Arhiva operativa Corneliu Zelea Codreanu vol. 8

CNSAS | ii > 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 







A * 
Z 





R_ ÎNTERNE 
MiisreRuL __Araca ERILOR 




















ABIA OPERATIVA 


„Dosaa | 











ai | 
Sa ue | 





t e Ea OaDor, AA a 







Se Ga Aaa să | 


iri PRO a | 
mania io sau RER 
pie foaie tem bațe asta ua, 
ti mb 





LIT) î 
P 011784, Vol, 8 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 

















„minis 
Pa a ai 
Ag Ma [ga a E | 
| 
Asul Lasa n | . 
tinea d sani O oma sp su cui hui se eta: je :U 
ui as Wa ȘI -. rapi 
dea | 
1 ptecă Gu ai Sata ch feo. Ossie ORI E 
La vă Să Ey IN AR | 
Sa j Y 








CNSAS 

Direcţia Cercetare, 

Expoziţii, Publicaţii 

€ 299 
ae ali 
9/ 0 scrisoare adresată lui Mâză din comuna Chiștelniya 
prin care se arată câ nu are voie dela Căpitan să pună listă 
la alegerile comunale în numele partidului " Totul pentra 
Taxă şi se poate prezenta ca independent fără să angajeze 
legionari şi legiunea în ceva, astfel că numai personal” cu 
oameni cînstiși se poate prezenta, Tot în această so ri tădre JE 
lângă alte înstruciiuni date în privinţa  înerei ședin:alor, 
cotizațiuni, ete. se arată că în iarna anului curent șefii de 
cuiburi din judeţele Lăpușna, îighina și Orhei vor umra le 
Chișinău o scoala de cadre, unde vor vorbi comandanții și ce 
vrea Garda de Fier, 
10/ 0 sotisoare datată 7 Octombrie 1926, adresată tot lui 
Mâya din Chiștelniya, în care nu j/se dă voie nici într'un caz 
să depună lista la alegerile comunale în numele partidului, 
iar dacă vrea să depună lista sto depună personal însă în nic 
un oaz să nu pmnă în joc numele organizaţiei și în același 
timp i se atrage ntentiunea de a activa la ţinerea şedinţelor 
strângerea cotizayiunilor, raportână activitatea şi socotind | 
că în același timp o organiza:ie cre nu are activitate este | 
socotită mai întâi moartă şi în urmă desfiinyată; 
Toate aceste sorisori în afară de penultima dela punotul 
10, sunt samnaţe de dona fusso din Chișinău pentru șeful ju» | 
deteen, ier cea dela punotul 10, semnată de legionarul Melesk 
Boris socretarul acestei orgzenizaţii judegene originar din | 
Chişinău, | 
Am lua măsuri de o continuă supraveghere atât ln sediul | 

orgnniza ici jude: one din scest oraș cât și a persoanelor 
mentionate în acest raport şi orice se va stabili vă von ra 





„porta la timp; | 


| das) aegăitiei 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
a, Expoziţii, Publicaţii 
: Chișinău 7 Cctombrie 192% 


"460- 


Dragă Gamarede MSă, 
Odinioară a sosit camaradul Lupaşcu și mi-a spus cărypei 
să depui Lista pentru candidatură le alegerile comunale; j 
imi Vite ce este nici într'un caz nu poyi să depui lista 
în numele Partidului " Totul pentru ară" deoarece nu este 
În privin'a aceasta nioi un ordin dela centru, însă dacă 
vrei si ştii că ar ti ohinr foarte bine să depui lista per= 
sonal fâră partid „spunând legionarilor că desigur să te vo- 
teze. ișa dar poji să faci tot ce vrei, însă nu băga în joe 


m 
numele organizajici noastre; 
Al doilea este intrebarea de ce m se rin şedinse și 
dacă se ;în de ce nu se trimit rapoarte și cotizariii Tre = 
a bue să înţelegi odată că acea organizijie care m activează 


şi nu șine şedin:e netrimi:înd rapoarte şi cotiza:ii ge sooc | 
tește intâi că moartă și apoi se destiinseuză; 1şa dar dacă | 
ankizsxiixpixraponrin nu vreji să fiţi dest iinyai trimâte;i | 
regulat cotizaii şi rapoarte; | 
îtoi la centru se simte nevoia de a fi în curent cu toate | 
TY mișcările cuiburilor voastre Po Mc te 1 a lunci 
vezi trimite eâte un raport unde veţi sorie detailat activi 
tatea fiecărui membru din cuib; Sitwria cuibului; adieă pe | 
i cine asi primit în cuib nou, pe cine deși dat afară şi pe 
cine 1?a;i pedepsit; Nu uitaţi vă spun încă odată bâgai de | 
seamă pe cine primii in orgenizarie,Na primiji mul şi oi 
Sa  Pavânt gi bună, 
Lă “Asteptam dar aioi rapoarte și coțizazii, preowm și ra = 
Ă port de activitatea voastră, trimâtegă prin poştă pe adresa 
- Ziarului România Grestină str, “egele Ferdinand No:81 
Chişinău pentru 4; FR; 
Va dorese spor la muncă , sunătate şi voie bună. | 
Trăensoă legiunea și Capitanul Pe a, —i 


„See „vă: Orhe 
„Legio a atare, Beris 














—— 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 





“3 Chişinâu 7 Octombrie 19; ; 
461 
ma 
Dragă Vamarede Mâă, 
Odinioară a sosit camaradul Lupaşcu și mi-a spus să mrgi 


să depui lista pentru candidatură la slejerile sbmunalsi, 
Vite ce este nici într'un caz nu pp să depui lista 
în numele Partidului " totul pentru Dată” deoureoce nu este 
în privin'a aceasta nici un ordin dela centru, însă dacă 
vrei să ştii că ar fi ohinr foarte bine să depui lista per- 
sonal fâră partid „spunînd legionarilojr că desigur să te vo= 
Pe teze; fişa dar poţi să înoi tot ov uri însă nu băga în joe 
nunele organizajică noastre; | 
Al io0ilee este întrsberoa do ce mu se rin spăta,e şi 
decă se :în de ce nu se trimit repoarte și cotiza: iii 1pe = 
e bue să înţelegi odată că acea organizați sie care nu eotivează 
și nu șine şedin-e n=trimifnd rapoa; fe şi cotiza: ii se soco 
tește întâi că moartă şi apoi se dest iinrează, 1şa dar "dacă 
antizanxtixgixrapanzin nu vrei să ză dest iinynși trimâte;i 
regulnt cotizmii şi rapoarte; 
vioi la centru se simte nevoie dle a [i în curent cu toate 
mișcările cuiburilor vonstre deoarece fiecare 1 a lunci On 
vezi trimite câte un raport unde is sorie deteilat aetivi 
tatea fieoârui membru ibn cuib, Şituia ouibulii;-adiea pe 
ÎS cine aşi primit în ouib nou, pe ':ine ita;i dat tară și pe | 
cine 1?ayi pedepsit, Nu uitaţă va spun încă odată bigaji de 
AS seamă pe nine primii în azgeniasiieiua primiși mul jă oi 
0 pavâni pi bande 
m ateptăn dar aioi rapoarte și i Poe 
port de activitatea voastră, "trimiteşi prin poştă Fi săres | O 
"SR aia România Grest înă sira “ogel e Fordinanăd Pf 
inău pentru 4; BR d, i 
Va dorese sa la munca, sinâtate și voie an: 


i ante i ta aaa i 


L 



























CNSAS. 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicații 


"i 
aia! 





CNSAS 
p Direcţia Cercetare, 


i Expoziții, Publicaţii 


Chiyînâu 7 0otombrie 192. 



























Dragă Gamarele iiâă, 
P Odinioară a sosit oemradul Lupagou și mi-a spus că vrei 
să depui lista pentru candidatură 1n atejerile comunal e. 
m Vite oe este nici într'un caz au poji să depui Lista 
în numele Partidului * Totul pentru fară deoarece mu este 
Am privin'a aceasta nici un ordin dela cențzu, fnsă dacă 
vrei să șţii oi ar fi chirr foarte bine să depui Lista per= 
sonel fâră pertid „spunând legionarilor ă desigur să te vo- 
teze, işa dar poi să fnoi tot oe vrei, ânsă a băga in joo 
nuzole organizajici noastre; k 
11 doilen este întroburea de ca au Be vân piâta,e! şi. 
dacă se -în de ce nu sc trâmit re poarte și A aa Tre - 
bue să înţelegi odată că acer orgenig! ji care ma 
şi nu șine şodinre netrimi; îna rapoarte şi cotiza:i 
tește întâi oă moartă și cpoi se desi iin-ccză, „şa dap dacă 
vaktznziieșixsaponzta nu vreii să 1144 dest stau E: 
regulat oct.izaii și poarte; 
iioi la centru se simte nevoia ada a îi îne i cu site 
R mişeârile cuiburilor von stre PARERI. 4 iscsre d a lunei 
veţi trimite gâte un raport unde vei serie dotailat aetivi 
tatea fieoirui membru îfn cuib, gijuașia cuibului; năiea pe 
cine ași primit în cuib nou, pe. e ine Mai dat atura și pe | 
cine ași pedepsit, Nu uitaţă vă spun înca odată bâgai de 
sennă pe cine priaiyi în creme seara priaisă msi ci 
— Păvini și buni, | 
a Die „*steptim dar aiei rapoarte h cotiza îi, „pacota și; rae 
iteşi prin poștă pe adresa E> 


SE 


i port de activiţatea vo stră , "tr 
i. Ziarului Romînie Crestini str, feast e Perdimeuă Mos 6l 
„ hâșinău pentru 4, a | 

Va doreae spor da mungă , sj.nătate și voie 
ie ei “Aa cm i Câpiţanul 









CNSAS 


e Direcția CGEIDSIar E, eee ei 
Expoziţii, Publicaţii dă 
i pa - 2 


9/ 0 sări soare adresată lui Mâză din comuna Chiștelniya 
prin care se arată câ nu are voie dela Gâpitan să pună listă 
la alegerile comunale în numele partidului n Totul pshtru 
Tară și se poate prezenta ca independent făra să angajeze 

f* legionari şi legiunea în cova, astfel că nuani personal și cu 

S oameni cinstiyi se poate prezenta, Tot în această so ri soare E 
PN . lângă alte instruciiuni date în privinţa - înerei şedin: elor, 
cotizațiuni, etc. se arată că în iarna anului curent șefii de 
cuiburi din judeiele Lăpuşna, îi ghina și Orhei vor unra le 
Chișinău o scoală de cadre, unde vor vorbi comandanții și ce 
vrea Garda de Fier. 

10/ 0 sctisoare datată 7 Octombrie 1926, adresată tot lui 
Mâza din Chiștelniţa, în care nu ae dă voie nici într'un caz 
să depună lista la alegerile comunale în numele partidului, 
iar dacă vrea să depună lista ste depună personal însă în nic 
un caz să nu pină în joc numele organizaţiei şi în același 
timp i se atrage ateiunea de a activa du ţinerea şedinţelor 
strângerea cotizajiunilor, raportâna activitatea şi socotină 
că în același timp o organizatie care nu are activitate estd | 
socotită mai întâi moarta și în urmă dest iinyetă, “i 

Toate aceste scrisori în atară de penultima dela punctul 
PR 10, sunt sâmnate de dene Rusa din Chișinău pentru șeful ja» | 
detean, iar cea dela punctul 10, semnată de legionarul Melosk | 
Boris secretarul acestei orznnizaşii judegene originar din 
Chisinau; | 
PN Am lun măsuri de o continuă supraveghere atît la seăiul 
organiza;i ci jude: ene din acest oraș cât și e persoanelor 
__ > Menitonate in acest raport şi orice se va stabili va von rae 
porta la timp; 


| 














CNSAS 
—DBireeţia-Cereetare,———— 


Ti Expoziţii, Publicaţii 


Dragă Gamaraie Mâă, 
- R- 
a a 97 | 
Gamaradul Lupaşcu nea povestit despre îrumoase mișoare lea 
gionară ore este în comuna Chiștelni a, fiindoă în capul ei 
ate un om vreânie nctiv și cinstit care a Xian știut să ara 


pn 


gă încrederea tuturor osmenilor din Comună, 

âşa trebue să fie în fiecare comună mişcur ea lesionară, Gama» 
radul Lupageu mi-a reportat că în comuna Ghiștelniza va ti 
el azeri comunale; 

Hu este voie dela Căpitan să pună iistele la alegeri a pare 

tidului " totul pentru Taran; Poși si te prezinţi le alegeri 
| cu o listă de întepenăenţi, fara legtturi cu partidul şi fară 
angajezi cu nâmic legiunea, ste cine să fie ales primar sau 
consilier comunal dar aa om nu ca iegionar al partidului total | 
Pentru Iară, 

4Şa că nuuai personal , fără partid, poji să te prezinji la 
alegeri comunal e, singur seu cu lista de oameni cinsti, î cari 
pot să tie pi ei membrii ciuburilor,siu să nu fie insori gi 
nicăieri mai înye1 es? : 

Dragi cemarade sunteyi pupăravi gi nau venit pela voi ni» 
meni dela centru în timpul verii, dar stiși oi camaradul Me= 
canu, Stegarescu şi Molevsohi, au fost La tabara dela Vamen | | 
Sylva la Căpitan, unde su Plecat pe jos în marș de 50 ka, i 
„7 Pe care 1fau făcut in zile. Pe urma au fost pole voi șia | 

îost la Chiștelniya şi ocmaradul Molugnic, dar est greu a 
„trimite oomarazi in mer. hcun trebue să mântui șantierul de 
e Lupa Acce, denceia oa să even legătura msi mare,vren să fa ___ 


balega a a au 7 Pana. a a 





„998 un aediu da Orhoi,unăe fiecare Benbră euiburilor din Orhei 
0 când Vine cu o trobuinșă 1 târg da iarnaroo seu la tribunal 


trata şi inirumările dela camaradul care stă pernamnent | 
la sediu, Var pentru Aceasta trebue bani, pentru inchirierea 

















PRR i Aid aa 





CNSAS 
__Direcţia Cercetare, 


pm” „Expoziţii, Publicaţii 







" gurășfiâna mult material, cârzi, ziare, co dau în județul 


L 4 
“2 AM A 
ousei, ubonament la ziarele legionare şi sa se hrâneasoi 


oamiradul, caro are să atena la sediu cel puţin 5-600 lei pe 
lună ar fi eheltuinla, kate greu pentru mine să o suport sân= 


Q 


Orhei şi si nu se mai plâtenneg pe ura: mul şi bani trebue să 
dun şi la băeşi cari trobuie să aibă ofyiva dei cina pleagă în 
mar. Deacoia ca să avea sediul în Urhei, oare este necesar pent 
tru legătură trebue să primin regulat potizaziile in fiecare 
Lună, | 

Daci mim cuibul şine regulat gedinya suptâmânală, atunci 
fievare membru plăteste 4-5 lei pe lină, nu e greu, dar cu 
acesti bani o să puten avea sediul 14 Orhei și fiecare in voi 
venână în Orhei în oraș Biseşte tot ceiace este nou in legiune, 

Așa este la Chipinău şi cuibarile slau obişnuit ca să 

aducă regulat rapoartele și cotizaţiile da sediu şi să nu vină 
în oraș fâră a trece pela sciiu i dă este 0. familie lezionară, 
Dar din Urhei este departe şi arpu a veni da Chişinia şi la 
Orhei ficare om se duce micer odata pe Lună; 

Dta, care esști activ și bun organizator, ha să mă înșelegi 

că nici nu putea nări îatapoiă în Orhei ina nu von avea 

sediul în oraş; 

Piinioă nu ne ajung camarazi liberi cari tt sa se ducă pelrs 
omiburi și i me adwog rapoartele „dar ofad ar ei sediu,t e= 
care cuib sau şet de sector aduce rapoartele în Drhei; Imi 
pere bine oi mişonrea morge așa de sm ni | 
toriță activită: îi d-ta, 
acensta ai ss vii odată 1a Ghișiniu, fiindea aro) Să £ie o 
- Mooală de ones în e îm la Chigimsu pentru ci 

- aeeuiburi Îi pi Tighina ;Soonln ncensta — — 
Saul ei) = zile pi voii si Lisi găzău i ia Ci 

a: Gonmnda, îi 4 „Să va vorbeasoă despre cun tebue 
îi e vron garda de Fier; 




























tr pm wi poetii do Vp cn să poată și d 
nonbrii de oi, în Legiunea asa 





CNSAS 
„Direcţia Cercetare, 20 00 


Expoziţii, Publicaţii 
W7'] 7 " A Septembrie 1936 
Dăagă canarade Stăvilă Pc 


Dela camaradul Moluşnic ştiu că d-ta cu tot sufletul ai în= 
tra în rândurile legionari lor,= 
"Ai apucat o cale frumoasă dar grea,- calea legionaruluio)țpte 
frumoasă fiindcă înalţă omul şi îi dă bucurii sufleteşti noi, îi 
dă un ideal îndrumător şi un Scop în viaţă, Dar calea aceasta 
grea şi spinoasă fiindcă cere nu numai multă jerttă dârză şi cu- 
raj, dar se cere mult în schimbarea felului său de a fi şi a 
caracterului pentru a deveni un om complect nou corect şi cins- 
tite 
Unui membru din cuib se cere: transformarea şi schimbarea 
sufletească, se cere cinste corectitudine punctualitate cărăţe-— 
nie sufletească, bună cuviinţă şi disciplină nonaho=ni li tară, — 
„Ai avut cărticica şefului de cuib această evanghelie legio= 
nară pe care trebuie să o citeşti şi să o inviţi în aşa fel în- 
cât să rămână tipărită în mintea şi sufletul tău; poruncile că= 
pitanului după care trebuie să fii închinat în fiecare moment 
a vieţii tale personale,= 





si 


Noi nu suntem un partid politic. ci o mişcare nouă ia rânâu= 
rile căruia ca să intri nu e deajuns a fi înscris şi a figura 
ca un manechin undeva pe o coală de hârtie dar trebuie să te jer: 
a. feşti să activeji şi ia primul rând să te schimbe complect să te 
faci un on nou nai vrednic care să se deosebească de lunea cea 
„veche după Cum cere inperativul vremii de astăzi, 
he Da să fii legionar trebuie să te lagi de toate păcatele vs= | 
„hi cu convingerea că 0 vară o naţiune se poate scăpa de răul 
şi nedreptăţii ce bântue în ca numai atunci cână omul 
selege menirea sa, A 




















CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 












OA VI 
= Z 


REPUBLICA Ra dă Cub Le 


a n E a Y ] 








| z i 
| MINISTERUL AFACERILOR AÎNTERNE 
Via, “* JECTIUNEA GENERALĂ 
ie 0 pa A 
Y DS Um ĂŢII POPORULuI 
DE aug 








c Atta d ara Naiiouală, 





m e 


] 


Sa 










CNSAS 

Direcţia Cercetare, 

Expoziții, Pu blicaţii La 
şi să-i cunoşti ajutându-vă reciproc. Trebuie o legătură între 
toți legionarii, într'o sfântă frăţie de luptă şi de suferinţa, 


Pentru această legătură trebuie să fii mereu legat prin cores- 
pondenţă sau personal cu centrul judeţian şi cu cuiburile vecine 


pentru a se ştie activitatea fiecăruia din voi gi a vă da actle 


imbolduri de muncă de care gtiu că aveţi nsvoie.- 

; Sediul centrului judeţian este la Uhişinău str.Regele FPer- 
dinană No.81 zarul România creştină dacă scrii scrisori adaogi 
"pentru A.R.*,- 

Tar camarazii alături de d-ta sunt aceştia: La Bieşti 11 ai 
pe canaradul Moloşnic cu care ar fi bine să si cât mai mult con- 
tact pentrucă e1 o să ştie să-ţi dea indrumările necesare pentru 
ca să nu te abaţi din cale legionară la Berezlogi îl ai pe stu- 
dentul legionar Alexanări teolog care-i canarad bun cu care la 
fel trebuie să ei contact iar la Susleni estez un cuib sub şefia 
lui Navtchi Borea, iar ca membri Sunt:Novţchi 7. şi Frunză Alez, 

Te rog dragă camarade să si legătura cu ei pentru a te forma 
mai bine şi a te instrui în spirit nou pe care 1'ai îmbrăţişat.- 

Acum câteva lămuriri asupra organizaţiei noastre.- 

Inainte în 1932 avem sub denunirea "Legiunea Arhanghelul Mi- 
hail”" iar ca secţie politică era Garda de Fier.- 

In 1933 aă inceput să ne prigonească, Nu nea dat voie să de- 
punen listele ne-a închis prin puşcării şi atunci a fost împug- 
cat Primul Ministru 1.8. Duca care acţiune la gestul său ticălos 
ca dizolvarea Gărzii de fier şi întemnițarea tuturor legi onari 
lor din ţară. 

Dela 1933 am activat in ascuns până la Decembrie 1935 eână 
Căpitanul a dat orâin d-lui General Vantacuzino-Grăni cerul mâna 
se dreaptă ca să înfiinţeze parti dul Totul pentr. ţară pentru a 
putea activa deschis fără nici un înconjor, Sefia partidului o 
are pe hârtie generalul insă comanda efectivă o are tot căpitanul 
nostru Corneliu 2. Codreanu aşa că âcun suntem legionarii parti- 
dului Totul pentru țară sub gefia d-lui general Rantacuzino Grăz- 
nioerul deşi in realitate sunten tot Garda de fier însă sub masca 
Sau mai bine zis âmbrela a partidului "Totu pentru Tară", 

ae 7 alt 20 











| 
| 
| 
| 
| 


| 
| 


| 

| 
să 

| 


pm 




















CNSAS 
Direcţia Cercetare, ini 
Expoziții, Publicaţii | 


Aceasta ţi-o scriu pentrucă să ştii gi d-ta ce să răspunzi la 


alţii când te vor intreba. 
Betul judeţului Orhei este comandantul legionar Pr.Gheor- 


ghe Tudorache, un om care are un trecut glorios în legiunţ) di | 


„cred că şi un viitor tot atât de strălucit după cun sunt toate 


faptele sale şi jertfele luptele pe care le-a depus cu seni- 


"nătate şi victorie contra duşmanilor legionarilor. Ar fi dc sdaz 


dorit foarte mult ca să poţi să te întâlneşti cu el. Uela dân- 
sul ai să poţi căpăta adevărata şcoală legionară, Acum canara— 
de închei scrisoarea dorinâu-ţi spor la muncă şi sănătate mer- 
gi cu credinţă în D-zeu şi Căpitan cu capul sus pe drumul spima 
nos a legionarului mergi cu ochii şi gândul înainte şi victoria 
va fi a ta.- 

Scriene cât de curână pe adresa 5efului juăeţian ce ţi-am 
dat-o. 

Trăiască legiunea şi văpitanul. totul pentru țară, 


p.Seful judeţului Molovsehi Bore.- 


P.S.Adresa şefului judeţian P.C, S.Gh. Tudorache comuna tru- | 
zeşti of.Vadul lui Voda judeţului Lăpuşna.- 

Iţi mai dau numele unui coleg pe care 1'am scăpat din ve- 
dere, Cuibul Mântuireă Sef as cuib Ioan Vasile, membri Dan Ioan 
Solovici Gavri1,- 

Trăiască legiunea şi Căpitanul,- 





Legionar Molovschi Boris | 








PRRRIRPRARIAA 





9 e 


CNSAS 
ercetare, —— 


, Expoziţii „ Publicaţii 


PARTIDUL TOTUL PBNIRU TARA i 27 
BUCURESTI 1 
Str. Gutemberg Wo.3 





N 


- ca: CIRCULARA Nos 42, D3 
zi Către ga/fii de regiune şi sefii ce Judeţe.- 
= Zn ca că la diferite alegeri comunale, Judeţenă sau parla- 
i mentare şi numai când partidele oe oandideană cet dela centru 
sprijin, Legionarii primeso ordin să voteze anunite liste.-— 

a/ Legionarii vor executa întoomi, fără semn de întrebare, 
dănueli sau oârteli, chiar dacă personal se găsesc în conflict 
cu cei ce vor ji ajutați:pentrucă 2egionarul, oricare ar /i e2 

PY nu are dreptul să împiedice sau să stânjeneaacă manevra politică 
în stil mare pe care o joacă conducerea centrală legionară, — 

Orioekă manevră se face numai și manat în vederea biruinței 


PN de încredere sau e prost, numai acela își va pune semn de între- 
dare .Begioncrul adevărat va sta neclintit şi va avea încredere 
nezdruncinată, în conducerea care manevrează cu o siguranță de 
fier,- 

B.-In cazul când se hotărăşte acest ajutat, pentru oricine 
Vaâigti, Goga, Cuza, Dărăniett, Iuntanisti, Georpigti, ate. 
Seyti Judeteni de ilăşi şi de outburi, vor supraveghea cu os 
mai mare vigilență următoarele: ţ 
zi &1/begionarul nu are voie să ia contact ou membrii organt- 

„zației reapective discutând şi făoâna planuri; 51 va spune: 
3 ” Diaoutaţou peJii noştri, Woi nu dpmputdnu Noi Prinin lcd 
zeitei ali 












Zegionare. Wumai cel ce este contra acestei biruinte, sau Zipsit | 





— 








CNSAS 
Pe "Direcţia Cerc cetare, Pa, 


Expoziţii, Bu blicații 
PI v) 


VI/Legtonarul nu are voie a ata la masă la cel pe care-l ajută, 
în: perioada eleotorală şi nici nu are voie a lua parte la vre'un 
mai . banchet sau masă comună, eto,- 
VII/In aiua de vot, sub comandă, în cea mai perfectă ordțid și 
tăcere se prezintă la vot şi votează, după care pleacă. 
VIII/Dacă lumea va întreba: ” De ce AN votati pe acestia? 

a Sunt răi, hoți, eto." Legionarul răspunde: - ” Wu stăn de vorbă 
pe această temă . Avem ordin şi executiim ordinul”. In cazul când | 
nu aţi primit ordinul centrului legionarii nu votează pe nimeni. | 

Ză/Toţți şefii de organizații legionară, Județene vor lua măsuri 
ca acest ordin să se citească şi explice în toate cutburile din 


Di legiune. 


Să trăiască Legiunea şi Căpitanul 


General Q.Cantacuzino. 





CNSAS 
„Direcţia Cercetare, -—.—. - 
dia Expoziţii, Publicaţii 


Către cuiburile (ela Furoeni,Bălăcosti, Ustin gi Suslonie- 
A 


Vă, oomunie că doourână s'a deschis la Orhei un seâtu al parti du- 
pmdui "Totul pentru ţară”în casa camaradului Griga Bollor, StreRegele Carol 
=, fostă poştă HNo+68.-8*a deschis la 15 Ootombrie 1936+- Cânâ veniţi AR 
Orhei să treceţi totdeauna pela sediu cn mă luaţi contact cu alţi othl-azi 
şi să aflaţi noutăţile legionaros= 
FR Indreptaţi la sediu pe toţi simpatizanții a4 mişcării ca să cu= 




















DRAGI  CAMARAZI, 


Pmoasoă mai bine spriţul legionere= Nu suntem mulţumiţi de cuiburile din 
judeţul Orhei,- Voi aveţi oreâinţă ? .-Un11 au purtare demnă de legionar, 
dar nimeni din noi nu are punotualitaţțea şi Gisoiplina.-lHu ţineţi gedin- 
teze,-Când le ţineţi nu trimetoţi rapoartele şi cotezaţiile ,- 

Nu ne raportați despre activitatea şi efeotivul,numărul de membri 
pân cuiburi,primiţi membri noui şi nu ne trimoteţi fişele individuale.= 

Exoludeţi mombrii neactivi sau nevreânici şi totmo ştim. Rapoartele 
avem nevoie ca să ştim în fioonre moment pe cino putem conta în judeţ ea 
luptători oredinoioşi,pentru oa să ştim pe cine putem chema când ar suna 

„Roarnae- Rapoartele fac legătura, rapoartele sunt dovada de activitaţe „= 


De cotizaţii aven nevoie pentru a putea avea sediul la Orhei cu | 


ziarele legionare,ca să scoatem material, cotizaţia este prima jertfă, Nu 


e greu a munoi o zi pentru 20 lei şi ai să ai bani pentru patru luni, coţi- 
zaţii săptămânale, 


Nu suntem un partid politie unâc gerii partidului oheltuese banii 
Porsdau tot degeaba„-Cunpără dela bietul cm votul 1ui la alegeri şi pe ur- 
mă fură ţara şi produsul ei,să scoată cheltuiala sa de 10 orts- 

Legiunea tnobuie să formeze un om nou,punotual, corect şi gata de 
jerttă pentru poporul lui şi pentru legiunes= | 
_ Prin ce omul poate face dovadă de Punotualițaţe şi jerttă,prin ge- 

dinţele şi rapoartele, prin votouaţii şi muncă sotivitate,nu sunten un pare 
tiă petitie, oi o forţă ae luptă cu tot răul, începând cu păcatele în 
„ tasugi pi cum putem să 10 2i0em, onmarad,unul la altul dacă nu avem 1 
|. mtre moi pi mă ne aumoaștea += iu uitaţi că 
. 1 încă met mult pentru Căpitan nu este altă 












noi 





4 














CNSAS __ 
Direcţia Cercetare, | 
un 1eu căptimânni, FEXPOZițiiruPerblibaățipoi întelege rostul joztzei Ș 


oi,are să înţeleagă să facă şi dortfa cea mere dacii ar fi navotos= 
dpi vă spun,oei cari nu no trimateţi rapoartele, înseamnă oi nu se &i 


plătese cotizaţiile,nu sunt “cât cuiburi moarte pentru noi, nu le so0o- 


pin nioi legionare nioi chiar membrii ai partidului se 
Crea că asta osto ultima dată cânâ vă rog punctual,taţiă de acum 


înainte spor că o să fie punotualitato,= Vrosm să vă spun încă dece pf că 
gasi ţine 2a godinţe,-Deoe nu este gestul dacă vă adunaţi gi DP 3 
arsbie Legiune fără şedinţă.-Piindoă la şedinţă noi înţelegem gândurile 
Ste mai sus docât în convorbirea obişnuită, fiindcă la fiecare gedinţă 
spunem "Jur că nioiodaţă nu voi trăda legiunea" fiinâ-că intre noi devenim 
camarazi luptători, ne legăn prin o legătură nouă gi supra omenoască, 


pentru acelaş orez sfânt s- 
Incă vrenu vă vă spun î Zeriţi=vii do vin,aoun când toaţă lumea 





"pea fără rugino,-Sunten oameni noui, cu o credinţă nouă pi cu prieteni 
noui „-Cântecele legionare,marşuri, şedinţe şi citirea materialului şi zia- 
relor legfonares-Deci un om din snţ se îmbată nu-l osândiţi..lu cunoaşte 
elță plăcere gi nu are orodinţă în ceva mai bune= Dar voi oare onedeţi că 
„legiunea prin sforţările tuturor are sii facă o viaţă mai bună şi atât mai 


repede are să vio biruinţa logionură s= 
Atât cât în fiecare moribru în mişcare evem să facem mai mult 


pentru legiune şi atât cât fiecare dintre noi se ridică mei sun devine 
mai vredni osAtât mei mult apropiem birninţa Căpitenului,-0u oameni cu 
plloniee veohi nu vrea să bimânsoă Căpitanul, ca Bă nu mănânee oi pe bi- 


„PN zuinţa bâna şi funânas= 
Noi ştim cât â» multe nevoi provin dela beţic,câţi oameni au 


„băut sănătatea şi mintea lor cu vin,oâte vorbe do olncă,minoiuni se spun | 
i 
| 

| 





ha „eu vinul în oape= legionarul care nu vorbeşte mult şi degeaba nu ie 
N vimuă în cap ntotodnță,= Cemnrazi ; vrenu să vă opun, 1a anul viitor semi- 
li. PoNA âmepă şi în gi luaţi 1ână dela oi pi faosţi=vă haine din pânză 
l$s an giao oa să nu cumpăraţi haine dela jidani și străini și oa să 
la Se [DEE net tirti actaaa jiane-ematcai et 


i 2 8 70, în vâtatțe p peste o lună do 
paiete epica trabuie să 









CNSAS : 
po Birecţia-Cercetare, 
_ Expoziţii, Publicaţii 
n. 


în 
=? 


(490 


belgug, când nu ducea tot ce aro la câroiumă gi 1a Jidani, le obiceiu= 
rile cele bune dela strămopi,cână lumea se ducea la biserică şi nu 
Pi începea un luoru fără a face oruoe, oână toată lumea e fost cuviin- 
otoasă cu cei bătrâni şi iubitori âe copii s- iei 
TF: Feriţi-vă de obiceiurile cele noui, de moda care ne vine dela 
y duşmeni şi ne strică ţineretul şi destrăbălează lumea cregting „= 
.. a: Legiunea vrea să facă o lume nouă, dar în obiceiurile cele | 
mai bune strămoşeşti ,- Un suflet nou, dar în strânsă legătură ou bise- 


rioa noastră strămoşeasocă, cu porunoile lui Hristos ,- 





Dragi cemarazi |! Vine toamna, nopţile sun lungi, oitiţi 
SEt.Evanghelio, sau altă carte bună = | 
Dar întăi de toate adunaţi-vă între voi, cei cari creă într!'o 


2] viaţă mai bună zi în Căpitan, cari iubese biserica, nean şi Rege şi 
vorbiţi între voi,cum să facem ca în ţara noastră bogaţă toţi să fie 
fericiţi, nimeni să nu fure şi să nu înşale şi toţi să fie nişte tragi . 

pa Tot eşa şi noi ne edunăn la sediu aoi cu gândul bun curat 
şi aşteptăm oână are să sune Căpitanul goarna += 

Vă doreso voie bună şi sănătate, saluţ dela camarazii âe | 
aici ,- N 
Trăiască Legiunea gi Căpitanul "Totul pentru tară n „- 
/SEPUL JUDETULUI 
Pai 88/ A+Russe 


11 Octombrie 1936 .„- 











: n E Săptsmbrie 1936. 


p. ABE 
i cai Dragă camarade Stavilă, 


Că | a 8 


2 Mu atiu ce să mai spun dumitale că dacă ai apucat dru- 

mul cel frumos legionar, trebuie să mergi tot înainte nu te 

PN opri. Din toate punotele de vedere caută a te înălța şi prin 
puterea D-tale şi prin munca D-tale. In gospodăria ta și prin 
căutarea adevărului şi dreptății caută cât mai mult să te ilu- 
minezi. Citeşte cărțile bune. Intâlneşte-te cu oameni mai în- 
vățați, dar dacă vezi că dacă sunt dusmani ţării, bisericei, 
Regelui şi neamului fii atent să nu cazi, în cursa 10r.- 

Dar întâi de toate caută a te ridica în legiune.Caută a 

cunoaște legiunea, a te întâlni cât mai des cu canarazii din 

_ ouidurile veoine.Camaradul Woluşnio este cel mai bun tnarună= 
tor pentru D-ta, principalul legionarului eate:"7ot înainte” 
2egtunea olădeşte o viaţă nouă prin mânca şi jertfa.Cu ore- 

“Za dinţă în Dumnezeu şi căpitan şi viitor mai bun pentru toti şi 

j cu dragoste între toti legionarii.- . 

Dacă crezi că, „AL dragoste în activitatea legionară are 
x, să-ţi para uşoară. Aiurea şi credinţa ne face a suferi a 
Pit A mure că tratare at a pun 0 na o aaretaa a 
| RR N „area ţării noastre si la feriotrea tuturor Să dea 
ț „ca gi a-ta să 71 pătruna de ducurta a cea mare zegtanară de a 


ă cae ui de a iubi mele te sai îp adevărați 













CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


Expoziţii, Pu blicații, a i 


o ) 


























a EI BCU LARA. 


Către şe/ii de hegtune. 


Vă rog comunicaţi de urgență sefilor de județe ce 
vor comunica Ja rândul lor tot urgent 2a toate cuiburile 


să colecteze minimum 20 lei și maximun 100lai de fiecare 


nel azi General Mosoarde apărătorul a2 Alcazgarului din 
Zoledo fn contra haitelor Jude-Conuniate din Spania. 


JZdsia pe care o pun în practică, cate a comandan-— 
tului Legionar a2 Bunsi Vestire Ioan I.Hota.- 


Trăiască legiunea şi Căpitanul 
Totul pentru Zara 


Bucureşti 10.4,1936. 
General Gn.Cantacuzino. 


Către sefii cuidurilor şoimii câmpului din Pati 
Ghiduleni Jud.0rhei.- 
degionarul Andrei Moonnu are însărcinarea de a 
pai inspecta toate cuiburile din Judetul Orhei a1 Partidului 
Totul pentru Tară.Va primi rapoartele și cotizațiile şi 
e, a a da îndrumări pentru bunul mers al organizației. - 
aa Să vă oonformați cu aceasta, 


Zegionară A.Ruaso. 





Aaa 


cuib, pentruce că dăm o sabie de onoare valorosului Colo= 


Pe5eful Județului Orhei a1 P.2.Pu7, 


| 


. 











CNSAS 
Directia Cercetare, 


pp Expoziții, Publicaţii P PA a _—] 
] PARTIDUL TOTUL PENTRU TARA DE ii A 


Bucureşti I ai 


Strada Gutenberg No,â 


























Pi CIRCULARA no.m1 
Dopnilor Sefi de Regiuni gi de Judeţe, 


100 
>, 

Di se trimite pentru întocnai informare mai jos scrisoa- 

esa Căpitanului,care subliniază complet liniile generale din orga- 
7 nizarea de origină,când s'a infiinţet partidul “Totul pentru țară” 
în data din Iunie 1986, 

Trăiască Legiunea şi Căpitanul 
Generalul Cantacuzino, 
Domnule Genera1, 

Rog anunţaţi următoarele pe şefii de regiuni: 

1,Nu s'a prinit încă listă cu noile funcțiuni propuse,.E 
absolut necesară pentru a putea studia persoanele şi a aproba şi 
funcţionarea lor pe lângă şeful judeţean, - 

2,0 mare primejdie ameninţă organizaţie legionară. Intra- 
rea în cadrul orgenizaţiei a o. mulţime de elemente slebe,sau chiaz 
rele:Este un fapt cunoscut:de câte ori se ridică mei puternic în 
"n favoarea unei orgenizaţii,de atâtea ori năvălesce asuprea ei 0 serie, 
întreagă de elemente inferioare,uneori chiar heinanele,oaneni fără 
căpătâi ,excroci ,secături,ete.ALtă serie o fornează voiajorii poli- | 
tici cari au bătut ia uşa tuturor partidelor şi acun stau gaga sist | 
arunce în braţele mişcării legionare, | 
[sari 8.In tabăra Carmen-Sylva de adtă vară,am constatat că se 

fii de judeje şi de unităţi legionare,cari aveau £ datorie samă | 
sacră de a apăra legiunea şi renumele ei,nu şi-au făcut datoria cu | 
PR prisosinţă,N'gu fost destui de severi,în cercetarea şi prinirea | 
pm Mouilor menbri,ei nu s'au uitat nici 1a înfăţişarea nici ie iu 
ferul,nici 1a sufietul,nici ia mintea Seior ce ie ba 
g: au prini t în organizaţie,-Intrucât cu durere en | 
ie de mici hainanale,pleava satelor şi oraşelor | 
ătâi,purtând şi batjocorind Sf.Camnşe De 
erii: dep 
urgenţă în fiecare judeţ o conisiune | 
are să cerceteze individuai pe 3 
aL, judeţ.Cine este?Ce trecut are 
Hetate? Orice muncă este 
tor,la plugar muncitor,e 
ivul,coada satelor şi o 





























ate imediat că 








2 5? A / 
o oua ediţie a părti 
"Oranii de Lemn, i: 





ea tie a cnzăzi "Cranii de Lennh, 


In seara zilei ce 6 Februarie a.c0,,sia 
adus la sediul central a] partidului Totul pen=. 
tru Tară „1000 de volume din această carte, 

Sea. rezultate din vânzarea acestei 
cărţi,vor fi date lui Iricenta Moţa, 





CNSAS 


„Direcţia Cercetare, 
pp — Expoziţii, Publicaţii „ PE, 
0 -Ă a 


6.Pe viitor şefii de judeşe,plăgi,cuiburi,ete.să nu 





*-a 






uite următoarele legi: 
a/ Cât mai puţini legionari gi cât mai mulţi prietini, 


b/ Din 20 cereri de înscriere se resping 19 şi se pri- 
m meşte una cea mai bună, O] 
0/ Celui ce vine să se înscrie îi spuneţi:Dragă D-le 
du-te şi te mai gândeşte încă 8 luni,pentru ca să nu te păcăleşti, 
- Studiază-te bine atunci când vrei să faci acest pas,Iată în acest” 
„timp studiază următoarele cărţi gi reviste legionare,Apoi dă-ne v 
"oa în acest timp să te studiem şi noi pe D-ta ca să nu ne păcălim'! 
nici noi,-pe urmă stagiul de mai multe luni de cunoaştere şi de 
apropiere şi stagiul de 3 ani,în care timp noi trebue să ne dăm 
seana dacă omul,fie e1 corect cu bună voinţă,eto.Se poate integra 
totuşi perfect în spiritul intin legionar numai în acest caz va fi 
trecut în rândurile legionari lor,altfe1 prezenţa lui va fi perma:, | 
nentă şi discordantă în sânu1 organizaţiei şi e o permanentă di £âz 
a cultate. 
d/ Veţi accentua necontenit deosebirea dintre calitatea 
de membru şi acea de legionar, i 
In sfârşit vă atrag atenţiunea asupra: abuzului de n ămă| 
“iad cămăşi verzi,La fiecare coli de stradă întâlneşti cămaşa verde pe | 
câte un trup care nu-i face totdeauna cinste,sau în poziţii nese- | 
PN pioase sau în localuri nedemne , /Cărciuni ,cafenele,cluburi ,/. Orice 
pezevenchi se înscrie în gardă printe'un şef de cuib şi a doua zi! 
e cu cănaşa verde 1a colţul străzii sau 1a crâşnă, î 
Domnilor Sefi de judeţe,nu vă e scârbă când vedeţi ac 
aceste lucruri ?Atenţie:Cănăşi1e verzi sunt odăjdiile noastre,să se 
poarte nunai în zilele de sărbători şi în anunite situaţii şi 10-! 
curi,Interziceţi purtarea zilnică a acestor cămăşi, Astfel nergen 
i 1a batjocorirea ei,- 
N Conisiunea formată va începe de urgenţă lucrările sale, 
Ea va putea adnite subconisiuni pe plăşi cu aprobarea | 
[i şefului judejean,pentru accelerarea lucrărilor.Lucrările trebue 
să fie terminate în ziua de 1 Noenbrie, Toate conisiunile judeje- 
i = ne prin şeful de judej şi de regiune vor înainta raport asupra | 
Censtatărilor făcute şi măsurile luate, 











pa Să trăiţi D-1e General 
Corneliu Zelea Codreanu 
Bucureşti 21 Sept,1936, 





CNSAS 
Mm Tia DBirecţia-Gereetare, 
„Expoziţii, Publicaţii / 2 
Po? IE Pai 
După raportul Poliziei orasului Orhei No,12]2 din 29 Dotonbrie 
"19%, către Inspectoratul egional de Polizie Chigâniue 



























Su» 192 
„Avem onoare a raporta că prin întomatorii noștri de înorodere 
am reușât-oă în ultimul timp să obiineu copti Aeme diferite cire 
ovlări şi sorisori ce conducătorii organizației Comitetului Geon 

„ tral și Judesean nl grupărei "Totul pentru Iară" n expediat în 
ultimul timp organizațiunilor regionale și cuiburilor sătești pi 
comunule din acest oraş și judeţe 

Copiile, obţinute după aceste oiroulări și scrisori formate în 
dublu exemplar şi pe care le anexâm aci sunt umitonrele : 

a 1/ Cireulara No, 41 datâtă 21 Septembrie 1936 semnată de dene= 
ralul Cantacuzino și prin care se dă dispoziţiuni a se întiinşa în 
îiccare juleş o comisiune de 3 de controlul membri lor, care să 
dispună și să facă întormaţii cine este, ce trecut are, ce condi= 

"N iuni sociale „ete. Comisiune care va înlătura şi pe membrii slabi 

şi cu deviza aâ oăşi mai pușini legionari din 20 unul, adică la 

200 zece, Arătând în scelnși timp care este situaia cămăși lor 

verzi, CA 

2/ Cipeulara No. 42 nedatată semnată tot de lenorilul sizi Gane 
taouzino, prin care se dă înatrucțiuni legionarilor şi cuiburilor 

numai de supravogherei în vedere: ormpani ei de alezeri comunal e; 

suprnvegherea viidiștiLor,oga, Cuza, eta, şi ca ei să nu parti= 

cipe cu aceste grupări gi să nu discute nimic având deviza că ei 
primesc ordine şi se execută, De asemenea în perioada electorală 
legionarii nu tu voie a lua parte In banchete și mese souune şi 
niei în numele organizațici sau al legiunei să scoată manifeate: 
Da a Circulare 10444 datată 10 Ootombrie 1926 oaunati tot de Gene= 
„Palul Zizi Cantaauzino şi adresată câtre şezii de resiune prin oare 
se dă orăin oa toate cuitarile să colecteze niniaua ofte 20 de lei 
Pi maximum câte 100 Lei pentra a se da 0 sabie de onoare Generalului 
Mosoardei apărătorul slloazarului contre hritelor iudeo=oomuniste 


Marar «| 


a Da aa Ie RIN Pta sad 
îă SA ee a: y n time 


, 


„Ă 














dară a oda detalut di aa către atei ae de cuiburi 
pri “ain G omună Ghiăulen i acest judeş în care se arată ou legionarul 

Mocanu Andrei / despre care tratează reporțul nostru 1031203 conf. 
din 8 Dotombrie asc; , înspecteoză toate cuiburile din judeşiă '6phe 

5/ O circulară către cuiburile din Trebujeni, Bulâeşti,Ustin 
şi Susleni în cere se arată că în orașul Orhei pe str.Poștei No.68 

la Grişa Belov pe ziua de 15 Votombrie aec., sta deschis sediul 
partidului / caz raportat cu 051155 S din 27 Cotombrie a,c./ unde 
se poaţe lua contact cu legionarii şi ufla noutăţi legionare pe | 
In aceasta circulară dată de către Comitetul judeţean se ara 
tă că legionarii trebuie să fie oameni noui, punotuali,coreoşi şi 
"gata de jertfă iar la fiecare gedinșă să gină vechiul juranânt a 
gerdiștilor " Jur că niciodată nu voi trăda legiunea”, Mai dep 
„se dă înstruoşiuni legionarilor că/la anul viitor se oâută , 
ai semene oâncpă și în și cu lâna dcle oile lor să facă şiao /pos= 
“tav/ şi pânză și să nu mai cumpeye haîne dela jideni şi străi 
toşi să revină la vechiurile obicei strămoşeşti, ci roul are e 
| semnată pentru Setul judeţean de către D-na Russo din Ghiâ, : 
6/ 0 sorisoare detată 1 Septeabrie 1926 şi adresată o 
hail Stavilă din comuna Ghipero eni sat. Andreiasea acest ju i 
„are se aratţă că legionarul tot legionar este deși sunt con 
legal în anul 1925 oând din oriinul Căpitanului,, Generalul 
Gantacuzino a înfiinţat Organi zay ia) " Totul pentru Taxă, 
aceasta este o mască sau mai bine ziso umbrelă a parţia 
N realitatea este tot n Vayda de Jier" monţinonîndu=se că conă 
organizației judeţene Orhei este tot preoţul. Tudorache Gh 
PE a cum em arâtet in raportul nostru Mo;1 N5 din 15 Cetomb 
7/ O scrisoare datată tot 1 Septembrie 1936 fn care se 
să viaza Cipitanului « este în pericol şi că toși Y egionari 
8 „să contribuie p patru cumpărarea unei maşini necesti e caii 
„ Memnată de către preotul Tuiorache Gheorghe și 5 a 
i SR, seri soare datată tot 2 Septembrie adresată 






































liu Codreanu cu 
mo tu. 





Corneliu Coâreanu a comandat, 20 bu- 
cați sunane,de culoare maron,la fabrica 
Ungheni, pentru Membrii familiei legion are, 
depe lângă organizaţie centrală a partiau- 
lui Totul pentru Tară, 

Preţul de 375 1ei bucata. 





„Expoziţii, Publicaţii, 


— 


A 


1151 leg: 


In conâica de procese verbale a. 
(oreanizaş te 1 centrului legionar,s'a  înse- 
rat următoarele orâine: 

la Cu începere dela 15 Noembrie 
ac. garda permanentă dela sediul central 
al partidului Totul pentru Tară,va funeţio- 
na întocmai ca şi în anul 1935-36, 

2,Legionarii Gin provincie ce vin 
în Capitală,atat ace 1 Chenaţ i de conâuce- 
rea centrală,cât şi cei ce vin Gin proprie. 
iniţiat tva, sunt obligaţi a anunţa âe îndată 


„Ce sosesc Centrul legionar,pentruca acesta 


să le poată înmâna manifeste ,ciroulări,eto, 
cari privesc mişcarea legionară,scut ina 
tr imiterea de curieri dela Centru,cână mi- 
Siunea acestora poate fi îndeplinită de 
acei cari au veni întâmplător în Bucureş- 
ti, 
3„Ordinul âe ua Dr în care Corneliu 
Goareanu felicită vechiul comitet al UNS. 
„(9 ” 





Expoziţii, Publicaţii 
Și, pe > 


at IE 


: O„R.„în frunte cu Gheorghe Purdu1,clas1- 
cându-l cel mai serios şi Viteaz comitet 
1 pâna azi,aratâtd) d 
tă de curaj,ae aniţiative,a 
E înălţat rest 1giui studenţ ime 1,murâăr + de 
vechile comitet/ cuz 1ste-1 iberale, refuz âna 
orice ajutor bănesc dela &uvern,lucru ce 
fusese înrădăcinat âe comitetele melegiona- | 
re, 
O steag cazur ile FEMunsa Braşov şi 
"pedepsirea trădărei", A 
Citează întregul contat al U.N,s. 
0. Ru „precum Şi ve cei areştaţi la Braşov, 
Tg.Mureş şi Văcăreşti, 3 
in acelaş ordin se aduce 1a cunoş= 
heorghe Furâui a: fost avarsat 
“legionar. 





CNSAS 
Direcţia a 














DOMNULE DIRECTOR GENERAL, 


La ordinul Dvs.telegrefic cifrat No „68638 
din 10 Noembrie 1936,aven onoare a inaintafeopie 
de pe manifestul sennat de CORNELIU ZELEA CODREANU şi 
intitulat ! MEMORIU ADRESAT M.S, REGELUI CAROL IE, 
OAMENILOR POLITICI ŞI ARII ”,-mani fest care este tipări 
fără aprobarea cenzurei,— 

Manifestul a fost soris la maşină şi multi-— 
plicat la gapirograf, fiind trimis organizaţiilor âin 
ţară. 

Organizaţia partidului »T01UL PENTRU TARA>; 


din Prahova, care l-a primit nu a mai făcut nultiplicăriă | 


de pe acest nani fest totuşi rămânen în continuarea cer- 


cetărilor şi de va fi cazul „la timp, vom raporta de 
urnare,- 


SPotoR. REGIUNEI 1 DE POLITIE, 








T—— 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, = 
Expoziții, Publicaţii 

(! + i = 


Adresat M.S.Regelui „oamenilor politici şi ţării.- 


109 
MAJESTATE E 


Nu dorim să supărăm pe nimeni cu părerile noastre în 
materie de politică externă.-Acun este vorba însă de ceva mai 
mult decât o simplă părere,e vorba de viitorul Tării noastre .-— 

Sunten în drept să vorbim şi să vorbin cu hotărâre şi 


bărbăţi e.- 
Tot ce fac politicianii români în politica externă, fac 





pe carnea şi pe sângele şi pe răspunderea noastră.-— 

Este îngrozitor ca faptele şi atitudinile lor de astăzi 
să atragă o mare răspundere pe umerii generaţii noastre.-— 

Este ontremurător s5 ne gândim ca noi tineretul de astă, 
zi ar fi să fin condamnaţi de a asista la împărţirea sau ciunti- 
rea Rorâniei Mari ,pentu a plăti păcatele unei infame politice 


externa. 
Deaceia socotese că noi tineretul an făcut un act de 


laşitate dacă în aceste ceasuri hotărâtoare pentru viitorul 
nostru,n!an avea curajul să arătăm şi să facen ca glasul nostru 


să fie auzit.- 
Supunem deci M.Voastre,gândurile noastre. 


Cerem ca M.Voastră să pretindă tuturor celor ce conduc | 
sau îşi manifestă păreri cu privire la politica externă a Ro- 
nâniei,să declare că răspund cu capul pentrudirectivele pe cari | 


şi le însuşesc,- , 
Aşteptăm deasemenea acelaş gest de mare curaj şi de. 





mare cavalerism şi din partea IM.Voastre în ceace priveşte linia — 
Regală de politică externă a Ronâniei .-In acest mod,în momentul | 
unei eventuale catastrofe, ţara ar cunoaşte şi cui aparţine | 
răspunderile și natura sancţiuni lor.-Aceasta dela oamenii poli- | 
tici români-şi nu teorie cu care nu avem de aface.-Pentrusă o 


ai 


—— 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicații 4 





























politioi externă este bună sau rea nu atunci când oa se pretează 
la demonstraţii tooretice,oi atunci când rezultatele si sunt 
2 bune sau fatale pentru ţară. 110 ) 
Dacă noi tineretul,von fi puşi în situaţia tragică de | 
intra într!'un răsboiu cu puterile bolşevice,împotriva color care 
apără civilizația creştină a lumii,care apără bisericale de 
Lea) dărâmare,care apără moaştele sfinților,care apără de profanarea 
mormintele eroilor,declarăm pe faţă 0% von trage toţi cu au / 
verele în cei ce ne-au dus acolo şi pentrucă nu vom putea dezerta 
spre a nu face un act de dezonoare,ne von sinucide, | 
Niciodată tineretul neamului românesc nu va lupta sub 
N semnul satanei,împotriva lui Dumnezeu+— 
Nu există Mica Inţelegere,nici Inţelegerea Balcanică+-— 
[) Cine crede în acestea,dovedeşte că nu a înţeles nimic.-— 
Faţă în faţă stau nmai două lumi.=Sub presiunea lor, 
în clipa răsboiului toate combinaţiile diplomatice se vor nărui 





ca nişte castele de cartel.-Aceste două luni sunt:Statele revo- | 
luţiilor naţionale,care luptă patru apărarea crucei şi a unei 
civilizaţii milenare şi bolşevismul cu anexele sale,care luptă | 
pentru nimicirea neamurilor şi pentru prăbuşirea civilizaţiei | 
creştine.-— | 
3 Aceştia din urmă, bolşevismul şi anexile sale,vor fi 


nimiciţi de armatele crucii şi ale ordinei naturale ale lumi i .— | 
Daci politicienii români ne vor duce în lotul lor, | 
. România va fi ştearsă după harta Europei +- | 
a | Discursul ui MUSOLINI, este un răspns sfâşietor de | 
durere pentru noi,la aţitudinea de mare vrăşmăşie şi de mare | 
uneltire pe care politica noastră externă a avut-o faţă de Italie 
Și: Pascistă.-— 
Moeastă politică s'a făcut timp de 14 ani,unelta cea 


mai infamă a nasoneriei şi a iudaismului ,zâni unde suntem, ne-au 
a adus masoneria şi iudaismul .— 


— 


Din acest punot; de vedere socotim o onul acestora 
NICULAB TITULBSCU,a font oea mai mare crimă faţă de viitorul 
: Statului Român.- 


ea Yi 














MIN 
Chesturs 


Biroul 


-A ZI Piaf 





- binevoiţi a ns da ogăiu de aie 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Pub Publicații = So E 









UP I DA AIA 
i 


RUL DE 1 
ia 





a 








P 
BA 
Po 


"e 





aţă 





Av 
Coxneliu 4, odzeanuj (0/7 &u fot Pita da elâe 
dă acest opus, E ra opta zazd „„& gâte 6 lei ex 
Ni Olea i pi, ce 1e/posedidă 


zăţigă Ap ul pentru aa 7» ezulta că di 


onoadd a 













vinderea acestor ta- 
blouri ssV Box file, gbduzi, necesare cheltufslilox de Vransport a zi 
uăşițelor pănânuăl; ti-a lehionini ler. Jio+ gi Hezia „spe azi 


Faţă/ds cuiu 3Ebpzuata mai 





CNSAS 


Iri pf roetare, 
Expoz i Publicaţi >, 


Noi an fost primul stat din lune,care cu cea din urmă 






















| | slugă a iudaismului ne-am repezit la ordinul acestuia să decratăm 

| “mae) sancţiuni contra Italiei,într'un gren moment al istoriei salg,- 
Italia consideră gestul nobru mai mult decât un pest de Vp 5 
şie,ungost de trădare al rasei latine.-Se mai miră oinsva de — 
ferocitatea disomsului lui MUSSOLINI ? 

| De In faţa acestei situaţii ,noi tineretul,cel dintâi luoru 

pe care îl avem de făcut este:să arătăm cu degetul pe toţi cei 

ce ne-au adus aci şi care mai departe pe acest drum ne duc la 


moarte.-— 
De altfel,aceiaşi ură neâmpăca tă o manifestă politicia- 


nii rorâni şi în politica internă,politică de vrăşmăşie,de mare 





7) uneltire şi denare prigonire faţă de tineretul haţional al ţării, 
din ordinul masoneriei şi din îndemul zilnice al presei iudaice.- 
Dela cele mai odioase uneltiri,dela cele mai crude 
lovituri şi dela cele mai provocatoare legi ca aceia recentă a 


Taberilor de Mncă,până la elegantele forne ale noilor organiza-— 
ţii tinereşti,totul este îndreptat în contra tineretului naţiona- 
list,pentru ca el să fie îndepărtatdela linia legionară a 
destinului său.-Deci există o concordanţă perfectă între politi- 
ca externă şi între politica internă românească, pornind amânâo-— 
De uă din acelaş fond masonice şi iudaic de ură împotriva ideii nație 
nale şi creştineşti.-— 
lara întreagă trebue să se cutremure,să se înalțe şi 
să înfrunte po cei cari-i pregătesc moartea.-loţi aceia ce se 
A găsesc astăzi pe linia destinului şi al istoriei româneşti su | 
datoria să ceară Şi să împună scoaterea politicei româneşti 
interne şi externe de sub influenţa şi comanda masonerie i ,co-— 
Ess munismului şi iudaismului „— 
Este singura măsură salvatoare patru viitorul neamului. 
SA TRAITI MA JESTATE, 


Corneliu Zelea Codreanu 
Buoneşti 5 Noombrie 1936 





PAT 


-18_Noembr ie 1936_ 


Mileoveanu va fi 2vaptat 
comanâant leg1onayf ajutor. 


Cornel iu Zelea Codreanu fiina mul 


țumit de acp ivitatea pe care a cesfăsurat-=o 
doctorenduu Serban Hilleoveanu,dela data 


Intrhrei în| Legiune și până azi,a anunţat 


că-l va avansa zilele acestea la graâul 
de comandant legionar ajutorscâm vor fi 
citați 'cu orain ae zi pentru felul cun au 
activat în mişcarea legionară şi memr1i 
comitetului Societăţi i studenţilor me i- 
cinişti în frurte cuțPaul Craja,cu excep- 
„bia vicepreşeaintelul Temel iescu,care nu 


este lekionar, 














C. 64721. — M. O, Imprimeria Centrală. 


Sa 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii - 


if PER 


MINISTERUL DE INTERNE 


SI ISȚIEI) 
ea Sahel vA duduie SRR 


DIRECŢIUNEA ... 








DOMNULUI 


—] SERVICIUL DE INPORMATIUN I 4 


13 


TELEGRAMA C IFR ATA 


INSPECTOR REGIONAL DE POLIPIE 40 i 2, 
LA sa ami Na 10 ON 
e n ie 7 


Dosarul şi Nr, dv. 


Priveşte: 


IV A 028 


Data dv. Dosarul şi Nr. nostru (a se repetarTă răspuns) 


Urmare ordinului No.68638/936 vă facem 





ounoscut că partidul " Totul pentru Tară" a ho- 
tărât ca Misto riul redactat de Gong i pp la 
să tie tipărit la Iași în mei multecexenplare şi 
să fie distribuit prin lezionarii siguri în spe- 
cial printre ofiţeri, preoşi, institutori „profe - 
sori 4 All va că coiea . — 

Rugăm luaţi măsuri în conformitate cu dis - 


pozişiunile ordinului susm enționat, 


DI ABUIOR GENERAL AL POLITIEI, 


s5 Ctepere fede ce a 












Şi gata dea domiio orice ac act A uiti aa primul | 
orâin a. lui ( PIESA 


In rândurile gerdiştilor se spune că acesta 
ar avea o misiune specială. 


In repetate rânâuri studentul Virgil Radules 
să pronunţat. ca un mare adversar al d-nei L. 


SI] 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publ Publicații 






















30] pa E Aaa 


i z, ai 
ÎL aaa mana deaerată 2 Pebţiat Muia 
eo alăl Rugioaai ae 


9 aa VA DOMNUL E DI LOTOR d VA | 


a a 
In referire.la orâinul D-vs ya 


fic Nr. 686% 
a un exenţlar din memoriul semnat 
iu Zelea Godream,. adresat M.S. 

3 bine ) 


n 10. Noembrie a,c.,avem onoa= 














valnă a cunoaşte că de către organele poli-— 
viei oraşului Y-Severin s?au găsit trei 
exemplare din acest memoriu, cu ocazia per- 
|Chiziţici făcută ia sediul organizaţioi par- | 
 tiăuui "fotul pontru Bară * gin 7-Sovorin, 

Cu ordinul nostru Nr, 7 de astă- | 
zi, am cerut poliţiei orasului m=Severin să | 
“ne raporteze motivul care a determinat fa- . 


cerea perehiziţi să E fe editii IŢI a 
DE 
DOMNIEI SA-a "ai EA RENERALĂ A POLIŢIEI 


Ș „DOMNULUI DIRRVTO [E AO i Ali dea li 


DI RECDIUNEA EL EI "SA 













oi CNSAS 
poi e Direcţia Cercetare, 
aaa Expoziţii, Publicaţii 












DS ui — 
> — 





La ; 
"mostru Nr.78418 din 10 Noembrie ac. 
a det în baza ordinului Direcţiunoi: Gonoral „A 
a Poliţiei Nr.6862%8/936 am dispus nunci | 


împedicarea răspândirei în public a acestui, 
i AS 

e cate Bi NOmONIita > mea ear mi St 
SE oare Ba timp von raporta rozul tâtul 4 





 » INSPECTOR REGIONAL 








— oa 








"> civilizația creştină. a lumii, cari apără Bisericile. 





CNSAS 
Direcţia Cer 


EX pOANI PUB]iCă | 
| EMORIU 7 


. REGELUI, Vamenilor. Politici şi Țării. 





cetare, 
icaţi j | 


imicirea Neamurilor și pentru) O 
că e : tă sf cvaitiă ii 
Nu dorim să supărăm pe nimeni cu părerile _prăbuşirea civilizaţiei creştine. 


noastre în materie de politică externă. Acum! 
este vorba însă de ceva mai mult decât de o! 


| Aceştia din urmă: bolşevismul şi anexele sale, 
| vor fi nimiciți de armatele Crucii şi ale ordinei 


implă părere, e vorba de viitorul Țării noastre. | naturale a lumii. Dacă politicianii români ne vor 
simpi , 


A Suntem în drept să vorbim — şi să vorbim cu ||| duce în lotul lor, România va fi ştearsă de pe 
hotărire şi cu bărbăție. harta Europei. 43 
Tot ce fac politicianii: români în politica ex- | IV. a 
ternă fac pe carnea, pe sângele şi pe răspunderea || Discursul Iui Mussolini este un răspuns sfâ- 
noastră. Bine sau rău, ei şi-au trăit viaţa. De [| sictor de dureros pentru noi, la atitudinea de 
acum urmează a noastră. | mare vrăjmăşie şi de mare uneltire, pe care po- 
Este ingrozitor ca faptele şi atitudinile lor |! jitica moastră externă a avut-o față de /falia 


de astăzi să atragă o mare răspundere pe umerii 
generației noastre. | 
Este cutremurător să ne gândim că noi tine: 
retul de astăzi ar fi să fim condamnaţi de a asista 
la impărţirea sau ciuntirea României Mari, pentru 
a plăti păcatele unei in/fame politici externe. 
Deaceea socotesc că noi tineretul am face un ||| 


act de laşitate, dacă în aceste ceasuri hotăritoare | 


pentru viitorul nostru, n'am avea curajul să ne || 

"> ridicăm şi să facem ca glasul nostru să fie auzit. | 

Supunem deci Majestății Voastre gândurile || 
noastre: i 

Cerem ca Majestatea Voastră să pretindă tus - 

turor celor ce conduc sau işi manifestă păreri cu | 

privire la politică externă a României să de- 

clare că răspund cu capul pentru. directivele 

— pe cari şi le insuşesc. i Sa LE e e 

Aşteptăm deasemenea acelaş gest de mare curaj || 









fascistă. 

Această politică s'a tăcut timp de 14 ani unealta 
cea mai infamă a Masoneriei şi a Judaismului. 
Aici, unde suntem, ne-a adus Masoneria şi Juda- 
ismul. (8. 
Din acest punct de vedere socotim că omul a- 
cestora, Nicolae Titulescu, a făcut cea mai mare 
crimă față de viitorul Statului român. 

Noi am fost primul Stat din lume care ca ceă 
de pe urmă slugă a judaismului ne-am repezit la 
ordinul acestuia să decretăm sancțiuni contra Ita- 
liei într'un greu moment al istoriei sale. 

Italia consideră gestul nostru mai mult decât 
ca pe un gest de vrăjmăşie: un gest de trădare 
a rasei latine. 

Se mai miră cineva de ferocitatea discursului 
lui Mussolini? 

In fața acestei situaţii, noi, tineretul, cel dințâi 











Şt de” mare cavaterism;=şt—cin partea Majestății, 
Voastre, in ceeace priveşte linia Regală de po- 
litică externă a României. d 

In acest mod, în momentul unei eventuale ca- . 
tastrofe Țara ar cunoaşte: şi cui aparţin. ră 
punderile, şi natura sancțiunei. 

Aceasta pretindem dela oamenii politici 'ro- 
mâni — şi nu teorii cu care mavem ce face. 
Pentru că o politică externă este bună sau rea 

mu atunci când ea se pretează la demonstraţii. 
teoretice, ci atunci când rezultatele ei sunt bune 

„Sau fatale pentru Țară. N i 
II. R.: 

Dacă noi, tineretul, vom fi puși în situați 
tragică de a intra într'un război alături-de pus. 
terile bolşevismului, impotriva celor cari apără 


de dărâmare, care "apără moaştele Sfinţilor, cari. 
apără de profanare mormintele eroilor, ==-doela-. 
răm pe faţă că vom trage toţi cu revolverele în 
acei ce ne-au dus acolo, şi pentru că nu vom 
putea dezerta, spre a nu face act de, dezonoare, nţ,. 
vom sinucide. ! = Lie 
Niciodată tineretul neamului românesc nu va 
luptă sub semnul Satanei impotriva lui Dumnezau, 


III. 
Ă 












Nu există; Mică Inţelegere, nici Inţelegere Bil- 
canică, Cine crede în acestea, dovedeşte că "a | 
înţeles nimic. i 

Faţă în față stau numai două lumi, Sub pe 
siunea lor, în clipa războiului, toate combinaile . 
diplomatice se vor nărui ca nişte castele de caron, 
Aceste două lumi sunt: Statele revoluțiilor nsio- 
nale, cari luptă pentru 
„civilizaţii milenare şi Bol 


tt 0 st 
































































„hucru pe tare îl averi de făcut 6ste: să arătăm cu 

jxdegetul pe toţi cei ce ne-au adus aici şi cari 

măt departe pe acest drum, ne duc la moarte. 
= V. 


Dealtfel, aceeaş ură "icimpăcată o manitestă 


| politicianii români şi în politica internă: politică 


de vrăjmăşie, de mare uneltire şi de mare pri- 
gonire faţă de tineretul naţionalist al Ţării, din 
ordinul Masoneriei şi din îndemnul zilnic al 
presei judaice. 

Dela cele mai odioase înscenări şi uneltiri, 
dela cele mai crude lovituri şi dela cele mai 
provocatoare legi ca aceea recentă a taberelor 
de muncă, până la elegantele forme ale nouilor 
organizaţii tinereşti, totul este îndreptat în con- 
| tra tineretului naţionalist, pentru ca el să fie 
îndepărtat dela linia legionară a destinului său. 
„Deci există o concordanță perfectă între poli- 
| tica externă si politica, internă românească, por. 
(Ala Pultitoua din acelaş fond masonic şi judaic 
le ură impotriva ideii naţionale si j- 
ui fi şi a creşti- 





- A 4 Vă 
"Tara întreagă trebue 


; e să se cutremure, să se 
înalțe şi să înfrunte 


î pe cei cari îi pre jătesc 
„moartea, Toţi cei ce se găsesc astăzi pe Linie des- 
tinului şi a istorici româneşti au datoria să ceară 
Și să intpună, scoaterea politicei româneşti interne 
Şi externe de Sub intluenţa şi comanda masone- 
riei, comunismului Şi judăismului. 


Singura măsură salvatoare pentru viitorul 








„Corneliu Zelea-Codreanu he 


——————. 















1 = . para oi 
e 94, are, — 
ii, POblicaţ 4 Di 
anul "Cruciada Români smului "ff, 94 a de 15 Ro ogizie 





DE NASTERE 
BRAUNER, MAMA d] 
Ss CORNELIU CODREAN 


rism, sau cine știe, cercetând! nism, blestemă sate românești 
la fața locului — şi o vom facel ea IZBUCUL din Ardea 
se ură — putem da de surprize. Prea Cine-a îndrăgit străinii * 
£ un act făcut cu martori |e interesant acest nume de Mânca-iar inima câini 
»Rdmânul“ Căpitan Zilinschi| Brauner, Aa, i i 
are /dece înelina către Hitle- Iată actul; nca-iar casa pustia 





























Și neamul nemernicia. 
FA o Ip DIR p E Acest străin are pretenția de 
se MPa; [sata he 4 daf finait a comanda Moților, falnicilor 


/ 9657, 50 code 
2, ftoeey= Verba/ . 





macedoneni, arcaşilor lui Şte- 













ge /5/a moni De ite secauloa Daci | 
00/50 atei (ina lrcemdiie oct, Caz. ooouf [7 | 


Oricât de blestemat popor am 
fi, dar această înjosire de a ne 
iăsa conduşi de o liftă 
străină, încă n'o putem răz 





punti /umerntle vea fire) Doo Elta Broanende regia a 
idorilols în comune (Vas fe fica m/soriia [ii Cioal Aroune n 
e te fiăta'ocpolid as procure auf d Îi 

ni marii "72 are 0 fipeeia plop: 


a ae oo aaZenl ra 





























d ali foci sn Sparti dle d pal ceri DE „deci, în_lături | 
Boitgtl, Rio pot, Z, 4 'uribund,. ţi-a | 
Dotat, Fir id pafraettmzd rela efec) de na. | 

Day fie «i ne pae [ă 


că-te sau pleacă. 


zezere i maj: 








E A, 
e Am dram Qin e ae | 
27 De oinaei, 
iu ă 3 Dea, 
iezi E a 
Veă 


i 











Bf =? Noam | 4 = | 
cpu A Partie aaa Pfa | 
pu FCST, PRI ec sei pt ta 
Zăino/ AN n Ceai “A PI0e pet ji, 




















A 













Deci după tată, “înaintaşii Ini 
Codreanu(?) sunt: ZILINSOHI, 
ANTEC şi CONDAC, 
mamă BRAUNER, 

Pentru Dumnezeu, măcar un 
mime românesc, de sămânță să 
Fi găsit și am fi îngăduitori, 





netie, acest coreit, acest amestec] 
de cele mai deosebite rase (care | 
nau nici măcar o apropiere | 
de latini) să pretindă măcar un 

post de primar IN ȚARA RO: 
MANEASCA, | 








Și acest pripășit străin omoa- 
ră români, dă lecţii de româ-. 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


a (Para 
DIRECŢIUNEA GENE L OLIŢIEI 





i Din ziarul Gu Aa Rau ui Rau uliu 
e) 9 din ISO DIA 















Redăm mai jos facslmiluto) 
galizat al actului de nagtefâra 
mamei lui Zilinschi, saga i 
vede e un act făcut u.biartori 
»Românul“ Căpitan Zilinsehi B 
are dece înclina către Hitle- 











1 
itp ia surprize. Prea 
teresait. acest nume de, 
rauner. 
Iată actul; 














ÎTI denedradistsal Ba (e dag, 


mzilire, 
A 


af 5605), 50 cod erai 
d re Verbs/ 
„3] e /5/0 
P Îl urna pact pia (ina Decemdie-îs3oai a Sărata oeeif 3 li + 
Sire: Cale veci lumerni fo zau “filial Dra Elsa Broonenete 1e/iine alde 
Na iri perle iaez fenil adr 5 camezea Veocarag d io merse Di: Coat Brounen 
o! info aceile e eram De mal e d, capelei) «a procora off 


mari r:i2 sfre 


fecu nf vez ef Poze 
ocara Sr dl 
aoftes, Rica pet 












































C 

ALL 

FV sia 

77 4 Cara 

47 Na 
erShiar 27 
Drernphatug f 

să 





















E) "4 0metpra, N PA .. 
| op 7 A dr oa e e Să, | 
setea? prea A fe re amd 5 aer . 

27 o Pomii pai ; 
4 E "94, 

E 240) [] 














i i 
i Ă 
| eci după tată, înaintaşii Inj netie, acest coreit, acest amesteo 
Oreanu(?) sunt: ZILINSOHI, de cele mai deosebite rase (care 
ADEO- si CONDAC, tar după | ntan nici măcar o “apropiere 
is ii | și de latini) să pretindă măcar un 
PU umnezeu, m, car un 

mima! românese, de sămânță să MANU Primar IN TARA RO. 

I git si am fi îngăduitori, Și acest Privășit străin 0mon: 
Dar aşa, Cum poate acest Ye: ră ro dă lecții de rom 











4 
/ 
:MAMA LUI 
CODREANU 
, cercetaid, bis, blesternă' sate românești 
si o vom facel ca IZBUCUL din Ardeal! 


Cine-a îndrăgit străinii Z 
Mânca-iar inima, câini 
Mânca-iar casa pustia 
Şi neamul nemernicia. 

Acest străin are pretenția de 
n comanda Moților, falnieilor 
macedoneri, arcaşilor lui Şte- 
fan şi urmasilor vechilor Daci 
si Romani. 

Oricât de blestemat popor am 
fi, dar această înjosire de a ne! 
iăsa conduşi de „o liftă 


„ străină, încă n'o putem răzbda 


România a Românilor, aşa 
cere o țară azi dela un capăt la 
altul, deci în lături veneticule. 

Un muribund, ti-a scris ver. 
dictul, ţi-a arătat calea: împuş- 
că-te san pleacă. 


sediul 


p se 


/ 


sttală n Legiunei Totul 


pentru Teră,s lnat următoarele hotsrâri în ve= 
derea şedinţei festive din ziua de 15 Noembr ie 
3.0.„îÎn cadrul ctre sta Vor fi priniţai „în orga- 
nizaţiile leg 1onere,nouii studenţi: 
Dimineaţe 13 orele 11,30 va avea 10e 
la biserica Sf.Anton un parastas ventru 1eg10- 
„narii căzuţi, 
După ace ia,va avea loc la sediul cen- 
tra? al partidului Totul pentru Taxă, şed 1nţa 
în cadrul căreza nouii studenţ11,vor Ti consi- 
deraţi încadraţi în formaţ iunile legionare, 
La şedinţa festivă va vorbi Corneliu 


Zelea Coâreann, 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 








CĂPITANUL | 





România i sii] 
i st a Expoziţi, | Pisica "PERSONAL CONFLOEND AL, 


pipa a pi 


x. & d p, „ CPIOUNULE DLRBCIOR GENEGAL, 


= 7, alia a.£, şi în iai cara repâzi 
1 nostru Nr.19039 din 22/68 a.c. avem onoare a raporta, că în urma 
Eat d făcute în regiunea acestui Inspectorat, ca privire | 
la măsura luată de către Sducecea Și iai  aiet isa Tată pen- 

tu „Cu revolvere şi 

tru ară, de înarmare a tu dric ti A 

veu M,Steleseu | 

„a stabili următoarele: “| 

a.c. partida 1 naţional țărănist luase inj 


naţional ţărănist,— 
a Conducerea Serie Total pentru 7eră fiina- intoruaţă că” 
aceste gărzi sunt formate în d parte din e 
ar stânjeni acţiunea mişcă, 
la Bucureşti, - 
„studenţească Gateuberg, Ces, , etc, în tâmp ce. studenţimea naţio 
nalistă căuta să apere şi să pe taee pe d-1 Stelian Popescu şi zia- | 
rul Universul, Generalul Cantacuzino a trimis în cursul unei Iunie 
a.c. o circu leră-către legionarii din întreaga ţară, prin căre-i învă, 
tă să caute a se inarma în cel mai scurt timp posibil, iar dacă nu . 
„Pot toţi, cel puţin şefii de cuiburi, - 
legionarii m S'au mai putut conforma acestei cirfulări , deoarg= 
ce peste câteva zile s* au tel Universiţăţile şi m plecat în | 
i Septenbrie a.c, s* rânit O nouă circulară, de ră, de astă dată * 
din partea lui Corneliu 2 ădrenn, in care li se spunea | uruătoarela: 
uvernul libera : ericolul ps ca: Câra-l repreziătă | 
ră, . Organizarea aşa . aşa ziselor găr selor gărzi 


avea-tut | 
Saca ai Şi aia i Fi NIST EP UL 5 e | 
it sal JA 1-p pă) BENE E A issa 
DOMNIEI SALE (i FA fe ClNRI 
DONULUI VIHBCIVA GEN d o pA ME 9 
3 rii 


„hf Zi 





Expoziţii, Publicaţii 


= Aa 


TR s'a adus şi mie la cunoştinţă această hotărâre a guvernului, Da 
la care am răspuns că sunt: gata să dezarmez, numai cu condiţia dea 
| fi lăsat în pace şi de a nu mai fi atacați şi batjocoriţi de toţi,- 
"4% s'a răspuns afirmativ la această a a mea, 
"Deaceia prin această siroa 
1 General Can IE i Ă 


Cu toate aceste s fatormaţiuni, totuşi noi am ia măsuri a seur- > 
mări mai departe chestiunea insrmăzii legionarilor şi orice noi cons- | 
tatări von fece în această direcţiune, le von zepozta la timp deur- + 


 INSPBCIOA REGIONAL. O Vă Sia o au 


Seful Poliţiei ş set d 





Pin 


12 Boenbfie 1936. 


sd 

POPOV, | PICLEANU, VRONGEANU, stuc, ALE) DU CANTACUZINO, În 
CUTIGA! şi alţii.- i 

După terminarea discuţiunilor ul im proceselor 
membrilor partidului "Totul pentru ţarin, pendinte la diferite 
Tribunale din ţară, Corneliu Zelea Codreanu a deschis o discuţie 
cu privire la politica internă şi externă. 

