Similare: (înapoi la toate)
Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)
Cumpără: caută cartea la librării
ADEVĂRUL
■ ■ ■
în procesul lui
CORNELIU Z. GODREANU
— MAI LI 1938 —
5 #
ADEVĂRUL ÎN PROCESUL
lui Corneliu Z. Codreanu
— MAIU 193$ —
*) 5? 2 ţî
•* t
9
*
5
I
--
s 's&_Poputm tfl*^
Cuvânt înainte
Publicarea acestei broşuri işi află justificarea
în dorinţa unanim simţită de poporul românesc să
cunoască adevărul în procesul Corneliu Codreanu
— adevăr ascuns cu grije si tenacitate , marelui
uublio. de către organele conducătoare ale statului,
prin măsuri ex wpţionale de supraveghere şi înăbu¬
şire ne mai întâlnite la noi până acum.
Intr adevăr — nu mai e o taină pentru nimeni
— acest proces s’a desfăşurat în condifti cari o*
mintesc procedeele justiţiare ale vecinilor noştri
din Rusia Sovietică: dau călcat în picioare cele
mai elementare reguli de legalitate, dreptate şt o-
manie. Toate acestea . cu scopul evident de a smul¬
ge o sentinţă monstruoasă şi ma £ ales pentru a
convinge opinia publică de vinovăţii lui Corneliu
Codreanu, care a acceptat mai degrabă, cu senina •
tale şi b irfrlţie cununa muceniciei decât să-şi va â
ara sfâşiată de lupte interne.
Cu o lună de zile înainte de începerea pro
esului.intrea aparatul de slat a porni, o o,ciontă
am pante îTpotrToi şefului Mşcărl, Legionare, acu-
fteda-, de cete rnri grele păcdic ff de tară, fără
a ac,s a. tnlUluit şi pus la secret să poală
el m H elementar gesil de * au0 .
— 4
câţi înscrişi în apărare au fost împiedecaţi să ia
parte , iar un număr însemnat dintre ei, pentru a-
ceastâ „mare cutezanţă'* de a şi exercita dreptul
ca care sunt învestiţi de legile ţării , au fost trimişi
în lagărul de concentrare dela Miercurea Ciucu/ui.
Să se adauge la acest ne mai pomenit abuz elimi•
nirea, dui ordin, a unor imoortanţi martori ai lui
Cormliu Codreanu, aflaţi la Miercurea Ciucului*
împreună cu presiunile exercitate asupra celorlalţi
martori ai apărării, cu intenţia de ai determina să
re uinfe la i nperatioui constanţii lor şi să nu apa¬
ră in proces, /«t Yăfsdul L i
PubiiculVa Ţost 'exclus dela desbateri, cu ex¬
cepţia ziariştilor ojiciali şi a corespondenţilor stră¬
ini, căror deasementa li sau impus anumite res-
tricţiuni. Ceeace a ingăduit censura sălbatecă să '
apară în presă — afară de ziua întâi — sunt nu
mai frânturi incoherenle şi neesenţiaie din mărtu¬
rii şi pledoarii. Cât priveşte ordonanţa definitivă şi
rechizitoriul s’au bucurat de cea mat largă publi¬
citate, iar prin ţelul şi dărnicia Ministerului de In¬
terne sau răspândit în broşuri galbene, pline de
venin, până în cel din urmâ sat.
Tpădnd această carte, nu avem intenţiunea
să convingem neamul românesc de nevinovăţia lui
Corneliu Codreanu. Adevărul cu toate opreliştile
oficiale, a pătruns în mijlocul i ,
acestei cărfi înseamnă dovada categorică a ceeace
sentimental public de mult a înregistrat şt reţinut •
MAREA NELEGIUIRE SĂVÂRŞITĂ ÎMPOTRIVA
LUI CORNELIU CODREANU
Bucureşti 1 August 1938
ZIUA l-a
In fafa tribunalului militar al corpului 2 armaţi,
sa început en judecarea procesam m Corneliu
Zelea Codreanu.
Se ştia din vreme că sala tribuna.ului militar,
dela Matmaison, care a joşi renovată şi Jrumos a-
menajată mai lunile trecute , avea să fie neîncăpă¬
toare pentru un proces care e privii cu deosebii
interes.
De aceea parchetul militar a luat încă de a-
cum câteva zile, măsuri spre a nu se permite in¬
trarea în sală decâ a persoanelor special îndrituite
a asista: reorezentanţii presei române şi st/ăine,
avocaţii şi rudele acuzatului.
Iar ieri de dimineaţă, încă dela ora 6 aceste
măsuri au început a fi aplicate pe teren, sub su¬
pravegherea primului procuror militar d. it.-cot Ze-
ciu, ordinea fiind menţinută de numeroşi comisari
de poliţie, lucrând sub conducerea unui procuror
militar, d. căp. magistrat Ştefan Tărţăneanu.
Intrarea la Tribunalul militor se face printr o
alee lungă de 50—60 m . şi lată de vre-o 6—8 me¬
tri. La porţile de intrare sunt postaţi comisari şi
so daţi jandarmi . Aici se face verificarea cărţilor
de intrare şi a carnetelor de identitate.
Intfun colţ de bancă, stau mama acuzatului,
d-na Eliza Codreanu, iar alături de dânsa d-na E-
lena Cordea nu, sofia lui Corneliu Codreanu,
Şedinţa se deschide la orele 10, tribunalul fund
alcătuit din următorul complet: ni .i ril
D. Prim preşedinte colonel mag.stnt Dumitra
C-lin, asistat de d-nii: li. colonel Ionescu Nicolae,
maior Grumăzescu Dumitru, căpitan Bar aca
ghe. cănifan Dumilrescu Nicolae, prim procuror
— 6 —
magistrat lonescu Radu, grefier Tudor D. Petre.
Se procedează la interogatorul acuzatului.
D. preşedinte col, mag, Dumitru C-tln : Cum
te numeşti ?
/>/ Cornelii 1 Zelea Codreanu: Corneliu Zelea
Codreanu.
D. Preşedinte: — De câţi ani eşti ?
IJ-l, C. Z. C. — De 3# ani,
D . Preşedinte: —Unde eşti născut?
D l C. Z C. : — La Iaşi,
D. Preşedinte : — Unde eşti domiciliat?
D‘l C Z. C.: — Bucureşti, Casa Verde.
IJ. Preşedinte : - Profesiunea?
D-l C. Z. C.: — Avocat,
Tudor D Petre , grefier, dă citire ordinului d-lui
general comandant al corpului II, prin care se de¬
semnează membrii judecători.
Se procedează la formalitatea luării jurământu¬
lui d-lor magistraţi de către d. preşedinte el tribu¬
nalului,
Apărarea ridică un incident
cerând amânarea.
D-ro Lizeta Gheorghiu , avocat: Domnule pre¬
şedinte, subsemnaţii apărători, cari facem această ce¬
rere, avem onoarea să ridicăm următorul incident de
amânare.
D Preşedinte : Nu se poate face aceasta de¬
cât după apelul martorilor.
D ra Lizeta Gheorghiu : Domnule preşedinte*»
în conformitate cu art. 336. după luarea identităţii a-
curatului se^ trece la această amânare. Poate că luar
rea identităţii martorilor ar fi o formalitate care a
obosi tribunalul inutil...
— 7 -
4
«
D. Preşedinte: Tribunalul nu oboseşte niciodată.
D-ra Lizeta Gheorghiu, avocat: In conformitate
cu legea, suntem în drept a desvolta, incidentul de
amânare.
D. Preşedinte; D. procuror are ceva de obiectat?
D. Procuror: Nu am nimic de obiectat.
D-ro Lizeta Gheorghiu , avocat; Casă fiu scurt,
am să citesc incidentul, pe care îl voiu depune în
dublu exemplar, in conformilate cu lexlul legii, pe
masa onor. Tribunal.
Domnule Prim preşedinte,
Subsemnaţii avocaţi, apărători ai d-lui Corneliu
Zelea Codreanu, în virtutea prevederilor ari, 294 ş
' 336 al codului J. M. avem onoare a ridica următorul
incident de viciată sesizare a tribunalului de judecata
şi nesocotirea dreptului de apărare.
IN FAPT:
I. Polrivil rechizitorului definiliv al d-Im procu¬
ror militar Gheorghe Alanasiu, ou m. - ^
1938. precum şi potrivii ordonau e, del.ml ve Nr.
l8j‘17-938, 17 Maiu a d lui jude mslruclo
Pas ftu, trimiterea în judecata a 1 " 1,1 ’ | e pe ac t c
Codreanu s’a făcui pentru , ™j > " “liul şi ordonanţa de-
cuprinse, aşa cum «raia rec • ţ a care se | r i-
finilivâ, Intr un număr de 20
mite în mod expres. dill |6 Ma|
Ori, atât potrivii adrest ' tribunalulu 1
1938 n cab. V instrucţie către P« ' g| adresc ,
militar pag 105. dos® r ^ oa rchelului tribunalului
Nr 17130 din 17 Mai 1938, a pa.U ^ ^
militar către camera de «^«i-e, ^ fos , , ri mi8e
merei de punere sub ac>ua ^ lume)e cauze l, lipsind
ţoale dosarele, adica Ic ,g
dosarele Nr, 12, U, 15. I 6 - 17 şl
8 -
IN DREPT:
In conf. cu prev. art. 200 al. ultim C. J. M. în
caz de crime ministerul public va înainta dosarul ca.
mtrei de acuzare în trei zile dela primirea lui.
Ori, necontestat, în spe|a, toate cele 20 de vo¬
lume formau „dosarul cauzei", şi toate trebuiau puse
la dispoziţia camerei de acuzare, pentruca aceasta să
se pronunţe în deplină cunoştinţă de cauză»
Ari. 276 din proc. pen. deasemenea arată că
se face convocarea camerei de acuzare numai după
ce este în posesiunea tuturor actelor şi pieselor care
constituesc dosarul cauzei.
In deosebi, în spe|ă, prin faplul că piesele a-
flale in voJumeje cari consliluiau dosarul cauzei au
conslitui! indiciile de vinovă|ie penlru judecătorul de
Inslruclie şi procurorul militar, acestea nu puteau lipsi
din deliberarea camerei de acuzare decât prin ne-
socobrea flagrantă a legii, care duce la nulitatea de-
de'n'p l/ir - ^ in V [^ aiu 1938 a camerei de acuzare
de pe langa corpul II armata.
a (ribunalidui -8 < * eclz,um atrage viciata sesizare
dosarelor « J J ud fala si solicităm relrimiterea
“tŞf ijasş: hpsjstz
In Jap™™ urma,oarele două considerajiuni:
Ordonanţa definitivă n d-lui iudponfn.- Ao ;
^ de 17 Maiu m8, CU nr Za i7. " da ' S ,n aCelaşi
loriu, E prevă a zut § de fa a P î,"Sţoîfi C / V'™, 1 ,n,e . ro «-
Palului în ziua de 16 Maiu 1938. M ' S 8 ual lncul ‘
Deci era o imposibilitate materială ca inculpa-
tul sa fi luot cunoştinţa de ordonanţa definitivă îna¬
inte de a se fi pronunţat decizia camerei de acuzare
In drept.
Art. 221 din Cod J, M. arată că procedura ca¬
merei de acuzare de pe lângă corpurile de armate,
privind tribunalele militare, este aceea prevăzută în
codul de procedură penală.
Art. 276 proc. pen., arată la al. 9: „Ministerul
public, partea civila şi inculpatul au dreptul de a de¬
pune memorii scrise". Deci, textul de lege spune
„au dreptul", prin urmare este vorba şă repetăm de
„un drept" al inculpatului.
Dar, ce fel de „drept" era în speţa când ordo¬
nanţa definitivă se dă în aceiaşi zi cu decizia ca¬
merei de acuzare şi, bineînţeles, ordonanţa definilivă
a trebuit să mai treacă şi la ministerul public, căci
acesta din urma înaintează dosarul camerei de acuzare.
C> fel de memorii putea să mai facă inculpa¬
tul? El nici nu ştia ca s’a dat vre o ordonanţă defi¬
nitiva, nu putea să i cunoască cuprinsul, nu i s a co¬
municat nimic, nu a fost citat deloc penlru camera
de acuzare. S’i nesocotit, aşa dar, „flagrant„ < iep
tul acuratului şi decizia camerei de «cuzare data m
astfel de condiţiuni, nu poate subsisfa.
Dar mai relevăm,
In cauzele criminale, consilierul raportor dca^
îrei de acuzare trebuie să menbone cJc
ftt In’sîetâ1e vet S d.n C examinare« raportului o
rmâjle 8 surpr- nzăloare a d-W £ £
me că inculpatul 1^» ^& spre « ~
— 10
a pulul ea înfăţişa camerei (ie acuzare o situaţie cu
toiul falsă. Desigur, nu recunoaşterea câ s’au aflai
la mine actele, dovedeşte existenta ciinui, ci recu¬
noaşterea faptului delictual în sine, înseamnă o recu¬
noaştere a imputatiunii.
Dar, probabil plecând dela aceşte premize cu
totul eronate, camera de acuzare se mulţumeşte a
reeditare, rezumativ, cuprinsul ordonanţei definitive şi
a rechizitoriului d-lui procuror, fără însă să se ocupe
sub nici o formă de apărarea inculpatului.
In drppt :
Art. 281, proc. pen. aplicabil tribunalelor mili¬
tare, cont. art. 221 C. J. H. arată categoric că în
deciziune „Camera este obligată a se pronunţa asupra
mijloacelor de apărare invocate în cuprinsul insţruc-
tiei“. Al. final al acestui articol arată apoi, „că toate
dispozitiunile acestui articol sunt prescrise mi1> pe¬
deapsă de nulitate".
h.ste clar deci, că decizia camerei de acuzare
prin care se înlătură nemotivat susţinerile de apărare
ale inculpatului, nu poate avea fiinţă legală. In speţă
moi mult, cambra de acuzare n’a voit nici măcar să
ştie sau să discute susţinerile d*-* apărare ale incul¬
patului. Ori cu acest procedeu nu se poate trimite
in judecată un om pentru învinuire de crimă,
In consecinţă, decizia camerei de acuzare, în¬
vestind tribunalul militar al corpului Ii armată, prin
X S ini^p ,ett / T ant ? . tt ,fgil ' rugăm 0 se c °nsidera
viciat sesizat tribunalul militar şi a se trimite aface-
ea la camera de acuzare, spre a da deciziunea cu
păstrarea normelor de lege.
Cu stimă,
(ss) Uzeta Gheoryhiu
avocat
*ra avocat Lize ia Gheorghlu: In consecinţă,
- 11 -
d-le preşedinte şi onorai tribunal, vă rog să luaţ‘
cunoştinţa de incidentele ridicate, pe care le depu¬
nem în dublu exemplar pe masa onoratului consiliu.
D I Preşedinte: D. procuror are cuvântul,
D. prim procuror, maior magistrat lonescu Radu :
D-le preşedinte, onorat consiliu, socol încă dela în¬
ceput că incidentele ridicate de onorata apărare sunt
lipsite de temeiu legal pentru considerajiunile urmă¬
toare :
Netrimiteren la camera de punere sub acuzare
a dosarelor care formează în ansamblu procesul, tin
să relevez dela început că atât ordonanţa definitivă
cât si noi, ne vom întemeia considerentele şi con¬
cluziile noastre pe o anumită şi limitată serie de
acte, aflate în acele dosare menţionate în cernea
de incident, acte cari se găsesc în copii legalizaţi
de judecătorul de instrucţie în volumul I, care a fost
supus deliberării camerei de acuzare, tu ai
vinte, camera de acuzare în cazul cam mii a a
loafe dosarele, a avui totuşi materialIn n( i or j u l
teritil pe care ordonanţa definitiva şi - c
scris îşi întemeiau concluziile, mea , l ?i Z ţ ' con f or .
s’a pronunţat este o deciziune pronunţ
mitate cu dispozitiunile M' 1 * pn i ru
1„ ceeace ,*«* c.M.1» "
loate acelaş argument: procedură
cedură, atât cea militare, cal s .. j„| je justiţie
penală comună, la care i' 1,111 * . obligatorii
militară, prevăd anumite termene
peste care nu se poate trece. e nu este
Obligaţiunea pentru Camein obligatorii,
să se facă aceasta în termen de re, ^ fi
adică să lase să se scurgă ( . pentru a pâ$' la
după acest termen, să ,}| C ienl că înăuntrul a-
12 —
cestor trei zile să se fi respectat termenul obligat
de lege şi este procedură îndeplinita. Ca atare, de¬
sigur că deciziunea dată de Camera de acuzare are
existenţă legală şi ca atare şi din acest punct de
vedere incidentele urmează a fi respinse.
D, Cosrnooici: Am cere respectuos cuvânlul în
replică.
D. Prim-preşedinte: Aveţi cuvântul dar vă ru¬
găm să fiţi cât mai scurt.
D. Cosmouicit D-le prim-presedinte şi onorat
Tribunal, iau cuvântul în special pentru a combate
începutul concluziunilor puse de d. procuror general
«Încă dela început sunt lipsite de temei* — aşa a
început d-sa. Acest „încă" ne jenează în primul rând
pentruc* apărăm aici într’un proces de gravitatea că¬
ruia suntem conştienţi, aşa că nu ne-em permite să
începem cu un incident care să nu aibă prestigiul
legalităţii şi fundamentul lui în lege.
Iată de ce credem noi esenţial — numai o
singură parte din petiţie vom desvolta — că dv.
astăzi nu sunteţi sesizaţi legal. Potrivit legii dvs. or¬
ganice, codul de justiţie militară, în afacerile crimi¬
nale, ordonanţa definitivă urmează să fie comunicată
Camerei de puneie sub acuzare, iar Camera de pu¬
nere sub acuzare este aceea care vă sesizează pe
dvs. v
lală. citesc acesl aliniat al ari 220:
iive ar f ‘ co " cluziun *le ordonanţei defini-
sarul Cam» ® T™’ Minis,erul P^lic va înainla do-
fui LrS ' j 6 a , CUZare în ,rei zile dela primirea
judecala imn * - 6 ', nfrac < iuni - d >rect instanţei de
lor propus™. C ° * 8neXele Şî hS,a mar '° ri -
văzută P 'în C a?r r 22f a a | n î r ® i " d a acuzare es ' c «ceea pre-
ln arl ’ 221 al le 9>» dv. organice. Iaiă-1:
— 13 —
„Procedura înaintea Camerei de acuzare este
aceea prevăzută în codul de procedură penală pen¬
tru Camera de acuzare respectivă, în măsura aplica¬
bilă la tribunalele militare şi dacă nu contravine dis¬
poziţiilor exprese din codul de faţă“.
Iar codul de procedură penală în art. 270 are
următorul cuprins :
„Dacă faptul este calificat crimă prin lege şi
Camera de acuzare constată probe şi indicii sufici¬
ente contra inculpatului, ordonă trimiterea acestuia
înaintea Curţi cu juraţi", adică înaintea dvs. a
onoratei curţii, prin substituire şi pi in trimiterea co¬
dului de justiţie militară Prin urmare dvs. sunteţi
sesizaţi de către deciziunea Camerei de punere sub
acuzare, în speţă prin deciziunea nr. 17 din 17 Maiu
1938.
Ori, ce constatăm noi? Cons’alăm ca onorata
Cameră de punere sub acuzare a dvs. a corpu
armata, a suferit din cauza aceleiaşi ipse, e .
am suferit noi. apărarea până asta*, adica dogele
cauzei - suni 20 care în înf leşul leg., formează
un singur dosar - nu i-au (osl lumise
P- urmare, £
din do -
sare, pentru ca altfel nu ma pu dosare face
Adresa cu care se Inm dg|a ins , ruc ţ, a ca
menţiune, chiar m dosarul ' Şi 'atunci spunem: nu
sau trimis numai 11 dosar * *' re su b acuzare sa ma
poţi d-t<i, onorată Camera de P ^ ^ dosare, n’ai
aduci aici pentru crimă, daca mă t a te din dosare
văzut decât 11. Mai este mea o j
pe care trebuia s'o cerce eze. , j eq jj \ n ba7a
Iată argumentul r r^titutiunii:
^ r •
14 —
„In foaie cazurile Camera de punere sub acu¬
zare este datoare să statueze pentru fiecare din in-
cuipajii trimişi înaintea sa, asupra tuturor infracţiuni¬
lor care rezultă din actele dela instrucţie**.
Ei bine, unde sunt actele dela instrucţie dacă
nu sunt în dosare ? Onoratul domn procuror a spus :
sunt în copii certificate.
Voi reveni şi asupra acestui lucru.
In fine, intervine aici nulitatea prevăzută de ar»
;«1, care vi se impune: Decizia Camerei de punere
slu acuzare trebuie să conţină o expunere amănun¬
ţita a faptului comis.
măn E »*#- ine / cân i d ,ex,u, ,cgii cere ° opunere a-
manunţifd a faptelor comise, vreau să ştiu dacă, cu
50 P rocenfe din dosare se poate spune că este o
expunere amănunţită?
Copii certificate ? Din 10 dosare să tie într’un
singur dosar ? Numai atât şi ar fi suficient să spun
ca nu exista copii certificate la dosar, căci nu poţi
pune mtrun singur dosar copii certificate după nouă
dosare. Este o imposibilitate materială.
Dar. in fine, să trecem Camera de punere snh
acuzare este obligată sau să se pronunţe asupra mit
“ r e : $en, ! a,e ’ - f voiu dov * di că «3B
*arul î„ caîr^poTgfr^ 0 ’ Iipse $' e do ‘
prescS suT^dea^de Z'lîe^ 02 *^ &Unl
-erei ££££££? Ca-
sunteti sesizaţi prin deciziunea rlmelei de n, ^
este a nuTnu e ’exr 8 S |ă a Nu JW* 9 * 1 f8cu,ă - ^"ace
“"ii zz s ; 10,1
*• ,L " K SVSVÂ
— 15 —
?il n ' a | ÎŞ j l ns “. şe * ,e rec hizllorui definitiv, iar în rechi-
zitorul definitiv suni re)inule ca acie esenţiale urmă-
foarele cu trimitere din rechizitorul definitiv în dosar,
lata dosarul nr. 14, pag. 114, vă rog, dosarul nr. 14
nu exista; dosarul 15 pag. 254 — dosarul nr. 15 pag.
254 nu există: dosarul nr. 17 pag. 50 — dosarul nr!
17 pag 50 nu există. Mă opresc pentrucă m aţi o-
prii dvs.
Toate sunt la fel, dosarele nu exislă. Şi atunci
spunem; De vreme ce Camera de punere sub acu¬
zare, ca şi noi până asfăzi aici, nam puiuţ cunoaşte
toate dosarele, Camera de punere sub acuzare po¬
trivit art. 221, 227 din cod. pen n’a putut sa pro¬
nunţe o deciziune valabilă ci a pronunţat o deciziune
nulă, potrivit legii. Pe cale de consecinţă, dvs nu
sunteţi sesizaţi fiindcă ceeace e nul nu există. Nu a-
veţi sesizare.
Acesta este incidentul noslru, serios, încă dela
început.
D, Prim-proc . maior magistrat Ionescu Radu :
D-le prim preşedinte, numai câteva cuvinte.
Menţin, în totul, primele meJe concluziuni, cu adăo¬
girea că onor. Tribunal se găseşte in foţa unD de¬
cizii a Camerei de punere sub acuzare, decizie care
învesteşte Tribunalul cu judecarea acestui proces.
Că bine a fost decizia dată, sau că rău « fost
dată, dv. nu aveţi calitatea a repudia aceasta decizie
şi a spune: nu judecăm!
De aceea, dv. sunteţi obligaţi, din acest puncj
de vedere, a trece la judecarea procesului, deşi încă
odată repet, concluziile mele sunt pentru respingerea
incidentului ca nefondat.
D-ra Lizeta Gheorghiu (apt rare): Domnule
preşedinte, concluziile noaslre, în acest incident,
sunt: dv. sunfe(i învestiţi cu putere discreţionara,
— 16 -
constatând că această decizie a Camerei de punere
sub acuzare e nulă,
D preşedinte magistrat colonel, Dumitru Con¬
stantin: Suspend sedinja pentru deliberare.
Şedinţa se suspendă
La redeschidere
D. prim preşedinte col. magistrat Dumitru Con -
stantm:
— Pentru motivele cari se vor vedea, Tribuna¬
lul respinge incidentul,
D-ra avocat ULETA GHEORGHiU: Domnule
preşedinte, vă rog să-mi îngăduiţi a desvolla urmă¬
torul incident, in conformitate cu art 294 al fino!
şi ari. 336 C. J. M.
. u ‘! e 13 acte ei urne rate in rechizitoriul
definitiv, sub titulatura: „Sustragere şi deţine,e de
acte interesând siguranţa statutul" au fost găsite
ZTt! 9 ni d . osare . le . core ne ou fost puse io dis-
poztlie pentru studierea şi organizarea apără,,,
Doua dm aceste acte nu au putut f, găsit e la po-
ginde ia care se fac trimiterile; ori două nu au pu¬
tut f' găsite, deo'trece dosarele care ie cuprind nu
ne au fost puse la dispoziţie.
Aceste acte sunt socotite corp delict si n„
servii ca temei acuzaiiunitor, atât ale d-lui pro'curor
nervi de hndnlm^dlsTrTu'gof iag^)^' **’
pus la dispoziţie sunt: d ° S ° r nu rt ’’° t ost
Insp. l gent r r t'l' 'a/ 1, l( ; lroflc . ci Jr°t nr. 586 938, al
Slănescu pag $j ld< ‘ rmer,et (dosar nr. 14 colonel
— 17 —
„ . 2 > Ord.nul personal confidenţial nr 116
27 lu,,e 1937 al prefecturi, juă Prahova (dosar
14 Colonei OtQnescu pag 100;
clin
i,r.
D-i preşedinte şi onor Jr.bunel, noi ppcran rit
până tu oru 21, când om plecai est o,ă ut e/t/, nu
primisem acesie do se/, ; f,< st fbn,b î, so an, tuul
ojiouiea să con»iu,ăm lq aies e dt sure au jost
ceru,e cu o adresă a o turalei comisii, jund recla¬
mate de organele de cercetare D c ci, i„ loc ca u-
cesti do ^are să îeroeasCă penir i pregălîrta apa
rării, probabil c i ele au şerifii as,ă r\oaptg penŢtu
a se face noai cercetan, care >ă stroeoscă înumie
Ia acuzare în l,,c să se/veuscă d e^iuiui >jâi.i al
apărării.
>n consecinţă, pe bazi prevederilor an 33j
C. ) M., solicil i n un n,>u termen peniru ca apă
rarea ş in tulpi ni, în hm > ulii. să şi poată pregăti
apărarea ,* oannndu li se la thsnuzitie tnute a< u te
care for nează dosarul cauzeiţ l i deosebi »â este
corb t de a ;/e c ire au hotărit trimi erea in jude i a ă
fiind toi iiderate dr pt donezi d j cu pabiliioie, si
d ici nu pot fi exsluse de/a eximenul tn ulpuiulut
şi apărării.
DA Prim preşed nte: D I comisar regal are
cuvântul.
D. Prim procuror: D le preşedinte, onor tribu¬
nal. Ai’elea^i întâmpinări pe rare le am făcu* p^« tru
resp'ng^rea pri" ului incident, W n.entin dr* pf c< n-
cluzii de respingere ş* pentru acest incident
Apărarea nu se poate plânge în bifa doimilor
voastre că nu a avut cunoştinţă de pie^* le încn'n i-
naţe, pi$se care fo ineazâ fundamrnlul întregului pro¬
ces, acuzart a î" ac* st prrces. Ele eu b* i*ic I îi o
sarul nr. 1 în copie I gali* tă de râlre d. judecător
de instrucţie, în ât nu vă puteţi plânge astăzi ca nu
vă puteţi plânge astăzi că nu aţi avut posibilitatea să
Juafi cunoştinţă de ele. •
Cu toate acestea după, informaţiile pe care le
am avui — pentru că această chestiune şi mai cu
seamă cererile pe care le-aţi făcut în timpul studierii
dosarelor nu mă privesc — ştiu că dosarele v’au
fost aduse Ia cunoştinţă.
D ra L'zeta Cheorghiu (apărare): Când?
D. Prim procuror: Eu nu pot să ştiu lucrul a-
cesta, dar în orice caz ştiu că aţi avut posibilitatea
să luaţi cunoştinţă de piesele pe care, şi judecăto¬
rul de instrucţie şi noi ne vom întemeia concluziile
noastre.
D-ra Lizeta Gheorghiu: D-le preşedinte noi
nu putem primi această ofensă, pentru că noi nu a-
firmâm niciodată neexactităţi.
O. Prim procuror : De aceea, d-le preşedinte
cid^ntid * <ri ^ una * va r ° 9 binevoiţi a respinge in-
D Sebastian Radovici, avocat: D-le preşedinte
şi onorat tribunal, cred că nimeni nu are inHres ca
un proces m care se aduce cele mai grove acuzai
uni unui om, un proces care Inlereseaza alai de viu
opinia publica, a acestei tării, să se judece altfel
găsesc in special în dosarul nr. 14 care există „it
sele acuzatoare care se DrelinH „ n i® exi d ’ p,e '
penlrucă pe baza lor, inculpatul Cornel u 7 ° Lfo
dreanu, esle trimis în ludecatn , |!, ! . 1 Co ‘
1 crimă de trădare Ori • â C ~ ° r VOfis,re pentru
■reb cum este posîbil ca "noAT' '"'’T'’ " lă *-
ceastă acuzare fără " f răspundem Ia a-
’ !arâ sa cun °astem piesele acuza-
— 19 -
#
toare?. S’a spus de către d. prim procuror că aceste
piese ai exista în copie în dosarul instrucţiunii Ei
bine, refuz să iau cunoştinţă de copii, atunci când
este vorba de piese cari constituesc însăşi corpul
delict, când se pretinde că ele constituesc însăşi
crima săvârşită. In asemenea împrejurări, acestea nu
au nici o valoare dacă nu sunt puse la dispoziţie în
original.
Dealtfel, Credem că şi pentru valoarea juridică
şi etică a sentinţei ce trebuie să pronunţaţi, cererea
noastră trebuie să fie admisă şi ca atare vă rugăm
să binevoiţi a o admite.
D. Prim Preşedinte : D. avocat Cosmovici are
cuvântul.
D. avocat Horia Cosmouici: D-le preşedinte,
onorat tiibunal, vă rog să-mi permiteţi să fac o ob¬
servaţie din partea d-lui Codreanu; nu este a mea
ca avocat.
Această observaţie este următoarea: dacă lip¬
sesc piese din dosar şi dacă dosarul nu l-a avut la
dispoziţie, d Codreanu a fost privat personal de
dreptul de apărare, pentrucă numai cunoscând pie¬
sele dela dosar şi având dosarul, putem şti ce mar¬
tori să propunem şi cu ce dovezi să ne apărem.
Deci, dorinţa este să se adaoge ca argument
următorul lucru: nu pot şti cum să mă apăr, dacă
nu ştiu cu ce mă ataci.
Insist asupra chestiunii originalelor, fiindcă d. Co¬
dreanu vrea să vadă originalele. ^
Ştiţi care a fost primul cuvântf cu care am fost
întâmpinaţi noi, apărătorii în momentul când dom¬
nia sa a fost «dus dela Jilava aici ?
— Arătaţi-mi, vă rog, originalele.
Ori, aceste originale nu există.
O. prim preşedinte : Tribunalul va delibera.
— 20 —
%
Şedinţa se suspendă; Tribunalul intră în delibe¬
rare.
La redeschidere:
D. prim preşedinte: — Pentru motivele care
se vor vedea, Tribunalul respinge şi al doilea inci¬
dent
In chestia unor martori.
D-ra Lizeta Gheorghiu: Domnule preşedinte,
vă rog să-mi daţi voie ca lot pe scurl să ridic un
incident
. Domnule Preşedinte, subsemnaţi apărătorii ai
d-lui Cornelul Zelea Codreanu, avem onoarea a vă
ridica următorul incident de amânare, pentru neso-
colirea dreptului de apărare:
In conformitate cu art. 254 C. ). M. d. preşe¬
dinte, cu ocazia îndeplinirii formalităţilor prevăzute
de acest text, trebuia să notifice inculpaţi ui lis a
martor,lor, informatorilor. etc„ pe care acuza el i cere
a fi chemaţi pentru desbaterile orale.
pr.,fa l ,‘R, l “ 54 TiV"£ pl j" l ' i ' ,o r* n “ |llor
acuzare, abia în ziua c\t> oo M • ° Ce , pro P uS de
deiffeîte^
acuzării. " a,e ’ 0 noua >'*«■ de martori ai
nistra contra prJba ş^fn oTice"^ m6 ‘ POa,e at)mi '
nevoiţii "“mâna P procesur r, 'n 33 | 5 ’ 336 C- J ' M : să bi *
r area în întregul ei si Denlm^ FU a P rp Sfăti apă-
a ei şi penlruca acuzarea să aibă po-
21 —
sibilitatea să-si propună din timp, martorii Irebuincioşi*
din toate punctele de vedere, acuzării.
Ori, domnule preşedinte, sunt 5 sau 6 martori,
care sunt pe o listă separată la dosar. Aceşti martori
ne*au fosl comunicaţi abia aseară, întâmplător. Asu¬
pra acestor martori nu ne-am putut face niciun fel
de contraprobă, nici un fel de contralistă în apărare.
D. Prim procuror : Domnule preşedinte şi o-
norat tribunal, opun ca argument aceiaşi dispoziţie
din acelaş text de lege invocat de onorata apărare
pentru admiterea celui de al treilea incident, ridicat
acum; si anume dispoziţiile finale din art 254, în
care se arată obligaţia de a prezenta lista martorilor
sau informatorilor, cu ocazia îndeplinirii formalităţi¬
lor prevăzute în prima parte a art. 254 din C. J M.
şi având noi facultatea — înţelegând prin „noi a atât
pe mine cât şi apărarea — să propună martori în-
tr’un termen arătat şi anume nu se vor cita decât
acele persoane a căror adresă a fost complect ară¬
tată, iar lista acestora se va propune cel mai târziu
în 5 zile după îndeplinirea de către preşedinte a
formalităţilor prevăzute de art. 254.
In orice caz, vă fac declaraţia solemnă că a-
ceşti martori dacă dvş. ve-fi socoti că nu au fost
regulat notificaţi, eu renunţ de a fi audiaţi ca martori
şi rog onoratul tribunal ca în virtutea puterilor dis¬
creţionare pe care i le acordă legea, să admită a
fi audia|i ca informatori.
D. avocat H . COSMOVICI: — domnule pre¬
şedinte , daţi-ne uoie să adăugăm următoarele lu¬
cruri :
Sunt două feluri de probe întrun proces: Este
proba care pleacă din iniţiativa mea, dar mai este
o contraprobă sau cum spune textul pe care a bi¬
nevoit să-l citească d . procuror general: informa-
— 22 -
tori, martori experţi în descărcare
Cu alte cuvinte d-ta, cu anumite probe mă
încarci, mi le pui în spinare.
Ei bine, daţi-mi voie să mă descarc ... Acesta
este înţelesul aliniatului 2. Eu nu am de unde să
ştiu ceeace d-ta îmi pui în spinare, dâ-mi voie, du¬
pă ce iau cunoştinţă să propun şi eu martori in
descărcare. Aceasta este utilitatea şi redacţiunea
textului.
D. PRIM PROCUROR: Onorai consiliu, eu
am făcut dectaraţiunea formală că renunţ ca a-
ceste persoane propuse in ultimul timp ca martore
’ le i a na late. Dar nu se poate contesta existenta
unui text de lege care imi dă dreptul şi mie şi dvs.
stom!l° r x apăralori ‘ 'Mânând ca d. preşedinte
auTm H ° preC,e . ze ’ ~â°că tn cursul desbafenlor
fel Z muî Une Sa se aducâ aici in ‘"Stanţă orice
Domnilor, am declarat dela început că renunţ
ca aceste persoane să fie audiate camartofgâr
spune: a P llc "'ea dispoziţie Mior ari 309 care
„Preşedintele din o tir in /„
lor. poale să cheme i „ 7 f°“ la cererea părţi•
S VlS'izT. -«S
mandat de aducere acesf or persoane, chiar
'^PeclTdZol^iuniîor legii. ! ° nClazie am fost in
noi la Pulerf| , e e dUcr^Hon^p ,U l' ~ Nc V0 . m ref<?ri
Şedinţe cerându-i să ne onora ^ u ^ ui domn pre¬
sa ne acorde asupra acestor mar
- 25
tori contraprobă şi î n sDeeial i*
cazierul judiciar să mi se aduca fi d PU ? Câ de,a
Iru deliberare. Se -spendă şedin,a peni
La redeschidere.
nuntaşa ^tdfeTealf^ r ,:;! bU a n8,U 1 ' ia aC ' de rc ’
e S(e p c azu c , : ti c ir r Liă a,er,lor dacă
Respinge incidentul
Martorii:
La ora 11 şi un sfcrl începe apelul martorilor
S Ion Zeiesc'?' 1 '' ° GhioCel - Crăcăuanu, praf.
Al Chr T ?, 0drea " u r ’ ao - M‘ ho “ Pohhroniaae, cu.
rin wî Te,i ’ or °f- ‘° an Dobre, coi, Zăuoianu, Do¬
rm Hasnaş, Troian Cotigă. Gh. Sloenescu, Gh C/o-
rogaru, Ilie Negoescu, prof. Dragoş Protopopescu
absenţi, prof. Nichifor Crainic (prez) ao. Crânganu,
Ar noi d Roth, Carol Becker, Henri Ghica, pr. Ion
Dumurescu loan Cantacuzino (prez.) Ing. Voicu
Popescu , dr Ion Cantacuzino (prez) pro). Vosile
Cnstesc t, Nicolae Totu, Victor Gârcineanu , coi. Gh
Pollhromade, col. Petre Bolintineanu , Paraschio
Georgescu (orez), amiral Teodorescu. g-raldr Popo -
mei, g-ral dr. farm. Grinţescu. g-ral dr. O. Con-
stan/inescu (prez), prof Mihaii Munoilescu , prof.
Dan Rădulescu, lutiu Maniu (prez), prof. Ion Gă-
vănescui, Ion Mihalache, prof. Simion Mehedinţi
---f r" ~/ • v/«#ifu/#i i ic acru/nţ i
(prez), prof. C. Giurescu , av. Jean Naum. coi C.
Bolintineanu , Petre Bolintineanu, Ii e Gâmeofă,
Troian Brăiieanu, Nellu lonescu-Iaşi, Emil Zgoanţă
— 24 —
(prez), Ion Bjnea , no. Petre Pogonnt, col. Corist,
Stănesca, pro j. ) Froilo ( pr ), L) R. foani/escu,
jrof Fa A itJ iescu (prez) prof G Forţa (prez.),
prof. dr D. Geroiu (orez), au, L). Popa, pr. Ion
Mt i. irof Giorge Mirnu, Dumitru Liuezeanu (pr.),
AUx flt/Ji, pro/. Vmtilă Uungoroz, Eugen Petit
(orez), G!i Sol o n mesCj, Nic. Georgeun, dr. Al.
Vaido VoeooJ, Gr. luman, col Consi. Malamuceanu,
M. Sjndulache, g-ral dio Ion AmuneScu (piez),
g ral. Gh Mor azi, g-iat C. Comântscu, g-rul Mi -
h iii Ignat , g-rul, Dona, g ral Con>tandache, (prez ).
g-ral PetrooiCescu, (onz). g rai M Racooiţu, (pr.),
9 ra ^ FI- Ruj ins viii, prof. Nue lunescu, iag. Clime,
Alex. Caniucuzinu, pr Gr. Cristescu , coi rez Cris-
£'f ai Artur VâUoianu, C. Argeioianu, col
B nil Puldng >anu, g-rul llie Ştefleu, g-rol L) Co -
ro imd, p-rat Virgi\ Rddutescu, maior Florin Râdu-
lescu D. S,oicescu. Alex, Vergatti, Gr Manoilescn
\ )rez ) io c ânganu, Vasi<e lasinsthi, Gh Fardul
lLutaE hUl r U :rI Radu OyrlsLsZ:
lescu. mg. Ej/en Ionică, B mied Dow. col Pine■
pr •/ Chirnoo g T(pZ z ) J T r0 > Ponlozi.y ).
tescu-Câ nnina (Tz), Jr v' T Zl T '* */ W
(omz), Ernes’Berneo pro, N P, ’
col. Consi Loca In, l Pop ’ " rnl C ■ ob,
Neogoe Flondor. N. Urllh'T'p T
n6,eseu, g ral Ştefan lonesc u . ° P °' 9 T °' St '
La'V 'Iv "Em°Znrl H ?- 8r8ril sunl Drpzen|i 27
d-sa intrând între apărător!*’ SC renUn|8 ca martor,
p“ erior sun ‘ nbscn,i -
cu privire ia martori procuror are cuvântul
D Prim procuror: Domnule preşedinte, onorat
tribunal, v aşi ruga să d cuvântul onoratei aparâii
pentrucă eu am un singur martor cere şi acela este
lipsă.
Aş vrea să ascult apărarea dumnealor în ceace
priveşte martorii cari lipsesc, pentru ca eu să răs¬
pund la argumentele dumnealor şi în acelaş timp să
fac şi obiet |iunile mele în ceeace priveşte martorul
meu.
D Piim preşedinte: Apăr-rea are cuvântai.
L). avocat floria Cosmouici: Domnule preşe¬
dinte, onorat tribunal, cu privire la martori trebue
observat dela început că sunt de două categorii —
deşi toji aceştia — când vom judeca incidentul —
onorata Curte l-a reţinut — vom arăta că prin faptul
că n*am avut dosarele, întră într’o categorie — dar
totuşi noi îi considerăm acum de două categorii.
Prima categorie o formează martorii din afară.
In ce sens ? Adică aceia cu care, în calitatea mea,
pe care o aveam, şi n’o contest şi o recunosc — de
şef al mişcării leg om re si de conducător spiritual
al partidului Toiul peniru tară, am venit în contact.
In acest sens, este o serie de martori, pe care îi
pun în categoria celor în atară de mine
Dar cea mai importantă categorie o conslitue a
doua: martorii care n’au fost în afară de mine, mar¬
torii care au.fost lângă mine, — fi ndcă vedeţi dv.
nu se poate nega că dacă n’am spune adevărul aci,
în tata dv. adevăr în virtutea căruia dv. pretindeji —
şi este just — că judecaţi, am face rău.
Ei bine, acest inculpat de astăzi, Corneliu Ze-
tea Codreanu. dacă ar fi fost singur n’ar fi ajunş aci.
A fost şeful unui partid şi al unei mişcări. Ei bine,
ori cum am face, cei care au fost lângă el, cei care
l-au ajutat şi l-au înţeles, cei care au executat ceeace
- 26 -
el a crezut şi a formulat, vrem să fie aci. Este le¬
gitim.
Această a doua categorie de martori se nu¬
meşte categoria martorilor de fapt, a martorilor care
ştiu lucruri pe care cei din afară nu le pot şti, decât
în măsura în care contactul cu ei a legitimat să cu¬
noască anumite chestiuni.
Prin urmare, asupra acestui prim punct conchid
în Mul următor: Mă judecaţi pentru o activitate po¬
litică ; singur n’am putut-o face. Cum am făcut o, cum
am executat-o, cum am infiltrat’o în sufletul celor care
m’au aprobat, aceasta trebue să v’o spună ei. Sunt
martorii de fapt. De aceştia nu mă putefi priva Şi
cred că dv. veţi înţelege rostul acestei argumentări a
noastre.
Acum, din cauza măsurilor excepţionale, suntem
într’o situaţie juridică nouă. care na mai apărut până
astăzi. Sunt aceia cari au făcut parte — unii da, alţii
nu; nu se ştie, fiindcă noi n’avem de unde o şti şi
nici n o pot şti şi nici n’am avut de unde lifa
cunoştinţă — sunt acei martori care astăzi au aşa nu-
mitul domiciliul forjat, adică ăunt oameni cere în vir¬
tutea unui jurnal al consiliului de miniştrii şi al mi¬
nisterului de interne, sunt (oijati să stea într’un anu-
a ' o ? C m -T- ta - M 'f rc T a Ciucului. Această forjare
lr’„m i • nla !" w. ,rei locuri - actualmente este în-
trunul singur: la Miercurea Ciucului
trebue E să o e ’inH S le r nouă dre P«> P« care
li ^ judecaţi dv. şi pu o Dun cu niAi mai
Sr
stat; potrl-vi^ConstHutilip? 0 ^T *? eS * e ~ .. trci P u * eri
Constituţiei si leailor fă ^ 0r potrivit
— 27 —
acest aspect, totuşi sunte|i unitari, penlrucă reprezen¬
taţi statul, care nu poate fi decât unitar.
Iată care este importanta. Art. 1 din noua Con¬
stituţie spune: -Regatul României este un stat unitar
si indivizibil*. Este unul. Dacă este unul, oricum îşi
manifestă puterea lui, fie pe cale judecătorească, fie
pe cale administrativă, fie pe cale executivă, dar prin
faptul că este unul, dv. face|i parte integrantă aci —
cu privire la aceste măsuri luate de Statul Român —
din el, sunteji una.
Ori iată o măsură; domiciliul fortat. Forjezi un
om să stea într’un anumit Ioc. Dacă este „forjat" în¬
seamnă că acela nu este domiciliul lui. Şi dacă pu¬
terea executivă îl forjează unde să stea, puterea ju¬
decătorească, una cu puterea executivă, nu poate să
nu recunoască că stă acolo, fiindcă aşa vrea Stalul.
Ei bine, noi am indicat adresele la Miercurea
Ciucului pentru martorii care sunt acolo. Citaţiile tre¬
buiau îndeplinite. Nici măcar nu ni sar putea imputa
o neglijentă sau O lipsă de zel. Ţinem foarte mult Ia
acest lucru ca în acest procas sa nu ni se impute
lipsa de zel. Prin urmare, suntem în imposibilitate de
a*i aduce pe aceştia.
Conchid, unind partea a doua cu ceeace am
spus la început: sunt martorii mei de fapt. E foarte
greu şi mi e imposibil să mă apăr. Deci vre eu ca
aceşti martori, dv înţelegând rostul lor, să trimiteţi
să-i aducă si până atunci, dacă ar fi sa ne legam de
ce spune textul, şi suntem obligaţi să o facem ert.
290, fiindcă vrem să rămână constant in acest pro¬
ces, contrar de orice crede oricine. Noi vrem sa ne
judecăm. Şi atunci vă rog să aplicaji art. 290.
„Dacă procedura nu este îndeplinită pentru vre¬
unul din martorii chemaţi, aceasta nu v a împiedeca
— 28 -
luarea interogatorului învinuitului, ascultarea celorlalţi
martori prezenţi sau luarea oricăror măsuri, după cere
instanfa va statua, dacă este loc, sau nu, să amâne
judecarea pricinei".
Deci facem uz de dreptul pe care ni-1 dă arh
290. Vom proceda la interogator, vom asculta mar¬
torii prezenţi, vom face totul, însă aceşti martori de
fapt trebue să ne fie aduşi, fiindcă noi n’avem pu¬
tere să-i aducem.
Iată pentruce vă rugăm respectuos a primi con-
cluziunile noastre şi dispune amânarea procesului pâ¬
nă ce vor fi aduşi aceşti martori de fapt.
D. Prim preşedinte: D. prim procuror are cu¬
vântul.
D. Prim procuror: D-le preşedinte şi d-Ior ju¬
decători, sunt în acord cu onorata apărare în ceeace
priveşte concluziunile, nu însă şi cu considerentele.
Ar fi inutil să desvolt în fata dv. argumentele care
mau împiedecat chiar să fiu de acord cu justificarea
pe care o prezintă apărarea pentru a ajunge la con-
cluziunea la care sa oprit: anume, să ceară onor
trib. aplicarea art. 290 din codul justiţiei militare.
întrucât şi d-lor ca şi noi suntem animali -de
a proceda la judecarea procesului, bineînţeles cu
paza_ formelor legale, deaceea socot că ar fi inutil
sa răpesc timpul onoratului tribunal de vreme ce în
concluziuni sunt de acord cu onorata apărare
D. prim preşedinte: se ia act.
buspend şedinţa pentru deliberare.
^edinja se suspendă.
gisUt^Con^DumiMu-■ d^beS 6 ^'' 8 ’ C ° L ma -
incident uneşte incidentul ci fondul. U "' mului
grafice. 8 '* 0 ''' al>SCn,i VOr fi adu ? i <» mandate lele-
— 29 —
Martorii se vor prezenta azi, 24 Mai, la ora 8.30.
O. grefier P. Tudor dă apoi citire ordonanţei
definitive de trimitere în judecată.
D. aduocat H. Cosmouici: D-Ie Preşedinte şi
onorat Tribunal vă rugăm în mod respectuos să bi¬
nevoiţi a lua act că noi avocaţii» pentru nevoia apă¬
rării, posedăm în gentile noastre material şi cărţi
din acelea pentru cari Dvs. condamnaţi zilnic: Este
vorba de literatura legionară vândută în librării până
mai acum câtăva vreme. Întrucât putem fi călcaţi
oricând şi de ori cine şi supuşi percheziţiei domici¬
liare, vă rugăm a retine declaraţia noaslră pentru ca
în ipoteza în care vom apărea în fata onoratului Tri¬
bunal, în altă calitate decât ca avocaţi, să avem
jurisprudenţa stabilită.
Dl Prim Preşedinte Coi. Magistrat Dumitru
Const. Dacă s’ar întâmpla aşa ceva vă promitem
concursul nostru.
Dl avocat ti. Cosmouici: Sperăm că nu, ca
d-lui Codreanu
Şedinţa de după amiază
D prim preşedinte, colonel magistrat Dumitru
Constantin:
Ordonanţa definitivă si decizia Camerii de pu¬
nere sub acuzare fiind citite, legea vă dă dreptul să
propuneţi tot ce credeţi că este util pentru apărare.
In acelas timp, previn onorata bancă a apărării,
că conform art. 291 este datoare să se exprime cu
deferentă fată de instanţă
D. prim procuror, maior magistral Ionescu Radu :
D-le preşedinte, mai înainte ca acuzatul să pă¬
şească la dezvoltarea mijloacelor sale de apărare
v’aşi ruga să-mi permiteţi să vă aduc la cunoştinţă
— 30 —
şi să vă rog în acelaşi timp să binevoiji a organi¬
za interogatorul care se ie, întrucât învinuitul, fiind
dat în judecată pentru trei fapte distincte şi anume:
crimă de trădare, delict de uneltire contra ordinei
sociale şi crimă de răzvrătire, urmează a se sistema¬
tiza expunerea ce se va face şi pe care trebuie sa
o facă, întrucât în ceeace priveşte infrac|iunea pre¬
văzută de art. 209 şi anume delictul da uneltire con¬
tra ordinei sociale, urmează a se fine şedinţă se¬
cretă, potrivit art 274 din C. J. M.
D. au Seb'istian Radovici: asupra cererii d lui
prim procuror, d-le preşedinte, noi apărarea având
la dispozifte par e din dosare, le-am studiat împre-
observat'ia 'op r! * T aVUl f) a - Prevenind chiar
observajia pe care a făcut o chiar d. prim procuror
S caulam sa fie sistematizate explicafiuniie P pe care
Z cît ?i e T Chema ' Să ,e ^a înaintea dvs
re ordonant^^iV^' 9 lncul P a,ul având în vede-
învinuire va’răspunde precis Ta^fiec prinC î pale de
căula să vă rănească hJLI ! , fleC8re nu va
j.* n âceIaş ,im P ţinem să vă declarăm „s • •
dm ceeace v a declara mi r ^ ec laram ca nimic
voace măsura unei spdînfp d \ de natură să pro-
câ şi judecata aceasta care^sTf 6 ’ d , im ^ otrivă » cred
are tot interesul să se cuno^^i 9 ,uminâ zilei
k va da inculpatul 9SCâ «xplicaflile pe care
bIieai?în°toaf!} ? jud * cală 8 fost pu-
Pal la altul a | (ărij şj a ’ r ,f® ®.“ no *cutt dela un ca-
ca atunci când cel dat în judecată n’p^ f ' bizar ’ chiar
minare gr avă să nu poa g - ,a P e s°asemenea încri-
d'nta secretă, să ştie că a n f ex P || ce decât în se-
"" *'■"« "" n > -
ar 11 ‘legala şi nedreaptă,
— 31
Dus. aueţi puieri suuerane ca alunei când
veţi constata contrar declaraţiilor noastre, câ prin
declaraţiile pe care le face inculpatul se ating
chestiuni cari privesc ordinea în Stat, de aşa na¬
tură încât ar necesita o desbatere secretă ta mo¬
mentul oportun să luaţi măsura pe care o credeţi.
Dar până atunci uă rog să ascultaţi în şedinţă pu-f
blică, în faţa opiniei publice a ţării explicaţiile şi
desuinouofiri/e pe cari, pe larg, in med precis şi cu
sufletul curat le ua da inculpatul în faţa dus.
D au. H. COSMOVICI: D le preşedinte, nu¬
mai două cuvinte.
Concluziile d-lui prim procuror suni in com¬
plectă contradicţie cu invitaţia pe care aţi binevoit
să o faceţi inculpatului. I-oţi spus acuzatului Co-
dreanu : Cunoaşteţi învinuirile cori vi se aduc; a-
oefi dreptul, potrivit legii, să vă apârofi.
Ori, d prim procuror ar dori ca această apă¬
rare să se facă aşa cum crede d sa.
D. prim procuror, maior magistrat lonescu Ra¬
du : Nu!
D. au Horia Cosmonici: Dar atunci cu privire
la sistematizarea materialului, cine spune sistemati¬
zarea lui, spune aranjarea materialului într’un anumit
fel. Dacă dv. cereţi să se sistematizeze materialul,
înseamnă că cereţi să se facă pledoaria în locul ce¬
lui ce are dreptul să o facă.
Omul Tafi puiuţ acuza cum a(i vrut, în ce ordi¬
ne ati crezut ca este bine şi util, dar lăsat'** sa _ se
apere în ordinea în cere crede că este bine să se
apere.
Interogatorul, în sensul pledoariei, este ceva
strict personal şi el se apără aşa cum îl îndeamnă
conştiinţa, aşa cum îl ajută capul şi numai capul său.
- 32 —
Noi apărarea, credem că nu vom mai avea mult
de adăogat după apărarea lui Corneliu lea to-
dreenu.
Acum, în privinţa şedinţei secrete, ea nu se mo¬
tivează decât cu un singur lucru: ceeace se spune,
trtbu* să rămâ' ă la secret. Lăst.ţi mai întâiu să se
spună şi pe urmă apreci< |i dacă este nevoe să fie
la secret, sau public.
Noi, care am avut marea uşurare de a studia
împreună primiţi alături de inculpat apărarea şi de a
examina planul său, pe care să-l formăm şi noi după
planul lui, noi vă putem spune că nimic nu va putea
motiva o şedm|ă secretă.
