfârşitul lui Deeembrie,anul trecut, 
D1.Codreanu mi-a spus într'o zi că s'a publi- 
eat în "Vâlkischer Beobaehtert un articol 
injurios la adresa D-sale,seris,ered,de Dl. 
Istrate Miceseu şi că acest artieol n'a fost 
rectificat aşa cum ceruse D1.Codreanu. 
[+] De atunei,D1,Codreanu mi-a repetat de mai 







multe âri că nu va mai primi nici un ziarist 







german. 





Preşedintele : Mai aveţi vre-o altă întrebare ? 
Acuzatul : Atât. 





Martorul semnează depoziţia. 


- Este introdus Dr.Cantacuzino,martor. 

Av.P.Iacobeseu : D-le Preşedinte,rugăn pe D1.mar- 
tor să ne spună dacă ştie că cireculările tri- Bă 
mise de Partidul Totul pentru ţară erau fă- 
cute şi de Generalul Cantacuzino. 

Sa spus că multe din aceste cireulări 
erau serise de Corneliu Codreanu şi numai 
semnate de Generalul Cantacuzino. 

Preşedintele : Ce puteţi răspunăe la această în- 
trebare ? 

Martorul : Ştiu că niciodată Generalul Cantacuzi- 
no nu a lăsat un lucru să iasă din mâna lui 
şi să poarte iseălitura lui,fără să fi în- 
grijit să-i dea forma cea mai definitivă şi 


expresia proprie de gândire.Nu a tolerat 


niciodată să facă un lueru în care răspunde- 


rea lui să nu fie angajată cu totul când el 
iscălea. 

Din toate actele şi hârtiile Generalu- 
lui Cantacuzino pe care le posed ea moşte- 
nitor,cunose această meticulozitate şi aceas- 
tă conştiineiozitate a Generalului,aşa în- 
cât nu cred că dacă vre-o hârtie poartă is- 
eălitura Generalului Cantacuzino,să nu fie 
opera lui,ehiar dacă nu este serisă de el, 
să fie cel puţin dietată de el. 

Acuzatul : Rugăm să întrebaţi pe Dl.martor dacă 
ştie că Generalul Cantacuzino mi-a dietat 
mie o serisoare,eând era bolnav pe pat la 
Predeal,scrisoare pe care am publicat-o apoi 
în ziare şi dacă Generalul a văzut serisoa- 
rea,eare începea astfel: mă lupt eu moartea. 

s/in 








- 32 = 
Martorul : Generalul Cantacuzino nu mi-a spus 








a precis niciodată despre această serisoare. 


Ştiu însă că Generalul Cantacuzino a fost 






aşa de slab,eând era la Predeal,încât nu 






putea serie nimic cu mâna lui.L-am văzut 






în acel timp şi am primit dela e1 scrisori 





















scrise de alteineva. 

Generalul avea un fecior care se numeşte 
Constantin Raicu.Am eitit în ordonanța defi- 
nitivă că se atribue această cireulară,iseă- 
lită de Generalul Cantacuzino,lui Corneliu 
Codreanu. 

Acest Constantin Raicu,a fost la mine 
zilele acestea.A citit şi el aceasta şi mi-a 
declarat că a fost de faţă când această seri- 
soare a fost dictată de Generalul Cantaeu- 
zino lui Corneliu Codreanu. 

Omul acesta este în Bucureşti şi dacă so- 
cotuţi necesar,D-le Preşedinte,puteţi să-l 
chemaţi. 


9 Şedinţa se suspendă pentru 10 minute. 


La redeschidere : 

Av.Paul Iacobescu : D-le Preşedinte,ţin să vă 
adue la cunoştinţă că înţelegem să renunţăn 
încă la o serie de martori,lată această lis- 
tă: Vintilă Dongoroz.Să vă explie dece re- 
nunţăm la audierea D-sale ? Fiindcă d-sa 
era chemat pentru a răspunde la o întrebare 
pe care Dvs.aţi tranşat-o,astfel încât 






aceasta fiind tranşată,renunţăn. 






Deasemeni,renunţăn la D-nii: Simion Mehe- 






dinţi ,Prof.Dr.Gerota,General Grinţeseu,lon 






Cantacuzino,Dr.Topa,Inginer Gigurtu,lon Foti, 
./e 






peciie a 
ş => i 


NNE e oma 


Inginer Ion Ionieă,Const, Argetoianu, Arnold 
Roth. 

Domnule Preşedinte, deoeamâată alţi mar- 
tori nu sunt prezenţi,întrucât am renunţat 
la eei doi cari sunt aici.Stăruim însă în 
audierea celorlalţi martori,la eari nu am 
renunţat. 

Vă rugăm,Domnule Preşedinte,să interve- 
niţi ea eitaţiile să fie trimise,pentru eă 
suntem informaţi că ele nu au plecat în pro- 
vincie.Astfe1,D1.Vaida,eare este un martor 
principal,nu a primit eitaţia. 

Acuzatul : Domnule Preşedinte,ţin în special să fi 
aduşi martorii dela Ciue,Aceştia sunt mar- 


tori de fapt,oameni cu cari am luerat,nu 


sunt martori de bună purtare.Voese să dove- 
dese eu ei în special chestiunea eireulării 
făcută către informatori,eare este de im- 
portanță eovârşitoare în acest proces.Res- 
pectuos rog să binevoiţi a da ordin să fie 
aduşi. 

Preşedintele : Chestiunea este soluţionată prin 
unirea incidentului eu fondul.Intervenţiuni 
s'au făcut şi au să se mai facă. 

Acuzatul - Stăruim asupra lor. 

Procurorul : Domnule prim-preşedinte,cu oeaziunea 
incidentului asupra martorilor şi în special 
asupra neregularităţii notificării celor 4-5 
martori,la cari am renunţat,s'a tranşat aceas- 
tă enhestiune,dar v'am rugat atunci să-i ei- 
taţi ea informatori,potrivit art.309 din 
C.J.M.şi să binevoiţi să-i interogaţi,dacă 
sunt prezenţi. 


In eeiace priveşte pe martorul Ghiocel, 












= 34 16 


declar,dacă nu este prezent,eă renunţ la 






el,rămânând bine înţeles,ea potrivit ais- 






poziţiunilor din C.J.M.să se citeaseă de- 






elaraţiunea lui. 






- Este strigat martorul Ghioeel,şi nu 






răspunde. 


























Preşedintele : Să fie introduşi informatorii, 
dacă sunt prezenţi. 
Av.Lizeta Gheorghiu : D-le Preşedinte, întrucât 
în şedinţele precedente Dvs.nu aţi hotărât 
să fie citați aceşti informatori,în virtutea 
[8) puterii disereţionare,eu nu văd cum sunt 
prezenţi de azi dimineaţă aceşti martori, 
când n'au fost eitaţi. 
Ca să fie admişi,trebue să ne arate Dl. 
Procuror general ce înţelege să dovedească 
cu ei,iar noi să avem cuvântul pentru a 
diseuta această cerere. 
Procurorul + Aceşti informatori au fost eitaţi 
în calitate de martori.Lor nu li s'a eomuni- 
o eat că n'au fost admişi ea martori,ei ea 
informatori.Ei au venit şi,probabil,au stat 
tot timpul pe sălile tribunalulvi,aşteptând 
să le vie rândul să fie aduşi pentru audiere. 
Eu eer,onoratului Tribunal,ea potrivit art 
309 să-i audieze în cazul când sunt de faţă, 
considerând că au fost citați. 
Av.Lizeta Gheorghiv : D-le Preşedinte,niciodată 


nu s'a făcut apelul acestor martori şi mă 






mir totuşi că sunt prezenţi.Ar urma ca Dvs. 






să vă pronunţaţi astăzi asupra admiterii 






lor,în eontradietoriu eu noi. 






Procurorul : D-le Prim-Preşedinte,v'aşi ruga să 






binevoiţi a satisface cererea apărării şi 
./. 









PE 
ț i i 


ci i & LV 
anume să-i citați pentru şedinţa viitoare. 





Av.Lizeta Gheorghiu : Mai întâi să arate D1,Pro- 






curor General ce voeşte să stabilească eu 






aceşii martori,ea să vedem dacă Dvs.,D-le 






Preşedinte,Îngăduiţi şi dacă sunt eonelu- 






denţi,pentru ea eventual să ne opunen. 
























Preşedintele : Intrucât sunt prezenţi , Tribunalul 
în virtutea art.309,admite audierea lor ea 


informatori. 


- Este introdus informatorul Ion Hagiu. 
a Procurorul : Aceşti informatori cunose aetivita- 
tea acuzatului pe toate tărâmurile,Să ne 
spună ce cunoaşte în activitatea acuzatului 
în ce priveşte capetele de acuzare care i 
se adve în acest proces. 
Preşedintele : Vă rog formulaţi întrebarea pre- 
eis.Ce anume vreţi să dovediţi ? 
Procurorul ; Dacă ştie ceva în legătură cu eir- 
culările adresate către informatori 4 
, Informatorul I.Hagiu : Nu ştiu nimie de cireulă- 
2 rile acelea.Eu an fost membru al frăţiilor 
de cruce la Galaţi,când eram în ealasa 4-a 
p de lieeu.Am plecat din frăţie pe o chestiv- 
ne naţională : la o adunare a fost înjurat 
Mareşalul Averescu. 
Preşedintele : Acestea sunt chestiuni streine. 
Ce şti în legătură cu eirculările de cari a 
întrebat D1.Procuror ? 
Informatorul : Ştiu atât : am văzut ordinul dat 






de acuzat lui Mihail Stelescu ea să-l omoare 











pe Duca.In acest ordin spunea ..... 


Preşedintele : Nici aceasta nu interesează.Ce 






alte cireulări mai cunoşti ? 






./e 








: 


i 





zadue 





Informatorul : Cireulara prin care se dădea ordin 





să-l omoare pe Tituleseu,serisoarea lui 





Banea în care era înjurat acuzatul,pentru 





atitudinea lui teroristă şi îi spunea că 





nu se solidarizează cu el. 






Procurorul : Frăţiile de cruce,aşa cum erau orga- 





nizate,constituiau organizaţiuni secrete ? 





Informatorul : Da.Constituiau.Eran adunaţi în 





grupuri de 4-5,ne întrunean într'o după 

















masă, Sâmbăta,primeam ordine,avean un jură- 
mânt,eran legaţi să nu spunem nimie,nu aveam 
voe să lvăm contact eu nimeni decât eu men- 
brii Frăţiei.Cei cari erau doveaiţi că au 
spus ceva din ceiace se spunea în frăţii, 
erau pedepsiţi. +] 
Procurorul : Domnule Preşedihteyrenum, la ceilalţi 
informatori. i 
- Tribulilul ia acts 
Av„Patil Iacobeseu ; Facem o singură remarcă: pro- 
cedura eu martofii noştri absenţi este ne- 
complectă. 
Procurorul : Potrivit apt.290,această chestiune 


s'a discutat,iar Tribunalul s'a pronunţat. 


-Şedinţa se ridică la orele 12,10,anun- 


ţânâv-se cea viitoare pentru mâine la orele 9 



























25 Maiu 1938 
PROCESUL LUI CORNELIU CODREANU. 
A Continuarea sedintei de dimineată. 





Martorul Constautin larca,declară că a fost 
delegat de Şeful Siguranţei Generale, Cernat, să 
aibe diferite convorbiri cu Corneliu Codreanu. 
Ştie că Corneliu Codreanu s'a întâlnit cu Cernat 
în casele acestuia,de vreo 7 - 8 ori, 

Mar tort Genti alelă Biduăgagua declară că 
a avut pe Corneliu Codreanu ca elev în Compania 
sa,pe când acesta se afla la Liceul "Mânăstirea 
Dealului” din Cls.IV-a - VII-a. Arată că era un 
elev foarte bun şi iubit de camarazii săi.Marto- 
Ss rul îşi încheie depoziţia dâna referinţe bune. 
despre acuzat. 

“ Martorul Sever Dan,arată că a fost în legă 
tură personală cu Corneliu Codreanu în timpul 
guvernării partidului Naţional-Creştin.In acea 
epocă a căpătat însărcinarea din partea D-lui 
Vaida Voevod să aibă o întrevedere cu Corneliu 
Codreanu.Din această întrevedere nu a rezultat 
însă vreo legătură politieă între "Frontul Româ- 
5 nese" şi partidul "Totul pentru Țară", 






Martorul mai declară că,ordinele aate în tin- 






pul campaniei electorale âe către Siguranţa Gene- 






rală şi Inspectoratul Jandarmeriei nu erau consi- 






derate ca secrete,ba nai mult,ele erau discutate 





(CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 




















ntiana 





=> 


Una cireu semnată 


Cernsliu Z.Codroanum ln 22 Augus 1937, cu 


tacuzino Pr: fost 


zinra 


» Spr> publicare, « 3 ( Liu 


relulti 


lului Cantacuzine, 

kste îndeslnic tacuzino a ştiut vree- 
XăXĂSLAIRYRX poartă 
ătura 









chiar în publi 


Martorul Carol Weker,coresponăent la ziarul 






german: ""Vâelkischer Beobachter" declară că Cor- 
zi 






neliu Codreanu a fost supărat pe ei,pentrucă ei nu 






publicaseră o rectificare trimisă de sus nuni tul, 
588 eat 






referitoare la un articol,care din punct de vedere 


























al mişcării legionare,era eronat şi falş. 
Martorul Heinrich Ghica,declară că la sfâr- 
pi şitul lunei Decembrie 1937,Corneliu Codream i-a 
spus că în ziarul "Văelkischer Beobachter", a apă 
rut un articol injurios la adresa lui şi crede că 
e a fost scris de D1,Istrate Micescu. 
Deşi Corneliu Codreanu a cerut să i se pu- 
blice o rectificare,direcţia acelui ziar nu a 
făcut-o.De atunci,ştie că Corneliu Codreanu s'a 
supărat şi a spus că nu va mai primi pe nici un 
ziarist germane 
Martorul Dr.I.Cantacuzino, declară că, Genera- 
lul Cantacuzino redacta personal şi semna orice 
circulară dată de partia.Precizează că ştie că 
e susnumitul nu lăsa pe nimeni să serie în numele 
lui.Martorul mai ştie că,atunei câna Generalul 
p Cantacuzino era grav bolnav,i-a dictat lui Corne- 
liu Codreanu, scrisoarea intituală "Mă lupt cu 
moartea", 
Apărarea renunţă la următorii martori:Vintilă 
Dongoroz, Simion Mehedinţi ,Prof.Dr.Gerotta,G1.Grin- 
escu, Ion Cantacuzino, Dr. Topa, Ion Giugurtu, Ion 


Foti,Ing.Ion Ionică,Constantin Argetoianu, Arnold 






e Rott şi stăruie însă,să fie aduşi Ceilalţi martori 






la care nu înţelege să renunţe. 
Pr 







ocurorul cere să se citească depoziţia mar- 





torului Ghiocel, care lipseşte din şedinţă. 


./. 












iu! 
: ; a Ă 
Mai cere deasemeni,ca în conformitate cu 






Ş art.509 0.J.M. să se proceadă la audierea următo= 







rilor informatori: 


Informatorul Ion Hagiu,declară că,a făcut 





parte dintre membrii "Frăției de Cruce" din Galaţi 

























| dând era în Cls.IV-a de liceu.A părăsit această 
asociaţie pe o chestiune naţională. Arată Qum la 
adunări a fost înjurat Mareşalul Averescu. 

D1. Preşedinte intervine şi interzice infor- 
matorului să mai vorbească despre aceste chestiuni 
ca fiind străine de procese 

In continuare,acelaş informator declară, că 
a văzut ordinul dat de Corneliu Coâream lui 
Mihail Steleseu ca să-l omoare pe Duca, 

Dl. preşedinte intervine din nou şi omeşte 
pe martor să mai continue,arătâna că această 
chestiune nu interesează speța. 

Informatorul este întrebat că ce alte cir- 
culări mai cunoaşte. 

Acesta arată că mai ştie de o circulară prin 
& care se dădea ordin să fie omorât Nicolae Titu- 

leseu.Ştie deasemeni de o scrisoare a lui Banea 

„ în care era insultat Corneliu Codream, pentru ati- 

tudinea lui teroristă;cum şi că semnatarul m 
înţelege să se solidarizeze eu el. 

ACelaş informator mai arată că organizaţia 
"Frăția de Cruce" era o asociaţiune secretă şi că 
membrii ei se adunau în grupuri de 4-5 persoane, 


ce aveau deobicei consfătuiri în fiecare Sâmbată 






8 după amiază. 






Membrii acestei asociaţiuni primeau diferite 






ordine şi erau legaţi prin jurământ să nu comu= 






nice nimic din ceia ce ştiau.Le era deasemeni 
s/. 






interzis să ia contact cu mai mult decât un membru 
din acea organizaţie. 

Cei cari se dovedeau că au divulgat ceva din 
ceia ce se discuta în organizaţiile "Frăţiilor 
de Cruce" erau pedepsiţi. 

Procurorul declară că renunţă la ascultarea 


celorlalţi informatori, 
Şedinţa se suspendă la orele 12,10,până mâine 


26 Maiu 1938,orele 9 dimineaţa,pentru a se emite 


mandate de aducere a martorilor cari lipsesc. 
























TOMȚIIA 


Avocatul HOTINCEANU din Suceava căruia i sta 
fixat liu obligator şi care dispăruse dela donicili 


fiind arestat ulterior,cât timp a locuit în Capitală înain: 





te cu eva zile de începerea judecării procesului CQor- 


neliu Codreanu,in care interval a căutat să fie înscris 
printre membrii apărării,a locvit la Bucureşti în str, 
Luiggi Cazavillan No.9 la Delnea Ilie funcţionar la Pre- > 


fectura judeţului Suceava,Manolovici Cornel funoţionar 





la Pri Hladiuc liatei funcţionar la Casa 
Pensiilor,cari toţi trei ocupau o cameră la mansardă,Del- 
nea şi Vanolovici sunt veniţi în Capitală pentru a urma 
cursurile Centrului de Pregătire technică profesională 


administrativă, 
























25 Maiu 1958 


PROCESUL LUI CORNELIU CODREANU. 
- ZIUA Ill-a - 


Şedinţa se deschide la ora 10. 
Sebastian Radovici, avocatul apărării, depune 


registrele din care se, constată ce fonduri „a avut 
Legiunea. 


Zazie TI ordine de idei,mai comunică preşe-= 
dintelui că,conform art.37 din Legea Liniştei 
Publice,el poate interzice dela început publicarea! 
desbateri lor unui proces şi roagă ca acele gazete 
Ce au falşificat adevărul acestor desbateri,să 
se ia măsuri contra lor. Aceasta, întrucât, apăvarea 
are de luptat cu o acuzare legală,tar şi cu una 
[e monstruoasă a unei prese răuvoitoare.Ziarul "In- 
formaţia" relatează că D1.General Constandache 
d ar fi depus că "Corneliu Codreanu ar fi fost ames- 
tecat în complotul asasinilor lui I.Gh.Duea" lucru 
inexact. 
Av.Lisette Gheorghiu se plânge că a fost 
făcută de un anumit ziar "că este avocata Komin- 
ternului", lucru cu totul inexact,deoarece ea a 
fost avocata a 14 muncitori,care au fost toţi 


e achitaţi ca nevinovaţi. 






Preşedintele declară că va lămuri, comunicând 






aceasta şi Ministerului de Interne şi roagă tot- 






odată pe reprezentanţii presei aflători în sală 






să fie obiectivi în desbateri, deoarece în caz 
./. 









CS IER 









contrar va fi nevoit să-i evacueze. j 
e Apărarea comunică numele martorilor la cari 






nu poate renunţa. 






Iuliu Maniu, spune Că în ţara noastră nu sunt 






două partide cari să fie opuse ca ideologie, cum 






este partidul său şi al D-lui Corneliu Codreanu. 

























"Ideologia legionară este pentru totalitarism 
şi pentru dictatură,eu sunt contra dictaturei, 
în orice formă s'ar prezenta.Corneliu Codream 
este pentru alianţa cu Germania,pe când eu sunt 
pentru cea cu Franţa - Anglia.Corneliu Codreanu 
e este antisemit.Eu nu cred că se poate rezolva o 
problemă prin persecuţiuni;neamul românese nu are 
nevoie de un sistem de persecuţiuni pentru a-şi 
afirma drepturile sale şi viitorul său", 
In continuare arată că a ajuns la pactul de 
neagresiune cu Corneliu Codream contra guvernului 
Tătărăscu, deoarece în concepţia sa un stat ca să 
poată prospera,românii fiină cu toţi adânci mo- 
narhişti este necesar "oa între Națiune şi Coroa- 
e nă să existe un contact direeti. 
Aci intervine preşedintele,care adresânădu-se 





+ martorului îi spune următoarele: 

"D-le Maniu,această chestiune nu interesează, 
este o chestiune pur politică care interesează 
cadrele de partid,ci nu procesul în sine." 

Martorul în continuare, explică"că este vorba 
de o concepţie politică,care ne-a e-a întrunit it pentru 
a înlătura Camarila. din jurul Coroanei". 

La) De aci încolo, prezidentul nu-l mai lasă să 






continue, Spunânădu-i: 






"D-ie Maniu am terminat chestiunea”. 





Iuliu Maniu adaogă că,a urmărit personalitate 
./. 






lui Corneliu Codreanu, văzând că este cdrect, ein- 


stit şi foarte sincer.Nu l-a cunoscut personal 
decât cu ocazia pactului de neagresiune, 

In alegerile din 1927 declară că a fost în 
posesiunea unor ordine date de Siguranţa Generală 
şi Jandarmerie,ce conţineau măsurile de siguranţă 
luate de guvern cu acea ocazie.Explică,că era un 
uz Constant ca asemenea acte să le aibă şefii de 
grupări politice. 

Nici odată în convorbirile pe cari le-ă avut 
cu Corneliu Codreanu n'2 reeşit că acesta dorea 
să vină la guverneNu-l crede capabil de acţiuni 
subversive, întrucât nu ar fi stat cu e1 de vorbă. 

Politica externă nu a discutat-0 cu Corneliu 
Codream în amănunţime,dar a căutat să-l convingă 
să fie alături de Franţa, 

Mişcarea legionară a lucrat totdeauna pe faţă 
şi nu a putut constata nici oâată că este o orga- 
nizaţie secretă. 

Procurorul întreabă pe martor: 

"După părerea Dvs. D-le Maniu,venirea la pu- 
tere a partidului "Totul pentru Țară" desigur că 
nu ar fi avut consecințele acelea la cari Dvs, 
trebuia să tindeţi ?" 