Prima chestiune discutată a fost dtaouaa ul ia 0. ARGE- 
POIANU, rostit la ședința comitetului executiv a partidului agrar, 
ţinută în ultimul timp,şi Corneliu Coâreanu 2 tras concluzia că 
este o mare asemănare între punctele susţinute de Dl. Argetoianu șă 
punctele preconizate de partidul "Totul pentru ţară” în memoriul ce 
a fost depus recent la Palatţ.- 


le care au luat ia U ZELEA EANU, ION MOTA, CLI 


Se ştie că în discurul său Dl.Argetoianu se apropie de 
politica naționalistă, ceeace arată că, în curând se va aduce modi” 


ficări în programul partidului (Agrar, care va fi pus pe baze de 
politică de dreapta.- 


Această schimbare în politica Pui Argetoianu nu se da- 
toreşte, după cum susţine Corneliu Codreanu, unei evoluţii în con- 
cepţiile A-lui rgetoienu, ci numai sugestiunilor M.S „Regelui, 
tiut fiind că atea Sa își „exprimă pi „părerile prin 1. Argeto- 


ianu.- Deci schimbarea „hu se datorește decât memoriului depus M.S. | 


Regelui de partidul "Totul pentru ţarăn 
./s 


» ceeace înseamnă că Majesta- 





tea Sa a luat în consideraţie punctele și argumentele preconiza 
te în memoriu depus.- Hceasta constatare, spune Corneliu 7elea 
Codreanu, nu poate decât să mulţumească pe conducătorii parti- 
dului "Totul pentru ţară" şi pot să spere că în curând Fa 0taagi 
consbituţional se va fiza,: în ceeace priveşte guvernarea, lataţră 
partidului lor.- 

Cu privire la politica 'externă a laat în discuţie ulti. 
mul discurs ţinut de d1.Mussolini la Milano şi au tras concluzia 
că atitudinea ce Dl.Mussolini a luat faţă de revizionism. nu se 
datoreşte unei uri sau desconsiderări italiene faţă de Românie, 
ci politicei greşite şi neloiale şi nesincere, pe care România, 
prin reprezentanţii ei o practică faţă de Italia.- 

Asemeni Corneliu Codreanu, a arătat că reprezentanţii 
diplomatici ai noştri nu se gândesc să-şi servească ţara ci au 
în vedere numai beficii şi interese personale şi aceasta pentru 
că cei mai mulţi diplomaţi ai noştri sunt străini de neamul ro- 
mânesc. e ai = : 

"După această discuţie, Corneliu Zelea Codreanu a adus 

învinuiri guvernului că a interzis ziarelor româneşti să publice 
memoriul partidului "Totul pentru țară", depus Suveranului şi 
mai mult a interzis intrarea în ţară a tutror ziarelor străine 
ce l-au publicat şi comentat,- 
4 Alexandru Cantacuzino a arătat celor prezenţi comenta= 
riile făcute în presa italiană, care a găsit că memoriul oglin- 
deşte doctrina fascistă precum şi comentaiile din ziarul englez 
"Times", singurl care a putut pătrunde în ţară şi care sunt favo 
rabile politicei ce o duce partidul "Totul pentru ţarăn, 





fzaniza Legiunea Totul pentru Tază | 
în îdtreaga ţară. TI ] 


In acest scop a decis a face o epura- 


ție a cadrelor pentru e f1 îndepărtați 
chiar dela conâucerea organizaţiilor juâe= 


țene a partidului Totul pentru Tară,acei | 


ce nu corespună demnităţei legionare, (Este 
vorba de aderenţii partidului Totul pen | 
tru Tară,care la data înfiinţărei acestui 
partid,avână situaţii sociale,au fost ae- 
semnaţi la conducerea organizaţiilor juae- 
tene,trecându-se peste vechile cadre 1le-— 
gionare.) 

Proectul de reorganizare al Leg iunei 
Totul pentru Tară se află acum în studiul 
lui Codreanu şi e1 va cuprinăe în special 
programul organizărei muncitor ilor în Da 
g&iune, 





Expoziţii Publicaţii 
2) 


11 Noombpie 1936, 
mă »4 
Re 


Gone! iu Codreanu are ziinie nunercaze consfiiniri eu 
tagii Garzii, cu vovral dn a pisi e motnlitute noro cn cetepai 
pe ccnâneitorii poiitiaei externe n "rii nonntre ah abona 
antuala orientrre politiot,= 

Şetui Girzii ien euprinat convingerea 02 mirat forța 10» | 
gionară ar putea st inrună nosesti nohintare, fitinar nntamă 
politieienți Bonfni nu nui dau întarat foot în fata toroaret ea 

într*e ecnattaire întin care n avut ie aesste 18 sotia 
şi la save su purtaotzet dili Gotreanagi diotasing 1me,94 
Purâui gi fnaă alti co4, 09) dințăiu fa oappinet data “innerat 
Să nunai cupsiul și revciverul legionar va putea alea Rostmia 
în donestrul indeo-corunintu= | 

In aseusți ciraeiie, Codreanu are e gând să tromet fa e 
Agiiane pezitivi, dsooreoe aonfore instzuetiuniler ale, 1,058 
Ta alentuş 1n nupir de aarte sohire, compuse omeluniv Ain 10 
gienari decerna! cu *Oruoca ALaY,oare ver fi puse nub vontu e 
Poe a gate aonaninnts n cetinulei Punei-Veetiri,- 

„Mânestei cohire pânti fezantesau en nşterte crtimi Cons pene 

tra a începe aroe opepă 20 salvare a Dear 1uifa spus Cozmeltv, 
Cedeennu * | 


„Tot ce peilojul acestor Densfatuiri 5? hotarit oa pensanal 
YAN3le mai fe senză alo parţieuini *Totul tentra tariten tina, 
„N CARI de Monterinte rabiice, eine contorinţă es 24 time 

e aan ÎNzinop Sind imbieetea8 Sbiptenetie (8 atat 


a 


freeseot pala unde se putee avon 10s 
î 
A Corneliu Gotreema e dat odin ou tente fetele: 





Direcţia Cerceta ZE 
Expoziţii, Publicaţii 

| - 2 “3200 | 

tru a fi ferite de tentatii Coritoiei, lnlte din Po 
lagionare vor fi ânto în cana a Aoun înui111 Cataretu,rate e 


410% 


01, goral Cantaouzino,e j i it: 


. i Li 

Laopitorăi tele Atel ierele PP. Orivita sa Etveno din neg 
fa vlina "itntiegdatorita lineei de Bateriale FPinoe Ri pan ai 
pitastia sate pat orition cant etnos Oână a fcat “col arată ge 
va, Înginarii Protegenzr pe unsă gi le Ami ratoriolesin timp ee 
el 'i4 ataa 20 Lupre şi deși ma pot vtutige Ninie,- 

De aponeni, cai tmnfonaţi In site ateliere vin nilnte şi 
ter si fie Peprini ţi feonrae aenle unte Put Biturtin p og rai 
critica, Zilnie sa formaaz? delegaţii Cubi uablă va In *inigtep 


ii 
şi Dirsoii» Gonerară DP P e poorână zatiefsgaro: Mol enntulore8e 


TE 


vertssto printre luerâtori Ga situntia nu va si Astuntăţâta 49. 
Cât atuaoi efna t-i4 ver înceta inoul = 
ez) AM aa 


j AA 


' Partie irat cires 40 etutențt, 
teze cu ootetatea, tennmaae 





Expozii Publicaţii | E > i 


E aaa 9 Noembrie 1936 


126 


La festivitatea-ce-a-avut loc ieri la Casa 
Verde,a luat parte-şi Corneliu Codreanu, oaze în discuţiuni- | 
le avute cu intimii săi,a spus că demonstraţia naţional- 
creştină dexiezi 62 fi fost foarte bine organizată de 
către guvern. a 
In afară de faptul că, participanţii la această 
demonstraţie avobţinut bilete gratuite pe C.F.R, — susţine 
Codreanu - apoi li s'a mai dat şi cate 20 lei de fiecare, 
şi o mere parte din cei sosiți in Capitală erau înbracaţi 
în cămăşi albastre, 

Pentru a dovedi afirmaţia sa,că această de_ 
monstraţie ar fi avut concursul guvernului, Corneliu Co-— 
areanu&rată! că deşi în judeţul Damboviţa,naţional-creştiz 
aproape că nici nu au organizaţii intrucat numărul partiza- | 
nilor este foarte mic,totuşi tocmai din acel judeţ au 
participat aproape 5000 oameni, 

Codreanu nu se: arată surprins de această desfăş 
rare de mase,pe care o găseşte nedisciplinată şi desorgani-— 
zată ca orice şleahtă politică — termeni proprii ,- 

Din punctul de vedere al unei manifestări na- 
ționale insă,Coareanu sa. arăt mul ţunit de desfăşurarea de 

i, punând că ea Cifra 20 de stanga că naționalismul 
este in stare să concentreze o mare masa de oameni, 





L 


DA 


O şedinţă festivă legionara, 


In ziua de 15 olenbre, va avea loc la 
Sediul central a1 partidului Totul pentru 
Tară,o şedinţă festivă prezidată Ge Corneliu 
Codreanu. Să 

Cu această ocaziune,vor fi primiţi în 
organizatia legionară nouii studenţi,cari 
s'2u înregimentat,ânu1 acesta,în grupele le- 
&ionare pe facultăţi. 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 













Za 


LA Q Die y Model Nr, 24 


MINISTERUL DE INTERNE 


DIR ES NENE A CEE NERALA A POLII IERI — 
DIREOTIUNEA -POIITIEI-DE- SIGURANTA 


» Serviciul de Informaţiuni 


TELEGRAMA_CIFRATA MP /( "4 aa 


m DOMNILOR INSPECTORI REGIONALI 
ki ed (9 A MĂ 


1J 27 - 


e No.68638 din 10.X1.936 
rog daţi noi ordine pentru confiscarea de ori unde s'ar 












Urmare ordinului telegra 


găsi, a tuturor exemplarelor semnate de Corneliu Lelea 
Codreanu şi intitulate: "Memoriul adresat W.S.hegelui, 


e oamenilor politici şi ţăriivintrucât au fost din nou 
sg 


trimise prin poştă diferitelor autorităţi, 





DIRECTOR GENERAL AL POLITIEI, 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 





CĂPITANUL 


Di | 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 











| 


MINISTERUL DE INTER ] „0 
DIRECŢIUNEA GENERA A BOLIFIE 
i să, 


TITEI DE SIGURANTA 
DIRECŢIUNEA . e zei Aoet ala UAL LA e 
a 
















Serviciul de Informaţiuni 
A 


E] 
A 
DELEGRAMA CIPRATA lb ( 6 si J 





DOUNILOR 












% INSPECTORI RBGIONALI DE POLITIE Q 
| “Dosarul şi Nr. aŞlin taria dv. Sl? şi Nr. nostru «(i ; 
Priveşte: ră 
: și 
= . Rog luaţi imediat măsuri pentru a se împie 
i > E deca răspândirea în public a unui manifest semnat 
îns de Corneliu 7elea Codreanu şi întitulat "emoziul 


adresat M.S. Regelui: 
care este tipărit fa 






„oamenilor politici şi ţărein | 


ră aprobarea cenzazei, şi fără 
a se indica tipografia. 0 RN 





























Majestate, 
Nu dorim să supărăm pe nimeni cu părerile 
+ /moastre în materie de politică externă. Acum 
este vorba însă de ceva mai mult decât de o 


simplă părere, e vorba de viitorul Țării noastre. 


Suntem în drept să vorbim — şi să vorbim cu 
hotărire şi cu bărbăţie. 

sot ce fac politicianii români în politica ex- 

ternă fac pe carnea, pe sângele şi pe răspunderea 

noastră. Bine sau rău, ei şi-au trăit viaţa. De 
acum urmează a noastră. 

Este îngrozitor ca faptele şi atitudinile lor 

” de astăzi să atragă o mare răspundere pe umerii 


. generației noastre. 


Este cutremurător să ne gândim că noi tine- 
retul de astăzi ar fi să fim condamnaţi de a asista 
“la impărţirea sau ciuntirea României Mari, pentru 
a plăti păcatele unei infame politici externe. 

Deaceea socotesc că noi tineretul am face un 
act de laşitate, dacă in aceste ceasuri hotăritoare 
pentru viitorul nostru, n'am avea curajul să ne 


"N ridicăm şi să facem ca glasul nostru să fie auzit. 


Supunem „deci Majestății 
noastre: 

Cerem ca Majestatea Voastră să pretindă tu- 
turor celor ce conduc sau işi manifestă păreri cu 
privire la politică externă a României să de- 
clare că răspund cu capul pentru directivele 
pe cari şi le insușesc. 


Aşteptăm deasemenea acelaş gest de mare curaj 


Voastre gândurile 


N şi de mare cavalerism, şi din partea Majestății 


Voastre, în ceeace priveşte linia Regală de po- 
litică externă a României. 

In acest mod, în momentul unei eventuale ca- 
tastrofe Țara ar cunoaşte: şi cui aparțin răs- 
*punderile, şi natura sancţiunei. 

Aceasta pretindem dela oamenii politici ro- 
mâni — şi nu teorii cu care m'avem ce face. 
Pentru că o politică externă este bună sau rea 


"mu atunci când ea se pretează la demonstraţii 


teoretice, ci atunci când rezultatele ei sunt bune 
sau fatale pentru Țară. 
IL. i 
Dacă noi, tineretul, vom fi puşi în situaţia 
tragică de a intra intr'un război alături de pu: 
terile bolşevismului, împotriva celor cari apără 
civilizația creştină a lumii, cari apără Bisericile 


în) de dărâmare, care apără moaştele Sfinţilor, cari 


apără de profanare mormintele eroilor, — decla- 
răm pe faţă că vom trage toți cu revolverele in 
acei ce ne-au dus acolo, şi pentru că nu vom 
pute dezerta, spre a nu face act de dezonoare, ne 
vom sinucide. 

Niciodată tineretul neamului românesc nu va 
luptă sub semnul Satanei impotriva lui Dumnezeu. 

III. 

Nu există: Mică Inţelegere, nici Inţelegere Bal- 
canică. Cine crede în acestea, dovedeşte că n'a 
înţeles nimic. 

Faţă în faţă stau numai două lumi. Sub pre- 
siunea lor, în clipa războiului, toate combinaţiile 
diplomatice se vor nărui ca nişte castele de carton. 
Aceste două lumi sunt: Statele revoluțiilor naţio- 

- nale, cari luptă pentru apărarea Crucii şi a unei 
„civilizaţii milenare şi Bolşevismul cu anexele sale, 








e 


Mbiiiu 


parosat M. S$. REGELUI, Oamenilor Politici şi Ţării. 


care luptă pentru nimicirea Neamurilor şi pentru 
prăbuşirea civilizaţiei creştine. 

Aceştia din urmă: bolşevismul şi anexele sale, 
vor fi nimiciți de armatele Crucii şi ale ordinei 
naturale a lumii. Dacă politicianii români ne vor 
duce in lotul lor, România va fi ştearsă de pe 
harta Europei, 

IV. 


+ 


PR 


D 


Discursul lui Mussolini este un răspuns sfă-Î. ti 


şietor de dureros pentru noi, la atitudinea de 
mare vrăjmăşie şi de mare uneltire, pe care po- 
litica noastră externă a avut-o faţă de //alia 
fascistă. 

Această politică s'a făcut timp de 14 ani unealta 
cea mai infamă a Masoneriei şi a Judaismului. 
Aici, unde suntem, ne-a adus Masoneria şi Juda- 
ismul. tă 

Din acest punct de vedere socotim că omul a- 


cestora, Nicolae Titulescu, a făcut cea mai mare 


crimă faţă de viitorul Statului român. 

Noi am fost primul Stat din lume care ca cea 
de pe urmă slugă a judaismului ne-am repezit la 
ordinul acestuia să decretăm sancțiuni conţra Ita- 
liei într'un greu moment al istoriei sale. 


Italia consideră gestul nostru mai mult decât 


ca pe un gest de vrăjmăşie: un gest de trădare 
a rasei latine. 


Se mai miră cineva de ferocitatea discursului 


lui Mussolini? 


In faţa acestei situaţii, noi, tineretul, cel dintâi 
lucru pe care îl avem de făcut este: să arătăm cu 


degetul pe toţi cei ce ne-au adus aici şi cari 


mai departe pe acest drum, ne duc la moarte. 


V. 


Dealtfel, aceeaş ură neimpăcată o manifestă 
politicianii români şi în politica internă: politică 
de vrăjmăşie, de mare uneltire şi de mare pri- 
gonire faţă de tineretul naţionalist al Țării, din 
ordinul Masoneriei şi din îndemnul zilnic al 


presei judaice. 


Dela cele mai odioase înscenări şi uneltiri, 
dela cele mai crude lovituri şi dela cele mai 
provocatoare legi ca aceea recentă a taberelor 
de muncă, până la elegantele forme ale nouilor 
organizaţii tinerești, totul este indreptat în con- 
tra tineretului naționalist, pentru ca el să fie 
îndepărtat dela linia legionară a destinului său. 

Deci există o concordanţă perfectă intre poli- 
tica externă şi politica internă românească, por- 
nind amândouă din acelaş fond masonic şi judaic 
şi a creşti- 


de ură impotriva ideii naţionale 
nătății. A 


VI. 


Țara întreagă trebue să se Cutremure, să se 
înalțe şi să infrunte pe cei cari îi pregătesc 
moartea. Toţi cei ce se găsesc astăzi pe linia des- 
tinului şi a istoriei româneşti au datoria să ceară 
şi să impună scoaterea politicei româneşti interne 


şi externe de sub influența şi comanda masone- 
riei, comunismului şi judaismului. 
Este singura măsură salvatoare pentru viitorul 
Neamului acesta. SIE e 
Să trăiţi Majestate. În să d diaree 


Corneliu „ZeleasCadceanu 








> za : 


0 


— 























pă 
CI 
> 


"“pela Centrul Legionar 
Drâine pentru ziua de 
8 Noembrie,. 
” 


N Central Legionar depe lângă parti- 
dul Totul pentru Tară,a dat aseară următ oa-— 
rele dispoziţiuni în vederea zileiâe 8 Noem- 


brie, 
Studenţii âin Centrul Bucureşti, 
% vor merge dimineaţa la orele 9 la biserica a 
Sf.Anton, 


ă Ceilalţi legionari pe grupe şi cui- 
buri,vor merge la bisericile din raza seâii- 
lor respect ivescu excepţia legiom rilor ma- 
cedo-români,cari vor merge la biserica S111- 
vestru, — 

O echipă de 20 legionari va lucra 
în cursul dimineţei de astăzi la Casa Verae 
pentru a aranja ultimile lucruri în vederea 
Vizite 1 de după masă,rânauină materialul ră- 
mes şi curăţina împrejurimile „spre a face o 
bună impresie vizitatorilor, 


legionarii nu vor purta în cursul 
k Pe 7 zilei de astăzi cămăși Verzi,spre a nu se pro 


„duce incidente cu național creştinii sau cu ) 
autorităţile, 





fe. 





După amiază la orele 15, me ree 1a 
Casa Verde fruntaşii legionari din statul major 


ne iu Cod rean Aoi se 
central,în frunte SU CERaR zi ză E 


va oficia o mică slujbă ve Lig 10s%,dupa câte 
invitații ie vizitatori, tă „vizita Casa Verde, 


| 


şi oră ine aesă £ 
8 Noembr te. j 


şi i Ea SI n'au primit 1a timp | i 
înştiinţarea ex se oontramandează solemnita- d 
tea sfințire Casei Verz1,Corneliu Codreanu va | 
avea o consfătuire cu focsvia astăseara,dupa- 
orele 20, 





) 


P „Expoziţi Publicaţii 
A, „e eemrte Să 


Adresat M.S.Regelui,oamenilor politici 
ŞI țării, ee 


Majestate,. 

Nu dorim să supărăm pe nimeni,cu păre- 
rile noastre în materie de politică externă;acum 
este vorba însă de ceva mai mult decât de o sinm- 
plă părere,e vorba de viitorul țării noastre, 

Suntem în drept să vorbim Şi să vor- 
bim cu hotărâre şi bărbăţie„Tot ce fac politicie 
nii români în politica externă,fac pe carnea,pe 
sângele şi pe răspunderea noastră, 

Bine sau rău ei Şi-au trăit viaţa.De- 
acum urmează a noastră, : 

Este îngrozitor că faptele şi at ituai- 
nile lor de astăzi să atragă o mare răspundere 
pe umerii genrațiej noastre, 


Este cutremurător să ne gândim că noi 
tineretul ae astăzi,ar fi sa fim condamnaţi de 


a asista 1a împirţirea sau Ciuntirea României 
./u 





„Direcţia Cercetare, 
“Expoziţii, Publicaţii 

- 2 - 273 
mari pentru a plăti păcatele unei infame pol 1= 
tici externe,Deaceia socotesc că noi,tineretul | 
am face un aot de lașitate, „dacă în aceste ceasu- | 
ri hotărâtoare pentru viitorul nostru,n'am „avea 
curajul,să ne ridicam şi să facen ca glasul: nt- | 
tru să fie auzit, i | 

Spunen deci Majestăţei Voastre gânauri- 
le noastre: 

Cerem ca Va jestatea Voastră să pret inaă 
tuturor celor ce conâuc sau îşi manifestă păreri 
cu privire la politica externă a Ronânie1,să dec- 
lare că răspuna cu capul pentru ia pe 


cari şi le însuşesc, za tata, 
Așteptăm deasemeni ăi 43. d de mare 


curaj şi de mare cavaler ism Şi din partea Majes- 


tăte1 Voastre, în ceiace priveşte linia Regală ae 
politică externă a României, 

In acest moa, în momentul unei eventuale 
actastrofe,ţara ar Cunoaște:și cui aparțin răs- 
punderile și natura sanctiunilor. Aceasta -pre- 
tinâem dela Oamenii politici români,şi nu teorii, 
Pentrucă o pol itică externă este bună sau rea, 
după cum rezultatele €e1 sunt bune sau fatale 
pentru ţară, II 


Dacă noi tineretul vom fi puşi în situa- 
ția tragică ce a intra într'un răSboi alături | 
de puterile bolșevsimului împotriva celor cari 


apără Civil izaţ ia creştină a lume 1,care apără 
bisericile ae dăr âmare „care apără moaştele sfin- 
tilor,oare apără de profanare mormintele eroilor - 





picat 
Expoziţii, -Pu [ . 
; ez E 13 


le în acei ce ne-au dus acolo și pentruci nu 


vom putea dezerta spre a nu face un scot de dezo-| 


norare ,ne vom sinucide, : 28 
Niciodată tineretul neamului rom sc 


nu va lupta sub semnul satanei împotriva lui 


Dumnezeu. 
ina) 


Hu există Mică Inţelegere şi nici 

- aa. ARĂ 
înţelegere Balcanică „eine Grede în aceste „do- 
vedeşte că n'a înţeles nimic, ze RI 

Faţă în faţă stau nunai doua lumi 


Sub presiunea lor în clipa răsbo iului toate com= | 
binaţiile diplomatice se vor nărui,ca nişte cas= | 


tele de carton.Aceste doua luni sunt:Statele re- | 
Voluției naţionale,care luptă pentru apărarea 
crucei și a unei civilizaţii milenare,şi bolşe- 
visnul cu anexele sale,care luptă pentru nimici- 
vea neamurilor și pentru prăbuşirea Civ îl iza- 
tiei creştine, 

Acesta din urmă,bolşevismul şi anexele 
sale,vor fi nimicte ae către armatele crucei ŞI 
ale ordinei naturale a lume1.Dacă polit icianii 
români ne vor duce în lotul lor,România va fi 
ștearsă depe harta Europei. 

1V - 

Discursul lui Musolini este un răs- 
puns sfâşietor de dureros pentru noi,la atitu- 
dinea de mare vrăjmăşie şi mare uneltire pe cari 


politica noastră externă n avut-o faţă de Italia 
fascistă, 
Această politica sta făcut timp de 
./e 





Direcţia Cercetare, 
EXPazIțI, Publicaţii 
[ i i — 


Li și PR 
su ps 

14 ani,unealta cea mai infamă a masonerie şi 
iuăaismului, Aici unde suntem,ne-a adus masone-— 
ria şi iudaismul.Din acest punct fe vedere,soco- 
tim 0% omul acestora,Niculae Titulescu,a fikdt 
cea mai mare crimă faţă de viitorul Statului 
române 

Noi am fost primul Stat din lume,care 
ca cea depe urmă slugă a iudaismului,ne-am re- 
pezit la orâinul acestuia să decretăm sancţiu- 
ni contra Italiei întrtun greu monent al isto- 
viei sale, Italia consideră gestul nostru mai 
mult decât ca pe un gest de vr*jmăşie,un gest de 
trădare al rasei latine.Se mai miră cineva ae 
ferocitatea discursului lui Musol ini? 

In faţa acestei situaţii,noi tineretul 
cel dintâi lucru pe care-i? avem âe făcut,este 
să arătâm cu degetul pe toţi cei ce ne-au aâus 
aici şi cari mai departe pe acest ârum ne âuc la 


moarte, 
V 

Dealtfel aceiaşș ura neîmpăcată manifes- 
tă politicianii români Şi în politica internă; 
politică de vrăjmăşie,de mare uneltire şi âe 
mare prigoană faţă ae tineretul naţionalist al 
57 11,0in orâinul masonerie1 şi din îndemnul 
zilnic al presei iudaice, 

Dela cele mai oâ ioase înscenări,şi 
uneltir1,dela cele mai cruae lovituri şi dela 


cele mai provocătoare legi,-ca aceia recent: a 
taberilor de muncă „până 1a eleganţele forme ale 


Houilor organizaţii tinereşti,-totul este în= 
(n. 





“Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 

Secta te şa, 

212 
- 5 » 
Areptat în contra tinretului național ist pen- 
truca el să fie îndeprtat dela 1inia leg ionară 
a destinului său. Deci există 0 concordanţă per: 
fectă întze politica externă şi pol 1t ica bena 
românească, formână amândouă ain acelaş fond maso- 
nic şi iudaic de ură împotriva acei nota 
Şi a creştinătăţei, 
VI , 

Tara întreagă trebue sa se utrenure 
să se înalțe şi să înfrunte pe cei ceri aa pre- 
gătesc moartea. Toţi cei ce se Băsesc astăzi pe 
linia Gestinului şi istoriei româneşti, au dator ia 
să ceară şi să impună scoaterea politicei româneş. 
„ti internă şi externă,âe sub influenţa şi co- 
manda masonerie comunismului și „Iuda 1smului. 

Este singura măsură salvatoare pentru 


viitorul neamului acesta. 
Să trăeşta Majestatg 


$s.+Corneliu z„Coa reanu 





CNSAS 
__ Direcţia Cercetare, 
„Expoziţii, Publicaţii. d 





VUCULUIa 


d 


Expoziţii, Publicaţii 


26 


Un registru a1 donatorilor . 
Casei Verzi. 


-_- PA 


Ch10% un registru, în care să fie trecuţi 
toț1 donatorii-ce 2u Subscris sume pentru 
Casa Verde și cari nu fac parte din nişcărea 
legionari a partiaurut Totu pentru-Pară,- 
Dintre aceşt ia,ace1 Car 1 au, subscris | 
donaţii mat importante, vor fi denuniţi nem. | 
bri de onoare,protectori ai mişcărei legid- . 
nare 
Pr intre donatorii mai rincipali, 
Burează fraţii! Bolintinea 
„ grosişti din cartierul Obor. 91 ijaustriaşul 
MocipEniie ca £1u1 siujaeaseneui |a1„8ted ice 
Popescu. SA 









ROMÂNIA 


3 
ij MINISTERUL DE INTERNE 


AT 
Ra GENERALĂ A POLIȚIEI 


„SPECTORATUL REGIONAL DE POLIȚIE / 
TIMIŞOARA 
PSR Lp SA 
mim bete De DOMNULUI 140. 


| DIRECTOR GENERL AL FOLII II 
” ţi G Dir.tol.de sig. ; 
i 



















BUCURII 


Avem onoare 8 raporta,spre stâinţă, Lomniei- Voastre, că cu 
y privire la situația politica interoă, printre parti-snii paztidu- 
Și lui "totul penimu lara',se fac umitoarele : că partidul "lotul 

a pentru lara",ar veni ls conducerea țării, după convinse rea conâu-lL. 
cătorilor acestui pertid,în urnitoarele împrejurări: 

După partidul mţional-liberla,va fi insăreinat cu tozua- 
Ei rea Boului gavero d-I dr.4l. je dda- Voevod, ceze iasi bu va deine 
j puterea decat musi 6 luni, dupi care a va trensuite partâdului | 
"lotul pentru Tera".-Acessta în baza unei ivyele_sri ce ar fi | 
intervenit intre a-l Vaida şi Corneliu 4.Codreanu şi venea lul 
Osntacuzino .-D-] Vaida, dupi retragerea în opoziţie, va tace pro- 
paganda in favoarea partidului "lotul pentru Tara", întmuost B-sa | 
deşi este şeful "Frontului iomănesec” aceasta i-ar servi nousă 
ca nasca pentru ca celelalte partide să m inţelea:a rostul ac- | 
tivităţii sele.- 
După venirea le putere s psrhidului "lotul pentru Iara“, 
ide s-ar votzage definitiv didiasa politia. 


Ci SĂ l Q, 





dl te 


7-0 
să 





A 








| 3 Moembrie 1936 
AA 4" Sursă serioasă 
4) e 


A Oe ”; Mu Mae, Na. 
e SC mor ARIE mami Pestulii PRIETENII 
s'a depus-ieriyaflăm că el va 


jcestea, urmând apoi-să-fie răs-| 
vară, € Au s4 ji na “ua vu Via Diva | 


Grigore n.Cnaaa,inoeoter la Cenei 1 Superior 


NEPAL ed ea peca sat etic 


r 
fi Rare ce 27 
cca 4 A cai pr 


i i dorea [ax injgheeze pe 
cont propriu această asociaţie, și în mod publie. 

In urmă insă „Coandă a consimţit ca această 
asociaţie să fie insuşită de catre Garda de rer,intrucat 
Codreanu a arătat că dacă asociaţia va fi condusă de Coandă | 
foarte mulţi se vor feri a adera la ea,de teama de a nu fi | 
identificaţi, lucru ce nu s'ar putea intampla in cazul când | 
Corneliu Codreanu va ţine evidenţa Prietenilor legionarilor | 

Coandă s'a convins de acest lucru şi a accep-. 
tat propunerea de a fi considerat Codreanu drept fondator | 
al acestei a Vaca SAABA donaidezat ca primul prieten | 
al nouei grupări, 

In aceleş timp,Coanâă a donaţ O sumă de bani 
drept Sprijin pentru Casa Verde. au 


A d y Dai 
Ca PL au ate (Cp dceeaua f Xe 
L j | 

Ionuc (e En PA a. (e ameteala Va i + 


Abe tihae pa d Zmeu: i XI ia TERRA 7 


k 












"N părere, e vorba de viitorul Tării noastre. 


N generației noastre, 


. ridicăm şi să facem ca glasul nostru să fie auzit 


a curaj şi de nare cavalerism, şi din partea Majes- 


Nu există: Mică înţelegere, nici înțelegere Bal- 


„i a unei civilizaţii milenare și Bolgevismul cu 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


Expoziții, Ra lphic arii 97 | 
MEPRORIU 


adresat M. 5. REGELUI, Oamenilor Politici și Tării, 


anexele sale, care luptă pentru nimicirea nea. 
murilor și pentru prăbușirea civilizației creștine, 

Aceştia din urmă: bolșevismul și anexele sale 
vor fi nimiciți de armatele Crucii şi ale ordinej 
naturale a lumii, Dacă politicianii români ne: vog 
duce în lotul lor, România va fi ștearsi de pe 
harta Europei, 


Majestate, 
Nu /dorim să supărăm pe nimeni cu părerile 
neastre in materie de politică externă, Acum este 
vorba insă de ceva mai mult decât de o simplă 










Suntem în drept să vorbim — şi să vorbim cu 
hotărire și cu bărbăţie. ma d 
„a Tot ce fac politicianii români în politica ex- 
ternă fac pe carnea, pe sângele și pe răspunderea 
noastră, Bine sau rău, ei şi-au trăit viața. De 
acum urmează u noastră. 4) 

Este ingrozitor ca faptele și atitudinile lor de 
astăzi să atragă o mare răspundere pe umerii 







IV, 


Discursul lui Mussolini este un răspuns sfă 






mare vrășmășie și de mara uneltire, pe care - 
litica noastră externă a avut-o față de Italia 
fascistă. 

Această politică s'a făcut timp de 14 ani unelta 
cea mai infamă a Masoneriei şi a Judaismului, 
Aici, unde suntem, ne-a adus Masoneria şi 
Judaismul, 

Din acest punct de vedere socotim că omul 
acestora, Nicolae Titulescu, a făcut cea mai 
mare crimă faţă de viitorul Statului român. 

Noi am fost primul Stat din lume care, ca cea 
de pe urmă slugă a judaismului, ne-am repezit 
la ordinul acestuia să decretăm sancțiuni contra 
Italiei intr'un greu moment al istoriei sale. 

Italia consideră gestul nostru mai mult decât 
ca pe un gest de vrăşmăşșie; un gest de trădare a 
rasei latine. 

Se mai miră cineva de feracitatea discursului 
lui Mussolini ? 

In feța acestei situaţii, noi îineretul, cel din- 
tâi lucru pe care îl avem de făcut este: să ară- 
tăm cu degetul pe toţi cei ce ne-au adus aici 
şi care mai departe pe acest drum. ne duc la 
moarte. 








Este cutremurător să ne gândim că noi tine- 
retul de astăzi ar [i să fim condamnați de a asista 
la impărțirea sau ciuntirea Româaiei Mari, pentru 
a plăti păcatele unei im/ame politici externe. 

Deaceea socotese că noi tineretul am face un 
act ce lașitate, dacă în aceste ceasuri hotăritoare 
pentru viitorul nostru, nam avea curajul să ne 












Supunem deci Majestății Voastre gândurile 
noastre : 

Cerem ca Majestatea Voastră să pretindă tu- 
turor celor ce conduc sau își manifestă păreri 
cu privire la politica externă a României să de- 
clare că răspund cu capul pentru directivele 
pe cari și le însușesc. 

Aşteptăm deasemenea acelaș gest de mare 











tăţii Voastre, în ceeace privește linia Regală de 
politică externă a României. 

In acest mod, în momentul unei eventuale ca- 
tastrole Tara ar cunoaște: și cui aparțin răs- 
punderile, şi natura sancțiunei. 

Aceasia pretindem dela oamenii politici ro- 
mâni — și nu teorii cu care navem ce face. 
Pentru că o politică externă este bună sau rea 
nu atunci când ea se pretează la demonstraţii 
|. teoretice, ci atunci când rezultatele ei sunt bune 

sau fatale pentru Tară, 


N. 


Dacă noi, tineretul, vom fi puși în situația 
tragică de a intra într'un război alături de pu- 
terile bolșevismului, impotriva celor cari apără 
civilizaţia creştină a lumii, cari apără Bisericile 
de dărâmare, care apără moaştele Sfinţilor, cari 
apără de prolanare mormintele eroilor, declarăm 
pe faţă că vom trage toți cu revolverele în acei 
ce ne-au dus acolo, și pentru că nu vom putea 
dezerta, spre a nu face un act de dezonoare, ne 
vom sinucide. 4 i 

Niciodată tineretul neamului românesc nu. va 
luptă sub semnul Satanei impotriva lui Dumnezeu, 


NI 








V. 


Dealtiel, aceeaș ură neimpăcată o manifestă 
politicianii români şi în politica internă: poli- 
lică de vrăşmăşie, de mare uneltire şi de mare 
prisonire faţă de tineretul naţionalist al Tării, 
din ordinul Masoneriei şi din îndemnul zilnic al 
presei judaice. 

Dela cele mai odioase înscenări şi uneltiri, 
dela cele mai crude, lovituri și dela cele mai 
provocătoase legi ca aceea recentă a taberelor 
de muncă, până la elegantele forme ale nouilor 
organizaţii tinerești, totul este îndreptat în con- 
tra tineretului |naţionalist, pentru ca el să fie 
îndepărtat dela linia legionară a destinului său, 

Deci există o concordanţă perfectă între poli- 
tica externă și politica internă românească, por- 
mind amândouă din acelaș fond masonic și judaic 
de ură impotriva ideii naționale şi a creştinătăţi 
VI. 


Tara întreagă trebue să se cutremure, să se 
înalțe! şi să înfrunte pe cei cari îi pregătesc 
moartea Toţi cei ce se găsesc astăzi pe linia 
destinului şi a istoriei româneşti au datoria să 
ceară și să impună scoaterea politicei româneşti 
interne şi externe de sub influența și comanda 
masoneriei,, comunismului și judaismului. 

Este singura măsură salvatoare pentru viitorul 
Neamului acesta. 


trăiţi Majeatate, 
Corneliu Zelea-Codreanu 






















canisă, Cine crede în acestea, dovedeşte că n'a 
înțeles nimic, 

Faţă în faţă stau numai două lumi, Sub pre- 
siunea lor, în clipa războiului, toate combinațiile 
„diplomatice se vor nărui ca niște castele de 
carton. Aceste două lumi sunt: Statele revolu- 
iilor naţionale, cari luptă pentru apărarea Crucii 













şietor de dureros pentru noi, la atitudinea der 





EXME.M 


CP 


ORIU 


adresat M. $. REGELUI, Oamenilor Politici și Tarii. 00 


Majestate, 

Nu dorim să supărăm pe nimeni cu părerile 
neastre în materie de politică externă, Acum este 
vorba însă de ceva mal mult decât de o simplă 
părere, e vorba de viitorul Tării noastre, 

Suntem in drept să vorbim — și să vorbim cu 
hotărire și cu bărbăţie, 


anexele sale, care luptă pent imi 

„murilor și pentru prăbuşirea civilizaţiei 
Aceştia din urmă: bolşevismul 

| vor fi nimiciți de armatele 


smTot ce fac politicianii români în politica ex- | 


ternă fac pe carnea, pe sângele şi pe ră punderi 
noastră, Bine sau rău, ei şi-au trăit viața. De 
* acum urmează u noastră, 


Este ingrozitor ca faptele și atitudinile lor de | jiţi 


pi A ta EA să ne fândim că noi tine- 
retul de astăzi ar fi să fim condamnaţi de a asista 
la împărțirea sau ciuntirea Românii 
a plăti păcatele unei imfame politici externe. 


Mari, pentru | 


| Aici, anda . musfein, a 


Deaceea socotesc că noi tineretul am face un | 
act ce lașitate, dacă in aceste ceasuri hotăritoare | 
pentru viitorul nostru, n'am avea curajul să ne | 


ridicăm și să facem ca glasul nostru să fie auzit 
Supunem deci Majestății Voastre gândurile 
noastre + 
Cerem ca Majestatea Voastră să pretindă tu- 


turor celor ce conduc sau își manifestă păreri | 


cu privire la politica externă a României să de- | 


|la ordinul acestuia să decretă sancţiuni con 
Italiei întrun greu moment al istoriei sale. 
Malin consideră gestul nostru mai mult decât 


clare că răspund cu capul pentru directivele | se 


pe cari şi le însuşesc. 


curaj și de nare cavalerism, şi din partea Majes- 
tăţii Voastre, în ceeace priveşte linia Regală de 
politică externă a României. 

In acest mod, în momentul unei eventuale ca- 
tastrofe Tara ar cunoaşte: şi cui aparțin răs- 
punderile, și natura sancțiunei, 

Aceasta pretindem dela oamenii politici ro- 
mâni — şi nu teorii cu care navem ce face, 
Pentru că o politică externă este bună sau rea | 
nu atunci când ea se pretează la demonstrații | 


"Y teoretice, ci atunci când rezultatele ei sunt bune | 


sau fatale pentru Tară. 
IL. 


Dacă noi, tineretul, vom fi puși în situația 
tragică de a intra într'un război alături de pu- 
terile bolșevismului, impotriva celor cari apără | 
civilizaţia creștină a lumii, cari apără Bisericile 
de dărâmare, care apără moaștele Sfinţilor, cari 
apără de profanare mormintele eroilor, declarăra | 
pe faţă că vom trage toți cu revolverele în acei 
ce ne-au dus acolo, şi pentru că nu vom putea. 
dezerta, spre a nu face un act de dezonoare, ne 
vom sinucide. 

Niciodată tineretul neamului românesc nu va 
luptă sub semnul Satanei impotriva lui Dumnezeu. 


Nu există: Mică înțelegere, nici inţelegere Bal- 
Canieă. Cine crede in acestea, dovedește că n'a 
înțeles nimic, 

Faţă în faţă stau numai două lumi, Sub pre- 
siunea lor, în clipa războiului, toate combinaţiile 
diplomatice se vor nărui ca niște castele de 
carton. Aceste două lumi sunt; Statele revolu- 
Miilor naţionale, cari luptă pentru apărarea Crucii 

a unei civilizaţii milenare şi Bolşevismul cu 


| tai lucru pe care îl avem de făcut este: să ară- 
tăm cu degetul pe toţi cei ce ne-au adus aici 
| şi care mai departe pe acest drum. ne duc la 
| moarte. 

| V. 


| Dealtfel, aceeaş ură neimpăcată o manifestă 

politicianii români şi în politica internă: poli- 

tică de vrășmăşie, de mare uneltire și de mare 

prigonire faţă de tineretul naţionalist al Tării, 

din ordinul Masoneriei și din îndemnul zilnic al 
esei judaice, 

Dal cele mai odioase înscenări și uneltiri, 


dela cele mai crude, lovituri și dela cele mai 


provocătoase legi ca aceea recentă a taberelor 
de muncă, până la elegantele forme ale nouilor 
organizaţii tinereşti, totul este îndreptat în con- 
tra tineretului [naţionalist, jpentru ca el să fie 
îndepărtat dela linia legionară a destinului său, 
Deci există o concordanţă perfectă între poli- 
tica externă și politica internă românească, por- 
nind amândouă din acelaş fond masonice şi judaic 
| de ură împotriva ideii naționale şi a creştinătăţi 
VI. 


Tara întreagă trebue să se cutremure, si se 
înalțe) și să intrunte pe cei cari îi pregătesc 
moartea Toţi cei ce se găsesc astăzi pe linia 
destinului și a istoriei româneşti au datoria să 
ceară și să impună scoaterea politicei româneşti 
înterne şi externe de sub influența și comanda 
masoneriei,, comunismului și judaismului. 

Este singura măsură salvatoare pentru viitorul 
Neamului acesta. 

Să trăiţi Majestate, 

A, Corneliu Zelea-Codreanu 
Buc. 5 BR 1936 
[N 


4 





nn CR 


Re, acneea 


- xpozii Publicaţii Ț. Di pf 
774 paun pi: 
| 


La 











Pa Direcţia Cercetare, / /- em 
. (00 ziții; - ublicaţii oa Le meee 
7 & afis / fana. Dan ioeiaaiprla — 


9 de 
PE i , 
L= 


ms 








Are ee Piu: 
9 








5 Noembrie 1936 


/ 
fan 


, . af 
ta h PU VU 


-PentrI aetăzi „i fost convocați la sediul 
Garzii de Fer,toţi conducătorii acestei organizaţii ,pentru | 
a asculta expozeul lui Corneliu Codreanu in legatură cu po- | 
litica externă. ese A ca 

Din cele aflate pană-in ultimul -momentyreese 
eă, Corneliu Codreanu va lua poziţie faţă de discursul lui 
Musolini,arătând că organizaţia sa nu va accepta niciodată 
ca o palmă de pământ din ţara romenească să fie cedată 

„Ay X, vzeunui a1t stat. 

Totodată Corneliu Codreanu va arăta că ati- 
tudinea lui Musolini faţă de Romănia,se datoreşte in mare 
parte politicei noastre externe greşite, care in special 
a fost dusă de dl. Titulescă/goli tică prin Dare nu s'a cău- 
tat niciodată »0 apropriere faţă de Italia, 


a spus Codr intr! 
de faptul Italia nu ne agreiază, 
este cu tot sufletul alături de ea, 


are nimic comun, 
Codreanu va mai arăta că presa evreiască 
Agravează şi mai mult relaţiunile dintre Romănia şi Iţalia, 
atacând pe şeful guvernului italian, 
Mai departe,Coâreanu va trimite un avertis- | 
din Sărindar, in Sensul de a-şi tempera atacuri- 
-/. 


mânt presei 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 





ROMANIA 0) a 0 ST 
ii 00 32% 5 


MINISTERUL DE INTERNE st 


BIRECŢIUNEA GENERALĂ A POLIŢIEI 
DIRECŢIUNEA a POLITIEI .DE SIGURANTA, 





iai 










Serviciul de Informaţiuni. 







St TETEGRAMA - CIFRATA. 

DN - DOMNULUI CTESTOR ZIP 

>. AL POLITIEI  BACAU.- a 
i == 
ai 







Raportului D-vs No.492/937, vă facem cu- 






[$ noscut că este liberă spre vânzare fotografia lui 


Corneliu Zelea Codreanu şi vă rugăm să luaţi mă- 






suri în consecinţă .- 


ao cenenar, 4/ politai 
Ș £ A Ss be pene Megrubineca— 








EB-PIRBETOR 






0» 
Ş 
3 
p 













C. 42.30. N. 0., imprimeria Naţională. 


Expoziţii Publicaţii 
be ati a: 
le la adresa lui Musolini. A 


51 va mai spune că numai un guvern naţional 
va putea restabili raporturile de amiciţie cu 1ta1i4,dege, 
in cele din urmă „Va conveni să părăsească atitudinea favo-— 
rabilă ce o arată astăzi faţă de Ungaria. 

Partea inportantă a discursului lui Codreanu 
se va reteri la atâtudinea membrilor Garzii de Fer faţă 
de Italia,atitudine ce trebue să fie o rezervă cuviincioasă | 
pană le lămurirea unor chestiuni, 

Nu este exclus ca in scurt timp Codreanu să 
părăsească ţara,pentru a se duce in Italia şi Germania , 
spre a doveai chiar in faţa şefilor de guverne respectivi, 
sentirentele de care e călăuzită mişcarea naţională din 
Romănia faţă de ele,cerână insă renunţarea 1a planurile de 
revizuire,care ar insenna Provocarea răsboiului, 

Declaraţiile de-estăgi a lui Codreanu,se vor 


mai referi şi la viaţa noastră SA NEA “internă. 





6 Noembrie 1926 
D565 


7910 


Discursul “ţinut ieri la sediul partidului 
-PO7UL-PENTRU IARA de catre Corneliu Codreanu,a produs o 
mare impresie in randurile garăiştilor, N | 

Toţi sunt de acord a 39oimoagiei merite = | 
ționale lui Codreenu şi o j 

i) 

catre generalul Zizi Cantacuz 

După priza sa declaraţie publică făcută după 
terminarea procesului gar ştilor dela Consiliul 


țiile lui Codreanu s'au produs in MWrma sugestiilor unor mi-— î 
litari superiori, cari i-au demonstrat că situaţia Romăniei 
este atât-de disperată şi in curând va fi nevoită să ințre 
în răsboiu alături de Soviete, ADA 
fi ic - Numele acestor militari sunt ținute in taină, 
ga /ekiăta un Plen de colaborare al acestor ofiţeri cu Co- 
Peanu,pentru cucerirea puterei, tă zi ac) 





î| 


prin care să declare că gruparea Garda de Fer este 120 i 
picior de alarmă,pentru a fi gata in orice moment, 

In monentul de faţă Codreanu este îngrijorat 
de faptul că serviciile de informaţii ale Sigurenţei Genera- 
le ar fi după el,informate de tot ceiace discută în întimi- Ă 
tate cu prietenii săi, E pt : 

Din această cauză,Codreanu a atras atenţia A) 
acestora de a se feri de prietenii legionarilor,intrucat i 
este posibil ca mulţi din ei să servească interesele natal 
lui şi cele ale partidului liberal, N 





4 


t parti ud RER 


| ai 
nu dotiz ad supăsrăm pe aimeri ouipăreriLe noastre in mutea ÎPĂ 


politică externă. 49um este vozba ingă, de, 0979 "8paWPâi „deoât deo ti 
plă păzere, a: şozha de viitozul rării nopatre, i, 
Sunțeu in aripă să vozrbiu şi să Vozbiu ou hotăzare şi ou bărbăţaa 
29b ge fag solărioianii români in polițiea exteznă feo pe Sarata 
a ră în AR răsnunderea nouatiă, Mine suu rău, si gi-au trăit vig= 
ja. Je ecua urmează u noastră, 
"Ste ingrozitor ca fapte Şi ativutinele lor de astăzi să atre=| 
gă 9_mare răspund e pe »: R 2 | 
„ „ate ingrozitor ai ne genâiu că noi tinereţul de astazi ex fi să 
fin oondsumaţi de a asista 1a Împărţirea seu Ciuntizea, nomâniei uari, 
sent Audi algele, umed ingne volitiei sterno. 
a309 29998 soooteso oâ noi tineretul em race Wa 80% de lagitate, 
âscă in aceste Seusuri hotăratoare pentru viitorul nostru, n'a avea Qu= 
„rajul să ne Zidioăn şi să face oa ulasul noatzma să fie auziţ, 
Saune deci, jajestăi ii. voastre gandurile noastre ; 
; pNA-elu ca iajestatea vorstră să pretindă tuturor ceior ce oondua 
9 Beu Aşi manăfeaţă părezi ou privize la politica, Sateznă a iomaniei să 
SRelaze gă păsiună ou oazul pentu, direotivale „ve cari Şi le insuzeso, 
Pacurari A s9elag gest de mere 0uraj, şi de mare cava= | 
lerian, şi dia purtau Hadestăţii Voastre, in oeeuae vriveşte Linia ne- 
QD celi ce solitioă cxtarnă a iomâniei, 
in uoiăntial unei eventuale oatastzote, rara ax 
ia zăoyundexile gi natura Sano jiunei , 
A9eiata  pretinăeu dela o 
494, Oare n'aven ce tace 





CNSAS Bu, 
„Direcţia Cercetare, Tr "ai cd 
Expoziții, Publicaţii 





(03 TI 

E nr Dacă noi tineretul, vom fi. pugi in situniia tragică de a im 
A "ra intrrun răshoi ulituri Me. puterile: bolgovinmului, in, otzivu 
La ao 'lora ouri apără civilizaţia oreştină a luuii, cure apără (> 
1 d serioile de dărâmure, oare apără monştele itinyilor, cure. ap 


"ză de. jrofanare mormintele eroilor, — deoluzău pe [avi 0ă vom 













VIU va 


E trage toţi'ou revolverele in noei 00 negau dus acolo, şi pentru 


să nu vom putea dezerta, pentru a nu face u: not de cezonoare 
“ 4 

0003) a 

l ri 4 * 


45 i IDE: VOM: sinuoide. 
y „nioiodață tinezotul- nSamualui româneso nu va lupte sub sau 





nul Pete im;otriva lui uuumezeu. 


tolrur 





III: 
Ha există î ligă inţelegere, nici fn ţel ga iă (Sica oâa dir 
„orede in costa, dovedeşte vă n'a îinjelez.n_uige 
ieţă: in tagă stau numai: două duui sub presiunea lox în coli 
„Da. „răsboiului, toaţe bombinaţii3g) răsboiului, toate combinaţiile 
Ș, diplomaţie: se vor năzui os nişte castele de carton. ..ceste 
aaa Lai sunt ; id zid revoluţionare najionala, ceri luptă e A 












şi. veata vrăujirea civil izajiei oreştine: 
Aceştia din urmă : bobge vină şi re sele, vor fi ni- 


Oaitioienii români; ne voz'duoa în jotul lor, tomânia va fi 


Fi BrMaeie 


toazsă- de ve. harta turovei,  - : d iai 
Ty | hm iae 
Dinoursul di eri | ese un xăspuia nb de dorsr €' 


gr, APM irită an pia 
DT 


: ioioa noestză ssvozni i a avut-o taia “de Ir) a al 





3 Atel eta Pg le ATI ETA nb iaă 








za noi, la ctivudinaa “de neize Veigkgio Li de mere uneltire | 
| 






















Toi am toat priuul stat din lume oare ou ea de po urmă slugă 





j f Vo. a juăai anului no-abi repezit la ordinul acestuia să deoretăm sano+ 
a.  Viuni oontra Italiei intr'un greu moment al iatoziei gule, 
AR Aa dai 1ta1ia vonaideră gestul nostru mal mult decâ $ oa pe un rea 
MA de e peria i oa, un gest de trădare a rasei latine.  : LO 
i se mai miză oineva de ferooitatea disoursului lui bussolini 7 






za faţa acestei situaţii, noi, tineretul, cel dintâi luora 






pe oare il vom avea âe făaut aste ; Să arătăm cu degstul pe toţi 


sei se „ne=au AUR aioi şi Lai mai devarte pe acest drum, ne duo 
1a aoarte 







v 


vealtiel, acseag ură Îi Ligioait [+) ani toată politiotenii ro- 










mână şi in politica internă ; politioă de vrăjuă, ie, de nare u- 


| 
tal 

nelvize şi de uare prigonire faţă e tâneretul ne ionulist sl ta 
seaiată ds din 9xăinul: vasonerigi şi din i ana pai zilnio el presei za 1 
„bela oale mad. oaioese insoenăei şi cae. ce TĂ de le cele mai Sra 












aa) pa n dee, 4 
a taberelor de anaacă, până 1a elegentele forme ale ioiloz E 


i ii Vinereşti, totul este inareptet în contra tinezetu. ui nada 


1iaţ,, pentruea “3 să fie indepărtat dela Linia, 2 nară a destinde 
sia, : (A 


















n 





iii Deo: există o conoozdanlă varioată inte iolitica externă 
iz Ei DoLitica internă. 7ouâneasoă, Doznină amândouă din „aovlag tonă AR 
asonie şi Judaie de ară iupot riva ideii na ionale a ore tii Ş 


tăi, . [zar 


tm: VI PR apte ab PP că su 





























zeagă tzebute să se se cutremure, să se 
pe acei cari u „ozătase moartea. "toţi ce 
e linia destinului 96 a istoriei” era 
1 să tavan ri birg go pedaaa 3 









CONFIDENTIAL 
1910 


pie e eredenor 1e-ă 

sa el n care .: st Invitaţi » 1ua varte sul 
a anl A Ein cuibur "Axa'"sceasenenă 

Leni ai- si ziarelor Univeasul si Porunci 


& Cornetiu Codreanu [2] tit un menoriu, 
. ] 
cu privire la politica externă a Ronânie 1. Acesti 
memoriu va fi trimis M.s. Regelui, tuturor şefi- 


lor de partide „Dtecun şi tuturor oraanizat 11 
Tor judeţene ale părtioului Totul pentru Tară 
91 Centrelor Studențești, 
„Memoriul ATe  Cupr insyf următora 
Se ; 
NO4, tineretul 2cş tei ţări, vede cu 
lee, poa ceă cari Cconâub astăzi testaneae 





„Direcţia Cercetare, 


(APoezli Publicaţii 
e al 


Noi suntem convinşi că această DO] it 10% 
este inspirată Ve Lojile iuâeo-masonice,a1 „CAI 
154 
Yor reprezentanti tivic 4 fost N. Titulescu, 
Cerem ca Majestatea Voastră să impună 
tuturor miniștrilor,ca pentru faptele lor să 


răspundă cu oavul de adina re bi cari. se vor 


abate i asupra neamului nostru, , 
Cerem totoskhta Și din partea Majestăţe i 


Voastre aceiaş: linţe de conduiță dreaptă şi 
românească, în exercitarea puterei regale, 

Nu există : Înţelegere Balcanică, nmaeă 
Inţelegere', ete .Ex istt două lumi,între cani sa 
pornit un răsboa. de terminare :1umea comunistă 
şi lumea creştină și ationelistă.Dacă Von urmă 

tot nolătica de până atuna,vom fi împinşi: în; 
ghierele Comunismului, fr România va fi ştearsă 
depe harta Europei, - 
Declaraţiile 1u Musol ini nu sunt al tee- 
va decât un văSspons promgk 1a &raba cu care ne= 


an xepezit să aplici sanctiuni în contra Italiei 
„Şi asta tot ein inspiraţie udeo-mesonică, 


Insfară de a Ceastajin holitica internă, 
„ Buvernee ntau scănat nici-u brilej pentru a 


y 


CI acestei țări Le 
8 sută prevedeau const îtutra, E Civerse asocia 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
EX DO ZU cati 3 





4) Fes Pub cihu 


4 Noomrie 19%  -— 


/, X 
Sg pn gi 
7 o taraba here 


4 Apa aa! dud, mat A 


EI 


Un important personagiu al cărui nume 
urmează a se afla ulterior,a făcut o Propunere 
lui Corneliu Z.Codreanu,privitor la Primirea unor 
prietenii in sânul Garzii de er, 

Codreanu a dat un răspuns sub forma de 
manifest,oare se alătura in copie şi care apare zi- 
lele acestea, | 

Qei ce doresc a deveni Prietenii Legione 
rilor,vor lua contact discret cu Codreanu,care le 
va da cate un număr de ordine,păstrână e1 personal 
un registru,care nu va fi Cunoscut de nimeni, 

Iniţiativa . Personagiului în PRIETENII 

ipac mnielea 
LEGIONARILOR, a produs 0 frumoasă impresie în Gardă, 
care speră astfel să fie i mai bine ajutată de mul$ 
tă lume,care se ferea a lua contect in moâ deschis . 
Cu aceasta organizaţie, 


i 2 





Un apropiat al d-lui Corneliu Codreanu, fi ind între 
bat,care este aa Căpitanului asupra sforţărilor 
grupului Călinescu-Qostăchescu, de a putea perfecţi-ona 
pretinsa formulă de guvernământ —ce ar dori-o M.S5.Regele, 
Vaida,Călinescu,Costăchescu-,a răspuns: 


D1,Codreanu,nu numai că nu vede posibilă o astfel de 


TITI ——————— 
cârdăşie, dar nici măcar nu mai vrea să creadă că “Regele 


ar fi în stare să mai facă astfel de greşeli, fată de scuza 


rentul politic e al vremurilor 





Expoziţi Publicaţii 


(m loc de statut ) 


Am luat iniţiativa de a st bi 

cei cari n'au deve şi nu puteau deveni ORF: 
unt mulţi cari au fost eu sufletul alături de 

această mişcare,dar nu « putut incadra fiecca au fost funoţio- 
nari la ştat sau intreprinderi Particulare,fie pe 
comercianţi sau inâustriaşi, ingrăai şi 
seriile noastre,fie pentruoă 
te încât nu s'a putut integra comp 
a acestei mişcări, 


tinerilor acestora merită să 11 se trini 
9 mână de ajutor pe frontul care ei inghiaţă luptând pentru ţablă, 
Priviţi în toate părţile ţărei,oa Italia, Belgia 
Și Cermania,cari înviază 1a viaţă nouă Şi-i taie din biruin 
în bizruinţă drumuri noi sub soare, 

Rumai noi,numai noi Românii stăm,privim nepăsător. 
la toate Svarcolirile tineretului nostru şi "credem in toate oa- 
lomniile cari se aruncă asupra lui, 

O intrebare ne sfâgie înina.Pi-vom noi „neamul aceste 
sortit numai infrângerii ? Qare Să nu puten şi noi da lumii o 
mare biruință românească, 

Aceste gânduri ne-au făcut să ne orientăm către | 
un fel de asociaţie discretă de ajutorare a tineretului, denumi ta | 
PRIETENII LEGIONARILOR, 

Ne-am pus in Contact cu Conducerea mi goărei 1e- 
gionare de unde ni s'a dat următorul răspuns; 

i " Prinin cu multă bucurie propunerea âvs.ba ne va 
fi de un real ajutor Pentru biruinţa, j 


-/. 





Erpoziii. Publicaţii 


" Această propunere insă rezolvă şi o altă ptoblenă, 


tă va suna peste pământul românesc,cei ce au fost prieterii a4e- 
Văraţi ai neamilui,ar Zi să Fie aruncaţi cu dispreţ inlături, 
iar cei ce ne-au vrăjmaşit sau au stat indiferenți până : 
preajma biruinţei,ar fi să fie incărcaţi cu plăţi neneritate, 
Io o oră-Acest trist tablou ne urmăreşte de multă 
vreme, căci dacă a doua zi după victorie star intampla acest 


lucru,intreaga operă legionară s'ar sfărâma, . 
" De aceia propunerea dvs, este salvatoare,pe baza 


ei vom putea cunoaşte pe cei cari ne-au fost prieteni in ceasuri 
aspre,pe cei ce au stat indiferenți la toate încercările acestui 
neam şi pe cei ce ne-au duşmanit,duşmanindu-i viitorul, 

" Nu urmărim o răsbunare,ci simţim necesitatea de a 
creia un sentiment al răspunderei in mijlocul acestei naţii roma- | 
neşti, 

" Piecare va trebui să ştie că pentru atitudinea sa, 
va răspunde.Ru poate trăi pe lume o nație dispusă la toate păre- 
rile,la toate atitudinile,la toaţe Schimbările Şi la toate Compro 
misurile, 

" Aga dar conâucerea mişcărei legionare,a aprobat 
această inițiativă,insă a pus trei condiţii, 

" Primim pe aceşti prieteni creştini de orice partid, 
din orice grupare,din orice categorie socială.Nu ne interesează 
nici clasa,nici Bruparea politică din care fac parte şi in care 
pot rămâne şi in viitor, 

" Nu prânin insă prietenia, 

a/ A celor ce ne-au atscat cu mişelie sau au avut 
9 atitudine vecină cu mişelia, 

„MW A celor ce s'au dovedit aia raporturile cu noi 
Sau cu alţii a fi oamenii fără caracter, 
a / 





Direcii ercetiare, 
(Expo iţii, Publicaţii Ș 
( S | 
0/ A celor ce au fost domooraţi,agonisindu-gi averi | 
din afaceri murdare sau din insugirea banului public, 
"Oricine deci poate intra in aceasta lume a 1aq 
PRIETENILOR LEGIONARILOR, în afară de aceste trei categori4n/ 


. . 
| 


Ia urma acestui răspuns an stabilit de acord urmă 
toarele puncte directoare: SI : 

1/ Prietenii legionarilor ajută pe legionari 
material şi moral după puteri,lunar sau anual, | 

2/ Bi sunt în totul în afară orgenizaţiei legionare | 
a carei legi de primire sunt cu mult mai severe, 

7/ Bi nu se cunosc intre ei şi nu se intrunese 
niciodată, 

4/ Bi nu pot fi cunoscuţi nici de legionari, 

5/ Cea dintâi adunare a acestor oameni se va face 
în ziua biruinţei,Atunoi vor fi convocați normal de şeful legiun: | 
şi vor fi cunoscuţi de legionari Şi sărbătoriţi de întraga su- 
flare, 

6/ Posedă un număr de ordine, 

7/ Vor fi informaţi coreoţ şi la timp asupra tuturor 
problemelor legionare importante, 

Această asociaţie a luat fiinţă astăzi 27 Cotombrie 

1936, 





S-a dis zapp poza net Rat dela Sinaia (oaaul | 
XA pSaru— ), pda ş 
După explicaţiile pe-cari— le-a da Y ro, Ioan Dobre, 
veare-a arătat că cei 5 simpatizanți ai mișcării legionare, 
cati au ameninţat pe Dl,iladgearu au plecat din tabăra dela 
Predeal din proprie ITI iri Codreanu i-a ripos- 
tat, Prot-bobra. că totus esta vinovat,deoarece prin gestul 
acelora, cari erau sub comanăa Sa, s-au adus prejudicii mora- 
le mișcărei,Fapt,pentru care va fi pedepsit. 

Generalul Cantacuzino a cerut ziaristului Diaconescu | 
să cauta ca,prin articolele sale viitoare, în " Porunca Vre= 
mei "/ătenueze gestul celor 9,fără însă a lăsa să se între- 
vadă că au vreo legătură cu ui geazea legionară. . 





28 Iunie 1937 


1. Nr.38 (04 


"sursă serioasă- 


Condueerea legiomră se interesează asu- 
SER viitorului comitet al U.N.5.0.RePrita 


ÎL catea === 
„| 


P Se ştie că deşi legal, Uniunea Xaţională a S$a- 
denţilor Oreştini Români este dizolvată prin noua 
lege a învăţământalui superior, întrusât n'a cerut 
recunoaşterea de funcţionare oanfora acestei legi, 
totuşi în fapt U.n.s.0.R, e6ntinuă a funcţiona, comi-— 
tetul lansână chiar manifeste şi comunicaţe în numele 
ei, — 
Corneliu Coăreanu,cât şi ceilalţi fruntaşi ai Le-— i 
giunei partidului Totul pentru Tară,ă epe acum se in- 
teresează asupra viitorului comitet al V.N.s SR, „întru- 
cât în to . (Oetombrie 1957) ) încetează mandatul 
comitetului Reza 
Din cel transpirate în iii cu alcătuirea 
viitorului conitet al Uniune rezultă că orneliu 
Codreanu ata fixat pentru desemnarea la 
fa,aotual pre dinte a1 c.s S+B.-ului,ca p: şedinte 
al Uniunei Naţionale a Studenţilor Creştini Români. 





CNSAS 





TITI, Direcţia Cercetare, 
Pta Expoziţii, Publicații „o, COMrusiiTal | 
: 2 di mp A, j | 
PB che Ma 2 Aa DĂ W | 
Bis Ş AA Fa | 


Ă DONNULE DL48C704: GENBAL, | 
(| v 4 / 4) 4/07 104 î 


î ef, ptr LUL 
Urmare raportului [o esta Nr. 23 





dih 16/4 e.c, în continuarea | 
supravegherei activităţii legionar » âven onoare a vă raporta următoa-| 


1938 Deşi ocupați cu examenele din sesiunea de toamnă, totuşi conducă 


torii legionari locali, aj) început a se pregăti în vederea reinceperei | 
activităţii de la 1 Noembyie a,c,- ? | 
e a luat iniţiativa ca studenţii 1e- 
listă de subscripţie în scop de a se 
strânge aliuente pentru legionarii ce esc în Căminul Cultural Creg | 
tin, unde vor deschide până la 1 Noenbri ac, o cantină, cu orgpniza= 
rea căreia au fost însărcinaţi studenţii/Neculai Fopinciuc, Al,Cojoc 
şi /Grijenco „= 7, A 27 e DI 
Deasemenea 7,Tudose a făcut interve ţii la Rectoratul Universi- | 
tăţii, zina Electrică şi în alţe părţi,solicitănă lerme pentru Cău: 
nul Cultural Creştin, fiină hotărât ca în cazul când nu ar putea obţine 
de niecăeri, să procedeze ca şi anul trecut, mergând a toţi studenţii | 
legionari şi să ia cu_forţa de la Căminul Central studenţesc, | 
În conformitate cu instrucţiunile primite de la Qorneliu Z-Co- 
dreamu,cu ocazia recentei sale vizite la Iaşi, s'a hotărât a nu se mi 
primi în organizaţie orice nechemţi,= | 
Gradul de legionar ..nu se va mai da decâţ acelor, ce au activat un | 
tinp de minimun trei ani, cari în acest interval au dat dovadă de disci 
la plină şi deplin curaj şi după trecerea unui examen, prin ducerea la 








bun sfârşit a unei însărcinări ce i se va da, - rămănănă apoi ca în 
tinp, să poată avansa în celelalte grade, - instructor, comandant ajutoz 
comandant, comandant al bunei vestiri, senator al legiunei | 
Se va face o revimire a tuturor legionari lor, Tudose fiină hotă- 
rât a elimina din organizaţie, pe acei cari în Cursul verii din anul | 
5 acesta, nu au lucrat în nici o tabără de 













acestui an şi asupra căron pedepse nu s/a nai revenit, s'au retras | 
din organizaţie vre-o 40-50 din vechii gtudenţi legionari, fapt ce a 

/, i cam ar: pe gânduri pe preşedintele Tu se,- 

/(/ 9tui el are speranţa, că va putha taplea golurile ivite prin oi 
legionari recrutaţi € vor veni în anul i a însă | 






LOUNIEL S4LB | 
WOUNU LA DI4BCIOu4 GENE i Ut 2 Nmeeeeraen 
URESDEA ue INȚERNE 
- UI dBCEIUNE) | uuEOTIUNEA XERe EA A DO NEI i 
0 (5 0 104470 a. AQ 007 1996 
i Ra Ada 40 7 AI 
VARGA tale dft ine 


oii n n e 


——— etica YI 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, mad 
| Expoziţii, Publicaţii | | 
a: VA ga: 2 An | 
serba patronul legiunei, cu care ocazie se va face şi primirea acesto 


ă le de Cruce) în rându-| 
(cari până în prezent au făcut parte din Frăţii 
rile legionarilor, precum şi înaintările în grad ale vechilor legio= 























ga rezent, 1„Tudose lucrează cu şefii de grupuri judeţene, la m 
- înfiinţarea cuiturilor, în cari vor intra numai legionarii cari în 
vara anului cursnt „Au activat în judeţele respective şi prin taberile 
de mncă,- 

In ziua de 21 Octonbrie a,c, 1„Tudose a primit o circulară de le 


Generalul Cantacuzino i Comeliu Z,Co care li se aduce la 
cunoştinţă uriătoarele: 


- "legionarii din ionănia entuziasuaţi de curajul şi eroisml 
cadeţilor spanioli, cari au rezistat tin de trei luni, închişi în cas- | 
telul de la Alcazar, contra comniştilor spanioli. au hotărât să tri= 
uită Couanăantului acsstor tineri, o sabie, ca sem a] omagiului şi 
dragostei pe care legionarii din Honănia o au pentru naţionaliştii spe 
nio 


“În acest scop,toţi legionarii sunt 9bligaţi ca în cel mai scurt 
tâmp să depună la preşedintele Tudose, câte minimum 20 lei, patru for 
marea fondului care va servi la Cumpărarea sabiei ce se va trimite 
Comandantului Cadeţilor spanioli de la ilcazar,- | 

Tot în această circulară se atrage atenţia vechilor legionari,de | 
aa) a căuta să recmteze pentru Legiune, cel puţin junătate din numărul stu! 

denţilor din anul 1, din judeţele lor de origină, y NI 
Sâubătă seara 24 Octombrie a.c. cu autorizaţia Coman damentu lu || 
Corpului IV Armată, a avut loc la Căminul Cultural Cregtin, obignuiţa 
serată legionară, care a decurs în linişte, | 
Duminică 25 Octombrie 8.0. orele 15, la Căminul Cultural Creştiă, 
a avut loc prima adunare legionară, ânpă reîntoarcerea din vacanţă, la | | 
] care au participat 64 persoane, 


După ce le-a făcut apelul, Pregedintele 7.Tudose, văzând că tâmpi | 


este frumos, a hotărât să facă un marş în afară de oraş până la grădi- 
na de dragcu = i 


denţii eu ners încolonaţi în fornaţie âe câte trei, 
-8&u alte saune. 





îmbrăcaţă | | 







şte,- 


i | 
legionari A. 
4 despre jerttel și sacrificiile făcută până în ezent de legionari,- 
aceasta, preşedintele Tu 
Y tru luna Noenbrie 4 ie şef de garnizoană per 


»  Iacont le-a spus că a 









legionară din anul acest: 
c în fiecare 





- 
| 





aA-uer[Ce me 


Expoziţii, Pu blicaţii 


ae lee, câ 


când va fi timp frumos, iar când vor avea posibilitatea in toamna acea 
ta, vor face un marş de vre-o două,trei zileg prin imprejurimele Iagu= 
lui, pentru a se obişnui cu asemenea nârgurâ „= 

Le-a recomanăst apoi, ca în confornitate cu instrucţiunile pri= 
uite de la Căpitan, fiecare legionar să caute anul acesta să sasi - 
“veze cel puţin un cuib de muncitori legionari în Iegi,- 

In privinţa sacrificiilor materiale, le-a spus că în afară de 
cei 100 lei pe care pi Ba eră Cta 1 o rate . depună pentru 
cumpărarea unei nagini de cei lei pentru ci cumpărarea 
unei săbii pentru Comandantul cb apă de în atata, fiecar 
legionar mai este ohligat să depună cel puţin câte lei săptăzânal , 
la Casierul Centrului studenţesc legionar -  VeCărciu = Pentru foruarea 
unui fond pentru nevoile. Legiunei „- 

Pentru ziua de 8 Noenbrie a,c, fiind patronul cea s'a hotă| 
rât o mică serbare legionară la Căminul Cultural „ când se va 
face şi prinirea oficială a r studenţi 1 Sami iu | 

Programul serbării nu s'a fixat încă r s'a hotărât 


a se na piesa de teatru - Vremuri de restrişte - de către stuăenţii 
: S*a uai fixat de asemenea ca adunărâie să săptămânale să aibă 10 
în fiecare Duminică la orele 15, la Căminul Cultural Creştin 

Sau luat năsuri a se umări activitatea. si orice noi constatări 


în această direcţiune, 1e von raporta la timp,= 


Ti REGIONAL, 5 OR 


Seful Poliţiei de Sigurehţăi 


A a 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


g&1onear, 





Convocarea comandanților, 


legionari,de către coff- 


„noscut până în . 
legionari, 


Le consfătnire v 


on Bai ea-Ardeal, = 
Vom aporte asunra acestei consfătuiri, 


ia, 





Pentrin Duminecă 7 Februarie a.c, 
orele 10,30, sunt convocați la Casa Verde toţi 
legionarii din cuiburile "Cent rului";urmeaza 
a fi în uniforma cerută,pentru î nmormâ ntarea 
lui Moţa şi Vasile Marin,însă vor putea ven: 


cu paltoane, 


Cu : aceasta 0oaziine Corneliu 002 aa 


îreenu ține să vadă cum se prezintă legionarii 
ie eine ae aaa tate SAPA pm n m a a 


şi câţi răspunâg La chemarea, 





“mrexative între ziarul 2 
WOgorul" şi conducerea 


„poziţia mişcărei plana e. 3 a pala "Ogozuln, 
In Schimb. Trandaf irescu- -Nămăeşti cere. part idu-= 
vi Totul pentru it să asigure e ase 
epariţiei j 


de de cuv site “senereaua centacu ine, şi 
ne iu Cos a 





ai i CNSAS 


Direcţia Cercetare, 
oziţii, Pyb icaii 

id lee a 

ia | 




















N 


e ONFIDENȚIAL [ 
) EI, 
Dela Centrul Legio A 43 LC 
3. KA fra Aa 
EVEI e 


? Q si Chu — 


ză Inoepbină din teamna uceasta,se remarcă 
un amestec tot mai pronunţat a1 lui Cornel iu 
? Codreanu,în viaţa studenţeasc 
ă Toate viitoarele comit etezbineînţeles 
i acele de nuanţă legionarăzatât ale Centrelor 


studențeşti,cât şi ale celorlalte Asociaţii 
st udenţeşti,nu vor putea să fie const ituite 


fără o prealabilă aprobare a lui Corneliu Co- 
dreanu,care deciae în baza informaţiilor ce 


le posedă,âacă persoana indicată este capabilă 
Lă | să fie Dreșed inte a1 Societăţei studenţeşt+ 

| Se „respective, 

: De-—da-tre—acezst a A observă 1a Cornel iu 
Goâreanu o deosebită atenţie în alegerea oa- 
menilor săi ae încredere,care să Corespună ă 
momentului, 

Cert este însă CĂ Codreanu face pregăt i- 
T1 premergătoare &uvernărei sal e,care,âupă cum 
crede e1,va fi cel mai târziu peste doi ani, 
bee. Plenul său de luptă şi desivârsirea axa — 
„Benizărei,urmează a fi aplicate treptat, : 

dă dace uonănțate Th păaze + qoazeati. i 
este ca Studenţimea să, NU-$1 piara vremea ?n | 
i SM E | 


discuţii sterpe cu autorităţile goodare,ci 










y 


LA N e, n 





să formeze falanga « er 
în întreaga Vară, per ru 


militare, care- sii ajute la a aaa sa la Du 
tere, fAră însă a lua parte activă Ja guverna 
rea tăria, întrucât Corneliu Coâreanu crede că 
militarii dacă se Se tacă în luptele po1 it ae 


Ea Ea piere din rea 10r şi fevin: între ei, 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 





















Expoziţii, Publicaţii 
[$ lg), 4 pp PD i 
DIRECTIUNEA_ POIȚTTEI DE SIGURANTA. VOL eg | 


Binxoul de stndii. 23 Octombrie_1926,. 


R_E_F E Ran. 


“, Lucrarea "Pentru legionari" este o acts 
Ini 0.2,Codre i totodată un istorie a] mișcării naţio- 
0 PRR în special cn privire la organiza- 
rea Leginnei Arhanghelul Mihai] şi a Gărzii de Fier, 

Paptele sunt povestite cu lux de amănunte, cu citat 
din ziare şi discursuri, din manifeste şi Scrisori; nu vom 
insista asupra lor -fiind în deobşte Cunoscute- ci după 
Sumara lor cercetare, von arăta ideile, în a căror lumină 
este scrisă întreaga lucrare, 

| Expunerea faptelor începe din prinii ani după răs- 

k boi, prezentând mişcarea naționalistă ca o reacţinne nece-. 
sară contra comunismului şi străinismului cornpător. După 
primele manifesta ţiuni studenţeşti , acțiunea naționalistă 
se încheagă în cadrele LA .N.C,, apoi ale Legiunei Arhan- 
ghelul Mihail. Reacţinnea contra ingerinţelor suferite din . 
partea autorităţilor culminează în cazul Maneciu, încheiat ) 
printr'o glorioasă achitare. Mai târziu, constatând lipsu- | 
rile Livei si greselila conducătorului ei, Legiunea Arhan- 
ghelul Mihai ,/deveniţă apoi Garda de Pier/ se desparte de 

i Ligă, fondează cu mari greutăţi materiale, ziarul "Pămân- 
tul Strămoşesen, se organizează în cuiburi şi îşi face reg 


7/7. 
