Şi atunci, va rugăm, în felul în care am lucrat
şi colaborat, şi am tost acceptaţi de inculpatul de
astăzi 'ă 1 apărăm ştim că este atâ a curăţenie şi a-
tâta lucru spus cu rost şi cât trebue, cu orice risc
cât trebue, nu mai mult decât trebu^, încât faptijl de
a motiva o şedinţă secretă pe un probabil lucru cari
ar stingheri, vă spun cindit că ne întristează. Nu
v^ţi auzi nimic care să motiveze o şedinţă secretă.
Dacă veţi auzi, sunteţi suveran să o hotărâţi dar
numai ulterior.
D. prim procuror, maior magistrat Ionescu Ra -
du: Domnule preşedinte, as vrea să dau numai o
explicaţiune. Atunci când v’am făcut dvs. acea ce*
rer*-’, nu am înţeles a produce o oarecare greutate
modului de a se apăra şi a $i prezenta mijloacele
de apărare.
. Am fost Poete înţeles greşit. Eu am vrut doai
sa atrag atenţiunea or,oralului consiliu şi şe-l rog ce
aiuncj când va v^ni în discufiune infracţiunea prevă
zula de art. 209 adică delictul în contra ordinei so¬
ciale. atunci doar să apreciaţi dvs. dacă nu este ca
zul sa se facă şedinţă secretă. Încolo, fără îndoială
— 33 —
ar fi un lucru contrar conştiinţei mele să impun u-
nui consiliu, ceeace nu pot sa fac, să impieteze a-
su^ra mijloacelor de disculpare a 8cuza1ului.
Acestea erau explicaţiile pe care voiam să le
dau.
D-ra au. LTLETA GHEORGHIU ; Domnule
preş dinte, onorat consiliu , cred că ordonanţa de -
finitiuă care a /os/ publicată şi' difuzată cât şi
actul de acuzare , nu sunt secrete în punctele lor!
ori tocmai acestea sunt şi punctele noastre de
apărare.
D prim preşedinte colonel magistrat L UMl-
TRU CONSTANTIN: Consiliu ua aprecia la bmp
militat ea şedinţei secrete.
Vă rog să vorbiţi în ordinea articolelor, aşa
încât la art. 209 să vorbiţi la urmă. Aveţi cuvântul .
Domnului Gorneliu Z. Codreanu
«
D. Corneliu Zelea-Codreanu :
Domnule preşedinte, onorat consiliu, domnule
procuror general.
La percheziţia cari mi s’a făcut în noaptea de
17 Aprilie, pe biuroul meu, pe ultima pagină a bloc
notesului s'a găsit o notiţă. Ce conţinea acea notiţa ?
Dela 1 Noembrie 1933 până la 1938, lefuri, chi¬
rii, datorii personale de 40 milioane lei Dedesupt,
Mihail Manoilescu, direcior 72 mii lei lunar, admi¬
nistratorii delegaţi : Grigore Manoilescu 52 mii lei
lunar şi Mircea Manoilescu 42 mii lei lunar.
La instrucţiune m ’a m pomenit la un moment
dat cu ea în faţă şi cu întrebarea, unde
sunt cele 4° de milioane pe care le-ai cheltuit
d-ta dela data de 1 Noembrie 1933 şi până în pre-
zent. Am răspuns uimit. Nu am avut niciodată suma
aceasla, nici noi, nici mişcarea.
c- •~' Vlu - 1 s ® P oa,e > este o notiţă pe care ii-o arăf.
Şi mi-a aratat nouţa. Imedial am dat toate explicati-
re mi a aTu t a in e f' e V n0 ' i,e ’ de?i d P rim Procuror ca-
re mi a_ tacul instrucţia a avut delicateţea si amnh.li-
în ^ecîdzitorlu 6 ^ ni aCeaSla j 0vadă îm P«>triva mea nici
trecut însă f faptul"că e"u Z TZ d f, n " i î S - a fost
fonduri nu puTeau or ™ ^
ină, necorectă si că urm» ° ° r 9Inâ obscură, stre-
un război civil, o reS^ete" S!”’ 0 ® în Roa,ânia
1 * c., şa înarmez popula¬
ţia, să cumpăr şi să fac depozite de arme. Deşi in
ordonanţa definilivâ şi în rechizitoriu nu a apar ut şi
nu este vorba despre această sumă, totuşi la Kadio,
în ziare, în România şi în străinătate a apărut.
Domnule preşedinte si onorat consiliu, eu ne
suni în judecată pentru acest fapt, deci nu mâ apăr
împotriva acestui lucru pentru a mă descarcă de o
eventuala pedeapsă; nu. îmi apăr organizaţia, însăşi
onoarea şi pentru aceasta să-mi permiteţi sa insist pu¬
ţin asupra acutei chestiuni, urmând ca pe urma sa
intru în procesul propriu zis şi în ceeace sunt acuzat.
D. prim preşedinte colonel magistrat Dumitru
Constantin: Fără să înţeleg să limitez dreptul d-vs
de apărare vă rog să ţineţi seama ca organizaţia nu
este data în judecată şi că esie vorba de faptele li¬
mitate. Fără a vă lua ceva din libertatea dvs de o-
parare vă rog să lineţi seamă că a P arare « d Y*
determinată în cadrul textelor de lege de acuzaţie.
Prin urmare vă rog să lrece t i asupra acestor chesti¬
uni şi să revenim la procesul în >ine.
D Corneliu Zelea Codreanu : Domnule preşe¬
dinte eu nu am să abuzez de chestiune,.dar va rog
să-mi permit- ţi, este onoarea mea in joc S^ sa
bit atât despre aceasta chestiune. Şl atunci ce sa
întâmplat? Am dat explicaţiuni. Cu' « la
3 zile înainte de această perchezi ie * a
mine o delegaţie de muncitori dela nanele Ş
proprietatea d-lui M. Manoilescu. Eu nu .-am cunos
cut pe oameni w w
- „Domnule Codreanu am venit sa va «ap
Domnul M. Manoilescu face parte din orgam
zaţia dvs. . , e Dar es te prietm, îl cunosc.
Vă rog 'să fiu iertai că întrebuinţez numele unei fa-
— 36 —
milii pentru a mă desvinovăţi pe mine, dar aşa este
situaţia*.
— „Nouă nu ni s’au plătit lefurile dinainte de
Crăciun la nici un muncitor deja fabrică. Am între¬
bat, dece ? Nu merge bine industria ? Merge bine dar
ei au luat atâţia bani; nouă nu ne a dat de loc. Ne¬
am prezentat la Creditul Industrial să ia ei în pro¬
prietate aceste mine. Venim să-ţi spunem şi d-tale. De
la 1 Noembrie 1933 şi până astăzi s’ar fi luat suma
de 40 de milioane pentru lefuri, chirii, datorii per¬
sonale. Directorii aveau 72 mii lei pe lună, iar admi¬
nistratorii delegaţi 52 si 42 mii lei pe lună".
Eu nu am crezut domnilor, şi atunci am spus :
dragii mei am să iau o noli|ă şi am să întreb, pen-
truca eu nu cred că cifrele acestea să fie exacte.
Cum săja oamenii aceia 40 milioane?
Mi-am făcut noli|a. După aceia am auzit că în-
tradevar Creditul Industrial a luat mina.
Iată domnule preşedinte şi Onor. Consiliu pen¬
tru ce am fost interogat şi de unde se trage această
chestiune a celor 40 milioane pe cari le-a?i H post
brirei A H« PUS T rl ° r pe , direclorul > Pe inginerul fa-
bncei de acolo, ca el să aducă pe cei 3 cari an
cafe 1 eu n Tcu e nn a mi " e la Crefldul Industria" pe
la n,inp n . u ;'. cunosc > ca sa se constate dacă au ost
devrilau d rca a “, SP a U c S esîe Ce st m r rUri * ^’ a
ficienf Ono'? 1 atul >r c! ) n d T Pr 1 a . ceas,a dar nu este si
rile mele î„ aceSă c'L ' t rebue Să CUnoascâ P«»
Permiteţi să le expum ShUne * de aceea să-n
îate, m cartea mea
sunt toate credinţele mele
corect — pentrucă «u nu le
„Pentru legionari" unde
scrise în mo t cinstit si
•am scris pentru procesul
— 37 —
acesta, eu le-am scris pentru istorie şi pentru lume
— iată ce spun : (citeşte:)
Dar, domnule preşedinte şi onorat Consiliu a-
cuzaţia care mi se aduce astăzi, prin ordonanţa de¬
finitivă am mai întâlnit-o şi este parcă, legată tot¬
deauna de mişcările acestea de renaştere morală şi
naţională, asupra căror se aruncă de către cei cari
le urăsc cu toate invectivele, aruncându-le toate acu¬
zaţiile din lume,
Iată ce ni se întâmpla nouă acum câţiva ani.
Iată ce scria despre noi o presă înstrăinată.
D. prim procuror maior magistrat Ionescu Ra -
du: Vă rog indicaţi pagina unde citiţi
D Corneliu Zelea Codreanul uaginile 444*447
După ce ne califică: „Mişcare de dezordine, de
anarhie, de încălcare a legilor şi teroristă, după a-
ceea în articolul „In slujba străinilor", scrie la pag. 444 :
4
„In slujba Streinilor”.
...De un timp, nemaişliind ce să ne pună în sar¬
cină, presa jidănească ne acuză că luăm bani de a
Musşolini. Că facem pe naţionaliştii, dar in realitate
scopul nostru este de a stoarce de bani pe oricine
întâlnim în cale. Acum i-am găsit pe Mussolim şi
stoarcem pe el.:
Rând pe rând, aflăm, uimiţi, că:
„Suntem în slujba* Ungurilor care se deşteaptă •
• • • * *
Suntem în slujba Moscovei •
• . *
„Primim bani dela jidani •
Până şi această acuza-e ridicolă nu ne-a fost
cruţată. Iată din ziarul jidenesc .PsWJ6« - din,d
August 1934, un pasagiu semmficatif dintr un ari
38 —
intitulat: „Max Auschnit şi Garda de Fbr"
w Şi la noi deci, fenomenul s’a verificat în'ocmai
şi este lucru ştiut de tontă lumea că, cea mai însem¬
nata mişcare a fascismului românesc, Garda de Fier
a fost creată şi susjinută de marii capitalişti Si aj 0 j
vine senzalia deloc senzaţională: jidanul Max Au-
schm a sprijini» şi finanţai direcl Oarda de Fier
Lucrul acesta l-au afirmat doi oameni deslul de se-
noşi si cu răspundere. Dl Minişiru Viclor Iamandî si
cunoscutul publicist Scarlat Calimachi. ?
foarte îwmS? >hC “ ,,,le ^ ^ SUS ’ fap,ul apare c «
capitaîiş n tf eTref din C Oermanîa ?* ^ fin8n|8 ' dC mar “
La pag. 446
!:.;ii 'v°‘-
jidănească, suntem nici mai u apam pacostea
tlerişti", adică vrem S s dă' T â mai pu|in ’ -«•
Noi însă răspundem? e8lUl ’ Nem ‘ ilor ‘
Presupunem că Hiller vrea să n» r - - ,
sa ne ia Ardealul. Noi ® ? faca ra zboiu
să ne putem apăra Ardealul rnT'' J? cmai Pe»*ru ca
sa ne scăpăm de I,dani Să , ra Nem tilor, trebue
, ma Jidovească. Să ne În.ăîm'no Ş ‘ noi proble '
•ru stors de jidovime stors de V 1 '- neamu,ui nos-
sibilitale de a se apăra rt, - , V ? ga şi pus în im PO-
vesle şi ne suge sângele nV ^" 1 ® 8 C8re nc <>•'*•
n,ci suflet, nici carne p*’ no “ 8Vea nici a ™e,
suntem n^oTd."°hMferis'fiTor “’ SUn ' em sli P e "dia|i,
Io/ de.aTb?^ potriva jidani-
c «nd nici nu auzisem de Adii/H’,,1 92 ^ ,921 * 192 2 -
----- _ _ fHl,ler -Şrrpi veninoşi!
. ,^ u r m .,7 sl -
— 39 —
\
s’a întâmplat altceva. Nu a trecut mult şi o nouă cam 7
panie se porneşte împotriva noastră.
Adversarii noştrii ne-au găsit o nouă sursă fi¬
nanciară In fabrica de bancnote false din Răşinari.
Senzaţionala descoperire a umplut coloanele ziarelor
politicianiste şi jidăneşti Dăm nu i jos din câteva
ziare, - numai titlurile le citez — „Garda de Fier
şi fabrica de falsificat bani de la Răş neri“ „Sursa
fondurilor de propagandă". La Răşinari, comună si¬
tuată în apropierea Sibiului, s’a făcut o senzaţionala
descoperire de natură a prezenta o întreagă organi¬
zare politică, în cea mai urâtă lumină, împotriva că¬
reia guvernul, care acum are în mână cele mai zdro¬
bitoare dovezi, va trebui să procedeze cu toată străs-
nîcia".
„Fabrica de bani falşi a Gărzii de fier" „Din
cercetările întreprinse s’a constatat însă, spre stupoa¬
rea tuturor, că de data aceasta nu esle vorba w 6 , 0
bandă de ţigani sau de descreereţi, cari intrunia le¬
gea, ci de însăşi Garda de fier, organizarea politica
a d Iui Zelea Codreanu, care în ultimul timp sa de¬
dat la cea mai deşănţată campanie împotriva guver¬
nului şi a tuturor partidelor politice din Romania.
Pentru cei cari cunosc însă mai deaproape activib ea
Gărzii de fi*>r, cu cetele care cutreeră |ara dela un capat
la altul, lucru pare natural: în asemenea miprejurari
trebuesc în primul rând bani. Ori se ştie ca P r °P
qandiştii Gărzii de fier dispuneau în ultimul timp de
numerof.se fonduri, cari le permiteau (le P lasa '' la
sat-, precum şi scoat- rea de ziare. înarmarea mem
brilor devotaţi cu toate cele necesare cucerim pu-
terii, â la Hiller" T .
Aici bmeînt- Ies, se conlinua, avocatul Livennu
a descoperit un senzaţional material compromită ,
din care reese că fabrica de bani de la Răşinari ser-
— 40 —
vea exclusiv scopurilor politice subversive ele Gărzii
de fier, Printre corespondenta confiscată s’au desco¬
perit scrisori dela diferite organizaţii, în special de
la organizaţia din Iaşi, în care d G a .. îmi cerea o
sumă mare de bani ca să cumpere o camioneta. Ori
ganele poliţieneşti au operat o serie de arestări şi
au ridicat întreg materialul compromiţător, împreună
cu aparatele, cari serveau la falsificarea banilor. Cer¬
cetările continuă cu multă asiduitate.
Un alt articol: „La furci cu fasificatoriî" I Altă
siToar^ a ,. proc ® da * a‘°ciafia de conspiraşi, zi-
sa Garda de fier Ea pretinde că activează în numele
în fal’a” onT U - U '’ A K l ® as,â M ipocrizie lrebu e demascată
o d î* cl "f’ "“W'
s ţSa«rsa: îts ?
rând. Garda de^ier n h 8 "/' j Ca niş,e infrac, ori de
furieri, grupată c i!, nH ", es,e decat o mână de aven-
P«WI .1» Slal, prir, c ” E SeS?" !
trimilere în fJdecală pasagii din ordonanfa de
şinari pun e î n adelăralto~ andei dela Ră *
Lumea se Întreabă de unde auTesr°h de ficr ‘
ganizare, ppntru « ac cşti bani pentru or-
IStorii, pentru intretXeT 8 ® Camioanp . pentru că-
br >ca dela Răşinari' Zi- - maşinelor? de unde? Fa-
Garda de fier, este o 'narH-^j’ falsificar ea de bani.
poa,e ?r: în * -
" " S ° tnlâ sp 0s n» moi
nu
— 41 —
episod, ca să vedeţi ce ni s’a întâmplat nota, in
viaţa no.asiîă, câi s’a aruncai cu noroi asupra su-
flerelor noastre, pemri că nu o fost nimic adevărat
d n tot ce scrie aici Nici măcar nu s’a făcut o cât
de mică cercetare , nici măcar nu ne a chemat la
jnstru • ţie. L)ar nimic.
Iată dar, acum să-mi permiteţi să arăt cum
am trăii. Est» natural ca să se vadă. De unde se
poate vedea ? Daţi mi dosarul I, pag 2 10.
Iată o circulară a d-lui general Cautacuzino.
Când rostesc ac* st nume, vreau să vă împărtăşesc
dv< această convingere pe care am avut-o eu, tră¬
ind atât >n de bătrânul nostru general , convingere
pe care cred că o are orişice român de bună cre¬
dinţă: că generalul Cantacuzino Grănicerul o fost
un om di corectitudine suf ete oscă şi in materie
bănească, pe care nu cred că sar găsi cineva in
această ţ >râ să-i poată arunca măcar o cât de mi¬
că acuz ţie. Ei bine, aflaţi, domnule preşedinte şi
On >rat Con iliu , că d. general a fost însăşi pu™
la apropiere de moartea sa, casierul organizaţiei
noastre A dorit el singur să administreze tot ...
El a fost preşedintele şi casierul acestei or¬
ganizaţii . ,
Iată ce scrie d. general Cantacuzino mtr o
circulară către şefii regionali:
Roa nuneţi vă la curent cu datoriile d>n tcc-
nit* bronri, cotizatiuni eic., si gândit! vâ cfi dacâ
fîecnre°m ° mbru «r p Uti 5 iei tunar ^60 ta £
nuol la 50 mii de membru ar face 5 000 000 l
nu al. ceence ar acoperi toate chettueWe noastre,
deoarece noi nu facem nici lux mc- r,s,pâ
fată acum şl o circularii a profesorului Vasile
Cristescu câtre judelui \/Iasca :
..Ştim cd mişcarea noastră este foarte sâracâ.
— 42
S'a făcut din nou apel la spiritul de sacrifi¬
ciu ai legionarilor.
S’a dispus ca fiecare jude/ să ajute centrul.
In nici un caz insă contribuţia nu va n iniei
riaară de 500 lei lunar
Aceasta se va ridica treptat, pe măsura orcra-
mzafiei ta 2000 tei. '
cazinnuft C ° Spirilul de i erUd P e care in toate o
~ ~ ~ •»»»/
D ' le P^dinte şi onorat Consiliu, ceeace an
iTietnTunTf «T*® ° ieoSta ’ p"‘
trecutjaM, L n Z, r J e , fu re f M ^ ™ °° /ost
ou tipări, acis,e P cărţi sSafios, date uf^ ^
mai sunt şi tnterwievurl. ° uller ‘or, ş,
ce am C s e c1is°e S u U 1i ^ aceas >° este c« «
- io f răspvnd
V ^ 1 uedea dos. imediat
,9s5 = ~ ~
ou se tmnarte nimălui’ Z'fr ci ^ eu ' â ", monijesie,
leu foaia. q aiutt Se oa vinde cu un
p( dihcă s * tipăresc foa^e f. 1 w j d°că ştiţi că în viaţa
? °dtre fiecare grupare n “ru man, f^ s te, broşuri
e fapt se toi part gratuit P A Ll Câ ' P^Hcaţii ni con
Pentru pri ma dată In . >S ° Se obi ^ueşte Este
mun,Jestete pe ° ^n,ei când
"ne anar/tn nouij s / ii!’. Ilpile P e străzi
°ncare manifest al In Mn * la unul
s ru a fost cumpărat
— 43 —
de la sediu sau dv la librării pentrucă au fost im -
partite şi pe la diferite chioşcuri.
Oricine a vrut sâ facă un bine — dinăuntrul
mişcării sau din afara mişcării — a venit cu 5 lei
şi i-am dat cinci manifeste , a venit cu 100 lei şi
i-am dat 100 manifeste , fiecare a luat şi fiecare a
plătit.
se va vinde cu un leu foaia.
Vedeţi câtă grijă. câtă muncă puneam pentru
toţi/ Ea nu le am făcut toate acestea în vederea a-
ccstui proces.
Mai departe pentru hrana a 15 legionari^ nouă
ni se punea o mare problemă. Iată...
la pag. 37 din „circulari 4 *
Luni 7 Oct. 1935
Cantina Legionară.
O mare problemă: cum vom putea între|ine un
număr de 15 legionari funcţionând cu diverse în¬
sărcinări la Sediul Central. „ .
Ei muncesc penlru mişcare. Le trebuie masa şi
Până acum au stat în corpul de garda şi au
|„„l „„„ la Cenlru In condU» b** »"' 1 ' P“ l,u
° ,a ‘t:T.cn,l. n. Itonsformarţa -P" d. ^
în Cooperativă" am fost obligaţi sa dam o soluţie.
” Ea P este înfiinţarea unei canl .' nc J^ 91 X acum o
In vederea aceasla am găsii casa, de acum
SaPla Legionarii i-au făcut foaie reparaţiile necesare
— 44 —
„cam multe căci biata casă e aproape o dărâmătură
uitată în centrul Capitalei".
Legionarii şi legionarele cu mult drag au dres
părefii, au dezinfectat, au cireş duşumelele şi au
văruit cu patru varuri. —
Avem patru camere: 2 pentru dormit (pat co¬
mun, sistem Jilava); 2 pentru bucătărie şi masă.
Plita şi unele vase sunt ale sofiei mele. Restul
le vom procura.
Mesele şi tacâmurile, o parte, ne-au fost împru¬
mutate de Stehan Georgescu _ Insignă. _ ^
Masa va fi gătită în fiecare zi de legionarele
de serviciu si doamne prietene cari vor să facă un bine
«r.lnr i" ram face lc 3 ă,l ” a * va da directiva
acelor legionare cari nu se pricep suficient
trun IZtr, C ° S ! a 6 ' ei , şi va « compusă din-
Ş i sufcie 9 nt 6 ma " Care bine 9ăm ' corat, gustos
Cu pâinea necesară.—
kgr d^om) 6 — b ' ne S ° ^ lap,e cu ma măligă (1/2
ca să L s 9 e a ^l r : S e ,a cTepă S s e i :Y°™" da «* insistentă
Alimente se vor ?,* U - S,Ur01 ,n canli,a * e
cu preful de „en gros" pâra pnn «Cooperativă"
SSWZZ a t' a ,a lemne * P' a »a chiriei.
Şi anume: ™ mc " C ‘ rCa 30 ~ 40 legionari.
a) Cei Pil .1 /% .
a) Cei cu serviciile la Sediu.
c) Ce7 18 Coo P era tivă.
mişcare. ep ,nesc diferite funcţiuni î n
1rului|,udeîesc^| Ce,8, 1 u Sr n ’ r,llUi le£,ionar * al Cen ‘
e) Cei‘mai lărac°din? provinc ie.
ac ‘ d" 11 ^ legionarii activi.
— 45 —
Toţi contra plată.
Celor dela a, b, c, d, li se vor plăti direct de
către organizaţiile respective.
Cei dela litera e — vor fi obligaţi să muncească
pentru a-şi câştiga 12 lei pe zi.
Cine nu poate câştiga 12 lei pe 2 i prin propria
sa muncă, şi preferă să cerşească şi să stta tot¬
deauna pe capul altora cari muncesc, nu este nici
om şi nici legionar.
Nici-o muncă nu e ruşinoasă. Cerşitul e ruşinos.
Mai bine la tăiat lemne şi cărat apă, decât la
cerşit
Trebuie să alungăm dela noi această mentali¬
tate această boală.
O datorie de onoare trebue să ne facă să în¬
ţelegem câ, fiind valizi, suntem obligaţi a avea aiât
bun sim( în noi încât să ne câştigăm prin braţele şi
caDui nostru, cel puţin hrana de ioate zileie. Aceasla
nu înlr’o tară pustie şi săracă, unde în adevăr ar fi
un eroism, ci aici la noi unde hrana cade de-a gala,
din copaci şi curge de pe câmpuri bogate.
Toţi cei cari înlr’o asemenea ţară nu-şi pot sau
nu au mândria de a-şi câştiga un 12 lei pe_ zi, ccl
puţin, sunt nişte imbecili, cari nu-şi justifica cu ni¬
mic dreptul de existentă"...
D prim preşedinte colonel magistrat Dumitra
Constantin : Vă rog să vă rezumaţi expunerea pen-
trucă deja a trecut o ora şi mea nam intrat
chestiune.
Tribunalul va avea şi el broşura şi o va ceti
D. CORNELIU Z. CODREANU: Dece insist
asupra acestui lucru •* , ,
Vreau să arăt câ n'a fost vn caiz izolat.
Am deschis n n corner/. Toata construc.i
noastră afară de părţile de fier este lucrată de
— 46 —
mâna noastră: zidărie, lemnărie, tencuiala, vopsitul.
Am pornit pe această cale cu 75 000 lei. su¬
mă adunată de noi la tabăra de/a Carmen Sylva.
Am cheltuit peste 60 000 lei cu reparaţiile, şi de
aceia, la 16 Noembrie aveam puţină marjă, — co¬
loniale n aveam, pentru că nici un engrosist nu a
vrut să ne acorde credd măcar pentru 5000 lei .
Altă circulară:
La pag. 86-87 din circulări
Bucureşti 12 Nov. 1936
La schimbarea cadrelor
CIRCULARĂ
Către Şefii de Regiuni şi de Judeţe .
La 1 Ianuarie vechile cadre vor preda co¬
manda noilor codre.
ficate'" )n ^ UCer ^ e ^ ude ^ e & Regiuni vor fi clasi -
a) După capacitatea in conducere şi activitatea
depusă.
a banlo? UPâ COrectiiudlne în boierie de mânuire
a clasifc e oni CeSte ° ^ ''” Cept " mur ‘ ca m ^asă
scon/t" 1 / P ? IU> C “ durere sâ constat că cu toată
anul trclîîT 6 ’ CU loale lnS!Slt n)ele noastre de
departe dl £ " omului < o,ecx\ suntem fncă
Nici d l rectitudine strict necesară.
de guvernare n- ?"' em aveo ' nici 0 pretenţie
cianUmuTu inZ °r Sau fier are a poiili-
rirr,;;. eu ’ m >-■ - <«-
en S a C pollLT n m V n,reabâ Când ^ începe acţi-
Pold, că pentru guoernare, le răspund: .Atunci
— 47 —
când şefii de regiuni şi de judeţe îmi vor raporta
că i i j/y i/i z iţnte tor au există niot un om incorect ‘.
Incorect nu înseamnă numaidecât hoţ — în¬
seamnă şi insuficientă grije t ordine , scrupulozitate
severi ale, în materie de banii care nu-ţi aparţin .
Sub acest din urmă aspect, lucrând la clasi¬
ficare am glsit unele organizaţii cari au comandat
bro?u r i, fotografii, calendare . mărfişoare, etc* (deta
siraiciul propagandei, — unele luate de acum un
am) şi care până astăzi nu şi-au achitat obligaţiile.
Rog gandifi-vă: Nu se cere nici o donaţie. E
vorbi de altceva: ai luat marfă, ai vândut-o Dă
oanii, ori marja. . . . . .
in total organizaţiile datorează Serviciului de
propagandă 200 000 lei. Astfel încât el, nu se moi
poate mişca. . . ...
E aaralizat Nu mai poate face nici o tipăritura.
In ţaţa acestei situaţii m am văzut silit să * usper, cl
munca p ntru clasificare şi să dau un termen de
o lună adică până la 15 Decemvrie, ca şeju de
o *aavizaţii să se pună în ordine
Nu numai pemru chestiunea de ordin mate¬
rial, ci p intru principiul de onoare şi de aspra co-
rectitudine, cu care trebue să se mândrească le-
gionarul.
Când au murit băeţii în
Spania, Moţa şi Mirin,
am dat următorul ordin:
(Li pag. 102 din Circ.)
Bucureşti 15 Ianuarie 1937
Legionari!
Ion Moţa, Intemeielor al Mişcării legionare, pre-
şedinle de onoare al studen|in.ei romane;
48 —
Dr. Vasile Marin# comandant lenionar q< f. i
ganizatiei Capitalei, amân doi după 14 ani dp rh- °-
lovituri $i închisori, îndurate pentru credi» M în 1 ™"’
mul româna, au ed6rn.it pentru totdeauna nr /
r - -£2n.\£? “ s. «srijţ
°™"'” '* “ ** <* «op» .i j:j,'
«»"« JSi 0 SS r X , 'i, , ”f'« «'
>1 fi. .d... , Z, L ca
religioase în biserici. 937, Se VOr face slujbe
Dumnezeu sa primească jerlfa lor!
si am pulul sHadJcem"’ R ° mânii ,0 *‘ au răspuns -
Am ajuns sî în
bbcT- C 1 am făcol aiâîerf 8 ,- elec,orala . unde se
bllcal <n Buna Vestire : ® Un epeJ W P«-
UnSr 4 ,arS a Pus liste
xeîl » neachi,u,e 19 Judele i S ^ n,,t în “»7 judefe Au
SSV 6 ridi ^230 âT^JH Senal. Ta-
"3 la ?0 ne mai au «n ban M • ' N,ci Judefele şi
•ele ca el p ectmbr ie, daca M .' 11 SUnl ,Ivi zi,e P â ‘
Priebnn' ^ aC<>m un urgent 1 P , U em plă,i ' exele - lls '
listelor âceslo° n,ribue '«'egrafic d < °* i le 9 io " <: ’ rii «'
s*» "in î ;,"» 1 * CS* - !'"’"'"
N - ..li C StJ î“-
— 49 -
Conducerea mişcării încearcă sa găseasă un
credit pe o duraiă mai lungă la diverşi antreprenori,
căci se simjea nevoe urgentă de tâmplerie, de calo¬
rifer. Ne*am gândii că se poate lansa un nou împru¬
mut, — şi mai sunt aici circulari pe care nu le mei
citesc. Am terminat cu primul punct Voi intra, d-le
preşedinte şi onorat Consiliu, în miezul procesului,
— pentrucă acest proces are trei învelişuri: o parte
care judecă dincolo de aceste ziduri, în presă şi la
Radio — şi acolo eu nu pot să fac nimic — o altă
parte o constitue o serie întreagă de acuzaţiuni, ca
cea dinainte, din rechizitorul d-lui procuror şi din or¬
donanţa definitivă, dar pentru care eu nu sunt dat în
judecată — sunt trecute ca acuzaţii, dar nu sunt dat
în judecată pentru ele — si în sfârşit, o altă parte,
pentru care într’adevâr sunt dat în judecată.
Acum vreau să intru în miezul procesului meu.
Sunt acuzat de trădare. La baza acestui punct, a a-
cestei acuzaţii, stau: un act fals şi o circulară a mea
interpretată cu totul greşit.
Care este actul fals si ce înţeleg eu prin act
fals? înţeleg ca act fals un act cere ru*mi apar¬
ţine, pe care nu Tam văzut niciodată în viaţa mea,
care nu s’a găsit nici măcar în casă lu mine, un act
scris de un- individ, care nu iscăleşte ca să-l pot găsi
şi să-l întreb ce este cu acesta. Şi găsit unde? La
vopsitorul dela Casa Verde.
Ce este acest act, găsit la vopsitorul Negoescu
dela Casa Verde? Este un memoriu informativ. MM
aduce d. căpitan prim procuror, mi-1 pune în faţă şi
mă întreabă: Ce i cu acesta? Cum l-am văzut, din
primul moment, am spus: Nu l-am văzut niciodată în
viaţa mea. N’am avut nici un fel de ezitare ca^ să
spun: poate l-oi fi văzut s’au nu Nu, Nu l-am va/ut
niciodată în viaţa mea, nu s’a găsit la mine. A fost
— 50 —
introdus probabil la zidar de cineva care este
un agent provocator. Şi atunci am început să-l citesc.
Ce voia să se dovedească cu acest act ? Intâiu
că eu am activat în timpul dela 1934 primăvara şi
până toamna, adică exact în timpul în care n’aveam
voe să activez. Pentruce? Pentiucâ impun cotizaţii.
Zice: D ta mi-ai dat mie ordin să fac un isloric al
acestei chestiuni, lată istoricul: Se pun cotizaţii nu*
mai din acest timp, numai acelea. La început n'am
înţeles, dar pe urmă mi-am dat seama că probabil
cineva, vre-un binevoitor, se gândea că procesul meu
ar trebui sâ fie pus je această bază; adică continu¬
area organizaţiei clandestine a aşa zisei Gărzi de
fier, într’o eoocă în care n’avea voie, şi în legătură
cu partidul Totul pentru ţară, că adică partidul Totul
pentru ţirâ nu este altceva d^cât camuflarea Gărzii
de fier. Probabil că binevoitorul c*re a voit să-mi
facă acest bine sa gândit Ia aceasta.
AI doilea punct care urmează să fie demonstrat
din acel memoriu, cum că este un agent acojerit al
meu şi că am agenţi acoperiţi - de aici chestiunea
cu agenţii acoperiţi.
Dar am un noroc.
. N? r ° cul meu **lf întrebuinţează nume, pen-
truca sa dea verosimilitate; erau 15 pagini cari tre¬
buiau umplute si atunci era foarte greu să şcrie în
tare - trebu!a a si iV î a '. d k‘ a , dala CU,are până la da,a cu ‘
rocu l me U 88 ln,rebuin t eze nume şi aici este no-
pag. bfdlclaUeT 0 ^ ^ in8,rUC,ie ’ d ° Sarul 9 ’
tină judecată 0 '— 6 eventual dvs W d - ar , r ° 9 cu pu ’
cineva, — să se IIÂIa - pu,e J‘ sa chemaţi pe
scris este din 1934 ( i a .,“ iC8 ace8S, ă hârtie şi acest
" 1W4, daca nu e scris acum de curând.
— 51 —
Este aşa de proaspătă cerneala, încât nu poate să
dateze cred eu, — o spun în apărarea mea, — din
31 Decembrie 1934.
Iată ce spune: „Pentru mine se menţine ordinul
dvs. acelaş, din 1927, — rămâi acoperit".
Mai departe vorbeşte de încasări şi face un ta¬
blou al acestor încasări, — iată, uitaţi-vă domnilor,
— făcute în timpul cât strigam, cum arătam, ca să
dea fiecare câte 50 de lei...
D. prim preşedinte col. magistrat Dumitru Con¬
stantin :
Vă adresaţi numai tribunalului.
D I Corneliu Codreanul Da domnule preşedinte.
Iaiă tabloul cuprins în memoriu pentru 1934 de
sumele vărsate de simpatizanţii Gărzii de fier în
cursul anului:
No. 10, 25 mii lei lunar;
No. 24 3500 lei lunar;
No. 13, 12 mii Iei lunar;
No. 21, 18 mii lei lunar;
No. 17, 9000 lei lunar;
No. 25, 11.500 Iei lunar;
No. 23, 8 000—9 000 lei lunar;
No. 14, 9.000 — 10.000 lei lunar;
No. 19, circa 9 000 lei lunar;
şi ultimul fără număr, 6 000 lei lunar.
De când suntem noi nu a fost cineva ca să ne
facă o asemenea donaţie: maximum 1000 lei donaţie
lunar.
Dar iată ce spune mai departe:
„...şi este cauza, cu multiplele ei subcauze care
mă determină să vă rog căpitane, la începutul aces¬
tui memoriu, să-mi încuviinţaţi şi mai departe acope¬
rirea, tăinuirea".
Mă voiu opri o secundă asupra acestui punct,
— 52 —
fiindcă „tăinuirea" este cuvânt penal, este cuvânt pe-
jorativ, este cuvântul cerut de lege, pentru ca eu să
fiu în delict. Deci, el nu se mulţumeşte a spune a-
coperire", ci mai spune „tăinuire".
Nimeni nu spune: „aprobă să fiu tăinuit", spune
cum vrefi, sub o formă oarecare, dar nu întrebuin¬
ţează niciodată termenul penal, pejorativ. Aceasta e o
indica|iune şi pentru mine şi pentru d-voastră.
Apoi, împarte mişcarea în: muncitorească, co¬
mercială, intelectuală şi autoritatea, — împărţire care
nu a existat, fiindcă mişcarea muncitorească se poate
d0 7o^ ?\ lQ n0i 9 înfiih t al ’° d. general de abia în
in 1V37, Ia Azuga, prin primul corp muncitoresc; mişca-
rea comercială am făcuf-o eu ioamna ireculă pentru
«aTntpIc 0 .’ p " n lnf »intarea comerţului legionar; sec-
iuforitaie -! ,." 11 - " exis,a '.niciodală şi nici secţia
lale“ eii n’« ce «semnează aceasta „secţie aufori-
eu n o mjeleg, dar sa trecem mai departe
ne inn eM PU "f X' C ~'’ într ’ un Ioc ’ că am Wmis la el
garu esle ciir f « Cran9arU ' Cxislă - Avocatul Crân-
frimk ne ! a,CI . ca martor, să spună dacă l-am
trimis ^>e el sa predea nişte lucruri sau eşa ceva
din acesîui domn Pa ?' na . că am dat or-
convorbiri care a avufloc' Un is,oric aI unei
iele că am făcut si un „cifrf'sTcre^ 6 Prin ' Fe ^
fi făcut vre-o Xmă lâ , Universi » a 'e> Poate să
veam 18 «ni ci rf P ° a,e când a '
te ceva care nu intră în "X , CifrU secref - Altfel, es ’
închipuiti că nu pu eam eu să^fT de 9 r edea ‘ Vă
ca sa discut cu el choJ? •i f . ac un cifru secret
dau seama ce înseamnă pr,nci P* u » fără să-mi
i x . , inseamna acest lucru?
,a ' â ,0t ,a 16 Maiu 1934, spune :
» vs. mi a)! încuviinţat să transform într’un islo-
— 53 —
ric memorabilele dialoguri avute de dvs. cu condu¬
cătorul tineretului celor 250 milioane naţionalişti, cu
d profesor Dragoş Protopopescu şi cu d. profesor
Crainic, la care am avut fericirea să asist, cât şi a
celorlalţi pe cere am avut permisiunea să le notez
în fuga momentului, singur în preajmă,
Vasăzică, spune acest domn că a asistat la o
discutiune care a avut loc între mine şi d. Crainic,
d. profesor Dragoş Protopopescu şi el, cu şeful ti¬
neretului celor 250 milioane de naţionalişti din lume
— 250 milioane scris în litere, nu în cifre. De aci
s’a tras concluzia şi s’a publicat în ziare că am un
agent acoperit.
Domnule preşedinte, eu nu sunt omul care să
nu-mi asum răspunderea actelor mele. Aşa am fost
toată viata mea, mă cunoaşte o lume întreagă care
a venit în contact cu mine, toată lumea ştie că nu
sunt omul care să dau înapoi sau să nu recunosc de¬
cât jumătatea. Educaţia mea era de naiura aceasta:
pentru fapta mea i*au toată răspunderea şi merg îna¬
inte; dacă este a mea o recunosc, când vă spun că
nu este a mea, nu este.
Şi acum, interpretarea greşită a unei circulări
a mea.
Domnule preşedinte şi onorat tribunal, să ve¬
dem ce este cu circulara privitoare la informatori.
Mâncaţi în fiecare zi de o serie de agenţi care
se băgau în mijlocul nostru, oameni poate cumpăraţi
din sânul mişcării mele, turburaţi necontenit astăzi
aşa, mâine asa si îndemnat de prieteni care ne ară¬
tau că avem în mijlocul nostru agenţi cari ^ne Jră-
dează, pun mâna pe condei, fac o circulară calre
to{i legionarii şi membrii din Capitală şi spun: cei
cari sunt agenţi la siguranţă, să se prezinte la mme
în ziua de, individual, cei cari sunt agenţi la btatul
- 54 —
Major să se prezinte în ziua de; cei ce sunt la Pre"
fectura de politie să se prezinte în ziua de; iar ce 1
care sunt în servicii particulare, să se prezinte în
ziua de. Am explicat ce înseamnă un serviciu parti¬
cular: sunt poliţişti pe lângă personagii însemnate,
ca spre pildă pe lângă Max Auschnit si alţii, în sluj¬
ba acestor persoane particulare.
In sensul acesta am făcut circulara.
Circulara — spuneam eu — va fi iscălită de
absolut toţi membrii cuiburilor din Capitală pentru
luare de cunoştinţă.
Iată copia exactă a acestei circulări:
„Către legionari şi membrii din Capitala ; Toţi
informatorii dela Poliţia Capitalei aflători în cui¬
bări sunt invitaţi să se prezinte la mine individual
pentru a primi directive între zilele de 19 şi 21 Iu¬
nie; informatorii agenţi ai siguranţei sau marelui
stat major se vor prezenta în zilele de 21 până la
unte 1957; informatorii altor servicii particula¬
re in ziua de 26 Iunie 1957.
fu! rieZfh °J- d i n „ Se ° a ^" în laa,e cu 'burile de şe-
curfoştîntă- membr “ 00r semna de luare la
legiomri, a Tn ă 'r Ce -î t i? rd - in Se adresec >zâ către tofi
nat mi se va aduce^rin^fr 'h ° rdlnul ast f el sem ~
unităţi. Cei ce nu " d ° sectoare sau alte
iese sa înşele mi^cnr* 0 ' prezen J a înseamnă că vo-
Şi să ne trădeze So n f n ? asir °> Dor să ne vândă
tăciune şi f ârâ ^zare sUâJTJf ŞÎ fârâ înşe '
care de jurământ u . ^ ° rd tr ^^ are » Şi fără căi-
— 55 —
Prin urmare , cu acest ordin eu mă adresam
către aceştia, crezând , în curăţenia mea sufleteasca ,
în probitatea mea sufleteoscâ, că se vor prezenta
ta mine unii şi că vor recunoaşte că sunt agenţi
în sensul arătat mai sus.
In ce mă priveşte pe mine , eu preferam să
vină să-mi spună tn faţă lucru acesU, decât fă mă
vândă De al'fel , eu nicndotă nu m f am opus să vină
aaenţii la mine . Dacă m om opus la ceva, m cm o-
pus mişeliei şi n am înţeles să mă vândă fratele
meu, omul care stâ cu mine la masă, care merge
cu mine în maşină , pentru ca apoi să se ducă să
mă vândă.
lată, d-le preşedinte, care a fost rostul acestei
circulări.
De altfel, eu voiu dovedi că şeful siguranţei pe
care l*am propus ca martor, cu d. Cernat lrCrul
cesta* deoarece i-bm arătat ce informaţium mi se a-
duc şi d-sa ştie toate lucrurile acestea El venea şi-
mi spunea, d-le Codreenu am informaţnJe_cutare_şi
cutare Venea la mine în casă oricând, căci casa
mea era deschisă pentru toată lumea si eu am pas-
trot permanent legă,ura cu el, deşi ^sunt acuzat ca
sunt contre Siguranţei Stalului, am păstrat perman
legătură cu şeful siguranţei, numai ca sa înlătur orice
discuţiuni. . w . o
Ei bine, eu am păstra» permanent 'egelura cu
şeful Siguranţei Statului, cart a venit la Carmen-Syl
va să se întâln,a-câ cu mine, penlruca eu •’u puUam
să părăsesc lucrul, care a fost in casa la mine, car
a fost şi la inginerul Ionică, unde Const“
r e ’ car ori m de a £*£
m’a'găsil. In aceste condamni cred că nu va putea
spune omul acesta că nu este adeverat ş. ca ru em
— 56 —
fost totdeauna corect cu el spunându-i sincer: a-
ceasta este exact: aceasta nu este exact.
In acelaş timp în care eu fineam această legă¬
tură, d. general Cantacuzino a finut permanent legă¬
tură cu d. general Gabriel Marinescu, pe care Tam
pus martor tot pentru această chestiune, tot din cau¬
za acestor informatori, vânzători ai noştri, care se
băgau şi dădeau tot felul de informafiuni eronate.
Atunci le-am trimis această circulară. Nu s’a
prezentat nimeni.
„ Pes,e dou ă săptămâni am mai făcut una. Nu le
găsesc acum în dosar, penfrucă n’am avut timp în
doua zile şa le văd. Mi aduc aminte însă că ori una,
ori cealalta, le-am publicat în jurnale.
două ordmI ,mUl mom ^ n ^ am S P US ^ instrucţie: sunt
noua ordine, pe care le-am trimis.
mine ^Ucălii^J." momen,u 1 1 «este au să vină Ia
luare la cunoştinţă. ' personal> ? efli cuiburi, de
w vrut şâ iscâl^A^oA fniî ? ii w
sa nu spână cineva că n’a ştiut Fi. hi ' • Ur ™ ream
4 msi şi voiam să văd dacă' aceşUa îor i'sTăli ““
ordin. Ad*ică anTdaf eu ord^^l CUm S â ln * e,es QCeSl
"w~;; i. '■ *»“»'»«o-
agenţi. * c °nsiliu, să presupunem că eu aşi avea
Câ ti pot să am?
Dartp D MîJ â Si 9 Ur ân|ă, doi la Prefectul
parte. Nici nu vorbesc do c la4 i . urâ ’ do! ln alta
O posibilitate. Acolo sunt J li • !£ aj0r - Nu esle nici
sufletul unui ofiţer român î i' ’ . Cum să in,ru fu î"
Zece în total. Aceasla es,e imposibil.
10 informator? d'e-aHăn s!%tt ^ Să COnvoci
tace •arma mare ? Se
57 —
răscolesc cuiburile cu tofi membrii lor? Aşa se face?
Se vorbeşte de vânzare de fraţi, de trădători, de
jurăminte? Aşa se procedează?
Aş fi spus; du-te la cutare acaşă, în strada cu¬
tare şi cheamă-I pe cutare ca să-i spun ceva. Dar
în nici un caz n’aşi fi putut da un ordin la toate
cu'burile şi să spun la urmă: „Şi fără vânzare de
fraţi, şi fără trădare".
Ce rost ar avea aceste fraze, dacă ar fi fost
vorba să chem numai nişte oameni ? Nici un fel de
rost; nu avea rost să iscălească nominal toată lu¬
mea. Este cert. Putea să iscălească numai acela ca¬
re e p a vizat, iar nu să iscălească toată lumea din
Capitală.
Dar să vedeţi cum au interpretat oamenii noştri
această circulară.
Sunt nişte muncitori, nu sunt licenţiaţi. Sunt
oameni simpli.
La pag. 34: „Cuibul Peneş Curcanul" sectorul
I: „Dumitru Cotorola" ; Balaş Alexandru, Dumitru
Ioan, Vasilescu. Toţi membrii de mai suş au luat
cunoşti ţa de ordinul dat de Căpitan în ziua de 15
Iulie 1937 şi ne asumăm răspunderea cu toţi “.
Prin urmare, ei au înţeles cu toţii că nici unul
din ei nu este agent informator
Cuibul Cavalerii Crucii iscălesc nr. 1, 2, 3 şi 4
Lanr. 5 scrie: „militar, reg tracţiune auto Bucureşti;
nu face parte din nici o organizaţie secretă". Iar din¬
coace este dovada că făcea serviciul rt. iii Iar ^ la nr.
6 unde se scrie: „Stanciu Ilie, este trecut în con¬
cediu, fiind militar".
Este si al doilea ordin pe care l-am dat N’am
putut să-l găsesc în aceste două zile, cât am fost
liber. Nu ştiu unde s’ar găsi acest al doilea ordin,
îmi aduc însă perfect aminte — am declarat la in-
— 58 —
strucjie — că ordinul al doilea este şi mai cler. In
el spun precis cuvintele acestea: „Câine tu stei la
masă cu mine şi mă vinzi. Te cunosc".
Vasăzică ordinul al doilea era şi mai categoric
decât ordinul dintâi. Se poate întâmpla să se gă¬
sească ordinul al doilea, dar până acum nu I am
găsit îmi aduc aminte că unul din ele a fost publi¬
cat. In ca7ul acesta, cred că ar fi dovada suprasufi-
cientă, pentrucă nu era să mă apuc eu să public la
jurnal că, chem agenţii informatori.
In orice caz, am discutat cu lumea când am
dat aceste ordine. Mă întrebau: s’a prezenta* cineva ?
Am discutat cu Virgil Ionescu, cu Polihroniade,
cu Totu, cu băieţii din birou dela mine.
A Pa 9 8 9 Voi II: „Membrii cuibului Daco-Ro-
man“: MihMI Moreru, Victor Slâteanu, Gheorghe
Mateescu. Camaradul Gh. Mateescu, fiind plecat Ia
I dP !!• U,, raSp . Und eu pPn,ru eI ' precum nu
tace parte dîn cei vizaţi mai sus w .
Va să zică oamenii aceştia au înţeles preria ră
nu sun. agen|i şi îşi asumă răspunderea P C “
parte vă^ro^ p J eşe ^ in * e ' j înainte de a trece mai de-
mTnu.e 9 86 SUSpcndati ? edin ta pen.ru câleva
Co ns L//n m s 1 K„° C T r J C ° l0n ® 1 me « islral Dumitru
~ Şedinţa se^uspendă. Pe "' rU mi " U,e '
LA REDESCHIDERE
si onorM consiliu ?° d "V ''? omnule preşedinte
călite Io. aşa cu oara c 81 9 - aSI * i mcS ,rei or d'ne is-
informator. ’ 9 n ' la ca cel vizat nu esle agent
seroneeTă a c a ă ra au U |ua U t cu™ 0 ." 8 ^" sec,orul lv Verde
la agenţii informator • Iancu" DrS*- ° rdinul referi,or
'• lancu Dreganescu, pleca. în
I
— 59 —
sezonul de băi. In dreptul numărului 3 — sunt 10
care iscălesc — se menţionează „militar*, nu este
agent informator, garantat de şeful cuibului.
Omul era plecat, fiind placat la armată îşi fă¬
cea stagiul militar, şi şeful cuibului face menţiunea
de mai sus.
Vasăzică ordinul s’a înţeles precis. Acest act
este la pag. 59 dosarul 2.
. Domnule preşedinte, aşi vrea să faceţi, dacă
s’ar putea, să nu vină aci ca martori cei închişi în
lagăr. Ei nu pot să ia cu nimeni nici un fel de con¬
tact. V’aşi ruga să faceţi un fel de comisie rogatorie,
ca să se ducă acolo să spună aceia ce s’a înţeles
prin ordine cu informatorii Ei nu pot să ia contact
cu absolut nimeni, ca să ştie ce s'a discutat aici.
Să nu vină ca martori aici, car să-se ducă cineva
să i întrebe pe ei această chestiune — aşi da numele
celor cari cunosc chestiunea — să i întrebe ce s’a
înţeles prin aceste ordine.
D. prim procuror magistrat maior Ionescu Ra¬
du: O să spună exact ceiace ai spus şi d-ta.
Corneliu Z. Codreanu : Aşa cred, pentrucă
nu poate să fie altfel, deşi n’am avut niciun contact
cu ei.
D prim procuror magistrat maior Ionescu Ra¬
du : Sigur, încât nu mai este nevoie de nici o comi¬
sie rogatorie. _ . . *
Corneliu Z. Codreanu: Concluzia in cauza
este grozavă Anume, un întreg «parat de informa¬
tori la Prefectura Politiei, la Siguranţa Statului, la
Statul Major, în fabricele de «vioane şi într’o serie
întreagă de instltufiuni particulare.
Ce pot eu să răspund în fata acestei acuzări?
Atâta răspund; S’a interpretat greşit ordinul dat de
m n Dar de ce să am acest serviciu de informaţii ?
— 60 —
De ce ? Ca să capăt informaţii ? In tara in care cu
educaţia pe care o avem nu este posibil sa spui un
secret unui om, unui prieten de al tau, ca sa nu se
cunoască peste 2 ceasuri, sau peste 2 zile tn toată
Capitala, în tot oraşul tău, în ţara aceasta nu este
nevoie să aibă nimeni nici un fel de agenţi intoi-
matori. Eu de unde am luat informattunile mele ? Mi
le aduceau ziariştii.
Domnilor, să vă spun o chestiune care este
aşa oarecum foarte puţin comică. Sunt 3 locuri aici
în Capitală şi anume la Capşa, la Corso, la Athenee
Palace, unde toate veştile de orice natură, internă sau
externă, acolo sunt.
D. prim procuror maior magistrat lonescu Ra¬
da: In imaginaţia numai a acelora care le frecventează.
D. avocat Horia Cosmooici : Avem şi martori.
C.Z.C.: Acolo nu sunt locuri de ruşine, sunt
locuri unde se adună oameni şi o serie întreagă de
ziarişti. Aşa bunăoară în fiecare zi Ion Folea venea
la general cu hârtiuţe dela Capşa şi după aceea la
mine spunând că aştăzi s’a întâmplat cutare şi cutare,
o serie întreagă de informaţii pe care ziariştii le
cunosc. La mine veneau ziarişti în fiecare zi, fiindcă
eram o mişcare politică, cu toate informaţiunile; ju¬
mătate le triam fiindcă erau fără nici un fel de rost,
altele reale; dar nu era posibil să treacă o informa¬
ţie fără s o triez. Aşa încât informaţiunile de care
aveam nevoie le găseam foarte uşor prin ziarişti şi
ziare.
Atunci se pune o întrebare: de unde oi d-ta
aceste ordine? Şi aici cred că o să vă po t dovedi
e mihv ca sistemul de serviciu de informaţie al
cinai Câde ?. e l in î liV v Să privlm adinele în ori-
ri d °“ 2 r Ti 1 -" 5 bună ™mtă din parlea dv . ca
pi da acesl ordin, lată originalul unui
— 61
ordin de acesia (arafă din dosar o piesă). Iată con¬
ţinutul scris al acestui ordin. (Citeşte).
Voi. IX pag. 79 (Ordin de informaţii al Insp. de
Jand. Buc. adresat Leg. de land. Argeş).
Toate subunităţile
Ordin de informeţiuni Nr. 64 din 4/10,934.^
Vi se trimite în copie adresa Nr 13243/934 a
Insp. Reg. de Pol. Buc. de care veţi lua cunoştinţa
şi urgente măsuri de investigaţiuni inlensificand ser¬
viciul de informaţiuni şi a supraveghea deaproape
pe toţi membrii fostei o r g anii z a ţi ■ Oarda
de Fier,_Veţi raporta până la 10/10 a. c daca
luat fiinţă noua organizaţie „Fulgerul" pe raza sec¬
ţiei Dvs -Nu admit delăsarea şi cer mulla ambiţiune
£ partea fiecărui rang pentru a « î" curen cu
orice" se pune ia cale pentru a lua masuri la timp.
Comandantul Rcg. Jand. Argeş,
Maior.
COPIE
Suntem informaţi câ membrii J
zohate Garda de Fier se organizează mir o noua
formaţie intitulată „Fulgerul “ purtând ca semn i is-
nncth un talger tn cadru. Noile norme ale orga¬
nizării pre'oăd formarea in f^^ZTdMreTei
timp rezultatul. ^ Rgg / de p oWe
(ss) Bogdan
Voi. (dosar) 3 pag 515 (Ordin expediat telefonic
unită|ilor în subordine de insp. Jand. Craiova).