La aceasta martorul răspunde "că partidul său 
dorea să vină la putere şi că deci nu dorea să 
vină acel al partidului "Totul pentru Țară", 

In încheere,martorul roagă să i se arate 
stenogramele cu privire la cele ce a declarat, 
cerând în acelaş timp că dacă vor fi date publiei- 
tății,cenzura să nu taie din ele,iar în caz că nu 
se va putea,să nu fie publicate deloc. 


Şedinţa se suspenăă pentru cinci minute. 


hi: 


Î 





pa 


Sa e A 


Dle 


Horia 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi. Publicaţii 


1/1 Fierăscu 


Procesul Ion Zelea Codreanu 
Sedinţa de Joi 25 Mai 1938a- 
„Sedinţa se deschide la ora 11 sub preşedânţia d-lui prim 
preşedinte col, Mag, Dunitru Constantine- 
Este introdus acuzatul, 
Cosmovici: Domnule preşedinte, am cere foarte respector cuvân= 
tul, întrucât este vorba de un fapt foarte important care urmea- 
ză a se lămuri şi de care, potrivit art,309 din legea dv, organi- 
că, credem că putem uza şi-l putem dovedi, 
Jată desprece este vorbaț veiu fi foarte concise 
In principiu, aşa cum s'a apărat inculpatul, şi cum am 
arătat şi noi, nu putem răspunde decît de ceeace pleacă dela noi, 
de ce a scris inculpatul, cum a soris şi ce a semnat el, Inoulg- 
patul recunosgte tot ceeace a scris el, dar ceeace nu este dela 
el, a spus că nu poate să recunoască, A spus: La mine au venit 
multe lucruri, era lume multă, s'au adunat multe şi nu pot să 
răspund dece a venit din afară înăuntru, Pentrupe pleacă dela 
mine, îmi asum toată răspunderea, | 
Ei bine, una din ptesele care formează un capăt principal 
de acuzare şi care ne vine din afară «în ceeace ne priveşte pe 
noi- este o piesă nesemnată, dacă vă aduceţi aminte,ăâgi mă refer 
la ea- care constitue fundamentul scuzaţiei incadrate în arte209 
punctul 4, Nu va fi nevoe de nioio şedinţă secretă, pentruoă 
voiu evita axk anumite pasagii. 
Vă aduceţi aminte că era o scrisoare ciudată, inooherentă,, 
despre care acuzatul a spus că, cu mintea lui limpede gi cu te- & 
1ul lui clar de a scrie, nu pricepe aumxa cum ar fi putut să 


conceapă şi să sorie aga ceva, Dv, vă amintiţi că inculpaţul a 


spus că piesa aceasţa nu este scrisă de el şi a adăogat: am fe- 


ricirea că piesa aceasta nu este sorisă la maşină, oi de mânăş 
oăoi poate într'o zi mă va ajuta Dumnezeu să găsesc între cei 

18 milioane de locuitori ai acestei ţări, pe cel care a soris-o 
şi mi-a trimis-o, ca săeă întreb ce a gânâit cfînă mi-a soris-o 
şi mi-a trimis-o, ca să mă pună mb astăzi sub o astfel de ori- 


bilă acuzare” 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


1/2 


Ori, ceeace era frapant în această s0biaoate adu două 
expresiuni, nu expresiuni technice şi nici raţionale, Erauîntr'a- 
devăr lucruri curioase de tot, Iată, citesct fraza: 

"Graţie unui nou sistem economic de îmbogăţire mutuală 
prin ceeace numim econonie automată, vom putea realiza cele mai 
legitime deziderate naţionale şi internaţionale." 

Si d1, Codreanu a remarcat aci că sunt două expresiuni 
cări isbeao: "îmbogăţire mutuală” şi "economie aturomată"i Multe 
lucruti pot fi automate, dar economia nu, Este ceva snoâhezenţ, 

Ei bine, se întâmplă că, umblând prin ţară,în toate păr- 
ţile ca să adunăm probe, ne cade o carte în mînă, cartea d-lui 
Rădulescu Tamir, doctor în ştiinţe economice şi insppetor în 
Ministerul Educaţiei Naţionale, carte întitulaţă:"Neocooperaţia” 
iar dedesubt soris ca sub titlu, "Bconomie autombtă" gi "Imbogă- 
ţire mutuală", 

Desigur că imediat am luat carbba şi am au examinaţ-o, 

Si mai este încă un lucru, onorat Tribunal, este noroculeoă aceas 
tă oarte poartă o dedicație a autorului, către persoana căreia 
i-a fost trimisă, dedicație scrisă cu mâna: "Domnului Marinescu, 
cu toată simpatia. Tamir,l Decembrie 1936", Avem deci şi un scris. 
pomnule preşedinte, dela început vă rugăm'să luaţi noti 
de acest lucru: Noi nu facem niciun fel de afirmaţiune, dar în 
oficiul nostru sfânt de a apăra un om, în a cărui cinste reden, 
noi suntem obligaţi să supunem judecății dv, gi acest luoru. Noi 
nu spunem: Aşa s'eu întîmplat lucrupile, dăr rugăm să fie chemaţi 
dl. Tamir şirMapinescu, ca să dry iai 

Iată ce este caracteristic: Prefaţa, care arată cuprinsul 
cărţii :"Cuvânt înainte". "In primăvara anului 1935 am conceput 
"Neocooperaţia”, ca o completare a unei alte lucrări rămase nepu= 
blicate "La cit6 cooperaţive" comunicată la Montpellier încă din 
1923 savantului economist Charles Gide, Valoarea ideii de neoocoo- 
peraţie 


(citeşte) 





..... Şi în fine, urmează fraza care este exact fraza din sori- 
soare: "Rezultatele surprinzătoare la care ajungeam, atunci, în 
1925" -<era o întrebare care îl preocupa de mult pe dl, Tanire 
"prin sistemul de îmbogăţire mutuală, întemeiat pe avantajele 
excepţionale ale economiei automate, "eta, şi iată gi fraza din 
scrisoare:"Graţie unui nou sistem economie de îmbogăţire mutu= 
ală, ceeace noi numim economie automată," 

Deci, este frapantă,Onorat Tribunal, această asemănare, 

In fine, iată o dorinţă a lui de a comunica oamenilor res 
ponsabili din această ţară, conducătorilor, această idee de în- 
bogăţize mutuală şi de economie automată: 


"Dar în ultimul timp, complicaţiuni ....... 


(citeşte) 


e... Oamenilor cu răspundere," 
In sfârşit, mai este unuă Rinxpagajii pasaj tot aşa de 
frapant: "Dar în timp ce în Germania, intransigentul Hitler se 


sufocăygi.aga mai departe, 
(xitagină 


magistrat 
Dle»prim procuror mailânag, Xumitra Ionescu Radu: Chestiunile acestea le 


veţi utiliza la fonâ, 
Dl, Horia Cosmovici: Citesc mai departe: "Cu credinţa neclintită în pu 


terea mântuitoare a adevărului ,.... 


(citeşte) 
. 
nt 
lipsurile inerente," 


Deci, oceeace-l interesa pe autor gi dece este plină toată. 


p 


cartea, sunt: economia automată şi solidaritatea naţionalăe 
Mai departe: "Sistemul de îmbogăţire muluali al neoco= 


operaţiei întemeiat pe ..... 
(citeşte) 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


Codreanu nce? 


ră" „de sub 


enea,îÎn aces: 


5 pag. 6-14 ș 


e: şi le vom exemplifica 


cu urnătorul c2 


Intr?un raport 


zar" d n judeţul Roz 
n2î ,—dos.nr. 19 ştie că 2 
acun un_rzze 





paramilitare 





38"Corpul legion: 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi Publicaţii 


..... În una gi aceeaş instituție," 
Deci, conchid: Aceast: piesă, sonisoarea oare se găseşte 


în ultima pagină a dosarului Mo.III, constituie un principal ca= 


păt al acuzării, calificati sub arte209 punctul 4 şi are acelag 


conţinut, caracterizat prin două expresiuni, două idei pare nu 


reprezintă nimic din punct de vedere gtiinţirio,..,..... 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii Publicaţii 


R.2/1 Devhani s-Popescu 
26.5.938. Î 4 


DI. avocat Cosmovici (apărare) : ..., Mu reprezinti nimic din punct de yede- 
re ştiinţific, "Economia automată” şi "îmbogățire mutuală", 
fraze identice, in scrisoare şi in dedicație. Vă rugăm să 
observați această frapantţă apropiere, iar pe de altă parte, 
faptul că ve prima pagină se găseşte e dsăicaţie scrisă ou 
mâna. Veţi vedea astfel şi dv,, comparând scrisul, în spe- 
cial literele caracteristice, p=ul, de exemplu şi cifrele,- 
veţi vedea exact aceleaşi caractere, De asemenea, veţi 0b- 
serva în dedicaţia către Marinescu, aceiaşi pornire a lite- 
Trei m,- avem un m şi in scrisoarea dela dosar,. veţi vedea 
apropierea frapantă între scrisul din dedicație şi felul 
scrisului din sorisoarea dela dosar, 

Vă rugăm , prin urnare, să Winevoiţi a dispune,- in- 
trucât stă la Bucureşti,- şă ciţarea acestui domn Tanir, să 
vină să dea explicaţia, dacă d-sa a conceput şi a scris 
scrisoarea dela dosar şi felul în care a venit această sori- 
soare le d1,Codresnu,- dacă s'a găsit aplo, 

In acelaş timp, rugăm să fie citat şi d1.Marines- 
cu, căruia i se dedică această oarte, oa să vină şi d-sa să 
ne explice, 

In sfârşit, dacă veţi crede de cuviinţă, cerem 
să ne dnţi şi posibilitaţea unei expertize, de către e per- 
soană care se uricepe,- veţi vedea frapanta asemănare,- să 
spună dacă scrisoarea e incr minată şi dedicaţia au sunt 
sorise de una şi smeiagi mână. 

Dar toate aceste lucruri, după cun şi faptul 
da a cere d-lui Tanir o scrisoare sorisă de mâna d-sale 
sau să scrie în faţa noastră o soriseare,e toate aceste 
fapte, incă odată, le punem din punotul de vedere al pro- 
bităţii, sub care vrem să prezentăm acest proces, în felul 


umător : 


Nu putem arăta cum s'au petrecut lucrurile, dar 


sunt aşa de izbitoare aceste lucruri, incât, vă rugăm să 


binevoiţi a primi crnoluziile noastre şi a aâmite toate 





CNSAS Ș: 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi. Publicaţii 


Devhanis-Popescu, 26.Y, 


cele trei capete de 


w" Corneliu Codreanu ; Domnule Prim-Preşedinte, văfreg să-mi daţi 


voie să adaog câteva cuvinte , 

Una din piesele cele mai grave care aruncă asupra 
vieţi ata şi onoarei mele e lumină urâtă şi pe care se 
bazează acuzaţia, după o instrucţie de o singură zi, este 
această scrisoare, 

Eu nu puteam să dovedesc cu altceva în faţa dv, 
decât cu cuvântul meu de onoare, n'am avut altă posibili- 
4aţe, De aceia v'am cerut respectos ca să se fotografieze 
această scrisoare, în nădejăea că Dumnezeu mă va ajuta să 
pot descoperi pe autore 

Qu cinoi minute îndinte de a se incepe şedinţa, 
Dumnezeu mi-a ajutat, fiinâcă a apărut această carte, care 
conţine idei din scrisoarea respeotivă şi care cuprinde 
şi o dedicație, de unde se poate vedea, nu de către un ex- 
pert, dar de orice om de bună credinţă că este exact ace- 
laş soris din sc isearea care mi se atribue mice 

Dognule Preşedinte şi onorat Tribunal, vă 
puteţi inchipui ce ar ri fost dacă această saiitiibea ar 
fi venit mâine, după ce dv. mt'aţi fi condamnat pe mine, 
pentru această chestiune pe care eu nu puteam sto dove- 
dese. 0e era de viaţa mea 2 zu eram conâmnat la moarte 

9 morală şi aproape fiziăă.. 
Dl „Prim-Preşedinate : Vă roe să lăsaţi aceastae 


Acuzatul Corneliu Codreanu : Şi intreb unde ar fi fost şi conştiin- 


va âv, când aţi ri putut să mă condamaţi pe o asemenea 
chestiune, 

Be accea, cer respectes onoratului Tribunal 
să binevoiască a da posibilitate să scap de această a- 
cuzaţie; fiinăcă noi vă aducen dovezi precise şi ca 


scris şi ca conţinut, în privinta autorului acestei 


so-iseri, 


Vă predăm cartea. 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii Publicaţii 


)ephani s-Popescu 


Domnule Preşedinte, este drept, potriai 
vit art,309 din codul justiţie militare, părţile poţ 
cere tribunalului anuniţe probatorii, iar domnul Preşe-= 
dinte are facultatea să aprecieze dacă ele sunt conclu- 
dente sau nu, 

Socot că probatoriul care vi se cere astăzi 
este neconcludent, in sensul ci apărarea va avea posi- 
bilitatea in fonă să-şi desvolte apărarea pe baza aces- 
tei ici i pe ma a prezentat-o, incât astăzi nu mai e 
nevoie de a £ aduce alţi informatori, 

De altfel dv. n'aţi soluţienat incă incidentul 
unit cu fondul, Dv. retr'gându-vă în Camera de delibera- 
re, aveţi desigur posibilitatea să ajungeţi la acest 
probatoriu, în cazul când nu veţi avea elemente sufi- 
ciente de apreciere, : 

Concluziile mele sunt pentru respingerea ce 
reriie 


Dl avocaţ Hentzescu (apărare) ; Domnule Preşedinte, onorat Tribunal, 


i] 
socotim că chestianea care s'a adus acun in faţa dYe 


este prea gravă pentru a se trece uşor asupra ei, 
Este vorba, cun a spus şi Corneliu Codreanu, 
de o piesă prinoipală, care formează obiectul acuza- 
ţiunii de provocarea revoluţiei sociale in România, 
Când noi venim cu această Si apă: prin care 
vren să.dovedin că actul incriminat nu ne gparţine 
mouţ! ci unei persoane străine, când, în acelaş timp, 
vrem să  dovedim modul cum acest act incriminat a 
fost căsib in biroul nostru,- prin urmare e dovadă 
pertinentă care duce imediat la riksipirea socestei 
acuzaţiuni aruncată lui Corneliu Coărgania/ nă nir 
cum d1.Procuror General, intr'o PE ERte 
să aibă repercusiuni atât de gravă asuvra enorabilită 
şii unui om, în sarcina căruia se piăică e acuzaţiu- 
me: aţât de gravă, mă miră, zic, cun dl.,procurer ge- 


neral, sinzur, nălăuzii de sentimentul dreptății, 





Re 2/4 25.5. Dephani s-Fopescu 


nu se asociază la cererea noastră, pentrucă acest domn 
Tanir să fie chemat in faţa dv, şi să depună, jurână pei y 
cruce, ca să putem descoperi sdevirul, 

Domnule Preşedinte, onorată Qurte,este vorba 
nu numai de expertiza grafică pe care dv, puteţi s'e 
faceţi singur in fața instanţei, este vorba de ceva mai 
mult :; o dovadă concludentă care să şteargă în faţa dvs, 
toomai una din piesele cele mai grave, de care desigur 
dă că dl, procuror general se va lega în acest proces, 

Si vă intreb, cum poate âl.procuror general să 
ne ceară nouă avocaţilor arărării să pledim in acest pro ces, | 
când nu eYejiposibilitatea ca in prealabil să spulberg/'in i 
faţa âv, toate acuzaţiunile cars se aduc, printr'o pbă 
concludentă. 

iltfel ce rămâne in faţa dv.? Rămâne afirmaţiu- 

nea moastră că sclisoarea este a d-lui Tenir, dar o afi 


ţiune pe care n'am dovedit-o încă, Aşa incât dovada 


pebtinentă o cerem în faţa dv, şi în baza drepturilor dis- 


creţionare pe care le aveţi, dv, trebue să păşiţi lao 
instrucţiune completă in acest proces, 

D-ra Lisette Gheorghiu (apărarea); 
ritului dv, de echitate, care, in baza art.309, a ingă- 
duit ieri, citarea in faţa onoratului Tribunal a unor mar: 
tori, a căror depoziţie era absolut necesară pentru apă = A 
rare, 

Vă rugăm să binevoiţi a aprecha ou acelaş girit de 

echitatțe şi asupra cererii/ noastre de astăzi, 

Dl, Prim-Pregedinte :  Suspend şedinţa pentru deliberare, 


- Sedinţa se suspendă, 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


21. Floru şi D1, Leontescu 


- La redeschidere, Î 0 
/ 


21. Prim Procuror : zzxxxBentru motivele care se vor vedea, Tribunalul respinge 
incidentul. Reţine însă cartea pentru'o avea în vedere. 
D-ra Lisetta Gheorghiu: D-le Preşedinte, vă rugăm să binevoiţi a viza pagina 
cu dedicatţa. 

21. Paul Iacobescu : D-le Preşedinte, în ceea ce priveşte audierea restulat 
martorilor, csubscrişii apărători a d-lui Cornelui Zelea Codreanu, 
respectuos vă rugăm să binevoiţi a lua act că stăruim în audierea 

tuturor 
martorilor şi informatorilor, la care nu am renunțat în mod 
expres, toţi aceştia fiind absolut necescri apărării, în care 
scop vă rugăm din nou să binevoiti a lua toate misurile legale 
pentru aducerea lor spre audiere. 
prezent 
In acest sense depunem la dosar taie, semnată de noi, 

D1. Prim Preşedinte Colonel Wagistrat Dumitru Constantin: Pribunalul constatând 
că nu mai e nici un martor, dă cuvântul d-lui Comisar Regal. 

D1, Horia Cosmovici: D-le Prim Pregedinte, înainte de a începe d1, Prim Procuror 
desvoltarea rechizitoriului, vă rog să-mi permiteţi să ridic un 
incident cu privire la valorificarea &repturilor noastre în re- 
cure. De altfel, nu-i dăm nici o desvoltare şi depunem mumai pe- 
tiţia,pe care vă rog să-mi îngăduiţi să o citesc, 

D1, Prim Preşedinte: Eu nu pot să primesc o petiție acum, 

D1. He Consmovici: Vă rugăm foarte mult să ne daţi voe să o citim. 

“O D-le Preşedinte, 

" Subeemnaţii,apărători at “-lui Corneliu Zelea Codreanu, 
avem onoare a formula următorul incident de calificare: greşit 
am fost încadraţi în art. 192 alin. 1 şi 2 gi art.190 CoQ.Penal, 
deoarece această infracţiune prevede periclitarea eiguranțăi 
exterioare a Statului, Intr'adevăr, art.191, punctul 1 zice : 

» Dejine fără calitate acte prevăzute de art.190; ori art .190 
în tot cuprinsul lui enumeră acte privind siguranța exterioară 
a Statului, Nici nu ar putea fi altfel, deoarece atât art.191 


cât şi art.190 sunt cuprinse în cap.I, care poartă titlul :" 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii. Publicaţii 


" Crime şi delicte în contra siguranţei exterioare a Statuluin 

Pentru crime în contra siguranței imterioare, Codul are 
un capitol special încerând cu art.204, 

Astfel că, atât din actele ce se impută, cât şi din de- 
poziţiile de martori, toate ordinele ce sunt incriminate n'au 
nimic de a face cu sâguranța exterioară a Statului, ele fiind 
numai simple măsuri de poliţie interioară. 

Mai mult, când legea zice: deţine” nu înţelege altceva 
decât că deţine fără să şi stransmie, adică nu spune că nu ar 
fi nevoe şi de intențiune. S'ar opune la ace-sta art.126 C „P, 
al cărui cuprins este precis; în sensul că pentru crimă trebue 
intenție. 

Zot astfel greşit s'a calificat şi pentru art.209 punct 4 
C.P. , fiindcă nu există nici o probă, dar absolut nici una, 
care să arate vreo legătură cu o persoană sau asociaţie cu 
caracter internaţional, după cum nici o probă că s'au primit 
instrucţiuni sau ajutoare cu scopul pregătirii unei revoluţii 
sociale, 


Pentru art.210 încadrarea este pi mat flagrantă, căci do- 


A PR RT 27 AA 


e vezi sdrobitoare/pe nimeni Corneliu Zelea Codreanu, necum să 


fi avut ca scop provocarea unui războiu civil în țară”, 
FE. Aceasta este formularea pe care am dat-o petiției noastre. 

Dl . Prim PregedintezColonel magistrat Dumitru Constantin: Aceasta este 
chestiune de fonă. 

Dl. Horia Cosmovici: D-le Preşedinte, este necesară această petiţiune atunci 
când vom face recure la Casaţie. 

DI. Prim Procuror Maior magistrat Ionescu Radu: In ceea ce priveşte in- 

cidentalecare s'au ridicat le voi combate cu ocazia desvol- 


tării rechizitoriului, Ultimul incident ridicat nu formează 


decât o chestiune de pledâarie, 
D1. Prim Preşedinte Colonel magistrat Dumitru Constantin: Tribunalul constată 


că aceasta formează însăşi fondul procesului, Iau însă act de 
depunerea cererii. Dl. Prim Procuror are cuvântul, 
— Urmează rechizitoriul 





Din, "Sazzatia del Se Aaa 
25 Mai 19538 

(organ semi-ofieios) 
Torino. 


PROCESUL DIN_BUCUREŞTI . 


Cea de a doua zi a procesului lui Codreanu s'a 
desfăşurat în acelaş cadru de linişte şi de ordine. 

Se audiează mai mulţi martori printre care şi 
Generalul Antonescu, fostul Ministru de Ră: Războiu în 
eabănata og aaa aia a portat cât a 
fost Ministru, a avut mai multe întrevederi cu Codrea- 
nu şi a putut să-şi dea seama că acesta a fost preocu- 
pat numai de binele naţiunei. Exclude ipoteza că, Co- 
Greanu ar fi putut pregăti vreodată războiul civil şi 
aminteşte că în timpul campaniei electorale din 1938 
când au fost mai mulţi morţi, spre a calma spiritele, 
Codreanu s'a declarat dispus să se retragă din lupta 
electorală. In depoziţiile sale fostul Ministru de 
Războiu susține chiar şi buna credinţă a lui Codreanu 
şi exelude că acesta ar fi putut trăda ţara. Fostul 
secretar al Preşedinţiei de Consiliu, în Guvernul Go- 
ga, Hodoş, confirmă ceea ce a declarat Generalul An- 
tonescu. 

O depoziţie care a suscitat o vie curiozitate 
a fost aceea a Generalului Racoviţă, fostul comandant 
al jandarmeriei, Generalul declară că a fost unul din 


tre organizatorii complotului făcut, pentru ad aducerea 


, Ca 1 II 38 
în ţară a Principelui Carol, azi Regele ro 


acest scop el a întrebat pe Codreanu, în calitate de 
reprezentant al tineretului român,dacă este de acord, | 
deoarece reîntoarcerea Principelui... 

