Similare: (înapoi la toate)
Sursa: pagina Internet Archive (sau descarcă fișierul PDF)
Cumpără: caută cartea la librării
02 iz 22 tz p 6L "Data 17 Iun I96i ARMIA PERATIVA Dosan Ancheta + 24 4 pp DD P 011784, Vol. 5 Urmează Vol. Nr. CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Comisarul de serviciu către: - Inspectoratul hesional de Poliţie Cluj-Vlaă Inspectoratul Regional de Poliţie Tinişoara-Gritta Chestura de Poliţie Oradia-Popovici. NPRAS Serviciul Kadio-ing. Pope scu liălăeşti. a iii î Y SIE ari i î Ă D-1 linistru de Interne are informaţiunea,că radio- apesta a dituzat ştirea,că,CORIIBLIU CODREANU ar fi evadat, Cercetaţi,dacă s'a auzit această ştire,stabiliţi ora şi alte amănunte în legătura cu această chestiune, Rezultatul se va comunica etiiiiiisi—urcent, Director General, VINTILA IONESCU. La orele 1 se raportează că radio-difuziune Budapesta nu a transmis nici o ştire Gu-privire, la CORNELIU CODREANU. Comisar de Serviciu, || -H— i 0 0 BI 4 0 Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii lână pe W.S.Regele TA Acel proces fhoen parte dintre moelea sortite a fi pentru moment arcunre,dar cari es le ivenlă abia nai târziu,ca xeglităţi. In primul număr al soelei xeviete arăta că două luozuri ar putea ru=ponia aparițin revistei: confircarea sau între rceresj Prinţului.lLa o sHptămână a venit prima,iar după trei răptămani *"a întors Prinţul. Evooă fiforiţe împrejurări când s'a eanifestat pentu Tron şi Pară,evidenţiină şi faptul că n fost primit în audienţă de 1.£.Regele în scara zilei 3e 8 Iunie 1930, A arătat toate cele de mai rus spre a trage o conolu- zie,aceia oi nu a intrat în partidul Totul pentru Tară cu ochii închişi,nefiină un biet profesor anivereiter care a gregit o ecuație. i-a pus toate problemele mari înainte dea intra în partid. A discutat totul şi la rirpinrurile conforme cu cong= ti inţa sa primită din partes conâuoitorilor legionari,e'a în- caârat în migcare. -" Dar problona Regelui eu nu era s'0 mai discut când 81.0odreanu a declarat mereu înoredere neţărmirită în 1.£.Rege Carol II. Vă cer un singur lucru ca în hotărârea pe care o daţi, daci mă veţi conderna,ră nn puneţi în sentinţă lucruri cari m m'ar dezonora.Piindoă ax un biint gi o fetiţă premiaţi fe onoa- ze în şcolile lor şi n'aşi vrea să se gărearcă vreun direotor de şcoală să-i dea afarii pentrucă tatăl lor a uneltit contra M.£.Pegelui rau orâinei rooiale,pe care noi ştim răi le apărăm. Ne vom supune voinţei lui Duunezea daţă prin -entinţa D-voastră," Inculpatul inginer CH ORGII Tu îşi începe rispunsi le interogator prin n arta ci na existi nioi o legătură între mouzațiile pentru care stă banca acuzaților şi piesele afla-fă te 1n dosar,arupra procesului planână ou totul altceva decât Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii - 6 - A at E] piese doveditoare. Czede că istoria îşi va pune un mare senn . bare vozbină despre acest proces e între- “e va cili să dertrame toa- te aceste neguzri,oari î-piedioă să re vadă reslitatea,şi sa xaxztii va trebui că puni multe lucruri cari nu sunt în do- „are,oa judecătorii ră -imtă chiar prete cetace vorbeşte «1, Işi face o autobiografie de cână era uio copil,până când s'a înrolat ca elev de Liceu în partidul d-lor Cuza şi Iorsa,iar nasi țârziu în Liga cazistă,unăe s'a întâlnit ca Corneliu Cotreanu,oare 1'a întrebaţ: ] —" Sinţi putere de jeztii în d-ta? - Da. - Până unde? - Mi-aşi da şi viaţa. — Atuncea sunten fraţi” De atunci nu s'a nai despărţit de Cozm liu Codreanu i ] şâ nu se va nai despărți tcată viaţa"pe pimânt,sub plimânt,sau în cer", “ Neagă acuzația adusă prin ordonanța definitivă că ar fi afişat un entuziasm intererat,deoareoe n'a cerut nimănui d să vie în mişcarea legionară,ci a ariitat tuturor ci în aceast mişoare este jertfi, Reounosgte însă că a fost perfect convine de posibi- Mităţile lui Coâreanu,sşa cum se spune în ordonanța definiti: o%oi sltfel nu 1'arx fi umat şi posibilităţile lui Codreanu "sunt dincolo de priceperea omenească". Afimmă oh Corneliu Coireanu a formilat drumulipe care negregit neamul românesc trebue să le urmeze,dncă vrea i || meargă pe oalea învierei rale, Ei d A organizat corpul munoitorila legionori şi Pest fapt constitue o mânârie pentru el. Este ohemat în judecată pentru a numite fapte Şi pentruoă la fel cu ceilalţi inculpați,reprezintă o spiritua- litate,la oax nu vrea si renunțe. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii e de După ce fuce o rerie de oon-ideraţiuni asupra rolulai pe care urma să -l aibă partidul Totul pentru Tari,pentru viitorul țării,arată ci armonia la oare ar fi ajuns acest ării pertiă nu oonvenea duşzanilor miti şi de aceia sunt învinuiți inoulpații fe astăzi le sfirâmarea ordinei sooiale. In soert rens,afiraă inculpatul,sunt şi intrigile ce se încevroi între legiune gi birerioă,între Wtele şi meia din şoâinţa de eri dininenţiă.(alozie la declaraţia preotului Origore Orinţescu), ixată apoi cu= bolnav fiinâă se fost luat,arestat şi apoi în acelaş stare du la Tismana. Acolo a Dst rău tratat iar soţiei 1 n'a scris că a murit. Reftază ră oreadă ch W.S.Regele cunoaşte aceste fapte. A out un memoriu oltre N." „Regele care pe oale ofi- cială e ajune rohimbat. A depus înză o copie după original la dosar. Generalul Cantnouzino le povestea multe luorari despre M.8.Regele şi a fost pregedintele partidului,iar dacă legto- marii n'ar fi fost supuşi W.£.Regelui,generalul 0anţacuzino nu ar fi primit prepedenţia. In încheere a pune următoarele: = * Ru am înoretere într'un destin frumos oa soarele fânt depe cex gi pe această linie să fie gi sentinţa dvs." Sedinţa s'a ridioat la orele 0.2 0,rămânână în conti- pentru nstizi ln orele 8.50. CORPUL DETECTIVI LOR Secţia I-a 2 c39 Procesul inginerului Clime şi alţii. -ziua III-a Sedinţa de dimineaţă. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii 28 Iunie 1938 Astăzi, în faţa Secţiei I-a a Tribunalului Militar,au continuat desbaterile procesului intentat inginerului Gh. Clime şi altor fruntaşi legionari,pentru răsturnarea ordin mei în stat. Sedinţa s'a fesohis la orele 10. Inculpatul preot Georgescu-Fdineţi,cu învoirea dlui preşedinte a pus următoarele întrebări inginerului Ghe ehe Clime : -2 Să spună d1.Clime dacă am făcut parte vreo dată din partidul Totul pentru Tară? -Na vreun -Dacă am avut nâh rol în partidul Totul pentru Tară ? De vreme ce nu făcea parte din partid ,nu a avut nioil un role $Dacă amprinit vre un orâin dela partid? —Nut Preotul Georgenou-Tâineţi roagă ajoi să i ze conse neze următoarea declaraţie : -" Având în vedere cele de mai sus,nu am altă calita- te de a sta pe această bancă deoât aoeea de duhovnic al studenţinei.N"' am făout niciodată politică de partid rezis tână tuturor tentaţiunilor încercate pe lângă mine în acest acop.Am fost numai luptător naţionalist buourându— mă de stima tuturor lupţăţorilor naţionalişti proeminenţi D1.proferor Iorga,Consilier Pegal,pe cân iin Fădineţi mia £ x + în lupta pen Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii tru apărarea ordinei în stat duce acolo,oontra străinilor N'a sfătuit să nu fao niciodată politică Şi nioi pe a a- sale,căoi ţara mai are nevoe de luptători ea mine.Si az d1. Profesor Iorga are aceleaş bune cuvinte faţă de mine, Intrucât mi se aduce şi mie aoeeaş acuzaţie de înăem- nuri la asasinate,deolar că nu numai situaţia mea de i dar şi educaţia ce o am ca fiu de preot mă fac ră reprob asasinatele. Si nu văd dece aş fi făcut ea responsabil de fapte al. unor oameni,oari niciodată nu m'au consultat şi pe mine, Deşi e superfluu să o epun,sunt şi rănân creâinoios Majestăţii Sale Regelui Carol II-les", cut la audicrea martorilor, Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii $ CORPUL DETECTIVI LOR E SECTIA I-a Fă j Procesul inginer OLIN şi alţii, 4 ZIUA III-a [2] — gedinţa de dimineaţă - continuare In continuarea şedinţei de dimineaţă,e'a trecut la aud ierea martorilor. Martorul MIHAIL APOSTOLEANU, avooat,deolari că pr în Februarie 1957 a fhout apel la Radu Budigteanu să sunțină recursul unui căpitan de rezervă din Călăraşi condamnat pentru Lese Najestate.Budigteanu l'a refuzat catezor io,spu- nând că nu ia aremenea procese spre a apăra pe cei ce aa jianit pe M.S.Regele. L'a mai rugat odată să apere pe profesoral Porţu în- tr'un proces de acelaş natură în faţa instanţelor de fonă, primind acelaş refuz,bazat pe aceleaşi consideraţii, Afirmă că Radu Budigteanu avea o frumoasă reputație în Barou şi că a fost iniţkatorul Aeooiaţiei avocaților oreştini; deasemeni că era năver-arul nanifestaţiunilor violente. Martorul ALEXANDRU B RCEA avooat,itelară că inculpa- tul avocat Polihroninde nu n fort gef-1 Contenoiosului legionsr şi nici nu a fiout parte din aceste Contencios, Deasemenea afirmă despre ?raian Cotigă că sta cărăto- rit ou 6 niptimâni înaiâte de a fi arestat,de unde deduce că na a mai activat în ultimul timp pentru partid, D-zal CONSTARTIN DUMITRHIU,medio la spitalul Pilmtro- - pia,martor,arată că l'a avut pe Serban Wilcovenna ca extern la spital,gi în această calitate şi-n îndeplinit nervioiul Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii cu conştinoiozitate,. Nu are cwoştinţă de nici un fapt,din care să £1 xezultat că vrea să răstoarne ordinea în stat *Prin vio- lenți. Na poate însă pătrunie forul intim al cuiva,mai cu seană că nu 1'n cunoscut prea mult, Martorul VLADINIR PETROV ICI,avooat,declară că a avut legături de prietenie cu inginergl Virgil Ionescu,dar că nu 1*'a suzit niciodată să fie portizanul răsturnărei ordinei în stat sau să critice pe W.S.Regele. Martorul E7EPAN FILIP'ECU,comerciant,din str. Principatele Unite Hr.4,deolară că îl ounoaşte pe inculpa- tul Oheorghe Apostolescu oa on și negustor cinntit, Martorul profesor CONSTANTIN BUNGFTEANU, arată oă î1 cunoaşte pe inoculpatul Istrate ca un bun student la mate. ria sa. Martorul profesor 0.BACALOGLU deolară că Serban Milcoveanu a fost unul dintre cei mai buni interni ai săi. Hu 1*s auzit vorbind chestiuni politice şi net făoână propagandă împotriva ordinei în stat, Stia că face parte dintr'o organizație politici gi l'a sfătuit să-gi vadă mai bine de treabă,la care a primit răspunsul lui Bilcove nu că este înregimentat într'o organizaţie care vrea numai binele țării. La orele 11.50 gedinţa s'a au perdat pentru 15 H- [|] ninate, Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii CORPUL DETECTIYILOR e SECTIA I-a 26% CN MU Poroesul inginer Gheorghe Clime şi alţii, HIUA III-a [] şedinţa de diminenţă- = continuare - | dinte al fooietiţei studenţilor în medicină,ou ocazia studenților în medicină, speoialitate, monarhice, e Pe inoculpatul Serban Yi o oveanu l'a cunoscut încă depe vremea când acenta ern extern de spital.Ia făcut sitor bolnavilor. $ Din» tot oe cunoagte,aceste opinii asupra calităţilor lui Milooveanu sint împărtişite gi de alţi profesori $ membrii sai corpului medical. avocaților din România,după ce i se citeşte de către Ş. Martorul profneor doctor CIOCALTEU deolară că a cunos cut pe inculpatul PAUL CRAJA doumă oi ani,pe când era preşe Afiznă oă PAUL CRAJA,în calitate de pregedinte a ridi- cat sanatoriul pentru etudenţi dela Mangali= şi ştie din auzite că ="'au plitit aproape toate datoriile fooietăţii După cunoştinţele »ale PAUL CRAJA se bucură de cele Pe ]] mai bune aprecieri în cercurile meticale.Chinr faptul că este intern de -pital dovedeşte că nu s'a mărginit numai d& cu simpla şoolaritate, internatul dovedind că a lucrat în Hu 1'a auzit niciodată manifestând sentimente anti- impresia unui om distins,oare va putea fi în viitor folo- Martorul avocat 1.0r.Perieţeanu,preşedintele “niunei 28 Iunie 1938 EA “ CORPUL DETECTIV ILOR “ sRonrptz i 5 58 E E A E 9 Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii „0 PPE Radu Budiştean: punotele de acuzare aduse acestuia declar că nu cunoaşte aotivitatea politică a lui Budigteanu.In fo- zurâde judecătoreşti era însă unul dintre avocaţii cei mai pregătiţi.Btie că a participat la acţiunea națională alătu- xi de conducerea Uniunei şi Baroului de Ilfov. Datorită cunoştinţelor sale şi a limbei franceze în speddal,alitari de alţi fruntaşi ai magistraturei şi Baroul a colaborat la propaganda culturei juridice româneşti peste hotare. Ca preşedinte al grupului juridio polono-român,a avut o activitate bine apreciaţă, Datorită calităţilor sale a fost ales membru în Consiliul Uniunei Naţionale. Martorul mai araţă că a primit o adresă semnată de conâucătorii Uniunei prin care i se solicită,la o a av! oatului Constant Ionesou,în numele membrilor Uniunei,să intervină pe lângă autorităţile de resort pentru punerea în le [|] libertate a lui Radu Budişteanu. Menţionează că a svut sprijinul dfeotiv al lui Ba- dişteanu în constituirea grupărei juridice ital or omâne « In tot timpul oolaborărei nioiodaţă nu l'a auzit manifestând sentimente sau idei nubvereive.Era însă un în- verşânat antisenit. La întrebarea lui Radu Budişteanu,narterul arată că aoesta,în calitate de membri al Asooiaţiei avocaţilor ro- mâni creştini şi de membru în Consiliul de disciplină al Baroului de Ilfov,deşi făcea o politici de breaslă extre- mistă,în sensul de a se ajunge la o românizare a barouri- lor,nu a manifestat niciodată acte de violenţă fizică şi nioi nu le-a încurajate La congresul internaţional sl avocaților,din causa unor campanii stradii de defiimare ce se dusese împotriva avocaţilor români,a avut de luptat ca multe sdverritiţi, Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii ; 3 /2a —— MINISTERUL DE INTERNE | PE ] A | DIRECŢIUNEA ze a Oi urci DIRECŢIUNEA SEY de mroenţăuate n 2 At 4, pei d h Y ŞI DOMNULUI 1 NSFECTOR REGIONAL “Ani er Copiat de= DE POLITIE DIN TOATA TARA Aven onoare a vi înainta o noti,privitoare la 0 circulară legionarii gi vi rugiim să binovoiţi a dig pune măsuri pontru confiscarea ci,procun gi pontra identificarea oolportorilor şi doforirea lor justi- ției, DIRECT?O? GENERAL SUB DIRECTOR M O. Imprimeria Centrală. 3) area doro aceea secara goe Dr a i i Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii VQANO mergându-seppână la a se cere excluderea avocaților români din ns Umiune,oun s'a cerut în tos nului 1936.In noest împrejurări Radu Budişteanu oa delegat al Uniunei avocaților români a avat o aoţiune din cele mai lăudabile,reuşină oa cererea de mai sus să fie respinsă. In calitatea sa de preşedinte al Uniunei avocaţilor a prezentat forurilor din ţară o brogură a lui Budiştesnu înti- tulată ROMAFIZAREA BAFOURILOR, [+] Confimă apoi faptul că Radu Budişteanu îgi interzisese fi] de a pleda pentru evrei. dişteanu nu seamănă cu omul capabil de acţiuni care să ducă la rănturnarea ordinei în stat şi nioi nu orede că ar fi în stare să facă parte din astfel de asocoiaţiie Nartora] CONSTANTIN GANE,soriitar „declară că-l cunoaş-— te pe inculpatul Sima Simuleacu din Septembrie 1937.Nu se poate îndoi de nioi o vorbă şi de nici un gând al săa. Stie oă în propaganda eleotorală era foarte inimos, îşi manifesta încrederea în ordinea socială,şi e punea ţăranilor că = în nici un caz să mu re mai aştepte la o nouă împirţire a pă- mântulut. ă ! j Martorul arată apoi oi £1 cunoaşte pe Nioulae Totu de mai bine de un an,din publicistică şi niciodată n'a văzut vreun articol al acesteia chprinzână îndemuri la violenţă, li: Ia o întrebare a lui Gheorghe Furdui,ră-punde că împreu zii mă ou acesta,Corneliu Codreanu şi alte trei persoane a făcut EEi|...] o excursie în zilele de 51 Martie 1 gi 2 Aprilie a.0.0u oare ocazie întrebână pe Corneliu Codreanu cum vede nitunţia în caz de dizolvarea partidelor,nocesta a răspun= că va face aşa cum va fi legea,fări nioi o re: istenţă.Purdui cu acea ooazle n'a intervenit ou vre-o sugestie,alta decăt aceia pre sonizată Re de Corneliu Codreanu. a lui Radu Ba- Dapă oarecare ezitare,la o întrebare Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii câe- RN pu ş dişteanu afirmă că îl cunoaşte,roaora a tuia fiinău-i vară primară şi orede ci este un om întreg oa toți camarazii săi, Cunoaşte şi pe lihail Polihronisăe de vreun an de zile gi are derpre el cea mai bună părere, Martorul PI un MANOLIU, asistent la Scoala Politeohnioă deolară că a făout studii împre:nă cu Raâu Budişteanu la Paris D=) prin anii 1928 - 1930 şi au fost împreună membrii comitetului | Ascoiaţiei studenţilor români din Paris,Ia țară s'au întâlnit îm asocoiaţia foştilor cercetași de răsboi,unăe Radu Dud işteanu E era pregeâinte,gi în asociaţia etudenţilor români din Pranţa, -] unde deasemeni este preşedinte, Nartorul vorbeşte apoi de o agresiune exerditată de un grup de evrei la Paris asupra studenţilor români,în oare în- prejurare Radu Budişteanu şi alţii au fost bătuţi, A organizaţ un oiolu de conferințe la Sprbona,despre ţara românească,sub egida Asociaţiei studenţilor rmmâni d in e Paris,la care conferinţe Radu Budişteanu făcea prezentarea 00 ferenţiarilor. Confirnă deasemenea faptul o" la congresul internaţio- nal studenţeso del a Paris din 1928,la care era delegat Buâ 1ş- | $ teanu din partea studenţinei române ,âelegatul englez a carat | exoluderea românilor din Uniune din cauza mmifestaţiunilor naţionaliste din ţară. Datorită lui Radu Budişteagu nu ='a trecuţ pe orâinea de zi această cerere. In urma acestui fapt studenţimea franceza i-a dat lui % Budigteanu o medalie, Soooteşte că Radu Budiyteanu nu poate fi consi derat oa un faotor de diooluție în cooietatea româncasoă, Hiotodată nu l'a auzit vorbind pe Radu Budişteanu împotriva orâinei în j wtat.A manif-stat în toate împrejurările atayement pentru această ordine. sa Martorul dootor MARIUS CONSTANTINESCU declară că Paul Craja la venirea sa ca preşedinte sl Sootetăţei studenților ./. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii medioinişti,a gâsit la această sooietate o situaţie financiar precară pe oare 2 consolidat-o,ridioână şi căminul dela Manga: mat prim preşedinte de onoare. la Paocultatea de ledioină erau foarte multe de - mente străine dintre care unii erau comunişti.Craja a aotivat împotriva lor,dar nu ştie să fi întrebuințat vreodată violen- Ru-l crede capabil de răsturnarea ordinei în „AR ţa. Cu Gheorghe Furâui a colaborat ln conducerea vie- şei studenţeşti şi î1 ştie partizan al metodelor paşnice și al înțelegerei. Gheorghe Furdui,afirmă martorul,treoea printre stadenți ca un om foarte luminat şi de aceia i 26 da multă ascultare.Din atitudinea lui se vedea olar ataşamentul pen- tru M.S.Regele. Vorbeşte apoi despre mişcările studenţeşti din 1932,cână W.5.„Regele :'a sesizat de dezideratele studenţeşti Ea |: ] şi a primit o delegaţie de studenţi. Sedinţa s'a ridicat la orele 14.20, suspenă and u-se până la orele 17,30. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii CORPUL DETROT IVIIOR 28 Iunie 1958 SECTIA I-a Procesul inginerului Clime şi s1ţii. ZIUA Ill-a [.] -şedinţa de după amiază- Sedinţa de după amiază s'a desohie la orele 18.15, Imoculpatul Bănică Dobre cerând cuvântul a aritat oi pentru fiecare cap de acuzare împo'riva ea,a pus cate un martor.Printre aceştia figurează şi d1.fagen Bianu di- xeotorul General sl Siguranţei.Rongă pe 31.preşedinte ră dispună să se îndeplinească formele proceduarele pentru oi- tarea aoantor nertori şi a d-lui Fugen Bianu,pentru faptul că d1.Fugen Pianu nu a primit oitaţia gi dacă nu are marto- ri,nu poate combate scu-aţiile oe i se duo prin ordonanța definitivă. Treoându-se la audierea ultimilor martori,este ancultat d-rul Paulian,care 1 bune referinţe despre incul- patul Paul Craja pe care îl arată oa pe un element ponie cu spiritul dinastio adânc înrhiăcinat în suflet, Deasemenea dă bune referințe despre incalpaţii Traian Cotigă şi inginer Virgil Ionedou,pe oare nu-i orele capabili de răsturnarea ordinei în stat. Martorul dr.POPOVICI AL"XANDIU dă bune referinţe despre inculpatul Serban Hilcoveanu și derpre Paul Craja, pe care nu-i orede capabili de învinuirile ce Li re aduc. Martorul doctor FUPTUREA GH'ORGHY „medio la "pitalal Central,donioiliat în» rtr.Agricaltori 27,0ă la rându-i bune referințe asupra purtirei inculpatul:i Paul Craja,pe onre-l înfăţieazi oa manifertântu-3i 'otdenuna Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii dragostea pentru ţară gi pentru Fege. Imoulpatul RADU BUDISTEANU a rugat pe d1.pregedin- Tei E Ba te oa să dispună în cazul când se vor mai prezenta martori ca nceştia ei fie nudiaţi după rechizitoriu şi înainte de începere pledoariilor. Avocatul HORIA CO-MOVICI,npărător a ridicat un în- cident de acordarea unui termen, înăuntrul căraia să pontă îndeplini formalitițile pentru aducerea martorilor propuşi de unii dintre e cuzaţi,cari până în prezent mu au avut de po- ziţia nici unui martor. s, Procurorul s ocrut respinserea incidentul, iar Tribunalul după deliberare l'a respinr,la orele 19.50 dân- du-ae cuvântul d-lui procuror magirtrat cipitan TARANEARU, "pre a desvolta xechizitorul. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii CORPUL DETECTIV ILO! 29 Iunie 1938 OTIA I-a Procesul inginer Line i alții. 2IUA III-a = —"edinţa de după emiază — continuare $ In şedinţa de exi după n dat cuvântul d-1ni căpitan magi azi la orele 19 s'a trat Arăneana,procurpr pre . a-și desvolta rechizitoriul, a nn I D-ea a arătat ci proce ul de aatăzi ecte urmarea logici a procesului lui Corneliu Codraanu, 3 ; Dar toți cei te astăzi caută na fuză acum de * răspundere şi =4 arate că ei n'au avat nici un rol în acţiu- mea periculoasă a Gărzii ie Pier. Metodele lor mu erau însă Rici legale nici morale, | RI 3 Primul sot sl lui Cornelia Codreanu este srasina- xea fostului prefeot ae poliţie Monotu,urnat în timp de alte tentative, sau neasinpte, f'a infiltrat sntfel în massa tudenţeasoi ideia de violenţă atunoi oână re urmărea un cope ?*a organizat Legiunea Arhanghelul Mihai ani târziu Gazda de Pier și apoi partidul Totul pentru Tari. Tmoulpaţii si scuză ast că toate noţiunile lor au font le-a! legală n fort organizarea p partidului pe baze terorirte? legală a fost î a 4 Nu numărul de axme xscterul anocoiaţiei,oi pre iinţarea corpului Noţa-Marin? Heit la ei înv-derenză gătirea lor militari.Dar eohi morţii,dar lintele negre în caze exaa trecuți toţi cei Consideraţi împotriva mi „Yen că inculpații de astăzi,nu muzai că su Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii SE IE WALD î rări toţi sraeinii se găseau în rândurile partiaulai Totu | pentru fară! pentru o» se vorbea de morminte? Seful partidului n spur că va trage cu revolverul în toţi acei cari vor avea o politici externă alta decat as Pentru ziua tisbânzii legionare,armau ră fie jul soa- ţi gi executaţi toți cei cari au avut vre-o acțiune con partidului lor. trară La 14 Aprilie 1 58, inculpatul Gheorghe Purdut sorie d-lui Mareșal Averescu că va "răzbuna pe Codreanu. Din lagărul dela Ciuc Wilcoveana a scris o scrisoa- Xe Care nu corespunde ou adevărul. Imoulpatul Virgil Ionescu şi ceilalţi neagă exi+- tenţa Statului Major Legionar,deşi rtatutele organizației vordese de a. Weubrii Iegiunei preamăreau pe asasinii lat 1.0. Duoa,dandu-le na; e"mioaiori” mume care a fost dat câtorva cuibari legionare, Pentru educația copiilor s'au înfiinţat frhţii de oxuce în fruntea cărora n venit incolpatul Istrate si-i îa- veţe pe copii cum trebue să-şi iubearoă părinţii și țara, Toți imoulpaţii îşi xeounoco participarea In con- ducerea partidului Totul pentru ară oa fruntagi,afară de preotul Georgescu Fâineţi. Din momentul ce legiunea este condusi de statul major şi imoulpații fiiceau parte din statul major cum se poate spune că numai Codreanu a făcut singur toate faptele? In continuare,procurorul şi-a manifestat convinge- font consultaţi, dar ei au font inițintoiti şi îmcurajatorii lui Codreanu în aoțiunile sale. ./. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii AbIO Deasemeni mai arată că dhiar dacă ar fi să N ul ţumească numai cu ceiace recunosc inculpații şi tot ar fi lertul on să fie dovedită vinovăția lor potrivit art,2 9 c.p. s1.1, Organizația fostului partia Totul pentru Tară a urmărit răsturnarea ordinei în stat gi toţi inculpaţii aa partioipat la această noţiune. Ei se pot împărţi în două categorii,âintr'o primă oate- gorie fhoană parte CLIN:, TELL, POTU, VAS IL+ cy ISTFSCU, BANICA DOBRE,eto. di» cea de a doua fhcânt parte I:TRAT »CRAJA,CE PIN, NIILOVEARU,COTIQA, inginer IONICA, RADU BUDISTTARU 21,îns- fârgit dintr'o categorie »pecială fao parte preoţii OrOroPecU “DINTI gi ORIGONR CRISTEEOU. Acestia din urmă n'au avut ou- moştinţă de v»otivitaten periculoseă n organizaţiei,tot aşa cum n'a avut cunoştinţă colonelul Piperesca,luon Teodoriu şi Dragoş Protopopesou oare s'au desolidarizat de acțiunile par- tidului Totul pentru Tară,- şi sooietatea nu nai are nici un interes să obţină condamnarea lor.Fi dovedesa că cel paţin în ceasul sl 12 şi-au revenit din răticirea în care căzuseră, In ce priveşte pe Cristian Tell zoagă pe dl.preşedinte să aprobe discutarea acestui os: în şedinţă secretă, fiind unul care ataoăîn cea mai mare măsură morala publică. Avocatul Cristian Te11, inculpat şi avocatul Horia Cormo- vioi spărător,protestează împotriva cerezei d-lui procuror, susţinând că nu e cazul să se deolare gedinţă secretă. Tribunalul admite încă şedinţe seoreti,care încdpe la orele 20. In gedinţn secretă n.a Jiscutat de către procuror şi de către apărare manifertul pe care deținuții cela Tismana l'a trimin M.£„Pegelui,în comparaţie cu o scrisoare manifest autograf al lui Purdui,sorisă în sceiaş zi tot la Timmana,dar prin care Capul "tatului era pus într'o lumină urată,dl.pro- curor trăgând comoluzi! asupra lipsei de sinceritate canifest te în prima sorisoare. i d lata E Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii -4-a Deazeneni dl.procuror a dat citire unei sorisori din care reese categoric oi mişcarea legionari e primit aju- toare băneşti dela un conrul german din România. S*a dat apoi citire ln câteva piese din instruoția făoută la Tribunalul Ilfov în legătură cu acuzaţia de inverti-| ze sexuală adasă lui Cristian Tell. La orele 20.15 s'a xetrecut la ședința publică în care î1.procuri n cerut condamnarea tuturor inculpaţilor afară de preoţii neorgercu Fâtneţi şi Grigore Cristenou,pe care i-a lărat ln apreciere» Tribunalului. A cerut coniammnrea în lipră a lui Alexanâru Conta- cuzino şi Vasile Cristescu. Le orele 20,30 şedinţa s'a ridicat cea viitoare anun- ţânăn-ae pentru Joi 30 Iunie orele 8.30. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii CORPUL DETECTIV ILOR ză ) Iunie 1958 Secţia I-a V WAS 10214 iat pei ea următoare- MAILAT VASILE,avocat stagiar în baroul de Iifov jăo- miciliat cu chirie în str.Leonida nr.l,este secretarul evocatulu/ NEGULESCU VALERIU,care locueşte în str.Titu Maiorescu nr.4,ambii fiind legionari, APOSTOL MIHAI,avocat înscris îh baroul de Ilfov din anul 1918,domiciliază în str.Căpitan Savopol nr.1 şi este legionar.A depus ca martor în procesul fruntaşilor legionari învinuiți de răsvrătirea ordinei în stat,pen- tru ipculpatul Radu Bud işteanu, ) BOROIANU DşION,avocat, înscris în baroul de Ilfov din anul 1930,căsătorit,domiciliază în str.Negustori 17 şi este legionare - NISIPEANU MIRCEA ,avocat,licenţiat -1 Facultăţii de Drept din Bucureşti,căsătorit,domiciliat în casele pro- pietate a soţiei sale,din str.Căpitan Gheorghevici nr.5 este legionare U 7,GHEO avocat înscris în baroa din anul 1936,locueşte împreună cu părinţii săi,come DE ae a în str.Neculce nr.10 şi este cunosout rimpe at 1 ÎI | fe, IL! | : născut la 26 ie 1911 în comuna Pia as Ş săto= Cornăţel-sibia,fi şi i te oisăt rit cn fiica preotului ar Mincoca Iaşi s Printre legionari circul o scrisoare confiden=. N ali, semnat, de Cornoliur:Zoleu Codreanu, în care arată. că nu a sosit încii easul lor. 5 Sunt îndonnnți n se înarna,pontru ca la semnalul dat st fie gata sti ocupe la țazi posturile de jandarni „PRR RA Ja oraşe poliţiile gi legiunile de jandaxni,îar în Ca- Eu pitali Poliţia gi Siguranţa, Circulare având caracter striot confidențial,st || nu ge multiplice gi nici înmâna,inr conținutul si fie comunicat numai legionari lor de înoredore, 7 SE ISA ER „contorni tate, (33 RL perene Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii ţi legi condamnat la o Cur oscut de aătre ele poliţieneşti a urmat facult =„ca fiind capabil de acte P a fost arestat la 29/30 Decembrie 1933,după asasinarea lui I.6.Duca. In tot timpul cât a urmat cursu participat la toate nifestaţiile legionare din Iaşi, Deasemenea organele poliţieneşti din s la căminul Spiru Haretydin str.Dionisie 72, 4 In vacanţa Crăciunului 1937yvizitându-şi părinţii, a adunat tineretul legionar din comună,cu care a făcut instrucţie, BOGOIU IUCIAN,avocat stagiar î 9 nar Ion Belgea.) MOS INSCHI C.VASIIE,avocat stagiar în baroul de domiciliază în Aleea Alexandru nr.1l,este legionar făcut parte din contenciosul legionar. fi i FORGHE,avocat înscris în barocul de Ilfov în din anul 1918,dom 1 imobil propietate în calea Dudeşti ne.119-Parcela ţie materială bună şi este cunoscut ca irei sale,pentru care fapt judecată,a fost de terorism, rile universitare a Sibiu relatează că întreaga familie a lui Virgil Popa este aderentă înfo-| cată a mişcărei legionare,tatăl său fiind directorul 0 II 3 lei primare din comuna Cornăţel-Sibin.Are o sor tadentă la Pacultatea de Medicină din Bucureşti,care doniciliază baroul de I1fov,domi-| ciliază împreună cu părinţii săi în str.Lucaci nr.57,este simpatizant legionar şi bun prieten cu comandantul legio= ca 86,este torit,are o situa Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii şi este cunoscută ca simpatizantă le- | baroul de Ilfov, locueşte împreună cu părinţii săi comercianţi,în str, Ton Maiorescu A.,fiină simpatizant legionare avocat « r în baroul de If domiciliat/ cu chirie în calea Dorobanţi nr.+132, funcţii nar la Societatea de Telefoane,este şeful cuibului legionarilorâcla Societate de Telefoane şi prieten intim cu Nicolaă, Smărăndescu în al cărui cuib a actixi vat, înainte de a deveni şef de cuib. - GHENEA 7.RADU,âvocat,domiciliat cu chirie în bâul y Carol nr.,51,căsătorit,este cunâscut simpatizant legi . j a nare IORGULESCU CONSTANTINȚavocat „domtdiliat ou chir e în str.Wasington nr.26,este cunoscut simpatizant (] legionar, IOSIP OCTAVIAN,avocat stagiar în baroul de Ilfov locueşte cu cameră mobilată în str. Inginer Slăniceanu $ nr.l şi este simpatizant legionare Daţi cei de mai sus au fost înscrişi printre apă- rătorii lui Corneliu Z,Codreanu,în procesul acestuia de trădare, asistână. la toate şedinţele acelui pro ces , Au figurat pe banca apărărei în procesul inginerului Clime şi a celorlanţi fruntaşi legionari e daţi judecăţei pentru răsvrătirea ordinei sociale, Deasemenea a mai asistat la recursul lui Codreanu avocatul stagiar RESCU D.DUNITRU,din Ploeşti str Enescu nr.15,cunoscut legiGrar,care în ziua de 3 fe = bruarie a,c,,împreună cu alţi fruntaşi legionari din au conăus un grup âe 500 legionari locali a această ocazie au lovit pe pol şi jandarmii ce au intervenit ca să-i răspân- L E d ai CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii dească,pentru care fapt au fost cercetaţi de Parchetul Prahova şi înaintați Tribunalului Militar din Braşov cu nr.2406/938, Rat Avocatul COFMOVICI HORIA,Iicenţiat al Padultăţei de ————— Drept din Budeşti seria 1930,înscris în baroul de [= fov,domiciliat cu chirie în str.Romană nr.50,a fost se- cretarul dlui Istrate Micescu,până la cunoscuta campa-— nie din Noembrie 1937,dusă de â1.Micescu prin presă şi în întruniri puviuce iwporriva lui Corneliu Codreanu,-. cână 1-a părăsit,devenină aderent al mişcărei legionare, A pledat în procesul de trădare al lui Corneliu 0o- dreanu,pe care l-a asistat în recursul aceluiaş proces; iar în prezent este apărător în procesul fruntaşilor legiohari ce se judecă la Tribonalul Militare Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii BORPUL IBTEC TIV ILOR 29 Iunie 1938 SECTIA I-a | 2 702 Wy48 . Ie Nr. 18 sursă serioasă- 10229 legionarii despre procesul ingi- nerului Gheorghe Clime şi alţii, e E |) legionarii urmăresc îndeaproape procesul ingine- rului Clime şi a celorlalți fruntaşi detii ce sunt în curs de judecată în faţa Tribunalului Militar,al Corpului II Armată, Din informaţiile pe cari le-a obţinut asupra pro- Popa (Nw40249) cesului,legionarii şi-au făcut convingerea că fruntaşii migoării lor xunk trimişi în judecată vor fi condamaţi în bloo la 5 ani închisoare cu excepţia preoţilor Cris- tesou şi Georgescu Edineţi despre cari sunt convinşi că - ' e i ata vor fi aohitaţi,în urma declarațiilor făcute cu ocazia interogatorului, Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii 30 Iunie 1958 2 217 A J pa A. cesul inginer Clime şi alţii. ZIUA 1Y-a - şedinţa de dimineaţă - Sedinţa r'a deschis» la orele 9, In urma cererei avooatei Liznta Gheorghiu, 41.pre- gedinte a încuviinţat oa inculpaţii ex dea citire unor deola- xații rorise ce au fost depurd — pe măsura în oare au fost făcute - d-lui pregedinte, Inculpatul WIHAIL POLIHRONIADE,citindu-gi primul declarația,afirnă că manifentul-coricoare produr de contre dl, procuror cs act acuzator gi aflat la dorar,prin caza re aduc ofense W,£.Regelui,constitue un mijloc în plus de intrigă în- oeroându-re infduențarena tineretului ou sentimente profună monarhice,tineret «are a făcut parte din fosta organizaţie e partidului Totul pentru Tară,şi oMutânâu-se în acest mod a se întina memoria generalului Cantnouzâno şi reputaţia lui Corne liu Codreanu,aflat în închisoare Și deci în irporibilitate de a re apăra. Inoulpatţul CPISZI4H TFLL face o declaraţie în soe- 1aş vens,protretână în plur împotriva actelor prodase în ge- dinţa seoretă,In închecre îşi manifestă centimentele profund dinastice,dragontea şi respeotul faţă de W.5.Regele Carol II. Pe rană toţi ceilalţi inculpaţi,ou excepţia pre ţilor Grigore Crinterou şi Qeorgercu Edineţi,au fhout deolara- ii în acelaş rens,manifentându-gi drngontea şi devotazentul lor pentru M.5.Regele Carrl II. Dapă oc strigat lista nartorilor,dintre cari n'a fost nioi unul prezent,s"'a dat cuvântul avocatului Horia Conmovioi,apăritor. —— i 2 saga a m er ș area i CORPUL Sedinţa 4 u AM TV uta a capu $ SEOTIA I-a 2 79 [= —oontinuare- Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii DEPECTIVILOR 30 Iunie 1958 Procesul inginer Clime şi alţii. /0ăor. "ZIUA 2Y-a de dimineaţă Avocatul foria Cormovioi,apărător,dervoltânău-şi pledoaria,a combătut ordonanța de dare în judecată i rechizi- torul prin oare inculpaţii au fost învinovăţiţi de faptul că au colaborat şi încurajat pe Corneliu Z.Coâreanu în aoțiunile cale. Citeşte ap-1 ordonanța de dare în judecată a lui cr. Coâreanu,oare comparatţă cu aceia a inculpaţilor de astăzi co- respunde punot cu punot,cu deosebirea că în prima era fiouţ rerponsabil numai C,2„Codreanu,pe când axikitztxxunt prin cea so- taală sunt făcuţi responeabili și inculpaţii aflaţi astăzi în boxă.Susţine că nu trebuia tulburată instanţa cu un proces clă- dit astfel,mai praotio şi mai puţin conplioat fiind să re fi etabilit domiciliu forţat pe un termen oarecare, inculpaţilor de mtăzi, iar la expirarea acestui termen printr'un Jurnal a Consiliului de Miniştrii că se prelungeacoădomioiliul forţat, — " Dar mai mult,-deolară apiirătorul - dl.proouror nu a făcut nici o probă,nu a produs nici o dovadă şi îmi face im- precia că rechizitorul pe care d-sa l'a ocitit,ou tot respectul pe care-l am pentru d-ra,îni face impreria că n'ar fi fhout de d-ea oi de cineva care nu cunoaşte pe cei din boxă. A$i văzut ce au reprezentat oamenii noeştia în dome- niile lor,aţi văzut activitatea lor şi totuşi cun se poate explioa oX vine acum dl.procuror,ca şi când n'ax fi snistat de 100 la proces şi se întreabi ce valoare morală nu oamenii aceştia. 5*a încercat o intrigi,dar n'a prine gi aţi auzit pe toţi epunând, iubim şi ţinem la Coroană,pentru Oare tax dragos- ./. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii TAU tea noastră e constantă, Au fost ridicaţi cu toții dela Oasele lor,chinuiţi cum mu se putea mai nult,şi în r-uferințele acelea atrooe,ei fac memoriu către W.f.Pegele,menoriu ce se g Xsegte 1n dosar, Intri- ga între Capul Statului şi generația tânără n'a prins. Se încesrcă acun o intrigă între acenstă generaţie şi birerioă." Mai departe apiritorul nduocană în discuţie faptele şi atitudinea lui Coţigă din ziua de 7 Iunie 1930,afirmă că "an | copil,un student,a rărit gardurile Palatalui Cotroceni ca să se ducă la W.6.Regele,că-I vorbearoă şi să-L proclame Rege,ca FI astăzi ră fie în boxă." E. —"Ce putea fi în atitudinea lui Traian Cotigă deoat dra- 8 PRE ME Bă goete şi entaziasn.0 să-i condamnați,dar ce contează pentru ei 10 - 15 ani ! Vor eşi de acolo rohelete,dar tot vor striga Tră- iasoă Regele! Ii veţi condamna,veţi face între gratii o inimă =) atât de mare,atât de puternică încât mă întreb ce veţi face oână această inimă va fi aşa de puternică încât şi gratiile se vor dărâma,pentrucă acestă inimă că re unenecă cu cealaltă Lă inimă care vrea tot binele Patrii”, In conoluzie cere sohitarea inculpaților. VASIL” MOCINSOHI, avocat arată că faptul nederolidarizi- 2ii de acţiunea lui Corneliu Codreanu,nu poate conrtitui un de- liot pentru inculpaţii de astăzi,deoarece deliotele "in oni- ttenâo* sunt npecial prevăzu'e de lege. Ooupându-se în de Oheorghe Istrate,relevă că prinoipala e învinuire ce ve aduce acestuio,erte de a fi organizat frăţiiie de oruoe. Soopul soestor frăţii îl consideră pur educativ şi ? citează în aoent reno diferite pneagii din CAPTICICA PRATIILOR sie 95 6 URII EL Trecând la Nioulai Totu, xpumuxnii reliefenasă atitudinea RA 9 ./e j Susţine ci probramul STRAJII TARII erte rimilar cu al pi] Priţiilor de oruce. = o e Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii acestuia cu oca la unele paragii din cartea lui Totu întitulat INSFUNARI DIN SPANIA,din care reere dragostea acestuia de țari. Pe Mihail Polihroninde 1 dercrie ca pe unul din cele mai mare exemplare ale generaţiei tinere,în cecizarea şi cu- noaşterea situaţiilor. Afirmă că istoria modernă românească cunoaște trei generaţii,aceia dela 48,din 1916 şi cea sotusli, -" Istoria nu se trăiește în olipă,oi se trăieşte în veao,spunea Corneliu Codreana.Diroipolii lui L'au ascultat şi şi-au format un ideal,oare constă nu în cohimbarea instituţii- lor funtamentale,oi în cohimbarea a cetace e rău în om,gi mă gândesc ce măreț viitor ne apteapti dncă această idee va în- vinge. Intre generaţia tânără Şi cea nai înaltă insti- tuţie a statului,o lume care odată trebue -X mosră a zidit un zid ce tretue distrus. Dirânaţi acert zid pentruoa dragostea lor luminându-ee reoiproo nă arigure an viitor împărătere mcestei țări”,închee apărătorul, Dapă o surpendare a :edinţei ne adulte de Tri- banal audierea martorului Baztirxxan DUMITRISCU I10N,de 33 ani, avocat din București,str.Fniohiţă VMohresou 1,care la o în- trebare a inculpatului Cristim Tell,afirmă că î1 cunoaşte din liceu,oă au fost adverrari politioi,martorul fhcână parte din partidul liberal,dar că nu-l or-de onpabil de violenţe. Dennemenea la o întrebaren inculpatului Rada Dadigteanu rhspunie că în timpul campaniei eleotorale,pe oînă ne găseau pe poziţii diferite,na 1*a auzit pe inculpat fuoână vre-o aluzie din care vii se vadă că er fi oapabil de mijloace violente. Nortorul OALDEA ALEXANDRU,de 40 ani din Puou- regti,atr.01.Cantili 16,la întrebarea inculpatului Cristian Tell dacă l'a suzit auzit fhoând apologia violenţei,răspunde m m m a ai i a e Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii că deşi aveau convorbiri zilnice,niciodată inculpatal nu +i-a manifestat încrederea că ar putea junge la vreun rezultat pr în A 3 violenţă. ria,afirmă că inculpaţii din boxă sunt expresiunea vie a în- tregei naţiuni româneşti,care de veacuri aşteaptă că iasă de sub jugul străinilor şi a înstrăinaților, Evidenţiază, în aplirarea lui Gheorghe letrate,calită- * ţile frăţiilor de oruce organizate şi conduse de acesta,spanână că nimic nu poate fi mai frumos decat înfrăţirea celor 18 ni- lioane de locuitori ai Pomâniei,pentru consolidarea țării. Susţine că inițiativa particulară de educație româ- neasoi este oprinată,pe cână organizaţiile maosbeilor,cari fac educaţie franomasonică sunt lăvate că notiveze în libertate. In încheere deolarăccă nu cere aohitarea,deoarece inculpaților nu le este frioă de închisoare,"în cer fiind Woţa 14 de rezistenţă”. Sedinţa s'a su-pendat la orele 13.15 până după masă la orele 16.30. IRT SOPIVI LOR SECTIA I-a 2720 Procesul inginer Clime şi alţii. o ZIUA IV-a Bedinţa de după amiază Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii 30 Iunie 1938 OA2Y D309 Sedinţa de/dupi aminză r'a desohic la orele 17. Avoontul HIRCEA VLAS?O,ptedând în apărarea inoulpa- ţilor dr.Serban Wilooveanu şi inginer Virgil lonesoa,afizmă că sotul e acuzare,prin care sunt trimişi în judecată nu stă în pioioare dela prima vedere, Cercetând apoi art.209 o.p.,pe baza căruia acuzaţii au feat deferiţi judecăţii,nunţine cu acest articol a foat introdus în lege împotriva mișcării conuniste,care amenința prin violenţă orâinea socială. Mişcarea legionară nu ponte fi învinuită de violen- $ă dovadă fiină paotul de neagresiune încheiat între parti- dele Totul pentru Tari,naţional ţirăneco și nl d-lui George Brătianu în alegerile din 1937,„prevăzandu-se în acel pact interzicerea violenței fizioe,In acele alegeri şeful mişoă- rii legionare a» interzia orice fel de violenţe de limbaj şi chinr critica altora, Desorie pe inoculpatul âr.Serban Hi 'coveanu oa pe un om de o deosebiti valoare morală gi profesională. Arată că după tată e de-cendenti dintr'o veche familie poereacensdapt mamă fiină nepotul d-rului Severeanu fortul Decan al Pacul- tAțIL de Medioină,cnre avea orioând acoec ls Palatul Regal. Cere achitarea d-rului Serban Vilgoveana Și a luai Virgil Ionescu, împotriva cărora pu ce pot produce probe de vinovăţie. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii %.. DETECTIV ILOR | 20 Iunie 1938 A sRonIA I-a j zi | 209 AUD ă sursă serioasă- legionarilor li sta comunicat că 09616 Corneliu Codreanu este în bună âis- == Pa Litdiva i gucautiei oziţie. poziţie /ut' area Wo..80. : A d — fi In ultimile două zile 1i s'a comunicat legionari- lor că starea mona a lui Corneliu Codreanu este bună mai-mult-că-ar fi foarte bună dispoziţie ,manifestânău- . - şi faţă de acei cari l'au vizitat convingerea e pi: i scurt tim ituaţi işcărei E A s a m se va s a p ş 43 Vp în bine, IF Y 4 Odată cu aceasta, şefii de unităţi recomandă legiona rilor în suborâine de a intensifica acţiunea pentru menținerea unei perfecte legături şi de a face econo- = mii pentru a putea ajuta Legiunea în aceste vremuri cână sute de familii âe ale legionarilor arestaţi sunt lăsate pe drumuri, Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Vad Avocatul RADU “ENEA ocupându-se de concluziile d-lui i Procuror,oare a susţinut că faptele inculpaților sunt foarte grave totuşi a lăsat la aprecierea Tribunalului pentru cei ce au regretat că le-au fiout,upunând ci dacă în adevăr ar fi existat an deliot nu putea fi deajuns să-l regrete oineva spre a fi sohitat. Afirnă apoi că declaraţia de fi'elitate faţă de Monar- hie făcută de toţi inculpaţii,nu a font fhoută de frică,oi dintr'o convingere adânon pe oare întotăeauna cei aflaţi as- tizi în boxă au manifestat. In înocheere cere sohitarea. | Avocatul VIOREL DOMANEANTU vorbină pentru inculpatul Orintian 7ell,sunţine că nioi unul din sotele aflate la dosa- rul oertuia nu pot jurtifioa nici măcar deținerea pentru 24 ore. Conchizână că na există dovezi împotriva clientului său,cere achitarea. Avocatul WINAII RPOCTOIFSCI, în apărarea lui Bănioă Dobre afirmă că asupra acestuia nu r'a găsit nioi un sot com promiţător. In ce priveşte notiviiateu pmitio* interrisă,ca a'a avut timp când să se producă, deoarece inculpații au fost ares- taţi în seara zilei de 16 Aprilie,zi în care a apărut gi de- cretul pentru interzicerea activităţii politioe.Din momentul arestării inculpaţii au fost transportaţi la "înohiroarea” Mierourea Ciuoului,- oloi nu poate fi socotită domtoiliu r- ţat,oi închiroare - precizează apărătorul. Arată oă Bănică Dobre a activat într'un partid naţiona- list pe faţă ou conştiinţă curată şi o nu se poate dovedi cu nimio că a voit distrugerea ordinei rooiale,pentru care cere achitarea. La orele 19.30 gedinţa continuă, Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii CORPUL DETECTIV ILOR 15 Iunie 1938 SECTIA I-a (na i NOVA 250% a A La [i N a 0924) Recursul lui CCRNELIU CODREANU, Până la orele 10.30 au nai spsit la Curtea Su perioară de Justiţie Militară urkbătoriii avocaţi legionari cari au fost înscrişi ca apărători procesul lui CORNELIU coma deza Tribunalul Militar: VASILE MAIIAT, APOSTOLEANU VI ponozalnu TON, 10815 JOCTAVIAN, NIS EPEANU MIRCEA, NEGULESCU VALERIU, ALEXANDRESCU 7. GHEF ORGHE, FOB) VIR= GIL- Iaşi,BOGOIU LUCIAN,MOSINSCHI C.VASILE, IORGYLESCU Cc, CONE PANTIN,MAZILU GHEORGHE şi CONSTANTA POPESCU, secre'a ra avocatei LIZETA GILORGHIU, Organele circomscripţiei de poliţie respeotivă fac percheziţia persoanelor cari pătrună în cala de şe- dinţă şi le A thentizică. La orele 10.40 Curtea se află în judecarea celui de al treilea recure din cele 17 aflate pe role poa AY) Informaţiunile făcute despre avocaţii oari au 4 asistat la recursul lui Comeliu Codreanu,stabilese urnă= Ş toarele: ŞT în MAILAT VASILE,avocat stagiar în Baroul de Ilfov a domiciliat cu chirie în str,loonila lirelsesto secretarul avocatului Negulescu Valoriu,caro locueşte în str,Titu Maiorescu lNo.4yanbii fiină legionari, Ilfov din anul 1918,doniciliază în stre0ăpitan Savopol No. gi este logionar,A depus ca rartor în procesul frune tagilor legionari învinuiți de răsvrătirea ordinei în Stat L pentru inculpatul Radu Budigteanu, f e BORIANU D.ION,avocat,înscris în Baroul de Ilfov din anul 1930,0ăsătorit,doniciliază în Str.Hegustori. 17 Ta gi este legionar, E] NISIPEANU MIROTA,avocat,licenţiat al Facultăţii de Dropt din Buocuregti,oăsătorit,donioiliat în casele oro-b priâtatea soţiei sale din atr.Căpitan Ghoorghovioi No.5, &j A ) APOSPOLEANU HIHAI,avooat însoria în Baroul de 9 * 4 3 + | Ma este legionar, ALBI /IIDRESCU 7, GHEORGHE, avocat înscris în Barou din anul 1936,loouegte înpreună ou piirinţii săi oos roi ant 08% în str, lHoouloea lo, şi este cunoscut simpatizant 1e- gionare POPA VII oonuna CornăţoleSibiu,fiul lui Petru gi al Harioi „este căsătorit cu fiica preotului legionar Tinoooca din laşi, streTălpirioci Ho,10,locuegte în Bucureşti în str,ll Pe= bruarie lo,6, A aoctivaţ în nigoaroa legionară dinainte dă 1933, La 29 Iunie 1933 în unire ou alţi studenţi lee gionari a aţâţat po ţăranii veniţi la tânzul din Herţa= Dorohoi să dovastezo locuintele ovreegti gi a bruscat ore ganele poliţionozti ou ocazia arestirei salo,pontru care fapte fiind deferit Parohotului gi apoi dat în judocată a fost condamnat la o lună închisoare, Qunoşout de oitre organele poliţieneşti din Iagi,unâe a urmat Faoultatea,ca fiind capabil de acte de i] | terorisn,a fost arestat la 29/30 Deconbrie 1933,după asa-i ir! sinaroa lui 1,G,Duca, In tot tinpul cât a urnat cursurile univorsita- E Deasenenea organele poliţienegti din Sibiu Dl | latează că întreaga familie a lui Virgil Popa este aderone tă înfoocaţă a nişgoărei legionare,tatăl său fiind direoto= |] re a participat la toate mnifestaţiunile legionare din laşi, rul gooalei primare din conuna Cornăţel-Sibiu,Are o soră studentă la Paoultatoa de Vodioină din Buouregtb,oare d0- e miciliază la căninul Spir În vacanţa rinţii,a adunat ţinorotul unului 1937,vizitânâu ul legionar din conună,cu care -gi pă- a făcut iînstruoţie, BOGOIU LUC IAN, avocat stagiar în Baroul âe mov doniciliază înproună ou părinţii săi în str,Luoaoi No.57, Eate sinpatizant legionar gi bun prieten cu oonandantul legionar Ion Belgoa, HOSINSOHI C.VASILE,avocat stagiar în Baroul de Ilfov,doniciliază în Aloca AMlexanâru Ho,11, Bote 1e= gionar şi a fiout parte din contenoiosul legionar, MAZILU GIIFORGHE,avocat înscris în Baroul de Ilfov din anul 1918,doniciliaţ în imobil proprietatea sa în Calea Dudegti 110,119 paroola lioa 86,este căsătorit, are o situaţie natoriala bună şi este cunosouţ ca sinpa= tizant legionar, PIRANESCU 208 PILOFTEIA, avocată, 1oouegte în= proună cu tatăl său fost oonoroiant iar în prezent sansar, în Bodul Carol No,19 gi esto cunoscută ca oinpatizantă legionară, DINESCU ANTON,avocat stagiar în Baroul de Ilfov,locuoşte înpreună cu părinţii săi comercianți în Str.Ion Maioronou 110,53 A. fiind simpatizant legionar, SAN PRIHU VASILE avocat oţariar în Baroul de Ilfov doniociliat du ohirio în Calea Dorobanţ funoţionar la Sooiotatoa de Tolefoane,osto gef legionarilor dela societatea de Telefoane gi pri cu Nicolae Snărindoscu în a1 cărui ouib a activat, înainte zi de a deveni şef de cuib, GHENEA 7,RADU,avocat,doniciliaţ cu chirie în B-dul Carol o,51,c0i5 torit,esto cunoscut sinpatizant legionar, roncuLzs0u CONSTANTIN, avocat, doni0iliaţ cu chirie în str, Washington No,26,este cunoscut sinpatizant legionar, I051F OCTAVIAN,avoocat stagiar în Baroul do Il- fov looueşte ou oanori nobilată în Str, Inginer Slănicoanu Noel şi este sinpatizant legionar, Toţi cei de nai nus au fost înscrişi printre apărătorii lui Corneliu Codreanu, în procesul aocstuia de trădare,asiatând la toate şedinţele acelui proces,Au figurat pe banca apărării în procesul inginerului CLIHE şi a colorlalţi fruntaşi legionari daţi judocăţei pentru răzvrătirea ordinei sociale, Deasononea a nai acistaţ la recursul lui Coe dreanu avocatul stagiar DULITRESCU DeDUNITRU,din Ploogti Str,Enescu No,15;cunosout legionar,oare în ziua de 3 Pee bruarie a,0,,înpreună cu alţi fruntagi legionari din Ploe: şti au conduo un grup do 500 legionari locali în formaţie de marg,Qu această ocazie au lovit po polițigtii şi 10007 mii ce au intorvonit oa să-i răspânieas ă, au fost ceroetaţi de Parchetul Prahova şi înninta 3 bunalului lilitar din Braşov cu 110,2406/938, ./. