Arhiva operativa Corneliu Zelea Codreanu vol. 7

Data 174 19și 





Ancheta pn S CIA 2/02 2) AZ ș 





RD o cdi LN di VA ee 


LU NI 
P 011784, Vol. 7 

















CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


) nar, n'a avut această posibilitate. 





— Declaraţiile 


"Evoluţia din ultimul timp, a sl- 
tuației politice europene atât pe 
planul - relațiilor dintre state sau, 
grupuri de state, cât şi pe planul 
intern al diferitelor ţări, cum e 
cazul în Franța și Spania, a stâr- 
nit mari îngrijorări în lumea ro-: 
mânească, 

Oameni! politici naționaliști au 
avut putinţa să-și facă cunoscut 
punctul lor de vedere asupra aces- 
tor chestiuni, fie în întruniri, fie 
în presă. 

Singur d. Corneliu Zelea Codrea- 
nu, conducătorul tineretului legio- 


Am socotit necesar, în consecință, 
să avem și unele  preciziuni ale 
d-lui Corneliu Codreanu, şi l-am! 
rugat să ne răspundă la următoa- | 
rele întrebări : 

LUMEA ROMANEASCA E INGRI- 


JORATA DE SOARTA ŢARII 
— Are opinia noastră publică 
motive de îngrijorare, în actuala 
e conjunctură politică  internaţio- 
nală ? 


i „lumea românească e îngrijo- 

rată de soarta țării”, ne-a răs- 
puns d. Codreanu, vorbese de 
acea lume care, într'un ceas greu 
pentru țara aceasta, va fi che- 
mată să vorbească cu tunul, sau 
cu sângele ei. 

„Scot afară, aşa dar, din mij- 
locul acestei lumi, cetele obraz- 
alce de Jidănași, care se prefac 
că se agită pentru viltorul a. 
cestul neam şi-i scot pe politi- 
cianii mici şi mari cari se ocupă 
numai de ei și judecă toate pro- 
blemele ţării numai prin prisma 
Intereselor lor. 

mAceste două categorii nu 
contează nici pentru modul cum 
| judecă, deoarece JUDECA FALȘ | 
|— corect pentru ele, car 
"pentru neam — și nici 





pentru 


„Expoziţii, Publicaţii /4a , 








> 1 /4/- pe | 


a) 


ingrijorarea lumii româneşti 


d-lui Corneliu Zelea Codreanu — 


valoarea concursului lor într'un stau în slujba acestei crălolta 
| i războiul cu PUTERILE zi 
caz de primejdie naţională. TOARE ALE RAULUI, 
uIntr'un asemenea ceas, aces- | - „Onoare acestor popoare ! 
te două categorii vor constitul| "Un asemenea gest ar murdări 
ruşinea morală a Neamului. în fața istoriei obrazul poporului 
„Deaceea părerile acestora | român, l-ar dezonora. 


„Numai cu sânge, cu sânge 
trebuesc eliminate, mult, vom mai putea în viitor să 








îsaba ne răscumpărăm onoarea pier- 
ii dută în fața acelora pe cari îi 
trădăm şi cari ne vor desconşi- 
dera. 
| M. „De vor intra trupele ru- 
seşti pela noi şi vor eşi învin- 
-] gătoare — în numele D'avolu- 
lui şi în contra celor ce vor lup- 
| ta în slujba lui Dumnezeu — cl- 
ne poate să creadă și unde 
|| esta mintea care să susțină că 
ele vo: pleca dala noi, înzinte 
|| de a ne SATANIZA, adică bol- 
şeviza ? 

„Consecințele ? 

ulnutii a le discuta. 

„Dacă însă vor esși învingă- 
toare a:matele creştine, rezul- 
tatul va fi IMPARȚIREA NOAS. 
TRA, dasflințarea STATULUI RO- 
MAN, ca plată pentru trădarea 
| noastră. 

„Vom merge cu casul plecat 
|noi Românii, și niciodată nu 
1 vom mai îndrăzni să ridicăm o- 
chii şi să privim în faţă neamu- 
rile cași au rămas, cu r!scul vie- 
Şi lor, pe linia onoarei. 

mEle au dreptul să ne dispre- 

ȚIte NOASTRE DE ms CILA- 
„1. Este un gest de TRADARE ASTAZI 
pe care poporul români har Aa | „Cel cari poartă răspunderea 
față de Dumnezeu și faţă de OR. | Viitorului României, în ceasul 


LD. 







D. CORNELIU Z. CODREANU 


APROPIEREA DE RUSIA 


— Ce credeţi despre apropie= 
Tea de Rusia? 





fal; DINEA MORALA a acestei lumi | de față, să la aminte !" 


și față de toate popoarele care! 


E NP GAR R RIRRA ARR t ÎBEIRIRIRIA 


8 
| 


| 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, a 
Expoziții, Publicații Pa ȘI 


E 
„b ea A A 
(Lol Coti ponu aaa 294 


... n mccain... 





co DR ŞI=A Ei 


% d 
a 
(EI 


In cursa? după amiezei de aia) tăeri,larţi „d-l 
Cornei îu Ccâreanu s'a prezentst 1a Prefeotura Pod î4,ief 
Capitalei,unde a conpleetat forgulapu] prevăzut pen 
tru cei cari sciioita eiiberarea de pagapcrt pentru 
străinătate, 
Organele poliţiei au aprcbat d-lui Cceneliu  Ge- 
dreanu eziterea unui pacazert pe tiup de un an de zik 
E probabi: că În afară de viza pentru Italia, 
care de altfel nioi nu este absciut cbiigaterie,d-a O 
Corneliu Z.Coâreana va cere viză şi 1a Legația engle- 
A Ză, 6-58 fiina Invitat a Lenâra,de catre câtva sia 
risti, z 
La aceasta învitaiie d-i ooia 89, donatii A | 
Păspuns Atirmativ, i MI 
Alei In ceeace priveşte plecarea d-lui Curmelta 6 | 
„Areta în struinatate,ea se va preduce peste câteva > 
i 241e,probebi: chiar Înainte de Jiehidarea ocmerialui ___ 
N 1gtcnar Li a nchilferalui men split Anii 























CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


USA Vi spada a 
Nr._: din __ 2 41982 45 


Partidul „Totul pentru Țară“ 
* Sa disolvat pe data de 21 Februarie 


Circulara d-lui Corneliu Z. Codreanu către toți legionarii din ţară 


In numărul de ieri am 
anunţat că d. Corneliu Z. 
Codreanu, în numele foru. 








lui conducător al mişcării | tinerii să studieze cât mai 
legionare, a disnus auto-| profund în direcția mese-| 
dizolvarea partidului «To.|riei lor. Eee | 
tul pentru Ţară». De altfel şi eu, nrofitând | 

de acest timp, voi pleca 


Circ legionari, ziariști, autorităţi — |peste e um tei Roca Piece 
















ua mă ocupa de traduce-| 

Și publicul românesc popi lea-aol ie Tara 

: zi, LA italiană şi franceză ia căr.| 

„Am convocat încă de acum o | etc, sunt desființate, ţii mele. De asemenea voi 
săptămână pe ziarişti pentru azi | Sediile se î id şi se scrie volu ul al II-lea. 

Marţi 22 Februarie a. e. seara, |predau proprietarilor. Şi acum în ceasul disol- 

în scopul de a încerca să fac u- % vării noastre, noi tineretul 


mele declaraţii politice privind 
atitudinea noastră ca partid în 
tața nouilor împrejurări. 
e oarece Miercuri 23 
ebruarie este ultimul ter 
men pentru facerea de- 
claraţiilor de către func- 
| ţionari şi înaintarea demi- 
siilor din partide, mă văd 
! şilit a face aceste declara- 
| ţii astăzi, pentru ca ele să 
i zi dA pe Fri 2 Zeta 


Ceasul biruinţii noastre României, crescut în cre- 
încă n'a sunat. E încă cea- dinta legionară, mulţumim 
sul lor. Dacă generația bă- generaţiei bătrânilor, oa- 
trânilor noştri crede că e menilor politici, pentru 
mai bine aşa cum a proce- modul în care sau purtat 
dat, noi nu avem să me a- cu not, pentru modul în 
mestecăm pentru a le da| care ne-au tratat, etc.. etc. 


lecții. 
E % CORNELIU Z. CODREANU 
In timpul liber care ni se 
deschide, îndemn pe toți 21 Februarie 1938, 






CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


- = Expoziţii, Publicaţii 


ini e 
(ewvozn mental) 


56 


PIRSORALITATILE SAPZAUNILI 


Corneliu Codreanu este acela oara şi-a dîzol 
vat partidul şi sa retras âîn rolitieă, în uzaa 
introducerii nbust Constituţii, Motivul retragerii 
sale, se datoraşte fantului Că, gonfore nouet Con 
stituţii nu are dreptul si-g1 depue oanidatuă. 

i] la alegeri asoara0e Panilia sa nu are trai gonapa- 
tit trăite în România, La început a fost avoeat di 
Iaşi, amestecat apoi în oxe nizaţiunile patriotie: 
ale bitrânului profasor Caza, a reuşit - graţia 
smergisi și curajului su — să dovie ccntuaătorul 
unui partia fascist, cunoscut sub nusela de *Gapă. 
de Pier*, Profn: potitiar antisemită, a asasinat 
- în 1923 - pe prefeatul de Iagi, acuzat de fite» 
sonitisa, apoi a fost arastat fiini coupliea la a 
sasinazea priaului ministru Duca gi 1: peoaaa a 
fost achitat, In ultinele alegeri, partidul său 
E a obținut 18% din voturi, 
O _Partidal Iul oroana, fasase derarat = dp 
E. zi Mpininazea 1ui Dupa - legal, și a activat su 


e 











OUR li i i 
o 


| 















CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 






Lupta Codreanu - Iorga. 


Infomaţiunea că "fostul căpitan" al "fostei 
Gărzi de Fier", Corneliu Uodreanu a adresat D-lui J 
prof.Iorga o serisoare insultătoare, pentru care | 
1-a dat În judecată, este un fapt de o mare însen- 
nătate pentru caracterizarea vieţei interne din | 
România. E1 singur este suficient, pentru a arăta | 
că, mişcarea "legionară", a cărei distrugere era | 
considerațiunea cea mai însemnată, a trecerei spre 
actualul regin din România, formal înlăturată, în 
realitate continuă să viețuiaseă 10€ e cele | 
nai periculoase - în adâncimi şi în întuneric. 

Profesorul Iorga, În momentul de faţă este 
ninistru:şi fost prim ninistru. El este omul, care 
— În ultimii 50 ani -a ajutat într'o mare măsură 
pentru cultivarea naționalismului din România şi 
pentru Pidicarea conştiinţei naţionale, Aseninţarea 
care i-a fost făcută astăzi şi care oste în legătu- 
ră cu amenintările anterioare, în care se spune 
că va fi suprimat, înseamnă că, nu s?a redus cu a! 
nimic mistica "Gărzii de Pier, et: 

„Dar anest fapt nu este singurul care ne 
denţiază existenţa "Gărzii". In jurul iu 20 Pebrus 
Pie a.c., În legătură cu măsurile cari au fost „ză 










Sail cină usii =iue iei 



















Să servească ca locuri de întâlnire şi p 


CNSAS 

Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publieaţii- PI 
de a face declaraţiuni ci nu faa part n miei o 
grupare politică, D]1,C.Codroanu s*a grăbit da de 
clare că, "Totul pentru Targ - nunele legal a] | 
desființatei "Gărzi de Flor”, cfa amul 1935 - în- | 
cepând dela 21 Februarie a.e.; în mai oxi stă. 
Această grupare a. închis Cluburi1 8 5415, declarând | 
că lichidează cu întreprinâerile coniieja1e şi a 
deslegat de jurământ pe monbrii săi. vw 






Dar, în acelaş timp, organul ei "Buna Vesti- 


| 
| 
| 
re" a continuat să apară. Cu ocazia sărbătorirei i 
aniversării sale, el a declarat că, va continua  ; 


cu “iureş" activitatea sa, Conţinutul şi progresul 
lui au fost de aşa natură, încât guvernul a luat 


hotărârea să-l suspende pe 10 zile. 

De câtva timp au început să apară în ziarul 
"Viitorul", organ al D-lui ?ătăr unul din 
cei mai însemnați menbri ai actualului guvern, ar-. | 
tieole în care se vorbeşte de o activitate subver- 


rea" vieţei de Stat, "Viitorul" a atras Chiar, 
atenţia D-lui prof.Iorga că,în timp ce acesta din 
urnă duce o lupta &rigă contra unor personalităţi 
din cercurile fostelor partide,nu vede activitatea 
ce se efectuează de Gătre elementele nelegale şi 


sivă, care urmăreşte "desnenbearea” şi "anarhiza= | | 
iresponsabile, | 
N! 

"Noi constatăm, a seris "Viitorul*,că oraşe | 

1e sunt plins cu mărţişgoare politice, ea insigne= | 


le sunt purtate, ca magazinele politice 








în timp ce firmele partidelor au fost dat 
întrunirile lor interzise", 











CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 














n sate şi or . 
In legătură cu aceste = veverita, a 





des 





fost luate unele măsuri - de către Is / ţa = 
contra "legionarilor", i 
par aceste avertismente adat ocazia dea 





vânt activităţei e sa 
"Ora victoriei noastre n'a sunat, este încă 
timpul lor", declara Codreanu În ultimul său c0- 
municat către adepţii lui, în ziua de 20 Februarie, 
în care spunea că - în ourână - va pleca în Italia, 
pentru a scrie al doilea volun din lucrarea sa, 
referitoare la programul mişeărei, par, el este 





Că "oeagui viotoriei legionare" se apropie, 








4 Aprilie 133 


Di Gorne! su 2olea Ceazenna roveniză sin rcs 
vincie s'a -razențat Seat la ore 22 cantate la 
Tribunelu! milstar însctit de avocatii săi domnie 
Colcnel Ştâfen Zavotare și Wihat) PO tchrensade,- 

Intrnoft doeni ante rin Peacu,oonisarul pe- 


gal, Înstroinat cu nstruirea ui tradului adus d-lui 
N.Jorgn,foat nintetra 4 stat,ert reţinut la Mânte 
starul Aniriroi Naicnn] e, andterea dcenulvi Come= 
liu 2010 Ccârannu sa nrânnt pentru matii Luni 18. 
ora 10 dimineața O 
„Deh Corneliu Zelea Cednenes s'a prosantat 
Astâzi In ora Pinetr, n di i] 
Dra A fost intercgnt de d-) zeice Dani Paseu 
Vânt în ora 24,- 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


nnZzIit D 
ZILUI, | 





„După cum am fost anunţat incă goum câteva zile 


A„Corneliu Codreanu a fost oitat,nu pentru Sâmbata 
cun s'a seris ci pentru azi dimineaţă în faţa 
magistratului iînstruotâr al Tribunalului Militar, 
pentru a fi interogat asupra srisorii trimisă de 
d-sa,D-lui ministru ae stat,sorisoare consiăerată 
drept ultraj adus unui ministru în exerciţiul 
legal al funoţiunii. 

La orele 19 şi 20 minute d.Corneliu Zelea 
Codreanu a sosit la Trib.militar Gu o maşină par- 
tioulară,D-sa e însoţit de eclonelul zăvotenu şi 

IsAlexandru Constant, A 
or Dan Pascu titularul cab.5 instr.al1 
trib. mil -A supus imediat unui interogatoriu 
pe d.Corneliu Zelea Codreanu, 

Interogarea a durat 58 minute, 

D.Corneliu Zelea Codreanu a declarat magis- 
tratului instruotor ex sarisoarea trimisă d-lui 
prof.,Nicolae Iorga nu e altoeva decât un răspuns 
al unor artieole ale D-lui prof. Iorga apărute 
în presă, 

"In aceste artioole-spune 4,Corneliu Coarea- 
nu- d.prof, Iorga mă Învinuia ex urmăresa. răsturnar. 
rea ordinei în Stat, 

„ Daoă ar fi fost astfel,trebuia sa Rică tăi 
tat.Or a. prot, Iorga s'a mărginit su poleniteze 
prin presă ou mine, 





5) 
= 
S 
Ş 
[= 
= 
O 
O, 
O 
SE 
O 
2 
= 5 
(a) 


CNSAS 














CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


EX 


JU 


poziţii, Publicaţii 


A "900 


Co. 


<D 
> ZX 
CEA AC 


4 c-/ppc Se 


D. Corneliu Codreanu 


a Scris 0 


Volumul va fi supus cenzurei şi apoi 


vândut în folosul 

In cercurile de dreapta și în lumea 
studenţească se vorbește cu insisten- 
ță despre un studiu politic al d-lui 


Codreanu. Acest studiu va apare în 
"curând sub forma unui volum de 


"peste 500 de pagini. Cartea este o 


| şi etapele mișcării legionare. 


| gionar. 


| 
| 


| 
4 


prezentare generală și istorică a lup- 
telor duse de studențimea naţiona- 
listă, geneza fostei „Gărzi de fer' 


Un capitol cuprinde o criiică a 
democrației şi de-asemenea un stu- 
diu al reformei Statului în spirit le- 


Cartea va fi supusă cenzurei. În 
acest scop d:sa a eliminat orice ar 
putea atrage obiecție din punct de 
vedere al ordinei publice — menţi- 
nând întreg acest studiu pe plan îs- | 





Ri 






carte : 


Pi PI A ă 
acţiunei legion 
toric și doctrinar. Lucrarea d-lui Co- 
dreânu se va tipări la imprimeria Co- 
puzeanu și va fi vândută în folosul 
acțiunei politice legionare. 

Cartea d-lui Codreanu este aștep- 
tată în cercurile de dreapta, fiindcă 
ea va fixa poziţia exactă a legiona- 
rismului față de celelalte mișcări na- 
ționaliste. 








utei în--presăz.- 
emca i 


> €..„ariicole: Emil 
GoPnă) i Codreanu — d, 
u 


ne” da 
î ia că, mirese a pla 
nzinuia 4 da 
ordinei în stat, tei al 
ar 


Dacă ar. Ji fost au 


Adăugănu « 
i Codr 









TI 7, | | A dr ai i 
A MGA o . ț 
" erib. Milita 
iq ctbtrib: 
iii [ A ICelale, 
După - i ii 
Î * acum “EXBoziții, Publicaţii 
Ste dreunu a, Tost citat, nu?pentru Sim 
» bâtă cum s'a seris cl pentră azi , 
dimineaţă în faţa ni agistiatului ing 
m tuctor al 'Tilb, inllitar, /pentau a 
Pe 


[i Unteveznt vatra, scrisorii timi- 
să dp d-sa, d-lui ministrul de stat, 






Scriscdre considerată drept ultarj 4 . 
ij ă adus unul ministru în exercițiul 
Hi legal al Dumețiunii, 
E ar „Da otele 10 şi 20 mini 
% nelu  Zejea Codreanu 
Trib. militar” cu, e mașină, partieu= + 
„ D-sa e însoțit de colonelul 7 aa 
Zăvoianu si „avocatul  Alexanaru 
Constant. i 
A D. maior: Ban: Pascu titulazal E 
cab, 5 instr. al militar a su- i pun 
pus” imediat unui interogatoriu pe - 
d; Corneliu Zelea Voareanu, St 
interogarea, a durat-58 de minute, 
D. Corneliu Codreanu a declarat 
magistratului instructor că scrisoa- Y 
x rea, trimisă d-luip rof, Nicolae Ior- 
| : ga nu e altceva decât un răspuns a 
p ci unele. atricole ate d-lui prof, 
A apătute în presăz” 
Să gli acestă articole»: '6pilue d; 
SE MI) Cadreantu — of. Iorga 
e „= ă învinuit că urmăresc. răsturna 
vea ordinei în stat, - 

















Dacă ar ji fost astfel, trebuia să * 
Jiu arestat. “Or „di prof. Torge sa 
mărginit să polem izeze prin presă cu, E 
mine. Eu 'meavână posibiliiate . de, A aaa Fă 
răspuns, i-am adresat. scrisoarea, “ 
md „La eşire, d. Coznelii elea Co- 
! dicetalu solicitat de noi să ne in- 
oimeze asupra, acestui „caz ne. 
e: arat că E z Ea 





de miniştri 
Rriculturii, 
Deraţiei a 


4 
ve 








12 aprilie 19% 








QURESPUL 


. come mmm mmm 


Doi Gorneliu Codeeam se va prezenta Vineri la 
nltizul intepogator,doiui peoaurcr înstpuotor Dan Pesgu 
dela Tribunalul Hilitap,oabinotul V instruoţig, 


Fa Prcoenul aare se anunţă foarte intepsant = ta în- 
a ON gene în 13 Wei art, 








Expoziţii, Publicaţii 


15 Aortlte 4938 


A 


LABA BOA RASCA 


-. .. ...... . .... 


“e tie că d-l Curne) in Zelen Coâreanu,n fest tei- 
mis În Judecata Tribunalului militar de ps lângă Corpul 
„II Armată,în arme reclnmaţiunei 6-1u1 protosce Nioclae 
lega, ăi 
D-1 Cprmel în Zelea Ccâresmu a fest trimis în ju- 
„deoata pentru 1e eta st ultraj sus unui ministre în 


Pascu, titular vabinetului V îns- 


 xrueţie,de ne a Trtbunal a militar a Corpului 11 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 







iai E 


17 Aprilie 1938 








147 













> o 
E ĂLA 
/ 5 
MARI. LA TRIBUNALUL MILITAR. + 3 
o 





munele partorilor,= ieaţii antetzâ” 


Doi Corneliu Zelea Codreanu s'6 prezen= 
tat eri la Tribunalul militar - ou mandat de 
aducere - pentru fixarea termenului de jude- 
aată, 

Tribunalul a hotărât data judeoarii 
penteu Warţi 29 Aprilie, 

D-nul Corneliu Zelea Codreanu a propus 
urnitorii martori: N,Iopea,Iuliu Maniu Nae 
1onâsau, S.Wehedinţi i, şi aţi, 

- Vop apitra Aohiis colonel Zavdianu, E 
onstant,Vergati „JI, Polihroniade, Traian Coties 

Ratu Budi şteanu, ste. 













7 
Piu 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 





CNSAS A 

Direcţia Cerce are, &, 

Expoziţii, Publicaţii Pin: hoviata *y a Zi 
27 Avpilie 1938 


ADE (RE 


9 


!utnân-se drept “ia, ctptfanu! T-ereanu voia 
să execute un vapg asupra Bucuregtiul ui, să pcneagei 
pe Rege, si: stabileagod e Giotaturi militara fascist 

. spre a simpatiza Gernania. Insa ccrplctul clabopat 
ae de teful Găeri! de Fier a test desocrepit si acesta 
împreună en 200 ecnânoztori gi 160 partizani en 
fost arestaţi, . 
Fiind susrectet de_oorrl citate, £sreralu) 4n- 


tenesev, f-st Nintstru de Răzbciu în Cabinetu! Giga, 
a fost invitat pa faoi - cc)storie fe atedinitate, | 


(= 
Ş g-ci t ite 412 e cit 


PE anu 


LUpaTEa 89 servea de ui oficia! 
“Netu! centru Tera”, "puna Vestire. | 
pă "Pe acest timp rece, cu  cănaşe verde, Codreai 
: era în scd efaotiv,, „bur Se îrbrăcat; atunoi si 8" 
Bântit si fnbraoe.... c vesta", 
„e Cel puţin aceasta este explicaţia pe care 6 da 
„i a. Ronaiteue. 





| 
: | 
i | 
= „În Bemânia, Regele dar! a înţeles t-arte Sine 
AN că dirlcmația germana ştie fcarte bine 51 se serveas- 
] ek de forța veală de expansiune a ideclogiei sale 
"| paeiate, EI n'a voit sa lase tara Sa să ae dance, 





CNSAS 

Direcţia Cercetare, să 
j Expoziții, Publicaţii * - 170 
l 5 pe Când a venit în Franţa, în 1075 - a stat 


















PS ani dc zile la Orencb!e, unde gi-a luat dootoratu! 

| “în drept - avea pe tabloul sâu de vânâtcave trei ca- 
— -_entt Prefeetu! de Politâă din Buonregti, dctortt 
să cu lovituri de revciver, înpăeani cu alţi doi 


rari. Ceilalţi 401 au fost în pis. Codreanu ntavea | 
nimie împotriva lor, însă se a. ei aoolc, Şi 
au profitat și oi la pânâu! Ice de g canțe, 

Cu Prefeotul, era alt luoru, Tânărul Ccâreanu 
făcându-se vinovat, de câteva îmbulzeli siețite în 
cursul unei nenifostaţi: antissrite, acest cm demn 

a: a cois eroarea psihologică de a pâlnii în nod publ1e 

pe Codreanu, în Ice să-l fi trimis la înohiscare, | 

A i 9 ercare psiholcgtea, aceasta se plăteşte.... 

la reîntoarcerea în România, dupi cun se ştie, 

Codreanu, s'a arucat de terorisn. Era atât de bine A 

p dotat 1,., A întemeiat Gerda de Fier care, Giaulv 2.3 

| de mai multe ci, n'a froetat niciodata de a rate 
ri» fie sub nunele ligii: "Totu pentru fara», fie. 


? 





m fără nume aetivânc în secret, De câţi sorţi Coâreamu 
| 03 m şi-a luat răspanderea rorală dacă nu caterială ? 
pi E 1storloi! ronânt vor sorie despre accasta... Cea ma 

Pa însennată asasinare a fost aesea a Jai Duca, pe tie- 
pu! acela Pregodinte de Consiliu, gi aceea a unuia 
fintre ocnducăterii Omezii de Fier care, bănuit de 
trădare, e fost în nod delicat asasinat, întrun paţ 
de spital, cu lovituri de secure,... Prancase, frua 
se ncravuri, 




















CNSAS 

Direcţia Cercetare, 

E ir Publicații 
-3- i, 

îp Coâreanu este însurat gi m: gi-a condus ni 


daţi sotia la otnemategraf, ci numai la Piseriet, 
ete. tau ae SRR 












CNSAS 
Direcţia Cercetare, i 





SS Expoziţii, Publicaţii 
L 
| A 9 
IP ; 
la , n sl 
| ră el - TA sd. 12 


i DC a 


| 
|. Eos Tila sti, « arasta este adlevătatu 
„d lui Corneliu Zelea Codrea > 


i ai 


Şeful Ginii de Fier are o origine polono-maghiaro-germană 


Cel care sub pretextul nați s-, Stat şi violentă răsturnare s0- 'Arhidiocesa ort. or. a Bucovin ei-Ţara Bucovina. 
ja -mului organizase o mirele je re o origină etnică du- Presviterul ort. or. al Vicovilor. Di pole, Storoine.,. Ca 
„_pectă spionare a autorităţir, de  bioasă. Politica Igieşti. 


Arborele genealogi c al lui Codreanu Nr. excib. 84. 


CERTIFICA T DE BOTEZ 
In condica născuţilor a Parohiei din Brescăuți île se, 
Familia despre tată: gr. ja Islesti în sp rosa = 
i ANTEC MARIA CONDAC -lea pag. şi 363 rubr, b. se[1) lon] 
SIMION ZILINSCHI LORIN ati in urmează: Li 
Numărul curent. 
Locul naşterii şi No. casei, Igieşti, |cili 
No. 371; Auul, luna şi ziua naşterii» 
1878, August 10; Anul, luna şi ziua 
botezului, 1878, August 14; Numele 
Familia despre mamă:  |de botez al pruncului, loan. Religiu- 
. OAROL BRAUNER nea» gr. ort,; Sexul, bărbătesc; Na- [ji 
MARIA BRAUNER sterea legitimă, nelegitimă; legiti- 
mă; Numele de botez şi de familie 
şi domiciliul tatălui, mamei: Necu- 
lai lui E pu Ziliuschi, agricultor, | 
Agafia fiica lui Lorenţu Antec din 
Igiesti şi a Mariei născută Condac 


Căsătoria lui. Zilinski 

















Tai 




























capra dată £ SI. ROL BRAUNER (german). 
dYU0HL (polon | Mama ELIZA BRAUNER 
LA (nemţoaică). 
pre t XAGA-| Tatăl Zilinschi a cerut 
(ung ică). | schimbarea numelui în 
pă ă CA- ZELEA CODREANU. 


iute ezallui on Zilinski zis Codreanu; 


NI Canmiice: "ue mana en 


a Bulă D i Bacaul arat 0: 
j e Tatra Daad/ An SA ae / 

a A îi ceia past 
erfftotde Fofba 
3 Ftrohă [pat 2 Botean Jim 17 (ne pop Xp, 



















0, i în anul caise ame 
Hu * 





poziţii, Publi 


„Wa, vrem pace! 
alrem să răspundem la omenie cu omenie! 


li  — O O ae > 
lo senzațională scrisoare a d-lui Corneliu Zelea Codreanu 


Primim următoarele ; | Suntem gata să dezarmăm și să | „De acea, domnule general sunt 

| amiicăma prin bună înţelegere ofi fe pâctne să aduceți” aocaste * 

D-SALE ce măsură, legală și omenească, tința cdlor în drept și să 

D-LUI DR. ILIE RADULESCU, i, | ve care ar cucaeă autoritatea |iuaţ! toate măsurile cari ni se 

Directorul ziarului „Porunoa Vremii! statului ca necesară pentru res- [tei ere și că veți orede de ca- 

a a] 

ae a : ă n 1 fi |* Să trătți domnule general, 
Feniri lămuriri in ei nubitze | Că mu se poate şi că iar vom 

pe cra o stujiţi dA, ice, să binevoiţi | țintă mișeliilor, atunci cu adâncă CORNELIU Z. CODREANU i] 

ş 


a publica clăturata scrisoare. părere de rău, vom fi siliți să ne 
iri bati anticipat, vă rog | apărăm. „A CRERen-B9IV8, 4 Bept, 10367 
să primiți ezpresiunea sentimente- |, Paun maai mimi a cea mă 
lor mele foarte alese. | 
General CANTACUZINO 
DOMNULE GENERAL, 
Urmăresc din ziare preocupa- 
rea autorităților de a restabili o- 
menia, pacea și ordinea în ra- 
porturile dintre diferitele orga- |! 
(pizaiii politice, Aud vorbindu-se 
| le dezarmări. Desigur se face a- 
|luzie la singura înarmare reală: 
INARMAREA SUFLETEASCA. 
Zece sau douăzeci de revolvere |! 
| care s'ar găsi asupra membrilor 
| unei organizații nu însemnează 
| înarmare, Iar dezarmarea nu în- |. 
| seamnă aruncarea sau confisca- | 
„rea acestor douăzeci de revolvere. 
Ea înseamnă RESTABILIREA 
PACII ÎN SUFLETE PRIN RE- || 
STABILIREA OMENIEI IN RA- 
PORTURILE DINTRE. OAMENI. 
Suntem cei dintâi care la sfor-. 
țările și îndemnul autorităților 
răspundem : DA, VREM PACE. 
PENTRUCA ȘTIM ȘI NOI SA 
RASPUNDEM LA OMENIE CU |. 
OMENIE, i 
Dar cerem ca să se știe că noj, | 
n'am provocat pe nimeni și nam | 
dorit război cu nimeni, Nici mă- 
car nu voim să venim la guvern, | 
eci. nu  concurim pe nimeni | 
„Dacă S'a ajuns la, această situa- 
'ţie de încordare este numai pen- 
'trucă am fost atacați cu “mișelte, 
latacaţi pentru simplul motiv de 
la complace puterii iudaice, 
| VREM PACE DAR CEREM SA 
SE RENUNŢE CEL PUȚIN PE 
"VIITOR LA CUVINTE ȘI ATITU- 
DIN CARR CER PALME SAU 
P! PTTaR | 
In acest sens, domnule genera], 


DOMNULE DIRECTOR TE | tabilirea păzite Dara DOETa TEs- | 











INUIMATUIL curent, da DOC. Marii 


| A 
| i de j 
| | ( A SAS Locul naşterii şi No, casel, Iziesti, ui 0430 1, preoti 


No, 371; Anul, luna şi ziua n işteri 
. . a , Hi dr 

(8 78, August 10; Anul, luna și zu |IZIO9 Alex! 
irecția erceta ezului, 1878, August 14; Ai ri tezat: deverite arm 
































| [o 
| UA rit ore a fe şi în 
| | AȚI n x botez al pruncului, loan, Religiu. |. SP proprie 
Ti A 20 Expeziti- Priplie tii, ar. ort,; Sexul, bărbătesc; Na. Tea me soricesc: u 
ȚE On | MARIA BRAUNER $terea legitimă, nelegitimă; legiti- Mu pia de sufle 
4 AGAFIA mă; Numele de botez şi de familia], PASt00%45 August 
|) li] şi domiciliul tatălui, mamei: Necu. |Iziesti ! p. Adn 
| lai lui Simion Zilinschi, agricultor, ppaminonda 
| & A Azaila fica lul Lorenţu Antec din (ss) Presvit 
|ă VI I0N 2028 Igiești şi a Mariei născută Condac 
A CNI o | “N50a ELIZA BRAUNER Xeătnri i Tlinali Eli B 
E -- | Căsătoria lui Zilinski cu Eliza b 
| Ș baie. aEă a Dig 
|] ORE e cati i & 4 ma mu omiuru! 
———Â ; * 1 neliu Zelea Codreanu „OFICIUL prag 610 
| es > .. —— 
| N VILINSDre șiță SI- IO0L BRAUNER (german). 4, mac sas) 
nn), ASCII (polon | Mana 2 a, 1 BIZAUNER DE dealul n mimi tÂa meme 20P 
) “tataa io) mtoaica): i Da seu! oâa eve n marea ece 91 
| ( Re Dpcebre tă AGA-| Tatăl Zilinschi a cerut| tie. tm da, ZI, Ia: 22 . 
aa da Un ică). | schimbarea numelui în J e 6. Jam dtricli 54 mara gp 
pă mpmă CA-  ZELEA CODREANU. So ăroltare fasa 


pita aa a 
i Ma le E 







Per. 
| E AAC e ca 
AU Ulde btezal lui lon Zilinski zis Codreanu; 
00: pier“ ui on dece ar a 
| etc ret a DDD ca 
/) Cuneo Tea aia. 

























al» - 

natineay, he lua pe. a 

e a pia pemeai Sasa 

e ci sa ma. 

veuinta de Cmc, Apt fi RA, 22 pe 

tea 304 Prea oso mii d anzag fhm. 
Cru frscaole pna. iat bud, Erau asol ani dt 

afezal A (nana. cal eat 
= E e - 



















Bmemaare Îi il 
74 ETAPA 
























Actele prehminare suat „ Puhizaţifie tacute bara n 
compună ponce Nota ai Apei caa 


umede de doliu e Na 
> ei Def Moti n Ida au sacul 


o ponule alicro n dai 
Numele de dt d fer 


biceg n dmat) nasa 
cele de bb ude famila 












ZZ 
ea/a dea Rita] 













20 Ar aprut de bntaft 
|| Taro ec da Dias 




















Oiiciul Stării Civile 
m 1898 


Extras din registrul de căsătoi 
pe anul una-mie opt sute nouăzeci 
şi opt. 








„1 NO. 119 
on“ Zilinschi cu Eliza Brauner. , 
Din anul una mi ă 


ligie ortodoxă, de profesie: 

născut îni comuna Igeşti din Bucov! 
na, la anul una mie opt sute şa 
tezeci şi opt, luna August, Zi 


zece; domiciliat în. despărțitea! do! 
zl A haltei, fiu. al d-lui Neculai * Zi 
F- = i y schi, domiciliat în comuna Isei 

















, Com 
AT rorolinel: 
a 





Fier are al 
| Asturnare. s0- a Ditecţi 42 mu 
js-, Stat st te violen! tă ritmică du-| „ Presvit a ercetare, 
CERTIFICA 7 carea 
She tată: MARIA CONDAC IV-lea pag. 367 şi sa Tubr. b. sg 
Locul naşterii şi No. casei, Igieşti, |ciliul 
botezului, 1878, August 14; Numele 


ine |etală, a are o “orienă Poliiga | 
Îtoasă. 
In condica născuților a Parohiei! din 
ANTEC află vrecum 
No, 371; Auul, luna si ziua naşterii, |Igtoştii 
de botez al pruncului, loan. Religiu- 


Li CNSAS 
Nr. e x poziţii, Public 
talgic al lui Codreanu E, 
gr. ort, Igiesti în Bucovina 'Tom, falie: 
Numărul curent. mele 
1878, August 10; Anul, luna și ziua |tezat: 
Familia despre mamă: nea» gr. ort,; Sexul, bărbătesc; Na- real ee eric 







OAROL BRAUNER şterea legitimă, nelegitimă; legitl- lulu ria 
AGAFIA MARIA BRAUNER „ |mă; Numele de botez şi de familie |! PS ast 
şi domiciliul tatălui, mamei:  Necu- |£ie% P; D 
y lai lui Simion Zilinschi» agricultor, (59) minonda Dr 
Agalia fiica lul Lorenţu Antec din 55 Presviter 





Igieşti şi a Mariei născută Condac 


Găsătoria ui Zilinski ou iza | Brauner 





ă sr- I:0L BRAUNER (german 

olon | Mama ELIZA BR: AUNER 
(nemţoaică). 

1GA- Tatăl Zilinschi a cerut 

ică). | schimbarea numelui în 

CA- ZELEA CODREANU. 


1 lui lonZilinski zis Codreanu; 


fu Berarii A Pai “24th: 
o Di fel 44 Shroiae/ | 
Cotepo lia Just: 













di eg 0 aie Di zica 
i Za 


Aa Za, Za ARI z, 






aa atita Să 








nateneay, he Lua gta e ase Pr A 
SE pipe, (sri, 

ns ce 

rs Da Za 


ip ic - eu = i 
09 fa poz air Ra dee 2 7 tv 
hd, alina alap fe ari 
sai pi sent 3 4 sa 























pr Abe 2 pfaa 


ip «7 Pest Brmane Zn 
2, 


















Actele preliminare suat: „ Pubizaţife tacuig, MrB mpazilie aarurn 
comuna pcima ai ai Epeuuu  Îrpest, ui E 
“he ebi-boti în da aul vamut: e aa asa 








Pat ea aula dea ra flo n: Rorer. apune de „| 
i că dos 


la Ed Tae 


a el in d "e Y . 
in un — si noi “ E 2 
iu [Lie pie În ae , Olicer stă- & 59 TE IRI “febr RAȚ Ei 


4. precuia mun unei laşi, am pro- ; p i E vip 179 Ara 
Fi în Dum fede 8 doilea limiele legii că contrac- i A aaa 111) Ap 3 
i ale anul „zl viitorului. soţi uniți prin căsătorie, A 0 Oua or tor (Bea: de 
cuci e de masea parohiei or-|. “Toate acele de ma! sus sau e tale E DRE 


odoxe gin „iscșl sub No. Să dinjeut în publi In Cata Primâriel, în LA 02 9 Ze mcete 9 pusa f 
e di 


tori şi 
Imțimânt al/prezența ceruților patru mar! SR e Buz EA 
vI oru sot ni sus, [anumne: D-uul Stefan Nedelcu de DY Pius facu 


funcționar, AG (a (ne 
a 





Oboee Stii Cmie ai conraaei În a roma în mumele bati ti ce 
tonzactangisre um pna castane ——2 
a Et, Eee E Pale e ati Zis, 
E SEI e aaa (Mate a e by, e SĂ ai 
e Nei | muie male mufa Di 


EEE : în dd, oa 


Teate acele de ma sea. s'au licut le dia) în Casa Xe oil “la pt 
atat Dau maari e 





Te 4 LA za apa Pe 
|n = italiene mcacul d, Di-3lomdec 1893, Fra 
Cale an 24 ee lajam_ epic Fi CE e ai ZA j s.: caprei 


sofulae jar cet die urma dia parita sapa: n eașa, 
ai act d satul tuia Cad de ua sa, + 
> — 5 aula vam ta 


ee ic 
94 <minre ererea azi RSA aaa 
0 ] - tri i | ARI 
Huși, 1 Pebruarie 1902... nevoiți, Vă. Top, „a priul asi» fică dorarul, ci 
Domnule Oiicoriu al Stări! Civiie,|rina stiwmel mele la Grefa Tribunalului Iași e 
Subsemnatul, proieso: ela II TOACĂ ela CODREANU |fia II-a spre păstrare. Dacă vagi 
măi din Huși, am Cioara a vă Proi, im: Huși şte însă ca și pentru acută de 
nalnta un exemplar din Monite ăt se facă menţiune, cc 
Olicial cu data din 6 Martie, oral Domniei Sale zen teait salas se [acă ciin ed) 
fonținând deciziunea Onor. Consi|  Pmnului Oifieeriu al Stării şi se va lua act". 
Iu de ministri de a mi se admite Cicile Iaşi 
: podilcărea numelul din șloan Ze: d Uceriu stării civile din aşi a x a 
Y ? E ch anu” în cel de „Io; "distrat locu 
aa =) 80 Zelea Codreanu”, rugându-vă ret ic fantie eabia la No. pin Peer rr si at 
i Pet ENE ERĂ e ap a nara AU ma ul îm [a de gate paie 
n rise d m R, și d pe un cuv: a! : 
toarel soți” ras di mite a : | funcționar oja RU, Eofesle mi bâtet Ie manea copilului Goimeuit Co: ele seiYede clar că setul |: 
Civile comuna Mamora) Iu pă ied aironoviei de 26 an, do [şi nume fu 242 46.27 Mal 196| dania, insera la Nara. Go. [ele spre Fier acela care | 
1510 din anul. 1584 su Al miciliat în dis, a Ia 4 a do: larat „Codreanu ascut i de;[19 dap. 1. sta făcu menjiie, |ajă 
s al părnțiar viitoarei 05 Palade de 28 nai, de profesie tine: [Septembrie 1899 În str. Golia, Al? [nt icaită. comunicândtu-se, și 
ţii citați mai onar, domicilia în disp. V; arcă val, 15 bani, Puritetului; tar în cecace 
cil 2 -p Aa e pă ÎI necesară Pentru e Aăterea pethionarului > 
Vre-i ripinde că nu e născut bi 


— 





i CNS 

k Direcţ 
Expo 

11) 


ANEI 2ELEA CODREAD TRIMIS d JUDECATĂ PENA 00 E Tudan 


N RECHIZITORIUL DEFINITĂ AL PROCURORULUI TRIBUNALULUI Ia 


urma cercetărilor. fă 

lte a or. fă- 
parchetul militar - a cțluni Jaterale: secretar ge- . „crez fiind mulți trepădu 1 | 
Cproului 1 “armată, ceri | OrpinilorRAtiv.. descoperit, | crima de trădare, prin deăfeetAl 0 pe ator bgicz  =pesă sorei pita |n tera ee 
cheziţii, , elea lreanu, Hi ZA par, cassier, z etilo- „Actunimente stau sigilate şi | trebuințează şi limb:: în- 
heziții, interogatorii, e- ţinere de acte interesândii pi Stau Pâna a vata mal | Menar istrat Asta 17 


: : tori şeful mișcărei legi , ştenogirat, curier, ete. 
inarea actelor şi între- | fost (zi în ijeglonaroși Sirania Stătatal, Paralel cu această organi- | nbună. ua exemplu, menţio : €: 


are pe funcțiuni, cu caracter „Nota şi memoriul de ma! sus torznulă 3 
pri statutul prevede și o | au tost predate camaradului toarea formulă 
| Z | Ţ O R | organizare pe 44) care este | "Ba i IRU de primi- 1 
] a organizarea camujlată a „Găr- a 1 Iunie trecut”, UL 
(Pa, Fer”, ipacuaat i, ie tree fra pag, 150, ze săscşte aneza 10 (Ş—D.- E 
iat au erce! - , st , În organizația „Arhanghe- | DX. 1 â acestul memoriu, cuprin- 
, studiul alăturatului dosar | „Oaza Verde”, sta zidleat mate- | Dos. nr. 16, ton Ogzinla: Dos BL Ai. de unde'și denuiral- | ZÂNd o diagramă a sumelor coți- 5 (P—A) 0—D 
îi 1213 | Mor prelimi- | rlal care a format 11 dosare | ne. 174 Stola GhEOrhe; Dos: nrllbzea de legionar, a membrilor umpatizanţii „Gărzii de iii 
pe. Cornelia Zenea ea. | eeriticândur-se în procezeie ret. | 28 04 VRNER ERE ee Gărzii de Fer”. r:, având arâla:ă suma coli | poe 
E a a- e nr, 1, 2 și 3 din 17 Aprile | 19 sediu/ Gulenbe:e 3. ore „| zată de fiecare persoană trecu- i, 
ave Bucureștii Noul, | a. e, un proces verbaă  aln 18 | cur și cople de pe raportul n ÎN Gradele organizației, canu: | tă în tablou, sub un numi au. | 19 De 0 9SIE 
Verdet, ste, Niculescu Do- | Apriile a. c., procesul verbal din | 8556 din 21 April 1838 ai Ins- a „Oârzil de er Oirbru, | măr, cum de exemplu: Nr. ZÂ 10 
-. Eu DĂ 38, se constată ur- | 22 Aprilie a. c,, procesul,verbal | pectoratului General al Jaud: Hegtonar, instructor legionar, cu suma 3,500; nr, 11, cu suma PE ata 4 
oarele: a din 23 Aprilie a. c., proce- | meriei. către ministerul de Er umt ajutor, comandani 3,000 Jel, ne. 28, cu sura 80000 | „ASSAAtă pară 
Din ordinul verbal al parche- | sul verbal nr, 1 şi 2 din 26 Apri- | terne. and alutor, comandați | it ns. 20 cu. suma "esa del | Ion, 195 Ei: poartă, 
ui trib, miltar al corpului II | le a. c., și procesul verbal nr. 1 Din procesele verbale dre , tc eri ere ete a 


i giunii, și comandantul legiunii, 
mată s'a efectuat în noaptea | şi 2 din 27 Aprilie a, c 4 fi moriu autorul spune: „Este 
17 ABAIS 8 ia desciniere | De asemnezi a. verehezițile | A2uPra, Pereheziților efectua * Setul partidului politie „Totul | cauza (e? multiplele el” sub 


j Ş ; d Ei: > pu era conducăto: 
căminul fostului partid „To- | efectuate concomitent la alti | din actele cuprinse în de parti a tor numi Ejse)iatei ana gtermn usi să, 

îi = i i | e A | intregii “mişcării 
za țară”, denumit “Ca- | tmintași al partidului „Totul | susmenţionate şi din inter alo ARME no tr aerul pi ve(Capeana ti da: tobegu E site lana 
e”, din Bucureștii-Noul, | pentru țară”, s'a ridicat mate- | țortul luat bănultului Co pes bi nec sia MR ne i 


cllu Z, Codreanu. "âncuviii ?| constituită de ur 
r. Niculescu Dorobanţu nr. 38, | riali foranea: toarele i . pincuviințaţi, „şi mal, departe: 
2dă este și domiciliu aia cei | eta Me aa ză ai malo z gs ap alalee 30 A- |Betul partidului politie eleoto- | „ACOPERIREA, TAINUIREA“. | Pîse. 

e a 4 2 


S i 1. Una ei 
iorneliu Z. Codreanu. Dos, nr. 13, ing, Toni veneral Cantacuzino și mal | La pas. 163, autorul memoriu- 

în urma pereheziţiei efectua- | Dos, nr, 14, col. zezarvă C, Stă- | 1938 și 3 Mat 1938, se col RD era e eorace | Iu tacind aprecieri arpre func. | meliu 2. Co 
e în ziua de 11 Aprilie a, c.,la | nescu; Dos. nr. 15,ing. Clime; | următoarele: i ra pariat e ai Ra. otita art Tenori 
> “mandantul legiunii, Corneliu Z. feglona/ă și „aeganizarea . unui | CAnacuzino Predea . primirea gumei de 
Codreanu. Stat legionar, spune: „Rubrici | Ce a fost trimisă și Ja zi:maj sus, „drept donaţie pentru 

|. Dovada acestel subordonărt a | „destul de delicate vor închide publicare, de către Corceucado: : 
partidului politie electoral şi le- | „un material informativ asupra Codreanu, in numele gc:cieglonar setebisti. 
(Jul faţă de partidul politic real | antecedentelor acestor — jaure, | CANlacuzne arin) 3 










































































gului material documentar | bunalului militar pent 






































n valoare de 1.500 
mnată de al Cantacuzi 












IN FAPT: La descimderie și percheriţii- | fică a „ mânunchiului (Și egal, adiiă a partidului „To= | „cari (bătrâni sau tineri) tate şi | Ste indo 
1e operate 1a alți îruntagl ai a- | Clumet!”. , [IEI RR Palat mo] mei cer avtizua de. “vupet | Cantacuzino a 
ap pate ini |etican organza capi | E Pe |78, găsim un 200"! [iaide Ber* sau, şi mal precis & | „nemaipomenit. Azi reușind cu | eXsienta sii 
La percheziţ gelelazi, organizaţiuni po; | sezâna def Aletandru Pun: |IBBBRaIaIaI GAMA | tupeul lo pă. imprime: veti 






somicuăul real al bănultului | sia găsit material informativ | „șeful mănunehiulu! de 
Corneliu Z. Codreanu, din 00- | care demonstrează aceeași si- | S/. Sava! câtre „Coma 
muna București Noui, pi tuațiune: existența _unel în- | grupului 4” cuprinzând 
iza Dorobanţu nr. 38, la | tinse organizaţiuni politice, sub | blou nomina! de elev! d free m A 
“Gasa Verde”, unde esle și Că- | diferite panza ua pi oriduce- | ritei clase, cu adresele i tute Ura e: /unoito,, jacdănuieelpoate săsă Ja intinit 
“iinui fostului partid politic | re o avea Corneliu Z. Codreanu | oraș, etc, ete: |laln toată corespondența pi ad. | se: 
ninu) Itu mara”, sa găsit | și a cârel centrală se Afla la | O altă organizație ea!" ele din arhiva pete oniaa_ | rate capitalul care cotează și 
sateria) informativ și docu- | „Casa Verde” și în str. Guten- | clandestină a fo; întitnțată '3 (tăflunie Exemple:  Intr'un. ora | Va „Cola cel mai mediocru a 
emtar privimd atât activitatea | berg nr. 3 București. 13 Ianuarie 193: tul co- [dle sub formă de serisoare, tri= „bursa, evenimentelor viitoare”. 
fica personală a lul Corneliu | Din cercetarea materialului | stitutiv scris şi semnat Pro, de generalul Cantacuzino, n funcţie de dispunerile dvs; 


Codreanu cât şi felul de 0r- | descoperit sau stabi cu pre- | de Corneliu Z. Codreanu — d 25 Decembrie 1035, câtre ing! | "CăPitane, fiind, eu imi permit 
pr fapte şi | sar nr. 18 ing. Virgil „Ionesei , primul comunică cețul di: | "a, Vă atrage binevoitoarea aten- 


|iSeput şi inginerului Gh. Clime, | „publice de aici, caracterul spe- 
7 | fereali față de „Căpitanul“ | „cific el vieții și insuficentelor 
| ellu Codreanu, rezultă din | „sau ţicnelelor lor private. Ceea 





[oh tret porni 
ȘI ne-am leo 


Bă camarazi si 
ÎN era so e 
[= | 

































mizare și de activitate a or- | ciziune, următoari 

smizaţiudizor conduse de sus- | stări de fapte: Pag. 12, 28, organizația den” WBellea următoarea sa decizi. „țiune asupra, celor de mai sus, 

umitul, mită „Corpul Legionar Mol „SI cur nu pot răimaeeilm | ntratate cu multă bynă voință 
z Marin”, cu un efectiv de 10.0 ib, sub ordinul unul legionar | "Incă și a se ține cont de respec= 











re este supărat pe șetul lui şi 
re ie olita 
ES com 29 rind 


uoasa propunere ce fac 

7 pentru 

ecliă ?l 2 [poteci air d 
x cui 1 de „Căpltanul", dest! | uca toți intelect pi peun 

rativ „desti. |»! ali d i 

ca bază cuiburile conspirative, /onarilor”, asociăă i 108 DO cel Cunt- se lăsaţi exclusiv în 'postiuutlă i 

„condițiile de a întra în F. | ţie al cărel caractei conaIE RI iai Ara pa img. Clime, E să deatițurara (societăţi par Stelea i 

iEzuită din însăși statulele, El] “5: ordonarea partiaulul degar | tft atăt sntrucă au Amalie | si sennate 


izar tai ică oameni. 
gani e inica La 0 Noembrie: 1930, Mate 
| suirița o altă asociație pe baze 

sub denumirea 





În sistem de or 


estină, având 


publicitatea bro- 












Cărticiea șetu- | „D.C. 4 pi 
H area- 2. Liceul Marele Voevod M! mde, la cap 1 pentru i : clta eiiu Z. Ci 
A . ar pârea că acea 7 5 poa 1 de  înseriei 56| Toiul pei Țară”, faţă'de ar |” meseria lor, abosti E | Corneiiu 
cu un mănunchi de $ |,Condiţiun! “i arele prineipilăjianizaţia legală „Garda de | »2iet un amestea' 14 fer aa genca FI i 





cunoscută | „hal, 
(dir "Priiteni din care 2 cu vechime | stabilest 


de un an”, [is pun 
3. Liceul Gheorghe Lazăr, | priete 


si e »r* şi conducătorul el mordin c, 
urmâtoe spurie, desegil er” și con i el Cornel public. A A 
u e, spune, 9PEli "0 direanu, se constată Su | umumal un timp aparatur ANI 


e 
241 cunoecută de ori- 
jă E îi evuia această bro- 























j Piz some, |v ont | E nczie  ra î gi, e ee Aaaa RER ci 
î- A no piclodată: rtid, e, E f 
| e e cmuanizatie și de teni, dintre cari 2 | nesc nicloda i io scuți miețidellia orice ordin, raport, comuni= | *2area noului Ş până la Organi“ | ratia ce părin : dp 


gionar, or- 





n sa termină ia il camile Ba În € 





vusmenționate şi din interos memoriu — să me de * 
Mortal luat bânuitului Corneili |: meetați “și mal departe: | Oda a. ReoOmpentD tai dia 0 
. . ; 4 și ră : + nieadari. 
$. Codreanu, în zilele de 30 A Ș COPERIREA, TAINUIREA'. | 4. Una ci 1 î"1938 in. valoare de 1.300 lei 
Vomisă. | Die 1935, 1 Dai 1938, 2 MA mernoriu- | nată cu mâna 32 de Si mnată de. general 
CĂ | Ivan n a Mai 1038, se constată | înă A i rotire pre amana | Ru Codreanu pă pentru PEiapleta Aa 
A, x ă stat, asipla rol 1937, cu mențu , 
Clae, | urmâtoarele: toni a ” î Tecoluția Cantacuzino. Predeal „ară sus, „drept donație, peni 
j unui fost trimmieă și le 
Bg! Rubrici | SE A, Co, 
: ion spune Ș «i blicare, de către 
Stas, Le0lenje cate vor. “Inchide Eodreanu, In unele £ 
at a 9*inormativ aupra | Cantacuzino. Ra pa: 947 Pare 
măeete i percheriiii= i tică a mănuneniului „Stef!“ fată nun Todentetor. aceste, „door ae Indoelnle, „dacă. zf Zi 0 Deane aaa | — Dacă, datorită 
met port 7 cari (bătrâni acu tina 'muftet | Caziența acestei eireuiareborlt, (Dos. Dă. di Gărinja pag.) | Precaațiane ale condacâtariiar, 
La pay.)aa. păsim un, rapi, apânzură cu 0 AP“ eușind cu | poartă semnătura sa, de fete, ta 
Sia Eine Au ui | ou prea, A IG ete Meter 
ant iubi e aici, caracterul lu AA ARIE POE 
Seira in, [ARE e i a eee | ate Siza rez cin fără 
ia nelelor. lor privi culare, SI ne-am , 
minat de elevi din di/€: au. pieneletor. lor, private, cast | clrculeneitu 2. Că Ă ele aa Ter 


cu adresele lor a ocara ice nu se poate iăsa EU 
d 4 E, 1area. sei 
e. in Spa, € uă organisme şi | :.asa: a pi | 2ctarea Zita 


= A de corespondența și ac- cot 
o aut. izație tegtonară |&Ele ain - | „Este capitalul care cote edu dupa: dorința. Ferilă 
eo itău eg danizatie, „164. ata 12 (Razi aeouiva Acestor, ,organi- | „vi mmodizeru „A | Codreanu acuzino; aceasta ca v 
13 Ianuarie 1938, prin actul CO [m Ș iza, ară nu putea însă să fie anghelul ne-a ajutat 
stiut A prod! se alul Cantac! pia, Jora, prin, subatitulre, de u -depsim pe vinovat, Ține 
Bornellu Z. Codreanu, fărți e însphimântă nici u areta, 
xistența unor raporturi de 4 să un chin, | „âcei ce se 
ziveota, a at ru AR aurie (oa: sa: "14 
x 2, faţă de acesta. să ş, 
E = azi a” urmare, condi 
de organizare tainică, |. iale menire ae n burii, îi 7 eg ton | detali apune rap | iara, ca seca : 
ȘI C “ i A E lectuall iuti aj Dumnezeu 
având ca bază cuiburile copinieăiee „aub,, denumirsă e mic, de „Căpitanul, desti- | vei. Mda) ev. ae posturi | Aresmu încât și ordinele EG ări il Frei 
„Prietenii legionariloi pr i = ră 14 u ina! le genera] G ele, i 
„onăițiie de a întra în F: [ie ai cărel caracter conspiraițț?u(-- (Poe, Nr: . or de destăsurare (societ: | cuzino, erau, în zeaitateu ile 107, pentre/ e plăl. pe 
Dc fezultă din Insăși statutele, „uculare, Stat, „ete), numal „Inc | si seranate manu-brozrio, (a/deapsa pe care o” merită pa era 
“2. Liceul Marele Voevod Mi- | unde, capitolul  intitul Subordonarea. partidului legal | "tiţa “meseria lor. abostut tară | COrDe:iu Z: Codreanu dar Dumnezeu şi în faţa alei 
„Hai, cu un mănunchi de 5 | Condiţiuni de inscriere) Totul pentru Țară“, față: de or | "nici un amestec în interes de mele „general Cantacuzino române“. (Dos a 
"IOEni din care 2 cu vechime | ;tabilesc următoarele; prinelgălăji:anizația legală „Garda de | rordin public. Aceasta, evident LA) 00 )g do cure A rde pa. 806). 
de un an”. a punctul III se spune di fer: și conducătorul'el Coznellu | "pn Pie timp arestat de av, | PRORStIează „subordonarea Girculare cu instrucți aia are 
„9. Liceul Gheorghe . Lazăr, | prietenii legionarilor: „Ei hi Codreanu, se constată din | "ca elementar şi suliclent a fi rolului Cantacuzino faţă def îi ne, Hunt, și | Jet I7fov pb ei 
„având un mănunchi constituit | cunosc intre ei şi nu se rice: fel'de' corespondență de | "tinut deoparte. până la organi- neliu Codreanu, este și sperihca piata ui, șefii dă post 
"Ain 5 prieteni, dintre cari 2 | mesc niciodată: la punctul artid, fiind sutielent să arâtăm | "zarea noului Stat legionar, or- grafia ce găsim în dos. a a con- i "TIMaș Jud. for. . 
f1Sai mezi tsi E. D.C. [CBI nu pot 4 cunoteut nel , peri tea cetera bec) |laa etbtag loacelor  vlolenăei aa | mi 
„Sterie , care - | fegionart”; la, punei C , etc. e; za ine î 
„ati. ditai acuinate a acestor oa trtuoă legiuiea pi. Cănita=. | ii uta Prin odiurie Ir ei0ca | lpashăulul Totul pentru memtitatei. deztonarii 
e mită 4. Colegiul Naţional Sf. Sava, | se va face în ziua biruințet, ASIuL" police Ceea i aptă | CA a ata, cipăr:2ă III ţi de aceea pică: [1 
tnt e unităţi | „având un mănunchi de 3 prle- | tunci ef vor /i convocați Dovada ultimă a acestei de= | "Deci în epoca de revoluție le- | iu Peco pe actul pi Reipondența ja: me în | sar Arte 
| Aaa cual cuvinte, a ac. | „aionară mai precls: dela de | N Era ee căt erou mundi ordlne, rapoarte și al Para PoE: 030 
[oi clandestine a rai | "clanşare şi până Ja echilibrarea | "esa + Cantacuzino-Grănici Dă că pentru violente. | de fax +, pasti 
neral  Cantacuzin “Dă câteva exemplele. fe Deal din | conzuna 73 


tei 


ecuit tarie, 54. Lo, Si 
decât de o APIA: Fer“ este furnizată pe noullo temeluri sie reongani- ai 
ji er este dereglat. A | PESrile Balului somâneac cehii | Cont, a sataiu IGliculara județeană nr. |. 07 Răpirtul ae 2 ta 3 
2 din 10 A 


Jj 
inuitului Corneliu Z. Codrea- | „brarea generală și normalizarea uni, a organi: !| tie! az 
ru, E ziuă dai iu iri „uleții imediat  postrevoluționa- decorata, CERTI ră pla 3, ei tsi Ve Aaă 10 i 
E e IRT || 73 de şet al generalului Cant spiani . Clime, fila nr, | IL Ni î 
i A pie în ezilaie de, af i mi | a pag, ATo, merrtl caprine Și patiulu cotul cele agistă faptă de o ia 
„Toate aceste mănunchiuri a! | ziţului său de bază co sări Legione ti apti ej eg= | ERORI [ARTA Eee polo hată în d aa 
„EDO. runeționează . conform [Aa cura e prevăzut îa pian Cata rană Sar. și | JCRPUERA 2, A Jăzat ANaniie Mai [fot def Coralia 20 Că biruinței moaste dell: în 
RD cae PD.O sea | ata Cur e PEOVIATi AMI PRE SRRDI -rruratu, "cât și. economieul | vocett self e atu, Pariândur-l coniravenea, în acest ct!oBă legionară și acum Alep 
„ai Magni au țout 4 | clnia deee 38 aoR IRI, n ete amine elita și latu, râu | tațe şi ester țări: IER RRRRREBRRă durea. | cotnictsă aaa IE. 
. membri piritualitate. In atribuțiuneu |”, - Li Ă ucuieaii 
„Din punct de vedere mate- | miu/lați sub nume Jicine [7 umureu pedepsele, alstine. | 08, roporia un, cez pesirem e ideecige erele nu LR tă de | , ET RESAEtul setului de Sa să: 
al sediului contribuția pe ultima | mere și adunând fonduri au. în degătură că eauca- | "2720. €i intereront pentr, ni | aceata Getei om ex dog, again. Ja 228 Către Sectorul II Negtu Bud: 
ur._8, telefon 3. nefiind încă prezentată, | tru ajutorarea. mișcării leglo ; în acest. sens bineințeles | "0rreth nea ore confidențial, (los. nr. 1ş-3 fl re: | rești, arată pe plutonierul Cei-. 
“Datar n, 16 col, zezer- | „pentru care am comunicat or- [re, în acelaș hip, Astfel la eziată o deea ageri Ca rii ceea Mita] cca de următoarea c/upeiţe Și DE SePpENtII ta. 
nr. 13 ing, Ionică, pag. 9, partidului față dejzilăe, (2) a cerat—uPmărI za To Alcazat“ din judeţ “m A PREa că duș 
un carnet cu matcă pentru Este târă indolală că din mo- | "Eee A cazat” din j dle această lași an! at Tegtondziloe . 
pai, sue bodocata în urate | Mn ere ge Tom IL sete (i Gorpeliu. Z,. Codreanu | PAIE de. legionari pas cu pt i idea: nr. 19 pă ia sălbaţ euaaitate adă-| 9. Aforiintele unității de 
dă. [de o: în acest sector; | tele date: nr. sub caree notate că activiiatea pollti- | »Ordonați «cele „tn, consecință Rato cazu acel ce pe” pc? M0Asă“ | sură ale erotsmulul lega 
“poate nu sunt încă la înăiţi- | cut prietenul legionarilor, si economică „și  cultturată 4 | IRA Mantegeaae ide ing 20 şit acum un rej descrisă se osptăsi În | „Intro scrisoare adretă: 
„mea cerută cu această organi- | ma, luna şi anul... E „Solul „Totul. pentru “Para: | url aflu nicderi. Ce fac 2" . (în legitimă apaare con5l- | Corneliu Z, Codreanu ii Side 
La acela dosar, pag. 6, „ra subordonată, prin șelul pe loc cum vor Lire! cu (dos, nr. 10) primul purta. 
un alt carnet, În care existi stidulul, implicit susnumitul . . e. .pe ie tor avea la îndemână, printre altele: „Toată sutezința 
iabiou de persoane cu n -eținea activitatea „Gărzii do r aniza uni Cruița pe arene , | la un loc cred Că face căţ pai 
„Trălască Legiunea şi Căplta- | rele respective, sub care sum] in spiritul în care a Inta- Victima, tg aeaari tac. | POInte, Canitatea” de aaăassă 
"| camutiate, în calitate de „să rămâle „pe vechea. po; e oc, nimenea apa | 1und stabilită „marmântul“) 
Grupului F.DC, nr. 14. | ten! al! leglonarilor, Exempli — astăzi egală, — a „Gâr- | In urmărirea scopului uitimal de Fer”, bănuitul Cora No va putea impieuiea | măr cantitatea jertțer me 
tone. Popescii. db me „AIE0 roata ilcaiăi u pe care nu 0. pot| organizării și activităţii legiona- | Codreanu sia gândit să ai la vremea 2, | „sară biruintei ee > că 
F-20, B66Tăș dosar, pă- It Majeck, str. Plevnej Asti, ete.. adică a continuat | ze, „revoluția legionară”, bănul- | dispoziţie şi un corp mil cu ci ei, unde | 500 mort ei, eoaiuată la circa 
aj e, nr, 8116 —dst6 Tnset jale landestină a unei | tul Corneliu - Z. Codreanu şi-a | mat din elemente treculă lui | 10. Exerciţii de ei 
gri Pe s 





asupra ui qi 
claset a Vill-a, A după |esra- Eugenia, pla str. Ele Pa  diioeioi Ele Drgaisat lui militare atât | discipiina şi şcoala ei miel! 
IZA, za d sub hr, e o Sati ri a i lâna o La 

De CUZA Bee aibe e Maltei este complet ne. | ce donpiiuă. Atel, e pregătire | vărate şi în acest scoj (ra nr. 114 din 22 Ivo-| psihologică, a” terorismul a 

Panaitescu, ste, Aqulla.. mă, 

[i zaică 


şi discipiină. Astiel, cum arătăm | prin circulara nr, 135 (| „sei i 
mil, fiindeă spiritualul nu | şi ja inceputul referatului, a luat 14. tol. rezervă C. Siăi tigla pă: 13.9, pregaie sus, sia tncercat 
nifestă prin măsuri politi- | ființă pe data de 13 Ianuarie | 95) „Corpul legionar al aie (a dar. 1650, | egale malezială, 
leconomice. 1935 „Corpul legionar „Moţa îi | militari“. la el, fra ra ul, 
4) dovadă a activităţii olan- | Marin” cu un efectiv de 10000 [| „misiunea, acestui co . “Asttel, An 
Ale, oculte a „Gărzii de Fer" | oameni. La dosaruj Alex. Canta- ||_„* 





prin exerciţii de 
exandra. Cantacu- 


r d idantul. corp 
„n atrânae în pirul epudui „mie 
ie e numit „Corpul he 


-„Fac a- | gionar Moţa-Marin”, "în exerci 





















Neamul noimânes 
dia 8,1098. iv - 


Ni sale 
Masca frădăto 


CNSAS 


Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


2 ae A. 
i 








pa ie De SO 


aaa) 


Ci vo 


Corneliu Zelea Codreanu a căzut 


Descinderea, care sa făcut în 
noaptea de 17 Aprilie c. la cămi- 
nul așa zisei mişcări legionare a 

“fost așa dar salvatoare pentru 
“Țară. Rechizitoriul dețjinitiv al 
"procurorului militar de pe lângă 
| 7ribunalul corpului II de armată 
F Drin care Corneliu Zelea Co- 
* m7eanu, şejul acestei mişcări e 
imis în judecată pentru tră- 
“dare, este cât se poate de clar şi 

| explicit. 


să-i aducă şi să-i încredințeze 
lui, streinului fără pic de sânge 
românesc în vinele lui, aclele se- 
crete pe cari și le insuşeau pe 
furiș dela toate instituțiile Sta- 
tului până şi dela Marele Stat 
Major al Armalei. 


— L-a fost smulsă de vrednici ostaşi ai țării din justiția militară română — 


granițelor ţării care nu ar fi cu- 
noscut nici gradul inferior al in- 
|teligenții acestuia nici totala lui 
llipsă-de cultură, l-ar fi putut so- 
coti cel mai răsărit intre aşii in- 
|telectualității române. lar acum 
câteva zile.un inginer român ne 


[cani cât ori ce cititordin afara 


In interesul superior al țării și | Povestea că în casa lui Corneliu 
neamului nostru este ca fiecare |/ Zilinski, unde a fost poftit odată, 
român să citească cu deosebită | 2 putut vedea un portret mare în 


Ceea ce acest străin de neamul | ătehțiune constatările făcute de| Ulei al vestitului haiduc român 


nostru, care avea întinse legături 
cu miscările din afara graniţelor 
| Țării şi mai cu seamă cu acele 
mișcări ce urmăreau năruirea 
iratatelor de pace dela baza Ro- 
mâniei Intregite, nu era decât o 
"organizaţie tainică conspirativă, 
0 acțiune clandestină De baze te- 
roriste menită să capteze intrey 


(] tineretul  țărei noastre, să for. 


această lovitură ce avea să-i Jo- 
losească apoi pentru scopurile tui 
riminale de a închina țara stre- 
milor din obârșia cărora pornise 

1, Corneliu Zelea Codreanu înde- 
părta sujletul tineretului români 
de țara și de statul ţării lui, 
ajunsă la apogeul idealului, nea- 
ului românesc, îndrumându-l 
| pe astfel de căi criminale încât 





el reuşise ca din ii acelor eroi ii. încremeniți 
| cart au 2ămislit. România Mare ă stiină î - |şire 
să formeze agenti pre ere pe o broșură stmină în care Cor- | șire del 


sat âltar alu Zilinski/era prazentat în așa 4 până astăzi, 














instrucție asupra vastului com- | 
plot pe care reușise acest Cor-! 


neliu Zilinski să-l organizeze în/| 
tara noastr Dar. mal cu seamă! 


toți aceia cari în dorința lor ar-| 
zătoare- de îndreptare a țării, au 





sugestie acestui aventurier strein 
| ae neamul nostru. Fiindcă întoc- 
toomai cum înainte de război fai- 


osul ist bulgar şi vrăjmaş 
de fa i titi noastre, d-rul 
Chr. Rakovski, reușise să hipno- 
izeze 
tru muncitor dela orașe, tot 
| a Corneliu Zilinski sugestionase 
mare parte din tineretul nostru 
intelectual și muncitor din orașe 
şi sate și-l îndruma către aceleaşi 





feluri criminale ca şi predece- | 


sorul său vrăjmaj al țării şi na- 
țiunei române, / 


N hi d ând 
U sunt multe zile de când noi 
rămâneam cu ochii” comerț 


/| Corneliu Zilinski... 


să Je citească cu toată atențiunea | — 


proape întreg tineretul | 


reanu și cu acel prilej a pu- 
tut afla din gura posesorului că 
ar fi străne- 
potul acelui haiduc. . 
Dr 
ovitura pe care o proecta 
astfel Corneliu  Zelinski în 


putiit căăta victime puterii de tara noastră era meditată în 


cele mai mici amănunțimi. In 
afara graniţelor el trebuia să 
pozeze în super-intelectualui 
(ca românești, înăuntru ca 
| 





descendent din eroii legen- 
dari ai neamului românesc. 
Dar masca de pe fața a- 
jcestui îndrăzneț aventurier 
la căzut definitiv și la vreme. 
|I-au smuls-o vrednici apără- 
|tori ai țării și neamului nos- 
"tru cari stau nermanent de 
veghe și ocrotesc așezămin- 
tele statului nostru, ca ele să 
nu fie zdruncinate de aven- 
[iilor streini tocmai când 
el se atlă în continuă propă- 


a întemeierea lui şi 














(ORMELIU 2ELEA (00 


[ 

ȘI . . . ia] | tă de aeee cum ar ti exempiuj zenta înseani că +... i ar. și da anti iiSă 
Captarea t'neretului minor, în special | 25% 4 ta cum «2 « Mae pitioret, Ga id im Stat Malo și n unele sera 
„4, nterosatoriul aut, Cornc-Bublieată în“ bresupe circul Generslă îi Statia, A aranța 

i i iu Z. Codreanu a atirmat că 

a tineretului şcolar de ambele sexe gemea jar iată, JE, Ciprul tur lil Gaplaiel CE 
Marelui Stat Major. al Sigur (8 I „Această probabititai e se tran 
țel Generale și al Pretecturei [ile obligație «pe ori ieă.sformă insă on, cei ine, 
Folţiei Capitalei. adică pe fion-- lu, aţă? ae unctiov tie Sta, când fapte nout vin să conlle 
Honaril acestor, Instituțiuni „+. Îgănă! spume (pacElur (atunci, me această ipoteză și anume: 
„al amenințat prefectul şi că. eşti | fiaţi în cuiburi“, în scopul, , Cei ce mu se vor prez6fi Memoriul văsit Ja domieiiiul 
„setul „Gărzii de Fer” și câte al- | vări! sițuiaţiei morale aeuior pedepsiție. & vor | lui Cârnellu Z. Codreanu, Dos, 
stele... Fi-ţi-ar „Garda” a dra- | neri“ sau pentru sa le sue. presupunând că aceagt, . „, | ZE. 9 Casa Verde și din cpr: 
„Culul. După cum ţi-am scris și | pot da orice inforinaţie Sigi vărata situațiun Sul căruia rezultă că el este în- 





II armata, 
aL e. C.I. 
de mai 





5 al Corpului 
sv ivit art. 117 al 
i că M. pentru faptul 
(să fie sus arătat. A 
rest în Prim Drocaror. 
Sili- CAPITAN/ AAN 








































le articolela 






































leve, în mod clandestin 

Activitatea politică legionara 
conspirativă, tn, rândurile” şcolă- 
rimii secundare şi a! tineretului 






















Aa cata 
înira este trimis in judecată 
merl, te-ai înhăltat cu derbedei | fel sau Poliţiei, fără ins Enellu Z. Codrear fă ua it d aaa sale 
imi eroltar aEGNui efect. dezus- | „care, te speculează și se dus fa | ă-3i aiba ti tin pătată”, 5ă la sediul Legiun, „informator. acoperiți Pub 
truos : si tinerelor ge- | „pierzanie, terogatoriui din 30 Aprilie” p. funcționari ai Statui gE%Ăl Corneliu 7, cosioeeie mezi 
op ti dela îndelet- 





„Toţi dar absolut toți rămân | 8) și pentru scopul de ac. 






din 
|. Dlctrile cele mal firești ale vârs. 






































pacionari al sta să 2 Oeărezani aa ormeliu Telea | 

„consternați de drumul ce al. a- Se fealii poeiture autorită! - iătlvitate avea Corn țe extrase, mai sus, în acest re-. i zi ua penal | sau oricărei alte Pe" 
tel, delă studii şi pregătirea teh- | "pucat și de faptele ce faci. Rău | IO intormaţiuni asupra misc: a St lin cod Tia | calitatea de „schiţe, des 
nică, până la specializare, prin „băete, destul de râu că al apu. | legionare. se organelor con zarea limba- | ţa. Statuluiti, deoarece + d în baza cărui! | 4» ele: planuri, sie, ori de- 
desvoltarea aptitudinilor. natura= | "cat apa. Este desigur  surprinzăte răspunzătoare citrului, cuzm | de. calificare şi de. ADE Ri uecată, Corneliu |î*, cezar, aci omatice . secrete; 
le, atât da bogate ale neamului | ” Serisuei este terminată aşa: [poziţia apărârii pe care sia rilor publice şi intocmirea liste- , ca fiina Ă nud prevede ui” | cumente dipi otițe secrete, 
românesc, penizu a da acestei țări | „păcat munca noastră, păcat |'sat Corneliu Z. Codreanu, re 4 nctionari, pen- : mă, ipoteza : 
un corp de elită intelectuală, un | "de Huziile ce ni le jăceam. Pă: | noscânii "ch aceleași Persoane 1.- [ăla de da directive, sub ami 
corp de apeclaliții de diterițe 













i sau n 
informațiuni 


ând apărare: 
„rinit tăt amăriți de purtărite | zice. erau,. în 





a teritoriu- 





Catezorii, “ubili și necesari atât 


inințarea pedepsi; 
Vieții particulare și sociale, cât 


aţi erau in- tural, decât a 
ai lui Corneliu | care are Tăspiinderea "4 Et: 





reali 


înte 
wtale. (Dos, nr, 15, pag. 86), bri în, cuiburile  legio: 








































ură sau grai lui, sisuranța 

r Oeence pare ca mai probabil u și funcționari ai Sta- | Statului, agil e lo, E în sople'.j | zarea și concentrată, sa 
Dacă acesta este conturul, | funcţionari ai Statului peri ș E: (tc ab iaș timp. au decis acele măssa ee ie în ABIA RN vreunul alin [îi mobilizarea economică „a 
şi vieţii de Stat. continutul și scopul mișcării le- | în această tuație  excepțion | | t, acea ipoteză este [un caz, ae “aprecier, | «ui sa ÎN Loire € 

Prin aceatlă activitate, sinere- | glonare reg zace Pu Corneliu Z. | aceşti oameni. trebud PILON | de faptul dețineri; de | poate. fi făcută gi 90 A în art. 190, îns 

tul este tărit în focul patimilor Codreanu, intențlunile de viitor | pecte deopotrivă și jurămân | Aiu Z. Codreanu fără organizațiuni suspectați, AR": "Asau agenţilor lui: 

politice, este pervertit sufletește, Al prmejditle ce s'au . adunat, | de credință prestat către E ȘI această deduc €[.0 Justicare și fără ca acesta | țiuni îndreptate. contra. n feri străine, sau î je tehnice, 

este atuncat în desorientare şi astăzi, pentru Siguranța Satu. | jurământul de credință pri S din următoarele — cit 1 fi Pututia o explicație plau- | ranței Statului, i RE mentele „+ 

desechilidru, dând naștere, unei] tul Reni cet Sie e prin ulti- | re erau legați de „Cdpitau. țe: $ tă, a pla 

arave primejdii penttu vijtorul 


lor emanând dela | Pe de altă 





mul aspect al aceste), mișcări, | puterea căruia acesti ce cot 
dul insăție pentru familile din | acțiu 



























































rozartaril, bazele Si 
i ă autorități de e menţi tul inexactă afirma! P bi = | arose: rme, _manițiua + 
îi putea să presupună Cor. |? 3, acte menţionate | tul i A sau În x armei entele lo 
nea de trădare a celor mai | case pentru a le da „dire Z Codreanu ai Marele ez - i referat procuri, nuitului că acele ai . de tră| e E alee ecanls= 
sare, 4068 Zărle şi pentru viitori | superioare infartare scor Dar din expunerea de mai s Jor al Armatei ar fj ae eciștă 105 || atacă il ez, org. A te cu man?| Cohstitutive, mașini 
ucestel tă. Acest ultim aspect are un ea- | Sa putut vedea că intecenai | riterca că sa dl a- 1 Siădestine găsită | zaţiumnea, Totu Ş ani și | eonstiteieizu aia 

InrMoRireă, starea de temere, | zacter do 0 exe arayi- | ltice ale organizației — condi: toti dintre legio- isnumsle?, PE ele la | tru țari fe îc ie Să sectelor saa. eră 
aesolara și descurajarea părla- | tate și copt CPU mijloc e- | de Cornellu Z, Codreanu v ÎN scopul de a fi intormmal | dOmicilul si broșuri Elrcuilară 1 ȘUPLInSUl acelor, ică și | te asupra “n îseceul apărării 
țuor ŞI celorlalți membri ai fa- | senţiat pet Teuţita unei lovi | în conilict direct cu e ce se petrece în sânu și râspunsuu pet | Re male EU lu ă s Aș carte în Ptzebaese divul- 
miilor JOr aproape că nu cu. | furi de Be ces aplet, Statului și a I oreanizațiuni!? zu pterogato- | coniza membrilor“ organ 3 = 
nosc. margini, a j cești agenși, dubli trebui & sunt servicide 

cei i dau Sunt servicide. particu- 
ec Ri a, țiunea de. trădare a lui p 


mii politice disolvate, dear t 
șale, „Garda de Fer” tocmiaj. în 
fiind primejdioasă  siguranț „1 
Statului, cum aceleași osai! își Benea sau do- | 
Iceyeaui dl Pe, comunipii, ca. tate „de i - | rcinări lor: ăn care 9 


i xecute sau obligațiunile de « 

i Comnelju Z, Codreanu | rezultă ă irectivele | 

ărințler către fenducători JE] din două fapte: sustrage ată tot LA a pila ro cătr 

& zl ară ar, aia privind siguranta Statuiul | Corneliu. Z. Codreaaerie | 
19 | ȘI apâraroa național le - FF z 

„50 a6eăstă stare de spirit tristă | îl APâra consbona isa aie pin Melul În5ă cum se termi. | 

je atestora. Dăm căteva exem- 


Al căror informatori să fie 
aţi de Corneliu z. Co- 
AU și cari servicii particu 
Să fi avut vre-un interes 
Sploneze activitatea lăun- 





or 
sosnumiteior | 
Veare areau cun si 
tancțiunli 



































la fel in afară de le le nu 3. Cetăteanul român sa na 

4 | nă clmealala PSă, EUR, se termi- | RI mese act Dar însăși bănuitul a deci netă E 1I | mite faptul de mal, Se cărite 
Nezafilăi ee spune, întro scr | (n/refinerea, ale caat vereich | Corman za na eteblla lu | Boaru iei, C ana Tatuzino, out Feneral Can. 2. Cetăţean tale, după 216 | unul a iuneataă press 
i la. cale ma iz liu : E î Ș - , e Ş ovăz încredini 3 

a pantelimon, „ Bărbulescu, | tate instituţii în Stat: MUIE Supe onari, ai Statului urm N circulare, susnumitul Totul pentru Țară”, reproduc planurile; i 4 înce 
- Stat Major, Siuzanta Gea arate | să dea înteetate anăinitor dresează și informatorilor 
Codreanu, a Stati ei | DE Când, în cazul contrariu, 
de Evaţia creată fiului ă 







, Prefectura  Poj 
4 












a: ini, ui . i-au lost 
înființării acelui partid, 3 publicat * gccumentele 

pe _ve- 
€hea poziție (astăzi iegată) a| 190; ca autorul 
Gărzii de Fer”, pe care nu « | sa șeproducerii 


de care avea cu 
servicie particulare? 

este și aci, mai probabil, | ă 

Bel s'a adresat informatorilor ducă 


, pe care ii avea Ja Marele pie 





bule? Paielimani 


med! 


dică de! neascuttare a ordinea. 
4 Siitragere și deținere de | 5210 ar fi o pie pintrucă 
Titu INteresâna siguranța” sac | Dune: „Cei ce "paie; Por pre 


„LA Perchezitiile răcute au rost 












paicaţiuni 
panicat 
că con- 
aplici “ist, 

















































se = 
pot părăsi, deoarece socotese că „pedeapsă or art. | bosărdiat € 1 rorăn care 
Pe nedrept și fără nicio Justi apesi i CI ai ba Cetăţean. 3 din ese dea 
Sisile următoarele acta și da: C ] C ficare legală. a; fost dizolvată N ca 3 tri- | mându-a0, ajineatelar „DESE 
Speo re (Dos, col. Stănescu. pag. 110) i, 4. 190 da, care 190% unică sa divă 
iz a P/dpiut nr. 54 din 30 Aqu- IN DRE Asttei fiind,  conchidem ul dar art. lsitor „ preve 
rosa darmi Argeş, AFElunei de Jan- PI ze 3 Aralul Și că ele se exe- pentru faptul cână cineva. își | Corali detinute de aa toarele e crima de [2 
ipâte ie de jandarm Aarsiat unitătilor | eee ulă, prin arBABGIAA Mrbane alo, Propa a Ca deține, fără calita ring îsuri ordonat ASR gs0, — Com dință si Xe 
„este cazul iuli ine, (dati rural! în “subor | vazâna că a examinarea piei 1iei senerale a siatajal ale PE releritoane pia calita” | ce cuprindeau măsuri ordonad ART, 100, = E oredință și se 
aritea/e2 „nigte A cum] AnG. (Gos. nr. 8 Casa Veniueoi- setor dela dosare se constati NI zanele rurale polițienești. ap” | (9, acte, contra unei. orpaniza dai 
e Public, = : i j prin organele de be atului. 
udin ordin use „200 Cluj, 2. Ordinul de pp, | Sunt dovezi suficiente de 





„du=gj 2In  bineînţăontra 


mini a iu E Citreanu 
pp 0 Atat omre pi fâră ca a 
să fi putut o exphicoţe pi 
sibiiă, a picmar cenanând det 
1 de vu, acte menbonate 


Ea a ae eee merca 
AFE i re 


tre, 


ar me aia 
mrământul de credință prin e ( 
ve ereu legați de „Căpitan” 
acestei misei puterea cărula acesta îi cont 
case pentru a le da „directie 
deea brăiere aa m zori tarie reci cas | 
tim aspect are un ca- | A Putut vedea că interescie Po ŢI 
pilonală gravi= | litice ale organizației condu-epă 
D ga mijloc e. | de Corneliu Z. Codreanu vencauli 
e n a Mitu | în conflict direct cu" jnteree 
Stat. 


uri autitice pe ele la 

N musnumie hui, circulara 
publicată In bropun la pag. 12 
Și răspunsurile lui la interugato 
riu, 


Viciu câtre Stat mau directive 
tot atât de obligatorii, câ n 
Corneliu Z. Codreanu. îi ei 
d Yre-un interes 
Din telul insă cum se termi- tpioncac beti „in terea 
ai oa E i Srganizatiel iul "co, 
Corneliu 
funetonari al Statului urmau 
să dea inteletate ordinelor sale 


Cornetu Z. 

din două fapte: sustragere de 
acte petvină sipuranta Statului 
A apărarea naMonală, dela au= 
Voritâție cematitulte în Btat și 


ve-i 


A i. 
Sag Al: ezita Plite 


Sepi rage: deţinere de 
aâia Stirea matii ta. 
Stea 

îa perchezițiile fâcute au fost 

găsite următoarele acte şi do- 


sare: 

1. Ordinul nr. 54 din 30 Au- 
gust 1934, al Legiunei de Jan- 
darmi Argeș, adresat unităților 
de jandarm! rural! în subor- 
5 (dos. nr. 3 Casa Verde pag. 


SEA E Ettata aula, 
ribaeră 


2. Ordinul de informații nr. 
64 din 4 Octombrie 1934, al 1n- 
spectoratului de Jandarmi Bu- 
cureşti, adresat  Leglunei - de 
Jandarmi Argeș. (dos. nr. 9 Ca- 
sa Verde pag, 19). 

3. Ordinul secret nr. 16, al 
Inspe PAI al. a ş crea e 

'ova, expediat telegrafic ci- 

(t unităților in subordine, 

nr. 9 Casa Verde pas. 515), 
inu eetesruLie, cina 

938, al Inspectoratul 
d al Jandarmeriei, că- 
ție în subordine sem- 
y Bengitu şi 


zeprode În 
Areta eri 


nr, 131 
(dos. nr, 


b le 
rezervă Stă- 
7 = ențial”. nz sonal 
numai in- | tombrie 1936, ai um? 11 oo. 
i (dos. ne | lifov, trimis pretorilurii jud. 
„|. 2e ni se înaintează 1nin 'ca- 
seznată, de | dlo 


ul „contidențial d 
61008/537 a! Ministere 


5, nr. 


tului 17 Instrucție 
Ilfov. 
Sa.lap 19. Gutenberg 


10, Dos, nr. 727/8931 at Cabine. 
Iife 


tului IV. Inatrucție 
19 (petezarib, IMot. 


909/031 al Cabine- 
Trib, 


pag. 


Generală | pe când, în cazul 
“ea de! nease 
i 


Văzând că din examinai 
setor dela dosare se consta 
sunt dovezi suficiente de sul 
bilitate, în contra bănu 
meliu Z, Codreanu, pent 
de trădare, prin deţinere 
— interesând  sigurani 
lui — fâră calitate, 
zută şi pedepsită de 
punctul 1 și 2 c, pen 
susnumitul cetățean ro 
deținut acte emanate del 
ritățile Biata în 
suranța — Statului 
nu avea calitatea să 


nd că 


un 


n în Marele 


mie ân pe 
jâtar pentru proprietarii ei. con- |, ehea poziție (astăzi ilegală) 


piuicători ai orsanizațiilor “ îegio- | Gărzii de Fer”, pe cart îm « 


VCLUZII 


le a Statului şi că ele se exe- 
„tă Prin urbane ale 
Poliţiei generale a Statului, prin, 
isanele rurale polițienești, adi- 

Prin organele de jandarmerie 
i prin preteeţii de județe şi pre- 


(onsiderând că, din cuprinsul 
işielor săsite la domiciliul bănul- 
ului Corneliu Z. Codreanu, acte 
jrinute de sus numitul, se sta= 
„lente. în mod indubitabil, că a- 
ple acte privese  atribuțiunile 
Poliției de siguranțe de Stat, acte 
$? se referă adică la „siguranța 
Natului”. potrivit dispoziț'uni- 
lor art. 190 e. pen „combinate cu 
disp, art. 2 lit. C şi art, 12 din 
lesca pentru organizarea. poliţiei 
fenerale a Statului. 

Că din cuprinsul textelor de 
Inge menţionate mal sus, reese 
Clar ce este „siguranța statutuli“, 
lar prin aplicaţiunea acestor texle 
de lege, rezultă că actele găsite 

nuitul Cornellu Z. Codreanu, 
| privesc. stmuranta. Statului, 

Considerând că acest fapt 
rezultă și din principile gene- 
rale de drept publie și din prin- 
|eipiile unei tehnice de apărare 
a Statului prin acela că „sigu- 
ranța Statului” nu poate in- 
semna altceva decât comple- 

ăsuri luate de repre- 
Statului și execu- 

tate de organele subordonate 
tora, pentru conservarea 


se compune din 
suveranitate sau 
„ populaţie 
ritoriu. Că prin urmare, măsu- 
rile ordonate și executate pen- 
tru apărarea oricărula din 
ceste trei elemente sunt măsuri 
referitoare la „siguranța Sta- 
„Că, după, oua! apăratsă 
itoriului în afară se face 
iermata. apărarea. populației, fa- 
actele de agresiune pote 





: d 
| lie din afara granițelor se ta- 


ce tot cu armata, tot astfel și 





apărarea populațiunii, în în 


teriar. fată de. actele si fan 


„atât mai mult această aprecie= 


pentru faptul când cineva. îşi 
procură sau deţine, fără calita- 
te, acte referitoare 1a siguranța 
Statutul. 


Considerând că apărarea Sta- 
tului este foarte mult îngreu- 
mată astăzi, mai ales după ma- 
rele războlu când agenții dis- 
tructivi ai Statelor sunt foarte 
numeroși și variaţi și activea- 
ză cu o rară intensitate, incât 
toate Statele au trebuit, în in. 
teresul apărării lor, să aducă 
noui legi penale speciale, 

Având în vedere că technica 
apărării Statului trebue să fie 
adaptabilă la fiecare situațiune 
nouă în care inamicii Statului 
își îmbracă acțiunea lor, 

Având în vedere ceea. 
ce caracterizează infracțiunile 
contra siguranței Statului, în 
anil de după războlu, sunt con- 
spirația și teroarea, 

Că, pe de altă parte conspl- 
rația fiind mijlocul technie în- 
irobuințat de infractorii poli. 
tici cu maximum de eficacitate, 
contra Statului prin secretul 
oneratlunilor. ob'ixă si organete 
polițienești să-și pună de acord 
mijloacele lor de apărare a Sta- 
tului. Cu această inovaţie a în- 
factorilor, adică se crede con- 
spirativ al infractorilor politiei 
trebue să i se opună secretul 
măsurilor polițienești, ordonate 
de organele competente în Stat, 

Considerând că apărarea ce 
încearcă bănuitu! Corneliu Z. 
Codreanu să justitice detinerea 
unor acte de deciziune poliţie- 
nască, care preseriau anumite 
măsuri în materie de poliție de 
sigurnață de Stat, prin argu- 
mentul că aceste acte sunt de 
natură electorală sau politică, 
îndreptate contra sa și vizând 
organizățiunea sa, nu poate fi 
luată in considerațiune pentru 
că aprecierea măsurilor luate 
de autorități în această materie 
mu o pot face decât aceste 
autorităţi, nimeni altcineva, cu 


Sta 
ele 
guranța Statului, bănuitul 
tot interesul ca șef al o 
zaţiuni disolvate să 
actele ce-și procurase 
nea și că, în consecinț 
cest fapt siguranța Sta 
din_mou pusă în primp) 
Prin urmare și aceşt 
lea element al infra 
tele deținute să facă] e 
categoria acelora 
art. 190 c. pen. est 
satisfăcut, 
Considerând că, 


deținute de cl.hn 
Având în veddug 

ment al crimei 

și el satisfăcut 

vreme bânul 

da că ar fi f 

când şi-a pro: 

nut actele, unj 

marii publici 

poliție de si 

prevăzut în | 

această dova 

bănuitul, 



















 (NMRUVTE 


| In urma cercetărilor fă-! gului 
cute de parchetul militar al| și 

Corpului II armată, prin | Corni 
percheziţii, interogatorii, e- | șetul 
xaminarea actelor și între-| fost 





















Siguranța. Statului. 





ia ridicat mate- 
mat 11 dosre 
Paooasă Pr. 
in 17 Apri 
verba dinu: 


Din studiul alăturatului dosar | „Casa 
Xezuitat al cercatăritor prelimi- 
mare cu nr. 1-13 inclusiv, privi- 
tor pe Corneliu Zelea Codrea- 
nu, avocat, dm Bucureștii-Noul, 
„Casa Verde”, str, Niculescu Do- 
robanţu nr. 38, se constată ur- 
mâtoarele: 4 
Din ordinul verbal al parche- 
tului trib, militar al corpului II 
armată s'a efectuat în noaptea 
de 17 Aprille a. c,, o descindere 
| 2a căminul fostului partid „To- 
| tul pentru tară”, denumit "Ca- 
sa Verde”, din Bucureștii-Noul, 
| str. Niculescu Dorobanțu nr, 38; 
unde este și domieitiu real al lui 
Corneliu Z, Codreanu, 

In urma perchezițiel efectua- 
te în ziua de 17 Aprilie a. c, la 


nr. 16, Jon Ogrinja; 
nr. 
8 





1 
1 
cu 


bale nr, 1, 
a. e, un 
Aprille a. 





sed.u Gutenberg nr. 3, pri 





56 din 21 Apriile 1938 ai In: 
pectoratulul General al Jandai 
mer 
te. 





e 





De asemnea, is. 
efectuate coni 
fruntași, al 
pentru țară”, sa mate 
Tialul ce formează Wii toare) 
dosare: Dos, nr, 12, AJ Canta 
cuzino: Dos, nr, 13, Ing, Ionică 
Dos, nr, î4, col. 0. stă fl! 
escu; Das. nr, 15, jag, Ciimeb| i 


CONSTATIRI 


La desemderite 
Je operate la alţi past 
Celelai organizaţiunl. politice. 
în Câpitală și In zeotăl țâs, 
Sa găsit material 
care demonstrează 
: existența unei în- 
organizaj 
diferite formei ll ri 
3 o tai Corneliu z, ui 
ȘI a cărel centrală 
„Casa Verde” și în [i [za 
Ș bee nr, 3 București, 
cercetarea maj 
descoperit seu step eilulul 
e, urm: 
tati pată toarele fapte și 


e, 
rcheziţiii 
la alț 
„Totu 


















actele cuprinse în dosare! 



















8 și 3 Mal 1938, se constati 
mătoarele: 


IN FAPT: 
De eeăi 


La percheziţia efectuată la 
domitiiiul real a bănultului 
Corneliu Z. Codreanu, din co- 
muna Bucureștii-Noul, str. Ni- 
culescu Dorobanțu nr, 38, ja 
„Casa Verde”, unde este și că- 
puieti fostului Piri politic 
„Totul pentru , Sa găsi 
material informativ și dica 
mentar privind atât &ctivitatea 

palitică personală a jul Cornelu 
Z. Codreanu cât și felul de or- 


Banizare și de activitate a or. 
ganizațiunlzor. condi : 
numitul, 50 aici 


'că a  mănunchiului 
“umeti”, 





rite clase, cu adresele lor 
oraș, etc,, ete. 


13 Ianuarie 1938, prin actul con= 


de Corneliu Z. Codreanu — do. 
sar nr. 18 ing. Virgil lonestu 
pag. 12, 13, organizația denus 
mită „Corpul Moța- 
Marin”, cu un electiv de 10.000 


Un sistem de oruantaae aceceg foamei 



















. a = a a = CTAU 
Clandestină, având ca bază cuibur?, o rqtuoo “ejuytouno uni 
Deşi, îi Ş Ă 3j ue: 
și iure, oelatea Iro- „ megnâițiile de a tntra (> Ep pet ul 9 VOAE nu aieo 


In9e3S ejutaniărs 
Pursozour ape op arauij 
"9p und “peuod 9 î 151 wi 


' Nat pârea ca acea. 
stă organizare este cunoscută 
și poate fi cunoscută de ori- 
Cine, în realitate această bro_ 
gură este destinată unei pro- 
Dagande de captare de noul 
membri în organizaţie și de 


m e pere pe 


2. Liceul Marele Voev 
„hal, cu un  mănunchi 
„prieteni din care 2 cu ș, 


le 





3 militar pentru funcțiuni laterale: secretar ge- 
Tima de trădare, prin de- 
inere de acte interesând 


Dos. 
Stola Gheorghe; Dos. nr. 
ing. Virgil Ionescu; Dos, nr, 


1 copie de pe raportul nr. 


, câtre ministerul de in- 


n procesele verbale dresate 
upra percheziţilor efectuate, 


menţionate și din interoga- 
ul luat bănultului Corneliu 
Codreanu, în zilele de 30 A- 
1938, 1 Mai 1938, 2 Mai 


„Sterle 


La pag. 78, găsim un raport 
per (a pi ear AU poa 
int gelul mănunchiului de prieteni 
anecaistiV (57. Sava” catre „Commbisatul 

grupului 4” cuprinzând un ta- 
blou nominal de elevi din dife- 
din 


O altă organizație legionară 
clandestină a fost întiințată la 


stitutiv scris și semnat propriu 


Expoziţii, Pu 


CILEANU TRIMIS 10 J0 


Dai 


neral, secretar, judecător leglo- 
nar, cassler, arhivar, dactilo= 
grai, stenograt, curler, etc. 

Paralel cu această organi- 
zare pe funcțiuni, cu caracter 
electoral, statutul” prevede şi o 
organizare pe grade, care este 
organizarea camuflată a „Găr- 
zii de Fer”, contundată, în tre- 
cut, În organizația „Arhanghe- 
lul Mihail”, de unde și denumi- 
Ten de legionar, a membrilor 
„Gărzil de Fer”, 

Gradele organizație!“ camu- 
fate a „Gărzii de Fer”, şi pre- 
văzute de statut sunt: membru 
legionar, instructor — legionar 
comandant ajutor, comanda 
legionar, membru în senatul: 
giunii, şi comandantul legi-ti: 
Şetul partidului politie ,9tul 
pentru 'Țară“ a fost nun” Lai 
neralul Cantacuzino, jş elu 
leglunii a rămas mal JeParte 
Corneliu Z, Codreanu. ace 
Șetul partidului po) le electo- 
rai general Cantacriho și mal 
târziu ing. Clime, „a, subordo- 
nat, în toată actidatea sa de 
conducere, „Căș-anului“, co. 
mandantul Ieghtill, Corneliu Z,. 
Codreanu. SAI 
Dovai 1 subordonărt a 
piata, aCjie electoral. și Ie- 
gal jață dâpartidul politic. real 
şi ilegal, aază a partidului „To- 
tul penttr Ţară“ faţă de „Gar- 
da de pe“ sau, şi mal precis a 
generalul Cantacuzino la în- 
ceput; + inginerului Gh, Clime, 
mai țirziu față de „Căpltanul” 
Corpulu Codreanu, rezultă din 
intzg mecanismul” de funcțio. 
narz a celor două organisme şi 
di toată corespondența și ac- 
tile din arhiva acestor organl- 
saţiuni. Exemple: Intr'un or- 
din, sub formă de scrisoare, tri- 
mis de generalul Cantacuzino, 
la 25 Decembrie 1935, către ing. 
Clime, primul comunică celui de 
al doilea următoarea sa, decizi. 
une: „Şi cum nu pot rămâne în 
cuib, sub ordinul unul legionar 


i 


e 


s- 
E 


le 





ă 











409 o aș 






Es 15 Hunţpeuuzogui văwvorna | 
T5 Muaui Appeuilojuj şezrde ja 

3PE Un — 10fv14 1t4S aroati: 
a1edro țatiloa tanyaojoză 
Nod € trezau29 rounrjaoua 









— vicuoivu voatagde 15 mm) 
-E3S loţuranăps roaratde ap jun 
“nqțaye no tunţinșiisuț oșuey 
posi et dag Vant pita d e postezi escala 


pu jeșs die, “ua 
TEȚUOSA jiu 4499 9zap [a 61 git 

-vaoqeţe oigrgsnț 
|azs op viu 
| avaayeuu 


ara 






blic 


mulți trepădușt, Şi 


merez Țiir, le de sărbătoare", 
pază în!elee stau algilate 


„jASilost Până la vreme 


„NOV 
| „at fat 


| Bt ieză peazaeăe 

n 150, se găsește ani 

* acestui memoriu, Cui 
27 O diagramă a sumelor col 
75 de simpatizanți „Gărzii 
:, având arătată suma, 

Fă" de flecare persoană tre 
4 în tablou, sub un numit 
înăr, cum de exemplu: NES 
cu suma 3,500; nr, 17, Cu 8 
9.000 lei, nr. 23, cu suma 89) 
el; nz,'20 cu' suma 4.500) 
etc.; la pag. 151 din acelaș 
moriu autorul spune: 


predate camarad 


ne-a semnat de primul 















| 
| 


cauza (cu multiplele ei sub 
"a. determinat &. 


ncuviințați și mat del 
„ACOPERIREA, TAINUIREAI 
La pag, 163, autorul memori 
1ui tăcând aprecieri asupra ÎN 
ționarilor de Stat, asupra FOli 
şi situației lor până la rebi 
legionară şi organizarea 
Stat legionar, spune: „Ri 
„destul de delicate vor îni 
„un. material. informativ 
„antecedentelor acestor. 
ucari (bătrâni sau tineri), tai 
„spânzură cu o lipsă de 
vemaipomenit. Azi, reușiadi 
upeul lor imprime 
ublice de aici, caracterul 
lic. al vieţii şi însufi 
„sau țicnelelor: lor private, 
„ce nu se poate lăsa la 
Sai 
Este capitalul care col 
„va cota cel mal medi 
„bursa evenimentelor _vil 
„In funcţie de dispunerilei 
„Căpitan, fiină, eu îmi pi 
„a vă atrage binevoitoarea ai 
iune asupra celor de mai 
„tratate cu multă bună 
„incă şi a se ține cont de r 
ituoasa propunere ce fac 














sau 
opun ypsod 


2 061 na 'quoa 
1 

IS as vâti 
năgs ap arpirod 
ui “păauoțilod 200 
d [n[n721995 pnaţyezadeuț d 


ayavoy Voda 95 pup use ti 


“evnpfonu 
90 es ImmngtiS jurii 


s zeţ Indoas aăunţe prod 


| 














i 


a 


i] tional, citrat. Astfel, pentru a da 


| 15 Imp, (P—0,01—P=—5—V) 


| Ian. 


Up O a ma 


oxaunduroa ij 
hațaje po aaopaa ui puvav 






Paralel sau în cadrul servici 
informativ legionar se în- 
uinţează şi limbajul conven- 





un exemplu, menţionăm urmă= 
toarea formulă : 


Li 
10 (Ș—D—1ţ—Mş—x 0,02) 
N 
5 (P—A) C-D=i, 
NL 


For 
0 


Această dată poartă data 1 

1936 Buc. (dos, 16 pag. ul- 
timă) 

O ultimă și puternică dovadă 
că bânuitul Corneliu Z. Codreă- 
u era conducătorul efectiv al 

regii mişcării legiona: 
cate manifestările aceste! 
constițuită de următoarele două 
piese: 

1, Una circulară scrisă și sem- 
nată cu mâna sa de către C 
neliu Z. Codreanu, Ja 22 August 
1937, cu mențiunea „General 
Cantacuzino Predeal”, circul 
ce a fost trimisă și la zia. 
publicare, de către Corneli 
Codreanu, În numele g 
Cantacuzino. 

Este Îndoelnic dacă generalul 
Cantacuzino a ştiut vreodată de 
existența acestei circulare, ce 
poartă semnătura sa, dar făcută 
de altă persoană, de către Cor- 
neliu Z. Codreanu. 
Dacă ar îi uşor de admis că 
circulara ar fi putut să fie să, 
de Corneliu Z, Codreanu, după 
dictarea generalului Cantaci: 
sau redactată de Cornelu Z. 
Codreanu după dorința genera- 
1uiui Cantacuzino, această circu- 
lată nu putea însă să fie sem- 
nată, prin substituire, de către 
Corneliu Z, Codreanu, fără e 
Xistența unor raporturi de sub- 
















rilor a făcut-o susnumițul în 
primul rând din punct de vedere 
moral și în al doilea rând din 
punct de vedere material. 

Pregătirea morală psihologi. 

că a terorismului a realizat-o pâ_ 
nă în prezent prin următoarele 
acte și fapte: 
L. Avansarea micadorilor (asa- 
sinii primului ministru 1. G, 
Duca) Constantinescu, Belimace 
şi Caranica, la gradul de co- 
mandanți ai jegiunei „Buna Ves- 
tire". (Dovadă răspunsul la in- 
terogatoriul luat în ziua de 1 
Mal 1938, pag, 40), avansarea lui 
Caratănase și Bozântan, doi din- 
tre decemviri (cel 10 asasini al 
lui Stelescu) Ja acelaş grad de 
comandanți ai „Bunei Vestiri”, 
(Răspunsul la interogator din 1 
Mai 1938 pag. 13). 

2. Distincțiuni acordate nicado- 

rilor (Belimace, Constantinescu 
şi Caranica) prin decorația le- 
gionară „Crucea Albă” (răspun- 
sul la interogator din 30 Aprilie 
1938, pag, 14 verso fos), 
3. Recompense materiale pen- 
vru nicadori. (Chitanța din 30 
Iulle 1936 în valoare de 1.500 lei 
semnată de general Cantacuzi- 
no, pentru primirea gume de 
mal sus, „drept donaţie pentru 
nicadorii “din partea Corpului 
legionar setebisti. Dos. * nr. 16 
Ogrinja, raportul din 30 Aprilie 
1937 a) cuibului „Bariera Ver- 
gului“ nr. 10 pentru colectarea 
sumei de 500 lei „pentru nica- 
dori“, (Dos. nr, 1: Ogrinja pag...) 
etc. 

4. Cântecul nicadorilor: 














„Toţi trei pornit-am fatr'un gând 
Şi ne-am legat prin jurământ, 
Pe camarazi să-i răsbunăm 

ŞI țara so salvăm. 


v 
Arhanghelul ne-a ajutat 














Să pedepsim pe vinova 
Nu Pe înspăimântă piei un chin, 
Putem să şi mucim. (Dos. nr. Îl 





ordonate a generalului Cantacu- 
zino față de acesta. 
Prin 


Sumare — monediinamaa mt 


I9Miod voavapuui ! 





1015 op riucanăis ap I9liil 
up 99 op 


ms 30 | 


eanărs op opjiţod 15 ruib 
2Wuod ari 
tea țaăj 90 “pnutiS 
oiinoa e orez 


wtupuupe 2110 
aveau 

op TE Bu 

norul 


rută 





Casa Verde pag. 100. 
3. Jurămintele lenlmmase” 





od. P 
3p0D 7 E 


d) Circulare, ne. 
Februarie 1938, 
Corneliu Z. 
16 nr. de ordine 37), 
autorul el, după ce 


nă: „Fac această cir 
trucă vreau să fiu ri 


ie 
mătoarea deci: 
m. Doclarăm pe 
mtrage toți cu re 


„Spre a nu face i 
onoare, ne ve 

B. Liste negre, cu 
Hitici ai actualui: 
conducere a Stai 





legionari şi pe: 
să fie gata de 
ordine venite dela 


când legionarii vor 
torii țărit. 


semnată de general 
mo (dos nr, 15—2 

pag. SI) în care în 
găsim rândurile 
„Țineţi liste 
„acei ce se 
„i Sat 
„torităţie 
nea de 





pus la cale sasinarea 


„trucă nu vom putea 


Pentru a indării 


exec: 


lor, au fost date instz: 
crete, pentru alcătui: 
acum, de liste, cuprinz 
mele persoanelor, con: 
îi adversari al legiona: 
scopul de a fi pedepsi 


Dacă, datorită măsur 
precauțiune ale conducător 
tablourile nominale 
scriși n'au fost găsite i 
autorităţi, în schimb ex: 
nele documente eloquent 

a) Circulara către șefi 
nari, din 5 Septembrie 




























căpet 














a 











de 





=a 
13 

Cartac 
ing 
>a: 











i 


INI] 
UDE 


luna), 


CNSAS 
“i Direeția 


IS îţi] 


————— 


FINITIV AL 


ului - militar 
Pentru, funcțiuni laterale: secretar ge 
de trădare, Prin de. | Heral, secretar, judecător eg 
de acte interesâna | Dar, cassler, azhivaz, dacihio. 
ul, graf, stenograt, curier, ete. 
Paralel cu această orpani- per] 
şare pe Juncțiuni, cu caracter | „Nok Jpredate casiaraci je 
electoral, statutul! prevede și o u mei car le 
Organizare pe grade, care este Tunie iri nexă 
organizarea camuială a „Găr- | „re a, 160, se găsește sin, 
zii de Fer”, confundată, în tr emor! 1 Ce sotii 
cut, în organizația „Arhanghi a ue 
lul Mihail”, de unde şi denumi- | Z4ge nţii „Gârzil te 
Ten de legionar, a membrilor FA Ang ar Arii 
ea Apa ani 
Găral de Fer ($“alou, sub un mumie 2; 
Gradele. organizației fut fam Sesesaplu: NT, A 
membru/cu suma 3.500; FAUR 80.000 
ieglonar, instructor > legionaș| B:000 el, nr. 23, Cu sua, sp 
nt ajutor, comandaf i cei 
elen past în senatul/” | etc.; la pag. 151 diajacă Esi 
, iii: | morlu autorul sp sub 
giunii, şi comandantul iegipii- | mu ultiplele — el 
d) tul | cauza (cu multipiele tat să 
Setul partidului politie, „Atu | cauza, (64, TM ia 
ptaitri far” a foat. nu, ofua to Găpliane -— la Inte 
nezalul Cantacuzino, IA deria | tă, EGP miemor Era 
Gomel AP onăteanu. „incuviințați şi PAIN EA! 
omeliu Z, 5 y UIRI 
Șetul partidului poj/e eleoto- 
rai general Cantacyhi0 Șl 170. 
târalu ing. Clime, (4 subordee 
mat, în toată netiltatea,sa de 
conducere, „„Oăzianu ez 
mandantul legiyili, Ct 
odreanu. 
Dovada, aci 


Ţi 


tre r 
sărbătoare” | 
sigilate Și 

AA veâme mal 


ul de ma! sus 


iz: bajul 
Honal, citeat, Astfel, pentru 

exemplu, menţionăm ui 
toarea formulă î 


că a terorismului a re 


nă în prezent prin următoarele 
acte și fapte: 

1. Avansarea micadorilor. (asa- 
sinii primului ministru 1. 
Duca) Constantinescu, Belirnai 
şi Caranica, la gradul de c 
mandanţi al 1egiunei „Buna Ves. 

(Dovadă răspunsul la in- 
terogatoriul luat în ziua de 1 
Mai 1938, pag. 40), avansarea lui 
CaratAnase și Bozântan, doi din- 
tre decemviri (cei 10 i ai 
Iul Stelescu) la acelaș grad de 
comandanți ai „Bunei Vestirii, 
(Răspunsul la interogator din 1 
Mai 1938 pag, 73) 

2. Distinețiuni acordate nicado- 
rilor. (Belimace, Constantinescu 
și Caranica) prin decorația le- 
Blonară „Crucea Albă” (răspun. 
sul Ja interogator din 30 Aprilie 
1938, pag. 14 verso jos), 

3. Recompense materiale pen- 
tru nicadori. (Chitanţa din 30 
Iulie 1936 în valoare de 1.500 iei 
semnată de general Cantacuzi- 
no, pentru primirea sumei de 
mai sus, „drept donaţie pentru 
nicadori“ din partea Corpului 
legionar setebist“. Dos. - nr. 16 
Ogrinja, raportul din 30 Aprilie 
1937 al cuibului „Bariera Ver 
gului“ nr. 10 pentru colectarea 
sumei de 500 lei „pentru nica- 
dorit. (Dos. nr, 1: Ogrinja pag...) 
ei 


ol, p/ memori 


1 
10 (Ș—D—1ţ—Mş—x 0,02) 
ui 
5 (P—A 0-D—, 
NL 
'or 


5 Imp, (P—0,07—F=—5—V) 
10 


i 
cepe Printe'un + 
embrie 1998, 
iu Z. Codre 
pag. 19) aute 
numite pute: 
mătoarea 
. Declarăm 
virage toți e 
"cei ce ne.ai 


Fi 
u 


Această dată poartă data 1 
lan. 1938 Buc. (dos, 16 pag. ul- 
tim), 

O ultimă și puternică dovadă 
Că bănuitul Corneliu Z, Codrea- 
hu eta conducătorul efectiv a] 
Intregii mişcării legionare, în 
toate manifestările acesteia, este 
constituită de următoarele două 
plese: 

1, Una circulară scrisă și sem- 
Dată cu mâna sa de către Cor- 
neliu Z. Codreanu, la 22 August 
1937, cu menţiunea „General 
Cantacuzino, Predeal”, circulară 
ce a fost trimisă și la ziare, spre 
Publicare, de către Corneliu - Z, 
Codreanu, în numele generalului 
Cantacuzino, 

Este Indoelnie dacă generalul 
Cantacuzino a știut vreodată de 
existența acestei circulare, ce 
poartă semnătura sa, dar făcută 
de altă persoană, de către Cor- 
neliu Z. Codreanu. 

Dacă ar fi ușor de admis că 
circulara ar fi putut să fie scrisă, 
de Corneliu Z, Codreanu, după 
dictarea generalului Cantacuzino 
sau redactată de Corneliu Z. 
Codreanu după dorința genera. 
luiui Cantacuzino, această circu- 
lară nu putea însă să fie sem- 
nată, prin substituire, de către 
Corneliu Z., Codreanu, fără e- 
unor raporturi de sub- 
a generalului Cantacu- 


Din procesele verbale dresate 
asupra perchezițăilor efectuate, 
din actele cuprinse în dosarele 
susmenţionate și din interoga- 
tortul luat bănuitului Corneliu 
2. Codreanu, în zilele de 30 A- 
pile 1938, 1 Mal 1938, 2 Mai 


138 și 3 Mal 1938, se constată 
umătoare! 





Wtici at ac 
conducere a 
Pentzu a 
legionari și 
să tle gata 
ordine venit 
lor, au fost d 
crete, pentri 
acum, de li; 
mele 'persoai 
ÎL adversari 
scopul de a 
când legionz 
tozii țării, 
Dacă, date 
precauţiune 
tablourile x 
scriși n'au 1 
autorităţi, î 
nele docume 
a) Cireula 
nati, din 5 
semnată de 


autorul memorii” 


fune- 
i asupra Jul 


ra ok 
i revolulia 


Hionarilor de Stai 
: unui 


lei lor pân: 

iegionară şi organizarea” 
Stat legionar, spune: „Rig 
destul de, delicate vor, înclipă 
"iun material informativ as4bre 
"antecedentelor acestor Atte, 
'eari (bătrâni sau tineri) tie 4 
„spânzură cu o lipsă de Uli 
'imemaipomenit. Azi reușind „cu 
tupeul lor să imprime „Veti 
pubilce de aici, caracterul se 
citic- al vieţii și. inaufizentela 
„sau țicnelelor- lor private. „GE 
ce nu se poate lăsa Ja infini 
așa“, , 
Este capitalul care coteazi și 
„va cota cel mai 
bursa. evenimentelor 

„In funcţie de dispunerile 
„Căpitane, fiind, eu imi pi 
„a vă atrage binevoitoarea 
ne asupra celor de malb 

le cu multă 


1 subordonări a 

fie electoral şt le- 
Pertiăuiui PourHtdul politie real 
şi ilegal, adcă a partidului „To- 
tul pentey Țară“ faţă de „Oar- 
da de Fo 


silnie jeă a mănunchlului „Sterle 
legradar Mumeti», 

A La pag. 78, găsim un raport 
jemnat de Alexandru Păunescu 
Trmăl șeful măninehiului de prieteni 
Cetăgy. Sava” către „Comandantul 


Sau, şi mal precis a 

ul Cantacuzino la, în- 
Soir/ ingtnezulul Gh. Clime, 
mal țtzlu faţă de „Căpitanul 
Corndlu Codreanu, rezultă din 
într mecanismul de funcțio. 
nară a celor două organisme și 


di toată corespondența și ac- 
Ceti| „O altă organizație legionară | ide din arhiva acestor organ!- 
reproduc | clandestină a fost înființată la pătiual, Exemple: “Tntrtun.9E 
inuarie îă ti in, sub formi , 

Pblicaţi | 1372 pa alele mis de generalul Cantacuzino, 
la 25 Decembrie 1985, către ing. 
Tonescu | Clime, primul comunică celui de 
al dollea următoarea sa decizi. 
une: „ȘI cum nu pot rămâne în 
cuib, sub ordinul unul Jeglonar 
Noembrie „a. luat | care te leglona- 
| minta o aia a ARE Se Dao a aa 
conspirative sub denumirea |7ite mie de „Capitanul“, desti- 

„Prietenii. legionarilor”, a- cuibul Ioan Vodă cel Cum- 

“, (Dos. nr. 15 ing. Clime, 
pag. 134 verso). 

Subordonarea, partidului legal 
„Totul pentru 'Țară“, faţă de or. 
ganizația ilegală „Garda de 
AS ȘI conducătorul e! Corneliu 





te, 

în 4. Cântecul nicadorilor: 
„Toţi trei pornit-am într'un gând 
Şi ne-am legat prin jurământ, 
Pe camarazi să-i răsbunăm 
ŞI țara so salvăm. 








v 
Arhanghelul ne-a ajutat 
Să pedepsim pe vinovat, 


Nu ne îi 
Dacă || sar nr. 18 ing. Vireil 


pag. 12, 13, organizația  denu- 
masei) iii „Corp Eopioni Aopa 
Marin”, cu un efectiv de 10.000 








cării jegionare eta atăt” 
concentrată de Corneliu Z. Co- 
dreanu încât şi ordinele ce ple- 
cau semnate de generalul Canta- 
cuzino, erau, în realitate, scrise 
şi semnate manu-proprio, tot de 
Corneliu Z. Codreanu dar cu nu- 
mele „general Cantacuzino“, 

A Al doilea document care de- 


fa Jul Dumnezeu că 
„voi urmări până la sfârșitul zi- 
mlelor mele, pe aceşti călăi, pe 
„familiile 1or, pentru a le da pe- 
mdeapsa pe care o merită în fața 
lui Dumnezeu şi în fața maţiu- 
mii române“. (Dos. Vol. IX Ca- 
sa Verde pg. 806). 
6. Circulare cu instrucțiuni și | lamaș jud. 
îndemnuri la violențe. Raportul ] 


„ca toţi intelectualii de ai 
„fie lăsaţi exclusiv Ja posturile 
r de desfășurare (societăţi păt> 
mticulare, Stat, etc.) numai 
mtzu atăt intrucăt au a-şi exs 
cita meseria lor, aboslut 

„nici un amestec în interes de 
„ordin public. Aceasta, evident 
„numai un timp apreciat de dYs, 


tiv 

statutele ei, 

la ari intitulat 

ițluni de inscriere”, se 
stabilesc următoarele principii: 

„Di la punctul III se spune despre 


m3j ptov, 
14, şetul d 


E orei a se coniatăi din 
ori le corespondență de 
partid, tlind suficient să eră de 
că orice ordin, raport, comuni- 
Care, ete. se termină cu lozinca 

ască legiunea şi Căpita- 


Trâi 
ul, 

Dovada uitimă, 
pendente, 


E nici de 
glonart”; ja punctul V: „Cea 
intâi adunare a acestor oameni 
va face în ziua biruințet. A= 

inci el vor fi convocați nomi- 
1 de șeful legiunii, vor fi cu- 

scuți de legionari și sărbăto- 
1 de intreaga suflare; lar Ia 
petul VI, se spune: 'Posedă 

de parolă” 


cu alte Cuv A 
u alte cuvinte, a ac- 
pi Sdeatinai a „Gărzii 

„este turnizată de chiar 
declarația, la interogatoriu, a 
bânultului Corneliu Z, Codrea- 


nu, dată în zi 
RL lua de 30 Aprilie 


timăr de ordine și o' 
bi 12 Al. Cantacuzino 


Sa în Aj jatutap 
orga Potrivit spl- 
ae de bazi conspiraiv, 


elementar. și suticient a li 
„tinut deoparte, până la orgenk 
„zarea noului Stat legionar, 0 
ganizare pe care ar sabold0 
sigur prin. legăturile lor cosmat 
polite i obligațiunile lor de că 
mlenea sau ceaiuri dare BI 
„Deci în epoca de revoluție 
„dlonară mai precis: „dela d 
nglanşare şi până la echiiibrariă 
„pe noulle temeluri ale reortiiie 
„Zârii. Statului românesc sare 
„bratea generală și normali 
vieţii imediat. postrevoluți 
mie 

ine 
La pag. 110, memoriul cuprlie, 
de în partea ultimă următoarei 
„Căpitane | Am lăsat intent 





ii e prevăzut la punctele 
ai 


iai ; de. 
, Organizaţia a îuat | "Guăuac Atât Hu: 


ei, 
„Cultural, "cat 1peul At A 
„Să Du se abată "dela această 
„Spiritualitate, In atribuțiuneu 
pedepsele, distinc_ 
legătură cu educa: 
În acest s 

există 


MI a inceput să activeze 
însorteri de membri ca- 

i sub nume jiotive și mu. 
| adunând fonduri pen. 

itorarea. mișcării jegiona: 

Jeelaş chip, Astfel la dos, 

ne, onică, pag, 9, păsa 
et cu matcă pentru 
de fondu. 