La acest punct Preşedintele a întrerupt pe nar- 


tor. 








26 Maiu 1938 


















PROCESUL LUI _CORNELIU_CODREANU 
— ZIUA IV-a - 





Şedinţa s'a deschis la ora 11, 


Avocatul Cosmovici susţine că în conforni- 
tate cu dispoziţiunile art.309 C.J.M.,preşedinteld 
are puteri discreţionare şi poate să dispună 
aducerea tuturor martorilor În luminarea cauzei 
ce se desbate. 

Arată că Corneliu Codreanu este acuzat po- 
trivit dispoziţiunilor art.209 pt.4 C.P. sus- 
ținându-se că ar fi pregătit revoluţia internă. 

Această acuzare se sprijină pe un memoriu 
ce s'a găsit la e1 cu ocazia percheziţiei domi- 
ciliare. 

Corneliu Codreanu afirmă că acest memoriu 
nu este scris de el,că 1'ar fi primit dela un 
anonim şi astăzi posedă dovada acestei afirma- 
țiuni. 

In timpul instrucției a cerut să se fotogra- 
fieze multiplicânâu-se memoriul încriminat şi 
astfel să se poată urmări cine este autorul lui. 


Providența a făcut ca mai înainte cu cinei ni- 





nute de a se deschide şedinţa de astăzi,să-i par- 





vină o lucrare intitulată "Neo-cooperaţia". In 





această lucrare se găsesc fraze asemănătoare cu 





cele din memoriul despre care se face vorbire în 
dosar Vol.III. 







./e 












Apărarea cere să fie citat imediat D1. Tanir, 


e care esie autorul acestei lucrări şi funcţionează 






în prezent ca inspector la Ministerul Educaţiei 






Naţionale.Pe aceiaş carte se află o dedicație 






a autorului către un oarecare Marinescu, Se roagă 





a fi citat şi acest domn Marinescu, deoarece caraa- 







terul scrisului âin dedicație se aseamănă foarte 






mult Cu cel din memoriul încriminat. 



















F Corneliu Codreanu cere insistent Ivibuna- 
lul să admită aducerea acestor nartori, deoarece 
crede că nu poate fi trimis în cenă,atunci cână 

e sunt dovezi de nevinovăția lui. 

Procurorul cere respingerea incidentului. 
Avocatul Henţescu se asociază cererii fă- 
cută de Corneliu Codreanu, susţinână că nu este 
o chestiune de expertiză,ei o dovadă coneludentă. 
Avocata Lisette Gheorghiu cere să se aducă 
martorii dela Ciuc. 
- Tribunalul intră în deliberare la ora 11,20. 


Tribunalul după deliberare,respinge inciden- 
Le) tul, 
Avocatul Cosmovici ridică un nou incident,eu 
- privire la calificarea faptelor, susţinână că gre- 
şit a fost încaârat în dispoziţiunile art.191 = 
292 c.e. 
Arată că nu există nici o probă de vinovăţie 
pentru faptul prevăzut şi penat de art.209 pt.4 


C.P. Acelaş lucru şi pentru crima prev.âe art.210 






C.P.,arătână că nu există nici o dovadă care să 






Liu] confirme acuzaţiunea adusă lui Corneliu Codreanu 






de a fi înarmat vreo persoană, în vederea deslăn- 






ţuirii răsboiului civil. 






Preşedintele replică apărătorului,că această 





CNSAS p, 
Direoţia Cercetare, 
Expoziţi. Publicaţii — 


ioza IV; 


Bucovin?, 


do un_com nt _logioniza, va 


»tizoţi în cinci conpnii,o comp? 


bndoze fo-mato din 65 compini ia 


o:nto din câto doui plu- 


st.ucţiini,Prin -ctul constitutiv do1- 13 
fost numit comanâint 51 scostui cozp milita 
Aloxndzu C:ntrouzino, 
din Indzoptoz p-ovodo podopso pontiu sbntozi disci.pli- 
2Anâu::ilo 


meli 


ala azmatoi 
133( Dos. 


1 fostilo:i 





- 3 
discuțiune nu poate fi luată în considerare şi 
rezolvată pe cale de incident.Ea urmează a fi 
să în cursul pledoariilor odată cu discuţia fon- 
dului. 
La ora 11,35 se dă cuvântul procurorului; 


care îşi desvoltă rechizitoriul. 





! i ] i = i SS Ai ca X 
NIN MUEIDD Vo: IDNEZA EEE pasi EZAAI) ase EXCIEC EET FOB TIE CORNI 10000) 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 





Judecata 





Publicaţii 


s 
j 
Ş 


CNSAS 
Expoziţii 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


singur 


nărturi sesce 


pot ru vit 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


aAs5u— 


car 


menea condițiuni 
concludente pentru 


le acuzatului,nici dopozi-— 


an că aboa acum puton intra în des- 


ăşi a procesului. 
Domnule m Presedinte şi onorat Tribunal,ce fel de 
„proces judocăn noi astăzi ? Esto oare vorba de o faptă întâi: 


plătoare,osto vorba de o infracţiune obişnuită? Nu domnilor, 


a dosvolt 
nici nu pot 
că nu le inca- 
drăm în asa 1] acţiunea > a fost ace 1 acţiune? O tur- 
burare adâncă a liniş - ț conru po 


tului, o pr e a sufl Or, 4 inare 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 





CNSAS d 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi. Publicaţii 


străin 


Abon 
ae ADO2 


doveni 89 


printr?o0 1 


ŞLUNI 


ZU Cu LOL: 
parl anent 
rnctorul unor 2cte de favoare, Şi i avem 
surint3 cu caro sta lucra donme= - 
condi-— 
nu von 


fost 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii Publicaţii 


Zelinski 


suflotul poporului nostru, 


tânărul Codroanu, 


Wătură a 


pretins vreodată că 


dovadă în 





CNSAS sd 
Direcţia Cercetare, 
— Expoziţi. Publicaţii — 


lui Codreanu sunt 


scrisori, S?a 


fost foarte curios st 


acesta dosare câta- 
Codreanu era 


acestor pro— 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


ot cugatat, preg? 


inpotriva unor niniştri, 

i asupra jidani- 

spoci7lo eo făcenu,s'au pro— 

„ Intrunire în casă conspirativ ,ra- 
prinşi, mărturisesc, Codreanu nărturi-— 
pe miniştri; între ” şi nu ragre- 

ncepe onul cariera. 

țzonăn imediat 


cteristic 


Şi Codreanu 


dotunituri 





Cabinet 
Airou/ 2(parmat! 
| 
| 


| Arel Mou3k 
vol DS 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, - 
Expoziţii Publicaţii — 





falul de narșuri n 
rtul 


Mutaro.Iotă câtova pasagii 
cuibului "Alcazar",grupul 15g onnr studonţase Romanați 


ă,poinâine şadin 
Imul de patru k.lomatri cu 
80.122 cu ocazia parastasului în că 


mult o șarjă pontru 3ducaţia color 


m _porn.t din Vlă 
mo_ cânt înd.lirnăr:.ţi da jandormi nn -juns 14 nino,unde 


24Î0 pars 


aşteptau 
să-i opronscă, Am _rocurs 12 o _stratogoni,2an postat 





u Codre-nu,nun=i 


orginiziţ:iuni »—şi complect 


sen2.ul oacelor uns: 


5 ) v-uni 1l2g.0n2r2; 
susnumi.tul > utili Ş „mul procedeu „lor d> subminare 
a.Btotolor,tororisnul,caro c-rietor 
pol:tiea în ultima1> 


L j Progătire 


» teror.stă 





primul rând din punct ae 





CNSAS 
Directia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


Ce 


rturisite, 


lui Codroa- 


924. Dup onro- 


cari e cu poliţia din Inşi, Codreanu se retrage 


pe muntele ! e est astă t re în nunţii 


Ce e a ni st1c1sn 3 t românesc fa 


cu toţi: 
patriotisnul,iati 


pribegin în lunea, 





2s381-— 


3 
INCer- 


frun- 
onoare. Au fost 
519, Au fost decoraţi cu 


t% solidarizare, 


Cul Z0Tri 


cu denunţă 


nunţ“ se odi- 


Cruzine 


d> sufa- 


cun 


e) 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 





oxista îndoială as 


ochii de ruşine. 


cunoscut istoria 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


un DIN0or 


sub autoritatea 
un copil care esta 
tninY 1 reuniuni în caro 21 poartă un 
adevărat 


2 





Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii — 


iul 


Yi 


vor 


ujba dosoreera- 


comunica 1] 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi. Publicaţii 


aât de 
ascultat 


trecătoare, 


e o hotărâre să pentru noi 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
—  Expoziţi, Publicaţii 


l eclara ţiune, 


care 








torogitor din 


Caranica) prin dee văii legon ră Crucoa Alhă2f rispunsul 12 
intorogator din 30,1V.938 »pg. 14 vers 


3. Roconpond> materna ic i nt d..n 30 





Iui:.o 1936 în vrloare a2 1.500 13: notă > go 1 Cant cuz:.no, 
penvru pr.mar-> sumii. do ma. sus,"'aropt doniţie pentru nicadori. 
din parte” Corpului 12 7 sotol s+Nr.16 Ogrinjn raportul 
din 30 Aprilia 3 or Vergului” Nr.10 pontru co-— 
1 "pontru nicadori"(Dos.nr.165 Ogrinja pag...) 











—— 
p TI un 
să şi nurin.(Dos.nr. 


inț=lo ] 





"Jurinântul 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


casta 


irmmă acum prin af unor documen! rte era cumente 


lui Codreanu, un ivi onorat 


ite un lucru. Cecac 


contra 


străine, vine 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii _ 


cte vizate 


recunos 


această posibilitate 


din arhiva autorităţilor,Si ascnenoa 
Ascmenea cte nu au st contcestnte 


n 


patizant 


modul de procu- 


obținute şi de- 





„CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi. Publicaţii — 














cuiburile de tre şeful 
luare de cunoştinţă, 


mie, prin şefii de 


Noesc si _înşele 





să ne trădeze, Se mut... face servicit 


şi fără trădare şi fără 


ornedliu Z.,Codreanu", 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
= Ego Pula 


către slujbagi 
stinăda ci a voit 
adică toţi 
oamenii Sur n form ii ti ? i oamenii lui 
voj a 
artizanii 


âcri erau 





Direcţia Cercetare, 
Expoziţii Publicaţii 


discu- 


procurat "an 2te 


drept? 


nu 


aplică 


“aflat asomar 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii — 


"eonfidențial personal!" 
conturat în dispoziţiuni specia 


țiale, Că 


cun a fost 


minent sau de 


ta âzcât 


toare 


organizaţia ocnâusă 


act soerat şi £ 


prin măsurile 


a autoritatoa în 


Ministerului Intarr 


a înlătura pericolul 


uveranitataa 











CNSAS 


Direcţia Cercetai 
Exootil, Pubieaţi 


statului, prin 


ptul matorial 


alt două in- 


exclusiv la si 


fi preeurat sau 
zică o acţiuna 


cu întinăzre 


logiuitorul a vrut să 


in lsgătura cu un stat 


nc a 


toxtul tipic al crim-i ccntra 





rocurat 





rsoană | 








cz Co 
ia Cercetare, 
Est ua 


——.— 


Au reproduc 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
eo PUI 


multiplicitatoa acte- 


care sincure 





CNSAS 
Directia Cercetare, 
Expoziţi. Publicaţii — 


asupra lor 
puş 
dovzdase 
gusit asomenza 
ascunse dacă nu 
svrătira, Dar actul cal mai im- 
răsvrătiroa osta organizată corpului 
1938 sub donumiren 
nație quasinilitară, cu 


primiţi în corp 





Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 








6. Circul-rz 





O ment litito spocaifică "Bu 





lag10- 


+ nr.4, cu instrucţiuni, 1 org ni— 
Să > Muşcol in 23 August 1937 (dos.nr.15 ing.0limo, 
nr.3), spun: 109 2 faptă ao o mârşovio fără pereche v- 
în z.un Zi NO :StRo ou 
e) 


Pa 


g>norilul Cant 3cuzino 
( 


dos.nr. 15-2 png.61) 


adăugată 11 silbăticin ru- 
Il : dI80rL8să s0 Vor 
păra pe loc _ cun vor puta2 


vor ava2 12 înd>nînă,f 3 po AgrasoriN, 








"Dacă nz 














CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi. Publicaţii 


scop numai 
pantru 

parta, prin 

eal pontru 


>nsti-— 





CNSAS 
Direcția Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 





Direcţia Cercetare, 
Expoziţii Publicaţii 


urna Tr e 


tă pentru ma 


im ceru 


dlui pentru a 





„CNSAS ,, 
Direcţia re, 
Expoziţi. Publicaţii — 


i Ea N 


ES E = N a a a L 3 


(4 


sur 


tari cu 
stat i punca 


Domnule 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii Publicaţii 


către unii 
itatea lor foşti 


ieta asupra 


ionale 

tuturor color ce simt 

în armonioasă conlu- 
efaste şi dorinţi de glorie, 


noștri, 


>ozi ţiunile arti- 


209 punctul 4 şi 210 din codul penal, 




















Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


26 Maiu 1958 





La percheziţia ce se face tuturor celor cari 
intră în localul Tribunalului Militar, asupra agro- 
nomului Munteanu Constantin,din comuna Boboe,dud. 
Buzău, 5?& găsit un revolver "Browning" cu trei 
focuri,din Care unul introdus pe ţeavă. 

Avea permis de port armă din anul 1925,eli- 
berat de către autorităţile din Galaţi. 

O0.Munteanu era chemat cu mandat de aducere 
la instrueţie,pentru altă afacere decât procesul 
lui Corneliu Codreanu. ii 

A fost arestat şi condus la Prefectura de 
Poliţie,pentru a i se adresa acte de trimitere 
în judecată, 


26 Maiu 1938 


Se înaintează alăturat,după note stenogra- 
fice,continuarea procesului Corneliu Zelea Co- 


dreanu,ce se judecă de către Tribunalul Militar 


al Corpului II Armată,şedinţa din ziua de 26 Mai 


a.,c. —- dimineaţa. 











Av.Horia Cosmoviei : D-le Preşedinte,an cere foar- 


PROCESUL CORNELIU ZELEA CODREANU 

























- Ziua IV-a - 


26 Maiu 1938 - dimineaţa 


Las 


Şedinţa se deschide la ora 11. 


Este introdus acuzatul. 


te respectos euvântul,întrucât este vorba 
de un fapt foarte important care urmează a 
se lămuri şi de eare,potrivit art.309 din 
legea Dvs.organieă,credem că putem uza 
şi-l putem doveai. 

Iată despre ce este vorba : voi fi foar- 
te concis. 

In principiu,aşa cun s'a apărat inculpa- 
tul,şi cum am arătat şi noi,nu puten răs- 
punde decât de ceiace pleacă dela noi,de ee 
a scris inculpatul,eun a scris şi ee a sem- 
nat e1.Inculpatul recunoaşte tot ceiace a 
seris el,dar ceiace nu este dela el,a spus 
că nu poate să reeunoască.A spus: La mine 
au venit multe lucruri,era lume multă,s'au 
adunat multe şi nu pot să răspună dece a 
venit din afară înăuntru.Pentru ce pleacă 
dela mine,îmi asum toată răspunderea. 


Ei bine,una din piesele care formează un 





capăt principal de acuzare şi care ne vine 





din afară - în ceiace ne priveşte pe noi - 





este o piesă îesemnată,dacă vă aduceţi amin- 





te - şi mă refer la ea - eare constitue fun- 






damentul _ acuzaţiei încadrate în art.209 
e/is 



































punctul 4.Nu va fi nevoie de nici o şedinţă 
secretă,pentrueă voi evita anunite pasagii. 

Vă aduceţi aminte că era o scrisoare 
ciudată,ineoherentă,despre care aemzatul 
a spus că,cu mintea lui limpede şi cu felul 
lui elar de a scrie,nu pricepe cun ar fi pu- 
tut să conceapă şi să serie aşa ceva.Dvs.vă 
amintiţi că inculpatul a spus că piesa aceas- 
ta nu este scrisă de el şi a adăogat : "am 
fericirea că piesa aceasta nu este serisă 
la maşină,ei de mână,căei poate într'o zi 
o mă va ajuta Dumnezeu să găsese între cei 

18 milioane de locuitori ai acestei ţări,pe 
cel care a scris-o şi mi-a trimis-o,ea să-l 
întreb ce a gândit când mi-a seris-o şi mi-a 
trimis-o;ea să mă pună astăzi sub o astfel 
de oribilă acuzare". , 
Ori,ceiace era frapant în această seri- 
soare,erau două expresivni,nu expresiuni 
teehnice şi nici raţionale.Erau într'ade- 
le) văr două lucruri curioase de tot.lată,ei- 
tese fraza : 

"Graţie unui nou sistem economie de în- 
bogăţire mutuală prin ceiace numim economie 
avtomată,vom putea realiza cele mai legitime 
deziderate naţionale şi internaţionale". 

Şi D1.Codreanu a remarcat aci că sunt 
două expresiuni cari isbese: "îmbogăţire 


mutvală" şi "economie automată" ! Multe 






[] lueruri pot fi automate,dar econonia nu.Este 





ceva ineoherent. 
Ei bine,se întâmplă că,umblână prin ţară, 





în toate părţile ca să adunăn probe,ne 





cade o carte în mână,eartea D-lui Răduleseu 
RA, 






































Tanir,doctor în ştiinţe economice şi iînspee- 
tor în Ministerul Educaţiei Naţionale,earte 
intitulată "Neoeooperaţia",iar dedesubt era 
seris ca sub titlu "Economie automată" şi 
"Imbogăţire mutuală". 

Desigur că imediat am luat cartea şi am 
examinat-o.Şi mai este încă un lucru,onorat 
Tribunal,este norocul că această carte poartă 
o dedicație a autorului,eătre persoana căreia 
i-a fost trimisă,dedicaţie serisă eu mâna: 
"Domnului Marineseu,cu toată simpatia. Tanir, 
1 Decembrie 1936". Avem deci şi un seris. 

Domnule preşedinte, dela început vă rugăm 
să luaţi notă de acest lueru: Noi nu facem 
nici un fel de afirmaţiune,dar în oficiul 
nostru sfânt de a apăra un om,în a cărui 
cinste credem,noi suntem obligaţi să supunem 
judecății Dvs.şi acest lueru,Noi nu spunem: 
Aşa s'au întâmplat lverurile,dar rugăm să 
fie chemat D1.Tamir şi D1.Marineseu ea să 
explice. 

Iată ce este caracteristie: Prefaţa,care 
arată cuprinsul cărţii: "Cuvânt înainte"."In 
primăvara anului 1925 am conceput "Neoeoope- 
raţia",ea o eompleetare a unei alte luerări 
rămase nepublicate "Le eite cooperative", 
comunicată la Montpellier încă din 1923 savan- 
tului economist Charles Gide.Valoarea ideii de 






Naoeooporaţie 1. se anca dacie oaia aie a 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 











Noonbri> 1936, 
Codr>?nu (dos.nr.16 pn 9...) nutorul rofurindu- 


ntroro2 Ronân 





aculo şi rentru- 


fnoo u 2 dosonoara,n2 von 





conducere a Statului Român» 





Pentru a înaîrji în lupte p pontru n; 


fi> ge2tn 6. oxocutat or1oo dino 4 > 0912 căpaten 
to înstrucy uni js 
cuprinzând numele porsoanzlor, arate 3 fi vorsiri 
scopul q> 
conducător: 


nc4,d"torită măsurilor do procnuţ.uno 


tablouril> nominale d: proscrişi 





































fraza din scrisoare: "Rezultatele surprin- 


zătoare la care ajungem,atunei,în 1925",era o 

e întrebare care î1 preocupa de mult pe D1.Ta- 

mir - "prin sistemul de îmbogăţire mutvală 

întemeiat pe avantajele excepţionale ale eco” i 

nomiei automate",ete.şi iată şi fraza din 

scrisoare: "Graţie unui nou sistem economie 
de îmbogăţire mutuală,ceiace noi numim eco- 
nomie automată". 

Deci,este frapant,Onorat Tribunal,această 
asemănare. 

La) In fine,iată o dorinţă a lui de a comuniea 
oamenilor responsabili din această ţară,eon- 
dueătorilor,această ideie de îmbogăţire mu- 
tuală şi de econonie automată 


"Dar în ultimul timp,complieaţiuni ...... 


(eiteşte) 
oamenilor cu răspundere". 

[e] In sfârşit,mai este unul dintre pasaje, 
tot aşa de frapant: "Dar în timp ee în Ger- 
mania, intransigentul Hitler se sufocă" şi 
aşa mai departe. 

Procurorul : Chestiunile acestea le veţi utiliza 
la fond. 

Av,Horia Cosmoviei : Citese mai departe: "Cu 
credinţa neelintită în puterea mnântuitoare 


a adevărului sc... cneeeeeeeeeeeee 





lipsurile inerente". 
Deci,ceiace-l interesa pe autor şi dece 
YA 



























este plină toată eartea,sunt: economia auto- 
mată şi solidaritatea naţională. 
Mai departe: "Sistemul de îmbogăţire mu- 


tuală al neococoperaţiei întemeiat pe ...... : 


în una şi aceiaşi instituţie". 
Deci,conchid: ACeastă piesă,serisoarea 
eare se găseşte în ultima pagină a dosarului 
Nr.III,constitue un principal eapăt al acu- 
e zării,ealificată sub art.209 punetul 4 şi 
are acelaş conţinut,earacterizat prin două 
expresivni,două idei care nu reprezintă 
nimie din punet de vedere ştiinţifie ..... 
"Economia automată" şi "îmbogăţire mu- 
tuală",fraze identiee,în serisoare şi în 
dedicaţie.Vă rugăm să observați această 
frapantă apropiere,iar pe de altă parte,fap- 
tul că pe prima pagină se găseşte o dedica- 
o ţie serisă eu mâna.Veţi vedea astfel şi 
Dvs. „comparând serisul,în special literele 
earacteristice,p-ul,de exemplu şi eifrele,- 
veţi vedea exact aceleaşi caraetere.Dease- 
menea,veţi observa în dedicaţia către Mari- 
nescu,aceiaşi pornire a literei m - avem 
un m şi în scrisoarea dela dosar,- veţi 
vedea apropierea frapantă între serisul din 


dedicație şi felul serisului din scrisoarea 







a dela dosar. 
Vă rugăm,prin vrmare,să binevoiţi a dis- 





pune, Întrucât stă la Bucureşti,eitarea aces- 





tui aomn Tamir,să vină să dea explicaţia, 





dacă d-sa a conceput şi a seris serisoarea 
=/a 











































dela dosar şi felul în care a venit această 
serisoare la D]1.Codreanu,- dacă s'a găsit 
e acolo. 