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Dr Ma Avooaţul 005:07I0I ROI IA,licenţiat al Paoultâţii | de Drept din Bucureşti seria 1930,însoris în Baroul de Ile fov,doniociliat ou chirie în otr-Ronană Nos50,a fost seoroe Ei] tarul d-lui Istrate iljooscu până la cunoscuta canpanie din |-- Noonbrie 1937 âugă de d1,licoscu prin presă şi în întruniri publice împotriva lui Corneliu Codreanu, când he părăsiţ devenind aderent al nigoărei legionare, A pledat în procesul do trădare al lui Corneliu Codroanu,pe oare 1-a asistat în recursul acoluiaş proces; iar în prozont oste apăritor în procesul fruntaşilor legioe nari co se judecă la Tribunalul jilitar, XA 02 le zz2 9. zi 81 6L —— re DRRRR. e a FĂ „SSE Rea “ ci de Jul, tu. vagou 54e 2 L ] i E. +0 AGI oa pt Sr-$ e E A Pobihai > ra penoevalul Pa a Co 2e az za = 1 oau ajaxi Dau în eu , uuua iai nel" Bla Joniea ; ruta dul ui flan a/ Z Anual” Secta Z* dou a ce. ole ale /ifenane A = e 4 Dar ea seu da: Li | Boudamana” be ek Tau N E acu” dar acueucla” 3' baw ca olrre ; FR, ase aa 2 tă . Vasif. Onstsca a tranti ba. oa Dara i cleSoanee , 20 aui" Cer unu la ji 6 auu' ut» olita "pe: : Madre pa: T/ , Gheoso he a mihai f Boli lnuimt Ral eraga sa eare Sima Simu dea 3 Wa ci. Rameă Aare » Panel 9denşi, (7 A, leova he i ifao vea na ia dalta N Wet 4 Ralu Buck Pama . i “da P . că e A 20 sa i pu bo fe srp aia regi S a Se A Cox clau 7 d Qu cledeana | fo ui Ce: Anutu dă 3 Sau îibidcte pe pres tz i cart „Zi DP - pf ri EI! [| „07 IE ÎI BE BE IE BE II E BE Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii DIRECȚIUNEA GENERALĂ A POLIȚIEI SERVICIUL RADIO RADIOTELEGRAMĂ psmisă din Chişinău. Nr. 1269cuvinte __8o „ luna __ Iunie ziua __2] zi - Iunie 21 Bucureşti na AI 17) 7, a RI Ma te A e LEE DIRECPIUNEA G-RALA A POLITIEI BUCUREŞII, E 3 Ip inul Dys. No.,40742 din 16 crt, raportăm că din T unsurile primite dela oficiile de poliţie Orhei, ek Bălţi, Soroca, lighina şi Chişinău rezultă dă din aceste localităţi nu s'au semnalat cazuri de deplasare; legionarilor „a Bucureşti în scopul de a demonstra pentru etifcarea lui CORNELIU Z. CODREANU, La primirea răspunsurilor şi din restul regiunei vom raporta ca urmare, INSPECTOR REGIOHAL V, Gustav, No.0£.361 9-c, i ve INTERNE DIREGȚEUNEA GENERALĂ A POLIȚIEI E) A a] n 91 mr 11204587 cu ziua Pam AO SAR is p. Conformitate, Li roce:ul Inginer Cli-e -zins IV-a - Sedinţa de după amiază -continnare Direcţia Cercetare, | Expoziţi, Publicaţii E i al,ii vocatul ea 11707 NU sustine că în acest proces, îns afară de problemele de irept,ze pune şi o problea: psihologică ce depăşeşte tot rrocesul şi în cure snht angajaţi incupaţii tribunalul şi spăr-reu. se svurie “supra conştiinţei inculpaţilor acuziţia că ar fi împotrina a ceeace re rezint: permanență stutnlui Atitudinea inculpaţilor în scest proces o arată declara- ţia dată îe fiecare dintre ci,reprezentână o adun: crediniă în 4.5. egele arol II-les. _ Pentru judecători problem care rimine permanentă orici- || ror disrozi iuni rrocedurule,aote sau dovezi,este de a-gi face Convingerea vinovăţiei inculpa ilor.Hu trebue si se c cadă că genera ia iin care fuc parte incalpujii « ajuns atit de atrica- tă, încât să fie newoe de o represiune speciulă împotriva ei e- xercitită de judecători. Preaisa dela cre pleca dl./rocuror cână a cerut condim- marea s fost că într'un proces privitor pe o altă persoană,s' au stubilit o serie de fapte,cari nu puteau fi comise de acea persoană singuri,- că deci su trebuit să fie 1 mul i, înc Vii de azi,cari si-i “ea concursul, el de ul doilea ailogisa pe care îşi baze ] d] „Procuror este partidul Totul ntru Tar fi o « ție teroristă şi că inculpujii de 4 fii at i partid trebuesce conduanu i pentru naturi c.iuni. nici măcar virtual r fi mui interzicere părătorul mi fiicate de iacnlpaţi în isctanţa,dură Trecâni ] cu privire 1 şi anume “UB DOI De spr "rban primul rind e Nihail Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii ivite 1 rali activi a restaur te produce o schimbare vină tererisşti. , afirm scă neţearia lucrazea pi a Lă lilcoveanu ar 4 o bise lu Sîncheefe lapame e i doar ca juiţ vocuta/ 1127 Purdui ,ipostoleaca, Despre 'postole ordinei socisle, e ţară în care scenta s Ingine rul jul legionar şi aa” îmrotrivs tâtorii în con îi hi ttii ati al dă Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Ia închrere sp si simţin ronineşte în sim,iri româineşti,a: fac upel la Dvs s verdict de vo ] l L:SCU, p e: lui laul Ora ju ,srată că acesta nu vut nici un grad Sni hi onură,inr faptul că nn s'a desoli arizat de Lorneliu Lodreab mu mu po te constitui un fapt penl, vede că Paul Crija este mult uţil societi ei şi prin condaan rea lu eas.ii societâte fi privata de un rlement folositor ei, Avocatul PSI” MI ge ln Cei i me legali entru Tară.De nicăeri nn în mod violente tidului Totul tid tivut firm: desrr upen Ionică st ot de sort lalui Hogoin, eescut într'o fini lupti tott n listi şi că,în urma n ficute în i te,a at la vol i de aţi, or. en i de ge închee sp'= Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii al baronului Vorbeşt ferințele interas ere În ivocatul /L achitare: preotului ristescu, Inculpa tul avocat ( ilor,ca ultiză precizir cure a judec t re ornelin Voi decât numai pr conștiin,a jn şto sv sotual care va fi 'oti de un o Ain magistrați militari „va trebui si fie motiv tă, consecină pe dl.procuror să indice piese ari îşi b ză acuzare:,pentruci nu este sufi-leu sua,ii că cineva este vinovat fără a prolăce dovez pdente de culpabilit taie. sedinia a fost suspentati lu orele 23.15 şi luată la orele 24,cind dl.procuror - declarat că îşi menţine nolu= siile din rechizitoriu. Imculpatul m BUDIŞ 1U, în ultia cuvânt,mul,u martorilor şi apiritorilor 4 an vorbit în sombătină rechizitorul dlui procuror a afirmat că înculraţii de szi le mu.Dacă s'ar fi. lepiiat îns n ar damaţi,ci ar fi fst sl'turi de aceri co toate zigzapnrile din vin a lor - ce gi-uu regăsit drumul cel drept. ombate deardii + 4 le asasinare” ambele zazari exist Vernichescn trăeşte, erou, în inia. % e Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii tidulni 14,5 le a ve dizolvare tidel ace-t tid s' s'a început as îmr trivanembril ca ofensa si fie completă,=nl a fost tămâna pitinilor şi tranapertaţi în lagur. u toată învinuirea ce i se «duce n'a t şi ntci nu poate fi în Corpul Moţa-ilarin,deoarece lep ni. firaă aroi lu Miercurea acului an font ţinu,i într o completă izolare,manifestândi-şi creiinia că s'a procedat în acest mod spre a-i face pi dea declaraţii, şa cun s'au d-ţ de alţii,pe cari luă 'si-i plângi f-miliile lor”, Hu au existat echire sle norței,ci numai un cântec sl echipei mor,ei,ul echipei care pleca în pania.hn au existat liste megre,ci doar un ordin ul inginerului Clime,oa legionarii i raporteze despre cei ce îi atică spre a putea fi deferiţi justi „iei. -"! mai cetit d1./rocuror, pu i ilpatol,di Hrtici- şefului de cuib. a i a,i fi cetât dle la căpăt,. ji fi văzut cută în t? ire aven pedepsirea cu moartea a celo i de jefuirea banului public,batjocarir le ea mult am fost batjocuri,î.0 sim,in şi n ande vine această batjocur” la inne m ce nou pr 9 - li, ib, legi f ti pe 4 7 "or 4 so Milcoveann. + Pi + Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii ide n: se.Da,l- v, non 0 felicitare.5i să vă feri,i Y tare ie acolo del oftana,dle Pr ror! 1 mai vorbit “ici de stat major al Legiunei.Statul a existat în mintea dlui neral avino.Statul Hajor este % 9 una din marile posibiliti,i goule ale acnzărei,cari nu pot să lovească decât tiapanul, D.,procuror pune în m: noast toate iosurele şi este probabil să se facă acelaş lucru,punână în seama şi a altor acuzali,uceleşi dosire,. ar se credeu că va duce dl.procurer vre 0 Încriminare mai temeinică în gedin,s secreță. vrut să vorbească de patru chestiuni. renun,at la uns şi socotind poste sub inrresia unu iu cre şi-a găsit"drumul drept",Lnca Teodoria,a susţinut doa$ doauă : nesinceritutea şi fondurile, A msţinut dl.procuror că suntem nesinceri.Hu,linia nous- + e trăi este aceea din memoriul dela dosar şi din decluraţiu noas- tră.Noi n'avem mavoe să reg romul drept pentruci nici odată nu ne-am abitut del drum plecăm la puşcirie, ptână o dreptate reparatorie: dacă veţi socoti că agu e bina,:g In ce priveşte foniurile inculpatul arată că ele se strân-= genu prin sacrificiile membrilor partidului In drept ensţine că le pentru apirurea oriinei în stit mu li se po te aplica,iar pentru încadrarea în art.209 c.p. mu sunt dovezi, ani $ soare,- isteanu, în timp ce tra uneltire contra ordi= E l-| işti t ai n la citeva luni, | A E RR Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Va. R î itaţi scu Î i străj psţi,si nu nauşi i considerentele ofsas to sonaliti ile nosatre. u cr totuşi e me veji condamna”, Căpitanul de rezervă | NOI LUȚA „apăgttor din oficiu a cerut achitarea inculpaţilor. orele 2,35 s!': det ultimul cuvânt zu ilor, Inginerul Gi i 2 sus următoarele : Aş dori să păstra;,i imaginea noastră cinstită toată viaţa în sufletele Dva.Si veţi avea cu Dvs cos mai pnternie dragoste de patrie, Dacă aji putea să vă puneţi chiur în cszul mostru,ci aţă luptat pentru crodinț» moustră,să nu vi gândiţi decât numai la patria noastră.0i dacă trimiterer meu la ocnă e neireaptă lar va fi folositoare patriei mele,prefer ză m: duc scolo, ed că vrăgnasul cel mui hotirât -1 patriei mele este bol-evi!smul.Dacă crede,i c? e bine să rămână bolgevinaul a- fari noi să mergem + ocn',ficeţi-0.Da sredeţi că pnt-m fi dig contra bolyevismolui,redaţi-ne s sietaţii, Jacă fi să se întoarcă din non vronile,gi să-mi ian dromul,e tot aş: aş fice,ce aa făcut ucum, Inculpatul Oi 3 PUII ; "Ru am aduis si fiu apărate n a de spus n în apărarea mu... Inculpaţul THAI X IGA : "Viaţa mea este atât de cura= ta, încât sunt minim de ea. tro mi-o sunt dou: rumări, cel re ar putea si m ea societăţii şi credinjei mle,şi rumal Închisorei , Di) | i şt în în te şi-ni menţi | jrecţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Inculpatul E 100 OTU ; "Stau dr-pt în fa vs şi srucii. iu mă sint cu nimic sovat.Voi stiri întotănauna n vinovăția mea./ă ro Iaculpatul GHz drumul drept îna 'nte Inginerul "UGN IONICA : "Sunt guta să ştept orice sufe rin,ă,pentru Înviere: neamului nostru.Dar nu cred ca justiţia armate i poate să-ai firâne familia,munc- mea,cu o soţie în durerile facerii.im încredere în Dvs,pentruci sunt ne vinovat”, GHFORGRE APOSTOLESCU-: "Cmed că pentru ceedin,a no:stră veji aduce un verdict de achiture.Dacă m: veţi red: breslei me le, voi duce mai depurte fim: comerţului românesc”, SESB'N MILCOYE NU mulţumeşte Ini Dzeu că l-a ajutat să treacă prin toate greutăţile cu fruntea sus,i:r după ce v: ter mim: teaniţa va cânta să facă din țar: eomânescă 0 jară fru- mo să. AUIEL SERAFIM se consideră nevinovat şi deenceia cere achitarea su. BiNIU' D0B'£ cere achitarea sa,manifeatânău-și durerea pentru patrie de a vedea cum “intră jid-nii în es", P'UL CR JA ; "Era imposibil c: la »cest proces istoric să mu fie şi un macelonean,într'un proces pe care l-a născut mifia ideo-msonică a străiniemului. lin pot fi condamnat. iştept cu încredere în justiţie”. ADEL ADU CHISFIAN TELL : "Căpitanul a spus ci dură fie- care ristignire vine şi învieren.tu aştept şi răstignirea şi învierea”, VIRGIL 108" CU cersnaahhtâreea MIHAIL POLIHRONIADE ; "Ru distrudeţi vieţi,nn trimeteţi oameni nevinova,i la ocnă, SIMA SIMULEZCU îşi manifestă încrederea în Justi ia mi- Mi tară, ; DU BUDISTEANU ; "In ipoteza condaunzrei,m înupoiez în glia strămoşeaaci.am lucrat permanent Sanotriva nedreptăţii ud. e E E SE EA BE al ui! 1 de nedreptute.Las copiile 0OAMAA 3 tul meu şi le nrez 2 ju i ln ocnă pentrucă gi-au iubit Nu fug de suferinţ vara şi n'nu fost trădători.) e frumousi va fi,îr ma jua= tiţiei noastre 'omânia. La orele 3 noaptea tribunalul a intrit în doliberare s- supra incidentului unit cu fonâul,hotirind dnpt o scurtă deli- berare respincere: încidetului, Tribunelul reintră imediat în deliterore aenprn fondului, Imculpaţii sunt evscuaţi din sali şi triziş: la Jilova. La orele 5 dimineaţa se dă următoarea hotărâre : «LEXANDA CANT! CUZINO gi V SILE CiI-TP3CU au fost vondag maţi în lipa: la 9 ani închisoare corecţională,l20.000 lei s- mendă,6 ani interdicţie gi 5000 lei cheltueli de jniecută. BEOIGAR CLIM,ALEX:NDHU CRISTIAN TELL, GH2OGRE IST-ATE, MIN IL POLIHRONOADE, CAI”. PAUL, TRAIAN COTIG/,3IMA SIHULESCE, VIRGIL IONESCU,B:NIC: DOBEE,FU-DUL GHE0-GHE,MILCOYI/NI "PBBANe NICOL:E TOTU,şi U BUDISTEANU,su fost condamnaţi la 7 ani închisoare corecţion:lă,20.000 lei umendă,6 ani interdicie şi 2000 lei cheltueli de judecati. GHEOAGHE APOSTOLESCU,EUGEA IONIC „şi SERAFIM AUHFL au fost condamnaţi lu 5 ani inchinonre corecţionalg,20.000 lei amendă ,6 sai interdicţie gi 2000 le4 cheltueli de jndecstăe Preotul 0E0'G JoEDINETI a fost condum-t 1» 1 an în- chisoare,10.000 lei umenăă,5 uni interiicţie, 000 eli cheltue- BEBE BIN Ea 8) iile ti -----E-E Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii 15 RI SECRET Nr. 9. 280 C.D.din 15 Iunie 1938, referitoare la unele infornaţiuni furni zate Minis- terului de Interne,de către locuitorul Ghiţa An rei aş | e, din Cernăuţi, privind nişcarea legionară, an onoarea a vă aduce 1a cunoştinţă că din cercetările şi investigaţiuni le făcute s?a stabilit urnătoarele - In comunele Plaiul Cosminului, Valea Cosninului, Raran- cea şi dJucica,nu există faniliile semnalate în nota Dos, mai sus, — Locuitorul Ghiţă Andreiaş pretinde că infornaţiunile date la Ministerul de Interne,lesar fi primit dela un ocuitor ,anune Gheorghe Nandiuc din con, Plaiul Cosninu- ui, care fiină un on bătrân de peste 60 ani,neputin: os şi fără ştiinţă de carte,nu are nici o legătură eu gearea legionari şi ntei nu putea să dea aceste infor- ațiuni. Nu s*a putut stabili ca în comuna Plaiul Cosninului , i fornat o grupare cu misiunea de a atenta la a diferiților demnitari ai Statului. tiunea a rînăs în supravegherea organelor noastre. /ŞBPOTOSBRVICIULUI IAND DtsColpnel Iulian Popovi 1 0 | | | PORNO 8 JUL 1028 ; USD (sil Touh | /Şeful Secţia II-a £ Căpitan Ion Zanfirescu | axudtsate 7 Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Chişinău Bucureşti DIRECTIUNEA G-RALA A POLIIIEI BUCURESTI, Ordinul Dvs. No.40742 din 16 crt, raportăm că din răspunsurile primite dela oficiile de poliţie Orhei, 9ă Bălţi, Soroca, Tighina şi Chişinău rezultă dă din aceste localităţi nu s'au semnalat cazuri de deplasare, legionarilor la Bucureşti în scopul de a demonstra pentru eliberarea lui CORNELIU Z, CODHEANU, La primirea răspunsurilor şi din restul regiunei vom raporta ca urmare, INSPECTOR REGIONAL Y, Gustav, No.0£.361 9-c, 20 SEE OT OPRI ADE TE CE CSI CSI te St Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii cai MINISTERUL DE INTERNE CHESTURA POLIȚIEI MUNICIPIULUI CRIŞINAĂRĂ Biurou Poliţiei de Siguranţa. Domnului — „No./946 193 luna Ss 4//03 ziua Zi localitate ivoulara idenşi Printre studery € r 1 svorul oa la implinirea a 45 zile ae MILA Ye ] si oara prodace ir E, ei Sigura Arbiva | [ă Dau | | | | 28 JE | | | | = Nr. 50 din 8 Iulie 1938. suntea infsraaţi ca prin Orasul iscuei cir cuia svonul ca eu scasica mtotinguiui de ue | In ziua de aviauie dela Baneasa din ziua ue 19 Iunie 1938, lu a.€. OQorneliu 2Z.Codreanu iupreuna cu Directorul incui- a + Ge sorei milivare Jilava ar Zi evadat ai disparut pu ar fi gu unui di arieancie Uormane care ax luat par» ș cu un te la acel meotingțiar ziarul * Univeraui“,eare a pubiieat acesta gtire,a font suspenaat pe timp de 3 zile,- lui dela Mai eirsula avonui e ar fi font immuacate- Pentru a se pune capat acestor stiri,ten= + donticase,rugaa sa bine voiti a interveni 1seu- dui indrept pentru dosmintirea acestor stiri pbin promă,- Jegiunea a luat masuriie pentru aflarea Qolportorilor acestor versiuui 4 pe terite= riuă Orasuiui iei 9 SSI BI SIC E! Bee | rneiiu BeUodreunu -Ț- DC L_] lore AU. retete erei />, Direc tiunei u-1 Peaiti Pau Ianpo Re Pai, Iasi Prezeo turei ŞI ud, îecu Palitiei Uras îecuei LAC) Lc] IC) Su: [=] o o =) PESE 33 MINISTERUL DE INTERNE 3 îi a | DIRECŢIUNEA GENERALĂ A Ori D=) | — ———— PIRECȚIUNEA -POLIP IEI DE i anu a în fa [|] - urm. Nră=HZ 4 “Al [| coNdGepwiciul de Infornegiini pi Fâeaga cil 7 1 Ey 1768 S-a 16 939 Bosiaetă ți [ / Citre e Poliţia Tecuci la nota D-voaatrii Nr.50 din 8 Iulie a Ce sv rugin a lua niisuri ce rispânditorii de svonuzi rs fie dovediţi şi deferiţi justiţiei, DIRECTOR GENERAL, SUBDIRECTOR, E E bi 4 irecţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii 02 | z2 £z2 L fCi pi i Craicva de cătbe Ccrmlui I Amati Crâiuvă,pentm cercetări ai (ia: POLIZEI | pace 2709 crt 1 JUL 2538 „Y ab "nana d/a i our va ai cae , XL 1 ÎI îi Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii atat RR = DEPOZIPIILE VARTORILOR IN vannvenț A MARTORULUI GEN = păstrat ccitInuu 1954.4 cu uernoliu 23: An cea mai bună ie sie 5 si de 1 ră Nu a avut niciun Şsto-un petrict d şi clahd35tii, EPO? A_MARTORUL EN E! are ce c are -Patr frumoasă,- Nu este capabil de un T HARTORULII p S BE AZI Zelea to reanu Mici Corneliu Codresnu,niei în ul lui n'au oxisteţ capabili ds a face reveluit,răzmeriţe seu altele, oma Corneliu Zelea Codrosnu nu poate fi tpidătee.- 8) A ORI NŢ PNPDAT TAC € PERI i: FIST TE ii Tuns ACT ar fi fost subversivă şi cleandestină.- Corneliu Ccâroanu m poata fi acuzat da tridaro,- MARTORULIIT COLONEL POT TERONT ANP ar: SElvnăFă 0 CUncse ga c E0O3TAD ati onelistă, Lucea le lumina e e Coen in Codroanu capabil ds trădaro ? iciodată.- Q ) ENE IMANZSC Pasliu răanu gunose 05 cînd ccnandan Divizia a Ă iz Pam înțeles foarte bine cu 01. Apoi an avut dese convorbiri | şi contaote.- - 5 An constatat ci îndruma tinsrotul po calea naţionalismului, d | înălța suflatela,- Tr 9,nu niciodată, aa găsit nici-c probă âs culpabil: a nolia Codreanu şi « sense ui Ganea tate în, axata. il asi în acest proces,- nea) am ] TI ProCaSU 16FP (proce; 9: Ă Pritiilor da eruca nu l10-an gisit nimic subvorsiv,- n L] pitanu! . a și e Lia Ri si sa -i Căpitanul urmăresc cova vubvorsiv sau pe oPul_ rismondo vtt mu. 9 absclut ninie subvarsiv,nici Povolutie, Nu, ho Aoiesgpia(npetepat AIE 9noPal pe Corneliu Codraanu capabi 3 9 de tetaiii 3 p cdreanu capabil da ves-un st II Port pi răsmnda: sa ms că capabil si facă niciun gost do tpudare,şi dacă ae avea în jurul lui pe cineva capabii si facă un assnanea 2 gest, SUNT SIGUR CA L'AR UCIDE.- zuza roauin- aşto [e TELro avi Ap oi mele Zaţă de provociri, în timpul ni sboi,şi dacă preocuparea mea eps ca o „Dubil00e din esuza situaţiai ncas a aa avut su atunci, cână a apt loc ast sony 3 pati pri nte G Da spa ntroberes,oaracun ncilficatţă, Pl -Oingeai Ant novac Convorbirea n'a avut lce înaintea alegapi=i OE 03 în timpul alogoriltr şi enumo cînd alogorilex lnasopă fo Ș |: Ş E Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii pe care au a şi toama că mergem sprs la mins acas vera pai iila din ţară, cari nu lui a avut c gonvortire, mai târziu d-i E g RE || TRA 4 N N NALI $ tai individual pe tate UI d] ira coa uai uşoară a | ter tasta al i temere de o îna ză de a puna această noastră ae putea poate si prezinte , i pirativă şi vr3-un pericol Ain sigurân;, a Stat: lui —Apeasta în sina. a Binist tru de u transtornu eo niP3 :] Erobar oa cu totul altfel, ral tor gi Unosous raerot că nu pot r ntpobare,- Sunt sut F or nilitae nu pot să înâae dsest pe subalternii mei.- Cunose tul tu Tari,cooaoo cunoaşte toata lui ae, dap m pot de vine nici de” rău, după cun ca militer nu 'pot spuna ninie despre artiă ponitie.a sta pguatel înțeaaere Caro este părarsa d-lui Ganeral despra ţi- nuta aoF tonascu: Poarto frumoasă atitudine, 1 gi partidul 7o- VHSFal apabil ds e fi înarmat pe Lsgicnapi şi 9 a provoca Povoiu.ia ? Dacă ni-ar fi făcut acoastă impresie a converbiri cu d-l Corneliu Codesanu,- IX] crede d-l Ganaral capabil da vpo-un goes aş fi orozut acost lucpu,gonoralui 1 ev un trădător.- Gâroanu,f1 salută înelinnău-s Suntem gari adversari, cu fiină demccrat pă-l Coâroanu fiină ten o dictatură.- Zu pentru o allaniă ou vările democrate,el pen Ş Toi feni ă cu Italia și Gormania,- Ei sunt anti ani ţi noi dotestăn orice fel de persecuție, Piecar: aven matca atice politiee cari difepe,- fo tnsi mi-sâve aminte ou mite plroore desele ncastre între- vodari şi 'dtcov'tuni,- Tai place persona) itetea d-lui Ccăroanu cinstit, sineor, are o 'onorabilitato par aflat i Mtiei.= Numirea lui 7 tir Si ăi ca prin ministr naticnali,- Acest 1 pu ne-a unit şi i La Cornoliu Codrea! mu ca si „15 noi ex acaiasi idoe onstruotivistă.- 2 da moraia O naiiune nu oxiste dee crogtină, atit în viaţa publieă cât în agpouni cu cerne lu Ccdraanu dn matei in jurul „apela ţi In alocer j Ş: te de Minis | LO... .. Aces din cpoziţi Aşamanea 19- am s'a gândit să acoasta,- Nic constant al :: dinsle secreta ce ele fie pari Cameră şi An avut plăcorea rneliu Codreanu j de nanunirațe i tat '0ă nu apa în ntantivnea de e -eu fe Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii & “EEE CELEI | ELE DESE p vară Iuliu Maniu că aş fi fost ea a e a inara E vE3- Păzvritira sau 9 19 vita de stat e ae o sau vee-o 10 ÎI 1 păscundsa aş fi intrat cu D-Voasteă în legătură 3 at amână Gu D-voastră deci ali fi fost bănuit de a- [i cost lucpu az 3 3 Sa daia Asa intpgebae Crede 6-1 martor că politica - dieată de mină e din activa personale ? ș tais pia Opul păsuunde: Cu toate că suntem edvorsari politiei am co ata n seu „iunile noastre asupra politicei externe că 6-1 neliu Codreanu nu ever niciun interas personal,ci din conteă își întemeia părerile sale pe arcunsnte stiinte bine întemsiate şi bine expuse,-— Opganizaţia legionară nu lucre clandestin,ci lucra foarte |] = ÎNNSSa, sina otuc ae iutiihora în opâganda Ea a enant.- el in roanu ma este capabi! de niciun gest de îrfamea. Și el şi noi vote binele tatei - A |_| ITVERETTAR < e Fi Am urmărit mişoarea lagicnari do mult şi cn multă simpație, [a A fost un suflu caid şi ncu c2 ne trsbue tăiroei.- Cei pai buni elevi ai mei erau legionari. An descoperit n eartea "Pentru ai | icnapi?* un soriitor do talont,un suflat cald,devotament pentru | - dpagcste nsmirginită pontra jară.- Mişcarea isgionapă este îndreptată în contra abuzurilor politice,este o şcoală su fleteaseă,o şecală ce oraiază caractoPe.- [i OPpS ERS NOL ESCI — Cornal iu Ccăroenu esta de coa mai mare puritate sufletească De $ probitate cuncscută, d-lui Gcâreanu Îi găsesc o singupă vină: acea da a fi prea sincer,- CORNELIU CODREANU ŞI LEGTUNEA N?AU CUNOSCUT DECAT JERTPE.- NUVAI ASOC CUVANTOLUI TPRADARE CU NUMELE CODREANU ESTE CO TWPOSTRILITATE.- Taz î_| a mi-a comunicat convorbirea ce a avut-o cu Corneliu Ep] ie] : coaste Dialogul a avut un caracter dramatic,- Wi-a relatat că Cornaliu Ccâreamu i-a sus că dacă Totul pentru Tară este A | un obstaeci pentru guvern atunci aste pata s- se rotragi a face sibilă guvaornaroa Gopa-Crza,- i Mo aste capabil de niciun set de tridare,- Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii 21 Iunie 1938 200 i sursă serioasă- Li ) Comunicare făcută legionarilor âin Partea lui Corneliu Codreanu. Frbiva £ zusanţei! 9 | VA japca N „P402 i SA cursul zilei de eri a început a se difuza & Li AA Sa rânauzgfie şefilor de cuiburi ătoarea comunicare cu explicaţiunea că ea ar wgtii dela Corneliu Codreanu tă care ar fi reuşit să o transmită prin persoanele cari . l'au vizitat înainte de a fi fost trimis dela Jilava la i Ş Doftana: 1, legionarii să adopte aşa zisa, bătălie asceză 9 pi devenină cât mai cumpătaţi şi cât mai religioşi. YI 2. Să nu-i ducă nimeni nici o grije.Se simte LA] E destul de robust pentru a suporta regimul închisorii |; ZT până ce va sosi momentul mişcărei legionare. 3. Mai are două recursuri,civil şi în faţa lui Dumnezeu.Dacă îl va pierâe pe primul,în orice caz îl va câştiga pe cel de al doilea, 4. Prigoana survenită împotriva mişcărei legio- nare nu poate fi decât în avantajul acesteia,căoi după succesul din Decembrie 1937 şi Februarie 1938 mişcarea legionară se găsea ca un piersic înflorit în iarnă ,ce nu putea să rodească.Dovadă sunt trădările recente. 5, Cine nu are răbâare şi încredere deplină în migcarea legionară poate pleca foarte comoă din rândurile acestei mişcări, 6. Din ocnă trimite legionarilor,siguranţa că mişcarea învinge şi le cere încăodată să păstreze 40], Ja Urmara la ii .9432,c, re a vă raporta ci, rezultă ct circul nă în prezent in cuprinsul jiuzasase 4 JUL 195 _Dos OSAR Na 7 AARE AA zi Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Hotă Iatorastivi Moe 4, in 13 Im Mm omoare a Vi ml cip sarii cr da e Mfaul ex coraeiu £. E. ATI de ăiraeto ohi mrii Doftana ue toţi îceai mar sziai Qup esta Uncaria de Rd pa 1a Beria Gemania, Messts stire 9! ar prin radio cai ge aia sasra zi) i îe Im'a1 4 Se verif CNSAS Direcţia Cercetare, Exporiţi Pubicaţi arti 2 Gartea Iții Qodroanu „int dită î scunş în iata caselă, COT tor rOprezin ă,poate, birulța șa. Pop ui, Fonda n tace, Gia misul nostru at Există în limba maghiară un cuvânt straniu, prin sunet ogl nsul cuvântul Gere exprimă vuetul su d Tnibusii şi teribi aimnl st ori preceda cutremurul,ier 1 seărnă nemul ţur smaninţătoare a unui popor ca Şuzzia Maghisrii pronunţă acest cuvânt c as taă sensul îpitet al tunstului şi sensul de prestini cutremură pănânt Pee Su 18 ani munc Fii SAgca EI lui Corn s dus România în stare di var în această eră 12 Bucuregt tul Sa câte 3 tor, o stare de teamă şi de stupocre si'z niște: orului «sta prin 6a nationz (88 a lui C seană printre adânc 6 zpro cip omologată ds un i e muri cs scop înt ca, Astăzi pcuie tes Pizotatuta regelui ovi papură de unicul sco 6 gurprinzăto: A a hecinstea nu una terenul „unor pentru Tară',predica dr 5 vroia o “nouă arintocraiie ',c- bi a'"dcasupra elitei cială şi vroia o “io stolul încor ornsliu Zelea zbate: 4 nu nai/ poate îi Btenele lor,dacă,c ina virțuoecă a lui birui torul, De ocandz adânc eu pătruns idei ustă,s'a văzut în t sireă în Bucureşti, Marin,cari pentru 3 narismul codrer Generzlul Franco, Moţa era i i Fe a = An văzut atunci le neînsuflsţite Erau acolo cinea mândră a Trans a lui Codreanu: "Mo'a şi pentru. ilriştos şi L x poftele Jura au gc r într Un. îreană sur 4 condaan: ri ls în popor şi nsi cu j mare ,a pătruns sress politice şi ps cu totul ostilă migcării, 276 a 2u8ă son, și cari su fost scopurile i 1 dale fârşitul lui Februariji zils, ti butească 2 lă [a lu, că pauă, cone tuţie,bizar com= tat,a fost ra „bropaga cu rez rtidul zidă în Dunnszeu, 1iczc eri Şi să pună moner- i cinstite opere dș asistsn,ă so pauasaoă care “cod aţa: —ar pune în săi dei az tot Codreanu ar E ph. „Cât de „pură şi nisi iba Loiogeă ăi a ate ia 3 e tanto. „sără- | jurământ i o 1 SCI18 poniesnă Italia pentru a Direcţia Cercelare, Exporiţi, Pubicaţi runtase un 2igcu Puţin după şoc ae e âui 86-2a3i e Vi ve rai Să i auna_c6va Dar sufletul ţ dela o sta puţin cs6 din gi G nu țity dv istoria * a ixhane, i imediat psi PE A E a £ lurto 6sts un upiritul codteniai s'ă să AAA 953 —Dacomyris= Codrsanu 2 obţinut 66. locuri. în parle put SE rien petru a guvorna,der = impcăicat formarea sati: s'au sugecdat PI PRE Șa Tamnaric obăorză 1 Bo i AH gater dar fără "ape x sa elis E MIE ă în iitocrole sii ya sâr ri drgazal î0 tazi scene curând figaal ri a i penpri e partide toate raa,amânnte aici Ea crrs a rcforna un moment dat să plucc în Itolia mai: apoi. aaDisolvă or arpobis ţia. 4 i ct a ocs rea că suflvtul luptei sal m: răi a prea mult aspira roţianslet 5 dă at că 92 “4ă o cre prcettit puntra arestarea ș „ora 06 av62 5 ini „da coat sa X cu pia crini baraca tt ue i istorici lcgionarisnului român,cstc în zilele noastre: t este condemat la lo ani si)nică că gari jca gi lcin Kann? în Cor ANIERO BELLO. Direcţia Cercetare, Expr oziţi, Publicaţii Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii pd GA MINISTERUL DE INTERNE | E ȘU ILNAL DIRECŢIUNEA GENERALA A POLIŢIEI _XRREEROREĂ E E _ _ INSPECTORATUL REGIUNEI I DE POLITIE PUCUREŞTI PASI SERV, DE STGURANTA AM dot fl DOMNULUI DIRECT/R GENERAL AL POLITIEI Avem Ono aie) a raporta că,in ziua de 26 Iunie 1938, s'a prezentat la inchisoarea Doftana, COSTICA DIACONESCU, ELENA PETRESGU_ şi DUMITRU ELENA, toți din Ploeşti.- AcSştia voind a vârpi cu CORNELIU / 2.CODREANU şi refuzând a se legitina,de catre şeful postului special de jandarmi„au fost cercetaţi.— După cercetări au fost puşi in libertate, inapoindu-se la Ploeşti,vnde se găsesc şi in prezent. INSPECTORUL, REGIUNEI 1 DE POLITIE LH ŞEFUL SERV_POL DE SIGUR ANTA il. pe INTERNE | 2 A TERNEL pă 0713962 mn 15.JUL1938 1 DOSAR NO = /4 CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii MINISTERUL DE INTERNE. va! oaie 2. îi, DIRECŢIUNEA GENERALATĂ PORTIE, E E __ MORE XICIIEXR >. i  | INSPECTORATUL REGIUNEI 1 DE POLITIE EUCUREŞEI || 5 4// SERV, DE SIGURANTA Ze DOMNULUI DIRECTOR GENERAL AL POLITIEI Avem onoare a raporta că,in ziua de 3 țulie 1938, sta prezentat la ipchisoarea Doftana,mama lui COR ELIU 7. CODREANU, adwbând-mai multe alimente şi suma de 500 lei,fiului /său,cerână totodată să i se admită să vorbească cu el,dar nu i s'a adnis.- / LS INSPEGTCRUL REGIUNEI I DE POLITIE — m SV apa i AP ȘEFUL SERY POL DE SIGURANTA 7 pe INTERNE INEA SENERALĂ A POLIȚIEI | [5501390 un Iul 18i8 | [osAR N2. 0 12 zz2 €z 4 8 6 udă va tui € a SAAR Stă ru, Să | a Mi Pele RAIN Bare EU 4906 o „18 Ju 1938 9 49/72 73 DOSAR N2 = Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii CNSAS când se va prinde un moment prielnic,slab pentru adversari, linişte,deocamăată fiinăd pentru mişcarea legionară perioada reorganizărei,lupta decisivă urmână a se da numai atunci Se a IAR ti Hone Exo un pla a OMAN MINISTERUL DE INTERNE NEA GEMERALĂ // seama Bi urm. Nr, Cai 3 2. 759 FA po] | Dos: Redactat de DOMNULUI ADUINISTPATOR AL că: î E: 50291 8224 90) PRNITENCIARULUI DOFTANA In referire la ndresa dvs, No.21 din 13 Iulie 19%8, avea onoare a vă restitui - spre predare - corespondența, oare face obieotul suszisei adrese. DIRROTOR GENEPAL, lZ 22 ee 6L 02 8! Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii fe» 1 Vă inainta anexa trimisă ou ordi mai sus , raportandu-vă totodată, cercetările făcute de noi , autorul scrisoarei pa putut fi identificat, dată cu onoare Vă raportăm, că cele de domeniu „ae fanta sie, intrucât in sectorul nostru cu ocazia Codreanu nu sa observat 1 de agitatie, domi procesului lui Zelea RI Ra LU || 42 a [| 24 Jol. Şi ru le derdleri 333. E 165 Z PA. Gl sisu N 77 aa ca. e A Aoe-mae, P”, pari 5. n rola, PL d /tozp for Ca. vamală: , Vo. fca în eazronad /€ B-u/ Grea dălai dreams , ai : /rsdore, Ze Cor mo: “2 A „Ea z dul perie Pe zoo Ce pa fe a pa "DR A Pomi pg TD PAT A iau e a | Ag sot vorleie dată. 1. je 'eozda Der A moare, tu la. înc ligoare area! | | mu (e pe. det Maxi f-aa. A en 797 07 — „3Ă LE La are 45 poet du & i + Pi | if cort tea ai . « ae pa armat de Ze Va Ir er pre iu Ce „6 145 3 9: E PE d / : 4 plema a 3 APE fn: Zas ee. acc fo. Pad 4 Ei PA c- D. Gochotouraa în. "comm ola paz of- rau ie * Şa-ei Pomi m pledera li. moraru 26 „0 a ep 2 i FIRII i A tufe a. Aaa Simmoreă, cu motipu oaia fa rr pie i G. ez A been: A 776e zu ec mamara tata 65 „28 Ț aaa oi aaa mai i Bi a a e da ai EFERRREL | — We ec Cuc, fl A Aires = i popi a RRC mole cs o părul Va roti »? iapa 2. Ano o( Clmeze Prea ea e RE ide e cat e a rost în donez le Tm midi pa | „SA n frane. eu Boom fa a soba cbr A £ Rap îs, Pnl Sera. E ra an pf Cel 40 mac fa Ii ne-a Meat no worm tz. Ce. "aa col lele nu 4 7 ec a/S%I exol d aptă a tel a Dre a fut es: reni Alta. A Pan A mepeedi-pei Za (040-827 mul o Fel. -(Aedtorea] fs bol. ep &- le dpamer 7, z: 70 Ă Drm a m 2047) a pi e Dre T, 4 E m pi aa ul For. . 1 fă > LL Mu rămas PAD În pe plrumezr a prmut PI: Me pe parle (e, mu lezioiiea Ce Pen 2? ÎN puf FA) (07 i mia * E A ca 4 Ds peer Meu 4 e Meorntie aaa Ceepe je ui, porn mi pa (Peace În” a core Vâr ze poz lesa, eo: „eDhsa- îm Aendut "met, tau Auf ale. pe _— Eodetomun:. (2. 000 porrrmu “eoppul Mob, Mom pet fu cap le â'm4 îm oo: (AA pl 5 a fl ar ae e D- pam ee DA fete 00-76 pa falie el (foecgcef. în /rtumnei | (ta Cea Po (o Via ese A e coma kr ef co. cu 07 et ua 107 es a € zone. fe port, dor te ppun ea. cec bul pă £ mar mal pool cu Pomi, fa fot es ile AM. e arte, ron pe fe esp Că E. o. pe pl iar îi ini / ui că m ce rar reno: psi 2- 7 ZOR alea a — 1i2 pR span 05. Aeped, Cozolu ce feprui Ea, br. sAomu perne je Cere ir & uk daco. în cogpul es. mie Vu &ize- = Ara Ecedao-, 4! Fara ini 1 plaga Cine „olpces.. PTA (91 orTapo= es. 00 pn e ae ae ere zana pa (m «ce Mode. pi a & cent, 70 2 vorba pe Mom pe ul Ra 7 Ale 45 puma oa. rime. LO7EAta mesa pe pres «e pici ies me le n [za a ae 5 are Zr ad. Conola eg. ce: În o cpu Cori, Co. Ca cope 7 Ji tool - p: Ve sa pna pe 0027. n pb D4 Cp le. 4 Com ol ec bere” p/ m ctre mâholare ti io. Gu eroi be 4: DP ARD e Cei omesar da = pla Vreme pata în Ghz pecațb. , ale Ze AM An ra tenezii , d [] | = Vi pe Za, a Ce see, “, e gen Co. ze pe A Pi | /: 3, am A vomen dHleo- pe fe zor feordi. Coftt es- ca Gil pi 7o-grmogori „m: Ca omasgă. „Ha Caen ca del Loca Tezpaal za «dota PA robie 77 5 fra feo pâpate pi cort po ema o Any moz co fan pie pt pr /d-. Aro frane to. Ofhernt pa el tame 4 4. EET pr NP PA ? 00 op lro> vom 1 see să ter-znta o- | pole pe e m poră pl pm fl, es. Ta Cop FEAR es mau Ma Bf ploxu ne e Pia az, 27 8 au B-ut Capo e DA Aa me zau 4 eo ZrDur 74 u7 O / i 3 oolagă Pa ob za „pe A zar dor AZ i bela / ecure Pi te. mocepce/ nd. ta. (a 75? ple a plot Zi u rtwot. (7 Poti Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Icuvinte __15 [mită la Buenresti————, luna Tunie—— Urmare radiogramei noastre No.3619/21 Iunis 4.043 râportăn ci rispunsurile primite Şi dela oficiile de Poli- HE. | ţie Ismail, Cetatea-Albă şi Hotin rez ' acestei regiuni nu s'a deplasat >, gionari, în scopul de aa tra pentru eliberar [ti orneliu 2, Codr-anu, Inspector regional V. Gustav ; No.9f. 3659, 2 p. Conformitate, C. 3959, — M. O, Imprimeria Centrala — 1 CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii peepegen: Die aie da Panu 2 , oale Je olp es yoea sect „10-a 7 fosa d (d Ă 47, : [pe a. A Momto-sra o plp a 4 d 0 SA e] / ma, fite Adole. = AMuni un tomtre an? nu pm Jo ui. 407 în d «70, ereu neze i Z am Aron j 4 L 4 calbal. m 4 2 feme d plodo: a . F ai Ep Are 24 E, Ă = 1 [că o m E IN] [ICE [RE (== (72) [= rile — Si a ROMANIA MINISTERUL DE INTERNE 2, IRECŢIUNEA GENERALĂ A POL LĂ FI EI DIRECȚIUNEA __POLIPIRI- DE STAT a zi Se Redactat de : poa 5 171 7 5- & UL Jai ve Citire Aven onoare e vi ruga si binevoiţi a dis- pune să ni-se conunice de urgenţi rezultatul ordinului nostru lir.42637,/938, DIRECTOR GENERAL, SUBDIRECTOR, M. 0. Imprimeria Centrală. Da 5 a Ea cata A FEEEEEEEEELE EA PE A Iul za) DCMNULE DIRECTOR F- 1 ele x Aven onoare a înainta alăturat copie ali) |] procesul verbal din 7 Iulie 1938, dresat Apitia tenciarul Inchiscarei Doftana, trimis acestuj/ Ins_| pectorat de Chestura Poliţiei Ploeşti, cu râportul Nr.765 din 7? Iulie 1938.- INSPECTORUL REGIUNEI 1 DE PCLITIE, 7 a — ÎN MINISTER FERNE” 0 NFER | i eelucă pitt i PERIE i Dl 19:8 | Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Nei, Tema N,Gor n lips i ni T i VS Penitenciarul Ii, care-s f] ecat sul serviciului la Direcţiunea Penitenciarului. î Cipitan DANASE IORDAN, Cenandantul Dat D-nii ; Ion Câncea, Cent fiin abilul Penit siarului Pluti darului, Plutonie D, şi prinul gardian P.DOBDA c.nstatăm ca D-na ELENA C(RNELIU IN CUDREANU, s: ţia deţinutului C,CCpr NU, înscţită de fi CATALINA, În etate de 4 ani, a cărei identitate ca lur s?a stabilit prin buletinul de înscriere la biuriul opulației Nr. 30007 din 6 Iulie 1938, eliberat de Poliţia Bucureşti, s?a prezentat azi data de mai sus la acest Penitanciar, spre a i se acorda vorbi-— tor cu soțul său deţinutul 0.2. CODREANU, — Conform ordinului Direcţiei Penitenciarelve Nr,, torul i sa acordat în cancelaria D-lui Ad-tor în prezenţa noas tra, După identificarea susbuni tei, deţinutul 2. CODREANU, a ati a D-lui 0 pitan şi fost adus la secţia I în a Plutonierului, după ce mai întăi an suspenâat vânzarea dela cantină, evacuână toţi deţinuţii, astfel că pe drumul parcurs dela celula şi pân: la cancelarie să nu pcată întâlni pe nimeni, 1 s*a aprebat vorbiturul legal pre izut de art,195 din regulanentui Penitene 10.50 şi până la orele 11 ainineaţa. - IA acest tinp au vorbit nunai chestiuni familiare, conform , dispoziviunilor ncastre le-am oumunicat la început şi anume ; D-na ELENA CUDREANU, D-na Cuâre reanu i-a ce nicat ci a -- mit cart eştală care i- trimnis-— ziua c 5 Iulie cu i toate că era dat 24 1 pediat i] 1 Siguran generală) şi ct n? tut veni mult e vut fet bolnav 1 t d dată n? PRE + E 1 U u c d L y î cerut Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii „= I-a e i e lătească n e noui, i cildur e te câtva timr va pleca la Satul Lung, Devinutul i-a c cat că 1? Dr, mi şi că i-a prescri: ni edi t e care le u = IL preocupă fcarte mult starea sănătății sale,- 1 s'a co fă i s'a luat creionul şi că nu are vuie s scrie,- Ince emunica unele chestiuni reteritoare la modul cun trăegte în penitenciar, an intervenit imediat interzicânău-i să maj CONU nice, ameninţându-l Cu suspendarea vurbitorului, numitul s'a Li supus fără şovăire,- I-a reccmandat să fie liniştită, mult de fată să-i dea medicanente, slăbită.- devarece eunstată că este A intrebat dacă tatil sau este tot în lagirul de concen- INI trare şi dacă mama sa mai primeşte pensia,- I-a cumunicat că terenul pe care îl are la Predeal, se întrâbat ||] va face trei părţi, iar parte lui îi va rămâne dacă i s'a fixat termenul la Casaţie,- Soţia i-a răspuns că i-a spus D-ra Lizeta Ghevrghiu, că i 2] neplăcere dela poli “N nu i s*a fixat termenul şi ca trebuesc unele hâstii semnate de el persunal cu care vor veni avocaţii, : i Deţinutul a întrebat dacă are vre-c Ea a răspuns că nu i se face nici c dificultate şi. că se duce fcarte rar în oraş.- El i-a-spus că este rosennat şi ci nu voeşte a căleă nici: CSR SE MI & dispuziție legală, supunându-se regulamentelor şi ce prineşte.- A întrevat pe scţie cu ce venit,- A răs [i a venit cu vc maşini din Bucuresti pânt la Câmpina până la Doftana cu o trasuri ln care lătit 200 1 9090 9) E ANI dus şi înapoiat, El i-a spuse te veni cu trenul până la |] i IEI RI L Boftana şi sub e l n nare are voe st-] d. ori ȘI lu] pe lună, iar când va veni c 10 ani, AC Li | A ATA 02 Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii € ur un de haine şi lingerie ate c.nforn regulamentului peni tenciaru- Au fust aâmise următoarele alimente şi aceste după pres-— eripția D-lui Medic al Circunscripţiei Teleg ; 1/4 unt, 1/4 slenină, 1/2 brânză şi şase cutii E atru cutii ţigări macedonis,- Susnunitu a mai ltsat o sticlă SEE EI Calcigenol şi una cu vin tonic, cari au fost reţinute la cancel meazi să-şi dea N t suna de lei 3000 || care s?a predat D-lui Contabil, pentru a se încărca în registru | de capitalul arestaţilur şi care i se va distribui conform "- E gulamentului şi ordinului Diregyiunei Penitenciarului, - rie pentru a fi vătute de D-1 Medic, care avizul daci aceste medicanente pct fi dat In afară de cele de msi s i-a lăs Drept care a încheiat prezentul proces verbal în trei exemplare din care unul se va înainta Direcţiei Poliţiei, iar celălălt se va păstra în arhiva acestui penitenciar la dosarul o«nfidenţial, Sub-Adtor, Secretar-Ountabil, Plutonier, Prin Gardian Direcția Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Bărbia Umeehile Semne particulare notivul internării: e ii N ij 06 | pP- Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii a căre: Aprilie 1 spre a-i iu. Z% A După identificarea s fost adus dela secţia I ir Sergențului Instructor, dup la cantină, evâcuând tuji d nimeni pe druzul parcurs Contore vrdinului Virec lunie a.c.vorbitorul s'a aco 1/2 oră dela 1] te cu art.195 Convorbirea a D-na Eliza Codreanu casta şi in ocnto SE - enciarelor + ceput să plângă.lupu 4 fost Guncentrat o 1 dus la vie a căsit pustiu acolo.Acel ca e spus că vine Bă iur la soi. că vine la vie să aranjeze totul târziu 1 Sept,1938 ăranjeze Lica) . Roccita bup de vândut „Dacă-l putem vinde pe aub ascuns 2 care de ră de unde să vânăă Și atâţa și că vorbogte lumea „] ga nu se strice vinuljâ ş intrebat e -] vin 4 i -0T: m. Hainele -scestoaiotm. |. tumvde | unde sunt copii lui Horia ? Fetiţa e ptat ?. A SERII A fust bolnavă din cauza ii „A dus-o la spital şi aco- lo ou injeoţiile s'c vine , din leafă $ am să-l văd A 1Nâr „__„A plecat Ja Satu la LI: Vezi de tetaia,ori nu poli să „Dar trebuie si-i aducă le acolo.Silvia e acasă?. tal. utiia: ati 1, putin stoma: E, : fa diva £ „em V ; MINISTERUL DE INTERNE ii gli DIRESȚIUNEA GENERALA=A-—POLTRE DIRECŢIUNEA INSPECTORATUL REGIUNEI I DE POLITIE BUCURESTI "45504 loa 1 Ic : /DOMNULUI DIRECIOR GENERAL AL POLITIEI In vederea judec: re: procesului lui CORNELIU A ZELEA CODREANU, care va incepe la mribunalul Militar P ' el Corpului II Armati in ziua de 23 Maiu ac. ,conform dispoziţiunilor date,s'au f:cut cercetari in intreaga regiune a acestui Inspectorat şi rezultatul este urme torul: Din judeţele Brtila,Buzu, Ci astanta, Covurlui, Durostor, Demboviţa, Ialomiţa ,Putna,R,S: rat, Teleorman, lulcea şi Vlasca nu s'a inscris nidi un avocat in apărarea numitului Din judetul Caliacra s?a ins?ris avocatul COLA CIUMETI, leg: ogăr, care insă nu praotiei avocatura in m regulat. - 1 sWa fiout perchezijie donciliari şi rezul- tatul a fost negatig,- Este ţinut in supraveghere.” Din Judeţul Argeş s'au insGtis sase avocaţi, La patru din ei rezultatul |ereh zițiilur a fo negativ; la avocatul NAUMESCU-juni d” s scrisori primite dela leg a sc Răndet INTIĂ VUNE! GENERALĂ A POLIȚIE LA opu D V49+9 on 23 JUN 19ă pi „Al ) Lu) i! Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii SECRET Am onoarea a ra mul tinp,s'au răspândit diferite svonuri în legătură eu punerea la cale a evadării lui Corneliu Zelea Li Codreanu ,sau pentru stabilirea unei legături de conu- nicație intre el şi exterio [i Acest Inspectorat General a luat toate năsurile necesare pentru anihilarea oricărei acţiuni de acest fel şi în acelaş timp asigurarea unei perfecte paze a condamnatului Codreanu. () Pentru conpletarea măsurilor de pază şi inforna= ție în legătură cu cele de mai sus,vă rugin st bineve- iţi a aproba,ea Direcţinnea Generală a Poliţiei st pună la dispoziţia Chesturei Poliţiei Ploeşti un nuni = de & agenţi acoperiţi, pentru a fi întrebuinţaţi de Comandantul Zegiunei dJandarni Prahova numai În scop infornativ. 2 0. /ŞEPUL SERVICIULUI JANDARMERIEI LteColonel Iulian Popovici 6 02 |z ze ez :] că (72) co SI Lu] EEE | | | | | | ROMANIA ; MINISTERUL DE INTERNE iz tot SA DIRECŢIUNEA GENERALĂ A POLIŢIEI DIRECȚIUNEA POLI IPTRI DE STGERANTA r. [Eset | Jatozaa turta n 2! 56410 513 LEA (9, O DONULUI C.MAIUUCA SPECTOR REGIONAL DE POLITIE i BUCURESTI V! Mal CURE; ( ESTI, cate ir) Inspectoratul General 31 jendermeriei, ne în- AI RE cunoştiinţeaza că, în ultimul timp s'au răspândit di- verse svonuri în legătură cu punerea lu cale a evadării | lui -Corheliu Codreenu, ssu pentru stabilirea de legă- [|] turi de comunicaţie între el şi aceştia, [- Pentru complectarea măsurilor de pază, precum şi pentru culegerea de informaţiuni în legătură cu cee ÎN de mai sus, Inspectoratul jnndormeriei cere să se pună Mi] le dispoziţia Chosturei poliţiei Ploeşti, un numir de 4 agenţi ncoperiţi, cari vor fi întrebuințați de conan- || dentul Legiunei de jandarmi Prahova, nunsi în scop in- formativ. „Let palm Mei Vnimoabac Paţi cu cele ce preced, vi zugin Să binevoiţi a examina personal situnția, înnintându-ne un raport cu propunerile D-vs,. CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii — / k x [cs] | PMI DS PE RUL INTE ! Ad-ţie V DIRECŢIUNEA î= DOMNULUI DIRECTOR Găi&RAL AL POLITIBI. - TI Ea 8 bac ET) ai / / Avem FA pă trimite, act alăturat, în ortginal, raportul Prefecturei judeţului Rădăuţi N0.597/CAB/938, privind acea Direcţiune.- Seful Serviciului, [077961 ci ziuuL 10:8 | OSAR NE 2/4 Direcţia Cercstare, Expoziţi, Publicaţii Prefectura judeţului Rădă uţi / No._59T/CAB | /Rădăuţi,la 14 Iulie 1938 ? (9/4 / (A P UV A Minister ul dedats rne VADĂ Bucureşti Am onoare a raporta că în rândurile legionarilor din acest oraş circulă svonul că Corneliu Codreanu ajutat fiind de Directorul şi secretarul inchisoarei Doftana „ar fi evadat şi că toţi trei s'ar afla în prezent la Budapesta,ăe unde apoi vor pleca în Berlin.- Această stire s'ar fi comunicat prin radio-enisiune din Budapesta în seara zilei de 9 Iulie a.c.r Această informaţie urmează a s6 verifica de organele de poliţie şi janmăarmerie din acest judeţ.- — Această informaţiune s'a raportat şi D-lui Inspector Yeneral Administrativ Goma la Cernăuţi .- P:r-e fo et, Bai fiica ta Da VA N JE GENERALE UL. 1538+ Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii icul anexat in ziua de 20 lulie a sul Roman;fiină adresat Dlui, Dirig ciului Postal din Sibiu, 1048381 anu zii ppt ae Expoziţi, Publicaţii Direcţia Cercetare, CNSAS. ] rr E ca că E 26 Iulie 1938 MAMĂ Stirea reapariţioi ziarelor ADIVARUL şi DIHIN_ATA so confirmă de catre cercurile apropiate d-lor TATARASCU şi INCULBI,principali acţionari ai Socictăţoi Anonimo ADEVARUL, Ao-sto corcuri dau ca siguri roapari- | ţia zinrolor nai sus menționate între 1-15 Sep- tombrie umină ca după această dată ziarul R0- VE MANIA care so tipăroste în prozont la tipogra- fia /D:VARUL st fio inprinat în tipografia CU- RENTUL, Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii %.. DETECTIVILOR 28 Iulie 1938 Secţia I CORNELIU CODREANU şi-a schimbat punctul de vedere cu privire la acţiunea mişcării legionare. - In cercurile legionarilor apropiaţi actualei conâu- ceri s'a at că CORNELIU CODREANI are până acum recomanda «6 tuturor legionarilor linişte şi a dela acţiuni cari X Șsspr fi putut duce la condamnări, şi-ar fi schimbat atitudinea E, EN şi ar fi dat consemn ca activitatea mişcărei legionare să 3 înceapă în plenul ei dupe 15 August a.0.,fiind dusă de către Ş> legionari cu orice risc. a DN In legătură cu această nouă atitudine, cei iniţiaţi “O spun: "Corneliu Codreanu era convins că Guvernul constatână = S din partea legionarilor linişte, va sista acţiunea îndreptată Z împotriva mişcărei legionare. Si-a dat seama că Guvernul na numai că nu încetează măsurile represive faţă de mişoare oi perseverează în ele, fapt care a dus la demoralizarea multora dintre legionari aşa că pe zi ce trece numărul celor devotați mişcării a scăzut. Din aceste motive Cornelia Codreanu şi-a schimbat tactica şi țelul său este de a intra cât mai mulţi legionari la închisoare unde ei se oţelesc şi prin aceasta totdeotată se întreţine o agitaţie permanentă în ţară, de către familiile celor condamnați, aşa că situaţia regimului devine grea şi chiar oritioă." REGATUL ROMÂNIEI vosarul Nr. MAGŞ A Fasciculă Nr | Sa i eDIRECTIUNEA GENERALA A POLIȚIEI 6 [5 58 8 ARHIVA dÂN. Că 00 IE ME 8 EI ANUL 193 pei e ae sad, re ze 3 “i pentru care motiv s'au luat măsuri ca la inapoierea 11n21u20 epaatuţadiu,. =: Bucuresti Venit să asiste la un match de foot-ball,si fie aresta şi tIinis Tribunalului Militar al Corpului 1 de Armatt „spre a se stabili data când au fost scrise, şi a ; | vsăea dacă a Dai activat şi după disolvarea organizaţiei,-— Avocatul DUzEscU fiind plecat in comuna Furnicaşi -Mus- cel la Doamnă Inginer CLIME, s'a intervenit pe lingă Legiunea ae Jandarmi Ptspectivi pentru percheziţionarea şi trimiterea lui la Pitesti. Din judel:u"l Constanta s”au inscris urnitorii avocaţi: BUZULICA GHERUGHE, CALAFEEANU TON,HASCUREI VASILIU, BARZAN NI- CULAE, POPESOU DUMITRU şi PREDESCU DUMITRU.-ezul tatul. perche- ziție acestor avocați a fost negativşintrucăt ingă avocatul PREDESCU DUMI-RU locueste la Palas iar adresa pentru corespon=— denţă şi-a dat-o la cumnatul stu Lt.Colone]. CALUENESCU din Rogimentul de Infanterie Constanta,cu probarea Domnului Ge- neral Comandant al Garnizoanei şi în asistența Domnului Coman= dap» 21 Piptă : -"- f:cut perbheziţie şi la acest domiciliu tiv, ctuate în Io pesti, lvcalitate de unde s'a 3 avocaţi au dat rezultat negativ,afară la care s'a gisit material legionar vechiu t la acest Inspectorat,- heziţie la avocaţii BALABAN, PALADE NICO- localitate,i-r pentru avocatul PETRA MI- 3 in Plvuesti se fac cercetari spre a-i n urm: va fi percheziţionate- Plvesti ne informeazi că majoritatea n apărarea lui CUDREANU, simțind nepltcerile urma gestului lor,s?au prezentat le ac6l .//. SA ÎL. PR 0400 0 | 23 22 21 20 19 18 17 fi d Î ți Si ki î] | BR Ba BE Ei a; Hi ă a 2 â 2 â Bi I-[| Mi - Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii i | p 2 Auguzt 1938 Ja Printre legionari s'a răspânăit 19211 ânt de oriine că Cornelia 4... n: ÎN ae PIE ttaat ierna în închisoare, == Conducerea actuală a mişoirei legionare a lansat şi caută a difuza în mavsa legionarilor din întreagă ţară cu vânt 'e orâine oă Corneliu Codreanu nu trebue să fie lă- sat a ierna în închisoare, In recomandările cari li se fac legionarilor Li se spune că totul trebue să ve ooncentreze spre acest ţel categoric şi imediat, Ti se mai spune legionarilor că la momentul oportun conducerea va aviza asupra modului cum va încerca ralva- rea lui Corneliu Codreanu. Pentru moment,conform instruoţiunilor date de condu- cerea mişcărei,esenţialul pentru legionari este de a zeîncepe de îndată reorganizarea pentru a fi cât mai puternici atunoi oând se va încerca şi pune în praotică planul de salvare a lui Corneliu Codr-anu din închieocare» In încheerea explicaţiilor oe se dau legionarilor, li se recomandă organizare,încredereşluptă şi hotărâre» legionarii din Capitală cari pleacă în vacanţă sunt obligaţi a transmite acest cuvânt de ordine mai departe camarazilor din provinoie, Dir Pepistratura specială.- icțiunea ——————————— ia Cercetare, Erei Partidul Prin oraşul Isaccea circulă zvonul că C.7, Dodreanu ar fi evadat din a închisoare.- agenti:) poliție Tea August 1 a sa VE V Lă Isaccea = Tulcea -c ROMANIA MINISTERUL DE INTERNE DIR E II 1 WI EA SEE AL Am OLITIEI ei DIRECȚIUNEA i EzE ai // 4 Z SRRY IL DE _INPORMATIUNI. Sie E: sn lurn. Nr. Dosarul EA a dci: CATRE DGO48e Redactat de: «e 6948 S16 AUG Doga faca apă ae NPIDENTIAL, [| CHBSTURA POLITIEI PERSONAL CO TULCEA dă 0 lit SARIT AA judecati, înştiinţând şi Direcţiunea. DIRECTOR GENSRAL, SUBDIRECTOR, 253 dulie 1908 vriwte ewdarmea lui :.8.0odreanu, În orag oiroulă avonui printre întedeo= tUAI oi seful parţidulii "oul fentru dazăn n fi e'mdat, din Înohi soare pă o mquveamul ur tălnui ge oegt Tapt pre a preiutiupâna augiatii cau chiar vr!0 mieoare iegiornai e în guvă iaptiă 6 viulirsi ente oritioat pi prâvâv ou invitate din putea ui U,4.J0ăreanu. cet Pi refuzi Se pin ai, I+8,0oâreanu nt în Talia. lă ze e 02 6. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii 6 August 1938 ara >. sursă serionsă- s0 Iegionarii au fost informaţi că s'a îmbunătăţit regimul lui Corneliu Co- e dreanu. In întrevederile pe cari şefii de anităţi le au ou legionarii în euborâine s'a comunicat acestora din urnă că în ultimul timp regimul lui Corneliu Codrea- nu în închisoare star fi îmbunătăţit. Li se mai spune legionarilor că această schim- bare s'ar fi produs,ohiar cu asentimentul d-lui minis- tru de Interne,în urma unei inspecții pe care a făcut-o la închisoare dl.general Bengliu. Sefii de anițăţi odată cu răepânăirea acestei ştiri onută n denonstrexe legionarilor că măsura îmbu- nătăţire/ oondamnatului Codreanu, indică că în curând se va sohimba în bine situaţia întregei mişoări legionare. CNSAS Direcia Cercetare, Epocii, Publicaţi MINISTERUL DE INTERNE DIR ECŢIUNEA GEN ERALA A PO _PIRECȚIUNEA oficiu,şi au declarat canu resti renunţind 1; Ibunalul Militar,- Cercetările in ac stiune continua şi timp p( , von raporta rezultatul constat rilor 'e se vor mai fa- BBB ce,- INSPECTORUL REGIU! I DE POLITIE ' 4 Av CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii $ EI] La ordinul Dvs.Nr,42637 din 23 Iunie | onoare a vă raporta că din cezrcatări nile făcute de către Chestura Pol îţiei constatat ca scrisoarea a fost soris isă eleve,ci de aceiaşi legionari cari au late sorisozi,-se restitue şi anexa, ÎNSPEGTOR ASGI ONAL,— (A | : luclocm 5 ii $ = DOiNIBI SALE DOUNULUI DIREGTOR GENBRAL AL POLITIRI BUCURESTI „= — DIRBOTIUNEA SIGURANIBI - MILIISTENUL_ ps INTERNE dz UERGAILA A POLIŢIII =9 A3, 1938 4 27 (pif, 204 A As sa pnl accea oceane “pd, d 434, ai mari ai „depaete za da 4 Pecale blia 0 lae pda - tai RI E | (af PTA n i Mel im: alee | Sappebane all cita Maia adi zac, ra nrepa. ÎN ra Zic seaca” a dacii dn seu Lt | PP. cena [asieas e, a a ae 4: pe BN (Gia Ainceti Dots Aboleaauj „d ate [ia p Can e d 'e ac. "27 ad 7 Zineled. pen Die cstaf rad rile Pa caii aa: „cene alfa i. 24/7778. 77 ere. CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii 2 5e 3 MINISTERUL DE INTERNE DIRECŢIUNEA GENERALA A PDlIIPIEI DIRECȚIUNEA INSPECICRATUL INSPECTORUL REGIUNEI 1 DE P LITIE, “Wa, bla Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii VORAA DOMNULR tite dna GEVRGAT, o S / - i] Umane 1a Nr.1274.C,6în 28 Iolie a.c.,avem ondive & imeinta copie după dou civcule-t:8m co titlu! "agbia-aier semnsta de irgirero! Gh 011. ta» a cona oonţinand 7] tag docere romane a-ticolul publicat în zia-ul italian " cagâtte $ del poralo",1. Giogro 1v35,ambele referitoave la mişoarâa ae- | giona”,0e re-ao parvenit prin ictomuatori,- | Vin datele ce an ooles para acom vezolta ca autele câr- oula”i vor fi moltiplicate și “seperdite print-e menbrii fos- tuiai Fartic Totol pentru Tae dir acest o”eș și chiar posecem unele dete asup”e pevsoerelo* ose se indeletniceso cu colpor- tasea 1or,- Contirosa cercetarile pent*o dovedirea aatorilor si de rezultat, ton. 7a porta. - „COMANDANTUL UBGIUMRI JABDABII Lt.Colonei || STGUaA NTA BUCUERSTI-- Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii le 22 e 02 (7) Ara Sabaesratul Ieg.Ch.St.Olime acuzat ir : e Tritareialui iii- î | lite» e1 Corpolai II ce Avmate,ir procesul "FOȘTILOR COFLUCATOGT" ei 2 080 jezticol ai "Pool pertro ţara" netezi dino'vat, yin an deola» cele ce ormeaza* Nise cere ah nct de trada»o? Aceste nu se pobte bhţire nici co prețul viesii mele, Hu ot nici macar” gandi ce câzova n-a” putea orece ce scestte cea mai nișeleasos dinte nigel ii: TBADASE,- Actoi de tan 1-am condiceat ce cea hi ingvozitoare noa te aorela a ocai cu,- Daca aş tâcea în faţa afirmypiorilo* citite de D-1 Procuror Xilitay, in gecânya secrete cir dupa amiaza zilei ce £6.v1.1v38 oa de-l laveţiile pe care le-au îscat 18 inte vomtoriul lost sunt reairce”e 4gi cocite ur sot ve trecere, - 9 1) bețe ce aibe irvoui şi ce credințele mele nonarhice,- 2) Zaţa de Goneveial-eroa Gh.Cantecazino-Graniceral şi 0ornel Zelea Codreano,ale caror credinţe dinastice pe cat de sincere pa atat $ de categorioe ,le-en coroecot şi a-sa iepletit ou Bio,- De voia resping aceasta nooa dnoescare de poreg”ire sia fos- ței orgâniseţii politice"rotu! pentro Ta" sia foştilo» ei concuca= torâe- Congicer pistori de osle multa incevcari,si pe otasta,0 pe o nooă intriga, nouta de lirie de invmjbire,do-ita de duşmani, fie ro- Bani fie atreiri ei resaolui ”obane so ,intre iajostatea Sa iegele Carol el II-lea și forțele vii sie neemuloi acesta, Ier 000 voi fi veret în acer nert econp n satriei aele, din care m-am resocot,as se etir „că cu pert*u porecte popreție pe care E] [i inca odata o resping,an fost trimie ir oone,oi RUT OA D-AN BAUT SA PIU Tirgu!!! Inginer Gh.0line 30 lonie 138 TITOT dă îs5toi Si Cory.1] A"matu uco“estă jemieeo să gă Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Ce sorie presa italian artioolal n " Ge ” Pentru LV tași este citite 00104 agitator (cei Exiata ir linte nesti sensul.ăste ouvantal care multe ovi precede cotrenu-— i emeninţatoare a oroi DoT, care ze ieri pronunța soest cavant cu glas in ceea ce îi mareste senaul imitativ 81 tanetaloi şi semnul de presinţi”e - Se_outren: mabtal,- Condamnavea ia 10 ati morce siinica a lui co | Jo Uod>eanu la 2uouresti e due Borenin în starer daborog a fola",se ou ura Danertol ir aceasta ţara durereana prin sentinţa ce” a lovit mie iaul egitetor,o stare de teama si ce stupoare s'a imprastiat in toate tara dar liristea poporului este prir es irtaţi o aneninţare sennifioat ive "ui s- tica miionaia e lui cocreanu s'a intins din Universitate în popor şi mai ca stam printre țareni,ier acum cateva zile dupa condaunarea e patruna sdano în Capitala,oare egitata intr o reţea ue interese polătioe şi persona 1e în contra rauase eproape -cu totul ostile misoavii.-Abia acan în vele gen cae a fost si cari au fost scopurile preoipitetei reforme Constituţia pâle romanesti dela sfarsitol 104 rebruamie ort,,omologata de an plebiscitţ eri in £ sile,fere ea ieboteesca e lamuyi 0e scop se ânt-esazea .-Aa- să invelegen ce coae conetitație,tizer comprozie intre dictatura Hegelui sistenul litera! perlanerta*, a foet conceputa de unicul scop,de 3 lovi Miscarea codreniate,care propega cu rezoltate surprinzatoare antideacoraşia, combatea sistemul prlarenta* conrupt,denurţa reoinstea multor part iqe care $u fost si eurt eproepe intotdeauna terenul ono* vaste interese , proolena “principiul perticuloi "Totul pentru tame" yrecica dragoatea crestina şi ore- dința rigida in Domnezen,vroia o nova aristoorație,oare sa exalteze virta- tea şi ea pune morathis,deasupra elitei” ovganizana cele mai cinstite opere "de esăistenţe scoieia și vroia o “Romanie a ăomarilom,- al oovuptitil,Correliv Coaresng,incoruptul si incoraptibila )apoatăt CIIITj saprinaț. sentința Trâborelului de raaboi a arnarit sa- prima ta „dar acum ce ecop afima,ce ecopul n'a fost atins.uisoarea vodre- Biane usi poste fi suprimte,norei ir cazul card advevearii gi-ar -asture Bistenele lo-,dacg cu elite cuvinte ,e* cepte să e” pure in preotica ao00- trâta vimturonca e lui Cocreeru.-i c i tou. -Doocance te ir ; Adarc sapat: i s'6 vazut 1 2 t pati LL 4 p Ea ti - îti a trupul e doi tineri soldați de feriuoţa şi Mavin,oavi pent>o a afirma in faţa Eoropei non! suflet vonareso şi legions *ismal codrenist,se inroleaza ca mulsi a1ţii în vardavile volontesilo» genemlului Pranoo,marint pe campul de 1opta dir Spanie. -uoţa ere or înteleotoal ei mişos rii „diplomat impreuza cu Codreana 1a Qrenotie,Ve“ir or înjelegt aaminist-ator,diplomat a1 Univeraita jii cin Hucuvesti.-Ar vezat turci 'ce nur * impurrto= ce "Omnesi | Verzi” aştepta trupo”ile neinsufi vit sofletoi unui noni uo- manii, -Breu acolo pestori dir Cariaj : vât,şi din oampie-aaraoine amenda a iransilvaniei,care a repetat in cor veliosul jurenant a lui Codrear MMoţa și Marin” jar in feța lui Dunreceu sia jemifei voastr pentu Hrietoe ei legiure,ee me enulg cir crez tele lumesti,ie» pent*u învic-ce recmului moarte" Jumrentol repetat de intreaga mal enrd a revocat orscința amiie a sf,Franoi 4 viile,ua "tireju],Gisclva”ile nu eo slat base numele ir "Totul pent tar" ,Cornelia Bi de 21 de ani,deoană avea nacai 15 ent,l Ac coi eri e1 e preveetit eecenejunea ba Voluu soris "rentru Logiore+i" „cat Italia, pentru e pat-unde sufletul + turisiri ir stil domol si modest si nou la cole şi sa aesy”e Şoosla aduna Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii atol ei vo* ir Bociete te"Cuitur işi, pentru e heca spre comur ne acevarul u vi treesc ic evan niversitate. -A0 sa atanta a „el sdore un mn se contra invaziei ju “masige inca vorbihdu-se inca de fasoisr _ 99pO),da* da n decat doiziani cari e ca are drapelul viorel şă portretul ve moşe si Panou travârseaza mass manifestar "oo pronunțeso ub discurs oralțană pe j-gea " aoeen se rodioa Contra hotaverii coneiliol mlâjba la deschiâcxea analoi Univeseit uuplat sange.