Că activitatea politi: 


că, economică . și culti 
partidului „Totul pentu Mat 
Fii subordonată, Prin șeful 
AY partidului, impuieii, susnuriiui 
persoane cu  nume- | Întreținea activitatea, 
ive, sub care sunt | Ferii ul în cati 
În calitate de prie- „pe 
legală, — a „Găr- 
ete, Eat "continbat 
„ete, a continuat 
vitatea clandestină a unei 
organizațiuni dtsolvate, jar 
Osul ce face că era ni condta- 


"AIA dovadă a acti: % 

destine, oculte a „Gărzil de Fer: 
este și circulara secretă nr. 37 
(dos, nr. 14, col. Stănescu, pu. 
114) în care se spune: „VĂ zoj 
deci dar să citiţi si să studlaţi 
cu atenție şablonul arătat al 
așa zisei ordine de bătale al 
Țlecărei ei Jăcut după sts= 
tenul lucrărilor de mobilizare 


lire, care 





| 


e 
„acest colt de pagină pe care | 
veți tăia și distruge, arzând E, 
imediat ce îl veți citi, sii 
vă raporta un caz exire 


„Direcţiunea Siguranţei 
„brintrun, raport conjidenti,. 
semnat de directorul pietate E 
meu (2) a cerut urmărirea Ia „ 
„serie de legionari pas cu Pius. 
Ori cele în consecin, 
M'am interesat de ing. Îi 

mu-l aflu micăeri. Ce fac "+ 


Organizațiuni 


ui. uitimm 8 
In urmărirea scopului uitim 2) 
organizării și activităţii, leglon?- 
e, nrevoluiia legionară”, bănui 
tul Corneliu  Z. Codreanu și-i 
onaunizat unități. militare atât 
ea Zormăjia câ! al ca pregătire 
iină, , ci 
Moferatului a luat 
data de 13 Ianuarie 
ul legionar. „Moţa îi 
arini”. eu un electiv de. 10.00U 
oameni. La d 
cuzino, pag, 
dreplarul Corpului leglonar Mo- 
a-Marin“, compus din 20 artico- 
le şi cu adnotările lu Corneliu 
Codreanu, din cuprinsul cărula 
13 nor 
lonar, 


rezultă că, s'au jnființa 
nizoane ale corpului 
sub următoarele denumi 
Orăştie, Bandera LI: lu Clul. Bun: 


neliu Codreanu, este şi foto- 
gratia ce găsim în dos. nr. 19 
în care se vede Corneliu 
reanu decorând pe şetul 
partidului „Tolul pentru — țară, 
fotogratia având tipărită  men- 
țiunea: „Cornellu Zelea Codrea- 
nu decorând pe şeful partidului 
„Totul pentru țară“, eroul ge- 
neral. Cantacuzino-Grănicerul“, 
în co calitate oare conferea 
Corneliu Z. Codreanu această 
decorație generalului Cantacuzi- 
Bo, dacă nu în calitatea ce avea 
de șet al generalului Cantacuzi- 
no şi partidului „Totul pentru 
țară”, de sub preşedinţia — aces- 
tuia, deşi Corneliu Z. Codreanu 
contravenea, în acest chip Cons- 
tituției şi legilor țării, 
Eectei, conspirative, 
pag, 6-14 a 
— niau Intârziat 


descrise mal sus — 
acestui referat 
se vedea și 1 
umătorul cas : 
ntr'un rapo, 
cuib. Atoaapert, al 
manaţi, — dos, 
e spune: „In 
e că a eşii 
Codreanu! 





şelului + 
din județul 
nr, 19 paginiza 
tot cazul, nou 
t acum un p“ 


no) 
„di 
mb 


i 


paramiliare |: 


| Saar să albă la 


teanu sa gândit 
tin și uni corp militar, to. 


Vara ide ai co 

Jora teulara mr A (Dos. nr, 
4, col rezervă C. Stănescu, pag, 
95) „Cornul leg'onar al fogtilae 
| militari 


Misiunea acestui corp este de 
atrânge în jurul său și a or- 
pe toți foştii ostaşi din 
„România, constituind din ei o 
„forță, în serviciul biruinţii Ță= 
„Ti Legionare, etc., 
„Provizoriu, până la organiza: 
a Corpuiul ia comanda del 


a creat, 


Lu |ncolonel Stănescu Constantin", 


e. |ni Corneliu 


Codreanu datat 





Prin cuiara nr. 1 semnată de 


fhali (dos, nr. 15—2 pag. 61) 
ie vom explica vu Aprinde următoarea dispoziţiu- 
ne: 

„Faţă de această lașitate, adă- 
mugată la sălbăticia rușinoasă”, 


O mentalitate specifică a conxru PF. Nede 
ducătorilor legionari asupra uzuandantul leg! 
lui mijloacelor violente, trebtaţim, în referi 
să determine 1a toţi legion 17 Martie 1937 
aceeași,“ mentalitate speci/| sar al legionar 
morbidă și de aceca găsti | pierul Marines 
toată corespondența între €- de jandarmi d 
subalterni ordine, rapoart. maș Titov. 
comandațiuni pentru vi — d) Raportul 

Dăm, câteva exemplr 2 4.| +17 1937, al 

e) Circulara juderănizâțil ve e vluţi mr. 
cu instrucțiuni, eigust 1937 Ţ7etE! 

Jud. Muscel, din «he, fila nr. 
(dos. nr. 15 ina faptă de o 
3), spune: „ar pereche va fi 
mârşevie 7 două feluri: 

wsancționatmoastre cu pedeap- 


Ziua birvă şi acum imediat 


msă lepăpsă juridică: 2) Raporiăi 
6 către Secto 
reşti, arată ) 
atea Dumitru 
struotor Popi 
man! ai legii 

9. Mormini 
sură ale eroi 

Intro seri 
Corneliu z, ( 
cu (das, nr. 
printre altei! 
la un loc eri 


morminte i 
fiind stabuit 
„lar canti 


„ard biruinj 
200 mormini 


10, Exerciţ 
Pe lângă 


bal Cantacuzino, la 22 
gembrie 1935, către şetii re- 


mdon: acei ce se vor găsi în 
tuația descrisă se vor consi- 
era în legitimă apărare și se 
Or apăra pe loc cum vor putea 
i cu ce vor avea la îndemână, 
ără a cruța pe agresori“. 
„Dacă victima n'a putut reac= 
ona pe loc, 


1 sta făcut uit, 


<) Cireulara nr. 114 din aa psihologică, 
embrie 1037, semnată du cita crlsă 
Lu 2. codreanu (los mr. 18-p, | Bros 
, in or 
Tetârinat De iha CATE „A 
spune E 
arii din jud, 
ară satisfacție şi 
„tă spele ofensa în timpul cel] îiSat un pun 
„mai scurt prin orice mijloace | Rinul act 
„vor crede de cuviință. merobrii ac 


Aceştia trei să dea satistaoție. | de tir, 
„Aceatia ne trebuește cu orice | Cantacuzin 
rise, eto*, 


0 interesantă scrisoare 
a d-lui Corneliu Codreanu 


D. Corneliu Zelea Codreanu a a 
jiresat d-lui. general Zizi Cantacu- 
wino, preşedintele partidului „Totul 
pentru ţară“, o scrisoare din care ex 
bragem următoarele pasagii: 

„Urmăresc din ziare preocupa 
'xea autorităţilor de a restabili o- 
menia, pacea şi ordinea în ra- 
porturile. dintre diferite orga- 
mizaţii politice, Aud vorbindu-se 
de dezarmări. Desigur se face a- 
luzie la singura înarmare reală: 
înarmarea sufletească. 

Zece sau douăzeci de revolvere 
Pare sar găsi asupra membrilor 
unei organizaţii nu  însemnează 
'narmare. Iar dezarmarea nu în. 
|Beamnă, aruncarea sau confisca- 
| xea acestor douăzeci de revolvere, 
Ea, înseamnă restabilirea păcii în 


suflete prin restabilirea omeniei 
în raporturile dintre oameni. 

Suntem cei dintâi care la sfor- 
țările şi îndemnul antorităților 
răspundem: Da, yrem pace. Pen- 
trucă ştim şi noi să răspundem la 
omenie cu omenie. 

Dar cerem ca să se ştie că noi 
v'am provocat pe nimeni şi n'âm 
dorit răsboi cu nimeni. Nici mă- 
car nu voim să venim la guvern, 
deci nu concurăm pe nimeni. 

Suntem gat să dezarmăm şi să 
aplicăm prin bună înţelegere ori 
ce măsură, legală şi omenească, 
pe care ar crede-o autoritatea sta- 
tului necesară pentru restabilirea 
păcii. Dacă vom vedea că nu se 
poate şi că iar vom fi țintă mişe- 
liilor, atunci cu adâncă părere de 
Tău, vom fi siliți să ne apărăm”. 








TAC Nombre A 

ta 6 

ființă o altă aşoatație pe 
conspirative aub denumirea 
„Prietenil. leglonarilor”, 

(le al cârel caracter 

rezultă din însăşi atatutei 
Wnde, la capitolul 
Condițiuni de se 
tabilese următoarele principii: 
In punctul III se spune despre 
prieteni! legionarilor; „Et nu se 
cunose Între ei și nu sa întru- 
nese nlelodată: la punctul IV: 
(EI nu pot [i cunoseufi iei de 
tglonari”; la punctul V: „Cea 
'intâi adunare a acestor oameni 
+a Jace în etua biruințel. A- 


ințea cubul loan Vi 
plit“, (Dos, nr, 15 
pag. 134 verso). 


„Totul 


ru "Țară! 
ganizaţi ii 


ilegală 


„Trătască, legiunea 
nul“, 






inci et vor i convocați nomi- 
1 de seful legiunii, vor îi cu- 







scuți de legionari şi sărbăto- 
1 de intreaga suflare; lar la 
netul VI, se spune: „Posedă 
număr de ordine și o'parolă” 
i. nr, 12 Al. Cantacuzino 







| ———şi adunând fonduri pen- 





CR, 4, s'a implinit ter- 


4 130). 


jtrând în funețiune statutele 
tel organizații, potrivit spl- 


Dovada ultimă a 
pendențe, cu alte cu 
divității clandestine 
de Fer“ este turmizai 
declarația, Ja inte: 
bânultului Corneliu 
nu, dată în zhua de 
1958 — pag, 6 — că 
„Eu în Palitate de 





ul său de bază conspirativ, 
jum e prevăzut la punctele 
jal sus, organizația a luat 
1 ȘI n Început să activeze 
d înscrieri de membri ca- 
ți sub nume fictive și nu- 


itorazea. mișcării leglona” 
icelaş chip, Astfel la, dos. 
îng, Ionică, pag, , găsim 
bet cu matcă pentru a. 
de fonduri, şi urmâtoa” 
ke: nr sub care e în 
tonul Jegionarilor, su- 
Își anul... 
|a3 dosar, pag. 6, găsim 
înet, In care există un 
| persoane cu  nume- 
selive, sub care sunt 
1 În calitate de prie- 
iglonarilor, Exemplu 
110 este înscris ing. 
Meck, str, Plevael ne. 
81l6 este Inserisă 
“la, Sultano, str. Ele- 
27; sub nr, BIL7 se 
irisă d-na Cleopatra 
Y ate, Aqulla nr, 39, 


ci 












e 
L: esa alpi 
aspirativă 
> serie întreagă de 
prin care se des- 
vele nuclee ale „Găr- 
şi se elimină pentru 
legionarii: 'Teaciue 
Jetrescu și Mazilescu. 
15 pag. 201). 
ceste ordine au fost 
te de bănultul Corne- 
său la interogatoriu 
a 






































sda funcționării elan- 
. organizaţiei disolvate 
je Fer” este procurată 
„Chemarea” din anul 
etunetului genera] Can= 
> Prin care acesta e- 
inființarea, pe data de 10 
arie 1934, a partidului 
„Totul pentru Țară”, 
re începe astfel: „Seful 
solitie Corneltu Z. Codrea- 
-a spus": 
mpple General, Ia 10 De- 
Con. jI, după care aveți 
cere un semn elec- 
ființa un partid po- 
deci să inființați 
artid, pentru ca toți 
ed intro „ROMANIE 
; să poată activa politi- 





partidului „To 


destine, ocult 
este şi circulara secretă nr. 37 
(dos. nr, 14. col. Stănescu, pug. 
114) în care se spune: „Vă rog 
deci dar să citiți și să studiaţi 
cu atenţie şablonul arătat al 
așa zisei ordine de bătaie al 
fiecărei unităţi, făcut după sts- 

lor de mobilizare 
în oştire, care lucrare are să fle 
bineînțeles absolut, secretă” 
Un aspect nou al activității 
conspirative îl constitue, mat 
zecent, 
tnformativ acoperit, la toate in- 
stituțiile de Stat, Pe lângă do. 
vezile ce vom arăta la ultimul 
capital al acestei 
fapt, 
năm aci, cu titlu de 
un memoriu datat 5 Ianuarie 
1985, format din 26 pagini (Dos. 
nr, 9, Casa Verde, pag. 144—172, 
memoriu prezentat, bănuitului 
Corneliu Z. Codreanu, de câtre 
un funcționar public, după cum 
se vede clar, la pag. 146, unde se 
spune: „Pentru mine se mentine 
„ordinul dvs,, ae 
„Rămâi acoperiti 
muinde se spune 
„harii Statului: 
minainte de a-i ju 
„in alt spirit, radi 
„aa cum mi 


temul tucr: 





„țiunile, în legătură cu educa- 


„la; în acest. sens bi 


"că există o dependință a șetl- 
"lor partidului faţă de mine“. 
” Este fără indolală că din mo- 
ment ce Corneliu Z, Codreanu 
recunoaște că activitatea politl- 
culturală a 
tul pentru "Țară": 
îi era subordonată, prin. șeful 
partidului, implicit susnumitul 
întreținea activitatea „Gărzii de 
Fer': în spiritul În care a Ina. 
les să rămâle „pe vechea posl- 
He — astăzi legală, — a „Gr. 
zii de Feri, 
părăsi, etc. adică a continuat 
activitatea clandestină a unei 
organizațiuni disolvate, lat ada_ 
osul ce face că era un condi: 


4, economică și 


pe, care n 


cător spiritual este complet ne. 
verosirmil, fiindcă spiritualul nu 
se manifestă prin măsuri politi- 


şi economice, 
dovadă a 
e a „Gărzii 


crearea unui 


asupra trădă, 





hint, 
cal pi 


Subordonarea partidului lega! 


Fer” şi conducătorul el Corneliu 
2, Codreanu, se constată din 
orice fel de corespondență de 
partid, fiind suticient să arâtăm 
că orice ordin, raport, comuni- 
care, ete, se termină cu lozinca 








expuneri de 


document, 


elaș. din 1927: 
la pag. 160 
despre funoţio= 
„ȘI  dosplrea 


L l-aţi inspirat dvs, 


(] 
„Weulare, 


faţă de or. 
„Garda de 


inut deopar 
area moului S 


şi Căpita- 
mfenea sau ce 
"Deci în epoca 
"olonară mai pi 


acestel. de- 
vinte, a ac- 





a „Găraui e și pân 
tă de chiar nouile, temelu 
ogatoriu, A tului 


z, 
30 


odira- 
Aprilie 

















Ineințele 


„printriun. raport 


cu (?) a cerut 








Ordonaţi cele 


„nu-l aflu mnicăeri, 


anizare pe care 
igur. prin legăturile lor. cosmo: 
olite şi obligaţiunile lor de ca- 

dansante. 


lat, etc) numaj În= 
mtru atât Intrucât au a-şi ex 
lta meseria lor, aboslut 
„Dlel un amestec în interes 
„ordin pubile, Aceasta, 
„numai un timp pre 
a elementar şi suliclent a 


până la ori 


at. legionar, or- 


ar. sabi 


aiuri 
de revoluție 
recia 
ă la echiiii 
uri 


românesc. echil 
1ă şi mormaliza: 


postrevoluți 






„Direcţiunea Siguranţei. Statului 
conjidenţial, 
„semnat de directorul Ştefănes- 
urmărirea la v 
„serie de legionari pas cu pas". 


în consecii 


„M'om interesat de ing. _P, 


Ce fac ?, 


Organizaţiuni paramiliare 








evident 
at de dvs. 


Je reorgani 


prin aubatituti 
lu 2. Goar 








[i 

. lu 

mele »i 
ta 

monstrează subordonarea 


Ei 


i neral Cantacuzino“, 
de 


ui 


Ami: | neliu Codreanu, este 


gratia ce găsim în dos, 


şi 
nr, 


ota-0 


partidului „Totul pentru. 
țiunea 
nu deco 
Totul pentru. ţan 
ne Cantacuzino- 
In ce calitate oare 
Corneliu Z. Codreanu 
decorație gen, 
no, dacă nu în 
de şet al gener 


e la 


rănicerul 


iona 


n La pag. 170, memoriul cuprin- | no și partidului pu pentru 
„Cării leplonare, adică cajeXp- | ae în partea ultimă următoarele de sub președinția “aces= 
ment al spiritualităţii el,-ve- | „Capitane! Am lăsat intenţionat deşi Corztelite dna a aces 
măhider că. ata6 Pol tot a i ioo), ine pacii Faipâre contravti n acest chip Cons- 
“să nu se abată dela această | "iulia: că îi veți citi, pentru 4 tării. 
"Spiritualitate, In atribuțiuneu | +4 copca un ez ee a 
„mea intrau pedepsele, distinc- | "orav si interesant pentru noi 





cuib „Alcaza: 
manaţi, — dos. 
se spune i 
ştie că a eșit acum un pr 
Codreanu". 


ință. 
şi 
















In urmărirea scopului uitimal de Fer, băxiltul, Cornellu z 
ui 0, pot | organizării și activitații, leglona- | Codreanu 14 gând să Au 2 
re, „revoluția legionară“, bânul- | dispoziţie.si un corp, militare ol. 
tul Coraeliu Z. Codreanu şi-a [mat di elemente trecute. pol 
organizat unităţi militare atăt | di Epiina şi școala armatei ade- 
ea formație cât şi ca pregătire | vărate și in acest scop! e iat, 
si duscipiină, Astiel, cum arătăm [prin clculara ar, 18% (os eat 
şi 1a inceputul referatului, a luat |i4, col. redervă C. Stănesee: paz: 
fiinţă pe data de 13 Ianuarie |95) „Corpul legionar: al foştilor 
1938 „Corpul legionar „Moţa si | militari“. 


clan- 
de Fer: ul 


, se 





oameni. La do 
cuzino, pag, 1 








le şi cu adnotările 


nizoane ale corpul 


Bandera V; la Nea 
serviciu 


Bazargic, Bandera 
menţlo- 

reşti Bandera XIII“. 
Indreptar), 


va fi formată din 


mai multe secţii 
câte două plute 
din 25 luptători, 

trei căprării (art, 9) 


se cere ), 


âmâdit, 








Comandantul corpului 
nar Moţa-Matin este numii 


Marin”. cu. un. efectiv de, 10.00U, 
Canta- 


Ale: 
găseşte 





ul 


dreplarul Corpului legionar Mo- 
ța-Marin“, compus din 20 artico= 
Cornehu 
Codreanu, din cuprinsul căruia 
rezultă că, sau inființat 13 gar- 
legionar, 
sub următoarele denumiri : 
Orăştie, Bandera I; la Cluj, Ban- 
dera II; la Sibiu, Bandera lil; 
la Arad, Bandera IV; la laşi. 


lui 


lui 


imţ, Bander 


VI; Ja Câmpulung Bucovina, 
Bandera VII; la Cernăuţi, Ban- 
dera VIII; la Chişinău, Bandera 
IX; la Galaţi, Bandera X; la 
la R.- 
Vâlcea, Bandera XII și la Bucu-l 


XI 
(Art 1 d 


Fiecare banderă va îi coman: 
dată de un comandant legionar! 


mi 


repartizaţi în cinci companii, 
companie având 154 
adică 13 bandere formate din 6; 
companii. Compania va cuprindi 
formate 
ioane și un plutoi 
impărțiţi pi 


di 





La 


luptători 


legic 


„Misiunea acestui corp este de 
„a strânge în jurul său și a or- 
ganiza pe toți fostii ostași. din 
„Romănia, constituind din ei o 
„forţă, în serviciul biruinţii Ță= 
„Tii Legionare, et 
„Provizoriu, până la organiza- 
„rea Corpuiui ia comanda d-l 
„colonel Stănescu Constantin... 
„58. Corneliu Codreanu, datăi 
„Bucureşti 4 Februarie 1938, 
Din toate rapoartele şefilor de 
cuiburi, de plăși sau judeţe, se 
constată că dispozițiile punctului 
16 bis, intitulate, „Marşul Legio- 
nar“, din Cărticica Șefului de 
Cuib, pag. 19, au fost executate, 
în sensul că toți șefii de cul- 
buri au făcut pregătirea militară 
legionarilor, executând cu ei tot 
felul de marșuri militare. Iată 
câteva pasagii din raportul cul. 
bului „Alcazar“, grupul legionar 
studențesc Romanați — (dos. nr. 
19 Gutenberg pag. 325): „Deși 
„merg cu mâna pe pistol, Ia fie- 
„tare pas ce:l fac afară din 
curte, cat să fac să se vorbeas- 
„că numai de legiune. Azi cân. 
ntece în ulițe, mâine şedinţă cu 
„garnizoană, poimâne şedinţă de 

ib, apoi marșuri am făcut 
ei, Unul de patru kilometri cu 
udenţii, la Haita Studina, al 


dă 














str 


























erău, în realitate, scrise 
te manu-proprio, tot de 
Z. Codreanu dar cu nu- 


loilea document care de- 
ne- 
ralului Cantacuzino față de Cor- 
foto- 
19 
mu în care se vede Corneliu 
Codreanu decorând pe şeful 
țară”, 
fotoaratia având tipârită men- 
„Corneliu Zelea Codrea- 
ind pe şetul partidului 

eroul ge 


conferea 
această 
ui. Cantacuzi- 
itatea ce avea 
lui Cantacuzi- 






„— niau întârziat 
le vom explica vu 




























gătirii morale și tehnice a legio- | 
narilor, pentru acte de violentă, 
fiecare legionar a căutat — exe- 
cutând ordinele primite sau im- 
pulsiunile proprii — să-şi pro- 
cure armele necesare manifes- 
tărilor violente, 


Aprilie 1938, 
general al jandarmeriei, se a- 
duce la cunoștința ministerului 
internelor că la percheziţiile o- 
perate, 
ridicat următoarele arme și ma- 
terial: 16 arme militare; 14 ca- 
rabine; 
arme salon; 
armă; 16 pistoale automate; 134 
revolvere; 1 baston revolver cu 


fața Jul Dumnezeu că 
„Voi urmări până la afârpitul zi 
udelor mele, pe acești călăi, pe 
„familiile lor, pentru a le da pe. 
„deapsa pe care o meriiă în jața 
„ul Dumnezeu şi în fața naţiu= 
„mii române“, (Dos, Vol, 1X Ca 
sa Verde pg. 806). 

6, Circulare cu instrucțiuni pi 
indemnuri la violențe, 

O mentalitate mpecifică a con= 
ducătorilor legionari asupra uzu= 
lut mijloacelor violente, trebuta | 
să determine 1n toți jeglonari 
aceeași, “mentalitate specifici 
morbidă și de aceca găsim A 
toată corespondența între șede 
subalterni ordine, rapoarte ăi 
comandațiuni. pentr a = 

Dâm, câteva exempli A 

a) Circulara judeţ price le 
cu, instrucțiuni, a ' Aust 193 
Jud. Muscel, din 2216, fila nr, 
(dos. nr. 15 ing. faptă dec 
3), spune: „ace:/Pertche va fi 

vie _fă:/două feluri; 
sancționată, nasi 

ua biruinid i 
„să. Legi 


pr. Rapenii 
da P.M 
Andantal | 
alim, în ret 
17 Martie 19 
Sar al legion 
niezul Marin 
de jandarmi 
mas Titov, 
d) Raporti 
tie 1997, ai 
Vergului“ nr 
Yegru sp! 
rea orblueloi 
mani-ai texj 
zarul ati 
Cre, 14, bol 
merclantulg 
Cobălcescu x 
e) Raportii 
6 câtre Secte 
resti, arată 
atea Dumitru 
struotor Popi 
man! at legi 
9, Mormini 
sură ale eroii 
Intro seri 
Corneliu Z, € 
cu (dos, nr. 
printre altele 
la un loc cre 
morminte (4 
fiind stabiită 
„lar. canti 
„sară biruinți 
200 morminte 


10. Exerciţii 














































la 22 
5, către getii re- 

15—2 pag. 61 
|juprinde. urmatoarea dispocațiu 


„Faţă de a 
mugată la 
wordon: 















ceastă lașitate, adă, 
sălbăticia rușinoasă, 
acei ce se vor găsi în 
situaţia descrisă 'se vor coni 
dera în legitimă apărare şi ac 

07 apăra pe loc cum vor putea 
"Mi cu ce vor abea la îndemână, 
mlără a cruța pe agresori”. 

„Dacă victima n'a putut reae- 
nționa pe loc, mimenea de pe 
„lume mu o va putea împiedeca, 
vin urmă şi la vremea el, unde 
„Poate şi cu cine poate, să răs- 
„bune, făcând agresorului atdo. 

















































mma ce i sa făcut lui“ Pe lângă | 
€) Circulara nr. 114 din 22 No. | psihologică, a 
embrie 1937, semnată de Corne- | crisă mai sus 
liu Z. Codreanu (dos. nr. 15-9,| Pregătire m 
pag. 99), prin care autorul ej, | terorismului, 
referindu-se Ja un incident ce] tir. Astfel, A 
avusese loc între primarul din | zino, comande 
Moreni, jud, Prahova, și unul | litar legionar 
dintre legionar Fiona Moța-N 
„Del la toți legionarii din jud.| ţiu! ribuţi 





„Prahova, să ceară satisfacție şi 
să spele ofensa în timpul cel 
„mai scurt prin orice mijloace 
„bor crede de cuviinţă“. 
Aceştia trei să dea satisfacție. 
„Aceasta ne trebuește cu orice 
„risc, ete.“ 


de Corneliu 
fixaţ un punc 
gramul acții 
membrii aces! 
de tir“, (a se 
Cantacuzino, 


Posedare ilegală de 


Ca o consecinţă firească a pre- | țe prin instruc 
bale, la fel pr 
minte,  recom 
„mormântul. € 
sură a curajul 
ciții de tir şi 
me, nu pare 

surprinzătoare, 
istoricul aceste 
înregistrat pe r 
sasinarea lui 

dent, a pretectu 
Taşi Manciu, a 
poliţie Clos, tei 
nare a subseci 
C. Angelescu, j 





Prin raportul nr. 8556 din 21 
al Inspectoratului 


pe teritoriul rual, san 


51 arme vânătoare; 3 
3 închizătoare de 






















lă „doi ocazii arastasului în 4 E sasinarea primul 
b formă legala a eeeiinfos Tesut Ia fla, | Căpitan, dela. care, primele 12] Enea CU oCaz Sutra lore | Şi o grenadă descăreată; 11 Dia | Datare iziaai 
del ve, și eu tot un |'strucțiuni. Prin, actul coma] Wătunul ve șarje pentru educa- | dinamită; 67.10 mm, fitil explosivi | Duca și « 
„funcționar ca ei (ia Stat) de | dela 43 Ianuarie 1938 a fost ny-|,ţia cetor ce l-am iat. et 237 cartuse armă militară; 12 i 

18 in anii 1922—27%; tar La pag, | mit” comandani al acd, cap „Leaionarii au pornit din Via | Cartuse mitralieră; 51 cartuse] Nici când istor 

esc că pe nedrepi | 184 %e spune: „81 apol eu suni | mite Alexandru Cantacuzin). | „dila, în marș, uniforme. câm. | armă de vânătore: 40 cartuse | mâniei n'a cuno| 

ă nici o justificare legală | "au. umplu, funeționăraș, un | Art: 17 an Indreptar prevele/'vând. Urmiriii dorea dn Pliol automati „124 cartuțe re: anate, cu raotll 
rai Bt et | Ta regia esa n ot | prtoe niz ate detina Um Gogh m | Ton ian re st ant cu mos 

în atatutul de organizare şi | IA Phil tuturora aie: Dacă corpul, leglonar  Mope'-am recură le o mraragtersască: | mlitare:- za “tuburi cartare va. [în uta ast ŞI 
rtldulul „Totul pentru arti | md € ae Pasii din acest | Marin a juat rii ema rândurie postat cinci legionari la capătul | Nătoare; 8 cutii a 100 gr. pulbere | torește numai ua 
EP 14 col. rezervă Btă: | tatea conipratemonstra Gtivi- | leglonariior, membri al Gărzii ie Vărgată; „100 27, Alice; 20 balo: | rit bolnave, creat 

Ă -110 — se cons- ă - xi p nete; 6 pumnale; 1 şiş, 2 săbii: 

tată o dublă organizare a miş- za pionii la Pag. 144 gâ- de! & . * 7 boxuri; o vargă de armă şi una | da întreținută + 
cării legionare: „mate, PUNCtU 9 Ja, aceleaşi Tegătirea teroristă a legionarilor bandă de mitralleră, Codreanu, în tar 
ue. Organizare cu. caracter po- | "fotogratii), am primit aprobă Intâptul Aziz De altfel, pregătirea morală și | Propagandă încep! 
fiu, nd iat | e am pam an [mai „A eine Sc mu rr 1 [apă rela neah zeta RE 
bla: şet de cuib, set de mall“ TuInsă Rumal foto- | de acţiune ai aa. iti terorism a. legionarilor, prin : a-| rea prefectului di 
A „grafii nuituiui Core-[lltimul procedeu a) agenţii | 

multe cuiburi ndicte ser se pn | Tatile, ni aplcâtiule pe Mu Codreanu, numai. prin dupa. | mina ea Sta A ilor j4e | vanzări,  aisncțiuai! i zecoca. | clu, deta aţa 
refera de echipă, net d eselor și material nizaţiuni oculte, acțiuni conspl Inul, care, caracterizează răstur- | pense materiale ale asasinilor, | em 






, set judeţ 
tid politic, ta i ri 


lte alte 





rative și organi 
tare, ci. pentru a-și 
arsenalul mijloacelor 





zaţiuni. parani 


i. completa 
unei avi! 





hările regimurilor poiitice în ul- 


apologia acestora prin cântece şi 








limele decenii. 
Pregătirea teroristă a leglona- 


jurăminte, indemnuri la vlolen- 


(Continuare in 


















Corneliu Zelea Codreanu 
va fi judecat în cursul acestei săptămânii 


Am arztat în reportajul nostru | ştii membri activi cari n'au știut 
de eri că instrucția în cercetarea | de urzelile secrete ale şefului, 
culpabilităţii şefului mişcării le-| Procesele legionarilor din faţa 
gionure, Corneliu Codreanu este | tribunalului militar, — prin pre- 
pe sfârşite. zenţa numeroasă a inculpaţilor 

Pe lângă vina de trădare prin |Pinori+ fără n ciun polei Le 
relaţiile cu statele vecine și spio- | CTitic, cu totul - dezori FĂ dis 
pajul printre ofițerii Statului [Nici măcar iţiaiti ta eta 
Major ca i în marea industrie | Mi$ a ibavedii icujica, ata 
fi IiAcopi isi on te/4i dul | elemente, ra sortită (pă ea facă 
tificat plauzibil prin nici-un. fel se aa: majora! aţi stie ai 
de apirare, — menționate În re-| can caen acestor săptămâni, 
chizitoriul introductiv, Corneliu Zelea Codreanu fos- 
tul instructor d.-matăr tul şef al mişcării legionare va 
cu dia jtistiția militari compărea în fața instanței mili- 
tare, 

Desbaterile procesului vor a- 
duce elemente noi și senzaţionale 
puse în sarcina fostului şef al 
festor descoperiri a scăzut enorm | „gărzii de ficr'“ şi cari vo pro- 
în consistență printre foştii sim- [duce consternare în opinia pu- 
patizanţi cum şi chiar printre fo- | blică. 























şi vina 

demn la rebeliune care-i a- 

gravează şi mai mult situația. 
Miscarea legionară în urma a- 










































Zilinsky e vinovat în faţa 
lui Dumnezeu, a legilor şi a oamenilor 
Adevăruri cari trebue să atârne 


greu la sauoționarea celui ce a incercat, 


ridicat pe cadavre, să răstoare ordinea în stat 


Cabinetul de instructie al tri- 
bunalului militar de pe lângă 
corpul ÎI armată, continuând 
cercetările cu privire la crima 
de trădare săvârşită de Corne- 
liu Ziliusky - Codreanu, a con- 
statat că și alte articole din co- 
dul penal au fost grav incălca= 
te de cel care — O VOM SPU- 
NE MEREU, PANA CE TOŢI 
CEI ZAPACIŢI DE MISTICA 
LEGIONARA SE VOR DESME- 
TICI — şi-a făcut intrarea pe a- 
rena vieții publice a României 
prin asasinarea unul prefect, în 
exercițiul funcțiuni, 

Mugistratul instruotor 
pe basă de dovezi pe- 
remptorii, pe bază de do 
cumente autentice. a 
stabilit că  „naţionalis- 
tul „Corneliu  Zilinsuy 
| Codreanu e vinovat și 
de INDEMN LA RAS.-| 
VRATIRE ȘI DE ATRN 
TOT CONTRA ORDI- 
NEI ŞI SIGURANŢEI 
IN STAT. ) i 

Pe temeiul acestor: constatări 
se va intocmi ordonanța defini. 
tivă de urmărire, lar justiția va 
ludeca, apoi, pe cel care a în: 
cereat pretextând că, lucrează 
subt semnul crucii, să arunce 
Româ!na în prăpastie, 

„Justiția va trebui să albă în 
vedere însă și unele amănunte, 
cari dacă nu pot fi incadrate în 
textelocategorice ale legii, tre- 
buo să atârne greu la condam- 
narea lul Zilinsky. 

Cu o perseverenţă dia. 
bolică, cu o migală eri. 





minală, fostul  condu- 
cător al fostei Găvsi de 
Fier a învățat pe adep- 
ţii săi să urască, să dus- 
mănească, să se  răsbu- 
ne. Dela ură nu erau ex- 
ceptaţii nici binefăcăto- 
vii, nici prietenti. 

Și nici părinţii. 

Citiţi pasagiul acesta din con- 
ferința ținută la radio de d. pro- 
fesor N. Iorga: 

„Acum pot să spun un 
lucru pe care nu l-am 
mărturisit, atâţia ani: 
într'un mare oraş, capi- 
tala uneia din ţările 
care s'au alipit ia Rega- 
tul din 1916, vorbind cu 
cineva, un vechiiu uce- 
nic sufletesc al meu, ca 
re în acel loc avea una 
din funcțiunile cele mai; 
împortante, el mi-a po- 
vestit cum un tânăr pe 
care-l crescuse de.co- 
pil, împărtăşind o cre- 
dință stropită cu atâta [i 
sânge şi care doreşte |; 
ca sânge nou să se adao- 
ge pentru ase ajunge 
la biruinţă, i-a spus aşa: 
„te iubesc şi te respect 
pentru tot binele pe ca: 
ve mi l-ai făcut, dar, dn 
că aș primi de la şeful 
meu ordiinul de a te u- 
cide, aş descărca toate 
aloanțele vevolueruluei || 
met în capul şi în piep- 
tul d-tale”, 





















rul Corneliu Zilinelzy- 


cat pe cadavre: Corneliu Zilins- 
ky-Codreanu urma să dicteze 
în' România! dacă reuşia 
Struosul său plan, ne dăm sea- 
ma că Dumnezeu nu uită acea- 
stă țară nici în cele mai 
momente. 


nalli puşi în Slulba străinilor. 





Citiţi, oameni buni, și cutre- 
muraţi-vă! 

Citiţi, domnitor masistraşi, si 
revoltați-vă până în adâncul 
suiletelor dvs.! 

Revoltaţi-vă şi constataţi că 
Corneliu Zilinsky - Codreanu a 
năruit sentimentul de dragoste 
pe care trebue să-l aibe feciorii 


pentru cei ce le-au dat viaţă şi 
i-au îngrijit. 


Constataţi, 


onoraţi i 
magistrați, 


că agitato- 












Codreanu e vinovat şi 
în faţa lui Dumnezeu şi 
în fața legilor şi în faţa 
camenilar, 

„Şi când ne gândim că ridi- 


mon- 


greie 


N'o uită şi-o ajută să învingă 
oate dușmăntile şi să birue toa- 
le obstacolele ridicate de crimi- 
































| 












A 
| . ame fue ha 


1/0 237 %l7 


RIONONȚEIIS 9p se gouţ 
4935 jinsuy nyzozraoad pui 
pp irduns o ad o oxeuzp 





az a9sad 'uesu ueyon& îmi rațieaed 
Cui; POZĂȚUEIEI o9sad x0răorvalea 
u punuvzța vaunrojqyte 0Asad ȚpaţaţA 
Ju] ȚE dOȚIVUI 3503 € 19 'aseoțpțauu 
Jad 18 ataprăoraa 'ezoare vaavalpia 9p 
18 Pune guțd 2p 0[Haoand vazopro 
-3P 9p HHRUIRIA aţoză uţ Anosazo 

| '09pmusiqoau miop 
„mo iganfoadiuţ ap — oz — auă 
-9ad 4507 u “PĂUȚOA 79 ezaqj| Upd aţi 
-uu op A0ydopu '98ox 1$ quopuodopuț 
Uuo '7 10200 pnl n9 Ţ$ int mso urp 
UUIO ÎNUVBACOUVIE UHULISUOO ÎN 





O 


Dovada precisă că adevăratul 
autor al asasinatului lui |. &. Duca 
„este Corneliu Z. Codreanu 


Testamentul lui Stelescu 


Intr'unul din numerele noastre 


trecuța am mnhiigat i 
Cora EWaariaţ 7” două 


LB, 
54 


*] Z;, Codreany SRSISI nagăaa artă 
-a1d 4507 e 0961 (nu ânp 3nostu 
[4 DA 98 019 UIa0E "UISŢUȚIEM 1503 
2 9xvo 'opunoțuq osojgavdury oăups 
2p 11st1po 1e 16 psouguroz Țagi par 
09038 [e ISnsuţ 204310 uţ [-npugur 
-10JSUea? '0a9souue 9p Ayo un 4077 
lu upuoSar azto ujp “EpOA poti mt 
me “uwoq ap njj 'vased 1$ tinso 
ns nu-r ș& axeo ed 'țjummara 9au03 
=D0219 IONUL Ţe 9p0ap axuui Țuur 
IMASOI UȚId 'Inueau AN087 e 22 ala 
-duy dadsop |peuţ prjstou vpinagur 
'pzvauruani 0-pu oze2 ad 'pa03sţ lun 
erajueanățsau tip oruzevad gaina as 
PINZ0GATA, IUN '210$ 1a0de Iv 2wp 
=Viunf 19 ovaA un oqsad *mrntouam 
9aoţtuu qup e 3200 Țauloy e voao 
= Do gunaaduuţ 'pauzbo jjdoş A Ai 
oavo Uj 'natiwupd Up nou ur tizyp 
=Unyn2 01 Vizeid ap Aupiuzoui nps 
WIAȚĂUIȚS INOUYpe Up 9su00s 'ojba 
"0U9A ONUUIpI InIgo o[t tioov 


: “R591 J20jsuo)) P510] :N *joad im[-p tozejutan”) 
"V993ŢN Ța Joţuuzop |-pyârauţz “aoţipapiognu :wţuz op 0192 


[e Oseuguroa sopojuy Imprtuţ 1 voyey |3uiiiuaur 


"Muosaod '9juo)10 Văvoauţ up piu 
"94 puvași op a0lpput ță Ininy930uŢ “a0j 


e 0302 ŢI (Nguyurzout Avva 

P-ou va4s90V. 'AN1441p os aolpiuuz 

sul ta ti 
omdrjouțou 1zaqi Ivo 

my mâvaa 18 A puoțuțuno Lai 

CE "804810 

hugpaza! 


9 ŞALIVAUţ 9450 govp 'opuo4 





Ur vjurpoio no 1 pavano [uţ 





VĂI0L "N 'J0ad "p “tizoo 

ȚRINISYUVIN Ioravpuiouae Inzoapiad Up 
ind Uf puyto uţuaisisu 'nosadoa 

DEN Ilojuțavă voavyurano dag 


„_UWogq 94ew nun eoJeooAg 


=odwț 'woundna 9u 16 teva oua 
nd vu 109 “tivsuj Pagstou cmg(no 
Up "UIVAnYO "panze ou oavo 'opuoy 
=a1ad Op jămzodua puuyp j& o 'aapur 
"DCI opeod tipuri "10 adiguţ vis daup 

“IIVOpaV  U0AV: "vooaț |uţ az 
"uguzu jo najuod jzyyiv deo vtv: 














CNSAS e 
$ Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 

























ORA 3 
Dovaria precisă că adevăratul 


je e autor al asasinatului lui |. &. Duca 
. este Corneliu Z. Codreanu 


Testamentul lui Stelescu 


Intr'unul din numerele noastro| 7, Codreanu pentru asasin 
| trecute am publicat scrisoarea lui SE Del sasiiiarca 


Corneliu Z, Codreanu către Stelescu|I!i |. G. Duca. 

şi Belimace, unul din asasinii lui L Acest testament evidenţiază 
| G. Ducă/S6risă in ajunul asasinărei motivele care l-au determinat 

IE SaTETE pe C. Z. Codreanu să suprime 
| Tot in această scrisoare se socotea Spa rule E E, 
| unitate de măsură pentru triumful | Pe Stelescu, 


cauzei legionare „mormântul". Scrisoarea lui C, Z. Codreanu 
Evident, ne-am ridicat cu toată e- 


către Sielescu şi Belimace publi- 
la i A (i | aa 7 
criminale, Saga pusee! concep! [cată, doungat [i a intace Dubli- 


stiti a, că autbrul moral al asa-| tamentul lui Stelescu, publicat 
sina pui fostului preşedinte da con- azi tot i imi atu- 
sillu 1. G. Duca, era Corneliu Z, Ga. [Zi tot în iacsimil, sunt de natu. 








dreanu, ră să precizeze împrejurările în 
î Din documentul ce publicăm |care s'a pus la cale asasinarea 
ii] astăzi și care are o importanță | primului ministru 1, G, Duca, 





covâritoare, reiese că Stelescu | precum şi să indice pe autorii 
a văzut ordinul dat de Corneliu | morali ai acestui asasinat, 


















Tată, aci, cuprinsul testamen- la dat ardii de omorârea 
tului, lui Stelescu pe care-l pu: lait Duca; de citit şi eu. 
publicăm mai sus în facsimil, Legionari ă-şi aleagă 
i 12 Octombrie 1084 it set, acesta este numai 
E 4 TESTAMENT. un, încrezut şi farsor, , 
ma era Dacă moi fi asasinat să seral N 
ți -că “din. casei Tes scris ai pasate mea 


[| d 
ali Zelea Codreanu Moni osti nța împă- 
'os! 


cată că am fest tag 
tot eroismul băaţi- cinstit, 
ela Jilava, totuşi el (ss) Mihail Stelescu 























Mici o dreaptă judecată, nici! 
ninte de român luminată, nici 
adevărat creștin și nici chiar 
imai aprigi vrăjmaşi ai los- 
4 prim ministru |. G. Duca, 
w'au indoit o clipă că asasi- 
wa lui a lost ordonată de 
keliu Zelinski Codreanu. 


he prima scrisoare pu- 
ută în facsimil pe ca- 
nul“ o adresa 


afirmând 
mmlrecesare cel puţin 
200 le morminte pentru 
bimila legionară — noi 
m Ins concluzia logică, 
vă asinarea ut tei 
4 ordonată «i 
agil CA 
P 4 moartea lui să 
lisară dovezile. şi măi 
ile pe care acesta le 
nea în calitatea lui 
apropiat at „Căpita- 






















Mihail Stelescu afirmă 
în testamentul său „Cu 
tot eroismul băeţilor de- 
la Jilav e vorba de 





Zelinski _Co- 
dreanu) a dat ordin de o- 
morârea lui Duca, L-AM 
CETIT ŞI Eu“, Ei 
Prin urmare, „Căpita- 
nul“ a dat un ordin 
SCRIS, pe care l-a CE- 
TIT Mihail Stelescu, dar» 
l-au mai cetit, afirmă 
testamentul, ŞI ALŢII. 
Dovada că cele ce Ste- 
lescu afirmă în tenta: 
mentul său au 





men însăŞT. 
Codreanu, care uu a esi- 
tat, să avanseze cu cea 
mai mare distincție pe 
cei trei asasini, cari au 
avut la activul lor decât 





a omu. 
înaltă probitate 
care a font 1.G. 
astfel de distinc- 
a dat altora cu 
e nu se soldau cu 


de 


morală 


dud ne criminali, 
m mărturiseşte. 
ă a asa: nat, 

tu fost de: 


de execuţie 



















că prin urmare pedeapsa 
capitală pe care au pri- 
mit-o asasi se cuvine 
şi celui care a ondonat a: 
morârea. 

Socotim că în faţa a- 
cestei ultime dove: 
tiția nu mai poate 
zia cu vreu 
sului asas 






















"Dăm mai jos „Testamentul“ 
lui Mihail Stelescu : 


12 Octombrie 1934 
TESTAMENT 
Dacă voi fi asasinat sal 








ce 













































Aman EPA în legătură cu 0 0P=- 
4 ganizaţie străină 


= Onouă gravă acuzaţiune în sarcina şefului fostei 
: mişcări legionare — 


Ş Ordonanţa definitivă prin care | DE ORICE FEL PENTRU PRE. ca în cursul anului viitor să fâlfăe 


Orneliu Zelea Codreanu“ este | GATIREA REVOLUȚIUNII SO- şi în România stindardul ? 
rimis în judecata Tribunalului CIALE DIN ROMANIA, E 
E filitar al Corpului 11 de armată Așa dar nu este tocmai simplă 
| „Pentru trădare, uneltire contra | această uneltire. Este vorba de 
ordinei sociale şi pentru răsvrăti- uneltire dar şi de legături în a- 

Te, cuprinde documente de o gra. | fară. pentru pregătirea revoluției 
- |Ditate excepțională. Fiind publi- | sociale în România. 

cată în intregime, în altă parte a | “E atât de gravă acuzaţia în cât 
ziarului, cititorii îşi vor putea da | inculpatul dându-și seama de a- 
Singuri seama de “primejdia ce | coasta a refuzat să-şi recunoască 
ar fi amenințat țara în cazul fapta. Apelul la streini, insă,. a 
edu ear due riicar CNI în u- | fost găsit la domiciliul să r 
hire cu siguranța generală n'ar neliu Zelea. Codreanu. n'a putut 
Ji procedat rapid și m'ar Ji făcut | să conteste acest lucru, i 

E piesa. care pune în lumină, 
mobilul: real: a acțiunii! aceluia 
care se intitula şeful mişcării le- 












- * 

) _ Inculpatul a luat cunoștință de 
întreg, conținutul acestui docu- 
ment şi după cum am văzut nu a di 
putut contesta faptul că el a fost Li 
găsit la domiciliul său. lar „din 
pasagiile reproduse — spune, or- 
donanța. definitivă — rezultă că 
„realizarea - programului pentru 
campania anului 1935'* — era de- 
jendentă și strâns legată de „so- 
[idaritatoa de interese! ce o avea 
mișcarea legionară cu o organiza- 
răină. Apoi se vede că acea- 
legătură indestructibilă“' le- 
soilde mamânarea războiului — 






























„documente revelatoare; cu prile- 
1ul descinderilor. şi „percheziţiilor 
din noaptea de 17 Aprilie. Totuşi 









! gionare. lupă . presupunerile . inculpatului 
e vu 
i Dpuriajsă pui iasul: „Ea are următoarea redactare : | — va face ca în cursul an vii- 
acuzare : uneltirea contra or. „Comitetul centr; egiona- | tor să fâlfâie și în România stin- 
sociale, pentru că în acea- | til CLulia| 














e nu este vorba de un usa ne probl 

-7 | realizării programului nostru 
Ă Iu, cum pare a-l tru campania 1935 — pe care o 
pregătisem de mult în vederea 
viitoarei alianțe economice și. po- 


litice cu..." fi 
„Şi mai departe d 
_ Solidaritatea do interese, mo- 
atul | rale în primul rând, cari ne leagă 
„IN LE: | în mod indestructibil, ne obligă și 
ANIZAȚIE | ne comandă a vă aduce la cunoș- 
“A PRIMI | tință dorința noastră. 

JUTOARE !  „„Amânarea răxboiului va facel. 


Dar „intenţiunile inculpatului |. ă 
— adaogă ordonanța definitivă — E 
astfel cum reese din documentul 
aflat, se văd confirmate şi întă- | 
rite prin a doua plesă și anume : 
telegrama trimisă la anumită dată 
unei forțe străine, , 

Existența acestei piese, cumi 
şi expediția ei nu este contestată 
de inculpat. Or, cuprinsul ei şi 
calea prin care a fost trimisă, este | 
absolut identică cu a primei pie: 
se. + 


area. 
























e) 


* Despre Zelinski 


Părinţii lui Corneliu Z. Codreanu 
Sunt născuţi în Bucovina. Tatăl său 
este poleac, iar maică-sa este nem- 
foaică, 

Satu /zeşti, din județul  Storoii- 
neţ, unde sta născut Ion Zelinski, 
tatăl lui Gomeliu Z. Codreanu, este 
(Vecin cu satul nostru, Vicov de sus, 

in judeţul Rădăuţi. Ne desparte 
numai o pădure. 

Igesti sunt mazili şi 

ârani sunt foarte puţini 

gistenii se intitulează, în- 

cu boierescul epitet „cu- 

meilor li se spune „cu- 

iar fetelor duducă, Por- 

tul locuitorilor din Igeşti se deose- 

te de al acelora din satele ve- 

cine: Crasna, Vicov de sus, Corce- 

ști, Pătrăuți și Cupca. Locuitorii din 

Igeşti poartă cizme scurte, panta- 

Soni. Surtuc, zobon, mintean, palton 

"Sau Suman din postav țărănesc, 

urt și altfel croit, decum îl 

poaftă țăranii din satele vecine. Fe- 

meile poartă „cataveică”, fustă şi 
ghete, iar pe cap, tulpan negru, 


în | Pentru ei pădurea este num. 


21. V. 1938 





rece codrul este verde lar poporul 
nostru are o mare dragoste pentru 
culoarea verde, începând aproape 
fiecare cântec (poezie) cu: frunză 
sau foaie verde. profesorul lon Ze- 
linski Sa gândit că ar fi îrumos, 
dacă Sar numi „Codreanu”, în loc 
de Zelinski. 

in să amintesc o altă particula- 
ritate a răzeşilor din Igeşti. 
nu întrebuințează cuvântul pădure. 
„Co- 
dru”: Vin din codru, merg în codru. 
Tăranii din satele vecine cu Igeştii: 
Crasna, Vicov de sus şi Pătrăuți au 
în graiul lor amândouă cuvintele: 
pădure si codru. Igiştenii întrebuin- 
țează, la curent, termenul tehnic co- 
dru, iar ţăranii din Vicov de sus, 
numesc, bunăoară, codru, un lanț 
întreg de păduri, imensitatea pădu- 
rilor. In vorbirea de toate zilele, ță- 
ranii din Crasna și din Vicov de sus 
întrebuințează cuvântul pădure, Vi- 
covenii şi Crăsnenii spun: hoț de 
codru; a prăda can codru; sălbăte- 
ciune din codru; a striga Oa bate 
can codru. 

Intr'un cântec popular, Vicovenii 
şi Crăsnenii işi cântau durerea de-a 
trebui să meargă în armata austria» 


„| că, în următorul fel: 


& ăcum câteva sute de 
d in această comună 
| câțiva oameni de 
E Vede cât_ de 
Zelinski şi Con- 

inești, 


De cât tânăr şi „cătană”, 
Mai bine'n „codru”, cu pană, 
Că din codru vii când vrei, 
Din cătane, când te ceri. 

Dacă se intâmpla să vie vr'un 
Iaistean în sat la noi, în Vicov de 
sus, cu vr'o treabă la ocolul silvic, 
Şi I-a: fi întrebat: de unde eşti, bade, 
Igişteanu sau nu răspunde sau ar 
fi răspuns, supărat: de peste codru 
Sau din codrișoi i faci pe 


Ca să-i 
Plac unui Igistean, trebue să-l în- 


ED ian 





trebi asa: de unde sunteţi d-voastră 
sau de unde eşti dumneata, cu- 
coane? 

Iziştenii sunt oameni mândri și 
cu nasul de ceară. Se supără foarte 
repede. Sunt oameni închişi şi po- 
somorâti. Nu uită și nu iartă ușor. 
Bi trebue să îi fost aduşi din țara 
de ios a Moldovei, în timpuri de 





Ei] grea primeidie pentru Moldova, ca 


ostaşi pentru apărarea granițelor 
dela miezul nopţii ale țării. Igişteni- 
lor fiu le place munca grea. Ei se 
socotesc a fi oameni mai de seamă 
Şi superiori țăranilor din satele ve- 
cine. O bucată bună de vreme, o 
parte din locuitorii din Igeşti au 


avut îndeletniciri care dădeau mult]! 


de furcă jandarmilor şi parchete- 
lor. Se deprinseseră oamenii păgu- 
başi de prin satele vecine şi chiar din 
sate de peste șapte hotare, că ori 
decâte ori se întâmpla să dispară o 
pereche de sau de cai, ori să 
se întâmple vr'o prădăciune în stil 
mare, ei să spuie: asta-i treaba Igi- 
ştenilor. 

Acuma întâmplările acestea s'au 
rărit, iar Igiştenii nu mai sunt atât 
de huliţi şi de temuţi, pentru unele 
îndemânări ale lor. can timpul 
trecut. 

Acesti oameni  bruneţi, sprinteni, 
mândri, posomorâți si izolaţi 
sute de ani, în mijlocul unei mase 
de țărani. au avut și au slăbiciune 
pentru oameni de viță nobilă, Fie 
Poleac, fie Tătar, fie ce-o îi, numai 
țăran să nu fie, căci în limbajul Igi- 
Stie este sarpe, 

nări 








Expoziţii, Publicaţii 


UNIVERSURE 
Li i ză NU Ha 
NE est 2 Vai938). loa 

TRIBUNALELE MILITARE 


Ultimele formalităţi procedurale 
în vederea procesului lui Corneliu 


Zelea pci 









nelii lea 
ei Luni, e tribunalul mili- | torilor informatori p; 
o 


rale în vederea | 





ză al e rpujali 2 armată, sa todeplnirea ultimelor formali- 
tribunal, o listă | tăţi i roceă ui 


us_ eri, la 
geo apărători și alta de martori, | proces: 
iar d, prim președinte co) 


In vederea ps ucae nai lui iCor. urlizu-a dispus emiterea ci- 
iu Zeli dreanu, care în- | taţiilor pentru aducerea iasi 













































| — Zrei asasina! 


Am văzut 
litic şi naţional al lui lonel 1. 
Moja, așa precum îl mărturisea 
biiatul viteaz în memoriul său 

„către şetii partidelor politice 

„din. România: 

"mol -— spunea el — nu 

am conceput România Legio- 

nară ca un regim dictatorial 

ci. ca o intimă colaborare în- 

tre Rege, supremul arbitru, 

între guvern și între Națiune. 

„Vrem un echilibru unic al 
întregii Națiuni”, 

: Trădătorul Corneliu Zelinski- 

Pi Codreanu însă, se adresa orga- 

E, nizaţiilor străine și-și mărturisea 

| acestora crezul său că „amâna- 

rea războiului va face ca in 

| cursul anulul viitor să fâlfâe şi 

în România stindardul“ lor, 

| Şi pentrucă Ionel |. Moţa — 

! nu puiea să fie decâ! o piedică 

în calea jelurilor lui Corneliu 


[ 
e | 

| 
4e | 











led 
Omleta 


11023] 


Ne 


Teroristul Zelin 
se voia biruito 


te: Manciu, Duca, 
pângărit: Jonelt 1. 
care era crezul po: 


9 


şi S 
Moţi 
a grăbi succesul loviturilor 
sale. 

La început, când agitaţiile 
lui nu preocupau decât or 
ganele inferioare de apărare 
a ordinei, spre a le teroriza 
pe acestea, le-a întins cada. 
vrul prefectului de poliţie 
Manciu, dela Iaşi. 

Mai târziu când s'a accen- 
tuat în țara noastră desmă. 
tul electoral și Corneliu Co. 
dreanu a vrut să se infiltre. 
ze în massele alegătorilor, el 
a trecut la terorizarea parti- 
delor ce aveau rădăcini pu- 
ternice în corpul electoral]. 
Acestora le-a prezentat 
cadavrul lui |. G. Duca. 

In partidul său, Corneliu 
Codreanu și-a terorizat pro- 

partizani. Întâi prin ju. 
răminte întovărășite de afu. 













Codreanu, acesta avea să se 
folosească de entuziasmul, de 


eroare pe care 
a o exercite pen- La, 














risenii și blesteme. Apoi prin 
pedepse corporale n 
celor cari î 

















zista nimeni, 
A ordonat atunci asasina- 











P cu oPice 


felescu. Şi un sufiet 
a — 


trimis 


revoluționar pent 
fâlfâe și în România stindar- 
dul organiza 
care trata, 7 | 


lui Cornelii 


vroia biruitor cu orice preț. 


rea, după sângerosul ritual 
stabilit de el, a fostului său 
tovarăș: Mihail Stelescu, 

+ 





lonel 1. Mota, așa dar, era 
intelectualul fin, românul de 
inimă și de baștină care pri-| 
vea politica organizaţiei din 
care făcea parte numai prin 
prizma intereselor superioa- 
re ale naţiei și țărei. | 

EI trebuia, prin urmare, 
departe pe drumuri 
fără întoarcere și sufletul 


său pângărit, prin așezarea 
lui în fruntea unei cohorte de 
zece mii cu care Corneliu Ze- 


inski să deslănțue iureșul 


ru a face să 


țiilor streine cu 


cu, unicul | 





lar Mihail Si 


martor în viată care citise 





















ordinul de asasinare a lui Lă 

credinţa şi de vitejia lui ca să-l | î G. Duca, trebula împușcat şi 

mâne Într'o zi pe frontul spa: clopârțit cu barda pe un pat 

| niol. y Si de spital, pentru ca cei z 
: > trebuia să s, „cutremure toți | mii de fanatizați să şti 

i , "pi dl 3 aţi de el, căci în | așteaptă in cazul când ar in 

„Am arătat nu de mult, | planurile lui, am văzut, era | cerca să se opună țelurilor 
cum depăna “Corneliu Co. | iureșul căruia să nu mai poa- 


lu Zelea Codreanu. 


Căci teroristul Zelinski se 













“n. Corneliu Zelea, 
Teanu,  şe/ul 
ganizații 
«Garda de fier» a 
sosit aseară în Ca 
pitală cu mașina 
dela Carmen-Syl. 
va, unde a stat în 
tabăra de muncă 
legionară. 
D-sa va aven n 
consfătuire cu toți 
comandanții de re- 
giuni, în vederea dispozitiunilorr „ce 
sau luat de către ministerul de în- 
lerne, relativ la desfiintarea tabe- 
rilor 
| In vederea acestei cons/ătuiri în- 
| time este aşteptat să sotească la 
Cartierul Legionar şi d. inginer 
Gheorghe. Glime, . secretaș general | 
al organizației, aflat. în: prezent. la! 
Câmpulung- Muscel, 


Ip pati tao 





CNSAS 0. 
Direcţia Cercetare, . 
ai Expoziţii, Publicaţii | 
î Pi 









22_V 19% 


23, 


ww  Rătăcire şi fărădelege inseamnă acţiunea 
lui Corneliu Z. Codreanu în Bucovina 


i . 






















Pr 
Ace] care serle şi iscăleste a-] Aceasta inseamnă, în Bucovina, fier. indrept, în aceste 
ceste rânduri a făcut cursul supe-[un păcat mal mare decât ori unde clipe hotărâtoare, o. ru- 
pior şi a dat bacalaureatul la, li-în altă parte a țării noastre, găminte fierbinte cătra 
pe ARE Aaa Al pia RĂTĂCIRE ŞI FĂRĂ DE LEGE.| Vechiul Regat și către ța- 
sori indrumători îi PF 
Aesorl A dndrămători ups ASE] 1n loc să tim mal tari și mal ra ntrengăuleliberatii sei 
mion! Florea» Marian şi  Euseblefniti, după douăzeci de ani de viețu- sul ctatura|| —— 
"Popovici im tonstitulti în două] ire impreună, puterea de credință și] lui Corneliu Z. Codrea | 
Societăți scerdte, cu _ scopuri lite-] de rezistență a slăbit în Bucovinalşi redaţi neamului sufle- 
identiste, Ratele; i de pe urma unor tainice pregătiri, a unui tineret şi alu: 
loarea  Darurilor”, s  |bătrâni, pleca Io! 
Ramuri” uceafărul”, „Viata i | tă, plecaţi pe căi ră- 
Românea ziarul „Neamul 
Românesc” formau hrana noastră pract 
suiletească de toate zilele, Am in-[le şi scopurile gărzi 
vățat istoria și literatura neamului 
nostru în scoală şi În afară de scoa- 
lă. Credinţa şi idealul nostru e- 
rau: România Mare şi liberă, în 
care țăranul român să albă pă- 
mânt si drepturi. Pentru noi. 
„Doina” lui Eminescu, „Nol vrem 
pământ” a lui Gh. Cosbuc şi „Clă- 
caşii” lui Octavian Goga nu erau 
simple poezii, ci crezuri şi literă 
de evanghelie. In mintea şin su- 
fletele noastre granițele politic! 
ale unui neam, frânt în mai multi: 
bucăţi și supus mai multor stăpâl 
niri străine, dispăruse cu mult îna! 
inte de 'anul 1918. Noi am crezul 
în Unire, şi Unirea a venit. Cil 
mult inainte de război şi de Unird 
socoteam Bucureştii drept  Capl 
tală şi metropolă a noastră., Pi 
tru noi Regele României, 
gele nostru. / Profesorul 
Florea Marian, di 
ceava, scriltor. 
deriiei Române, it, | 
să Ia el, portretele Regelui Carol 1. 
al Domnitorului Alexandru Cuza, al 
lui Ion C. Brătianu si Mihail Ko- 
gălniceanu, spunându-ne : „Băieți 
„ păstrați-le, în taină, și închinaţi- 
“vă lor, căci aceştia sunt făuritorii 
României noastre”. 
„Noi am luat parte, începând din 
„anul 1906, la marile manifestări 
„ culturale ale Vechiului Regat: 
poziţia dela reşti,  desvel 





Culturale, 
ratia ace. a deprins să urască 
Austria, să-i dorească si să-i pregă- 
tească prăbușirea, crezând într'o 
Românie unită şi liberă, în care să 
aibe şi țăranii drepturi poitice şi 
pământ. 
Unii din noi au fost hotărâți și 
mai viteji „murind pentru împlini- 
„mea acestei credinte si acestul i- 
eal, lar alții au fost mai puţin 
dar nici unul n'a întins mâna 
ilor țării și neamului lor 
d bani dela ei şi 
urile. şi idealurile 





) ace 
tele, tinere 
ba și înd 
ur to, 


Eine IL VIME ASC | 


22 16 n Îo26 


-- DESPRE ZELINSKI-CODREANU 








| i Cum sa pripăşit Zelinski în ţară 


| Familia Zelinski este o iamilie de că, a trecut, urmând soseaua Cer- străvechi: moldoveni, ardeleni și 

„venetici în satul românesc Igesti. năuţi-Storojineţ-Vicov de sus-Pălti- |maramureşeni. Sângele slav, primit 

Pentru prima oară, acest nume a-|noasa-Câmpulung-Bistrița, — prin |dela Ucrainenii care trăiesc în ve- 

pare în registrele parohiei din [apropierea satului Igeşti. cinătate cu Românii, şi care se gă- 

Izesti, în anul 1852. Bunicul lui Cor-] Soldatul Zelinski din armata ru-[seşte amestecat în sângele unei 

"A neliu Z. Codreanu a fost soldat în |sească, polonez de origine, imbol- părți din populația românească a 

armata rusească, dar polonez de [năvindu-se, a fost lăsat intr'un sat, | Bucovinei, nu le-a dat bucovinenilor. 

neam. pentru a se inzdrăveni şi pentru a |caracter de oameni sângeroşi şi răz- 

Impăratul Franţ Iosef al Austro- [aiunge apoi, din urmă, unitatea sa. [boinici. Din Bucovina n'au ieșit pâ- 

Ungariei, fiind strâmtorat și serios[Dar, insănătoşindu-se, Zelinski nu|nă la Corneliu 7. Codreanu nici un 
amenințat de revoluția maghiară din |s'a mai întors în Rusia şi nici nu s'a |răzvrătit. 

ai 1848, s'a adresat împăratului Rusiei, [luat după urma armatei cu care a| Răzvrătiți şi oameni nechibzuiți 

„> cerându-i ajutor. O parte din arma- venit, E! s'a pripășit în satul delca Zelirs! inșki.nu sunt ex- 

pari ta rusească, care a fost trimeasă mazili și răzeși Igești, lar în anul presiunea lului românesc al 

| za împotriva revoluționarilor din Un-[1852 s'a căsătorit cu o ucraineancă. Bucovinei. Naționalismul bucovine- 























































































3 zaria, a trecut prin Bucovina, ve-| Astiel a ajuns satul Igești, şilnilor nu sia maniiestat nici odată 
[i „ nind din Basarabia si din Podolia. [mai apoi Tara Românească, să albă |prin comploturi si omoruri. Naţio- 
Era firesc ca să se aleagă drumul [iericirea să dea adăpost unul pri-|nalismul bucovinean din generaţia 
ji „Sel mai scurt, înspre Ardeal. Acest[beag al cărui urmaş are pretenția |veche din vremea lui Aron Pumnul 
] mm Grum scurt şi foarte bun ducea prin |de a îl un mare revoluționar şi re-|și Hurmuzăcheştilor, a întrebuin- 
| DX Bucovina, pentru a ajunge”tât mailiormator national, în România din |tat litera de tipar şi cuvântul cald, 
| repede la Bistriţa şi la Cluj. anul 1938. ca arme de luptă şi de deşteptare. 
| Soseaua strategică făcută în Bu- 
| : covina, de către austriaci, chiar în 
Primii ani după răpirea Bucovinei 
i (1775), se desface în două brațe: 
9 un brat trece prin codrii Cozminului 
[8] şi prin târgul Siret, face un ocol pe 
] la Suceava şi apoi se iudreaptă spre 

€ 
























Reprezentanţii generaţiei naționa- 
te de mhai târziu, întăţișa! 
ul, rghe. Popovi: 


ri 
ciclon |. 
ieorghe Tofan, a căutat! 
să pe cu hărnicie, Si Să pro- 
povădui istoria» literatura şi! 
drepturile unuia și aceluia neam 
românesc, în toate manifestările şi 
aspirațiunile sale, 
gului liceu. Această generaţie s'a adăpat din 
In fața aceste! situații, având în |idealurile Junimei dela Iasi. iar mai 
vedere că intrun stat catolic, cum |apoi.ca s'a încălzit la ideologia Să- 
era Austria, soarta lul Ion Zelinski |mănătorului. Cuvântul şi indrumarea. 
ar fi fost pecetiuită, el a trecut în|d-lui profesor N. Iorga şi a Univer- 
i Vechiul Regat, unde, în anul urmă. | Sității dela Vălenii de Munte au pre- 
zojinct, satele Crasna, Vicov de sustor se căsătoreşte cu Else. Brauner, |Rătit o nouă generație. in Bucovina, 
Vicov de jos, Voitinel, Marginea, |nemţoalcă din Suceava, pentru luptă dârză, pentru rezisten- 
„Solca si se împreună, cu celălalt! în urma armatelor ruseşti, care au tă si pentru actul Unirei din 1918. 
nana, rimă aa” (9 mol [eat în anu 188. este nămânul [n pornire în cin Marei 
e ucovinei, în mars inspre Ungaria, |nitestările lui Corneliu Z, Codreanu 
„e ic şosea, până la Bistriţa, în au pai rămas şi alți poiați mas Este al RE titi Nici pate 
a ” t şi s'au săraci și mâni n Igesti și nici 
Dela Cernăuţi până Ja Storolinet [Insă Acestia, Sau amesi 
PL ec de legătură în. stopat cu băștinașii acestui colț de [sufletul țăranilor româsi din Buco- 
„vrând în soseaua strategică Galiţia- 


[vina nu se oglindeste în sufletul Îui. 
| Bucovina-Ardeal, care trece peste! i 





Ion Zelinski-Codreanu, tatăl lui 
Corneliu Z. Codreanu, a făcut liceul 
la Suceava. In anul 1898 lon Z4 
liski a fost exclus din toate liceele 
din cuprinsul imperiului austriac, 
pentrucă a propagat  ateismul, în 
cuprinsul clasei a opta dela liceul 
din Suceava, 
cel an, p 






























Carpati, trecând prin oraşul Câmpu- 

A lung moldovenesc şi prin vestita 

| stațiune balneară Vatra Dornei. Al 

Fă doilea braţ al şoselei strategice, 

tă construită de către austriaci, pentru 

| "a face legătura între Galiţia şi Ar- 
| deal, prin Bucovina, trece Prutul pe 
la satul FHlinița, atinge orașul Storo- 



























































au 
Oamenii din Bucovina sunt paş- Corneliu Z. 
Prut, la Hliniţa. z 


Inaintând pe această cale spre 
Ungaria, o parte din aamata ruseas- 











1, Procesul i Zilinshy-Godreanu 
Azi dimineață a început în Fața copzilului de rârtolidă | 


cătoruiui fostei organizaţii teroriste „Garda de Fier”- | A 


% Desbateriie continuă azi după amiază | 
6 Azi dimineață a început des 




























suri de ordine de către organele 
competinte, 
















Se procedează la strigarea mar- 
baterea procesului intentat d-lui . 


torilor,N 


Corneliu. Zelea Codreanu, pen-| ! In sală acest oficiu este inde-| Din 11X martori, gi apărării şi 
tru: crimă de trădare, delict de bi e d.- căpitan „magistrat, | acuzării » prezenți 27. 








uneltire contra ordinei sociale şi], 
crimă de răsrălire, prevăzate şi |! 
penate de art. 191, comb. cu art, 
190, art. 209, a. 4, art. 28 din Co- 
| dul Penal Carol ÎI, precum și în 
baza decretului 856 din 1938, pri- 
vitor la starea de asediu. 
Procesul se desbale in sala sec- 
ției: | a tribunalului militar. din 






tefan, secondat _de | 















ui de as- 


ulţi ste- 
Sali 














nografi dela 

Peste 20 de ziariști streini; re- 
prezentanți Ai marilor. cotidiene 
din'străinătate se găsesc în sală. 
La ora/10 fără un minut este 
Corneliu Zelea Co- 











(tului de tnimetere. în judecată. 
D. președinte col, magistrat Du- 
mitru, procedează la luarea i] 
ămilntlui membrilor - tribunal 
ui, : 




















enți /. Ş N 
Martorii prezenţi au. fost, ru- 
| gaji să se prezinte pentru audie- 
/|re mâine dimineața la ora 8.39. 
pro-| + D. arelier Tudor a. dat. apoi ci-l 
„curor militar cere pe temeiuri le. fire ordonanfei definitive de dar 
gale, refpingarea incidentelor ri- | în judecată. : 
dicate de apărare. La ora 1.30 d, a. şedinţa s'a! 
“După deliberare, tribunalul res. suspendat, urmând ca desbaterile 
pinge. toate, incidentele, să fe reluate la ora 4 



































irecii Ș 
Expoziţii, Publicaţii 








TI 
Federa- - 
Provincie, propune să : 
se trimeată M. S. Rog iai 
omagial eee adesea zi] : Sa | 
doi end emil, 
, general  Dimăncescu, 
începe | arceptând propunerea d-lui Vlădescu! 
triei noas- | decide trimiterea acestei 3) 





trebuese 
cea mai desăvârşită ener- 
sie și cu cea mai adâncă chibzuială 


: 
- 


i „Această 
acordând drepturile firești 
individului, statornicește în a- tanții 
timp că aceste drepturi sunt | din provincie au luat parte la ban= 
legate de datorii. Aceste da- | chetul oferit de d. Dem. Dimânces- 
care cea mai sfântă este | CU, directorul general ai propagan —<— Ec 
unei fără preset pentru Pa- | del naţionale, la Splendid Park. A 
zebucze îniplinite fără sovăire | Ames ma emma tou o 3 | 

pierre apă i GREFA TRIB! | 

terile sale, și în locul în care este 'UNALULUI | 
hotărit a munci“, PRAHOVA S. IV-a 


Termin aceste citate cu rugăciu- 


As sa g 
sait și 









nea indroptată de către M. S. Re- 
sele, în discursul Său din 10 Fe- Extract 
| bruarie, către Cel ternic ca Ne. 11118/1938 
cs ei Poni .dele aleea SERE, 






3adSuI “4In0€ ȚEUL [20 (NUMI p3eoţe 95 25 20 OS940y Ea EȚIOR 

-0d Ip 15 viqezesegI Up pUruoA “euțACOnf UțId An004 e “epre3 E) 
1-UN UP Z0ŢIEUOȚNIOA31 EAodur pseauIțI? 1S0 € AIE “pOSEAS 

NI Pere up red O -z0qn(e r-npueaao “țasna mmyereduurr 

PESOIpe ES '8P8I Up piziudeuu BținIOAar ap Yejuțuaure sos [8 L 
YEIONUIEIAS PUII 'forIedun-Oasny Te Jozor zyutaa myesedurg 
„UIP9U 9p ZaU0ȚOd IEp “BOSEASNI ETEULIE UL VEPIOS 1507 e 
NUEIIPOD 'Z DHIUIOO IMI Moţuna "2081 Mut ur '1959â7 up rarqored 
31995131 up oxede aumu 4599e “preo eumad nuod '17%937 sati | 
"EII10a 148 UI ș10;]aHaA'' ap OIŢUrEy, O 480, PISUȚOZ vHIȚurea | 


— pui uz şysuţiaz sispdyud D,s ung — 9. j 












re e a e e 
NuDa4poD-lăsunoz 2uasoea 


BEBL A Vo 


e 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 











24..V. 1988 
Ț Despre Zelinski-Codreanu 
e rm ora ea 
E = Zum s'a pripăşit Zelinsii în țară — 


Familia Zelinski este o familie de „venetici“ in satul româ- 
nese Igești. Pentru prima oară, acest nume apare în registrele 
parohiei din Igești, în anul 1852. Bunicul lui Corneliu Z. Codreanu 
a fost soldat in armata rusească, dar polonez de neam: 

Impăratul Frantz Iozei al Austro-Ungariei, fiind strâmtorat 
şi serios amenințat de revoluţia maghiară din 1848, s'a adresat 
mpâratului Rusiei, cerându-i ajutor. O parte din armata ru- 
sească, care a fost trimeasă împotriva revoluţionariior din Un- 
garia, a trecut prin Bucovina, venind din Basarabia și din Po- 
dolia. Era firesc ca să se aleagă drumul cel mai scurt, înspre 
Ardeal, Acest drum scurt şi foarte bun ducea prin Bucovina, 
pentru a ajunge cât mai repede la Bistriţa și la Cluj. 

Șoseaua strategică făcută în Bucovina, de către austriaci, 
chiar în primii ani după răpirea Bucovinei (1715), se desface în 
două braţe: un braţ trece prin codrii Cozminului şi prin târgul 
Siret, face un ocol pe la Suceava și apoi se îndreaptă spre Car- 
paţi, trecând prin oraşul Câmpulung moldovenesc și prin vestita 
stațiune balneară Vatra Dornei. Al doilea braţ al șoselei stra- 
tegice, construită de către austriaci, pentru a, face legătura între 
Galiţia și Ardeal, prin Bucovina, trece Prutul pe la satul Hliniţa, 
atinge oraşul Storojineţ, satele Crasna, Vicov de sus, Vicov de 
jos, Voitinel, Marginea, Solca, şi se impreună cu celălalt braț, 
descris mai sus, în localitatea Păltinoasa, formând de aici încolo 
o singură șosea, până la Bistriţa, în Ardeal. 

Dela, Cernăuţi până la Storojineţ mai duce un drum de le- 
gătură, intrând în şoseaua. strategică Galiţia-Bucovina-Ardeal, 
care trece peste Prut, la Hliniţa. 

Inaintând pe această cale spre Ungaria, o parte din armata 
xusească, a trecut, urmând şoseaua Cernăuţi-Storojineţ-Vicov. de 
sus-Păltinoasa-Câmpulung-Bistriţa, — prin apropierea satului 
Igeşti. Fă 
Soldatul Zelinski din armata rusească, polonez de origine, 
' îmbolnăvindu-se, a fost lăsat într'un sat, pentru a se înzăârăveni 
şi pentru a ajunge apoi, din urmă, unitatea, sa. Dar, însănăto- 
Sindu-se, Zelinski nu s'a mai întors în Rusia, şi nici nu s'a luat 
după urma armatei cu care a venit. El sa pripăşit în satul de 
mazili și răzești Igeşti, iar în anul 1852 s'a căsătorit cu o uezrai- 
neancă, 

Astfel a ajuns satul Igești, și mai apoi Țara Românească, 
să aibă fericirea să dea adăpost unui pribeag al cărui urmaş are 

pretenţia de a fi un mare revoluţionar şi reiormator naţional, în 
România din anul 1938. 

Ion Zelinski-Codreanu, tatăl lui Corneliu Z, Codreanu, a fă- 
„| ut liceul la Suceava. In anul 1898 Ion Zelinski a fost exclus din 
toate liceele din cuprinsul imperiului austriac, pentrucă a pro- 
pagat ateismul, în cuprinsul clasei a opta delă liceul din Su.| 

„ceai al cărei elev era în acel an, precum şi în cuprinsul între- | 

„ gului lic: ai cipul Ș 

„In faţa acestei s i 

oarta ] 


u n ci ar „fo pece 
tluită, el a trecut în Vechiul Regat, unde, în anul următor se 
păsă voreșta, cu Else Brauner, nemțoaică din Suceava. 

4 urma armatelor rusești, care au trecut, în anul 1848, te 
pământul Bucovinei, în marş înspre Ungaria, au mai E Sa și 
iei Sau amestecat și s'au asimilat cu 

ă, 
Bucovina sunt pașni 
legile țării, Printre Românii din 






























oii 








ean din generația, str : 
ei e ne cu 
neraţie ați imp aaa da uostepta nt 
Ehe Popovici, Ion 1. Nistor şi Gi 


| 


| 
| 


Azi incepe procesul 
lui Corneliu Zelea Codreanu | 


In fața s. Ia a tribunalului | tul 
a bai 


pet, Reza 
Dumi incepe azi, di ea 
procesul lui Corneliu Zelea Co- 
dreanu, conducătorul fostei or- 
fanizaţii a Gărzii de fier, 

Procum_se știe din ordonan- 
ţa definitivă al cărei text inte- 
Sral l-am publicat zilele trecu- 
te, Corneliu Codreanu e trimis 
în judecată sub, învinuirea, de 
crimă de trădare, prin deţinere 
Și reproducere în public de acte 
interesând siguranța statului; 
pentru delictul de uneltire con. 
tra ordinei sociale şi pentru cri- 
ma de răzvrătire. 

Fiind vorba, de crimă, tribu 
nalul va fi alcătuit în compi 


special de patru ofițeri com- 
tanți, prevăzut de codul jus- 
fițini mititare pentru atari ca- 

Parchetul militar a tuat în 
ultimele zile toate măsurile de 
ardime și a destinat bănci spe- 
siale pentru apărare și pentru 
reprezentanţii presei române și 
străine. 

S'a hotărit ca desbaterile să 
fie stenografiate oficial, de ste- 
nografi ai Camerei Deputaţi. 
lor, 


Intrucât locurile în sală sunt 
Strict limitate, intrarea se va 
face numai pe bază de invitaţii 
speciale, din vreme eliberate de 
parchetul militar. 

Acuzarea va fi susținută de d. 

ior magistrat Lesc! 









Expoziţii, Publicaţii 
























. 24 Mai 1938 


N ] Boston. 
y SA a 


$ 
- / Lat? | 


JUDECAREA _FUHRER-ULUI ROMAN. | 


a | 
PR | 

| 

Din: "Christian Science” | 





| 
| > Şeful Gărzii de Fier Corneliu Codreanu sa apă- 
| 


E, - rat eri timp de 8 ore împotriva vinei de înaltă tră. 
| E dare şi spionaj adusă de Guvern. 7 


| "Conducătorul unei mişcări nationale, a tinere- 
tului nu poate fi trădător", a afirmat şetul fascist. 
El e protestat împotriva acuzării ce i s'a adus de 
2 a fi înmânat docunente secrete ziariştilor străini 
e şi de a fi întemeiat organizaţia poliţică "Garda de 
Fier" cu scopul de a răsturna Guvernul. 
| (3) Se spune că Guvernul a găsit o serisoare în ca- 
re Codreanu cere ajutor Germaniei pentru a face din 
IM România o ţară nazistă în 1939. să 
| Serisoarea a fost citita în şedinţa secretă 
din noaptea trecută dela Tribunalul Militar. Se atfir_ 
mă că scrisoarea ar fi semnată ae setul Gărzii de 
Pier, însă el neagă acest lucru. Scrisoarea, adresa- 
tă partidului naţional-socialist german, cere sprijin 
moral şi material pentru Garda de Fier. In schimbul 
acestui sprijin promite că România îndată ce va deve- 


ni nazistă va încheia un tratat politie şi econonie | 
cu Gernania. "A 
Ii 





„Cerându-i-se să “mnească pe acei care au edi aa & 


























în to+4 anomâi dala 











= ERA 8 zi vom nînia 4a nammnaa 
G: & pt von nino de non”, 
Dă ini tota nd tiantm 
Dume ensennaessensease ! gi tiarin, 
Gi n5i 99 tâmt nn m 00 cînova o bonbă 
| Spa Baa, 
ni ma în Fă 
i) “eunnsssassosesasosai li GU ăube 
Biau-ae a ăi 98 ratnoodt 1 





e 104 Onnanammaet ma 


Cssosanaeasavsaas De ce bagi ? 





20 dana £ 





Dtuiuă 02 o vop voni to,i cdata 
| Bim5i ooani pastiti APoa atmoiop, 


Dumonnasnepannanaeaaade a aaa a& 020, 
| : A Simt ue Aitiu ociegtanon annei do 

| SOOsC00 det gi întn?o 4 sea stpâna, 1,300,000 lei, 
| Dupai în Onyy d 












....Cim 200.000, 


Ra, GI oii din StipAții i0a au 





04 QO000C 


vonatorii e Du avut d: 
DPoa avut, fe nea 







Hatori do ame 
A 
ii zi. să 





Lr, 





Expoziţii, Publicaţii 





Eoouporahotepitoe la . ndabin tole din 


uitinui tinpedun areoptați € 


doro a distino 


BORtOpUI sn 
Ponrton 2 





i Săi 
a FA 
Pormnra Vramii 
16 . Vu le 
D. Corneliu Codreanu 


a răspuns legionarilor 
din Spania 
" LA TELEGRAMA expediată 


Talavera de la Reina de către d. 
ION I. MOȚA, în momentul ple- 


D. CORNELIU CODREANU 


cării echipei legionare pe fron- 
tul Madridului, d. Corneliu Co. 
„dreanu a răspuns imediat tele- 
| ie : 


grafie : 
| TRAIASCA SPANIA CREȘTINA. 
| . CORNELIU 





IResononsiosuevesae 
“0 puroetinţe avoţ; 
Gârotnu ? 


tipe 
ru 


mpaptet penopaluilu 


Pâine ciabe?ul ainstes 





SA 


NI IT 3 ă 

















ZA A 
a 
ră binoie m ci navhiot e PP 
T 3) 
e e a 
- ă c o îrt S, 
...... - .....€ iiorii, 
t Le 28 â ntnat a 
fan aa) te irointe, 
s hândone De 
t tor â uz 43 
* hp m, 
, 
= Aare 
ă a 
ilie bula Pe 
escu i 
pa DĂ A 
Coat, 4 ă 
4 
ve 
zi .t cet" miooare 20 s0ivatoaee 
ntru reszui rântres tn otarea în cope o Bâte 
me e a PE) 
( tite, 
7 să avut, înrmeot se ura'vegte 


vitovii do stat ? 
tartorni sanse 


îm oct animate 





ertn mnelta în mâna e 





gionapi! e?a oohândat.Ca rroteaoe 







tnt ax00t, 2uorusstulonții legic 


" 
L 


n4 atudentiâ,e 
seointi 2" mougotul ar fi în sța» 
Po a"eci tertoze ora 9 


Wevtopnă sto | 
aisrea, nos t0a54 400 ligi Que Tctie,.. 


Peniepi af dononţte pe Ccenolsu 2cironnu 
le 








n leo,rn 774 vot pede 
Aro Mi9eDo27 a Dope 


rortioizir4t Ind 
ora e Pine 
tetron 'sdipvoti. Rotarâtor 14 Tlesareoîn Sunja, 


PO Dbea îiua Nâniă ș rantiria i toma «7 nt ne tim 
ho, îra un ia on tirio ni ui ngare - că hbo] pie 
ein ooootg Ain pie, i că 
i hai onastobuia Er 4; 3sinnetiaont 82 Die 
| 74 








“neată 

















stories 9*6m onneotarta Aotatințo,4er. ctiv 
9” nomhei! ootienu, More ncosMtztența, 

an”pavoca fata 9anabi3 ToAnoana 
pp „a 
taria 

sPtTIL e LO00a G0800%$ sole 

vei 9 bancileodu, foot ni tro osto intro 
DU RPUULe 


Arteoroa întreebla sahuogte nârtepul nipone 
ganottonpoomoritie, Mințeie 05 sorta 







sortonu? 060276” af autoagto nigatieoa nu tite 
gi Bigocree Me endianț n 
"ânnt 'că unele atusista i 





i; 
... 





Expoziţii, Publicaţii 














Să se aplice legea! 


Contrariu neroadelor 
versiuni puse în circu- 
laţie de răspânditorii 
de ştiri false, procesul 
lui Corneliu Zilinski-Co- 
dreanu se judecă cu 
stricta respectare a tu- 
turor formelor legale. 

leri de altfel, d. prim 

] „Rariu Ionescu 
răspunzând tentative- 
lor apărătorilor de a a- 
mâna procesul, a preci 
zat: c 


„Ţin să relevez că noi 
| ne vom întemeia ac 
zarea pe o anumită şi 


timitată serie de acte 
cari se găseso în copi 





legalizate de judele in- 
structor în volumul. |, 
care a fost supus -deli- 
berări 
cuzar! iz 

Camera de acuzare a 


Clar! Catencric! 
„Totuşi din spirit de şi= 
cană, înspăimântată că 
se ailă în fața unor do- 
cumente strobitoare pe 
care nu le poate răstiar. 


Camerei de a-|. 


na, apărarea a încercat 
răstălmăciri. . şi . inter- 
pretări detestabile. 

Nimeni, nu s'a impre- 
sionat, însă! 

z Yy e vinovati 

Aşa ştie opinia publi- 
că! Aceasta e convinge= 
rea oamenilor com 
ştienți!  . 

Şi toţi așteaptă ca a- 
cel ce-; vinovat de csi- 
mă de trădare, răsvră- 
tire şi uneltire contra 
ordinei în stat, să fie 
sancţionat cu necruie 
re, i 

Că legile sunt făcute 
să fie respectate, 


























25 V 1008 
* 


DUPA PRIMA ZI A PROCESULUI CODREANU 
——— 


Ar fi fost în adevăr cea mai mare greşală — precum spunea 
d. prof. N. lorga în ajunul procesului lui Corneliu Zelea Codrea- 
nu — dacă judecata sfar fi făcut „cu uşile închise şi cu trei tân- 
duri de resumat". . 
Sfatul a fost înșă ascultat şi astfel toată ţara poate cunoaşte 
| azi, după note stenografice, fiecare cuvânt ce sia rostit ieri în 
E $ . prima şedinţă a procesului ce se desbate la Tribunalul militar al 
corpului || Armată. E 
= je: 
Leni Acuzatul nu credea într'o asemenea administrare a justiţiei 
şi își organizase apărarea după! un adevăraj- r)on- tyategic.. Pe 
deoparte ca să prelwpgească dfesbaterile, pe dealta ca să nirețină 
o atmosferă de, >mister sţire a face să-i sporească mitul. 





zatul, se sculau în picioare, în poziţie de drepţi. 3 
In al doilea rând acuzatul a depus la grefă o listă de nu mai 


Puțin 117 martori. Printre aceștia, un mare număr de rtizani 
aflați cu domiciliu obligator la Mercurea z 


a 
8 
g 
E 
E 
8 
EI 
'z 
a. 
Ș 
2 
E 


4 i 
E ] | Tot în planul ia i 
Îi | sati strateg era apoi ordinul primit de avocajii apă- 
d | zărit de a încerca prin cât mai fm ai sa. incidente, Sep 
rea i e emaneivali | eee 70 vagae axe 
nrdipurud 3; „EA | nu Paunijenais ize 
N ai iti DH 93do9 | “aupțaAț2 „ TRU2Ană op 91uo0AuF 
Oe CA NU Bpuguloii “pmmoud e | oleuoumaae neo onjeidoupuţ 
Vuzz0yaz BlungusA9 0 oA$9Aad 90 | ap 4g0 țugurosuap qaţae try 
WI 42 Wunure  şsuj )Isdu uim nu dial ri 
"oundoad [48900 uIypaooe 1-30 | +90 auyțride vs upuoa (MUzaAnă 
N59184uţ 307 Jempze ure 'mnmqod | puureapuj oauo doppntod [5 Boost 
9 BULI07aI 9p B19do LI 101UNVĂeN | 9oAMOuI jeypae ure “zosoaăe ung 
YoPanos up oyaed dej mu 9at9 | «uoAa pun vaquoo u Vingeu 9oţa 
90019 ioosa v Ap "OVI |[202 | -0 op jumpiouus vl dioțaud ap 
739 Jatuținosmp mforțad no 1auvA | zaunrivărido 9p piano 13 w ap 1 
"NO Puvurr 'PUDș42 9949499 "6. | preaoquy |9 BONVNIVIINAU 1 ȚURA 
d “EzIWuţ Sqvod | sax n ap IoroAţă ore vidnse 
Au Nivoa Voumţenis VI oavidep țounținostp raforțId no "2uoioa 
-V 0 '4U9pIA0 099 "Botpțmi 2 712 Pombunau Pounţ]s040 'g . 
pehy ŞI 















DUPA PRIMA ZI A PROCESULUI CODREANU 
———————— 2 


Ar fi fost în adevăr cea mai mare greşală — precum spunea 
d. EA N. lorga în ajunul procesuiui lui Corneliu Zelea Codrea- 


nu — dacă judecata 
duri de resumat'. 


s'ar fi făcut „cu uşile închise şi cu trel tân- 


Statul a fost înșă ascultat şi astfel toată țara poate cunoaşte 
azi, după note stenografice, fiecare cuvânt ce s'a rostit ieri în 
a îi prima şedinţă a procesului ce se desbate la Tribunalul militar al! 


corpului || Armată. 





O atmosferă de inister sțice a face să-i sporească mitul. 





apârărei, aveau să ce; 


.s nu indeplineau de câ un singur oficiu : c; 


zatul, se sculau în pi 


E] | 


£ „rării de a incerca p! 
” procesulu 


Tot în planul strate, 


In priruul rând și-a instituit o foarte numeroasă apărare din 
i. avocați simpatizanți ai mișcării sale, cari, trecuţi pe lista 


upe o mare parte din sala de şedinţă. Aceştia 
ând apărea în boxă acu- 
cioare, în poziţie de drepţi. 


* 
9 era apoi ordinul primit de avocaţii apă- 


rin cât mai numeroase incidente, amânarea 
i — prelungirea spectacolului. 


| 3 | Incă dela apariţia rechizitoriului, ordonanjei definitive şi de 
lu a în facsimii i 


la publicare. 


lui său, Corneliu „Codreanu a căutat 
„Pândească în public aserjiunea că 


i | Proces, prin incideniei 
încercat acelaşi lucru, 


S'a văzut însă, imediat ce acuzatul 


| toate acele acte îl 









"notar, pot s; 
eu fac operă de trădar 
Ya Statului român“, 


Jină d. şet de 
ă-l jin şi eu 


Recunoașterea dej 


aa, sil secret al unoi autorităţi) şet de 


'zunarul cl că orlzice 
să-l fină în bi . Arr 19 
i ocara, Ann câte 
la min 


-a început apărarea, că 
după şapte ore de ex- 


lenea 


şi orişice ”orişii 
sacii ae citeai 


d. comisar, d. pr Folie şi a 
e, 


fără ca cineva să ată spune că 
e şi că eu periclitez Prin aceasta Panaci 











> e 
inerei actelor de Stat, secret i 
denjiale precum şi a celor eri sl 


alte acte ce n'au putut fi cetit > ci 
== În şedinţă secretă, a risipit ri i sal ge esă 


țlunea repetată la înce 


june n'ar exista şi că tot ce si; 
acte apocrife, 





epede impresia lăsată sălii de aser. 
Putul şedinjei că actele oficiale în a 
a pus în sarcina acuzatului ar fi 












































rocesul lui (“heliu Zelta Codreanu 


— Compunerea tribunalul . neidente ridicate de a 
ma 








e, 
cu 7 fața tribunalul 





militar al 
or Pilul 2 armată, va început 















dinea fiind menținută de nu- 









































































































































































































































meroși comisari. gi Ai Acesta este. inkie i 
ul „Judecarea procesului “Mut | crârei ue conducea aie Du seșios, Incă delăda=.. “Ira indeplinirii “formalităţilor | vale să, adăugăm următeazita 
me Teliu Zelea Codreanu. curor. militar, d. căp. maglărad D "PRIM PROG Î ion ua EVzute de aceat text, trebula | luceuri 
De € fila din vreme că sală tri. | Ştefan Țărtanecni GISTRAT IONESGI îip.tA notifice inculpatului lsta| Sunt două feluri de proba 
u- 'alulut militar, dela Malmai. Intrarea la tribunalul militar D-le prim prășt iorilor, informatorilor, ete, | într'un proces: Este proba care 
eat; Core a, fort renovată și fru= | se face printr'o ale tu mici a cuvinte: Me are acuzarea cere a fi che: | pleacă din iniţiativa mea, caz 
| amenajată mat lunile tre: | 50-60 ni, 31 lata. de Mei Fi rimele mele coelb Mulaţi pentru desbaterile or; mai este o contraprobă sau cum 
4p„20ea 4ă fie neîncăpătoare | mersi, Lapte, deea pi 4 In speţă, cu ocazia indeplini. | spune textul pe care a bine 
Fr „Proces care e privit postați Cale i uta îm. formalităţilor, prevăzute de | să-l citească d. procuror. ge 
eDitpânLor oa, = e Cart, 254 C. d, față de acuzat | ral: informatori, martori ex+ 
m! darm petale e aj uazai 
cu-! aceea, parchetul militar a cărțile e pe dece, Poţiricareg merel de punere bizare de sia notiticat 'un ingur! map. | Pezţi n descărca: 
aAncă de acum câteva sie, | or. de jdântițiate 91 a carnete- ine pare (ÎnVORADIĂ îrhirator —_ Ghiocel — propus de a. | - Cu alte canine d-ta, ca a 
“uri spre Ă cu Jud l pre e, n 22 e probe mă Incarei . 
pati aa n a "ut, „Permila Sala e plină până la ui- Că bine a fost dci. 1. u7Are, bla În ziua de 22 Ma = p o sie ncazei, mi 
Cartelor 'speatăr f a, a per. | timul loc, în afară de profesio- că rău a fost dată, di: jpree 18 (6 p. m), In ajun EU la, dasi mă, vota, al ză 
Ca : reprezentanții tite pad | REL, sunt în sală și daftaa' a. | calitatea a repuăiii atu dec2rOCesului sa comunicat de către | eecae.*” Acea, este. în 
star i străine, avocaţi și pa | (alai! de presă ai țărilor stra : |zie şi a spune: nuijud-ir |. Eretler, tip aliniatuiui 2, Eu nu am de unda 
2 ||: cea, dv. ml să iu d-ta imi p 
Tir ri da dimineața, incă ae | p27un col; de bancă, stau au acestginct ae en cu i ARMARE în Minatee dă-mă ale. APE 
data 6, aceste mda au iat | MAMA acuzatului, d.na' Eliza la judecarea proceghlui '-. mat poate adi zar contr. | Ce lau cunoștință să propur 
Ya 7i apileate pe teren, stu | CodTeanu, tar alături de dânsa odată repet, conclizlile =» obae a ina ammniStr Contra: | eu martori în descărcare. A- 
€5'vegherea primului qiigiub | d-na Flena Codreanu, soția [ui pentru respingereăi fer: otipieaie esteri ceasta este utilitatea, şi redace 
Satlitar d, 1 Procu- | Corneliu Codreanu, “ ca nefundaț, pret na Si tă | iunea, textului. “ 
. Bcol Zeciu, or. 3 i at lată şi contrară D"PRiM PROCUROR: Ono- 
za I 3 if tepi Pe AP ED ED leii aia Canari pi 
ă i : sta 330 A binevolţi a amâ- | raţiunea formală e - 
e c - Fell pia i z 
îmi. ÎMtră tribunalul i Dai e = roti pa gr 
incita Aa i investiţi cu aceastăi pu-!:! pentruca acuzarea să aibă po- coai= 
rii schide la orele ACU: : onară, constațăbd . + sibilitatea să-și propună din 
ibunalul fiind alcătuit ed p. ERESEDINTED", Anal: stă. decizie a Comet; și. timp, martorii trebulatioți, din 
putu 0z Eee născut? Unde i arti 4 sub acuzare e nulă eș.=| toate punctele de vedere, acu- domnilor sp = 
tou Durhetedlnte colonel ma- |“ ACUZATUL: — La înapoi, această deciale, ) n! zări. d ca d. pregedinte 
pa 10 “colauef n. asistat de | D. PRESEDINTE. per li E 5 ra de punere sub agbzar | Or, domnule președinte. aunt| să aprecieze, — dacă în 
ratauaior. Giumăzeaca pi aNISO- | domiciliat? sl fând unul din dosare D. președinte, măkistr «5 azi 6 martori, care sunt pe | desbatezilor putea pr 
Bărdacă. Ghe puiu. |  ACUZATUL: — Bucures, Ca. | cuzare, epre a dai nel DUMITRU CONST! | o listă separată la dosar, Ace- | se aducă aici în instăa 
ax Dumitrescu. Nicolae. în $ăs | 38 Verde. * 3- | păstrarea normele Int tribunal, vă rog | dosarele, Camera de punere sub | Suspend. ședința petru -| ști martori ne-a tel de mijloace care a Ș E 
catior malo magislzal ulii | „„D. PREŞEDINTE: — Profeslu. Itință de incidentele | acuzare potrivit art. 221, 227 din | rare cați abla aseară, toloaltoare pentru. afla 
În du, gretier Tudor D, pe | nea? (es) Li: tare Je depunem în | cod. pen., n'a putut să pronunțe| Ședința se suspendă. [Asupra acestor 
+ procedează la interogăe IE. | ACUZATUL: — Avocat. plar pe masa onora- | o deciziune valabilă ci a pronun-| la redeschidere | ne-am put clun fel de 
AAlOF Ul | Tudor D. Pere aeatier, dă | _D-ra avocat Liz țat o decizune nulă, potrivit Je-|D. prim președințel coL.!| coniraprobă, nici un fel de con- 
edințe col. mag. Dum. | Stire ondinului d-lui general (e. | GHIU: In coriseci, gii. Pe cale de consecință, dvs [trat DUMITRU. CONSTA | tralistă in apărare. 
ţi Z-ZIN: Cum te numeşti?, | Mandant al corpului II, prin care mu sunteţi sesizați flindcă ceea- | 2 Pentru motivelelcare | D, PRIM PROCUROR: Dom | (Oi: dac Cer în RhIOb 
te tatul “CORNE AU |2€ „desemnează membrii jaacae se e nul, nu exiată. Nu aveţi se-| vedea, “Tribunalul zespine/| nule președinte şi onorat tri= | 20 dl 
e ral LIU ZELEA | tori, Judecă: . ră | dentui DRE. aaa | 200 k - 
ANU: Eameriu ZELEA | toi Replica size 33 nu buna), opun ca Angiment ac Re edintele din ol 
SĂ, i) procedează la “ formalita- : laşi depoziție din acelaș tex: de | „A "Aztttea păzțiloe 
se REȘEDINȚE: ea luării jurărmă ; e Da U + |iege invocat de onorata apăra- 
: Pe Sti anj| maettrați, qeleggintulut d-lor | 5. prim Alt incident ridicat de apăra|: pent istet 
cz al tribunalului, gistrat ION, 3 conformitate cu trellea incident, acum: | persoane & 
zu =irarea fidică un Li A preşedinte, onorat legii D-ra avocat LIZETA GHEOR- | 586/938, al Insp, genera! el $ ana alea adio e din | se aucate pentr 
204 â Fș Incă dela put velve te în. | GHIU: Domnule preşed! darmeriei (dosar nf, 14 art. 254, în care se arată obi N Se * 
» Incident cerând amânarea | |, esz firele celelate in- | rog să-mi ineudulți a devoltă ur. | Semen ip oa sili de a prezenta ia mia. | le Saza, secte e 
lipsite de temelu dr a d de | mătorul incidenţ, în conform! 2) Ordinul personal. coni tor „DE aa ie ae alinn | iâaeen mocok eă în cae 
rile. pLiZETA GHEORGHIU, PAN ARI conaiderațiunile EN ee ciieeea de | cu art. 204 al. final şi art, 336 C. | ţia pa NO E ao pcania, indeplinicil, Co oa RN NEA ea ea d 
„1 apărgugiti dinte; Mub- | date ae” ue yinatruciie “moara | Netrimilerea | tOcedură penală co- |J- M.: pretecturii jud. Prahovs. (195 PIRUANC OI ML pi având | mor sell 
astă cefezei: aviare opta | 33547, lar meMAlu 1938 cu ar, ij trimite codul | „Din cele 13 acte enumerate în |nr. 14 colonel Stăneseac: Mă Bieuaten 2— Întelerină | Duma tecatLIE 
ridicam uemătaang OR0â- | cuzare este data? camerei de a- Blilără, prevăd anu. | rechizitoriul detinitiv. „miha titi Parcare Sei sinoi” atât pe cât și | ottru: — Xe root 
pa oa, net | 17 Matu 1, eu pitirall Aj (ERIE cate trece. 7 |ăcie anersaana aie n ca iona | 0 poa ana | apărarea — să pr a le dimcretiee 
EȘEDINTE: Nu se poa- | Este larăpi topi n Put că atât ondoi Ne, camera |iulurei (Ott Becau fost puse la | schimb însă, arm AY întelun termen arătat Șl anuzte | a 
aceasta decât după ape- | ultimul interogatop)acotestat că | Ch! ni noi. ne vom Mm e nu Pe : Errati udierea şi or- | constatăm că acesi nu se vor clta decât acele să 2 
orilor, pipe AMI | a emiele aL cooe) et Deac ei ci aie | oiepsanta! Eparărut Două ala a- | fost cerute cu 0 4ăj soane a căror adresă a 
LIZETA. GHEORGHIU: | INCulpatului în ziua de 1 Malu | rile de acte, ba cele (do Pui 0 Ti ceste acte nu au putut fi găsite | tel comisii fiind real somonlact arătată în Visa a 





Pee bea 1938 


se 


cuzare, spre a da 
păstrarea normele 


D.. PREŞEDINTE: — Protealu- 


nea? 


ACUZATUL: — Avocat. 
Tudor D. Petre, 


citire ordinului d-lui general co- 


ĂZETA 
Dori GHEORGWIV, 
 TINUlE preseainte, ab 


Apâri cars îm 
caza eabert: avzit onsă- 
ridicăm următorul inct= 


SEDINTE: 

aceasta decât după ape 

Morilor, 

LIZETA GHEORGHIU: 
reşedinte, în con- 


de amânare. 


nimte | al. 3: 
ETA GHEORGHIU, 


să fiu scurt, am 
tul, pe 
dublu. exemplai 


cu textul legii, 


irmătorul | blic, căej acesta din 
clată sesizare a 


î5. procuror | cedură penală: 


procedează la tormalita- 
Surământului, d-lor 


Vaca 


(es) Liu 


D-ra avocat LIZ 
grefier. dA | GHIU: în consecii 


Replica 


D. prim _procut 
giatrai IONES 
Preşedinte, on 


CU 
at 
asia tnceput 


Miitate de onorati 


APaalderamunile 


Swancator 
Mala ae 1 


17 Mai 

Este iarăși fapt necontestat că 
ultimul interogatoriu, , prevăzut 
de art. 210 ai C. 3. M. sa luat 
inculpatului în ziua de 16 Maiu 
1938, 

Deci era o imposibilitate mate- 
piată ca inculpatul să fi putut 
lua cunoştinţă de ordonanța de- 
finitivă Inainte de a se fi pro- 
nunțat decizia camerei de acu- 


aceea 


Art. 216 proc. pen. arată JA 
„Ministerul public, pari 

civilă şi inculpatul au dreptul 
de a depune memorii scrise”. 
Deci, textul de lege spune „au 


e care îl volu dreptul“, prin urmare este vor: 
n 
pe | ai inculpatului. 


drept" 


Dar, ce fel de „drept” era în 
speţă când ordonanța detinitivă 
se dă în aceiași zi E deea i 

ei de acuzare și, bineințeles, 
ordonanța detinitivă a trebuit în 
nisterul pu- 

mai treacă și la n a 
țează dosarul cauzei camerei de 


ba să repetăm de pun 


judecată şi nes0- | acuzare. 


lui de apărare. 


Pas- 
a ut | zare dată în 


Ce fel de memorii 
msi tacă INculpatul? EI ni nu 
dat vre-o ordonanţă 

să-l cunoască 

uni 

mic, nu a fost citat deloc pentru 
le acuzare. S'a nesocotit, 

Dagrant „dreptul” acu- 

zatului şi decizia camerei de acu- 
asttei de condițiuni, 


nl- 


itee de. temelu 
Loraa la 
Câre formează în | 
, in să rele 
put că atât ordoni 
cât „și nol, ne vom. 
siderentele și conc! 
tre pe o anumită şi limitată te 
sie de acte, aflate în acele fi 
sare menţionate în cererea de in- 
cident, acte care se găsesc în cop!) 
jegalizate de judecătorul de ins- 

e în volumul Î, care a fost 
supus deliberării camerei de a- 
cuzare. Cu alte cuvinte, camera 
de acuzare în cazul când nu a 
avut toate dosarele, a avut totusi 
materialul pecesar, material, pe 

lonanța detinitivă și re- 
intermelau |le 
concluziile, încât deciziunea core 


pronunţat 


Tekriii 


Apărarea cere d 


D. PRIM-PREȘEDINTE: Aveţi! |. 


cuvântul dar vă rugăm să (i 
cât mal scurt. 

D. COSMOVICI: D-le prim- 
preşedinte şi onorat “Tribunal. 
înu cuvânțul (n special peniru 
a combate începutul concluzi 
nilor puse de d. procuror gee- 
Tal. „Incă dela început sunt Îip- 
site de temei" — așa a început 
d-sa, Acest „Incă“ ne jenează în | 
primul rând pentru că apărăm aci 
intrun, proces de gravitatea că- 
zula suntem conştienţi, așa căl! 


putea să | nu ne-am permite să Începeza cu|* 


un incident care să nu albă pre- 
stigiul legatităţii 
tul ul în lege. 

Iată 
— numai o singură parte dl 
petiție vom desvolta — că di 
astăzi nu sunteți sesizați lega 
Potrivit legii dvs. organice, codul 
de justiție miiitară, în afacerii 
criminale, ordonanța definitiv! 
urmează să fie comunicată Ca 
merei de punere sub acuzare 
iar Camera de punere sub act 
zare este aceea care Vă sesizea 
ză pe dvs. 

Tată, citesc acest aliniat al 


(Cina ae al E | 


este o deeiziune Îp- 


n” legit în baza căr 


fat tribunal, vă £ 
3ștința de incidente! 
care le depunem în 
dlmz pe masa onora 
[ă 

EDINrE: DP. procu- 
Antal. 


EU munteți 
e nul nu 
Tizare: 


2isveţi 


general 


n conformitate  <u 
ti GHiu 
iveste celelalte In- | Fo na-mi 
Tita acelaa, ar. | rmătorul 
canizieaa de | Ti art: 204 al. final şi art. 330 C. 


Domnule. preș 
inpadulti a deavo! 


SM. 
Din cele 18 acte enumerate în 
zechizitoriut. detin gutui 
Jul“ au fost găsite nuinal 9 în 
dosarele care ne-au fost puse la 
dispoziție, pentru studierea şi or- 
ganizarea apărării, Două din 
ceste acte nu au putut fi găsi 
la paginile la care se fac trimi- 
terile; or două nu au putut fi 
găsite, deoarece dosarele care le 
cuprind nu ne-au fost puse la 
dispoziţie, 

Aceste acte sunt socotite corp 
delict şi au servit ca temei acu- 
zaţiunilor, atât ale d-lui procu- 
ro militar cât şi ale d-lui jude- 
cățor de instrucţie, 

Cele două acte greşit indicate 
sunt: 

1) Ordinul secret nr 16 al In- 
spectoratului de jandarmi Ci 
iova (dos. nr. 9 Casa Verde, pag. 
Ş15); 

2) Broşura nr. 8 secretă a în- 
spectoratului genera! de jandarmi 
(dosar Lugoj, pag. 1. 

Cele două acte al căror dosar 
mu ne-a fost pus la dispoziție 
sunt: 

1 Ordinul telegrafic clrat nr. 


Comisarul regal 


D. PRIM PROCUROR: D-le 
preşedinte, onor. tribunal. Ace- 
leași întâmpinâri pe care le-am 
făcut pentru respingerea primu- 
lut incident, le menţin drept con- 
gdals Gazurile Camera de | cluziuni de respingere şi pentru 
„auaa acuzare este datoare | acest incident. 
ajizpPeairu fiecare din | “Apărarea nu se poate plinge 
+70 trimiși înaintea ee, ac | an fața domniilor voastre că nu 
„Rute Intracțiunlior care [a avut cunostință de piesele înc 
actele dela instruc-| criminate, plese care formează 
PE fundamentul întregului proces, 
98) unde sunt actele dela | acuzare în acest proces. Ele au 
(le dacă nu sunt în dosa-| figurat în dosacu: nr. 1 în copie 
OMBratul domn. procuror a [legalizată de către d. Judecător 
int în căpii certificate. | de instrucție, încât nu vă puteți 
şi asupra acestul | plânge astizi că nu aţi avut po- 
tau sibilitatea să luaţi cunoștință de 
tervine aci nulitatea | ele. 
v4lă de art, San care i Cu toate acestea, după infor- 
Deciziunea Camerei, de | maţile pe care le-am avut — pen- 
acuzare trebue să | tru că această chestiune și mai 
Şi expunere amănunţită | cu seamă cererile pe care le-aţi 
“1410 comis. 


5 "WUcând textul legii, cere 


aea pentru Camera 
a nu este să se facă 
A termen de tre! zile 
igatoii adică să lase să se 
rgă cele trel zile şi numai 
»ă acest termen să fixeze ter. 
a pentru a păşi la Judecarea 
„zel Nu, Este suticient că înă- 
:ruj acestor trei zile să se fi 
peclat termenul obligat de 
+ și este procedură îndeplini= 
Căi atare, desigur că deciziu. 
dală de Camera de acuzare 
existență legală și ca etare 
tin acest punct de vedere .n- 
alele urmează a îi resplase 
COSMOVICI: Am cere res- 
dos cuvântul în replică, 


nou cuvântul 


au brimis numai 11 dosare. 
tunel spunem: nu poţi d-ta, 
stă Cameră de punere sub 
1re „să mă aduci aci pen. 
Timmă, dacă din 20 de dosa- 
al văzut decât 11. Mal este 
0 jumătate din dosare pe 
țrebula! s!o cerceteze, 
1 argumentul nostru, argu- 
ju- 
dvs. potrivit Constituţiu- 








Amămaman 


Alt incident ridicat de a 2 


D-ra avocat LIZETA GHEOR- 


cldent, în conformitate 


dotari 


[că râu a fam 
PIE I [Ai 


ri a CBE 
Pe sd 


coral ei sm /demt «în 
formală "4 rm 

D-m  LIZET, / ă 

(apărare) : Dort 

concluziile noagteeac,! 

cident, sunt acesta, 
snveatiti cu 
ereţionară, cana 
stă decizie a peris 
sub acuzare e a, 
inapoi, această qi 
ra de punere sub aci, 


D. preșesli 
pn 'șeclinte, 


mânând ca d prmpetinte « 
si aprecieze, — dai în a 
gesbeterilor putem propie să 
se aducă aicj în imatanță 


” 1, 8 martori, e 
e. 1]£ tata separată 1a dosar, Ace- 
i martori ne-au fost con: 

Imăgistr | fii abla aseară, Intâmplă 
'ST | Asupra acestor martori Ba 

As:im putut face niciun fel de 

con; 2proăi nicj un fel de can- 

tralistă în apărare. 

D. PRIM PROCUROR: Dam- 

CONST/ | mule președinte şi onorat 

vele ca: bunal, opun ca argument 


DUMITRU 
vedința pentru 


a | prpteschidere 
tr Bă Pretedinta cot 


— Pentri 
20: | vecgal “ET oki 


dentul, 


tori: 
zea aispoaițianlioe art. 309 
= csedintele din oficia sata 
zibunalul meagins | ini aepozitie din acelas tex: de | a a pasti 12 ae j 
zâe ococat de. onorată apăra | Aeese Tee crai debateri 
15 ontră aariterea, colul de al | SE Piele ca faleza dei 65. E 
ifebea ieiszanercau Caci | pă zarit, ee faceri ez Cc III 
300 /ase, pi „aura solepoai iile Linie dle | fie! mocaate Petria doare z " 
al Insp. genera! « | patina de a nta Iata. maar-, adevărulăl. dând = A 
Pc ata Va! £ | Eolor “aan Prerrute rilor Pati cei (II 
no Pat Di coo/ 
țal nr. 116 din 27 fiu | 
pretecturii. jud. Prahova, 

ar. 14 colonel Stănase o E 

ma iar” tri 
Du primisem aceste) 
schimb însă, am avul 
constatăm că acesti 
fost cerute cu o 
tel comisii, fiind reci 
ganele de cercetare, 
ca aceste dosare să 
tru pregătirea apă: 
că ele au servit ai 
tru a se face noul 6 
să servească înaini 
în loc să serv 
sfânt a! apărării. 

In consecință, pe bă 
ilor art. 335 C, da 
un nou termen 
ca al. inculpat 

şi poată pregăti 


nilor legii. 
D-na avocat LIZETA GHEOR- 
HIU: —— Ne porn zeta 
î1] nu ee vor cita dedat il anume da „Puterile, > diecre 
4] soane, a căror aăteuateele Des 


dea fi audiaţi ca m; 
onoratul tribunal ați 
|| tea. puterilor” disoreționari 


D. avocat H, COSMOVICI:— 
domnule preedinte, dați-nel| Respinge incidentul 


MARTORII 


La ora 11 şi un sfert începe 

pelul martorilor. Sunt strigaţi 
li: D, Ghiocel, Ion Crăcăva- 

Vu prof. Ion. Zelea” Codreanu, 
Mihali “Poliehroniade, a 
Chr. Tell, protiălon-i 

i zăvolană/“Dolin  Hasnag, 

lralan. Cotighr-Gh.Stoeneseti-| 

Negoescu, | maior Florin /“Răduleseu, D. 
țot. Drak u, ab- | Stolcescu, Alex. Verzati.: 


Înţi, prot/Y'Nichifor Crainie | Manoi = 
ez). av, Crânganu, Arnold mu, Vasi DI a 
h, Carol Becker, Henri Ghi- | dul, pe. pri arăi 


pc Dumiisetcu,(Soan | Radu Gyr. Slaa Bmaleacă, tag 
ntacuzi .) Ing. Vol- | Eu i = 
alPSen, Gaesti | EMEA IDoUERI RANI ei 

pvez) pro. Valle. Criste= 
Nicolae Totti, Victor Gâr- 
(nu, col, Gh. Polihroniade, 
petre Bolintineanu, Paras-. 
(prez), amiral 


zel, în deosebi, că, 
acte care au ho i 
în judecată, fiind 
drept dovezi de 
deci nu pot fi ex6li 
menul inculpatului și 
D-1 PRIM PREȘED 


comisar regal are. coviţă, (prez), g-rat N. Ruj 


schi, prof. Nae Ionescu, 
Clime, Alex, Cantacuzino, 
Oe. Crlateaeu, Col. rez. Cris 
g-ral Artur Viltolanu, CC Ar 
tolanu, col. Emil 
făcut în timpul 
lor nu 
sarele 
ştință, 

D-ra LIZETA 
(apărare): Când? 

D. PRIM PRO 
pot să știu iuerul 
orice caz, ştiu că aţi 
ditatea să luaţi cuno 
sele pe care, și judec 
strucţie şi noi, ne 
concluzitie noastre i 

D-ra LIZETA G 
D-le preted/ ie, nd 
prim! această. ofe 
noi nu afirmăm nici mascu, erai dr. Poporiel, i i 
tităţi. ă 

De. prof. N. Pop. g-ral C. Iatob. ce 
actene d-le, preşeăi ei (iubi! Manolescu, prok. | Const, Luca, fai Ioa Gia: 
tribunal, vă rog | Ridica, tulu ani aaa n Ra ata 
. of i Găvânesc! 
respinge. incidentul I pre ri „Soșiă 
nțtăprezi. prof. G. Giu- 
iv. Jean Naum, 
Petre BollntineA 


prof, Pantazi, tiprez), 
Chithoagă (prez.), av. D. Gez 





a: 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


ÎPoyr0 
2z. 7 Br | 





I- (orela [ 











afăcutvizită de curtoazie 
Consiliului de disciplină 
al Baroului de Iitov 


Luni la ora 2 p. m. d, Corne. de disciplină al Baroulai de 

-— Îliu: Zelea Codreanu însoțit de| Iitov. D-sa sa întreținut ca 
garda sa personală a tăcut o| membrii consiliului, in speci 

vizită de curtoazie consiliului cu d. decan Istrate rca) 

















Pali | 7 i a PV 


ONSAŞ: :: 
şi este procedură îndeplini= 
*Diretţia.e 


existență legală fi ca ei 


legâlizate de judecăiotui ao ii 







trucţie în volumul Î, care a tost | 
supus deliberării camerei de a- 

cuzare. Cu alte cuvinte, camera 
de acuzare în cazul când nu a 
In drept. avut toate dosarele, a avut Le ră 

n dri terialuj necesar, material. pe 

Ari, 221 ala Cod. d. ML aretă | 006 ordonanta. deliniivă și re. E cin zitii 
că procedura camerei de acuzare | chizitoriul seris, își  Intemelau jei-atel i 
de pe lângă corpurile de armată; | concluziile, încât deciziunea care |. Di COSMOVĂCI:” Am core 
privind tribunalele militare, ele (a pronunțat este o Geriziuae Îp:- 405 cuvântul în replică. 
aceea prev: 
fa para tă da 

6 proc. Lara! 

Aş 279 poe penuamă n | Apărarea cere d 
Civilă și inculpatul au dreptul 

de n depune memorii scrise. | p. PRIM-PREȘEDINTE: Aveţi 

Deci, textul de lege spune „au [cuvântul dar vă rugăm să fiţi 

te vor” | cât mai scurt. 

D. COSMOVICI: D-le prim- 
preşedinte şi onorat Tribunal, 
lau cuvântul în special pentru 
a combate începutul concltiziue” 





zare. 


a cotitorățate Sa 
contor 
mn în drept a desvolta, 





nou cuvântul 





; sau trimis numai 11 dosare. 
E. afunei spunem: nu poți d-ta, 
lonoriţă Cameră de punere sub 

ie „să mă aduci aci pen- 

u diimă, dacă din 20 de dosi 

ntal văzut decât 11. Mal este 

0 jumătate din dosare pe 
frebula. sio. cerceteze, 

a1% argumentul nostru, argu- 
Imentil legii în baza cărula ju- 
decații dvs. potrivit Constituţiu. 
în 

„In toate cazurile Camera de 
puner& sub acuzare este datoare 
să statueze pentru fiecare din 
inculpaţii trimiși înaintea sa, 
supra tuturor infracțiunilor. care 
rezultă din actele dela instrue- 
le, 

Ei bine, unde sunt actele dela 
instrucție dacă nu sunt în dosa- 
se?  Omoratuj domn procuror a 
spus: sint în căpii certificate. 

Voi even! şi asupra acestul 
lueru. 

