Armand Calinescu — Discursuri parlamentare Vol.II 1934-1937 (1938)

AR. M. CĂLINESCU 


DISCURSURI PARLAMENTARE 


1934—1937 


VOLUMUL II 


MONITORUL OFICIAL. ŞI IMPRIMERIILE STATULUI 
IMPRIMERIA NAȚIONALA, BUCUREŞTI 1938 


www.dacoromanica.ro 


AR. M. CĂLINESCU 


DISCURSURI PARLAMENTARE 


1934 —193% 


VOLUMUL II 


MONITORUL OFICIAL ŞI. IMPRIMERIILE STATULUI 
IMPRIMERIA NAȚIONALĂ, BUCUREȘTI, 1938 


www.dacoromanica.ro 


IN TIMPUL GUVERNULUI 
GH. TĂTĂRESCU 


www.dacoromanica.ro 


XVII 


LA VALIDĂRI 


(ŞEDINŢA CAMEREI DELA 7 FEBRUARIE 1934) 


D. Armand Călinescu: D-le preşedinte, d-lor 
deputați, vă mărturisesc că ori de câte ori am 
fost nevoit să mă urc la tribună pentru a discuta 
validările, am avut un simțimânt de repulsiune. 
Nu este desigur, plăcut să aduci înaintea Adu- 
nării imaginea unor fapte, care, de cele mai multe 
ori, sunt degradante. Violențe, răniri, provocate 
de agenţii forței publice, deslănțuiți în mod vi- 
novat asupra unor cetățeni pașnici, câte odată 
asvârliți asupra unor oameni, care au ocupat 
însemnate demnități în Stat, care au fost poate, 
ei înşişi şefi ierarhici ai agenţilor. Vă închipuiți 
ce atingere se aduce moralei publice, ce exemplu 
se poate da, sub raportul educațiunii cetățenești. 
Şi apoi, spectacolul magistraţilor, care, în “cel 
mai bun caz, asistă impasibili Ja comiterea ile- 


www.dacoromanica.ro 


8 


galităților, dar, care, de multe ori, le comit ei 
înșiși, falșificând acte oficiale. Ce preștigiu pot 
să aibă asemenea slujitori ai justiţiei în faţa 
cetățenilor, cari văd. şi 'cari înțeleg? Ce funda- 
ment moral poate să aibă o acțiune de guvern, 
când la obârşia ei ar fi asemenea acte? Cu ce 
autoritate pot pretinde cârmuitorii respectul le- 
gilor și paza ordinei, când ei înșiși ar începe cu 
disprețul fățiș al libertăților și al dreptului? 

Eu cred, d-lor deputați, câ în practica vino- 
vată a sistemului pe care îl amintesc, stă eșecul 
celor mai multor guvernări, pe care le-am avut 
dela războiu încoace, și, în orice caz, acesta este 
fermentul, care a provocat, încetul cu încetul, 
criza de autoritate, de cafe suferă. regimul no- 
stru parlamentar. a 

Dar, d-lor, nu mă ‘voiu întinde mai. mult 
asupra acestui punct. Va veni, desigur o zi, când, 
prin evoluțiunea firească a lucrurilor, se va ju- 
deca acest proces. Noi, astăzi, ca și îù trecut 
de altminteri, venim rând pe rând şi expunem 
procesul, nu-l judecăm. Va veni o zi când el 
va trebui să fie lichidat definitiv, prin stabilirea 
unor răspunderi efective. In ce mă priveşte, eu 
prevăd că lichidarea acestui proces se va face 
prin eliminarea din vieața publică a acelora care 
nu au putut trăi prin aplicarea sinceră a regimu- 


www.dacoromanica.ro 


lui parlamentar și care au „dăinuit la adăpostul 
falșificării lui. 

„Vor fi eliminați, nu printr'un act precugetat 
de răzbunare a adversarului. Nu. Ar fi, desigur 
foarte uşor. „i 

D-lor, d-voastre. nu ați cunoscut și nu ați 
fost supuși tratamentului pe care l-am suportat 
noi în 1922 în 1926, în 1927, în 1933. Şi ar trebui 
să ne fiți recunoscători, fiindcă — d-le ministru 
de interne, să nu vă faceți iluzii — d-voastră, 
ați obținut în opoziție odată 6 procente, altă 
dată mi se pare 13 procente, dar le-aţi avut 
prin alegeri libere. In ziua în care asupra 
d-voastră, se vor încerca ușoare presiuni, d-voa- 
stră nu veți mai avea 2%! £ 

D. Vasile P. Sassu, ministrul industriei şi 
comerțului :: Libertatea corijată. Ne-am bucurat 
de o libertate corijată. 

D. Armand Călinescu: D-le ministru, aș vrea 
să ştiu, în democratul Sassu nu se redeşteaptă 
astăzi simțimintele de altă dată? 

D. Vasile P. Sassu, ministrul industriei Şi co- 
merțului : Le-am avut şi le am şi acum. 

D.1. A. Tomescu: Democraţii se nasc, nu se fac. 


D. Armand Călinescu: A! Domnul, Sassu are 
şi astăzi aceste sentimente democratice. Eu îl 
cred şi aşa îmi explic cum d-sa... 


www.dacoromanica.ro 


10 


D. Vasile. P. Sassu, ministrul industriei şi co- 
merțului: Da, dar sentimente democratice. (Ila- 
ritate). 

D. Armand Călinesc: D-le Sassu, eu cred că 
d-voastră, în adevăr, păstraţi și astăzi senti- 
mentele democratice necorijate — cum vă place 
să spuneți — şi cred că am dovada: este aceea 
“că, dintr'un scrupul de conștiință, probabil, 
d-voastră, ați reuşit să treceţi peste această pe- 
rioadă, în care s'au corijat ideile democratice, 
şi nu ați fost în acest guvern în momentul în 
care s'au făcut alegerile. | 

D. Vasile P. Sassu, ministrul industriei şi co- 
merțului : Nu a depins de mine ca să fiu în gu- 
vern dela început. 

D. Armand Călinescu: D-lor deputați, faptele 
pe care le aducem noi la tribună, nu sunt fapte 
izolate, comise într'un anumit județ. Ele au un 
caracter general, sunt un sistem pretutindeni 
aplicat, şi dacă noi nu luăm cuvântul la toate 
alegerile, nu este fiindcă nu am avea elementele 
pe care să vi le semnalăm. Se poate prea bine 
întâmpla ca pe alocurea presiunea să nu fi 
izbutit, fiindcă cetățenii au rezistat mai bine, 
sau poate au reacționat; dar sistemul s'a apli- 
cat pretutindeni. S'a aplicat şi în județele în 
care noi am avut rezultatul cel mai bun. De 


www.dacoromanica.ro 


Il 


pildă în Muscel, județul în care am avut cel 
mai mare procent, 40%, am văzut aceleași me- 
tode: aceleași afișaje, distruse de agenții poli- 
țienești — cum v'am .telegrafiat la timp — ace- 
leaşi intimidări ale alegătorilor cu bande de 
cetăţeni « entusiaști », — a fost o secție de votare 
— Coşești — la care nici intervenția preşedinte- 
lui Partidului Naţional-Țărănesc nu a determi- 
nat pe judecător să cruțe terenul de aceşti ce- 
tățeni, cari turburau liniştea. Am aci docu- 
mentele fotografice ale spectacolului, apoi, ace- 
iaşi magistrați schimbaţi, ca să vină alții mai 
docili, aduși din alte județe; aceleași acte de 
corupție — s'au oferit bani pentru voturi, am 
aci actele judecătoreşti în care acest fapt se 
constată. Prin urmare, chiar în județele cu cele 
mai bune rezultate pentru noi, s'au practicat 
aceste metode. Este un sistem. Nu luăm însă 
cuvântul, deoarece în mod firesc am fi nevoiți 
să repetăm fapte de aceeași natură. 

Să-mi daţi voie însă să prind câteva elemente, 
care caracterizează alegerile dela Prahova. 

D-lor, aici trebue să semnalez un punct. Mi 
se spune anume că, de data aceasta conducerea 
efectivă a alegerilor dela Prahova nų a mai 
avut-o vnorabilul domn Nicolaescu, vechiul şi 
Simpaticul parlamentar, că d-sa ar fi lăsat de 


www.dacoromanica.ro 


12 


data aceasta tineretul liberal pentru. a-și valo- 
rifica aptitudinile electorale 'și a aplica fireşte 
concepțiunile generației noui. 

Vă închipuiți d-voastre, cu cât interes am 
analizat eu alegerile dela Prahova, unde doream, 
să văd palpitând un suflu nou, acel suflu mai 
generos mai idealist, care cată să fie'la baza 
acțiunii de mâine a Partidului Naţional-Liberal. 

Sm al doilea rând, am crezut că e-de bun. augur 
faptul că, conducerea administrației a fost în- 
credințață aci unei rude apropiate a d-lui prim- 
ministru. Mi-am zis: fireşte că nu este vorba de 
un act de nepotism, că s*a făcut apel la un pre- 
fect străin de localitate, fiindcă desigur persoana 
aleasă prezenta o garanție deosebită, din punct 
de "vedere al aplicării concepțiunilor favorite, 
membrilor guvernului. In asemenea condițiuni, 
făceam presupunerea că la „Prahova se asigura 
un regim de legalitate şi de libertate. 

Ei bine, d-lor, să vedem cum-s'au desfășurat 
alegerile dela Prahova. 

Trebue să încep prin a vă arăta că operațiu-, 
nile.au debutat printrun act abuziv al primu- 
lui președinte al tribunalului. Desigur, nu fac 
din aceasta o încriminare partidului dela guvern. 
De altminteri, noi nu venim aici numai să arun- 
căm răspunderea asupra adversarilor noștri; noi 


www.dacoromanica.ro 


13 


venim să fixăm toate elementele care viciază 
alegerile, ori de unde ar veni ele. 

' Aşadar, primul preşedinte al -tribunalului a 
comis un abuz cu prilejul prezentării listelor de 
candidați.: D-sa nu le-a înregistrat în ordinea, 
în care cererile- au fost depuse. Se prezentase 
. mat întâi lista Partidului Național-Liberal, după 

aceea lista Partidului "Naţional- Țărănesc, care 

trebuia să obțină numărul doi, apoi celelalte. 

Nu se ridicase niciun protest în- ce privește 

primele două liste; se ridicase însă obiecțiuni 

privitor la celelalte liste, asupra ordinei dintre 
ele. Cu toate acestea, primul preşedinte al tri- 
. bunalului a găsit potrivit să tragă la sorți toate 
listele, inclusiv cele prezentate în mod regulat. 

Era, desigur o ilegalitate. 

D. D. Nicolaescu: Nu ne-a favorizat pe noi. 

D. Armand Călinescu: Am’făcut contestaţie 
la biroul electoral central. Contestaţia a fost 
semnată de noi şi de reprezentanții Partidului 
Liberal. 

D. D. Nicolaescu: Şi de mine. 

D. Armand Călinescu: Din nefericire, conte- 
stația nu a fost admisă, sub motivul că această 
chestiune era de resortul exclusiv al preşedinte- 
lui tribunalului. Astfel, ilegalitatea a rămas con- 
sfințită. 


www.dacoromanica.ro 


14 


Prin această tragere la sorți, lista noastră a 
obținut numărul cinci și a fost imprimată pe pa- 
gina a doua a buletinului. Chestiunea aceasta are 
importanță din nostru punctul de vedere, fiindcă, 

“în acest fel, am pierdut multe voturi ; în felul 
cum se vota, grăbit, în lumina mai slabă a serii, 
mai ales cetățenii bătrâni au votat semnele ase- 
mănătoare de pe prima pagină. Dovada este că 
sunt secțiuni de votare, la care listele de pe 
prima pagină, care n'aveau delegați, fiindcă 
n'aveau organizații, totuşi au obținut un număr 
de voturi egal și câte odată mai mare decât al 
nostru. (Întreruperi pe băncile majorității). 

In al doilea rând, domnilor deputaţi, trebue 
să vă subliniez schimbarea secțiunilor de votare 
şi înlocuirea magistraților. Au fost traşi magi- 
strații la sorți. Deodată însă, în preziua ale- 
gerilor, sunt înlocuiți magistrații dela două 
secțiuni.... | 

D. Gh. Bogdan-Dmică: Două, din câte? 

D. Armand Călinescu: ... şi sunt aduşi magi- 
strați străini, din Bucureşti, deşi acolo erau 
încă judecători disponibili. Dar ceea ce este și 
mai caracteristic, se înlocuesc magistrați titu- 
lari ai judecătoriilor, cum este cazul dela Câm- 
pina, deși potrivit legii, ei de drept prezidau 
secțiunile respecțive. 


www.dacoromanica.ro 


15 


O voce de pe băncile majorității: Dar dacă vor 
fi fost recuzați? 

D. Armand Călinescu: Vă întreb: pentru ce 
au fost schimbaţi acești magistrați, pentru ce au 
fost aduși magistrați străini, pentru ce s'a căl- 
cat legea? Noi am făcut din capul locului presu- 
punerea că la aceste secțiuni magistrații au fost 
înlocuiţi, fiindcă nu s'au arătat destul de docili 
la anumite sugestii și când vă voiu relata cum 
s'au desfășurat alegerile dela aceste secțiuni, veți 
vedea că avem dreptate să facem presupuneri. 

D. Gh. Bogdan-Duică: Greu de dovedit (In- 
tveruperi pe băncile majorității). 

D. dr. N. Lupu: Iată o speţă nouă de mame- 
luc: d. profesor Bogdan Duică.... (Intreruperi, 
protestări pe băncile majorității). ` 3 

D. Gh. Bogdan-Dmcă: Vă înșelaţi! Sunt un 
om care judecă. (Aplauze pe băncile majori- 
tății ). 

D. dr. N. Lupu: Istoria aceasta cu « dovada» 
este veche, este un refren de I5 ani, o fac aici 
țâncii aceia mici. Dar dumneata? Respectă-ţi 
măcar opera istorică, dacă nu bătrânețea. 

D. Armand Călinescu: In al treileâ rând, 
domnilor, trebue să subliniez regimul la care ați 
supuș dv. administrația. Nu cercetez acum dacă, 
din punct de vedere electoral, era necesar să 


www.dacoromanica.ro 


16 


faceți schimbări. Nu voiu examina dacă socoteați 
legitim să aveți primarii dv. pretutindeni, dar 
constat-un fapt: procedeul, pe care l-ați între- 
buințat, este absolut ilegal. Primarii înlocuiți, 
consilierii schimbaţi, consilii disolvate fără paza 
formelor legale ! i 

. Domnule ministru de interne, noi vom relua, 
aici această chestiune pe cale de interpelare, o 
vom discuta în lung și în lat în fața Adunării, 
vom cere toate deciziunile miriisteriale şi prefec- 
toriale,: prin care s'au făcut mutațiunile admi- 
nistrațiunilor alese ; vom face o statistică com- 
pletă a lor. 