* le «turci sorie in volumul a inradacinat în mâne oredinte, ni „na o voiu pierde nioiodsta,0aoî cire lupte ohai» Bingo» fiind pentu” L-au si ratrie,nu, va fi nici odate învâne,a fost inceputul pe vaiou jianilor câre mieourea a inflorit.-veseori a fost are stat , pa re stoatat ,meitatet." Din suferinţa a esit totdeauna c ban,am ingenunchiet “+ ed ep pol jonât 1pi. D-zep." Da” sufletol sau a les ce popor în 1v26 1e tanti a font transfezeţ dela e inchiaoare pe drum lumea l'a: pri- "mit: ou flovi,-teste puţir ese dir inchieoare ei plesc imprears ca Moţa im Frenţa pentru ş termina studiile."Evitenca Pe u1,aiegand Grenocai6,pen- “tru a trai dn Frabta iatorica,zoporpl frehoez ora ear, si varan este an. po- +1 por de morălitate severa,nonai oleaca diricuitoare fiind defiritiv. mamar. niste deiăzogiai pi de pertaţa de iatoria rrenşei, Adeva ul conta tuturor. -Momeie de garda ge ter a verit mult usi tarziu cand Legiurea Dgrelul KIEsil e devenit 1L$ng$ eztigomaniste"; -Noo1 "partid a fost dmeciet interzis si diaolvat.. Codrtane raspanae ;" pe cand dusmanii ze „Bi politiceanii ne vand,atrigaji ou toata pate rea s:fle- Suloi iatrie, ratrâo,batris“.-Ajunee dir nou in inchisogree din vaoarest i, same 'tiup-de 67 de zile,co:achitet cu sentințe veriiicăte de Casa ție. In ventinţa se 0oifica ;"Chiar in esoteza ca organiza ia er £i copiat mode» "dul fnaciat,acabrii sai na sant pasitili de pedeapea, daca este vorba de'an căreia de renasțe-e e constiiniei naționale oo percepte de educaţie fi- 08 si motala,-" In 1531 Codreana a fost ales bevatat “"singor în nijloool „Unei lumi ontile", Sete impedicat ee vorbeasca, A iabotit intr'o seate in 7 ţa unei sali gosle,dar cuvirtele sale e svat ura i mari.-A doveditanaxprixtitax Tauzu EBEBEGBXIEI Cu docunente că D-1 Titulescu & prinit dela o banca 19 mil,1e; și oa statul a fost defraudat cu 10 miliarde lei de prea- Cinstite si onorabila demoovație.-Dembovaţia ridioa pe cei vai apaze €1, poporal trebue sa fie calauzite da canari de voința,de prigeyere,9i virtute.-1storia de 20 ani ş acestei Lupte este an şir de sufevințe,dar ai de bi- acest timp spiritul codmnist ea intine, patronsend pana-n si-a ax ra Ja elegerile c-1e din 1437 eo, Codreanu a ob vânot 66 looovri in parla- eat, i Sfiritul nu pe diet-uge. -Rvininentele din wrimole e [II aias8ti,cari 104. -B1 na isn,9ra in i de someri t numai de drapelul trieoio* dupe- 4» ne, țin dupa ”,de anu: se: face „| Universita ii e fost wrimol ale anolui o*t, iz JănO8. HBgole,în Iarnarie,ohisma la putere po poetul nayio- avian Goga,oinstit dar fate experienţa, ideal iat dar slab,patriotio 40,00 spevanya ca în viitoazele e i va zarob e pavrtiza pr i S'a dat totuși seane camnu ca £ DO, âh noi alegeri u* fi oucevit de toate olicele poliţios so vazut pe râcolol tuvzata, 4 fost departat poetul si ma *ea,anante alee er ata Patri on,ce 65 ani "ae a vefomat oerstituţia, de ertioole,oae avea de op -de efurniza Hegoiei olauzele juridice prin cari sa se dibavesese dec Codreanu a'a gandit un momentda i paraseasca ie VetoLva “espunce = gi mia deoarece lâtiaoienalaî, -Inga ta vea si condaun exista dovezi ca sera dintrugirea ui in silele noastre 4 cisar putere.-veokile je xtâde, In cateva zile aizoaţia a fost ras- 89 cari mai tarziu a morit de ini- Vo1."Pentru Legione i" este irterzia acestea in fieonre case.-4 cevenit "Evanghelie *Mein isapf in Sermsnia-- CNSAS. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Hi ȚAcbiva £ Juranțe! ă “> MINISTERUL DE Ne a, id A A IRECŢIUNEA GENERALA A POLIŢIEI Ea DIRECȚIUNEA —0PERMI identifica în oraşul Constan lui CURNELIU CCDREANU, - Ta ceeace riveşte car fust scrisi de v persoar 23769/938, a fust îna tinuzrez „e f ) VE SERV. DE SIGURANTA, — Ap = 3 bu 4 SL n ? = Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Dvs.wr.42637 din z3 lunie a.c. s'a comunicat de noi cu raportul Wr.10289 din 5 August a.c, când s'a restituit şi scrisoarea anexă,-— j ) INSPECTOR REGIONAL,- | Vlad, /ăetul oliţiei e căii i (/mio Zra__ si DOMNIEI SALE DOMNULUI DIKECIOR GENERAL AL POLIIEI BUCUEESTI,= 1350854958 ua La Au psd hnamnii RIS lada Bei ÎN ei i i Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii CORPUL DETECTIVI LOR 25 Iunie 1938 SEOTIA I-a 26£y Dela Tribunalul Militar. Astăzi după amiază au continuat la Triwmnalul Militar desbaterile procesului inginerului CLIMF şi a altor 19 fruntaşi ai fostei mişoări legionare, Au participat aceleași persoane ca la şedinţa ă dimineaţă. La introducerea grupului de acuzaţi în boxă,apă SI rătorii s'au ridicat. z Sedinţa s'a deschis la orele 17.10,când avocata Lizeta Gheorghiu a ridicat un nou incident de amânrea Da uiti procesului pe motivul că greşit s'a făcut o legătură în- tre procesul lui Corneliu Codreanu şi cel actual,deoarece Corneliu Codreanu a fost condamnat pentru fapte încadrate în art.209 a1.4 o.p.,în timp ce acuzaţii de astăzi sunt trimigi în judecată pentru faptele prevăzute de art.209 ş1.1 o.p. Procurorul a arătat că cele susţinute de avoca- ta apirărei constitue o chestiune de fonă şi cere Tribu- nalului ca atare s'o unească cu fondul, dentul cu fondul, Avooatul Apostoleanu Mihai arată că este narto al inculpatului RADU BULISTEANU şi apărător al inculpa- tului BANICA DOBRE. In consecință cere să i se admită a asiata la intcrogatorul olienti:lui său. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii N p ) - < , A COREUL DETECTIVILOR pia,/ REG 18, Aprilie 193 No. 1349 Agent 1377. t Ve ant lu In urma măsurilor luate de guVera contră SETOBET i = lor, CORNELIU ZFLFA CODREANU a dat deslegare să activeze a dan le dictea culări şi îndrumări noui. a legionarilor ca ză conştiinţa, fără a astepta BE | Contactul se v lua individual, dela „ou salutul a fost schimbat între legionari, cari sunt na i de soarta lui Corneliu Coâreanu. legionarii, prin toațe mijloacele, caută să desmintă INI tot ce se scrie în ziare, arătâna publicului că guvernul a în- ventet totul ca să poată justifica măsurile luate împotriva lor, 26 | apel IRRD caro dei chila II II e aci "III pa. ga îi - MINISTERUL DE INTERNE 148 |] a DIRECŢIUNEA GENERALA A POLITIA EA |_| DIRECŢIUNEA INSPECTORATUL REGIUNEI I DE POLITIE BUCUREŞTI SERV. DE SIGURANȚA | MMoa Pon: DIRECTOR GENERAL AL POLITIEI 7) / Aven onoare a inainta, spre ştiinţă, alătura- 1] i VA notă informativă.- fa TO JIUNE: ÎS REGIU i IT L DE POLITIE fair — / E; ŞEFUL SERV POL DE SIGURANTA Mu 4 MINISTERUL DE INT oetriâveă RANe RIN DAVE, MUBUp ja 23 A 153 DosaR N? </ e 6. 02 lz zz ez 8. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii N 0 _ T_A Aven onosre a informa oh în ziua de 18 August cor, 1a orele 11,45,a sosit ln Doftnna frati: in lui O. de Codroanu, venind cu mașina Nr,11348 B, „nducându-i “alimente şi bani,însă nu 11 s'au ânt voie la vorbitor,= la orele 12,15 mu plecat cu maina e Breaza tre- când prin Câmpina, însă s'au reîntors şi nu plecat spre Bucuresti, - În tot acest timp numiții n: au luat contact cu nimeni poziţi, Publicaţii gz: A9iiă bit= te - R= LIS] Fi [=] e 3= a S+ a VuGu | ION MARINESCU, inginer agronon,profesor la 4 Scoala de Horticultură din Chişinău,cunoscut 1opionaz încă depe tim;ul co nî era stulont,so află de c teva a zile venit ln Pucuregti, P Int Ininiu=se cu câţiva legionari cunoscuți, loa cozunicat ci organizaţiile logionare din Bosura= bia nu reuşit să reia loentura cu Conducerea centrală, A mai spus că orpanizațiil» din Basarabia luă fost îngtiințate că în cur nd va fi rispîntita în provincic o broşuri asuurn procesului COR 1U COL RA gi =: i — A dont legionar îispărut,cnro face parta din Conenă tul contral,nr fi vizitat acun c tova săptăn ni Ba. bia după rostabiliroa legituroi cu Contrul,logionarii ar fi căpătat îin nou încroîere în mişcarea lor şi axă) Deasononca e arătat că IORDACHE NICOARA intensificat activitate: ION HARIIE SCU urnoasă n ro antice "7208 IRI Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Model 28. MINISTERUL DE INTERNE WIRECŢIUNEA GENE E. _____ DIRECŢIUNEA INSPEOTORATUL REGIUNEI 1 DE POLITIE BUCURES Ţ at îi V. DE SIGURANTA LI U A 2M048 pe 7 prune DIRECTOR GENERAL AL POLITIEI La orâinul Dvsi9.56410 din 13 August 1938, avem onoare 2 raporta că,in legătură cu svonurile răspân dite,am luat măsuri pentru aflarea şi identificarea col- Po storilor.-— GQ In ce priveşte cererea Inspectoratului Jandar- „eriei pentru angajarea a 4 agenţi accperiţi pentru // Chestura Poliţiei Ploeşti,urmează ca acest personal să fie recrutat direct de Comandantul Poliţiei judeţene,car il va plăti din fondul de informaţii.— Deosebit de cele mai sus raportate,ţinen să arătăm că,in repetatele instrucţiuni verbale date cu ocazia inspecțiilor ficute la Chesturi şi Poliţii,am avut in vedere stăruința ce trebue pusă pentru urmărirea ji şi identificarea tuturor colportorilor de ştiri dăunătoa re ordinei;iar personalul existent precun şi fondul de informații lunar - pot satisface această cerinţă.— INSPECTORUL REGIUNEI A DE POLITIE ) MINISTERUL pe INTERN DIRECȚIUNEA GENERALA A POLIȚIEI Î RUS 40% mn 22 AU 1938 DosaR N2 [mr | a Le Sk bl Li UI Uji LU LII LAU pt 23 22 21 20 19 18 17 16 15 CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii BRIGADA MOBILA 13 Septembrie 1938. |] No. 3952. Ni . 1454 5 Pa! cut a A Pi | Ar.v zi | [rm : +: 4058.] | = ) of a L€ In seara de 12/13 Septembrie a.c. s'a răspendit Ş "pe &trada Fcoulai, prin curţi, alăturațul manifest legionar Abu art tăzi când CORNEEIU LELEA CĂDALANU saplinest Cu d-ta de astăzi cană UGRI i B5g CADE AR NE ineste 39 ?ni şi este dedicat lui.- | CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii JDIRECŢIUNEA ENERALA DIRECȚIUNEA & DOMNULUI DIRECTOR CENERAL AL POLITIEI Avem onoare a raporta! că,in ziua de 13 Septembrie 1935, la ora .0, a fost la inchisoarea Doft na soția şi mana lui CORNELIU 2. O00DREANU,cu automobibul ——— No.10497 B.7x. ,aducîndu-i alimente şi bani,iar la,ora 11,au plecat spre Bucureşti, fhră a lua nek Gu mimen din Câmpina.- 4 INSPECTORUL REGIUNEI 1 DE POLITIE ] Ș i SEE E Pg V/aA md 7] 4, ŞEFUL (SERV POL DE SIGURANTA /> UL (te— Minis) [ aceia ea SEE ŢI R U5 (34 Pepsi Do 7-a Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii E aa A Tribunalul a admis cererea avocatuluii Apostoleanu care urmează să se retragă din cala de şdeință dup! luatea interogatorului lui BANICA DOPRE, Inoulpati BANICA DOBRE arată că a activat zi şi noapte pe tărâmul naţionalist timp de.11 ani,fără oa XinExa vre-o lege să-i interzică aceasta. A fost înregimentat în partidul Totul pentru Tară [1] până în momentul cână s'a dizolvat,aşa cum putea fi foarte bine şi în alt partid naţionalist, Dela desființarea partidului n'a mai activat în nici un mod. r dela varsta de 16 ani şi se afla în această calitate la Ministerul de Pânanţe,oână a plecat în Spania,Minirterul nedânâu-l afară pentru acest fapt,oi dându-i leafă pe tot timpul cât a stat acolo. După revenirea din Spaniaşi-a dat demisia din Finan- ţe şi a intrat ca administrator la ziarul BUNA VESTIRE,de o unde a demisionat în momentul când a fost ales deputat,spre a lăsa altora locul, » A activat numai în cadrul legilor şi se solidarizează în totul ou acţiunea lui Corneliu Codreanu. Hu are culpă dovedită cu acte şi are toată înorede- rea în Justiţia Militară. Este fecior de ţăran,orfan de răeboi şi sărao.A fost luat de un căpitan şi crescut într'o cazarmă,în modul acesta fiină ajutat să-şi facă etuâiile. [1] A iubit pe Princepele Carol de când era mic copil şi a avut paaziax cinstea ră-i strângă mâinile în 1923 la Cons- tanța,cână i-a dat o fotografie atât Princepele cât şi Re- gina Mamă. In 1928 a fost judecat şi aohitat pentru agitaţie / MINISTERUL DE INTERNE N ' DIRECŢIUNEA GENERALĂ A POLIŢIEI n o a —PIRECTIUNEA PQI, rea -D8-SIGURANDA_ E Jurn. Nr DZ 4 ZIZ Seuidat dk Informaţiuni, sau 4 ră ae Pafoe N EANTAn însa E = 12633 $15.00T.49scang] onfidenţial => e [ao | ti QENSRAL AL JANDARMBRISI, Lg (o pay (HA [i In referire la adresa Dvs.Nr.15285/938,aven onoare a vă restitui cărţile poştale adresate de Corneliu Codreanu tatălui şi fratelui su cu men- viunea că nu s'a relevat nici un conţinut scris secret.- DIRECTOR GEN3RAL, SUB DIRECTOR Ș PELES E PRR LE Şi | | - cara [|] | do, IX. 93%. L) AI Leea „a lb at ră Rus hrcat oke a Yo! Gun. fu demna de | [e hie tuneut. > iruolui tat; „au ut câ hu hai pă acebe 4; d aici a tu Je hudue ds e | y AR Pe vuucle 0 j E du." Rauuese ca at fi tu ă j Ala jeuu Î Cazata X i N - ARIA 7 al EN . 0 juâgaii breui la” e hiup „caci fona. luu A Că ana fana de o emorlece. — ) Ri E je N RARĂ ri ea ză Ii 68 | i ii! | Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii CORPUL DE TECTIVILOR 20 Septembrie 1938 SECTIA I-a sursă serioasă- ip Seful Serviciului legionarii îngrijoraţi de situația lui Cerneliu Codreanu. Printre legionari s'a răspândit svenul că Cor- nelin Coana ar fi fest transportat acum câteva zile — dela Deftana,la altă înshisoare, Din informaţiile ce le au legienarii până în prezent ,reese că Codreanu ar fi fest dus la Râmnicu Să- rate Odată cu acezata se manifestă în rândul legie rilor îngrijorare cu privire la situaţia lui Cernelin Codreanu, legionarii se tem că autorităţile ver muta pe Cernelia Cedreanu din închisoare, în închisoare şi în cele din urmă sub pretextul unei încercări de evadare, î1 va suprima, Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Ş. DEPEOT IV ILOR 22 Septembrie 1938 SECTIA I-a sursă serioasă- Ti Setul, Serviciului legionarii au primit veşti dela Corneliu Codreanu. | Laza Întra--a a Goga In cercurile legionarilor s'a comunicat ştirea că dată cu mutarea lui Corneliu Codreanu dela Doftana la —————— —— închisoarea Râmnicu Sărat,s'a reuşita se RE Lai veşti dela şeful mişcărei legionare. Iu făcute,ar fi dat asigurări legionarilor că " 4f6m fa (mpaag An:a us $ Savaa un Orăeiun legionar",adteă ta această deti—mperă-ua SR: "sai legionară să-—triumfe, /A Ara mA fas la - 7, ata ni Am. S, ea Lonarii aa mai fost înştiinţaţi că la Râmnicu Sărat Codreanu are un regim ou mult mai bun decât cel d la Doftana, Aceste veşti au produs în rândurile legionarilor optimism,toţi având speranţa că fără sguduiri,treptat, treptat,din dorinţa M.S.Regelui se va Sos, 1 sLiaga ţia mişcărei legionare, SP SE cap acre xevizui: rea proceselor san o grațiere generală. RA. & n IN) RE DEI = = o 3 =) 3-3 E ct €L pi si Dove j Înbrarra în AN 9 îj o TIzal In cercurile legionarilor s*'n colportat | gtirea că odată cu mutarea lui CORN LIU CODREANU | dela Doftana ln închisoarea Râmnicu Siret,5'a rou= | git să . aj moască vaşti dela goful migcării lagio: nare, | / Se apune anume că CUD ANU în conunică= + DI i A rile făcuto,ar fi înt asigurări logionarilor că AI VOM AVEA UN CRACIUA L/GIONAR, înţeleg ni prin aceas & că migonrea legionară va triumfa până lo sfirgitul = acestui an. Logionarii au mai fost îngtiințaţi că la Rimnicu Sărat COD! „ANU are un regin cu mult nai bun decit col dola Doftana. Aceste vogti nu produs în x ndurile le= gionarilor optinisn,toţi avind speranţa că fără sguduiri „troptat,treptat, din dorinţa U.5.Rogolui se va îmbunătiţi situnţia migcăroi logionare,dispu= n'ndu-se rovizuirea procosslor sau o grațiore gone rolă. MINISTERUL DE INTERNE p DIRECŢIUNEA GENERALA A POLI | VERA? Li INSPECTORATUL REGIUNEI I DE POLITIE BUCUREŞTI SERV. DE SIGURANTA În aas00 4 ASI peste VL DOMNULUI / DIRECTOR GENERAL AL POLITIEI Avem onoare a raporta : In ziva de 15 Septembrie 4938 ,ora 19. 30, ; au sosit la inchisoarea Doftana D-nii colonel AL. MARINESCU, dela Inspectoratul Reg.de Jandarmi şi A maior ARITON, Comandantul Legiunei de Jand.Prahova.— La ora 20.10,au ridicat din inchisoare pe deţinutul CORNELIU Z.CODREANU şi urmaţi de o gardă de jandarni,av plecat spre 70624. ca Be REGIUNELAŞ, DE POLITIE NI STERUL pe INTERU = | NEA GENERALA A POLIŢIEI liEv9w5să cin 22371938 DOSAR N9__ 4/47 Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii CORPUL DSTECTIVILOR 25 Septembrie 1938 SECTIA I-a -Sursă serioasă- pa N 4 Seful Serviciului, » As 3sso Legionarii au răspândit şta- 154104 reacă 1.general Bengzliu ar E fi discutat cu Corneliu Co- LAUR Legionar ii din Capitală au răspândit ști- 2ă l.pgeneral Bengliu,cu ocazia unei 1nspe ț11 fCută 1a închisoarea R.Sărat,ar fi văzut $1 pf Corneliu Codreanu,căruia între altele i-ar fi spus: "Domnule Codreanuuprobabil că în curând, vei fi chemet de forurile superioare din Bucu= L, resti,poate chiar de M,S,hegele,.Te sfătuesc să "ai o atitudine împăciuitoare și să cauţi prin >toate mijloacele să'ţi recăştigi încrederea, Saeoarece tara trece în momentul fe faţă prin spasmele viitorului răsboi,şi nu mai este tim- pul ca nimeni dintre romăni ai greşeascăn, bilei E e este difuzată în massa le- gionarilor,de către şefii de unități,fa scopul de a 141 se Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii E a a a A SEE AS E E E E 4 % 25 s sei ie 1958 | 8] AAA II (m Toluzau — 19460 uniţi în jurul Eronu dăunătoare in Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii 2 Tip] | ut | Tradicere din limba italiană, gaga: Din revista "Bibliografia Fascista” /Roma/ Septembrie 1958, BIROUL PRESEI. ce A pă y ? j Zr. 4 Vi i a se orienta şi a pătrunde cât mai bine în complicata | viaţă politică română, e necesar să citeşti cartea "Garda de Fer” Si Cn legionari de către Şeful lor Corneliu Zelea Codrea- nu, căre prin faptele sale măreţe, ba chiar eroice, a dat acestei cărți, asemănarea unui roman istorice Ne este imposibil să facem un examen de stil sauo critică $ literară, fiinăcă în momentul cână a fost dată această carte la tipărit, autorul cărții "Garda de Fer”, în prefața cărţii scrie: "Nu țin seama de nici un fel de regulă impusă autorilor de cărţi. N_am timp. Scriu precipitat de pe câmpul de luptă, în mijlocul atacurilor”,şi mai departe scrie: " Imi este indiferent, ce păre- re va avea publicul ne-legionar de rândurile mele şi nu mă înte- resează ce efect vor avea asupra publicului”, Este un om de acțiune care scrie de pe câmpul de luptă, nu Y este un literat care-şi împodobeşte scrierile în biroul său. Tocmai pentru aceasta, în special în Italia, cartea lui Co- dreanu este destinată a stârni un viu interes, atât În ceace pri- veşte viața sa, cât şi pentru istoria contemporană a politicei ro- mâne ; ultima condamnare a lui Codreanu de acun câteva luni, a com pletat jurnalul său. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii DIRECȚIUNEA GENERALA A POLIŢIEI Viana (Moe 2/ fosei: Zeusa Copnrmiu: Guardia di ferro S.A. Casa Editrice nazionale, Roma - To- no - L. 1 La lettura di questo libro del Capo dei + legionari = romeni desta un sense, di altisti- ma commozione per la fede, la pasiione, la disperata certezza dei destini della Patria che aniznb Corneliu e i suvi compagii ella Jo ta contra la crieea ebraico-borghese padrona dello Stato. £ un libro squadrista che noi abbiamo qua: si potuto rivivere nella lettura, tanto di pre vicina quella Nazione, figia di Roma, legata Dio e alla tradizione nelle sue campagne | orgogliosa e paziente, credente ed eroica, Na zione di contadini e di guerrieri su cui a wama dei democratiei e dei semiti stese una | colere. di oppresmione. e di silenzio, speiso eu | ele, sempre indiferente alle, soferenze ma- o teziali e morali del Popol. | "pi Caâreanu e del so movimento rivol | ionaria srivemmo, în qpesta Rivista «Fine me | ze el nuro di lugio). Ma oggi che abbiam let | îi suo libro, voghiamo învare al camerta | Coeneliu Zelea Codreanu, che dovrebbe scan tare con. 1o aani di lavoro forzato (1936-1048?) în sua generoso tentative di rilevare la Ro mania în una nvova grandeăsf e Ibertă fa vincendo, C. 64723. — M. O, Imprimeria Centrală, — în Format AS (8 e 210). Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii 3 00 Ideia răsturnărei ordinei în stat nu poate fi pusă în saroina inculpaţilor de astăzi,şi în special a zut mereu şi orede,oa şi toţi ceilalţi în m “a care a are- „S.Regele, Nu are nici o vină,.In clipa când a fost arestat voia să- şi înjghebeze un cămin, AIEXANDRU CRISTIAN TELL începe prin a se scuza dacă va IAN TELL avea câteva lipsuri în expunerea sa,deoarece neobiş nuinţa tra- $ tamentului căruia a fost supus, i-a dat serioase duz=ri ie cape In orice acuzaţie trebue să se facă dovada existenţei [i faptului,dovadă că acest fapt constitue un delio: şi 5 inculpa tul a participat la fapt. In prima acuzaţie care i se aduce,deliotul de uneltire contra orâăinei sooiale,trebue să facă dovada că a înoceroaţ o acţiune în acest sens. In ordonanța definitivă se vorbeşte de o acţiune teroris- tă.Nu rezultă din dosare dovada e acţiune. Nu face parte din categoria "goarecilor oare atunci cână participărei sale la această corabia ia foo,iscăleso deolraţii".Dar nici nu înţelege să i se 9 pună în seami o onoare Şi o răspundere care nu-i aparţine, In ce priveşte acuzația că a partioipat la o organizaţie politică interzisă, arată că partidele politice au fost inter- zise prin legea din 16 Aprilie 1958,ori în aceiaşi zi a fost arestat,aşa că n'a mai avut timp să aibă activitate politică, Se mai spune în ordonanţă că era om de încredere sl lui Corneliu Codreanu.Hu ştie ca faptul că fie adevărat,âeşi star fi simţit onorat.Nu era omul de încredere al lui Corneliu Co- dreanu,oi el avea încredere în Corneliu Codreanu atunoi ca şi acum.Dacă acest fapt constitue o orimă,atunci roagă Tribunalul 9 să-l condamne. Dl.Procuror îl întreabă ce înreannă "nicadori",cuvânt găsit în corespondenţa sa. C G4T2. — M. 0, Imprimeria Centrală — Ma. II. Pormat A3 (Ha e 210), Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii PECŢIUNEA GENERALA A POLIȚIEI ina Din ziarul VP Teme. Bona an fi Vl 93 ardia di Jerro =. Roma Lit tă do i a 4 ed. prin. 9 con alto spirito, que- Guardia di Ferro a... Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii A | Revolutia fascistă care a adus la victoria lui Wussolini, revoluţia cănăşilor brune a lui Hitler şi organizaţia legionară 4 română creată de Corneliu Codreanu, din primele pagini ale cărţii Bit Bl sunt scoase pe larg în evidenţă. Sunt tre națiuni: Italia, Germa- nia şi România, care imediat după războiu, s'au găsit În faţa ace- i] loraşi nevoi economice şi politice, şi în fiecare din aceste sta- E te, orin meritul şi operile câtorva iluminaţi, s'a ivit spontan E] aceiaşi mişcare defensivă şi ofensivă cu scopul de a salva patria SE Bă] bd de juiaism, de comunismul distrugător şi de democraţia masonică ] care pretutindeni lucrează mână 'n mână cu hiăra sovietică, "Socialismul national-creştin” fundat de Codreanu în 1919, adică înainta ca Hitler să creieze național-socialismul, cu toa- te luptele sale formidabile, lupte deseori victorioase şi deseori sângeroase, nu a putut Încă să câştige definitiv bătălia, Contra lui s'a pornit o puternică cualiţie de duşmani care de teama noui- li lor sale ideologii fasciste a strâns:liberali, conservatori ,bolşevi= vă şi evrei, mai ales, aceştia din urmă cu aurul şi cu puterea to- varăşei internaționale, cimentează toate celelalte partide, legionarismul român, de fapt în principiile lui, nu diferă de fascismul lui Mussolini, dar se apropie mai mult de naţional- socialismul lui Hitler, fiindcă Germanii şi Românii, mai mult ca Italienii, au trecut prin acelaşi pericol de a fi subjugaţi şi desnaționalizaţi de juăaism, care în Germania a şi fost învins, [zi] lar în Italia nu a ajuns atât de periculos, pe cână România con- e tânuă a fi încă stăpânită de ghiarele lui. Dacă Codreanu, după atâtea lupte strălucite şi cu toată re- [|] i centa sa condamnare şi multiplele lui procese prin care puternicii E] [| săi dusmani cred şi îşi fac iluzii că l-au silit să-l îndepărteze definitiv şi pentru totieauna, şi după ce au făcut i loacele perfide pentru a-i păta onoarea şi l-au împiedicat prin cenzură îs a se apăra de acuzaţiile infamante aduse de intreaga Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii i 7 AD presă română coalizată şi finanțată de evrei, - dacă Vodreanu va $ ?i destinat într'o zi să coniucă legiunile sale spre triumf căl- cână tranşeele inamice, - aceastn este o proteție care pune pe gânăuri, Ceace putem extraga din cartea "Garda de Fer", sunt următoa- rele: In primăvara anului 1919, Corneliu Codreanu, în pădurea Do- brina, În împrejurimile Huşului, nu departe de frontiera rusă, a întrunit un mic grup de camarazi,studenţi viteji care au înţeles [i] e cât de periculoase sunt frontierele spre orient, adică Nistrul şi [|] Prutul. Jurământul depus în acea primăvară, împreună cu camarazii [52 | săi, a fost menținut în totul. Să luptăm cu orice mijloc: prin grai, scris, prin pumnal să ne apărăm religia şi patria română de duşmanul extern: repuwlica sovietelor şi de duşmanii interni: de vechia lume politică dinainte de războiu, dar mai cu seamă să lup- tăm contra judaismului intrigant aşezat în imediata apropiere a frontierelor bolşevice pentru un scop bine precizat : să răstoarne clasele conducătoare române, să facă imposibilă revenirea lor la putere, să zăpăcească şi să abrutizeze şi să robească clasa ţă - rănească prin falsele promisiuni comuniste, şi pe această lume 9 prăbuşită să-şi întindă ghiarele lui, Pericolul latent pentru România, care este comunismul şi judaismul, este denunțat de Corneliu Zelea Codreanu în cartea sa "Garda de Fer", care este o carte de o istorie trăită ; lupte- le anti-semite ale legionarismului român, timp de 20 de ani,pen- tru a salva patria, biruintele pe câmpul fascist şi social naţio- 9 nal-socialist vor servi ca un imbold şi vor fi o călăuză preţi - casă, R. Imperatori. (0) 9 0 dă ” a 4 | ARO Ş MDN s ] Ş CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii POLITICA ESTERA E COLONIALE y indigeni che dedicano una parte della loro at- tivită all'artigianato, sono ora pi di 6000. Vari provvedimenti sono stati presi per im, pedire un soprannumero di botteghe e quindi di relativi nuovi e. col pericole di una oduzione che sarebbe andata a detri mento di tutti gli interesati: attualmente ogni richiesta di trasferimento in Libia da par- te di artigiani nazionali e tutte le istanze re- lative al'apertura di nuove botteghe o al tra- sferimento di esse, vengono prima sottoposte al parere dellArtigianato: a completamento di questi provvedimenti & poi stata creata una patente di mestiere » che potră essere otte- nuta selo dopo un periodo di perfezionamento con relative esame professionale. Seguitando nel suo interesante studio tere osterva le varie forme di artieianato; L'artigianato nazionale che ha principalmente 1 compito di perfezionare il carattere del la- vero e Iartigianato indigena che deve ten- dere ogni suo sforzo per creare quelle produ- zioni che rispondono contemporaneamente al- Tuso tradizionale indigene e alla richiesta del pubblico. Per mantenere in vita ed estendere lartigia- nato era tuttavia necessario costituire scuole, corsi di perfezionamento ecc.: e infatti furo- no create per iniziativa del Governo le Scuo- le - Botteghe degli Orafi, degli Argentieri, della Ceramica, del Tappeto, che hanno date ottimi resultati particolarmente evidenti alla Fiera di Tripoli, alla Fiera di Milano e nelle varie Mostre con settore coloniale, Altre iniziative che hanno dato risultati soddisfacenti sono stati i Campionati di me- stiere per gli apprendisti artigiani e i Concor. si per gli artigiani. L'A. pasa poi ad esaminare i compiti del "'importante Istituto Fascista per l'Artigianato della Libia costituito nel marzo del 1936 con determinazione del Governo generale. Sco- po principale di questo Istituto & promuo- vere e sviluppare Fattivită e il perfezionamen- to tecnico ed artistico del'artigianato libico. Esso ha sede in Tripoli e la sua funzione vie- ne completata da quella dell" Associazione Fa- scista degli Artigiani della Libia. L'A. mette poi in evidenza quanto sia im Portante rimettere in vigore tutte le attivită artigiane della Libia e specialmente quelle pi antiche e quasi dimenticate e cita a questo Preposito un'interessante bibliografia delle va. -AARĂA rie indagini fatte sull'Artigianato di questa nostra colonia. Tripoli, naturalmente, & prima linea per la produzione e la diffusione dei vari articoli, da quelli prodorti dagli artisti della lana e della seta a quelli della tessitura dell'orefice- ria, del rame, del cuoio, del tappeto, II prima- to del lavoro del tappeto & tuttavia da lascia re alla provincia di Misurata, ed anche alla Cărenaica dove sono da tener preser quelle del legno e della ceramica. L'Artigianato della costa e de] sentando qualche produzione pregevole i di minore importanza e tende in parte a stomparire: |! Istituto per |* Artigianato, a questo proposito, svolge attivissimo compito per far rivivere le pii belle ed importanti produzioni. Con una serie di interessanti fotografie dei pi originali prodotti, delle scuole artigiane e di artisti indigeni al lavoro, si conclude il vo- lume del Quadrotta, che fa parte di una niti- d serie di quaderni editi dalla Rassegna Eco: nomica dell'Africa Italiana e che sono da se snalare per la cura e la competenza con le quali vengono compilati e presentat teresse non dei soli competenti ma di rmutti, anche tinterno pur all'in- PU i EX Corneliu Zelea Codreanu : Guardia di “Ferro 75: A- Casa Editrice Nazionale, Ro. ma-Torino, 1938-XVI, L. 18. ş, Nessuna guida migliore per orientarsi ed addentrarsi fra le dune mobili della compli- cata vita politica romena di questa + Guardia di Ferro » scritta per i legionari dal loro Ca- po Corneliu Zelea Codreanu che per le pesta drammatiche, anzi epiche, narratevi, potreb- be sembrare una storia romanzata se dal con- irollo piă severo e dai riferimenti piii circo. stanziati, non scaturisse invece tutta |'auten. ticită di uno scrupoloso diario. Impossibile qualsiasi disamina stilistica o eri- tica letteraria percht nella prefazione scritta al momento di dare alle stampe la sua n Guar. dia di Ferro » IAutore avverte: « Non ten- go conto di nessun genere di regola imposta agli autori di li precipizio dal campo di lotta, în mezzo aşli assalti » e pi sotto: « Mi & indiferente îl pa- .. Non he tempo. Servo a TI TE 765 POLITICA ESTERA E COLONIALE ere che potrebbe avere il pubblico non le- gionario a proposito delle righe che seguono e non mi interessa leffetto che queste even. tualmente faranno su quel pubblico ». E' un uomo d'azione che scrive dal campo di battaglia, non un letterato che lima i soi periodi innanzi ad un intarsiate scrittoio, Ma & proprio per cid che specialmente in Italia il libro del Codreanu & destinato a su. scitare il piă appassionato interese anche se la sua forma, necessariamente frammentaria, non si infiamma neppure nel racconto di epi- sodi quanto mai salienti cosi per la vita del. YAutore come per la storia contemporanea del. Ia politica romena che dal "19 allultima ela morosa condanna subita dal Codreanu pochi mesi or sono, procedono inscindibili senza per altro che questultimo sia mai trascinate a dare al suo diario la menoma intonazione au, toapologetica. II paralelo fra la rivoluzione fascista con- dotta alla vittoria da Mussolini, la rivoluzione delle camice brune di Hitler e l'organizzazio. ne legionaria romena creata da Corneliu Ce. dreanu risalta în tutta la sua evidenza fin dal. le prime pagine del libro. Egli & che Je tre nazioni: Italia, Germania e Romania, si son trovate nelimmediato de. po-guerra di fronte alle stesse difficoltă eco. nomiche e așli stessi pericoli politiei e în e. gnuno di tali Stati & sorto spontaneo per ope. Ta e merito di pochi Illuminati un simile mo. Vimento difensivo ed offensivo tendente all salvezza della Patria, della. religione e della stirpe dal giudeismo, dal comunismo sovver titore e dalla democrazia massonica ovunque fornicante con lidra sovietica, II « Socialismo nazionale cristiano » fondate dal Codreanu nel 1919, ancor prima: ciot che Hitler cresse il nazionalsocialismo, nonostan. te le sue formidabili lotte spesso' vittoriose, spesso cruente; non ha potuto ancora Vince. re definitivamente la sua battaglia. Contro di esso si aceanisce una patente coa. lizione di nemici che nell'odio e nel timore pei le nuove ideologie frantumatrici delle supe. rate, incrostazioni politiche dell'antegurra. e perchă simili nel programma e nellaziona îl temuto, odiato e trionfante fascismo, ha ac cumunato liberali, conservatori bolscevici ad ebrei; specialmente questi ultimi che con lore e la forza della loro consorteria internaziona. le cementano tutti gli altri partiti rendendol; siccubi. II Legionarismo romeno infatti pur non differenziandosi essenzialmente per le suc fi nalită mediate ed immediate dal Fascismo di Mussolini, ha maggiore attinenza con il se. cial nazionalismo di Hitler perchă i Tedesch; ed i Romeni, piu che gli Italiani, hanno corsa il pericole di essere avviluppati, stroncati e snazionalizzati dal giudaismo ormai vinto în Germania, che non & stato mai di una effica, cia pericolosa în Italia, ma che ora aflioras, ora strisciante sotterra, sempre loiolesco, ore camuffato in bolscevismo ora trasudante l'oro della consorteria banchiera internazionale, tie ne ancora avvinta la Romania nei suoi vischio, si tentacoli, Se il Codreanu dopo tanti lustri di lotta e nonostante a sua recente condanna ed i molii processi subiti, con la quale e con i quali suoi potenti nemici credono e si illudana a verlo stretto per sempre nelle mordacehie « mesto definitivamente con le spalle sul tap. peto, dopo aver usato tutti i mezi piii sut. doli ed infidi per macchiarne lonorabilită ei avergli inibito con la censura qualsiasi difesa contro le accuse infamanti che lintera stampa romena coalizzata e finanziata dagli ebrei pa inventato nei suoi confronti — se il Codrea. nu, diciamo, sară ugualmente destinato a gui dare le sue legioni al trionfo sulla canea ae. mica — & profezia che non & dato fare uello che peraltre possiamo desumere con certezza dalla lettura attenta della « Guasdia i Ferro » & la seguente inequivoca constata. zione e che ciot Corneliu Zelea Codreanu fii da quando nel bosco di Dobrina, che monta la Suardia sulle alture intorno a Husci, vars: il confine ruso, nella primavera dell anrue 19:9, riuni, un piccolo valoroso gruppo di ca- merati studenti, la cui vita, come pittoresca. mente egli scrive — era ancora în boccio mostra di aver nitidamente compreso il fatale Pericolo che per la nazione romena rappresen. tano i guadabili confini verso Oriente, e cioă il Dniester ed îl Prut. II giuramento che egi; fece în quella lontana primavera insieme îi suoi quasi imberbi camerati ha mantenuto in ien. Lottare con ogni mezzo: la parola, la penna, îl pugnale în difesa del proletariato, 1la stirpe, della religione e della Patria ro. mena contro il nemico esterno: la repubblica dei sovieti: e contre i nemici interni: il vec- POLITICA ESTERA E COLONIALE chio mondo politice d'ante-guerra inconscio del pericole immanente e sovratutto contre îl giudaismo trescante attraverso gli immedia- ti confini coi bolscevici di Russia per una fi palită ben precisa: debellare la classe dirigen- te romena, renderle impossibile il ritorno al potere; stordire, abbrutire e ridurne în schia- Vită, attraverso i falsi miraggi del comuni smo, la classe dei contadini. Su questo mondo crollata allargare i propri tentacoli. La pi grande jattura per la Romania, îl pe:icolo latente ciot di essere asservita al co- munismo e al gudeismo marcianti în combut- ta & chiaramente denunciato, senza alcun vir- tuosismo letterario, da Corneliu Zelea Codrea: mu in questa sua « Guardia di Ferro » che & un libro di storia vissuta, di battaglia e di fe- de, avvincente per la sua attualită, interessan e per la personalită e la rinomanza dell Auto- re e per le fasi della impari gigantesca lotta antisemita da lui ingaggiata per la salvezza della Patria, măta che prima o poi raggiunge- ră per certo il Legionarismo romeno temprato alla pii dura lotta da oltre un ventennio ed al quale le vittoriose posizioni conquistate in ogni campo dal Fascismo e dal Social nazio- malismo serviranno di esempio, di sprone e di guida luminosa. R. ÎMPERATORI Le Associazioni Fasciste degli indus striali e degli Artigiani della Libia nell'ordinamento sindacele _corpora- tivo + Collezione Sindacale Corporativa Libica - Stabil. poligr. edit. Plinio Maggi, Tnpoli, 1937-XV, pag. 140. =Il volume & un'utilissima raccolta delle di- sposizioni sindacali e corporative vigenti in Libia, integrata dai testi legislativi fondamen- tali dello Stato Corporativo Fascista, delibe- rata dai Presidenti dei Sindacati coloniali e dai Capi delle Asti coloniali aderenti rispet- tivamente alle Associazioni Fasciste degli In- „ dustriali e degli Artigiani della Libia, „II riconoscimento giuridico di tali Associa- zioni & avvenuto nel periodo nel quale il Du- Ia seconda la si & recato a visitare n azuga e tuta poe nare d RU nuova strada litoranea, opera di enorme îm. portanza realizzata dal Regime e di assoluta necessită vitale per leconomia della Libia. L'esperimento sanzionista ha fatto com- prendere la necessită che « |” organizzazone! economica deil' Africa Italiana sia fondata sul Vordinamento corporativo della madre pa tria n, naturalmente sotto il diretto controllo del Governo în Libia. La raccolta srinizia con la Carta del lavoro, poichă ad esa si richiamano tutte le legei formative degli organi corporatii, i contrat- ti collettivi di lavoro e tutte le istituzioni di carattere educative, professionale, previden- ziale, che nell'ivalia di Mussolini nobilitano îl lavoro con una tutela ed una assistenza si- cura e illimitata non ancora mai raggiunta da nessun'altra nazione. Anche în Libia la Carta del lavoro & stata la bussola di orientamento cosi per gli isti- tuti politici come per la magistratura. În que. sti ultimi dieci anni, nei quali ogni regola- nentazione sindacale corporativa mancava, a questa mancanza provvidero prima lorganiz- zazione politica e, dal 1934-XII, lorganiz- zione sindacale di fatto. Con il R. D. 29 apri- le 1935-XIII, n. 2006, entrato în vigore con le norme ministerial integrative del 26 di cembre 1936-XV, ed i successivi decreti go- vernatoriali del 21 aprile 1937-XV, lordina mento sindacale ha raggiunto în Libia la sua sistemazione giuridica. 1 Decreti 29 aprile 1935-XII n. 2006 e n. 2007 autorizzano il riconoscimente delle As- sociazioni Sindacali ed istituiscono i Consigli e gli Ufici Coloniali dell'Economia Corpo- ativa, ponendo i cittadini italiani în Libia su un piano; politico ed economico identico a quello della Madre patria. II primo Decreto, pur contenendo disposizioni che. assicurano una piena autonomia alle Associazioni Profes- sionali Libiche, in confronto alle Confedera- zioni nazionali, contiene. chiara I'affermazio- ne che l'ordinamente sindacale libico deve svolgersi în armonia con lordinamento sin- dacale metropolitane. Cid che în teoria puă sembrare una distinzione, diventa în pratica una perfetta collaborazione, inquantoche co- me il Ministero dell'Africa Italiana d'accor- do con quello delle Corporazioni esamina gli ordinamenti legislativi di carattere legale e legislative, cosi le associazioni professional della Libia si valgeno per il loro lavoro del- i RS 4 i, j, 20000 NI) | n la POLITICA ESTERA E COLONIALE Vesperienza delle associazioni nazionali attra- verso gli organi competenti. II Decrete inoltre dispone che le Associa- zioni debbono essere formate di cittadini ita- liani metropolitani, pur contenendo norme per la emanazione di contratti-tipo per i cit- tadini italiani libici e per le controversie di lavoro tra i libici, gli stranieri e i metropo- tan. II Decreto che istituisce i Consigli Colo- niali dell'Economia Corporativa, come organi propulsori e disciplinatori di tutte le attivită economiche libiche, negli articoli 19; 20, 21, 22 e 24 definisce i compiti corporativi che, su iniziativa del Governatore generale o col suo consenso, sono demandati agli orpani del Consiglio, dalle imprese dedite all'incremen- to ed alla perfezione della produzione, alla laborazione delle norme sulle condizioni di lavoro; dalle disposizioni per il regolamento cellettivo dei rapporti economici, all'approva- zione delle tarife ed ai regolamenti professio- nali; dai pareri per la colonizzazione agrico- Ia, per lindustria e il commercio, per la istru- zione professionale, ai contratti-tipo per. gli italiani libici; dalla formazione di enti pub- blici e privati intesi a mettere in valore il suolo e la produzione industriale dei prodotti agricoli, alla disciplina dei mercati; dal fun- zionamento di un museo commerciale di pro- dotti naturali e manufatti, all'assegnazione di premi d'incoraggiamento; dalla raccolta de- gli usi e delle consuetudini commerciali, in- dustriali e agricole, alla nomina degli esperti per la Magistratura del lavoro, II Consiglio & poi diviso în varie sezioni: apricoltura, industria, commercio e credito, artigianato, professioni libere ed arti, le qua- h preparano le proposte da sottoporre al Con- siglio Generale, compiono studi e ricerche, esprimono il parere a richiesta del Governa- tore generale sugli argomenti attinenti alla valorizzazione della colonia, agli impianti di nucvi. stabilimenti industriali e all” amplia- mento di quelli esistenti, alla organizzazione del commercio e delle aziende artigiane, ecc. AN'Ufficio Coloniale del'Economia Corpo- rativa spetta il compito di raccogliere dati statistici e notizie sule attivită economiche e sociali della propria circoscrizione. anche. în tapporto con la produzione e con i mercati esteri, di ricevere e registrare le denunzie del- la costituzione, modificazione e _essazione delle ditte, rilasciare i relativi certificati, prov. vedere insomma a tutte le funziori delle ces sate Camere di Commercio di Tripoli e di Bengasi. 1 Consigli hanno poi la facoltă di concilia- re le controversie relative alla disciplina dei rapporti collettivi di lavoro che possone ser. gere fra le associazioni professional = sopra tutte sono in grado di assolvere pienamente le loro complesse funzioni perchă raccolgono în să tutte le energie della vita economica, dai rappresentanti degli organi governativi i quelli delle associazioni sindacali, dalle ge. rarchie politiche ai dirigenti degli organismi tecnici, dagli esperti in materia governativa agli esperti locali. II volume, che & ștato curate da Guglielmo Quadrotta, & edito in chiara stampa e merita di essere segnalato, perchă costituisce un vero strumento di lavoro per coloro che, nel set tore industriale ed artigiano, dedicano la le- ro attivită ed il lore studio alla vita econo- mico-corporativa della Libia, che per volere del Duce & divenuta + sul millenari mare ita lico il bastione infrangibile dela rinno: potenza imperiale delhltalia fascista P.M Giorgio Cannonieri: La mia avventu- ra fra gli Arus: Edinone Monda Milano, L. 15. II capitano Giorgio Cannonieri, vecchio ce- loniale e valoroso osservatore dall'aeroplano, fu nello scorso anno protagonista di una peri- colosa avventura africana, allorchă, dopo un atterraggio di fortuna nella regione deșli A- russi, rimase per sette mesi in uno dei territori piă inaccessibili d'Etiopia, a Ciulul, quande la impervia zona non esa stata ancora conqui stata dai nostri legionari. Ora, in questo libro, egli narra le dramma tiche vicende di quell'episodio: il racconto si snoda man mano sobrio, avvincente € sen- za orpelli retorici. II capitan Cannonieri il 9 giugno partiva dall'aeroporto di Dire Daua per una missione di vele, a bordo di un « Romeo » da ricogni- zione. Pilotava un intrepido sottufficiale, Ma- rio Ruffili. In una virata lapparecchio dap- prima sbandă terribilmente, poi toccă terta fracassandosi, Pilota ed osservatore uscitono malconci dal cumolo di rottami, Soccorsi da Da St 7 5 ci N E ] N Ă IE la pi Ge | | SE 0 A SE Pe AU TIR A; DIRECŢIUNEA GENERALA A POLIȚIEI Din ziarul Vth Eni Fontue: - Aaaa Nr. din 193]. | inci | area 7 ih - La sediul din Capitală Str.hemală No.14,a1 SOCIETATII OFITERILOI A OL Il-lea,sunt c0= nentate ultinile evsninente internaţionale, / Membrii cunoscuţi ca simpatizanți sau mi tanţi în mişcarea legionară,fac elogiul Fuehrer= SI gi subliniază meritele lui, 99 Printre aceştia se află şi colonel n re zervă, G, PETRESCU, fost-monbru al CO PULUI LEGIONAR AL POSTILOR NILITARI, condus de către colonelul în rezervă STANESCU CONSTANTIN, $ ] d ă ; SS Numitul a mai adus la cunoștința nenbrilor ştirea că Corneliu Codreanu a fost mutat la închisoarea m i PE ——. din R-Sărat,subliniină ez geful rişcătet Tezionare se bucuri acolo de un tratanent mult nai uşor, Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Un memoriu al lui Corneliu Co- dreanu către WU. S„Regele. In cercurile imediat-apropiate soţiei lui CorneLiu-0o- are d, se pretinde că acesta ar fi adresst dim: 4nchfsoa- cze-ofberere-căti e Direotig Inchisorile,prin carsâzsrie bit ie de a înainta un memoriu Maestăţei Sale Regetui, iepuneui Sieol (inel Tnchieortlor=aupa gostegi cer- ouri--ar-fi fost-negativ.- In legătură-cu acaasta- se mai sustine că Corneliu Co- dreanu ar fi reuşit să intocmească totuşi memoziul şi să-l înmăneze soţiei sale cu ocazia unei vizite pe- oare aceasta 23 făcut-o la inchisoare, Soţia lui Codreanu la rănău-i a înmănat memoriul Gene- ralului Moruzi eu rugimintea ca D55a să facă să-ejungă în măiniie ji ăeetat 1 fe Membri-familie i ai Qoznedriu Codzeahu mai arată „primit delg Generalul Motuzi asir rarea că memoriul îmemu- ză-afost înmănat 3averanal Ddată cu aceasta soţia lui Ootreanu cit şi ceilalți membri 2i faniliei işi naniesstă speranţa că odată cu schim barea aptualului Is Im se va produce şi Şi reviz lor fruntagiTor legiaonari condamna Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii hote Inoulpatul CRISTIAN TELL răspunde că "nioadorii” erau prieteni ai răi. Inoulpatul GH-O:GH ISTRATE, dootorană la Acadenia Comer= cială,oaută să spulbere imputarea că studenţii legionari nu se ţin de oarte,oi se ocupă ca elevi de politică în frăţiile de oxuce şi ca studenţi în cuiburi. Arată că în timp ce era elev la laşi reuşise să discipline-] ze pe elevii de liceu oreştini.Pe atunci a cunoscut pe COrne- liu Codreanu care i-a apărut ea o şcoală a caractozului,şi împreună ou colegii săi de liceu şi-au însuşit metoda acestuia educativă, formându-se astfel legătura dintre frăţiila de cruce şi legiune. Işi aminteşte oă în noaptea de 7 Iunie 1930 afost trimişi prin sate de către Legiune să arate țărănimii că a venit Rege- le, Impăratal,cum îi spunea atunoi legionarii e Vorbeşte apoi despre reorganizarea frăţiilor de cruce cu care s'a ocupat în ultimii ani şi dă cirie unor paragii xefe-— ritoare la această chestiune din CARTICICA FEPULUI DF CUIB, Susţine că frăţiile ăe oxuce activau la lumina zilei şi chiar unii profesori le recunoșteau ca grhpări necesare pentru educarea tinerilor. Dacă pentru accacta este judeoat,să eimte mânâru că a a0- tivat în acert spirit, In încheere spune că mai este învinuit ce ordonanța de- finitivă de a fi fost pregătit de Ionel Moţa casă e pe Cornelia Codreanu în cazul cână acesta ar fi fost sup p Acoentuiază că pentru acest fapt nici un legionar nu af.:16V0, de pregătire specială. La orele 19,şedinţa s'a suspendat pentru 10 minute. CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii "In cercurile apropiate sciiei lui CORNELIU C0- DREANU,se pretinde că ecesta ar fi cerut autorizare Direcţiei Inchisorilor de a înainta un menoriu Hajes- tăţii Sale Poceiui,lucru ce nu a fost aduis. Se mai susţine că Corneliu Codream ar fi reuzit să întocmească totuşi acest meroriu gi să-l înnîneze soției sale cu ocazia unei vizite ce i-a făcut-o la închisoare. Soţia lui CODREANU pretinde la rându-i că a în- mânat mezoriul Generalului VURUZI cu ruginintea ca acesta să facă să parvină memoriul la Suveran. vercurile de nai sus adaugă că generalul MORUZI a comunicat soţiei lui C.CODREANU că memoriul în cauză a fost prezentat î:,5.Hagelui. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii le ze ge LS) S | WI 1/4ca ECTIUNEI POLITIEI — E BUCURESTI, = (E. Săiza jan) 19 148 Y [Ă me ar! re raportului nostru to, 9 din 30 Septembrie o / r; 8.c. raportăm că eri 1 Octombrie eu sosit în localitate soţia şi sora lui Corneliu Codreanu, i evocata Lizeta Gheorghiu, Au vizitat pe deţinut în esistenţa comandantului închisorii. Mama lui Codreanu a plecat la ora 5 cu rapidul 91 la Huşi, celelalte plecând cu maşina llo.11856 E.C. cu care au venit stop Din cercetăril făcute asupra celor două scrisori rezultă că emanau dela! Aurora Susnea din uşi, prietena D-rei Frăţilă şi reconandau pe D-na Codreanu. Rezultatul percheziţiilor făcute este negativ. Urmează report deteliat. SEFUL POLITIEI ss5.41,Climescu L_pe INTEGUE REST A POLIȚIEI | ÎL0308L om -6007 1938 _DosAR N2 = CORPUL DSTECT 1V ILOR Eventualitatea re procesului Codreanu, dis- cutată la Legaţțiunea Germană, AP ddr EA E î E E: [sa] Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Octombrie 1 DĂSE N. 24 VAS 16219 izuire i ettite z 1385 Pa fi PP | LU giuiuii! Persoane—demne- de—teat-ă—-norederea ŞI cu acces la Legatiunea-Gernenă-—efirmă—că în ult-imele-4+b-ore, -sa vorbește insistenta în această lagaţie despre revizuirea Proce- SUlu Lu COÂI2ajum care ar fi fost hotărâtă în principiu de M,S,hegele, Această informatțiune pretinde lega- via că o are din-cercuri autorizate şi că a şi raportaţ-acest lucru la Berlin. / CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţi SII, Cercurile apropiate de Legația Gernană afirmă că diplonajii germani din Capitală vorbese sului Codreanu,care ar fi fost hotărâtă în prinoi- piu de către 1,5,hegele, Diplomaţii germani pretind = spun cerouril, de nai sus = că posedă această infomaţiune din isvor considerat sigur şi că au raportat cele afla guvernului feioh-ului, Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii CORPUL D TECTIVILOR 6 Cotombtie 1938 GRUPA I-a 324o Pezursul lui Corneliu Codreanu ON AB a fost fixat la 10 Noembrie a.ce rĂR / Recursul lui Corneliu Codreanu prin care cere casarea proceeului său a fost fixat pentru giua de 10 Noenbrie a.c. cănd vrmează ș veni spre ju- decare în faţa Inaltei Curți de Casaţie -Seoţiuni Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii — PR ubiva Sigurantei | Galaţi 89 159 3 13 30= [] IS An ziua de 30 Septembrie cor. a sosit în oragul R.Sărat nana, fui Corneliu Codreanu, a vorbit la telefon cu Bucureştiu la Nr.4.42,62, cu o Daraoaplă Aurgta.ă luat legătura cu o doamnă Bră la, 3% care i-a dat două scrisori, In ziua de 1 Octombrie 2.c, a sosit la R.Sărat şi soţia şi sora lui Corneliu Codreanu şi avocata rizela Gheorghiu, L-au vizitat pe deţinut în asistenţa comandantului închisoarei. Mama lui Codreanu a plecat la Huşi cu rapidul Nr.71.cele te la Bucureşti cu maşina Nr.11.856 Be Scrisorile erau dela Aurora Susnea din Huşi prietena nei Brătila. Urmează raport detaliat, INSPECTOR REGIONAL DE POLITIE /ss/ D„Mântulescu Nr. 220. BE INTERNE j ial BATĂ A POLIȚIEI i L0541 Lon =7007 198 Nanan?) * Sed Tr Dia Late Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii i ORPUL DETECTIVILOR GRUPA I-a Legionarii difuzează ştirea că Corneliu Codyeana ar fi respins sugestia soliocitărei unei graţi- In cercurile legioanrilor ori se caută a seăifuza oăt mai mult svonul că din oerouri apro- piate Palatului s'ar fi dat lut Cornelia Codreanu su gestia de a soliciţa Suveranalui aaţie a sajioeleaşt: oezrouri pretină c% Corneliu Codreanu a refuzat sugestia declarănă că nu acceptă să iasă din închisoare,prin mi- 14,0i numai în oazul cănd ar fi reatdiditată onoarea sa,revizuinău-se procesul, A 3vonul de ma sus este difuzat în-masu legiona- rilor de către sefii de unităţi în soopul de a ridioa moralul legionarilor,oărora Li se dnmonatroază că/ave- [| bă mele ru. nimentele se praoipită-şi ast?el,în sourt ttmapymişoa- |] xea legionară va căpăta Libertatea de aoţiune, Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii jurantei | | Laz “ZA 2ui Cori fară a putea lua iu Coareani pa BA informaţii AN | /soană numită Aurora, ce achisorii, A vorbit ED gi telefon cu a Nrp6.42.62, se pare cu o per= care star fi înţedes ca mâine 1 Octombrie să vină şi ea în localitate. A mai luat - = PODURI gătură cu o doamnă Bratilă, căreia i-a încredințat două serisori. In urnă a angajat sud anonimat cameră Za hote dul *Woaern", An dispus supravegherea ambelor peraoen, ra= mânână a aprecia dacă eate cazul de a se proceda 2a per- cheziționarea lor, + AER EEE /a/ Czineacu 106473 ame for 5 ref "oaap NO 6-2 7% / Mun (care Ls (A. Pr înce / Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Tree OAZA Ariva £ 3 - “ăntei | Pa ze € aa, A e see. , Aa ? “NB u + tt ăi [Bear to = he at 1] a D tar zi jnecisină ÎN aa Do nei Ar stiuăibiu ui aia due 19 SBREB NEL f r otualment rr A ai i Sie Pe a satin si a 7 n 1uat ) . [] Li i 10 100 an 1LUCŢ, 1938 Don îi A că ALA A 7 [ii | Pa PAPA Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii = size , „59, > u LI] î, » cetor două Fe pi Cotragmu = £ . Vi rpiria P: R ' Lă , ] Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii În limba germană,se va 10025 | ratarea No- 444 Wogrcurile legionarilor intelectuali se fuiala statului gernan. j /v,/ că (3 lut Corneliu Codreanu ar fi primit o = are “Cin partea lui Gheorg Jiorogaru,prin care ac anunţă că guvernul german a hotărât aa să cuporte chel- p a tueliletipărirei înttraâucere germană a sa Senă a IEGIOFARI, al cărui autor este Corneliu Coâreanu. 