In fine, intervine aci nulitatea 
prevăzută de art. 281, care vi se 
impune; Deciziunea Camerei de 

ere sub acuzare trebue să 

fină o expunere amănunţită 
ptului comis, 

bine, când. textul legii cere 

punere eminunțită a fapt 

ise, vreau să ştiu dacă. 

din dosare se poate spu- 

a o expunere amănun- 





să fiu scurt, am 

entul, pe care il vo) 
dublu exemplar, 

ul legii, pe | ai inculpatului. E 

ae a Dar, ce fel de ei ele 
reşedinte, _ | speţă când ordonanța vi 

Prim Bit apărători |se dă în acelaşi zi cu decizia ca- | pimor puse de 4, procuror gene 
jiu Zelea Codrea- | merei de acuzare și, bineinteles, | ral. „Incă dela început sunt lip- 

| revederilor, art. | ordonanța definitivă a trebuit să | site de temei“ — așa a început 
codului J, M. a- |imai treacă şi Ja ministerul pu- | d-sa. Acest „incă“ ne fenează în 

următorul | plic, căey acesta din urmă înain- | primul rând pentru că apărăm aci 

tsază dosarul cauzei camerei de | întrun proces de eravitatea că-l 

rula suntem ponşhtațu așa că! 

să | nu ne-am permite Incepem cu 

Por nu | un incident care să nu aibă pre- 

rdonanţă | atigiu! legalităţii și fundamea-l 

tul lul în lege; 


Ce fe! de memorii 
mal facă inculpatul ? 
a dat vre-o oi 
nu putea să-l cunoască 
nu 1 sia comunicat ni- 
fost citat deloc pentru 


hizitoriului dett- sula că 
procuror aa | detntivă, 
as) rechizitoriul | cuprinsul, 


h mic, nu a e 
i pia Pra d ce Sat eo 
E 


lui | aşa dar, Magrant „dreptul, acu- 
Și i i SI [a zatului și decizia camerei de A 
Ti gecat a d-ut | zare dată plai de condițiuni, 
anu fa fă ate subsisi 
odreanu ia fă | nu poate, sila 
In fapt: 
n pan criminale, consilie- 





— numai o singură parte di 
petiție vom desvolta — că dw 
astăzi nu sunteţi sesizați legă 
Potrivit legii dva. organice, codi 
de justiţie militară, în afacerii 
criminale, ordonanța definiti 
urmează să fie comunicată 
merei de punere sub acuz 
1ar Camera de punere sub 
zare este aceea care Vă sesizi 
ză dv 

1ăvă, cltesc acest aliniat al 


„Oricare ar fi concluziițhi 
ordonanţei detinitive în cazi d 







a se citi interogatorii direct instanței de judecată, $i icate? Din 10 dosa- 















într'un singur dosar? 
şi ar fi suticlent să 
nu există căpii. certiti. 
osar, căel nu poți pune. 
zur dosar. copii certi- 
i nouă dosare. Este o 
tate materială. 
in fine, să trecem. Came- 
ere sub acuzare este 
se pronunțe asupra 
esențiale — şi volu 
unt. mijloace. ese: 
a care lipsesc, pen 
psește dosarul În care 


N a se vedea cât este | preună cu toate anexele şi listaȚf 
ezitati această afirmație și | martorilor propuși' 
cum a putut ea întățița Procedura Camere! de acuzare 
de acuzare o situaţie cu lotul | eate aceea prevăzută de art 221 
Desigur, nu recunoaşterea | a! legii dv. organice. Tată-l: 
că s'au aflat la /atpsie etala, a! „Procedura tuâlatea Camerei 
ved xlateni de acuzare este aceea pi 
sa iSgâierea tapiuiul deletual în | ţa sn codul de procedură penali 
va tnalnta | îine' înseamnă o reeunoațtere e | pentru Camera de acuzare rts- 
Aida mectvă, în măsura aplicabilă Na 
şi dacă nul 


„Toate aceste dia- 
+ prescrise sub pe- 
nulitate“. 
urmare nol spunem: Da- 
Camerei de pune- 
nulă şi dar 
sesizaţi 
de punere sub 
a dvs. este ile- 
Ceeace este nul nu 
atei judeca, fiindcă 
sizați de câtre Ca- 
punere sub acuzare 
dcă nu Vreau dela 


mă prin lege şi Camera de acu] d 
zare constată probe și indicii eti= | 


ficlente contra inculpatului, 


posesiunea tu-| Art. 281, proe. pen. epi 
țeibunalelor militare, conf, 
nel. 221 C.I. M. arată categorie că 
ela, prin fap- | în deciziune „Camera este obli- 
în volume= | gată a se pronunța asupra mij- 
dosarul cati” | joacelor de apărare invocate în 
phaieiite de vi- | cuprinsul instrucției”. AL final 
ai acestul artico! arată apol, „că 
toate, dispozițiunii 
col sunt prescrise sub pedeapsă 
de nulitațe”. 
Este clar deci, că decizia ca- 
merei de acuzare prin care se 
înlătură nemotivat susținerile de 


rei 


prin substituire şi prin te 
zea codului de justiţie militară 
Prin urmare dv, sunțeţi, sesi; 
de către deciziunea. Camerei, de 
punere sub acuzare, în speță pi 
deciziunea nr. 11 din 17 
1938. 

Ori, ce constatăm noi? Consţ 
tăm că onorata Cameră de 
nere sub acuzare a d) 

pului 11 armată, 

cauza acelelaşi 


Nu P 


m, fi 





|vma n came= reținute. ca 










Tzi a A 1 oarele cu 
apărare ale inculpatului, nu poate | suferit noi apărarea | i u 

juca. ființă legată. In speță, ma! | adică dosarele casei 1 PE norul deh 

mult, camera de acuzare mia Volt | care în, fațelesul legii 0 [i "iată dosarul ne 

ici înăcar să ştie sau să discute | un singur dosar mează | dos 4 rog, dosărul ne 

"e la susţinerile de apărare ale incul- | trimise. A Fă ul 15 pati 
fe! a se proceda | patului. Orlcu acest procedeu nu Prin urmari 5 FA Si 





că Car d 
zare în - istă 


i prevederile | ne poate trimite în judecată un 
le L: Sin pentru Invinulce de crimă 





a Ve a 0--f..: 





îi ae pie 

dispoziție, 
Aceste acte sunt socotite . corp 

delict şi au servit ca femei acu- 


iuli + ale d-lui procu- 
ţ fe. d-lui jude- 
Tilor e Înstrtic is? ? 
licăj it indicate 
g 
i 


16 al In- 
spectoratului de jandarmi Cra- 
fova (dos, nr. 9 Casa Verde, pag. 
Ş15); 

2) Broșura nr, 8 secretă a In- 
spectoratului general de jandarm! 
(dosar Lugoj, pag. 1). 

Cele două acte al căror dosar 
mu ne-a fost pus la dispoziţie 
sunt: 

1) Ordinul telegrafic cifrat nr. 


D. PRIM PROCUROR: D-le 
președinte, onor. tribunal. - Ace- 
leaşi întâmpinări. pe care le-am 
făcut pentru respingerea primu- 
Jul incident, le menţin drept con- 
cluziuni de respingere şi pentru 
acest incident. 

Apărarea nu se poate plânge 
în fața domniilor voastre că nu 
a avut cunoştinţă de plesele în- 
criminate, piese care formează 
fundamentul intregului proces, 
acuzare în acest proces. Ele au 
figurat în dosaru: nr. 1 în copie 
legalizată de către d. judecător 
de instrucție, încât nu vă puteți 
plânge astăzi că nu aţi avut po- 
aibilitatea să luaţi cunoştinţă de 
ele. 

Cu toate acestea, după infor- 
maţile pe care le-am avut — pen- 
tru că această chestiune şi mai 
cu seamă cererile pe care le-aţi 





D, SEBASTIAN RADOVICI, 
avocat: D-le președinte, şi ono- 
rat trlbunal, cred că nimeni nu 
are interes ca un proces în care 
se aduc cele mai grave acuza- 
țluni unul om, un proces care 
interesează atât de viu opinia 
publică, a acestei țări, să se ju- 
dece altfel decât cu o instrucţie 
completă și — ţiu să subliniez — 
cu o apărare completă. Ori, este 
incontestabil că din dosarele care 
trebuiau să mi se pună la dis- 
poziție, lipsesc câteva, piese 
le acuzatoare care se găsesc 
în special în dosarul nr. 14, care 
există piesele acuzatoare care se 
pretind a fi cele mai grave, pen- 
trucă pe baza lor, inculpatul Cor- 
neliu Zelea Codreanu, este trl- 
mis în judecata d-lor . voastre 
pentru crimă de trădăre. Orl, 
atunci, onorat tribunal, mă în= 
treb cum este posibil ca no! să 
răspundem la această acuzare, 
fără să cunoaștem piesele acu- 
zatoare? S'a spus de către d 
prim procuror că aceste piese ar 
exista în copie în dosarul in- 
strucțiunii. EI bine, refuz să lau 
cunoștință de copii, atunci când 
este vorba de piese cari consti= 
tuese însăși corpul delict, când 
se pretinde că ele constituesc 
însăşi crima săvârșită. In ase- 
menea. împrejurări, acestea nu 
au nicl o valoare dacă nu sunt 
puse la dispoziție în original. 

Dealttel, credem că si pentru 
valoarea juridică și etică a sen- 
tinţei ce trebue. să pronunțați, 
cererea noastră trebue să fie ad- 
misă și ca atare vă rugăm să 
binevoiţi a o admite, 






























sarele v'au fost aduse la. 


(apărare): Când? 


pot să ştiu lucrul acesta, dar. 
orice caz, ştiu că aţi avut posib 
litatea să luaţi cunoștință de 
sele pe care, și judecătorul de îi 
strucție şi noi, ne vom întemeia 
concluziile noastre 






D-le preşedinte, nai nu putem 
primi această ofensă, pentru că 
noi nu afirmăm niciodată neexac- 
titați. 













Apărarea întervine din 


În chestia unor martor 


tru a se face noul cel 
să servească, Înainte Îj 
în loc să servească! 
stânt al apărării. 

In consecință, pe 
rilor art. 335 C, d, 
un nou termen peni 
rea şi inculpatul, în 
să-și poată pregăti api 
nându-li-se la dispoziție 
tele care formează dă 
zel, în deosebi, că es 
acte care au hotărit 
în judecată, 
drept dovezi de culp 













veți socoti că nu 
sata dia ţi tori propri 
ep: rela nm ea 
onoratul tribuna! ca, În virta. 
„| tea puterilor diacrețiomare pe | nistenatui 
0 le Aa a cae atori. pure si fie aadiaţi 
a ca inform;: ii E 
D. avocat Fi. COSMOVICI.-— e 
domnule președinte, daţi-ne 


MARTORII 


La ora 11 şi un sfert începe, coviță, (prez), g-rat N. Ri 
pelul martorilor. Sunt strigaţi | schi, prof. Nae Jozesea, 
-ndi: D. Ghiocel, Ion Crăcăua- | Clime, Alex, Cantacazi. 

lu, prof. Iom Zelea Codreanu, | Gr. Cristescu, col. rez. 

w, Mihail Polihroniade, 














menul inculpatului. și 
D-] PRIM PREȘED 
comisar regal are) cuj 












lor nu mă privesc — ştiu Că zi VOIE 
îi or. Dri 
Şi] nţi. prof, 






otopopescu, ab- 
Ichifor 






D-ra LIZETA GHEORGI 







(prez. 
Vasili 
dul, pr. 


pr. Ion Dumitrescu, făloan 

|n Picatiio ora eu CA | Eadur Gyr, 

| Popescu, dr. Ion Cantacuzi- 

( cprez.). prof. 

43 Nicolae Totu Victor Gâr- 

anu, col, Gh. Polihzonlaiig; 

| Petre Bolintineanu, Para: 

orce ee (Pret 

di u, SA „ Popoviel, 

rin -] 

Constantine Rea 


D. PRIM PROCUROR: Eu 












D-ra LIZETA GHEORGHIU $ 








D. PRIM PROCUROR: De 






aceen, d-le presedinte și onorat 
tribunal, vă rog să binevaoiţi a 
respinge incidentul. 


OU 


DINTE: D, 

re cuvântul. 
COSMO- 

inte, onorat 

mi permiteți 
cin partea, [dă ar, 

sin parteaiţ:f); av. D, “Bopa, 

prot. George Murnu, Du-|__D. PRIM PROCUROR. Dore, d 5 

Livezeanu (prez), “Alex. [nule președinte, Sonae riza 
prof. Vintilă Dongoroz, |'Vași rugă să dați cânte ae | 
PetitAorez), Gh, Solo- [rate apărări pentrucă e ara ua 

seu, Nic. Georgean, dr. Al. [singur martor: care iq 

i Voevod, Gr. duniaa ol. [pa enaet 

lalamuceanu, Aș vrea să ascult 

she, g-zal div. Io duninealor în ceace privea rea 

(prez.), g-ral GI torii care lipsesc, pentru ca eu 

Și ral pealort i-a ace etil ae 

i a x; 

jandache” (prea), pirat Pe. | obiecta acsat,ti mere e 

lcescu, (prez), g.ral M. Ra_ | veşte martorul ine. 


INTERVENŢIA APĂRĂRII 


3. PRIM PREȘEDINTE: Apă- 
are cuvântul. 
ivocat HORIA COSNOVICI: 
ule. preşedinte, onorat trl= 
, cu privire la martori tre- 
observat dela începiit. că 
de două categorii — deși 








D. PRIM _P! 
avocat Cosmovici 

D. avocat HORIA 
VICI: preși 

tihal, vă rog 
să fac o observaţia 
inculpatului; nu 
avocat 

Această observație este urmâ- 
toarea: dacă "ipseseiniese din do- 
sar și dacă dosarul 
la dispoziţie, în 
privat personal dă dreptul de 
apărare, pentrucă Mumal cuno- ( 
scând piesele dela gosar +! 
Vând dosarul, puteny ști ce mar 
tori să propunem şi 
să ne apărăm. 

Deci, dorința inc 
să se adnoge ca 
torul lueru : ni polis! 
mă apăr, dacă nu 
ai 





+8] prot. 1. Frollo (pr), D. 
niţescuj-prof. Em. Anto 

rți 

ta 


1ntocmmatar prup e 
terior sunt abueaţii PPR 5 


D. PRIM PREŞEDINTE: D. 
procuror are cuvântul cu privire 








San 
Antone- 





insist asupra che: 
lelor, fiindcă inculi 
vadă originalele, 

Ştiţi care a fost pi 
cu care am fost înt 
apărători, în momeni 
culpatul a fost adus 
aci? 
— Arătaţi-mi, vă 
Iele. 


D. prim PREŞED! 
buniul va delibara. 
Sedinţa se md: 77 
malul intză în delibehre 
La redeschidere: | 
D. Prim PRESEDNT! 


dea, Tribunalul resp!! 
doilea incident, 


să mine, — Bindcă vedeţi av. 
nu se poate nega că dacă nam 
spune adevărul aci, în fața 


judecaţi, am tace rău, 

Ei bine, acest inculpat de as- 
tăzi, Corneliu Zelea Codreanu, 
dacă lar fi fost singur niar fi 
ajuriă, aci, font setul un 
partid şi al pei micări. Ei bine, 
ori ami facți cel care asi 
fost lânga el, cei care l-au aju= 
tat şi l-au înțeles, cel care a: 
executat ceeace el a crezut si 
formulat, vrem să fe aci. Este 
legitim, 

Aceasta a doua categorie de 
martori se  numeție catezecia 
martorilor. de fapt, a martociiae 
care știu lucruri pe care cei din 

nu le pot şti, decăt în mă- 
a în care contactul cu ei a 









dentul — onorata Curte l-a 

vom arăta că prin 

că miam avut dosarele, 

într'o categorie — dar to= 

A noi îi considerăm acum, de, 
categorii. 4 

categorie o formează 

orii din afară. In ce sens? 

acela cu care, în calitatea 

pe care o aveam, — şi no 

Şi o recunosc — de şef sl 

rii leglonare şi de condu- 

> Spiritual a! partidului To 

țară, am venit în con= 

est sens, este o serie 

















CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


Die Zeugen finden keine Schuld an 
Codreanu 


Dienstag vormittag murbe ber SBrozep 
gegen ben Gilprer bet Gifernen Garbe mit 
Dem SBerpir Cobreanus fort efegt, 

Sm Mittelpuntt des aweiten Tages ber 
Verhanblung_bes prozefies ftanben bie Aus, 
jagen eines Teiles der auf Antrag ber Bere 
teidigung vorgelabdenen Beugen. Alle 28 
vernommenen Beugen entlajten 
Cobreanu. Der ebemalige Miniţter SProe 
fefțor Manoilescu aiept eine Paralele 
svifden der Bemegung Cobreanus unb ben 
nationalen Bewegiingen in anberen europe 
păifhen Sânbern, die ein usb rud une 
jerer 3eit feien. 


Sn der Nadmittagfigung erllărte ber 9In, 
Hăger im grofen SBrozef gegen bie Mărber 
des ehemaligen Minijterprăjibenten Duca 
unb die Ciferne Garbe, der im Sabre 1934 
veranbelt mure, General Petro. 
viscescu, der ben Saal în uniform bee 
tritt, er fei Dei jedem SRroze; von bet 
Unidulb Cobreanus unb der 
Cijernen Garbe iiberacugt gee 
mwefen unb Babe desbalb nur die Nerurteie 
lung ber brei Mărber Beantragt, bei ben 
ilbrigen Angetlagten habe er als Gtaats. 
anmwalt fiir Greifprud plăbiert. 


Der ebemalige Sriegsminiter ber Regie» 
rung Goga und 5 erjten Rabinetts 
Miron Crijtea, General Antonescu, 
der in ben Bermittlungsverhanblungen 
îmilen Goga unb Cobreanu cine mejente 
lie Rolle gefpielt Batte, beantmortete die 
Grage, 06 er Codreanu fiir einen Berrăter 
Selle fânne, mit einem tlaren 

ein. 


Îl, Sabau 


sI d 









i 








tlaftet Gobrennu 


Butareft, 25, Mai. 
| Bu SBeginn des britten STagea es „Codreanue 
Rrosefies vemvabrt id) die Verteibigung gegen eine 
junfadlide unb fie beleibigenbe Beitungsberidteritattung. 
Dann tnird die Beugenbernebmutng, fortaețet. 
Der friibere Minijterprăjibent Na n iu betont, daf, er 
cin politijdjer Glegner Gobreanug fei, aber ibn in bielen Ge= 
” Îprăchen ala einen Menfdhen fennenaclerit babe, der aus 
bemielben nationalen of eu 
mie er. Den Deji und die MBerăffen pol licher 
! Gefeimbefebte burd) cinen Parteifiibrer net Maniu 
xteipotiti den Seben io Er ferit 
bies d 


Maniu en 











() 


i] 






fila. Mohultu, 


470 


berneint Maniu entii 

în aler Dejfenicptelt fite 
Mer Stommanbeur ber 

mar, gibt ibm cin gutes 






ben. Mud) babe Gobreamu Atets 
feine SSbeen gemorben, 


eugiis, MBeitere Beugen bee 


vicasidhule, auf der Codreanu | 





itătigen toieber cingelne Buntte in der Mujage Cobreanus. 
„Sum Cohluj britt eim Beuge der Pntage auf, der aus 
malen  Giinden nur aL mnformator” guge: 
auf bie gejtellten Yragen au antivorten, 


„Bur Ermorbung Ducas gefjehen Babe, Der Beuge 
„Mpird nic bereibiat, s + 


Die Nerhandlung toitd Donnetatag foi focinefeți. 













It des V. B. 
i au. Butareţi, Mai 

er Dauptacuge des britten Berpana: 
Jungatages îm SRrogefi degen Cob ag 
i Prăjibent der ehemaligen nationalaara. 
niftifăen Martei, iu, Degriinbete în 
[einer usfage, Matu cr ro politițd văl 
9 entgegengefeţ vor ben Par: 
lamentswablen 1937 mit 












ergăblen, daf er Gobreanus Befebi | 


147 





dd. 








L=5 45. 


ma 








* CNSAS taftet 6 pbrentit 
u entinitet fa en 


g i 
Direcţia Cercetare Gobreanue 
1 egirl bed, Britlen for Tel ud 
Expoziţii: Publicaţii: tatei 


wnfadplitpe “iti 
Dann ivirb die 


e 
SR TR 





| 





Beuge nbernebmiinga fortqețebt, 


dibere Minijterprăfiben 
ein ia pri Giegner Ebreamib fei, a 
ji “i 
perii Ma iati maleai Glau 
i Den SBeji unb die | 
ie lieepie burd) cinen Spaztelțiăeer Petele 
als iiblid) im parteipoliti jeni Seben Mu 
pabe cinmal wâb 
febreiben__betonunteri. unt 


renb cines Ma! 






eg borbere 


ei ei Ep ea Şlud) habe Codreanu fete | 


cint Maniu 
în cec Deffentlicpteit fir jetne Ş 
Der SMommanbeut ber Stoica! fi 
war, gibt ibm cin gutes Set 
jtătigen ivieber eingelne SRuntte în 


been getmorben. 


malen  Sviluben  mutr 
d vuizb, De auf die aci 


gut Grmotr 


ij | teibiat, f2 
EATA 6) colua voirb Donnerstag friib for! 








Maniu verteidişt Codreanu 


Eigener Bericht des V. B. 
au. Butarejt, 25. Mai 
Der Sauptacuge bes britten Berbanb: 


lungstages im Progefi gegen Cobrean u, 


i lili d 


er SPrăfibent ber chemaligen nationalzara= 
niftifden Martei, Maniu, Degriinbete in 
feiner Musjage, marum er ttog politițdy văl: 
lig entgegengefepter AInfidten vor ben Sar: 
lamentswablen im Dezember 1937 mit 
Codreanu cinen Burgfricben -gejăloț- 
fen Babe. SManiu ertlârte, ba; bazu vor 
allem die ebrenbațte unb tonțequente er- 
fnlidteit des Yingetlagten bie Borausțet= 
dung geboten babe. i 

„8 elnem der mwiditigjten unite ber 

Untlage îiber den Befi von vertrauliten 

Dotumenten, von e len, bie Solizei= 

mafnabmen bec SRegietung gegen polie 

tifăe Gegner etrefțen, fagte Maniu aus, 
es fei în Stumânien allgemein 

Brau, dap arteiţiiprer foldje o: 

tumente în ipren Veţi Drapten. 

Er felbit pabe als Prăţibent der National: 
iepanit Jen SPartei im Sabre 1927 fed: 
sebn folde vertraulide Meifungen, die fid 
i SMagnabmen gegen feine SBartei begogen, 
bejejfen, fe în Dev Brefie verăfțentliden Iaf- 
fen und is în einer Sentjărițt an den ba- 
maligen Minifterprățibenten Bratianu 
auf fie Degogen, Gerner ertlărte ber Seuge, 
baf Cobreanu nidt bie Abit gepabt Babe, 
est die Magt zu iibernepmen, unb daf bie 

emegung  feine puiut fonbern cine 
burdaus ofțene Tătigteit entfaltet Babe. 
Der epemalige ehter Gobreanus in der 


"| Rabettențule, die der Angetlagte von 1913 


bis 1916 bejudyte, erflârte, von bem 9Ingea= 
Hagten aus jener Beit einen guten Cinbrud 
bewabrt şu Baben. Buc Slărung meiterer 
Cingelfra, en murben nod einige eugen 
der Nerte biqung vernommen, die Sobreanu 
entlajteten. Vie QIntlage vergidtete auf die 
Dă leg ibres cinşigen Scugen, der aud) 
am britten eranblungstag nidt erfăjienen 
war, Giner ber von ber Anflage ur priing= 
lid) Agile cie Beugen, bie auf Grund 
ciner nledtuug Durd) die Merteibigung 
wegen 9luferadtiafțun gefeglider Gormalie 
tăten bisber als Snța rmatoren und 
nibt_unter Eib vernommen werben, fagte 
fiir Cobreanu belaftenb aus. 

Cobreanu gab. bie Ertlărun ab, daf bie 


|bieherigen gcugen tm wobl cin gutes Gib: 


vungsscugnis ausgejtelit pătten, auf die Sus 
agen (the SMitarbeiter, die gegenmirti 
n Giebenbiirgen mangsauf: 
entba Lt Daben, tânne er lebod) angefibts 
der fdmeren gegen ibn erhobenen Sintlagen , 
unmăglid verzidten. 2i „Berhanbhing 


wurbe bann au Donnetstat) vertagt. 





anti Detont, ba er 
ăn Ber ibn in blelen Ge» 


be, bet aus 
nen Menidyen Se manetezii, Pui are ta 


zăfțentiiduna potigeiidyer 


DEtamypes_16_joldie unde 


tattuna. 


+ Maniu 


Er felbit 


faleit, 





iu citet Daben bimne, 


uţe, auf ber Gobreanui 
Le Ieitere Beugen bee 
x Oluăjage Eobreanus. 
t der AnPlage auf, der aus 
Dum Chu pitt ein ses ui „buton Dă 
jtellten Bragen au Cadet 
i 1). vaiiblen, bah er Gobreanus 
e EI ss gejehen Babe. Der Beuge 


tgpefebt. 


zi te 


vu 


i 
a 





——_______| 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


tii, Pul 


i | 
"A 





CNSAS 





7. Direcţia Cercetare, — i: 
—] Expoziţii, “Publicaţii : 
"Din, “dazaotia 491 „torolă 
a Q cd 
d & | 
a A Sai 74 
fă 14 04 (6 


A 
PROCESUL DIN BUCUREŞTI. 14% 


Cea de a doua zi a procesului lui Codreanu s'a 
desfăşurat în acelaş cadru de linişte şi de ordine. | 





Se audiează mai mulţi martori printre care şi 
“ Generalul Antoneseu, fostul Ministru de Războiu în 
cabinetul Goga. Martorul, în timpul perioadei cât a 
fost Ministru, a avut mai multe întrevederi cu Codrea- 
e nu şi a putut să-şi dea seama că acesta a fost preoea- 
a pat numai de binele naţiunei. Exclude ipoteza că; Co- 
dreanu ar fi putut pregăti vreodată războiul civil şi, 
aminteşte că în timpul campaniei electorale din 1938 | 
| când au fost mai mulţi morţi, spre a calma spiritele, . 
Codreanu s?a declarat dispus să se retragă din lupta | 
electorală. In depoziţiile sale fostul Ministru de Î 





“ Războiu susţine chiar şi buna credinţă a lui Codreanu, 

şi exelude că acesta ar fi putut trăda ţara. Fostul — 
1 secretar al Pregedinţiei de Consiliu, în Guvernul Go- 4 
| > 1 ga, Hodoş, confirmă ceea ce a declarat Generalul An- i 


| tonescu. | 


O depoziţie care a suseitat o vie curiozitate | 
a fost aceea a Generalului Racoviţă, fostul comandant | 
al jandarmeriei, Generalul declară că a fost unul e 
tre organizatorii complotului făcut pentru aduceti 
în ţară a Prinoipelui Carol » azi Regele Carol II. 
acest scop el a întrebat pe Codreanu, în calitate de 
reprezentant al tineretului acă este de 
















CNSAS 
Direcţia Cercetare, 












— MI “Expoziţii, Publicaţii 
i "Dig ri Er 
F A Sea / a (orean ,998i of oicaf 





Sedinta do estăzi a procesului int ): t lui 
Corneliv Codream sa început eu o serie de energi 
ri preteste ale apărării fioute împotriva necbiecti 
| aa ţii presei, : 

Se reia audierea martoriler, Primul care âi 
este Iuliu Mantu, fost de trei ori Preşedinte âe 
a silin. Acesta spune că profunda neînțelegere idee! 
Ex „E care î! desporte pe el, dencoratul, de Ccorcanu, 
, nu a fmpiedieat . creenizațitle respective sa 
în Imna Decentrie, cuncseutu! accră eleotera], 
aceasta Yanin face portretul acuzatului, seotîndu-i 
în evident= calitățile inteleotuzle şi curtoazia ce 

| caracterizează, precur si patriotismal său, 
cc“ Presedintele Tribunalului este nevoit să 
Vin de rai mite cri spre a împiedica pe Maniu st 
faci anreoteri cu privire la situaţia actuală, 

In ceeace priveşte acuzaţia adusă lui Codrear 
de a fi deținut şi văspânait crdonanțe de ser iu, 
enanând dela autorităţi, Vaniu. a spus că fartul 
tea eonstitue c obisnuință a oamenilor politiei să de 
Lake dotate de felu! acesta, Aninteşte că,şi aa 





















CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


a. O "“Expozți ruplicaji O. 


A 


România în cazu? oând Codreanu 4p fi vehit la putere, 
Yaniu răspunde că orice partid are dreptu! să-şi pre- 
zinte progranu? siu națiunii, 145 

Un alt fost Winistru, Sever Dan, Whlară ea, 
Codreanu înot din primu! mozent a luat c atitudine 
de binevoitoare neutralitate faţă de regimul politic 
în vigoare După aceea depun peneralul Bădulescu, „N 
care a fost comandartul lut Cedreanu la şocala pilita 
ră, spunând că în tirpu! cât l-a avut sub crâine şi-a 
putut da seama de ratrictiseul lui Codreanu, = Prin- 
eipii Ghica şi Cantacuzino şi alte două perscane. 

In aşteptarea apariţiei eltor martori este str 
gat singurul rartor a] acuzării, studentul Ghiccel; 
ca şi eri, el nu oste prezent. Este introdus însa 
uru! dintre cei 6 "infornatori”, stodentul Hagiu, In- 
trebat să dea explicaţii cu privire la serviciul de 
spicnej ds care Codreanu este acuzat că l-ar (i orga= 
nizat pe lîngă Statu! VWajor şi poliţia secretă, lagiv 

răspunde, pe nerăsutiate, nu numai că poate contirza 
dar ehiar că ar ti auzit pe Codreanu dând ordine de 
siprimerea lui Duca şi Titulescu. 








Expoziţii, Publicaţii 
au nd , 44 a, 
anoft au cinta mode j 
Durau Dima aJitat 60 glicin cconstă 
anmto onpo nbo po da = dedtontig ou acolag aapa 
top co vota atrătmit mo, | - 
= der roepootuco conopațului Sribipal. atent 
cea vro sa ui sa INItE ai song 00RE 
LR 1999 
Del P00GIB0D 0270 DĂ ma 90 aprobe proba 
teeină a nOMIGa Qă GGRO POBNINGOPEN, 
a d lionuoaot (apirape) apată af auiiăi 
sropinttat tostua si 2to daruit, 
tata parba m numi do o oxpontian casio 
ot fe e fovată acroluaemti cane 0 gone una | 
Gin dog! 145 asia nai eomve, | 
2 MB vea gitea moi piata aa na ni se da 
pm să axpăterie socata accaa, „ună înca :e acea 1 





DL PREL ZE PA CDR AD, 
getinin de ar? Qtetnemtu, 


în a țreta n n rreooeniut C-reanu,oare se 
ține In Conpial de part-t Ai Corpului 21 Armată, 
3" o-ntizunț demzitta rartemier, 
A font mita azi Aiminesti 0-3 Iulia deniu, 
3 intretarea d-ta Cr âreenu e 
Dece ae: făont îmtre n-1 pantul de neagresiune I 
ră Ste 1cgisie nenztre sunţ, atât de diferite e 
i ia 
Intradevar săncicgta po-stra ei a îvs.sste 
direat npusă și tei ua anni oi exista în tara a- 
„senata d-nă paptide de n aAvarsitate categoriei de- 
cât pent ale entre, - - | 
(Ea Parta arata ate un nnntiă denceratia şi 
în pseinl an sant i aderent Ematio ai demcozajies, 
£indoă numai WPin ea oref oi me mnte desvitac 
„ BMAURG ci-0t renta antgara în mod Curebii oxtaten 
ta propreatua ua Stat, si DentTuoa etiu ce a ficat 
dmmcareția în Mtena,onpo 4 fiat sa fotlrensaa ști. 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
__ Expoziţii, Publicaţii 






Da 






CENZURAT DIN PRESA 
17 Aprilie 1937 





b) 


"NOUI DECLARATII ALE D-LUI CORNELIU ZELEA | 
——————————— a TV INELIU SELLA 

: CODREANU" 
PI a LA OR ea 





' 
E 
CD) 






> D,Corneliu Zelea Codreanu a convocat din nou 


pă . pentru astăzi pe reprezentanţii presei pentru a le 
———— face declaraţii politice, 





m a a a 


xpoziţii, Publicaţii 
Jtsmalui parhamentae, devenind 09: mai grenâtea de 


e periu re anre 3-a cuncoont vrecânta crenirea pi oare 
e CE „butei 7, dece x; zi zac Ş 
E treime din glcbș gtiu ce a ficat deme- 


SR 


denceraţiei peste pentru m fel de Asctatura.Ce eu 
sunt un fanatio adversar «1 diotaturit,sut cr'0e fer. 
Bă sar prezenta ee, dac 

Du sont În mlition externa pentra e ac2abo= 
Faro ci alîanii cu Frana, înglia ci ca demcara- 
viile arustne,rentruni nori astfel vaa nosibilă a- 
sigurarea fiinţei «i întepritati atatulni nostra, 
În grozava Înviinigeni £ oare se "propie, 

D-i Codreanu este rent! miitiea externă “a 
Germania, nonnce gisnso Primatâtes ventra Statul nos- 
tru, Partidul d-15t Ccâreau este un partia antisa- 
sit perttâni nostru însă mu cate antisenit.Ş1,în 
seta „ea ant oontra criosrei persecutiuni,de oz4- 
06 natură ar fi ca. linia farnirmentală a parti anni 
nostru ente ideia naţicnmă ci naţicnel1 aul 0cng- 
truotiv.31 este de credinţă că Statul este dator să | 
facă tot p-sfbilui os amro roînese să fie înta- 
Tit şi vidioat,favă însă a muprima sau a perseouta 
site popoare, 

în afară de acestea,ne deisctegte neteda de 
luptă politios, 

„Pate fiină aoeate deooebiri de sdecicgie, O 
„ate fineasot întrebarene “Con ce aa ajun sa înce! 
ien c întelegere cleeteruia e | 





"Expozitii Publicaţii 151 

de neagresiune, in otmarit însă co atenţie anțivi- 
tatea și atitudinile d-male, 4 ptat ornstata,din 
partea deaa0,c sirooritate,în a0,î 00, nestitate, o 
pecvontă și aa garo se găsese atât 
die rap în vina nonstră psl2t46ă 64 18 conducatorii 
vieţi! «mhitee, Pentru aceste notivă,. 4-a întine 
pâna. ca înomodere pi an minere, Afara de a0ont. ma 
tiv,cu onrtoter peraunai „n nai fost ci stie de 
paturi piitioa, 

Di Cedrenio oa și sino,drede 92 centru a 
viat sinttoast nittenni a mă. âe Stat, este absnlut 
peoounță rosrontarea Sennttăi,41 nasc anale, ri, prin 
mrirea d-103 Prtrineu ce vrân nântatra 8" atins 
grav n: numai fieenstatena națională, dat rs arârttal 
Constitiig3., Dinara a fost oma! ga 19 din mâna 
pentru a fane ce naținnen si Pesninaă nonasta încep. 
oare de a si uennitatua pacea, Am reusit, 

Doi: C-dâreanu erai ea şi ine ok inta rața 
pala este taotimul vita! 2n Brebâgirea unei naţiwnt, 
£ D-sa erede ca qi ztno,ai Statui „cu tenta teren 
sa “tratae 8 rerfeaticneze calitatile era ssmin 
de fr:mease pia aonerul ti fepnoso, sisiiniter. de 
Ste ci epoi asa - sibil statea on vonîndn-t-se la 
di sat iie pi 21 cacat vteriale,oul turle si santa. 
10 sări monta înctini iesea tre 5 arâ în a- 
„eentă mrte a Mi, 

i " AMâevarat ou ay "Ccârotu, rome E. sia 
în acheepţ iunea BA un 9) emert, noi mentă sets 44 sas 

| Aare one da ma-1 apmeb,dar tdeta. fur ementag 4 

„cate Adentioa,ei ant Sieu ok se va ocnvinge ei 
m tine e eveninente,0a e pol ttăoa ae Stat sa- 

"Mateita,1a nd nu este peasiaa, RA A 

Ă Atara de Moasta,â-i Coâresaa este de aonises 
(, oeneiogere a sine,oă tara * Menta rtetlițiaă 

fa. : ./+ 





Expoziții, Publicaţii 154 
coreotituttne în vânța partianl ară ei ppabi 40ă si 
fura a tine sense de ncrala oregtină,nu se pente 
asigura diinuiroa unei naţioniş şi 04 pirasirea 
tera sr Înscrna gi pentru neropal nostru, 0conae a 
însemnat și rentru uite pemară Qin trecutş distru- 
gore qi pieire, ten're nocasta sunted de aocrâ,în 
dinţe de a înrube în viața partioulavă;pa garo astă 
“durere, - atâţi c-oătoă, 

Deasemenea santem de naoră că într'un Stat ma- 
narbie Crustituţisna! „os suntem nes,oontaotu!? dint 
Coromnă ui beţie trebaa si fie direot ci noturbu- 
rat de irixtionea faotevilur nerisrunsătaei, 

D-I Pregedintei= Va reg,aabasta chestiune,nu 
sinit să tie diooutetă,,, 

Dol Meniu 3 Wa somn, ventruoă voiam să sms 
oi ani fest de nacră ga d-l Ceârona,oă trebue înid- 
tarati cosarila;teate aosstea an fst îndennari hotă 


pâtoare pentra n targ întslegerea ou 6-1 Cotreama 
si ni pară tine oi ax ficat-c, 


Intrebarea 6-15 Codoranna-daot rartidu 14- 
berai ura Ia cuvern,n*u £ 10si4 poi îtie,eiavrmnta, 
Îmdnrnerie +1 tonte mteritaiile de Stat pentru 
entitea proonpandei eleotarale a vertidel cr de apo- 
zitie ? bi) 

nl Precetinte se apune 1a aceasta întrebare, 

Intrebaron d-lui Codreanue Dică în praatioa 
Vieţii! ncastre poii tăce,partideie de opoziţie,n*au 

protestat rubi fo, în presă ai în Par! xent împotriva 
iigerinţeler eleotozete,et anca n'eu poe entat apti 
de he cetâmelg ânte de antorite!t subal terniice, în 
aceast: -etvinţa și a A ) 

„PĂSPODRA G-iL1 Maniua- Intr'adevăn,în toate | 
nl oeeriie Afară îe cele din 19% şi 1929.50 Bare 10: 
ficat pertioui nnţicnea -tirinese,guverhele sa fodendi 


N 
























Expoziţii, Publicaţii. 1 2 29 

puterea areontivă,sendarmoria et înerenta,penti 7 
se-rurile oleotorale "10 partidului dela gavem,ai 
ce nu g'ai nărginit nova 22 aetivitatea Gignrimţei 
de Stat, Partidele 46 opea444, tatâoeuna m nazuit 
să pună mâna pe c:iinole seorote,rrîn one se îndro- 
ma forţa publsoa de e înviciega opoziția în aaţiunea 
şi în ainoăriie se p 1tâ0e, Astea pu îr suni „În 
ars! 151900 Avut în mânu 16 crăine scartțe-centi- 

denţialo aie puteri ! got ee, prin oare rmteran. ake- 
outivă era sasi 32 zervtaial pertidalui dela putere, 
Meste nriine carete lemnu pub! font în aiare,llat 
ault,m'ez dus în prenedintele e-nstliulus Ienei Bea: 
tianu,şi 1g-2m prezentat: întrun venrriu, pentru a 
grote“ ta în arnira vaostor încerinte, Dn ai-m fă 
cut deat prin) ministm,ntot mtoritatile,ntos un 
955 de Roupnte ri nat mu mutam face,fiinâoc deţt= 
nerea ci câștic en unre astfel 10 orâtne soarete, 
era ia ţente portile de omzttie un oa constant, 

întrebarea do] Coftre mu: Dna scest fan a a 

țăneri! te naste de catre un sef si anui partid de 
oponăiie se patea ocnstitui an mot de traâmpe,san 
ne putea certa] îta ordinea în Dtat gi Siguranţa gu- 
vi ioa ? ! 


AEspunal Ain eizba i atroanta.a fast un us 
couatant 
Intrebarea: a tag Dacă ştie d-a Haniu 
OE voiea să vin adun la wutene,aau dacă ăi Giscu- 
“Vise avate cu â-sa nf meniteatat graba do a veni 
3 Patere SAN 
Răspunaai Atat Maniu 8 aia ecatrasta o-aver 
aţi iie ve care le-a avut, rm stabti st 20 n 
o dvosebire de atitudiăe ntre noi, se faatataa a 
dregt Pezul tat m. nleceriloe, parts nostru să vină 
Aneta da patere,ooi era îrepto) noastre 2ireao W 


























Să fa 






PP! 
—- 


a 


/' Antorecului chgtese ei Baţicnal „fără a Ci patat 






Direcţia Spre ri 


pe ali Publi caţi le sare. re oa vreti 


dim) Crâremu, nacentua d pata câ nu ete grăbit 
oi are vrome ci 9ă daia ius pe venit, 154 
întrabar ea alai Ce cas "arma Dă 6-l eu a 
văzut 1a vine ci în bicoarea pe o2te am ocndas-o 
pe un om Oare ar fi urari răsturnarea ordinei te 
Stat sm nov w-oerea nrui razboi otvil ? 
ţa 08 bibniut= Doi agi £1 bărnât 
eu pi fi : , asa ceva,nu at îi închefat. ca 
Asu pnatu) sieotaral și nu sei £i dat =îna ventra 
c.oappeniv pi 1 îtioi,pentruai am orosut totienuna gi 
oreâ,oi pentru națiunea ncastră ei statul Bcmîm oca 
zhi ere nencrooivre er fi o răzvritize,e deeordina 
său up riabi oivii, 
Intretaraa d-lui Codreanus- Daou am discutat 
"pu Q=1 lente prebieele plitioe ae natură oxtitnă 
gi deci în «coste discuţii ax us interes gersena) 
seo am tcat ocrâus exoluciv,nuual de întize ocnvin= 
gari ? 
să Pianangul dlui tite ș- la acntersaţi'1e re 
 Gaea 16-a avut mn discutat în d-uă vândori ches- 
bimea extema, im onatntat oi anton nâvoraant a 
AoGastă chestiune și me atltt să-l ocnving ct sin- 
„RT or istâez extemă ocresruneitonre întereselcr 
Români e4 aste aaa îndrontată câtre Franța, Anglia 
„Qi navă! A centerat 14. din Cortdent ,D-sa gî-a aratat 
ornatd-raţtiniie tecretiaa în cel unt cena. 
Rima excuse argucentel e să vodenti e nole,d-sa. a 
contrat o întronga avenstă disouție pe tarâm: 
































“baerve Ia d) Ceăre ema vreun interes persons) , 
întrearea a-ti Cod oanue- Daca tie 4-1 a- 

nio ai pre negaude nicoarti mele, sr fi tost aenanie 

vativa,coul tă sau olerdestina 2 


| Hăsyunsul d-101 Mantos- In oapranta eleotoral 







em dat de rromntanţ'1,n'e Gării de fior,onro ap 
mnitenten pe faţa,ou mare ars bativitate,t aan 
usa! : misi 


empifentaţi! fat 1ce e! enerei "e, oa 

D-l Godremm este cotul unotOanetia,eu sunt 
precedintele altu: rortia,ea sdecicâtfoa totul oga- 
90.De atot urmenzi îi »ca firone,oă eu m poi fi ore- 
zut de bine se si vio a rutere nertiaui 6-1vâ Codrea 
ma, fttnnae VU Antob mitiea tao D ot agi- £i anpo= | 
baț.a aci fi găsit -c bună renta tară,rmm fi fost 
în acolac partia, 

Tente partidnie vrem binal o ţării „dooât rea- 
ltzat pe est peeprii, Bu orei oi ninvura ante buna 
cate "mezențată ce rartidal nostru. Dropt oare,na gă- 
sesa ei venirea in »utere a uroi it naptid decât a] 
baptidul ui” raţicne! ţirznese,ar fane bine ţări4 „Pre- 
Cum ae pritat,iîteciopăa ci metoda Adu Crâroena gi 
e partidului sa nu ie înpărtieesa,dteat not aptea- 
rea 10 întrta netităoa e guvernâmânt,n'o pet căst 
sal ztară, seal sia 
în definitiv, răntri mine ante hotărâtoare vo- 
înţe lo tunii gi onrtideze an dreptu sa nărutanoă 
a câstiga cpinia pata î0ă, da nu 20t admite oa guvap- 
noig să pla î77050 jăvi1 în nantea voinţei naţicnal6,. 





E ERRI 
i Masa aa GA ea 


3 „25| Be 5I&SEli, 


Proce:: 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 











156 


e reepie amor aa mim a 


ic cu secorane 
EI ȘOFER mecan: air 
Cata et iul upiiat n vă Baii | caut „poe pa ae Oi poa 
2, Karolina: 
CAUT post Tată în casă Ta 
















ŞOFER prezentabi caut post e: 
mare acte în regulă, Buiețăaul na ră provinoie 2 
Carol No. 19 la portar, 

CAUT servici jupâneasă Seria 
am ui) ad aa ie E str, fue 





a e le 






erlir: 





„te 


Maniu  ertlărte, 
5 ră en pat 

|ănligteit 
ausfeţung geboten Babe, 

| tigjten Sun tt 

"| ertraulii 





dt. aa) ie Magt A 
Spit unb baţ Ta SBewegung teine ge= | | 
jonbern eine ete jam offene 





Zăt igte it entfaltet Babe, 


Sever Dan, ein enge:. Mitarbeiter von 
Baja SBoevob, - “dem Giibrer- der national= 
tumănijben ăront, las aus einem nad bem 
Riidtritt der Megierung Goga an în gez 
zidteten Brieţ einige Stellen vor, în benen 
Cobreanu erflărt, dap er ber Megierung des 
SPatriaren  teine | Sg wierigteiten 
Bereiten mwolle, Mad) ber Musjage bes Beugen 
Bat Cobreanu bies aud in einer Unterrebung 
mit Bajda Boevob felbit geăuljert, 


Der ehemalige Cehrer Gobreanus în | 
der Radettenjhule, die der tingettante von 
1913 bis 1916 Bejudie, erttărte, von Dem Am 
getlagten aus jener geit tinen guten Cinbrut |. 
bemabrt au Baden, Sur, Sătung „meltorer 


4 
AMA 











4 





CNSAS b 
jrecţia Cerceta 


| Procesil lui tforrefii-lelea Codreanu 


42) 













pentrucă posed un a4 
ordin, et de mișcarea 











































95 | 
. | zii Zr pi confidenţia!” zau chiar | Eu să, fiu făcut îi 
ş baj cifrat“. Nu! Și atune!, 


i erii Crucii iscă- | ră so tri cât „qm! 
ne, tot din cauza acestor |  Cbul Cavali sira aer Sim nevoie tace? Eu pot să-l public, 

LA lesci: 2,3 4, La nr. ţiunile are av! ce po d (a, 4 
edu tul desăr. 1.2.9 Alo. tracțiune | le găseara arte ușor prin Zazi|Odizu ea, să mă adresez opi- |nalistă din România, și 


, Area - Tată ce nedrep- | primar, orișice notar po 
ial i uți București; nu face parte | riști şi za! haret i publice: „I ină în buzunarul lut | 
seg ear această pipe organizație, secretă - tutte Fir Catre în aa eo faceau, pi să Fri jr: el? Eu cred că or 
. a, , PE 
0 [i Mu ea prezenatni- | eset Pitar da pr. „6, [ȘI aici cred o să vă mei doc | again să Arh, perepta- | pure eat Pa” Arma 
se serie:/Stanciu Ilie, este | vedi « 'că sistem! mi s'a făcu Z 
trdut în conbediu, find mili- | serviciul de dormaţie,, al saeetă SE iai fiecărui om politic ied ape: Care, pa | 
ta, N ati [at ga Bay: să a pPu= conduce organizații, Si vin care poate să-l ţină | 
timp | Site și al doilea ordin pe care | ordinele în orial, o Pe | CEB 9 dine, “Tubmiror oa- | câte Pal ear! d, | 
„zile să le văd. Mi-aduc | 24 “Nam putut să-l gă- | țină bunăvoinț;din partea dv, | asemenea, îles euiaei | Post, d. cominar, d. 
însă că ori una, ori cea- | € in aceste două zile, cât am | ca să studiem dpildă acest or- | menălot, politiei ponde: ar și E trial 
tam publicat în jurnale. | 44, jiber. Nu știu unde s'ar găsi | din. lată origini unui ordin | penţrucă Avem de țin și eu la i 
(Sai dollea ordin, Imi adue | de acestea. (ară din dosar o [cu lumea, CU oameni. de rin | neva, să poată, apune 
Îjă pertect aminte — am de- | piesă). Iată conțitul scris &l [toate părțile și ii se trimv 472 | operă de trădare și « 
cirat la instrucţie — că ordi- | acestui ordin. (Cite). dine: „Iată ce ordin riclitez prin fe 
pn : dl al doilea este și mal clar. | Iată valoarea astor ordine. [,-imes în contra noastră în cu- | Statului român. 
vină la mine. Au iscălit [7] spun precis cuvintele a- | Dar ce concluzii tragem de[țere“și cutare loc”, Fiecare are. | D, prim procuror n 
gri sonal, şetii de cuiburi, de | îstea: „Câine, tu stai la masă | aici? Că întreaga pblemă a in-| Am chemat atei v serie întrea- | gistrat IONESCU RA 
1 cunoştinţă. a mine și mă vinzi. Te cu- | formatorilor cade. ace? Deoa-[eă de martori, oameni politiei, | preşedinte, Vă rog să 
A am vrut să iscălească n, rece se vede că aste ordine| (i -oape toţi şefii politici, ca [a dispune ca ordiz 
păream să nu, spună ci- |/Vasăzică ordinul al doilea, | nu sunt trimise dela nspectora. | 20/Gelare dacă într'adevăr au | cărula urmează a-i 
|n'a ştiut. Eu bănuiam [ka și mai categorie decât or- | tul jandarmeriei la vine, dela | sau nu au asemenea ordine, tire să fie depus întâ 
Inşi și voiam să văd dacă |linui întâi. Se poate întâmpla | Siguranţă, sau dela Minister, Dar, să mergem mal de- | domniilor voastre, pe 
pr Aaa i făiea  uăseaecă ordinul ad dol= | unde sunt ecuzat că dei agecăii te. Daţi-mi vote să vă ci- [aprecia dacă este e 
5 || dovedi cu martori, cum (lea, dar până acum nu l-am |ci din fundul unui sa! ceeace| Pr e Delia. pe care nu-l gă- |cltl în ședință public 
3 acest ordin. Adică am lzăsit. Imi aduc aminte că unul | denotă că ee ne-au fos trimise | tesC din Pe ca un. ordin | rămânând să se disc 
irdin la agenţii, mei, pe |din ele a fost publicat, In ca- | ocazional și întâmplător sesc aci era cca) în | principial asupra 1ui 
i avea eu la Siguranţă? zu! acesta cred că ar fi dovada Și este şi natural. In 4 ni sau dela ran ublicat la pag. 165. | Onoratul Tribunal si 
„consiliu, să presupii- jsuprasuficientă, pentrucă nu | găsit la mine două ordir> dela | Care cudin Pi ontideniţial perso- | cunoştinţă de cupri 
spa lea-aacaţi: mu era să mă epic eu Să pir, | Aztee upul dela Graova unulțș7 și prefectului de Praho- |tul ordin, cel puțin 
ie jurnal că chem agen ela ova și două pi care 
- | informatori. le-am publicat în circulan, w.| Va. L-am publicat (citește). lui finală. 
doi în altă parte. Nici! In orice scaz, am discutat cu | nul dela Siguranţa generaă și Py . 
sc de Statul major. Nu| lumea când am dat aceste or- | unuj al generalului Bengliu. 
o posibilitate.  Acoiol dine. Mă întrebau: sa prezen- Aceasta este dovada  hotiri. e iu A see 
mee aa an să nina Ce in| tat cineva? toare care respinge afirmaţia cu 
N EL țer rom: A-| Am discutat cu Virgil Iones- | informatorii. Ordine rupte şi 
Area mposibil. cu, cu Polihroniade, cu Totu, cu |'prăpădite, ţinute în buzunar de| D, prim președinte colonel Cer. cuvântul. 
33 tal. băieţii din birou dela mine. cine ştie ce notar sau  primar| magistrat DUMITRU CONST.: D. prim  preşedin 
' icedează logic, când| Domnule președinte, ași vrea | sau aruncate la mutarea vreunui| Tribumalul apreciind, declară | magistrat DUMITRI 
ci 10 informatori | să faceți, dacă sar putea, să nu | post de jandarmi. Nu sunt or.| şedinţă secretă. Publicul este | 'Mribumalul sa pronu 
face larmă mare? | vină aci ca martori cei închiși | dine luate deia centru de mine.| ruga? să evacueze sala, D. SEBASTIAN 
5 ccacuiburile cu toți în lagăr. Ei nu pot să ia cu ni- | Altă dovadă: ele sunt iscălite| Vor rămâne aci numai dom- | avocat: D-le președ. 
prAcisi, Aşa se face? SÂ| meni nici un fel de contact. [de autoritatea periferică nu de] ni avocaţi înscriși pe lista apă- | rog să binevoiţi a 
sec) inzare de frați, de | V'ași ruga să faceţi un fel de | autoritatea centrală. Mi sau tri-| răril. procesul verbal că d! 
soc Purărminte? Așa se | tomisie rogatorie, ca să se ducă | mes deci ocazional. Dra LISETA GHEORGHIU, | nunţat fără să daţi 
acolo să spună aceia ce s'a în- | Ce vreau să demonstrez cu â-| ayocaţă: D-le preşedinte, vă rog | apărării. 
Pata ia, gilera ga ice gi torta cestea? să binevoiţi a dispune să se în- | D. ia veac 
ş că! cutare și chea- nu pot să ia coni cu al şe- istrat,, DUMITRI 
feetratia Perie absolut nimeni, ca Să ştie ce sa Că odată ce ele îmi sunt tri- | sereze în procesul verbal i i 


aaa n'aşi fi pu-| discutat aci. Să nu vină ca 


he 

2 

ici 

ia- 

230 

da ? 

wt | două săptămâni am mai 
228 lia. Nu le găsesc acum in 
Ti ventrucă n'am avut timp 
5 
p26 
10 
Da 
225, 
ate, 

: 


țimul moment, am spus 
cţie: sunt două ordine, 
le-am trimis. 
că în momentul acesta 








































Y la toate cuibu- | Martori aici, dar să se ducă, ci- vacuarea, sălii 
at  V urmă: „Și fără | eva să-i intrebe pe el această Şedinţa, se suspen 
| a9h |, şi fără tră-| chestiune — ași da numele ce- şedinţă 
rs, eee, D. SEBASTIAN RADOVICI: 






Isi cari cunosc ci 

2 acestă fraze, | Să-i întrebe ce s'a înțeles prin 
să chem | aceste. ordine ă tigle a 
e- 
e. 


::|Se redeschide ședin 


- 2 Vamu curete D._prim presedinta col ma- Ci e 
Așa cred, pentrucă nu poate Ed sd a ă ui R nal vmeltește contra 
fe „altul, deși nam avut ni- | Și acum 1e voiu justifica, Dacă — ACUZATUL: Domnule, preșe. | exterioare e. Statuii 
D. prim procuror magistrat | Sunt vinovat îmi asum răspun-| dinte și onorat, Tribunal, codul | teresul unei puteri 
maior RADU IONESCU: Sigur. | derea și trag toată pedeapsa. Eu penal în cartea doua tratează | aceia in tot codul pi 
Incâţ nu mai este nevoie de | recunosc: ceeace este al meu despre crime și delicte în spe- | stă cuvintele „cetăţ 
Sa este al meu. Dar nu doresc caj Cial. Și acest titlu este = | decât numai aci. D 
cineva să-mi pună în sarcină] ţit în două capitole: „Crime și | că dacă n'ar fi cetă 
i ax] delicte contra siguranţei exte= | cel vinovat ar fi da 
chej rioare a Statului” şi „Crime și | tă pentru splonaj. 
stiunea cu ordinele, delicte contra, siguranței interi. | cere neapărat aci 
Conţinutul lor. Conţinutul a-i oare a Statului”. Ori eu am fost | cetățean. 
cestor ordine Yaţi văzut. Nici un! incadrat în art. 190 și 191 la cori- Vasăzică este v 
ță. Să-mi treacă! mele şi delictele contra, siguran- | transmite anumite 
care le-aşi fi deți 
încadrat puteri streine, pen 
ullele care privesc siguranța riclitez siguranța | 
ajterloară a Statului, ci în cele | statului român. 
care se referă la siguranța ex- — Şedinţa se rh 
terloară a statului şi anume 14 | 0,30, anunţându-se 
ădar gs pentru azi | 
m 


pL 


m. Car! 











lease) | 
î, iar nu să 
mea din Ca- 






























CNSAS 
Direcţia Cercetare, 










3 
[ă 
» 
i 
ă 
iN 
ENI tot din cauza acestor Cavalerii, Crucii lee 
fie [tori, vânzători al nostri, 1243 ad. LA time 
Ba | bazau i dădeau tot felul | meri „militar, 0 ue parte 
Bl |irmațiuni eronate. auț Bucure Ațleaecrotă”. 
(Re [itute-am irimia” ceasta | durpieto, ortaturali aiecă ra- 
Bo [î.'Nu aia prezentat ni- | Ladinicone joci e EN; 





















tanclu Ile, e 


cesserviolul nul 
ia co TA mille 


tut | două săptămâni am ma! 
334 [ia. Nu Je găsese acum În 
bentrucă n'am avut timp 
SI | zile să le văd. Mi-aduc 
Insă că ori una, ori ce 
10 [iam publicat în jurnai 
parai moment, am_spus 
s. hcţle: sunt două ordine, 
Sa | 1e-am trimis: 
ina m că în momentul ace 
XE Vină la mine. Au iscăl 
„07 sonal, șetii de cuiburi, 
Fii cunoştinţă. 

am vrut să iscălească 


trb In 
tai 





e și al dollea ordin pe care 
am putut să-l gâ- 
zile, cât am 
Nu știu u 
doliea ordin. In 
erfect aminte 
rai In instrucţie — că 
tA [sii al doilea este și mat clar, 
spun precis cuvintele. a- 
se, tu stal la masă 
vinzi. Te cu- 

















mdinul al doilea 
e a decât or- 
poate intâmpla 
ordinul al dol- 

dar până acum nu l-am 
ăsit. Imi aduc aminte că unul 
lin ele a fost publicat, In ca- 





or isoăll. 

dovedi cu martori, cum 
ls acest ordin. Adică am 
. ndin la agenţii, mel, pe 
I avea eu ta Siguranţi? 






















cred că ar fl dovada 
















zu! acu 
consiliu, să presupii- supra jenti pentruci nu 
ași avea agenţi. nu era s apuc eu să pu- 
pe ae Nea, bile la Jurnal că chem agenții 


a Siguranță, doi la Pre- informatori. 
doi în altă parte. Nici! In orice scaz, am discutat cu 
(sc de Statul major. Nul lumea când am dat aceste or- 
o ilitate. — Acoio| dine. Mă intrebau: s'a prezen- 
ii. Cum să intru eu in] tat cineva? 
Mui ofițer român? A-| Am discutat cu Virgil Iones- 
“mpostbil, cu, cu Polihroniade, cu Totu, ci 
val. băieţii din birou dela mine, 
Wcedează logic, când] Domnule președinte, ași vrea 
ci 10 informatori | să faceţi, dacă sar putea, să nu 
face lamnă mare | vină aci ca. martori cel închiși 
[205% ccuiburile cu tot [in lagăr. El nu pot să la cu ni- 
Piipesi Aşa se face? SÂ| meni nici un fel de contact. 
Feciimcinzare de fraţi, de | V'ași ruga să faceţi un fel de 
giomiieurăminie? Așa Be |tomisie rogatorie, ca să se, ducă 
atolo să spună acela ce s'a în- 
26% du-te la cutare | felâs prin ordine cu informato- 
oa O cutare şi chea- 



























ri. Ei nu pot să la contact cu 
ntrtla să-i spun ceva. | absolut nimeni, ca să ştie ce s'a 
|» caz iaşi zi pu] discutat aci. Să nu vină ca 
[05559 la icali cuibu- | martori alei, dar să se ducă ci- 
în 4 W urmă: „Și fară | neva să-l intrebe pe el această 
Map şi tără tră-| chestiune — ași da numele ce- 
ai lor cari cunosc chestiunea — 
esi5i, aceste traze, | să-l intrebe ce sie înțeles prin 
Ess vorba. să epeai | aceste ordine. 
eo%0 Vai? Nici un fel 
gest să iscălea- 
lumea. Este 


Di Z33 nui 
AN urma din Cc 


pdeți cum au inter- 
fenii inoştri această 














. prim 
mator RADU IONESCU: Sigur. 
Incât nu mai nevoie de 
i nicio comisie rogatorie. 
nt oaneni simpli. Acuzatul C. CODREANU: 
34: „dubul „Penes | Concluziunea. în cauză este 
orul [; „Dumitru | grozavă. Anume, un intreg a- 
Vasa op miei | bă Si loT Scurta 0 
„ Vasilesti. Toţi mem- | tura Po! la Siguranța, Sta- 
"E sus au bat cunoștin- | tului, Ja Statul Major în fabri- 
| mul dat e Căpitan în | cele de avioane și întz'o serie 
i Iulie 197 şi ne asu- | întreagă de tuțiuni parti 
und zu toții”. culare. 
mare, el au înțeles cul Ce pot eu să d în fața 
Iei unul lin ei nu este | acestel acuzări? Atâta, răspund: 
orator, i ordinul 


munitari, nu sunt 





ACUZATUL: Acolo nu 


(Urmaridisi 









Procesul UP Zbrithijeleie 


„42) 


— 





ră prd 
2000 ef, 


unile doară o 

















doitiv, Sa privim 
riiaj, o să cer Duo 
ințidin. partea dv, 





ordinele în 
a bună: 









ordin 





origină, unul 
de acestea (a 
plesă), 










Iată conțitul 


formatorilor se? Deca. 
rece se vede că aste ordine 
nu sunt trimise dela nspectora= 
1ul jandarmeriei la vine, dela 
gulonță, sau dela Minister, 
unde sunt acuzat că în agenți! 
cl din fundul unul sat 
denotă că ele. ne-au. fos trimise 
ocazional și Intâmplâtor 
ȘI este şi natural. In 4 ni stau 
găsit la mine două ordii; dela 
Argeş, unul dela Craiova unul 
dela Prahova și două pi care 
le-am publicat în circulan, w. 
nul dela Siguranța generaă și 
unu al generalului Bengiju, 
Aceasta este dovadă _holig, 
toare care respinge afirmaţia cu 
informatorii. Ordine rupte și 
prăpădite, ținute în buzunar de! 
cine știe ce notar sau primar 
sau aruncate la mutarea vreunul 
post de jandarmi. Nu sunt or 
dine luate dea centru de mine 
Alță dovadă: ele sunt îscălite 
de autoritatea periferică nu de 
autoritatea centrală. Mi s'au tri. 
mes deci ocazional. 
Ce vreau să demonstrez cu a. 
cestea? 
Că odată ce ele îmi sunt tri. 
mise dela periferie, dela mar. 
gine după cum se vede, nu pot 
fi acuzat că le-am luat dela în. 
stituțiunile la care sunt acuzat 
că ași avea informatori. 
Acum să trec la aceste or. 
dine. 
Da, le recunosc. Recunosc că 
u găsit în casă la mine. Re- 
„că le-am văzut. Re. 














asum răspun- 


să-mi puni 


întrebare! | Pe dal pe fac 


care conduce organizații, îi vin 
a Piudlar Anat acest or. | elor pal 


a din dosar 0 Ia oa a 
scris e [Ave părțile și ni se trimet OP 


Am chemat all 0 seri 


ceeace | pi 


toată pedeapsa. EN| penal în cartea dona tratează 
cace este al meu] despre crime şi delicte în spe- 
Dar nu doresc caj clal. Și acest titiu este impăr- 








cn a mmâ adresez 
SR Int ce ned 








une o. / 
o ali : ul ai De ee? 
ash unde. ai 109 acarie 7 ol în Par ca? || 

Ș? alei ered 1% sa v iza en „sh art nedrepia- | dir 
Vedi definitia entire, tăcut. n 


Jttel, fiecărui om politie | n 
menea ordine. “Tuturor o: | se 


oameni de prin 





acestul (Cite) dine: „Iată ce ordin abuziv 2% | pi 
te ușitar „orăine, [vrimes în contra ROATĂ dB, CA 
e i trager c 5 3 
all? CĂ întreaga plemă a In. tare i cutare 10 - ere fintrea= 


ă de martori, oameni politici, 
HA roape. toți "getii politici, ca [a 
să declare dacă intr'adevâr Au | ci 
sau nu au asemenea ordine, 

Dar, să mergem mal de- 
arte. Daţi-mi vote să vă ck- | ay 
Pzc Un ordin, pe care nu-l gă- 

iese acum în dosar, un ordin 
“ela Prahova, din brogura în 
care l-am publicat la pag. 165. 
“Un oxdin contidenţial, perso- 
pal, al prefectului de Praho- |t 
va. L-am publicat (citeşte). 1 


Şedinţă 


D, prim președinte colonel 
magistrat DUMITRU CONST. 
"Pribunalul apreciind, declară 
ședință seoretă. Publicul este 
fuga? să evacueze sala, 

Vor rămâne aci numal dom- 
mii avocaţi înscriși pe lista apă- 
râzi. 
Dara, LISETA GHEORGHIU, 
ayocată: D-le președinte, vă rog 
să binevolţi a dispune să se în- 
sereze în procesul verbal al șe- 
dinţei că onoratul Tribunal, la 
cererea d-lui procuror general, 
a considerat plesa aceasta se- 
cret, și ali dispas şedinţă, se- 
oretă, 






ACUZATUL: Domnule preşe- 
dinte și onorat Tribunal, codul 


țit în două capitole: „Crime și 





ceva ce nu este a 
tunci 
stiunea cu ordinele, 
Conţinutul lor. Conţinutul « 
cestor ordine Jai văzut. Nici ui 
fel de importanță. Să-mi treaci 
mie prin cap că aceasta af p: 
tea să angajeze vreodată 





dat poți 
unt |ezal, i 
Jocuri de ruşine, sunt locuri un- | NU 
și 0 serie 


iată cum justific eu chej zioare a Statului” şi 


delicte contra sigurantei exte- 
Crime și 
delicte contra, siguranței interi— 
- oare a Statului”. Ori eu am fost 
ni incadrat în art. 190 și 191 la cri- 
a) mele şi delictele contra siguran- 

ței exterioare a statului. Eu 
n'am fost incadrat în artico- 
leie care privesc siguranța în- 





ranța statului român? Nici 
miam, gândit vre-odată în. vi 
mea că aceste ordine ar 

angajeze siguranţa statului: 
. Unul dela Craiova, ali 





mi ip 





cutare, o serie întrea= 
formaţii pe. 
cunosc. La mine 


deoparte 
ti eşti legal, du-te fă 3 
Asa bună | Pagandă“, lar pe de altă 
Jon Folea ve.| Să-mi pul asemenea piei 
REPITUȚE “dela | : "I-am zis, este o problemi 
laceea Ja mine |șicană de ordin politic, ele 
tăzi sa întâmplat |ral, așa cum se Întâmplă ! 
manent, aproape între t 
Piete panizati te, Oul 

veneau cel 
Mide cattă sI inple 


care ziari- 


ajterioară a Statului, ci în cele 
care se referă la siguranța ex- 
terioară a statului și anume la 
trădare. 
Ori, elementul esențial și de- 


a Codreanu 


sana, com 
Penba) cifru, N 
ți face? Iu pot mă-l puii, 


buzunar sau 


care poate 
primar și d 


MĂ | țin pi eu Ja taine, tir 
meva ok poat, prune că eu fas 


Btatulul român. 


gistrat IONESCU FA: 
președinte, vă rog să 

















cu, pe care 
buzanar 4 


ot, d, comisar, d, 





A de trhdare și că ea 
elitez prin aceasta, aiguraria 


D. prim procuror mater, ma» 


dispune ca ordinul nr, 
irula urmează a-l se da 


țire să fle depus întăi! pe masa 
domniilor voastre, pentru a se 


precia, dacă este cazul a te —— 


celt! în ședință publică sau nu 
rămânând să se discute numai 
principial asupra lul. 
Onoratul Tribonal să la intăl 
cunoștință de cuprinsul ades- 


Rog ca 


ul ordin, cel puţin în partea 
ul finală. G 


secretă 


Cer cuvântul. 

D. prim președinte colonel 
magistrat, DUMITRIU CONST: 
'Dibunalul sa pronunțat. 

D. SEBASTIAN RADOVICI, 
avocaţ: D-le președinte, eu vă 
rog să binevolţi a ina act în 
procesul verbal că dv, Vaţi pro. 
nunțat fără să daţi cuvântul şi 
apărării 

D. prim președinte colone? 
magistrat DUMITRU CONST. 
De aceasta. se ia act in oficiu. 
Suspend ședința până la e- 
vacuarea sălii. 

Şedinţa, se suspendă, Se ţine 
şedinţă, secretă. 






D_prim_prasadinta nel ma + Ci 





stă cuvintele 

decăt numai aci. Des 

că dacă mar fi cetățean român, 
cel vinovat ar fl dat în judeca- 
tă pentru splonaj. De aceea. se 
cere neapărat aci calitatea de 
cetăţean. 

Vasăzică este vorba de a 
transmite anumite ordine, pe 
care le-ași fi deţinut eu, unei 
puteri streine, pentzuca să pe. 
iclitez siguranța exterioară a 
statului român. 

— Şedinţa se ridică 1a orele 
030, anunțându-se cea urmă: 
toare pentru azi ln orele 84 

ID. 
















initiv al trădării este acesta: 





STR Ț 


Via 













Procesul lui 


mrieiti EERRIOI. supra acestui | întrun anumit 10e. Dacă este 
mător. Aa pCoenld în felul ur- | „forțat” înseamnă că acela nu | și m'au inpiedeeat chiar să fiu 
tivitate aurii caii pentru 0 ac- | este domiciliul lui. Și dacă pu-| de acord cu justificarea pe care 
Pe edi Dai nam pu. [terea executivă îi forțează unde | o prezintă apărarea pentru a 
am executat ai cun făcut-o, cum [să stea, puterea judecătorească, | junge Ja concluziunea la care « 
to fu țeă : aminti! ra- | una cu puterea executiv nu anume, să ceară onor trib. 
apropia uetul, Celor care miau | poate să nu recunoască că stă rea art, 200 din codul justi- 
gpună ei. Sunt martorii de tapt. | "Şi piainacă, 9 NEca Statul țel mii 

i i arte de fa ine, noi am indicat adre- rucât şi d-i . 
Se aceșia nu 20ă, atei priva: | ele 1a Miercurea Cluculut pen- Cer n cele fr 

7 . veţi o ru martorii care, s - 
acestei argumentri a noastre, _ | taţiie trebuiau, indepiinite. Nici | AS*area Procesulul, ine inteles 


Acum, din cauza măsurilor ex- | mă i cu paza formelor legale, deaceca 
- | măcar nu ni star putea imputa ă 
cei i 
șepilonale minier îniro ius. [9 negujeni sau o pat derzet [90 Că se nu să răeie 
păzit Alcă, POLĂ, care n'a mai | 'Ținem foarte mult la acest lu- | Cn aer za una] de 
mpa Papă aătăal. Sunt atela |/Crtă ca taiacest. proces) săi mul nl || ae e0/ IRI CPĂCU UA sunt de 


odreanu 


conștiința, așa cum îl a-. tărie continuă - altora cari 0 + 
capul şi numai capul său. | tate, OR ext, că teaca este nitel Om, Ă 
pi apărarea, credem că nu| “Un alt aeticol: „za turei ou [legionaz, Nici 0 muncă 
jmial avea mult de adăogat | faisiticatorii“! Altă” foale! „Așa. | Tușinoasă. Le spuneanii 33 
apiitarea lui Corneliu Zelea |a procedat asoctația de cina | ne să tălați lemne şi Să 
nu. piratori, zisă Garda de fier, Ea | apă decât să Vă duceți IA 
În privința gedinței se-| pretindă că activează” în nas | it. Trebue să alungă Să 
că nu se molivează decât | mele naționalismului.  Aceaetă | ROL această boală, acei 
jun singur lucru: ceeace sel ipocri a n: 5 
























| argumeniele care m'ar impledeca 





i și mă intzeabă: Ceri cu a- topopescu și cu d. profese 
2? Cum l-am văzut, din | Ofainie--ta care sam avut 
1! moment, am spus: Nu | clreă să asist, cât și a cela 
zut, nlelodată în viața | pe care am avut permisiunea, 
ut nici un fel de | să le notez in fuga momentului, 
ă spun: poate I-ol fi | si eajmă”, 
i nu. Nu, Nu l-am vă- | Vasăzică, spune acest dora 
odată în viața mea, nu [că a asistat Ja o discuţiune care 
a mine. A fost intro- [a avut loc Intre mine, d. Crainic, 
bil la zidar de cineva |. protesor Dragoș Protopopescu 
este un agent provocator. [şi el, cu şetul tineretului celoe 
unei am inceput, să-l cl- [250 de miloane 
din lume — 250 
Ce vola să se dovedească cu | seris în litere, nu în citre. De 
est act? Intâlu că eu am ne [aci sa tras concluzia și sa pe 
n timpul dela 1934 pri- [blicat în ziare că am un agezt 






















opri 















- le tre în | talitate nenorocită “Şi 
tmebue să rămână la se- | faţa teza ial datorie de onoare 

Lăsaţi mai intâlu să se| mul pentzu a (1 servit, nu are [Că find valizi, sunteră OB 
Bă şi pe urmă apreciaţi dacă | nevoe de organizaţii osulte, de |Să avem, atâta simţimâlăi 

jipevoa să fie Ja secrei, sau | asociații secrete, mai ales! mu | ROL, încât să căutăzi Bă 

cl are nevoe de metode ca ace- | Făt prin propriile noastre) 
care am avut marea ușu- [lea practicate de Garda de] I0ace hrana de, toate 
fă de a studia impreună, pri-| fier. Naționalismul este o erz- | aceasta nu Intro 


































pot ști și mici nam avut de| Conchid, unind partea a doua 
unde lua cunoștință — sunt a- [cu ceeace am spus la inceputi 
cel martori care astăzi au așa [sunt martorii mel de “fapt. E] «aL pre deschidere, d: prim pre: | 
„numitul domiciliu forțat. - adică | foarte greu și mi-e, imposibil să | (SOintera fo: magistrat, CONS 
un nl „care în viriutea u- | mă apăr. Deci vreau ca aceşti | DUMITRIU: dellb fi 

ui jurnal al consiliului de mmi- | martori, dv.“ înțelegând, rostul | WItIMUlui incident unește inci- 
iştri şi al ministerului de in- [lor, să trimiteţi să-l aducă. şi | dentul cu fondul. 

7ne, sunt forțați să stea într'un | ptină atunci, dacă ar fi să ne 1e-| „Martori! absenţi vor îi aduși 
rumit doc: în speță Miercurea | păm de ce spune textul, şi sun. | CU Mandate telegrafice, 


ucului, Această forțare a fost | tem obligați s'o facem ast. 200, | „„MArtorii se vor "prezenta a 
„facem, art. 200; | 24 Mal, Ja ora 8,20. 


iul, nol vă putem spune | nadismul prin ordine secrete, | BECuYĂR(Ată Câini 
teo 


dimie nu va moliva o ședin-| prin cuiburi invizibile, celule 
i oculte, și mai ales prin, falaiti- | Por. țofa acel CAL 

atunci, vă rugăm, în felul| caze de bani, ca niște infeactori | pe'zi sunt mite Sile, 

arm lucrat şi am colabo-| de rând. Garda de fler nu este | nu justitică că niralei 
am fost acceptaţi de că-| decit o mână de aventurieri, | existență, 

lpatul de astăzi să-l a-| grupată clandestin pentru cuc2-| DD. prim preşedinte 
Fi, ştim că este atâta cură-| firea violentă a puterii de Stat, | magistrat DUMITRU 
jală şi atâta lucru spus cu rost| prin cea mai deșănțată și ru-| 'TANTIN: Vă rog să vă BE t 
[igii irebue, cu orice, risc cât| sincasă demagogie. Aceasta În | expunerea, peniitusăi 

de, nu mai mult decât tre-| numete ideii nationale”, cut o oră şi încă n'am, 
incât faptul de a motiva o| Mi se pare că citesc pasașii| chestiune, 

secretă pe un probabil | din ordonanța de trimitere în| „n 

tari ar stingheri, vă spun | judecată: „descoperirea bandei | Tribunalul va aveai 
E că ne întristează. Nu | dela Rășinari pune în adevăra- | futa 6i o va cell 





cari au făcut parte — unii da, | se impute lipsa de zel. Pri de intz'ad tigar 

alţii nu; nu se ştie. fiindcă n kg psa de zel. Prin | D. prim președinte: se ia act alături de inculpat apăra-| dință care se apără la lumina | Unde intradevâr “ câștigaă za și până toamna, adică | acoperit. -- 

ti nus, nu, se știe, findeă noi |irmare, sunteza ra imposiolta= | | DPI PEsediate: ve tn ac de a examina planul său, | ile, deh apt, maur 09 | xistențel ar (1 eroISTast El + în tizhpul în care niaveam | Domnule președinte, ea nus 3 
ci no | te de a-i aduce, pe aceştia. berare căra să-l formăm şi nol după | asociațiune câre serveşte naţio- | (ară DORată Ca a Di să activez, Pentruce? Pen- | omul care să nu-mi esum răs- Sei 


i impun colizaţii. Zice: |punderea actelor mele. Aşa era 
a mi-al dat mie ordin să fac | fost toată viața mea, mă e 
ie al acestei chestiuni. | noaşte o lume întreagă care a 
cul: Se pun cotizaţii | venit în contact cu mine, toată 
imp, numai acelea. |juznea ştie că nu sunt omul care 
1 La inceput n'azn înțeles, dar pe [să dau inapoi sau să nu zeci- 
rmă mi-am dat seama că pra- |nosc decât jumătatea. Educația 
cineva, vre-un binevoitor, | mea a fost de natura aceasta 
dea că procesul meu a7 | pentru fapta mea tau toată rise = 
A fle pus pe această |punderea și merg inainte: dacă Să 
dică continuarea Orga- [este a mea o recunosc, când vă 
tie! clandestine a asa zisel | spun că nu este a mea, au este. . 
jizii de fier, intr'o epocă în |"PȘi acum, interpretarta greșită 
niavea vole, și în legătură | a circulări a mea. 
ul Totul pentru țară, | Domnule președinte și omorat 


Şedinţa se suspendă. 
La redeschidere, d. prim pre- 







































daf fntâtu în trei locuri, actual- | fiindcă vrem 
pate veste Intrumul singur: Ia |în acest proces, contrar de orice 0 
ercurea Ciucului . crede oricine, că nol vrem să ne initivă 

aj bine este o problemă nouă |iudecăm. Noi vrem să. ne. judec rdonanța. definitivă 

i drept, pe cure trebue so ju- |căm. ȘI atunci vă rog să apli-| D, grețier P, Tudor dă apv 




























































[i aţi dv. şi eu o pun cu atât | cați art. 290, citire ordonanţei definitive de Yi - | _D. CORNELIU: dică partidul Totul pentru | șribunal, să vedem ce este sa = 
| cd mult cu cât ordonanța cat | „Dacă procedura nu este în-| trimitere in decata. pe care ÎN zic care SAE vote banal apuci ri Corte DREANU; Dece, insiaţi țară nu este altceva, decât ca” | cimculara privitoare la informa 
i rechizitoriul se ocupă și a- | deplinită pentru vreunul din | am publicat-o în ziarul cu cata IE e eee ca a nota dat | mea Se re tau organizare, | cestul lucru? mullazea, Gărzii de fler, —PrO- |tozi 
p pzează — deşi noi nu sub- | martorii chemaţi, aceasta mu va | de 18 Malu. j îiveran să o hotăriţi dac| cești bani, penizu | ocEiicanet| Vreau să arăt CĂ RiMN E bnbi! că binevoitorul care „1 | mâncaţi în fiecare si de oaze 
| m la felul cum analizează | impiedeca luarea interogatoriu- | Lectura ordonanţe! durează erior. ai „| PERETU cupe ertau întreţi= | caz izolat. olt să-mi facă acest bine Sa [se întreagă de agenţi care sa = 
„Xele trei puteri în stat. ul invinultului, ascultarea celoz. | dela ora 12 până la 1 fără zece A ptoouzor, malo. ma- | pentu căliiori, pentru dntret- | SA o ese Ia inalt la aceasta. mază |Păgau în mijlocul nostza, oameni 
| î. reprezentați una din ace- | 1a!4j martori prezenți sau Juarea | Minute, IS IONESCU RADU: Dom: | nerea mașingoi!, de ni8” su | construcția noastră doliea punct care urmează « 
| iul „puteri dn tati potrivit | oricărei măsuri, după care ins- | Precum se ştie, ordonan-liimaj o explicațiune. Atunci | sa; falsificarea de bani. Garda | ile de fier este lucrată | done, caut că este un agent a- | AT. a și tndeme 
i orivit Consutui el și Megiio. ţa | Ianla Va statua, dacă este loc, | ţa, închee dispunând trimi-IMBă vam facut dvs. acea ce- | de tler este o gardă de faisiti- | Poastră: zidărie, lerma 2.|moria, cana că eteiză pet eniăsiiaga ptnei eta 
i <3 şi anume potrivit cu noua Driel să se mâne judecarea | terea inculpatului în jude-fiE, nu am înțeles a produce o | catori și nu poate. vorbi în nu- | culaa, voalul i | acoperiţi — de alei chestiunea |Pa* e Pin mijlocul nostru e =: 
H S(tătuție Regele Carol II art.| pecy fa cată pentru crima de tră-MBACAre greutate modului de | mele naționaliemolul: ee Are | „Am pornit pe a casiR SRI cu azenţii acoperiţi. genţi cari ne trădează, pun moâza = 
leşi divizați sub acest as- i facem uz de dreptul pe | dare (art. 191 c. p.), delic-BIBE APâra și a-și prezenta mij- | Iată ce ni sa intâmpei, Ai „sumă adunată Dar am un NOToc. pe condei, fac o circulară că 
L.: = SIP: ele de apărare acuzatul, spus numaj un episod, ca să ve- | 1a tabăra dela Carmen SĂ Nozosul meu este că întrebu- GE 


toți legionarii și membrii « 
sant = 





, i, care ni-l dă art. 290. Ve - Pf 
„totuşi sunteți unitari, pen- A pm Bit: | tul de uneltire contra ordi 


ceda Ja interogator, vom asculta | tul de + oră 
poate 3 decât unitar: martorii prezenţi, vom face to= | Nei sociale (art. 209) și cri 
13 care este importarița ace- | tul. Însă acești martori de fapt | ma de răzvrătire (art. 210 
* acțiuni. Art. 1 din noua | itebue să ne fie aduși, fiindcă [c. pen.). 
tituție spune: „Regatul Ro- | D0l havem putere să-l aducem. | se clteşte apol deciziunea dă 
i este un stat unitar şi în- jă pentruce Vă rugăm res- | trimitere în judecată, dela Ca: 













fost poate înțeles greșit. | deți ce ni sia intâmplat nouă, | cheltuit peste 60.000 eligi 
îm vrut doar să atrag aten- | în viața noastră, cit sa arun- | rațiile, și de acela, la IBN 
mea onoratului consiliu și | cat cu noro! asupra sufletelor | brie aveam puţină marii 
l roga ca atunci când va | noastre, pentzucă nu a fost nl- | ioniale m'aveam, pentu 
în discuțiune infracţiunea | mie adevărat din tot ce scale | un enerosist nu a VE 
zută de art. 209 adică de- | aici, Nici mâecar nu s'a făcut 0 | corde credit măcar! pEB] 
în contra ordinei sociale, | cât de mică cercetare, nic mâ- | iei. 


nume, pentruca să dea |!0 cp pie 
mulitate: erau 15. pagini [PIZ e Moaață, să se peee 
1 |tetă trebuiau umplute și atunci |EEDI în AEZ ala isa 
era tgarte greu să serie în ra- lual, cei cari sunt agent 
feat dA a astivat dela data cu- |UdUAl „i Să se prezin 
fare până la data cutare: tre- | Satu, Mod st ja Pretect 
bula Să întrebulnțeze nume și [243 de: SiS ai, prez 


CEA reprezentați statul, care 




























































> zibil”. “Este unul pectuos a primi conciuziuni'e i stuc: să . 
rii cata mi AI zi Sbtne, | Peel e Dual copeitziual'e |-aeeza COCA unei doar să apreciați dvs. | car nu ne-a chemat la înstruc- | Aia circulară: i ete norocul meu. troL na [oa dee ae sei care sint în see 
7" 6 puterea lui, fie pe cale ju- | Procesului până ce vor fj aduși pe d. preşedinte să ia aci A nu este cazul să se facă ţie. Dar nimic. i Conducerile, de IURI „stă sabii 9, pag. 6, de- |vici! particulare, să se precizie «A 
u„itorească, fie pe cale adral. | aceşti martori de f că avocaţii posedă, pentru nefBdință, secretă. In colo, fără | zată dar. acum să-mi! permi” | uni vor fi clasificate | Eruiigă a DA e în ziua de. Am explicat ce la- 
„rativă, île pe cale executivă, | D. PRIM PREȘEDINTE: D. | vola apărării, câteva cărți casfiadolală. ar fl un lucru contrar | 4eţi să arăţ cum am trăit, Este 1or de condi clazahe), e ed nu aunt un ex |atamnă un secvieia pariat A 
£ prin faptul că este unul, dv. | prim procuror are cuvântul, interesează. procesul, cerând ABBEDItIintei mele să impun. unul | natural ca să se vadă. De unde atea depusă, du Domo E puțină jude= [sunt Poltii pe ladă Posea O 
eți parte integrantă aci — cu| D. PRIM PROCUROR: D-le | acestea să mu fle socotite dregifen=illu- „oecace mu pot să fac; | se poate vedea? Daţi-mi dosa- a în materie de î a | Peste dar 700, CA Pet veri să [ei însemnate ca sote i în Şi 
e la anumite măsuri Iuate | președinte și d-ior judecători, | material subverslv, — d. prese ImPieteze asupra, mijloacelor | ruj 7, pag. 210. i Am putut cu a | etați neve. = să se [lângă Mag ANNA 00: n - 
tul Romina — din ei, sun- | sunt în acord cu onorata npărare | dinte Col. Dusmitin ridică ş oipere 4 achzatuiuii Iată o circulară a d-lui gene” | nstat că, cu toată e | PSR a Paceastă hârtie și a- Jalulba acăâtde PR05%20 P 


Acestea erau explicațiile pe eri rostesc 
ari Volan să Je dau. zal Cantacuzino, Când rosii | gionară, cu toate d 


Dra av, LIZETA GHEOR- | părtișes dia. această convin | noastre de anul trecut, A 
JIU : Domnule preşedinte, | pere pe care am avut-o cu, tră- | MUlui corect; unirea a 
norat constițu, cred că, ordo- | înd alături de bătrânul nostru | Parte de această cort 
anța, definitivă care a fost pu- | general, convingere pe care Aa tea Aa ee 
Diicată şi difuzată cât și actul | că o are orișice român de bună | Nici 0 pretenție de auirii 
de acuzare, nu sunt secrete în | credință: că generalul Cantacu- | NICIO critică a politictanieri 
punctele lor; ori tocmai acestea | zino Grănicerul a fost un om de | Nu putem face, dacă nu «i 

sunt și punctele noastre de apă- | o corectitudine sufletească și în | corecti: bă „ci 
rare, materie bănească, pe câre nu Acelor cari mă Sarea la 
cred că sar putea găsi cineva | vom incepe acţiunea » 





Jare. 


in ceeace priveste coi “A 
- In sensul acesta am ficat ie 


A iuziuniie, | dința la ora 1, anunțând 
tată o măsură: domiciilul | nu insă şi cu conaiderente:e. Ar | dința viitoare pentru dup 


pc. Forţezi un om să stea fi inuții să desvolt în fața dv. | miază la ora 4 jum. 


Şedinţa de după amiază 


pain premedinte, colonel mă= ca această apirare să se facă nă că c.zeţi să se facă p 
at DUMITRU CONSTAN- | așa cum crede d-sa, ria în locul celui care are, 
D. prim procuror, malor ma-|să o facă. 





* | ce e din 1934, dacă nu 
| asa. ae proaspătă ceraetia, 0 (9 Ceara — mpunesm a — ră 
cât nu poate să dateze, cred eu, nel 
| o spun în apărarea me A em 
din 31 Decembrie 1934. Ă Ar 3 
tă ce spune: „Pentru mine [Ii MAS ia exactă a acts 
Iată, ce eredinul dva. acelați Aur “> ii = 
A im000a7- — rămâl acoperit“, | CCA: jegiaoari și . 
It departe vorbeste de în-| „e COseatală Toti int Area 
Cai pi dace un tablou i aces [AR Ofsia capiiatei afătrt în 



















vu luare de cunaţ 











































demara definitivă şi Geci- | gistrat IONESCU RADU: Nu! Omul l-aţi putut în această țară să-i poată arun- | pentru guvernare” le Ce, for încasări, — fată, ustatiovă | ri ant îmi POE i 
k Cami de punere sub acu- | D. av, HORIA COSMOVICI:|aţi vrut, în ce ordine aţii e o cât de mică acuza- | atunci când getii de Judei* * DE tie —— sicute în timpul] CURSE PR Vidal penira 












CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


Expoziţii, Publicaţii pars 


si „ 12 Maiu 1937 [A 


/ 


d 


15 


UP 7-4" 


—__-_--- _—____- 


"INTRE "TOTUL PENTRU TARA" ŞI "FRONTUL ROMANESC" 


"Un Ordin de zi care înterziee legionarilor să col abo- 
reze cu organizaţia d-lui Vaida" Ă 


Cluj,10.- "Ofensiva Română" ofieiosul d-lui Vai- 
da,care apare la Cluj,În numărul său de Dunini că, publ4- 
că un interesant document, care a produs mare senzaţie 
în tcate cercurile politice.Este vorba de un Orâin de 
zi confidenţial al d-lui Zelea Codreanu "căpitanul" or- 
ganizaţiei "Totul pentru tară",adresat tuturor coman- 
danţilor legionari prin care li se interzice categorie | 
colaborarea zu organizaţiile d-lui Vaida. 

Ordinul de zi are următorul conţinut: 

Confidenţial. 

No.95.1.X11.1936 

Către Comandantul legionar el judeţului Alba. 

Canerade, 

De la prinirea acestui orâin,oriee colabirare ca 
"Frontul Românese" va £i ruptă. 

După recentele deelaraţii şi injurii aduse "Le- 
giunii* de catre Vaida,î1 vom trata pe viitor ea pe o- 
rice alt partid. szafi 

Nu-i von ataca însi pe Caţa,oi să ereadă ea ma 
ten încă prieteni. pi 

Vei conunea acest ordin tuturor şetilor de aid 
Verbal şi personal, stg E 
Sefilor de euib,le veţi da strucţiur i 









































Î] 


ji 


III 
j lui 


ae 
apoi deciziunea d) 
pol 


Se citeste 
srizmitere An judecată, d 
dc aswzare mili 
m _ imune. amânerea 
si până. ce vor îi aduși 
A 


PRAI PRESVONITE: DD: 
Prin procurat are cuvântul. 


AA uite poale 


SE eta piine, 
a ora 4 jum. 


mtisură:. "anmeaesia | Dia Ceata că doit omi 
orei un ora să stea ) îi Inutil să desvolt în fața dv. 


Şedinţa de după amiază 


că 
p colonel ma= ca această apărare să se facă nă că cureţi să se far 
ie eee m vea dei 

Dai D. prim procuror, mator ma- [să o facă. 
emana detinitivă şi deci- |gistrat IONESCU RADU: Nu! | Omul l-aţi putut 
Cazmerii de punere sub acu-| D, av. HORIA COSMOVICI: [aţi vrut, în ce ordine aj 


fiind citite, Jegea vă dă |Dar atunci. cu privire la siste-[că este bine și util, d 
53 propuneii tot ce cre- | matizarea materialului, cine spu- [să se apere în ordineă 


tru apărare. | ne sistematizarea lui, “spune a- crede el că este bine) 
Se E Pei nora. ranjarea materialului întrun a-|  Interogatoriul, În 
apărării, 


ES 
miază 









că conform | numit fel. Dacă dvs. cereți să se | doariei, este ceva st 


sie şi el se apără așa 


este datoare să se expri- 


sistematizeze materialul, înseam- 
detereaţă față de în- 


APĂRAREA A 


este onoarea mea 





să pâșească la dez-| D. Corneliu Zelea-Codreanu: 
mea mijloacelor sale de a-| Domnuile președinte, onorat 
vaşi ruga să-mi permai- | consiliu, domnule procuror ge- 


vă aduc la cunoștință şi 
A E ea mina | Era: pershteia caza mal sa 
noaptea de 17 Aprilie, 
ja, întrucât învinultul, | pe piroul meu, pe ultima pagi- 


pa dat fn judecată pentru iei |nă a bloc notesului sa găsit o 
distincte şi anume: crimă | notiță, Ce conţinea acea no- 
ţa? 


Dela 1 Noembrie 1933 până la 


La instrucțiune m'am pome- 
mit la un moment dat cu ea în 
pi cu intrebarea, unde 

sunt cele 40 de milioane pe 
care le-al cheltuit d-ta de la 
de 1 Noembrie 1993 SAU 





te, este o notiță | stiai 
(0 Pazit: Și mi-a ară. | BEA Bă 
ţa. Imediat am dat toa- 


ria în locul celui care are dă 





Dumei, vă r 
am îi 


i mu CNSAS: 
-Direcţia 












Nu 
caza. 

intristează, vese 

auzi, 


Dacă veţi 








timp utilitațea şedinţei“ se- 


crete, 


ATULUI 


ate acuzaţiile din due, 


Vă rog să vorbiți în ordinea 
articolelor, așa încât la art, 209 


orbiți la, urmă. Aveţi cuvân= 


invectivele, aruncându-le 


im procuror maior magis- 


trat IONESCU RADU: Vă rog 


pagina unde_citiţi, 


paginele 444-447. 
ne califică: „Miscare, 
rdine, de anarhie, de în- 
legilor şi _teroristăti, 
în articolul „In sluj- 

trăin (Citeşte). 
domnule preşedinte, nu a 
sa întâmplat 
Nu a trecut mult şi o 
nie se porneşte îm- 

ă, 













noştri ne-au găsite 
financiară în fabrica 
dela Rășinari. 


tiela= 
n mai Jos. 
numai “ti 
Garda de fier 








falsiticat banii, de 
Sursa fondurilor 
La Râşinari, co- 


lerea Si- 
al anăliii 





dă 
i în aprop 





o hotâriti daf 









pe 
fier 





a 
de 























A dag, cutata 





ve 
za? Caze 
Vrcau 

DRETseS ăia, aecasti Comviie 
pere pe care am avut-o cu, tră- 
ind alături de bătrânul nostru 
general, convingere pe care cred 
că o are orișice român de bună 
credință: că generalul Cantacu- 
zino Grănicerul a fost un om de 
o corectitudine sufletească şi în 
materie bănească, pe care nu 
cred că sar putea găsi cineva 
în această țară să-l poată arun- 
ca măcar o cât de mică acuza- 
ție. EI bine, aflaţi, domnule pre- 
ședințe și Onorat Consiliu, că 
d. general a fost însăși până Ja 
aproplere de Sa, Ca- 
sierul organizației  noastie, A 
dorit el singur să administraze 


tot. 

EI a fost președintele și casie- 
rul acestel organizații. 

Iată ce serie d. general Can- 
tacuzino intz'o circulară câtre 
şetii regionaul: 

„Rog puneți-vă la curent cu 
datoriile din iconiţe, broșuri, co- 
tizațiuni, etc. şi gândiți-vă că 
dacă fiecare membru ar plăti 5 
lel lunar egal 60 lel anual. la 
50.000 de membri ar face 
3.000.000 lei anual, ceeace ar a- 
coperi toate cheltuelile noastre, 
fleoarece nol nu facem nici lux, 
Bic! risipă”. 

Iată acum și o circulară a 
profesorului Vasile Cristescu că- 
tre județul Vlașca: 


S'a făcut din nou apel la spl- 
zitul de sacrificiu al legtonari= 


Sa ca fiecare judeţ să 

avută eta ră 
In nlol un caz însă contribu- 

ţia nu va fi inferioară 500 lei 

lunar. 

Aceasta se va ridica treptat, 
măsura organizaţiei la 2000 


Cred că spiritul de jerttă pe 
cari în toate ocaziunile lau a- 
ritat Vlăsceni! nu se va desmin- 
ți niet de astă dată“. 

D-le președinte și onorat Con- 
slltu, ceeace am scris eu este 

şi 





cuprins în cartea aceasta, 
mai pot să fie incă un numâr 











6. 
genei să-mi permi- 
CE am Er, 


A se vadă. De unde 
satura! CA cdca? Daji-mmi dosa- 


35 poate Vei: 
rupt par. 2iviară a d-lut gene- 
Sirio. Când 


| PO = 259 





; Si caii: Acea. În ne 
it ublicaţii, | îi 2 
x ze că cite g chestiune, 
: rimitere În : 
aia. ordonă ţa de circa bani Pe 
wdecată: „Acura în AderAra- și-o a osti 
dei ininir ra de Pe tar pa 
a el Îureabă de Unde isa ee, | cestul Jueru? 
a * pentru | Vrea 
miri San, pote a Cetea | VE et 0 
pentru CUretorii, pentu AN93ă- | VA. deschis, un 
călător w comerţ. 
penie maşinelor?, 96 ndică suz- | construcția noastră afară tă 
pere dela RÂSI3E 'bani. Garda | file de fier. cate Jena 
brica „isificarea Acaa de” faislil- | Boa zidării 
a: pier este O Bta vorbi în pur | culaia, vopeitul, 
ari și 2 dd 
Baa pațiens si lunetă. 
Sa 4 tabăra 'dela Carmen Synă 


eltuit peste 60.000 1ej 


rațiile, și de acela, Ja 16 
brie aveam puţină martă, 


ear, 
un engrosist nu a 
lei. 
Altă circulară: 
Conducerile de Jud 
unt Vor 8 clasititate AIR 
ettatea 1or de conducere 
activitatea depusă, după & 
tudinea în materie de mâla 
banilor. Am putut cu 


parte de această 
Nici un drept nu putem a: 
nici o pretenţie de. 

niclo critică a politicianismi 
nu putem face, dacă nu sua 
coresți. 

Acelor cari mă întreabă „e 
vom începe acţiunea po) 
pentru guvern, 
atunei când şetii de județe și 
regiuni îmi vor raporta că in 
ganizaţia lor nu mai există 
un om incorect, 

Mal departe: după acest 
urmă aspect, lucrând Ja cai 
care am găsit organizaţi 
comandat mărțişoare și a 
cruri și cari până astăzi nu 
achitat obligațiile. Aici este 
ba de altce 
al vândut-o 
il. Vă rog glindiți-vă, 
dică în total la 200.000 » 

rezultate i 
uri, astf 
ația nu se mai poate 


rul ordin: „Fiind nevoe de 
mă mare, fac apel la ce 
au să contribue telegraf 
truca aceste trupuri stinte s 
aduse în țara lor. 

Intradevăr, oamenii, Rod 
toți au răspuns și am putui 
aducem, 

Am ajuns și în perioada! 
torală, unde se apunca ci 
făcut atâtea. Iată un apt 


tru țară a pus 

în toată țara şi la 
județe. Au rămas neachi 
judeţe la Cameră și Senal 
xele acestea se ridică la 
lei. Nici județete şi nici 
nu mal au un ban. Mal $ 
zile până la 10 Decembri 
nu putem plăti taxele, 
cad. Facem un urgent 
toți legionarii și prietenii si 
tribue telegrafic, după pull 





plata listelor acestor judi 
cine are să ne împrumi 


este (iei ea a 
nu | nu justifică ea mieaie 
' iventuriezi. | existență. 


corde credit măcar! penţă 


e răspuj 


în 
cum arătam, 


strigam, 
fiecare câte 50 de iei. 


regedinte, 


prim p 
ă DUMITR! 


d suntem noi nu a fost 

să ne facă o aseme- 
lație: maximum 1.000 lei 
lunar, 


| pejorativ, este cuvân- 
lege, pentru ca eu 
A delict. Deci, ei nu se 












prezinte 


417 este norocul meti, 
“în tă acest memoriu (vol, ins- | ziua de; iar cei care sant fa 
„cţie, dosarul 9, pag, 64, de- | vicii particulare, 


[7 
3“ pomlior, eu nu sunt un ex 
pert, dar rog cu puțină  jude- [sunt polițiști pe lângă 
za 


în ziua de. Am 





feamnă un servicii particular i 
pezmona= 


sli însemnate, ca spre pildă pa 
E pita 
Parti 


culare în ziua de 38 Iunie ISI 





Acest ordin se va citi [a toata 


culburile de 


unităţi. Cei 


dare, qi fără că y 
trădare, ek Sică căicare de juzi 
Prin uzenare, cu acest ordin sa 
tă adresam către acețiia, ere- 
zând, în cunițenia mea muzie 
în probitatea mea sula 
tente, că ae ve prementa în 
mine unii și că ve zecuncaşte 
că sunt agenți în sensul arătat 
va 


In ce măpeiveşte pe mina eu 
preteram să vină mm spună 





prim procuror, maior ma- 
IONESCU RADU: Nu! 

D. av. HORIA COSMOVICI: 

Dar atunci, cu privire la siste- 

mațizarea materialului, cine spu- 
ne sistematizarea lui, spune 

ranjarea materialului întrun a- 

numit fel. Dacă dvs. cereți să se 


-=| APĂRAREA AC 


preşedinte, —mat > 

acuzatul să pășească Ja dez-| D. Corneliu Zelea-Codreanu: 
B tarta. aniilonceor te Se a Domnule preşedinte, onorat 
i Şi git copiii constiu, doranule procuror ge- 
og în acelaşi timp e | La perehizitia care ml sa 
o interogatoriul | saca în noaptea de 11 Ariile 
da. întrucât invinultul, | pe biroul meu, pe ultima paz 
în judecată pentru trei | pă a bloc nolesului sa găsit o 
rare motiță, Ce conţinea acea no- 
Dela 1 Noembrie 1933 până la 
1938, lefuri, chirii, datorii per- 
sonale de 40 milloane lel. De- 
desupt, Mihail Manoilescu, di- 
xeotor 12 mil le! lunar, admini. 
tratorii delegați: Grigore Ma- 
nollescu 52 mii lei lunar şi 
Mizeea Manoilescu 42 mil lei 

lunar. 


tiza expunerea ce 
și pe care trebue 
ceeace 


ra, ordinei sociale, urmează 
şedinţă secretă, potri- 
art. 204 din C.I. M. 


care jcal eneitale „d-ta, de n 

aă cu inculpatul şi am avut 1 Noembrie 1993 și 

ea acuipatul Și am avut | până în prezent, Am rămas ui- 

pe “care a fMeut-o chiar d. | mit, Nu am avut niciodată su- 

procuror, să căutăm să fie | ma aceasta, nici nol nici miș- 
-matizate 'explicaţiunile pe | carea. 

are dreptul şi este chemat | _— Nu se poate, este o notiță 

e, dea Inaintea, dvs, Așa că, | pe care îl-o arăi- ȘI mi-a ară- 

Privința aceasta, inculpatul a- | tat notița. Imediatam dat toa- 

i în vedere ordonanta, ar tajxouicatlan la :aaora, acestei 

ci vedere capetele princi- | notițe, . pri procuror 

(de invimuire va râipunde | câte Ml-a făcut instrucție a 

Ma fiecare şi nu va căuta (avut delicatețea şi amablita- 

Vă Făpească decât timpul ne- | tea să nu treacă, această dova- 

Bla care are dreptul pentru | dă impotriva mea. nici în re- 

o keta sa desvinovățire, chizitoriu şi nici în ordonanța 

Xacelaş timp ţiner să vă de- | definitivă, a fost trecut insă 

Aa că nimic din cecace va | faptul că eu ași fi deținut fon- 

„lia mu va îi de natură să| duri, că această mișcare a chel- 

i măsura unei şedinţe] tult fonduri imense și că ace- 

ainpotrivă, cred că șiju-| ste fonduri nu puteau avea 

aceasta care se face la| decât o origină obscură, atrel. 

are tot interesul să | Dă, necorectă și că urmăream 

care | să provoc în România un râz- 

bol civil, o evoluție, ete; să 

inarmez populația, să cumpir 

să fac depozite de arme: Deşi 

este cunoscută dela ua | În ordonanța definitivă și în 

țârel și ar fi cu- | Zechizitoriu nu a apărut şi nu 

tunei | este vorba despre această su- 

mă. totuşi la Radio, în ziare, în 

România şi în străinătate” a 
apărut. 


Hin dosare, le-am studiat îm- 


onoarea 
teți să insist 
țin asupra acestei chestiuni 
ind ca pe urmă să intru în 
procesul propriu zis și în ceca- 
ce sunt acuzat. 
președinte colonel 
Sea P 
: ră să înțel 
să limitez dreptul d-vs, de pi 
părare vă roz să ţineţi stamă 
organizația nu este dată în 
judecată şi că este vorba de 
faptele limitate. Fără a vă lua 
| ceva din libertatea d-vs, de a- 


ria 

să o tacă. 

Omul 

aţi vrut, în 

că este bine și util, dar lăs 

să se apere în ordinea. 
bine să se 


doariei, este ceva strict p 
şi el se apără așa cum 


este onoarea mea în joc, 
vorbit atât despre at 

stlune. ŞI'atunel ce s'a 

plat ? Am dat explicații 

o săptămână sau 3 zilei | 
de această percheziție s'a BEGA | 
zentat la mine o delegați 
muncitori dela minele Ș 
proprietatea d-lul M. 

cu. Eu nu Lam cună 

oameni. 

—, „Domnule Cod 
venit să vă raportăm C 

Domnul M, Manolle 
parte”asi Brganizația ăi 

— „Nu facep arte, Das 
prieten, îl cunosc. VĂ z0g; 
jertat că întrebuințez n 
unel familii pentru a măi 
vinovăţi pe mine dar așa 
situația”. 

— „Nouă nu nl sau p 
Jeturile dinainte de Crăciun 
nici un muncitor de la. al 
că. Am intrebat de ce? 
merge bine industria? 
bine dar el au luat atâţia b 
nouă nu ne-a dat de Joc. Ni 
prezentat la Creditul In 
strlal să la el în proprietatei 
ceste mine, Venim şi-ţi sp 
nem şi d-tale. De la 1 Noe 
brie 1933 și până astăzi sari 
luat suma de 40 de milloa: 
pentru “lefuri, chirii, datorii 
personale, Directorii aveau 72] 
mi! lei pe lună, iar administra=| 
torii delegaţi 52 şi 42 mil lei pej 
lună”, 

Eu nu am crezut domnilor, şi 
munci am spus: dragii mel ama, 
să iau o notiță şi am să întreb, 
pentrucă eu nu cred că citrele 
acestea să le exacte. 

Cum să ia oamenii acela 40) 
mie ac, 

-am notiţa. După a- 
cela am auzit că într'adevâr! 
Creditul Industrial a luat mina. 

Iată domnule preşedinte și 
onor, Consiliu pentru ce am fost, 
interogat și de unde se trage! 
această chestiune a celor 40 mi- 
Moane pe cari le-aș fi pose= 
dat eu. 

Am pus martor pe directorul. 
pe inginerul fabrice! de acolo. 
ca el să aducă pe cel 3 care ai 
fost în delegație la mine și Ia 





spus aceste lucruri și dacă în- 
tm'adevăr sau încasat acestei 
sume, 

Tată, am vorbit despre aceas- 
ta dar nu este suficient, Onora-l 
tul Consiliu trebue să cunoas 
părerile male în această ches-l 
Hune şi de aceea să-mi permi- 
teți să vi Je expun. 

Iată, în cartea mea „Penti 
leelonari” unde sunt toate cre 
dințele mele scrise in mod cins: 
tit și corect — pentrucă eu nud 
le-am seris peniru procesul a: 
cesta, eu le-am scris pentru îs 
torie și pentru lume — iată că 
spun: (citeşte:) 


„|„cred, 


3 


Vă roz să vori 
apieolelere ast încli î ordinea 
tă Vorbiti la urmă. Aveţi cuvân- 


ATULUI 


toaț 


țoate invectivele, aruncându-le 
toate acuzaţiile din lume, 
Iată ce ni se întâmpla nouă 
m câţiva anl. 
Iată ce scria despre nol o pre= 
nstrăinată, 
D. prim 
1oNESGURIADU: 
i agina unde. citiţi, 
D. CORNELIU ZELEA Co- 
REANU: le 444-447. 
„ După ee BE 
le dezordine d 
dlcare ai 


ne-au găsite 
ă în fabrica 
je dela Rășinari 


irelor politicla- 
Dăm mal jos. 
— numai ti- 
Garda de tier 

t banii de 
ia fondurilor 
Rășinari, co- 


o senzaţională 
; natură a prezen- 
organizare politică. 


guvernul, care acum 

Bă cele mai zdrobi- 

, va trebui să proce- 
trășnicia“. 

de bani falsi a Gărzi 


constațat însă, spre 
tuturor, că de data a- 


sau de descreeraţi cari 
tă legea, cl de însăși Gar- 
E fier, organizarea politică 
Zelea Codreanu, care În 
timp s'a dedat Ja cea mai 
jată campanie împotriva 
iiuj şi a tuturor partide- 
e din România. Pentru 
iri cunosc Însă mai dei 
activitatea Gărzii de fier, 
care cuireeră țara de 
capăt la altul, lucru pate 
fal: în asemenea impreju- 
febuesc în primul rând 
Ori, se ştie că propagan- 
Gărzii de fier dispuneau în 
ul timp de numeroase fon- 
cari le permiteau deplasări 
le, precum şi scoaterea de 
| rea membrilor. de- 
cu toate cele necesare 
ri! puterii, ă Ja Hitler”, 
bine inţeles, se continua, 
Liveanu (7) a desco- 
Hi senzațional material 
ător, din care reese 
de bani dela Râşi- 
servea exclusiv scopurilor 
ce subversive ale Gârzii de 
Printre 
ată s'au descoperit, scrt- 
dela diferite organizații, 


corespondența 





. 


AA 
găsi 
e 


OLGEI 
Sar 
Ei bine, aflaţi, 
şedinte şi Onorat Consiliu, că 
d. general a fost însăși până Ja 
aproplere de moartea sa, ca- 
sierul organizaţie! noastre. A 
dorit ei singur să ze 


tot. 

Ei a fost președintele şi casie- 
rul acestei organizaţii. 

Tată ce serie d. general Can- 
tacuzino el circulară câtre 
getii re; : 

„Rog puneţi-vă la curent cu 
datoriile din iconiţe, broșuri, co- 
tizațiuni, ete., şi gândiți-vă că 
dacă fiecare membru plăti 5 
le! lunar egal 60 lel anual la 
60.000 de membri ar face 
3.000.000 lei anual, ceeace ar a” 
coperi toate cheltueiile noastre, 
deoarece nol nu facem nici lux, 

Iată acum şi o circulară a 
profesorului Vasile Cristescu câ- 
(ESpudoraa Vlașca: A 

im că mișearea  noasi 
este foarte săracă. 

S'a tăcut din nou apel la spl- 
ritul de săcrificiu al legionari 


Sa, dispus ca fiecare judeţ să 
ajute centrul. 
Tn nici un caz insă conțribu- 
lia nu va fi inferloază 500 lei 
lunar. 


Aceasta, se va ridica treptat, 
R măsura organizației la 2000 


Cred că spiritul de ferttă pe 
cari in toate ocaziunile l-au a- 
râtat Vihscenii nu se Va desmin- 


ți nici de astă dată” 


D-le preşedinte şi onorat Con- 
siltu, ceeace am scris eu este 
cuprins în cartea. aceasta, și 
mal pot să fie incă un, număr 
de tirculâri care nu au fost tre- 
cute aici, fie pentirucă nu le-au 
găsiţ băleții cari au tipări a- 
ceste cărţi sau au fost date ul- 


pentru guvernace!. și 
atunci când şefii de jar? 
regiuni imi Vor ropona ele, 
panizaţia lor nu mai cp 
un om incorect. 

Mal deparie: dupa ace 
urmă aspect, lucrând la e 
care em găsit organizaţi -. 
comandat mărțişoare și ali, 
ezuri şi cari până astăzi 
achitat obligaţiile. Aici e 
ba de altceva: ai luat o 

al vândut-o şi nu al rest 
nil. Vă rog gândiți-vă, 
dică în total la 200.000 
mele rezultate din _v 
cestor. mărfuri 
ganizaţia nu se mai pozie g 
ca, este paralizată, 

Când au murit băeţii în s; 
Moţa și Marin, am dat ur 
rul ordii Fiind nevoe de 
mă mare, fac apel la ce 
au să contribue telegrafic 
truca aceste trupuri sfinte 
aduse în țara lor”. 

Intredevăr, oamenii, Ron 
toți au răspuns şi am putut 
aducern. 

Am ajuns şi în perioada 
torală, unde se spunea c: 
făcut atâtea. lată un apei 
zent: 

„Legionari, Partidul totul 
tru țară a pus liste la Cal 
în toată țara şi la Senat $ 
județe. Au rămas neachita 
județe la Cameră și Senat 
xele acestea, se. ridică la 2 
lei. Niei judeţeie şi nici cd 
nu mal au un ban, Ma suni 


nu putem plăti taxele, 


cine are să ne împrum: 
obligația pentru no! a le 
aceste sume. 

Semnat N. Totu, şetul fi 
electoral! 





terior, și mai sunt şi interwiey- 


url. 
Acestea, sunt faptele mele, a- 
scris eu, 


ceasta, este ceeace am 


ntru care bine inteles că 
[i Mera cu toată sinceritatea şi 


cu toată puterea, 


Eu nu pot să răspund de ce: 
ei 


eace îmi serie altul ne; 

răspund de ce dau cu. 
Veţi vedea dvs. mediat. 
Iată circulara din 31 


maniteste, nu se 


mul gratuit. Se va vinde cu un 


leu foaia. 


Onorat Consiliu, nu ştiu dacă 
itică se ti- 
multe manifeste, 
de către fiecare gru- 
Mitică, publicațiuni cari 
de obicelu se impart gratuit. 
uește. Este pentru 
olitică a. 
României când manifestele pe 


ştiţi că în viața 
Aresc. foarte 
brosuri, 

pare 


se obişn! 
Minte dată. n Viaţa 


care le vedeaţi dvs. lipite pe 
străzi și cari ne aparțin nouă 
sunt plătite până la unul. 
Oricare manitest al nostrua 
tost cumpărat de la sediu sau 
de la librării pentrucă au, fost 
impârțito şi pe Ja diferite 
nioscurl. 
“'OSine a vrut să facă un bl. 
ne — dinăuntrul mișcării sau 
din afara mișcării — a venit cu 
5 lel şi l-am dat cinei manife: 
te, a venit cu 100 lei! Lam 
dat 100 de manifeste, fiecare a 


Juat şi fiecare a plătit. 
TRI 


va vinde cu un leu 


Mai 
1925: „Tot ce se trimite scris 
dela centru, ordine, ireuit 


Conducerea mişcării 
să găsească un credit p 
rată mai lungă la 
treprenori, căci se siznţ 
urgentă de tâmplărie, 
fer, Ne-am gândi că 
lansa un nou Împrura 
mai sunt aici circulări 
nu Je citesc, dar Vreau 
spun, domnule preș n 
norat tribunal. Am, 
primul punct. Valu 
preşedinte şi onorat 
miezul procesului, == 
acest proces are ref! 
o parte care se judeci 
de aceste ziduri, în p 
Radio — şi acolo eu 
fac nimic — o altă p 
stitue o serie întreagă. 
zațiuni, ca cea dinainti 
chizitoriul d-lui. procură 
ordonanța definitivă, di 
care nu sunt dat în Şi 
sunt trecute ca a 
sunt dat în judecată p 
p=a i în sfârşit, o. aili 
pentru care întradevăr g 
în judecată. 
Acum vreau să 4 
zul procesului menu. 
de trădare. La 
punct, a acestel aci 
un aci fals și o clre 
interpretată cu totul ga 
Caze este actul fals 
țeleg en prin act 
ca act fals un act, 
aparține, pe căi 
miciozată în Vata 
s'a găsit nici mi 
mine, un act, scris 


Po paie Pa = 


zile până la 10 Decembrie, fă 


cad. Facem un urgent afl 
toți legionarii și prietenii +1 eon- 
tribue telegrafic, după pu'-te, la 
plata listelor acestor jude:s, 


ce spune: „Peri 
se menţine orăinul dva. 


casări şi face un tablou 
tor încasări, — iată, îniraci 
domnilor, — fieute în d 
GÂt sirieam, cum arătam, ca să 
iecare, cât 
5. ete e 


BE iceage aie mad 
dinte. î Da d-le preșe- 
puii titlul pentru 


1994 de 


i 


: | membrii vor 


23, 8, 
. 14, 9.00 


et 5 
Aria 
în cant Srraţ at e pre 
ce ini, 
1 primi directive donl, pentru 
ai siguranței mau marei ia, 
major se Vor premia 
E, 21 până ja 25 
orenatorii altor servicii pusa 
citare în ziua da 36 Tune / 757 
Acest ordin se va ati Ta iata 
cuiburile de petit de cat și vai 


semna dei 
Carta de iuaze n 


n şelli de sectoare au alte 





este cauz 
subeauze 


spun 
ni nu spune: 
uit”, spune 
vreţi, sub 


aprobi 
Su: probă 


d-voa 
Apol, imparte mișca: 
ească, com 


şi autoritatea, — Im- 


primul corp  muncito- 
mișcarea, comercială” ama 


telectui 


odată şi nici secţia autori- 
|tata, — ce inseamnă această 
secție autoritate” eu n'o înțe- 


, dar să trecem mal departe. 


Mal spune aci, întrun Joc, că 
tal sta 'eă pe ing. chimist 
există. Avocatul 


e. |acl că am dat 
30 Și ea să-mj facă un 
"nel convorbiri care a 
af maj spune între ai 
Al Pee 
a student la Unl: 
ind ere Să îl tăcut 0 
veri de aceasta sau POR 
glumă (dar 18 ant, ca să-l fue 
când AC eceet. Alitel, este Ceva 
+A în modul meu de 
A închipulți că nu 
sedea Vaa-mi fa un elfru 
team sa discut cu el Ghâ- 
e SA btinelpiu, fără sâsml 
2 Pee lostamnă acest 


„acoperit 
o formă 


Wmităţi. Cei ce nu se vos 
 pre- 
zenta anl că veci 


să 


să pănă 
în casă la mine, care a în 
Ja inginerul Ionică, unde a avut 
în cu îmibă, care mia vl- 
zut în repttate rânduri în Const 
larsa şi ari de câte eri sărut 
nevole ma căutat Ai ma găsi: 
In acente condițiuni cred că nu 
va putea apune aul soia o 
nu este adevărat și că au am 
fost totdeauna corect cu ei apă 
nându-i incee: aceata este 
exact: aceâsta zu este exact 

În acelaş time în care eu (i 








E Pe cv e 
dea fiecare e 
D. prim 
magistrat DU 

TIN: 


creie, ua 
vă 

articol 

ă 

ul 


şedinţe şi Onoraţv onsiliu, că | gan-zația jor nu mat ex 

d, general a fost însăși până Ja | un om incorect, 

aproplere de moartea sa, ca- Mai deparțe: după acest 

sierul organizației noastre, A | urmă aspect, lucrând 
administraze | care am găsit organizaţ 


matizarea materialului, cine spu- | să se apere în ordinea în 

re ec pa ca Ei a- | crede e) că este bine să se 
Sao | randarea maţ iul întrun a=| Interogatoriul, în sensul 
evatorm | murmit fel. Dacă dus. cereți să se | doariei, este ceva strict 5 


inea 
. 209 
s Ja urmă, Ayeţi cuvân- 
t 


in dez-| p. Corneliu Zelea-Codreanu: 
Domnule preşedinte, onorat | vorbit atât despre această ch 
consiliu, domnule procuror ge- | stiune. ŞI 'atunci ce s'a înt 


r sale de 


La perchizitia care mi sa 


a intecogatoriul | tăcut în noaptea de 17 Aprilie, 
se ia, întrucât învinvitul, pe biroul meu, pe ultima pagi- 


dat în judecaţă pentru trei 


mă a bloc notesului sa găsit o 


distincte şi anume: crimă | notiţă. Ce conţinea acea no- 


vrădare, d 

ozdinei sociale şi crimă 

răzvrătire, urmează ase sis 

tiza expunerea ce se va fa- 

pe care trebue să o facă, 

it în ceeace priveşte in- 

unea prevăzuță de art. 209 

e delictul de uneltire 

ir oră, Cei i poi 

ține ță secretă, potri- 
art. 244 din CJ. M. 


Ă RADO- 
i Piu PDA rai poa 


iitor, d-le, preşedinte, nol a- 
area având la dispoziție par- 


„. prevenind chiar observa- 
pe carea făcut-o chiar d. 

procuror, să căutăm să fie 
matizate explicaţiunile pe. 

are dreptul şi este chemat 
e dea înaintea dvs, Așa că, 
rivința aceasta, inculpatul a- 
i în vedere ordonanța, 


de wneitire | tită? 


Dela 1 Noembrie 1933 până la 
1938, leturi, chirii, datorii per- 
sonale de 40 miloane lel. De- 
desupt, Mihail Manoilescu, di- 
rector 12 mil lel lunar, admini- 
tratorii delegați: Grigore Ma- 
nollescu 52 mii lei lunar şi 
Mircea Manoilescu 42 mit lei 
lunar. 

La instrucțiune m'am pome- 
nit la un moment dat cu ea în 
față şi cu intrebarea, unde 
sunt cele 40 de milioane pe 
care le-al cheltuit d-ta de In 
data de 1 Noembrie 1993 și 
până în prezent, Am rămas ul- 
mit, Nu am avut niciodată su- 
ma aceasta, nici noi nici miș- 
carea. 