33 


20 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


d ora 9] 


lamente, începe propaganda în ţară, După o primă disolvare | 
-rezultat al unor intrigi- Garda de Pier ia parte la alege- 
rile din 1931; e din nou disolvată; apoi candidează cu suc- 
ces în alegerile din Iulie 1932; în Sfârşit, îşi începe ac- 
tivitatea constrnotivistă cu ridicarea digului dela Visani, 
lucrarea sfârşeşte cu un îndemn de rezistantă la cursele, | 
cărora este supusă legiunea, în scopul defăimării şi destră-, 
mării ei. 
Ideile, pentru care combate autorul în această Inera- | 


re, le putem rezuma astfel: 
1. Antisenitism. Pericolul evreese este prezentat ca - 





cea mai acută problemă a neamlui românesc; difaritele as- 
pecte ale chestiunei sunt eezeetaţe. în amănunţine, cu ci- 
tate din teoreticienii mişcării, Se consideră "numerus elau- 
sus" ca o măsură trecătoare, soluţia reală fiind reducerea 
numărului evreilor din România, 

2. Anti-comunism. Actiunea comunistă -mergând mână 
în mână cu cea evreească- reprezintă o adevărată subminare 
a acthalei organizaţii a României, Miscarea le gionară, ur 
mărind înăbuşirea comunismului, lucrează pentru interesele 
legitime ale neamului românesc, 

3. Critica democraţiei i a politicianismului,. Aceas- | 
ta e una din ideile ce revin foarte des în cuprinsul lueăăa 
rii; democraţie distruge forţele creatoare ale unui popor şi! 
favorizează necinstea, venalitatea, dezordinea; partidele 
nu urmăresc decât interese personale, prin spolierea avutu- 
Ini ţării, | 

Totodată se face în mod special şi o crițică a antţo- 
rităţilor, pentru ilegalităţile şi abuzurile utilizate con- 
tra Gărzii de pier, 































29 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


Cpt DOL 110 
4. Naţionaligs crestinism, Mincarea legionară are 


ca suport dragostea pentru pământul ei treantul românesc şi 
ca ideal, promovarea forţelor creatoare ale naţiunei, 

Se mai afirmă, în multe rânduri, că fără o bază reli- 
gioasă, creştină nu se poate crea nimic durabil, 

5. Ordine şi legalitate. Atragen atenţinnea asupra 
afirmației repetate că mișcarea lerionară a adoptat întot- 
deauna căile legale şi că le va urma întotdeauna /mag.312/, | 
deşi uneori se pare că transpiră şi oarecari ameninţări Î 
pentru viitor /nag.273, 454 și 495/. 

6. Monarhism, Se afirmă în mod expres sensul monar-— 





hist al mişcării /pag.426/. 

(45 Critica dictatarii, Autorul declară că mişcarea 
legionară nu urmărește intronarea dictaturii -adică să fie || 
întreaga autoritate la discreţia unui singur individ- ei | 
crearea unei anumite mentalități, care să se întrupeze de i 
bună voe într'un Singur şef. /Această idee trebue alăturată 
de critica făcnţă democraţiei/, 


8. Virtnti legionare, In sfârşit, arătându-se care 


sunt virtuțile noului om -al mişcării legionare-, se enumeră 





munca, dezinteresarea, credinta, disciplina militară, spiri- | 
tul de jertfă /acesta din urmă, pare-se, prea glorificat, 
nneori chiar pentru acţiuni reprobabile /, 


In concluzie, opinăm că prezenta lucrare , deşi cn | 
vădită tendinţă de propagare a principiilor legionare, nu | 
aduce nici o atingere ordinei publice, întrucâţ recomanâă 
căi legale, 











Expoziţii, Publicaţii 


JI 


Ordin privitor la portul 
uniformei legionare, 


Printr'un oră in dat ae Conducerea 
centrală a Legiunei,se pune în vedere le- 
gionarilor, că uniforma să nu fie purtatţă 
decât la şedinţe solemne și când va da 
ordin Corneliu zelea Codreanu. 

legionarii cari se vor âbate-ae la 
acest orâin,vor fi pedepsiţi și înafarx 
de aceasta, nu vor fi apăraţi ae către 
avocaţii legionari,dacă eventual vor fi 
trimişi în judecată pentru port de unifor 
me. 





„Direcţia Cerceta 
i Publicaţ 


20 Octombrie 1936, 


[ae : my 


Un legionar din Iaşi m'a informat că, CORNELIU ZELEA 
CODREANU, venind la Iaşi în ziua de 9 Octombrie a.c.,a dat ins 
trucţiuni partizanilor săi să caute a-şi asigura simpatia şi 
adeziunile nouilor studenţi ce se înscriu la Universitate.- 

Totodată, prin câţiva oameni ai săi, a căutat să facă- 
un aranjament cu fruntașii "Oruciadei Românismului" în vederea 
procesului asasinării lui Mihai] Stelescu, propunând formula ca 
ambele tabere să se ţină în rezervă. PUIU PIPERIV, exponentul 
"Cruciadei" nu le-a det nici un răspuns sub pretext că trebue să 
se consulte cu Generalul HADESQU. - Codreadu luand cântact cu 
profeporul |GAVANESCU, prosesos |SUNULEANU,! GARNEATA | UDOSE, 
peeot|IINCOVA şi alţii, au căuţat o soluţie pentru ridicarea se- 
chestrului de pe tipografia Căminului Studenţesc pusă sub paza 
autorităţilor. = 





“i CNSAS 





__ Direcţia Cercetare, . - 
2 me RAP Oblioatii ONrIDEĂTAAL i 
het p em de Poliţie » a 
 Bermiciul iz ja anță if Ai 
N. pe 





A, 
ra Cai 
2 a li 
m f | SI, DOL.NU AL 


LR DIgEC IO GANB p// 098 
“A: [LEI NI 
Urmare raportului nostru teZeeratic (r.93203 “din 


Ei i : i a d-l comisar de servi : 
8.,c, primit la Direcţiune de cătr Y 
avea cules a râporta, că în seara zilei de 8 Octoubrie ac, 8 sosit 

% incognito in localitate, avocatul Corneliu 2„Coârsanu, Seful spiri- 






ual al Partidului "Totul pentru Țară”, care a descins la soacra sa 
Ilinoi din strada Florilor Neu. 

















mil Soim, după care & mers le ptofesoru1|D neliu 
at-dejunul,- 


După anează lajorele cj de avocatul |[Il5e Gârneaţă 













exandru Ventonică,/ Ioan Zagcă, Teodor Tadose şi alţi legionari, a 
nprs râria Carțea Honâneasţă şi le debitantul Tudose, stăruină 
să se aranjeze o vitrină. special pentru carta sa - Pentru legionari. 
expusă spre vânzare cu preţul de 150 le: exeuplarul, rănănână mu 1ţu- 
uit că s'au vânâut mlţe exeuplare, datorită faptului că legionarii 
au lansat svonul că foliţia s luat măsuri de conf iscaree_cărţei pentr 
a putea interesa opinia publică ,atrăgându-i astfel atenţia asupra 

. pa poezii iată, peilăcă RL 
„După aceasta a avut o consfătuire cu conducătorii locali, la 
DE, Căninul Cultural Creştin, cari Iau pus la ourent cu situaţia studenţi 
| î lor legionari elininaţi din Universitate, în urua dezorăinelor din pri- 
) = năvara anului curenţ,- 

Corneliu Coâresni le-a spus să fie linişti ţi „căci dacă na se vor | 
usi putea reinscrie pentru & urua Cursurile, îi va lua ca vânzători la 
Cooperativa legionară dîn Bucureşti ,- 

Întrebat Asupra atitudinei pe care trebue să o ia studenţii faţă | 


a e 





P. 








i i ) azane, le-a răspuns că studenţii şi ma; ales legionarii trebue să-gă 

ș plăteadcă regulat taxele către Universitate, deoarece Facultăţile se 
întreţin msi m14 din aceste taxe şi de aceia si să nu caute să provoa 
ce scandaluri pe această chestiune,- 

Deesenenea le-a dat dispoziţiuns să se 

„Bcte de violenţă Şi bătăi,cari nu nai su nici 
ml i SALE tit 
„DOMNULUI UIRBCI0a GENBAAL 41 POLI fai 
"TI - DIMBCPIUNBA S1gi DIRECTII). 
















ferească de a provoca 
un rost,- 






















Ă 


î7, 
a legionară în general, le-a spus următoarele; 
call SĂ 100 aci Bot trepiăta spre sfârgitul luptei noastra, 
Partea grea a luptei noestre a trecut,-ai avon de aşteptat un an 
i jumătate sau cel m1t dpi gi von da lovitura deci sivă,punână mâna pe 
cârma ţării,-Până acum an de partea uea intreaga studenține din țară, 
Păturile intelectuale văd cu ochi buni nigoarea legionară şi-şi 
i $= 
i zener ro interval da un en jumătate sau doi, să câg- 
tigănu de partea noastră pe toţi lucrătorii din Varăg ceia ca până în 
- prezent ne-a dat rezultate frumoase,- 

o Când voi fi stăpân şi pe mincitoriue, atunci cu eceste două 
forţe -studenţii deoparte şi lucrătorii de alta, voi sili pe oricine 
„ar fi la cărma ţării, să ne lase conducerea nouă - legionari lore= | 
De ţărani uai că n'aven nevoie, deoarece pe ei îi poţi duce cur 


Vrei+-7otugi e bine ca să ştie şi ei despre existenţa legione rilor, 
"cari eu de gând să facă 0 Bouănie Nouă. | 





» 














E 
| Deaeeia pentru a putea lucra de acum in pace, e nevoe ca de | 
astăzi inainte să nu se mas; dea loc la nici o violenţă,- 
Deaesia fiţi cât se poate de liniştiţi şi feriţi-vă de scanda- 
luri şi violenţe",- 
Despre politica antirevirionistă e d-lui (Stelian Popescu, le-a | 
spus că sr fi mai bine dacă s'ar face în străinătate şi nu în tară, 
căci la noi n: creâe că s'ar afla vre-un ronin, care să dorească revi | 
zuirea tratatelor,- | 
Deeceia zice, că de cât zece adunări antirevizioniste, msi bine | 
s'ar face câte un tun şi atunci hotarele ţării noastre ar fi usi apă= | 
709) A desninţit apoi svonul că ar avea de gând să facă colaborare | 
cu vaidiştii,cuziştii, ste, spunână: - "Noi legionarii rănânen pe | 
vechiul nostru drum", | 
A adăogat că pe lângă acti | 
către politica legionară, va cău | 
| tiunile econonice, urnărină să | 
prăvălii legionare,- 
In z 
care a luat gi deiunul i la ca ş | 
necesare, pentru a putea obţine scoaterea de su! ga | 
j | fiei legionare de la Căuinul Cultural Crestin, în Care scop au stabi- 


li 
IE | lit a scoate acte de 1e Pribuna] prin cari să se constaţ = 
| „tă tipografie a fos 4 i a asa: 


oc 
ne fiind a Gărzii de ker uoştenitorii legali să PR | 
prin justiţie,- 4 sali să o poată revendica | 














In după auiază zilei, a vizitat pe profe 


sorul Ioa! 
Găvănescu le vila sa dela Copou, de unde s'a rul universitar 


reintors acasă le 




















a ziua de 11 Octoubrie Anca a 


ură aL, 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
“Expoziţii, Publicaţii 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 











CNSAS | - 


Direcţia Cercetare, 
i II 


02 : 
lonescu, unâe a luat ş dejunul, a plecat au autong iu Nr,2053 
insoţit de legionarii naxu, 


iuătria 1frin, 
1, Tudose, şi via acestuia din ură dân, cozuns 
ricani, de unde s'au reintors seara la Iagi,- L 49 


În Aceiaşi seară Qorneliu Codreanu a fost vizitat la locuinţa 
iihail ianoilescu aflat în localitate cu ocezia congresului 
care intre altele i-a spus, că a răuas incfătat de cele 
Cuprinse în cartea "Pentm legionari", 
m ziue de 12 Octoubrie a vizitat pe avocatul N, Beuran să pe 
„Avocatu "„Fogonaţ, precun şi pe bătrânul 1e- 






= 








în înforuaţiunile ce dejineu reese că Corneliu Codreanu a spăs 
la toţi cei pe cari i-a vizitat, că este precis înforuat, că de către 
anuulte cercuri se pregăteşte asasinarea sa,- 

Prietenii 1'au sfătuit să nu meargă niciodată izolat gi nici | 
prin trăsuri sau magini de piaţă,-Datorită acestui fept, tot timpul | 
cât a stat în localitate, nu nergea nicăodată singur, ci totdeauna 
însoţit de o gardă de legionari, cari făceau pază şi la locuinţa să,-j 

In după aueaza zilei de 12 Cetombrig a avut o consfătudre a | 
conducătorii locali şi cu conendanţii grupurilor studenţeşti acasă la 
el,în streda Florilor, cu care ocazie s'a interesat de activitatea | 
constructivă a legionarilor ieşeni din vara aceasta, i 

A cerut fiecărui conendant de grup studenţesc să-i facă câte | 
un raport, în care să arate ce tabere da muncă au fost în judeţul de | 
sub conducerea sa, precun şi modul cun s'a purtat autorităţile in | 
judeţele respective, q legionarii ce lucrau în tabere, - spunând că | 
după ce va avea rapoartele tuturor şefilor jodeţieni din întreaga i 
tară, va întocai un menoriu, in cere va srăte minca constructivă de înă! 
tare culturală şi religioasă, făcută în vara aceasta de către legio- | 
nari, pe care uenoriu îl va prezenta 11.5, Regelui ,- | 

În acest menoriu va arăta şi nodul cun s'au couportat aatatgtă- 
şăle din tară, faţă de munesa legionară şi în special va insista asu= 
pra celor petrecute la tabăra dele Susei, - adăugână că acei cari | 
eului pe care legionarii 
la tiupul oportun, 


e a nai făcut o vizită avocatului | 







orele 14,10 î 
s'a raportat 

pă plecarsă sa, lacrurile au re ntrat în nomal, legionarii | 
continnând să fie ocupați cu pregătirea examene 4 ş | 
ta,urnână ca activitatea a ai. db astă pret, 


e Organizare să reinceapă după 1 Noeubrie 
Bsce=lloi continuăn a uruări chesţiunea şi dt ZA 


| ANSFECIOSt BGIONAL, = 49 uziare vou raporteze 


Îi huhadea Z fani == Sicureața- 


iata 












ei de 







nai 25 OEI 





alC, 
) 


pp 


DIREOTIUN LĂ A | 
i 101051 an IL] 1) 





„Direcţia Cercetare, 


oziţii, Publicaţii 
0 | octombrie 1936, 


In cercuri politice iniţiate se discută a că 
duginerul CIULRY a cumpărat lui CORIELIU ZELEA CODREAN 
automobilul "Renault", înregistrat la Serviciul PR 
sub No.6095.- 

Darul acesta ar fi o recompensă pentru atmosfera 
favorabilă făcută de legionari dnginerului Ciuley, cu oea- 
zia procesului său dela “Curtea cu Juri şi aducerea ce mar= 
tor în proces, An calitate de expert chinist,.a _prafesoru= 
lui universitar DAN RADULESCU, cunoscuţ simpatizant al Găr- 
zii de Pier„= 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziții, Publicaţii 


| 
Ea Ă 


AN 1 
Ei Ă A ZA A 17 Ootombrie 1936 | «9 | 


ONFIDENTIAL| na Y 
| SE: "| opt 
pi —— | 


cum s'a raportat la timp, ȘI sânul Gârzei de 
Fier a fost o foarte mare fierbere pe chestia constituirei 





AR 





viitorului comitet e1 UNS Ri 

Prima candidatură a fost în persoana lui (ANTONIU, 
actualul preşedinte el Gentrului ftudenţesc Buc eşti care 
căuta cu tot dinedinsul să se albagă ca-preşedințe e1 Uniu-— 


TELIAN POPESCU, ce căute să 





nei, aceasta şi din dorinţa lui 
aibă un element cu suprafaţă în mişcarea Studenţească, pe 
care ar fi exploatat aşa cum interesele Universului dictau. 
ANTONIU a avut ca susţinător pe (Generalul ZIzI CANTA-— 
CUZINO şi alte „elemente din organizaţie.- ; 

> eee acestuia e luptat „G.FURDUI, actualul prese- 


dinte al U.N.$.0.R/YGare urmează ca pe ziua de 8 Noembpie să 


fie BEE eee Acestal|a avut doi favoriţi pentru postul de 
preşedinte: mal era JMILCOVEANU, doctorană intern la Spi-— 
telul 001ţei » secundul TRI reşedintele Centrului 
Btuae ese Chişinău, care e ştiut ca un element prea violent, 
drastit şi unul dintre agitatorii pe chestia D-nei L. 


FUEDUI sfătuit, e susţinut cendidatura lui MILCOVEANU, | 


Perii re pe 


la card de altfel joia) aflându-se-tn-foarte_ bune rapor- | 
turi-ou-aeesta,-şi je care 11 ascultă orbeşte, fiind chiar 


în cuibul lui FURDUI, 


| 
1 
CORNELIU ZELEA CODREANU a fost convins de FURDUI,ca ___ 
să accepte candidatura lui „Care spre deosebirea | 









Ș 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, | Publicaţii 


6 at DEA 


si Mae ANTONIU, e un baiat prezentabil gi cu calităţi supef) 























e | : rioare,- 
y Căpitanul în urma sugestiei primită a acceptat ca i) 
e MILCOVEANU să fie susţinutin alegerea ce va avea loc spre 
sfârşitul lunei Octombrie. 
ANTONIU a rămas surprins de această întorsătură, co- 
municând lui STELIAN POPESCU că numai candidează.-— 
A De altfel CODEEANU ie dat să înţeleagă lui ANTONIU, 
? că locul său de acum înainte se află în cadrele partidului 
şi să lase şi la alţii mişcarea studenţească. | 
In ce priveşte viitoarea acţiune a mişcărei studen- | 
= țeşti, ea nu va cuprinde o mişcare propriu zisă în cadrul | 
") universităţii, ci numai în afară de universitate, avână 
mai mult un caracter politic. 
Fapt ss că CODREANU e un înverşunat adversar al par- . 
tidului Da tote care-— va combate prin toate | 


pie atunci când din diferite calcule politice, 


A acoet-Șasiă-ar fi chemat la putere. le jean 
De aceea studenţii legionari, se vor deda-ta/o in- 
tensă propeganăă aticomunistă, arătând e 
at În cadrele naţional-ţărăniştilor E Acea 


$ 
Epuananeta Sp 
a e aceea trebue 
o mişcare pa ca teroarei roşii, 
| po ct poa auz | CODREANU contează ca anul acesta, 
în urma dispariţiei a adversarului său STELESCU să cuprin- | 
dă un foarte mare număr de studenţi, noui aderenţi la le- 


gionarism. 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 
























la) e, 17 Ootombrie 1936 
ș c 
150 
Ozn 
. ZA E: 
ab 
[.] CO. IU ZELEA CODREANU, a fost vizitat de VASILE 
CANARACEHE , dir otorul. ziarului Tempo, care a venit însoţit 
A de fratele s NICOLAZ 9 Ac, fe 
= 3 . i a ră 


id 
i pa get pentru a lămuri pe 
d Ec 
CODEEANU, că rea Tempo nu PESE, o seg că el e singurul 
proprietar a al acestei gazete şi că toate svonurile lensate 
împotriva sa, sunt în scopul de a descredita gi lucru Oe 
VE 
caută să facă reilea: Haanii în frunte cu Capitale.| Core Ata 
Sg ai „E RI 
(naut acte să explice lui CODREANU că, Cepi— 
tele! deşi se spune Şt e a lui [EUGEN TITEANU, totuşi SR 


DV Mad Cu al 
i cu acesta cari scot acel ziar. 


Mai „deparite-CANARACER-a.vorbit de Porunca vremii, 


care trece şi pe Tempo printre ziarele evreeşti. 
sai scai dh i Are ie 
celica 13 are-sui-generis, CANARACEE teaca! 


Qi se vale fe aaa 
apoi Ta o- quasi-prâpunasă “a Lui Tempo care, ca şi celelalte 


gazete naţionaliste ar sprijini mişcarea naţională, 





"a făcut lui CODRE 

de către CANARACHE Tu a sprijini Gazăa ae Fier, totuşi 
[9] U a înţeles că ARACHE apă aiigua să 
ia o atitudine favorabilă a acţiunei sale. i 


CORNELIU-ZELEA CODREANU a Spus că urmează să reflec- 


teze ce-i de făcut, apoi CANARACHL: s'a retras. 
zi tt aici ere ali 


CA Deşi for: na 
şi formale propunere-nu 













fi m Legiunea se va ocupa de 
eanizarea muncitorilor, 


Cor ne liu Zelea Coăreanu a hotărât 
ca să dea o atenţie deosebită captărei şi E 
organizărei muncitorilor români, în mişcarea 
tă dou a partidului Totul Ponigru ] 


Gin Legiunea Totul 
„pentru Teră, cari vor forma un corp aparte, 


„ Primină această de lega ţie „inginerul 
ă Clime. a si început să lucreze la planul de | 
 organizar al Uno toR 11.0 români în Legture. | 


îi 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 





15 Octombrie 1936 


anu D/A e CONFIJENTIAL 
0143 

e 
j A zent Garda de Fer işi organizează toate 


cadrele,atat cele intelectuale cat şi cele muncitoreşti, 





In sânul acestei organizaţii s'au creiat, unele 

Age aninozităţi printre membrii mai importanţi,din cauza ei 

la care au ajuns unele persoane bine văzute de-Codrean tfel 

că deocamdată Sunt departe de s Diritu de camaraderig impus 

je d i plina legionară. 

pp (borne Codreanu a strâns in jurul său pe cea 
n Ye ai mare parte dintre aşa sită, rar 000 Garzii,cari 31 | 
a i - secondează în acţiunile axe; lăsaţi la o parte,au căutat 
= pă Au să intre in grațiile generalului Cantacuzino „sperând astfel să 
IN) <a primească şi el un 1oe de frunte in organizaţie. 


Codreanu a dispus intensificarea organizărei, 







A 
care în prezent a ceput in Moldova şi Basarabia sub conâu- 







cerea inginerului C1ime „in Ardeal sub conducerea D-rului/ Banea, 


e iar Muntenia şi Oltenia sub Conducerea lui Moţa, 






Problema ce preocupă astăzi pe Coareanu este 

A OMR par ga vieţei Studenţeşti ,printr'un sistem legionar,şi 

% de aceia atenţia conducătorilor Garzii de Per se indreaptă 
[7] asupra Oasei Studenţeşti, care, după cum ins Codreanu,va | 
trebui să a5tnă În Alcazar românesc. | 
NT Din tai orare RAR e der ec deltă 
i fir ti lia Cn Csi cd Dar PR eu E da Male | 
Due he e e e E 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 




























1 02 
ist 


[DR „00029 
| Pa -2- i g 
A 

Pentru asigurarea unei cât mai. bune organizări 


= Ş ie rc: te e „AR 
studenţeşti Gnare,s0_oexe-15 catre Coareanu 5 de paie 
Ș , ke - 
a vii+STilor conducători ai U-X-3.0.2,] In jurul văitegululi 


preşedinte al acestei uniuni,a inceput o adevărată luptă ,tesân- 


j 


| 


'du-se diferite intrigi in vederea alegerei unui preşedinte 

care să satisfacă o umită categorie rd Der oana i | 
i 2 nu sh şi 

Astfel! Antoniu,preşedint „5-D. care e susţi-— 






gă,au obţinut sprijinul gener 


lului Cantacuzino. 
Pe dealtă parte/Purâui „care se află in raporturi 
aa emita d a 


foarte rele cu generalul Cantacuzino „dar este in foarte bune re: 


e din Garda de Fer,printre cari şi Coti- 
i a Su 





laţii cu Corneliu Codreanu,care a tinut să-l viziteze chiar 


la Fitioneşti-Putna,a convins pe Codreanu că in fruntea 


it | 
E: “U.N.5.0LR, „trebue Pus un om cu multă autoritate morală şi | 
a. eee a eu LOT tate stare zl 









„ca Viitor preşedinte pe doeto- 


ilcoveanu, sau 7rife fostul reşedinte al Cercului 
mai ice aibe eu DI 9 Sedinte a due brie 
Studenţesc Chisinau, 








Codreanu a admis punctul de vedere a1- lui 
Purdui,şi a hotărât să se emită orâine âe convocate a Consi-— | 


liului U.N.S.0.R.,pentru zilele de 28,29 şi 30 Octombrie 
pi Bucuresti,cână se va 


„la 
proceda la depunerea mandatului de pre- | 


şedinte a lui Purâui şi alegerea noului conitet, 


In afară de alegerea unui nou comitet,se vor | 
lua hotărari foarte importante 


„Privind atitudinea studenţimei 


“N 
a faţă de nouile măsuri ale autorităţilor universitare Şi mai 


ales incălcerea autonomiei universitare, 


| 
E a Pe lângă acestea,se va decide asupra unei — 


159 | 
foarte serioase mişcări Studenteşti in toate centrele,dar | 
./e | 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 
















(| Wa 154 
y | | io 
Y lua SRI (saca 00227) 


iară „ mai ales la Bucuresti,unde urmează să se facă o atmosferă fa- 
vorabilă celor 10 studemţi implicaţi in asasinarea lui Stelescu, 
Această atmosferă e necesară - spun ei — pentru &« obţine un 
verdict de achitare a Curţii cu Juri ce va judeca pe atentatorii 
lui Stelescu,in sesiunea de toamă. 

In ce priveşte viitoarea acţiune politică,Garda | 
nu va fuziona niciodată cu vreo organizaţie politică,fiina 
însă gata a da întregul său sprijin unei eventuale formaţii 
Vaida şi aceasta in anumite condiţiuni,cari să nu inpovoreze 
situaţia Garzii, 

In coneluzie,Garda de fer „intenţionează să aca- 

i pareze masa studenţească,care pentru ea reprezintă o forţă | 
$ întelectuală ce urmează a fi pregătită pentru viitoarea condu-— 
cere a Statului, 














sm tipa — 


da. 





şt Chestiunea se sirmăreşie: 


A. f — IL] SA UA ) | 
Legtop6r. fi) 3 | 00349 
. , Ț; 2 

| / | e 


ie 


i 

Fi 
V/ 
Ă 


Înupa calculele făcute de către Centrul 
Legionar 81 partidului Totul pentru Tară,re- 
zultă că la înmornânțerea 1ui Moţa şi Vasile 
Merin urmeză a lua parte circa 90-100.000 
legionari și membri 81 acestui partid, inclu= 
siv studenții legionari, 

= S'anotărât oa uniforma să fie obliga- 
torie pentru toţi legionarii ce vor defila 
Şi oari sunt obligaţi să poarte: căciulă nea- 
eră, cănaşe verde,pantalon negru bufant,bocan- 


. 


ci negri, 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 





15 Ootombrie 1936 





n 
w | 


„In momentul de faţă,conducătorii studenţimei | 
cari intrând fără nici o formă in posesia Casei Studenţeşti 
unde şi-au instalat sediile C.5.B. şi U.N.S.C.R.,îşi dau 
seama «supra importanţei rolului ce au,sunt îngrijoraţi 





N intrucat această conducere necesită o Supremă forţă morală 
a i şi energie pentru a putea administra acest edificiu,care 
întrece pe multe din cele similere din streinăţ ie. | 





Codreanu a atras atenţia atât lui dui i 





itonoiu,că ei Sunt răspunzători in aţa euto-— 
colare 31 a opiniei publice în ce priveşte 
administrarea acestui imobil, Zu | 
a Aceşti doi conducători îşi deu seama de răs- 
punderea ce îşi aSumă,şi de aceia ar dori nunirea unui 
comitet cere să cuprindă şi persoane dela ziarul UNIVERSUL. | 
47 Ş : Deocamdată Casa Studenţească a fost acaparat 
de studenţi fără nici o formă,iar in cazul când recto- 
ratul sau altă autoritate s'ar opune la predarea acestei. 
e. case către Studenţime, imobilul nu va fi părăsit decât 
TR prin forţă ,provocâna astfel nigcări ae stradă. | 
e Din această cauză Studenţii caută să câştige ___ 


sI adesiunea d-lui |3te1iag Fopesou,in sensul că acesta să 


Data 


convingă pe cei 





drept, ca această Casa Studenţească 


./. : 


| 
| 
| 
| 
i 








SR 3 [parta 
„Direcţia Cercetare, 
„Expoziţii, Publicaţii 





"> 










7. 


conducerea. U.N.3.C0.R. 


la sediu,că a primit ăela Corneliu Coâdrean: 


ins ii Gu privire la reorganizarea gru- 


pului legionarelor partidului Totul pentru 
Tară, 


za PP a Ea 


După. consfătuirea cu Nic oleta 
ÎNamennenae  c  - 
Nicolescu Cor neliu Codreanu a „avut o ajâoua 
TEI NO a peegmae 
consfăti 


aia 
Specreae i apa 


Cu aceştia s'a întreţinut asupra 
evenimentelor politice la ordinea uiei,fie- 


a cunoştinţă lui Cor- 





1 A 
cercurile pe cari le frecventează cu privire 
la evenimentele politice în curs, 

După aceia Corneliu Codreanu le-a 
arătat că după atmosfera prie nică făcută în 
opinia publică,prin cartea sa” Pentru Legio- 
nari”,este practic a se intensifica acţiunea 
de propagandă în toate ramurile sociale, 

A anunţat că în acest scop va face 
unele schimbări la Gomahdamentele diferitelor 
grupe legionare,schimbări ce vor atinge şi 
conducerea studenţimei, 





Expoziţii, i, 
N ăia, da 


00Lg2 


+ 


"Pentru Legionari",de Cor- Spa 


neliu Zelea Codreanu, 


158 


fia "Vestemeanu" ain Sibiu,a apărut volumul 


Oa lee com Ac te CE cad 


"Pentru Legionar", semnat de Corneliu Zelea Co-! 
miine ciao a e 2 € 


2 o sau mun ae 


dreanu, 
E TARI, această publicaţiune,autorul îşi 
desorie viaţa sa dintre 19 şi 34 ani,ncu S imţ 1- 
rile credinţa, gâmdurile, faptele Şi greşelile 
dale 

Volumul cuprinăe nouă capitole, 

In primul capitol intitula "Păsi na 
în viată",autorul poveteşte viaţa sa ,„începâna 
dela copilăria petrecută la marginea pădurei 
Dobrina, până la 10 Decembrie X922,câm încep 
mișcările Studențești, 

" Dela Dobrina hu ne-au rămas decât 
âninitirile de za ne apăra ţara în Contra văluri- 
lor -de vrăjmăşie „car 1 se ridicau amenințătoare 
Și dinlăuntrul Și dinafara hotare lor", urmeaza 
plecarea 1a laşi, pe care-1 găseşte un focar de 
ant ironă nisn,chc i atară de A,C.Cuza, Ion Găvă- 

Sumuleanu, toţi ceilalţi pro- 
u Paul Bujor, declarau Tătiga 





II, Publicati 
SU 


"po 


ta e (0 JA 


Acest capitol este închinat în întregime 
în lupta pe care el împreună cu un grup de co- 
legi de Facultate,au dus-o împotriva Senuia - 
lui,şi se înşiră înscrierea și lupta în "gay 
conștiinței naţionale",a1 cărui preşedinte era | 
Constantin Fancu,înscrierea în partidul politie. 
"socialismul naţional creştin",colaborarea la 
revista "Apărarea Naţionalăn,de sub conducerea 
profesorilor Cuza şi Paulescu Şi însfârşit în 
Mai 1922 odată cu luarea fiinţei "Asociaţiei | 
studenţilor creştinin,cu care ocazie sta semat. 
un "angajament de onoare”,pentru a se auce 
lupta și dincolo de Pacultate,până 1a isbânda EA 
finală, TAI E: 

In capitolul doi,intitulat "uigcarea 
Studenteascăn,descrie grava cu care s'a întors 
în ţară din Germania,unâe era plecat pentru î 
studii,1a ariarea aeclanşărei mişcări naţiona-. 
liste studenţeşti, 
a Arată importanţa zilei de 10 Decembrie 
1922,6e care scrie că n Este mare pitn miraco- 
lul trezirei acestei tinerini la lumina pe care | 
a văzut-o sufletul ei1,Este însemnată ca zi a 
hotărârei 1a acţiune,a declarărei răsb oi ului 
sfânt,care va cere acestei tineriui române atâta 
“tărie Ge suflet,atâta eroism,atâta maturitate, 
atâtea, jert re” cunoscute Și hecunoscute,atâtea Z| 


„Morminte „Zece Decembrie 1922 chiamă tineretul 





Direcţia Cercetare, 

a) PI 
- =] - A - 

Wu 

lui,pe care 1e enumără: 

1, Pentru captarea oamenilor poliţi oi 
locali (cadour1,servicii personale, finanyzk 
organizaţiilor politice,etc,); 

2, Pentru captarea autorităţilor (eo- 
rupția,nituirea,şentajul,etc.); 

5, Pentru a se strecura în diferite 
cercuri,seu în jurul unor oameni de frunte 
(slugărnicia,consilii ae administraţie, servi- 
cii personale Josnice, linguşiri); 

4. Planuri pentru distrugerea unui co-! 
merciant român ( fla nocar ea x omâ nului Cu un co- 
merciant jidan,vânzarea mărfurilor sub cost, 
ete); | 

1 Nopți dearânâul ne munceau aceste 
gânduri şi în unele ceasuri, în care eram scâr- 
biţi şi rușinaţi peste măsură, ne cur indea 
jealea şi ne gândeam,dacă nu ar fi mai bine să 
plecăm în lume,sau aacă nu ar fi mai nimerit 
să provocăm o Xrăsbun ude la) Ie Să 1 

cu toţii moartea: 1 români 
10şi şi capetele hiarei judaicen;închee autorul 
Capitolul probleme 10r evreegul. 


"En an de_ E: 
tele pe- 


+A 





Direcţia ercetare, 
Expoziții, 0 lea 


Ta tal 


trecute în intervalul Mai 1924- Mai 1925,în 


care descrie organizarea yr imei tabere de+ că 


la & Mai 1924,compusă din 26 studenţi ;insts1ă- 
rea taberei la Ungheni pe malul Prutului,la fa- 
bricat cărămisă, 

Descrie un incident avut la Iaşi cu 
comisarul Clos,când a fost lovit ae acesta Şi 
cu care ocazie spune: " M'am stăpânit,Dar voi 
asupritori din toată lumea,nu contați pe pute- 
rea de stăpânire a omului,pe nt rucă ce1 ce se 
stăpânește,la urmă răbufneşte îngrozitor, 

Urmează arestarea sa Şi a colegilor, 
de către prefectul Ha nciu,cu care ocazie des- 
crie felul cum se făcea instrucţia; n" Ce1 in- 
terogat era descălţat ae ghete şi legat cu lan- 
vuri la picioare. se introducea între picioare 
o armă şi apoi era riaicat cu tălpile în sus, 
arma fiind ţinută pe umeri ae doi soldaţi. Man-— 
ciu desbrăcat ae haină începea să bată la tăl- 
pi cu o râncă ae bou", 

Arată împrejurările în care a suprimaţ 
pe Manciu,precun şi procesul dela Turnu Severin 
care a adus achitarea, 

In Capitolul cinci,intitulat "Iunie_ 
1925-= lunie 1927",sunt a scrie evenimente 1e 
din acest interval ae timp, neînțelegerile ivite 
între el şi 61.4, 0,Cuza,cu Care ocazie făcâna 
teoria adevă ratului Conducător, cu adevăratele 
calităţi pe cari trebue să 1e 
buesc oameni tra nSf ormaţi în fo 

Aceasta î Seamnă; 
1, Organizere (ou toate legile ei); 





i ţ zi 
Expoziţii, SPUSA 
- 5 - 0045 

2, băucație technică şi eroică,pentru 
transformarea omului în putere omenească; 192 

5. Conducerea ace-stor forţe pe câmpul 
Strategic şi tactic de luptă",iar calitățile 
unui conducător de mişcare politică:"0 putere 
lăuntrică de atracție ,capacitate de dragoste, 
Ştiinţă şi sim a1 or ganizărei,cunoaştere a oa- 
menilor,putere de educaţie şi de insuflare a 
eroismului, stăpânirea legilor Cconducerei ,sim- 
tul bătăliei,cura jul şi conştiinţa obiectivelor 
drepte şi morale şi a mijloacelor loialen, | 

Capitolul şease, este intitulat "Legiu=_ 
ea Arhanghelul Miha1",şi tratează moâul tn car e 
ea a luat fiinţă în ziua ae Vineri 27 Iunie 1927 

In acest capito1,sub titulatura "Prime | 
le începuturi de viaţa legionară",trasează linii 
le de conâuită ale vieţei legionare,ast fe 1:"Cre- 
dinţa în Dumneze u,încrederea în misiunea no as= 
tră,dragostea dintre noi şi cântecuzn, | 

Cabitolul seapte, int it ulat "Spre masse= 
le populare",se ocupă de pr opaganâa legionară 
în ţară,al cărei început î1 pune în ziua ae 8 
Noe mbr ie 1929, 

Desor ie propagandele dela Bereşti,din 
Areeal, la Lud oşul de Mureş, în Basa rabia, Maramu- ) 
reş,etr,,și arată împre jurăr ile în care au fost | 
dizolvate Legiune a "Arhanghelul Miha 4» şi Gaxr- | 
da de Pier, a : j 
| Vimătaul capitol, intitulat "Democrat ia_ j 

- Samului" este consacrat deserierei 
avitua înei sale din Parlament,tn urma ulegersi | 
ca deputat, cu care ocazie şi-a formulat ide ă 
E la pai: da 





Expoziţii, PAI i 

cd 

su 6 
sale prin şeapte puncte: 006 


1„Cere introducerea pedepsei cu moar- 
vea pentru manipulatorii frauduloşi ai bank 


public; 
2, Hevizuirea şi confiscarea averilor. 


celor cari şi-au furet ţara; | 

5, Tragerea la răspunderez penală a 
tuturor oamenilor politici cari se vor Govedi 
că au lucrat în contra ţării; 

4. Impiedicarea pe viitor â oameni- 
lor politici de a mai face parte din Consiliile 
de administraţie ale diferitelor bănci sau în- | 
treprinderi; 

2, Alungarea cetelor de exploata- 
tori,cari au venit pe pământul acesta să exploa 
teze bogăţiile solului şi munca braţelor noas- 
tre; 

6, Declarazvea teritoriului “omâniei 
ca proprietate inalielabilă Şi imprescriptibilă 
a neamului romănesc şi 

7 Trimiterea la: muncă a tuturor agen- 
ţilor electorali Şi stabilirea unui comand ame nt 
unic,căruia să 1 se Supună,într'un singur gână, 
toată suflarea româneasc.ă, 


In capitolul intitulat "Observatiuni 
asupra democraţiei "spune că: "Democraţia sfarâ- 


mă unitatea neamului romă nesc, transformă mi- 
lioanele de jiâani în cetăţeni romăni,este inca 
pabilă de continuita te în efort,ae autoritate, 
şi pune pe omul politic în imposibilitate de 
a-şi face datoria către neam, 


Vitinul cavito1 este intitulat "ofen= 


./. 


“| 





In vederea intensificărei tucrului 
pentru construirea mausoleului îela Casa Verde, 


aer it i al 
Corneliu Colreanu-a-hotărât ca a: sipăturile —— 
teme] iei să lucreze e prin rotaţie toţi conandan- 


——— 


tii şi „comandanţi £ ajutori _legioneri,aflaţi AD 


| 


fiină « Eee a repartiza legionari la 1 căii 


ina re 
msi —3 





Expoziţii, Publicaţii 


pI 7 


0 MRS 


siva calomniilor ", 3 
doi,autorul spune: " Mişcarea 1eg1p8/ 


nară crește văzând cu ochi1,înspecial în rân- 
dul tineretului din şcoli şi universităţi şi 
în rândurile țăranilor din toate provinciile 
româneşti, 

Acelaş pr igoană surdă,pe care am cu- 
no scut-6%âna am deschis lupta în 1922,ne ur mă- 
re şte crescână,pe noi,toţi luptătorii şi fami- 
liile noastre.Statul a ajuns o şcoală a trăiă- 
rei,sunt ucişi oameni ae Ccaracter,iar trădarea 
este răsplătită din belşug, 

Dar în faţa obstacole lor, loviturilor, 
vnsultelor,une1tirilor,prigoa ne lor,cari ne 
asaltau ae pretutindeni,noi avâna sent imentul 
acesta grozav al singurătăţe 1,at nici unui aju- 
tor za care să putem a lerga,opunem:hotărârea | 
mortii, 

ă "Echipa morţii",este expresia acestor. 
stări de suflet ale tineretului legionar din ! 
întreagă ţară,Ra înseamă hotărârea acestui ti- 
neret de a primi moartea.,Hotărârea lui de a meri 
ge îna inte, trecâm prin moarten, 

Volumul se închee Cu 0 scrisoare a 
autorului: către legilonari,ăatată Carmen Sy1va 
25 Aprilie 1936,din care ex tragem: 

" Dacă aceşti 14 ani ai ti nereţei 
noastre n'au fost prea plini ae petreceri şi 
bucurii,o mare mulţumire îmi luminează acum 
conştiinţa: o Romă ni e lLezionară Şi-a înfipt,ca 
un pon,rădăcinile în carnea 1% imi4 noastre.Fa 
ozeşte din duezri şi an jerttă şi ochii E 

sa y x. 





0p 
noştrii plini de nesaţ,o privesc înflorina, 


In faţa coloanelor voastre vor cădea 

toţi ssupritorii noștri4,Să ertaţi pe cei e 5. 
v'au lovit din porniri personale „Pe cei ce v'au 
chinuit pentru credinţa voastră în neamul ro- 
j 

XI 

| 


mânesc,nu-i veţi erta,Să nu uitaţi că săbiile 
pe care le-aţi încins,sunt ale neamului,In nu- 
mele lui le purtaţi,In numele lui,deci „veţi Z 
pedepsi cu ele:ngptători şi necruţători, > | 

Astfel şi numai ast veţi pregăti 
un viitor sănătos acestei naţiin, 


; 








CNSAS d 
Direcţia Cercetare, 
a Expoziţii, Publicaţi 


“3 
* 
) 








00030 


1936 Cotombria 11 
|, 


106 













N OM DIA 







Din cercul organizaţiei "TOTUL FENTRU TARA, suntăă 
in. y informaţi că, prin contribuţia tuturor organizaţiilor din 
țară,s!a cumpărat D-lui CORNELIU 2.CODREANU,un automobil. . 
L Acest automobil ar fi fost cumpărat ca D-] ji 
% CODREANU să nu se mai deplaseze pe jos;cu trenul sau cu | 








A ' Y : 
tranvaiul, deoarece, sax fi pus la cale asasinarea sa. 






"Prin acest nijloe de loconoţiune,-avându-se în 
vedere şi măsurile de apărare luate,-s 'ax împiedeca ori ce. 4 


= 
"i 





- pa i E i 

“ Pr. 3. SA 
ii PA e ; 
Pa E. 
[E 4 pi: “ai 
> 7 PE ăi. PI, 


ţ 


OD: 
= 
[4] 
—_. 
[0 Br 
[$) 
— 
O 
O, 
S: 
— 
e) 
[0) 
= 
DO 


CNSAS 





CNSAS 
Directia Cercetare, 





Un apel al lui Corneliu 
Zelea Codreanu, 


tre Aeeloazi, pin cat cere ata A 
un apel către legionari,prin care cere ace- 


lora cari au posibilitatea să dăr uiască pen- 
tru membrii familiei legionare, ha ine şi în= 


îi Abantate uzate, 

Din familia legionară fac parte 
acei cari neavână ocupaţie,primese să mun- 
cească numai pentru Legiune, în schimbul nra : 
nei şi îmbrăcămintei, pe care aceasta se ob14- 
e) să, le ada e 





ta 

Nicolae Totu în garda per- 
sonală a lui Corneliu Co- 
dreanu, 


Deoarece din informaţiile pe care 
le are Centrul Legionar, reese că încă sunt 


A, 


astazi. de ea ină ce pericolul | va ri soco-. 
e SI N Et ] 


tit ca trecut, 





0PE Pegai iai 41. 7 pă 


Cartea "Pentru Legionari", 


epuizată, 


AAC 


PPE PA tu la riul aa 


APEI Vi 


Prima ediţie a cărţii "Pentru 
Legionar in „de Corneliu Zelea Codreanu, 
care a fost scoasă în 10.000 exemplare 
a fost epuizată, 4 

Corneliu Codreanu prinină nu- 


dida 


meroase cereri dela conâucătorii organi- 
zațiilor legionare,cât şi dels persoane 
particulare,a hotărât să scoată o nouă 
ediţie a acestui volum,deasemeni tot 

în 10,000 exemplare, 

d Un fruntaş legionar inte lectua] 
care face parte din grupul acelora cari 
s'au ocupat cu colportajul acestei cărţi 
a declarat într'un cerc âe intimi priete- 


ni s1 săi „că până în prezent s'a încasat 


circa 850.000 1e 1,acoperinâus e cheltue- 
ile de editare.Din restul până 18 com. 


pleotarea sumei ae 1.500.000 1ei,cât ar 


ui să se îmcaseze pentru cele 10. 
e lasa se „ere 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 








7) 0423 
E] 2 
Doi 1 Pebruarie 1937 
a CN 
[] Ea 
i 
11 
| 
| 
ma Căutând să folosească prilejul morţii lui | 
—— 
MOTA,caţiva cuzişti intre cari d-nii G.URZICEANU şi 
PRELIECHANU,au incercat să tatoneze terenul spre a 


discuta o eventuală uniticare a FRONTULUI NATIONALIST 
Intrensigenţe celor din GARDA DE FER a 
tost şi mai mare ca in trecuţ, 
D1.Corneliu Codreanu,se spune că ar-fi 
Spus unuia dintre cei ceri i-au adus la cunoştinţă | 
propunerea: " Camarazi,să vă feriţi de câini,de 
Curve şi de cuzişti», 








an elodia pe gt 
centrale a Vegtunei “lotul pentru Tară,se 
afirnă că , conform unor instrucţiuni confi- 
denţiale,pe care le vâ?âa Corneliu Codreanu 


In cercurile apropiate „conăucerei 


Și generalul Cant acuzino, di rect, şefilor ag 


organizaţiuni judetene şi comandanților leg1io- 
nari, începând cela 15 Votombrie, legionarii 
Şi. membrii par tidului Totul ventru teză, vor 
organiza provocări împotriva naţional ţără- 
niștilor,ventru a atrage intervenţiunea au- 
i torităţilor, rin această sistenă, 
AP eco te uşa să determine a se lua măsuri res- 
trictive şi împotriva gărzilor tărăneşti, ca- 
Tora guvernul le-a lăsat toată libertatea 
de âctiune, deşi anunţase că âupă închiderea 
taberilor,va lua măsuri împotriva gărzilor 
țărănești, $ 
Y9preveni auănaunte-asupsa aoes. 
tei chestiuni, SR 





za CNSAS 
Direcţia Cercetare, cate 
SL Expoziţii, Publicaţii ae 
. j 4 


N DN 






CONFIDENTIAL 


Yl452 






.3.B, 






a aa U,N.S.C.R, şi C 
ei 





d - 


n) pa Aseură, a avut 1loe la Căminul mea 

hiștilor o consfătuire inţimă a conducăto=. 

rilor studenţimei lezionare,la Care &u luat 

parte membrii comitetelor U,N.S.C.R, ŞI 05 i 

| aflători în Capitală, MAI 

| S'a discutat asupra viitoarei acţ 
| 
| 
| 





ni,pe care o va desfăşura studenţimea sub 

o egida Organizaţiilor oficiale studenţeşti, 
atât pentru revindecările profesionale,câ 
pentru contracararea restricţiunilor ce sur 

[..) pe cale de a fi impuse Studenţ ine 1,? n ceia 
Priveşte ma 





i festaraa ei politică, 
S'a/anunţat ca zilele acestea va s 
în Capitala eorghe Furdui 





Expoziții, Publicații 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


E ag 


Imediat ce Corneliu Codreanu 
ba planul întocmit de Purâut,se va comoe 
siliul U,N,S.0.R.,care urmează a se ţine 
20-25 Ootombrie a,c.,când se va alege Hol | 
mitet a1 Untunei şi totodată se va aproba a 
viunea viitoare a studenţimei ,con fomm pla 
ratificat de Corneliu Codreanu, 4 
















CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii _ 








00! Aa 
a dă | 
ai 


GA 


oaza depe nota informat 
tembrie 1936 a Inspectoratului 


Originalul la 
han 


Di informaţiuni cari 

se spune că în tabăra 1 

în cursul berii la Carmen 

către C.2.0odreanu un numă 

zece oameni, gata în orice 

teroare, atunci când va fi 

In această tabără 

activi, îmbrăcaţi civili Cuvân 
Rutere cu orice pret, până 


Syil 


la 1 


va 
r de 780 
e moment să ac 
nevoie, 
ar fi fost 
tul 


vă Nr.461 din 3 


General a1 Jan 


dosarul 9205 A.s, 


Wenexeunuuunanănua 


de ordine ar 
Tanuarie 1937,- 


î 
0 se 
daraoiie 


urmează a se verifica 
egionară care a funcţionat 
s'ar fi format de 
echipe a cate 


ioneze că | 
şi mulţi ofiţ | 


fi: 





i 


27] 


er 








oziţii, Publ 
y: 


BEST 


Conducerea centrală a fegtun 
pentru Tară,a dat aispoziţiunil formaiuni- 
lor legionare din întreaga țară de a retme 
instrue ţia şi merșurile atât ziua cât şi 
noaptea „menţ ionână a se insista în special 
asupra marşurilor, ză 

Pormaţiunile legionare au orâin de 
a reacţiona în caz ae vreun atac din partea 
formațiunilor pi ice.» g gărzii e 
țărănești) cât Şi contra autorită ilor dacă 
âces tea Vor î nceroa,„ Să înpi-edice--pe--legtona 


ar : orar IRRD e 
Fi a executa.programul- de--nstrucție Şi marş.! 


Corneliu Coareanu fiină întrebat 
de către câviva fruntaşi TegIOnari asupra ros 
tului acestui ordin a aa explicația că în- 
trucât gărzile ţărăneşti nu sunt stingherite 

arendă 
eeţtunea lor ae Organizare şi înarmare, i 
ceda o tra gat 
fo ma viunile gardiste. 
a se pregăti teneinie, pentru a face faţă 
eventualelor atacuri ce ar veni din partea 
gărzilor văr ăneşti,,mai ales că,conâwerea 





a I€ 


“le caca: Zac 


centrală legionară este informată că găra le y 
ţărăneşti n'au rol defensiv,ci ofensiv, îndrep- 
tat împotriva formațiunilor legionare, 


208 








CNSAS 


poa Direcţia Cercetare, 
i ) „ Eoozpi Publicaţii 74 
- a Da! 


MINISTERUL DE INIEQNE 
INSPECTORATUL REGIONAL DE POLIŢIE 



















CERNĂUŢI 
Du Pin DA 410 
2 A ag Lă i O 
| dl CONFI DENPIAL- PERSONAL, 
| . ) 
| y A Wet 
î N 95 
2 cor 
| « „ „DOMNULE DIRECTOR GENERAL, 
| ARE x 


Un-informator. care a fost in tabăra Ca 
Silva în vară, ne informează că/ Corneliu Coăze 
fost văzut in disouţiuni foarte lungi cu Căpit 
oulae Poșa, fost în regimentul 37 Infanterie Botoşani, 
in prezent ântr"o. unitate din Ardeal. - 

Căpitanul a venit in tabără imbrăcaţ civil. - 






INSPECTOR RBGIONAJ,, 


(trap 









EPUL SERVICIULUI, 


= EI 
_DIREG, eat N AȚE 
95121 an 28 SER 1936 
seo) SA "ASAR No 
? Domnului 


DIRBOTOR GENERAL AL POLIPIEBI 














CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


Pepi "il pap 


a, or INTERNE 
INSPECTORATUL REGIONAL DE POLIŢIE 
CERNĂUŢI 








No 9.0 din i 193 i al 
- : Ş | * [2] 
fo 

y | % vf CONPIDENPIAL-PERSONAL, 
or FA d | 
Si | ( i 
e | 


DOMNULE DIRECTOR GENERAL, 





Un student legionar care a stat astăvară la 
Carmen Silva in apropierea lui Corneliu Codream şi de | 
a cărui incredere se bucură, a destăimit umi plita Ba | 
legionar că, Corneliu Codreanu în eventualitatea unei | 
lovituri de stat contează pe sase generali activi, al 
căror mame m-l cunoaşte, dar mumărul 1-a aflat. chiar 
din gura lui Codreamu.- | 
A mai destăinuit că legăturile cu ofiţerii 
ar face-o personal Codream şi că acesta ar avea cuiburi 
de ofiţeri in unele anităţi= 
A mai adăugat că eventualitatea lovituri de 
stat n'ar fi apropiată, ea a: “să aibă loc peste 2 
ani ,-până agozioi |: 1-sp/pregătiyile necesare pentru 











MS e INT TERNE N 
m ue N sa 





Domnului d N 


DIREOTOR GENERAL AL POLITIBI 


" Bucuresti 





PA „one ii, P 


Inspectoratul Rsuional de ?01444e Ploegtt 
către iii 
„ DIRECTIUNEA GENERALA A POLIPI5I 


Urmare raportului nos tru tel&fonta Ur.32139 din 
25 Septembrie a.c.raportăm ca Corneliu Zelea Codreanu ca 
Soţia a plecat dîn Focşani cu maşina Nr, 6095 B la R.Să . 
la ora 6.45,unde a sosit la ora 
La k,Sărat a 
„iar la ora. 9 


Prensnts de Com sar Stotcescu 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


COPIE N 3) 
: = uitai 109 68 1/11 19,65 SANGRONT? AFPP DFT. CARTHPRA DTPTAOMA= 
i TOO SAT.AMANOA- 

Prions ayez l'obligeance conminiquer immediatement presente te 
-1egrarme au General roumain Prince Cantacuzino stop Presentez vous VE 
genee Anbassade italienne pour recevoir mes orâras stop d'ui decide 

prana» route Cadiz,Genova,Brebero, Miinchen, Bresluu,Oracovie, Grigore 
Ghica stop Si cette zoute- impossible,prenez le traset Irun,Ventimi= 
în Genova, Brenero,Mincher: stop Absolument neesssaire passer en tout 


- oas par- "Italie. 


Corneliu Coâreanu 





"O explicaţie î 
E viitoarea ni 
denţească, 


La sediul central a1 partidului „totul | 


pentru Tară/a avut loc în sesre ziUA ae 22 Sep- 
Venbr1€ axex-te-orete-18,0 constătuire intimă a 

2 Cara de afla” 
conducătorilor studenţimei legionare afi 
Capitală, 

După această consfătuire, Victor Dra- 
&omirescu întrebat de un legionar asupra viitoa- 
rel mişcări stude neşti,a dat următoarea expli- | 
caţie: 

" In momentul ae faţă,mişcarea stu- 
denţească ain întreaga ţară,bine înţeles aceia 
care va fi dirijată ae mişcarea le gionară,sste 
în: funcţiune ae planul pe care 1'a întocmt,âin 
orâfnul lui Corneliu Codreanu,preşedintele Uniu- 
nei (Ghe orgie Purăui împreună cu reot rofesor 
Grigore Cristescu,cari au lucrat la acest plan 

| la Pitioneşti (reşedinţa lui Purdui), 
: E IDE o pam pi că conducătorii s tudenţi- | 


ŞI 0 organizaţie ae sine Stătătoare,în caarul 





Expoziţii Publicaţii 


partiaului Totul pentru Ta ră, ada -09 17019 stu- 
denţeşti legionare ,contra cărora, practic, nu se 
poate lua nici o măsură re; trictivă, pentrucă ele 


se compun din n di en pe EA pata şi aeA00că pă 


7) | Astfel făina is iedețua ioana Pe 
denţimei legionare nu este frământată pentru 
moment ,decât de problema atragerei elementelor 
tinere din Universitate,adică nouii înscrişi, că- 
tre mişcarea legionară, procedânau-se în aşa fel, 
încât aceştia să nu fie loviți de autoritatea 
şcolară, : 


we este însă teamă că aaa 3) Stefă- 


nescu Goangă, noul _Subsecretar al Minis ter lui de 


Instrucțiune, pe care-l ştim poz ni t împotr va 
ni şcărei noastre, să nu se dedea la provocaţiuni 
căci „atunoi cu Siguranță legionarii vor răspunăe! 


acestor provoeaţiuni,aşa cum ei Ştiu s'o facă," 


—- 





n prov încte,fiina îoţit de “d 


umitrescu Zăp dă, 





ublicații 


la Centrul Legionar. 


ră la orele 19 1a sediul central al part idulu 
Totul pentru fară cu profesorul Dobre „ca re 134 
raportat asupra anchetei ce se face de comisiu 
nea instituită de către Ministerul de Interne 
la tabăra dela Susa, j 
După această întrevedere, protesoru | 
„Dobre a fost întrebat de câţiva fr ntaşi leg dă 
nari dacă Corneliu Coâreanu este mu unit de 
i. cele og ot. seu raportat, Profesoruj 





Expoziţii, Publicaţii 
(3 4 | 


—19 Septe mor e 1936. 


Aseară Corneliu c anu s'a între. 
ținut la sediul partidului Totul pentru Tară 
cu câțiva fruntaşi legionari asupra eveni- 
mentelor politice interne Şi externe,manifes= 
tându-şi credinţa în ceiace priveşte politica 
internă cum că actualul &uvern se va menţine 
la putere cel puţin până la începutul anului 
viitor,iar în ceiace priveşte politica exter- 
nă a arătat că evenimentele pe zi ce trece 
devin mai grave, întrucât aacă Hitler a re- 
nunţa t deocamăată la Nirenberg a declaratţ 


răsboi bolşevismului, pericolul pentru un con-= 
flict european n'a fost înlăturat decât tem- 
porar,Germania fiina hotărâtă a declanşa răs- 
boiul în monentţul oportun,moment ce nu va 
nete de vera anului 1937, 

In timp ce Corneliu Zelea Codreanu 
se întreținea cu ftuntaşi 1 le gionari,a venit 
la sediu Nicolae Totu,care a Comunicat lui 
Cor ne 1iu Coâreanu că în oraş circulă ştirea 
esupra morţii a-1ui Titulescu, 

La aceasta Corneliu Codreanu a răs- 
puns: Dacă o ri aşa vedeţi măi băeţi cum se 
arată pedeapsa,toţi cei trecuţi pe 1istă s'au 

“(e 





dus.Mai este (lemnd1.0 pedeapsă şi-a primit-o 
_oă-1 lăsară doi. ani fără minister, Pedeapsa 
se arată,Toţi acei (ibn listă i - * 2 E 





trescu pui dă a1yii,n 

| Corneliu Pe mi 0 menitestat, 
că i-ar părea rău sau bine eventue 1 moarte 
a d-lui Titulescu, 





arin, 
începutul 

lunei Octombrie,urmâna a fi imprimată cel mai 
târziu până 1a 1 Noembrie, 

Cartea "Pentru legionari",va costa 
150 lei exemplarul, i 

Intrucât Corneliu Codreanu nu dispune 
de fondurile necesare tipărirei acestei cărţi, 
va lansa către legionarii Şi membrii partidului 
Totul pentru Tară o înşt iinţa re-ape1, în care 
Anpăxee va anunţa tipărirea cărţii,preţul ei şi 
va ruga pe acei cari vor să şi-o procure să tri- 
meată anticipa costul de 150 1e4 la sediul 
central a] partidului Totul pentru Tară, 


———— 

















CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


14 Septembrie 1926, 


m [Cruz 


Pruntaşii Gărzii de Fier au început să 
facă sondări pe lângă ziarul "Universul", pentru 
a vedea dacă ar putea fi dispus să tipărească 
broşura lui Corneliu Codreanu pe credit, 

Se încearcă prik aceasta a se preciza 
care este atitudinea lui!Stelian Popescu faţă 
de Gardă,şi mai ales faţă de Corneliu 4 Codreanu. 

Garda e hotărâtă, ca. în ca pizza 
"Universul" acordă creditul,să Gea d-lui Ste lian 
Popescu tot sprijinul în acţiunea ce urmează să 
pornească ceva mai târziu împotriva presei evre- 
eşti, 

Acest joc al Gărzii de Pier, pare foarţe 
neserios unor conducători ai Universului în frunte 
Cu Zaharoff şi de zceia se aşteaptă răspunsul 
lui Stelian Popescu,pentru a vedea dacă consinte 
la aceste propuneri, 








*Dela Centrul 


jegionar, + 


MW 


Activitatea zilei ae pen la Cen- 
trul Legionar a decurs conform programului 
dinainte stabilit, 

Vizitele la Corne lu Coareanu au 
durat până seara la orele 20,45,cân a plecat 


In timpul vizitelor,Corneliu Co- 
dreanu s'a întreţinut cu toţi legionarii şi 
membrii partidului "Totul pentru Tară,discu- 
tând probleme sociale Şi politice, 

Printre problemele discutate a 
fost: Răsboiul iminent pe care Corneliu Co-= 
dreanu socoteşte că-1 vom avea cu U,R,S.S, 
pa; tema pe Lesu ia midad, 

Mii Deasemeni“ a discutat problema pe- 
ricolului ce ame ninţă Garda de Pier pr in in- 
filtrarea din ordinul duşmanilor ei,a ele- 
mentelor periculoase,In această chestiune a 
spus, că toamna analui 1936,precum şi în pri- 
mul trimestru a] anului viitor creae că va 
fi o afluenţă grozavă de înscrieri în Totul 

+ / 





pentru Tară şi de aceia trebue ca şefii de 
unităţi să fie cât se poate de vigilenţi în 
trierea celor ce solicită înregiment area 19 
Garaă,pentrucă cu cât vor fi mai inteligenţi 
şi nu vor primi pe oricine,cu atât organiza- 
ţia se va desvolta mai temeinic şi sănătos, 
In acest scop, - a adăogat Corneliu Co= 
âreanu,- vom întări gcoala de caâre pentru 
perfecţionarea elementelor de conducere ale 
legionarilor şi totodată pentru iniţierea 
lor în tainele sistemelor de guvernare şi de 
administraţie publică pentrucă, „dacă noi nu 
ne gândim să venim la putere înainte de a se 
scurge cinci ani de aci înainte,s'ar putea 
totuş ca evenimentele să se precipite şi să 
fim aduşi de ele mai devreme.Ori,trebue şi 
pent ru această eventua litate, să fim bine pre- 
gătiţi, 


Printre cei cari au vizita t eri pe 


Corneliu Codreanu a fost şi (Gheorghe Be lima- 


ce „tatăl _conăamnatului _Daru Belimace, 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 








Bucuresti 4111 p  16e TI 


1 
00235 13 | 
-RP.8,40 frese : | 


= 








GENERAL ROUMAZIN CANTACUZINO GRAND HOTEL 
SALAMANCA ESPAGNE, ă 


8 3 


Presentez vous urgent Ambassade Italiennee 
* 9 pl CORNELIU CODREANU 
„Ne & 


„Corn săă, za al Gutemb E DEN > AURIzOe 7ebaiiai 


[i 


ii 3. Bucuresti,- 





— SE ee o e d | 


„Enepzi poeti | 


Legionar. / 


Astăzi fiind ziua numelui lui Cor- 
neliu Codreanu s'a făcut un program pentru 
vizitarea şi feltoitarea sa la sediul par- 
tidului Totul pentru Tară,cupă cum urmează: 

La orele 9 vor fi primiţi de Cor- 
neliu Codreanu;comanâanţii legionari euman- 
Gănții. ajutori şi instructorii, 

După primirea fel ici tărilor,Cor- 
neliu Codreanu va merge însoţit de aceştia 
la biserica Sf.Ilie Gorgani din str. Silfide- 
lor,unde vor asista la slujbă,âupă care vor 
merge la mănăstirea Mărcuţa pentru a asista 
la solemnitatea închiâerei taberei dela 
acea mănăstire, 

La orele 12 vor fi primi ţi:comandan. 
tii legionari şi şefii de juaeţe. 

Dela orele. 16 -20 vor fi primiţi: 
corpul legionar, legionar4, legionare şi sin- 
patizanţi, 


(omantar Fed. pe, Cat Z. 





evacurărei acestei tabere, 

Bvonurile sunt că după plecarea legio- 
narilor,autorităţile au aărâmat tot ce se clăâi- 
se de legionari, 


Corneliu Zelea Codreanu va tipări o 
scrisoare-manifest,sau o lămurire în chestia 
taberei dela Predeal, Conceptul acestei scrisori 
este deja întocmiţ de către Corneliu Codreanu. 


X 
x x 


Circulă svonul că pro; 
mandantul legionarg care onâus t 
Susai,va fi pedepsit cu excluderea „din Legiune, 


în urma celor petrecute cu ocazia şi după în- 
Chiderea taberei Susai ;aceasta, întrucât numitul 


nu a urmat instrucţiunile date de Corneliu Co- 
dreanu, 

Aceasta este Versiunea ofioială,însă 
adevăratul motiv pentru oare Dobre urmează a fi. 


fe 





exclus,este cazul Madzerau;Corneliu Codreanu a 
constatat că grupul care a ameninţat pe Madeea- 

Pata, 
ru 1a Sinaia,a făcut parte din tabăra Predeal 
Susai,şi toate aceste neajumuri provocate Le- 
glune 1,din această eşire sunt date în seama lui 


lon Dobre, 
X 


x 


Duninecă 13 Septembrie 1936 se va în- 
chide tabăra Mărcuţa, 





240_August 1926 


i 
| 


- Sursă Seri oasă A g- 


Dela partidul Totul pentru 
Tară, 


plecat în Banat.2 
înapoiază în ca 


i Sa i 
ţ d In Cursul ultimilor zile s'a 


nsat un apel către organiza iile Judezer 
al partidului Totul pentru Teră,pentru. 3 
st nser ea de fonduri în vederea cumpără- 
rei unui automobil pentru Corneliu Qoârea- 
nu$ âna în prezent s'a strâns suma ae 
404000; 16ă, 
a A) 
23 | d 
Le seăsul central al portiauzui 
„Totul pentru Tar, a fost come ntată aseară 
favozabi rezolva rez crizei. de guvezn,apus, 


Area d-lui Ti gulesc 









CNSAS zi ă ie 
Direcţia Cercetare, 
non MExpoziţi Publicaţii : 


pe ai 


= E Ex UROENT 





UL D! INTERNE 
2000 A POLE 
ul Pegienal [ 


peer fa 
20 a 


ko i 


DOMNULE DIRECTOR GENERAL, TA 










Avem onoare a raporta,că în ziua de 25 August 8.0, |— 
a avut loc în tabăra legionară dela Carmen Sylva,un Consi- 
“i liu la care s'a discutat chestiunea dela Sinaia şi Galaţi,- 


Despre cele întâmplate la Galaţi „legionarii re- 
cunose că este acţiunea lor.-— 











Despre cele întâmplate la Sinaia,nu recunosc nimic, 
şi susţin că este o înscenare a unui agent poli ţienesc.-— 
In consecinţă, CORNELIU ZBLEA COBREANU,a expediat | 
$ D-lui General CANTACUZINO la Bucureşti următoarea telegramă: 
"ROG FACETI O URGENTA SI SEVERA ANCHETA IN CHESTI- 
UNEA DELA SINAIA", 
"NE. AFLAM IN FATA UNOR AGENTI PROVOCATORI ORI A 
UL) 4 UNOR SEOATURIN,—  — = | 
? în GORNBUIU CODREANU, — 


(ue, FEGIUNEI I DE ZOLI0IB, 
1 
2, 






by 


i 
| 
| 
3 | 
| MINISTERUL se ÎNTĂ | 
DOMNULUI DIRBOTOR GRNBRAL A, FOLITIRI 
„ DIRBOZIA SIOURANTBI BUCURES aă 





.— CNSAS | 
Direcţia Cercetare, 
„e Expoziții e ra aa 





da ustatuL DE INTERNE : 04 = FIȚ 
MIRECȚIUMEA GEREPALĂ A POLIȚIEI 


In veclor E ae donal) 


A 
Id 


DOMNULE DIRECTOR aa 


Urmare raportului nostru Nr+27398 din 16 August 
a+0. &iem onoare a raporta,că legiunea de Jandarmi Brăila, | 
ne informează că în ziua de 16 August a.c.,D-l Colonel 

dă STBPAL ZAVO rup de circa 30 legionari 
din judeţ,au vizitat tabăra „de. „muncă dela | TArlele-Fi Liu, cu 
care ocaziue a asistat, la „slujba religioasă dela biserică şi 
apoi a ţinut un discurs î în faţa şcoalei , îndemână popula ţia 
să dea tot concursul legionarilor, pentru fabricarea cărămi-— 


zilo: | 
9 ( iteanea, REGIUNEI 1 DE POLITIE ; 
(i „&/ 

























Nade, 


0 A 11083242 un 2040 ga] 


ş | | idosAR NO... YA 


| RUL p 
| ia GENERALA A 


| 
i | 
„Aita DOMNULUI DIREGTOR GENERAL AL POLITIRI 
4 





Direcţia Cercetare 


i Exp iții, Publicaţii / Q 
II pi 


Î 33 
= Desavuarea 6- Coârearu 
și Cantacuzin 


Telegramele de desavuare trimise 
reciproc de d-nii Codreanu şi general Canta- 
cuzino,au fost cunoscute aseară de partidele 
politice și opinia publică,și comentaţe in- | 
tens, 

In primul rână naţional ț ărăniș= 
tii nu cred în sinceritatea 10r.Fruntaşii 
“acestui partia crea că intervenţia celor oi 
şefi gardişti,este provocată de tema unei 
reacţiuni imeâiste ain partea Crucisaei Ro- 
mânismului şi a gărzilor naţional țărănești, 


In special d1,Corneliu Codreanu, 


Spun eceste Cercuri,-este stăpânit de ideia 


unui esasinat ce se pregăteşte împotriva sa; 
Şi de o ofensivă a gărzilor național ţără- 
niste cari eventual ar zârobi Gerda ae Fier, 
Cu toate aceste indoeli,totuş 
opinia publică Şi-a atenuat mul ţ î nerijora- 
rea produsă de ultimile evenimente, prin ges- 
tul de eri a1 a-lor Codreanu şi Cantacuzino, 


= 





legionarii din Cluj dau următoarele intormațiuni: 

In ultimul timp s'a instituit în cadrele "Gărzii de 
Pier”, o poliţie cu menirea de a apăra persoana lui CORNELIU 
CODREANU, atât pe teritoriul Capitalei, eât gi în. Eta 

Această poliţie depunând o activitate asiduă, a at 
că se pune la cale un complot pentru asasinarea lui Corneliu 
Codreanu şi că acest complot pleacă dela soţia. lui Mihail Ste, I 
lescu, care şi-a luat hotărârea de a răzbuna moartea soţului i 
său.- Cun poliţia "Gărzii de Pier" este informată că asasinarea 
lui Coăreznu a fost sugerată de Generalul RADESCU, mânia "ăr- 
zii de Bier” se. îmâreaptă mai mult împotriva acestuia şi OR 
celorlalţi colaboratori dela nOruciada Românismuluin,- 

legionarii din poliţia "Gărzii de. Pier" au priait ă i 
i ordin să păzească atat Locuinţe Le "celor cs pregătesc esasimare 
lui Codreenu, ât. şi Locuinţe şefului Lor spre a-l feri de 
„urgia dușaeni lor.- Ordinul care s'a daţ legionari lor poliţişti 
ui este munpi de a. Epăra şetul, ci în „acelaşi timp de a strivi 


ş i E dr acelora cari vor. dă: aflaţi că pun ceve le cele contra | 





CNSAS 
Direcţia ipleati 












MINISTERUL DE pik 
INRECȚIUNEA GENERALA A 
Inspeclor, 



















24 Vi. 930 


PR 3 e 
Țara ema e Sp 
a ra 


Dup gs A 
Da Ep gar ZE 





DOMNULUI DIRECTOR GENERAL AL POLITIEI 
Di 


i Aa y BUCURESTI | 
E O 

E. | 
N 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


o Da 
STITI CINE SUNT SI CE VOR ? 
| SUNI:- 


PI PIRIU-BEZA 


|SANDULOVICI-CA ZANA 239 


BAONARGA-SRRQLU TEGA 
|OBAPRAZ,. TAZLOANU 


| CAMILIN- STBLESCU 


căpiteniile grupelor organizate de oculte,recrutaţi 
dintre foştii oruciaţi ai trădătorului MIHAIL, STBLESCU, 
uois de un pluton de execuţie,studenţeseycât şi din liche- 
lele-agenți ai siguranţei statului.-— = 
STITI CE VOR ? 
vor ca prin intermediul acestor grupe,având ele ordine şi 


fiind înarmate de banda Wasonică politico-sovietică şi a 
————— 2 90750V laică 


Camari lei jidoafea IUPEASCA, să-l suprime pe CORNELIU ZELEA 


CODREANU, -simulând un atac după Marea Neagră, -a tac ,—"COMITA— 
GII" dinspre Bulgaria „atace nocturm cu mitraliere în rafale, 
secerând prin pânza cortului pe Căpi tan, 

Acum ştiţi cine sunt şi ce vor? 

legionari din toate unghiurile ţărei,-ştiţi ce 
aveţi de făcut? 

Minimum 200 din canaliile,cele o leacă mai de jos 
decât cele de sus,sunt dela 6 August ostatecii noştri .-— 

la primul gest ce-l vor încerca contra Căpi ta-— 





nului,sau vre_unui comandanţ,toţi cei 200 vor fi măcelări ți, | 


până la unul în toată ţara.-— 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


(2 
09,00 copre 


setati 


CORNELIU CODREANU GUTEMBERG 3 BUCURESTI . 
RUMANIA 


“ Toledo  41/4 50/48 31, 


4 


LăĂ 
A 4 


Pres parade mini 


re religisuse parte pour 
Irun seront Paris environ Jeuâi 


| 
i 4 Fovrier si n? avez obtenu 
oyez 40,000 franes a mon i 


Saint-Lazare prefere corpesponari 
hone trop difficile trop cher, 


GENERAL, CANTACUZINO 


„gratuite allenagne Pologne envy 
verare Paris Hotel Terninus 
e E Mzapicln aer par telep 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
D =, 


XDO 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


PI Mia Fa 
aus El At catea 80 atm ll dal căi Pa a Sie pati i 
D rul şi Nr. nostru (a se ri i 





„9W5 








ZAHARIA BOILA cu Căpitanul STANCU; şi 
serise în "România Nouăn 
i 


a atacat "Garga de Fier", (iar avăotul acestuie-a--fost) aecan 
dat jde către Zaharia Boilă.- Astăzi gruparea Maniu a fost 
declarată de către Corneliu Codreanu, 


Im consecinţă a dispus comandanţil 


După asasinarea lui Mihail Stelescu, Iuliu Meniu | 


duşnan al Legionarilo 
or de sub ordine să-i 
privească pe manişti ca pe nişte duşmani de moarte, 


pericu-= 
loşi progresului ideii Legionare. 


| 





Și 
Dela Totul pentru Tară, 


Ti --_- 


Un legionar = venit 12 sediul cen= 
tral al partidului Totul pentru Tară pen- 
tru a comunica detailat asupra înecărei 1a 
Carmen Sylva a legionarului Bulhuc;fapt pe- 

„brecut Vinerea trecută,din cauză că Bulnuc: 
suferea de inimă, 

Acest accident a făcut pe Corneliu 


Codreanu să-și contranandeze vizita pe care 
trebuiz s'o facă Duminecă la Sibiu, 


7 





poziții, Publicatii 


























In vederea comemorării a 20 ani dela intrare 


a 
României în răsboi, Comeliu Codreanu a dat cuvână 
LI ————— 
43 i ordine ca în toate taberile legionare de muncă, să 
SN i Ş 
> ] 


sărbătorească acest eveniment ,prin slujbe „rglig 


imitire, iar avocatul Ion 
" Bunei Vestizin a 
; în acest sens un apel către toţi legionarii ax 
i bucovineni şi basarabeni, 


de pomenire şi procesiuni la e 
Moţa, comandant legionar al 


prin care arată că 
! prezent sta făcuţ prea mult regionati'sm, mani fes: u 
Pi prea puţină recunoştinţa faţă de jertfele făcute q 

. mata română, vorbindu-se numai de adunarea dela A 


Tulia: din 1918 ca rezultantă a Unirei, 


Conform acestei dispoziţiuni stau ținut in ziua 
de 15 August următoarele serbări; i 


d 


In comuna Salva Jud, Năsăug s'a serbat sfiinţirea 
pia unei troiţe,la care au participat 
populaţia comunei, 50 legionari q 
| a şi 20 dela Cluj, 
condus de dr, 


» Pe lângă o parte din 
e» Valea Somesului 
acestia din urma veniţi cu un autobaz 


„În cadrul organizaţiei " motul 
: Pentru Tara n, Sta Prenirit apoi ziua de 15 August 1916 
A | 


sa 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


„Expoziţii, Publicaţii 
E PA , 
nd neamul românesc a pornit „la luptă curată pentru raaliza. 
"aa idealului naţional, S'a mai reamintit ir să nu 
te eroii căzuţi în ca a pentru întregire imite faptele 


; 






















Fe aaa i 


OT e 
Sezrbarea a luat sfârşit la orele 16 când tot publicul s* 


spândit în liniste, 'Legionarii streini au fost găzduiţi şi 
pătaţi la preoţii Moraru şi Sava din acea comună,ambii mem. 
ii ai partidului "Totul pentru Tară", 


La Orăştie, Jud, Hunedoara membrii organizaţiei "Totul pentr, 


ză" s'au adunat la biserică, în număr de vreo 120,de unde 9.- 


lonaţi au ners la cimitirul eroilor, unde s'a oficiat un paras. 
Dela cimitir, au mers în piaţa orasului,asistaţi de public, 
s'au ţinut discursuri patriotice ocazionale, arătându-se 


mnătatea zilei do 15 August, 
i Dap terninarea discursurilor, la poză 15. 30 publicul s'a 


a fue 


i fibazzaa,, a ua, tars ze ozele 16.45 dupa care legio- 
„trecut, la locuinţa imrăţătorului Bărbat Stefan, geful | | = 
zaţiei "totul zeieă, Tari! 









aka 


oiţa zidi. f ! 


atu fard i 
diferite, * 


| 
cax8 Legi i 
teten i e 


, ta fot 


pg miitot a 
ţ 
i 
| 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
isi Publicaţii 


Q a +3 = - 
au articipat vreo 150 persoane. e 


va 

La orele 20 sertazea a luat sfârşit, participanţi pă | 
pan ind up in cea mai perfectă ordine, „A ÎN pup d 

La Suceava, în ziua de 15 August „la orele 19 un PR a 
de 50 legionari din oras şi comunele învecinate au asis “A 
la serviciul religios ce s'a oficiat la biserica Ste că | 
mitru, apoi au mers încolonaţi la cimitirul orasului de zi 
punând o coroană pe mormântul eroului Ioan Grămadă, cu Care 
ocazie avocatul Octavian Cerchez a ţinut o cuvânţare ară- 
tând însemnătatea zilei , La terminare s'a intonat "Imnul 
legionarilor căzuţi", după care stan reintors în ozag,cân- | 
tând marsuri legionare , 


La Rădăuţi legionarii au prganizat o serată dansentă ! 
în seara de 15 August, în localul casei geznane, sub condu= || 
cerea studentului Rusu Cristofor,la cari 
400 de legionari, 









e au participat vreo 
N 


Serata a luat sfârşit laorele 6 dimineaţa, pi 

In Oltenia, Muntenia şi Basarabia, orgâni zaţi 
dului "Toţul pentru Tară"'n'au comemorat împlini 
a intrării Bonâniei în răsboi, i 

In Moldova, ste comemorat această zi numai: 
prin manifestații fioute de toate asociaţiile 10 

le parastasul ce s'a oficiat în menoria ce « 
studântul I.Grigoriu, in nunele studenţilor crest 
a arătat însermătaea zilei de 15 August,pentru de 
mului Xomânesc, = Fe 


















„Aa participat. aproxima 


tiv 300 persoane ş 
decurs in perfectă ordine. 










da 








5 2 rcetare, 
Expoziţii, Publicaţii 4 | 
Pa) canu românesc a pozat la luptă curati pentzua roulizae 
rea) idealului naţional, S!a mai reamintit tinoretu lui. să nt 
uite eroii căzuţi in risboiul pentru între: gi rătiatăea faptalb 


los 


poa 0 zăspinăi+ în aie a toeiu strei 


ospătaţi la preoţii Moraru şi Sava din acea 
bzii ai partidului "Hotul pentru Pază, 


Ta Ozăştie, Jud, Hunedoara menbrii oze 


pn “Sau adunat la pă, în ui „de 


4 ham au, inu dtecuzauri d: oua „oca: Sad az: 
ui 8 A 


p.: Bi mociele,, 


Serbarea, -a nat, sfârşi „3 


de sediu, oreșnizației, — - 
irea bzgiţei. cat, şi 1; afegtanie s'au 


po cu caracter. 18 propâgendă Jetionazăi iar Ordi 


N ninie uzduzefft. 