D. I. Inculeţ, ministru de Interne: Şi compara- 
tivă (Aplauze pe băncile maţorităţii ). 

D. Armand Călinescu: Intreruperea d-voastră, 
d-le ministru de interne, pentru mine constitue 
un angajament. Să-mi dați voie să-l rețiu și, 
întrucât. am trecut _prin locul acela înaintea 
d-voastră, lăsați-mă să vă spun eu în ce situa- 
țiune vă veți găsi când vom face comparațiă 
sub raportul legalității. 

D. I. Inculeţ, ministru de Interne: In tot ca- 
zul, o situațiune mai bună decât gana erai d-ta 
aici. | 

D. Armand Călinescu: D-le ministru de Iń- 
terne, eu, de câteva zile, admir candoarea cu 


www.dacoromanica.ro 


17 


care d-voastră răspundeți la toate obiecțiunile 
pe care le ridicăm noi. Nu ştiu dacă veți izbuti 
până la sfârşit să vă menţineţi în această atitu- 
dine. 

Aţi făcut schimbările în interes electoral. 

D-le ministru de interne, să-mi dați voie să 
vă arăt un document. In afară de adwersitățile 
noastre, vă -propun să-l savurați și d-voastră, 
împreună cu mine, ca să vedeţi în ce fel s'au 
schimbat consiliile comunale și primarii. 

Este un regim general, un sistem care şa 
aplicat în toate județele, încât eu presupun. că 
aceasta s'a făcut în urma unor ordine precise. 
In orice, caz, iată de ce au fost înlocuiți primarii 
și consilierii: : 

«Având în vedere că d. primar şi consilierii 
din comuna cutare - - textul e stereotip — se de- 
dau la acte cu caracter turburător ordinei şi 
siguranței publice, instigând populațiunea con-. 
tra actualului guvern ; considerând că prin această 
atitudine intolerabilă se pot produce eveni- 
mente care nu exclud surprize zguduitoare.... 
(Exclamăvi, ilavitate pe băncile opoziției). 

Aceasta era în fapt. Trebuia însă și o moti- 
vare în drept. Iat-o 

« Văzând şi textul art. 167 din legea admini- 
strativă; cari în cazul de față şi în mod excep- 


2 


www.dacoromanica.ro 


18 


tional se poate generaliza... (Exclamărni, ilari- 
tate pe băncile opoziției; întreruperi pe băncile 
majorității). 

D-le ministru de interne, oamenii d-voastră 
aveau cel puțin reputațiunea că -sunt inteli- 
genţi... 

D. I. Inculeţ, ministru de Interne: Surt. 

D. Armand Călinescu: Sunt încă şi acum? 
Documentul pe care l-am cetit este pentru d-voa- 
stră un document inteligent? 

Prin urmare, vedeţi, d-voastră ce situație ați 
creat organelor administrative alese. In toate 
județele la fel. 

D. I. Inculeţ, ministru de Interne: Inexact. 

D. Al. Matak: Foarte bine a făcut! 

D. Armand Călinescu: D-lor deputaţi, eu voiu 
spune în mod obiectiv că în județul Prahova 
propaganda nu a fost împiedecată în timpul 
campaniei electorale. 

Mici abuzuri locale — cum ar fi distrugerea 
afișelor, confiscarea manifestelor — făcute de 
primari, de jandarmi, de agenţi, ar putea trece 
nerelevate. Dar, d-lor, această situațiune a dăi- 
nuit până în ziua de 18 Decemvrie. In ziua 
aceea au fost trimise întăriri de jandarni în 
toate comunele şi de atunci conducerea organi- 
zaţiei noastre din Ploeşti primeşte comunicări 


www.dacoromanica.ro 


19 


telegrafice din toate comunele, în care se arâtă 
că organele de Stat au început să cerceteze de 
aproape pe fruntașii noștri, mai ales pe caņdi- 
dați, pe delegaţi, pe asistenți; că unii sunt 
amenințați, alții sechestrați, alții arestați şi 
transportați în alte localități. 

Fapt este că în momentul acela planul de 
acțiune a fost desvăluit. Propaganda a fost lă- 
sată liberă până în ultimul moment, pentru ca 
să mu se dea naştere la proteste, pentru ca 
spiritele să nu fie ațâțate din vreme, dar vo- 
tarea trebuia să fie influențată chiar în ziua 
alegerilor, prin, împiedecarea oricărei operații de 
control din partea opoziției. 

In absența delegaților și asistenților, câte 
lucruri nu se pot face? Se poate vota în voie prin 
substituire cu cărți de alegător confiscate; se 
pot falsifica rezultatele. De pildă eu, în județul 
meu, am aflat cu suprindere în ziua votării că, 
nu mai candidez. La toate secțiunile de votare 
dim acest județ s'a răspândit o telegramă, în 
care se arată că eu pu mai țin să candidez şi 
că, în condiţiunile acestea, voturile sunt nule, 
dacă sunt date listei noastre, 

In, lipsa delegaților și asistenților, se pot face 
tot felul de fraude şi se poate vota larg prin 
substituire, 


9* 


www.dacoromanica.ro 


20 


In fața acestei situații și în fața cazurilor 
concrete, prietenii noștri au telegrafiat dlui pre- 
ședinte al Consiliului și dalui ministru de in. 
terne, cerânduale să ia măsuri grabnice pentru a 
asigura libertatea alegerilor şi legalitatea lor. 

Nu ştiu ce curs va fi dat d. ministru de ina 
terne protestelor noastre. Eu cred că dasa a 
atras atenția prefectului de județ. In orice caz, 
prietenii noștri așteptau cu încredere demersul 
davoastră, dale ministru de Interne. 

Ce se întâmplă însă? In ziua alegerilor, din 
nou se primesc din toate părțile comunicări 
telefonice și telegrafice, care arătau că prietenii 
noștri sunt în imposibilitate de aşi exercita 
drepturile lor. 

Prin urmare, demersul davoastră, dale mini- 
stru de Interne mm dacă un asemenea demers, 
cum ați afirmat d-voastră, printr'o întrerupere, 
a avut loc mnu a dat niciun rezultat. l 

Atunci, canditatul nostru, d. Brezeanu, sa 
prezentat primului preşedinte al tribunalului — 
după ce constatase personal că în ajun plecase 
din Ploieşti, câteva camioane cu cetățeni, mai 
mult sau mai puțin suspecți, în direcția secțiilor 
Dărmănești, Florești și Filipești, țocmai acele 
secțiuni unde fusese schimbaţi judecătorii — și 
isa cerut Săsi dea un magistrat, care să meargă 


www.dacoromanica.ro 


să libereze pe delegații și asistenții noștri și să 
asigure libertatea alegerilor. ` 

Din nenorocire, primul președinte al tribuna- 
lului a refuzat să satisfacă această cerere și 
atunci situațiunea s'a limpezit: delegații noștri 
arestaţi de organele forței publice, magistrații 
înlocuiți prin alții mai docilli, iar primul-preșe- 
dinte refuzând să ia măsuri. 

In asemenea condițiuni, nu mai rămâne decât 
un singur lucru: să se constate la fața locului, 
care era situația. Candidatul nostru, împreună 
cu d. Constantinescu-Bordeni, capul listei d-lui 
George Brătianu — și îmi pare rău că d-sa nu 


este acum aici, să confirme acest lucru —au 
plecat și au constatat la fața locului ceea ce se 
petrecea. 


Ce au văzut domniile-lor? La cele trei secți- 
uni de votare, la care judecătorii au fost înlo- 
cuiți și la care se trimesese din Ploieşti camioane 
cu cetățeni, probabil, să facă propagandă, — 
au găsit pe d. Botez, fost deputat și senator, 
bătut grav, de delegați și asistenți bătuți, pe 
consilierii comunali bătuţi, în fine, toată co- 
muna sub teroarea unei bande de cetățeni din 
Ploieşti, bine cunoscută. 

Iată d-lor, cum se stabileşte lucrul, printr'o 
acţiune introdusă în justiție de d. Botez, fost 


www.dacoromanica.ro 


22 


senator, fost deputat, medic primar, mi se pare. 

Ce se întâmplă la Dărmănești? 

«Am mers la localul de vot, am găsit pe d. 
ajutor de judecător Georgescu, președintele bi- 
roului de votare, cu d. inginer Cătuneanu, 
Alexiu, etc., liberali >. Aceasta se petrecea la 
orele 7 dimineața. \ 

«După câteva minute au pătruns în localul de 
vot o bandă mare de bătăuşi, în frunte cu frații 
Mustețea din Ploieşti. S'au repezit la mine, 
m'au apucat de gât, de piept, alții pe sus, vrând 
să mă scoată din localul de vot ». 

« Același lucru s'a petrecut cu ceilalți trei în- 
soțitori ai mei. Am reușit să mă smulg din 
mâinile lor, şi în disperare, m'am agăţat de 
preşedintele biroului electoral, care vedea şi şe- 
dea impasibil. Impinşi de bătăuși amândoi, ju- 
decătorul şi delegatul Partidului Național-Țără- 
nesc, am fost asvârliți în curte, în văzul a sute 
de alegători. 

40—50 de soldați erau de față. Soldaţii se 
uitau la noi; unii încărcau armele, alții râdeau. 
Ne-au trântit pe Jos în zăpadă, pe Judecător și 
pe mine ». 

«La un moment dat, un individ cu barbă 
galbenă, şi-a pus ambii genuchi pe pieptul meu, 
după ce m'a lovit de câteva ori, și a început să 


www.dacoromanica.ro 


23 


mă strângă. Ceilalţi bătăuși țipau, etc. Delegații 
liberali, după câtăva vreme, împreună cu preşe- 
dintele, au reintrat în sala de vot, lăsându-mă 
cu bătăuşii şi un jandarm, care mau târît 
desbrăcat, fiindcă în învălmăşeală mi-au scos 
paltonul, căciula, şi mau târît până dincolo de 
podul de lângă şcoală ». 

« Alegătorii, cari, în corpore, au venit în fugă 
după mine, au rămas separați de mine prin tru- 
pele de gardă y. 

Toţi delegaţii și asistenții dela diferite liste, 
dela lista Nr. 8, 5, 6 şi 7, au încheiat un proces- 
verbal, prin care au constatat exacitatea ace- 
stor fapte. 

Prin urmare, la secțiunea Dărmăneşti, un 
fost senator, fost deputat, este scos din secțiunea 
de votare de bătăuși, împreună cu judecătorul 
preşedinte, şi trântiți amândoi în zăpadă. Preşe- 
dintele se degajează din învălmășeală, reintră în 
sală, dar lasă pe delegat afară. 

Vă întreb, d-le ministru de interne: este sau 
nu aceasta un act precis de violență? 

Au plecat la a doua secţiune, la Floreşti. 
Deasemenea toți delegaţii, toți asistenții, au fost 
arestați și bande de cetățeni— «entusiaști » să 
le spun — terorizau lumea. 

Mai departe,la secțiunea Filipești, același lucru. 


www.dacoromanica.ro 


24 


Am d-lor deputați, o mulțime de declarațiuni 
aici; nu am să le cetesc pe toate. V'am arătat 
câteva cazuri concrete de violență și ilegalităţi. 

D. Dem. I. Nicolaescu: Daţi-mi voie să vă 
întrerup d-le Călinescu. 

Desigur, că nici eu şi nimeni din colegii no- 
Ştri, aleși la Prahova, nu ne putem da adeziunea 
la actele de violență sau abuzurile pe care 
d-voastră le-aţi afirmat âici. Dar, pentrucă 
d-voastră ați citat numele meu și pentrucă nu 
eu ci un alt coleg vă va răspunde, în același 
timp, pentrucă prevăd concluzia pe care d-voa- 
stră o veți pune în legătură cu numele meu, 
de aceea îngăduiți-mi ca pe această cale, a în- 
treruperii să vă opresc de a continua calea 
d-voastră, a atacurilor împotriva mea. 

D-le Călinescu, nu sunt pentru prima dată în 
acest Parlament, o știți foarte bine; nu sunt un 
om nou, am făcut atâtea alegeri și, cu o oarecare 
umbră de regret, vă spun că sunt pentru a 
zecea oară parlamentar. Ei bine, niciodată nu 
mi s'au adus învinuiri de natura acelora pe 
care d-voastră voiţi să mi le aduceți, cu pri- 
vire la expresiunea împotriva d-lui dr. Botez. 
Nici n'am cinstea să cunosc pe acești bătăuși. 
Mai mult decât atât, aflați că d. dr. Botez, 
fost senator, un distins medic, este şi medicul 


www.dacoromanica.ro 


25 


casei mele. Pentru aceste considerațiuni, nu pu- 
teți bănui măcar că la o secție de votare, din 
cele 50, s'a putut pune la cale, din partea mea, 
o atare agresiune, de care, repet, am fost cu 
totul străin și pe care din primul moment am 
desaprobat-o. 

Dar mai mult decât atât: cu prilejul acestor 
alegeri, am avut ocazia să mă întâlnesc cu d. 
Mihalache în propagandă electorală. Așa bună- 
oară în comuna Starchiojd, am așteptat o oră 
ȘI jumătate până ce d. Mihalache, care ocupase 
sala de întrunire, destinată întrunirii mele, și-a 
terminat întrunirea sa. 

D. Armand Călinescu: Cunosc această în- 
tâmplare. 

D. Dem. I. Nicolaescu: Şi în timpul acela, am 
oprit, cu toată tendința care era oarecum ostilă 
d-sale, într'o comună unde pot să vă spun că 
de când m'am înscris ca avocat, am servit ob- 
ștea, am oprit orice manifestaţie ostilă d-sale. 

Pe de altă parte, cu ocazia alegerilor din 1927, 
d. Mihalache, aici, în Cameră — şi vă pot da 
“numărul Monitorului Oficial — tot cu ocaziunea 
validărilor, a spus, întrerupând pe d. Grigore Du- 
mitrescu, care combătea contestaţia, următoarele: 

D. Grigore Dumitrescu: D. Mihalache, care 
cunoaște modul civilizat în care alegerile s'au 


www.dacoromanica.ro 


26 


petrecut, ceea ce de altfel au recunoscut şi alți 
candidați dela Prahova... 