3 , ge marc sus In legătură cu aceasta sbe-mai—afiet că da tradu-— 3 Ă i d a Gerea din romaneşte germană 2 fost făcută stabili dacă manuzorteul în limba germană a fost tri- mis în Germania. s (the bec hu - sine. di fe wet Je) ă | duu= [ui ca E, ] dă înaintat si Leopold Mapa, o pa ja Cercetare, Ea aere DIS E RUL INTERNE DIRECŢIUNEA Serviciul Cenzurei F Către Direcţiunea Generală 3 3 A tata A (4 4ITp 10 VBA a Poliţiei k , h L Loco + și 9” şi Nr. de, Data d. j, A “Dosarul şi Nr. nostru (a se repeta în răspuns) Priveşte: Am onoare a vă face cunoscut că Dl, Ministru de Interne a dispus interzicerea intrărei şi răspândirei în ţară a traducerei în limba italiană a lucrărei lui Corneliu ————— Zelea Codreanu " PENTRU LEGIONARI", editată de Casa Editrioce Nazionale Roma Torino, sub titlul " Guardia di Ferro", Dacă această carte a intrat în ţară înainte ca acest ordin să vă parvină, car- tea va fi confiscată oriunde se va găsi. zuii ANN ral + f a Romskottineanu. a sd i e N pu ha CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii je MINISTERUL DE INTERNE DIRECŢrUNEA GENERALĂ A POLuţi Ii A _DIRECȚIUNEA [ll-a L] Da nr, LM30/471P Jurn, CONCEPT Dosarul Nr. -32-/p-154p Redactat de: a (77 Copiat de: 5702 24009 (A of La Buletin. C IRCULARA. Confora hotârurei 5ubsecretariatului de Stat al Presei i Propagandei, se interzice intrarea și răspândirea in ja ră,a traducerei in limba italiană a lucrărei lui Corneliu zelea Codreanu "Pentru Logionari”, editată de Casa îditrice | Nazionale ioms Torino,sub titlul “Guardia di Ferro”, DIRECTOR GENERAL, = Imprimeria Centrală. OMANIA EI Gu) MINISTERUL DE INTERNE DIRECŢIUNEA GENERALĂ A POLIŢIEI DIRECŢIUNEA _[! Ia Jurn.. Nr. - SoNcerT Dosarul. Nr. SSRY ICIUL RADIO Redactat de... Copiat de: (Pentru posturile interne) Li 5n2 2400149! gi (9 C INCULARA, Confora hotirarei subaocretariatului de stat al "resei 38 91 Propagandei, se intoraiee intrarea şi răspindiroa in ţae Făsa traducerei in iiabu itoliană a iuerărei lui Corneliu ţ - uelea Codreanu "Fontru uegionari” „editată de Cana iditriee - Haaionalo toma Torino,cub titlul “uuardia di Perro* | DIR BCTOR GEDERAL, et Neferet MINISTERUL DE INTERNE DIRECŢIUNEA GENERALĂ A POLIŢIEI DIRECŢIUNEA Ea N PI Redactat d CATEE ia INSPECTORATUL DE POLITIE AL TINUTULUI BUG30L ! BUCUR BSTI1 SA 94" CT10”8 kt [*) dia *e use AYoa onoare a vă aduce la cunostinia,că subaecretae riatul e 5tat al Prosol vi ?ropagundai,a intorsie la înte pe ii rhspâniire in țara, troducoroa in liaba italiană a lu erăroi! lui Corneliu Zelea Codreanu "PETRU LIGICRARI",odie tot da Casa iditrice Jazionale tone Torino,sub titlul "0ue ardia di Ferro” si vă rugina că dinovoiţi a dispune nisuri INI A 3 in consecinţă. DIN SCTOR 05 ENA e DIRECŢIUNEA GENERALĂ A POLIŢIEI MINISTERUL DE INTERNE ___ DIRECȚIUNEA Dosarul Nr. CATuE Redactat de: n) A car OMVĂBA INSPECTORATUL VE POLITIE AL TINUTULUI OLT -j CRAIOVA 75042 + 24001407 riatul de Stat al Presei si Propugondoi,a intorsia la într E A re vi răspandira .n vara, traducerea in liaba italiană u lue erăroi lui Cornoliu Zelea Codreanu "PENTRU LEGIONAR", die i] tat do Cosa Editrica Jazionale hona Torino,sub titlul "0ue |] ardia di Forro” vi ră rugăa oh dinevoiţi a dispune năsuri d. imn consecinţă. DIRECTOR GENERA Le E a a RI a re ema ml E MINISTERUL DE INTERNE DIRECŢIUNEA GENERALĂ A POLIŢIEI = == DIRECGŢIUNEA.- te == -a Jurn. Nr. CONCEPT Dosarul Nr Redactat de: ij CATRE Copiat de 904 INSPECTORATUL DE POLITIE AL TINUTULUI MURES | LĂ ALBA-IULIA [0 18712 2400199 x Avea onoare a vi =duce la cunostiniă,că hubeecrotae Piatul de Stat al Prosei si "ropagondoi,a intoraia la tnteco IE re si râspândire in ţara, traducorea :n limba italiani a lue orărei lui Corneliu Zola Codroanu “PENTRU LIOICRANI*, edie tut de Cava Editrioo Honionale foan Torinojeub titlul "0ue E ardia di Forro” si vi rugina să binavolţi a diapune năsuri ra 3 în consocin,ă. DIRECTOR G20 04 ip MINISTERUL DE INTERNE DIRECŢIUNEA GENERALĂ A POLIŢIE DIRECŢIUNEA a Jur. Nr. concePT Dosarul v OA Redactat de: 4 DOMNULUI Copiat de SUBSECRETAR DE STAT PREFECT AL POLITIEI CAPITALEI DI50n2 +24 0192 | EA Avea omoare n vi nduce la cunnstinia,oă sahooorotae EEE Piatul de Stat ol Proooi oi Propagendoi,a intorais la întrae || BE] re vi răopândire in țară, teaducorea n limba italiani a lua erirei lui Comeltiu Zelea Codroanu “PERPIU LEONA 7", ete ital: | tat da Casa Editrioo antonale fona Torino,cub titlul "0us 9 A [| Bia [| -apâla di Ferro” ui vă rugia pă dinnvoiţi a diapune nouri | | Nea DIRECTOR OZDEA 5 l2 zz ge ră [72] o =) MINISTERUL DE INTERNE DIRECŢIUNEA GENERALĂ A POLIŢIEI DIRECŢIUNEA — PIREEŢIUNEA pa = Jurn. Nr, - CONCEPT Dosarul Nr. ţ ” 4 Redactat de : sp Copiat de: DOMNULUI DIRECTOR GENERAL AL P.T.1. DIRECTIUNEA EXPLOATARII POSTALE > agrun2 e 24000? (SS Avea onoare a vă aduce la cunovtinţă,că subsecretari satul do itat sl ironoi şi tropagandei,a intorsie la intrare şi rhspândire in sori, traducerea in linba italiană a luorăe roi lui Corneliu zclea Codreanu "PENTIU LEGICRARI*, editată de Casa îditrios Hasicnale lona Torino,sub titlul "Guardia di Perro”,gi vă rugina să binevoiţi a dispune măsuri in con secinţă, DIRGOTOR GER Bi SăFUL 55RY ICIULUI, Imprimeria Centrală. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii 1004 — | Atbiva“* | Intrarea In oorcurile legionarilor intelectuali so spune că soția lui Corr u Codreanu ar fi prinit o îngtiinţare partea lui Gheorghe Qio= rogaru,prin oare acesta anunţă că guvern a hotirât să supor dtuelile tipirirei în tre: ducere germană a cârți NPRU | antor esto In traducerea din ronîneste în lin ficută de d-na âr,Ciupanoa din pi irecţia Cercetare, MINISTERUL DE INTERNE DIRECŢIUNEA GENERALĂ A POLIŢIEI ____ DIRECŢIUNEA___ Dosarul Nr O AMR Redactat de: DOMNULUI Copiat de: DIRECTOR GENERAL AL. VAMILOR 9 DIN MINISTERUL DE FINANTE n a? nori po 0400 = bac e 2). to DS Avon onoure a vi oduco la cuncutință,că fubsscrotarie ra datul de stat al ironoi si iropagandei,a interuis la intrure si răspândire în joră,traducorea n linda italiană a luerăe | roi lui Corneliu zolea Codroanu “PETrU Lohan I“,oditată | y de Casa iditrice Hazionale lona Torino,cut titlul "0uardia | je e 3 di Forro”,st vă rugăm să binovoiţi a dispune aănuri in cone Ea vooinţă, PIAZOTOR GIB BAL, : d MINISTERUL DE INTERNE UE Oude GENERALĂ A POLIŢIEI hal DIRECŢIUNEA ea 37 Htoa = - i Dara apt DOMNULUI EA de: INSPECTOR GENERAL AL JANDARMERIEI Copiat de: a fe (0 dă irina, «DAC! AVom onoare a vi aduce la cuncotinţă,oă Subooeretarie atul de Stat al Pronoi si Propagandoi,a intorain la întrure vi rhopândiro in ţară, teuducoroa n liabe iteliană au lucrăe EI foi lui Cornoliu iolou Codroanu "PENTrU Lg! ter: IA di Porto”, si vă rugin oh binovoiţi s dispune ahouri in cone j 3 eocinţa, DIRECTOR G3N BAe e a e e e e a eNSAS MINISTERUL DE INTERNE DIRECŢIUNEA GENERALĂ A POLIŢIEI __ DIRECȚIUNEA po Fa —— Turn. Nr, x Dosarul Nr... s Redactat di | e MARELE STAT MAJOR tinta A VĂ AVI] SECTIA II-a „ud sOA0CTI078 ] | 57142240 P „d II Aven onoare a vă aduce la cunoştinţă,spre ştiinţa Dvs. L_] că Subsecratariatul de Stat al Presei şi Propagandei,a în- terzis la intrare şi răspândire în ţară, traducerea în linba italiană a lucrărei lui Zeloa Corneliu Codreanu "PENTRU LEGIONAR I”, editată de Casa Bditrice Nazionale Rona Torino, sub titlul "Guardia di Ferro”. 3 DIRECTOR GENERAL, SEFUL SERVICIULUI, 2. Imprimeria Centrala. CNSAS BB [2 IE 2 “A MINISTERUL DE INTERNE DIRECŢIUNEA GENERALĂ A POLIŢIEI DIRECŢIUNEA II [oa 5 osarul Nr. exe x] Ă DOMNULUI Redactat de : AA zi Copiat de: ...... dă SUBSECRETAR DE STAT AL 9 PRESEI SI PROPAGANDEI el. IS Avem onoare a vă aduce la cunoştinţă,că Ministerul de Interne,a interzis la intrare şi răspândire în ţară,tra- ducerea în limba italiană a lucrărei lui Corneliu Zelea Codreanu "PENTRU LEGIONARI", editată de Casa Editrice Nazi- onale Rona Torino, şi vă rugăn să binevoiţi a dispune măsu= j ri în consecinţă, DIRECTOR GENERAL, SEFBL SERVICIULUI, a e e e e a a a ENSAS: 0e |lz 22 £z (=) i 8 : tă d) MINISTERUL DE INTERNE DIRECŢIUNEA GENERALĂ AP OiLSŢIIEI DIRECŢIUNEA III-a i : 2 Bi Decat AER: Dosarul Nr. Ad i Redactat | m DOMNULUI Copiat "AX A SR SEP AL SERVICIULUI CENZUREI CENTRALE Str.Matei Millo No.9 05142 +24 0011958 In referire la adresa Dvs.,No.1415 din 18 0otonbrie 1938, aven onoare a vă aduce la cunoştinţă,că s'au luat nă- | suri pentru interzicerea la intrare şi făspânăire în ţară a traducerei în linba italiană a lucrărei lui Corneliu Ze- lea Codreanu "PENTRU LEGIONARI”, editată de Casa Editrice Nazionale Rona Torino,sub titlul "Guarăia âi Ferro”. DIRECTOR GENERAL, SEFUL SERVICIULUI, nprieaerta Centrali. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii îbransmisă din —Taşi Nr. 145, cuvinte —270 , tu NPrimită ta Bucureşti „luna XX „2 2 „Apinutof “ZA + Direocţiunea Generală a Poliţiei Bucureşti, In legătură cu zaitogrgale No.396 din 19 crt.şi Jo „400 din 24 ort,ale poliţiei Soroca către Bvs. raportăm că,de personalul nostrk a fost identificat legionarul Donat Sultan avocat,originaă din sat Li Ciorneţa comuna Coseniţa EI EREI Ir EIIEEA în acest oraş A INI Vasile Conta nr.52.la percheziţia domiciliară ce i s'a făcut,s'au să găsit următoarele: 13 exemplare din manifestul adresat "Către opinia publică românească" gi intitulat "Denunţăm",semnat Wiigcarea Legiona ră” şi purtând data de 2 cor.Bucureşti,în care este atacat Ad-l Minis iz] tru de Interne.Un exemplar din manifestul intitulat FRomâni4d",semaat de Vasile Cristescu,preot Dumitrescu Borşa şi Victor Vojen datat [=] Bucuteşti 24 Septembrie cor.Două exemplare dântr'o broşură şapirogra fiată conținână extrase din brbşura "Adevărul în procesul lui Corne- ' dinu Codreanu" care poartă pe fronton indicaţiunea "Mişcarea legionară organizaţia judeţului Soroca”,Un carnet cu o serie de însemnări ci- frate,Un exemplar din broşura "Adevărul în procesul lui Corneliu Co- dreanu”.Un exemplar din broşura "Cântece legionare".Un exemplar din Cărtioica şefului de cuib,Am cerut poliţiei Soroca să ne înainteze pe numiții Vidraşcu Petru şi Caceaunov Constantin pentru confrântări, Certetările sunt în curs şi rezultatul Za vom înainta Ja timp, Inspector Regional,Mihăilescu. Nr .0£,13733, - p. Conformitate, A po Ra so A Sc Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii ISI |: Soroca/Nr,: 4 i N) Urna la radiograma noastră Nr.395 din 13 Octombrie şi urmard cercetărilor făcute,s'n stabilit că broşura "idevă= | i rul în procesul Ini Corngliu Codreanu" a fost copiată : şi gapi- rografiatăi de studentul col=a Cobalaş din localitate,aftat dela data de 12 Septambrie cu domiciliul forţat la Vaslui, Inainte de plecara în » predat câteva exemplare absol- ventului de liceul Ciceaunov Constantin din localitate, Acesta, fu! în ziua de 9 Octombrie 19 „ducându-se la Iaşi a predat două exemplare avocatului Donat Sultan din acel oraş,strada Vasile |] Conta îlr.32,prinind dela Sultan câteva circulări legionare intitulate "Români" şi instrucţiuni pontru st ângorea de co- tizaţii în orașul şi județul Soroca,ce urmau a fi trimise lui Sultan ln Iași până la 23 Cetombrie 1938.- In ziua de 13 Octombrie Ceceannov e mai dat un exemplar şapirografiat Ain "Adav rul în procesul Ini Eorneliu Codreanu! elevului Petre Vedragcu. S'a raportat Inspectoratului de Poliţie Iaşi pentru per. cheziţia şi arestarea lui Sultan, Caceaunov şi Vodraşcu,cu actela sata,vor fi înaintați acestui Inspectorat pentru continuarea cerce ilore rt detaliat, pe COMANDANTUL DE JAN se iNMEEZ E i A Cui frtocație de pe chrţi? se de Cnrne? - & =) ad 2 Di = = = = = = = = cb PI să 5 3 E) bi 3 ) Ş a Ape - = => 25 B= = > E 58 re — = ST = : S pat i SA (0) S Pa 7, 3 a | : Di s| 3 a = a SEFUL 4 - MINISTERUL DE INTERNE A DŢ | DIRECŢIUNEA GENERALĂ A 2 alhE A! NE Mt DIRECȚIUNEA POLITIEI DE SIGURA NPA LX 7. pu 4 2 CATRE A drrsa8 ar : INSPECTORATUL GENERAL AL | e eu PERSONAL COL (RIDER RL /Serviciul Jandarmeriei/ "0 A BE II] . Avem onoare a vă restitui cărţile poş- tele primite pe lângă adresa Dys.Nr.17.980/ 1938, împreună cu fotocopiile cerute. DIRECTOR GENERAL, SUBDIRECTOR, ELI ZEII Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii CORPUL DETECTIVILOR GRUPA I-a 29 Octombrie 1938, ra. No.43 VORAĂ legionarii vor aştepta în : | PT linişte rezultatul recursului j Crhiv:: € sucar lui Corneliu Codreanu. Teanu,care va avea loc la 10 Noembrie în faţa sec- ţiilor unite ale Inaltei Curți de Casaţie. Li s'a comunicat legionarilor, prin şefii de unităţi,că numai dacă va fi respins recursul, atunei se va începe o acţiune enezgbek în întreaga ţară îm- potriva actualului regim, acţiune ce nu va înceta de- |] cât în momentul când se va constata că realmente s'a schimbat în bine situâţia mişcării l-gionere. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Iunie 1938 D. of. 2.(.Șs> ecţia I-a 10003 dap Pro ul Gh.Clime şi alţii. Sed ința d după amiazi L) —continaare- Ei La redeschiderea şedinţei e-te interogat înculpatul tu 0 ci: APOSTOLFECU,oare arată că prin ordonanța m || | a fost învinuit de a fi fost legionar din anul 1935, “= III însă că a activat în mişoarea legionară din 1931 şi expune motivele ce l-au determinat să se înregimenteze în această mişcare, rii legionari din sectorul 4 Verde şi îşi manifestă regres tul că nu a putut activa în acesstă direoţie din lipsă de Ela -z| E) u timp. Di _ Rolul său în cadrele partidului Totul pentru Tară a fost mai mult de natură economică Şi prea puţin politică, Astfel a avut un rol însernat în organizarea comerţu- lai legionar atât în Capitală oat şi în provincie,dercriind împrejurările în cart a luat fiinţă cooperativa legionară din Bacău şi succesul ce l-a obţinuţ. E+ă Arată apoi cari ar fi fost proeotele eale de înfătui- ri comerciale,în cadrul comerţului legionar,în anul 1938 şi conchide că pentru acerte fapte nu poate fi încadrat 4 în prevederile art.209 c.p. MIHAIL POLIHE spune că procesul în oare apare 5 505 09 E EI II N ca acuzat astăzi are două arpecte,unul nd aspectul ge- "9 BOI nezal, foarte grav privind culpa generală a tuturora,de ră Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii ES E Ea DIRECȚIUNEA GENERALA A POLIȚIEI | Arbiva Siguranţa bee be pa RADIOTELEGRAMĂ | înramu ransmisă din Clnj Nr. 544, cuvinte 138__, tuna___X1___, ziua —2-, ora 12. minute 50) Primită la __ Bucureşti „luna _____Xl i 2, ora_—15_, minute __30. Direcţiunea Generală a Poli Bucureşti, - WI 24 P Wiportăn -că din intormaţiunile ce avem, cu “ocazia serbă- rilor vor avea loc la 1 Decemvrie la Alba Iulia,pentru aniver sarea unirii,studenţii legionari dela Universitatea din Cluj,va scoate un masifest în care va cere revizuirea procesului lui Cor neliu Zelea Codreanu, iar la festivitatea ce va.aYsă 1Eg cu acea opazie la Teatrul Naţional din Alba Iulia, reprezentantul studen- ţilor din Cluj,va lua cuvântul şi va cere graţierea lui vas ii procedână în felul celui ce a vorbit la Cernăuţi cu ocazia des- | chiderei ,- Ş In legătură cu aceste informaţiuni, am luat toate măsuri- le pentru „evitarea planului preconizat de studenţi şi paraliza- [fi rea acţiunei lor,pus la cale cu ocazia serbărilor unirei la Alba „Dalia .- | |] Inspector Regional de Poliţie Popbvici No.ot.31142 CNSAS. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Anul „ luna >= aa NOTA TELEFONICĂ Ă 4 pi 4 Ata bai. timnru a A tuea doom —abrihtmirtiele- Qi PI n lic tt E Ra calea pact de î bu leu fu ÎL (mheate e vu ai, Oeste e m ej Duta! „A jan [a btale PI 1] Cea. (Nas du ovia Ai Aa Mea ze a Ceai ă aecapă buna belele a a Jen fa cana ui a pi Value Cani ez ZI, pia it pai ac retete retete, (Dra. A ae Lat 0 Pi dr ju ma, PAR Cai de Za Ca - [3 rame ă+ Ca pet re a a L tal, ne i “alu le Misa. e Lana ra i 2 MAIA faca pi 9 APR a [e ia. Aa Appia Ponta Den Truoe la | 4 ef. Cal le fa 3 Ma | luu: Ar aa ETA Sac Persida Lu, pi, & 5 (> Hu A | sp IER | EA Ade reala Cercetare, alba Jidanii din Cehoslo- vacia năvălesc la a “za a Ț 993 1911 = mu tic noi în țară,Armand Călinescu le-a des- chis porţile.- it, k. — Jidanii trebue opriţi. Armand Călinescu 46.512, trebue să plece „eu jidanii iut,- Printre nanifestele legionare răspândite rin poştă, s'au găsit o scrisoare a lui CORIELIU Ze p CODREANU, în faximul, cu dată din 28 0otombrie e. oare se anexează în copie, precun şi manifeste nici, pe hârtie verde, care de asemeni se anexează, în copie, CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Pubicaţi Cuvântul meu d ordine, pentru cei de afară şi rugănintţea moa, este aceasta: Acceptarea totală a jertfei care ni se cere, Păstraţi liniştea 'cuvenită împrejurărilor prin care trecen, căci ţara este cu mult deasupra noustră, deasupra durerilor noastre, lu vă agitaţi şi nu vă lăsaţi duşi de mânie, Eu pot răbda, Răbdaţi şi voi, In acţiunile noastre dragostea de ţară şi învăţăturile . Mântui torglui, trebue să triunfe totdeauna, pe deasupra or ; Fi A i ț căror Bantitiiilie , fie ele cât de lezitinam. Nu vă abateţi dela anenstă linie, Cu drag /as/ CORNELIU 2, CODREANU Vineri 28 Cotonbrie 1938. "Ssa sa || cai iata Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Timişoara 1010 2108 AI Comisariatul de poliţie Reşiţa, ne informează că astăzi, ? Woembrie a.c., împlinindu-se 6 luni dela încarcerarea lui 0 Bali ar e a ispăşi pedeapsa dată, pentru ofensa adusă d-lui Ministru de Interne şi profesor W. Iorga, cărculă svonul că, legionarii din ţară ar intenţiona să se dedea la acte de protestare, cerând ediberarea lui Codreanu şi internarea lui într'un lagăr, cu alţi legionari, Am luat măsuri de verificare în ținut, INSPECTOR REGIONAL /88/ C.Sava. Nr.828 spectal. 7/X1/938 Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii m RAPORT TELEFONIC “ N.34.164 din 8 lioenbrie 1998 POLITIA ORASULUI PIATRA NEAMT Raportăn că astă-zi, s'au găsit la Buhuşi, afişate pe un stalp de telefon, din cartierul nou, 3 exemplare manifeste scrise pe optimi de coală, cu creion albastru, avană conţinutul următor. Vrem reviziurea procesului CORNELIU CODREANU, De noi, s'au luat măsuri de prinderea autorului, Vomungată de Comisarul VASILIU COMISAR Dă SERVICIU 7 Me TB |||] Expozţi Pubicaţi 10 Hoonbrie 1938 1 S Aatăzi 10 loenbrie o, a veniţ spre judecare inaintea Inaltei Curji îe Casaţie - secţiile Unite -,re- cursul lui CORNELIU 2.,CODREA!U,prin care a atacat pe mo- tiv de neconstituţionalitate,sentinţa Tritunalylui Wili = tar al Corpului II Armati,oare l-a condamat 4 109 ani închisoare şi 6 ani degr-iaţiune civică, La ora 14 In a Curte a intrat în şgdinţă,iar următorii con ieri au ceruţ să fie rocuzaţit 1, Consilier PO05A pe motiv că « fost poola: la Seoţia II- nalta uurte de Ca-aţie,atunoi când s'a judecaţ recursul lui 2, ΄HARITUI pe motiv că este ounnat ou consi- lierul lozros zi nu pot intra în şedinţă două rude, „DUCA pe motiv că este rudă cu fostul Prin Ministru e motiv că a nvut legături cu Corno= liu Codrea Ț r ra vorba 1 cunune, Lt serorile de recuzare erau în nuzăr de pa- tru,iar consilierii de rezervă nunai trei,st'a intervenit pe lângă Consilierul POSA re a re-unţat la cererea rocurs şi a consimţit să intre în godința, Consilierul Raportor COLTII,a făout un al fazelor prin care a trecut procesul lui 00 DREAJU până la recurs, Avocatul lioria lui,după ce a facut un istorie al procesului,a arătaț cal & nu î s'a admis recursul contra Deciziei Camorii de pune] re sub acuzare nilitară,sub motiv că cele invocate nu constituiau notive âe recura,oi erau sinple incidente, In încheere a rugat Inalta Curte ăe Casaţie să adniță recursul pe motivul de neconsti tu ţionalitate, Ra Procurorul General VIPOREA U,după ce a citit actul de acuzare pentru care « fost condamnat CODREANU, a arătat că Decizia Camerii de punere sub acuzare nili- j tari nu a fost atacată cu recurs de Corneliu Codreanu, fapt ce se vede din dosar, Apărarea a susținut că ordonanța de trinitere în judecată este viciată,iar Tribunalul Militar a trecut peste aceasta pronunţând hotărârea de fonă,care şi ea a fost atacată la Curţoa Superioară de Justi ţie ilitara, unde a fost respinsă, Recursul ajunge la Inalta Curte de Casaţie - Secţiile Unite pe motiv că nu a fost aplicată bine legea şi că este neconstituţional acest luoru,lotivul de re- curs,de neconstituţionalitate este compleotanente nefon- dat gi deci cere a fi respins rezursul, Inalta Curţe de Casaţie după o deliberare de 40 minute,a ar unțat respingerea recursului pe motive ce se vor vedea la redactarea deciziei, Inalta Curte de Casaţie care a judecat reocur- sul a fost formată din Andrei Padulescu Prin Preşedinte, Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii 3 = turnare a ordinei sociale şi alt a mai pe inculpat. Gu 8 Sohema acuzărei este că partidul Totul pentru Tară e || rorist,fapt pentru oare a fost condamnat seful mişoărei "II onarâ,Corneliu Z.Codreanu,şi că deci cei ce l-au secondat pe * Corneliu Codreanu în organizarea partilui trebue să fie con- damnatţie H-- Ca să file condamnat însă trebue ră se producă dovezi împotriva sa,iar nu contra lui Corneliu Codreanu, Si Câtă vreme nu se articulează împotriva sa nici o vină, roagă Tribunalul să-l schâte . Incearoi apoi că facă dovada netemeinioiei acuzațiilor ce 1 se aduo. Spune că partidul Totul pentru Tară nu era terorist.El lupta pentru Tară,Rege şi Credinţă. Paţă de toate instituţii le fundamentale ale ţărei dazi,Suveran, armată şi biserivă a arătat nunai dragoste şi respeot.Nu face o afirmaţie de ciroumatanță deorece suferineţele închisorilor nu sunt de natură să-i sperie. Membrii partidului Totul pentru Tară au fost legaţi de principiul Monarhiei şi pătranşi până în măduva oaselor de dragostea pentru Rege ,Care personifică acest principiu; dragoste pentru M.S .Regele Carol II-lea. Partidul Totul pentru maxă nu a avut o activitate ilegală deorece a fanoţionat +rei ani şi jumătate şi a Can- diăat în diferite alegeri.Dacă era terorist nu ar fi fost 1Meat că aotive.e atâta vreme» Citegte cateva ciroulări jepionare,deducână că legi narii aveau un profund re: peot pentru autoritiţie Membrii partidului îşi dădeau seama că pe calea unei "ar fi ajuns la ituaţie gravă pentru lovituri de stat ţară şi deaceea nici măcar nu se ginăeau le răsturnarea orăinei în stst prin violenţăe Mişcarea legionară având sprij să rigte totul pentru o net anie e ate DA cetire inventarelor £ ea Carei. Dacia Careaare, ist Eul (AMA [| Titu lagheru, iosgos ,laori ,Drezoanu,Spiriâoni Popesou,Da- |] videscu,Benisaohi,0, „Ionesou,41,5târoea,Conan Negoescu, a Ferechide, Tonida,sili Rădulescu, Pavelescu, Apostolidu,Cie hodaru, Macarovici,Capăţână, Liciu, „Ioanid,A.Lerescu,D, Ari ton,Sovreoa,Soropoă,Costin,Jac.Conatant inesou, Porie- țeanu,Floreş, (odin Stefănesou, Posa, consilieri, Fotoliul Ministerului Publio a fost ocupat de d-nul Prim Procuror General Viforeanu, Grefioer Petre Popescu prin magistraţ asistenţ, In sala de godinţă în afară de avocatul Horia Cosnovici mai erau prezenţi: avocaţii Lizeta Gheorghiu, 0anţă-Cluj,Alex, Doroea-Buoureşti ,Vaai liu Cluj şi Nicolae Baociu,toţi cunoscuţi ca avână legături de simpatie ou niz carea legionară, La pronunţarea recursului a asistat şi dl, Istrate iicesou, Din ordinul d-lui Prin Proouror General per- soane stithe nu au fost adnise în sala de godinţaă, Printre persoanele cărora nu li s'a pernia accesul în sala de şedinţă a fost şi d-rul Berota. ——. CNSAS Direcţia Cercelare, Epocii, Publicaţ | L_ne INTERNE CPIUNEA OIMFRALAĂ A POLIȚIEI “9301200270 san asan NS | Pele - CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii ( 12 Noenbrie hi i 19685.1 | [n 474 ui —$3 > ! Y In noaptea âe 11-12 Noenbrie c.legio ji au răspiniit în Capitală,naniteste pe car le-au aruncat în curţi,prin cari se erață că ou informaţii dela persoane de nare răspundere că s'ar pune la cale uciderea lui CORNELIU ZELEA CODREANU şi că acest fapt ar urma să se înt mpl în absenţa W.S.Regelui din ţara. Acest manifest a fost răspândit tna- preună cu mnnifestul studonțimei macedo=rom ne, RE de către studenţii legionari nacedo-ronini din Capitală, Se anexează acost minifest. CNSAS. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii CATRE TOTI ROMANII Informaţii venite dela persbane de mare răspundere, ara. tă că se pune iar la cale ucidezea lui Corneliu Codreanu. Armand Călineacu, ale cărui gănduri uciga de mult odioasă faptă să se întămple în timpul absenței Suveranului, âin Tară, cu ocazia vizitei la Lonâras Refuzăm să câncepen o asemenea monstruozitate, Mişcarea legionară stă de veghe şi nu ve tolera oa cel mai curat din generaţia noastră să fie esasinat de o ceată de guvernanţi conrupţi şi trădători de Nean. MISCAREA LEGIONARA Bucuresti 11 Noembrie 1938 Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii A Fa „ beiur 4008, | iata Sapte 4 ia ded POP ogti | Li Ă să pă Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Inform torul nostru stână de vorbă cu stuienţerl cărui nuze nu l-r putut stabili pre l-a inforzitycă procenul lui 2vonegte „găxprintre »eann se va reviaui plină E n Njișoă revizuirea he . 3 a e : 2 pe d:ta de 15.141 procemlui lui ce2.Qo- 1355,deoczece iegele Carol I1 şi cu lare- de «mu se va £ până le Voevod:Mihai pleacă în stetinătat A ş: 15„X1 19%. 9. TO străinătate,gi că coasta revizuire se wm face datorita Prinoi- pelui Niolni și presei strâine,nui ales pre- sei Germaniei şi Italiei, care urmirese cu ten; iunetonate mircările din ţară noastră, mai spui at, dze. anu va scăpn cu orice A inchigonre,deo "rece este oheuut da ii-3-hesele Carol il,ca si intro iatr“un prrtid politi o,însă dinsul refuză outegorie *punând, ch nu vrea si ne „ilogească la nume Usa el vren dreptate,el vreun i pe cale leg:1lă să sonpe del nchi soare şi să :Jun= gă ln cfîza rii. /dangând ci stulen,Laea tin Cexgău re ue gând pă facă nici o m-nifegta,ie in contra eliberării căpitenu- || lui. Informa,ig nevetfifice Comand. LegeYenf. Lt Colonel, irecţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii a e i] FE el de dai pp PE Bou $bFasn 9 noe br [lh-) AI printre stuienţ: nc vorte teo mâne 1. îice-br 2 ș Va ave A A izulre:. procecului lu: erneliu zei Codirenuueiu-se proc astă 30tIVGIE CI n dictat enste hoțirire, PA er Cosanie Log Janăstern uzi 14 colonel MINISI RU, pE AINTGRNE, io Al en 1900 IX | | Pana NO DP 2 DIE iti Îi DIRECŢIUNEA GENERALĂ A POLIȚIEI RE Vad Ă Nr. Pr 0 ceea. ludo3 3 i] —Fp || „Pornelit aeliu Z. E ee 1 deiglME In noajtca de 20-30 „Noemibrie a. c., sa făcut un transfer de condamnaţi dela nicu-Sărat la Bucureşti-d In dreptul ș pierd mde km. 30 depe, zozțaua Ploeşti: Bucu uregti, « fos ri d “ţi cari au dispărut şi în da (i ecebite: Bre tip Jandari mi, imdtveptându-se cu vădit » de armă. ( 4 Carneliu Zen! Dai sem. condamn ani muncă silnică și şase â + 2. Constantinescu Nicolae, 3. Caranie: ace Doru, autorii asasinat | LE eta, mal la san ăi ță. 8. Pele loan 8. State Gr. 9 A aratanase lon 6. Bozântan losif an 8. Pele loan P Inan fir. Bogdan Gavrilă 12. Vlad Radu, au atului comis asupra lui Miha „00 509 908 BIBI E | unică silnic pe viaţă. ză AL e: Pe. 2 Deconbrie 19:98 211335 | eri ca I OPERAȚ [ D/ In siua de 1 Decembrie 1958 o. In ora 21 școrespon= 17/d e, dela Praga a ziarului Daily Expres-lonâra,a cerut telefonie munăirul 2.69.77,c0sa toni Slena Corneliu 2, Codreanu, Aceasta nofiină aonsă a rugat sii 1 se dea l0oţii= torul 4: Comndant nl fostei Qăxui de Pier, i ie] SSE 28 SI i] i ajeieelaai bal EEE ma 2 Decembrie 1928 21734 In ziua de 30 Noembrie €. soţia lui CORMBIÎU CODREANU tn urma celor aunite de noartea soţului ei,a fost ln închisonrea Jilava,pontru a vede» mormântul soţului oi.Intrebână pe un ofiţer d la acea închisoare unde oato morat ntul lui CODREANU, i s'a dat un răspuns nopaţiv, ln insistenţele d-nei CODREANU,acel ofi- ţer a nfirmat că nu ştio de nici un mormânt şi că aici nu s'au ndua morți gi că n'a auziţ nici o în= puzecitură, Toate norste asiguriri au facut pe d-na CODREANU sn fie mei linigtita, Convorsaţia nconata a d-nei CODREANU cu ofiţerul n fost povestită şi d-nei PONTU,enre la T'nâul ri a ţinut oa transmita mai departe nltor corcuri,pantru a îoveâi că totul nu a fost nlteova dec 't o înaccnaro a guvernului, Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii 320 - e, cuvinte „ luna Lun a Virecţiunea Generală a 3 ned Referindu-ne oras Dvs.raăiotele_rafic nr.407427 Iunie a.c.,raportăm că d întreaga regiune nu ni se semnalează + ci atei de depalsară |« Bumreşti pentru ziua de mâine 19 a,c: şi fiioi propaganăă în ast sens nu s'a făcut printre snteniij de: vară gfhinev oi şi a cunoge că în întreaga regiune am luat măsuri a Mata cu organele jiarmeriei spre a se împiedica orice eve ale deplasări spre Bugeşti a acestor elemente stop | Inepţior regional Costescu. |. nr. 0f.,17178 MINISTERUL MIST i i - IRUG3G44 cn puiut | Dosan NE ame ai, CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii lor efectuate în vederea găsixei de arme de către Legiunea de Jandarni Bâfareşti, Relevă faptul că dosarul eău na uprinde decât un cara net găsit asupra sa,avână notate în e1 secţiile de votare a din judeţul Ialomiţa unde a canâtâat, Reounoaşte că făcea propaganâi politică înainte însă de dizolvarea partidelor politice,luoru pe care-l fhceau e toţi oamenii politici, Este souzat că a activat într'o organizaţie politică interzisi.0r a fost arestat tocmai în ziua când a apărut [j deoretul de interzicerea aotivităţei organizaţiunilor polit ce. In încheere spune oă urează juiecătorilot să aibă atunoi când va da sentinţa aceiaş oongţiinţă uşoară pe care o are el,punână soarta sa şi a camarizilor săi în mâinile tmbhanm- membrilor completului de judecată. 9 PREOTUL GEORGESCU EDINETI arată că a fost purtat prin închisori în câteva r ândări fără să aibă s1tă vină decât ia aceea că a fost parohul etudenţime i) 7 - A fort seful serviciului seminariilor din Ministerul Cultelor,apoi preoţindu-se a fost numit direotorul semina- rului din Făineţi- bia,ducână acolo o adevărată luptă de româniem, Obosit de aotivitatea de acolo a cerut să fie numit pre ot într'o săracă parohie din țară.Nu dup= cerere oi din or- 9 din a fost ohemat la Bucureşti la biserica Sf.AntoneAot i ""'au prezentat reprezentanţii »tudenţimei oari i-au cerut « fie preot al studenţilor,oari-i cunosteau aotivitatea dela Edineţi.I s'a adus p aprobare în acel sens dela I.P.SeSe 9 Mitropolitul Primat,Patriarhul de azi, I-a plăcut acest luoru mai ales o nu avea decât vre o 14 familii de enoriaşi români, rentul fiind străini şi pen- ANEI ..M. 0. Imprimeri economică, apol. Setul Oârzi | să vadă Paris, 1 Decembrie (Rador) — Ziarele! tocmai clipa în care, ma! mult ca niel- odată, ea pretindea să-și impună prin teroare politica sa față de Coroană, Or, este evident că Re- gele Carol rezistă oricăror ame. din afară, cazi ar apăsa asupra țării Sale. Pe acest teren românii patrioți trebue să iăinească. Toate forțele lor mu vor fl, în adevăr, prea multe spre a conserva Ro mâniei în viitor o independență mat întâi, și politică, i de fier nu pă- această K dumeroase simpatii în "toate cercurile țării, dar la urma armeiar, vola să arunce țara în aratele străinilor, | uPomulaire” serie: „Corneliu |Wodreanu a fost Im, Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii ROMÂNIA [pia see Din ziarul 44 pia 24 193. 25 M.230 dn 3. ZA vers. Este mal mult decât o co- incidenţă. zeincenuse cu violentă în Romă Dia. Inceputuri de progrom se produseseră și fuseseră săvârși- ] te atentate cu dinamită. Rec- torul Universităţii dela Oluj A] fost grav rănit și au fost adre- sate amenințări diferitelor per-: sonalități poitica, Aattel primei- | dia, care se ozedea lichidată din naşte în momentul în care des- membrarea și vasalizarea Ce- cip venea să desemneze România ca obiectivul principal intrigilor. străine a Atunci produs incercarea dle evadare care, costând viața lui Codreanu și a asasinilor hui Duca și Stelesu, a decapitat detinitiv Garda de Fier. pentru mișcarea pe care o con- ducea Codreanu? Garda de Fier nu mal putea Juca un rol iniportant decât în poate reveni. Acest, om care în prefeotul din Ieși, era sufletul hal, atât de primejdioasă incât guvernul din 1920 a dizolvat-o. El a creiat apoi Garda de Fier Hi! să! pe Duca și Stelescu, Ceeace era mai ureu de ere- zut în cazul Codreanu şi ceeace muscat În |kursul unel încercări de evadare, Pate mai mult decât un fapt di. neticiat atât timp. NI primăvara trecută, părea că re- | mii Gărzii de Fier, In 1924, inteme- | în „Dally Telegraph” și în „Ti- case asociația Arhanghelul MI. | mess: ATL] DIRECŢIUNEA GENERALĂ A POLIŢIEI resa franceză şi engleză despre moartea lui Codreanu şi a tovarăşilor săi niclunul din asssinate mu-) (puseseră la nici cea mai mică ire, dar guvernele coche- seră adesaa cu el. Sub pre- tul de a-l combate imându-i. să-și demasce el însuși ba- teriile, amenințând Coroana, toleranța să inceteze. |.—Trebue să se facă d-lui Căli- escu această dreptate, recu- mascându-se că acțiunea sa a fost fulgerătoare: în câteva săptămâni astă primăvară, șefii rii au fost arestaţi, jude- câți și condamnați da muncă silnică. Incarcerat, Codreanu xămânea totusi primejdios, Ia- 4ă-1 dispărut da ice cu 13 dintre campul ei de temut. Sarcina difi- cilă a Regelui Carol se va găsi * Londra, 1 Decembrie (Rador). Lovitura va îi oare mortală | “urarenester Guardian pub că o lungă telegramă a corespoa- dentului său din București, arfi- tând măsurile de ordine luate în România, unde știrea morţii agi- măsura în care avea în capul e! | tatorului Codreanu si a tovară- pe Codreanu sau speranţa că ei | pilor săi de asasinat fost pri mită cu un deosebit calm de câ 1022 omorise cu mâna lui petre opinia publică Telegrame similare au apărut "pi „Daily Hu tânărul m cura- de interne ai ministru Şi ei omorit succesiv prin oame- | României, care și-a asumi câte underea menţinerii ordine! și a note blogra- a favorizat foste mwlt oreşte- | dice asupra trecutului lui Ca. rea mișcării sale a fost extraor- | dreanu, arătând origine sa nero. dinara impunitate, de care a be. | mânească și trecutul t de Crimă și indemnuri la dezardine. me a mă MARAR ANA EEE DIRECŢIUN ca XI Pr, Wa Nu 4 Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii ji “ua ALQ4 00, le) | Li | | PARIS, 1 (lador). — Ziarele fran. 2 de Joi publică telegrame din mucurești cu privire la moartea lui | 7 Codreanu şi a tovarășilor săi. |. Presa franceză consideră mişea- rea gardistă e decapitată. Ziarul «Le Jour-Echo de P face un istoric al | DLITICA DE TEROARE + FOSTEI GĂRZI DE FIER» ACTION FRANCAISE serie: «Co- eânu nu mai este. EI şi câțiva embri influenţi ai Gărzii de Fier a cazut sub gloaneţe jandarmilor, omunieatul oficial vorbeşte de o meercare de evaziune cu prilejul anei schimbări de inchisori, In brațele E pretindea că elibereze România ge in- fiuenta evreească; ceeace ie ării îi adu | ate mai mult decât o coincidență. To ultimul timP, acţiui Gărzii îi considerată ] încheiată dela arestarea lui 0o- BI arenu in Mai, reincepuse cu violen. ță în România, Inceputuri de po- m avuseseră loc şi fuseseră să-l torul Universităţi dela Cluj a fost grav rănit și au fost adresate ame- Mtice. el imei dia, dea lichidată din pri ara trecută, părea că mttul ca renaşte în mome! he re desmembrarea lizarea Cehoslovaci să desemneze Româ- ctivul principal întri! trăine, Atunci sa produs ovndare care, tostând areanu și a asasinilor lui Duca și Stelescu, n decapitat definitiv Gar. da de Fier. Ș A Lovitura va fi oare mortală Pen- tru mis ceri atentate cu dinamită. Ree- mințări diferitelor personalităţi po- care a ncerearea de aţa lui Co. carea pe care o conducea Co- şi tovarășii săi Garda de Fier se află cum decapitată tocmai în clipa care, mai mult ca niciodată, ea pretindea să-si impună prin teroare politica sa fată de Coroa- nă. Or. este evident că Re- gele Carol rezistă oricăror amenințări din afară, cari ar apăsa asupra tării Sale. Pe acest teren, toți româ- nii patrioti trebue să se în- tâlnească. Toate fortele lor reunite nu vor fi, în e- văr, prea multe spre a con- serva României în viitor o independenţă economică, mai întâi, şi politică, apot. Seful Gărsiide Pier nu pă- vea să vadă această vri- mejdie. Erau numeroase „Codreanu vroia să arunce 'țara în brațele străinilor“ Ț Presa străină despre fostul şef a (ărzi de tier Carol se va găsi considerabil u- surată». CE SCRIU ZIARELE EN- GLEZA LONDRA 1 (Rador). — «Manches- ter Guardian» publică o lungă tele- gramă a corespondentului său din București, arătând măsurile de ordi- me luate în România, unde știrea mortii agitatorului Codreanu și a tovarășilor săi de asasinat a fost primită cu un deosebit calm de că- tre opinia publică. Telegrame similare au apărut în «Daily Telegraph» şi în «Times». | ««Daily Sketcha şi «Daily Heralde laudă pe «tânărul și curagiosul contrasiceri în atitudinea su, străinilor dreanut Este posibil. Garda de Fier mai putea juca un rol important omorăse cu mâna | din Iaşi, In 1924 întemeease asocia- ţia Arhangelul Mihail, atât de pri- mejdioasă încât guvernul din 1929 a dizolvat-o, El a ereiat apoi Garda de Fier şi a omorât succesiv prin oamenii săi pe Duca și Stelescu, Ceeace era mai greu de crezut în câzul Codreanu şi ceeace a fayori- vat foarte mult creşterea Arii sale a fost extraordinara impunita- te, de care a beneficiat atâta timp. Nu numai că niciunul din asasinate nu-l expuseseră ln nici cca mai mică urmărire, dar guvernele cochotase- ră adesea cu el. Sub pretextul de a-l combate, luându-i-se programul, 1 se deschisese calea spre putere. A fost nevoe ca să-şi demâsce ei în- suşi bateriile, amenințând Coroana, pentruca toleranța să înceteze. Trebue să se facă d-lui Căli- nescu această dreptate, recunos- cându-se că acțiunea sa a fost fulgeritoare câteva săptă- mâni astă primăva judecaţi condamnaţi la muncă silnică. dreanu rămânea to- s. Iată-l dispărut în mod providenţial cu 15 din: tre complicii săi cei mai de t mut, Sarcina dificilă a Rezel tuși primej ministru de interne al României, care şi-a asumat răspunderea memo inerii ordinei şi a dat dovada enere giei sale, | Toate ziarele dau note a y r i origina sa neromânea si trecutul pătat de crimi indemn zordli de: ] CNSAS Direcţia Cercetare, poziţi, Publicaţii ID de 3 Decembrie 0.,de câtre un avocat,ce pirero are des- iri pre în pugearea lui CORNELIU GODREANU,a spus: "Ca jurist nu aduit, însa daci raţiunea de Stat a cerut coeasta,bine s'a fâout”, CNSAS. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii opAGĂ j' VS, A: >/ 4 elibereze extractul de moarte a1 soțului său. In cercurile legionarilor se discută că văduva Aceştia afirmă că autoritățile au refuzat să elibereze acest act,notiv pentru care D-na Codreanu intenţionează să facă intervențiuni până la cele mai înalte foruri. CNSAS "Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii BIPECIIUNEA GENERALA A Din ziarul owudoti) -osinz OAO _ din — ao 193$- A Pr. MERIDIANO DI BUCAREST Vita, apateasi e monte "di CODREANU Vapestele della nucua Romania ul giorno del processo. L giudici son costreiri Quel che ha lasciato in eredită alla nuova generazione 4 £iome de! proceiso- 1 giudici son, coureti !'uomo pii amato e piu odiato fra tutti i Romeni prăzii ltioria. ai < Gutăau i. jere scia di questo trionfo e del nuoto poi « Corneliu Zelea Codreanu, mate a Jassy nel feri uncora unu volta scherzare pericolosa- a cruenta compagna di repres 1890, avuacate u Bucarest >, La voce del Presi- mente con la presunta impot za dei propri Di cină attra mn ea Die are raita di mimaeeia. — miverzari. Oei nă Moniu me sli ali 127 tei. — Lintera Romania i segutei di Codreanu sim 1-26 marze 193 — Una sula del Tribunale Mi. moni Jo salveranne dalta condanna. Egli non « Pogrom >. violeze, dimourazioni di Hucarest. E qui, nelfultimo capitole va che dietro i visi impenetrabili dei cinque e tappe di quesi sua mevimentata vita, che ritroviamo [a- — giudici ui & siă implacabile una sentenza, non ad interve la loga, le mistica di questo grande tra va che dieăro le loro severe uniformi militari î piccola cittă del. i piovuni, di questo Janalico aasertore aiă în azione una volontă in/lessibile: quella ment di ella rigenerazione nazionale romena. ai ve Caro! In quella sa darmi viene travolto da un gruppa di « ca La sala che sumzionare giuridicamente uno stato di Verdi? capggiato dallezatudenie di Jassy, Un IE Sai co ii ie Corali Codraimu. capitan di endarmeria si oppone solo alulte La fine del « Capitaine a î segnata e con lui Tiore procedere della calonna. Un colpo di pi arolleră tuito il poderoio simema politico, turta %ola «d una vittima di piă segnano a vangue în pene trafle di eoeumiszazioni paamili. — La tragica &iornata. Manetno, prove formali, ma tari e « legionarie > da lui create. La Romania Codreanu î foriemente indiziato) auale autore mama ed i sui deguaci Fhanno condannato, materiale del delitto. Cli amici Lo consigliane ca unijonă, al di lă delle sbarre. Ma nelfoc. — Com lui pagheranno i Iuogotenenti e le «Guar. — & riparare altestero e 38 ore dopo exli lanciti cupe delle « camicie verdi > vă ancora die > piii fude che lo seguiranno di [i a pochi LU Romania per la Francia. Passano due ann ie Epli sa di avere, presenti — giorni alla sbarra. Due di exilio a Grenoble che gli servoi che anima Tun_lumgo E mel 1925 che la mano di Corneliu Co. Per Preparare la laurea id legae. Nei 192; ambiente, ben I. aie caine alla: via poli ostante î consieli di prudenza degli amici, vesti î massimi exponenti ionale) ar (faaay ma, câtă. nete Xa di rientrare ini pati ali ha a e pole ni Nol. volta partita vinta; la stă causa termina con nelle mani î destini della Ro- — Cantisemita zeu ză arte pre gli su. &non luogo a procedere; Îl capo della « Gua mania. Fra gli aliri Pexiprevidente del Con. —denti altazione pi estremista. Per un amo die di Jerro» & rientrute în Romania da ap Viile e aămola ape, dă Parte Nazionale — tere 1a Romania ară dilaniata dai « pogrom >. pena ire seitimane quanda George Breza, mem DN Gli studenti si slanciano în una campagna san. br0 delPorguni one, uccide il ministro se- L'atto di accusa non parla come i precedenti e quando i! Governo, sotio la preaione | Sretario di Stato Anghelescu. di axsasainio, Egli ă aceusaă di 11 anti di alto della stampa estera, si decide ud intervenire, le La n eră eta gi come ultima sfida Codreanu e segnai vinoriasa. La. pol non si fară alo trudimento, di detenzione clandestina e pub: prigioni di Jassy si riempiono di mudenti. 1! ÎN E nec emca ere di polie Moe ne tome di mitire dă 0 SRI poltidarlată peri Dijesa, di attentate contra la sicuresza dello | troppe alla lettera le isruzioni di Bucarem. Ed Core ele protlamane «are nasi male >. Ieceitazione e le adeano della popo: me sono în parte artficlosamente fe mentati i molutută, ma iutuconar tepe Stat « di ribellione. Ce ntă a suficienza, se in un mattina trugico h ice zomeno, per 20 anni di la: — fervente sexuace di Cuz studente în legar. entra nella prefenurai sicuro. — jrosdda Manriu e due poliziotti che i song di suei awveri Pi Ano md. per ldiermario. (Lo stodenie 3 Corneliu Co. lizia allazione: Le Iruppe polizia polii idisa Ema Ia «Guardia di jerro:o col ouo. le. iristemanie femei ASlburonza>. engine, >, troppi tribunuli voma stati vog: — terribile cudice veareta Ed ă vischiati tra le mille fila della sua «Sari punito con la pena di morte ogmi Mehire gli ti dă la e che îl giornalista Michel o lo trova tranequ attivită che raceoșlie în ibrido romena che si vende agli ebrei.. >. pia disparate tendenze politiehe «Sara punite con la morte osni romeno interessi. Due volte i suoi over. amice di un romeno venduto agli ebrei..>. lo hânno portato sul buneo degli «Sară punito con la morte ogni membre pre învano. Sară ogui eali anca della « Guardia > che si permetteră di criticure Nessuno lo crede. Con În un ordine ricev vilită egli ha acavato Pabiso în « Sară punita c oxi di n og, ma firmă, în quel giorno - guito. ÎL codice della « Guardia > non conosce ria condanna, Egli aveva ingaz- he una sola pena. lamente veduto al cafii Florvaven sula All Sosea Kiselef >, vale a dire nel centro di Bu carest. Esli pu permeltersi auesto, La « Guardia di Jerro > vigilu notte e giorno sullu una sicurezzu. La potenza della oreanii da lui creata ha ormai voce în capital stesso Ministero ed il Governo non ha agitu che a malincuore sata la prewione de an una tenacia ed una d NL tragica delitto di Jasay porta alla sbarra - Aa idei vana Fassaasinio politica come Codpanu sotia Taccusai di triplice asasinio: natia ști chedi ja Fair che dute Vuzione terroristica teribile. e esto, ad evitare presloni sul giurami lare per tupeire alla Rolizie. « mea î la riposta, E unora piă ta natale di Codreanu e centre cite fe atificabile ai suoi occhi IMefissosi: Punione în un re al tribun mania atent dă Porze Nazionalite Romene. TurniSoerin, piecolu ina elet sud « 5 „să Datare RI Eae me ella il mie dpilogo fra le mura —sciută le notizin. piii di 3000 studenti m ziarul Cl DEE 2 ieoceere di ji quella sala del tribunale mi. della * Guardia > invodono la ciedini 1tut Chi Trezu e ai autode eali aurebbe potuto pioeare acei» ne mettano torreior re danie del metesimo. Dieci. giorni decisiva, Non lo volle. Pre: viațProvineiie: I-am cara una volta Codreanu ă libero. | Da questo momento la mareia delle « cam naquista. Strati sempre ere 9 par n Casa Y veni angola del P: i pai perfeita îl peso della sua mano Paltro Le politica del suni. posi ziovine MI monarchia. ma de Cru proprio, părere persani mesa del pleci sempre piii ve ebraica, La vicinan 4 un pe ma tuttavia le d sempre nelle mani di « eamicie verdi 3 della « Guardia di A Stata, che dovena pes mente abortire. E A pl di Goga e di Curat decide di ugire. E Puli care Tai ente provocata suo parante, În ebbe privare che d M. Duen, il suo uomo Pincarica di formare il 24 ore. Ouesti inizia | de decisione. | giornal dichiaraz rana una La «Guardia di Jerro pati Governi sa giocare magnificam 24 ore piăi tardi Duca « Guardia >. La marcia per un momento inter- rotta riprende.irresist 1938, La Romania î ormai promta per il estremo, Re Carol ă esautorato e non puă che Jar buon vivo a cattis notevole: la pression pretesta ad ogni mom trova Javorevoli îl Ri vie delTesilio. Dietro_Ja malleabile Jerro » prima del colpa di « Guardia di Jerro > uiă Re Carol sente vicina Tapilogu e entoriamente, le dimissioni di Vaida. Parau M. Marinescu, capa i verdi 3. IL pian ed ha conastiuto ra ichele, Codreanu ed i mente preparare il ter toralitaria. Tale orien mente. diretio contra lu 1 mira a consoli al e e per stromcare Codru Sinistre « Inter ale i Mosca exercita, come ale sulla politica ro: arte migliori sono. pur Goga e del cupa delle Ia che ju Fultima prova ina tere Vaida: una creatura u; Ariraversa, di ni tn ma di fate la imo tentativa per stron a «delle Dastre. Uno scandalo inge sli dă mode di chiedere « retata > în grande di capi e di direttive n. pa di fidueia, c nuovo Gabinetto, Temp Pe epurazione eeli li della stema vera ripor on: n Ripuliră 41 Paese. «li existere, II Ra e del sun o. ma Codresmu ne le carte. pericolose. a cade sotto i cotpi della bile e si giunge cosi ul vo giaca. Unica pericole di Mosea che cerea un o per interveni zionale ebraica. Solanto un coltaltro massimo nte nazionalista, Gogu, pud xcongiurare il pericole: uzione valora e concorde. Goga î pronto. E" îl momente. Co dreanu promette tutto TappoRzio. Re Carol non erno al capu Mosca intante i alPogguato sula linea delta Ressarabia. Attende Tinerinatura fatale. La sparizione o pseudosparizione di Butenko, ministro. ac mande petit anni diverione entrambi. Ed ă in questo momen Codreanu titubu e p complete. La « Guardia di Jerra > ofire il prateato al primo atueco. În questo moment î necesaria la masima, coestone |ra Codreanu e Goga, Puntare î piedi o abbando: erediato a Bucarest, le i aradisee. 1 disastro ă are pa ul crolle del Governo nazionalista di Goku, ude il te padrone de u Moscu. pari, Lirrepara dinunzi alPubbarudona a. D'altra sai fulminea mi speran e de po tarii anche. per un naria > della Guardia porto di Ramnu, Sarut, hiudana su di lui. Di Casă finisce Corneli La + Guardia. di Jerr ma non per ultima Romania, 10 novembre 1948 della Joresta di Jilava premo Mucu lici cadaveri bagi poa di es, «li ora eridare, Pultimo appella ul: Codreanu jet? Guardia 3. lo, muolgeral. În all cmc delia Tormalită di legxe che arene sancinio. a uBielale > vembra de area [i pitola. Troppo tardi Codreanu corre ni ri opravvento: E' nuotu: uazione. La viztorin rest fane. L suoi stessi segunri del Cupe hanna perduto parte Pazione di Re Carol sti d regua. Trop Due giorni dopo. vien tim ata. Le masicce i cureere. manele, si ci anni di lavori lorz tii în Zelea Codreami 4 con lut alta sbarra In natla storim dela Alba bruma nai pressi no di sange vechi abarrati. al. cielo, Tiberure la Romania ma totalit Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii A In rândurile studenţilor dela Facultatea de M dicină Umană,tinde să se acrediteze din ce în ce nai on că C.Codreanu este În Germania. 4 - [O : ; 4 Cai ce lifuzenză acest svon pretind e SA i A ACR < P enrea conducătorilor actuali ai mişeării,et / / ar fi dat ordin ca legionarii să fie linistiţi noi instrucţiuni. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Ja mapuogtia sep pd A Htapisazo viop DunULE ULuBDuii GENIAL, Avez e Stărei Ci privit actul de deces tului Corneliu î.Li din viaţă ra] Ilfov şi mini afis VAII SI 91 zi 81 6. 02 iz zz XA + EL ti Legiun h că l>a au răspândit svonul că Corne iu Zelea Codreani nu este împuşcat şi Si SE retugiat în strej mătate cu ajutorul D-lui General Antonescu, ii] / Apelsaji svonuri le-a afirna entul Pădur. din anul III nea deţine informa Răspândirea stu. dela "Faculieatu i : e Vre cureşti şi că despre această „ Svonului că ştie toi studenţii dela facultăţe a Corneliu 7 Tot aces t_a cest studen nâi răg i Ne] că în curând vor veni legionarii putere, rugăm a s9 interveni pentru a ss face - EI . cetări la Faculțaţea de Drept unde s af iu Studentul de mai sus,- Î at, “ed Maior, (E Maistentua Legi unei Jand, Ialoni ţa y | — Comunicat Inspect „General a1 J Inspect legional Jand, Direcţiuneă Generală & Inspect.Poliţie al Tinu Divizia X-a Înfanterie Garnizoana Călăraşi Prefectura spital ŞI ||] In cercurile legionare din Capitală se ———— r'spândegte,multiplicat la nagina de scris,pre= supusul testament al lui Corneliu Zelea Codreanu, EI IN care se alătură în transcriere, maia Ell EI EEE „d jaf alea E a Deca Caroaare, Erei Elei AARA Bu cred că nu voi muri,dar dacă mor,înţeleg să urnitoarele nisuri cu privire la nica iau ca avere: 1/ Lucrurile din cas aparțin sojiei mele Ele a,năs= cută ilinoiu,ou toate ale gospodiriei, 2/ Pamântul dela Frâţeşti (Vlaşea),50 Ha.,1/3 soţiei nele,l/3 fetei noastre Citalina,1/3 masei nele, pentru ea şi pentru ca si ajute pe cine va găsi în nevoe,din farilie,fraţă, surori, judecând după iniza ei de ană „dar grijă de copii lui ioria, cu deosebire si aibă 3/ Pinântul dela Fredeal,5600 m.p. la fel:1/3 so- iiei,1/3 fetei noastre Cătilina,1/3 nanei nele, 4/ Venitul şi proprietatea cirţilor nele scrise,sau pe care le voi nai scrie: 1/2 soţiei mele,l/2 nazei mele, 5/ Maşina (autonobilul 6095 B.) pe care o an ca anintire dela ioţa,si rinână soţiei nele,să n'o vânăă nicio- dată,Si o pună din cână în când la dispoziţia faniliei,soţiei şi copiilor lui oţa, 6/ fog ţara aceasta sa ciba grijă de copii lui Yoţa în amintirea jertfei lui sfinte, 7/ tentru familia mea gi a soţiei nole,tata,nara, surori, fraţi şi alte neamuri,tonată drazostea nea şi rugiciu- nile nele ca sa-i bineguvinteze Do nul Nostru Isus Ciristoa, Picut azi,larţi 15 lunie,în celula nea dela închi soarea Jilava şi isc' lit mine, CORHELI 15. Iunie 1938. | | | | Lai | Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii N (oa tudenţese din 1916, trucă a fost p edintele congresului care a cerut intrarea României în rxsboi, A organizat o serie de o uri de conferințe da bise- rioă în vederea lămurirei problemelor religioase pentru stu- denţi. s'a ocupat de sufletele studenţilor şi fn parte a is- butit.Nu i-a spus nimeni că ceiace face este ilegal.N'a fost preot al legionazilor,ci al tuturor studenţilor români creşti- ni.Este învinuit că a făcut comemoriri;dar le-a făcut cu apro- barea P.S.Arhiereu-Vicar şi mereu a primit felicitări pentru acest fapt. I se impută că a făcut parte din comitetul ce a pus o oruce la mormântul Eroului Necunoscut ,provocână grave inciden-= te,Hu a provocat încidente,câ toţii au fost bătuţi atunoi, Nu este adevărat că a înlesnit ţinerea de conoilisbule între legionari.Nu a fost legionar,oi preot al studenţilor, orice culoare politică sr fi avut aceştia. La un moment dat a cerut să i se ia delegaţia de du- hovnic al studenţimei,dar Sf.Patriarhie i-a menţinut-o, La înmormântarea lui Moţa şi Marin nu a fost numai inculpatul,ci sute de preoţi,şi P.S.Arhiereul-Vicar Veniamin i-a spue atunci că toţi aceşti preoţi au venit din oră nul I.P.8,85,Patriarhului. La întrebarea făcută de avocatul inculpat Radu Budiş- teanu răspunde că a făcut apel la acesta pentru a-l apăra în procesul crucii dela mormântul Eroului Neounorout. Totul pentru Tară din anul 1934.N'a făout însă parte din Dre PAUL CRAJA arată că a fost memiru al partidului 5 Statul Major Legionar şi nici nu ştie de existenţa sa.0râf ml de trimitere în judecată î1 face comanâant legionar fără i |: să fi avut această calitate şi nioi alte distineţiuni legio- > e 08 BR II are. i) 98 28 Descrie apoi activitatea sa la fooietatea studenţilor Bă în Medioină.Vorbegte despre congresul dela Tg.Mureşycână a să propu» formarea unor cohipe oare să depună jurământ şi ic a Cerca Erpet Elei VAI P.S. 1.Ferna dela Carnen Sylva nai are un an până la terminarea contractului de închiriere;să se ocupe fratele meu Ion de ca, 2, La pensiunea dela iredeal,sunţ banii nei învestiţi: să se facă proces lui Bâra să ne dea ori bani ori casa pe dci ani,sau prin buni înţelegere, 3, Să se facă proces pentru oile dela silistra,care sunt proprietatea nea personală; să se plătească ciobanului Soorate tot ce i se datoreşte şi o zie de lei pe deasupra, 4, Banii depe cărţi or. mai fi daţi pe undova,ii inte- resaji, 5. Ediţia "Pentru Legionari",care se tipăreşte acum în limba italiană,aa încheiat un contract cu o editură dela Pona; kurope Giovanni.Urnează a-ni da 15; din câştigul net. 6. Pentru limba franceză şi gerzană,va iscili contrae tele Lizeta, 7. Dacă an uitat ceva ca-ni aparține,ca fiind proprie- tatea personală,si fie înparţite ca la punotele 2 şi 3, 15 lunie 1938. Incredinţez acest teatanent devotatei nele apirătoare Lizeta Gheorghiu,en rusimintea de a-l păstra şi la caz de ne- voe,a face uz de el,pentru care îi mulțumesc cu o caldă strîn- sere de aină şi vie a tire, Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii = --a FA 1 DIN 26 IAN 19394 : cesare Msi, AA E] __NOTA INFORMATIVA _ î No, 19 din 19 Taruarie ii VOB Continuă să mai persiste incă avonu că, Corne- iu Codreanu, „tis este gi că arfi refugiat in A Bvadarea ar fi inlesni t-o Generalul mtenesa (] Diferite svonuri in | ătuză ax” ni gea- Din Gemari a, el ar diri ja mi şoarea cland ee tină Tea legionară clandestină, legionară in Romani a gi că ar fi utilizat in 100 biz a corel erea Statului uoraini an,-/+ i Li ci fu Intre legionari se afirmă că prin diverse publ: caii geruâne, apar fotozrafiile sale şi diferite , co— 4 $ mentarii asupra activităţii sale gi scrieri lor sale,- | Deşi mulți sunt convingi de netemei ni cia aces svon, totuşi 11 lasă să persiste,pentm a reface si pe COMUNI CAT: acestă cale,entuziasmul mi gcărei „— 1.Di7,G-rală a Poliţiei „- =: CCM MD ANIUL LEGUNEI JANDARII S' AL 2.Inspect,'G-ral / de janăarni „— ali POLIȚIEI IAT îi i E 3.I nspectoratul (lu Pr pu RE ee E EA: 3, Regional dani, | 2 Cp) SS) Ţinmat Prut, = „Ins pectoratul = Poliţiei e1 i nn ta lui Prut, -Jeciuiien Jana , SEP BI Re POL. SI RAȚ ezun:t In sinrele *riener Journ=l" şi Deutsche llgeneine Zeitung" e publică artţicole privițoare la testa $' lui Codreanu. Dacia Cercetare, Expo. Puia Problem ; UR QUYUE | Ccsaa aceste DEA | ARII Ho. /3, din 26-Aanpsăi e: A9a Ziarul Wiener Journe] in numărul 16229 din 22.1 1939 publica un articol intitulate E. "Tegtanențul lui Coixagu. El nu crede într'o monăte Tor Tyr, 1 || In acest urticol arată, că avocata Linet te Gheorghiu, a depus 1n Curten de Casajie ex- traotul de moarte şi testamentul lui Codreanu Extractul de moarte indică ziua şi ora sorții, Care corespunde cu oconunicarea oficinlă a gu- vernului,gi anume 30 loembrie 1935 orele 6 di- mineaţa, Testamentul a fost fmuţ imediat după ce Coireanu a fost conimnat la 10 eni muncă silnică, Codreanu arută in testament ca dânsul nu crede in moartea sn probabilă, totuşi vrea să dea ultimele dispozi iuni privitoare la a- Verea sa ainimelă, Întreg avutul său l-a lăsat câte o treime, mamei sale, soţiei sale si copii lor săi, afară de nceasta n cerut faniliei sale să poarte grijă de copiii luptătorului Gărzii de fier uoţa, căzut cn voluntar pe frontul Svaniei Hajionuliste, Ziarul "Deutsche illgomeine Zeitung" în ilo.35-36 din 22.1 1939, in articolul sau intitulat "Tedţarentul gi extzractul de monrte alui Codreanu", arnţiă că ultian diepozi ţie, datată cu 15 Iunie 1933, e conducătorului Găr- sii de fier Codreanu, impuşeat la 30.41 1938 a fost predată ucun judecătoriei respective. Diopozijin acoumta a fost scrisă de Codreanu in inchisoarea Jilava din apropierea Bucureşti u. lui, "Eu pimt vi nu voiu muzi aşa de curând, a Boris Codreanu innintțe d e moarte dă ar fi onzul doresc prin acens asupra avutului meu minimal”, Codremu a izpăr= vit apoi cele 2 goapodârii țărănesti inventarul precua şi venitul in urma vinzării cărjilor sa- le; intre soţia, fiica sn şi mama sa. Extrnnul de moarte predat odată cu tes tamentul arată ziua şi orn morții, care cores= punde cu cozunioările oficiale ale guvernului privitoure la moartea din 55 Hoembrie 193 , orele 6 diminesa. Informaţie din ziure striilne, Comand Les Lt Colonae Vangsccinăuji S / Comunicat: n5p+ă 1, Bucu Dir. Gla le hu Tinutul Suceav i Divizia Bou Ş Insp. rog. jonă, zi pol. sa Prefectura: jud, * Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii [| = a ||| i Dia 8 EI VE tn! ză GaMALIVA A Jin inloragtiunile ce detine > SXALiBCARtI x ca, cei 141 i în frunte cu Corneliu Z dreenu, ce eu fugii de sub excorta, nu sunt iapu printre popuistia din scest cre, circule areal = N esti si ce în prezent se gasesc le beri ine g Yenul ca Nor- 3 = ? Cedream n'ar fi si ar fi in vista Ș Berlin, de unde ver- cere noaste ] ornal iu 2.0odreseu rorb; in Liecrre seara înxa de aceaste, se mai zice en, în fie- ic +- E in,lirba romere | di erl in cu care "urend va fi o schiz- - e regim in hovaula.