O apă telegrama secretă Nr. 16 Insp. Jand
Craiova este informat că membrii fostei organizaţii
Garda de Fier pun la cate o nouă politică:
1) Să plaseze în orice judeţ câte 100 studenţi
în uniformă—cămăşile aibas re. Avocatul lonescu
din Caracal a şi comandat aceste cămăşi.
2) Au in ten fia ca înaintea de venirea lor la
putere să ajute pe Gen . Averescu să formeze o
dictatură şi după moartea lut să rămână să-i ia
locul Corneliu Zolea Codrcanu „
Şejii de secţii să ia măsuri pentru descope¬
rirea acestei intenfiuni a lor. _
Dar ce concluzie tragem de aici ? Câ întrea¬
ga problemă a informatorilor cade. Dece ? Deoarece
se vede că aceste ordine nu Suni trimise dela In-
s lectoratul jandarmeriei la mine. deta Siguranţă
sunt acuza, că am agent,’
c d,n f undal unui SQl ceace d JZeTe-lu
fost Irimtse ocazional şi întâmplă,or
două 'ordine de'ln ‘T ' " 4 T S ’ au găsit ,a ""ne
dela Prahooa s douTn î‘ a Craiot> °’ ™ul
circulară unul dela P P ubl ‘cal în
veneratului Bengllu. ffenerală U unul al
f ^Tl^TînfoZlr*!?' 'OH"* ^ reSp ‘ n -
Xar/T ir Z
Jandar z ix
XJttt 0^ZnT rilal -
63 —
Ce vreau să demonstrez cu acestea ?
Că odată ce ele îmi sunt trimise dela perife¬
rie, dela margine, după cum se vede, nu pot ft a-
cuzat că le-am luat dela instituţiunile la care sunt
acuzat că aşi avea informatori.
Acum să trec la aceste ordine.
Da, la recunosc. Recunosc că s’au găsit în
casă la mine. Recunosc că le am văzut. Recunosc
că o pa de din ele, două sau trei, nu le-am publicat,
iar o altă parte din ele le am publicat.
Şi acum le voiu justifica. Dacă sunt vinovat
îmi asum răspunderea şi trag toată pedeapsa. Eu
recunosc: ceeace este al meu este al meu. Dar nu
doresc ca cineva să-mi pună în sarcină ceva ce
nu este al meu Şi atunci iată cum justific eu ches¬
tiunea cu ordinile.
Conţinutul lor. Conţinutul acestor ordine i’aţi
văzut. Nici un fel de importantă. Să mi treacă mie
prin cap că aceasta ar putea să anqojeze vn odată
siguranţa statului români Nici nu m'am gândit ore-o-
dată în viaţa mea că aceste ordine ar putea să an¬
gajeze siguranţa statului român Unul dela Craiova ,
altul dela Argeş, locale, nu puteau să angajeze si¬
guranţa în marea Statului român, putea să anga¬
jeze o chestiune din comunele acelea din Argeş,
o chestiune de ordine publică, dar Siguranţa în
mare a Statului român, nu putea so angajeze un
ordin dela Argeş sau dela Craiova.
Şi atunci le-am păstrat.
Dar iată şi conţinutul celuilat ordin. ( Citeşte )
Prefectura jud. Ilfov Strict Personal Confidenţial •
(Serv. Ad-tiv)
Nr. 198. Rezervat 111X1937
Domnule Pretor,
Avem onoarea a vă trimite mai jos în copei
— 64 —
ord confid. vers. Nr 610961937 al Min. de interne
Cir. poliţiei reia tio la m 6 şurile de ordine dispuse
in oederea extinderei propagandei şi organizării le¬
gionare în Jad. Ilfoo.
Veţi lua măsuri de a se opri orice încercare
a acestor legionari de a pătrunde în judeţ şi în
comune. Cei ce nu nor înţelege de bună Voie, vor
fi arestaţi şi apoi trimişi la domiciliul tor.
Se oa raporta imediat Prefecturii orice încer¬
care de acest fel.
Prefect .
COPIE
Domnule Pretor ,
Ca urmare la circulara 956112 Aug. a. c, a-
oem onoare a uâ aduce la cunoştin/ă următoarele:
In vederea extinderei propogar.dei şi organi¬
zări legionare in jud. Ilfoo. Profesorul Sima St-
mu/escu, şeful Seci. de Negru din organizaţia Ca¬
rt!? n p ar"dului „Toiul pentru Ţară‘ a dat de-
delegatla şef,lor de cuiburi In subordine de a se
p?ndmte°Z SOnal v comunele din Jud Uf ou partea
pendinte de sec. Negru, unde In unire cu şefii or¬
ganizatul ar locale sa colaboreze la extinderea Pro¬
pagandei şi organizării in jude/. P
comufeZU ? e e s f ,? e ohl U ‘ b , ‘ rep ° r,izot *« de
de sărbătoare in ace!flcoo 1 r^Tî zUe,e
urbanele Sectorului ? un marş in sub
torul oa organiza cef doU? 0 ™?" 0 ’ '° r in,rf 9 sec-
por/ii pe lună tn judeţ / P ° marşu,i de P r0 ~
Aducându-oă ta cunoştinţă cele ce preced, oă
— 65 —
rugăm să binevoiţi a dispune măsuri pentru execu¬
tarea instrucţiunilor din circulara la care ne reje-
rim, în scopul da a se opri asemenea marşuri.
p. Ministru (ss) Cernut
Un asemenea ordin, se înţelege, eu l-am con
sideral ca un ordin abuziv, de care mă pol servi.
In ce sens? întâi, dând în judecată pe autorul
lu(, de oarece prin el se încalcă dreptul
patrimoniul meu legal consfinţit de legile
ţării. Eu sunt partid legal constituit şi am dreptul
să mi fac propaganda. Dumneata nu poli decăi să
mă urmăreşti, dar nu poţi sa mă împiedici. La un
moment dat pofi să-mi spui: nu eşti legal, ifi ridic
autorizaţia, dar nu pop dtoparte să-mi spui: „iată,
eşti legal, du-te tă prop < gandă“, ii r pe de altă
parte, să mi pui asemenea piedici Mi-am zis, este
o problemă, o şicană de ordin politic, electorat,
aşa cum se întâmplă permanent, aproape între
toate pariideie. Când este partidul cutare la gu¬
vern, pe celelalte partide caută să le tmpiedice
Dar aceasta nu înseamnă că te poli ascunde de
răspunderea dumitole asupra Htgolildpi pe lore o
fact când dai asemenea ordine, să te ascunzi »ub
„strict personal confidenţial’*, sou chiar ,,'imbaf
cifratNul Şi atunci te pot face? Eu pot sâ-t
public, pentru ca să mă adresez opiniei publice:
„Iată ce nedreptoie mi se face", siv pot sa mă
duc eu în parlament. De ce? Pentru ca să atât
nedreptatea ce mi sa făcut.
De altfel, fiecărui om politic care conduce
oraaniz ţii, îi vm astmtneo t rdine. Tituior oan e-
nilor politici li se trimet, pcnlrutâ avt m coresp or-
dentă cu lumea, cu oameni de prin toate părţile şl
- 66 -
ni se trimet ordine: „Iată ce ordin abuziv sa tri¬
mes tn contra noastră în cutare şt autore loc .
Fiecare are. Am chemat aici o serie întreagă de
martori, oameni politici, aproape toţi şefi politici
ca să declare dacâ întf adevăr au sau nu au ase¬
menea ordine. .
Dar , sâ mergem mai departe Daţi~mi voie sâ
vâ citesc un ordin, pe care nu-l gâsesc acum în
dosar, un ordin dela Prahova, din broşura în care
l am publicat la pap. 165. Un ordin confidenţial,
personal ai prefectului de Prahova. L-am publicat
( citeşte )
Un ordin confidenţial al PrefectuTei din Pra¬
hova. Adresă trimisă următoarelor fabrici: Fabrica
de Postav , de Bere, Sticlărie şi Ciment din Azuga.
Pref. fad. Prahova Serv. Ad-ţiei de Stat
Nr 116 din 22 Iulie 1957
*
Personal Confidenţial
Domnule Director,
Am onoarea a vă aduce la cunoştinţă că or¬
ganele noastre în subordine au constatat că per¬
sonalul acelei fabrici al cărui nume este arălat pe
verso acesteia , se face cunoscut vinovat de agita¬
ţiuni care au tulburat şi turbură ordinea publică
Pentru aceste consideraţiuni , şi ca o exem¬
plificare a intoleranţei unor asemenea manifestări,
vă rog să binevoiţi a i îndepărta din servi du—.
Urmează numele a 36 muncitori români legio¬
nari, cărora e vorba să li se ia pâinea pentru cre¬
dinţa lor.
Iată numele tor: babriea de Postav ; Braga
— 67 —
Ambrozie, Cioc Mircea, Irimia Alexandru, Prian Va-
sile, Crici Ioan, Irimescu Gh , Nedelcu Anghel, Şte¬
fan Biţoiu, Prian Mihai, Talianu Ion, Talianu Mircea,
Olteanu C., Pi|oiu Gh., Prahoveanu Gh., Ghiberdicu
Gh , Pitic Ioan, Pitic Nicolae, Turea Nicolae, Prian
Nicolae., Fabrica de Bere: Banu Alexe, Creju Gh.,
Toma Iosif, Moş Gh, Drăguş Nicolae, Păcuraru Tu-
dor, Iordache M., Pavel Şerban, Ancu Nicolae, Anton
Cojocaru si Duia Ion. Fabrica de Sticlărie: Vrabie
Nicolae, spiru Panciarele, God^a A, Stoian Tudor.
Fabrica de Ciment: Ciobanu Eliaşşi Diaconu Nicolae
Eu să fiu făcut trădător, penlrucă posed un aseme¬
nea ordin, şef de mişcaie naţionalistă din România,
şi orişice primar, orişice notar poate să 1 ţină în bu¬
zunarul lui şi acasă la el ? Eu cred că orişice ordin,
pe care poale să 1 fină în buzunar d. Madgearu, pe
care poate să 1 ţină d, sef de post, d. comisar, d.
pretor, d. primar si d. noţor, pot să I fin şi eu la
mine, fără ca cineva să poată spune că eu pericli¬
tez prin aceasta siguranţa Statului român.
D. prim procuror maior, magistral lonescu Radu :
D-le preşedinte, vă rog să binevoiţi a dispune ca
ordinul nr. 55 căruia urmează a-i se da cilire să
fie depus întâi pe masa domniilor voastre, pentru a
se aprecia dacă este cazul a se citi în şedinţă pu
blică sau nu, rămânând să se discute numai princi¬
pial asupra Iu». Rog ca Onoratul Tribunal să ia întâi
cunoştiinţă de cuprinsul acestui ordin, cel puţin în
partea lui finală.
ŞEDINŢĂ SECRETA
D. prim preşedinte colonel magistrat Dumitru
Const.: Tribunalul apreciind, declară şedinţă secretă.
•Publicul este rugat să evacueze sala.
— 68 -
Vor rămâne aci numai domnii avocaţi înscrişi
pe lista apărării. n ,
D-ra Liseta Gheorghiu, avocalaj D-le preşe¬
dinte, vă rog să binevoiţi a dispune sa se însereze
în procesul verbal al şedinţei, ca onoratul Tribunal,
la cererea d-Iui procuror general, 0 considerat piesa
aceasta secretă, şi aţi dispus şedinţă secretă.
D. Sebastian Rado viei: Cer cuvântul.
D. prim preşedinte colonel magistrat Dumitru
Const.: Tribunalul s’a pronunţat.
D. Sebastian R< dovtci, avocat: D-le preşedinte,
eu vă rog să binevoiţi a lua act în procesul verbal
că dv. v’aţi pronunţai fără să daţi cuvântul şi apărării.
D. prim preşedinte colonel magistrat Dumitru
Const .: De aceasta se ia act în oficiu.
Suspend şedinţa până la evacuarea sălii.
Şedinţa se suspendă.
La redeschidere, în şedinţă secretă, D-l Corne-
liu Zelea Codreanu a dat explicaţiuni asupra urmă¬
toarelor:
1) Ordinul D-lui G*ral Bengliu cu următorul cu¬
prins: .
Unităţile Jandarmeriei din ţară au primit urmă¬
toarea telegramă cifrată:
Nr. 586/1938, Luaţi măsuri de supraveghere ş
carantină morală asupra oamenilor de trupă şi în spe
cial concentraţilor dubioşi ori bănuiţi ca gardişti, co
munişli, ori sectanţi. Supravegheaţi şi atitudinea ofi
* erllor A General Bengliu
Acest ordin a fost reprodus în circ. Nr. 13
h" “ r "'® ? fU . comentariu: „Bine frate naţionalist, p,
,7* ! mi face teoria frăţiei şi unirei, iar pe d.
alta da. telegrame cifrate ca să mă supraveghez
ca pe un periculos duşman al Stalului? Mă a 9 ştep
tam să fie supravegheaţi lo(i delapidatorii banului
pubjic, foţi îmbogăţiţii prin fraudă, toţi jidanii con-
rupalori din armată. Tot pe mine mă sujrafedfu zi ?
Ce ironie Ir
f . p ircu J ar f Ş f°st nu numai împrăştiată dar chiar
afişata la Sediul din Str. Gutemberg.
2) Scrisoarea adresată Excelenţei sale Adolf
Hitler aflată în dosarul Nr, 3 la pag. 520, cu urmă¬
torul cuprins:.
Excelenţei Sale Adolf Hitler,
Comitetul Central al Legionarilor Naţionali So¬
cialişti din România, luând în desbafere problema
programului nostru pentru campania din 1935 pe
care o pregătim de mult în vederea viitoarei alian¬
ţe economice şi politice, cu poporul german a ho¬
tărât ca odată cu omagiile şi urările sale de isbândă to¬
tală să vă trimită şi ecoul românesc al evenimen¬
telor europene în curs de desfăşurare:
1) Guvernul Excelenţei Voastre apare în ochii
românilor ca principalul turburător al păcii dintre
popoare Opina publică profund influenţată de marea
presă din solda marei finanţe iudaice, se teme de
un nou război şi nu mai simpatizează în aceiaş mă¬
sură cu regimul Excelenţei Voastre, care e acuzat
că îl preconizează — Trebue spulberată legenda că
Germania este ţara technicei distrugătoare de civili¬
zaţie.
2) Plebiscitul din Loare preocupă toate spiri¬
tele. Lumea şe aşteaptă la o mare catastrofă pe ziua
de 13 Ianuarie. Hitlerismul este aspru criticat Presa
duşmană vă prezintă ca incendiatorul Europei. încreză¬
tor în idiologia Naţional Socialista, noi respingem
cuehotărâre insulta adusă poporului German, de a
pregăti războiul. Noi ştim că regimul instaurat
— 70 —
de Excelenta Voastre, din care ne ispiram pentru
campania de mâine, comporta alte mijloace mai
umane, mai eficace, mai permanente de expansiune
economică, politică şi socială.
3) Purtătorii stindardului National bocialist din
România noi privim cu mere interes şi deosebită a*
tentiune manevrele iudaico-masonice de răsturnare a
regimului instaurat de Excelenta Voastră. Solidari¬
tatea de interese morale în primul rând care ne
leagă în mod indestructibil ne obligă şi ne co¬
mandă a vă aduce respectuos la cunoştinţă dorinţa
noastră de consolidare al Guvernului Excelentei
Voastre şi de pace între po. oarele Europei.
Un răsboi, acum, poate însemna pentru noi ni¬
micirea. Dimpotrivă amânarea războiului va face ca
în cursul anului viitor să fâlfâie şi în România stin¬
dardul National Socialist.
Gratie unui nou sistem economic de îmbogăjire
mutuală, prin ceeace noi numim, economia automată,
vom putea realiza cele mai legitime deziderate pro¬
fesionale, naţionale şi internaţionale.
Înfăptuirea acestui salvator plan economic-so-
cial (de care vă vom vorbi la timp) reclamă însă o
stare de pace între popoarele Europene cel puţin
in cursul anului 1935.
... , lnc . re *_ ăl °5 înţelepciunea, capacilalea şi no¬
rmele samţamante ale guvernului Excelenţei Voastre,
Nai nT.'lT * a er 1 , f !'® ,e r) SC ş j en luîiast al legionarilor
aţional Socialişti din România.
Căpitan,
loate ac'etlen m r ‘7 ^ e ' e . nl - nu e cunoscut. Cu
Dumnezeu îi ^ p' ,S1 pâslrează nădejdea că
poată @ găsi.' ° ^ pâ " ă în cele u™ă să îl
Această scrisoare a fosl analizată în primul rând
— 71 -
din pune! de vedere lechnic si s’a arăiai că in domeniul
economiei politice, expresiunile: „Îmbogăţire mu-
luala , „economie automată» şi „soiidarilate econo-
mica . nu au mai fosl înlrebuinţate şi reprezintă ca¬
racteristica îeeologica proprie auloruiui. in aceiaşi
ordine de idei s a făcui o comparaţie în ceace pri¬
veşte s iul, dovedindu-se a fi cu toiul slrăin alâl de
de felul de a gândi el D-lui Corneliu Zelea Codreanu
cat şi de felul de a formula- Apoi autorul acestei
scrisori este strein de mişcarea legionară de oarece
niciodată în această mişcare nu a existat un comi-
tet central după cum niciodată legionarii nu şi-au a-
daugat titulatura de naţional socialişti Gât priveşte
speranfa ca într o zi să fâlfăe şi în România stin¬
dardul najional socialist, ea reprezintă fată de con-
cepjia legionară o imposibilitate. Acest deziderat nu
poete reprezenta decât o strigătoare contrazicere
pentru oameni dintre care cei rfiai t^uni ca Moja şi
Marin şi-au jertfit viata înfăşuraţi în tricolorul ro¬
mânesc.
3) A primi influente streine pentru concepţia lui
Corneliu Zelea Codreanu, este, o imposibilitate. Mai
înfâi^ pentru că sursa inspiraţiei mişcărei nationaLe
române purcede — după cum se arată în cartea
„Pentru Legionari" dela paginile 132 — 144 delaVa-
sile Conta, Vaşile Alexandri, Mihail Cogălniceanu,
Mihail Eminescu, Ion Heliade Rădulescu, Bogdan
Petriceicu Haşdeu, Costache Negri, etc.,
f o ti din vremea în care în Germania nu numai că nu
se punea problema antisemită, dar chiar plecau şi
se impuneau măsuri de protecţia jidanilor. Astfel ni
se impusese nouă de către Germania semnarea tra¬
tatului dela Berlin. In al doilea rând în cele două
manifestatiuni: cu ocazia întâlnirei dintre D nii Hi-
tler şi Musolinii la Stressa; şi congresul antisemit
dela NUremberg, atitudinea lui Corneliu Zelea Co-
— 72 —
dreanu a păstrai o linie de demnitate şi mândrie
nitională încă necunoscuta in ţara noastră. In acest
chip: telegrama a fost dată în limba Haham, ger¬
mană si romană, indicând prin aceasta ca înţelege
să pue limba română pe picior de egalitate cu limba
celorlalte două state; invitaţiunea primita - contrar
D lor Cuza şi Goga cari i au dat urmare — a fost
refuzată de către Corneliu Zelea Codreanu, care nu
înţelegea să apară prea mic faţă de celelalte state,
$i să fie socotit ca reprezentant al mişcării naţiona¬
liste din România. Din aceste două atitudini se de¬
prinde clar si vădit, imposibilitatea nu numai de a
fi autor al scrisorii, dar chiar imposibilitatea de a
da girul său unei astfel de concepţii.
In fine semnătura „Căpitan" denotă iarăşi că
autorul este strein de mişcarea legionară , pentru că
nu ştie că şeful ei. nu a semnat niciodată decâf cu
numele său, „Câpitan“ fiind o poreclă pornită de la
Nicolae Totu şi adoptată în urmă de către toţi le¬
gionarii. Era imposibil ca şeful unei mişcări seri¬
oase să semneze cu o poreclă.
4) Revoluţia socială , aşa cum este prezentată
de acuzare nu poate acea nici un sens pentru o
mişcare care după ce isbutise să obţie 70 locuri în
Cameră, acea perspectiva de a le dubla în ultime¬
le alegeri la care lua parte N*avea nevoie de vio¬
lenţă. Conducerea ii revenea pe căile normale. De
altfel niciodată „puterea a nu a fost socotită ca o-
biectiv prineioal al mişcârei legionare. Ceeace a
speriat, sau a lăsat să se creadă că a speriat , pe
autorul ordtnanţei definitivă în concepţia legionară
are cu totul alt sens. Biruinţa sau cum saune or-
doniţa definitivă: revoluţia legionară, nu se reali¬
zează prin violentă; ci prin perfecţiunea interioară
a omului. A spas acest lucru in nenumărate răn-
— 73 —
L
duri Corneliu Z. Codreanu, şi tot în acest sens a
fost înţeles de toată tumea. Citeşte în această pri-
°[ n t* r ăspunsurite date de diferite personatnă/i ale
oiefii noastre publice la ancheta întreprinsă de Zi¬
arul „Buna Vesnre “ sub următorul titlu : ,.De ce
cred în biruinţa Legionară \ Răspunsuri de profe¬
sori Universitari, de generali , de ofiţeri decoraţi cu
Mihai Viteazul, şi aşa mai departe. Insistă mai ales
asupra răspunsului dat de către D / Mircea Etiade
în „Buna Vestire cu data de Vineri 17 Decembrie
1937, subliniind mai ales următoarele fraze: „Astă¬
zi lumea întreagă stă sub semnul revoluţiei. Dar în
timp ce alte popoare trăesc această revoluţie in
numele luptei de clasă şi ai primatului economic
{comunismul); sau al Statului (fascismul), sau al
rasei ( Hiilensmul) — mişcarea legionară s’u născut
sub semnul Arhanghelului Mihai/, şi va birui prin
harul Dumnezeesc. De aceea în timp ce ioa>e re¬
voluţiile contemporane sunt politice — revoiuţia le-
gionură este spirituală şi creştină . In timp ce toate
revoluţiile contemporane au ca scop cucerirea pu¬
terii de către o ctasl socială sau de către un om
— revoluţia legionară are drept ţintă supremă : mân¬
tuirea neamului, împăcarea neamului românesc cu
Dumnezeu , cum a spus Căpitanul. De aceea sen¬
sul mişcârei legionare se deosebeşte de tot ce s’a
fă -ut până azi în istorie, şi biruinţa legionară va
ad ce după sine nu numai restaurarea virtuţilor
neamului nostru, o Românie vrednică, demnă şi
puternică —ci va creea un om nou, corespunzător
unui n *u tip d-f viaţă europeană . Omul nou nu s’a
născut nici 'dată dintr’o mişcare politică—ci totdea¬
una dintr’o revoluţie spirituală , dinir o vâslă pre¬
facere lăuntrică "
In aceeaşi ordine de idei D-l Corneliu Zelea
— 74 —
Codreanu a doi următoarea imagina: Fascismul
fără a negija celelalte laturi ale vieţii sociale
este preocupat în mod deosebit de „Stal , Huieris -
mu l _ fâră a neglija dm preocupările sate toate
elementele —acordă cu deosebire atenţiune „rosei .
Mişcarea legionară străbate ceva mai adânc , preo¬
cupând u-se de „suflet" Cu alte cuvinte la fascism
primează forma exterioară care or corespunde la
om cu îmbrăcămintea, la hitlerism prime* ză ceecce
găsim duoă îmbrăcăminte şi anume corpul , în timp
ce în legionarism preocupările şiretei diicoio de
haină şi trup ojungând până în adâncul sufletului
omenesc.
Şedinţa se ridică la orele 0,50 anunţându-se
cea următoare pentru a doua zi lo brele 8,50 a m.
ZIUA I l-a
Şedinţa se deschide la ora 9, 20.
D. colonel magistrat Dumitru Constantin, pre¬
şedinte: Domnilor judecători aveţi vre-o întrebare
de pus ?
D. av. Sebas 4 ian Radovici: Domnule preşe¬
dinte, dacămi permiteţi înainte de a păşi la con¬
ţinu rea desbaterilor am sâ vă fac o respectuoasă
cerere din partea apărării.
Domnule preşedinte, onorat tribunal, dvs aţi
admis pentru judecarea acestui proces o lergă pu¬
blicitate pentru care vă suntem, noi apărarea, adânc
recunoscători. In acelaş time, mulţumim si presei,
care în marea sa majoritate, a redat în mod obiectiv
desbaterile acestui proces. Ţin însă a vă aduce la
cunoştinţă un fapt, care pentru noi, din punct de ve¬
dere profesional şi al rolului nostru de auxiliari ai
- 75 -
justiţiei asimilaţi cu magistralii, este de mare însem-
natale. Presa, care există la aceste dezbateri trebue
sa fie si decentă şi obiectivă. Repet încă odată: cele
mai multe ziare cu prestigiu din această ţară, au
respectat această condiţie. Citesc însă cu surprindere
— şi aceasta constitue un adevărat ultragiu adus
băncii apărării — într’o gazetă .Capitala", aceste
rânduri ;
„Replicele unei apărări slabe, alcătuită, parte
din incompetenţă, parte din cariere ratate".
„Apărarea nesprijinită de muniţia unei culturi
juridice nesuficUnte a celor care pledează pentru
Codreanu în acest proces prezintă un aspect dezo¬
lant de lipsă de sinceritate şi convingere".
Domnule preşedinte, noi suntem aici să ne în¬
deplinim un rol, care este bine specificat în lege.
Noi suntem sub scutul dv. fiind auxiliarii justiţiei şi
asimilaţi magistraţilor. Persoanele, care-şi permit un
asemenea langaj şi aprecieri de felul acesta, sunt
inconştiente pentrucă săvârşesc un adevărat ultragiu.
Intr’adevăr ultragiul se poate săvârşi împotriva unui
magistrat.
întreabă primul procuror
D. colonel magistrat Dumitru Const. preşedinte:
D. procuror are cuvântul.
D. prim procuror maior magistrat Ionescu Ra¬
du : A profesat acuzatul meseria de avocat ?
Pun această întrebare, penlru că în cartea
„Pentru Legionari" la pag. 346 se arată în mod lă¬
murit că nu a profesat această meserie, însă defunctul
Moţa şi alţi vâcareşteni profesează meseria de avo¬
cat şi din câştigul pe care-1 vor realiza urmând să
te întreţie şi pe d*ta.
— 76 —
C. Z. C. Am fost îa Baroul de Iaşi, în anul
1922. Am profesat avocatura la Iaşi şi un an de zile
am avut birou de avocatură la Ungheni, în anul 1929.
Am pledat în mai multe procese, Ia Ploesti, Ia Put-
na, la Saiu-Mare şi în alte oraşe, unde am fost che¬
mat. Nu înseamnă de aici că toată viaţa mea m’am
oc pat numai cu avocatura. Insă om profesat avoca¬
tura.
CE E CU FRĂŢIILE DE CRUCE
D. prim procuror maior magistrat, Ionescu Ra¬
du: Când a înfiinţat organizaţia Frăţia de cruce cu
scopul de educare morală şi patriotică a tineretului,
cum spune acuzatul, a avut în vedere lipsa de ca¬
pacitate profesională a corpului didactic şi insufi¬
cienţa măsurilor ministerului educaţiei naţionale ?
C. Z. C. Nu. Eu cred în capacitatea profesori¬
lor. Dar pe jângă educaţia pe care poate să o pri¬
mească un tânăr dela părinţii săi şi pe lângă educaţia
pe care poate să o capete dela profesorii săi, el
poate sa mai capele o educaţie, în bine sau în râu
şi dela alţii din afară.
,,,. <,?' P['™ Procuror maior magislrat Ionescu Ra-
a 9 . aa ' a ^ u *atul că prin aceste organizaiiun
mai Vlwrî t1 T ? - Sl * erU î Ui educa » iei naţionale şi
.cl£“,S g S" T ° r " * p " n co “ le °
s . ' n * 6
era vorba de Straja Ţării Clruce ’ mci nu
du: a părul maMârz'iu" 18 ' 0 " ma9is,ral /onescu Ra '
D. Corneliu Codreanu• n« - .
mai târziu Da .a. J- I , a ’ a aparul cu mult
Ua, este adevarat, dar conştiinţa mea a
— 77 —
ales între a săvârşi o mică infracţiune şi între a ve¬
dea bolşevizat tot tineretul liceelor noastre.
D. prim procuror maior magistrat Ionescu Ra¬
du. Nu erau capabili profesorii şi organele superioare
de conducere şi control ale ministerului educaţiei
naţionale şă îndeplinească acest rol?
D. C. Codreanu : Atâta vreme cât bolşevismul
şi comunismul se întindeau în mijlocul acestor elevi
si luau proporţii, înseamnă că profesorilor şi autori¬
tăţii le scăpa această posibilitate de sub mână.
D. prim procuror maior magistrat Ionescu Ra¬
du: In ce calitate v’aţi erijat dv. în educator moral
al tineretului şcolar?
U. C. Codreanu: In calitate de Român.
D. prim procuror maior magistrat Ionescu Ra¬
du : Care a fost interesul de a se păstra clandesti¬
nitatea asupra activităţii organizaţiunilor „Frăţiilor de
Cruce", câtă vreme acuzatul a declarat că scopul lor
era aşa de frumos?
D C. Codreanu: N’am înţeles să păstrez nici
un fel de clandistinitate şi nici nu reese de undeva
acest lucru. Din dosar reese că există aceste asoci-
aţiuni, dar nu reese că sunt clandestine. Alât din
cărţile mele, unde scriu precis Frăţiile de Cruce cât
şi din judecăţile în care am fost dat şi unde s’a
spus precis: Frăţiile de Cruce, reese că aceste or¬
ganizaţii există, dar nu reese că sunt clandestine.
ORGANIZAŢIA „PRIETENII LGIONARILOR“
D. prim procuror maior magistrat Ionescu Ra¬
du: De ce se păstra secret asupra activităţii mem¬
brilor organizaţiei Prietenii legionarilor ? A se vedea
condiţiunile de înscriere la punctul 3: ei nu se cu¬
nosc între ei şi nu se întâlnesc niciodată. Iar la
punctul 6: posedă un număr de ordine şi o parolă.
— 78 —
D. C. Cod rea nu: întrebarea este: de ce se
păstra secretul asupra activitâfii membrilor acestei
organizaţii? Odată ce aceşti membrii nu se întâlnesc
niciodată şi nu se cunosc între ei, însemnează că nu
aveau nici o activitate şi că aceşti membrii ajutau
materialmente o mişcare legală. Oamenilor însă nu
le-am impus noi acest lucru. întrucât aceşti oameni,
fie din cauza interesului lor de breşlă. fie din cauza
delicateţii lor, — sunt oameni cari, bunăoară, vor să
ajute dar nu vor să ştie nimeni, — nu doreau să se
ştie acest lucru, ei nu făceau nici un delict, ajuta pe
cineva în mod discret. Nu există delictul de a ajuta
pe cineva în mod discret. Omul are latitudinea să
aleagă această discreţie, când vrea să facă un bine,
sau să se afişeze.
D. prim procuror maior magistrat Ionescu Ra¬
du: Cine a impus această discreţiune asupra numelui
membrilor „Prietenilor legionari".
D. C. Codreanu: După cum veţi vedea — dela
martori — ea este lăsată la aprecierea fiecărui
membru. Sunt membrii cari spun: sunt prieten al le-
gionarilor şi nu vreau să uzez de nici un fel de dis¬
creţie.
Organizaţia corpului legionar
M oţ a-M arin
D. prim procuror maior magistrat Ionescu Ra-
du: In statutele corpului legionar „Moţa Marin" Ia
art. 1 se arată scopul corpului, care este „de a edu¬
ca sever şi a inspira eroic pe membrii săi" Ce fel
e nepregătiţi erau aceşti memb ii cari ca să intre în
c ? r P ? se cerea 30 de ani şi calităţi spirituale de¬
săvârşite, prin articolele lo şi 17 din statut?
— 79
D. C. Codreanu: Nu li se cerea 30 de ani, ci
tocmai se spunea că maximum de vârstă este de 30
ani Mă veţi întreba pentruce? Pentrucă ne-am dat
seama ca omul, dela 30 ani în sus, începe să se în¬
chircească într’o anumită mentalitate şi nu mai este
aşa de uşor susceptibil primirii unei noui educaţii.
Dela 30 de ani în sus omul se anchilozează apioape.
El primeşte foarte greu o nouă educaţie, pe când
până la 30 de ani poate s'o primească. Iată dovada
că ne preocupă problema aceasta.
D. prim procuror maior magistrat Ionescu Ra¬
du: Dacă corpul era constituit numai în scop de
comemorare, de ce, prin jurământul prevăzut în ar:.
19 din statut, se cerea membrilor virtuţi de sacrificiu
şi de moarte.
D C. Codreanu: Jurământul de acolo este o
rază după cum am spus dinlr’unul cin articolele lui
Moţa „In pragul frutunei roşii" şi au fost puse ca
amintire a lui Moţa, chiar cuvintele lui.
DE CE FACEAM EXERCIŢII DE TIR
D. prim procuror maior magistrat Ionescu Ra¬
du : In ce scop se făceau exerciţii de lir pentru membrii
corpului legionar şi destinaţi pioşeniei şi slăvirii mor¬
ţilor din corpul Moţa Marin?
D. C. Codreanu: N'am dat dispoziţia eu si de
nicăeri nu se vede de undeva că aşi fi dat vre*o
dispoziţie pentru a se face exerciţii de tir.
Dar, exerciţiile de tir fac parte tot dintr’un sis¬
tem de educaţie. Dacă cineva face exerciţii de tir,
aceasta nu înseamnă că i se poatpune numai de-
câi în sarcină ca vrea să omoare pe cineva
Aşa, bunăoară în străinătate, sunt societăţi în¬
treţinute de stat — în Polonia, în Germania, în Fran¬
ţa, în Italia — unde orice cetăţean este chemat, şi
— 80 —
pe un pre| foarte redus, i se plin In dispoziţie posi¬
bilii. |de de a face exerciţii de tir; în Interesul apă¬
rării larii, fiecare cetăţean trebue $fi ştie să tragă.
La noi exislă o asemen» n soclelale, de sub
conducerea d-Iul general Bădulescu I). general Bâ-
dulescu a spus odată generalului Cantacu/lno : „Tri¬
miteţi baeţd la noi, fiindcă interesul Statului şi al
(urii este ea lol tineretul să facă exerciţii de lir".
Eu însumi am fost la (I. general, la lir şi ani
făcui exerci|ii (le lir, după cum se duc şl ofiţ. rii
oclivi şi cei de rezervă, ce fac perm.nenl exerciţii
de lir.
încât, Alexandru Cantacuzlno, care, din iniţialiva
lui a scris pe o simpla notă că se vor face
exercifil de lir, va explica el această chestiune. Nu
esle în programul meu, dar pol să justific, dacă este
cazul, în sensul acesta.
/). prim procuror maior magistrat JONb'SCU
A A DU: Iute tot una, a se face exerciţii de tir , in
cadrul unei tnstitufiunti de stat sau a se Juce
exercifii de tir în mod particular de membrii unui
corp în numfir de zect mii ?
L). C. CODRhANU: Vam atras atenţiunea
ch acest corp, atunci când Alexandru Cantacuzlno
a dat ordin sâ se facâ exerciţii de tir putea să
a< cred, ore o zece oameni. Cam atât era cfec-
imul, nu zece mii. Am spus: zece mit . poate peste
z*ce-cin*preze C e ani , când acest corp oa ajunge
LTSZn, 1 lll,r
z , ° x ° 0 u?, , d “ câ aa Pielea «I *<r facâ Intra
Al,c,/c n ar ! "" Ş " U ’ ,llndcâ n ’ am «arh! ca
- - ~.tT; dX'TL"™
— 81
nu este un dellcl ca cineva sâ facâ exerciţiu de lir.
De ce a continuat d. Codrejnu să ac¬
tiveze în Garda de fier şi după
dizolvare
1). prim p»ocuror, maior magistrat fonescu t\*a-
dti: De ce a continuat Inculpatul să activeze si să
conducă Garda de Fler şi după dizolvare? La inie-
rog «lor a declarai că a rămas hă conducă mai de¬
pui le latura spirituală a fostei organizaţii.
I)C. Cod rea nu: Am spus la interogatoriu că
eu rămân pe vecin a po/ijie. astăzi ilegală.Deoarece
voiesc să dobândesc legalitatea mişcării mele, sunt
în proces şi f i .d în proces, voiesc să mi dobândesc
semnul şi numele organizaţiei, doar că în noua gru¬
pare mă ocup cu problemele de educaţie, iar d. ge¬
neral, in delicat* teu sa, a spus; „Nu, eu fac parti¬
dul cu o 'ingură condiţie, ca noi sa le numim pe
dumneata şet spiritual®.
Bine, domnule general, dacă aceasta este
condiţia dvs , o ( rimesc
I) prim procuror maior magistrat fonescu Ra~
du: Mai ştie inculpatul vre-un caz în care numai des-
voilai' a unei laturi spirituale se face în organrzt jie
poltiică ?
D. C. Codreanu: Organizr|ia noastră esle pro¬
fund deos« bilă de lo* te organi/atide folil'ce şi dvs,
veţi putea să ob ervaţi aceasta din circuiăriie mele,
din ordiniie pe cari le am dat
Nici un om politic nu se ocupă de latura mo¬
rală a individului. II preocupă numai minierul, voiul
- 82 -
pe mine mă preocupă omul, ca valoare morală.
D. prim procuror maior magistrat Ionescu Ra¬
du : Tot din domeniul moralităţii şi al spiritualităţii
fac parte ordinele de zi nr. 1, 2, şi 3 din Septembrie
1934, prin cari, în virtutea pe care o aveai, de fost
şef ai Gărzii de fier, la eliminat din organizaţie pe
Stelescu, pe Cotea şi pe al(ii?
D. C. Codreanu: Da, tot în această calitate
fiindcă în acele ordine se tratează o problemă de
trădare, de încercare de omorîre a mea,
D. prim procuror maior magistrii Ionescu Ra¬
du: Partidul Totul pentru Ţară a fost înfiinţat, mi se
pare, in Decemvrie 1934 Ordin-Ie de zi, nr. 1 2 şi
5 au fost date în Septemvrie 1934.
D. C, Codreanu : Da.
D. prim procuror maior magistrat Ionescu Ra¬
du: Semnate de dumneata „şeful Gărzii de Fier**.
D C. Codreanu: Da.
D. prim procuror maior magistrat Ionescu Ra¬
du : Recunoşti prin aceasta că ai desfăşurat o acti¬
vitate ilegală.
Codreanu • Da, dar am să o explic.
Întâi, eu mă aflam în următoarea situajie
leam să cred că vofu 9 * 9 .' Unl Ş ‘ proccsului > pu-
la Curtea de anei n J „o Ş .- 99 u PrOCe,ul Pendinte
am de făcut? Npam activi n** ches,iune Atunci ce
legea, ci am stat pe loc atentând^- 59 CUm Cerea
^ oc ’ a'epland hotaiarea justiţiei.
— 83 —
-Jiupă cum au stat pe loc şi ceilalţi oameni ai
Intre timp se întâmplă acest fapt; o încercare
in enoara a noastră nu o manifestare politică în «-
fara, o încercare interioară de revoltă în organizaţie
Şi atunci am fost silit, să iau măsuri în interi’
orul organizaţiei mele
Dar eu nu sunt dat în judecată pentru această
chestiune, pe care o lămuresc numai aici.
D. prim procuror maior magistrat Ionescu Ra-
c/i/.: Nu. dar pentrucă s’ar fi vorbi! în ordonanţa de-
fimtiva ş. pentrucă d-ta însuţi ai găsit necesar să
explice aceasta chestiune, de aceea pun şi eu aceste
Are cunoştinţă acuzatul că în anul 1934, prin
legea apărării ordinei în Stat, s’a ratificat jurnalul
Consiliului de miniştri din Decembrie 1933 prin ca¬
re Garda de Fier fusese dizolvată si că prin aceasta
ca act de guvernământ, speranţele de a câştiga pro¬
cesul îi erau spulberate?
D. C. Codreanu : Speranţele mele de a câştiga
procesul nu sunt nici as.ăzi spulberate, pentrucă orice
ar fi decretat puterea executivă ea se găsea nu
ştiu acum după noul regim — totdeauna sub puterea
de apreciere si de judecată a justiţiei.
Eu, împotriva unei măsuri a puterii executive,
oricând am dreptul să mă adresez justiţiei, dacă mă
simt lezat: iar dacă am dreptate, ştiu sigur că o voi
câştiga, pentrucă justiţia totdeauna a făcut dreptate.
Violenţa ca metodă.
D. prim procuror maior magistrat Ionescu Ra¬
du : Recunoaşte acuzatul că una din metodele uzitate
— 84 —
în organizare penfru a ajunge la scop, era violenţa ?
D, C. Codrean u: Nu, nul Când spui: mijloc
de a ajunge la un scop înseamnă că ai stabilii un¬
deva un principiu inijiai, în care afirmi acest lucru.
Eu n’am afirmai nicaeri acest lucru; iar dacă s’a
întâmplat o violenjă în via|a noastră, aceasta se da-
loreşle nu principiilor pe care eu le-aşi fi fixat, ci
determinată poate de legitima apărare, poate de si-
tua|ia de nenorocire la un moment dat. Dar nu Ca
un principiu.
Unui om poate să i se întâmple în viaţă o ne¬
norocire. ba un moment de enervare se poate să
aibă un gest violent Se întâmplă şl în familia lui.
in casa lui dor într’o luplă politică?
D. prim procuror mnîor magistrat fonescu Ra¬
du : In şedinţa de eri a spus acuzatul că în cartea
sa Pentru Legionari" stau credinţele sale — şi am
cipiile ^ C, ' S cbislil şi corect. Ele formează prin-
si fnrmoI el » de . C . re, ! in <r mai «le» principii po a ( e
sa formeze însăşi declaratlunlle «cnzaluliii înserate
!n această c-irle la pag. 95, de ex.:
„Acestor politicieni, a căror trădare fală ,\o
"aTebul săTe t i "îr Z "', ,(lrc ’ <l,,Că SUnt vii > "««mul
neanmi la Irebni să Iconr ’ ,!” d ‘ ,Că S “"‘
ne e po!n c .o c :°“r vî .-sa vf;F *
confiscăndu-le s i J.i !, urm 8 <-e«scă în averi
„copii «ie trădători" ymuti/eze cu epileul de
complotul 'studenţesc dîn' 19/3 ^"In' PUS , ' H f ale
acl“ sauTmaî bile *1 Z& £ viol -l^ -"spmli
— 85 -
dând un exemplu groasnlc care «« r x ivia x , t
gul istoriei noastre româneşti Ce se va e °. U °y
«costa de noi, vom muri sau vom rămâne Imită viata
in închisoare, nu mai intereseuză“. ‘
Iar d la răspunzi:
„Eu am fost de ucord ca arini fi n «i «i i , ,
rrî ■* ," e f»'«p-w p”C,'ri:l.,7S
poslurîle de P e ° ? i( "" e ‘!° r cnrl dispunând dela
si. ir ™ .:sr np * ~ e ..
Iar mal deparle, la pag. 169, arălai D-la:
aflalr W n,> l!"! P i n x , < ! c îl acor(J asi, P ra câtorva elemente
ale pc linia trădării şi am ales 6 miniştri, în frunte
c Geoige Marzescu, In sfârşit, venea şi acel ceas
nu sîm T CU l a,i, ! I(,ini de c « na lle, cari niciodată
Wo1JT g,nM Că VOr ră "P uad « pentru faptele lor,
intro tara in care şe consideră stăpâni absoluţi peste
un popor IncapabiJ de orice readune, aveau să
răspundă cu via|a Ior M .
La pag. 172, Ia început, D-la arăţi că la per-
chezlfia care sa făcut nu s’a găsit revolvere decât
in caso lui Moja si a încă unuia. Moi târziu însă
spui Dla, du^a ce bănueşti că te trădează cineva:
„Acolo mi s au pus în fată două coşuri în care
erau toate revolverele noastre pe care le ascunse¬
sem mir un loc bun“.
I«r când Mo|a împuşcă pe Vernlctiescu d-la le¬
al solidarizat cu actul lui.
La pagina 188 din cartea d tale, pentru corn*
pleclarea unei idei cure a formal deja obiect de
întrebare în ceeace priveşte organizaţia frajiei de cruce,
arafoi d-la: „de acolo aveam să începem organiza¬
rea întregului tineret ol |ării, cu elevii şi elevele
cursului superior de liceu si chiar în cursul inferior
din şcolile normale, din şcolile de meserii, din se-
— 86 —
minare, şcoli comerciale şi flăcău dela sale .
La pagina 212 <Ha le solida.izezi cu Moţa
spunând: „noi foţi ne solidarizăm cu Mofa“.
Când stud.ntul Beza a tras asupra^ subsecre¬
tarului de stat, Angelescu, d-la se pare ca te-ai falii
prin a ie înscrie ca apărător al lui, iar când a apă¬
rut notifa într un ziar în cere spunea - mi se pare
— că d ta repudiezi actul lui Beza, că vrei masuri
contra acestor asasinate, d-ta ai dat imediat desmin-
tire în aceiaşi gazetă în care ai zis: nu, eu mă voi
înscrie ca apărăior al lui Beza — deşi se pere că
chiar din scrisoarea şi declaraţiunea d-tale de atunci
arătai că nu prea îl cunoşteai pe Beza.
Deooamdată atât.
D. C . Codreanu : Este adevărat că eu am po¬
vestit în această carte aşa c&m am spus: corect şi
cinstit, viaţa mea şi într’adevăr tot ce s’a citit este
scris de mine, corect şi cinstit. Dacă nu era corect
eu nu aşi fi spus aceste lucruri şi daca nu era cin¬
stit nu spuneam aceste lucruri, aşi fi căutat să oco¬
lesc chestiuni care la un moment dat ar fi putut
să-mi aducă o nemulţumire Nu, le am scris exact
aşa cum s’au întâmplat.
Dar toate, aceste chestiuni au fost judecate la
vremea lor.
D. prim procuror maior magistrat Radu Ionescu :
Desigur, au fost judecate; din ele rezultă principiul,
pentru că a fost o înlănţuire de asemenea fapte, nu
au fost fapte izolate.
D Corneliu L Codreanu: Da, în 15—20 de
ani a fost o înlănţuire, este o înlănţuire de câteva
fapte Dar a fost un proces, există autorizaţii de lu¬
cru judecat. Ar putea fi invocată această chestiune
contra mea de oricine, afară de cineva din justiţie
— 87 —
core nu se poate ridica împotriva autorităţii tucru-
lui judecat, pentru că s’ar dezice.
Şi în al doilea rând trebue să ţineţi cont în
toate chestiunile acestea şi de vârsta omului Gân-
diţi-vă, eram de 20-22 de ani, eram va să zică co¬
pil şi în mentalitatea noastră de copii din vremea aceia
aşa am văzut noi lucrurile.
Dar de când omul începe să trăiască şi pană
când îşi termină viaţa, Irece timp, se adună înţelep¬
ciune. La început omul judecă într'un fel, i se pare
că-i grozav.
Sunt trepte de acestea de dezvoltare ale minţii
omeneşti şi acţiuni pe care după 20 de ani le vezi
altfel.
Poate acum 20 de ani aşi fi făcut un alfabet
secret tocmai pentru că este o anumită vârstă care
te împinge să judeci lucrurile tocmai cum le-am ju¬
decat şi eu pe vremea aceia.
Dar de atunci şi până aci m este distanţă mare
de timp. Se vede din atitudinea mea, care este a-
proape exact contrarie atitudinei iniţiale pe care am
avut-o împreună cu toţi băeţii noştri. Exact contrarie,
din cauza vârstei
Dar nu poate cineva să fie urmărit permanent
în viaţa lui, penlrucă în copilăria lui când era visă¬
tor, i se părea că ar putea să se lupte cu toată Eu¬
ropa. Nu cred acest lucru
In ceiace priveşte chestiunea cu Beza ea s’a
întâmplat în felul următor: La un moment dat a apă¬
rut un tânăr pe care 1 am cunoscut cu două seri îna¬
inte de acest atentat Era Beza. îmi spunea că face
parte din Liga Vlad Ţepeş, <$ar ce vrea se fie
primit în Gardă. Iam spus; dragul meu mai^aşteaptă
— pentrucă nu*l cunoşteam şi vream mai întâi să-l
cunosc mai înainte de a-1 primi A doua seară vine
— 88 —
din nou şi mi spune: nu mergi să^ te culci la mine?
De ce nu, am răspuns—fiindcă nu aveam unde
să dorm. Pe drum însă cineva îmi spune: culcă te
Ia mine, de ce să te mai duci la el acasă ? Am ră¬
mas la acela şi a doua zi pe la 12 citesc în gazete
că cineva a tras în subsecretarul de stat C Ange-
lescu. Am auzit pe urmă că era Beza. Am rămas
bine înţeles trăsnit, pentru că m’am gândit ce s’ar fi
întâmplat dacă m’aşi fi dus să mă culc la el. Era o
nenorocire, pentru că nu m’aşi fi putut apăra, s’ar fi
spus că eu l-am învăţat. Am fost chemat Ia instruc¬
ţie şi am spus: îl cunosc pe acesta din ziua de,
uite cum s'a întâmplat, n’am nici un fel de legătură
cu el pentru că eu lu*>t pentru problema jidănească
şi el pentru chestiunea bulgarilor din Cadrilater. îmi
dă drumul. A doua zi apare imediat: „Corneliu Co-
dreanu chemat la instrucţie". Pe pagină mare în Di¬
mineaţa „înfierează fapta lui Beza".
D. prm-procuror, maior mag. lonescu Radu:
Eu am citat şi citit chiar din cartea dumitale Toc¬
mai pentrucă spuneai dumneata în şedinţa de eri că
credinţele dumitole scrise cinstit şi corect, formează
principii. Eu sunt primul apărător al principiului au-
■ j. ,, 1 ^ nu am înfrânt acest prin¬
cipiu, din moment ce am citit numai principiile du¬
mitale. v
D. Corneliu Codreanu: îmi permiteţi însă. O
carte conţine fapte şi principii. Nu trebuesc con-
Bn V aptele cu principiile, pentrucă povestirea
unor fnpte esje una şi principiile sunt altceva. încât,
cu(iune S fapte 8 8Ce8S,ă C ° nfuZie - ° VS a “ adus în dis ‘
CE E CU DECORAREA ASASINILOR LUI DUCA
ŞI STELESCU
D. prim procuror maior magis. lonescu Rada : A-
— 89 —
cuma, acuzatul a declarat în fafa noastră, în afară
dc autoritatea lucrului jude at. prin care au fost so¬
luţionate faptele sale, că ele toiuşi ar fi datorite a-
tunci şi copilăriei şi lipsei de experi nţâ şi maturi¬
tate pe^ care o arc astăzi Cum explică atunci acu¬
zatul că astăzi, când au trecut m*i bine de 15 ani
de atunci, când suntem cu toţii la vârstă matură, a-
cuzatul continua totuşi sa recompensfze prin înain¬
tări şi grade, demnităţi şi decorări, pe aceia cari
s au distins recent în odiosul asasinat ol primului
ministru Du^a şi asasinatul lui Stel^şcu?
O. Corneliu Codreanu : Am explicat eri această
chestiune. Eu i-am luat pe ei, nu în ceiace au făcut,
ci în suferinţa lor, în suferinţa unor oameni cari
stau în închisoare, cari suferă pentru o credinţă.
D prim procuror maior magts. lonescu Rodul
Cum explică calculul eroismului legionar, prin uni-
tatae de măşură: mormântul, aşa du^ă cum a scris
Iui Stelescu ?
D Corneliu Codreanu : Am explicat eri. Am
spus: prin cantitatea de suferinţă
D. prim procuror maior magis. lonescu Radu
E drept. Mai cunoaşte acuzatul o organizaţie sau un
corp constituit în ţara noastră, care să aibe decoraţii
şi insigne proprii ?
D C. Codreanu : Da. To^te asocieţiunile eu
insigne sau distincţiuni de diferite feluri.
D prim procuror maior magis lonescu Radu :
Au avut Dar decoraţii ?
D C. Codreanu: Noi am găsit că pe ale noas¬
tre să Ie spunem Cru 'ea Aibă si Crucea Verde.
Crucea Verde era pentru cei cari dau ajutor mate¬
rial Crucea A'bă era pentru atitudini interioare, pen-
tiu desăvârşirea sufletească lăuntrică
D. Prim procuror maior magis. lonescu Radu :
— 90 —
Ştie acuzatul cc este acela, un informator?
D C. Codreanu : Da. Este un om care infor¬
mează pe altul
Ce e cu informatorii dela Statui
Major şi dela Siguranţă
D prim procuror maior magis. lonescu Radui
Cum exolică convocarea informatorilor dela Statul
Major şi Siguranţa Statului, prin cunoscuta circulară,
în scop de a le da instrucţiuni ?
D. C. Codreanu: convocarea nu este a-
dresată informatorilor dela Statul Major sau de la
Prefectura poliţiei, ci spune: către toţi legionarii şi
membrii din Capitală. Ea este adresată deci tuturor
legionarilor şi membrilor din Capitală, către ei se
adresează. Nu se adresează către ceilalţi. Vasăzică
eu în sensul acesta i-am chemat.
D. pr/m procuror maior magis lonescu Radul
De unde ştie învinuitul că Statul Major se ocupă de
activitatea mişcării legionare ?
D. C. C odreonu: A venit cineva. Să vă spun
deschis toată problema. A venit cineva la mine. Vă
dau şi numele.
D. prim procuror maior magis. lonescu Radui
De sigur daţi numele.
D C. Codreanu : A venit cineva la mine şi
mi-a spus că bănueşte pe un oareşic are student
Baca Gheorghe, cum că er fi agent informator la
Statul Major şi care ne spionează pe noi.
D. prim procuror maior magis. lonescu Radul
Ce rost are ca St tul Major să vă spioneze ?
D. C. Codreanu : Eu am fost informat. Dacă
91 -
mă întrebaţi, răspund.
D prim procuror maior magis. lonescu Radu :
Mi se pare paradoxal.
D C. Codreanu: Vă spun ce a fost. Şi atuncj,
în momentul acela după aceasta am făcut înlr’adevăr
circulare, să văd dacă omul acela iscăleşte sau nu.
D. prim pro uror maior magis. lonescu /vWu.
Ce rost aveau societăţile l A. R, S. T. B- şi al e e
fi în special S. T. B şi I A R. să te spioneze P e
d ' a? D C Codieanu Am uitat eri să vorbesc des¬
pre această^ chestiune, deşi era trecuta in planu
meU Eu am avut organizatiunea mea legionara pre-
A« lulTahind cnnd an. trimi. ccţUi . «ţjjjj
L...m trimis d.cl S . • «"fTf.*
Ş i la societatea trumwaelor b. 1. ■
pretutindeni.