— Nu se poate, este o notiță 
ppsâaxe ţi-o arăt. ȘI mi-a arâ- 
at notița. Imediatam dat toa- 
te explicațiunile asupra aceste 


motițe, deşi d. prim procuror 
fe de invinuire va rispunde [câte Wila făcut 


instrucția a 


este onoarea mea în joc și a! 


irectia 


AEXBokăii, 


toaţe invectivele, aruncându-le 
| toate acuzaţiile din lume. 

Iată ce nl se întâmpla nouă 

acum câţiva anl. 

Iată ce scria despre nol o pre- 

să înstrăinată, 

D. pri i is 
muncitori dela minele Șorecani | trai IONESCU RADU: Va o 
proprietatea d-lui M. Manoiles= | indicaţi pagina unde citiți, 
cu. Eu nu jam cunoscut pe| p, CORNELIU ZELEA CO- 
oameni, || DREANU: paginele 444447. 

— „Domnule Codreanu ami] După ce ne califică: „Miscare 
venit să vă raportăm ceva, A] de dezordine, de anarhie, de t 

mnul_M. Manoilescu, facă] călcare a legilor și terorisi 

partă ati organizația âvs.? după aceea în articolul „In sluj- 

— „Nu facep arte. Dar estal] ba străinilor”: (Citeşte), 
prieten, îl cunosc. Vă zog să fiul - Dar domnule președinte, nu o 
fertat că întrebuințez numele] trecut mult și ni sa Intâmplat 
unel familii pentru a mă desă| altceva. Nu a trecut mult şi o 
vinovăţi pe mine dar așa nouă campanie se pornește Îm- 
situaţia”, potriva noastră, 

— „Nouă nu ni sau plătii! Adversarii noștri ne-au gasita 
jefuriie dinainte” de Crăclin 1] mona ouă mia e Du Pula 


plat? Am dat explicațiuni, 
o săptămână sau 3 zile inaini 
de această percheziție s'a p: 
e o. delegație d 


eiare.. 
tate 


neral Can- 
ară câtre 
sefii regionail: 

„Rog puneți.vă la curent ou 
datoriile din iconiţe, broșuri, co- 
tizațiuni, etc., și gândiți-vă că 
dacă fiecare membru ar plăti 5 
lei lunar egal 60 lel anual la 
50000 de membri ar face 
3.000.000 lel anual, ceeace ar a- 
coperi toate cheituelile noastre, 
deoarece nol nu facem nici lux, 
nici risipă”, 

Iată acum şi o circulară a 
profesorului Vasile Cristescu că- 
tre judeţul Vlașca: 

„Știm că mișcarea noastră 
esie foarte săracă, 

S'a făcut din nou apel la spl- 
Eiiua, de sacrificiu al Jegionari- 


'a dispus ca fiecare judeţ să 
ajute centrul. 
Ta nici un caz insă contribu- 
ţia nu va fi inferioară 500 lei 
lunar. 





nici un muncitor de la fa de bancnote false dela Răși 

că. Am întrebat de ce?) Beataţionala, ducale d a 
merge bine industria? Mergi! plut coloanele ziarelor politicia- 
bine dar cl au luat atâția | niste şi jidăneşti. Dăm mat Jos. 
nouă nu ne-a dat de loc. Ne-a] din câteva ziare, — numai ti- 
prezentat la Creditul tiurile le citez — „Garda. de fier 
strlal să la el în proprietate BB] ș, fabrica de falsiticat banii de 
ceste mine. Venim şi-ţi la Rășinari”, „Sursa fondurilor 
nem şi d-tale. De la 1 Noeniil de propogandăii. La Rișinari, co- 
Ea) iza Și DAE sătăal Ta mună situată în apropierea Si- 
uat suma de e milioani 

pentru detuzi 0 chifil, dator NBUIue Rae Acu! e aenzatională 


câs da fiecare şi nu va căuta |avut delicatetea și amabilita- 


Vă Săpească decât timpul ne- 
la care are dreptul pentru 
sa desvinovățire, 
acelaş timp ținem să vă de- 
Am că nimic din ceeace va 
lira nu va (i de matură să 
ci: măsura unei şedinţe 

dinpotrivă, cred că şi ju- 
aceasta care se face la 
zilel, are tot interesul să 
oască explicaţiile pe care 
da inculpatul. 
manța de trimitere în ju- 
a fost publicată în toate 
+, este cunoscută dela un 
ia altul al țăre! şi ar fi cu- 
J- îi bizar chiar, ca atunci 
| dat în judecată pe o a- 
la incriminare gravă sănu 
să se explice decât în şe- 
secretă, să ştie că desbate- 
|Ș a ajung tn, opinia publică. 
1 măsura ar îi ilegală și 


“aveţi puteri suverane. ca 
agj Când veţi constata con- 
“asa &clarațiilor noastre, că prin 
îe,iţile pe care le face in- 
av,il se ating chestluni cari 
că: ordinea În Stat, de așa 

incât ar necesita 0 des- 


€u- | părare vă op 
prim procu- | mată în îi 


tea să nu treacă această duva- 
dă împotriva mea, nici în re- 
chizitoriu şi nici în ordonanța 
definitivă, a fost trecut insă 
faptul că eu ași (1 deţinut fon- 
duri, că această mişcare a chel- 
tuit fonduri imense şi că ace- 
ste fonduri nu puteau avea 
decât o origină, obscură, strel. 
mă, necorectă şi că urmăream 
să provoc în România un răz- 
bol civil, o revoluţie, ete; să 
inarmez populația, să cumpăr 
şi să fac depozite de arme: Deşi 
în ordonanța definitivă şi în 
rechizitoriu nu a, apărut și nu 
este vorba despre această su- 
mă, totuşi la Radio, in ziare, În 

mânia şi în străinătate a 
apărut. 

Domnule președinte și o- 
norat consiilu, eu nu sunt În 
judecată pentru acest fapt, 
deci hu mă apăr impotriva, a- 
cestul lucru pentru a mă des- 
cârca de o eventuală pedeap- 
să; nu. Imi apâr organizația, 
însăși onoarea și pentru acea- 
sta sfi-mi permiteți să insist 
puțin asupra acestei chestiuni 
urmând ca pe urmă să intru în 
protestul propriu zis şi în ceea- 
ce păi er URA 

prim  preșe colonel 
magistrat DUMITRU  CON- 
STANTIN: Fără să ințelez 
să limitez dreptul d-vs, de a- 
părare vă roz să ţineţi seamă 





că organizaţia nu este dată în 
judecată și că este vorba de 
faptele limitate, Fără a vă lua 
ceva din libertatea d-va, de a- 

să ţineţi seamă 
+5, este determl- 
cadrul textelor de lege 


că apărarea 


jetă conitadie- | de acuzaţie, Prin urmare vă 


care ati bine- 
inculpatului. l-ati 
Cu 


satului Codreanu: 


rile cari vi «| D. NELIU 71 
sl, potent loci, | REA: 2 


T7og să treceţi asupra acestor 
chestiuni şi să revenim la pro- 
esul în sine, 3 

Co. 


'FUEA 
; Domnule președinte 


eu nu 0 să ahypee A rhatiune 
dar 


mr: ai 


personale, Directorii aveau 72 
mii lei pe jună, iar administra- 
tori! delegaţi 52 şi 42 mil lei pe 
lună“, 

Eu mu am crezut domnilor, și 
atunci am spus: dragii mel am 
să iau o notiţă și am să intreb, 
pentrucă eu nu cred că citrele 
acestea să fle exacte, 

Cum să ja oamenii acela 40 
milioane? 

Mi-am făcut notiţa. După a- 
cela am auzit că întradevăr 
Creditul Industrial a luat mina. 


le în mână cele mai 


operire de natură a prezen- 
o Întreagă organizare politică. 
"cea mai urâtă lumină, impo- 
va cărela guvernul, care actim 
zdrobl- 
e dovezi, va trebui să proce- 

ze cu toată străşnicla“. 
Fabrica de bani falsi a Gărza 
eri, „Din cercetările între- 
e sia constațat însă, spre 
irea tuturor, că de data a- 
nu este vorba de o bandă 
jțigani sau de descreeraţi cari 
ltuntă legea, ci de însăși Gar- 
ide fier, organizarea politică 


Iată domnule preşedinte și 
onor. Consiliu pentru ce am fost 
interogat şi de unde se trage 
această chestiune a celor 40 mi- 
loane pe cari le-aș fi pose- 
dat eu. 

Am pus martor pe directorul. 
pe inginerul fabricei de acolo, 
ca el să aducă pe cel 3 care aul 
fost în delegație la mine și la 
Credituy Ind 
nU-A OUN0S6, ca Is 
dacă au fost la mine, dacă au 
spus aceste lucruri și dacă în- 
tr'adevăr s'au încasat aceste 
sume, 

Tată, am vorbit despre aceas 
ta. dar nu este suficient. Onora: 
tul Consiliu trebue să cunc 


lui Zelea Codreanu, care in 
iul timp s'a dedat Ja cea mal 
ințată campanie impotri 
nuluj şi a tuturor pari 
politice din România. Pentru 
cunosc însă mai dea- 
activitatea Gărzii de Lier, 
care cutreeră țara de 
capăt la altul, lucru pare 
l: în asemenea impreju- 
Hi frebuesc în primul rând 
Ori, se ştie că propagan- 
Girzii de fier dispuneau în 
mul timp de numeroase, fon- 
cari le permiteau deplasări 
precum şi scoaterea de 
Înarmarea membrilor de- 
cu toate cele necesare 
rii puterii, A Ja Hitler”. 
bine înțeles, se continua, 


iii senzațional material 
miţător, din care reese 

fabrica de bani dela Răși- 
servea exclusiv scopurilor 
subversive ale Gărali de 

Paintre corespondența 

liscată s'au descoperit sari- 

dela diferite organizații, în 

al dela organizația din 

E în care d. G-... imi cerea o 
|mare sumă de bani ca să cum- 
fire o camionetă, Organele po- 
iiţienești au operat o serie de 
prestări şi au ridicat intreg ma- 
akul compromițător, împreu- 


Dar, domnule președinte — $ 
onorat Consiiţu ncuzația c: 
mi se aduce âstăzi, prin o; 
nanță definitivă am mal în 
nit-o și este parecă, legată 
totdeauna de mișcările aceste 
de renaștere morală și naţio 








aparatele, cari servesa 


mală, asupra cărora se arunc 
a icarea bantior „ Caros- 


de câtre cel cari le urăsc 


Aceasta se va ridica treptat, 
pa zadar organizației la, 2000 


Cred că spiritul de jerttă pe 
cari in toate ocaziunile l-au 
râtaţ Viâscenii nu se va desmin- 
n Bis Otcsediute și onorat Con 

regei - 

cat sri eu Cn 
cuptins în cartea, aceasta, 
mai pot să fie incă un numâr 
de circulări care nu au fost tre- 
cute alel, fie pentzucă nu le-au 
găsit bâleții cari au tipârit a- 
ceste cărți sau au fost date ul- 
terior, și mal sunt și interwlev- 
uri. 
Acestea sunt faptele mele, a- 
ceasta este ceeace aIn scris eu, 
ŞI pentru care bine ințeles că 
Tâspund cu toată sinceritatea şi 
cu toată puterea, 

Eu nu pot să răspund de ce- 
eace imi serie altul mie; eu 
răspund de ce dau eu. 

Veţi vedea dvs. jmediat. 

Iată circulara din 31 Mai 
1925: „Tot ce se trimite scris 
dela centru, ordine, circulăzi, 
maniteste, nu se imparte nimâ- 
nul gratult. Se va vinde cu un 
leu foaia. 

Onorat Consiliu, nu ştiu dacă 
ştiţi că în viața politică se ti- 
Aresc foarte multe manifeste, 
roşuri, de către fiecare gru- 
pare. politică, publicațiuni cari 
de obicelu se impart eratult: 
se obișnueşte. pen 
EA Pern viața politică a 

mâniei când manifestele pe 
care le vedeaţi dvs. lipite pe 
străzi şi cazi ne aparțin nouă 
sunt plătite până la unul, 

Oricare manifest al nostrua 
fost cumpârat de la sediu sau 
de la Mbrârii pentrucă au, fost 
impărțite şi pe la diferite 
chioșcuri. 

Oricine a vrut să facă un bi. 
ne — dinăuntrul mișcării sau 
din afara mișcării — a venit cu 
5 lei și i-am dat cinci manifes- 
te, a venit cu 100 Iei și l-am 
dat 100 de manifeste, fiecare a 
luat şi fiecare a plătit. 


se va vinde cu un leu 


foaia. 

Vedeţi câta grilă, câtă mun. 
că puneam pentru toţi! Eu nu 
le-am făcut toate acestea În 
vederea acestul proces. 
"Gesta 6lef o masă și spu- 
neam: cine nu poate câștiga 12 


ele și casle- 


comandat mărțișoare și al 

cruri şi cari până astăzi n 

achitat obligațiile, Alei este 

ba de altceva: ai luat o m 
al vândut-o şi nu al restitui 
nii. Vă rog gândițivă, că es 
dică în total la 200,000 1ei 
mele rezultate din _ vânzare 
cestor mărturi, astfel. încât 
ganizația nu se mai poate 
ca, este paralizată , 

ând au murit băeţii în Spănla 
Mota și Marin, am dat uree 
rul ordin: „Flind nevoe de oigu- 
mă mare, fac apel la ce! cari 
au să contribue telegrafic, pen- 
truca aceste trupuri sfinte să fie 
aduse în țara lor”. 

Intradevăr, oamenii, Românii 
toți au răspuns şi am putut să-l 
aducem. 

Am ajuns și în perioada elec- 
torai m 
făcut atâtea. Iată un apeljur- 
[: 

„Leglonari, Partidul totul en- 
tru țară a pus liste la Cafderă 
în toată țara și la Senat (47 
judeţe. A răraas. neachitate 19 
judeţe la Cameră și Senat. Ta 
xele acestea, se, ridică ia 240,000 
ei. Nici judeţeie şi nici centrul 
nu mai au un ban, Mai sunț trei 
zile până la 10 Decembrie, dacă 
nu putem plăti taxele, ist 
cad. Facem un urgent apel 
toți legionarii și prietenii + 
tribue telegrafic, după put:re, la 
plata listelor acestor jude: sau 
cine are să ne împrum 
obligația pentru nol a le 


elector 


Vă adresaţi nu 


rsate de simpatizani 
Gărzii de ter tn cuma anu 
No. 10, 25 mul 
Nr. 24 3500 lei lunar; 
Nr. 13, 12 mii lei lunar; 
Nr. 21, 18 mail Jet lunar; 
9000 lei junar; 


către șeful de cuib; iar 
membru al cuibului tre 
semneze de lua: 


Nr. 14, 9000—10.000 lei huza 
Nr. 19, circa 9,000 lei lunar; 
șI ultimul fără număr, 6.000 


Iei lunar. 


le ei subcauze care 
subcauze care mă det 
mină să vă rog căpitane, la în_ 


De când suntem noi nu a fost 
re să ne facă o aseme. 
lonație: maximum 1.000 lei 


donaţie lunar, 


Dar fată ce spune mai de- 


parte: 


ai este cauza, cu multiple. 


1 acestui memorii, să-i 
nțaţi ca = 


e ic A 
cate cuvântul penal, este 
pejorativ, este. ctivăn.. 

ca ea 

ct. Deci, el nu se 


Ei mg Sega 





Conducerea mișcării. în 
să găsească un credit p 
rată mai lungă la dive 
treprenori, căci se simțea 
urgentă de tâmplărie, dei 
fer. Ne-am gândi că 
lansa un nou mpi 
mal sunt aici circulări 
nu le citesc, dar Vreală 
spun, domnule pri 
norat tribunal. Am 
primul punct. Valu 
preşedinte și onorat. C 
miezul . procesului, = 
acest proces are îref 
o parte care se judeei 
de aceste ziduri, în p 
Radio — şi acolo eu ni 
fac nimic — o altă p 
stitue o serie îni 

iuni, ca cea dinaint 

tortul d-lui pi 
ordonanța detinitivă, 
care nu sunt dat în ji 
sunt trecute ca. acuz 
sunt dat în judecată 

și în stârșit o 
pentru care întradevăr: 
în judecată, 

Acum vreau să intru 
zul procesului meu. 8 
de trădare, La bază, 
punct, a acestel ei 
un act fals și o ci 
interpretată cu totul, 

Caze este actul fa] 
țeleg eu prin act fi 
ca act fals un act e 
aparține, pe care nu 
niciodată în viața ma 


mine, un act, sczis 
Te 


Ce este acest, 


vopsltorul Negoeseu 
Verde? Este un 





Yei pe zi prin propria sa mun. 
SA pi proteză cerşească, să 


mativ. Mi=l i 
prim mită 


cu mine, 
să pănis 


iscut cu ei che- 
ipru, fir să-l 
ce Înstamnă acest 


a 15 Mal 1994, sp 
mi-aţi încuvlințat să 
m intrun istorie me 
ete dialoguri avute de 
conducătorul .tineretaz= 

milioane najiona» | (Coni 
a d. protesor Dragoş Pra 








ră cu d. gtoecal Q 
Marinescu, pe care ! 
Bus îăe Ii pentru ee 


mare în pag. | 




































Desbaterile procesului lui 
Corneliu Z, Codreanu sunt 
urmărite cu atenție de pu- 
blicul cititor. Din destășu- 
Tarea de până acum a pro- 
cesului apare preocuparea 
de a se da posibilitatea mar- 
torilor apărării cari au fost 
audiaţi până în prezent, 
să-şi exprime liber punctul 
lor de vedere. 

Atât juriul cât și procu- 
xorul militar au avut o ţi- 
mută plină de înţelegere a 
misiunei lor, căutând să 
dea dovadă de obiectivitate. 

Martorii apărării au în- 
sistat în deosebi asupra cre- 
dinţii lor în ce privește ac- 


ţiunea mișcării legionare și 
a conducătorului ei, Corne- 
liu Codreanu. 


Profesorul Iosif Frollo a 
“făcut o nuanțare în ce pri- 


Procesul C 





6 v, 


od 


vește calificarea omucide- 
rii, ajungând însă ln con- 
cluzia că orice mobil ar a- 
vea, asasinatul nu poate fi 
lăudabil. 

D. general Costandache 
a făcu con: Tap- 
tul că Corneliu Codreanu a 
promovat în grad pe cei 
trei cari au atentat la viaţa 
lui E. G. Duca, înseamnă 
implicit că şetul mișcării le- 
gionare laudă gestul aten- 
tatorilor. 

Intrucât mulțimea apără- 
torilor, prin numeroasele 
lor intervenţii tindea să 
complice desbaterile, însuși 
acuzatul a intervenit ca în- 
trebările ce se pun marto- 
rilor de către apărători, să 
fie întâi comunicate d-sale. 

Preşedintele consiliului de 
răsboi, d. colonel Dumitru, 














reanu 


a avut dese replici judici- a 
iind_de 


oase şi spirituale. C; 
Manoileseu — martor al 
părării — a început să: 
spună impresiile d-sale din 
străinătate și prevestirile 
referitoare la norii ce s'au 
adunat pe cerul politicii în-| 
ternaționale, d. președinte a 
făcut blajin constatarea: 

— Ar fi mai bine să spu- 
neţi toate acestea întro 
conferință, într'o sală mai 
încăpătoare... 

Impresiunea pe care o la- 
să dezbaterile până în pre- 
zent, este că s'a urmărit ca 
ele să se desfășoare în 
fel în cât nici un fel de bă- 
nuială să nu planeze asu- 
pra nepărtinirii justiției ce 
trebuie să stea la baza sen- 
tinței. 

















CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
EXpozIiții, Publicații 




















i] | 


Aspecte şi atitudini 
dela procesul Codreanu 


e 0 declarație senzațională privitoare la o arhivă... dispărută.- 
6 Raportur ile. dintre acuzat și apărare 


„Procesul lui Corneliu Codreanu majoritate, stau retranșat într'o a-l zelul lor i le-ar putea aduce, le-a 
fine capul de afiş al actualități, titudine de pasivitate. Desigur - că interzis să pună întrebări din pro- 
Pre apând la maximum . Intreaga] astțel Su dese distribuite rolurile in-| prie inițiativă, Cine vrea. due a- 
opinie. publică, tre avocaţii apărării: unii cu mun-| vocați. evident — să pună întrebări 

Si e firesc dacă ne gândim că, nu| ca, iar alţii cu fizurația. Fiindcă e,| martorilor — trebue NEAPĂRAT, 
mai departe decât acum câtva timp deasemeni neindoelnic, că nu toți] mai întâi să le supună acuzatului, 
de peepinie Publică era turburată| vos ua Cuvântul, chiar când se va| care, dacă le găsi absolut utile 
de politica violenței, ferită de sane. | VOL! la pledoarii, lui, le dă un „bun de întrebat”. AI. 
| fiuni gin, jiictpicitaiaa unor legi! APARAREA NU VORBE minteri... “ 
| prea blânde. - 
| Sugari din eroare erau atrași de ŞTE DECAT. 0 ALOE: [ATITUDINEA TRIBUNA- 
rooazanda unor idei el căror sub-|” ZAŢIA ACUZATULUI LULUI MILITAR 
ral nu-l cunoşteau, si-au dat sea- Nu putem inchela aceste rânduri 

ma, În sfârşit, în fata probelor pro. fără să amintim de civilizata atitu. 
duse, de areşala lor şi de conse. dine a tribunalului, care lasă ca des. 
cințele incalculabile ce ar 1i decurs “|baterile să decurgă în ritmul lor (I. 
pentru țară, dacă actiunea aceasta : Tesc, Incât nici o suspiciune să mu 
| primejdioasă ar ţi continuat. E probabil că acuzatul, e insusi | planeze asupra justiției, 

Desbaterile procesului Codreanu, | avocai, să cunoască meseria mai ule menționată deasemeni a- 
Si: cu deosebită atentiune de| bine decât cei mai mulți dintre co- |titudinea de periectă eleganță a d-lul 
fara întreagă, desvăluesc toate me- | legii săi de pe bancu care el mulprocuror general, malo Radu Iu 
(| todele. acuzaiului. și Iioasa delini- | se a/lă și, 


e onştient de acest lucru nescu, în raporturile d-sale cu apă- 
tiv rolul mișcării ne care acesta o| i de deservieie pu dep acestia în |rarea' și acuzatul, 
| conducea. 


Q . 
Dar În. cursul desbaterilor . su E 
mois imite Vu sti] Ziua 3-a a dezbater ilor 


atitudini şi s'au făcut unele decla- 























Y [toare veac namrar el. Audierea d-lui luliu Maniu 
semnate. 
„ARHIVA DISPARUTA« Sedinta se, deschide In orele 10| D, președinte col. Du 
CARE... EXISTA Primul martor, audiat î mitru. ridică. sedinta la 
audiat în sedinta [osa anunțând pe cea 
Astiel, o alirmaţie a acuzatului, | de azi e d, Iuliu Maniu, iltoa tr ai | 
a | alirmație care a trecut aproape ne-| . întrebările pune acuzatul Cor-[Viitoare pentru mâine la 
| observată, este acela pe care Co.[neliu Codreani, orele 9 dim,, când vor fi 





reanu a făcut-o în timpul interoga-| La 12%. după o scurtă suspen- [ascultați ultimii martori, | 

torlulul ce | s'a Iuaţ, dare, sedința se, redeschide, Tot cursul zilei de 

La un moment dat, țlind vorka| Sunt ascultați, |n continuare mar-|mâine îşi va începe re- 

de arhiva ce se alla în asi Verde", torii deniizi zen: Virgil mea Chizitoriul d, procuror 

lespre care le că a dispărut] $ Yer Dan, C-ti arca, H. G i 

| Saga fost. distrusa, into Prut i n, in. arca, TI. Ghika; [general m. ior Radu lo- 
ex 


dri 1, Cantacuzirto, N 
evedere, actizatul pusti: acuzinio,.lon. Hagiu, nescu, 
5 Macri UTP 


te să producă arhivă 
vărută, 
te concludentii această alirma- 
rhiva dispărută” oxistă în 
mate şi ca se atlă, undev la loc 
1, pe care-l cunoaște mumal a-l 
atul. Acesta va utiliza piesele cu- 
Ie In arhivă, toate sau În parte, 
va ÎI mevole, Tâlcul acestui 
Ic va fl nevoie” nu poate scăpa 
Vinul. Acuzatul recunoaște Implle 
că arhiva n lost pusă dăpost 
htru motive binecuvântate, și, d 
Fur; nimeni nu va crede că „dai 
41 nevole”, Codreanu va produu 
ată arhiva, ci numa! plesele care, 
iguranță il vor Îi favorabile, 
Autoritățile de resort n'au scăpi 
resuptineim, tă prețioasă In: 
Ieaţie și vor face cercetările tre. 
Incloase 

















po cure le con: 
ne să lie cunoscute toate, 


ACUZATUL GATA SA 4 
RENUNȚE LA MARTORI 


j 
| | 
Codreanu a citat in a] 4 
LI i | 








ÎN 


*As)ăSte si-atitudini 
 sfiidatacai a titudir 


0 declaraţie senzațio nală privitoare la o arhivă... dispărută,- 
Raportur ile dintre acuzat şi apărare 


Procesul ti Corneliu Codreanu 





















fine Capul de afis al actualitati, 


Preocupând la maximum Întreaga 
oninie. publică 


! e firesc dacă ne gândim că, nu 


majoritate, s'au retranșat într'o a- 
titudine de pasivitate, Desigur că 
astlel au fost distribulte rolurile în- 
tre avocații apărării: unii cu mun. 







zelul lor 4 le-ar 
Interzis să 


Putea aduce, le-a 


pună, întrebări din pro- 


prle inițiativă, Cine vrea, dintre a. 


vocați, evident 


— să pună întrebări 
martorilor — trebue NEAPĂRAT, 
mai Întâi să le supună acuzatului, 
care, dacă le găsește absolut utile 
Iul, le dă un „bun de întrebat”, Al. 
minteri.,. 4 
ATITUDINEA TRIBUNA. 
LULUI MILITAR 

Nu putem Inchela aceste rânduri 
ără să amintim de civilizata atitu- 
dine a tribunalului, care lasă ca des 
baterile să decurgă în ritmul lor ÎL. 
Tesc, Incât nici o suspiciune să mu 
Planeze asupra justiției. 

Trebule menționată deasemeni a- 
titudinea de perfectă eleganță a d-lui 
procuror general, maior Radu lo- 















































































ca, lar alții cu figuraţia, Fiindcă e, 
deasemeni neîndoelnic, că nu toţi 
Vor lua cuvântul, chiar când se va 
trece la pledoarii, 


APĂRAREA NU VORBE. 
ŞTE DECAT CU AUTORI. 
ZAŢIA ACUZATULUI 


Un alt fapt, ce merită să fle re- 
Iovat în legătură cu treaba ce o im. 
plinesc 180 de avocați, e şi urmă. 
torul: 

E probabil că acuzatul, el Insuşi 
avocat, să cunoască meseria mal! 
bine decât cei mai mulți dintre co- 
legii săi de pe banca pe care el nu 
se află și, constient de acest lucru 


mal doparie decât acum câtva timp 
acelasi opinie publică. era turburată 
ca violenței, ferită de sane- 
incapacitatea unor legi. 
nde, 
























2! cari din eroare erau atraşi de 
Ppaganda unor idei al căror sub- 
7at mii cunoșteau, si-au dat sea- 
ma, În slârşit, în fața probelor pro- 
duse, de resala lor şi de conse- 
cintele incalculabile ce ar fi decurs 


procesului Codreanu, 
deosebită atentiune de 
rează, desvăluesc toate me- 


todele acuzatului şi lixează delini- 





nescu, în raporturite d-sale cu apă. == 
tiv rolul mişcării pe care acesta o| Si de deserviciile pe care aceștia în |rarea' și acuzatul, 
ea aja d conducea, . H 
— | Dar în cursul desbaterilor.. stau Ziua 3-a a dezbaterilor 
| prada „unele fapte, s'au evidențiat 
| ni 


Și s'au făcut unele decla- 


rații, cari trebuesc neapărat con- 


semnate. 


"ARHIVA DISPARUTA“ 
i CARE... EXISTĂ 


Audierea d-lui lu 


Şedinţa se deschide la orele 10 
dimineața, 





Dat z 
D. preşedinte col. Du. 
u 









iai d Finta, martor, aulnt în şedinţa a 4 la CLU Bl 
stiel, o alirmaţi tulul,| de azi e d. Iuliu Maniu. i 
aliaati care a'irtcut aparatul 6 821 ed, uliu Man acuzatul Cor-[uiitoare pentru mâine la 
[* observată, este acela pe care Co- 


neliu Codreanu. orele 9 dim, 


La 12%, după o scurtă suspen-|ascultați uiti 
dare, sedința se, redeschide, 


Sunt ascultați,l în continuare mar. mâine își va începe re- 


torii. d-nii:) zeii: Virgil. Bădulescu, |ohizitoriul at, en 
Saver Dan, C-tin larca, HI. Guik: general maior u lo 
drăl. Cantacuzinio,.lon. Hagiu. Pere: II a tacă 






ii martori, 
k în cursul zilei de 
un moment dat, find vorka 

„ [de arhiva ce se afla la „Casa Verde"? 

lespre care 
Săi fost distrusă. dinte'o justiii- 
evedere, acuzatul a pretins, 












te să producă arii 
părută, ati, 
„te concludentă această atirma- 


A „ mArhiva dispărută” există în 


E] 

ate şi ea se ailă, undeva, fa loc - 

mar, pe care-l cunoaşte numal î. P 
atul. Acesta va utiliza piesele cu- 


| ise în arhivă, toate sau în parte, 








ă va fi nevoi acestul | 
ică va fi nevoie” nu poate scăpa | 
zănul. Acuzatul recunoaşte impli- 


că arhiva a fost pusă Ja adăpost 
ntru motive binecuvântate, și, de- 
sur; nimeni nu va crede că „dacă 
vii nevole”, Codreanu va produce 
| ată arhiva, ci numal piesele care, 
1 Siguranță îi vor îi favorabile, 
Autorităţile de resort n'au scăpat, 
fesupunem, această prețioasă In- 
icație si vor face cercetările tre- 
uincioase pentru ca „arhiva dispă- 
ut” să île descoperită şi scoasă la 
umină, încât actele pe care le con: 
„ine să fie cunoscute toate. 
ACUZATUL GATA SA 
RENUNȚE LA MARTORI | 
| Codreanu a citat în a- 
părarea, lui o serie impre- 
sionantă de martori, E de 
presupus că atunci când 
i-a desemnat sa bisuit pe 
cele ce vor spune în Pata 
inatantei militare. 
dintre 


Cei mai mulţi | 
martorii audiaţi până a 


Cum, prin cele ce au afir. 
mat 


l-au deservit însă. | 
I_ acesta 












tul de martori, | 
intervenţia apără. | 
impiedecat ca a 


Ceastă i 
fapt împiiaire să devină 
180 DE 


AVOCAŢI 
„BANCA APARARII 
j se apărarea Jul Codreanu Sau îns 


180 de avocaţi, Se i, = aE3 = 
în afară de cel câtiva ca seci 
i eri, ceii 













































Constatări grave pe, marginea 
a procesului_lui Zilinsky 


Nici un punct din actul de acuzare nu a 
fost stărâmat după apărarea acuzatului şi 
A depoziţiile martorilor 


Moustruosul proces care se 
desbate în taja tribunalului mi 
litar al'corpului II armată, pro- 
Sesul “crimei . de trădare a lul | 
yorneliu . Zilinsky - Codreanu, 
| esită căteva sublinieri 










Contrariu versiunilor! răspân- 
dite” de interesaţi, acuzatul! „A 
AVUT LIBERTATEA” SA “SE 
A să spună tot ce a cre. 














vă purtare, de pairictism, să uu 

raspunda cumva aidoma cu 

d, general! Constandache, 

TERORIZAREA APA- 
RARII 






poate usura situaţia de 
o aravitate excepțională, 






E interesant de reţinut, însă, 






































































Ziarele nu au fost oprite: de a | că Corneliu. Zilinsky-Codreanu 
acorda spaţiu copios celor ce | <A ii 
s'au înregistrat n instanță, nul din apărătorii săi, încer- 
Lumea știe azi că Zilinshy | canu să vorbească, afost apos- 
Hu a fost în stare să răstoarne troiat: PA 
nici unul din capetele de acu- 
[a] zare. Toate au.rămas îu picioa- IPEE 2 
Nu lipsi e: Si;crima de trădare si pas. | Coibidarea în pazina a III 
Xratirea. și. uneltirea contra or- 
Pi, “BCU dinei iu stat Docgae ta or e inel a 
| origină eti Mărturie vie + vinovătiei celui (Pi pi de Aa 
rliaț, la ur €. Voia să relormeze România Pperită de a FR 
e povădultoi Prin spionarea  aparaturei,. de | ine inerihaca: 
| Cum? Stat - i 
pă eri! ȘI „documentele nu pot ai 2 Îi Zilinsicy, 
| fi icombătute prin Vorbe, Nici. prin 
ui a cattrui Sablonate, cari NU 'Au| E EVIDENTA 
Poltim, a PROBAT CATUȘI. DE PUȚIN ma acestor încrustări 
de Fler”, că CORNELIU ZILINSKY-CO- oplula publică să se 
SACRI IDE FANI SE NERAIA DE CE: ntrucât a dovedit. Zi. 
E EI A. 
Dar Us Din contră! ae ui sunt! 
ziție hazii _D. general Constanda. |istrații militari au da- 
D, che a recunoscut că din Tară să vadă că 
ten faptul că Zilinsky a'a- Zilinsky să răspundă 
fast vansat la gradul de co» |2 săvârșit, 
de Fier”, mandanți a; Bunei pundă şi să sufere ri- 
a bine — € Vestirit pe asasinii ei bl. 
» când în ci. G, Duca, se poate tra 
Za cite cu ge concluzia că nici Zi | 
. RA AR! ireie lu era naștiutor 
Se Uozaj prima ministr i. 
Neastentându-se. la stă 
[.) isa Si denorilie,. Codranu, ineiepele 
73 rea ei, a isbucnit: 
Apel — SRENUNII LA RESTUL | 


MARTORI”, 


9 temea ca cei nropuel 
2Să+1 dea corțitic, i pie 












0 DRE 
Direcţia Cercetare 









4 


000'001 no pysop 
> "i Ogiz op vtumsp | 








1 aouuuwr ul 
unor ul 


ea i metri ver NOAŢ Xţid pu! 
m, sasa ep gag, [NUIIĂ ȘeSejO E, 


-MOwedS = u0[90W 
W 98: eg bsi avoid 
"mo3o)jeted +0, - Woialeăay, 
ala Dol = jzueS 
9ae57elul 
man ae  jiuieaă0id 
e | Saal “pzujuue tb] JOf gie)/d20 



















SLeT 
2 RU) | paous viminino 0 
ORI] 886i 10W SZ tunou 


“Au a Mo9uoo 


ej Au) 


e URI a 
tits usi ia 
a i 

sa — 








Dra 

















za 1/0 “ajdeoap Dăds a20pu]0 i 
Up, : 


924078) 2] 04 Iupa3s Iâlfănd 
| azepiua m ale ua [er o To Beta, 
; LĂI î 


1.48. Pip Alp a 
































Gonstatări grave pe marginea 
procesului lui Zinlizky 


(Urmare din pag. I-a) | 
= vITI INTERZIC SA SPUI 
CEVA", 





Corneliu Zilinsky Co. 


Ă direanu a spus că dacă! 
Concluzia? e nevoe şi dacă i se dă 
S'o tragă cititorii posibilitatea să ia com.| 


. [tact cu anumite persoa. | 
PROPOVADUITORUL ne, poate aduce arhiva 
ROMANISMULUI fostei „Gărzi de Fieru, 
d istă arhi. 
Nu diosit de iaporlantă e și [ASA dar există ari 
următorul amănunt; Iei 5] 
D.. profesor Frollo, care e de pădarie binei tgă ape! 
origină etnică imprecisă, să e. Fi descaneriti je mmă va 
rliaț, la un moment at, în pro- | fi, de: 
Poyădultor al românismului. |ritățile noastr, 








e harni. 
Cum? ce, fără să fie nevoc de 
Intro românească co. abea | ajutorul iu; Zilinsky, 
Putea fi recunoscută, 


Să râdem ori să plângem? VINA E EVIDENTA 
Poltim, apologeţii fostei „Gărzi| a lumina. acestor Încrustări 
de Fler“, obiective, oplnia publică să se 
SACRIFICIILE UNUI | intrebe: întrucât a dovediţ Zi- 
UNIVERSITAR linsky că e nevinovat? 
Dar să însemnăm şi o depo-| Faptele Tămân așa cum sunt! 
zițle hazile, ȘI magistraţii militari au da- 
D. Hersenl, Pare-nl-se asis- | torla față de Tară să vadă că 
tent universita, 


r, Cincercând să |e cazul ca Zillnsky să răspundă 
Justilice fondurile” fostei „Gărzi | d 


e_tot ce a săvârşit, 
ge Fer, a dectaraț _"CUrzl | dest răspundă șI să sufere ri. 
bine —— că d-sa contribuia ulii orile. legii, 
Când în când Ta susținerea mulge —— 
cărel, cu banj. ISS 
ȘI în lunile când da acesti 
bani — până la 600 lej — ştiţi 
ce făcea d, Herseni? 

Ascultaţi: nu fuma, nu e | 
ducea la Cinematograț și nuj 
mânca... prăjituri, | 

Apreciat! valoarea depozițiel | 
91 Intrebați-vă dacă oa a slăre 
mat vre-un punct din actul de | 





















































O PRECIZARE NECESARA 

In şedinja de ieri a procesului lui Corneliu Zelea Codreanu, 

d. colonel magistrat Dumitru Constantin ptimul preşedinte al Tri- 
[i bunalului Militar a ținut să Ic.nu.ească cela ce apărarea şi acu- 


zatul ar fi vrut să rămână nelămuri!, pentru a fi apoi speculaţ; . 
| care este sensul legal, după at. 190 şi 191 din cedul penal, al 


acurațiunei de trădare ce s'a adus învinultului Corneliu Zeiea 
| “e | Codreanu. : 
| Acuzatul pusese d-lui general |. Antonescu, fost ministru al 
4 Apă 


rării Naţionale, următoarea întreba'e : 
[= 


— de d. general, după cât ma cunoscut, că eu a-și fi 
j capabil de un gest de trădare 7 
| Injelegând rostul acestei întrebări, care nu era altul de cât 
i | Provocarea unei contuzii între nojiunea specială a cuvântului 
| trădare din articolele 190 şi 191 din codul penal şi nojiunea ge- 
| , nerală a acestui cuvânt, d. Prim-preşedinte a! Tribunalului a lă- 
murit pe martor spunând că acuzatul este dat în judecată: 


privind siguranța Statului şi pen- 









Şi a adăogat următoarele - 


| 

| 

i „Să fim lămuriți pentru că nojiunea de trădare are diferite 
| accepțiuni. Pentru opinia publică şi pentzu marei public, ac- 
| cepţiunea de trădare are cu totul alt caracter“, 

| In mintea celor cari judecă azi pe Corneliu Zelea Codreanu, 
| ca şi la acel cari cunosc ordonanja definitivă şi codul penal 
| 

| 





confuzia pe care a Încercat să o producă atât acuzatul cât şi 


apărătorii săi, în mai multe rânduri în timpul desbaterilor, nu mai 
este însă cu putinţă. 


Trimis în judecată pentru deţinere de acte 


privind siguran. 
[n 6 Ja Statului şi pentru publicarea unora din ele, fapta lui Corneliu 
p | delsă Ş ogreanu este Incadrata în art, 191 cod penal, care ară- 
% tând că „crima de trădare se pedepseşte cu munca silnică dela 
W | ” la 5 ani şi degradare civică dela 3 la 10 ani" adaogă urmă. 
Lp. oarele: 

k 

= 


| Acelaşi pedeapsă se aplică și În următoarele cazuri : 
| RE | n1) Cetăţeanului român care îşi procură sau dejine, fără calt. 
| tate de a lua cunoștință de ele, Planurile, 





Ul UL ră 

menale mmm taiat pole, criptele sau docu. 
Jeanului român car, duce îi lie, A 

(o îsi pet tăia rebro uce în public, după al- 





documentele din art. 190". 
o Precizarea aceasta a fost mai mult de câ! necesară. , 








26, V. 1938 


O APARARE ODIOASA 


Procesul fostului conducător al Gărzei de Fer se desfăşoară 
în cea mai desăvârşită libertate. E 

Acuzatul 'e lăsat să spună tot ce crede În descărcarea sa, 
așa de greoae şi de penibilă. Cel dintâi martor care a vorbit 
pentru Corneliu Codreanu a fost d Iosif Frollo, care ne-a făcut 
Între românească foarte relativă apologla lubirei de'jară. 

Declaraţiile celorlalți martori propuşi de apărare se rezumă 
la răspunsuri aproape identice, daje la întrebări stereotipe. 

Instanja a iăsat deplină libertate desbaterilor, iar d. procu- 
ro! militar s'a ferit să încerce intimidarea martorilor aduşi ca să 
explice și să justifice omorurile recompensate de fostul şet al 
Gă'zei de Fer, metodele de violeniare şi actele de rebeliune 
ale celui sub acuzaţie. 

Desbaterile de eri după amiază au pus într'o foarte grea si- 
tuajie pe Zelea Codreanu care a invocat scuza că ceia ce a scris 
în cartea sa, unde a făcut elogiul violenţei şi a recompensa! pe 

asasinii din ocne, — sunt convingeri din tinerețe, pe care le-apă- | 

răşit de mult... De şi ele constituesc și azi întreaga ideologie a 
Gărzei de Fer, ale cărei acţiuni subversive fac obiectul cerceță- | 
rilor iustiţiei militare. 

larga desfășurare a desbaterilor vădeşte gravitatea acţiu- 
nilo: de spionaj şi violenţă ale lui Zelea Codreanu, a căru; apă- 
rare „corectă și cinstită” este repelăm, penibilă şi odioasă. 





















CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


Expoziții, Publicaţii gaj 
rândul lor,În şedinţele cuiburilor,să instrui 1% 


gionarii ca în aparenţă sa fie binevoitori cu şefii 
frontişti, dacă le cer concurs să-l pronită,dar să nu-4 
ajute cu nimie. i 

In prezent le mulţumim în felul acesta,nai 
ziu 1e von plăti cu vârt şi îndesat. 

Până la noi ordine niei un legionar nu va mai 
face un pas pentru ei, SA dA > 
Bucureşti, 7. X11.1936 se 

Şeful Legiunii, 
(ss) Corneliu Z.Coâreanu. 


ite 


"Ofensiva Română" se abţine să facă vreun conen- 


tar pe marginea Orâinului de zi,adaogă doar atât: 
"Dispensându-ne de orice comentariu, lăsăm la a- 
precierea cetitorului ca să faci el analiza acestei 9- 
pere confidenţiale, judecână tira pripire,cu calnul unui 
om normal,daci această seriscare este un capitol de pe- 


sau alteeva”, 
Codreanu 
e vaidiste,ca- 


dagogie în vederea pregătirii omului nou, 

„In tot cazul,Ordinul de zi al d-lui 
constitue o mare surpriză pentru cerguri] 
re sunt oarecum contrariate de conţinutul 1lui.Se stie 


doar că d.Vaia s'a Erăbit în toate ocaziile să-şi asu- 
„Re paternitatea "Gărzii de fier" şi a făcut tot posibi- 
lul pentru a intra în rațiile organizaţiilor legiona- | 
Tre, 


| 
| 


| 


] 


| 








| 




























a ui 


pi 


— 


> 




















| CODREANU, _SPI CRUL GER ANI EIN 
i Ra 144 














AA 
2 (7435), Tribunalul R4- 

lite al G 2 Arata din Bucureşti judsei 
1 Codreamu -seful "urati 
rile fioute do a respinge 0 





reoc"tirea 





Codreanu fost novoiţ = deasoneni - si rogu- 
nOasci Cur Qi şi-a procurat note scorote gi a avut 
agenţi toate nile publice, Dogi, Codre 


nu a recunoscut legiturile sale cu oontuoitopii 








Gerrani e 
Existența oz 
"Gărda de Pier”, este 





Viilor militare fomato de 
licatn de Coâreanu prin 4 


"necesitatea da a se aaticna înpotriva întinăorii 
Qonuni sului? în România, 





A 
In emoluzie, cu ceazia acestui pa des, sta 
fnout lumină asupra activi 1441 întreprinse de 0o- 
dreanu = spionaj, torori se, diversiune - pentru 
Bibeinarea pioii gi sugruzarea rasei munoitoreştie 














44 


> Pa tă în 


te Xela tă 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


pi Expoziţii, Publicaţii = 
m Potmaa AI 


Bel grad 
(guverteagutai ) 



















LULUI + zu > | 
4 Bucureşti, 25 maiu ase (0onunsdilt teletoni- 
p că dela corespondentul nostru permanent), 
= Corespondentul începe prin a relata, cum da 
decarga procesului Codreanu se face în deplina or 
dine şi într'o atmosferă destul de linistita, pre- 
a cun şi că, opinia publica română urmăreşte cursul 
IAN procesului cu mult interes, ceea ce sa constata 
şi prin sporirea tirajului celor mai însernate zia 
re, cun sunt "Universui! şi *Curentul", 

"Meriti a se accentua libertatea cenzurii, 
permi ţâniu-se ziazelor de a publica, totul sau în 
jetta varte, cum decurge procesul, Deasezenea, trebueşte 
i mbliniat şi faptul ca, judeeitorii obser d. 
la foarte obiectivă atitudine, permiţând = atât deuz: 
| = tului cât şi martorilor apărării = să-şi exprine, 
Na în liberate, ideile*. | 

Corespondentul continua a relata cm 
1e obieativo in Bucureşti, considera ce a 
a timt ca procesul să se judece în mod 
Şi liber, spre a se zădărnioi orice încoreare ro 






















“ sac nozitii, Publicaţii 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 





- 2-2 ity | 
1a introducerea peânpsei ou moartea a produs pro 
dă impresio în România, precum gi tendinţele ace 
1egi,menţionate în oxnunerea de motive, corespon= 
dentul spune ou, dup prrerea dercurilor iniţiate, 
Coâroanu va fi. condamnat - pent sţinerea de ate 
secrete - cel puţin la 10 ani muneii Si nică, i 

la sfâr.it, aratu cum DI «Maniu “fây nă citat | 
ca martor, a declarat înaintea Tribunalului, “eu= 
şi reaninteşte cu multi plăcere despre scurta aula: 
borare cu Codreanu, pe care-l consideră om sincer, 






















ie caracter şi consecvent ratriot, 
"Explicând scopul urmărit, prin încheerea 


pactului său electoral cu Codreanu, Di Maniu a ___ 









s a a_4 artidul Na 
garda de Piert a avână 
o contrarii, a s 

ba_chiar d eventual _ră a 






DleManiu a precizat deosebirea fundamentală 
între ideologia politică a acestor doui partide, 
astfel: "garda de Pier? ciina pentru regimul tota- 
litar şi alianţa cu Germania, iar na ionaleărini ş. 
tii pentru regimul democratie, în colaborare cu 
puterile democratice occidentale şi cu restul ari: 
lor aliate. Totuşi, a adăugat D „Maniu, avându-se 
în vedere patriotismul de care sunt însufiețite 
ambele părţi, s*a găsit linia de contact pentru o 
colaborare comună", 










CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
„Expoziții, Publigalile "i reiere dela Sera 


26 M 198 
(er A Ă. -0f101ug) 
lance, 













pe Apei e cl s'a sui Qu c serie de enerei 
proteste ule apărării ficute trretriva ne-biectiv: 
ti: presei, i. 

Se Toia audi ersa rartorilor, Prima! care 
este Inliu Maniu, fest do trei crt Preşadinte d 
siliu, Acestaspune că profanda neîniclegere ie 
că oare î! desperte ae el, demceratu!, de a rea 
nu a împiedicat organizațiile resneative sa t 
în iuna Dacerbrie, euncscutul accpâ elector 
ucoagta ani. face pertrotul acuzatulai. 





ă în evideni£ ca1ttaţile inteleotuale și 

Luta camoterizează, preguz şi patrictisaui 
m , „Presedintele Tribunalului este nevoit 
| Du Vină de mai multe cri spre a fapieaiea pe 









fact apraeier! cu privire la situația netue 
In oeea ce priveşte acuzația adusa tut 


o mea eee zei 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 





Papa 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 








După veahigătoriul felni pecoupoe maiop 
Ran foneron,în nvooosul do tepare ad ini 9 
în Qoânonnu,a nemat în cotința de după aniazi 3 
avvântu) antenei fe să 

Deă aa-ant Menetaranpâin rertea apaeepita 
arene ummfitoanola e 3 | i 
„ Dietugia. ao ot tot 00 voi apune cușnu £ 






i e 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 





ă 











N 
Y 


Expoziţii, Publicaţii 


Toi 


— 
—— 


în Chestia circulăr 
apocrife 


(4 OP 


0 scrisoare a d-lui Corneliu: 7. Codr 


Am vorbii. în numărul PE aaa arie ina 


de eri de o pretinsă circulară 
pe care conducerea partidului 
Totul pentru Țară, ar îi adre- 
sal-o partizanilor săi la data 
de 1 Decembrie 1936, şi pe care 
a publicat-o mai zilele trecute 
ziărul"Oferistvă “Română” din 
Cluj. î 

Intrucât: această pretinsă. cir- 
culară cuprinde . termeni şi in- 
strucțiuni jicnitoare p-tru Fron- 
tul. Românesc, d. Corneliu Co- 
dreanu a adresat o scrisoare 
explicativă d-lui D. R. loaniţes- 
Cu, secretarul generăi 
tului Românesc, arătându-i că 
na dat niciodată o asemenea 
circulară, 

In acelaş. timp, d. Codreanu a 
trimis direcției. ziarului „Ofen- 
siva Română” următoarea scri. 


D-LE DIRECTOR, 

Citesc în foaia dv. „Ofensiva 
Română” din 10 Mai 1937, o 
circulară care, susțineţi, că 
mi-ar aparţine. 

Cred, că aţi fost induși în e- 
roâre. Nu am! dat niciodată o 
asemenea circulară, 

Respiig cu indignare şi for- 
ma şi conținutul ei. 

Sunt îndurerat că dv. aţi pu- 
blicat. circulara apocrită fără a 
vă fi interesat suficient, înto- 
vărăşind-o de - un comentariu 
foarte. puţin elegant, şi acordân 
du-i în corpul ziarului un loc 
de _îrunte, încadrat în chenar. 

Sper într'o rectificare cavale- 
rească şi vă rog. respectuos ca 
pe viitor să fiți mai atenţi. | 

CORNELIU Z, CODREANU 































CNSAS 

Direcţia Cercetare, 

Expoziţii, Fablicadile ; i | 
%o cuaninât petinta penteu 10 miru ] 
cetânța ne padeaahâto 10 opelo 7 000ta, 
ma potnoopere fe auvîntul dă avooat Iloria 

Coanovi Qi Onpe srunee 
Dă Ce0odlroom este Mat duiedAții pontea 

in?raotioni penate de net,190,291,209,g4 210 din 

dodnă Poni 

rt,290 = 191 padernegte opina în oeiaze 
mîvagte sierronte ostenicapii a Statului, 

Pot s5 antin uneie apte,dae asi mu am ga 
litate,ne este trtiavo, 

Din osie & sapate do aouzavo alo orăcnantei 
Aefinitive,niai unui nu a putut Ci indicat în 2010 
100 dn poaibiiitiitţi de trilapo,0avo poos din apți- 
aciale aceoapureitonro în Qodul Penai,gu srivire 
2a teăiaeo, 

; Doi drogat dani Zegube-ou Perunt,i 1a pleda, 
sin savanti Zn sâtara ouvânto aohitarsă, 

îmi avooat Qavenag ?a00 apel ln gupiui mi=. 
lite? ponteu n nuca un varâiot negativ, 

Godista so auspontă ni 10 cza 12 faza 10 
mâvutee za 

Di pogotinte angrâăi intrezea în delidera- 


Postarea inel donteloe ridicate de apare la în- 


vemutiii pregoailui,aa privize la pecbatoriile cn 
„Dup 20 de râmute de deliborave,del prog» 


„„ Adate enorții at inotientol,untt cu fondul a fost 


] 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii Da 


a 


m) 
e 


4 E i 
Sa | 


97 102 
/ | 


Zilinsky se acuz 


Pra 40 0 A 


aordi ătorului fost 
ecventa. extraordinară a conducătorului 
IRcanseci Fier. Un bogat material pentru magistrati 


; ' : folosit ci 
ucurig e zădarnică!şi, duziile | - Tuturor martorilor „li. s'a pus le-a E 
si PA ) - această + întrebare: CREDEŢI intențiune fr. 
Oamenii cu:răspuntle. |CA- /NGULPATUL AR- FI Că; adică de a luc 
re. au putut constata |PABIL DE TRADARE ? sfârşit, cu ajui 
Opinia . publică, indignată de | că, în contrazicerile de| se voia. o conhuizie, cui ajutau acţiunea nefas 
mişelia pe care o pregătea. fostul la un moment: la altul, |căreia să se creieze atmosferă rată de cercuri 
„Sel spiritual“ al tostei „Gărzi | Corneliu Zilinsky-Coa- |/avorabilă. : FI 
de Fier“, urmăreşte cu via inte- |.deeanu . a recunoscut, | Distinsul presedinte. al “tribu- zi ca dia 
7es desbaterile cari, datorită mă- | fără” să-şi dea seama, o |nalului, a adăozat, însă : Zi de îmupităită 
Surii. zuvernului, sunt. redate pe bună parte din acuzaţii.| — ..Notiunea de! trădare are BI n de uta 
lare în ziare, le ce i se aduc, tiar a în= diferite acceptiuni. Pentru opinia din. actul de-acuzare, 
Dn cele ce au urmat pînă a-| cercat o diversiune . jse |publică, accepțiunea -de 'trădare |72/'la'Suflet şi e : cu 
cum, cetățenii neînrezimentaţi în | chestia trădării, >  larecu totul alt caracter“, impăcută, dece n'a fe 
vre-un fost partid politic, oame-| «+Să- precizăm ! "sl Evident! Zilin »_să - răstoari 


ii conștienți ca -şi-simpatizanţii îi iii î _|iusti 
fogioziii Rezultatele apărării lui Codreanu 


legionarilor; s'au convins'că Zi. 

i vinovat, ă E A i 

i râg sia a: din apăra. "Corneliu „Zilinskys Codrearuu, a Dovadă? 

rea pe care Codreanu|/0% (rimis * în-. judecată. Peri Ca dosarul cauzei. e- 

şi-a făcut-o timp -de|iă de tr ddare, deoarece sta | xistă documente auten..|-. Pere acuzațiile. 
te ore în faţa trihu. |P/0curat — așa:cum arată aodul ! ă'ni lâtă“ce' constată op 

VaR duș ilitas reiese, |2Enal — şi deținut acteemanătă | tice, cari nu suferă nici (.ş, 

POR Mi ami ȘI |delei instituțiile” stăvlui tără-să la interpretare, „| „Iată ceva treburi să, 

aibă vre-o'calitate; +... Şi toate aceste. acte dor makistratea ! 








—79—— 



















"Procesul. agitatorului Corneliu 
Zilinsky-Codreanu  eontinuă, cu 
respectarea strictă a procedurii 
penale. 











ut ingăduința 

tot:ce- a. crezut că-i | 
desvinavățire, dar. nu 
sâspulbere acuzaţiile. 

















ipă a nesocotit iegile, că 
a semănat anarhia în 
rândurile tineretului, 


























ită a exercitat o teroare indemnur i la violențe şi or ime î 
.Brozavă . asupra parti. " A fertile 
tanilor săi, că a lovitcu| -Mai'e, însă, şi'aliceva ! «[Tezimul legionar“ ? i “Tăwehui. urmi 
ună șiiință în presti.| Zilinsky qiscris o carte intitu- | Citiţi, la pagina 93 ; n. averi conțisc: 









jur şcoalei şi al biseri. 
“i E 

i Unii — din-acei:ce,n'au; fostiin 
“Mare. să se smulgă! din cleștele 


lată „Pentru; legionari“ In: pagi. „Acestor politicieni, |Şi stiymatiz 
nile ei, “după "propria sa. declara- a căror trădare. față de|Epitetul de „ce 
fie sunt principii, călăuze,i cre- | neam este aşa de îngro |trădătorir,: 

dinte, expuse „cinstit Si corect. zitoare, dacă sunt vii „lar sta:pagina: 168, gă 
jhisticei legionare — s'au exta-| "Din însuși titlul cărții reiese „Să ne procură 
“fat în fața'a ceeace. a snus*Zi-|că legionarii aveau datoria să se, Volvere şi să tra, 
*[Ski, în fata unzi pledoarii spe.l) orienteze, i viața «le „loate | su ei, dând un ex 
ice avocățeilor dela: judecăta-Izilele, .dună "directivele . insirate |! 


AcliVe Yroasnic care să 
de ocoale, susținând că s'alacolo de... „cdnitan“. morminte și să le tea|hă “dealungul i 
t lumină în proces şi că] - Cari sunt directivele - pe. cari 


Ă Op 2 foc ciolanelor în pieţe. | N0astre româneşi 
rad medpitan” a ieșit basma trebăiaa să le urmeze cei cas] te puteti Pe eeilai se va alege tlună 


presăteau să fie conducători 'în| nepoţii: low meamul va! Continuarea fn pagina 









































“ |insuflețire ! S 








dacă Zilinsky secvent, corect, întreg ? 

această părere, de| Poporul are „0 vorbă înțe- 

ordonat ca genera. |iecptă: „ceeace. ţie nu-ti place, 

Mii că, — Pără nici un |altuia nu-i face“, 

alt motiv decât acela că ar, desigur, că nic ac. te a- 

pe când era ministru de |mănunte nu vor. scăpa fo 
să, 


războiu au fost condam rilor, cari 
. nați asasinii lui Duca — păzigae vârinid ăi casti 
























dă cu viaţa lori, 


SNA 9mpiaj i 
Pro 


. PA [puna wuio qi, Nu proo opun văd 
Maseri sotie Moava “ile NOII 0o nui ii 
Muse 












zar Uni ap! 
IUSAULOAH si, | 4 
M Ole IŢI II! Ţ 
bu. mu it Direția! Cercetare, ea 
. poop uţ păi zi . Ile atu 
„i Ata Iar (EU VI, | ] "Pr b|i | -* munupue n ja 
0 au tu EXpoziţii, Publicații y 
OA LH *N40po9, 10) t0ipou WUO UoL 1oj | 19% -V 98 OLifae 
pi ţi Ț8 uwţd “HosouoțiiXl-oţA op doliţuoo [muta “14 | ep 
joeiitnO d op Von "06 “OA vuoig uu-q "Desi “A “am 
sot AUNONH OIUVU Olțini0d  veioohipuo  “4q[os “ea :N 
LISA (pl hosip) os |, Vzţigi Op polznpi 'noseon MD e 99 1 
a MOIZNIN :0003—VP0L WUog] jou-q uţioodţp qus ap 
e N VNOU Olavu Id Hp & "ON 0104 op pana 4 
9 Copano) oltA-nuţă “ţa v[uoag op '0oxo n jsvsuuud 100020 0 99 1 
VO uu-d "ţdoo ni |.uq -N op oruojorpra îţăvuoog —— A 5 
ea Rege Pe r oitipud up mozuţatayiaL “7 25 up arorgiai A] sdetite E 9i 
out Nueuioy GL "I0lțţdoo v40 :0081 “prajae> Uj sul "99 A 











zinpai | 
tel Cap 994U0Jojpuuă duluă9 | oua 9d 10s19Apr bata 1p> 7 
"polz (mosu “iuorand : i PeuleuoV “Ivona :0z PAIN una. vu ară 
APUCI, dtuopuzy rpop aţă made Magi ! Itee ete una 
iusuva)) păasrŞ-nosouoj "9 l=p. [-nyroouoo u09 


: 0 323u 
is aul sa. “IBUiUţ-01p | od aj ps daeo 2jjeui10; 
nsundepa |$  Dosonatg vi ; 3129 
7 

























1133N* 

“ad "Mptuoza (nai0p 240 :9171 | ro us osanppi)s 95 „14320 

pad pnep.Insanosiq :0rej [PU osotigsiujuz9 vavauo | "10 ZA IUL. [n23ue2 Up 2449 

| (No [10 — szugaa op 3190u00 :cer | “eu op EA IUOWOSE 3) 

319) mamei jonuaţa :0sir [10 “WaginI e100 |ieoiooi WE 0A) hp. S 

| . i tlMuănt-0Ip lu xoda . +0 DIDA|NO 210 iST9t | oseouinay lanaoni 9) 
Be >: _ 


ISKYy se acuză 
OD -+-2-+-Cx——— 
(Urmare din pag. l-a) 


t vom muri că-i grozav. : povăduit, subt motivul că era... 
ie Saele von toată| „Sunt trepte de aces- copil, 
viaţa în închisoare nu|teu de desvoltare ale] Copil? 
mai interesează“, minții omeneşti și ac.| Bine! Dar carteu e 
Şi la pagina 169: fiuni pe care după 20| scrisă şi dată spre folo- 
ASAN ales 6 miniștri, | de ani le vezi altfel. sință legionarilor în a- 
în” rtri cu George „Dar de atunci şi pâ-| nul 1938. Codreanu era 
Mârzescu. In sfârşit, ve| nă acum este distanţă | om în toată puterea cu- 
mea şi acel c în care| mare de timp. Se vwedu| vântului. 
cei cu atitudini de ca-|din atitudinea mea, ca: Constatăm, totuşi, — 
malie, cari niciodată nu|re este aproape exaci contrariu acestei argu- 
Şi-au imaginat că vor contrarie atitudinei î- mentări izenioaag) nici 
spunde pentru fapte- niţiale pe care am avu. | Cole, — oz depazi e dea 
le lor, într'o țară în ca-| 1-0 împreună cu. toți bă. | âvea yo ati u rez a 
re se consideră stăpâni ieții noştri. Exact. con.-| să ceiei țiale“, Zilin 
ebsoluţi peste un popor trarie, dim causa vâv.| Sky s'a comportat eaoti 
inoapabil de orice reac-| stei. Ace & Bora pe) tai a 
jiune, aveau să răspun- „Dar nu poate cineva p-oriaa zi a pr it 
. să fie urmărit perma- pe Pope iza 
nent în viața lui, pentr: aa 7 Pata p iii 
ă în copilăria lui când anfi ai netu b estiși 
SA z pe criminalii cari erau 
era visător, î se părea membri ai fostei „Gărsi 
că ar putea să se lupte de Fier“. 
cu, toată Europa. Nu| Socoteşte Zilinskl. că eviden- 
atat Taecrart. fa poate fi întunecată? Că reali- 
ă : 


tatea poate îi acoperită ? 
In nădeidea că se poate salva,| - Se înşeală! 
dă cu piciorul în ceeace a pro-l Lumea are memorie! 


In Consecvenţe evidente 


Dar e curios că Ia capătul a- să fie urmărit până la 
cestei apărări lamentabile, Cor-| al no ălea neam şi să 
neliu Codreanu spune : nu-i fie îngăduit să tră. 

„Dar nu poate cineva să fie| iască în România? 


urmărit permanent în Viața lui,| Dece această proscriere? 
pentrucă.,. Dece ? 


Mare 'cinism ! 
Nu poate îi cineva urmărit per- 

































































































































Acestea sunt lecțiile pe cari le 
dădea Codreanu partizanilor. săi 
Aşa îi învăța să procedeze, Ad- 
Versarii legiune! trebuiau ucişi. 
E “nemaipomenit ! E îngrozi- 
for! Istoria politică românească 
mu cunoaşte - asemenea  indem- 
nuri. scelerate, 
Şi cum ințelege Zilinsky să 
se apere în tata acestor „princi- 
pii“ din cartea „Pentru . legio- 
pari“ ? 
































































Redăm textual vorbele sale 
| dela proces : Ţ 
„Lrebue să ţineţi cont 
în toate chestiunile a. 


Gândiţi-vă, eram de 
120—22 de ani, eram va 
1ă aică copil și în men. 

alitatea noastră de co- mânent dacă a greşit cândva ? 
i îi din. vremea acela Sigur! Aşa e! Subscriem cu 
j i am văzut noi lucru. însuflețire | 

e, 


























Pentrucă şi-a făcut omul da- 
oria? P 





Ce înseamnă această atitudiue 
Ia Zilinski, care se pretinde con- 
secvent, corect, întreg ? PMR 5 

Poporul are o vorbă înte- 
leaptă : „ceeace “le nu-ti place, 
altuia nu-i face“, 
nit motiv decât acela că ar, desigur, că nici aceste a- 
pe când era ministru de mănunte nu vor. scăpa judecăto- 


văaboiu au fost condam rlor, cari trebue să- [7 Şi P 
nai asasinii lui a — Înoare a isi, facă o o- s 


un fe 
ll DA, 









Dar, dacă Zilinsky 
are această părere, de 
ce a ordonat ca genera. 

a îşi terminalul Uică, — fără nici un 
, fa, trece timp, se a- 
va înțelepciune. La 






























tor. 







CNSAS 
Direcţia Cercetare, 





4%) 


“CORNELIU Z. CODREANU 
SUB POVARA GRELELOR ACUZAȚII 


Zdrobitorul rechizitoriu pronunţat azi dimineaţă 
de d. prim-procuror maior Radu lonescu 


Ziua IV-a 


„D. prim. preşedinte colonel. ma- 
gistrat C. Dumitru a deschis şe- 
dința azi Ia orele 11. - 


RECHIZITORIUL 
i D .procuror general maior RADU 


Socotesc că abla înt acest mo- 
ment începe judecarea adevărată a 
a Procesului, deoarece timp de 3 zile 
acuzatul a căutat să se apere aşa 
cum crede el de acuzaţiile ce | s'au 
„adus, 

„- Acuzatul n'a spus nimic precis în 

numeroase lucruri. i 

Deasemeni am ascultat numeroşi 


ment pentru a fi salva- de scrie că trebue să 
tă? ucidă, 

In 1934 a apărut pe 
banca acuzării în proce- 
sul asasinării lui Duca. El 
a fost achitat. Dar asa- 
sinii nu erau oare mem- 
brii organizaţiei lui ? Nu 
-a decorat el pentru ace- 
ste eroice fapte? 

Se poate oare crede că 
n'a avut Codreanu ames- 
tec în uciderea lui Da- 
ca ?» 

In continuare d. procuror 
general arată că prin corupția 
lineretului în aceste scopuri, 








Oare în acest scop nu 
aveam noi elemente băşti- 
naşe ? 

Acuzatul ascundea şi 
cultiva misterul, care era 
comod. Manifestările în- 
telectuale ale lui Codrea- 
nu erau reduse. Cartea a. 
cuzatului mare nici o va. 
loare. 

Deviza lui era: crimă 
şi răzbunare. Pregătirea 
complotului din 1923 şi 
















































dreanu nu este steagul poporului ro- 
După ce scapă din în- mânesc — spune d. procuror gene- 
chisoare în 1923 se retra- 


Je pe muntele Rarău, un- 









La orele când închidem ediția, re- 
Chizitoriul continuă, 










i f i 
leteni și partizani poli: 
ee ale căror depo= 
ledoarii pentru acuzat. 
lăsat să decurgă lucrul 


> Ca acuzatul să nu 
țar persecuții, să nu 
ascunde în spatele 


-—— 
Expoziții, Publicaţii 


| 





MA 












Îşi pot inchipui că paranteză sigu- | dă şi drastică a corpului didactie, | 
E ranța țării mergând pe un drum| pentru a/se stârpi din rădăcină Cu 
Opus intereselor ei? ȘI pentru 


realiza un Program cu totul nebulos, | ţa colecțivă! 
admit chiar trădarea şi alimentarea i 





sprijinită p 


CNSAS 


Direcţia Cercetare, E 
Expoziţii, Publicaţii 








Constatări dezolante 


Î j 4 
Rechizitoriul procurorului militar , mişcării cu bani de provenienţă cel Si A Rei 





Şi ordonanța definitivă în procesul ! puţin Eu jos săi EC CEI 
de trădare, fixează culpabilități cari înp, SUIS Doua oarecare, biet 
|desvălue o mentalitate bolnavă şi| Dacă un îm Cer în virgule şi 
"criminală. Această mentalitate nu A) sare e ei] naţional . cu dice 
are nici o legătură cu dragostea de | apără sen 4 ti co[ipoate i Derinița 
neam Si țară, invocată totdeauna | toane; pepe d cala Bis core 
Ca suprem argument. Dragostea de să re: EA SE) ea gi Pe Ea 
a Mat CRT Sl a puse mad nea adversari!) cum 
bile şi curate, care cer al negaţie şi i fa pt/cântA Ta 
crificiu şi nu se pot sprijini pe | se poate explica acest au 
e Ft, şi trădare. Această Stasi de un om cu titluri acade- 
ainisttă trilogie, MSeilcă, PE air Nu poate fi altă explicație decât: 
ori ce tip lombrozian, nu poate fi olectivăl 
„temelia organizării unui stat. care dementa e Se paie Eroii 
pretinde să se incadreze între ţă- n ele e nebur cip oase sat = 
rile civilizate, constituind, în ace- | care i Poţi presa if sare ia : ] 
lasi timp, o ruşinoasă pată pentru | norma E cl i ei Ca audă 
lea PRIRE az, nilos._si tolerant, [iei Cuvânt îi setinieu e onteiarea 
Sa RORoLuIl pause rostit cuvântul şi deodată vezi că | - 
Și totuşi situaţia este dezolantă ai deaface cu uni nebun | 
O mistică mesianică sau de ar. D. N. lorga, vorbind la microfon 
hanghel, s'a întins ca o râe. Smin-| despre „disciplina interioară” a po- 
„tind mintea oamenilor și otrăvindu- vestit că, într'un oraș dintr'o pro- | 
„le inima. Dacă, până la un punct vincie alipită, un tânăr student i-a 
JOarecare, se poate explica mistica spus unui profesor, — care l-a aju- 
la, oamenii simpli, — care fac din- | taţ în nenumărate rânduri şi pe care 
Jtr'un cioban un sfânt şi dintr'un ne- | spunea că-l iubeşte şi că-i poartă 
emit ice a eri Too il, 9 See Pol 
ei jtitu ea eatei într'un caz nu] "Seful" i-ar ordona să-l ucidă, nu 
şi Spiritul critic, nici întrun caz, nu Sar impiedica nici de un conside- 
se poate explica această mistică la Tent şi i-ar trimite în cap și în'piepţ 
intelectualii calificaţi. ŞI, din neno- toate. gloanţele revolverului. 
| roCire, găsim pe câmpul acestei în Nu-i aceasta nebunie pură? 
ase şi macabre mistici, pro. Lipsa de rațiune, coborirea asta 
esori secundari şi Chiar -universi. a cel mai inferior grad de anima. 
litate, renunțarea asta la toate atri- 
butele de om, la toate sentimentele 
cari îți dau dreptul să te numești 
v, pi die die ZI a m, numai pentru a asculta o; 
inoastem “profesori “secundari. i bestial “un ordin, sunt degradante 
ipabili, oameni Cu largă instrucție până la scârbă şi dezolante când TE 
1 cultură, occidentali în aprecierile Constaţi la un pretins intelectual! 
for pe alte tărâmuri şi care în ma- Când punctul iniţial al acestei fa 
jterie politică se mulțumesc să. fie mistici demente este un asasinat, 
simple cifre intr'o statistică poli- | se explică uşor pentru ce asasinatul 
tică, dubioasă şi asasină, a devenit program şi teroarea prin- 
ue aceasta o constatare dezo- Cipiu. Dar, cu nici im preț nu se 
lantă? poate explica adoptarea lor de un 
Cum pot admite aceşti Oameni că | intelectual cu titluri academice sau 
nimeni nu-și poate iubi țara și nea- | de profesorii cu răspundere pentru 
mul decât după o formulă trăsnită aducarea generaţiilor tinere, Edu- 
eșită dintr'un cap dezechilibrat? carea în mistica teroarei şi asasi- 
Cum pot crede aceşti oameni că se | natului? 
noate rea consolidarea țării! Odată cu sancţionarea crimei de 
teroare și omor? Cum) trădare, se impune o curățire rapl- 























lui să fie singura lor rațiune de 








a! cuta şco! 





ră, care provoacă demen= 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


„Expoziţii, Publicaţii —— | 
ai ZE Din+ "11 Po ele artera PE 


[pe 7 al 1930 
| - () SĂ tza scenă 0fioi s) 
U Wilane, 


> 
pă PROCESUL LUI CODREANU. 1 
Ultima şedinţă a procesului lui Codfeanu, în 
faţa Tribunalului nilitar ain Bucureşti s'a început 
a cu rechizitoriu! Comisarului regal Ionescu al cărui | 
k. ton şi conținut a oferit cel nai viu contrast faţă | 
ce favorabilele depoziții ale eminentelor personagii 
politice și militare care, deşi ccmbătuseră timp de | 
e pai mulți ani pe acvzat,au ţinut totuşi să-i aducă . 
| în mod publie. omeaii. într'ur ceas greu, precun şi 
Pi patriotismului şi nobilelcr saie intenţiuni. Vagistra 
tul a susținut foarte viu acuzaţiile de trădare, spic 
naj şi de aţâțare la revoltă, cerâna cea mai aspră | 
| pedeapsă. El a pretins că nu ar trebui să se ţină ss 
E 5 mă de atâtea mărturii favorabile, deoarece ele ap em | 
na, după spusa sa, dela persoane legate de direote 
sau indirecte compleităţi cu acuzatul. 
Codreanu a fost zverăvit de procuror ca un 
: violent, chiar ca un sadice, în ale cărui vine nu 
- curge nicio picătură de sânce românesc. Yagistratul 
i nu e ezitat să-i atribue, ehiar fără probe, lui Co- 
Greanu responsabil itatea asasinării Primului-Ministe 
Duca şi a Geputatului Stelescu. Implacabilul procu- 
rer acuză apoi pe Codreanu de a fi avut la Gispoziţi 
sa fonduri străine cu scopul de a încerca să tulbure 
e a orăinea internă. In sfârşit, la acuzat s'ar fi găsi! 
„PU numai documente militare au caracter seoret,oi şi 
5? planuri de manevră politică intermă şi externă, fapt 
1, „ Care dovedeşte temeinieia acuzaţ , tonaj, 























| 























e 





Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


N us SN al E 


ă a 
ÎN SE alis e 531933: 


CORNELIU ZELEA CODREANU 


» A FOST CONDAMNAT LA 10 ANI MUNCA SILNIGA 


preetinie anii deea ue toate întrebările, i 


nu la cele cari 

” "DELIBERAREA [privesc circumstanțele atenuante. > 

agati cameră de deuserue | In Haza  fapteloe de mi sus, Tribunalul gă- 
E nr Envițiu ea în secta” [sete viDOVat pe acuzata LA i: a, 
isa Verde, str. Nicu- 


D. preşedinte dă citire răspunsuri- 
condamnă la 10 ani 


Publicăm în altă parte a zia- 
rului rechizitoriul procurorului 
şi cuvântul apărării, 












Şedinţa se. suspendă până Ja ora 
12 iasă 10 min 
preşi edinte an unță intrarea 
aeiieeaee asupra incidentelor. ridi- 
cate de apărare la începutul proce- 
sului, cu privire la probatoriile cu 
martori. 












ie ate se ceasliu în eee 40 puse [gopat din Bucureştii Noi, 
lescu Dorobanțu 38, şi 









.s entinţa | mumă silnică, 6 ani degradare civică, 5.000 lej 


Tribunalul militar a ia da lalameniă şi 2.000 lei chelt 














CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


28, V. 1938 


pată 
-) 
Ei 


S'a pus capăt “o 
unei aventuri 


- Sentința grea pronunțată în cursul 
nopții de Tribunalul Militar împo- 
triva lui Corneliu Zelea Codreanu 
este aceia pe care opinia publică 
românească o aştepta, De aproape 
cincisprezece ani țara era tulbura- 
tă, terorizată, împinsă spre prăpa- 
stie de acest agitator fără scrupule 
pe care îl anima o singură dorință: 
să devină dictator sângeros. 

ii de tineri, din indemnul lui, 
au apucat căile greşite ale călcării 
legii, căi cari pe mulți i-au dus la 
închisoare, Din îndemnul lui Cor- 
neliu Zelea Codreanu mii de tineri 
S'au rupt de familiile lor, fanatizaţi, 
înebuniți de crezul urii în care erau 
educați, 

Fostul şei al fostei Gărzi de fier 
nu s'a aflat acut pentru întâ 





CITUIBIA INSI9IA “210 :61 
is „PIZ Inoog trunițeorand :0ziSy 
5 (Hnostp) Hrurnuaa VZONȘIȚA :0£'57 

s i “Teuanț 
_“OTpetă tHHozA Inszori “e10 :crpr 

3 a (8181, 

„1989037 9SIT “U9SSIN 2UP9H SIspuy 

 Natoa : 90904) SeUIOUyI, „9p «UOuBIp+ 

UIP  runrioareg > (I0ISTBI3I :p.zBOȚA) 

M9ISIRTI 9p  'epeuozas “ortouuonoa. 

18 zţuzonuim 9 Jonauorzetu Insueq 

|: ( Jala -Tossop P uBIBtON Pornpta 

să ja“ ezazado Up ntzndroq 


199 
SBUBBIEW (1000 Moe &195at1910), 
X7Puo& 9p SIeA :peo di / 

| R(ȚanoSstp) za Sp paadugă OPIaIed 
"00 171008 toreanyrna talDE tat? 
| WUnysito eozapiigou ep | 
-1pauz r& ISozepodsos Hegs d i 


Deea 9] ) 
poatorug' onozadă ral At up 
noogu 


N 9p _91qop _osstar In tajăndotiugi si 











n 
IN | acest proces — al treilea — agita- 









CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


28, V 1998 
- E IRRD E air Ai 
PS 


“Ba 


S'a pus capăt 
unei aventuri 


” Sentința grea pronunţată în cursul 
nopții de Tribunalul Militar impo- 
triva lui Corneliu Zelea Codreanu 
este aceia pe care opinia publică 
românească o aştepta, De aproape 
cincisprezece ani țara era tulbura- 
tă, terorizată, împinsă spre prăpa- 
stie de acest agitator fără scrupule 
pe care îl anima o singură dorință: 
să devină dictator sângeros. 
- Mii de tineri, din îndemnul lui, 
au apucat căile greşite ale călcării 
legii, căi cari pe mulţi i-au dus la 
închisoare. Din îndemnul lui Cor-. 
neliu Zelea Codreanu mii de tineri 
Sau rupt de familiile lor, fanatizaţi» 
înebuniți de crezul urii în care erau 
educați, 
„Fostul şef al fostei Gărzi de fier 
nu s'a aflat acum, pentru întâia oa-, 
ză pe banca acuzării. Intâia oară a, 
apărut pe această bancă, cu ani în 
urmă, ca asasin al lui Manciu. A] 
fost, — datorită unui regretabil! 
complex de împrejurări — achitat. 
In prima sa achitare agitatorul a 
văzut un semn-al destinului, a so- 
cotit că pentru.nici 0 faptă, oricât! 
” de odioasă, legile nu vor cuteza 
| săzratingă. =, | 
| A doua oară "Corneliu Zelea Co- 
! dreanu a apărut pe băncile acuzării! 
” în Calitate de complice al celor trei! 
| aşasini ai lui |,.G. Duca, Si a fost, 
| din nou achitat. Îndrăzneala agitato-! 
| rului a crescut, Bărbaţi politici cul 
| 


trecut glorios în istoria politică a 
României întregite au fost insultați,, 
| calomniaţi, amenințați cu închisoa-! 
| rea; cu lagăre “de concentrare, cu, 
| moartea. Unora, griipurile de legio- 
sări mu s'au stii să le. 











| ficii. impărțea decoraţiuni şi grade, | 
pronunța şi aplica sentințe. Ce alt- 
Ceva a fost asasinarea lui Mihailb 
Stelescu, decât executarea unei ho- 

tăriti luată de un tribunal legionar? A 
Un'stat, pentru a fi puternic şi ih 
demn, trebuie să găranteze cetăţe- 
nilor lui că în cuprinsul lui nimeni 
nu poate făuri şi aplica legi perso- 
nale. nimeni nu-şi poate face pol- 
tele in voie, şi nici dreptate singur, 
dacă o are. Statul trebuie să se a- 
pere de cei ce-i calcă legile şi-i 
pun, prin aceasta, în. pericol, exis- 
tența sau bunul mers. In cazul lui 
Corneliu Zelea Codreanu statul n'a 
făcut altceva decât să se apere, Din 


| torul n'a mai ieşit, ca din celelalte, 
erou”, Masca i-a fost smulsă de 
0 sentință chibzuită care, înstârşit, 
a pus capăt unei epoci de agitație 
dăunătoare nu numai binelui gene- 
ra! dar chiar şi ființei statului, 
L.R. 

































CNSAS 
Direcţia 
Expoziţii, 









Publicaţii 






DUZINA ȘI A PROGĂVULUL CORNEA! CODREANU 


| a 
"» Rechizitoriul procurorului general.-Cuvântul apărării 


i într ăi i Ă ” 
idee întrun cuvânt, bine, Asasinii lui Duca sunt mem-| sezi pe acolo. Ci: : 





Pace 
a 


vide In orele 11 a. m. Intrebați ce părere au despre șetul profunde meditaţiuni concretizate 


isprăvi aci,| 











































































dă _ cuvântul d-lul lor: în. cinci maxime; InţelGBă paie i 
loneseu, care-și des-| Dacă 11 cred câpabil de cutare fapt] "7 Ştergete bine pe pleloare. DafBătă Codreanu nu poate imi | 11 2i Gărzii de fier, aceasta este [2 E! Ele 
rechizitoriu sau nu, dacă mişcarea pe care o ze-| / 1, Deschide şi inchide ușa în- | puncipiiă cultura sau prin talen.| "CON!estat. Au recunoscut-o [administreze i i i ai 
Prim. Preşedinte prezintă el, este subversivă sau nu [4 tul Iăldacă mu are un capital de] (0(i- Ei sunt membrii unei orga- lam agonisit MBA: te. Nei ae 
Tribunal, Aşa dar partizanii sunt solicitaţi să | et: Y 5 pi nizaţiui de 
4 dea testimoniul şetului lor, Oamenii | III. Pe săli şi în camere vorbeș-| muncă profesională, cel puţin va|Nizaţiuni unde este regula că ni-]roc de viață tibi e să vilă 
, „aa în acest moment[sunt fntrebaţi să se rostească ei în-te-cu glasul potrivit. puțăb înserie la activul luialte| Meni nu face un act fără voia |Să munceşii alelij-i: ne-am pome-| 
udcegă jerome rt iri Ce săși asupra caracterului organizaţiei | IV, Nu pune mâna pe pereți. te Wiefitorii. Ia să vedem puţin | sefului, fără porunca lui. Com- Ph | 1 fost să duel a elemente caza 
Pe e care tă, 4 ti. idico. |ace ei asedia i : tăi pe. Codre: 
tat mai înțât la o|PS! Şi Cea die n er ler V. Oriunde vezi o hârtie ridico. | acest aspeet, polul și asasinarea din 1933 pre-| Dacă crezi alfel «i ei putea par- SA zaal,tetăi pe Cad partir 
erefi acuzatului in care |aceşti oameni. Fireşte că au venit cel . . : a zintă o asemănare cu complotul | veni să trălegti 4- 'ocie Iuân- A pes . 
p L For Si iau i dama artă 
şi eaie multe iucruri| mat mii e o ste ae sat eee 10) ANtODioyrafie plină le răsbunări și încercarea. de asasinare a. mi-| duete aupăitaațăi)-=+. asi aecâidinet sociale Antraetiiee. rea 
SI i vrea ai niştrilor din 1923. Asasinii au ă- | ră! (CEFl AOGIGIĂRIR ni-1 dea ceeace [și pedepsită AA arte 00 E a ta 
mi i n Ă 3 Fi auiXă i nal. Această unei centi R 
5) unele, învinuiri, ce [ușa SiaujePUite Simple păreri aublec- |" Domnule prim președinte şi o-Ivul dintre al lor i-a denunțat po-| mas mai departe înscriși în acea- | INttePeie a apă în tinerete ca-ti | ee Ie Ra Ei eg mata 
intijsându-le Insă astfel | teresațe. De aceea în asemenea con-|NO£at Tribunal, deschid cartea că-|lilici şi astlel au fost prinşi. lIn-|stă organizație. Ei au fost glori- |asigurăm o. viață Ai: ce buni și cât străine în scop de a 
onventă d-sale. După aceea | diţiuni să-mi dați voe să afirm căltre legionari, deschid _autobiogra- | chişi El toţii în închisoarea dela | ficaţi. S'a creiat imnul „Nicado- |de sus, așa cun er şi noi, dar |ţiupi şi ajutoare de orice în pisi 
4 Ja. SE area unul Jung șie [nu pot fi concludente pentru cauza ce fin lui Codreanu și mă opresc fi-|Vicăbtţiiă pun la cale asasinarea rilor“. In fruntea organizației ei [tu nu ne-ai ABERllă +. 'uci de cap, [a pregăti revoluția macială în Ba 
li Ra pattizaați 234 | desbatem nici declaraţiile acuzatului, |reşte în primul moment la un ca-|t:carățului Vernichescu. cel bă-| figurcază ca membri de omoare. [298 CHRa rez bal: ci nu e o su- | mânia 
mulţi Bf eteni, partizanii. săi | nici depoziţiile martorilor partizani pitol: „O încercare de răzbunare |nui!. Şi Codreanu povesteşte: „pes. | 4£ ici „apărare trecătoare su o iețire a| pe ce dovezi se întemeiază această 
1 au datikounsuri la întrebări|  Iaţă pentru ce spuni sete Hi povesteşte: „Pes-| Au fost obiectul unei dinstine- | noastră este o hotărâre bi ia 
eraie, Ia dluni „teoretice, la |eura putea jaf Puacam CĂcabta a- [care să, servească drept pildă vea- i: câl&ă minute auzim şapte de_| ou copie tul unei. di! i |aometeaai pei +uie « hotărâre [acuzaţiune? Be acte atata es pei 
Meeiaiei ca apa ter coa 18| za pula aterea Însăși |curilor vitoare!: la pasini. 163. tan (EV ai Pete Ani specia E Au fost soi dureEpașă RIN « vi ună e e: [ae cinderii în casa tul Codreansă AER 
tel 4 aie legionară Gaia ce se afăi ar şi sunt aerial 
apetele precise acuzare. Domnule Prim Preşedinte și onorat cu decorație legionară. „Ce voiți| “păcat (mingii inoaatri, picat de de aaa MEMRB aie a a 





Aşa dar auf:cut două zile de['Tribunal, ce fel de proces judecăm SE Să mai desăvârșită solidarizare. In | iuziile. cei mil 16 





la perchizițiuine, 















Lungi discuţii dături de obiectul noi astăzi? Este oare vorba de-o reajma crimi Codreanu a scris] Părinţii tă am de purtările 

Agia al pret ul faptă fatâmplătoare, este vorba de o tovazăşului său Stelescu o seri. [tale Vaul aia pete. date ENE 
veţi 13. pentru ce acea-[ infracţiune, obişnuită? Nu. domnileg, b acuzat În ce priveste ii alătil, mil e 

sta? Pentru) “a îngăduit o dis- [este vorba de o acţiune criminală de soare „pe care nu o contestă, în | ca, aarergiătiăiă ia acești pă: EERIRERĂE RARE AR 

cățiune în e oblect, pentru ce|care un.om a iniţiat-o, pe care ra care îi cere părerea asupra situa- |rinţi. Mă” îmitebiiaăi imi de inimă a | EL SAE CABANA SĂ ei aie 





sa pierdut timp prețios. Pen- | pregătit-o, pe care a desvoltat=e E i î ei L 
p , o ani 1 țici, vorbeşte în termeni cruzi ce |irebult să a jest conrupător | e Onorat tribunal, - acest omida 
t8 ce.pu, m dir-venit ca să cer re. | de zile: Faptele incriminate astăzi nu $ : îi sunt obișnuiți, vorbeşte despre [ue minori Benigăală, „pa primirea |aszate 48 Aiăfiaaneăe ami a aa 
Vzărţiteaa, AMBĂ-ae, şi. menținerea [sunt izolate și nici mu pot fi cântă- morminte, Nu ştiu ale cui mor- |unor asemenea, <A nu ince- [l incadrăm în anuală aţi 
Dirinu, Pain Președinte și. ono- dacă m e ma eeaenira caii ș i : , minte. Sc poate interpreta _ în- |!eze imediat aețitimep nerastă. ŞI eâte | MIDARES: SONS al bi a i 
YI pi i im în ansamblu! psi a = u se nillare de t | fapte 
gi iibună ba observat “această |acţiunel. Ce a ui ace uta ansamblul i tun fel. Dar după complotul de [zen "pu se GREMGatmi1sre de 090] SAR SRR A A 












i 
i 









iai | pentiă ” 
E voit ia 6 zcacțe icon) 9 turburare adâncă a liniștei acestei k 4 la 1923, după împușcarea lui Ver-| Ei bine justiţia  satoare să apere) GRI BRE Bă 9 Sai 
; A ziizatulul „eg li, e eonrupere a tineretului, o per. i] |michescu, după împuşcarea lui [societatea 'româmgăgti de asemenea E6 886 Aaa a aaa a 
Ă lor, o subminare a ; 2 a era acţiuni dăunăi eineva tari ă 
i | ii, (e î-ți prezenta sus [așezămintelor legale ale țării. Veţi Manciu se poate înțelege şi altfel. [144 ri toare, E. că ae a Xe ta 
ea mult a invocat In [zice cum sa putut desvolta nestanie- Vine în curând mormântul lui naliza_ punctelor nu cuie imbtăliatază Gâzda de 
i rea mult a ascuns[hită? Pentru ce justiția nu a. sac. = Duca, care întăreşte această in- de actzare Se-nrizină românei 


pretext toate insuți-| ționat la timp? ȘI acuzatul insuși a Domnule Prim Bă&aunte și onorali Frig l-a străină, 


perea tezei sale, [invocat În favoarca săi z terpretare. Şi vine în fine testa- 

2. e peaibii acum,  |rităților, Da, cete aaeiaar ea auto: mentul lui Stelescu. Stelescu de- Conl 
zat tribunal, pri. |alăbiciune, a existat toleranţă. Dar a. nunță pe Codreanu. Oare tot ast- | VONUCPAPBA CU 0 putere - 

pa i Eee a pr Aprtară uipabițitataai : fel cum Vernichescu denunțase A 

proce va- [ac ifică | Intracțiunea! ş E a cineva, care ete - 
âcasta nui poate duce La ana odinioară pe Codreanu ? Stelescu | „E. ine, ctre Măi: sic, A BRNGSĂ eătie Ratia a tă 

de faptul că și..| Permanentă. ti este asasinat cu o cruzime fără ut cai aci organla doilea document, 

i YA recunosg. | „ȘI tocmai experiența din trecut și] |Î precedent, întz'o cameră de spi-| zaț str stire, a- Pe care Ca 


şi prin urma- | Consecințele e! grave ne impun astăzi tal, pe patul de suferinţă, zece 


ț a] lo. [0 represiune severă. Căci, onorat trl- îs e ta > - 
Pa spal Je: | înunal, VA dati seama. Uhăa aura legionari din aceştia trag 40 de]; acea: E tată Mesa] A atrieaa 
; perad,. 56 cintreprinsere cu. abilitate focuri şi lovesc cu securea pe h tirant 
mâruintă, recunosc, o acțiune de Stelescu. Vernichescu denunțase | dită din afară în Pi ca 
5 pe conspiratori și a fost asasinat. | Nu se tinde, în dedbgi Mimare 


















denigrare a tuturor forțelor vii ale 
țării, Se calomnisu, se înjluriau cu 


au con- 


torle comună ? 
Si în afară de 






“i i 30 Aug e toți oamenii cari Stelescu denunțase şi el pe com- 


pre er para > pia 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


pa 


MA 


„PE 19 
1 IAT nr 


II - CAI? 


D, Corneliu Codreanu 
Peer ft inutil 


a facut declaratii 





unui ziarist strain 


Ziarul turc „La R&publique“ pu- 
blică următoarele declaraţii ale 
d-lui Corneliu Codreanu, fostul şet 
al „Gărzii de fier“, actual fruntaş 
al noului partid Totul pentru ţară. 

— Ored în victoria mişcărei 
noastre. Va veni cum cade un fruct 
când se coace. Trebue să contri 
buim prin toate mijloacele la pro- 
gresul acestui proces. 

— Mă înşel fără îndoială, dar 
am sentimentul că aceste fraze 
pronunţate lent, au fost învăţate 
pe de rost — conchide gazetarul. 
| Continuă d. Codreanu: 
| — Nam nici o legătură, nici un 
raport, nici cu Hitler, nici cu Mus- 
solini. Am pentru ei numai sim- 
patii”. 







—, Simpatii... comentează con- 
ratele. A 

Urmează d. Codreanu: 

— Nu suntem contra minorita- 
rilor unguri, germani, bulgari, ruși 
din ţara noastră; numai contra 
evreilor”, 

Ziaristul care a stat de vorbă, 
schimbă. seria discuţiei: 

— In cursul procesului Stelescu, . 
martorii au afirmat că tatăl d-tale | 
e un imigrant polonez cu numele 
de Zelinski, mama d-tale o germa- 
nă iar numele de Codreanu este | 
un nume adoptat. Ce-i adevărat în | 
toate aceste afirmaţii? | 

D. Codreanu se face că n'aude în- 
trebarea mea — şi continuă des- 
pre amestecul minoritarilor în ar- 
mată, etc.“ 


















, 4" 4me __ so 
mai desăvârșită solidarizare. In ra 
3 Heatile 
preajma crimei, Codreanu a seris Pirin 7 gb 
tovarăşului său Stelescu o seri. | tale 
ne care nu o contestă, in = 
cere părerea asupra situn- |,„Ce darere ariei 
jirbeste în termeni cruzi ce 71274, AA ntre a 
obișnuiți, vorbește despri 


e [de mi 
morminte. Nu ştiu ale cui mor- [unor aeaeetitui e 
minte. Se poate interpreta  în- teze Imediaţ poa 
tr'un fel. Dar după complotul de pei drame ș 
la 1923, după împușearea lui Ver-| “7 bine pa Ta 






































nichescu, după împuşcarea lui soctetatea Și eee i 
Manciu se poate înţelege şi altfel. |2cHani diunătoagea elor fe ia de, 
AA Pentru e duntltia nu a a Vine în curând mormântul. [ţi Analiza pp! ji 7 ldectg 
socat ea Duca, care întăreşte această in- e acu orat]din afară ? 
ms Lă 7 z p 
Ti Si apararea a arena ial & terpretare. Şi vine în fine tes Domnule Prj, 4 












Im Pre, . 
ă „slăbiciune, a existat toleranță. Daz mentul lui Stelescu. Stelescu de- | if 
crai itm) apel: | satana ogocaa Lean DAREA nunță pe Codreanu. Oare tot ast- Conluerar, [Ul 0 DU ere $ răi nă 
[atolul îbilar n aceasta nu justia i eatattai fel cum Vernichescu d ea i 
aceasta nu poate duce la impunitati odinioară pe Cod'eanu E Bla | 2 doeta care aa atică] SE e întărit de al doilea document, 
permanentă. d PI prof „î- | de fnimoasa telegramă, pe care Ca 
Sine cepe rain ere este asasinat cu o cruzime fără |S% Pila, docirinată, dreanu o recunoaşte. Pe Are 
consecințele e! grave ne impun astăzi precedent, într'o cameră de spi- | sapate erxata E) In adeviir şi cuprinsul telegra: ai 
o sp dade, severă. Căci, opri atrtă (Sa pe patul de suferință, zece jafnate, perfectă XE Aia Invedez rul ei și modal paie == e 
ea Se în ai tie ea abilitate legionari din aceștia trag 40 de canu aceas Ş; 'rans. 


, (godrmanu, aces ate ii +, ia aortă identie ca ln priza 
şi stărulnță, recunosc, o acțiune de socuri şi lovesc cu securea pe 72, acesta prin ore document. Pri Pi 










sa, şi prin urma 
„nt din capul lo- 
speţă ne Stai 
concepțiu- 
irturisită asupra | 1, MAruintă, recinosc, ce. acţiune de 5 Stelescu. Vernichescu denunţale 

























n in urmare contestarea 
Gita “ala aderă ?|este inutila, 
pe conspiratori şi a fost asasinat. [Nu ec ana TA, 270Ele ca-i ace 
devăr să-mi , alomniau, se înjluriau cu i i va) 
a ez tări Salcea DA i axial ei Stelescu denunţase şi el pe com- [torle ina 1 ta nt Citi zei Pt 
iz | aoitede îl amară aim cote Dlici și era acuma la rându-i asa-| ȘI dn atarâ de ac că ceeace toat iată 
Sti| a fost cruțat nimeni. A fost înjuriat „ii sinat. Prea e frapantă asemina- | SIL, pare, Codreanu cd a e 
Codreanu sue atâtea ori un om ca Mareșalul A- i 







i-o spre a Jyvrescu, a fost bârtit un învăţat ca Un aspect dela ţa de eri rea pentru a nu vădi aici un 
sentimente- | jrofesorul Iorga, a fost insultat Pa- SI trăsese în Vernichescu“, Ce] tem. Sistemul Grăzii de fier. 
care tre-[tharhul țării. Cine a scăpat? Pentru| Așa dar , ăzbunare“, ce sem Ei ca Cod SI Că pă a. | asasinii lui Stelescu sunt gloriti că da Dar șa 

erau atacați astfel oameni cari au | caracteristic, ce stigmat al 0 dacă Lenea oa oa pupa caţi. Şi acestora li se intonează | acituae i În ao 
tului. Răzbunare să ştie „veacuri a3ă Ar i i ă | imbrățișa orice 
suluremii, la. edificarea țării? SI] vitoare:!. Ce cruzime, ce” sadisiălliimei? Blamează crima? Nu. EI dit a ceslorA iii corilă |imaitor 
stă _un [pen iscreditarea valorilor noa- : E a F E u 
pmplotul Hire (aţionale ? Pentru ce această ac- | Sub ce semn începe această carii ur continuă: „Eu mă reped 


mărginit r 
săl| ţiunede răsvrătire a poporului îm-|ră! Şi ce era această răzbunarej li Moţa să-l mpăr căci era în-] lată onorat Tribunal actele 3 dlarațiune. Da, d exista unjmente foarte grave, do- 
ZE |, Se | potrivi conducătorilor lui, pentru ce|Un complot cugetat, pregătit, Pi i 


t de gardieni cari îl ame-| Și 4: asasinarea lui Duca și asasi- act care să cumente care dovedese 
în executare. Impotriva cui? și mai jos: pe  ferestruică | narea lui Stelescu. Ba jiuna o întenţiunile lui Codreanu, 
potriva unor miniştri. Era diseiiigrini cum  Verniehescu este| In fa a acestor precedente pon- |ar exista un au, RE tă ca [uneltirile lui i onorat 
n această acțiune se pro-[ţiunea dacă răzbunarea să se Incepem să fluerăm cu . toţii + p p şi) 4 Ş 










































































î te exista îndoială asupra mani. | Garda de fier avea ogram de [tribunal să nu se uite um 
& D ă- |ducea 0 dagregare morală a acestei dar în urg ostru [ie rit Spa 2 dei A - î 
de. | Sun 7 ce scop această acţiune [bată psepradu fiilor darite ul ni tru! festaţiunilor din ultimul timp ? îiaielrpe un ni lucru. Ceeace întăţi 
ul folosea ea? Desigur [unor „sp (ă, domnilor sufletul, latăomul! Nu vedeţi dvs. 'serisorile, ioan | PESE apt , ace exis! 
r mu țărei, ciUsmanilor ei preferat: miniştrii români. dar complot pentru asasinarea | pi i 
= 3 Și domnilă cine era 'omul care[nire în casă conspirativă, istrilor,- Prinderea complicilor. | eStele, circularele legionare în ME Siadresat 
Bă--| avea pretenţia de a reprezenta na- [vere. In fine sunt prinși. măi care vorbeşte de amenințare cu 3 


uială că sunt denunțați. Impuş- 


Vionalismul zohp, ba chiar de a-şi[sesc. Codreanu mărturiseşte; i apoi ex- | moartea, de pedepsire ca să cu- 





a tovarăşului bănuit 



















rezerva. monopi entimentolut Dă” [voia să ucidă pe miniştri; ie de satisfacție sndică. tremure generaţiile viitoare ? dica ca ideal al 
? sărea el? Ce re-[ja i eţi răspuni el! ș ă i i. |tarea în Români 
) . ţi nu regrt f i toate acestea mărturisite, seri-| Iată onorat Tribunal școala cri- 
Șe valgare Pie: |„mu regret“. Tată cum începe toate acestea mă : i : 


âirful căror me iz 
calități îşi în-|mul cariera. 
: generație în-| Dar odată cu acest fapt 
e. Reicăia' une, a pre- 

viitorul străluci P taci, “o Pe 

ţie carei alea făcub-obele reali- 

e: A, 5cl [ah Idealul  naționaliienar? O 
pe atâtea 





lintrio carte publicată sub sem- 






iată sângele vărsat, iată acte 
odioase, iată faptele aceluia care 
lomnilor numai faptul că ase- [este fiul lui Zelinski şi al Elizei 
doilea,  consecii pea lucruri odioase au putut. fi] Brauer. 

Este caracteristic pentrucă fisc și apoi publicate dovedesc Şi aceasta se cheamă mişcare 


găsi mai târziu o împrejurare, ersitatea şi cinismul autorului, naţională ? Și aceasta se cheamă 


loagă. In adevăr Codreanu. tă onorat Tribunal actul I/ din e un cupria at 
free. a i a lui Codreanu 1923. regenerare morală ? Și aceasta [loc Ia indois 


vrea să fie întărirea Patriei ? Ooitreanti a 

Domnilor trebue să ne acope- | documentu 

rim ochii de ruşine. Este cel mai 
dios spectacol pe care l-a cu- 

E ) trag. Dela a-[9! col pe ca 

7recemi. acuii la A GARII I mă va. clinti[ noscut istoria acestei țări. -Este 

la dl” Iaşi, Codreanu se. h epoca cea mai dezonorantă din |jenant, e compăi organiza- 

pe muntele Rarău. Ce este n adevăr, onorat Tribunal, a|câte a cunoscut nația noastră. 


și tor. Dar ce imp jdetinere de 
ce eva zile mal târziu Codreanu tel pasat ul îsi in arte 
retragere în munții pustii? 3 poliției Manelu | Este cea mai oribilă decădere în | zatul îns . 












































le prin intrarea în le. 
rganizaţii străine, vine 






cu o; 





ale. Umţloyu acesta ? tovarășii au avut impresia 


acu- [Este „nteresant onorat . imai 
cai | eta Istoricul crimei 

































































tă îi acneea itui CAIRI 1 la, En cata cat care au putu ajunge uni amet, [dernier în d 
lise) pf evident că tiul | zi edrio A E - A sosit ceasul să ne redresăm, | (est peur 
"| dus 2 Elizei Brauer a laţă povestirea sa: „Mai. actul al Il-leu. In1934| A sosit ceasul ca lăsând la o 








are pe banca acuzaților 


îndată după asa- |PArte tot ce poate fi dușmănii 
îndată după a 









- |tiuni "Ania moravuri i ae- |plecăm cu toţii din țară. Să. 
nostru! răine de sufletul” popirNei [și să. blestemărai. Iată pai 


Utiliza 


4 cu alții 















iată noblețea de suflet! Şi ii 































tnt 1 e pucă Era a sfătuitoare, şi să 
i Tribunal, omul 4- [îndepărtăm din corpul naţiei un] A doua ac 
TI buna! p ției u A dou 
arat gena se, pregă- i. Sau să. cobor. delia achitat, în procesul de |element periculos, care timp de |matat-o, este A 
: nu, ce în- [arma în mână”. Tar cu atina ia Îi i ica şi nu am să exa- iza) de ari 
mit el? Nimeni nu „Sa iniatur lare. care m d i alivacel proces. Dar trebue UN deceniu şi jumătate a săpat |de art. 190 îi 
(el? Nimen i e ce dove 


tanin somniti 





necontenit si sistematic asezarea 











ame | murat Mă „rohnr Tae mA 





oa Ei e Sbetata mi n tin su ATORETA sasea NCAA: | Ripon ocățipa și a 








a tăsvrătire a poporului îm- |ră! Şi ce era această răzi SEA mătgiait n Prin aflarea unor docu- 


23__Se | potrivi conducătorilor lui, pentru ce |, glarațiune,. Da, dac grave, do- 

> Ş n complot cugetat, St i] 

urmat |aceaatăgețiune nefastă de gemănare [în exeeiitare. Iara EĂU 
erii, a bănuelil? Nu se ve= “ 


: i - [potriva unor miniştri. Era d 
n, aceaată actiune se iproi[ ţinea: dacă „răzbuiărea să. aci sd 


rat de gardieni cari îl ame-| Și 4: asasinarea lui Duca şi asasi- act care să doy cumente care dovedese 

ia"Cereat ere: lui Stelescu. joci" pe intenţiunile lui Codreanu 
A E Aaaa n ala pei precedente poa. ar „ezita un act dia ap ee e lui. Și onorat 
naţiuni ? tă acţiune|bată asupra jidanilor, dar în Si ţ ! exista îndoială asupra mani-| Ga: fler avta unal_să nu se uite un 
criminală AR tolicea- caii. Briigui [unor teorii speciale ce făceau [EV OZIEI, [i Îbiiunitor di utimer timp ? | chan, Pe, n tim '[lucru. Ceeace înfățișăm 
mu trei, i Vemanilor ei. preferat: miniştrii români. Vaii, ae imita eta E e eaea JA setei dvs, scrisorile, mani- [dacă acest a4 ui nu este tot ceeace există 

domni ire. îi irativă, - [i N i tele, „ci i [ i 

păi en Sta paza etnii cată alei e A STA A ezală ministiilor,  Prinderea corapliciloa, | fostele, circularele legionare în |rere adresată org: i e o|în această privire, 





























































„eare vorbeşte de amenințare culcerere a cărei tm, Ceeace înfățişăma est Sc 
ISranua”monopife PA „Ehiar ă8, Al] sese. Codreamu — mărturisește: ieă [BMERulală Că aunt denuntoti. impur | noa. ere 36e o prepințare ct peceitate pentru fardită [este o exemplare dace Pie IN 
ional? De unde enilel maa oa să ucidă Ape mingii ae e de satisfacție sadică. tremure generațiile viitoare? [alca ca lacăt i e nu implân_|2 fost un adevărat moroe că am za 
prezenta, cai SEI ce ANRE per= i e feri TRE: cani Aaaa SĂ toate acestea mărturisile, seri-] Iată onorat Tribunal şcoala cri- parea 1n Homărila ui steag care pete ne dota cele far doeu- a - 
ponală a A0E- cafăr tul CAT oRRIURI i ntr'o carte publi - | mei a i agu or . at încă întreaga a 
îte, din vârtul câk calităţi îşi în-|mul cariera. î punuro carte publicată sub sem-[ mei, iată sângele vărsat, iată acte 





dacă menţiunile dg arhivă politică a mișcării. Codreanu - 
















iduia să! înjoseascăy generaţie în-| Dar odată cu acest fapt tre- 


E - = “ ment nu ar indica 9 anume cale obij a ascuns-o, ntru ave: 
ejeagă care. orice. să spune, a pre- [bue să menționăm imediat un al Domnilor numai faptul că ase- ul lui Zelinski şi al Elizei Iul, dar//culpabilă, de comu- [o ascundă. 7 a 3Vea Interes să 
tit viitorul străluciți țării, o ge- doii consecința celui dintâi.[Menca lucruri odioase au putut fi] Brauer, nicare cu străinii. a “ 






: y Indată după această primă 
|ăerisc și apoi pub! Ş i i ; e i i fre contra 
Ea cațal  * nătlonaă Eta [ Sb edli AA EV ersita ta și E aieate „dovedea. Și aceasta se cheamă mişcare | maina are or ăsta aaiatPal: | Zatiune şi anume” ueltire, contra 5 
ideal, d ahienaă Xe) mai da e de IER READ a nea iiapamu matorulul | najională ȘI aesasta me abuse | 25 cuprina ai cărui câractar pu jas$ [ordinei sociale prin zaea în je- - 
ni de războiu? Gl naloagă.. In reăni |ari regenerare morală ? Şi Joe AMDARoia)ă- ot meat de ae, VĂ 
um NL etala? era pre iovarăşii au avut impresia că u-lBhlicra lui Codreanu 1923. i o A TAR Sa fata o a.doua tot atăt de gravă 


ste nteresant onorat . . - d | laşi Codreanu a dada că există Este vorba de o deținere de acte 
pie [istoricul crimei delă 


documentul. Că sia aflat în arhiv E 
Domnilor trebue să ne acope=| le“umentul: Că sa at eta ETA secrete din arhiva serviciilor de 
stat, acte pe care nu avea dreptal, 
1 domni] roțneliu sa născut la 1dp., din 
de luptele | Năielinski şi Eliza nliscută Bauer 


aţie care şi-a făcuthrobele reali= 



























rim ochii de rușine. Este cel mâl [ce? Oare. contor concepte ae “i : 
odios spectacol pe care l-a 'cu- [necesitatea tactică a apirăeui îti |n avea calitatea să le def 


Olverul la mine ȘI trag. Dela a- 
noscut istoria acestei. țări, -Este |impiedică să recăpoască; fireşte țiiiă „dar înţelegere cu organiza- 


tă hotărire nu “mă va clinti 












Trecem acum la actul al II-lea, în! 






















pol 











flicte cu po- HA Ă = 
* Politici, Şi au tostsupylu intra acum în desvokări a-[1924. După oarecari coni ni": i i at ni străine şi apoi deții 
PI seneal laşi, Codreanu se retrage : epoca cea mai dezonorantă din |jenant, e compratmițător, e sdrobi. it poi deținere de 
nța ] i Q UI 0: ara arăt Ce cita ateetiă ŞI aa ARASțăR onorat e AR câte a cunoscut naţia noastră. [tor. Dar ce impa statu[ecrete sustrase din — artiva - 
e , ă poli i . 
ui torneli relcagere în, manti usi ?. Ce, ea pe prefectul poliției Mieanu | Este cea mai oribilă decădere în |zatul însuşi nu ri Baii. seat 


r ci i ă noaşte ce semnifi 
Iată actul al II-lea din cartea aces- |care au putut ajunge unii oameni lor 2n ar 4 ecială obţin aceste fapte ep e 





tez cine sunt as- 





face asemenea lucruri? Ce. tace 


























aiurea, “Ze Ei R: A sosit ceasul să ne redresăm. avea o corelaţiune 
e vata SI UB Cr ieri ic l e T D i A Atat bine Mă Bine acum actul ni diz-ea. 1n 1934 A sosit ceasul ca lăsând. la 6 ar a se complecta, a se iale 
al ” [dus în A jecăm cu toţii din țară. Să pl BOdreanu apare pe banca acuzaților (9 ide te fi dușmănii 
li am să anai nu- | plecăm igiiiendes: preună cu alții îndată după isa. [Parte tot ce poate fi dușmănii a 
„Tep ii le E ulei e ati Pet mal dez[ălBhrea primului ministru 1. G. Duca, |Personale, rău sfătuitoare, şi să de acte secrete E 
Li. "constata — dau 4 


„Să _pribegim în pcaaaj In-, sa eata i ȘERIMiaal dac -R îndepărtăm din corpul naţiei un aşa cum am for- „Acest o 
„Sau să cobor de aci Culiila n fost achitat în procesul de i a am ter t ordin 
Tar cu arma în mână I[Afbinat al lui Duca și nu am să exa. |eleMent Periculos, care timp de |muilat:a, cs epsită |euiburile de catre 


ri aa ? din codul penal. și 
e numea. Zelina;i pez acum acel proces. Dar trebue [Un deceniu şi jumătate a săpat în erai Ri emeiem această e- E pe itisoria 
et. ep il semnalez câteva fapte semnitișa- | necontenit şi sistematic aşezarea 9 Sero 


R i te, pe octe aflate în 
E, Zelinski; Aa if 3 N in şcost de apțitudini deo-|vola sorții. De acum insă umblu culflve, sufletească a poporului nostru. anu cu prilejul des- 
fle stării civile, a, col 


zate de sora acuza- 
“iu în 1901, Zelinski u- cuza- 


"im a [ei zei teal Dpebue euemată 0 activitate primejdioasă“ Chi EC 


e acuzat. 
Codreanu în inte- 
re fireşte _profiti și at? Cu ce x ul si at să comen= 
punct, Al doilea |e> Ce ia pa | Domnul Prim-Președinte și onorat prefectul te-a reclamat pe calea îns- EUGEN, vutul e acte, să pre- 
entul nașterii lui|şi-a format sub acest Taj sut d) tribunal, omul crud al cărul portret și |:rucției. şi acum trebue să te îns-| Xeri am fost la Slatina și importanță prea 
său mu avea cetăţe- mic. Absolut nimiel Aţi fl cărul blogratie am schițat-o, omul |:ruiască pentru amenințări cu moar. [spus judecătorul de instrucţie : să te | Mare şi 3 
întrebările ce i-am pus aici fc] Pi semănat atâta turburare, omul |'ca. desigur că vor trimete aci la A- duci și să-ţi dal declarația cum al 
adus vagi amintiri despre 0ar sie AVărsat atâta sânge, omul acesta |caciemie să te instruiască și să arate tăcut cu prefectul. 

încercări de avocatură pe. la fnu odicătut Vinovat și de un act și mai |ce fel de fapte ai săvârții, umblând Mi. X te trimete în jud 
el a organizat conruperea co- [:4 te pui in serviciul dracul mai ştie a spus că te trimete în jude- 
je sustras pentru scopuri per- [a1 cui — unor oameni interesați cari [cată pentru ultraj sigur, dacă nu se 
„toată scolărimea dela rosturile |coută să vă speculeze și să-și afungă | Ya complica mai mult, după cum vor 





] apte precise, incontesn-| Dar 
întăi la naşterea acuzati. 















semnat mi se 
șefi de sectoa 




























a naştere a fost fiul 
bea patru ani | mai 
Zelinski, după ce de- |ştiu ce judecătorie de ocol 

cere şi obține şice- | provincie îndepărtată. 

















re are să cân- 
cetelor. Nu a= 
e. caracterul 

















printi! lege specială un asemenea om, cu a intreprins astfel oa «i scopurile ce urmăresc, tace declaraţiile martorii. Tot oraşul eri e = 
elan, In 66 cond |menea pregătire, cu un Sormonmilere a vistorime a me | za mint deci mă e. mal olu lo] VUe PÂDE ȘI Ia eat că te ai areal e: 
ae 





stagiu de activițate; Sau Bucureşti ca să mai dau ochii cu cei] fat Prefectul și că eşti şeful Gărzii 
fără studi serioaşe, fără ada E Înfundă |:e ne cunosc, și pici să-ți mai firea | de Fler. și eâte altele-. i-ţi-ar Garda 
tivitate profesională, un „gl care în mod 'delibe-| ceva. Treaba ta, fă ce vrei, eu te-am [a dracului. După cum ţi-am scris 


avem să cercetăm 
că toți cunoaștem u- 







siguranței 














se treceau prin par- 4 “ţiune sisternatică a £ leri te-al înhăltat cu derbedeli cari ia i 
za legtuiri, “care delom avea pretenţiunea ă stăpinire pe! autietul usa] 2-46 pi e acu, E ţi de cap tu pica [ia o ecaleaea și te Quo a plete G tecuriăi dacă 
ori aveau caracterul |eu. suficiența lui 6 & al coplilor, al tturor elevilor de pia i Toţi spuneau că te-au văzut cu Ata- indiferent ac” ei 












auoare. Şi astăzi avem 
m de ușurința cu care 
acest domeniu. Și astăzi 


arte, lĂ, se poate bu Eu am crezut că toate sunt glume 
pacii a Ei ar fil Este tnadieiarbii a, d, [E copilăregii dar văd că al Iuat-o at: | nada Care e en mi ein 
toare, de tru alt-[cele „Fraţii“? Ce ese dezorali ant ga? [ra să-ți faci de cap, încă odată treaba |A9 îl cunosc toți şi că păcat de 
ridicol dacă nu, prea / ezordinea să-|/.. că eu nu pot să te omor, ci dși|tuaţia ce aveai că al încăput pe mâna | ACE 








rol În numele lui Codreanu 


numele servicii 




































ănată în școli? Ce : teză .. 

nea zilei o revizuire a jcine a pu! Dj e Și e este sustragerea |. ii a unor ticăloși. Toţi avocaţii cari m'au | încearcă 
care sau obținut ceta- | miateri oricin .|coPitor, de sub, alst una scolară, și le cee rai“ tnt miuteaa0er Că intaia miau ina de erata e tape |? MURE „Iun vimpai-[voca ln el Le d 3 
e. Dar nu vom, discuta / ească? Ce asa], pice trăi „ine, șI toți se mirau că, cum de-al R sigur în vederea 
Prin urmare Corneliu !aţiun/£. oratori&ă | Vine, ce „poate: devâgi un copii! eargi[:edIBEari caută să de speculeze și să [41 (ell se mirau areşit, să-i Domnule p me În vederea pi 
fost fiul lui Zelinski, [mul manifestaţiur jruniri, el at să partidipe în taină la a. „|tot viitorul în mijlocul unei societăţi, | +ribiinal ii n Hunt. Prin urmare, 
pn îngBopentă aperi mu sețerezn aiu'0u o precatiăcumiena rare PA a. sim AXE i, Raehetu peace re iaz alta ar d inel A de de 

i iG40 e ordine și cale este supus Ă i e și scază | mitere de intormaţ 

vorbeaipoporiititun instinct Bunei adevarat exescițiu fitual (Bt [i vezi de carte, umbli în stuj- [totuşi nu se poate îndrepta întrucât |niența ar fi adi Y Or, domnilor, pentru ce avea ee 


zi es 
prim președinte şi o-[ne care izvora „to conști mistica primejdioasă a unul om? eeraților. Eu nu răspund de [Oamenii cu răspundere şi cu masele | Legea nu diatină 





eținea această - 












voe Codreanu 

i i r -l ascultă şi tot nu pot indrepta [dul de proc zei deva F 

în legătură cu a-|conservale Și sa feri întrebaţi, dvs, ce ar deveni mâina, 2 tale și la rigoare voi comu- Ce: 7 Snmute șilrețea? Cei în adevăr acesti aa 

pă trebue să subli- jinferiorității, “pcercă o etatea românească cu tineretul |ica la Academie că n'am nici o pre- Săsli Toţi, jderi adecint int Leaori i rr i.|mneni există. Dosarul cuprinde en au 

ieru care este desigur |denunn taţiunea | 5 în acest chip? Aţi cântăriți!e! ipra penalităţii ce-ţi va apli. |Oonsternați de drumul ce ai apucat şi | deținute, Leg 4: radă — de Cremagiate, aa = 




























ul ȘI ei de faptele ce faci. Rău băete, destul | gur fapt. = A ular este extne P = 
udat. Indiferent de ori- [în public. F jazat nici odată pe stă) dezalaaia sernănată, în/ (a3 N zărpund. A Ala auzim [ae rău că ai apucat așa, cu awp soce- prvată | SARE 88 i capră 2 j 
dreanu, este intontes- rez tat deschisă. publică. „În fr a at RARI, far "blitor, om de carte și deteratie, Ut nişte glume şi fapte asupra | iei în [au Ă e Fi ni ir 55 
ele lui, caracterul lui[o act iti (a, talentul să Sa testează împotriva perverti. |:4 atzimică umbli de acuma cu Par- y rulbuci a ActaRta pci SL a E 4 
stetie puțin românească. |care intelisitotea, să înfrunte or lor de către „derbedeii |c"etilioeu amenințări cu moartea și a 










calea greşită și nenorocită. „In adevăr în 4 
Acum n'ai ce căuta pe alei că toţi] 76 Dăsit un ai 





dează pe el? Cum adică taţi camerhi 


| lui, obseurantismul de [frunte adi, “pj tăcea. el se as- culează“| toateimăzbâtiile ce ţi le-a băgat în a sunt informatori statului? ȘI pe 


madă, actele de cruzime | ficultăţile "+a misterul, el fău- cap. torii în ape tulburi. Tu ai vaț [Iată textul i 5 im toţi oamenii hui vola să-i verifice pe 
“a săvârşit personal sau |cundea, Fota mai comodă... AR 1944, Gheorghe Clime [si INă7EBHi fara, ai ză tnărepți mora- |le arată cu dezetul așa e lumea nl 190 iti i pari bn [10 ADERE „IRA OR Er a 
a inspirat formulele a [rea lekirile intelectuale ale lui fila 87, surile Societății de azi și câte altele, [decât să te duci la judecătorul  de| a Cire, A partizanii săi fucţiooari și me 
amenințare cu moartea]  Manidările foarte reduse. C 1935 Nov, 4, Bălteni. | A Pămas acum să pui mâna pe |instrucţie cum ol şti și tot așa să te itolă a servicii și întreprinderi erat 
las, a femeilor, a co-|Codrep, Sun! foarte ri. S armăigi să pleci după Doru/şi după | întorci lar unde oi ști. enatitenită în imdneunatiai O maaaia să 










































(Continu 






şi intormatori 











acei 
şi unde, erau 
S 4 de Stat E 
SA noment Ipoteza 

i eo ji d Parle act 


SA ndmiten y 
lui politică 
pare, amabil. E 
privite Sia condamna 
ingădult E e rost ave 
Sa amftem un Moreni, natori A 
să admiier! izaţia de informatori 
atunei tor al Armatel 7 Cc niro, 
Statul Maje ;le expres menţio 
stă, această CIA? „informatori. de 
în râor, ele. C 
tastă importani 
aționnlă ? C 
iu aul dul Z 
7 Ce vola să 
aclune de înț 
trăine ? 
informaţii 


părare 
ci. Corne) 


elinski 


a 0 zi 
izaţii si 
ebulau 


în ce scopii ti 
dela Statul eședinte şi onorat 
ea at, a 3 dovedeşte 
îm cre „ep, e drtine 
para taca inca tă 


mă 

calitate, -tără. drepi 6 NR 
ompilor, aceasta ei 

tb. Uoorganism utilizat nu numa! 