D. I. Mihalache: Mai civilizate ca în orice județ. 

D. Dem. I. Nicolaescu: Ei bune, d-le Călinescu, 
dacă în 1027 mi se dă un atare certificat şi dacă 
astăzi mă găsesc la a zecea legislatură, aș putea 
zice către sfârșitul carierei mele politice, cum 
socotiți d-voastră — nu d-voastră personal, dar 
prietenii d-voastră cari au lansat prin Prahova 
svonul — că aş fi putut eu pune la cale acele 
agresiuni, ale fraților Musteţea, împotriva docto- 
rului Botez. 

Mai țin de datoria mea să spun că d. dr. Botez, 
a doua zi dimineața, după alegeri, m'a chemat 
la telefon şi m'a rugat să vin la d-sa, să constat 
bătaia. Nu m'am dus, însă un prieten comun 
mi-a afirmat că în adevăr l-a văzut bătut. 

Alte dovezi nu am, însă vă rog, încetați de a 
aduce învinuirea că o atare bătaie ar fi fost pusă 
la cale de conducerea Partidului Liberal din 
Prahova. Din 50 de secțiuni de votare, d-voastră 
aduceţi cazul unei singure secțiuni... 

D. Armand Călinescu: Sunt trei. 

D. Dem. I. Nicolaescu: ... trei secțiuni, ori, 
dacă bătaia ar fi organizată, nu văd cum ar fi 
putut să fie organizată numai în trei şi nu în 
toate cele 50 de secțiuni. 


www.dacoromanica.ro 


27 


D. Armand Călinescu: D-lor deputaţi, vă măr- 
turisesc că sunt foarte satisfăcut de intervențiu- 
nea d-lui Nicolaescu, căruia îi mulțumesc. 

Desigur că d-sa a plecat dela o presupunere 
care, dacă ar fi așteptat până la sfârşit, ar fi văzut 
că este o presupunere gratuită. Nu numai că nu 
aveam de gând să vă incriminez pe d-voastră, 
dar... ` 

D. Dem. I. Nicolaescu: Așa s'a lansat svonul. 

D. Armand Călinescu: Nu numai că nu am 
avut intenția să vă încriminez, dar, mai mult, la 
începutul cuvântării mele am ţinut să precizez 
un lucru și anume că conducerea efectivă a 
alegătorilor n'ați mai avut-o d-voastră, ci ti- 
neretul Partidului Libearal din Prahova. 

O voce de pe băncile majorității: Inexact. 

D. Armand Călinescu: Prin urmare, cel puțin 
în răspunderi, este de făcut o demarcațiune. Dar, 
d-le Nicolaescu, eu am crezut, atunci când ați 
intervenit, că vă temeți de-altceva şi anume ca 
nu cumva eu să fac vreo aluziune la un fel de 
confirmare, care a intervenit sau care putea 
să intervie din partea d-voastră, în ce priveşte 
cazul doctorului Botez. Ştiţi, desigur, la ce vreau 
să mă refer. Insă, d-le Nicolaescu, întreruperea 
d-voastră, este, pentru mine, prețioasă, fiindcă 
din ea constat două lucruri. 


www.dacoromanica.ro 


28 


Intâi, d-voastră ați făcut această declaraţie 
de principiu, că reprobaţi, cu hotărîre, toate 
violențele. Vă mulțumesc pentru acest lucru și 
vă voiu cere concursul, ca să tragem ultimele 
concluziuni din această reprobare, 

In al doilea rând, d-voastră ați mărturisit — 
ceea ce pentru mine este suficient —că într'a- 
devăr la. secțiunea aceasta de votare doctorul 
Botez a fost bătut în mod crunt. Vă mulțumesc, 
d-le Nicolaescu, pentru această mărturisire, care 
îmi este foarte prețioasă. 

Dar, d-le ministru de interne, eu nu aduc 
înaintea d-voastră și vă rog să rețineți acest 
lucru, violențele, pentru ca să protestez împo- 
triva lor în sine. Dacă aceste violențe ar fi avut 
loc numai între cetățeni, între partizanii dife- 
ritelor tabere de luptă, ele s'ar fi putut transpune 
aici printr'un proces între aceste partide. Eu 
ridic însă protestul meu împotriva faptului că 
aceste violențe s'au comis la adăpostul organelor 
de Stat şi, câte odată, au fost comise de către 
chiar organele de Stat. Şi atunci, în aceste condi- 
țiuni, răspunderea d-voastră ca guvern, este 
angajată, d-le ministru de interne. Eu viu și vă 
rog să binevoiți a institui o anchetă, care să 
stabilească atitudinea avută de judecătorii dela 
Dărmănești, Florești și Filipești, şi să aplice 


www.dacoromanica.ro 


29 


sancțiunile, dacă acești judecători se vor găsi 
vinovaţi. 

Vă cer, în al doilea rând, și vă rog, d-le Nico- 
laescu să vă asociați cu mine, să cercetăm și să 
sancționăm, cu toată severitatea, actele maio- 
rilor Cătuneanu, şi Frunzeti şi ale căpitanilor: 
Chirculescu și Petre Ionescu din jandarmerie, 
care s'au dedat, ei, înșiși, personal, la acte de vio- 
lență. Nu vă cer, d-lor deputați, această anchetă 
pentruca din rezultatele ei să trag o concluziune, 
în ce privește libertatea alegerilor. Nu. D-voastră, 
d-le ministru de interne, ați făcut sub acest ra- 
port, o declaraţiune foarte prețioasă. D-voastră, 
ați spus că sunteți un om fericit și de sigur că 
nu am să viu eu acum să vă contrazic. 

D. I. Inculeţ, ministru de Interne: In tot cazul 
sunt un om cu conștința împăcată, că mi-am 
făcut datoria și un om tare pe dreptatea lui. 
Fericirea, despre care vorbiți d-voastră este ceva 
foarte relativ. 

D. Armand Călinescu: D-le ministru de in- 
terne, eu nu vin să vă contrazic. Se poate întâmp- 
pla, ca din punct de vedere subiectiv, d-voastră 
să aveţi dreptate. Mai la urma urmei, este o ches- 
tiune de temperament, de sensibilitate. Câte lu- 
cruri nu am văzut noi! Ce nu s'a întâmplat, ca 
de pildă, în mijlocul unei catastrofe, să fie oameni 


www.dacoromanica.ro 


30 


care să râdă, să exsulte? Psihologia omenească, 
d-le ministru de Interne, are taine infinite; nici 
nu trebue, să încercăm, să o pătrundem. Prin 
urmare, nu am să vă tulbur pe d-voastră; dar 
am să vă atrag atențiunea asupra a două în- 
cercări, care s'au făcut totuși, din alte părți, de 
a vă tulbura. Fle sunt caracteristice pentru ziua 
de astăzi; de aceea țin să le relev. 
Mai întâiu, este însuşi Mesajul, cu care ați 
deschis Corpurile Legiuitoare. Știm cu toții cum 
“se procedează la redactarea textului, cum se 
cântăresc cuvintele, cum se calculează introdu- 
cerea unor pasagii şi omisiunea altora, care ar 
avea semnificația lor. Ei bine, d-lor, Mesajul, 
cu care s'au deschis actualele Corpuri Legiuitoare, 
nu vorbeşte — pentru prima oară — de liber- 
tatea alegerilor. 'Toate Mesagiile au început prin 
afirmația: Corpurile Legiuitoare sunt ieșite din 
consultarea «liberă », a națiunii; numai acestea 
de astăzi sunt ieșite din consultarea «ultimă », 
a națiunii (Ilaritate). Eu las, d-le ministru de 
interne, la meditaţia d-voastră personală și 
această constatare și amintirea împrejurărilor 
în care s'a ajuns la această formulă. 
Dar să-mi dați voie, să vă amintesc al doilea 
fapt, care completează pe acesta, sau mai exact, 
îl precede şi îl explică: este atitudinea d-lui pre- 


www.dacoromanica.ro 


31 


şedinte al Consiliului care, îndată după ce a luat 
conducerea guvernului, a întreprins o acțiune 
politică, pe care o știm. Cu simțul realităților, 
pe care îl are, d-sa a înțeles imediat obstacolul 
care şedea în calea acelei acțiuni și a recunoscut în 
mod formal, din proprie iniţiativă. Este atât de 
adevărat, încât a mers până la formularea unor 
propuneri precise. Am avut onoarea şi eu să vor- 
besc cu d. preşedinte al Consiliului îm această 
chestiune. Desigur, că nu am să aduc înaintea 
Adunării cuprinsul conversațiunilor particulare, 
dar un lucru pot să afirm: din această conver- 
sațiune a ieşit pentru mine impresia netă că 
d. preşedinte al Consiliului are o asemenea con- 
cepție și o asemenea opinie ‘despre condițiunile 
în care s'au făcut unele alegeri, încât, fără în- 
doială, d-le ministru de Interne, beatitudinea 
d-voastră, este cam şifonată. 

D. dr. N. Hasnaș: Tocmai ca şi d-voastră, 
anul trecut. f 

D. Armand Călinescu: Nu vă cer anchetă, 
pentru ca să tragem concluziuni asupra libertății 
alegerilor. Este un inponderabil pe care nu avem 
să-l stabilim nici prin cuvântările noastre, nici 
prin sgomotele d-voastră. Aceasta este în opinia 
publică, care are infinitele ei tentacule, cu care 
simte şi înţelege. Oricât v'aţi face d-voastră 


www.dacoromanica.ro 


32 


iluzii, opinia publică este fixată asupra acestui 
punct. 

Dar eu vă cer anchetă pentru alt motiv: vă 
cer anchetă ca să trezim funcționarii publici 
asupra rolului pe care îl au; ca să-i trezim la 
ținuta ce trebue să observe câtă vreme stă sub 
un regim de drept. 

Nu știm, d-le ministru de Interne, ce veți răs- 
punde d-voastră. Nu ştiu cum veți răspunde la 
cererea noastră, dar un lucru știm: dacă 
d-voastră, nu veți aplica aceste sancțiuni, atunci 
ele vor forma preocuparea de neînlăturat a gu- 
vernului de mâine (aplauze pe băncile Parti- 
dului Naţional Ţărănesc). 


www.dacoromanica.ro 


XVIII 


LA LEGEA PENTRU AUTORIZAREA 
STĂRII DE ASEDIU 


(ŞEDINŢA CAMEREI DELA 19 MARTIE 1934) 


D. Armand Călinescu: D-le preşedinte, d-lor 
deputaţi, guvernul ne cere astăzi două lucruri. 
Ne cere mai întâi, să ratificăm decretul de la 30 
Decemvrie, prin care sa introdus starea de 
asediu în ţară şi ne cere, în al doilea rând, să-l 
autorizăm de a prelungi acest regim de excepție 
pe încă un an de zile. 

Să-mi dați voie să mărturisesc, din capul lo- 
cului că, dacă înțeleg primul punct din proiect 
nu văd în schimb cum se mai poate justifica cel 
de al doilea. 

In adevăr, d-lor deputaţi, eu nu voiu mai exa- 
mina această chestiune din punct de vedere al 
al principiilor — nu mai este o chestie de prin- 
cipii — starea de asediu este un regim excep- 


3 


www.dacoromanica.ro 


34 


tional fără îndoială, dar este un regim legal, 
pentrucă Constituţia noastră îl autoriză în anume 
împrejurări. 

Fundamentul juridic al acestui regim rezidă 
în ideea de conservare. Sunt în vieața unui Stat 
situațiuni grave, pe care legiuitorul nu a putut 
să le prevadă şi care pot constitui un pericol 
pentru însăşi existența acelui Stat. In asemenea 
situațiune el este dator să se apere. 

In dreptul cutumiar englez există o regulă 
formulată astfel: « Coroana și agenții ei au drep- 
tul să respingă forța prin forță, în caz de inva- 
ziune, în caz de insurecție, în caz de rezistență, 
cu violență la lege ». 

Prin urmare, în chiar țara democraţiei clasice, 
starea de asediu este admisă. 

Dealtminteri, voiu adăuga încă un caracter 
al acestui regim. In principiu, el nu suprimă li- 
bertățile recunoscute de Constituţie; el presu- 
pune numai o reglementare a exerciţiului lor, 
într'un anume chip. Dintr'un regim normal, care 
este un regim represiv, prin starea de asediu, 
noi trecem la un regim preventiv, supus auto- 
rităților prealabile. Aceasta este în esență pro- 
blema, din punct de vedere teoretic. 

Dar nu mă voiu întinde mai mult fiindcă, 
încăodată, d-lor deputați, eu cred că aceasta nu 


www.dacoromanica.ro 


35 


esțe o chesțiune de principii. Eu socoţesc că pe 
găsim asțăzi în fața upei chesțiuni de oporțu- 
nițąțe poliţică. Şi sub acesţ singur aspecţ voiesc 
să o examinez. De aceea yă spuneam că înţeleg 
să pe cereți raţificarea peptru ţrecuț, dar pu 
înțeleg să pe cereți prelungirea sțării de asediu 
pe încă un an. Pentru ţrecuţ, fiindcă înţr'adeyăr 
dy. V'ați găsit la up momenţ dat înţr'o siţua- 
iune gravă. Primul-minisţru al țării a fosţ asana 
sinaţ de indivizi, cari milițau înţr'o organizație 
polițică subversiyă. Era, de sigur, paţural ca 
dy., care pierdeați în chip ațâţ de tragic pe şeful 
guvernului şi pe şeful parţidului, să yă resimțiți 
suflețeșțe de aceasţă loyiţură ; era, de asemenea, 
explicabil ca în fața unei depresiuni suflețeșţi, 
dy. să socoţiți că ordipea ya fi mai bine asiguraţă, 
țrecânduo în sarcina auţorițăților milițare. Şi 
aţi făcut-o. luând asupra dy. o răspundere po- 
liţică, pe care înţelegem să y'o lăsăm înţreagă. 

Dar mai era ceya: mai era un fapţ, pe care poi 
nu lam ridicaţ ațunci, penţrucă ar fi fost prea 
crud, dar care, credem că trebue să fie ridicaţ 
odaţă. Inţr'adevăr, îmi aminţesc că în noaptea 
aceea, când vyemea yesțea tragică dela Sinaia, 
prima ţresărire, pe care am ayuţ„o, a fosţ aceasța: 
cum, primulumipisțru al țării a fost asasinaţ? 
Dar unde erau organele polițieneșți? Unde era 


www.dacoromanica.ro 


30 


ministrul de interne? Ce măsuri luase el pentru 
apărarea primului-ministru ? 