Era normal. H«că vreţi, existenta
Se dovedeşte prin aceas ’ . corpu a l muncito-
_ pe care nu o contest . . aenera | Cantacuzino. Dar
rilor legionari făcut de d- g [ zia ca avem a-
din aceasta nu se poate trage conciu
genţi informatori acolo. . . es pentru a-
De altminteri, nici '>« vean ' , a ca | ea ferată
ceasta. Ce-mi trebuiau mie age i
sau la alte societăţi? maais .lonescu Radu-
D 1 prim procuror maiormg trădare Âcca sta
Acuzatul pretinde ca se 1 . rin aC ele cir-
este rostul chemării informatorilor p
culări.
92 -
D. C. Codreanu: Nu că mă temeam de tră¬
dare, dar mă îngrozea ideiu trădării. Este o deose¬
bire.
D-l prim-procuror maior moghtrat IONESCU
RADU: Întreb: legalmente trădarea nu era mai
proprie fată de stat pentru care depuseseră jură-
mânt aceşti func/ionart, de cât fufă de organiza-
fiu nea sa ?
D-l C. Z. CODREANU : Eu nu spuneam : nu
da/i injormafiuni Eu spuneam precis : da fi in for¬
maţiuni, însă daţi informofiuni corecte, nu ca me¬
moriul care mi s’a pus în dosar acuma şi pe care
probabil tot unul dintre ai mei I a făcut.
D. prim-procuror maior magistrat IONESCU
RADU: Dacă acuzatul pre'îtide că organizaţia sa
era pe linia demnităţii, a cavalerismului şi a patri¬
otismului , să ne spună numele câtoroa din infor¬
matorii citaţi prin circulara menţionată.
Chiar acum ai vrut sâ cileşll dinir’o circulară
tn care spuneai câ al convocat pa Informatori
D ' CORNELIU Z CODREANU: Nu. Eu am
spus. Dacâ vine cineva dela politie şi vrea sâ se
intereseze, chemati-i tnâuntru şi pottitl-l ia sedintâ
Aceasta am spus: Oricine vine din partea siguran-
tel, chemafi-l, deschideţi i uşa.
D-l prim-procuror maior IONESCU RADU-
puteaTsU câ 6 at n0 , l unile
ale Suitului 7 slm Poluanli, tn aceste organisme
de nlcâe?i ORNEUU CODR ^NU: Nu se deduce
Ba se dldu m ce Pr Z Ur Z ^ESCU RADU :
tarii. :,rcuiaS sp7 Tai, Tl ^ Prl " ^
tul major politia S/„/. / • ^formatorii dela Sta-
1 r, politia Statului, siguranţă, etc. oor veni
— 93
pe rând, la mine , şl le-ai fixat şl data.
/). C Oh NI'JJU CODREANU: Nu căutam să
mă bazez pe probitatea sufletească a unor oameni,
despre cari ştiam că din toate părţile mă încon¬
joară şi mă spionează. ho spuneam: Vomit şl *pu-
rw/i-ml pe fată, net: Sunt agentul cutare. In sensul
acesta am nor bit eu.
D. prim procuror maior IONESCU RADU:
Aceasta întreb şl eu.
I) CORNEUU CODREANU: Eu am făcut
apel la el, încercând un st sie m du acesta, căutând
să-l determin să oină. Dacă t\ au venit l
D. prim procuror maior IONESCU RADU:
Recunoaşte inculpatul că anca o poliţie secretă şt
că dăduse ordine de înarmare a membrilor orga¬
nizaţiei ?
D. CORNEUU CODREANU: Nu, nu oslo
adenărată această chestiune.
Ce s’a întâmplat ? iarâş o spun deschis, Lu
înmormântarea lui Mola şi Marin, fiindcă eu spu¬
sesem să nu mă apere nimeni că n 4 um neuole de
a oă rare, penlrucă pe mine mă apă ni Dumnezeu,
şi să nu umble nimeni după mine cu maşini,e ca
sâ nu creadă loţl adnersarii mei că mie frică şi să
fiu pus în silua/îuni ridicole, la tmormăniorca
Iul Mofa şi Marin, băe/li, fără să-mi spua ceva s au
gândit că am să trec pe lângă diferite c()s f * l H \ a
atelierele C E\ R. unde erau mulţi comunlşt ş> < a
fost frică să nu arunce cineva o bombă o m rn.
Şl atunci, au organizat şi un serviciu (l<‘ pa d e.
Aceasta este situafiunea. Dacă ar fi venii ci¬
neva şi ar fi încercat să mă omoare, (<sg<
oamenii mei ar fi intervenit şi nor JiJmui <a~
legalitate ca să lase să fin omorât şi pe un
dea în judecată pe asasin.
— 94 -
Cotizaţiile şi fondurile partidului
„Totul pentru tară”
D. prim procuror maior magistral IONESCU
RADU: Să precizeze acuzatul cam ce sume se
strângeau anual din cotizaţiile şi donaţiile făcute
pentru organizaţie.
D CORN ULIU CODREANU: Naş putea să
fac această precizare pemrucă mi-e teama să nu
greşesc, dar lucrul acesta se poate constata din
diferite ziare, pcntrucâ în presă s au publicat — şl
eri am citit informaţia ni suficiente. Diversele
chestiuni relative !a împrumuturi, la cotizaţii şi ta
dona f lunile acestea au fost pu bl ir a te
liunâoară, noi am făcut apel pentru 2300,000
pentru casă. Am recurs la Idela unui împrumut in¬
tern, adică fiecare membru din organizaţie sau pri¬
eten dă 1000 tei şi ta un bilet, iar oricând are ne¬
voie vine şi spune: n'aţl biletul, da-mi mia.
I). prim procuror maior magistrat IONESCU
RADU : Cât au costat alegerile din 1937 şi cât aii
cheltuit pentru propaganda alegerilor din 1938.
j P. P f\ CODREANU, N'aş putea preciza,
dar îmi închipui, cred, ştiu eu 7 toate, cred că ma-
nijeste sau făcut de vre-o 3 400 000 lei
r? a nu p t rim 'P rocUr or maior magistrat IONESCU
t\AUU : in întreaga ţară 7
noi lăsând / :\P' ()i)kLANU •' Am făcut manifeste
Dar am Jud p elor sd Jocă pe ale lor.
pus si le U n S n mandes t e t’P> care mi s au prt -
P fArA u oprobai, căci nu sa făcut nici unul
iaZZirzrr- Noi le - am ^ ™
gan,za,iilor /ude/ene, care eu acut latitudinea
— 95 —
facă şi ele după acelaş model după cum am vân¬
dut şi membrilor din Capitală, cum spuneam, cu
un leu bucala, mai ales fotograjil, coci mai mul
fotografii s au făcut. t
D. prim-procuror maior magistrat IONESCU
RADU: Să ne spui d-ta numele donatorilor şi a-
nume cu ce sume au contribuit, în afră de cei 300
din 15 000 d• membri, cari plăteau cotizaţii. In a-
Jură de aceste cotizaţii se mai colectau sume din
partea unor donatori7. Vrem să şiim numele lor şi
sumele donate,
D. C. Z. CODREANU: Este o mică confuzie,
înainte de disolvarea gărzilor, înainte de 1C33,
acum cinci ani, m a întrebat la instrucţie şi am
spus: cred că erau în torni cam 15.000 de oameni
şi că din aceştia cotiza, având în vedere calitatea
lor, ţărani şt tineri, poate cam 300. Asta acum 5
ant. Acum. în*ă, situaţia este cu iotul schimbată;
nu este vorba de 15 mii. Aţi văzut că d. generat
spune că în 1935, erau 50 de mii.
Eu nu am făcut niciodată o socoteală arilme-
iică; pentrucă nu m’a interesat niciodată acest lu¬
cru în principiu, dur cred că numărul nostru tre-
bue să fie de 200 mii. Noi am avui la ultimile a-
legeri 450 mii voturi, — bine în/eles că jumătate nu
erau oameni înscrişi in organizata noastră, — t şa
că numărul celor înscrişi socotesc că trecea de
200 mii.
Ceeace am spus aici se referă la o chestiune
de acum 6 ani.
Dd prim procuror maior magistrat IONESCU
RADU: [ntro declaraţie dată la instrucţie d ta de¬
clari că presimţind vremuri grele ai hotărât des-
fin f area arhivei, — şi cea contabilicească şl cea
politică De ce să distrugi această arhivă, eâîid ea
conţine luoruri curate şi cinstite 7
Dl C. Z. C. In primul rând sâ precizez ce
am spus: am declarat că om dut însărcinare ingi¬
nerului iiorodniceanu ca să lichideze sediul şi să
pridea casa proprietarului şi în a! doilea rând,
ceeace am socotit inutil, sau care a r putea să in¬
comodeze arendată un om, să Jie distrus, iar res¬
tul sâ I pu ă bine
Prin urmare, eu nu am dat ordin pentru dis¬
trugerea arhivei', pentru că este primejdios pentru
stat sau penf'U noi. Eu am spus disiruge ce ar
putea si incomodeze pe alt om.
D C C ODRENU: I mi permiteţi ca să iau
toate măsurile cu să se prezinte aici în fufa dos .
aceste condici? Dacă dos. îmi daţi posibilitatea, eu
oalu face toate sforţările prin oamenii mei, în acest
sens
D prim preşedinte colonel magistrat DUM\-
TRU C ONST. In ance caz. ar )i bine, să le pre-
dăm d-iui procuror .
DC. CODREANU: Voiu încerca să oi le
aduc, întrucât cred că nu sunt distruse aceste re¬
gistre.
r?AnH P wT procuror maior magistrat \ONESCU
<t n! U ] , r ° g ’ eu , am pus ace <*stă întrebare,
. T m t \[ e f edinte - fl'ndcâ tntr’adevâr mu
pe lâaas 9 L S cin t trU ? ă i° arhin6 ‘ care era alcătuită
P jagas de cinste şi de respect al leailor Cp in -
terls poate să justifice, chiar să aTundă as e-
m nea registre, — în ipoteza că nu sunt distruse?
\ntă rostui întrebării mele.
TRUC C -° l l 0nel ma n tslr al DUMl-
Unut sti răniri, i Uaâlura lo l au donworii ceri cu
socotit necesar să'jâceTo 1“^' , cd °ti
cadrul partidului • nh -1 °^ onl 2 oţie specială , în
"Ouiui, ah spus Că este o asociaţie com-
— 97 -
pusă din donatori cari rămâneau anonimi
D-l C ORNELIU CODREANU: Da. Şi am
explicat în statut de ce. Fiindcă esie bine ca omul
să cunoască întotdeauna, cu timpul, pe cei con bau
dorit binele şi o mişcare ca a noastră ooia sa cu¬
noască şi să aibă mai în apropiere pe cei cari i au
dorii binele.
D prim preşedinte colonel magistrat DUMI¬
TRU CONSTANTIN: In legătură cu chestiunea
actelor găsite la Do. spuneţi că aţi socotii că dacă
aceste acte iot să oină la un şef de post sau la
un primar, ele pot să stea şi la do, ca şef de par¬
tid. Eu oâ întreb : Ia sistemul politic ol tării Ro¬
mâneşti. şeful de partid esie o ouloriiaie ?
D-l C. CODREANU: Din punct de vedere
legal şeful de ponid nu este o autoritate; dar este
incotensfabil că el are un rol în baza căruia el de¬
ţine întru ceoa din principiul de suveranitate naţi¬
onală.
D Drirn. preşedinte colonel mcgislrat DUMI¬
TRU CONSTANTIN: Suveranitatea nofiona o poa¬
te sâ fie deţinută de oricine şi poate fi definuţâ
oricum ?
D / C. CODREANU : Da, oâ vorbesc din punct
de vedere al mecanismului ligilor.
D. nrim preşedinte colonel magistrat DUM
TRU C-T\N : Eu ştiu că ide^a de autoritate este
legată de ideea de putere în Sloi şi că put* ri e in
S at sunt organizate prin Constituite I n timp cat
aţi fost deputat făcrafi parte din puterile legiuitoare
şi în timpul acela pu'eţi spune că cfifosi
cu o parte de suveranitate. Mă întreb insa, o
şeful uri partid polilic, pur şi simplu, numoi pr
faptul că este şeful unui partid, poaie sa se cen~
dere ca deţinând o autoritate in Slot.
D-l C Z. CODREANU: Incontestabil ca au -
- 98 -
torltate, nu. Dar nu este mai puţin adevărat că el
are atingere cu această idee de autoritate.
Şedinţa se suspendă pen'ru zece minute.
Audierea martorilor.
D-lpreşedinte coi magistrat DUMITRU C TIN:
începem audierea martorilor.
— Martorul Ghiocel Dumitru este absent.
D. av IACOBESCU: D-le preşedinte, in ce
priveşte martorii noştrii, avem o respectuoasă rugă¬
minte Pentru a se face o bună administrare a ţus-
tiţiei, pentru a scurta toicdotă timpul in interesul
unei exouneri şi înlănţuiri logice a faptelor, rugăm
si fie chemaţi în sală martorii apărării după dsia
pe care noi am întocmit-o.
D prim procuror maior magistrat I ONESCU
RADU : In ce priveşte martorit, acuzării cari lip-
sesc y vă rog d le preşedinte , să binevoiţi a încu¬
viinţa ca, în conformitate cu disooziţiunile te aii. să
fie citaţi ia sfârşit.
— Este chemat martorul prof. Iosif Frolo.
DEPOZIŢIA D-LUI I. FROLLO
D-l ou PAUL \ACOBESCU : D martor a
candidat pe astele par iduhi Totul pentru Ţară tn
fudetul Roman şi judeţul Bacău la ultimele olrgeri.
Ce la îndemnat ta aceasta 7
D preşedinte col, magistrat DUMITRU CON-
plntrf'fară ^ f * CBt ^ partidul To,ul
D. martor lOS\F FROLO : Nu.
... , P rer Ş ed 'Ne col mcasirot D -77?// r TI a/ .
AU fost candidat ta alegeri,l uUlme dm Decemlrl?
— 99 —
D. martor IOSIF FROLO : Da, am fost can¬
didat la Senat în judeţele Bacău şi Roman.
D. PREŞEDINTE : Nefiind din partidul Totul
pentru Ţară, d. avocat doreşte să ştie —natural că
în rezumat—care a fost considerentul care va în¬
demnat să candidaţi pe listele acestui partid din
care totuşi nu făceaţi parte 7
D. martor \OS\F FROLO: A fost pentru mi¬
ne o întreagă problemă, şi morală şi naţională;
pentrucă eu făcusem politică înaintea războiului în
partidul conservator, alături de Nicoiae Eilipescu
şi ia sfârşitul râsboiului m am retras din politică
pentru motivul că înţelesesem că este imposibil ca
membru al partidului în care eram şi al oricărui alt
partid care exista atunci, să lucrez în vederea u-
nui ideal, cu sufletul neîntinat şi ştiind că înir ade¬
văr lucrez pentru acest ideal
I n răsboiut mondial au căzut opt sute de mii
de români şi nici un partid politic nu sa ridicat să
ceară socoteală. Mi am zis, până când va veni ci¬
neva care să scruteze aceste cauze adânci ale u-
nei nenorociri in vederea înlăturării alteia tn viitor ,
nu voiu face politică, mai bine rămân strâns la ca¬
tedră unde să învăţ pe elevi ca numai prin muncă
să şi ia titlul lor .
Şi am urmărit mişcarea naţionalistă a d iul
Codreanu. Bine înţeles am urmărit-o atât cât am
putut-o urmări de la distanţă, fără să fiu alături de
nici una din persoanele care făceau parte din miş¬
care. Mişcarea sa accentuat. S‘au întâmplat eve¬
nimente cu mari repercusiuni in public.
Un prieten, îmi scapă şi numele, mi-a spus că
d. Codreanu mi ar propune să candidez pe listele
partidului Totul pentru ţară Atunci mi-am spus: este
foarte grav mai ales că ies din limita şi calmul ca¬
rierei mele. Am citit cartea „Pentru Legionari m şt
— 100 —
cărticica şefului de cuib, le am studiat, su¬
bliniat şi mi-am pus toate întrebările rele tio la /e-
lurile şi idealurile mişcârei. Am fost solicitat sa
candidez la Senat.
Şi atunci am avut o lungă conoorbire cu d-t
Codreanu, in care am pus toate problemele cori
mâ interesau pe mine din punct de vedere moral.
Am înţeles atunci mai bine şi acele lucruri cari
pentru mine f erau cu toiul în aţară de mişcare, de
persoana d-tui Codreonu şi de metoda de lucru.
I-am spus : cum sâ culeg eu roadele muncii
tuturor legionarilor cari se sacrifică ? Când mi-am
dat însă seama că nu am nici o şansă sâ fiu ales
în acele judeţe, m’um împăcat cu ideia şi am ac¬
ceptat propunerea. Aceas<ă mişcate am găsit-o stân-
\q _ î n toate. Am fost în campanie electorală şi
aici am văzut Legiunea în toată splendoarea ei. Tot
ce scria în cartea „Pentru legionari" şi „Cărticica
şefului de Cuib", sa întâmplat aidoma. M’am lămu¬
rit că mişcarea legionară nu era un par'id politic,
ci o organizaţie de înaltă moralitate.
D. av. IACOBESCU: Dacă participând la
campania electorală de anul trecut , d martor a vă¬
zut, ştiut şi aflat chipul cum au reacţionat cei din
mişcare la toată presiunea guvernamentală care s’a
făcut ?
Au suportat, n au reacţionat, Mi-am dat seama
că se urmăreşte o înaltă concepţie etico a vieţii
sociale, că nu este un partid de extremă dreaptă
şi nici de extremă *tânoă, ci un poriid de extremă
cinste care luptâ contra extremei necinste.
D ’l avocat IACOBESCU: II credeţi capabil
de răsvrătire pe d l Corneliu Zelea Codreanu ?
Hotărât nu, absolut nu
D I aiu IACOBESCU : Dor de trădare ? De
oricine m aşi îndoi de D-/ Codreanu însă niciodată
— 101 -
AUDIEREA d lui General Dr. CONSTANTINESCU
— Este chemat martorul general Dr. Con-
stantmescu.
— / se ia legiuitul jurământ.
D. prim preşedinte colonel maqistrat DUMI-
TRU CONSTANTIN: Ou personal cunoaşteţi alt¬
ceva în afară de activitatea expusă în ceeace acu¬
zatul a scris ?
D / general dr. CONSTANTINESCU: Eu nu
sunt înscris în gruparea politică a d-iui Codreanu,
pentrucă până anul trecut om făcut parte din oştire
şi ca orice militar nu puteam fi înscris într un par¬
tid politic. Dar chiar dacă aşi fi avut toate motivele
care să mâ îndemne să mă înscriu în urmă, nu aş
fi făcut-o, ţinând seama de faptul că am stat 39
de ani în armată şi nu aşi fi vrut ca înscrierea
mea într o grupare politică să fie interpretată altfel.
D. prim preşedinte colonel magistrat DUMl
TRU CONSTANTIN: Prin urmare, altă activitate
politică nu cunoaşteţi .
D. general dr. CONSTANTINESCU : Nu cu¬
nosc decât cartea „Către legionari".
Formele de activitate ale D -lui Codreanu n au
fost oculte, tăinuite pentru că cu cea mai mare
sinceritate le-a expus în cartea sa.
AUDIEREA D-LUI COLONEL POLICHRONIADE
Este introdus martorul colonel Polihroniade
Gheorghe.
D. avocat Paul Iacobescv: Cunoaşte d. mar¬
tor mişcarea şi pe conducătorul ei ?
Ştie d-sa că această mişcar? s’a scăldat în o-
pulenfă materială, sau s’a sbătut în grele lipsuri ?
D. prim preşedintecjolonel magistrat Dumitru
- 102 —
Constantin: Ce cunoştinţă aveţi despre mişcare si
despre fondurile ei ? ^
D colonei Polihroniade Gheorghe: Cunosc a-
ceastă mişcare ca o mişcare pur naţionaliste, fara
nici o căptuşeală subversivă, cu o activitate la lu¬
mina zilei. ’ . „ * . » ..j ,
D. prim preşedinte: Sunteţi înscris in partidul
„Totul pentru Ţeră“ ?“.
Martorul: Da, depe vremea când generalul
Zizi Cantacuzino era şef, şi şefia lui Zto Cantacu-
zino a fost pentru mine cea mai sublimă chezăşie
de adevăr, de cinste, de francheţă. M’am înscris
convins că trebue să lupt înainte pentru poporul
român.
D. prim preşedinte: întrebarea d-lui avocat
era dacă aveţi vreo cunoştinţă asupra modului cum
această mişcare îşi procura fondurile, cum le între¬
buinţa, dacă se scălda în bani, sau mişcarea o ducea
greu.
Martorul: Răspunsul meu este: sărăcie româ¬
nească. Atât şi nimic mai mult
Mijtoacele materiale se procurau prin cotizaţiuni
dela oamenii săraci, c^ri rupeau câte 1, câte 2, câte
5 lei pentru a ajuta această organizaţiune, despre
care fiecare avea cunoştinţa că vizează binele su¬
prem pentru Patrie şi pentru Monarhie. Am împru¬
mutat şi eu Legiunea cu şease mii lei si şiiu că Le¬
giunea are datorii.
Apărarea: Ştie d. martor dacă pentru construc-
ţiunea casei pe care o ridica mişcarea legionară în
Bucureşti.. (întreruperi)
D prim preşedinte: Nu admit nici un fel de
manifestare de nici o natură* Se pun întrebări pen¬
tru martori nu pentru public.
Să iasă afară cel care a întrerupt.
O voce: Sunt avocat înscris pe lista apărătorilor.
— 103 —
D. prim preşedinte: Daca sunteţi avocat, nu
puteţi vorbi din fundul sălii, este o indelicateţă faţă
de instanţă.
Apărarea: In numele apărării vă rugăm să bine¬
voiţi a dispune ca d. care a întrerupt, să se
prezinte aci pentru a formula întrebările d-sale, în
numele apără»ii.
D avocat Paul I acobescu: Pentru o mai bună
şi o mai rapidă audiere a martorilor, am căzut de
acord să organizăm modul de întrebare, şi între¬
bările.
Repet întrebarea: Ştie d martor că penfiu ter¬
minarea construcţiei din Bucureşti, mişcarea a tre¬
buit să rămână deschisă Ia inginerii cari au furnizat
materiale pentru clădire?
Martorul: Nu sunt tocmai introdus în această
chesiiune, car ştiu din conversaţiile mele cu unul
din arhitecţii dirigenţi ai lucrării, că acesta îmi spu¬
nea ; nu mai avem parale, puţinul pe care l-am avut
s’a irosit. Poate că vom mai avea posibilitatea să
procurăm ceva din fierul pe care-! vom vinde. Dacă nu
putem vinde fierul, rămânem în pană.
Avocatul I acobescu: 11 credeţi capabil de tră¬
dare pe D-l C. Z. Codreanu?
Martorul: Niciodată n’ar fi posibil să-şi tră¬
deze ţara.
DEPOZIŢIA MARTORULUI PROFESOR UM1VERSI-
TAR EUGEN CH1RNOAGA
D Paul 1 acobescu: Curoaşte d. martor miş¬
carea legionară şi pe conducătorul ei ?
D prof. Eug. Chimoagn : Da, le cunosc.
D preşedinte col, magistrat Dumitru Const.:
De unde le cunoaşh ţi ? Sunt* ţi membru al partidului ?
— 104 —
D prof E. Chirnoagă: Da, sunt membru al
partidului. Mişcarea o cunosc mai bine din 1937.
Până Ja 1934 am fost ostil acestei mişcări, pentru că
am fost multă vreme în străinătate, vreo 6 ani, la
studii şi în timpul acesta am luat cunoştinţă de a-
ceste lucruri numai din ziare. De aceea, mi-am fă¬
cut o idee cu desăvârşire falsă, în special în ceeace
priveşte această mişcare. Am venit în ţară cu ideia
că d Corneliu Codreanu este un criminal ordinar.
Ani de zile am crezut acest lucru, până Când am
luat cunoştinfă de realităţile din tară.
Am fost profund mişcat în 1937 când am luat
primul contact în spiritul bgionar la Carmen Sylva,
unde munca era ordonată. Am considerat această
mişcare, ca salvatoarea tării noastre şi pot spune
că niciodată mişcarea legionară nu a urmărit să vină
la putere printr’o lovitură de Stat. Mişcările studen¬
ţeşti, au dovedit o mentalitate dubioasă. Era între¬
buinţată ca manevră de partidele politice De când
a pătruns în viata studenţească mişcarea legionară,
am observat zi^ de zi, o schimbare de spirit atât în
şcoala cât şi în afară. Am avut de felicitat pentru
aceasta atitudine. Ct>i mai buni studenţi ai mei sunt
legionar, pentru că D-l Codreanu i-a îndemnat să
îie primii la carte.
D-l avocat lacobescu: Dacă îl crede D-l nro-
Sr u r ne Pe de D , 1 ră d C r eliU Capabil de ™
Martorul: Nu, hotărât nu.
audierea părintelui protopop i. moţa
Ion M S o e |a PrOCedeaZa ,a 8udierea "'«torului Protopop
stantin 0 : Teu "a! f*®** Du!ni,ru Con ‘
— 105 —
Protopop Ion Moţa: Da.
D. prim preşed, colonel magistrat Dumitru Con¬
stantin : Sunteţi rudă cu el?
Protopop ION Moţa: Da. Fiul meu are de soţie
pe sora dânsului.
D. prim-preşed. colonel magistrat Dumitru Con¬
stantin: D. procuror se opune ia audierea d-sale
ca martor?
D. prim-procuror maior magistrat lonescu Radu:
Nu, dar rog să se noteze că este rudă cu acuzatul.
Se procedează la luarea de jurământ a mar
torului
D. prim presed. colon°l magistrat Dumitru Con¬
stantin: Apărarea are vreo întrebare de pus?
D. avocat Paul lacobescu: întrucât s’a afirmat
de către răi voitori că Corneliu Codreanu a trimis
pe Mofa să moară în Spania într’adins, ca să scape
de el, să n *. spună martorul ce ştie despre plecarea
lui Ionel Moţa în Spania
D. prim preşed colonel magistrat Dumitru
Constantin: Eu pun întrebarea A
D. avocat Paul lacobescu: Renunţăm Ia între¬
bare. . . .
Atunci, întrucât părintele cunoaşte mişcarea legio¬
nară, să ne sfrună dacă ştie că ace stă mişcare a
lucrat ocult, subteran, cu ţeluri nepermise şi tinzând
la o lovitură de stat ?
Protopop Ion Moţa: De când cunosc mişca¬
rea — şi mişcarea nu este aşa de veche, încât o
cunosc de la început... „ .
Am avut o părere foarte buna despre mişcarea
legionară căci sprijinea tocmai ceeace doream eu
si ca român şi ca preot. Făceau biserici, cruc, lo¬
caluri de cultură şi mergeau spre trezirea neamului,
iar în ceeace priveşte fondurile, adunau ban cu ban
dela nevoiaşi pentru susţinerea mişcării.
106
D. prim preşedinte colonel magistrat Dumitru
Constantin: Suntefi întrebat: ce părere a|i avut des¬
pre mişcarea în sine şi despre conducătorul ei ?
Martorul: Domnule preşedinte, eu sunt luptător
politic de 40 de ani si în totdeauna, — şi în fosta
Ungarie, — am avit (inuta de extrema dreaptă. A-
colo t >fi erau extremi»» de dreapta şi nici nu pu-
SlonahMea 0 " 8 ’ ^ PU ' eam să ne P ăsllăm
DEPOZIŢIA D LUI Dr. RANEŢES CU-CÂMPINA
D l avocat lacobescu: Dacă cunoeşfe D l martor
« Ş nă^rP t9 ' 0n t ara *' ?? 0-1 Corneliu Codrean», şi
care" oTond»cer rC “ C< ' * ^ ° rganiza l ia
nosr » J lr ?, r ’ Ranelescu-eamplna: Mişcarea o cu-
n 4 ? st !* e ,rel anI simpatizant d»n câte am
depoziţia D-LUI PROFESOR universitar
brăileanu
lorul apăr8rd.* ,l,IO< ^ US ^ pro *' ^ ra * an Brăileanu, mar-
rog »ă întrebalfple^d »rof D ° mnu,e P r e$edinte, vă
legionară, ce repreiln« P d îi» "T cun0a » ,e mişcarea
"<;j î« l«ră şi cSm sef^ 8 ' 8 are la
a c mişcări din „f« r8 , p'ecun, «l " r8P ° r î cu cele ’
lal,e partide politice existentei raporl cu cele ‘
— 107 —
D. prim procuror col. magistrat Dumitru C onst •
Afi fost înscris în legi.me?
D. prof. Troian Brăileanu: Am fost senator în
legiune.
D prim preşedinte colonel magistrat Dumitru
Oons : De când suntefi înscris?
D prof. Troian Brăileanu : începând după uni¬
re, am făcut politică ca tofi intelectualii din Buco¬
vina şi am crezut că în acjiunea mea politică trebue
să dau ajenfie în primul rând, aşa er md upă cum
deprins şi înainte de război, românismului, tendinfei
de a ridica pe Românii din Bucovina In această di-
recfie am făcui politică Av^am prieteni pe d. Nistor
si alfi liberali de acolo şi mam apropia! Ia un mo¬
ment dat de dânşii. Când am văzut însă că lupta lor
împotriva elementului strein din Bucovina nu se du¬
cea, aşa după cum speram, iar i olifica lor de partid
displecându-mi, mi am îndepărtat sim atiile de dânşii şi
m’am în reptat către partidul averescan. Constatând
mei apoi că şi aceştia se pretează la compromise
în privinţa naţională, şi cum eu nu sunt politician
propriu zis penbu a face politică, ci doar un intelec¬
tual care a vrut să ajute, în primul rând la promo¬
varea interesului românesc, am părăsit acest partid
chiar în preajma v^nirei lui la pulere
Jn urmă, ca să vă redau toată biografia mea
politică, m’am înscris în partidul d*lui lorga, care
dobândise o frumoasă primire printre bucovineni.
Toată mişcarea iorghistă în Bucovina a fost condusa
de mine D. lorga avea pe vremea aceea, in ches-
liunca nn|ională, un punct de vedere înlransigenl,
asa că am îmbră|iş«t o cu ţoală căldură. D»r. in ur-
ma fuziunilor cari sau făcut, nu rm-a mei plăcui mcl
această politică, penlrucă devjnise ea.. In » »
obişnuit, politică de partid, "sfârşit s a înfiinţat ci)
în timpul acela Liga Apărării Naţionale Creştine m
— 108 —
Bucovina. Eu cunoştiam politica d-Iui Cuza, încă de
pe vremea când eram student la Universitatea din
Cernăuţi. D-nii Jorga şi Cuza au fost la Cernăuţi ne
atunci şi au ţinut conferinţe foarte apreciate. Inter¬
venind insa şi la Liga Apărării Naţionale Creştine
mai apoi desbinari, am renunţat să candidez şi am
ramas in afara de orice partid, scriind însă la^'revis¬
ta d-lui Catuneanu din Cluj o serie de articole
d âm Ie « âf relafii d e prietenie cu
coviT^Â 6 p 9,, . Apărării Naţionale Creştine din bu¬
covina Am făcut cunoş.iinţa d-lui Ion Zelea Codreanu
In urma am ajuns să cunosc şi mişcarea tinp
*aîK S ttS e c L u i9 L A aS
«duc r 8legeri Şi îmi
Comeliu Codreanu că prCCisă a d lui
că această organizaţie este clanHp H -" 8 -° biec,i,lnea
rd.7?s„ zi reb "", ->"«35
HM!K'‘S!
existente, ca să dea lunlâ «? ? ar,i . del . e Politice.
evenimentele pe oare 1 p A ^ a,unci * s «u desfăşurat
D Pn,,i i L cunoaştem cu foţii.
toacele băneşti «* CU , : .* unou ' ,te > d marlor mij-
d ar
lailată?ftMcă'în ofgtn^âtie c^strângeTea^d? ft
— 109 —
duri nu «m avu de aface, ştiu î ns ă pre ci s că mem¬
bru erau ob ,gaf. sa cotizeze cu o sumă, fiecare dl
pa puterile lu. - am contribuit şi eu , nu cu mult _
pentru trebuinţele partidului Explicaţia că poale am
dispus mo. mult fata de celelalte parlide este toc¬
mai ca fiecare, dadea, mai mult sau mat pu|in, după
cum avea. Dar fonduri mari nu am avut, mai ales
venite de undeva, fiindcă ştiu că m'am luptai cu
greutafi. cu tipografie.
Din toate convorbirile pe care If-am avut cu
Dl Corneliu Codreanu, nu mi a lăsat impresia că se
grăbeşte să vie la putere; din toate am putut vedea
atitudinea absolui legală a mişcării.
D. avocat lacobescu: II crede martorul capabil
pe dl Codreanu de vre o acţiune care să dăuneze
interesele tării?
Dl Traion Brâileanu : Sunt convins că atât el
cât şi mişcarea Legionara nu pot fi acuzaţi de vre-o
acţiune împotriva patriei, împotriva naţiei.
DEPOZIŢIA D-LUI MANOILESCU
E audiat d. prof M. Manoilescu.
D. P. lacobescu, avocat: Cunoaşte d. martor
mişcarea, p e conducătorul mişcării, concepţia ş i
ideologia acestei mişcări ?
D. preşedinte colonel megislral Dumitru Const ;
D-le profesor, ce aţi putea dvs să ne lămuriţi —
natural în rezumat — asupra mişcării legionare, a
concepţiilor ei, a tendinţelor si a scopurilor ?
D martor prof. M. Manoilescu: Onorat tribunal
militar, cunosc mişcarea legionară nu numai ca miş¬
care românească şi nu numai judecată ca un feno¬
men românesc; dar o cunosc şi prin prisma studiilor
îndelungate pe care le-am făcut asupra tuluroi^ miş¬
cărilor europene cari au o mişcare asemănâtoaia
— 110 —
ideologică cu mişcarea legionară. Fiindcă, Oricât
am crede că aceste mişcări ies numai şi numai din
nevoile unei singure na|iuni, există un fenomen de
ambiantă europeană, de ambianta mondială. Fieca¬
re epocă are anumite forme de viată politica, anumi¬
te instrumente politice, anumite idealuri politice cari
crează ceea ce noi, cu un termen cam pedant* nu¬
mim un conformism, oarecare identitate, oarecare a-
semanare a diferitelor mişcări.
R.. av ,£ J c °bescu: Ştie d. martor ceva des¬
pre mijloacele întrebuinţate şi scopurile de atins?
ErJU oarecar, mijloace oculie şi respecţi» subversive?
alâ.» M Minoilescu: Vă mărturisesc că
alata cat cunosc eu, ca prieten al leqiunii si ca
să U fiu C a r |es am 8VUl ° noarea sa candidez, şi mai ales
sa fiu ales, — cee ice era foarte greu — cu maio-
Senal 8b -° U * a în două j ud e|~, | a alegerile penlru
Şenal, ca nu cunosc o inii nifate completă a legiunii
insa cunosc spiritul ei. Ori. din ocesl spbit s d n
cele ce cunosc dela Corneliu Codr. anu eu slîi că
delin.eTetl păcă,u ^' e P°«'c Prin.r’un exces
Această mişcare şi anume ca morală a mişcă-
flalla. Germania"*™.' Wn* ~ “f 8 ’ Porlu :
Codr anu a fost de părere » i Corneliu
omul. Inlr’un viilor care î„. r >„ bu e încei)ul cu
cesle forme: omul şi instituim * V ° 1,nplini ’ “*
profeţie care se va moli . Se Vor r ‘ uni - Este o
ale mele. Mişcarea legionarăTmnl'i ce . lelul,e profe|ii
Ijunile unei mişcări de° purificare 9 D 9 ' C °'i di ‘
dreanu câf si nvscarea i„„." U • Corneliu Co-
lale sufletească, de o curăţenii 1 *“"' d * ° probl,a -
curalenle, de o puritate; jertfă
— 111 _
Mişcarea n^Tuntcullecâ. wl!''™ m ‘ în,âlni *■
D. avocat lacobescu: II crede cannhil ni d
Skcj Co, " eli " z «• V î
notiuidMrâdare ^i ’rod 680 " : N “ ma ‘ asocierea acestor
i îi A 1 ada re şi Codreanu, n o pot accepta se ev-
clud. Cunosc spiritul legiune! şi p e Dl Codreanu ci
Ace P a a , C ia nu Ş se P îmn eX - C ® S Z si '? ceri,a,e > d e ioialilale"
Aceasla nu se impaoa cu clandestinilalea. Dl Corne-
liu Codreanu ştiu că a socotii şi socoteşte că ar fi
o dezonoare pentru el dacă el ar ajunge la pulere
prin o lovitura de Stal a unei minor,tâ|i Vrea aceas-
»a numa! prin câştigarea sufletelor maselor. Ar fi pu-
fut s o faca, dar n a vrut
Aşi |ine să adaug un lucru care este interesant.
In momentul acesta sosesc cu trenul din străinătate
şi aduc de acolo impresia înspăimântătoare a unui
conflict european care stă să isbucneascâ.
D. prim preşedinte col. magistrat C. Dumitru*
Acest lucru vă rog să-l desvol!a|i într’o conferinţă
publică.
D- M. Manoilescu: Esle foarte interesant pen¬
tru a stabili o anumită atmosferă.
D. prim preşedinte col magistrat C. Dumitru:
Următorul martor.
MĂRTURIA D-LUI CRAINIC
— Este introdus martorul profesor N. Crainic
D. avocat lacobescu: Dacă cunoaşte d. martor
mişcarea legionară şi pe conducătorul ei şi în ce ra¬
porturi se găseşte d-sa personal cu d. Codreanu.
Pun această întrebare în legătură cu un pasagiu din-
fr’un act care se spune că s’a găsit.
— 112 —
D. C. Codreanu: Dacă îmi permite d. prim pre¬
şedinte, voi formula eu aceasta întrebare:
După cum şti fi mi s’a introdus în casă la
mine, propriu zis nu în casă ci Ia vopsitorul din
casa mea, un act pe care eu l-am declarat
falş din primul moment Am arâtot că nu-mi
aparţine acel act. Am spus: norocul meu este că
actul acesta conjine denumiri de persoane Ia care
face aluzie şi cu care eu aşi putea dovedi inexis¬
tenta si falsitatea acestui act. Unul dintre cei vizaţi
este d Nichifor Crainic iată ce spune textul în a-
cest act.
.Tot la 16 Mai dvs. mi-a|i încuviirjat să trans¬
form intr un istoric memorabilele dialoguri avute de
dvs. cu conducătorul tinerelului celor 250 milioane
de naţionalişti cu d. profesor Dragoş Protopopescu
«i profesor Cranic, la care am avut fericirea să asist”.
întreb pe d. profesor Crainic dacă-şi reamin-
raifiîe **- e V °'c a în,r ’adevăr de dialoguri memo-
H W ar . f ' exis,al vrc ° discuţie între n ine.
nnl%i P l° {liSOr , U Dra90ş Prolooopescu, conducătorul
.neretubu celor 250 milioane de naţionalişti si
noscnt ? “'T. 8 ar mai f> asistat şi autorul necu-
noscut ni «cestui memoriu, în Mii 1934
r . Nichifor Crninic: Onorat consiliu, eu cu d
Codreanu nu mai sunt în rapor.nri de trei’ani juma'
N^am îâlâlnitT T’ "“Vi ne sala '^ pe sîradă
se snunn în l T far8 S * " e Kalu,ăm - Toi ce
• i*/ sa ln UC ^1 act este pură fantezie Mai
250 mii! Se p8re 0 comic ărie: şeful linertlului celor
™ — ’AfirS
R*8puMuU8Îe Pr clar din ' e C °'' magit,ral C - ^umilru:
— 113 -
dare ' aV ° C8 ' WeSC “ : 11 capabil delră-
fel dfirâdare ^VrădaSe^V ‘f* 9 ' ce
mi se pună întrebări mai serioc *e 0?le P' om sa
finitivă !' 1 aVOC8 ' ' aC0bescu : Esle î» ordonanţa dt-
D-l prim preşedinte, col. mag. C. Dumitru-. Nu
este in ordonanja definitivă
Dl prim preşeointe, col. mag. C Dumitru : Se-
dinfa se suspende până la orele lo- 30
— Şedinţa se ridică la orele 13.
Şedinţa de după amiază
— Şedinţa se redeschide la ora 5,25.
D-l prim preşedinte col. magistrat D tru Con¬
stantin : Să se introducă acuzalul.
Continuăm audierea martorilor apărării.
D 1 Paul lacobescu, avocat: Domnule prese*
dinte, ar fi bine să se cerceteze mai întâ u dacă a
venit martorul acuzării Ghiocel Dumitru, penlruca să
nu ne epuizam noi to|i martorii noştri.
— Mariorul lipseşte.
— Esie introdus martorul d-l general Petroui -
cescu C-tin.
Depune legiuitul jurământ.
D-I Paul lacobescu, avocat: D-I general Pe-
trovicescu a fost acuzatorul d*lui Comeliu Codreanu în
anul 1934.
întrebăm : In ce condijiuni l-a cunoscut d-*a pe
d*l Comeliu Codreanu ?
D I prim preşedinte col. magistrat D tru Con -
stantin : Domnule gen» ral, dv. ffi fost reprezenfariul
parch» tutui în procesul care s’a judecai aci in anul 1934.
— 114 —
p, «S: *" —
«. £sssn. sa ;. 1 ~ «—«
Eram comisar regal sDecial.
. n Cil ,r i el | Z , lle , îna l n,e de judecarea procesului d-sa
s a prezentai de buna voie la consiliu
Până alunei nu-I văzusem niciodată.
sem UnX m *: tUl f nd , S,n prezenlat eu îmi lermina-
sem Iniile generale a ie rechizitorului si eram ne
punctul sa I completăm bineînţeles odată cu instruc¬
ţiunea orala. Aveam lotuşi sentimentul să nu fiu cum
ceruihlă *anf ?? prea ,aldive - Alineiam
aras 1 ®* 5 - ’=■” - .se
cele ce - m 1° povesfta e S cTsa 6 o TV 9,>S °1 U ‘ id *"'<« ™
perfectă. Am intrat deci în "edin^perfec,^'S.af
funii orale, cTnd^s^XulTălucTu'î "™ PU ' inS ' ruc '
C Am putu**decTsă.m" înd*’ r*
feclă cunoştinţă de cauză si fă!* 1 ” 6 * 0 * arcina ln Per-
dificare rechizitoriului meu^ aduc Vreo mo ‘
fiecare zî^Dlli ^Ui^tentpnte?^^n* 1 J' an ’ vazu > «ci în
bine de 4 ani de atunci nu P9nâ Qs * âz, ~sunt mai
, D x Paul /acuwlTavocăT-T a1 ZU ' " lci ° d9 «-
neral să ne sduiiS ri«z>îs î avoc , Kugam pe d. qe-
«Îi:
— 115 —
oculte şi subversive, scopuri împotriva intereselor sta-
iu civit âCa Urmâreb e să facă re volu|iune sau războ-
N'am găsit nimic conspira'iu impotriua d lui
Codreanu. Nu am gtsit nimic subuersio
rn^AurZ, P \* Şed,nte < C °!' ma 9istrat D- TRU
CONSTANTIN: Eu pun întrebarea : La ce condu-
Ziuni aii ajuns du., d-le general, in urma cerce-an-
lor jâcule alunei in calitatea pe care aţi anui-o In
acel proces ?
D-l general PETRO VICESCU C-TIN : Instruc¬
ţia a făcut-o generalul instructor Bâdejijm^I/ie Eu
am acut rolul de procuror.
Tot ceeace pot să spun este cum s’a desuoltot
instrucţia orală şi cum am ajuns la concluziile re¬
chizitorului.
O-l Procuror: Dacă D I General Petrooicescu,
în calitatea d-sale din procesul d>n 1934 , a cerut
achitarea celor 47 de legionari şi a lăsat la apre¬
cierea tribunalului în ceeace pr.oeşte pe d-l tor-
neliu Codreanu şi pe defunctul General Cantacu-
zlno, înseamnă că a făcut o diferenţă în ceeace
priceşte oi nonă! ia 7
D-l general PETRO VICESCU: Interzic astfel
de interpretări d-le procuror Daco am lăsat la a
precierea tribunalului pe d-l Cornelia Codreanu , am
făcut-o. întru câl d-sa şi generalul Cantacuzino e-
rau conducătorii mişcării legionare şi înţelegeam ca
deferenţă faţă de instanţa care judeca , să I las de¬
plina latitudine in ap rec te re.
Eu nu am găsit nici-o uinooâfie de nici un fel
împotriva sa.
Âşi dori ca şi astăzi, ca atunci, să se pronunţe
achitarea, ca atunci când am luat * u part*
D-l prim procuror maior magistrat IONESCU
RADU: Are cunoştinţă d-l genera! că după con •
116
>
damnarea asasinilor primului ministru a căror con¬
damnaredsa a ceruta, precum şi după condam¬
narea celor zece cari au asasinat pe Sle/escu, în¬
vinuitul a dat distincţii, înointândui în ierarhia leaio-
nară ia rangul cel mai tnait şl acordându-ie aces¬
tora şt acea decoraţie legionară „Crucea Albă-9
tă ia rnL ne - a ! P£T/? ° WCESCU: Am auzit oda-
tâ ia radio intre o reclamă de ciorapi Adesgo si '
Dl CORNELII1 CODREANU : D-le prese-
mte, vreau să fie interpretate corect cuvintele mele.
mS Zoii Mălin
- TfiSf- ÎJSS*- -
n c °ndiţiunile acestea însâ nu nnt d* • •
răspuns, deoarece pc/p « «l ^ /î/c/ 0/7
ee//o. De/o termin* ° ° c ^ esi,une de ordin subi-
ueia terminarea procesului «» * .
n,am cunoscut altceva Hennt Ş pâ ” a astâzi *
în jurnale. deeat ceeace sa publicat
^ î Co r netiu C/odreonu • c,» *
r d -'
lintn .Td^oZTnu 2
s '°- revoluţionar de război Zi* S " A '’ e '-
ffe nera / ca l pobll7e1răd ar ^? d,e0nU : Mâ crede *1
D-/ genera! Petrovicesm • /r
cdf //o ar fj coDahn lx * Cred câ nu nu -
cepţia noastră si a Ut 6 Jh° a °. 1râdare în ac -
’ dar chlar cineva din
— 117 —
a stâlcit Ul SâU ° r ^ ° DUl aceastâ inten f ie > l’ar fi
Depoziţia d-lui general ANTONESCU fost mi¬
nistru de râsboiu.
—Este introdus martorul pene ral Antonescu /
Acuzatul CORNELIU CODREANU : D /e
preşedinte, vă rog să-mi permiteţi să pun eu intre-
bările în locul d-lui apărător.
D-l prim preşedinte : Da.
D. Corneliu Codreonu. dacă d. general
îşi reaminteşte de o convorbire avută la domnia sa
acasă, asupra atitudinei mele faţă de provocări, in
timpul când domnia-sa era ministru şi dacă preo¬
cuparea mea era ca $â nu se întâmple turburări
publice, din cauza situaţiei noastre geografice şi ce
atitudine am avui eu atunci cu ocazia acestei con¬
vorbiri 7
D. prim preşedinte, col . mag . C. DUMITRU:
întrebarea, poate, sub forma aceasta, Tribunalul
n ar admite-o, fiindcă este vorba de provocări la
cari partidul dvs. ar fi fost supus. Este o apreciere
a tribunalului, care este suveran.
Domnule general întrebarea ar fi următoarea :
dacă in timpul alegerilor, sau în preojma lor, d-l
Codreanu, în convorbirea la care face aluzie, va
mărturisit care ar fi atitudinea domniei sale, dacă
s'ar produce oarecari turburări. în timpul alegerilor
la cari era şi domnla-sa participant .
Dl generat I. ANTONESCU: Convorbirea
na avut loc înaintea alegerilor, ci în timpul alege¬
rilor şi anume, când alegerile luaseră forma pe care
au luat-o $1 De care toată lumea o cunoaşte si
când aveam teama că mergem spre un război civil.
- 118 -
Atunci am rugat pe d. Codreanu ^ — şi eram de co -
venienfâ cu d. Goga—sâ înceteze aceste agii a/ii în
fard, care nu pot duce decât la ruina graniţelor
noastre. D- Codreanu a avut o convorbire cu mine,
dacâ nu mă înşel , într o Vineri şi două zile mai
târziu d. Codreanu s'a întâlnit cu Goga ta domnul
Giugurtu — ceeace am aflat mai târziu. Şi atunci .
fată de mine d. Codreanu a spus că se retrage din
lupta electorală, iar fată de Goga , mi se pore că
şi a luat angajamentul că se retrage chiar din ale■
cjeri, dând dovadă de mare patriotism
Dd C. Z. CODREANU: A constatat d. gene-
ral din convorbirile pe cari le am avut cu D sa, că
mă grăbeam sâ vin to putere ?
Dd general ANTONESCU: Din contră, din
conversaţiile avute am constatat că nu era preo¬
cupat de această problemă , ci numai de binele tării.
D / C• Z. Codreanu *. Mă crede dl general ca¬
pabil pe mine de a provoca vre o râsvrâtire sau
vre un râsboi civil ?
Dl General Antone seu : Dacă mi* ar fi făcut
această impresie, nu aşi ji stat de vorbă cu d nul
Codreanu. D l Codreanu a anut o atitudine foarte
frumoasă fată de interesele fă rit.
D. Corneliu Codreanu: Dacă am întrebat pe
d. general ce să fac cu armele pe care eu le am
moştenit prin testament dela generalul Cantacuzino 7
4 - 4 - D : w ganeral Antonescu: Să Ie predea autori
tatu militare. — deca nu mă înşel, domnule Co-
dreanu pentruca eu sun t un om care activez în di-
ferite taramun, şi pot să uit
•4 Pv P J fm , pre ^ ed ] n, e» colonel magistrat C. Du¬
mitru . A fost vorba de muzeul militar.
D. general ]. Antonescu: Exacl. Muzeul mililar
Aşa am spus. c număr.
D. Corneliu Codreanu: Dacă armele găsile la
— 119 —
#
iw j, * ^j,- , ^ icIuqI pe întregul teritoriu al
tai ii. la diferiji cetăţeni, pot inspira cea mai uşoară
temere de o înarmare in scop insurecţional.
D. prim preşedinte colonel magistrat C. Dumi¬
tru: Cred câ d. general nu poate răspunde la a-
ceastă întrebare, pentrucă n’are materialul necesar.
D Paul Iacobescu, avocat: I-I punem noi la
dispoziţie, dacă îngăduiţi.
D. prim preşedinte, colonel magistrat. C. Du¬
mitru : Nu este o întrebare care să poată avea o
legătură cu situaţia d lui general şi cu răspunderile
domniei sale. Nici n’a cunoscut această chestiune,
pentrucă n’a avut materialul necesar, aşa că ar fi
să-i facem o întrebare la care să nu poată răspunde.
D. Corneliu Codreanu : Dacă organizaţia noas¬
tră ar putea să fie denumită clandestină, conspirativă
şi dacă poate să prezinte vreun pericol pentr i sigu¬
ranţa Sfatului — aceasta în calitate de ministru de
râsboi.
D prim preşedinte colonel magistrat Dumitru
Constantin: La care organizaţie se referă întrebarea:
la mişcarea legionară sau la partidul Toiul pen¬
tru Ţară.
D. Corneliu Codreanu: La partid, ace:>la însem¬
nează elementul uman.
D. prim preşedinte, colonel magistrat Dumitru
Constantin: Domnule general, Cum e»ti cunoscut a-
ceasta organizaţie: ca o organizaţie a unul partid
politic, cu o titulatură anumită şi nu ca un ecou al
unei organizaţii, care să aibă altă activitate, — căci
nu pot pune întrebarea d*câi pentru partidul lotul
pentru Ţară, fiindcă dvs. nu a|i pulul sâ I cunoaşteţi
decât pe acesta, în epoca în care făceaţi parte din
guvern, — care este părerea pe care aţi avut-o asu
pra acestui partid ?
— 120
_D. general I Antonescu: Eu regret că nu nof
sa răspund la aceasia înfrebare. Sunt sub regimul
legilor militare, şi ca militar nu pot să judec decâ
pe subalternii mei. J cal
Cunosc din partidul Totul penlru tară ceano
nici°Hp ,e l “ mea ’ dar nu P°* spune nici de bine
ci de rau, după cum, ca militar, nu pot spune ni’
mic despre un partid politic. P
P " < pr * l D pre S e d'nte, colonel magistrat Dumitru
Constantin : Revenim la chestiunea de adineauri
eu sunt'da^fnîdec^ăpe^u llZt^7^’
190 şi 191. pemru tradare, pe baza arf.
s-a
-le o oblic, .cc.p"iT,,£i' C " 51 ™-
caracter. 6 tradare are cu totul alt
capabil de trădai^dreanu. Mă crede D-l General
le.am D avu?:n r e al am n porsXne*"~ eIeme " ,e,e pe «re
zaf de trădare. P P e a nu P° a, e fi acu-
dătorib enera ' Ul An,onescu nu stă de vorbă cu tră-
PROt. UNIVERSITAR EMANOIL ANTONESCU
s ? r de drept, ce interpretare T*'' la,e de P rof e-
Şl 191 cod penal? da martor art. 190
drept civil nu de°drept' l penar U d Sun ' profesor de
P pena1, dar am studiat ordo-
— 121 —
nanta pentru că mă interesa. Conform codului nos¬
tru trebue sa distingem .... Procurorul întrerup.
; • • •„ • Preşedintele reia chestiunea dar nu mai
insista.
b) D 1. avocat Iacobescu: Dacă actele ema¬
nate dela jandarmi cari s au găsd Ia D l Codreanu,
aling sig iranfa Statului, şi deci poale fi acuzat de o
acţiune de trădare ?
D-l profesor Antonescu; Nu, pentru că sunt
acte politice nu de siguranjâ căci ....Dl preşe¬
dinte întrerupe.
Nu Paşi fi apărat, dacă Paşi fi bănuit de trădare.
Să fim aterifi, să fim patrioţi, timpurile . . . (în¬
trerupe preşedintele).
c) D-l, avocat Iacobescu: II crede capabil D*1
martor pe Dl. Corneliu Codreanu de a provoca răs-
vrătire sau răsboi civil ?
D-l, profesor Antonescu: Actele nu spun că
făcea război civil, căci este vorba de apărare. . . .
dacă m'ar apăra cineva, nu înseamnă că acela vrea
război civil Eu Pam apăr»! de două ori, la secjia *.-a
si a 4-a a Tribunalului Ilfov unde era trimis în jude¬
cată că vrea să dărâme România. O revoluţie se face
altfel. De asemeni nu-1 cred capabil de trădare şi
conştiinţa mea îmi dictează să văd aş«.