In acelaş timp,rugăn să fie citat şi Dl. 
Marinescu,căruia i se dedică această carte, 
ca să vină şi D-sa să ne explice. 

In sfârşit,dacă veţi crede de ewviinţă, 
cerem să ne daţi şi posibilitatea unei ex- 
pertize,de către o persoană care se prieepe,; 
veţi vedea frapanta asemănare,să spună dacă 
serisoarea e încriminată şi dedieaţia nu 

e sunt scrise de una şi aceiaşi mână. 

Dar toate aceste lucruri,după cun şi fap- 
tul de a cere D-lui Tamir o serisoare scrisă 
de mâna D-sale sau să serie în faţa noastră 
o serisoare,- toate aceste fapte,încă odată, 
le punen din punctul de vedere al probi- 
tăţii,sub care vrem să prezentăm acest pro- 
ces,în felul următor :, 

Nu putem arăta cum s'au petrecut lueruri- 

lasă le,dar sunt aşa de izbitoare aceste lueruri, 
încât vă rugăm să binevoiţi a primi conelu- 
ziile noastre şi a admite toate cele trei 
capete de cerere. 
Acuzatul : Domnule Prim-Preşedinte,vă rog să-mi 
daţi voie să adaog câteva evvinte. 

Una âin piesele cele mai grave care 
aruncă asupra vieţii şi onoarei mele o lu- 
mină urâtă şi pe care se bazează acuzaţia, 
după o instrucţie de o singură zi,este 
această serisoare. 

Eu nu puteam să dovedese eu alteeva în 
faţa Dvs.decât eu cuvântul meu de onoare,n'a 
avut altă posibilitate.De aceia v'am cerut 

e/e 


e: CS aa 
mi Se ANR 88 































| 
| 
| 


7 


respectuos ca să se fotografieze această 





serisoare,în nădejdea că Dumnezeu mă va aju- 
ta să pot descoperi pe autor. Le 
Cu einci minute înainte de a se începe 
şedinţa, Dumnezeu mi-a ajutat,fiinacă a apă- 
rut această carte,care conţine idei din seri- 
soarea respectivă şi care cuprinde şi o de- 
dicaţie,de unde se poate vedea,nu de către 
un expert,dar de orice om de bună credinţă eă 
este exact acelaş scris din scrisoarea eare 
) mi se atribue mie. 

e Domnule Preşedinte şi onorat Tribunal,vă 
puteţi închipui ce ar fi fost daeă această 
carte ar fi venit mâine,după ce âvs.m'aţi 
fi condamnat pe mine,pentru această chestiune 
pe care eu nu putean s'o dovedese.Ce era 
de viaţa mea ? Eu eram condamnat la moarte 
morală şi aproape fizică .... 

Preşedintele: Vă rog să lăsaţi aceasta. 

Acuzatul : Şi întreb unde ar fi fost şi conştiin- 
le) ţa Dvs.când aţi fi putut să mă condamnaţi 

pe o asemenea chestiune. 

5” Deaceia,eer respectuos onoratului Tribunal 

să binevoiască a da posibilitate să seap de 

această acuzaţie,fiindcă noi vă aducem dovezi 
precise şi ca seris şi ea eoneţinut,în pri- 
vinţa autorului acestei serisori. 

Vă predăm cartea. 


Procurorul : Domnule Pregedinte,este drept,potri- 






[> vit art.309 âin codul justiţiei militare, 


părţile pot cere tribunalului anumite proba- 






torii,iar D1,Preşedinte are facultatea să 







aprecieze dacă ele sunt coneludente sau nu: 





Socot eă probatoriul care vi se cepe as- 





Av+Hentzeseu : Domnule Preşedinte,onorat Tribunal, 
























SET. Tea 


tăzi este neeoneludent,în sensul că apărarea 
va avea posibilitatea în fond să-gi desvolte 
aaa ei prea 
apărarea pe baza acestei cărţi pe care a 
de Să ; 

prezentat-o,ineât astăzi nu mai e nevoie de 
a se mai aduce alţi informatori. 

Dealtfe1,Dvs.n'aţi soluţionat încă inei- 
dentul unit cu fondul.Dvs,retrăgânâw-vă în 
Camera de deliberare aveţi desigur posibili” 
tatea să ajungeţi la acest probatoriu,în 
cazul cână nu aveţi elemente suficiente de 
apreciere. 

Concluziile mele sunt pentru respingerea 


incidentului. 


socotim că chestiunea care s'a adus aeum 
în faţa Dvs.este prea gravă pentru a se 
trece uşor asupra ei. 

Este vorba,cum a spus şi Corneliu Codrea- 
nu,de o piesă principală,eare formează obiee- 
tul acuzaţiunii de provocarea revoluţiei 
sociale în România. 

Cână noi venim cu această piesă prin care 
vrem să dovedim că actul incriminat nu ne 
aparţine novă,ei unei persoane streine,când, 
în acelaş timp,vrem să dovedim modul cun aces 
aet încriminat a fost găsit în biroul nos- 
tru,- prin urmare o dovadă pertinentă care 
duce imediat la risipirea acestei aeuzaţiuni 


aruneată lui Corneliu Codreanu,mă mir cum 





D1.Procuror General,într?o chestiune care 





poate să aibă repercusiuni atât de grave asu- 





pra onorabilităţii unui om,în sareina căruia 





se ridică o acuzaţiune atât de gravă,nă miră, 






zie,ecum Dl.procuror general,singur,călăuzit 




































de sentimentul dreptăţii,nu se asociază la 
cererea noastră,pentru că acest domn Tanir 
să fie chemat în faţa Dvs.şi să depună, 
jurână pe cruce,ca să putem deseoperi ade- 
vărul. 

Domnule Preşedinte, onorată Curte,este 
vorba nu numai de expertiza grafică pe care 
Dvs.puteţi s'o faceţi chiar în faţa instan- 
ței,este vorba de ceva mai mult: o dovadă 
eoneludentă care să şteargă în faţa Dvs. 
toemai una dir piesele cele mai grave,de 
e caredesigur că Dl.procuror general se va 

lega în acest proces. 
Şi vă întreb,eum pâate Dl.procuror gene- 
ral să ne ceară nouă avocaţilor apărării 
să pledăm în acest proees,eând nu aven po- 
sibilitatea ca în prealabil să spulberăn în 
faţa Dvs.toate acuzaţiunile care se aduc, 
printr?'o probă eoneludentă. 
Altfel,ee rămâne în faţa Dvs.? Rămâne 
o afirmaţiunea noastră că serisoarea este a 
D-lui Tamir,dar o afirmaţiune pe care n'am 
dovedit-o încă.Aşa încât dovada pertinentă 
o cerem în faţa Dvs.şi în baza drepturilor 
disereţionare pe cari le aveţi,Dvs.trebue 
să păşiţi la o instrucţiune compleetă în 
acest proces. 
Av.Liseta Gheorghiu : Domnule Preşedinte,nă 
adresez spiritului Dvs.de eehitate,eare,în 
a baza art.309,a îngăduit eri,eitarea în faţa 






onoratului Tribunal a unor martori,a căror 






depoziţie era absolut necesară pentru apă- 






rare. 
Vă rugăm să binevoiţi a aprecia eu ace- 
da 





a Eee eee MIZERE BORA SAL RSS EEE 





0 a 





















a EDT DZ E 
laş spirit de echitate şi asupra cererii | 
noastre de astăzi. 
E) Preşedintele : Suspend şedinţa pentru deliberare. 
Şedinţa se suspenâăă. 
La redeschidere : 

Procurorul : Pentru motivele cari se vor vedea, 
Tribunalul respinge incidentul.Reţine însă 
cartea pentru a o avea în vedere. 

Av.Lizeta Gheorghiu : D-le Preşedinte,vă rugăm 
să binevoiţi a viza pagina cu dedieaţia. 

Av.Paul Iacobeseu : D-le Preşedinte,în ceiace 

Eee priveşte audierea restului martorilor,sub- 

scrişii apărători ai D-lui Corneliu Zelea 
Codreanu,respeetuos vă rugăm să binevoiţi a 
lua act că stăruim în audierea tuturor mar- 
torilor şi informatorilor,la care nu an re- 
nunţat în moă expres,toţi aceştia fiind ab- 
solut necesari apărării,îÎn care scop vă 
rugăm din nou să binevoiţi a lua toate măsu- 
rile legale pentru aducerea lor spre audiere. 

[e] In acest sens depunen la dosar prezenta 

eerere semnată de noi. 

Preşedintele : Tribunalul eonstatână că nu mai e 
nici un martor,dă cuvântul D-lui Comisar 
Regal. 

Av„Horia Cosmovici : D-le Prim Preşedinte,înainte 
de a începe D1.Prim Procuror desvoltarea 
rechizitoriului,vă rog să-mi permiteţi să 


riâie un incident cu privire la valorifica- 






rea drepturilor noastre în recurs.De altfel, 






nu-i dăm nici o desvoltare şi depunem 





numai petiția pe care vă rog să-mi îngăduiţi 







să o citese. 


Preşedintele : Eu nu pot să primese o petiție 





acume 





Av.H.Cosmoviei : Vă rugăm foarte mult să ne daţi 
voie să o citin. 

D-le Preşedinte, 
"Subsemnaţii,apărători ai D-lui Corneliu 
Zelea Codreanu,avem onoare a formula următo- 

rul incident de ealifieare: greşit an fost 
încadraţi în art.191 alin.1 şi 2 şi art.190 
Cod.Penal,deoarece această infracţiune pre- 
vede periclitarea siguranţii exterioare a 
Statului.Intr'adevăr,art.191,punetul 1 zice: 
"Deţine fără calitate acte prevăzute de art. 
190; ori art.190 în tot cuprinsul lui enună- 
ră acte privind siguranţa exterioară a Sta- 
tului.Nici nu ar putea fi altfel,deoarece 
atât art.191,eât şi art.190,sunt cuprinse 
în cap.I,care poartă titlul : "Crime şi 
delicte în eontra siguranţei exterioare a 
Statului”. 

Pentru erime în contra siguranţei inte- 


rioare,Codul are un capitol special, începând 
cu art.204, 
Astfel că,atât din actele ce se impută, 


cât şi din depoziţiile de martori,toate or- 


dinele ce sunt îneriminate n'au nimie de a 
face cu siguranţa exterioară a Statului, 

ele fiind numai simple măsuri de poliţie iîn- 
terioară,. 

Mai mult,cână legea zice: "deţine" nu 
înţelege altceva decât că deţine fără să fi 
transmis,adică nu spune că nu ar fi nevoe 
şi de intenţiune.S'ar opune la aceasta art, 
126 0.P.,a1 cărui cuprins este precis; în 
sensul că pentru crimă trebue intenţia. 


Tot astfel greşit s'a calificat şi pentru 





- 12 = 

art.209 punet.4 C.P.,fiindeă nu există nici 
o probă,dar absolut nici una,care să arate 
vre-o legătură eu o persoană sau asociaţie eu 
caracter internaţional,după cum nici o probă 
că s'au primit instrueţiuni sau ajutoare 
eu scopul pregătirii unei revoluţii sociale. 

Pentru art,210 încadrarea este şi mai 
flagrantă,căci dovezi sdrobitoare arată că nu 
a înarmat pe nimeni Corneliu Zelea Codreanu, 
necun să fi avut ea seop provocarea unui 
răsboi civil în ţară", 

Această este formularea pe care am dat-o 
petiţiei noastre. 

Preşedintele : Aceasta este chestiune de fond. 

Av.Horia Cosmoviei : D-le Preşedinte,este necesa- 
ră această petiţiune atunci când von face 
recurs la Casaţie. 

Procurorul : In ceiace priveşte incidentele eare 
s'au ridicat le voi combate cu ocazia des- 
voltării rechizitoriului.Ultimul incident 
ridicat nu formează decât o ehestiune de 
pledoarie. 

Preşedintele: Tribunalul constată că aceasta for- 


mează însăşi fondul procesului.Iau însă aet 


de depunerea cererii.D1.Prim Procuror are 


cuvântul. 


- Urmează rechizitoriul. 








26 Maiu 1958 


PROCESUL LUI CORNELIU CODREANU. 








După redeschiderea şedinţei (ora 18,30) ia 
cuvântul Av.Cosmovici, eare analizează, în ârept, 
acuzaţiunile ce se aduc lui Corneliu Coâreanu. 
Susţine că nu există nici o piesă la dosar,care 
să justifice procesul ce se desbate astăzi. 

Discută diferenţa noţiunii aşa cum a fost 
înţeleasă de legiuitor, între crima de trădare şi 
spionaj. 

In continuare, încearcă să denatureze inter- 
pretarea art.191 C.P., susţinând că faptul de a 
fi primit un ordin cu caracter secret ce emana 
dela Comandamentul Jandarmeriei, nu poate atrage 
vreo culpă penală,acuzatului. 

Apărătorul se întreabă dacă transmiterea 
unei telegrame lui Hitler sau Mussolini poate fi 
considerati drept o încercare de a se pune în în- 
țelegere cu o putere străină,pentru a provoea 
un răsboiu civil. 

Reanintind că în ultimele alegeri parlamen= 
tare, Corneliu Codreanu a avut 66 deputaţi parti- 
zani legionari, ajunge la concluzia că acesta nu 
avea nevoie de revoluţie "întreg viitorul îi stă- 
tea în faţă”. 

Nu a luat parte la congresul naţional german; 


şi în această situaţie cum s'ar putea susţine 










































Aj tai a A CNSAS 


ti) RES Sa | Asau Direcila Cercetare, 


Expoziţi, Publicaţii — 











V, 


rinoscu,şoful do post 
către co-— 
ordinul din 17 


plutoni rul 


imaş Jud.I1fov. 


al cuibului "Bari2— 
In 


N.:gru spun: oxocut aro2 
e Bucur-şti. şi comerciantul 
bâlecascu nr.17 Bucureşti. 
Raportul şofului qo cuib nr.16 cătro Sectorul II 
Bucureşti ,a. ț plutonicrul Cristea Dumitru şi pe sorgen- 
poescu Oproa,ca d ani ai 1og_onar.lor, 





ndrosată 











| 









existenţa unei înţe 








şi o putere străină ? 


In ceea ce priveşte acuzaţiunea isvorâtă 






din conţinutul menoriului aflat la percheziţia 






domiciliară,apărătorul repetă că în ultimul mo= 






ment,au descoperit pe autorul acestui memoriu în 






persoana D-lui Rădulescu Tanir. 






Discutâna descoperirea celor 38 arme şi 100 






grame alice,se miră cun s'ar putea susţine că 






acest armament ar putea servi unei revoluţii. 






Judecătorii sunt invitaţi să examineze hâr- 






tiile găsite la Corneliu Codreanu,pe care le apre- 






Ciază a fi utile unor şcolari de cursul primar şi 






nu sustrase dela Marele Stat Major,aşa cum sus- 






ține acuzarea,prin informatorii mişcării legio- 






nare. 










Harta cu regiunea Rucărului,pe care erau 


trasate mişcările trupelor În zona de nanevre, 






aparţine Inginerului Clime,care în calitatea sa 






de ofiţer de rezervă putea să le aibă,fără nici 
$ un prejudiciu. 
Avocatul Caracaş face apel la conştiinţa 








A judecătorilor,arătână faptele eroice ale acuza- 






tului. Reaminteşte episodul cu desfiinţarea stea- 






gurilor roşii ale comuniştilor ce se ridicaseră 






în văzul autorităţilor, în oraşul Iaşi,şi înlo= 






cuirea lor cu drapelele tricolore. 






Cere un verdict de achitare, 






Av.Radovici Sebastian afirmă că în rechi- 






Ss zitoriul procurorului a reeşit că,Corneliu Codrea- 






nu a pus stăpânire pe sufletul tineretului din 






Cauza misticismului lui.Judecătorii au la înde- 






mână tot materialul din care se poate constata 






loialitatea acestei mişcări.Citează în sprijinul 
ss 





afirmaţiunei s ele 10 porunci legionare.CQi- 
teşte cin cartea "Şefului de Cuib" descrierea 
jurământului. După două mii de ani,Corneliu Qo- 
dreanu afirmă o nouă morală deăootrină istorică. 
Opera lui Corneliu Codreanu pregăteşte geneeraţia 
care mâine va fi chemată să apere existenţa şi 
continuitatea acestui Stat.Ce interes aveţi oare 
să prezentaţi altfel pe acest doctrinar ? De luni 
de zile există asociaţia "Foştilor Luptători? 
legiunea "Moţa şi Marin".Ei bine,în acest timp 
aţi avut de instruit vreo infracţiune făcută de 
această organizaţie ? Răspunsul nu poate fi decât 
negativ.Deţinerea de acte interesână Siguranţa 
Statului,0 singură întrebare vă pun "De ce legea 


vorbeşte de cetăţean român ? fiindcă numai un 


- 
Cetăţean român poate fi în posesia unor acte.Dar 


secretul cuprins în asemenea acte stă la disere= 
tia Dvs, Să apreciaţi dacă are caracterul unui 
act secret. 

Care ordinul de a aresta pe legionari,fn 
propaganda electorală priveşte măsuri contra 
Siguranţei Interne a Statului ? Desigur că nu; 
este o afirmaţie prea eftină,pe care o face domnul 
procuror, fără să o poată doveai. 

Ce calitate avea Corneliu Codreanu să. deţină 
aceste acte ? Avea această calitate a unui şef 
de partid cu 500.000 aderenţi,care reprezintă o 
parte destul de însemnată din sufragiul poporului. 
Şi dacă suveranitatea este capul Statului,apoi 
sufragiul este al poporului. Atunei,dacă un partid 
care cuprinde cea mai mare parte âin popor, este 
foarte explicabil şi normal ca partizanii lui 
să informeze pe şef de tot ce se unelteşte contra 

./e 





mişcării lui.Vă aduceţi 

nească din 1907,când s*au omorât atâţia ţărani 
pentru motivele sfinte,când Ion Brătiam a luat 
dosarele cu toate cercetările făcute după ce a 
plecat dela putere şi le-a dus la el acasă.şi 
când a fost întrebat în Parlament unde sunt âo- 
sarele cu Cercetiri,a răspuns: "Eu le-am luat 
în calitate de şef de partid".D-lor de ce oare 
un ordin banal adresat unui şef de corp şi tran- 
smis în copie lui Gorneliu Codreanu, putea să 
stea la e1 ? 

Pentru ce să aveţi Dvs. astăzi motiv să spu= 
neţi că Corneliu Codreanu este culpabil de tră- 
dare ? Mă mir cum D-1, procuror a pus în discuţie 
crima contra lui Duca,când ştiut este pentru 
această presupusă faptă, Tribunalul l-a achitat. 

Este autoritate de lucru judecat, şi nu domnul 
procuror este acela care trebuie să slăbească 
ideia de dreptate.S'a vorbit în ordonanța âefini- 
tivă şi rechizitoriu de rapoarte şi credean că 
aduceţi dovezi sârobitoare,argunente hotărâtoare. 

Dar ce a-ţi spus:"Corneliu Codream a avut 
informatori.Dar ce au făcut aceşti informatori ? 
Au adus dela Marele Stat Major sau Siguranţa Ge= 
nerală acte secrete ? De ce nu a-ţi cercetat care 
sunt aceşti informatori,de ce nu a-ţi luat măsuri 
contra lor prevăzute de lege ? Naţi putut cer- 
ceta pentru că n'aţi avut ce.Au fost numai insi- 
nuări. Aţi mai vorbit de înarmarea legiunei.Ridicol 


să susţineţi că timp de luni de zile mişcarea le- 


Bionară s'â înarmat.Cu ce ? Să vă citese raportul 


D1.General Bengliu din 17 Aprilie 1938, prin care 
se spunea că: "potrivit ordinelor primite dela 


./e 





EI 


SI Bas 
IESI INUSIEPRSEE IOEESEE AEZPEDAR, EEDAPISTI IESE EET ET ScIea 


centru, fiecare legionar urma să se înarme 
câte o armă." 

Oare cu 16 arme,14 carabine,50 arme âe vână 
toare,2 arme de salon,2535 cartuşe,2 baionete şi 
2 pumnale,putea să se înarmeze Corneliu Coâreanu 
cu legionarii 1lui,500.000 la număr,eare 1'au 
votat în alegerile trecute ? 

Ridicol domnule procuror general | 

Domnule procuror, unde aţi găsit depozitele 
de arme ? 

Cu nişte arme ruginite,niei una la 1000, le- 
gionari,asta e înarmare ? De ce nu i-aţi adus 
în instanţă pe aceşti înarmaţi ? Vă faceţi ridicol 


Domnule procuror general dacă i-aduceţi ca con- 


plici.V'aţi mulţunit să-i daţi în judecată pentru 


port ilegal de arme.Luaţi bine seama domnule pro= 
curor;în casa lui Corneliu Codreanu m'aâţi găsit 
nici o armă.S'ă vorbit de organizarea subversivă. 
Dar cărticica "Şefului de Cuib" a fost tipărită 
şi a luat cunoştinţă de ea,publicul şi legionarii 
pe timpul cenzurii. Unde este ceva subversiv ? 
Căci în ea sunt principii de disciplină morală, 
cinste şi onoare.Ce sunt "gărzile ărăneşti", 
"Arcaşii", "Lăncierii" ? VPaţi speriat mult de 
statul legionar ? Dar ce nu va speriat şi statul 
tărănese a lui I.Mihalache,came a cerut să orga- 
nizeze bazele ţării,pe un stat țărănese,pentru că 
marea majoritate a ţării sunt tărani. V'aţi spe- 
riat de bătălia legionară,adică bătălia ferului; 
a comerţului legionar ? Această terninologie,nu 
a speriat pe nimeni.Mussolini cânâ a voit să în= 
ceapă agricultura a spus: "bătălia grâuluin, 

Când zic bătălie,nu mă gândesc la puşca pusă 

e/e 



































la ochi,cu 








Asupra fondurilor, "dacă nu din fonâuri stre= 
ine,de unde v'aţi acoperit cheltuelile organi za- 
viei" întreabă domnul procuror. 

"0 1 V'âm adus registre,ziare,din care aţi” 
putut constata de doi ani de zile bilanţurile 
fondurilor noastre.Cum aceste fonâuri sunt elan= 
destine ? Este uşor să insinuaţi.Dovada Dvs. unde 
este că avem fonduri clandestine ? Nu o puteţi 
face,pentru că nu le aven.Aţi putut afirma că 
telegrama adresată lui Hitler şi Mussolini de 
felicitare,adresată în ronâneşte,italieneşte şi 
nemţeşte,poate constitui un act de trădare ? 