Fiindcă, d-lor, chestiunea era mai gravă. Se 
pare că ministrul de interne era prevenit. Mi- 
nisterul de interne avea informații precise că se 
pregătea un atentat. Și atunci, nu ne putem 
mulțumi cu explicația mișcărilor extremiste. Nu 
mai este deajuns aceasta. 

S'ar fi putut prea bine întâmpla ca asasinatul 
să fie opera unui dement, cum s'a întâmplat 
aiurea. Aș vrea să ştiu ce explicațiune ați mai 
fi adus atunci. ia 

Fiindcă un fapt este incontestabil: în momen- 
tul crimei, primul-ministru era lipsit de apărare. 
Şi atunci, d-lor, când dv. veniţi şi ne cereți nouă 
ratificarea unui decret, care a suspendat vieața 
normală politică în ţară, şi care poate avea 
urmări incalculabile sub acest raport, noi vă 
spunem: foarte bine, să vă dăm această ades 
ziune, dar oare la baga acestui regim nu este un 
act de nedestoinicie a ministerului de interne? 
Ce răspundere poartă acela care avea misiunea 
de a veghea, de a păzi siguranța Statului? Și 
este admisibil să continue a rămâne pe banca 
ministerială și să ajungă să facă acea declarație, 
peicare a făcut-o d. Inculeţ, că d-sa este un om 
fericit? 


www.dacoromanica.ro 


37 


Asemenea lucruri nu s'au întâlnit încă nicăieri. 
Astfel fiind, d-lor, noi înțelegem să vă dăm 
ratificarea pentru trecut, dar cu o condiție: ca 
ministrul de interne personal, care n'a putut să 
facă faţă situațiunii, să-și tragă consecințele. 
(Vii aplauze pe băncile Partidului Național- 

Ţărănesc). l 

N’a făcut-o atunci, să o facă astăzi, când gu- 
vernul cere Parlamentului un vot de încredere 
pentru acțiunea lui. 

Dar, d-lor deputați, vă spuneam că guvernul 
nu ne cere numai o ratificare; guvernul ne cere 
ceva mai mult... 

D. C. Xeni, ministru de stat: Daţi-mi voie, să 
vă întreb çeva, d-le Călinescu. 

Dacă glonțul care era îndreptat contra pri- 
mului-ministru Vaida, nar fi deviat cu câțiva 
centimetri, ați fi pus aceleaşi concluziuni contra 
ministerului de interne? (Aplauze pe băncile ma- 
joritățiui ). 

D. D. Ionesca-Brâila: Şi încă ceva: ce con- 
cluzii ați tras, d-le Călinescu, după asasinatele 
dela Atelierele Grivița, ca ministru de interne? 
(Intreruperi ). 

D. Armand Călinescu: D-lor deputați, vă spu- 
neam că guvernul nu ne cere astăzi numai rati- 
ficarea pentru trecut; ne cere mai mult: să-l 


www.dacoromanica.ro 


38 


autorizăm să prelungească acest regim de excep- 
țiune pe încă un an de zile. Or aceasta nouă ni 
se pare inadmisibil. 

In adevăr, d-lor deputaţi, care este justificarea 
acestei măsuri, care este oportunitatea ei? 

Dv. spuneați că aveţi nevoie de un regim de 
excepțiune pentru a stăpâni mişcarea Gărzii de 
Fier. 

D-lor deputaţi, nu voiu expune acum isto- 
ricul acestei mișcări, fazele prin care a trecut, 
caracterul ei. Va trebui să facem această discu- 
țiune înaintea Camerii, pentru ca să lămurim 
odată complet această problemă. Şi eu cred că 
vom face această discuțiune când dv. veţi pre- 
zenta proiectul pe care l-ați anunţat, pentru 
apărarea Statului. 

Pentru moment chestiunea este indiferentă sub 
raportul argumentării mele, fiindcă, d-lor de- 
putaţi, eu afirm hotărît: mişcarea Gărzii de Fier, 
constitue un real pericol pentru siguranța Sta- 
tului. 

Dar care este situațiunea astăzi? 

A doua zi după asasinatul dela Sinaia, dv. ați 
arestat pe toți fruntașii Gărzii de Fier. Aţi 
arestat de asemenea un număr considerabil de 
militanți în mișcarea Gărzii de Fier; ați arestat 
şi simpli simpatizanți. 


www.dacoromanica.ro 


39 


D. M. Ghelmegeanu: Au arestat pe cine au 
putut. 

D. Armand Călinescu: Mi se pare că, ori de câte 
ori s'a ridicat această chestiune în Cameră, d. 
ministru de interne, ne-a lămurit că este vorba 
de un complot împotriva siguranței Statului. Noi 
am dat, firește, tot creditul unei asemenea afir- 
mațiuni, care pleca de pe banca ministerială, 

Prin urmare, membrii Gărzii de Fier pusese 
la cale un complot împotriva siguranţei Statului 
şi atunci au fost arestați. Dacă, ulterior, parte 
din ei au fost puși în libertate, aceasta nu are 
nicio importanță, fiindcă, este evident, că au 
fost liberați aceia pe care cercetările nu i-au gă- 
sit vinovați. Cei culpabili însă au rămaş arestaţi, 
vor fi traduși în fața instanțelor represive şi 
condamnaţi. 

In această situație, care va mai fi pericolul? 
Garda de Fier nu este o mișcare de masse; Garda 
de Fier este o mișcare de cadre și în ziua în care 
aceste cadre vor fi puse în imposibilitate de a 
activa, însemnătatea mișcării scade. Dar, veți 
spune dv.: mai este ceva. 

D. Pamfil Șeicaru: D-le Călinescu, permite- 
ți-mi să vă pun o simplă întrebare. 

Mă aşteptam ca dv. să analizați care sunt 
cauzele adânci, care detremină o mișcare de 


www.dacoromanica.ro 


40 


dreapta ca ea să ia forme de violență. Probabil 
că există ceva care o alimentează ; « sub lata causa 
tolitur efectus ». A 

Să vedem care este cauza care alimentează, 
care este resortul? Nu cumva este situația ele- 
mentului intelectual românesc și clasa mijlocie 
din ce în ce mai strâmtorată? Se poate. Aici 
este eroarea. Aceasta este o măsură de poliție 
imediată. Dar, ceea ce alimentează aceste ră- 
tăciri ale voinței teroriste, acestea trebuesc ex- 
plicate. 

D. Armand Călinescu: D-le Șeicaru, dv., aţi 
venit, spre regretul meu, la mijlocul cuvântării 
mele, fiindcă, dacă ați fi venit la început, aţi fi 
văzut un lucru. Este evident că fiecare îşi are 
felul lui de a pune problema. Eu am declarat, 
însă din capul locului, că nu înțeleg să fac astăzi 
istoricul acestei mișcări, pentrucă socotesc că 
este mai natural ca acest istoric să-l fac întreg, 
în momentul când guvernul va aduce înaintea 
Adunării legea pentru apărarea Statului. Deo- 
camdată, eu comentez numai faptul politic şi 
împrejurările care au determinat introducerea 
stării de asediu. Atât şi nimic mai mult. Fără 
îndoială acesta este un sistem de a trata pro- 
blema. Dv. poate aveți alt sistem. Permiteţi-mi 
însă să-l întrebuințez pe al meu. 


www.dacoromanica.ro 


41 


Cum spuneam, membrii Gărzii de Fier au fost 
arestați; vor fi traduși în fața justiției şi con- 
damnați. In această situație care va mai fi peri- 
colul? Dar, veți spune dv.: au fost arestați cei 
mai mulți; nu au fost arestați însă toți; a mai 
rămas unul, cel mai însemnat, şeful însuși al 
mișcării, d. Corneliu Zelea Codreanu. 

Este adevărat. Dar să-mi dați voie un lucru, 
"de ce nu a fost arestat până astăzi d. Corneliu 
Zelea Codreanu? Cum, dv. pretindeți astăzi că 
Garda de Fier a provocat o situație gravă în țară, 
vă propuneţi să înlăturați această primejdie, să 
disolvați Garda de Fier ! Şi dv. lăsaţi liber pe con- 
ducătorul ei? 

Nu ați putut să-l găsiți aici în Bucureşti? 

Va să zică în momentul când trebuia apărată 
vieața primului ministru, ministrul de interne era 
absent; în momentul când trebuia prins cel pe 
care îl socotiți autorul moral al crimei, ministrui 
de interne rămâne absent două luni și jumă- 
tate. 

Ce fel de acțiune este aceasta ? 

De două orí se ridică responsabilitatea dv. 

D. M. Ghelmegeanu: Şi aici nu mai este ches- 
tiunea de centimetri. 

D. Armand Călinescu: D-le ministru, eu nu 
știu cum veți explica dv. această împrejurare, 


www.dacoromanica.ro 


42 


dar sunt dator să vă previn de un lucru. In fața 
ei, Jumea are dreptul să fie nedumerită și să în- 
întrebe: ce este aici? Guvernul are o atitudine 
neclară în această chestiune, sau nu are des- 
toinicia necesară? 

Fie într'un caz însă, fie în celălalt, dv. nu mai 
puteți cere prelungirea stării de asediu. 

Ce vă poate aduce ea mai mult, mai ales că 
veniți cu o lege prin care interziceți refacerea 
organizațiilor de felul aceleia pe care ați disol 
vat-o? 

Aţi disolvat Garda de Fier, așa cum ați disol- 
vat-o; ați arestat pe fruntașii ei şi isați implicat 
implicat întrun complot; ați pregătit o lege, 
care interzice pe viitor refacerea, activitatea unei 
mișcări de acest fel. 

Care mai rămâne atunci oportunitatea stării 
de asediu? l 

Ea nu se mai poate explica decât în două fe- 
luri: sau dv. sunteți încă stăpâniți de un ser 
timent de permanentă frică, și atunci aceasta 
paralizează o acțiune de guvernare ; sau dv. voiți 
să rezemați o acțiune de guvern pe un regim de 
excepție şi o asemenea guvernare rămâne cali- 
ficată politicește şi moralmente. 

Am văzut, dale ministru de justiție că, în 
susținerea dv. dela Senat, ați recurs la un argu- 


www.dacoromanica.ro 


43 


ment, pe care îl socoteați peremtoriu. Aţi spus 
anume: dar bine, ați guvernat cu starea de asediu 
şi dv., național țărăniștii ! 

Să-mi dați voie să mă opresc câteva minute 
asupra acestui argument. 

Dacă dv. invocaţi un precedent, pentru ca să 
justificați starea de asediu în principiu, era inutil, 
fiindcă noi nu contestăm că aveți dreptul să 
introduceți starea de asediu. Dacă ați vo t însă 
să faceți o comparaţie între situația care era 
atunci şi situația care.este astăzi, să-mi dați voie 
-să vă spun, că nu este în avantajul dv. 

D-le ministru de justiție nu aș voi să vă in- 
dispun. Dv, sunteți un om foarte curtenitor; 
şi în vorbirea dv, şi în atitudinea dv., amintiți 
vechiul parlamentarirism, încât vă mărturisesc 
că, mai ales astăzi, este o adevărată plăcere să 
discut cu dv. 

D. Victor Antonescu, ministrul justiției: Plă- 
cerea este reciprocă. 

D. Armand Călinescu: Sunt însă obligat să 
relev un fapt şi anume, că între starea de asediu, 
pe care ați introdus-o dv. şi starea de asediu 
pe care am introdus-o noi este o deosebire pro- 
fundă. Este o deosebire şi în privința situației, 
care a justificat acea măsură și în privința fe- 
lului cum a fost aplicată ea. 


www.dacoromanica.ro 


44 


Noi am venit cu starea de asediu la 3-Fe- 
bruarie 1933, pentru a preîntâmpina o insurecție 
comunistă, care se pregătea. 

D. subsecretar de stat Iamandi —- și îmi pare 
rău că nu este aici, — spunea că mişcarea Gărzii 
de Fier este deopotrivă de primejdioasă ca 
mișcarea comunistă. Da şi nu, d-lor deputați. 
Sunt deopotrivă de primejdioase în acest înțeles, 
că şi una şi alta provoacă tulburări ale liniștej 
publice. 

D. N. Simionescu: Sunt clandestine şi tero- 
riste. 

D. Armand Călinescu: Există însă o deosebire 
profundă în ce priveşte esența lor. 

D. D. Ionescu-Brâila: Una este cușer şi alta 
este trif. 

D. Armand Călinescu: Pe când mişcarea co- 
munistă este o mișcare de mase și urmăreşte 
răsturnarea însăși a societăţii actuale, peste ideea 
națională, Garda de Fier, este o mișcare de cadre, 
care urmărește înlocuirea sistemului de guver- 
nământ,. 

Aşa dar, noi ne găseam în fața unei insurec- 
țiuni comuniste, care se pregătea. Imi pare bine 
că văd pe banca ministerială pe d. ministru al 
apărării naționale, cu care am avut mulțumirea 
să colaborez în vremurile acelea grele, când a 


www.dacoromanica.ro 


45 


trebuit să lucrăm și dasa și eu, la menținerea 
liniștei publice. Nu veți găsi în desbaterile Cas 
merei, în acea epocă, o explicațiune completă. 
Noi ne-am rostit atunci cu multă rezervă, fiindcă 
acțiunea era în desfășurare. 

Ce s'a întâmplat însă?! Când am venit noi la 
guvern, în Iunie 1932, am găsiţ planul unei acı 
țiuni comuniste bine fixat. Se ținuse în Ianuarie 
al cincelea congres al Partidului comunist român, 
în Moscova. In rezoluțiunile adoptate atunci și 
pe care noi lesam găsit în broșurile şi foile clan: 
destine, se fixau următoarele patru obiective în 
România: 

I. Discreditarea social,democraților, prin aplis 
carea tacticei numită a frontului unic; 

2. Inflitrația în instituțiunile de Stat și de apă- 
rare națională: poştă, C. F. R., arsenal, piroteh- 
nia armatei; 

3. Provocarea de greve repeţate, pentru antres 
narea maselor muncitoreşti, în deosebi în regiunea 
petroliferă din Prahova, apoi în regiunea Jiului 
şi la Căile Ferate; i 

4. Provocarea unei greve generale, cu acte de 
violență. 

In rezoluțiunile acelea se determina şi epoca 
la care aceste mișcări trebuiau să fie terminate: 
Martie 1933. 


www.dacoromanica.ro 


46 


Am găsit acest plan în instrucțiunile pe care 
centrala comunistă le trimete tuturor organelor 
de luptă, celulelor de fabrică, tineretului, aju- 
torului roşu, organizațiilor de șomeri și așa mai 
departe. 