Consilier de Inalia Curte de Casaţie Eugen Petit
D l avocat Iacobescu: In ce împrejurări Pa cu-
îoscui D-l Consilier pe D-l Corneliu Codreanu 7
D-l Consilier Eugen Petit: Am fost prefect de
joliţie cu deleg |ia la iaşi în 1920, can d bo
nul luase propor|ii. Pe alunei eram Judecător Se
>usese drapele roşii pe edificii, .m cen.1 ariilor
net si smulgă drapelele, dar aceşti bol .
122 —
«evicM sa nu fraga în ei Când discutam cu suhal
ficTu în™ ^ w U 'u Un * ânăr cum «'■ «real p* ît
nn^nH - y JUra de , bol ? evici - a smuls drapelul roşu
Cod rea nu ° C P ,ricolor al > ării - Era Corneliu’
D 1 avocat Iacobescu: II credp D I r*i*
cZls '«o». U d'.i c c ri'
onesl până ^'dovada *coiwraiie r, fN 7'- 11 consi der
P * O-' Codreanu ,1 £25'
Depozifia D-iui General Racovifă Mihail
pe D 1 r odreanu ^şTce^năV ° e ^'Y* '* cunoa Şlefi
unea sa ? ? părere aveţi despre acţi-
<« an? » =."«.« da
de tineri, care m » impresiona r aparu ‘, 0 P ere ‘he
se* cine sunt, şi mi s'a spus că e r« ‘ , M T in,t re -
cu solia. După 7_8 anî Corneliu Codreanu
Maniu Noi pusesem la ’cnTaf 8 - f P “' ere 9 UVPr nul
Carol. D-i Maniu şi VaLa nu JY"'° arcere a , Prinţului
sat şi tineretului şi D I Tă/lăn» SaU °P US- M am adre-
besc cu D-l Corneliu r A oan "' ml *a spus să vor-
lul tineretului La Tăzloanu a c“’- C T 8S,e ex P°"en-
de vorbă cu D-l Codreann C ‘’ !>e ’ la °ra 9, am slaf
noi. Eu am trecut ca vojaLT* f °’' d " «cord cu
m am lăsat de politică r! „„ , Pnn dou * parlide Apoi
tacuzino Grănicerul L'am văzlîT. - 9enera,ul C«n-
Z"T A r câu,a ' s8 vorbesc eu D V" ^^rea le-
stat de vorba cu el două ore !i . odreanu, am
colo ca se poate face cpv« * S 4 . va/,uf numai a-
atunci m’am alipit <\ e e i p^ P . en fu in ^resul (arii şi
este scăparea ţării. ’ Penfru c a numai pr i n el
— 123 -
D-l avocat Iacobescu: 11 credeji capabil D-le
General de vre-o acţiune de trădare pe D l Corne¬
liu Codreanu? Şi dacă aţi ajuns Ia constatarea că
acţiunea sa si a mişcărei legiomre ar putea fi bă¬
nuite de tendinţe subversive ?
D 1 general Racoviţă: Am jurat pe conştiinţa
mea de om şi de militar să spun adevărul. Niciodată
nici d-l Codreanu, nici mişcarea lui nu au avut un
caracter subversiv, de primejdie pentru stat.
Cred că este o glumă să i se pună în sarcină
trădarea şi cred că nici d-voaslră nu credeţi aceasta,
dar cei ce L-au cunoscut?.
După d-l general Racoviţă esle introdus d*l ge¬
neral Constandache.
Apărarea: De unde cunoaşte d l martor pe d-l
Corneliu Codreanu şi ce ar putea să ne spună de
acţiunea sa ?
ULjlUllVU • A]
D 1 general Conslandache: Pe d-l Codreanu i
cunosc dela procesul din 1934. Am fosl Heca oru 1
său. Pot spune că ideologia pe care o are, Paine,
Dumnezeu" şi Rege, ideologie pe care o cuno^.e
toată lumea nu poate fi decal o i e ,
Apărarea: Poale fi acuzai d-l Codreanu de r
boi civil, de răsvrăfire? Corne | iu Codreanu
D-l general Constandache. adedi în-
nu poate fi capabil de aceasta: are ala|. adept*,
cât ar fi părăsit de aceştia. _ j u p 5 J e -
Este introdus d-l general Dona, care P
punerea legiuitului («^^"Ji^CoVreanu. l-am jude-
Cunosc pe d-l Corneli ontac , cu d-sa.
cat în 1934 şi am fost in .
Mi a făcut cea mai adanca * P njcj un a .
Tânăr, cu avânt ne lonal.st .* ^a a ^ ^
mestec în asasinarea lui Duca. Am j
ştiinţa împăcată.
— 124 —
Este un om corect.
După d-l general Dona, d-1 preşedinfe cere cs
fie introdus d-I general Comănescu. S6
Apărarea: Dacă îl cunoaşle d-l general ne A i
Wea'sa"? ^ P ° 8,e Spune cu P rivire ' a aci,4
manda D mdS a defa°Bâr , îad CU s : “ f n0SC de când c °‘
!‘ am scris rr c 4o: r e, dd d Codr P etr^r n denl -
incidenlel s’a închis. '- oar eanu m a infeles şi
el în che™,£ e poim n ce an ca melV"' , #TOt C0 "' act cu
fional-tărănesc S au •“ 8 P ar,idu hi na-
esii d'la ef foarle “ămurit ^esl'uni foarie mari, an,
anul 1936, la Carmen-Svlva 'o’w.T' 8VU ' con,BC, în
cia. Le-am trimis si pm *• w ^ uceau 9 r eu cu sară-
Mi a spus că el caută să î’nrf" 18 ^ brânză şi al,ele -
nia naţionalistă, că nu vizeâriTrt** hn f relul P c »'
formeze caractere Nu e ? ?’ ca vrea să
Siguranţei stalului sau războf civil 8 ® f8C8 8C,C COn,ra
Urmează d l Ing. Stelian Ionescu
fie pe P ca r re e a a: av ^-o Ş c e udTco Ul ^ ° ^"versu¬
rilor la o sumă de 40.000.000 îei"? IU Codreanu rcf e-
minele Şorecam^Jg^^aroUn ‘ - dele 9 a l ia dela
munc, ori. Cu Morar Sabin Mo ,m , preună <=u trei
yrila, la 4 sau 5 Ion şi Su | er Ga -
inct, la Creditul Industrial Ur' m « D - 98, 8 nu fusesc
Am comunicat d-lui Codrean., S f se duc ă apoi.
mizer,e şi „’au primit salarfiîe lacr ă»orii sunt în
spus că ştiu că d I M«n„n Pe câ,eva luni. I- an
ani peste 40 OOO OOo ie ' M^ - 8 , C . hellui ' în câ|fva
cheltuit şi i. am răspunt că d i 'm^ 8 ' pe ce s'au
mu le,... este 0prJ( de d | p^^Manodescu are 72.
- 125 -
D 1 Codreanu a luat note. Nota ce mi se arată
este cea scrisă de d-sa după explicaţiile mele.
Martorul Sabin Morar, spune:
In ziua de 5 Aprilie am fost în delegaţie dela
minele Şorecani, căci n’am primit salariile Am fost
la d l Manoilescu, am trecut şi pe la Casa Verde
cu d-l Ing, Ionescu si am vorbit cu d-I Corneliu
Codreanu.
D. Codreanu a luat note despre cele spuse de
d. Ionescu, în privinţa veniturilor, cheltuielilor si alte
sume mai mari (cazul;Manoilescu)... Este oprit a con¬
tinua.
20. Martorul Alexandru Hodoş.
Apărarea întreabă dacă îndreptarul Mota-Marin
i fost văzut de d-sa, înainte de publicare, in calda-
e de şef al cenzurei.
„ Cenzura depindea de Preşiden|ia Consihulu,
le Miniştrii, eu eram Subsecretar de Stal si m
:eastă calitate aveam alribatia de a exerata un con-
rol la cenzură şi ştiu că «m ingadud pubhc^ea^m
druc(iunilor preliminare pentru m t . - dj
,Mofa—Marin". - Nu au fos socolde ca,^calea d,s
joziţiunile legilor in vigoare la acea data .
Apărarea : Ce c-gjjjj^
risroci' o.’,. ,i {.
„Este vorba de alegeri e dm^ 1938^-
năvara, — la care discuţie n a ^ ° ^ înainte de
spus regretatul Ocjavlan 9 ' despre felul în
căderea Guvernului — se si despre victimi-
care se făcea campania e ec f ost relatat, a
le căzute — dialogul, aş » Octavian Go-
avut un caracter dramatic, in organiza ţiuni
nn « nuc nroblema unirii cel ... . rs cu | d.
— 126 —
# 9, 0< J r ţ ai J u ; " Daca Ocfavian Goga socoteşte că Par¬
tidul Totul pentru Ţară este o piedecă pentru oro-
pagarea ideii naţionale, d. Codreanu este gala să
se retragă din alegeri» Aceasta ştiu. Suni gaia să
răspund şi la alle întrebări.
21 Martorul profesor Sexlil Puşcariu.
Apararea: Cunoaştefi Mişcarea Legionară ?
de mnli • SUnl me ."î bru în mişcare. Am cunoscut-o
mulj şi cu multa simpatie m’am apropiat de ea
caîd , a| a acesTui°r a,a , P ° l,Bcă ' M a a P ro P ial sufletul'
Tei m Ji k ', ,lnere '’ care era necesar acestei tari
cu ca tea"™ pf! 8 ‘ ™ f ° S ' legionari - Mi-a plă-
CUI cartea „Pentru Legionari» _ Este un scriitor
de talent M-a apropiat de el religiozitatea sa adân-
t SS Jî
rantei A sttuluî? MiŞC8rea P ° a ' e fi P ri "'^dioasă sigu-
SŞ.StST’siffl-
trădare ? rarea * ^ cre de|i pe d. Codreanu capabil de
tiv că N a“ răspuns 8 . 81 * Preşedin,e a ™s:unde pe mo-
22 Martorul General lacob Constantin
Apararea: Sunle|i legionar ?
Februarie m8 U °m CUl P ! d . Codreanu î n ziua de 1
Nan, lua, parte u " ,iu însc " a în Pa.lid
oarece n'am fost chenw" "Dar "d “ Legionar > de-
noştinjă din ziare nm a 4 a <! ^ u P ece Q m luat cu-
naţionalist. Dacă aşi fi crez i’"- ,0lUl ‘ Era un P ar,id
Pahil de lovitură de Stal T “ ^ Subversiv - «-
ordinei în Stat, nu m ? aş fi S înscru ar ' UP ' 8 împolri ’ a
— 127 -
23 Martorul prof. Pantazi Gh
Apărarea: Cum sa comportat mişcarea si d.
Godreanu în campania electorală? (20 Dec 937)
„Nu aparţin partidului. Am fost invitat să can¬
didez”^ Bihor pentru Senat. Am primit şi m'am de¬
plasat la Bihor înainte m'am dus la sediu şi am în¬
trebat, mergând la Oradia ce trebuie să vorbesc. Mi
s'a spus să nu vorbesc de nici o organizaţie politica
si de nici un om politic ci numai de legiune şt de
legionari. In alegeri, partidele politice ave»u cea
mai mai mare încredere ştiind ca un legionar se
află la urmă. Legionarii n’au rajpuns la provocări ş
n’ou făcui provocări. La vârsta mea pot spune ca nu
s’au mai văzut aşa alegeri.
Palriolismul, corectitudinea şi 1 . ol,l ' l, “ or era
exem. ilară. Acelea mau îndemnai sa candide .
24. Martorul Nicolae Pop.
Apărarea: Cum aţi interpretai Dvs. circulara a
doua — agenţii secrelt ? .j 193 5 | una | a -
• " A rJ ă c« . P cbculara .Mâ l. Sediu. Mi-am pus
întrebarea dacă între noi sVgăsi asemenea oameni.
Membrii cuiburilor au răspuns ca nu sunt
m ace ^ >ia Cat ^ g ! Qimiirie Popa, ovocoi.
doua ?
d° ua * , . de Fier şi ol parii -
„Am fost m ţ mbr " 1 y° din anul M9 Cunosc
dului „Totul Pentru Ţar . fQcui par ie din con-
circulara. Sunt şt OL) ° L . Codreanu. — eram şi ou
tenciosul legionar. D lat ^ f Jespre agen jii pe
acolo _ I sa adus la cuno> . eu c/rcu .
care ti are Siguranţa la no,. A*< ^ de C utb.
Inra, ar- aout un exemplar c us douâ lunl
Era lipită şl la ofişter. Ea am
— 128 —
de zile campania electorală tn Argeş. Ştiu că una
din informaţiile date ttndin/ios m o Io < ,a cd •
organizăm în Argeş, o mare mani/esto/iune Am
găsit acolo 1300 jandarmi sub conduceri a D iui
etaeZTTtf , Mal ° r C ‘ reŞ - Too,e masurile erau
exagerate ju/ă de proecleie noastre mici N'am i
den df,cat personal pe nici un agent. Z fra i .
f‘, l !? en j!! pe . can 1 a™ fl avut noi la Siguranţă
>' »«»«, XZliXZ"',,,
Z(>. Martorul Troian Herseni
u ’■ *—■*■*./<*»-
n,*:z'.s,. s z T;z, trs r"" w «?*
mm mulfi, dădeau p ân ă la ’100 Z T,°" W
^7 - * deia pZZt l p lf l a '^’ooTfl
nar. in timpul alegerilor , chelturlL Zi lu '
/io/’ o//i renunţat In nm ,/ f ud moi mari
făcând economii de 500 Ici ' mt ‘ 0gro f fi Prăj turi,
unei. Noi plăteam afişele sZf^
/o dâdeam spre ofln'nr» / oteam broşuri pe cari
Legiunii . (Eu am scos însumYf'JV ° F ^ dâdeam
rea legionară ş, fără fbneZ
>s/ muncitorimea 4 ') ’ "^işcorea legionarii
Ziua lll-a 25 Mai 1938
nSldrfi C Ş, : «rtm° fi ri i ? n !' d , e P H ar,i ^ <1- mişcări,
mână «ele c acelea c«rl 5 d ,“ r * ei au av„l în
ca nu au protestai cu acleie'în 9 ,^" - 1 ® -'"‘"n Şi <,a *
sou in presă 1 niane » 1,1 Parlament
A do., „ c> M ^ Je
— 129 —
acte.. nu e vorba de deţinere cu intenţie. Trebue să
vie martorul să spună ca ectele nu au fost ţinute cu
intenţie. (Dongoroz, sul) ort. 191... prevede trei ipo*
teze . cetăţean roman care procură şi transmite acte
secrete; orice cetăţean care, fără a avea calitatea
deţine acte secrete (vezi texte şi comentariile) cu
intenţie... şi cazul...
Conciudenţa acestei întrebări rămâne la apreci¬
erea Dvs.. dupace reţi consulta pe ceilalţi membri
ai Tribunalului. R* ferindu-se Ia art 300 c j. ni. al.
uit.: Ma interesează intenţia, potrivit doctrinei...
Preşedintele : Ia act . Va hotărî asupra conclu¬
dentei lor la fiecare întrebare, dela caz la caz.
Se trece la audierea martorilor.
DEPOZIŢIA D-LUI 1UL1U MÂNUI
întrebarea d-lui Codreanu: De ce s’a făcui în¬
tre noi pactul de neagresiune, când ideologiile noas¬
tre sunt atat de diferita ?
Răspunsul d-lui Maniu: „Intr’adevăr, ideologia
noastră şi a dvs. sunt direct opuse şi nici nu cred
că există în ţira aceasta două partide cu o adversitate
mai categorică decât sunt ale noastre - .
După ce face apologia democraţiei, D sa con-
ii 11M0 *
Garda de fer esle tobilitară şi în contra denio*
fP
craţiei*... ... ttm .
„Partidul d-lui Codreanu este un parlid antise¬
mit, partidul nostru însă nu e te antisemit!
„In afară de aceasta ne deosebeşte metoda de
,UP,a Date* fiind aceste deosebiri dc Ideologie, esle
firească întrebarea: cum de am ajuns să încheiem o
înţelegere electorală ?
— 130 —
l am cunoscut pe . ^ cu a tentie activi -
T^’grtrssuz.iS'Z
2T~» »
au mat /ost ?/ mo//oe </e nu<ur<î po///ic<î.
D-/ Codreanu, o a şi mine. crede cu pentru o
ni a lâ sănătoasă naţionala şl de Stal, este o’so
necesar respectarea demnităţii naţionale. Or, prin
numirea D lui Tăfărăscu ca Prim Mlntatn s a atins
arau nu numai demnitatea naţională, dar şi spin
fu, constituţiei. De aceea a fost cazai să ne dăm
mâna, pentru a face ca naţiunea să respingă a-
ceaslă încercare de a isbl in demnitatea naţionala.
Am reuşit.
Dl Codreanu crede ca si mine ca ideia naţio¬
nală este factorul vital în propăşirea unei naţiuni.
D-sa crede, ca şi mine, că Statul cu toata puterea
sa trebuie să perfecteze calităţile fora seaman de
frumouse ale poporului român, susţinător de Stat, şi
să-i dea posibilitatea ca punându-i-se la dispoziţie
mijloacele materiale, culturale şi sociale, sa şi poala
împlini misiunea pe care o are în aceasta parte a
lumii.
Adevărat că dl. Codreanu, precum am arătat,
are în concepţiunea sa un element, acel al antisemi¬
tismului, pe care eu nu-1 aprob, dar ideia fundamen¬
tală este identică.
Afară de aceasta, d-1 Codreanu este de aceeaş
convingere cu mine, ca, fără a respecta regulile de
— 131 —
corectitudine ,n vlaja particulară şl publică şi fără a
line seama de morala creştină, nu şe poale asigura
dăinuirea unei na|ium; şi C ă părăsirea acestora ar
însemna şi pentru poporul nostru ceeace a însem¬
nat şi pentru multe popoare din trecut: distrugere
şi Pieire. Pentru aceasta suntem de acord în tendinţa
de a impune in viaţa particulară, socială şi publică,
corectitudinea, onoarea şi morala creştină, pe care
astăzi, — durere — aţâţi o calcă..
„tonte acestea au fost îndemnuri hotărâtoare
pentru a face înţelegerea ou dl Codreanu şi îmi pa¬
re bine că am făcut-o*.
întrebarea d-lui Codreanu: Dacă partidul liberal
când era la guvern na folosit poliţie, siguranţă, jan¬
darmerie şi toate autorităţile de Stat, pentru oprirea
propagandei electorale a partidelor de opozi|ie?
Dl Preşedinte: Se opune la această întrebare.
întrebarea d-lui Codreanu: Dacă în practica
vieţii noastre politice, partidele de opoziţie n'au pro¬
testat public în presă şi parlament împotriva inge¬
rinţelor electorale şt dacă n au prezentat copii de pe
ordinele date de autorităţi subalternilor, în această
privinţă ?
Răspunsul d-lui Maniu: Intr’adevăr în toate ale¬
gerile, otară de cele din 1928 şi 1932, pe care le-a
făcut partidul nutionnl-ţarănese, guvernele au folosit
puterea executivă, jandarmeria şi siguranţa pentru
scopurile electorale ale partidului dela guvern şi ele
nu s’au mărginit numai lu activitatea siguranţei de
Stal. Partidele de opoziţie totdeauna s au năzuit să
pună mana pe ordinele secrete, prin care se îndru¬
ma forja publică de a împiedeca opoziţia în ac|iunea
şi în mişcările sale politice. Astfel, eu însumi, în anul
1927, ani avut în mână 18 ordine secrete — confi¬
denţiale ale puterii publice, prin care puterea execu-
— 132 —
ti?ă era pusă în serviciul partidului dela putere. A-
ceste ordine secrete le am publicat în ziare.
Mai mult, m’am dus la Preşedintele Consiliului
Ionel Brătianu, şi i le-am prezentat într’un memoriu,
pentru a protesta în contra acestor ingerinţe. Nu mi¬
au făcut nici Primul Ministru, nici Autorităţile nici
un cap de acuzare şi nici nu puteau face, fiindcă de¬
ţinerea şi câştigarea unor astfel de ordine secrete,
era la toate partidele de opoziţie un uz constant.
întrebarea d-lui Codreanu: Dacă acest fapt al
deţinerii de acte de către un şef de partid de opo¬
ziţie, ar putea constitui un act de trădare, sau ar
putea periclita ordinea în Stat şi siguranţa publică ?
Răspunsul d-lui Maniu: Niciodată. A fost un uz
constant
întrebarea d lui Codreanu: Dacă ştie dl Maniu
că vroiam să vin acum la putere, sau dacă din dis¬
cuţiile avute cu D-sa mi am manifestat graba de a
veni la putere?
Răspunsul d-lui Maniu: Nu. Din contră din
conversaţiile pe care le am avut, am stabilit în pri¬
vinţa aceasta o deosebire de atitudine între noi: eu
insistam ca drept rezultat al alegerilor, partidul nos¬
tru să vină imediat la putere, căci era dreptul nos¬
tru firesc şi găseam necesar pentru ţară. Pe câtă
vreme, dl Codreanu accentua în continuu că nu este
grăbit, că are vreme şi că momentul lui n’a sosit.
Întrebarea d-lui Codreanu; Daca dl Maniu a
văzut în mine şi în mişcarea pe care am condus-o,
pe un om, care ar fi urmărit răsiurnrrea ordinei în
Stai sau provocarea unui război civil ?
Răspunsul d-lui Maniu: Dacă aşi fi bănuit sau
asi fi văzut aşa ceva, nu aşi fi încheiat cu D-sa
pactul electoral şi nu aşi fi dat mâna pentru o cam¬
panie politică, pentrucă am crezut întotdeauna şi cred,
că pentru naţiunea noastră şi statul român cea mai
133 —
mare nenorocire ar fi o răzvrăti™ ^ a ..
un război civil. rallre ' 0 dezor <J'ne sau
întrebarea d-lui Codreanu • rws a ..
daca in aceste discuţii am pus interes personal sau
f R S Lnn ndU | S JT U m V numai de in,ime convingeri ?
le-am avui «m H . - ; J ‘" conversa l iil « pe cari
externă Am ™ at - d °«ă rânduri chestiunea
externa Am constatat sa suntem adversari pe această
chestiune ş. m’am sili. să-l conving, să singura po!
Iiiică externa corespunzătoare intereselor României,
esfe aceea îndreptată către Fran|a, Anglia şi marile
democraţii din occident. D-sa şi-a arătat considera-
îiumle teoretice in celalalt sens. Eu mi-arn expus
argumentele şj vederile mele. D-sa a contrazis. In-
treoga această discuţie a decurs pe tărâmul intere¬
sului obştesc si naţional, fără a fi putut observa la
UI Codreanu vre un interes personal.
_ întrebarea d-lui Codreanu: Dacă ştie Dl Maniu
ca propaganda mişcării mele, ar fi fost conspirativă,
oculta sau clandestină.
Răspunsul d-lui Maniu: In campania electorală
am dat de organizaţii aJe Gărzii de Fer, care se
manifestau pe faţă, cu mare combativitate, făcând
manifestaţii făţişe şi energice, de multe ori chiar
prea energice pentru mine.
întrebarea Procurorului: Crede Dl Maniu eă ar
fi fost bine sau rău dacă Dl Codreanu ar fi pus mâ¬
na pe putere ?
Răspunsul d-lui Maniu: Dl Codreanu este şeful
unui. partid, eu sunt preşedintele altui partid cu ideo¬
logii c ! totul opuse. De aici urmează in mod firesc,
ca eu nu aşi fi crezut de bine să vie la putere par¬
tidul D-lui Codreanu.
Toate partidele vreau binele ţării, însă realizate
pe căi proprii. Eu cred că singura cale bună este
— 134 —
cea prezeniată de partidul nostru. Drept care, nu
găsesc, că venirea la putere al unui alt partid decât
al partidului naţional-ţârănesc, ar face bine ţării l..
„In definitiv, penlru mine este hotărâtoare voinţa
naţiunii şi partidele au dreptul să năzuiască a câştiga
opinia publică, dar nu pot admite ca guvernele să
fie impuse ţării, în contra voinţei naţionale. Dacă
opinia publică fa fi cu mine, voi veni eu la putere.
Dacă opinia publică va fi cu Dl Codreanu, va veni
D-sa".
28. Martorul Const larca:
D Codreanu: Este adevărat că în casa Dv.
chiar, m’am întâlnit cu d. Cernat, fostul director ge¬
neral al Siguranţei Statului ?
Martorul: „Este adevărat că în casă la mine si
la Carmen Sylva, au fost întrevederi între d. Cernat
şi d. Codreanu. I se oferea d-lui Codreanu Guver¬
nul. (Este corectat de d Codreanu, care îi atrage
atenţia că nu a fost întrebat asupra acestui fapt —
şi că astfel spus s’ar putea interpreta altfel). Marto¬
rul adaugă: In tot cazul d. Cernat mi-a spus lucrurile
aşa în 193o Cât timp d. Cernat a fost la Siguranţă
a intervenit prin mine în repetate rânduri să aibă în¬
trevederi cu d. Codreanu şi aceste întrevederi au
avut loc.
29. Martorul general Virgil Bădulescu:
D Codreanu: Este adevărat că mi-aţi fost co¬
mandant şi educator şi dacă mă credeţi capabil de
acte care să dăuneze Statului?
Martorul: „Am fost comandantul Liceului Militar
„Mânăstirta Dealului* 1 . — Mi-a fost elev din cl. IV
—VII, era foarte bun. Am căutat să-i inspir dragos¬
tea de ţară. A fost un elev foaite bun şi iubit de colegi.
Apărarea: Este capabil D. C. Z. C. de trădare ?
Martorul: „Nu mi-e permis s’o fac în calitate
de militar însă după cât şliu eu de atunci, nu-1 cred
— 135 —
capabil de acte dăunătoare Statului. Situaţia mea de
militar nu-mi permite astăzi să fac alte aprecieri.
30. Martorul SEVER DAN (Jost ministru)
Apărarea: In legăturile cu dl Codreanu ofi
• constatat ore-o grabă de a ueni la putere 1
Martorul: „Cunosc mişcarea delo început, e-
ram deputat şi în această calitate mă interesau toa¬
te mişcările şi în special mişcarea ncfională. In
1923 am cerut să se oină în ajutorul sluden/ilor. Le¬
găturile cu mişcarea Legionară sau stabilit abia
acum câteva luni, sub guoernareo Goga. D-l Alex.
Vaida a ţinut (eu fiind membru în Frontul Românesc)
să uorbeascâ cu d l Codreanu. Am intervenit şi l-am
rugat să poftească la mine acasă, unde a venit şi
d l Vaida. Convorbirea a durat 3 ore. Din aceste
convorbiri nu a rezultat legături politice între d-sa
'şi d l Vaida. Căzuse guvernul Goga. A venit noul
regim pent/u care d-l Vatda luptase demult să vină.
Eram curios să ştim ce atitudine va lua d I Codrea¬
nu. Pe această chestiune sa Jăcut ?i o scrisoare,
(o citeşte)... 27 Februarie 1^38- D le Sevi r Don, vă
mulţumesc pentru rândurile primite... Nu e cazul ca
să se facă dificultcţi noului guvern... Să-l lăsăm un
an, ponte doi, chiar mai mult ... Vă rog să fiţi sigur
că nici o dificultate nu va avea acest guvern dm
partea noastră Eu socotesc că nu este timpulmeu a .
Apărarea: Să se pună ia dosar
Preşedintele irtţervine.
Se depune o copie la dosar.
Apărarea : D-l Martor a avut în mână acte
secrete 7
Martorul? „Am făcut-o chiar eu şi prietenii
mei, de mai multe ori sub vechiul regim. Luptele e-
lectorale erau adevărate războaie civile.
Apărarea: Erau acte secrete emanând d^la
Prefectură, Jandarme rie. Poliţie ?
— 136 —
Martorul : „Au existat. Au fost publicate în
presă şi discutate în Parlament*.
31. Martorul Profesor CAR OL BEKER.
O. Codreanu: (întreabă pe martor în legătură
cu traducerea în nemţeşte a cârţei sale „Pentru Le¬
gionari”) Venea/i dus. pe la mine cu d I Arnold Roth?
Martorul: ,,Eu am fost rugat de un domn
pe care îi cunosc de mult de d-l Ing Ionică, dacă
ştiu pe cineua care să corecteze traducerea cărţii
„Pentru Legionari” şi eu om recomandat pe un scri¬
itor german din România, pe d l Arnold Roth*.
D. Codreanu : V’aduceţi duş. aminte de supă¬
rarea mea pe ziariştii germanii
Martorul : „Ştiu că d-l Codreanu în mai multe
ocazii, s’a arătat supărat în această chestiune (cu
privire la un articol publicat în „ Vdikischer Beoba-
chter*, inspirat probabil de Istrate Micescu): i se'
părea că este privit cu oare care adversitate , mai
ales că i se refuzase publicarea unei întâmpinări
la cest atac. Ziarul este oficiosul partidului „Naţio¬
nal Socialist” sub conducerea d lui Rozenberg
52. Martorul HENRI GHICA.
D-/ Codreanu : V aduceţi aminte că am fost
ofensat întfun articol din ziarul „Vdikischer Beo¬
ba chter” 7
Martorul: „La sfârşitul lunei Dec. trecut este
adevărat că d l Codreanu mi a spus că se publicase
un articol scris se pare de d-l Micescu şi mi-a a-
dâugat că nu va mai primi nici un ziarist german,
de oarece nu i s a publicat răspunsul său. Mi a re -
pe ut in mai multe rânduri aceste supărări
33 Martorul Dr. I. C ANTACUZINO.
apărarea : Ştiţi dvs cine lucra circulârile Ge-
sau fie lu C e ? n ‘T Zin ° 1 Le i UCra P erson °l adicâ,
sau t te lucra alte persoane 7
Martorul: „Ştiu că Generalul nu a lăsat nici -
— 137 —
odaia să iasă din mâna lui un lucru conceput de alţii
Toi ce Şemna era ubsolut concepţia lui Şi iu C â dl
General, la Predeal., nu puiea scrie cu mâna sa ci
- i se scria de alţii, du ă concepţia sa. Mi-a declarai
Const. Reich ca a /ost de ţaţă când această scri-
soare („Mă lupt cu moartea ..) a fost dictată de
Genera! d-lu, Codreanu. D l Const. Reich a cilii si
Codreanu 1 C< * aCeaSlâ scrisoare > »• alribue d-lui
, Apărarea renunţă ta martorii: Dongoroz, Me¬
hedinţi, Geroia, Henţescu, Gen l. Canlocuzmo, C
Topa Giugărlu, I. Foii, Ing. Ionică, C. Argetoianu.
Arn. Rolh.
D-l Procuror: Arată neregularilatea listei celor
4-r-5 martori ai acuzării Rog să fie audiaţi ca in-
f armatori. Să fie interogaţi dată sunt prezenţi. Dacă
Ghiocel nu este de fata renunţ la el.
Martorul Ghiocel, stnga.% nu răspunde.
Aoărarea : N’au fost citaţi... cu îngăduinţa d-lui
Preşedinte.
Procurorul : Au /ost citaţi ca martori. Au stat
afară pe sală. Azi cont. art. 309 c. j m. să fie au¬
diaţi ca informatori Să satisfact-ţi cererea apărării
şi să i citaţi pentru după amiază.
Preşedntele dispune oudierea lor ca inform.
Se introduce martora! acuzării audiat ca inform.
Informatorul IO AN HAGIU
D l Procuror : i e ştie martorul cu privire la
a doua circulară cu agenţii 7
Martorul: „Am 29 de ani şi acum 4 ani am
făcut parte din „Frăţiile de Cruce” ( n. n. o inad¬
vertenţă : martorul nu putea fi tn F D C. ta vârsta
de 25 de ani, întrucât in Eră/iile de Cruce nu sunt
primiţi decât elevii de şcoală) Martorul informator
se încurcă în răspuns, ocoleşte întrebarea d-lui
Procuror, dând răspunsuri cart nu privesc procesul.
l
— 138 —
lăsând în acelaş timp impresia că a venit cu depozi
fia învăţată de acasă , încât procurorul renunţă a-i
mai pune alte întrebări. Mare ilaritate.
ULTIMUL CUVÂNT AL CĂPITANULUI:
„Aveţi în mâinile Dvs., nu vioţa mea , pe care
o dau bucuros. Aveţi în mâinile Dvs., onoarea în¬
tregului tineret al neamului românesc
CUVÂNTUL APĂRĂRII
PLEDOARIA D-REI LJZETA GHEORGHIU, Advocată
Domnule Preşedinte, Onorată Curte,
Domnule Procuror G neral ,
Aici în proces sunt două lumi: de o parte le¬
gea, de alta patima; de o parte adevărul, de alta
rechizitorul; de o parte norma de drept, de alta vi¬
olenţa. $i oceaslâ violenţă nu vine din opinia pu¬
blică adevărată ca să treacă în ordonanţa definitivă
ci începe din presa robită cenzurei, sau guvernului
actual care continuă să difuzeze acuzări şi după ce
aici în şedinţă au fost dărâmate până la una. Sunt
miazme care nu ar trebui să ojungă la sufletul nos¬
tru ; apărare si judecător.
Polemizând vă întrebaţi d le Procuror General
din vârful cărei piramide are dreptul d-l Cod rea nu
să aspire la conducerea ţării
Orator nu — spuneţi dvs. — un simplu avocat
di j idecătorie. Desigur, nu toată lumea poate avea
talentul oratoric al Dvs., chiir atunci când un re¬
chizitor se ceteşte, totuşi găsesc că nu oratoria e
ceace lipseşte unei ţâri ca a noastre, unde toată
lumea vorbeşte şi nimeni nu realizează nimic.
— 139 —
Dacă orator înseamnă maestru pledant la tri¬
bunalele arbitrate contra Sta'ului român sau pen¬
tru societăţi benefice contra bugetului acestui neam.
Atunci aveţi toată dreptatea. D-l C. Z. C odreanu nu
e orator.
Cum spuneaţi tot Dvs. mândria acestui neam
nu trebue să îngăduie ca un Zelinschi să ne conducă.
De unde scoateţi Dvs. că Ztlinschi este altul
decât Zelea 1 De când Dvs. vă lăsaţi copleşit de
o campanie de presă jidovitâ şi nu verificaţi 7 Iată
cum a fost Zelea Zelinschi şi cum fiul său este azi
românul de care sa alăturat ţara prin 500.000 vo¬
turi liber exprimate în Decembrie 1957.
Dar d le Procuror General vreţi să ştiţi origi¬
na acestui nume 7
ADEVĂRUL
ASUPRA OR1GIN. LUI CORNELIU ZELEA CODREANU
Prin cele ce vom arăta mai jos, nu voim să
contribuim cu nimic la ofensa care se aduce fără
nici-un menajament unor personalităţi din viata publi¬
că a României, rtatoare de nume cu sonorităţi streine.
Acei cari pun în discuţie publică origina et¬
nică a Iui Corneliu Zelea Codreanu, nu sau gândii
ei oare că prin aceasta pun implicit în discutiune şi
origina etnică a unui număr impresionant de dregă¬
tori ai Ţării ?
Ce vor fi zicând bunăoară, despre aceasta cam¬
panie, D-nii‘Miniştrii Iamandi, Franasovici şi Canci-
cov ? Sau D-nii Generali si ofiţeri superiori ai ar¬
matei române: Ilasievici, Gorski, Sidorovici, Maca-
— 140 —
rovici. Samsonovici, Cihoski, Iacobici, Dombroski ?
Ce vor fi zicând apoi alţii care, deşi poartă
nume româneşti, ştiu că în vinele lor curg destul
sânge străin (de exemplu cazul D-Iui Prof N. Iorga,
care după afirmaţia s’a este de origină greacă.)
Noi ne întrebăm în ori ce caz cum de se trece
aşa de uşor peste ei ?
Pentru oamenii de bună credinţă, dăm aceste
lămuriri asupra originii Căpitanului.
Dinspre tată. Căpitanul îşi trage obârşia dintr’o
familie de răzeşi moldov» ni, din satul răzăşesc 1 .
geşti, situat în ţinutul Storojineţului din Bucovina.
Străbunicul său dinspre tată se numea Simion Zelea
(dela zale) trăgându*şi probabil numele dela îmbră¬
cămintea strămoşilor săi, ostaşi moldoveni, care
mergeau la război îmbrăcaţi în zale
In timpul ocupaţiei austriace şi anume în epoca
posterioara anului 1786, când Bucovina a trecut sub
administraţia Poloneză, devenind, după expresiunea
D-lui profesor Nicolae Iorga (Hristoire des Rouma-
nins de Bucovina, pag. 61): „Un simplu district al
Oaliţiei„ numele acesta de Zelea a fost transformat
de autorităţi, în şcoală sau în armata, în acela cu
rezonanţă poloneză de Zelinschi.
Operaţia aceasta de polonizare a numelor mol-
oveneşti era de altfel generală în acea epocă, în
bucovina. Sistemul făcea parte dintr un ansamblu
mu mai vast de „persecuţiuni sistematice împotriva
oricărui lucru care amintea în ar ministraţii, în şcoală
şi chiar in viaţa socială epoca Domnilor moldoveni"
(N. Iorga, op. cit pag. 62).
Cel mai important obiectiv urmărit de Polonezi,
era de a obţine pe orice căi, părăsirea credinţei
n convertirea Românilor la catolicism. Dl
Frot IN Iorga, ne spune că Românii nu puteau intra
in invaţamant decât părăsind credinţa ortodoxă, iar
— 141 —
acei cari ţineau totuşi să îmbrăţişeze această pro-
fesiune. erau nevoiţi să treacă în Moldova
Al doilea obiectiv urmărit de polonezi, era
schingiuirea limbei româneşti pe care o considerau
nedemnă de a fi vorbită, ca şi limba ţigănească.
Limba românească, ne spune un autor, (C-tin
Morariu „Istoria Românilor Bucovineni", pag. 30),
nu era suferită nicăeri în Bucovina pe timpul
stăpânirei polecilor (Polonezilor) iar în şcoli era
chinuită şi batjocorită cu o sălbăticie fără margini".
Păstrarea credinţei ortodoxe şi a limbei stră¬
moşeşti, era aşadar, pentru românii bucovinei, în a-
cele vremuri de umilire, o problemă de viaţă şi de
moarte naţională. Şi era binînţeles, totodată şi sem¬
nul după care se deosebea Românul bucovinean or¬
todox, de Polonezii şi Austriecii catolici.
Orice om de bună credinţă care a citit în ziare
actul de botez al profesorului Ion Zelea Codreanu,
publicat în facsimile, a fost izbit de patru elemente
cari dovedesc, împotriva titlurilor senzaţionale cu li¬
tere de o şchioapă, calitatea lui de Român:
1 ) Actul este scris în limba românească. Cu
siguranţă că unui polonez nu i-ar fi venit în minte
ideia să întrebuinţeze la botezul fiului său, limba
noastră „ţigănească".
2) Numele de botez al tatălui, bunicului şi co¬
pilului, sunt pur româneşti „Neculai, Simion, Ion".
3 ) Copilul era botezat în credinţa ortodoxă.
4) Actul de botez poartă viza consulatului ro¬
mân din Cernăuţi, (polonizat în Czernovilz). Ori, la
Consulatul român nu aveau dreptul să se adreseze decât
cetăţenii austrieci, Români de origină etnică.
Singurul element străin, este deci terminaţia
poloneză a numelui Zelinschi. Iată însă ce ne spune
autorul nostru în această privinţă:
— 142
„Dară polecii nu sugrumau numai limba româ¬
nească, ci şi schimonoseau pe polecie şi numele ro¬
mâneşti ale oamenilor noştrii, făcând din Român,
Romanovicz, din Pietrar Cietrarscki, din Andrei An-
riczuc, pentrucă vedeţi Dumneavoastră, coditele vicz,
ski. uc, sunt codite ale numelor ruseşti şi Domnii
Poleci le aninau la numele Românilor bucovineni, ca
să nu mai fie Români în Bucovina şi să poată
zice: Iată că şi cei ce vorbesc româneşte nu's Ro¬
mâni, că doar Romanovicz şi Andriczuc, nu sunt nu¬
me româneşti"
Şi astfel se întâmplă, că sub administraţia po¬
loneză de pomină, dintre anii 1786 şi 1848, aproape
trei sferturi din numele româneşti din Bucovina, s’au
polonizat. Românii au început să se numească: Pie-
trerski» Iasinscki, Marmeliuc, Sidorovici, Zelinski,
Drăcinschi, Samsonovici, Scavinchi, etc. etc. Pe epis¬
copii Români îi chemau Andrievici, Ciupercovici.
Blejevici, etc. După cum poetul român care a scris:
Limba noastră-i limbă sfânta,
Limba vechilor cazanii
Care-o plâng şi care-o cântă,
Pela vatra lor ţăranii.
purta numele rusificat de Mateevici, (în Basarabia),
iar scriitorul ardelean Samuel Micu, se numea cu
numele germanizat Samuel Klein.
Mai ales generaţia, care se ridică azi în Bu¬
covina, din lumea satelor asuprite pe v/emuri, este
caracterizată prin preponderenta numelor cu rezonantă,
sau terminaţiune poloneza.
Ei bine- dacă teoria acelora cari susţin că
toţi purtătorii acestor nume sunt Polonezi, ar fi ade¬
vărată, atunci Polonia, — docâ şi-ar pune mintea —
pe buna dreptate, ne-ar putea pretinde să se a-
nexeze ţinutul Bucovinei din moment ce trei sfer-
— 143 —
turi din el, este locuit de Polonezi!
Poate că atunci sar trezi să protesteze şi mulţi
dintre cărturării noştrii cari deocamdată preferă să
ramana farisei.
r fericire însă pentru unitatea noastră naţio¬
nala, btatul Român a recunoscut din vreme, situaţia
acestor nume înstrăinate şi a acordat mari înlesniri
pentru redobândirea numelor vechi româneşti Iată
expunereape motive a legii numelui din 8 Aprilie 1936.
„In provinciile alipite. Românii băştinaşi de
veacuri, au fost siliţi, pentru a se putea ajunge la o
cât mai rapidă contopire a populaţiunii împilate, cu
stapânitorii, să-şi schimbe numele, în nume cu con¬
sonanţă străină.
Şi acum să reluăm firul povestirei noastre.
Aşa dar Slmion Zelea, devine uolonez, sub nu¬
mele de Zelinschi. Fiul său Neculai Zelinschi, era de
meserie pădurar. Iar satul, a preferai să i spună în
Ioc de Zelinschi, cum era trecut în acte, „Pădurarul"
sau mai bine şi mai frumos „Codreanul".
I-au spus deci: Neculai Zelinschi Codreanu.
Din căsătoria lui Neculai cu românca Maria
Anticu, r* zultă Ion Zelinschi Codreanu, care trecând în
Moldova, idevme profesor de liceu la Huşi şi se
căsătoreşte cu Eliza Brauner, Româncă ortodoxă (de¬
şi cu nume german), iar în 1902, cere să i se pres¬
chimbe numele din „Zelinschi" Codreanu", în „Ze¬
lea Codreanu" adică cere să i se înlăture codiţa
poloneză păstrânduşi numele strămoşesc de Zelea,
împreună cu numele neoficial dar scump, al tatălui
său: Codreanu
Corneliu Zelea Codreanu, este fiul său
Mama Căpitanului, Eliza Brauner, este fica ro¬
mâncei Mariţa Sârghi şi a lui Carol (Costache cum
i se spunea) Brauner ertodox. Român după mamă,
ca fiu al Româncei Elisabeta Cernea şi german nu-
— 144 —
mai din cartea tatălui său, Adolf Brauner, de ori¬
gină bavareză
In concluzie, deci: dinspre tată. Căpitanul a
moştenit nun.ai sânge tare moldvenesc din viţa ră¬
zeşilor lui Ştefan C» 1 Mare, iar din partea marnei o
singură picătură de sânge german într’un fluviu de
sânge moldovenesc curat.
Iată în sfârşit si povestea originei Căpitanului.
Comparaţi acum adevărul cu mistificarea şi ve|i so¬
coti câtă cantitate de mişelie s’a vărsat şi se mai
varsă asupra mişcării legionare.
Ceci mi se pare a fi o mare mişelie, să lo¬
veşti pe strănepot cu aceleaşi arme pe care Ie*au
inventat străinii împotriva străbunicului.
Iar faptul de a încerca şcoaterea din viaţa şi
sufletul românesc al lui Corneliu Zeiea Codr^anu,
prin folosirea unor astfel de campanii şi argumentări
ni se pare a fi o mare şi temerară iluzie, egală cu
impietatea, acelora cari ar încerca, bunăoară, e limi-
narea lui Miha 1 Eminescu, pentru motivul că în mod
obcini sa numit până la sfârşitul vieţii. Miheil Emi-
novici.
Mai vreţi să ştiţi ce spunea .Glasul Bucovinei"
organ de propagandă pentru unirea politică a ro¬
manilor de pretutindeni, din Cernăuţi cu data de 29
xatului! DovTziMa.?:' 8 *" P89 despre ' aUI acu '
„ION ZELEA CODREANIT,
Unul dintre c i mai intransigenţi idealişti ai
aTe U „ r .'Mul "f 7- dupl «: C8 ' P- 9 nc! o în.Zurâ
dreoturilp Jl P ragaz Brâ ?«>văire p, fru
ri dl ca, lf a a ^r,.| ,aran 1 ŞH - di " rândurile cărei8
dical şi a cărui port curat ca suflelul ţărănimii
— 145 —
>1 poartă merru, a sosit eri la Cernăuli n.,i
bucura de f.ricirea ţărişoarei sale la a cir 8 f
zare a contribuit o vle(ă întreagă reali -
răsil la â î , 898 d nr Zb ?!' U Q sufle,ului sS '> românesc a pă-
rasn ia 1898 oraşul Suceava, ai cărui pIpv « fLt i
e aiunci n’a mai călca! pe pământul Bucovinei până
S «Îm.înl, 1 ” ll ' r "r al 9 lie < Bucovlnent- ; ,-
w Ion Zeiea Codreanu a venit ca biruitor Are min
pHnită* ? luptMorului dârz - care-ri vede L'
plinită iiţeia pentru care a purtat un steag ce nu si
l-a plecat nimănui şi niciodată. 9 Ş *
Maiorul român, viteazul decorai de atâtea ori
n aspnmee gtorio 8 ^ a frontului, ţăranul fiu al aces
tor plaiuri, bine ai venii la noi
(ss) D. Marmeliuc
primar liberal al oraşului Cernăuţi
« riHi^t^t 2, P' CU mână săracă §* suflet creştinesc
a ridicat biserici si troiţe pe cere azi prigoana Ie
derama şi necinsteşte.
Eu cred că în acest chip vrăşmăşia se seamănă
pc întreg întinsul terii şi mâna care dărâmă poale
oncand fi acuzată de necreşiinăble, de necredinţă
şi anarhie.
Vinovăţie mare o are pentrucă e consecvent
tinere.ului şi gândurilor sale, tineri I care simte pu¬
ternic prl * flacăra permanentă a vie |ii In tineret a
g^sit un spirit ca a] său in mers spre mai bine şi
patimă nestinsă de adevăr.
Acest tineret ca şi el va fi întofd* auna hotărât
de a nu face tranzacţie de t onştiinţă. Ori cât va tre¬
ce drumul prin închisori, vor ti pană la moarte ho„
târâţi să păstreze o structură naţională şi morală cu
— 146 —
sedimentarea şi erarhizarea valorilor în aceasta (ară
după criterii etnice şi româneşti.
De aceia în tinereţea lui a hotărât să lege vii¬
torul acestei jări de acest tineret, de intraşigentă mo¬
rală, care să nu fie capabil organic de a se integra
rentabilei cariere a servilismului. D-sa a căutat o su¬
perioritate de via|ă, care să-si caute adevărata sem¬
nificaţie în conformitate cu un ideal moral al acestui
neam.
Are misticisme pela locul lor, pleacă şi se izo¬
lează în păduri şi în munte, spuneaţi Domnule Pro¬
curor General, am impresia că nu cunoaşteţi nimic
din sufletul românului dacă nu şti|i că întotdeauna
el s’a înfrăjit cu codrul şi că în izolare gândul bun
şi sufletul i se limpezeşte sădindu-se în Dumnezeire.
Ati mai spus că conrupe copiii şi îndeamnă ti¬
neretul la răzvrătire Iată cum îndemna la 3 Marlie
1937 pe studenjii care plecau acasă:
1. O purtare de mare corectitudine.
2. O mare propagandă a credinţei legionare,
dar nu prin scandal, bătaie, discuţie contradictorie,
ci prin mărturisirea credinţei:
„Cred în învierea României prin Legiune.
„Primesc orice lovitură,
„îndur cu bucurie orice chin,
„Dar cred în Biruinţa şi Mântuirea Legionară a
Neamului Românesc".
3. Deci nu ceariă, nu răsboire, nu discuţii con¬
tradictorii ci prin mărturisire; Asa cred eu. Dumneata
pop crede cum vrei.
M-i-. 4 ' Ca în?hecre cred că, cu închiderea Univer¬
salilor, cu scoaterea din căminuri vi sa făcut o
mare nedreptate Suportati-o cu iubire.
Va veni o zi când cei ce v’au făcut nedreptatea
se vor ruşina şi se vor simţi umiliţi.
(ss) Corneliu Zelea Codreanu
— 147 —
Ş‘ vre|l să mal şli|l cum la 26 Februarie 1 CH 7
ii era gândul la loviluri de Stal 7 lală circulara dacă
mailon C a Domnul General Anlonescu, Sever’ Dan
Hodoş, nu fac crezare în fa|a Domniilor-Voastre: ’
Circulara No. 58
Către Şefii de Regiuni.
Rog comunicaţi legionarilor;
V înm “ rmân,4ril mucenicilor Mo|a şi
br/npnîwp 6 ^, 8 au speria '’ dar nu din cauza
DL/ORD NEI, ci din cauz, ORDINEI, în adevar im-
prseionanta care a dominat toi timpul.
Imediat la câteva zile, au începui declarai»
Ministeriale lipsite de cel mai elementar înţeles.
.Vrem să inlrodueem orAnea”. Vom face totul
penlru cu sa restabilim ordinea Nu înţelegem nimic.
,9® , 88 °P ar °|f o ordine pe care nimeni n’o ame-
ninfa 7
Acum circulă zvonul că autorităţile ar voi să
provoace cu orice chip, că se pune la cale un eoni-
plot legionar, că se vor face percheziţii si arestări,
cautandu-se cămăşi verzi şi arme prin casele legio¬
narilor.
Se poate ca acestea să fie numai simple svo-
nuri de cafenea.
Totuşi eu am obligaţii cu să atrag atenjia le¬
gionarilor: 1. Niciodată mişcarea legionară pentru a
birui nu va recurge Ia „ideia de complot - sau lovi¬
tură de Stat.
Consider aceasta ca o prostie.
Mişcarea legionară, nu poale birui decât odată cu
desăvârşirea unui proces Interior, de conşlii.,(ă, a
Na|iunU Române.
Când acest proces v'a cuprinde pe majoritatea
românilor şi se va desăvârşi, biruinţa va veni atunci
automat, fără comploturi şi fără lovituri de Stat.
148 —
Biruinţa pe care noi o aşteptăm în modul a-
cesta, *ste atât de mare, atât de luminoasă, încât
niciodată nu vom admite să fie înlocuită cu o biru¬
inţă eftină şi trecătoare, născută din complot sau
lovitură de Stat.
2. In caz de percheziţii,ziua sau noaptea, legio¬
narii vor deschide şi vor primi autorităţile cu cea
mai mere amabilitate.
La sedii unde se vor găsi legionari, la apariţia
autorităţii se va comanda „neutru onor".
3. Dacă legionarii, familiile şi copiii lor vor fi
bruscaţi, maltrataţi, atunci în cel mai mare calm şi
seninătate vor zice:
«DOAMNE, pentru biruinţa Legiuniii. învredniceş¬
te* 116 şi pe noi de orice Suferinţă şi de o moarte
ca a lui MOŢA şi MARIN-,
Acest ordin va fi afişat Ia toate sediile din fără
(ss) Corneliu Zelea Codreanu
Vedeţi şi circulara din 2 Martie 1937, care a-
dentii ^ Cumin,enie ce trebuie să o aibă sfu-
^r«!ai-^ ar i î'9 ur Penlru ca să fie o acuzare trebuia
c e ata atmosfera şi a-1 arăta ca element pus în con-
cefce U a? U Or !' 8 €a i’ CU liber,a, ea fării, conflict cu
cei ce au puterea de a comanda.
tste important ca noi românii să creştem liberi.
tele din 6avem curfl jul de a irege consecin¬
ţele din ceiace avem sănătos în leaile noaslre —
si"ecKe“' ap ' ica,iunii lor ,rebuie eăolal în ordine
fotdee^na'de’t! 8 3 . la8surilor .excepţionale este în-
uşor pe panta ilTnaPr P. en,ruca P u, erea executivă era
al decreteîo! iJil 9 - 9Unma fu «juiorul comod
în sub ordine a ? p ’ M ,Sl . f . ace " P ro P a 9 9n(< a cu organele
ordine ale Ministerului de Interne, etichetând
149
ordinele abuzive cu .strict secret” „confidenţial" dar
care sub această etichetă ducea la autoritatea dela
periferia ţarii ordine de abuz în contra opoziţiei, de
înpiedecare aşi face propaganda electorală.
Domnul Maniu ne a spus că avea 16 asemenea
ordine pe care le legase în broşură ca să arate
Parlamentului ce s’a putut face ca abuz în contra
partidului său de către guvern. Că aceste ordine se
discutau în Cameră cu toată eticheta de „strict* 4
„secret- „confidenţial** vedeţi desbaterile Parlamen¬
tare din Mon of. No. 4, 22 Iunie 1931 Când aceasta
era practica Ia no, cum se poate vorbi de trădare
în ceace-1 priveşte pe DI C. Z. C. ca şef al mişcă¬
rii legionare? Este oare serios?
CONCLUZII
In drept
Din redacţiunea atât a ordonanţei definitive cât
şi a rechizitorului domnului Procuror — Militar —
nu mai vorbim, de deciziunea Camerii pe punere sub
acuzare, care este o foarte palidă reeditare a cuprin¬
sului ordonanţei definitive si Rechizitoriului — se
constată din prim moment că Domnii Magistraţi Mi¬
litari au căutat în mod special şi cu lot dinadinsul
a creea, înainte de a fixa imputaţiunile aduse învi¬
nuitului, o anumită coloratură, o atmosferă procesu¬
lui. Era de altfel melodic pregătită de autoritatea
dinafară magistraturii militare, această atmosferă,
prin comunicări oficiale, publicaţiuni trunchiate şi de
aşa zise „piese inculoatoare** înainte de a se fi pro¬
nunţat în vre un fel Justiţia, comentarii speciale prin
radio, utilizându-se întreaga gamă a posibilităţilor o-
ficiale pentru a se „pregăti* din punctul de vedere
al atmosferii procesul acuzatului de azi. Era normal
deci ca Domnii Magistraţi Militari „să prindă** a-
— 150 —
ceasta dorinţă a autorităţilor superioare care s’au
pronunţat mai înainte în proces* — şi aşa se explică,
că trei sferturi din rechizitorul Domnului Procuror
General şi din ordonanţa definitivă să se ocupe de
atmosfera imputatiunilor şi numai resiul, de acuzafi-
unile propriu zise.