Weniru Codreanu, personal, el şi. nen; 

pentolosul altor membrii al Gârzii 

(ru Erero Ira o practică întinsă, Nv 


erchiziţiile 
sa e ce dute ti 
orei acte „ȘI stau găsit „la uni 
bărți militare ale regiunilor de ia 
nevre militare, s'au găsit Studi și a 
țifice prezentate serv iilor de sta! 
Inajor. Pentru ce și-a procurat asez 
menea acte? Pentru ce le deţineau ? 
în fine, eu privire la bltima şi cea 
mai principală obiecțune a acuzatului, 
că actele n'ar fi de natură să intere- 
teze siguranța statului, opunem urmă- 
rele : ă 
ei Siguranța Statului se păstrează 
şi apără printr'un complex de măsuri 
și dispozițiuni, unele: permanente, 
tele temporare, ori ocazionale, pe care 
1e Ja autoritatea determinată în stat 
şi anume Ministerul Internelor, în 
primul rând cu toată aparatura şi a- 
nexele sale. 

— dispozițiunile ce se iau, se rele- 
ră, desigur, fie la colectivitatea în 
genere, fie la un grup social, fle chiar 
a un singur individ. 

— caracterul secret sau publie al 







simplul ace 




























EXPOZIȚII, Publicaţit———*53 
ltima zi a proeesu 


are din pag. 1a1-0) 











a căutau infor- 
tă institu- 
? Ce vola 


A alle 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 





lui Corneliu Codreani 


Formula jurământulu, din a 
exprimată, În parte, pri corean? 
alee, este aceea care ne indică sub. 










mal e 
Pentrucă Garda de fier 
bire de celelalte partide 













































































arept, cum [atratul real pentru car, e 

7 | manat dela autoriateă, piiniaterului | scopul jul find de'a n oaiLotiereat, | matode speciale care necie da în 
a fost în speță opganel? N apâra de [constituit gata de secol ză n corb [tu6ll deosebite. In ade%iiueliie 4 dimineată în cra 

A [de Interne, în capul d9%a înlătura | pi clu, far nu di erau mat întâi che) Prim cadru Inilțitee, 

e Jun pericol inmipatoP iau ce, pă cepționale. cu. uniformele, p intai eu 
pericolul dei ment ap rivire Ia nt area, dă Vă eltez şi map [i vilonubeal  națiemat în leat 
pericolul dea ivi, eu Piranitatea Pu- [această formulă | marita icameal lor Julia Hajdeu 
ftatea vortar ivit, uaveranitalea pac [această formulă a jurământului: „ȘI [beșie de” celelalte Si |ia5e 00608 ceată 

a lea () opulația Mel cte” a ocroti în | Dumnezeu ra ete bici Apoi In acest partid toți tru curte coli unde elevate 

n | parte din ace ,jesele gă- * a si Arte- | primeau și indemniz nf, in de, formei 

- | peer shguseseadetialul. Plesele ză: |caţi și chinuiti pentru scânteia de a: |PIUMCAL ȘI indemnizaţii Pinda! sal: [eu comandantale fer, formata 

- [alte în acuzat: În Pipconieslabil ACCAt | devăr ce ştim că o avem în nok şi! [pun - îi | pecabil careu. 
racte, lar sul n pentru a cârel apărare pornim Ja în- an ASISTENȚA 

tăgăquleta, lincercare de pornim Ja în- | “pa și sau. Pus „Ara 
conta decât cafe glabă încercare ro [cleştare cu stăpânitoarele puteri ale| „L-a INtrebârila ce 44%) 4 răi Au lat parte ja serbare: 
apărare, de care justiţia ÎNfele5! Intunerecului pe viață şi pe moarte. |ACC3lul „Punct, acuzatotiaţiile na! | roni, subsecretar de stat ia 
nu se lasă imiodlenată nea acu. [Stau Bata de moarte, Jur,* cotizaţiile membrilor! COCA, tos [ruj cdueației naționale, d. P 
In ce privețiit'grgumentarea ACU“ | Domnule Prim Preşedinte, onorat | III0r? Dar bine, domnilole partide țorulai de Negi 
zatului, prin cate “eaută, SĂ INIAture ['7ribunal, analiza infracțiunilor impui. | CAstă vară, partide, marie eat în 440 a 
existența. culpel. e trădare, prin Acela [tate Jul Codreanu nu ar ti complectă | EuYernământ care au Rurise semi 
că art. 191 cod penal esle Ae7at 4 [și spiritul în care s'a desfășurat ae. [Ul Jr mulţi Mameni „ete “și se le 
capitolul crimele. contra. SIRUTAN( |ţiunea acestei nrganizaţluni nu ar. ti |AI!UAVl! sociale şi materieae sepide le 
exterioare a” 'siătuțul i CA «deci în in tolal contura nu am adăuga [de toată lumea că acesi fior și hu 
spetă el star «i râcut vinovat de CUlPa | căteva observațiuni asupra. mijloace [au Putut face față cheltiuen tau gh 
imputată, numai dacă s'ar 4 doYCdl! [or băneşti ce nu fost întrebuințate. — [Mu Putut acoperi chiar Pere catel 
că ar Ai transmiţ unul stat străln, 2C- | 1n adevăr domnilor “este alei up [uell mai reduse, cu sing ta. 
tele secrete  proturate, răspundem: [punct de o însemnătate deosebiti |tiunile! 





cabilitatea u- 
la după titu- 
ci după ele- 


ŞI Garda de fier a avut NUMAI jo- 


— Calificarea și apll 
î ali? Câte cotizaţii? Codreanu dd 


nel infracțiuni, nu se 


Căci se ştie că 
genere are nev 





o mişcare politică 1 
de fonduri conside- 
rabile pentru a acţiona, pentru a lu: 


ui 
explicaţii foarte. Incomplecte Și 








latura generică din cod, 
montele, compuntale determinate. de | cra. fuze în această privință a sie la 
textele respecțive, care sintetizează | Publicațluni, manifeste, _transpor. | un moment dat avea Sei Este 
intenţiunea legiuitorului. turi, cheltueij electorale şi aceasta [tizanţi din 15.000 membi Li [ră 
—" Articolul “191 este drept că, în [Intro epocă In care asemenca mani. [rios aceasta domnilor? Poate tdbra 
festațiuni au fost destul de fre să-și închipule că un partid care 4. 





alineatul 1, concretizează 0 Înfrac-| vente. Dar dacă orice partid are ne |cea adevărată risipă de fondurise 





țiune privitoare la siguranța exteri- | voie de mari resurse băneşti, acelea | reducea la aportul celor 300 de &ii- 
vară a statului, prin acela că, con- [ale Juj Codreanu trebuiau să fie și |zanţi? 
diționează expres săvârşirea el, de i cil a 
faptul material al transmiterii docu- [E ţ | | | d 
at at teeuteri stai: |OOLIZAUIIE ŞI LOCUL UE Mergeau 
ne, dar dacă t a studiul punc- ă 
ps teecema A Dar iată domnilor documente reve-|  Camullări de fonduri „există. Se 





telor 1 și 2 de sub acest text, vedenr 
clar și fără putință de ripostă, că 
ele formează alțe două — infracțiuni, 
de sine stătătoare şi care se referă 
exclusiv la siguranța interioară a 
statului. 

Punctul I, cere ca „cetățeanul ro- 
mân să-şi fi procurat sau să dețină 
fără calitate scriptele secrete“. Va 
să zică o acţiune pur statică, în ca- 
drul hotarelor țării și nici deloc cu 
întindere peste aceasta. 
Punctul 11, cere ca „cetăţeanul ro- 
mân să reproducă în public scriptele 
sau documentele“. Desigur că nu 
poale fi vorba decât de publicul ro- 
mânesc, pentrucă, acolo unde legiul- 
torul a vrut să condiţioneze existen- 
ţa infracțiunii prin legătura cu un 







constată din acte. 
Acuzatul refuză să dea numele ș- 
soanelor. Acuzatul refuză să prodică 
arhiva contabilităţii sale. Toate a 
împrejurări aruncă o lumină sus; 
asupra acţiunilor unui om, care îisa 
legături cu organizaţi străine, tite 
deţinea documente secrete de sti și 
punea la cale acte de răsvrătire, 
Domnul Prim-Preşedinte şi o; 
Tribunal. 
Acestea sunt faptele, cu preciile, 
lor dovezi și legala lor incadrare 
Am conștiința iîmpăcată că în laia 
puterilor mele și cu respectul sit 
al legii, mi-am făcut datoria deie- 
prezentant al societății. grav, tubu- 
rată în normalul el mers, de cătna- 
cuzatul de faţă 


Rolul meu terminat, vă ri 





iatoare asupra valoarei cotizaţiilor, 
Mai întâi întriun raport se constată 
lipsurile de organizare şi se spune 
„cotizație neînțeleasă de țărani. La 
țară nu se poate ajunge la un rezul- 
tat apreciabil“, Prin urmare este lim- 
pede. Nu pot strânge bani 

Dar iată al doilea document. Un ra- 
port în care se arată Ja cât se ridica 
cotizaţia regiunilor: „S'a vărsat casie- 
riei centrale a partidului „Totul pen- 
tru țară"! suma de 15.000 lei cotiza- 
ţia regiunei pe lunile Noembrie şi 
Decembrie. Prin urmare o regiune! 
întreagă pe două luni numai 15.000 
lei. Iată Ja ce sume neinsemnate se 
putea ajunge prin cotizațiuni. De alt- 
fel se ştie că quantumul acestor coti_ 
zaţii era de 1 leu pe săptămână sau 
aşa ceva, 

Prin u 












mentului legjunii străjerelor 
briela Petrescu, comandani 
tei din Negru, d-na Hatlin 
toarea liceului, pr. econ. G 
președintele, comitetului. şex 
Natalia Drăgoș, directoare 
industrial „Gh. Chiţut, d. S 
subdirector în ministerul 

d-nele: Dumitriu, Olga Pop 
randino, Felicia Valaori, | 
d-ra Cristalina Crăciun, ce 
stoiului, d-nele: Maria Poj 
Entner, Elena Toader şi 
mate comandante de cen 








































mnare cotizaţia nu poate cons 








nnci dispoziţiuni, îl imprimă însăși au- 
tarițntea_emanatoare._iar nicidecum 


cari sunt dațori să se supue și nu să| 
desvălue sau să înfrângă actele de 
autoritate. 

— actele găsite la inculpat, precum 
și cele reproduse în cireularele sale, 
aveau incontestabil pecetia secretului, 
pentrucă, în afară de titulatura spe. 
cială a majorităţilor de ct secret, 
„confidențial personal”, etc., dar în- 
săşi conținutul lor era conturat în 
dispozițiuni speclale cu indicaţiunt I- 
mitate şi confidenţiale. Că unele din 
ele se referau la organizaţia condusă 
de acuzat, aceasta nu-i înlătură ca- 
racterul de act secret și privitor la 
Interesul de a asigura ordinea publi 
că, prin măsurile preventive ce se În- 
dicau. 

— așa dar, actul administrativ: e- 





Trădarea, prevăzută de art. 191 
punctul 1 și 2 codul penal, cere ca 
elementele componente ; 

— calitatea de cetățean român, 

— procurarea, indiferent — pe 
cale, de scripte ori documente 
crete, privitoare la siguranța statu- 
lui, aşa după cum pertinamente sa 
dovedit în fapt, atât în ce priveşte 
procurarea cât și caracterul actelor. 

— lipsa de calitate pentru a le 
procura, deţine sau reproduce în pu- 
bile, pe care nici acuzatul n'a avut 
pretenția că o avea. Caracterul lor 
secret şi destinația lor precisă, Inlă- 
tură în totul orice posibilitate de 
cuție, asupra lipsei de calitate a 
» -uzatului. 

— deținerea actelor sau reproduce- 
zea lor în public, fapte necontestate 
şi dovedite. 

— intențiunea dellctuoasă dedusă 
din tot complexul manifestărilor 
faptice care se încadrează în. lege. 

1. concluzie socotim fapta de tră- 


Indemnul la ră 


Am văzut faptul de Intelexere cu or: 
ganlzaţii de peste hotare, am vănut de. 
Vinerta de aotuntente secrete din ărhi 
vele autorităţilor, acum vom vedea În: 
eulparea de răsvrătire prevăzută și pe- 
219 din codul penal, 

Cu se se dovedeste această anuzaţlune? 

i-mi daţi vole să adaun că aces 
puneţ este atât de cunoscut, că faptele 

răavrătire pregătite și executate de 
Codreanu prin Garda de Flor sunt aşa 


















ce 





































Dovada trădării 



















memivsi-sarcina-rie_a 
toată severitatea, represiunea 
meritată aceluia pe care l-aţi ji 
decat şi care, prin acţiunile sale 
adânc vătămătoare ordinei statu- 
lui nostru, — închegat cu atâtea 
sacrificii, — a voit să înfrângă 
normele de linişte şi progres al 
Naţiunei noastre. 

Certificatele de bună purtare, |elevelor străjere. 
ce i s'au dat, de către unii din| Intr'o tăcere turburătoare 
martori ce au perindat martor [Prgii, dr gin e 
în majoritatea lor foşti membri [4 . primind asigurarea că 
ai organizației ce a conile i înălța, eu vredalele și So 

impieta asupra inte! In a ni 

Is, șine supra eceșităii da |eTeuecă Retele”, etolozi 
exemplaritate, ce n F ii taie vântului, spre vârtul 

Timpurile. pe care le trăim şi | Moment sugrumător, emoţii 
cicumanțele internaționale mu Atu, «ete salt 
tocmai favorabile în care ne apune apostolul, străjerele ai 
flăm, impun tuturor celor ce| indurarea lui Dumnezeu 
simt cu adevărat româneşte, să-și | tată! nostru”. Apol o eevă 
unească puterile în armonioasă | deviza sirăierelor, lar atolul 
conlucrare, iar nu să tulbure prin | 954 ai se sezla, e 
acţiuni nefaste şi dorinţi de Alo- | primar Pretorian a anunțat e 
rie, calea sănătoasă în care ne-au ză 6000 lei peniru costume 
aşezat conducătorii noştri. serile vrednice. e răni, 

In concluzie, cer să binevoil Trebue să ne dim seal 
aplica dispoziţiunile articolelor 
191 punctul 1 şi 2, 209 punctul 4 
şi 210 din codul penal. 


stat străin, a făcut-o expres. 
a "ment pentru teza 
noastră, acela că și în art. 190 
e. p. care este în genere textul tipie 
al crimei contra siguranței exterioare 
a statului, găsim o infracțiune În el, 
de sine stătătoare, referitoare . însă 
Ja siguranța interioară a statului și 
anume atunci când „funcţionarul pu- 
bile și-ar fi procurat acte și le-ar f| 
Încredințaţ oricărei alte persoane“, 
care persoană poate fi perfect de bine 
un, naționai 
Asupra acestul cap de acuzare, s0- 
cot domnilor judecători, că în ce.pri- 
veste starea fapțică nu mal este ni- 
mic de mdăugaţ lar încadrarea lul 


fu drept este, perfect determinată și 
anume 


Ă xplicatie suf i pen 
marire tonuri -intrepulhţate “de 
Gardă, Au fost alte surse mari, Este 
evident, Cari? 

Am cerut lui Codreanu să prezinte 
arhiva contabilităţii partidului pentru 
a dovedi alegațiunile sale. Această 
arhivă trebuie să existe. Sau găsit 
în provincie la mici organizaţii arhive 
complecte, Nu poate lipsi la centru 

Codreanu nu a vrut să dea aceste 
acte. 

Am găsit Insemnări despre persoane 
cari ar fi cotizat cu sume mai mari. 
Aceste persoane sunt însemnate cu 
numere de ordine. Cine sunt aceste 
persoane? Care este identitatea lor? 
Ca iniees este să fie menţionate ast- 
e) 

Pentru ce se păstrează anonimatul? 

Acuzatul a retuzat să dea explica- 
Muni, și atunci suntem în drept! să 
presupunem că acest sistem constitue 
camutlarea unor fonduri. inavuablle, 

Nu există altă explicație. 

S'a găsit o mențiune despre între- 
buințatea unei sume de 40 milioane 
lel. Acuzatul dă asupra lor o versiune. 
Nu ştiu ce temel se poate pune pe a- 
ceste explicațiuni, Fireşte că acuza- 
tul nu avea să recunoască că această 
menţiune îl privea personal Dar un 
lucru rămâne: acuzatul “nu poate a- 
Tăta sau nu vroa să arate tonte sur- 
sele de venituri ale partidulu, 

Sume mari, sume considerabile stau 
cheltuit, aceasta este sigur. 

Cotizaţiile nu au fost suticlente, nu 
Puteau fi suficiente; aceasta e do- 
vedit cu documente, 


După trecerea în revisti 
relor, d. ministru Țoni a pr 
tul din partea d-rei coman 
ciun. 

Apoi păr. prof. Ilie Buni 
ciat un impreslonant serv 
Răspunsurile au fost date d 
evelor. condus de d-na Ghe 

Term'nând slujba, păr. 
folosindu-se de învățături 
a dat frumoase sfaturi și 








































































dare, imputată acuzatului deplin do- 
vedită și Incadrață în prevederile 
art, 191 punctul y și 2 cod penal, ur- 
mând ca Dvs. să daţi satisfacție le- 
gli și societăţii, pentru grava încăl. 


care contra Ordine| soclale, ce s'a să- 
vârşit. 














| 

















Singura opunere pe care acuzatul 
ar fi putut să o zacă cu privire la 
neincadrarea faplej sale în art. 191 
ar fi fost Impularea sa contra le- 
plultorului care sup acelaș capitol a 
prevăzut crime diterite, fără să se 
nândească că pot A și minți care să 
Je contunde. 

Aşa dar, Domnule Prim Preşedinte 
şi onorat Tribunal, este dovedită 
prin acte, prin ncțe precise, prin 
nete care. pot fi comentate, care pot 
i tălmăcite și răstălmăcite dar. care 
nu pot ti contestate în existența lor 
este dovedit că Cogreanu s'a făcui 
vinovat de faptele prevăzute, și. pe. 
depsite de art. 190 şi 191 cod penal. 


svrătire 


date de partizani, de pildă cea din 
Bucovina, «în, care e, îndeamnă la 
înarmare. Și apol Ta Ante perchezie 
țiunile, la absolut toți membrii Gărzii 













mouă concepție pedagokică 
staurează astăzi la baza 8 
nou ritm va însutleţi genera! 
ne stau înainte Sub cerul 1 
surând cu ochii zarea. infini 
Cuvântul apărăr in ei a e 
u cadrul în care se va re 
și va lua 2borul spre intin 
Şedinţa s'a deschis la ora 5 d. a.| „La reincepere fa cuvântul d. av, 1 A te det, 
p[i VocătRanetescu, din partea a- Iioria Cosmovici, care spune : A E ein Asta 
MântupăPune. următoarele: D. C. Codreanu este dat judecății] vantul Bibilei 
muMărturisesc că tot ce vol spune eu, |peniru infracțiuni penale de art. 100. ['ai sira) 
îi Poate atârna proa greu în balan- 19], 209 și 210 din codul penal SRL 4 
Mă. faţă dei puțerea dya, cari sunteţi] Art. 190-101, “pedepseşte crima tal 9 
ți să judecați, Vacnitând sau] celace privește siguranța exterioară a [RO 
aţa, Sâ până acum, 
Nu este o întăm 


șonoamnând. apa după cum veţi s0- 
toco Pot să dețiu unele acte, dar dacăltre scritorii tine: 
nu am calitate, nu este trădare 


inţi 
alor, judecători, nu ne adresăm vi- 

Din cele 6 capote de acuzare ale or. 

donanţel definitive, niciunul nu a puz 


le formă sm i. 

săpa conștiinței fond, ne adre- 
tut îi indicat în cele 180 de posibili= 
MANI de/ trădare. cari rea drPaaibul> 


şi cred că 

VA ci 
lele. corespunzătoare 
CU BELUTIE Ta trădare 


































va ajungi 





aer 
















p 



















de n 
intelectuală, Luclan Bak 
apară acea minunată 
destuşegte virtuțile neam: 
arta, ornamentica, poe 


lzală, prin imună! 
înot cn, artă: [taatăi prin acel, mitnuna 


Mase Mlerița. 














t Lizeta Q) 
truulioă 


or nu aduce în rechizito= 


heorohiu, )uând 




































de ter Wau aflat arme Târă autori ale, decât sentinţ Ti au, Poul poat N IDEII 

! a teva su ie |EILL, , deci nțe, cu autori: | pi, cobescu Aunţă a |nosteu străjer N 
suni egale: CAIaYt Ala de inălyta lalep lucrului. judecat, Nu aduce” în; Pledoaria sa, cerând în câteva cu [oa adus cea ȘI E 
tondamnaţi, pentru Ch Mau poat amu. | Iain ASurațiilor d-sale probe vil.[ pa area endermia Română șă 6ă și 
pra log rio și. mAleHAl. xpluAti a devonstră (mi dă toată a. av, Caraş face apel la Juriul mi. [Pus la bază togasal sedacă 





ltar 
pativ 





tanția morală că vi 
decât cel pe care n 


dteanu, poate să-l 


pentru a aduce valorifică maal mau 
noastră națională: certe 


lui românesc si a tuturor 


erdictul nu va fi 
movăţia lui Co- 
imnrlme în a 


Ce arme? De cele mol mule or 
militare, Prin urmate exilată 
pita oositive care d0Vedesa 


Wn verdict ne 





1 puşti 
fapte, 
ma „APle 











u 












autoritate 





de acuzat, 
racterul de 





ac! 


dicau, 


Trădarea, 
punctul 


— calitatea d 





»:uzatului. 






şi dovedite. 





din tot comple: 


vele autorităţilor, 


















e cet 





— procurarea, indiferent 
cale, de scripte ori documente 
erete, privitoare la siguranța statu- 
lui, aşa după cum pertinamente s'a 
dovedit în fapt, atât în 
procurarea cât şi caracterul actelor, 

— lipsa de calitate pentru a 
procura, deține sau reproduce în pu- 
blic, pe care nici acuzatul n'a avut 
pretenţia că o avea. Caracterul 
secret și destinaţia lor precisă, înlă- 
tură în totul orice posibilitate 
discuţie, asupra lipsei de calitate a 


xul 








alui, opune 

















desvăme sau să înfrângă actele de 


— actele găsite la inculpat, precum 
și cele reproduse în circularele sale, 
aveau incontestabil pecetia secrelu 
pentrucă, în afară de titulatura. Sp 
lată a miajorităților « 

pertonai 
A 1 lor 
dispozițiuni speelale cu Indicaţiuni Il 
mitate şi confidențiale, 

ele se referau la organizaţia condusă 
aceasta nu-i înlătură ca- 

secret și. privitor În 
Interesul de a asigura ordinea publi- 
că, prin măsurile preventive ce se In- 





era conturat 


— aşa dar, actul administrativ: e- 
Dovada trădării 
prevăzută de art. 


1 și 2 codul penal, cere ca 
elementele componeni 


e; 
țean român, 
pe 





— deținerea actelor sau reproduce- 
zea lor în public, fapte necontestata 


— intențiunea delictuoasă dedusă 
manifestărilor 
faptice care se încadrează în lege. 

1. concluzie socotim fapta de tră- 


Indemnul la ră 


Am văzut. faptul de înțelegere cu or- 
ganizaţii de peste hotare, am văzuț de- 
ținerea de aatuniente secrete din ărhi- 
acum vom vedea în- 
eulparea de răsvrătire prevăzută și pe- 


depsită de art. 210 din codul penal. 


Cu ce se dovedeşte aceasță acuzajlune? 
daţi vole să adaug că acest 
punct este atât de cunoscut, că faptele 
de răzvrătire presătite şi executate de 
Codreanu prin Garda de Fier sunt așa 
de numeroase, așa de izbitoare, că aceste 
acte sunt într'alâta identificate cu sco- 
purile, cu mijloacele, cu acțiunile Gărzii 
de fler, încât au devenit un adevărat 
lucru comun. Cine-nu ştie acest lucru ? 
Cine nu a avut prilejul să inregistreze 
aceste fapte? Cine a putut vreodată să 
se indoiască asupra caraceralui lor? 

Ponte numai frequența lor, poate nu- 
mal impunitatea de până acum a putut 


Să-mi 


da curajul acesţor oameni 


eandoare pe 


[[ ar onorat tribuna 
parte atmosfera generală, lăsând la o 
parte multiplieitatea actelor care au um- 





plut eu 


ă treacă cu 
Ipă asemenea manifesta- 
Msând la o 


andalul lor ultimii 
wingure sunt deajuns spre a c; 


şi A confirma tăsvrătirea Gârzii de fler, 





volu sublinia câteva fapte 


concrete 


care dovedesc orfânizarea metodică 


a răzvrătirii, 







tare, Unifor 


ări soldățeşti, 
în cadența militară şi aşa 
Pentru ce 


mai di 


eparte. 


me, 












Mai întâi Codreanu în- 
trebuința pentru 
ven sa forme paramili- 


mişca- 


înjghe- 
mişcare 


P organizație politică ar 









avea nevoe 
forme? In 
creia acest 





Piri lui se 


ce avea să 
„In al doilea 







ce 


înca 


de aceste 


scop se 


instrument ? 


Ție utilizat, 
rând, 


oa- 
"mau şi 


cenu exerciții de tir, A- 


Lusatul 






tul că mer 
mis eului 
urme vechi 
la, generalul 
„iEzâtură are 


întreabă : 

Nunt depozitele că ai 
ȘI Pace mare cas d 
anal a 
militar 


unde 
rme ? 
e fap- 
donat 
nişte 






moştenite ue 


Can 
Bcest 


tcusino, 
fapt cu Inar- 








strict secrel 
ete. dar în= 


Că unele din 


191 


ce 
se- 


ce priveşte 


le 


lor 


de 


acteriza 





"ENSA 














Direcţia 6 





















€. p. care este în genere textul tiple 
al crime! contră siguranței exterioare 
n statului, găsim o infracțiune în cl; 
de sine statătoare, referitoare + Însă 
la siguranța Interioară a statului şi 
anume atunci când „funcţionarul pu- 
bile şi-ar fl procurat acte și le-ar [i 
încredințat oricărei alte  persoane'!, 
care persoană poate fi pertect de bine 
tn naţional 
Asupra acestul cap de acuzare, s0- 
cot domnilor judecători, că în ce pri 
Veste starea faptică nu mal este ni- 
mie de adăugat lar încadrarea lui 
fi. drept este, perfect determinată și 
anumi 





arhi 
n dovedi 








acte. 
în 


fel? 





dare, imputată acuzatului deplin do- 
vedită și incadrată în prevederile 
art. 191 punctul 1 și 2 cod penal, ur- 
mând ca Dvs. să daţi satisfacţie le- 
gi! şi socletății, pentru grava încăl- 
care contra ordinel sociale, ce s'a să- 
vârşit 
Singura opunere pe care acuzatul 
ar fi putut să o facă cu privire la 
nelncadrarea fapte! sale în art 191 
ar fi fost imputarea sa contra le- 
giuitorului care sub acelaș capitol a 
prevăzut crime diferite, fără să se 
gândească că pot fl și minți care să 
le confunde. 
Aşa dar, Domnule Prim Preşedinte 
şi onorat Tribunal, este dovedită 
prin acte, prin acte precise, prin 
acte care pot fi comentate, care pot 
fi tălmăcite și răstălmăcite dar care 


nu pot fi contestate în existența lor, 
este dovedit „că Codreanu sa făcut 
vinovat de faptele prevăzute și pe- 
depsite de art. 190 și 191 cod penal. 


svrătire 


gate de partizani, de pildă cea din 

în care te îndeamnă la 
e. Și apol la ABate perchezi- 
le, la absolut toți membrii Gărzi 
de fier s'au aflat arme fără autori: 
zaţiuni legale. Câteva sute de indivizi 
au fost deferiț; justiției și au fost 
condamnaţi, pentru că sau găsit asu- 
pra lor arme şi material explozibil. 
Ce arme? De cele mai mule ori puști 
militare, Prin urmare există fapte, 
fapte positive care dovedesc că mem. 
brij Gărzii de fler aveau arme. La 
mulți s'au găsit asemenea arme as- 
cunse îngropate În pământ, Pentru ce 
erau ascunse dacă nu aveau să ser- 
vească la acte de răsvrătire. Dar ac_ 
tui cel mai important care Invede- 
rează  răsvrătirea este organizată 
corpului „Moţa și Marin”, care (a 
Hinţă Ja 13 Ianuarie 1938 sub denu- 
mirea de „Corpul legionar Moţa-Ma. 
rin“ cu organizaţia quasimilitară, cu 


buințarea, 
lel. Acuzatul dă 








lucru rămâne 


părării, 


vă călăuzească, 





APTUL, 





tatea 


ştiinţa dy, 
nute, 


seara, 





arhivă trebule să e; TI 
in provincle la miei organizaţii arhive 
complecte, Nu poate lipsi la centru. 

Codreanu nu a vrut si dea aceste 





Nu știu ce temei se poate pune pe 
ceste explicațiuni. 

tul nu avea să recunoască 
menţiune îl priv 
acuzatul'nu poate a- 
răta sau nu vrea să arate toate sur- 
sele de venituri ale partidului, 
Sume mari, sume considerabile s'au 
cheltuit, aceasta este sigur, 
Cotizaţiile nu au fost suticlente, nu 
puteau fi suficiente; aceasta 
vedit cu documente. 


Cuvântul apărări 





Cercetare, 





inte 
n cerut lui Codreanu să prezi 
Am CSintabllităţii partidului pentru 
alegoțiunile sale. 


Această 
Sau pâsit 





Am găsit insemnări despre persoane 
car ar (| cotizat cu sume mai mari 
Aceste persoane sunt 

numere de ordine 
persoane? Care este identitatea lor? 
Ce interes este să fie menționate ast- 


însemnate cu 
Cine sunt aceste 


Pentru ce se păstrează anonimatul? 
Acuzatul a refuzat să dea explica- 
jluni, şi atunci suntem 
presupunem că acest sistem constitue 
camutlarea unor 

Nu există alti explicație, 

Sta găsit o mențiune despre între- 
unei sume de 40 milioane 


în drept să 


fonduri inavuablle. 
supra lor o verslune. 
Fireşte că acuza 


că această 
Dar un 






a person. 


e do- 


Şedinţa s'a deschis la ora 5 d. a. 
D. avocatRanetescu, din partea a- 
spune. următoarele: 
Mărturisesc că tot ce vol spune eu, 
nu poate atârna prea greu în balan- 
ță, faţă de, puterea. dvs, 

chemați să judecaţi, 
condamnând așa după cum veţi s0- 
socoti de cuviință. 

D-lor. judecători, nu ne adresăm vi- 
ciilor de formă sau fond, ne adre- 
sim conștiinței d-voastre de oameni 
şi cred că numai dreptatea poate să 


cari sunteţi 
achitând sau 


D-ra avocat Lizeta Gheorghiu, luând 
Epiiner ore 

D. procuror nu aduce în rechizito- 
riul d-sale, decăt sentințe, cu autori- 
Iucrului, judecat, 
sprijinul acuzațiilor d-sale probe vii. 
Haina d-voastră imi dă toată ga- 
ranția morală că verdictul nu va fi 
decât cel pe care nevino: 
dreanu, poate să-l imprime în con- 


Nu aduce în 


a lui Co- 





Se suspendă şedinţa pentru 10 mi- 


Şedinţa se redeschide la orele 7 | halul a intrat în 
orele 12 şi jumătate noapte: 











sacrificii, — a 


Naţiunei noastre. 





în majoritatea lor foști 


pot impieta asupra 
dv; 





flăm, impun 
simt cu adevăi 
unească puterile 


tuturor 








rie, calea să 


aplica dispoziţiunile 


şi 210 din codul penal. 








La reîncepere 


Art. 190-191, 


statului, 


Up 








vinte 


achitarea. 


D. av, Caraş f; 





gativ. 


x 











| =— i 
3 |D. ministru Țani și d, 





a, statutul, de „PAMUASAIA | TAra, eniitaiă Droeu i n 4 i 
nalt a ue EXPOZIȚII PUBICA 
ele Piemate. pe care | dru! hotarepulUhe Pia er de 
€ 27 etcrminată. în. tat | întindere, pet 
da, Vele pelor, În du ste pceanta, 
Me”tpriniaterul „ IMtertelor, An Punetul i, 00 1<%0A 0 etațeanul re: i luna 
ei anume AN toată apâratura îi 4*[ man nă repre! poe ieani ro Si două. | 3.00 
paispezițniie, 4 coteetivitatea, „în | Poâte fi vorba decât de publicul ro= [ Putea aJunte Pustiu, tot”. . MI, fe Ea sr 
Tău e0 foria un erup Boelal, (le €hIAE | MAnete, pentruea, acolo unde Jentul- | saţii “ea “de 1 ne 
Renee ungur InaiVIă ura dau |A9EXl aut MR Con lene cetatea |:2)ieșa, de 1 lei pe mo lin Ă 
rar IndMA4 saw publie Al [ţa Intracțiun(iă CONdIIIONeTe €X/+!" au i =iuemenacinaader=:a LĂ 
pa aa mA Inaiși aus | data prin A imite amar 
nel diapo „aia ai ptr | our hau untrebulațite ul toată severitatea,  represfupra 
lEREreA pi a eră e) rt. 100 ]Gardn, Au fost alte suri . Fate | meritată aceluia pe care l-aţj ja- 
CR datori să se supue și nu să] NO! esțe acela că şi În ai evident, Carl? ți) 


decat și care, prin acțiunile gafe 
adânc vătămătoare ordinei satu” 
lui nostru, — închegat cu aţatea 
voit să înfeangă 
normele de linişte și progres 8 


catele de bună purtare: 
ce i s'au dat, de către unii din 
martori ce s'au perindat, martot! 
membri 
ai organizaţiei ce a condus, nu 
integrițății 
şi nici asupra necesităţii 4? 
exemplaritate, ce trebue să dal: 

Timpurile pe caro le trăim, 
circumstanțele internaționale n 
tocmai favorabile în care ne & 
celor c€ 
at româneşte, să-si 
în armonioasă 
conlucrare, iar nu să tulbure priă 
acțiuni nefaste și dorinţi de glo- 
în care ne-au 
aşezat conducătorii noștri. 

In concluzie, cer să binevoiţi a 
articolelor 
191 punctul 1 și 2, 209 punctul d 


ia cuvântul d. ev. 
Horia Cosmovici, care spune : 
D. C. Codreanu este dat judecății 
pentru infracțiuni penale de art. 190= 
191, 209 şi 210 din codul penal. 
pedepseşte crima în|simbolui patrie 
ceiace priveşte siguranța exterioară a |cât până acum, 


Poţ să deţiu unele acte, dar dacă|tire scritorii tineri de 
nu am calitate, nu este trădare. 3] 
Din cele 6 capete de acuzare ale or. apară acea minunată ca 
donanţei definitive, niciunul nu a pu- |destușeşte virtuțile neam: 
tut fi indicat în cele 180 de posibili- [arta, ornamentica, poezi 
tăți de trădare, cari rees din artico- [Eizată, prin acel minunat 
ele. corespunzătoare în codul penal, |h 


apel la juriul mi- 
litar pentru a aduce un ver 





După ce apărarea şi acuzatul 
şi-au spus ultimul cuvânt, tribu- 
deliberare la 





SENTINȚA în pay 12-a 








In sa 








FESTIVITATEA 
După trecerea În revistă a 
relor, d. ministru 'Țoni a prienii 


tul din partea d-rei ecenandari 


ADA păr 

































Intr'o tăcere turburătoare Și 
predat” drapeluj ură! 

vlul: „Va, preda 
...*, primind asigiu 3 
Întiţa cu vredniait i 












năițat” majestuos 
tăle vânt 


[ 
f și fluturat 
Moment 


ului, spre virtuti 
sigrumiâtor, 
de suflete și si 










Dumnezeu e 
Apol o elevă a 

elor, lar stolul e 
Fei culorii 

se seria cuvântări 
n a anunțat că 







imnul 
Incepându 
primar Pretos 
ză 6000 le 
jerite v 


















ne stau înainte. 


if Sub cerul 


rând cu ochii zarea infini 
talitatea copilului se vai 
cadrul în care se 

îşi va lua zborul spre int 
lui şi tineretul îşi 

nile prin co: 
vântul 

cetul 

în 










































Nu este o int: . 





intelectuală, Lucian Blaga 


















Miorița: 























nă și că străj 
mai ceeace ac 
valorifică mai mult d 
noastră naţională: cercetari 
Iul românesc şi a tuturor ele 
care pun în valoare speci 
național. 
Am fost romantici până at 
alorificarea șutietului romii 
azi înainte pășim în faza cui 
sistematice a acestui sue, ; 
chete sociale, prin scoboriea 
tului în mijlocul naturi 
reale, prin luarea contactulu 
cu oameni pentru a-i imbur 
ei prin noi, şi pe noi pr 
Școala iși dă seama de ylo 
dâncă, semniticativă a. șes 






































9 formulă de jurământ specială pen- 
tru cel primiţi în corp, precum și cu 
dispozițiuni anume pentru înaintare 
În grad, avansări și pedepse. 

Cu alte cuvinte, peste capul atori= 
tăței constituite și protlvnle legei pe. 
nale (art 326 C. P) acuzatul Își be. 
ganizează militărește și cu discipline 
proprii, un corp inchis, limitat ca nu. 
măr. (10000), care Prin structura, și 
menirea lui putea aduce, în fiecare 
moment, prilej de turburare a ordl- 
ne! în Stat. 





şi-au lunt 


zinot, 


Moţa-Marin 


+ dustificarea, existențel acestei orga. 
nizaţii, dată de acuzat prin însăși art. 
1 din! Indreptarul corpului legionar. 


continue sbori 






Intre timp, o dispoziție similinră a 
sosit din partea comisiei tehnice a 














3 La lași vremea fiind cu totul ne- 
Ce e cu corpul legionar | favorabilă, comandantul aeroportu- 


lui local a opriţ pe concurenți să-și 


Moţa-Marin, și antime că ea este Up | concursului, care. întminindu-se. la 


grup de esenţă strict şi sever ediica- 





tivă şi de inspiraţie eroică...“ nu poa. 
te ptimi calitieatiVul. seriozităție a 
tâta vreme cât, 10! În acest indreptar, 


F. A. R. R. a hotărit întreruperea 
raidului şi amânarea lui pentru o 














Deasemeni, 
cupa 


concursul 





terior. 


Suteşti a d-lui Şuţu, 
du-se la București. 





Ja Capitolul Condiţillor de admitere 
în corp, art. 15, 16 se cere: vârsta de 
30 ani impuniţi; să tie destolnic și 
sănătos la sutlet, la minte și la trup, 
ete. 
Ori, dacă la 30 An elementele com. 
ponente ale corpului legionar Maţa= 
Marin, care trebuiesc să fie şi mAnă. 
touse și la suflei, 
nevoe de educal!€ severă și Inspira. 
ție eroich, atuncl desigur că acest 
scop numai pui?2 XVI ca element de 
slava și de ploii amintire, pentru 
acej In cinstirea cărora se pretinde că | nanelare, 


lor, următoarele 


Recipisa Casei de depuneri și con- 
semnaţiuni, sau a adminintrației  fi- 
secțiunea de consemnațiuni, 


seama Miniaterului de 


A sumei de 1600 lei, drept 


Insorlere, va fi Inaintată spre 


nexată cererii de Imseriere la 
el mal târalu până In data qi 


Raidul pentru cupa 
„Mircea Gantacuzino“, a fost intrerupt 


Am arătat eri că Miercuri dim. altă dată. 
sborul 7 avioane pen- 


tru raidul Cupei „Mircea Cantncu- Rau 


lonel Ghica“ care urma să 
aibă loc Duminică 29 c, s'a amânat 
pentru o dată ce se va hotări ul: 


Participanţii 1a concursul avis- 
tic pentru cupa „Mircea Cantacuzi- 

au fost invitați la moşia dela]? 
seara înnpoin-! 


E —=— 
Examenul de capacitate 
pentru magistrați 


Si Cu privire la examenul de capael- 
a Minte, mal nu [tate pentru magistrați, ministerul de 


Justiție aduce la cunoștința candidaţi 


justiție, cowy: 
Slunea de oxaminare a mais 


taxă 


aa 


exame 


ao 1! 





vaii pedagogice şi o pripeste 
zurie, silindu-se să 2 Acad: 
mai bine În celelalte „reocu 
dactice: 


INEDMNURILy DATE ! 
D. MINISȚRU ȚONI 
DP. ministru Ţony a vorbit a 

Un meam care vrea să | 
un neam care mutreşte nobil 
[ie de a contribui la înălfarei 
|nităţii, trebue să aibă griza ca: 
generatie, prin munca se, să sp 
patrimoniu Tuaratăzi material 
tie. ui 
Aşa sa născut atrăjeria. 4 
vizhune a avut-o M. S. Regele, 
Măria Sa a indreptat acum 
ani chemarea către corpul dida 
rnească la muncă pentru ati 
fatăai, străjeria,eate organda 
tot cuprinsul țării 
“Am fvăzut ce rezultate binefi 
me a dot atrăjeria. lată de ce 
dâncă bucurie văd că și acest 
intră în rândurile şcolilor stra, 
că va activa, va contribui la eși 
sufletului nou al nației prin cure 
trăi şi vom birul. În fală on și 
amenințări, vom sta Roi ca gaj 
nou al străjeriet“. 

D, ministru e încheie petic 
conducerea țării şi a, stoluna ză | 
indemnuri atrăjerete”. 

Dra C. Crăehun, Cotmanasnla si 
Mul. n tăcut 0 documenta tare 
seamă asupra, activită, ateaferi 
liceul „Iulia Hajdeu, 1 At cart 






































bine 
deo" întrun cuvânt, bine 





ate 
e dacă Codreanu nu ponte in 

prin. cultura sau prin, (A en 
ul îul, dacă mu are un capita Ale 
imi profesonal, <S4,utalto 

at” înserie, la activul Jualte 
fi Pee In să vedem Plin 


incest aspect. 


de răsbunări 


o- 
nul dintre ai lor i-a denunlat ţe- 
lţiei și astfel nu. fost prinși: gs) 
chişi cu toții în inchisoarea. „ape 
Văcăreşti, pun In cale  asasinijta 
tovarăşului Vernicheseu, cel 
nui. Și Codreanu povesteşte: ij 
te câteva minute auzim ș Pe igăt 
tunături de revolver şi 



















cel 














CNSAS 





ecţia Cerce 





Asns 


bri ai Gărzii de fier, aceasta este 


necontestat, Au recunoscut-o 


meni nu face un act 
şefulu 
Plotul și asasinarea din 1933 pre- 
zintă o asemănare cu complotul 
şi încercarea de asasinare a mi 
niştrilor din 1923, Asasinii au ri 

as mai te înscrişi în ac 
. Ei au fost glori- 
at imnul „Nicad 
tea organizaţi 
figurează ca membri de onoari 
Au fost obiectul unei dinstine 
le, Au fost decorai 
legionară. Ce voiţi 
desăvârşită solidarizare. In 
ima crimei, Codreanu a scris 

























toţi. Ei sunt membrii unei orga- 
nizațiuni unde este regula că ni- 
fără voia 
fără porunca lui. Com- 














tare, 


i general.-Cuvântul apărării 


Iul Duca sunt mem=[ vezi pe acolo. Când vel isprăvi aci 


că nu mal ai cu ce trăi n'ai decât 
să VII acasă să-ți vezi de avere, să-ți 
















[rit 
pur 








dus prin 

















? ndministrezi ceeace-ţi dau și ceeace | Codrii 

ama Mfonialt tot peniru tine, N'ai no- [iile cari au fost nea 

oc de viață tihnită, trebuie să vii | pu, ea Au 10nt 

să munceşti alel unde ne-am pome- |; 4 iruc)le, cari 

nit, tu nu vezi că nu ţi-a fost să duci maf câțeva ei 

altă viață ? 1 4 Ă z 
că, orezi alifel că vel putea par= |, ACUz mal intâi pe Codreanu _p 

Veni să trăleşii în soeletate, lugn.] tru faptul de uneltire în contra 

du-te după tontă lumea, maj decat [dnei sociale, Intzacțiuna prevăzută 

săi ceri acelei lumi să-ți dea ceeace și pedepsită tie art din e/ 


II. trebule, 

Nol ne-am sbătut din tinerețe sa-ţi 
asigurăm o viață atât de bună și cât 
de sus, așa cum credeam și noi, dar 
tu nu ne-al ascultat şi-ţi faci de cap, 
Aşa cum crezi lu, Așa că nu e 0 au. 
părare trecătoare, sau o ieşire a 
noastră de moment, este o hotărâre 
dureroasă pentru noi și fiind o ne. 
norocire pentru noi toţi. 

Păcat de munca noasiră, păcat de 
Huziile ce mi le făuream, 





L Această uneltire con 
a în legături cu or 
ne in scop de a primi instrue-, 
Mupi şi ajutoare de orice fel pentr; 
a pregăti revoluția socială în Ro= 
mânia 






izațfăn. 





Pe ce dovezi se întemeiază acea 
acuzațiune ? Pe acte aflate cu prilejul 
descinderii în eanu. Acte 
ce se află la dosar și sunt semnate 
de sora acuzatului care a stat de față 
la perchizițiune. 


stă 













































șului Stelescu o seri- 
soare pe care nu o contestă, în 

e îi cere părerea asupra situa- 
ei, vorbeşte în termeni cruzi ce 
unt obișnuiți, vorbeşte despre 
morminte. Nu știu ale cui mor- 
minte. Se poate interpreta în- 
tun fel. Dar după complotul de 
la 1923, după împuşcarea lui Ver- 
nichescu, după împuşcarea lui 
Manciu se poate înţelege și altfel, 
Vine în curând mormântul lui 
Duca, care întărește această in- 
terpretare. Şi vine în fine testa_ 
mentul lui Stelescu. Stelescu de- 
nunţă pe Codreanu. Oare tot ast- 
fel cum Vernichescu denunțase 
odinioară pe Codreanu ? Stelescu 
este asasinat cu o cruzime fără 
precedent, într'o cameră de spi- 






























Părinţii tăi amărăți “ae 


tale, 
* 

tenscă la acești pă- 
Mă întreb ce lipsă de inimă a 
trebuit să se afle Ia acest conrupătoa. 
de minori pentru ca după primirea 
unor asemenea plânkeri să nu înce. 
teze imediat acțiunea nefastă. ȘI câte 
numeroase drame familiare de acest 
gen, nu se cunosc, 

bine justiția e datoare să 
societatea românească 
acțiuni. dăunătoare, 


Analiza punctelor 


urtările 
Ă Unul din acte este recunoscut de 


acuzat. In ce privește un altul, nu se 
contestă aflarea lui în arhiva acuza= 
tului, dar tăgădueşte că este scris de 
el. Onorat tribunal, acest capăt de 
acuzare se tiefineşte mai bine dacă 
1 incadrăm în ansamblul acţiunei le= 
Blonare. Există mai întâiu o serie de 
fapte prealabile în deobşte cunoscute 
care nu numai constituesc prezump= 
Muni dar sunt și elemente constitu_ 
tive ale intracțiunei. In adevăr este 
nu ştie că ideologia asa 
care o îmbrăţişea; da de Fi 


Ce durere sufle 
rinţi. 








apere 
de asemenea 






















nu este scă SĂ 
de acuzare este o. împrumutată 
Domnule Prim Președinte și onorat | din. ata 


Conlucrarea cu o putere străină 


E cineva cs 
concepția doctr 





moasa telegramă, pe care Co 
dreanu o recunoaşte. 
deviir şi cuprinsul telegramei 





tal, pe patul de suferinţ 
patulieie 





sinat. Prea e frapantă asemăna- 
rea pentru a nu vădi aici un si 
tem. Sistemul Grăzi 

inii lui Stelescu sunt glorifi- 
caţi. Şi acestora li se intonează 


| edinţa de eri 


Moţa trăsese în Vernichescu“, Ce 
credeţi că face Codreanu după a- 
cest asasinat? Sare în ajutorul 













de câte 
e|dită din afară fi 














modul de trans- 


inregistra un succes ? 
Nu se tinde în deobște către o vie- 
torie comună ? 
ȘI în afară de aceasta nu a decla- 
rat oare Codreanu că în 48 de ore 
după victoria sa va schimba politica 
țării şi va atilia-o la o nouă axă 
politică, adică tocmai dela acela dela 
a. cărei ideoiogie se inspiră ? Evident 
că da. Dar veți zice aceasta poate fi 
o atitudine politică pe care o poate 


că ceeace toți urină 


bănuia, ceeace i înţe- 
legeau şi anume că inspi- 
raţia din străinătate tre- 
buia neapărat să în 
soţită de o conlucrare, ? 

























victimei ? Blamează crima? Nu. 
singur continuă: „Eu mă reped 
lângă Moţa să-l apăr căci era în- 
conjurat de gardieni cari îl ame- 
nințau” și mai jos: pe ferestruică 
observai cum  Vernichescu este 
scos. Incepem să fluerăm cu toții | ţe 
imnul nostru | fe 
Iată domnilor sufletul, lată omul 
Aşa dar complot pentru asasinarea 
miniştrilor, “ Prinderea complicilor: 
Bănuială că sunt denunțați. Impuș- 
carea tovarăşului bănuit și apoi ex- 
Plozie de satisfacţie sadică. 


dis 





şi 














fe: 





mi 
tre 











EI imnu! 





narea lui Stelescu. 


Nu vedeţi dy: 


care vorbeşte de amenințare cu 


acestora li se acordă 
stincțiuni. 

Iată onorat Tribunal actele 3 
4 : asasinarea lui Duca şi asasi- 


In faţa acestor precedente poa- 
exista îndoială asupra mani- 
stațiunilor din ultimul timp ? 
scrisorile, mani- 
stele, circularele legionare. În 


oartea, de pedepsire ca să cu- 
'emure generațiile viitoare ? 

















îmbrățișa orice partid, pe care a pu- 
tut-o imbrățișa și alt partid. De, dacă 
s'ar fi mărginit numai la această de- 
clarațiune. Da, dacă nu ar exista un 
act oare să dovedească și mai mult, 
anume o acţiune, o concertare, o sin- 
cronizare a eforturilor! Da, dacă nu 
ar exista un act din care rezultă că 
Garda de fier avea un program de 
acțiune pe un timp determinat și 
peste capul guvernului legiuit . Da, 
dacă acest act nu ar cuprinde o ce- 
rece adresată organizației străine, o 
cerere a cărei împrinire constitue o 
necesitate pentru victoria — gardistă. 
Da, dacă acest document nu ar in- 
dica ca ideal al lui Codreanu împlân- 
tarea în România a unul steag care 












ceasta se confirmă acu: 
prin aflarea unor docu- 
mente foarte grave, do- 
cumente care dovedesc 
inten' e lui Codreanu, 
uneltirile lui. Şi onorat 
tribunal să nu se uite un 
lucru. Ceeace înfăţişăm 
nu este tot ceeace există 
în această privire. 

Ceeace înfățişăm este o indicație, 
este o exemplificare, Căci domnilor 
a fost un adevărat noroc că am 
putut intercepta cele câteva docu- 








Iată onorat Tribunal şcoala cri- 
mei, iată sângele vărsat, iată acte 
odioase, iată faptele aceluia care 
Domnilor numai faptul că ase-leste fiul lui Zelinski şi al Elizei 
menea lucruri odioase nu putut. fi| Brauer. 


serise și apoi publicate dovedesc Și aceasta se cheamă mișcare 
i. 
pe ACI ÎI Marul Irena 
cariera lui Codreanu 1929. tegenerare morală? Şi aceasta 
A Vrea să fie întărirea Patriei ? 

lași Domnilor trebue să ne acope- 
Tim ochii de ruşine, Este cel mai 

a i odios spectacol pe care l-a cu- 
îNstă  hotărire noscut istoria acestei țări. Este 
ten puerta i ati îzota cea mai dezonorantă din 

r, one unal, 

Ii Câteva zile mal târziu Codreanu Eu Mepunoscut, nația noastră, 
ră pe prelectul politiei Case ea mai oribilă decădere în 
li actul al II-lea din cartea aces-|CATe au putut ajunge unii oameni, 
A sosit ceasul să ne redresăm, 
sosit censul ca lăsând la o 
Parte tot ce poate fi dușmănii 
Personale, rău sfătuitoare, și să 
îndepărtăm din corpul naţiei un 
element periculos, care timp de 
un deceniu și 
necontenit șI si 


sufletească a po, 


â 0 activitate primejai 


prefectul te. 
rucției și acum trebue 
'rulască pentru amenințări 
ea, deridur că vor trimeta 
ademie să te instruiască 
e Tel de fapte al sdvâri 
n serulctul 


Și toate acestea mărturisite, seri- 
se într'o carte publicată sub sem- 
nătura 




















ne. ȘI trag. Dela a- 
nu mă va clinti 




















1 
tată 


Poireânu apare 


'preună 






















stenatie AȘezarea 
porului nostru, 


0asă“ 


Slatina și 





"a reclamat pe calea ins- 
să 


EUGEN, 
Ieri am fost la 
spus Judecătorul de 
duci și să-ți dal de; 
făcut cu preteetul, 
Mi-a spus că te trimețe în jude- 
pentru ultraj sigur, dacă mu ne 


te ins 
cu moar. 
act la A- 
Şi să arate 
!, umblând 
dracul mat gile 
LLoLLi ca 











mi-a 
instrucție : să (e 
clarația cum al 




















jumătate a săpat | d: 













mente, Nu am aflat încă întreaga 
arhivă politică a mișcării. Codreanu 
a ascuns-o, pentru avea interes să 
o ascundă. 

Indată după această primă acu- 
zaţiune şi anume uneltire contra 
ordinei sociale prin intrarea în le- 
gături cu organizaţii străine, vihe. 
o a doua tot atât de gravă 

Este vorba de o deținere de acte 
secrete din arhiva serviciilor de 
stat, acte pe care nu avea dreptul, 
nu avea calitatea să le dețină. 

Aşa dar înțelegere cu organiza- 
țiuni străine și apoi deţinere de 
mcte secrete sustrase din arhiva 
statului, i 

Se recunoaşte ce semnificație 
specială obțin aceste fapte care par 
a avea o corelațiune înire ele, care 
par a se complecta, a se integra, 


Utilizarea de acte secrete 


A doua acuza 
mulat-o, 


nu este steagul românesc. Da, în fine, 
dacă mențiunile de pe acest doc 
ment nu ar indica o anume cale obiş- 
nuită lu, dar culpabilă, de comu- 
nicare cu! străinii 

Prin urmare onorat tribunal, docu- 
mentul pe care-l găsiţi la dosar are 
un cuprins aj cărui caracter nu lasă 
loc la îndoială, 
Codreanu recunoaşte că există 
documentul, Că s'a aflat în arhiva 
lui. Nu se recunoaşte ca autor. De 
ce? Oare conform concepției sale, 
necesitatea tactică a mpărărei îl 
împiedică să recunoască ; fireşte e 
jenant, e compromițător, e sdrobi- 
tor. Dar ce importanță are că acu- 
zatul însuși nu recunoaşte ? Fiindcă 
domnilor, în afară de faptul că a 
cest document este confirmat de 
faptele şi prezumpţiile arătate, el 














fiune aşa cum am for- 
este prevăzută şi pedepsită 
190 și 191 din codul penal. 
ce” dovezi întemetem eotaită a- 
ațiune ? Pe acte, pe acte aflate în 
arhiva lui Codreanu cu prilejul 
cinderii. Acte vizate de 
tului care a stat de faţă 
sunt recunoscute de acuzat 
Ce fel de acte? Codreanu în inte 
Togatoriul său a încercat să comen. 


„Acest ordin se va citi în toate 


d 


cuiburile de către seful de cuib 
toți membrii vor semna de Iuare 











des- 
sora acuza» 
Acte care 


















prezenta îns 


id 


nează că voase să î 
să ne vândă şi să ne 


mişca: 






















teze conținutul acestor acte, să pre. | face servicii şi fără înşelăciune şi 
tindă că ele nu au o importanță prea | Vân are de frați și Jdră trădare qi 
mare și așa mai departe fără călcare de jurământ y 
Onorat tribunal, mal întâi o ase w3ă. Corneliu Z, Codreanu 
menea apărare este inadmisibil Ce însemnează acest ordin? Ce 





acuzatul este 


acela, cara are să cân- relevă el? Desigur, cate vorba de ei 
țăreaacă inaem 


inătatea actelor. Nu a- | Organizare, așa cun dealinuneai aaa 
Hă aprocieae caracterul organizate toata mu asta DIOLĂ Ora 








"ONSAS: ni o! cu o putere străină 
5 





















ră pe Caglee 


irecția: 


un 
= “rea pentru a nu vădi alei 
edința de eri tem, Sistemul Grăzii Si fi si bul a 

i, Cel asasinii lui Stelescu sunt glorifi- ită de ŢI 
Moţa trăsese în Vernichescu', asasini i soţi o coni 
leredeui că ace Codreanu dspăa caţi. Și acestora li se inta sagă SRAUTaalga poli că 3 COR aa Costa 00 Coititaiiid E. 
[gest msasinat? Sare în „aiulori iminuri, și acestora 1 se acordă [(mbrățiaa rise parii pirtid. Du dit [prin aflarea unor docu- 
Nietimei ? Blamează crima? Nu. El gistincţiuni, sar 4 mărginit numai la această de- ur 
singur. continuă: mă reped A morat "Tribunal netele 3] ăaţune: Dr, dacă mu at cnsta va menta toare i ca 
lângă Moţa să-l apăr căci era în] Iată o! i i asasi-|act oare să dovedească și mal mult. | cumeni care 
conjurat de gardieni cari îl ame-[$i 4: asasinarea lui Duca şi anume 9 acțiune, o conceztare, o sin- 

ia , daci : 

|nințnu'' și mai jos: pe ferestruică| narea lui Stelescu. eronizare « relorturilor | Da, dacă nu [uneltinile lui, ȘI onor 
phservai cum  Vernicheseu este] In fața acestor precedente po: Garda de fler avea un program de [tribunal să nu se uite un 
scos. Incepem să flucrăm cu toţii] te exista îndoială asupra MARI: |,cțiune pe un timp delerminat și lucru. Ceeace înfățișăm 
pulpe testațiunilo. din ultimul timp? [te capi guvernul iegiuit e pă, |IMETMA e GeeAe înfății 
Iată domnilor sufletul, lată omul. vedeţi dvs. scrisorile, mani- [dacă acest act nu ar cuprinde o ce= 
pitice enta aiaotca ete deulael epinare ln | (8 diroati căzit! ue!“ In acemstă privire, inâleaie 
nini Ș i îi cu î) cere Li i SI: ri sei 
Binulală că aunt desiufo PP Ale: |care vorbește de ameninlare culte ee clzelîpraire cnv 6 sstelolezerajl|eaze. Cade ceai 
carea tovarăşului bănuit și apoi ex. |moartea, de pedepsire ca să cu-[ Da, dată. acest” document nu as ne | te 0 exe adevărat noroc că am 


i iile vii ? dica ca ideal al lui Codreanu implân- : pi Fea 
———————. plozie de satisfacţie sadic. temute generațiile viitoare _|tarea In România a unui ateng ae pita pp act iai cup S esa oa 
Și tonte acestea mărtu e, scri.] Iată onorat Tribunal şcoala CIl: | nud ealeraf0a zu Ro A os st cote, Nu acu iata dncă Intreaga 
se întrro carte publicată sub sem.| mei, iată sfingele vărsat, iată acte | dacă mentiona ta ee ata 000| arhivă poli mișcări. Codreanu 
nătura sa. odioase, iată faptele aceluia care |ment nu ar indica o anume cale obiș_ |n ascuns-0, pentru 


Domnilor numai faptul că ase-leste fiul lui Zelinski și al Elizeinuită lui, dar culpabilă, de comu-[o ascundă, 


rs nicare cu stzăinii Indată după această primă acu- 
menea lucruri odioase nu putut. fi] Brauer. Prin urmare onorat tribunal, docu- | zaţiune şi anume uneltire contra 
scrise și apoi publicate dovedesc 


i Nu î| Şi aceasta se cheamă mişcare |mentul pe care-l găsiți la dosar are |ordinei sdeiale prin intrarea în le- 
2 DOR oRARI O tenul autoruluif[ sa loială 7 ŞIiceaata e. cheamă | ui eee a emita 10 dosar are gâturi cu organizaţii străine, vihg 




































































Iată onorat Tribunal actul I din ? Şi aceasta |loc la îndoială, o a doua tot atât de gravă. 
eaziera Jul) Codreanu ;1923. Ste ta aril PS Ai Codreanu “recunoaşte că există| Este vorba de o deţinere de acte 
: Moeruletali documentul. Că s'a aflat în arhiva| secrete din arhiva serviciilor «de 
lași Doraniloritsebile (să pe stone | iRINI se irecrinio a fi eai aa iai stat, acte pe care nu avea dreptul, 
| rim ochii de ruşine. Este cel mai |ce Oare cânform concepției sale, |: avea calitatea să le deţin 


A „Jodios spectacol pe care l-a cu- |necesitatea tactică a apărărei îl| Așa dar înțelegere cu organiza- 
să notdare0i PIgAE „P9ls 2: |noscut storia aceatel! țari. Beto |Rezil?a,actic a, apărărei eltiuni străine și “apoi” definite 45 
nimeni“. epoca cea mai dezonorantă din |jenant, e compromiţător, e sdrobi- | acte secrete sustrase din  artiva 

|!Și în adevăr, onorat Tribunal, alcâţe a cunoscut nația noastră. [tor. Dar ce importanță are că acu- | statului, ză 
îm găteva zile mai târziu Cosreanul'gste cea mai oribilă decădere în |zatul însuși nu recunoaşte ? Filmdcă | iai va recunoaşte ce semnificație 

jomoară pe prefectul poliţiei, Manciu. re au putut ajunge unii oameni. | domnilor, în afară de faptul că a- specială obțin aceste fapte care par 
Iată actul al II-lea din cartea aces- [Ca p lei im, |cest document este confirmat de [a avea o corelaţiune între ele cae 
tul om. A sosit ceasul să ne redresăm. faptele și prezumpțiile arătate, el|par a se complecta, a se integra. 
Vine acum actul al III-lea. In 134 A sosit ceasul ca lăsând la o ili d 

Codreanu apare pe banca acuzaților parte tot ce poate fi duşmănii Ut t 

impreună cu alții, îndată după asa- i i ilizarea de acte secrete 

sinarea primului ministru 1. G. Duca. | Personale, rău sfătuitoare, şi să 

De sigur, onorat Tribunal, omul a- îndepărtăm din corpul naţiei un| A doua acuzațiune aşa cum am for- „Acest ordin se va citi în toate 

cesta a fost achitat în procesul de[element periculos, care timp de | mulat-o, este prevăzută și pedepsită cuiburile de către șeful de cuib și 


peaaipu it Pica Ralu pin Dăieza- un deceniu şi jumătate a săpat sarii 4 și 191 coăuţăziețiat, a.|toti membrii vor semna de luare de 
i cei RDLESTa ca Tâpte semnltica= | Becontenit și sistematic așezarea RESITA POET ii 


tiv sufletească a poporului nostru. Iul Codreanu cu prilejul d 
erii. Acte vizate de soră acul 


Bri idi ăs6 tului care a atat de față. Acte care Alic, 
s recunoscute de acuzat. = că 
imejdlioasă“ | scie e ce e ce m 
he riul săi că (ncereat at i comenă | a ao AN al ie aia dece 
Tucicils acum trei t EUGEN, ase uut aceitor acte, săpa | Aaa aasia Sa ați și fără trădare şi 
Ctiei fi, amen sulefi am fost la Slatina și mi-a |tindă că ele nu au o importa prea | țară călcare Ie ata Li 
au? Iudecătorul de instrucție: să te | mare şi așa mai departe p Di sas | Coat ZA Cora Cuca 
tăci, ȘI să-ți dal declarația cum ai]: Onorat tribunal, mai întâi o ase- e e a i 
put cu prercctul. menea apărare este inadmisibilă. Nu| Ce însemnează acest ordin? Ce 
Cată persDus că te trimete în jude [2Cuzatul este acela care are să câni [rela ea Desigur, este vorba de o 
Benin: altraj sigur, dacă mu sc |tărească însemnătatea actelor Ni organizare, aşa cum dealiminteri erau 
zatul are ..să aprecieze. caracterul [organizate toate manifestă azesaui 

pr secret. Şi dealtminteri legea nu] mişcări. Prin urmare deliberat ei 
iatinge, legea nu lasă această posi-[este această organizație i Le teze 
ilitate de apreciere, de intormați sau în orice caz un con= 
Im interesul garantării . siguranţei] tact cu intormatorii în vederea cană 
tatului, legea creiază o gravă infrac- | acţiuni. 

iune pentru cei cari fără _calităţi,| Ce informatori? Ai cul? Este i 
ără drept, iau cunoştinţă și diferent dacă informatori erau al 1 
1ocumente .] Codreanu sau ai autorităților. — Es 


acte nu au fostirol în numele lui Codreanu sau în 
ontestate în existența lor. numele serviciilor de stat. Un fapt 
um au procurat? Aici acuzatul | este! sigur și anume. Ceara dat 
ppeareă 0. apărare: „Le-am primit. | legături cu cesti Indoraelezi i aaa 
1 le-a trimis probabil un simpati. | vea la el Le dădea instrucțiuni, De 
ant. sigur în vederea une! acțiuni şi anu- 
Domnule prim preşedinte şi onorat |me in vederea primirei de intorma= 
ribunal; presupunând un moment Muni. Prin urmare, un agent de le- 
X aserțiunea în ce! priveşte prove- | gâtură, un serviciu de stat și trans= 
iența ar fi adevărată. Nu interesează. | mitere! a. intormaţiuni. Iată sistemul, 
ufgenu dlstinge în ce privește mo- |. Or, domnilor pir se avea ne 
ul de procurare. Este indiferent. £ voe Codreanu - și întreținea această 
întul Ga actele să fie obținute - şi rețea 7 Caru ppfludnireținea această 
eținute. Legea pedepseşte acest air. meni există. Dosarul cuprinde un nu- 
tir Japt, mâr considerabil de exemplare ale ____ 
Dar oare este adevărată aserțiunea | acotur osie circular, ŞI aceste exe 
îrizipulul asupra. provenienței ?. Din |plare! sure clisee. i ape de ttra 
re pentru el nu. Fiindcă aici în. Slujbași cari se vedeau organizați în 
imbine un fapt foarte grav, cuiburi Acuzatul pretinde că a voit 
n gdevăr în arhiva Iu Codreanu [să ri: dacă acei oameni îl tră- 
faVăai in ordin către. informatori | deasă pat, dacă acei carueni 1 th 
za lui sunt informatori statului 7, ȘI pe 
Gita pe lonarii și membru. din |toju ompuanonatorii statului? „ȘI pe 
SGeastă cale? Sau este mt, pisat) 
că partizanii săi oi 
"iri toi seri i cara AP 
A vidua), | constituiți în informatori, a 
iai BEÎtmI ditective între. 19/23 | această ETICA indeplinit pentru 
Intormatorii i iceaau Pi /Căct:fe: clar Să jactzatul 
i) Statia Slguranțe! i adresează informatorilor, E) a Metodă 
[ M e vor] tir aceştia 
jezenta în, silele. “decat și 3$ zbor calicâatstila el nuroal AGetăa, carea 
dă a ii 0 semneza 
or. servicii. partieu. lar ce ÎI a adresat și 


Iunie 1037, (Continuave în pag. IV-a) 
ie 



































ce nu 



































































„Intormatorii. alta 
ire în ziua de 26 







CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
m E XPoziţii- Publicaţii iii — 


Din: “La Tribuna” 
PA 28 Mai 1938 TNI 
(organ semi-0fioios) 


Rora, 


N 
a Ș 154 


CODREANU CONDAWNA? LA 10 ANI MUNCA SIt.- 
NICA. 


















| 
| 
| 
| 





Cană zorile se anunțau, ugile sălii de şedinţă 
- a Curţii Verţiale din Boeureşti au fost deschise: 
prin acestea au eşit ziariztit înfrigurați, avocaţii 
obosiţi, agenţii de poliție eu faţa unfiată de nesomr 
Și o doamnă în lacrămi și anroane leşinată. Procesul 
m ui Codreanu a luat sfârşit. Sunt aproape ecasurile 
patru dimineața. 
pi Codreanu fusese trimis între doua sentinele 
în carcera militară dela fc rtâreaţa Jilava devarece, 
în oonfornitate cn egile româneşti, acuzatu! nu tre- 
due si? asiste !a darea sentinţei. $i această fenee 
Ă “*nvinsă de emoţiile celor patru zile de desbateri a 
fost lovită în min de severitatea verdiotului şi 
scoasă nai târziu afară pe braţele apărătorilor: este 
soţia lui Corneliu Codreanu, | 
isttel foarte trist sa încheiat acest procas 
bare a fost nel nai mare, cu caraater politice, ce s'a | 
desfăşurat vreodată în România. pal 
Cornelin Codreanu care s*a apărat, timp de 8 ore 
Şi Jumătate în priwa ai pentru a spulbera acuzaţiile 
nu a putut să obțină nimie în favoarea sa. Toate ar- 
gumentele sale au fost considerate inutile de Tribu- 
& mal care bezânău-so nurai pe acuzaţii a peotunțat ip 
verâiet sever: sever prin pedeapai şi prin forza lui, 
„deoarece la toate capetele âs acuzaţie judecătorii 


1 















- Expoziţii, Publicaţii o 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 

















-.F a 
au răspuns afirrativ, nevoind să acorde nioto 
cunstanţi atenuantă, o 1%2 i 

E Qe notat că în tinpul judece pentru nioi- 
unu) dintre capetele de acuzare nu au fost unanini- 
tate de voturi. Tribunalul a aplicat crie arties1 + 
în întregime, cu najcritate, semn ci cei pa: « 
țeri ai armatei care au avut funoţia de judecători 
nu au avut exaot aceeaşi părere asupra vinovăţiei Se! 
lui Codreanu, care de astăzi este înscris în pi 
Amdecătoreşti cu c condamnare de 10 ani muncă sili 
că şi f ani interdicţie civică, 

Câna Proşedintele Curţii i-a dat entun i | 
înainte ca Tribunalul să se retraga în deliberare,! oi 
dreanu s'a ridicat şi cu un glas hotârtt a spus: x 
în mâinile voastre nu numai viaţa meu, pe care eu ȘI 
vo dau mulţunit,dar şi onoarea întregei tinerimi 
mâneşti, Am încredere în justiţia militară a ţăi 
mele", 3 

Acestea au fost ultirele cuvinte pe care el 
a putut să le pronunțe, mai fnaînte dea deveni 
condamrat, amintind astfel că procesul său a Ş 
un proces politie caro este făcut întregei gen 
pe care el o conducea, 

Impresia pe care a produs-o verdictul a 
foarte mare. Smpatarii ? Motunul. 









CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
——————————— —xpoziţi-Pubteaţi———————————— 






„aula era 
9 0 DA o EL Za 2 ae. 
A 7 72, das (Vu dd 
o 7 „OEI 
ca fig (Ace 





























adi CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii (bi 


n. 


Condamnarea lui Corneliu 7 elea Codreanu 
a produs o profundă satisfacție 
in opinia publică (pi 


o —— 





Un document edificator: lon Zelea Codreanu nu poate viețui fără vin 


dare, spionaj Și răzvrătire. Acesta 
din urmă însă vorbește categorie 
moral și înălțimea 
preocupărilor acelora care au vrut 
Să facă „marea, revoluţie naţională”. 
EI este insfârșit o dovadă hotăritoa- 
xe a cinismului și lipsei de decență 
a acestor falși naționaliști moraliza- 
tori. 


—— = 



















a lust acela în care, acum 37 
anl, Ion Zelinschi cerea să zi se 
ar | schimbe acest; nume polonez în acel 
„Deaoș românesc” de Codr 
ăn ua! zi oricum, 
Du structura sufletească a pă- 
Tintelui celui condamnat pentru tră- 





neze ȘI să le distrugă 
Mulţumirea cu c. 
a țării a 





ari pretindeau | gg CA 
4 amului în nu- 
mele unul naționalism, pe care cre- 
deau că au dreptul să-l monopolize- |. 
Ze Își întemelau morala, pe teroare și 
Masinab puiueloli izvorita 











CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
n EXPOZIŢII, Publicaţii 




















Intreaga conștiință românească a 
„imit cu vie satisfacție sentința da- 
„ieri, de către tribunalul militar 
n București în procesul lui Corne- 
1 Zelea Codreanu. Acest prim act 
Dtăritor al autorităţii de stat, me- 
“t să pună capăt anarhiei pe care 
»sta Gardă de fier o introdusese în 
aţa publică şi să curme acţiunea 


cţia Cercetare, 
„(Publicaţii 







bee 11. IPreocupărilor mcelora care su 
„ei să dinte „imaaeă revoluție națională”, 


II] 
p (naut EI este însfârșit o dovadă hotăritoa- 
Memuunea biueulet! „re a cinismului și lipoei de decență 


a acestor falși naționaliști moraliza- 
tori, 





PIN 








Primul a Lust acela in care, acum 37| 
ani, Ion Zelinschi cerea să i se! 
schimbe acest nume polonez în acel) 
„neaoș românesc” de Codreanu. A- 
mândouă sunt, oricum, elocvente 
pentru structura sufletească a pă- 
rintelui celui condamnat pentru tră- 





"e dezagregare naţională a, cării 
iesi miși „dă 


>gionare, a redat 
ncrederea 


1 în 


ii 

neze și să le distrugă. 

Mulţumirea cu care opinia publică 
a țării a primit această sentință, a 
fost cu atât mai vădită, cu cât din 
documentele care au stat la baza 
procesului lui Corneliu Zelea Codrea- 
nu s'a văzut că cei cari pretindeau 
să moralizeze viața neamului în nu- 
mel€ unui naționalism, pe care cre- 
deau că au dreptul să-l monopolize- 
Ze își întemeiau morala pe teroare și 


asasinat, Și. pe 
tructuzi s 









CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 





i 7/0 27 v7 
INFORMAȚIA „ge 


155 
Nr —— din 29 v înâg 


SENTINTA DE ERI 
a sancţionat aventura 


personală 
PROBLEMA GENERAŢIEI TINERE AȘŞTEAPTA SA | 
FIE REZOLVATA 


Tribunalul militar a sancţionat print'o pedeapsă exemplară ca. | 
riera unui om, care voia să arunce pe drumul aventurii destinul | 
unui neam. . 
































AVENTURA INSULUI SA INCHEIAT. 

Orice nădejde ar mai nutri posedaţii iluziilor permanente, carie. | 
ra personală a polonului.rutean Corneliu Codreanu, sa sfârşit, 

Demnitatea unui neam întreg, nu putea îngădui ca în numele su. 
fletului românesc şi aspirațiilor sfinte ale acestui suflet, să vorbească 
un STRAIN. 





Rămâne însă întreagă problema generaţiei tinere. Desprinsă din | 
mirajul aventurii, al hipnozei intreţinută de fâlfâirea unui steag 
străin pe meleagurile români 3, — generaţia noastră tânără consti. 
tue o realitate care se cere integrată sub toate aspectele ei organis. 
mului de stat. 
De sus până Jos structura soceciă așteaptă să fie refăcută. re 
generată, iar tineretul acestei țări năzuieşte — cu perfectă îndreptă. 
ţire — să-și spună cuvântul în toate problemele de care se leagă 
viitorul românismului. 
Generația tânără aşteptă să i se indice îndatoririle, dar 
Vrea să participe sub toate formele la răspunderea posturilor de co. 
mandă, 
Această generaţie tinde să imprime viefii noastre publice ritmul 
accelerat al forţii sale de creație, pecetiuind deceniile care curg dea. 
cum înainte CU FAPTA PERSONALITAȚII SALE, 
Oa făptură organică, ca spiritualitate nouă, ca-putere de întăp. | 
tulre, ca tenacitate, — generaţia tânără a țării aicătuiește un tot uni. 
tar nd cu toată hotărârea să se realizeze PE SINE în slujba 
ȘI a intereselor esclusiv româneşti. / 
A Sentința do eri a pus punct unei aventuri personale de colora. 
fură polono-ruteană, | / 
patat pi] 
/ lema generaţiei tinere rămâne s'0 rezolve lepciunea 
ancttorue / ză [j / pa / Pa 
Aceasta va cerg desigur, jerttirea era îm. 
bătrânite și ] te de onoruri, de răspunderi, de cir 
dertfirea este necesară, ca să putem da unui 
facţia înnoirii morale și materiule, pe cari 







eam întreg satis. 
0 o aşteaptă, o vrea... 


ON CIREŞU 





























CNSAS 
Direcţia 


Cercetare, 


Expoziţii, Publicaţii 


CĂMLEA 


7//o137 


Ț 





PRI mă 24 


azi 


Sb”, 


ONTUIL 


di pp noa 12%, za 


eee coca n 








"i condamnarea i Cornelia Dliasky 


0 pedeapsă bina 


Cu o severă dar dreaptă ju- 
decat, Tribunale Militar at 
coipulni II de armată a prontu- 
at sentinta ce se cuvenea în! 
precesul de trădare al lui Cor- 
neliu Zelinsky Codreanu. 

Pedeapsa binemeritată — apli- 
cată aceluia care — străin de 
neamul. nostru — socotea că 
România poate îi câmpul de 
experiență şi de satisfacere a 
ambițiilor criminale ale tuturor 
aventurierilor, vine să restabi- 
lească prestigiul, autorităţii - în 
stat şi al legilor ţării. 

Toată acea mentalitate bolna- 
vă care târâse în tabăra lui Ze- 
linsky o parte din tineretul nos 
tru pe care el îl mâna pe calea 
crimei și a uneltirii impotriva 
statulu; nostru naţional, nu sta 
întemeiat decât pe credința — 
pe care o îndreptăţia carența: 
autorității într'un regim de des- 
măț electoral şi demagogie — 
că fapta cea rea, crima chiar, 
poate scăpa nepedepsită. 

Sentința de ieri vine 
să mnărue socotelile tu- 
turor acelora cari se a. 
soociau la acte crimina. 
fe siguri că ele nu-i vor 
duce la ocnă ci la dem: 
nități si onoruri, Ş; oda 
tă ov ce se nărue și 
mik aaa primejdios 





meritată care pune capăt anarhiei 


pentru a putea mai în|zuseră. Tara are ne- 
voe săpa temeliile sta-| voe de linişte şi de mun 
tului nostru_ şi înşela | că pusă cinstit în slujba 
buna credinţă a româ- neamului românesc. Na 
nilor, îşi zicea naționa- ționalismul nu se poate 
listă, întemeia decât pe tra- 


DEMASCAREA FAL. |difia noastră românea-| 


scă, pe caracteristica | 
SuLui NAŢIONALISM sufletului nostru națio-! 
Astăzi se ştie cea urmărit 


nal care wa bivaeit decât. 
fosta gardă de îer şi ce era na- 


prin permanenta lui soa| 
ționalismul „românului“ Zelins- | lidaritate în jeerul Tro- 
ky, Se ştie de asemenea că cei 


ou det edineea că nului Domnesc şi al! 
ce indrăsnesc să uneltească îm- |-x., zi : â i 
potriva statului și a ordinei sta-| pr. Plizilor românesti, 
psi îşi iapă le La potriva acestor impera. 
leapsa meritată şi prescrisă de | 4; i 
legile țării. $; odată, cu aceasta pe zi za i zi mafia 
se taie poita de teroare celor | i3fî ep APaGEapUi i, PE 
ce-şi întemeiau o acţiune po- gi oaia esti șI pumod 
litică pe ameninţări şi pe asa.| trebae pedepsiţi cu as- 
sinate. Ţara răsuilă uşurată că | Prime ca să se ştie că în 
a scăpat de sub teroarea unui | (4 aceasta nu este loc 
aventurier şi e bucuroasă să | Penttrat aventură şi pen- 
constate că ordinea și autorita- | E'2e anarhie. 
tea au fost restabilite în toată 
plinătatea lor. 

Ia cei ce sau Tăsat | 
orbiți de mitul Egal 
tor al unei organizații 
îndreptate împotriva în | 
tereselor şi existenţii | 
noastie naţionale, este 
timpul să se reculeagii | 
şi să măsoare imensita. | 
























al tii Vranizai care, tea greşeli; în sare ca! 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 





—— 


VIITORUL 
Ne—— dia 29.113 193 s 
| Condamnarea lui 


| Zelinski-Codreanu |. 
şi învăţămintele pentru 
o parte din tineret 











Condamnarea lui Corneliu Zelea 

(Codreanu dacă a scos din fericire 

pentru liniştea țărei pe acest peri- 

culos agitator din rolul său nefast, a 

rs avut și un alt folos şi anume a ară- 

tat cât va trebui să lucrăm cu toţii 

pentru a lumina opinia publică și a 

o face să preţuiască totdeauna pe 
adevărații și bunii români. 

A fost o pagină tristă dar și ruși 
moasă din viața publică a poporului 
nostru ca un om de origină dubioasă 
etnică, să ajungă la un moment dat 
1dolul câtorva tineri neexperimentați 
şi nepregătiți. 

A fost o rușine cu adevărat pe 
care condamnarea a spălat-o ca un 
om care se ridicase prin inteligența 





printr'o sumă de tineri care se pre- 
supuneau că au și altă minte şi altă 
lectură decât a unui om ignorant și 
care avea tot interesul ca să tacă şi 
să nu scrie pentru a nu i se desvălui 
mentalitatea lui redusă. 

Tinerimea, în special să ia aminte 
deci ca să nu se increadă și să nu 
se lase să fie condusă decât numai 
de oamenii de carte şi de către acei 
cari au dovedit prin fapte inteligenţa 
şi iubirea de ţară. 

Condamnarea lui Zelinscki  Co- 
dreanu este astfel nu numai o sanc- 
țiune binevenită şi aplicată unui om 
profund vinovat, ale cărui fapte erau 
de natură să tulbure ţara, dar ea va 
servi şi tuturor celor care din naivi- 


sa la cugetări de felul acesta:| tate s'au lăsat ademeniţi şi angre-. 
„RIDICO orice hârtie de pe jos“ să |naţi intro mișcare susținută de 
devie un conducător, un „căpitan“ | străini și făcută pentru folosul lor. 


O eee 














CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii Mic 


m 155 | 
Dreptatea 


a 
Nr a Pia) 99. V.102R..|] E 
- D._prim_procuror militar maior 
mâgistrat Radu Ionescu, însoțit de 
d. grefier Tudor Petrescu au co- 
municat lui Corneliu Z. Codreanu, 
sentința dată de secţia I a tribuna: 
lului militar în procesul acestuia, 
Formalitatea de mai sus s'a înde- 
plinit în baza prevederilor legale, 
întrucât acuzaţii lipsese din sala de 
sedințe atunci când se pronunţă 
(1) verdictul. 
| "Tot eri, în cursul după - amiezii, 
d-ra av. Lizettă Gehorghiu care a 
pi făcut parte din apărare, “a înregis- 
"trat la grefa tribunalului o acţiune 
jde recurs, care urmează a fi înain. 
jtată împreună cu dosarele cauzei 
|Curţei de justiţie şi casare mili- 
tară, 


BY N 
































CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
> Expoziţii, Publicaţii 











AAC hu E 
1/7 / a 
Ap e SEADRDA 
LA ae 4 
Nr _____dim..29 V 1938 _193__ 
ZECE ANI. 
iz/zjedaheiziz aaa Ape Pa iminindati ga ba pe pa cada 


Justiţia și-a spus cuvântul. Pentru crima de trădare, îndemn la răzvră- 
tire și încercare de răsturnare a ordinei în Stat, Corneliu Z. Co- 
dreanu, fiul lui Zelhski şi al Elisei Brauner — a fost condamnat 
la zece ani muncă silnică. 

Procesul care s'a închelat prin această condamnare, fără circumstanțe 
atenuante, a decurs într'o atmosferă de înaltă ţinută juridică, de 
suverană imparțialitate, cu un respect desăvârșit pentru martorii 
care veheau să-şi mărturisească sentimentele în loc de a răs- 
turna faptele şi cu o răbdare, peste toate elogiile, pentru o apă- 
rare atât de anemică şi de neserioasă încât exasperase la un 
moment dat chiar pe acuzat. 

O atmosferă într'adevăr de Justiție suverană. Toţi cei ce au asistat 
la acest proces, şi mai ales străinii simpatizanți ai lui Codreanu- 
Zelinski, au plecat cu impresia netă că n'a fost câtuşi de puţin 
un proces politic al mişcărilor de dreapta, ci procesul personal 
al unui delicvent culpabil de la cele mai grave abateri faţă de 
țara sa. 

Nici mattorii care au fost, unii puerili, alţii naivi şi foarte mulţi re- 
torici, nici apărarea acuzatului care s'a vrut perfidă dar n'a ră- 
mas decât insuficientă — n'au putut răsturna acuzaţiile masive, 
şi dovedite, de uneltire împotriva țării cu ajutorul unor forțe de 
peste hotare. Două ședințe secrete au lămurit şi mai clar extin- 
derea complotului internaţional la care Codreanu-Zelinskj deve- 
nise părtaş. 

Pentru a deschide drumul unui steag străin în propria sa țară, acest 
căpitan de aventură devenise rotilă de ajutor în angrenajul unei 
mișcări străine. Peste asasinatele regisate şi glorificate de ei, 
condamnatul la munca silnică pregătise asasinatul cel mare: acel 
al Independenţii noastre. O concepție interesată sau dementă, 
ne reducea la rangul de colonie sau de Stat vasal. 

Slăblrea rezistenți naţionale. prin rebeliune, asasinat şi lupte fratr- 
cide, pentru a pregăti marșul ocupaţiei străine și al imperialis- 
melor Înfometate. lată acţiunea celui ce a fost trimis la ocnă şi 
lată faptul pentru care a fost trimis. 

Trei pedepse cumulate pentru trei delicte arată că ne găsim și în 
fața unul specimen deosebit, cu o psihologie morbidă şi devo- 
tată răului. Demoniac prin primitivismul său, el a putut mobiliza 
toate simplismele, toate gângăvelile şi mai ales toate isteriile. 
Dar azi vălul orbirii a căzut. 

EI e vinovatul. E Identiticat. El — unul singur. Toji ceilalți au fost 
niște hipnotizaţi. Să nu confunde o generaţie întreagă, înşe- 
lată şi minţită de sinistra aventură a condotierului, cu fapta lui. 

A spaculat o religie : naționalismul, A profanat altarul ei. S'a dovedit 
slmoniac şi eretic. Religia însă pe care a terfelit-o ar fi nedrept 
să fie arsă pe rugul cărţilor puse la Index. 

Nu! Incepând de astăzi chiar trebue spus răspicat că noua generaţie 








lui vor fi depășite şi îngropate în mausoleul marilor ratări, 

. Ar fi 
o nedreptate. Societatea românească nu trebue să conserve în 
sânul ei pe nihiliştii ratării, deaceea trebue să se ofere une! ge- 
Mea urate) posibilitatea răscumpărării greşelilor pentru care 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
— Expoziţii, Publicaţii” = 


se — — 
Li 4 
m 
E ace o 
| 
| 7 
| m pc 


"30. V. 1935 


CONDAMNAREA „CAPITANULUI“ 


CODREANU a produs pretutindeni 
CEA MAT BUNA IMPRI SIE 


Bi Un mare pas pentru creditul şi ordinea țării 

îi Presa occidentală spune: „Astăzi 

| România are un viitor asigurat“ 

mi Noua orientare către naționalism, a tineretului 





% PRESIE. REPRODUCEM IN ALTĂ PARTE A ZIARULUI ECOU= 
A RILE PRESEI ROMÂNEȘTI, CARE SUBLINIAZĂ IMPORTAN= 
ȚA ACESTEI CONDAMNĂRI ŞI CÂȘTIGUL PENTRU CREDI- 

TUL ȘI ORDINEA ȚĂRII, “ 


2 
ă 
a 
a 
Ş 
E 
z 
i 
9 
3 
i 
a 
5 


| bile declanșării şi extinderii războiului eventual în estul eu. 

Eu) xopean. De aceea presa engleză, franceză, elvețiană și chiar 
Maliană, subliniază această condamnare ca un element de - 

liniștire a României şi îndepărtarea unui pericol iminent, 

„PENTRU CREDITUL ȚĂRII ESTE O BRUSCA REDRESARE 

=== SCRIU CELE MAI MARI ZIARE DIN OCCIDENT --— CACI 

_ ASTĂZI ROMÂNIA ARE UN VIITOR DE LINIȘTE ASIGURAT“, 


A ? retului intelectual proletarizat. SE VA FACE O MAI VIE A-= 
BEE )  PLICAȚIE A LEGII DE APARARE A MUNCII NATIONALE. 
A | Alte măsuri vor urma în acelaş sens, 


E . RR ai ni n a a 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


P) 
i 0 Coma pet ORARE a | 
CURENIUL 
Nr 5 ei 280. V.1038.2 1082 


pi ——nnaaan cr rr II 
Recursul lui Corneliu | 
Zelea Codreanu 
Corneliu Zelea Codreu- 
nu a făcut recurs împo- 
triva sentinței de  con- 
damnare dată de secția| 
[n] I-a a tribunalului milita. | 
Recursul se va judeca! 
de către Inalta Curte de| 
casație . şi justiție mili- 

















CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 








- 
dl 
VA 
4 A 
PN 
192 
ji AL LUĂ 1938 19 
i să Ras 2 : 
Astăzi se fixează | 
termenul în recursul lui Corneliu Codreanu | 
m Tele aer arii forul suprem al | 
PN condamnare imaltei Cusţi ius titiei, militare, va, fixa | 
: de casaţie şi justiţie mi- recursului. | 
a POI PREA DEP IE EP V ÎN E RR a) | 


Sub E 
ziţii, Publi "Deutsche Proihagţil 
Expoziţii, Publicaţii» îptad 
sa corp de în 
Porig, 


2 uuaba le ȘI 1593 
4/02 re a taiem de = 
ERESA STRAINA ŞI PROGESUR ĂAIL CODBEANU, 


Atât procesul lui Codreanu at si. ggutința 
pronuavatii recent, au dus la a văâitE înisprize 
a raporturilor ronâno-germane, Acuzaţia ce a fost 
adusă lui Corona de a fi întreținut legături cu 
Berlinul a fost consi4erută, de diplomaţii germani 


.P 


nouă acţiune terorist orcantzata de partizanii 


A 


lui Codreanu nu va întârzia să iasă 18 lumină, 
Ziarul lui Qăring "National Zeitung" serie 

reteritor la sentinţa proaunţată în procesul lui 

Coâreanus "Papt cert oste Qă, proeegul lui Codrea- 


OPoemul tineretului hitzoeist “zyae una d 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
i Îi ie RX POZ iile Bica 


21 


| adi le 


Nr în, 71992 
| o a de me 
| todă la A jur otal pen 
tru tară” 
ED) Corneliu. Zelea Codreanu a trb 
o circulară organizaţiilor 

FRA „Totul pentru ea prin care le 

interzice orice agitaţie, 

Totul tru țară” se pregătește 
de alegeri și a optati o atitudine po- 
Jtică moderată, pentru a putea pa 
deplină libertate de propagandă. 


——..— 


ce 








p. 770 237vp -2- | um îi 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


4: Diihlina 
DO UD C 
fe) i 






194 | 
te ce acesta le-a luat Înpotriva organizaţiei fas 
oiste ronîne "Garda de Fer” şi dosninte declaraţia 
aessțul Guvern roforitoare la legăturile lui 0o= 
âzeana ca enunite orcanirații din gteuinitate, Ma= 
țional-socialisnul, serie ziarul, fi se anosteoă 
niciodată în chestiunile înterne ale tor ţin, 
însă nu ne meate fi inditerent ca toaiaf/poeia, ea; 
re cu cuvântul lop eu adus satisfoeţie Gormâniei 
şi politicei germene, să fie întermiţaţi, * 












CNSAS 
Direcţia Cercetare, a 
n Expoziţii Puplieaţii-————— 














| "8 Grupa: 
IND E e 0 
| () (indepenăent)  ÎWo 
(a 2, 
£ / â PROCESUL CODREANU. 
Pi 
| lee E Dm Bucureşti, 14 Ipnio a.e. (Dea, corespondentul 
RE, Ami Capitala României este din nou agitată din 
(ME va, 
cauza procesului Codreanu, eare în ziua de 15 Iu- 
nie eri. va fi revăzut de Inalta Curte de Casaţie. 












SS Codream: ere reducerea pedepsei, 





Ieri la Bucureşti s?a lansat svonul că, 
„Codreanu Sau mai bine zis ajutorii lui 
completul Curţei de Casaţie. 


au mituit | 

Din această cauză ni- 

- Nistrul de Justiţie a modificat completul de ju- 
deeată, îndepărtâna chiar şi pe secretarii de 


şedinţa. 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii Publieaţii-—————— 


ba | ) 5 pie A pd, 


200/ ( : 
Î) UNIVERSUL fe: 
zidite i - TA 


Y 


Pentru mâine c:te fixat in Curtea Filiteră de 

Caraţie,terzens] e recurs a] lui C-rnel:u Zelea Co- 

e dreanu,ocndezrat de Tribunalul Eilftar »entru trâda- 

re,unel tire contra ordinei în Stat şi răsvritire,le 
zece ani pune: siintea, 























CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


i Expozitii Pusbieetii mii 


GRUIZURAT DIN zazsa Nk 
16 iunie 19%, 
















D CUI SARB, 


| 
| Constanţa, 15. 
| Pa | Tribunalul militar al Diviziei n Ş-a,în oca- 
mietul d-1ut proretinte 1t.00lcne] magistrat Sta- 
e. vrache,1t.ocicne? Tvan,otpitan magistrat Pârvznes- 
| Qu,oipitan magistrat Gh Constentîn,ornt tan vagi g- 
î trat Bernesou,fctel iu: mublto Ciind coupat de a-l 
NA a Qipitan magistrat Pnntazs Viitasoa A duâeoat preoe 
sul Ani I,Ccâreahu,fratelo lui Cornel 'u Codreena, 
trinia în sadeonti pentru osloarea Aispozittuniler 
ordonanţei Hr.12 n Divyiatei a y-a,privitoare 18 
=" poptul inatenelor, 
și - Muritui este învinuit că a fost gasst pun- 
tînă ur metal ion oa fotografia ui Woţa si Marin, 
"Za anurarea sa acozatui a arâtet oă purta 
/ s008t vedalicn ca c amintire de famil1e,icţa fin- 
da-i cunaat, (aa | 
IE E „Pribunalul „dapu del 1berare 1-A oondmenat la . 
„7 luni înohiocare ci 5.000 1ei amenda, 

















CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


e E poziții Rublieenii ———ii 













_— e că Dina The deș Naticnăe ID 
în unio i 
Ă (organ bobdonadei dezcorat) 
Papis, 


j ii 0. P4 sei 


"oăpi tanulut* Corneliu - arcanu a mirat po nulţi 
din aceia care văzuseră pe -citator scăpând atât âe 
des de adevăratele sancţiuiii, 
| Este lceul si creier, gi buc rctive de aecas-. 
ş tă dată că, Regele Carcl s'a e Xe striat dacat 
a. în trecut, i A 
= In realitate, se pare ed Suveranat gat fra | 
pat nai ales e fantu) ca propiul Său Fin, V-ex-du? | 
Wihai, inase pe față parte qi erupase chiar în dei! 
| lui aderenți pentr azcotaţia fostei "Garzi de Fier. 
- bu adpit, ar fi declarat Regele,si văi pe 
Fiu] Neu intrat într*o reteliune, nu nusai ecntra 
legilce ernstituțicrale dictate de Wine, Gar chiar 
4 împotriva ea, 


| pe A 
| // 
| i / "edeapsa Sâver: adusn de Justitie ureltiniler 


















CNSAS 
Direcţia Cercetare, 









fireotiri! gi getii servielilor fnohiscriler 
Atud şi îcftana, pe rctiv că ar fi acordat ar 
litertăţi urcra Cirtre deținuții ecnâaznați ia 
că siinică sau la detențiune, 

Ur. raport înaintat în aocastr privinţă preoi- 
sează et deținuții au putnt print an teate terta- 
tea tani, alirente, ziare şi vizite. Ei au avat 
Chiar permisiunea de e petrece nopţi întregi în ata- 
ra pieoriter Anohigerit, Pelinuții în chestiune 
surt apreape to!1 membri 81 fostei Carn de Fier şi 

Svorpt!e care cirouii în Bucureşti, confere 

N doi eh tm. ru ae visit 
Pt LI ecntteaare, 

















CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 











ăi 
| ia d — | 
| e. N Re 
| A 
| 
e 
i, 
Pa 
Ne din Bit pa 205 
a InaltaCurte de Casaţie a 
conlirmat condamnarea 
| BE lui Corneliu 2. Lodreanu 
A | 
și -- RE 
La | 
jA | 
i 
— 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


CINE ESTE 
CORNELIU 
miti ZELINSKY- 


- pipi a sasa 


va 


„CUM A INŞELAT ŢARA ă 
| TIMP. DE 15 ANI FIUL 
„LUI LON ZELINSKY 
| SI AL ELIZEI BRAUNER 





4 ÎN 


SPIONAJ LA MARELE STAT 
pa MAJOR AL ARMATEI, LA 
SIGURANȚA GENERALĂ ŞI 
LA UZINELE DE AVIOANE 


î) 


„ TRĂDARE, UNELTIRE CU ORGANIZAȚII STRĂINE 
„CONTRA ORDINEI SOCIALE, RĂSVRĂTIRE 














CNSAS 


Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


După largi dezbătări şi îndelungată cumpănire. 
justiția militară a dat verdictul în procesul lui 
Corneliu Zelinski Codreanu, fostul „căpitan“ ai 
fostei gărzi de fier. Cel trimis în judecată 
pentru trădare, spionaj şi răsvrătire şi-a primit 
pedeapsa pe care o merita. Judecata a căzut cu 
dreptâte asupra celui care a trădat neamul, a 
vândut țara şi a semănat ură şi învrăjbire în 
poporul românesc. Străin de neamul nostru, de 
vrerea şi de destinele lui, Corneliu Zelinski Co- 
dreanu a vrut ca prin teroare, asasinat şi trădare 
să pună stăpânire pe conducerea zării, să devină 
exploatatorul ei şi impilatorul neamălui românesc. 

Organele statului au pus astfel capăt anarhiei 
şi au curmat firul aventurii. Cei 10 ani de muncă 
silnică pe care justiția militară i-a dat pedeapsă 
lui Corneliu. Zelinski Codreanu pentru acțiunile 
sale criminale, nu Sunt decât expresia juridică a 
condamnării pe care națiunea: întreagă a rostit-o 
asupra lui. Satisfacţia cu care țara întreagă a 
primit verdictul drept şi cumpănit al justiției 
militare este dovada supremă că poporul paşnic 
al acestei ţări dorea de mult să se pună capăt 
teroarii, asasinatului, urii şi învrăjbirii, 

De cincisprezece ani de când, pentru a-şi satis- 
face o ambiţie bolnavă, Corneliu Zelinski Co- 
dreanu, nepotul unui emigrat polonez şi fiul 
Elisei Brauner, a pornit sub masca naționalis- 
mului mişcarea sa de subminare a ordinii Statului 
şi de destrămare a unității națiunii, țara a asis- 
tat cu îngrijorare şi durere la înmulțirea actelor 
de teroare şi la propagarea urii şi a anarhiei. 
Amăgit de vorbe răsunătoare şi de fapte neobiş- 
nuite în viața noastră publică, tineretul acestui 
neam a fost angajat într'o acțiune criminală 
menită doar să satisfacă dorul de mărire a lui 
Corneliu Zelinski Codreanu, Cel ce tindea la 
destrămarea națiunii şi la subminarea ordinei de 
stat, cel ce trăda neamul Şi vindea țara, ajunsese 
să creeze o prăpastie între părinţi şi copii, să 


„distrugă fericirea atâtor familii, In acțiunea cri- 


minală a fostului „căpitan“ al fostei gărzi de fier 
Nu existau scrupule de care să se împiedice. Pen- 
tru a-şi ajunge scopul Corneliu Zelinski Codreanu 
utiliza orice mijloc, Ş 
Asasin al lui Manciu şi autor moral al asasi- 
nării lui 1. G. Duca şi Mihail Stelescu şi părtaş 
la asasinarea lui Vernichescu, Corneliu Zelinski 
Codreanu. ridicase asasinatul la valoare de dogmă, 
făcând din el, din ură şi din teroare, instrumen- 
tele parvenirii sale politice. £ 
Ducând fără menajamente, şi cu totală lipsă 
de aenie gi de “orice scrupul, acțiunea sa, până 


ai i . 


la limitele răbdării ăcestui neam, Corneliu Zi 
linski Codreanu adusese ţara la end 
pastiei. Ura şi destrămarea stăpâneau în n A 
unui naționalism fals, teroarea apăsa asupra pă 
cinicilor cetăţeni ai țării iar autoritatea statulu 
era subminată prin spionajul unor inconştienț: 
atraşi în. mrejele acestui ambițios. Țara s'a trezi! 
însă. Masca falsului naționalism a fost ruptă şi 
cel străin de neamul românesc a apărut în toată 
adevărata hidoşenie a faptelor sale. i 

Pângăritorul sentimentelor naţionale a fe 
demascat. EI şi-a primit pedeapsa pentru tot ce 
făcuse de cincisprezece ani încoace abuzând de 
bunătatea şi răbdarea neamului care oferise os- 
pitalitate înaintaşilor săi şi de carența unor au- 
torități prea iertătoare uneori. 

A fost o pedeapsă pilduitoare, o pedeapsă mân- 
tuitoare. „Acum, când. țara are mai mult decât 
oricând nevoie de tăria şi de unitatea tuturor 
fiilor ei, acum când pericole grave o amenință, 
ordinea a fost restabilită stârpindu-se ura şi 
anarhia. T 

Patronat de organizațiuni străine, Corneliu 
Zelinski Codreanu lucra în aceste vremi hotărâ- 
toare pentru unitatea neamului nostru şi A: 
integritatea teritorială a ţării româneşti, la des- 
membrarea ei prin ură Şi teroare, la trădarea ei 
prin spionaj şi acţiuni subversive, Verdictul. jus- 
tiției militare a redat ţării liniştea de care are 
nevoe pentru a putea purcede fără preget la 
marea operă constructivă pe care neamul între 
o aşteaptă. 

Punând capăt teroarei şi anarhiei, justiția m,-" 
litară a redat neamului şi familiilor desnădăj- 
duite pe tinerii atraşi în mrejele acţiunii nefaste 
a lui Corneliu Zelinski Codreanu. a 

Dând o pildă tuturor celor cari au crezut că 
prin pângărirea sentimentului naţional, prin a. 
Sasinat şi teroare, prin trădare, spionaj Şi :răz- 
Vrătire, vor putea pune vreodată stăpânire pe 
conducerea acestei țări, Justiția militară a făcut 
nu numai un mare act de dreptate şi de omenie 
Ci Şi o mare operă națională. ee 

Deacum națiunea unită va „putea nestânjenică 
de elenente străine sufletilui său şi de ac uni 
inițiate şi sustinute din afară, să înceapă i 
iforțure „colectivă de care țara are nevoie pe, a 
i-si îndeplini. menirea sa mare îa aceste vremi 
vea a petru omenire, 5 si 











3) 


! 


| | 









—- 





CNSAS 


Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 





- 


RECHIZITORIUL d-lui procuror militar 
major magistrat RADU IONESCU 


pronunţat în ziua de 27 Mai 1938 


| După încheierea desbaterilor procesului, d. prim procuror maior magistrat Radu loneseu 
) a pronunțat următorul rechizitoriu ; 


& m Preşedinte, Onorat Tribunal, 

Sucotesc că abea în acest moment intrăm în ijude- 
cata procesului Ja ordinea zilei. Pentru ce aceasta? 
Timp de 2 zile am asistat mai întâiu la o largă expu- 
mere a acuzatului, în care a vorbit despre foarte 
multe lucruri în aiară de obiectul precis al ordonan- 
ței de trimitere în vudecată, a vorbit şi despre unele 
invinuiri ce i se aduc. înfățişându-le însă astfel cum 
îi convenea d-sale. După aceea am asistat la defila- 
rea unui lung şir de martori, toți propuşi de acuzat, 
'cei mai mulți prietenii, partizanii săi şi cari au dat 
răspunsuri la întrebări generale, la chestiuni teore- 
tice, la chestiuni cari nu aveau legături cu capetele 
precise de acuzare. 

Aşa dar, au trecut două zile de lungi  discuţiuni 

alături fă obiectul precis al procesului. 
Dar Vi zice dvs, pentru ce aceasta? Pentru ce 
Sa îngăduit o discuțiune în afară de obiect, pentru 
ce sa pierdut acest timp preţios? Pentru ce nu am 
intervenit ca să cer revenirea la chestiune şi men- 
ținerea discuțiunei numai în obiect? 

Domnule prim. presedinte şi onorat tribunal; am 
Oosezvat actastă linie pentru un motiv foarte simplu, 
And: să lăsăm acuzatului cea mai complectă li: 
beri. , cea mai largă măsură de a-și prezenta sus= 

inerile s“le. Prea mult a invocat în trecut persecu- 

ţia, prea mult a ascuns în dosul acestui pretext 
toate insuliciențele în susținerea tezei sale, 
cest ioc nu mai e posihil acum. 

Dealtminteri, onorat Tribunal, privind susţinerile 
acuzatului chiar în afară de obiectul procesului, ce 
Valoare au ele? 

Nu vorbesc numai de faptul că firește nici un acu- 
zat nu va recunoaște responsabilitatea sa, și prin 
Wrmare. sustinerile sale sunt din capul locului par- 

iale. Dar în speță, ne găsim în fața unui om care. 
are 0 concepțiune cunoscută, deja mărturisită asupra 
modului de apărare. In adevăr, să-mi dați voe să vă 

un lucru foarte caracteristic în această 

Vivi” AS'a vorbit aci de atâtea ori despre cartea 
—-Srisă «de Codreanu şi acuzatul însusi a invocat-o 

Dre a Susţine conceptiunile şi sentimentele sale. 
«Vident că această carte trebue luată în întregime 
ȘI atunci când îi convine și atunci când nu-i convine 
torului, 


„pn, COMPLOTUL DIN 1923 

“ea, oine în această carte evistă un capitol in care 
„30 descrie complotul făcut de Codreanu și tovasăi 
„o Tă catioăleR AeRampoezeeimeza 









săi împotriva unor miniştri, în 1923. Se arată condi. 
țiunile în care s'a urmat ancheta atunci, şi felul în 


care a răspuns Codreanu la întrebările instructori= | 


ler. Era vorba despre armele găsite şi despre per- 
soanele pe cari trebueau să le asasineze. Ce spunea 
Codreanu însusi? In primul rând el îşi punea singur 
intrebarea: Ce să iac? Să mărturisesc sau să nu măr= 
turisesc. Să spun adevărul sau nă nu-l spun? Ce 
poate îi mai potrivit pentru interesul meu? Şi apoi o 
serie de considerente asupra avantajelor tactice ale 
unei atitudini sau a celeilalte. Prin urmare declara- 
țiunile sale se iac în funcţiune de interesul tactic de 
moment, nu în îuncţie de adevăr. Aceasta este con- 
cepțiunea, aceasta e linia. De altiminteri cu acelaş 
prilei Codreanu constată cu dezamăgire că tovarășii 
lu: adoptase alte tactici şi se contrazisese, lată aşa 
dar sub ce punct de vedere mărturisit de însuşi a- 
cuzat se pot privi aserțiunile sale. 

Vin apoi martorii, martorii acuzatului. Ce valoare 
au aceste depoziţii? Şi mai întâi ce conţin ele? Au 
fost aduși aici pe lângă unii domni generali cari sunt 
în alară de luptele politice, partizanii politici, Şi au 
fost întrebaţi ce părere au despre şeiul lor, 

Dacă îl cred capabil de cutare fapt sau nu, dacă 
mişcarea pe care o reprezintă ei, este subversivă sau 
nu. Aşa dar partizanii sunt solicitaţi să dea testimo- 
niul şefului lor. Oamenii sunt întrebaţi să se rosteas- 
că ei însăşi asupra caracterului organizației pe care 
0 reprezintă, în care au activat, Şi autnci ce vreți 
dvs. să spună acești oameni Fireşte că au venit cel 
n:ai mulți cu o stare de spirit preconcepută. 

i ce au spus? Simple păreri subiective, simple 
aprecieri personale, și interesate. De aceea în ase- 
menea condițiuni să-mi daţi voe să afirm că nu pot 
fi concludente pentru cauza ce desbatem nici decla- 
ala acuzatului, nici depoziţiile martorilor par 

izani. 

lată pentru ce spuneam că abea acum putem intra 
în desbaterea însăși a procesului, 


SUBMINAREA AȘEZAMINTELOR . 
LEGALE 


Domnule Prim. Presedinte si onorat Tribunal, ta 
fel de proces judecăm noi astăzi? Este oare vorba 
de o faptă întâmplătoare, este Vorba de o infrac= 
tiune obisnuită? Nu domnilor, este Vorba de o actiune 
criminală pe care un om 1 inițiat-o, pe care a pregă- 
tit-o ani de zile, Faptele iucriminate astăzi nu sunt 





= 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


hr 


isa 


Nr, 








In urma unod chete făcute de 
diferiţi exeroci în numele partidu- 
lui «Totul pentru țară», d. CORNE- 
LIU ZELE. PDREANU, a tri: 
mes o circulară futuror unităţilor 
legionare prin care li se aduce -la 
cunoştinţa că: niciuna din colecte 
lepublice n'au fost şi nu sunt autori- 
zate de conducerea mișcării; 3). căr. 
|| ţile şi broşurile nn se vând decât 

în prețul lor; si 8) întrucât aceste 
l|echipe s'au înmulţit în ultimul 
















BUNA. 





timp, legionarii vor anunța publi- aceşti excroci. 


AM 


VE! = ŢIRE: 


2 092 


Partidul “Totul, pentru Ţară“ 


denunță exerocii cari chetează 
în numele său 





cul prin orice mijloace pentru a se 
apăra în viitor. 

Ultima echipă de acest fe! si-a 
făcut apariţia la Predeal în Resta- 
urantul din faţa gării, de unde a 
coborât apoi în Timiş umblând din 
casă în casă motivând că sumele 
sunt destinate construcţiei sediului 
legionar. 

D. CORNELIU  ZELEA CO- 
DREANU, anunţă unităţile legio- 
nare să urmărească şi să prindă 






22 








| 
| 











EI, 


CNSAS 


Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


. 4. 


izolate și nici îi pot îi cântărite just dacă le exami- 
năm separat, dacă nu le încadrăm în ansamblul ac- 
țiunei. Ce a fost a acțiune? O turburare a- 
dâncă a liniştei acest 0 erupere a tineretului, 
0 pervertire a sufletelor. o subminare a aşezăminte- 























lor legale ale ţării. Veţi zice cum s'a putut desvolta 
nestânjenită? Pentru ce. justiţia nu „A sancţionat la 
timp? Și acuzatul însuși a invocat în favoarea sa 





at 





autorităților. Da, e te adevărat. A ex 








une, a tat toleranță, Dar aceasta nu mii 
şorează culpabilitatea; aceasta nu, justifică infracțiu- 
nea; aceasta nu poate duce la împunitate perma- 


nentă, 

Şi tocmai experiența din trecut şi consecințele ei 
grave ne impun astăzi o represiune severă. Căci 
onorat Tribunal, vă daţi seama unde aiunsesem? Se 
intreprinsese cu abilitate. şi stăruință, recunosc, o 


Se calomniau, se înjuriau cu sălbăticie toți, oaj 
cari au contribuit la desvoltarea acestei ţări. N . 
fost cruțat nimeni. A fost înjuriat de atâtea „ori un 
om ca Mareșalul Averescu, a fost bârfit un învățat 
cu profesorul lorga, a fost insultat Patriarhul Ţării. 


actiune de denigrare a tuturor forțelor vil ale țării. , 


Cine a scăpat? Pentru ce erau atacați astiel de oa- 
meni cari au adus contribuţia lor prețioasă de-alun- | 


gul vremii la edificarea ţării? Şi pentru ce discredi- 


tarea valorilor noastre naţionale? Pentru ce această 
acțiune de răsvrătire a poporului împotriva condu- 
cătorilor lui, pentruce această acţiune nefastă de se- 
mănare a neîncrederii, a bănuelii? Nu se vedea că | 
prin această acţiune se producea o desogregare Mo- 
rală a acestei națiuni? In ce scop această acţiune 
criminală? Cui folosea ea? Desigur nu tărelagi duş- 
manilor ei, 


Cine este Zelinsky-Codreanu 


Şi domnilor cine era omul care avea pretențiunea 
de a reprezenta naționalismul român, ba chiar de a-şi 
rezerva monopolul sentimentului național? De unde 
răsărea el? Ce reprezenta acest om? Ce valoare per- 
sonală avea? Din yâriul căror merite, din vârtul că- 
ror calităţi îşi îngăduia să îniosească o generaţie în- 
treagă care orice siar spune a pregătit viiiorul stră- 
lucit al țării, o generaţie care şi-a îăcut probele rea- 
lizâud idealul naţional milenar? O generaţie care a 
sângerat pe atâtea câmpuri de râzboi? Cine era pre- 
zumțiosul acesta? 

Este interesant onorat Tribunal să ne oprim o clipă 
asupra acestui punct. Trebue să cunoaştem omul! 

Corneliu s'a' născut la 1899,.. din lon Zelinski — și 
Eliza născută Brauner. Nu voiu intra acum în desvol- 
tări asupra geneologiei acestei familii. 

Nu am să cercetez cine sunt ascendenții lui  Ze- 
linski. 

Nu am să vorbesc de familii Condac şi Antoc. Nu 
am să analizez puritatea rasei sau origina etnică 
reală a lor. Dar voiu constata două fapte. precise, 
incontestabile. ' Mai întâi la nasterea acuzatului, tatăl 
său se numea Zeliuski. Prin urmare Corneliu însuşi se 
uiimea Corneliu Zelinski. asa a îost înscris în actele 
stării civile. Abea, doi ani mai târziu în 1901, Ze- 
linski tatăl face cerere de schimbarea numelui — în 
acela de Codreanu — schimbare de nume care ţi- 
reşte profită și copilului. lată un punct. Al doilea 
punct, În mormentul nașterii lui Corneliu, tatăl său 
hu avea cetățenia română. 

Prin urmare la naştere a fost fiul unui străin. Abea 
Pătru ani mai târziu, în 1903, Zelinski, după ce de- 
venise Codreanu cere şi obţine şi cetățenia română 
printr'o lege specială din 24 Martie acel an. In ce 
condițiuni sta obtinut acastă cetățenie nu știm şi nici 
nu avem să cercetăm acum. De sigur cu toți cunoa= 
Ştem ușurința cu care se treceau prin parlament a- 
semenea  legiuiri, care de cele mai multe ori aveau 
Caracterul unor acte de favoare, Și astăzi avem să 
ne plâncem de uşurinţa cu care s'a lucrat în acest 
domeniu, Şi astăzi avem la ordinea zilei o revizuire 
a condiţiilor în care s'au obținut cetățeniile române. 

ar nu vom discuta acest capitol, Prin urmare Cor- 
neliu Codreanu a îost fiul lui Zelinski, cetățean străin 
în momentul maşterii fiului, 4 

D-le preşedinte și onorat tribunal, în legătură cu 
această chestiune irebue să subliniem un lucru care 
este desigur cel puțin ciudat, Indiferent de origina 
lui Codreanu, este incontestabil că actele lui, carac- 
terul lui poartă o pecetie puțin românească, Misticis- 
mul lui, obscurantismul de care dă dovadă, actele 
de cruzime pe care le-a săvârşit personal Sau pe 





pare care le-a inspirat Iormulele acestea de amenin= 


tare cu moartea a adversarilor, a femeilor, a copii- 
lor, toate acestea numai manitestaţiuni româneşti nn 
sunt. Românul este o fire deschisă, românul este vu 
fire veselă, dornică de viaţă, românul este bu Că 
aceste maniiestațiuni sunt ale unui străinism Ori. ic, 
congenital, sau ale unul străinism împrumutat de 
aiurea, este evident că fiul lui Zelinski şi al Elizei 
Brauner a introdus în România moravuri şi acțiuni 
străine de suiletul poporului nostru, 


CUM SE COMPUNE 0 MISTICA 


Dar onorat tribunal ce pregătire are tânărul Co- 
dreanu, ce învățătură a primit el? Nimeni nu a pre- 
tins vreodată că a dat dovadă în școală de aptitu- 
dini deosebite, sau de inclinațiuni spre învățătură. Ce 
a făcut după terminarea studiilor? Ce profesiune a 
îmbrățișat? Cu ce stăruință a exercitat-0? Ce situa- 
ţie socială şi-a format sub acest raport? Nigăic. Ab- 
solut nimic! Aţi văzut din întrebările ce i-ar s aici 
că a adus vagi amintiri despre oarecari încexcări de 
avocatură dela nu știu ce judecătorie de ocol din- 
ti'o provincie îndepărtată. 

Și un asemenea om. cu 0 asemenea pregătire, cu 
un asemenea stagiu de activitate, sau mai exact făra 
Studii serioase, fără nicio activitate profesională, un 
"semenea om avea pretenţiunea de a strivi cu uii- 
ciența lui o generație de oameni de carte, de c? 
Stăruitoare, de trudă. Ei domnilor ar îi ridicol „acă 
nu prea trist. Dealtminteri oricine a putut să facă o 
constatare foarte caracteristică, Codreanu nu a îost 
niciodată omul manitestațiunilor oratorice. E nu se 
prezinta la întruniri, el nu vorbea poporului. Cu o 
precauțiune care izvora dintr'un instinct de cohser- 
sare şi dintr'o conștiință a înferiorității, el s'a ferit 
totdeauna de a încerca o probă în public, Reputațiu- 
nea lui Codreanu nu s'a bazat niciodată pe o activi- 
tate deschisă, publică, în care intelizența. “talentul să 
înfrunte adversitatea, să înfrunte dificultățile, Nu, E 
tăcea, el se ascundea, el cultiva misterul, el făurea 
legenda care e mai comodă. 


PROFUNDE MEDITAȚIUNIA 
FILOSOFICE SR 


Manifestările intelectuale ale lui Codreanu 
foarte reduse, Câteva circulări, câteva scrisori, $. 


Publicat si o carte este adevărat, Asi îi fi să 
pgil, su RACI manuscrisul ei, Până atunețăt ie 
A Asi Sea doare câteva _reflexiuni scrise de mâna 


Codreanu era filosof în Orele Mere: . 
tii ai 


fată rezultatul acestor profunde meditații 
tizate în cinci maxlraez ou tiuni e 









| 
| 
| 





CNSAS 


Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


m 





1, = Ştergete birie pe pleloare. 

IL — Deschide şi închide ușa încet, 

III. — Pe săli şi în camere vorbeşte cu glasul po- 
telvit. 

1V. — Nu pune mâna pe pereți. 

„— Oriunde vezi o hârtie ridico, 

„Ridico“ întrun cuvânt, bineînțeles. 

Dar dacă Codreanu nu poate impune prin cultura 
Sau prin talentul lui, dacă nu are un capital de mun- 
că profesională, cel puțin va fi putut înscrie la acti- 
vul bi alte acte meritorii. la să vedem putin acest 
aspect. 


SUB SEMNUL RASBUNARII 


Domnule Prim Preşedinte și onorat tribunal, 
eschid cartea „Către legionari“, deschid  autobio- 
ratia lui Codreanu și mă opresc fireşte în primul 
moment la un capitol: „O încercare de răsbunare 
care să servească drept pildă veacurilor viitoare“, 
13 pagina 163. 

Așa dar „răzbunare”, ce semn caracteristic, ce 
stigmat al suiletului. Răzhunare să ştie „veacurile 
viitoare“. Ce cruzime, ce sadism! Sub ce 'semn în- 
cepe această carieră! Și ce era această răzbunare? 
Un complot cugetat, pregătit, pus în executare, Im- 
potriva unor miniştri. Era discuțiunea dacă răzbuna- 
rea să se abată asupra jidanilor, dar în urma unor 
teorii speciale ce făceau, s'au preierat ministrii ro- 
mâni. Intrunire în casă conspirativă, revolvere, In 
line sunt prinşi, mărturisesc. Codreanu mărturisește 
că vola să ucidă pe miniștri: întrebat: „Şi nu re- 
greți”, răspunde: „Nu regret”, lată cum începe 
omul cariera. 

Dar odată cu acest fapt trebue să menţionăm ime- 
diat un al doilea, consecința celui dintâi. Este carac- 
teristic pentrucă vom găsi mai târziu o împrejurare 
analoagă. In adevăr Codreanu şi tovarăşii au avut 
impresia că unul dintre ai lor i-a denunțat poliției şi 
astiel au fost prinsi. Inchişi cu toţii în închisoarea 

ela Văcăreşti, pun la cale asasinarea tovarăşului 
ernichescu, cel bănuit. Şi Codreanu povesteşte : 
„este câteva minute auzim sapte detunături de re: 
Yolver şi strigăte, Mota trăsese în Vernichescu', Ce 
credeti că face Codreanu după acest asasinat? Sare 
în ajutorul victimei? Blamează crima? Nu. EI singur 
continuă: „Eu mă reped lângă Moţa să-l apăr căci 
era înconjurat de gardieni cari îl amenințau“ și mai 
los: „pe lerestruică observai cum Vernichescu' este 
scos. Incepem să fluerăm cu toţii imnul nostru!“. 

Tată domnilor suiletul, iată omul. Asa dar complot 
pentru asasinarea ministrilor. Prinderea complicilor. 
Bănulala că sunt denunțați. Impuscarea tovarăşului 
bănult si apoi explozie de satisfacție sadică, 

Şi toate acestea mărturisite, scrise într'o carte pu- 
blicată sub semnătura sa, 

Domnilor numai faptul că asemenea lucruri odioa- 
se au putut îi scrise şi apoi publicate dovedesc per- 
versitatea și cinismul autorului. 