RER bă ozeăgză, apoi n ana 
ale 6 în baza „autorizaţiei Diviziei pa d 
bara de muncă, care este situată: 1a o dopirtaze d 


ia si tinut o aeiuaie câripeneaacă la ea 4 


se Ter nl ea. pet <a pe viitog 





NC, acu 






























au participat vrao 150 persoana, 
5 Da orele 20 sorbarea a luat ttzgit, paztcă - ni rile 
pa abia in cea mal perfectă ordine, 
Ia Sucouva, în sia de 15 August ,la ae , un'gzup d 


de 50 legionari din oras gi comunala învecinata i diabet 
la. serviciul religios ce ala oficia la biggaie  -.. Dă 
nitru, apoi au mers încolonaţi la cinitizul paza 1: - 


punând o coroană, pe mormântul eroului Ioa GE, - 
ocazie avocatul Ootavian Cerchez a tinut o. cuva are ext 
vând însemnătatea zilei , La terminare alai ante E." Inna] 
legionarilor căzuţit, după care stau rointoza 4 oraş 
tând marsuri legionare . 


la Rădăuţi legionarii au preanizat o sezal: 





Ă Rea st seaza de 15 August, în localul casei germană 
cerea studentului Rusu Viet aaa, la care Bu pa 
400 de legionari, 
„Serata a luat sfârşit la acele 6 dimineaţa 

- în Oltenia, Muntenia şi! Basarabia »0xeaniza ile varii 
dului "potul „pentru narătn'au conenorat înpliniea a 20 
„a intrizii României în zăsboi, 
> dn Moldova, 3! a comenorat; această zi: numala B.-1-: 
ge nani festajii făcute de toate asociaţiile cale. 

„Ma Le “za parastasul ce sta oficiat în memoria ao căzuţi, 
E studentul iei die ea ep avi ga cag 








stinele near 
| 
| 





totul a 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 





Ara, Poti ci 1/10. 









10,- Copie.- 


Corneliu Codreanu. Imprineriei 3.- 


x Bucureşti „- 
ha 


enei 


3 Simtim alături ds Voi dursrea pier > Canarazilor Motza si Marin 


din eroismul Şi supremul 10r sacrificiu. Vom lua exemp! 


e. fintoi dutorii ce aven de a clăgi Români 


d 









u împi înirii | | 


a de mâine u românilop,= i 
i 


| 
Tineretul Laneiar Arad. 





Va 
pi 


pf 14 August 1926 


dA i 


Sărbătorirea întrărei în 
război, în taberile legio 
nare + 


Pentru mâine 15 ugust, când se împlinesc 20 aniți 
dela întăarea României în hăzboi, Corneliu delea Codreanu | 
a luat dispoziţia ca în toate taberile de munoă „să se îi] 


sărbătorească acest eveniment . 


iniversărea se va desfăşura într'un cadru solenrei 


întrând în program şi câte o procesiune . IL: Carmen 5ylvab 


au fost invitaţi să participe cât mai mulţi legioreri și p 
simpatizanți ai acestei migcări din vară şi din Capitală, | 








î4 


+ 
x, 


MP) 


ma 


5 


sea să eg. 






seat 





3 In vede: > ani a 20 ani dela intrirea F! 
României în răsboi „6 orneliu Codreanu a dat cuvând de 4 
orăine ca în toate taberile legionare de muncă, să so 
săirbătozească acest oveninent „prin sluj igioase 
de pomenire şi proce siuni a cimiţire,iar avocatul Ion 
Moţa, conanăant legionar al " Bunei Vestirit a adresat 
în acest sens un apel către toţi legionarii ardeleni, 
bucovineni şi basarabeni, prin care arată că până în 
prezent sta făcut preamulţ rogionari sm, nani festându-ae 
prea puţină recunoştinţă faţă de jertfele făcute de ar- 
mata română, vorbindu-se numai de adunarea dela Alba- 
Iulia din 1918 ce rezultantă a Unirei. 

y Conform acestei dispozițiuni stau ţinut în ziua 
de 15 August următoarele serbări: E 

In comuna Salva Jud, Năsăud s'a serbat Sfiinţirea 

unei troiţe,la care au participat, pe lângă o parte din 
populaţie comunei,50 legionari deza Valea Somesului 
şi 20 dela Clhj, acestia din urmă veniţi cu un autobaz 
condus de dr Mălai şi dipitan Siancu, cari au ţinuţ 
discursuri, îndemnâna tineretul la luptă pentru Cauza 
naţionalismului ronânesc,în cadrul organizaţiei n 
pentru Tar ", Sta promiriţ apoi ziua de 15 Augusţ 

























Totu 
1916 













. [i 


înd neamul românese a pornit 1a luptă curată pentru realiza | 

PA idealului naţional.8t'a mai reamintit tineretului să nu 

te eroii căzuţi în răsboiul paatru întrogireainite faptel. 

or, 

| Serbarea a luat sfârgit 1a orele 16 când tot publicul st: 

ispândit tn 1inistd Legionarii streini au fost găzduiţi şi 

ipătaţi 1a preoții Moraru şi Sava din acea comună,ambii me 

a partidului "potul pentru Tarăt, : 

- Le Orăştie, Jud. Hunedoara 1 menbrii organizaţiei "Totul peatr 

Se ela adunat la sei inna în număr de vreo 12 

“A olonaj 

4 € ului,asistaţi de pal 48 
hăe « s'au ţinut atitea e sii iat , 

E 
















emnătatea zilei de 15 August. 
După terminarea Dle SA 
nprăştitat în ordine. Su 








ată în va AR ina pe Olga saţiie. "Totul pentru zaxin, 
n prezent a 70 legionari ză vreo 800 PE eRAR din diferit: 


Hituri sociale. în SAP: ai Berg * ki p 

Serbarea a luat s 1 16.45 aus care leg 
jarii au trecut la locuinţa învățătorului Bărbat Stefan,s. 
rganizaţiei "Totul pentru fază" secţia Mediag,unde sta facut 
sfestanie, întrucât s'a hotărât ca această casă pe viite= 
i servească de sediu organizaţiei, 
Atât la sfiinţirea troiţei cât şi la sfeştanie a | 
osit cuvântări cu caracter de propagandă legionară iar oii 
a nu a fost cu nimic 'turburată, i 

e omorat 1 me că i Aa RR. 
e-Denul care s'a oficiat la biserica ortodoxă apoi s'au Na 
răştiat „iar la orele 16 în baza autorizaţiei Diviziei - să 73 
lecat 1a tabăra de muncă,care este sionistă la o d 
Em dela centra,unăe, s'a ţinut o serbare câmy 








PR 


















+] 


a TR CNSAS 
în N ş Direcţia Cercetare, 


Expoziţii, Publicaţii zi d 
+ 3- , pie în 2) AI 


au participat vreo 150 persoane, 














La orele 20 serbarea a luat pieri aa 
pândindu-se în ces mai perfecti, orâine, 

e ” La Suceava, în ziua de 15 August „la orele 10, un grup 
220 9 N de 50 legionari din oras ai comunele învecinaţe au asistat 
tiu. € 1a serviciul religios ce s'a oficiat la biserica Sf, Du 
aţ mitru, apoi au mers încolonaţi la cimitirul orasului,de — 
aţi dp punând o coroani! pe mormântul eroului Ioan Grimadă, cu care 
a d ” ocazie avocat ctavian „Cerchez a a ţinut o cuvântare art= 
tând însonniitatea zilei . La terminare s'a intonat "Imnul 

lieu, legionarilor căzuţi , după care s'au reintors în oraş, căn= 

st cura naxsuri legionare , - 

La Rădăuţi 1 gionarii au prganizat o serată dansentă 
ița mia . în seara de 15 A ust, în localul casei germane, sub condu 
tru Max cerea studenţului iusu Cristofor,la care au „participat vre 
di feriţ 400 „de degionazi 

Serata a luat sfârşit la ele 6 dimineaţa.  . 
axe leg In Oltenia,Muntenia şi Basarabia, organizaţiile pazti- 

“ dului "potul pentru Marătn'au comomorat împlinirea a 20 an 
ez a intrării României în zuaboi. 
s'a în PE Moldova, sta comenorat această zi nunai la Bârlad, 
e viitc prin manifestații făcute de toate asociaţiile locale. 
La tasul ce s'a oficiat în menoria celor căzuţi, 
ș s'au : atadantui -Grigoziu,în numele studenţilor crestini tutovea 
dar ii- a artităt "indomnittettea zile zilei de 15 August, pentru destinele nec 
| mului i ese. 3 
* ct a participat aproximativ 300 persoane şi totul a 
ststet e decurs în perfeetă oxăine, - z 
ui | 





iei 1 Di i Ș pu AA 





noui Dau Mu AR r p 
tă de însăşi CORNELIU ZELEA CODRE 
Prin aceasta se modi 


şi care va fi'adus la niealintre. în cu 


acesteia.- 
Se tzace Li vie tuturor se 


se teamă de aa iubind pericolul şi ae « Ltare desă- | 
vârgită şetilor.- Păşirea la reacțiune se e face într'un 
tempo vioi, iar ordinele vor fi date direct de e1.- Zilele 
acestea vor primi muniţiuni şi arme necesare, precun şi 3 
ceva bani, în care scop s'au numit şi curierii de încredere 
care să aducă la locurile indicate muniţiile şi armamenţul.- 

Se interzice cu desăvârşire legionarilor e matii 
cuta cu străinii de organizaţie politică şi alţe chestiuni, 
chiar când ar fi provocaţi la aceasta.- 

In ceeace priveşte asasinarea lui Stelescu, pen= 
tru înlăturarea ori căror comentarii, el îşi asumă personal 
răs punderea pentu trecut, prezent Şi viitor în această 
chesti une.- 

Reaminteşte despre reorganizarea echipei morţii, 
atrăgand atenţia asupra ciroularei No.8.- 
me ke viitor ivsteuețiunile vor fi citite şi distruse 
„spre a, mu cădea îreutual Se nânile put orâgăiăet şi muua i 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


N 











CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


Expoziţii, Publicaţii 


q da MANIA Le 
li ra 
MINISTERUL DE INTERN D 


CȚIUNEA GENERAL AWPOLIŢIEI 
DIRECȚIUNEA - POLITIEI UE 910 NA, 


Serviciul de tin: 















OMNI LOR osarul Nr. [3 £ ZA Be 


4 DE 
ch | Ra Redactat d, A Fă 
RI REQIUNAII DE VOLIZIE/“ / cdi 7/7 Copiat de (ZE AA ful 
74 / ad N 
HZ ns 
| 


| “Dosarul şi Nr. av. Data av, Dosarul şi Nr. nostru (a se repeta în răspuna Data 
Conducătorii Partidului "Totul pentru Taxă" a daş 
Priveştnoni instrucţiuni organizaţiilor sale, prin circulara No.18, 
sennută de însuşi Corneliu delea Codreanu, 

Prin aceasta circulară se atrâge atenșia tuturor 1 2 
brilor că organizaţia va fi sn curând în stare aş duptă,dar 
nimeni să nu se tCauă, iubina pericolul ș 
gefilor sai. Arată apoi, ct păgizea în rezerii 
2atr'un tempo vioi, iar ordinele vor ii 
ducătorul Supren, 


ct 





In acest Scop, zilele acestea otgânizatiile vox 
prin curieri de încrede ra Arne, muniții 


ună şi Cora han 





Aducând la cunoştinţa D-v, cele ce preced 
â vă ruga sa binevoi şi & dispune masuri în regiunea Insree- 


» Yen onoare 








TO Trapa terra Centrală. 





toratului D-v., pentru urnârirea Geapruușe a uces 
tiuni, ținându-ne sn curent cn Constatarile ce va 


te] ches- 


vi face, 


DIFECPOR GENERAL, 


S UBDIIBC20R, 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 





“ 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Pu blicaţii 


O 4 ( 


























ROMÂNIA 





14 
MINISTERUL DE INT 


DIRECȚIUNEA Ii Mera POLIŢIE 


DIRECȚIUNEA? 





Servicifil, 46 Intormaţiuni , 
Ya. Jurnalul Nr, ag 


DOMNULUI 7 0. Dosarul Nr... fA Vi 73 d 


C/ acta AMA DA 
“ps „it 507, 


Cc j4 ÎL 736 


i” Dosarul şi Nr. dv. Data dv. Dosarul:şi Nr. nostru (a se repeta în răspuns) 


Conducătorii Partidului "Totul pentru Tară" F” je E 
| envaste. Doui instrucţiuni organizaţiilor sale prin circulara No,18, 
semnată de însuşi Corneliu Zelea Codreanu. 

Prin aceasti circulară se atrage atenţia tuturor 
membrilor că organizaţia va fi în curând în stare de luptă, 
dar nimeni să nu se teama, iubind pericolul gi dând asculta 
re şefilur săi. Arati apoi, că pâşireu la reacțiune se va .. 
face într'un tempo vioi, iar ordinele vor fi date. direct 
de conducătorul supren, : 4 

In acest scop, zilele acestea organizaţiile vor 4 
primi prin curieri da. încredere arme, nuniţiuni şi ceva 
bani, | 

Aducând la cunoştinţa D-v. cele ce preced, avem 

onoare a vă ruga să binevoiţi a dispune. 


DIRECTOR GENERAL, 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


3 aie 12,00 COPIE 


JU tu 


ini 


„CORNELIU CODREANU IMPRIMERIEI 3. BUCURESTI 


i serisoare dela noi, 
PROTOPOP. MOTZA 


iiree.mhit _ 





NS” rege 


8_August 1946 


-Sursă serioasă 1 


fa 


"Gândul/ meu" de Corneliu 
Codreahu,va apare către 
sfârsitul lunei Septem- 
brie, 


Corneliu Codreanu într'o discuţie 
avută la Carmen Sylva cu mai mulţi legiona- 


ri întelectuali,le-a comunicat acestora că 
a pus la punct manuscrisul cărţii sale 


"Gândul meu',pe care o va da la tipărit în 

a doua jumătate a lunei Se ptembri e,probabil 
la tipografia "Universul" „care a convenit 

a-i face avantagii la tipărire, 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziții, Publicaţii 













tn PE 


Topecoratn Regim (Cre (7 ( 
IAŞI A 


ha 





| 
| 


Sermioiul Poliţiei ca 


DY i d 









e: 
za 

















3 ș Sunten infomaţi,că| star fi luat definitiv hotărârea | | 
z de către cruciați de 4 e | 
Sa | faţă se spuna însă că Codreanu e păzit la Camen Sylva de 

Bo oăaaa 1000 legionari, iar în apropiere nu primeşte decât pe | 
3 aj î fraţii săi.-la primă eşire din tabără când va slăbi paza 

= i | va fi împugcat.„-De altfel Codreanu n'ar fi participat la 

= | sfinţirea taberei la 26 Iulie a.e, de pe muntele Susa: înce- 
= | pută de e1 personal, tot din aceleaşi motive.-  'ș | 
x | LU | 
— 

(43) 








ţia): 


| de familic: 
de botez:___ 





Gradul şi clasa (sau grada 














2 CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziții, Publicaţii A PIIRS 











h y (DE ROMANIA Mota Mr. 28. 
Pe O O pat 
E MINISTERUL DE INTERNE ce 

IRECȚIUNEA GENERALA A POLIȚIA 

N DIREOȚIUNEA Inspectoratul Regional de Politie Cluj 

NE 


3 Nr.217%09 din 1 August 1936 SĂ 
E, 4P 
ZIȘ) 


DON DIREOTOR GENBRAL, 






|| 
Referindu-ne ordinului Domniei-Voastre Nr.14700 din 


Februarie 1936, urgentat cu Nr.43281 din 15 Iulie 1986, | 
6 m onoare a Vă raporta ci din cercetările făcute, rezultă 


că în regiunea acestui Inspectorat, nu s-a primit seri soa- 












rea lui Corneliu Zelea Codreanu, deoarece ea nu a fost citi. 
a i i 
xi Din infomaţiunile primite din cercul legionar din | 
Cluj, ar rezulta că foştii gardişti încă din toanna nului 
trecut, su prinit instrucţiuni şi ordine, pentru strângerea 
cadrelor, ca in vara acestui an să înceapă lupta decisivă 
mai întâi pentru curăţi rea trădătorilor şi apoi pentm aca- 
pararea puterei, 





Raportându-vă cele ce preced, 

să binevoiţi a di spune, 

„//NMITĂIREBOTOR DE POLITIE: 
ră 4 ZA 


Men onoare a Vă mega 
















EI 


SBEUL SERVI OIULUE: ut | 





5 Auguat 1936 


liu Codreanu invită 
O copii minieri la Car- 
men Sylva e 


Corneliu Codreanu a hotărât să invite 50 de 
copii ai IE Vazaais gara, pe cari să-i întreţie 
tabăra « 

In acest scop a adresat următoarea scrisoare 
ziarelor naţionaliste : 

Domnule Director , 

Anul acsta , din semănăţurile făzute cu mânile noas- 
tre , putem întreţine aci pe malul mării, în tabăra 
legionară Carmen Sylva , un număr de 50 ae copii. 

Ne-am gândit la 50 de copii de săraci între 
7 şi 15 ani , cari bolnavi se vor fi stingână sub o- 
ochii părinţilor e 

Ne adresăm oricărei categorii de nuncitori, 
dar preferăn pe copii muncitorilor de mine, cari 1u- 
crează sub pământ , Pentru ca cel puţin să aibă mân- 
gâierea că copii lor se bucură de soare şi de lumină 
în ţara pe care o slujesc ou jertfa sănătăţii + 

Copii trebuie să aibă asupra lor : schimburi, 
0 pătură , o farfurie şi o lingură , Pot fi aduşi din 
aceiaşi localitate de către o Singură persoană oare 
de altfel poate rămâne cu ei în tabără „ Aloi vor fi 


îngrijiţi de studentele legionare: 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii în 


A. 
ae d A pi Pe 
Qi 
i i 





hai! 9e Pier, avnt Yrocoupa'T apa nem psi 


punaree În punot a tuturor »ntimuntelor jiAco:r:4 PPoeoeol ui se- 


der 10. 
Aettal, este hotirfţ en tn Ptezita procogului sr se covasna 


> pa e Îngeri exteeordinar «i studentia: oxregtine din 
"Bl idorizeza cu oa Juâsoați, 

Tata Pregetinţii ventral ox vtndontazti cin tară, în fenmta 
Denbri1 eonitatulai Valle Se0ef se vor înserie în arârapea 2 Ț 
noeneta în «cama da avonatii Prigti din întreaga tari îi 
vor trebui să firea re bena nravimai, Sg 
E Dai Volapee prapitir:! are panic fe toamna, enpe se enua- 

pie apiteta şi hotirftosre pentru exintența Băreii, 0. Ga 


| „Arcanu, wm fmepoota în a four funitote e 1051 dnguet. toste ta- 
Lă 


berai 
2 de naner din teză, pentru e lac PePsunal vontaet oa toța 


a ţ 
 Lapsonaris şi e da înctouoțâunti e Breozare Contventori lex. 





bă 
fntzetm  îvpaptagae întinilor sa 2cHvingerea, oa Ia 


„tosana 0 vi Vaglinţus Prigsena îm 


i a egida 


PARE CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


) gQ [6 m Be. 
„Anapipare: iu! Steleeou ventinnr ea reeoeure mijoritatea 
avoențălor tineri din Baroul de 11toy, %* 258 J 


pi Senânarterii Ancoiațici svoen:i10r epoştini romtnj se 
Aicag, ne. apt 9 Steleghu ţi-a soritet podonraa, 91 tina an 


te:âitor, Diajat vasitia Ştetananen-Deigrnssti, cre dozi mm 
fade pal 41480 gapiiatăe„aldetenituaa,aprie suntin-ter +1 Gheats, 
logiină fepte oelor aede nsanini, 

2-a feresuni ou Rade Butigtenna_vn_ ramine enavapea 
în faţe Curţii ou duri, (Sa pi format e lieti vo cure birareasa 
avoențita T.Hoţa, Vazile Marin, Ovistian 7c11, Boroee, Ponay, 
Vorgntu A1,,| Dreerieeon, |cotig: Tratsn, Poliohroninie £, gi aţi 

Doşi pitn: moum în 1*a front nisi an denupe, e sigur eh 
Avoeații 4e oi eue vor apela gi dn 81. Ietrate Mieoeem, 
In atesau Priveste situatia celor 10 "tentetori, oi seon- 
teoz: 0 nahttere simara, 
i s „Ta evontaali tntea forme, : Joriuini Ain vrei seu din 
| Poneni certati ai corale, 1npieneii vos exereite asorea lee e 
Me sdevirață presiune pentru sehitanea tatirer legionarilor aten- 
tatori, 
n gi că LL Dao: vw: £i ahemnt Ja Proces gi Cornoiin 2,Cetreanu, n0ss- 
i, tuia 1 se v: toma » Eurân din nvoon'i gi legionari, pontra a 
evita un eventual atentat în tirul destntezilor,- 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


Pi ei A 


rd md 


dota 
pa moara 


pere că oma 


Da A ip! 
» Hgenilaca pron Fă Atel Ie ăi 
a Rd gri rea nemti ta dă 








CNSAS. 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii pi e 


=: Mi p 
p- pill '7 1786 | 
> Anznin oa ti Sel o a PR gi rrsemura i 4 
imponti2%p fimani din Patoul A 1i rom, i A 
Rs ps VO 
bificorțorii 4 0 fa Prem ilor apogtim ratnt 30 
„ Oihfertatii doit. e Maat, aut încuiate dl da ă 
petit 1 il îi Milne  vareinitutogi 3 ibetrra "oenol ui se- 
33019” poritața, e 1 mon inter "i Mingtte 


sont mm ag să 








Fi DI = e sd a i i 

iu" ACELA: N peoataa preceselut 

imaterial rara 

| ape a 
În eta trimitem că” Pites CM star fait,” ti "fede 

. iuti domn cătital Mo c20 0 AN ch edi Psi du dag 

PI seoretirti ierte dei: citi at Stan sue dia 

| PRE trout” tiimboli! ze thai area! da fuanenu. 

poa ante FRA bca d ct sn ne ui 

| atte ani "Pi hit toare rent 

e one aL e inerte barice eat 
în Siieti i binar asa”, Datăiă tai eviti doitait cite 

e Vito pe” 4 e IM otiini6 nodâbaba! esnhooeoeiiba ma tau 

e d bmateaena " înreztăgât amtimtlee sai Sceinaiea, e: 4 

0 toner vi olnatităt torta d 

iza e ne n d O, 
betia betia i Ş 








[+ 


pă 


Ma DE : “e 
emite 
i, „7 Actrita 

emită SI A 


m 


A 
Să 
ve, $ 


e 


bf 
să 

Li 

L 





LIÂ CNSAS 


Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


p: aa că e 


ZF. i Că 
AMnatinurea 1ui Stelesou ontimr mi vesa ngeri | 
| monatinaă image AR toti BA miop, TI PE 
„aa Blnitoitătii asătiați cl vmeos site Becăelai cant a 
„ Mtlato a: bsane di boii 5 îi-e penitat redastar, ea riima mm 
pr. Mi opt Amr E 
E pritire fisaletu, a devenit ua aprige metin:ter -1 Grei, 
i ata Adenta înptuuni su Betu Est iptoamu pn cpoinzga ""papea 
în fața Curtis ex dani, Ea şi format o lieţa pe oare 1 varenza 
svoesți ia I,Hoța, Vanilla Karin, Cristian 7013, Boroca, Porev, 
i Vosgute 41., Drnondenea, detii Taadan, Polihroniade 7, gi aţi 
Degi pâns cos ma s?e ttout niai N dona, e nigor oa 
„Wotatii €n noi me vor apela gi da 01, Iatente Mape, 
În stone rrivagte situatia oclsp 10 atentatori, Si «am 
tonst 2 sohitnre simară, y 
i În ovontanli tatea forpirii urinat Min sopat sir 2in 
| 9nmeni captat e momnla, logionaeii Vor onoroita anina 1ep e 
H adevirata spesiun: pentru Mehitapen taturor Jogieneriioe “tan. 
| tetori, Ti 





TE a a 


4 mor va £i oheaut 14 peonca și Cornelia Z,0onreana, sasa. 
„tuia i ze v: fPma + APAR 0IR smoeati și 1egtenart, pemtra a 
| Pvite e eventual a ari oan teetatariitet,- 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 





) / ww 
A da, 
Bucuresti 63. 34 e di ilie 16, COPIE 


aa : 
FAMILIA MARIN DEMODSTEĂ 45 Bucuzasmr  £ d 


Qereui studenţilor Bucovineni din Bucureşti 


eu adâncă aurera ia parte la pierderea încereată 
de D-voastră 


_j 


şi de națiunea ronână prin eroica 
moarte a lui Vasile Marine 


PRESEDINTE AUREL BADILITA 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


4 CP 15: 3. . 
4 0po4 7 


j În Afara te anostia, 4 
» 12 ptotenți vartioipa 1» tabapa 
] „ Hotarate gi alţi 4a sunt Ploaaţi da 


SI  Poroseu, Presedintele stodanțilar din Durostor, 


x SA fe "Penent se preeso în Gapitatae Sntre Dujeoli, venit 18 
0; Stella a, Vnit oana în mnal ag tiap 31 Strula i 


fel, foti roegtia wi 
zitense 
Pai ** mânie pntiai tin str, Isnrineriei 








foi 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicații 


ei cca Da a SI 


certă. 


A 5] 


























A Gheorghe Furdui „preşedintele Uniunei Naţionale | 
n a Studenţilor Cregtini Români,este aşteptat să sosească | 
în Capitală,după ce va lua contect cu Corneliu Codreanu. 
Ep 2 ag lui în Bucuresti „este în legatură cu 
convocarea aci,a tuturor preşedinţilor centrelor studen- 

teşti,pentru a se lua hotărâri privitoare la acţiunea 
şi atitudinea studenţinei faţă de asasinarea lui Steleseu. | 
Prin această convocare se urmăreşte o solidari- 

. ) zare a iîntregei studenţimi cu actul celor 10 studenţi 


asasini, 
m De aceia se va convoca in toate capitalele de 
judeţe ,intruniri ale cercurilor studenţeşti din judeţele | 
respective,cu care ocazie se va proclama deplina solidari- 


zare cu asasinii, | 





Toate cercurile judeţene studenţeşti vor 
adresa cate o telegrama lui Caratănase, prin care îşi vor 
exprima solidarizarea lor. 


In afară de aceasta Uniunea Naţională a Stu- | 
denţilor Creştini Români va lansa un manifest „adresat 


"poporului român „prin care va N e 7 ia poet lore 
lui Stelescu. 


| Re PE 
) 


A DD, 
SH 








CNSAS | 
Direcţia Cercetare, ii 
Expoziţii, Publicaţii 












3 8 
N = 2-a BD = 9 


$ în Adunarea acestor cercuri judeţene studenţeşti, 
SR "trebue să aibă loc cel mai tarziu pană la 15 August, 

ln) ș „Ziua fixată se va anunţa la timp „după ce consfatui 
rea preşedinţilor centrelor studenţeşti va avea loc. 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


A = Expoziţii, a, | | 
A Ala Ă ' ROM IA Voag 
ee A ae 
Ș Me, DE INTERNE 
INSPECTORATUL REGIONAL DE POLIŢIE 

























ua CERNĂUŢI 
E t PA i I/ dp e = ” 
i Nona in. 74 LMINIST SEA e INT ZANE | 
= Ț DREOȚIUNEA CAII RALA A i (IEI 
fi ir 07 (i I, 3/ 





"Totul pentru ţară! . : E - i 
| Așasinarea lui Stelescu şi condiţiunile in 
carea a fost săvârşită a indignat intreaga opinie pu- 
a ] : blică. românească, care reprobă notodeze practicate de 
adepţii lui Corneliu Coâreanu piaceştia insă, cu pu- 
i ține “excepţiuni -, aprobă pe asasini eat că exe- 
„ uţarea sentinţei a intârziat şi că şi alte sentinţe 
, “p „1 iar arma-să fie executate; fără a-putea preciza timpul, 
cite A şi snume a acelor pentru cari sau: făcut "Jjarănintele 
ki „şi. echipele la Tg.Mureş. - Ş : 
| ; A Tegionarii vorbesc âe ozimgie, săvârşite şi 
pă Sr „mu de cele-cari Le vor mai „săyârşi, oa de nişte fapte 
! . „îm eroice, de cari va vorbi istoria. -.., 


în mun imun „Qomeliu Codreanu, intrebaț de, un funcţionar 


- : “et ari tele zile după jasasinat, ce părere are. in privinţa 
i] d Ar n sari 29 ț » ÎI foi "er 


Domnului 





DIREOZOR GENERAT A Apăzrar 









„ superior. din Bucovina, oare se;află la Carmen Sa 


CNSAS 

N Direcţia Cerc tare, 
pate. dei Expoziţii Publi ica 
iute Si e Sa 


i 









ia 
ip] 


în Ata SATI Si Mata 
 anasteta a) 12n declarat Et, -- ii «bă, măi cunoaşte 
AA “—. € i. 4 






"poat că ial is, fa nat mult o sectă religioasă, cu 


că următoarele relativ la inisiunea lui Corneliu Coăreana, 
2 roamarile au "stiut ae inainte că El va veni . 


el, vimparăle în care stă Dumezeu, ru “oamenii, au 
rotărât astfel, Dar au fost câţiva! aleşi, ca Vasile Pâr- 
ari L-au simţit venina ca un păloş'-să domolească 
> trufiile Sai e e că „ Pentru 





"colaborator st veristettonara 
x Ss pile jo a5 «39 oa 

















i i inţelepoiunea lor fără prihenă- au hotărât: 














Pe Să 


za CNSAS 
Direcţia Cercetare, 





















ou ocaziunea. predirei casei construite La Câmpulung de 
legionari , ah sg spus proprietarului casei să pună in casă ico 


lui Isus Hristos şi a lui Corneliu Codreanu. - p 


Mihail Stelesou, în unul din numerele "Oruciadei Rozâni.s- 

mult arătase că insigi “familia lui Codreanu îi consideră pe 
: cornetu ca reinoarnarea Arhahghelui Mihaii.- i 
Î | 9339 gâ> astfel de oredinţe, legionarii 1 merg la moarte, air 

su crime, fura teamă ae Dumnezeu , fiindcă execută oxăinele” trimi sălui 
d Său pe pânânt ; Itioi.de oameni, Piinăcă acest trinis enter ordinele 

lui nare a da "socoteală de cât lui Dumnezeu. - 

m. - Organizaţia legionară hu cuprinde insă, nu măi inteleotuali 
şi ma.mai mistici, ea a fost Tatiana atimal,, timp de o “mulţime 
âe! oameni tineri, unii tară nici-un căpătâi , cazi neg sinău-şi 
rostul vieţei a muncă cinstită, socotese că pia metodele 1egio- 
nare ar putea parveni Ia “situaţii inaite, ar 2 tag a altă dovaaa 
de capasiitatesde cât muncea manuală in tabere şi executazea orăi- | 
nelor. fără sita = cold Torbază astăzi 80 a suta din mană 


in daciei 4 vitei am tam le atiaaira 











tb 


—după “30 va. 'acâjtaai le Şi selecţiona caârele, ceidoă at. 
sk se facă în 'tabezăle centrală şi “7egionale de mancă în cură 
ace et veri va având i un geriooi dainent pentru “actuala ozea- 
niz, îs Statului; , pe care vă chuta « să o slabeasca” ș Şi apoi - îsa o 
inlăture prin i Singutile e mijloace “cazi da: stau la a au că ! 


dur = AIaTo 99 de 29 „BY Bhete dx Eh 









site at E a i 
PeiEtenb abia conâuoători 


A unde sta 








dă Ș: CNSAS 
“Direcţia Cercetare, 
e „Expoziţii, Publicații 


“sapae Și e se eri Jeagă in abate ei, nu este nioi-o nă- 
degăe ca măsurile pe cari le, vor lua conducătbri Universi- 
| taţilor să aibă vre-un rezultat. - 


| 

Ă i A te De altfel, după asasinatul da. Ia Sinaia şi. după 

| ad anarhia studențească ce a urmat, s"a mai avizat la mă suri 
pentru stăvilarea ei, printr'un regulament elaborat de con- 
ferinţă interuniversitară a Reotorilor Universitiţilor, care 
„dnsă, mioi. până astăzi m s'a aplicat in intregine,din cauza 

dă RN organizaţiilor studenţeşti âe a-1 accepta. - 

| Partiăul "Totul pentru ţară" 


? 
face, acât prin T9ELORATI+ cât şi prin lucrările pe 


i pu câştigă t9XQR pe zi ce trece, - 

VE seca toamnă, in „dorinţa de a-şi număra simpatizanţii, 
s ever : prezenta la alegerile comunale, Sefii de. cuiburi, din 
ata cu cor sti nterimgre,, au primit, instrucţiuni spe-. 


graţie propagandei pe 











e: ste 
de 
E, măsurile de. „Supraveghere şi, de N ă A a spo- 

o: Ş: XA, din. ese, na sunt sufiicente spre a pre- 
pe areal prezintă desvoltarea Permanentă a ș ) 
Soă ad cărei Scop. punecin pericol însăşi ba- 
atei actuale a li e şi urmează „a se aviza 
eficace, la, „Sari „ar să colaboreze manu. di a 


d mini strative, a Şi 'azte organe „ale st lui 


9 


„Beutire sau vemieaa cu acea tă, gjesare,- 










Tar 





Dir i erceiare, 
(| Sei Publicaţii | 


21 Iulie 1926 


Dela tabăra Carmen Sylva , 


In. dimineaţa zilei de 15 Iulie asc. Corneliu Codreanu 
înconjutat de fruhtaşii Mt) Radu ueitani, prof „| coriolan 
Matei ,Ioachim „Căpitan Ciulei Gheorghe Istrate „şi împreună 
cu grupul legionarilor aflător la Carmen Sylva a făcut primul 


mare legionar prin împrejurimi, după care a mers la biserica din 


Carmen Sylva „ Aci , după terminarea slujbei religioase, a anun- 
ţat pe legionari că le încuviinţează să meargă singuri prin 10 
calitate , Intre timp le-a dat sfaturi asupra felului cun să se 
poarte , 

În rezumat, le-a recomandat de a se purta cu populaţia 
cât se poate de bine şi să nu răspundă chiar dacă răuvoitorii 
mişcărei legionare i-ar provoca « 

În încheere le-a spus :.dacă din întâmplare cineva va 
da o palmă unui legionar, acesta să nu riposteze ci aplecându-se 
la urechea agresorului să-i pună la dispoziţie şi celalt obraz 3 
dar să nu uite apoi a-i spune că peste un an, doi, trei sau cel 


mai târziu cinci, legiunea Va învinge şi atunci agresorul va fi 
găsit şi în gaură de Şârpe, scos afară şi pedepsit . Deviza pe 
timpul cât legionarii vor sta în tabăra aceasta va fi: muncă cons 
truotivă şi ordine » , 





„16 Lulie _1936_ 


- Surgă Serioasă pie 
Lă 


fe 


Legionarii opriţi de a mai 
pleca în străinătate, 


__—__- 


După cum sm rapa'tat an tei ar „un 
grup de legionari în frunte cufiorâache 
Spânu urma să meargă în Polonia spre a 
participa la o tabără,la mare,a organiza -— 
viei "Liga" a tineretului polon,Deasemeni 
un alt grup ce legionari urma să se depla-, 
seze în Germania, 


Corneliu Zelea Coâreanu în seaa zis 
lei de 14 lulie a.c, cu ocazia venire 
sale în Capitală,a Gat un orâin,prin care 
interzice deplsarea acestor grupe în străt 
nătate, 


Ordinul lui Corneliu Codreanu este 
redactat în sensul următor: 

Intr ucât în timpul vacanței âe vară 
a anului cor,,mişcarea legionară va in- 
tensifica acţiunea ae propaganâă şi ae 
activitate în taberile ce vor lua fiinţă 
în întreaga vară,se interzice deplasarea 
legionarilor în străinătate „aceasta ma 1 
ales că pe timpul verei se va lucra asidu | 
la educarea caarelor în vederea luptei 
ce se va da în toamnă între mişcarea legio 

A: 





nară naționalistă şi stânga iudeo-nasonă, 
luptă ca e trebuesă ducă la isbânda 03 


ţionalisnului,oricâte sacrificii s'6r cere 
în acest scop mişcărei legionare, 








= RE 











CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


Bucuresti 43. 62. 32 e 


FAMILIA MOTZA ORAŞTIE 


„_Bercul studentilor Bucovineni din Bucureşti 
“eu adâneă durere ia parte la pierderea încercată ae 
" D-voastră şi de naţiune 


"a lui Tonel Motza, 





a română prin eroica moarte 


 PRESEDINDE AUREL, BADILICA 


i | - Sursă Serioasă,- 2( Î 


îi 


Cuziştii vor fi primiţi 
în Totul pentru Tară, 


-_-_—- 


zii 'de Fier Corr 
rolarea în mişcarea i gi 
zişti, : : ta 
In ultimul tinp sesizat ae faptul că. 
Auneroşi şefi de organizaţiuni juaeţene sie 
Partidului Totul pentru Tară,au îrtiinţat 
conducerea centrală legionară că în raza 
organizaţiilor ce conduc primesc numeroase : 
cereri de înscriere din partea cuzi şt ilor, Coz 
nelia Coareahu în cohstătuivea pe oaza a avi 
0 în sera zilei ae 14 lulie a.0.,cu frun- 
taşii legionari arlători în Capitală,a în- 
Cuviinţat ca în urma unui stagiu qe 15 zil 
de muncă la o taniză 1 eăiohăză rogiii ouzi. 
ti să fie primiţi ca membri ai partidului 
Totul pentru Tară,bineînţeles ca ulteria 
urna st; Şi ameritelor fie căruia „să 
lotul legionarii r ş 








Pa 
09329 
Ie )lulie _1936_ 


- Sursă s rioasă - 


Pi, 


O 


Corneliu Coâreanu s'a sta- 
bilit la Carmen Sylva, 


”, 


Corneliu Zelea Codreanu,care a fo t 
9 în provincie,a venit în Bucureşti în seara 


; pasa da 18 Uuza a. 0 MURI. 6 agil 


plecat la Carmen Sylva,unâe va lua comanga 
taberei legionare din acea localitate, 





o PE E DN 
ip 3 


Publicaţii 00 


77707 0008 


—30 lupie 1936 


-Sursă Serioasă- 


u cu conducătorii E ce ae a lezionare3 


SCu această ocaziune Corneliu Coâreanu 
a comunicat că acţiunea de boicot contra zia= 


relor din Sărindar va înceta, arătâna că a fost 
mulțumit de acţiunea dusă ae legionari, însă 
nemulţumit de aceţa a cuzi şt ilor „cari s'au de- i 
dat 1a dezordini fără rost,A adăogat că din | 
aceste motive va scrie şe fului organizaţiei 
Capitalei a partidului național-creştin. -o $ 
Scrisoare „prin care î1 va arăta că sşa cum est 


Gusă actiunea na ţi onal—cre ştinilor compromite 


situaţia naţionalismului Şi chiar a luptei 
legionare, 
ă aceia Corne11u Coarea 
rului stu- 
denţe sc Bucur eşti, precum Şi lui/ Tranaafir Ion, 
ALEE ; anda Centrului Era Legi 


PER în au 















vor forma echipele de pedepsire a. rena4ăăă 


rilor dela Dimineaţa Şi Adevărul contra cărora 
N Nume continua agresiunile la momen ul. oportu 


Aceste echipe au fost denumite de Corneliu 
dreanu ; n echipele ae pieler, 





DAI ae 


A L 
Comisarul de (sef „26 Tunie 1936 


o „14989 


Poliţia Piatra Neanj ne 
na /de 25 Iunie cor.,a sosit la Rarău coR MB1IV ZBLEA 
EANU însoţ it de 60 legionari,cari. lucrează la 
un şanţ al căminului legionar depa Rarău,- 
S'au luat măsuri de supraveghere şi orică 
constatări se vor îace,se vor comunica la timp e=— 
INSPECTOR REGIONAL - Mace laru 


Transmisă de Comisar dia 


PAI 


Taj ! aa e 
ÎI gta de ode (e, 
cau Mau 





-VERIPLCATA- 


Sau „desi 


a1 partidului,a comunicat lui lon Caratăna 
vicepreşedintele Uniunei că dacă mai are 
ceva de comunicat urgent,să trimită curier 
la Rarău,unâe va fi neapărat în ziua ae 23 
Iunie,aâăogâra că la plecarea din Rarău va 
lăsa răspuns unde merge şi aşa mai depart 
până ce se va înapoia în Capitală, 





însoti 


nu , 


ân 


vVodre 


ineata, 


=A 





Direcţia Pe pre 
Expoziţii, 


ii 0045 
—221un4€ 1936. 


-Sursă Serioasă- 


222 


Corneliu Codreanu împreună cu profe 
sorul Nae Ionescu a vizitat eri la orele 
9,15-9.45 sediul central al partidului To- 
tul pentru Tară, . 

Comandantul legionar Dumitrescu 
Săpadă şi ar.Bremeiu şef a1 1egtor rilor 
ce fac serviciu la cooperativa legionară şi 
totodată directorul acestei ce ooperative, i-au 
raportat asupra incidentelor petrecute în 
faţa sediului, Ace şt ia i-au arătat lui Cor- 
m liu Codreanu că prin surprindere un grup 
de muncitori comuniști şi lucrători dela 
ziarul "Dimineaţa", au intenţionat a ataca 
sediul şi atunci cei 7-8 legionari cari 
se aflau acolo au fost forţaţi să facă uz 
de revolver pentru a împiedica pătrunderea 
grupului comunist în sediu. 

Corneliu Codreanu a aprobat proce - 
deul urmat ae legionarii dela sediul central 
după care a părăsit sediul, 





cații 


O tabără legionară pe 
Muntele Susai, 


__- 


4 8 aprobat planul 
eorghe Dragomir, 


Susai 
al eroilor âin Regimentul 10 Vănători şi 
Batalionul 2 31 Regimentului 73 Tulcea,care 
a luptat în ace] punct-în răsboiul între- 
girei, 

După toate probabilitățile co manâa 


acestei tabere o va avea pictorul Basarab, 





DEE ia 


0 


Gheorghe Furdui va vizita 
Centrele universitare, 


Ei pas EREI Te vaza: 


ta Centrele univ rsitare din țară,tn scop 


de a determina intensificarea acţiunei 1e- 
gionare, „x 

Gheorghe Furâui la început a 
Căutat a se eschiva dela această mis iune. 
Sub pretext că ar fi cam bolnav,însă la 
insistența lui Corneliu Codreanu a cedat, 
anunțând că chiar în cursul acestei săptă- 
mâni va pleca în provincie, 


—— 


a 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziții, F Publicaţii 


SA 145. ierti 
2 de 1 Februarie 1937 

A e, | j VERSIUNE 

i E, 1 zau i 4 (Sue 


 / 4 0Vă48 
it Du ţ / 2 jg 
Pi E 


m ar 





[a] In cercurile gardiste s'a răspândit,cu autori-— 
zaţia tacită a d-lui a d-lui Corneliu Codreanu, Svonul că 

Lai moartea lui MOTA şi VASILE MARIN s'ar datora d-lui general 
CANTACUZINO-GRANICERUL, care s'a ebătut dela instrucţiunile 


date de căpitan. BEE IA 


Se spune anume că la Burgos,atunci când spa- 
niolii i-au retuzat d-lui CANTACUZINO-GRANICERUL comanda 
unei brigăzi,d-se s'a supărat,a înjurat aşa cun îi este Ă 


Obiceiul şi a plecat in ţară,lăsându-i pe ceilalţi acolo, | 





Luând comanda MOTA,care era un fanatic şi un exaltat „tine-— 
ni rii gardişti au fost băgaţi in legiunea streină.Spaniolii 


* s'au purtat cu ei extrem de gentil, până când eu semnat 
angajamentul pentru legiunea Streină, 


Plecarea din Bucuresti s'a făcut în urma unor 


discuţiuni şi a unui angajament cu dl.Prat ih So ajcare 


însă nu s'a respectat, - | 
| 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
„dei, lite 





_ Printrtun ordin afişat la desa mezăe și 23 S 
ezita al pai Totu pentru . | Legio: 


tal dn azuapee ot: stiu d 
să azi la a ee 


Fps Iapa s 


puContornitate, 


d. Ja 





lea E CNSAS 
gol Direcţia Cercetare, 


i X 35 Publicaţii 
je ea 1 petaa, 


"00 




























APlvaina timtze pele 

Ă don: zi 27, Raj : =ne cate se 
afla 20 4 0u dar grauri da ereu ceea 240 auri10z, 
A [Li frat strat i-ati »pefonaz pisat Gz=ar, e: 01,0. Gram 
dirnotaral aiazelar vătavizui şi Ppinias ja”, dinoi dgti: Pt 










etlalşi îns zsttert A Ai, cate aaa oritieat de 
i Prantozii garăişti din Cazi taza, 


ÎN tejttari as gale Tatâa, 2ate, 4 ANut loa ascază e oonefâtulee 
* A Dotpatu ice Ia gtanast 11 Gap tata, da "Caga alese 















Fl 20 p ge "Poeta zisrigti le și supa, 
În urma pa tt BiPt as npat 190, 2" hotarât atataraa 
4. Ti pazei animat mtolente,, pâzit în anetaan fa On ate a aat fodzeane, 
E, „1n antim, se ma da; denanbita atente MIM Reni te ae fn 
in ? atare 4e îpftatte în anu) atadenţinet, 
E t sana, = atitea ia ea 21 a Pon Pizati a goa- 
rea 52 tenta pete în asa Dentralut Stntenjoze, 
Ţ e attaeşte Set tunea RoRtra ziarelor 


nui ant Pont sctre pa ză ase şi ae 














! 











ȘI> CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


( Expoziţii, Publicații : pat 


Ep ameai 
ia 23 


zarea unui front amun de ao:tune, 
?ratan datiga va avea antiut duo mai * înteenadere o 
Aer mini vereutut», „Hotărârile on ae vo 1ua (n aunațatutaea PS 
0008 "Studenioaa, depină de rezultatul adentet (ntregedert, 


În ntot un 'gax ecrtuoxtarit atudențiaot ni pop Phunţa Ja aojta. 







te. 


nea înceta, = 


denari » ro mafattea| 1a care 2 rartiat sat neţ Rud(t fzuntași at foa- 
i bud inazat,. area. eter: i Frontului utu'ențaua de 
| i mberat. 


S*a dtaoutat usura mipurt loz ca trebula luate npetrto i cgoata. 


Riinr garâiate, 
x Petre Vulpegau e afiraat Qi ultinele apreatung denenetreaaa oa 


: oare Sn-aaze sriioJâte şt o ros estas pa dece 7a 

E Li ve bugtre, A cerut oa bo vittor roade „iunea oa oorataggg 
fe tot atâg de vtolenta ă: i ea garâtată, Ret nn datoezat na tre. 
„dute 31 unable dezarnat, Când i înaa garii at Va pidea osurate de 32008 

Sortate ve fnostu, 








i atent ao tutuzor 


to7 = a dlui Aa d 

*looului Monoozat nu a Phaţ namată de 

jertee "temntessttloe armene, 
“pet 





FR CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
| Expoziții, Publicaţii 


În legatură cu aduni i davalat Caitn a0hi, aetezi. 1a are 
i: 120 avut 130 + sens [Eta tra. (Anale 7 "tului e tagetieas den 


[î AMatto, 2 aearul organtzajte! de Iifa 
























2 părti! sulut noftome la Ste 


ste e 






tei, Int 










2 4 Cnnat onti SEQU pi alţii, d 
tu și 6, Po po Diet! au i uet inut 0ă, faţi de vinlenţelg 
| "A la care ve dedau fosotetit, Prontul ștudențeng daivarntţe ţr, te 
a: riamRdA ein ao0lgani Rijlvace. In 9PRSaDIRŞ i, au fat de "izere 
a Remdzit Frontului să se ponpțitute fn câteva cchize out ga ra- 
RCA atacurilor Pazotate, 


; fat de pazeze eu doe- 
îrina şt tradtita dencera Ei 






îfel de nrocodee violente, 






IZin de 





siaş siatea; 

în. 

ea trebute 3ă roamnad JPiR irgentanzea “asse!oz, na rin nete indi= 
e ci vinul 

W*duale de Dinlentă, fiinte să nur aâp 





: tiga ntute dea Stelian Pa 
: + D30u sau ilie kuduleneu ar-pi bătuți de Studenţii anti fazeiptt, 
ÎN afară de corst activ, Pronţul budențero 

atacat, ap. ai az pi Penatar pă ta o astfel ae 


2 atitudine, 

| Gagu Răâulcaau a azatat fa eonninzte, aâ 
| N tzebate să se dea rin Saptarea nagaelor; na! fabtul ou fazetgtii 

i vel au Af0nG 82 tornniaae catazi în dote ze tasta luna, se datorezte 
| Dzaet de oigizonia a sateni tnjiloz şi faptului oa Dâni doua nu au 
„Întâa pinat atei e zeata tenţit din vartea oetajenizer, 

A artar e 16 tîb1 tatea p 

DELROL pia tot me asta Hand « 
26 câte ma €ohi ze de otuăm 

, PA faţa avaaurtrer | a 











dencerat nu a foaț 


* 







1uzta denraraţ iei 




















"Rfulut trebule gi ge nanifoa te în 
ale câstigaru nosueloz; Tae organţ- 
ți dezcerași şi de Runolteri, ventau 



















ci CNSAS Ma 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 





nm 


“a najtonal- văzanta te gi munaitoresti, oare duzt ce pir ţine fat cete * 
$ îi scurte is Pieoere sediu, Dnz făoe în Genun + auntfratație de vin va 
= îm d ola-etorele mdenurele pt edrmtmeețar, bete "PET A 20, 578) 
! Pastânt totodată pantera atarelgz sUniveraul* şt "Pozunga Vramtt e! € 
2, Să ue aonatitule două sau trei cohi ve de studenţi at rom . 
tulut, gape faareuni au schi ele dinâtoatelor de munntteri, sn ataae, 
în ztaa în Dmtntaa 21 o:t,, (n Parcul Carei şt fa Ctonigiu, pe atu 
Mp derţii Pasoigti sari ao ocupă Șu cezostare: tdentitaj!1 teeoatoriler, 
Qonsfiitutrea a luat sfârşit Ia oma 14, 
MD : 





Generalul Qantucuzino î ocnvreat pentru nâtne acară la :za 2, 
1a gedtul Ain ptr, Jamiaariet nz,3, pe toşt osmendanţii Iegtonart 
și pefit de oaibuzt, pentru a de da dia piztjtunt, - 

= w pn 





CNSAS 


Direcţia Cercetare 


7, 


ie Ezae e A-aci 
-— E a 
PR ie cca ar: 


rara 


re te tapel | 


$ 


i Le re. ip. 





| CNSAS 
i Direcţia = 
îwb i. Expoziţii, Publicaţii % 
Ea | 9 a i y - Ar. 


oeeen did Sta vita ape de! 4 Roortt 2. rent, Mia iad 
A AF “0 rttan “'0oetpe Vă abea atat dia satajă " Tatpovâda dă dă Stea 
RI i S, PĂI man feoaei? et >, Bottd 319 oo seve ua fn she Atattaa aa 1a- 
k. i Cinteil Strteişeaa, d ind de Iesulbătil conu bat ?nte oder, 279 — 


Eta "Pater 00 oaze dotmrtatir be stedențetet nui Pnunţ a Ta cățiu. 
i n&a fise futa Piata ga abea, Siena teorie beat md oa, 

il LEE 4 EP Popi 1 PB e aa bi te stuhuț di DE e Pe 

b LE, i 00 2aaap ardpiete dei ge tea, FA nd ra tie € rile ue da tc e E i 

” E i . 

d i Wa > DA PROC V A TRE Sp at Dati dani tn '3te, "donană, a au? 109% 


adonrt"5 'sindpttitna 14 cite a sar tibi it mat "mu2$4 Pun tăzi “ai Poa- 


zi ag i tavat 2106 Heinazat,” enduia Şi ernluontoPii Prontului a tul enţouo de 

a ş E] atorată, d e AOAt tao a » SORIN „a > MIO e pe, 
A i. "Sa '0dapitât 'cehăză sdanti bori06 tre bati. iuâte Taistetot spre 
ai ut nt? regența te, trebil 15 Fe 0 MRa e Auto adi ce se tate 

ZA & “PetTă Val otaga”ă pilde ca Mitimile 207 2ă tine "doamnă treaza pă - 


dencezăttă 37270 '6n 1500 "edited găbda de otitare piata pe 
Sata DP DoniPheta ni 18 Digtdal "A oiedi di :5ă 
a Pie t0t'2420“4a tonaneă se 3t. op 
"AED nt "9ăvutiâte etănlăt ARAD 3 bi cpr 006 deză oa e de gloan- 
A idle, 29 rhătntid4P "(netă n! În guta E, 93 futa dahbenazi ai 
A 0 Bofrnt'0tPditt aeăinbatoinira Dhâdatealui 1.F6t “bitător 
POD EDO Daia Fâtă, 194fu DPaă 8 tb pa ndeniA dă, abeagtăp ro ta 
„Dad detii cete ULPIA 2 Tâpiaiaă 2 a Phat iata dă 
10 BodaPUtĂTMAto ART scine îioetălttt.a feat atata i 
at un doit 25% e tenta, Don” Saătăa “rata aţi tos fodlaa aus 
2 > Mâepe Meâutoetijt Doe pt ude Netea all 
at. 0Â*rtpdăze PR Mp i 


“0f 4082009 lunăă dentarătauga 


Sâbti eta, Bit oua setata tza: | 

















A cita CNSAS ză 2 
Direcţia Cercetare, 


: Expoziţii, Publicaţii 


apte -200tuze eu ndunuzaa nl 24 Sortat, Ba HnoM, detdet 1% da 
4 aa min Ata n a oua tar alpi Pe mortis e ri 
“Iu EA t40, i Ir amd: na: aparut ţi A mt fire” nete nort nbptba PL 1 
| PEDEin din: iz, e 2 attptoat 3 Ab at Mnrbir Gri” artzNiaR09 APO e aa 
«0 MElRoDag hai : Ret n 12 0ege, 040 O ogpetare 04 Gta» 0 rosi pt 
Au Gh ofaâi ui: Conantange Crtdialhy Cimitante hot ale iitiazi, 84 atata 
fn 2 fa PA" DagtAueg 136.0 20 op obit Panpăi dă snt et, "rr le: ba go 
În Apare” scada trecă ta pEren tat rotudon; rmde ti birt ec eee e 
BE: PoAPERAP! pt ina acalbagt atăpboe! sInrorihazini d, an foat de păzea 
Să Renbrii Frontului n 99 crt di o în câteva cehe orz a. ras 
RR! ntuguridop fasata, a 


a, Gr Ratenttacaeie at dp IF %prHaae mie dul dp virare e: aa, 
| aa ȘE brai ALI adică că, da e Cha tg Ă 
ș: pp Ac. dPrhte po Ene M8E apoalton anda acas atatea 


Ga (rebus şe 





P:8 PURdĂ PR + "gg zarea nnaseloz, na 2+:n note tndt- 

A RR i 
Diduale de Dislența, "Pttntot'eă nds efigtga hinie die Steliaa tă 
PEnou sau Ilie fitaleaea er fi bhtnțt he atat! ani Poooigeţ, 7 


" 
* 
——— > 


În afâzi de socat d0ti Printul stutani aţa dexnodaț na a Poat 
si iuli Mia e 7 

ri sir A abea, vaga oiaă Pit piăgatăe E dăte saifoi de ăt' tuâine, . 
i Goga Rlduleaau a arătat fn evnalnzte, aî du 









divin sta see Îi „d 
tag tut tarbute ai aa dea zain vaztareii Sdaantaz; îns: fastul că fasotştii 
si 20 „+ [E A Afana Bi tezorianea ustăzt în date e tvata 2uRBa, ae dntiroate 
 aelăttii „o Dat de oigtzonie a ante rteigelde şi păjtutui Şi pâna deun na da | 
întânpimat tat în veztetenția 00 det vote. Dntoasis * vita 
A arătat oa sotiei tatea Printare erodate pă ae Xdţ Pie te în 
Î  feinoi Ata tot pe ostae bapntoe! ap vâp gara Raiselozy nasa 2708 
zarea câiozaa e0it e de-u tuteRţt Moncozaţt şi de nanoitori, pen 
[i e me face fata atecartier (asoliati, a crem: mea, 


“an hoţarâţ 
Im cele din spa . 39 oMarlt beealesegăea | 



























1, Menta Peonta za4 . ae întrunecge: 
Sh ozegta: Veltegzoa,, pentru „anie avcrete 
A ANZI, iRă m a 









Du COC. ce DI si mată 
Ă Direcţia Cercetare, 
e, Expoziţii, Publicaţii 


ALI L N ia 4 Pe ama pe ve Du. 
Mae N a DR PA 


o t 















La Î nat tonal irantate şt sunoi tan btt ape dum ge per'ă roni 
| "1 BBZte 12 Piocaze aedru, vaz Păav În aomun & vantfea taţi» dea 
îi P 16 rteteti' svasditaa 5 ji” edtmtnoăț a fala zile 19-20, * 
ea 202 "totodată otita edita sint versul? şi vPătinna Vii __ 


| 3. 52 ve onatftute toud dal inot aehi 2e ae atadenţi ai Ptoa- 
ANA „PERU, Baze în reuni cui cghriete dindteateloi de sint tort, 04 atdea 
2 fi tie de Duntntod 21 ort,, (n Piroal Gara Șt fn drpuigid, ve Shu 


LS An 

L-a a den: fesoiuti sari pe poupl pu nezoatarea oana LA treoâtorilor, 
A sa y Li axe A. 
ui 3 SRR i „E iati a Iuat fafâzgit 14 dea i e dop. 19 

i e Lă EP DO net Pope meat Boului munvetin, 01. dap Chi 
StItan sa gizata Jeni nige ad îmbina, dnga poteci Vulgt A 
E» R Je 9ai i) 

= Dea Au denoraiul Cantaeuzina [] i oenorast senteu nâene pezză “ia Ha 


Sieu „aa n) 


> as li 


Bai tu. A az st 

„za sediu) din ste. nirttetini Aa 3, de test omagii tepi 
Mle uite :* acea nentre cati Sa fe pe 

MRSA eta ia zeu de sui bard. pențen a le e da la matptant, - 


Manipăa să «i BR se a “una Dero at 'ancaj ga în taanecae caută du ?n. 0, 
a) 37 Fi ae up Dgatru. i în. Couiat adora se ip, “dei 134 emil ina -p pre au 
N A sira 3 a aud 4 

39 setate si E part; din Buzat cazi, mtatridelagăți e boa tea ca "G. ePeaneuaaf | 
"Aa tre di: BE Negeted în Tixiprara, d Mnaţat ea ni pa pleaca tun RN âNiul, da iod 
ssizita uta „ST a fottagla, : ; Y 
E R: Di. Sau URUEDf a 8 eat deisgăi (i 01 pugorasă + toiuaz ma 
iesgi e us, ! MR IRa Ste fad de 102009 de ai pi îs ne upatite, 

igiei - danante lead de sret zur Ma Sotia, jabtru a Pe 9 Pi 
m in vă a Pi4, Znapotatei aa agita Dante Latină pitea 











ţia Cercetare, 
„1 a Expoziţii, Publicaţii | 00245 
(3 Sa AR Câa Manuer ie 1947. 


“Bela pată ORar e 


V 


In searg de 30 Ianuarie, s'a prezen- 
tat la :Cornel iu Codreanu,care se afla 1a sediul 
central a1 partidului Totul pentru Tara,un grup 
restrâns de corişti legionari,cari au intonat un 
cântec închinat lui Moţa şi Vasile Marin. 

Corneliu Codreanu impresionat,a dispus ca 
acest cântec să fie învăţat de toţi legionarii, 
„făcând parte de aci înainte dan imnurile legio- 


nare. 





CNSAS | 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, P 


(% 


(3 Y 








ii ritativere cintea 2 anân pă arta, garţ e duc la 332, 
a: 1 mira fnehatorea RRAL tratat ae amtatşte, cu stârnit e nto nea 
& îi îi zâhartie bulgari dp E 00 Mi 
N E Aoag tic anunt agpepi d reapitinez, denazane unt informaţi 08 


> 


A 
$fatativele ci on cbiaat şi uohimbal de pâpulațte Între cele două 


ri, i 
i Diferite dalagaviv 0 buzbazi dun Bonânte a "au vrezentat. În | 
t eenp iuti Ioan Zagaf şi apni noului minţetru, 47, Sai Chit 3. 
IDf, airora le-au operat ai intern ina e lânga guvernul bulgar, ea | 
ba DE s. denunțe la sehiuhul de mpulaţie, dnoazreae «i sunt mupastit am 
situaţia der din Ronânta, unda gi-at aratat pootbulit ţi de trai şi 
este inanaidil at alone fr. eee pentru a-at fdoe arte m 
Ii, ? 





Li Aga 


8. luni ie 1926 


IV 36 293 
Sa 


NEREO e IRI A 


__.__._._........... 


Depunen alăturat copia unei scrisori anonime ț. îmi 
reşti de un legionar, lui Corne iu Ze Codreanu, 
e, primejdioase 


W membri ai aces= 


un legionar eu numele 

oaică, junătătă le Zpeaitorua azirnă, « SE ar PE 
"informaţii segrete!! igurilor Zi _poloniler, şi că ar avea legături 
cu un oarecare! Volsky, agent în slujba unui aa străin, cu ministrul 
Ungeriei le „Bu ureşti, şi alte persoane străine de neamul românesc, că= 
rora e furniza informaţii referitoare la organizaţia gardistă, folos 
sindu-se de relaţiile pe care le are in sânul acestei organizaţii, în 
care s ar fi insinuat cu ajutorul perfidiei şi a1 atracției femgnine 


tocmai în acest scop. 





ERP, Publicaţii, 


DI | SECRE To 


Expediată din_Buouregşti, pe adresa: Corneliu 4, Codreanu, str.(mten= 


0110; PI E 
AA 5) 


Căpitene ! 


Lăsând la o perte faptul că o mulţime de agente jidineşti îşi 
continugactivitatea lor în calitate de prietene ale legionari lor „dar 
de curând a reuşit să se strecoare printre noi o chilipirgioaică 
din Budapesta, ou numele de Olenca Vâbranosky de origină pe jumătate 
poloneză şi junătate ungurodică şi care a reuşit cu dibăcie să'1 cap- 
tiveze într 'atâta pe cameradul Vojen, încât acesta a Isaia în căsă- 
torie, 

Această tipesă se ocupă cu predarea informaţiunilor secrete = 
în parte ungurilor, în perte polonezilor, In ultimele luni era în an= 
turajul agentului Volsky. 

TA 9 pe laă ao, bridge, într!'o familie poloneză, s'e lăudat că 
va ocupa în curând una din cele mai bune situaţii din Garda de Fier. | 
Spunea, că a fost dedcunuprimită în organizaţie, chiar de către Dyoa= 
stră Căpitane şi râdea cu un tupeu caracteristic ungurilor, de felul 
Dvoastră de a Vă purta, numindu=-Vă "Voevodul Țiganilor", 

Se laudă apoi,că Vojen va trece la catolicism şi chiar de pe 
acuma îl poartă regulat în fiecare săptămână la biserica catolică, 

Zice că el a acceptat să se cunune la biserica catolică, iar copiii 


ei - a pretinsei "contese" Vâbranosky - vor fi orescuţi în spiritul 
îCotaz m-a ma O E det ON a 


Iată. ce fel de fiinţe se touzoă legionarii nostri, Aceasta e. 
o ruşine pentru As Acesta înseamnă naționalism ? Până şi copiii | 
gionarilor nostri să fie crescuţi în spiritul străin ? Beata A as 
ortodoxă să fie învinsă de o religie străină ? i 


Tată cu ce sal de Ni Aa 'se MAgăaăe oemaradu ză SI . i 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 





iii Ji 


wetaa 


—21 Mai_1936. 


în: zid Aș 


ri Între orele 19 -20. a avut loc la 
Casa Verde prima şedinţă legtonară „confor 
ordinului 1ui Corneliu Coâreanu,ţinută de 
&rupul studenților lekiomri din Durostor, 
ae sub Conaucerea luițSpiru Popescu, 

S'a2 discutat asupra activităţei le- 
g&lonare,pe care acest grup urmează a 0 duce 
pe timpul vacanței de vară în judeţul Duros- 
tor, în special printre coloniştii maceao- | 
români, Nu s'a luat nici o hotărâre ,urmâ na 
Ga Giscuţiile să fie continuate într'o şe- 
dinţă viitoare, 

In timpul când acest &rup ţinea şe- 
dinţăpa fost vizitat ae Corneliu Codreanu, 

Spiru Popescu a prezentat pe membrii 
clubului lui Cor ne 1iu Codreanu, iar acesta 
s'a întreţinut cu fiecae în parte, insis- 
tână asupra situaţiei grele prin Care trece 
mişcarea legionară ȘI atrăgâra atenţ iunea 
legionarilor Că sunt datori să facă sacri - 
Tioii pentru triumrul cauzei legi orare, 





- Sursă Serioasă - E 


Un ordin al lui Corneliu 


Codreanu, 


A: z Ş 


Corneliu Codreanu a dat un a, 
prin care aduce la cunoştinţa legionarilor, 
că începând din ziua de 1 iunie va fi în pe r- 
manenţă la Casa Verde dela Bucureştii—Noui, 
unde va primi pe legionari în fiecare zi» între 
Orele. 7 -12-3i 17 = 20, 

Prin ecelaş ordin,anunţă că legiona- 
rii sunt obligaţi ca în prima jumătate a lunei 
Iulie să ţină toate şedinţele cuiburilor din 
Bucureşti la Casa Verde,pentruca e1 (Corneliu 
Codreanu) să aibă posibilitatea a lua contact 
cu toţi legionarii, 





Li 


- 


= 


i 


. 


Pg. 


lw 
atat 


- 


Sp 


fi 


A 


A 


pi 
eur pi i 


„Sursă Serioasă- 


Corneliu Codreanu s'a între- 496 
ținut cu cei condamnaţi ta A 


Braşov, 


In seara zidi de 26 Mai 2 0eyCox- 
neliu Codreanu 2 avut o întrevedere la sediul 
partidului Totul pentru Tari Gu fruntaşii stu- 
denţ ine 1 legionare -e-e—eu—ţ0.54 condamaţi ae 
către Consiliul aa Răsboi al] Corpului y Ar ma- 
tă-Braşov, 

Corneliu Coareanu i-a întrebat pe 
aceştia asupra atmosferei ce a fost la Braşov 
atât în timpul instrucţie 1 „cât Şi în timpul 
desbaterilor procesului,dar mi ales S'a in- 
teresat asupra impresiei pe Care au'constata-o 
în opinia publică după Cc onăannare până ce 
au părăsit oraşul Braşov,în special în ziua 
când au stat liberi înainte de a sosi la Bucu-| 
reşti, | 

Deasemeni te maj întrebat pe cei 
condamnaţi dacă, eu impresia ca această condam= | 
nare a veniţ norma 1,adică dacă Consiliul âe 
Răsboi a uotărat 9onCanhareayneint 1ue nțat de 

ai 





Expoziţii Publicaţii 
E ai 
stiai 00058 


nive ni, sau dacă dimpotrivă, sent inţa (5. Vaza: 
damnare se datorește unor influenţe şi ors- 
Sluni conâamnabile, 

La aceasta toţi cei conâamaţi au 
răspuns că au 00 BV IBEBesa) nu numai impres tunez, 
că)Consi11u1 de Răsboi 2 fost presaţ să dea 
acest verdict şi chiar în timpul desbat erilor 
au remarcat cum şeful âe Stat Major a] Corpu- 
lui V Armat ă>împre ună cu Primul Comisar He ga] 
au întreţinut în pauze convorbiri Cu membrii 
Consiliului ,pentru 2-4 de ternina'fân verdict 
afirmativ, 

In ceiace priveşte atmosfera dela 
Braşovpcei condannaţi au zrătaţ lui Corneliu 
Coâreanu că populaţia română în permanenţă a 
dat dovadă ae simpatie faţă ae ei,trimiţânau- 
le cele necesare în arest,de multe ori Ti ina 
în situaţiunea de a refuza diferite atenţii, 
aceasta pentru a aa dovadă că înțeleg ca în 
închisoare să păstreze ace iaş atitudine,să 
ducă aceiaş viaţă Ge mnă,de adev ăra ţi legionari 

După ace iapCorneliu Codreanu a spus 
ce lor condamnaţi 1a Braşov,că ei au datoria 
ca să strângă toate gazetele cari atacă mişca- 
rea legionară pentru a 1e avea la Tg.Mureş 
în scop âe a proba. tn Ta ţa Tribunalului că 
mişcarea studenţească legionară este în perma- 
nenţă brovocată,calomniatţa Şi atinsă în 
onoarea ei şi deci în această Situatiune chiar 


dacă ar lua vre-o hotărâre &ravă pentru salva- | 
ee 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicații — 





zitat Casa Verae, 1435 


Eri după amiăză Corneliu Codrea 
însoţit de inginerul Horoâniceanu şi de far- 
macistul lasinschi şeful organizaţiei parti- 
dului Totul pentru Tară ae Rădăuţi și coman- 
Gant legionar al Bucovinei,au vizitat Casa 
Verde dela Bucureştii-Noui, 

î Corneliu Codreanu s'a interesaţ 
„îndeaproape asupra stadiului lucrărilor dela 
Casa Verde,aceasta în? _irucât doreşte ca ele | 
Să fie terminate cât îi urgent,pentru a se 
putea instala el personal acolo şi totodată 
pentru a fixa şi sediul legionar, 





D265 


d 


[A Manyerie 1937__ 


Cornel iu Codreanu a dat un ordin 


către toţi legionarii şi membrii partidului 
Totul pentru Tara din Capitală,prin care îi 


invită să facă pregătiri pentru săzădulirea 
legionerilor,ce vin din provincie să asis- 
te la înmormântarea lui Woţa și Vasile 
Mar in. te = 

— Legionarii şi nemrii partiaului 
Totul pentru Tară,Gin Capitală,sunt obli- 
gaţi ca. până în Ziua de 2 Februarie,să 
înainteze seciului central legionar tablou- 
ri,în care să specifice pos ibilităţile ce 
le au de a găzâui pe camerazii lor âin 
provincie, 





n II CNSAS 
| | Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


r IE | (main [mm 


Ani, IEBiza di 202 


: Vopnetiu anu n natani ! le nea Genee 18 15 mat he 
at 


KE: $a aa din Ro Peaumninuă Me.V be (tt rien ari an fe 
N 


donisan=:,i la Brasovi- 


iun [i au exrne Amr ob mul one În at tir sa. 


EsRii Lope în-fnaniarura,- E 
ne 28 Metu, Cedrenna na en ruta la Caan Varte,- 









n. adua ee 1 Spa zi Anfopra! ân ah 4 A „Dont 


tutasai, i în E23 


La 





ler Antoni 
cuzind e fe arte pămaziltiiet. e = ovote 02 vae fi 
ret să eendauna, 4 Hg aur a Pot aci ia Praguz 
Eu | „IA urna nasti stiri, p-zn ul -danțăeuzine a teinte aață. 
X24 dcuă seriei v anu aăzesntă d-nei. Ai oxunâzina £ ntecuzinte; 
tzin: tie nt ci alinenta Stului su, da 


j i: |'prin 'gao * n-ai să 
ă A ant nanâne ş nare este 


„satura $ osital$a aste mrannti. 
rugat sa ratara în moâ nbieaţie Maiserea feintui  judaot-piiee 
şi a Bvonuzi102 din oa 

Sei faahie este nttuit Ei dei piazaă aipajui esai 
„peate va £i singurul gare st vidige ngamul ate altul 
epiteliale «3 E ări TI 


























? RE CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


î 
- 


. ot POI 958 â 
Săi Dă de RR 
A e rău 0 raiul şi 0 hotii > 09074 


a SSE fie e DMimâtotă o mmdaente da dl dinintzu Aa interne 
bn oxsul ad nigi în nebat ta nu as va “Bine nau 
— ea adinipii,5* se tan dea 4 dinte 0 ÎntPUntPA UA bir 
dor fpontului etude=nieso doemvoratie, înta'a san 92 39 va 49- 
stan aitozior gi fim publaoitate,- 
Pahoni fostele touto în vederea utuntvi4 interzise, să m 


mai fie jansnțe, 01 si no mlattttaaoă nn ulţ nanătent oara FA 
Qu;rintă ua bilant ai votivităi si frontului, dala înfitm are gi 
pâne sean, = 

dolarii Pe tului statontene Aer avstiu an partiala 
Dia panâtecte 48 de Duvânioi s apti ului nai nai „iâneee, — 

S?4 and inaţ Asnsuseni în "Aa ahestiunea în?iin:ap44 
unoe tabaze îs vai la unțte cu HuTe, penizra atuien ia Gama 
eraţi, Realizari unestor tatere este îns: în funaiis ce "ele 


si 


06 te Wor nite: strânre dedu diferite DP RANA 84 Ad se 






Asgiri da pa 25.05, n but îce în Teyeizen Rmfnt mmatui 
la oare au inritoirat vpa?c 40 st tenta .- 

hai? Btsleveu a osrut intopras ii SI Pe» etmstalnă poe 
Înalt ea aaa i atol 










azție ivi nu SATerI. ae a 
i să EGaent Lanuat, A artitit a-i a nomentay :$ moale a sali 





 marăigtai se sia ta neg basi 


căt CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 










— 
Btudontii AI exims inprentuhile nul ana în to tiszaa 8e- 


"dePAi lar fn înahiaape, - 
căvoti datuaaa Ordrenny se i mata dn Oaas Vopâa,- 


muie Et e Antonia n sua dela Tpolbuzog 4 


ONRint 8 feat dona: iommt ai, pede 9i we zi Peg în sa- 












| E LS *Seniai stizi, erai Li Cantacuzino * rinite anţa. 
a A pica. aa i 2: BAa steoanţă d-na i Alexandrina Cantaouzina, 
apa * Pon ea tedniga Veni gi alimente fiaini s%u, da 
aa e: Ș Pasialţa ante nâranata mi 4, «Gant aemaimn „nara; sate 
4 ratarea în moa Sbinetiy asuora falulna Întoe sil p 
Li A SVoturilor din Pap 
/ Cel fnohis este afătuit si nai piara orajni, onni 
a ti A: iti iii să 
1 pe oaze în mavata,- 










CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


- d. 