Noi am văzut înarmarea lui Corneliu Codreanu 
Cu sape pe spinare,cu casmale,cântâna cântece 
legionare, pentru a săpa temelii de biserici, troițe 
şi puțuri răcoritoare. Acestea erau răsvrătirile 
sociale. 

Mărturia celor 10 generali cred că v'a con= 
vins că nu este vorba decât deo nişcare naţională. 

0 sentinţă de condamare nu ar omort pe un 
om,ci o generaţie tânără, dornică de muneă şi asta 
nu cred că o veţi face." 

Av.Henţescu, în cuvinte identice cu ale co0= 
legului său,caută să arate pe Corneliu Codreanu 
ca pe un erou naţionaliCorneliu Codreanu = spune 
acesta - este azi un simbol naţional,nu faceţi 


o victimă din cauza avântului tinerese, Sunt con= 





vins că nu-l veţi condamna pentru că mâine veţi 





fi nevoit să-l scoateţi din închisoare, spre a-l 





reda tineretului rămas fără conducător: cinstit, 





corect şi demn." 








Acuzatul Corneliu la ultimul cuvânt declară 






./e 


5 : ? ? i! 
RER PIZDA Pepi ceai cz i FO) CSS ES ECU DEEE DETA (OTRS RDI IRI 


"Aveţi în mâinele Dvs.,nu viaţa mea pe care v'o 
dau bucuros,ci aveţi onoarea generaţiei tinere 
româneşti. 

Am încredere în justiţia militară a ţării 

le". 

Toate incidentele unite cu fondul,sunt res- 
pinsee 

Pregedintele declară desbaterile închise, 
âupă care dă citire întrebărilor de culpabilitate. 

La ora 0,25, Tribunalul intră în deliberare. 


La ora 3,30 se pronunţă următoarea: 


SENIINIA 


Conâamnă pe Corneliu Zelea Codreanu la 10 


ani muncă silnieă,6 ani degradare civilă, 2.000 
lei cheltueli de judecată şi confiscarea între- 


gului material. 





26 Maiu 1958 


PROCESUL LUI CORNELIU _ CODREANU. 


Şedinţa s'ă redeschis la orele 17,15. 

Sunt înscrişi la cuvânt 7 apărători. 

Acuzatul Corneliu Codream a cerut să fie 
audiat informatorul Rădulescu Tanir,care este au- 
torul lucrării "Neo-cooperaţia" şi colaborator 
la ziarul "Neamul Românesc".Se susţine că acesta 
ar fi autorul memoriului încrininat,ce s'a găsit 
la el şi care face obiectul acuzaţiunii prev, şi 
pen.de art.209 pt.4 C.P. 

Preşedintele declară că a luat act şi seva 
pronunța la timp asupra acestei cereri. 

In continvuare,s”'a dat cuvântul apărării. 

Incep pledoariile cu avocatul Ranetescu. 

Acesta îşi face auto-biografia, declarând că 
este un om cinstit,corect şi de inimă,aşa cun îl 


apreciază şi pe Corneliu Codreanu.Caută să spul- 


bere afirmaţiunile procurorului bazându-se pe în- 


săşi apărarea ce şi-a făcut în instanţă acuzatul. 
Crede că faţă de argumentările lui Corneliu Co= 
dreanu nu ar mai fi nevoie să ia cuvântul vreun 
alt apărător,totuşi socoteşte că este de datoria 
sa să-şi îndeplinească profesiunea. 

Se miră că procurorul a putut spune fără 
rezerve opinia sa despre martorii ce au defilat 


în faţa Tribunalului,martori de talia D-lor Gene= 















ra 
| 


DEE SEE EEE ŞI Ha BE 




























- 2 — 
ral Petrovicescu,General I.Antonescu,luliu 
şi alţi,afirmând că sunt interesaţi sau ade, 
mişcării legionare. Aceşti oameni cunoscuţi vieţii 
publice româneşti nu au spus decât purul adevăr. 

Se întreabă dacă cineva îl poate socoti pe 
Corneliu Codreanu un trădător şi-şi răspunde tot 
el că este o imposibilitate.Il cunoaşte ca pe 
un tânăr entuziast naţionalist,care nu a făcut 
alteeva decât să lupte din răsputeri pentru a 
îndrepta ţara. 

Referitor la acuzaţiunea de trădare ce i se 
aduce lui Corneliu Codream,avocatul Ranetescu 
declară că însuşi Dl.luliu Maniu şi Sever Dan,au 
afirmat în şedinţă că au fost în posesiunea a 16 
ordine circulare date de Poliţie şi Jandarmerie, 
că le-au publicat în ziare,le-au desbătut în Par- 
lagent şi nimeni nu a îndrăsnit să le spună că 
sunt trădători. Asemenea ordine se găsese în po- 
sesiunea tuturor şefilor de grupări politice şi 
totuşi nu sunt acuzaţi pentru această culpă. 

Apărătorul afirmă că,Corneliu Codream îşi 
iubeşte ţara,cum nu sunt capabili mulţi alţi.Il 
compară cu Eminescu,Şincai,ete, cari au strâns 
fel de fsl de documente în interesul cunoaşterii 
țării lor în streinătate. 

Aâresânâu-se lui Corneliu Codreanu îi spune: 
"in spatele tău porţi o Oruce,pe care trebuie să 
o mai duci încă,fiinăd că în curână va veni timpul 
când se va dovedi că eşti un erou al neamului”. 


D-fa Av.Lisette Gheorghiu îşi începe pledoa- 





ria,prin a aduce elogii tatălui lui Corneliu Go- 





dreanu, ărătând sacrificiul făcut de acesta pen- 





tru ţară.Citeşte un articol din ziar,prin care 





bueovinenii elogiau pe sus numitul,care graţie 
./e 






| 
| 
Ț 
i 
ji 


sforțărilor de ani de zile pe tirân naţional, 
pentru alipirea Bucovinei la Patria-Mună,& reuşit 
să-şi vadă visul realizat, 


Corneliu Cydreanu trădător ?,acela care a 


smuls steagurile roşii de pe clădirile din Iaşi, 


când poliţiştilor le era teamă să nu fie uci şi de 
comunişti ? Asta nu se poate.Corneliu Codream 
s'a adresat tineretului,creseut în spiritul edu- 
caţiei lui,nici odată acesta nu îşi va vinâe su= 
fletul şi conştiinţa şi va lupta numai pentru bi- 
nele ţării.Acesta este Corneliu Coâreanu, 


Şedinţa se suspenaă la orele 18,30. 











| ii Naţionale 
Cabin anului Ministru 


Avem onoare a raporta că, recursul 


„judeca de această Curte, in ziua de 
— > 
rouri iă Iunie i938, ora 8 dim. = 


> 
An comunicat aceasta, spre şti nţă, şi 
autorităţilor noţate nai jos. = 
PREŞEDINTELE 


Corții Militare de>Casare şi Justtpe 
Generg /, 


Pa 


Comunicat : 

MA ,N,Secretariat, Insp.Justiţiei 
Hilitare, Corpului 2 Amată, Co= 
Menduirei Pieţii Puc., şi Sigu— 
ranţei Generale a Statului — 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 





militara; 
aro de armăș16 
1 baston rovolver cu 
67,70 m.f-tul >xp-os: 
c-riuşe 


i 


3: 40 cartuşe 7 3 t; 124 cartuș r>volv 


















REGATUL ROMÂNIEI 


Ministerul Apărării Naţionale 





Cabinetul Ministrului 


Li i | i a 


DOMNULE MINISTRU , 


Am oncare a vă face cunoscut că, recursul 
lui Corneliu Zelea Codreanu, s'a fixat a se judeca 
e de Curtea Militară de Casare şi Justiţie, în ziua 


de Miercuri 15 Iunie 1938, ora 8.- 


MINISTRUL APARARII NATIONALE 


ueneral de Divizie [Po 


Domniei-Sale 


Domnului Miristru d 





CEI 
si 
îi 


E, 
E) 
z 
5 


Direcţi 
Expozi 


















































APĂRĂRII NAŢIONALE 


ul strului 


1» 
Adeverinţă 
= Sa primit dela M. A. N. Cabinet 

un plic ii se cu 


[a do pna al 


din adresat 


Primit 
ză E) ureşti 




















































































































































Şedinţa a îneeput în ziua de 15.VI. ora 17. 


| - Arărerea a sustinut următoarele motive de casare: 
ze CES 1/7, Din cauza lipsei unor dosare dela Cemera de acuză: 
re, nu s'a putut pregăti suficient - ae avocaţi - apărarea in- 
| « eulpatului. 


2/. Din dosare a lipsit eopiile actelor originale. 





e E AS Violarea dreptului de apărare şi motivare,prin 
aceia că,apărarea nu a avut la dispoziție toate dosarele şi 
j piesele cauzei. 
4/., Faptele recurentului nu ar întruni elementele 
i juridiee necesare, de a trăda în folosul unei ţări străine şi 
că ordonanța definitivă greşit afirmă eă"Siguranța Statului 
este una şi aceiaşi eu siguranţa superioară a Statului”, 
5/. Nemotivare şi exees de putere din partea Tribu- || 
„malului prin aceia că nu a permis audierea martorului Băduleseu 
autorul unei serisori pusă în sareina lui Codreanu. i 
L_] 6/. Apărarea a fost lipsită de "probatoriul eu nar- 
tori", prin aceia că nu s'au ascultat toţi martorii apărării. 
7/. Chestionarul de ceulpabilitate trebuia să euprindă 
precizarea complectă a fiptelor materiale şi circumstanțelor 
în care s'ausăvârşit iar nu întrebări vagi. 
| 3/. S'a refutat de tribunal proba de diseulpare a 
acuzatului , prin aceia că nu s'a audiat martorul Răduleseu, 
autorul serisorei. 
0/. „Omisiune esențială şi violarea dreptului de 


5 apărare“, prin aceia că cerându-se de procuror şedinţă seeret Ri 





nu s'a dat euvântul apărărei a desvolta eoneluziile asupra | 
aecstei chestiuni. 


10/., Aeuzatului nu i s'a dat ultimul euvânt. 


a 


11/. Nu s'a trecut în sentinţă art.190 din 
Penal în întregin şi din care cauză,sentinţa a: 
nulă, - 


Sf Br & 


Mir. (i Fteeur 





15 Iunie 1938 


Astăzi urma să aibe loe înaintea Curţii Mi- 
litare de Casare şi Justiţie,recursul făcut de 
Corneliu Codreanu. 

Intrucât,pe rol se aflau fixate alte re- 
cursuri ale căror desbateri nu s'au putut încheia 
în cursul acestei dimineţii, recursul lui Corneliu 
Codreanu a fost amânat până după amiază la ore- 
le 17. 

Reprezentanţii recurentului au mai depus 
astăzi la dosar,încă 9 motive de recurs,de care 
urmează să ia cunoştinţă şi reprezentantul Ministe 
rului Public,spre a-şi putea formula coneluziile 


Ca avocaţi în susţinerea recursului,s*au 


înscris: D-ra Lisette Gheorghiu,Horia Cosmovici, 


Paul Iacobescu,Alex.Caracag, Sebastian Radovici, 


Dan Henţescu şi D.Ranetescu. 





15 Iunie 1938. 


Recursul lui Corneliu Zelea Codream 


A A A i 


In cursul dimineţii,apărarea a depus un me- 


moriu cuprinzând 10 motive de recurs,iar la ora 17, 


sta mai depus şi al 11-lea motiv. 

Deschizându-se şedinţa se aă citire raportu- 
lui întocmit în cauză de către Colonelul Magistrat 
Chiru Vasile, 

Apărarea declară că va vorbi după cum urmează 

Av.Horia Cosmoviei,va desvolta motivele 1, 

2 şi 3 din recurs; 

Av,Paul Iacobescu,motivul 4; 

Av, Const,Henţescu,motivele 5 şi 6; 

Av,Seb.Radovici,motivele 7? şi 8; 

Av,Liseta Gheorghiu,motivele 9, 10,11, cum 
şi cele depuse la declararea recursului, 

Intrându-se În fondul procesului,se dă cu- 
vântul avocatului Cosmoviei. 

Vorbind despre motivul 1 din recurs şi anume: 
lipsa unor dosare la Camera de acuzare la stuăiul 
dosarelor de către avocaţi şi la Tribunalul de 
fond,avocatul arată că prin aceasta s'a nesocotit 
dreptul de apărare, 

Numitul precizează că dosarele Nr,12 - 14 = 
15 - 16 - 17 şi 18,deşi făceau parte din dosarele 
cauzei,n'au fost trimise Camerei de acuzare după 
cum reese din chiar aăresa cu care s?a trinis 


aceste dosare. 











Ea pcioig 
ti A peria 
Dă Fă 








n ce pr 





care se pretinde că: s'a violat art.221 0,J.M. 
281, 102, 109, 179, 275 pt.4, 273 pt.3 Codul de 
procedură penală,apărarea arată că faptele au 
fost denaturate deoarece s'a afirmat că la dosare 


se aflau copiile actelor originale lipsă,pe când 





în realitate Camera de punere sub acuzare n'ar fi 
avut la dispoziţie toate piesele lipsă din dosare. 

Deasemeni,avocatul afirnă că Tribunalul 
respingând incidentul ridicat de apărare, relativ 
la lipsa dosarelor,pe motiv că nu este cale de 
atac împotriva Deciziunei Camerei de acuzare,ar 
fi dat o hotărâre contrară textelor care spun 
că "recursul este de orăin constituţional, lăsând 
deci să se înţeleagă că şi împotriva Deciziunilor 
Camerei de acuzare este posibilitate de recurs. 

Se mai susţine apoi că Decizia Camerei de 
Acuzare este viciată şi din cauză că art.281 din 
Procedura Penală impune să se discute în decizia 
Cazerei mijloacele de apărare,ceiace nu s'ar fi 
făcut în speţă, 

In fine,apărarea mai afirmă că nu s'a no- 
tificat acuzatului Decizia Camerei de acuzare, iar 
fără această notificare inculpatul nu putea fi 
judecat, 

Sedinţa s'a suspendat la ora 19,10,amn- 


țânău-se în contimare pentru ora 20, 





15 Iunie 1938 


RECURSUL LUI CORNELIU ZELEA CODREANU 
Continuarea şedinţei de după 


amiază. 


Şedinţa se redeschide la ora 19,25, 


Avocatul Horia Cosmoviei desvoltă motivul 
3 de casare care se băzează pe'"violarea dreptului 
de apărare şi nemotivare", * 

Pretinde că apărarea însă-şi n'ar fi avut la 
dispoziţie toate dosarele şi piesele cauzei, Exen- 
lifică prin petiţii adresate preşedintelui că apă= 
rarea avea nevoie de dosarele lipsă şi nu s'aupus 
la dispoziţia acuzatului şi apărării, 

Dar Tribunalul de fond la motivarea inciden- 
tului privind această chestiune,răspunde denatu- 
rând faptele întrucât afirmă că ecuzatul şi apără= 
rea au avut toate dosarele cauzei,lucru ce ar fi 
înexact, 

Cere să se trimită Inaltei Curți de Casaţie 
şi Justiţie Civilă chestiunea neconstituţionalită- 
ţii dispoziţiunei din Art,221 alin.ultim C.d.M,, 
prin care se spune 2ă "decizia Camerei de Acuzare 
a: fi dată în ultimă instanţă", căci dreptul de re 
curs trebue recunoscut şi împotriva deciziei Ca- 


merei de Acuzare,ea fiind de ordin constituţional. 


- 


Avocatul Iacobescu Paul,desvoltă motivul. 4 


./e 





„CN; 
se alte, 


de casare. 

Susţine că Art.191 pt.1 şi 2 şi Art.19 
Codul Penal,referitoare la trădare,privese se 
referă exclusiv la "siguranța exterioară a Statu- 
lui?pentrucă aşa ar evidenția aşezarea acestor arti 
cole sub capitolul "Crime şi delicte contra sigu- 
ranţei exterioare a Statului”, 


Deci ordonanța definitivă greşit afirmă,că 
o e at aaa 


"sigurenţa Statului este una şi aceeaşi" şi deci 


din punct de vedere penal nu trebue a se face âi- 
ferenţă între siguranţa exterioară şi cea înte- 
rioară a Statului, 

In consecinţă faptele de trădare găsite în 
sarcina recurentului Zelea Codreanu,trebuiau puse 
în legătură cu siguranţa exterioară a Statului, 
ceeace nu se afirmă în chestionarul de culpabili- 
tate şi deci fapta recurentului nu ar întruni ele- 
mentele juridice necesare,căci nu se prevede ele= 
mentul intenţional de a trăâa în favoarea unei 
ţări străine - adică în legătură cu siguranţa ex- 
terioară a Statului, 

Apoi,instanţa erea legată de fapta calificată 
"Crimă de trădare",cun se arăta în ordinul de ur- 
mărite şi decizia Camerei, dar sentinţa,prin ches- 
tionar,nu mai vorbeşte de trădare,cei numai de de- 
ținere de acte secrete interesână siguranţa Statu- 
lui,care nu s'ar pedepsi de nici un text represiv 
şi deci, cere aplicarea principiului "nulla poena 
sine lege", 

Susţine că neexistânăd în speţă intenţia de a 
trăda în profitul vreunui stat sau puteri străine, 
ar fi numai vorba,de o contravenţie, 

Deasemeni, în ultimă analiză,pretinde că acte- 


le secrete găsite la recurent n'ar interesa nici 





siguranţa interioară a Statului, 

prind ordine administrative ae or 

ar fi îndreptate în mod abuziv cont 

de propagandă legală a unui partid org 

Avocatul Henţeseu,desvoltă motivul 6 
curs,- fiind mai scurt - acest motiv se bazează 
pe "violarea dreptului de apărare,nemotivare", 

Susţine că acuzatul a propus o serie de mar- 
tori din rândul mişcărei legionare şi o serie de 
martori pentru dovada onorabilităţii sale.A in- 
sistat asupra aducerii martorilor şi Tribunalul a 
respins cererea apărării,lipsindu-l astfel de"pro= 
batoriul cu martorii! In timpul desbaterilor s'a 
insistat mereu asupra necesităţii aducerei marto- 
rilor propuşi,. 

Nemotivarea constă în aceea că,Tribunalul 
afirmă că "s'a lămurit asupra dovezilor ce voia 
să facă apărarea prin martorii absenţi", dar Tri- 
bunalul Militar nu motivează ce anume dovezi a 
voit să le facă apărarea prin martorii absenţi, 
deci "Tribunalul a scăpat printr'o afirmaţie tan- 
genţială", 

In continuare Av,Henţescu trece la desvolta- 
rea motivului 5 de recurs - bazat pe nemotivare şi 


exces de putere - deoarece s'a cerut audierea lui 


Rădulescu Tanir,la desbaterile orale şi s'a cerut 


expertiză pentru a se vedea că autorul scrisorii 
pusă în sarcina acuzatului Codreanu este acesta. 
Tribunalul a respins iîncidentul,pe lipsă de opor- 
tunitate şi neconeludenţă, 

Piesa găsită acasă la acuzat,doveditoare că 
a intrat în legătură cu o putere străină,ar fi cu 
totul străină de acuzat,căci ar aparţine lui Ră- 


dulescu Tanir,ale cărui concepţii ar fi rezunate 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


or, pentrucă, 
strit po răbojul 
ootului 4 pol: 
Niva do si- | 
rocont 28 >sin= 


srulul conand ant Stalaann,: 


scurt, on 

un>i stări d> sprit 
Cornol.u ZaCodroanu, în 
porson 21, nIsnai.0— 


1y Mano..u,âvla Inşi,în 1924. 





tin>r-tului minop,în sp0:.2l să tinorotului 


St-tulu:, printra Slovi 
' ) 


onv»ri conspirativă,în rînduri 19 


1 tineretului univorsitir ro un ofact dozas= 


tinorolor g i noşti a2]n înăolotniciri— 


tochnică, 
aptitudin. lor nnturnlo,atât da 
dn s0costoi ţări 


ds diforitu ontogoria,utili 





































în piesa incriminată, 





Apărarea a cerut să compară şi 
datoria Tribunalului Militar era s: ere= 
rea fiind de primă importanţă în apăr 

Sar fi săvârşit o gravă eroare judicicră; 
căci adevăratul autor al piesei incriminate ar fi 
Rădulescu Tanir,care şi-ar recunoaşte piesa şi ea- 
re a notificat apărătorilor şi Tribunalului Mili- 
tar că el îşi asumă întreaga răspundere a piesei 
îneriminate, 

Şedinţa se suspenăă la ora 21,15,- 

La redeschiderea şedinţei - ora 20,20 - se 
dă cuvântul Av.Lizeta Gheorghiu care desvoltă mo- 
tivele din petiția de recurs referindu-se şi la 
primul motiv de recurs, depus personal de numita, 

Insistă că dosarele lipsă erau de absolută ne 
cesitate şi în special volumul II,care euprindea 
circulările acuzatului, 

Trece apoi la desvoltarea motivului 9 de re- 
curs - omisiune esenţială şi violarea dreptului 
de apărare -,procurorul militar,cerână şedinţă se- 
cretă,nu s'a dat cuvântul apărărei pentru a-şi des 
volta coneluziile asupra acestei chestiuni. Din 
această cauză s'ar fi violat dreptul apărărei de 
a-şi pune cuvântul asupra chestiunei care înlătura 
şedinţa publică, 

Motivul 10,desvoltat în continuare tot de Av. 
Lizeta Gheorghiu,se bazează pe nesoeotirea ultimu- 
lui euvânt al acuzatului, In speţă,susţine că 


acesta n'a avut ultimul cuvânt deoarece desbateri- 






le s”aunîncheiat prin tranşarea incidentului unit 






cu fondul, omiţându-se cuvântul acuzatului. 
a aia ti a 






Legea prin Art.312 C.,J.M,,impune,sub pedeapsă 






de nulitate,ea acuzatul şi apărarea să aibă ulti- 
./e 








) 
| 
| 
























mul cuvânt,ceiace neconstatânău- 
tinţa ar fi viciată, 

Motivul 11, desvoltat de ace 
bazat pe netrecerea în sentinţă a Art, d 
Penal în întregime, 

Legea,prin Art.328 C.J.M.,cere să se treacă 
articolele de lege aplieate,ori,susţine avocata, 
că prin decretul lege din 21 Ianuarie 1938,s'a 
adăugat un nou aliniat articolului 190 Cod Penal, 
care însă nu s'a înserat în sentinţă,din care cau- 
ză sentinţa ar fi isbită de nulitate, 

Av. SS. Radoviei,păşeşte la desvoltarea motive- 
lor 7 şi 8 de recurg. Reia în discuţie piesa care 
constituie inculpaţiunea de uneltire contra orâi- 
nei sociale. Susţine,că printr'o"monstruozitate 
juridică şi o instanţă de inchiziție", Tribunalul 
a refuzat proba de disculpare a acuzatului prin 
neaducerea la desbateri a lui Rădulescu Tanire 

Trece apoi la desvoltarea motivului Z.de re- 
curs, susținând că chestionarul de culpabilitate 
trebuie _ să cuprindă o precizare complectă a fapte-| 
lor materiale şi a circumstanțelor în care sau 
săvârşit acestea. 