Se vede din Rechizitoriul Domnului Procuror
General, în extenso în toate ziarele, ordonanţa defi¬
nitivă nefiind decât doar copia acestui Rechizitoriu
probabil, că întregi capitole sunt consacrate 1. „Sis¬
temul de organizare tainică—clandestină a Legiunii,
având ca bază „cuiburile". 2. Activităţii clandestine
conspirative „a legiunii". 3 Org^nizafiuni paiamilitare
„a legiunii - . 4. Pregătiri teroriste „a Legionarilor".
5. „Captării tineretului minor - <
Desigur toate afirnutiunile cuprinse în aceste
capitole de „atmosferă" n’au nici o legătură cu impu-
taţiunile de trădare prin deţinere de acte, singurul
fapt care se punea atunci în sarcina inculpatului.
S a examinat, cu ocazia concluziilor în fapt ce
reprezintă în realitate acele capitole de atmosferă,
ne referim la ele în concluziile ce le punem în
in drept, - numai pentru a accentua că fiind străine
de infracţiunile supuse judecăţii, n’au ce căuta în
d.scutiunea juridică, în deosebi că dreptul trebue
sa tie ridicat deasupra calculelor odioase de oport¬
unism, spre a releva dreptatea şi echitatea.
Acuzajiunile aduse inculpatului eu fost înca¬
drate in primele două capitole ale codului nou penal,
tra Saîli • apit ? . prive $ te crimel e si delictele con-
doileâ ^ r T 5 x . ,en ° are 9 Statului, iar cel de al
doilea se refera la siguranţa interioară.
tit un T dIllr;» C ,° rneliU • ? elea Co^anu a fost soco-
îerio J a sTm r“ mai în P"veşte siguranţa ex-
zitorul Hnm i D 1 ’ ap01 ' după ce *§* dâsc Rechi-
zitorul domnul Procuror Mililar şi se publicase în
— 151 —
loaţe ziarele conslalându-se de D. Sa numai o sin-
gura fapta, de deţinere de acte secrete, — mai târ¬
ziu, tot D. Sa, tot Domnul Procuror, aşa spune or¬
donanţa definitivă, având dosarul, acelaş dosar, a
mai constatat două fapte: „răsvrătirea - si uneltirea
contra ordinei sociale, pe care de asemeni le pune
în sarcina inculpatului, — iar domnul Magistrat Ins¬
tructor nare decât să se ralieze si D-Sa acestui
"subsidiar" de fapte.
Dar este foarte semnificativ, cum e posibil ca
domnul Procuror Militar să aibă aceleaşi dosare,
aceleaşi probe—căci Domnul Magistrat Instructor na
făcut altceva decât a luat interogatorul inculpatului —
toate piesele aparţineau şi toate dovezile au
fost adunate de Domnul Procuror - şi, totuşi — deşi
D. Sa constatat un singur fapt. publicat oficial, mai
mult Domnul Procuror spune categoric în conclu¬
ziile Rechizitorului că îl trimite în judecată pentru
acest fapt, — mai târziu adaugă încă două din ini¬
ţiativa D. Sale, cum spune ordonanţa definitivă, pe
aceleaşi, dar absolut pe aceleaşi elemente. Se ştie
că Parchetul este unul şi indivizibil, — deci nu poate,
în acelaş dosar, pe aceleaşi piese să fie desavuat
un domn Procuror de altul.
Pentru Corneliu Z. Codreanu s'a întâmplat ş
acest lucru, — îl repetăm căci este deosebit de sem-
niticativ în proces; se dă Rechizitorul de Irimetere
de Domnul Procuror pentru un fapt, — pentru ca o-
poi să se afirme în ordonanţa definitivă că Domnul
Procuror având din nou aceleaşi dosare să mai con¬
state două fapte, — iar domnul Magistrat Instructor
nu face decât să*şi însuşească această constatare.
Iacă deci, evident ca lumina zilei si definitiv
câştigat pentru cauza acestei dezbateri, — că faptele
din urmă au fost adause peste ceeace cuprinde Re¬
chizitoriul domnului Procuror publicat in toate ziarele
— 152 —
ca rezultat al cercetătorilor făcute împotriva activi¬
tăţii mişcăr i legionare şi ca"e a?t constitue geneza
procesului judiciar. Nu ne putem închipui că domnul
Procuror a voit să acopere aceste fapte, ci este ca¬
tegoric că ele n au rezultat de nicăiri, iar ordonanja
definitivă fiind exclusiv o reproducere a Rechizito¬
rului dornului Procuror, pe aceleaşi probe, acte şi
elemente, desigur nu poate să re|ină două fapte în
plus, decât prin denaturare de fapte şi flagrantă ne-
socoîire a realităţii lucrurilor.
Prin urmare, crimele privind siguranţa interioară
a stabilului sunt t use ca un adaus la aceea privind
siguranţa exterioară a Statului, şi aceasta din urmă a
primit calificativul de trădare.
Trădare. înseamnă o acţiune potrivnică intere¬
selor ţarii tale, in interesul unei ţări stră ne. Nu se
poate presupune o trădare fără acel „animus hostilis",
fala de ţara a. Sa fii un duşman al ţării tale, punân-
du-te in serviciul unui Stat străin. p
m . J^ dar . e , fă, ; ă int " n < ii (,e 0 divulga nimănui ni-
c fara gând de a utiliza în scop dăunător interese-
sîbil. ari1 aC ' ele SeCre ' e de S,al ce '« 8i - "» "“o-
«rebu^săli săvAr^î f ' C ?'1 Penal spune cS ,ră dăforul
irepue sa ti savarşit faptul material spre al procura
fer" inamicului sau agen|flor Iui,'
i ^ străine, sau agenţilor acesteia.
«vă nu p?t contat ReChlri,0rUl ’ RiCi ° rdonan ' a d *fini-
tară nu P nni î d Vre un ” Qnimus hostilis* faţă de
lTfăcut p cu sr d ? i r ,lne 2 . deii,,erea de
Şi alunei d.nr c ^r/de P te in ' ereSe ' C ,ărU '
deţinere''iXrcti 6 a" °. r,iCOiul 191 2 suni
Stalului Şi renroH,,rpr 0 ! d sl Ş uran t a exterioară a
or acte. reproducerea >n parte în public a aces-
— 153 —
Facem o mica paranteza pentru a arăla că or¬
dinul de urmărire. Rechizitorul şi decizia Camerei
de acuzare, califică fapta numai de deţinere de
acte, nu şi de publicare.
Care este însă interesul în speţă?:
Se vede din actul de acuzare că în sarcina
inculpatului se pune deţinerea celor 6 acte socotite
de natura a interesa siguranţa Statului.
Domnul Procuror Militar găseşte pentru infrac¬
ţiunea încadrată în ar». 191 punctul 1 şi 2 Cod Pe¬
nal cinci elemente componente, domnul Magistral
Instructor prin ordonanţa definitivă numai patru ele¬
mente componente, dar discută aparte fiecare aliniat,
considerând că aliniatul 1 şi 2 ale articolului 191
Cod Penal cuprind două infracţiuni deosebite.
Şi unul şi celălalt din domnii Magistrali Militari
au omis însă un element esenţial, — anume pe acela
al bunei ştiinţe că actul este din acelea enumerate
la art 190 Cod Penal.
De observat că art. 191 nu vorbeşte de act se¬
cret sau confidenţial şi deci nu interesează dacă ac¬
tul poartă etichet» secretului sau confidenţialului.
Art. 191 punctul 1 şi 2 spune precis să fie vorba
de „planuri, scripte sau documente men|ionate în
art. 190"
Deci trebue să fie vorba de acte prevăzute de
art. 190 Cod Penal, — iar acest articol spune că nu
orice nu trebue divulgai, ci numai acte care intere¬
sează siguranţa Statului, mobilizarea şi concentra¬
rea armatei, etc.
Prin urmare nu e suficient ca dejinălorul să fi
cunoscut eticheta de secret sau confidenţial a ac¬
tului incriminai, ci el trebuia să şlie că acel act
— 154 —
interesa siguranfa Statului, apărarea teritorului etc
In speţă nu numai că nu se afirmă că incul-
Pf’j'i W ca e vorba de acle interesând sigu-
ranla Sfatului, dar se vede cât de colo că acele
acte se baz-aza pe invenfiuni, pe nerealilâti, din
doelnică. 28 Ch ' ar eX ' S,en1,1 însaşi a ac,u,ui este în-
In orice caz, nici Rechizitorul domnului Pro¬
curor, nici ordoanja defini»,vă, nici decizia Camerei
de acuzare nu re|in şi nu afirmă că inculpaM c ,î
noştea natura actelor incriminate, - adică şba că ele
interesau siguranţa Statului. Ş ele
Repetăm, nu e suficient să fi văzul si sfinl
cheta de secret sau confidenţial ră/-, i ^ ^ e *
ocupă numai de acle secrete ol , Ie9ea nu se
Pe de altă parte art. 190 s i IQi n d
UT! S 1 refer&'la ' ^^Cod “pSî
Ira siguranţei exterioare a SmZî\ del ' C,ele cor "
f»ră, o a elicheîă care^oK greVaTă' 8
ce spun autorii legii ^ g eş a> Sa vedem insă
cari s A e Ul r 0 :|‘ r ă le | 9 a i :siguZf a ră exj ţ"* 8 ?' -Acţiunile
printre acestea sunt^iînr. 3 ex . enoara a Statului şi
191 C. P. nt cupr,nşe şi cele din art 190 şi
tori că trebue să^e pusâ^n 1 ^ 109 6 âceie$i eu-
“* £ ~ s,..
u e nimeni nu sa «fir^ / , w tAie, ' ni •
externi- vr’un ro | de s a af, ™af ca ar fi avu t ))faclorii
^.a p .uîu!, - n9 c e ân 1i vu eir T u a n r d r ^
* C m “" indicau rn '-î*°acele de^pSune^bu^e
'ata de organizaţia politică interne, care ectiva legal
Daca esle exclus ca actele să privească sigu¬
ranţa exterioara a Stalului, ca alare nu îndeplinesc
caracterul actelor prevăzute la art, 190 C. P.
Acte al căror cuprins este fictiv, acte prin cari
in mod abuziv se dictau măsuri ilegale împotriva
unei organizaţiuni care fiinţa legat, acte cari prin
nimic nu serveau la asigurarea fiinţei Statului sau
la conservarea existenţei lui, nu puteau fi socotite
ca unele ce interesează siguranţa Stoluiui.
Dovadă că şi alte organizaţiuni politice au po¬
sedat acte de asemenea natură şi nau avut nici un
neajuns din această pricină, este ziarul „Dreptatea*
ziarul Naţional Ţărănesc care pe coloane întregi a
publicat ordine secrete ale comandamentelor supe¬
rioare a/e Jandarmeriei şi Ministerului de Interne
şi nu s’a luat nici o măsură, căci era evtdeni că
acele ordine nu puteau fi socotite ca interesând si¬
guranţa Statului.
A da caracterul de trădare şi a sancţiona cu
muncă silnică, deţinerea unor acte administrative,
este un fapt ce depăşeşte orice măsură.
A încadra apoi, aceste acte in oct tea intere¬
sând siguranţa exterioară a Statului, este o mon¬
struozitate juridică
Dar s’a mai adâogat încă două infracţiuni ,—
de o temerară consistentă atât matern tâ cât şi ju¬
ridică.
dine ar avea în mână piesa adresala „hxce-
ienţei Sale Adolf Hd/er u ar rămâne uimit cum a
putut această piesă să fie obiect de incu/păliune
penală.
Totuşi s’a încadrat in art . 209 pt. -t C. P.
Acest articol vorbeşte de o persoană sau aso¬
ciaţie din străinătate cu caracter International.
— 156 —
Insistăm, nu recunoaştem piesa, este inventată
şi neveridicâ, mai mult, am cerut sâ se aducă au¬
torul acestei scrisori, d-l Thanir şi am cerut şi ex¬
pertiza grafică, indicând piesele de comparaţie cu
piesa dela pag. 520, voi III.
Dar chiar aşa cum este , nu se poate sub nic
un motiv , integra în art. 209 pt. 4 C. P. sau în
vreun alt text respectiv. /
In adevăr, art. 209 pt. 4 pune drept condiţie
juridică ca: legătura să fie cu o persoană sau aso¬
ciaţie cu caracter internaţional, — apoi să fie fă¬
cută legătură cu scopul de a primi instrucţiuni sau
ajutoare, pentru pregătirea revoluţii sociale.
Care este asociaţia cu caracter internaţional,
sau persoana care serveşte o atare asociaţie, cu
care ar fi intrat în legătură inculpatul 7 Ordonanţa
definitivă din decizia Camerei de acuzare sâ sfieşte
sâ o numească şi bine face, căci publicându se pa-
sagiul respectiv sar fi ajuns la ridicol. Căci, piesa
inculpatoare — vorbeşte de naţional socialismul ger-
mnn ; — chiar moi mult: a se vedea că priveşte pe
Fiihrer-ul Reichului German, pe d-l Hiller.
Ort a susţine că un stat rasist — cu o ideolo¬
gie accentuat noţionaltstă — ba chiar şiovin naţio¬
nalistă — are caracterul internaţional, este a friza
orice bun simţ.
Deci condiţiunea neapărat ca legătura să fie
cu o asociaţie că camcter internaţional nu există
în speţă, astfel ca articolul 209 pt. 4 C P. nu poate
fi pus în sarcina acuzatului.
Legluitprul Codului Penal prin dispoziţiunile
art. 209 s a gândit la comunism , care are caracter
internaţional. Or a face aplicabil un text care pri•
veşte exclusiv pe internaţionalii — comunişti, naţi¬
onaliştilor este mai mult decât imposibil.
— 157 -
Dar textul cere instrucţiuni şi ajutoare.— Or,
ce instrucjiuni şi ajutoare rees din corpul delict ?
Nimic / Deci chiar aşa, piesa cum este inuentaiâ—
nu are deloc caracterele unei piese inculpatoare şi
aplicarea art. 209 'tare se rejeră la japtu de unel¬
tire contra ordinei sociale nu şi poale avea restul.
Ultima faptă de răsvrăiire, deasemeni nu are
nici o consistenţă în drept pentru acuzat.
In adevăr textul spune că infractorul m să fie
înarmai tt . Deci cere un act pozitiv săvârşii prin ac¬
ţiunea personală a acelei invinuil.
Ori de nicăeri nu reese că acuzatul a înarmat
sau a dat dispozifiuni să înarmeze, Că sau găsit
la unii legionari şi nelegionari arme uzate, explica¬
ţia aţi auzit'o : erau cea mat mare parte ţaşti
litari şi apoi cum putea ţi făcut răspunzător şeful unei
mişcări, dacă s'au găsit astfel de arme ta un locu¬
itor căci trebue dovedit altceva, anume că eu am
dat arma sau i am înlesnii să şi-o procure şi pen-
GUI U I IU V ouu I V" -- ' ' I II
tru un anume scop ; pentru răsboi C'vi .
Dur de unde a reeşil râsboiul clml •• Ue nud
eri Denlrucâ nu-i suficient sâ se spunâ câ s au gâ-
arme si esle ridicol u se afirma câ cu armele
gâsite sar fi pulul deslânfui un
trebue arâlal şl douedil concursul de fapt - m
L Z7.
'TT'™””*! o,i ic
şi nu sa accentuat cu n,m,c ) : s/ „icăi ri nu
Tot astfel, depozitele, .... J epo: n e de arme.
se constată că a uzatul ainf / ^ Opozitele numai
Or legea aceasta cere. L - câteva arme
depozite nu sun,, câcidacâ sa 9 â*< cO ^
înirvn anume punct al fărn, e
aceasta ar constitui un 1,1 P°~
— 158 —
Râsboiul ciuil, imoune o înţelegere de la pro-
vocator la prooocot — dar acuzatul se vede trimis
singur în judecată ,— Ori este posibil un râsboi civil
în care fig trează un singur acuzat ? Dar gândiţi-vă
domnilor Judecători, e posibil aşa ceva 1
Dacă în realitate era vorba de un râsboi civil
— sala aceasta ar fi neîncăpătoare numai pentru
acuzaţi, căci nu se poate râsboi civil decât printro
inţelegere intre executant şi provocator şi ambii sunt
vinovafi faţă de legea penală. Deoi dacă n ar fi trimis
în judecată odată cu mine instigator sau persoana
care te-am înarmat şi pe cei cari materialmente
trebuiau să facă râsboiul civil—nu mai poate fi vor
ba de râsboi civil, căci repetăm că nu e vorba de
o înarmare pur şi simplu căci înarmarea este pentru
râsboiul civil — deci executantul a acceptat finali¬
tatea urmărită de mine instigator şi deci la răspun¬
dere trebue să fie alături de mine, pentru a răs¬
punde şi cel înarmat , căci şi el a acceptat a face
râsboi civil.
Din acest punct de vedere nu se poate eşi căci
lucrurile arătate nu numai că se bazează strict pe
textele de lege, dar sunt impuse de bunul simţ.
In concluziuni — infracţiunile puse în sarcina
*de U *eqe Ui ™ rezistă condi t^nilor juridice impuse
Iar legea trebue respectată, căci gândiţi-vă care
este situaţia unuia care ştie că a fost condamnat
peste lege, prin fărădelege.
Societatea nu poale să accepte olari soluliuni,
bazate pe arbitrar şi bunul plac.
ţr . Dom nuie Preşedinte, vă rog sâ credeţi că ne
mi nour % P °‘ f ‘ ° rMd de şi pat,-
ehl a ii o r S o U mLcă ma ' OU ° colâ - lar Politico mea
este a fi o românca respectuoasă fată de legile fă-
— 159 —
r/7 mele pe care am jurat şi pe această linie încre¬
zătoare în jurământul ce aţi făcut şi dvs. ca jude¬
cător şi Militar, aştept verdictul de ac hilare la toate
pârele ce pe nedrept s’au făcut contra Domnului
Corneliu Z. Codreanu.
Pledoaria d-lui G. Hentzescu-avocat
Domnule Preşedinte, Onorat Tribunal
După pledoariile confraţilor mei, latura Juridi¬
că a procesului mi se pare definitiv lămurită. Nu
voi mai insista deci asupra ei.
Ceeace însă socot necesar , e dtu analiza de
aproape latura lui politică Căci cu toate că în Re¬
chizitorul onoratului Domn Procuror General . acest
aspect al procesului e trecut complect în umbră,
totuşi sunt convins că numai caracterul politic al
speţii de faţă a fost faptul determinant al urmăririi
penale
Corneliu Z. Codreanu se prezintă astăzi în
faţa D -voastră pentru cele mai abjecte crime
din Codul nostru penal. încercare de rebeliune,
tentativă de răscoală, revoluţie , trădare; iată fap¬
tele uluitoare de cari trebue să râspundă D -Sa osiăzi
în pretoriul acestei instanţe, iată învinuirile ce i
se aduc.
Să vedem deci — dapă analiza juridică a pro¬
cesului făcut atât de strălucit de conf . aţii mei —
dacă acţiunea din ultimul timp a Domnului Corne¬
liu Z. Codreanu poate lăsa pentru un om cu bun
simţ, obiectiv şi cinstit cel puţin impresia că aces
ste învinuiri ar putea avea un fundament cât de
şubred.
— 160 —
Ştim cu tofii câ politica „ GĂRZII DE FIER "
şi pe urmă a partidului „TOTUL PENTRU ŢARĂ “
este, o politică de dreapta având oroarea comunis¬
mului şi a desmâfului social.
Corneliu Z. Codreanu din frageda sa copilărie
a fosl crescuI în mediul, în care disciplina şi simful
erarhiei stăteau la baza educa|iei cetă|eneşli, Elev la
Manaslirea Dealului, Liceul model înfiinţai de neîn¬
fricatul patriot Nicolae Filipescu, Corneliu Codreanu
şi-a formal spiritul în atmosfera înălţătoare a exal¬
tam permanente a jertfei de sine. N’a apucat însă
sa stea multă vreme la poalele mun|ilor, respi-
rând aerul tare de acolo ci răsboiul încă de copil
la aruncai în vâltoarea vie(ii. Depozifi.le martorilor
ce _s au perindat prin fufa D-voastră coroborate cu
■nsasi declaraţia acuzatului, vi l-au arătat preocupat
in acele timpuri tragice numai de soarta tării lui A
întovărăşitjpe tatăl său pe front ca cercelaş, luând
de Pă b, 'de , aC , eS ' a în Prima ,ui ,ază «i s'a
despaitit decât in clipa când tatăl l-a pus în fala
răspunderilor sale ca fiu mai mare, - singurul bă !
b.l p. care fer™,,. s . „ „ e . „
neliu cX'.”u'‘ ' rSSÎ ‘ Uri *'• '»■<'*— W Cer-
lăţii H? e ‘f ° e “ rmează: '“P«e ca student al Unlversl-
m ist, Sdtc°aÎ a în P a r c 0P , e9 r dei d -«'osrÎ7o'
p« c, r d *
drapajulul “Tocâ'c 1“” “l"™
cul ce,u i roşu sunt consecin-
161 —
jele fireşti ale unei convingeri patriotice adânc în¬
fipte în sufletul acestui om.
Aţi ascultat martori ajunşi la cele mai înalte
trepte ate erarhiei sociala, făcându-vă în mod cu
totul obiectiv fizionomia morală a acuzatului, în lupta
sa dârză pentru a-şi realiza convingerile pornite ain-
tr*o adâncă credinţă.
Dar trecând peste această perioadă, să revenim
acum la acţiunea sa politică din ultimul timp şi să o
analizăm trăgând din ea concluzile ce se impun.
Cum am mai spus-o la început, acţiunea tine¬
retului intrat în cadrele Mişcării Legionare e inspi¬
rată de doctrina naţionalistă, doctrină ce pune ac¬
centul mai mult pe sentimentul naţional lăsând în
umbră preocupările sociale ce împing Ia sfâşieri şi
lupte intestine.
N’avem decât să privim la spectacolul anarhiei
spaniole casă ne dăm perfect de bine seama unde du¬
ce intrasigenta doctrinară, atunci când nu t»ne nici o
socoteală de necesitatea supremă deasalfgarda uni¬
tatea sufletească a unei naţiuni.
Ei bine, cu toate exemplele, nu numai din Spa¬
nia dar si din alte ţâri din apus, cu o civilizaţie su¬
perioară nouă, unde rivalitatea dintre dreapta şi stân-
qa a alunecat pe terenul duşmăniei personale, a urii
fraticide, Corneliu Codreanu a ştiut să menţină miş¬
carea sa de dreapta numai în cadrul unităţii sufleteşti
a Neamului Românesc.
El deşi sub steagul regenerării naţionale, sa
ferit <te a porni la luptă in contra proprilor lui frab,
căci şi a dat seama prea bine ca alai aşteaptă j
mânui din afară si din năunlru pentru a ne da Iov -
tura de moarte. Nu spun eu acea-la, o decima m
— 162 -
saşi acuzatul în declaraţiunile sale publice, făcute
într’o vreme când nimănui uu'i putea trece orin cap
că va avea să apară vre odată — în fata Tribunalului
Mtlitar.
Dar ceva mai mult: aduceţi-vă aminte în ce
condiţii s’au făcut alegeri parţiale acum doi ani Cete
înarmate cutreerau satele, unele susţineau o tabără,
altele pe cealaltă. La Mehedinţi în special a fost un
fel de repetiţie în mic a tacticei răsboiului civil. Ei
bine, la ace de jocuri premergătoare anarhiei, Cor-
neliu Codreanu n’a luat parte. Iar atunci când la 20
Decembrie partidul „Totul Pentru Ţară“ a pus şi el
liste de candidaţi, c<>a dintâi grija a lui Corneliu
Codreanu a fost să împiedece destrămarea tării, în¬
cheind cunoscutul pact de neagresiune cu parttdul
National-fărănesc şi alt le deşi ştia prea bine că va fi
expus atacurilor politice Totuşi — din patriotism a-
devarat. Corn-liu Codreanu a ferit România de sgu-
duiri ce-i puteau primejdui unitatea.
Dacă acest om ar fi urmărit revoluţia socială
si rebeliunea, nimic nu era mai uşor decât, lăsând
ura sa^ clocotească, să profite, dând apoi lovitura ca-
ulinara.
Corneliu Codreanu n’a fost însă un rebel, n’a
fost un ag taior urmărind ascensiunea sa politică prin
orice mijloace, el a fost călăuzii de interesele supre¬
me româneşti cari reclamau ordine, disciplină şi ar-
rnome sufletească. Pactul încheiat la sfârşitul anului
1937 dovedeşte nu numai maturitate politice, curaj
civic, dar şi un superior sentiment de răspundere
personala. y
. ,re = e "; mai de » ar le. Domnul Octavian Goga
este chemat. Noi alegeri se anunjă. Campania e\ec-
— 163 —
torală se prezintă de astă dată sub aspecte şi mai
întunecate. In Moldova, în Basarabia, în Bucovina
patimile fierb, un vânt de nebunie pare a se fi abătut
asupra ţării noastre. In judeţul Ilfov un grup de tineri
legionari din partidul „Totul pentru Ţară" ducandu se
cu o camionetă în propagandă se întoarce cu doi
morţi Care este reacţ'unea imediată a lui Corneliu
Codreanu ? Sete de răsbunare ? Nu, dar un sentiment
de adâncă îngrijorare românească
Domnul Gen. Antonescu chtmal ca martor v’a
expus conversaţia avută cu Corneliu Codreanu ime¬
diat după înregistrarea faptului.
Ce a făcut acuzatul de azi pentru a împinge
tara pe povârnişul fatal pe care se angajase ? Nu nu¬
mai că n’a făcui nimic pentru a accentua anarhia,
dar a avut singurul gest capabd de a o înfrâna: s a
retras din propaganda electorală.
Iar atunci când a luat conlacl direct cu Prezi¬
dentul Consiliului de atunci: Octavian Goga-dupa de-
mm .««y y 'Supa
u fn«» Secretar la Preşidenţie — la ODiecpuniic
grave ridicate de regretatul patriot, ca achunea na-
ssşs?
a oferit domnului Goga retragerea sa din aleg ^ .
Care e partidul capabil de asemenea jertfă n
interesul IhMI P-e. ,1 ..» W*
Fi bine am revelai această atitudine a lui Cor¬
neliu codţnu din «
* răsboiu -
— 164 —
Iui social, a avut din contră darul de a linişti spiri¬
tele şi de a feri România de sfâşieri.
Şi din acest punct de vedere, pot să o spun
cu toată convingerea: Corneliu Codreanu, prin ati¬
tudinea sa recentă a bine meritat de la Patrie.
Dar, Domnule Preşedinte şi Onorat Tribunal,
însă-şi educafia legionarilor vădea o orientare cu
toiul nouă în viafa publica românească. Ceeace ca¬
racterizează acţiunea tineretului strâns în jurul lui
Corneliu Codreanu e dispreţul satisfacifilor materiale.
De aceea nu vedem în propaganda electorală ce o
întreprindem nici o răscolire de revendicări, nici o
făgăduială mincinoasă, nici o aţâţare a sărăcie ma-
sselor De aceia acuzaţiunea ce i-se aduce lui Cor-
nehu Codrearm c’ar fi urmărit o revolute socială o
socotim vădit nedreaptă.
• j C ,-Kl Ce 8 avu ! . darul să răscolească duşmănii
ireductibile acuzatului ce stă în faţa Domniilor Voas¬
tre e faptul ca ceeace caracterizează viata obişnuită
a partideior îi este cu totul străin. Pornind dela ideia
ca România nu va juca în lume rolul ia care asDiră
decât in clipa când vom reuşi să ne înălţăm la
concepţie superioară a vie,ii, ? Mişcarea L-Snară ^
reuşit sa smulgă generaţia nouă din cloaca materia¬
le V rid?căn m de f H-' ândU ' Se Pri " ° Pere de ‘"'eres
lepionaHi au dovedi, TUlgFZ al! p^Tde’
s£ vi:v m T p °-
zaţului de astăzi. A forma »!if i a P 6 I . er,a . ocu_
devăr o primejdioasă răsvrătire^l ^ ° amenl e în,r ’ a ‘
a .ui a '/r prin ier,fa eroică
Ş riarm. Prin nsprejul morţii, manifestat
într’o cauză ce nu atingea direct interesele româ¬
neşti, aceşti martiri creştini au dovedit lumii înlregi
că virtuţile româneşti n’au fost încă înăbuşite. Căci
ori din ce punct de vedere ar fi privită jertfa lor, ea
este un act de eroism care cinsteşte şi înalţă nea¬
mul românesc.
Domnule Preşedinte şi onorat Tribunal, ceremo¬
nia ce a marcat funerariile lui Moţa şi Marin la Bucu¬
reşti, dovedeşte că acţiunea .Gărzii de Fier" începu¬
se a intra în adâncimea sufletelor. Nu sunt decât un
observator imparţial. Ceeace am constatat eu, alţi»
de bună credinţă sunt convins că au constatat la
rândul lor.
Dar actul martirilor dela Mejadahonda n’a avui
numai repercusiuni hotărâtoare asupra ^ mentalităţii
publice, el a deschis ochii fără îndoială in primul
rând aceluia ce purta răspunderea directa o politicii
.Gărzii de Fier 44 , lui Corneliu Codreanu.
Sunt convins că acţiunea atât de cuminte din
ultimele luni, manifeslată prin acorduri electorale şi
mai pe urmă holărârea de a se retrage din alegei, a
fost determinată de spectacolul înfiorător al trage¬
diei spaniole, pe care suprave|uitorii români le-au o-
dus şi transmis celor de acasă.
Fără îndoială că un om care reuşeşte
dească în suflete o neţărmurita credinţă şi nm, ales
puterea de a le jertfi, ei, nu poate fi privit P
sare. A .
Mişcarea Legionară, se poale cu drept « uva ^
mândrii cu aceşti eroi. lată ceeace >" s P a ‘ n a '^ P e
loti profitorii politice. r .°?'® ne ţ‘'' ă crima pentru care
târăsc ca râmele gunoeieior. Iuta P
— 166 —
Corneliii Codreanu e chema! să răspundă astăzi în
fufa Domniilor Voastre.
Dacă acest om era împins de o ambiţie nestă¬
pânită, ar fi îmbrăţişat inlrasigenta ideologiilor străine,
dacă ros de setea de puf* re ar fi dat drun ul pati¬
milor politice, dacă întc’un cuvânt ar fi pus foc ţării,
fără îndoială că n’am fi fost astăzi aici. Faptul că
n’a servit de instrument unor forţe străine vieţii ro¬
mâneşti, în clipa când a socotit că liniştea Ţării e
primejdiuită. faptul că s’a manifestat mai mult pe
terenul naţional, decât pe cel strict politic, iau creeat
duşmăniile înverşunate ce Iau adus aici, în acest
pretoriu.
Domnul, Preşedinte şi Onorat Tribunal.
S a făcut o larga publicitate răspunsului la
interogator al lui Corneliu Codreanu. după ce rechi¬
zitoriul domnului Procuror General pusese în curent
opinia publică cu faptele ce i te impută. Acei ce au
organizat această publicitate au socotit-o ca o su¬
prema abilitate. Lovitura însă nu numai că a dat
greş, ar a avut cu totul alt efect. Căci nu numai
Juriştii şi-au putut da seama din cetirea in:erogato-
rului acuzatului că nimic din ce i se pune în sar¬
cina nu sta in picioare, dar opinia publică, (ara în¬
cât f S . a r °- n - " S 8sfăzi că acesl P roce * nu e de-
cat o odioasa înscenare.
Iuta rezultatul la care sa ajuns. Şi după ce
aceasta convmgere unanimă a|i format-o iuturor, se
poa e oare sa eşim din acesle tragice desbaleri cu
un verdict de condamnare ?
Domnule Preşedinte şi Onorai Tribunei
nVS csas-w-s
— 167 -
politice, decât aceea a „Gărzi de Fier*. Dacă sunt
totuşi nici, piezenţa mea vă rog se v’o explictţi nu¬
mai prin adânca îngrijorare a unui patriot român
despre viitorul ţării sale
Gândiţi-vă domnilor judecători Militari ce, a*
cuzatul a jucat un rol determinant în ce priveşte orien¬
tarea tinerelului român din U ivcrsiUţi lntr’un timp
când în alte ţâri elai ul generaţiei noi se manifesta
mai mult pe tărâmul lupte» sociale, când aspiraţiile
de *•gali'ate şi rra privilegiilor sociale călăuzea pe
studenţi— împingândui pe nesinrţile în câmpul teo¬
riilor comuniste — Corneliu Codreanu a fluturat Ia
noi numai culorile româneşti Fiu ce probser, exi¬
lat voluntar d'n Bucovina, el nu reprezintă decât
burghezia de m jloc, rezervoriul mărire), a bunului
simţ, al echilibrului soual Că în aceasta încleştare
de înălţare a curs sânge de o parle, şi de el a. ni¬
meni nu o neagă. Firul călăuzitor el buzatului de
astăzi e însă n^îndoelnic desprins din, cea ir a. curata
iubire a neamului şi a Ţării Romane ş i lata consta¬
tarea pe cere orie- om obiecliv ar irebur so pro
clame fără reticenţe.
Şi acum, domnule Preşedinte şl Onorai Tribu¬
nei, gândiţi-vă ce s’ar pulea întâmpla cu aceasla ge¬
neraţie nouă, cresculă în sentimentul ideii nMionale
în cazul când Corneliu Ccdreenu er păşii mame sub
bolta rece a ocnii. Căci venit aici «Judece»
nu atât faptele acuzatului ci mai mult acţiunea sa
întreprinsă în mijlocul linerelului.
Revolta le va răscoli sufletele in fa|a unei is-
— 168 —
a vrea s'o smulgă. Vă vorbesc cinstit, din inimă,
ca un om deplin conştient de importanta cuvântului
rostit în aceste clipe. Nu creaţi domnilor Judecători
Militari, inreparabilul. Daţ-vă seama că dacă Româ¬
nia Mare a fost realizată prin cucerirea graniţelor is¬
torice, ea nu e încă deplin consolidată.
Multe duşmănii ne pândesc, nu numai din afară
dar şi din năuntru. Datoria noastră de Români este
de a veghea permanent ca sufletul naţiei noastre să
nu fie ros de cancerul revoltei stările.
Sentinţa domniilor Voastre poate să determine
multe. Reflectaţi deci adanc asupra consecinţelor ei.
Trăim în cea mai primejdioasă epocă a isoriei
universale. Concepţiile referitoare la viata sta¬
telor Ia dreptul individual, la libertăţile publice se
ciocnesc^ violent în arenă. Prin poz»tia pe care o
ocupam în Europa, noi suntem un fel de piatra de
hotar al ideologiilor rivale.
Ţară de bun simt şi de tolerantă, să ne ferim
a mira in valtoarea luptelor intestine. Şi mai ales să
C » eem , T'l a “ ,ori,a,ea de Stal Şi cetăţean numai
un raport de forja.
Domnule Preşedinte şi onorat Tribunal.
°/ r pr .°. blen } a ce ° P un e acest proces conştiin¬
ţelor domniilor Voaslre mai prezintă un aspect pe
Z re F™ Prezintă 9 ™ Mişcarea '„Gărzii
oe trier reprezintă cum v am mai spus o o actiunP
tanara, o acţiune a cărei judecată obiectivă numai
cei op vnr x . ^uitrciiva numai
ce. ce vor veni după no. vor avea s’o pronunţe.
nsL *°<
- 169 —
Din acest punct de vedere ea merită toată a-
tenjia şi tot sprijinul adevăraţilor patrioţi.
Nu săpaţi o prăpastie între generaţiile ce ne
succed. România este produsul muncii neîntrerupte
şi a jertfelor continui a acelor ce ne-eu precedat
Dacă în decursul istoriei noastre am putut în¬
frunta primejdiile, şi sa biruim soarta vitregă, aceasta
nu se datoreşte decât solidarităţi depline a bătrâni¬
lor cu tinerii în fata problemei de viata a românis¬
mului, Nu ruoeti firul tradiţiei naţionale, nu ostra¬
cizat* din arena politică prin sentinţa ce ve-ţi, da ge¬
neraţia venită imediat după înfăptuirea năzuinţelor
noastre seculare.
Corneliu Codreanu nu reprezintă in fata dom¬
niilor Voastre numai persoana lui, ci aspiraţiile înă¬
buşite ale celor ce vor avea mâine răspunderea des¬
tinului nostru istoric. Rândurile naţionaliştilor se ră¬
resc Gânditi-vă la ce ne poate rezerva vntorul
De aceea vă cer în interesul salvării unităţii
sufleteşti a tării şi a apărării viitorului nostru ca
neam, achitarea în unanimitate a lui Corneliu Oo-
dreanu
’ledoaria d-lui adv. Horia Gosmovici
Domnule Prim Preşedinte, Onorai Triaunal,
Dl. C. Z. C. a fost trimis în judecată pentru
radare, revoluţie socială şi războ u civil, adică In-
n!s în judecată pe baza ari. 190-191, 209 punclul
1 ?1 k°măsura în care ştiinţa noastră: Dreptub ™
>ste decât o stiintă a cuvintelor, pentru ca 1,1 d
^vorbi şi D«. să judecaţi este absolut necesar
să luăm garanţii că ne vom in|elege.T. ebue sa ave
că vorbim aceiaşi limba, deoarece
— 170 —
medicul care lucrează pe cadavru, noi lucrăm pe cu¬
vinte Zadarnic ar fi orice discuţiune, atâta vreme
cât de una aş vorbi eu şi de alta a-fi judeca Dvs.
Să revenim deci la cele trei capete de acu¬
zare şi mă voiu ocupa de fiecare în parte.
Trădare ! a precizat rechizitorul definitiv, tră¬
dare a reluat ordonanţa definitivă, trădare a menţinut de¬
cizia camerei de acuzare, trădare au împrăştiat gaze¬
tele dintr’un colţ în altul al ţărei, trădarea sa difu¬
zat prin radio şi pentru trădare sunteţi întruniţi as¬
tăzi sâ judecaţi Aşa că degeaba încearcă astăzi D-l
procuror general ca ocolind, să ne spue că este vorba
de altceva. Nu domnilor! Este vorba de trădare,
adică de cea mai murdară dintre crime, aceia care
dovedeşte că cel acuzat nu a avut în sufletul său
loc. pentru cel mai firesc ataşament, pentru cea
mai normală legătură, aceia cu Ţara sa.
Nu pricepem dece această întorsătură de ul¬
timă oră din partea onor. acuzări. De altfel încer¬
carea — care denotă lipsa ori cărui temei din par¬
tea acuzărei - mai prezintă încă un aspect dureros
al sancţiunilor cerute faţă de ocolul vădit al cuvân¬
tului de trădare, după ce asupra acestui om s’a a-
runcai prin toate mijloacele noroiul celei mai o-
dioase crime.
Intr adevăr potrivii noului cod penal, care men-
tinni| SIS ^ mUl vechiu, . ui cod penal, calificarea infrac-
ţ mior in. crime, delicte şi contravenţii se face
sel C cu fr dela Pe »r? Se -- - E f Crimă cei «pedep-
se pedepseşte cu deîa^atât până IfalâŢşi a^ mal
22? 23 e ;i 24 Pa din U c p* m ° d ° bliga,or arl -
— 171 —
Mă întreb, cine n’a ştiut în ţara aceasta că pe¬
deapsa promisă lui C. Z. C. era de cinci până la
25 ani muncă silnică.
Apoi dacă pedeapsa care mă pândeşte este
pentru crimă de trădare nu e juridic — cel puţin —
ca să-mi vorbeşti altceva din cauza jenei de a pu¬
tea sâ se încadreze, decât de osânda hotărâtă.
Dar să trecem la text.
Domnilor! Aici ierăşi îmi este foarte greu să
urmez metoda onoratei acuzări care nu, nu mai că des¬
prinde un text dintr'un cod, dar mai mult, desface
oâteva cuvinte din acest text desprins. — Aceasta
nu înseamnă interpretare. Aceasta înseamnă a chinui
textele ca să poţi chinui oamenii. Prima regulă de
interpretare care se dă unui student din primul an
al facultăţii, este aceia că un text nu poate fi smuls
şi izolat. Ca orice lucru în viaţa asta, care are un
început şi un sfârşit, şi textele de lege îşi au capul
şi coada lor. Codul nostru penal in cartes ll-a li-
tlul I iu despre crime şi delicte contra statului, dis¬
tinge — prin aceia ca format două capitole sepa¬
rate _ crimele şi delictele contra siguranţei exte¬
rioare a statului, de crimele si delictele contra sigu-
rentei interioare a statului. Prin urmare, o primă dis-
tinctiune se impune, şi se impune pentruca intre
teoria ordonan|ei definitive şi părerea D-luii Prof
Uongoroz exprimată într o lucrare din anul 19.9 si
disooziliile c p. al M. S. Regele Carol II Irebue
fiindcă nu putem altfel - să le urmăm pe acestea
din urmă.
Art 191 punctul 1 şi 2 ca şi ari. 190 la care
ne trimite sunt cuprinse sub capitolul, crime şi dej
licte contra siguranţei exterioare o statului Capitolul
II referitor la crime şi delicte contra siguranţe, m-
172 —
terioare a stalului începe abia cu art. 204. Aşa dar
prin ceia ce mă acuzaţi că am făcut, frebue să co¬
respundă pentru stat cu o periclitare a siguranţei
sale exterioare.
Că este aşa, avem două rânduri de argumente,
rămânând ulterior să privim aceste texte şi din punc¬
tul de vedere al elementului intenfional. Dar să re¬
venim. Iată cuprinsul textului; Art. 191 punctul 1.
pentru punctul II raţionamentul rămâne valabil.—„1.
Cetăţeanul român cate îşi procură sau deţine fără ca¬
litate de a lua cunoştinţă de ele, planurile, scriptele
sau documentele menţionate în art. 190“. Ce dă ca¬
racterul penal unei atare fapte ? D l Procuror Ge¬
neral vorbeşte de deţinere. Or, nu deţinerea este
ceiace aduce nota penalităţii. Pot deţine multe lu¬
cruri, şi chiar fără calitate cum zice textul', şi totuşi
să nu fie trădare. Pot deţine bună oară , fără cali¬
tate un legai şi nu credem că iar trece cuiva prin minte
să mă acuze de trădare. Pot deţine ţâră calitate o cam¬
bie, o scrisoare, şi aşa mai departe. Deci nu deţi¬
nerea fără calitate este ceiace dă caracterul de
penal. Atunci să vedem ce mai rămâne din text .
Nimic alt decât actele menţionate în art. 190.
Şi efectiv aci, şi numai aci găsim elementul
penalităţii.
să fim°inr n - l0r 1 Priu !*° r J a această trimitere trebue
Zt%T?untu,r? lă b6 ° arede Cuprinsul
punctul l, nu se referă la art. 190 decât
numai tn ceiace priveşte enumerarea actelor acolo
s» vr
— 173 —
Contrar uşurinţei cu care sa trecut peste a-
ceastâ enumeraţiune noi vom insista, pentru că ne
găsim nu în faţa câtorva cuvinte înşirate cu sau
fard rost, ci în faţa unei enumerafiuni care cuprin¬
de 180 cazuri posibile, adică sunt aci în acest text,
în această enumeraţiune 180 de acte care ar fi de¬
ţinute fără calitate, să poată motiva munca silnică
dela cinci la douăzeci şi cinci ani. Intr’adevăr avem
întâi 9 acte şi anume : planuri, schiţe , desene, fo¬
tografii, ac/e, scripte, documente diplomatice secrete,
informaţiuni, notiţe secrete. Mă opresc pentru a ob¬
serva că nici unui din aceste 9 acte prin speţa care
o reprezintă nu poate motiva nici o invinuire. De¬
ţinerea lor fără calitate devine infracţiune din clipa
în care ori care din ele ar interesa sau ar fi privi¬
toare la unul din cele 20 de puncte a căror enu¬
merare o găsim în continuarea textului de lege.
Aceste acte trebuesc să intereseze, adică să fie re¬
feritoare la: apărarea teritoriului, siguranţa sta ■
tutui, mobilizarea şi concentrarea armatei, mobili¬
zarea economică a teritoriului naţional, starea, can¬
titatea şi calitatea materialului militar de orice ca¬
tegorie, pieţile întărite, forturile, stabilimentele tech-
nice, porturile, aero-porturile, bazele navale, vasele
de răsboiu, aeronavele, arme, muniţiuni, explozibile,
echipamente sau orice alte referinţe în interesul apă-
rârei naţionale. In acest fel avem 180 de posibili¬
tăţi. 180 de neamuri de acte ! şi din 180 naţi isbu-
tit să găsiţi la C. Z. Codreanu nici unul'. Intr’un
proces normal dacă aş spune numai atâta aş so.
coti că am făcut o apărare complectă Dar în a-
cest proces instinctul îmi comandă altfel.
Ce acte a-fi gâsit care să intereseze teritoriul,
siguranţa exterioară a statului—am explicat de ce
nu poate fi oorba de siguranţa inferioară — mobili-
zarea şi concentrarea armatei , materialul militar ţi
aşa mai departe ? N’aţi găsit nici unul / Dar abso~
lut nici unul I Că doar nu puteţi pretinde că statul
român şi-ar aoea fiinţa periclitată prin aceia că nu
ştiu care autoritate a dat ordin ca Sima Simu/escu
să ţie împiedecat de a face legiuita propogondă e-
lectoralâ.
Pentru respectul cuvenit insantei ne place să
credem că siguranţa exterioară a statului este cu
totul altceva.
Lucrările pregătitoare ale Consiliului Legisla¬
tiv care au servit la redactarea codului penat, în
expunerea de motive referitoare la crima de trădare,
examinând diferenţa dintre siguranţa exterioară a
statului si siguranţa interioară a statului, atât din
punctul de vedere obiectiv cât şi subiectiv, dif erenţă
impusă, primită şi consacrată de codul penal, pre¬
cizează că prin crimele siguranţei exterioare a sta¬
tului se tinde la distrugerea independenţei nofiunei.
Aşa că ori cât ne-am căsni, noi nu putem pri¬
cepe măsura în care acte abuzive ale autorităţii, as¬
cunse tomai din cauza abuzivului, sub eticheta de
confidenţial şi uneori transmise cifrat şi care ar pu¬
tea fi cel mult socotite ca ingerinţe electorale ,
spun nu pricepem cum ar putea periclita siguranţa
exterioară a statului, ştirbindu-i independenţa.
Iată însă şi al doilea rând de argumente, că
pentru a fi pedepsit aşa cum se cere , este nevoie
ZrTU ?Ti me ° J Sâ fi Deric,itot franţa exteri¬
oara a statului, adică însăşi fiinţa lui.
— 175 —
Domnilor / Sunt două infracţiuni identice la noi
ca şi aiurea. Identice până la confuziune şi care
nu se deosebesc decât din punctul de vedere a ca¬
lităţii infractorului. Vorbesc de trădare şi de spio **
naj. Intr adevăr, pentru a fi cât mai apropiat de co¬
dul nostru penal citesc din aceiaşi expunere de mo¬
tive a Consiliului Legislativ : „In consecinţă, consa¬
crând în totul această nouă doctrină ca criteriu de
distincţiune, textele au fost astfel redactate, ca in
tenfia legei să fie evidentă în sensul că faptul de
a culege informaţiuni, spre a fi procurate unei pu¬
teri streine, precum şi faptul predărei unor astfel
de informaţiuni sau planuri, secretul unor negocia-
ţiuni, etc., pentru un român constitue crimă de tră¬
dare, pe când pentru un străin crimă sau delictul
de spionaj“.
Aşa dar, identitate perfectă ca structură intre
trădare şi spionai. Atunci când—şi cred să fiu de
acord cu toată lumea — spionajul este făcui cu sco¬
pul şi având ca rezultat periclitarea siguranţei ex¬
terioare a statului, întro logică seriosă, pentru o
minte corectă, trădarea nu poate prezenta altă pri¬
mejdie. Cu alte cuvinte, pentru statul victimă nici o
deosebire în ceiace priveşte prejudiciul, între tră¬
dare şi spionaj. Pentru persoana infractorului o sin¬
gură diferenţă: calitatea de cetăţean sau străin
Conchid asupra acestei prime părţi, cuprinză¬
toare a două rânduri de argumente. Cine spune tră¬
dare, inplicit vorbeşte de periclitarea siguranţei ex¬
terioare a statului.
Nu aveţi, fiindcă
un ordin de asemenea
nu există, nici un act, nici
natură, aşa că legitim mă
— 176 —
întreby dece atâta ecou al cuvântului de trâdare, când
însăşi cuvântul nu a ţi fost indreptăţiţi ca sâ-l rostiţi.
Tot în cadrul acestui text urmează să atragem
în mod respectuos atenţiunea onoratei judecăţi asu¬
pra încercârei — pornită din aceiaşi înclina re sepa¬
ratistă în acest proces — de a desprinde cuvântu/
„deţine din textul art . 191, după ce însuşi textul
art. a fost smuls din capitolul care-/ cuprinde şi
care prevede crime contra siguranţei exterioare a
statului.
Se zice: legea spune „oricine deţine". Prin urma¬
re legea pedepseşte singurul fapt material al deţi¬
nem, indiferent dacă ai sau nu intenţia a-
lăturând în sprijinul acestei curioase teorii o lucra¬
re a d lui Prof\ Dongoroz din anul 1929, citită trun¬
chiat şi ne la locul ei.
Sunt trei consideraţiuni pentru care noua teo¬
rie a ordonanţei definitive nu poete Ji primită şi
anume: cuprinsul art. 126 din c. p. comentariile de
sub art. 191 a. c. p. adnotat şi de d l Prof. Don¬
goroz — numai în anul 1957 _ Cf - ff „ ^ .
, 4 . . , 1 $ l un argument
de text tras din art. 585 c. p .
Să le analizăm pe rând.
Art. 126 din c p. prevede • Crimn y a
ses'e cn intonai n • H • »Lrima se savâr-
* ş e cu intenţie . Prin urmare trădarea fiind r rim/i
pen ru trădare se cere intenţie In nna! * ma *
şi nota d-lui hnescu Doi KT® 5"^
nume ■ .Urmând sistemul codului n/t Ş ‘ °'
din art - i26 ' di " w
— 177 —
crima de trâdare de care este acuzat C. Z. C„
trebue să existe intenţiune.
Comentariile de sub art. 191 c p când ano-
Uzează ipoteza prevăzută de text zic : „cea de a
doua iootezâ este aceia a oricărui cetăţean care
fără calitate îşi procură sau s ar afla în posesiunea
unor acte sau documente secrete, chior fără să le
fi comunicai. Deci când textul legii spune „de¬
ţine" na înţelege arin acest cuvânt că nu e nevoie
de intenţie, ci spune cu totul altceva si anume: că
deşi nu ie-a comunicat, adică de*i nu le-a transmis
mai departe ci numai ie deţine , este totuşi vi novo t
de t-ădare. Aşa dar pentru crima de trădare de
caro este acuzat C Z. C. trebue să existe inien-
ţiune.
Argumentul Iras din ari 585 c. p punctul 4
este şi mai elocvent, Iotă cuprinsul. „Txecutareo,
fără permisiunea autorităfii militare sau maritime şi
fără intenfiune trauduloasă, de fotografii, ridicări
de lanuri sau lucrări lopog’aficc, in zona micr
zisă sau în stabilimente miliare ori maritime] se
pedepseşte cu închinarea poliţienească delo 5-20
zile, şi amendă delo 100 1000 lei". Or, dacă ndi
când un pian ai unui slab iimeni militar sau ma¬
ritim. fotograliind un atare stabiliment este s ° co ' 1 '
ca o contravenţie şl pedepsită cu maximum 20 zile
închisoare, alunei când cel care face asemenea
lucruri graue n a avi iniei fiuneo fraduloasă cum
s'nr putea susţine că pentru exod aceleaşi lucruri
enumerate in art 190 In care ne Irimi'e ari. Ut,
imed,unea nu are a fi cercetată, d-câl numai poale
dlnlr o sete de a cond ,mnn şi o teamă ca din
toată gravitatea atât de sunată peste lol să nu lă-
mâe decât dl mult - şi au exagerez rând zic cel
Z/ii - o simplă contravenţie. Aşa dar pen.ru crima
— 178 —
de trădare de care este acuzat C. Z. C. trebue să
existe intenţiune.
Dar^ intenţiunea nu există. Şi tocmai fiindcă
nu există s’tf încercat eliminarea ei de către ono¬
rata acuzare.
Na există intenţiune pentru că mai întâi toate
aceste ordine care se impută au fost dioutgate o-
ral în auzul tuturor şi a oricui voia să audă . In al
doilea rând ele au fost reproduse în circulâri şi
astfel divulgate, oferite primei mâini întinse, căci
aşa se împârfeau circulările ta sediul legionar.
In a' treilea rând au fost afişate la sediu,
n al patrulea rând au fost publicate în ga¬
zete şi mai ales în Buna Vestire
inlrJn oolu^ 0 ^ /0S ' Petica,e
Finunrtn h™ d ° m ? ihr ’ mâ opresc câci e deajuns.
?TdtJ'r de • n,e l nliune ' e floare. Afară nu-
Tdb.uZZ ■ ‘ e Câ d “ pâ ce au tost Petale
v divulgate prin grai ori cui, înarijat C Z C ră
nu es,e acuzat de trădare le ar fi leprod, s\i tm-
nu est °arestat de , circulâri ’ & câ văzând totuşi că
se si tiu* / (e sp ° rare ar H dat disoozi/ii să
«z irTJi
tsn* */" ^
lenţie din partea autorităţilor s’n hnfArAt t
ranta obtinerei unei acuzări lă Z ut '? S ? e '
ooium, exounindu-le îfoitri™ , P “ Ce tn,r un
brării din Bucureşti ele ' mal mari U '
C dar penîr e u 0 ceî l ^ Q , n t, e PenlrU cu, . ă t enia ‘al C. Z.
P se 9 fZeT° erSUatea
ul se ^peTeZp^TunZr^Zfp 6 Pen/r “ C ° Te
179 —
Domnilor l E dureros dar trebue să o spunem.
Cuprindeau toate ta adăpostul calificativului de
confidenţial şi secret acte abuzive ale autori âfiior,
puse in serviciul partidului dela guvern împotriva
legionarilor în timpul alegerilor. Cuprindeau ceiace
prlntrun termen consacrat se ohiamâ ingerinţe e-
lectorate. P ntru actele abuzive de autoritate îmi
dă legea voie să mă plâng în justifie. Am dreptul
să o fac. De ce spun că am dreptul ? Pentru că
ceiace caracterizează un drept , este acţiunea, ac¬
ţiunea în justifie. N‘am acţiunea, nam drent I Pen¬
tru abuzurile autorităţii am o lege care îmi pune
la dispoziţie chiar acţiunea necesară. Odatâ cu ac¬
ţiunea, în măsura în care pot să Q exercit am şi
dreptul im alicit de a mă plânge de abuzul comis,
chiar dacă din prudentă explicabilă îl găsesc înfă¬
şurat în confidenţial, personal şi secret. Şi în fine
am acţiuni puse la dispoziţie şi de oiţe legi spe¬
ciale.