„lată onorat tribunal actul ! din cartea lui Ca- 
dreanu 1923. i 


RETRAGEREA IN MUNŢI 


Trecem acum la actul al II-lea, în 1924, După 
Varecari conflicte cu poliţia din Iaşi, Codreanu se 


"retrage pe muntele Rarău. Ce este această retragere 


în munţii pustii? Ce este acest misticism? Ce suflet 
românesc face asemenea lucruri? Ce face el pe 
ni? tirea sa Mai bine să plecă ț 

lată poves! 3 ni ine să plecăm cu toții 
din țară. Să plecăm şi să blestemăm“. lată pati 


tismul, iată noblețea de suflet, Şi mai departe; „Sx 





pribeziră în lumea întrează;, „At 4 cobor de aci 
cu arma în mână”, lar cu arma în mână! „Să înlă- 
tur fiara care s'a pus deacurmezişul! Mă cobor, Las 
totul în voia Sorţii. De acum însă umblu cu revol- 
verul la mine. Şi trag. Dela această hotărâre nu mă 
va mai clinti nimeni“. 


ASASINAREA PREFECTULUI 
: MANCIU 


Şi în adevăr onorat Tribunal, a tras. Câteva zile 
mai târziu Codreanu omoară pe Prefectul poliţiei 
Manciu. . 

lată actul al II-lea din cariera acestui om. 

Vine acum actul al III-lea. In 1934 Codreanu apare 
pe banca acuzaților împreună cu alții îndată după 
asasinarea primului ministru 1. G. Duca. De sigur 
onorat Tribunal omul acesta a fost achitat în proce- 
sul de asasinat al lui Duca şi nu am să examinez 
acum acel proces. Dar trebue să semnalez câteva 
fapte semniiicative, scoţi 


Decorații pentru 
asasini | 


Asasinii lui Duca sunt membrii ai Gărzii de Fier, 
aceasta este necontestat, Au recunoscut-o toţi. Fi 
Sunt membrii unei organizaţiuni unde este regula că 
nimeni nu face un act fără voia setului, fără porunca 


lui. Complotul şi asasinarea din 1933 prezintă o ase- 


mănare. cu complotul şi încercarea de asasinare a 
ministrilor din 1923. Asasinii au rămas mai departe 
înscrişi în această organizație. Ei au fost glorificați. 
S'a creiat imnul „Nicadorilor“. În fruntea organiza- 
ției ei figurează ca membri de onoare. Au fost obiec- 
tul unei distincțiuni speciale, Au îost decorați cu de- 
corație legionară. Ce voiti mai desăvârsită solidari- 
zare? 

In preajma crimei, Codreanu a scris tovarăşului 
său Stelescu o scrisoare pe care nu o contestă, în 
Care îi cere părerea asupra situației, vorbeşte în 
termeni cruzi, ce îi sunt obisnuiti vorbeşte despre 
morminte. Nu ştiu ale cui morminte. Se poate inter- 
preta într'un fel. Dar după complotul dela 1923, după 
împuscarea lui Vernichescu, după împuşcarea lui 
Manciu, se poate înţelege și altiel. Vine în curând 
mormântul lui Duca, care întăreste această interpre- 
tare. Şi vine în fine testamentul lui Stelescu. Ste- 


lescu denunță pe Codreanu. Oare tot astfel cum Verze 


nichescu denunțase odinioară pe Codreanu?  Ste- 
lescu este asasinat cu o cruzime fără precedent, în- 
trio cameră de spital, pe patul de suferință, zece le- 
gionari din acestia trag 40 de focuri şi lovesc cu se- 
curea pe Stelescu. Vernichescu denuntase pe conspi- 
ratori și a fost asasinat. Stelescu denunțase şi el pe 
complici si era acum la rându-i asasinat, Prea e 
frapantă asemănarea pentru a nu vădi aici un sis- 
tem, Sistemul Gărzii de Fier. Şi asasinii lui Stelescu 
Sunt glorificati. Şi acestora Ii se intonează imnuri, şi 
acestora li se acordă distinctiuni. 

lată onorat Tribunal actele 3 'şi 4: asasinarea lui 
Duca şi asasinarea lui Stelescu. 

In fața acestor precedente poate exista îndoială 
asupra manifestațiunilor din ultimul timp? Nu vedeți 
dvs, scrisorile, manifestele, circulările legionare în 
care se vorbeşte de amenintare cu moartea, de pe- 
depsire care să cutremure. generațiile viitoare? 
- Tată onorat Tribunal scoala crimei, iată sângele 


vârsat, iată acte odioase, iată faptele aceluia care 
este îiul lui Zelinski şi al Elizei Brauner, „uitau a) 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


| 
| 
| 
| 
| 


aa CNA 


| 








SI aceasta se chiamă mişcare națională ?. SI a- 
Ceasta se chiamă regenerare morală? Şi aceasta 
vrea să fie întărirea Patriei? TI, 


_* UN SPECTACOL ODIOS : 


”_ Domnilor, trebue să ne acoperim ochii*de ruşine, 
Este cel mai odios spectacol pe care l-a cunoscut 
istoria acestei tări. Este epoca cea mai dezonorată 
din câte a cunoscut naţia noastră, Este cea mai ori- 
bilă decădere în care au putut alunge unii oameni, 

A sosit ceasul să ne redresăm, 

A sosit ceasul, ca lăsând la o parte tot ce poate 
fi. dusmănii personale, rău sfătnitoare, si să înde- 
părtăm din corpul natiei un element periculos, care 
limp de un deceniu si jumătate a săpat necontenit și 
Sistemalic asezarea sufletească a poporului nostru. 

Domnule Prim Presedinte şi onorat Tribunal, omul 
crud al cărui portret si a cărui biografie am schițat-o. 
omul care a semănat atâta turburare, omul care a 
vărsat atâta sânge, omul acesta s'a făcut vinovat de 
un act şi mai odios: el a organizat coruperea copii- 
lor, a sustras pentru scopuri personale toată scolă- 
rimea dela rosturile ei fireşti, a întreprins astiel o 
acțiune de compromiterea viitorimei. 

Un nenorocit care printrun act neciigetat şi izolat 
ademeneşte un minor înfundă puscăria. Omul care 
în mod deliberat, orintr'o actiune sistematică a voit 
să plină stăpânire pe sufletul curat al copiilor, al tu- 
turor elevilor de scoală, se poate hucura de impu- 
nitate? Este inadmisibil aceasta. Ce sunt acele. „Fră- 
lii? Ce este dezordinea semănată în şcoli? Ce este 
sustragerea copiilor de sub disciplina şcolară, de sub 
antoritatea părintească? Ce devine. ce poate deveni 
un copil care este îmbiat să participe în taină la 
reuniunii în care el poartă un simplu număr de ordine 
si care este supus unui adevărat exercițiu ritual im- 
pus de mistica primeidioasă a unui om? Vă întrebati 
dvs. ce ar deveni mâine societatea românească cu 
tineretul sedus în acest chip? Ati cântărit vreodată 
dezolarea semănată în familii? lată domnilor, am 
săsit în dosare donă scrisori ale unor părinti car 
protestează împotriva pervertirei copiilor lor de 
către „derhedeii care îi speculează“, 

PROTESTELE PARINŢILOR 
pr EUGEN, : t 
j Când ajunsei acasă, găsii pe mama ta îngrijorată, 
că te-au căutat niște jandarmi, ca să mergi la iude- 
căforul de instructie la Slatina, pentru cercetări. En 
mi-i întâlnii aşa că nu ştiu ce au făcut, Vasăzicd, 
iată, unde ai ajuns, fiţi-ar prostiile ale dracului. 

Pleci cu derbedeii ne drumuri să satisfaci nişte 
"rlescreerati. Desigur, că prefectul te-a „reclamat ne 
calea instrucției şi acum trebue să te instruiască 
Pentru amenintări cu moartea, desigur că vor tri- 
mite aci la Academie să te instruiască şi să arate ce 

„Tel de fapte ai săvârşit, umblând să te pui în ser- 
Vichi! dracul mat știe cui — unor oameni interesaţi 


cari caută să vă speculeze şi să-si III 
rile ce urmăresc, pi angaă el scop 


i ce ne cunosc, şi nici să-ţi muci: 


Tă ce vrei, eu te-am făcu 
mare, acum fă-(i de cap, tu şi cu derbedeii ce te în- 
conioară, 


Eu am crezut că toate Sunt glume copilăreşti, dar 

i dă că ai luat-o razna să-ţi faci de can, încă odată 

„ Weaba ta, că eu nu not d te omor, eu îți ofer săi 
. pi acd să a, Er 10R td ai cu ce irăi bine, pă- 

„(i derbedeii cari caui 4 

ră pirtentă A înc Mă să te speculeze şi să 

j Scurcă-le cu Parchetul şi 

e curcd că ui cu cei dela Academie, 


m 











PNG rca ăi E MAE: 






să-li vezi de carte, umbli în 





„n Părinţii tăi amăriti de purtărije tale, . 





sluiba descreeralilor. Eu nu răspund de faptele tale 
şi la rigoare voi comunica la Academie că n'am nici 
o pretentie asupra penalității ce-ţi va aplica şi că na 
răspund. In loc să auzim Şi noi de fapte bune, de 
laude, că eşti om de viitor, om de carte şi celelalte, 
să auzim că umbli de acuma cu Parchetul, cu amw- 
nințări cu moartea şi toate năzbăliile ce (i le-a bd- 
gal în cap pescuiterii în ape tulburi. Tu ai să îndrenți 
tara, ai să îndrepli moravurile societăţii de azi şi 
câte altele, 

A rămas acum Să nui mâna ne armă şi să pleci 
după Doru şi după Belimace, utât ti-u rămas, că ure 
cine să te intreție la Bălteni. 

Fă-ti de cap şi ne noi uită-ne, asta e ceeace i! 
mai putem administra, că de părinții tăi nu vrei a) 
asculți, pare că sunt vrăjmaşii tăi. 

i Părinţi 
E - RADU şi STANCA 

Altă scrisoare: ASA 

Eri am fost Ja Slatina si mi-a spus Judecătorul 
de instrucție să te duci şi să-ţi dai declarația cum 
ai făcut cu Prefectul. [2 

Mi-a spus că te trimite în judecată pentru ultraj 
sigur, dacă nu se va complica mai mult, după cum 
vor face declarațiile martorii. Tot oraşul ştie, până 
şi la sat că tu a amenințat prefectul si că ești seful 
Gărzii de Fier şi câte altele... fi-ti-ar Garda, a dra- 
eului. După cum ti-am scris și ieri te-ai înhăitat cu 
derbedeii cari te speculează şi te duc la perzanie. 
Toţi spuneau că te-au văzut la Atanasiu care e a 
lichea, şi. un derbedeu, asa îl. cunosc toți şi că pă- 
cat de situația ce âveai că ai încăput pe mâna unor 
ticălosi.. Toti avocaţii cari m-a întâlnit mi-au, spus 
de aceste fapte şi toți se mirau că cum de ai apu- 
cat tu asadrum gresit, să-ți pierzi tot viitorul. în 
mijlocul unei societăți care păcătoasă asa cum esta 
ea, totuşi nu se poate îndrepta întrucât oamenii cu 
răspundere. și cu massele ce-i ascultă şi tot nu pot 
drepta răul. Toţi, dar absolut toți rămân consterna__. 
de. drumul ce ai anucat şi de faptele ce îaci. Rău 
băiete, destul de rău că ai apucat asa, eu am socotii 
iişte glume şi fapte copilăreşti, prisos de energie cara 
caută uzai, dar la tine, s'a schimbat, ai apucat calea 
gresită şi nenorocită. Ş 

Acum n'ai ce căuta pe aici că toţi te arată cu de- ab 
Fetul asa e lumea mai decât să te duci la judecători! ! 
se Msicicile Cum oi şti şitot aşa să te întorci iar unde 

Pe la mine să nu mai treci, că destule amărăciuni 
am eu în suflet şi destulă nenorocire am şi eu ne ne- 
drept, dar ce am să fac, am să sufăr pentru fapta ta. 

Atât mai trebue să te afle şi cei dela Academie de 


In tot cazul pe mine nu'ai să mă vezi pe acolo. Când 
vei isprăvi aci câ nu mai ai cu ce trăi nai decât, să 
vii acasă să-ți vezi de avere, să-ți administrezi ceea- 
ce-ti dau şi Ceeace am agonisit tot pentru tine, . 
A A urocoe în viață ni trebue să Vii să muncesti 

e ne-am pomenit, tu nu v - 
în să pe-a t, tu nu vezi că nu ţi-a fost să 
acă crezi altfel că vei putea parveni să trăie, 
societate, luându-te după toată lumea, mai decât 
Ceri acelei lumi să-ţi dea ceeace îți trebue. a 

Noi ne-am sbătut din tinerețe să-ți asizurăm o viată 
cât de bună şi cât de sus, asa cum credeam și noi, ali 
tu, nu ne-ai ascultat si-ți faci de cap, aşa cum, crezi i 
Aşa că nu e osupărare trecătoare, sau o iesire a noa- 
stră de moment, este o hotărire dureroasă pentru noi 
și ile o nenorocire pentru noi toţi. ŞI 


tăuricat de munca noastră, păcat de iluziile ce mi le ş. 























„N 


A 





CNSAS 


Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


m 
a 7? 


Uneltiri în complicitate cu 
organizaţiile străine 


Ce durere suiletească la aceşti părinţi. Mă întreb ce 
lipsă de inimă a trebui! să se afle la acest corupător de 
minori neniru ca după primirea unor asemenea plân- 
geri să nu înceteze imediat acțiunea nefastă. Şi căte 
numeroase drame familiare de acest uen, nu se CUNOSC. 

Ei bine, justiția e datoare să apere societatea romi- 
nească de asemenea acțiuni dăunătoare. 

Domnule Prim Preşedinte şi onorat Tribunal. Să-i 
dați voie să ânalizez punctele de acuzare noui ce s uu 
adus prin ordonanță în sarcina lui Codreanu. Nu voiu 
relua toate detaliile cari au fost enumărate în actele 

ruclie, cari S'au citit în şedinţă în fața Dvs. Vui 
sie. «ia numai câteva elemente caracteristice. i 

Acuz mai întâi pe Codreanu peniru taptul de uneltire 
în contra ordinej sociale, infracțiune prevăzulă şi pe- 
depsită de art. 209 din codul penal. Această uneltire 
constă din intrarea în legături cu organizaţiuni străine 
în scop de a primi instrucțiuni şi ajutoare de orice fel 
peniru a pregăti revoluţia socială in Komânia, 

Pe ce dovezi se întemeiază această acuzațiune? Pe 
acte allate cu prilejul descinderii în casa ui Codreanu. 
Acte ce se află în dosar şi sunt semnate de sora acu- 
zatulai care a stat de față la percheziţiune. Unul din 
acte este recunoscut de acuzat. In ce priveşte un altul, 
nu se contestă aflarea lui în arhiva acuzatului, dar 
tăgădueşte că e. scris de el. Onorat Tribunal, acest 
capăt de acuzare se defineşte mai bine dacă îl i 
drăm în ansamblul acțiunei legionare. Există mai î 
o serie de fapte prealabile, în deobşte cunoscute care 
nu numai constituesc prezumțiuni dar sunt şi elemente 
constitutive ale in/racțiunei. In adevăr este cineva care, 
să nu ştie că ideologia pe care o îmbrățișează Garda 
de fier nu este de origină românească, ci este o idea. 
logie străină, împrumutată din atară? j 

cineva care să nu ştie că între concepția doctri- 

Şi programatică a legiunei şi concepția unei orga- 
mealii străine există o înrudire, o identitate perfectă! 
A contestat vreodată Codreanu aceasta? Și nu sa 
învederat aceasta prin manitestaţia de bucurie de 
câte ori ideologia” înrudită din afară înregistra un 
suceța! Nu se tinde în deobşte către o viclorie ca- 
mună? 

Și în afară de aceasta nu a declarat oare Codreanu 
că în 48 de ore după victoria sa va schimba politica 
făril si va afilia-o la o nouă axă politică, adică tocmai 
de la aceia dela a cărei ideologie se inspiră? Evident 
că da, Dar veți zice acoasta poate fi o atitudine poli- 

că pe care o poate imbrățișa orice partid. Da, dacă 
Sar fi mărginit numai la această declarațiune. Da, 
dacă nu ar exista un act care să dovedească i mai 
mult, anume o acțiune, o concertare, o sincronizare a 
eforturilor! Da, dacă nu ar exista un act din care re- 
zultă că Garda de fier avea un program de acțiune pe 
un timp determinat şi peste capul guvernului legiuit. 

dacă acest act nu ar cuprinde o cerere adresală 
Organizaţiei străine, o cerere a cărei împlinire consti 
0 necesitate pentru victoria gardistă, Da, dacă 

est document nui ar indica ca ideal al, lui Codreanu 

"alântarea în România a unui steag care nu este 
=teagul românesc: Da, în fine, dacă menţiunile de pe 
acest document nu. ar indica o anume cale obișnuiță 
tal dar culpabilă, de comunicare cu străinii. 
isi ae onorat A Gal) documentul pe care-l 

a dosar, are un cuprins al cărul caracter nu 
lasă loc la îndoială. i 
nu recunoaste că există documentul. Că s'a 





aflat în arhiva lui, Nu se, recunoaste ca autor. Deca? 
Oare conform concepției sale, necesitatea tactică a 
apărărei îl împiedică să recunoască; fireşte e jenant, 
e compromițător, e sdrobitor. Dar ce importanţă are 
că acuzatul însuşi nu recunoaşte? Fiindcă, domnilor, 
în afară de faptul că acest document este confirmat 
de faptele şi prezumțiile arătate, el este întărit de 21 
doilea document, de faimoasa telegramă, pe care Co- 
dreanu o recunoaşte. i 

In adevăr şi cuprinsul telegramei şi destinatarul ei 
si modul detransmitere este identic ca în primul docu- 
ment. Prin urmare, constestarea este inutilă. Ul 


CODREANU A ASCUNS ARHIVA! 
POLITICA A MIȘCARII 


Iată asa dar că ceeace toată lumea simțea, iată că 
ceeace toată lumea bănuia, ceeace toți înțelegeau şi 
anume că inspiraţia din străinătate trebuia neapărat 
să fie însoţită de o conlucrare, aceasta se confirntă 
acum prin aflarea unor documente foarte grave, do- 
Cumente care dovedesc întențiunile lui - Codreanu, 
uneltirile lui. Și onorat Tribunal să nu se uite un lu 
cru. Ceeace înfățisăm nu este tot ceeace există în 
această privire. d 

Ceeace înfăţisăm este o îndicaţie, este o exemplifi- 
care. Căci domnilor a fost un adevărat noroc că am 
putut intercepta cele câteva documente. Nu am aflat 
încă întreaga arhivă politică a miscării. Codreanu a 
RSCunS-0, pentrucă avea interes să o ascundă. 

Indată după această primă acuzațiune şi anume u- 
neltire, contra ordinei sociale prin intrarea în legături 
cu organizaţii străine, vine o a doua tot atât de gravă. 

Este vorba de deținerea de acte secrete din arhivă 
serviciilor de stat, acte pe care nu avea dreptul, nu 
avea calitatea să le dețină. 

Asa dar înțelegere cu organizaţiuni străine şi apoi 
deținere de acte secrete sustrase din arhiva statului. 

Se va recunoaşte ce semnificație specială obţin a- 
ceste iapte care par a avea o corelaţiune între ele, 
Care par a se complecta, a se integra. 

A doua acuzațiune așa cum am formulat-o, este 
DEEA si pedepsită deart. 190. şi 191 din codol 
penal. 


. Lă 
Spionaj la Marele Stat 
- . . ve 
Major şi autorități 

Pe ce dovezi întemelem această acuzațiune? Pe 
acte, pe acte aflate în arhiva lui Codreanu cu prile- 
jul descinderii. Acte vizate de sora acuzatului care 
a stat de faţă. Acte care sunt recunoscule de acuzat. 

Ce fel de acte? Codreanu în interogatoriul său a 
încercat să comenteze conținutul acestor acte, să pre- 
tindă că ele nu a o importanţă prea mare şi aşa mai 
dSpGrigI PI 

norat Tribunal, mai întâi o asemenea apărare est, 
inadmisibilă. Nu acuzatul este acela care are să câ 
tărească însemnătatea actelor. Nu acuzatul are să a- 
nrecieze caracterul lor secret, Și dealtminteri lezea nu 
fiică legea nu lasă această posibilitate de apre- 
re, 

In interesul garantării siguranței. statului, 
creiază o gravă infrucțiune pentru cei cari fără cali- 
tăți, fără drept, iau cunoștință şi deţin documente. 
din arhiva autorităților. Şi asemenea acte s'au. găsit 
la Codreanu. Asemenea acte nu au fost cantestate în 
stea lor. D 

m S'au procurat? Aici acuzatul încearcă o apă- 
rare: „Le. E -. ă 
ger, am primit. Mi le-a trimis probabil un sim. 


pi 


















|. 





CNSAS 


Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


” Don îm Preşedinte şi onorat Tribunal; pre- 

i ud Rai că aserțiunea în ce priveşte pro- 

veninența ar fi adevărată. Nu interesează. Legea mu 

distinge în ce priveşte modul de procurare. Este indi- 

țerent. E destul că actele să (4, cglinul şi detinute. 

te acest singur fapt. 

ee tai adevărată aserţiunea acuzatului a- 

supra provenientei? Din nelericire pentru. el, nu: 

Fiindcă aici intervine un fapt foarte grav... ; 
In adevăr în arhiva iai, pai ear, s'a găsil un ordin 

e informatori. lată texlul: 

air int legionarii şi membrii din Capitală: 

„Toti intormatorii dela Poliţia Capitalei aflător 
în cuiburi, sunt invitaţi să se preznte la mine indivi- 
dual, pentru a primi directive între 19—23 Iunie acri. 

„Informatorii agenţi ai Siguranţei sau ai Marelui 
Stat Maior, se vor prezenta în zilele de 21 şi 25 lunie 
1937" 


„Informatorii altor servicii particulare în ziua de 26 
Iunie 1937. CT ARy Pie 

„Acest ordin se va citi în toate cuiburile de către 
şeful de cuib şi toți membrii vor semna de luare de 
cunostință. Ş . 

„Ordinul astte! semnat mi se va aduce mie, prin 
şeții de sectoare. Ș 

„Cei ce nu se vor prezenta înseamnă că voesc să 
înșele mişcarea, să ne vândă şi să ne trădeze. Se pot 
face servicii şi fără înselăciune şi vânzare de fraţi şi 
fără trădare şi fără călcare de jurământ”. 

ss. Corneliu Z. Codreanu 

Ce înseamnă acest ordin? Ce relevă el? Desigur, 

este vorba de o organizare, aşa cum dealtminteri, erau 
organizate toate manifestările acestei mişcări. Prin 
urmare deliberaţi. Ce este această organizaţie? Un 
sistem de informaţii sau în orice caz un contact cu 
înformatorii în vederea unei acţiuni. 
„Ce informatori? Ai cui? Este indiferent dacă infor- 
matorii erau ai lui Codreanu sau ai autorităților. Este 
indiferent dacă ei îndeplineau acest rol în numele lui 
Codreanu sau în numele serviciilor de stat. Un fapt 
este sigur și anume. Codreanu avea legături cu aceşti 
informatori. li convoca la el. Le dădea instrucțiuni. 
Desigur în vederea unei acțiuni si anume în vederea 
primirei de informațiuni. Prin urmare un agent de 
legătură, un serviciu de stat şi transmitere de infor- 
maţiuni. lată sistemul. 

Or, domnilor, pentru ce avea nevoie Codreanu si 
întreținea această rețea? Căci în adevăr acesti oameni 
există. Dosarul cuprinde un număr considerabil . de 
exemplare ale acelui ordin circular. Şi aceste exem- 
plare sunt semnate propriu de către sluibaşi cari se 
vedeau organizaţi în cuiburi. Acuzatul pretinde că a 
voit să verifice dacă acei oameni îl trădează pe el? 
Cum adică toți oamenii lui sunt informatorii statului? 
Și pe toţi oamenii lui voia să-i verifice pe această 
cale? Sau este mai plauzibil că partizanii săi func- 
ționari şi muncitori la servicii şi, întreprinderi erau 
constituiți în informatori, aveau şi această misiune de 
îndeplinit pentru Codreanu? Căci e clar că acuzatul 
se adresează informatorilor şi numai informatorilor, şi 
în mod firesc aceştia aveau calitatea să ia cunoştinţă 
de circulara ce li sa adresat şi s'o semneze. 
spade erau acesti informatori? La ce servicii de 

ata ; A 


CE VROIA SA AFLE CORNELIU ZE. 
„LINSKY, FIUL ELIZEI BRAUUEZ 


Să admitem un moment ipoțeza că pe Codreanu îl 
preocupă să afle acte privitoare la acţiunea luţ poli- 
tică. Nu era îngăduit. Era condamnabil. Dar să ad 


aie Au mornent, 





198% ayea atuuei organizația de 


inforihatori la Statul Major al Ariiatei? Căci IE 
această categorie expres menționată în circulări, «E 
formatorii dela Statul Major, etc.“ Ce căutau în CT 
matori la această importantă înstituțiune de apărare 
naţională? Ce voia să afle aici fiul lui Zelinski şi 2 
Elizei Brauner? Ce voia să afle omul care ducea 

acţiune de înţelegere cu organizaţii străine? = 

In ce scop îi trebuiau informaţii dela Statul Major: 

Domnule Prim Preşedinte şi onorat Tribunal, sim- 
plu acest fapt al organizării unui serviciu de spionare 
a serviciilor de stat constituie un act reprobabil. Și 
atunci față de acest sistem care există, care se dove- 
deşte prin acte, mai poate fi discuţiune asupra mo- 
dului cum si-a procurat Codreanu actele şecrete ce 
deţinea fără calitate, fără drept? 

Dar domnilor, acesta era un sistem utilizat nu nu- 
mai pentru Codreanu personal, ci şi pentru folosulua:- 
tor membri ai Gărzii de Fier. Era o practică î d, 
Numai aşa se explică cum şi la percheziţiile operate 
la alţi aderenţi s'au ailat asemenea acte. Şi s'au găsit 
la unii hărţi inilitare ale regiunilor de manevre, mili- 
tare, s'au găsit studii ştiinţifice prezentate serviciilor 
de stat maior. Pentru ce şi-a procurat asemenea acte? 
Pentru ce le deţineau? 


Sustragere deacte din! 
arhiva secretă a 
Statului 


In fine, cu privire la ultima şi cea mai principală 
obiecțiune a acuzatului, că actele n'ar fi de natură să 
intereseze siguranța statului, opunem următoarele: 

— Siguranţa Statului se păstrează şi apără printr'un 
complex de măsuri şi dispozițiuni, unele permanente, 
alteie temporare, ori ocazionale, pe care le ia autori- 
tatea determinată în Stat şi anume Ministerul. Inter- 
nelor, în primul rând, cu toată aparaura şi anexele 
sale. să 
— dispoziţiunile ce se iau, se referă desigur, R. 
colectivitatea în genere, fie la un grup individ. DS 

— caracterul secret sau public al unei dispoziţiuni. 
îl imprimă însăşi autoritatea emanatoare, iar nici de 
cum înțelegerea personală a indivizilor, cari sunt da- 
tori să se spună si nu să desvălue sau să înfrângăț 
aciele de autoritate. . 

— actele găsite la inculpat, precum şi cele reproduse. 
în circularele sale, aveau incontestabil pecetia secre- 
tului, pentrucă, în afară de titulatura specială a ma. 
iorităților de „strict secret“, „confidenţial personal”, 
ete însăşi conținutul lor era conturat în dispozi. 
țiuni speciale cu indicațiuni limitate şi confidenţiale. 
Că unele din ele se refereau la organizația condusă de 
acuzat aceasta nu-i înlătură caracterul de act secret 
şi privitor la interesul de a asigura ordinea publică, 
prin măsurile preventive ce se indicau. : 

— aşa dar, actul administrativ emanat dela auto- 
ritatea în drept, cum a fost în spetă organele Minis- 
terului de Interne, în scopul de a apăra de un pericol 
iminent sau de a înlătura pericolul deja ivit, cu pri= 
vire la integritatea teritori ului, suveranitatea vublică 
Şi populația țării, este act ce face parte din 

ui 





destinate a ocroti în genere siguranța Statului. Pi 
găsite la acuzat au încontestabil acest caracter, 
Edda că dia air conta Cl aa jriaiăi în- 
are de apărare, de care justiţia înțelegătoar, 
se lasă impresionată. fo ia 
i CRIMA DE TRADARE 
ca uta i Dlraate argumentarea acuzatului prin care 


uliuze existezia culeg de trădare, pia e. 


op 

















CNSAS 


Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


SI sa ; * 


că art. 191 cod penal este asezat sub capitolul 

ase a că conira siguranței exterioare a statului şi că 
deci în speță el sar fi făcut vinovat de culpa impu- 
tată, numai dacă sar dovedit că ar îi transmis unu! 
stat străin actele secrete procurate, răspundem: i del 

— Calificarea şi aplicacabilitatea unei infracţiuni, 
nu se ia după titulatura generică din cod, ci după e- 
lementele componente determinate de textele res- 
pective, care sintetizează intențiunea legiuitorului. 

— Articolul 191 este drept că, în alineatul [, con- 
cretizează o infracțiune privitoare la siguranța exte- 
rioară a statului, prin aceia că, condiţionează expres 
săvârsirea ei, de faptul material al transmiterii do- 
rumentelor statului, unei puteri străine, dar dacă te- 
cem la studiul punctelor 1 şi 2 de sub acest text, ve- 
dem clar şi fără putință de ripostă, că ele formează 
alte fouă infracțiuni, de sine stătătoare si care se re- 
feră exclusiv Ia siguranța interioară a statului. 

Punctul Î, cere ca „cetățeanul român să-şi fi procu- 
rat sau să dețină fără calitate scriptele secrete . Va 
să zică o acțiune pur statică, în cadrul hotarelor tării 
şi deloc cu întindere peste acestea. > 

i unctul II, cere ca „cetăţeanul român să reproducă 
in public scriptele sau documentele”. De sigur că nu 

joate fi. vorba decât de publicul românesc, pentrucă, 

acolo unde legiuitorul a vrut să condiţioneze existen- 
ţa infracțiunii prin legătură cu un stat străin a făcut-o 
expres: 

Ca ultim argument pentru teza noastră, este acela 
că şi în art. 191 c. p. care este în genere textul tipic 
al crimei contra siguranței exterioare, găsim o infrac- 
țiune în el, de sine stătătoare, referitoare la sizu- 
ranța interioară a statului şi anume atunci când „fune- 
țlonarul public şi-ar fi procurat acte şi le-ar fi încre- 
dințat oricărei alte persoane”, care persoană poate fi 
perfect de bine un naţional. 

Asupra acestui cap de acuzare, socot domnilor ju- 
decători, că în ce priveşte starea faptică nu mai este 
nimic de adăozat, iar încadrarea lui este perfect de- 
terminată şi anume: : 

Trădarea prevăzută d art. 191 punctul 1 şi 2 cod 
penal, cere ca elementele componente: 

— calitatea de cetăţean român, i 

“— procurarea, indiferent pe ce cale, de scripte ori 
d ente secrete, privitoare la siguranța Statului. 
a pă cum pertinamente sia dovedit în fapt, atât 
în ce“priveste procurarea cât şi caracterul actelor. 

Pi lipsa de calitate pentru a le procura, deţine sau 
feproduce în public, pe care nici acuzatul n'a avut 
pretenția că o avea. Caracterul lor secret şi destinaţia 
lor precisă înlătură în totul orice posibilitate de discu- 
ție, asupra lipsei de calitate a acuzatului. 

— deținerea actelor sau reproducerea lor în public, 
fapte necontestate și dovedite. Ă 

— intenţiunea delictuoasă dedusă din tot complexul 
manifestărilor faptice care se încadrează în lege. 

In concluzie socotim fapta de trădare, imputată a 
Cuzatului deplin dovedită si încadrată în prevederile 
art. 191 punctul 1 şi 2 cod penal, urmând ca dv, să 
daţi satisfacție legii si societății. pentru grava încăl- 
Care contra ordinei sociale, ce s'a săvârşit. 

ingura opunere pe care acuzatul ar fi putut să o 
facă cu privire la neincadrarea faptei sale în art, 191 
ar fi fost imputarea sa contra legiuitorului care sub 
acelas capitol a prevăzut crime diferite, fără să se 


" gândească că pot fi'şi minţi care să le confunde. 





ARTE CE NU POT FI CONTESTATE 


00 dar, Domnule Prim Preşedinte si Onorat Tri. 
Piunal, este dovedit prin acte precise, prin acte care 
bot fi comentate, care pot fi tălmăcite şi răstălmăcite, 





= 





[] ai e 

: ru 2, 
dar care fiu pot fi contestate îni existența lor este do. 
vedit că elle s'a făcut vinovat de fapte prevă- 
zute si pedepsite de art. 190 şi 191 cod penal. 4 

Domnule Prim Preşedinte şi onorat Tribunal, voiu 
examina acum al treilea punct de acuzare. 

Am văzut faptul de întelegere cu organizaţii de pe- 
ste hotare, am văzut deținerea de documente secrete 
din arhivele autorităţilor, acum vom vedea inculparea 
de răsvrătire prevăzută şi pedepsită de art. 210, din 
codul penal: CTE Ieme 

Cu ce se dovedeşte această acuzațiune?,, Și» dă 

Să-mi daţi voie să adaug că acest punct este atâț 
de cunoscut, că faptele de răzvrătire pregătite si exe- 
cutate de Codreanu prin Garda de fier sunt aşa de 
numeroase, așa de izbitoare, că aceste acte sunt, în 
tratât identificate cu scopurile, cu mijloacele, cufac= 
țiunile Gărzii de fier, încât au devenit un adevărat 
lucru comun. Cine nu ştie acest lucru? Cine nu a a: f 
prilejul să înregistreze aceste fapte?, (ON 3 

Poate numai frequența lor, poate numat imptinita- 
tea de până acum a putut da curajul acestor oameni 
să treacă cu candoare pe lângă asemenea manifestau 
țiuni. Dar onorat Tribunal, lăsând deoparte multipli= 
citatea actelor care au umplut cu scandalul lor ultiraii 
ani, şi care singure sunt deajuns spre a caracteriza si 
a confirma răsvrătirea Gărzii de fier, voiu sublinia 
câteva fapte concrete care dovedesc organizarea, i) y 
todică a răsvrătirei. n bat ai teal 9! 









TI pete aie = 
CE ROST AVEA ORGANIZAREA 
MILIŢARA A GARZII DE FIERA, 


Mai întâi Codreanu întrebuința pentru mişcare 
sa forme paramilitare. Uniforme, înighebări  soldă- 
esti, miscare în cadență militară şi asa mai de= 
parte. Pentru ce o organizație politică ar avea .nie= 
voe de aceste forme? În ce scop se creia acest în. 
strument? La ce avea să fie utilizat? 2 

In al doilea rând, oamenii lui se înarmau şi. fă 
ceau exerciţii de tir. Acuzatul întreabă: unde sunt 
depozitele de arme? Şi face mare caz de faptul că 
personal a donat muzeului militar niste arme vechi 
moştenite dela generalul Cantacuzino. It 

Ce legătură are acest fapt cu înarmarea parti- 
zanilor? Sunt circulări date de partizani, de pildă 
cea din Bucovina, în care se îndeamnă la înarmare. 
Şi apoi la toate percheziţiile, la absolut toți mem- 
brii Gărzii de fier S'au aflat arme fără autorizațiuni 
legale. Câteva sute de indivizi au fost deferiți jus- 
tiției şi au fost condamnaţi, pentru că s'a găsit asu- 
pra lor arme şi material explozibil. Ce arme? De 
cele mai multe ori pusti militare. Prin urmare există 
fapte, fapte positive care dovedesc că membrii Găr- 
zii de fier aveau arme, La mulți s'au găsit asemenea 
arme ascunse îngropate în pământ. Pentru ce erau 
ascunse dacă nu aveau să servească la acte derăs- 
vrătire? Dar actul cel mai important care învederează 
răsvrătirea este organizația cornului „Moţa si Ma- 
rin”, care ia ființă la 13 Ianuarie 1938 sub denumi- 
rea de „Corpul legionar Moţa-Marin” cu organiza- 
rea quasimilitară, cu 0 formulă de jurământ specială 
nentru cei primiţi în Corp precum si cu dispozițiuni 
anume pentru înaintare în grad, avansări şi pedepse. 
„Cu alte cuvinte, peste capul autorității constituite 
Si potrivnic lezei penale (art. 326 C. P.) acuzatul îsi 
Organizează milităreste şi cu discipline. proprii, un 
corp. închis, limitat ca număr, (10.000), care. prin 
Structura Si. menirea lui putea aduce, în fiecare mo- 
ment, prilei de turburare a ordinei în Stat, 


Justificarea. existenței i i “ 
Spa pi mA fei acestei-orpanizații, dată 


gionar Moţa-M: 
















9 


> 


de esenţă strict st sever educativă și de 
eroică...” nu Imi 
atâta vreme 
condițiilor de adi ] ȘI 
etil sl Mee vă cr 

| minte a trup, ete SM 
une mg elementele componente 

Moaţ-! care trebuesc să fie 
ai au 


cărora se pretinde 


cp 


Domiiule prim preşedinte, onorat Tribunal, ana- 


infracţiunilor imputate lui Codreanu nu ar fi 
a „Iei y E Ela s'a desfăşurat actiunea 
acestei organizatiuni nu ar fi în totul conturat, dacă 
nu am adăuga câteva observațiuni asupra miiloa- 
celor băneşti ce au -fost întrebuințate: j , 

In adevăr, lori este îsi îl de o în: 
semnătate deosebită, Căci se ştie că o miscare po- 
lițică în genere are nevoie de fonduri considerabi'e 
pentru a acţiona, pentru a lucra. i tă 

Publicaţiuni, manifeste, transporturi, cheltueli elec- 
torale. şi aceasta într'o epocă în care asemenea miu- 
mifestațiuni au fost destul de frecvente. Dar dacă 
orice partid are nevoie de mari resurse băneşti, a- 
celea ale lui Codreanu trebuiau să fie şi mai con- 
siderabile, Pentru ae domnilor? Pentru că Garda de 
fier, spre deosebire de celelalte partide, întrebuința 
metode speciale care necesitau cheltueli excepțio- 
nale cu uniformele, cu echipamentul oamenilor, 
ceeace îl deosebeste de celelalte. 

Apoi în acest partid toți membrii primeau şi în- 
demnizaţii pentru însărcînările ce le aveau. De unde 
acesti bani? 

La întrebările ce Sau pus asupra acestui punct, 
acuzatul a răspuns: cotizațiile membrilor! Cotiza- 
țiile membrilor? Dar bine domnilor, au fost în a- 
ceastă țară partide mari, partide de guvernământ, 
Care au numărat în sânul lor mulţi oameni cu în. 
semnate situaţii sociale şi materiale. Şi se ştie de 
toată lumea că aceste partide nu au putut face față 
cheltuelilor şi nu stau putut acoperi chiar pentru 
Cheltueli. mai reduse, cu singure cotizațiunile! 


4 
DIN COTIZAŢII SE ADUNAU FON- 
DURI RIDICOLE 


D = . i 
Și Garda de fier a avut numai cotizaţii? Câte ca- 
tizații? Codreanu dând explicații foarte incomplecte 
$i confuze în această privință a spus că la un mo- 
ment dat avea trei sute colizanți din 15.000 membriit 
Este serios aceasta domnilor? Poate cineva să-şi în- 
chipue că un partid care făcea adevărată risipă de 
fonduri se reducea la aportul celor 300 de colizanți? 
Dar iată domnilor documente revelatoare asupra 
valoarei cotizaţiilor. Mai întâi întrun raport se con- 
stată lipsurile de organizare șI se spune: „cotizaţie 
neinteleasă de țărani. La tară nu se poate ajunge la 
un refhitat apreciabil”, Prin urmare este limpede. 
te Au rana at: A 
ar iată al doilea document. Un raport în care se 
arată la cât se ridică cotizaţia regiunilor: „Sa văr- 
, criei centrale'a partidului „Totul pentru ţa- 
ră” suma de 15,000, lei cotizaţia regiunei pe lumile 
Noembrie şi Decembrie”, Prin urmare o regiune. în- 
/reagă pe două luni numai 15.000 tei, Iată la ce sume 


SE Ît | „ete 


Mind de 


în noi si pentru 


"Expoziţii, Publicaţii 


Portula Jurtmântulut 


tratul real pentru care a 
substratul real 1 c0ip 


această formulă 
decât a ne hă- 
Săi rtecați şi chi- 

pentru scântei e 
0,3 pen im la încleştare 
etil iip lui pe viață si 


neînsemnate se putea ajunge prin cotizațiuni. Deal- 
fel se ştie că April acestor ci era de î 
leu pe săptămână sau aşa ceva. i 
i urmare cotizaţia nu poate constitui o SE 
cafe. suțicientă, pentru marile fonduri intrebui d 
de Gardă. Au fost alte surse mari. Este evident. 
Cari? 


„Am cerut lut Codreanu să prezinte arhiva conta.f 
bilității partidului pentru a dovedi alegațiunile sale. 
S'au găsit în provincie la mici organizaţiuni arhive 
complecte. Nu poate lipsi la centru. 

Codreanu nu a vrut să dea aceste acte. 

Am găsit însemnări despre persoane cari ar fi co- 
tizat cu Sume mai mari. Aceste persoane sunt în: 
semnate cu numere de ordine. Cine sunt aceste per- 
soane? Ce interes este să fie menționate asttel? 


FONDURI SUSPECTE 


Pentru ce se păstrează anonimatul? 

Acuzatul a refuzat să dea explicațiuni, şi atunci 
suntem în drept să presupunem că acest sistem 
Constituie camuilarea unor fonduri inavuabile. 

Nu există altă explicaţie. 

Sa găsit o menţiune despre întrebuințarea unei 
sume de 40 milioane lei. Acuzatul dă asupra lor o 
Versiune. Nu ştiu ce temei se poate pune pe aceste 
explicațiuni. Fireste că acuzatul nu avea să e 
noască că această mențiune îl privea personal. ar 
un lucru rămâne: acuzatul nu poate arăta sau rugă $ 
jrta să arate toate sursele de venituri ale parti- 


Sume mari, sume” considerabile. s'au cheltuit, a- 
ceasta este sigur. 

„Cotizaţiile nu au fost suticiente, nu puteau fi sufi- 
Ciente; aceasta e dovedit cu documente. 

Camutlări de fonduri există. Se constată din acte. 

Acuzatul refuză să dea numele persoanelor. Acu- 
Zatul retuză să producă arhiva contabilităţii sale. 
ate aceste împreiurări aruncă o lumină suspectă 
asupra, actiunilor unui om care avea legături cu or 
sanizaţii străine, care deținea documente secrete de 
stat şi punea Ja cale acte de răzvrătire. 


Concluzii 


Domnule Prim Preşedinte şi onorat 
Acestea sunt faptele, cu precisele lor dovezi şi 
e piatra sa în Mita pute 
m conștiința împăcată că în limita 
mele și cu respectul strict al | ii, mi-am a 
toria de poppsz otet al societății, grav N 
mormalul ei mers, de către acuzatul de tn 
olul meu terminat, vă rămâne Dvs, Sarclua de 

















CNSAS 


Direcţia Cercetare, 
—————— Expoziții, Publicaţii n 


ele 


a aplica cu toată severitatea, represiunea merltată 
ui pe care l-ați judecat și care, prin acțiunile 
adânc. vătămătoare ordinei statului nostru, — 
cheat cu atâtea sacrificii, — a voit să Intrângă 
normele de linişte și progres al Naţiunei noastre. 
Certificatele de bună purtare, ce 1 s'au dat, de către 
unii din martori ce s'au perindat, martori în malo- 
ritatea lor foști membri ai organizaţiei ce a condus, 
nu pot impieta asupra integrității Dvs. şi nici asu- 
pra necesității de exemplaritate, ce trebue să dați. 
Timpurile pe care le ergm şi circumstanţele in- 


ternaționale nu tocmai favorabile în care ne atlăm. 
impun tuturor celor ce simt cu adevărat româneşte, 
sâ-şi unească puterile in armonioasă conlucrare, lar 
nu să turbure prin acțiuni nelaste şi dorinţi de glo- 
vie, calea sănătoasă în care ne-au aşezat conducă- 
torii noştri, 

in concluzie, cer să binevoiţi a aplica 
dispoziţiunile articolelor 191 punc- 
tul | şi 2, 209 punctul 4 şi 210 din co- 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
P Expoziţii, Publicaţii 


2 ORDONANŢĂ DEFINITIVĂ a d-lui malor. 








„ magistrat DAN PASCU, in baza cărei 
Zelinski a fost trimis în judecata 
tribunalului militar 


eu) 


: C i A de : i a ă şi î ării, S'a găsit material informativ 
nța definitivă, redactată de d, maior ma tală şi „în restul țării, găsit 
gar donaaţ Pascu, în baza căreia Corneliu Zelea care vădeşte aceiaşi situațiune: oaze 
Codreanu a fost trimis în judecată pentru crima de Existența unei întinse organizaţiuni politice, d 
trădare, de răzvrătire şi pentru delictul de uneltire diferite forme, a. căror conducere 0 avea Corneiiu 
contra ordinei sociale, — are următorul cuprins; Z. Codreanu, diriguită dela sediul din  Bucureştii- 
Anul 1938, luna Maiu ziua 16. îi Noui „Casa Verde” şi din str. Gutenberg No. 3 Bu- 
i, ior magistrat Dan Pascu, judecător de cureşti. i Ș A 
Ret ccteclstrat 5 de pe lângă Tribunalul Din examinarea materialului descoperit Sau sta= 
Militar al Corpului II Armată; î ÎNC Ea bilit cu preciziune, următoarele fapte şi stări de 
Având în vedere ordinul de urmi rire No. tapt: Ş ge E i i A 
din 7 Maiu 1938 si ordinul de urmărire No. 3059 Organizarea pe tot întinsul tării a mişcării aşa 
din 12 Maiu 1938, ale domnului general comandant zisă „legionară, prin cuiburi şi unităţi mai mari de- 
al Corpului II Armată; cât acestea, este de natură ocultă, tăinuită, nefiind 
Având în vedere actele de ue ae adunate cunoscută decât de o mică minoritate a conducălo- 
si instruite împotriva lui “Corneliu Codreanu, în .e- rilor. legionari, A 
tate de 38 ani, născut la Iaşi, „de profesiune avocat, In adevăr, dovada clandestinității este făcută nu 
căsătorit, domiciliat în Bucureştii Noui, strada Ni- numai prin observaţiunile organelor polițieneşti. şi 
] culeseu Dorobanţu No. 38, sit pciuauucaie în o ale E aur ea Sa, chiar prin acte emanate dela 
Xecutarea unei condamnațiuni de şease uni. închi- conducătorii legionari. e, 
soare, pentru faptul de ultragiu, pus sub urmărire Cităm în acest sens: „circulara Noa 37 către şefii 
peatizu a AER adare; ela Eee şi reia de regiuni şi ileie [a privire li EAT ate aia 
ucere în public de acte interesân, siguranța sta- poartă și un număr de ieşire al sediu ui „Str. Guam, 
| tului, prevăzute şi tie E Cre II pct Ii 2 ei Cola pe acela de SA ou (Sean: 1 
| din Codul Penal „Carol ', combinat cu art. a- 0], rez. C. Stănescu, pagina 114). Această circu 
celaş cod, delictul de uneltire contra ordinei sociale lară are şi următorul pasagiu: „Vă rog deci să ci- 
| prevăzut şi penat de art. 209 punctul 4 Cod Penal tiți si să studiaţi cu atențiune sablonul alăturat al . 
Si crima de răzvrătire prevăzută si penată de art. așa zisei ordine de bătaie a fiecărei unități după sis- 
240 aliniatul 1 Cod Penal, toate combinate cu art. temul lucrărilor de mobilizare în oştire, care lucrare 
401 din codul penal şi Inaltul Decret No. 856-938 are să fie, bineînțeles, absolut secretă”. 
| privitor la instituirea stării de asediu. Un alt exemplu: într'o circulară a partidului „To- 
| „Având în vedere rechizitoriul domnului procuror tul pentru Țară”, Organizaţia judeţului Vlaşca (do- 
| militar prin care opiniază că numitul să fie trimis N Ing. Clime, pag. 259), se spune urmă- 





in judecata Tribunalului Militar al Corpului II Ar 
mată, pentru faptele mai sus arătate; „Niciun cuib nu-şi va păstra arhivele la el, ci ele 


fi înaintate, prii ful plăşii, 1 trul - 
CLANDESTINITATEA |MISCARII Mu inaintate, prin seful plăşii, la centrul jude. 
E 


! LEGIONA „ mDeasemenea sefii de unităţi, în afară de elemey- 
IN FAPT: tele strict necesare nu vor păstra nici un raport sau 
La percheziţia efectuată la domiciliul invinuitului document privitor. la situaţia legionarilor. şi la or. 
Corneliu Zelea Codreanu, din comuna. Bucureştii- ganizarea noastră, ci va trimite totul la centrul iu 

Noui, strada Niculescu Dorobanțu No. 38, la „Casa dețean. A 
Verde”, unde este Şi, sediul fostului partid politic „Lămuriri se vor da pe cale verbală de subsem- 

„Totul pentru țară”, s'a găsiţ material informativ şi „matul, 

“p-—= documentar care relevă natura, mijloacele şi rosti. „Este de dorit ca orice corespondență să île tri. 


rile activităţii politice a lui Corneliu Z. Codreanu câl „misă_ prin curier”, : 
SI felul de organizare şi de activitate a organizaţiu- IMITAREA SISTEMULUI COMUNIST- 
or case a ij jar A5 : »ȘCOLARUL ROŞU' 

a descinderile şi perci ozițiunile făcute Ia diferiţi Oricât ar părea de paradoxal, dar este totu 
Vasil geceași orognizatugi Police în Cp adevăc bige și 


e VEI rată 


Și u 
bilit că înviauițul Corneliu Z, Ca: 
& Ec Cha cca 














—— 


CNSAS 


Direcţia Cercetare, 


=» Expoziţii, Publicaţii 


— 
-a 


.13e 


| dreanu; ui calitate de conducător al mişcării leglo- 

| naza a incercat si a reuşit, în oarecare măsură, Iml- 

mal sistemul comunist de organizare a „școlarului 

roșu”, să organizeze, printre elevii şcolilor secun- 

—ldare din țară, mănunchiuri și grupuri ale organiza- 

țiel numită „Frăția de Cruce”, în mod clandestin, 

couspiratiy, Spre a exemplifica, ne referim la dosa- 

| rul Nr, 17 Stola Gheorghe, pag. 30, Printr'un pra- 

port” selul grupului „F, D. C” Nr, 14 către „Co- 
mandantul F. D. C.”, spune: Ş / 

„Raportez pe această cale despre situația efectivă 
şi activitatea grupului F, D. C. Nr. 14 4 

„Grupul” Tr. 14 cuprinzând mănunchiuri F. D, C. 
dela şase şcoli ale Sectorului IV Verde, situația la 
fiecare, se prezintă astfel: 

1» „Şcoala Superioară de Arte si Meserii Polizu 
lare: F. D.C. „Nicador” cu vechime din primăvara 
trecută şi cu un efectiv de şase frați de Cruce, . 

„Un mănunchiu de 15 prieteni din care unii înde- 
plinesc deja condiţiile de a intra în F. D. C... 

2. „Liceul Marele Voevod Mihai, cu un mănun- 
prieteni, din care 2 cu vechime de un an”. 
3, „Iul Gheorghe Lazăr, având un mănunchi 
stiti. din 5 prieteni, dintre cari 2 foşti membri 
stei „F. D, C” „Sterie Ciumetti” care sia di- 












, „Colegiul Naţional Sf. Sava, având un mănun- 
chiu de 3 prieteni”. 

„Liceul Sit. Iosif, care e frecventat mai mult.de 
Istrăini, este semnalat un simpatizant, care va trebui 
să înființeze mănunchiul, 

„Liceul Aurel Vlaicu, care nu are încă mănun- 
hiul organizat”. 

„loate aceste mănunchiuri ale F. D. C. funcţio- 

ează conform regulamentului F. D. C.”. 
| „De ziua legiunii au ţinut şedinţe festive”. 





La pag. 20, acelaş dosar, găsim: „Tabloul asupra 
ituației, elevilor clasei a VIII-a A, după origine și 
intelect”. 

La pagina 28, acelaşi dosar, găsim o „Fişe”-ra- 
ort-lunară, cuprinzând situaţia statistică a mănun- 
hiului „Sterie Ciumetti”. 

La pagina 78, găsim un raport semnat de Ale- 
xundru Păunescu „şeiul mănunchiului de prieteni 
Si. Sava” către comandantul Grupului 4, cuprinzând 
un tablgipominal de elevi din diferite clase, cu a- 
“din oraș, etc. etc. 

altă organizaţie legionară clandestină a fost în- 

tă la 18 Ianuarie 1938, prin actul constitutiv 
„.> ŞI semnat propriu de învinuitul Corneliu 7, 
zodreanu (dosar No. 18 Ing. Virgil Ionescu, pagina 
2, 19) organizaţia denumită „Corpul Legionar” -— 
„Moţa-Marin”, cu un efectiv de 10.000 oameni. 


onspiraţia „Prietenii 
Legionarilor“ 


La 6 Noembrie 1936 a luat flință o altă asociaţie 
e baze conspirative sub denumirea „Prietenii Le- 
rionarilor”,. asociaţie al cărei caracter conspirativ 
lezultă din însăşi statutele ei, unde, la capitolul în- 
itulat „Condiţiuni de înscriere”, se stabilesc urmă 
arele principii: la punctul III se spune despre prie- 
enii legionarilor: „Ei nu se cunosc între ei şi nu se 
ntrunesc niciodată”: la punctul V: „Cea dintâlu a- 
lunare a acestor oameni se va face în ziua biruinţei 
Ltunc! vor fi convocați nominal de selul legiunii, 
ți€ oscuţi de legionari și sărbătoriţi de întrea- 
ilare”; iar la punctul VI, se spune: „Posedă un 
r de ordine şi.o parolă”, (Dosar Nr, 12 Al. Can- 
, Dagina 130), - ; 























: 








Această organizație, potrivit spiritului său de bază 
conspirativ, a făcut înscrieri de membri camullați 
sub nume şi numere fictive, adunând și londuri pen- 
tru alutorarea mișcării legionare, în acelaş chip. 

Ca să se vadă mai explicit că organizația leglona- 
ră cu conducătorul ei Corneliu Z. Codreanu, a înţe- 
les să-și facă normă de conduită din camuilare. și 
conspirațiune menţionăm că nici după dizolvarea 
Gărzii de Fier, din 9 Decembrie 1933, aceasta n'a 
încetat a lucra prin aceleaşi getode cari au obligat 
şi determinat la dizolvarea anântită; mai mult, con- 
ducătorul ei, Corneliu Z. Codreanu, a înțeles în mod 
ritos a' da acelaşi caracter de terorism şi conspira- 
țiune nouei înizhebări intitulată „Totul pentru Ţară”, 
după cum vom dovedi cu acte emanate dela însuși 
învinuitul Corneliu Z, Codreanu. p 

Astfel, prin ordinul de zi Nr, 1 din 25 Septembrie 
1934, semnat de Corneliu Z. Codreanu (dosar No. 
15, ing. Clime, pag. 199), circulară recunoscută. de 
inculpat, se comunică hotărârea luată de Consiliul 
de Onoare al' „Gărzii de Fier” prin care este elimi- 
nat din „Gardă”, pe termen nelimitat, Mihail Ste- 
lescu, pentru vina de „înaltă trădare”, 

Prin acelaşi ordin de zi, punctul III, inculpatul 
Corneliu Z. Codreanu spune: „în virtutea puterii ne 
care mi-o dă” funcțiunea mea de şef al „Gărzii de 
Fier”, acord lui Stelescu dreptul, etc... 

Deasemenea, Corneliu Z. Codreanu semnează or- 
dinul de zi No. 2, cu data de 25 Septembrie 1934, 
prin care legionarul Cotea-Vasile-este eliminat din 
aceea organizațiine (OSar No. 15 ing. Clime, na- 
gina 200), iar prin ordinul de zi No. 3 Corneliu Z. 
Codreanu dă o serie întreagă de dis Clipuri 
cari se desființează unele nuclee ale „Gărzii) de Fie! 
şi se elimină pentru trei ani legiomării Te ela Teo. 


dor, Petrescu şi Mazilescu (Dosar Ng415 ins. Clinie 
pagind, 201). 2 

Aceste ordine au fost recunoscâte-Tără nici o re- 
zervă de înculpatul Corneliu Z. Codrfanu. 


Dar dovada funcționării clandestine a organiza- 





- iei dizolvate „Garda de Fier” este procurată şi prin 


„Chemarea” din anul 1984 a defunctului general 
Cantacuzino, prin care acesta anunță înfiintarea. pe 
fata de 10 Decembrie 1934 a partidului politic „To- 
tul pentru Țară”, act care începe astfel: „Setul meu 
politic Corneliu Z. Codreanu mi-a spus: 

„Domnule general, la 10 Decembrie 1934, sa îm- 
plinit termenul legal, după care aveţi dreptul a cere 
un semn electoral si a înființa un partid politic. Vă 
rog deci să înființati un nou partid, pentru ca toti 
ce: ce cred întrio Românie Nouă să poată activa 
roliticeste sub formă legală”. 

„Eu rămân ne vechea noziție — astăzi ilegală -— 

a „Gărzii de Fier”, pe care nu o not părăsi. deoarece 
socotesc că pe nedrept si fără nici o justificare le- 
sală a fost dizolvată” (Dosar No. 14 col. rez. STă- 
nescu, pagina 111), 
„In statutul de oreanizare a partidului „Totul pen- 
tru Ţară” (dosar No, 14 col Scu pag. 104- 
110). se constată o dură ozaezal Escu ba. le- 
gionare. 

O orzanizare cu caracter politic electoral, zisă n 
organizare pe funcțiuni, având ierarhia: şef. de cuih, 
sef de mai multe cuiburi, adică sei de garnizoaniti, 
şe/ de-echină, şef de plasă, şef judetean şi şef de 


- Partid. politic, cu diferite alle functiuni laterale: se- 


cretar general, secretar, judecător legionar, casier, 
arhivar, etc. ? 

Paralel cu această organizare ne funcțiuni, cu ca- 
racter electoral, statului prevede şi o organizare ne 
arade, care este organizarea camullată a „Gărzii de 
Fier“, confundată, în trecut, în organizaţia „„Arhan= 
ghelul Mihail” fi einer o Pt 








————— 











CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


ii i 





Co 


„FRONTUL 
nducerea 





Legionară demască exerocii 


Ciroulara partidalui Totul pentru Țară că- 
(re şelii de regiuni, de judeţe şi de sectoare 


Nu: vă lăsaţi înșelați de ex- 
croci! 

Ei circulă prin oraşe şi sate, în 
tră prin casele legionarilor, .< se 
dau drept legionari, spun că au 
diverse, însârcinări, . Cunosc, PE, 
câte „cineva dela. Centru, Şi vor-. 
besc despre el ca să capete în- 
credere, la urnă “ cer Bâni, sau 
fură ceva de prin case şi dispar. 
Alţii tac. chetă, Alţii vând. bro- 

| guri legionare, Alţii vând svastici 
insigne, etc. Toate acestea sunt 
neadmise în mişcarea legionară, 
Legionarul cum vede în satul său 
pe un asemenea individ, imediat 
trebuie să-și spună: acesta este 
un excroc. 


Câte odată susțin că sunt trio de 


miși de Centru, 

Legionarii să ştie: i 

- Centrul niciodată nu va trimi- 
te întrun loc oameni necunos- 
cuți de cei din localitate, 

In caz de nelămurire daţi un te 
lefon la Bucureşti. **oj 


Sefii de Regiuni, de Județe şi! 


de Sectoare. faceţi şcoală. în a 


ceastă privință cu toţi legionarii |” 


și membri din cuiburi; — anun-! 
țaţi şi pe prietenii voştri; 


„CATRE ORGANIZAȚIA 
"Vă atrag urgent luarea. aminte 


că în Predeal, la restaurantul d. 
ala gării, sau prezentat trei pi 


soane — escroci —. disiribuini 
cărți legioi , în ace- 
Ge for td în m 


7 mişea- 
| soia the 





de s'a dus din casă in casă, ofe- 
rind broşurile legionare şi a în- 
casat dela o singură persoană 
suma de lei 1000, susținând că 
se strâng bani pentru construcția 
Sediului legionar. 

„Rog: ă 

'1), Anunfaji de urgență toate 
cuiburile de legionari din jude- 
țul d-voastră. 

2) Anunţaţi publicul în sensul 
de a se apăra de excroci, . prin 
ziarele locale sau prin orice alt 
mijloc. 

3) Echipa aceasta probabil că 
a trecut şi prin județal Turda. 

oarece aceşti excroci s'au 
înmulțit; mișcarea legionară. va 










a un premiu legionarulai — sau 
căibului care va prinde pe vre- 
una din echipele suscitate. 

Repet cu. această ocazie; 

a) Nu se'admite colectă publi. 
că de bani; j - 

5) Nu se pot vinde cărți legio- 
nare de echipa volante, 


RNELIU 


















CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
) Expoziţii, Publicații 


14. 


F Gradele organizatiei camullate a „Gărzil de Fier”, 
prevăzute de statut sunt: membru, legionar, Întruc- 
tor legionar, comandant legionar, membru în senatul 
legiunii şi comandantul legiunii. , Ă 
“Serul riul politic „Totul pentru Tară" a fost 
numit Generalul Cantacuzino, iar mai apoi ing. Cli- 
me, dar şelul legiunii a rămas tot Corneliu Z. Cy- 
dreanu să ta 


„TOTUL PENTRU ȚARA" ERA SU- 


dul siguranta Statului și ordinea Inter" i | 

Menționăm ca ultimă şi irelutabilă dovadă că în | 
culpatul Corneliu Z. Codreanu era conducătorul găgă | 
tiv al întregii mişcări legionare, în toate m, | 
tările acesteia, următoarele două plese: E 

1. Una circulară scrisă şi semnată cu mâna $i 
de către Corneliu Z. Codreanu, la 22 Auzust 1934 
cu mențiunea „General Cantacuzino-Predeal”, circu 
lară_care a fost trimisă şi Ja ziare, spre publicare 
de Corneliu Z: Codreanu, în numele Generalului 
Cantacuzino, 


BORDONAT „GARZII DE FIER” 


? Dovada subordonătrii partidului politie electoral 
Si legal față de partidul politic real și ilegal, adică 
a partidului „Totul pentru Țară”, faţă de „Garda de 
Fier” sau, şi mai precis, a Generalului Cantacuzino 
la început şi a Ing. Gh. Clime, mai târziu faţă de 
„Căpitanul” Corneliu Z. Codreanu, rezultă din întrey 
mecanismul de funcționare a acestor. două organisme 
şi din toată arhiva acestor organizaliuni. Este su- 
ficient să relevăm că orice raport, comunicare, etc. 
se Termină cu lozinca: „Trăiască legiunea şi Căpi- 
anul”. 


Această circulară nu putea să fie semnată, pri 
substituire de către Corneliu Z, Codreanu, fără exis 
tenta unor raporturi de subordonare a Generalulu | 
Cantacuzino față de acesta, | 

Rezultă de aci, că întreaga conducere a mişcăr! | 
legionare era atât de mult concentrată de Corneli. | 
Z, Codreanu încât şi ordinele ce plecau semnate c 
Generalul Cantacuzino, erau scrise şi semnate te 
de Corneliu, Z. Codreanu, insă cu numele „Gener;. | 
Cantacuzino”. 

2. A doua piesă care evidențiază subordonare | 
Generalului Cantacuzino față de Corneliu Z. Ca | 
dreanu este şi fotografia ce găsim în dos No. fp | 

| 





De altfel, însuşi inculpatul recunoaşte că era „şeful în care se vede Corneliu Z, Codreanu, devorând 
mişcării legionare” şi că „exista o dependenţă a şe- seful partidului „Totul pentru Ţară”. N | 
filor partidului lață de şeb”. Desigur Generalul Cantacuzino trebuia să | 


Este prin urmare, cert că din moment ce Corneliu 
„ Codreanu recunoaşte că intreaga activitate pali- 
tică, economică și culturală, a partidului „Totul pen- 
tru Țară” îi era subordonată, implicit numitul între- 
Jinea activitatea ,Gărzii-de Fier” in Spiritul în cure 
a inteles să-l menţină” PE. VECHEA POZIȚIE ILE- 


subaltern al celui care-i conferea decorația, act” în | 
deplinit de Corneliu Z. Codreanu prin nesocotire. 

Constituţiei şi legilor țării. | 
Drept efect al acţiunii conspirative deslănțuită : 

riloaul EU catilAleeloriare, semnpliicăre CUI | 

toarea frază aflată într'un raport al sefului de cu. | 

GALA — A GARZII DE FIER, PE CARE NU O POT „Alcazar” din jud. Romanați (dosar No. 19, pagir: | 

PARASI, etc. Deci a continual activitatea clandestină | 


A „ec a'co d stinu 328); „In tot cazul lumea Ştie că a eşit acum un reş 
| a unei organizaţiuni. dizolvat , in Scop de a primej- nou Codreanu”. te 
| 





. Pregătirea răsvrătirei | 


In urmărirea scopului ultim al organizării şi acti- şi_Bozintan, — doj dintre cei zece asasini ai luj St! 
vității legionare: „REVOLUȚIA. LEGIONARA” in- lesci: Fapte” recimoscute de inculpat: ——— 
culpatul Corneliu Z. Codreanu şi-a organizat unități Co Distro acordate nicadorilor (Constantin; 
militare atât ca formaţie cât şi ca pregătire şi dis- 


, i şi nica); fapt de asemeni rect 

| ciplină. Intiinţarea „corpului legionar” „Mota și Ma- îsi st Cala SME = : 3 
rin”, în 13 garnizoane ale corpului legionar, în for- 3. Recompense materiale pentru acesta. (Dosă | 
mație şi. disciplină” militară, după cum. rezultă clar No. 1 şi 16 (erinia) [ 
din „Indreptarul Corpului Legionar” — „Mota şi 4. Cântecul nicadorilor: 
Marin” — cu adnotările lui Corneliu Z, Codreanu; : 





înființarea „Corpului Legionar al Foștilor Militari”, „oi el [ezita jAlgaegeana | 
| cum și împrejurarea certă că toţi seții de cuiburi aj ae i AP ps Lica | 
23 făcut pregătirea militară legionarilor, dovedesc în "ee camarazi să-i răzbunăm j 


„Și tara s'o salvăm. i. 
vârhanghelul ne-a ajutat | 
„Să pedepsim pe vinovat. 


toată evidenţa că prin organizațiuni paramilitare se 
tindea ca, la un moment potrivit, să se substitue prin 
milloace violente autorității legale. 


(i i NI 

Pentru a-şi complecta arsenalul. mijloacelor unei 5 Jurămintele. legionare, FR i 
lovituri de stat sau revoluțiuni legionare, inculpatul Jurământul legionar „Garda aleililer ia: * ui 
a utilizat şi ultimul procedeu al agenţilor de sutani „Jur în fata lui Dumnezeu că voi urmări pana 


nare al statelor: TERORISMUL care caracterizează sfârsitul zilelor mele, pe acesti călăi, pe familiile 1 
pentru a le da pedeapsa pe care o merită în fs 


răsturnările regimurilor politice, în deceniile din leriti 
urmă, i lui. Dumnezeu şi în fața naţiunii române”. (Do: 
PREGATIREA TERORISTA A LEGIONARILOR, Vol. IX „Casa Verde” pagina 806). I 
a făcut-o susnumitul în primul rând din punct de 6. Circulara cu instrucțiuni şi îndemnuri la vi; 
vedere moral şi în al doilea rând din punct de ve- lenţă. 4 Ma | 
- dere material, O mentalitate specifică a conducătorilor legion & | 
Pregătirea morală, psihologică a. terorismului, a asupra uzului mijloacelor violente, trebuia să d | 
ISA IER până în prezent prin următoarele acte şi mine la toţi legionarii aceiaşi mentalitate speci 


lapte: morbidă și de aceea găsim în toată corespondi 
1S Avaasarea icadorilor.. (asasinii. primul intre şef și subalt i recom 4 
stru 1. G. Duca: Ca stantinescu, Belim: i C; PA ordine), aparte) “| 







tr n nace dațiuni pentru Viol Îș 
nica), | ul de comandanți ai legiunti. „Buna osarele. cauze tă servesc exemple €eveni | 
Westire - Avansarea la acelas grad a luj Caratănase ităm circularele ailate la dosar No. 15 pagina | 
Li d | 








he 











CNSAS 


Direcţia Cercetare, 


o SO ORe ST Et ietarnafi 





m «Te 


Piosar No, 15 pagina 99, dosar No. 16 No. brd. 37: 
“7. Membrii. 

văd memoriu din 5 Noembrie 1936, semnat 
de Corneliu Z. Codreanu (dosar No. 16, pagina 19). 
numitul referindu-se la anumite puteri europene, 
face următoarea declaraţie solemnă: : 

„Declarăm pe față că vom trage toți cu revolve- 
'rele în acei ce ne-au dus acolo şi pentrucă nu von! 
putea dezerta, spre a nu face un act de dezonoart, 
ne vom sinucide”. i. 
“8. Liste negre cu prescrişi politici ai actualului re- 
gim de conducere a statului român. Ă 

9. Mormintele, unităţi de măsură ale eroismului 

ionar, 

ta La scrisoare adresată de Corneliu Z. Codreanu 
"lui Stelescu (dosar No. 10) primul spune printre al- 
țele: „Toată 'suferința la un loc cred că face cât 
zece morminte (unitatea de măsură fiind stabilită: 

„mormântul”). 3 j 

îi Pra cantitatea jertfei necesară biruinţei evaluată 


„204 morminte". 


4 


m. Exerciţii de tir 


LR 

Pe lingă prezătirea morală, psihologică, a tero- 
zismului arătată mai sus, s'a incercat şi o pregătire 
materială, technică a terorismului. a 

Asftel Alexandru Cantacuzino, in exercițiul atri- 

„ buiunilor conferite ini de Corneliu Z. Codreanu, şi 

fixat un punct important în programul activităţii 
sale de comandant al corpului militar legionar „Mota 
şi Marin”, din „exercițiile de tir”. (A se vedea do- 
sarul No. 12, Cantacuzino, pagina 17). 

Ca o consecință firească a întreținerii acestei at- 
mosfere înlăuntrul mişcării legionare, fiecare lesio- 
mar a căutat — executând fie ordinele primite, tie 
„din impulsiune proprie — să-şi procure armele ne- 
cesare, manitestărilor violente. : 

Prin raportul No. 855 al Inspectoratului General 

al Jandarmeriei, se aduce la cunoştinţa Ministerului 
a Internelor. că la percheziţiile operate pe teritoriul 
j ai ridicat următoarele arme şi material: 16 










Si 






















militare; 14 carabine;. 57 arme vânătoare; 2 
arme salor 
“Psaston revolver cu şiş; o grenadă descărcat; 11 bu- 
câți dinamită; 67:70 metri fitil explosiv; 237 car- 
mă mitralieră; 12 cartuşe mitralieră; 57 car- 
tuşe „de vânătoare; 40 cartuşe pistol automat; 
124 cartuşe revolver; 2 încărcătoare armă militară; 
20 tuburi cartuşe arme. militare; 28 tuburi cartuse 
oare; 8 cutii a 700 ar. pulbere vărsa 
„baionete; 6 numnale; 1 2 săb 
a bandă mitralieră. j 
e altfel, pregătirea morală şi technică . pentru 
pentru terorism a legionarilor prin meto- 


tate mai sus, nu este decăt continuarea pro- 
Ji 


16 pistoale automate; 137 revolvere; 7 












inapte în. cursul timpului prin: asasi- 
ui escu, Student, asasinarea pretectu- 
liție (ră tentativa de asa Mare) a Subsec- 

e Stai Angele 





rar â cunoscut asasîna- 
în timpul d 
„sfidăt 










talei, adică funcţionari de ai acestor iustituțiuni 


sancționat — asasinarea prefectului de poliție Mar 
ciu — a servit de încurajare prozeliţilor săi. 

Pentru atingerea obiectivelor. urmărite, miscarea 
legionară a înțeles să uzeze şi de miiloace — foarte 
teprobate în teorie — băneşti, de care a dispus a- 
ceastă mişcare într'o măsură uimitoare, 

Rularea milioanelor. evident nu poate ayea expli- 
caţia cotizaţiilor. membrilor şi a „daniilor” colectate 
prin apeluri de presă 

Bogăția neobişnuită a fondurilor şi mâna largă cu 
care se cheltuiau sume enorme, nu pot -decât să 
ducă la concluziunea că proveniența fondurilor este 
nu numai dubioasă, dar deadreptul compromițătoa- 
re, căci obligă la prezumția unei surse oculte, care 
sprijină mişcarea conspirativă şi teroristă în scopul 
primeiduirii fiinţei statului nostru, 

Această proveniență suspectă a fondurilor puse fa 
dispoziția mişcării legionare se vădeşte dealtiel din 
însăşi împrejurarea că din ordinul şeiului s'a dispus 
distrugerea arhivei de contabilitate, după cum re- 
cunoaște chiar inculpatul, care declară că „dacă n'a 
dat ordin expres de distrugere acestei arhive, dar 
totuşi a impus măsuri de distrugerea ei, pentru a nu 
cauza neajunsuri unor oameni”, 

Deci se recunoaşte precis de inculpat că pentru „a 
nu cauza neajunsuii” unor oameni, trebuia distrusă 
arhiva legionară. Or, dacă. „subvenţia” era licită şi 
nu urmărea vreun obiectiv, nu putea avea nici un 
neajuns „donatorul”, — dar tocmai aci este proble- 
ma, sursa fondurilor trebuia ascunsă, căci ea pune 
într'o lumină compromițătoare — reală dealtiel — 
mişcarea care a înțeles să primească şi să uzeze, 
cu un anume scop, impus de „donator”, de acele fone 
duri, 


Informatorii din ser- 
viciile publice 


Dar tentaculele acestei organizațitini de a pune 
mâna — la un moment dat — pe întreaga organiza- 
țiune. de stat, prin miiloace violente, rezultă şi din 
faptul, precis constatat, că mişcarea legionară în- 
treținea un vast aparat informativ la Marele Stat 
Major al Armatei, Siguranţa Generală a ' Statului, 
Prefectura Poliţiei Capitalei şi alte instituţiuni. 

Ordinele circulare, a căror autenticitate a fost re- 
cunoscută de inculpatul Corneliu Z, Codreanu — a= 
flate în dosarul Nr. 2 „Casa Verde”, dovedesc în 
[OA den existența acestui aparat informativ. 

ra: 

„Către Legionari și membri din Capitală. 

„Toţi informatori dela Poliţia Capitalei aflători 
în cuiburi, sunt invitați să se prezinte la mine indivi- 
dual, pentru a primi directive între 19—25 Iunie a. €. 

„Intormatorii agenţi ai Siguranţei sau ai Marelui 
Stat Maior, se vor prezenta. în. zilele de 21 şi 25 
26 ale Mar i A Va 

„Informatorii altor “servicii particulare în ziua « 
26 Iunie 1037. E: Bu Aleai da, 
„ „Cei ce nu se vor prezenta, înseamnă că voiesc să 
înșele mișcarea, să ne vândă şi să ne trădeze. Se 
poată e Ig ela 0uMtAcĂ ep loțne şi vânzare de 

ați şi fără, trădare călcare de iu 

(9) Corneliu Z. Codreanu”, luă mita 

lucru este Sigur, că, astiel de procedee sunt 
caracteristica numai Organizaţiunilor conspirative şi 


„teroriste, E 4 
„„Iuculpatul Corneliu Z. Codreanu susține că a con= 


vocat informatori şi agenții Mareli : 
Siguranței Generale şi Fi Dracula at Aa, a 





















ii, Publicaţii _— 
DR 
















pr 





CNSAS 


Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


LN L-A A | 


Hlaţi In culburi”, în scopul „salvării situaţiei morale 
a unor tineri” sau pentru „a le spune că pot da orice 
informație Siguranţei sau Poliţiei, fără însă ca să-şi 
aibă conştiinţa: pătată”. a Ş 

În prim rând este surprinzătoare pretențiunea că 
funcționarii 'de Stat puteau să-şi respecte Şi jură- 
mântul de credință prestat către Stat, cât Și iură- 
mântul de credință prin care erau legaţi de „căpitan 
si în puterea căruia acesta îi convocase pentru a le 
dă “„directive”. Insă, din cele arătate mai sus s'a 
putut vedea că interesele politice ale organizației 
coridusă de Corneliu Z. Codreanu veneau în conflict 
direct cu interesele Sigurantei. Statului şi atunci a- 
ceşti „atenți dubli” trebuiau să execute sau obliga- 
țiunile de serviciu către Stat sau directivele tot a- 
tăt de obligatorii, către Corneliu Z. Codreanu. 

Dar din felul cum este terininată circulara, reese 
că în concepția lui Corneliu Z. Codreanu, acești func- 
ționari trebuiau să fie în prim rând devotați. „legiu- 
ni”, — altiel supunându-se Ja pedepse. In adevăr, 
în circulara publicată în broşura „Circulările Căpi- 
dn 








tânului”, la pagina 125, se spune lapidar. şi catego- 
ric: „Cei ce nu se vor prezenta, vor îi pedepsiţi £ 
Căiinculpatul a! înțeles să utilizeze funcționari. de-ai 


Statului în scopurile politice ale mișcării legionare 
se vădeşte în mod eclatant prin memoriul găsit la 
domiciliul "lui. Corneliu Z, Codreanu — Dosar Nr. 9 
„Casa Verde” şi din cuprinsul căruia rezultă că este 
întocmit de un funcționar public „informator acope- 
rit” al lui Corneliu Z. Codreanu” 

"Ce 'se urmărea prin acest serviciu de informaţii? 

“Scopul se poate deduce din însăşi compunerea 
serviciului, din elementele lui, din instituțiile Ja care 


„ trebuiau să opereze, 


Explicațiunea că ar fi fost vorba de interceptarea 
unor măsuri de persecuție. din partea unor adversari 
polițici,. nu poate. sta în picioare, Căci, în adevăn, 
pentru ce' stan organizat informaţii la societăţi par. 
ticulare? Ce raport de natură politică. ar fi fost în- 
tre” acestea și mişcarea. lui Codreanu? Ni cumva 
caracterul acestor societăți dă o anume semnificaţie 
Opere! d=,spio:.are?: Ce căutau informatorii la o.so= 
cietate de avioane care lucrează pentru apărarea 


Statului: Ce căutau informatori la Calea ferată?. 


Ele evident că nu poate fi vorba despre şicane po- 
iitice, . i 

» Dar mai „mult decât atât Cum ar putea susține in- 
culpatul că era vorba de lupte electorale, când el 
oOrganizase. serviciu de spionaj. la Marele Stat Ma- 


ir al Armatei, Ce. voia să afle înculpatul la această. 
instituție, -a cărei menire este asigurarea Apărărei, 


aționale. + i i 
„În ce scop a urmărit procurarea de informaţii. sau. 
documente. dela” acste Organe "militare? + : 

i Și în: folosul cui? 

- Tată întrebări cari constituesc. tot- atâtea grave a- 
cuzațiuni. - ; 3 A ) 
Acest fapt = al întreținerii 'unui aparat “informa- 
tiv la cele: mai: importante. servicii publice, explică. 
în bună parte, detinerea de către Corneliu. Z.. Co- 
dreanu, fără nici. o calitate, ao serie de acte inte- 
resând Siguranța “Statului, prin care se vădeşte; cu 
căpeplionaă, gravitate, primejdiile ce constituia pen- 
tru Siguranta Statului dăinuirea mai departe-a ace- 
slplintiscăti Aal Sire zi Velstat în cumpănă de a 

„„A'O “acțiune de trădare a | - 
rioare interese de Stat, iba 


“CE ACTE SECRETE DETINEA 
ur sia oi CODREANU E TINEA 


[] 


„In concret, corpurile delicte descoperite până a. 
Sum dovedesc; în sarcina inculpatulej dou epiră (5 





cadrate. în articolul 191 Cod-Penaf Regele Carol go 


11”, sancționator de trădare, aliniatele 1 și 2 — pen- 
tru care s'a deschis acţiune publică şi s'a urmat în- 
strucțiunea. 

Deţinerea de acte interesând Siguranța Statului 
se concretizează prin actele găsite la domiciliul în- 
culpatului Corneliu Z. Codreanu, acte emanate dela 
autoritățile superioare ale Jandarmeriei şi dela pre- 
iecturile de judet: acte adresate unităţilor erarhice 
în subordine, fiind prin forma şi conținutul lor or- 
dine de serviciu, secrete sau contidenţiale, unele date 
chiar cifrat, pentru conservarea secretului lor. 

Menţionăm în acest sens următoarele acte: 

1. — Ordinul Nr. 54 din 30 August 1934 al Legiu- 
nei de jandarmi Argeş, adresat unităților de jan- 
darmi rurali în subordine (dosar Nr. 3) „Casa Ver- 
de” pagina 516). 

2, — Ordinul de informaţii Nr, 64 din 4 Octom- 
brie 1934, al Inspectoratului de jandarmi Bucureşti, 
adresat Legiunei de jandarmi Argeş (dosar Nr. 9 
„Casa Verde” pagina 79), 

3. — Ordinul secret Nr. 16, al Inspectoratul fie 
jandarmi Craiova, expediat telegrafic cifrat utheaţi 





lor în subordine (Dosar Nr. 9 „Casa Verde” pazi-. 


na 515. 

4, — Ordinul telegrafic cifrat Nr, 586 din 1938 al 
inspectoratului general al jandarmeriei, către uni- 
tățile în subordine, semnat de d. general Benzliu. 
(Dosar Nr. 14), j 

5. — Ordinul „strict personal confidenţia!” Nr. 198 
din 11 Octombrie 1936, al prefecturii județului  Ufov, 
trimis pretorilor, prin care li se înaintează în copie 
ordinul „confidenţial . personal” Nr. 61096 din 1937 
al Ministerului de Interne, Direcţiunea Generală a 
Poliției. : 

6. — Ordinul „personal - confidenţial” Nr. 116 din 
27 Iulie 1937, al Prefecturei județului Prahova (dosar 
Nr. 14 col. rez. Stănescu). 

Reproducerea. în. public a actelor. secrete .intere- 
sând Siuranța Statului, constând în aceea că in- 
culpatul a reprodus în circulara. legionară Nr. 131 
din 4 Februarie 1938, ordinul: telegrafic cifrat Nr. 


198 din, 1986 al Prefecturei judeţului 1lfov, india: 
punctul 5 de mai sus. , : 
” Inculpatul. interogat declară că recunoaşte oa la 


» Bercheziţia făcută la domiciliul său dela „Casa. Ver.» 


de”. sau găsit documentele. citate; deasemeni. recu. 
noaşte că a publicat parte din actele interesând Si- 
guranța Statului în diferite circulări ce a dat. A 
: deci însusi. inculpatul recunoaşte. materialita- 
tea faptelor, atât în ce priveşte deținerea actelor cât 
şi reproducerea unora în circulările destinate legio- 
narilor. Pretinde numai că. acele acte mar fi de 
natură a interesa Siguranța Statului Şi că nu le-a 
procurat personal si că, în parte, acele acte ar cu- 
Prinde informațiuni eronate, ş 

Cu privire la Drocurarea actelor relevăm că legea 
pedepseşte. şi numai. deținerea lor, deci nu e nevoe 
ca cel care este sanctionat. drept deținătorul actelor 
secrete să şi le fi procurat, Dar este greu de ad- 
mis ca informatorul să aibă în posesiunea Sa atâtea 
ordine ale autorităților, venite prin intermediul unor 
Persoane necunoscute şi nesolicitate. în acest. sens. 
Lxplicația nu poate îi decât aceia că tocmai acesta 
fiind obiectivul principal al întreținerii unui aparat 
informativ la servicille Publice, de a spiona şi. a fo. 
iosi momentul de carență eventuală e autorițăi=; 
siat, în scop insurectional, agenții informatori, d 
jionari. publici, au fost persoanele binevoitoare. cazi 
au făcut posibilă. procurarea de către. inculpat 
actelor. privind siguranța Statului. j A CA 








pr 








CNSAS 


Direcţia Cercetare, 


Pi 


Nu e post! ca acele acte să ti aluns întâmplător 

& în mâinile inculpatului, în deosebi că a înțeles să facă 
uz public de continutul lor, deci a găsit că sunt tre: 
buitoare în interesul activităţii ce urma. 

Deci a existat o actiune concertată între cei cari 
| au făcut posibilă procurarea actelor în discuțiune şi 
| inculpat, mai ales că funcţionarii publici adepti ai 
inculpatului erau obligaţi prin chiar şelul lor politic: 
a da precădere interesului acestula faţă de interesul 
serviciului public. Ă SR 

In ce priveşte veracitatea actelor găsit la inculpal, 
ca este de necontestat, căci nu era să tacă caz incul: 
patul de niste ordine pe cari le ştia fictive şi pe cari 
totuşi le-a publicat prin circulări ca reale şi veri: 


dice. Ş 
Referitor la natura actelor, adică dacă ele inte- 
| resează sau nu siguranța Statului, ne vom documen 


ta susținerea în sensul că întră sub acest raport în 

previziunile art. 191 punctul 1 şi 2 combinat cu ar- 

| “ticolul 190 Cod Penal, cu prilejul considerentelor de 

drap. 

nul reprezentant al Ministerului Public, '_ în 

conu ormilate cu prevederile art, 204 C. J.. M., având 

m dosarul cauzei, a constatat din cuprinsul lui că in- 

” “culpatul Corneliu Z. Codreanu a săvârşit şi intrac- 

țlunile prevăzute de art. 209, punctul 4 şi 210 alinia 

tal | Cod Penal, după cum rezultă din piesa aflată 

la dosar, volum 3, fila 520, şi din actele cuprinză- 

toare a corpurilor delicte aflate asupra membrilor 
mişcării legionare. - 

Unind părerea noastră la rechizițiunile Domnului 

Procuror Militar, s'a deschis acţiune publică contra 

inculpatului și pentru infracțiunile mai sus precizate. 


„Alianțe şi tratate pe 
cont propriu 


Delictul de uneltire contra ordinei sociale, înca- 
drat în art. 109 punctul 4 Cod Penal „Carol 11”, con- 
stă din aceea, că inculpatul, în anul 1935, a intrat în 
legătură cu o organizaţie străină, în scop de a primi 
instrucțiuni şi ajutoare de orice fel, pentru pregătirea 

r țiunii sociale din România. 

„5 milpatul la interogatoriu nu recunoaşte fapta, 
desi nu poate contesta că piesa incriminată s'a găsit 
y domiciliul său. 

Imputaţiunea îşi- dovedeşte concludența prin în- 
suşi cuprinsul piesei şi, desigur, e firesc ca inculpatul 
să nu-și însușească piesa, căci este o extrem de îm- 
portantă dovadă pentru a fixa caracterul activității 
inculpatului în sensul de a contraveni flagranț dis- 
pozițiunilor legii represive. 

lată ce se spune, prin câteva pasagii concludente, 
În apelul făcut de inculpatul Corneliu Z, Codreanu, 
unei organizațiuni străine, spre a-l ațuta „ca în cursul 
anului viitor să fâltâe și în România stindardul, 

„Comitetul Central al Legionarilor naţional-socia- 
ști, din România, luând în desbatere problema rea- 
lizării programului nostru pentru campania din 1935 
— pe care o pregătisem de mult în vederea viitoa- 
tei alianţe economice şi politice” cu... 

rin urmare, această organizaţie pregătea o cam- 

panie pentru a realiza o alianță politică și economi- 
„Că cu o fortă străină. ŞI, fireşte, această „Alianţă” 
ar fi urmat să se înfăptuiască peste capul Guvernu- 

„legal al Ţării, deci printr'un act de violență. 


mai departe: 
lidaritatea de interese, morale în primul rând, 
Pacari ne leagă în mod indistructibil, ne obligă și ne 





a vă aduce respectuos la_cunoştință do- 


Comandă 
+Înţa, noastră”, 





Expoziţii, 


Publicaţii 


şa 


„Amânăreu războlului vă face ca în cursul anulul 
viitor să tâlfâe si în România stindardul”, 

Rezultă din pasagiile reproduse că „realizarea 
programului pentru campania din 1935”, — era de- 
pendentă şi strâns legată de „solidaritatea de inte- 
rese” ce o avea miscarea legionară cu 0 organiza- 
ție străină, Apoi se vede că această „legătură indis- 
structibilă” legată de „amânarea războiulyi — după 
presupunerile inculpatului — va face ca în cursul a- 
nului viitor să fâlfâie și în România stindardul”... 

Așa dar, pacea nu interesa decât întrucât se da 
posibilitatea triumtului cauzei lui Codreanu, 

Războiul urma să île numai „amânat” pentru a se 
înlesni înfăptuirea în România a unui regim nou, si- 
milar cu un regim străin dela care își primeşte in- 
spiraţiunile, cu care se află în indestructibilă solida- 
ritațe de interese și căruia îi datoreşte consolidarea 
şi deplinul succes. 

Dealtminteri, intențiunile inculpatului, astiel cum 
rees din documentul aflat, se văd confirmate și în- 
tărite prin o a doua piesă şi anume telegrama trimi- 
să, la data de... unei forțe streine. 

Existența acestei piese, cum şi expediţia ei nu 
este contestată de inculpat, Or, cuprinsul ei şi calea 
prin care a fost trimisă, este absolut identică cu cea 
a-primei piese. 

Un pasaj este concludent: 4 

„„Căruia nimeni nu va putea rezista. 

Această materialitate a imputațiunii dovedeşte cu 
prisosință încadrarea ei în prevederile art. 209 punc- 
tul 4 Cod Penal „Carol II”, care sancţionează faptul 
de a intra în legătură cu vreo persoană sau asocia- 
ție din străinătate sau din țară, în scopul de a primi 
instrucțiuni sau ajutoare de orice îel pentru pregă- 
tirea unei revoluții sociale. 

Ultima iniracțiune şi anume crima de răzvrătire, 
încadrată în prevederile art. 210 Cod Penal, con- 
stă din aceia că inculpatul Corneliu Z. Codreanu, 
prin înființarea de depozite de arme în diferite punc- 
te ale țării, prin înarmarea membrilor mişcării le- 
gionare şi prin constituirea de organizațiuni para- 
militare, a voit ca prin ridicare de popor, să des- 
lănţue războiul civil, spre a putea aiunge, prin re- 
voluția legionară, la acapararea organizațiunilor de 

tat, 

Din materialitatea iaptelor descrise mai înainte, în 
adevăr se constată că inculpatul, prin act personal, 
a constituit organizaţia „Corpului Legionar Moţa- 
Marin”, în chip militar, cu o extindere pe întreaga 
țară, având un efectiv de 10.000 oameni. Intreaga 
structură a acestei organizațiuni vădeşte că incul- 
patul a voit să aibă la dispoziţie o puternică orga- 
nizaţie cu caracter militar, spre a o folosi la reali- 
zarea revoluției legionare. Dovada precisă că această 
organizaţie voia să utilizeze forța înarmată, o aven 
în împreiurarea că membrii ei aveau fixat în pro- 
gram şi „exerciţii de tir”, — după cum se poate 
vedea din dosarul Nr. 12 pagina 17 — Cantacuzino. 

De altiel, chiar inculpatul la. interogatoriu spune 
că aparent această organizație ar avea un caracter 
paramilitar; desigur că adevărul întreg era greu să-l 
recunoască. 

Dar atlarea atâtor arme la membrii mişcării le- 
gionare denotă deasemeni metoda inculpatului de 
înarmare acelor membrii, pentriica la timpul opor- 
„tun prin forță să pună mâna pe puterea publică. E- 

- xemplul edificator îl avem în declarația. 


legionarului 
"Ghiocel Dumitru, absolvent al Facultăţii de Litere, 


fost presedinte al Societăţii Stude; n Litere și 
| Filosofie, seful cuibului „Carsium”, care spune: — 


„Atât poliția secretă cât şi cea descoperită, adică 


toți cari compuneau această poliție, erau înarmați cu 
jvalyere, sau cujite, avâud ca instrucțiuni următoa= 








CNSAS 


Direcţia Cercetare, 


18 


= CANA: ii etă mergea prin lume și orice ar îi 
: pa teii a perielita viața căpitanului sau 
a vreunul comandant legionar, să reacționeze şi dacă 
era cazul să sancționeze pe loc, făcând la nevoe uz 
e aia avea misiunea ca în cazul când 
se aruncau flori sau eventual vre-o petardă sau 
bombă, individual s'o prindă, pentru ca riscul de 
utidere să fie numai al aceluia care o prindea; lar 
în caz când „căpitanul” sau comandantul erau ata- 
taţi de un grup, intervenea un grup mai mare, atât 
din poliţia secretă. cât și din poliția descoperită, cari 
E -. se allau în imediata apropiere a căpitanului, repri- 
"9 mând imediat, chiar prin foc de armă”. 
>> Fapt concret în dovedirea acestei crime este și 
împrejurarea că din ocazia descinderilor şi perchi- 
. zițiunilor făcute recent, în cuprinsul țării, la diferiţi 
membri ai mişcării legionare, s'au găsit depozite im- 
portante de arme şi materiale, cari nu putea avea 
3? a scop decât punerea la îndemâna răsvrătiţilor a 
„acestor arme, pentru deslănţuirea războiului civil, la 
25 care tindea mișcarea legionară, prin pregătirea re- 
*?  voluției: ce urmărea. 4 
Din toate aceste fapte materiale se concretizează 
existența neindoelnică și a crimei de răsvrătire, pre- 
î- “văzută şi pedepsită de art, 210 Cod Penal „Ca- 
3 rol IP”, 


1 CALIFICAREA IN DREPT 


> Văzând că 'din actele dosarelor, şi instrucţia ur- 
mată se constată că inculpatul a deţinut acte şi a 
” reptodus în public parte din ele. deşi nu avea cali- 
tatea de a le poseda şi deşi făceau parte din cate. 
goria actelor. menţionate în art. 190 Cod Penal. 
„ Având în vedere că pentrut existența crimei de 
trădare, prevăzută de art. 191 punctul 1 şi 2 Cod 
Penal, se cer următoarele elemente coristitutive: ca- 
litatea de cetățean român a infractorului; infracto- 
ul să-si fi procurat său să fi deținut acte din cate- 
"5 - poria celor prevăzute de articolul 190 Cod Penal 
2. Carol II”; infractorul să nu aibă calitatea de a lua 
cunoștință de aceste acte: întențiunea criminală, 
** Pentru crima cuprinsă în punctul 2 al art. 191 Cod 
Penal „Carol II”, se cer elementele, calitatea de ce- 
4 tățean român; faptul material al reproducerii în pu- 
blic a actelor; actele să facă parte din categoria ce- 
lor menţionate de art, 191 Cod Penal „Carol II” şi 
întențiunea! criminală; + 
„„ Considerând că primul element, acela al calității 
de cetățean român a infractorului, în speță nu com- 
portă, nici o discuțiune, căci inculpatul are, necon- 
testat, această calitate, 
* Considerând că analiza celui de al doilea element 
Component, he obligă a ne referi la cuprinsul art. 
190 Cod Penal, la care trimite art. 191, referitor la 


> Caracterul 'actelor; 
a Văzând că art. 1190 Cod Penal cuprinde şi se re- 
„.. feră în mod expres şi la actele şi informațiunile cari 
interesează siguranța Statului; 

„Că deci elementul al doilea este pe” deplin dove- 
dit dacă stabilim că actele deținute de inculpat şi 
RINORUI în parte în public, interesau siguranța Sta- 
„Considerând că doctrina face următoarea enume- 

rare a principalelor interese superioare ale Statului: 
asigurarea existenţii, integrității şi a independenţi 
„ Statului; asigurarea Orânduirei sociale în Stat; 
“urarea bunelor raporturi internaționale ale Statului 
|. - (Donizoroz — partea special „Cod Penal” : 
i Ca, toate infracțiunile conița Sizuranţei” Statului, 
nu ca obiect juridic „ocrotirea intereselor superioare 
ale Patul) “(Dongoroz — partea specială pagi- 

















“Expoziţii, Publicaţii 


Pi 


Că deci tot ce ar veni în atingere cu „orândulala A 


politică a Statului” și cu „ordinea socială în Stat”, 
interesează siguranța Statului; 

Considerând că tot doctrina arată că „dreptul Sta- 
tului de a crea secretul de Stat este nu numai legi- 
tim, dar și necesar. Aceste secrete interesează in- 
săşi siguranta Statului” — Dongoroz partea specia- 
lă pag. 115; 

Că mai departe arată acelas autor că „Statul poa- 
te oricând şi în oricare alte domenii să creeze un 
secret de Stat, impunând deci celor ce cunosc se- 
cretul obligațiunea de a nu-l divulga, sub anumite 
sancțiuni. Voința Statului de a impune secretul se 
poate manifesta pe cale de legi, regulamente, de- 
crete sau acte administrative (Dongoroz — partea 
specială pag. 115); 

Văzând _că actele găsite la domiciliul inculpatului 
Corneliu Z, Codreanu sunt emanate dela autorităţile 


Superioare ale Jandarmeriei şi dela Prefecturile de, 


Judeţ; că acele acte sunt adresate unităților ierarhi- 
ce în subordine, fiind prin forma şi ontinutulglor 
ordine de serviciu, secrete sau confidențiale. e 
date chiar cifrat, pentru conservarea secretului "zor; 

Având în vedere 
puterii executive -a Statului: 

Considerând că cel mai important organ pentru 
exercițiul puterilor, acordat de Constituţie executi- 
vului este Ministerul Internelor; 

Că acest Departament are două feluri de atribu- 
buţiuni; atribuţiuni privind administrația locală şi 
generală a. Statului. si atribuţiuni privind ordinea pu- 
blică şi siguranța Statului, — adică atribuțiunile po- 
lițieneşti; 

Având în vedere că atribuțiunile de poliție - sun: 
divizate, după legea de organizare a poliției genera- 
le a Statului, pe trei ramuri: poliția administrativă, 
poliție judiciară şi poliție de sigurantă de Stat; 

Având în vedere că atributiunile ce intră în com- 
punerea poliției de siguranță de Stat, sunt arătate 
de art. 2 litera C., din legea pentru organizarea po- 
liției generale a Statului şi că ele se execută prin or- 
sanele urbane al poliției generale a Statului. prin 
organele rurale polițienești, adică prin organele de 
Jandarmerie şi prin prefecții de judete şi pretori; 

Considerând că din cuprinsul actelor deţin; de 
inculpatul. Corneliu Z, Codreanu, la domiciliu ) 
se stabileşte în mod indubitabil că ele privesc. _.ă. 

/ buţiunile poliţiei de siguranță de Stat, adică: sunt 
acte ce se referă la „Siguranța Statului”. potrivit pre- 
vederilor art. 190 Cod' Penal „Carol TI”, comb, cu 
art, 2 lit. c şi art. 12 din legea pentru organizarea 
poliției generale a Statului: 

Că Statul se compune din trei elemente: Suvera- 
nitate sau putere publică, populație și teritoriu; ca 
Prin urmare măsurile ordonate şi executate 
apărarea oricăruia din aceste trei elemente ' sunt 
măsuri referitoare la „Siguranța Statului”; 

Considerând că suveranitatea Statului. se apără în 

prin organele polițienești, 


interior, în mod obisnuit, 
iar în mod excenţional prin întervenția armatei, 
în vederea acestul! scop, 


și St: ra iti S'ar luat îi 
pot îi caracterizate decât măsuri cari priv i 
pantă STIA PO veat Al 
aceste măsuri pot fi acte de deciziune poliţie- 
nească sau acte de transmisiune şi execuțiunee Ville 
dintâiu; oricum ar fi pentru ca ele să aibă un 
efect desăvârşit trebuesc Cunoseute cu exclusivitațe 


de lege să apere Statul 
e 


sa publică, pentru cari motive, ori 
ar îi forma pe Care ele o îmbracă, sunt acte s îi 
câtă: vreme autoritatea respectivă înteleze 4 ie 


dea sei carate public;: 
Vând în vedere că teclinica apărării Statu 
pune ca fie în materie de represiune fie în aa 


că toate aceste organe aparțin 4 


2 














CNSAS 


Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


A . 19 


ice măsură ordoitată în materie de sfarantă de 
atat să fie cunoscută numai dle agenţii cari execută 
sau ordonă acea măsură; 

Că a proceda alifel ar însemna ca măsurile ordo- 
ate să nu-si poată aiunge scopul, iar siguranta Sta- 
tului să fie grav primejduită; 

Că asa fiind se explică uşor imperativul secretul- 
lui măsurilor polițienești, în materie de poliţie de 
sizuranță de Stat, — cari neapărat sunt în mod ne= 
cesar vizate de prevederile art. 190 Cod Penal; 

Considerând că _telinica apărării Statului trebuie 
să fie adaptabilă la fiecare situaţiune nouă, folosită 
de_ inamicii Statului; ă 

Că ceeace caracterizează infracțiunile contra. si- 
guranței Statului, în anii de după războiu, sunt con- 
spirația şi teroarea; care implică neapărat din par- 
tea organelor de apărare a Statului luare de măsuri 
cu caracter secret, pentru a asigura eficacitatea lor. 

ă deci nu inculpatul era chemat a aprecia asu- 
Pra Caracterului secret a măsurilor ordonate de or- 
ganul asigurător al ordinei publice, căci exclusiv a- 
cel organ era îndreptăţit a-i fixa acest caracter; 

Că deasemenea este inexactă susținerea că în spe- 
ă măsurile şi ordinele ar fi cuprins parte, informa- 
uni eronate şi deci ar fi fictive; 


ni Codreanu a continuat 


să activeze şi după 
dizolvarea „Gărzii“ 


Că măsurile ordonate de autorităţi prin actele în- 
suşite şi deţinute de inculpat, nu pot fi considerate, 
cum pretinde acesta „simple măsuri polițienești care 
nu interesează siguranța Statului”, deoarece dreptul 
de calilicare şi de apreciere a unei măsuri, ca fiind 
secretă sau publică, aparține numai organului legal, 
care a ordonat acea măsură, şi, în niciun caz, acea- 
stă apreciere nu poate fi făcută de şeiul unei orga- 
nizațiuni suspectată de acțiuni îndreptate contra si- 
Ruranței Statului, îndeosebi că măsurile în discuţiu- 
ne priveau pe membrii unei organizațiuni politice di- 
zolvate deci ilegală, „Garda de Fier”, pe care in- 

Ipatul după însăși declarația sa nu a înțeles să o 

Lp „rămânând pe vechea poziție a „Gărzii 
ad Fier”; 

Că, mai mult, inculpatul prin interceptarea măsu- 
rilor ordonate contra unei organizațiuni ilegale re- 
levă interesul de a cunoaște actele procurate şi de- 
ținute în profitul organizațiunii ilegale şi spre pri- 
meiduirea mai departe a siguranței Statului; 

nsiderând apoi că, crima de deţinere de acte 
Înteresând siguranța Statului — că în general în- 
fracţiunile contra siguranţei publice — este o în- 
tracţiune de pericol, deci nu interesează dacă. în- 
fractorul a realizat scopul urmărit prin deținerea a 
telor sau dacă a cauzat în mod real o daună Statu- 
lui_prin materialitatea faptului imputat; 

Că dar fiind deplin stabilit că actele deținute și în 
parte publicate de inculpat au caracterul celor pre= 
Văzute de art. 190 Cod Penal, existența celui de al 
doilea element component este evidențiată: 
| Considerând că al treilea element al crimei pre- 
văzute de art. 191 punctul 1 Cod Penal, este acela 
ca infractorul să nu fi avut calitatea să ia cunoştinţă 
de cuprinsul actelor. cari fac obiectul inculpatiunii; 

„Considerând. în speță că nu trebuie insistat asu- 
acestui element, fiindcă este vădit că inculpatul 

avea nici o calitate de a deţine acte cari intere= 

„Său siguranța Statului; TAN ea a 





AA ij 


Considerentul că al clncilea element se referă la 
intențiunea criminală 
Că potrivit doctrinei pentru faptul de natura ce- 
lui în speţă nu se cere decât rolul simplu — gene- 
ric care rezultă implicit din materialitatea imputa- 
țiunei şi existența celorlalte elemente concurente; 

Că din moment ce infractorul a avut reprezenta 
rea rezultatului ilicit, adică a voit actul a cărui fi- 
nalitate a conceput-o, intențiunea există (Tanovicea- 
nu-Dongoroz, vol. |, pag. 586); 

Că în speţă este neîndoios ca inculpatul a voit în 
mod conștient să dețină acte emanând dela autori- 
tățile de Stat, acte din cele prevăzute de art, 190 
Cod Penal, adică a voit să ajungă la finalitatea re- 
primată de lege; si, tot în mod conştient si voit, a 
publicat parte din actele secrete interesând. sigu- 
ranța Statului pe cari le deţinea asupra lui, — re- 
zultând deci cu prisosință că inculpatul a avut în- 
tențiune criminală la săvârşirea crimelor imputate; 

Că deci şi acest element fiind dovedit, urmează a 
Vedea pentru fapta încadrată în art. 191 Cod Penal, 
punctul |, dacă singurul element deosebit de cele 
analizate la infracţiunea încadrată în art. 191 punctul 
1 Cod Penal, acela al „reproducerei. în public de 
acte, interesând siguranța Statului, există sau nu în 
speţă; ri Ă 

Or, însuşi inculpatul recunoaşte în mod categoric 
că a reprodus în circularele Nr. 94 şi 131, ordinul te- 
legrafic cifrat Nr. 586 din 1938 al Inspectoratului ge- 
neral a! jandarmeriei şi ordinul „Strict-personal-con- 
fidențial” Nr. 198 din 11 Octombrie 1936 al Prefec- 
turii județului Ilfov; î g 

Că deci şi asupra acestui element, dovada exis- 
tenței este deplin făcută; în consecință si crima în- 
cadrată în art. 191 punctul 2 Cod Penal este stabi- 
lită în sarcina inculpatului; : h 

Având în vedere că infracțiunea de uneltiri con- 
tra ordinei sociale. prevăzută şi pedepsită de art. 
209 punctul 4 Cod Penal, este o fracțiune de preven- 
țiune, care are de scop a ocroti şi conserva ordinea 
socială existentă în România; A 

Că, textul de lege, impune ca element material, 
simplul fapt al intrării în legătură Cu 0 persoană sau 
asociație cu caracter internațional din străinătate, 
—— care în speţă se dovedește concludent cu piesa 
incriminată, din care rezultă cu toată suficiența. a- 
ceastă legătură; - 

Că, textul mai cere ca legătura să aibă drept scop 
primirea de. instrucțiuni sau ajutoare de orice fel 
pentru pregătirea unei revoluțiuni sociale; 

ă deci termenii legii sunt foarte largi. referin- 
du-se la „orice fel de aiutoare”; or, inculpatul arată 
în apelul său făcut unei puteri străine că este vorba 
cel putin de o solidaritate morală şi de identitate 

e interese, — deci chiar şi numai în cazul spriii- 
nului moral urmărit cerinţele legii sunt satisfăcute, 
întrucât, repetăm, textul legii se referă la „orice 
ajutor”; 

Că în speță însă se vede precis din piesa incri- 
minată că apelul la puterea străină era în sensul de 
a se ia şi înlesni ca să „fâlfâe şi în România stin- 
ardul”... 








Că deci acest element este întrunit în speţă, de- 
Carece apelul de ajutorare a mişcării legionare de 
către o asociaţie din străinătate era făcut pentru a 
iei Aaa ordinea So stală existentă în România, 
prin instaurarea programului social iş= 
carea legionară; preăris de a 


Considerând că în privința elementului intenționat 


„WU € necesar a insista, fiindcă textul de lege 


văzând un dol special pentru existența fantei în ca 
cuțiune, acest element este bine evid relev: t 
de iusăși materialitatea imputaţiunejentat perii 





— 





ură Cin n ee de art 210 al 
rol 1” textul de lege impune ca | 
Inarmarea locuitorilor; 


Că acest element este ovdealie cu orisosintă în 
depozite 


speță prin faptul găsirii de 

ținătoare il | tul c 
acestei mişcări au fost înarmați prin d 

inculpatului, după cum se dovedește prin EA gă- 

site iau e tat Mira a ad iii ide mainile pula 

de L n i Î 

D., precum şi Du faptul e iți „1eălonpralui 

suni paramilitare a căror tăinuită preocupare 

era și înarmarea; menționăm că doctrina este în sen- 

sul că chiar dacă sunt numai depozitate armele în 


te de arme apar- 


ul distribuirii, înarmarea e făcută din punct de 
scopi 


vedere penal (Cod Penal ad-notat Rătescu-D 


vol. II, pag. 


Că, scopul înarmării: de a provoca ieli civil i 


este evidențiat prin tendința inculpatului de a rea- 
liza statul legionar prin violență şi revoluție, neale- 
pând miiloacele şi suscitând mereu actele teroriste 
ale. mişcării legionare; 

Că elementul întenționat deasemeni este întrunit 
în speță, fiindcă inculpatul a voit, acceptat și ac- 
ționat, ca pe cale de ațâtare de popor, să deslănțue 
revoluția legionară, pentru a ajunge la instaurarea 
statului legionar; 

Că dar și aceste două infracțiuni ie uneltire cola 
tra ordinei sociale și de răzvrătire, își d 
xistența în sarcina inculpatului Corneliu Z, (Ga saaăi 
mu, atât în fapt cât si în drept. 

PENTRU ACESTE CONSIDERAȚIUNI 

In unire cu concluzinnile rechizitorului definitiv al 

domnului Procuror Militar: 


i SLI Armată pentru crimă de 


556. A Bag “ 


este cazul ca inculpatul Corneliu 
zel să fie trimis în A ri 


Zelea Codreanu 

cata Tribunalului Militar al Corpului 
[eră 

| 


deţinere şi reproducere în 

> acte interesând Si tatu- 

prevăzută şi penată de art. 19! 

punctul 1 şi 2 combinat cu art. 190 Cod 

IL] „Carol Ii“; pentru delictul de 

me pet cette ali ere Lai 
şi it de art, punci 

Cod penal. „Carol Il“ și pentru crimă 

de răsvrătire prevăzută și menată de 

art. 210 Cod Penal „Carol |, — şi pe 

baza înaltului Decret Nr, 856.928 de 
înființarea stării de aseduş 

DISPUNEM: - 

Dosarele cauzei se vor înainta P: LĂ e 

pci sf Mu dl Militar al (9 eebtlula 3 


Dată în Cabinetul nost li 
Maţul grin Buia tru de Instrucţiune, astăzi 


Judecător de Instrucție Militar: 
Maior Magistrat DAN PASCU 











CNSAS 


e) 


SENTINȚA pronunţată de Tribunal 


Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


EI > 
25 


noaptea de 27-28 Mai 1938 


> După ce apărarea și-a spus cuvântul, Tribunalul a 
intrat în deliberare. S'a pronunțat apoi următoarea 
șentință: 

'NIBUNALUL MILITAR AL COR- 
PWPYI || ARMATA SECŢIA l-a 
SENTINŢA 

i CAROL II-LEA 

n graţia lui Dumnezeu şi voința Naţională 
| REGE AL ROMÂNIEI 

A La toţi de față şi viitori sănătate 

| Astăzi 27 Mai 1938. a Ş 

Tribunalul Militar al Corpului 2 Armată Secţia 
l-a s'a întrunit în şedinţă publică în scopul de a pro- 
ceda la judecarea cauzei privitoare pe individul Cor- 
neliu Zelea Codreanu din Bucureşti. 4 

In consecință a răspuns la întrebările de culpabi- 
litate după cum urmează: 

— Acuzatul Corneliu Z. Codreanu, cetățean român 
lin Bucureştii Noi, strada Niculescu-Dorobanţu No. 
38 a săvârşit crima de deținere de acte secrete, in- 
“eresând Siguranța Statului, constând în aceea că 
:u bună ştiinţă şi intențiune culpabilă a deţinut or- 
linul No. 54 din 30 August 1934 al Legiunii de Jan- 
larmi Argeş, adresat unităților de jandarmi rurali în 
subordine, ordin ce i-a fost găsit la domiciliul său 
“1 ocazia perchiziției făcute în noaptea de 17 Apri- 
ie 1938, act al cărui caracter secret il cunoştea, 
iind de aură a interesa Siguranța Statului şi de 
are nu calitatea să ia cunoştinţă? 

A această întrebare Tribunalul. a răspuns DA. 
Acuzatul este culpabil de săvârşirea acestul 


La acestă întrebare Tribunalul a răspuns DA. 
— Acuzatul merită circumstanțe atenuante? 
La această întrebare Tribunalul a răspuns NU. 
— Fapt a lost comisă pe un teritoriu sub stare 
le asediu? = 
La această întrebare Tribunalul a răspuns DA. 
— Acuzatul de mai sus a săvârşit crima de del- 
ere de acte secrete. interesând Siguranța Statului 
onstând în aceea că, cu bună ştiinţă și intențiune 
ulpabilă a deţinut ordinul de informații No, 64 din 
Octombrie 1934 ai Inspectoratului de Jandarmi Bu- 
ti, adresat Legiunii de jandarmi Argeş, ordin 
fost găsit la domiciliul său, cu ocazia perchezi- 
făcute în noaptea de 17 Aprilie 1938, act al că- 
ul caracter secret îl cunoştea, fiind de natură a in- 
ț85a Siguranța Statului şi de care nu avea cali- 
să la cunoștință? 
eastă întrebare Tribunalul a răspuns DA. 
tul este culpabil de săvârşirea acestui 






















lă întrebare Tribunalul a răspuns DA. . 
izatul merită circumstanțe atenuante? 
ză inirgbare Tribunalul a răspuns NU, ; 


— Fapta a lost comisă pe un teritoriu sub stare 
de asediu? 

La această intrebare Tribunalul a răspuns DA. 

— Acuzatul de mai sus a săvârşit crima de deținere 
de acte secrete interesând Siguranta Statului, con- 
stând în aceea că, cu bună ştiinţă şi intențiune cul- 
pabilă a deţinut ordinul secret No. 16 al Inspecto- 
ratului de Jandarmi Craiova expediat telegratie cl- 
frat unităților în subordine, ordin ce a fost găsit la 
domiciliul său cu ocazia percheziției făcute în noap- 
tea de 17 Aprilie 1938, act al cărui caracter secret îl 
ennoştea, fiind de natură a interesa Siguranța Sta- 
tului şi de care nu avea calitatea să ia cunoștință? 

La această întrebare Tribunalul a răspuns DA. 

Ș 2 Acuzatul este culpabil de săvârşirea acest: 
apt? 

La această întrebare Tribunalul a răspuns D/ 

— Acuzatul merită circumstanțe atenuante? 

La această întrebare Tribunalul a răspuns N! 

— Fapta a fost comisă pe un teritoriu sub : --> 
de asediu? 

La această întrebare Tribunalul a răspuns Dă. 

— Acuzatul susnumit a săvârşit crima de detinere 
de acte secrete interesând siguranța Statului con- 
stând în aceea că, cu bună ştiinţă si intențiune cul- 
pabilă a deţinut ordinul telegrafic ciirat Nr. 586 din 
1938 al Inspectoratului General al Țandarmeriel că- 
tre unităţile în subordine, ordin ce a fost găsit la 
domiciliul său cu ocazia percheziţiei făcută în noap- 
tea de 17 Anrilie 1938, act al cărui caracter secret 
îl cunoştea fiind de natură a interesa siguranta Sta- 
tului și de care nu avea calitatea să ia cunoștință? 

La această întrebare Tribunalul a răsnuns DĂ. 
i Ez, Acuizatul este culpabil de săvârşirea acestui 
apt? 

La această întrebare Tribunalul a răsnuns DA. 
Acuzatul merită circumstanțe atenuante? 

La această întrebare. Tribunalul a răsnuns NU. 
„— Fapta a fost comisă pe un teritoriu sub stare 
de asediu? gi 

La această întrebare Tribunalul a răsnuns Dă. 
„— Acuzatul susnumit a săvârşit crima de deținere 
de acte secrete interesând siguranța Statului con- 
stând în aceea că, cu bună știință şi intențiune cul- 
pabilă a deținut ordinul strict personal confidential 
No. 198 din 11 Octombrie 1037 al Prefecturei jude- 
tului Ilfov, trimis Pretorilor, prin care li se inaintea- 
ză în copie ordinul confidențial personal No, 6100 
din 1937 a! Ministerului de Interne, Direcţiunea Ge- 
nerală a Politiei, ordin ce a fost găsit la domiciliu! 
său, cu ocazia percheziţiei făcute. în noaptea de 17 
Aprilie 1938, act al cărui craacter secret îl cunoş: 
tea, fiind de natură a interesa siguranța Statului şi 
de care n'ayea calitatea să ia cunoştinţă? 


La această întrebare Tribunalul a răspuns. DA, 























CNSAS 


Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicații 


i — Acuzatul este culpabll de săvârsirea acestul 
apt? 

Lu această întrebare Tribunalul a răspuns DA. 

— Acuzatul merită circumstanțe atenuante? 

Lu această intrebare Tribunalul a răspuns NU. 

— Fanta a tost comisă pe un teritoriu sub stare 
de asediu? 

La această întrebare Tribunalul a răsnuns DA. 

— Acuzatul sus numit a săvârşit crima de deți- 
Here de acte secrete interesând uranța Statului, 
constând in aceea că, cu bună stiință şi cu intențiune 
culpabilă a deținut ordinul contidențial personal No. 
116 din 27 lulie 137 al Pretecturei judeţului Prahova. 
ordin ce a fost găsit la domiciliul său cu ocazia per- 
cheziţiei făcute in noaptea de 17 Aprilie 138. act al 
cărui caracter secret îl cunoştea, fiind de natură a 
interesa siguranța Statului şi de care nu avea cu- 
litatea să ia cunostiuţă? 

La această intrebare Tribunalul a răspuns DA, 

— Acuzatul este culpabil de săvârşirea acestui 
fapt? 

La această întrebare Tribunalul a răsmunis DĂ. 

— Acuzatul merită circumstante atenuante? 

La acoustă intrebare Tribunalul u răspuns NU. 
de asediu? 

Lu acoustă întrebare Tribunalul a răsnuns DA 

— Acuzatul Corneliu 7. Codreanu, cetățean ro- 
mân din Bucurestii Noi, Str. Niculescu Dorobanţu Nr. 
3X a săvârșit crima de reproducere in public de acte 
secrete interesând siguranța Statului constând in 
aceea că, cu bună stiință si intențiune culpabilă, a 
reprodus în circulara Nr, 131 din 4 Februarie 1V3x 
semnată personal şi adresată membrilor miscărei 
lezionare deci. destinată puhlicitătei. ordinul teleura- 
fie cifrat Nr. 550 din 1V38 al Inspectoratului General 
al Jandarmeriei câtre unităţile in subordine, care 
stă “ui act secret de natură a interesa siguranța Sta- 
ului? 

La această intrebare Tribunalul a răspuns DA. 

—_ Acuzatul este culpabil de săvârşirea acestui 
fapt? 

La această întrebare Tribunalut. a răsnuns DA. 

— Acuzatul merită circumstanțe atenuante? 

La uceastă întrehare. Trinuunlul a răspuns NU. 

— Fanta a fost comisă pe un teritoriu sub stare 
de asediu? 

La această întrebare Tribunalul a răsnuns DA. 

— Acuzatul susnumit a săvârșit crima de repro- 
ducere în pul de acte secrete interesând Siguranta 
Statului constând în aceea că, cu bună Ştiintă. și 
intențiune culpabilă a produs în circulara No. 4 
din 20 Octombrie 1937 semnată personal şi adresată 
membrilor mişcărei legionare, deci destinată publi- 
cităței, ordinul secret personal confidenţial Nr. 1v8 
















din 11 Octombrie 1937 al Pretecturei Judetului la 
trimis Pretorilor prin care |I se inainteaz, Peal 


ordinul contidențial personal No, 67096 Po- 
Ministerului de Interne, Direcţiunea Generală a p 
liției, care era un act secret de natură a înter 
siguranta Statului? 

La această intrebare Tribunalul a răspuns DĂ i 

—_ Acuzatul este culpabil de săvârșirea acestul 
fapt? 
La această intrebare Tribunalul a răspuns DĂ: 

— Acuzatul merită circumstanțe atenuante? 

La această întrebare . Tribunalul a răsnuns NU. 

— Fapta a lost comisă pe un teritoriu sub stare 
de asediu? 

La aceustă întrebare Tribunalul a răsnuns DĂ. 

— Acuzatul Corneliu Z. Codreanu din Bucureștii 
Noi str, Niculescu Dorobantu No. 38 a săvârşit de- 
Jictul de uneltire contra ordinei sociale prin aceea 
că în cursul anului 1935. cu bună ştiintă si intentiurie 
euinahilă a intrat în legătură cu n asociaţie din sir2i- 
nătate. cu caracter international, căreia s'a adresat 
prinir'un apel în scop de a nrimi ajutoare și înstrirc- 
iuni pentru a pregăti în Pnmânia o rovatuile en 
cială. realizând programul social al aca zisel mis- 
cărei legionare? 

La această intrebare Tribunalul a TĂSNa_ DA. 

—_ Acuzatul este culpabil de săvârşirea acestui 
fapt? « 
La această întrebare Tribunalul a răsnins Dă. 

— Acuzatul merită circumstante atenuante? 

La această întrehu-e Tribunalul a răsnuns NU. 

— Fanta a fost comisă pe un teritoriu sub stare 
de asediu? ă 

La această întrebare Trihunalul a răsnuns DA. 