= 
tiu de manitentare și n? hotarât e 90070 
4,58 fie s-linitata o tudiența 1n 11 Binistra de întarms 
ban onsul oa nioi în sedat fa m sa va obtina nutorina- 
„00 alinăpit,să se im doi 4 June e întrunire nunai a 
lee frontului 'studenteso dencepatie, într" ss14 de so va (o g 


Seman ulterior gi Zază publioitate,- 
n„Nenitentale fioute în veteran stunarii întereise, să ma 


mai tie Jansate, 04 să se alattnisneă un aș nanitenţ apa pă 
Cuprintă un bilant ai cotivitm si frontului, dela Înfiintars gi 
pâna acu, = 

€.Mextrii frontului studentere far -opatia ga pavtioipa 
1n manifestata 4e Duninioi a parți ului nai "mal 4, Arinese, - 


oraţi, Roaliaarsa noestor tabere este înst în Punotie fe sunale 
ce se Vor mten strânge dela fliferițe -rgeninntaiise 





i 
* - 
de spa 2300, n avu 10e da Ouesadn Reni mmniui 
L:] la esa au bartioirat vre? 40 statenţ. 
- ihasi Btolonea e esruţ Anformatii Aia efsatului pp 


|! - ma 69 artiocauă nu tatea ai tine,Zel îngki*,e1 4 manifestul 











Cor neliu Codreanu va pr imi astăzi 
după amiază la sediul partidului Totul 
pentru Tară pe Studenţii c onâamra ți-la 
Braşov,pentru a le mulţumi de felul cum 
s'au comportat pe tot timpul cât su fost 
arestaţi, 

Vom reveni cu amănunte asupra 
acestei întrevederi, 


pay, pi 
he 


[i 





f CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


— Fim 
E | = 


Intre fruntngii partiști su too a:metatuiri ai ntas în pari 
N pe “iemța ohostiuni în legitima mu An iune: 48 vitţor n " Pomi 

















E. 


matioi, 
înznelîu Goâreanu, 1,Meţa, e-2ai Quntamunine si ing. 0xdime, 
Asu ţonte măsurile în votorea 1ntenni fiaarii ProDagantmi, ÎN spor 
saca "a hetâriţ ma în mel anamtoi vari, fisaura jnâmţ să i 
miha în ncă obligatoriu, tabara en e Rina 
dutatele Menrt, Int, Musonl NA APERE, Yi fi nentea im 
p-etante ante ver ei ernoentrati lagienari in înzonga tară, 
cu so:pul fa a anihila conpdeot rnteren “rannian iilor 14bapale 
Şi netianaoiipaniate reapoative, 
în ertinen titiean, ori rpaniaa! itior dntatana a | 
feet îmetiintetă tonpre inemaotiteten svenuzilop retaritoare în / | 
„> MD nor 05 se fi survenit între nartini fet+] pentru ami gi 
Franta! fi rânene, 
În oninee nrivaote nroogaale stutențesti, sn Anda ga şt 
> Poenelau 0oâroam sa figureze în rândurile ABĂzâtemilony at în 
fata Cannilânini 49 Paviaie din Rusurasti, 9ît și în Pata imetan- 
elor Bivile tea Pa.Hurag, 
D-rul Banea sia Ginj n font înnareinat mi "TEMĂÂBARaA de_ 
1404 legionare sare va avea ina în Ta„Muzeg în ţină 





) . - 

| n "toma Domeliu Gozeamu a Ant poehisiterina Pnrehetnlui fala 
e „e alia „PRiRAt Arde -să-na moitipltee da maina —— 
| Zn 800 emenolaze, pre n sa ÎmpaetAt avoentilor aphraziă că de 

| FicRapiiee, 


„ÎN MIRA Cezopii fadută de degionarul 2% 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
. „Expoziţii Publicaţii ——. 
d (| - a- ia dă YI DO ăi N 
Și. ai mas, 1n mânăntăner Piuebuita, srPWA amana sanie Inte Imi 
> atei „._ Pe anel lee ne afin în prozomţ oirnniAivin mm O 
avroue 
k 


Ra 
„9 Bendueezea Găpmaă de Pop n An$ natiizi un ertin astre 403 = 
getii de grauri si euăburi; ah nmunte pe logionarii în auteriine 
ea să fie prezeniă în gara, pontra n prini pe ntntentii mitorat 
a Bragove Sosirea noostora este astertata pantera Duminiai gag 
Mi. Ordini prevede ea în enma si fie 20 matan 1000 logiemari | 
vinâşi verzi. Decarece nu sa stie praoin vonmantni nâna vox 
Big au fost alegi 40 guriari aari ver avon nisiunea și aminte 
| de uzeantă sceizea, tuturor ceganizatiil e laginnare tin N 
| 
iegiunerul 2 ABPORORĂOR, a săi 
| astăzi pe practul Dunitrenoa, oa în str.5£.Vonvonă se ausaște e 
i "rannizație comunistă cars Juoranazii sub murale de "Oconapativa 
| Dannzabeniler” şi asta ecndusa de un =nane Caninohi, FI a sarat 
|) denlegare €u să devantene lcealul ncoperativei, dar sasotul Dante 





2 ie 





A tresaa 1% Eatuit si astepte envântai ini Goenslin Goran, O | 
N i. A fă e | 
Li - * 


în Gmuoinin Românisnului a avut lea ASBAPĂ 3, 
Te su participat cizon 50 stodonti, membri în crgandaa 








Expoziții, Publicaţii 


d /4 


+ ş 
A Inte fruntani metri va A mn 
ae ceai enentiună în 3 n - 
mia, ai Al i: Aa Hei 

Goznaă tn Ootrean, 1990 iai i erntaoztne şi înc. Cina, 
inu toaţe pantă e tn wadorea imtonmi rinirii ne Pnsanimi, TR agea 
Bep, a?a hotarit a în urmă moaste veri, sie tea Su2nţ să 
n15ă în că otizaterin, TaBRrs An 07 Ret, î) 3 

„duet ala Neamt, asi, Munami PI APReR, vip zi mintea im 
r'rtanțe Mite nt. ZA. aane centrii: 1eptenari A1n întranea îmailg 
95 sapunul LE A nina eenra pet rutetan. "emanat “ce libapale 
EI! n tionnl=s npans te se pi rii pă ac A 

în crime m n rea 
fret fnctiinta:s "A nl E ase i 
nn soră ca se ri ment ș între mat i tiu a 
Frontul Pi mfhase, ki j 4 lesă 

În cainaa rrivecte rregenale statator i, 1" fanta aa şi 
do rnol 14 OoApaanm, sa Fi mireze în intaia ADEPAt :pâlea, nt n 
tea Gonatăiulag fa Pavtate an ic ebaă AR ui în zaţa instan- 
elor ivit) asta Ta Murar, 

Dorul Bones Aaa Qin 4 font Înetroinat mi "ranniaarea de. 
Pensteai 4 Bagionae e PAPO Vp aan on în Tachureg în tin rai 
Prcasrnlui, PU 

. * 
. .. 
5 mp -Cornaliu Q-Apanma » Ant PODiSit-riul Parehstulus “aia 
„9 PUitizliee in pagana 


= 











2 CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziții, Publicații 


| N /U pi Sa aa 19% pa 46 pi 
> —— Th A E 
| 


 Bomânoatozii Gării de Pee sunt foarta (donata asi) 
10 SRR Progasulni dela Bingov, fmonrace tin ntnonteen demite. 
rilor, nr rogi or se Pr ehtagte orntagmaroa aslor îinniioaţ, 
Pentru exnninaren situat ici 09 "Ar oroia ovantual prin sem 
dannare, at gi pentru punerea în punaț n diveritel ar shostiuns 
O) În 1egntuza ou nituntia Polătiea, Corneliu Codrea n acnvoeat 
pentru nsţa sonara 1+ o denstituire, în ste, Prinenanan= Nr.7, pe 
tot fruntagii oremnizaties, afitţori în Ospitaia, lu 
Din osie os se cunone pân în Prezent, ranula 04 se var 
"Vana hotartri insertane în aiaoe sriveste ntitutinea Garzii 
Tată dn nonsonenta onnariiei, oare mi fnostsaza eu »rovooâril a 
la “Arosa studen:dei1 national inte, 
„59 Ya disonta *MipPa necesitatii da a i piepaiț4 ma. Sa- 
tor şi oaila0ţa Padnetori ad ziarului S7orilae, dsoarase naensta 
„— Bazota n afoptat în nitizul timp o ntitatine protunt Stenitonte 
a Migonrea artista Şi eontuoiitorii si, 
fn dupa terminarea Procerul ui del: Eragov, si aiba 
tie = Bimdentilor misti, în nontea nunitulni piap, 
98 vor dua masuri în Vederea proessulni dela TasMureg, în | 
il Săruia se Ponoentrează astaai întronzn atontie n dontaosri, 
i ri PPoPugă on martori Asi Iain Maniu, naregal Avazeseu, 
O NOII tem ete Dan, pie, — e 


„n acest DEO098 Ya plata în “Ditare şi Commeliu Dotraanu, 
Ş : 























2) NU 





: CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
GQ joci i oicaiii 
x i Gonfaponţinmul n neant prin a arta 0%, pentru poporui 
ovriu, antizi se rune protlomn exintan'si male, iar situntin ga 
în este de "şa națura, n m'âr putan aia ga se state întra vista şi 
nsarte, 30 
în aonastă privinţa evreii foi mu gi oi nare parte de vină, 
din omaa o: sunţ tivinnti în four taberea una nnre fuge ln mon 
ten poporului gi alta one nn nstriâueste nn DONANAĂ vindilitatea 
ovroilop on popor, 
Prinii onri tpobuose nonniinrată ea nâtarnnri mt ama 
histii evrei, onxi datosita spiritului lore intarnnaţ onmiist, pori 


















n 


clitenză intorennie mupericare n)» poporului evreu, subortoninau 
le problemelor de olasa, 
"$ intinenitimul este e alta plagă pa existenţa soreimii, 


„m noeastă privinta, oratorul a îregoniaat un sistem rage 
Sona], oare ar duoe în sntistaeerea partilolor anținonita in Gar- | 
„menia, Polonia si România, După aasst sintem, cuvernele ncestoe 
Viri se treba sa intervină pe lângi ânglia, puterea nnntatari | 
„A Palestinei, on acenata să pernită inigrare* în Pa) oxtina = 
Dnopuz 41e4 evpeecti fin țarile fe nai sus, între prorortie ear | 
„9 seigure ploearea în-tiip de 40 amd, a unei trmizi din total 
| 
| 
| 


munirud zi ler nosle, . 

ră în fnohesre, ounfereniazul n ozitionţ sistomal moaiali st 

0 ee Coniuae nntazi rclaţiea imiepirilor, tenonstrână ax Palestina 

îm „7 Pu4e Drospera aeononieente și n va zealiaa peiatul oras 
: ) decât atunei când se va adopta un ninten Oapitilist în asinne 


me vinete Mu e nm 2 ep 
. 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziții, Publicaţii 


EG 5 apti 
















pitt a 
SN 


DINIBTER De per ODIN) 
SIRECȚIDIEA- L-a! IE 7 
inspec a . 
Pue ci 4 / 
SES | Pe 2 2 
De ao 0 | 
i” [] 
= , 


„= 
DOMNULE DIRECTOR GENERAL, 


Aven onocăre a raporta,că din informaţiunile ce 
îi A le deţinem,organizaţia partidului "TOTUL PENTRU TARA" a 
| transnis o circulară organiza ţiilar din întreaga tară,prin 
care ordonă că toate nuiburile sau formaţiuni le legionare, 
să nu mai poarte. denunirea de "CORNELIU ZEIBA CODREANU" „— 
Vela data primirei acestui ordin se va schimba 


denunirea cuiburilor,aceasta ca o cinste pentru numele şe fu- 





lui supren al acestei organiza ţi i.— 
e INSLECTORUL REGIUNEI I DB POLITIE, 





„DOMNULUI DIREGTOR GENERAL AL POLITIRI ! 





BUCURESTI 





AN 









- 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


oziţii, Publicaţii 
q 1% e psi. Te 


va ina o conferinţă în noed eng, în ziua de Duminieti 17 Mad, 
In invitația na, 41, Cicongan a înmnogtiințat po 41,Marin 


ah tie ra ag 


stefinonou, On lagionarii orniovami £i progitene o fruneann Sef 
m o spa ie e pi mate e 


Ep i Al 


testate gi vor partieipa în nare numae la emterinţa,- 








eonuna Bazaur, On sdedă prilej i s'a fiout o frumoasă rrinire 
de ohtre isgionnrii msooioneni, 

În rhapnneul su de mitimire, prof, Portu a aratat Qi m 
evastă overa de mia importanţă în «paranţi, ponei în toma e 
valoare de înnltă sennitinatia inațozioi, Za sate pir: orgatie 
legionară în Gsârilnterul ronfînese, orenţie oare anintaşţe japt- 


în de sînge e lui _Storie Giunoţi Vi, căzut ga un axon" pantru osuza 


„legionara, Prin ea, legionari] opafenenai, se longi organite 


ds un pământ viant, iubit gi anaeaţ, 
"Aecst pămînt se ere purificat de ntrostora apăsitosre ore | 

dnţa de liberal tienlogi, Donplioi ln tratarea tarii gi ia pri- 
gonna doslinţuita de d-na Lupesou în contra naţionali ammiui po- 
mfnese, Daot noi noestia oară formăn nigaa naţionn intă, m van 
Si înlâturăn pe fenaia fntala, Ronînia va fi în varână 
Conunt smul ui *, 

la Giunsţti, setul Parțitului "Poul pentru tară" fin ua, 
(E ee Eta tie rugînâu-l 


| 
| 





Li 





[leii te miau 


ba tra e Aa B30e 
= =. N bi on... 


DIRECTIUNEA GENERALA A POLIPIEI 
BUCURESTI 


TIMISOARA 346 141 5 4 ora 20 


Raportăm sub toată rezerva informaţia următoare 
Procesul ce Corneliu Zelea Codreanu îl are în pre- 
zent la Galaţi şi pentru care a fost arestat, sar fi 
> realuat numai pentru a se pune la cale asasinarea lui. 
behipele morţii care s'a format în urma rezoluţiilor 
congresului dela Tg.lureş şi cari pe toată ţara numără 
3000 membri ,au primiţ instrucţiuni ca în cazul când 
Zelea Codreanu va fi asasinat, să intre în funcţiune şi 
Ta5 couită 9 aorie 05 ETonta te la viaţa oamenilor poli- 
tici cari au fost puşi în discuţiuni la congres, : 
Am luat măsuri de verificare şi rezultatul î1 vom 
raporta la timp. 
Inspector Regional 
Cornel Sava 


Nr. 7531 


5 Mai 1936 





romă Expoziţii „Publi zi 
di j 


A INIZERUL D* INTE 
mr „MELE A run 


jonal | 


i 
I08 
6 iua 82 


Aven onoare a raporta ct,astizi 30 Aprilie 

1936, Prefeotura Poliţiei Municipiului Bucureşt1,cu No 443005 
şi No.43006/936,a inaintat |Chesturei Poliţiei galaţi,Pe 
CORNELIU ZELEA CODREANU şi [MIHAIL STELESCU, implicaţi în 
rebeliunea stvârşită in comuna Bereşti jua.Covurlui , În 
anul 1932 şi al căror proces se judecă în ziua de 5 aia 
1936,1a Curtea cu Juri -falaţis- 

Nuniţii, au fost inaintaţi de Chestura Poliţiei 
Galaţi, parchetului IribCovurlui,care i-a depus in arestul 
Gentral Galaţi,urmână a fi judecaţi sub stare de arest.— 

Am dat orain Chesturei Poliţiei Galaţi,de a 
lua măsuri de orâine şi supraveghere şi von raporta de 


urnare.-— 


INSPECTORUL REGIUNEI I DE POLITIE 


(3 rută 


DMA e tUE PRAI Să 
Mossoala =3MAL1836 6 


DOMNULUI DIRECTOR GENERAL AL POLITIEI, 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 





ze 


en Hovtoa osti II, liio, lânescu 


PE fini, re 3 
- âgturage. 7 iera, den, 


Traducere din limba german A 


Vă.rog, mult 'stimate Domnule sef-redactor, să mmblicați nlătua 
vatul articol, = dacă corespunde vederilor Dvoastră - fără somătură,, 
Gu cele mai bune mulţuniiri 


"20.14.1986. 244 /s/ Dr Bugen Kovtcs, 


"9-38 »IBGIUNEA ASASINILOR 


e 
"Gexăa de Fier” ptnă 1a asaoinarea Iui. I,0.Duca, 
„ Asasiharea prefectului Manciu, Atentatul inpotriva ministrului 
“de Interne Const, Anghelescu. Asasinarea primilui ministru Duca, Mi 
Tazea: Gărali de fier! să 


îoizeati, 20: Size 1936, 


Se ae astăzi ez AN 10 ani, câna studenţii din Iaşi 
în acest voci „neliniștit oraş universitar, „cunoscut de mai mult timp 
din cauza exceselor entisenite, au organizat din nou o denoie te atiia 
ă oare mia fast plăcută de loc nici Poliţiei, nici guvernului, Poliţia a 
ieri i în adevăr şi. ca, urmare au fost Aresțaţi: câţiva studenţi, 
4 După-cun se „pretiinăe, câţiva în studenți au fost chiar bătuţi de poli= 
ție, delegaţii | studenţilor s tou prezentat le prefectul de poliţie 
i Piu | pentru ca e] să pună în libertate studenţii arestaţi, Studen= 
tul care a luat “cuvântul dintre menbrii sacostei delegaţii, a fost un 
anume Corea Tnlea-0odronmu, v un i SO nunos, tânir, care: deşi este 
i origină vor atat, sea n intacat naţionalist, reteotul de. polie 
» | "Să vă vedeţi de carte şi să 


ii Srâtet 4 aaa mi prinde din no 
pa ş DĂ 





Şt € a Ş Expc 7 ii, F ŢI ( P Ț d ' 
AMoziNvt 00347 


pe unii din voi la demonstraţii, fi voi bate din nou 1" 
Abia după câteva zile Cornel /elea-Codreanu s'a întâlnit ou 
prefectul Maciu pe culoarul tribunalului, Un scurt schimb de cuvinte 
j şi tEnărul student a doborît cu un foc de revolver pe prefectul ga 
Ş poliţie, Peste oâteva ore Haciu era mort - Codreanu a fost arestat şi 
îneintat Curţii cu juri = şi achitat, 
Cu asasinarea prefectului de poliţie din Teşi, Maciu = achi- 
tat de către juraţi - Cornel Zelea-Godreanu a intrat în politică... 
Cornel Zelea-Coâreanu a devenit încetul cu încetul şeful unui 
grup de studenţi fanatici, E1 a devenit profetul unei noui legiuni: 
"Arhanghelul Mihail”, Pe jos a cutreerat sat după sat, urmat de un 
grup de stidenţi - toţi fii de țărani - şi a predicat naţional 
şi antisemitismul eftin, EI însă s'a ferit să organizeze mici demon= ! 
straţiuni antisemite - acest "lucru bagatel" lăsându-l în seama anti- ! 
semiţilor lui Cuza... E1 organiza, Organizaţia a devenit tot mai pu= . 
tornioă, Legiunea "Arhanghelul Mihail" devena tot mai mare şi mai ma 
E ze, "Căpitenul" tot mai apreciat, până într!o zi s'a format"Garăda de, 
E pieri, bar 
"Garda de Fior n »& avut 0 organizaţie. straşnică, In îruntea | 
ei e stat Căpitanul, Ze lea-Coăreanu, care era secondat de câțiva sdjuză j 
ş . tenţi, Stelescu, Cantacuzino, Ciunetti, , Constantinescu, Beza, sofi pari i 
FE. denegogi, e cari mai. târziu sta 
dizi 
da de Fier" « si Iadul o activi 
să, în epecial za țară, Wenbri1o si li s'a impus o disci= 


'a mat, jur ămtnt cu ceremonii misterioase, s'a e] 
: Hart duoa cttira ani a putut i dn Săi 





Expoziţii, Publicaţii să 


PE a avut noroc, rămânând în viaţă, Motivul: Cubsecreţa= | 


rul de stat, după-cun se pretinde de origină bulgară, ar proteja pe bule | 
garii din Dobrogea, faţă de elementul. ouţo-valah,,., Beza a fost arestat, 
vyhrinie în judecată - şi deasemenea achitat, Rezultatul & fost; EA 9 
este astăzi eroul naţional al cuţo-valahi lor, & cărui faptă este centa= 
tă într "mm cânteo ultra-popular al cuţovlehilor din Dobrogea ! 


"Garda de fier” a devenit tot mai tare, In special guvernul Vai- 
da, care a venit la putere în anul 1931, a susţinut-o, Dar si străing- 
tatea a observat; pericolul şi deasemenea şi Garda a mers prea departe, 
cână guvernul Veida a căzut, fiind umet de guvernul Duca, Erimul mini= ș 
stru liberal I.G.Duca s'a obligat să disolve "Garda ae Pier" - care cu 


organizaţia ei militeră prezinta un pericol pentru orăinea ă stat exis= d 
tenta, | ial 
"Garda de Pier” a fost „disolvată în Noembr ie, iar în Decembrie 
1.G.Duca a căzut răpus de gloanţele mortale ele studentului Constentine= | 


_scu, în gara Sinaia, 4 | 


In primele momente de indignare, guvernul Tătărescu a dispus are-, 


starea şefiloi "Gărzii de Fie 1. Procesul | 'a deschis împotriva celor 
„| Caranica şi-lBelimace şi împotriva Marelui 
Asset va ea I Pa i, 


ainic, General Cantacuzino, 461 a- 

nu /tatăl şi fiul/ şi împotriva a încă unui număr de şefi, ca Beza Ste= 
E saca şi alţii, In noaptea atentatului a fost împuşcat la Bucureşti, 

= SOC n împrejurări misterioase, secretarul general a] Gărzii, Ciumetti, "Căpi- 

> sanul? a putuţ fi găsit, el s'a prezentat abia la judecarea procesu= 
„ui. Profesorul Nae Ionescu, care a fost şi şef-redactorul ziarului 
bCuvântul şi care a fost privit oa om de încredere a] Regelui, a fost 

3 deasemenea, arestat, însă eliberat încă înainte de judecarea procesului. 


p. 5 Procesul s'a judecat în faţa Consiliului de Război, Cei trei asasini au 
i „fost condamnaţi , ian complicii achitaţi, Garăa- definitiv disolvată,ziare= 


i „„1e Cuvântul lui Nae Ionescu, şi Calendarul lui Crainic au fost detinitir 
Înterzise. +++ Tar noul prin-ninistru Tătărescu e declarat unui 
Mist dia străinătate :"Peste un an va ci 
VP A a A 4 TE 





Direcția Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 
A410232v 8 SE 
"Garda de fier” a fost disolvată, s'a adus o lege, care inter= 
zice cu severitate reinființarea partidelor disolvate, semele electo= 
faio ale Gărzii au fost şterse, ciminul Gipzii confiscat, Se die 
sgavernul Iitiirescu intenţionează să ia în serios marea operă de purifi- 
care, la gara din Sinaia, unde a fost asasinat Duca, s'a pus o placă 
comemorativă, iar pe locul crimei o cruce,., | 
Primul capitol în istoria "Găbzii de Fier” s'a terminat, Incepe 
cu asasinarea prefectului de poliţie Manciu şi se sfârşeşte cu asasina- 


rea lui Duca... 


4 II. 
Reinvierea "Gărzii de Pier”, Partidul "Totul pentru eră", "Aici 


pot primi angajament asasinii”, Destăinuirile lui Beza, Congresul 'stu= 
denţesc din Târgu-lureş. Profanarea crucii lui Duca, Infiinţerea grupu= 


rilor de asasini, 


"Peste un an va fi uitat chiar şi numele "Gărzii de Fier” 
spus Pe iul ministru Tătărescu în anul 1984, Tar în anul 1935 a venit 
GenereIăt/Erinţ Cantacuzino şi a înaintat o pare la secţia electorală 
a Tribunalului; şi anume pentru a se acorăa Partiăului "Totul pentru 
Vară un semn electoral, cu alte cuvinte, să se legalizeze noul partid, 
Şi guvernul Tătărescu, care între timp a prinit ca ministru de „justiţie 
pe un fost cuzist, a satisfăcut cererea şi peste câteva zile au fost 
afişate pe zidurile Capitalei afişele noului partid. E1 se numea "potul. 
„pentru Ţară”, preşedintele lui este Generalul Cantacuzino „dar el singur 
„a spus:"Seful meu politic şi Căpitan este Cornelă Zelea Codreanu”, 
(zizote poartă fotografiile lor, 
Garda însă nu mai este unitară, In primul rând cade Stelescu, 
fosta mână dreaptă a Căpitanului, fost deputat, k1 formează o nouă gru= 
% pare! şi schimbă cămaşa verde în neagră, Altfel uniforma rămâne ncecaşiaae, 
; Inte "o publicaţiune săptimânală, întitulată "Orucieăa Românismului” 
“acesta atacă în moă violent pe Zelea „Codreanu, E1 ș] acuză de diterite 
acte imorale şi după câteva Săptămâni a “ulijat Perehetului m enunţ, 
da i zi hotirtt suprimarea sa.Dease 


.. 





Direcţia Cercetare, 


Expoziţii, Publicaţii 
p11023v3 Mp 
„nl doilea denunţ,oă la domiciliul stu, s'ar fi făcut, în lipsa sa, o 


perohiziție, în orice oaz de către Gardă, Zolea-Codrganu se retrage 
pentru iarnă le Carmen-sylva, po țărmul lirii legre, unde coste ii 
Sa gure Stelesou însă în Bucureşti esto acomponint de o garăă personală,se 
A Puţih timp după aceasta sombemmatete se produce 0 nouă spăr tu= 
ră în Gardăy/0eorge Beza, atentatorul achitat, la viaţa subsecretarul 
de stat îngiblagoi părăseşte Garda şi publică în ziarul "Str ăjerul” 
un articol violent, în pare acuză pe Zizi Cantacuzino,că ar fi primit 
de la marele industriaș! C,Orghidan, preşedintele Uniunei industriei Me= 
talurgice, suna de 20,040 leî,pentru ca să dispună asasinarea lui lex 
hussohnitt, directorul general al uzinelor Reşiţa şi Titen-Nadrag-Ce= 
lan, contracandidat al lui Orghidan la îlegerile pentru Senat âin 0a= 
laţi, Generalul i-ar fi cerut lui Beza să săvângşească crima, e] însă 
a refuzat această însărcinare, Cantacuzino putea să găsească şi 214 
etentator... Destăinuirile lui, Beza au provocat o mare senzaţie şi 0r- 
„ghidan , e trebuit să mărturisească, oumcă în adevăr a plătit Generalului 
suma de 20.000 lei - eproxinativ 25 lire sterline : însă numai pentru 
a-şi asigura concursul Generalului în alegeri, împotriva lui Ausschnitt. 
„ Afacerea „este actualmente în cervetarea Parchetului, 
In acest articol Beza aminteşte şi de faptul, că da asasinarea 
Imi Duca nu sunt vinovaţi numai cei trei esasini, El a arătat,că Nene= 
rară Cantacuzino -pe care nimeni nu-l ia în serios = a “ela scri= 
- soare “ae amenințare lui Duca, Această afirmaţie a lui Beza a avut ca 
. A urmare, „faptul, că şi senatorul liberal Plesea & cerut într'o interpe- 
i. lare, redeschiderea procesului Duca, Si alţi deputaţi, astfel fostul 
subseoretey de stat şi fostul ministru de finanţe Madgearu,au vorbit 


i deasenenea, în Perlement în în efecerea Gărzii de kier,oare în aparenţă. 


; este din „nou susţinută, şi proterată de tuvern, Răspunsul la aceasta a 


eh tostiserinotre de ameninţare din partea Generalului Cantacusino. 


- Ta astfel de într jurii deci a certt"Un iunea studenţilor ros * 
mînă erogene auţoriza țin de a-şi ţine „Sonresul la Târgutureşe 
„Cu fete peatorti miverittţălor stau oma Să capii tinerii ace- 


i 
” 





sm |) a 


EIROZII Publicaţii 


A dfoz?2ve 


stui congres, refuzând aprobarea, guvernul, mai bine zie ministrul de 


Interne a aprobat ţinerea congresului, doşi s'a ştiut precis,că Dekdpti 


Uniune este de fapt o afiliaţie a (iărzii de Fier,,, Congresul n fost 
orponizat: guvernul a pus la dispoziţie foi de drum şi trenuri speciale 
pentru 3000 de studenţi,cutorităţile locale locuinţe şi întreținere, 
Trenurile speciale porneau... La Sinaia însă studenţii au traa frâna 

de alarmă şi au profanat şi placa comemorativă a lui Duca, La Târgu-Mu= 


ne 


impotriva duşmanilor Gărzii, pentru 


9 


reş însă au hotărît să ia atitudine 
apărarea onoarei Gărzii”. S'au format patru grupuri de asasini, din câ 
te doi membri, cari au jurat,să spele okoarea Gărzii cu sânge, Urmează 
să fie pedepsite următoarele persoane: feza şi Tezlaoanu, foşti gardişti, 
cari âu publicat articolele din ziarul "Străjerul”, prefectul de poli= 
vie din Bucureşti, Colonelul Marinescu, şi colaboratorul său chestorul 
Parisianu, senatorul Plesea „fostul ministru Madgearu şi Călinescu,cari 
„au vorbit în Parlament împotriva Gărzii de Fier, 
=: | Congresul studenţesc a provocat o mare indignare, Profanarea 
crucei lui Duca; în rândurile liberalilor, cari au acuzat pe subsecre= 
tarul de stat dela Interne tugen Titeanu, că ar vrea să nuşânalizeze 
chestiunea; „hotărârea în vEndurile național-tăr iniştilor, cari au luat 
„în serios amenințările Gărzii. Atet liberalii, cât şi opoziţia, a vrut 
„să aducă cnasti chestiune în discuţia Perlementului, guvernul însă cu 
acne zile mai si pia ar Eat, închiderea Perlamentului şi spre sur-= 
„ „prinderea: generală nu 1-a convocat pentru şedinţa de închidere dela 
d „15 Aprilie,oi pur şi simplu Publioână Becretul Regal în Wonitorul Oficial, 
eta să-l fi citit acesta în Parlament, evitând astfel orice discuţie 
pare acestui caza Pt paSt oana de stat Titeanu a trebuit să plece, 
> Totuşi însă îi va fi greu 
licat acestui delicte. 
s'a ceroetaţ din nou şi asasinarea lui Duca. fe A 
i curs să se doara se va ada zii 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


3 > ȘV, Spre, £ Janhatie 1937 


NE 4 CONFIDENTIAL 
00307 


Spa et | 





| 





putea răspunde la primul apel, de seta a 
> Deşi, MEL ap celor doi fs tare dea 
bu ret o olirede î+2 2 


isa 
atat intro » ez pusa i oetogeii a i ija ei de 
mul 0 ac 


ce LA; tt 7 Ac La | 
ee ini te aa 'vă--ce-pregăteş ie | 


ae din ultinele rapoarte făcute de cei | 








73 şefi de judeţe ,reese că numărul cuiburilor legionare 
trec peste 10.000,iar cel mai mic cuib se compune din 
minimum 4 persoane, 

Codreanu a dat ordin şefilor vechi,ce au | 
fost înlocuiţi cu cei noig,37 dă ajute pe noul şef cu 
orice; 2724 inspecteze orice activitate legionară; 3 „da 
caute a interveni acolo, in judeţeinăde organizaţiile sunt 





nui slabe, | 


Seopul cestor noi pe bă 1 emariatata 


4 a 














ritulupoliticienist,care după Coâreanu, a dus la trista — 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicații 





Aa 
30 Aprilie 1996, 


Secţia II Mobilă. 
GARA DE NORD, 


N__0 
stan /tdineaţa înainte de plecarea trenului acce 

rat No.801 ora 6,55 pentru Galaţi, au venit în Gara de Nord, 
grup de vre-o 100 membri si partidului "Totul pentru ţarăn, 
„aţi cu cănăși verzi; în întâmpinerea lui CORNELIU CODRFANU, 
din îinfornaţiunile lor urma ca, cu acest iiren să fie trimis de 
Prefectura Poliţiei Municipiului Bucureşti la IAS Cum 
la plecarea trenului nu 2 fost adus în Gara de Nor „ toţi s'a 

împrăștint în linişte.- j 
3 Anterior dela Prezectura Poliţiei Municipiului Bucu 
s'a cerut. relatiuni, Conisariatului de Poliţie din Cara de Ne - 

„dacă trenul men onat uai sus, are oprire în staţiile: Chiti 
i si ai fa să 


===sszzzs 





XDozI II, - UD 
2P pă 


In jurul arestărei lui 
Corneliu Codreanu, 


—— 


Aseară la ozele 25 un grhp ae stu- | 
Genţi legionari au venit la adunarea redi- 
ciniştilor,unâe au comunicat că Cor neliu 
Codreanu a fost arestat de către organele 
“Pre fecturei Poliţiei Capitatei ppe baza unui 
mandat emis de Tribunalul ov sanius. 

In legătură cu această azestare Su 
cercurile legionarilor se spune că ea n'a 
venit pe cale normală,ci că guvernul ar fi 
determinat Tribunalul Covurlui să ajungă la 
această măsură,deşi procesul în cauză aatea= 
ză din anul. 1950;cu ocazia pr oectatului marş 
“asupra Basarabiei, 

In aceleaşi cerduri se observă o 
dezorientare complectă în urma arestărei lui 
Corneliu Codreanu şi majoritatea via în aces 
fapt începutul unor măsuri represive ,cari 
Vor urma asupra conducătorilor legionari. 


— 





J 


(Ș. Un ordin al lui Corneli 
Coâreanu, 


Corneliu Codreanu a dat un ora in, 
în condica de raport dela sediul cen- 


tral 81 partidului Totul pentru Tară, 
prin care anunţă pe conducător ii legt o- 
nariycă,în orice chestiune care priveş- 


te organizaţia „ori cât de mie ăjtrebue 
să vină să consulte pe şeful egiunet, 
A tit lim a Sa) pe generalul Cantacuzi- | 
no,pentruca să nu se mai facă greş 11 
cun s'a făcut cu ocazia congresului stu- 
dențesc,aceasta şi în scop de a se orga- 
niza solid Vegiunea în toate ramurile 
ei de activitate, 

Se menţionează că ordinul priveşte 
Şi organizaţiile legionare s tudenţeşti, 
precum şi pe legionarii ela conduceri 1e 
Uniunei şi Centrelor studențești, 





Bi 
Anii, 
7 (V/ 

Pa 
sd ABlursă Serioasă- 9: 


(Adunarea comanâanţilor şi 
îi comandanților ajutori le- 
&ilonari, 


7 n A d TA 23 Aprilie a. 0»fiină ziwm ono- 
si mest1că a generalului Cantacuzino,au fost con- | 
vocaţi la sediul partidului Totul pentru Tară 
comandanții şi comandanții ajutori legionari 
aflători în Capitală,pentru ora 11, 
La orele 11,15 a sosit, în sala fes- | 
tivă de şedinţă a sediului, generalul Canta cu- 


pa 
zino, 
Erau de faţă toţi conducători i le- 


gionar1,în frunte cu Corm iu Zelea Codreanu, 
iscu,colonel Zăvoianu,Po11- 
Gămă,precun şi graaaţii 

din cuibul "Axa" îp toatal 41 persoane, 

Corneliu Zelea Coareanu luând cu - 
vântul,a spus: 

" Domnule general este A Zi al trei- 
lea an âe câna vă urăm de ziua numelui sănă- 
tatea şi toate cele bune) 

“In primul an,1934,după o cumpli=- 
tă vivelie ce s a asupra noastră;în a1 doilea 
an în mijlocul unor timpuri de linişte (2935):4 


lar azi am putea zice chiar în mijlocul unei 
lupte, 





Expoziţii, Publicaţii 
d) re 
Ep 


pa luptă, însă, nu de proporţiile celei din! 
1933-34,şi care este pe sfârşite, A. 
Atacul duşman pare să fie pe sfârşita 
adversarul fiind din nou învim. Nu se ştie 
însă pentru cât timp,fiinacă s'ar putea să fie | 
numai o retragere pentru scurt timp,) 
Atacuri şi duşmani am avut totăeauna, 
Lăsăm la opaztectrădători i,Aceia sunt nişte 
lepădături şi secături,cari nici nu merită să 
ne interesăm de ei, : 
Ori cumîn aceste timpuri,cână suntem | 
înconjurați ae o mulţime ae duşmani,nu ne este | 
permis să facen nici o greşeală de ordin tactic! 
(Co greşeală cât de mică poate avea ur- 
mări grave,Si noi am făcut o greşeală "a 
ordin taction,la Sinaia, j 


(Nu trebuia să am apă la moara dușma- 
nului,ca dintr'un lucru ae nimic să facă ceiace| 
a voit să facă toată presa Sărândarului,Dease- | 


meni a mai fost o greşeală a ieşenilor, 

Din punct de vedere moral trebue să 
recunosc însă că nu s'a făcut nici o &reşeală, 
Congresul a fost la înălţimea morală necesară, 

S1 acum revenină de unde am plecat ,să 
dea Dumnezeu â-1e general, să vă sărbătorim 
încă mulţi ani,de azi încolo," 

Generalul Cantacuzino: "vă mulţ umese 
la toţi pentru Cuvintele frumoase ce mi-a ţi 
adresat, felicitânău-mă de ziua numelui meu, 

„ Vă mulţumesc Şi vă spun că voi nu-mi 
Sunteţi nimic âatar 1.Din Contra, eu vă datorez 
vouă multe, M'aţi prins în mijlocul vostru 





- 3 


într'un moment în care aveam mai mult ca 
oricând nevoie de un sprijin moral şi nu am 
găsit unul mai temeinic şi mai sănătos ada4ă 


la voi, 
„ Mă bucur, căci eu şi Corneliu,fiul 


meu, întotdeauna suntem de acetaş părere,ne 
găsim mereu pe aceiaş poziţie, 

„ Prin cinste,muncă şi disciplină nu 
se poate să nu învigen, căci eu noi este ade- 
vărul şi dreptatea,gi nu cu duşmanii noştri 1," 

Bedinţa festivă a luat sfârşit la 
orele 12,30,câna comanăanţii legionari au luat, 
o gustare împreună cu generalul şi Corneliu 
Coăreanu,la sediu, 





X Serioasă = 


— 
dul 

Corneliu Codreanu,într 'o consfătuire | 
intimă avută cu câţiva fruntaşi cz ore ri, 
dis cut ând asupra eventualităţei aizolvărei 
partidului Totul pentru Tară,a arătat că de 
astă dată, dacă se va produce acest fapt, USR) - 
carea legionară se găseşte mult mai bine pri 
gătită ca în 1935.şi va putea face faţă i 


ori ce împre jur ăr ie = 
„4 mai adăogat că are ca ŞI 3 nohelati 


„_arede Fi epei er păzi, dacă bine iscate, se ia 
„az văyTo: ; Fa 





.—. CNSAS 
tdi Direcţia Cercetare, 
„ Expoziţii, Publicaţii 


Și Ac Maia: 79 m ate int, 





La setiul din str,Iiprineriei 3, A avut 100 aseară o ans 


„ Pătutre a frunpagilor gopdigti, ln Sire au partinipate Corneliu 
an Virgil Ionaseu 4149, 9rnanța, 
SC Aetifațănnțe si altii, 
n ari A şi mteren Garzii 
este astizi ou totul alta dooft în 1955, deoureoe exista osnend 
"politiei de frunte oare fi vor lun npiparea, D-nii Vaida gi N.Ma. 
- moâlesen sunt ncei în cari begionarii trobus si sa fnorenâă în 
Vpenuri de restriște. 
Un eventual ant de rrowoeaţiune va îrsbui să fie ropaie 
sancționat, astfel oa fieenre 16 sonate trebue pregitit pentru mo= 
mentul când va ave: si risbune re un frate suprimat nigslaste, Tre 
buese tensanmen organizhte cât nai multe tabere 19 muneă, pentra 
infiltrarea spiritului legionar în toate oolturile țarii, 
Şi-a vxprimat totugi convingerea oi pâna la U7RĂ guvernul 
Va vafuza si-i nsume o sarotnu oare peste Însonna piinuirea su- 
stului oinstit a tâpis, 
R, * De.IeBamea a spus oi de data aceasta nu se mai cate adopta 
i taotiea posonnarii oa în 1933 și legionarii trebue. si-si apare 
Segenteatia Ghinr ou prețul vietss lor. Gnrda va da o repli0a fw 
"> tâge uneltiriloe haute în umbră, pentru a azita c2 nu mai este 
| st aupozte o nelegiuire ftetata din afara, 
„A alineat ot tonta vinilenţă trebue înâzaptata tapotriva 













1 aţ ina! 














aia. CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 
(A ve js Pee 


Din initântiva doini N,Dudooen, comitetul de apipnre a) 
» Anti-fosoigtilor, te pomun ncoră ou fruntasii Ploeului donoerat, 
A hotarit 1nnsarea unor liste de subsorinţie, prin slenent 9 pe 
îmerodexe ale Blocului, pentra aolsetarea sunaloz nogosare 
i rii în procesele Ann Paukor şi Constantineaau-lagi, O setivitate 
sa ASosebita se va desfiguza în ziua fe 1 Mai, când listele vor oir_ 
N uda da tonte manifostațiile munoitoresti, inditarent de cina a 
“| fi orgnniante acestea, 
| Exosptână re stobal-tenooraţi , în mijlocul etrora ooleata 
4 a ge va înce fără autorizarea proniabila a conâuottorilor, ini+4a 
N torii vor solipita sonoursul fiferitelor Erupiri sooinli ste. 
Actiunea pentru noleetiroa mnelor în Capitală, va fi con 
dusi de Potre Vulpesou si ris Pintilie, 








p. - 
N „Bei 19 Aprilie n.0., ora 16, în str,Snârâm 13, a avut 
190 gedinţa Vinezetulni scetatant, An luat parte dizoa 70 persoa- 
. 5] 
ne, di 





Sodints a fost dosohisa de Pstre Vulneanu, oare a aratat 
fomeinnul 1 înmeput să în pmoporții, fiina încurajat prin 
| Sun este legea 0,E.7.R,, cu caraotar famoist gi pnsboinie, 
A Propus. ca tonțe OPEtnizat111e e tineret si fomaze un fronț 


“RUN Are să lupte contra Tiaboiului, Odnţu forma noost teont, 
A sa fiinta Şi an oonitot 






















CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicații 


a 


m [4 
(/) [AZ 
| [ 
i ES : 
Ş 00234 
+ 24 
4 


concepţie, câ un judeţ Mai in arendă „pe viaţă, şefului 


, 
respectiv; 


: 3 pica bela 3: facerii 
E „la 4 faca A. 
Şecia de comendent - cât mai multă lame 


E Necesitatea de a se trimite in unele judeţe 
ln elemente dela centru,care să introducă noile metode de ! 

activitate şi inovaţiuni in materie de organizare,aplicate | 
la scoala centrului, 

Imediat ce noii şefi işi vor lua ibrimire 
postul,ei vor fi chemaţi la SCOALA d QADEE „pentru a 
primi noi şi contidenţiale instrucţiuni,privitoare la 
organizerea GARZII Di PER,in judeţele respective, 

Totodată un nou grad s'a inființat „acela 


de — inspector legionar — grad ce il vor primi toţi vechii 





şeti de organizaţie şi cari vor trece în Corpul înspecto- 
9 rilor pasa | 
Se asigură,âin anturajul lui Codreanu,că | 
imediat ce se va termina cu solermitatea, înmormântării 
|] celor doi legionari,Garăa va trece la unele acţiuni 
; toarte indrăsneţe,ceiace va arăta că ea ntarenici o teamă 
Şi ou toate loviturile pe care le-a primit înţelege să se 
„ afirme ca un organism sănătos,gata pentru conducerea 
Atatului român, 





3 2 In ce priveşte succesiunea lui Moţa,se 
| crede că in locul acestuia va fi numit Dr,Banea dela Cluj, 
3 care după Solzeeng ate al doilea după Moţa,ca pricepere  -—— 


2 ./. 








ză CNSAS 
Direcţia Cercetare, 

Lb Expoziţii, Publicaţii 

Q i urză- aa 


Contra legii O,B.T,R. A propus mpoi oi o doloentie 4e tinerst să 
ni se prozinţe d-lui doputit Potre Andrei, onro a ritieat în Parta. 
„Sent aontza acestei leai, pentru 2 0 nduoe din nou în 1isnuttp29 

La sfârgitul sedintei să git o motiune în sensul oclor de 
mai sus, Moţiunea urmează «i fie dusi ln ziare do ertro o dolngmtie 
Yi în frunte cu Potro Vulnesau, spre n fi publieata, 
759" Gotânţu m innt afârgit ln ora 49, 


- 
i - Li 
4 La setiul Blocului tenoarnție din str .Doamei Ne. 5, nu avut 
100 ri Co adunări sprima In pa 14 dimineața si 4 toua ln ora 
49,3, 1 muia au partivipat efte cirea 200 Dorsnane, membri ai 
Blocului din țonte seatoarele, ş 
pn "9 citit literaturi nun torensei şi s*-u intonat înteae 
E Sa diseiitat “apoi despre 'organi zare, Dropaganăi, apeluri Sta 
ii ramEpilE Ionesti Omen za iu 
Voua detimtilor Poti +t04, ori nn onzuţ în Jupţa. Pentru apă 
marea 1itorthtilor erooratioe. 594 pot oatut Bontr i Snggatuint ei 
00 se "%ordă Vigoiri10e funaiate, Satinauuă ga dai e: ipta 
Pentru denoornție, sunt Prigoniti, srestaţi gi bagati £n închisori, 
: & setin 101 aphli ai na Pi A 


00 Ac Se ml, mana di 
4 pi 










Sinaia i 
dud PR nu PM Monnistii = mur 





E 
SA 














CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


A | Zi oziții, Publicaţii îi as . - 
dpi Q. „20 ApRilA 4936, 


m a pal DZ 
Sa E 1 A 
NY 3 | 


“Fruntagii ascrgisti dau ea sigură denunţarea acorâul ui cu 
partidul, poporului, datorită, „faptului ph, dl naregal Averesan, sub 
= „influenţa unor. fruntaşi md, partidului, 4 ronin, at da atitudinea 
si nai s4unen Frontului oonstitut, ional, fiima hotarit an rsia rola 
tiile NorRAAa Bi Coroana. a RTL Va ri Cats O goi 
sate 0 ORaPEăA adu, audiente d-lui maresal eee tz tanc 
ps ARE9 VA axes 10 în, girul „unai, Aaa „untura dintre gala Don 
Ye O partade VA.flevară, pt, Rabla, onorti tobe 
să „Ga toate „Rgeatea georgiştii arati on întelea pr rinînă 
consequență, ou tă tudinea 107, de de pâna A0um si q4 BP Miitor,,, parti- 
dus se stă, orienta mai spre arenpta, LAgind astfel posibila „Bolabe- 
n rare a eu fineretal studeniese,. oare în Bsiane priveşte, peaătiea, &- 
venetia ţională, ni „are „Numeroase, panete Vă atingere ou se zetatua, 
„Aaa Aarenteta a ri înlesnita gi de progranul de „BPition 
externă „a a partidului toreist „care, deasemeni se apropie, îe „Vade- 
Dai je tineretului, $ iroinitenre: popi fămrn a pini Del ce 
ema d „9XDOzeul fiout eri în per nţn delegati ei permanențe a 
2 i ât „Ghe „Bratianu 3 „sust inut „o: că i fortele o: vel te. ? „MOtivenză | 
"cope „în ve erea unei prbinat4,gân Pta, mmăte in un reein a te mână 
setea, AU Conul, de n 1 „Surrâna £o ratie, pitana ndversare 


(2) 
. Li Fiii or. 
mie cati Pigegienbiațăa 2 nara aa = Ta MA 


Ze i genti e, sn ai e Ya arăta a tuturar LE | 
%: RE ont its Anâpertana. IA 


A s îreat tonte 
AXĂ Mau 


PE Pap 































sul hitit Direcţia Cercetare, 


ţii; Publicaţii ai 
| ip (PAZ Lo că r a 

j a Pa cm VEER, _ A “poi ș În eta a înnorat aj 

| N me coziBia Di tăntâva Ai. 1. Peace, 9984 +atul „de „anâreze-ad, 

%/ . mb ofatoia tilaza, 00, panza ae “a fauntnaia ee. 

n »a hotari "buagazes unaz. lăste do Mibsorii10, rein a, 

|. mfneretare ala “Poetul „rent iu, 001 setarea sune 

| Mii fn „Prooeșee. Ana Paaier Să, Consțantinesauel 


gis 0 netivitata 
"AR deo sebiza, se V+ doafâguza. în ziua desi Mi, oând listele vox air 
Po un ase 


indiferent âs Pine sp 
fi oreuni 


ata Pinifestat4410 unei toroşta, 
“nte acestea, 


Ps0eztând. 29 Maabaltupoenai, ta 49100ul..câzoea cal seta 

nea făt oră area, real nt Va Rinduoitoriloa, ini aa 

și “e 14. vor selăasta 9SNONEANA (âfezi țelox grnruzi snein luate, 

E pi Aotănnan A foleotarea munielo în Capitala, va pi 

dus: de Patae Vu] panou „gi 1449 Pinii4lie, gi mt 
; Ei 


190 Var 


+ bă 
29% 


intonat Stea d, 


1 urag foi Pret sara, Topuri, vag apt pă 
pe y p stationa 7oopeul 94 IA ee? în a Run net si. 
4 Dau pn 24 49 Aprilie Seteaza 18p:î0, 


"Pedtzdan 13, cam 
see. Sedinia “inpeebului, god A duag inte. oiroa,70, pargen- 
ee. râs GPR op nai ate, să we îi în-ae dă Sa d e, 
tt SedinLa.8, f00âsdumeniagi d D967e VL meean, etroonamatat,, 
Si fascienul + început sa i proportii, tiina Încurajat sein A 
D ice, cun este iegea 0,EsE.R,j cu darnet or Pnmoist si risbeinze, 
| title dostinerat „et. cazmeze ua ca 
pa Elollaie0aata,darset seert, nomţ, 
deneemtugaze, care sa 99 PeNpbaRlae, . 














i Ind Aemoratie şi 


i 
"mA dust 3504 ONVÂRAL pn _4el anus 


e ai Osea 
a adus dea sate Alia - 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


» 


% „meet arte ce a ne me e am ma - . Aa = 0 
| i. i FA Vu Li 
dc (| oară 


contra legii 0LE.P.R, A pepua apoi 0 e felnnnțin 40 tineret sa 
„„ 5e prezințo aciui toputaţ Petro Anârei, anra ms ritigat în Parla. 
“pent donten acestei lei, renţzru n o nduoe din nou în disentiey i 
PA ettroitul getinţat-a!ă estaţ n notiune în sanman gdidă 40 





“na mai sus, Wotiunen urmează ai fie duai ln ziare do ottra e delegaţi, 


PD 9 ezivorarua 












4 


în frunte au Petre Vulpeaou, spre a fi publi onta, 
P] Sotinţa a lun sfâvgit In ora 19, 
. 


Li . ) 


pediul Mooului denoazație din ste.Donmnei Nr.5, au at 
108 eri dus Adunări sprina le oxa 14 dininanța 
19,30, Li anhelg an partioinat ofte 
Blocului ain toate seatonrele, 


La 


gi a 4oma Ja ara 
gipea 200 peraonne, membri ai 


34 citit literaturi munaitorenseă şi s%+u intonat oînteee, 

d Sa disoutat apoi despre organizare, Propagnnân, apeluri »pin 
Ă presi în vaeran Povizuirii rroeesul ni Gonstantinenou_Ingi si a 
detimti10p politiei, cari su const în lupta pentru apr- 
„ Parea litertntilor denoorntioe, ş*a Proteatat nontra îngătuint, od 
09 se corn rigoartloe Pupoiste, nvatiniu-se ou ncoi ae aptă 


Pentru decorație, sant Prigoniță, nrestnţi şi bignti în îmobi sori, 
3 4 
ş - A | 
Frunțasii Prontuini studentese dencorat Imorenzi 1a alontai- 
tea programului gi orennianrea congresului unitati statontesti, 
ongreml n fost fixat în "rinaspiu pentru zilale te 10 ai 
a Erngoy, Pontru snţorsanren Di, stau it pr | N) 


d-ior lunian şi udoenza, eari sea ohI1amt sa inter 





i forurile în drept, 


. 















cip TR CNSAS 
call Direcţia Cercetare, 


pa "pe: | 


| 
Degi = venit în Capitalu, Qernatiu Boâraama nn Denetiu Ooâpnamt în sta 
tat In Qabinatul de Tintruoiie me Taasae SITE paza Danaao stat ventra « ( n. | 
„Puriri în degitupă ou renuânurea Ini 1,8 „nea. Partizaniioz sai 
le-n spua gi țot 00 ştie a Acelnpaţ on pensia: rreaosului dela 
- Gonsiliu] da Raghotu gi nu înțelege si fin ghanat din nea, Dai 
p a ya fi stua gu manâat, confruntarea cu Biha4a îtelanau nu 
Wa putea avea log, tennrase e 6 Bohâpi fe legionari va nvea sride 
ga în zim Notarită, Sialearu si mu POntă Zi gintt nioneri, 
:nâuoere: Giraii e Per a fixat din vreme risrunvurile 
"9 BE enzimei 7 degioneri siegi peri de echipe oa prilajul songpe 
sau delu Te.Mureg, satiai mrostaă, vor trubii să în dea la 
întrobirile oa 11 Be vor iune, ACagtia ax prinit Acela Cornelia 
Coâresnu nsiguriri an în aurână luazirtlo se vor sohiuba E] bine, 
aşa Că na trnbue si-i rin speranțele, 
Pg Godronnu lueronzi în proamt ln un plan de Peorganiaape 
2 Oopitalei, one va zi înparțita în 590iiuni, îi loonegte la 
„ Aginerul Toniea Ain Bia Frunonasona Nea? şi fee viatte siiniee 
Li sedini fân Fir,1:prinseiei 3, 
Ia dineuţiile pe cai da-a 











CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 















, Ziua 15 > Ora „29. 


























ij 








pS)ie-a NR Ia Ia A 0 DT CEE eee -Târgu-Mureş„Am luat 


otugi măsuri ca-numitul si-fie arestat. imediat-oe-îgi-va-face-apari- 









































Te CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


LI] Pe 
Re 329 
ia Deşi = venit în Crpitala, Corneliu Cotmeana ma ma rmes 


tat în Qabinetul de Iastruotie „nde fugene citaţ pentru n da te 
sn amrizi în legătură cu -emeinaren Ini 1,0.Duen, Partinanilor sai 
„des spus Bă tot 00 ştie n dnalarnţ eu conzi: prenasălui dela 
Connt)âul e Riatoia şi mu înțelege si fie chennt din non, Daeă 
E totugă va fi ndus en mandat, confruntarea cu Kihail Stnleseu sa 
"N wa putea avea 100, tnoareoe o nohipi de legionari va avea gride 
|, en în aia hotirâta, Stalesnu si nu fata Zi ganit nioteri, 
4 ontucore: Giruii de Pop a fiwnt din vreme raspunsupile 
„pe cart cui 7 legionari segi Şefi de sohipe au prilajul songre- 
3 A sului dela ?pslreg, satani arențaţi, vor trebui si le tea ia 
| Entrehazile se 14 me vor pune, Aeegtta su prinit dela Corneliu 
| Goâronmu anieuriri or în ourână lueririle se vor îeihimba în bine, 
„A98 08 na îrsbue săbii pinzân speranţsle, 


N - 








148 fe reorganizare 
A în seatiuni. El looneste in 
ng Pranenahonă Nr? gi feo v ne 
+ sefiul din str.iprineriei 36 e 
In Aiseuţiile pe ari loa svut Wu gopaini 









Ș SONDE 























MINISTERUL D* INTERNE 


A DORECTIMEA EMERALĂ A POLIȚIEI dona. 
joi: Regional | 00236 
PLOI E] ai | 
Seas, = iai 
DOMNULE DIRECTOR GENER 00 
[P33) 
In referire la ordinul Dvs.No.15003 din 
Y 24 Februarie 1956, si urmare raportului nostru No, 


11678 din 6 Aprilie 1936, aven onoare a raporta că, 
aproape in intreaga regiune a acestui Inspretorat, 


organizația partidului »TOTUL PENTRU PARA? „se reor-= 
a, ganizează astfel ct la Brii1a,cu ocazia ultimei 
sodinţe a organizației 1ocale,D-1 Colonel ZAVOTANU, 
a dat instrucţiuni ea toţi legionarii si-si confec= 
ționeze cămăși verzi,inr sefii de cuiburi să ţină 
şedinţe cât mai dese şi să facă regulat înstrueţie 
militară cu legionarii, in vederea unor narşuri,ce se 
vor face în ţară la oâată pe care o va fixa CORNELIU 
ZELEA CODREANU. — 
La Constanţa, sunt la inceputul unei reorga-— 
4 n] niziri şi cauti un local in care să-şi poată fixa 
y sediul oficial sub firma partidului »TONUL, PENTRU TARA»! 
La ciureiuy set vonză în recrutare de aderenţi „+ 
La C „Lung, au convocări siptămânale la sediul 


strucțiuni,in lecături cu 








partidului, unde 1i se dă A 


"% contactul ce. trebuie: st Distreze cul opulat iunea, dease- 
) 






E, Saptă avocatul CLIME şi fi 
îi au domiciliul VA Fucuresth pentru | le da instruotiuni «+ 
; i n prezent nu s?a hutut obține nici o în-, 


n/legături eu inarmăirile acastei organizaţi n 
ni,aşa cun prevede ordinul Dvs. sus mentionat. 


i PRR 





3 
Qx 









iza ia 


EC?OR | 








î macel Mfo237 i 00224 Pee 










Val BOA > 
R Vl etnii eri îm tei | i 
poi PE ata În ziue de 4 Martie 1936,D-1 CORNELIU ZELE, 
7 2 aNBANENANUu a fot invitat la Zormă da tza D-a grilei 
a 2221 CANPAGUZINO,— | | | 
, Lă 
La 58 „La masă: 4 


Ra m rara HORIA 2+ CODREANU și WASILE ANCU, din comuna Basarab- (| 
ST Constanţa, precun, şi jalţi legionari, cari deocandaţă J 


păi 


„Nu s?au Sua identi fica, +] 
sau d E: | 
La masă D-1 general „e spus că,dacă ar vrea 


E „ „astăzi ar puteavilua conducerea țăirei, dar nai aşteapt 







E: insă 1937,vor fi la putere legionarii + i) 
004 s a hotărât ca in programul 2GARZEI DE FER? 
“să se mai prevaâă : | 












le nov £ „Averile. boerilor Să fie impui te, feni1iiloz 
sărace „aâna e 





Li 's6 vor da să muncească atât cât pot, 
255 agil ar rezultatul muncii îl va lua Statua şi lor li se 
„o si Va dain schimb de State tot ce 1Ș trebuie ca au 
minte „buni, Hâneare. bună, locuinţe! „copii la şeoli, fra 
. VRastă a avea drepţ. la bani, „şi proprigtate,eroi din moment 
i ice fibra AS Statul, 1 va da tot ce trebuie,nu au au nevoie de bani 










ed Se ve lua pământul celor ce au mai mult peste | 
LI ti, atraa 
e ar putaă muncii sI cu ai casei ii da bica ce nu. 
% du SU 35 mana Răut re en itimstai 





Fi] 


pentru 8-1 „munci certa 








Expoziţii, Publicaţii 


" văduale,oari treo ln Stat, 
Munoa si fie egali şi obligatorie | pentru strao | 

şi bogat. 
Produsele de orice fel si 


TA Du 


Ne inginerii 
-:2000 1ei,aaicu "ctre 


29 f9t$ vidă a Sa 
CEA delorialte categorii , funcţionari „= 4 
4 Pe evrei nu=i va” sooate. Cu forţa din ţa: 


“D5 nu”vor voi,vor f4 trimişi 1a munca cân- 
pului şi dacă mici 45028 nu vor Voi,apoi la cultivat 
“ciuperci” pe nisipurile Mizei Negre.= 
"NA, osos inp, celelalte naţiunii bilgară Pufiguri: „turei, 

4 EiucerL IN eaa protâja atât timp cât vor avea purtare 


“bună 


„o an i „Pe cei ce vor Ai Sela publio,vor fi Ă 
tragi în ea i toâniu: ze s9ailă de funcţia ce a. 


"7 lee cra 


Limo a: 


ÎN CEA SI 


ocupat, = A 4 ş 
1 iară 2.CANTACUZIN0, a Snus „nu sin 


„bine vizat da 4,5, Regele. „CAROL, II, dar sunt bine vizut 
ae A,5,R, Principele NICOLAE, = 


RDI ui in in, 9595896556 





ka: ; CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
da Expoziţii, Publicaţii 


AIP 





şi energie. 







Direcţia Cercetare, ș 


ţii, Publicaţii 3, 
păi Alei gps, 











332 
A ) 
| = 1936 aprilie a / 


E PRI | 


Urmare notei din 10 Aprilie a.c., 
4 PR organizaţiei “I0LUL PBNURU vaqn 
Ie | 8 Hazargic în ziua de 13 Aprilie a. 


întaunizea 

ce urma să se ţină la | 
c-,:. s'a amnat vntruo 
dată,când îşi va anunţa sosirea GOHNEULU LELEA 





ceastă informaţie ai adus-o echipa Sportului 
Studenţese,care a sosit în Hazargic azi 11 Aprilie a.c., 
"PI şi care în ziua de 12 Aprilie a.c. va debuta eu echipa 
Avântul, după care va pleca la Silistra. 





= 


a! 


-4 


Direcţia Cercetare, , 
97 / Expoziţii, Publicaţi 7 


nul,care este omul dreptiţei şi care niciodată nu s?a 
„ eânait st-gi iiusefieoi banul „Alisa 


CNSAS 






middle 40. 
e RL o Pee). 


i 
În urne intrunirei de Duniniet 5 Aprilie 
Ea 
1936, a organizatiei partidului "T07UL PENTRU 7AR/4 28 
se discută cu aprindere co! ei așteaptă cu nerăbdare 
ziua de 15 Aprilie 1936,adicti a doua zi de Paşte,când 
şi vor să arate ct,adeviratul partia național este 













va avea loc la Bnzargic,o întrunire a acestei organizaţă 


na al lui VAIDA,ci al lui CORNELI ZELBA CODREANU si 


că la această intrunire va asista adevărat toţi ronânii 
şi va fi o intrunire impunătoare,nu ca aceia a "FRONZULU 


ROMANESC”, care este format numai din hodorogi bitrâni 
de 
iar NASILE COVATA s;a- 


nunsi prin bani,c'ci a plătit bani a:n Banca Geliacra, 






re ei nu au nevoie,etici lor 1e_ trebue tineret 





inconjurat de acesti h 





al cărui preşedinte este şi au fost nevoiţi să vie. 
Inst: membrii partidului »207UL PENTRU TARA, 


care e compus numai din tineret, la prima chenare va 











rispunde până la unul.-— 4 





Ei spun că,adevăratul român care va scăpa - 3] 







tara din mâinele străinilor, nu este VAIDA,care până eri 
alaltăeri era la guvern şi proteja străinii şi e1 işi 
ficea interesele depunându-si banii tării pe la bin le, 










striine,ci adevăratul român care va sciipa ţara din i 
nâinele striinilor este CORNELIU ZELEA CODREANU, Cipita=. 














si iezii 
7 


Generalul Cantacuzino la 
Carmen Silva, 


-Sursă Serioasă- 


MPbtari a sosit în Capitală Horia Cco- 
dreanu,c ie del a Carmen Silva, 
aa N a şefului Legiune 
partidului Totul pentru Taxă s'a prezentat 
generalului Cantacuzino,căruia i-a comunicat 
că Corneliu Zelea Codreanu a contramanaat ve- 
ni reăt n Capitală înainte ae sărbători, 
In urma acestui fapt „ge neralul Ca - 


tacuzino a plecat astăzi la Carmen Silva,spre 


a da explicaţii şi a Se consfătui cu Corneliu 
Codreanu asupra ultimilor evenimente cari pri- 
vesc mişcarea legionară, Este vorba atât ae 
cercetările pe cari le face Parchetul Tribuna- 
lului Ilfov,cât şi de congresul Beneral studen 
tesc; în Care s'au luat unele hotărâri pe cari 
Beneralul Cantacuzino le socoteşte înjd irectă 
legătură cu mișcarea legionară a partiâului 
Totul pentru Tară, 





-Sursă Serioasă-a= 


(DES: 


Conducători i legiom ri 
vor vizita de Paşti pe 
Corneliu Codreanu 1 i 


Carmen Silva, model 


Pruntaşii mişcărei egionare pfrau 
at Gan zile le cu Paşti, să vi- 
ziteze pe Corneliu Codreanu, la Carmen Sil- 
vaeu scopul de a-l felia cita şi totoâată 
de a se întreţine cu e1 asupra ultințlor 
evenimente cari interesează mişcarea legio- 
nară, 

Corneliu Codreanu, înștiințat des- 
pre hotărârea fruntaşila legionari,a con= 
venit la aceasta, şi,după cum însăş Horia 
Codreanu a eafirmat,de Sfintele Paşti va 
fi un adevărat pelerinaj la Carmen Silva, 
deoarece numărul conducători lor leg tonari, 
cari şi-au anun Vizita la Corneliu Co- 


âreenu, este foarte mare, 





8 aride 1936 00200 


4 Expoziţi “Publicaţii ÎI] Vii 
a 


Sursă Serioasă- 


V A 
Dela Totul pentru Tară. | = 


Cn 


Bri la amiază,a avut loc la sediul cen- 
tral al partidului lotul pentru Tură,o consfătui— 
ro a fruntaşilor legionari aflători în Capitală, 

i e za Sia  exaninat situa ia în urma celor pe- 
trecute cu ocazia con pesului general s ind expsăă 


In pe p îzcate i incidentele pe trecu- 
te cu ocazia congresului,s!'a arătat că ele nu pre 
zintă importanţă pentru partid,ci dunt legate 
numai de miscarea pur studenţească,dar că în cazul 
când, prin imposibil, star lua măsuri represive 
contra fruntașilor mişcărei legionare,cari în acs- 
laş timp sunt şi conducători ai organizaţiilor 
oficiale studenţeşti, atunci întreaga nişoare legio- 
nară va reacţiona energic şi hotărât, 

In legătură cu chestiunea Stelesou-Beza 
s'a explicat că migoarea legionară nu va fi atinsă 
cu ninio şi că situația va fi pusă la punot chiar 
în cursul acestei săptămâni, când Corneliu Codreanu 


PR 





urmează a se prezenta pentru a da 
Parchetului Tribunalului Il sey. 


lămuriri în faţa 


soba 





Corneliu Vodreanu va 


Bri s'a anunţat la sediul central al 

- partidului lotul pentru Tară,că astăzi 8 April 
a.0.va sosi îh Capitală Corneliu Zelea Codrear 

urmând & se prezenta la Parchet spre a da i 

ri asupra eazel placa aduse de uihail Stelesca 





Expoziţii, Publicaţii 


0 
ps A tt | Sursă Serioasă- 


Dela U.N.S5,0ske 


Gheorghe Furdui preşedintele Uniunei Na- 
ţionale a “tudenţilor Creştini jomâni,fiind. nemul- 
ţunit de atitudinea studentului! fudor Ionescu di- 
rectorul Departamentului Sportutilor din Uniune, | 
a declarat că imediat după vacanţă va convoca o | 
adunare a Uniunei,când va cere înlocuirea lui Tu- 
dor Ionescu dela Departamentul Sporturilor, 





1936 Martie 31 


o. le BEES tie? 340 


Vizitând ferma FRUNZESOU,am fost invitat de CURNELIU 
CUDEBANU în Camera Iui şi aci pe 9 masă avea nai multe coli de 
Hârtie, sozise şi albe,rănase astfel ca şi cun se lucra la ele,- 
aa timp an stat ao o nu le-a dosit.-Nu an putut să 
observ scrisul,dar CUENBLIU neaa spus,că luorează să scoată 
o broşură,cu privire la toată aotivitatea Gărzei de Fier înainte 
de dizolvarea lor.- e 
trintre-alte-— onvorbiri-banele,a-spus-eă 61 personal 
nu va mai candida niciodaţa pentru Parlament, întrucât cu firea 
sa modestă, neputându-se preta la violenţe şi să bruscheze mai 
ales pe cei mai batrâni,cun a vazut la Camera şi deci prin 
modestia lui,ar putea trece ca un parlamentar fură vă loare,— 
la ferma PRUNAESCU, unde are 1U Ha, vie pe rod şi 
circa 40 Ha, părânt arabi], lucrează cu febrilitate, el, fratele 
su HURLA, soțiile lor,vre-o trei servitori ce au la vila şi 
munci tori plătiţi cu ziua din tuzla.-) 
(Pac însănimțari de prinăvază, cul ţura de zarzavaturi 
şi plantaţii,- 
la tabara lor dela malul marii,au facut multe planta- 
ţii pe faleza unde intenţionează a planta şi viţă,- 
la ferma este vizitat de diferite persoane ,pri ntre 
care şi fenei,probabil membri în organizaţie şi se spune că 
din simpatie sau din curiozitate, da r-eunshumuagaoa aceste vizite 
ar putea avea/â1te scopur î, exemplu;a face legătura ou nuolse e 
şi cuiburile lor din alte județe,difezite transmiteri de orăin 
şi instrucţiuni în vederea organizarei ,eto,- 
CORNEGIU pipe mai spus,ori Ştie oă 1e sunt urmarite 


toa te nişcările „de către poliţie,dar lui nu-i e frică de cât 


L„94 nu fie asasinat prin mijlocirea poliției şi bine înţeles, - 


en rispuns,că nu trebue să aiba nici o grijă,atât timp oâţ 
*/, 





PT 
ME Eseuri Pyplicaţii 
Par 
organizaţia lor nu se va preta la dezordini.- Mir ruspung 
„vo aa fi foarte reounogoator acelui dazs L'ar preveni 
asupra vreunui asasinat în contra se, a repetat că nu 
trebue să aibă nici-o grijă,ouoi ni u poliţia este aceia 
Vă care ar căuta să produoa dosorăibip= 
„apă DR ISiival Jaoi MEU aleg? batai 
“ao dion mjlun iau sovt Basm o sc oa ta bul B1Omo 412 Uau, 
aie si PIDUL pa muo ia co [atize oxomnciedls îşi eairos i A puli 
[i iidici 8 ui-stinob el un aloe dala Hi5 qait 148 
Bisone Be Aseeroul ED AQ ceai Uli MI) cab, Luni zoa Prsado 
793 eh iesiti oe:aiivitog 33a04 ad srv Ein 110 BIigoză. e 
—«T0iL Bexevlon: ab 
năzzee ze Tomitkto Ea e tei vie idav mio Bit asi aigi 
1 Bă Bonita? dens astă pres îned "Îshoioin abibuso tt s 
“asadoearzd ne ia atnaloiv si astora sau băi oqu Ajesbom ga 
doo ia erei ai tuse 8 80. Enbriey isa feo 


băi 4 goils 

a PI inerea nu eo Bon anti ed Puf aj taca 
ar] boz o etv „ci (Lex bou VOBĂGIHALI pret ai 

ȘI entre rstilizdat ua Buseroul „Lider taur aa 0A 


Izei ai ua. 90 ivodivre: fox 0-ott, roi ali ijoa 


iul Iteia 
soalauă aib “Euis ua sea e: irc? Fota 
SR 00 Estid Lin e: agati e „ageri miez? ag 
Isis ie 
i UB d Sta Ip4l aa ale 1O0L wmodaă ad. 
Ni ataaţi Au eonoijiroân: dbiu: axata A di 
| 6 st ah Icitalu aa Bateti sai 
= Ac Lisgzo A? trona getea: betie 13 sro 
“Dă 3 ISfeett iso că ai ki ei: avale. th 
si |esăbimâxa, iso ob: sovata Sai 
tinte pi ÎS map toi ol betia dp - 
A70 S0IBhav 2 du Ei ou'cteagă dp. 
sp pgec a coco ANATOLI 
- B17Be.9b RER mâna 


Let anii La be 
a, e tza 





Verifioână r; 


Da 


Li 
E 0 scrisoare .5.iiggelui carol sl ii-lea şi d-lo 
Miniştri prin care arată €ă un Dom Comisar Regal din 
Bucureşti pe când se afla la mesă împreună cun un dom | 
Frocuror s'ar fi pronunţat că-l va împuşea pe d-l Coâres 
nu şi cere ca viaţa sa să-i tie apărată, Ă 
în acelaş timp d-l Corneliu Zelea Coâreana ar ri 
dat spre tipărire o pie după această scrisoare în 
cureşti cu scopul de a se afişa şi împărţi legionari=. 
r, binevoind a cunoaşie că în urma verificărilor zăcu- 
te până în prezent în cercurile legionare din ieşi nu s 
ştie nimic de sceastă scrisoa 
TE iu 3) 
| TINEA SENEPĂR 
IG U0501tlaaay 
WuNIBi oală a 
IONUL ii 0 GENB Al aL iii îi 
, „= DĂRBGIIUNEA DIGURÂNLBI „= 


» 





[a Gheorghe Furdui şi preotul 
Cristescu la Carmen Sylva, 


-_- 


Se 
he orehe Furdui -ftapaaumaă cn preotul 
Gn.,Cristescu au fost la Carmen Sylva, 


unde aujvizitat pe Corneliu Coâreanu.Au plecat 
în dimineaţă aibăei de 30 Marile oc. Şi seu 

fnapolat în seara sâni da 24 Martie,1a orele 
25.30, 


Gheorghe Furdui a Cconfiat unui prieten 
al său,că a mers la Corneliu Vodreanu,pentra 


a primi instrucţiuni 1 
congresului studenţesc şi totdeodată pentru 
a-l informa împreună cu preotul Cristescu asu- 
pra atmosferei creiaţe în massa legionară, în 
urma scrisorii 1u1 Gn,Beza, 

După cele arătate de PFurâui lui Corne- 
liu Codreanu, şerul Legiunei 1-a Comunicaţ că 
acțiunea lui Beza nu Va avea nici un răsune 
aşa cum n'a avut nici acţiunea lui Stelescu 
Şi că ancheta începută de justiţie nu va aduce 
prejudicii mişcărei legionare, pe ntruoă cele ps 
debitate în Scrisoarea lui Beza sunt plisnuiri | 

"Și în Viie ina ai a fost no la unele sote. 
Sp AS i 





mai grave ale fostei Gărzi de Fier,totuş nu ză 
va putea face niciodată aovaax în faţa Justi 
ei,neposedând nici(fiţuică pricât ae ne hdd 
nată în acest sens, | 
In ceiace priveşte congresul, Corne- 
liu Codreanu i-a spus lui Purdui,,e | 
cut acceptâna fixarea acestuia pentru zilele si 
de 5,4 Şi 5 Aprilie, adică în preajma vacanței, 
pentrucă astăzi „ chiar dacă se ţine acest cor 
„gres 1a data fixată,va fi la cheremua suvernu 
101, majoritatea studenţinei TE.) 


congres, 














CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziții, Publicaţii 








d, ID — 00049 . 


—0-0 P depe ordinul nostru N 0 s din 
48 AA, 1536 către D1.Prim Procuror al Tribunalului 


1fov.- 
1 _Nre 15223 A.s. 


Aven îaeaze. a Ţă înainta a ăturataă ziarul "Stră- 
jerul * din 15 Martie ae în are se Sisauoce publicată 


Serisoarea spala te ă fe Oporge Beza. i fest neabra | 
















re într păsag u ză Bicâze- 


3 vorbeste isupce “in „asasinat pus 1 gale d i 
dal Zizi Cantacuzino, împreună eu un al qustr 
împotriva, altui induztriaş M.A. în schimbul Sunoi 


că aţă cu aceste grave meuzărix arătari din scri 
soarea D-lui George Beza, avem onoare a vă ruga să bine- 
voiţi a aureeia dacă nu este cazul să se procedeze la 
cercetări pent ru a se stabili numele jo AEopae să îndi- | 
cate ŞIR 3 itiale şi interesul urmărit prin asasinarea | 


proectata.- 


LXĂNEXIXXRIZI20 


BIRECTOR GENERAL 














Corneliu Zelea Codreanu a înştiins 
țat pe lon Moţa,cât şi pe generalul Canţa- 
cuzino că în Scurt timp va termina cartea 
pe care o scrie la Carmen Sylva, 

Deasemeni că această publicaţie 
va purta numele "Gândul meun, 


agp să 
să eo 
e 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 






La Ai 


foțire la ordinul D-vs; No 7556că4n 
30 Ifnuarie 193%/aven onoare a raporta că,din 
informaţiunile ce aven CORNELIU ZELEA CODREANU 
se află in vizită reciproeă, cu, Dn „CARANFIL 
Poliţai pensionar, Preot ROSESCU şi Preot ARGHIR 
din Carmen Sylva,- p | 
Deasemeni se mai află in apropiate legături | 
cu CORNELIU CODREANU, nepotul preotului ROSESCU 
anume JIPA, fiu1 inginerului JIPA,de profesie în- | 
giner constructor naval,care şi-a luat diploma | 





în Germania, care spune că ar fi singurul căruia i! 
i s'a dat o astfel de aiplona,că a fost foarte [| 
apreciat şi deci format probabil după ideile hit | 

" leriste;precun şi fiica Preotului ARGHIR licen-= || 
ţiată in litere şi fiul acestuia elev la scoala, | 
agricolă technică din Bucuresti, 

CORNELIU ZELEA CODREANU este vizitat dese 
ori la Vila »FRUNZESCU» ag diferiţi membri ai 
organizaţiei din tară; iar motivul sederei sale 
în iarna aceasta la Vila »FRUNZESCU» ar fi e | 

lucrare la care are mult de scris şi in vederea || 
cărei, are nevoe de lipişte.- 





| 

! [7 dă NSP a IE i 
oi ouale | 
94 e -aMioâe| | 
DOMNULUI | 





xpoziţii, Publicații 


/( 4] 0033 


—6_Martie_1926__ 


-Sursă Serioasă- 


ș) Un ordin-circular al lui 
Corneliu Codreanu, 


_-_- 


In urma constatărilor făcute personal 
de Corneliu Codreană,că în Centrul Legiorr Bu- 
Ganea lau produs în ultimul timp câteva â1- 
Sensiuni între fruntaşii legionâri,cari au aus 
la eliminarea definitivă . ui/“h.Beza,1a 
minazea tenporeră a comencantiui 1egior 
dan Anda tăsesau şi a Coma ndante 
leta Nicolescu,a aat ordinul-circular Nr 
către legiomrii din Capitală, pe Care î1 alătu- 
Trăm şi prin care după ce reamintește "int erâie- 
tie unui legionar de vorbi pe la spate pe cama- 
radul său", oră onă ca oricine va auzi pe altul 
Vorbind de rău sau ins 


Organizaţiei, 





Expoziţii, Publicaţii 


Nr.46/1936 
27 Februarie + 


ORDIN 
oătre legioharii din Capitală , 


Cine va citi "Oărtioioa şefului de cuib! va ti ul ou uşu- 
rinţă vedea că dealungul ei trece (gena Lini de foc tintorăseia 
wui legionar de a vorbi. pe1 la pa e 

i Nu numai pentruoă acesta este un TI ABE, în sine 
şi necavaleresc,dar mai ales pentruoă acest sistem distru :e_0_or= 
aa Orice a ag mai. ales una bazată pe camarade= 


Intreaga viaţă politică şi privată e SA conducătoare 
vomţneşti de pină acum a fost măoinată de această buruiană res, 

lumea noastră legionară se opune ou îndârjire acestui sis= 
ten, Noi sunten bazaţi pe "£ranohe tal şi pe Siena Ata care merge 
pînă la sînge”, 3 Na , i 

Deoarece la Bupureşti,în special,ste, observat de o buoaţă de 
vreme apariţia acestei boala şi deoarece pină escu am făcut cbser= 
vaţii verbale pe care le socot insufuoiente, ordon,oa, oricine va, 
auzi pe un altul vorbind 02 rău, sau insinuână oeve, la adresa mul, 
camarad al său,să mi sn Pav în cris raport personale = 


După oape voii lua răsini ponten aniraroa organizaţiei, 


CORNELIU ZELRA CODREANU, 





[CONZIDENriAL 
) 9) By o 
Sursă Ser ioasă- 


> Ad 
file; 


In cercutile fruntaşilor legionari se 
pune căgcu ocazia cercetărilor în aface! 
iulei,s'a redeschis o chestiune ce se referă 


la încercarea de asasinat organizată de Ste- 


lescu faţa de Corneliu Coareanu,şi L se dau ur- 
mătoarele detalii: Pai 
E 10) FEBR de instrucţie Tretinescu, 
pentru a lămuri procurarea cianurei în afacerea 
Ciulei,a făcut o descinaere la un inginer dela 
» fabrică de chimicale "Leul" ain str.Plevaei 
Nr.,204,bănuit că ar fi procurat această otravă, 
Acelaş inginer, - pretină legionarii, - fusese 
cercetat şi cu ocazia încercărei de asasinate 
a lui Corneliu Coâreanu,tot ae către ace laş 
jude instructor Tretinescu, 

Cu ocazia nouilor cercetări complectea 
ză legionarii „inginerul s'a arătaţ revoltat de 
asiduitatea cercetărilor ce se fac în chestiu- | 
nea Ciulei, exprimându-și regretul că nu tot 
aşa de stăruitor s'a procedat în cazul Steles- 
cu-Codreanu, 

Cu această ocazie „inginerul ar fi 
făcut une 1e afirmaţiuni din care reese: 

1, Că în adevăr. uca „Gheorghiade a a 


venit la e1 spre a-i p ocura Cianură. 
zana e alea Sabu ace A CĂ, 
Aa 





Expoziţii, Publicaţii 


2,Stie precis că Mihail Stelescu a fost 
direct amestecat în organizarea complotului 
împotriva lui Codreanu, 

3aln special, cunoaşte numele unor înal- 
te personagii,cari ar fi autorii morali ai în- 
cercărei de asasinat asupra lui Codreanu d se 
face forte de a-i divulga opiniei publice 
"chiar dacă ar avea şi e1 soarta lui Sterie 
Ciumeti”, 

Sesiza ţi de aceste dec laraţi1, co nducă- 
torii legionari vor lua contact cu inginerul 
în chestiune, pentru a eluciăa cât se poate 'pre- 
cis cazul Minail Ste lescu. 