Fireşte, d-lor deputați, că aceste instrucțiuni 
puteau să rămână simple deziderate pe hârtie, 
să nu capete niciodată realizarea în fapt. De 
aceea noi, nu puteam întreprinde o acțiune din 
primul moment şi ne-am mărginit, la început, 
cu măsuri de supraveghere. 

Iată, însă, că între timp se petrec o serie de 
acte semnificative. Astfel, în toamna anului 1932, 
încep vii mișcări în organizațiile muncitorești ; 
elementele extremiste câștigă din ce în ce mai 
mult teren și rând pe rând pun mâna pe condu- 
cerea tuturor organizațiilor muncitoreşti. Era 
primul pas. 

In Decemvrie, descoperim spionajul dela poştă. 
Comunistul 'Tevekelei obținea, prin intermediul 
unor funcționari dela poțştă, telegrame cifrate, 
emanate dela Ministerul nostru de Externe și 
le trimetea regulat la W. E. B. (West Euro- 
păische Bureau) la Viena. 

Cercetările au dovedit că acest 'Tevekelei înce- 
puse să stabilească legături și la Arsenalul armatei. 
Era al doilea punct care își căpăta consistenţa. 


www.dacoromanica.ro 


47 


La 1 Februarie izbucnesc turburările munci- 
toreşti pe Valea Prahovei. In urma unui conflict 
de muncă, care era numai un pretext, la socie- 
tatea Româno-Americană, muncitorimea se deda, 
la acte de sabotaj, se scobora în stradă, împreună 
cu femeile şi copiii. Peste 8.000 de oameni au fost 
antrenați de agitatorii comuniști, au ocupat pie- 
tele publice, ţinând întruniri și atacând în re- 
peţate rânduri localul poliţiei. Situaţiunea era 
foarte gravă. Guvernul m'a însărcinaţ atunci să 
merg la Ploiești, pentru ca, la fața locului, să-mi 
dau seama de ceea ce se petrece. Am constatat, 
d-lor, că mișcarea se desfășura riguros după re- 
gulile tacticei' comuniste. Nu mai încăpea, 'prin 
urmare, nicio îndoială asupra sensului ei. 

Concomitent cu aceasta, Siguranța descoperea 
curieri comunişti cari plecau din Bucureşti spre 
centrele muncitoreşti; iar la Galaţi, la Iași și la 
Cluj, apăreau greve de simpatie. 

Am venit atunci la Bucureşti, am raportat 
guvernului asupra situațiunii, în lumina tutu- 
ror documentelor, iar Consiliul de Miniștri a decis 
să supue imediat Camerei proiectul pentru in- 
troducerea stării de asediu. Este adevărat că 
turburările au continuat câteva zile încă, cul- 
minând în dezordinile dela 16 Februarie la ate- 
lierele Griviţa, când noi am întrebuințat armata. 


www.dacoromanica.ro 


48 


Dar, d-lor, noi am izbutit să oprim mişcarea 
înainte de a fi luat formele definitive ale grevei 
generale. Iată în ce condițiuni am introdus noi 
starea de asediu, 

D-lor, mai în urmă am căpătat documente de 
o importanță considerabilă, care confirmau în 
întregime, prevederile noastre. 

D. Hurmuz Aznavorian, raportor: D-le Căli- 
nescu, îmi daţi voie să vă întreb: aceste expli- 
cațiuni detaliate, le-aţi dat dv. atunci când ați 
cerut starea de asediu? 

D. Armand Călinescu: Nu. 

D. Hurmuz Aznavorian : raportor. Aceasta in- 
teresează astăzi. 

D. Armand Călinescu: Vă stau la dispoziție 
şi pe acest teren. Dar, după cum v'am spus mai 
sus, nu le-am dat atunci, pentrucă acțiunea era 
în desfășurare şi pentrucă noi nu puteam des- 
coperi punctele noastre de supraveghere. In urmă 
găsim documente, care confirmă în întregime 
prevederile noastre. 

In acel timp, se instaura noul regim la Berlin 
şi printre persoanele arestate, acolo se afla și 
femeia Bela Iacobovici, soția unui membru în 
comitetul executiv comunist la Bucureşti. Asupra 
ei s'au găsit documente şi anume: un raport 
către Internațională, pe care îl întocmise par- 


www.dacoromanica.ro 


49 


tidul din Bucureşti, asupra evenimentelor din 
țară şi vedeți cât este de caracteristic faptul că 
la trei zile numai, raportul amănunţit al tuturor 
mișcărilor ajunsese deja la Berlin. Al doilea 
document constă în copia unor instrucții, pe 
care Internaționala Sindicală roșie a căilor fe- 
rate, cu sediul atunci la Berlin, o trimetea ime- 
diat la Bucureşti ca să-i încurajeze acțiunea. 

Mai târziu în Iunie, într'o publicație comunistă 
găsim recunoaşterea întreagă a substratului miş- 
cărilor din primăvara trecută şi a pericolului. pe 
care l-am fi avut dacă nu am fi luat măsuri la 
timp. 

Iată, d-lor, în ce condițiuni am introdus starea 
de asediu. 

Mai era un element însă, care își are o impor- 
tanță însemnată şi anume, în acel moment noi 
nu aveam încă o lege represivă suficientă... 

D. Romulus Seișanu: Dacă era pericol, dece 
aţi pus atunci în libertate pe comunistul Bujor? 
(Aplauze pe băncile majorități). 

D. Armand Călinescu: ... şi a trebuit să ne 
acoperim cu legea stării de asediu în timpul ne- 
cesar elaborării legii Mironescu, care a și fost 
depusă curând după aceea. 

Dar, nu numai în ce privește situația care a 
justificat starea de asediu, este deosebire și în 


4 


www.dacoromanica.ro 


50 


modul cum am aplicat-o noi. Noi ne-am măr- 
ginit să aplicăm acest regim la obiectul spe- 
cial pentru care a fost introdus și în câteva 
săptămâni, după ce am potolit turburările, după 
ce am desființat toate organizațiile comuniste 
şi am trecut la consiliul de războiu pe agitatori, 
starea de asediu a încetat de fapt. Ea aproape 
nu a fost simțită, Dece? Pentrucă noi nu am în- 
trebuințat şi nu am aplicat măsuri. vexatorii. 
Noi nu am aplicat de pildă cenzura foilor de 
partid. Dv. ați aplicat cenzura foilor partidelor 
de ordine, ați cenzurat pe d. profesor Iorga; 
deunăzi, foaia noastră, oficioasă nu a fost lăsată 
să insereze o notă, care conținea pur şi simplu, 
informaţia că sănătatea d-lui ministru de externe 
este satisfăcătoare! Aceasta este cenzura dv. 
Dar este ceva mai grav, pentrucă dv. nu apli- 
cați cenzura numai în orașele supuse legalmente 
acestei stări, ci în toate orașele. | 
D. Victor Iamandi, subsecretar de stat la Mi- 
nistevul Internelor: Explicaţia este foarte simplă 
şi mă mir că dv. vă scapă. Din momentul ce 
s'a instituit starea de asediu în unele regiuni ale 
țării, normal ar fi ca cenzura să se exercite numai 
în acele regiuni; dar, întrucât chestia ordinei 
publice este o chestie generală, nu este posibil 
să nu se instituie cenzura şi în oraşele unde nu 


www.dacoromanica.ro 


51 


este stare de asediu, pentrucă atunci s'ar fi 
putut publica acolo ce nu se poate publica în 
cele de sub stare de asediu. l 

D. Armand Călinescu: Daţi-mi voie. Eu nu fac 
obiecțiuni de ce ați introdus cenzura numai 
într'o parte și nu în alta. Eu vă întreb de ce nu 
veniți să spuneți în mod legal: întindem cenzura 
în toată țara? Vă obiectăm că acolo, unde nu 
ați introdus legal cenzura, ea constituie un abuz. 

Dar mai este ceva, care diferențiază starea 
de asediu introdusă sub noi, de cea introdusă 
de dv. 

In regimul ntrodus de dv. autoritatea ci- 
vilă abdică complet. Sub noi, păstrăm pentru 
Ministerul de Interne inițiativa. îndrumarea și 
controlul tuturor măsurilor. 

Iată, d-le ministri de justiție, pentru ce vă 
spuneam că nu este temeinic argumentul com- 
parației. 

„D-lor deputați, noi credem că astăzi este un 
interes superior ca dv. să reintrați în normal. 

Este, dacă îmi dați voie să vă spun, şi un inte- 
res al dv. de partid. Guvernul trebue să sé 
redreseze. El trebue să risipească impresiunea 
că se găseşte încă într'o atmosferă de panică. 
Dacă este adevărat ceea ce spunea deunăzi 
d-l susbecretar de stat Iamandi —și eu cred 


q* 


www.dacoromanica.ro 


52 


că este adevărat — că dv. voiți să contri- 
buiți cu toate puterile la menținerea şi la în- 
tărirea regimului democratic, atunci sunteți da- 
tori să faceți dovada că se poate guverna nor- 
mal — și eu cred că se poate guverna normal 
astăzi — cu instituțile democratice obișnuite. 

Nu o veți face, d-lor miniștri, atunci, pe de 
oparte, dv. nu veți câştiga nimic, pentrucă 
la urma urmei slăbiciunea nu se poate acoperi 
multă vreme cu starea de asediu, iar, pe de altă 
parte, veţi încuraja criticile care se aduc regi- 
mului democratic și veți lua asupra dv., în 
această privire, o mare răspundere politică. In 
ce ne priveşte pe noi, ne facem datoria să vă 
atragem atențiunea la timp. (Aplauze pe băncile 
Partidului Naţional- Ţărănesc). 


www.dacoromanica.ro 


XIX 


«LA LEGEA PENTRU APĂRAREA 
ORDINEI ÎN STAT» 


(ŞEDINŢA CAMEREI DELA 17 APRILIE 1934) 


D. Armand Călinescu: D-le preşedinte, d-lor 
deputaţi, guvernul ne înfățișează astăzi un pro- 
iect de lege isvorit dintro preocupare foarte 
legitimă, aceea de asigura ordinea în Stat. De 
altminteri, în toate timpurile când au apărut 
fenomene noui, care au amenințat ordinea so- 
cială, s'a recurs la măsuri represive. Ele trebu- 
esc judecate prin urmare nu în principiul lor, 
ci în raport cu împrejurările în care trăim. 
Este desigur altă chestiune, aceea de a şti în 
ce măsură dv. veți atinge obiectivul pe care 
vi-l propuneţi şi mai ales dacă formula pe care 
o întățişaţi astăzi este cea mai potrivită şi vom 
analiza acest lucru. Dar dv. legiferați în împre- 
jurări excepționale şi eu cred că trebue să ne 
oprim un moment pentru a fixa caracterul lor. 


www.dacoromanica.ro 


54 


Nu este desigur lipsit de interes să amintesc 
în ce condițiuni au apărut primele legiuiri re- 
presive în timpurile moderne. 

La 1894 a fost asasinat preşedintele Repu- 
blicii Franceze, Sadi Carnot. Se agita în vre- 
murile acelea o serie de idei care, plecând dela 
exagerarea utopică a libertății individuale, ajun- 
geau la negațiunea autorităţii de Stat. Anarhis- 
mul n'a fost numai o formulare teoretică, ci a 
căpătat caracterul unei mișcări politice, care 
a culminat în suprimarea șefului unui Stat. 

Acest fapt a produs atunci o sguduire pu- 
teruică în întreaga opinie publică europeană, 
încât nu numai sa venit îndată în Franța cu 
o serie de legi represive, dar s'a făcut mai mult 
în același timp, guvernele din Germania, din Ita- 
lia, din Elveţia, au recurs la rândul lor la mă- 
suri legislative asemănătoare. 

Prin urmare într'un moment când un curent 
de idei a căpătat un caracter periculos pentru 
pentru ordinea socială, toate guvernele respon- 
sabile s'au ridicat hotărît împotriva lui și i-au 
tăiat drumul. De atunci, anarhismul a mers în 
continuă scădere și s'a asigurat astfel o lungă 
epocă de liniște, 

După aceea, a venit epoca de după războiu, 
când au început să-și facă drumul din nou o 


www.dacoromanica.ro 


55 


serie de idei extremiste. N'am să examinez, 
fireşte, acum aceste idei în cuprinsul lor. Voiu 
încerca însă să fixez caracterul acestor idei, în 
raport cu vieața de Stat. 

Trăim o epocă de exaltare excepțională și de 
slăbire a sentimentului moral. Războiul mon- 
dial, care a fost o deslănțuire a forței, s'a con- 
tinuat după încheierea tratatelor, pe. terenul 
gândirii, prin apologia forței; şi, fie că această 
apologie a făcut-o comunismul, fie că a făcut-o 
fascismul, amândouă aceste curente au îndreptat 
un atac hotărît împotriva actualei organizații de 
Stat. Punctul central al acestui atac îl ocupă 
regimul parlamentar. | 

Desigur, de-a-lungul crizei pe care o traversărtn, 
s'au învederat o serie de slăbiciuni ale regimu- 
lui parlamentar. In primul rând, instabilitatea 
guvernelor a făcut să nu se poată întreprinde o 
operă serioasă de îndreptare a situației. In 
afară de aceasta, chipul oarecum greoiu în care 
se mișcă acest aparat, a împiedecat să se poată 
lua la timp măsuri utile. Dar acestea sunt pro- 
bleme ale democrației, pe care democraţia în- 
săşi își propune să le rezolve. In toate statele 
cu regim parlamentar, există astăzi la ordinea 
zilei problema revizuirii Constituţiei. Ea nu în- 


www.dacoromanica.ro 


56 


semnează însă perimarea regimului; ea însem- 
nează necesitatea adaptării lui. 

De altfel, ce ne propun curentele extremiste? 
Fie extremismul de dreapta, fie extremismul de 
stânga, ne propun dictatura. Este formula care 
realizează forța. 

N’am să insist asupra acestei idei. Dar eu 
ştiu că forța provoacă totdeauna reacţiunea 
altei forțe. Dictatura este obligată să-şi piardă 
cea mai mare parte din timp organizându-și 
propria ei apărare. 