— Acuzatul Corneliu Z. Codreanu din Bucureştii- 
Noi strada Niculescu Dorobantu No. 38. a săvârsit 
Crima de răsvrătire. prin aceea că în cursul anilor 
1037—1938. cu întentiune culpabilă a înarmat o parte 
din membrii miscării legionare al cărui şei era, de- 
pozitând arme în diferite puncte ale țării şi dispu- 
nând să se organizeze camuflat corpuri paramilitare 
înarmate. în scop de a provoca un războiu civil în 
România? 

La această întrebare Tribunalul a răspuns DĂ. 
| a Acuzatul este culpabil de -săvârşirea acestui 
apt? 

Lu această întrebare Tribunalul a răspuns DA. 

— Acuzatul merită circumstanțe atenuante? 

La această întrebure Tribunalul a râs; NU. 

— Fapta a fost comisă pe un teritoriu ub stare 
de asediu? 

La această întrebare Tribunalul a răspuns D. 


VERDICTUL: 


In consecință, Tribunalul militar al Cor. 
Pului Il de Armată, Secția l-a, găsește 
vinovat pe Acuzatul Corneliu Zelea Co. 
dreanu, avocat din Bucureșții Noi. Str. 
Niculescu Dorobanţu No. 38, Casa Verde, 
pentru crima de deținere de acte se- 
crete înteresând Siguranța Statului, pre- 
văzută și pedepsită de art. 191 punctul 

» combinat cu art. 190 din Codul Penal 
Regele Carol II, și făcând aplicațiunea 
art. 191 punctul 1, combinat cu art. 190 





Codul Penal Carol II și cu Inalt Decre: 

Regal No. 856/938 îl ?coniaiii la e 
(zece) ani muncă silnică și la 3 (trei) 
ani degradare civică, conform arț. 58 
din Codul Penal Regele Carol II pentru 
crima de deținere de acte secrete in. 
teresând Siguranța Statului, de. care a 
o, recunoscut culpabil fără acordare 
e circumstanțe atenuante c 

de voturi. tea Splai 


Tribunalul găseşte vinovat ne “Stsonugu 


e: 


ta 


— 











CNSAS 


mitul acuzat pentru crima da reprodu- 
cere în public de acte secrete, intere- 
sând Siguranța Statului, prevăzută și pe- 
depsită de art. 191 punctul 2. combinat 
cu art. 190 din Codul Penal Regele Carol 
II, şi făcând aplicațiunea art. 191 punc- 
tul 2 combinat cu art. 190 din Codul 
Penal Regele Carol Îl și cu înalt Decret 
856/938, cu majoritate de voturi îl con- 
damnă la 10 (zece) ani muncă zilnică și 
la 3 (trei) ani degradare civică, pentru 
crimă de reproducere în public de acte 
secrete interesând Siguranța Statului, 
de care a fost recunoscut culpabil, fără 
acordare de circumstanțe atenuante. 
Tribunalul găseşte vinovat pe acuza- 
tul 9%5-numit, pentru delictul de unelțire 
on..a ordinei sociale prevăzut și pe- 
epsit de art. 209 punctul 4 din Codul 
Penal Regele Carol II şi făcând aplica- 
țiunea art. 209 punctul 4, combinat cu 
alineatul | al aceluiaşi articol și cu Inalt 
Decret Regal No. 856 din 1938, cu ma- 
joritate de voturi îl condamnă la 5 (cinci) 
ani închisoare corecțională, 10.000 (ze- 
ce mii) lei amendă şi 5 (cinci) ani in- 
terdicție corecțională, conform art. 58 
şi 59 din Codul Penai Regele Carol |l 
» pentru delictul de uneltire contra ordi- 
nei sociale, de care a fost recunoscut 
culpabil, fără acordare de circumstanțe 
atenuante. 
Tribunalul găseşte vinovat pe acuzatul 
sus-numit, pentru crima de răsvrătire 


m, 


Lai 


Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


/l 


Pi o 23 e 


prevăzută şi pedepsită de arț. 210 ali. 
neatul 1 din Codul Penal Regele Carol 
II şi făcând aplicațiunea art. 210 ali- 
neatul 1 din Codul Penal Carol II, com= 
binat cu Inalt Decret Regal No. 856/938 
cu majoritate de voturi îl condamnă la 
8 (opt) ani detențiune riguroasă şi la 
3 (trei) ani degradare civică, conform 
art. 37, 36 și 58 din Codul Penal Regele 
Carol Ii, pentru crimă de răsvrătire de 
care a fost recunoscut culpabil, fără a- 
cordare de circumstanțe atenuante. 

In baza dispozițiunilor art. 101 din 
Codul Penal Regele Carol II, Tribunalul 
hotărăște ca sus-numitul să execute nu- 
mai pedeapsa de 10 (zece) ani muncă 
silnică, şi 6 (șase) ani degradare civică, 
conform art. 105 din Codul Penal Carol. 

Conform art. 488 din Codul Justiţiei 
Ni tare, Tribunalul hotărăște imputarea 
în pedeapsă a detențiunei preventive. 

Conform art. 326 din Codul Justiţiei 
Militare, sus-numitul este supus la plata 
sumei. de lei 2.000 (două mii) reprezen- 
tând cheltuelile făcute cu instruirea și 
judecarea procesului. 

De asemenea conform art. 326 din 
Codul Justiţiei Militare, Tribunalul ho- 
tărăşte confiscarea materialului și obiec- 
telor sechestrate şi cari au servit ca 
piese de convincție în proces. 


Dată și citită în ședință publică la Bu- 
cureşti ia 27 Mai 1933, ora 3,15 dimineața. 








Peste câteva zile,dui 24 Iante 1937,se faplinese 
10 ani de când e luat fiinţa nisoarea legicnară, 

Aa plecat alaturi de loţa şi înca de trei.1n te- 
tal am fost cinei, 

Din prinul mument ne-au acoperit toate insultele. 
ax prinit apoi palme și 1cvituri,isbitură dupa iubita | 
Fă ne.au crostat faţele şi frunţile, închisorile ne-au 
supt casele, an fost conânanaţi 1: moarte în gândul 
vrăjmaşilor nog:ri tar de câţiva ani suntee obiectul 
taturer unei ţirilee întunecate. Răzbeiu ds nimicire dus 
Seas cu ceas.Pantru noi,niai e nilă.Ae trăit din mila | 
lui Dumnezeu şi dir vârta săbiei noastre, 

?răia şi azi din ele şi von teai deașururi, 

„AR Pâbdat şi an risșana năpreznie. 
ŞI aoun,1a zece ani,cîna von fi tacut bilanţul 


Vrăjmagilce nogtei 4 | 
In 2000 shi reaultațul "el tirilee voastre este 
ileiita: 4 ri 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 





Bunicul despre tată SIMION ZELINSKY (Polon de neam). Pa 
Bunica despre tată AGAFIA ANTEC (unguroaică). C ] | 
Bunicul după mamă CAROL BRAUNER (german). Pa 


Mama ELIZA BRAUNER (nemțoaică). 
' Tatăl Zelinsky a cerut schimbarea numelui în ZELEA CODREANU, 


FAMILIA DESPRE TATĂ: 


Simien Zelinsky ' Lorenţ Antec Maria Condac 


Familia despre mamă 


Ni: ulae Zelin:ky Agatie Car ! Brauner Maria Brauner 


Ton Zelinky “Fliza Brauner 


CORNELIU ZELEA CODREANU 





CNSAS 


Direcţia Cercetare, 
pn ERpoziții” Pubtteerit— 


| 


II. Certificatul de botez al lui lon Zelinsky 


zis Codreanu 


= reclilaror d Fese iza “eset, pi a 
“0 hoetezal at e rImooiai- Tora Betaie, Pi lu 
PO Busmbrll efo a/Vinale = Dilii ll 20, Shoe 
maci că, Catmee dia rail 
Celia de Dole 
Bt ovule a 


e be fe 





Pa 
Eprpr za 


Suite 4 pe mat, popa Lin mere e :z $ 
1” modulate af prea spini praperrmă 
. A al fivaler parnbial den peste a 
Ti Debra 
(aro! Jrnaral a rteacesee 
cu pla, 


ma i 
SA Punti Zn] Rai! 2 Canal e tnt ocna 
slot aim, Pre Sete Su (mem Meme de pet 
za [ee erp rtar Teme Cantar Map 
0 | : 


aid 25ata 






Act de naştere:a v. eliberat de 
Presviteral Parohiei ortodoze din 
Igoși. 


Bucovina Nr, 34-19 


Arhidiocesa ort, 01. a Bucovinei 
— Tara Bucovina. 

Presviterul ort, or. ai Vicevilar 
Districtul politie Storojineţ. Com 
Politica Igoiști, 

Nr. excib. 34. 


CERTIFICAT DE 8OTE2. 


In condica: năseuţilor a bParo- 
hiei gr, ort. igioști în Bucovina 
Tom. IV-lea pag. 367 şi 463 zubr. b. 
te află precum urmează : 

Numărul curent. 

Locul nașterii și Nr. casei: Igiosti, 
Nr, 371; Anul, luna şi ziua naşterii, 
1878, August 10; Anul, juna si ziua 
botezului, 1878. August 14; Numele 
de botez al pruncului loan: Rai 
giunea, Gr. ort.; Sexul, bărbătesc; 
Naşterea legitimă, nelegitimă; legi. 
timă; Numele de botez și de 'ami. 
We și domiciliul tatălui, mamei: Ne. 
culai lui Simion Zilinschi agricut. 
tor, Agatia, fiica lui Lorența Antee 
din Igioști și a Mariei născută Con- 
dac din Broscăuţi; Numele de bo- 
tea și de familie, starea și domici. 
liul nașilor : 1) Ion Boielul si ai 3) 
Maria nevasta lui Paraftoni Aricia 
din Igioşti; Numele de botea şi de 
Masai, i i vintaliial meat: Maria 
An Igioști; Numele preota. 
lui care a.bptesat Alexandru Pleg. 
ca. 4 S 


Spre adeverire urmează subscrie. 
tea mea proprie și întipărizea gi- 
ciliului bisericesc, Aa 











CNSAS 


Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


a 


III. Căsătoria lui Zelinsky cu Elisa Brauner 


oda sui 
„Gărciue sr 


Tot rep 20 
ema sia 


în Pi 
bare o edu ale itemi ehă a La iza 
E PU e tea d 

[i d 





1,2 At, 4. 
Spa Ec tea 


? de paue Mia smei., beata 


ie ded metan da în, po tonal 
Pe ep 3 2 
2 nn «i SI 


7 
Speeze 


S Dă i SEA 
ZI: 73) , : ZE 6 
E. Pie ai 
ia ă FE A A e 
: : Scră i 
St RE a 


“ROMANIA Roşieşti jud, Fălciu, 
PRIMARIA MUNICIPIUTAII TAȘI fiica d-lui Carol Braw 
Brauner, domiciliaţi 
șiești, care au dat 
Extras din registrul de căsătorie lor. prin actul lega 


Oficiu) Stării Civile 
1898 









se apnee e aaa plite mara e 





- sm... pese, 
omnia i te 


[A eohepbeleria Ata Al, Za | 
ce 9 Pfa or preirea, fite lime. - 
see (cite 


Selle duza 












aaa iai Ea av, 











necăsătorită, cum și capitolul VI de sub titi y 
mer si Mariei din Codul Civil, sau dat cltire de 
în comuna ko. noi, în auzul tuturor celor, de 'ață 
consimțâmântul - mai sus arătați: după care con- 
lizat- de primă tractanții ne-au declarat * Voese 


i ri î ăsta g i | 
pe anu) una mie opt sute nouăzeci ria osieatie sub Nr. 1148 din anu) a lua în căsătorie unul Eee 


ei N 
Și opt uren 


Brauner şi altu! pe Ion Zilins 


Cei de tață contractanţi — ne-au  — şi noi Gheorghe „Constandncu.. | 
Ion zilieeh! cu pia Brauner, declarat că nu s'a făcut nici mn  Oficer stării civile a! comunei asi, 
E, 


Din anu! una mie opt sute nouă. 
zeci și opt, luna Mai ziua tvuâreri 
şi sapte, ora unu după wmiază. 


comuna Isești din buro, 
anul una mie opt sute Sap. 
tii Opt luna August ziua zece, anul 189. A 


contract de căsători , 
Actele preliminare sunt ; 
caţiile făcute fără opoziţie 
ceastă comună, precum și 

Act de căsătorie a) d-iui ton zi. na Roșicşti, în Duminici! 
linschi de nouăsprezece any, de fer Aprilie și 3 Mai anul curi 
e ortodoxă, de - profewe tra, Actul de naştere al vit. 
cuherat e prescit 
todoxe din Igești 


am pronunțat în numele legii eă 
Pub contractanții sunt uniţi: prin cksă. 
în a. torie 


în comu. Toate acele de mai sus Sau făcut 
e dela 26 în public în Casa primăriei în pre. 


zența ceruților patru martori și a. 


oralui soț, . nume : d. Ştefan Nedelcu de 27 - 
erul parohiei ur. ani. de profesie funcţionar, domi. 
sub Nr. 84 dim  ciliat în disp. l-a; 


Alexandru 


soț citat mai sus, funcționar domiciliat în disp. 1n-; 


ct de consimtâmânt aj Andriescu de 60 ani, 'de profesie 
k în despărțirea doua a). tatălui viitorului 
tel, fiu al d-lui atăluj viitoruluj 
ci 


Neculai Zilinehi do act de moari 
omuna, 


ȘI unu ani de re. 
Hgie ortodoxă, de. proteste tară, 
născută în Comuna  Brăssei ed 
Dorohoi, în anul una mie npt sute 


consimtâmânt 
rei soții citați 


eorniță „sub i cej doi din ri so. 
Și actul de ei și după ce am cetire a > 
a părinţilor viitoa-  tuj i i auzul tuturor e 
Tut tor! acte. 
uror acestor a e 
a! ȘI Sase luna tuile ziaa noi șio, rive de primări 
douăzeci, domiciliată in comuna A, papat 58 


i a mamei viiturului : d, Nicolae Tironovici de 26 ant, ac: 
A N „Cr e soț eli erat de 
Consmțământul său. prin actul epvelibe din Iges 

de primăria Agești, £ ata anul curent Act de naştere 
11 Mal, anu) curent Pa Agaliei Zi. toarei soții făcut de oficia] 
i tă. și al Elizei Brau. civile din comuna Ma 
ner, de doui Nr. 1510 dn anul 1884 


biserieji  micilat în disp, a I-a a A n. 
+ 49 din  dru Palade de 28 ani de profesie 
a șil- funcționar, domiciliat în disp, y; 


stării cei doi dintâi din Partea soțuluj, 


) 
faţă soți şi martori Lara “putagde 


Parnfate de impreună cu toţi a: 
e spre a ră. 
gistru, pre= 


(ui ă semnăturile), 
Petra corb, (65) ACUL N 4 





IV. Din Zelinsky, — Codreanu 


4 Mii al rate a, 


a de de fomnatial dn iu tam axa 
& Mesilmul (fesal «a Ga din, 
Aita. laica mer. Ceasul Misti d 
a fenee mmeala de 2 
(00 2 


HUȘI, 15 FEBBRIARIF 1092 
Domnule Oficeriu a! Stări Civile, 
Subsemuatul, profesor rela ; 
naziul din Huși, am onoare a să 
inainta un exemlar din Moaitorui 
Oficial cu data din și Martie a. c,, 
conținând deciziunea On „Cunsi- 
ii miniştri de a mi se aimite 
moditicarea numele din „loan /e- 
linschi-Codreanu" :n cel de „loan 
Zelea Codreanu: rugându-șă res. 
vectuos să binevoiţi a dispune să 
se rectifice numele meu + „esti. 
mouiul de hotez” depus cu ocazia 
cununiei mele în ziua de 2 Mai 
1898 şi numele tiului meu „Corne. 
iiu”, declarat „Codreanu“ "născuţ 
la 13 Septembrie 1899 în Str Golia. 
Alătur una marcă va; 15 bani pen- 
tru cazul când ar mai [i aezesară 
vre-o lămurire, 

Binevoiţi, vă rog, a primi asigu- 
rarea stimei mele, 


loan Zelea Caodreann 
Prof. gim. Huși, 


Domniei.Sale E 
Domnului Oficeriu ai Stării Civile 


taşi, 


Oticeriu stării civile din Iasi în- 
registrat petiția la Nr, 1389 din 17 
Marti 1902, punâna următoarea re, 
zoluţie : 

Se va răspunde că pentru naște. 
rea copilului Corneliu Codreanu, 
Înscris la Nr, 1104 din 1899, esp, 4 
sa făcut mențiune cuvenită, comu. 
nicându-se și Parchetului; ia ceea, 
ce privește nașterea petitionarului 
se ta răspunde că nu e născut în 
lași și că dosarul căsătoriei e de. 
pus la Greta "Tribunalului ași Sec. 
ţa II-a spre năstrare, Dacă. voeşi 
însă ca și pentru actul de căsălo. 
rile să se tacă mențiune, conform 
legii să mi se tacă cunosrat se 
Va Ima act. 





12 Octombrie 1934 
TESTAMENT 


Dacă voi fi asasinat să știți A6ă, 
din ordini) lui Corneliu telea 
dreanu am fost, 

i at eroismul băieților dela Ji 
totuși el a dat ordin le) orro- 

i Duca, l-am citit şi e! 
să-și aleagă AT set 
numai un increzut şi 


SOT, 
Pubilcaţi am seris aci şi 
cartea, zile e Garaă. 


cu co, impăcată că 
a Nat cina 


y Mihail Stelesca, | 


Acte 
GATA NTUL Lui MIHAIL SreLEscu, 
zid si 





i x x | 
p 5 Sfat 40 
E Ant Aaa. Ce ea Aron fi 

2 220 “lac Jalea ce. raPau Fat cu OC, 1 
(Vf ate e te PAR Ps Paste as teste 
SA Acne" prag, 25% fa de ataha. Inca] ce-a 
7 ze ut fad did praz 
eul doo dou petea d Zn ca da Mat aa baze 
ZI 70 rus naiul: fetele Deta dep 
RICE ele Ji 0 ata ie De 
a toX PNTfe Tictemhe Viseu: 
arbua tai Za “ca. :200 “ah atu BG. i 

pi 20 

Sed 

27 


d 


Ma ad cae 
PL ba e pă pic te te 

Dea 3 e fede TE De Ca papii 2 pai, 
3) A Co ete pri datdiehe poa 
PUR Te Al Tata catei i 
Pena) e ale Et bea E parai a: 
eine VC aa tecee 
La pe Ep i Da 





ETA IP TARIE, GER <a 
podelei ros Delhi, Aaa Doctaa at. 
e A Mem a Bad 


00 aa Za 


A 


pă “VL O scrisoare a lui Codreanu către Stelescu 


„„Stelescu, 

1) Ce mai nonităţi pe 1 vot 

„2) Ce intormaţii mai ai 

Ce vezi tu înainte, Ce-ţi spi 
ne instinctul tău sau judecata? 
tiebuie să fie. 

Pune-l şi pe Belimace să  răs; 
pundă după inima lul. (se înţelegi 
având erijă că ar putea cădea 
mâna tâlharilor), 


x 
Eu sunt bine, Cred că vom fi să 


curând de 2 ori mai puternici decât 
am fost în ultimul timp. Cantitatea 
de jertiă plătită în ultimul timp de, 
ai nostri cu această ocazie este! 
asa de mare, încât ne-a apropiat cu 
un salt important de punctul bi- 
Tuinţii.. Toată suferința la un loc! 
cred că face cât 10 morminte. (Uni 
tatea de măsură fiind stabilită î 
„mormântul“.), i 

Iar cantitatea jertei necesare bi-l 
Tuintei evaluată la circa 200 mor-l 
minte. E: 


Am văzut comunicatul tul M. C, 
Panaite, Studenţii nu pot să voteze! 
cu partide cu iidaui, | 

Dar, studentii prin chiar Orga-! 
nele conducătoare pot lua milioane 
dela partidele cu jidani?. Frater. 





let cu ele când. sunt la guvern 
etc. 


Deci: se poate lua și cât ma Ş 


mult... 
DAR: cu partide cu jidani nu s 
oate. 


DAR afaceri cu lidani Ep 
fără partide se pot! 
Cazul Birkente!d-Robu, ăi 
Din câteva cazuri precise trebue 
să stabilim o jurisprudență cuzistă'ţ 


* 


! Cred că canaliile cari au bătut | 
boliție vor trebui pedepsite, 


| Cu drag Stelescu și Belimace, 


p 


Z. Codreanu. 


(Rupe corespondenta), „+ 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 





VII capia după ordinul semnat de Codreanu 
| către spionii dela Siguranță şi Statul 

| Maior al Armatei A 

| 










CATRE LEGIONARI ȘI MEMBRII Tie Pi AA 27 4 
tunuu DIN CAPITALA | CERB REGIO MARA. si nord, creea —— 





“Toţi informatorii dela Poliţia Ca- 
pitalei aflători în Cuiburi, sunt in- 
Vitaţi să se prezinte la mine indivl. 
dual pentru a primi directive între 
19—23 Iunie a. c, Informatorii a. 
genţi al Siguranţei, sau ai S. M., se 
Vor prezenta în zilele de 24—25 1u- 
nle, Informatorii altor servicii parti- 
culare, în ziua de 26 Iunie, 

Acest ordin se va ceti în toate 
Cuiburile de către Șefii de Cuib și 
toţi membrii Cuibului vor semna de 
luare de cunoștință astfel semnat, 
| Il se va aduce mie prin Şefii de 
| Sectoare sau alte unităţi, 
| ce mu se vor prezenta, în- 

semnează că voesc să înșele mişca- 
| tea, să ne vândă — și să ne trădeze, 
i 
| 
| 
| 
| 
| 


Se poate face servicii și fără înșelă- 
clone, fără vânzare de fraţi şi fără 
trădare şi fără călcare de jurământ, 







zi (ss) Corneliu Zelea Codreanu 13 E aa a 
| NSTa. i "PA SA Corul uuaoltere 
|| Seeţia Ştetan cel Mare PE a i aseetia a 
| Culbu! Spada CăPitanulni ———.., Ma. 
| L ci a al iai urati) 
| * Corpul Muncitorese A s.a cot 42 CUL Ivâna eunoaviaţă tascare 95 Sana 





dd "iii... Legionar 
Secţia de pregătire 


| B'a cetit în Cuib luâna cunoștință 
are şi semnând propriu, 


(ss) Cojocaru hdi 
„NA Toan Voleuleseu 
la 0. Tomiţeanu 


Imdescitrabil 
Aa | 














CNSAS 
il — Disecţia- i ri e mere IRI e 
Expoziţii, Publicaţii 





4 VIII. Două ordine către informatori 





Pa) 
| - 
| Dă 15,V.1937 PR, 
13 Ianuarie 1937 PI și 
Secţia C.F.R, 
CATRE LEGIONARII ȘI MEMBRII aa 
DIN CAPITALA u 


Toţi intormatorii dela Poliţia Ca- 
Pitalei aflători în cuiburi sunt in. 
vitaț să se prezinte la mine indivi- 
dual pentru a primi directive între 
19—25 Iunie, 

Intormatorii, agenţi al Siguranţei 
sau ai St. M. se vor prezenta m zi- | 
lele de 24—25 Iunie. 

Informatorii ai altor servicii par- | 
ticulare se vor prezenta în ziua de 
26 Iunie, 

Acest ordin s e va ţine în toate 
cuiburile de către Șeful de cuib şi 
toți membrii cuiburilor vor sempa 
de luare de cunoștință. 

Ordinul astfel semnat mi se va i Pi 
aduce mie prin şefii de Secţie sau | 
altor unități. | 

Cei ce nu se vor prezenta, însem- | 
nează că voesc să înșele mişcarea, ? | 
să ne vândă și să ne trdeze, 

Se pot face servicii și fără înșelă- 
ciuni şi fără vânzare de fraţi şi fă- 
ră trădare şi fără călcare de jură- 
mânt. 








ae tate 
ră emma mona gt 
















(ss) Corneliu Z. Codreanu 
Am luat cunoştin! i E 
(55) Indescitrabil 





| CORPUL MUNCITORESC - LEGIO- 
NAR 


Secţia C.F.R, 
CUIBUL RADU NEGRU C.F.R. 
15 Iunie 1937 


CATRE LEGIONARII ȘI MEMBRII 
DIN CAPITALA 

Toţi intormatorii dela Poliţia  Ca- 
pitalei, aflători în Culburi, sunt in- 
vitați să se prezinte la, mine indivi. 
dual pentru a primi directive între p did 
19—23 Iunie a. c, 

Intormatorii agenți al Siguranţei 
sau al M. St. Major se vor prezenta 
în zilele de 24 Iunie—25 a, c. 

Informatorii altor servicii parti- 
culare, în ziua de 26 Iunie. 

Acest ordin se va ceti în toate - 
cuiburile, de către şetii de cuiburi și p pă 
toți membrii cuibului vor semna de î FER 
luarea la cunoștință. 

Ordinul astfel semnat m! se va a- 
duce mie prin şefii de sectoare sau 
alte unităţi, 

Cel ce nu se vor prezenta, în- 
seamnă că voesc să înșele mişcarea, 
să ne vândă și să ne trădeze. 





aL: 


lăciune, și fără vânzare de fraj 
fără iata Şi fără călcare zi 1u= 


& (55) Corneliu Zelea Codreanu 











Se pot face servicii și fără inşe= i ai 





INF mea a 2 MI 1988 


Recursul ui orneliu 
ca ul 


(Ec lo Aaa od 
iale m Cui ETICII ue 


Er runtă Curte a respins recursul. 
Îi a ct tt 





ca a Expoziții, Publicaţii sp 


„Na vest Sărbători aosastă zi de 24 Iunie 1937 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 















Un milicn de suflete de fenei,de copit,de « 
şi bitrâni,care an o credinţă noua,onre trieso,oare 
luptă, cere jertfeso sub steag legionar, cure aşteaptă 
Românie legionari şi oreâ într'ânsa. 25 

Unde vi este birninţa ? Şi a Vă va (1 bi 
te? Ctei sc n'aţi rutut nimtot S,cum veţi mai putea 
niziet de dou: sute de mii de ori câte cinei 

. 7 

Şt acun,ni Înârept oxtre voi,âragi catățezi de 
eri gi de azi : 

Fiţi cu gândul la sfântul mormânt, care a stinţă 
toată generaţia noastra de luptători, prin sângele lui i 
Moţe gi Harin,cu gânâui 1e cei ce zor sub pimânt sab | 
asupriri neârepte, i 

Paceţi-vă ca bărbaţie toate socotelile interi 
re şi pişiţi eu hotarâre în cadenţa decisivă a luptei 
legionare, Aceşti zece ani ce vin vor mai vedea asu- 
priri şi morminte de ale nonstre,dar vor vedea şi p:] | 
toţi vrăjmaşii noştri înfrânți şi toate uneltirile lore 
sfirânate. | 

Aceşti zece ani ce vin vor vedea lușta decisiva, 

VOF vadea pe legionari Învingână. Invingână şi ristpină 
trufaşele pateri întursoate de astăzi .Invingână şi mei 
nând temelie noua neazului nostru, ? 







nici în cântece,ntoi cu ganpanie,nioi eu banahet 
cu serbări, -gunoscutel e serbări 





„CI UCclLd 


Expoziţii Pebicaţi=ue amet 


aste toamnă anului 1937. Dinţk?o casă stude- 
ţeaseă din strada Schitul Măgureanu, răsuna cânte- 
cele tinerilor astivişti ai "Gărzii de Fiee", De 
partea cealaltă . Bucureştiului, se construeşte se- 
din prineipel ai "Gărzii de Pier", "Casa Verde", j 
clădire la osie > rea căreia au contribuit studenţi, 
ofiţeri, mun eitori, funeţionari şi oameni din toate 
straturile sociale ale României, 
Pe Cornel iu Codreanu, ecnducătorul acestei 
organizaţii, i-an cunoscut cu un an mai înainte 
pe plaja dela Carmen-Sy1va. El mi-a vorbit despre 
timpul petrecut în “Germania si an devenit buni pri- 
steni. Cele ă uă natiuni germană şi română, sunt 
legate între 1e printr'un interes comun În desvoi-. 
a politică din Huropa centrală şi Sti Ma 


pisi semn de prietenie, Codreanu mi-a dăruit 

un exemplar din lucrarea sa. Pe prima pagină ela 
scris o dedicație personală: "Pentru victoria rasei. 
artane 1, Cat] 

A Ta ani, Coâreanu e făcut războiul alături | 
de tata sm, care pe atunei era comandant bgmuii 
panie, iar la 19 ani e] recunoaşte pericolul i 
teaţiei bolşevice; astfel în pădurea dela 
el organizează cu cele mai bune e1 

„la ie ză p E 

































CNSAS 

Direcţia Cercetare, 

Expoziţii, Publicații pt 
îşi făcea însă loc pe altă parte; presa jidovească 
a început o campanie sistematică de ata 
clasei muncitoreşti, 

A urmat apoi cursurile Universităţii dela 
Taşi, unde mişunau studenţi Evrei, care se purtau 
obraznic, lipeau de perete pe studenţii naţionalişti 
şi importau bolşevismul din Basarabia, Dj 

Văzână această stare de lucruri, Coârsanu a 
întins mâna unui on hotărît şi a început să orga- 
nizeze o mişcare de rezistenţă faţa de studenţii 
şi profesorii contaninaţi de baceilul conunist,dar 





lupta ce avea să dea era declarată Evreilor, care 
dela încheerea păcii dela Adrianopole din 1229, au 
năvălit în ţară ocupână încetul cu încetul locurile 
creştinilor. Ei au pătruns în clasa burgheză, care 
era legătura dintre clasa dela ţară şi forurile 
conducătoare. Distrugânăa această legătură ei au 
realizat selavizarea clasei ţărăneşti, 

După aceea a urmat acapararea pământului vo- 
mânese, precun şi o metodică contaminare a popula- 
ției dela oraşe. In România, oraşele sunt centrele 
economice şi culturale ale naţiunei, Cine le stăpâ- 
neşte, stăpâneşte viaţa poporului; astfel se expli- 
că manevra jidovească pentru acapararea lor, 

Insfârşit Parlamentul 1iberal se hotăreşte 
să acorde Evreilor din România depline drepturi | 
cetăţeneşti. Ori, tocmai împotriva acestei hotărtet: | | 
a Parlamentului s"a ridicat primul protest a1 lui | 
Codreanu, protest care i-a atras prima arestare. 
Această măsură însă, nu 1-a descurajat pe Căpitan. 
In Mai 1924, un grup de vreo 20 de studenţi s“au 
întâlnit în apropierea oraşului Iaşi, pentru a con 
strui aici un sediu, Dar, într*o bună dimineaţă | 
şi-au făcut apariția câteva sute de janădarni, A 
tona stm tat otrmam aurooaneȘO de oara, 


pm 





i] 


















CNSAS 

Direcţia Cercetare, 

Expoziții, Publicații ou 

Prefectul de Iaşi, bine păzit, s'a t 
spre Codreanu, pe care îl trânteşte 1a pământ, a 
calcă în picioare, îl maltratează şi-l scuipă, 
pă aceea, legaţi de mâini Codreanu şi cei 50 p 
zani ai săi sunt transportaţi la Poliţie, pe stră- . 
zile Iaşului, în strigătele de bucurie ale Evreilor 
In timp ce Coâreanu se afla în închisoarea | 

Prefeoturei de Poliţie, în camera de serviciu a în- 
ceput luarea interogatoriilor tinerilor partizani 
ai Căpitanului, cărora 1î-se cerea să dea tot fe- | 
lul de amănunte pe care ei nu 1e cunoşteau, Legaţi | 
cu capul În jos de paturile puștilor purtate pe 
umerii jandarnilor, nenorociţii erau bătuţi 1a 
tălpi ae însăşi Prefeotul Poliţiei, până ce acest a 
au devenit o rană vie. Pentru a le îmăbuşi striga- 
tele de durere li se punea capul într?o căldare 
cu apă, Această tortură a fost repetată a doua cară 
dupăce schingiuiţii şi-au revenit din leşin. După 
ce Însfârgit oi şi-au pierdut pentru a doua oară 
cunoştinţa, au fost aruncaţi într*o celulă a Poli- 
tiei, iar în lccul lor a fost adus Coâreanu.Ştiina 
Că lui fi sunt rezervate torturi mult mai feroce, 
Codreanu nu s*a sfiit să-i arunce Prefectului în E: 
faţă întreg disprețul său. In clipa aceca însă îşi 
fae apariţia mai mulţi ofiţeri superiori şi un 
Curor cunoscut ai căror fii se aflau printre ce: 
arestaţi. In urma intervenţiei acestora ei au 
eliberaţi, & 







































pi 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii-— a 
See Du se 
Eu, care am avut prilejul să cunose cbrăzni- 
cia şi spiritul răzbunător al Evreilor din România, | 
am înţeles acest gest a1 lui Codreanu, Era în 1936, 
în timpul jocurilor olimpice dela Perlin;mă aflam 
angajat la o societate petroliferă jidovească dela 
Ploeşti, In urma unei divergențe de idei, asupra 
radiodifuziunei jocurilor olimpice, am fost denun- 
tat de Evrei ca făcând spionaj, Fără ştirea Guver- 
nului am fost transportat chiar în acea noapte 1a 
Bucureşti, unde, după miezul nopţii, am fost inte- 
rogat de Conducătorul Poliţiei secrete. După ee am 
petrecut câteva zile într*o celulă din închisoare 
în conăiţiuni aproape imposibile mi s'a redat ]1- 
bertatea negăsindu-ni nieio vină totul fiină o răz- 
bunare. jidoveaseă. 
Astăzi Codreanu este mort. Mulţi Evrei, şi 
multe creere influenţabile puseseră de mult încă 
la eale suprimarea sa. Istoria secolelor este bo- 
gată în tragedii. Dar, rare ori a deplâns omenirea 
cinstită şi dreaptă o pierdere ca aceea a lui Co- 
dreanu. Moartea acestui luptător şi idealist cân- 
tăreşte greu, Acţiunea sa a fost dictată de cea 
mai pură dragoste de patrie, Duşgmanii săi au fost 
Evreii şi sbirii lor, Suprimarea lui Coâreanu este 
o victorie aparentă a acestora; victoria adevărată 
nu va întârzia însă prea mult, 














CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziții, Publicaţii CJ 
Pine du e a14 gi 
(mentă Begtagie 168" 
aPgovia, 
(o 
23 





CODREANU, — 


0 parte din presa poloneză a fst profund în- 
Gignati de înpugenarea lui Gudreanu, cînd acesta 
N „Jânceroase să evadeze”, 
o e Se revoltă tocmai acea parte a presei cure 
pă n?a găsit nici un cuvint de oonârenare, oînâ întp*o 
alti tari -pentru acelaş rotiv- au fost în pugeaţi 












ai h 0 nulține de oameni şi unde acost sisten de a scăpa 
de adversari, a fost inventat, | 
Cine este acest Coreene ? | 
Codreanu sete ergiatoral *Gizuti de piz* esri 
în acensti Lapi, 
Pe când ere înau student, Codreanu a fest 
zat de trei orine, 
= 
î: 
3 In une acestei greve, s?a intentat un pPooos, 
b iar pe banea aguzaților a luat 100 G:dreanu şi tova= 
râgii su, 





In timpul pr-oosuiui, Cody: 
 Qorâgnr de colitte și 0: mnrat, 


EI 
3 ati | i 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


Expoziţii, Fubligaţi 97, . 


















De datn aceasta, ocmpletul de judecata era de 
paptea oomplotigtilor, deoarece toţi nu fost aohi- 
taţi, afară de lHoţa, oare a împugoat pe un student 
binuit 9ă ar fi tpudat complotul, 

Când ura si fie oititu sentinţa, toti acuza- 

"444 si acăpitorii_ lor "eu nrezentat în fete tpibu- 





Din acest grup de studenți s*a năsout nai tân- 


ziu "Garde de Pier", oare pigiclata pu si-a pregi- 






Qi: poporul, porâne. 


Un asquititor atent putea sa ocnstnte un sin- 


gur fapt: Sdrosnu rovroduooe în rovtneste coace 
m 2 
| .: Ca şi hitierigtii, G-droanu atace vshenent pe 
A liberali şi “bolgeviei”, cari -fn concepţia iui,oa 
| si în a hitierigtiior- nu se deosebiau dolce unii 
de alţii, 
| Un adevărat val de teroare a început să po > O 
i neasoii din partea "Ginzii de Pier? din momentul în 
Qare guvernul prezidat e Duaa a reluat raporturile 
diplomatiee cu URSS, Insug Duca a otzit viotina a- 
tentatului ooris do cei toi cembei ai "Girzii de 
Piop?*, cari niei Du erau nigar perîmi, ci bulgari, 
Nu sa putut constata ao acest Codreanu 
„Avea vpeo legături ou acest atentat, 
Bimuei110 ernu f-arte muterniee, iar 








——— 




















oub 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


Expoziţii, Publicaţii aid 
în poz N 








PR Se pare că, * 


Experienţa de scurtă durată a guvernului Boga 
e avut de sovp si snulgă din mâinile lui Codreanu 
Qonâuoerea aoţiunei fasaiste, această experienţă 
n?a veugit gi din acest roment Regole Carol 11 este 











a i Pege gi 6iotator, 
us | 2 i S : i 
* >stul 8 ori 
i Acest fact s'a potpeont toomai când Ocâreanu 
* patee face servioii fuarte navi unce State cin Ru- 
Topa, dencooa nu este de mivare ăi rose anupitep 


îtate a fost povilteti gi e oondernet înnusoarea lui 
Cidroanu "pe cînd încoree si evadeze", 
Şi de data noensta s'a ocnfirnat dietonuls 
"Cine socnte sabia, de sabie va murit, 
s Cudrenii gomani au inventat sistemul de onc- 


k, Pâre e omeniior atunoi cân€ încoaroi sa evadeze, 

















CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


Expoziţii, Publicaţii - 
Mn MERGI an ezgae 
erlin,. 


Belarad, 5 Decemvrie te oa 
Cornel iv Codreanu, creatorul "Gărzii de Fier“ 





a fost împuşcat, după cun se anunţă, în noaptea 
spre 30 Boemvrie, pe câna era transpottat dela în- 
chisoarea Doftena la închisoarea militară Jilava 
din Bucureşti împreună eu alţi 13 camarazi deţinu- 
ți. Ce sa întâmplat în noaptea aceia fatală,daea 
Codreanu şi camenii săi au încereat ae fapt să fu- 
gă şi daeăveseorta a tras asupra lor fiina obligată, 
sau dacă toetă întâmplarea tragică a acestor lueru- 

ri a fost altfel, va fi greu de stabilit, întrucât 
martorii care ar fi putut să acuze sunt morţi, Sunt | 
înmormântați într“un colţ al închisorii Jilava. Ci- 
ne cunoaşte desvoltarea enormă a "Gărzii de Fiere 
ea martor oeular, cine a văzut cu ce putere a in= 
fluenţat personalitatea lui Codreanu aspra a mil 1- 
Camen de Români, acele poate sa vadă golul mare pe 


Care l-a creiat noaptea fatală ain 30 Noemvrie pen- 
tru românism, | 





In abia zece ani Cornealiu Goâreanu a oreiat 
pe baze rasiste anti-senite o trupă de luptă eontra 
marxismului, care dintr'o formă eroică de viaţă do- 
rea să creieze România ae mâine. Organizaţia "Găr- 
zii de Fier" creştea de jos,îneepâna cu celula. 
Membrul celulei trebuia să trenoă printr*e perioadă 
de încereare, în urma căruia 4 se lua jurământul de 
legionar. La depunerea jorământului legionarvl pri= 
mea, ea sem al înrăaăcinării peretve cu pini 






























“ s?ar apropia de Casa lui Dumnezeu, Codreanu însă 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


Expoziţii, Publigalii Dl 
românese, un săouleţ ev pământ al Patriei, pe care 
î1 purta veşnie la piept, pd 

Cuibul era: svpus la cinoi legi:legea tăceri1ș 
legea stăpânirei de sine pentru sacrificiul comple- 
ct în servieivl Patriei, legea muneii, legea aseul- 
tării necondiționată faţă de condveitor, "Căpitanul" 
şi obligaţia ajutorării reciproce, Minorii erau eu- 
prinşi în Frăţiile de Cruce, care creşteau pe mem- 
bri în spiritul naţional, Mei multe eviburi formau 
o miliţie, eare era datoare să facă edveaţia milita- 


ră“pentru a desvolta spiritul de sacrificiv, 
3: Programul "Gărzii de Fier”este foarte uşor 


de Înşirat: despoliticianizarea, educarea tinere- 
tului, distrugerea ideii de Stat denoeratiee,care 
creştea în forna revolvtiei franceze, introducerea 


"pedepsei eu moartea pentru delapidare de bani publ i- 


ei, mărirea responsabilitații ministeriale şi in- 
trodueerea devizelor de beză a ordinei, muncii, a 
dreptului şi 2 educatiei conform creşterii veehi- 
lor Romani, 

"Garda de Fier", imediat după ereierea sa în Ş 
anul 1927, a fost foarte mult cprită în desvolta- 
rea ei de către Guvernele demooratiee. Codreanu, 
înainte cu efţiva ani, introdusese legea tăcerii, 

Pe atunei, îmbrăcat în costul național cu o eruce 
de argint pe piept, eălare pe un sarmăsar alb, cutre 
era Bucovina, Basarebia şi Moldova din sat în sat; 
se oprea în pieţe, şi se vedeau cum oanenii eşeau 
din case pătrunşi de o putere mistiet ea şi oânâ - 


trecea mut şi prietenii care fl vrnau spuneau mul- 
timii îÎnnăraurite eă ecel oare crltrea pe ermăsae 
a fost Codreanu, "Căpitenul* “pantofi pe Ă 






Esi 


le ai 













CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


iaca Expoziţii, Publicaţii TE 
e Aia AN 
oare d-nii din Bucureşti î1 făcuseră mut, fiindcă 
% duşmanul se temea de puterea cuvintelor sale, Aceas- 
tă câştigare de masse va părea poate,după simţul 
nostru politie, mai mult un joc de teatru. Asupra 
ţăranului român însă, pe care tocmai în aceste re- 
giuni evreii îl store, a avut o influență grozav de 


mare. Prin aceasta s'a arătat ca un mare meşter al 





propagandei,care în special a ştiut să cunoască 

mai mult decât oricine puterea mistică a sufletu- 
ia lui românese. 

_ Goâreanu a mai avut un proces mare în faţa 

AȚI i f0ânsi1 iului de Războiu din Bucureşti, atunci când 
[.] lia conducerea Gărzii de Fier după omortrea Primului- 
Ministru I.G.Duca (sfârşitul lui Decembrie 1933) 
a fost acuzată ca autor moral a acelei crime gro- 
zave. Când Codreanu a fost "interogat" a vorbit 
timp de 3 ore..mare,bine făcut,faţa rasă, cu dan- 
tură desăvârşită şi ochi ageri de sub sprâneene 
stufoase. Privirea i-a fost aspră şi hotărîtă. 
Fruntea armonioasă era delimitată de un păr casta- 
niu Anchis. Bărbatul acesta era relativ tânăr: | 
în jurul a 30 de ani. Cum stătea în faţa judecății 
generalilor,cum vorbea, înţelept şi măsurat cu ac- 
centul său caracteristic,cun anunţa prin gesturi 





de vizionar transmiterea ideii naţionale în Ronâ- 
nia, care nu dorea altoeva decât să vadă tineretul 


pregătit sufleteşte şi trupeşte pentru România de 
mâine, cum dorea să transforme şi să-i călească pe 
aceşti oameni spre o unitate vitală a poporului, 

a fost pentru auditori clipe de neuitat despre un a 
devărat conducător,în care se întruchipase instine- 
tul hotărît al rasei. Codreanu n*a fost în niciun 
caz un om primitiv. El a fost poate mai mult tipul | 
intelectualului naţional român conştient.Condusese 
din punet de vedere spiritual apărarea conducerii __ 











CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 























2" 


aa 


E 


ie Ia e a eesti 


2 



















CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


Expoziţii, Publicaţii mer 





4 - ) 
ÎS oaie 
acuzate, dovefindu-se şi în asăită ai erele ca un 
adevărat eonducător, 

Codreanu a mers atât de departe, pentrv a 
scoate complect poporul din spiritul politietanist, 
încât a socotit Constituţia din Febrvarie 1938 ea o 
ofensă adusă Naţiunii, fiindeă âvpă părerea "Gărzii 
de Fier", reprezenta victoria dvdaismulvi aswpra 
României care se trezea, Codreanu e fost destul de 
„d&stept, să-si dizolve în mod velvntar partidul său 


a „AP “Totul pentru Tară”, dâna prin aceasta dovadă a în- 


țelegerii. A pvtut să faoă acest lverv fără nici 

o teamă, fiindcă asociaţiile instruite nilităreşti 
ale legionarilor, pe cari le reprezenta "Garda de 
Fier", av rămas neatinse în vrma acestei avto-dizol= 
vări. In acest timp cobdueerea era vesnic activă 
pentru a avea grijă să se răspândească dela individ 
la indivia în întreaga tară, ideile sale, fiindeă 
cenzvra militară oprea în presă orice propagandă na= 
tională. Totuşi, Guvernvi a întervenit, Codreanu 'a 
trimis atwnei o serisoare ministrulvi şi actualului | 
eonsilier regal,prof.Icrea,acvzânăv-l că el ar fi 
intervenit în această chestiune, Două zile înainte 
de proces, Codreanu a fost arestat şi împreună eu 

el o treime din ajutorii săi, condveitori ai Gărzii 
de Fier, numărul trecâna de 1.000 persoane, Nu tre- 
bve sivse mai cerceteze daca Codreanu a pregătit. 
întradevăr atunei o lovitură de Stat sau "marşul 
asupra Bveureştilor“, era numai ceva simbolie. Co- | 
dreenu a fost găsit vinovat şi condamnat la 10 ani 
temniţă, Odată cu el av fost eon emnaţi şi o mul- 
time de svbeonăueători. 

A fost liohidiata prin aceasta "Garda de 


va 


./. 












actia Cercetare 
Expoziţii, Publicaţii» - 214 
Pier" ? Cei îndreptăţiţi afirma totuşi că eveni- 
mentele din ultimele zile au dovedit oontrariul. 
Nu mai este un seoret că Codreanu conducea din celu- 
ti > cca 
la sa din închisoarea Doftana întreaga organizaţie, 
mai viu decât oricând. Cum s'a făcut acest lueru 
nu trebueşte cercetat, fiindoă faptul în sine ajunge. 
Se spune că Codreanu ar fi fost transportat la Bu- 
cureşti pentru a rupe firele care conduceau la Df- 
tana, Totuşi acest lucru este contestabil, fiindoă 
la Jilava Codreanu se afla mult mai la centru, şi 
pe lângă acestea Codreanu cunoştea situaţia de aao- 
lo fiindcă fusese de mai multe ori deţinut la Jila- 
va. Astfel n: vanspot BR în Capitală nu în- 
lui" contra lui Codreanu 
şi contra "Găr 
nu va rămâne fără urmări. Este de notat eă reziden- 
tul regal din Bucovina a trebuit să interzică 
"Idiş"-ul pentru a evita provocările populației 


ariene. In urma acestora se aşteaptă noi confliote 


interne. AS. 


. 


E.E.Gruber. 
— 













CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii - 


| Dines * tocuteg" 
| di, iei E 


4) 
| 


| 
| 
DISPARITIA LUI CODREANU, 


RPEzA! 





Zelea Codreanu, şeful Gărzii de Fier, a dis- 
părut într'o încăerare bine aranjată. Yigcarea în 
care fusese Yesia şi şef este deoi decapitata. 

De talie mijlveie, frumosul cr eu cehi albag- 
tri, Zelea Codreanu avusese o ascendență neaştepta- 
tă asupra tinsretului român pe care ?1 câştigase 
planurilor sale. 

Cu toate că a fest personal dezinteresat, 0>- 
Greanu era sprijinit de Germania şi la dispoziţia 
nazisnului, cioi, înainte de orice, n'a încetat 
sa fie un campion înverşunat a1 antiseritismului. 

Cu toată condamnarea sa la 1C ani închiscare, 
credineicşii săi au riras tupbulenți în toata tară 
Şi în deosebi la Bucureşti, unde, en toată dietatura 
regală, zidurile se accpereau, noaptea, en rari afi- 
ge în care se cerea liberarea prizenieralui. Mai 
mult, în Palatul Rega! şi până pe birou! Regelui 
Carol, erau puse adesea hîrţii: "Liberaţi pe o 
mute, 

„RI ct dei, | 
e: , în Anglie, fiecare din bagajele lor pur- 
ta e etichetă alb: musa pe ascuns în tinpa! caii. 
toriei:. ii d m. Ci 


ce 








CNSAS 

Direcţia Cercetare, 

Expoziții, Publicaţii AC 

-2- U 

Regelui de a urrări, până la distruge ccmpleetă, | 
mişoarea gardistă, Cu toate sentimehtele de recunog- | 
tință pe care hcgele le are pentru general, care, 
12 sfârşitul guvernului Goga, dusese atât de tine 
tehnica ]cviturii de Stat, îneondurând pe toţi minis- 
trii cu pichete de infanterie, uşurând astfel sco-- 
pul. Regelui său, şi acesta din urnă, dacă era hotă- 
rît să ruineze Garda de Pier, trebuia să loveaseă 
în Antonescu, 

In adevăr, acest gencral era unul din rarele 
personagii, în Horânia, a cărei personalitate a fest 
YI decdată simpatică şi puternică. In timpul procesului 
= lui Ccâreanu venise să afirre: 

« - Codreanu nu este un trădător | Este tot . 
“O ceeace eu pot să spun ca militar şi ca Winistru al 

«Războiului 1 
Să Se ignora dacă generalul era sau nu gardist. 

i Era t-tuşi figura care se profila totdeauna în urma 
























D 


| 

| 

| 

| 

| lui Codreanu... Se asigură astăzi că era în mod 
| nominal desemnat pentru e lua conducerea mişcării 
| ie) "Gărzii ds Fier”. 
». 






Cân6 căpitanul Codreanu, e fest arestat, poli- 
$ ţia din Bucureşti a deseoperit la el liste negre 






cuprinzând numele personagiilor remâne de primul 
plan. Se ştie că Hegele Caro! era E1 Ansuşi vizat 
„în caz de putseh, ERIE a int: abt: e 6-a tea | 
_"Bvretea ca pitrul rogu”, 
ÎNV... o recenți, pre 
aie SER EN in grăi smpee dee 3 0 libră- 















ata ae cm ate emotia ti ee, altă, 


BT București, în ieri lo 
Impeseu făcută din ocara ere străpunsă si 
N. ceata | 










CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


Expoziţii, Publicaţii 
relor, înteroga fără încetare pe parâfenii sai, A 


ştiu astfel că hepele Carol se hotărtse sa se duoă 
la Londra şi Paris, Din acest moment a încetat să 
rai pună întrebiri, E 

Ce spera deci fcestul get al Gărzii de Fier ? 












4 


Intr?un restaurant din str.Eerri, apariția | 
unei tinere femei, de - eleganță somptucasă, a nsată 
săptămâna trecută, de mai multe cri senzație... , 

Se vorbea de o doamnă străină răspunzând la numele . | 
de doamna Lorenz, spuneau curicşii... Aşa se chema 
şi pentra biutierul din Rue de la Paix, rugat să 
vină să-i prezinte zmaragde. Neputâna obține informa- 
t41 valabile la hotel Wenrice unde această frumcasă 
perscană descinsese, a varvenit, graţie unei agenţii | 
particulare, să cuncaseă identitatea clientei sale 
care nu era alta decât doanna Impescu, Fgeria Rege- | 
lui Carol. SER. ! 

Doamna Lupescu n'a voit si se ducă în Germania 
în timpul vizitei Regelui Carol la Berehtesgaden,,.. 
A mărturisit unei amice motivele sale: 

— Wu voese ca paşaportul meu să se orneze 
de sus în josul paginei de identitate cu un 19" ro- 
Su ue au toţi ceilalţi Izraeliţi care troversează | 















Germania. 
Doamna lupesen şi-a prelungit de altfel de 

bună voie şederea se le Paris unde a legat, în timpul 
exilului său, fervent prietenii. 2 | 












CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


———— Expoziţii; Publicaţii-—————————— 





“e > 


CNSAS 


Direcţia Cercetare, - 
Expoziții, Publicații „+ „oi Zbrojna* 
(organ milita 


Degenvrie 19 
Vargovia, 


"CINE ERA_CODREANU, 
PESE 


Conducatorul "Garzii de Pier", care după ai- 
zolvare- şi-a irtitulat organizaţiunea "Totul pen- 
tru Țară”, a pierit tr. împrejurări tragice. 

Odată au el au pierit şi alţi 13 reprezentan- 
ti ai acestei organizaţii, cari îşi ispăşeau pedeap- 


219 
il e, 


"sa, 


Insuş Codreanu a fost cordamat la 10 ani în- 
ehiscare grea, dar -deoarece se îmbolnăvise de tu- 
berculoză- erau puţire Speranţe Qă-gi va putea ter- 
mira aceusti pedeapsă de 10 ari, 

De urâe a apărut Codrearu ? 

Codrearu era înot tânăr, abia împlinise 39 de 
ani, 


S'a născut fr Bucovina, iar adolescenţa şi-a 
petrecut-o la Huşi, urde tata său era profesor. 

Târ.ărul Codrearu -dupt absolvirea liceului 
s'a înscris la Facultatea de Drept din laşi, tar 
-dupt 0e gi-a 1va licerţa- a profesat avocatura, 

















„> Tebie să mai anirtin, deasenenea, marele 


CNSAS 

Direcţia Cercetare, 

Expoziţii, Publicaţii IŢI 
PU a ) 












"Avem 3 milioane de evrei la 
locuitori. Evreii au acaparat totțul, Cea mai fru- 
moasă strad: dir. Bucureşti -Calea Viotoriei- este 
aproape în întregime a evreilor. En ar trebui ar 
fie ruuită strada "Selaviei române”, 

"Evreii dirijează politica român, amenintână 


existenţa întregului popor române, 










"In lupta de apirare, toate mijloacele sunt 
bune. Cei atacat lupti îrtâiu prin diplomaţie, dar 
când aceasta devine insuti cientă, recurge la lupta 
fiziog”, 







cat erau ideile lui Codreanu ? Acesta soco= 
tia Că canerilor le este teamă de mizerie, dăaoeea 


mucese, încât oriza economică este consecinta aces- 
tor atitudiri ale ganeriler, 


Belsuzul a _deverit un ideal, iar soonu! vie- 
tei este corvietui rea, 


Pâine -spurea Coârearu- este pentru toată lu= 


mea, dar aceasta nu se Eul ţumeate numai cu nâirea 


e toate zilele, e este şi lux. 









In. fond, Româria nare revoie să lupte ou 


riza economică. Noi, -spunea Codreanru- trebue sa 
riza mo bue 


x feti 
Tate scopurile mişcării noastre naţionali ste, 
Aga vorbia Codreanu sous patru ari în urmă, 












succes obtinut de adepţii lui Coărearu anul trecut, 











x... 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


Expoziţii, Publicaţii *y 
Pata otal bit independent) 
feramg poen (5, fade 
Vargovi a, 


vi 
A 
ip DDR 
UR p, 
a 


ELIU CODREANU NU 
de Maria Rutkowski. 


cod! 
a? 


Corneliu Codreanu a fost îmmugoat, 


Imaintea cehilor mei apare figura lui, In pri - | 
virea cohilor sii de oţel, În nfark de putere, se | 
mai observa retieotarea unui zâmbet, care provoca 
imediat o vie simpatie, 

Mi-l smirteso bire in convorbirea pe care 
am avut-o la Casa Verde. 

Cârc si vorbea cu mire şi cu âoi 91 egtonari”, 
Cari erau ou roi, despre misiunile 0Qarzii de Fier", 
despre iderlcgia ei, despre ţelurile spre oare voia | 


să ducă tânira Românie, apirea ca ur adevirat get, 


A si: ES 








Apoi, peste c clipă, an văzut în el pe altoi- 
eva, Aturoi, cârâ aplecat spre fiiea sa adoptiva, 
zîmbea cu acei zâmbet al unui om bun. 

Odată eu figura lui Codreanu dir Casa Verde, 
îmi apare înaintea ochilor Coâreanu în faţa tribu- 
Palulvi. Fotografia, pe oare an vizut-o îr Polonia, 
fusese luată în timpul uitimuiui proces, Obiectivul 
aparatului fotogratio a prins expresia feșii imoui- 

car Şi se putea 
a siuţea e1, pe oână sta în faţa st 
a : 

















CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii IE . 
rai LA fI8E 29 
Fa enre fşi ascunde frida de pedenpst, oi m 


a omului care îsi nsourde durerea de teamă ci se va 
săvîrai o grezeali durerzasă, îr care tot ce era 


& murdiri t ro era 
i va _fi considerat trăartor. 
Toată viaia sa a voit să servească Romina, 
gi depe bmoile soclii Codreanu atri 
ater » patri faratie, 
Apoi, ia Uriversitatea dir Iaşi, îa început 
alturi Ge profescrul Cuza, mai târziv independent, 


a el pure începuturile unui uterrie_ curent de aeeen- 
tuat naiicrali sm, care Pecuronate antisemitismul, 
N propaai reformele sociale gi eoonomi ce, uruireste 
& muncitorului şi _ tiran lui si lansează ma- 
| ea deviză a Pgasterii morale, 


| Persecutat de oxtre preteotul Air Iaşi, Go- 
| dreanu îi omoară, Urmeazt primui proces, fnrohisoa- 
| 7 rea şi narifestajiunile dir toata vara, 

| Garda de Fier fşi consolidează din ce în ce 


| pi nai muit forţele ei, Strîrze masse întregi, 1e in- 


| 4 pre co _disei piir E severi de Organizare şi datoria 
Ş de a servi tara, Creiazi tabere de murea, cari cor- | 


| strvese,ia sate, biserici, şocii şi dromuri. Opaa- 


PE 











er: er: urnă- 
Ma: ă rind consolidarea Comerţului rosânese şi eliberarea 
4 lui de sut irtiverţa evreilor şi a specularţilo». 














uentru în Corsil iu] de 






| 














CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


Expoziţii, Publicaţii 77 ee m 
e. Oegenizat1unea se desvoltă din iuna în luna 


Mesele populare urle sediile pnrtitului “Totu pen. 
tru Țar”, oare nuriră 1,000,000 de menbei, 
Anul 1937: sucoesul in alegeri, anunite 
pestive gu privire ln sohirtarea resorturile linte. 
Rege gi crgunizatiune şi scEpriza Popresaliilce dup! 
Qidopen guvernuiui Goga. 
influentele masonerie țină in distrugerea 
piceirii, 
a Cel cin uruă procea ai lui Codrennu se termini 
40 sentinta de condeanare în 10 ani ung avea. Tir. 
sia gul-0ona, diiava, lanțuri „..... 

Un anurit tiup, nigoaren este înădugita în. 
tari, 

"Garda de Pier" îşi piaiou din nu 0apul, ae 
Codreanu gi ounarazii sii pier de gicenţele Jantar- 
ziioe, 

Kseetea Lui C-ereanu este un gthul teagie, 
BĂdi să şi ziseueea 144 pezvozantau adovizata eguae- 
tere a omâniei, 

Prăpastia ora între mnânii Veâhi gi cei ţs- 
nori, nobilii gi fenatioi legionari, Gino a test în 
Qontaot nai epropiat ou viaţa de tunate zilele cin 
Bouânia, putea sa otasrve, 0ux se înulţa din punet | 
de vedere norel, partidu. “Gunta de Fiara, | 
fe Bu munai de aredinţa fain de geg gi Poteiei, ei 











CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


a SER n Expoziţii Publieaţii-——- 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


m Expoziţii, Publicaţii ZI 
| arte pic Kuz or, i ez j 


d mi Ma ( 
. SE 


Pra, 25 










In Qerou- 
rile politie se afirr! oi, guvernul intenţionează 
gi întroprineii o aetune deoisivă pentru 11ghidapea 
& eGipzti co Pier”, care, odati ou moartea lui Gudrea 
i m e ppirit o lovituri foarte sericagiie 
| Acliunee cuvernuiui -precu. se svuneşte- va 
îi! întreprinsă în diferite renuri ale vieiii sooia- 
| le şi va £i încrostată nu runei înpotrive pembpiLoe 
Sgaxaii de Pier? dar si Înntrăva A90iiEăa gari 
| - 
Binpuii ză cu pooasti pigonra, firi e se ine sea 
4? 
[ 
Ş 













uă do inporten.a funoiunii pe care c ogună DEpiLa- 





i Ducii piperea corcuri1or pciitiee L-caie,agţiu 
E nea guvernului va gore -totugi- muite eforturi, 
i dovaneoe "Banda de fiert, cu t-ate on este 1090 



















ur 


ie ME e ea 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


Expoziţii, Publicaţii rr — 


Din: "Kurjer Warszawski* | 
(organ al opoziției denoorate) 


1 Decenvrie 1938 
Varşovia 


Şi 


COMENTARIILE DEFAVORABILE ALE BERLINU 





Barlin, 50 Hoeuvrie 1938, (Iolegrană particu- 
lară),. Ştirea despre împuşoersa lui Coâreanu şi a 


eslorislţi 13 tovarăşi ai săi a produs o mare impre- 
sie la Berlin, 

Eresa germană publică nu numai comunicatul 
oficial a! autorităţilor române militare, oi faces 
şi comentarii, manifestând o mare simpație faţă de 
Codreanu şi arărână politica sa. 


Ziarul "Nachtasgaube" serie ca, înpuşearea lui 
Coârsanu va evsa c importanţă foarte mare pentru 
viitorul României, 

Se subliniază, deasemenea că, activitatea lui 


Codreanu ere absolut legelă, iar sentinţa, prin care 
fusese condeanat ia 10 ani, a fost data deşi depozi- 


iile martorilor erau favorabile tul 
Se intenţiona -serie ziarul menţionat mi sus- 
ai rea partidului lui Coâ i nemți 


politicienilor vechi în fruntea României, printre 


cari locul din frunte îl ocupă partidul liberal, - 
deoarece acesta a rămas sub influențele Franţei. 











CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
„ Expoziţi, Pubii i 
















Domricatu! cfioial referitor a executarea 
1mt Codreanu şi a celor 13 legionari arată et 
+1a a avut Ico )a crele 5 dimineața, deci când în 
N 3 na începuse a se dura de zi şi re co ceaţă deasă, 
FIA Tnederarea ar fi :vut lce pe şoseaua dintre Plcegti 
şi Bumresti, fr apropterea unei păduri, Datele în 
e care erau transportati deținuții, ar fi test dosel 
“2 se iar, când deținuți! au încoroat să fugă au fost 
_ Ampugeaţi de jendarmi, imtoritiţile asilitare gi ci- 
_ vile au constatat martea celor 14 detinuti. 
In cereurile politice române se 
W.S.Regele Caro! a avut eri c înt 
Armand Ox) troseu, Vinistrul de Interne, 
st Vinisteul Sta ar fi 1uat ncut pisuri 4 











CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
——— poziţie oaia, 2 > 


14 Cctombrie d | „i 


| pe: 

pi , 9 (organlăe dreapta) 
* să 

le dd / Și 7 AX i 
a Zi ă 

sal d 


i an, e condusă 
ela Weimar, ca 












| România, dela începutul aces 
SĂ de o putere absolută. Ca Germani 
k Austria, Italia, Spania, Portugalia şi Franţa, noua 


Fă 
ese Românie a asistat; de 20 de ani “încoace la destrăma- 
PN E rea democraţiei sale parlamentare care forma baza 
E instituţiunilor sale. 

k Istoria politică a nouei Românii este aceea - 


j a luptelor epuizante şi degradante, dintre rivalii 
politiei, care puseseră în joe soarta unei naţiuni 
de 20 milioane locuitori. Succesele şi vietoriile | 
au fost mai întâiu foarte echitabil repartizate în- 
tre cele trei nari fracțiuni: 11peră li, javeresesua 

şi naţional-tărănişti, Insă fiecare Qin aceste frac- 

Le  Mâuni s”a uzat repede Sp propriile lor > conflicte, | 

„si ora fascismului « a sunat pentru tară. Ta astfel Pi 





























„România. | Mii de avocaţi. creştini se Înseriu ca să Ag =] 


A n apropiere de hpreui?, 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 2 
Expoziţii, Publicaţii II 
seg A 
vina şi a venit la Iaşi, unde a cerut redobândirea 
naţionalităţii române pe care a obținut-o imediat. 
Mama lui Codreanu, Eliza Brauner, este fiica unui 
Bavarez, Adolf Brauner, SAT A întBonânia de aproa- 


pe un secol şi căsătorit cu o româncă,Elisabeta Ce- 


ruea. Toată familia a devenit ortodoxă. Din cei 10 as 


cendenţi ai lui Codreanu,unul singur a fost străin, 
străbunicul său. Codreanu poate să se numească foarte 
bine român din cap până în picioare, mult mai român 
decât oricare din fii Grecilor atât de numeroşi în 
politica ţării sale. 

Prin mama sa, Codreanu vine din popor. Tatăl 
său este un foarte modest profesor. 

In 1920, România a moştenit pe toţi Evreii din 
Bucovina şi Basarabia, Universitățile fiind invadate 
de Evrei, în număr superior Românilor, s?a organizat 
reacţiunea. Primul gest politie al lui Codreanu, 





este conducerea mişcării studenţeşti dela Iaşi. Nu 






era un orator abil, însă credinţa sa era atrăgătoare. 






In 1924, el creiază "câmpul de muncă al tineretului" 
şi a construit pentru studenţii săraei un cămin, In 







acelaş an, Codreanu, apără pentru prima dată,ca avo- 
cat, pe unul din prietenii săi studenţi. Unul din 
martorii audiaţi era Prefectul de Poliţie Man 

un ticălos nespălat care supunea la torturi pe stu- 
denţii antisemiţi. Provoeână pe Codreanu în moa. gro- 
solan, acesta scoate revolverul şi în sala de şedin- 
tă, omoară „pe Maneiu,. Procesul care urmează schimbă 












pere pe Coăreanu.. Este achitat în mod triumfal. 
Coâreanu pleacă să-şi termine studiile A Fran- 

ia Foarte sărac, e nevoit. să Sa o fi 

e due 








deci 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


Expoziţii, Publicaţii», | rața 
La întoarcere în România, se separă de bătrâ_ 
[4 nul Cuza, teoretician lipsit de simţul acţiunii,ea- 

FAR re a lăsat să se seindeze partiâul său în două, 1002 

A dreanu fondează Legiunea Arhanghelului Mihail , împreu- 

nă eu 12 camarazi. Legionarii organizează caravane 

Y de propagandă, ajută pe cultivatori, creiază eoope- 

rative pentru a concura comerţul evreese. In 1930, 

Legiunea îşi ia numele de Garda de Fier. Este dizol- 

vată de două ori de miniştrii democrați, fără să în- 

ceteze a progresa. Preşedintele Consiliului, franema-_ 

| j sonul Duca, o dizolvă pentru a treia oară în 1933. 

| dana Garăa, se hotărăşte la un exemplu şi-l. omoară pe a- 

im) cesta câteva zile mai târziu pe peronul gării Sinaia, 

| E Prestigiul lui Codreanu şi al Gărzii încetează 

| să mai crească. Mişcarea ia o parte importantă la 
scoaterea din acţiune a redutabilului _Tituleseu, care 
încerca să atragă România într?o alianţă cu Rusia. 

Ea îndeplineşte o imensă misiune morală şi materială, 

Doi din membrii săi, Moţa şi. Marin angajaţi în tru- 

i pele naţionaliste ale lui Franco, îşi găsese o moar_ 

Ş te eloricasă pe frontul spaniol. 

In toamna 1937, România este în plină perioaâă 
electorală, Liberalii fac sforţări să învingă, cum 
au “învins până acum partidele care aveau poliţia 

vă j şi funeţionarii în mâini. Insă nu puteau compta şi 

A A nu puteau lupta cu credinţa şi entuziasmul codreniş- 

tilor. Garda, devenită partidul "Totul pentru Țară", 

întruneşte. 480.000 voturi . Europa întreagă este eon- 
vinsă că România ti trăeşte zile hotărttoare, In ulti- 
mul moment, totuşi, Codreanu încheie o alianţă de- 
concertantă cu naţional -ţărăniştii d-lui 1 Maniuacar 
de mult timp înclina spre d fa 

































CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 





spe 
complect şi sever pentru minoritatea ere MĂ 
ternaţionala evreiască lansează strigăte de furie 
dela New-York până la Praga, Organizează o feroce 
presiune financiară asupra României,ceare înârăsneşte 
să atace acest popor ales PER, 7. ] Ș 

După &5 de zile, bei de eatâ pa 
Carol cere brusc demisia d-lui Goga, care nu şi-a re- 


venit după această lovitură şi a murit de amărăciune 






câteva luni mai târziu. Un Minister a fost eonstitu- 
it sub preşedinţia bătrânului de 70 de ani, şeful 
Bisericii române, Patriarhul Miron Cristea 

Partea urma să se joace acum între Rege şi 
Codreanu ? Mulţi credeau. Insă căpitanul acceptă 
dizolva rea Gărzii sale şi anunţă dorinţa sa să plece 
în Italia. Nu pleacă. Cireula svonul în privinţa 
unei negocieri între impozanta massă a Gărzii şi 
Suveran. In momentul negocierilor, se comunică ime- 
diat că Cogreanu şi cea mai mare parte din locotenen- 


„vii săi au fost arestaţi. Un proees ciudat,este în_ 


tentat căpitanului pentru complot împotriva Statului. 
Qodreanu,slăbit întradins, âe lungi săptămâni de 
careeră, fără aer şi lumină, şi-a întocmit o apăra- 
re foarte stângace. E condamnat la 10 ani muncă sil- 
nică şi transferat imediat într?o mină de sare, ten_ 
niţa cea mai severă şi cea mai teribilă din întrea_ 
ga Românie , ' 

Această condamnare lipsită qe orice bază 
Juridică - Codreanu trebuia să fie împuşeat sau 
grațiat - este simbolul puterii personale pe care 
Regele înțelege să o exeroite de acun “nainte. C8- 
teva săptămâni după încarcerarea lui Coareanu, a- 
veam în mâinile mele o circulară adresată tuturor 
loeotenenţilor Gărzii, ceeace dovedea că mişcarea 
nu era nici decapitată nici dislocată. 




















CNSAS 

Direcţia Cercetare, 

i Expoziţii, Publicaţii - Su o ini și 
reşti, am primit vizita unui tânăr român, care mi-a 4 

= spus că nu numai că Garda exista, dar că feroeita- 


tea şi nedreptatea persecuției va atrage spre ea 


Fm 


țara întreagă. 


Dela sosirea mea îm E Adntel all fut să mă 


conving că dictatura era aici o realitate şi că spio- 
najul oficial era foarte desvoltat, Totuşi găsese 
posibilitatea să pot sta de vorbă cu un membru al 


Și 


— 


Gărzii de Fier. Un emisar ales dintre cei mai puțin 
supravegheați a fost însărcinat să mă întâlnească 


Sa 
Ca, 


Zi 


[ A în cea mai mare discreţie posibilă, O maşină ne_a 
dus imediat într?o mahala a Bucureştiului, unde un 

4 locotenent a1 Gărzii de Fier mă aştepta sub lampa 

L unei sufragerii, Avea în mână o carte, Adevărul asu- 


- 


pra procesului lui Coaq . 

- Dacă voiţi o probă âe existența Gărzii,pu- 
neţi aceasta în buzunarul d-Voastră. Această carte tu 

a fost seoasă ae cele 13 tipografii clandestine. 

A fost trasă în 30.000 ae exemplare şi răspândită 
în tară Pentru cititorul care este prins i se dă | 
trei aut de închisoare , A A 
"Se întelege, mi-a Baie el, că mulţi din conău- 
; _cătorii noştri sunt închişi. Insă cei care am rămas si 
5 lucrăm dublu, Trei in colaboratorii imediaţi ai lui 
„a iza din : 


i Cedar, a 7 Sti ama 
arte bine unde s 


ma III 


A. ARII 












ză 
ȘI 






CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 








|Foetpraj pa) 








cra, 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


rc] 
î 
i 
| 

! 

| 

i 
| 
+5] 
i 





Un om, care na 
vă spune, acum cân, 
luptă : 





făcut prea mit cas de ret. 
d noi păşi 





m în a doua decadă de 


Dacă vreţi să Piţi cu adevărat Bună-Vestire, 
Bino-vestiţii Pără teamă că veți putea PA des- 
miânțiți, în toată Tara, în toată lumea: 
legionară. 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
o Expoziţii Publieaţii— m E DI 















9p A 

în ta > EN Ia AA p Dă 
ţă religioasă, In inchisoare deasemenea, noi lucrăm 
pentru Legiune şi ne rugăm în fiecare zi în genunchi, 
o oră, cu braţele încrucişaten, 

Şi micul om, a adăugat ridicându-se: 

i - Am fi mai nedemni decât Evreii dacă,ştiina 
i ceeace ştim despre starea ţării noastre, crezând ceea 
ce noi credem, n'am face mai întâiu sacrificiul pie- 
lii noastre, Am dovedit-o de nenunărate ori. Pentru 
nu importă ce misiune, von fi sute, sau chiar mii. 
Ordinul dat, nimie nu-l poate opri, Dacă Regele 
Carol trăeşte, este fiinăă noi o voim. 
E EEE e 



















CNSAS 
Direcţia Cercetare, : 
Expoziţii, Publicaţii ( 


(ozgen Fiat a side 





4 DI TA i 


pp-a4l LA .. 
UGIDEREA LUI GORNELIU Za CODREANU, 


SI OO 
$. P. CORNELIU ZELEA-CODREANU 











za hei. 








ui 
| Mlelki patriota rumuniski i poruce: Se ogirrez 

Boiucey przyjuciel Polski gi 
| kul zandarmâw w nocy z 20 sabiei gina od 











CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


ea ţii 











2 6,.17.-/938 

oda. .. 
ai de fia o 

$'a pe da 


Savel Da X 
chef ca God să 
Crdnranu nu că Por Ț. 3, 
Ca <( 5» cu enera fut ; 
umile IX  Do07 dare aug 
“iba i Iad Palat se gises 

E ae fe, fermnayia iz. câ SL seic 









ea A ral, ze „um popa 
BE a ai sc aliată 
ic RER See ca sofia fiu Case Cdizaaou 
e e Pe elimaZă Ca Mio. d 
q Plevna şi (ude li cele ce 
e a = Alea d,, Ca ama n 

N a. ca na „Pula Ali 
e levantce Sof ee că (n a 












4 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 












E a 

Je mau Dice ca sa) 
cneeyeaa fn cleal iulie. 

__ Bomâmwa_ Sr dermaiăg Se 


dalmad bu Ceai cale 
Codheau 8 Qexera felu 


Pi ecere «Bia one: ra Zat 


Fim as-eic ra anu Baci 


aut Ir 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


i: Diihlia 
DO UDilca 
td) ) 













are VA 
30 Martie 1939: 





“In rândurile lucrătorilor Gin toate ateliere 
le Biroteehniei Armatei a fost lansat, de către mem- 
brii, fostei "Gărzi. de Fier" svonu 






că Corneliu Co- 








sa areanu se aelă în sata şi că ar fi reuşit să se 
















„ref 





gicz2, în A 
4 Svonurile de” stai fe 
3 Eu „Ion „Antoneseu 'se 


iii că a gene-— 






„tot în Germani 


eu. Corneliu Coârea 





. 


n E TARE a VP Mei a 08 E 


CNSAS 
: Direcţia Cercetare, 
poziţii, Publicaţii 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, E; 
Expoziţii, Publicaţii————— 


Ti PE CERȚI Fogg 





Prezentul dosar gonține un 
număr de 5 


ar HER 
plus? /ESse = 


20 „file opis 


Şi AT6St verificat de _Şa 0, 


DATA 42.05 DP 4) | 
TA D= - Canue 
? 
a cout pu, 
) 

















E 





uC NSAS > ———— —_—.— 5, 
” Direcţia Cercetare, 


Expoziţii, Publicaţii 













CNSAS 
Direcţia Cercetare, = 


Expoziţii, Publicaţii 
. Sa 
W 


from = Z 


UNORIULUL? 





PIATRA DIN CAPUL 

















D, Corneliu Z. Codreanu pe şantier lângă lo- 
cul unde sa pus piatra fundamentală a nou- | 
lui sediu al Partidului „Totul pentru Țară“, 





E Iulie 1937 - 


“PRONTUL? 


DE REGIUNI* 


Conducerea i pentru țară" a dat 
urnătoral comunicat către şefii de regiuni; 

"Ţin să desmint aceasta nota dată de conandamențul 
jandarmeriei: 

"De câtva timp e început să se trimită prin poştă 
lagiresa diferiților ofiţeri din arnată,un manifest 
scris le maşină şi multiplicat le sapilograf, intitulat: 

"Ofiţeri de infanterie, cavalerie şi administraţie, 
a murit dreptatea în Armată,şi seunat "Comitetul", 

"Acest manifest este răspândit în cercurile legio- 
nare şi În el se agită chestiunea avansărilor în arma- . 
tă" 

"Daţi ordin de confiscare şi raportați cazurile 
ivite. 

Mişcarea legionara nu iscăleşte "Comitetul". Ea $ 
iseăleşte eu hume,cu stradă şi cu număr, 

A instiga ofiţerii din armată,cel din urmă legio- 
har socotește că este un act criminal, după cum socoteş- 
te că este o necuviinţaă a ni se pune În sarcină acuzaţii 
Ca acele de mai sus. 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


— — —— 


ză A 4 
OP IRTA U7ESCT mi 


UL | a hai 
» E 


A aim Propr997Z 


N pp 


Mișcarea legionară va da muncitorimii mai mult decât 
un program neîmplinit, mai, mult decâto pâine mai albă, 
mai mult decât un pat mai bun într'o casă sănătoasă. 


> Ea va da muncitorimii dreptul de a se simţi stăpână 

peste țară, deopotrivă cu toţi ceilalți Români. 
Ea va putea păși pe Calea Victoriei cu pas de stă- 
pân, iar nu de rob. | 
Pentru prima dată muncitorul va simţi senzaţia, bu- 
|curia, mândria de a fi stăpân, De ati stăpânul ţării lui. 
Faţă de aceste to ate, celelalte chestiuni interesează 

rea puţin. 


„Pentru că muncitorul stăpân își va avea legile, orga- 
nizarea în Stat şi soarta, pe care singur și le va face 
| cu mână, cu cap și cu conştiinţă de stăpân. 





d | Corneliu Z. Codreanu 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


VI7 


»„FRONTULA 
Nr._ din___ de: 1983 
10. Corneliu Codreanu 
a sosit în Capitală 


Eri a sosit în Capitală 
venind dela Carmen. 
|Syiva d, Corneliu Z. Co 
| dreanu. 












| Domnia sa a inspectat 
Jacolo, cooperativa Le 
'gionară de pe Coasta 
Mării. 








PI 0 = 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


„FRONTUL“ 
NT, 


Eri Sau împlinit 5 ani 
de când d.-Corneliu 7. Co- 


dream a fost ales deputat 
pentru prima oară 


Legionarii din Capitală au săr- |oară deputat în parlame. 
bătorit prima lor victorie electo- La Neamţ în. 1932 mişcarea 
rală, d-lui Corneliu Z. Codreanu a în 
Eri s'au împlinit 5 ani de când | vins toate partidele politice, lu- 
d.. Corneliu Z. Codreanu şeful par | :ând majorități zdrobitoare, 
tidului politic de atunci . Sărbătorirea a avut loc într'un 
a fost ales pentru prima | cadru restrâns. 


=> 

















CNSAS 


Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii MA 





RONTULe 


Pa/x 93 3 


D. Corneliu F, 
“2. Codreanu 
a sosit în Capitală 


Aseară a sosit în Capi 
tală, venind dela Car. 
men-Silva, d. Corneliu 
Z. Codreanu conducăto 





D. Corneliu Z, Codreanu. | 


rul spiritual al: mişcării 
Legionare. 

| Carmen-Sylva a, 
"Corneliu Z. Cotireanu a 
jînchis restaurantul le- 
'gionar, care a, funcţio. 
mat tot timpul verii. în 
jacea localitate, 











—— Ulid UV 


Expoziţii, Publicaţii 





 FRONTU | Ecza 
Ci) 


Nr. Praai/A Ia 


D. Corneliu Zelea Codreanu 


la Predeal si 
D. Corneliu Zelea Co| Domnia sa se va reîn 5 
dreanu şeful suprem al| toarce în Capitală la î 
m i legionare se a- | sfârşitul acestei săptă- A 
Plă de câteva zile la Pre | mâni. 
deal. 


————————_———— 








19 





Expoziţii, Publicaţii 


„BUNA 


a VES1 a 
din [for = 
ta 


o dorință a d-l i 
Corneliu Z. Codreanu 


Nr. 


nu pot primi. O zile» 
| Rog nu îi i E [ns Corneliu ID Coae aa 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


remii 
y -- 





. g Porwnca 


PE pdl to 





ÎN ae CUI / d need 
Corneliu nu primește flori... 
i di Coe gi! PRUNDENI 


Luni e ziua d-lui Corneliu  Co- Corneliu Codr. nu, îisbucnită din 
dreanu. Prilej de sărbătoare,  ţi- | cine ştie ce stranii gânduri de băr- 
ale, anale se aibe din sbu- | băţie, este, păr'că, în această - at- 
Ciumul de fiecare zi, ca să se re- ăi i ă, ănoasă 
tragă în lumea iluziilor. Risipite rai eră, /Sinieatp 39, pole, E 
peste o viaţă de tristeți, presărate i ; 
în cuprinsul unor dureri de atâteu | In câteva cuvinte sub. cari AŢI 
ori, nemărturisite, sărbătorile sunt, | Dune iscălitura sa pe care o cântă- 
mai ales, oazele inșelărilor trecă. | Teşte totdeauna cu cea mai patetică 
toare.. Printre: flori şi prieteni, în_ | Sgârcenie, d, Corneliu Codreanu 
conjurat de o-dragoste unanimă şi | spune: — „La 13 Septembrie fiind 

. nu totdeauna sinceră, decepțiile | ziua mea, rog să nu se înceapă cu 
. sunt victorii. şi suferințele. plăceri... bucheţele - de flori sau cadouri, de 

D. Corneliu Codreanu nu primeşte | oarece nu pot primi. Rog nu stri- 
flori însă. O informaţie . tăioasă, caţi banii pe lucruri inutile: ca- 
sumară şi irevocabilă ne vestește | aouri pe cari le arunc în pod, sau 
Gieuni Muuepare, hotărîre. In clipa | flori care să se usuce peste două 
find, dumea . legionară, pe care o | „es. Așa dar, iată, vedeţi, ne gă- 
unește, în jur ul Căpitanului, disci: sim în fața unui om ciudat, omul 
plina, dar mai ales, o nemărginită nou, omul de mâine, acela care- se 


dragoste — şi mă gândesc acum la Fi E 
primele comunități. creştine, eroice)| tă diaree ca, prejudecăţii, pen 
și austere, legate prin cea mail - "120 2p 1495448004 
sacră poruncă a iubirii — se pre: 2p 7090900 2p 3970 'u478319 1pu 
gătea să arunce, la picioarele Md-_oujpu MIN uoutŢuas  va4o7da?sap 
| Felui luptător, buchetele de tran-_si magi (040 MURA U4 7M90/ UD-1 
dafiri ale prieteniei, voința lui sipo gă 1Mun4p 21 9sopup put "aul 
Iz 210247 Iguzui ati: su pica, 9014 Douni0d“ ap S)495p "1DuojjaN 
JUD „EL 14apDos PODO '1Un1 27 „10707 [MUnpuaJo [837 21 pupzundSpa 


: pă ni mie inna ta at “1042ea1q pie Mtuăs 
-D Duda 'ţunil 9 3p 7uns vu 
E iz Aa A a al SE AA 
-u ae îi amo ta img P22) Pee "ntiveţoprots 'u usegată 
d PANU 3045 29 ui el pa ea i 108 '9U8103UD HIV bzala, 


« a “nogei LI 
37881ns016 - “pâo 3 poop “pq“ — E EEE Nela SAS lic a 

ă "(ua m pradlog "Nouo "A 'a 
ned .9p pyeanp o: oa myuou $ 07 PrIBlog 'nosanad “A '$ 
-elita“  :aundş 1D7UDUDpuUna 19 ptiloa 'nosa82005 


"9Dd Up 1004440 un. po „„gxodoosap!: eat pridtot “arene i 
2 01040041 21040405 Pb — D008 'p Ul SA ERP A A ec 





=) 





| ș 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


22 Aaa 9 





D. Corneliu Zelea Codreanu 
este revizionist Q 


va senzațional interview AS Qorriere ela 


dela Sierra“ cu data trebue să înţelea 

ua: Sant oevandenlui sea [marea tratatele ou un ea 

rientulul. publică un Interview cu] actor con 

d. Corneliu cea ae pa e Citerte n ne ca eg a 
„Prof rație p ui uri 

er a rol E fier“, sntulei su că a prabrri nu 


“LA intrebarea „Ce aredeli despre țotinui hope, Nu Nu 
revizuirea tratalelort“, d. Coraelu| sibilitatea isbuonirii 
„Zelea SIN A dat fără a sovăl rotația din cauza 
agencies: a x, maites Ea 
up: a 
a manie i Mean de 


Senna te ur pi Sere € pi 


interview, extrazem Cu va exista vreo forță 
iubi dobument, următorul torul pasal: | fă ie a 











|< 
Direcţia Cercetare, 
Expoziții, Publicaţii 


Si, 


N ali MINEA 


Ie la j GI 
desminte unele svon uri 
-„. tendenţioase | 
0 importantă circulară a d-lui Gorneliu 

Zelea Codreanu 
| In legătură cu unele svonuri brii partidului „Totul pentru 
) Zendenţioase cari au circulat în Țară” susţin că dacă va veni o 
ultimul timp cu privire la ac- guvernare naţional-ţărănistă, 
iunea legionarilor, d. Corneliu vor proceda la asasinarea 

| eu Se crtaruu a trimis legio- membrilor mai marcanţi. 

nari n într. i o im- ERA Ț 
| portamă circulă drd 0 ritului 2, Porsoaze ca 


| Cizează între altele: au putut iscăli un asemenea 
1 „Nu este adevărat că -mem- proces-verbal”, 





Expoziţii, Publicaţii 








RILA IETITYI 39 


d d 


e D. Corneliu Zelea Co- 
dreanu, care a fost citat pen= 
tru ziua de eri la parchetul mi- 
litar „al Corpului II armată, 
în legătură cu un manifest al 
partidului „Totul pentru, CAE 
s'a prezentat eri dim. primțilui 
procuror militar, d. It. 
ciu, căruia i-a dat o declaj ţie | 

care explică unele pabagii | 
din acel manifi A 


























In legătură cu ultimele aveni- 
mente, ne-am, Prezențaţ la dom- 
mul Corneliu Zelea Codreanu, şe- 
ful mişcării legionare pentru a-i 
cere un interviero. 

Domni ne-a primit la se- 
diul mișcării legionare, în strada 
Gutembera No. 3, și ne-a întâm- 
pinat în felul următor: 

«Domnilor, Cineva de la zia- 
rul D-voastră întrun reportaj 
publicat zilele trecute, a voit 
să-mi atribue în mod nemeritat 
un rol de arbitru al situaţiei 
politice. Ţin să vă atrag aten 

ă această postură, pe 
ncântă. Mie nu-mi 
place să mă impăunez cu glorii 
care nu-mi aparțin. Le am snfi- 
ciente pe ale mele. 

Fără să subevaluez forța 
mișcării legionare, — care nu 
se bazează atât pe numărul vo- 
turilor cât pe marea capacitate 
de credință, de hotărire şi de 
jertiă a tuturor soldaţilor ei — 
dorese să precizez că este di 
detin mi se cuveni cali 
E ea DE Câre-ăi-aţi dat-o, şi 
Na F08 ca pe viilor să mă pu- 
neţi întotdeauna în situaţii mai 
modeste». 












= 








apDuPă această mică introducere 
băi pună Și noi să punem între- 
rile pentru care venisem: 


2 Ali putea să me spuneți câ- 
deoa impresii dela întelniria pa 
are .a-fi avut-o cu domnul Luliu 
îniu și n primul rând, până la 
1;astă întâlnire ați mai avut pri- 
[iul pă mai staţi de vorbă cu 


— «Nul-am cunoscut personal 


naș 
1m prea mul- 
ar fi locul». 


] A cal im poala 
aniu? 


*sia unui om 
Va unui tâ- 
noastră. Vă 
Dentrucă eu 
inteligență, 
linte d în- 

sulletească 

veasta. toa- 
————— înseamnă 


uneji des- 


î nu poa 
i. Ea nu 
Nu 


imănu 








cre de 
dinoa 

imi 

[ — pari 

N Y ÎN dă E ivili. 

MIRA ji ji că ii HI 


„ Interviu cu domnu 





ă acum di i | destia pe care o atfirmam 

aniu. Este apa iti inceput, dar drept să vă 

am avuț Brit să-l întâlnesc e Tipa PI e tei 
liscutate UZ muti îp 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


WI 


) 


| 






se cararote-| li sfătuiesc să mă neoli- 
Lnsuitai prin |jeze şi să nu-ş permită a 

desfăşura- se amesteca în treburile 

re oarb Apa E mele, unde eu port răs- 
Se poate supăra cineva? |punderea pentru fiecare | 
Intreb: este cineva în această |pas şi fiecare gest, mă 
fară care nu doreşte libertatea |mândresc că am în fața 
alegerilor? Este cineva care nu 


cui răspunde, 

doreşte legalitatea şi corectitu-| Eu posed formule peu- 

ea alegerilor? Este cineva [tru ca să pot pune la punct 
care să dorească o luptă elec-|pe cei ce-şi trec hotarele 
torală lipsită de loialitate? Es- | spre a se amesteca în ape- 
te cineva care să dorească o în-|le mele, voind a-mi dicta 
vrăjbire crâncenă lipsită de|linia de conduită. 
bună credință şi de omenie? și fară acolozaț carei nu Sa 

Dacă este cineva, acela | înțelege acest lucru voi 
va trehui să ştie, că înţele.| să le răspund trimiţându- 
|le o palmă de fier peste 
buza obraznică». 

— Dar se insinuează că vor a- 
dera la acest acord partidele: s- 
Dreesc, comunist, maghiar, etc. 
— «Nu e cazul! 
Cei ce insinuiază vor ră- 
mâne niste calomniatori». 
— Este adevărat că domnul Ma- 
niu D'ar fi cerut o schimbare de 
atitudine față de domnul Nicu- 
lae Titulescu, așa cum au afir. 
mat unele ziarei 
| _— «Nu este adevărat că d-nul 























N 
Corneliu Zelea Codreanu 


esare: atordul cu privire ia lioertatas alederilr 









lui 


pu i-am cerut, dor ăreri- 
Maniu ca să-și schimbe Pe 


i [i ârerile 
In ce priveşte pârc! 
FI î lui ti- 
ele şi ale întregul i 
ieret legionar al Boz! 
miei ele sunt cunoscute; 


afişate şi neschi! m 


_— Acordul cuprinde și pe dom- 
ul Gheorghe Brătianu? 

a «Da. Domnul Gh. Brătianu 
este un om corect şi cu o tru- 
moasă ținută morală în viaţa 





publică a țării. Deaceia sunt 
malțumit că ne găsim  îm- 
preuni». 


— Vreţi să încheiaţi acest în- 
terviero prin câteva cuvinte adre- 
sate cititorilor noştri? 


— «Mă adresez cititorilor 
Vestiri» şi tuturor 
românilor anuntându-le că | 
legionarii, gata a în- 
frunta toate adversităţile, 
păşese cu pas hotărit şi 








Maniu mi-ar fi cerut să-mi 
schimb părerile asupra domnu- 








D. Corneliu Z. Codreanu 


gerea noastră de pace poa 
te să fie şi înțelegere de 
război. 

Nu vreau să dezmint mo- 









csă, pe care de altfel o| 
cred imposibită», 

— Acest acord este limitat nu- 
mai la perioada electorală? 


a Da! Se înțelege! Acordul 
actual e încheiat le 
sfârşitul alegerilaa nai piak-le 


— E multă lume care cred 
e orba di Li 
fiza Aden cartel electoral cu 


Această interpretare est 

nată, Fiecare rămâne” cu list 
sale, îşi duce luj Saltele, 
ința sau ideologia sas. 


— Sunt unii ned n 
4 umeri, 
spun că nu în i cară 


i, fela această apro- 





ic! Nu-i nici o su- 
ărare, Vor înțelege la anul 
n orice caz voesce să spun că 
n am vreme să fac şcoală pentru 
rei ee înțeleg mai greu. 

Cât priveşte insă pe ace- 


naționali, 
învia tai Saua 
propria-; 








Sete REP. 


biruitor în lupta care a în-, 


| 


E 





pia) pontiu Cre | 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii pa 


[Tm 
— 


pa 
- 


Ne, C E A 


După încheierea cartelui 





- Un senzational 





ordin al d-lui Corneliu Z. Codreanu 


„ EEE DEEA SOC AU EEE ESEGERII a MIA ZSDETARIII CASEI 


Acum două zile, partidul „Totul pentru Țară", prin conducătorul său, d. Corneliu Co- 
dreanu, a încheiat un cartel cu d-nii luliu Maniu, președintelepartidului național țărănesc, și 


Gh. Brătianu, președintele partidului liberal-georgist. 
Acest cartel a făcut o senzațională impresie în toate cercurile politice. 
DIN BUNA SURSA, SUNTEM IN MASURA SA ŞTIM CA IN DECLARAȚIILE PE CARE LE VA FACE 
ASTAZI D-1 CORNELIU CODREANU, ŞEFUL MIŞCARII LEGIONARE, VA PRECIZA, IN FAȚA UNEI ASIS» 
TENŢE RESTRANSE, MOTIVELE CARE AU DETERMINAT PARTIDUL D-SALE SA INCHEIE UN CARTEL 


CU PARTIDUL NAŢIONAL-TARANESC ŞI ACEL CU D-l GH. BRATIANU. 
DUPA ACEASTA, CAPITANUL VA FACE UN LARG EXPOZEU ASUPRA CONDIȚIILOR DE PAR- 


TICIPARE LA VOT, ŞI VA ACCENTUA CA DELEGAȚII DELA CENTRELE DE VOTARE VOR SUPRAVE- 
GHEA, CA TOȚI CETAŢENII, INDIFERENT DE CREDINŢA SAU RELIGIE, SA FIE LASAŢI SA-ŞI EXER- 


CITE DREPTUL LA VOT, IN DEPLINA LIBERTATE. 
IN CAZUL CAND SE VOR PRODUCE VIOLENȚE SAU PRESIUNI DIN PARTEA VRE-UNEI GRUPARI 


POLITICE, SE VOR LUA — CONFORM INŢELEGERII — CELE MAI SEVERE MASURI. 


Or 
=> 
II ———————————————————— | 


29 Noembrie 1937 


„Pentru ziua de 29 Noembrie a.0.la crele 18 
Li Zile: a: au fost invitați la sediu: purtidului "Totul pentru 
tara” ai ap 


dreanu ie va face deciaraţ,ii politice, 

Aceste dcclergţiuni vor privi linia de con= 
duită a "mişoirii legionare“ în lunina ultimelor 
evenirente. 


In cercul de conducere al "Girzei de Fier“ 
se afirmă vă în cedrui acestor declaraţi îi ,Corne- 


liu Codreunu intenționează si precizeze că acor- 
dul electoral încheiat cu partidul Naţicnei Țără- | 
nese,nu ure decât o semnificație,ca atare,partidul 
"Totui pentru Țură* păstrându-şi acecaşi atitudi- | 
ne de luptă împotriva dencoraţiei integrale. 

In politica extern! şeful migârrii legicna- 
re ar urma să dea asigurări cf simpatiile orga- | 
nizaţiei ce conduce, "vor continua si fie înârey- | 
tate ottre axa Rore-Berlin gi câtre cei dci ca | 
ctitori de istorie”, 


___—._... 





CNSAS 


7 DE irecția Cercetai 
[i Ta, xpoziţii, Publicații 




















zi DY | Or, 


CAPITALA 


-nn . .  . . .. n. n... 






- Aare ar, 
A SOSEA: 


In oursvă zile! îe PEi a niveulat serul ei 
a*ar fi încoronat un atentat Împotriva 1-11 Cornel în 
Qctreanu, 

La sediul rartitulvi*Potu! pentru Tar” pu se 
i i putea în niei o ltimurire decarece,4-l Corneliu Goe | 
i îveana plecase În zorii gilei gu autorobilul la | 

Ppodeal i 
Aseară evonul a devenit tot mai insistent, 
a Se Aden amlinunte ou acesta e la ierieea de | 
28 lceninţa Aesale cineva a tras trei gicanțe tin 
Qara unul gi<ar fi atins tinta, 
i] Aseară târziu îi Gorneliu Codreanu sa Pit 
poiat îala Prsâaal, 
Doga a Mesaintit îvonul opietrei încevonri âe 
atantat, 












eReiala Ş 2 Lei 
Pubical | 






Marţi 30 Noembrie 1937 

















A as 
SNA V 
ZI48R LIDER IDE av pd SI DOCTRINA NONANEASEA 
— N B 3.0 N A MENTE: 
nistra a: i ] Direcţia, Redacţia » » : 484.54 ue PR Lei si 
DRAGOŞ PROTOPOPESCU pote a ue vi negri er ii y A Dora LA i Căză ii ) PETRI e Sai 4.95.82 + (4 i: d 
TOMA YLADESCU Bulevardul Elisabeta 12, otaj ii. 
——_ Pc A 

, = 


Ta 


“Dilui Cornefi u UZ Co d 


-. Domnilor ziarişti, 


Ştiţi că am încheiat un acord cu d-l Iuliu Maniu ŞI Gh. Brătianu. 
Acest acord are ca „scop: 


apărarea libertăţii şi ducerea unei lupte. electorale 

Acordul prevede că fiecare din părţile contractante! 
şi eleganţă. 

Deci acordul voeşte să realizeze două lucruri 


libertatea de exprimare a iugee==:" 
bună judecată a țării. 


Adică ducerea bătăliei în -- 
$ rarea violențelor care tr „canipul ideilor 





ANU 


a credinţă. 

ilitatea şi reau 

ăi intro “ormă de bunăcuviinţă 
i 









vilizate din care să lipsească, denigrarea, n 
își va afirina ideologia sa proprie în fala 


4 ana niedica o cât inai 
î TE r putea împiedica c 
ării şi în al doilea rând înlăturarea a oprea 

Ş 


are relei credințe, cu tale = 
r 





rea desfășurării de patimi personale, cu în a ] 
judecată. 





a von ă P e ne - 
une“ m d [LR act d . 
tidul său nu ş , incheia u 
i i cd zi totdeaun: i rtid, în care spune că par iii: 
gresi „ste roi, Președiiie Ă It partid cu pei die pi te. tb E mute preşedinte, ci 
„Pact „and Scris u şi imora A ionale dube ş 
y E nNeas- E Pa ate i ot m te re edi pă 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 





































0. Corneliu Codreanu a dat în, judecată 
_pe d-nii Istrate Micescu şi Ilie Rădu'escu 


Astăzi s'au introdus la parchetul lifov acțiunile de dare în judecată 


Astăzi la amiază, d. Corneliu | d-lui Petre Groza și cu ji-lcării Legionare, am onoa-icel care a seris-o este un 
2. Codreanu, şeful Mişcării Le-| danii partidului naţional rea a vă ruga să binovoiti co locaeatoe 














gionare, a introdus la parchetul evreesc, mirajul frontului a dispune trimiterea in j Primiţi, domnule Prim 
„_ Aloy acțiunile de dare în jude- | popular», decată penală a d-lui N, Procuror, asigurarea sti- 
> eată împotriva d-lor Istrate Mi-| D, ilie Rădulescu în spri-| Micescu, Decanul Barou- | mei mele, 

ceseu şi Ilie Rădalescu: jinul afirmațiilor sale, a-l lui de lifov, preşedintele | (58) Cornetiu Z. Codreanu 


Pe duce mărturie un faosi.| Asociaţiei Avocaţilor Creş- | Gut Nr. 3 
„DOMNULE mil al ziarului  «Dimi-[tini şi profesor universitar | 95: Gutenberg 
PRIM PROCU ROR, neaţa». Sh București Str. Intrarea 
A Nu e corect ca să fiu ata-| Zalomit Nr, 10, pentrucă. 
2: oo eitale e Cornelia cat în motul acesta. printrio scrisoare adresată 
în calitate de sef al Mişc=.| Este dozgustător ca un| d-lui Octavian Goga şi pu- 
rii Legionare, am onoarea | Pretins luptător impotriva! blicată în ziarul «Porunca 
a vă ruga să binevoiţi. a| puterii iudaice, chiar când| V Nr. 934 din 29 No- 
dispune trimiterea în ju-| este novice în această lup- embrie 1937, calomniază 
pm. decată a d-lui ilie D. Ră-|tă; să uzeze de mărturii| Si ofonsează grav, atât pe 
gulescu din București, hd,| jidăneşti, în contra unui| Mine Reezonal C8 si Miy- 
Ferdinand Nr. 176, direc. mai ales în con- pecete - 
torul ziarului « priza a antisemit cu o ve.| D-sa afirmă în acea sori. 
Vremii» pentru faptul de ohima de zece ori mai ma- gaara «ln sala ae 
calomnie, re în luptă, urere că în afară de 
In ziarul «Porunca-Vre-| Nu este admisibil ca un| d-t2; de partidul d-tale și 
mii» Nr, 933 din 28 Noem.| antisemit să uzeze de insi- oii na pia inca; tie ao 
F nuări şi interpretări tal. noastre” profesio-| 
brie 1937 d, ilie D. Rădu- i si pro! ) i 
mudice, luându le drept nale, muncitoreşti şi de 
lescu personal și sub sem- dovezi, intro E do | Mine, câmpul de onoare a 
nătura ziarului pe care-l|deniarare a unui român. | fost părăsit printre înex. 
conduce a întrebuințat la] Un român când pune mâ|PLiCabilă „. dofecţiune Ia 


adresa subsemnatului şi a|na pe condeiu tieliio să Veniri, pu Parte Asa 


Mişcării pe care o conduo,| Ştie. că pentru onoarea sa, | tă, intr'o di ă tre. 
următoarele titluri și afir.|A moserici sale, şi a Nea: | oi intro o, cite pata] 





Oc 
tă 





























F i să i poate în- i i 
“ maţiuni pe care cu şi în.| Mului său, nu-şi p d-lui Corneliu Z. Codrea. 
i suşi armele de luptă jidă- S 
treaga Mișcare Legionară|nesti. eleni ea şi min] "> 





le considarăni calomnii şi| ciuna, seal teză prin care | 

ÎN «Frente Poholaro cu le- Esi aitie să slujească cu | după o luptă O Doi 
Jionarii?», «d. Maniu cons=| devă ceai ine rile o fe dace 

- urile imn 


tue Frontul ponulari, «d, 
Ei Air: 1di| primiţi, vă rog Domnule | nem in o calomnie, iar ————— 
Lo: 














ţi 
Maniu dă satisfacţie d. 


| m: ; a 
comiuiiișit! 
tor în pactul do ncagresiu- 


| no jialonaro= Metale, 
| 
| 















(53) Corneliu Z. Codreanu 


«spre frente popolare» 
m Sontinuă mai deoparte: DOMNUL 

«Aşa dar o olari imediatoo | PRIM PROCUROR, 

a fost sigur do d, Corneliu 

Codro, d. Maniu a por-! Subsemnatul, Corneliu 

hit să realizoze cu soolal-| Z, Codreanu, personal şi 

deomooraţii, ou comuniștii | în calitate de set ai Miş- 


— ————————— 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, | 
5 Expoziţii, Publicaţii [Xa 
n e 
| Pon  Beierolscnzolionale 1ăcute în cursul zilei de ler! 
Let 


„Sliu să aa în bată ca 


si Da == 




















































în [-] la GC oawp Și «dar 
stiu să mă bat ca 
si la maidanul 
dulapulu:“— 
E 
| a spus d-N. Titulescu 
„< ză 
E Ta E Sunt contra marilo r 
| „ 


| )  |dewmocraţii ale occiden- 
| deinocraţii ale occiden 


iar lată de _d-l 





tului 
| 3 I] 


cheia decat un pact 











tulescu nu putem în- 

















de agresiune“ 











pă 
L = 
a spus d. Corneliu Zelea Codreanu 
D= Sosirea în Capitală a d-i lui N.] CARE NOAPTEA SI ANONIMA- | ideilor cu inlăturarea desi Şui 





Titulescu. şi detlarațiile “d-lui Cor-| TUL CAUTA SA MA DISTRUGA, | de patimi personale, cu înlătura. 
meliu „Zelea Codreanu sunt cele| VOI LUPTA ONEST. ŞI POLITI- |violentelor care toate împiedică to 
două evenimente de seamă alezi-[COS IMPOTRIVA DETRACTORI.| deauna o bună judecată 
Iei de eri. LOR MEI. DAR DACA ACEST] M:A MIRAT PROFUND SCRI-| 
Primit de numeroși fruntaşi naţio-| SOIU DE LUPTA NU LE VA FI SOAREA UNUI PREŞEDINTE DE | 
| nalfărânişti — uni veniţi specal[ SUFICIENT, EU LE SPUN. DE PARTID, IN CARE SE SPUNE CA 
| pentru a-l întâmpina — d. N. Ti-[ PE ACUM CA STIU SA MA BAT. PARTIDUL SAU NU POATE IN- 
| tuleseu aduce în arena destăşurăritor [CA ŞI LA GENEVA, DAR. ŞTIU] CHEIA. UN „PACT DE NEAGRE- 
| N afona 6 0 POR chimie Se ISA MA BA Ce AG pati pA DAC ISI NOIR STRA- 
i aţonal, NUL DULAPULUI“ NIU ŞI IMORAL) CU UN ALT 
| Dacă d-sa va activa ln v aja po u sunt adânc mu Sunt| PARTID CU IDEI DIAMET RAL 
| sitică sau nu şi mai ales dacă va| adânc romă CI OPUSE. 
| acliva în rândurile partidului. na-| Ca român adânc monarh „Pact de neagresiune” mu în pri- 
lional-fărănesc, rămâne să se vadă, | „Trăiască Regele“, 


vinţa - „ide care, - tocmai. acea= 
| În orice caz primele. întrevederi Ca român. strig: „Trăiască Ro-|sta dorim, să se lupte libere, Dom. 
fostului nostru ministru de externe, | mân mule Preşedinte, ci pact de neagre- 


Intre cari amintim pe cele avule a-| Ca adânc democrat „Să| siuhe în priv.nța ghioagelor, în pri- 
Seară cuzud-nii Ion Mihalache și | trăiţi voi topit, vinta relei credințe, a atacului ne 
Mihai ci, sunt. semn fica RASBOIUL ESTA APROAPE. EL| sincer sau plătit, 
| D, Titu venit „în fară ca să| BATE LA UŞA. La noi se con. este imoral ca cineva 
lupte şi să spulbere campania sur- Jundă politetea internat onală cu invite chiar pe cel mai mare ad- 
dă ce sta dus împotriva sa timp de | tuația internațională. nevoie a=[versar al său la o luptă dreaptă, 
| 5 proape un an de zile. Deaitiel| cum mai mult decât ori când de corectă, civilzată, şi este moral, ca 
| Primele declaraţii făcute de d-sa 1a | /răfie între roman. Mad dec, Jrate| să-l ponegrească pe nedrept, să-l 
Intrarea în ţa şi cele făcute pe] al vostru“, să-l calomn eze? 
heronul Gărij de nord sunt conclu- | Informaţiuni din cea mai bună]! ESTE MAL MORAL, SA-L A- 
dente: sorginte ne îndritui rmăm | ŞTEPŢI DE DUPA GARD ŞI 
| mPrimirea. ce mi-o [aceli — a spus |însă că d. N. Titulescu activa] SA-L IZBESTI CU GHIOAGA IN] 
de Titulescu-—o consider ca o râspla- în cadrele partidului naţ'o-] CEAFA? 
Mă. și compensație. suțleteasea pen-|al-tărănese — cel puț în actua.| Deci în caurul a 
== “Țmme o senie de nedreptăli ce am a-| Iele alexeri  — iar candidatura sa | neagres une. care 
vut de sujeri. nu se va produce pe pici o list 


Întrucât find sei 
DE ŞAISPREZECE LUNI, SUNT zența sa île 
VICTIMA UNEI CAMPANII, IN 









































vă zice 








iu 


























stu pact de 
e ca scop nu 
părăsirea ideilor. şi credințelor 
sire, ci tocmai afirmarea lor 
este as'gu- | mai liberă, în faţa ţării 

rată, D lulu Manu a invitat pe zia 


9, Corneliu zelca Codreanu pre. [ii e tarie tu 


a alitudinca ru 
ae peniru Ţară“ faţă de pro- 
nca zilei 


dilemele la oradi 


D. Corneliu Zelea Codreanu, şe-| Acest acord are ca scop: 
Jul mişcării leg.onare a convocat] — Apărarea libertăţii. și ducerea 
aseară pe reprezentanţii presei cd-|nei lupte electorale civilizate ui 
rora le-a [ăcut senzaţionale decla- Care să Ipsească, den'grare 
rații „pe cari le vom reda în ma-[toialitatea şi reaua cred 
sura În care. ne vor. Ji permise de..| Acordul prevede că fiecare din 
ştiu ctitorii cine, părțile contractante îşi Va afirma i» legere şi de Inţelegerea Baka- 
D. Corneliu Codreanu a înce-| deologia sa propre În fața țări ncă”, gigi arată marele său 
put prin a preciza acordul Inche-[într'o totma de bună cuviință si e [ataşament faţă de „Soc, Nafiu- 
dat cu denii Iuliu Maniu şi Gh. |ieganță. nilor' 
pDrățianu, „lată ce spune în această] Deci acordul voepte sa realizeze | Că profund respect pentru 
Miracle «d. Corneliu Codreanu. două _Iueru D. Maniu, îmi permit să a 
„ACT DE AGRESIUNE NU 14 de exprimare a judecă- | firea că părerile mele sunt 
LOTRVA IDEILOR CI IMPOTRI-Ț i părit și în al doilea “rând inlătu | exace conteanii, 
ab VA GHIOAGELOR farea a tot co ar putea inpledeca| RU SUNT CONTRA MARI- 


1 că am Incheiat un acord culo cat mal bună judecată a tării, LOR DEAMOCRAȚII ALE OC SE AP pă 
uliu Maniu şi Gh. Brătianu] Adică wucerea bilei în Campul 








or de drept pre: 























POLITICA EXTERNA 


D. Maniu. afirmând punctul 
de vedere al partidului său în 
politica externă, a spus în caen- 
i ne[ţă: „Suntem alături de marile 
democraţii ale Occidentului, 
suntem _alâtuit de Mea Iaţe- 




























































































CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


Ba 





leurtea cu duri din Galaţi 
vă judeca pe Corneliu Codre 
pentru rebeiiune & 


șe va judeca la 13 Octombrie şi 
îm care vor compare: Cornelia 


GALAŢI. — La 1  Octonmbrie 


se deschide sesiunea de toamnă 








a Curţii cu juri. Intre 1 şi 13 Oc- 
tombrie au fost sorocite  diierite 
proces de omor, tâlhărie şi delic- 
te electorale. 

Cel mai interesant proces pro- 
mite să fie cel de rebeliune care 


Zelea” Codreanu, Mihail Stelescu, 
Pahdiţa Patrițhe, Tănase Antohi, 
% erau, D. Potolea şi D. 


Zar vai tras la sorți și 
iuraţii pentru actuala sesiune, 














PD. 


9 


O 


ldreanu ne-a da 


trul Istrate Micescu. 
danii ş 


Buna Vestire“ de leri ne aduce 
14 'ennoștință o hotărire de pomină. 
D. Corneliu Codreanu, şeful mișcării 
legionare, ne-a dat în judecată, pe 
mine, directorul „Poruncli Vremii” 
ŞI pe maestrul Istrate Micescu. Mo- 
| tivele? Ascultaţi-le (reproducem re- 
clamaţiile d-lui Corneliu Codreanu) : 
Domnule Prim Procuror, 
„Subsemnatul, Cornellu Coâreanu, 
personal și în calitate de șef al Mis- 
cărti Legionare, am onoarea a vă 
ruga să binevoiți a dispune trime- 
terea în judecată a d-lui Ille Ră- 
dulescu din Bucureşti, bd. Ferdi- 
mand Nr. 176, directorul - aiarului 
„Porunca Vremii” pentru faptul de 
calomnie. 
„In ziarul „Porunca Vremit” No, 
933 din 28 Noembrie 1937 d. Ilie, Ră- 
dulescu personal şi sub semnătura 


Un pretins luptător, care...dezgustă 


Şi d. Codreanu continuă : 

„.D. Ilie Rădulescu în sprijinul 
afirmațiilor sale, aduce mărturie 
un facsimil al ziarului „Dimi- 
neata”!. 

„Nu e corect ca să fiu atacat 
în modul acesta, 

wEste dezgustător ca un pre- 
tins luptător impotriva puterii iu- 
daice, chiar când este novice în 
această luptă, să uzeze de măr- 
turii jidănești, în contra unui ro- 
mân, și mai ales în contra unui 
antisemit cu o vechime de zece 





CNSAS 


Direcţia Cercetare, 


Expoziţii, Publ 








e e = 
Im locul palmei de fier peste buza obraznicăa, 


icații 








t în judecată pentru calomnie, pe 


| atarulut pe care-l conduce a intre- 
| buintat la adresa subsemnatului şi 
a Mişcării pe care o conduc, urmă- 
toarele titluri şi afirmațiuni pe care 
cu şi întreaga Miscare Legionară le 
considerăm, calomnii și ofense: 

„Frente Popolare cu. legionarii? 
„d. Maniu constitue Frontul popu 
iar”, d; Maniu dă satisfacție d-lui 
dr. Lupu, admițând intrarea comu- | 
miștilor și jidanilor în pactul de 
neagresiune — leglonaro - țărănist“, 
„spre frente popolare“ şi continuă 
măi departe: Așa dar 8 elar: Ime- 
diat ca a fost sigur de d. Corneliu 
Codreanu, d. Maniu a pornit să rea- 
lzeze cu _aocial-democrații, cu. co- 
munistii d-lui Petre Groza și cu jl- 
danii partidului național, eoreesc, 
mirajul frontului. popular“, 





|drept dovezi, într'o acțiune de 
| denigrare a unui român, 

„Un român când pune mâna pe 
condei trebuie să-ştie, că pentru 
onoarea sa, a meseriei sale și a 
Neamului său, nu-şi poate însuşi 
armele de luptă jidăneşti, calom- 
nia şi minciuna, 

„El trebue să slujească cu _ cea 
mai mare sfințenie, adevărului. 

„Primii, vă rog, Domnule Prim- 





| a d-lui 1. Micescu, Decanul Barou- 





Procuror, asigurarea — respectului 
meu, 


(ss) CORNELIU Z. CODREANU 





ori mai mare în luptă. 

„Nu este admisibil ca un an- 
tisemit să uzeze de însinuări. și | 
interpretări talmudice, luându-le 





ISTRATE MICESCU... 
CALOMNIATORI 


Tar impotriva d-lui Istrate Mice- 
scu, d. Corneliu Codreanu, inain- 


Calomniatori ai mișcării 


u știu ce va spune maestrul Mi- | 
cescu, Desigur că nu va întârzia 
tăspunisul d-sale Ia penibila acuzație | 
ue calomniator. Dar eu — vă măr- 
turisese — citesc și reciteso aceste 
Houă reclamaţii și nu pot să'nțeleg | 
Mimic! Nu ştiu, m'am tâmpit deabi- | 
Telea, sau nu este nimic; de înțeles, | 
Mal intâ! ascultați envântul: CA= ! 
JOMNIE ! 1 pronunță d. Corneliu 
odreanu impotriva noastră! „Po- | 
anca Vremii“ și Ile Rădulescu ca- | 
imniază grav și ofensează pe d, 
>rmellu Codreanu și miscarea le- 








—Xonară! Dar e cu putință? Crede 


Corneliu Codreanu că toată lu- 
ea a înnebunit, sa zăpăcit, sau 
+ vândut adversarilor mișcării le- 
onare? 





Respingem indignați, ofensa ! 


E groaznic unde am ajuns! 
runca Vremii“, calomniatoare 
fonsatoare a_ mișcării _legio: 
e și a d-lul Codreanu? EI, dar 


Ja ne vine să na lulm câmpii, 
a e mare bătala de joc, Prea 


ps strânge Inlma de revoltă 
i ar fi de râs, nu putem râde, | r 


lomnlatori 





1 mişcării leglon 





tul chinuit al acestei nații, 


res 
pingem DE PLANO, cu ultima 
Vehemență, ofensa pe cara d 


Corneliu Codreanu 


SA PUFNIM IN RAS? 


Nol să calomnlem pe d. Corneliu 
Codreanu și mișcarea legionară? 
Dar nu ne-ar fi râs și curcile? Sau 
nu ne-ar fi spart țara capul cu 
pietrele? Noi să ofensăm mișcarea 
legionară, noi care vreme de ttel 
ani i-am fost oficios, la fel cum 
le-am fost și național-creştinilor, și 
d-lui Vaida şi tuturor mișcărilor 
proteslonale? Este extraordinar! 
Mârturisim că suntem incapabili să 
mai rostim un cuvânt, 

Să ne mai întrebăm: ce va zice 
tara? Nu! Mai. curând, na îns- 
păimântă imensul  pufnit în râs, 
care va isbucni din piepturile unui 
neam întreg, 


Ne stau lacrimile în ochi, şi ne 
flerbe sângele de indignare, 
Nu pentru noi, cl pentru sufle- 


Încearcă să 
De-0 arunce cu atâta brutalitate, 





Ii PRE PI | e ORDA EI 


Un spectacol deplorabil. Au 
i înternațional-ţărănist 


eta E D 5 ] 
— Biată ideie naţională, ce-ai ajuns: 


tează următoarea reclamaţiune : 
DOMNULE PRIM-PROCUROR, 


„Subsemnatul. Corneliu Z. Co- 
areanu, personal și în calitate de 
şet al Mişcării Legionare, am onoa- 
rea a vă ruga să binevoiți a dis- 
pune trimiterea în judecată penală 


lui de Iitoy, președintele Asociaţiei 
Avocaţilor Crestini și profesor uni- 
versitar, din Bucureşti, str. Intrarea 
Zalomit nr. 10, pentrucă printr'o 
scrisoare adresată d-lui Octavian 
Goga și publicată în ziarul „Porun- 
ca Vremii“ nr. 934 din 29 Noembrie | 
1937, calomntază și ofensează grav, 
atât pe mine personal cât și Miş- 
carea Legionară. 

„D-sa afirmă În acea scrisoare: 
„In fața ei, constat cu durere că 
În afară de d-ta, de partiăul d-tale 
şi al d-lui A. C. Cuza, de asociațiile 
moastre profesionale, muncitorești 
şi de mine, câmpul de onoare a fost 
părăsit printro inexplicabilă defec- 
țiune la centru, din partea d-lui 
Vaida, și la extrema dreaptă prin- 
tr'o dureroasă trecere la inamic, din 
partea d-lui Corneliu Z. Codreanu. 

mAceastă frază prin care se a- 
firmă. că subsemnatul după o 
luptă. de 15 ani am făcut un act 
de trădare trecând în rândurile 
inamice este o calomnie, iar cal 
care a scris-o este un calomnia- 
tor. 











Imiți, domnule Prim  Procu- 
ror, asigurarea stimei mele. 
(ss) Corneliu Z. Codreanu 
Str. Gutenberg Nr. 3 
București 


legionare ? 


acuzându-ne, În ulmirea ţării, 
c'am fi calomniat mişcarea legio- 
nară. 