In speţă,susţine că întrebarea de eulpabili- 
tate privitoare la delictul de uneltire contra 04 
dinei sociale,nu precizează deloe circumstanţele 
materiale, căci nu arată cu care anume asociaţie 
din străinătate s'a pus în legătură reeurentul 


şi ce anume. ajutoare a primit din străinătate. 





Desvoltână ultimul motiv, Av, Radovici, susţine 





că şi întrebarea de culpabilitate referitoare la 





fapta de răsvrătire este _necomplectă, deoarece nu 





precizează pe cine anume a înarmat acuzatul,pen- 






tru răsboiu civil, în care anume puncte ale ţării 





Direcţia Cercetare, 


iți, Publicaţii 


a depozitat arme şi în ce constau ae 


de arme, 


Deci,printr?o întrebare necomplect » recuPen= 
= el a rodie Arme ci 


tul a fost condamnat pentru o faptă gravă. Jude= 
cătorii,n'au putut răspunde precis la o întrebare 
cu totul vagă,astfel că nefiind justificată eon= 
damnaţiunea, sentinţa este casabilă, 

Şedinţa se suspendă la orele 24,anunţânău-se 
cea viitoare pentru ziua de 16 ert,,orele 17,când 
procurorul general va lua cuvântul pentru a com= 


bate motivul de recurs, 

































16 Iunie 1938 


ză RECURSUL LUI CORNELIU ZELEA CODREANU 
Ziua II-a 


Şedinţa se deschide la ora 15. 





Procuror General Co1.Magistrat Bălşianu D., 
în luână cuvântul! în rechizitoriu arată dela înee- 
put,că apărarea în desvoltarea motivelor de easa- 
re s'a refugiat mai mult la chestiuni de fapt 
cari nu pot fi desbătute decât înaintea unei in- 
stanţe de fonă,Curtea Militară fiind o instanţă 
de cenzură,nu are a se ocupa de atari chestiuni 
şi deci le scoate din diseuţiune socotindu-le 
neavenite. 
Trecână la examinarea motivelor de easare; 
examinează motivul 1 şi 2 desvoltat de Av.Cos- 
9 movici şi motivul desvoltat de Av „Lizeta Gheor- 
ghiu. 

e e Apărătorii susţin - spune Procurorul Ge- 
neral - că nu s'ar fi trimis toate dosarele Ga- 
merei de Acuzare,din care cauză s?ar fi violat 
dreptul de apărare. 

Tribunalul de fond căruia i s'a ridieat 
chestiunea prima dată,menţionează în şedinţă 
eă toate actele în chestiune au fost ataşate în 
Lică eâpii legalizate de judeeotorul de instrueţie 
şi deci toate piesele au fost la dispoziţia 







Camerei de Acuzare, 
Dealtfel ehestiunea trimiterii dosarelor 






e o chestiune administrativă,eum arată doetrâna 












de pi! 
li S 


pai 
PERI TEZEI ECSPEI pa EDD ISU PRCIEE EENEE ARES NIZ IRI XDA) 


[1] 
je 5 i Cura ERA 


- 2 - 
i deci magistratul ap 
sunt trebuineioa 
Doctriha spune apoi 
justiţie copiile legalizate : 
copiile în speţă nu puteau fi Dies 
a fi privite ca acte valabile şi legale. 
De altfel apărarea în şedinţă public 
Tribunalul Militar n'a ri 
eial prin care să ceară in mod expres dosarele; 
în consecinţă acest motiv de casare nu este înte- 
meiat şi deci urmează a fi respinse 
Prin a doua latură a motivului,comună şi cu 
susţinerile Av.Lizeta Gheorghiu,apărarea susţine 
că acuzatul n'a cunoscut data judecății la Camera 
de Acuzare şi de aceia b'a putut să-şi formuleze 
memorii la Camera de Acuzare, 
Procurorul General,susţine că aceste afirmă- 


ri ale apărării se bazează pe o profundă eroare 


judiciară, în contradicţie cu prevederile codului 
Astea eat to ds aaa i 09 tei 7 
de justiţie militară, 


a 


In adevăr,numai în procedura penală comună 


se comunică copie de pe ordonanța definitivă şi 
data la care judecă Camera de Acuzare; la Tribu- 
nalele Militare însă, nu se aplică această dispo- 
ziţiune căci înaintea acestor Tribunale este de 
esenţă principiul celerităţii, De altfel raţiunea 
notificărei prevăzută de dreptul comun este că, 
acolo se pot ataca ordonanţele âefinitive,câtă 
vreme în dreptul penal militar nu există atae 
contra acestor orăonanţe. 

Dacă s'a dat ordonanţă definitivă în aceia- 
şi zi cu ultimul interogatoriu al inculpatului; 
nu este nici un viciu,ei dimpotrivă este de lău- 


dat când un proces ajunge la deslegare cât mai 


































Deci,susţinerile apărări 
şi roagă a se respinge acest mot Ca 
9 nefondat. o: 


Şedinţa. se suspendă la ora18. 


La redeschidere, Procurorul Generali, ine 
că şi motivul 2 este nefondat întrucât ac ia 
Cmarei de Acuzare neffină atacabilă în dreptul 
penal militar, nu se poate invoca nulitatea din 
dreptul comun şi deci, chiar dacă în speţă deci- 
zia Camerei nu ar discuta şi mijloacele apărărei, 
nu poate fi vorba de vreun viciu în faţa instan- 
o țelor militare. 


Curtea Militară de casare nu are dreptul 





a cenzura deciziile Camerelor de Acuzare de pe 
A Asii arate a z ie see 


lângă Coppurile de Armată. 





In coneluziuni şi acest motiv de recurs 
este neîntemeiat şi urmează a se respinge. 
Motivul 3,prin care se susţine că greşit 
Tribunalul Militar a socotit dată în ultimă instan: 
ţă decizia Camerei de Acuzare şi că a denaturat 
9 faptele când afirmă că sa pus la dispoziţia apă- 
rărei toate dosarele cauzei,deoarece în realitate 
apărarea n'ar fi avut toate dosarele. Progurorul 
General arată că este inexactă această afirmaţiu- 
ne întrucât Tribunalul Militar a pus la dispoziţia 
apărărei piesele dela dosarele lipsă, în copii au- 
Pee ne-a cosarele) 1 peăp N Dau Rai 
tentice. 
Prin urmare,motivarea Tribunalului Militar 


este justă şi legală,iar motivul urmează a se res- 






e pinge ca nefondat, 


Şedinţa se suspendă la ora 19. 







La redesehidere,se trece la examinarea moti- 







4,desvoltat comun cu motivele 7 şi 8 şi mo- 


5/e 





+ 






CNSAS 
| Direcţia Cercetare, 
"Expoziţii, Publicaţii 





declarația 


tivul din 



























şi anume că ar fi viciat chest 
tate,pentru toate faptele rețin re- 
curentului. 

Proeurorul General,citeşte tex lege 
aplicate pentru a evidenția elementele - nente 
ale fiecărei infracţiuni imputate, 

Arată că fiecare chestiune de culpabilitate 
a fost redactată conforn prevederilor legii,iar 
întrebările de culpabilitate privitoare la faptul 
de trădare prin deţinere şi publicare de acte see 
erete,interesând siguranţa statului,sunt trecute 
toate elementele prevăzute de Art.191,punetul 1 şi 
2 codul penal,căci acest articol nu cere un âol 
special de a comunica unei puteri străine actele 
secrete; fiind suficient că s'au deţinut acte 
secrete al căror caracter era cunoscut de infractaoi 
şi de a căror deţinere nu era autorizat, 

Curtea militară nu are de examinat decât 
ceiace cuprinde întrebarea de culpabilitate în 
esenţa ei,pentrucă în materie de crimă sentinţele 
tribunalelor militare nefiină motivate,nu trebuia 
să se facă în sentinţă o amănunţită examinare a 
faptelor materiale,ci numai în mod sintetice să se 
arate în întrebări elementele caracteristice ale 
imputaţiunilor,aşa cum s'a procedat în speţă. 

De altfel apărarea la Tribunalul Militar, 


nu a obiectat nimic asupra chestionarului şi deci 





nu se nai poate plânge, în recurs, împotriva vieii- 
lor din chestionar, 

Citeşte apoi din doetrină,spre a arăta că 
Art.191 cod penal, nu obligă să se transmită ime- 


diat actele secrete Si deci dacă se constată po- 





sesiunea ilicită a actului,aceasta reprezintă ace- 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
"- Expoziţi, Publicaţii 


iaşi culpabilita 

Referitor 
chestionarului,ar 
fuzie de terni 
se plânge de eonfuzia întrebărilor, 
de urmărire califică fapta de erimă âe re 
prin deţinere de acte secrete,iar sentint: spune 
numai deţinere de acte,fără noţiunea de tridare, 
Totuşi,nu reiese nici o eonfuzie,căei din cuprin= 
sul întrebărilor de culpabilitate se vede că Tri- 
bunalul a reţinut aceleaşi fapte cari sunt vizate 
şi în ordinul de urmărire şi în decizia Camerei 
de Acuzare. 

In ce priveşte intenţia delietuoasă,reiese 
din împrejurarea că recurentul a reţinut asupra 
lui acte secrete al căror conţinut îl cunoştea, 


Şedinţa se suspendă la ora 20, 


La reâeschidere, Procurul General,ia în 
diseuţiune motivul 5 de recurs, 

Tribunalul de fond, a motivat foarte just 
respingerea cererii apărărei de a se face o ex- 


pertiză grafică asupra unei serisori-corp deliet, 


şi deasemeni prin motivare legală a respins cere- 
rea apărărei de a fi audiat ca informator Rădu- 
leacu Tanir,în legătură cu acea serisoare-corp 
delict,adresată capului unui stat străin, 

Tribunalul nu avea obligaţiunea de a adni- 
te cererile apărărei,căci doetrina este unanimă 
în sensul că asupra cererilor de probatoriu,Tri- 
bunalul se pronunţă în mod suveran. 

In continuare citeşte pasagiul respectiv 
din sentinţă pentru a demonstra că cererile apă- 


rărei au fost rezolvite legal şi prin o motivare 


completă. 





CNSAS 
||. Direcţia Cercetare, 


— Expoziţi, Publicaţii 
































Luând în diseuţiune n 


ai Procurorul General susţine că itar, 
n'a călcat nici o dispoziţiune a fap- 
tul că a respins cererea apărărei d lia 


anumiţi martori propuşi de acuzat. 

In adevăr,atât doctrina cât şi Art.307 eocăul 
de justiţie militară arată precis că Tribunalul 
nu e obligat să audieze toţi martorii propuşi de 
apărare; dimpotrivă, Tribunalul poate să aprecieze 

* că martorii absenţi nu sunt de utilitate în cauză 
şi deci se respinge cererea de amânare,astfel cum 
e s*a întâmplat şi în speţă. 

In consecinţă procedeul Tribunalului Militar 
cu privire la modul de audiere al martorilor şi 
tranşarea incidentului 'în legătură cu martorii 
fiind legal,motivul de recurs este neiîtemeiat şi 
urmează a se respinge ca atare. 

Continuânj,ia în diseuţiune motivul 9 de re- 
curs prin care se susţine că s'a violat legea,de- 
oarece apărarea nu a fost ascultată asupra cere- 

9 rei procurorului militar dela fonă,de a se decla- 
ra şedinţă secretă, 

In degătură cu aceasta, Procurorul General, 
arată că Tribunalul Militar poate declara chiar 
din oficiu şedinţă secretă şi deci cuvântul părţi- 





lor nefiină decisiv. în această materie,motivul de 
recurs al apirărei este neîntemeiat. 

Luând în diseuţiune motivul 10,invocat de 
apărare şi desvoltat de Av.Lizeta Gheorghiu,prin 


care se susţine că acuzatul n'a avut ultimul eu- 





vânt, Procurorul General arată că susţinerile apă- 
rărei sunt inexacte în fapt,eăei ultimul cuvânt 
ta avut acuzatul,după cum se vede în mod expres 


din sentinţă, 


./e 


T ri n Ț 


| 






CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 








Trece a 





9 recurs,bazat pe netrecerea ce ță a 
Art.190 cod penal. 


Procurorul Gen 





ă e „sentin 
ţa trebuie să reproducă textele ae cate, 


dar numai în partea care interesează s 


Ori, în speţă,sentinţa înserează şi 





„190 
cod penal,dar desigur numai în partea carn-:teristă 






















că speţei şi deci dacă nu s'au înserat şi =liniate 
le care nu interesau procesul,această nu poate 
constitui un viciu, 

9 In coneluziuni, Procurorul General,cere Curți 
respingerea tuturor motivelor depuse şi desvoltate 
ea fiind neîntemeiate, 


—————— 
Şedinţa se suspendă la ora 21,15. 


La redeschidere - ora 21,30 - apărarea ia 
cuvântul în replică, 

Av. Cosmoviei,spune că decizia Camerei de. 
Acuzare nu ar fi legală,ceăei aeuzatul n'a avut po= 
sibilitatea de a-şi face memorii în faţa Camerei, 

9 şi a discuta mijloacele de apărare. 
Apoi,datorită faptului că Procurorul Gene= 
I] ral ar fi recunoscut că în recurs se poate plânge 

împotriva deciziei Camerei de Acuzare,nulitatea 
invocată de apiirare ar fi operantă. Relevă, în le- 
gătură cu chestionarul,eă nu se arată intenţia 
specifică de a deţine actele secrete în legătură 
eu siguranţa exterioară a statului,spre a face 


trădare,privind factorii externi. 






[ii Pentru aceste consideraţiuni susţine că, 


chestionarul ar fi vieiat şi în conseginţă.solici- 







tă casarea sentinţei de condamnarea 






Av.Henţeseu,susţinână ultimul cuvânt al re- 
a /ș 






Dame emana aaa amare oC etanse o 
pe se Dia za teză! 
| : ri i 


ea ca ee 






CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi. Publicaţii — 


“Domnule Codreanu, 
do situaţia croată fiului mou Bărbulescu Panta 
1.non, III Modzcană Cluj, victima s'ncorit i şi a încrederii 
oarbe stâiți în sufletul lui de copil 


n2v 


3 _1A-Gar5 sa 





12 monent răticir> sunt 





porunconse,cun esto cazul fiului mou d>12 Cluj, 





rovoltaţi contra ordinei publica au scos cuţitolo, 





os,noăându-si soma da grovitntoa nocugotirii lor! 





Dvs.în această afacoro cnre pe noi 


mâhnit, ne-a stricat liniştea şi n3-a adus desporarea 





4—şi vadă copilul suflotului lor,puşcăriaş,victimăi nosocotiti 2 
trobuat să fio 2ltfol răsplătite, 


lor nostre 











Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


riile. 

Obiecţionează că probatoriile lpare 
ridieate şi cerute în faţa Tribunalului li itar; 
ar fi fost respinse prin motivări injuste si nele= 
gale. De aceia cere, pe deasupra chestiunilor de 
formă, să se dea posibilitatea ca un alt Tribunal 
să examineze toate probatoriile,pentruca judecata 
să se urmeze în deplină cunoştinţă de cauză. 

Termină,cerână o sentinţă de care să depin- 
dă triumful legalităţii, 

La ora 22,15, se suspenâă şedinţa pentru 


5 minute, 


La redeschidere,Procurorul General este în- 


trebat die Preşedinte dacă mai are ceva de obiee- 
tat. 

Procurorul General declară că-şi menţine în 
totul concluziile puse,pentru respingerea recur- 
sului. 

După aceasta Curtea se retrage în deliberare 
la ora 22,25, spre a hotărâ asupra recursului, 


La ora 0,10,Curtea reintrână în şedinţă pu- 
blică, Preşedintele dă citire dispozitivului de 
respingere a recursului,pentru motivele ce se 


vor vedea cu ocazia redaotărei deciziei.- 





Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 





CNSAS p. 
„. Direoţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii — 


Stinc2, din Bălton:,aaro= 
) aro următonrole rânâuri 
Aorbedzii pe drumuri si satisfnoi pe 
cale instrucţioi 
şi acum trobuo sc* pentru ameninţări cu morrtoa; dosigur 
5 voptrinite 1n Acndonio să te instruinsci şi să nrata ca fel do 
faptă ai sivârşat, umblână să te pui în serviciul dracul ni 


cui- unor oamni interesat 





scopuri]: .c2 urniraşe.... 
"Traaba tn, fn co vro1,_Qu te-am ficut maro, _acun fi-ti 
tu şi cu dorbeăcii ce te înconjoară... 
"pescurei-to cu Parchotul şi cu coi qoln Acadenio,când 
vor Afl: ci. în loc si-ti vozi d> onrto umbli în slujba desereera 


lOr Tv ai 
“ "A rămas ncun să pui nânn. 


şi dupt Bolinace, atât ti-a răm 285, că nro câno si ta întroţie aala 


Bultoni, fă=ti do cap şi po noi uiti-ne, astn 2 ncoin co-ţi nai puten 


Diete, că po părinţii tii nu vroi si asculţi,paro că sunt 


vrijnaşii tai”... 

Intr?o alt% sorisonro, revolta 2 manifastată în 1001 4ş 
ehip:*Ptot oraşul ştie pân şi 1n sat că tu ai nnoninţat prefectul 
şi c% eşti goful'"Girzii do For" şi câto tolea... „ Piztăzar Garda? 5 
arcului, Dup? cun ţi-am scris şi cri,to=ni înhritat cu derbedoi cre 
te spoculonzi şi te duc 1» pierzinic.... 

Toţi dir absolut toţi rrmân consternnţi de arunul ce ai npu— 





F i ş A 
cat şi de fnptolo 09 fnoi.R*u b*ote,destul do rău că ni apucat "pa... 


Sorisonro” esto terminată aşa: "Pioat do nunc noastr, păcat 


ge iluziile co ni le gam, | Xa iti do purtirilo t319. 





(Dos.nr.15 png,86). 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


so vădosc 


2 Color r 





Acest ultin aspoct 


tatuo un niijloc 





Acţiunen de tridaro 
Cl fapte: sustragere de 
rare nvţionali, d2la nutoritiţ 


noro unui vast serviciu infor! y 1: la nai importante instituţi: 





în Btat: Marolo Stat Major, Siguranţa Gonoralt a Statului, PProfootu- 
rr Poliţici Capitalei, 


I. Sustragere tin de note intorosând sizurn 


Statului, 
La perchaziţiil: fhouto 
şi dosare: 


1, Orâinul Nr.3 30 _Aueust 1934, 
iandarri Argeş, adresat unitrţilor da jandarni rurali în suborăine 





dos,nr,3 Casa Verdo pag.516), 


2. Ordinul do inforomii nr.64 din 4 Octonbriz 





toratului de Janăarni Bucureşti, dresat Lagiunai 
E 


(dos.nr.9 Casa Verde pag.79 














7 Maiu 1938 


Se înaintează alăturat ordonanța 
definitivă prin care Parchetul Militar al 
Corpului II Armată,trimite în judecătă 


Tribunalului Militar pe Corneliu Zelea Co- 
dreanu, şeful mişcării legionare,pentru eri- 


mă de trădare prin deţinere de acte inte- 
resânăd Siguranţa Statului. 














CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii Publicaţii 














ib.Ilfov 





Trib.ILlfov 








ârla,din 





„(Do s.nr. 19 


CN 
uutor 


Dos.2] Logiunei de Jondarni zuci, cuprinzând ordinul 





Fă 


vit de nni nulte ncte.(Dos nr.19 Gutenbarg p2g.50-59). 


inerea unui va: 3 pe infornativ la Marele Stat al 





cctura Politiei Cap.t 











CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii Publicaţii 














prin şefii a 


Înseamnă că voesce să 





serviciu 


0] 20 ei 


Despre co infor- 
+ Codreanu presu- 
ere însti tu 


informe to 


PET 
ntro= 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii — 





sutorit 


oni trebuiau să rospo 





xmâ 


Stat gi jurămuntul de 








prin care crau lcgaţi de "Căpitan" si în puterea căruia acosta îi convoca- 


pentru a le _2" dircctive !!. Dar din expunerea de mai sus s'a putut 





vcâea că intorcsole politice ale organizaţici conduse de Cornclui Z.Co- 
direct cu ințercsele Sigurenţci Stetului şi 
sau obligaţiunilce de scrvi- 


Cornelui 


Cornclui 
ordinolor 
ordinelor sale 


prezente Înscemnă 














CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 





să-i recruteze, din rânâurile 
i această deducție se face ole circum- 


Cum putea presupună Cor Me. jor 


ar fi avut vre-un inte i-şi recruteze informatori dintro 


: a a e 3 di: EX 
ri, În scopu 2 rmet 2 colc ce se petrec în sfnul ncostoi 


să fie oon- 
ervicii particulare să fi avut 
vreun interes ce 2 lăuntrică e organizaţiei lui Cor= 


nceliu Codreanu, fiinăcă irculere,susnunitul se 


dela 


E az Ap A a) 
transformă însă în certitudine, când fnpte 








” pentru proprietar 


IN DR 
că din 


suficiente de 


„CNSAS 
Direcția 


re, 
î) 


Cerceta! 
Expoziţi. Publicaţ 


interogatoriu, 


+ parte din arhive 
timp şi în loc si- 


cunoaşterile lui Corneliu 2. Co- 


siguranțe Ste- 


epsită de ert.191 punctul 1 





Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 





nuitului Corncli 




















art. 190 c.pen. 





iliul bănuitului Corncliu 


sunt cmenete dole 


voturile de judeţ, 


ete chicr 





pPUuLCerI 


, Minister 

lego do organizare 2 poliţioi gonorale a Statului din 

două foluri do atribuţiuni: atribuţiuni privind aduinis= 
Statului şi atribuţiuni privind br 


Statului, adici atribuţiuni polit 


Având În vedaro en atribuţiunile de poliţic sunt divizate, 
goa da organizare 2 poliţiei generale a Stntului,po trei 
ri: poliţie aq-anistrativă, poliţie judiciară şi poliţie de 
de Stat. 
Avână în voaore cn ntribuţiunile ce intră în conpunerea 
i do siguranţi ao Stat sunt nritato de nrt., 2 lit,C.din 
pentru organizarea poliţiei ge A, a Statului şi o olo 
prin organel rbane ale poliţioi gonorale 2 Statului, 
enaşti, adic" prin organele do jondnr= 
pretori. 