Realizările dictaturilor? Dar cine a putut să 
exercite vreodată vreun control sever? Intr'un 
Parlament pot să existe până la 80 la sută din 
reprezentanții națiunii, cari să nu se ocupe se- 
rios de nevoile obștești; dar rămân oricând 20 
la sută, cari exercită un control sever, care 
face să iasă pretutindeni toate greşelile la 
iveală. | 

Dictatura nu are control și ea acoperă toate 
turpitudinile. Finanţele, în acest regim, sunt în 
totdeauna învăluite în mister şi ajung la ban-" 
crută. Dictatura este regimul în care se pregă- 
teşte revoluția sau războiul. (Aplauze pe băncile 
Partidului Nahonal- Țărănesc). 

Şi atunci, d-lor, înțelegeți de ce între regimul 
parlamentar și dictatură, pe care ne-o propun 


www.dacoromanica.ro 


57 


curentele extremiste, eu socotesc că nu există 
alegere pentru un om conştient. 

Că aceasta s'a realizat în alte state, este ade- 
vărat. Dar trebue să tragem de aici concluzia 
că ce se Întâmplă aiurea, trebue să se imite la 
noi? Trebue să credem că libertățile sunt defi- 
nitiv compromise, că suntem sortiți să trăim sub 
dominațiunea unei minorități armate şi că 
acest regim de violență este durabil? 

Nu, d-lor deputați. Eu socotesc, că această 
stare morbidă va îhceta, fiindcă vieața publică 
va sfârși prin a-și recâștiga echilibrul ei. 

In definitiv, ce este aici? O mână de oameni, 
cari ne mai găsindu-și locul în vieața publică 
actuală, se năpustesc asupra acelora cari au lo- 
cul, pentru ca să-i exproprieze. (Aplauze pe 
bâncile Partidului Naţional- Țărănesc). 

Acesta este fenomenul în toată goliciunea lui 
şi acest fenomen a fost transpus în doctrina in- 
staurării Statului maşină, lipsit de intelectuali- 
tate, în care individul este supus dominațiunii 
unei minorități. 

Este un misticism asiatic, acela al negațiunii 
libertății; negațiunea acelui regim tradițional, 
care rezumă evoluția omenirii gânditoare. 

Maeterlink spune undeva despre dictatură, că 
ea își are obârșia în lobul oriental al creierului. 


www.dacoromanica.ro 


58 


D-lor, şi la noi s'au făcut în două rânduri 

tentativă de aplicare a acestei doctrine, prin 
mijloace teroriste. S'a încercat mai întâiu de 
către extremismul de stânga, prin atentatul dela 
Senat în 1020; s'a încercat, acum în urmă, de 
extremismul de dreapta, prin asasinatul dela ` 
Sinaia. 
” Intre aceste două fapte grave a fost o serie 
de agitațiuni, de tulburări care, încetul cu în- 
cetul, desemnau curentele și antrenau trupele 
desordinei pentru lupta finală. 

Impotriva lor guvernele au fost nevoite să 
exercite o supraveghere atentă și o luptă care, 
de multe ori, a ajuns la întrebuințarea forței 
publice. 

D-lor deputați, toate guvernele au apărat 
actuala ordine de Stat. Eu nu primesc acea 
formulă, care încearcă să stabilească deosebiri, 
din acest punct de vedere. Nu primesc deosebiri 
fiindcă ele nu au temei și eu, care am avut 
onoarea timp de doi ani să stau pe banca minis- 
terială, sunt în măsură să cunosc realitatea. 

Nu primesc formula, în al doilea rând, fiindcă 
socotesc că ar fi meschin să rezerve cineva nu- 
mai pentru el un monopol din ceea ce constitue 
o obligațiune pentru oricine are răspundere; 
(aplauze) şi nu primesc, în al treilea rând, 


www.dacoromanica.ro 


59 


formula, fiindcă, dați-mi voie să o spun, ar fi 
și o lipsă de tact. 

Noi nu trebue să lăsăm nici măcar impresia 
că între oamenii de guvernământ mai există și 
altă atitudine decât aceea a unui veto hotărît. 
(Aplauze pe băncile Partidului Naţional- | ăvră- 
nesc). 

D-lor, nu se poate obiecta nici că nu a fost 
desființată o mişcare, atunci când a fost recu- 
noscută periculoasă. Credeți-mă, ar fi un mijloc 
prea simplist de a judeca fenomenele sociale, 
pentrucă în adevăr, dacă am întrebuința acest 
mijloc, maş adresa dv. dela guvern, și v'aș în- 
treba: ați fost în situațiune de răspundere timp 
îndelungat, între 1922 și 19260 odată; între 
1926 şi 1928 a doua oară. V'aţi găsit atunci în 
fața unor agitațiuni comuniste foarte accen- 
tuate ; amintiți-vă de Tatar-Bunar. Mi se pare că 
ori de câte ori reprezentanții opoziției relevau 
mijloacele excepționale, de care uzaţi dv., flu- 
turați pericolul bolșevic. Şi atunci, aș fi în drept 
să vă întreb astăzi: ce ați făcut? Pentru ce nu 
ați desființat comunismul? Ar fi însă absurd un 
asemenea sistem de judecată. De asemenea în 
ceea ce privește Garda de Fier. 

Dv. ați găsit această mișcare în momentul 
când ați venit la guvern, este adevărat; dar am 


www.dacoromanica.ro 


60 


găsit-o şi noi. Mi se pare că această mișcare a 
luat naștere în 1927 şi era atât mai caracte- 
ristică aparițiunea ei atunci, cu cât era pornită 
de oameni, cari ieșeau din penitenciarele dela 
Văcăreşti, iar pe de altă parte era purtată de 
aceeași oameni, cari în 1923, pregătise un com- 
plot în contra miniștrilor și asasinatul prefectu- 
lui poliției dela Iași. 

Prin urmare, din capul locului nu putea să 
fie nicio îndoială asupra caracterului acestei 
mișcări. 

Dar nu numai atât; în câteva luni, mișcarea 
şi-a conturat definitiv caracterul și mijloacele ei. 

Nu aş vrea să fac istoric după datele Sigu- 
ranței. Să-mi dați voie să cetesc dintr'o lucrare 
publicată sub îngrijirea lui Codreanu: « Cărticica 
Șefului de Cuib ». 

Găsesc aici că la 24 Iunie 1927, s'a format 
această mișcare a Gărzii de Fier; că la r August 
1927, a apărut prima foaie a mișcării « Pămân- 
tul Strămoșesc »; că la 8 Noemvrie, același an, 
a avut loc primul legământ, primul jurământ la 
lași; că la Februarie 1928, au cumpărat prima 
camionetă cu care au întreprins campania poli- 
tică în țară. 

Prin urmare, la începutul anului 1928, miş- 
carea era deja înjghebată. Şi când este vorba de 


www.dacoromanica.ro 


61 


desființare, mă întreb dacăn'ar fi fost mai Ușor 
de realizat atunci? 

Dar, d-le ministru, eu nu vreau să pun 
chestiunea așa; dimpotrivă, cred că dv. ați fă- 
cut o greșeală și v'ați îngreunat situația, atunci 
când ați împiedecat Garda de Fier de a parti- 
cipa la alegeri și ați îngreunat situația nu numai 
pentru dv., dar pentru orice guvern, fiindcă, în 
adevăr, unui guvern îi este mult mai ușor să 
supravegheze o mișcare fățișă, decât o mișcare 
clandestină. Din acest punct de vedere, prezen- 
tarea Gărzii de Fier în alegeri ar.fi fost cel mai 
bun mijloc pentru autoritățile de Stat să facă 
o recunoaștere a forțelor de care realmente dis- 
punea. 

Socotesc chiar că o regulă de prudență poli- 
tică cere ca să forțezi o mișcare clandestină 
să iasă la iveală, fiindcă, în adevăr, iată ce 
se întâmplă: guvernul național-țărănesc s'a 
găsit la un moment dat, în Decemvrie 1930, 
în fața unor agitații foarte serioase ale mem- 
brilor Gărzii de Fier. Eram atunci împreună 
cu d-l Ion Mihalache la Ministerul de In- 
terne. Noj cunoșteam, din investigaţiile Siguran- 
tei Statului, care erau ideile reale care circulau în 
mintea membrilor Gărzii de Fier și eram în drept 
să le socotim periculoase pentru ordinea publică, 


www.dacoromanica.ro 


62 


Dar, d-lor, mișcarea avea atunci un caracter 
clandestin şi nu toată lumea judeca la fel. Nu 
am să fac aci personalităţi şi nici n'am să aduc 
încriminări, dar socotesc că trebue să vă arăt 
că, în momentul când noi luam primele măsuri 
împotriva Gărzii de Fier, un ziar important din 
țară, un ziar de mare tiraj, publica articole sub 
titlul: « Fără exces de zel» şi comenta măsurile 
noastre în felul următor: « Această nejustificată 
urmărire este cu atât mai urîtă, cu cât se în-, 
dreaptă contra unei mișcări care este nu numai 
explicabilă dar necesară. A lovi într'o asemenea 
mișcare ar constitui nu numai o eronată inter- 
pretare a legii, dar o greșeală de ordin național. 
Bunul simț juridic, simțul național va triumfa ». 

Voci de pe băncile opoziției: In ce ziar? 

D-l I. Huduţă: « Universul ». 

D-l G. Bogdan-Dmică: La ce dată? 

D-l Armand Călinescu: La 1931, când am di- 
solvat Garda de Fier. Eu cred că ziarul era de 
bună credință şi nu-i fac un reproş.... 

D-l Al. Ahimănișteanu : Cu siguranță că era de 
bună credinţă. i 

D-l Armand Călinescu: ...dar eu semnalez 
acest lucru ca un simptom caracteristic al con- 
cepțiunii care exista în anumite cercuri atunci. 
Insă, d-lor, oricum ar fi fost, cu conștiința răs- 


www.dacoromanica.ro 


63 


punderilor pe care le aveam noi, am judecat 
altfel şi printr'o deciziune a Consiliului de Mi- 
niştri am risipit Garada de Fier. Am făcut mai 
mult, am arestat pe agitatorii principali și şub 
inculpare de complot împotriva siguarnței Sta- 
tului, i-am trimis înaintea tribunalului. S'a nă- 
scut un proces. 

Intre timp noi ne-am retras dela guvern, dar 
procesul și-a urmat cursul mai departe, parcur- 
gând întreaga filieră a instanțelor de judecată. . 

Cred că nu este lipsit de interes să vă cetesc 
considerentele hotăririlor care au intervenit 
atunci. 

Inaintea tribunalului care judeca acțiunea 
deschisă contra preveniților Corneliu Codreanu, 
Stelescu, Banu, Totu, Dănilă și alții, instanța 
de fond constată: 

« Având în vedere că faptele ce se impută in- 
culpaților sunt în esență următoarele: că fac 
parte dintr'o organizație denumită: 4 Legiunea 
Arhanghelului Mihail » sau « Garda de Fier », în- 
ființată în anul 1927, cu scopul de a determina 
o mişcare în vederea înlocuirii actualei forme de 
guvernământ prin introducerea unui regim dic- 
torial ; 

4 Că inculpații, fie personal, fie prin instigarea 
altora, în calitatea lor de conducători, în sânul 


www.dacoromanica.ro 


64 


organizației din care fac parte, au activat în 
contra siguranței Statului ; 

«Că ceea ce se impută inculpaților rezultă, 
din, actele dela dosar și chiar din recunoașterea 
inculpaților ». 

Iar mai departe: 

«Că atât inculpatul Corneliu Zelea Codreanu, 
cât şi ceilalți, precum şi toți componenţii orga- 
nizației, propovăduiau un braț tare în locul 
partidelor, dar recunoșteau autoritatea regală; 
Or, atâta vreme cât era vorba de o colaborare 
cu capul Statului, nu putea fi vorba de o răstur- 
nare a formei de guvernământ ». 

Ministerul public a atacat hotărîrea tribuna- 
lului, cu apel. 

Curtea de apel spune: 

«Dar nu e dovedit că inculpații urmăresc in- 
troducerea dictaturii politice; din contră, din 
statutul și interogatoriile lor, rezultă că, nu luptă 
pentru dictatura politică a unei persoane, ci 
dictatura Românilor, a națiunii românești în 
ţara sa ». 

Pentru aceste motive, respinge apelul parche- 
tului şi lasă achitați pe membrii Gărzii de Fier. 
D-l G. Bogdan-Dmcă: Cam naivă hotărire. 

D-l Armand Călinescu: Inaintea Curţii de. 
Casaţie. Curtea de Casaţie spune: 


www.dacoromanica.ro 


65 


«Dacă este stabilit în speță, că numiții sunt 
organizați într'o asociațiune purtând numele de 
« Garda de fier », cu caracter militar, condusă de 
un consiliu suprem şi împărțită în batalioane, 
sectoare, cuiburi și frății de cruce; dacă, prin 
modul de recrutare a membrilor care trebue să 
fie sănătoşi, hotărîți, rezistenți și fără frică de. 
moarte, societatea ar părea că cultivă forța de 
atac şi nu pe aceea de apărare; 

Toate aceste fapte, spune Inalta Curte, deşi 
ar putea fi socotite ca o formă de tulbure a 
ordinei publice, nu corespund însă noțiunii de 
atac în contra siguranţei Statului. 

— D-l Justin Stănescu, vice-președinte, ocupă 
fotoliu preşedinţia. 

Toate instanțele de judecată au achitat Garda 
de Fier, tradusă în fața justiției de guvernul 
național-țărănesc. Or trebue să recunoașteți 
cu toții, ca absolvirea, în fața instanțelor de 
judecată, a unei mișcări subversive, a avut de 
rezultat încurajarea ei. (Aplauze prelungite). 

In fața impunităţii, membrii Gărzii de 
Fier au devenit mai îndrăzneți şi când ne-am 
întors noi la guvern în Iunie 1032, am găsit 
Garda de Fier deja transformată în partid politic ; 
participase în alegerile generale de sub d-l Ar- 
getoianu şi înregistrase un număr însemnat de 


5 


www.dacoromanica.ro 


66 


voturi; participase în alegerile parțiale dela 
Neamţ şi dela Tutova, obținuse succes și, pentru 
prima oară, reprezentanții Gărzii de Fier întrase 
în Parlament. 

In această situație i-am găsit noi. 