- ocizie e si i st ruotiuri legionari .- Teteiete s's svovit ca, în tera se Yor pe rari event te, puzană nsme je cama terii, în decurs de 2 - 3 luni, Infomatie nesigure si în cura de ia | | 1 e Sigursatei Legiunea “ andami Leo un de ED SES ERDEI SS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii DIRECTIUNEA GENERALA A POLITIEI Revista "Mercure e France" Nr.975 din 1 Fe- bruarie 1939,publică alăturstul articol, întitulat "Este posibilă o evoluţie în România"? şi semnat de Andre Chavanne. Deea Caroaare, Eat Pa a AAA ESTE VOLUTIE IN ROMANIA? Odată cu moartea lui Codreanu,Garda de fer a revenit pe ptimul plan al actualităţii.In revista "Mercure de France” din 15 Noembrie 1938,d1 Petre Fredescu, într'un scur: L | istorie al partidelor politice române,a descris geneza a- cestei curioase nişcări,ale cărei rădăcini sunt prea aăhci pentru a fi explicată ca o simplă agitaţie denagogică.Von încerca să redăn aici însemnătatea ei în istoria României şi în cedrul espiraţiilor timpului, Programul Gărzii de Fer nu este opera unui intelec- tual.E1 n'a avut pretenţia să formeze un ansamblu armonios şi coherent,care să srtisfacă logice şi raţiunea, care simplistă la origină,Garda de Fer a avut totuşi dela înce- put,dntorită intuiţiei creatoare a şefului său,o origina- litate destul de puternică,pentru a merita atenţia acelora cari în haosul actusl încercau si vedă tendinţele de mâine. In jurul câtorva principii ele nentare şi pe măsură ce se desvolta în cercurile intelectuale superioare,Garda a cris telizat toate aspiraţiile naţionaliste române în domeniul politic,moral şi chiar cultural. In 1920,Corneliu Zelea Codreanu era student la Taculd tatea de Drept din Tă tpei-—upti=eonira comuni smului şi | e alinţilor săi natural evreii,cari sunt în oraşele din Mol- | dova aproape mai numeroşi decât creştinii.0âată trecut ma- SERI E - aa mai mar arte dintre camarazii i cu o nân e teni. 5 sos Nu este deajuns să fie teptat instincul naţional,trebue reconstr pe baze noui.Ceeace-l indipnează mai mult decât machiave- Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii lismul evreesc este incepacitatea parlementară, este indo- lenţa şi inconştienţa cc atrioţilor săi.Toţi acei câri au stat în Romînia su constatat (şi românii trebue să recunoa că lipsa de onoare,de cinste şi de caracter nen auzi t. Codreanu, care intrase în ca un naiv,este înspăimântat de ceeace descoperă în jurul lui.Prietenii vechi,cari cu puţin timp înriînte jura- E] 9 seră să lupte pâ sfârşit pentru idealul lor patriotic îi găseşte îmbogăţiţi,rezultatul unor josnice compromisuri =] cere le făcuseră fie din enbiţie,fie din dorinţa de a L se îmbogăţi erofună credincios şi născut în Bucovina,acel colţ de ţară care a fost smuls loldotei de austrieni în secolul XVIII, Codreanu s'a simţit chemat să remceapă lupta eroică a prinților moldoveni din secolul al XV-lea, apără- tori ai creştinătăţii contra necredincioşilor,lupta lui Stefan cel Mare,care a ridicat 40 mânăstiri în contra tur- tătarilor.(I s'a contestat lui Codreanu origina se ronână,sub pre 'extul că tatăl său se numee Zelinski; în realitate,numele lor a fost întotdeauna Zelea; adminis- traia sustriacă a adăugat o terminaţie poloneză la nune- le bunicului când acesta era înrolat într'un rezi- ment polonez s1 imperiului .Acest procedeu era foarte obiş- nuit în acea epocă), Intr'o zi,pe cână Coireanu se afla în nchisoare, a Ță avut o viziune fața unei icoane cere reprezenta pe Sf. 9 Mihail.E1 jură în fate ienanei că va lupta pâ ă la moarte pentru generar poporului său şi făurirea unui nou su- 1 pe cere îl va juca Sf. cunoaşten mai întîi locul înt în legendele popula rom il celor buni dar neîmpăcat contra helul s'a născut legiune Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii MNAR Greşeala principiilor democratice este că s'a Însi tat prea mult asupra repturilor individului şi prea pu- ţin asupra datoriilor sa e,s? a observat aceasta din timpul revoluţiei franceze,când ennstituţia girondinilor a adăuga o declaraţie a datoriilor alături de aceea Dar deabia astăzi se pot vedea, în toată amploarea lor,re- [| zultatele acestei greşeli .Contra acestor tendinţe, reacţiu- nile contemporane sacrifică individul fie rasei,fie sta- tului,fie umanităţii, Marea originalitate a Gărzii de Fier este de a fi fost prima mişcare politică a cărei preocupare,ideal, a fost transformarea omului. Educaţia legionară se făcea în zrupuri de câte 12 oa- meni; se învăţa nr: gostea de muncă, sensul disciplinei,se punea la încercare forţa de sacrificiu a fiecăruia şi nu- mei după luni sau ani de ucenicie put a ai eveni dem de a i legionar, legionarii îşi consacrau timpul liber îe care disp i rc u- H neau pentru construirea unei Românii noui, fiecare lucrând tea lui.Se refăceau podurile dărîmate,se ri- dicau biserici în satele uitate,se instruiau şi îngrijeau ț-ranii,erau ciutaţi le munca loc; nu există nici o îndo- ială că acest măreț elan de altruisn s'ar fi înzecit sub un guvern legionar şi era singurul mijloc de a scoate Ro- mânia din starea ei actu ânia,care este o ţară foar- te bogată,dar li 3 a - a, La rai o a [i e i E] 9 E 8 EI [i m < a = E] a a Ss ț] a [3] [] cest întregi generaţii. a = =] o Y îngă sceaste,fiinăd tributară în străinătate pentru ne- voi vitale,nei eles pentru finantele publice,Românie părea condamnată să rămână nunai cu numele stat iddependent. In timpul călă toriilor mele în România,am putut con- stata în mai multe rînduri reziăltatele extraordinare ale legionare.Într'o ţară renumită pentru in- ei ugoară,o transformare adâncă pe ca Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii le să se producă.An văzut copii din cele mai bune cărând cărămiz [i ervină aurantele legionare.3e vedea la toţi o dorinţă sinceră de a-si educa voinţa cât mai mult posibil.Astfel,acei cari iul foarte mult vinul sau tutunul se privau,fiindcă le spusese e pitanul: "Fiţi sobri" Ac ea ridicul,copilăresc? Nu putea să pară r ridicol decât acelora cari nu su încă că noi tră- im într'o epocă de revoluţia universală, întrt'o epocă eroi= că.Nu se mai poate spera colaborezi la binele publice urmând regulele vieţi lurgheze.Un dintre cele mai meri merite că e ştiut să convingă pe tineri că o sacrificii eroice îi va face mai fericiţi decât o viaţă uşoară idealul moral menităţii viitoare va avea două scopuri care trebue s creiinţe și acțiunea.Nici una,nici alta ure nu vor putea da lunii impulsia nece-= sară progresului: nici acţiunea brutală servind interese in pasivă, care individuale sau pur pănânteşti,nici CT face să învingă omul imoral pe cel moral, Intâietatea acţiunii,aceusta este caracteristica evo- luţiei generale prezente.0 întreagă filosofie luptă să disocieze cultura acţiunii, dinamisnului, (pentru a între- buinţa un cuvânt puţin emic,îar evocator),pentrucă a- cest dinamism,tre ue să mărturisim,pare astăzi monopolul unor anumite ţări,ca Gerrenia,ltalia,Rusia şi Japonia, țări ale căror idei şi politică sunt combătute astăzi,si Franţa a avut deasemenea şi va mai evea,fără îndoinlă,epo-= „Dealungul secolelor,ea a impus voinţa cile ei de âin sa întregei Europe şi acest dinani vătă- mător a fost germenele culturii in îns ta Ba i : : lgctua civilizaţiei francere.Rasele cele m ef electua n'au putut să dea naştere unei civilizaţii originale decât Dl] în urma unei suprema politice,care exaltă orgoliul lor |] revelându-le vitalitate CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii închipui secolul lui te concepe civi Carol Quintul giul politie sl elui Soare şi nici secolul XII-lea francez, ă epopeia revoluţionară şi napoleoniană, Popoarele creatoare ?e civilizaţie sunt popoarele L] puternice.Un popor fără acţiune este un popor firă istorie şi fără cultură, Naţiunile slabe vor dispărea nu pentrucă forţa trebue 4 “pi primeze,dar pentrucă ele sunt inutile înaintării umani- ii.Ele dis par,fie prin ninicire,fie prin stingere lentă: devenină neniri morți ai marei politici,ca Grecie antică Ş Spania mode Munca devenise,cun spunea un ce ntec,"crezul legiona- rilor lui Codreanu".lai mult încă,chiar înaintea lui Hitle atunci cână Codreanu era tîn:r stuâent,el şi-a luaţ însăr- ) cinaree de & preveni a resta'ili lucrul manual, singurul nijloe de împiedica lupta între clese.Cu ejutorul unui grup de stu se nţi săreci,el apucă să construiască un că- min de studenți şi să exploateze o bucată de pănânt pentru hrena lor.lucrătorii renii,văzână intelectualii lu- crând alături de ei eseră mai bine asemănarea dintre suferinţele lor. Mai târziu,cână legiunea se iesvoltă,în toate lucră- rile lezionare, lucrătorii şi intelecturlii lucrează slă- turi.Se făcuse un nare pas către unirea tuturor claselor n acel ideal de regenerare naţionrlă. Nepot de păturar,Codresnu înţelege: pe ţăran şi mize- [3 riile lui.Socislismul contribuit foarte mult le desvolta- 9 rea Gărzii îe fer în Fopor.Căpitanul mergea din sat în sat ii lui.Bi cântau vectii vorbeau ţiranilor într'o limbă pe 3 BI este poet,prefeara Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii atragă atenţia eriţilor oameni politici că se păsa. L_| înafara liniei neamului românesc. A făcut aceasta în numele | 4] [| tineretului studențeac,care s'a iovedit a avea întotăeauna o E intuiţie a celor ce urmeazi să fie. = Bi-a luat în grije atunci pe Brefeotul Poliţiei Capitalei,la care a şi fost şi l'a primit foarte călduros, la Prefeotura Capitalei. Dea tunci tineretul studenţesc n'a mai fost schingiuit în beoturile Prefeoturei.A avut plăcerea să cunoască astfel pe del.general Gabriel Marinesou,care fu- sese indus în eroare de către agenţi interesaţi ce trebuiau să-şi justifice posturile.De atunoi dl.prefect a început să-l încurajeze, Hu a făcut parte din perioada spargerei de geamuri, ci din perioada constructivă a activităţei studenţeşti, A fost în audienţă la â1.ministru Canoicov,în cali- tate de preşedinte al Societiţei e tudenţilor meătcinişti, carea vizitat căminul mediciniştilor şi a achitat datoriile pe cari le mai avea acest cămin. legendele false asupra congresului ntudenţesc dela Tg.Mureş au fost oreiate de presa iudeo-maaonică comunistă care voia să aranineze din punct de vedere mo'al studenţimea creştină,I In ce priveşte activitatea sa după dizolvarea parti- dului Totul pentru lară,ea n'a mai exirtat. la întrebarea avocatului Rndu Budișteanu,atestă că a fost asistat de acesta ca apărător în procesul dezorăinilor dela Tg.Mureş. La orele 21.15 şedinţa n'a suspendat până la orele E] 22,la reluarea şedinţei de noapte,urmându-se cu interoga- [| |] toriile inculpaților. TRAIAN COTIGA,afirmăo Hi a fost cehmat să răspindă la un interogatoriu într'un proces greu,care îi revolti toată fiinţa deoarece i se aduce inonlparea de răsturnare a ordi- nei sooiale, Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii ele politice moderne, dacă „ie se ţe e exploatarea unor idei politce magogie ună şi a zincinoasă.0Or, Codreanu i erau de o sincerit r nzivă,Politi ca modernă,departe de a e stitui o reacţie contra princi=- (] piului democratic,care reprezintă parl nentarismul,e năriț de acţiune dela reprezent nţii legeli si poporului la popor în i.Se revine la vechile concepţii de apropie- LY re între oaneri,ce în vecliul drept germenic.După o curioa să remarci a lui Kaeyserling se constată o întoarcere la se timentele pr' mitive în toate. marile momente ale istoriei, atunci când roșteniree strimosească apore pe neaşteptate veche,ncuei generații. Demagogie 9 și entise evreii deţin tot comerţul, industria, finenţaşi în unele sărzii de Fer consta în antiparlanenterisn ; antisenitian instinctiv, într'o ţară unde facultăţi studentii evrei sunt mai numeroşi decât cei ro- mâni „Deasemenea și unmtisenitism tiinţific,care există de eproepe o jumătate de secol,pentru a apăra interesele şi culture națională contra influenţei străine şi inter- naţioneliste, n această cu o civilizație încă nehotărîtă,sub influenţi occidentală de apr i e un secol,se vede mai ne decât aiurea calitițile înăscute sale i popor.Simpla imilare a technicei (nu nur ci,dar și spiritua- suficientă unei r tru cre: ă „Această creaţie nu Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii $ se în drumul tuturor invaziilor barbare,ea n'e început nizeze decât în secolul al XIII-lea și s1 XIV-lea. 22 3 53] puternici, prin III ungară şi po- 0 08 BE sub vasalitetea EA 8 BE Ba: turcilor.Secolul al XIX-lea a văzut resa iția României iune independentă,ă a trebuit s Ş | EI | nilor într'un stat mare de 20 milioane locuiz 63 DR 39! tori.iste deci exagerat a se spune că 'istoria română dea- 2 0 $ bia începe.si probabil pentrucă energia poporului nu s'a cheltuit în întregime în trecut, pentrucă toate forţele Strivite chiar dela negtere de cătro ve cipatele româneşti n'a lonă decât pentru a cădea 3 9 la rangul de ns tepte tratatul dela Versailles,pentru a se vw tuturor ro vii s'au întors spre viitorul ionsl, internaţionelismul a avut aşa de puţină inf tusl, enţi: asupra tineretului intelec- Garda de ler este expresiunea ceea nai îneltă a acestui i 9 elan :]l Ronâniei către un viitor mai bun,către locul pe care-l merit sale,prin numărul populaţiei şi originelitatea geniului său.Si acei cari eu văzut la legionari acesstă mândrie naţională,nu pot să creadă că după ce s'au eliberat de tutela internațională şi evreească,ei ar putea să vreodată tutela germa- nă. S'a reproşat Gărzii de Fe e snle violente; dar ce-ar fi putut f i s'a luat orice nij- 9 loc legal de a se ranifest i când se întrebuința contra lor cari Franţa n'are idee? te poate să trimeată Gitrisi DP | e indivizi; o revoluţie pe care 0 E Sa tă de imorală,pentrucă ea sa omo- > cet 8 90 BI II vrut să se servease for CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii mului şi dovedeşte ace Regele înprunutână la Garda de Fier toate institu- țiile sale exterioare,i-a adus prin ace ta cel mai vizibi y omagiu; ceeace nu a putut să-i ia însă,este sufletul.Diota- tura Sa se poate compare cu o relizie încărcată de ponpă şi ceremonie,dar lipsită de dragoste şi credinţă.(Regele [ ] a suprimat regimul perlenenter,El a înrolat tot tineretul în organizaţia perenilitară a străjerilor; a orgenizat ta- bere de muncă,ete.,etc.) i 9 Noi credem că legiunea,prin forţa lucrurilor,vs fi foarte greu învinsă. In i 1938,Codreanu a fost condamnat de tribunalul militer le 10 ani de muncă forţată; în noap= tea îe 29-30 Noembrie,el a fost împuşcat, împreună cu 13 to varăşi ai sti "pe când încerca să fu Or, conform orâinului şefului lor care era închis,care [o] nu voia "să facă âin ţara sa o a doua nie",gardigştii pu su reacţionat contre coniemnării ssl e.După marea speran ță pe care legiunea a făcut-o să se nască în mii de sufle- „cânâ se cunoaşte p-siunea- fără margini pa cere ştii au avut-o pentru şeful lor şi disprețul lor quasi-nsiatic pentru moarte, chestiunee va rămâne aici?Ne puten aştepta la tulburiri va în România? Tulburări cu atât mai grave cu cât ţara lor se i ve într'un punct nevralgie al Europei și cu cât politica nep precisă a Rage= lui Carol riscă de a lăsa ţera Sa fără nici un ajutor sigu 9 din partea marilor puteri. 0 indispoziţie îe ne întregei ţări! considerabil întărit zi şi noapte, eză în sate şi ora- in „tragi fără son ie asupra oricirei per= soane dubioese.lai multe con ri ln moarte au fost pronunţate (un n: Expoziţi, Publicaţii recent că numărul vechilor gerdişti arestaţi s'ar ridica aproape la 15.000). i Contra unui partid naţionalist şi monarhist,hegele Carol a întreprins o acţiune de represiune mult msi aspră decît aceea pe cere altă dată a întrebuinţat-o ţarul con- tre nihiliştilor.Este totuşi extren ce grav pentru un su- veran de a se eresteca în luptele interne ale ţării Sale, în loc îe a plana deasupra pertidelor; din această cruză El se exrune judecății poporului, irecţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii DOMNULE DIRECTOR IL, Dr | APERAR Avem onoare a inainţaspre şt iinţă su Ktwrata copi după traducerea din Lfmba franceză a articolu- lui "Testamentul ui Cod eaph, fostul Sef al Gărzii de Fier", apărut in ziarul VizoeLs ior* No.10263 din 2] lanuarie 1939, ecitat La Paris şi liber La întro- ducerea în ţară.— INSPEOTOR REGIONAL, SESUL TI TATI (lu DOMNIZI Ş DOMNULUI CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii n lime franceză, Testamatul lui Coireanu fostul Sef ai Gărzii de Pier.- Buoureşti 20 lanuarie.- D-ra Lisette Gheorghiu una din &părttoarele lui Codreanu în ultirele sale procese, a Gepus azi dimineața La Tribunalul din Bum reşti textul testamentului fostul şef al 1 esionarii or. Moest document poartă data de 15 lunie 1938, şi a fost seris ia inchisoarea militari din Jilava. EL se incepe cu urnitoarele owvinte "Cu toate ot nu cred că am să mor, t rele dispoziţiwmi:" otuşi ţin să iau umătoa- Bunurile iui Codreand, pământul situat în coma *raţeşti 1îngă Dunăre, o proprietate Şi o viLă La Predeal, în Camați rile de pwblicitate în Linba italiană şi germană a cărţii sale "oă sa, mana sa şi fiica sa.- EL » Precum şi drept şi eventual în Limbele franceză tre Legionari*, smt imărţite între soţia ask deasemenea fiicei sale automobilul stu, să nu-l vângă.- ou îndem Insfârşit, fostul şef Legicmar apelează ia ooncetiţenii sii si vegheze asupra familiei cumnatului său, Spenia.- lotza, care a fost wois în pe cmfornmitâte Translator (ss) Cararar cea. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii pia IDENTIAL 7747. Mafi &. .y ; NEA GENERALS eței de 50 H.taren m şi contestaţia VANTACUZINO, tot a de 50 H.teren arabil,situat în Comuggf Prăţagti )ANTACUZINO sus numitelor. şi ELIZA CODREANI,a fost, D-ra | IBORGHIU din Bucureşti,iar a Avocatul doamnalor CU decanul Baroului Vlaşoa.Pentru Ă râavlinirea probedurei, Aoamnele CODREANU şi-au ales domiciliul * rgin la avonatul U fost lepionar,iar D-na CORUIZ la avocatul VASIIE t, le, cererea Daiana | » stă studie-= Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Conisarul Ti. 4315. TISPEOTORATUL DE POLITIE BUCEGŢ! Urmare raportului nostra lio.3809 din 6 Hartie a.c. rapor= au că Triburulul Vlaşca a adnis contestaţilefăcute de noşte- nitorii defunctului general Zizi Cantăcuzino anune Eliza şi aaa ei ROLA Elena Coăreanu,precun şi Elena Lia Corzui,scoţandu-se de sub hd la d săpat urmărire şi vanzare.Tot astăzi s'a judecat contestatia făcută de d-l inginer licolae Creţeanu,pentru un teren de ? 1/2 ha teren arabil situat in coruna Băneasa judeţul Vlunşoag Contes= tația a fost susținută de d-1 avocat Bersnini,insă a fost res= pinsă de triburel,tiină introdusă tarziu, Acest teren precun şi inobilul din siurgiu,proprietatea partidului Totul pentru Tar uu iost scouse din vanzare,dar s'a ar cauza lipsei de con d de 17 liartie Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii E ES e E ez Il Nazionale oma, rtie 193 In ajunul ţii, 7 prieten, directorul i TERTI, a scris pentru "Il secolo-Sera" W , Milano, următorul articol; arte a lui Cor eliu Jo an ne silește să răsfoim din nou volumul “Garda de Fer" care a fost tradus nu de mult şi pu Pai i ă blicat de "Sacen" din Yoma - Torino, pentru a ciuta dovezile de sim- patie profundă faţă de italia, fascismul şi Wussolini de partea ace luia care pe drept a fost denumit "evanghelia nouei Homânii" Pentru noi românii, soarele răsare la Roma, şi nu la Voscovat, Aşa a declarat solem Codreanu într'ur discurs în Parlamentul român în 1992. Iar într'o altă pagini a cărţii, găsim textual scris: întot- deauna acolo, ln Berlin, am aflat vestea marei explozii fasciste, mar. şul asupra Romei şi victoria lui /ussolini. l'am bucurat ca şi cum ar fi fost victoria pafiei mele. o legătură de simpatie între oţi azeia care se sesc în diferite le pământului şi îşi 9 servesc patria-lor, deasemenea există o lepitură de acei care activează pentru ni e tasfoind se lenarte; pol este foarte vie şi nu bazează tive sunerficiale sau alte pretexte si teorii arbitra- Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii e AR LH imnosibilitate în cetăţeni români, democraţia pune litie în față de neam, demo e î:ră autoritate... [=] ciul unei mari finanțe", W'a tea oare noi să subliniem i să susi Dar ceace place ma lt din cartea lui nul religios cu care vorbeşte de siunea istori "Nouă românilor - scrie martirul într'o pacină - neamului nostru, şi la toate neamurile din lume, Dumnezeu a încredinţat o i siune ,Dum- nezeu a încredinţat un destin istoric. Prima e pe care trebue s'o urmeze un neam, este aceia de a merge pe linia acestni destin, astfel îndeplineşte misiunea rare i îost încredinţată. Neamul nostru nu a dezargat și rici nu a dezertat din deşi drumul spre Golgotha a fost greu şi lung. Si acum ea noastră cole gigantice. Von fi noi o generaţie atat de decăzut? încât sub presiunea ameninți tinul neamului român şi să abanăonăm misiunea noastră de neam în lu= hdveându-ne inte de tra rei t fost d aceste ultime ovvințe ne T celaşi ti ne înt ivea incredere viitorul r române « CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii "har SWUSy =. i 9 Este trimin în judecată pentru art.209 a1.1 din C.p. ş este învinovăţit că a făcut parte din partidul Totul pentru Tară,din Statul major al acestui partid şi că a avut însăroi- Si năsri speciale. | Prima învinni te aceia de participare la o orpaniza- >] || ua BI] ție politică ilegală.Hu recunoaşte să fi fost acesstă eat E] psze ilegală dersrere partidul Totul pentru La a fost reou- [| E Fă | e noscut de legile ţării şi de câtre forurile competente joci i Să d Ea! | supunându-se legilor ţării avea dreptul Şi la protecţia lor. Este învinuit apoi de a fi făcut parte din rtatul major [oi al partidului. ar concepţia teroristă nu ar fi permis decât o singură comandă şi nioi concepţia autoritară a lui Corneliu Codreanu nu ar fi îngăduit ca alţii decat el să ia hotărâri. Să Acuzarea urmăreşte totuşi ca în faţa istoriei să nu ră- mână numai an singur om condamnat. — " Si mai avea nevoie,nu ştiu cine,să ne scoată pe noi din viaţa socială”, e In ce priveşte execuţia hotărârilor, într'adevăr ea tre- buia făcută de mai mulţi.Dar unde este dovada că inculpatul şicu ceilalţi au executat hotărâri ilegale. > Nu poate să fie judecat pentru faptul că re solidarizea sau nu de Corneliu Coireanu,totuşi deolară că se desolidarize ză de acel Corneliu Codreanu creiat de ordonanța definitivă, de acel Corneliu Codreanu creiat de presa iudeo-comunistă, pentru a fâ trimise acolo unde se află astăzi, Deolară că se desoliiarizează de acel Corneliu Coazeana e pentruocă nu = ocl real,ye care legionarii îl poartă în suflet Fate învinuit de a fi fost de acoră cu anumite acţiuni comise de Corneliu Codreanu.Nu ştie întrucât poate fi chemat i *ă aprobe sau să dezaprobe aotele lui Corneliu: Codreanu,dar nu cunoaşte nici un caz în oare o familie să fie declamtă vinovată pentrucă nu a eliminat pe un membri alei care a co0- mis o crimă un delict. sau CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii AA aNia ap NISTERUL INTERNELOR DIRECŢIUNEA GENERALA A POLI ] DIRECŢIUNEA — AR E Jurn. Nr. Ca CONCEPT | A ge Mee l Dosarul NP _/V A 715 SUBBDCAETAR DE STA? AL ItOPAcAsDat Bta te— (0! Gophat de e ei a € Lirecţiunea Presoi. : oi 1 1981939 iveu onoare a vă inainta, alaturat, cpre știința Dvs., dcuă dscurate din rovista italienă "Il Nevionale" âin Roma, arârută in luna fartie 1939. DIRSCTCE GENERAL, SEFUL SERVICIULUI, Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii aprilie 1939 99571 PURĂ AT EI „Pirbiva 5. „dura | rr Verificăhă alăturata notă informativă am onoare a raporta: xi$f cu privire că Cozneliu 7.Codreanu ar trăi tefugiat în streinătate au început să circu- terval după împuşcare; . La început legio- ax fi trecut în Bulgaria apoi ştirea n Italia şi în fine în Germania. Prin lunile Februarie - Martie a.c., svonurile cu at oarecare extensiune printre dcazie eta lansat o circulară onari şi cu cere se punea că s'ar afla în Germania şi ar urna să vorbească dela un post de radio, fapt ce ulterior , însăşi foştii legionari conştienţi şi-au dat seama că nu este exact. , 1 sus menţionată sta raportat de st cetită legionarilor soco- su cerut să nu divulge Despre circulara n a raportat de noi despre cuvăntul de xşită linişte. ordine de a păstra cea mai des In ce priveşte actualul conducă cărei le- prezent stabili stele foz gionare clană-atine er + învarea investigaţiunilor. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii RI EI BI azi stabilit unde anu deoarece se păstrează desăvârșit c fi cerut legionariler de a nu divulga nintc din cei n aceste cuiburi, decât numai desienariler ce nu iau ps cuvântul de ordine pentru men ent este ca lesienarii să p area 1 t a sc ate cari nb e desăvârşită lin putea aduce nici un pensa mişcarea de aţi 1 Dea seiisneă. se afimă în aceste cercuri că actualul ce efectiv al mişcării legionare cianid tine rii zur ref scunde sub un pseedonim, fără ca majoritatea i ctt cei i ! ce dazant Acestă I 1e ROMÂNIA 501300 MINISTERUL DE INTERNE e 238 ŢINUTUL MUREȘ. $ INSPECTORATUL REGIONAL DE POLIȚIE, ALBA-IULIA Sa în rei lefighare ki in- uţ o scăi- a lui ZEI rnapia Ai i,în da- re scriia odată cu comunicatul CNSAS MINISTERUL INTERNELOR DIRECŢIUNEA GENERALĂ A POLIŢIEI DIRECȚIUNEA POLITIEI DE SIGURANTA 94/44, SERVICLUL L EPRIATIUNI ra ne. Ș2 410 4ap 3385614 230 Z-z - Za DOMNULUI RERSRRAL CONFIDENTIAL =] ; ALA îi ps INSPECTOR REGIONAL DE POLITIE Ec ae e eee Ri ti ALBA IULIA (a ADR ............ RA IRI) In referire la raportul Dvs.Nr.6133 din 2 vai | B.0.,8vem onoare a vă ruga să binevoiţi a aiepune | misuri ca cei ce colportează asenenea svonuri să ] fie dovediţi.şi deferiţi justiţiei. DIRECTOR GENERAL, SUBDIRECTOR, MINISTERUL DE INTERNE See ȚINUTUL MUREŞ |Fiebiva : INSPECTORATUL REGIONAL DE POLIȚIE»/"a72 ALBA-IULIA SERVICIUL POLIȚIEI DE SIGURANȚĂ 1304757 2011289019394 RONI: ospertoratul reoional de Poliţie „Dunărea de Jos“ GALAŢI Serv. Pol. de Siguranță 2361 DOMNULE DI Avem onoare a înainta, alăturat, c raportul No,438/1939 al Poliţiei Huşi, DOMNIRI SALE ş DONNULUI DIRECTOR GENERAL AL POLITIE SERVICIUL POLIPIEI DE SIGURANTA Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii dag Mu eza chemat eăs precieze dacă s'a comis o crimă sau Da un deliot.Chemate erau sutoritățile.t'au sesizat aceste auto- rităţi de faptele ilegale ale lui orneliu Coârcanu? Le-au : saprobat ele? Dacă nu,însearnă că nu erau ilegale,căci dacă era aşa,guvernul care a cârmuit ţara timpie 4 ani şi nu s'a dezolidarizat de acerte fapte,înceamnă că :'a solidarizat oa ele şi atunci dece nn este adus pe băncile aouzării? [ ] Admiţână chiar că s'a solidarizat expres cu aceste fapte atunci trebuia deferit judecă ţii pentru apologie,iar nu pen- 2) tru complicitate, Se afirmă că există un stat major legionar.Nu se fme „Însă dovada şi poate afirma deoi că nu există acest stat majo: Atunoi ce a călăuzit acuzarea să-l aducă pe banea acuzării şi să-l încadreze în acest stat major,oână la primile cerocetă- ri se pusese pe dosarul său notă de clasare. Mai este învinuit de afi avut misiuni speciale ca preşe- [) dinte de Cero,Centru şi Uniune studenţească. In aceste oali- tăţi însă a fost ales de către e tudenţi,isr aceştia erau prea puţini legionari, Intre organizațiile stuăenţeşti şi orga- 9 nizaţia politică a partidului Toţul pentru Tară nu existau | + legături altele decât că Corneliu Codreanu păstra încă legă- turi cu viaţa studențearoi dela care a plecat şi în oare a creiat o gooală. In mijlocul studenţimei se înfiltrase la un moment dat comuniştii;a început a tunci o mare mişcare antisemită la Care au participat organizaţiile naţionaliste între care şi e Garâa de Yier. Hu a venit în mijlocul studențimei oa să facă politică Şi nu aceanta era chemarea sa ac DLo,deoarece ar fi fost n 4 angajeze politiceşte pe »tudenţii oari nu pentru aceasta l'au ales, - " Dar daţini voie ei mai-amintezo ceva n sotiita- nţul Carol tea noastră. ntr'o vreme când a activat pentru P Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Copie după raportul Huşi, către Inspectoratu Avem onoare a rapărt pela începutul acestei luni, I=1 Conisar sef Petrovici dela Diecţiunea Generală, ne-a într soția lui Corneliu Codreanu este în Huşi, aceasta D-lui Petrovici, ie ebat, dacă nu era aici și am com făcut înformaţiuni din cari astăzi constată, urnătoarele: Elena Corneliu 7. Codreanu, zisă Litica a locuit în Bucureşti în str. Maior Giurescu Nr.10, la familia Colonel (th. Ionescu i a cărui soţie a fost născută Bacaloglu şi care a fost prima dată căsă- IE] torită cu Uolonel Demetrescu, Pela sărşitul lunei larţie s'au primele zile ale lunei! Hprilie 1939, Lilica Codreanu a plecat în Germania pentru a se interesa de banii ce i se cuvine din vinderea cărţii lui Cărtaliu care g fost “vradusă în nemţeşte la Berlin, La câtva timp după plecarea ei (care a fost clandestină) dela Siguranţă s'au interesat prin telefon acasă la Colonel Ionescu, fără a Spune că siguranța se. interesează şi dela casa Col. ones cu s'a răspuns că este plecată din Bucureşti, probabil la Carmen Silva pentru a'şi aranja unele chestiuni cu un teren ce are acolo, Nu am putut afla pe unde a trecut frontiera, Cele de mai sus nu le-an raportat la Virecţiunea Generală, păstrând calea erarhică, SEF DE POLITIE, (ss) Hamangiu, EEE SE BEI azi! Am onoarea Vă raporta că printre foştii legiona | se vortegte că soţia lui Zelea Codreanu se află in Gema- | nia în oraşul Stutaart gi că ea ar spune ştirile date la | radio în limba români, din Germnia, | Stnătate! /ss/ Pop Ioan Dej,la 18 lkrtie 1940 Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii CORNELIU ZELEA CODREANU. (t Rudele sale după tată şi după soţie. WEAA 1.—IO0AN ZELEA CODREANU. tatăl, fost profesor Huşi, 2.-ELIZA CODREANU. mamă, Huşi. 3.-HORIA CODREANU. frate, fost sublocotenent în Regi mentul 69 Infanterie Suceava - * -IOAN I1.2.CODREANU, frate, fost student la şcoala de agricultură, de la Herăstrău, în prezent decedat.- pi CODREANU. frate, student la Drept în Iaşi.- "CATALIN CODREANU. frate, fost elev, şcoala de moră- Î rit: şi panificaţie, din Bucureşti. 7.-SILVIA CODREANU. soră, căsătorită cu inginerul sil- vic! M. Crăciun. In prezent poartă nuvele de Giurescu Gh. Kea-Silvia, inginer.-Nu avem date asupra pro- venienţei acestui nume.- „—IRIDENTA CODREANU. soră, căsătorită cu Ioan Moţa din Ş Orăştie, fost advocat la Deva, azi decedat.- „ELENA zisă LILICA CODREANU. născută Ilinoi, din Iaşi, soţia lu Corneliu Codresnu.- ți CONSTANTIN ILINOI. enșionar, din Iaşi, Str, Florilor 0.20, decedat,socrul lui Corneliu Codreanu.- soacră.- cumnată,căsățorită cu Feţre Geor- gescu, funcţionar la Ministerul Armatei, domiciliat în Bucureşti B-dul Al. Cuza, Fundătura [l-a, Nr. 12 bis, Olea fiind de asemenea funcţionară la Ministerul Armatei „—GREORGHE ILINOI. cumnat, judecător la Zătreni jud. R-Vâlrea, fiind togodit cu d-ra, Valeria leber, studentă din Iaşi, Str. I.C.Brătianu.- 14.-J0AN zis NELU ILINOI. cumnat, elev şcoala superioară de comerţ din Cluj, este internat în Sanatoriul Geoăgiu din Hunedoara.- 15%LINOI MIHAI. cumnat,elev în clasa V-a liceul National din laşi,donmiciliat Str, Plorilor No. C ONSTANTIN ENCICA, unchiu ector Sc Str, cu Nr. unchiu, funcţionarC.F.R CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Dela studenţii fosti logionari, In rândurile studenţilor foşti legionari se afir- E mă oi în curând va fi permisă oficierea unui parastas pon- tru Corneliu Zelea Codreanu, In acoiagi ordine de idoi a fost înregistrată versiunea că foştii legionari vor încoroa să obțină mai târziu autorizarea pentru rii carea nui monument în memori fosțului conducător al Gărzii de Pier, DIRECŢIUNEA GEN ? RA LA AI Din giarul 4 LA) 1 4 SA Î5-1- de levizuirea procesu A Nr. 1 DIIi 5 OCT. 1940 Statului, procesul a- edinte domnul Șietea —P. între acelea la a anu, consilier Inalta revizuire se poate. pro- ge Casaţie și Justiţie; | ceda în virtu Aa | 12 16 1 bri d-nii: Vasile Buţu- | CEda În | consilier Ja Inalte Curte | lege | e aţie şi Justiţie ; Considerând că, potrivit art.| susținut andru. Oteteleșanu, prote- | 2 al aceluia Pacultatea de drept din | pizuirea proceselor pena lă Dongoroz profesor. da | Caracter politic, definitiv jude tea de drept din Bucu- | Cate în ultimii opt ani, va | tea fi admisă, în afară de « ar li |rile prevăzute de procedura COMISIUNEA | penală, și pentru pd, în ezaminaremodul| 1. Violarea dreptului de a a de pat judecat - procesul | privitor pe Corneliu Codreanu, care Jormea- arul nr, 759/938 al Tri- lui Militar al Corpului vată, Secţia I-a, proces| nat prin. Sentința ar.| n 27 Mai 1938, — ri lefinitivă prin resping ursului făcut de Corme- lea Codreanu, de către Militară de Casare şi , care a avut loc prin cu nr. 272 din 16 lu- 8 acelei Curti, cum și rsului introdus Con- atei din urmă deciziuni, avut loc prin decizia cu 3 dn $ lie 1938 a urți de Case i zi zii k ar di Tu] 1. Avpnă în vedere că, an exa- | 10 Noembrie 1938 a aninaregață toli condamnata mid lor „Unite ale aceleași | usoVMlitar, Corneliu Zelea a IȚ —„sentinlă „pin prin APARATORII săi, lamnat. a celui amânarea iuderărei cau. tru crima de deţinere | zei Peniru o altă zi, procesul ne- secrete interesând si- | fiin/ An Aare de judecată, întru- Statului, constând în | câți aauă din aclele pe care sm Cu bună ştiinţă şi in- | Shui secret Na 70 Anume: or- dpabilă a deținut o | Altului” de. jau dau AL INSPento- te, ăzite la domici. | irovura Na,1g dar, Craiova și cazia percheziţiei ra ratului general de j; ptea de 17 Apri- : fost găsite la poeta ni na al căror secret |aâ 186 brimilerile, iar“ dosarele iind de natură a |fetmu eubEină Spre o pi e trat „No, 586/943_ ai ispectoratului Ca pa ina e i Prahova nu i-au fost puse dispoziție, ceeace nu I-a dat tatea să-și poată pregăti sa (Dos. 1739/038 pag. părare 2. Greşită stabilire a fap lor și 4 3. Greșită aplicare a lege Avi mimarea d în vede entinței şi care au interven | cum şi a ac cuţ în vo de ju de wa făcut cu 1. Violarea gfeptului de apă- râre; 2: Gregita stabilire a fapte. este par. 380), CASARE că modul a LAREA DRETPULUI 1 — VIDE APARARE truc! informa şi după inchei retrimite d, prezentau mai coj sei Te- | este lipsită de temei legal, întru cât actele aflate în acele dosare, care se sprijină rechizitoriul nța definitivă, se găsesc , care a fost sul Tamerei, avutțoate dosarele, a avut matțialul necesar pe care nța fdefinitivă și rechist: i-a! intemeiat concluziile“, a | cide că arătarea actmatului că i | se nesocoteşte dreptul de apăra- re, prin lipsa acelor dare. ni întemeiată. luţionat această chestiune, ) | privea posibilitatea de a se apăra, este intemeii judecătorul de instrueţi care „cu ocazia lor, a simțit necesitatea de o se vind alte fapte, dacă nu găseşte te în legătură cu recurențului, magistraţ a acuzatului înaintea O din acest punct de vedere, şte că procedeul acesta e lej si mu este de natură să ridice, | cuzatului posibilitatea de afe!|«; nu au fost trimise Camerei de a- cuzare un număr de șase dosare, anume acelea purtând numerele 5, 16,17 şi 9/938 pag. 371 OCURORUL 18. MILITAR a că, ea acuzatului lizate de judecătorul ţie în vol. I din dosarul | deli- așa încât „Ca- duzare, în cazul când "4 pag. 339 verso), TRIBUNA UL, MILITAR _pe | considerațiunăl ea, „actele în dis- | de ne au fosăgtașate Ia dosar, | nici o (Dos | apăra. ea, | impune, ceh a uza sau nu de sei”. (Dos, 295/938 Casaţie pag. ruli tru redactarea 20, verso), a speţă, Casaţia Militară, din tele ce-i er:. înfățișate, înil dea seama că dosarul mu i-a, A 1a dispoziţia | tulal, atât rechizitoriul pi cât și ordonanța defini de 30 pagini de mașină a torului de instrueție, fiind în același singură zi pe (Dos: 734/938 | i putut-o folosi și aeuzatul memoriului CURTEA MILITARĂ DE SARE ȘI JUSTIȚIE, găsește rândul său că procedeul este iar în ce privește acuzatului de a depune scris în apărarea sa, motivej „aceasta nu înseamnă că EI $ MARȚIALĂ Ye | dosarul a fost folosit exelusii SI JUSTIȚIE, cum Tribunalul | acuzat adunării probe | pentru a vedea piese importan- imputaţiunile | a fost indreptățit, a instrucției, de a arele care nu mat interes, reținând nu- | | leia; inf adăra aceştia. 3. Că, din examinarea sentințe, se mai con că înaintea | tribu rea a cerut, „ca, În tutea art. 309 C.I. M chemaţi și audiaţi, ca. din alte dosare pri. | Matori, d, Răduleseu-! şi M. Marinescu din rești, cum și a se face tă pertiză grafică soarei dela, dosar, pag. 520, spre a se d copia serisă cu NI ş | Capitan, | adică piesa pe care s' |jimit acuzarea pentru a sta- | obligată Camera de acuzare +, hiji că Codreanu a comis de- în cauză utiliza ! acestui drept, căci el este la, | bera apreciere a celui în Ş 'vederes lotul de uneltire contra or- ost pusă corespondența gă | sită la percheziția în camera ocupată de șeful atelierului de croitorie și în atelier, se constată că acea ciornă nici nu a fost găsită la domiciliul | Y]] lui Codreanu, ci în încăperile ni Pi îi Pe ocupat» de șeful atelierului și| de atelier. Că, asttel fiind, și întrucât Codreanu la interogatoriul ce A s'a luat (Dos, 759/938 pag. | 67 şi 67 verso) a declarat că nu are nici o cunoștință de acea piesă, numai cu o vădită ze a dreptului de apărare putut fi respinse, ca PĂ meconcludente și lipsite de Yre-o utilitate, probatoriile cerute, când, din moment ce | si Aprilie 1938, de același pro-| au fost găsite la „Casa. Verde”, curor militar (Vol. I. pag. 92 şi 92 verso), în care, pe verso |jag. 92 sus, se menţionează cerneală |adresată Exc. Sale Adolt Hit. - | ler, nesemnată, cu încheierea iar pe colțul din stânga Sus al copiei se află |menţiunea „prin Legaţie” — dinei sociale — a fost găsit n sacul Nr. 1, sac în carea Meral al jandarmeriei către unită- le în subordine. „Cum prin acel ordin se cerea de fire Inspeatorat să se suprave- Sheze solăaţii și ofițerii din jan- dar nici nu interesează, prin vonținutul lor, siguranța. Stat | 1ui, fie exterioară, fie interioară. Astfel: 1. ordinul 54 din 30 August 1934, al Legiunei Jandarmi Argeș, aflat în copie necertificată în vol. II „Casa Verde” pag. 516 roșu, asupra căreia poartă chestiunea 1-a de culpabilitate, face parte dintre actele din sacul Nr. 1, în care au fost puse actele găsite în atelierul de croitorie și camera lui Negoescu, șelul acelui atelier, cu ocazia percheziției făcute la „Casa Verde” în noaptea de 17 Aprilie 1938, far nu în domiciliul | Pifecturei județului Itov, exami- lui Codreanu (vezi procesul ver. | 244 mai sus. | bal din 18 Aprilie 1938, pag. 92, | Dos. 1 insr. punctul 36) el privește , propaganda politică a fostei Gărzi | de Fier, care urma să înceapă după 15 Septemvrie 1934 în în- treaga Țară, iar mu siguranța Statului. 2. Ordinul 64 din 4 Octomvrie 1934 al Inspectoratului. General de Jandarmi București, (Vol. IX, „Casa Verde” paz. 79 roșu) adre- sat Legiunii de jandarmi Arzeș, | asupra căruia poartă chestiunea | 2-a de culpabilitate. (întrebarea 5-a) face parte tot din actele din sacul Nr. 1 în care au fost puse | actele găsite în atelierul de croi- | torle şi camera lui Negoescu, şe- ful acelui atelier, cu ocazia per. cheziției făcule la „Casa Verde”: în noaptea de 17 Aprilie 1938, sar nu la domiciliul lui Codreanu eai procesul vertia! din 22 Apri- Me 1938, paz: 114, Dos. 1 înstr, punctul 26). Prin el se cere de către Ins- | fi aardisti, comunisti sau sectanți, €l nu era de natură ca, prin divul. Sarea lui, să pericliteze interesele sisuranței exterioare a Statalui 3) Circulara 94 din 20 Octombrie I933, adresată membrilor mișcărei lşlonare, care formează obiectul felei de a 2-a chestiuni de culpabi. litate (intrebarea 29), în care se meproduce ordinul strict personal confidențial 198 din 11 Oct, 1937 aj măsuri pentru a opri marșurile ară- late ca proectate de partiul „To- tul pentru ară”, care intrau în mişoacele de propăgandă și în mo- dul de organizare al acelui partiă mici acel ordin nu privea siguranța Statului. Că, întrucât, din examinarea a- estor piese și a proceselor verbale dresate cu ocazia percherției se constată, nu numai că aceste piese, | prin conținutul lor, nu privese si- suranta Statului, "piei exterioară, ici interioară, dar nici nu au fost găsite la domiciliul la Codreanu, iar unele dintre ele, mici în cele- peri dela „Casa Veri e neputând duce Ia concluzia că Corneliu Zelea Codreanu a comis crimele de deținere și de reproău- sere în public de acte secrete înte- tesând siguranța Statului, în mod sresit instanța de fond a stabilit aceste fapte în sarcina să, ceeace dus la gresita aplicare a textelor de lee pe baza amnat. 2. Avână în vedere că, din sentinței con- a actelor de Considerând că, din exami- + farmerie dubioși, prin faptul că ar | lui Corneliu Codreanu ecizia No. | a Comisiunii pentru revizairea crimelor politice și Saneţionarea or vinovaţi | | |o politică de Stat, când mi Cum, prin acel ordin, se luau | carea ar triumfa, în încăperile ocupate de șetul atelierului de croitorie și de atelier, după cum sa arătat în considerentele de mai sus; b) că Codreanu a declarat că nu are nici o cunoștință de existența ei; c) că nu este adresată unel ca persoane sau asociațiuni eu caracter internațional, ci şe- fului Statului și guvernului unei "Țări ; d) că, prin ea, nu se cer nici ajutoare (bombe, explo- zibile, bani, presă, ete.), niet instrucţiuni, ci este vorba de privitoa: La relațiunile cu un alt Stat; pe baza ei nu se putea ajun. ge la concluziunea că Corne- u Zelea Codreanu s'a făcut inovat de delictul ce i se im. puta, din nimic nerezultână că piesa aceea ar fi fost opera 1ui Codreanu și nici din con- ţinutul ei nerezultând stâri de fapt care să ducă la încadra- rea intregului lor în infraca țiunea al cărei text | I-a a- plicat. CA, astfel fiind, cu privire „ şi la această infracţiune, fap= | tele au fost stabilite în mod greşit și textele de lege șre- aplicate, 3) Având în vedere că, din examinarea sentinței con- fă damnatoare și a actelor de trimitere în judecată din d sar, se mai constată că, Cl meliu Zelea Codreanu, a m; tost condamnat și pentru 2ri- ma de răsvrătire, săvârsită prin aceea că, în cursul Ani- lor 1937, 1938, cu intențiun culpabilă, a însrmat o pirte dim membrii miscărei legia- „al cărei sef era, depo- se organizeze camuflat cor- puri paramilitare inarmate in scop de a provoca un războh narea acestui text de lege, re- | Și 2 | |2MItă că elementele constitu-! C- P. cerând că, din exam- | tive ale acestui delict suni „„ a) faptul material de a in- tra în legătură cu vreo per- soană sau asociație din țară sau din străinătate. _b) persoana sau asociațiu- „nea să aibă un caracter în- ternaj acest țional, c) lepătura să aibă de o-! i | acestui text de area - vezuta că elementele toi onare, licităţii, niş iteresăa ei r ul, |fevăzil iguranta şi. pedep- 12 pi pa ale auto- | În 12 aiaoaitia acuzatului şi n la dispoziția acuzatului şt a- se aispoeiila Leia ina. SRI | ÎTRIBUNALUL MILITAR pe nslderațiunea că „toate actele d axdi91 netul 2 com- | î€ "enestiune an figurat în. copi eul. 191. P, la 10 sinia și la 3 ani că Yom art. ictul de unetti linei 1ociale să ea CĂ, în cursa jeu lună eculpibilă a intrat «4 ojastciație din tote, ce ractez înter- al cirelafi sa adresat un eoei fin ap de a ajutate) şi ințirucțiuni a peziti în Rmânia o ie mțială, țealizând sul dial al |miscării e, predăzut şi pedepsit 209 Punctul 4C. P, t cs dl. 1 al kcrluiaș la 3 ani închisokre co- ă ţi 10.000 leilamen-! ă și5 ani intădicție ală, conform. dh. 58 P. și ru crima de răsbrăti- șită prin aceea tă, în ilor 1937, 1938, cu 2 culpabilă, a Înar- te din membrii miş- mare, al cărei şef ini arme în dife- e ale Țărei și dispu- = orsănizeze carhu- a provoca un n România, pre= pe ită de art. 210 „la ? ani detențiu= să şila 3 ani de= wică, conform art. 8 CP. rând dă, potrivit art etuuitege cu No, i mbri ptnal: pentru îi cu caracter politic, 3 judecate în ultimii e ot fi metizuite, , infrațiuni cu itie, privit art ateleghiaelea peicare | le Audţioneagi cu olitice, cum gi ace- fi sanţionată cu o îi drep eomiin, au eter, priv $miprejură- Ti au fut săvârșite auza mobilului lor, în instanța de judecată are să substitue pe- drept conu, pe- litică corefpunzătoa- a pedepsele stabilita și 23 al aceluia | u ca- | pi cât, în meţă, fap- n. care Cormgliu Ze» ea a fos! ropdamnat aCiuni cu carăcter po- dart 210 ab. 1 C.P, politici) ea una Peliaiă ea pe- din vara lor | 4 Til nu- lordeat pe probele administrate în cauză, lege decât piu țiale, pe temeiul 'mulat aci tuse însuși corpul e 1940, maciunei, a lor martorilor” audiaţi în. cauză | cu arătările martorilor să se poată face complectă lumină în eauzi Mării lor la dosar, far nu, și cn. iile acestora, care nu pot avea Bici o valoare când originalul re. climat de partea interesată nn poate fi produs, a căror înfățițare ș Oe: pusținerea a însuși procutorului, | CClași zi. (Dos, 759/938 pag, 1 formau proces", mulată de apărare, pent pune în dispariție relee piete spre a fi examinate, numai vădită mi a apărare a putut fi resplagă. copiii certificate de iudu DI cr iudecățorul de cât și de Casaţia Militară, tru a respinge cererea de amâ. nare. nu poate sati Mealizate de judecătorul de în sfrucție, în volumul 1 din dosarul epuzei, care mul la dispoziți mărătorilor. săi rea de amânare, (Dos. 759/ ag, 382 os), CURTEA MILITARA DE CA- acuzatului ȘI a- îi respinge ee: 28 ştiinţă ! SARE ȘI JUSTIȚIE, inaintea câ- | tea Camerei, Corneliu Zelea Co- | mia afacerea a fost dedusă priu recursul lut Corneliu Zelea Co- | îieanu. respinge motivul privitor 1a modul în care instanța de fond | rezolvat cererea de amânare. | pe aceiași cansiderațiune, că pre- opiilor certificate de pe | olumelor neaflate la tri- este suficientă pentru ca dreptul apărărei să nu Curţii de casaţie). Considerând că, potrivit art. 335 Codul Justiţiei Militare, ac: zatul are dreptul să ceară amâ- narea Judecărei procesului, când motive bine. justificate, şi-a putut pregăti apărarea sa. Că, potrivit acelulaș text de lene, instanța este în drept să a- precieze asupra temeiniciel mo. tivului invocat, apreciere care na poate veni în flagrantă contra- |zicere cu normele privitoare Ia | nâministrarea probelor și la exer- | ciţiul dreptului de apărare al a- | cuzatului. | Că, potrivit art. 1 ] apileghi, conforme art. 674 8% 24: | pot întemeia hotărârea W Ci, prin probe, nu se pot îmţe- Je originale și ini. rora s'au for. iunile şi care consti. delict, ca mele ce tind la stabilirea a în- emenielor esenţiale ale in. ror înfățișare, po- rivit art 301 C.I. M., Va putea | fie ordonată de președintele ribunalului militar, atâţ_ în ursul, cât și în urma depoziţii= | entru ca, din confruntarea lor | ceace evidențiază necesitatea a- | Că, întrucât, în speţă, actele cerut, după fundamentul întregului rerea de amânare for- | piese, | ăleare a dreptelui de Că, prezența la dosar & unnr păsită ca fină sufi- t_de instanta de fond, pen- fost pus tot tim- | dosarul cauzei cate trimis de Ja- decătoruii de Instrueye” rechizitoriului. (Dos, 759/938 paz. |n se litar re | mexe. (Dos. 759/938 pag. 105-1 | nevinovăția lui, dită încălcare a dreptului de | Mur instanta de tona a Bâș 1a judecarea procesului fără adu cerea dosarelor lipsă, iar. Casaţi Miliatră a motivul de casare privitor la modul cum instanța de fond a rezolvat acest mijloc de apărare [al acuzatului. | că, aaucerea acestor dosare lor 1a dispoziţia apărărel era cu + mai necesară, cu cât înain- | areanu, a fost pus, cu totul în | imposibilitate de a se apăra, toate procedurale de 14 luarea | ultimului interogator în urma | terminării — instrucției, de către judecătorul de instructie si până ia sesizarea instanţei de judecată, | petrecându-se cu o uluitoare re- ezioiune, care nu a mai, lăsat pul material Iui Cornelia Ze- Coăreana să-si întocmească memoriul pe care, potrivit art: pr. pen. aplicabil conform art 221 C. d. M. și instanțelor militare, avea dreptul să-l de- pună în apărarea sa la Camera | ae acuzare, care nici nu a uzat de facultatea ce, o avea. potrivit art, 27683 al. 6 pr. pu, de a-l che- ma înaintea sa. Intr'adevăr din examinarea do- sarului se constată că: | fazele LA'16 MAL 1988 judecătorul | riu cerut de pârți în cursul dese | care alcătuește elementul esen- de instrucţie — militar, instrucţia fiină terminată îl Ja ultimul în- | terogator lui Corneliu Zelea Co- dreanu, (Dos. 739/938 pas. 71) Zn acelasi zi de 16 MAI 193. ului Militar pentru intocmirea In aceiași zi de 16 MAI 1938, tocmește de. procurorul mi= hizitoriul. (Dos. 759/38 204), ot în același zi de 16 MAI 1935, judecătorul de instrueţie întocmește ordonanța definitivă de trimitere în judecată, scrisă pe 30 pagini de maşină. (Dos. 38 pag, 75—104), Tot în ziua de 16 MAI 1938, se înaintează de judecător de instrucţie, Parchetului Militar, dosarul cauzei cu ordonanța de- ceiași zi de 18 MAI 1938, îl actele pe care aceasta se baza, cuprinse în 11 volume si 20 a. paz A doua zi, LA 17 MAI 1938, Parchetul Militar, remite toate acestea Camerei de acuzare, îm- preună cu memoriul său din a- 107). In același zi de 17 MAI 1938, Președintele Camerei de acuzare convoacă Camera PENTRU A- CEIAȘI ZI, delegână pe unul din membrii săi cu” întocmirea ra- portului, care îl întocmește de îndată. (Dos. 7590/838 pas. 106— Și tot în aceiași zi de 17 MAI 1938, se pronunță decizia Camerei de „acuzare, redactată pe 1 pa- Fi aşi 7 ale Iota (P0%. 