Considerând c%,âin cuprinsul nctolor găsito 14 doniciliul 


băauitului Corneliu Z.Codreanu, acte doţinute de susnunitul, se 
ta 


stabileşte,în mod indubitabil, că aces acte privesc atribuiiu- 
nilo poliţi2i d2 siguranţi d> Stat, acte ce se ori ndion 13 
"sizuronţa Statului”, potrivit dis art, 190 ce. pen, con 
binate cu disp.nrt.2 1it.C şi L a pentru organiza 
politiei ganorale 

Cn din cuprinsul te 


"siguran 





CNSAS 
Direcţia Cu re, 
Expoziţii Publicaţii — 














Statului 
prin organele 


enţia armat 


Având în v 


uri lar 


Droe 





C.pen, comb, cu art,190 
procură sau deţine, 
siguranţa Statului, 


ă apărarea Statului este foarte 


ebue 


uațiune nouă are i i Îşi îmbracă acțiunea 


Statului prin 


să-şi pună 4 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi. Publicaţii 


punctul 1 


„deopotrivă, 


ct> interesân 





(CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 





Juânonta 


alului Militar pontnu i mă A A de acte 


Ssând siguranţ 





(CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


capre Au dacis 


nu poat: fi 


Acţiuni 





CNSAS 
Direcţi 


i Betina, 
Expoziţi, Publicaţii 














CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 








a autorităţile ac 


prin d>ţiner: 
de care nu avaa 
art. 199 


ca nunitul 


Tribunalul 














ES E 











16 Maiu 1938 


Se înaintează al rat nova ordonan- 
ţă definitivă dată de Tribunalul Militar 
al Corpulvi II Armată în contra lui Cor- 
nel Zelea Codreanu,şeful "Mişcării le- 
gionare",pe baza articolelor 191 din 
Codul Penal,combinat cu art.190 din ace- 


laş cod. 


i 
a 


| 

! 

| 

SE) asi EI za 
Da aa 

| 

1! 














„CNSAS 


Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii — 


instruaţia 


Corpului Il 


12 Maiu 


Arrată; 





diriguită 


din st 
Str, ut 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii Publicaţii 








car: 


vscolarului su 
şcolarului roşut, 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


10, 991 


sociaţi 


gionarilor!, 











CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


ien! prin 





CNSAS A dp 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Puieaţi _ 








prevăzut 


comandant njutor, 


şi enmandantal 
Szful 
numit fonsralul 


şe-ul lozgiun 








gal rață 


partiăul 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


Din amâinul 


Corpului 


Ul vorbe Bl Panehoţului Tmibunnaluluj 


ofoctunt în nonpţoa de 17 


în ziua de 17 


ridicat matorial caro a 


vorbal 
şi 2 âin 26 Apri- 
Aprilic a,c, 


conconitent 





CNSAS 
Directia Cercetare, 
Elo PURA 


subeordn- 
tiviţ 


>nţină, 





lotă 


unnr 


mişvirii 


2. Codr 





CNSAS 
Direciiă Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 





ceorpuiui 
corpului 


Pasul 








CNSAS 
Direaia Cercetare, 
Expoziţi. Publicaţii 








“"Oasa Verde! 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 











CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


ținerii ace 


militare; 


e vărsată; Loo gr, 

























personal, 


a servit de încu- el 








obiectivelor urmărite, mişcarea legionară a 





mi jlo 





m ogă noot i şi ă cu care se cnol- 








| 


unea că proveniența 
deadreptul compromiţătoare,căci 


care sprijină mişcarea conspi- 





primejâ fiinţei statului nostru, 


dealtfel din or- | 





după 


ordin 


i strugerea ei, 





Deci se recunoaş 





nea junsuri" unor oam ionară, Or,dacă 











bvenţia" era li 





nu putea avea 





obl ema; 


compro 





primească şi să 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 





lui 


[ze ot 
a Cercetare, 
: Epotii Put! S 


erviciu 


Corneliu 


tul 
1 


ile politice ale mişcării legionare, 
oriul găsit la domiciliul lui 
"Casa Verde" şi din cuprinsul căruia 


ionar public "infomator acoperiti 


serviciu de infor 


măsuri de 


picioare, 


societăţi pa: 





Directia Cercetare, 


Expoziţi. Publicaţii — 


grave acuzaţiuni, 


informativ la cele 


cu excepţională 


i dăinuirea mai de- 


Cod Penal 


2 - pentru 


liu 2, Codreanu, acte 



























Direcţia Cercetare, 


Expoziţii, Publicaţii 





CNSAS 











& = 
3 a 
EX » 
[A k-] 
3 E] i 
i al ia Te - 5 Mu 
4 o: a a Î 
Ass i to 
Et i CI > 


















33 N 
SE 
asi, 
a 

PER | 
săă 









d 














o 





Vt 








“ri pp 
E: bi 
=] vw 
ă 3 









ww b0 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
- Expoziţii Publicaţii 





n CNSAS 
Direcţia 
Expoziţi, 


re, 
Publicaţii 




















deşi nu poate 


său, 





vedeşte 
ca înculp 


dovadă 


nsuşi cuprinsul pic- 


atul nu-şi însuşeassă piosa,căoi 
caracterul activităţii 


li spoziţiunilor legii 


apelul făcut 


spre a-l 


România, 





„CNSAS id 
Direcţia Cercetare, 
Expoziții Publicaţii > 


nului pentru 


"solidari- 


ructibilă” 


viunile, află în indestructibilă 
şi căruia 


întoniunil 





„CNSAS 
Direcţia Ci re, 
- Elpotne Publicaţii 


constituit 


Gaga struct 


put crnio 
izarea revoluţiei 1cg 


nombrii oi 





Publicaţii 


s 
i 
i 


Expoziţii. 


o 
= 
5 
z 
5 





„CNSAS 


Direcţia Ca re, 
Elgotne Publicâţi 


"te 


compo= 


la 


uraPea 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 





E] 


aroa 


ubanţoi 
UL-VOf 


ul soerotului 
contra 


FE 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 





(CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 





un număr de eşire 
Nr.60/936" 


cuprinde 


crâine 


lucrărilcr mobilizare 





ă fie, bineînţel bsclut so- 





şi circunscripţia 
unitate similară că spre 


să aibe cactul lcr de or- 





lucrare ce nă dă 








rozul- 


finalitato n conce-— 


anoviconnu-Dongoroz, vol.I. pag.588); 


a vcit în moâ 


gă 
gă 


jun 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 





aa 
NI 


AȚIU 


ONSIDER/ 


"Carol 


apt, 190 Cod Penal 


cu 


i 
t 


art. 210 Cod 


ă de 


zută 


> 


938 de 


6/ 


r.85 





16 Waiu 1938 


Din cercurile legionare s'a trinis Zribuna- 
lului Militar al Corpului II Arnată,În legătură 
ou procesul ce urmează a se deschide lui Corneliu 
Zelea Codreanu,urnătoarea scrisoare : 


Onorat Consiliu de Răsdoi, 


In puterea fa stă să stăvileşti sau nu ao- 
țiunea celor ce luptă pentru surparea Neamului 


nostru, 
In câteva luni, „0oulta” - despre care,cu 


cele mai anare cuvinte,S'au rostit întotdeauna 
marii Ronâni,în frunte cu Eninescu - a reuşit 
- oa în ronanele de aventură şi intrigă - să răs- 


Corneliu Zelea Codreanu trădător de fară ? 
Mintea stă locului şi inima se înpietreşte ! 

Cel oare zi de zi a organizat şi a dat eţi- 
ciență acțiunii naţionaliste,cel fără de care 
această acțiune oade irenediabil, singurul_on_În- 
treg dintre toţi cei cari au ajuns la însennătate 
publică în această tară,singurul de care trădăto- 
rul politician trenura,printr'o „lovitură de soce- 
nă” (cun s'a scris zilele acestea,in presa streină 
- ce va rănânea fără îndoială în analele Istoriei 
este acuzat de „trădare de țară”. 


Cel ce de două decenii luptă „la baionetă” 
pentru pănântul Patriei, înfruntână neincetat 


./e 





- 2 = 
Moartea, prigoana şi tenniţa,cel care a dat un nou ÎN 
sens spiritual luptei naționale şi a reuşit să 
ralieze acestei lupte toată bărbăția țării,creina 
un nou nonent istoric; 


Cel care a reuşit să înnânucheze întreaga 
tinerine ronânească,aducână pentru Ronânitate o 
nouă credinţă, ce singură poate sta la tenelia 
acţiunii imperative a Weanului; 


Cel care, în afârgit, a TRE ENRUI întro Jfornă 


Acela,ca toți narii Înplinitori de destine one- 
neşti, - dela Socrate incoace - coalizează înpo- 
triva-i toată infania pe care o vrene şi o lune 
au putut-o acumula. 


cela care prin acțiunea lui personală a 
Jăcut nai nult pentru unitatea istorică a Neanului 
decât toată biurocraţia statală, sfărânânăd, pentru 
totdeauna, atât regionalisnul egoist,oât şi răs- 
turnătoarea luptă dintre clase,- este acuzat de 
Îmvrăjbire naţională, 

4oela care,fnfruntână zi de si prinejăia, 
şi-a lăsat sângele supt de zidurile tuturor ten- 
nițelor dăn țară şi e gata să şi-l verse oricând 
pentru biruința Weanului,este învinuit de toți 
streinii şi înstreinaţii,de către cei oari,pe 
când Codrenii se aflau în linia întâia a frontului, 
— dădeau dosul răsboiului,şi ambuscaţi,trădători, 
petreceau fie în țară,jie în streinătate,este acu- 
zat apărătorul sângelui ronânesc de a nu avea 
„pic de sânge românesc în vinele sale, ! 


Cei ce sunt înşişi scursorile po liticianiste 
ale partidelor,acuză pe cel ce a condus reaoțiunea 
antipoliticianistă de demagogie. 


Cei ce au incitat necontenit la trădare şi 


au reconpensat-o,col la cot cu cei ce au trădat 


„/e 


i 





- 3 - 
şi au prinit prețul ei,aouză pe cel ce s'a ridi- 
cat, nai nult decât împotriva a orice,contra spi- 


ritului de trădare,il acuză de trădare de Zară, 


Cei ce au uzurpat formele noui de organi zare 
a dinanicei naționale din nâna celui ce le-a oreat! 
ascultând de ingişi nevoile de construcţie ale 
țării, cei ce au neruşinarea să patroneze cea nai 
insolentă impostură din câte cunoaşte istoria, 
instituind prin copie forne aeagata dar fără 
fondul creator, îndrăznesc să-l acuze pe creatorul 
adevărat,de insolenţă. 


Cei ce au trăit neincetat din frauaă şi de- 
liot, acuză pe cel ce s'a luat de piept ou ele,de 
delict ! 


Cei ce înşişi gura şi sculele Winociunii acuză 
pe Mărturisitorul 4devărului,de nințirea tării 
şi a tineretului. 


Cei în cari nu mai crede nimeni în țară au 
început lupta de nimicire a aceluia oare personi- 
fică credința unanină. 


In trei cuvinte: străinisnul,uzurparea şi 
senilitatea şi-au dat nâna spre a împiedica inno- 
irea, Renaşterea Ronâniei. 


Domnilor Judecători, fara întreagă stă cu ochii 
prinşi de buzele Dumneavoastră,Ea vă conjură să 
nu pregetați a nerge pe urnele înaintaşilor întru 
astfel de procese şi să nu slujiți scelerata aven- 
tură care vrea să îngroape în prăbuşirea ei toate 
puterile constituite ale Națiunii ! 


Cădi chiar după legile de curând inpuse,Cor- 
neliu Codreanu nu poate fii condamnat : 
1/.foate aotele şi docunentele incrininate 
sunt sau anterioare legilor aotuale,sau deadreptul 
uda Li i . 
năsluite şi Inscenate. 
ee ee in n Prea e! "atena 





i, ds 4 
2/.Intenţia delictuoasă este inexistentă. 
Onorat Consiliu,nu lăsaţi Tara,prin lipsa 

Domniilor-/oastre dela opera de Justiție,să şi-o 
dea singură. Fiţi siguri că Ea şi-o va da în ex- 
trenis,dar cu ce pretț,Doanne ? 


Stă incă în nâinile Inaltului - prin nisiu- 
nea de faţă Istoricului Domniilor-Yoastre Consi- 
liu - împiedicarea răsmnătoarei vărsări de sân- 
ge şi ocatastrofalei prăbuşiri a Aşezării noastre 
de Stat, 


Woi - fara,lWoi - Weanul,vă conjurăn în 
acest Înfricoşat ceas istoric - aven dreptul s'o 
Jacen şi singuri aven acest drept,căci în reali- 


stăvi liți,ou orice preţ,oursul Hişeliei nebuneşte 
cutezătoare, 


Priniţi din partea noastră dureroasa,jert- 
felnica dar Inalta In sărcinare,consideraţi-Vă în 
Misiune Waţională şi refuzați,prin orice nijloace, 
a fi sculele celor ce s'au ridicat Împotriva Nea- 
nului după ce El şi-a arătat lămurit vointța,des- 
tinul său. 


Stiind Dumneavoastră totodată că Weanul şi 
Zara şi-au luat toate măsurile pentru ca totuşi 
nişelia să fie plătită, 


Ea va executa întoonai testanentul celui ce 
s'a jertfit pentru biruința României Noui,ajungână 
să simbolizeze astfel tot viitorul Neamului şi 
Tara,Zonel Moja. 


Dar cu cât opera nişeliei va fi mai înainta- 
tă,cu atâta şi plata va fi mai covârşitoare. 

Opriti deci aoţiunea nenorocită cât mai de 
vrene cu putinţă şi fiți siguri că de îndată şi cu 
puteri nebănuite veți fi secundaţi şi infinit spri 


./. 





Jiniți din Cer ca şi de pe pământ. 


UWnul din sutele de mii de 


Onor.Consiliului de Răsboi al Corpului II 
4rnaată. 





Direcția Cercetare, 
Expoziţi. Publicaţii 


NOT 


Astăzi 21 Mai a.c. s'a continuat cu studierea dosa- 
relor de către aocuzatu! C.Codreunu inprguna cu 34 avo- 
ţi dimineaţa şi 12 după aniazăş că 

Inainte de aniază nu s'a făcut alte reflexii decât 
1a sorisoarea către Hitler arătând oă mu o recunoaste, 

Fiind mulţi avocaţi în cameră ME s:a gtudiat dosa- 
rele fări a 'mai reflecta asupra vre-unei chestiuni mai 

impobtanțe; (dela orele 8,30'- 12,3%) 


Dupi amiază a început studierea la orele 16 30% 
La 2 ora 8 pCodreanu a spus celor 12 avoați oă. inta sia 
rotgă s ece săr nu anum 
îozie 14 Bono Pai P1alL999 ţi, 2i Peatot apă. 2 pi ame, 


*- Rămânând eu aobsţi. 2 șmoată potâetetă, apoi ta te Sg Ă 
tii a reflectat asupra so - 


artei sal 
gi Bag: ce ii siloz tă se 
seria pa Dc Aa cr 0” se gi mmor 


pă pe toate efo taziie şăse apere, dar toata ti, Ei 
te că n* 


nat şi lui i-a A pe care l-a 
ți numai dama, ăoeia săi 
Mu s d gu ideea de 
unei ţtit son a ţării 
a conferinţe în al e: 
utere şi nu s*a plâns 
ate steatea da moarte i-s'atăcut fanerari nație 
Cosmovioi a ni mi "deoe Lo pă frică Că, acun nu si 
pia ă procesul studentului Codreanu oi: -- efâlui amui 
Prin să vină aaa ce atota ză de 

a răspuns —Da este: ec d dar na pot: pă 8 
orezut oă actele găsite la mine şi soetite seorete 1e- 
Oamenilor mei să ni informez în galitate de sef de p 


E 
NE 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 





tuturor şecli- 
izaţiei 
rativ, 
hecrghe pag.50, un 


"Comandamentul 


14, cuprinz 


torului IV V 


„D.C, "Nicadcr 


efectiv de 





(CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţi, Publicaţii 


23 Maiu 1938 


Astăzi la ora 10.45 Colonelul de rez Ionese 
Tănase,care se găsea în sala de ş=dința a Tribuna= 
lului Militar, împreună cu un grup de simpatizanți 
legionari,pentru creiarea de atmosferă favorabilă 
acuzaţilor,a început să vocifereze cerând evacuarea 


din sală a agenţilor de poliţie. A mai adăogat că - 


aproape întreaga asistenţă este compusă din poliţă: 


şti. 
Preşedintele Tribunalului 1-a chemat la oră. 
In cursul incidentelor ridicate de apărare; 
avocatul Mircea a afirmat că Colonelul de rezervă! 
Ionescu Tănase a fost arestat,urmărind să producă 
impresie,că procesul se desfăşoară într'o atmosfe- 
ră de teroare, 


Faptul fiină inexact,avocatul a fost arestat 





23 Maiu 1938 


In ziva de 19 Maiu a.c.,o delegaţie de avo- 
caţi,apărători ai lui Corneliu Zelea Codreanu, 


formată din Al.Borcea,Paul Iacobeseu,Nie.Seitan 
(Constanţa) ,s'a dus la Închisoarea Jilava pentru 


PO tă 


a vizita pe şeful "mişcării legionare". 

Cercurile Peer rose că “Goznauli Zelea 
Codreanu s'a arătat foarte afectat de calificarea 
dată activităţii lui,prin ordonanța definitivă, 
fiind acuzat de trădare,deoarece totdeauna a fost 
în contra ei. 


La procesul lui Corneliu Zelea Codreanu se 
vor prezenta pe banca apărării avocaţii: set 


Gheorghiu, Sebastian Radovici, P.Iacobescu,Petre 
Pogonat,Nelu Ioneseu,Ranetescu-Călăraşi şi toţi 
avocaţii membri ai mişcării,care au rămas liberi. 
Membrii mişcării legionare au lvat hotărârea, 
ca toţi avocaţii din locul de unde se află să 
trimită,din momentul începerii procesului lui 
'Corneliv Zelea Codreanv,telegrame prin care să 
ceară înscrierea printre apărători în acest pro- 


ces. 


Din cercurile legionare se afirmă că în 
ziva de 19 Maiu a.c.,un membru al mişcării a ple- 


cat cu avionul la Cluj pentru a aduce o serie 
Sac 


|] 





-- 
e 





de date şi acte necesare în 






procesul ce va începe. 
€) / 
U 








p Cercurile legionare afirmă că I.P.S.S.Pa- 






triarhul Miron,Prin Ministru,a plecat din ţară 













tocmai În momentul procesului lui Corneliu Zelea 
Codreanu,pentru a nu se spune că a avut vreun ames 
tee în proces sau că ar fi făcut presiuni pro sau 
contra. 

Grigore Iunian fiind solicitat de legionari 
să apere pe Corneliv Zelea Codreanu,se spune că ar 
9 fi declarat că el trebue să rămână ultima rezervă. 

Din cercurile legionare se svoneşte că în 
| curâna va intra în funcţiune un post de radio-emi- 
|| siune clandestin,care va comunica la ore, neregula- 
| te din zi ştiri despre mişcare şi informaţii des- 
| pre procesul lui Corneliu Zelea Codreanu. 





24 Maiu 1938 






















In ziua de 23 Maiu a.c.la Tribunalul Militar 
al Corpului Il-Armată,a avut loc următorul inciden 
> Generalul Antonescu - îmbrăcat civil - venit 
la desbateri ca mart apărarea lui 0.2. 
e Coăreanu,a fost reţinut la intrarea în localul 
Tribunalului pentru control - ca toţi cei ce în- 
trau la Tribunal - nefiind recunoscut de cordoa- 
nele militare. 

Generalul Antonescu a atras atenţiunea Co- 
mandartului gărzii asupra acestui fapt decli- 
nându-şi calitatea,care a ordonat soladăţilor 
să-i dee drumul, 

Solăaţii neauzind ordinul au continuat să 
oprească în faţa cordonului pe Generalul Anto- 

P nescu care a cerut din nou asistenţă Coman- 
dantului gărzii, Acesta repetână ordinul,Generalul 





Antonescu a fost lăsat să între, 
iii 


RIO A 
24 Maiu 1938 


Se înaintează alăturat în continuare 


după notele stenografice desbaterea proce- 


sului intentat lui Corneliu Zelea Codreanu, 


şedinţa din după amiaza zilei de 23 Mai. 












principiile.Să-iti perniteţi 





pte.Să veden,re 








L3) zis,din orâinele şi âi 





tiunile date de 






































mine că urmăresc vre-o lovitură de stat sau 





revoluţie,zic dată de mine,fiindcă nu pot fi 

condamnat pentru ceiace scriu alţii. 

Iată aici am aproape toate manifestările 
mele,toate circulările mele pentru care 
răspund.In faţa lipsei de dovezi a afirma- 

N: viunilor făcute în ordonanța definitivă,eu 
viu cu dovada precisă : 

o La pagina 111 spun : 

i "Se observă în urma înmormântării celor 
2 martiri Moţa şi Marin,o tenâinţă fermă de 
provocare a mişcării legionare,pentru ca 
aceasta să reacţioneze;pe baza ripostei să 
se poată lua măsuri contra ei.Ordon tuturor 
legionarilor,ceiace necontenit am afirmat 
să nu mai răspundă la nici un fel de provoca; 
re". 

9 Iată şi circulara Nr.58,către şefii de 
regiuni: rog comunicaţi legionarilor; în 
urma înmormântării mucenicilor Moţa şi Ma- 

= : rin,autorităţile s'au speriat dar nu din 
cauza dezordineii,ei din cauza ordinei, În- 
tr'adevăr impresionantă care a domnit tot 
timpul.Imediat la câteva zile au început 
declaraţivnile ministeriale lipsite de cel 
mai elementar înţeles: vrem să întronăm or- 

9 dinea,vom face totul pentru ca să restabilim 

ordinea.Nu înţelegem nimie.De ce să apăraţi 

o ordine pe care nimeni nu o ameninţă.Acun 

circulă svonul că autorităţile ar voi să 


provoace cu orice chip, Împrăştiină vestea 










= 66 - 


că se pune la cale un complot legionar,că 





se vor face perchiziţii,arestări,căutându-se 






zi arme în casele legionarilor,cănăşi verzi etc. 