Din câte se Spune, reese că inginerul 
este hotărât a vorbi despre tot ce Ştie, lui Cor, 
neliu Codreanu, sau împuternicitului: acestuia. 


—— 





7) Expoziţii 


6-AMartie 1936, 


250 


CORNELIU CODREANU a det delegaţie inginerului CLIME 
comendent legionar să plece imedict în Baserebia si Moldova 
pentru o urgentă reorgfai Axe și propagendă în urma 
rapoarte primite del24SERGIU 

Deasemenea afputetai] GH. CILULAC a primii dele 
cerea cămășilor albastre, un lorain scris si semnat de 
A.CUZA, să plece imediat în Bucovina pentru inspegtare= orga 
nizeţiilor şi a face 2Amonestări unor şefi de orgenizaţie 
care nu activează intens.- Ciolac este cam nemulţumit de aces 
ordin întrucât se simte obosit în urma plegerilor care su 


avut loc.- 





Eiabu Eooieli VP 72, 


Veritioână rgfortul intozmativ Wr.805/957 al Tns- | 
pectoratului Regional de Poliţie Iaşi, după îndelungate şi | 
minuţioase investigaţii, an stabilit că Corneliu Codreanu 
n'a adresat vre-o scrisoare M.S.Regelui Carol Il,prin care 
să arate că vreun comisar regal din Bucureşti s'ar fi pro- 
nunţat că-l va împuşca pe 0oznel4u Coâreann. ă 

Corneliu Codreanu a adresat M.S. Regelui oamenilor 


politici Şi ţării cunoscutul menoriu,pe care da lansat,ti- 
părit, la 5 Noembrie 1936. Acest nenoriu noi 1'am înaintat - 
1a timpeşi el cuprinde punotul de veaere a 

Coăzeana în osilace priveşte politica externă a țării. 


E „Comte i 
: i SE aa A 2): x 





-Sursă Serioasă- 


i 
d | bi 


A 
Dela Totul pentru Tară, 


Aseară,a avut loc la sediul central 
al partidului Totul pentru Tară,o consfătui- 
re a conducători lor legionari,convocată ae 
Corneliu Zelea Coâreanu, 

0u această ocaziuns, Corneliu Goazaai 
nu a expus celor prezenţi constatările fă- 
cute de el,cu privire 1a conflictele ce se 
“iviseră în sânul organizaţiei centrale, ară- 
tânăd,că a fost forțat,să pedepsească exen- 
plar pe toţi acei cari s'au dedat la întri- 
gărie şi acte de indisciplină, 

După aceia Ion Be lgea a azătat că 
actualul serviciu ae documentare Şi informa- 
tiuni a1 partiaului Totul pentru Tară, nu 
şi-a putut ajunge țelul pentru care a fost 
constituit, anul trecut, deoarece Cconducăto- 
Tii,atât dela Centru, cât şi ain provincie 
ai Legiune, nu furnizează la timp datele 
Şi informaţiile cerute de acest oficiu,Din 
aceste mot ive,a propus sau să se desfiin- 
țeze acest ofioiu,sau să se procedeze la 
Yeorganizarea lui, fixânâu-se pe lângă fie- 
care organizaţie Judeţeană, un legionar în- 

./. 





Expoziţii, Publicaţii 


00273 
E e £ 


săroinat cu centralizarea tuturor informaţiilor 
din judeţul respectiv,cari privesc mişcarea 1le- 
gionară şi apoi,urmâna a le trimite conducerea 
centrale a partidului,cu me nţiunea pentru Ser- 
viciul de documentare şi informaţiuni, Acest ser- 
viciu va centraliza informaţi1,atât cari pri- 
vesc mişcarea legionară, cât Şi acele cari pri- 
veso mişcarea celorlalte &Ir upări politice,tn 
special acele ostile Legiune 1,pentruca aceasta 
să poată acţiona în vederea contracărărei aâver- 
sari lor, 

i Ca neliu Codreanu a aprobat propune- 
rea lui Lon Be lgea de a se reorgantza Serviciul 
de documentare şi informaţiuni „care va funcţio- 
na sub conducerea lui belgea Şi din comitetul 
de conăucere a1 acestui oficiu vor face parte 
de drept toţi fruntaşii legionari ain Cuiburile; 
Axa „Omul Corect Dragoslavele Şi Popa Balint 
din Centrul Legionar Bucureşti, 

La această fonsfătuire au luat par- 
te întye a1ţ11,pyeotul “uminec 
nitru 
eine da 


pleca la Carne n Sylva. 





4020 
26 Februarie _Ig46 


-Sursă Serioasă- 


bri,la orele 16,a avut loc la cimi- 
tirul Isvorul Nou, înmormânt area legi onarului 
Gheorghe Yopesa din partidul Lotul pe ntru 

_Tară,originar din Galaţi, 

La înmormântare au luaţ parte cir- 
ca 180 legiorari ai partidului Totul pentru 
Tară, în frunte cu Corneliu Codreanu,genera-= 
lul Ca ntacuzino,eolonel Zăvoianu,Aurel Sera- 
fim,preot Dumitrescu Borşa, 41,Cantacuzin6 Şi: 
alţii, Se 

In capela cinitirului,unăe se afla 


depus Gheorghe Popescu,a vorbit Corneliu Ze- 

| as Ari în 
lea Codreanu Şi Generalul vanta cuzino, scoţâra 
în relTer Meritele ce le-a avut ca legionar 
decedatul şi spunând, că oiată cu încetarea din 
viaţă dispare Şi ura şi diferenţa ae clasă 
dintre oameni, 


Din capelă a fost ridicat pe umeri 
Coşciugul decedatului şi us până. la groapă 
de legionari, Aci,preotu Os0r în câteva cu- 
Vinte,a sfătuit pe lego sasa II ROTI ATI 
până la noarte,uznina exenplui deceastuzui 1e=! 
&ionar, 


./. 








CNSAS 


ui , 
Pi i qolezatummegal lee i 
( J 2 A, DA 00205 
je EA i, 414936 Februarie 26. 
W fe 

















a aa 





A, N 


N__0...1...A_ 


Dam 


D500 
CORNELIU ZELEA CODREANU, 1a toate trenuri- 
le de persoane ce sosese şi pleaci din gara Carmen 


2-* 


Sylva,aşteaptă legionari,de ai lui,iar de multe 

ori îi petrece la gari şi pe cei ce 1-a vizitat.-— 
legionarii vin le CORNELIU ZELEA 

CODREANU, şi stau 3-4 ore. i 

3 Transportul dela fermă 1a gara Carmen 

Sylva,5e face cu barca lui CORNELIU ZELEA CODREANU,— 
In cazul cână cineva soseşte cu trenul 

şi CORNELIU ZELEA CODREANU,nu se află in gară,spre 

a-l primi,şeful girei iese in spatele gărei şi 

dela malul Bhiolului face semne ,be timpul nopţei 

cu felinarul, pentru ca CORNELIU ZELEA CODREANU, să 

fie anunţat.-— 








$5$5$5555s$ 





Expoziţii, Publicaţii 


i 


. ah mp “ 
tă - 5 4 Sgri oasă- 
n) ; 

Dela Centrul (a aa al 


partidului Totul pentru | za 
Tară, 


aa 
cuU 


Vehirea lui Corr liu Zelea Codreanu în 
Capitală,a fost determinată ae noui conflicte 
ivite în sânul organizaţiei centra le legio- 
rare, a partidului Totul pentru Tară, 

In fpr imul rând, a fost sesizat de seri- 
soarea lui Une orehe Beza ,către generalul Canta- 
Li n „Străerul, 

In urma acestui fapt, Beza va fi exclus 
definitiv ain vrândur ile legionarilor ,cu pierde- 
rea gradului, 

Al doilea conflict important în sânul 
mişcărei le&lonare,s'a produs între Nicole ta 
Nicolescu,c omandanța legionarelor Şi avocat 
Stefan Anastasescu,comenăan 4 legionar din sta- 

majok 1 Centrului Bucureşti pe deoparte, şi 
preotul, Dunitrescu-Borşa,pe de alta parte .Con- 
flictul/ s'a proâus cu ocazia înmormântărei le- 
g&lonarei Olimpia Zeana,câna Nicoleta Nico- 
lesou a interzis preotului Dunirescu-Borsa să 
oficieze o slujbă la cimitirul BT. VineziuLe 
aceasta,s!a opus şi avocatţul Stefan Anastasescu, 

Nicoleta Ni colesca gi BON DraRastaă 
Cu eliminarea ie vrei uni şi cu dazolvarea 

„fe 





7 Pc ie Atta Ama Ma | 
iții, Publicaţii 
fi Xpozit E) i 
(d, ză 33 caii 


cetățuei Bucureşti,tot pe timp âe trei luni e 
Avocatul Stefan Anastasescu a fos 
 deaseneni pedepsit, interzioânau-4 pentru tot- 
deauna accesul la sediul central din str. Imprâ-. 
meriej,pe motivul de a fi umblat cu intrigării 
pe seana altor camarazi, DA 
Pentru a curma cu desăvârşire con- 
flictele ce se ivesc ela o vreme încoace, Corne- 
tiu Codreanu este decis a dizolva pentru un 
timp limitat Centrul ARE a Bucureşti şi tot-! 
deodată a aduce pede pse aspre „acelor vinovaţi, 
de indisciplină legionară, ş 
Ş Este A taginete acest e3Cor- 
neliu Codreanu să convo Ge un consiliu a1 co- 
ma ndanţilor legionari din Centrul Bucureşti, 
câna urmează a se lua hotărâri defi nitive)cu 


“privire la cele ce i-au fost Suna lata oa cână 
era la Carmen Sylva Şi apoi constatate în an- 
cheta pe care a făcut-o în cursul zilei ae . 
24 Pebruarie a.c, 





Expoziţii, Publicaţii 
(. JP9 


25_rafhduob P1u26 
a | | | 


-Sursă Serioasă- 
Ordine în legătură cu 
funcţionarea sediului 
central legionar, 


Corneliu Zelea Codreanu a dat eri 
un ordin circular, privitor la funcţionarea 
sediului central legionar a] partidului To= 
tul pentru Tară, 

Prin acest orâi n,se specifică,că 


în viitor Sei interzice: ţinerea şedinţelor 1e- 


glonare la sediul central din str. Impr ime-— 
Triei Nr, 3,făcănă excepţie dela acest ordin, 
numai organizaţiile ae seci. oare ale Capita- 
lei,cari se pot aduna numai cână sunt convoea 
te şedinţe comune ale tuturor sectoarelor, 

Ş La sediul central rămâne coma n= 
damentul Ge ntral,de unde se aau ordine către 
toate oIganizaţiile ain Capitală şi ain tară, 
Tot acolo nai rămâne şi seaiul Conte nciosului 
legionar a1 partidului Totul pentru Tară,âe 
sub pre şedenţia âvocatului loan Moţa, 





Expoziţii, Publicații 


Q pi | 
e e ta — 03 dit ru ar Ve Ai 
al i 


« Pe Mo237 ş -5ursă Serioasă- 


Val? Si 


(339) 


Corneliu Codreanu se cons- 
fătueşte cu conducător ii 


legionari, 


Corneliu Codreanu a avut aseară o 
consfătuire cu conâucătorii legionari in | 
entrul Bucureşti,la Care zu partie ipa t :Preot 
uninecă Ionescu,profegoi /asile Cristescu, 


ra ian Cotigă, inginer Vi ana iza 
U. 


Zăvoienu,pnginer Hordânicean 
pr ofe rule, profes 


an belgea, 
„Dunitru, pro- 
fesor tea, avocat pov,âvoc t/Plorescu | 
Timo Murel Serafirt în. Purăâui Şi alţii, 

Colone 1u Zăvoianu, inginerul Vi.r= 
gil Ionescu, Pra ian Cot igă, Ion Bel gea şi Gh, 
Furâui,au expus lui Corneliu Coâreanu situa- 
ţia din grupele x» g&ionare pe cari aceştia 
le conâue şi totodată s'a examinat situaţia 
politică internă în urma alegerei dela Mene- ] 
dinţi,despre care s'a spus că are XYepercursiu- 
ni asupra pertidului naţional creştin aavezi 
Sarul' nişcărei legionare, 

Cu aceasta ocăziune „Cor neiu Coarg. 
Hu între alteze spus: "lată vedeţi rezul- 3 
tatul la care au ajuns masa ni Înpenechiaţi 





este rezultatul unei căsnicii nepotrivite, 
Aşa cum vtam prorocit,nu putea să dea roade 
bune pentru naţionaflismul curat o împereche= 


re pusă la cale a ichifor Crai nic,carș, 
y 


lângă că n'are cap politic,hu este ni 0 10% %- 
tornic,In faţa ecestei situaţiuni,noi ne 

urmăm calea noastră dreaptă, ne şovăelnică,ho- 
tărâți să nu he sbatem âin drumul nostru,ozi 


câte piedici am mai întânpinazăe data asta 
decişi mai mutt ca oricând să reacţionăm la 
cea mai mică atingere, san nedreptate ,ce ni 

S'ar mai face, 

După aceia,Corne1iu Codreanu şi-a 
exprimat mânnirea asupra neînțelegerilor 
constatate în sânul Centrului Legionar Bucu- 
reşti şi a declarat că de act înainte va pe- 
depsi exemplar, fără excepţie ,pe totii acei 
ce S'ar mai deâa 1e acte ae indisci plină, sau 
cari contravin perceptelor legionare,în ceia- 
ce priveşte râporturile cari trebue să exis- 
te perfecte întotdeauna între camarazii 1e= 
&lonari, 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 









MINISTERUL AFACERILOR 


OSTI NIRA RENEDAI Ă 
PE CRS. Rome me iree mae veg, 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 










A 74 je 
“| 
sulĂ fete de Poliţie Și 
» Serniclal Poliţiei e Sigoranță 
m e 


S mahmiclare 2 “TDUNULS DIRACIOE 6 


= 
îi 





ia ordinul Uvs.Nr.55309/1956, avem onoare. a rapor=! 

Se | za,că în legătură cu siturile despre împuşcarea lui 
5 A vodresnu de către o echipă foruată din tiperiu-Beza- | 
A  Bandnlovici, eic, s'a putui obţine următoarele îniorna | 
| uouuumăstmvază în timp ce corneliu Codreanu se sila la | 
tabăra de muncă de le Carmen Sylva a iost intormat că 

îm lipsa sa din Bucureştii s'a fomai acolo o echipă din | 
duşmenii săi personali cu gandul de a-1 suprina.-inediai 
"ce a fost intopfat de scesi lucru â-l Vodreanu şi-a for- 
mai o gardă personală printre cari era şi d-1 iudose 
student de 14 iagi.-iotodată a fost lipit în tabăra de 
la Carmen Sylva şi un manifest cunoscut sub nunele 
"Stiţă când sunt şi ce voz”, unde era irecut numele 
tuturor agelora cari se spunea că ar face parie din 


echipa cure să-l su ide! p E dU dreanu,: 
, ă Pa A NO ana d 

















AA 
IȚIEI 








SALE I2v0S365 DIN. 20 Ji agari 
YA Dităi0i GA pp ăi SOlaraai sugi 
— DăBSCI LUN BA d iu 7790 ECRIIRRI | 





— — 











i ă 


Direcţi Cercetare, 
E poziţi. Publicati | 


aubeuruarie 1936 


| 4 
a , itp i 


UU 
- Sursă serioasă - 


Dela grupul legionari- 
lor dela Drept, 


Eri,a &vut loc la sea ua Centrului 

Studenţesc Bucureşti, o nouă consfătuire,a 
. grupului legionari lor dela Drept, 

După ce s'a examinat Situaţia aela 
Racultatea ae Drept,sta hotărât Teorganizarea 
grupului Studenţilor legionari dela Drept, 

Centrul Studenţesc Legionar Bucureşti 
a desemnat ca şer a1 Sfudenţilor legior Ti Ge 
la Drept pe studentul Gr izorescu 1. „din anul 

aaa a ca Ac erect 
TII,comanda nt legionar ajutor,originar in 
judeţul Dâmboviţa, DEE 

Noul şef a1 legionari 1or dela Drept, 
va fi obligat, ca până la 1 Marti e,să întoe- 
mească un raport detailaţ asupra situaţiei 
dela Drept,atât în eilace priveşte &titudinea 
decanului profesor-/Stoicescu fată de grupul 

: legi onar,căt Şi în/cetaoce evindecă- 
€: pro esionale, raporș pe care î1 va înain_i 
ta Centrului St e nţesc Legione Bucureşti 
Şi Centrului Studenţesc Bucureşti, pe ntru ca 
aceste don foruri ae Conducere să avizeze 
la măsuri n vederea Viitoarej Boiuni, 


—— 





CA 
25 Febra 1936 


OP 
: 5 U & 
Sursă Serioasă- 9 


î Adunarea şefilor de &ru- 
puri studenţeşti legio- 
nare, 


” 


Pentru aseară,au fost convocați la o 
şedinţă comună „ Şefii de grupuri studen ţeş- 
ti legionare,la. sediul central a1 part iâ u= 
lui Totul pentru Tară, 

In urna ordinului dat de Corneliu C0o- 
dreanu,şedinţa nu s'a mai ținut la sediul 
central,ci în str, raziliei 15,la domiei= 
liul profesorului obre,co andant legionar, 

In caarul afstei şedinţe 2 vorbit 
comandantul legionar 1 ictor Vojen, membru 
al cuibului Axa „despre Democraţia si misca 
Xea legionară, 

In tratarea subiectului ales,Victor 
Vojen a spus; 

" Pentru mine „CE şi pentru d-voastră, 
Lubiţi Camar azi , nu este deloc plăcut sx vă 
Vorbesc Gesbre un luor ât,despre un caâa- 
vru, câna în sufletul nostru e primăvară, 
Speranţă şi viaţă. Von face însă o disecţie 
al acestui Cadavru,aâică a1 democraţiei, 

, 0ei cazi îu conceput acest fe1 ae 





Expoziţii, Publicaţii 


Cap DDR: 
1-41023 32.9 Aşa cum au fheut-o ei,acenstă doctrină 

avea calitatea de a ri bună pentru toate 
popoarele și în ţoate timpuri le „Plecafi 2 
la aceste puncte: poporul suveran, egalita= 
te şi Vibertate.Aceasta însă numai pe nâztăt 
căci alta e realitatea.Cce rost are această 
suveranitate a peporului,cână un popor nu 
e încă destul de cult,ca să înţeleagă acest 
lucru? Bste tocmai celace s'a întâmplat la | 
n01,cână nici nu aveam pie o clasă a bur-— 
&heziei,pe care O presupune democraţia, 51 
atunci,a trebuit, ca în 24 ae ore,să creiem | 
această clasă.A fost ocazia unui mijloc | 
minunat de învârteală pentru nulităţi,s'a 
Creiat o clasă străină, fiinacaă străinii au 
fost aceia cari făceau comert şi cari fona 


] 
| 


| 
| 


mau aşa zisa burghezie, | 
Libertate? Dar unae este liberta= | 
tea, când: avem âe aproape doi ani cenzură, 
Stere de asediu şi cana la vot se merge cu | 
Ja nâarmul la spate? E 
a Toate scanăalurile ain Yarlanenţ | 
cu înjurături Şi insulte,apoi alegeri cu | 
bătăuşi,cu Jandarmi, sunt aspecte ale demo- 
Craţiei, 3 
îi De egalitate nici nu mai vorbim, 
Piinacă tn însăş firea lucrurilor, există 
0 inegalitate ae valori şi ae Poxta = | 
atita (e Cea „Pe Când. democraţia se bagează pe | 
indivia şi vede numai D202 € nul, 1 egionazităă) 
1 este o-uinie trasă me ntzu muăt a vremea 
la + Sbâncă- sigură, 


i A Ă i] 








CNSAS 
Direcţia Cercetare 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 





| /erpoz 0 


304 -Sursă ser 10asă- 


Corneliu Codreanu pregăteşte 
un mare şantier la Caemen 
Silva, 


--_- 


Corneliu Coareanu,cu ocazia ul- 
timei vizite făcută în Bucureşti, a anunţat, 
că la Carmen Sylva a cumpărat un teren de 
două nectare,unde, pentru vara anului 1936, 
va organiza cel mai mare şantier legionar, 
urmână ca acolo să construiască un adevărat 
oraş,care să dea posibilitate de locuit la 
3-4 mii persoane, 


ȘI „urile ne, sesaze ez da lucrainoz! ia 


mmm 





socrii Publicaţii (1 


a 


Sursă Serioasă= 


Circulara Nr. 24 şi 25 


Alăturăn circuliirile Nr,24 şi 25 date de 
conducerea centrală a partidului Totul pentru Tară 
către legionari,dintre care prima priveşte publica- 
rea în Porunca Vremei a unui articol asupra poliţicei 
externe semnat general Cantacuzino şi care a fost 
publicat fără asentimentul acestuia,iar a doua cizâu= 
„ară priveşte chestiunea ploconului şi a bacşişului 
în Legiţine,ridicată cu ocazia unui dar făcut de profe 
sorul/ Barbu ou Vasile dela i Viurgiu,generalului Cantacu- | 


zing şi 1 ui Dona Lia Codreanu 





0 pă 


00999 


a Aseară, înainte de începerea conterinţei avo- 
catului Vasile Marin care sta 1a 


„Antoniu | preşedintele C.5.B-ei şi 


E cu Pee pi meet 
i 


cu preşedintele Centrului ET a ia | 
II SERILE Codreanu a sugerat lui Purdui ideea 
de a convoca un pro-congres studenţesc la Iaşi, în 
jurul datei.de 15 Februarie,la care să ia parte dele- | 
) gaţiunile tuturor organizaţiunilor studenţeşti şi în 
IA care să se discute şi să se ia hotărâri,cu privire își ] 
nijloacele de luptă pentru obţinerea congresului. gehe- 
ral “studenţesc, 





oo Bica 7 


UA 
miri 


Dela Totul pentru Tară, 


— 


Corneliu Zelea Codreanu, care a sosit în sea- 
ra zilei de 1 Februarie în Capitală,a lucrat în tot 
cursul zilei de eri, la sediul partidului lotul pentru 
Tară, cu generalul Cantacuzino, SpA 

Sta ocupat de măsuuile disciplinare luate 
de generalul Cantacuzino luate în lipsa sa , împotriva 
unora dintre membri şi despre dispoziţiunile cari ur- 
mează a se da organizaţiilor judeţene, în vederea ac- 
ţiunei de viiţor a mişcărei legionare, | 

ară, la orele 19,Corneliu Codreanu a che= i | 

nat la-el p /Gheorghe Furdui preşedintele 2 Uniunei, cu 
"care s'a întreţinut asupra mişcărei studenţeşti. şi â-a 


| 
dat instrucţiuni preşedintelui Sta ala arte la a0- 


i ganisărei legionare, 
Von reveni cu noui amănunte asupra celor dis 
cutate şi hotărâţe, 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 
















se 


Numele lor e fost afişat în tabără, peniru ca toţi | | 
| legionarii să şție cine suni aceştia şi să se 1erea! | 
pe viitor de e:.-lai târziu tot pentru siguranţa vât | 
d-lui Codreanu s'a cumpărat pentru el şi o maşină eu 
banii strânşi în urma unei co lecig.- | 
„AStăză mu se msi vorbeşte nimic despre ecest | 





lucru în rândurile studenţilor legionari gi nici nu; - | 
” &/a afişat liste în, nici 0 vebără. de muncă din raze £ 3 | 
„acestui inspectoraiy= - i RR 3 
= ANDEDNIOR HBGIONAL,- i | E, 
i : . 3 
Ru Xa Lig as < z | E | 
Sit 2 i 3 i | = | 
Lă . Li 3 i | = 
că D i ja] e Rae 
| Le E aq | pe 3 3 RES IRI 
he doru ut | (a E | 
[RSS Banii |. - 1 Sg Da 220| ua BR COI 
IBb-: a zădar za - esse pret | 
| SR di 96 004 si i ' | | i | e 
Slomon ii98 ti axa an nu wXOY 99 zi sntue Buza ceea] pe 1 008 tal 
ic tai RE ZT pai “ate 
23 Bimaq aa zuqa Ba za EEE JA ea | 
La tirae i I Azxgus |- ee | | 
Ei a 
Hi Ra i | 
ș i Ei | - | 
ia VI 2 ai U 2 [aa pe a Ea 
io RE | RES! 
= aha e ibn e ELE FR 
: s $ Sa E 
; SE E e 
Aa Soare I-a a SE 














a; dinti [VIA pet 


3% 1amarie „1936 


O“ 


[ZA] 


Sursă Serioasă- 


Dela partidul fotul pentru Tară, 


cc. 


Conducerea centrală a partidului Totul pe 
tru Tară,a hotărât dizolvarea grupului de cuiburi, 
cari activau în Centrul legionar Bucureşti, Aceste ; 
cuiburi ale răsleţilor vor fi încadrate sectoarelor | | 
din Capitală, || 


Măsura a fost luată în vederea intelectua- | | 


lizărei ozgânizajiilor. de. sector,cari vor fi înca- | 
drate ou legionari intelectuali din cuiburile răs- | | 
leţe foste în Centrul Legionar Bucureşti, | 

Ordinul în legătură cu această hoţărăre se | 
va da după ce se va primi avizul lui Corneliu Zelea 


| 


Codreanuşcăruia i s! î trimis un raport în acest sens 


spre .. Ta 


Val 





Direcţia Cercetare, 


Expoziţii, Publicaţii 


| 


| 


N 


“— 


3. 

Stelescu u îngtiinţat pe intinii săi că Dozaaăiă 
Codrounu s'a retrus la Carmon Sylva unde lucrează la 
planul unei lovituri de stat ce ur urma să uibi 100 la 
sfâzgitul anului 1334 „sau la începutul lui 1937 ,avână a 
siguraţ și oonouzs doi gonezuli Se x om= 
năe- A Aj x ata Ă 

In iau scop Moditecauă . i măsuri să se Int tine 
ţeze oxganizaţii gi in provinciile unde lipsesc, cum e 
Basarabia, Sk SAL. | i 

Până acun,a t.rinos ongatăzatozi 1 la: Soxgea pe flico 
lee Strugari: gi ioolae Dănilă; la 
Vaslui po /?rujân Toniţi şi lu Roman pe (ludorici Mue.A- 
coştia sa inatzueţiuni să speculeze npaul țumirile cu- 
zigtiloz, atrăgandu-i sn grupazea "Totul pentru ţarăn,- 

Până le toaună „0otreana apeză că toate organizu- 
viile vor fi puse le punti = 5 a 

Codreanu xodaotează | io brogură care conţine is- 
tozicul nigoazii sale. di 


. 


Pentru ate "i 


Î a 





ziţ 


“ 


Dela sediul central al 
"Totuzui pentru ţară", 


— 


După cuu _au-repoz4- tferi tiina par 
tronul Legiunei "Arhanghelul Mina 11", organi- | 
daţiile legionare Gin Capitală au urmat în to- 
ul ordinul dat de Conanăauentul central ,dima= | 
neaţa legionarii participâi la s ujbe religia: 
se, fiecare în sectorul Său, iar după amiază şi | 
seara ținâna şedinţe festive pe cuiburi, i 
Pruntaşii Gărzii ae Pier,dela cena 
tru,au asistat eri dimineaţă la serviciul reli- 
&ios dela biserica Sr.I111e Gorgani,ae unse după) 
slujbă au mers la sediul din str.Imprineriei de: 
licitână pe Corneliu Zelea Coareanu, 
Dat fiind că cuibul "Axa" îşi are 
sediul,chiar la sediul central- al partidului | 
"Totul pentru tară',a ţinut aseară şedinţă fes- 
tivă acolo, 


i | 
| 


| 


: A] 
Cu această voaziune s'a făcut un | 


istoric al constituirei Legiunei,Gărzii qe Pier. 
Şi apoi a partidului "Totul pentru tțarăn,ară- 
tându-se luptele bpe cari le-au aus legionarii 
pentru ajungerea ţexului 10x,- staţul legionar- 





CNSAS rr, _ 
Direcţia Cercetare, . 
Expoziţii, Publicaţii 


î 00025 


precum $i acele ce vor urma de aci înainte, lup- 
te ce sunt considerate cu mult mai 558 (400 


cele din trecut, 
După aceia s'a vorbit pie situația 


politică internă a ţării,aritânău-se că în 
timpul unei guvernări nenorocite,se încearcă 
de către un partid politic,cari a dat guvernări 
tot nenorocite,un fel de joc de-a revoluţia,cu 
un singur obiectiv,acela de a câştiga puterea 
pentru a înlesni mai departe căpătuirea parti- 
zanilor ce nu şi-au-făcut - după'ei - sufieien- 
te venituri pentru a avea cu ce trăi în timpuri 
grele pentru vechii politicianişti, dar timpuri 
fericite pentru vară, cari vor fi atunci cână 

va isbânădi mişcarea naționalistă legionară, 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, = = 


Expoziţii Publicaţii 


0) 5 Sp | 00320 


1936 lanuarie 13 


Da 


: Di Zi 
AU SAS 


Cu ocazia de serviciu, jandarmii postului Tuzla, 
au mers la ferma defunotului CUNSTANTIN PRUN/ESCU, şi aci 
au gusit ze HURIA S+CUVHBANU şi fratele lui CORNZUIU . -. | 
a | 

Au stat de vorbă cu HURLA 4, CUDREANU şi acesta | 
a întrebat pe jandarmi,că ce caută la e1 la fermă, căci nu 





au nevoie de jandarmi şi că ori ce problemă polițieneasoă 
ce se va ivi o rezolvă singura şi nu prin organele poli- 
ției şi jandarmerie. 

HURLA di» CUDREANU şi CURNELIU 4.CUDREANU sunt | 
aci la fermă împreună cu soțiile lor.-Deasenonsa mi sunt | 
la fernă patru tineri,care nu au putut fi înca idenţifi- 
cați pân în prezent, pentru motivul că HURLA ae CUDEBANU, 

za 
a spus jandarmilor ca şi aceşti patru tineri fac parte 
tot din familia CUDREANU şi că nu dă voe ca să fie iden- 
tifioaţi de jandarmi, 

4 declarat jandarmilor, oă muncile agricole le 
vor face numai cu fanilia CUDREANU şi nu va angaja  per- 
soane străine,-— i 





Direcţia Ce , 
oziții, Publicaţii 


la Verificână alăturata noță informa= 
tivă privitor la o scrisoare pe care Cor- 
neliu Zelea Codreanu ar fi aăresat-o şe- fă | 
filoz de cuiburi din Capitală pentru a fi 
citită le şedinţe,an stabilit că până în 
prezent Corneliu Codreanu nu a adresat, nici 
o asemenea scrisoare şefilor de cuiburi,pea! 
senani putem preciza că nie 1comanăanţii 
legionari șiOŞerii de unităţi nu au cunoş- . 
tinţă ae o esthelrde scri so are. - SI 

myESte adevărat însă că cele arătate | 
în alăturata pretinsă Serisoare a lui Cor- | 
eliu Codreanu, corespună punctului de vede- 
re al. şefului Leginnei,expus în diferite 
ocazii în Convorbirile avute cu diferiţi 
fruntași, legionar 41| asa pra cărora am Yaporta 
la timp, : 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, , 


| „EP Expozile 4 jcații y 


O __4 Prpembeie 1098, | 


$ Gornetin Qodrean: n ndresat entre cefii ac anttmri din 
„Văpitali, o seriscare pentru n fi pitita In geaințe, dentpptii 
sori norii este urnătorula TE 
"Dragi oamrazi, dsonrnae hu va pet vorbi her sonnă,, vă 
trimit noi tot ce am si vi spun, Orad oh noesto ouvinte sarise 
i ee avea puterea ai de» nagtebe ehipului NOW, Rap VE apune ex 
i orimele guvernului se tin lanț, De câtiva ani, an 6 nîhia a 0e- 
puluă pentru + leranin nonetri, ele se întatese tot nat mult.On- 
„+ Wobnul. se ride în fata nonntpă an e bariendă, ne schineinepte 
într?una, ne întennitează, ne azvirle ontavrele în Inouri și mat- 
| dune. Crime peste tot, ounino ae ucast Euvorn incongti ent, sola- 
vul forţelor infeo-nnsoniee. Uoitoren uni panapatii venksoînde 
pentru e România nouă, m: pote feajuns pantru asigurarea 1sbîntei 
Sa didinazti, Poporul los trebue sn rrotite oft nai mult de asest 
) guvarn, Prin spoliâre, aonrurtie și apoi prin ovlonizarea în ma 
(sea ca 14703 jiazneasoi; Si-ti dosivârgeasai cvera, ştezgină din 
| storia Vapor DItni Zi tolerant, nevrednic 46 printi 104 
|, Aneo-romsni. Spolterea.0 pmaetica de zuit timp în România, 0om- 
[ s Putin Amenenea, Coloniznren este în aurs. 
x E „ SOnmapazi, prin polontaane şi venparen pimânturilor 48 
nesti, 83 5 tin popnlațin noemtei tipi nr ei rapid gi sigur în- . 
„at în rotin noternă, Odat: distruen tarnnimen, naten vie 
















PRD ae maree 





++ Mine naţională ma 4Pn torminat st pat: e Sete, în i 





CNSAS 
„ Direcţia Cercetare, — 
Expoziţii Publicaţii ppzi7 


tate jidinennea au sediul oontral în Anclia, da n promova aola- 
niseren nerioolă n elementului Jidineso tin Bamapabia, Annnt pm 
vam onrtiv în afinale jidanilor, a ohloat natfal Constituţia 


pe care n jupat, 
"Qamaragi, unde si ginin salvarea ? In guvernele 


: 2 i 
 “opate, lupă ubricati în piei de oaie, aari sub egida "nnitonni- 










„1 ehtre Lagionari sa teen Dropagandi în favonren neestuia, 


MN S.C, gi Sandu Valeriu, intonţionenzi en în ziua nlagepilo: 
3 organizeze o manifest aţile pentru 14 sta Ascointiei nvomtilor | 


liberal” său "national-ţibinaso", distrug )iberte ten natională 
şi vând pmmânţurile tirinesţi, puhoeiolor cotropitonzre ? Muţ Sal- 
arena Romîniei, salvarea ncâatei a tuturor, ati ?n noi îngine, 
Salwnzga 0 tnocn noi legionarii, omnoni eroiei, Acesta enţe im 
perațivul momentului istorie care a sosit, Si fin eroi pentra 
anlvaree țivanimei = gi ou pn, a 4irii, Chiar de nu von învinge 
» ea odinioară lui Horia, Tâdor gi Iancu - grnorațiile neoople- 
gite os vor urma, vor arrinde torţe a omnăsla noastră, dai 


întâi de moi, rin jertfele no antreg- 
: Li 





În urme hotartrii stdenii lee dala Drept, n n aprigint 
listen â-lui Istrete Mieescu în nlagerile dela Barou, . prin s0hi- | 
pe de studenți oari sa intimideze pa mâversari, Cezar Ionescu, | 
preşedintele Poderat iei studentilor Juristi, s'a «dresat lui Cor. 
nsiiu Codreanu, cerându-i sn pornit: lagioniril or de n fnes par- 
te din sesst ohine. Dorneliu Codreanu a consimțit si sprijine 
efectiv alegerea d-lui itioeaou şi în comscoinţă n dat dispoziţii | 


Avâni senasta “eslegare, Gh, Furtul, noul pragetinte ai 

creştini, 

j Gaze pentru care Maze ofreamu Coâreanu şi-a daţ asentimentul, mu este 
pentru 4, Istente Mi ceseu, eft noccaitatea ea o 


„dem camera a atare ogecuri, annsee se 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicații 


> A 9 RP i 


Artiaolul-arol nl 4—ui unio Ilie Riduloseu, apirnt în *Porunga 
BE. Vromii* de eri, este interpret. fi irma, versurile Garzii de Pie, ge: 
0 încorenră n "Pranomasonerici nntionnla” de 1-l Atrage pe Dome 
„„Miu Codreanu fn asa nisul blog, cu sacpul preais de 1-1 emgiifite 
Aceste cercuri afirma ei goful lor se menţine pe vadhen pogi- 
vie: nu fuzionează ou nimeni, Qi merge pe drunul min drept, 
SI y Se mai spune donsenonee 0ă franomasaneria oauti si comoromi- 
“tă însăşi triuntul ideiei naționnliste, roprozentata intogral de 
 migenron Gârgi1. D-nit Vaida, Goga şi Lite Riduleseu sunt eonst- 
"deraţi Qa victime ale lojilov, 
Ta sehimb, taţi de 1. N.Manoileneu, gartigtii am o onoare 
mai bună si îsi exprimă speranta on în cele Ain armă, 6-a 
ya atârgi prin a se elatura de Codroanu.- 





3 





Cercetare, 
ublicaţii 


d 
tu 


Dela Societatea studenţi- 
lor în Litere, 


Intre emirii coat e aa seci aţei 
la. Studenţilor în 1 pr 
A dinte le şi inioa i 


rei aaa. stuaentin saca ii dea stă 
deaceia au cerut acestora A denis ioneze din 
fruntea Societăţei, 

Conflictul dela  repiaa stui enţ11a 
în litere a fost adus eri la cunoştinţa lui 
Corneliu Zelea Codreanu „aceasta deoarece în- 

na ce a i Mid Sa 
tregul comitet al Asociaţiei este format din 


legionari. ea e pa Aa 
Corneliu Ea nui a însărcinat pe 
legionarul Macedo-român „Moti dela litere să-i 
prezinte un raport asupra situaţiei ae 00103 
pentru a se identifica asupra Canze lor cari 
= A 





27 Ianuefie 1937 


a a e 
N oa A 09304 


-.................. 


29 


Inaintăm slăturat fotocopie. şi traducerea corespondenţei, expe= 


diată de| Seful abinetului diplomatic şi al Protocolului ftatului S5 
L3 : 


niol din “alamâncă,stresst lui Corneliu a. Codreanu, str--Emttenberg 


A autori u Aa futa) aa eec tine tou Au | 
Nez8, (prin enunţă oficial cunoseutul-eveninent, petrecut-în—luptele | 
din jurul Madridului » | 





TRIER CNSAS 
i Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


au dus 1a conflictul dintre membrii co 
„tetului şi conducerea Asociaţiei “ 
„studenţilor în litere,âupă care va aviza 1 
măsurile necesare în vederea ourmărei sae 
+94 idontuiotia pi 33 


7 





CNSAS 
— Direcţia Cercetare, 
| Expoziţii, Publicaţii / i 


| ba Pe ” , 
| ni € 
fi ua 
Anina, Sunt convocați la se- 
P 
m diul partidului, Totul pentru ţară frunta- 
Şii studenţinei legionare, în vederea fixă- 





A vrei definitive a candidaturilor pentru 
alegerea comitetului Uniunii naţionale a 
stuienţilor creștini români, | 
a Pe baza acestei aleger stau ivit 
neînţelegeri între conducători i stude nţi- | 
mei legionare şi pentru aplanarea conflic- 
telor, Gheorghe Furdui va ruga pe Corneliu | 
Codreanu să decidă personal asupra listei | 
pp noului comitet a1 Uniunei, 
Printre fruntaşii Legtonar 1jcari 
Fi vor să ca 1dezie Dent nu a Uniunei) | 
= figurează! Ion Hodeanu epartamentul ăn- | 
| 





ae îns aut 
ternelor/ şi Manea pi pi eo, ro- 


i paganâei, resei şi Înf ormaţiuni10x. | 











Atitadinea legionarilor 
A „ faţă de a1.Vaida.Voevod, 


-—__- 


vaiăa Voevoa a ne 
A=ntt Guza-Goga, 
Suede 


ziţia sa în sensul ida Voevc 
ne-a fost întotaeauna ten, Indiferent cu 
o1ne se va uni,sunten convinşi că me va ră- 
mâne prieten şi va continua să ne ajute 1 
nevoie, Deaceia chiar dacă mai târziu von fi 
forţaţi de împrejurări să întrerapen Legătu - 
rile de colaborare între organizaţia noast ră 
Şi Frontul Românesc,totuş suntem obligaţi să: 
păstrăm legături de prietenie, atât cu a1.vai- 
da Voevod,cât şi Cu acei din part izanii săi 
vari ne-au fost binevoitori, i 
Este de semnalat faptul că prin- 
tre membrii Frontuzui Românesc arstaţi ca | 
binevoitori ai mişcărei legionare, figurează | 
pr intre primii d1,Mirto, | 


ura ma N ERIDRIGa 
a 





Expoziţii. Publicaţii 
= 00440 


„2 A add st: 


Totdeodată Corneliu Codreanu a mai cerut 
legionarilor întedectuali ardeleni să caute, 
pătrunde starea de spirit a masselor. ardei 
în legătură cu colaborarea Vatda-Goga d să-1 
înainteze rapoarte asupra acestui fapt,spre a 
se putea convinge de situaţia reală asupra 
acorâului,ăintre Frontul iapa: pă Pas 40 
național creştin, E 





Expozii, publicaţi JI 
a ei 2, 
6 tati 


00405 


In seara zizei de 22 Noe mbrie a.c. 

a avut loc la sediul central al partidului 
"Totul pentr ţară "şedinţa legtonari lor o01- 
teni. 

Hoeastă şedinţă a avut caracterul 
une şedinţe solemne,căci în acea zi s'au 
împlinit doi ani dela moartea legionarului 
Virgil Teodorescu 1a Const nţa. 

Sa dou Mia Mm comandantul legi onar 
al studenţilor olteni, deschizâna şedinţa în 
prezenţa lui Corneliu Zelea Codreanu oraâo- 
nă să se cânte "Imnul legionari lor căzuţin, 
apoi se păstrează un moment de tăcere, 

După aceia spune că toți legionarii 
trebue să ia pila dela acel Camarad, Virgil 
Teodorescu,care a căzut 1a aatorie, 

aie Corneliu delea Codreanu, 1uâna cu- 

vântul începe prin a spune că hnunai câteva 

ore înainte ae această tristă Ce remobtesagii 

marazii leg onari sub conducerea lui Alecu 

Cantacuzino şi 1. Caratănase au așezat la j 

Hârşova o cruce la mormântul lui Virgil 1 
./. 





Expoziţi, P li aţi 
4) ia i-a 


Teodoresa, 

Spune apoi cum în anul 1933 primăvara Ă 
a plecat o echipă de legionat din Bucu PA Bă | 
echipa mortii)mergână la Slobozia,Hârşova, 
apoi 1a înapoere trecând pela Piteşti,R„Vâl- 
cea,Tg.Jiu,heşiţa a colindat tot Ardealul, 
Au fost trimişi în judecată la Aiud şi achi- 
taţi aceşti legionari,din cea mai selectă 
echipă pe care a avut-o Legiunea. 

Inapoiaţi în Bucureşti aceştia au 
fost primii cari au începuţ 
Verzir,sub conducerea 1ui AN, 
după ce mai înainte au fst împiedicaţi de 
a face digul deăa Vişani, aa 

Povesteşte apoi cum a mers campania 
electorală din 1933 şi cum a căzut la Cons- 
tanţa legionaml Virgi1 Teodorescu. Aminteş- 

ITIRERE ÎN 
te că la înmormântarea acestuia la Hârşova 
a luat parte şi generalul Cant acuzino, car e 
a rămas legat surleteşte ae nişca e din acea 
zi, 


In altă ordine ae iâei spunebă 
afacerea cu cooperativa merge bine.Se face 
Vânzare de 6-12,000 1ei zilnic.In curână se 


Va deschide şi un depozit de lemne „un maga- 
zin cu stofe,o croitorie şi altele,în aşa 
fel încât să nu mai aibă nevoie de nimic le- 
gionarij;cu tot ce le trebue să se poată apro; 
viziona dela Cooperativa legionară, 

In încheere „Corneliu Codreanu a 
spus: "Von arăta tuturor că legionarii vor 


A 





învinge şi pe această cale feo 9noutioi AGE 
a învins peste tot, 

Sedinţa s'a terminat la orele 23, 
50, legionarii retrăgându-se în linişte după 
ce au intonat câteva cântece legtonare, 





sep mpa 


Li 


Corneliu Codreanu a comunicat 
aseară legionarilor aflători la sediu,că 
pleacă pentru 48 de vre în ProvinciegIn- 
teebat ae unii din legionari, unde anume 
merge,a răspuns : spre Constanţa, fără să 
precizeze localitatea, : 

Cu aceiaş ocaziune Corneliu 


[ : 3 ă = IX Înamnanoeepterm a 

odreanu 5 uebiu câtorva axişti cari se 
aflau la sediul central să anunţe pe cei- 
lalţi camarazi ai lor să fie „prezenţi în 
Seara zilei de 11 Noemrie a.c, la seaiul i 
partidului "Totul pentru țarăn, întrucât: 
doreşte să se întreţină cu axiștii asupra 
situației politice, 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
” “Expoziţii, Publicaţii 
| 


d, 


Excluderi din Legiune. 


| 

Corneliu Zelea Codreanu a excluş 
pe timp de un an âin Legiune şi partidul 
"Totul pentru țară" pe ajutorul ae co- 
mendant legionar Mihail Cristescu,fratele 
profesorului Vasile Cristescu, 

Motivul excluâerei este un con= 
flict ce Mihai1 Cristescu 1'a avut cu pro 
fesorul Barbu âela Giurgiu, 





n 


ţii, Publicaţii, 


Un îndreptar şi testament 
politic pentru şefii de 
unități legionare. 


Corneliu Z61ea Coâraanu a reaaotăt 
un înâreptar şi testament politie pentru | 
toți şefii de unităţi legionare,care conţine | 
mai multe puncte,dintre cari cele mai iîmpor- | 
tante sunt: î3 
„1, Nici un şef legionar nu are 
voie să facă vizite politice vreunui membru 
din partideze politice,fără prealabila învoi. | 
re a conducerei centrale a Legiunei, | 

2. Nici un şef legionar nu are 
voie să facă intervenţii la autorităţi sau 
pe lângă fruntaşii actuali ai vieţei pub- 
lice,pentru vreun legionar sau altă persoană 
pentruca mâine să nu fie cu nimic obligat | 
faţă de aceştia, 





3. Nici un şef legionar nu poa- 
te avea averea lui personală, Totul aparţine 
Legiunei Şi toată averea Legiunei aparţine 
fiecărui şer Şi legionar, 





tre 


- Salamanca, 19 Ienuarie 1937, 


STATUL SPANIUL 
SEFUL CABINETULUI. DISPLOMATIC 

SI AL PRUTOGOLULUI AL, EXCELENTEI 
SALE SEFUL STATULUI 


Domului Corneliu Codreanu 


Distinsul meu domn, 


Cu cele mai bune sentimente am onoare a Vă comunica, moartea pe 





cenplu de luptă, a „a ofiţerilor români Ton 1. Mo ţa şi Vasile „Merin, cum 
e et tă 


şi ținuta eroică a lui Bănică Dobre şi Nicolae Totu. 


. ZE In numele Excelenței Sale Seful Statului, Generaaisimul Franco, 


şi al meu propriu, îm onoare a Vă prezenta cele mai călduroase omagii 
„ale noastre pentru conâuita eroică şi admirabilă a acestor ofiţeri ro- 
mâni, cari au îneălţat atât de sus valoarea şi prestigiul nobilului 
vostru popor, 
Excelenţa Sa Generali stimul Franco mă însărcinează a Vă prezenta | 
înalta sa consideraţie şi simpatie, 
/s/ I-A. Sangroniz 





E IP Expoziţii. Publica 


LA 


f, îș 


Infiinţarea "Famitiei 1e- 


&lonare", 


Corneliu Codreanu a hotărâţ ca, 
pe lângă cooperativa Şi cantina legiona 
ră ce funcţionează 1a seaiul partidului 
"Totul pentru ară" să formeze o aşa 
zisă "Familie legionară", 

"Familia legionară", înfiinţată 
pe lângă cooperativa legi onară_este 
compusă din personalul ae Cconâucere al 
acestei cooperat ive,precum şi ain co man 
danţii legionari agla Ccentru,cari ean- 
duc în prezent unit ăţi legionare, 

Printre membrii "Pamiliei le- 
&lonare" aela Centru, figurează:Corneliu 


eee 
“e lea Codreanu;Gn.Istra: comandant ul 
setea 


frăţiilor ae oruce; Victor Dragomirescu 
Comandantul Centrului Studenţesc 
reşti;ar.Byemoiu director 

legionar cena MN EI A $ a9= 
&ilonar Serviciul Cooperatove pă 
Stănescu, comandant legionar a1 DolJuluy | 
âdus 1a Centru în Serviciul cooperati- 

Fist 





A UCIULEC 


d 


pază 


» 


Expo 


vei ;â-na dr. Vrane,conducătoarea cantinei 
legionare din str,Imprimer ie1;Dumitrescu 
Zăpadă,directorul cantinei şi preotul 
sor,din serviciul cooperativei, 499 
"Pamilia legionară " a fost în- 
ființată de Corneliu Coareanu cu titlul de 
experienţă;dacă se va ajunge la rezultate 
satisfăcătoare în ceiace priveşte strân- 
gerea legăturilor sufleteşti şi în acelaş 
timp inițierea în chestiunile practice 
economice prin exploatarea diferitelor 
stabilimente de acest gen de către "Pani- 
lia legionară " dela Centru,atunoi d seme- 
nea familii legionare vor lua fiinţă pe 
lângă toate taberile existente şi în prin 
cipalele c_entre legionare, unde» după mo- 
delul Centrului legionar,vor înfiinţa 
deasemeni stabilemente economice. 





Consiliul cooperativei 
legionare, 


Eri,la orele 11,30 a avut 
loc la sediul central al partidului "ro- 
tul pentru ţară" un consiliu a1 coopera- 
tivei legionare,pentru stabilirea norme= 
lor de exploatare, 

Au luat parte între alţii,Cor 
neliu Zelea Codreanu, inginerul Horoâni- 


Soanu,drRreniu,Gh,Bulborea, Be lgea,V, 
Dunitrescu,precun şi un grup de stuaen- 
vi legionari membri ai Cooperativei, 


Fiecare membru Şi-a spus păre- 
rea asupra felului cum trebue exploa- 
tată cooperativa, 

4 Corneliu Codreanu a hotărât ca 
cele expuse de membri să fie consemnaţe 
într'un registru,după care apoi secreta- 
Tiatul general îi va întocmi un raport 
general asupra propunerilor făcute ae 
menbri şi numai în urmă va fixa regula- 
mentul de funcţionare Şi normele ae ex- 
ploatare ale Cooperativei, 

Dat fiind lipsa ae căpitai s'a 

s/ e 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziții, Publicaţii 





a. 1 / 
4 
Alla 


SNL! un erain autre şefii ae 
“unităţi legionare. 


-——_- 


Coxne1 iu zezea ezea coareanu a dat ui 
ordin-ciroular, prin car care se se înfiinţează 
servicii de pază 1a principalele seaii 
legionare, 

„Acest ozain arată că nici un le 
gionar nu va putea avea o comanădă în 
„Centrul Legionar dacă nu va face cel 
tin o lună în serviciul de pază. 





"000 


19 


em > Un ordin-circular al lui 
_ Corneliu Zelea Codreanu. 


-- 


se poarte un aa cu ia Legiune aa | 
zinca arătată de şeful Legiunei fiină: "Tot 
ce este al Legiune! este şi an legionarilor 
şi tot ce este al A şi al 
Legiunei”, : | 
Mn acelaş ozăin-circular, Cozne. 
„Liu Codreanu cere fraţilor şi ans o oa sale 
să se retragă din Legiune. acei cari sunt mem 
bri, şi să nu se mai înscrie acei. „ce încă nu 
sunt, dar ar dori, 
Această cerere este motivată ae 

Cornel iu Codreanu pe două considerente: | 
daf 1, Vrea ca în situaţiuni tepi | 
pentru e1 „poate la bătrâneţe, poate mai curânț 
atunci cânâ s'ar putea întâmpla să fie pără-! 
sit de, Legiune,să aibă un refugiu 1a familia- 
sa, dă acest refugiu nu l'ar putea avea dacă 


> 
şi surorile şi fraţii ar Continua a fi men- | 


bri ai Legiunei, 


2, Dacă va Poliptat ce a făcutţ || 
./. 





7. /. 


pentru Legiune,doreşte să 110 Boga na de 
Legiune şi nu de familia sajozi dacă fraţii 
şi surorile sale ar Coatinua a fi membră să 
Legiunei,atunci s'ar putea întâmpla ca în 
momente de rătăcire să ridice pretenţiuni 
atât asupra conducerei Legiunei,cât şi asu- 


pra averei ei, 





Consfătuirea lui Corne- 
liu Zelea Codreanu cu 
şe fii de unităţi legio- 


nare, 


Consfătuirea lui Corneliu Zelea | 
Codreanu cu şefii ae unităţi legionare a avut, | 
de scop punerea la punct a instrucţiunilor, 
pe cari şeful Legiunei le-a aat în vederea 
reorganizărei, atât a Legiunei "Arhanghelul 
Minailn,cât şi a partidului "Totul pentru 
țară" (firmă care substitue Garda de Pier,după 

"cum însăş Corneliu Coareanu le-a declarat şe-— 
filor de unităţi), 

Corneliu Codreanu a arătat şefilor 
de unităţi că s'a recurs din nou la vechia 
organizare ce au avut-o Legiunea şi Garâa de 
Pier înainte de dizolvare,cu singura diferen-! 
vă că ceiace în trecut se numea Garâa de Fier 
azi se numeşte partidul "Totul pentru ţară" 

Şi aceasta până ce se va ridica restricţiuni=| 
le de dizolvăre, | 

Potrivit acestei hotărâri acti- 
Vanţii partidului "potul pentru ţară" vor fi 
împărţiţi în două Erupe mari:4Aceia a legiona=. 
rilor,adică a vechilor membrii cari au făcut 


le 





00060 


parte din Legiune și Garda de Pier,înainte 
de dizolvare sau care au căpătat calitatea 
de legionar,chiar după dizolvare,dator 1tă 
unor merite excepționale;iar a doua grupă) 9 
este aceia a nouilor înscrişi Ea 

Noui înscrişi sunt membrii ai parti- 
dului "Totul pentru țară,nu 4 şi legiona- 
ri întrucât pentru a căpăta această calitate 
înebue să a1bă o vechime de cel puţin 3 ani 
sau să fie dispengat: de acest stagiu,pe mo- 
tivul că au dat dovadă de o activitate excep- 
tională şi că sunt pătrunşi cu adevărat de 
spiritul legionar, 

Corneliu Codreanu a mai arătat că 
conducerea politica a partidului "totul pen- | 
tru ţară" o are generalul Cantacuzino, tar co9- | 
manda suprenă a legtonarilor,el personal,Pen- | 
tru a se avea însă o unitate de conducere,ce 
mandantul Legiunei are Şi calitatea de ser 
Spiritual a1 partidului "Totul pentru ţară", 
adică al tuturor activanţilor în acest par- 
tia, 

S'a mai menţionat cu această ocaziu- 
ne.că de aci înainte nu Vor mai avea Greptul 
să se intitulez legionar1,decât acela cart au | 
această calitate,deci deoparte vor fi ei le-. 
&lonarii,iar de a1tă parte menbrii partiaului. 
"Totul pentru țară, 

Sefii de unităţi legionare vor fi 
obligaţi de aci înainte să întocmească fişe 4 
individuale pentru legionarii şi membrii par- 
tidului"pota: pentru tară, tn suborăine lor, 


.(. 





0/2 


i a 


Pişele individuale vor cuprinde date 
complecte asupra stărei civile a membrului, 
cât şi asupra activităţei sale, 

Pişea va fi semnată indiviaual aeâfl- 


brul căruia aparţine şi contrasemnată ae şe- 
ful de cuib, 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 
ta Ac e DRE 
pia 








Con 02 nayor sentă aebo comnioar a V. da 
muerte on e1 campo de tntalla de los Oficinles ru= 
E 











manos Join 1. Hota y Vasile Marin, 
pesultaao horidoa Benica Dobre y Nicolas Toto. 
"ia în nombre de 3.E. 61 defe del Betado, 0eneralf- 
simo Pranco y en. el mfo propio, tengo el honor de 
hacerle presente nueatro ms efusivo homenaje por 










el heroico comportamiento, verdaderamente admira- 






ble, de catos Oficiales rumanos que tan alto saben 


dejar o1 prestigio y el valor de vueatro noble pue- 







blo. 





3. E. e1 Qeneralfsimo Franco me encarga, asimis- 






mo, le haza presente a V. el testinonio de su mayor 






consideraciân y simpatfa. 
Con este motivo, queda =uyo muy afmo. y s. se 






3 4 Di 





Selior VORNELIO CODPEANO. 


Rue Outtenberg, 3. 





(Roumanie 





zu CNSAS 
Direcţia Cercetare, 













Pie AaRPA In opale DM, dn mediul Gărzii te Pere din str rii 
Bariei 3, "ouă Viva membri mai pringâpali ni organizati od; 
Apintre cari fel, janu, dr. Irimeu, piatoru) Bnasrab, Radu Grey 


P. te. 





ei | 
sa dimoutat PA priertmalui innugurării, ocorarativoi 
1egiențray: ară ni ai lee nfine ia ora 14, srintr?a sing ri 
igiena, | pa iti Laza tă | 
Gu i 11604, deznal dn, Godeeanu a ama vrintra mitela | 
"SA fin au maps bigarp de oră. Pagani „nogtpi var auta, pe tom 
țe caile ai ne botoctrae Moperațiva, in tpotne si piarăaa din 
Pehi pe meel 0» m nearon ni ne. prneerenagi, Pinrul va adnee pe 
Pieonre la icoul dul gi pănbunzea naneteă V3 Ajunge se fica i 









E AMţii upiaa wunoa ainațit:, Piine. e 
L > : î 
De aceia 210 si fin megstiţi patru javitheila aiva, 
Avea fo suporțat,» a FA y 
Ls s0%tul din ate, Inovineriai n aa. sa da sata 


Tpaian Cotigay peatedintale Vas. 0.Re, 


Li 


9 heat 





De au CNSAS luca 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


i” | 
| PA TI 
i Sa ; je 










| 4000 
SE Plecarea lui Corneliu Co-.. 
a dreanu la Iaşi, 
er 
- Cta A 
.. â : e 
Pee ca IE Pa bi 





Corneliu Zelea Codreanu a 
1 ecat as ară, la orele 21.25, însoţit ae 
ARE e căi Cu automobilul aces. 
tuia. dela 
2 






Sediul central. la Gomiciliul 
lui I,Moţa,de unae âboi au continuat aru- 
mul la Gara de Nord, La gară au mai fost 
aşteptaţi de câţiva leg lonari, 
plecat la Iaşi 







De aci»au 
„deoarece au fost înştiin- 
aţi că s'a sinucis Soția 7 
dist Gârneaţă, 









runtașului gar. 







La plecarea dela seâiul cen- 
tral Corneliu Codreanu a comunicat ge ne- 
valului Cantacuzino că se va înapoia în 
Capitală cel mai Curând s 
adiqgăm însă că s! 
nevoie, Să mai răma 








âmnbătă seara,- 
ar putea,dacă va fă 
nă câteva zile la Iaşi, 


— 












„veti 


Sedinţa grupului legiona- 
rilor olteni, 


„Intrucât Qin grupul studenţilor 
legionari olteni face a tăzi şi Cor- | 
neliu Zelea Codreanu, 0 inţa festivă a aces | 
tui grup pentru sărbăt orirea patronului 
"Arhanghelul Mihail" s'a vânat aseară la 
sediul central a1 partidului Totul pentru 


arăt, o Astia ta 

Inafară de cona cătorii studen- | 
vimei legionare olte ne,au luat parte la şe- | 
dinţă Corneliu Zelea Coareanu şi profesorul | 
Radu Gir,şeful politie al Olteniei, 

După ce studentul legionar/1on_ | 

Mazi Scu,şeful grupului doljean,a aât ra- 
portul asupra efectivului Brupului,arătâna 
Cuiburile ce lipsesc, întrucât vin şedinţe 

„la sediile 1ox deoarece n'au luat cunoştin- | 
Vă că pentru &rupul oltean se Tevoacă orâia-| 
nul anterior tis. Sdaminonvodat la sediul 
central,a luat cuvântul profesorul Radu 
_Gir,care a vorbit despre semnificaţia zi- 
lei de 8 Noembrie - SE. Arhanghel Mihail = i 
Şi apropierea simbolică dintre Garda de 4 

„fe 





| 
Expoziţii, Publicaţii 
sv A ata 
dir 00031 


Pier şi patronul ei, 

Profesorul Radu Gir a spus: "Nu | 
a fost numai o siuplă coincidenţă faptă 4 - 
că ne-am ales acest patron. In lunea Dunne- 
zeiască Arhanghelul Mihail reprezintă răs= | 
bunarea,lupta şi biruinţ binelui asupra 
răului, Tot aşa pentru noi legionarismul re- 
prezintă lupta continuă ontra spiritului 
negat ivist,contra ifer,care îşi în- 
tinde tot mai mult împărăția pe pănânt.Nu 
pot concretiza mai bine acest luoru,ăecât 
repetână vorbele "Căpitanului",care a spus | | 
odată : Garda ae Pier este exp; 
că a ortodoxisnului int e Se 

AI Noi legionarii E tem conduşi de 
o idee în care credem cu toată tăria sufle- 
tului nostru,atunci câna Suferin,cână răb-. 
dăm închisori,bătăi, moartea chiar,nu ne re- 
voltăm pentru că aceasta ar lovi în fiinţa 
noastră fizică ci pentrucă tinde să nimi- 
Cească forţa spirituală, ideia pentru care 
ne jertfimn, 

Corneliu Zelea Codreanu spune: 

„1 Vă vos povesti azi un mie capi- 
tol de istorie legionară Şi anume cum ae i 
he-am luat noi ca patron pe Arhanghelul Mi- 
hail şi în ce împrejurări," 

„ Povesteşte cum au început mişcă- 
vile studenţeşti ain 1922,cun s'a ajuns 1a 
complutul în care se pusese la cale omorâ- 
Yea mai multor miniştrii Şi unor bancheri 





Expoziţii, Publicaţii 


a A jo 2 


evrei,apoi cum au fost prinşi şi duşi te p 
ul MOPNEUA Pi continuă Corneliu Coarda 
îi muncea gândul: Oine a fost trădătorul? 

Tot acolo s'au lezat toţi ca în cazul când 
vor fi achitaţi s nu se despartă şi să 
„lupte împreună pe tz oia de 2.02 GARII a 
neamului, a, st : 

S Vorbeşte apoi. ră 1e0ș1116 aânira- 
bile ale pr oresorului 4, C„Cuza,socotinău-1 
ca pe unui din pa î. mari otrinari na- 
al taie 3 


 Anenghau, aa care se stizal 
După acea lila au făei 


a venit Sa oau Și Sai Bontida 

După ce Corneliu Codreanu a făcuţ 
acest istoric al acţiunei. Şi înfiinţărei 
organizaţiei sale, şedinţa: s'a încheiat la 
orele 25,legionarii cântână căteva imnuri, 
după care s! 'au retras, 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


Q! 


so) 


4 


7 No jpete 4 






In Vetarea zilei de tine 8 contre .. Qorn 
a dat urmitorui ordin astre logionarie ră 
Toţi sefii cuiburi pi vor anun:« o-xgpagiă fin gutortine 
oa 1n orele 9 Mnineste să pe ndune în Ic urii „toate pi si ror- 
(A senai. în Misarieiig din enrtierele reapcotive, jontra n ina parte 
14 AŞA relietonăa. 7344 trebue ni ata o pi 
După BlagbA,: rtecare ouib va tine seti-:Mifastivă în cani 
unde de ibioăiu: so tin sdumirite miptantnaL e. 1 bimpml gatinţo:, 
getul de dul sau m delagăt ni sim va toleranta astia; Ana m 
ele oMWIuă 44 nettina 08 gotinţa me tine. "da imdiea însa 10 
geâtaţiti, re Mnopapa maci as oa Pa ie 
Con mit mare parta din enttarilo Onpitilei, vor înainta ase 
more la notelitile 46 pă dat. 0rivtțet, decnrinf mul onte mu moni. 


(IN DediPâzit 0ătată ul Vanity de 102 n-: Mt, AR azi 30 aie 


înnoțită "fiso-re 4a cîțe 3-5 aunbal, var fi 
va vorbi Gerăltu Gota 


“ta = 4 an ASTI e TI "Pa paste ai | 33 j 


| cea 14 sediu, unda 





AC CNSAS 
N $ Direcţia Cercetare, 
xpoziţii, Publicaţii | 
Al, ez Bl 000îg 
A vorbit npos demne enaltatul fomnoa obiamut sg 
ele zel îctonne ce-au tinut anul tmeaut 14 bineriaa n. 9 se 
feținea « remgit desmemeni si determine punepea unei i 
Antal Bronlus Nedunosout, - 
Tot Ia Aogasţi bizerie ; 
si sl suferinţei, Spin inigegmdie sata pr i 


Astini n sea 13, 


“A 10 Butea i Su 
cosul intentat preotului intai 





itzi CNSAS 5 
r. Direcţia Cercetare, A 


ir, p poziţii. Pupligeilăăe 

Innante de n se desehida godinia Curti, vreotul 

îdâneti a ron anuntat oi juteonzea procesului se va ” 

stfroitul lunii Mamele, Deşi fnounogtiinţați de naent lut ai 

| demtti eazdisti n'su păeast, sentinutnă sa dianute în meat 7* 

| maaâle Beibanalulnde „ARE 

4. Pe de alta parte, prtâzanii lui stelazei:(în mumie mii: %* 

vre-o d0a fată de totalpă de cizan 180) ntetnei în jurul jul 54%” 

| eta Led ei Garana, setentmn mduonrea mb stare de arest Iei 

538, fontra mezi aamitente selitaritatea faţa e 69711 







ler, : 
„în 8 un moment dat, din grupul gartiatălee stay) 
eăiiva studenti cari, eproritttu-ne de Sagea si 
levit în 200. 314 peptug o învalaigea]i aare ar ei agora, 
A2gă mu intervenonu 14 timp organele rolitiemesti și nnlaraii. 
Pridunciuă A fest grnouat, imetint, ci 1inigtaa 2 

„o. ÎN aeest prilej 4 fost apentat rtadonța Ansea) 












i CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publigaţii 


Q lu A ă Y Noonbria 10%, 
pm „a 0020 
In vedaren aileă «e ntine 8 Nooubri nu0ep COrneiia Gore mu 
a dat urantarui „arăin astro legionari: 
TotA getii te mihai îgi vor smunţ4 AmAZanii in fiori, 
La da, Prale ? fimâneate si se sune în iceariie imdiaate pi ni rer- 
| ef a da Mnortoii e Ain eaztioreie zenpeative, pantera + ma arta 
ia sluga zo14gdenau. Toi trobue si aibă a ținuți donna, 
„Paz Aiud, fieenre ouib va tine getință festiv: în 1-0 
— Poate de u 50 sin aduniriă 10. In timpul catintei, 
pet, de auih s sa un delegat ai ha va teletana JA setiu, dând m- 
parai a e: st arena es veti se Mana IPA Bettesifnaa 1ceui 
oda : Cos pai pas „parta am estate enpitalet, ver înghiria ete 
WR da tăiate 4 „De en 0 Are Ee [ seâii, 


gri 50 ale 









îsi 


d cica i 


Paenzagti, xLstă a m : 

5 2 ue „AMR PR A dutatele) Ati, 
4 MRÂRA genă în ora 21, toti feuntagii și cafii de biivari, 
Pamcuii fiponre de a ste 35 ful 24 repetă 14 setiu, nnde 

Te serii fini N 











— CNSAS Ma 


A Direcţia Cercetare, 
N Expoziții, Publicaţii 
4/2, iai 
» A vorbiţ npo 







4 donpre Poxni ţa 
E țale religtoaae 09 n'a tinut 













.,, ij 
Sta, 
1 SE ş 
% . L "1 vi ta nnnat4 
MAR văzut 
vea vol Pimp heininâu-se numai a Ama de 
i Panuta tot do ei, atuden Bivat pi pai 
n la 4 -, VA4 tăinu pintea Ain Sine olteanu : 
. 3 di geci, faza Ri întinAn mîna 1n ah ș Biitana 
4 i stinsă te pin exprinat nreran ÎN ă și anu: menta asa 
Pa „Mor innugara. dea 
i E, Ama ÎN oielu da sonterinte in bisorioa, 
2 A si 
di» | Dlui, moantintele 0.5. m e arate 
|] b! i 





A font oprita ae prorriit si 
m e SIRŞDA Poligi-pza oare aa 


„ Publicaţii 70 
mii 2 „26 _1duuar 


F. 


a Y | Li 


VU 


E 


„central 31 partidului Totul 
i a atasat o înșt iinţare,prin care 
unţă că aducerea în ţară a legionarilor 
morţi în Spania,se va face prin Itelia.Dela 
Cadix vor fi îmbarcaţi pe un vapor italian şi 
transportaţi până la Genova,apoi cu trenul prin 
Austr ia,Germania,Polonia,Grigore Ghica Voâa- 
Cernăuţi,de unde va cont inua itinerarul ante- 
r1or fixate 


„Acceptarea ofertei Iteliei,cere din pr 1- 
mul moment ,a pus la dispoziţie un vepor italian, 
a produs în rândurile legionarilor mare sat 1sfac 
ție, 


Pe de altă parte , însă „pornirea legionari- 
lor împotriva Pranţei a crescut, aceasta în urma 


ultimilor Comunicări făcute Gediului central 

8l partidului Totul pentru Tară,6e către ee ne- 
valul Cantacuzino Generalul Cantacuzino a înş- 
tiințat pe Corneziu Codreanu, că după ce minis- 
trul de Răsboi a1 Pranţei nu 1'a primit în au- 
dienţă şi constatână ca demersurile făcute per- 
sonal către autoritaţile Trancezeh'au fost re- 
zolvate Sat isfăcator,a intervenit pe lânaă o 
firma de pompe funebre, ofer ina acestea o suma 


4 


importantA,dacă obţine permisiunea de trecere îă 
„8 lui Moţa și Vas ile Marin prin PranțasAceasta 
pt ad Sate 


st 


Pe 


e „ii 
EA b 


Îi 





Ste, hop 


ni 


Bâineii i 
sttraitua | Vata Me "mintaţ BA gudennea proeanului pe 
E Mambrţe. Dani fnounti 

TR mu Bsristy n" Mletie. e stiinnţa L 
azi Teilansjazus,, » Sentânuină ni dtanuţe | 


Anita de 1 
N font apum 


sai 


aaa ai cu 


Stej 





CNSAS TPI 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


i ÎN 9 


2 danohise odin Curti, pps 











"141 pate 


pertinent 
să da ua Porta, lui Stelanaa (în 


slul 40 iron 180) strânşi în 
Pip: “Stertau nâuoerea sub stare îi 3 
i 






Pioneer 
te n at atat ata 








RE cca unui orain 
„către AEG OHA Pie, 


— 


= î nu- mai eveleze 1a 
„Pentru a-i cere să ze 





-SURSA Pa SERIOASA- 


00967 413 


Sedinţa Centrului Studen- 
țesc Legionar Bucureşti. 


Aseară a avut loc la sediul central al 
partidului "Totul pentru ţară" adunarea Centru- 
lui Studenţesc Legionar Bucureşti,cu caracterul 

a lemne „în cad: căreia /Condfan- 

unei şedinţe solemne, în carul cărei sk a 
tin (Tache Savin, fostul comanăant al (Centrului 
Stua țesc Legionar Bucureşti a predat comanda 
îaieo ni bou Victor,comandant legionar aju- 

din jud. Dâmboviţa,student la Politechnică, 

Sedinţa a fost deschisă la orele 21, 22 
în prezenţa lui Corneliu Zelea Codreanu, 

Savin,a făcut o scurtă 

Constantin avin, 
dare de seamă asupra: activităţei Centrului Stu- 
denţesc Legionar Bucureşti;a renarcat între 
altele: organizarea Judeţelor şi -a grupurilor 
pe facultiţ1, educaţia legionară, conferințele 
ce s'au tinut,instrucţia la Ccâmp,marşul ae 
noapte dela Casa Vexâe,marșurile dela Fundeni 
la locul unde a fost găsit Ciumeti,taberile de 

E E tau: a aac id 

muncă aeto. 

A vorbit apoi Corneliu Zelea Coarea-. 
nu, spunâna; 

Viaţa noastră sbuciunataă şi plină ae. 
lupte,nu ne-a dat răgaz si ne organizăn, = i 





aceasta presupune un timp de linişte,După pro- 
cesul deia Consiliul de Răsboi timp de un an 
: jemn de viaţă; nam, 
în tară 
pun la încercare credin a acesței armate le- 
tonare şi cu multă buc 
an „astăvară când 
pe toti rezistâna 
pe cari i-am lăsa: 


dar a lovit într'o stâr 
n'a reuşit să scoată ae 
semnată (aluzie la Stel escu), 
ta, faţă de credinţă nestrămut, 
legionari? IER IA 


ocupat decât foarte puţin,an căutat în schimb 
să organizăn tinerimea universitară, pentruca 
în cazul eâna încercarea cu ceilalţi ar fi date 
Breş, această studenţime să fie o ultimă rezer- 
vă, : 

Ceiace a reuşit să facă Savin, 
deşi puţin,e foarte mult,dacă ţinem seama de 
împrejurările în care a lucrat, 

Aci, în București,mai molt decât 
ori unâe,e foarte greu ae a creia un curenţ 
nou,un Curent idealist, Toţi Sunt materialişti. 
Am reuşiţ totuş să facen un prim pas.Sunt mul- 
vunit şi fiinacă nu pot să-i dau lui Savin o 
pungă cu galbeni, fiinacă nu am,îi dau ceiace 





Publicaţii 


- 3. d 
pot4î1 anunţ că atunci când se vor face avan- 
sări,va fi avansat comandant legtonar,cu vez 
chimea din anul trec UA 1934. 