„Porunca Vremii“ m'a calomniat 
până azi pe nimeni, Da, da, absolut 
pe nimeni. Nici pe jidani, nici pe 
național-țărăniști, miti pe comu: 
misti, pe nici unul din adversarii 
Adeti naționale. Am mărtwisit, im- 
potriva tuturor, :convingerile noas- 
tre şi t.am înflerat absolut pe toti, 
cu documentele sau cu informaţiile, 
cari ne-au stat la indemână. Am 
spus despre jidani că sunt ticăloși, 
Dandiți şi dinamitarzi, I-am ca- 
lomnlat? Am atacat pe național- 
ţărănişti — în cor cu legionarii şi cu 
toate gazetele verzi acuzându-! 
că patronează pe jidani, cu cari 
sunt complici la anarhizarea comu- 
mistă a țării. Am mințit, d-le Co- 
dreanu? Dacă mu vrei să răs- 
punai d-ta, să vorbească legionarii! 
ȘI dacă m'am calomniat și ofensat 
adversarii fireşti ai ideii naționale; 
este cu putință să intre în capul 
cuiva că „Porunea Vromil“ ar pu- 





d. Corneliu 


| „Porunca Vremii; di 





i şipe maes- 
Doe sărâda ji” 
o-comuniştii * 


— 


hiar 
iva puterii - judaice,  chial 
impotrivi VICE în această luptă, 
Esca, e de mărturii jidănești,. în 


să uzeze CE Rorân, şi mai ales în 
mân, şi 
fontra unui Ro nai A e 


ui antisemit E 
contra uneeee ori mai. mare. în 
luptă”? Şi, de asemeni, că A pri 
ate admisibil ca un antisemit să 
uzeze de insinuări şi interpretări 
tamudice, luându-le drept dovezi, 
într'o acțiune de denigrare a unui 

mân A 
Rogpâ ordinar ! Rămâi tâmpit. D. 
Codreanu s'a identificat în așa 
fel pactului, încât se confundă 
cu d. Maniu. Foarte bine! Dar, 
d-le Codreanu, ce fel de „măr- 
turie și interpretare talmudică 
este atunci când se afirmă că. d. 
Maniu, şi nu d-ta, s'a întâlnit cu 
exponenții suscitați ai Frontului 
Popular ? Contești lucrul acesta ? 
Pune-l pe d. Maniu să dea în ju- 
decată „Dimineaţa'”! Am spus n: 
că te-ai întâlnit d-ta direct cu 
i? Atunci de ce 
așa de grav, asupra d-tale, 
în cât să ne dai cu atâta emfază 
lecții d'astea, că: „un român când 
pune mâna pe condei"... ca şi 
cum noi am fi nişte analfabeți 


„PRETINSUL!: NOSTRU 
mDESGUSTATOR'“ ANTISE- 
MITISM 


Dar mal e ceva. D, Corneliu Co- 
dreanu sentențiază că: „e desgus- 
tător ca un PRETINS luptător.- 
NOVICE în această luptă să uzeză 
de mărturii jidâneşti în contra unul 
antisemit cu o vechime de zece ori 
mal mare! 
Fără indoială, d. Codreanu are 
dreptate, În chestia aceasta cu. 
„novice'!, Eu am avut la 13 Sep= 
tembrie, B9ds-ant și sunt, de pa. 
tru ani, antisemit manifest prin 
Corneliu 
Codreanu, tot la 13 Septembrie 



































zece ori mai vechi în antisemi- 
țism, Prin urmare, după o su: 
mară socoteală, d-sa este antise- 
mit de 40 de ani, cu adică vreo 
doi ani mal "nainte de a fi în fașă 
Dar, dacă „înțeleg foarte bine 
aceasta. nu pot deloc să pricep de 
ce antisemitismul meu este nu- 
!mai,.. PRETINS. Ce fac eu, de 
sunt numai PRETINS? Fac jocul 





jidanilor, încurcând_ numai  dru- 
| murile naționaliste ? Aveau poate 
| dreptate Blumenteld şi Honig- 


mann, când inăniurau? ŞI dacă 
|sunt numai PRETINS, dacă sunt 
un farsor și un Imoral, de ce a- 
tunci morala austeră a d-lui Co- 





dreanu nu l-a Împiedecat să se 
servească de un antisemit nu= 
mal... PRETINS? E drept — tre- 
buie să recunosc — d. Codreanu 


nu mi-a cerut niciodată nimie 





tea toi în partidele naționalistă 
In mişcarea legionară? Tocmai nal 
cari am făcut din sprijinirea jrupă. 
rilor româneşti şi din unirea 
rațiunea de u fi a scrisului și a d 
tei noastre cotidiane? 


tor, 
up 


trist, groaznic de trist? 


| absolut nimic ! Dar dacă nu mi-a 
| sous da, DE CE N'A SPUS NICI 
NU UNEI GAZETE IMORALE 
| unul pretins antisemit, adm țând, 
| totuşi, ca „Porunea Vremii ă 
facă e-a tăcut pentru mi 
care egionară ? 

Nu vrem să 
mânui: dar e e 





3 





ela 





scoatem ochii nl 


u putință să ne île 
E E e a 








a implinit 38 de ani, dar d-sa e da — 





















RĂ 


emit" No. 
A Vrem 
1997 d. Iute RA 








u contin 
sale 






ȘI a. ce 

pi 
afirmații) 
un fac 


a sprilinul 





„Dimi 


aduce 


imil al" ziarului 















NEA e corect ca să flu atacat 

în modul acesta, un pre- 

Este dezgustător ca un . pre” 

PPS. tins luptător impotriva puterii Îi 

când este novice În 

A daice, chiar când novice, 

această lupi uzeze de 

turii Jidăneşti, în contra unul ro- 

mân, şi mai ales în contra unui 

An, şi dinul 


antisemit cu 0 vechime de 
ori mai mare în luptă. 
„Nu este admisibil ca un an: 
tisemit să uzeze de insinuări și 
interpretări. talmudice, luându-le 





„Au ştia ce va spune maestrul M 
escu, Desigur că 






















de calomniator. Dar eu — vă măr- 
turisesc — cltesc și recitese aceste 
două reclamaţii și nu pot să'nțeleg 
dimic! Nu știu, m'am tâmpit deabi- | 
mlea, sau nu este nimic. de înțeles. 
Mai întâ! ascultați cuvântul; CA» 
„OMNIE ! II pronunță d. Corneliu 
odreanu impotriva noastră! „Po- 
anca Vremii“ și Ille Rădulescu ca- 
imnlază grav şi ofensează pe d, 
>nellu Codreanu și mișcarea le- 





semnătura 


Un pita luptător, care..dezgustă 
Calomniatori ai mișcării 


| d-lul Valda 


| Mărturisim că suntem incapabili 






























n | 














































i N por 
OAS i rezaiităzae pe L 
| ar. bus it îni” ae altor, pretedină 
pHloe aL în „pactul Avocaţilor Crestini și Ă 
| Pasi " rii j i ti, ntrarea A | Bămii timpii. D. 
“Directia Cercetare; și e rr a 
apr, Date ELE 9 SIFI 197 Moran Sai 8.1ui Octavian | cedfeanu s'a identificat „În A 
mal departe pie eee tug-Slora pi pabtlemtă jr, invat „Forum: | Get pactului, IRM 48 cae 
| BAe : i 7 rea 1] 4 aniu arte b y 
îsi poz ţii Publicații: e eri, romi pe 
Iese, si cad PO i „7ji- | atăt pe mine persmal cât și he (4, și interpretare „talie 
Ti partidului” national, evreete, irma În acea serisoara, | gata atunci end se afirmă că de 
mirajul, frontului popNS n fata el, constat cu durere sş | Maniu: și aa dt] Amt - 
| În tară de d-ta, de partidul a-44i Pai 7 Contesti lucrul acesta? 
Pope-l pe d. Maniu să des în ju 
, ețlune de ată „Dimineaţa m spus nai 
| drept dovezi, Intr'o „ast l Cora întâlnit d-ta direer. eu 
| denigrare a unu rerune mâna. pi lui II. și comuniştii? Atunci de ca 
„Un român când pune mâna pe ema dreaptă pri | jda ti IM 
„idei trebule să știe, că pentru să trecere In Inamnle, dia | ți-0 p 
on meseriei. sale și a 1 Corneliu Z, Codreanu, | în câ? să ne dal cu at4 
Ni nu-şi poate Însuși „Această frază prin care se p. | lecții d'astea, că: „un romi 





armele de luptă Jidăneşti, calom- 
nia şi minclui 

„EI trebue să slujească cu cea 
mai, mare, sfințenie, adevărului 





Procuror, asigurarea respectului 


PONs3) CORNELIU Z. CODREANU 
ISTRATE MICESCU. 
CALOMNIATORI 


Tar impotriva d-lul Istrate Mice- 
seu, d, Corneliu Codreanu, inain- 


SA PUFNIM IN RAS? 


Nol să calomnlem pe d. Corneliu 
Codreanu și mişcarea legionară? 
Dar nu ne-ar fi râs și curcile? Sau 
nu ne-ar fi spart țara capul cu 
pietrele? Nol să ofensăm mișcarea 
leglonară, noi care vreme do trei 
ani l-am fost oficios, la fel cum 
le-am fost și național-ereștinilor, și 
şi tuturor mișcărilor 
profesionale? Este  extraordina: 
mai rostim un cuvânt, 

Să ne mai întrebăm: ce va zice 
























onară! Dar e cu putință? Crede 
Corneliu Codreanu că toată lu- 
ea a înnebunit, sa zăpăcit, sau 
+ vândut adversarilor mișcării le- 
nare? 


Respingem indignaţi, ofensa ! 


Ne stau lacrimile în ochi, și. ne. 
fierbe sângele de indignare. 
Nu pentru noi, ci pentru sufle- 


țara ? Nu | Mai. curând, ne  îns- 
păimântă. imensul pufnit în râs, 
care va isbucni din piepturile unui 
neam întreg. 















































E groaznic unde am ajuns! 
orunca Vremii“. calomniatoare 
ofensatoare a legio- 








mişcării 





e şi a d-lui Codreanu? Ei, dar | tul chinuit al acestei nații, res- 
la ne vine să ne luăm câmpii, | pingem DE PLANO, cu ultima 
a e mare bătaia de joc. Prea | vehemenţă, ofensa pe care d. 





se strânge inima de revoltă. | Corneliu Codreanu încearcă să 
ji ar fi de râs, nu putem râde. | ne-o arunce cu atâta brutalitate, 


d trist, groaznic 


lalomniatori si miscării legiona- | 
Doamne!! Dar ce păcate trebuie | g, 
ispășească acest neam, pentru 
să primim și o astfel de ofensă, 
care nu putem s'o respingem 
ît cu toată indignarea celor rai 
mei cute ale sufletului nostru? 
Iar să nu stăruim în ridicol. MĂ 
“smânt să aflu unde am greșit. 
sie fără să ne ama seama, pier 


Asta e calomnie ! A da, dacă 
Corneliu Codreanu socotește-o 
ofensă și o calomnie, atitudinea 
noastră de protest și de indignare 
impotriva pactului d-sale cu d. 
Maniu — pact pe care nu-l vom 
înghiți, chiar dacă d. Codreanu. ne 
Va da şi de douăzeci de ori în ju- 
decată — atunci da, suntem, ca- 








zâriu-ne, mințile probabil, am ca- | lomniatori ! Şi nu odată ci de 

lomiat, intr'adevăr, două ori, de trei ori, de patru ori, 
Jtesc în reclamaţia d-lul Co- | de câte ori vom spune că un ase. 
“nu. acuzării 





i Spune d-sa Cam 
seris; „Frente popolare cu legio- 
nari!? D, Maniu constituie frontul 
popular, d. Maniu dă satisfacție d-lui 


dr. Lupu“, etc, ete. Prin urmare, e 





„incorectă . și 































„Porunc 





une mâna pe condei 

Pum. nol am fl niște analfabeți 

„PRETINSUL! NOSTRU 

„DESGUSTATOR“ ANTISE- 
MITISM 


D. Cornelia Co- 


firmă. că subsemnatul după 1 
luptă. do 15 ani am făcut un acţ 
de trădare trecând în rânduși 
inamice este o calomnie, lar «4 

un ealomni,. 











tor, 
Primiţi, domnule Prim. Procu. 
ror, asigurarea stimei mele, 
(ss). Corneliu Z. Codreanu 
Str. Gutenberg Nr, 3 


Dar mal e ceva 
dreanu sentenţiază că: „e desgus- 
tâtor ca un PRETINB “luptător. 
NOVICE în această luptă să uzeză 
de imârturii jidâneşti în contra unui 








„Porunca Vremii“; d 
Codreanu, tot la 13 Septembrie 
a împlinit 38 de ani, dar d-sa e de 
Zece ori mai vechi în anțisemi- 
tism, Prin urmare, după o su- 
națlonal-țărănişți, lei pe comu-| mată socoteală, d-sa este antise- 
nisti, pe nicl unul din adversarii] mit de 40 de ani, cu adică vise 
deti nationale. Am mărtuisit, im-| doi ani mai nainte de a fi în be 
potriva, tuturor, convingerile noat-| Dar aacă atare oua să, 
re și tam înflerat absolut pe toți,| ace:s n 4 a carie 

cu documentele sau cu informațiile, 2ceasta. nu pot deloc să pricep de 
cari ne-au stat la indemână. Am Ce antisemitismul meu este _nu- 
spus despre jidani că sunt ticăloși,| Mai... PRETINS. Ce fac eu, de 
bandiți și dinamitarai, I-am ca- 
lomniat? Am atacat pe național- 
ţărănişti — în cor cu legionarii și cu 
toate gazetele verzi acuzându-l 
că patronează pe jidani, cu cari 
sunt complici la anarhizarea comu- 
nistă a țării. Am mințit, d-le Ca- 
dreanu?. Dacă nu. vrei să răs- 
punzi d-ta, să vorbească legionarii! 
Și dacă n'an calomniat şi ofensat 
adversarii țireşti ai ideii naționale; 
este cu putință să intre în capul 
cuiva că „Porunca Vremii“ ar pu- 


c'am fi calomniat mişcarea le 
nară. 

„Porunca Vremii“ ma calomniat 
până azi pe nimeni, Da, da, absolut 
pe nimeni. Nici pa jidani, nici pe 





sunt numai PRETINS? Fac jocul 
jidanilor, încurcând numai  dru- 
|murile naționaliste > Aveau poate 
dreptate Blumenfeld . și Honig- 
mann, când ină!njurau? Şi dacă 
sunt numai PRETINS, dacă sunt 
|un farsor şi un imoral, de ce a- 
tunci morala austeră a d-lui Co- 
reanu nu l-a împiedecat să sa 
servească de un antisemit nu- 
mai... PRETINS? E drept — tre- 
buie să recunosc — d. Codreanu 





tea lovi în partidele naționaliste, | nu mi. î pionul ali 
în mișcarea legionară? Tocmai nai absolut nipaei pusi tată e ad 
cari am țăcut din sprijinired jrupă- sous da, DE CE (N acă nu mi-a 
Tilor românești și din unirea lor, AU. Su A SPUS NICI 
rațiunea de + Ji a scrisului și a lup- „UNEI GAZETE IMORALE, 
tei noastre cotidiane? unui pretins antisemit, admițând. 
totuși, ca „Porunea Vremii“ să 


e ? facă aceia ce-a făcut pentru mis 
e PAS | carea legionară ? i 

O) Nu vrem să s i 

N coate. - 

mănui; ință ga E 

scoși ai 


dar ce-și închipuie, 
dice toată 







menea pact este fără precedent 
până azi, chiar. în țara noastră cu | 
moravurile ei scăzute, pe care 
vrea să le îndrepte d. Codreznu. 
Legionarii. au fost cu țărănisto- 
comuniştii adversari mai de moar- 
te. decât au fost înainte de război 


d. Codreanu, că 
lumea aceasta româ- 
inmărmurită — care nu 





«FORMULELE SPECIALE 








liberalii. cu conservatorii, Dar înfine, multe-ar fi încă de 
au fost după răzbci-țărăni Spus,dar-o-mei-bine;—peniru-g= 
Ionel Brătianu. Aur ajuns. oare, | brazul nostru și-al mică ne 
Vreodată, aceste partide la un pact | ționaliste, să ne 'nghiţina revolta 
între ele ? Nu. Niciodată | E şi aţa destul de trist unde am 

ajuns | Cum e, desigur, penibil 





ca, după atitudinea belicoasă a 
şefului mișcării legionare, după 
palma aceia de fier pesti buta 


as 
teimudistă“ ! 
































| de atioli mel Mee obraznică, d. Corneliu Codreanu 
ecută. In ele s'ar î d, . ă Î i iției 
erei rază ir ea pin brd 2, Corneltu Codreanu are. tri | Corneltu Codreanu adversar hotăi clamație (ceea piei sis 
iile e, calomniam mieâreă | 7aţii persona pistele gone i eleteedinta of ad, et | Gps Ae pretinsă, da, da, de 
i : i j - | d-sa e A calomnie. 
|iseaaaz ? Na pot reproduce întreg | mindm, pentruca “lămuritea ad ta | î3) “afumenjalăpe 2th „Diruineaţat | vorba de jușiție ce sens au mai 
i cola . Daţi-mi le să transeriu | deplină. avut, d-le Codreanu, „formulele 
“ful Mogin Pasa final: PAC: | D-aa pune: „d, Die Rădulescu în acelea speciale” ale d-tale, pentru 
_ARISTAL Ape ANTE, APEL E | sprijinul afirmațiilor sale, aduce! - | „nedumeriții!. care'ți tree hota- 
SARE ȘI SMARCURILE. JO20: | mărturie pat, AăCalautl Al, slarulul Ce 'ae'spune In ala? Simi e RAU rele: Intrând în apele “d-tale, le= 
Era AROL , Nu e corect să flu , implu : 

ARÂNISTO. COMUNISTE, NU POA- sgocat, în modul acesta“, Adevăraf | d. Maniu, după ce a încherat PI [Eos patra aice căi : a 
sper Vei se minel 11 itam pe € || NUL CA d. Gogireanu, a. alaț Pai |Ca ros pot avea, deuă căl : am Fa 
let — |eeia la care ţii mai mult și cum 
juzi nice lut etresau,| trebuia să se acopere ele, una po 

za șifi îucu. d. Petre [alta 

anizdei e rontulai Puga le 2/8 sunt de acord cu d-ta, d-le 
rEverTantul parruaă Și Cu ru | Codreanu că „incă nu s'a născut 
nde și cum Vreesc. | omul care să tenvețe pe d-ta”. 
dir doaugum, lâm atacat (If Dar trebuie să convii si ditai 












cu noi asupra unui adevăr, pe 
care nu-l pot umbri nici ama. 
nințările nici ridicolul unei ae. 
țiuni de inexistentă calomnie, A. 
devărul că: dacă am putut aş- 
î |tapta, cu inima ușoară, orice dal 

jidani și comuniști, autorității mo- 
vale și naționale, pe care „„Porunea 
Vremii'" o are în conţtiința romă. 
nească, ru | se cuvin, din partea 
naționalistilor, nic! palme de fiei 
piei spectacole în justiție, 

Cine, pălmuind Bunul simț, nu 
ina seama de acest elementar 





i-am lovit aliatul, 
Poate a 
Ficai 








şa, da ! Daf au 
concluzia noastperă 
ce stai de voattră 
Semunistil și jida 
vede, 
vederea Frontul 





În 
îN 











[i 








îi dă di 





Sagcatuniă nat 





ăn. ni rusește, cel mult da. 
|adetă a facă ue'tâu i 
Di 


Ul pag Rădul 


dreanv, să spună: 





București antisemit cu o vechime de zece ori 
mai mare“, 
. Fără indoiulă, d, Codreanu are 
dreptate, in chestia aceasta cu... 
egionare ;. |isziii, puttuti se: 
> |'tembrie, 39ds ant și sunt. de pa 
: f i 
acuzându-ne, în uimirea . tării, tru ani, antisemit manifest prin 


. 


gionare și palma aceia de fier? ———_——_———— 








— px „BUNA 


Nr, 


din__22 4 1933 
re CU 


Cum se pot înscrie 


să În partidul „Totul pentru "ară 
cuziştii şi liberalii 
Cirtulara d-lul Corneliu lelea Codreanu 


In toamna aceasta După tata de 30 Decem- 
brie se vor închide aceste 
inscrieri, 





Luna următoare va fi 
ior după alţi 7 ani, adică în a- 
» |egMetivele came mau de. | uPă alţi Decembrie. 
A terminat atunoi mă lama Am luat această hotăra. 
se u 






re pentru că, stiu că eu 
sor să te înscrii la cineva 
când ui aplaudă toată lu 
nea. Eu vreau să văd în a. 
ceste vremuri când sunt a 

Cine bate la uşa oa_ 
sei mele. 

Vreau să ştiu în aceste 
ceasuri de răspântie pe cel 
ce se vinde, pe cel ce Şovă- 
ieşte şi ne cel ce are încre- 

r/limitată în braţele 

şi inimile noastre. Şi cre. 

dintă în marele destin le. 
lonar., 


fCORNEL Iu Z. CODREANU 





se vor vetiea mai limpede 
într'o circulară ce va ur- 
ma. 






Aceeaşi măsură am luat-o 
în primăvara anului 1934 
'otriva liberalilor, că- 









gionari deoarece partidul 
lor a oprimat, schingiuit şi 
| chinuit o întreagă tineri. 
me din ordinul puterii iu. 
| deo-masonice, 


In adevăr sunt 7 ani de 


E Yiloi un gintet ci Pip 
pătate, a [d nici un li. 






























TALA 
— din d M js 


DECLARAȚIILE D-LUI COR- 
NELIU CODREANU DIFUZA- 

TE DE RADIO ROMA 
Declaraţiile făcute presei de d 
Corneliu Z. Codreanu, au fost di- 
fuzate, în ziua de 30 Noembrie, de 
radio Roma. Ă 











o 


senzileai 


circulară a d-lui Corneliu Codreanu 


Liberalii şi cuziştii pot intra în 
partidul „Totul pentru țară“ 


D. Corneliu Codreanu, șeful mişcă- 
rii legionare a lansat o circulară prin 
care se deschid porţile organizației 
sale tuturor cuziștilor şi liberalilor. 

„IN ADEVAR SUNT 7 ANI DE 
CAND NICI UN CUZIST NWA PA- 
TRUNS LA NOL. ȘI NICI UN LIBE- 
i5AL DE 4 ANI. 

ASTAZI RIDIC ACEST ZAGAZ 
PENTRU TERMEN DE O LUNA DE 
ZILE, ADICA PANA LA DATA DE 
30 DECEMBRIE. 

LUNA CARE URMEAZA SE POT 


INSCRIE ȘI VOR PUTEA DEVEN; 
LEGIONARI ȘI CUZIŞTII ŞI LI. 
BERALII, IN AFARA DE ACEI CARI 
AU ATACAT EI PERSONAL LE. 
GIUNEA. ACEȘTIA NU POT DE 
VENI NICIODATA LEGIONARI, 
DUPA DATA! DE 30 DECEMBRIA 
SE VOR INCHIDE ACESTE IN- 
SCRIERI. 
LUNA URMATOARE VA.FI DUPA 
ALȚI 7 ANI, ADICA IN ANUL 1944 
DECEMBRIE“, 














CNSAS 
Direcţia Cercet 


are, 


Expoziţii, Publicaţii 


din nou 
nimentelor 














> 
o. L] Li 
eclarațule d-lui Corne Iu 
Z. Codreanu 
) A RE : 

Până la fixarea d-lui G. Tătăreăeu moment destul ce pret lu Loren tanță (sic) radierea tratatului dela | 
sef de guvern, cursul &ie. „tor sau criticat, acord ce a făcut pe Veusaite 3, retroced miilor, a | 
părea scăpat surprizelor. [şeful mişcării tineretului legionar. să dreutului de a-și stabili baze navale 
Cu această prelungire de guvernare; [iasă din obieinulta sa tăcere. să con. și de aprovizionare, etc. etc., reintoar- 


aspectul luptelor se complică, acordul 
d-lor Iuliu Maniu, George Brătianu 
şi Corneliu Codreanu, însemnează un 





Cu repsect pentru principii, pen- 
tru ideile și convingerile altora, în 
cadrul criticismului gazetăresc şi în 
cadrul unui stat de ordine, care se 
afirmă prin valorile ul individuale, 
cărora nu le era necesară nici cen- 
ia, nic. starea de asediu, declara- 
țille şefului mișcării legionare 1lp- 
sesc, în deprotfundisul lor cu tot la- 
bdarul in care au fost redate 
problemelor ce și-a propus să dis- 
cute. Credem, deaceea că ele repre- 
zintă și exprimă o stare sutletească 
momentană și personală, decât o ma- 
Bitestare de program. adică altfel de- 
căt şetul legionarilor a dorit. 
O. mișcare năţională de . dreapta, 
creatoare in ceeace priveşte trezirea 
activităţilor constructive, cu. sisteme 
de organizare, -de- nuclee, de tabere 
de muncă, de cantine, de centre de 
desfacere cooperatiste, de Naţionalism 
de protunzime, nu de suprafaţă, iip- 
sea României după război. In ma 
Tasmul de azi, generația fără idealuri 
șI l-a făurit singură, Mişcarea d-lui 
Corneliu Codreanu este Inceată Miș- 
cările de acest fel, câștigă terenul 
fulgerător în ţări sărace, învinse sau 
cuprinse sub jdioma conceptelor an- 
organice, antlumane, amenințate de 
diverse pericole: interne, externe, ne- 
gative, periclitână existența lor, Isto- 


D. Corneliu Zelea Codreanu, enunță 
în linii mari teza mișcării sate le- 
Floare, dar-mal cn seamă punctul 
d-sale jlo vedere, în politica. Internă 
EXlecnă, ete. „In comparație cu « 
d-lul Inlă Mantuita antipodul. ex. 
[Esi 36 allă-sD-saceste Bucu tenaş- 
jetta Tellaloasă, . politiei Ade. mara 





Manţa cu 
Roma Și Berlinul, cos! jregimului 
democratie, nepreclzana oraţiunea 


sai regimului d-sale a, „ate, ani 
“|eomunist neaiscutat, pia Ale: 


După cum spunea He i 
Na se face știința cu ta a tari 
face o casă cu cărăial“ /ziiwure ae 
setea, să tragem din piele și cuc 
vlătete d-lul Zelea Cod anu anumită 
Invățăminte, pentru ca ! n ele să tra. 
vem concluzlune și să vedem daci 
Mlim alături de d-sa sat tu în lunpul 
problemetor ce a discul 

D, Corneliu Zelea ( 
ro a 








lae i 
mun tittusi ea Va deveni 
În 4% oro dela triumti 
Iulonare, Raspund 


























N Aia Întte svouia și Berii 
a | Mmplu acord de regimuri cu 
sI i pi momentane, nu permanonte, A 
i [A UL părie pană În Mai 1045 
E iuti aitanţa, araturată cer unic 
A | , Auatro: Ungariel, Cartea Varde ETA 


Declaraţiile şefului legionar exprimă 
o starea montană 




























Punctul de vadere 








voace pe ziariști spre a le Jace decla 
Tațiuni, în legătură cu ultime 
nimente, 


cerea la Liga Când in a- 
numtie ipoteze Germania sar găsi la 
Geneva, domnul Corneliu  Codrean 
ar mai du de vedere 
de azi? 


PAGINI DIN ISTORIE 


Naţiunilor 





eve- 








ține punctul 





ria este plină de asemenea vestigii; 
iar România o țară mult departe ce 
cela de mai sus. 


Bismare, pe care pozele din sia 
țile de istorie, revistele militare, sau 
alte scripturi, îl redă ca pe un si- 
sant, care bătea cu pumnul în masă, 
era în realitate un tip delicat, ca | 
glas feminin, cu maniere şi de o re- 
marcabilă finețe. Diplomaţia  ger-| 
mană, arhivele diplomatice şi isto- 
rice dela aceca vreme, ni-l redă ca 
atare. Impondzrabilele politice, cari 
dictează prin roiul lor covârșitor, 
curenteie, care au dictat acordul Dry. 
cu cel doi șefi de partide, au fost ri- 
dlcate la rang de putere în stat, de 
acest Bismark. 

Vitalitatea regimului dvs. este su- 
pusă deaceea în viitor unor calcule 
de rezistență, unor condițiuni ca orice 
alt organism viu. El va depinde insă, 
de conjuneturite în mițioeul “cărora 
Va trăi și de forța adversarilor ce 
vă vor In Franţa, aduaarea 
naţională a gândit întâi la 
zarea țării, apoi să-i dea un 
politic, Această adunare in majorita- 
te monarhică, timp de cinci ani, nu 
numai că n'a pului să dea o consti- 
|tuţiune monarhică Franţei, dar a 
sfârșit prin a vola republica. Insfâr- 
Şit, teza pericoiului comunist in Ro- 














combate, 





reorzani 

























































mânia, este o realitate? Poate pa. 
A Ta CECILE ranul român să-şi lase pământul său 
pentru Idel în vâni? Nimeni n'ar per- 
mite boișevizarea naţiei, fiindcă stă 
politie în puterea noastră de a ce asigura 
a ordinea Internă. 
linişteşte pe cei ce au murit cu faţa 
la inamicii de eri, și pe cari azi 4 ial :DEEA ECHILIBRULUI DE FCRŢE 
în brațe? O alianță cu Germanie, 
Hraltă de aur, de materii prime, de 1ăcalul omenieel dela revoluție în- 
mari capitaluri pe cari le caută ca șileoace a tos lăeea naţionali. Ara În. 
Italia pe toate plejele Londrei, Puri-loeput să trăim dela răsbol, sub. im- | 
ului sau New-Yorkului, ar folosi Ro- |bo'aul altei ldel care eale astă ci 
mâniei care a inohițit: pentru. rejace. echilibrului de forțe. Nu ne mal In- 
ronusi pesta «i miliarca, de; Iranalulal ioroacază turmele anveenatoria al pe. 
Pate elorapti „da până '4raaea a lost | inuțaa! da; cabiitoru, ee sa âRea îi 
tevturat până "fund ? trul atestor forme, ŞI intern şi extera 
In vreme ce în Germania este olsa căutăm. să neuiralizăm forţele ce 
“chismă, o reroştere a culturilor bar- ne amenință. Cu obiective mal apro- 
bare, în care reliolozitatea sufere plate, In timp, mal aprofundate, tin- 
icâderi de Jlecare zi, de torpitare a|7ÂNd €ătre nivelarea asperitățitor so- 
spiritului religios, tdcologia pentru] Slate, printre peliiică creatoare în 
îi bee, a Ievluncrior ae met poat! ans | Comenlal economiei sociale și politice, 
Păţi culiutul păgân at Germaniei niz: | miscarea dvs. domnute Corneliu  cg- 
"late sau Rumiteriene 9 dreanu, va Insemna ceva în aceasiă 
Cine poate garanta României şi eine J!ară- Deocamdată, pare, că evenimen= 
bate sa-şi (a răspunderea că în ipo-[lele Vau surprins și că mal alea v 
teza omulării tratatelor, puctelor, in. [este necesar un atat mater instruit, 
“leperilor dela 1417 până azi, Romă. intelizent și cu autoritate, 
Mla mare, ideatul de un miteniu a tu-] Credem deasemenea că pactul de 
Huror gonerajiunilor, va râmâne ne- | neasrealune, este un splendid ince 
Atinsă, când Germania și talia revi: [put pentru ueutratizarea — ete orală, 
jonlate, prima din convingere, “cea[vi mal ertdem că în alua căsă râs 
îs a doua din diplomaţie, pt-au a- [bunderea petice temâneai e 
Mumlaț Droprâm “în acest acns Viloâsa pe umerii da, veţi piei „be 
I-au demonstrat în latorie reaua ere- |aoţiona altei de eu aețioaați în e 
inţă ? Sunt niimal asa zile de când | poziţie: 
Berlinul a tratat aub rezerva unar a 
numite concesiuni de minimă impar. LVICIOR erau || 















> atâta, Impondsrabilete politice, 
, E ârșttor, 
da B dietează prin raul lor  covi 
a XD oa (pp j repte- ă ş curentele, care au Aletat acordul Dy, 
Direetia: Cer ( i cu cel doi şefi de patiide, aa fos ri- 
D 

Oa, Sâ. ueSTi ; aleate în rang de putere în stat, de 

o dej i a al "| acest Bismark, 
| Vitalitatea regimului dvs. este mu- 










cari 







y) fost redate 














Clee de tătare 
perati NE, de centre de 
de naționalism 





Va trăi și de torța adversarilor cel 
vă vor combate. In Franţa, adunarea 
















Suprafaţă, ilp- naţională n gândit intâi la reorzani 
dia ip ei 2 a zarea ţării, apoi să-i dea un rez 
urit ue eneteția tără idealuri politic. Această adunare în majorita- 


te monarhică, timp de cinci ani, nu 
numai că n'a putut să dea o consti- 
|tuţiune monarhică Franţei, dar a 
sfârşit prin a volta republica. Insfâr- 
șit, teza pericoiului comunist in Ro- 
mânia, este o realitațe? Poat pă PE 
ranul român să-și lase pămi său 
pentru idel în vânt? Nimeni par per- 
mite bo'șevizarea naţiel, flindcă stă 
În puterea noastră de a ce asigura 


. Mişcarea d-lui 
le ti ll Cate înceată. Miş- 
n țări e, Câstigă terenul 
b idlomarăte. învinse, sau 
ni conceptelor an- 
SE edi amenințate de 

î Înterne, externe, ne- 
existenţa lor. Isto- 


P unctul de vatere pol:tie 




























e manea email 
















ordinea Internă, 































linişteşte pe cei ce au murit cu fața 
1a inamicii de eri, şi pe cari azi ii ia 
în brațe? O alianță cu Germania, 
Vrsită de aur, de materii prime, de] dealul omenirei dela revoluție în- 
mari capitaluri pe cari le caută ca șilcoace a fost Ideea naţională. Am in- 
Italia pe toate pieţele Londrei, Puri- ceput să trăim dela răsboi, sub im- 
Sului sau New-Yorkului, ar folosi Ro-|bo'dul altei idei care este âceca, î 
mâniei care-a inghiţit-pentru rețace. echilibrului de forțe. Nu ne mai În- 
Ten ei peste î „miliarce de franci, del teresează formele guvernetor;: ci po- 
care clorapul de lină jrancez a Jost|itica de echilibru, ce se duce înlăun- 
scuturat până "fund ?, trul acestor forme. ȘI Intern și extern 
In vreme ce în Germania este olsă căutâm să neuiralizăm forțele ce 
schismă, o renaştere a culturilor bar- |ne amenință. Cu obiective mal apro- 
bare, în care  religiozitatea sufere |plate, în timp, mai aprofundate, tin- 
scăderi de fiecare zi, de torpilare n|7ând către nivelarea asperitățitor so- 
spirilutui religios, teologia pentru] Ciale» Printr'o politică oreatoare 
cueue, a leviurivur ve mii poat au | Comeniul economiei sociale și politice, 
frăți cultului păgân al Germaniei hit-| mişcarea dvs. domnule Corneliu Ca- 
ciiste sau Rumheriene ? dreanu, va insemna ceva în această 
Cine poate garanta României și cine [tară- Deocamdată, pare, că evenimen- 
puate să-şi ia răspunderea că în ipo-|I€le Vau surprins și că mai ales vi 
teza anulării tratatelor, puctelor, in Este necesar un stat major instruit, 
iclegerilor dela 1917 până azi, Romă- lintelient şi cu autoritate. 
nia mare, ideclul de un mileniu a tu-| Credem deasemenea că pactul de 
Fi A A turor generațiunilor, va rămâne ne-|ncagresiune, este un sp'endid înce- 
| 2 RR et 4 atinsă, când Germania şi Italia revi- [ut pentru neutralizarea — clec'orală, 
cniatai tie! ROBIE, ei sioniste, prima din convingere, cea|și mal credem că în ziua când răs- 
sir pu ară uri cu .si€ U-|e a doua din diplomaţie, şi-au a- |nunderea politicei românești va a- 
e eetai hainjat program în acest sens șilpăsa pe umerii dvs., veţi (i, și veţ: 
i-au demonstrat în istorie reaua cre- [acţiona altfel de cum acţionaţi în o- 
"inţă ? Sunt numai şase zile de când | poziţie. 
Berlinul a tratat sub rezerva unor a- 


=] numite concesiuni de minimă imuor- “| eron STANESCU 


Cza mișcării sale le- 
Al en seamă punctul 
re. în politica internă, 
În. comparație cu a 
aniti>ta antipodul că- 


Se află. -D-sa este 
CEZ tru renaş- 
(paie politic qe 






EEA ECHILIBRULUI DE FCRŢE 














forte față cu minoritar. i poea 
Roma ȘI Berlinul, con! sii rul 
democratic, neprecizâna. —  rERImUluI 
regimului d-sale de ay Orablunea 
comunist nedisentat, ete, Ale Anli- 

După cum spunea He : 
Nu se face ştiinţa cu fa ax ieri 
face o casă cu cârăal, AC cum de 
accea, să, trazem din | (ere şi cu- 
vintele d-lui Zelea Coa 


anu anumite 
nvățărainte, pentru ca) î. ele să tra. 


edem dacă 








problemelor ce a discut 

D, Corneliu Zeiea «€ 
de intr'o alianță cu Ron 
jar usi ea-va deveni 





de 
crime, de torpilări, de hegemonie a 
Austro- Germanilor. Italia duce răz. 
boiul alături! de allaţi invingână şi 
inserlind pagini de glorie pe Corso şi 
Vittorio-Venetto 













POLITICA. EXTERNA 


Acordul. Berlin-Roma este un 
dunt. Dalia a aquiesat Umtlnau pe e | 
un acord cu Germania pa rime) | 

2a Laval-Hoare în Tăzbolul cu je: | 
bisinia Anglia. a Pt o soluie A: | 
runcând-o în, brațele Beriinutul, Sa | 
(e ea imperiului Italian a, e. 

o. lac politicei bechk O g ze. 

pr "rm Brenner, ar. ului 10, cu 
benta ei dragoste Cu Beriinuy 
icire, o independență a 

e, punct promovat de poj 
Prranceză de îi 
par conveni de Pinu 
V O alianţă, mâl pres, 

le. rasă, corcltiele 
















TI AD E 


IE / 


răspunde 


D. Corneliu 2. Codreanu a 
dat eri o nouă circulară prin | 
care răspunde atacurilor în- 
dreptate impotriva, d-sale și a 
mişcării legionare. 

Intre altele, 
spune că atacurile contra, d-sa- 
Je au la bază minciuna. 

Intrebat, dacă pactul pentru 
asigurarea, libertăţii alegerilor | 
nu apărarea. voturi- 
lor d. Codreanu răs- 


punde: 
„De 17 ani eu și cu camarazii 
mei m'am intrat într'o prăvălie 
jidovească deși am trăit în 
| Iași, nu am intrat într'o casă 
| jidovească, nu am vorbit cu un 


singur jidan, pentrucă i-am | 
considerat pe acest pământ, ca 
vrăjmaşi ai nației mele“. 

Vorbind de tatea în ale- 
geri adaogă : 

„Eu cer libertate pentru nea- 
mul meu, tocmai pentru ca el 
să-și poată sfărma și scutura 
jugul pe dez iudaice, care-l a- 
pasă gar sa, pe pământul 
său, la plugul 
în legile sale. 
Miştunea 


său, la masa sa, 
istorică a genera- | 


| partea d-lui Ion 
| spune, că l-a dat în fi 
d. Codreanu | lomini€ 


LA St) 


atacurilor 


ției noastre este rezolvarea 
problemei : 


Răspunzând. atacurilor. din 
ini ri 


pentru e. 
Referindu-se apoi -la „ofensi- 
va comerțului românesc în| 
Moldova precizează: | 

„Prima campanie legionară | 
care se îndreaptă spre pămân- 
tul Moldovei creştine, purtând | 


| cu ea cel dintâi steag dezrobi- 


tor în lipta economică, din ca- 
re neamul băştinaș al lui Şte- 
jan Vodă, a ieșit nimicit, iar. 
țara lui “transformată ' într'o | 
iudee, cu robi băștinași şi cu | 
stăpâni jidani, | 

Nici un magazin românesc. | 
1 deschidem noi. Lupta va fi. 
grea pentrucă în fața noastră 
se ridică comerțul jidănesc, iar | 
noi suntem săraci lipiți pă-| 
mântului. Ne prezentăm în | 
luptă cu 0 brumă de economii | 
adunată cu atâta griță şi cu a- 
tâta, sfințenie, din cea mai as- 
pră muncă şi renunțare, încât 


| orice om curat ar plânge, când 


ar şti“, 





D, Îi tarazliu “Tolea Codreanu 


se va deplasa în jud. Olt pentru a 
combate personal candidatura d-lui 


Ne FITLULE SCUI 


SUNTEM INFORMAȚI CA| TITULESCU. OLT, PENTRU A LUA PAR- 
PARTIDUL „TOTUL PEN- | IN CERCURILE APROPIA.| TE LA CATEVA INTRUNIRI 
TRU ȚARA" VA TRIMITE|TE LEGIONARILOR SE A-|— CARI VOR AVEA DREPT. 
PUTERNICE FORȚE ELEC- INUNȚA CA INSUȘI D. COR-| PRIM SCOP COMBATEREA 
TORALE PENTRU A COM-|NELIU ZELEA CODREANU, | FOSTULUI MINISTRU DE 
BATE CANDIDATURA DLUI.SE VA DUCE IN JUDEȚUL|EXTERNE. 














r 


„e Duminică sau ţinut înjom — orice 
țară, în Capitală şi la Radio |el 
zeci de discursuri toate lo- 
vind în luliu Maniu, în lîn ac 
timp ce el a fost împedecat 
cu gaze lacrimogene, de 
vorbi. 

A ataca din zece părți un 






Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


Ne 1000 
— punându-i în sarcină 
|mai mult de cât merită, 
elaş timp interzicân- | dată biruitori. 
t,|du-i de a se apăra, este 
a|act de laşitate care înalță| condamnăţi la înfrâ 


pe cel atacat şi înjoseşte pe| CORNELIU Z. CODREANU 
toți atacatorii lui. 





> 


- 
= 
N 


din__ (5 XI 1937 


PUBLIC 


păreri ar avea! Dacă prin ilegalităţi ci- 
neva. mai poate încă birui, 
şi | laşitatea n'a ridicat nici o- 
un| Cei ce uzează de ea sunt 
frângere. 









Bucureşti, 14 Dec. 1937. 





Ap 





CNSAS 

Direcţia Cercetare, 

Expoziţii, Publicaţii 
Li câ 


asi ad 


09% 
TE 6, P 


Nr 977 dir a — 7 198% 
Ina imiea procuroruitui 


"d. CORNELIU CODREANU 


a arătal CA se urmărea impuşcarea sau otrăvirea sa Sa]. 
DP Ea” ATCR, 


D-nii Corneliu Codreanu şi gen. Cantacuzino la Parchet | 


Eri iu fost îndelung audiaţi la Parchet | put trimiterea Flaconului cu otravă la Institu- |  Consiătuirile dezidenţiior au dus la un 


Ă d-nii Corneliu Z. Codreanu şi g-ral Cantacu- | tul medico-legal pentru analiză. moment dat la hotărârea de a se des- 
Apoi d. Corneliu Codreanu a făcut o ex-| prinde cu totul miscarea lor de matcă. 


Ai 

















zino-Grănicerul, 
Interogatoriul luat e în legătură cu com-| punere asupra rezultatului cercetărilor între- Imtr'o noapte ar fi hotărât 
nlotut din str, Romană. prinse de organizaţia fostei Gărzi de Fier în | oaia Escape: E efului fo: 


19. CORNELIU CODREANU A PREZEN. |IEgătură cu atentatul, Gărzi de Fier d. Corneliu Coe 
TAT CORPURILE DELICTE CUM S'A PUS LA: GALE ATENTATUL, dreanu, fie prin otrăvire, fie 

D. Corneliu Codreanu a depus corpurile] In locuinţa d-lui- Luca Gheorghiade sa!prin împuşcare. 
| Meliete ridicate dela locuinţa d-lui Luco| adunat în mal multe rânduri un grip de| Cazul fiind! Comunicat ch'ar d-izi Co- 
Bi Si cu cari urma să se săvâr-| foşti legionari al „Gărzii de Fier“: spre a drear, “aces a a sosit în Canitală și în 
i Eu e sunt: un revolvcr şi o Sostitia o. sotia, extremistă de sleau seara ri [ “pătruns în casa din str. 
otasiu. Şi care urma să condusă de fostul de- | Romană, ițion2nd. şi “ridică le 
= PR procutoe Prosper Constantinescu a dis- nutt Mihail Stelescu. - “ ia OTE ae aaa 











CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


„BUi VA Vi i RE 
Nadiei Zonă a 09 


“Suntem provocat, 


Din partea d-lui Corneliu Codreanu, primim : 

De câteva zile provocările la adresa Mişcării legio- | 
nare s'au înzecit. Eri ne-au murit doi camarazi: unul 
la Siret şi altul la Ialomiţa. 

Nu provoacă legionarul şi nu va provoca, ci se va 
apăra chiar. cu prețul vieţii sale. 

Repet 'dispozițiile date: umblaţi cu înțelepciune, 
jneprovocând pe nimeni şi ocolind tot ce-ar putea să 
jducă la conflicte sângeroase. 
| Apăraţi-vă însă credința, demnitatea voastră de oa- 
meni şi viața. 

Cer şi celor de alte credințe, opoziţie sau guvern, 
să dea oamenilor lor aceleași sfaturi de pace. 

CORNELIU Z. CODREANU 











CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
| | Expoziţii, Publicaţii 


Pa) 


5b 


F- PTA ani | 
gpl Si Na Vb) ll LU lo 


Nr din XD 493 
Legionari, | 


Anul acesta 1937, care ne-a luat din mijlocul no- 
stru pe Moţa și Marin, anul acesta care ne-a luat pe 
IGenera ul antacuzine, anul acesta care ne-a luat eri 
2 camarazi căzuţi în luptă, acum ni l-a luat pe profe- 
sorul i le unui din marii îndrumători 
ai naţionalismului românesc, care alături de cele 4 lu- 
mini, mari cărturari ai neamului, N. lorga, lon Găvă- 
nescu “Paulescu și A. C. Cuza, ne-au crescut pe no 
tinerii de astăzi, așa cum suntem. 











POPULARUL 


0._ din 9 xl 













lea voastră de oameni și viaţa. zi 
Cer i celor de alte credințe, opozi- 
[ile sau guvern, să dea oamenilor. lor 
Drovoca, ci se va apăra chiar = 

sale. 


r, cu [aceleași sfaturi de Ba 










„Repet dispozițiile date: 





umblaţi cul - 








pa Eee ERSUL 
Ni.— AX 1937 


| “o 2n cereuriie legionare se 
afirmă că imediat după ale- 
îi rute dea, 


nu 
isp puide Titulescu 


în- 
tâmpinării foștilor mpi ao 
tori ai lui 1. G. Duca, în le- 


gătură cu dizolvarea Gărzii 
| Semi foot aaa - 





apei 


Corneliu Codreanu 


D. Corneliu Codreanu a lan- 
sat eri următorul apel, intitulat: 
„Către prietenii noștri“, 

» adresez 

mână, Ști că în comerţul Je- 
gionar din Capitală lucrează și 
luptă cu o credinţă demnă de 
admirație, peste 200 de sufiete, 
din care 60 copii de țărani a că- 
Tor creştere pentru 

ne-am luat-o în sarcină, 

Birorurile şi Cassa-Verde sunt 
pline de legionari şi legionare 


celor cu dare de păr: 


Care muncesc cu același nestră- 


mată e uită, lume își 

u că mi cum= 
N acum haine sau ghete 

noui. 


La aceștia fac apel, ni-le 
nouă poioaia vechi. neta 
noi le vom repara și vom. im- 

cu 


te, 
Corneliu Z. Codreanu“, 








Ş, 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


Incetează pactul de neagresiune 


OPERAT LA FIR 


25 dos? 
Ag | 





Declaraţiile d-lui Co rneliu Z. Codreanu — 


D. Corneliu Z. Codreanu şejul Prahova; Turda, Hunedoara, Ia- 


Mişcării: Legionare. a convocat la 
sediu în str. Gutenberg 3, toate 
gradele și funcțiunile legionare 
aflătoare în Capitală, cărora le-a 
cetit ordinul de înch dere a lup- 
tci e'ectorale, ordin care cuprin- 
de între alte'e următoarele pa- 

sagii: 
Legionari din toată ţara 

și prieteni, - 

In această luptă legionarul a 
Tăcut dovada uno: mari devota- 


mente sfidând orice primejdie 


și sfidând moartea, devotamen- 
te care-i dau dreptul, la alte 
victorii, 

Toate aceste însușiri morale 
ale legionarilor care fac adevă- 
rata tărie a unei organizații și 
care pot fi mândria unni neam, 
n'au fost egalate de nimeni. 

In tară au fost județe care au 
apreciat aceste valori “morale și 
jerttele noastre de până acum; 
au fost altele care n'au înţeles 
nimic, 

In frunte stau: Capitala, Ara- 
dul, Neamţul, Timiș-Torontal, 
Doljat ANA, Rădăuţi, Câm- 
pulung-Bu na, Cernăuţi, 'Te- 
leorman, Brăila, 











Gorjul, | na: 


lomița. | 
Cele dela urmă sunt: Roman, ! 


| Vaslui, Fălciu, Botoșani, Muscel. 


Ele îşi vor fi având locul lor 
întunecat în istoria biruinţii 1e- 
gionare, 

Moulțumiţi lui Dumnezeu şi 
mergeţi toţi în corpore la mor- 
mintele morților noştri spre a le 
spune că în lupta car2 S'a dat, 
am biruit, Că sufletele lor le-am 
simțit alături de noi în toate 
clipele. Că stăm gata la orice 
luptă, cu orice putere. Că niel o 
ierttă nu există pe lume pe care 
să nu ne simțim în stare de a 
o face. 

Acum pace și odihnă legionari. 


* 

D. Corneliu Z. Codreanu 
a declarat apoi că pactul de 
neagresiune, încheiat între 
partidul naț'onal-țărănese, 
mişcarea legionară, partidul 
liberal georgist şi cel agrar, 
își încetează va'abilitatea | 
“mediat după terminarea ul- 
si star alegeri pentru Se. 


Et carte set act 


























CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


61 


CREDINŢA 
ha 


fs d-lui Cormeliu 
Codreanu către legionari 


D. Corneliu: Z. Codreanu, şeful măiştării legio- 
nare, Ea la Predeal, a trimis ei centrului 
legionar o scrisoare, care va fi Somaipilc at Sr 
rilor din întreaga țară, 
| _Ordinul are tirinătorul coniaut: Sl te 

„In situația politică s'au chimbări, 
| În lumea legionară nu, există nici. uri motiv ide, 
agitație. A 
| Fiecare işi sărbătoreşte în familia lui până Ja 
capăt Sfintele Sărbători. Fără nici o grije. 
| Pe legionar nimic nu trebuie să-l tulbure şi să-l 
scoată din ordinul pe care l-am dat la închiderea 
luptei electorale: PACE ŞI ODIHNA. 

Urez tuturor luptătorilor un mare an legionar”. 

CORNELIU ZELEA CODREANU 
Prdeeal, 29 Dec, 1937. 


CNE 













CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


62 


CURENTŢU L 
Nr. iii 21 Mi 37 


Mişcarea legionară şi evenimentele politice 





Un ordin al d-lui Corneliu Zelea Colreanu 


“Dela Predeal, unde se găseşte d.]lia lui până la capăt Sfintele Săr- 
Corneliu Zelea Codreanu, a trimis bători. Fără nici o grije. 
centrului legionar următoarea cir-| pe legionar nimic nu trebue să-l 
culară pentru a fi comunicată tu- tulbure și să-l scoată din ordinul 
turor cuiburilor : pe care l-am datla închiderea lup- 
„In situația politică s'au produs | tei electorale : PAGE: ȘI ODIHNĂ, 


schimbări. Urez tuturor lupţătorilor un mare 


” In lumea legionară nu există nici| an legionar”. 


un motiv de agitaţie. Corneliu Zelea Codreanu 
Fiecare își sărbătorește în fami- Predeal, 29.X11.1937. 
i 


i 


| 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
ţ Expoziţii, Publicaţii PIN 
ai ş CENZURAT DIN PRESA 
8 Ianuarie 1978 



















2 "Ale 11023) 


2 INI UNIVERSUL Vf 
ţ 63 


UN_INTERVIEW ACORDAT DE D-L_CORNELIU_CODREANU 
LUI "DAILY HERALD", 





Londra,7, (Radic-Central),- "Daily Herald" pu- 
aa blică un înterview,pe care d-l Corneliu Codreanu, şe- 
ful mişoărei legionare din Homânia,l-a acordat cores- 
pondentului din Bucureşti al susnunitului ziar. 
i D-1 Corneliu Codreanu,a declarat, între altele, 
| următoarele : 
ş "Legăturile mele cu Suveranul Remân sunt eorec- 
j te, Tineretul din România este monarhie şi ar putea 
| luera eu El, Suveranul nu are dreptul să fie contra 
ideii noastre,fiindeă E1 nu este un monarh absolut, 
ci un arbitru, De ce nu ne-a ales pe noi când noi 


= sunten mai puternicei decât actualul guvern ? Peaţe 
că sunten prea tineri în ceeace priveşte vârsta şi RI 
2 experienţa ? 


Asupra problemei evreieşti, d-l Codreanu a de- 
elarat că aceasta e cea mai urgentă şi cea mai im- 
3 portantă problemă a României, 

"Nu văd actuală - a spus d-sa - altă preblenă 

pentru România decât problema evreiască, Pentru două 
naţiuni care trăiesc pe acelaş teritoriu exista mu 
mai trei soluţii asimilarea, colaborarea sau 
narea, Eu sunt pentru eliminarea fără nici o. 
i PD a evreilor din viaţa naţională a României. Ei 


fiinţat o clasă mijlocie care pa 
„7 eupale cnâuelitoare gt lasa n i to; 










CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


Beah | j DA E: 


EH LEA 
un pericol pentru păadadiiy Evreii vor să di steugă 


viaţa noastră naţională; din această cauză trebue 
să-i distrugen, Orice evreu trebue să părăsească ţara 
Incotro să se ducă ? Aceasta este c problemă pentru 




















toate naţiunile,care trebue să le găseaseă un terire- 
riu, Dacă lumea a putut descoperi radio,televiziunea, 
telegrafia şi alte probleme mari,dece care,n'ar putea 
rezolva şi problema evreiască ? Nu ştiu unde să se 

dueă,dar noi trebue să seăpăn viaţa noastră naţicnală 
de ei 




















Imi menţin declaraţiile mele în privinţa poli- 
tieei externe, In 48 de ore după venirea noastră la 
putere,von aveă alianţe cu Germania şi cu Italia, 
Aceasta este politica mea, Nu cred în Sceietatea Na- 
ţiunilor,În alianţa cu Franţa,nici în Mica Inţelegere 
şi niei în înţelegerea Balcanică, Declar categorie 
că voi anula toate aceste alianţe, Sunt pentru a14an- 
ta cu Germania şi Italia, fiindeă acestea sunt statele 
care apără civilizaţia împotriva bolşevismului sata- 
nte, 

Sunt Împotriva regimivi demceratie dar în sce= 
laş timp şi împotriva dictaturii, fiânăcă o dietatură 
presupune buna credinţă a unui înâivid de a domina 
voânţa poporului, Noi suntem pentru creştinism, dra- [ 
goste şi credinţă,eăei sunt adevărata dictatura”, 


Intrebat dacă va ajunge la c înţelegere cu gu- 
vernul Goga,d-l Coâreanu a răspunst 








"Nu,nicicaată”, 
D-1 Corneliu Codreanu a declarat apoi eă dacă 
"Garda de fiernva lua majoritatea în viitoarele ale- 


geri parlanentare,nu crede că Suveranul o va zu al 
ta şi atunci dela putere. 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 





CE N Z UR A, 















ORDINE A. 


29 /lanuarie 1935. 


"01, C0 U zi EANU NU FACE DECLA= 
—RAȚII", 


In urma unor evenimente petrecute în ultimul 
| ? timp,am vrut să cunoaştem şi opinia D-lui avocat 
| Corneliu Zelea Codreanu, 
| E] ă Din principiu D1.Corneliu Codream nu acordă 
ia = înterwiew-uri şi deaceia ne-a declarat următoarei 
i le : 

i "Am foarte multe lucruri de spus şi la 
4 foarte multe de răspuns, 
+ "Nu voi vorbi însă,decât în ziua în care 


| . se va ridica cenzura”, i 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


Expoziţii, Publicaţii Y a 


D. Corneliu Z, Codreahi- 


va fate .oriaraţi: pieie 


Joi 13 lanuarie, d. Cor. gazetarii români şi cores- 
meliu Z. Codreanu setul | pondenţii ziareloy străinc. 
Mişcării Legionare, a con-| D-sa va face  declaraţi- 
mocat la orele 7 ă a-luni nolitice, fixând poziţia 
miază la sediul central din Mişcării Legionare faţă de 
str, Imprimeriei, pe toţi | noul guvern. 
























CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 















-- 2 a 


CENZURAT DIN PRESA 
10 Ianuarie 1938 











D-1 Corneliu Codreanu a acordat eri un înter- 
E - văew ziarului "Daily Herald",precizâna poziţia parti- 
dului "Totul pentru ţară" faţă de guvern,faţă âe pro- 
> blema minorităţii evreieşti, de Franţa,Miea ipăssere 
şi Inţelegerea lana 








CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 





| 4; 7 
i! 


U 4 AN nu AS Ă i) PE 
PN Ni aa (bip EIREte Aevme, ţifo e 


Mtitudinea mişcării legionare faţă de guvernul Goga | 


„ Declaraţiile făcute presei de d. Corneliu Zelea Codreanu 


| D. Corneliu Zelea' Codreanu a con- 
| vocat aseară, la ora 7, la „pentru să 
| ionar, pe corespondenții ziarelor 
| -, Sega şi pe reprezentanții presei ro- 
| mâne bucureştene, cărora le-a făcut 
| următoarele declaraţii: 
DOMNILOR ZIARIŞTI, 
| „Vă rog aduceți la cunoştinţa celor 
pe, care îi interesează părerile noas- 
! tre, următoarele: 
Este cunoscută atitudinea de acum 
o lună a partidului național creştin 
= față de mișcarea legionară. 
Păstrăm rănile unu atac nedrept 
oare ne-a durut, nu pentrugă 'ar fi 
avut vre-un efect electoral asupra 
noastră, şi pentrucă a fost nedrept şi 
- mai, mult decât nedrept. 
Ploaia care s'a abătut asupra noas= 
tră' prin scris şi întruniri publice s'a 
Hizat în jurul a două acuzaţii: 

1. Că noi am fi trădat cauza națio- 
inală trecând la inamic şi devenind 
apărătorii jidanilor, Acuzaţie medreap- 
tă aruncată până în ultimul sat, ne- 
conținând în sine nici cea mai mită 
sămânță de adevăr. 

2. Că moi, prin pactul de neagresiu- 
ne făcut cu d. Maniu am fi început 
9. acțiune antidinastică. Pot declara 
că atât d-l Maniu cât şi subsemnatul 
—N considerăm ca o crimă orice acțiune 

șsau japt care ar putea, nu să atingă 
jDinastia, dar să întunece măcar strlă- 


















a face critică sau pentru a creia di- | rerea mea este că guvernul nu 
ficultăţi, ci pentru a arăta că dru- poate atinge, în noile alegeri fă- 
mul este greşit, cute acum, nici 30 la sută. Ceeace 

Căci a merge în luptă la cot cu to- ar însemna un efort inutil care 
varăşii tăi, până la 20 de metri înain- d 1 ful Sela casa, 
tea adversarilor „dându-le alor tăi să | ne-ar aduce la punc! fără 
înțeleagă că le' eşti credincios, iar a- | am plecat, adică la un guvern făr! 
colo a-ţi pune căciula în băț și a trece primă, deci fără majorități parla- 
în rândurile adverse, este a comite un mentare. 
act lipsit de cea mai elementară o- Mie îmi convin alegerile pentru 
noare și omenie, este o adevărată tră- | «x legionarii sunt neobosiţi şi vor | 

: da bătălia având ca ţintă de atins: | 
DUBLAREA VOTURILOR. | 

In cazul deschiderii actualelor 
corpuri legiuitoare mișcarea legio- 
nară este dispusă să acorde votul 
său pentru Buget şi pentru vota- 
rea altor legi urgente. 

Termin atrăgând atenţia acelor 
care în nechibzuința lor încearcă 
să împingă Coroana spre o dicta- 
tură, că aceasta ar echivala CU o 
NENOROCIRE. 

Cea mai mare înțelepciune este 
aceea de a şii să ocoleşti poziţia, 
care AR PUTEA PUNE COROA- 

NA IN CONFLICT CU NAȚIU= 
NEA SAU CU DESTINUL EI“, 





are. 

E oribil afpretinde că lupţi împo- 
triva iudaismului, consacrând în a- 
cela timp principiul satanic al lui 
Iuda, adică trădarea, 

Căci să fim bine înţeleși, că nu e 
vorba. de o convertire la o credință 
nouă ci de o trădare răsplătită cu în- 
nalte funcțiuni în stat. 

Rău procedează acei ce într'un stat 
se slujesc de slăbiciunile și defectele 
sufletului omenesc, răsplătindu-le. cu 
onoruri şi.cu înalte demnități; şi bi- 
ciuind în acelaş timp virtuțile, alun- 
gând caracterele şi înlăturând devota_ 
mentele curate, 

Deaceea socotesc că pentru morala 
naţiei noastre şi pentru. şcoala tinere- 
tului care se ridică, "in guvern națio- 
nalist care cere binecuvântarea Mân- 
tuitorului Iisus Christos, trebuia să 
respingă oferta satanică și să refuze 
— ca prim gest al său în țara nouă 
consacrarea principiului trădării. 


IN CHESTIUNEA DIZOLVARII 
PARLAMENTULUI 


Nu sunt de părere că e bine ca 
partidul național-creştin să dizol- 
Ve corpurile legiuitoare şi să pro- 
cedeze la noi alegeri, deoarece pă- 
























































Altceva e adevărat în această pri- 
vință; pe acesta îl voiu lămuri potri- 
vit prin mişte declaraţii așa de clare 
încât vor înţelege şi cei ce se fac că 
mu înțeleg despre ce e vorba, 

treilea atac a Jost cunoscuta L 
campanie de aţâțare a autorității îm- 
potriva noastră, în scopul de a ne ră- 
şlui listele din 18 județe, sub pretextul: 
că cei plecaţi în Spania, cei morți și 
cei rămași în viață şi-au pierdut tal. 
tatea de Român, invocându-se în sus- 
| ținerea. tezei, la intrunirea național- 
creștină din sala „Arta“, Constituţia 
țării; Constituţie care în acelaş timp 
(orda calitatea de Român, milioane- 
7. de jidani venatieie , 
Susținătorul, în vizibila plăcere. şi 
obare a puterii iudaice a! acestei + 

oare şi ofensatoare teorii, a. deve. 
hisiru de externe actiialu 


acum “ : fiza atitudi- 
3 ! Lă Dire. 
Om aluneca oare pe panta trasată 
el? 


Nu!'Pentrucă noi trebule să fim co- 
mormoni ți, chiar. dacă alţii manu fost So 


să nu lăsăm nici-o pată pe trecutul 
lşcării noastre, 


ATITUDINEA FAȚA DE 
GUVERNUL, GOGA 
Noi vom zice: Oricum și pe orl- 
nde aţi venit fiţi bine-veniţi, 


























Sunteţi un guvern naţionalisț. | 
Eu nu am dreptul nici măcar să) 

suspectez buna-credinţă, chiar. 
unei când unele lucruri nu le în. 





Este cunoscută atitudinea de acu! 





o lună a partidului național cresi(n) 
față de mişcarea legionară, 
străm tânile unu atac nedre 
cate ne-a durut, nu pentruaă ar [i] 
avut vreun efect electoral asup! 
noastră, și pentrucă a fost nedrept 
el mult decât nedrept. 
loaia care sia abătut asupra noa! 
tră prin seria şi întruniri publice s'a 
Jixzat în jurul a două acuzaţii: 

1. Că noi am fi trădat cauza națio- 

Mă trecând la inamic și devenind 
apărătorii jidanilor, Acuzaţie nedreap- 
tă aruncată până în ultimul sat, ne- 
conținând în sine nici cea mai midă 
sămânță de adevăr. 

2. Că noi, prin pactul de neagresiu- 
ne făcut cu d. Maniu am fi început 
o acțiune antidinastică. Pot declara 

Acă atât d-l Maniu cât şi subsemnatul 

considerăm ca o crimă orice acțiune 
sau fapt care ar putea, nu să atingă 
Dinastia, dar să intunece măcar strjă- 
lucirea gloriei Sale. Deci nu a fost a- 
devărată nici acuzația de mai sus, 

Altceva e adevărat în această 
vinţă; pe acesta îl voiu lămuri potri- 
vit prin niște declaraţii așa de clare 
încât vor înțelege şi cei ce se fac că 
nu înțeleg despre ce e vorba. 

AL, treilea atac a fost cunoscuta 
campanie de ațățare a autorităţii în 
potriva noastră, în scopul de a ne ră- 


— 


că cei plecaţi în Spania, cei morţi și 
cei rămași în viață şi-au pierdut all, 
tatea de Român, invocându-se în su: 
ținerea tezei, la întrunirea naționa 
jcreştină din sala „Arta“, Constituţia 
tării; Constituţie care în acelaş timp 
ji calitatea de Român milioane. | 
de jidani venetici, | 
ținătorul, în vizibi 
itobare a puterii iudai: 


| ofensatoare 


o aluneca oare pe panta trasată 

el? 

Nu! Pentrucă noi trebuie să fim co- 

cți chiar dacă alții nau fost cu noi 

să nu lăsăm nici-o pată pe trecutul 

işcării noastre. 

ATITUDINEA FAȚA DE 

GUVERNUL GOGA 

Noi vom zice: Oricum şi pe ori- 

nde aţi Venit fiți bine-venii 

Sunteţi un guvern naţionalist. | 

„Eu nu am dreptul nici măcar să 

A suspectez “buna-credinţă, chiar 
când unele lucruri nu le în 













şlui listele din 18 județe, sub pretesctul | III 





Appia ma d » tb babei Print am Ps 






VUL E şi 

Pine că lupţi împo= 

triva “ludalai ji consacrând în a- 
ki 

itecția' Cercătăre 

Cici si? îim bine Înţeleșt, că nu o 


a a ri 

nahe funcțiuni i stat. 

Rău procedează acei ce intr'un stat 
se slujesc de slăbiciunile şi defectele 
sufletului omenesc, răsplătindu-le cu 
onoruri şi cu înalte demnități; şi bi- 
ciulnd În acelaş timp virtuțile, alun- 
gând caracterele şi înlăturând devota_ 
mentele curate. 

Deaceea socotesc că pentru morala 
naţiei noastre și pentru şcoala tinere: 
tului care se ridică, "in guvern nați 
nalist care cere binecuvântarea Mân- 
tuitorului Iisus Christos, trebuia să 
respingă oferta satanică şi să refuze 
— ca prim gest al său în țara nouă 
— consacrarea principiului trădării. 


IN CHESTIUNEA DIZOLVARII 
PARLAMENTULUI 


Nu sunt de părere că e bine ca 
partidul naţional-creştin să _dizol- 
ve corpurile legiuitoare şi să pro- 
cedeze la noi alegeri, deoarece pă- 


CA JCgIONATII BUNE Medii ve 
da bătălin având intă de mins: 
DUBLAREA VOTURILOR, 

In cazul deschiderii actualelor 
corpuri legiuitoare mișenrea legio- 
mară este dispusă să acorde votul 
său pentru Buget și pentru vota- 
ren altor legi urgente, 

'Termin atrăgând atenția acelor 
care în nechibzuința lor încearcă 
ă împingă Coroana spre o dicta- 
tură, că aceasta ar echivala CU O 
NENOROCIRE, 

Cea mai mare înţelepciune este 
aceea de a şti să ocolești poziția, 
care AR PUTEA PUNE COROA- 
NA IN CONFLICT CU NAȚIU= 
NEA SAU CLU DESTINUL EI“, 






































CNSAS 


Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


U 


Declaraţiile d-lui Co 


Eri seară, d. Corneliu Z, 
Codreanu, şeful mișcărei le- 
gionare, a făcut reprezen- 
tanților presei din Capitală 
ŞI corespondenților ziarelor 
streine, următoarele inte- 
resante declaraţii : 

„Vă rog aduceți Ia cuno- 
ştința celor pe care îi inte- 
Tesează părerile noastre, ur- 
mătoarele : 

Este cunoscută atitudinea 
de acum o lună a partidu- 
lui național creștin față de 
mişcarea legionară, 

Păstrăm rănile unui atac 
nedrept care ne-a durut, nu 
pentrucă ar fi avut vre-un 
efect electoral asupra noa- 
stră, și pentrucă a fost mne- 
drept şi mai mult decât ne- 
drept. 

Ploaia care sa abătut ga- 
supra noastră prin scris și 


| 
Ă 


15 


o. 


UL 


193) 


rneliu Z. Codreanu 


Atitudinea fată de guvernul Goga 


ȘI acum urmează a ne fixa 
atitudinea faţă de noul gu- 
vern. 

Vom aluneca oare pe pan- 
ta trasată de el? 

Nu! Pentrucă noi trebuie 
să fim corecți chiar dacă alții 
m'au fost cu noi, și să nu lă- 
săm nici-o pată pe trecutul 
mișcării noastre. 

Noi vom zice: Oricum și 
pe oriunde aţi venit fiţi bi- 
ne-veniţi, 

Sunteţi un guvern naţio- 
nalist, 

Eu nu am dreptul nici mă- 
car să vă suspectez buna- 
credință, chiar atunoi când 
unele lucruri nu le înţeleg, 
sau mi se par greșite, Un om 
corect nu se poate năpusti a- 
supra altui om din primul 
ceas înainte de a fi lăsat 
să-și pună în aplicare gân- 


puţine, câte puteţi, nu voi a- 
junge eu în situaţia de a vă 
putea lovi. Nu voiu ajunge 
eu în postura de a fi unealtă 
a jidanilor, de a deveni o spe- 
ranţă a lor în contra unul gu- 
vern naționalist. 

Guvernarea este o piatră 
de moară așezată pe umerii 
câtorva oameni. Nu mă veți 
vedea pe mine niciodată să- 
rind deasupra acestei pietre 
pentruca să mai apăs și eu 
umerii deajuns de încărcaţi, 

Deasemeni, impins de vre-o 
invidie plină de josnicie, nu 
mă veţi găsi strigând: „Iată 
aceștia imi iau și execută din 
programul meu și eu ce voiu 
mai face“? 

Ci zic acum și voiu zice 
totdeauna: să vă ajute Dum- 
mezeu să faceți pentru nea- 
mul românesc tot ce vrem, 





întruniri publice s'a fizat în 
jurul a două acuzaţii : 

I. Că noiam fi trădat 
cauza națională trecând la 
inamic și devenind apără- 
torii jidanilor. Acuzaţie ne- 
dreaptă aruncată până în 
ultimul sat, neconținând în 
sine mici cea mai mică să- 
mânță de adevăr. 

II. Că noi, prin pactul de 
neagresiune făcut cu d. Ma- 
| niu am fi început o acțiune 
antidinastică. Pot declara că 
| atât d. Maniu cât și sub- 
semnatul considerăm ca o 
crimă orice acţiune sau fapt 
| care ar putea, nu să atingă, 
| Dinastia, dar să întunece 
| măcar strălucirea gloriei 
Sale. 

Deci nu a fost adevărată 
| nici acuzaţia de mai sus, 
| Altceva e adevărat în a- 

ceastă privință : pe acesta 
fI voiu lămuri la ceasul po- 
| ____ rit prin niște declarații | 
| aşa de clare, încât vor înțe- 
lege și cei ce se fac că nu 
înțeleg despre ce este vorba, 
AL treilea atac a fost cu- 
noscuta campanie de aţă. 
m Pare a autorității împotri- 
va noastră, în de a 
ne rășlui listele din 18 jude- 
țe, sub preteztul că cei ple- 
cați în Spania, cei i și 
cei rămaşi în viață, și-au 
» Pierdut calitatea de Ro- 
mân, Invocându-se în susți- 
merea tezei, la întrunirea 
mațional-creştină din sata 
Arta“, Constituţia țării, 
“onstituţie care în acelaș 
imp acorda calitatea de 
omân milioanelor de şi- 

'ni venetici. 
Susținătorul, în vizibila 
cere și aprobare a pu- 
i iudaice a acestei ului- 
e şi ofensatoare teorii, 
venit ministru de exter- 
Y actualul Cabinet Na- 

1 Crestin, 


durile sale. 
Când dvs. luaţi măsuri cu 
caracter antisemit, multe- 


Gonvertire, nu, ci trădare 


Cu acest prilej ținem să 
arătăm. că întregul corp 
legionar crescut în cultul 
onoarei a rămas profund şi 
dureros impresionat de ges- 
tul urit al unor oameni po- 
litici care în ultimul ceas 
au făcut salturi nepermise 
de morala publică. No SpU- 
nem pentru a face critică 
sau pentru a creia dificul- 
tăți, ci pentru a arăta că 
drumul este greșit, 
Căci a merge în luptă la 
cot cu tovarășii tăi, până la 
20 de m. înaintea adversa- 
rului, dându-le alor tăi să 
înțeleagă că le eşti credin- 
cios, iar acolo. a-ți pune că- 
ciula în băț și a trece în 
rândurile verse, este a co- 
mite un act lipsit de 
elemeni 


e trist viitor trebue să 
ibă neamul nostru dacă el 
-ar face propria. revoluție 
națională sub. semnul. tră- 
dării. 


E oribil a pretinde că 


Impotriva dizolvării parlamentului 


Nu sunt de părere că 
e bine ca partidul națio- 
nal- creștin să dizolve 
corpurile legiuitoare şi 
să procedeze la noui ale- 
eri, deoarece părerea 
mea este că guvernul nu 
poate atinge, în nouile 
alegeri făcute acum, nici 
0%. Ceeace ar însemna 
un efort inutil care ne-ar 
aduce la punctul dela ca 
re am plecat, adică la un 
Ruvern fără primă, deci 
ăză majorități parlamen. 
are. 


tot ce am vrut, tot ce a visat 
mintea noastră că ar putea 
face, 









lupți împotriva iudaismului, 
consacrând în acelaş timp 
principiul satanic al lui 
Iuda, adică trădarea. 
Căci să fim bine înţeleși, 
că nu e vorba de o Conver- 
tire la o credință nouă, ci de 
o trădare răsplăi cu înal- 
te funcțiuni în stat. 
Rău procedează acei cari - 
întrun stat se slujesc de 
slăbiciunile și defectele su. 
fletului omenesc, răsplătin- 
du-le cu onoruri și cu înalte 
demnități și biciuind în a- 
celaș timp virtuțile, alun- 
gând caracterele şi înlătu- 
rând devotamentele curate. 
Deaceea socotesc că pen- 
tru morala nației noastre 
şi pentru i 



















sus Christos, trebuia să res- 
pingă oferta satanică şi să 
refuze — ca prim gest al 
său în țara. nouă —CORSA= 
crarea principiului trădării, 





| 
tualelor corpuri leglui. | 
toare mișcarea legionară 
este dispusă să acorde | 
votul său pentru buget și 
pentru votarea altor legi 
urgente. 

Termin. atrăgând -a- 
tenția acelor care în ne- 
chibzuința încearcă 
să impingă Coroana spre 
dictatură, că aceasta 
echivala cu o nenoro- 
cire, N 
Cea mai mare ințelep- 
ciune este acoea de a şti 
să ocolești poziția, care 
ar putea pune Coroana 
în sonfilet A E gafă a 
sau cu destinul ci“, a tor 
minat d. Codreanu  de- 
clarațiile d: 








Mie îmi convin alege. 
|rile pentrucă legionarii 
sunt neobosiţi şi vor da 
bătălia având ca țintă de 
atins: dublarea voturilor. 
In cazul deschideri 











CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


e a 69 


15 îr00, 
convorbirea _cu d. Zelea Co- 
dreanu a unui ziarist en- 


şlez. Inpotrva Franţei 








Ziarul englez „Daily Herald” pu- 
blică o convorbire cu d. Corneliu Co- 
dreanu, a corespondentului său tri- 
: mis la Bucureşti. 

3 Prezentându-l pe şeful partidului 1e- 
gionar, corespondentul britanic vede 
în „Căpitan” figura cea mai brama- 
ticăa României. Putână fi mâine 
forţa cea mai periculoasă din estul 
Europei", Scrie corespondentul en. 

— „Căpitanul” e corp şi suflet pen. 

tru un fascism militant ; pentru a- 

lanţa cu Hitler şi Mussolini, pentru 

ruptura tratatelor cu Franţa şi cele- 

lalte țări democrate şi împotriva, „Li- 

E) gei Naţiunilor”, E 

Căpitanul” are 38 ani şi e de o fru- 

| museţe care ar face carieră la Holil- 





wood, 
Ma primit la cartierul general a! 











„Gărzii”: svastica, un portret a lui 
Hitler, fotografii personale şi de ale 
legionarilor atârnau pe pereţi. 

Im! răspunde fără rezerve: 

— Relaţiile mele cu Europa sunt 
corecte. Noi, tineretul român suntem 
monarhici şi lucrăm pentru regele 
nostru, care nu poate fi impotriva 
noastră, fiindcă nu e absolut: e arbi. 
tru. De ce nu ne-a ales pe nol care 
suntem mai puternici decât actualul 
guvern? Poate fiindcă suntem tineri 
ca ani și experienţă, 

In problema evrească, suntem pen- 
tru eliminare. 

Unde să se ducă, evreii? 

Dacă lumea n putut rezolvi pro- 
blema radio-ului, telegrafului, televi. 
ziunii, și altele, va putea rezolvi! și 
nceastă problemă. 


| şi a_Micei_ Antante. etc. 


Eu nu sunt specialits în geografie, 
ca să pot spune unde s'ar putea duce, 
Repet declaraţia mea că în primele 
43 ore după ce voi veni la guvern, voi 
face o alianţă cu Germania şi Italia, 
Aceasta e politica mea. 

Nu cred în Societatea Naţiunilor, 

Nu cred într'o alianţă cu Franţa, 

Nu cred în Mica Antantă, 

Nici în Antanta Balcanică, 

Vă afirm, mod absolut că voi 
Sfărâma aceste alianțe, în clipa când 
Va suna ora decisivă pentru Europa 

Sunt contra democrației, dar si 
contra dictaturii, pentru că această 
presupune voința unuia singur care 
Vrea să anihileze voința poporului. 

Suntem pentru creștinism, pentr 
dragoste și adevăr, care vor fi singurii 
dictatori, 





CNSAS [) 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 














orunca Vremii 

dia 4 Za 403) 
| Ei dei 
e] 


| 


a-i [] d = 
Mişcarea legionară şi guvernul - 
„e / neclaraţiile d-lui Corneliu Zelda Codreanu 

"Guvernul în fața țării— Problema dizolvării parlamentulu 
și alegerile generale 
îşi propune să-l realizeze. 
D. Corneliu Codreanu priveş- 


D. Corneliu Z. Codreanu, se- vor înțelege și cel ce se fac că 
| ful mişcării legionare, a făcut nu, înţeleg despre ce este vor- 
a: te, cum este firesc,  acearlă Zi 
| Problemă dintr'un punct de ve- - 


ziariştilor o serie de declaraţii b. 
i 
| dere al intereselor politice ale | 





























vernului și, face unele conside- | în acţiunea d-lui Maniu şi to- 

|) zente politice, generale, tuși socotim că această acțiu- 

| . * _D. Corneliu Codreanu înce- ne, aşa cum şi-a permis s'o ducă 

| / Da prin a sol ca SĂ Bi Asa şi-a, Maniu, e reprobabilă. i 

. Maniu sunt profund dinas- : FE 

„e pi C etape dusă det Deere 9 acne antiaimt-| 

i denunțeţă AS ui Sub it, şeful mişcării legionare! 
eticheta antidinasticism = d - o 

seamnă cu totul-alteeva,  pe| Menţinându-se, în acțiunea 


care îl va lămuri la ceasul po- | d-sale politică, mărturisită pu- 
trivit. . Ne blic, pe un plan ce nu a atins 
deea 


în cari se ocupă de situaţia gu-| Noj ştim despre ce este vorba 
























Sau 





Prin urmare ceva tot această problemă. 

nă că este, dar d. Corneliu "Şi nici n'am putea presupu- 

[7 cau se ra ez ntre ne mişcării A a regacaiei e o 

scă la ceasul ri „Di -| mișcare profund naţional istă, 
te declarații aa, de clare încât | asemenea Mepiade. 














„_ Atitudinea faţă de guvern 


Faţă de guvern d. Corne- naţionaliste. D-sa consideră ge- 

„  liu Codreanu mărturisește o stul acestora drept o trădare şi| pi Ş | 

PD. atitudine cavalerească, ară socotește că guvernul nu tre- y > e nba | 
E nd că este gata să aplau. buia să primească oferta de co-| 

rijine toate măsu.  Hborare, A 




















in fuvern naţionalist mai de centru și dec 
mainte de a-l vedea Ia lucru i proape de naționalis 
și nici de a-i suspecta buna ț Venirea acestora 
credință. rn naționalist ar pute zultatul = alegari pă 
Psi a “ legerilor ge: e, 
„Când dvs. luați măsuri un câştig pentru cauza naţio-| noi suntem convinşi că guvar- 
: : |nală după cum ar putea fi şi o 
cu caracter antisemit, multe- pagubă. Evenimentele o vor nul va obţine peste 50 la sută 
ține, câte puteti — spune |ho5.ui: din voturi, 
iai niivoliajungeleulfn | Acola insă undeud. Gormeiia P. B. 
sația de a vă putea lovi. | Codreanu se înșeală, este când 
voi ajunge eu în postura | socotește că actualul guvern nu 
„a fi unealtă a jidanilor, da | va putea obține decât 30 la sută 











însă îşi cunoaşte şi ell 
interesele lui. ŞI cât privește 


















































CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 





44 SA 
| R E Ca 
| » da 24 Z 1904 


N 1 Ci, 


E 
» ICORNELII 


VUNINT 


Omul nou. Spre Corsoratism. Guvernul. 


Marele ziarist italian 
nio Gayda, 
<Giornale-d'Italia>, pub 
mătoarea convorbire cu d, Corne- 
liu Z. Codreanu, care a avut loc 
cu prilejul vizitelor pe care zia- 

| riştii italieni le-au lăcut săptă- 
mâna trecută la noi. 
Mâine vom publica un alt in- 
ferviero mai detailat luat de d. 
rancesco_ Maratea asupra ace- 
raşi problem 
A treia vizită a zilei e dedi- 
cată lui Corneliu Codreanu, 
mândrului comandant al Gărzii 
de Fier. Se cunoaşte dintr'altă 
parte această organizație misti- 
că şi războinică: apariția tipică 
a unui nou spirit naţional ro- 
| mân, Garda de Fier se poate de- 














Programul meu e con 
structiv. Mă gândesc la 
cea mai grea și cea mai 


Acesta este deja prezent 
în România. Dar a omului 
|moral, care încă ne lipseş- 
„ Vreau cu ori 





V 


fregime compus de idei şi de oa- 
meni noui. In 1927, creiatorul 
lui, — Codreanu zis CĂPITA- 
NUL — nume pe care istoria 
națională română îl decerne tu- 
turor capetelor marilor mişcări 
de libertate — a inițiat mişea- 
rea despărțindse de vechiul 
partid naţionalist a lui A, C, 
Cuza. 


Mam dus să-l văd pe Codrea- 
nu la sediul său, 

Pe când vorbea, mica sa odae 
sa umplut liniştit de camarazi, 
veniți spre a lua ordine, Pri- 
vindu-mă fix cu ochii săi mari, 
clar strălucitori, Căpitanul a 
spus: . 


Omul Nou &, 


țial. Programul meu se re- 


apoi 





M norităţile 


d. Virgi | fini, Partidul National al Revo- spontan. Am început organizația 
directorul și lui | luţiei şi al Acţiunei. Este în în- mea cu cinci camarazi. N'am 
ur- 


lansat imediat programe gene- 
rale. Am observat  desvoltarea 
organizației, pentru a decoperi 
formule pe care ea însăşi le ne- 
cesită, Astăzi continuu pe aceiaşi 
cale. Dar mă gândesc deja că a- 
ceastă cale va merge spre cor- 
poratism. Ea isvorăşte nu din 
doctrină, ci din necesitate. A 
trebuit să recunosc necesitatea 
unei regrupări pe categorii a le- 
gionarilor mei. 

Eu văd isvorînd din Corpora- 
tism forma viitoare a statului 
român. i 


DESPRE GUVERN ŞI 
DESPRE MINORITAŢI 


Faţă de guvernul Goga, 
Garda de. Pier menține o 
atitudine binevoitoare 
chiar colaborare. E 

Acesta nu este un guvern 





> i feră inainte de toate, lalal revoi teţiei naţionale ro- 
BE mare Sotie A Casio] |eetedae cai oile [ra pi ot totuşi un gu 
i fizi 1 Numai i iati vern naționalist, Şi întru 

+ lui fizic şi intelectu, Dela această nouă bază 


morală ne putem întoarce 
la ridicarea 


cât eu însumi sunt naţio- 
nalist, nu pot nici să-l atac 
si nici să-l combat, Să fa. 





e că el cât poate. Restul LA 
oa |oreez un tip de loplă să vom face noi, aa] 
it feles nu numai în sensul pazțXeza0 2 
| sazaaai Iupsător pe -—câmput 
me bătălie, dar în sensul u- it 


nui muncitor, un muhcitor 
Ş cu mare încretlere în na. 
Ă țiune şi în viitorul ei şi de 
Mare onestitate şi cinste, 
n viața sa publică şi pri- 
vată, | 





Statul are nevoie de mari re. 
ore, Sunt împotriva actualei 
Meanizaţiuni de stat, Ba cate a 
rolă; este un haos, Trebuie să 
* găsim alta, 

"me diferite şi 


specifice, E 
"forme treluie Îliiae: d coș 





să se ndapleze Vestea 





Şi după aceia va trebui 
să ne gândim la agricul. 
tură, la lucrări publice la 
Orașe, la străzi, la căi fe- 
rate. 


Spre Corporatism 


i aceia a stat lui, 
rel i 


Teoria, că 
ue să mergi la Paris pentru 


a cumpăra îmbrăcămintea pro- 
I priei soţi 
iecure fară are] | 


sau modelul propriu- 
ui stat, şi-a trăit (capul uri 
Mea e aceia a naturii, 


totul să 





se formeze și 











Ungurii von alege felul 
în care vor folosi aceste ti-| 
bertăţi, Ori o mare leulita. 

te ori o mare duşman tg 
Atitudinea noastră va 

aceia pe care ei o vor do! 
Adaug că în politica ea 
ternă sunt contra Mio 
Inţelegeri, contra Ințele 
verii Balcanice, contra Li. 
vei Națiunilor, în care nu 
pot crede, 

Credem în sfârşit în axa 
Roma.Berliu, şi spe ea 
orientăm tot spiritul nos 
LA 


IEW AL D-LUI 
J) Z. CODREAN!J 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


Nr. a a De 193 y 


PROCESUL DIZOEVARII :OR. 
GANIZAŢIEI „GARDA. DE 
FIER” 


In fnţa Curţii de apel secția 
Il-a va veni mâine spre judecare 
acțiunea în contencios intentată 
ministerului de interne de d. Cor- 
ne! Codreanu, impotriva 


dizolvării organizației „Garda de 





CNSAS 2: 
Direcţia Cercetare, 
ap RUNA Expoziţii; Publicaţii 


» 
Nr, din___._2% 7 193. 


„Un alt interviu al d-lui Corneliu 7 Codrea 


apărut în presa Italiană : 
Despre omul nou, despre guverm, miuorităţi şi Bl50Y 


elor de abre 
- tnice P? ocitate 
ş 4 oaea ce Yroim să |xjţăţile 26240! gi reciproc. leagă 
D. Corneliu Z. Codreanu, șe- PROGRAMUL tate, Iată ce Yroi itate să-si, i 
tul Mişcării legionare a acordat | FAURIREA OMULUI Nou lută pari! 


A asc Se încbarti 
ziarist italian eliniște și î 
$ Vancesco Maratea, trimisul spe-| «Programul nostrut E Cap d seta n . e %i 
cial al ziarului «Il Messaggero», | gram. de. construoție. Când aio| în mâini; popi? 
următorul, interview: construcție mă gândesa la aceia | ainota 
:>, sediul principal | care este cea mai mare şi cea Ejer 
nizajiei legionare a lui Bo-| area din lume: formarea oz 
ocul ce înfățișază pune-| DOu:; Şi nu 
tul sufletesc de preferință al noii | fizic, sau o. 










































duce o ceaşcă cu ceva iune 
pi se potolește, Soseso i ne alegeţi» şi 
oj legionari, unul dintre cari | jţudinea pe 
a fost alea recent la Cameră. ne veți arăta 



























omul material, omi 


dreanu mul considerat ca va- 








































î â ă i i fi siguri de a fi fi prieteni, - trăia, 
oră = ; este la| loare intelectuală: acesta există. «Când vom e vom fi pri SA steăiai, 
au ra/iă e iazul Cirazbire da Suntem chiar destul de inteli-| transmis în vinele omului unele me, deo CE a chişi 

ele exterioare ale cartierului | genţi: aceia ce ne lipseşte şi ce adevăr an tiiaă sentiala ne| vom fi la ri pi: i ina 
industrial: trebue să faci câțiva | trebue să lăurim este omul din| vom îndrepta către necesităţile 


Î ini me ve 
gt a fi inamici? 


Mișcarea legionară 
și bolșevismili 


9 b iam? 4 
8414 iba 'oând am îni 


imediate, către popoar, în aspec- 


) kilometri înainte de a ajunge a-| punct de vedere moral. Voim să tul său biologic, fizic, către euge- 


colo. lar când am ajuns, eram | creiem un tip de erou în şantie- [ i 
încă vedumeriţi: casa cita atât de| rul nostru. Erou pe câmpul de| netica rasei. Totul este de făcut. 
modestă, atât de nepretențioasă, | luptă şi nu mai puţin erou în vir.- Vom rivi apoi mai departe, Li 
încu păre mai mult o vilă de| tuţi, în muncă,.în credinţă, în ao-| dioă la raporturile rasei noastre 
țară. tele de devotament pentru Na-| cu alte rase. Există una care 
E destul să te gândești însă că | țiune, în viaţa privată și publică;] locueşte în "Țara noagiră şi oare 
au construit-o legionarii însăşi, cu | erou prin corectitudinea ui, prin | ne ameninţă de aproape, și 
măinile lor şi cu cheltuiala lor, | fermitatea lui, prin inflexibilita- | ne-a luat tot, oraşele întregi, uzi-! a: îva bob. 
ca s'o priveşti cu respect. tea lui, prin dragostea lui faţă de | nele, drumurile, agricultura! ceput lupta împotriva i 
m Lângă ea, întrun loc împodo- =, şevismului. Un număr res- 
bit cu arcade şi pilastrii drepți, O nouă formă de stat trâns de ofiţeri, în 1917, 







































































e mormântul celor doi voluntari 2 i Z 3 am înfruntat şi dezarm 

ai «Gărzii de fier> căzuţi în Spa-| Ne vom întoaroe, în sfârşit, | tendințele spontane, cum se fac | ouă divizii îni de ar- 

nia. rivirile către forma. Statului. | cu un băiat care trebue să crească | mată roşie. Bo! mul 
Euntan împotriva celui actual: | şi să se faok puternic. Tocmai în 


este inamicul 





este inform, haotic; nu e al nos- | acest chip. vede 


em noi mişcarea 
tru, nu este pentru noi. Fiecare noastră îndreptându-se către cor: 
















legionari, — comercianții legi: 
nari, preoții legionari și nţ 
gândim acum la un corp al țăra: 
nilor. Intrăm în corporatism trep- 
tat-treptat și socotese că şi pet 
tru reprezentanța Țării vom a 
dopta un sistera răspunzând spl- 
ritului corporativ». 


Atitudinea față de guvern 


trebăm: «Care este atitudi- 
Dumneavoastră față de qu- 


e, trebue să aibă și 
NUI celor doi | o cârmuire a sa. Dece să ne du- 
“ntă Casa | em noi pentru aceasta la Paris 
ori la Geneva? Eu prefer să o 
caut aici. în România. Luptăm de 
zece ani; lăsăm ca mişcarea să 
ă un| se desvolit singură, nu arătăm 
:*% pe | nerăbdare; urmăm mersul firesc, 






























xei Berlin-Roma. Dacă ar 
depinde de mine toate a- 
veste ar fi aduse la înde- 
Pplinire în patruzeci şi opt 
ore». 

Intre timpaumai intrat 
şi alţii. Convorbirea sa e- 
puizat. leşind, trecem din 
nou prin odaia unde se 
cro Uj 
ra, rămâne ceva de făcut, von ere s; op baier 
lace noi. în faţa chipului Sfântului 





















? din popor croigse i 

i sc 

Vi dorțuri,, roehișe be CORe că 
haat să ajute pe le, un lucru 





asi 


TRATAMENTUL MINORI. 














CAPITANUL TAȚILOR 
Căpitanul? ie — Ce tratament resoroați mi- pentru 
ș morităţilor einioat, "A m |eppili dela Casa Verde. 





ÎN 


«Vroim să ne punem cu mino- |) FRANCESCO MARATEA 


în pie posibilită- 

ptieră din 2 A 

și Mihail Clântului Arhan:| luptat timp de setea si i 

Perne şi ne invită să paul tică | nu me va fi frică fă i 

$ Palid, dac peste măsură de] Să luptăm și în al ei „0 III ——————————————— 
îcciziaa) ut |n i în pat itree = 

în când îi âna | adunat conda, Sea 


Voasii prin părul puțin ră amnări de optzeci şi 





































= Sunt puţin răci d 

ce repede: nu vă Also că 
zaț, deranja: aici. primese 

4 "ea şi vorba nu mă obo 





fiu condamnat iață, i 
pe via 

In moarte. Suntem ii ue 
- nstituirea 

naționalist ne iezii e: 

? Me rugăm lui Dumne. 

zeu ca guvernul naționalisţ 
facă tot binele ce-l poate; ep 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


Se Se Va € 
Dună cum se ştie deunăzi urma 
să se facă de către d. prim procu- 
Tor Procop Dumitrescu o confrur: 
tare între d-nii Corneliu Codreanu 
al Şi Mihail Stelescu, în legătură — cu 
împrejurările care au dus la asasi- 
narea lui 1. G. Duca. | 

Neprezentându-se decât d. M: 
hail Stelescu, confruntarea ra pr 
tut avea loc. 

Ministerul de Justiţie a fost _ in- 
format prin parchetul general de 
insubordonarea d-lui Corneliu  Co- 
dreanu la citarea şetului parchetu- 


e 








GAZETA 
NE din 27 (4 485: 


ORA P | 
mile mandaț de arest 


contra d-lui (orneliu Codreanu? | 


| lui de Ilfov, 


Sfa pus chestiunea 
zedura de urmat faţă de 
această chestiune. in at- 
mosf actuală, când gu 
vernul este decis să apii- 
ce legea şi să impună 
prestiguil autorităţii 
discutat; eventualitatea u 
nor mandate de arestaze. 

O hotărire încă nu sa 
luat, dar este probabil că 
d. prim procuror va emi- 








TIȚA E 


„a : 
A / 
da 


6 a 
i 


—— 
n — 


re, 


te — urmând calea nora: 
mală — mandat de aduces, 
ve cu execuţie efectiv 
Astfel fiind arestat, 
Corneliu Codreanu va | 
silit să se prezinte la cabi 
net. i 
In orice caz, şi pentru a se evita 
diticuități, pentru găsirea d-lui Co= | 
dreanu, organele de siguranță. au | 
primit instrucțiuni să ia măsuri de 
Supraveghere a şeiului dizolvataj 
gărzi de îier. i] 








N) 




















CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


| 4 

Din: "A, B. CR 

30 Ianuarie E / 
arşgovia, e, 


4 40 237 Dai 
S V/a/ 7 27 
<a A 


CODREANU, CONDUCATORUL ROMÂNI BI RUNASGUTE, 
(Corespondenţă specială). 


Bucureşti, Ienuarie 1938, Departe de centrul 


oraşului şi de clădirile mini steriale, pe marginea 
cartierului muncitoresc, dineolo de calea ferată 
ce duce spre Constanţa, loeuieşte Corneliu-Zelea 
Codreanu, eondueitorul României renăscute, şeful 
"Garzii de Fier" într'o casă verde, în care totul, 
începând eu cărămizile, s'a executat de braţele 
lucrătorilor şi studenţilor, menbri ai Gărzii de 





Fier, 
Aceasti casă este mândria lor, iar astăzi | 
poate reprezintă ceva şi nai mult, ecăoi aici 10- 
Gui eşto Codreanu, 
Denumirea de "verde" se datoreşte faptului 
Gă aici este sediul "Qimăşilor verzi”, | 
In hall ne primeşte un om, după înfiţişare, 
lucrător, | 
-"Camarade, i se iârescază unul din legionari 
cari ne însoţese, anunţă, te rog, că a venit o zia- 
ristă poloneză, Căpitanul ne-a fixat această oră", 
Ne uroin pe o scară de piatră firă covor, 
"Să nu uitaţi, doamna, mi se adresează unul ——— 
din însoțitori, ea Codreanu abia astăzi a părăsi t 
patul după boalan, 
"Nu primeşte nici un ziarist străin; faţă de 
Dv.însă, ce reprezentantă a unei migoări, pe care 


Pe Pe 


| 





1 


adâneă, şi urmează o puternică strângere de 


după ee am luat 10 la masă, 


CNSAS 

Direcţia Cercetare, 

Expoziţii, Publi aţii 25 

o cunoaştem prea bine, &vem Qonsi doraţi uni 

dar vă rog să nu-l oboi f4/“mai mult de 15 mi 
"Căpitanul va aşteapi ge sună rispun= 

sul peste câteva clipe, “a 

Traversăn mai multe camere, + 1 cari “so 
zgomotul maşinilor de cusut: sunt atân1 erele, care 
luorează pentru cooperativa legionarilor, : 

In fine o uşă deschisă şi, pe fondul unei fe 
restre luminoase, silueta umbrită a unui bărbat 
înalt: Coâreanu, 

Ciudat luoru: Meseria de ziarist ne face ne- 
simţitori faţă de orice impresii, ne faee să eriti- 
Ccăm răutăcios oamenii şi luerurile cari le vedem 
eu toate acestea, ma simţean stânjenită, ba chiar 
întini dată, E: 

Poate că eram influenţată şi de cetnainea - 
însoţi torilor mei, care stăteau nemişeaţi, cu 
seri oase, 


A "Bună dimineaţa, d-ni", aud o voce oaăda, 

















"Sunt foarte fnotntat o toanai DY, aţi veni 
la noi, o reprezentantă a unei migoări ce ne 
Tesează foarte mult! 

"Cunose ziarul Dy, şi cer foarte des să ni s 
tradueă diferite articole" 

poa Se VE pot servi 2? ata înteeat a 






ie e 
d 
a = Cai Pad „AR reinventa 


pa 
| 
me 
a „n 
Mo 
A, 
LR 
„ 
Pa 
Pra 


PP nl nui nete ati ma tii 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii Ti | 
"Curând ne-am despărţit, dooarooe ved 
noastre nu se potriveau întoomai”, A 
"0 despărţire foate AF, cun se întâmpi 
gi în alte ţări”, SI : 
"Dacă nu ma înşel, ceva asenpnirtor sa pe- 
trecut şi la Dv, în mişonrea naţiendiar, 
-"Cere este părerea Dv, asupra oului guvern? 
-"Progrânul său antisemit merita țoata lauda" 
” În ceeace ui priveşte, sunt gata să-i dau 
în această direeţie tot sprijinul meu”, 


"Totug Partidul Naţional-Crestin, oare a 
luat puterea, este un partid foarte slab", 


"Oamenii cu cele mai bune întenţiuni, daeă 
sunt lipsiţi de puterea necesară unui cuvern, nu 
pot înfrunta o luptă decisivă pe faţă”, i 

"Noi evităm dootrinele şi programele detalia= 
te, deoarece de multe ori viaţa poate atrage după 
sine schimbări, bine înţeles nu pe linia mpa | 
1a?, 

"Noi evităm să lucrăm numai pe hârtie şi pre- 
ferin să luorăn real, chiar dacă pentru aceasta — 
ar trebui să luptăm", i 

-"Cari sunt seopurile, pe cari le urmăreşte 
Garda de Fier ?n, 
- "Renaşterea Români ein, 

"Renaşterea întregii vieţi a ţării”, 

"Cultivarea unui on nou, drept, conş 
are în vinţă trebue si asculte numai 









i 












pa Sein asi oattaețe e ere 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publieaţii 73 
























"Cultivarea masselor, &ltoirea noilor do 
ţe şi ambiţii - acesta este scopul nostru”, „A 

-"Cari sunt reformele sociale pe care le ur 
năriţi 29. 

-"Ronaşterea vieţii “6oomomt ee". 

"Inourajarea munoii ei iat sat parti cula- 
re, lupta împotriva marilor cazi a gti şi împotri- 
„va exploatării muncitorilor”, dac 

"Asigurarea, pentru massele udate a unu 
trai omenesa", 

"Statul condus de Garda de Fier, nu numai că 
va da lucrătorilor casă, pâine şi cele mai bune 
condițiuni de viaţă, dar le va da şi posibilitatea 
de a dispune de propria lor viaţă”, 


-"In problema evreiasoi, urmează Codreanu, . 
după mine există nunai o singură solutie: elimina 


rea compleotă”, 
“Asupra asimilurii gi colaborării du ne pu 


ten face nici un fel de iluziie, | 

-"Ce ar trebui, dupa părerea Dv., să se facă 
cu evreii din România ?» I 
-"Să fie goniţi”, AR 
"Bine înţeles, nu în Polonia”, adaogă zâm- 
bin, 1 e A 

"Toate popoarele, cari au destui evrei, 
bue să găsească vreo insulă disponibilă», 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


- Expoziţii, Publicaţii PI | 
-"Cum se poartă Garda de Pier faţa do Rege 7* 
Nă ,$ -"Suntem monarhi şti convingi”. 
„o: A "ara noastră trebue să fie monarhie”, Ş 
. pi pY "Insă rolul Regelui este limitat prin Congtă- 
tuţie", Ps 
"Regele e chemat să donrigască în sensul cel 
mai larg al concepţiei; nu poate su fie în acelag 
P 


timp şi mini stru?, : 


-"Care regim, după părerea Dv., este mai bun: 
democraţia sau dictatura ?", | 
- "Democraţia Com i via 

în Stat", 
a ADiotatură ? . ŞI! 
-"Dietatura, impunerea unei voinţe individua- 
le împotriva dorinţii poporului este tiranie, înă- 
busipe compleotă a desvoltăpii vieţii naţionale», | 
-"Sunteţi pentru regimul italian şi german ?* 
: —"Nue Sunt adept al unui guvern centralizat 
într?o singură miscare totalitară", N 


iad "Dar am în vedere numai acea ni şeare totali- 
tară, care nu reprezintă ca o guvernare mecanică 

= în nunele masselor, dar împotriva voinţei acestora? 

"Dacă poporul îşi alege conducătorul, e! 

şi benevol, asoultând ds un singur om, aceasta 

este dictatura”, ş 
-"Cari sunt principiile Dv. în politiea 

ternă ?, 4 

-"Axa Roma - Berlin, apoi Varşovia şi 1 Tok: 

„„ Volaborarea cu State, care 

ideei estate 






































CNSAS 
Direcţia Cercetare, —. 
Expoziţii, Publicaţii 





Sci i „tsi voal, 
Partidul „Totul pentru 
Ţară“ nu candidează în 
alegerile administraţive 


Printr'o nouă circulară, d. Corneliu Co- 


















reanu tixează atitudine a mişcării legionare 
“în câteva probleme la ordinea zilei 
D. Corneliu Z. Codreanu, con- masselor româneşti de sub  ame- 
ducătorul mişcării legionare, a nințarea violențelor. 
dat eri o nouă circulară, prin care|  Circulara continuă: 
pune la punct şi ia atitudine într'o oi peă o asacă „ebibalnță a 
serie de probleme în cari „Totul arăt ca parti - Pen 
pentru țară“ nu se rostise, sta pakinuriraat ia parte la alege. 
In primul rând, d-sa Protestea- | Căci decâţ să fiţi primari legionari 
ză împotriva schimbării semnelor tot Ei melo, pe (coțuori pi Taiolatet 
în alegeri, „limba“ „anumite. top.| lor Beegionari, mai bihe să 
me de exprimare cunoscute de eebeat ua ae minitei FIA 
el“ prin cari poporul îşi manifestă gionari. De aceea luptați pretutin- 
voința de ani de zile. Renunțând să| deni acum pentru alegerile genera. 
mai examineze legalitatea măsu- |le. In această aptă purtați.vă cu 
rib d. Codreanu subliniază latura jol. oa înțelepeiune, Ucoliții o- 
, răspundeți la niel 
etică-națională a problemei. 0 provocare, Nu atacați guvernul 
D-sa protestează apol  impotri- | naționalist în nici o întrunire, Tre- 
Va, modului, a »Clandestinității“, îm | ceţi cu vederea. peste greșelile ai 
cdre s'a proclamăi - schimbarea Spinei melc ai Ira vezi ţa. 
semnelor, stăruind asupra . faptu- părați.vă e, “garantate 
Ea că un guvern naționalist a| de ASI loa de câte ori, nu cra se 
putut avantaja, în mod vădit, par- » €l prin silnicie cineva încear. 
Hidul liberal, despre care d. Co-|că să vi 1e răpească. 
dreanu spune că e „cel mai mare| _ In ultima Parte a circulării, d. 
căldu al mişcării naționale“, Codreanu dispune organizarea pe i 
a treia problemă de elucidat, | lângă vechile Culburi a unor co- 
şelul mişcării legionare o găseşte | Misluni pentru studierea organiză- 
în comunicatul prin care consiliul | rii diteritelor ministere şi o comi- 
de ministri. dispune măsurile eele| sle pentru studiul „Constituției 1e- |. 
mai aspre pentru „Impunerea _W.| alonare a României“, 


niste! și ordinei, D-sa consideră, Aceste comisiuni vor începe să 
că primul guvern naționalist ar 4 lucreze. între 5—10 Februarie si 
| trebuit să insemne 0 eliberare al vor continua zilnic, 
SD 


ţii 


5 


şi calomniile 


— Le condamnă ia alții, 


ea 7 
dar le practică singu ea 


Intr'o circulară dată de d, Cor-| 


neliu Z. Codreanu, din care nu 
lipsese  obişnuitele amenințări, 
desminte că la Dolj s'ar fi făcut 
o propagandă cu lozinca : „Omul 
şi pogonul“, şi numește această 
"afirmaţie ca o calomnie. Dar 
deși se ridică cu violență contra 
acestei pretinse calomnii, d. Cor. 
neliu Codreanu, se dovedeşte în 
chiar cuprinsul acestei cireulări 
că este un calificat calomniator, 
pentru-că reinoește iarăși acuza- 
țiile aduse familiei Tătăres , de- 
și ziarul care Parra 
întâia oară — şi care era atunci 
în lotul pactului de neagresiune 
cu d. Codreanu — a fost silit să 
publice desminţirile, pentru a e- 
vita un proces de calomnie, D, 
Corneliu Codreanu deși trebue să 
știe acest lucru, revine cu ace- 
"leaşi acuzaţii. 


Dar cu acest prilej d-sa, pen- | 
tru-a dovedi încă odată brutali- | 
tatea pe care a introdus-o în mo- | 
ravurile noastre politice, amenin- 
ță cu confiscarea averilor ce a- 
|parţin acelora cu care „Totul pen 
tru țară“, ori d-sa personal ar a- 
vea motive de-a fi nesimpatizaţi. 
Cine va face această confiscare 
de averi ? Desigur nu tribunalele 
ordinare și legiuite, ci tribunale 
revoluționare ca pe vremea car- 
nagiului marilor revoluţii ? 

Să fie aceasta un ideal politic ? 
Să însemne aceasta un regim de 
legalitate şi de ordine ? 

Lăsăm conștiințelor luminate 
şi oamenilor cari nu se lasă înti- | 
midaţi ori ipnotisați, să judece 
unde ar ajunge o țară liniştită ca 
a noastră, cu aceste! procedee a- 
busive, sânguinare și dominate de 
ură ? 


i 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 








+ Directia ercetare, 
“ Expoziţii, Publicaţii 

No ştie ar eclații a"po îÎncearon e se si= 
mooide pentru a ru £20 rHeboiul pÎn tinp 4e rizbos 
sunt aonnitorasi an trTAntOdi dup”! acliaele 19 
sustiţie nilitapit. 2) 53 

Ştim dennenenon alt optoa getitean valid este 
în anz do mehiltanre asltat.Cun-este poBâbil na 
tnnai on srlântilor în tinn do puog.-01re sunt 19- 
gionarii d-lui Qornelii: Zelea Ccîresmag- si li se 
den ortine de a nu f-ae ripboiul pizboiuil țirii,gi 
mu a] umni reptia,âcott noni în âireotia ae o vo 
ezte Q-aa ? Gung:te onrmul o0lvp ce stau la marele 
posturi fe ccmenti n2e moittiagi oxternesşi ale 
Aspăpii Neționale,st” un partioulae crioine ar» 
fi. el ? 

Mem:riul reprodus fe noi,faoe ost?sl dovada 


indubitebilă a unei prove stineevi a ortinoi în 
stot, 


Creten,e șutea s” ne dispensim de priae al- 
te ecmentapii pentru a evilenția unde ajuige Romfi- 
„ni Wave şi întrogită,ou ugeste metode polițiee şi 
au aeeste acnaonţii 10 profuntă Aesmenbra socata 
g&- națicnal tt. 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


() 2 
£ pir | JE a LE o Za 


D. Corneliu Codreanu 
e depune ca martor în 
recursul studenților 


Zilele acestea se va judeca la va depune ca martor 

Curtea superioară de, justiţie eul. | şi pa cor ră Tele = 
tară recursul studenţilor, cari au | verii în favoarea studenţilor. 

E 9 provocat incidentele dela Sinaia şi 
Tg.- Rs A) Să 

Se ştie că studenții au fost con- apărării a ser șelalei tenisi Acasă 

a daia la, câte o lună închisoare, | tidului „Totul pentru ţară”, 

socotindu-li-se şi prevenţia, 


DT PR ea SER 











9 























SA 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 


a 932 


„ D GORE Colreanu a dal az oale 
„ (00 Cala DPI tare OSIM 


TI . . . . . ... . 

Infiinţarea unei secțiuni legionare a foştilor militari 
pe să se impună prin natura u- | zul de foc şi conducând națiunea 
crurilor. Română la luptă şi la izbândă. 

Astăzi ne vedem siliți de rea- Toţi foştii militari din toată 
litate să constituim, sau mai bine | România, aflători în mişcarea le- 
zis să consfințim, existența unui | gionară, se constituesc deci, înce- 
nou corp în cadrul mişcării le- | pând de astăzi, într'un corp a- 
gionare: corpul legionar al foş- | parte. 
tilor militari. Corpul va fi condus de un şef, 

Este vorba de acei oameni cari | având doi ajutori: unul pentru 
Au avut ca meserie în viață pe | ofițeri, altul pentru  reangajaţi. 
aceea a armelor şi cari, părăsin- | După principiul legionar, condu- 
-o cu onoare, înțeleg să-şi în- | cerea se va schimba în fiecare an. 
Chine, în linia de luptă le. ionară, iunea acestui corp este de.a 
şi restul de puteri aceleațaşi Pa- | strânge în jurul său şi a organiza 
trii, pe care au servit-o cu cre- | pe toți foştii ostaşi din România, 
dință. constituind din ei o forță în ser- 
viciul Biruinţii Ţării legionare. şi 
în acelaş timp o forță educativă 
pentru tineretul ce se ridică, 
corpul acesta fiind icoana vie a 
vitejiei, a abnegaţiei, a devota- 
mentului şi a spiritului de ordine. 
) Provizoriu, până la organizarea 














Corpul legionar al fi tilor. mi- 
litari Be două sec nație 
se Sa m Pal i 
ecţia B. Plutonieri, re: aţi, 
sub-olițeri, se RA 
Aceste două secţiuni au fie- 
care câte două categorii: 
» uiti războiu, 

D. Corenliu Z, Codreanu, şetul MegieuV etil. de di i Sg tă 
miseării legionare, a dat asearp | noştinţă generaţiilor ce vin după 
următoarea circulară: ci, toți acei. cărora le-a dat Dur 

Organizarea statului pe baza | nezeu misiunea sfântă de a crea 

i aatigorillor sociale pare că înce: România Mare, intrând în bote- 
> ca ui DA in Specia Mar ta 







hin cu respect în fai 
ala) corp legionar şi-i urez 


i 
â 








corpului, in comanda d-l coli 4 
tănescu Constantin. <A apsl 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziții: PUDIICerIi e 


CIZURAT_DIN_ PRESA 
„5 15 Februarie 1538 
» 


a: | aaa | 


CENZURAT_DIN CENZURAT DIN PRESA 


= mag a 


CUVANTUL 





cz00t 

= TIRI. 
i ; Marți 22 Februarie 1938, cra 7 seara,d-l Corneliu 
P pan Zelea Codreanu va face declarații presei româneşti şi 
i străine, 





CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
PE Expoziţii, Publicaţii dee RI 


GI ZUBAT DIN PRESA 


19 Februarie 1938 





D-1 Corneliu Zelea Codreanu a tpivis presei 


| următoarea circulară: | 
RI Mişoarea legicnară îndeamă pe toţi camenii 
legaji cu sufletul de ea,ţărani san orăşeni, tânert i 
sau bătrâni să faca post și rugăciuni tinp de c sâp- 
tămână începână de Vineri '25 Februarie, până Vineri 
seara,6 lartie 1938. 3, 
In esle dcuă Vineri şi Mercuri se va ţine post 





negru. : = 
Corneliu Zelea Ccdreanu. | 














CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
“Expoziţii, Publicaţii 


DP ... | 


si (Pin Gazeta en i 
| TA pen 
arşovia, £ 















| 

| 

DHU, SU LLU 4apă 2 Și SAY Ge buni vyoic | 
Codreanu afirma, ex prin situaţia ce s*a gre- | 
18, existenţa partidului nu nat are ntai un sens, | 
| 

| 

| 

| 

| 

| 


A în a00las timp, seful partidului Totul pentru 








28 FEB. 1938 


CNSAS 
Direcţia Cercetare, 
Expoziții, Publicaţii 



















4 


EREA ozn: CAN 


Corneliu Codreanu sa retras... Sa 
plecarea sa în Italia, Este poate ultimul aet 
âramei politice pe care România ÎI trăegte, 


văzut Întotâsnuna în epocile dificile. Un om &: 
zestrat eu calitiţi magnetice care apleacă 
sub puterea lui psihică, 

El u fondat Garia de Fier şi acest partia mi 
nifestână o activitate jenanta pentru Guvernul 
beral constituit în 1033, pregedintele Duea, a 4 
cretat dizolvarea ei... A fost coniamnarea sa da 
moarte. E 
Am văzut la Sinaia mieul peron al gării pro 
vineiale unde Duca a căzut sub loviturile Găpai 
de Pier, Asasinii nu fost arestaţi, însă nau 
obieotul decât al unor sanaţiuni bine-voitoarae 
Crima omisă de aceştia a pormis mieilor 1004 Ti 
agite opinia publieă, 

Garda de Pier dizolvată, a reapărut ca p 
politie regulat: "Totul pentru Țară”, 0 ago 
extremă, asasinarea lui Duca, dinamismul 1ui Ge 
_reana, Ei sedus ! masele % n m NS  î= 












E Di ; 


CNSAS i 
Direcţia Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 
A W si 
acestuia a fost, graţia privilegiilor sale e0le- 
siastiee, deslegaroa de smatra, depuse a mom- 


briloe QGirzii de Pier. 


naum a fatala ă a tnt Banater 





CNSAS 
Direcţia-Cercetare, 
Expoziţii, Publicaţii 









Corneliu Codreanu 065i) 
Hitler,mi-a explicat asea 










—— co şi dramatice faţii de dictatorul Rege Caroi,a 
luptătoarei până 1a moarte, fasoistei şi anti-semi= 
Le) tei gărzi de fier, care se spune că ar număr 







1 000,000 de oameni, 
“An dizolvat întreaga mea organizaţie — 
mi-a spus "Căpitanul" - vorbindu-ni aseară la te- 
lefon,din Bucureşti, = pentrucă nu am vrut să PLO= 
voe În ţară un războiu civil, Pată de decretul 
Regelui Carolşeare declară Garăa de Fier oa île- 
îm gală,nu mi-an putut ecntinua opera, Aşi fi putut 
adi rezista prin forţăsdar aceasta ar fi însemnat văr- 


sare de sânge”, 
| "S'a îsorăvit ou mine", 
| Ă "Pam decis,âcoi,să mi retrag. Politieeşte 
nu mai exist,os? putin pentru o buoată de vreme, 
Voi pipăsi Romfnia peste ofteva zile, Voi veni 
probabil a Lonâra, daci mă voi putea aranja în 
acest sens, Am dat orâin tuturor mehbrilor nostri 
a să se întoaroi acasă şi să nu îa parte la nioto 
e, manifestaţie politioz pânt nu vor primi noui ina 
truoţiuni, Toţi DI VOR aaoti tan pentru i i R 
PER Aisoiplinaţi, pa i 
"Hotarârea mea mi-a PER A 
de stat a Moe die Nu vreau si-l pun pi 












































CNSAS 


Direcţia Cercetare, — 
Expoziţii, Publicaţii 
-2a- 





























las întreaga responsabilitate,morali şi istoriaă; | 

asupra acelora oare au făaut 1qyitura de Stat) | 
-"Nu consideraţi aceasta od» înfrângere, 

predându=vi în mâinile Regelui 2" 2:1*am întrebat, ! 
-"Da,oreâ aă o puteti conssder/ea o întrân- 

gere" - mi-a riispuns Codreanu - dar am timp şi 

pot aştepta, Cât vreme voi sta în străinătate,nu 

voiu întreprinde iigi o aoţiune politică,dar voi 

studia să văa Qacă uu este legalmente posibil 

să-mi continui lupta, 

"Nu ored. că guvernul diotatorial al Regelui 
va dura; dacă acesta. va eădea,mă voi mutea întoar-. 
3 ce În Româniaş aceasta însa nu va avea 100 decât 
abia peste câteva luni,2 


"An fieut-o de buna voien 


— Nu s?a făcut vreo presiune asupra sa ? — 
l-am Întrebat, A fost silit să plece în exil,sau 
a ficut Regelui vreo Dronisiune ? 
Da "Nu an vizut pe Rege = mi-a răspuns el — 
şi nu mi s'a fiout nioi o sugestie, Hotărârea mea | 
a fost luată de bună voie şi după ce m?am consul= 
id tat ou toţi bătrânii partidului, ! 
-"Qe se va faae întreaga âumitale activitate 
fascistă şi antisemită,pe care a-ţi proolamat=o 
| s Ca fiind pentru salvarea Patriei $ i 
| "Las această Eridi în seama D-lui Goga, i 


4 
care vai,şi el,a fost obligat să părăseasă ţara, | 
e El e acun la Viena”, Fă 
- Barda de Pier a dispărut oa o ningie de a 
Padă aruncati într?un cuptor; temuta Garda de ea, 


Le această organizație seni-nilitară de aproape un 










milion ommeni,aceste cingi verzi a 
„10 îmi au ţinut România sub tere 










CNSAS 
Direcţia Cercetare, 


ut Expoziţii, Publicaţii Pa 


-3- 
printr?un simplu deoret al 1bemicului lui Codrea» 
J/o 5 ea diotator,Regele Cabo), 11. 92 
P Pr: 3 Astăzisnt-a spus "Căpitanul" garti er) său 
se âirâmă, Svastioele, punnalele, portbatele lui 
Hitler şi steagurile Gărzii de Pier, sunt date dos 
de pe pereţi, 

Insugi Ciritanul si-a scoborât de pe perete 
propriul său portretyoare stătea înfăgurat fn 
frunze de laur şi care era expus În propria sa ea= 
moră deasupra biroului, 













aa Marii gi frunogii ochi căpruisai feunosului 
Hitler român,ru vo» mai privi de pe pereții pala- 
9 tului Gărzii ae Fier,la adniratoni: şi adoratorii 


săi,şi nioti asu; 


ra înamicilor lui înspăimântați, 





e, 





Sartidul „Totul p 


serc are, 
Publicaţii 


Ne, 





entru ţară“ 


sa dizolvat pe data 
de 21 Februarie 


D. Corneltu Codreanu a dat o 
| circulară anunțând încetarea exis- 
tentei partidului său, deslegând pe 
toti partizanii şi anunțând plecarea 
sa în streinătate. 

Dăm câteva pasagii din circu- 
lara No. 148: 

Către. legionari, ziarişti, auto- 
rități şi publicul românesc. 


 me- unele declaraţii politice — privind 


atitudinea noastră ca partid în 
fața noilor împrejurări. 
Deoarece Miercuri 23 Februarie 
este ultimul termen pentru iace- 
rea declarațiilor de către func- 
ționari şi inaintarea  demisiilor 
din partide, mă văd silit a face 
aceste declaraţii astăzi, pentru 
ca ele să ajungă în timp util 
"membrilor noştri 
lată aceste declaraţii. pe care 
le fac în numele forului conducă- 
tor al Mişcării legionare: 
pând cu data de astăzi 21 Fe. 
bruarie 1938, „Totul 
mentru ţar. 


partidul 


Anunţăm pe membri, că înce 
vu 
“j 


Intreaga conducere a căzut de | 
acord, că rațiunea de existență | 
a partidului a încetat. | 

Toţi cel legati până în nt 
Juridiceşte de acest partid, tunc- 
Honari la Stat, sau nefuncțio- 
nari, sunt deslegați de toate a- 
ceste legături, luându-și _com- 
plecta libertate de acţiune. Toate 
funcțiunile, şefi de regiuni, de 
județe, etc. sunt desființate. 

Sediile se închid şi se predau 
proprietarilor. 

Ceasul biruinţii noastre încă 
w'a sunat. E încă ceasul lor. Dacă 
generația bătrânilor noştri crede 
că e mai bine aşa cum a proce- 
dat, noi nu avem să ne ameste- 
căm pentru a le da lectii. 

In timpul liber care ni se des- 
chide, îndemn pe toți tinerii să 
studieze cât mai profund în di- 
recția meserici lor. 

Dealtiel şi eu, profitând de acest 
timp, vol pleca peste o lună la 

Oma, pentru a mă ocupa de 
traducerea şi tipărirea în limba 
italiană şi franceză a cărții mele. 
pa raicaca voi scrie volumul 





= ŞI acum în ceasul disolvării 
noastre, noi tineretul României, 
crescut în credința legionară, 
mulțumim generaţiei bătrânilor. 
oamenilor politici, pentru modul 
în care s'a purtat cu noi, pentru 
modul în care ne-a tratat, etc. 
etc. 

21 Februarie 1938. 


CORNELIU Z. CODREANU 


Cu câteva zile înaite d. Codrea. 
nu trimesese partizanilor: 


CIRCULARA No. 146 


Se anulează circulara No. 145 
din 11 Februarie 1938, deoarece : 
- D. general Sichitiu mi-a trimes o 
Scrisoare prin care îmi spune că 
ma aiirmat niciodată cele scrise «de 
mine în circulara No. 145; că nu 
ma chemat cu intenţiunea de a-mi 
comunica ceva grav, ci numai cu 
intenţia de a mă cunoaşte, și că 
probabil că este la mijloc o înțele- 
gere eronată, că mam înțeles bine 
sensul și nota adevărată a discu- 
(iei avute. 


CORNELIU Z. CODREANU 


„nu mal există, al II-lea, Bucureşti 14 Februarie 1938. j 
Î PRESE UD A i AIBE RET Rea id