Se poate ca toate a ea să fie numai sin- 






ple svonuri de cafenea,totuşi an obligaţia 





[ij 


s 






atrag atenţia legionarilor.Niciodată mig- 





carea legionară,pentru a birui,nu va recurge 





la ideia de complot sau lovitură de stat.Con- 






sider aceasta ca o prostie.Mişearea legiona- 





ră nu poate birui decât odată cu desăvârşi- 






rea unui proces -interior de conştiinţa naţiu- 






Ş mei române.Cână acest proces va cuprinde 






majoritatea românilor se va desăvârşi,bi- 















ruinţa va veni atunci automat fără comploturij 
ără lovituri de stat.Biruinţa pe care noi o 
aşteptăm în modul acesta este atât de mare, 
atât de luminoasă,încât nici odată nu vom 
admite ca ea să fie înlocuită cu o biruinţă 
ieftină şi trecătoare născută din complot 
sau lovitură de stat. 1937, 26 Februarie". 
? Sunt atitudini,sunt fapte,sunt dovezi. 
Iată activitatea mea din ultima vreme, 
care nu mai este trecută în această carte, 
cireulara 128. 
Am intrat prin urmare în alegeri,am luat 
parte la lupta electorală,după cum ştie toa- 
tă lumea,am ocolit orice incident,orice con- 


fliet,nu numai revoluţionar,ei şi turburări 






mai mari şi am avut rezultatul cunoseut.Iată 






[L] ce spun eu în circulara Nr.128 : 


"Luptaţi pretutindeni acum pentru alege- 






rile geherale.In această luptă purtaţi-vă cu 





omenie şi cu înţelepciune,ocoliţi orice eon- 





fliect,cu răspundeţi la nici o provocare,nu 





atacați guvernul naţionalist la nici o în- 































trunire,treceţi cu vederea 


vostru veţi întâlni oameni cuzişti,ţărănişti, 
vaidişti,înfipţi într?o credinţă cu toată 
> curăţenia inimei,nu-i zâruneinaţi în eredin- 
ţa lor încercând să-i câştigaţi pentru a 
5 voastră,căci îi veţi pune într'un greu in- 
pas sufletese.Dintr?un milion de voturi pe 
care guvernul trecut le-a avut,cel puţin 
700.000 sunt aşa nunita zestre guvernamenta- 
1ă,oameni fără nici o credinţă.Faceţi pe 
câţi mai mulţi din aceştia să aibă credinţa 
noastră şi ne va fi deajuns" 
Iată deci o atitvâine precisă,publicată 
în ziare. 
[zi Qe se întâmplă ? Intrăn în propagandă.La 
un moment dat simţim că începe presiunea.Mă 
cheamă D1.General Antonescu la el acasă (era 
ministru de răsboi) şi-mi spune: "Domnule 
Codreanu D-ta îţi dai seama că se pot în- 
tâmpla tubburări în ţară ? Gândeşte-te care 
este situaţia noastră”. 

"Domnule General,să nu aveţi nici un 
fel de teamă,pentru că nu numai eu,dar toţi 
ai noştri avem o conştiinţă întreagă asupra 
e situaţiei noastre şi ne dăm seama că cea 


mai mică turburare care s'ar face ar putea 







să transforme România într?'o Spanie.0ri 
aceasta tineretul României nu o va face 


nici odată,nu va face jocul acesta. 





care guvernează - eu nu fac politică - se 





poate întâmpla că guvernul să strângă,să 






















facă ceva cum se întâmplă la alegeri şi se 
întâmplă o nenorocire,se aprinde focul. 

» -"Domnule General,să nu aveţi nici o gri- 
je,pentru că eu în faţa unei eventualităţi 
că s'ar întâmpla cel mai mic incident,eu eu 

e organizaţia mea mă retrag.Nu vreau ca să se 
întâmple turburări." 

Aceasta a fost Vineri după amiază,Dumini- 
că băeţii pleacă şi sunt împuşcaţi doi legio- 
nari.Convoe Senatul organizaţiei mele şi 
iată atitudinea noastră,din care se poate 
vedea clar punctul nostru de vedere: 

"In urma şedinţei Senatului legionar al 
Capitalei,comunie legionarilor din toată 

e țara,prietenilor şi duşmanilor noştri urmă- 
toarele: nu poate nimeni să omoare atâţia 

+ dintre noim câţi suntem în stare să murim 
pentru credinţa noastră.Dar nu această dovadă 
trebue să o dea mişcarea legionară astăzi, 

a dat-o eri,va da-o mâine.Ea trebue să facă 
astăzi dovada înţelepeiunei şi dovada ordinei 
Atitudinea noastră faţă de guvernul naţiona- 


list din primul moment al venirei sale la 






[II cârmă şi până astăzi când ne aflăm fără nici 


o vină în faţa a două morminte şi a câtorva 










sute de oameni loviți şi însângeraţi,este 





cunoscută. 





A 
Acum mişcarea legionară cu inima însânge- 











ăspunde provocărilor 1a, IRI 


pă cum nu răspunde nici 





































9 : atacurilor date în acelaş timp de partidul 
liberal. 

Atacaţi cun vreţi,loviţi cât puteţi,noi 
nu avem nimie de răspuns şi nu vă fie teamă 
de nici o reacţiune.Ne faceţi toate acestea 
pentru voturi,pentru 6 luni,un an sau doi 
de guvernare.Ei bine,rog pe toţi duşmanii 
noştri să afle că mişcarea legionară s'a 
retras din propaganda electorală,ea nu mai 

[] apare în luptă deoarece nu vrea să facă 
umbră nimănui. 

Incepând de mâine toate întrunirile anun- 
vate de partidul nostru sunt contramandate.N 
va mai avea loe nici o întrunire electorală 
de altă natură,nici o conferinţă,nici o şe- 
dinţă publică.Nici o echipă legionară de 
propaganăă nu va mai trece dintr'un judeţ 
într'altul,niei măcar dintr?un sat într'al- 

9 tul,În cadrul aceluiaşi judeţ.Canâidaţii din 
judeţe sau din afară,persoanele marcante 

+ sau nemarcante nu se mai deplasează nicăeri 

pentru a-şi susţine credinţele.Nu se mai ti- 
păreşte nici un manifest în afară de acelea 
care poartă semnul.Cine voeşte să ne voteze 
bine.Cine nu să voteze după conşti?nţa şi 
după sufletul său pe cine va voi.Nu voim să 
împiedicăm guvernul În opera sa de guvernare 

[] Iată noi ne dăm în lături,cealea vă este des- 
chisă şi liberă,nimeni n'o să vă facă 
nici un răv.Guvernaţi în pace". 

Mai departe : 


"Puterilor vrăjmaşe din afara hotarelor 


! 


Direcţia Cercetare, 
Expoziţi. Publicaţii — 





- vpapcrt — 


unchiului “storie 


un rapco 




















ipue că legiona- BB 






e pot face jocul printr?un început de 


inş 


a răsmeriţă,le răspund că se înşală", 







































HA cum vorbeam,pentru ca peste o lună 
de zile să fiv eu aovzat că vreau să fae 


răsmeriţă şi revoluţie în ţară. 








le,acuzaţiile sunt gratuite, 
dar eu rin cu dovezi şi atitudini.Când am 
pvtut,s'au făcut burburări şi eu le-an oprit. 
Vine actuala formă de guvernământ.Ce an 
făcut ev ? Eram în plină propagandă eleoto- 
€ rală,când a venit această sohimbare.Ce am 
făcut ? 

Aici iarăşi îmi permiteţi să citese,pen- 
tru că snt ovenimente care se apropie de 
procesul mev,nu sunt fapte izâdate: odată 
Corneliu Codreanu a zis că nu vrea revoluţie. 

lată ciroulara 148 către legionari,zia- 
rişti,autorităţi şi publicul românese : 

"Am convocat. Încă de acum o săptămână pe 

[3 ziarişti la mine,eu scopul de a încerca să 
fac unele declaraţiuni politice privind 
+ atitudinea noastră ca partid în faţa noilor 
împrejurări. 

Deoarece Miercuri 23 Februarie este ulti- 
mul termen pentru facerea deolaraţiunilor 
fe către funoţionari şi înaintarea denisii- 
lor din partide,mă văd silit să fac aceste 
declaţiuni astăzi,pentru ca ele să ajungă 

[1] în timp util membrilor noştri.lată aceste 
declaraţiuni,pe cari le fae în numele foru- 
lui conâveător al mişcări legionare : 

Anunţăm pe membrii că începând cu data 
de astăzi 21 Febriarie 1938,partidul Totul 

./e. 












= 


vară nu mai există.Intre 


pentru 





a căzut de acord că raţiunea d 





o 
o 
[îi 
i) 
ek 
o 
5 

ut 
ga 
[3 


încetat.Toţi cei legaţi 





juridiceşte de acest partid, funeţionari ai 





Statului sau nefuneţionari sunt deslegaţi de 
























toate aceste legături luându-şi complecta 
libertate de acţiune. 

Toate funcțiunile de şefi de regiuni, 
de judeţ,ete.,sunt desfiinţate,sediile se 
închid şi se predau proprietarilor. 

Motivele cari ne-au determinat la aceas- 
tă hotărâre,sunt : 

Decretul Regal Nr.870 din 17 Februarie 
1938,cuprinăe următoarele dispoziţiuni : 

a/.Funcţionarii Statului nu pot face poli- 
tică,nu mai pot face parte din partide. 

b/.Cei care nu sunt funcţionari,adică 
restul de cetăţeni,dacă activează politiceşte 
sunt sancţionaţi; 

e/ Conducerea este saneţionată dacă mai 
dă cireulări,ordine,dispoziţiuni. 

Deci suntem aruncaţi din raportul de 
drept în raportul de forţă.Pe acesta însă 
noi nu-l primim,Noi am înţeles să aeţionăm 
în cadrul legii,manifestându-ne credinţele 
noastre.Dacă aceasta n '0 putem face şi dacă 
orice manifestare de credinţă ne este în- 
terzisă,raţiunea de existenţă a partidului 


nostru a încetat.Noi nu vrem să întrebuinţăn 





forţa,nu voim să întrebuinţăn violenţă,ne 





este suficientă experienţa din trecut 





cână fără voia noastră am fost atraşi pe ca- 





lea violenţei. 
sn 






= 79 
La orice violentare noi nu mai răspun- 
dem în nici un fel.Suportăm,şi chiar atunci 
când întreaga naţiune română este tratată 

a o turmă de animale. 

Lovitură de Stat nu voim să dăm.Prin 
esenţa însăşi a concepţiunei noastre noi 
suntem contra acestui sistem.E1 însemnează 
o atitudine de bruscare,de natură exterioa- 
ră,pe când noi aşteptăm biruinţa noastră 
dela desăvârşirea în sufletul naţivnei a 
unui proces de perfecţiune omenească. 

Nu vom întrebuința aceste mijloace pen- 
tru că tineretul de astăzi are prea adâne 
înfiptă conştiinţa nisiunei sale istorice 


şi a răspunderii sale,pentru a face acte 


necugetate care să transforme România în- 


tr'o Spanie însângerată. 

Iată grija noastră a tineretului: ca nu 
cumva să se întâmple o turburare ca să 
transformăm noi ţara noastră într'un morman 
de ruine. 

Generaţia noastră întreagă vede bine mă- 
nuşa care i s'a aruncat.Mănuşa aruncată 
va rămâne însă jos,căci noi refuzăn s'o ri- 
âicăm. 

Ceasul biruinţei noastre încă nu a su- 
nat.E ceasul lor.Dacă generaţia bătrânilor 
noştri crede că este mai bine aşa cun a 
procedat,noi nu avem să ne amestecăm pen- 
tru a le da lecţiuni. 

Ei poartă răspunderea în faţa lui 
Dumnezeu şi a istoriei. 


./. 










0 
«) 





Iar părerile mele asupra ultimelor eve- 






nimente vor fi fixate într'o scrisoare atre- 
sată unuia din membrii actualului guvern, 


In acelaş Decret Regal se vizează co- 





















merţull legionar. 





Pentru a nu da naştere la nici o posi- 
bilitate de conflict,cu multă durere re- 
nunţăn şi la activitatea comercială a noas- 
tră. 

i Şefii de întreprinderi vor anunţa per- 
sonalul din timp,pentru a se putea plasa în 
O altă parte. 

In timpul liber care se deschide, îndemn 
pe toţi tinerii să studieze cât mai profund 
în direcţia meseriei lor. 

Dealtfel şi eu profitând de acest timp 
voi pleca peste o lună la Roma,pentru a 
mă ocupa de traducerea şi tipărirea în lin- 
bile italiană şi franceză,a cărţii mele. 


Deasemeni,voi serie Volumul II. 









Şi acum, în momentul dâisolvării noastre, 


noi; tineretul român, crescut în credinţa le- 







=) gionară;, mulţumim generaţiilor bătrânilor 


pentru modul în care ne-âu tratat..... 






Iată circulara pe care am făcut-o; iată ati- 






tudinea noastră precisă, Să merg mai departe. 




























Ce fac ? Imi fac bagajul şi mă pregătesc să 
plec la Roma. Trimit pe Virgil Ionescu să-mi 
scoată paşaportul. Imi scoate paşaport, pen- 
„ tru mine, pentru soţie şi pentru fată. Imi 
dă paşaportul. Stau trei zile, patru zile 
cu el. La un moment dat trimite D1,G-ral 
Gabriel Marinescu la mine pe cineva: "D-le 
Codreanu, dă paşaportul înapoi; o să ţi-l 
dăm mai încolo, dar deocamâată dă-mi-l înapoi 
- "Poftim. L'am arătat şi eu la câţiva oameni 
şi am dat paşaportul înapoi. După o bucată 
de vreme, mai am trimis pe cineva să se inte- 
reseze mai îmi âă paşaportul ? "Nu, încă nu, 
mai aşteaptă", In acest timp, au venit, au 
pus mâna pe mine şi mau acuzat că vreau să 
9 fac revoluţie în România în contra statului. 
Am fost acuzat de această acţiune a revolu- 
- ției contra statului. 
Stau într'âdevăr şi mă gânese. Bine, 
D-le, am spus, m'am ferit de ori şi ce, an 
spus totdeauna că nu vreau să fac revoluţie, 
am spus că plec, mi-am scos paşaport, şi 
când să plec mi-l ei şi nu-hi dai voie să nă 


due. Şi peste mai multe luni de zile îmi pui 






e în sarcină că vreau să fac revoluţie în Ro- 






mânia ? Câna,întreb ? In aceste două săptă- 






mâni ? Când ? Mai înainte ? V'am arătat că 









nu . Cână, cun ? 





- 75 — 


Iată, la o lipsă de dovezi 







definitive asupra afirnaţi 


[_] făcute, am venit cu dovezile cari le-am ară- 






r cari au fost 






tat Domniilor voastre. De aceea să-ni perni- 






teţi, domnule preşedinte, ca cu cea mai mare 



























indignare, să resping această acuzare care 


mi se aduce. Aceas 





am avut de spus, pentru 
acuzaţia din art,210. 

Dar, atunci, dacă nu ai voit să faci 

„ revoluţie şi nu ai voit să dai lovituri de 
stat, de ce ai făcut depozitul de arme ? Al 
[ doilea: de ce ai făcut corpul Moţa Marin ? 
Al treilea: De ce ai făcut corpul foştilor 

militari ? 

Dacă Dumneata nu ai vrut să dai lovituri 
de stat, dacă nu ai vrut să faci revoluţie, 
pentru ce ai făcut depozit de arme ? 

Ordonanţa definitivă afirmă o chestiune 
de o gravitate într'âdevăr excepţională. Toa- 
tă țara dealtfel a citit-o şi s'a putut auzi 
la radio şi prin ziare. Fapt cert este că 

e s?'âu găsit depozite importante de arme. Este 
o afirmaţiune din ordonanța definitivă. Imi 
Li permit să rog respectos şi să aştept cu cea 
mai mare căldură răspunsul, 0 să rog pe Don- 
nul Procuror ca atunci când va vorbi, să răs- 
pundă la următoarele întrebări, Pentruca eu 
să pot să merg mai departe cu ale mele: 
Intâi, locul şi adresa acestor diferite 


depozite. 






2. Ce arme şi muniţiuni conţinea fieca- 






re depozit. 






3. Adresa depozitarului, a omului care 






păzea depozitul. 







Eta Eee 273 Sas E a 
i i = E 


i 






E 


i 
i 
== 
E 
i 
i 


e A 


- 76 - 4 

ce întreb aceasta ? Fiinacă nu este 
drept să se facă o afirmat, iune asa de gravă 
în sarcina unui om; care să fie trimis la oe- 
bă, sau să fie chinuit cun a m fost eu chi- 
nuit la Jilava, cu o asemenea afirmaţie, în 
urma căreia nu stă nici măcar o fărână de 
dovadă. 

Depozite de arme ! Nicăeri. Dar eu nu 
pot să fiu trimis la ocnă pentru depozite 
imaginare şi pentru acuzaţiuni nedrepte. 

Acum, mergem mai departe: să înarmez 
populaţia, eu ? Iată ce s*a întâmplat. An 
avut lăsate prin testament, mie mi-a lăsat 
prin testament, armele sale toate generalul 
Cantacuzino, revolvere, arme săbii. Venină 
ordinul acesta, m'am prezentat D-lui Gene- 
ral Antonescu, ministru de răsboiu: "Domnule 
General, mi-a lăsat ca amintire armele sale, 
Generalul Cantacuzino. Nu m'âşi despărţi de 
ele. Qe să fac ? Mă duc la Corpul de Armată?" 
Zice: "nu". "Du-te D-ta la Muzeul Militar. 

Fă donaţie acolo. sau dă-le să ţi le ţie. 


"Bine, domnule". Mă duc acasă, impachetez toa- 


te armele pe cari le-am avut, revolvere, să- 
bii.- Le trimit la Muzeul Militar, unde mi-au 
fost primite şi pentru cari mi-a mulţumit .în 
scris. 

Ei, să înarmez eu populaţia ? Când mă 
desarmez eu de propriile mele arme ? Apoi 
nu era mai bine, ca armele acestea să nu le 
fi dat la muzeu ? Să le fi dat ori la depo- 
zitele mele, ori să fi înarmat oamenii mei 
cu ele. 


Cum să dau eu din mâinile mele arme bu- 









- 77 - 


? 





ne şi frumoase 






Intr?adevăr, făcându-se percheziţie la 







$ 18.000.000 de oameni - dar nu la toţi, se 


înţelege, ci numai la cei cari erau legio- 





ăsit, într?adevăr la unii arme. 






Am aici tabloul lor: 






"Arme confiscate cu ocazia ultimelor 



















descinâderi: 
Colonel Zăvoianu, un Stayer 1917, cu 
= două încărcătoare; era revolverul de răsboiu 
al omului pe care şi-l păstra, dar mai era 
încă ceva aici: Colonelul Zăvoianu le avea 
din timpul răsboiului, şi prin urmare nu pot 
să fiu eu acuzat că l-am înarmat, deoarece 
eu l-am cunoscut cu mult mai târziu, după 
răsboiu şi învinuirea că 1'2şi fi înarmat 
cu arma pe care o păstrează amintire dela 
răsboiu este neîntemeiată. 
Mihai Dumitrescu, o sabie cu teacă tri- 
misă Consiliului de Răsboiu; 
Nicu Stănescu, Un box cu colţur, un 
Lj pistol cu şase focuri; 
Morărescu Ştefan, două arme militare 
- vechi; una germană, una italiană şi patru 
săbii. 
Ştefan Rogeanu, două arme vechi. 
Vasile Dumitrescu, armurier, Cinci ar- 
me vechi şi cinci schelete de revolver. Cu 


acestea era să-l înarmez eu: Cu schelete de 






revolver | 


zi La Uzinele Chimice Române s?au găsit 






două arme militare vechi şi altele pe cari 






nu le mai citez, în total s?au găsit un revol 





ver cu 31 de cartuşe, un pistol automat, o 











nană, un revol 





1 revolver cu butoi, una sabie 









t arme şi la Lt,Col.de re- 






=rvă Luca Const.dela Oradea, care a eşit 






mată acum trei luni şi care avea un 






















pistol automat, o carabină germană. Nu 1'am 
înarmat eu cu toate acestea. 

Locot.de rezervă Panteli Ilie din R.Vâl- 

Ei cea, avea o sabie ofiţerească. Se poate spu- 
că 1'âm înarmat eu ? 
[) La Dan Popescu sa găsit o carabină, o 

sabie şi trei cartuşe de revolver; 

La Marin Daraban, o cartuşieră cu 27 de 
cartuşe de vânătoare. 

La Nae Cangei din Medgidia, 0 armă şi 50 
gr.praf de puşcă. 

La Petre Mircea, 0 armă de vânătoare. 

La Ştefan Ciobanu, două kgrede pulbere 
de vânătoare şi un cartuş. 

La Mavrocordat, la Vaslui, o armă de 

e salon. 
Pe procesul verbal în care sunt trecute 
“ cele de mai sus, Se arată că se certifică 

exactitatea conform rapoartelor primite dela 
organele fiscale. 

Vasăzică, nu s'au găsit depozite, nu s“au 
găsit oameni înarmaţi de mine. 

Cum se poate deci susţine că eu an înar- 
mat oamenii. 


[-) Trebue să fie chemaţi aci oamenii aceş- 






tia ca martori, dacă mai este nevoe să se 






facă această dovadă, dar eu crea că nu este 






nevoe, să fie chemaţi aici ca martori ca să 








vedem cine i-ă înarmat pe aceştia ? 
Am exy 









icat deci şi pentruce, dacă nu 







$ am vrut să dau o lovitură de stat, pentru ce 






aşi fi £ 





cut depozite de arme şi aşi fi înar- 







mat populaţia, şi cred că am demonstrat că 





nu am făcut depozite, că nu an înarmat pe 






nimeni. 


























Chiar dacă în toată România s'au găsit 

100 de puşti, unele stricate, altele numai 
i scheletele, nu pot să fiu învinuit eu că aşi 
fi făcut depozit de arme şi muniţiuni. 

D-le Preşedinte şi Onorat Consiliu, pen- 

zi tru ce am făcut corpul Moţa-Marin dacă nu tot 
în vederea unei lovituri de stat ? Vă voi 
explica şi această acuzare. 

D-le Preşedinte, Onorat Tribunal, la 
dosar se află o piesă incriminată pe baza 
căreia sunt dat în judecată, Spunându-se că 
am căutat să constitui corpul acesta cu anuni 
te scopuri. Care este această piesă ? Este 
o simplă ciornă făcută de Alecu Cantacuzino. 

cei Insă nu această ciornă, care se află la 
dosar, reprezintă realitatea. Realitatea es- 
« te aci în această gazetă şi nu poate fi con- 
damnat cineva pentru o ciornă, Prebue să se 
țină seamă de lucrurile cari au apărut în a- 
ceastă gazetă şi cari poartă titlul mare ti- 
părit. 
In amintirea acestor doi eroi ai genra- 


tiunei noastre, cari au plecat la mii de km. 






. distanţă să lupte pentru credinţa lor, şi să 






apere pe Mântuitorul Nostru Isus Christos 






Cum sspunea Moţa, care a căzut împuşcat de o 






mitralieră în obraz pe câmpiile dela Mazada- 






./.