Acum, domnilor, eu voiu adăuga că, pentru noi 
cei dela Ministerul de Interne, problema era 
mult mai ușoară, acțiunea fiind fățișe. Imi aduc 
aminte, câtă greutate am avut în 1930, ca să 
identificăm toate organizaţiile, toate cuiburile, 
să întocmim lista tuturor membrilor. De data 
aceasta problema era mai ușoară, fiindcă, din 
momentul în care Garda de Fier acționa fățiș, 
ea își descoperea singură organizațiile. De aceea, 
eu vă spun: socotesc că aţi făcut greșeală prin 
faptul că nu i-ați lăsat să meargă la alegeri. 
Trebuia să-i lăsați să meargă, să-și valorifice 
încă odată forțele înaintea corpului electoral. 
Era mijlocul cel mai bun de a dezarma toate 
îndrăznelile. V'ați temut că ar putea să ob- 
țină un număr prea mare de voturi. Ei bine, 
am spus-o și o repet și astăzi: cred că era o 
apreciere eronată; şi nu vă aduc o părere su- 
biectivă, mă bazez ‘pe o analiză obiectivă a 
faptelor, pe care puteţi să o faceți și dv. Luaţi 
datele statistice din alegeri și veți vedea că 
cifra absolută a voturilor Gărzii de Fier a mers 


www.dacoromanica.ro 


67 


în creștere, câtă vreme a putut să se întindă în 
suprafață, prin participarea la alegeri, într'un 
număr mai mare de județe. Dar, în această, pri- 
vință, ei ajunsese aproape de ultima limită. 
Dacă însă judecați cifrele, în fiecare județ în 
parte, veți vedea, că ele au mers în descreștere. 
Acolo unde au obținut odată voturi multe, a 
doua oară au descrescut. Să vă dau câteva 
exemple: la Cahul, dela 6.000 de voturi, cad la 
4.000 de voturi; la Câmpulung, dela 3.400 de 
voturi, cad la 2.000 de voturi; la Ismail dela 
5.000 de voturi, cad la 2.800; la Neamț, dela 
12.000, la 5.000; la Tutova, dela 7.000, la 3.000. 

Dulor deputaţi, era natural să fie așa, fiindcă 
corpul electoral a putut să fie, la un moment 
dat, amăgit de o propagandă mai. îndrăzneață 
şi de o speculare mai abilă a nevoilor mulțimii; 
dar, în momentul în care a cunoscut pe repre- 
zentanții Gărzii de Fier, a putut să se convingă, 
că nu poate aștepta nimic dela ei. Eu sunt în- 
credințat că, această mișcare nu rezista la mai 
multe verificări înaintea corpului electoral, 

De altminteri, au fost aci în Adunare, în două 
legislaturi; iam văzut toți, isa văzut toată lu- 
mea, Ei bine, domniloş, n'au adus nicio contri- 
buţie la examinarea problemelor de Stat. Con- 
ducătorul acestei mișcări n'a învederat niciun 


5* 


www.dacoromanica.ro 


68 


talent deosebit; manifestările lor parlamentare 
au fost de o banalitate exasperantă. După pri- 
mele momente de curiozitate, au căzut în in- 
diferența generală. Prin urmare, tribuna Parla- 
mentului, departe de a fi fost pentru ei un 
mijloc de întărire a propagandei, eu socotesc că 
a fost cel mai sigur mijloc de discreditare a lor. 
D-lor deputați, să-mi permiteți să adaog o 
observațiune în această ordine de idei. Eu nu 
cred în viitorul acestei mișcări. Se opresc poate 
unii asupra ideii naționale, pe care o speculează 
membrii Gărzii de Fier. D-lor; aceasta este o 
concepție pe care trebue să o pună oricine la 
baza unei acțiuni de întărire a vieții noastre de 
stat şi de popor. (Aplauze pe băncile majorității 
şi pe băncile Partidului  Naţional- Ţărănesc). 
Dar, vă rog, țara aceasta a ajuns în așa situație 
încât, pentru a promova ideea națională, tre- 
bue să recurgă la o mână de oameni, care nici 
măcar nu și-au terminat studiile şcolare? Ţara 
aceasta, a ajuns acolo, încât, pentru a declanșa 
acest mare resort moral care este sentimentul 
național, trebue să recurgem la oficiile asasinu- 
lui lui Manciu? (Vit aplauze, strigăte de bravo!). 
Şi triumful ideii naționale însemnează omorîrea 
lui Ion Duca? Este o ruşine, domnilor! (Aplauze 
puternice, strigăte repetate de bravo!). 


www.dacoromanica.ro 


69 


Ideea națională? Da, dar aceasta o reprezen- 
tăm noi toți. O reprezentați dv. liberalii, prin tot 
ceea ce acest partida putut să facă de-a-lungul 
istoriei, în slujba ţării; o reprezentăm noi, națio- 
nal-țărăniştii, prin tot capitalul de luptă al 
ramurii ardelene şi prin tot rezervorul de forțe 
al ramurii regățene; o reprezintă d-l Iorga, o 
reprezintă d-l Cuza, prin acțiunea d-lor pe te- 
renul cultural. Aceștia reprezintă ideea națio- 
nală. (Vii aplauze). 

D- I. Petrovici: D-l Goga! (Intreruperi,). 

D- Armand Călinescu: Eu nu cred că ţara 
aceasta a ajuns la un aşa grad de amnezie, încât 
să-şi uite istoria ei. (Vii aplauze, strigăte: Joarte 
bine! ). 

Tineretul? Da, domnilor, este o mare pro- 
blemă. Am intreprins şi noi ceva în folosul ti- 
neretului ; intreprindeţi şi dv., deoarece trebue 
să facem totul pentru tineret. Dar, un lucru: 
tineretul să vină să întărească toate forțele crea- 
toare, toate forțele constructive, tineretul să 
nu meargă să îngroașe cetele delicvenților, 
(Aplauze puternice). 

Când eu am văzut aci, în această Adunare, 
pe unii oameni politici care se însinuau în ve- 
cinătatea Gărzii de Fier, (aplauze prelungite), 
eu nu ştiu ce trebue să stigmatizez: lașitatea 


www.dacoromanica.ro 


70 


sau aventura? (Aplauge prelungite, strigăte re- 
petate de bravo!). 

Voci: Pe amândouă! 

D-l Armand Călinescu: Dar, d-lor deputați, 
dacă mişcarea Gărzii de Fier, s'a manifestat 
fățiș şi a avut reprezentanții ei în Parlament, 
aceasta nu înseamnă că guvernele nu trebue să 
urmărească de-aproape, să supravegheze aceste 
manifestațiuni şi să le sancționeze, atunci când 
sunt periculoase pentru ordinea în Stat. 

D-lor deputați, guvernul Partidului Național- 
Tărănesc, a avut această concepție. 

V'am arătat actul disolvării din prima lui 
formațiune guvernamentală. 

Să-mi dați voie să vă arăt acum acțiunea în- 
treprinsă în a doua formațiune de guvern a 
noastră şi să vă cetesc un document, care a 
rămas necunoscut până acum, fiindcă forma 
actul de serviciu al Ministerului de Interne. 

D-lor deputaţi, prin ordinul circular Nr. 27.845 
din 29 Aprilie 1933, Ministerul de Interne, 
în care aveam cinstea să lucrez, fixează punctul 
de vedere al guvernului național-țărănist în fe- 
lul următor, 

Să-mi dați voie să cetesc această circulară, 
în întregul ei, fiindcă ea caracterizează, în același 
timp, şi unele aspecte ale mișcării. /Aprobâri). 


www.dacoromanica.ro 


«Către toate Inspectoratele de siguranță și 
către Inspectoratul General al Jandarmeriei. 

« Din rapoartele organelor de poliție și jan- 
darmerie rezultă că în numeroase puncte din 
țară au luat ființă şi se desvoltă organizațiuni 
denumite cuiburi, secțiuni, companii, centurii, 
batalioane de asalt, etc. 

«Aceste formaţiuni rezemate pe principiul dis- 
ciplinii militare își îmbracă oamenii în uniforme 
îi supune la instrucțiune și antrenament de 
luptă în scopul mărturisit de a provoca, prin 
violențe, o răsturnare a actualei ordine politice, 
consfințită de legi. 

« De multe ori s'a putut constata legături între 
aceste organizații şi organizaţii similare din străi- 
nătate, dela care își procură instrucțiuni și 
mijloacele materiale. i 

«In ultimul timp, ele au ieşit din simpla ac- 
tivitate organizatorie, pentru a se deda la ma- 
nifestațiuni violente, la tulburarea ordinei în Stat 
și la brutalizarea cetățenilor pașnici. 

« Dealtminteri, scopurile urmărite de ele fiind 
răsturnarea prin violență a stărilor politice con- 
sfințite de legile în vigoare și, chiar suprimarea 
prin violență a unor categorii de cetățeni, ele se 
încadrează în prevederile art. 1 din legea din 


www.dacoromanica.ro 


72 


17 Martie 1933, privitoare la liniştea publică, 
care pedepseşte asemenea fapte. 

« Astfel fiind, urmează a se înfrâna aceste miş- 
cări cu toată hotărîrea şi cu toată energia. 

« Organele poliției și jandarmeriei yor proceda 
precum urmează: 

«I. Vor percheziționa toate sediile orgapiza- 
țiilor amintite, în scopul de a se găsi documentele 
și publicațiunile care stabilesc mijloacele de ac- 
țiune, legăturile şi scopurile subversive ale lor. 
Perchezițiunile se vor face cu autorizația Par- 
chetelor și la momentul ce se ya socoti mai priel- 
nic de autoritatea locală. | 

«2. Vor confisca toate publicațiunile subyer- 
sive, manifeste, ziare, etc., răspândite de orga- 
nizațiile amintite. Se va atrage atențiunea in- 
stitutelor de tipografie asupra sancţiunilor pre- 
văzute în art. 17, alineatul b din legea din 17 
Martie 1933, în cazul când ar tipări, asemenea foi. 

«3. Se vor trimete la urma lor toți propagana 
diștii şi agitatorii străini de localitate, care în- 
cearcă să recruteze aderenţi pentru organizațiile 
semnalate. 

«4. Se vor împiedeca și risipi orice adunări, 
procesiuni ale acelorași organizațiuni. 

«5. Se vor lua măsuri contra portului de in- 
signe sau uniforme nepermise. 


www.dacoromanica.ro 


73 


«6. Organele polițienești vor dresa acte şi, 
împreună cu delicvenții le vor înainta justiției, 
în toate cazurile prevăzute de art. I7, 10, 20, 22, 
23, 25, 26, şi 27 ale legii din 17 Martie 1933. In 
acest scop, se recomandă organelor polițienești să 
studieze cu atențiune aceste texte, pentru a sesiza 
bine înțelesul lor şi a dresa actele cu toată grija. 

« Socotim necesar să adăogăm că organele po- 
lițieneşti trebue să fie pătrunse de necesitatea 
de a se reprima mișcările despre care s'a vorbit 
mai sus, în interesul superior al menținerii or- 
dinei în stat. Organele superioare de inspecție și 
control au îndatorirea de a veghea la aducerea 
la îndeplinire a măsurilor expuse şi la felul cum 
activează subalternii, luându-se măsuri disci- 
plinare în caz de slăbiciune sau neglijență, 

«Inspectoratele vor raporta săptămânal un 
buletin special al acțiunii desfășurate pe baza 
prezentului ordin circular, indicând şi rezultatele 
obținute înaintea justiției. 

Se exceptează dela aceste măsuri congresele 
şi publicaţiile periodice ale L. A. N. C., ca partid 
politic. 

D. N. Constantinescu-Bordem: Nu aveţi şi 
opinia separată a d-lui Vaida? 

D. Armand Călinescu: Nu ştiu dacă reprezen- 
tantul partidului d-lui Gheorghe Brătianu are 


www.dacoromanica.ro 


74 


o altă părere decât aceea pe care am transpus-o 
în circulara guvernului. 

D. Virgil Madgearu: Dl. Vaida era preşedin- 
tele consiliului de miniștri şi nu se poate imagina 
că ministrul” de interne lucra altfel decât după 
concepțiile d-lui Vaida. 

D. N. Constantinescu-Bordem: Fu știu un 
lucru: sub dv., ministerele nu aveau legătură, așa 
că d. Vaida putea să aibă și alte păreri decât mi- 
nistrul de interne. 

D. Virgil Madgearu: Probabil că dv., când 
veți veni la guvern, veți avea această concep- 
țiune despre guvernarea țării. 

D. Armand Călinescu: D-lor, permiteţi-mi 
pentru definirea politicii pe care am schițat-o, 
să citesc două pasagii din circulara Ministerului 
de Justiţie cu Nr. 42.143 din 24 Mai 1933: 

«După informaţiunile şi rapoartele primite, 
constatăm că de câtva timp, de către anumite 
organizații de extremă dreaptă, ai căror agenți 
cutreeră satele, se face o vie propagandă ațâță- 
toare și se îndeamnă populația la acțiuni și miş- 
cări, prin care se tinde la răsturnarea ordinei în 
stat. In special, se aduce la cunoștință agitați- 
unile din Moldova şi Bucovina, unde sub masca 
unei mișcări de contra-balansare a mișcării co- 
muniste se formează diferite grupări, așa zise de 


www.dacoromanica.ro 


75 


extrema dreaptă, care se agită, provocând mişcări 
în tot cuprinsul țării. In realitate, și unele și altele 
departe de a duce o luptă sinceră de idei, în cadrul 
permis de legile țării, sunt expresiunea aceluiași 
gând subversiv, sub diferite aspecte, profitând 
și unele și altele de toate circumstanţele ce le 
sunt favorabile, uneori, concurând împreună 
pentru subminarea autorității şi dezagregarea 
statului. 

« Contra tuturor acestor elemente, atrag stă- 
ruitor atențiunea dv. (parchetelor) și vă invit a 
avea o neadormită priveghere, exercitând în 
același timp un serios control și asupra agenților 
forței publice, auxiliari ai dv., spre a vedea dacă 
și aceștia își îndeplinesc în mod conştiincios 
datoria. 

« Indeplinirea datoriei fără șovăire şi cu devo- 
tament, pentru ajungerea scopului arătat mai 
sus, este nu numai o cerință legală, dar și o obli- 
gație patriotică, pe care sunt convins că o veţi 
îndeplini » — spunea ministrul Popovici către 
parchete. 

D-lor, ca să vedeţi cum a fost a fost dusă 
această acțiune și care au fost rezultatele ei, 
să-mi dați voie să vă citesc protestul pe care, cu 
prilejul unui incident dela Teiuș, îl ridica Co- 
dreanu. 


www.dacoromanica.ro 


16 


Intr'o adresă către Ministerul de Interne, care 
a fost publicată în ziarul « Calendarul », din 3 
Iulie 1933, spune între altele: « Dar guvernul? 
Guvernul trebue să fie al țării. Atunci ce rost 
are prigoana asmuţită de d. ministru de interne, 
prin ordinul secret Nr......, din Aprilie 1933 şi 
al Ministerului de Justiţie, tot aşa de secret? 