Un alt mijloc era şi acela pe care 1 am între¬
buinţat şi eu, după ce a fost întrebuinţat înaintea
mea de atâtia alţii.
V’am prezentat numere de Monitoare Oficiale
cu desbateri parlamentare din care reeşea darea in
public, printr’un reprezentant al oarlidului lezat, de «-
tari ordine. V'am prezentat ziare ca de pildă «Drep¬
tatea* din anii trecuţi în care victimile abuzurilor de¬
nunţau opiniei publice prin presă, continuau! unor a-
tari ordine secrete si confidentele. V'am adus mar¬
tori de valoarea celor ca Dl luliu Maniu <. *re > au
declarat sub prestare de jurământ câ le soseau şi
lor adeseori dela cunoscut» sau necunoscuţi a ar
ordine abuzive Dl luliu Maniu va spus: numai In
1927 am avut nu mai puţin de 16 atan ordine
«Perete, si nimeni nu s a gândit, sa mn
— 180 —
acuze fiindcă nici nu putea să-mi aducă vre-o impu¬
tare, căci despre trădare nici nu putea fi vorba.
Şi atunci ne întrebăm ce are de a face si¬
guranţa exterioară a statului cu ordinul nu ştiu că¬
rei autorită|i care îşi permite — nesocotind legea
— să mă oprească în desfăşurarea campaniei mele
electorale ?
Şi chiar dacă n’ar fi un act abuziv, încă ca ju¬
rist, ca om de drept mă întreb: tot una este sigu¬
ranţa exterioară a statului adică însăşi existenta lui
ca stat fată de alte state, cu măsuri de poli ţi e inte¬
rioară 7
S'a vorbit de hărţi! Domnilor e dureros fiindcă
revoltător nu mai are de ce să fie. Luaţi vă rog do¬
sarul 19 şi răsfoiji-l. Cuprinde hărţi reprezentând di¬
ferite judeţe, cumpărate în librării, şi de cere se
servesc şcolarii. Acestea au fost găsite la Dl Inginer
Clime şi din ceiace a fost scris pe unele din ele cu
creionul roşu sus, se poate constata că ru servit în
desfăşurarea campaniei electorale legionare. Vi ş'ar
părea poate curios acest lucru? Dar pfntru cine cu¬
noştea mentalitatea şi minuţiozitatea legionară, lucrul
e firesc. Propaganda legionară nu se făcea în ca¬
pitale de judeţ sau oraşe importante. Nu! Se scotea
harta judeţului şi fiecăruia din cei destinaţi propa¬
gandei li se dădea o atare hartă Li se arăta _ du¬
pă ce se diviza o hartă în sectoare — care este
sectorul pe care trebuia să-l străbată sat cu sat. că-
tun cu cătun Aşa se făcea propaganda legionară. Şi
cu harta in mana plecau legionari, cântând, voioşi, se¬
nini, cu gânduri bune, opriţi de a aduce vre o ocară
oricui ar fi, spunanduli-se : nu-i nici o laudă şa arăfi
greşelile şi păcatele altora. Arată ce eşti tu ca le-
91 ° n % ţi aud 1 a ta să fie cur ffenia faptelor tale
E drept că mai sunt două hărţi. Puse deasupra
— 181 -
Una care poartă titlul: Manevrele din anul 1929, si
alta o hartă turistică din regiunea Rucărului.
Dar domnilor, Inginerul Clime pe lângă că a
făcut răsboiul mai e şi ofiţer în rezervă. O fi făcut
omul manevrele în 1929, şi are harta cum o am şi
eu pe aceia a manevrelor la care am luat parte.
Pentru harta turistică a unui munte, măcar ca resp ct
fafă de onorata instanţă îmi iau libertatea de a nu
ma ocupa. Iată grava problemă a hărţilor găsite la
Dl Inginer Clime, dar enumerate pasămi te în virtutea
inerţiei — tot ca piese esenţiale în acuzarea lui
c» z c
In fine mai rămâne încă să pomenim de un tot
atât de trist capitol — trist pentru acuzare — infor¬
matorii. . . - J- __
Domnilor mă întreb ce aş mai mai putea adaoga
— fără riscul să stric — la explicetiunile atât de
clare si de precise ale lui C. Z C
Mai întâi circulara prin care se convocau —
contându-se pe probitatea lor - informatorii altora
în sânul Mişcării Legionare a fost şi ea pub ica
circulari, prin ziare, în volum. Daca acuzaţi ca s
avea un serviciu de spionaj, sunt in rep
fiindcă altfel nu se poate: că acuzar e neHdeme_
iată, când sunt atât de prost. Căci P r °*' ,reb - J ' e . S
fiu ca atunci când am de gând sa spionez, 9
maximum de publicitate posibil, ad ' esand “‘“ c ^ sla
nilor mei în văzul şl auzul .hiluror. Odala c
cade însăşi acuzaţia ca neîntemeiata. De a Ulei
citit din dosar ce a înţeles lumea'eg onana Ciitte
aceste circulări în cuiburi, pentru cei lipsa. ?etui ^
cuib scria în dreptul lor: ”P e f S ara p ste evident că
fac parte din cei mai sus v zeti . Este evme ^
era vorba de informatorii altora la mine
informatorii mei la alţii- ., care v g sun t
Şi acuma, ce rămâne din tradare, care
— 182 —
actele de acuzare prin care să aveţi dreptul de a mă
târî prin noroiul josnicei acuzări de atâta vreme? Ni¬
mic si iar nimic.
Iotă cum a fost clădit acest proces.
Să trecem la celalalt capăt de acuzare: revo¬
luţia socială.
Art 209, are următorul cuprins .constituie delict
de uneltire contra ordinei sociale*.punctul
4,* .Faptul de a intra în legătură cu vre-o persoană
sau asociaţie de caracter interna|ional din străinătate
sau din tara, în scopul de a primi instrucţiuni sau
ajutoare de ori ce fel pentru pregătirea unei revoluţii
sociale*.
Domnilor! dacă este ceva dezolant, apoi nu
poate fi decât situaţiunea de a trebui să pledezi evi¬
denta
Dar să încercăm. Intr'un proces normal, încer¬
carea ar constitui o imprudenţă din punct de vedere
profesional. Imprudenţă pentrucă ne-am angaja, fără
rost în combatere atâta vreme cât acuzarea nu a a-
uus nici o probă.
Textul cuprinde două părţi. Prima, referitoare la
legătura care trebue să o am cu vre-o persoană sau
asociaţie de caracter internaţional din străinătate sau
din ţară, dela care să primesc instrucţiuni sau ajutoare,
partea doua cere — pentrucă să existe ceva culpa¬
bil - ca toate cele de mai sus să fie făcute cu sco¬
pul pregătirii unei revoluţii sociale.
Cari vă sunt actele sau cari vă sunt dovezile
ca am avut sau am încercat să am o astfel de legă¬
tura care sa va îndreptăţească a afirma că am pri¬
mit instrucţiuni sau ajutoare? întrebarea o formulez si
răspunsul nu mi-1 puteţi da.
C. Z C. păstrând linia de conduită avulă în în¬
treg acest proces, care Ia rândul ei corespunde ţi¬
nute. morale a întregei sale vle,i, va spus cu simpli
— 183 —
tatea pe care numai o profundă corectitudine sufle¬
tească, o poale ajunge. V’a spus: „Pentru actele
mele răspund eu oricare ar fi ele şi oricum ar Ii în¬
ţelese*. „Eu nu pot fugii de răspunderi. Inse, nu pot
cuprinde în sfera răspunderilor mele acte aparţinând
altora, cu atât mai mult cu cât aceştia sunt oameni
pe cari nu i-am văzut în viaţa mea, oameni pe cari
nu-i cunosc*.
Perfect, să răspund — şi e mare lucru în ţara
aceasta — până Ia cel mai mărunt fapt, până la ul¬
tima frântură a gândului meu; dar să răspund de ce
au scris alţii, de ce au gândit alţii, nu pot. Nu se
poate domnilor să condamni pentru fapta altuia, dm
punct de vedere juridic — şi mă ocup numai din
punct de vedere juridic — însemnează o monstruo¬
zitate. Din punct de vedere omenesc vau spus o C.
7 C, fără nici o revoltă, poate cu reproş daca vret»,
din cauza simplităţii, a aceleaşi simplităţi de care va
vorbenm adineaura, aţi auzit-o toţi: »Nu e bine.
nu asi fi făcut esa ceva“.
Cu toate acestea acuzarea a făcut ceace an
numit eu din punct de vedere juridic o monsfruozi.
late si ceeace din punct de vedere omenesc Corne
fu Z Codreanu a numit un luc.u care nu e b ne să
e facă A|i reţinu. în acuzare o scrisoarescrisă de
mâne, adresată Excelentei Sete Adolf Hlllef;
Din primul moment m care a fosl v
Z. C. la dosar ne-a declarat: „Eu nu s vi _
s’a puiuţ găsi la mine o tiare scrisoe . m de
zul-o în viata mea“. In timpul scur , j 20 d
scurt, pe care l-am avu ca să.studiem cele^ ^
dosare, două zeci leoielic, _ dosar eie la proces,
am c! «fî‘‘eci|r «t ra ort
'daci nu' mittticâ sâ P «d în ceiace noi ne te-
— 184
mem grozav, fiindcă ne sunt neplăcute tainele, adică
şedinţă secretă. Cuprinsul ei cum am observat a-
lunci când am formulat un incideni cu privire la a-
ceasta scrisoare este cu toiul deosebit, strigător de
de deosebit de stilul precis, limpede şi simplu ai
* UI i * i•** i ^ eace însă frapa erau două expresiuni,
in şti.nla le spunem concepte, cari nu au mai fost
rih!i 7'-f pană - as,ă7i - ?* P e care nu le putem a-
în eC f une l încercări de inovare din domeniul
DOlilîcă *Pni ln, 'l e ^"’ n t a,e - adică în economia
feric ^' n P , ‘ ' C . a “ 8 l . ana la uI,ima filă scrisă în ma ‘
mutu«lă“ si 6 FVo 9 *' Es ' e vorba de: » Imbo g ă tire
n *' «Economia automată». Multe s’au făcut
tiu eu ce H ' au,oma,e “ Pi'loale, «parate si mal
fnovalta m* ^ econo 1 lie automată mărturisesc că
două Câi-m hf!"!' f e 9anduri Pornind dela aceste
Puse alături ca şîcumTrT - Ş ' ena 7 1,rr . ări , ca acelca
profesion le »JL t • f ln ant ’ ,eza: «deziderate,
cercetări n’e?' - 6 * ,n 'e r nafiomde“, am început
| Q • 4 , 9 ur > ca atunci când C Z C v’a «nns
Ia interoqator* Q«« «o . . u va S P US
nezeu să nu ne”aiidf caa,e ?">use poale ca Dum-
scris această scrNoar, “ ^ ? 8sl,n P^^oana care a
fi zâmhii m- î>cnsoar ’' > desigur ca mulţi poate or
pufin de'douTzile dTnVf^de mT*' ’’ T i™ mai
putut fi g ăsi , originalul autor ° a " e * l0CUi '° ri 3
.... Original nu numai în domeniul economiei do»
atunci cândT 9;nal /‘ *î* a,iludinea P* care a avuUo
conomiei sale automate ' 8 î^aTa"!- ^ din cauza - E
silnică si când ,2 . a»l apta pe n om munca
ce. p'2 n i r ::a
TiZZSfâ tu ^"' 5 “ ««XL Ş m^
laboratTll ziâru^Ne^Zr'RoI banir - co ‘
„Neamul Romanesc*. V'am adus
— 185 -
scrisul lui, scris de om format, v’am adus o carte
intitulată „Neocooperaţia". având pe copertă ca sub¬
titlu: Solidaritatea mutuala** şi dedesupl, tot pe co¬
pertă ; „Economie automată**. Aulorul este domnul
Rădulescu Thanir. Şi numele Iul este scris tot pe co¬
pertă. Cartea este tipărită cu mulţi ani înaintea a-
cestui proces. Aşa că nu a puiuţ fi făcută pentru a-
cest proces Dealtfel, din cauză că scrisoarea dela
dosar este scrisă cu mâna, posibilitatea oricărui du¬
biu este înlăturată, căci din toţi oamenii de pe pă¬
mânt, numai el singur poate scrie Ia fel cum e scrisa
scrisoarea dela dosar.
In termen, v’am depus loate aceste probe şi
v’am adăugat: Este afară la uşă D-l Rădulescu Tha¬
nir. Daţi ordin să fie înirodus şi întrebat. In măsura
în care credem că menirea Dvs esle să descoperiţi
adevărul, avem dreptul să efirmăm, că dovezile au
fost suficiente, şi că audierea lui nu mai era nece¬
sară, după cum nici o expertiză nu şi ar fi avut ros¬
tul în concepţia Dvs. de vreme ce si această proba
ne-aţi refuzat-o.
Şi atunci revin la cence am spus dela început.
Răspund de tot ce eşte al meu, dar nu pot răspun¬
de de ceace este al altora. ^ .
Cum a ajuns această concepla in dosarul nos¬
tru, noi nu înţelegem să aducem ninranu. vre-o ' -
pulare. Pe căi normale sau anormale nu « see f a -
Ar fi posibil să fi sosii aşa cum ? 08ea . u , n arU .
cruri adresate uneori şefului, a teori conc
(tutui „Totul pentru Ţară», mai ales când r rai. e na
tura scrisorii de fa|ă Domnilor, nu r ‘ j fl | unui
un lucru, că în afara faptului t« 1 1 1 oricând po-
partid politic, adică a unui om av ^ Ca o n r g B P nl .
rej»ljrl. “»«l P|«“« , ndâncu rc-
£ii» c A1" ..
— 186 —
ca primul dintre cei ce puteau sa înfăptuiască orice
ideie nouă, orice formulă originală. De ai» i e [* arte
posibil ca acest proect de reformă a vUţii „profesi¬
onale, naţionale si internaţionale* prin „solidaritate
muDală" şi „economie automată" să fi căutat autorul
ei să-l facă să ajungă dacă s’ar fi putut chiar în¬
mâna şefului Mişcăm Legionare. Că n’a >juns e mai
mult decât firesc, căci e mult prea originală ideia
şi e de bănuit că până Ia şef se făcea o anumită
triere. Şi dacă ni s’ar fi adus citarea martorilor de
fapt dela Miercurea Ciucului, e fără discuţie că şi
acest *xc*>s din partea apărării în explicarea tuturor
amănuntelor ar fi avut deplină reuşită.
In fine, repet iarăşi, şi dacă ar fi nevoe aşi
spune o de atâtea ori până când fra/a ar dev ni un
strigăt: Nu pot răspunde decât pentru faptele mele.
Scrisoarea nu e un fapt al meu. Autorul nu e un cu¬
noscut al meu. Nu se poate şi nu aveţi nimic a im¬
puta lui C. Z- C. dep. urma ei.
Dar care sunt faptele mele, care sunt ideile
mele în această privinţă pe cere le asum faţă de
toată lumea şi pentru care înţeleg să răspund nu nu¬
mai în faţa Dvs. ci în faţa oricui?
Domnilor, dacă ffte ceva care putea jena poate
pe unii, în viaţa acestui om, dacă eşte ceva care
pentru unii — din cauză că nu le seamănă — ar mo¬
tiva sancţiuni, este sentimentul demnităţii de om şi
român împins până la maximum de exigenţă. Aţi au¬
zit la interogator explicaţiunile cari v’au fost date
privitor la telegrama de felicitare adresată domnilor
Musolini şi Hitler cu ocazia întrevederilor de călre
C. Z. C. Va sous atunci. „Am trimis telegrama în
trei limbi. In^ limba italiană, în limba Germană şi în
imba Română. Am trimis-o şi în limba Română pen-
truca dintr un sentiment de mândrie naţională, înţele¬
geam sa pun pe picior de egalitate limba ţării mele
— 187 -
cu limba statelor socotite ca mari puteri în Europa.
Fi bine cum e posibil unui om de aceasta ţinu a
*ă i se poată spune că ar concepe si primească a-
iutoare cum zice art. 209 pi. _4, sau cum ar spune el
în locul textului, să primească pomana.
Tn\ Dvs aci vi s’a arătat că atunci când sa
linul congresul internaţional anlhemil la Niirenbcrg
' r I invitnli (lin (ara no»slră ca să participe la el
au fost. nv " al, r CuT Octavin,, Coga, Cornelia Z.
urmelor»: ,| a ş i defunctul Oclavlan Ooga
Codreanu. l # v» • lunt obtIc Iq
au acceptai înălţaţi» 9» u™ ^ re ( u78 | şi nu a
congres. Corneliu Z I ,. £ u nu înţele*
luai parte la congres spunan ^ ’ d marl , a -
geam să merg «colo ™J e ” Ro m»nl.. când
sumându-mi sarcina de m ici*.
ştiam din câle cauze, noi eram alai
Am dreptul să ^ nl ^ b ' ^ 0 colînd "cu^olul «Mu-
dini a'âl de înalte ca acesw ^ e. au instruc .
roiul textelor penftlc spun,*" instrucţiuni cau¬
ţiuni si s’ar fi puiuţ -ţr 4 , dela personane
cclea enumaraie .n^ , e P rna , io „al?
88U a Ceva mal mult
SS -S- - * °%* ntru Legionari" i p*
saB
ce repetiţia tn „ ederea P r0C . eSU “L.
tn 1936, deci nu sc 's<> tn^ ^ d jnsp/
cZo b Tm^« yxrJX" «"• *
lori, podi, oameni politia.
— 188 —
sângele nostru, luptători aprigi şi neobosiţi, doctri¬
nari ai dragostei de Neam şi nu avem neooe de
alte surse de inspiraţii şi în nici un caz noi nu
putem primi lecţii din altă parte aând pe timpul a-
ce stor oameni de ai noştri cari slujeau aceiaşi
scumpă flacără astăzi nouă, s>atele mari ca Ger¬
mania, ne impuneau tratatul dela Berlin în care se
preuedea — împotriva voinţii poporului Românesc
— dreptul de egalitate pentru jidani.
Dar nici măcar sursă de inspiraţie în linia de
conduită a mândriei noastre nu concepem. Cum se
poate D-lor să ni se aducă usturâtoarea acuza¬
ţie ca a sta în postură de milogi cerşind instruc¬
ţiuni de peste > hotare. Dar încă odată , nici o probă
nu ueţi găsi în toate cele 20 de dosare în care s*a
adunat până la ultimul gunoiu, din casă unui om,
ridicat la rangul de pagină de dosar cu număr,
când el cel mult ar fi putut motioa din partea unui
stăpân mai sever concedierea personalului de ser¬
viciu care şi-a neglijat îndatoririle pentru curăţe¬
nia din casă.
Cât priveşte partea doua a textului, aceia a
pregătim a unei revoluţii sociale, ea code pentru
s, ™P lu l motiv, că dacă nu s’a adus nici o probă —
căci de probe ne ocupăm în procese nu de svo -
r } un Xi şl msinuâri ’ nici o probă din care să reeasă
legătura cu yre o persoană sau asociaţie de carac¬
ter internaţional din străinătate sau din ţară în
scopul de oprimi instrucţiuni sau ajutoare de orice
fel n am, cum fi acuzat că servtndu~mâ de atari
mijloace cari n au fost dovedite aşi fi preparat o
Zstlr'f*- ,0a 'î aSlea Pr°blerno7e°olu-
tn Z \J re tlnem lotuşi şi ne vom ocupa de
Zi, 210 CU ° Cee0 ° răzb ° iu,ui eh " Prevăzlt de
Sâ trecem la ari. 210, crima de răsurăiire.
— 189 -
Aici aăsim două idei şi anume: inarmareo locuito¬
rilor sau instigarea de a se înarma, o idee, insco-
pul de a provoca războiul civil, ceea de a oua
ldee Pentru inarmarea locuitorilor sau instigarea de
.nrma care od suni probele domnule Pro
a se ‘norma A rălal j. ne una. Ordonanţa defini-
curor General 7 Ard aţi ne un ^ w rugâm
tiuă zice: s ou găsii d p , , (e tocu / unde
arătaţi ne unul din Ordinul care
l’afi găsit. Persoana Dos , es ie o
(am dat tn acest sen.. P , u( de oe dere al
vastă tăcere. Raspunsu P rfe ue dere al in-
probei, căci *y M "L£jZgrJlBlt'
sinuărilor ş< a ? ăspa ns n’avem ce
face cu el. Au pZ^anu'milei prese deve-
Pentru a da insa P.' oa â pres0l s â poclă
nilă uneori din ordin a. .. ; nse mnate depo-
a nun ta cu litere P r0USi ‘J a6i jl e la membrii fostei
zile de arme şi mun, 'f Ţorb*. •» P°'-
organizaţiunipolme e, T g ţara inireeP-
nit cu perchezifiu f v definiţii & când ~ v
precizează insă OrdonaufadeJ ^ /cj ,, colo
întreg teritoriul rural . v ^ rlă de puşcă rug
la câte un biet român, o cocoş, sau m
IPB-
’omî rămase «neta ^'pfri'ăn^ fi ^fcivll
'Z’JrsrjZ
intr’o fără? Ş> mai m g periculos cum ^
tât de periculos . Pa reduce la to
leii acuza ci armei» s ? ; _
190
enumăr. pc răspunderea mea, exact in acest exem¬
plu din armele enumărate de ordonanţa deftnlllnă
C, /, (\ eu gândul la râzbolu clnll a chemai $1
a zis: pentru Dna. luaţi aceste tuburi du cartuşe
// * vâ/nVourc şl neţi cuceri Nordul basarabiei. Pea-
tru Suitul bas irahlel tuafl această curgă du armă
şl două box uri Trans'lnanla o ecou mat greu luall
această bundă de cartuşe de mitralieră şl petarda
asta goală. Perfect, mal rămâne banalul. Aici în¬
trucât esfe ins Işt Industria noastră di* războia,
Iii alt acea tă sulă de grame de alice de nânătoare.
Mă opresc domnilor căci am fost crescut in res¬
pectul Jualifiei. Mic g r eu să nud (‘anUmil. Ani Im-
presla că pOiwstesc la copil, Iar nu ca discut ia
f ala Dos., pentru cinste i, ono troa şl chită unul om,
Şl de ce aşi fi «vul nevoie de răshol civil sau
revoluţie socială despre care orii promis să ne ocu¬
păm împreună i Reprezentam un partid politic de
furnic. Reuşisem sft avem în Cameră peste 70 de
deputat! In Capitala Ţării tun fosl, după guvern Intru-
cât guvernul nu contează în alegeri la lupi# Cfjtllfi,
<d având mijloace confidenţiale, secrete îj| elfmte,
primul p rlld ea forjă electoral#. In alegerile care se
anunţau aveam ca sigura dublarea valurilor. O şll|i
cu lojii. Ne aştepta întreg viitorul şl m* promitea
lo«:ft înţelegerea celor ce căutau ceva curat în care
sa Creadă De ce aşi fi făcut revoluţia socială? I.n
ce ml-r ft servil răsbolul civil 7
Zadarnic însă au fosl loate acestea căci prelu-
llndenl, până şi îa pretoriul aceslel Instanţe sa huii.iI
alarma răsbolulal civil, sfrigălal mijloacelor violente.
Mijloace violenta ? Dar ce, mi ştie o lame în-
bengă, oft şe liăgon în legionari cu puşca ca în
câini ? Şl că răspunsul lor era «eeluş: „dajl cât vreţi
lovl|i câl pulejl. Na vă fie nici o teamă. Noi au vom
reacjiona. Nu poale nimeni omorî din noi alA|la
191
cft|l suntem gata să murim pentru credin|« noastră.
Duşmanilor (lin afara şl dlnlAuidral bolarelor care şl
tnohtpue că legionarii le pot face jocul prlntr’un În¬
ceput <le răsmeilffi, le răspundem că se tnşalâ". Şl
au murit atâţia pe această linie de conduită, că ne
cutremurăm la gândul efi al se mai poate vorbi nouă
de revoluţii şl r&zbol civil.
Nu domnilor, e rău ce se face.
Aşa aţi înţeles şl aşa aţi răstălmăcii vlaja a» < h-
Iul om şl pilii « a vlaja Legiunii.
I’ftiă nici o dovadă pentru Dvs. şl cu toate
probele din partea noastră a|l urcat până la epuizarea
ultimei Ireale din scara acuzaţiilor neîntemeiate
Mişcare clandestină Clandestină a spus i< cm-
/.itorlul sl ordonanţa definitivă şl Imputarea a fost
reluată de Dl Procuror General în concluziile sale.
Spun Imputare, pentrucă oce»l lapl ca *1 ■<>«•« < «
c.;l« care mii “oln ocupa mi pol I' 1 "" " ' .
drare penulft din puncl de v<-d.-r.. Juridic :>i
ros Iul de <ftl in uelea de delăimure a curi|enlel
d0 * f ‘r^.'domTor clândeulln î« Mişcarea Lcalonarfi7
Se şopbşb*, căci e numai şoapla. şoapta « sa-
netul Insinuării, se soplcşle. că l eflumen eşle orgn-
"l*«lă In cuiburi Iii sl? Ce e clandestin J Cuibul
f/i bine să vorbim despre cuib.
Ce e domnilor cuibul ? Daca v aşi spune
eu nil zice că <* «1"'» " en,m l'r° c, s - 1v ° “A’""'
- r- / C cu umil înainte de proces. S 1 »
SS UU mmm. Ovs. nu . .. .
recunoaşte că I n spu» o. v o spune p.ln cenc
ii i*l . Artlelcn setului de cuib** o cunonşl -I»
..c.c« c m!:*!« pc.d.u <*„re ...
dela 6 luni închisoare în huh.
Să O luăm deln titlu. .Cărticica şefulu de
cuib", adică o setului primei celule n or a" M ' 1
— 192 —
noastre. Cuibul în Organizarea Legionară, reprezintă
familia în organizarea slutului. Dacă zilnic condam¬
naţi pe cel cori o posedă, ia-ti dat oarecum un
caracter oficial. Pe de alia parte autenth Halea con¬
ţinutului ei reese şi din aceia cu fiind călăuză celu-
lelor de temelie a Organizaţiei Legionare pentru a
nu fi «vul riscul de aşi vedea organizaţia subminată
prin propria sa faptă C. / C. « trebuit să cuprindă
în ea liniile mari de conduită ale vie|ii legionare.
Pe prima pagină în stânga găsim prim* le ele¬
mente. „Legiunea este o organizaţie întemeiată pe
ordine şi disciplină Legiunea e călăuzită de un nn-
lioiedism curat, izvorât din nemărginita dragoste de
neam şi ţară. Legiunea vrea să Irez oscă la lupta
toate energiile creatoare ale neamului. Legiunea a—
părâ altarele Bisericii, care duşmanii vor să ni le"
dărâme Legiunea îngenunche înaintea crucilor viteji
lor şi mucenicilor neamului Legiunea stă scut ne
clintit în jurul Tronului, din care Voevozl şl Reg
s’riU jerlf t pentru apărarea si înălj rea Patriei. Legi
unea vrea sa clădească din suflete tari şi bra|e vAn-
Joase o Tară puternică, o Românie Nouă
Toate acestea Legiunea şl le promite în primul
rând prin păzlreu cu sfinţenie a celor 6 legi funda¬
mentale ale culbulut. Le enumerăm: „1. L gen dis¬
ciplinei : fii disciplinat I* glonar, căci numai aşa vel
învinge, Urmează-ft şeful şi la bine şl la greu. 2. Legea
muncii: munceşte Munceşte în fiecare zi. Munceşte
cu drag. Răsplata muncit să fi fie nu câştigul, cl
mulţumirea că ai pus o cărămidă la înălţarea L“gl-
unll şi la înflorirea Roa ânlel. 3. Legea tăcerii: Vor¬
beşte puţin. Vorbeşte ce trebuie. Vorbeşte când tre¬
buie. 4. Legea educaţiei: Trebuie să devl altul. Un
erou In cuib fa-|i loală şcoala. Cunoaşte bine Le¬
giunea.
- 193
5 Legea ajutorului
iiâzut in nenorocire. /w, fM-t> Iraltle
Mergi numai p v C ăitv indieni, ,/ > jCf,va onoare!:
nu /; nlvlodutd mişti, i„L 0, ‘<’>'<■. lup ta, ş,
miri. Decill InuIndlfZrTlni.
ca:i pe câmpul nnoarel *. m,t '> mal bine să
cuib. rare putând Jl cuinpâr„l l )"i "' * " >efulul &
Hbrâru-, putea fi cunoscut 7 t„TT
Jineşte „cuibul* astfel • Ci ih / / umBo * se ( k m
Kttrlca. lut ând inaubi^:tLa7 , V Sh ", W *
llunlle mărunte şl inc luni „ .a* !° a ,‘ v ,, tlus "
cura r, patriei. Ceasul ,le şcdmh) a 9 7‘ l , Ur * lal "
ceasul patriei". 1 “Ibulut este
Odalâ culmi drfmlt, penlrucu un I , plenar chior
sa „oaia lutru tu „ceas,a fus ned , se c e "a
Jie CU inima buna. M nu perneosea cu „and de
sfada, ,!■ răutate, ca.l l„ cuib uure mur sa L
corb CU nimeni Lucrurile muri şl hune se fac cu
Inima huna, pentrucO unde e Inima hun ,) acul,, e
Du mi o zi u u .
Vi s’a vorbii domnilor, şl „cfl pdsl aceasta
mai ob s in ordonanţa ilellnll/od, </. spre Jurdmdn•
tui Lu/iomir. S’a fAcui umil sgnrroi In jt.rui oces
tul JuMnânf. Şt no price pâri du te câ un legionar
tl prosteau) pentrucO i sie pâirens 9/ crede ta /#•-
Q iurte; tar nu câ ten rucâ a jurat ar fi legat do
sufle ul mtşcârti, acest jnrâmânt a siâtnil ineidd
şt a format prozoHfl, PentrucO tnsd setea de defăi¬
mare o cerea , şi cu printre la acest ca uitat rdstOI
mOelti/e nu nu tipsii, ta ordonanţa d> fmttiva sa
trecut uu } •râmânt, a câruf formulO exactO. mi mi,
foc oro Imputare, nu om rtftnut-0 texturi, /V cât
mO ufa â memoria Ou. nu) veţi controla , domnul
procuror generat o ponte face de tmintă oenla
cam aşa: jur câ not urn Ori pe cutare, toată nit,ţa
— 194 —
lui , atât pe el cât şi toate neamurile lui. Pri> epeţi
acum dace nam putut-o reţine textual. Astfel de
formule o minte normală nu le poate retine. Ne
întrebăm însă , dacă această descoperire senzaţio¬
nală se datoreşie tot asiduităţii instrucţiei şi zelului
descinderilor făcute ?
Dacă nu ar fi existat cărticica şefului de
„cuib*, deşi nar fi fost scuzabil, ar fi fost totuşi
o posibilitate de a da o explicaţie cu privire lo al¬
cătuirea jurământului aşa cum vi fam reprodus .
Dar prezenţa în orice librărie a cârticelii, înlătură
orice motivare. Jurământul sună astfel: „Să ne ru¬
găm lui Dumnezeu , sa ne ridicăm cu gândul la su-
flete'e martirilor: Moţa , Marin , Sferie Qiumetti şi
ale tuturor camarazilor noştri căzuţi pentru Legiune
sau morţi în credinţa legionară Să credem in în¬
vierea României Legionare şi în sfărâmarea zidu
lui de ură si de mişelie care o împresoară. Jur că
nu voi trăda niciodată Legiunea. u
Aprooiaţi formula ordonanţei definitive de
ceeace vam dovedit că reprezintă jurământul le¬
gionar. Faceţi vă rog această apropiere si veţi sim¬
ţi şi Dv , ca judecători, de ce pentru a păstra linia
de conduită legionară, ne abţinem dela orice co¬
mentariu
A l dar „ marşul“ legionar, la ce discuţii, la ce
analizi, la ce deducţii nu a dat naştere ? Fac mar
şuri s a zis şi trecându-se prin filtrul celor mai
subtile analize s’a conchis sever şi categoric: se
antrenau să facă marşuri, în scopul marşului asu¬
pra B icureştiului Ar veni adecă cam aşa : să cu¬
cereşti Bucureştiul dând din picioare. Dece însă
domnilor nu s’a vrut să se înţeleagă ceeace s ă
scris în cărticică la pag 21 — Cetesc: „Dumi¬
nică şi în zilele de sărbătoare, cuiburile de toate
categoriile trebue să se obişnuiască a pleca în
— 195 —
nost nJl Zu? „ZT’ir Jele -
af 0 a a rât SaU rl 1™ b “ nâ ’ >arna sau sTeşim
oprească HZ ? a,ar .“ " ,n slujbei să se
oprească la Biserica dm cale. Să se ooreascn In
C " mara , Z " d ‘" Solele uecine - Marşul esîe sZftos
Marşul repauzează şi reface nervul şi sufletul o-
menesc,. Aşa dar marş făcut pentru a fi cunoaşte
/ara, a-fi cunoaşte satele uecine, a fi in mijlocul
natura şi a merge ia Biserică; iar nu asu¬
pra Bucureşliului. Ce ore/i, Cui săi spui, pe cine
să rogi si priceapă ? ^ p
rinr dureros [ oi c *eace se întâmplă,
ar toate intra ca mai dinainte soootite în linia
vie fu legionare. La pag 53 dm cărticica găsim: Ce
drum are de străbătut un legionar în viaţa sa le¬
gionară:. Viata legionară este frumoasă. Dar nu
este f u moaşă prin bogăţie, prin viaţă de petreceri
şi lux, ci este frumoasă prin nobila camaraderie
care leagă pe foţi legionarii din intreaga ţară Intr’o
sfântă frăţie de luptă; înălţător de frumoasă prin
neplecata, prin bărbăteasca atitudine gin fata su¬
ferinţa „Atunci când cineva intră fn organizaţia
legionară trebue să cunoască mai dinainte viaţa
care I aşteaptă, drumul pe care-i va străbate. Dru¬
mul acesta, va trece prin muntele suţerinţii, apoi
prin pădurea cu fiare sălbatice şi prin mlaştina des-
nâdeţdii. Muntele suferinfit. Dupăce un om s’a în¬
rolat cu dorul de patrie în inima sa, nu l aşteaptă
masa întinsă, ci trebue să primească pe umerii săi
jugul Mântuitorului nostru fsus Hristos: „luaţi ju¬
gul meu asupra voastră*. Şi cărarea legionară în¬
cepe să urce un munte pe care lumea la numit:
„muntele suferinţii " La început, pare uşor de ur¬
cat. Ceva mai târziu, urcuşul devine mai greu, su¬
ferinţa mai mare Ce/e dintâi broboane de sudoare
— 196 —
tnceo sâ picure de pe fruntea legionarilor. Alunei
un duh necurat, s.recurat printre legionar,, care
urcâ, aruncă pentru prima dată întrebarea. Oare
nar fi mal bine să ne întoarcem înapoi? Cărarea
legionară pe care am apucat începe să fie grea s
muntele e lung şi tnaltde nu-i mo, eedem sfârş tui.
Dar legionarul nu ascultă, merge înainte şi urca
cu greu Dela un timp urcând mereu pe muntele
nesfârşit , începe sâ oboseascâ, pare câ P^ lerlle m ~
cep să-l părăsească Norocul lui că întâlneşte un
izvor, limpede ca inima nnui prieteni Domnilor în¬
cercaţi vă rog să vă reamintiţi de: „îmbogăţirea mu ■-
tualâ “ „economia automată m şi „alianţa economico .
ca să simfiti ce departe sunt aceste lucruri de noi.
Dar să continuăm: Să răcoreşte , se spală pe ochi,
răsuflă pufin şi apoi o ia în sus din nou pe mun¬
tele suferinfii. Trece de jumătate şi de acolo în¬
cepe muntele fără apă, fără iarbă , fără umbră, nu¬
mai din piatră şi stâncă. Şi legionarul când vede
zice: mult am mai chinuit până aici. ajută-mi
Doamne să ajung până sus Dar duhul cel râu ii
svârle întrebarea: „Oare tTar fi mai bine să te în¬
torci înapoi ? lasă-fi încolo dorul tău de patrie. Nu
vezi ce trebue să tregi dacăli iubeşti patria şi Re¬
gele. neamul şi pământul! Şl apoi: ce câştigi de
aici? Nu-i mai bine să stai acasă?*. Pe stânca
gaolă, el se urcâ mereu cu nesfârşită credinţă. A-
cum e obosit. Cade. îşi juleşie mâinile şi din ge¬
nunchii lui pentru prima dotă vede sângele curgând.
Se înalfă ca un viteaz şi porneşte din nou. Mai
are pufin. Dar siânca a devenit dreaptă şi colţu¬
roasă. îi curge sânge din piept şi se prelinge pe
stânca neîndurătoare. „Oare n or fi mai bine să le
întorci înapoi a . Se aude din nou glasul duhului ne¬
curat. Pare că rămâne pe gânduri. Dar deodată,
aude un glas strigând din adâncul miilor de veacuri:
197 —
„înainte copii. Nu vă lăsafi/ u Un ultim efort. Şi
fruntea de viteaz ajunge sus la creasta învingătoare,
pe vârful muntelui suferinfii, cu sufletul creştin şi
românesc, plin de fericire şi de bucurie l a Fericiţi
veţi fi când vă \or goni pre voi şi vor zice tot cu¬
vântul rău împotriva voastră*. Iar ei plecau bucu-
rându se că sau învrednicit de a fi bătuţi pentru
numele lui lsu$ a . Multe pătimesc legionarii , urcând
acest munte al suferind!. Ar trebui o carte între gă
ca să se scrie suferinţa lor a .
Pădurea cu fiare sălbatice Să nu-şi închîpue
însă cel ce doreşte să devină legionar, că încer¬
cările s' au sfârşit aici, în vârful muntelui suferintii.
Şi este bine ca fiecare să ştie dela început ce-l a-
şteaptâ să cunoască drumul pe care-l apucă.
A doua încercare: nu trece mult şi cărarea
legionară intră într’o pădure căreia lumea i-u zis:
„pădurea cu fiare sălbatice u .
Dela marginea pădurii se aud urletele aces¬
tor fiare sălbatice cari deabia aşteaptă să intre
cineva acolo pentru a-l sfâşia.
După muntele suferinfii, aceasta este a doua
încercare prin care trebue să treacă legionarii. Cine
esfe fricos rămâne acolo la marginea pădurii. l ine
are inimă de viteaz, intră înăuntru, se luptă cu, vitejie şi
înfruntă mii de primejdii despre cori Ur sar putea
scrie şi se va scrie mai târziu o carie întreagă. In
această luptă legionarul nu fuge de pericol, nu se
ascunde după copaci. Din contră, el apare acolo
unde primejdia este mai mare. Dupăce a străbătut
pădurea şl a eşit cu bine, o nouă încercare îl aş¬
teaptă.
Mlaştina desnădejdii. Cărarea se pierde şl el
trebue să treacă printr’o mlaştină. Aceasta se cheamă
„mlaştina desnădejdii. pentrucă pe acel ce intră
198 —
înlr’însa penfruca să ajungă Ia capătul celălalt, îl ai
pucă desnădejdea. Unii nu mai au curajul să ma-
intre, — începe sâ se îndoiască de victorie, că este
prea departe, — că nu vor mai ajunge până la bi-
ruinfă Aşa că mulţi din cei ce au străbătut prin pă¬
durea cu fiare si ou urcat muntele suferinjii se îneacă
în această mlaştină a desnădejdii. Alţii intră şi se
întoarnă înapoi, iar al|ii se îneacă acolo Dar legio¬
narii adevărafi nu pierd nădejdea, ei străbat şi aceas¬
tă ultimă încercare şi ajung Ia mal, acoperiţi de
glorie.
Acolo» la sfârşitul drumului greu al celor 3 în¬
cercări, începe apoi munca cea dulce, munca cea
binecuvântată pentru înălţarea din temelie a României
celei noi.
Numai acela care a trecut cele trei examene,
adică, peste muntele suferintii, prin pădurea cu fiare
sălbatice şi prin mlaştina desnădejdii şi a reuşit, este
legionar adevărat*.
In aceste conditiuni, suntem în crept să între¬
băm, care organizaţie politică a procedat în acest
fel până astăzi Despre ceace se promitea unui legi¬
onar, nici nu poate fi vorba c ar putea fi găsit în
alta parte. Dar întrebăm în ceeace priveşte mijlocul
de a face cunoscută până în cele mai mici amănunte
telul in care era organizată mişcarea legionară Nici '
o obligaţiune din partea legii în această privinţă, to-
!usi cojid UCâ to r ul ei a înţeles să arate oricui bazele
de alcătuire al mişcării sale. Şi cu leale aceslea, a-
cuzajia de clandestinitate nu i-a fost cruţată.
, .. w P a I cu ! is,e,( ; negre", procedeul na fost i-
denbc . Ce a fost şi ce a înţeles ordonanţa definitivă ?
puri 0 f m \ 9CI ' Zl ml Bllna Vestire" cu data de Mier¬
la t care * n pâ9 ‘ ^ cuprinde circu-
l J?o P ? !- d ^ ” To . U . pentru T âră<< din 24 Ianuarie
938. lata cuprinsul ei. „Ni-se semnalează din unele
- 199 —
judeţe că s’ar produce silnicii, ilegalităţi, arestări şi
chiar bătăi împotriva legionarilor. Şefii de regiuni şi
judeţe vor raporta, după fiecare caz în grabă: 1 Nu¬
mele şi adresa legionarului prigonit, arestat sau bă¬
tut. 2. Numele, funcţiunea şi adresa agentului făptui¬
tor 3. Fapta descrisă în amănunţime. 4. Mcrtorii, da¬
că sunt".
S’au făcut liste negre a zis ordonanţa definitivă,
listă neagră de persoane cărora trebuia să li se a*
plice pedepse, în timp ce orice om văzând cuprinsul
circularei poate înţelege fără nici un efort că se dă¬
duse ordinul cu scopul ca pe cai legale să se în¬
frângă abuzul. Se cerea numele victimei, numele in¬
fractorului, fapta comisă şi martorii dacă sunt. Cu
alte cuvinte se strângeau toate elementele necesare
unui proces. Daca, pentru cei ce-şi clădesc existenta
pe ilegalitate, circulara putea fi numită ca ordin de
formarea unor „liste negre", pentru cei care pretind
a fi reprezentanţi ai justiţiei lucrul nu era îngăduit.
In aceste liste nu văd şi nu găsesc colorat în
negru, decât întunecimea abuzului şi bezna inconşti¬
enţii ac* lor care pentru orice b*plă Ie apare justifi¬
cată, atâta vreme cât fegăduelile curg.
Şi nu numai cu listele negr*, dar cu organiza¬
ţiile paramilitare lucrurile nu s’au petrecut Ia fel? Sa
răstălmăcit pe dearândul Fiecare vorbă cântărită cu
gramul şi nici o şansă cât de mică de^ a putea sa
apese insinuarea, nu era pierdută. Se căutau cuvinte,
pentrucâ se doreau pedepse.
La interogatorul său C. Z. C-, a explicat şi a
lămurit, aşa cum numai el poale să explice şi sa lă¬
murească de limpede, orientarea mişcării şale celre
corporatism, impusă de firea lucrurilor. In acest chip
aşa cum avea un corp al muncit' iilor, un coipa in
teleclualilor şi aşa mei departe, avea şi un corp ai
— 200
foştilor militari activi, adăogând că prezenţa acestui
corp în cadrul organizaţiei s^le ar fi trebuit să înlă¬
ture — fără nici o altă apărare din partea sa - a-
cuzările ce i se fac că a încercat o răzmeriţă în
jarâ, că oamenii cari si-au în< Iiinat vbi|a — aşa cum
o fac militarii — fără precupe|ire, apărării patriei lor,
oameni al cărui sânge a picurat pe tot întinsul (arii
nu ar fi putut la sfârâitul viaţii Jor, la încheierea u
nei cariere atât de glorioase, să provoace sau să i-a
parte la ceiace ar fi constituit o prăbuşire pentru
tara noastră: un răsboi civil, care să o transforme
într’o Spanie însângerată.
Dar totul a fost zadarnic. Vârtejul acuzărilor
continuă, n^vrând să cruţe nici cea mai perfectă dis¬
tilare a sublimului în ceeace s’a numit „Co'pul Mo(a
Marin". De o p rle ordonanţa definitivă şi rechizito¬
riile Ministerului Public acuzând, de alt» explh afiite
şi doveziile cari n’au putut fi şi nu au fost îutr'u ni¬
mic combătute de acuzare, prin care scocul acestui
corp a fost precis definit ca o atitudine eroică în
fata vieţii şi în fata morţii.
w Cum spuneam însă, s’au desprins cuvinte, pen-
trucă se căutau pedepse.
Dommlor, vi s’a dovedit că educaţia lui C. Z.
C a fost făcută la Mănăstirea Dealului. Cre>cut a-
colo, în anii în care urmele educaţiei primite impun
lima întregei vieţi, în disciplina ostăsască, a păstrat
în felul său de a gândi şi realiza caracteristica mili¬
tară. Asa se explică în primul rând disciplina perfectă
— pe care chiar duşmanii o recunosc — dovedită
de orgmintia sa în orice împrejurare.
Gasifi în mişcarea legionară respectul şi ascul¬
tarea gradului. Ex cutarea ordinului şi încrederea în
superior, j inuta cuviincioasă şi chîar luarea poziţiei
- i . P JJ aiunCi când un 9 radat î(i adresează cu¬
vântul. Mersul în coloană obligator atunci când sunt
- 201 -
nv.i mulţi. In fine ori unde şi despre orice s’ar căuta
în mişcarea legionară se va găsi o perfectă ordine
impusă de o disciplină severă. Este domnilor reali¬
zarea în viafa publică, totdeauna atât de dezordonată,
realizarea principiilor pe care cea mai bună şcoală
militară a tării noastre, prin cei mai aEşi profesori,
le-a făcut să pătrundă în inima şi în mintea lui C.
Z. C.
E tragic poate, ca să-I acuzaţi si să-l judecaţi,
pentru ceiace Dv. l-a|i învăţat să facă.
Şi acum iată dovada peremtorie:
Domnilor, pentru toată lumea, comerţul e co¬
merţ. Pentru C. Z. C. comerţul ,e bătălie". Pentru
oricine, cei care au nevoe d e colaboratori oen-
tru un comerţ, se numesc: fun tionari; pentru C Z C.
funcţionarii poartă denumirea de „batalion" Aşa veţi
găsi în „Ziarul Buna Vestire" cu data de Sâmbătă 4
Dec. 1937 în pag. 6 scris cu litere mari, cu litere
mari de toi: „Batalionul Comerţului Legionar începe
bătălia, în Moldova cotropită de jidani FAŢA ÎN FA¬
ŢĂ C U DUŞMANUL"
Se va zice poate — căci ce nu s’a zis în acest
proces — că e vorba de titlul unui articol Ei bine,
vă voi celi un ordin de zi semnat chiar de C. Z C.
şi înserat în prima pagină al „Ziarului Buna Vestire"
cu data de Duminecă 12 Sept. 1937. Eu vâ rog ca
atunci când îl voi ceti, Dv care sunte|i militari să
mă opriji dacă nu ve-ti avea impresia că vă cilesc
un adevărat ordin de zi dat pe câmpul de lu dă, dat
în toiul unei bătălii crâncene. Pare că râsboiul e în
plin. Şi loluşi iată titlul: „COMERŢUL LE.GIONAR .
Să trecem la cuprins: „Dacă cooperativi legionara
din Bucureşti a avut caracterul de şcoală, comerţul
din vară dela Carmen Sylva a avut caracterul^ de
rătboi, DE OFENSIVA. Primo ofensiva legionara din
domeniul comerţului. Prin terminarea sezonului şt in-
202 —
chiderea celor două Întreprinderi, această OFENSIVA
A ÎNCETAT, soldându se cu UN MARE r
TERI AL Ş i cu UN MARE APORTMORALInamm-
tirea acestei prime şi m adever GLORIOASE UrtiN
SIVE legionare: se înfiinţează o noua dins in ţie ^
ordonanţa definitivă acuză că împarte decoraţii in
cadrul mişcării noastre, care se "umu . „d.AIALILA.
COMERŢULUI LEGIONAR», EA SIMBOLIZEAZĂ: 1.
Corectitudine până la cea mai oarbă încredere. Z.
Buna cuviinţă şi eleganţă. . , .. .
Aceasta alături de devotament şi de capacitate.
Draqi camarazi,... Pretutindeni comerţul este comerţ.
La noi comerţM este RASBOI. RASBOIUL-unei rase
care în 100 de ani şi a pierdut to«te POZlŢlÎLE. e-
conomice în favoarea unei rase străine, NAVAi li UA-
RE ÎN RASBOIUL ACESTA, PAS CU PAS VEI CU¬
CERII TU LEGIONAR. TOATE POZIŢIILE ROMA¬
NEŞTI PIERDUTE. DÂND PESTE CAP ORICE RE¬
ZISTENŢA în curând BĂTĂLII noui vă aşteaptă: ele
vor urma una după alta. V’aşteaptă BIRUINŢ1 ŞI GLO¬
RII pe care nu le vor putea întuneca nici o uneltire.
La toţi vă strâng mâna cu drag. C. Z. C Carmen
Sylva, 1 Sept, 1937".
Acestea sunt organizaţiile paramilitare. Cu ele
se pregătia răsboiul civil Nu domnilor, nu s’a înţe¬
les, sau nu s’a vrut să se înţeleagă nimic din viaţa
acestui om.
Acum, în spre sfârşit, — deşi mi s’a cerut să
trec sub tăcere — cer scuze că nu o fac, dar ce
vreţi, mă şugrumâ revolta şi aşteptând mustrarea vă
voi vorbi, c:a şi Dv. să simţiţ 1 din durerea pe care
am trăit o, ca om, despre „morminte»,
A ziş ordonanţa definitivă mirată: „Eroismul le¬
gionar are ca unitate de măsură: Mormântul!" Ei da!
întreb ce altă unitate poate fi mai justificată decât acea¬
sta. .Şiplâng pe cei a căror eroism s’ar preţui altfel.
— 203 -
Dar dece morminte e vorba? Morminte de ale
altora? Sau de mormintele noastre?
Suntem crescuţi în cultul morţilor noştrii pe care
îi iubim. E firesc să respectăm şi morţii altora, dacă
moartea i*a ajuns în clipe de eroism. Dar eroismul
nostru nu poate fi decât emanaţia mormintelor noa¬
stre.
Iată dovada:
Vă aduceţi aminte că în timpul guvernării Goga,
din cauza luptelor politice — şi bine s’a mai făcut
că s’a desfiinţat politica — se ajunge la un punct
extrem de critic. Sunt împuşcaţi doi legionari: Mija
Dumitru, muncitor si Popescu Florien, student Sunt
aduşi în Capitală de camarazii lor, în care se conti¬
nua să se tragă. Capitala era în fierbere Reacţiunea
legitimă a mişcării legionare era aşteptata^
Apare Buna Vestire cu data de Miercurii 9
Februarie 1938 cu următorul articol de fond: „U 1 "-
mele lor cuvinte”. Legionarul Mija Dumitru a fos
împuşcat în cao, în momentul când intona imnul
Să tinerele legionară: pentru sfânta cruce pentn,
(ară, înfrângem codrii şi suounem mun|i..
Urnele lui cuvinte... s’a prăbuşit apoi, in braţele ca
marazilor săi. In spitalul Colentina legionarul Flonan
Popescu aba dat sufletul Ultimile lui cuvinte au fost:
g P doare! — iar când unchiul său a venii şi plan
gând i a spus: lălăi tău a murit la Ţurlucata, sa se
scoale si să te vadă acum împuşcat de jandarmi.
El a răspuns: „Nu mai plânge unchiule căci si s
no.pt,. «P», irirnd
— 204 —
următorul: „Nu poate nimeni să omoare atâţia dintre
noi, câţi suntem în stare să murim pentru credinţa
noastră. Mişcarea legionară cu inima însângerată şi
îndoliată nu răspunde provocărilor nelegiuite la care
a fost supusă. Atacaţi cum vreţi, loviţi cât puteţi.
Noi nu avem nimic de răspuns şi nu vă fie teamă
de nici o reacţiune. Puterile vrăjmaşe din afara ho¬
tarelor s’au din năuntru, care-şi închipue că legiona¬
rii le pot face jocul printr’un început de resmeriţă,
le răspund că se înşeală".
întreb, aceasta nu e eroism ?
Mormintele nu erau ale noastre ?
Am cerut, să vină ca martori cei cu domiciliu
forţat la Ciuc. Ni l-aţi respins. Dar pe unul din ei
nu I puteţi împiedeca să depună. Acesta este poetul
Radu G^r. In ziarul Buna Vestire cu data de Vineri
21 Feb. 1938 vă spune — el — dece morminte e
vorba, pentru măsura eroismului legionar. Iată:
„Avem atâţia morţi, atâtea oseminte,
Că fruntea-i grea de amintirea lor..
Purtăm în piept solarele morminte
şi de lumină coastele ne dor.
Atâţia morţi, atâtea legăminte...
Cu smirna lor pe tâmple ne sfinţim
Şi dela noi la gropile lor sfinte
Ne’ntinde luna aurit chilim.
Atâţia morţi, atâtea dragi morminte...
Vezi, sufletul lor vine din grădini
Şi ne sărută frunţile, fierbinte,
Precum un vânt de seară plin de crini.
Ne pâlpâie pe mâini şi în cuvinte
Ca Soarele ne arde pe obraz...
— 205 -
\
*
%
Atâţia morţi, atâtea oseminte,
Se-aprind în somn : icoane de topaz
Atâţia morţi, atâtea dragi morminte,
Ca o catapeteazmă cresc în noi.
Cum şi mucenicii noştrii, înainte
Prin gloanţe, prin furtună şi prin ploi!..
Atâtia morţi ascut în noi oţele!...
Se sparge Veacu’n ţăndări mari de fier.
Cu jertfele de ne izbim de stele,
Cu rănile noi ne am atins de cer.
Zidim Destin. Parâng d e ziduri sfinte.
Dar nu din var şi piatră ctitorim,
Ci tencuim cu albe oseminte,
Din cărămida rănilor zidim..
Turnaţi în cremene şi’n jurăminte,
Cu ochi de foc aprinşi de-un sfânt mister,
Privim cum, zilnic, alte noi morminte
Se’nalţă — pajuri albe — către cer -
Să pună Ţârii temelii de fier ....