După aceia af /Savin a px d 
__manâa lui Pragoniresc u şi gednţa a luat staz- 
_Şit la orele 2245, 22,45, 


x 
x 


După sea: nţă şefii de grupuri 1e- 
gionare pe facultăţi au pus la secretariatul 
central banii strânşi pi ooperativa le- 
gionară, a ESI: 





ai CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


p Expoziţii, Publicaţii „/ 
TI | | su nebuad s, 
; | j 


> In m de Diminiei 3 Moemhrie 1938,1a sodiul varti dăltuit 
"Totul Tara,dân str. Tiprineri oi Nr.3,san tinut wentonnee 
Pa 116 
sau abia 47.50 a?mu strâns înti legionarii din nsetoarele ÎTI 
"X si Iv, fieasze eotiznţina coputi pontru Aenohideree: Corea» 
N ÎSivei,fn han de 8 Moosteio, CORURI" OODALANU 1-a auițazit tutu- 















— 


deba d 21,50 8 avut ice nâfinvea Qantrulai stu en! pae legio= 
ase dim Bupegti„Prosedintel0/Say7 C/SDALtIN gi=a 1esua matâa- 


! tulsâne lanul lui n font «i DEA UMIRISCU Postul rresetinte 

e fheut glun raport aaupra cotivitațai ualaazătină neatunaurii e 

| cea fntthinat= i 
La ui « vorit CORNELIU Bare a artint scopul ui 






rit de Jeirale stndentaşti legiannra.- 


n timp oând me orpiai s€ not ma von mei fiinta ea gr 

PaRașeontție lgtonare gi-au frent ca prâsosința datoria, jinâna 

flacara 4 continui aprinsa, — 

teța ne arața ea tonța migeirile rovolui ionuzaj0âînd na 

font Piete, pmeit gi pepearelo 10 Le-au dat uitintiuba nos 
A sa întânaţ Anvera, Su 91 prigoana a fost mai mAza,eu atât popa 

Pul 4-A În eretința în ntgeazes nocatri.-Priviţi cun toţi sami 
EA Piu OIKIA mostrii,antană ne Meijasaă în ppontolă ai 


i Sha | 
PANȚIPO.Sâ-i iintn ai si-f peivim.tot paul din faze ana 
- NOiȘI în frietiuntie dintre ni.Bueuria ailoi 4e afine i 
9 Bonstra, Și nu se arenda însă ea noi uitim.Nu,Proa su fost -0fnes 
„Pinile sah; mizilur,oa să se punti vinteanu= ț 
celine pdl | voin spune ottow onvinte despre p - 
Sote gi în omor,Din uns de vmânre norul şi polieloa. 
| 9 gmene netrenptiiuDre me pot Jina osmenii dă ] 


SNA Ali Ph anca dr 






- 

















de 



























| 







CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


P-- ziții, Rublicaţi 3 
| SP 200oaoă | 
peimeg do pa pA Pop) desât Aa , Minea, Orea 98 vi veni vremea i 

eână toți aoei cari menu : trent mita vor tretui sa peztnensai era, 
. vi sm că în ortee « celt DĂ Vand mar samnte re abunazea Hiv va | 













d meta e 
pu adue mal tunirile mele Ii SAVIN SAVIN gi uro a iti 3 


da unea „Dorese o a toata atnd ant 1mea ban- 


za AY aoleeti 9u n „0oap mai fovraae menirea si şi saflni 


E + pe 44 ului, 2s0u ma tugte Ain vi sruteri pentru ami adune 








ara 2 ice, stau ndunnt, În mediu toța 
ser „n one, 00 
| îs ITI 





în rtii 
| baba expune omor : iți 
p Ac e durea PI ORE plita a 
Iele mina At apă Poe a bat, Alea 


ai inte dan Pa gt Mp a Ai aa î: 






| 










-X 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
- Expoziţii, Publicații 
E i. 00007 
DI „ARIN GPRZANEs0u este reocupat în vrozent oa „rerarsti- 
vele ponei Sero 08 irotentane « ape vrea a'o orga seze, Doza 
| > a afizaaț ca ya. avea "în nod sigur n tori zaţia necenară şi fe 
| seetnţa,e Ampitet pe, studenții din *Caltui Poteiei*,pentra ms A 
zi la ora 19,c0,ea si 10 dea Anti baţii de motul cun si Et 
poganda. Cu Agenati coszie E-ă vox agonțe şi ettova mii da ma ci 
testare, vor fă Pnprgtinte ?n Capttsla.- Ș 


. | 
| : Eri 4 Noembrie la ora ăicojla sediul “cal tului Pati pi 9a%a | 
tinut e “vodinţi a tâneetulua la nize a parti cina a1 „MARIN ŞTE- 
PANESCU gi m rr de zece tutenti = 
4 E ne teia treptaa, ținut o ponterinta | 
ia da, nei8.Gereettna tot ao na sari n tonpae ! | 
aceast PE E Aa a “tineretelui proeaa şi legea one a nfiin= 
into, PANAITESOU a aduna În toneluziă — tnant gi pe eftovan) han 
ririt „dat de ici ponanţent TA — 21, tereetigta şi, N /g 


3 tă mneițe ni o ce toi aanenoe,a ei dnorează 


e 4 d | 
î lat; oresati „Hinereta în spiri a 4 ntemiti 
il si se înrobit „aonini emtivă proseninet 3 | 
a Yi Li DI a td, lt 
îi iu pori | solu "dăet ae (a 40 Apataţă "8 dp PANĂTYRSOU £ p. 
9 entre | uoita,sbua cel often sentinântai ȚITriotaa, 
y, 70attină e amate tezertonatr în nhineie cvroiloryturerea dea 
mai rutornieu o nomstitue totaai î»ptu) oa agent aisten de PE 
? Care s tinavatului este pateynat îhiar e Qitza oapul statuluis, 
A m mă suati Proză tomul, șa a 
Si, | în ret "moaste trista atevizuri* i a anintit apoi on citi 
Pl a foet dhemabla alataranea Japti n e eta . 





















bi XI 





y CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


m Expoziţii, Publicaţii i pie 
vi Î i i | 
A Ă Candidature dniui NSTRAPI VIORAOU în ză e Vote a. 


Ilfovpa produs ovare în vânturile avoosţiler nntielaumigti, 
aa A dd Pontul decani „IORQU PETROVICI, înrreun: en consilierii 4a- 
| misionnți, unt în ovutaren unsi fornule,venteu a dininna notA dna 
mwooatiloe orectini în velerea mMegeridor felt 9 Docentri o 
„Dupa sul te psnstituiri 894 easut An aoard ah se ovună listei 
detut 10250, 0 aița în frente eu f-nii BM PANTAZI ea deoun, OI 
i _ bESON IUNZAN, PETROVICI gtosounsil ieri, -Qa e anttel da "Asta, aon- 
| ia e pasa Sin mronaţă cu mipratitagne nperti a me vor înlâtura mamaie» 
i A " Ammizile existente nstiizi în tareu,= 
SA ş | „Pat de aneasti sibii4uneyaondnettarii Asginti si avonaji= 
(o vcauai pe 20P AEeatăaă mu hotarit aa pân In alaeeri„să tina în figaare 
1 MPRMAR, Mimtbapla oa RI angndunipi da 43 „ISTRATE NICRSOI monaă,, 
Ju petza a ae, dun Metiafzi, n pelazea donfagurinei ppop-gandeă se 
* 


4140 a O Rai ta cale a 

JS re Ei: vai Fi 

z > Dn ș ă a? LR, 
AA, NAME, a aie sea ar 


30 taie m a ag RĂI Da0a ten RPR Ni eictaeţi na tânereţului din 
Sp Hi E po MĂRĂVAIPIRRA a At, dap mezi 6 tanare preziă sti 46 avoeațul 
„KIid) ALTER n tinut o conrerinii asupta 

pitanţiaă, avenilez RI a azrtat mizeria evreilor tin Bamarabia şi | 
"9 au tat curentul. anțipenit earn ta avânt fa tanta vara.A proxas adunari 
SP pa: dental aigeariie mmtiemgte pill 
+ AEM mt pa aa Ati i i 
Vima pei: a agite ala atac ia: aici 
E) Bănie ; i : AN 

(E i Be dp Me mea a Ag îi ai PANE te ial a BRUNI 
peterii îv! D za gi-ai dă dit ca a șut 





PI Topa n 


CEI Îi 


saga e ini jt 





N Îi CNSAS 

N | Direcţia Cercetare, 

Expoziţii, Publicaţii 

| po A PI 
a A tale. a biea Li Vaii lu RE SRma 







LR ?y 4 4 
ANRE il apă rad i 
L y 2 ai Dia mt. e Mi Y 3 
| ş innob admin de Damintai 5 Noembrie 1955,1a 
"Total -veatpu Badin. ate, inpeinozi ei ii, act: 4, [: 
ş i la toni a = As Ca o Te ea $oub 0, 4 viteati ÎN IN 
»Aalanropa ue ateu ateâna teii „anctoaeile- III. 
a i L] ai IV, aduc pod stsnira natia jăa coruti pantiu Hamohid sn: Qaonezre 
Sătmeta n miuada 18 Nombre. ȘORIELIU ROBB de-a sul unit tatu= 
POR, it orape Pa pfibai A 
) ai delă apa 21,60 a avut 100 sfunnrea Qentralui stud ant ane legia=. 


| ? “er îm Buguragtă, Prugatint aja PAV IN DRIINANT 10 pane „46 D488 MMA 
tuăgănr în banul hui a font seg BRA AMIRRSOU, Poetul predate 
» Xiaut g1an pripite a mupara MOțirit 1512 ualegaritină ne inmaunil a 
29 e tbinpânntai nuci Anne mofuntia pa tone E 
oua m „În "8500 a -vozrâ DORSET 0ORRRAU jeiro n aia mac, ea 
77 n BItite demteate atentegtăe-aattmara i bt îE 
920 20, gtcaa 9 "Iute Xânp nnd e oxades oi m: ma von nad fiinţa Qi a 
99 datiaa Pata,oontrela Tăgtonita gti Pinut au Măsosiaţa Antorin,ţimnd | 


fiaoăr: iâoiei oontinus apritea,- i 
e "Tacoiin m aă6r dă te Aia Ruga rorazt juontcea tă tă 
0 Boot mami arăt 8 Mbouzate doar Somn et uiti tata moi 
tea ine nt An, La amvepse0n SÂN Mata n fast int mmrăgeă atât gap 
iai sex<ă pan rasința în nigoanea noaatrasPeiviţi cun toți aaa | 

| de erâinanie en alXSă nopti sentiza: tie Retea în eatia: 

„n AMooW momREMiMteA mim gi at-ă peivimu2st aul din ate Asta | 

pd me va zeta fn friestunile dinte ei.Bueuri « zil0i de afine e 


Lă ii îi d ȘI 


202 buda, 








i, 
„dă a noastra. Si nu se oxendă 1haa aa noi zitin.u.Brea "m fost adina 
zi 000.7 9ARERIREĂI MO BĂI 2090 A Oastea 


zi 


at a za tota el cica 


00135 


f reusit sh obyina cuve- 


_nita autorizat ie, 
„Cornel iu Codreanu scandalizat ae A24Ă i 


comunicate de generalul Cantecuzino,a raspuns 


„ acestuia,sh faci uz de oferta Italiei, Totodeoaa- 
„tă,şeful spiritual 31 Legiunei,în consfătuirile 


e pis a pa . Duda s'a fe- 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


-a- 00009 
| sea ci AR ni mi gândero dport În, munoUa Cros ; 24 ya veni ve 
. 4, oară netu front, TibaVor trebui „sa d ea et a 
p VA pun ea în orice colţ n Domii, map ame ia tu] 
i mentor itanapei, 


"Şi non nâua, m tuniriăe malo, Asi moge seu 
Savza ga ur maoges ma 
sau DRAGONIRESQU, apar 14 punea, Dorene | en toata fi Ec î 21 


i res 
Ş teară să întslenga au AD gena sai Movreas "sniroa ss 
NN ) P0olulwi „DRAGONIRESOV A lupte din vnaputeni 


“dorinţa în fapta», 
„Atunarea s'a Pat, EP era Todea Ay ti apei 


Î 


aci 
2o0nîru ani adune 


A d 99 Se 
- In ziua 'P 4 Noenhrte 4 4 
membrii ANTOARĂ, ni Aaa esenta adunat 1a "stiu toța 


mitul nder. le once 'oogu EIV OÂDRR. 
ap Şioner.ONBNRI1U od rca 
xpiiont aan întelege si-i pdunai, ţinta ș prin 1 zmoâ- „bca 


ai 
Pr tale, „ApQă dezore mirtarile LE vor i aduse da 
ae ma Pi upAntu-a 770 înfiintarea mi „fozezat î5 Lommo.pe 
ax a Pta de Lin pet tatii, „Arie sorti, RPG ară A 
ai E a ra PR Zprti pirat pa pnătorii Sega: ri 
„arect a PE30V dr, [i RÎNTV 001 ZAO îN0, ee: tag 
| si debate ia, | 











Sata da 
d "i 49 


“Invatarea aia do.e n m 
iezi antiaă 


 - 24 patronul, 308 V QODAEA 










mat pu (- 003 9 pie MARE e 
pe mi mA mp Pe Epenla ii a Et 


feo sp pn fan Li 


"pbuă a 
cane ză 


fiu VĂ 
E e 


fi 





2 CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


1 


A 21 lavera 49u0o,ca-st le dea Antitaţii de MeANl. un să faez pe 
dă Pagunda, Cu nopaati ootuie. se vor. saante si oâteva păi ae ned 
Peseape:vor 74 Amomhatinte în Capital ia 
(PURE A tati nu murati na rob iasa Amor 
"5 Bei 4, Noembrie la ora 18009. sodiul 90uă futai e dear 
Ai: Lânut o gotânţă a tinezetuluă pda oaze a part: i pub 01 „MARIN. 
N PANRSCU. să un numire de cos Biudenți = ce ÎN aa 


Mar Tzony e 


SITE scesati orpanisare a tineretului ,procum şi legea onre înfi 
009004 dena, i at Po, PANAITESOU a ajuns îe coneluzia — banat şi A ză 
Eat lia Piri? ânte-do: profonerul Bonandant ina ce, 


ez 44 


a Ata ma munt deoât 
ț se) vneițe ALe-oeni tei. masoni ce;degi inemongă. SA 
fe pogte ăi! asi Age = ai i 
| sde Trttietate 01 ex-litaţe,bana comuni re 


p aezatt ai A ; atu A 00 a at O AN 
21 un, E ERER  aaa l 
i IMP Pl tesduu asi Min ntaozi aaa sentimentul puteieti 
mag e cama e Mamati dezordonsța-în finele s PPR 

si patit »6 „ritertiă P. pppiliine dețut motel en tea ai 
ST gti ne A Minerotalui,este patrona Shiar de oatze omul st a 
“a mul ip vine a apa 





pat Piri 


Di CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
E poziţiiueublicații 


Cindi tatura î-iuj PS7R daoanstu) 
la i 
Ii fov era [ avoo em 
Ă = brodus Pnari jdenra în ctidarii e si11ep A teen r- 
[) il nui deean,41JTQRgy PETROVICI „învrentnă en oanstăl asia a, 
| 
caer pa al în siltazus uni forme, pentru 1 Anina eri 
zi an 
2 ei szectini în vederua alegerilor dela 8 Dacanhri au | 
PA aul ma te 9casfitnizi „994 sanut Li +î si se Podu riste 
TI îi XIGRSCU,6 alta fn frunte ou dona vy AZI n 
da Mere eee ste,aonuil ieri boa : nattei cd Pa: 
N atitali eu mvatată, tura 
NO nouă er ge nacul 
e „Petri oaia îstini În bareu, es A 3 
| Pita de Aodneta si nduoa : | 
Stana tnt iune, oa OPIA Adela aş “Vonnţio 
| - “i Tetaett on pâine dn 2) e page 
- vezi „ni tina fa fi snaza 


Vineri anapa,] 
pla ea e da ale A e 














pe 4 Pontra a se 1aa atata, fa 
vi î deplon re di ia i PR ue, 
i . ş 
ine i ia ntr.01 toni iu eul 
. E | „Stea. am mâna Și 
fu jrtiau taca d PONRTT, ă amesaia si si Vineeetatui aia 
mă ADA) | FneRoon. Gu d ii Pe. sdunaze greata ata 3 
"dmat st pptie fiii cama e & tinut e E ELA) cau 


Pat A Le Pitaatici seva Ri ar sal Me 
N] ? băi Rizoria i | 
| ie E, „din Ba 





a . 
ti, A | nai da 
N nt; ptea stuonrale hoiriae 
şs 4 sie .. pe 
ai sa A zi trai e mia 
f EE edi 7 Menace n. că 
P 1 3 d 1719, bă Se Pata > Clue sie 
i j țeşt Ari stu ana, Ş*T14 erieurites. aeiaă 
îi îs ie î legtonp Pe faotinaga, na 









Noe i 


i] 
a tătre orete 
a teii a eee „| 


i Rei stutiniitor ie 


see 8 mia sea e 






CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 





je poRbeliu Zelea Codreanu ee 
i Ada, 
ţ Sa şefii de uni- 


LO ;tati ientonare, 





— 


Corneliu Zelea Codreanu a dat un 
ordin circular către şefii de unităţi studen- 
teşti legionare din Capitală,pe cari îi con- 
vocă la el,după cum urmează: 















1,Seful grupului studenţilor olteni 
se va prezenta astăzi 5 Noembrie ae 05 ENE 
orele 17-19; 

2,Mâine 6 Noembrie a.c. între orele 


17-19 se va prezenta şeful grupului studenţilo 


munteni; = 

3eJoi 7 Noembrie a.c.yîntre orele a: 
17-19, se vor prezenta şefii grupurilor studen- 
vești legionare pe facultăţi; 

4,Vineri 8 Noembr ie: asoutntre orele 
19-19>se Vor prezenta şefii grupelor studen- 
vești legltonare Judeţene; 

DeSânbătă 9 Noembrie a.Css între . 
orele 17-19 se Vor prezenta şefii grupurilor 
ardelean şi bănăţean; : 

E 6.Duninecă 10 Noembrie a,c.yîntr 
orele 17-29 se vor prezenta şerii grup 
bucovinean, moldovean; Sia 














CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 





“AN din 4 4 Moore ir ia 
Oosaru De 
(9dslâ dogarel Nr 


dee: Cnărepna, a deelgrat gt, nu. ve gugura ag 
L Procesului de rebeliune îintenta: lg 

GI Erie, deoarece pe banea acuzărai se j 
; înst că printre apărători vor figura nume= 


rfescu bdineţi cu toate că arată ce 
ZE cu tURtIt i iunea d of ul proeua “3 (35 etna 
n 


gaploay e Ad dehfinet, 5. 


Cică 

aie de co! studentinei tptugi 

Siari pastiei 0 pei în lea tine 
u 

procesul 1Gracei depe morni Aatui Eroului Necu- 


49699666566656666568 





A echipă de conferenţiari gar- 


ganizare şi propagandă a partidului "Toţul pentru 
vară", generalul Cantacuzino a cerut lui Corin R 
Codreanu să învuviinţeze Constituirea unei echi- 
pe de întelectuali,cari să se deplaseze în juae- 
ţele unde au fost constituite VEsa nea jIpiii peri 
ului "Totul pentru ţară",pentru a co nfertn 


asupra rolului pe care îl are noul partid,cât ş 


asupra doetzinei legionare, 
SI „Corneliu Codreanu a. aprobat pi apă 
rea. ge mere lului Cantacuzino şi a dispus ca con: 
i fexenţiarii art id ului să fie desennaţi dintr 
menbrii fostului cuib ile 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii i 
| 2 a Ei 


HOnaA 289 





Pentru a se So E acţiu oa de orgrnizare şi pro 
pageandi n partidului "toțul pentru ţară", coneralul Can 
tacu'îno a corut lui Coreoliu Codreanu să, incuviințeze 
conațituirea unei ochipo de inteloctuali,cari să an ce- 
plaseze în judeţele unde au fost constituite organizam 
țiile partidului "îotul pontru ţeri* ,pontru e ţine con 
ferinţe „asupra rolului po care îl are noul partid „cât 
şi asupra dootrinai legionare. | 

Corneliu Codreanu = aprobat propunerea generalului: 
Cantacuzino şi n diapus es conferenţiarii partidului, să 
fie desemnaţi dintre membrii fostului cuib "Am" + i 

Până în prezentau fost aleşi ,profosor Vasile 
Cristescu, pentru Dobrogen,Radu Gir „pentru Oltenia 3 | 
Vladinir Duni t.rescu „Pontru Uuntenia, 


Vltorior se va conplectn tot grupul de conforen— 
ţiari 








Incercarea de atentat impotriva lui CORNELIU ZELEA 


CODREANU, este comentată in cercurile Gardiste, astf L; 

In fa,a valului crescând de simpatie, cu care sst 
înconjurată Garda de Fier de câtre marele public, ca o urma- 
re a actului de disolvare dela 9 Decenvrie 19:33 şi a aresta- 
rilor in mass operate după 30 Decenvrie 1955, partidul lăbe 
-ral s'a convins că trebue să lupte cu mijloace nachiaveli- 
ce şi că nu trebue să se reţina dela nici un act ori cât de 
„murdar ar fi el, in urnâr.rea scopului propus: destrămarea 
Gărzii de Pier.-, 


S 


„Astfel datorită uno i de rudenie prin alianţă 
ma 


existente intre SCU (prin aghiotant al Căpi- 
„+ tanului) şi Dl; LUCA VA HGHIADE, director general la Minis- 


torul de Cominicaţii, a ajuns la unoştinţa unor influen 
membri în guvernul liberal (Danii /PRAN OVICi pă 
MANDI) unele naaulțuziri ale lui SrELEscU. mpoţiiva Căpita- 
2 „nului, nemulţuniri cari işi aveau explicavia numai in vani- 
tatea exagerată a lui STELESCU, de a fi cel mai apropiat o: 
a lui COBREANU, şi care astfel nu putea privi cu ochi huni 
„prea desele constătuiri şi atenţiunen ce acorda Căpitanul 
unor persoane ca POJ.IHRONIADI , VIRGIL ION8S0U, CRISTESCU şi 
alţii, - y în E rez Adi ue up i: 
: Aceste slăbiciuni au fost Speculate de câtre Duii 
AGA GUBORGHIADE, care a invitat 1a masa de multe ori pe. 
„» STELESCU gi căruia ia aratat că, atita tiup cut Garda de. | 
Fier Va avea in fruntea ei Mn om cu couştiinva pătata 
„crimă şi cu un intelecţ redus, nu-si va putea ajunge ve 


a 








[de im solda Dlui MALAXA şi a D-nei L.,la acărei verigoară 


| VICI precum şi unele afirmaţiuni referitoare la viitorul lor, 


discuţiuni ce au avut loc atât la mesele o rite de Dl LUCA | 
| GHEORGHIADE, cat şi în întrevederile cu DY/ PANFI ICARU, „| 













CNSAS 


Im iC Gi au ECE a LO 
be, . . pu. . CILI 
[ Expoziţii, Publicaţii 
lei, deşi sunt mulţi romini'cari nutresc simpație idealului 
Îi e, Alta ar fi situaţia, dacă STLESCU ar fi coniuca- 
| torul şi că nimic nu oste care să-l impiedice de a-l subati- 
tui, numai că în acest caz este absolută nocosara dispari- 
ţia Căpitanului.- 
La început propunerile nu au prins, dar persoverind m 


_ pe această cale şi mai ales insinuând că, CORNELIU CODREANU * - 





(D-na nginer/CERNATANU) s'a adăyostit in una din nopţile 
eind'era urmărit de paligie-gi prin care azi prime te toniu- | 
ri atit STELESCU cat şi mai apoi tunărul de 18 an “Corzanu, dr | 
din Galaţi, un adnuirator convius şi ori când gat d sacri- | 
ficiu pentru STELISCU, s'au hotărât să accepte propunerea | 
de a-l suprima pe Căpitan, altă cale de eşire negasind.- A : | 
“contribuit la luarea acestei hotărâri şi garanţia pe care o | 
constituia prietenia Dlui LUCA GUEORGHIADE cu-Dl R.PRANASQ- 


„directorul ziarului "Curentul". - 

„Intre tiup, Căpitanul a dat în grija lui S7LESCU orga- 
nizarea şi conducerea "LEGIUNEI SPORTIVE” a Gărzei de Fier. 
STâLăS0U a făcut aşa fel ca DI LUCA GHEORGHIADE să fie ales  * 
preşedintele Legiunei Sportive şi la reproşul unora dintre 
gardişti cu privire la această imixtiune, STELESCU a răspuns 
că are mână Liberă dela Câjitan să procedeze cun va crede şi 
în“plus trebue avut in vedere că Dl GHEORGHIADE este un oa cu 7 
„situaţie materială buna şi care a donat Legiunei naterialul A 
necesar (bocanci, costuue,6ţc.).- 

Incâ din închisoare, STELESCU a remarcat pe doi gardişti; 
BEZA și CONSTANTINESCU (atentatorul la via,a lui SOCOR) care P_ 
manifestau nemulţuniri faţă de conducerea Căjitanului şi pe | | 
aceştia şi-a pus ochii în executarea planului său (B22A pose- | 
ic fotogratie a lui SPELESCU cu o dedicație mărtur.sit re- 
pară gi care '6onptitue un legămint intre ei. Această di 








CNSAS 
Directia Cercetare, 


Expoziţii, iad. 1 74 


e z Cod 46 mMoembr je 1936 


_23%03d 
SI 


Corneliu Codreanu 2 tuat ho ârea de 







x  Scoală perttru ri e - 
G-ionzre. 






= 


(A 
- î, 







Verde dela Bucureşti Noui, 

a Prin aceasta se urmăreşte nu 2t ză 

doctrinarea celor cari Vor urma această şcpată, 

ci ca Corneliu Codreanu să aibă posibilit 

de a le da personal îndrumări asupra punejei 

e la punct'a oreanizărei unităților legion e, 
pentruca ele să fie în orice clipă în situaţiu- 
nea cea putea face faţă oricăror evenimente, 
cât de grave, 

Cei Chemaţ1 in provineze pentru a arme, 
această  scoală,conform ordinelor primite vor 
sta câte 5 zile,âar se poate să fie reţinuţi 

Ș1 peste acest te tmensbineînţeies numai acei 
ni e cari conăucâna formaziuni legionare mai imp or 
tante,trebuesc a fi iniţiaţi mea anănunţ ite 
Aseară au sosit delezaţ iile chemate 
dela Tinişoara Și Cetatea Albă „cari după ce : 


S'au „prezentat „ui st sie epscaai au fost. 


fort e da 
Lt a Da a. 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, — 


| Epoziţi» Fuia ce 05 E 


si i A i 


totogratio a fost găsita la o porchoivionare a Aui BEZA, | 
făcuta de poliţia Turtucaia). Cu aceştia 2 şi cu COT:AN0,,, 
STBLESCU a gontinuat să facă vizite la LUCA GHFORGHIADE, 


at 


să ia mese şi să aibă oonsfătuiri. - 
Pe timpul verei Garda de Fier, organizind | pp mut6i. E em! 
tabere la munte şi, zare, dia din aceste tabere « Zost pusa 
sub conducerea, 1ui STELESCU, -tabara dola Budachi „Basarabia, 
litre nijloacele de acțiune ale cărzei de Fier este şi fa- 
natizarea Căpitanului. Ori, 1a Budachi, fotografia Cazan 
lui dispărea în aceiaşi măsură în „pare apărea peste „toi iri 
pul lui ITBLESCU. „Conconite ut „cu aceasta tot „acea, ia surdi! 
nă, se discutau şi se comentau atitudinele „Căpitanului, in 





mod nefavorabil tot în aceiaşi măsură era ridicat în sia 
„STaLESCU. Unii dintre gardişti, revoltați de aceasta. Sare 
de lucruri au părăsit ostentativ tabăra și au intorast Re, 

| Ca. tau, care a „facut insa „iapresia „că nu ia si „serios aces- 


di Sue = E A 
| 


„te intoraaţiuni. i Stie d | 
| i Revenind în Bucureşti au stabilit data „asasinatului, 
ME pentru 15 sees a.c. , SPELESCU sa azânat-o însă găsind că i: 
pasta, mai prudent si pentru Şcopul urmărit şi pentru el per- 


sonal, ca să tie în acest tip în inchisoare, indozărtand 








aan  tiap, cât mai 1ndelungat. - 

i Stea iaad et o nouă dată. zh sau S Septeavrie 
Pr pentru comiterea oBasinatului ,» conit 
„i ziceau „intre ei) e 


ae, 
agii lui „SneLescă* Câte | 


E pentru care „LUCA „REORGITADE a „Avusese 
rii să, procure. „Povolverole şi otrava „nece 
JI 


mai „Zn doaproape de către a 
i 


= 
E: 
e 
PD + 
Sa 
= 
3 ae 
„a 
ra 
a 
BD : 
ii 
pe 
gt 
i] 
Is 
e 
»E ui 
et 
[aa i 
"RF . 









sară, erau ănaţi  —— 
costa din uraă. ag | 


ogtiiuţat „de către BEZA. de „cele 
, dar nu etia data „pregisa 
ut tot „ce era posibil p catra 
a 3 2 233 
re a ui LUCA GHEORGRIĂ Dă N 


ce, se iri la cale iaotriva s sa 


“-BRZA şi și Constant inascy au făcu 
a. învinge vigilenta Supraveghe 


= se mm e aia A i le ema 


CNSAS 
„Direcţia Cercetare, 
Da Expoziţii, Publicații 
„3 sile înainte do data fixata, unul dintru comitagii a luat 
F: un purgativ puternic, caro a dotorainat pe LUCA GHLORGHIADE 
“săol trinită la un doctor in oraş pentru tratament. E1 însa 
a plecat la Techirghiol gi a informat pe Căjitan de cole pla- 
nuite: otrăvirea şi în caz de nereușită, impuşcarea lui, in 
una. din stajiile depe linia Constanya-Bucureşti .- 
Căpitanul le-a ordonat sa se inapoeze urgont în Capitala 
şi să continue a menţine contactul cu LUCA GILORGHIADE şi Cg- 
: TEANU, iar cu câteva ceasuri înainte 'de none nt ul ales, să pro- | 
cedeze “la sechestrarea lui . COTEANU, ps care. să-l: ducă la locuin- 


ta Generalului CANTACUZINO. i e: al 
căii Dotăaodată aaa să 2 ti n ai s'a: ra inta în Bucureşti 
cu cai mai dâvreme.-. i +8 fi a 





| Îi A In “ziua fixată, BEZA şi 05 is SCU au angajat un taxi, | 
| | sudat instruo iuni şoferoului ca 'după ce vor merge la locuinţa | 
| 





| unui prieten 'al'lor şi după ce acela se va urca în maşină, deşi 
a "primi 'ordin să-i ducă în Strada homană No. 3; “(locuinţa lui 
| „DUCA GUSORGEIADE), e1 să meargă pe “plaiul : Independenţei, '10- | 
 cuiziţa Generalului, CANTACUZINO, iar la protestările lor să răs- 
ata că, a, greșit drumul 'şi că va lua direcţia ordonata. Lucru= 
| rile s'au petrecut 'aidoaa Şi COzEANY, lut de acasă prin surprin- 
| dare, a fost: dus “în “felul acesta la locuiuşa Generalului CANPA- 
Cu1n0, + “unde a făcuţ Căjitainului uărturisiri complecte, moti- 
Yi ad dotărarea : “lui, pe aced 'lozică : lansată - Chiar 'de s1 in De- 
coavrie 1935 ca: "Dacă 11 vor ucide 'să-1 răsbung 1 Dacă ya îna- 
int (să-I. 'urneze,- dacă ii va “trăda să-l ouoars".- Ori! si, în | 
urma color. aflate ra ee ai Căitanului "a: priait 'sa2l d 
tera tăi uk e e pa TAI AS i 
“taliei s'au transporțat | cu “toţii imediat, “cu 'maşinele, la 
ăpiităe lui GHLor Gt 1ADB şi au procedat în lipsa acettuiai: de 
A acasă, în Wrotestele servitoirei 'cari - 11 'erodea oi, şi ia | 
alarma Vecinilor, la la perchizi iu Moniviliara, | unde au găsit şi 
i rovolvorele şi stiela cu: otravă, „intocmai după indicaţiile lui | 
"ocazie i. fost pg la aliat iug de N | 
rdişti i A ae E | 


—.. id citi, N p 














xpo ţii, Pu Doi i 
Pentru SA We in mod indubitabil nzontocul 


STBLBSCU în acest complot, cu ajutorul unui cifru st t 
între LUCA GHEORGILIADE şi el, i s'au expediat de câtro ST | 
pitan mai multe teleogrâmv. Totdeodată gardiştii cari sun 
cu STELESCU în închisoare, au fost incunostiinvaţi să-l 
suit pas cu pas şi mai ales s4-i studieze stările 
sufleteşti. Astfel, i s'a trimis lui STELESCU o Lia amă 
Cu următorul cuprins: “Alchimede mort, semnaț Luciu dei Al- 
chimede este Corneliu Codreanu, iar LUCA GHSORGHIADE este 
Luchi,- confora citrului ).- y 
Puțin timp după Primirea telograzei, STELESCU părână 
i despre moartea Capitanului, 
formaţia. A doua zi, SmELăs- | 
CU primeşte o a doua telegraaă cu următorul cuprins: "Su 
tem descoperii, Luchi”. STELESCU este distrus, iar a trei 
zi când primeste o telegrană cu con,inutul: "COTzA făcut 
mărturisi complecte, luchi”, starea sufletească a lui S7g- 
LESCU este groaznică. legionarii din inchisoare revolta,i, 
aşteaptă dispozi iuni de Suprimarea lui, mai ales că li se 
insuflase de e1 -atunci cînd au fost condamnaţi de Tribune- 
lul Vâlcea- neîncrederea in Că-itan, bazaţi pe faptul că 
acesta s'a desinteresaţ de soarta lor, desinteresare depe 
urma căreia li s'au aplicat pedepse aşa de grele.- 


x 
XX 


Căpitanul a ertat pe COTEANy şi a dat dispoziţiuni 
ca legionarii în frunţe cu STELESCU să fie aăraţi la pro- 
cesul ce se judeca în Apel la Craiova, ca şi Cum nimic nu 
s'ar fi întâmplat, Tămnâniind zu 


consecinţele faptei lui .- 





[ Expoziţii Piblicaţii 
mentat faptul cn, PANFIL SEICARU nu ese in oraş decat insovit 
de câţiva prieteni gi că LUCA GHEORGIIIADE şi-a scos paşaport 


| pentru străinătate (dacă nu cumva a şi părasit țara).- 


x 
E i 
Pentru ziua de 16 Septenvrie a.c, este convocat la locuiu- 
va Generalului ZIZI CANTACUZINO, un comitet, care să redacteze * 
| un ordin către toate organizajiile din ţară, cărora să li se 
| explice toate aceste întâmplări, împrăştiind astiel atmosfera 
de suspiciune creată de ulţimele eveniuente şi să explice ches- 
tiunea adăpostirei Căyitanului, la/AInginerul “CERNA ANU, a cărui 
soţie este evreică și rudă apropiată cu I-na L.,adăpostire de 
scurtă durată şi care era si ducă la arestarea Căpitanului, 
dacă nu pleca imediat de acolo, întrucât poliţia a cercetat 
numai la 15 minunte,după plecarea lui, casa CERNABANU.- 
Astfel fiind comentată în cercurile gardiste încerca- 
| rea de asasinare a Căpitanului, von reveni cu noui informaţii 
| asupra celor ce se discută în acele cercuri ; pe măsură ce le 





W 


Am arătăt anter ior, hotărârea fruntaşi 


legionari de a sărbători pe Corneliu Zelea Codrea= 
hu Gu ocazia zi1EîYOnOmast. ice,ce eri 13 Septen= 


brie a,c. pe > i 
iza Cursul zilei de eri legionarii fi 
troi în Capitală s'au prezăntat la seăial central 
al partiâului "Totul pentru tară! din str, Imp 
rel Neup felicitaniu-l pe gărul educației legio— 
nare din acest parţia, S. 
„Seara a avut 1oc o jedinţă festivă, 
care au participat toți fruntsgii garăiști,azi 
menbri ai partidului "Totul pentru varăy i 
Ei i „Corneliu Codreanu lea nulţuniţ pentru 
dragostea ce 1-0 poartă şi pentru atenţia ce în. 
acelaş timp au avut-6 pentru ex, = Să 
„ Generalul Zizi Cantacuzino a ţinut o gu- 
țâna în evidenţa Dersonalitatea "Căpita- 





C 


Expoziţii, Publicaţii 


gb - | ct 


altă vreme când erau socotiti crini nu14,âee Auediat 


atmosfera s'a schimbat şi astizi de opinia publică 


românească,Garda de Pier (Totul pentru țar*) este 
socotită o organizaţie naționalistă constructivă, 
Aiax We acei cari eri au dizolvat-0, Ga azi nu 


mal au curajul săi ia vre-o măsură de represiune 
sau de impiedicare a oper ilor constructive începu- 
te de legionari în diferite puncte sale tări4898 

Cu această ocaziune Corneliu Codreanu 
a primit numeroase cadouri : dela axişti/;grupul 
legionarilor ceferişti;cuibul năthenee Palecenapre 
cun şi dela organizaţiile ain țară, 





Direcţia Cercetare, 


pr egal Pu error 
| A Pra EA silite, pei 
| Si Rog PR PP oa te ARO e Poe mut !, 


„Dă : 
AX 


E Tu acaza d ia N E ai MPa ecâtul Mita 
NT: 42 san teu pt» dn atruIa pote ei arte: LI ape. 
“Sopa pai te nd 
ur i atei 115„Virată Ionescu și 4of.3erapta « dat ulii 
lesă i ei Aendri de cutimri peu aurierţ — exnltoaţiunţ | 
alepiinire u Pornali tijilae de prinire e moutlae i | 


| .— CNSAS 





n 3 în eutduri, asupra vălutului, Jarmântulut, ete., atenua stu 
| te cheu tiună, prtuitiarasda odadțiu 2optonapăe i «e va uiti 
a „„5"a hatazât oa.pătiniete-aa se: fasa deooendata tnt i e 
| 41 9984 ac uoz atodiIuaediize euibaritaa- 

Pt Tegtoharti das'pp pe- 
| aartizaţi Goo tai Mali da antenă in În 57th Gobeai i m 
te în În neninecnete feet te | 


d gi naze, net inte 
Sp n it - 
3 a ei Eat ata EL IE DRE Dă ză 


| 
x „ ba aeâta au naţ venit şt a-mi ARI | 
PP eee Br 
Li andeneeau cari Po pes mpi dna a | 





Suzi Va 3iae saitul îi tatea 
In ziua i 





. CNSAS. 
Direcţia Cercetare, 


Expoziţii, Publicaţii | 
- 33:64 | SBR VOT 
Sa 
iii “nt despre apaztţta în Polonte şi 7talta a 
În oare un nendeu a Gazaut de Fed oxpltoa dau] i | 


ur a mm tt mt 
ENRea otuat gontaaţta e straina de aaeasti amarițte, „mei 
“vot discuţia asupra unei inatalajtunt xoderne de 
ne, *inoografte şi fo togrfte 1a ueâta, neasaaze dâttării 
Diem de vrea și a unaţ seliile tIustzate, Conducerea organiza 


& cerut unei guae gernane un prve zeot Aro tor da 9 cetpei400, 
| ial aţ Le, Pentru a vedea pât conta, A ara de Pb Da AI 


i opera 


i „R 
= 


. 
La întrunizea re oare stadenzut aedtotnt; ti au  pemate 


or: 14 Septenbeie a,c., 1a vestei 1er ata 20, somtte Kaguze ama 
“A SM 
; dia et, fnyzouna ou aeepetii ase. mea au cueţinul ea i o 


| "7% 

Îi aa ronunţe le aestanea de axanone di appaeta,, La e 
pp inc olarifteare a situaţiet intre Sa E RE „i ee ; 

- Hajozitateu aa12z căumaţi. s%a misi vie Va ana 


4 Mpa 











E toţi să ae însorite la exasenă, 
maică Pe aeeosti temă ou urnat decat piolențe (atre ecle două ta 


rai, a aatre! fn par ţite, atacujţi ope iă scie, cin ama 2 At 
r.:| t . : Ag fu Sale i Ene LE 

uzi înguerare, studenţii. oaze. Ps  uaojinat intrarea la 

stăpân ve situaţie, au hotarât diaolvazea actaalului > | 


goaizea lui ou ua altul, fa Peunte | cu Piasi şt eraga, 


siutglea- IE 





ÎN Comitetul s*a oonu tt tutti 
liizoz 1a oxanene, e oi dată 


Xpoziţii, Publicaţii 
apa VOTII 
noetașt oonduonre, 


Ponta acoţtunee Booutegti e Ototulut, aiurea a aonfienat 


fot e 2egtonarul 0.8avtn. 
dis „goa hotazât aa Sandu Valeriu să tziniti pisoăzui oentru câte 
progzan au ortnaând memativele de ozgantrare pi nigcate 2 


mi fn oureul anului şoalar vittori 


- 
|, 


Vă 


AR 


a: - i p, îă A i 28 
ş Genteul Studeajeao Bucuzeşti, a oărut e oonduoeze este adât 
j de ptee-paegedintele intoniu, înconit stăbtișea atreziteer ehesti= 
| a TE 


unt ee trebuese puse 16 punot pâna Ja 1 Dotonbrte, 
$>a cerut eo?orlalte centre ata oră ga | pân 1e această cata 


su întnoneageă oâte un papert oare s* “ougrtndt doteamţele = tut enţinet, 
" îndioându=se şi modul oun 47 tea [ii uottofecate UL n, ti 
neyarttotpazi 1a extene, ete.) tă SA 
Onndagătorii Centrului și antet por sature arct dele 

D Poza de menariu - fn 


e se e 
N uâine Bari 17 Septeabrte a,0,, la ora 21, studenţii seat- 
_ atmâşti Dor adea > mruă adunate Ia cedtul lor, Cu coeat urile) se Ve 
pelua discuţia anu za gartiei pizii la exanene, 
= 
| p? “ | 
: Avocatul La Sindi2u, sn mandra fruntaş ai tineretului Râ= 
E. „tonaj gzog tin de aud gontugezea d-iu Gzainia, a înaintat oomi uoeriţ 
partidului un aport „eta caze arată agreviunea ssvârgiui: Eye „i 
de câtre 20 G7a> depomagt alduntaer, EL mare aa se te măsuri | 
sutmaze oruiza dud tăiaa şt aa ae dee în osausteat ofte:dă Ti 
ertăe axtatente cntazt în aânul vinoretazet. 





sait 














CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


pr 


Ș 2 Noembrie 1935. 
] 25% pop AA m 


Îi 200/0007 a 
TA ol gi Ad 


SURSA SERIOAGA= 


(ur hint fe] p- 
ANTE 


PA 
Sedinţa grupului sei 
oltean, N s 





Aseară la orele 21 a avut loc la 
i 
sediul central a1 partidului "Totul pentru | 
țară" şedinţa grupului studenţese legionar 
din O enia,sub conducerea studentulu Ha- 
zilesţu lon aela Parmacie,anul I111,c ndant | 
- ai 
legionar ajutor, 


Prima parte a şedinţei a fost re- 
zervată Comunicărilon Şi anume; 


1, Duninecă 5 Noembrie ora 21 





toţi legionarii din Bucureşti vor și prezenţi 
la şedinţa Centrului legionar,care va avea 
loc la sediul central din Str. Imprineriei ză 
2, Sefii ae Br upe studenţeşti şi 
de cuiburi nu vor lipsi ŞI vor face Comuni = 
a sStrângerei fondurilor pentru 
Cooperativa iezi onava, | 
E 3, Duminecă 3 Noembrie a.C. ora | 
10 va fi depunerea mandaţului la ce 
denţese Doljan Şi alegerea Cpmi sie 1 
ficare „Toţi legionarii olteni sunt o 
Si fie prezenţi la această sdunare p 
Sigura 0 veugită depină alegerei Comisiei. 


4 


de veri- 


| 
| 
| 





cr 






Dau Sh 


€ 


. B+ în At 


- tnârumate La Casa Verâe,unâe au fost încarta= 


e li fab Ea ră 

Pe de altă parte delezeţiunile Ch amate 
pentru scoela de cadre Legionare, vor pr unt 9 

ARE 1 0-06 d dela Corneliu Cotreanu şi 
asupra felului cun să organizeze aniversarea 
Dui 10 Decembrie. 

Din cele trenspirate dn jurul frunta- 
şilor s dențime 1 legionare,rezulti ca potriy it 
dorinţei Lui Cornel iu Codreanu ziua ce 10 De- 
cembrie va trebui să fie numai eniversarea â0- 
ceputului mișcarei studenţeşti nagy ional iste,ci 
şi &firmare2 existenţei Gărzii ce Pier,deşi ai- 

 zolvată 1a 1933şmai mult va trebui să arate că 
opinia publică creştină şi naționalistă este 


alături de această organizaţie, 
Vom reveni cu amanunte. 





Sidi, CNSAS 
Direcţia Cercetare, 

ul Publicaţii ve 
d 


4 (je mers a 
5 OREI 


de verificare dintre legionari,Adunarea va 
| avea ae tn căminul mediciniştilor, 
După aceia a venit la şedinţă 
Corneliu Zelea Codreanu Şi a cerut ca acei 
cari au ceva de lămurit să pună întrebări, 
S'au pus din rânâurile 1eg49%- 
rilor următoarele întrebări: 
1, Ce credeţi despre conflictul 
italo-abisinian? 
Corneliu Codreanu a răspuns: 
— amintea fiat a Dnaarga 
Acest răsboi se poate privi sub âouă aspecte 
unul care este pentru justificarea atitudine 
Italiei şi 2 ltu1 care este contra.Pentru Ita j 





lia este faptul că aceasta are o suprapopula 
tie și nu mai are ce mânca. Totodată Italia 
9 întreprinăe o operă ae civilizaţie, Contra Ia | 
liei ar fi următoarăle: nu este bine,nu este 
frumos să faci nedreptate celui mai slab 
E 9 ca tine,în sensul ca să te ei la luptă cu | 
; unul mult mai prost înarmat,In sptritul 1le- 
j &lonar nu sunt aceste acte de Samavolnicie, 
: dar înainte ae toate, trebue considerat că 
pentru Italia această expansiune era o Dro- 
şt blemă de viaţă a poporului,Din punot â_e ve- 
m dere al principiului, în numele căruia luptă 
Italia,se înţelege că pe noi legionarii „nu 
poate decât să ne bucure vittoria e4 contra IER 
întregei lumi iudeo-francmasonicen care se 
„ coalizează contra Italiei, 

















ae 





2 Cum se explică raporturile 
economice dintre Germania şi România, câna 


A il 


— 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


- ls e ati 
Daiă agită prob lena revizionistă şi 4 
contra noastră? 


decât dacă an Cumpăra din alte ţări, Atari 
ae aceasta, spiritualiceşte suntem oare um 
gaţi de „Gernania,Dacă însă va fi nevo 


ții,Ca să fim tnaă aproape pe acelaş pi 
de egalitate cu Germania, trebue să înce 
Şi noi o operă de purificare a elementu 
"Jjidănescr, tot aşa ca în Germania, Ori 

tot mai bine e să-i aven aliaţi, 

ate 3. Cun priviţi problema ninori 

Şiloa Şi care va fi politica externăzau 
de viitorul Stat, legionar? i 


C 


ceiace priveşte problema ninorităţ 11ox,a 
ta este foarte vastă Şi o vom discuta p; 
larg într'o altă şedinţă; în linii ze nea tăi 


ea ar fi cam aceasta: avem jidanii deoparte 


Și celelalte minorităţi de altă Parte.Cu j 
danii nu se poate colabora, căci avem de = 
dut;nici nu se pot asimila şi „atunci rămân 
0 singură cale, elininarea 10r, începâna eli 
minarea Qin Organizațiile ae staţ Şi apoi 
din comerţ, industrie, ete, 
= In ceiace priveşte politica ex- 
ternă, atitudinea nu ne-o putem fixa de e. 
Esti le auda lucrurile după Cun veden 

: 2 0 i ale 











foarte schimbătoare, Fixarea „în politica ex- 
ternă este prima etapă de organizare Legio- 
nară,adică după ce ne-an consolidat situa- 
via noastră proprie în'interiorul tării, 
4„Cun priviţi evenimentele de după 
14 Noembrie în cazul cana "ar produce schim 
bări politice? E : 4 40 

Corneliu Codrean „răspuns: LEA 
va veni nu ne aşteptăn să te „dar crede 
că ai forța pe care o Yeprezentăm nu-i va 
mai da mâna nimănui,să s ge de noi, 

Ne-am luptat c 1 duşmani şi pe 
toți i-am biruit,aşa că ! ne a tenen de 
nimeni, ş 
Sedinţa a luat sfârşit la orele 23.1 
legionarii,în; nunăz de „Circa 60, int onâna cân 


tece legionare,după « caz REA retras în li- | 
nişte dela seâiu, > i : 





Un orâin către şefii de cui- 
buri din Centrul studenţesc 
legionar Bucureşti, 


-_- 


dreanu,a/dat în Sia: de 
cular Către legionari 
va înfiinţată la 


comandantul Cent 
cureşti,a dat la i 
cular către şe Iburi în suborainile | 


După o lungă şi jumătate de muncă 
încordată şi grea,care de multe ori s'a pre-. 
lungit peste orele 12 noaptea, pentru a se 
deschide „oooperativa legionară, azi Căpitanul | 
nu mai are banii necesari desăvârşirei aces-| 
tei opere. 

S'au cheltuit. pănă acum peste aci | 
lei şi mai trebue îneă o Sumă importantă 
pentru desăvârşirea acestei opere. început 





a] 


(îÎ rara ui 


operă care va aduoetaima spiritului cons- 
truotiv legionar şi în direcţia comerțului, 

Cred că toți sunteţi gata de a ve 
ni cu mica voastră pa SER națională,cât mai 


[) 


neîntârziat, Ag 


Deaceia Dumineca 3 Noe nb A 
la şedinţa Centrului legionar studa i 
marade şef de grup,lcuib) vei | veni cu ai 
de contribuţie băneascaă pentru "Cooperativa 
legionară", ş 
Trăiască Azi nea şi Capitanul | 
„Coat 0.8.L, 4 


Bucureşti 


50 Octombrie 1935 





Un ordin circular al lui 
Sprneliu Codreanu, 


nu ua decât să pm eioigai fe: rite + cazi şi 
transporturi „08 trebuesc făcute la începutul 
inaugurărei cooperativei „Pentru aceste mot ive, 
ordonă şefilor ae cuiburi ca până în ziua de 
3 Noembrie, să strângă cot zaţiie/festanţă_ » 
până la zi. dela. legionarii în subordine dease- 
meni să colecteze sume pe cari să-i 1 Dr € 
zinte personal cel mai târziu în Seara zilei 
de 3 Noembrie, A > 
Ordinul se ternină cu cuv tal 
"Sedinţele se vin uşor, să vedem sine face sa- i 


orificiin, 
. 


./. 





Acest ordin a fost afişat eri diminea- 
ăla sediul central al "Gărzii de Pier" și 
tbodată expediat şi în provincie, 

Tot Pe exemplarele ce au fost expediate 
şefilor de regiuni,se află menţiunea că Sun 
trebuesc trimise sediului centralpprin cușteri 
speciali,pentru a-4 le. prezenta au Glăaantd % 
lea Codreanu, 





va vizita organizaţiile 1egio- 
nare din ţară, 


ari /Gosnezta Goazeamu a Aa nuBARIR 
pe când se afla la seâiul re 
cerc de legionari, că zilele o va pleca 
în ţară, spre a vizita organizaţiile legionare 
reorganizate „sub emblema "Totul pentru țară, 

Intrebat unde va merge întâi, 
Cosheliu Codreanu a ezitat să precizeze şi 
s'a mulţumit să spună ; Poate voi începe cu 
Basarabia ,poate cu altă provincie, 





8 Octombrie 1935 


DPI 


416 


e 27 2 Dep 


entru instalarea i 
“partidului n"rotuu 
? pf. 
er 


te, peniruca or- 

Bânizaţiile să-şi poata pr oduce Singure, 
veniturile necesare susţinere: PI opagande i 
legionară, 
ş In primul râna,- a spus Corneliu 
Codreanu,- va căuta su înfiinţeze în Bucu- 
Yeşti un debit ae vânzarea Pr oduse lor Ce4.M. 
la seâiul centra] Şi apoi dacă va ri posi-. 
bil şi 1a Sectoarele ain Capitală, 

Hai pProectează Organizarea unei 
ferme model în Jurul Capitalei, 


FI 
Fe] 


N 
II 


——— 





ATi intţarea unei cooperat 
gărdiste, 


pentru VeuRiVoânaa 100: 
chi legionazi,cu scopul 
cooperative de consum, 
i „Seful Gărzii ae 
Celor prezenţi un aiscu: S, pri 
: vostul chenărei si, scopurile ce ur 
înzi jaţarea cooperative, 
Sau întoen 
nari cari au subseri Pi cooperată, 
Vel şi s! a început discutarea păoaanului de 
Statut, 


In frunţee listei si ii pen. 
trecuţi, Gu nenbra ai Cooperativei du 
runtagi i NGăvzii de pier şi a 
aia Bucureşti, 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Po Expoziţii, Publicaţii 


| 560 
i i 
E | [ 228 
'Ş tu 
| Sela partidul Toto depizu p 
Tara, A f 7/4 O! 


n cercurile fruntașilor Legiunei Totul 
pentru Tară,se arată |oă Corneliu Codreanu s'a 
> Eee teftae ute t 





















E 
A 


hotărât a desemna pejlon Banea ua vicepreşedin- 
te al periieoaut Post asia Zar 3 comandant 
“să degionarilor Ain întreaza țara, ennitătI pe 
dana eco put Der ea——— 


= Imediat după înnornântarea lui Moţa şi 





[i] Vasile liarin,Corneliu Codreanu va convoca la Bu= 
cureşti pe comandanții "Bunei Vastirait şi conan=> 
ia danii legionari,urmână a se face unele schimbă- 


ri la conducerea organizat iilor Județene şi la 
comanda legionară pe județe și regiuni.Toţ atun- 
Ci,urmează ca să se fixeze progremul de acţiuna 
za pe care-] va desfăşura. partiâul Tot ul pentru 

se Tară şi Organizațiile legionare ale acestui par= 
tid „începână âin- pr imăvara anului 1937, 


arene ee 


————_— 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


d 





25020 piată 


x oziţii, DE au 
ep p dlui Zi 


29 PEPE MURE 1935 


Se mer lucra o 
revistă în imagini,care va servi la propagan- 
da legionară,prin ea arătându-se „Sper tie în- 
făptuite de garăişti, 

Corneliu Coăreanu intenţ ionează, 
Ca acest atelier să -1 instaleze chiar,la se- 
diul partidului "Totul pentru tară",construina 
încăperile necesare, Cu ajutorul legionarilor 
meseriaşi, 5 

Dacă va reuşi cu formarea acest 
atelier,atunci va încerca să facă şi o tipo- 
grafie proprie, 

PA 





Pentru strângerea fonâurilor necesare 
cregrei atelierului de foto- zinco-grafie,se 
va lansa câteva liste de subscripţie,cari vor 
fi însă încredințate numai vechilor 1ectonari, 
aceasta spre a nu atrage măsugyi din par i 
autorităților,ştiut fiind „vă colectaresi da 
sume, nu este permisă aecat cu autorizaţie 
specială, 





ia Cercetare, 
i Pubicaţi| 


W O consfătuire a lui Cor- / 
| nelu Zelea Coărea 


tdi TI 


30,0 consf 
cu vechi 


Codreanu a arătat c 
torizarea funcţionărei e 
ționa imediat | 
ce se termină cu instalarea şi aprovizionarea | 
cu mărfuri, | 
Cooperativa va Ti instalată 
în str.Impr imer iei 3;casa General Vantacuzino 
în corpul dela stradă,unde era mai înainte 
corpul de garaă.Se va Sparge zidul dela stra- 
dă, făcându-se uşi,pentru accesul publicului, 
Mâine Luni ve începe aprovi- | 
zionarea Cooperativei, In acest scop Corneliu 
Codreanu s'a interesct despre tariful pe 
0. fer. întrucât după cum am 
va fi aprovizionată cu mărf 
&lonarii din vară, 





După aceia,Corneliu 0oâzeaau a cezut 
conăucător ilor de unităţi, să-1 propună câţiva 
legionari şi legionare lipsiţi cu totul de m1j- 
loace,cari să fie întrebuinţaţi la cooperativă, 
în schimbul înțreţinerei complecte (hrană ii 
îmbrăcăminte )„Corneliu C 1 
Gstora 11 se vor da pos 


| 





Pr FI CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 
















20 Septembrie 1935 0pică | 

lul la dodarul Sr. sa 5 3 II 

in e meli Codreanu s'au fo | 

„gen gran [FREE pici și E îi „oatEzata Fr ig d 
e m : 

4 pirat at vineri” mi gi | 


A. Tâo ina spira i Aer i 
Sopa di te eroi al E erati răi pi ri le „18 est SI te a ACR 


[5 menea dp eriae despărțire le e ai „foritor da Te 14 
menteze E 


dă or „gat aia ie sa pie P pini ru 
sa piee te zi sepțigtii e | 5: en tsi be 





cenţiaţi să se a e raza E FE gi 
o 
Hgenijali, i „sat u56 sub conducerea să pence Be Pi 5 în 
31 2rajan Coti „dimineată pe culo FE 
de Instr-£ ri în “in ger de fn za d gg, Mea ă: ZI 
E sau Spusşn a ri ri gpră atune end. acoș e e = 
și SA asi Lă pot i ae inetătul "an 5p ospteabii. no 


i fagi pi oi răsplata un tra E 
i stă pese, vol i imi tai” preerie călăi 





>uplicaţii | 


2U septembrie 1955 


Corneliu Codreanu a ivut. aseară 
0 consfătuire inţtină la sediul PăETTIOUTUi "rotul 
pentru tară”,cu axiştii. şi ceilalţi fruntaşi ai 
Gărzii,aflători în Capitală, 

Cu această vceziune şeful „gi ca- 
“93 legionare” Gin partidul "Totul pentru Ţară 
a Conuniest celor prezenţi intenţ iunea sa ce a 
face 0 tipografie pentru Garda ae Fier (Dotul pen= 
tru tari), ţ | 

„In acest scop a arătat,ăă ta curână 

intenționează să înceapă . construcţia unei clădiri, | 
care si servească pentru tipograrie, | 

După ce cei prezenţi au înpăr tă | 
Şi$ punctul de vedere a1 ui Corneliu Codreânu şi 
L'au esigurat de „Concursul material în limita po= 
Sibilităţei oz, getua Educaţiei legionare i-a 
anunţat că peste 1-2 săptămâni î1 va chena dal 
nou pentra ale expune planul anănunţit privitor, 
28 Ea Lnvaata tă am At, 5 e Ana 


| 








































CNSAS 

Direcţia Cercetare, 

Expoziţii” Publicaţii (E 
2) Că atat 0.7.0oaraanu aât şi G-lul Pantasazino se busu- 
ră de suite aiupatii prinire tinerii ofiter naxarazi de ai 


"fratelui su Horta gi 01 oonteazn ve un Prooant de 35-40$ 


E ouzieti aunt astazi de partea nize 


din totalul ofiţerilor. 
3/ Că pe Doamna [. o vor erila, sau o vor 2aaaina inodiat 


după venirea :a putere, 

4/ Cu privire la gazai Presup, 6. 2. Codreanu 27TĂ a firaat 
întrun cere rsatrâna de prieteni, oi toți cet impiteaţi az 
fi niate vtotime nevinuvate. 

5) Ca în oazul preluării puterii de entre 0.7. Codreanu, 
acesta ştie oă N. Sa Regele nu va admite în total P?ogranul ga 
dist, dar eă fi va dua din Prerogative,aza cun Pau luat Re- 
gelui Italiei,-sau șa va ebiisa. 

5/ Noul partid "fotua ventra țară” care înloeuieşte as- 
tăzi veohea organizație "Garia âș Pier, a Tnsepat sa se crga- 
nizeze dapă acelaş sistex,adiaa înființarea "Prăţiilor ae era- 
a9",şi e “nănunaturilor de prieteni“. In acest 320p surierii 
2u însepat de ault 3: transaita P7Qanizatizni lor Judetene in- 
atraoțiual de nodal sun să 32 :7ooedeze, i 

Astfel de instraatiuni au fost găsite la surieru sa 
râa,pe sare intenționa 33_ie zpe 20 gefa- 
2 ratia Pop din aca. ED; 533 cant pro- 


duaul gonetiiab elor și întrinirilor secrete tinute în casa 






pe teritoriul jad, 
2ai organizației 


generalului Cantacuzino sin Str. Iapzixeriei ho.3 Buouregti, 

Pe ie alta parte, în cursul siptăzânii expirate, Prese- 
dintele Uniunsi Aaţionals a Stidonțilop Cregtini Roxâni, Pra- 
ian Catiga, tn vizita pe care a Plaat=o Ia Cluj, a fost puzta- 
torul unei sorisori trimisă ds 9.2. Codreanu Doxnulai Vaida 
Voievod prin sare 991 dintâi Posea prina oferti de formarea 
unui bloo naționalist şi asigurarea a+ arda de Fier va aprt- 
Jimi cettanea vătatata. A Ni Re Ac ideala enron a 

Ta eonferința ţinută de 9itre DI 21.Patda-Poevoa 2a Iaşi 
în ziua ie 7 Aprilte 1935, sub 2aspioiile "AssoLaţiei Staden- 
tilor îroatinţ”, 30 oonatatat pa majoritatea studențiloe << 
Ati vatătate-a1te avonart 











E 








a, ul ( ) di 
| S EA | ; 
Dela "Garda a Dita 520 
| 7 “A 
i 4 (d 436 
| 20 | 


Macara aupa aniază, e „avut 100 la sediul 
central al "Gărzii de Fier" o nouă consfătuire a 
fruntașilor aflători în Capitală, 

Discuţiunile s'au purtat în Jur A ras 


A 


portului inginerul tujEscu către a-na (lu 4s 
raport pe e fost prezentat fruntăşiLor Gărzii de 
tacuzino,care a declarat că 41. 
poseat dela un gen:ral din "Cultăl Patriei",Deşgi 
fost solicitat. să precizeze „apă Ă are dela. 


ut să a PRE). acest i 
faptig1 sia =] nul unit să declare că raportul este e 
operă i inerului Pitulescu în unire (e [pio Cernăia=, 
nu. şi nu plăsmuit »OMmunii dintre fruntașii "Gărzi 
de Pler" înclinau să creaaă, 
S! a insistat asupra pasăgiului care , | 
“priveşte "Geraa de Fier"! și la un Moment dat Zor- 
meliu CotreanurevoLtet de faptul că se Vor bage 
Dev aspre. „a Sa OrEnizaţie sa,a exclamat; "ya 
venă. Vxrenea cână J u 
a: ta gatere. de femeen, 
i A 88 "După ace 18, disc luni „au tzecut "au, 
acţ, unei partidului "Totul pentru tară", "a az 
că e; te nevoie. DE ureăscă orusăhiza ţi 
"proi | esupra, rostului, consti iba 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 









INISTERUL AFACERILOR 1NTERNE 


STILINEA ECE m=ema. X 


iiaieie Desire voda 0 Na yuna 


in Sept |s34 
CSO 
e iai 


Di 


pate 
= 
s Upd saca 3 
fat: râu 


0. Late ERĂ perie 








Spinu £ 
Ja Ş Ve 
* DH ai rivale dna ps 
ERM ci cc ars ii DR 
iai) . 
intaia a a 





a . 

A 
ia N 
“Aa ME pe 4 





/ 


A ă Îi i d 

44 ; pa E ȘI He Du îi n 
sapa aa viii vii u 
zi 


In legătu telegrana noastră Nr „16863 din 17/V11 ac, şi 
raportul Je.16968 din. 16/V11 a.e. Chestura fostisi Ie „ ne rapor- 
tează, că unul dintre infomatorii intiui, af nu în anturej ui lui 
Corneliu Zelea todreanu, le aduce la cunoşt înţă, că acesta în e 
restrâns şi secret, ar Apa unele hotărâri cu caracter teroris p 
în următ e rejurări: ş 
e, Ste lu na organul partidului Naţional Jărăniat, publi 
când unele articole jignitoare le adresa legionarilor, calificână 
"zubargii” pe meubrii echipei plecate in Spania şi pe Generalul 
Alex.Centacuzino Grănicerul, sub a cărui conducere se aflau Şă adi 
când insulte preotului ce făcea parte din acel grup, Corneliu Codrea 
nu s'a sesizat de aceste articole, chenihă telegrafic în ţară pa 


Generalul Cantacuzino Grănicerul, care s'a conforzat,- 


Im urma consfătuirei secrete ce a avut cu Generalul, s'a daţ 
îngtrucţiuni conâucătorilor de a fi în gardă, întrucât sunt în prea; 
aa unor eveninente mlt nai grave ca acele din sanul 193 

Sar fă luat hotărârea de asasinarea/ă-lor Aruană Călinescu, 
Virgil Undgeară şi De Neculai pu, cărora după cun pretind ei, li 
s-ar ft vertisueni cu ocazia congresului de la 7g.lureş .— 

Ca să caii fleze acţiunea tarorigti şi pentni a Tari psttait | 
Totul pentru Tară de represiuni sau dizolvare, aceste atentate ur- 
meeză n fi executate sub directivele Uniune Naţionale a Stoâmţilor 
Creştină Români (nuanţă legionară ), care în acest scop m lansat şi 
Tăspindit în ziua de 10 Decenbrie ls Bucureşti, un nenifest cu carae 
ter provocator la adresa partidului Naţional Jărănist şă de incitare 
a studenţinei, pentr ca pe de o parte să ăatarnine pe csi vizaţă 
de e răspunde, iar pe de altă parte, studenţimea să fie ţinută 
într'o stare de continuă agitaţie, inprejurări favorabile în execu- | 
tarea atentetelor.şi justificarea lor, ca un act de reacțiune al 
nesselor studențeăti = i „d 

Intmucăt primechipele formate la congres: dala Tg.lureş, figu| 
rează gi unele dela Centrul laşi, în consfătuirea secretă ce a Svut | 
loc intre Comeliu Codreanu şi Generalul Cantacuzino, s'ar fi hotă- 


Tal, ca gi unei echipe dela laşi ii revine sarcina pentr exsaţie, | 


D015. Sara n 





UL DLRC 204 


Ur 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 








CNSAS 


Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 








 Bste de semnilat faptul că fn Corneliu 
Coareanu a mai cerut curierului, ce vizitează Cer- | 
năuțiul să caute a vedea pe acistul i pă i 
Şi să-i spună să “urimeată Re. „urgenţă tabloul Le- 





gionarilor aleşi "pentru Bucureşti, 
Deşi Corneliu Codreanu s'a ferit a lăsa 
să se înţeleagă ce rost are alegerea de oameni 


din provincie pentru B 
confide nţe făcute de, 


ureşti,totuşi din anumite 


ngineru 





tre conducătorii Gărzii, reese că Corneliu Co- 
dreanu pregăteşte pentru Pr ă 9..a 





agitaţii în 





t pentru ziua de 17 cor.,a fost 
fixată o adunare a şefilor de rganizaţiuni gardiste la sediul . 
central din Boureşti „când Corneziu Codreanu urma să dea expli- 
cafiuni verbale asupra constituirei partidului "Totul pentru 
ţarăn, j 
Această adunare a fost engnată entru primele 
zile ale lunei Martie,motivată de faptul că timpul este nefavo= 


rabil deplasărei Camenilor din provincie şi în plus Poe sarut 


Cantacuzino se află suferină, 





blicaţii 
16 se pteubr ie cf 


4 os 


Wa 
Li Co 


cal gducaţiei leg lonare| 
niru țară + 


După--uei pm aritet-anterto n, „Corneliu 


Coareanu, în noua organizaţie politică "potul 
pentru arăt si-a re zervet conducerea supre mă 
Spirituală a legionarilor „1 t iţulâ nâu-se piu 
&ducâţiei legionare din ul pențru ţarăn, 
tape Cantacuzin sIul poli-— 
tic al seabiau lui "Totul pentru tarăn, Ș 
n eceistă bifurcare a conânce- 
rei "Totului pentru ş vară! reese, că acest partid 
hu esse altoeva decât o continuare a "Gărzii ae. 
Pleu, căruia _tenporar i S'a dat o altă cenumăre. 
Die npăriit 3 ont e 
3 > cra C „Mai 
precis, Garăa de Pier funcţionează sub-de numi rea! ; 
"Totul pentru tară, iar Legiunea "Axhanghelul pe 
hair sub denumirea "Legiunea partidului totul - i 
pentru vară, Dacă Cor ne Liu Coareanu a ierta > 
Să dea cont uce rea DoLItică ge nexralu 
zino,în-, sohinv, şi-a vezervat pentru. ea şefi 
legionarilor „nenbr 1 ai: partidului tmoţu pent 
vari,cari, sunt. adevărata for 
"Na Corneliu Coazeanu en 
rozţa ASI sfera Lu ne nalt 





[2] 277 su Dn ooede ze de îndată la Yeorgânizarea 1eg10- 
hară, în cadrul partiaului "Totul pe mru țar ăn 
dar sub directa sa conducere şi răspundere, 
Pentru a controla fiecare act a1 par- 
tidului "Totul pentru ţarăn Sau a1 nererC462) 
acestui part ia,Cor neliu Codreanu va impune 
voi menbr 1i, indiferent ae vechime sau vârstă, 
Să fie trecuţi prin școala legionară şi să fie 
obligaţi a se Supune doctrinei Şi A1 scipline: 
legionare „Tot pentru acelaș motiv a impus ce ,în 
fiecare Juâe ţ,să existe două cond uceri,aceia a 
şefului politie şi a Comandantului legionar, Mai 
mult, în majoritatea Jude elor, e antul le- 
Bionar ere şi Calitatea ae şer polâtic, însă. şe- 
Ti1 politici cari Suht menbri noui înscrişi tn 
partidul n. Totul Pentru țarău nu proveniţi ein 
fosta Gaza de Fiez,nu pot avea şi come naa 1eg10- 
nară a judeţului, nainte deja. iu 
nară de cadre şi de a primi 
legionar, Come | 
aparenţă ar părea că este în suborăinile şefului 
politie ea Judeţului, în fapt este însă superior 
„ acestuia,Tot astte1, ce 


ii 


Corneliu Codreanu a ânunţat că va orga- 
za 0 gooală de educaţie leg tonaxă Centrală da | 


Wfodată că,aupă roz 





aexe a comandanților legionari Jud ete nâstc es ta 
pentru a nu mai fi aduşi la Bucureşti şefii de 
cuiburi,de secţii şi de grupe legionare,ci nuna1 
ajutor ii Si comandanții legionari, 

La planul de reorganizare legionară, 4 
zale Codreanu lucrează „Secondzt de inginerul 
Cuime care are câlitatea de secretar general a1 
grupului “legionar din "Totul pentru ţară"„Tot in- 
ginerul Clime a fost delegat şi cu inspecția gene- 


vocatia a actiivităţei legionare atn țară, Deaseneni, 





în acţiunea sa JPornel iu Codreanu va: nai fi ajutat 
de cuibul vâxa nai căr mb i voz avea menirea : 
de “a ţine „Conferinţe. în fata „legionarilor! asupra i 
„doctrinei. şi. morale 1 Legionare, 

i Totdeodată, Corneliu Coâreanu va “mai or- 


zei iza eonipe volante de conferenţiari, dela cen- 
tru,cari se vor devltsa în Jjudeţe,pentru a confe= 


renţia acolo în faţa leg tonaz 1107, și 


di 
Sco la de. Serie legionară goăa canta, 





CNSAS .— 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 









/ 048) > 

(1/4, 197405 „20985 

250404, 277, 277 
DXIAA 


Tal pl E 





pr 
Pita 


E ai Pi 


* 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Publicaţii 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziții, Publicaţii 


FE Mana 


t INFIDENTIAL 




























Cornel iu Coâreanu a dat un orâin ins- 
tructiv către toate organizaţ iunile legionare 


(n) = 
ale partidului, Totul pentru Tară,cu vrivire la 


participarea legionar ilor la înmormă ntarea lui 
Ion Moţa şi Vasile M 


Ginectaea te 
arin,prin care se axretă ur- 
mătoareler- : 


La înmormântarea legionar ilor eroi, 
Uoţa şi Vasile Marin, 


vor părticipa,obligatoriu, 
comandanții "bunei Ve 


Stiri, comandanții leg io- 
nar i, comandanții legionari ajutor i, instructorii 





legionari,şerfia de Oreanizaţiuna județene şa aju- 
torii acestora Deasene ni, fiecare Organizaţie va | 
fi obligată să-si trimita câte o delegaţiune Goă. 
Busă din minimum 10 menbriuAcel e Cari au posibi-! 


E i litete,vor putea alcătui delegaţii mai nuner o8= 
Z „se, ii 
[ai a a | legionarii ,ce participă 1a înmormân- | 
tare, vor-fi obliga i 2 purta uniforme zicu 
„căciuli negre , fara paltoaneysau costune naţio- 









| sunan, | ? k 


ue Să zimi 











Presa e 9tunița d iii Patris ai 


me e D 
despre| sc/âilgoa rga Lu Vomel iu 24 a 


—————— A — 


2 rau îni din Franţa intitu- 


lat.” Gazeta zonă ne ască + xepzoduce după ziarul francez 
N 
" Oewre “,un articol intitulat UN DUGUULNI SENZ ATLUNAL 


CU SCaLE DL CODAA NU „S5kUL PASUL STI LU: AUMANI „REGELUI 
CAHOL,afimână că acesstă Scrisoare a fost adresa tă 
M,S„Hogelui, . 

Se ac articolul decupatţ din n Gazeta & 
uâne asc ă " din Lanvarie 1937. 


Această gazetă se trimi te în moa obişnui t pe 


e 


| 


adzeza e omuni ştilor din țară şi la redactiile zi srelor 
„de stânga, 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 








card 
aul , 
Un d cument. sensational i * 
2 A 2 A , Ă 
D-l Codreanu, seful fasc 
1 a . AM i . “e 
âni Regelui Carol ul 
falii (car 
ic ee MN a e Ş 
politică externă, Astăzi îsi te | nevoie. O politie 
vorba mai mult decât ile o sau rea, nu pentrucă e suscepti- 
părere: e vorba de viilorul bilă de demonstra ţii teoretice, în- 
Tot ce fac politicienii români îu să cind rezultatele ei sunt bune sau 
cumentul senzațional și nota | materie de politică externă, îl ae | fatale ţării. 
re ziarul « Ocuvre » 11, înso-|pe socotea la noastră, pe „socoteala INI 
Vește vonbesc dela sine. sângelui și a responsabilită ţii noas- Dacă noi, tinerii, suntem puşi 
lată urticolul : tre. Bine sau rău, au isprăvit de a-ȘI [în situația tragică de a face răz- 
- Documentul pe care il supunem |irăi Via ţa. Acuma este viuța nons- [hoiul alături de forţele bolşevice, 
celitorilor noștri şi al cărui ton mis- |tră cure începe. Este grouznie de | contra celor cari apără civiliza ţia 
tic şi sat ne-a parvenit. îi | gândit că faptele şi gesturile lor creştină din lume, cari se opun 







= 
= 
= 





un comâii=! 
jos, din jur 
din 8 lanuărie 































subliniază aulenticitatea, a fost re-|de astăzi angajează — responsabili- |la dărâmarea bisericilor, cari îm- 
daclut 1a'5Noembrie trecut de către | tatea generaliei. noastre. piedecă profanarea mormintelor ero-. 
|» Fuhrer-ub român, șeful Gărzii] "Tremurăm la idela, că noi, ti- [ilor, deelarăm desehis, că vom în- 
de partid politic de înspiraţie |merii de azi, am ti condamna ți | drepta  revolverele contra acelora 
ristă, antisemilă şi germanofi- |să asistăm la desmembrarea Româ- | cari ne-au dus la această extremi- 
re dejă pe conştiinţă asu- |niei Mari, ca răsplata unei infame tate, şi, pentrucă nu vom putea 
nistrului Duca, şețul |polilici ezlerne. Deacea cred că noi, | dezerta, pentru a nu comite un act 
tinerii, am comite un act de lași- | de desonoare, ne vom "sinucide. 
tate ducă în aceste ore deseisive| Niciodată tineretul român nu v: 
pentru viitorul nostru, n'am avea combate sub semnul Ini Satan con 
urajul de a ne ridica şi de a face [lui Dumnezeu. 
ast'el ca glasul nostru să fie auzit. 


ş iu N să | 
Supunem deci părerile noastre Ma- Nici Mica In felegere, let Inţe- SSE | 


jestăţii voastre. ş a Arca 0 Sa exist e, 
dată des | 


9 b emoriu > al cărei divulga EU dei se „dărâma. | 


zaţii milenare, ! 
|bolşevismul și 
a. |luptă 
“şi 




















































227 90098 





Ul: 
sub prestuneu Zilul 





o coned 
Politica exte 
română, esute 
contra „de, . 





"dan ţă peztee 
Ă Șe «uter 














buă din ura] 
Hu tonnian a E 
















cu 

















lata 
tic și 


daclut 


, 
sina! 


parti a liberal. 

Inpii ca foarle mare în cer- 
curile Cur, ul la origina des- 
i -D 


rare, 


ndrăzneala cu care 


î „elal 
| asociație înarmată. 
dată desființulă, se ai re 


er, 


lui. Ca 


Impuni 


| 






(3 (RU Ș 

vumontul să NȘ Ă () 
ro ziarul . DI 

loște vorbesc, al ect 

- Documentul "EX iți 

cetitorilor nogtri pi-zn/A OZ, i - 

Sublinia; 


|n Fuhrer-uly român, șeful Gărzii 
de en, partid politic de înspirajie 


care nui avea alt scop.decât — înlătu- 


« Memoriu » 
sira română n'a vrut so 


Codreanu, 
română, cu toate aparenele oficia 









* Ubuvro părere : 


















urticolul ș tre.rllue 
=] [] 
Băi en 
felul! cum ne-a parvenit îi 
ulenlicitatea, a fost re- 
10%5/"Noembric lrecul de către 


meri de 
antisemilă şi germanoți- 
re dejă pe conștiință asu- 
"ministrului Duca, şețul 










i Titulescu, a cărui 
uspeclă a survenit chiar în 
"unei crize ministeriale, 








nui - francoțil consecvent. 
ărzii |. 


rol, 








privință, 





lalea de care se bu 


rată destul că 


penru a n 


drumul. 


Seful terorist Codreanu 


Această politică timp de 14 ani, 
a tost instrumentul infamant al mas- 
sonerlei și al judalsmului Din acest 
punct de vedere credem că omul 
lor, Nicolae Titulescu, a comis cea 
mal mare crimă contra viitorului 
român. 


e vorba ude viilorul 
'Tot ce fac politielenit români 
materie 4 


de. politică externă, îl înc 

A = e socoteala 

Cpreeta betie ți mons: 
au grâu, ai 

iTa viu ţa mons 

Blieaţiii 


gândit că faptele și gesturile lor 

de nstăzi angajează  responsabili- 

lalea “generalii. noastre. 
Tremurăm lu idela, că noi, ti- 


să asistăm la desmembrarea Romii- 
uiei Mari, ca răsplata une! in/ame 
politici externe. Deaceu cred că noi, 
tinerii, um comite un 
tate dacă în uceste ore descisive 
pontru viitorul nostru, n'am avea 
eurajul de u ne ridica şi de a tace 
ust“el ca glasul nostru să “ie auzit. 
Supunem deci părerile noastre Ma- 
jestă ţii voastre. 