150/388, A doua zi, LA 18 MAI Camera. trimite dosarul Partii: tului Militar. împreună cu deci- zia sa, care la rândul său, în a. ceiași zi de 18 Mai 1938, , numai cu o vă- | înaintea Tribunalului si punerea | Pipe. En cererea ae > te dovezi din care să se poată pronunța asupra tuturor cit- cumstanțelor iegale de piesă în discuțiune” și că, în virtil> “espins, ca nefondat, | tea suveranului drept de A- precierea asupra necesitătii | expertizei, „apreciază că eX | pertiza cerută nu este de nică o utilitate”. (Dos, pas, 31). CURTEA MILITARA DE C SARE ȘI JUSTIȚIE, chemată Să cenzureze modul cum tribunalul militar a rezolvat această cere re, în urma recursului lui Cor> neliu Zelea Codreanu, care, motivul de casare, arată că, cu nimic nu motivează tribunalul de ce probele cerute sunt ned portune şi necesare, găsește că motivarea. tribunalului, este să: tistăcătoare. Tribunalul, nemăt= sinindu-se să afirme că proble cerute sunt neconcludente și ne: oportune, ci motivând că urmeac ză să fie considerate ca atare Vdeoarece în proces stau produs ţuficiente elemente spre a se găsi tribunalul în deplină cunoșe fință de cauză asupra chestiunii ce vroia să stabilească apănel rea”, (Dos, 235/938 al Curții de „Casaţie pag. 21) aceasta cu atât | mai mult cu cât tribunalul are suveranitatea de apreciere asi pra oportunității unui probato= baterilor. Considerână că, dacă instabe țele judecătoreşti sunt în d; să aprecieze asupra conamăe și utilității unei probe, sunt ndatorate să motiveze, atăt l- mimistrării lor. F Că, în speță, tribunalul, motivează de ce mită tal sunt neoportune și E dente, faptul că afirmă „că ate suficiente dovezi din care să șe poată pronunța asupra toturor circumstanțelor legate de pieța în ecațianeț dări a, ta sunt acele dovezi, tru ca instanța de casare . să-si poată exercita dreptul său de control, jar partea care a cerut proba să cunoască pentru care i-a fost respinsă, ne- constituind o motivare, „Că, de altfel, acele „sufi- ciente dovezi”, rearătate în sentință, pe care s'a putut în- temeia Tribunalul, pentru a respinge probatoriile cerute, în scopul de a stabili că au Codreanu este autorul acelei scrisori, care nu pot fi decât acelea pe care s'a sprijinit și ordonanța judecă de! instrucție, găsirea acelei ciorne la domiciliul lui! Go dreanu, mici nu sunt exaete în realitate, întrucât, din examinarea” procesului-verbai Nr. 1 de descindere și ziţie, la Căminul tid „Totul pentru ( muntii 00 Veta! Aia 758 /938) SAND SICRANȚA PREVAZUTE ȘI DE ART. 191 Ăk 2 PUNCTUL 1 ȘI PUNCTUL 2 6. p., care se găsesc aşezate în Că thai 1, Capitolul 1, biyitor la Crime și delicte conttx sigu- fanpei exterioare a Stâmui“, Secţiunea 1 „Inaltă Trădar, Că, elementele constiti ali acestor infracțiuni sunt: 1) Calitatea de cetățean ro- mân a infractorului, 2) faptul material de a deţine, sau de a reproduce în public ante; 3) actele să fie dintre acelea prevăzute. de art. 190 C, P. care cuprinde în enunțarea sa și ac- tele având ca obiect „informa- țiuni sau notițe secrete, intere- sând siguranța Statul 4) deținerea lor să aibă loc fă- Tă calitate; 3) știința că actele sunt din- tre acelea arătate la art. 190 C, P. și voința de a le deține sau reproduce, Că, fiind vorba de-un text cu- prins în capitolul privitor la „Crime și delicte contra sigu- ranţei exterioare a Statului: sensul noțiunei de „act secret in- teresând siguranța Statul țial de la punctul 3 al conside- zentului de mai sus, nu poate fi decât acela de act, care prin di- migarea lui, ar putea aduce o vătămare intereselor legate de siguranța exterioară a Statului. po Cm aprieaj Z = acestui text de lege, chestiunea princi- pală de cuipabilitate, urmează să fie tormulată în așa fel incât să cuprindă toate datele de fapt care să corespundă ele- mentelor constitutive ale a- cestor. intracțiuni, pentru ca, atât judecătorii să fie puși în măsură să se pronunţe în mod concret asupra existenței tor, | cât și instanta, de casare să aibă | posibilitatea să-și poată exerci- ta dreptul său de control. i minarea sentinței condămnatoa- ă că, chestiunile! principale de culpabilitate, cu privire la aceste crime, nu au fost formulate in asa fel încât să cuj lă toate datele de fapt corespundă elementelor constitutive ale infracţiunei, ci, prin ele, s'a reprodus numai de: serierea abstractă a elementelor constitutive ale infracțiunei, fă- ră să se arate conţinutul piese- lor, pe care se sprijinea acuza- rea și asupra deținerei sau re- producerei în public a cărora, de pătre acuzat, se formula înire- barea, pentru ca judecătorii conţinutul tor, să-: [3 procesul verbal de ia 27 Aprilie | tură cu o organizație străină, | s'a făcut | NICI ACER MU E E a statului, ci tot activitatea Nr. 586/038 al inspectoratului general al jandarmeriei către unități sabordine, care a format obiectul chestiunii a patra de culpabilitate (intrebarea 13), aflat, după cum se indică în ordonanța definitivă, în |, dosarul 14, — ne pus la dispoziţi apărărei, fiind lipsă, ceeace nu totuși, tribunalul să * 1a intrebarea, dacă deținut de Co- drcâu și dacă el interesa sigu- ranța “atului, deși, dosarul lipsind, conținută ordinului nu-l era cu- noscut, nicimu a. fost găsit la Casa Verde, căci imtele găsite la Casa Verde sau inhorăerat în 11 do- sare, după cum rezultă din proce- sul verbal dela 27 Avilie 1936, pag. 141, dosarul i instrucție, 5. Ordinul strict persumal confi. denţial Nr. 198 din 11 Octomyrie 1931 al prefectarei județului Tifov, trimis pretorilor (Vol. 1, anexă, Casa Verde, pag. 234, roșu), prin care Li se inaintează în copie ordi- nul confidențial personal 61096/927 al ministerului de interne, direcția generală a poliției, care. formează obiectul chestiunei a cincea de cul. pabilitate, (intrebarea 17) nu este menționat în nici unul din proce= sele verbale de imborderarea. acte. lor de la Casa Verde și nici ordo- nanța definitivă nu arată unde sia păzit, Exemplarele atasate la finele 1938, judecătorul de instrucție, — deci aarea ordonanţei defini- "uve, — dată pot dovtal ca un ast. fel de ordin a existat, ele nu dove: dese că vreun ordin similar si găsit la Codreanu, verbale care arată piesele ce sau găsit la Codreanu și în celelalte încăperi de la Casa Verde, după se arată mal sus, nu menţio- un asemenea ordin. altfel, din examinarea acestor piese, se constată că ele privesc or- dinele date pentru a opri marșu- proectate de partidul „Totul tru Țară”, care intrau în mij- loacele de propagandă și în modul de organizare al acelui partid, ne- privind deci, nici aceasta, siguran- fa statului. 116 din 27 Iulie 1938 nl prefecturel județului Prahova, care face obiec. tul chestiunei a șasea de culpabi- litate, (intrebarea 21), aflat, după cum se indică în ordonanța defini. tivă, în dosarul 14, — ne pus la dispoziția apărării, fiina lipsită, ceace nu a impiedicat, totuși, tri. bunalul să răspundă „da“ la între. barea dacă și acel ordin a fost de. ținut de Codreanu și dacă el inte- resa siguranța statului, deși, dosa. mai sus, stau imborderat în dosare, după cum rezultă din c) legătura să aibă de o- piect primirea de instrucţiuni sau ajutoare, d) aceste instrucţiuni sau ajutoare să aibă de scop pre- gătirea unei revoluțiuni so- ciale. €) faptul trebue să fie să- vârșit cu voință și intenţiune, Că, din examinarea acelu- iaşi text de lege, rezultă că legiuitorul sa raportat, nu la orice fel de persoane sau a- sociațiuni, ci numai la ace- lea având un caracter inter- național, adică care destă- şoară o activitate referitoare la comunitatea înternaţio- nală. Că, legiutorul, a mai avut în vedere ca, legăturile cu persoanele sau asociațiunile cu caracter internațional, să aibă un obiectiv bine deter- minat și anume primirea de instrucțiuni sau ajutoare, care să servească la pregăti- tea unei revoluțiuni sociale, Că, în aplicațiunea acestui text de lege, chestiunea prin- cipală de culpabilitate ur. mează să fie formulată în așa fel încât să cuprindă toate datele de fapt care să cores. pă, elementelor. constitu ive ale infracțiunei tru ga, atât judecate Să die puși măsură a masuri „fă Se pronunţe în ței lor, cât și instanța de ca- sare să aibă posibilitatea să-și poată exercita dreptul său de control. Că, întrucât, în speță, din examinarea chestiunei prin- cipale de culpabilitate cu pri- wire la această infracțiune (intrebarea 33), se constată că, în loc de a se da date con- erete din care să rezulte că elementele de mai sus se gă- seau întrunite, ea conține o reproducere abstractă a dispo- zițiunilor legei, aşa încât ju_ decătorii nu au fost puși în măsură, prin intrebarea pusă, să vadă dacă faptul imputat se încadra în textul de lege, iar Casaţia Miiltară nu a avut posibilitatea să-și exercite e- fectiv controlul său, chestiu- nea principală de culpabili. tate a fost formulată cu în- călearea legii, ceeace a dus 1a stabilirea faptelor în mod greșit. Că, întrucât, din examina: rea piesei încriminate și anu- me : ciorna, nesemnată de ni- meni, aflată în Vol. III, vag. 520 roșu, pe care se sprijină ordonanța judecătorului de instrucţie pentru a stabili că Corneliu Zelea Codreanu, „în anul 1935, a intrat în i | in scop de a primi instrucțiuni și ajutoare de orice fel, pen. tru pregătirea revoluțiueni so- şi a în Corne- e SE pape Spa unii contra altora ; b) înarmarea sau înstiga- rea la înarmare să fie făcută cu scop de a provoca război civil în "Țară ; c) faptul să fie săvârşit cu voință și intenția de mai sus. Având în vedere că, din examinarea ordonanţei deti. nitive se constată că, în sta- bilirea acestei crime în sar- cina lui Corneliu Zelea Co- dreanu, instanța de judecată s'a bazat pe următoarele do. vezi : 1) Constituirea de către Corneliu Zelea Codreanu a organizației „Corpul Legionar Mota-Marin” în chip militar, cu o extindere pe întreaza "Țară, având un efectiv de 10 mii oameni, ai cărei membri aveau în program și „exerci- ii de tir”, „după cum se poa- te vedea din dosarul Nr. 1 pag. 17, — dosar a cărui ducere, după cum s'a arătat în considerentele de mai sus, spre a fi atașat la dosarul cauzei, a fost refuzat apâră- ei. [ 2) Aflarea de arme la mem- brii mișcărei legionare, 3) Declaraţia legionarulut Ghiocel Dumitru, care spune că: „Atât poliția secretă cât și ceu descoperită, adică toţi cari compuneau această po- liție, erau înarmați cu revol. vere sau cuțite, având ca ins- trucțiuni următoarele : „Poliţia secretă mergea prin lume și orice ar fi observat de natură a periclita viața Căpi- tanului sau a vreunui coman- dant legionar, să reacționeze şi dacă este cazul să sancțio- neze pe loc, făcând la nevoe uz și de armă. „Poliția descoperită avea misiunea ca în cazul când se aruncau flori sau eventual vreo petardă sau bombă, in- dividual s'o prindă, pentru ca riscul de ucidere să fi mai al celui care o prinde: iar în caz când „Căpitanul” sau comandantul erau atacați de un grup, intervenea un srup mai mare, atât din po- Tiția secretă, cât și din poliția descoperită, cari se aflau în imediata apropiere a căpit nului, reprimând imediat, chiar prin foe de armă”, Că, întrucât, în ce privește prima dovadă, Codreanu la interogatoriul ce i sa luat, arată că acest Corp, „abia în stare de începul tituit în amintirea formațiu- nei spaniole, cu aceiași denu- mire, în care a murit Moţa și Marin, şi cum, cu nimic nu dovadă că, consti- tuirea acestui Corp a avut drept scop provocarea de răz- Doi civil în Țară, iar, în ce ] cu ocazia descinăerilor și pi chezițiilor care au avut loc, întrucât, cu nimic, nu sta fă- cut dovadă că Codreanu i-a SALA pă | “a N. a A .. III | i ÎI fi A ru „33 5 fiii iii jel piine ari ba Site EMSA E ENE RALĂ A POLIŢI DIRECȚIUNEA Bg Li 3 | )) îi + ADD p. | Ysostăinuirila celui cara a executaț alături de complicii săi, DIRECŢIUNEA G bi ra Ț] > (44 /toZa Din ziarul ara = Ni Se alin 19%/€ Noaptea de groază din 30 brie 1938 subofiteri si ofițeri, ORDINUL POLITIC DE ASASINARE A Cercetările poliţiei Judiciar e aduce amănunte de groază a upra e rii celui mai odios ordin de crimă politică, _ din ite sau dat vreodată, Nenoro ciţii cari au executat acest ordin unt doar niște bestii Fără altă răspunc decât a executării materiale, A ului de executare nu putem în. araci iudaic. moartea prin înăbușire. lar di- a upra lor DI Zic „tele; ta | de distru, Tar într'una, istoriei nou Pare, obosit sfânt rezen vinele găbului, ide diaoaie. idei, 2 CAPITANUL dios. Ii astepțau, întotdeauna, în- 1 închivorii “martirilor, strajuia | șC% Irintea gs: Cu aulletul lângă stimul roșu de suferințe și verde V oaia deat nula î 4u ulăsuit prin fapte. Ca Iisus. Dincolo. de sufeiința celor care |. Ca marii creatori de veacuri și de moi trăiau încă, dincolo de moar- | Oi zidiri. tcu care avea să le strânyă ucigător |. ări, de plutoane de exec 3 a de sfinți aruncate în yam- | de Mari fii ai marilor dăruiri. triol es te tot iudai ă, Urmă din urma lor nă. Marii complici ai urii aice nu an fost doar ! au gâtuit pe Legionarii Aceştia erau cu mult «de: peri hotărită și | | | Li — cei dela înicu-Sărat — |mu mai erau mici măcar oameni. | Erau sfint La fel ca și Căpitanul ai cărui o- €hi de azur mediteranian le stră- juiau somnul şi visele, — Românie de reumati- | Mare — faptele şi dorințele: jert/a [ pentru Neamul dela poalele de foc în celula istorică 1 izolat, legat în cu tâmy ale Carpaţilor Erau martiri te porstele mau de | Nan ulăsuit decât rar și primej- chisorile și yloanțele. Le-au primit. aoudeva prin preaj» învierea țării, pe care au realizat-o obosit nici în mormânt, de dincolo de vuferințe |unsle porneste spiritul veacului nou de dureri și de win. |8i mare românese, de unde me mus- îi si de |trogau me încurajează sufletul lor side “rai, Clbpat pe-a a.) ele țării și troițele ei De ut tt APITANULUI= ment dat lanterna gând-o şi aprinzând-o rășşi de trei oi Era momentul execu- iei, dar nu ştiu de ce m'am executat Atunci maiorul veanu fusese mai si mei... ritar, legionarii erau exe- | . “Dar în aceiaşi c! ainte ca el să-şi capul puţin către mine, și piciorul p mi-a șoptit : i i «-—Camarade, dă-mi voe printre dinţi 1 EXECUTAREA „wa aceasta, jandarmii | naţi intro incăpere a închisorii birou. au aruncat şteeangurile. | Jilava, unde colonelul Zeciu le-n «Ultimul lor cuvânt de inul up discurs sp ndu-le (— Vaţi făcut doar datoria, voj nu sunteți asasini de rând, Marturisirea plutonierului A câteva sie după aceasta sasin Sârbu nea slâşiat i Sărby a lost ta tul Colonel «A fost un muget şi 2 , i-a spu Şi i-a întins banii Sârbu a fost iri jalţi jandarmi în concediu. d ui cleşiat pumnii A «Doamne, inrtă-ne dacă într | Et eră iale fi putut agudaie chinuitearea şi vecini ri trei lată. că medeslegată întrebare: Cu p= de Miăiiânt. | "1.4 întins apoi o hârtie pe ca- | de sau putut petrece aceste fără trase, îma-| o semneze, spunând | de legi. Frate român şi camarade mul până la Jilava. ă cătit în suferinţă, fii sâra, şinile şi-au continuat du. |! suma de lei 20.000 LA JILAVA E A tuptă nte şi crede «Când am ajuns — continuă Sâr- dia Marea semi bu — ereu orele 7 dimineața, 'Aiei, me. așteptat: “Colonelul Zeciu,_ Da Pa Săârhule, mu vezi ri arăţi de rău vi săti păsesti gura, căci at ământ, arătă (Lo auda neiirer Mauser,| toţi ucigașii» - | spate. Aici maiorul Maco- să le vorbesc camarazilor nat această rugăminte orul Dinulescu a pus în mână a rostit apoi ca și col- pat în cabine- | ne-a inlăcrimat ochii, ne-a în- AU visele, — Românie dorințele: Mare — haptele pentru Neamul dela poalele de foc ala n] rau martiri Cumarazi de în altele; la fel d ce. de distrugăta jertfa Iar întruna, Carpatilor a istoriei noastr fiare, obosit și sfânt. veze ai primej Vau glăsuit decât rar Ii așteptau, întotdeauna... în- mată dios. INUL nelulei, — CAPIT ehisorile şi gloantele. Le-au primi altă parte, undeea a ai- | Cu fruntea sus». Cu sufletul lângă închisorii mart dinia | înpierea țării, pe care au realizat-o vinul roma de sufer verde | prin mormintele pe care le cinstim perauțe al biruit n | 2utăzi ui ju ylăxnit prin fapte. Ca Iisus ghea. destinul Ca marii creatori de veacuri şi de meolo. de sufer re | noui zidiri trăiau în "| Wau obosit mici în mormânt, de uiisde porneşte spiritul veacului nou Pui românesc, de unde ne mus- încurajează sufletul lor Drigoane, de u i, de pluta de |irassau ne [| de niari fii ai marilor dăruiri Clopotniţele tării şi troitele "ai daglăjuvut i draga inalte € or prin cară au tre: cut moartea urâtă vâlhari rfidă, aroaznică și de oseută, a streangului scâruă cu cum mu vi sau împietrit măinele din Râmnicu Să- prezent pentru Duran tre santinele şi peutru pentru sus, la conduce-! neam sărac, prezent pentru țăran şi are ândă |pentru toţi țăranii gliei româneşti, E | prezent pentru CRUCE.— dar, prea la orizou!, toarele şi pă: putin prezent pentru clipa acoia. Na litate, dar glasul *a rubinului; ora decât o form e de a fi cura lor de tunet a su t de străbă jiitor încât toate inelele şi toţi eroilor e, i wi odioa/ofiterii snu cutremurat. Şi zidurile „TR zoşiaru, | reci și apoase alo închisorii — dela ] "| Râmnicu Si au văzut, atunci, Da le MiloF| cum sunt legaţi fedeles PA- mele | NUL şi cei mai mari soldaţi ui lui cu toții cei mai buni și mai mari antitor: ru Venturi, soldaţi ai lui Dumnezeu: NICADO RII şi DECEMVIRII. e asasinului Căpitanului plecat în noaptea aceia din cu două masini-dube de fectura de Poliţie. Eram în de maiorii de jandarmi Di- “Imediat ne-am întors spre Bu- | In lipsa unui ordin precis (5 E eauu., moate că intervenise vre-o moditi- i la Râmnicul-Sărat, am |îîtt), jandarmii n'au mai luat pe Legiunea de Jandarmi. Atel | 'ezlona; Dinulescu si Macoveanu am] «Ajunşi ln Buzău am oprit să A en maiorul de origine [luim benzină pentra mașini, dar Roşianu, Comandan- | în acelas ţi, le îu acslay timp soseste din arpiă ma- [de Jandarmi din Râm:| ional Dino, euro ne-a dat or. din râs, și cum mu “au înghețat. sufle şi cum nu v'au ucis blestemele melor care nu români v'au făcut și | mici criminali mu Yau vrut, tele. -l-am dus apoi la mi ini. Aici, le H-eu- mâinile de e, 19r-cu picioarele de so Wucă la si on 0 ANRE DIO a d a fost| „i! | 4 tot sugru. Sans Mel, ie Mio u de biestem! — strivit în gâtlej. «Ştreangurile îi mase, “A tost un muget şi un ez it, ir prupte pariiit mg [fie de îserimânt. - perdelele trase, ma- şinile şi-au continuat dru_ mul ă la Jilava. LA JILAVA Când ajun bu — ereu orel, me agtepim: € Paseu, C omnoula ir ); lonel Gherovici, Medic ul Leg Colonel Jomescu și alţii Groapa era lăcută. «Trayi din ma narii cu fost aş cu faţa în jos în spate pentru ină, tegia aţi apoi impugoaţi cii din faţă, în mai înginde, vă spunea scamara sait det.» st în prima nm mu wa înghețat sângele în | ie, naiiat, pa cu zece le- vine și cum mu vi sta curma Adele Capite. rația când cel cu «galoane» vă or- donă; «strângeli mai tare? Scoși din celule și legaţi ca tâlharii, oşten lui Isus şi-ai lui Decebal la Râmnicu Sărat». în dar ne-am mai întâi în comuna Bălțați la! Macoveanu, câțiva km, de R-Sărat unde si fost cantonați pe timpul nopții. | ma, Găţi miavoam voe Aici ui sta dat vin de băut, țizări CC ee scumpe şi gustiiri alese. In zorii zilei am mnicul-Sărat Ajunși la băgaţi toţi jandarmi unde maiorii. Dinules veanu ne-au da pra modului tăm pe legion «Punând î şoferul ma cat un pela spate, arătând cât uşor se fel. «Totul a fos teva minute. Jan au eşit apoi câte unul ară, în curtea inchi şi fiecăruia i s'a dat pornit închisoare, într'o ce] M şi un avem să genunchi nii, târ: era Căpitanul, oprit | 6, iar în cealltă maiorul instrucțiuni asu exe t gata in ză hiseri în,sea- dat pe unul » mai înalt. Am tare jandarn = aşezat în spatele le. » e |dionarului ce-i fusese în 1] |credinţat. «in mâini aveam ştrean- gurile. “Am pornit. In maşina mea era maiorul Dinules- maiorul DS . 15 i - ÎN | A TIT, | Şi Wu a A gvodpie + Î ei o soluție ; arsătonre, 13 da. ! vitriol, | ta cesti spate! de sub escortă "Dbpă aceasta au fost a- i în won comună ate va «a însă noi, săptămâni tat inndar mi, ALTE AMANUN l Vroiau să ştearză lăsând să se răspânu nul că au dispărut peste e să creadă foar- incepu lume: După aceasta, jandarmii fost puși să dea declarații că legionarii fugind de sub cortă, au fost împușcați au Î i cum Î lula | Dinulescu, care stabi »u noi, printr'un cod „emnale, momentul exe- Ei a aprins la un mo- pe a aru ştreang_după şi le poate executa ast. ziu că acesta Corneliu Era o declaraţie slereotipă pe care colonelul Zeciu le-o dăduse spre model tuturor. Apoi, jandarmii au fost CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Ag AS î=) însemna aşi iesohide porţile puşcării,n Carol Regele românilor."i pe oi activam pentru Vremea aceia când oamenii poli- tioi stăteau în dubiu,noi î1 proclenan Împărat a1 românilor, In 1932 arătam acelaş devotament u. „Regelui şi Ma- jestatea Sa ne-a asigurat le dragostea Lui Şi ne-a satista- cut revenidoările noastre. Pe aoesstă linie a contina t si ş în cafrul vieţei politice activitatea noastră. În congresele 2 studenţeşti mereo gânânl nostru se îndrepta către M,S.Regele. Ii trimiteam telegrame şi ni _ se răspundea. Anumiți oameni politici se interpuneau între npi şi M.5.Regele. [A] . Când, după ce am fost duşi la Tiemana,am adresat an memoriu M.S.Regelui, oamenii politioi nu 1'au prezentat şi a trebuit să trimitem unul pe cale dosnică, Imi face irpresia că se cere condamnarea noastră pentruoca atunoi cana va fi nevoie de Caractere,de devotament W în elujba unei oredinţe,să ştiţi de unde să ne puteţi lua," LĂ A AUREL FFRAFIM recunoaşte că a activat în mişcarea * y Igionară din anul 1932. Arată apoi că a condus organizaţia Capitalei gi a fost membru fondator al partidului Totul L $ pentru Tară, fapt pe care-l consideră legal. Dosar personal nu are,iar cele câteva revinte aflate la dosar se puteau cumpăra gi din comerţ,ftină liberă vânza= rea lor. După dizolvarea partidului Lotul pentru Tară n'a mai sotivat.Nu mai axe de făcut altă deolaraţie.A luat astăzi cunoştinţă din ordonanța definitivă ci ar fi ant imonam ic. al] 1) Precizează că este din convingere supus şi devotat M.S „Rege- lui Carol II. Preotul GRIGORE CRISTESCU mărt riseşte că nici acum m şi nioi după ce va eşi din puşoirie nu se va dermetioi «i nu Va şti până în ziua judecății din urmă,drce a font ridio de acasă în noaptea dinspre Plorii,'ece a fost dus la Tiema- || na şi apoi dus la Mierouroa Ciucului,şi dece trebue să pu- SE SRI Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii 30 lanuarie 194] 336 NAD Un țestanant a ud coragiiu - posibilă Zelga Cgăţeanu,f lisitereg d-lui Auliu ipfiu. Î cui? Hatipual aut 3 ru Zap a” ce AS» „pOsreurilte din jurul -d-1si Iuliu Vaniu «firmă ok Lt —acesta-se află în posesia unui testament politie ce i-a foat încreăinţat de Corneliu Zelea Codreanu,în care se gă- ÎL! sesc instrucțiuni pentru viitorul şet sl Legiunei,inclusiv Peconandarea de a recurge la sfaturile şefului partidului LI] naţional-ţărinose. i a [SIP Moeloaşi carcuri -afirsă că, deşi sesizat de exis- Bl: | tenţa acestui testaront,Horia Sina a rofuzat să ia cunoz= E |- | ESI tinţa de conţinutul dau - i Dl | la LI SI 55 BI i || Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Un testament e 1 we pătura, Codreanu, lbbeat (Ul ie enzali CEI gl - e Bana aaă. 3 Asa elau n. ] CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii 10k, 4 p= = mid E € | MINISTER DAN CPA | DIRECȚIE A c ĂLA a SALI ij A E 02389010 Bg "+1 Pirsscrrirzane urâte DIRECYIVIR by | (.DosaR N 4% | aDIINISTRAZIFI Da stu k kk * i iemsaraa nana ee ————__ 7 N 4 EN ALL) î10,2456 A.din 6 feoruarie 141, i SE DO IL8 Se zertoa pe Den onoare a vă face cunoscut ci, D-na Eliza Zelea Codrz au, propriutara prin testarent a cărții "P-ntru legionari“ a lui Corneliu Zelea Cedreanu, a cerut prin zetlțiunea înregistrată la eşecinția Consiliului de Winiştri sub Wo.718/941 ca, toate volu- mele din ;cez carte,cari eventual s'ar afla ne vândute să se ezpodieze D-sale în Str,4, 10.29 Cartierul Tzi Bucureşti. Comunic îdu-vă cele e: preced, vă rugăn să binevoiţi a lu: măsuri per tru sattefacarau cererii, ] “e "IA 78720, / E. 1.9 fii Pg 3 Director, 3 dia / N. Na —._ & plz Acest orâin s'a cemiatcat: 4 D-lor Prefecți de Județe D-lui Prefect ul Politioţ C:pltalei ” Director “moral al Politici Inspicior Goncrel cl J. ndarrorici => Sia =) J i Se Sa Ba CNSAS 9 Sua - 270250 17 3 xno Y Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii X0- EA Direoţiunes Administraţiei de Stat cu adrese No.2456 A din 6 Februarie 1941,ne frece că â-na Eliza Zelea Codreanu proprietara prin testament e cărţii "Pentru legioneri" a lui cor> neliu Zelea Codreanu,a cerut prin petijiunes înre strată 1a Pre- şedinţia consiliului de miniytri sub No.718/941 ca,toete volumele din acea carte,cari eventuel s'ar afle nevândute să se expedieze D-sale în str.A.No.20 Cartierul Tei Bucureşti, Comunicându-vă cele ce preo să binevoiţi a lua măsuri pentru setisfaceren cererii S'+ comunicat şi Inspectoratelor regi din țară.- Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii E Li MINISTERUL INTERNELOR DIRECŢIUNEA GENERALA 'Ă POLIŢIEI DIRECȚIUNEA”=i, - pai Pui TI DEA a, . EXITII Jurn. Ne— 994 Ho, 5874 8 4 Î P Dosagyl Wiuzunete Noni Redactat de O Pasa DORNUVLUI / fi Copiat de (Jia | *5 P INOPECTOR REGIONAL DE PULITIE ERE i d 4 DIN TARA , - vireeyiunea Adainistreţiei de Stet ou elresa No,239% 4 din 6 Februarie 1941 ne fece cunosout că ocreenu,proprietera prin testaner 4 d-na îliza icloe N raci fi ra & oâir,ii "Pentru legionari” a lui Corneliu Zelea Codreanu, cerut prin petiţiunea înrogistretă le Preşodinjia CGonniliului de Hiniştri sub Ho. 716/0941 ca,toate voluzele din acoa oarte,oari ovontuni s'a efle no vândute sii au expedieze d-0rle în str. 2U Vazrţierul Tei Bucureşti, Comuni cânâu=vi oole ce proocod,vă rugin oi bine voi;i a lua mănuri pentru sețisfaoorea cererii, DLRECPOA GENERAL S.Stratileacd Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii " CORPUL DETECTIVILOR Grupa I=, : Verificând alăturate informaţie am constatat , 7 că pe salsa paşilor pie a riburelului Ilfov, se află fotogra lui Cor l ă l-a Codrranu,aşgez i conmezorative a avocaţi războiul dela 191f-— Regelui nu se giseşie paşilor picrăuţi, te necesar să se edinte «1 Tribunelului et Nr MINISTERUL DE INTERNE DIRECȚIUNEA GE GENERALĂ A pour CABINȘTUL DIR ECT FORUM GENERAL ? Ap, i di — Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii CORFUL DETECTIVILOR 15 Martie 1941 Grupa I-a. Sursă-serioasă, In cercurile liberale se difuzează testa- d eh seaţul de. qi IT mentul lui Corneliu Zelea Codreanu pântru a se arată E - a eee cuibroastuumuite, , peniae ame opiniei puulice şi/legionarilor că băreanu-nu Covaliu fo elena citeste ata Giuuuasi la vale | Ovedine a estul =a evere-,tinea-lea-— ed ia cistrâbuția ccueudeui at die ui > şi-—folosirea-—ei-jei ra duşman înversinat al comunis- mului „pp că - Vor /st-+rate-deasemeni-6ă”legionerii au alu- necut p+ cea fai greşită pantă ,lugtând contra beanului, / cont-a deligiei creştine şi contra principiilor Căpi- tarului. tor Y | det j irecţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii pAA2 D581 ANENTUL LUI GORNELIU ZELEA CODREANU —" "n.n non . nn nn Depua 5.III, LIZ2ETIE GHEORGHIU, Cotombrie, Deces, 0.2.0, mort 30.XI. la Vilava.- Verificat, Medic Cpt. A.FOPOVIOI, 2257 IRI N PBOTORABUL BANDARUERIEI Bu cred că nu voi muri, dar dacă mor, înşoleg să iau urmă toarele măsuri cu privire la unica mea avere A 1. Imorurile din casă aparţin soţiei mel ILINOIU, cu toate ale gospodăriei ; : 11. Pământul dela Prăţoşti, Vlagoa, 50 Ha i 1/3 soţiei mele, 1/3 fetei noastre CATALINA, 1/3 mamei nele, ea şi pentru ca să ajute pe cine va gâsi în nevoie din fani le, fraţi, surori, “Judecână după inima ei de mană, dar cu de0seb120-să aibă grije de copiii dul HORIA ; III. Pământul dela Predeal 5600 m.p. la ta, 1/3 soţiei, 1/3 fetei şi 1/3 mamei;- 4 IN. Venitul şi proprietatea cărţilor mele, sorise sau pe care le voi mai serie, 1/2 soţiei mele, 1/2 manei m ri V. Magina, automobilul 6095, pe care E. ELENA, născută NOTA, să rimână soţiei mele, să n'o vândă nioi » să o pună i St familiei/ > din când în oână, > Soţiei gi copiilor ut NOTA ; VI. Roga Tare aceasta să aibi grije de copiii 1ui MOTA, în amintirea jertfei lui stinte; VII. Pentru familia noa gi a soţiei nele, tati, mană, surori, fraţi şi alte neamuri, toati âragoatea men Şi Păgăoiunile nele, ca si-i bineouvânteze Domnul nostru Iisua Chriaţoa,- Piout azi, Marţi 15 iulie, în celula men dela tnohi- soarea Jilava şi iscălit de mino.- (an) CORNELIU 4 CODRRAN A5 Iunie 1935,- | Pi8. 1). Perma dela Carmon-ylva mai are un an pină in terminarea CNSAS Direcţia Cercetare, Expozlţi, Publicaţii trezească la Jilava. Ordonanţa definitivă 1 arată ca teoretician dogmatic, olutână să souze crimele făcute de migoarea legionară.Con- i- deră aceasta ca o calomnie gravă,pentrucă max a propovădnit învăţătura martiralui,aceia de a întoarce şi obrazulo elălalti A scria peste 40 de luorări.Unde a făcut apologia ori- mei? Dece nu se arată aceasta ? In 19334 e poporit la el Corneliu Coâreanu.L'a împărtă- şit şi 1'a spovedit şi pentru rotive cari îl privesc ca duhovnic,l'a însoţit pe acesta la Consiliul de Răsboi,de unde după ce a fost archetat i s'a datârumul, Acest domeniu duhovniccso nu pot să-l pitrunădă nioi agenții poliţiei,nioi judecătorii pănantului şi nu poate în- calpatul să fie obligat a-l da souma în vileag,după cea fost 20 de ant preot şi profesor a 20 de generaţii, Citeste câteva paragii dintr'o lucrare a ra,arătână că un dascăl de teologie na poate fi înţeles de exegeza simpli tă a unui agent-informator al poliției. In încheere,spune că aşteaptă dreptatea lui Dumnezeu, în speranţa că nioi judecătorii nu vor dispreţui această dreptate. Sedinţa n'a ridicat la orele 23.15,cea viitoare fiind anunțată pentru Luni 27 Iunie a.c. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii contractului de închiriere ț să se ocupe fraţele mau 10 ae ea); 11). Le pensiunea dela Predeal sunt banii mei învestiţi, să se fi lui BARA, să ne dea 6tâ bani, ori casa pe 2 ani prin bună înţelepere ; un). Dă ae faci sau proces pentru viile dela Silistra, care ce se datoregte şi 1.000 lei pe deasupra;- Danii de pe ocârţi vor mai fi daţi pe unâsva pe la inte- âiţia "PENTRU BELONARI", care se tipăreşte acun în limba încheiat un contract cu o ediţie dela Roma, "SUROPR Urmează să-mi dea 15% din venitul net; ntru limba Francezi şi Germană, va iscăli contractul că am uitat ceva ce-mi aparține ca fiină proprietate să fie împărțite ca le punotul 2 gi 3; CORNELIU ZELEA CODREANU IU, cu rugămintea de a-l păstra şi ln onz de ne- uz de el, pentru care-i mulţumesc cu o caldă strîn- şi vie amintire.- Depus spre conservare. de formează dosar.- mr E E Bi BE „ala Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Nre6788-s i , A atei DOMNULUI A INSPECTORATUL REG IONAL DE POLITIE TIMISO, z | IŞ Serviciul Politiei de Sigurantă ipose a ] : DIRECTOR GENERAL AL POLITEELI 5 DirePolede Sig. l a Vepeșzeaz NO Avem onoare a raporta că,Dna Elena Corneliu Coărta= nu,care din seara de 19 Martie a.0-5e află in Bălie Her culane,unde va rămâne 25 zile,spre a urma o cură de băi fapt raportat direct Dys.de către Politia Lugoj,in ziua de 30 Martie asc.,a fost la Orsova si în Insula Ada*Ka- leh,insotită de Dns si DI,Danilescu Jurca din Baile Her culane.= La ora 16.10,nunita s;a reintors la Băile-eroula= tact ou nimenis- me,fiind supraveghiată,s,a constatat că nu a luat con- [| Am luat măsurile necesare pentru tinerea in i ghere a Dnei Elena Corneliu delea Codreanu,pe timp cât va române in Băile=tiercu. Anei la timp von raporta constatările ce se vo pe INSPECTOR a Vlad Aurel urot er Seful Serv,de Siguțantă > cei Sgf A.Lupuţiu NSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii LAGĂRUL DE INTERNAȚI FIŞA IND Numele și pronumele ___ | Pheecla NE îi E Născut com. _____ Anul Starea civilă Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii CNSAS: Direct Exp S Cercetare, oziţi, Publicaţii Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii CORPUL D2TROTPIV ILOR Pepe p3 August 1941.- GruPa I-a ş NT N 08 VUUAL „RETECTIVILOR 3234 / Frin neta alăturată, ni se semnalează dnla Cabinetul D-lui Director Qeneral al teliţiei că D-na Elena Cerne- /; liu Codreanu reclamă că în/ziua de 20 Auguat 1941 un f / / ame ai Senat porno) loa set + îmPreună cu şeful bes- tului de jandarmi ăin paolize gti Aga: a vrut să-i ridi- pe sile şi Peroii pe earq!i avea la e femeie anume Ces- tantinescu Pe E şi arestat'e,- Cenferm delegaţiei Primite, din investigaţiunile fă- cute am stabilit următoarele: Caşeti nu este agent al Sipuranţei ci Plutenier maj adjutant de jandarmi âin InsPectoratul G-1 a1 Jandarne-— riei, oare în anul 1940, sub regimul legienar fiind ur- zărit de ei a fest mxmirit fugit în Jugeslavia, iar în liPsa lui, legienarii i-au oenfisoat averea, Ş In ziua de 20 August 1941 fiină informat că Parte din luorurile lui se mai găsesc şi acum la femeia Cen- stantineseu din cemuna Bucureşti Nei, împreună cu erga- mele Postului de janăarmi respectiv a făcut e descinăde- xe la susnumita Pe care au ridicat!'e împreună cu cerbu- rile delicte Pentru oerestări,Dună cum ne-a comunicat Postul de Jandarmi Puoureşti Neui, nici nu a fest verba de ridicarea eiler şi s Pereiler D-nei Elena Corneliu Codreanu,- RaPertânău-vă cele de mai sus vă reg să bine veiți A || disbune Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii MINISTERUL DE INTERNE DIRECŢIUNEA GENERALĂ A POLIŢIEI ) eul [2] R. ste Na Pe Hi 4 / ţ ORAL i ; A / MAE he 4 Tau bu —— | j | 4 | gg sami - MO. Imprimeria Centrala au 3 3 es Pet Neferet 17/P43 CONFID ENTIAL MINISTERUL AFACERILOR INTERNE DIRECŢIUNEA GENERALĂ A EAI DIRECŢIUNEA POLITIEI DE SA st, Uu 5. I-a Nr. -54921s, dp INSPECTORATULUI GeNERAL AL JANDARMERLEI Am onoare a vă remițe alăturat oopie depe adresa. Nr,8919/941 a/Serviciului Conten- cios din Ministerul Afacerilor Interne, refe- ritor la cererea d-nei Elena Zelea Codreanu, = rugându-vă să binevoiţi a dispune să-ni se co- munice cât mai urgent, relaţiuni detaliate în legătură cu pretenţiunile susnumitei, DIRECTOR GENERAL DLREUTOR „4% Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii facerilor Interne a Ministerului depe adre Direcţiunea Contenr = Azi Doamna Elena 7elea Codreanu din 'ucureşti, st = Oltarului Nr.12 printr'o petiţiune adresat Yiniste lui, solicită plata sumei de 600.000 lei, reprezen- tând restituirea în bani a oilor ce pretinde ci s'ar fi sechestrat şi vândut de le Durostor în anu] 1938, afirmând că suma realizati din [|] vânzarea oilor, ar fi fost depusă cu recipisă la Tri- giunea de jandarmi bunalul Durostor şi apoi *ncastă de acest Vinister » Aducând la cunoştinţa dys.cele ce preced,avem onoare a vă ruza să binevoiți a dispune s* ni se *nainteze o adres% precisă, cercetându-se și menți- onându-se în această adresă, “mprejurările *n care s!'a petrecut faptul, copii certificate de dvs. depe toate actele *ncheiate cu acel prilej sau referitoa- re la chestiune, copie certificată depe actul de se- sizare a Trib.Durostor şi orice acte relative, numi- rul recipisei şi autoritatea le care s'a consemnat suma /Casa de Depuneri, Adţia Pinanciară/ ete. quan- tumul sumei obţinută prin vânzarea oilor, cână s'a primit recipisa, ce dastinație s'a dat acestei sume şi dacă ea a fost “ncasatt de Vinister. In cazul când nu posedați o parte din a0- la ce cerem, veți binevoi a ne trimite ka acelea pe care le aveţi trebuind să prezen- tim cu extremă uroenţ* chestiunea d] Din ordin, Se ontenci ifr Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii CONFIDENTIAL, MINISTERUL INTERNELOR DIRECŢIUNEA CENA Aura P OLITIEI GIUUL E 6 SEP. 1947 e ET PARE ; e SI urn 7, Mo.5b21p.5. |concerr] Y e bi 0 NA Vosarul Nr. We a INSP SOTORA TUL GEUERAL al Juli a Copiat de ai An onoare a vă renite slăturit în ori= ginel ndresele 110.,8919/941 şi No.9102 âin 2 Sep'enbrie e,c. ule Serviciului Contencios din iiniaterul Afecerilor Interne, referitor la cererea D-rei Elene Zeloa Codreanu, rugân= du-vă să binevoiţi e dispune ei se conunice direct acelui Gerviciu şi cât nai urgent, re- Jatiuni detuliute în lecătură cu pretențiuril gurnunitei, DIRECTIVE GL Gererr] de CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii CORPUL DETECTIVILOR 26 Iunie 03 FEOTIA I-a Pata A - EA E RI Ie De0f, 4 10010 Ş'-: de persoanele cari au par- ticipat la procesul ingineralui Clime şi alţi fruntaşi legionari, 9 ziua de 25 core === APARATORI 1. Avocat Sebastian Radovici,Bucureşti str."tookhola 6, 2. Avocat Ghica Gr.Ion,Bucureşti str.Atena 3. 3. Avocat Orleanu Mihail Niculae,Bucureşti R-iul Dacia 7 4" Nisipeanu Miroea,Bucureşti str.Căpitan Gheor- ghevioi 5. | pia Rădulescu St.Gh. „Bucureşti str.Drăghioeanu 2, — Psie Iorguleeou Constantin, Buoureşti,str.VWashington Iosif Cotavian,Bucureşti,str.Ing.flăniceanu 21 Negulesou Valeriu,Buc.str.Titu Maiorescu 4, Sân Petru Vasile ,Buo,str.Doroabnţi 132, Mailat Vanile,Buo.str.leonida 1, Ursei Ion,Puo.rtr.Arintida 25. Vlaeto Hircea,str. Momuleanu 36,Bucureşti, Ghenea P.Radu,Buo.B-dul Carol 51, Stănescu Gheorghe ,Buoestr.Ceârilor 3, Domăneneanțu Yiorel,Buo.str.Profetului 6. Cătuneanu Radu,buo.rtr.Petre Locurteanu 10. “Aportoleanu I.Mihail,Pnoestr. Căp.favopol le „Buosstr.Aron Florian 4 bie Constantinescu 1 AAlexanirescu P.Gh-orahe,Buc.str.„Ncoulce 50 Burlan Ilie,Bucestr.Pomană 212, iorescu 17 A. Pinesou N.Anton,Buoc.rtr. Ion „Bogoiu lucian,Buo.str.Iucaci 54. thai Bravu 45. u 15. xandru f Trăilă Gr.Dumitru,Buc.Bor,! „Iphte el Popescu ReAlexană Ghica Gr.Alexaniru, 02 ie z2.£z2 (72) [=] I MINISTERUL INTERNELOR ÎI DIRECŢIUNEA GENERA Arcu BO LITIEI XI DIRECŢIUNEA E Deer WE Redoelat de MINILILHUL ata Cuii ILOR iii Copiat de rm DIRECTIUNIA COLE CI05- pati! im onotre e vă educe ie cunoştinţă că | udresele lio.8919 şi 9107/941, eu fost înain tate, în origine], cu lo.55218 din 5 Septen- brie, Inspectoretălui General el Jan armer: pentru e vă comunice direct relațiunile cer fiind si ngurul în măruri e răspunde cererii Și] Dvs, DIRECTUR GIL 4L DIRECTOR Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii ECŢIA GENERALĂ A POLIȚIEI CORPUL DETECTIVILOR GRUPA sau A i Ne. S0 Qetonbrie 2 bifa 25-A iu RAE E RAI £ PELRESCU_. GONSTANLIN din Direcţiunea venerală a foliţisi Grupa I-aCorpul Hatectivilor, raportează următoarele: Inspectorul 1. Obiectul Bota din 16 Octombrie n.0.a Corpului Detec- i Del i r a d be ÎN orpului Detectivilo tivilor cuprinde ordinul Dlui,Director General de a Soluţia ctivitatea Donmnei ELENA VOLEEANU sb a ersoane ce locuiesc in imobilul din Str, Şeful Grupei Propuneri: | dul A Pi. 2. Expunerea : 4 ivito Oe Cfluas Ed ') Calitatea şi numele celui ce referă. e pa At A II TITII]) || Blokul | f ocuinla asa aia pe a] RR - 3 = ză St | meoara | [ed | —> Do nea nu 23 Ceh) ) | i (A ceo hu | | DN Dna V. dasinsehi da panta )| lee | TU A re Rânhabiau (la pabet) | g | | y | & î Sa N = Schita A) dle hĂ Bhokul | SI Zi ! = = Su Es A Dă S = | 5 itusta ! io; A ra i! ES Strada OLTARULUL = unele foeuwte 278 Efena EZCooheanu | Ea o | 28 | i “a | =EȘ | C unfta ekernde a gesli A efeotuee a _pupiav! pica Strada Venevei “= Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii DIRECŢIUNEA GENERALĂ A POLIŢIE! CABINETUL DIRECTORULUI GENERAL 47 D (0 yY 707 PCA rai ) Zig „t A 7 = a, c 4 = i p, 24 pn Ş - app 7] pis 2 ALMENTE: 27 ae DE 4 > 4 "79 2 a „scala F A ed , , : ) - uz, E 7 Le Pa he en A — Semne particulare ——__ Ap A 4 E) d UL notivul internării: C. fb167, -- M. 0. Impr Cent Direcţia Cercetare, alcan ECȚIA GENERALĂ A POLIȚIEI CORPUL DETECTIVILOR SRUPA SAU ECHIPA -—, a 9 Nr. Aa 4) 5) [fa a. | BEE BIR AIR raportează următoarele : [] Inspectorul 1. Obiectul sus Corpului Detectivilor Soluția ;-—— Pfa 1) Calitatea și numele celui ce referă. ial [| FAS | Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Pawilia Ion & go dr : le Lui desi Cătălin dez vo tul . — In paioa liozilor ard L e te al luiliira Lon, cu:o re panait Polucti, de unde a luat fotografi 2 e teal — Win. strada Qiregoaia ur,1U, aluat un covor. rul „Bădulescu Vasile, a cirui soţi re atelier de croi- torie şi Li.volonel at In strada Var fan Pretorian, Ional Prodanof, lizi Mirzescu originară = a din Iaşi şi Ludoy doi 2.una 5lena C.4.Vodresnu rele persoane: — Locotanentul german, breier, vizita dessori şi une- oxi rămănea la dejur in ima vodreanu,— Locotenentul Breier işi are unitatea la leşi,ln ducu- reşti a fost trimis “n interes s i la 25 vetom- brie a.c. n plecat in laşi, Locotenentul breier cunoaşte pe ima Lena vodreanu din timpul când aceasta in retugiu la erlin,- — ura Stefinescu domiciliată în str 4 Barierei br.2 tul Jacotă în, sces- Preotul Jacatii cu soţia lui ini zi plecat ] i. 090 „Macahanl » Bine 4enZdj A | Ba EL fi i | Sia E Să E: Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii 23 35! DEȘI St ay ca Baa Br Mogu Nx.1i, iiind ansoţită de Una “lena Cour că — La fosta sa locui din s d „5.28 k L fiină insoţiti de vozrin La diverse magazine turi fiină +nso uneori de Dna ,.„asinschi,- Consideraţiuni rale Supravegherea unsi 5lena Loarcanu a Lost execut „n condițiuni extrem dificile, ceeace fost arătat in r _ ratul precedent,- Pe lângă diricultăţ lui din strada Oltarului ir.12, tanţii capitală, că postul er i o De5.Î. hu ficut anterior su vegher Pur &.- Desigur că in sl u - de precauţiune ii - .- soterul mei vodz le imobilului gi an tificiri (Opriri b Hi > ocoliri stc.j 1ul,- ( 3 & El ă - Ş i CNSAS | ET] =] || „a E E 08 8 BI [| + | E ia | E] | CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii 26.Avoocat Moschinsohi Vasile,Buc.Aleia Mexanâru 11. 27. "* Cosmovici Horia,Buc.Romană 55. 28. " Gheorghiu Licezeta,Buo.etr.Al.Lahovari 3. 29.Perieţeanu Alexandru,Buo.str.Victor Emanuel 19, 30. Avocat *piresci Scarlat,Buo.str.Banat 7. 7 IPA David Mircea,Buoestr.Romană 171, 32. " "Olteanu Nioulae,Buc.str.Maria Hagi Moscu 23, -- PR) Anghelescu H.Nicuale,Buo.str.Cotroceni 9, 34," Dojan N.Treian,Buo.str.Abruă 39, 35, * Caftangioglu Gheorghe,Buc.Cal.Rahovei 325, 36. * Simionescu T.Aoreliu,Bucestr.Cameliei 38, n AP Borcea Alexanâru,Buc.str.Vulturilor 53, 38. * Vignoli Petre,Buo.str.Dr.Felix 66. 19, * Viforeanu Petre,str.U.A.Koseti 25, Bucureşti. 40, " Pateli $.Niculae,Buo.str.Roma 16. 41, ” Zorzon îitus,Buc. etr.13 Septegbric lr.32, 42, * Pirănercu Zoe Pilofteia,Buc.B-dul Caro 19. MARTORI 1,Doctor Dunitriu Constantin,Buc.str.Pia Briiianu 19. 2. " Paulian D.,Buoureşti str.Armenească 31. 3.„Profesor Negulesaou P.P,,Buo.str.Spiru Haret 8, 4„,Reotor ftoioesou C. ,Buc.str.XYengpol 13. 5.Goneral în re„ervă Neculce Constantin,Buoestr.Pranoa- son Nr. 6.Profesor Bungeţeanu C.,Buo.str.Puţu cu Apă Rece 12, 7„Dootor Seineanu Alexanâru,meâic spitalul Brâncovenesc BuoestrePatigtei 16 bis, 8.Pompei D.,profesor univeraitar,fost preşedinte al Camerei,Puo.str.Barbu Văcărescu 101. 9.Profenor Davidoglu Anton,decan Facultatea de Stiinţe, Buo.str.Puzeşti 90. 10.„Brănigteanu Stanou,âireotor în Minirterul Cultelor, Buo»tr."ihai Antonescu 13. 11.Pilipescu ftefan,comerciant,Buc.rtr.Halelor 31, 12.,Avocat Petrovici Vladimir,Buc.B-dul Dacia 40. 13.Bianu Vasile,conferenţiar univereitar fooale Poli- teohnică,Buo.str.Bateriilor 12. 14.Popovioi Alexanâru,meâio rcoundar Colțea, hucestre Manţuleaea *8. 15.Căpitan rezervă Cocea C-tin,Buc.Aleia Juillană 24. Direcţia Cercelare, Expoziţi, Pubicaţi meia de serviciu a D-lui Inspector „din Str.Oltarului No.6,a afirmat : ietena mea este femeie de serviciu la D-na “LENA CODREANU,care locueşte în aceiaşi stradă la No.12 şi mia spus că stăpâna ei primeşte pachete şi scrisori dela HORIA SIMA,prin ofiţeri germani”. Tot servitoarea D-nei CODREANU,a decla= rat că ea n'a fost proastă să spună atunci când “ăia au încercat să o tragă de limbă,despre ceiace se petrece,- Expoziţi Pubiicaţi “i Ş a că â i 5 să ț ! | | | | | ----H CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii | o/cel/dercecea Ba A EDP — a meoa” fe meci 27 amaocizdlrela”, meătesală 258 Bă BR E ot (Mile pede dalti | pe . Saccezea. fe/a pa 72 fe zoo doina fer jemece ude Coreei (heat 7 P i . E - d cocă fe reelouicee dernDara aceatei / NE 7 CADn-caicct. , caclicate Florea, Arozaaa zece. dece Alice d <a pridileajla da “ilerrat e e eh | 7 £e L C zana . — : A, z P Ma din Si dpi (4 CA R 4 se D aia seca ue are CE. exces Qpulo Coe der d A cd d Lfud câ siladaca A (Za 3, î A, Sp: / “a 95 6 leccea A 7 — [Pre edi epilat Da Corea Ac se beata 50 Aida pr Z ) . 224 a 13 E 2 Erau , fete dona Sea, vaza Oe L Gercmmeaeii care a wa Sea: == „ PP d ( A. > Z: Me afis ocdea fl. fidela, a cfilea 0 Aeea Voica zice e. e deroz parea. [aere hai „de roz oc l je ge 2 E l | MINISTERUL AFACERILOR INTERNE O; Di » DIRECŢIUNEA GENE PRAAIALOA POLIŢIEI DIRECŢIUNEA lo 1942 Ianuar: V/ Dosarul Nr. - 5 Vi Redactat de V.* CATRE „NINISTRRUL AFACERILOR INTIRRE Gopiat de i DANaEzyL PoMUIAI EuaeiCR:TAR De ata 3 CNE RALA APOLITIEI! ih “ARHIVA SIGURANTEI | ÎN Bu 12 6 -SFBAM20I DOSAR NL SĂ, Piină informaţi dă cerviţoarea Dinoi ELENA CODREANU, soţia defunctului CORNELIU 2. CODREA=, UUsar fi, ăsclarat faţi de alte două servitoire,că stăpâna sa prineşte în rod pegulat puchete cu scri= sori dela ROETA SIUA,prin ofițerii gernani cari vin din Germania sta dispus audierea servitoareloe DEADOU VOIONIZA,din serviciul D-lui Inspector 82. ui deteotivălui. RAD CRIDEANU,ceri ne-au depus Ticcare câte o] eclaraţie„ Din aceste docleraţii,ale căror copii se anexează prezentului ruport,se constati căi în adevăr servitovzea PIOZICA,din serviciul Denei | A =: ELENA CODREARU,într'o convorbire avută cu susnuui- || tele,acunu 2 săptiinini,le=a declarat că stăpâna ei Ei Sa primeşte scrisori şi sune band pră igerii gornani ,curi vin regulat în c:sa stăpinei sale. 00 |e ze ee 61 4 8 = 4 Li CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii E [ia 43 3 poate da relaţii,decât c rul Ionescu Ilarion,e [AA XA Lică LIS) [= | MINISTERUL AFACERILOR INTERNE OARA E: DIRECŢIUNEA GENERALĂ A POLIŢIEI DIRECȚIUNEA CORUL DEPEOPIVILOR Jurn. Ni “leoneeerl- CONFIDENTIAL - VIP A j GU 1942 Mai pe e RR LA ) Dosarul Nr. Nomot 4 13MAL1842%| Redoctotde DOS SAR Nimic i | Copiati de... a CATRE PREPECTURA FOLTTIRI CAPITALRI SERVICIUL POLITIEI DR SIGURANTA AVen onoare a vă însinta alăturat ( copie depe raportul telefonie al Foliţiei Ora gului Călărași-lalenița de azi 13 Mai 1942,de care vă rugăn si binoveiţi a lua cunoştinţă şi a dispune cercetarea cazului,cenunicându=ne i i de urgenţă rezultatul în vederea dispoziţiuniler k ce urneaz: a fi date Feli iei Călăragi,-— DIRECTOR GENSRAL | N INSPECTOR DE YOLITIE Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Comisarul iă serviciu, 1942 Maiu 13 [53 Li o! orele 7. CASSA d] SE 9 1997 Îi 330 PE] AP FRA IES Polj4/ia Călăraşi Ieloniţa r Pa! Direcţiufea Generală a Poliţiei Y Raportăa că in această nospte e fost gătt patrula Plot. de (Enicsz i Călăraşi „seferul Ionescu arion din serviciul Dnei Elena Corneliu 2. Codreanu ortat cu camionul Nr. 18515 B.dela Bucureşti 0 o iei pentru a fi tracugi la turme ița aă, tul Consten ţ n 8. ever semnată de dna Godreani ; atea sa,- Rapa ismneţi e se cerceta dacă cele arătate de şofer sunt reale şi e ni se da ordin de urmare chiar azi Camionul care 8 efectuat transportul lucrează la Misiunea Aeronaturică Germană din România şi este propieta tea lui Stanciu Tudor din Bucureşti Sos, Olteniţa fă8E care a condus maşina pană aici.- ele Bucureşti la Călăraşi a circulaţ 78 baza auto rizaţiei pentru cursă ințanplăt ge pe Nr.22857 din LL Wsiu 1942,8 linisterului Lucrărilor Publice şi Comunicaţiilor Dire. Tehnică de duorări publice şi comunicaţii pentru elte.- transporţ de un . emionul posedă permisăl special de circulaţie Nr. 18513/941,de culoare go lbenă având drept de circulaţie în toată ţara in folosul misiunei Germane.- In locul uneltelor sa transportat insă oile sle Bnei Codreanu.- Rugăm dispoziţiuni.- p. seful Poliţiei ss/ Gh Constant inescu Tr. comis. Roman, C ar de rviciu 2 e a: , a a 7 hi VA « GURANTEI PER DI i! e“TYVILOR E NaZb3aan/3- Plate 9, pita | EEE ERE E E poza teze PE PE Ec zen ere CELE Ia Ell BEN RR Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Procesul inginerului C Inculpatul avocat Radu Duâi d-lui preş toarele întrebări: - Este adevărat că 2 participat la congresul stu= denţese din de Ilfov şi al * salutul acestor Gheo: au perticipat ticipare un vii 1 urdui co rmăe ea E-lui prege dinte pat atunci me a partidul atul per e ' Ii Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii PC h VS] (11 RE Ta nas A FI - JE umii_ Prefectura Poliției Capitalei „prin D1. Inspector Ja Ş A Q niţă,counică; UL E. Dna.ELENA ZELEA CODREANU ,ne dă relațiuni că entr'a văr a trimis la Călăraşi pe sofeurul său Ionescu Ttarion,care i-a transportat cu un camion angajat de acesta,10 oi şi trei mei; pentru a fi transportate la turna Dhei.Codreanu din con, Gârlița Jua.Constanța, Asupra camionului care a transportat aceste oi,nu poate da relaţii,decât că a fost angajat pentru Dsa, de şofeu.: rul Ionescu Tlarion,cu suma de lei 4,000 pe zi. et Puteați ES SS SS SS IE Ea aaa iu NE. 21945 AD ta id mu E e ă (] PPRAȚ 4 Pe EREI EBA Baie „i POLIȚIEI / m lt 2 1AEORIZEE7] Lvs ] NL | N A DOSARE Oz OM CATRE Gopiat de = = MINI TERUI, APACBRILOR IN25RAS CABIAETUL DOMNULUI SUBS*CRETAR DB STAT Veliţia orașului Călăragi-Ieloniţa, a raportat în ziua de 13 Mai 1942, ci e patrulă a plutonului de Gririceri,e arestat pe şefeurul IONESCU IIARION,din serviciul Dorei ELENA CORNELIU | ZEIEA CODREANU,osre trersperta cu un aute=canion dela Bucureşti le Călăraşi un runir de 10 ci şi 3 miei destinaţi a fi trecuţi la turma Dinei CODREANU,din cen.Gârliţa jud,Censtanţa.- : Camionul cu care s'a efectuat transpor- tul este proprietatea lui STANCIU TUDOR din Bucu- reşti şi posedă un permis special de circulaţie, eliberat de misiunea german: care-i dă drept de circulaţie în toat: ţara. Cazul a fost senn»lat Pref-oturei FeleCapitalsi, care cerind relaţiuni dela D-na ELENA ZBLEA CODREANUșa primit cenfirmorea acestui | transport ficut de gofeurul D-nsle cu e maşină pe care a angajat-e personal şofeurul cu sume DIRECTOR GENE AL IASFECIUR Dă FOLITIE CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţi tă BE i Bi i, i E: | Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii CORPUL DETECTIVILOR GRUPA SAU ECHIPA REZOLUȚIE raportează următoarele 1. Obiectul tivilor 2. Expunerea : Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Comisazul de sar cu 1 Iulie 1942 7 / ora 13 N b A / 97 Vo i 1 A 1 JUL 1942 Inspectoratul Bucuresti dr „6109 Chestura Ploesti raportează că în Orasul Sină- ia,din ziua de 22 Iunie a,c. se afla D-na Elena Codk- eanu,sotia lui Corneliu 7.Coăreanu Impeeună cu fica sta Catelina şi sunt găzduite la vila Stelniceanu din din Calea Corului, = Sau luat măsuri de supraveghere şi s'a constati că sus nunita D-nă posedă un autonobil cu lir.6095.Bs Pană acum a făcut două vizite D-nei Haţegan,care de- asemenea se află în localitate la vila Senia , Din inforaatiuni, D-na Codreanu urmeză să plece la Bucuresti astăzi 1 Iulie 1942,lășană numai Fica la Sinaia . Orce constatări le von raporta la timp, Inspector p 0 UL 13 CNSAS Direcţia Cercelare, Expoziţi, Pubicaţi ECŢIA GENERALĂ A POLIȚIEI CORPUL DETECTIVILOR REFERAT GRUPA SAU ECHIPA | NOD. 0 / REZOLUȚIE SP d -FE2 raportează următoarele 1. Obiectul Inspectorul Corpului Detectivilor folii ja: d 2. Expunerea : Şeful Grupei Propuficri: - WOAvĂŢ d MP, ş E.) CAM ac, CNSAS Direcia Cercelare, Exporiţi Pubiieaţi SEE SE pozele spa ape Ci Urmare conunicarei din hugues din ziua de 5 Septenbri cor.Corneliu Zelea Codreanu se afla la nânastirea Văratec de unde a trinis nanuserisul nanitest“Ronâni“ cu propagandă de simpatie pentru arabi,prin soţia lui care a sosit eri în localitate . S'a tiparit 200 maniteste.Parte au fost lipite în Iaşi iar restul s'a oxzpediat prin postu în diferite orase din Regat şi Rransilvania, în acelaş sc6p. Rog dispuneţi în cauză. INSPECPOR REGIOIIAL, (5s)Macelaru, No. 18778 „ii ea Pe = || = = LI CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Sta afirmat că s'au gelui şi că membrii part şi la ele.De toții.Crede că nu dezaprobă cu sărac cu srendaş evreu locuitorii satului ce întorceau plini le cu jidanul”. [3 Descrie apoi viaţa sa din ger dint impul răsboiului. După intr tioi nu ştiu dacă împreună cu înculp ni le Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii /10033./Y „x Dra _I _ Xe Re hazca £ > (00 — Ea Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii CORPUL DETECTIVI LOR GRUIA I-a, Cercetări pentru identificarea maiorului Stănciuc menţionat în convorbirea telefonică a Dnei Elena Codreanu.- + Din cercetările făcute la Craiova,la Cartea de Impbil a Prefecturei Poliţiei Capitalei,la Minis- terul Apărării Naţionale,unăe este anuarul ofițerilor, nu a rezultat nici un indiciu jentru idenţificarea maio- [| rului Stănciuc.- Probabil că numele să fi fost greșit intercep- tat.- Fo lee armei [ gi E. Bă EA UA BE BE | [152] Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii 14.X.1942 +4 a Eliza Codreanu, chemată. Da. Vreau să ştiu de cărţile depuse la Casa Verde. Cred că le-a depus Cătălin acolo. Eu trebue să fac o declaraţie şi-mi trebue lista. Tu nu ştii câte cărţi erau? Nu. Mamaia şi cu Cătălin ştiu, căci ei le-eu ridicat împreună. Tu îl întrebi pe Cătălin şi dacă are lista. . . Nu are lista dragă. Mai târziu am să-l întreb eu pe Cătălin câte cârţi sunt acolo. Imi trebue şi cheia de acolo, căci dacă ăştia vor să se ducă să controleze,să poată intra. An fost acun la Interne şi mi-a spus că şi cărţile acelsa de lux, să le de- pozitez tot acolo. Pe urmă, ei vor pune sigiliu pe uşă, ca siguranţă că nu ne folosim de ele. Eu an să fac decla- raţie la Interne,ca să nu nă trimită în Trensnistria pe urmă, Si cu ce le transporţi acolo? Cu maşina. Vreau să-mi spună Cătălin câte cărţi sunt acolo, Stii că Iridenta îl duce pe George în Ardeal cu maşina,îna- inte de a-şi face testamentul. lli-au telefonat că au ajuns bine pela Sibiu, Arad, George a vrut să se ducă la Predeal să vadă băiatul şi aşa s'a dus şi Iridenta. Iridenta cu calmul si; ... CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii i âin el litate sa făcu ru în: provoca,âar a Acum un comunişt acoperiţ pierâut cand înaintat, iar Acolo şi-au făcut â ni pentru Crucea lui Cristos,pentru neamul xc 3„Repgele,simbolul legionaril a ordinei preoţi in in £ trecut au t a ono i şi ii li se xrim Ianul 1 ân: Pace 1 i zi ră- A a poate fi ca- -" În numele Tării xe şi în itor va mai e i 1 tite,eu oex itare Inculpatul E VEANU, ţi are 3 con= bi | 14.55 - Stii că tridenta 1 înce pe Georze în CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii 14.X.1942 telefon 2.95.49, casa Eliza Coăreanu, chemată. — ORAVE > depuse la Coana Verde, n acolo. tie şi-mi trebue lista, otet aî In-mn ridicat $ preună. dană ara ) întrah en pe Catalin câte cârti sunt ue şi cheia Aa noolo, căci dacă ăştia vor „ îm fost acua la gă se ău Interne : apus că si cărțile acelma de lux, să le de- p tot acolo, Pe vrnă, ei vor pune sigiliu pe uşă, e ranţă că nu folosim de ele. En en să fao deola- ratie ia Interne,ca si nu să trinită în nistria pe ură. - Si cu se le transporţi acoio? Cu maşina. Vresu să-mi spună Cătălin cfte cărţi sunt acolo, că î ral eu masina,îna= te de a-şi face testenentul. li-su telefonat oi su ajuns “pela Sibiu, ărad, (Qeorge e vrut at se dvoă le Predeal băiatul şi aşe s'a dun şi Iriiente, Iridonta cu a sit, .. ua fP 21320 Blisa Codreanu-a chens Ora 9.30 pAgU E N a i i Tudose? Ia RA A Sărut mâna.An vorbit eu dl.Insmwetor la telefon. Dar unde este el seun? A vorbit dela Sibiu. Ce csută la Sibiu? A spus că aşteaptă pe dna loţa să vină dela Arad “ Dela irad sau dela Timisoara? -- Dela irad. 6. Eu nu înţeleg cum de a ajuns el le Sibiu. -- A fost le Copga lieă pentrueă a avut treabă cu un inginer, loneseu. C. Asta ştiu. i -- Si apoi a venit la Sibiu să aştepte pe dna Noţa. Probabil eă s'a dus s'o ia cu maşine.A spue că la noapte este în Bucureşti. 0. Bine Tudose. +! hodta Carcatere, SeosiuiPieii 94 2 Fă Elisa Codreenu-e chenst i Ora 9.30 CV AA 0. Tudose? Ie spune... .- Sărut mâna.ân vorbit eu dl.Insmetor la telefon. C. Der unde este el acum? So A vorbit dela Sibiu, Cc. Ce enuti le Sibiu? A spus eă aşteaptă pe dna Hoţa să vină dele Arsă Dela Arsă sau dela Timisoern? Dela Araâ, Fu nu înţeleg eu= îe a ajune el la Sibiu, A fost la Copga Hiei pentrueă a evut treaba eu un inginer,loneseu, Cc. Acta ştiu, -- Si apoi e venit le Sibiu să aştepte pe dna Moţe. Probabil eă s'a due e'0 ie et mngine.A apua eă le nospte ecte în Pucuregti. Bine Tuâore, Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii telefon 2.23.42, casa Codreanu Elena, Reclanaţiuni? Da, Duduie, telefonul 4.03.49 este inconţinu de azi dinineaţ paie 2] ocupat. Un moment. Dar cine are acest telefon? D-na maior Dănescu, Un moment la telefon. Bine duduie. D-nă, telefonul este deranjat şi este dat în lueru pent restabilire. Bei cu Pet Ne Aoret NR & ÎNCA ici IS) LiSă [=i 7) a --] "an 938] i LI ||| | ETA---H 50 9 PB E BI e 9 9 3 PE ÎI 93 0 E RI e - sa || Cercet: ere telefon d-na Ciurescu inspectorul Aveam personal -na Ciurescu Eu nu-i inspectorul 9 42 ze 2 02 CNSAS Direcţia Cerostara, Expoziţi, Publicaţii ] A E i Ora 18.20 Greanu, chemată, Drezia Cercetare, Exp. Pibieati telefon 2.23.42, Bună dimineaţa,Lilica. Ce faci Bobi? Dragă, sunt supărată că em autorizaţie şi probabil că e aşa că merg cu Dragă, dacă ei Nu, dar eu an să caut să-i vorbesc, desculp,dar înfine, Să cauţi să mergi până la el călătorit cu maşina şi să-i Da, chiar an s'o fac. Aşa pentru ca să se convingă că n' lui sunt niş mincinoşi, Altfel? Mă amărăsc cu Cătălina, am cap toate colegile ei ca să-mi spun: ce dut bascul şi azi am trimis-o la Dragă, tot aşa eram şi eu în şcoa ieşit aşa rău. Cu sănătatea cun mai cela. Agarici merge la vânătoare? Nu. Sunt foarte amărâtă că nu găsesc casă. Imi pere bine Lilico că te-an auzit. Si mie la fel. putut obţine hestiunei aceia, mi-a sărit în ea. Şi-a pier- gol. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii men eta Bene. ARĂ Bună dini Ce faci E are : sant upăzata să a ru să plec şi n'en putuţ obţine N) ta chestiunei acsia, s9â c Dresi, Nu e îs bine. , ce Să cuu călătorit Da, ci Age re lui Altfel? Mă anărăse cu Cit cap e co dut bas Dreză, | să S T- 2 IE Be e fat A 53 CNSAS Directia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii i ARSI DEEE See (2 za pa damnat 12 o lană închiroare pentriocă c'a soli ar izat cei ce au cântat cântece legionare. N'a fost rat cu crucea albă ega cum re afirmă în ordonanța definitivă,ct Jecornaţia de nidef ou aur Rădită la pe-cheziţie este ordinul Polonie Restituta,dat de preşedintele republicei polone. Hu a aotivat după dizolvarea partidului, Im percheziţiile făcute nu i <a săcit nimic, Este învinuit de delictul de aneltire împotriva orâti- nei sooiale şi că face parte din statul =ajor legionar. Neagă exietenţa unui aremenea atat najor.Personal n'a avut şefia nici unei neoţii san plăgi,nu n fost decorat cu nici o dietine- ție legionară şi nu a onrâidat în alegeri. Acestea - "au în- tâsplat pentruoă era preşedintele studenților şi al medicilor interni şi nu voie «k angajeze sceste două organizații. A fost soldat disciplinat n1 rigolrii,iar o ând orga- nizaţia sau mișcarea v» avea din nou ființă legală va fi in Î mocelag soldat duvotat gi vn purta cu mânări orice di-tinoţie legionară, Heagă de a fi fhout propaganiă legionară în roctetă- ţile al căror pregedinte a font,aoeste societăți având o aoti- vitate profenilonall românennoh şi nioi un fel de sotivitate politică, In coslitatţe de pregedinte însă a acelor sooietăţi s'a sprijinit pe orice ca politio,nau orice personalitate oul- turală,oare era alături de rocotetăţi. A participat în acerte oalităţi la sărbătorirea anor pereonslitiţi politioi ca Cotavian Gogn,proferor Cusa,ttelian Popescu şi a luat parte 1» acțiunea înpotrivn riarelor străine şi de şantaj. A eprijinit toate oremnizațiile politice naționalinte şi reconania membrilor arooiaţii'or pe cari le prezida că se E 0... o.20 MF. - Ea: ai aim | EI 5 0 BRE rep | 7.X1.1942 telefon 2,23.42, casa Elena Codreanu chemată. D-na Coâreanu? Aici Ministerul de Finanțe. Aveţi p l o audienţă la 1. Ministru Bine, e Anunţaţi-vă şi puteţ Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii E MENRISA ARRNINU NINE AREA mă acu uaaia OEI II - - i daaă | Aaaa | HE este psrastasul ŞI inoiu este la | Ora 10.50 | A 31.X.194£| |! Florica păr.bopese Florica Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii ]> 8 /D(/3 VP YI 35 telefon 2.95149, Eliza Coâr€ânu, cheanăs Părintele Popescu? 804 Am vorbit cu Sylvia despre chestiunea aceia şi după masă venin la dvs., venin dan nu stăm prea mult,numai până la ora 8.30. u Veniţi pela 3 atunci, Pela 3-3.30, să să veden. Ce face coana Lizica? r.Popescu E la şcoală, Florica A venit dl. Decebal? N'a venit încă, păr. Popescu Cum o duci atunci cu văduvia? Florica M'am obişnuit. Mâine vine Decebal şi de aceia an lăsat să venin azi la dvs, Vă les atunci părinte şi atunci venin după masă, „a | PTT N Yzal 3 9 .yvz G, Ora 10.50 LI telefon 2.95.49, Eliza Codreanu, Sa Florica Părintele Popescu? An vortit cu Sylvia despre chestiunea aceia şi după masă venin ls dvs,, venin dan nu stăz prea mult,numai până la ora 8,30. păr.Popescu Veniți pela 5 atunci, Floriea Pela 3-3,20, sa să veiez, Ce face coana Lizica? yăr„Popeseu E ]s seoală, A venit 1. Decebal? Florica N'a venit încă. păr.Popescu Cun o Auei atunoi cu văduvia? Plorica M'am obişnvit. Mâine vine Decebal şi de | sceie an lăsat să venin azi la dvs, | Va les etunei părinte şi etunei venin după masă, Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii ROȚIA GENERALĂ A POLIȚIEI SBER RPUL DETECTIVILOR REFERAT GRUPA SAU ECHIPA me ANOA sai SS 4. e [i - Ir2ză î. xp .9va [5] raportează următoarele: 1V Mi 1. Obiectul: Orâinul,menţionat în nota anexată, pentru un a se stabili unde d-na Elena Codreanu are debit de tutun, Inspectorul Corpului Detectivilor ÎN DP . Expunerea : In conformitate cu orâinul primit, am onoarea a referi că D-na ulena C,Z,Codrsanu es Şeful Grupei ra debitului de tutun din C Propuneri: -— Ani 5 dă = are ca vânzător pe numitul ciliat pe Jitatea şi numele celui ce reteră, CNSAS! Dir CŢIA GENERALĂ A POLIȚIEI RPUL DETECTIVILOR ; REFER ATĂNR “a GRUPA SAU ECHIPA: 7 Vl (72: y p. af 5 . Vo g 6 se A [5008 Î x auz. iv — Dra raportează următoarele: Pet | 1. Obiectul: 9. Expunerea: Șeful Grupei Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Dragă, până nu vorbesc cu -- Atunci vă ept. ALEE Bine, Puiule. ++ -- Casa Cantacuzino? casa C. Da. Cine întreabă? -- ăpitan Dumitrescu. casa (. Bună ziua, d-le căpitan. A plecat de acasă, însă îl ă iţi sau acolo, sau acasă la ora prânzului. sau Bă LL] Wa ti ut mâinile. [: -- D1. doctor Cantacuzino este acasă? Cc. Cine întreabă? Ministerul Aerului, dl. Stancu. CNSAS” Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii 13.X1.1942 telefon 3.05.54, casa Cantacuzino Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii / sale AVAdg însotie în partidele naţionalirte. Cel mai puțin r-oomanâat era partidul Totul pentru fară pentrucă orneliu Codreanu avea un principiu impur tuturora de a nu lua pe nimeni de Intra în mişcare numai cine o ia găsea bună, O altă lege pusă de Codreanu era aceia că acela care - se găseşte într'o funoţie oarecare are dreptul mână şi a-l aduce în partia, să sotiveze pentru acea organizaţie,chiar peste capul nişcărei legionare. A asistat la o conwibire a lui Corneliu Codreanu cu un ziarist etriin,care îl întreba ae upra rituaţiei ofițeri- lor ce sinpatizează cu mişcarea legionară.Cotreanu i-a xăepune că mai întâi e jurământul pentru Regele şi legile țării, In calitatea sa preşedinte de snooiaţie a fHout vizite lui Corneliu Codreanu cum a float Şi altor oameni po- litioi,oonriderână ca o datorie a sa de ace informa şi orien- ta. Dar niciodată Codreanu rau altă pereonalitate politică nu i-au dat îndrumări de modul can să conducă organizațiile ae le preziia. Ya ştie de existenţa Lintelor negre de oare s'a vorbit. In ce priveşte oiroulara relativă la informatori im- putată lui Corneliu Coireanu,nafireă oh niciodată n'a înţelese nici el nioi alţii că era vorba de agenţi ai partidului în diverse instituţii,oi de agenţi si Siguranţei şi Poliţiei în partid, De corpul Hoţa-tarin ştie dar n'a făcut parte din el. De sorisori de areninţare a auzit,dar nu cxele căi | “ie fioute de legionarii pentrucă legionnrii semnează. 4 fost invitat ca pregedinte al Uniue!i Xaţionale i. a stulenților zoaâni oregtini,la congresul partidului nsţto- | nsl socialist geruan dela Nirenberg,dar nu r'a dus, i] Poate va fi întrebat dacă se rolidarizenază, în os tate de preşedinte al studenților cu Corneliu Codreanu sau se desolidarizează de »otiunea acestuia. Ep poate repunde Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii pentru un că lt'au sit i pe acolo, topit, căci. . . proaspăt este prietenul că am să vorbesc Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii 1.XI. 942 telefon 2.23.42.Casa Elena Codreanu 29/N6 Lizete? Da, dragă Lilica. An auzit că m!'ai căutat pase cu pas pentru un zicen că 1l'au găsit ţii pe acolo, - „ proaspăt Vite ce Lilico, doctorul Inguresnu care este prietenul e] tuturor, este le bregediru,aşa că em să vorbesc sii ne nai facă rost, Stii că Heria,prietena noastră, ic lecţii de ţinută cu Maria Filoti, sii râzi să nori, Ce vortezt Dregă Lizete, nu ştiu ce să fac căci mă doare urochea. la debit doui zile incontinu, căci fata aceia a fost plecată şi steu numi cu câlduri le ureche. şi şi-l înde ărtezză pe băiatul acela, [| ii luat eceleu? armenii aceia Buzu 1'em scăpat Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii ROMÂNIA E] MINISTERUL JUSTIȚIEI SERVICIUL CENTRAL DE IDENTIFICARE JUDICIARĂ RRO9 Ca răspuns la adresa d-v. Nr.....43001/1942 . din » avem onoare să vă comunicăm că în cazierele acestui serviciu nu se găsește nici-o fişe dactilo- Domniei-Sale Direc Domnului Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii RE 1. Aer. ŞUn A) => î e We Calumet Pa ue venuut dY.7 Capa [38 ue Pena Ludi Din suprava & ta dliza Sim Virginia Ias la 12 Je ziua ds 6 Vecembrie ni In ziua de 7? vecembrie de acasă,ducându-se la ora 11.10. ăraanu sa duce locueşta „anăorului £ la dabi- venină acasă la ora 12,50. nou da acasă,ducânău-se în Str, feoăorescu,participând la înmor= funoţionară la ci- it acasă Codreanu oiu,cars 1 anu se duce la tutun din val Direcţia Cerestara, Expoziţi, Publicaţii bitul de însoţit 14 40 e La ora 16.30, 3 în Str.Busiocului al „Hahovei,re ș In_ziua de a.0 ora 9.20, ăucfndu-s 4 ora 18 se reîntoarce In de tutun Banca Tătii din st Nr.3 şi din nou la dsbit. La ora 14, vine acasă Mântuleasa, ir varsa cun torcân Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii CORPUL DETECTIV ILOR 14 Dec.942.- GRUFA I-a. N SUE-AVEGHEREA DOANMNSI ti 4425 EIILNA CODREANU . d An 40922, 19,10 Dna Elena Codreanu pleacă de acasă,ducânâu-se la debitul de - tutun din Calea Rahovei Nr.1,unde după puţin timp este vizitată de acelaş ofiţer german (Locotenent) menţionat: în nota an- terioară,care de data aceasta a venit îm- brăcat civil.- In scurt timp Dna Elena Codreanu pleacă acasă,însoțită de ofiţerul german, care părăseşte locuinţa Dnei Codreanu la ora 20.30,ducându-se la hotelul "Ambasador (Misiunea Germană) .- | | | | . A | Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii 14 Decembrie 1942 N... In ziua de 9 Decembrie 1942,D-ne ELENA CODREANU,pleacă de ecasii însoțită de frotele său MIHAI ILINOIU,csre riwine în Str.Tepeş Vodă No.69, ior Dona CODREANU,se duce le librăria "SPETEAV, plecând apoi le debitul de tutun din Calea Rahovei Nos. La ora 10,Dona CODRFANU,este vizitată în debiţ de un ofiţer german (locotenent)care a plecat le ore 1l,intrânăd în Str.lipscani No.20, unde este misiunea irmotei Aeriene Gernare din România. la ora 11.30,D=ne CODREANU pleacă dela debit,ducându=ue lu droguerie "GARIBALDI" din Str, IE) Tipscani No.2% „apoi intrând în imobilul din BI Str.Lipsceni No.20,unde este Misiunea Armatei Aeriene Gormsne din Roniria,de unde a plecat le ora 12,30. In ziua de 13 Decemb.1942,0xe 19.10; |_| j Dn ELENA CODREANU,plesci de scasă,ducându-se 1e debitul de tutun din Colea Rbhovei lNo.1,unde după puțin timp este vizitată de aceleşi Bbiţer gernan (locotenent) core de data aceasta a venit îmbri- Ș cat câvil.- In scurt timp Dona CODREANU,pleacă acasă însoțită de ofi erul germen,core părăseşte | în] locuinţa D-nei CODREANU,le ore 20.30,ducându-se E. la hotel "AHBASADOR” (Misiunea Germană) .- Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii DIRECŢIA GENERALĂ A POLIȚIEI A 3 = CORPUL DETECTIVILOR REFERA TOUgAR GRUPAXGAIUI ESI SAX I-a 4 Ne 2632 1942 +acenbria 14 ză at SG 7. x gra REZOLUȚIE: seful de foliţie PETRLSCU CONSTANPIN raportează următoarele: 1. Obiectul: Informaţii în legătură cu convorbirea te= lefonică anexată a D-nei COLHAN | Thppetefu Corppldi 4 Detectivilor MĂ, NIZ. 2. Expunerea: Asupra faptului că în convorbirea telefonică anexată, D-na ilena Codreanu menţionează că ueorge Ciurescu - cumnatul său - şi inginerul Gheorghe Cha- laru urmează să fie primiţi în audienţă, precizez că audiența urma s ibă loc la profasorul Octav Onicesc (Aurel) în a doua convorbi-: Direcţia Cercelare, Expoziţi, Pubicaţi /Ciurăscu Telefone tu n partea mea,c iţi „azi sau u Acasă la ine Aurei. AIE Pie dy Să sr Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii se (0043 8 1a această întrebare,la oare numai organele aatorizate ăle studenţimei pot da răspunsul, Poate spune însă oă studențimea are o mare dragos- te pentru Corneliu Colreanu,dinoolo de cei 10 ani de puşeă= rie. Prezintă raportul său către congresul internaţional studenţesc in Praga,care pretinde că a fost adoptat apfoape în întregime. Nu este oontra ordinei sooiale,împotriva căreia [ ] n'a uneltit. * Întreabă pe dl.procuror de unde s'a sesizat,deoa- xece în dosare nu este nimic referitor la el şi nu i s'a luat nici un interogatoriu. Procurorul îi arată o scrisoare pornită d în la- găr,în care se plânge că o duce rău şi că nu ştie nimic de Corneliu Codreanu, întrebându-l dacă o recunoaşte. & Inoulpatul răspunde că nu o recunoaşte sub forma în care i se prezintă. Preotul G'"ORGESCU FDINITI £1 întreabă pe SERBAN | i HICLOVEANU daci în calitate de conducător al e tudenţimei cunoaște că a avut alt* activitate decât aceia de preot,la oare SEDAN MIICOVEANU răspunde negativ. Deasemeni la întrebarea avocatului RADU BUDISTEANU recunoaşte că a fost apărat de acesta în procesul dela Braşov. Sedinţa s'a suspendat la orele 19.15. pentru . 10 minute, [] u Wu Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii ) | / Ă a N y IRECŢIA GENERALĂ A POLIȚIEI | Q/ OARĂ pi CORPUL DETECTIVILOR REFERAT GRUPA ŞAGWEGHIPA 1-a 19E_Vacai REZOLUȚIE NT 1p. x. Ira liţie P2IN2SCU CONSTANTIN pai se ca CE app raportează următoarele: sat 1. Obiectul: Praciziuni asupra situaţiei automobilului LLENA CODREANU e D-nsi Inspectorul Corpului Detectivilor Solulia: pe E 7 oz. A N N 2. Expunerea: Automob ZUGLN IONICA, do dint în Str. Fracmazonă Nr+7, fost comandant legionar, dscedat. Şeful Grupei NA CODRANU posedă şi utilizează acest Propunegise= = = lui legionare automobil din timpul re La Serviciul circulaţiai nu s'a efectuat nicid ţionat radiara, fiind mer narul ionic ') Caliţatea şi numele celui ce referă, Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii ÎI PE 25 so se e: Bee — CTIVILOR 2 i cau REFER ARĂ GRUPAMEAIECENRA L-a n Ne 9 PIZ 1942 Decembrie Ş în ?aya Fra gr raportează următoarele: 1. Obiectul: Informaţiuni des Inspectorul Corpului Detectivilor 2, Expunerea: Asupra celor menţionate în nota anexată praci- zăm următoa : Şeful Grupei - Starea s ţii nu-i mai pornite a avea _assne; nea rsla ia ta | pas ILINOIU este fratele D-ngă ELENA CO) a avea automobilul cu |r.6095 ') Calitatea şi numele celul ce referă, Direcţia Cercelare, Expoziţi, Publicaţii 2 Decembrie 1942 poat E o te N — Se va face informaţiuni şi stabili cu cine trăeşte ELENA CORNELIU CODREANU ? — Cine este un oarecare MIHAI ? - Mai are automobil ? a AP IL pr 1 >, ! Ip NV Ra EI Vw] | Ț | —— | z | | — | PEPE. | CELE EFES LILI EEELEE E | pt) 0 „E E AD E (E A ES 6, Sa a | Direcţia Cercelare, Expoziţi, Pubicaţi Pa Ă / „XI1.1942 casa Elena Codreanu, chemată. | = ABM E] nu are nici o părere. pe Eugen este pro sau contra? El nu are nici o părere, ie pune medicul şef. Gliciniile mele ce fac? Adică La fel. Ridicate? Nu încă, situaţia e tot neclară. Eu an vorbit cu moş Alecu şi mi-a spus că tot ce s'a putut a'a făcut. Bu sunt de părere să te adresezi medicului plin. /cred că este vorba de Col. plin/. Eu cred că prietenul cu care an fost noi cu maşina are puteri absolute. Cre că da. Dar ai văzut cun l-a prevenit pe prietenul medicului şef. Da, şi e bine si-i dân o mână de ejutor. Da, întâi să vedem cun nai merg lucrurile, să veden cun se mai simt cei contaninaţi şi pe urmă vedem ce facen. Araniează tu cun crezi mai bine! Vezi că nu e chiar aşa grav. Este o simplă chestiune de tăinuire de material de furat. Când mă întorc acasă, căci acun plec la un botez, îţi mai telefonez. casa El. Codreanu chemată. Aici Lilica. Lizeta e acasă, lihai? Nu dragă, a plecat. Unde este? Nu ştiu, nu Cun aşa, cu Nu, cu altă Cun dragă, eu an vorbit de i cu ea şi trebuia să-i dau un rispuns, C p e oce sau. ... Nu ştiu nimic,aşa mi-s Us ş e se ca,dar va veni până diseară. Bine, îi dau diseară un telefon. Bine. Nu e în legătură cu nici o vecinătate? CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Ora 20.20 27.X11.1942 casa Codreanu a chenat. + Cheană pe tanti Silvia. Hu e aici. Dece a chemat-o bunica pe mama? Când? Acun. Nu ştiu, Rătuşca. [] i Intreab-o. A trimis-o pe Gabriela. Acun? Da, trebue si vină şi a chemat-o nu în mod special,n: i aşa ca să mai stea de vorbă de una, de alta. Bine. CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii B.A..7. Ce nu G. 2.23.44 şi nici n cun 1 nici 1 I S.A.R.T. Aşteptaţi pu | ] Ora 10.55 Blena Coiresnu -. Dragă,si auzit de Loti? - C. a dragă,ce nenoro -- Se pun ln le lucruri îngrozitoare. om sănă- i poazi să se ţină în clipe de imeni nu ştie ninic,dar su fost ist pătură,băutură caldă,era e că a dormit bine. otiw că ţine tabloul lui bărbatul oc otivul că trebuia să fie efânt lunea ştie ce un şi Direcţia Cercelare, Expozii, Pubicaţi SS sa Sa AP(Ri inâu omi omsta ai meargă undeva si ne.Vino i chestia ncei e urne ie bine i ai că n! Li Direcţia Cercetare, Expoziţi, Pubicaţi Ora 18.5 q.. Lilice .. 1 nimic,însă situație. nod în ș matn vorbeste ce Da,sm să încere 15 Avoozt Apostoleanru? De ,cine întresba? Din parte» dnei avocat. Si ție Mihai viu? înTei „strada ne,atunci revedere, casa C, casa C, 9... casa C. 3. C. casa C. ga CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii „XII.1942 Lugen est El nu nici Gliciniile mele La fel: Ridicate? re Nu încă, situaţia e tot neclară. Eu.am vorbit cu moş şi mi-a spus că tot ce.s'a putut s'a-făcut. Eu sunt de părere să te adresezi medicului plin. /ered că este vorba de Col. plin/, Eu cred că prietenul-cu care am fost noi cu maşina are puteri absolute. Cred că da. Dar Da, şi e bine să-i dăm o mână de ajutor. Da, întâi să se mai sint Aranjează tu grav. Este o furat, Când mă întore acasă, căci acun plec la un botez, îţi mai telefonez. ++ casa El. Codreanu chemată. Aici Lilica. Lizeta e acasă, Mihai? Nu dragă, a plecat, Unde este? Nu ştiu, nu e în oraş,a plecat la moşie. Cun aşa, cu maşina? cu altă maşină. dragă, eu an vor un ră Nu, Cum dau spune. Nu ştiu nimic,aşa ni până diseară. Cu Bine, îi dau disear Bine. Nu e în legătură cu nici o vecinătate? Nu. Alecu ai văzut cun l-a prevenit pe prietenul medicului şef. vedem cum mai merg lucrurile, să veden cun cei contaminați şi pe urmă vedem ce facen. cum crezi mai bine! Vezi că nu e chiar aşa simplă chestiune de tăinuire de material de cu ea şi trebuia să-i plece sau. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Sedinţa în procesul inginerului fruntaşi legionari ce se judecă la Secţia I-a a Tribunalu- lui Militar s'a deschisa la orele 9,40, După apelul martorilor inculpatu TESCU a cerut cui tare a declaraţiei sale A arătat că aflână că s'au trimis țare diferiților conducători ai ţări declară că în calitatea sa de preot se desolidarizează de aceste netode pornite din partea unor menbri ai fos PENTRU TARA şi cere ca pe tot ti lat de ceilalţi coinculpaţi din boxă. Deasemeni cere ca şi pa în caz de condamnare să f prin aceasta o desolidarizare totală şi de ceilalţi inculpaţi, A nai declarat că renunţă la apărare şi la mar La cere lintelui,r tul Grigore a repetat declara a tea fi consemnată de g Inculpatul TRAIA! COTIGA a cercat de timpul declarației pr lui tescu,să ia 1 a fost oprit de lepr dinte, Inculpatul profesor SIJA : | ă că îi donanţa definitivă i se e ă că ă lă pentru part ) PEN LARA I 39 sf API 4 5 CNSAS Direcţia Cercetare, Exp. Plati |. Ora 20.20 3 22001. 1948 casa Codreanu a chemat, Cheamă pe tanti Silvia, Nu e aici. Dece a chemat-o bunica pe mama? Când? Acun, Nu ştiu, Rătuşca. [= Intreab-o. a A trimis-o pe Gabriela. Acun? Da, trebue să vină şi a chemat-o nu în moă special, nunai aşa ca.să mai stea de vorbă de una, de alta. Bine, Expoziţi, Publicaţii Direcţia Cercetare, CNSAS. JUT 2PuiŢt 94aa Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii FCŢIA GENERALĂ A POLIȚIEI RPUL DETECTIVILOR GRUPA SAWBOHMIPA: I-a raportează urmăloarele: 1. Obiectul: In nota al nică a nuni fica porsoana sub observaţ Inspectorul Corpului Detectivilor 9. Expunerea: familie fiica colone “DRaI, născut CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii turei foliţiei capitalei, în z superior şi ca: bertate tot je... Hun domiciliul stu dir Upinăm pentru p care ars tel ii CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii CNSAS. 29.XII 194 a Casa Eliza Codreanu? Codreenu-ocherati Da. Vasa Eliza o anu cu tax o e rd « € 2 - - Direcţia Cercstare, Expoziţi, Publicaţii Direcţia Cercetare, Ora 20. 30.XII 1942 PRI | Eliza Codreanu-chemată Badiu? 9. Hu este acasă,aici e Suoiu.Der cine întreabă? .- Bună sesra dle Suciu.Te rog să-i spui ei lui Ionel că l-= căutet larioara şi că-l rog să vină la mine, 0. Când? -- Cât mai repede positil,adică mâine. Bine,îi spun. | | CNSAS Direcţia Cercetare, Expozlţi, Publicaţii atunci o scrisoare M,S5.Regelui prin care aruncau,arătându-se ste hotare. is nouă cerere UCEN I a (mar-din 1933 cun se fost rima d Der a definitivă,oi că a cu legionarii în 1934 la ferna ai ulaţii cu privire la niş | a dă |. edil i [33 = a La] [ai 5 Lai 9 Liei plăcere, ui treci pela mine? cu Deocanda Nu vrei e e,viu Bin Codreanu Elenz-chenată CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii : % casa Eliza Codreanu, Pa Eliza A întrebat de adresa ta. .— Adresă necunoscută, nu i-ai spus? Eliza M'ai sculat din somn. -- Spune-mi acum ce vrei în două cuvinte. Eliza Ar trebui să te felicit,dar nu ştiu cum să încep. Apropos, te felicit că te-ai mutat în casă nouă. -- Nu mai ai nimic de comunicat? Altceva mai important. Te-ai trezit târziu. Nu vrei să-ni ui nimie? Eliza Spune-mi ce-ţi lipseşte, să-ţi urez. -- Scumpa Românie. Lliza Asta nu pot ura. -- Tu ai intenţii frumoase,dar. . . eu sunt cetăţean conştiin- cios. Vă urez toate cele bune şi te put. Stii ce doresc eu . + . „ Lasă-mă tu pe mine să fac socotelile mele. Dece nu produci şi tu ceva? Te gândeşti numai la voiaj,la lux,la prostii. Asta-i viaţa ta şi altceva nimic. Ei bine,încă odată la mulţi ani. Te las. ++ Eliza Codreanu , cheană Eliza Costică? A venit toată lumea? =. Desigur. Voi dece întârziaţi? Lliza Axente e plecat dela ora 5 şi până acum nu dă nici un semn de viaţă, nu ştiu ce să m cred. De nu i s'ar fi întâmplat ceva. -- Se poate să te deşti la aşa ceva? Nu vorbi prostii şi moment să ştii că noi vă aşteptăm. Probabil va ven în moment. Eliza ” Ora 8.45 31.X11.1942 Op CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii telefon 2.95.49, casa Eliza Codreanu. A întrebat de adresa ta. Adresă necunoscută, nu i-a M'ai sculat din soan. Spune-mi acum ce vrei în două cuvinte. Ar trebui să te felicit,dar nu ştiu cun să încep. Apropos, te felicit că te-ai mutat în casă nouă. Nu mai ei nimic de conunicat? Altoeva mai important. Te-ai trezit târziu. Nu vrei să-mi spui nimic? Spune-ni ce-ţi lipseşte, să-ţi urez, spus? Scumpa Rom Asta nu pot Tu ai cios. Te e. „ eu sunt cetăţean congtiin- bune şi te put. Stii ce doreso eu GA ie tu pe nine să fac socotelile mele. Dece nu produci şi tu ceva? Te cândeşti nunai la voiaj,la lux,le prostii. Asta-i viaţa ta şi altceva nimic. Bi bine,încă odață la mulți ani. Te les. +. Eliza Coâreanu , checnă Costică? A venit toată lunea? Desigur. Voi dece întârziați? Axente e plecat îela ora 5 şi sern de viață, nu ştiu ce s întâmplat ceva. a dă nici un De nu i s'ar fi Se poate să te gândeş ? Nu vorbi prostii şi l va veni din moment să ştii că noi v în moment. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii telefon 2.95,49, Eliza casa C, Ciurăseu? Te rog să vii la biurou cât mai sfătuim în unele chestiuni, cari repede; trebue să ne au intervenit pe neaş- teptate. Stii că am chemat pe comandor, i-am spus să vie neapărat % la Bucureşti ,deoarece s'au întâmplat chestiuni grave şi trebue să luăn hotărîri, -- Când soseşte? casa C. La ora 13, -- Bine, vin îndată, Ora 12.30 casa Eliza Codreanu, cheamă. casa (. Axente? Stii că mă duc la doctoriţa? -- Care? casa C,. La jidoavca. -- De ce tocmai la ea? casa (. Pentrucă m'an interesat la Săvulescu şi până în ziua de E Ianuarie. i -- Si e absolută nevoe de atâta grabă? casa C. In general nu sunt sigur verifie, Ce faci? Vrei să ne întâlnim? -- Bine, Bala ora 17-174. casa C. Foaţfec băhe . nu mă poate primi dacă e ceva,âar totuşi vreau să CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii DIBCȚIA GENERALĂ A POLIȚIEI e ă PREFERA CORPUL DETECTIVILOR Xp fo REFERAT Buna sau ccrapa i ae | P = |, 19. (et 5 =0p | raportează următoarele: 1. Obiectul: _I Inspectorul Corpului Detectivilor CNSAS Direcţia Cercetare, IILOR INTERNE PAS RALA A POLIŢIEI MINISTERUL AFA DIRECŢIUNEA GE DIRECŢIUNEA-- No 55214 a E ua — Pa p> ; Mi 0 Sf 3 | 1 - -——— ME ME CE EPETERRS A CNSAS Direcţia Cercetare, Expozlţi, Publicaţii Codreanu, In ce priveşte invinu a de u ri cont tului arată că s'a scut şi a sc lare străină şi că îr 'o as 1 de cu dra te târzi Mari a crezut ajungă la o cultură mai mare şi să fi După ce a făcut şi şi-a luat doctoratul țară „unde a găsit o atmosferă de e intere- sare despre soarta ţării,In a condițiuni a cunoscut mişearea legionară şi naţionalisnul ei constructiv, A văzut pe tinerii legionari lucrând în taberile de muncă pentru binele ţării,A luat parte la este lucrări şi în societatea acestora şi-a redobânăit pute ea de jertfi regăsindu-şi credinţa în Du u Datorează ni rei legionare revenirea pe linia urmată de strămoşii să Se simte nânâru de la această operă de luminare un ideal frumos într'un secol de La Politechni asistent şi A fost nunit ria Statului ,unde a avut imp star fi putut da dacă nu ar fi fost un bun element ro Cun poate fi invinui de uneltire împotriva ţării, ROSA PEN ESEIST ZE 3 8 i â CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Beata re, set Nferelr | ŢIA GENERALA Ap&EÎȚIEL_ asia e 3 a. DETECTIVILOR ADP REFERAT î" SAU ECHIPA d Pi - mă Nr, Lee 1942 MhAf 20p02 raportează următoarele: 1, Obiectul:__48 Inspectorul Corpului Detectivilor AA. Expunerea: CNSAS. L INECŢIA GENERALA A POLIȚIEI : RILE Ş A A | CORPUL DErEcTIvILOR LA? 8037- - REFERAT i GRUPA SAU ECHIPA |- » Ne, H27Q. A ASA J430G. 4 raportează următoarele: “| 1. Obiectu: zi i Inspectorul „Corpului Detectivilor ( j Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii + 8.11.1943 pia ialefon 2.23.42,casa Codreanu Elena cu maior legoescu. 5 şi junita (e, ae mai târziu la 7? HU a Dau E, pr duce acolo si)pe urmă mă întorc aca= Păi cun lerBzi că este mai bine. casa C. În tot epazui „dacă ră şi după îmiafi m telefon acasii,dapfi nu-ni ă ) iai înseamnă că ai plecat nai devrene. ină dragă. înternării: 9 59 SR BE aaa Es E alai Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii lg Z2 e 02 a Nil i m Modelg, a N st e 4 aa 43% int y STE AFACERILOR INTERN AN > MINISTERUL AFACERILOR INTERNE IRECTFIUNEA GENERALĂ A POLIŢIEI DIRECŢIUNEA p e Jurn. Nr. A 3 |sonceer] 2206 via si Dosarul Nm az, Redactat de HINISPSRULII APACERILOR INTERNE Copii de “Ti subacoretartatul de Stat a1 Poliţiet, onvorbdirea talcfontei a caci Codrea | Jena cin 8 Februarie 1943 ora 16.20, a fost ÎS A i Că i: atorul /egocacu Ceiurel,năccut Ia în] dartia 1901 si adina, o'altorit Ja 6 Septesorie 1930 cu Zaalta Vtereciirat. Aceasta conteazi Ia dtapozi= îta Coriului de Cavalerie, face serviciul Ia Conendutrea -"tețti mistunea germană şi contot- Itaxi Ja ferna sa din Soseaua Alexanăria ha.9. DIRECTOR GENERAL Direcţi sei Expoziţi, Publicaţii care era din Ardeal,al de care M.S.E tru credinţa în viitorul acestui am, într omânismului se vede purtat de săptămâni în baio şi adus în faţa ju-= decăţii ,închee inculpatu Inginerul VIRG TONESCU,ineulpat,trece în revis= tă diferite acte aflate la dosarul său în care o scrisoare de înfiinţarea corpului MOTA-MARIN,pe care afirnă că i-a dat-o Corneliu Codreanu şi că a fost dată publicităţii,De- clară că nu face parte din corpul MOTA-MARIN deoarece vârsta nu-i mai permite, Neagă existenţa vre-unui stat major legionar, N'a dat sute de mii de lei Legiunei,aşa cun se scrie în ordo nanţa definitivă,deoarece n'a avut de unde, A condus în 1936 organizaţia de Dobrogea,dar niciodată în tot timpul cât a făcut propagandă n'a fost în- vinuit de vre-o acţiune,faptă sau cuvânt violent, Relativ la găzduirea lui CARATANASE,arată că îl | cunoştea din campania electorală şi ştiindu-l foarte sărace i-a dat găzduire într'un zaraj al său.Când a omorât pe STE= CU,inculpatul se afla în străinătate şi nimeni până la ordonanța definitivă de astăzi nu i-a adus o invinuire că a găzduit pe unul din omorâtorii lui Stelescu, N'a mai af at politie dului TOTUL PENTRU TARA rut av vinuirea ce i inculpațului d încerca ră s me ordinea socială, ar zâmbi ,pentrucă MI E EEEERRRRRRRRE [aia 5 aaa a “hiol | iau, 6 Direcția Cercelare, Expoziţi, Pubicaţi ă Și Jfo/ SI au Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii (orez con ji | naional-ţărănesc,a şi ivapfecieri nefavorabile la adresa guvernului, informaţiunea dituzată în Tsul zilei de ieri,după care o maşină de ţinută fără drept de proprietate,ra- masi din timpul rebeliunii la Dna tlena Codreanu,după o sechesteaea de 4 luni recent a fost restituită sojiei lui Cor- neliu Codreanu,-se afirnă — cu acte de proprietate confecţionate de Ninisterul Inzestrăreii Armatei . Comentariile sunt eu atât mai nefavorabile cu Să “A DR - ||| CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii  i „a GENERALĂ A POLIȚIEI, | = 7 CORPUL DETECTIVILOR”) REFERAT x SRUPA SAU ECHIPA 1-ă. | Ne. A83 0 raportează următoarele: | 1. Obiectul: Iulia Inspectorul Corpului Detectivilor Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii i Er E-FEEE ta EC-EEEEEEEEEEEEREREEERREII | BEE e a As IE ze SE E SERI (E CEE A A ERE EI RERREERERE= LA LH i PI a ad ou 3 2 a ph 5 God SI SR TI seat SE Bu E 23 pa 3% sș DE alla 53 = E A 52 [ni zi 3% 9 z săă o + & ul 39 & 5 < z ui lira ra) [i O ui DIRECŢIUNEA —— ENERALAAP (EP IS 3 i Es 5 e Ia e >$ 3 [ad < m me a AD OSMAN ae. | Hoo ă m CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii PI Il || E III || Numele și pronumele Porecla Nr. Matricol a Născut com. __ Anul = lina 3 Starea civilă. — Domiciliul actual: Com, ——_ 2 N si — strada —_ Profesia Originea otnică Naţionalitatea Motivul. internării / Zi dupe 4 ră si, nada pica dă sl mul boa > Ala ea L tcoud. Va sui Area u pala Ac (otedugpe (i (pă dă eul (/Pă PAL: A e i Jica- 9 d serbia e Stada „ghia Te PA e [. auah [a id pe AX a a A ul mul. i na, » cl fug 2 Arta ră (77 Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii “<* CARTA PosT&L Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii 5 79 PR E) A RI 75 09 E A 0 DI 50 9 08 ARS BN) SI CRIS RS —- i i i CNSAS le 2 2 ră 6L Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii ÎN nr zeci ak i SA au cu fiti zi Au Jeue d Piu iza Ca e Aia Remu i i Catena „un Ț ÎN Meme ae ceva. hu 2707 e le za 2 6. 02 4 8 DD E A A A A BI E [a ja! | | | | | | | AINIWTVNN TELEGRAMĂ "rittr- Map rotsp PE aie pa ] ? Lă Ci — = cuv L de n — dak EI ) 4 i Ep, —Ptoza Zana Z7I ti = 75 SE 4, TAI Uri na N - CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Noi BCURTU NICOLA; comisar ajutor în Direcţiunea Generslă a toliţiei,serviciul de Informaţii şi Cercetări ,Gru Având în vedere delegaţia ELENA CODREANU, soţia defunctului Conducător 81 liişcării Legionare marca " Buick" aflată în jul Direcţiu băilor Herculane; Constatăn prin prezentul proc s1,că interogând pe V=na HLENA CODREANU,din Bucureşti, Str rului Nr,12,nunita ne | e snexează şi din e V-a; dată nouă de cerceta pe D-ns ELIU ZELEA CODREANU, fost stsbili ce este cu maşina dă separat o declaraţie,care vizată a care rezultă următoarele: In toamna snului 1940,susnumita e făcut o reclens ție terului de Interne,prin care cerea,recuperâree a 1U0 de oi meşinei marca " Renault ",proprietetea personală a soţului care fuseseră confundate cu patrimoniul uişcărei Legionare confiscate de acel ilinister.- Cum maşina / kensult în timpul confiscărei,se deteriozs-— se conplect,llinisterul -de Interne,respectie fostul liinistru RIG SEANU, isa pus 15 dispoziţie,o maşină marca “ a i se de şi un act de proprietate,- Deşi,a intervenit în repetate rânduri la linisterul de Interne,pentru s i se da acte de proprietate,nu i s'a dat,iar în cele din urmă,llinisterul de Interne îi face cunoscut că maşini a trecut în patrimoniul Ministerului Inzestrării Armatei ,- Adresându-se Ministerului Inzestrării Armatei,acesta îi face cunoscut cu adresa lin, 772405 din 5 Iulie/943,că moşine " Buick" cu motorul lr.43476322,c8 a fost proprietstes srnstei, i se restituie,- te baza acestei sdrese,care ține loc de act de proprieta adres: ce se află la dosarul iir,6095 din Prefectur: Poliţiei ca- pitalei,Serv.Circulației,i ste eliberat permisul de circulaţie *7+6095.- Fe le sfârşitul lunei iug/a.c.,D-na CODREANU ELENA,8 ple= cat la Băile Herculane,locuind la familie MARTALOG, luând şi 2şină cu ea,isr pe la mijlocul lunrei septenbrie,din cauza eve- e răsit în grevă băile lerculane,revenină la Bucu= nd timp s în primire ina,care 8 râmes înj rajul Direcţiunei Băilor Herculane,unade i se făcea şi o repe- Fiind enunțată OG,prin 2 s pusă la dispozi mita ,5 1 cestui: cridori,că nBşin t pe fretele ei unea că şofeur fiind vi,pentru obţi- o tel ptă ersnjerea actelor ă vorbs de demersurile pe care le nerea unui p et Lă inceputul lun HRIBTESCU, 8v Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii le dispoziţia căruia fusese pusă maşina,rugânăâu-l să o ţie pe loc,până sunt gata formalitățile rom:no-sovietice,- D-na ELENA CODRAENU,declară,că pune la dispoziţia wi- nisterului Inzestrării Arnstei,naşina se,marca"buick ",ce se află în ster de funcţionare,în garajul Direcţiunei băi- lor Herculane,nenţionând că e învestit şi suma de 1.0V0.000, lei,prin cumpărarea de cauciucuri noui,raâio,calorifer ,acumu-— letor nou,portebagsj şi vopsitul maşine Interogână pe D-ra. DORINA _HEISIUSCU,din Str,Spiru Gheor- Ehiu lr,2,nunits ne d: o deolarajie,din care rezultă că în ziua de 5 Noembrie /a,c.,având treabă la băile Herculene,D-na CODREANU,a rugat-o să dută o scrisoare Sefului Foliţiei de acolo,rugându-l să sibă grijă de maşină,întrucât sceasta a fost pusă la dispoziţia Ministerului Inzestrării Armatei,care urmea ză s'o ridice,,- | Drept cere sm încheest prezentul proces verbal, | GORESAR AJULOR y Ă i ded 9 Ut, Asistenţi: | — Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii SE pe tă BEI 7 2U NICOLAE come utoz în Directiunea Ger erviciul de intora: i Cercetări urupe V=s; LD YV d =) Două do i iu, soție defuncţului IU Z sl iigoării Legioner " sfluţă în garojul | rin pre „din clară ie şc toarele snului 19 rne,prin car ste cu moșina roulane; nd pe susnuniţa se făcut o recleomaţie Hi. 33 precupereres 8 1UU de oi şi torului d me ginei anault "ap tes personslă a soţului său cere ius ntundate cu niul Misşcărei Legionere şi coniiscute de 1 Min Cu. în timpul cânfiscărei,se deterii „respective fostul Ministru se complect, DO gÂNĂ " Buick"fără e i ai DEANU les pu: de şi un ct de prop Deşi,a intervenit în repetate rinduri ie Ministerul de Interne,pentru s i se do cote de proprietatoșnu i s'g dotpier în cele n urnă, tezul de Interne îi face cunoscut Că moș a trecut în potrimoniul rului Inbestrării Armatele idresându-se linisterului Inzestr Armotoi aceste îi a i cu adres p 5 din Iulie /945, mo ine otorul ir fost proprietste» armate 04 B3D ine loc de act de proprie „6 din bretecturs Poliţiei a rot permisul do circulații unei. iu eCeyDone CODREANU ELSA șe pl „locuind ls familie MARTALOGyluând şă si jlocul lumi tembrie,din cauză eve b il erculane „revenind ls Bucu reşti n vând să de pri mBcÂnb Care 8 TAB gera dul țiunei lor ne,unăa i se Zucea şi 0 Lepi raţia.— i „prin 2 seridori rugat pe în estuia,prin cere-i nuntată de numitul a fost pu le dispozi . şteaptă srenjare ite imedist şofeur vorba da demersurile € L ucureş perea unui permis konino-bovietice- putul lunei pembri9/8 eCep0 prietene treabă 12 băile Herculane: iei băilor La în o scrisoare sefului boli Asister CA AN ;105+8412H2 Direcţia Cerceti Expoziţi, Publi TELEGRAMA ** OLAT |! ONAȚA CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii CORPUL DETECTIVILOR SECTIA I-a 9 Procesul inginerului Clime şi alţii. ZIUA II-a Sedinţa de dimineaţă, la orele 11 s'a trecut la interogarea inculpatului Gheorghe Purdui,care a arătat următoarele: Corneliu Codreanu fostul să: şef politic şi spiri- tual a fost condarnat pentru deținerea de sote secrete, pen- truoă a înn rmat populaţia ţării şi că a intrat în legătură ou o putere străină în scopulde a răsturna ordinea în rtat. Pe o bază logiocă,pe aceia că şeful mişcărei legio- nare nu putea executa singur acțivitatea sa,au fost trimişi în judecată fruntagii legionari între oare şi inculpatul,. Tine să precizeze că din punct de vedere doctrinar n'a avut nici un rol,aingurul care a creiat dootrina fiind Corneliu Codreanu. Chiar admiţână că a colaborat la creiarea dootrinei, |] nu prin acensta ee răsturna ordinea în rtat,la bara întregulu sintem de concepție legionară stână ideile spirituale. Ideia legionari şi migoarea lui Corneliu Codreanu nu sunt de împrumut.funt proprii pământului,sufletului şi istoriei neamului românesc. nrneliu Codreanu nu a fost un partizan al diotatu- rei,el bazanău-se pe o concepţie organioistă,Mişearea ra a fost totuşi revoluționară din punot de vedere al transfor- mărei omalui înăuntru, Ea nu vizează o răsturnare de prinoipiti,în ce pri- 198 veşte organizarea de stat. i Migoarea legionară nu avea nevoie că cucerească puterea prin violență,căoi dacă ar fi continuat sistemul Direcţia Cercetare, Exp. Puia le dispoziție căruis fusese pusi maşina,rugindu-l s pe iceșpiână sunt gata formalitățile rom no-sovietic D-no, ELENA CODRABNU,declară,că pune le dispoziţia nisterului' Inzestrării Armatei „neşina se,nercs se silă în ster de funcționare în gerejul Direcţiunei bă lor Herculane,merționind că s învestit şi sune da L.U00 dei prin cumpireres de cauciucuri n ui „radio,cslorifer,s lator 'nov,portebagaj şi vopsitul n Interogână pe D-ro DOHIHA HRIS CU,din ghiu ir.2,nunits ne di: o declara .ie,din csre re ziua de 5 Hoembrie /BeCepavând tres la E CODRBANU,3 rugpt-o să ducă o scrisoare Sefului Fo 80010,rugindu-l gibă grijă de ns sâîntrucât 5 9 binicterului In: i xe sn încheecţ prezentul proces verbal, i [d ci: AJULOR, CU ul ARC Ul ţi | | Y | CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii pr D333: CE) Da RSI Dom E ae DB COLA KHA ubsennata EL! 2, comun: Ianet soția defunctului ANU, domiciliată în Hu- ltarului Nr,l2,cu p a proveniența maşinei B,d-clar următoarele: anului 1940,an cerut să fiu pusă în posesia aver:]| tă prin bestement de către soțul meu,deosrece aceaste fiind 7 confundată cu patrimoniul iişcării Legionare, fusese coniiscetă de ministerul de Interne ,Cersan printre altele să mi se restitue” cele 100 de oi şi meşina marca " Renault "proprietatea personsâăi & soțului mev,- - Cum această mașină se deteriorase complect în timpul con- fiscării, inisterul de Interne ni-s pus ls dispoziţie o maşină " Biuok "fă a-mi preda niciun fel de sct.- Am cerut în repetat rânduri Ministerului de Interne,să mi faci formele pentru s mi 1 de maşină.La ultima mea insistenţă,liinisterul mi-a * Comunicat că maşina a fost trecută în patrimoniul Ministerului Î de războiu (Ministerul Inzestrării Armstei),- Adresându-nă linisterului Inzestrării Armstei,aceste mi-o făcut cunoscut Printr'o adresă,că mă pot folosi de această maşini In baza scestei adrese,depusă la dosarul m: nei,care inec loc de act de prop ietate,sn obținut dela Prefecture Foliţiei ,pea misul de circulzţie neces r,făcând înscrierea sub Nr.6095.B,- Ş Pe la sfârşitul lunei iugust 1944,em plecat cu mzşina le Prăils - Herculsne,locuină ls fsmiliz 4 rtalog.- Catre finele lunei septembrie 944,n'am înapoiat le Bucu- reşti,din cauza evenimentelor,lăsând maşina în gsrajul Direcţiei . băilor Herculsne,unde i se făcea o reparaţie, Din cauza plecării, în grabă,n'sm msi putut trece pe 1s Direcţia Băilor,pentru a ds An primire cuiva maşina,- E Primind 2 scrisori dela D-1 lartelog,prin cere-ni făcea cu-! noscut că,Direcţia Băilor,ă pus maşina la dispoziţia Foliţiei dir Herculane,sm rugst pe fratele meu NIHiIL ILINOIU,să dea o tele- Erenă Domnului iartolog,prin care să-i comunice că eu aştept ob- vinerea sctelor,pentru 5 putea trimite un şofeur să acucă maşina la Bucureşti, a £ rin sranjsrea actelor,înțelegeam si capăt un permis ko- mâno-sovieiic,pe care cu toate demersurile mele,nv l-am putut obține,- i Z = La începutul lunei 0ct.1944,m'sm întâlnit cu o cunoştinţă a mes Dorina Hristescu,care m spus că se duce la Brăila -Her- culane,pentru a ridica nilte bagaje.Am rugat-o să se intereseze şi de soarta mâşinei mele,dândv-i în acest scop,o scrisoare adre- sată sefului Foliției,la di ziţia căruis fusese pusă maşine,An dat lămuriri Domnişosrei Hristescu,în sensul ce stă sctisovre să fie dată fului koliției,indiferent dacă msi funcţiona acolo D-l Comisar Socesnu,ssu eltul,Ceream sutărităţii Foliţieneşti,să sibă grijă de maşină,cu stât mei mult cu cât intenţionen să o estitui isterului Inzestrării,- Li alde re t nu pisrdă aceast: gină ae au RRIRiă -asă ă dere de către liinister,- A E E pasii ga aenonder asta să pun meşino,cere în prezent se gă- seşte la Foliţis c erculune,la dispoziţia Ministerului Inzes- trării Armastei,- PS Menţionez că sina a fost şi este ținută în bu e subse 3 estina sum de funcţionare inere,subsemnat nves x dai pda ara rtidă Ş» de cauoiuouri noui,radio,oslorifer iasa Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii , „acumulator nou,port-bagej şi vopsit,- op studii sil : rs : Aceasta îmi este declaraţia mea,pe care o dsu şi semnez propriu. lenea Codreenu,- 28 Noembrie 1944,- "Ta, conformitate, [ cab ai ) d, / i: i A e a Aa J “CNSAS! Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Scurtu Nicolae. Comisar ajutor» Inspectoratul keg.de Fol.limişșograycu adresa ur 16207] 5,/944,raportează ,că în garajul Direcţiunei Băilor ler- = culene,se găseşte o maşină mercs ” Buick ” lăsată de D-na „ ELENA CODREANU, soţia defunctului CORNELIU ZELEA CODREANU; „ &nexând o telegramă adresată familiei HAR! LOOșdin acea localitate şi o scrisoare către seful Poliţiei locale,care emsnă dela susnunita doannă,- Potrivit delegaţiei primite de e face cuvenitele cer- cetări,am onozre e raporta urm torul rezultat D-na ENA CODREANU, soţia defuneţului CORNELIU ZELHA CODREANU, fostul conducător al liişbărei Legionare,cu doni ciliul în Bucuresti,str,Ulterului 4p,12,8 făcut o reclama Vie în toanns enului U„inisterului de Interne,prin care cerea restituirea s L0U de oi şi a maşinei msrea " Renault "” propriet: tea personală 8 soțului său,confun- date cu patrimoniul iişcării Legionare şi confiscate de acel uinister,- $ Cum maşina kenault"” , ce fusese confisca se dete- riorsse complect,Ministerul de Interne, respectiv fostul *hinistru RIOSEANU,i-a pus la dispoziţie o meşină mrca „fără e i se da şi un sct de proprietate,- Susnunita cerut în repetate rânduri Ministerului d „anterne, formele de proprietatea naşinei,cere în cele 4 —urmă,i-a comunicat că şina a trecut în patrimoniul ma tei e li = erului Inzestrării rnatei „acesta ce cunoscut că sdresa Nr, 772405 din 5 Iulie/945,că numărul motorului 43476522, înreg strată ei pitalei, Serv, Circulaţi i, sub- tea 8 vei,i se restituie i de sot „Serv.Circulaţie enitul permis de REANU, ile ind la Bucure i acelor băi,unde îns în prim rimeria Centrală, să dea ma Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Nomitul NAPALO: VILHEN,o încunoști că meşina s fost pusă dispozi Titre timp,numita,făces demer: permis de circulăie româno-sovie me MIHAIL IIINOIU, să dea o telegrs text | " Aştept aranjarea ectelor,apoi trimit scesta fiind şi Semnatsrul telegramei,- „D-ra DORINA ESCU, din Bucureşzti,-tr.spiru având treabă la Băile iierculene,de unde avea s bagaje,a fost ru ODREANU,să ducă o Poliţiei băilor; â e căpui rugându-l să aibă grijă de sceastă ină sunt gata formalităţile româno-sovietice de linisterul inzestrării Armatei,la di osre,a atrimis-o sefului poliţiei loczle ndu-i teamă să nu se piardă meşina,-— DREANU, declară că pune lz dispoziyia maşina marca " Buick "| ,ilinisterului Inzestrării Armatei,maşină de află în stare de funcţionare,la Garajul Direcţiunei băilor liercu- lsne,menţionând că s învestit suma de 1,000.000,lei,prin cumpă- rarea de cauciucuri noui,radio,calorifer,acumulator nou,port-bagaj şi vopsitul maşitei CONOLUZI. USE . iniem a se face cunoscut liinisterului Inzestrării Armtei, susnunita doa pune la dispoziţia acelui linister sa " Buick" motor NE.43476322,tip 1938,de 85 H,F.,cu 8 inări să la Serv,Circulajyiei dir Prâfectura Poliţiei Cepitele 6095 E,maşină ce se giseşte gerstă la Direcţia băilor vionână că a învestit în maşină suma de 1.000,000,lei,prin cumpărarea de cauciucuri i,redio,cslorifer,scumulator nou,port i vopsitul meşinei,urmind a trimite de urgenţă,un del ridica.- Deasemeni ,să se facă cunoscut şi brefecturei Serv,Circulaţiei,că D-na ELENA CODREANU,a pus ls di lui Inzestrări Armstei,maşine se,marca ! Buick" înre şi cere se află parată le garajul bireciiunei Băilor iierculene, Co a AJUIOR, „ ( Pa ( Cu - înaintându-i-si i original declarația D-nei ELEN NU,că Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii | pază ROMÂNIA te MINISTERUL AFACERILOR INTERNE +» DIRECȚIUNEA GENERALĂ.A EA LIȚAE! DIRECŢIUNEA ——-———— N>.27619 S.din 7 De br An onoare a vă face cunoscut,pen p rile necesare ci autoturismul m Nr.43576322 tip 1938,de 85 H.P.cu i la Serv.Circul sub Nr.6095 B.care [ Dvs .Dnei ti,strada Oltarului RB.12, ] oniu] Statului, i Elena Codresnu ăin Bi revine în patrin Această maşină se găseşte garată la Direcţia Băilor Herculene,unăe a fost lăsată de D-na Coăreanu, din Septembrie a.c.,a phrăsit în grabă Băile = lane unde se afle,revenină în Bucureşti, fără putea t în origi ecleraţia: de ef r liţ C alei pentru | fa Auttra 7 Decembrie 10944 ROMANIA Hârâciu E MINISTERUL AFAGERLOR INTERNE. a ai - Ym DIRECȚIUNEA GENERALADA"POIȚIEI o 27619 s ai „ DIRECTIUNEA h Te St CeNPIDENIIAD î PREFECIUREI FOLITILI Cati IAB 7 Serviciul Circulaţiei, 5 Ă Am onoare a vă face cunoscut,pentru cuveni= tele mutații, că autoturismul marca "Buiok” mo- tor Nr„43476922 tip 1938, de 85 ED, cu Bojo linâri, înscris le Serviciul Circuleţiei sub E Nr.6095 B.care fusese repartizat de linisterul Inzestrării Armatei D-nei Elena Codreanu din Bu- cureşti,strada Oltarului lir.12,a revenit în pa trimoniul Statului, (Ministerului Inzestrării Ar- matei), 4 DIREC?OR : FOR struL S4RvIcl ULUI FI PA Vf af Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii rau Guaaială a/ Panel SERVIZUL RADO RADIOTELEGRAMA a GENERALA POLITIEI 1HIVA SIGURANTE! 3 a iai zi yc i E. ză s%01 =, 3) A: Mi 3 cal sti PA Asa uri fot Emt7 CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii politio din treout,ea trebuia să ajungă la putere, I se impuţă că nu s'a desolidarizat de acţiunile lui Corneliu Codreanu. Răspunde categorio: Se nolidarizează -] cu toate.aoţiunile lui Codreanu,Nu se poate dovedi perttoipa- [| rea sa la aceste acţiuni,dar moralmente se rolidarizenză ou ele. Aosastă solidarizare morală nu poate forma nfoi un capăt de acuzare împotriva sa pentracă e o chestie de cong= tiinţă şi în conştiinţa sa nu poate pătrunde decât Dumnezeu, Mai este învundit că a sprijinit o mişcare terorirs. tă. Intr'o mişcare teroristă trebue oa toate aoţiunile ei să se integreze pe această linie teroristă,oare să se poată vede din fiecare fapt. Mişcarea legionară nu este însă teroristă prin nioi una din aoţiunile sgle.Au fost câteva aote accidentale, izolate, A fost un accident izolat asasinarea lui 1.G.Duca gi Justiţia a individualizat răspunderea.Dacă ar fi ştiut de punerea la oale a asasinărei lui I.G.Duoa,Corneliu Codrea- PT EI E 2805 EA N! na ar fi oprit-o aşa cun n declarat în faţa Justiţiei şi Jus- ET 50 UE E 8 A! tiţia a primit acest punot de vedere. In ce priveşte asasinarea lui Stelercu,este inexac- tă afirmaţia că au fost diatinşi toţi asasinii lui STELECCU oi numai Oamtănase şi Bozântan,cari au fost însă distingi pentru merite anterioare. In legătură on acuzația de terorien,mai afirmă că Corneliu Codreanu a hotărât retragerea din alegeri a vartt0u- EI lui Totul pentru Tară,toomai ca să ni fie învinuit că a parti oipat la o luptă de anarhizare a țării, In oampania eleoţorală aa fost uoişi doi legionari, Cum ar fi renoţionat o rişcare terorintă? Ar fi luat armele şi ar fi tras. Cum a renoţionat Codreanu? A stabilit doar xispunderile pentru viitor. Corneliu Codreanu aştepta oa dreptul de conducere a statului românesc să-i vie ca un fruct copt dela un proces 7 -/. YI 2A0RE0I A GFRARAGĂ A S"OURIDARII POPORULUI E, E ai oaza 466 72, CONPID 22024, Di „m ones atat 2) | 57: 7 om $. DURTRATII CETDALI ) | | [pa %+ ! E | | | Ja. Înidliiud Sa BIREEERa an ane- sase J Sunt inforenttumi că Soţia: “nai 0 | A 0OR'LIV 214 CORR: AU 8% propri M pc nui chit Ciu, ZA d m cas afirmativ cu onoar. vi rug (i găa săi binovoiți a dis»: si se int nă locului în drept p-nteu ZE LIP autorizați 1, dap-atayi oaia i COLON Di S VUNITAP: G.BIRTAS MATOR»D!: 8 "CURIZPAP TaCRISAN Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii DRAGII HEI, Rog ca aceste oateva randuri 94 fie citite tuturor graioler şi, legionarilor ehier în otiburi „pentru oa să se poată şi ei orienta — 1) Se apropie alegirile 2) Veţi £i gata da depunerea Mistoler „poata a fi primii în clasificare -- 5) Pană la cel dia urmă legionar va păstra e meță de mare dezditate „lu se va deda aineai taprepaganiă la nisi |] tăţi la alasii zăntăetease,oalomii,iasnlte eto.pi aseasta E i- eu deosebire la sâresa Casiştiler.— Sul A i 2 ste lume caro voepte să voteze eu ei.-Poarte bine i |] vetezeii pe oi. De aei să ae voteze ocine erede în nei + Ia general în propagania politică mu ataeaţi pe să me votaţi pe mei pentrucă Casiştii mimenii pai veţi zice Tărănişt ii Vaidiştii sunt răi „si vetajine pentru co avea mei bun e„-Vetajimae pentru exedinţa şi jeztiele noastre -- Mu întunecayi sufletele camniler „ei mergeţi e „de dizaiaţi, voie bună „rerbinii numai de bine „de aăiedii împrăștiină numai vuourie şi lunină +— legionari care va fi descoperit poă vorbeste de ză pe alții „va fi scos dia aptă + Paoiyi-Vă planurile „straageţi xondurile în grbă şi porniţi spre aeua biruiaţă.-— Cu drag (25) Cormeliu Zelea Cod ze ana 18 Ianuarie 1928.- Wu se va publica nicăori astă soriseare +- legionari + Este contedeaţ Expoziţi, Publicaţii Direcţia Cercetare, Expozii, Publicaţii Expoziţi, Publicaţii Direcţia Cercetare, "CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii „tombrie_1933 Din discuțiile avute ct Corneliu Codreanu și cu dei onetztoraee a ii din enturajul său,s'au tut culege următoarele re- latiuni cari treb orivite prin prisme nentalității ge: Corneliu Codreanu și cu alți câțiva (M, Stelescu,N/Eșa nu) lucrează la elaborarea unui nou prograi de organ zare e "Gărzii de Fier,care are următoarele trăsături carac- teristice; a/hcest program în primul rând este o spicuire din programul fascist și hitlerist,cari su fost deja experi- mentate.Noul progrem de luptă este pur redical,va prevede numei mijloace forte,hotărfte și pedeapsa cu moartea, Unele părți din ast program - relative la aplicarea lui și la introducerea unei noui situațiuni = nu vor fi cunoscute de cât de acei ce-l elaborează,vor fi secrete, - căci spun ei = eotuala stare de Imeruri nu poate ţi bată pe cale nori ă,ci printrt'o lovitură de "masăn bine organizată, 5e introduce o disciplină oarbă şi o mecanizare come pleotă a cadrelor ce vor zi tinute să execute,fără șovăi orice ordin dat de Căpitan, Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii b/Pentru ca o nouă sunt azi le conducerea făcuți res ar fi fi heei cari e i le fel trataţi tot ei = este o seiiune să meergă ei nasi târziu, “e va i e personala Moi - onarilor = voca soldeji cin 3 aceasta) ,î unui ordin iepârte Fi stă privință,totul „să de Căpitan ăpitenul va con SS > VREI Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii ținuți să se împuște imediat,căoi altfel tot aceiași soartă vor avea, Din această "Gardă e Horții" va mai face parte și câte un reprezentant de fiscere județ,dar nu va avea număr de ordine,decât acei ce sunt deja încercați gi de încredere, o/Corneliu Codreanu pretinde că în actuala situație, n) soldați (în afară de "Garda 4 „cari « ispuşi să în- tă șovăire orice ordin al lui, Corneliu Codreanu zice că nu sare nevoe de un nunăr ma- re,ci de puțini soldați,der bine disciplinați și pe aceș- tia se bazează pentru ridicarea "masei" la momentul opore tun.De aceia se interesea personel,cât mai des de ei şi= stimulează, Rând pe rând îi va trece și p eștia prin "gooala de patriotism"ăela Bucureștii-loui,spre a-i întări în hotă- rârile lor. â/Unii din legionari au aflat că star urmări "dispari- itanului și tem că dacă aceasta s'ar întâmpla, întreaga mişcare ar cădea,fiind prea legată de persoana Că pitenului, Ei au propus e d 1 să-l urmeze pe Căpitan,oâțivi legionari înarmaţi ,dar C t efuzat categoric, le. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Pubicaţi e/5'a întreprins o puternică că s'a ajuns ca fie strâns un forma unei anda a dat deja foerte frunoa ar de unii din pro Cornsliu Codreanu, aei,se serve toate si șî nu îes din ele îmsietență unificarea uoce itauului, tinerii nuiui,ure noare că vor sciplinați aui,în numa CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii de perfeoţionarea mamului. & Mai este învinuit că ar fi contribuit alături de oci- lalţi inculpaţi la oreiarea unui en'uziasn interesat pentru Y Corneliu Codreanu. i Se întreabă ce fel de int-resat entuziasm su purtat cei pette 30 morţi în slujba mişolrei legionare între care şi Ion Moţa? [] 56 mai afiznă oă a pu= un văl de mit pe faţa lui Cor- meliu Codreanu. Acuzatul arată că nu el a creiat mitul,oi meri- tele lui Corneliu Codreanu 1'au oreiat,marea Int capacitate, A jertfele gi suferinţele lui, Acest mit este un proors legitim de admiraţie al unei națiuni pentru un om, Si de acest mit mai sunt responsabile autorităţile oare l'au făcut să sufere pe Corneliu Codreanu,contribuină astfel şi ele alături de oalită- țile şefului mişcărei legionare,la ocreiarea acestui nit. ———Aftemit-oi proăirorul militar e cu neputinţă să nn zu! cunoscut justa valoare a lui Corneliu Codreanu,dar a ascuns-0. Afirmă oă a partioipat cu deplină conştiinţă la mişca- [| xea legionsfă.N'a făcut parte din corpul Moţa-Marin.Nu a făout PE A PE PE! liste negre,dar le are în suflet, Nu a fost îndrumat spre vio- $ lenţe de Cozneliu Codreanu,d incolo de principiul legitimei ap rărie B'a intrat în mişoarea legionară în 1931,ci în 1935, după ce în 1934 a fost omul de legătură al lui Comeliu Co- dzeana când se urmărea suprimarea acestuia de către "poliţia onorată dela Băile Herculane [] S'a impu= studenţimei în conerenil danixtgxMareg din 1934,0ând alături de o mână de colegi a ralvat tradiționala linie naționalistă şi monarhică a studenţimei, Această faptă $ a determinat pe studenţi să-l aleagă preşedintele Centrului Studenţeso -uouregti din 1934,iar 29 în 1935 preşedinte al Uniunei Waţionale a Studenţilor Creştini Români. A avut prim vicepreşedinte pe Ion Caratinase,dar nu poate fi solidarizat pentru aceasta ou faptele lui, întrucât ./e ȘI-L teo să nu vadă prăpastia către care merge chiar Tro= nul, B1 zice textual:"fronul se clatină și noi aven datorie să consolidân Dinastie,tăind mirăcinele,însă de nu va fi posibil,chiar noi va trebut să punem umărul și să prăbu= șim şendramaua,căci românul pentru un păduche,nu-și aruncă cojacul în foc”, Propagenda la sate e continuat toată vera și continuă încă,primind in toate colturile tării,rapoarte înbucură- toare, Căpitenul speră că în eventuale alegeri să aibă 4050 de deputaţi „oricât de tari ar fi măsurile contra lui, Este foarte dârz și cu mai multă înoredze ca totdeaunaj E1 spune ca pentru aducerea la îndeplinire a programului său,va avea concurs efectiv și din afară = aluzie la hit lerien =. E1 va cere aplicarea lui "numerus cleusus" pentru doo- | tori,avoceţi,slujbași,în viitosrea sesiune perlementară, gis a 3 E 3 a e Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii CORPUL DETECTIIVILOR j| -sursă serioasă Corneliu Coăreanu va face recurs la Inalta Curte ce Casaţie, ===> flegionarilor 11: sta: comuntoat că Comeliu Codre LOL iu. oaze ataca condamnarea sa prin recurs la Inalta Curte de Casaţie şi că numai după epuizarea şi a ecestei căi, se va aviza la măsuri de reacţiune,bineînţeles dacă Inal- | ta Curte n'ar casa condamnarea, U wă 8 zE e a SE 5 =: 3 Să a da 25 e a Pa => = TV 06036 4) pat = sai e ză: : Ea 8 ia a î ii i Numele : + Pronumele :.... 7Â5 Tata ce Rp RE E IRI Locul şi data naşterii ——— Profesia : Nr. d »sarului : 4868 sp+vol-1- fila 201, CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii pa . -4- 0oQăva a Justiţia a stabilit că fapta comisă de acesta, omorârea lui telezou era un fapt izolat, A preconizat Jertfa pentru Legiune şi Căpitan.Pra con- Vingerea sa şi nu i-o interzicea nici o lege. A preconizat deasemeni ideia de jertfă pentru Neam şi pentru Rege. A avut cinstea de a fi primit de Regele Tării în preaj- ma congresului dela Tg.Mureş,oână în mijlocul studențimi în- cepuseră ră se iveasoă rezerve faţă de Regele Tări1,deoarece anuniţi oamenii interesaţi îndruna o aoțiune contra mişcărei naţionale în numele W.S.Regelui. Majestatea Sa 1-a arătat dragostea Sa pentru studen- ţime,prin soţiuni praotice. A raportat starea de loururi de mai sus M.5.Regelui pentruoa să o cunoască şi se consideră printre puţinii oameni cari su contribuit în acest fel la străluoirea Coroanei. A prezidat congresul studenţesc dela Tg.lureg din 1936, A fost judecat în urma proocesului,care e încă pendinte la Inalta Curte de Casaţie. echipe de S'a vorbit de pedeapsă formate la congres.Nu exaa echipe de peâepsire,oi de apirarea onoarei corpului s tuden- ţeso calomniat şi ultragiat,eohipe cari nioi nu s'au format. S'a pur în neama studențimei că în trecere spre con- gres a profanat mormântul lui I.0.Duoa din gara Sinaia.Paptul e inexaot.Mormânţul nu existi,inr placa aflată acolo n'a fost nioi măcar atinsă,fapt ce s'a constatat de Justiţia Mi- litară din Bragov. E exaot că a luat parte ln înfiinţarea partidului To- tul pentru Tară,fapt legal. A votat împotriva Constituţiei pentrucă aşa a socotit că e mai bine,neexirtană nioi o lege rau hotărâre care să-l oblige să voteze pentru Constituţie„După ce Constituţia a fost votată a depus 'urimânt pe indăă era Constituţia Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Tarii, A demisionat din învițământ,cânâ.t c'a cerut pă de- mistoneze din partidele politice,declarână că demisionează deoarece nu întelege să renunţe la lupta pentru ridicarea neamului românesc. In înoheere araţă ci şi în onz de oonda=nare va pligi ou fruntea sus în închisonre,deonrece nu re simţe vi- novat. Bedinţa n'a suspendat la orele 12.50 până upii amiază le orele 16.30, Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii LANA XA ZA 02 o Dându-se cuvântul acuzatului Radu Briigt n abest “Eu personal seotese acest tul. da intercgator, singurul nor de ţoztură, şi muițunese au de a-mi fi dat putinţă să giilitar. Nu m?ar ti interesat si iriiese având Ii sl de a da sobisori de desolidarizare oare m'ar fi lezonorat, Cu orice preţ şi orice rise, acela de a pieri în funâu! unei oene, ceease ar Ti maxiaun, ni sint dematerializat. Si soactiţi o aveți în faţa dvs. un on cure ese dintp?c gelu! seareti a Jilavei, cu perspectiva unei ncui puşoării Eu an țâgnit în viat sau mai nalt decât trebuia, sau mai „uţin decât n'er fi nctertat Jela mins, W'am realizat nioiodati c arnonies nici fizici, i no- pali, Şi veţi aflu on în momentul arestirii, am 1 i Munoa mea, faniliei nele, partru trai, suma 14 ani de carieră. Probabil n'ag fi font vreodată asistența acelor soumpi prieteni m ae ez o ade- vătată fanilie. Daoi n'aş fi riapuns mereu la pate ei n'aş fi fost u Was înseris în leziune ] Oatonbrie 1937, gs man întors din striinitate unde reprezentaren ea Naţionali a avogaților la congresul intecnaţional, aflat et boala d-lu! neral Can o Cat povă să sapun e i] 1 D entru el în procesul de! 34, ma î îsi Acorăat marea «n t r i viile nel fr de mu erus ne v CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii vorbe, et Radu igteanu ne + Sorisori nioicdati pentruoi nioiodati n'a fost linhea. I-aa spus atunoi lui Ccdreanu er din ac nt ae îmi oreiază ârepturi, trebuie s1 an 9 al partidului Totul pe » în partia ? S ps er nsabilitiţi. Şi an devenit e să ar fi tout primul etinitiv., ta asta să e desblidarizaye. Qi vre n'am avut pe he conu în lips gi surori ax dvut er. ari t r ceasta, eioi aş fi deh de a £ (i) [i] pi P=3 a torul Bunesok la fârgovişte, ventri 2 Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Sunt atât de demoralizat Tegisesa În aces riret, E exa & Xz întreb oul nu i-a fost 18, Oh 180 întrăvupeţi lanţul meu moral, ru e daotat agent itor nu e nigi Dunn niai logo; îhoeroîna s1 : struj în nuntaţi la acuzaţia de tonaj, SI nun ca ugolap În mmgotrie, si-i Înbritigez a In noaptea spre rii; Tr - Mi. sfau Geput aumhle, lu aveau, lii-a: rise gisit între altele un carnet au arti de v vedea relațiile ele. (j Din 302 pagini aie dccarului, 169 sun tin Geroetagiler de Ristosu, 40 parti pini celelalte 53 racini î La pagina ouda elegtorali legionari. La alt $ are dela ionel Hoţa, ete. Qin sa nai CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii dere. De sinuois m nue y r G riga i-ar "Yoj sura în a sta ar fi în iii Qgare se pret a i voit să storn, G viin ială gi nu adnit să t rotunde, care nu nt Ziieute Ă 4 “Conentu â itiee”, verile procesului Manoilesau, spu- » Păoea parte i pentru nonent ascunse, 1. În prirul ară ea. face şi nu mai apirems oontis- siptiinâni a venit în vări când şi-a mani- ri, spunân tos luni oân ntrat în partidul Totul CNSAS 1 998 Direcţia Cercelare, Expoaii, Pubicaţi r luoru, e 5 Y Ti Fi feti: - , n rector sar = Ne von supune voin:e x enti R L 4 rată e exist a legitură între acuzaţiile ec se ndu2 tuturor gi esele din ă. re, *Aoi planeazi cu totul altoeva acoâ se losar, Cred că [[-] istoria când va privi aces rare, Pehtrueă noi lugt spunea atâtea iri cari peste seinoe vorbia noi?, Inculratul evoce ai sale şoolare, 1n Galaţi, Arat $ nationalist deacerat. Câna a1.0uza s*a el a treaut cu primul, Intâir indu-l pe Corneliu Godreanu, a dis- cutat ou el despre puterea de jerte ip indu-se pe aceiaş linie le cânâire. Li "Spune cordon că entuziasmul nostw - in.eresate Nioi odata n'ar ie ori unâe voiv,fi ohiar din Cer, voiu cere tuturor si aib elag interes ca mine. Induocere în eroare ea-ta, cand noi educat pe toți si se verifice car nt capabili de jertrt entru nean; Fi înainte de a intra în ie convinşi de posibilitițile ivi Cearean > răc= nanța; Qăoi altfel nu i-un fi vrrat, EL tor t dr ri “are necreşit nen Acest e e urneze; mearg! spre . 1 pi t şi CNSAS Direcia Cercelare, Exporiţi Pubiieaţi Archjy 18, Junie,, 1938 orele 21.30. PER | d NOTA E lir. 4118 dela Inspectoratul Regional de Poliţie Craiova Y, Ordinului nr.40,742/938,raportăm că în urma verifi- cărilor ce s 'au făcut în Regiunea noastră nu se confirmă cele semnalate în susnenţionatul ordin. Chestiunea se urmăreşte. Inspector Regional, Zeuriade scu. EEE i LUNERA ] Tru: smite comisar, Serbăne scu. CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii ODO ri, Le recunoso gi le-a e Li Sunten che i entri 1 R 3 + să E 0 BO E II fiecare dintre noi reprezi rit tate nt „200 008 E E BI Intervine Ia un ent 4 un re : arucnia tuturor. nevoie st fin înp nea scaiali, Vrijuaşii noştrii sunt intr pile cari s? e ceroat odată Între noi și biserion cu orice preţ, (a fost luaţi tenorului e Gerota nu-ai putu Duninie fost vizitat de un doun medie ie, care mi-a pus un dienos- tie de 5 minute, A spus că 18 poliţie Îi aa Păte dar nu mi-a dat, M?a dus apoi la fisaana într Aeolo fiind oonsultat de un înspeater sa este o boală ei o sugestie, Soţia e veni (] găsit, I s'a soris ot aa murit, Qopiii Părintelui Biliban i se arune at i-a uri t i se spune cine, Şi în aceste n sf semneze o deolarație ie supunere oâtre Suveran, ca şi oâna pânt e... Zi fost supus. Bu refuz si cred 01 u,E.Regele gtie de ircrul its mente i se dtdus 0% 4.5a ar fi dat atest ordin, Ani fiout un nen-rti 3 Pe oale oficiali n'a ajuns, Ze alt! ui formă sghiubata, De uoein I-am lerua În acpie la Bu un Încredere într'un destin frunos, aa soarele depe aer. Pe aceasta linte s* fie Şedinţa s*a ridicat la nrele ? Astăzi dimineați, 26 run „0.; dest r oontinuat,. CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii te asicuri e 1 DPâma endar a Tr da esa iineţ cere vie s un Leva 18 DI, te £ uit Preotul Gecr ime daci a fieut "e vreoâată din part pentru ari”. Gh, Cline neagă, In ecntinusre prectul Gecrg une ei nu are alti calitate pe această ! i ageia de preot Guhovnie al studenţilor areş le parti, rezistând tuturor A test nunai luptă- tor naţionalist; ror îruntagilor na- vionalişti, Ca do vi prof, Cuza. D1, prof. Iorga, pe vremea când inculy era direator al Semina- rului dela Edineţ, lea încurijat î: lupta pentru aptrarea ordi= t nei în stat gi aontra los L-a stătuit si nu —sal Zaoă nici politica a [i] [2 [să 7 Qi ţara are nevoie de luptători modesti oa el. Şi astăzi d1, prof, lcrga are ace- leaşi bune owvinte faţi de inculpat, Preotul Georbeseu spune apoi a1 întrucât 1 ne aânce şi lui acelaş acuzație de întennuri la asasinate, eta., dealară Că hu numai nituația sa de preo >dueația 20 0 are 08 fiu de preot, îl face să reprobe asasinatele i nu vede de de p* să fie fiout, e] rispunzitor de faptele unor caseni care nioi- odată mu l-au consultat gi şe Deşi este superfluu s H.5.Regelui Caroi 1993) Șe începe audierea martorilor. Mihai Apostoleanu, avocat, Întrebat de Radu ! recunoaşte pi prin febr A fiout apel susțină recursul unui otpitun în rezervi dela Căltragi, con- daunat pentru Lese.lajestate, Rad ig 1 îuzat este= gene anntra Suv lui, dintr?o , 1 pere pe Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii (uab3 teanu atât profenionali cât moral de nembru a! [] saoritică mult ti lugrând uneori pân ârziu, I] țiunilor vieter B ne 07 Pclihron en? Contenetbsulvi legionar. lata t le iiarin şi după 9 Boartea aces A], Constant, ştie deusezeni e Rad ud n?a fiuţ parte din Conte = Dr. (Constantin C. Dimitriu a cunoscut pe dr, Hilaov acum patru sau cinai ani, Milgoveanu eru e ra Civile, iar el şeful lui direat, la 7 tropi Totă, (7 îndeplini: e; Y votazent, Y te util sai n n să rezulte r îr 9 prin violenţă. L-a cuncsaut -re +in timp sr punda cata sttel î Ava Andi „Petr ne ou Virgil ionescu, dar ]- tn t rt risturairii şi i-a spus; 1-a risp veanu fao parte ntr? toriile Sooietaţii Martomul î1 de cele mai run niaiodatţ internilo 3 s?au pui veanu, | nani fest âuu Av, activitatea pol cătoregti ea unu] tură se CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii - 9 - : DURA j .i rr rte sfîr. A Ş x entm uLâ litice a ta pi it rdinei în i 2ae te ntr? Y “ du + M1l0o Ze is] i ă piație e vr tr un D-rul Craja se bucura Nu 1-a anzit ipreoier ilor interni îe e; o"ndus de Craja, Tr nale, ! i-ru) Serban Nilao- i l-a auzit nioiodata le loialitate, / + minis pune o m onnoagte i iu Budigtennu, În forurile fude- ntre se r ți. Ştie aă a1a- n 7 ] lui 1 Pay r i 2 rat Y L 1 T i > no-ronân A 41 op t Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii a:.-) sau idei subversive. In calitate A R.0, gi al Q liul Diseiplini al ar îioea o litioi ti, sensul âe a românizar 1 si, a manifestat te de vi n tiziei igi 1 încurajat . In calitate d ezedinte al Untunei Avooa:il mânia martorul a r Pr din Ro- & lui adu Budişteanu, care se ooupa de româniaarea barourilor. Pe teren politie şi în diseuțiuni, martorul ştie 01 Radu Budişteanu nani fe a îngr are pentie -clitioianizarea 34 dugi la risturnarea crdinei sariitor, n t Sima mulescu din Sej Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii a di 0OD06 S , dă = t1 goal i că, ne - p şi fos Împreuni ne: tetul 4 1 â Paris, Martorul vor! le r i , de un grup de evrei asupra studenților îni, a ne a venit din partea unor siriini şi unde iu t ii vu o atitudine e-noiliantă, In oonti “og fe aetivitatea lui Budigteanu taris, din care reiegea i pentru țari, Spune 3: inoulratul nu poate fi decât un fagtor de cohstmuoţie, iar nu de dirtrugere. Hu 1-0 a i iodatţă vorbind 'aontr> ler în stat, având nt le Capul Statului, Vata 7 Nioiodataă n? i utut să se aareți ne e aiaţiuni gasii 51 jropovidui ase că eri] sale, dz Craja, art : în Hedieinr. Spune er r 1 Crâja n 1 souzat de ristur- SE râre a onlinei în Stat, e1 car V tot . tul £ le Capul St Deaseneni Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii 1 t E y nând dată aeresiv. Ave ritul - io, er pe Nu fi orede capabil de uneltire oontr A Deasemeni a! reterinț un sspre Troian Cot lonesou, Dra Al, ? o e: dau: Mil so dent şi ca intern. Er crede capatii de noi vercive timente dinastice și de -rdine. Dr. Rupţureanu Gh, nu te 5 moase despre sufletul şi oaraoterul nile ce le-a avut ou Craja şi Cotici, acest nostru este cel aci inteligent din Eur supunere. Ineu patul Hadu Bai ohiar âupt re vine Ava Gliga, lonieă, oria. avat n CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii O masea opop 1 baz; amiaza p Tene porup ni 2 i a (UK “utoD î pna mut x lor E pna + on —— amdopaf "ua i E 1024410) . NA spnunuoud și o, Ş. TAIONI VS TLYNUALNI aa 1 pb a a 7 [3 Acuzatul: Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii f 2 î ş IEI Elementele constitutive ale acestei infracţiuni sunt 4ă |] 1)V5Bă fii cetăţean român; infracţiunea să periclitez || i 8 teritorială, suverani siguranţa atului ,adică integritatea tatea şi independenţa naţiunii şi 3) infracţiunea să fie comisă în favoarea unui stat străin, Infracţiunea privină siguranţa interioară a statului adra în dispoziţiunile capit.l din codul penal,care se referă exclusiv la crime ş ori cât de grave ar fi,nu se pot înc delicte contra siguranţei superioare a statului, In adevăr,iată ce spune art.191: „„„şi cetăţeanului ,care îşi procură sau deţine fără calitatea de a lua cunoştinţă de ele „planurile ,scriptele s; documentele menţionate în art.190", Care sunt aceste acte,menţionate de art.1907? "Funcţionarul public,agentul sau prepusul zuvernului Cars procură,transmite sau divulgi, în original sau în copi în total sau în parte,complet sau incomplet,unui guvern străin,agenţilor săi sau oricărei persoane,firă calitatea de a lua cunoştinţă de ele „planuri ,schiţe,desene, fotografii! acte, scripte,docunente diplomatice secrete,informaţiuni -a notițe secrete ,interesând apărarea teritoriului, siguranţa statului ,mobilizarea şi con ntrarea armatei şi mobilizarea econonică a teritoriului naţional,starea,cantitatea şi cali tatea materiaulului nilitar,de orice categorie,pieţele în- tărite, forturi le,stabi limentele publice,porturi le ,aeroportu; file,bazele nav le „hidroscalele ,va ele de război ,aeronavel arme ,muniţiuni,explosibile sau elementele lor constitutive maşini ,mecunisme sau pirţi din ele,ori echipamente sau alte referinţe asupra teresul apărării naţional seseră încredințate susnuni cunoştinţă cu Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Vasăzică,acte care eu la-un moment dat aş putea s vând,să le dau unui stat străin,ameninţând prin aceasta te pa] ritoriul naţional ,suveranitatea şi independenţa s tat lui, Iată ce cuprinde acest articol şi iată cum este încadrată crima de trădare. EL Dar ce aş putea să fac eu,ca să periclitez integrita tea,suveranitatea şi independenţa s tatului român, cu rar din ordinele pe care le-aţi văzut dvs? sx luăm ordinul ae fectului de Prahova, ordinul pentru urmărirea lui Simulescu II ordinul cu Yulturul Alb sau ordinul pe care l-am citit del Crai ova...cu ce pot să periclitez ordinea exterioară a sta. tului ,din aceste ordine? Cu nimic,presupunând că ar fi mâinile a cestora, Este deci precis că eu sunt încadrat în crima contra siguranţei exterioare a statului.Pe de altă parte,sunt cri-| me contra siguranţei interioare a statului „când unelteşti, când vrei să iei puterea,vrei să faci o revoluţie = sunt ar. ticole speciale,bineînţeles - dare eu nu pot fi acuzat de trădare,cu asemenea acte,adică eu aşi fi vrut si le vând unui stat străin;presupunând că ele ar putea să intre în această categorie,ele nu ating nici măcar siguranţa inte- Tioară a statului,ele privesc măsuri de ordine locală, fiind că sunt aci două noţiuni: noţiunea de siguranţă a statului din punct de vedere interior - adică schimbarea , încercarea de sxchimbare a formei de guvernământ — şi sunt măsuri de Ri) ordine,năsuri de urmărire simple ordine de urmărire. a | sta- Din punctul de vedere al siguranţei interioare a tului , sunt acte,ordine,note,schiţe ,interesână ordinea in- - terioară - nu exterioară - bunăoară planurile fixând locu- E. RI rile ministerelor,al Palatului Regal,al instituţiunilor [| publice poştă, telefon, radio,pl anuri ,note,schiţe interesind ordinea interioară a acestor instituţiuni; planuri,note, schiţe,interesând Prefectura Poliţiei,comisariatele,sediul jandarmeriei şezarea şi împărţirea lor interioară;planuri, note,schiţe ,interesând lepozitele d: iuni şi a rminent, Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii MINISTERUL DE INTERNE = prd 5 IRECŢIUNEA GEN ERALA A POL IȚIEI) A ICAREZOCP(CINE A X 3 AN PI) INSPECTORATUL REGIUNEI I DE POLITIE PUCUREȘTI fe /PIIP SERV. DE STOURANTA 757 Za 273774 pui DIRECTOR GENERAL AL POLITIEI Ziarele bulgare cu data de 12 Iunie 1933, publică un articol reprodus după ziarul » FRANKFURTER ZEITĂNG 7, in care se arată că, resa rumână n'a fost 15 satăis%/ redea in adevarăta lor lumină desbaterile pro- cesuluvi lui _CORNELIU 2. CODREANU, pentru ca opinia publi ” că să-yi dea SSana ae acuza, lile aduse acestuia şi să cunoască declaraţiile martorilor acuzatului contra crora guvernul ar fi luat aspre măsuri.-— In continuare autorul articolului crede că, M.S.Regele CAROL II,va reveni in curând asupra hotă- râpilor luate acum câte-va săptămâni şi va lăsa libe- ră creerea a două partide democratice,in fruntea căro= ra vcr fi probatil GH.TATARESCU şi 1.MIHALACHE şi a unui partid ce dreapta.-— Articolvl arată că, IULIU VANIU,va fi indepăr- tat din viaţa jolitică,intrucât sa dovedit că nu sim patize:ză-d&-toc Corvana.- TR OȚUL REGIUNEI I DE POLITIE > ni cai) =AERV POL DE SIGURANT AS TERUL RNE | Mi NEA cică, A POLIȚIEI LU | TEUGATAA on_20 Ji 19.8 | | PasARi Pee = Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii mii Aabă planuri,note,schiţe interesână locurile s entinelelor sau | . posturilor fixe la oricare din aceste aşezăninte;pl nuri, 0 200 ZAU BI | [ ] note,schiţe interesâna mijloacele de deplasarea trupelor +00 08 BB UI . sau poliţiei ;planuri,note,: iţe interesâna nodurile de e | E | le feratii, poduri gări; planuri ,noste, schiţe tivul trupelor jandarm riei interesâna u poliţiei şOrdinele intere- tor forţe poliţieneşti sa sând deplasarea aces au jandarme-— [] reşti... Dar ordine ca acesta: urmăriţi pe Simulescu,care mer- ge să faci propagandă politică în judeţul I1fov; sau sus- pectaţi pe legionarii cari sunţ concentrați Aţi la jandarmerie P - acestea sunt simple ordine de urmăr ire de poliţie,cele . nai multe de inspiraţie politică sau ordine de poliţie in- terioară.De exemplu, urmăriţi pe cutare comisar,dacă nu cum- va este legionar,Aceasta nu interesează ă siguranța statului în sensul art.191 şi nici măcar în sensul siguranţei inte- rioare a statului.Nu. Căci art.191,este vorba de ceva grav, care să primejduiască siguranţa s tatului; e pus alături de apărarea teritoriului naţional,şi ca gravitate şi ca pedeap- să,căci nu se poate ca cineva să primejduiască siguranţa statului „pentru că deţine un ordin abuziv sau ilegal, prin E! care dta spui:"urm iriţi sau împiedicaţi pe cutare”.Ce pri- mejâie poate reprezenta dacă eu deţin un ordin prin care se spune:urmăriţi pe comisarul cutare,dacă nu cumva este legionar? Dacă î1 deţin,pot eu micar să împiedic această urmărire? Nu. [) Atunci unde este primejdia pentru siguranţa statului? In nici un caz siguranţa s tatului nu poate prin aceste ordine cari s'au £ Li fi primejduită it la .mine; acestea nu inte- statului şi nu pot să peri cli- teze nici independenţa, suverani tatea şi integritatea terito- rială a statului,âşa cun ce Yesează siguranţa interioară re art.191 c.j.m. Dar dispoziţiile acestui articol element esenţia], în afară de f "= țean român ca si oţi vin CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii set) a Ca să poţi vinde actele,trebue să fii cet: țean romă spus că este o imposibilitate ca aceste acte s poată [in] vândute la un stat străin.Articolul citat anume: intenţia dolosivi,intenţia frauduloasi,animus delie- i cere ceva şi quendi; se cere cu alte cuvine din partea mea intenţia,se cere să fi avut intenția de a trăda,chiar intenţia de a să- vârşi această crimă a trădării.Or,acest element constitutiv e firă de care nu poate să existe trădare,cred că nu mi se poate pune în sacrini.Toati viaţa mea pentru mine trădarea a fost oribilă şi niciodată n'am făcut tinerilor cărora le-am dat această educaţie,astfel de lecţii de t rădare.si n'aş putea niciodată să cred că s'ar putea găsi cineva de Cd bună credinţă,care să arunce asupra vieţii mele această în adevăr cea mai grozavă dintre toate acuzaţiile ce pot să ca dă pe capul unui om,pe sufletul unui ostaş luptător. Trec la altă acuzare, După ce s'a terminat instrucţia şi după ce fusesem e trimis în judecată pentrucrima de trădare,în ultima zi, în care trebuiau îndeplinite ultimele formalitiţi,dl jude- mi-a spus: ţi se mai impută şi faptele previzute şi pedep- $ site de art.210 şi 209 c.j.m.; eşti acuzat că ai uneltit în scopul de a provoca război civil în țarii şi de a înarma pe locuitori.Ce ai de spus? Am răspuns dela încep t: niciodată în viaţa mea n'am îndemnat pe cineva să uneltească sau să se înarmeze ca să [ ] facă revoluţie. Dar nu numai ci nu vream să fac revoluţie,dar nu do- Team nici măcar o tulburare cât de mică,pentru că ştian ci Suntem vecini cu bolşevicii şi pentru că o tulburare cât de mică la noi ar transforma România într'o Spmie. $ Am întrebat însii pe dl judecător de instrucţie pe ce se bazează aceste a cuzaţiuni.Dsa nu mi-a mai dat nici un tispuns şi n'a mai făcut nici un fel de instrucţie.Aceasta a fost singura întrebare şi acesta a fost sin-urul răspuns pe care mi l-a dat. CNSAS irecţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Aşa dar,nu existi dovadă,nu s'a făcut nici o instrucţie şi nu mi-a pus nici măcar trei întrebări asu- pra acestei chestiuni.Nu existi nicăeri nici o dovadă că aş fi îndemnat pe locuitorii ţirii să se înarmeze sau să £ că război civil.Aştept pe dl procuror să facă dsa această dovadă. Dle preşedints,onorat tribunal,citez tot pe linie,din ordonanța definitivi,câteva afirmaţiuni nea cu nimic dovedite: .„„"scopul ultim al organizării şi activită nare fijnd revoluţia legionară.” Si în altă parte: "Scopul urmărea de a realiza statul legionar prin violenţă şi revoluţie,” afirmaţie gravi,dar cu nimic do- vedită, Si acum,să-mi daţi voe să cercetăm cu bună credinţă această chestiune: dece să fac eu revoluţie? Dece să reali- zez statul legionar pe cale ilegal i,prin violenţă şi prin revoluţie? Dece? Mergeam pe cale legal ,eram un partid le- eal constituit.M'am prezentat la alegeri.lată prin urmare o dovadă cii nu voiam săi dau o lovitură de stat,că nu aveam interesul să fac revoluţie,să caut să cuceresc puterea prin violenţă. Nu nunai atât,prezentându-nă la alegeri am luat 460.000 de voturi şi am eşit cu 66 parlamentari; iar dacă s'ar fi ficut alegerile următoare,aşi fi eşit cu aproape dublu.Prin urmare,dece revoluţie,când tot viitorul era cu mine? Dece,când mie pa cale legală mi-erau deschise abso- mt toate posibilitiţile? Dece să fac revoluţie,să dau lovi- turi de stat sau să încerc pe calea violenţelor,atunci când calea legali mă ducea la rezultatul dorit? Să încerce această cale violentă cei ce nu au posibilitiţile mele;dar ie,căruia mi se deschidea posibilitatea legat puta CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii b! - AA E 30 8 A | Dar,onorat tribunal,nu numai că nu vreau să fac sta= tul legionar prin violenţă şi revoluţie,ci mai mult decât L.] atât,nu vreau nici s% viu la putere acum,nici măcar pe ca- le legal ă,lucru pe c l-am comunicat dlui general Anto- dlui Goga,dlui Sever Dan,dlui Maniu. Tuturor le-am spus: Domnilor,dar eu nu mă grăbesc. Eu am 38 de ani.N'an nici un interes.Noi ne pregătim pentr e viitor.Pe noi nu ne intere ză chestiunea puterii acuma şi a cuceririi ei în stat,nici chiar pe cale legală. muturor le-am spus lucrul acesta şi toţi 1 ştiu perfect de bine:nu suntem încă suficienţi.0 recunoașten noi [.] singuri .Sunten nepregitiţi pentru asemenea chestiuni. Noi ne pregătim.Ne facen e ducaţia.Aven în fata noastră tot vii- torul.Să se grăbească acei cari sunt bătrâni,Bar noi? Nici un interes. Si atunci,deci,eu nu numai că nu vreau să dau lovi- [] turi de stat sau să fac revoluţii şi să viu pe cale violen- tă la putere,dar nici măcar pe cale legală n'amvrut să viu la putere. De nicăeri,dar absolut de nicăeri nu reese că eu aş voi să fac revoluţie,că eu aş voi să vin la conducerea sta- $ tului cu mişcarea legionară,printr'un mijloc violent. De nicăeri. Acestea sunt a firmaţii foarte grave,însii nu se pot do- vedi cu nimic şi este o situație penibilă să teaperi,fără să vezi în faţa ta o dovadă.Este imposibil să teaperi împo- [] triva faptului acestuia. Dar si ce-cetăm,poate că reese de undeva că n'aş voi să fac revoluţie.Poate că reese din activitatea mea că Hu e ş voi să fac revoluţie. 2 De unde reese? Din principiile,din ordinele şi din di poziţiile pe care le-am dat eu.A venit la mine un ziarist rancez şi m'a întrebat: cirii legionare?” L Dl prim-preşedinte colonel magistrat Dunitru Constantin: Dacă au acelaş conţinut,nu le mai citiţi. Depuneţi-le Vă voi citi unele pasagii din ele. Mă întreba despre Acuzatul Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii — "Dar ce înseamnă înviere?” — "Inviere înseamnă trecerea dela o stare de moarte la o stare de viaţă” - "Care este starea de moarte?" — "Necredinţa în Dumnezsu;necredinţa în neamul tiu; necredinţa în destinul neamului tiu;neîncrederea în tine însuţi şi în propriul tău viitor;lipsa de demnitate ome- nească şi naţionali; lipsa curajului răspunderii şi laşi- tatea; lipsa sentimentului datoriei; lipsa de corectitu- dine în viaţa publici şi privati, lipsa sentimentului de devotament şi de jertfire pentru ţara sa,aceasta este sta- rea de moarte." — "Dar învierea?" — "Exact contrariul acestei stiri.” Si am mai adăugat: — "Dvs. nu ne înţelegeţi pe noi.Noi nu urnirim cuceri-— rea puterii,ci scopul nostru este această renaştere spiri- tuală.Pără această renaştere spirituală,nu aven nevoe de cucerirea puterii.Intâi ea şi pe urmă puterea." De unde reess că eu aş vrea să fac revoluţie? Dar mai există doui interview-uri,traduse şi publi- cate în "Buna Vestire” în această chestiune.Iati-le: intenţiile pe care lesavean în timpul guvernului Goga: "Programul nostru este un program de construcţie.Când zic conbtrucţie,măi gândesc la aceea cure este cea mai mare şi cea mai grea din lune: formarea omului nou.Nu omul material omul fizic sau omul considerat ca valoare intelectuală; acesta existi,suntemn chiar destul de inteligenţi.Ceeace ne lipseşte şi ceeace trebue să fiurim este omul nou din punct de vedere moral.Voim si creem un tip de erou în şantierul nostru," Mai departe: | ja pa | CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii "Erou prin corectitudinea lui,prin fermitatea lui, prin îinflexibilitatea lui,prin dragostea lui fata de drep- tate,Iată ceeace voin să fhurin." Mai departe: "Ne von întoarce, în sfârşit,privitile către forma statului.Sunten împotriva celui actual:inform haotic.Nu este al nostru.Nu este pentru noi.Piecare ţară are oamenii i.Dece si ne ducem pentru ace a la Paris sau la Gene- va? Prefer să caut aici,în România. "Lăsăm ca mişcarea să se desvolte singuri.Nu arhtăm nerăbdare.Urmăm mersul firesc. "In acest chip veden noi mişcarea noastră îndreptată către corporatism şi în sensul acesta s'au format catego- rii: avem muncitori legionari ,aven comercianţi legionari, avem preoţi legionari.Si ne gândim acum la un grup al ţă- ranilor.Intrin în corporatisn treptat,treptat şi socot că şi pentru reprezentanța ţării von adopta un sistem corpora: tist," Acestea le spuneam în interview-urile date ziaristulu Gayda şi unui alt ziarist. Am citit acestea numai ca să arăt cun nu mă intere- sează pe mine revoluţia.Dar aceste credinţe şi afirmaţii le găsim undeva în gândurile noastre trecute? Da, în"Gărti- cita şefului de cuib",scrisă de mine în 1933,luna Mai. Dl prin procure magistrat Ionescu Radu: Sunt lucruri deja cunoscute indicaţi numai textul. Oct. "Este chestiuna de concepţie.Statul nou însă nu se poate baza numai pe concepţii teoretice,de drept constitu- țional.Statul nou presupune în primul rând,ca un Lucru in- dispensabil,un tip nou de aameni." Ş. prim procuror maior mugistrat Ionescu Radu: V'am rugat si ne indicaţi numai textul, firă să ne mai citiţi. atul Imediat."In acest om nu vor trebui să fie şi nu vor Direcţia Cercelare, Expoziţi, Publicaţii Iată ce spun eu la pag.331 din gionari": $ "Dincolo de forme este contribuţia românilor la cre- [=] iarea legiunii,care este mai mult decât o organizaţie cu membri ,registre şefi ,este o stare spirit,o unitate de sinţire la care contribuim cu toţ Cealaltă însă,cea mai importantă,este legiunea care nu se vede. Aci se poate si se creadă că este vorba de ceva sub- e versiv: legiunea care nu se vede. psită de le "Legiunea care se vede,li unea care nu se vede,adică de starea de spirit,nu înseamnă ninic.Sunt forme goale,fără conţinut.A face legiunea nu înseamnă a fa 8 ce uniforme,nu înseannî a face un sistem de organizare,nici | măcar o formulă legislativă,norme de conducere, înşituind 10-fj croi haine,a-i fi țiune. % "0 mişcare nu înseami nici progran,nici doctrină; aceasta poate fi legisiuţia mişcării,poate defini scopul ei,sistemul de organizare,nijloacele de acţiune,dar nu în- siişi mişcarea. LA] "Acestea sint adevăruri pe care unii oanmeni,chiar cei de ştiinţă,le confundă. "A creia o mişcare însearnă în primul rând a da naş- tere unei stări de spirit care nu-şi are sediul în rațiune, alul în mişcarea le- ci în suflet.Aceasta constitue ese gionari."s “* " Această stare de spirit nu am creiat-o eu.Ea s'a născut din întilnire dului nostru de sinţire cu al ce- o confuzie în ordo- lorlalţi români nanţa definitivă,când se vorbeşte de legiunea care se vede e de spirit de şi de legiunea tiune Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii In interogatorul pe care mi l-a luat dl î m'a întrebat: "Ce înţelegi dta prin ţară legionară?" Am spus:"Atunci când toată românimea se va fi transf mat din ceeace credem noi că trebue să fie; atunci când fiecar pentru ţară şi cu drag,atune cred eu că este ţa le Nuuan sp [ ] guvern; am spus că proces sufletesc. Prin urmare,firi această ren această transformare sufleteasci,nu ) Dece să facem o revoluţie exterioară? Decă să venim a izbin în stat şi să ne luptim cu statul? Pentru ce, noi nu vrem să venin? [= p e Ș Atunci nu se plică deloc atitudinea din ordonanța Poate spune cineva: numai dta ai înţeles acest lucru, leşi eşti drept.Nu.Această chestiune a în- Iată bunioari un răspuns al unui sriitor,răspunsul dlui Mircea Eliade,într'o gazetă: "Dece cred în biruinţa legionari.Cred în destinul neamului românesc şi deaceea cred în biruinţa mişcării le- gionare." strat Ionescu Acestea sunt păteri personaleșcari nu interesează. «& Nu ne leagă părerea dlui Wircea Eliade. cuzatul: Iată ce susţine: "Astăzi lumea întreagă sti sub sen- nul revoluţiei.Dar în timp ce alte popoare t revoluţie în numele luptei de clasă şi al primatului eco- omic — comunismul - sau al statului — fascismul - 8 : rasei - hitlerismul - mişcarea legionară s!a născut sub Y semnul Arhanghelului ail şi ba birui prin harul dumne-— | zessc. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii n "Deaceea,în timp ce toate revoluțiile contemporane sunt politice,revoluţia legionară este spirituală şi creş- tină." Iată pentru ce insist,ca si nu confuniaţi dvs.cuvân- tul de revoluţie în sens legionar cu revoluția materială bolşevică.2 "In timp ce toate revoluțiile contemporane au ca scop cucerirea puterii de către o clasă socială sau de către un om,revoluţia legionari are drept țintă suprema mântuire a neamului, împăcarea neamului românesc cu Dumneza.Deacesa sensul mişcării legionare se deosebeşte de tot ce s'a făcut până astăzi în istorie şi biruinţa legionari va aduce după sine nu numai restaurarea virtuţilor neamului românesc,ci o Românie vrednică,demni şi puternică,ce va creia un nou om,corespunzător unui nou tip de voaţă europeanăi.0mul nou nu s'a născut niciodată dintr!'o mişcare politică,ci totdea- una dintr'o revoluţie spirituală,dintr!'o vastă prefacere lăuntricăn, Iată ce pricepea lunea din ceiace spunean eu.Este im- portant acest lucru,ca eu să spun ceva,dar lumea să înţeleagă altceva.Iată,lumea înţeleze ca mine.lai sunt şi alte cita- te în :celaş sens,la cari însă renunţ,pentru a cruța timpul Si atunci,vedeţi,în faţa acestora,este o întrebare ca: re se pune: aş avea de gând — cum se spune în ordonanța de- finitivi - ca într'un moment potrivit,de eventuală carenţă a autorităţii,să mă substitui ordinei legale? Poate fi aceast ta o acuzație,atunci când eu spun net şi hotărît: nu vreau nici pe cale legală? Am văzut principiile; să-mi permiteţi să trec la fap- te. SH vedem,reese din ce an zis,din ordinele şi dispozi- ţiile date de mine,ci urmăresc vreo .lovitură de stat sau revoluţie? Zic dată de mine,fiindcă nu pot fi condamnat pentru ceeace scriu alţii. Iată,aici am aproape toate mmifestirile mele,toate circulirile mele pentru care rispună, In faţa lipsei de ./e Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii - 12 — dovezia afirmaţiunilor făcute în ordonanța de viu cu dovada precisă la pag.1ll spun: "Ss vubservă în n rmântării celo Moţa şi Marin,o de provocarea ni gionare,pentru ca a [2] cţione să se poati lua măsuri contra ei.Ordon tuturor legionari lor ceeace necontenit an afirmat,să nu mai răspundă fel de provocare." Iată şi circulara Nr.58 către şefii de regi "Rog comunicaţi legionarilor: In urme înmornântării mucenicilor Moţa şi Marin,autoritiiţile s'au speriat,dar nu din cauza dezordinei,ci din cauza ordinei,în adevăr impre-— sionantă,care a domnit tot timpul.Imediat,la câteva zile, au început declarațiile ministeriale lipsite de cel mai elementar înţeles: vrem să întronăn ordinea,von face totul pentru ca să restabilin ordinea.Nu înţelegem nimic.Dece si apăraţi o ordine pe care nimeni nu o ameninţi? Acum circulă svonul că autorităţile ar voi să provoace,cu orice chip, împriştiind vestea că se pune la cale un complot legionar, ăutându-se arne în ca- că se vor face perchiziţii,arestiri sele legionarilor,cimăşi verzi,etc.Se poate ca toate acestea || să fie nunai simple svonuri de cafenea,totuşi an obligaţia să atrag atenţia legionarilor.Niciodată mişcarea legionară, pentru a birui,nu va recurge la ideia de complot sau lovitur de stat.Consider aceasta ca o prostie.ligcarea legionari nu i] poate birui decât odată cu desăvârşirea unui proces interi- ij] o r de conştiinţă a naţiunii române.Când acest proces va cu- Sa SE DI prinde pe majoritatea românilor şi se va desăvârși ,biruin- E. Î.] SR ţa va veni,atunci,automat,firi comploturi lovitură de BR E] şteptăim în modul cesta este stat.Biruinţa pe care noi o atât de mare,atât de luminoasă, încât nicio ati nu vom ad- mite ca ea să fie înlocuită cu o biruinţăeftin i trecă- toare,niscută din complot sau lovitură de stat.1937,26 Fe- bruarie." VM5a33086. — N. O, Imprimeria Chişinăa. Direcţia Cercetare Expoziţi, Publicaţii ROMÂNIA INSPECTORATUL REGIONAL DE POLIȚIE AL BASARABIEI CHişiNĂu „3122 € E / La et 34 tografiată şi ex adresa foştilor legi Un asemenea sa unui informator iuâ+Orhei.- Di „e pt au du van i ded cern u8 | || n ov Dr în posta Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii b-. OO unt fapte,sunt dovezi. 3 Iată activitatea mea din ultima vre trecută în această carte: circulara 128. Sunt atitudini, L e [>] a 5 [i [=] [să o a + o Pa Am intrat prin urmare în aleg ri,am luat parte la lupta electoralăi;după cun ştie toată lumea,am ocolit orice inci- dent,orice conflict nu numai revoluţia ci şi turburări mai [] mari,şi am avut rezultatul cunoscut,lată ce spun en în cizculara No.128: "Luptaţi pretutindeni acum pentru alegerile generale-— In această luptă purtaţixă cu omenie şi cu înţelepciune, | ocoliţi orice conflict,nu răspundeţi la nici o provocare, nu atacați guvernul naţionalist în niti o întrunire,treceţi cu vederea peste greşelile lui,căci nu este nici o glorie să vezi totdeauna greşelile altora,dar apiiraţi-vă drepturile garantate de legi,ori de câte ori,nu din greşală,ci din silnicie,cineva încearcă să vi le răpească. Dacă în drumul & vostru veţi întâlni oameni cuzişti,ţărănişti,vaidişti, înfipţ într!'o credinţă cu toată curăţenia inimei,nu-i sdruncinaţi în credinţa lor încercând să-i câştigaţi pentru a voastră, căci îi veţi pune într'un greu impas sufletesc.Dintr!'un ni- | lion de voturi pe care guvernul trecut le-a avut,cel puţin 700.000 sunt aşa numita zestre guvernamentală, oameni, fără nici o credinţă.Faceţi pe câţi mai mulţi din aceştia să aibă credinţa noastră şi ne va fi de ajuns." Iată deci o atitudine precisă publicată în ziar.C6 se e întâmplă? Intrim în propagandă.la un mnorent dat,simțim că cepe presiunea.Mă cheamă dl general Antonescu la el acasă — era ministru de război - şi-mi spune+ domnule Codreanu,dta pla tulburări în țari? Gândeşte îţi dai seama că se pot înt: -te care este situaţia noastră. — Domnule general,si nu ți nici un fel de te pentru că nu numai eu,dar toţi ai noştri conştiinţă întreagă asupra situaţiei noastre şi ne mică tulburare care s'ar face ar pute ransforme România | Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii într'o Spanie.Or,aceasta tineretul României nu o va face niciodată.Nu va face jocul acesta. >> Domnule Codreanu,ştiu cii dta nu ai să provoci, de aceasta sunt sigur,dar dta ştii că sunt comunişti şi provoacă ei? Ce te faci dta? Sau se poate întâmpla ca par- tidul care guvernează — eu nu fac politică - se poate în- tâmpla ca guvernul st strângi,să ceva,cun se întâmptă la alegeri şi se întâmpli o nenoro ire,se aprinde focul. —- Domnule general,si nu aveți nici o grije,pentrucă eu,în fața unei eventualități că s!'ar întâmpla cel mai mic încident,eu,cu organizaţia rea,mi retrag.lu vreau ca să se întâmple, Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii capit.l din codul ] delicte contra sigura In adevăr,iată ce spun îşi procură sau deține fără e,planurile,scriptele sa e art.190? au prepusul zuvernului, E | e a lua cunoştinţă de ele,planuri,schi ipte,documer esene, fotografii liplomati secrete,informaţiuni zau notițe s teritoriului siguranţa ncentrare mobilizarea național ,starea,cantitatea şi cali= r,de orice categorie,pieţele în- ortu= i , aeronavele, onstitutive, ţi din e,ori echipamente sau orice ectelor sau lucrărilor re în în- nu ivulaat i fu- ii ll SE E e! _] L Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii t faci o - dare eu nu pot fi acuzat trădare,cu asem unui stat străin;pr această categorie, ranţa înte- rioară a statului, ali, fiind că sunt aci uă n statului din punct vede - i hi de sxchimbare a formei guverninânt - şi ordine,năs rmărire,simple ordine l si nţei interioar ului , sunt note, ițe,inter nd o ea in- terioară — 4-t lanuril ixând 1 1 i instituţiunilor 104 Ir „npi Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii în judeţul Ilfov; 9 pectaţi pe legionarii cari sunt concentrați la jandarmerie — acestea sunt simple ordine de ire de poliţie,cele mai multe de inspiraţie politică sau ordine de oliţie in- terioară.De emplu,ur Tiţi pe conisar,dacă nu cum-— va este legionar ceasta nu interesează guranţa statului în sensul art.191 şi nici măcar în sensul siguranţei inte- PI rioare a statului.Nu. Căci art.191,este vorba de ceva grav, care să primejduiască siguranţa s tatului; e pus alături de apărarea teritoriului naţional,şi ca gravitate şi ca pedea : 3 € Ş P p să,căci nu se poate ca cineva să primejduiască siguranţa statului,pentru că deţine un ordin abuziv sau ilegal,prin „E Y D: care dta spui:"urmiriţi sau împiedicaţi pe cutare”,Ce pri- mejdie poate reprezenta eu deţin un ordin prin care misarul cutare nu cumva este ot eu îl deţin piedic această [1] Atunci un rimejdia pentru siguranţa statului? nţa statului nu poate fi prinejduită ri s'au sit la a statului şi nu pot siguranţa iîinterioa nici independența, suveranitatea şi integritatea atului,âşa cum cere art.191 c.j.m. artic Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii anume: intenţia losivi,in ți ] quendi; se cere ci te irte in partea a inte poate pune în a fost oribil i niciodat 9 le-am dat această educaţie n'aş putea niciodată făcut tinerilo răc e lecţii bună c redinţ pra vieţii mele aceas adevăr cea mai ate acuzaţiile ce pot să dă pe ul unui or sufletul unui ostaş luptător. Trec la altă acuzare. terninat instrucţia şi di ce fusesem trimis în judecată pentrucri e,în ultima zi, în care trebuiau îndeplinite ulti lităţi,dl jude- soarea Jilava zute şi pedep- uzat că ai uneltit în s ţară şi de a înarma e „dar ream nici măcar o tulburare cât de ni e suntem vecini cu t vicii şi ntru că o tulburare ntr! ni to tru i + [ ] nea cu nini ..."SCOF zez statul 1 revoluţie? De Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii tot rmaţiuni ul statul legionar prin eravă,dar cu nimic do- etăm cu bună credinţă oluţie? De rin violenţă şi prin e cale legală,eram un partid le- gal constituit.MW'am prezentat la alegeri.Iată prin urmare o dovadă ci nu voia i dau o lovitură de stat,că nu avea 460,000 de A îi fhout dublu, Prin mine? Dat aut să cuceresc puterea pri luat iar dacă aşi fi eşit cu ând tot viitorul Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii res.Noi ne pregătim pentru cuna i sunt bătrâni,Dar noi? Nici at î 1 îi L E Bi Bi | pi | Ei Nei Si V0ăg) roaara, 4] pret Neferet 00 urnirim cuce uterii.Intâi să -uri traduse şi publi- tiune.Inti-le: nitru Constantin: Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii zi Clzizi avem preoţi legionari.Si ne gân ranilor.Intrăim în şi pentru r [] şi P tist," 7 Gayda şi unui 02 citit sează pe mine unâeva în ndurile cita şefului de cuib",scrisă Dl prim procuror magistrat Ionescu Radu: indicaţi numai te 9... ț EI Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Vă scriu dintr' de totăeauna.- Am fost cond toţii. Condannare: din încercările 1 Cu durere con nu eram cu toţii ii noştri Legion: Şi ce au avut re de cum au pentru mine am spus,in circular amănată,nu eram iţi,ţ De aici unde sunt,nu pot ştii voi.- Celor urmăriţi şi prigoniţi,le r în păduri,in se ascundă se luni până It Ad - şti după aceasta ce vo 1 ve dacă putem şi cum putem relua ectivitatea,seu dac a f E o bucetă de sele lni.- y vremurile Faceţi ace Jilava Z 50 A Sa, dacat dializa Secara da samanta PPE TESTA EI PE aa CNSAS Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii în unea nu nâuce un om nu an,nici doctrină; te defini scopul cţiune,dar nu în- eni,chiar primul rând a tiune de m eu Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii n 2 I 1 i Y legionară ce a fi proces sufle 2: Prin urma fir stă tere spirituală, fără scă,nu vrem s enim la putere Ş această trans Dece s şi să izbin în rioară? Decă să venim i să ne luptăm cu statul? Pentru ce, loc atitudinea din ordonanța ai dta ai înţeles acest lucru, ept .Nu.Această chestiune a în- onarii. Cred în nului x sc şi deaceea cred în biruinţa ni gionare. procuror Il Radu: i rsonale,cari nu interesea i liade Ast ! ntrea st DATE ţ +] şi al imatul t i- i i = legion s'a r Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii ins k; i C tul de revoluție în «e legionar cu luţia materia] bolşevică, "In timp ce toate nt rane au « Pa cucerirea puterii de căt om,revoluţia legionar neamului , îm sensul Ş se până ast sine nu numai inesc,ci ia un nou o Românie vrednică,demni şi pi om,corespunzător unui nou tip de voaţă europeană. 0mul nou nu s'a născut niciodată dintr!'o politică,ci totâea- una dintr'o revoluţie spirit „dintr!'o v. 5 a lăuntrică", Iată ce pricepea lumea din portant acest lucru,ca eu să Dun cei altceva.Iată,lumea înţe mine te în acelaş sens,la Si atunci,ved re se pune: aş finitivă - ca a autorităţii ta o acuzaţ nici pe cale le pentru c Iată cireulirile Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii Side apa u x a r rii i mart T i rii le- i I leze,pe baza ripc Zu 4 cea 8 nta n tuturor legionari lor E] necontenit am afirm t, nu 1 Yrispundă la nici un giuni: 3 i înmormântării ] mucenicilor loţa din cauza dezorc eriat,dar nu din cauza ordinei, în a impre- sionantă,care a tot timpul.Imediat,la câteva zile, au început clara iile ministeriale li cel mai elementar să întronăm pentru ca i:L] apăraţi o svonul că autorităţile ar voi s ordinea, e nimeni nu o împrăştiind vestea că se pune că se vor ) d sele legionarilor, să fie numai sir o să atrag atenţia area legionară pentru a birui,nu vi de stat,0onsid Li şcar e p oate birui decât odată cu unui or de conştiinţă a naţiunii ace prinde najorit ţa va veni atunci ,automat „fir mploturi,fără 1ov d stat.Biruinţa pe care noi o eptăm în modul e atât | i] SI Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii za Să nari,şi am circulara lo,12£ "Luptaţi pretutindeni In această lupt urtaţi-y | ocoliţi orice conf nu atacați şi cu înţelepciune, undeţi la nici o provocare, vern în nici o întrunire,treceţi cu vederea peste este nici o glorie garantate de legi,ori de câte ori silnicie,cineva încearcă să vi le [_] vostru veţi întâlni oameni zişti, ţărănişti „vaidişti, înfipţi într!'o credinţă cu toată curăţenia inimei,nu-i sdruncinaţi în credinţa lor încerc să-i câştigaţi pentru a voastră, căci îi veţi pune într!'un g sufletesc.Dintr!'un mi- 9 lion de voturi pe care guvernul trecut le-a avut,cel puţin 700,000 sunt aşa numita aaa guvernamentală, oameni , fără nici o credinţă ai mulţi din aceştia să aibă credinţa noastră şi ne va fi de ajuns. Iată d o ine pre publicată în ziar.C6 e întâmplă? Intrăm în prop un monent dat,simţim că cepe „Mă che 1 general Antonescu la el ac ane + domnule Codreanu,d ri în ţ Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii într!'o Spanie.Or,aceasta tineretul României nu o va face niciodată.llu va face jocul acesta. «) 4 => Domnule Codreanu,ştiu că dta nu ai sii provoci Li - Li de aceasta sunt sig "ata ştii că sunt comunişti şi provoacă ei? C tidul car tămpla ca g la alegeri şi —— Domnule star întâmpla cel mai măi u vreau ca să 8 Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii 28 Iunie 2 Casa - ÎI II u9 LA, az XE BA Procesul inginerului Clime şi alţii, Bâua= II-a 9 Seâinţa de noapte. In continuarea şedinţei de eri după amiază e fost 3 maâiat inculpatul avocat adu E adişteanu,care a susținut următoarele: Personal roooteşte momentul în care i s'a dat ouvân= tul la interogator ca cingurul moment de nulțunire îupă 70 zile de tortură. Mulţameşte cu xecunoştinţi 4-lui procuror nilitar de H- a-i fi ast posibilitatea să epună adevirul în faţa unui | — 9 3 Tribunal militar. F = Hu l'ar fi interesat să mai trăiască daci ar fi avut * lioheliemul să dea scrisori de derolidarizare care L'ar fi dezonorat ar fi avut arrul că încarajează acţiuni 1îp- site de ononre. vreodatii arintența profesională acelor prieteni cu care formeazi o adevărată familic.Dacii n'ar fi rănpunr mereu la chemarea lor ponte n'ar fi fost pe banca ncuzării, Vina i-a nai rezervat o rupriză: să fie anexă.le fhout un procer nparte,conexat cu al celorlalţi, In momențul în oare n văzut că dormitorul dela Ciuo se golegte bruso a plâns rult;dar nu stia că această dureri Vă putea să aibă atat de nare răsunet,înoât să fie şi el trie în jutecată. Pi -] E] Preferă sitanţin de nrentat noeleta problematice de - = E forţat. 3 |. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii a gabdt afirmă că s'a înroris în Legiune la 8 Votonbrie 1937 apă ce i] s'a întorn din rtrăinătate. A afalat a tunoi că boaln generalului Cantacuzino es te I--- foarte gravă. | De general îl legau două fapte: după ce a pledat pen- tru el în proo: 1 dela 1934,1'a îmbrățigat;mai târziu 1-a (] înoredinţat totalitatea proorrelor sale. Pelaţiunile sale anterioare cu Corneliu Zelea Codreanu sunt socelea dintre doi oaceni ni unei generații concomitontea , ] Corneliu Codreanu la Iaşi,Radu Budigteanu la București, luptau pentru acelaş ţel,diferenţiindu-ne totuşi. — » Nu de d61.Corneliu Codreanu,continaă inculpata 1,na eram bine văzuteci de cei oari'lum leafă dela Ciguranţă şi “mpărgeau geamuri,şi pe care îi descoprriren în calitatea mea de şef de cabinet la Interne. Pe d1.Corneliu Codreanu 1'sa apropist atunoi.D-sa ducea lupta la Iaşi caresa daţ recolta de azi,culninână ca! suto-dizolvarea partidulai,ca să na ec întâmple violențe. In toamna anului treout dacându-mă să-l văd pe ge 4 neralul Cantacuzino,L'sm văzut pe Corneliu Codreanu în camera alăturată. 3 Mi-a spus că în alegerile următoare voi candida pe listele legionare oa o riaplati pentruoă an pledat în procesele membrilor mişcării. Tu i-am arătat ci n'am nevoie de răsplată. oa să ştie d-nii aceia cari scot vorbe,că Padua Pudişteanu nu va da scrisori niciodată pentrucă nioiodată n'a fost lichea. I-am spu: atunci lui C -rneliu Codreanu că din Li moment ce-mi oreiază drepturi,trebac să n 1 re nsabili- tăţi şi am devenit atunci membru el partidului Totul pentra ară. Trei zile mai tarziu generalul Cantacuzino murea. Fra atunoi ziua când împlineam 35 de sni;ziun mea de naştere Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii am petrecut-o ficani rajă la tafaloul lui,o 3 am îmbricat prima dati cămața verde. Stii oaze a fost calitatea mea în partid? “A e pună [-*] E 41.0lime,* E] Incalpatul Gheorghe Clime afirmă că după ce Rada Budişteanu ax fi fhout prinul = tabiu,nai târziu ar fi fost propus ca membru definitiv în partid. & In continuare Rada Budişteana susţine că na a avut rol de conâuoiitor în partidul Totul pentru Tori,dar că nu poate să nege că în lipsă de fraţi şi surori e» avut drept familie 3 pe legionsri.Nu poate si nege aceaeta,oloi ar merita să fie condamnat în acest caz alături de cei oc eventual ar fi vino- vați şi de cei cari fug acun de riepuniere,şi cari s'ar fi îmbulzit dacă egea bine nişoarea,aşa cun re prevedea în Decen- brie 1937. Azată oi a nai fost închis odată ln 1950,timp de o zi de către d1.ohestor Bunesou,pentru o conferinţă pe care a - ținut-o pentru M.0„Regele,şi Majestatea Ca n'a uitat acest luoru, făcându-i onoarea de a-l prini în auiienţă 1a 8 Iunie 1930. i d Spune ni acessta ca să ne vadă că na poate fi învinuit de aoţiune de subminare a statului român. Dealtfel în acest sens axe obligaţii şi faţă de strimogii săi din'xre cari mulţi au ajuns generali,anul ninis de fărboi,iar nlţii înalţi magistrați. Cână dela ei a învăţat această perpetuare a 1ra- | E) gostei de ţară respince aouzaţia de uncltire uontra ei. Se spune că a organizat dervioiul de spiomj şi în corpul Noţa-Harin. Roagă să i se arate probe.fă i se Jea maximus de $ pedeapri,dar să nu £ pe arunce asupra copiilor săi mcasaţia 153 că tatăl lor a fost un spion.itata bun vrea să le lase moşte- i] nire: un nume. de- PI Este ntât de materiali,at în acest proces, incat ./. Direcţia Cercetare, Expoziţi, Publicaţii 4 = ADI mă că are alt prazex portret i că este nu se regăseşte si exclur oa portretul rrzultat din proces să fie opera nagis- traţilor,întrebându-se cui nu i-a fost milădde el. Cere ohiar în onzul când va fi condamnat ei nu-i fie întrerupt lanţil său moral şi să i se arunce acuzaţia de epio - ” Cel oare a redactat acest reohizitor nu are nioi Dumneseu,nioi credinţă,nioi lege,înocercână să mă distrugă şi în faţa copiilor mei. Renunţaţi la acuzaţia de spionaj ca să nu-mi ră- piţi posibilitatea ca acolo în paşcărie să-mi îmbrățigez 00- pii. E uşor să duoi lupta cu orice dugnan.Dar lupta cu cartiţile n'o poți duoe,oăoi nu ştii de unde vine lovitura Trecând la pienele aflate la dosarul răa,arată că într'un oarneţel se găseşte o listă de persoane şi mai multe cărţi de vizită cu cei ce au făcut donaţii pentruoa inoulpatal să poată taxmtay continua propaganda ek otor în juâeţele unite candida. Pxinsrexureytixisaxtort xxexnfiirgix ANIDEIRERIE Intre sorisori se află şi rorisarea A.f.R.Prin- cepele Niculae ocitre profesorul Iorga derpre care orede că nu poate constitui un cap de încrininare. Intrebat de dl.procuroz ce este cu o soriroare întitulată "Dragă Pobi,la ce an fhout an avut aprobarea că- pitanului”,. „răspunde ch moesnta era o sorisoare aâre- sată de Vasile Marin soţiei sale. Vorhegte apoi despre legiturile sale cu 8, Pe- gele întrucât aceste legături se pot referi la ordinea soda 1ă%,pe care este învinuit că a vrat ."0 răstoarne. A fost ataşat de această ordine sooială gi na sânite să-i fie gtirbite aceste sențimente,cari na sant fă- cute spre a fi trâmbiţate. Intr'o revistă n sa COMENTARII POLITI F- publica la 17 Hai 1930 derbaterile procesului Manotlesea, întitu- Jo.