Avem atâţia morţi atâtea oseminte...
S’a făcut şi mai târ/.iu.
Veţi spune un „da“ sau un „nu .
Un cuvânt pentru o viaţă întreaga.
_ - d rtC a veţi condamna, veţi înclii
— 206 —
Motivele de recurs la Casaţie
MOTIVUL 1.
Violarea dreptului de apărare. Denaturare. Exces
de putere. Violarea art. 220, 221 C. J. M. comb. cu
art. 276, 279 pr. penală şi art. 305 comb. cu art. 270
pt. 3 al ultim cod. pr. penală şi 275 pt. 4 acelaş cod
Incidentul formulat în fafa Tribunalului Militar.
Apărarea în faţa Trib. Militar a formulat, înglo¬
bând în parte în primul incident, următoarea obiec-
fiune:
1 Dosarele cauzei nu au fost trimise şi deci au
lipsit Camerei de acuzare la darea Deciziei Nr. 17 din
17 Mai 1938 fapt care conslitue o violare flagrantă
a dreplului de apărare, cu nesocotirea dispoziţiilor
categorice ale legii
•.i,. }' p orn< ^iu Z. Codreanu a fost pus în imposi*
bi itate de a formula memoriul — la care avea drep-
4 T-/ n , fd l? Camerei ’ fapt care iarăşi constitue o
tot atat de flagrantă violare a dreptului de apărare.
1. Prima obiec|iune.
Ia dispoziţie* ^ a€UZ8re nu a avu * dosarele cauzei
r .. D ,°, v a c d ? : Adresa Nr - 213 din 16 Mai 1938 a
Cabinetului 5 Inst. către Parchetul Trib. Militar cât
Trib' MulţamcL C° 'l ™ 1938 3 P-rehel«“î
ese că s’au frirlrt Ca ! nera . de , Acuzare din care re-
( 2 ) fă 17 îs 7 . ? a ' . P “ ,ln doS8rele cu Nr. 12, 14,15
( ), 6,17, 18, faplul este recunoscut atât de d-1 Prn
curor General cât Ş i de Trib. Militar, după cum rt
~ 207 —
cse din însăşi Sentinfa atacată.
Argumentarea noastră: Art 220 C J. î n ultimul
aliniat spum,: „Or cari ar fi concluziunile Ordonan-
tei definitive, in caz de crime, Ministerul Public va
înainta dosaruj Camerii de Acuzare... „Prin urmare
I^gea organica a Trib. Militar impune Ministerului
Public sa înainteze dosarul Cernerii de Acuzare. In
speţa dosaru! se compune difi 22 volume numerotate
j a w 1 la 20, dosarele 15 şi 19 cuprinzând flecare
doua volume şi anume, 15 (1 şi 2), 19 (1 §i 2).
Din aceste dosare au lipsit şase volume, cea-
ce face ca „dosarul cauzei" în înţelesul art. 220 al
ultim,^ nu a fost trimis Camerii de Acuzare, violându-
se prin aceasta dispoziţiile categorice ale legii.
Pe de altă parte, argumentam că potrivit art.
27b şi 279 pr. penală la care ne trimite art. 221 C.
J. M reese aceeaş obligaţiune a Camerii de Acuzare
de a avea dosarele cauzai Intr’adevăr, aliniatul ullim
al art 276 spune : „Preşedintele, primind dosarul...",
la pt 3 al^ aceluiaş text se vorbeşte de Cam» ra de
Acuzare câni este chemată să examineze „dosarele
in cauz -t criminale" apoi, mai departe se reea iarăş
chestiunea dosarelor în felul următor : „repartiţia do¬
sarelor pentru raport se face egal între toţi membrii
Camerii". Art 279 în partea finală vorbeşte de o-
bligaţiunea Camerii de Acuzare de a statua asupra
tuturor infracţiunilor care rezultă „din actele de in¬
strucţie". Este evident că prin „actele de instrucţie"
se înţeleg toate actele; iar nu numai o parte din ele
lăsată la libera apreciere a Ministerului Public.
Asa dflur, şi din aceste texte, aceeaş obligaţiune
pentru Ministerul Public de a trimite dosarele, şi
pentru Camera de Acuzare de a le avea. Lipsind 6
dosare s’au violat şi aceste texie categorice în a-
ceastă privinţă.
In acest fel, prin violarea legii, s’a ajuns la o
— 208 —
strigătoare violare a dreptului de apărare, înlăturân-
du-se tot odată art 277 pr. ptnală şi alin. ultim al
art. 27o pr penală.
Intr adevăr: pentru ca un Tribunal să poată ju¬
deca în materie de crimă, este nevoie ca acuzatul
să fie trimis în judecată din ordinul — cum zice
legea — Camerii de Acuzare Camera de Acuzare
însă poate declara prin Decizie sa, pofrivit art 277
pr penală şi că „nu este caz de urmărire", dacă
constata că „nu sunt destule indicii de vinovăţie",
sau potrivit art. 276 al ultim, „poate ordona de va
cere trebuinţa noui informaţii sau cercetări, delegând
pe Judecătorul de Instrucţie Cu aducerea lor Ia în¬
deplinire sau pe un alt Judecător" Dar cum poate
constata că nu sunt destule indicii de vinove|ie, sau
ca cercetările trebuesc continuate (continuate şi pe
piese cari nu au fost reţinute în acuzare) dacă nu
are dosarul respecţi? în întregime? Această posibi¬
litate prin lipsa dosarului îmi * ste înlăturată.
In speţă, violarea dreptului de apărare prin
lipsa dosarulu 1 , adică a tuturor dosarelor, se produ¬
ce mai ales pe două consideraţii şi anume:
1 Lipsa pieselor originale.
2. Lipsa actelor cari NU au fost reţinute în acu¬
zare.
v 1. Lipsa pieselor originale. In penal, actele în¬
criminate sunt corpuri delicte. Copii după ele nu se
poate, decât daca originalele s’ar fi pierdut, şi chiar
atunci reconstituirea se face după anumite norme,
nu prin certificarea lor. Corpurile delicte trebuesc
aduse şi prez. nfate to<deat na în miterialitatea lor.
lii?»°^ aP ' Cfl '“ ne a . a0es,ui t rinci P' u sunt şl dispozi¬
ţie cuprinse in ari, 305 din pr penală, precum mai
ales acelea ale arţ 270 p| 3 al ultim co , pr penab
• . 7- ar , ce , va , ma ' mul1 ' : Minislerul Public nu esle
instanţa de Jud caiă, după cum nici judecătorul de
209 -
Instrucţie şi nici Camera de Acuzare pentru fond,
căci altfel nu s’ar explica dece posterior Ordonanţei
definitive seu deciziei Cernerii de Aeuzare tiv ue
să urmeze o judecată in faţa unui Trib nai
rul Public este parte în proces. Reprezintă societara.
Ca Darte în proces nu poate avea mai mi ile crep-
Uni decât ceîe ale apărării. Şi alunei nu poate_cerU-
fioa coDii Dentrucâ ar fi identic cu aceea când le ar
recita NuHn penal tre buesc acte le 1 j^'.
tPnekea originale! or sunt dat in judecata.
dacă^^^-co^rn 8 ^
«fj unuiacb apărarea « ^ Vg*
celentei Sale Addf Hitler. In originui, scrisoare, es'e
•s" isă de mână. Consecinţa a fost: mai
dovedit a nr fi scrisă de acuzat, apoi, că s a_ putut
scrie la fel cu m cevltficata de acuzare —
jsrsx “5,v. 5^- —«“■
turale pr.n însăşi lipsa originalului.
i • m, «ii fost reţinute în acuzare.
2. Lipsa pieselor cari nu au losi repn
- in fulfl Cumerii de Acuzare, in-
Pentru a P arare ' * n uiese lor retiume î « acuzare,
(eresul nu poarta as P M nu au ( 0 .t reţinute in
ci mai mult asupra Pţţ p ies ele r«t>»ute în acu-
acuzare. Raţiunea e s p oname nlelor acuzării. în
zare folose-c f c f am de celelalte pie-
discutiune. P,se
210
cinic», cnre nu pol fi supune In duhlii! condu/,lunilor
contradictorii
Inia un exemplu în Kpc|ă, din Cure rezultă că
clarii ne-nm fl rezumai In piesele acuzării numai, cu
privire In imn din acuzaţiile cele mnl Importante, noi
nu nO*nm fi pulul «păru, Ivdc vorbii de circulara cu
„Informatorii". Numai circulara n fosl reţinută în u-
cuzire. Bile drept că apărarea se poale f«ce şl ex¬
plicând conţinutul d; însă suni In dosar un iiumur
de răspunsuri ale membrilor Organizatei heglouarc
din cnre reese dar, precis şl furii posibilitate de dlş-
cujlune, că circulara sc referea In Infonuaforll altora
In sânul Mişcării l.ecjl unire şl nu In Informatorii Miş¬
cării Legionare In alflh Accale râspun u i nu urmn-
lorul cuprins: „pe garanţia noastră cu, legionarul
lipsă nu face puric din cd mal şus vizaţi*, de
2, A doun oblecjlune
Corndlu Z. Codreanu a fosl pus in Imposibili¬
tate de n formula memoriul Iu care avea dreptul
iu fnju Comorii de Acuzare, fapt care Iarăşi eon
sllluc o fol nlfll de flagrantă violare n dreptului de
apărare Intr’adevăr, potrivit ari, 276 pr. penală, „M‘-
nlsterul Public, parlea civilă şl Inculpatul, Aii DRi;t>-
TIII. de a depune memorii scriseDepunerea mc
mortului eale deci UN DRBPT necontestat al incul-
polului, cine are un drept Irebue să I se laşe posi¬
bilitatea de a-J exercita Dreptul nu poale fl platonic.
Or, când Ordonanţa definitivă poartă dota de 16 Mul
r <n,u>, d ( Acuzare po»<riă dala de
17 Mul 038, deci în Interval de O ZI: s'n redaclof
Ordonanţi defintlivă (dovada că sa redactai în cursul
zilei de 16 Mal esle ultimul Interogator luat toi la 16
Mul când Ordonanţa nu puica fj î„că redactată), «’a
Incul adresă către Parchet, Parchetul a făcui adresă
călre Camera de Acuzare, raportorul sin reduc im
inpoilnl, Camera d« A» uzare a studiai dosarele ş| „
M daclal Decizia sn, ne permitem n cred* că numai
pilnh o dureroasă Ironie sar pulen pr* Unde «ă ucu-
U cLf rr m r "\ \ l 7 U ‘ P'^Mlotea mnbrlnlâ.e-
fccllvă, în termen u II, de uşi redacta memoriul hi
cnre.j dădea dreptul ml 276 din pr. penală,
Motivarea Tribunalului şl viciile pentru cnre se cere,
tribunalul, alunei Când se ocupă de acest Inel*
^•».l şl il m în consideraţie, prfnlr un exces de ou
,c ‘ r « denaturează felul iu care Ineldenlul a fost susţinui
căci nu vorbeşte nimic de violarea dreptului d< n-
parnre, în timp ce Ineldenlul a Io I formulai «ub u-
c< sl uspecl siil> cure o fosl prezentei şi anume, in
inpoi l eu sesizarea mi, şi pentru care ne om plâns
in c^| de al doilea motiv de casare de vlolarm. ml.
W * pr, penală,
P(r de altă parfe, motivând că suni suficiente ro
/iile legalizate şi că dosar» b- suni lăs<le la fa culta
leu cererii Camerll de Acuzare de a li nu nu bi
ndse el, vloleu/n drcplul de apărare nesocollnd dlsp
categorice ale arh 220, 221 C, J. M eornb, eu nrl.
276, 2/7 şi 270 pr penală, precum şl ori. 305 (romb.
cu 27(,) pl 3 ul nlliiii şl 273 pl. 4 cod. or penală,
diil cuie reese obligu(iuneu exlslen|el In (Camera (le
Acuzare a tuturor dosarelor precum şi originalele in*
crlm mile, cu posibilitatea eu prin analiza lor să se
reformeze Ordonanţa de Irlmllere în sensul „că nu
esle caz de urmărire".
Motivul II.
Violarea şl greşită Interpretare a ari. 221 C. j,
M comb. cu ari. 281, 102, 103, 100, 273, pl. \
şl 270 pl. 3 cod. pr. penală.: Violarea ari. 103
— 212
din Consiitu|ia dela 1923 azi art. 75 din Consti¬
tuţia Carol II şi 228 cod, pr. penală.
Tribunalul Militar, simţind slăbiciunea argumen¬
telor cuprinse în considerentele sale, atunci când ne
combate incidentul de care ne-am ocupat în motivul
I. de casare, încearcă un refugiu dând o greşită in¬
terpretare art 221 din C. J. M., violând odată cu el
şi toate articolele menţionate în titlu prezentului mo¬
tiv de casare.
Intr'adevăr, Trib. Militar zice: ultimul aliniat al
art. 221 din C. J M spune că: „Camera de Acuzare
pronunţă în ultimă instanţă". Dacă pronunţă în ultimă
instanţă—continuă raţionamentul Trib. Militar—înseam¬
nă că oricum ar judeca, cu sau fără forme legale,
nimeni nu se mai poate plânge. Dacă nimeni nu se
mai poate plânge, conchide că nimeni nu poate ju¬
deca. $i sfârşeşte cu constatarea că din „nimeni"
face parte şi el.
Pr< blema prezintă însă mult mai multă seriozi¬
tate, decâtcat cum crede Ministerul Public, reclamant
în această obiecţiuna, şi Trib. Militar care o primeşte.
In primul rând observăm că incidentul formulat
de noi era dedicat greşitei sesizărei a Trib. Militar, a-
dică de sesizarea viciactă
Art. 103 din pr. penală prevede că: „dispoziţi*
unite.. relative la sesizarea instanţei sunt în totdea¬
una prescrise sub pedeapsă de nulitate”. Şi textul mai
adaugă: „această nulitate nu poate fj înlăturată ÎN
NICI UN MOD; ea poate fi propusă în ORICE STA¬
RE A PROCESULUI şi trebue să fie pronunţată chiar
din OFICIU*. Sub acest aspect Tribunalul Militar nu
poate refuza c*rcMarea incidentului formulat de noi,
pentrucă era vorba de sesizarea sa.
Sesizarea Tribunalului Militar nu se poate face
— 213
decât prin ordinul Deciziei Camerii de Acuzare, du¬
pă cum reese din comb. ari. 270 pt. 3, 275 pt. 4 şi
279 pr. penală.
Or, dacă Decizia Camerii de Acuzare reprezintă
sesizarea Trib. Militar şi dacă potrivit art 103 pr. pe¬
nală privitor la această sesizare se prevede că mo¬
tivele de nulitate nu pot fi înlăturate — şi mai mult
— că pot fi propuse în orice stare « procesului, tre¬
buind chiar să fie pronunţate din oficiu, Trib. Militar
numai violând dispoziţiunile categorice ale acestor
texte se derobează prin greşita interpretare şi violare
a art. 221 al. ultim din C. j. M.
Dece spunem că Trib. Militar face o greşită in¬
terpretare şi comite o violare a art. 221 al. ultim C.
J M?
Mai întâi confundă două noţiuni bine distincte:
judecăţile definitive, cu judecăţile irevocabile. Art.
221 al. ultim C. J. M, zice : „Camera se pronunţă în ul¬
timă instanţă". Numai atâta spune. Aceasta nu în¬
semnează însă, că prin ultimă instanţă se poate înţe¬
lege: ne supusă nici unui control, implicit nesupusă
nici recursului în casare. Nu se poate acest lucru
pentrucă s’ar viola dreptul de recurs în virtutea art
103 din Constituţia dela 1923 astăzi devenit ort. 75
din Constituţia Carol II., este de ordin Constituţional.
Dacă ş'ar da o atare interpretare de către Înalta
Curte de Casaţie Militare, ne rezervăm expres drep¬
tul de a ataca în faţa Secţiilor Unite ale înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie art. 221 al. ultim C. J M., ea
neconstltuţional, printr’un motiv special potrivit legii,
menţinând în acest scop şi în faţa acestei Onoiate
Instanţe, chestiunea neconstiluţionalităţii.
Prin urmare, Decizia Camerii de Acuzare es.e
supusă recursului în c< sare, ceeoce înseamnă a se pu¬
ne în acord cu ceeace se poate înţelege din cu-
214
prinsul ert. 221 ni ultim C J. M., că Decizia Oamertl
de Acuzare ('sie definitivă; DAR NU IRhVOCABILA,
în acest sens, întrucât ari. 282 pr. penala nu
contravine întru nimic clispozlţilinIlor clin O, I M el
rămâne în vigoare, îşi ore tontă puterea Conseclnf i
aplicării lui este ca Decizia Nr. 17 din 17 Mai 1938
n ( umerii de Acuzare n Carpului II de Armată nu
putea constitui o regulată sesizare a Tribunalului Mi¬
litar, pentrucu ncîndeplinindu se formalităţile faţă de
acuzat, a comunicării Decizii şi a notificării Procu¬
rorului General, în fn|a Tribunalului Militar ca .şi as
lăzi, acuzatul esle în drept de a ataca cu recurs De¬
cizia C merii dc Acuzare Deriziunea putând fi re¬
formată.
In ori şi ce caz, dacă sar refuza oplica|iunea
ori 282 pr. penală, urmează a se aplica ari. 33 din
Legea Organică a înaltei Curţi de Casaţie şl Jus¬
tiţie, având dela comunicare 3(1) zile libere Iar nu 5
zile libere dela comunicare şi notificare o Procu¬
rorului.
Observăm ca ari. 282, nu creează dreplul de
recurs. Nu ! Din cuprinsul chiar, art. 282 reese că
dreplul de recurs exislă; şi nu vorbeşte de acesl
drepl decât cu obligă pe Procuror de u notifica acu¬
zatului că ore acest drept Iută textul: „Procurorul
notifică acuzatului că are dreptul. Singura modifi¬
care adusă de lext esle în ceeoce priveşte termenul,
reducându-l dela 30 zile la 5 zile libere.
In aceste condlthinl întrebăm : Poale fj şocolilă
regula! făcui şi conform legii, sesizarea Trib. Militar,
pe bazo unei declzinul care nu este Irevocabilă?
Tribunalul Militar însă Irebue şa constate şl să
primească nulitatea sesizorii sale prin obligaţiunea
— ia însă şi sub pedeapsă de nulitate fiind de ordine
publică — Impusă de art. 103 pr, penală, datorită fap¬
tului iinlită(ii deciziei Omi< ret de Acuzare.
Că decizia Camerll de Acuzare esle nulă,
alunei când < sie dală aşa cum a fost dală In spe|fi,
adică fără n aven .dosarul" cauzei, spune ari. 281
din pr. penală. Potrivii acestui text, Decizia Ca nu rit
de ACuzare irebue să conţină o expunere amănunţită.
Ce fel de expunere amănunţită poate fi făcută fără do¬
sar V Mnl mult potrivit aceluiaşi lext: „Ciutura este
obligata a si* pronunţa asupra mijloacelor esenţiale
de apă'are, Invocate iau In cursul instrucţiei hau prin
memoriu .". Intr* băniCum poate Camera so-şl în¬
deplinească această obligaţiune, fără doiar şl mol
mult fără .memoriul" , aşa cum o făcut-o, acuzatul
fiind pus în Imposibilitate, cum am arătat in motivul
I de recurs, să-i formuleze memoriul. Toate ac* sie
dispoziţii suni prescrise „sub pedeapsă de nulitate".
Dar, şi din aplicarea principiilor generale cu¬
prinse sub capitolul nulităţilor din cod. de pr. penală,
nulitatea Deciziei Caim-rtl de Acuzare şi pe rab¬
de consecinfă nulitatea Sentln|el Tribunalului Militar
se Impune. Intr’odevăr, art. 192 pr. penală prevfde
nulitatea actului „când m observi rea formei a adus
păr(II ce o invocă o vătămare ce mi se poale înlă¬
tura decât prin anularea actului*. Pe de altă parte
ort. 109 pr. penală precizează că, atunci când un act
este d« clarul nul, <1 alroge şi nulitatea actelor an¬
terioare, concomitente sau post» doare, fa|ă de care
această nulitate se impun* prin legătură cauzală" A sa
dur, nulă Decizia Camerll de Acuzar., nulă şi Sen*
linfa Tribunalului Mii*tor prin cea mal strânsă legă¬
tură cauzală posibila: D» cizl»* ( anu rii dr Acuzare
fiind actul de sesizare al Trib Mililar, fură de care
el nu poate Judece.
(Conchidem asupra acestui mol v, ea Ini», rim-
lar era obligat de ari 103 pr. p* netă să constate
nulitatea sesizării sale, prin aceea că, pc de o parte
216 —
h r ". de f *e r -, iru'e adică NV. 17 cir 1/ Mai
193 - c Osteni ce a caza re fiind încă supusa recur-
vCu- v.•<% fi reformată, nefiind î r c6 ir^T ocabilâ
(r,- c! până az ) iar pe de ai-tă parie sesizarea făcută
P' , r: ' >•" ac* n-îl, impunea prin cauzalitatea pr^fâ/ofâ
de a-' 109 pr peraă acefali con-te! re ca orivire
neva’e /i»t fee sesizâr i saie, repetând totodată ca
f;p%.i a.'>eo seOsâii in teniei, implicit ar!, 103 sunt
ca o f c•• e poolîce, prând fî ridicate ori unde, in ori
ce stare a pricii :ei, chiar din oficiu. j
Motivul UI
Violarea drepte ui de apărare. Violarea ari 335
C. J. M Denaturare de fapte Nemotivare
Apâ'er^a a relevat Tribunalului Militar un fapt
cernere 1 , nec acu avi) şi anime, că i Ca ap ica* ace-
t'a‘^ n«ee* ca , 0* merii da Acuzare, in mersul că
nu i a a pa. : <3 di apari te toate * orarele, din care
ce uza < fo t pusă in viluoţ unea de a nu-şi putea
pregâ i apărarea complect
> i 333 O j M arată precis, că ir atare caz
Apăraia e*te îndrepte] *ă a cere amânarea procesu¬
lui pentru on termen cai mai apropiat
Tribuna!ul de fond însă, conte*ta evidenţa si a-
f a dena urând î că Apărarea a avut la dispoziţie
dosarele loamie de judecată. Pe lângă faptul de ne¬
contestat, ca in nod repet d, „rin petiţii s3iu cerut
do »a re e i.p-â şi prin poc>se verb de s’a arătat lip¬
sa anu ni or dos re - petiţii şi procese verbale în-
regi-trate ia nslar ţa de Fond — dovadă d* spre a-
c^a ?a lipsa o mai cotistitue si adresa Nr. 213 din
16 M^i 1938 a Oabln Iubit V Instrucţie către P„r-
chetoi Irib Mi ilar, r ât mai aJes edresa Nr 17 130
d»n 17 Mai i9>8 a Parchetului Trib Militar, către
Camera ce Acuzare din care se poate constata că
— 217 —
Capitale" dOSare 6U f ° S * ,rimise Prefecturii Politiei
„ii perem,orie ^ docarele au
e. ; :t dela Trib Militar şi „ici o altă dovadă de re¬
ver,re a dosarelor in termen ulii. n „ exis tâ. Linra
dos re!or a împiedecat pregălirea Apărării care a
fo?., privata a at de orignaie e actelor incriminate
ca' şi de resfui pieselor, ir. sen,ul cum foarte oe
larg sa aratat în motivul I de casare
Afirmaţia Triouna ului Militar, că totuşi apărarea
J âVul dosarele, constitue o flagrantă denaturare de
fopt pi implicit o eronată motivare, violând totodată
prin aceea că înlătură — din c-uza denaturării când
afirmă că dosarele n'au lipsit — aplicaţiunea art.
3 jj din / . J. M, prin care ni sar fi putut acorda
termen. Violarea dreptului de apărare este evident.
Motivul IV
Exces de putere. V i o la r e a ar». 313 C. J. M.
Chestionar viciat. întrebări complecte şi nccom-
piecte. Violarea şi greşita aplicare şi interpre¬
tare a art. 191 pt. 1 şi 2, 190 şi 126 cod. penal
Lip-a elementelor constitutive ale infrar ţiunei.
Violarea art. 314 C. J M Vioiar ea principiu¬
lui „Nul poena sine lege 14 fort 1 cod. p*nal)
Greşită calificare ("încadrare). Violarea !. D.
R. Nr. 856 938 privitor la decretarea stării de
asediu con b. cu art. 110 şi urm C J. M. şi cu
art 393 pf. 2 C J M Incompetenţă
Desvoltarea motivelor:
A. întrebările de culpabilitate referitoare la
«crima de trădare prin deţinerea şi publicarea de
acte secrete interesând siguranţa Statului* sunt in în¬
tregime viciate, neindepiinind condiţ uriile substanţi¬
ale juridice prevăzute de textele sus zise. In’r'adevâr
în primul rând, întrebările de cuipabiUale frebue să
— 21S —
cuprindă şi să menţioneze toate elementele de fapt
şi ţoale elementele de drept caracteristice impulaţi-
unii, pentru care inculpatul a fost trimis în judecată,
astfel cum ac» aştă inCu'pafiune a fost det» rminată
şi încadrată prin Ordonanţa definitivă şi Decizia Ca¬
merei de Acuzare
1 n speţa, toate aceste elemente trebuiau s ă
reeasă din însăşi formularea întrebărilor:
a .Actele secrete erau din acelea prevăzute în
art. 190 — 191 cod penal >
b. „Aceste acte erau, prin conţinutul lor se¬
crete ?
c. „Se referă aceste acte la siguranţa exteri¬
oară a statului?
d. „Erau de natura ca, cunoscute de alt Stat
să aducă atingere siguranţei ext rioare a Statului
nostru, adica ieritorului nostru, suveranităţii sau in¬
dependenţii noastre sau raporturilor noastre cu alte
State ? (căci in caz contrariu „crima de trădare 44 era
imposibilă!)
e. „Inculpatul a avut intenţiunea de a transmite
vre'unei puteri străine aceste act»* cu intenţiunea de
a avantaja aceea putere în dauna Ţării noastre, adică
a comtte un „act de trădare - ? (animus ho>tilis) ?.
Nici unul insă dintre aceste elemente indispen
sabile nu face obiectul vre’unei întrebări de cul¬
pabilitate, ceiace face ca întregul chestionar şă fie
in întregime viciat.
Alta ar fi fost de sigur soluţiunea Instanţei, da¬
că întrebăr le de culpabilitate ar fi conţinut, cum ce¬
re legea, aceste elemente, fiindcă in acest caz, răs¬
punsurile ar fi fost desigur negative — sau putea fi
negative — lipsind infracţiunii elementele sale cons¬
titutive, căci nu poa e exista „crimă de trădare - fără
ca „actele - să fie din cele prevăzute de lege in
— 219 —
art. 190 cod. penal şi fără ca aceste acte să fie de¬
ţinute, cu intentiunea de a fi transmise unei puteri
străine, codul nostru penal necu^oscând crime fără
elementul intenţional şi crime de trădare, fără in
tenţiunea de a trăda.
In al doilea rând întrebările sunt şi complexe şi
nici nu se precizează în deajuns sensul cuvântului
„intenţie imrebuinţându-se termenul gentric in loc de
cel specific infracţiunii imputată.
In felul acesta, prin exces de putere Tribunalul
a violat atât art. 31^ C. J M. cât şi disp. art. 191
pt. 1 şi 2 şi 12o cod. penal care ş’a aplicat şi in¬
terpretat cu totul greşit.
B. Dm chipul cum suni întocmite întrebările
de cutpabilituie. rezultă că tribunalul a schimbat
— fă> â st J pună in discut unea părţilor şi fără să
pună din o'iciu cum cere o /. 514 C. /. M. .ches¬
tiuni s tbsidirarc* — calificarea faptului din „crimă
de trădare m prin deţinere de acte secrete interesând
siguranţa (exterioară) a Statului (pentru care in¬
culpatul fusese trimis în judecată) in „crimă de
deţinere de acte secrete privind siguranţa (interi¬
oară) a S atu iui".
Procedând ost/tl Tribunalul prin exces de pu¬
tere violează art. 514 C. ) M. şi creind un fapt
pena! nou neprevăzut de te<je n crimă de deţinere
de acte secrete privind siguranţa interioară a Sta-
tului m violează şi principiul , nula pena sine lege*
art 1, cod penai.
C. Chestionarul de culpabilitate reţinând fap¬
tul de deţinere şi publicare de acte interesând
siguranţa Statului , nu stabileşte elementul că a-
ceastă deţinere s arţi făcut in scop de trădare, adică
cu intetiunea de a de'ine acel* spre a le pune la
dispoziţiii unui guvern străin sau agenţilor lui.
220
Fapta a jos încadrat fi ta prevederile ort. 191
pt. / şi 2 con. penal, care ar/. împreună eu art.
190 la care trimite , priveşte trădarea.
Ori trfidarea nu este posibilă, fn sens juridic ,
fără „a ni mus hostiiis* fa fă de Ţara naţionalul in¬
fractor, acest element fiind de esenţa infracţiunii.
Pentru recurent ne fiind deloc reţinut acest c-
lement prin chestionarul de culpabilitate şi cum
nu rezultă de altfel nici din întreg cuprinsul do¬
sarului cauzei, încadrarea faptei tn prevederea art.
Oi pt. 1 şi 2 comb. cu art. 190 cod penat este lip¬
sită de ori şi ce consistentă .
Şi cum calificarea faptei este o problemă de
drept care poate ti ridicată şi înaintea instanţei de
recurs, urmează a se trage consecinţele legale din
a ze istă lipsă â elementelor constitutive, care con~
duce la grsşita calificare a faptei.
fapta în mod legal, scăpând de sub prevede¬
rile ari 190 pt. 1 şt 2 comb cu art. 190 cod penal
nu-şt poate primi o încadrare - det fiind natura
ordinelor ce se afirma a fi fost de/inu/v de incul¬
ci ’ pril)in(i cel mult siguranţa interioară a
i (fUnd simple măsuri de politie interioară,
cu văd,tă preocupare politică) decât ca simp/ăeon-
ravi nflc poltflcneasiă care nu justifică , nici sub
MWlar * ar l ^ ° SedlU ' com P*tlnfa Tribunalului
. tl f" m âe 2 de extindere a $tdril de asediu
„•7T‘ ' ? a fi Grelele anterioare, a pre-
/ Judecarea de către Trib. Militare a deitau-
entilor „emilii, ari cari săvârşesc fapte in lfnăZă
turafântel 9 ‘ sl «“ ra "l a Olului şi cum na-
vxc.ţZhnl , aC ° Ca ,°T fxseazd furtsdkilunea
ixtepfională şi nu articolul indicat a încadra n
faptă, urmează ca tn speţă fiind oorba dl o simplă
— 221 —
contravenţie poliţienească (vezi art. 563 cod penal)
Tribunalul Militar nu era competin/v a judeca, pen¬
tru care motiva solicităm trimiterea afacerii hde-
oătorillor fireşti, întrucât nici cele labe două in¬
fracţiuni reţinute în sarcina recurent ului de ase¬
meni prin greşită calificare, nu justijlcă compclinfa
’lrtb Militar, pentrucă nu întrunesc elementele com¬
ponente ale tnfracliunei prevăzută de. textul optica/.
Moîivul V.
Violarea art. 1 37 cod pr. penată, a dreptului de a-
pdrare a art. 294 şl 309 C. /. M.; nemotlvare; Fx-
ccs de putere.
in cursul desba/eritor orale, apărarea a ridicat
un incident pe trei laturi, în legăiură cu fapte în¬
cadrate în prevederile . art. 209 pt. t cod. penal şi
calificată „uneltiri contra ordinci sociale u tn ur¬
mă t oarele împrejurări:
Recurentul, Corneliu /. Codreanu, nu a re¬
cunoscut nici un moment, nici la instrucţie, nici in
faţa instanţei de fond, că cl ar fi autorul scrisoret
adresată lut Adotf llitIer, scrisoare care formează
piesa do ac/tune pentru infracţiunea incadralâ tn
art, 209 pt • 4 cod penal.
A urmat o frământare continuă a recurentu¬
lui cât şi a apărării in dorinţa de a afla cine poa¬
te fi autorul acestei scrisori. Prinţr o împrejurare
fericită şi conduşi de repetarea în cuprinsul scri¬
sorii a unor expresii specifice care se regăseau
sub aspectul unei adevărate obsesiuni intr un volum
intitulat „ Neeooperaţia “ scris de un funcţionar su¬
perior, Di. Rădutescu Thanir, apărarea — după ce
tot printro împrejurare jtrlci/ă a intrat in posesia
unul astf el de volum cu dedicaţia autorului, dedicaţie
al căiţi scris era tndenttc cu acei al scrisorii pus/j
— 222 —
în sarcina recurentului — a luat contact cu Dl Tha -
nir care a recunoscut că el este autorul scrisorii
adresată lui Adotf Uit Ier şi a declarai că se pune
la dispoziţia Tribunalului Militar pentru a da lămu¬
riri, însoţind în acest scop apărătorii la Consiliu
de h’ăsboi.
In faţa acestei situaţi uni noi prin care se pu¬
tea înlătura comiterea unei grave erori judiciare, a-
părarea tn timp util a cerut audierea ca in/ormaior
a Dl. Thanir şi a persoanei căreia îl dăduse co¬
turnul cu dedicaţie, care aşteptau la uşa Tribunalului,
şi efectuarea unei expertize grafice care să cons¬
tate că scrisul dedicaţiei de pe uolumul „Neo- coo¬
peraţia* al Dl. Thanir este unul şi ncetaş cu scri¬
sul scrisoarei adresată lui Adotf Hitler, pusă în
sarcina recurentului.
Tribunalul Militar respinge incidentul pe con-
sideraţiunile oă pe baza art. 309 C. J. M Tribuna¬
lul apreciază că nu e necesară audierea informa¬
torilor propuşi şi. tot astfel, nu e necesară nici
expertiza solicitată de apărare .
Socotind că Tribunalul a adoptat această so¬
luţie, prinţ r un flagrant exces de putere şi probato¬
rul nostru s a respins prin totala nesocotire a
dreptului de apărare şi ou violarea textelor arătate
mai sus.
Probatorul propus, era d» natură a lămuri
dejimtiv jndecaia, că piesa pe care se reozâmă im *
putaţiunea de uneltiri contra ordine! sociale opur-
linei unei Ierte persoane, străine de proces, după
ZZ $ , T, 9ă , ' n f ăşl aceea P^ană paternitatea
conţinutului piesei Incriminate.
Un atare probatoriu nu este succeplibll a ti
refuzat. Am credem să existe tn analele Justifici un
— 223 —
al doilea precedent ca cel de fnir,
O ir in iă-şi forma respingerii Incidentului .
complect neta ridică, la adeoăr arI 309 C/M
dă oale ca Presedmtete să aprecieze suoeran o-
portun tatea per oanelor chemate in cursul desba-
tenlor dar, m cazul când, o cerere devine conten-
cio ,să in'rucat rezo virea ei ş-o asumă întrecut
com ,/et de judecată na numai există suveranhaL
îl* ? 0 ?™' fnhunalu/ când dă o hotărâre în com¬
plect, trebue să-şt motiveze soluţia
Or motivarea impune nu numai simpla deda-
?l ttn î,A , ° CGrere de pr “ batoriu nu este necesară,
e lipsită de oportunitate, ci trebue să se arate de
ce nu este necesară proba propusă.
Or în speţă, atâta asupra audierii persoane¬
lor propuse, cât şi asupra expertizei. Tribunalul nu
motivează de ce nu este oportună audierea şi ex¬
pertiza, cl evocă numai principial că e suveran să
anrecieze, fără a motiva însă tn fapt de ce cere¬
rea apărării este neoporiună şi neconclvdentă.
Atât prevederile legii cât şi dreptul cel mai
ele nea tar de apărare f ind nesocotite, sentinţa pro¬
nunţată în a/ari condiţiunt nu poate să-şi păstreze
valabilitatea.
Motivul VI.
Nemotivare; Exces de putere ; Violarea art. 137
cod pr. penată; Violarea dreptului de apărare.
Recurentul şi apărătorii lui au cerut insistent
aducerea şi audierea măcar a o parte a martorilor
■T dv fopt, care erau necesari disculpării. I n această
224 —
categorie a martorilor de fapt se cuprindeau mai
ales toii foştii colaboratori ai lui Corneliu Z fo-
dreanu cărora puterea executivă le-a hotărât do¬
miciliu forfot. Importanţa acestor mar ton de font
era capitală , tmru iât toţi erau in strânsă legătură
şi aveau cunoştinfe despre fapte cu privire ia am
zările aduse.
Tribunalul respinge cererea ca „neoportună “ în
nesocotirea flagrantă a dreptului de apărare si cu
violarea ort . 157 pr. penală, potrivit căruia f roba
nu putea fi respinsă decât ca neconcludentâ.
Tribunalul trebuia să motiveze de ce nu este
concludentă aducerea şi oudh rea martorilor sol ci-
ta t i şi carp prin faptul că Tribunalul a admis să
ft Citaţi din nou au fost câştigaţi desbaterilor şi
deci lipsa Io* nu putea fi motivată decât de vreun
eventual caz ge forfă majoră. Simple afirmufiuni
nu au consdtuit nici odată o motivare .
Motivul VII.
Violarea ari 315 C. ). M comb. cu ari 209 pL
cod. penal; Chestionar necomplect şi viciat.
f nn ,JH heSliunile de culpabilitate trebue să precizeze
iurXe 6 mO,erl0le diniare "ni'* element
unrltIre ^77 7“^ ° 7° S con dam< ai pentru fapta de
dl cuhahm ? ° ra ' nei SOC ‘ ule f Qr6 ca întrebarea
zare d?c Tm rr lhâ Sâ C “» rinda Proci-
*ore (7o ctnums ante materiale.
de •cahJ,ditZl C ' Ze( ,‘ :â ”'r iC aslfel cd • chestiunea
recurent71 **' e / edaC “" a tn obstract. - dar
-O. oZeTTfuelT PtellnSe ° Cle
î» legâîur?cu P asociam'’din P s Tră ? ‘ -f ?' P ' U Că 8 ' nlr °
* 1 (1,n străinătate cu caracter
— 225 -
International Dar care e aceea asociaţie şi de unde
a rezultat caracterul ti internaţional ?
E podb 1 însă a se >usţine o atare teză ca re¬
curentul a intrat î i legătura cu asociaţii internaţiona¬
la < L> « r unde se vorbeşte în dosar de aşa ceva?
Atunci care e asociaţia? Nu se spune nimic.
91 poat fi condamnat astlei
Dar întrebarea mai u/irmâ că sau cerut aju¬
toare şi instrucţiuni de orice ţel, —caii suni însă
aceste ajutoare şt instrinţum? A Iu se spune nimic
în che'iionar, probi btl penlruco eu era nimic, însă
un a uzat nu poate fi când mnut pe nimic.
Tot astfel >e spune tă s’o voii a se schimba
ordinea socială. Cum şi i rin ce mijloace, nu se
s une, utiliză 1 du se termeni ocg , toopnnau se pu¬
şi simplu litera ief.ii, itniiu o fi condcmnai retur
rentul fără precizare de lepie ruaiertole. De sigur
un atare chestionar nu poale justifica condamna¬
rea şi pentru motivele de mai sus urmează a se anula.
Motivul VIII
Violarea art 313 C. / M comb cu ari. 210 cod
penal; Chestionar necompieci viciat ; Nemot vare.
Aceeaşi Itpsă loială de precizare de Jupte ma¬
teriale se constată şi ta întrebările de c ilpabiiitate
referitoare ia laptui de râsvrâiire.
Textul de iege cere ca înarmat a să se facă
prin acţiunea infractorului, d* r de unue a retşn in
speţă aces eUmcnt tare nu evea cum — Şi de a -
ceea nu a fost dovedit
Apoi, iri-bui u prea zile perse anih înarmate
şi a se vedea că fnarmorea lor s au dt lorii /cp-
telor acuzat ilui Se vorbeşte aooi de d*pozi»e de
arme, Jorâ a se vre< iza care anume sunt acele de¬
pozite şi cum şi de cine au ţosl constitui e.
O 'otaiă hp<ă de precizare de fapte matenaie
care vciiazâ verdictul pronunţat.
Ma/tvul IX
V„,larou ari. 274 C. / M.; oomb. cu ari. 32H
! f * J ^ I i*l va ut. 4 O. / M. Vdarea ar / ,5// c
/ M oomb c„ an. Vtt w cod. penal; Omist‘
unu esenţială-. /ixias el, putere; Votarea d e,,iu-
Iul de a pâra re.
/'ublici/atc i di zbaterilor este una din rea a Iile
principale ale /ud căţil reproş ine. Arest prlii vi piu
Va 1 'FU* an l at ' s/ <J ‘Î ^ f M ‘ f,rln art - 27/1 9‘ 328 ,tt
I 91 1 *■ dlspozlţ l şl acest principiu puran
h n:a controlul cetăf mttor asupra te ejatt lăţit Jude-
râlll şi de acrea, anual al şl apâran a St ni in son
Iminlcsla'cdar:'^ * . tP '° tana "" hU
l'Ste adaoâral că art. 274 ut 2 d,f drotul de
/> S " TI fedtafd secrete.
I) ir cănit ,,ijr/llv Interul,, eu atare ce,ere. Ir, buc
l>enlrn .„ira,darea dre„lulul de a,,Orare sa /le „Seal-
latâ şl apărare / acuzatului
!>• «Iţei», din Senilul* «<■ vede efi Ministrul |>„_
>ll« 11 cerut, M, ţ>edln|H »ecrel«, in cumul Mi roiiu-
lmum| l , > .'' , |' r ? X < ir i ' ea , U " kI p,, ' N, ‘ : ,w Tribunului v'«
i „HP Iu " ,I ‘" A| '“ I (W . n ' “Clara vedln|» secrdu I..ru
' .V nce, ®¥ î rlbunol, liolărAse «fi şe declare s<>.
ferltonrc !u îl 'i'!' î'î' ?’"’ pr4, | pfir l H ,ll ‘ 'nlerogolorlu re¬
. .ift; fe*' "«••ocolltt In dreplurll. el pr.n
m”.-
393 ^Z.%* C° r / A/ *(f mi 2 t C ‘ 1 M ' C()ml) ' cu arL
dreptului do apărare " CS9nfiola ' Viohna
— 227 -
/ / « Ari l )V2 ( ^ aralâ c # J J reşedin -
Iede sub pedeapsă de nulitate întreabă pe a-
cazat ducă mal are ceea de adăugat /„ apărarea
CU i re i l ,a L (Jec L Cra dezbaterile închise
şl nici un act al desbaierifor nu mai poate auto toc .
la speţă, totuşi nu au fosl n speciale aceste
f ,n ^d (tr l prescrise in mod expres sub sancţiunea
nul urii li.
Deci e c/ar, tndală ce se iu ultimul cuuănt
acuzai ,lui, desbaltrtfe suni tr.chise şi nici in act
ai de buh mor nu numai poale aut a loc.
tu adunăr, •> a luai ultimul cuoâat acuzatului
şi io uşi apoi s’a rezolvi! incidentul cu rar terii;
deşi acest incident făcea porte din dezbateri, de¬
oarece d&.că acesta ar fi fost admis, dezbaterile
ar Jr uontinuot. Apoi nu s'a mui luat ultimul cu¬
vânt acuzatului. Deci pe deoparte dtşi t o.u închis
dezbaterile sa mai rezolvat un incident pnuinddes -
balurile şi pe dă altă parte sau net-ocolit şi pre¬
vederile art. A / C. / M. care spune că: „inuinuilul
şt apărăforui nu cel din urmă cuvântul, sub pe¬
deapsă du nulitate*.
~*’ T Dentru aceste consideroţiuni va re rrUuă vio¬
larea unor dispoziţia ni prevăzute In mod e^rres
sub pud ta /să da nulitate, solicităm Casarea sen¬
tinţei do * ondamnare.
fîONCLUZIUNI
(
Din dt'sbaterile procesului rezulfâ limpede ca
înscenarea si reaua credinţă eu dominai în inlrcaga
lui desfăşurare. Rechizitoriul şi ordonen|a dtfimtivă
nu conţin nici un grăunţe de adevăr ş* se prăbuşesc
Iu cea (liniai confruntare cu hipic le Rostui i ccslor
doua Instrumente juridice a fosl să «;ară în pr* se,
să Impresioneze publicul şi n’nu avut nici o bgăltră
— 228
cu ceeace sa petrecu» în şedinfă, unde cu fotui alte
lucruri s au desbătut.
. M . Ac _ eas,a e . realilatea în nrocesul Căpitanului si
Mişcării Legionare, o realitate aspră şi neiertătoare
care na poate fi schimbată nici de cea mai asculilă
conşlnn|a juridica şi morală*
Totuşi Tribunalul militar l-a declarai vinovat pe
Cornelsu Codr.-anu. v,noval P e
Dacă aşa siau lucrurile, care e justificarea senlinfei ?
«să ca . >l,a d eslegare, aşa cum e firesc
„ e ceara > >n faptele celui vinovat sau în dove-
Hef- ..P re ? e . n,at ' ; de acuzare, penlrucă acestea ’âu fost
detmitiv miăiurafe prin sirălucila apărare a Câp.fanu-
f. prm monuriiie cal goric favorabile ale unor oa¬
meni de mare ră«pundere în slat «nor ca¬
tetă ft« ş,r lor z r;. a,,i de ocnă ,rebue c ««-
toa?ă lumea Câ îa d ,â° de“ce ' J“ de "«
^yfrlo|ii ar,e V ° r f ‘ ,rădăf ° rii Şi de ca -
sa condamnat un e om. a cî an ^acler polilic. Aici nu
nunfat un tribun*! militar ci fata'*-' A ' CI nU Sa pr °'
împotriva dreptului In i» i °, a ?'“ a s P"s cuvântul
cun.lar: ea nja inrtLn.'f"Li !""‘ a â "" rol se-
cundnr: ea nu a judeca» S „ i 8 ,V Vul un ro1 se ‘
dinei guvernului ArtHnnd’ răi? CU î a un or din Or-
rare a oro şesului a! J dfniiîî^'steMbtă'T desfa ? u -
fixata in birourile Ministerul..- a , l) a , tar sentinfa
Prin sentinţa im ,?!ă ă de , lnlern e - h,)UUU
oameni, politi ianj cornpronul 6 ? 60 ^ 0 ^ “mana”de
iransformaji p.. s | e n „ a J! - 5 ai gnvernenlor trecute
°nală“, urmăresc sunHm? r ‘ >9 "" rte ^Ivare na f-
Corneiiu Codreanu ş"?Xd W * ^ a ,a '
* P n el ,nfr angerea Mişcării Le*.
229 -
gionare Aceasta cu scopul evident de a şi apăra
drepturile de exploatatori ai tării, ameninţate de etica
severa a legionarismuiui.
Duşmanii generaţiei tinere au avut însă grija şi
perfidia să ordone măsurile lor nedreple la adăposiul
formulei salvatoare penjru ei şi des repetată în ase¬
menea împrejurări a .intereselor superioare ale ţării",
reluând vechea acuză că Legiunea pregăteşte miş¬
cări violente cu scopul de a-şi asuma puterea în slat.
Pentru a risipi definitiv această acuzaţie e suficient să
recapitulăm evenimentele din Decemvrie 1937 în¬
coace.
La această dală, Mişcarea Legionară era în plină
ascensiune; cucerise 70 locuri în Parlament după o
bătălie electorală de mare răsunet. Alegerile urmă¬
toare îi deschideau perspectiva unui succes desăvâr¬
şit. Dacă au fost împiedecate aceste alegeri, moti¬
vul trebui căutat în formidabilul^ curent de populari¬
tate deslăn|uit în jurul Legiunii ÎN ASEMENEA ÎM¬
PREJURĂRI EXISTA VREUN INTERES < A MIŞCA¬
REA LEGIONARA SA FORŢEZE REALITATEA ? SE
POATE PRESUPUNE CA O GRUPARE POLITICA,
CU TOATE PERSPECTIVELE SA AJUNCA PE CAI
LEGALE LA CONDUCEREA TAR ! I, SA RECURGĂ
LA LOVITURA DE STAT ?
Intervin evenimentele din Februarie 1938, că¬
rora Mişcarea Legionară nu le opune nici o rezistentă
şi singură îşi disolvă organizaţia polil'că
ÎNTREBAM ŞI DE ASTADATA PE acuzato¬
rii NEDREPŢI SI VICLENI: OARE NU ERA ACES¬
TA MOMENTUL POlRIVlT. DACA LEGIUNEA AR
FI AVUT INTENŢIA SA DESLANTUIASCA FlRTU
NA ŞI SA-ŞI ASIGURE PUTEREA? Mai mult, şeful
Mişcării Legionare află că va fi înlemnită! şi acuzat
de trădare, ştie de prigoana care se pregăteşte To¬
tuşi ordonă „linişte", „supunere" şi „evitarea orică¬
rei violenţe", împotriva dorinţei guvernului Armând
— 230 —
CSIinescu, care voia locmoi o reac|lune, pentru a-şl
justifica apoi măsurile sângeroase, proeclate de o-
culla lud*o-masonlcă.
Urmează un lanj nesfârşit de suferinţe. Un exo-
men greu, din care legionarii au ieşit biruitori, dove¬
dind tăria şi superioritatea lor morala fa|a de adver¬
sari. Atunci când e înfrânat până şl instinctul ele¬
mentar al conservării de sine, fără îndoială că ne a*
flom în fu|a unei deosebite în|elegt ri o viejii şi u
morţii. înseamnă că omul nou conceput de Crrueliu
Codreanu, a devenit realitate; omul nou care urmea¬
ză linia interioară a perfecţiunii suflet- sli, şi care nş-
leapiă biruin|a nu dlntr'o bruscare a realilă|ilor, ci (lela
o pref icere sufletească lentă, pe calea convingerii.
Dar relr-igereo legionara pe I nia suferin|ii iui e
identică cu o înfrângere Pentru o fi înfiânt, jir» bue
să dai o bătălie Această bătălie nu s a dat pană
acum. A întâmpinat vre * rezistentă guvernul Armând
Călîuescu? Noi ştim că legionarii intră cântând şi
fericit» în închisori
Până acum s’a înfăptuit numai o r< tragere pe
linii mai îndepărtate, l.egiimeu refuzâtid lupta în
asemenea conditiuni.
l.inlşlea perfectă a mişcării nu însemnează un
certificat d»* s'ăbiciune, cum sunt înclinafi adversarii
sa creadă. Această linişte e firească, pentruco r< pre-
zinlă seninătatea omului puternic Totodată e un act
de mare cuminţenie politică, ce depăşeşte sfer<> dc
pătrundere a conducătorilor actuali. Rezistenta leglo-
naia nr i însemnat râs boi civil şi intervenţia puteri-
lor străine: o groaznică nenorocire pentru tara noastră
abia închegată. Legionarii pentru a apăra cu adevă-
nr!»i!ft l «ff* C i^ 8u p er, ^ arealc * Ăni ' t,u âcce PM mai ne
de lîpleMelne ° r deC “' s8 ţ ‘ vud& neomul sfâşiaI
... . ^" r f ° r, ‘‘, le ,e 9 l0 ""fe suni inlacle, ori unde sur
B,|U : ln cer 5' Pe pământ. In lemnlfe şl în fundat
— 231 —
ocnelor, în sate şl oraşe, legionarii stau gata de
jertfa, gata de moarte.
Cu lot aspectul exterior de linişte şl resemnare,
totuşi legionarii poarlă în adâncuri un răsbol greu, pe
cure numai ei şllu să-l ducă şi care ţine de esenţa
mişcării lor In acesl râsboi, mânuese arma teribilă
a suferlnţll. Nimeni şi nimic nu poale re/ista acestui
„formidabil Instrument de luptă, cure eslc i.ropria
noastră cenuse" (1. Mo|u). Rezultatul ac»slei lupte e
confirmat de realitate: s’a cricul un curent de una-
fi'ină simpatie în Jurul celor oprimaţi, o stare de ecu-
menlcllale, care cu greu s'ar II atins prin alte mij¬
loace După patru luni dela Işbucnlrea prigoanei, pu¬
tem afirma cu sltuafla mişcării e mai bună decât Io
începutul acestei perioade de suferinţă.
Rămâne întrebarea finală. Unde vrea să ajunga
guvernul Armând Câlinescu ! f . x ,
Mişcarea Legionară nu poale ti înfrânta pr n
forţă O mişcare nu c înfrântă Când slu la in
chlsoare, cl numai alunei când i«l pierde 'ucrederen
poporului Nimeni nu ue mal pou'e Indepă-la de
sufletul neuinuluL-^ecat în '■'>'« <'**'*‘ t ,,r re ? # “
compromită, «* »“ compromis odal< n
mal poale apropia drayoslca ui Ouvemul a re u,
numai să ne fura să suferim, dur mişcarea > |
f, compromisă. Dimpotrivă, ea « crescu In presllplu.
Pâaă »i adversarii noştri nu rămas umilili I
. terii de sacrificiu a legionarilor. „ceaală
.jf.t; rsarstasss
a.“o*
patur^^w'ducA'TOARk Â^TARJ^^i
f N ES FAT N A A |STOKlîd CA. i 8. rÂTA M.ŞCARH
LEGIONARE.
V*a continua guvernul cu provocările ? Legio¬
narii vor suferi in tăcere, atât timp cât Dumnezeu
le va da răbdare. Uar, e bine să se ştie că Leg unea
nu va tolera niciodată ca mişelia să fi^aDîifcată la
rangul de doctrină în stat, şi in cazul Saamm răt'da-
rea va lua stârş t — aşa cum noi nu dorim — arun¬
cam răspunderea asup a guvernului: agentul desor-
dinelor, provocatorul anarhiei, duşmanul tării şi ele¬
mentul de desagregare =1 Sfatului
Pentru ori ce minte limpede, guvernul poliţist
al lui Armând Calinescu alun că în hao>. Jocul de¬
vine primejdios şi trebuie înfrânat. Ambiţ ile dictato¬
riale ale unui om inutil şi neserios, mărunt din toate
punctele de vedere, dar periculos prin instinctele*
sanguinare, nu poate constitui îndreptarul unei opere
serioase de guvernământ.
Ac^st personagiu pentru a-şi consolida situaţia
politică, a recurs si recurge la tot felul de mijloace pen¬
tru compromiterea Mişcării L* gionare. Fabrică şi răs¬
pândeşte, prin agenţii personal», svonuri. circulari şi
ordine, ca venite din partea conducătorilor Legiunii
şi chiar dm partea lui Corneliu Codreanu. Toate a*
cestea pentru noi n’au nici o valoa^Nu ştim de câ¬
ta autoritate s- bucură în altă parte.
Aceasta este judecata ţârii în procesul lui Cor-
nehu Codrernu şi al Mişcării Legionare
După datina străbună, ~*t ptam cu încredere si
PăS dXlor^mSr' SUPrem 81 S,8,UlUi şi
T ^ mişcarea legionară.