Cerem. ca Majestatea Vonst 
-Jimpună tuturor celor cari cs 


ze. | lor de directivele Iuale de ei. 


















fatale. ţării, 


Dacă noi, 






sprivit de n-şi 





contra celor 
creștină 














azi, am ti condamna ți 









et de 











Nici Mica 
 |legerea 
erede în 





1 


|lumi. Sub 
„părei în ace. jul răzhol 
să “răspundă pe capul, 








Exustă «i 





„0 cont ţă peztee- 








tă între politica ext „nternă 
română, eșite amânrlouă dn ura 
contra „de... naţonale și contra 


ereșt n:smului. 
VI 
Tara întreagă trebue să se ridise 
contra celor cari prepară moartea 
ei. Toţi cei, cari astăzi se găsesc pe 


linia destinului şi al istiorici Romă- 


nici, au datoria să ceară Şi să im- 
pună, en politica românească în- 
teriora și exterioră să fie _sustrasă 
intluen ţei masouismului, comunis- 
mului și juduismului. 

Este singura măsură de salvare 
care se impune de aici încolo na ţlu- 
uli noastre, 


în situa ţia temple de n face 


holul alături de torţele 











MIRĂ de demonsten ţii teoretice, în- 
să cind Peri Dori a 


HI 
tinerii, suntem puşi 
răz- 


| 
cari apără civiliza țin 


din lume, cari ne opun 
In dărâmarea biserieilor, cari îm- 
pledecă profanarea mormintelor ero- 
ilor, deelarăm desehis, că vom în- 
drepta revolverele contra acelora 
cari ne-au dus la această extrem. 
tate, și, pentrucă nu vom “putea 
dezerta, pentru a nu comite un act 
de desonoare, ne vom sinucide. 

Nielodată tineretul român nu v; 
combate sul semnul Ini Satan coni 
lui Dumnezeu. £ “ 





Pr 
In ţelegere, nlel In ţe- == 
mu 

vedeşte că ni 













cepe nimic. Faţă în faţă se opun două 






































Traiascu Majestatea Voastră 





CORNELIU ZELEA GODREANU 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziții, Publicaţii 


ROMÂĂRIA 
d b:2 SONAL CONE LUENI LA, 


et Ip sn 
M.700. 5 / | 
înlSlai Vece pp Z i î 





August 1936, avem 
ile şi învestiga- 
e şi Poliţiile din 






de, către Chestu 
raza acestui Insp torat, 


judeţene ale partid otul pentru ară” ar fi pri- 
„Mât prin curieri speciali, arme,muni ţiuini şi bani dela 
conâucerea partidului, conform circularei Nr, 18,8 lui 


Corneliu 2.Codreanu, adresată Comanda ţi lor organiza 
ţiilor legionare.- 


Măsurile sunt rămase în bat Aniara şi-orice ră 
„ Constatări vom raporta la tăi ST ERUL 


i Da S la 
INSEsc0a BENERLEA A PA i | 
BIN ZLUNL 193 









GaNERAL AL FOLIL ini BULUL SSI 1, 


- - DIRIUL iUNBA DĂ GURANI Bă 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


Model Nr, 43 
i ROMÂNIA 


SR, AA P 
444 lee 
————— 2 Din ziarul pa 

| 4/4 £ t 







Ti 


nouă telegramă din Spania 


Lrupurile neînsutlețite ale le- 
2] gionarilor Moţa și Marin se 
află într'o biserică din Toledo 
Nu se ştie nimic despre Soarta a trei legionari 


= STIE ZRUIRE ZIARE = 
Cum a căzut ionel Moţa în cea mai 












a crâncenă luptă din războiul! spanio! 
————— pia din re i 
"Toate organizațiile legionare și, [7 se 





„ale partidului „Totul pentru () 
"din fiecare sat şi oraş, au oficiat 
„eri câte un parastas pentru odih- 
„na celor doi legionari morţi în Spa- 
mia, 

| Conform unul ordin de zi al d-lui 
| ( Corneliu Zelea Codreanu nu s'a ţi 


nut nici un discurs, 
„4 In Capitală au fost oliciate două 
cii divine pentru odihna lui 
onel Moţa şi a lui Vasile Marin. TA 
Unul în biserica studențească | «0 (IEI 
| SL. Anton din piaţa de flori şi al- | 

tu de către părintele Angelescu în | PA 

biserica Universităţii (fost ruses- 











pe 
Ci 


doane formate din legionarii 
trului studenţesc Bucureşti” 
ceput să reglementeze ei 


4, 
ln servici / puf 
o “| ioeaue Voruenu venuueanu tu ag 


Soutzo (dreapta) la 


i 
: Bucureşti, împreună cu 
"malul legaţiei,  profesosii 
: S. Mehedinţi, Nolică 
Chirnoagă, Gheorghiu 
a societăţii scriitorilor 
frunte cu d. Corneiiu 


Ut) pi. utiipurui Spinei 0. ru 
biserica Sf. Anton. did 











| 

Ma! târziu ele vor fi mutate în- || 
tru usoleu, care se va construi — , 

DI ii dia re legionari, împreună cu o | 
în comuna Bucureştii Not | 
asa Verde, l 
Până dol, când d-nul general Cnn- | 


Continuare în pag, IV y 





















ediția, despui il ul când inchidem —————— 
ărința | i trei leg 
pace bi mitresey AI lglonarii 
nică pd * vântacu 
Pioi o şti Dobre, DU 4'A primiţ 


(ONSABu! _lonei Moţa in cea mai 


"Toate organizațiile 
ale partidului „Totul 

din fiecare sat și or 

leri câte un parastas pentru odih- 
na celor doi leglonari morţi în Spa 
nia. 

Conform unul ordin de zi al d-lui 
Corneliu Zelea Codreanu nu s'a ţi 
nut nici un discurs, 

In Capitală au fost oflelate două 

rvicii divine pentru odihna lui 
ionel Moţa şi a lui Vasile Marin, 

Unul în biserica studenţească 
SL. Anton din pința de flori şi al- 
tut de către părintele Angelescu în 
biserica Universităţii (fost ruses- 
că), 

Incă dela oreie 7-dimiueuja cor | 
doane formate din legionarii „Cen- 
trului studenţesc Bucureşti” au in- 
ceput să reglementeze circulația 
ilor de oameni care voiau să a 

la serviciul religios dela bise- 
vuca Sf, Anton, 

In felul acesta a fost menţinută 
„cea mai perfectă ordine, 

Printre personalităţile care au 
asistat la slujba religioasă am re- 
marcat pe: d-na Alexandrina Can- 
tacuzino şi d-nii Corneliu Zelea Co- 














ae VULnonu VuuetăiU AI AjiUC) pa Mtaitiaurus Dpituiei 


ș] 
Soutzo (dreapta) la biserica Sf. Anton. 


Spanie! la Bucureşti, împreună cu Moldovanu, Mircea Eliade, N. Ore- 
tot personalul legaţiei, profesorii vedia, ete. 

universitari: S, Mehedinţi, Nolică Drapelele îndoliate ale societăţi- 
dreanu, avocat Ilie Gârneaţă, unul | Antonescu, Ohirnoagă, Gheorghiu | lor studențești din Bucureşti au 
dintre fondatorii legiunii, venit spe |! o delegaţie a societăţii scriitorilor | fostinşirate dealungul coloanelor 
cir Yaşi Prat Y Suţo ministru | români în frunte cu d. Corneiiu | de legionari. 

| Oua: (elestranmme cdlim Toledo : 


tate tr 
i or fi mu ui | 


a. ru y 






6359/1054, M. ( 





săi 





















| = nopţii d. Corneliu Ze- | eră căci 2 so Ya SE | 
| . primit o nouă tele- g pepe - < i a ama 7 
as - i di i ec > Da Can 
este transmisă din ie ni gi : e 
| aiin. ; = Pi 








punţă că trupurile | +7 EET RECITĂ, telegrame trimise; 


e legionarilor Ionel e 
Marin, se găsesc | Neculai Totu şi ing. Clime,. 


1 Toledo și au fost 


„Orucii”, y i 

Această presimţire sumbră îl ur- 
mărea, după spusele celor deaproa- 
pe, încă de când era copil. S 





"AND VOR FI ADUȘI IN ȚARA 
IONEL MOȚA ŞI V. pe 
_ Trupurile neînsufleţite ale celor 
doi legionari Ionel a şi Vasile 
Marin, sunt aşteptate în Capitală 
pe ante ie ierti 27 Rare 
agonul mortuar va fi t 
tot parcursul de N gancial Elba 
cd iceru şi de ing. Virgil 


„In -caz că și ceilalţi cinci leglo- 
m ari . ea glia snt, fo putea pă- 
, Yor fac 
de gardă Magi aacace cu Schimbul 


JUN MAUSOLEU AL LEGIONA- 
RILOR MOR. ONA: 











"Trupurile celor doi 1 
morţi vor fi înhumate im iona 
|, găncanea în țară, spre un cimi. 


9 


) 














9) 





CNSAS 


Direcţia Cercetare, 


Expoziţii, 


DIRECŢIUNEA GE 


timele ş ra 
gionarilor români 
* din Spania 


Continuarea din pag. I-a 







tacuzino-Grănicerul şi inginerul 
Virgil Ionescu vor ajunge la car- 
tierul general al trupelor naţiona- 
liste din Spania, nu se vor cunoaş- 
te împrejurările exacte ale morţii 
celor doi comandanţi-legionari. Nu 
se vor şti adică, până atunci, con- 
diţiunile în cari şi-au dat viaţa Io- 
nel Moţa și Vasile Marin. 
Informaţiuni particulare, culese 
din ziarele din Lisabona, descriu pe 
larg luptele înfiorătoare ce s'au daț 
în regiunea Madridului între tru- 
pele naţionaliste şi milițieni. Ziarul 
„EI Nacion” a publicat un episod 
interesant în legătură cu luptele 
purtate de compania 5 din „Ter 
| cio” — unitate în care au fost în- 
rolaţi cei sapte legionari românt, 
Din această descriere e uşor de tras 


concluzia asupra modului în care 


a murit lon Moţa. 

In sectorul Majadahonda — Los 
Rozos — Ei Prodlos au fost cele 
mai tari lupte din decursul războ- 
iului spaniol, Deoparte trupele ge- 
neralului Franco, de cealaltă par- 
te brigăzile de milițieni cu tancuri 
şi armament de provenienţă sovie- 
sari sa baalloner d Zero” 
avea în faj ion tei 
nal Dimitrov, ră 


i 





Publicaţii 





tiri asupra 


tine... Ofițerii căzuseră. „Atunci 
spune „El Nacion”, cu un strigăt 
care domina infernul, s'a ridicat în 
picioare dispreţuind moartea, un 
tânăr voluntar român, slăbuţ și cu 
fața suptă, dar cu ochii scântee- 


tori și ca gestul hotărât; luând co | 


manda În locul ofiţerilor ce căzu- 
seră dădu ordine, într'o spaniolă 
amestecată cu cuvinte franceze. E 
un moment de stupoare şi redeştep- 
tare la eroism. Moralul voluntarilor 
s'a refăcut instantaneu. Comanda 
naționalistă s'a refăcut, tancurile 
sovietice au fost puse pe. goană. 
voluntar care luase co- 
manda căzu însă străpuns de o 
schijă în momentul când se ridica 
pe parapetul tranşeelor - cucerite. 
EI căzu pronunţând ultimele cuvin- 
te: „Roumanie, Espagne, latinită, 
Christ”. Din întreaga companie nu 
fer rămăseseră Sneaiinși decât 17 
lonari, Eroismul companiei a 
îngăduit însă celui de al doilea, voe 
dintr'un batalion al liniei II-a să o- 
cupe Majadahonda, 
TESTAMENTUL LUI ION MOȚA 
Inainte de a pleca în Spania, Io- 
nel 1. Moţa a scris un testament 
important, care e în acelaș timp o 
interesantă confesiune, E] a fost lă- 
sat d-lui prof, Nae Ionescu care Va 
predat d-lui Corneliu Z, Codreanu. 


In amintirea” câ doi legionari, 
membrii partidului „Totul pentru 
ini moartă La butonieră fundu- 

e tricolore în formă de M, . 
Marin), otet 


. 


NERALĂ A POLIȚIEI 


—00P9- 


e 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziții, Publicații 














CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


. Expoziţii ublicaţii 5 
e III Să 


a UONFIDENTIAL 
| 7) | 09176 
> O comunicahe a Legaţiei j EXECUTAT 


9.1] ./75 PF 













[5] 
=> 


SI 4 
9 In e amteze1 de 17 ianuarie 


a.C+„ Corneliu Codreanu a primit vizita unui 





la cunostinţa ş setuzuz, Legiunei u un caxasn;dat dal Aia 


Ducele Musolană, tuturor unităţ i10x navale ita-.. 

îi n EDER oa | 

Se Ordinul se referă la eventualitatea SE 

= tn-oare nu s'ar permite „tranzitul prin Franţa | 

E SI a rău rănagitelor pământeşti 8. legionar ilor români 

“Ion „Moţa ŞI Vasile „Mar în,morţ 1 în luptele dai 

e Spania. 

= Primul vas de rasboi italian aflat în 
apele spaniole ,care va fi solicitat pentru 

transportul celor doi legionar: morţi,să se 

z 2 pună la dispozitie,şi să transporte pe „leg tona- | 

zu morţi până în portul Constanţa. | | 

Șt Rispunsul guvernului francez nu se cu- 
noaște până în prezent. iz ear sape 


e oii ii 11 come 
ar om. ntează Ord inul Ducelui. 


Ș - Muso1 ini,ca o "palmă dată of1e ialităţei româ- | 
neşta, care nu a înteles sa ia parte cu nino, 


18 onegierea legionar ilor morţi pe frontul | 


Ac i ir 


spanioi, ——_ E 


ir 
= ./ui 











d «folii (ușă 





D0417 43 


Dacă “raspunsul Buvernului francez va fi 
favorab 11, vagonul mortuar va intra în ţara prin 
Ghica Vodă şi va face opriri şi ocol prin princi- 
palele orașe ale țării,cu următoarea rută:Cer- 
năuţi, Iaşi,epoi Cluj prin Ghimeş Palanca,Sibiu, 
Orăștie şi apoi Bucureşti. 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 

















e Ata NȚIAL-SECRET 
0V 95 

ie a “1 A 
MSU [ud 












=. 
A pian on refh jeporta 'oă orgeiaele noastnea 
dk. ora sul Hotin St iraicat de la Oficiul Poştal 
3) nesneotiv umbră de „2% a vemplare din - Vemoriu 
păi y E 
act) 3 dvese 44) „5 „hege lui, gt malo politici şi tării i 
i Et: gepna i de atornal ii e ale car 
ă | 
= = 


An Mau Hotin... 





| niatceluĂ Stai ins, | 

16006049, din 18 il 1937 

ati Ft (0 ea 
D=SALE. AN e 


miam 


1181538086, -M 0. Imprimeria Cai 





4 | 
VAL, “AL 20, imi BUC UAI | 
DIHRCTIA SIGLA NR | 







ro VULUI DIATATOR GR? 


y 





Scrisoarea-ţestament a lui 
PO loan uoţe vf ri muztapii- 
i cată, 


Sorisoarea-teştament a lui loan Moţa, 
ultima țrimisă 11 Corneliu Coâreanu d in Spa- 
nia, despre“ cărei conţinut am raportat BE 
va fi multiplicată şi trimisă tuturor organi- 
zaţi ilor legionare din ţară,în cazul cână 
conţinutul ei,nu va putea zpare integral în 


presă, 





CNSAS 

Direcţia Cercetare, 

Expoziţii, Publicații 
(4, Ip 


= N de ! 
VIVA Faza 


arie 19818 
15 
Azi dimineaţă s'a data primit următoarea telegrană? Si 
"goledo, 13e pe frontul =! 
Ion Vasile Marin căsi zotu e 
Maho' nda stop dispune 


sosit: Bucureşti, 15 Ianuarie, ora 4 dimineaţa, 


n uma acestei telegrame, sta dat următorul orăini 





E Legionari; a sta- 
„Zon Moţay înteneițtorul miscării legionare, pregetinte, de „ODOATA, re 
denţinii româneşti, Vasile iarin, comandantul Jegionătil073 şeful ore: 


Do aa rr: i 
- zaţiei Capitaleiyanândoi âupă 14 ani de chinuri prin lovituri şi închisori 













îndurate paper credinţa neamului românescșau adormit pentru totăeama pe 
frontal de la Mahabahonda, întru apărarea mântuitorul Isus Hristose 
Vestea sfăşietoare a căzut ca un trăznet peste noieEa va cutremura pe 
orice româneAm dat lui Dumnezeu pe cei mai buni copii ai neamului nostrue 
Generalul Cantacuzino pleacă mâine;pentru ca să readucă în ţara trupurile 
3. 
„ Daninica,17,Jamarie 1937,se vor face slujbele religioase în bisericie 
„ Dumnezeu să primească jertfa lore 







= Corneliu Zelea Coâreanu, 
Bucureşti,15, Jamarie 1937 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii sui capii 














LONEIDENTIAL 
00174 





EXECUTAT 


La Ș€aiul partidului, Totul pentru mara) 
pe/ușa,câre dă dig hall-spre cabinetul lui ap. 


nel iu C6eteanu, ade sta a afişat,ve Aumătate ee 
coală hârtiejscris âe mână, urnâtoarele: 
1 Aşa zicea Moţa: 33 ) 
ss. Vă predau actele. Imi vorbiți de frică 
donnule general; este un cuvânt care a Gispărut | 





e de mult t Gin vocabularul oricărui leg ionar şi | 
() apare arept un cuvânt cin dictionarul unei 1 im- 
a bi străine, Curajul este cuvântul care stăpâneşte 
fizee legionarului,, rr 
Pragme ntul este extras probabil âantr?'o 
sorisoare. adresată de Ioan Moţa generalului —— 
Cantacuzino, - ? 































CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
„Expoziţii, Publicații. 


e ae (MUT op 


17 Januarie Mai, 
A |uuaFIDERTIAL 


p, | 0015 


EXECUTAT | Aia 


ile /4d 7 dei 











Chestiunea plecărei legionarilor in Spania 
şi acum moartea celor doi fruntaşi,complică intrucâtva 


situaţia din partidul TOTUL PENTRU SARA, nefiind exclus să 


Po ia 

ducă şi la unele END ae „după înmormântarea celor doi 
mă îl 

eroi, dacă | Se “va xi mai AF face. 


In primul rând,felul cum a procedat genera- 
lul Cantacuzino,l-a indispus mult pe Cojanu in—aşa măsură , 


meta ce de vahut be GB Q_ Cesreamuat e) 
-la prima vedere a/'gene ului Cantacuzino-de- Către 


“Codreanu,acesta-âin urmez exclamat : n Cuza de ai plecat d-le 


general; ce ai făcut ? ar trebui să-ţi dau un orâin mustră-— 
tor,cum de ai lăsat pe cei şapte,fără nici o siguranţă şi 
fără nici o ingrijire", 

acestea stau petrecut _imediat după sosirea 
E Cantacusino „Au urmat apoi o serie de scrisori 
disperate,prin care cei şapte legionari arătau mizeria lor f 


lipsa de bani şi lipsa oricărui ajutor, 


mu Ca aa Aia | 
Despre orurilor cum-s'au-petrecut 


în Mob Bla du 
faptele nu-ştie nimeni decât numai câţiva din jurul lui 


Codreanu, Rasă celt. ce a Benoa î ads 0a6âe janateele . 
Generalului Cantacuzino,in timp ce se afla în 


Spania,i s'a ssoilat de Codreanu o telegramă,prin care i 


s'a dat ordin să nu vie in tară,decat impreună cu cei sepia 
legionari. i 


ee 
A, + 

















CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


ExpoziilaBUDiicaţii el RA 
) (Ș| E Bi 
G | E 00 


24 
Wi 
Generalul Cantacuzino n'a primiţ telegrama, 


deoarece când acesta a sosit in Spania,CANTACUZINO se afla 
in drum spre ţară. 

Generalul Franco a admis numai lui Cantacuzino 
să fie ataşat ca general pe lângă Statul Major al trupelor 
naţionaliste,fără să-i dea însă vreo comendă de trupe, 
neputând să o facă,intrucat pretindea generalul Franco »Comen- 
zile erau date numai ofiţerilor spanioli, 

Generalul Cantacuzino neacceptând această 
ofertă a generalului Pranco,s'a hotărat să vie in tară ,re- 
nunţând să stea la partea sedentară, 

Intre timp, generalul Franco n'a admis nici 
cererea ca cei şapte legionari români să lupte in randurile 
trupelor naţionaliste,ci numai ca simpli soldaţi in legiunea 
streină,la care s'a opus la inceput generalul Cantacuzino, | 
dar la insistenţele lui Moţa,pe lângă ceilalţi Şase,toţi 
au acceptat să treacă in legiunea streină,fără nici un 


grad sau un avantaj Carecare,aşa că toţi şapte au fost imbră | 
caţi imediat şi trimişi pe front, 
Generalului Cantacuzino îi s'a obiectat de 
Codreanu că are cea mi mare vină de a fi lăsat pe toţi 
aceia Şapte tineri intr?o sat ettuai ST mei zi da E g 
Acum Codreanu îşi reproşează un Singur lucru, 





anume că atunci cână la Xăput pe generalul Cantacuzino, 
întors din Spania,s = trimes imediat=en 


Primui-A+ren in Spania, pentru aducerea celor şapte legionari. 
ce tea; Îoreeeu d [era e na age. Pee rr 
ă -care-consti tue- 





Lu 





4 


ie aa 


ta: 


ga) 


a 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 





Mg 
9 DA - 3 - 00928 


[200 
: Da 
TOTUL PENTRU TARA,este că toţi banii şi toate scrisorile 


ce s'au trimes celor şapte legionari n'au ajuns la destinaţie 


nt ta Ataitl prta ata m releu .. 


V, 
ca.tfiind insuşite de cine-i sorei e. 3 
A Butii Zac ae 
se DEE rije care_e pe capul lui Codreanu, “6! 
HE de fl, 
SF 


st frezt- ej E 
4 acă ! celor doi legionari se vor mai găsi, 


aceia /dacă 'cadavr 
căci asc ce suţine Godreanu: 4 ; 

Intâiu telegrama sosită dela Totu,este trimisă 
dela Toledo, 100 kilometri dela locul unde au căzut cei doi 
legionari.Pe urma ce a căutat Totu la Toledo,tocmai 100 kilo- 
metri dela front,pe care l-a părăsit, 

Un alt punct de intrebare ce îşi pune Codreanu 
este,cun a putut să dea Totu această telegrama,fiinăcă avea 
căderea numai inginerul Clime „Primul în grad superior,după 
Moţa şi dacă acesta n'ar fi putut da,atunei Alecu Cantacu-— 
zino putea sto facă,fiinacă e1 cunoaşte limba franceză,căci 
Totu nu ştie de loc limba franceză, 

Concluzia lui Codreanu este că,N. Totu a fost 


ră, 


rănit şi dus la toledo Îs-tiipul luptei. vizând pe cei doi 
Vana ba=i îndhu but, Ad pis dara dna ta Wed. e. 
Loga morţi (pe des costat ua e au 
dispărut-ain-vodore 
. Si atunci susţine Codreanu,se poate ca cele 
două cadavre să fie căzute in mainele revoluţionarilor şi 
înmormântate sâu arse, Acel lucru li star £ 
spaga i, Se a a S'ar fi putut intampla 
ionalisti jcar probabil i-a innormentat „neputând 
să-i ție 20 zile,până ce vine să le ridice cineva, 


Papt e,că există mare ingrijorare şi pen tru 
ceilalţi legionari,de a căror existenţă nu se ştie nimic, 


Asa că nu este exclus,ca generalul a: 
>: E 





./. 


| 


e 








ni 





E] 












CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
EX pOzIlI IO ic aiți e 


0) 27 
9 E EL 22 a 


a) 
şiVirgil Ionescu să se inapoeze fără cei doi morţi iaz! 
despre ceilalţi să afle acelaş trist desnodământ, 

Pentru plecarea celor doi fruntaşi în Spania, 
sta imprumptat o sumă de bani,şi s'a primit donaţiuni. 
at a dat 50.000 1ei,âiă'1a sediul legiunei , 
lista se completează mereu cu alte sume,ce vor servi even-— 
tual la inmormantarea celor doi. 

Codreanu a rămas indispus că UNIVERSUL nta redat 
pe prima pagina reportagiul cu privire la aceşti doi legio- 
nari. 

Potodată d, ă ce se va şti precis care e situaţia 
morţilor şi peate Be fi inmormântaţi aci în ţară,se 
va convoca marele senat al legiunei,pentru e judeca fept6v 
generalului Cantacuzino, 

Codreanu a mai dat ordin,ca odată cu cele două 
cadavre „dacă vor fi găsite „să—aduoă generalul Cantacuzino 

“Ta5tuL de legionari din E 
ai 









Situaţia in Gar 


ales asupra viitor ai suficient săxrătăm că Aa 
mai mesa e pai cu prilejul dizolvărei ăn 1933. 
“ Statia [4 ci iag TE, ia ae APIA Legația 

Germană din Bucuresti „a hotărât să facă transportul celor | 
două cadavre in moă cu totul gratuit,iar in fiecare,din gă- | 
rile principale „li se vor da onoruri ca pentru ofiţeri, | 

legionarii aşteaptă ca acest nobil gest să fie 
făcut şi din partea guvernului român,adică să se acorde tran: 


portul gratuit dela graniţă,până la Bucuresti, 














CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 









o cra PETE CEZ 


| REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ ce 
(2 


MINISTERUL AFACERI LOR 4 













“IUNEA GENERALĂ 
să | Vida ce.ss. Dopee pe E IE A: . 
Qi pi IS N 
en ; 
RA sun i vana e i 
e pecug 
| 
MA n cau de 
i ma he 
| hiv i . = 
| SD a NS AN E ap pes Csi 
rea 
f A m bau i: idee 
N CE e Cr ep mi ae 
x e 
| saruaz 0 set d 
Taia n ma d 
Nm fata cei 
Da erai ra a aa oa ca ai 


an A 
(ema ERIE e ia d 
i CALE py teea Ic pre ÎI eo Es 
















CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


9) i Sa 





= 
[e8)) 
[5 


La bişerica Sf.Ilie Gorgani,unăe se afi- 
şase o înştiinţare prin care legionarii munc ito- 
vi şi cei din organizaţia Capitalei erau inv itaţi 
să participe la o slujbă religioasă pentru pome- 
nirea lui Ioan Moţa Şi Vasile Marin,s'a rect ificet 
afişul,cu cerneală verde, încemnână u-se munc ito- 
Timea legionară a se duce la biserica Sf„Antonu 


La biserica studenţească âin str, Ion 
Ghica (fosta biserică Tusească),s'au aaunaţ până 
în prezent 25-30 studenţi, 

La biserica Sf„Anton,biserica,curtea,câţ | 
Şi strada pe porţiunea respectivă,sunt blocate 
până la refuz ae legionari şi popula ţie.„Continux 
să sosească atat legionari câţ ȘI populaţie, 


In centru s'au afişat manifeste semnate 
"Tineretul universitar TIbevan 


deamnă studenţimea să nu urmeze 
stânga 


„Drin care se în- 
n1C1 dreapta,nici. 
ex iculoase,ci să_ 
tar liberal, 


„cari sunt Geopotrive âe D 
se înscrie în Tineretul universi 


— 


| 








a_ apelului lansat eri 6e către 
nel iu cos, nu, şi 1 apărut în "Porunca Vremei" 
tre legionari şi prietenii Legiunei,de a sub sc 
sumele hecesare pentru „aducerea în ţară a ramă- 


Şitelor pământeşti a celor âoi legionari morţi 


în Spania,s'a depus în cursul zilei ce eri1,până 


aseară la orele 21,la sediul Legiune an str. Im- 
primeriei Nr.3,suma ce lei 170. 000, aceasta nunai 
Gin Capitală, 

După aprecierile legionarilor,numărul ce- 
lor cari au vizitat în cursul zilei de eri se- | 
diul Legiunei,trece ae 2000, 

Cercurile legionare mai afirmă ca s"a% 
prezentat şi câțiva ofiţeri,cari au depus bani, 
ne semnându-și numele pe listele ae sua ae 10058 


ci făcână numai mențiunea: "un prieten",sau un 


"anonim, 





—! 


Pi 


a 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


ROMÂNIA 


d 


RALĂ, A POEĂȚIEI 
isa DIGI e GEEAL A, i 


Din ziarul Că Sami A j 2G 
NC aia SA a 48 


j6n Moţa şi Vasile Marin 
au căzut pe frontul spaniol 


— Impresionantul ordin de zi adresat legionarilor de d. Corneliu 
"Codreanu, cu acest prilej. D. general Cantacuzino va pleca în Spania 
spre a aduce în țară trupurile neînsufleţite ale acestor doi eroi — 





(Dumnezeu a primit la sânul Lui pe cei mai buni camarazi 


Ei eu murit pe frontul dela MAHADAHONDA 


|. O telegramă Primită în cursul, dant legionar, șeful organi- | 1937, se vor face sluibe re: 
„nopții dela camaradul NECU. | zației Capitalei, amândoi du. | ligioase în biserici. 
"LAI TOTU, din Spania, ne anun-| pă 14 ani de chinuri, lovituri 
| ă moartea pa front a camara-| și închisori, îndurate pentru 
“zilor ION 1, MOŢA şi dar. VA-| credinţa în neamul românesc, 
! SILE MARIN. au adormit pentru totdeauna | 
Zgudulţi în adâncul ființei | pe frontul dela Mahadahon- 
| noastre și cu sufletul cernit de ! da, întru apărarea Mântui- 
| cel mai mare doliu care a lovit! torului lisus Christos, 
] 2 Vestea sfâșietoare a că. 
zut ca un trăznet peste noi. 
Ea va cutremura pe orice | 
român. Am dat lui Dumne | 
. 







































zeu pe cei mai buni copii ai 
«a iii 2) nr 
“unțrourod. or 5 țoţu | -79 2124Jp10 no 070Ap440fu09, 4 







O IONI sp a19d 
| AWȚIBA107s 2ye0z, 


"owa 1op ad 










op a; 





IN _9ye19y nur 
"Ha 9p ȚOTiZ [nsImo | 104 

Do AN9gq E ImroosțA | they 
29s “ervâmq exoruoa 
E POUNIZ2I UI 






ae [ 












E 


-2 





omu, s Î 
mi |Z30pZ +: 
nul od .* S a J 
la torp FRRIRIRIRIAIA A fiii 
le orz Hoţuzond. er 913991 
Șruzo, ÎN[mAOpIf TE -sotos (mut | ; 
14 auoțirpezy Țaoţaes THIORE9 | și 
pă. Văune nu gs osozo 28 - 
'lorgasvanopiţ eamnoas o 
i 03 





| Ag “țanteap | EJHou nu ovunu z01go ore “20do7 
as, ia marar | 9p 1200 a0un tisorzor 1$ zojopni 

MU la vot svurgi & 073! Ureouzeapuj pugăugaju to4ilod 
9I ȚIrqos0op 76. țured 97sad 20243 


15 moa 
| Wesozopur “orz re roțuzoqnd zogpur 
“Nut Epnio ui foşuunia? .şs onq 


1$ TSuro mroueo “ţuguroa jeurnu 
Bzvoanâiy oato od “p3sim o undo 
VUţuroa MItioogur “396n9 os 
Y20p 9p 9S-NDUŢSOroy “opuagpyz | 


VAHIJOduI, ȘU0a 9007 t 9p vpurys 





78 180457 ?nj 4C10s2499uţ -D94Da0uL 
-04d nazuod a2049n1 ps 5409. "428 
-mo 79400 un pâoat ps p4ads 
70 '21Dd 2D 1U0u1D0 9P 35-NPUIS0[. 
-0/ 18 212440/ a7noș ea it 
214DNUDI 9I PPAUPS “001 DQID ps 
29nQ947 2409 'ouDunpD “ș7s0uBup 
4004010994.  1n7n9499 D PiDiaua, 
D2LDUNPD U1 DIN4001 O DP D8 104 
1uDPHț ț14D120puL Os 35200: u 
=. 'PUoU 
“Hu 9p o7bmdnsou “900 Uţ- 049 
1 D7vod ps 912pni DO 19/7SD '407 
-DAD Up 1uDUl01 4075990 404N3n3 
D9J0pn197a D1 13 Dp3904d loa “727 
| =PuLoo 75999 ad șupdpIs D7wpO 
"42875045uD 401140139p1u4 
1N1N9499 1D 9499npu09 9p In7o7țu 
-09 2d pugul punti ps '8199001/pu 
21007 utud 'pAn0o țuDpil '7389. 


“TuDutoa Da=ţipe ati 

-05 108 Do tmadaf 2p. Moundns 
„ iM0doi ap 1z02 18 ojed-ap--- i 
”“tjăisgitue sopejooEtu 1n[n3i93. re -..-. 









Ipuțuroa 'ounur0o forpțauzad 
UȚ o 'gsur vrinpieDEN 

"EPNI Ti 207? 

NQUIIOS U EPUţA 95 45 tată 

Opif oxupanur oppootye uţ 





BOSLAUEULOI E7577 "Ţ10q4ounur 














"eţâzauo 





18 tpSoAopif azAouvur 9900 











PUUIOI IITI20E4 






































Di 


Ei 
a 
Ei 
= 
EI 
Ei 
= 





o ip I 


Joița și, Vasile Marin 


auEqăzițitrgutcâi ontul spaniol 


— Impresionantul ordin de zi adresat legionarilor de d. Corneliu + 
Codreanu, cu acest prilej. D. general Cantacuzino va pleca în Spania 


| spre a aduce în țară trupurile neînsuflețite ale acestor doi eroi — 


| Dumnezeu a primit la sânul Lui pe cei mai buni camarazi 


O telegramă primită în cursul, 
nopții dela camaradul NECU- 
LA! TOTU, din Spania, ne anun- 
jă moartea pe front a camara"! 
"zilor ION 1. MOŢA şi dr. VA-! 
SILE MARIN. 

Zgudulți în' adâncul ființei 
noastre şi cu sufletul cernit de! 
cel mai mare dollu care a lovit! 





ION |. MOȚA, CCMANDANT AL 
mBUNEI VESTIRI', CAZUT PE 
FRONTUL SPANICL. 


lumea legionară, rugăm pe bu- 
nul Dumnezeu să-i încălzească 








momen sai VERB Acestei 


la sânul Lui pe aceşti eroi ai 
Crucii şi să-i așeze în grădinile 
Raiului, acolo unde merită, du- 
pă martirajul vieţii lor întru 


Hristos, 
Prin moartea lul MOŢA şi VA- 
E MARIN. Neamul ra AT 
ude pe cei mai buni fii ai 


le ca martiriul lor să spele 
le păcatele de ieri şi da azi 
Najiei şi să facă să răsară 
tot cuprinsul țării mii și mii 
eroi, cari, urmându-le pilda, 
tbăvească Crucea şi Nea- 
din încercările de azi. 


PORUNCA VREMII 





dureroase 
d. CORNELIU Z. Co- 
ANU a dat următorul or- 


LEGIONARI, 


1 Moţa, întemeietor al 
irii legionare, președin- 
onoare al studenţimii 

ne ; 
za “Vasile Marin, coman- 


| şi închisori, îndurate pentru 


JEi eu murit pe frontul dela MAHADAHONDA 


dant legionar, şeful organi- | 1937, se vor face slujbe re“ 


zaţiei Capitalei, amândoi du- 
pă 14 ani de chinuri, lovituri 


credința în neamul românesc, 
au adormit pentru totdeauna 
pe frontul dela Mahadahon- | 
da, întru apărarea Mântui- | 
torului lisus Christos, | 

Vestea sfâșietoare a că- 
zut ca un trăznet peste noi. 
Ea va cutremura pe orice 
român. Am dat lui Dumne- 
zeu pe cei mai buni copii ai 
Neamului acestuia. 

Generalul Cantacuzino 
pleacă mâine ca să readucă 
în țară trupurile lor. 

Fiind nevoe de o sumă 
mare, fac apel la cei ce au 
ca să contribue telegrafic 
pentru ca aceste trupuri 





sfinte, să fie aduse în ţara 
lor. 
Duminică, 


17 Ianuarie 





Cei opt legionari cari 


Marin, Bănică 
ing. Gheorghe 









au plecat să lupte pe frontul 


ligioase în biserici. 


ț: 


D. CORHELIU Z. CODREANU 


Dumnezeu să primească 


jertfa lor. 


Corneliu Z. Codreanu 
Bucureşti, 15 lan. 1937. 






Aa 





dela dreapta la stânga : Alexandru Cantacuzino, (o) N 
cu, Neculai. Me 
şi lan. 


Dobre, preotul Ion Dumitresi 
Clime, generalul Gheorghe 
1, Mota 


Cantacuzino 


ai Nr. 76. din 72 SA: 1937 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii Pip 


4 Public = 
pă V/ ti Aa Z000. 
NI Fie Met 


» DIREOŢIUNEA GENERAL 


MM cipertuh | 


Im) Din ziarul 


Cs 
at 


arii lon Moţa şi Vasile Marin 
au căzut in luptele din jurul Madridului 


i SI c Atva timp, | oriee jertfel, — va fi mai mare Domnilor Colegi, a 
îi o Cpt be ll îi pentru lupta națională, decât! Duminică, 17 Ianuarie, ora 10 
| O frunte cu d, general Cantacuzi- | tot ce am mai putea face în | jumătate, la biserica studențea- 
no-Grânicerul, a plecat în Spa- | restul vieții oaie: a Și din: scă A să ela cs, tul 
nia, spre a înmâna o sabie de | colo de ea... Aci e vărul, Sar reicote sade ȘI văile i 



























onoare generalului Moscardo, a- 
P lcazarul! 'To- | APELUL D-LUI CORNELIU Z.| va face de câtre C. 8. B., în- | 
| Li Păi Aer A i sr eCODEBANU ed, tru odihna sufletelor lor eroi- 
D. eral Cantacuzino-Gră= | în urma dureroase! y ce. 
i SĂ alegi pe înapolat în țară după | Corneliu Z. Codreanu a dat un| Președinții Vor veni cu eşar- Li 
„ce a predat sabia, lar grupul de | ordin către leglonari, prih care | fele iîndoliațe. Drapelele dease- 3 “| 
legionari a rămas să lupte în | le aduce la cunoștință jertfa | menea. ZI) a! 
a Me us rândurile armatei naționaliste | ju Ion Moţa, Sunt invitați la acest paras- . 
| 4: Spatiale. Ş mișcării legionare, şi dr. Vasile | tas și prietenii noştel. | E 
[2 _Eri s'a primit în Capitală ști- | Marin, comandant legionar, câ- | 
Tea că dol din legionari, și a-| zuți pe frontul dela Majada- Cu salutăzi Gabi || 
a nume avocatul Î.. Moţa şi Vasi- | jonda, intru apărarea credinței | Preşedinte (ss) Viosel 


Je Marin. au păzucia mod eroic, | creştineşti pe 
adajonda. i d. gen: i ea. « 
6 i a Aula | Onea audă sa aa au EEE CONVOCAREA BAROULUI DE 


e tati „E Mota este «iul | SE Ei să aducă în tară ua 
"Avocaţul Ton - ul : 
valorosulul Cola ardelean e y ă : ca a ii Dol |! 
fi UI Moța i COlaD r rea cheltu şedintele avocaților rizabnie 
| s = laureat al tate cu transportul O Satul din SA V isictă 
| 5 i ea e aoile a pi VERO E A fler „ovulul și Capitale în | 
[j | Cl ato rai „| ani oras ea aduce 
de . E : srv. | giu de cinstire me- 
| ; i 2 patesstăer fan Mota și 
4 PĂR „Centru Vasile Marin, morii pe frontul | 












arborat douu | 
i 


n) apărării Ldeji 
creştinătăţii şi fe 

pe atât a indurat! dale Atel: 
toti acela cari l-au cunoscut şi 
1-nu apreciat. 

E] lasă o neconsolată 
şi dol copllaşi 

Ion Moţa era căsătorit cu 


sora d-lui Cornelu Zelea C0- | mem aa a 
na 


areanu, 
A fost pi dinte al centrului 
studențe Petru Malor“ din 
24; preşedinte de 
el Unlunii naţionale n 
enților creştini români ; 
dinte al asociație! genera- 
mișcării studenţeşti 
Dela 1 Ianuarie 1932 fusese 
e-presedinte al partidu- | 
lui „Totul pentru ţară”, 






soţie 











ne amet 





















şi co! copil 
Ion Mota 
sora d-lul 


aroanu 
A fost președinte al centrului 


studentesc „Petru Malor” din 
Cluj în 1929-24: presedinte de 
cnoare el Uniuni naţionale 
tudenților creştini români 
şedinte al asociație! genera: 
aril vudențațil:” 
1932 


Aha 


nenireu | 


> colectă pi 





Coâreenu (6 seri de fruntaşi ai |part iadului Totul pen: 
tru Tară, între slţ: 

| Zăvoian „profe p 
Vojen,etc.,se/q Rua 1 morţii lui loan Moţa 
şi a lui Vasile Mar in 4 uptele din Spania. 


E IEEE ae C 


Corneliu Coareanu a dat citire unei Scrisori 


primită din Spa 
datată 2 Ianuarie 1937, pr in care 


nu şi-au schimbaţ cămaşa decâna au ajuns în Spania 


ȘI că răsboiul ae acolo este un iad,din care cu | 
greu poţi scăpa cu viața, 
Î aa once apa caca aaa IE ASI 


Scrisoarea Iul Clime se înche ! 
mărturisire de credinţă ,pentru "Căpitann Şi mişcarea 
legionară, i 

E IS BIRU Legiunei 2 dat apoi citire şi unei 
scrisori din partea lui loan Mota, pr imi ţa la Legiu- 
ne pe ziua de 8 ianuarze „ : 

In eceastă Scrisoare 
români duc pe frontul spanio 


că 


ce le au de suportat în tranşee;că voluiterrr romă ni 
al DM tt e oaia as i | 





luptat -â€14 ani 1Atur 1,0e vine, te-am cunoscut şi 
cu cât încercam sa pătrund nai mult în inima ta,cu 
atât îmi 0ădeam seama că nu mă pot despărţi de tine. 
Te-am înţeles în totul şi am trăit încont inu bi 
fleţit de crezurile tale.Dela tine am învăţat să 
iubesc credinţa în care m'am născut şi să mă jert- 
fesc pentru ea.Dela tine am învăţat să-ni apăr nea- 
mul ae câte ori este în pr imejaie,şi-ţi mărturisesc 
că aici departe,câră stau în tranşee şi fiecare “Şue - 
rătură îmi prevestește a moarte,am în mintea mea 
icoana vie a ta Căpitaneu 

Mai departe Moţa î1 roagă pe Codreanu să 
aibă grije de ziarul "Libertatean,ziar care pr oăuce 
un venit de 16,000 lei lunar,ce intră în folosul | 
Legiunei„1l roagă să aibă grije e soţia sa, Iridenta | 
căre ia,speră,ca după moartea sa,01.,Gigârtu fit-va 
face o pensie modestă,ţinâna seama că Moţa a fost 
în Contenciosul Societăţei "Mica", t imp îndelungat. 

Scrisoarea are următoarea încheere: "Stiu. 
Căpitane că ai vinut mult la mine Şi legătura vie 
între noi,sa fie băiatul meu Mihăiţă, iar mâine ,câna 
Soarele biruinţei legionare va încălzi cu razele 
lui întreaga suflare românească,de vei avea nevoie 
de un nou suprem Sacrificiu,creştem copilul în ace- | 
1aş simţământ a] mânârie1,a1 onoare1 şi a1 jertfei 
pentru bine, 

Pă din ţara aceasta Căpitane o Românie 

plină de lumină Ş1 bucurie,o Românie legionară îns- 


crisă în cartea istoriei eterne, 


îi SE-ţ1 ajute Dumnezeu,pentru care tu 
ubţi, 
Trăiască Legiunea. SA trăeşte Căpitane. 





19 00 
A | : V4 
Se ae 


Sorisoarea are un post-soriptum în care 
Moţa î1 arată lui Codreanu că are 2-300 articole 
sorise pentru ziarul sau "LibertateanuAceste artico- 
le să fie publicate postum în "Libertatean ŞI eşa- 
lonate pe timp de un an. 


— 





LADA [mm 
ps 
ua 


13  lanuarie 1937 


A i n cure Profesorul Cancel l'a cetit evoca 
tulu asiliu = Cluj , în ziu: de 8 Ianuarie a.c., este 
cunoscutul menifest lansat de , Corneliu Zelea Codreanu , - eu 
— iai a a AN 
aceiași dată, de 8 Ianuarie zu , privitor la „legionarii ii plecaţi 


în Spania si despre care s'a “raportat îe le timp 2 
Ei 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 








9 iai A ' A 
gotic 


Is [piatza i 
= cea ar] 
buna ZA Me oteate i: (a LPone 
Di mea eee 





Pfa ele 12; în a 
d Fe (da ode „ta Ne 


„e ati ee | 


pool „atare în ura 
i a Mo. i Aa 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
E Peiciiu eu ui, aa 


2 beca prea Wa ei Deci i con 


== za e 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 
































CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


! „„ Expoziţii, Publicaţii 


di 2 Septembrie 1936. 


dJubiți Camarazi, | 
P/ 

Bate ceasul cel mat greu cână scumpul nostru Văttan 
ne cheami la o concentrare mai mare ca până acuma, — 

E vorba de a ne arăta puterea noastră de credință 
față de primejăta oea mare la care sunten încercat i. 

Zicălogii din toate părtile unelteac să ne suprime 
puterea noastră și nădejdea în mântuirea țărei de miine, 

Zoti își ațintesc ochii asupra Căpitanului, In fata 
aceatat primejăii cari nu sunt Zângă noi, cun puten ară= 
ta credința noastră nestrămutată față de Căpitan, cum 
putem asigura viata celui ce ne va mântui? Cum înţelege 
Jegionarul să-şi apere şeful, icoana vie a Arhanghelului 
dihai1 

Să asigurăm paza Căpitanului de aceia tot ce este 
Jegiona? în judeţul Orhei trebuie să se gândească 1a 
acest lucru, 

Wu va rămânea cuib, menbru și simpatieant, fără să 
contribuie cît maj urgent Ja.ceince aven de făout. Cum 
bărarea unei maşini necesara Căpitanului, până Za data 
de 7.X 1.1X.1936.- 

Deci o mare luptă, toți Za datorie. 

Din Orhei 

?răiaocă Legiunea, Trăiască Căpitanul. 

Au contribuit și semnat 6. Gh. Pudoraohe Comand, Jeg. 

Vasile Toderagou - Boogana 

Be Gunina - Orhei 

Agape Andrei - Bălăgeşti 





- 


„Ben un sediu la Orhei,unie fiecare membri cuiburilor din | 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii Pa 


— 


Dragă Camarade Mâă, 


Camaradul Lupaşcu ne-a povestit despre trumoade mișoare le= 
gionară care oste în comuna Chiștolniva, fiindcă în caphlei 
este un om vrednic activ și cinstit care a ximnt știut să atru= 
gă încrederea tuturor oamenilor din Comună, 


Așa trebue să fie în fiecare comună mișcurea legionară, Gama= 
radul Lupaşcu mi-a raportat că in comuna Chiştelniza va ti 
alegeri comunale, 

Nu este voie dela căpitan să pună listele la alegeri a par= 
tidului " Totul pentru Tar”; Poţi să te prezinţi la alegeri 
cu o listă de intependenţi, fară legătură cu partidul și fără 
angajezi cu nâmic legiunea. Este cine să fie ales primar sau 
consilier comunal dar ca om nu ca legionar al partidului Totul 
patru ară, 

Aşa că numai personal, fără partid, poyi să te prezinşi la 
alegeri comnale,singur sau cu listă de oameni cinsti,î,cari 
pot să tie și ei membrii ciuburilor,sau să nu fie înscrişi 
nicăieri mai înţeles? 

Dragă camarade sunteşi supărasi oă n'au venit pela voi ni» 
meni dela centru în timpul verii, dar stâşi că camaradul Me= 
canu, Stegnroacu şi Molevschi, au fost la Tabara dela Vamen 
Aylva la Căpitan, unde eu plecat pe jos în marș de 500 lea; 
pa care lau făcut în 8 zile. Pe urmă au fost pela voi și au 
fost la Chiștelniyu și ocmarndul Molușnie: Dar este greu a 
trimite camarazi in marș, houm trebue să afntuim genti erul de 
la Lupa Rece, deaceia ce să avem legătura mai 





mare,vren si fa 







cână vine cu o trebuinză 1a târg la iarmaroe sau 1 
axe material și inărumârile dela camaradul care s 
la sediu, Jar pentru aceasta trebue bani, pentru îi 


4 Tribunal 









4) 


h SI 
„Dar din Urhei este deparţe şi greu e veni Ja Chişinău 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii a Sa 
casei, abonament la ziarele Legionare și să se hrâneasoa 
onmaradul, care are să stea la sediu cel puţin 5-600 Lei pe 
lună ar fi cheltuiala, Este gre pentru mine să o suport sin- 


“gură,fiind mult material, cărşi, zisre, ce dau în judeșul 


Orhei și să nu se mai plăteasek Pe urmă mulţi beni trebue ş 


dau şi ln băeşi cari A să aibă ofjiva lei când sualttta — 
ediul în Urhei, care este necesar pent 
egulat cotizaziile în fiecare 


marş. Deacoia ca să av 
tru legătură trebue să prin 
lună, 

Dacă min cuibul ine regulat și 
fiecare membru plâteste 4-5 lei pe 
















ti 





Așa este la Chișinău şi cuiburile s'au obă 
aducă regulat rapoartele și ootizașiile la sedi 
în oraș fără a trece pela sediu care este o familie 


nuit ce 


Orhei fiecare om se duce măcar odată pe lunăi i 
Dia. care esști activ şi bun orgenizator, ai să 
că nici nu putem nări organizaţia în Orhei până nu vi 
sediul în oraș, 
Piindoă nu ne ajung camerazi liberi cari pot si s 
cuiburi și să ne aducă ropoortele dar când ar fi 8 
care cuib sau şet de seotor aduce rapoartele 
pare bine oi mișoaree merge eșa de bine în Chiștal 
torită activității d-tale, oamarsie vă sper că îi 
oensta ni să vii odată la Ghişiniu, fiindoi are să 
pooală de enăre în timpul iornei la Chișinau pentru șe 
de cuiburi din jud; Orhei „Lăpușna și Tichina + Scor 
dureze numai 3-4- zile şi avoși si tivi găs 
» Comendan; ii are să vă vorbeazoă despre cun t 
„m Aselene pi se veae aura dn i A, 
să vă cunoaste;i între voi și 













































CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


Expoziţii, Publicaţii 7 
DY A 
- 3 Ei i 


In toată şara jarna aceasta o să ie șooli de cadre prin 
oare trebue să trenoă toşi șetii de cuiburi ca să poată și di 
la rânâul lor şă tomeze membrii de cuib, în legiunea adeâ 


: [dy] 
Pa U d 


Găpitanui ne-a dat ordin 0ă mai pu,ini dar buni Lcionari 
şi cât mă nului prieteni Legionariş 

Să fii legionar să cere mult şi nu fiecare poate fi le- 
gionzt, dar toţi trebue să cunoască că legionarii sunt oameni 
vrednici; Iji dorese moces în alegeri şi sinitate la toi 
„/amarazi din Chiștelnita și sper în aotivâtate pentru orezul 
"+ stîmt Legionar, Să va ajute Dumezeu, 

7 Wrăeasoa legimea și Găpitanul Totul pentru ară. 

(ss) 4. Russo 








CNSAS 
: i etare, 


€ - iţi P ublicaţii 
pori i Aa —L Septenbrie 1936. 
Dragă camarade Stăvilă , 5.4 


Dela camaradul Moluşnie ştiu că D-ta cu tot sufletul eg 









în rândurile noastre, a legionarilor. = p J 
da Ai apucat o cale frumoasă dar grea, calea legionarului este 
frumoasă fiindcă înalţă omul şi îi Qă bucurii sufleteşti noui, îi 
ă dă un iâial înrumător şi un scop în viaţă,- Dar calea aceasta : 

şi spinoasă fiinâcă cere nu numai multă jertfă dârză şi curaj, dar. 

se cere mult $n schimbarea felului felului său de a fi şi a carac= 
terului pentru a deveni un om complect HOW, corect şi cinstit „= 

Unui membru din cuib se cere : transformarea şi schimbarea 
sufletească, se cere o Anste, corectitudine, punotiiăaa tate, curayenie 
sufletească, bună cuviinţă şi disciplină monaho-miliţară. = 

Ai avut cărticica şefului de cuib această evanghelie legion 
ră pe care trebuie să o citeşti şi să o înveţi în aşa fel, încât să 
rămână tipărită în mintea şi sufletul tău, poruncile căpitanului 
după care trebuie să fii închinat în fiecare moment a vieţii tale 


personale, - 


manechin undeva pe o coală de hârtţie aar trebuie să te jertfeşti să 
activezi şi în primul rând să te schimbe complect să te faci un om 


nou mai vreânic care să te deosebească ae lumea cea veche, după cum 


cere imperativul vremii de astăzi .- 

Ca să fii legionar trebuie să se laşi de toate păcateze | 
vechi cu convingerea că o ţară, o naţiune se poate scăpa ae răul 
sărăciei şi nedreptăţii ce bântue în ea,numai atunci câna omul va 


„înţelege menirea sa „- 


O să se Sohimbe şi o să înţeleagă tâlhăria,minciuna şi = 


lui întreg care o să aducă statul legionar. - Trebuie să crezi şi să | 
ceri ajutor dela bunul D-zeu fărp a cărui bin 
Poţi ridica. - Trebuie să iai sincer, 


./. 





ecuvântare n'ai să te 
Să-ţi iubeşti camarazii | 





CNSAS 


mul reCile Cercetare, = za 
P Expoziţii, Publicaţii 438 Pic A 






























gi să-i cunoşti ajutându-vă reciproc. Trebuie o legătură înt 
toţi legionarii, într'o sfântă frăţie de luptă gi ds suferinţă. 
Pentru aceasțtă legătură trebuie să fii mereu legat prin cores- 
E 3 pondenţă sau personal cu centrul judeţian şi cu cuiburile veci € 
pentru a se ştie activitatea fiecăruia din voi şi ia vă acel 
” îmbolduri de muncă de care ştiu că aveţi nevoie,- 
Sediul centrului judeţian este la Uhişinău str. Regele Per- 
(îm  dinanâ No.81 zarul România creştină dacă scrii Scrisori adaogi 
"pentru A.R.",- ace 
Iar camarazii alături de d-ta sunt aceştia: La Biegti î1 a 
pe camaradul Moloşnic cu care ar fi bine să ai cât mai mult con- 
tact pentrucă ol o să ştie să-ţi dea inârumările necesare pentru 
ca să nu te abaţi din cale legionară la Berezlogi il ai pe sit] 
dentul legionar Alexanări teolog care-i canarad bun eu care la 
fel trebuie să ei contact iar la Susleni estez un cuib sub sefi 
lui Navtchi Borea, iar ca menbri Sunt:Novţchi 7. şi Frunză Alez, 
Te rog dragă camarade să si legătura cu ei pentru a te forma 
mai bine şi a te instrui în spirit nou pe care l'a îmbrăţişat.- 
Acun câteva lămuriri asupra organizaţiei noastre, = Ei 
Inainte în 1932 aven sub denuni rsa "Legiunea Arhanghelul mi 
hail* iar ca secţie politică era Garda de Fier.- 
In 1933 as inceput să ne prigonească, lu nea dat voie să de- 
m. punen listele ne-a închis prin puşcării şi atunci a fost împuş= 
cat Primul Ministru 1.9. Duca care acţiune la gestul său ticălos 


| ca dizolvarea Gărzii de fier şi întemnițarea tuturor legionari 
lor din ţară,- 


| 


A 


| - Dela 1933 am activat in ascuns până la Decembrie 1935 rând 
| căpitanul a dat orâin d-lui General Vantacuzino-Grăni cerul nâna 
sa dreaptă ca să înființeze parțidul Totul pentr: ţară pentru a 
putea activa deschis fără nici un înconjor. Sefia partidului o — 
are pe hârtie generalul insă comanda efectivă o are tot căpitanul 





Suntem tot 


„mu mai Din sta Anzela a partiăvă i "Totul pent 


238 CA "of 













CNSAS 
a Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 
./e , 
a: 
Aceasta ţi-o scriu pentrucă să ştii şi d-ta ce să răspunzi la 
alţii când te vor intreba.- | 
- Beful judeţului Orhei este comandantul legionar Pr.Gheor- | 
"ghe Tudorache, un on care are un trecut glorios în legiune şi 
cred că şi un viitor tot atât de strălucit după dum sună (toate 
faptele sale şi jertfele luptele pe care le-a depus cu seni- | 
nătate şi victorie contra duşmanilor legionarilor. Ar fi de az 
dorit foarte mult ca să poţi să te întâlneşti cu e1. Dela dân-. 
sul ai să poţi căpăta adevărata şeoală legionară, cun canara- 
de închei scrisoarea dorindu-ţi spor la muncă şi sănătate mer- 
gi cu credinţă în D-zeu şi Căpitan cu capul sus pe drumul spina 
nos a legionarului mergi cu ochii şi gândul înainte şi victoria 
va fi a ta.- 
Seriene cât de curână pe adresa 5efului judeţian ce ţi-am 
dat-o. 
Trăiască legiunea şi văpitanul, totul pentru ţară. 


p.Seful judeţului Molovschi Bore.- 


P,S,Adresa şefului judeţian P. C.5.Gh. Tudorache conuna Uru- 
zeşti of.Vadul lui Voâa judeţului Lăpuşna.- 
Tţi mai dau numele unui coleg pe care 1'am scăpat din ve- 
dere, Cuibul Mânţuireă Sef de cuib Ioan Vasile, membri Dan Ioan 
Solovici Gavri1,- 


Trăiască legiunea şi Căpitanul, - 


Legionar Molovschi Boris 





PRRARRARIRIAR 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 









- ZE ai = 


> MINISTERUL AFACERILOR AÎNTERNE 
"10 STIUNEA GENERALĂ 


A E ( Aviva e. ss. Done vw. ivo.ș Sea E, 


Woya ron a ERA, de i 
ap E 


vale ba cu 


Na Sat pa Re bu 2g „1534 


Bo 


i 








CNSAS 


„Direcţia Cercetare, : „4 
Pe il: “miza Ma 2 





Expoziţii, Publicaţii 


1 Septembrie 1936. 


menmerie mme maeeoni iime 


Jubiti Camaraszi Fi Wee 


| ză E 
Sete ceasul ce] mai greu câna scumpul noatru Găpit 


Er 








| i 
ne. cheamă la o conoentrare mai mare ca până 0 j 
& vorba de a ne arăta Puterea noastră de credință 
| E 
faţă de primejăia cea mare la care suntem înceroat 


Aa A 

Ticălogii din toate Părțile uneltese să ne, SR re 

e Să 

puterea noastră și nădejdea în mântuirea țărei de IP 40pă 


Zoti fai ațintesc ochii asupra Căpitanulute Zn fata 
=) 
aceatat primejăti cari nu sunt lângă noi, cum Duten ară 


ta credința noastră nestrămutată faţa de Căpitan, dun i 
Putea asigura viața celui ce ne va mântui? Cum îng lege. 
Zegionarul să-şi apere șeful, icoana vie a Arhangi Zului 
Wihata | : 

Să asigurăm Paza Căpitanului de aceia tot ce este 
Zegiona? în Județul Orhei trebuie să se gândească 1a 
acest lucru. 

Mu va rămânea cuib, menbru și simpatizant, Jără să 
contribuie cât maj urgent Ia ceiace aven de făcut. Cum- 
Părarea unei mașini necesari Căpitanului, până la data 
de 7.X 1.1x4.1936.- 

Deci o mare 2uptă, toti Za datorie. 

Din Orhei 

Trăiască Legiunea, Prăi ască Căpitanul, 

Au contribuit si semnat 6. Gh. Pudorache Comand. 2eg. 


| 
Vasile Toderașeu  - Boogana EI 
2. Gunina - Orhei 

Agape Andrei - Bălăgeşti 











PP 


E i 





PARTIDUL TOTUL PENTRU TARA 


Str. Gutemberg Wo.3 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Pu Ass 

















BUCURESTI 1 


4 —CIRCULARA No 42 n Să 

Către ga/ii a regiune şi sefii de Juddţe.- E 

In caz că la diferite alegeri comunale, Judetene să 
montare şi namai când partidele ce candideani cet dela e 
sprijin, Legionarii primesc ordin si voteze anuni te 2i5 
a/ Zegionarii vor executa întoi 


în stil mare pe care o Joacă conducerea centrală Igtonan 

Oricakă manevră se face numai şi numai în vederea ntre 
1egtonare. Wumai cel ce este contra acestei biruinte, 
de încredere sau e prost, numai acele fai va pune semn 
bare .Legionarul adevărat va sta neclintit şi va avea îi 
nezăruncinată, în conducerea care manevrează cu o sigura ţa 
fier.- . 

B.-In cazul când se hotărăşte acest ajutat, jentru o i 
Vaiâişti, Goga, Cuza, Tărănişti, Zunianiati, Georgişti, ei 
Se/ii Judeteni de iaşi și de cuiburi, vor supraveghea cu 
mai mare vigilență următoarele: 







21/Legionarul nu are voie să ia contact cu menbrii 
zaţiei respeotive diacutână şi Jăcână planuri; £1 va. 
” Disoutaţiocu șe/ii nogtri. Noi nu discutăm. Woi primi 
ai exeoutăn, - ee 
„21/degtonarul nu are i. ad sa cuzad în e. „as , 













CNSAS 
N — Direcţia Cercetare, 
BP Expoziţii, Publicaţii Pi 
VI/hegtonarul nu are voie a ata la masă la cel pe care-l ajută, 


» în partoada ezeatorală şi nici mu ara vote a lua parte 1a vre'un 
i vbanohet sau masă comună, sto. ! 


d, VII/In aiua de vot, aositiiiiR tea mat perfectă oraina şi 


tăcere se prezintă la vot i votează,  pzeacă.- 
VIII/Daoi lumea va întreba: "De ce A votati De. “aceata? pia 


Sunt răi, hoti, eto." zegionarul răepundei - ” Mu stăm de vorbă 
pe această temă . Aven ordin şi exeoutiin ordinul *. In cazul "când 
nu ați primit ordinul centrului 1egtonarii nu votează pe ntmente- 


| 
| ZX/Toti sefii de organizaţii egionarty Județene vobudua. măsuri 
] ; ca acest ordin să se citească pi explice ate. pub NE 





, legiune. : 
E 
să trăiască Begiunea şt Căpitanul 
General G.Cantacuzi 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
„Expoziţii, Publicaţii 


Dc ————— 

















pr 
5) 







... 
reni, 


Dătre ouiburi1e_0910_Purgeni,Bilăcoati,_Ugtia 91 e 


DRAGI  CAHARAZI, 
Vă oomunio să doaurână s'a deschis 

lui "Totul pentru ţară"în casa oanaradului 

» =, fostă pogtă No+68+-5'a deschis la 15 0ot 


la Orhei un seâiu al 
Criza Beller, Str.Re, 
ombrie 1936.- Cana veniţ 

ja, bi 
Orhei să trooeţi totăeauna Vela sodiu on nă 1uaţi contact ou ei 
+ - Hi 
şi să uflaţi noutăţile legioniroee : 

Indreptaţi la soâtu pe toţi simpatizanții a mişcări e 


a. 
(m noasoă mai bine apriţul leaionar.- Nu suntem mulţumiţi ao cuiburile. 


judeţul Orhei,- Voi aveţi credinţă ? DEEE portare acorda. 

dar nimeni âin noi nu are punotua tatea şi â oiplina. =? iai 

teăe.-Cână le ţineţi nu trimeteți rapoarţala și cotezaţiile „- 

si efectivul, numărul aa. 

mia ouiburi,primiţi membri nout și nu ce trinetesi 21901e ănatviău 
Exoludeţi membrii nenctivi snu nevreânioi şi tot nu o gtim.aRano 
avea nevoie ca să ştim în fîoanre 


Nu ne raportați despre activitaţea 


moment pe cine putem conta în ; 
ştim pe cine putera chema câna 


aud ge: 


luptători ersâinotoşi,pontru os să 













si bani pentru patru lant, coti.| 
zați1 săpțămânale,= 
| Wu suntem un partid politic unde gesii Pertitului oheltuose banii 
| "9radau tot degeaba, Cumpără 


| dela bietul om votul lui la alegeri 
mă tură țara şi produsul ei,să scoată cheltuiala sa de 10 Oris 
| legiunea $nobuie să forme; 


ze un om nou, punotual, corooţ Şi gata de 
Jertră pentru Poporul lui şi pentru logiunes= 


P Prin ce omul ponte face dovadă de Punotualitate şi. jerteă, prin: şe= | 

MnbAde. ei mazoitfteia, pi novenayti, ii unea aetivitete,nu zunton un zare 

via PORTO, 01 o forţă de luptă cu tot rul, încopâna su păcatele în noi  +— 

tnupt și oua la altul dacă nu averi 1oaătuni 
„Nu uitaţi că pentru coji "din sea 

Căpitan nu cate aztt POcibili tate 
















CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
” m eu aiptini- Expoziţii Publicaţii: Anoii înţolore rostul jostfei 


" mioi,are să înţeleagă să facă și jortfa cen mare diot nr fi novoiose 
j Vă spun,cei cari nu no trimotoţi rapoartele, înscamnă că nu se 


plătese cotizațiile,nu sunt d-oât cuiburi moarte pentru noi, nu le 8000” 


_ 
tim nioi legionare nioi chiar mombrii a4 partidului .- i 
Grod că asta este ultima dată când vă rog punctual, inţă do acut 


înainte sper că o să fie punotualitate,= Vrocm să vă spun încă dece Căpte 
tenul ţine la godinţe,-Deoe nu este costul dacă vă adunaţi gi vorhiţi ! 
âcspre Legiune fără şedinţă,-Fiindoi 1a godinţi noi înţelegem Bâtiurile i 
noastre mai sus decât în convorbirea obişnuită, fiindcă 1n Ti cane ] 
punem "dur că niciodată nu voi trăda legiunea fiint-oii intre noi foveni 
camarazi luptători, ne legăn prin o legăţură nouă şi supra ome: 






















. 


pentru acolaş orez sfânt ,- se 
Incă vreau să vă spun : feriţi=vă de "vin,acun când țoaţă 


bea fără rugine.-Sunţem oameni noui, cuo credinţă nouă 31 cu prieteni î 
m. noui.-Cântecele legionare,marşuri, şedinţe şi citirea matortalului gi zia- 
relor legionare,-Dacă un om din sat se îmbată nu-l osândiţi „Nu our 
altă plăcere şi nu are orodinţă în ceva mai bun,= Dar vot “ăia 
Legiunea prin sforţările tuturor are si facă o'viaţă mai bună gi 


repede are să vie bimuinţa legionară «= . 
Atât cât în fiocare membru în mişoare avem si facem mat mul. 


pentru legiune şi ntât cât fiecare âintre noi se ridică mai sus Aer 
mai vrednic. Atât mai mult apropiem biruinţa Căpttanului „=Cu 
păcatele veohi nu vrea să birutasoă Căpitanul, oa să nu mănânce « 


ruinţa bână şi funânas= 
- Noi ştim câ d» multe nevoi provin dela beţie, câţi oameni b 













ou vinul în 9ap.- Legionarul care nu vorbeşte mult i dogeaba nu 

Vinul în cap niciodată,= Gemarazi 3 vreau să vă pun, la cnul vii 

pm Pati toți cânepă și in gi 1uaţi 10nă dela oi şi faceţi=vă hnine a 

de casă seu giao ca să nu cumpăraţi haine dela jideni și ntrătni 

: Fiţi întotdenuna inbrăouţi curat, riindoă hainele ţesute acasă sunt mei 

E tvăintee,se spală mai bine,nu se Pup în sârenţe peste 0 lună de zile du 

se le-ai purtat,-0mul cu haine cunptrate le piaţă trebuie să oholţ 
mulţi bani gi întotăenuna este cu haina ruptă, 

„9e1 cu haine făcute acasă cate bine îmbrăcat şi îi şi 

„ VRemes=Sunt mas Păoăroase vara şi mai călduroase iarna şi 

a et Di 0 mile seta, ohpigtuea 















— 


d 
7 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii. 457 
belgugyoând nu ducea tot ce aro la câroiună gi le jidani, 16 obioeiu- 
rile cele bune dela strămopi,oână lumen se ducea ln bisoriaă „gina 
“ enoepea un luoru fără a face cruce, când toată lumee e fost ate 
otoasă cu cei bătrâni yi iubitori de copii «= E 
Poriţi-vă de obiceiurile colo noui, de moda care ne v 
dugmani şi ne strică tineretul P 
Legiunea vrea să facă o lume nouă, 
mai bune strămogeşti „= Un suflet nou, dar în 
rioa noastră strămogească, cu porunoile lui Hrintoa se 
Dragi oamarazi | Vine toamna; sta, Să zu “oi 
SEteEvanghelio, sau altă carte bună s= 
Dar întăi de toate adunaţi-viă între ne ea 
viaţă moi bună şi în Căpiten,cari iubeso biserica, n 
vordiţi între voi,oum să fecen ca îh jara noastră voga 
fericiţi, nimeni să nu fure şi să nu înşale şi toţi să 
mot aşa şi noi ne adunăm la sediu aci cu gâni 
gi aşteptăm când axe să sune Căpitanul gomrna «= 
Vă dorese voie bună pi sinătate, selut del 


















aioi s- 
Trăiască Iagiunea gi Căpitanul "Totul 297 
[SEFUL IUDEIULUI 
s8/ A+Russe 
11 Cotombrie 1936 «= 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, > 
Expoziţii, Publicaţii Aa 


2 Septembrie 1936. 


Dragă camarade Stavilă, 


Mu atiu ce să mai spun dumnitale că dacă at apucat ATA 
mul cel frumos legionar, trebuie să mergi tot înainte nu Sa 
opri. Din toate punctele de vedere caută a te înălța şi prin 
puterea D-tale şi prin munca D-tale. In gospodăria ta şi prin 
căutarea adevărului şi dreptății caută cât mai mult să te ilu-— 
minezi. Citeşte cărțile bune, Intâlnegte-te cu oameni mai în-— 
vățați, dar dacă vezi că dacă sunt dusmani ţării, bisericei, 
degelui şi neamului fii atent să nu cazi, în cursa 1or.-— 

Dar întâi de toate caută a te ridica în legiune. Caută a 
cunoaște legiunea, a te întâlni cât mai des cu camarazii din 
cuiburile vecine.Camaradul Moluşnic este cel mai bun îndrumă 
tor pentru D-ta, principalul 1egionarului este: "Tot înainte” | 
Zegiunea olădezte o viață nouă prin mâncă şi Jertfă.Cu cre- 
dință în Dumnezeu şi căpitan şi viitor mai dun pentru toță şi | 
cu dragoste între toti legionarii. 

Dacă crezi că.ai dragoste în activitatea legionară are 
să-ți pară ugoară. Dragostea şi credinta ne Jace a suferi cu 
zâmbetul pe buze,- 
= A muri ou încredere că am pus şi noi o cărămidă 1a înă2- 
tarea ţării noastre şi 1a fericirea tuturor Să dea Dumnezeu 
ca şi d-ta să fii pătruns de ducuria cea mare legionară de a 
crede gi de a iubi camarazii, ca pe nişte Jrati adevăraţi. 





Zrătaacă legiunea şi Căpitanul, "Totul pentrutară”, | 


p+5e/ul Judeţului /s8/4.Russo 








CNSAS i 
Z Direcţia Cercetare, | 
Expoziţii, Publicaţii DE 


Dă CIRCULAR. 
Către ge/ii de Regiune. 
“8 
A Vă rog comunicaţi de urgență sefilor de Județe ce 
vor comunica Ja rândul lor tot urgent la toate cuiburile, 
să coleoteze minimum 20 lei gi maximun 100lei de Jiecare 
cuib, pentruca să dăm o sabie de onoare valorosaului Colo- 


nel azi General Hoscarde apărătorul a1 Aloazarului din 
p 7oledo $n contra haitelor Jude-Comuniste din Spania. 





Ideia pe care o pun în practică, eate a comandan-— 


tului Legionar a2 Bunei Vestire Ioan I.Moța.- 


7rătască legiunea şi Căpitanul 
Totul pentru Tară 


Bucureşti 10.4.1936. 
J General Gh.Cantacuzino. | 


Către şefii cuiburilor şoimii câmpului din comuna 
Ghiduleni jud. Orhei.- 
Legionarul Andrei iMoonnu are însăroinarea de a 
PN inspecța toate cuiburile din Judetul Orhei a1 partidului 
Totul pentru Tară.Va Primi rapoartele şi cotizațiile şi 
a da îndrumări pentru bunul mere al organizației.- | 
Să vă conformați cu aceasta, | 









P-5e/ul Județului Orhei a1 Pr, 
Zegionară A.Russo. 





CNSAS 
> Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicații 
COPIE Pa 
"După raportul Poliţiei orasului Orhei No.1212 din 29 Ootombrie 
1926, câtre Inspectoratul Begional de Polişie Chiginâu, 
luă u ........ 





Avem onoare a raporta că prin infomatorii noștri de încredere i: 
am reuşit oă în ultimul timp să obiinem copii depe diterite cir- 

"N oulări şi scrisori ce conducătorii organizaţiei Comitetului Gen-0) 
tral şi Judeean al grupărei "Totul pentru Tară" a expediat în 
ultimul timp organizațiunilor regionale și cuiburilor sătești și 
comunale din acest oraş și judeş, 

Copiile, obținute după aceste circulări și scrisori tomate în 

ms dublu exenplar şi pe care le anexă aci sunt umnăţtoarele : 

1/ Ciroulara lo, 41 datătă 21 Septembrie 1926 semnată de dene= 
ralul Cantacuzino şi prin cure se dă di spozişiuni a se înfiinţa în 
fiecare jJuleş o comisiune de 5 de controlul membrilor, care să 

„N dispună şi să facă informașii cine este, ce trecut are, ce condi= 

iuni sociale ,etc. Comisiune oare va înlătura și pe membrii slabi 

şi cu deviza că căşii mai fuţini legionari dîn 20 unul, adică la 

200 zece, Arătând în ncelași timp care este situaţia cămăși lor 

verzi, i 
2/ Cineulara iio, 42 nedatată semnată tot de leneralul Zizi Gane 

tacuzino, prin care se dă instrucțiuni 1egi onarilor şi ouiburilor 

numi de supravegherei în vederea Cninpaniei de alegeri comunale, 
suprrvegherea vaidiștilor,Goga, Cuza, eta, şi ca ei să nu parti- 

„Cipe cu aceste grupari și să nu discute niaio cvână devize că ei | 

primeso orăine și se execută; De asemenea În perioada electorală | 

legi onarii nu tu voie a lua parte ln banchete şi mese comune şi 
miei fi numele organizației sau al legiunei să scoată manifeste; 

Y 3/ Ciroulara No.44 datată 10 Cotombrie 1935 seunată tot de Gene 

| Palul Zizi Cantacuzino și sâresata catre șefii de regiune prin care 

a „ da ordin oa toate cuimrile să colecteze minimun câte 20 de lei 

și meximun câte 100 Lei pentru a se da o sabie de onoare General ubi 

Womardei i 4 alloazarului contra h-itelor iudeo=comuniste 


= 


ip sai “î că 
Nat fii ape a Lea 4 
E - a N a ea mă 






















CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicații. 


din Spania, Yi 
4/ 0 circulară a comitetului județean către șefii de cuiburi 
din comuna Ghiduleni acest judeş în care se arată o: legionarul 
Mocanu Andrei / despre care tratează raporțul nostru No.1203 conf. 
din 8 Botombrie a,c., înspeotează toate cuiburile din judeşul sophei 
5/ O circulară către cuiburile din Trebujeni, Bulâeşti,Ustia | 
"şi Susleni în oare se arată că în orașul Orhei pe str.Poștei No,68» 
la Grișa Belev pe ziua de 15 Votombrie a.c., s'a deschis sediul 
partidului / caz raportat cu Nos1155 S din 27 Cotombrie a;c./ ude 
se poaţe Lua contact cu legionarii și utla noutăţi Legionare /; 
In aceasta circulară dată de către Comitetul judeţean se ara- 
tă că legionarii trebuie să fie oameni noui, punetuali,coreoi și 


& gata de jertiă iar la fiecare şedinţă să şină vechiul jurământ al 
garâdiștilor " Jur că niciodată nu voi trăda legiunea”, Mai departe 
se dă instruoşiuni legionarilor că la anul viitor se oâută că toi 

„să semene cânepă şi în și cu lâna dela oile lor să facă şiac /pos= 


tav/ şi pânză şi să nu mai cumpere haine dela jidani și străini şi 
toji să revină la vechiurile obicei strămoșești, circulara este 
semnată pentru Seful județean de către D-na Russo din Chişinău, 
6/ 0 sorisoare datată 1 Septembrie 1926 și adresată către M- 
hail Stavilă din comuna Chiperceni sat Andreiasca acest jude, în 
care se arată că legionarul tot legionar este deși sunt constituiji 
legal în anul 1935 când din ordinul Găpitanului, Generalul Zizi | 
Cantacuzino a înfi inţat organizaţia " Totul pentru fară”, însă 
aceasta este o mască sau mai bine zis umbrelă a partidului, însă | 
realitatea este tot n arda de îier" menţinonându=se că conducători | 
i organizaţiei judeţene Orhei este tot preotul Tudorache Gheorghe aş | 
după cun am arătat în raportul nostru No.1285 din 15 Octombrie asc; 
] 7/ O scrisoare datată tot 1 Septembrie 1986 în care se arată 
BE că viaţa Găpitanului este în pericol şi că toţi legionarii trebuie —— 
E | 
FI 











a să contribuie pentru cumpărarea unei mașini necesare căpitanului, 
semnată de către preotul Tudorache Gheorghe și 3 membri, 
9/ O serisoare datată tot 2 Septembrie aăresată tot 1ui Stavizi 
prin care este invitat si meargă încinte dfindui-se isntrucyiuni | 
cun să se formeze şi să se jeriieasoă, | 


i al