«In urma acestor ordine, s'au executat per- 
cheziţii, confiscări, arestări, dări în judecată, 
etc. >. Mai departe spune: 

«In orice caz, coarda este prea întinsă şi eu 
consiliez, rog chiar, să fie destinsă puțin, ca să 
nu plesnească. Iar dacă această rugăminte a mea 
nu va fi ascultată și nu va fi înțeleasă, atunci eu 
implor între mine şi dușmanii noştri dreptatea 
lui Dumnezeu, prin osânda lui. Şi dacă d-lor ne 
asupresc pe nedrept, atunci asupra lor să cadă 
osânda lui Dumnezeu, praf şi pulbere să se aleagă 
de ființele lor fizice ca şi de partidele lor». 

In urma acestei acțiuni, în perioada dela Ia- 
nuarie —Noemvrie 1933, s'a înregistrat în țară 
72 de incidente provocate de Garda de Fier, 
între care au fost acționate în justiție 67. Era în 
curs de judecată, în momentul când am plecat 
dela guvern, 42, iar de celelalte, judecate, au 
r4 achitări și I1 condamnări. Iar când acțiunea 
administrativă, pe care am desfăşurat-o la Mi- 


www.dacoromanica.ro 


77 


nisterul de Interne, așa cum am schițat-o nu 
mai era suficientă, noi am recurs şi la o modifi- 
care a legii pentru apărarea statului. 

D-le ministru de justiție, aici să-mi daţi voie 
să vă atrag atenția asupra unui lucru: dv. nu 
sunteți astăzi desarmat în fața mișcărilor extre- 
miste. 

Că asemenea tulburări s'au putut ivi, că ne- 
norociri ca aceea dela Sinaia s'au putut întâm- 
pla, este adevărat; dar acestea se pot întâmpla 
oricând, chiar și după intrarea în vigoare a legii 
dv., fiindcă, din nenorocire, nicio lege penală 
n'a izbutit să distrugă criminalitatea. 

Principalul este să poţi sancţiona infracțiunea. 
Şi dv., d-le ministru de justiție aveți deja 
dispozițiuni legale suficiente în această ma- 
terie. 

Aveţi mai întâiu legea Mârzescu din 1924. 
Prin acea lege au fost încriminate asocierile în 
vederea comiterii crimelor, provocarea lor, fa- 
bricarea de arme și furnizarea de arme în vederea 
acestor infracțiuni, apologia lor. Mai mult chiar, 
în art. II s'a introdus o noțiune largă a teroris- 
mului şi chiar a agitațiunilor din care putea să 
rezulte un pericol pentru ordinea în Stat. 

Daţi-mi voie să vă cetesc acest text al art. II, 
fiindcă el este foarte cuprinzător: 


www.dacoromanica.ro 


18 


« Faptul de a lucra prin mijloace teroriste la 
schimbarea ordinei sociale şi politice din Ro- 
mânia »; și mai departe: «se pedepsește oricine, 
care va agita sau va încerca să facă agitațiuni, 
din care ar putea să rezulte un pericol pentru si- 
guranța Statului, astfel cum este statornicit în 
lege ». | 
Este un text foarte larg, în care pot intra toate 
manifestările Gărzii de Fier. 

Este adevărat că s'au ivit dificultăți în prac- 
tică şi anume, art. 1, privitor la asociațiile pen- 
tru comiterea de crime, a fost din nefericire inter- 
pretat de instanțele noastre de judecată în sensul 
că nu este destul o crimă, că trebuesc mai multe, 
pentru ca să intri în cadrul acestei infracțiuni 
speciale ; şi este iarăși adevărat că în legea Mâr- 
zescu, se prevedeau numai crimele în contra per- 
soanelor, nu și în contra siguranței Statului. 

Dar a venit, d-le ministru, legea Mironescu, 
din anul trecut, Aprilie 1933, care a completat 
această lacună: a introdus mai întâiu infracțiunea 
încercării de a răsturna actuala ordine de Stat 
şi de a instaura dictatura prin mijloace violente. 
Nu numai atât ; a încriminat. o serie de fapte, care 
au fost învederate ca având un caracter periculos, 
tocmai în manifestările Gărzii de Fier, ca de 
pildă constituirea de nuclee, portul de uniformă, 


www.dacoromanica.ro 


19 


manifestațiile de stradă, în deosebi în jurul tri- 
bunalelor și bisericilor, baricadările, devastările, 
ultragiile în timpul manifestațiilor de stradă, 

Prin urmare, o serie de fapte au fost încrimi- 
nate, încât eu cred că dv. aveți deja î» legea 
actuală dispoziții cu care să înfrânați Garda de 
Fier. 

De altminteri, dacă aţi analiza avizul Consi- 
liului legislativ, ați văzut că vă semnalează 
același lucru. 

Luaţi măsuri, d-le ministru al justiției, ca să 
se aplice aceste legi care există. Credeţi totuși dv. 
că între timp s'au învederat și alte fapte care 
au un caracter periculos, foarte bine ; să examin- 
năm ce introduceți dv. 

In art. I, care rezumă însăși concepția dv., 
d-le ministru, dv., nu creaţi o infracțiune nouă 
şi nu edictați o pedeapsă nouă, dv. legitimați 
numai un act de autoritate al guvernului. 

In lunga serie de acte numite de guvernământ, 
care scapă controlului instanțelor noastre de 
judecată, dv. introduceţi încă unul: disolvarea 
grupărilor politice. Din punct de vedere al 
legislației penale, această dispoziție constitue o 
inovație curioasă, fiindcă dv. deschideţi largi 
posibilitățile de abuz și asiguraţi impunitatea 
pentru guvern. 


www.dacoromanica.ro 


80 


Inţeleg un lucru, ca dv. să luați un fapt pe care 
îl socotiți grav şi să-l sancționați. Inţeleg de 
asemenea să luați o grupare, a cărei acțiune o 
socotiți periculoasă și să o sancționaţi. Dar dv. 
nu faceți aşa, dv. introduceți o noțiune nepre- 
cisă şi largă, dând în competența guvernului, 
fără nicio censurare, judecata. 

D-le ministru al justiţiei, noi nu înțelegem să 
vă creem dificultăți atunci când este vorba de 
apărarea ordinei în stat. Credem însă că legis- 
. lația noastră dispune de suficiente mijloace sanc- 
ționare, dar dv. trebue să vegheaţi ca instanțele 
însărcinate cu aplicarea legii să-și facă datoria. 
Aceasta este prima obligație pe care o aveți 
dv. 

Cât pentru disolvări, dacă le socotiți necesare, 
nu le puteţi face, decât dându-le în atribuția ju- 
stiției, așa cum este în legislația Cehoslovacă. 

A da guvernului posibilitatea de a disolva gru- 
pările politice, este înainte de toate un act de 
încredere. D-le ministru, dv. știți bine că în ce 
ne priveşte, politiceşte nu vă putem acorda 
această încredere. Dar, mai mult, dv. înșşi-vă 
sunteți vremelnici pe acele bănci și eu cred că 
nici Partidul Naţional-Liberal nu trebue, nu este 
prudent să dea unui guvern în mână, posibilitatea 
disolvării fără censurarea justiției. (Aplauze pe 


www.dacoromanica.ro 


81 


băncile Partidului Național- Ţărănesc şi pe unele 
bănci ale opoziției). 

D. N. Constantinescu-Bordeni : Aci suntem de 
acord, 

D. Armand Călinescu: De aceea, d-le ministru 
al justiției, noi nu vom putea vota pentru pro- 
iectul dv. de lege. (Aplauze pe băncile Parti- 
dului Naţional- Țărănesc). 


www.dacoromanica.ro 


XX 


LA BUGET 


(ŞEDINŢA CAMEREI DELA 30 IUNIE 1934) 


D. Armand Călinescu: D-le preşedinte, voiu 
reține foarte puține minute atențiunea onoratei 
Camere. Nu vreau să las impresiunea că întârzii 
votarea bugetului, când ne desparte numai câteva 
ore de intrarea lui în aplicare. Desigur, aș fi 
tentat să subliniez, cum se răzbună câteodată 
soarta. Dv. ați reproșat totdeauna guvernelor 
trecute că n'ar fi lăsat opoziției timp suficient 
să studieze bugetele, fiindcă le-ar fi prezentat în 
ultimul moment. Dv. faceți astăzi același lucru, 
numai cu circumstanța agravantă că veniți după 
trei luni dela începerea anului. Dar nu vreau să 
vă şicanez pe această chestiune. 

Dacă am luat cuvântul, este pentrucă eu gă- 
sesc două fapte care merită să fie subliniate: 


www.dacoromanica.ro 


83 


unul, pentru a ilustra o situație și altul, pentru a 
stabili o responsabilitate politică. 

Primul fapt constă în aceea că dv., la depar- 
tamentul Internelor, ați întocmit un buget în 
contradicție cu toate normele pe care le-a fixat 
d. ministru de finanțe, atât în expunerea de 
motive, cât și în cuvântarea pe care a tinut-o 
înaintea comisiunii bugetare. Și atunci, eu v'aş 
întreba: pentruce mai este nevoie să formulați 
principii, oricât de frumoase ar fi ele, când sunt 
contrazise de fapt? Nici nu-mi explic cum s'a 
putut ajunge aici: sau d. ministru de finanțe 
n'a exercitat un control suficient asupra colegu- 
lui său dela Interne, sau onorabilul domn Inculeţ 
nu împărtășește concepțiile financiare ale d-lui 
Victor Slăvescu! Ori cum ar fi, faptul pune 
într'o lumină defavorabilă lucrarea dv. 

Al doilea punct, pe care țin să-l subliniez, este 
acesta: cu mijloacele bugetare pe care le cereți 
dv., mă întreb, dacă, în problema ordinei publice, 
dv. nu v'aţi schimbat concepția politică de până 
astăzi? De sigur, nu există un moment mai 
potrivit pentru a examina acțiunea unui guvern, 
decât cu prilejul discutării bugetului. Atunci Par- 
lamentul își exprimă încrederea sau refuză în- 
crederea guvernului în întregul lui, sau unui mi- 
nistru în particular. Nu vreau să folosesc acest 


6* 


www.dacoromanica.ro 


94 


prilej pentru a face o analiză amănunțită a poli- 
țicei d-lui ministru de interne. Dar sunt nevoit 
să mă opresc un moment pentru a vedea dacă, 
cu bugetul pe care-l prezentați dv., veți putea 
asigura ordinea publică în țară. 

Iată cele două fapte pe care țin eu să le subli- 
niez, în legătură cu bugetul dv. 

Dar mai întâiu, d-lor, trebue să învederez un 
defect de prezentare. Cunosc pe directorul con- 
tabilității, care v'a întocmit proiectul. Am lu- 
crat cu el eu însu-mi, în două guvernări, și îl 
socoteam un om capabil. Regret că trebue să 
spun: lucrarea de față îi știrbește reputația, 
afară numai dacă, d-le ministru, dv. nu i-ați dat 
cumva ordin să întocmească proiectul astfel, 
încât să nu se poată vedea limpede schimbările 
pe care le-aţi introdus. Intr'adevăr, din publi- 
cațiunea dv., lipseşte un tablou recapitulativ, în 
comparație cu datele anului trecut, pentru ca să 
putem vedea noi ce creație de personal ați făcut, 
care este numărul funcționarilor introduşi din 
nou în buget. Un asemenea tablou n'a lipsit nicio- 
dată. A trebuit să examinez toate statele de sa- 
larii şi să, extrag eu singur aceste date. De alt- 
minteri, ca să vă arăt dv. un exemplu de uşu- 
rința cu care s'a întocmit bugetul, vă voiu întreba 
un lucru: ştiţi care este numărul jandarmilor pe 


www.dacoromanica.ro 


85 


care îi aveți dv. după buget? După state, aveţi 
29.000 de jandarmi; după tabloul recapitula- 
tiv, aveţi 39.000. Eu vă pot spune că nici cifra 
din state, nici cifra din tabloul recapitulativ, nu 
corespunde realității, fiindcă, din alte date, pe 
care le am aici, rezultă că sunt 46.000 de jandarmi! 
Incât vedeți cu câtă ușurință ați întocmit tabelele. 

Dar mai mult, al doilea exemplu. La art. 65 
din, buget vedem următoarea redacțiune: « Sub- 
vențiunea județelor și comunelor urbane şi ru- 
rale, potrivit articolului 20 din legea finanțelor 
locale, 315.000.000 lei ». ° 

Cum este posibil, d-le ministru, să înscriți dv. 
sub titlu de subvenție ceea ce constitue un drept 
al comunelor și județelor? 

Este vorba de un drept foarte vechiu și dacă 
dv. nu sunteți încă edilicați asupra acestui drept, 
eu v'aşi ruga să întrebaţi pe colegul dv., care 
stă la stânga, pe d. dr. Costinescu, care vă poate 
confirma, că nu poate fi vorba aci de o subvenție, 
ci de un drept. 

De aceea rog pe d. raportor să introducă chiar 
acum un amendament, prin care să schimbe no- 
menclatura şi în loc de subvenție, să treacă 
« fondul comunal și județean ». 

De ce spun aceasta? O spun fiindcă nu trebue 
niciun moment să se încetățenească ideea că drep- 


www.dacoromanica.ro 


86 


tul comunelor şi județelor, atârnă de libertatea 
statului; fiindcă o subvenție este totdeauna la 
discreția puterii centrale, care o poate îngusta 
sau lăți, după cum îi convine. 

D. dr. Costinescu, ministrul sănătății şi ocro- 
tirilor sociale: Aveţi dreptate, dar şi în bugetul 
trecut, tot ca subvenție era trecută. 

D. Armand Călinescu: Cu o singură amendare, 
că legea finanțelor locale, în care s'a introdus 
nomenclatura fondului comunal, este posteri- 
oară. 

D. dr. I. Costinescu, ministrul sănătății şi ocro- 
Hirilov sociale: Nu este vorba dacă această lege 
este anterioară sau posterioară. Fapt este că 
« fondul comunal », este un foarte vechiu drept 
al comunelor şi județelor; prin urmare, ar fi 
trebuit ca totdeauna să fie un «drept » și nicio- 
dată o « subvenție ». 

D. Armand Călinescu: Sunteţi de acord cu 
mine, d-le ministru, numai să-mi permiteti să 
adaug şi o a doua observație... 

D. dr. I. Costinescu, ministrul sănătăţii şi ocro- 
tirilor sociale: Vă rog să faceţi aceste observaţii 
în mod retroactiv şi să nu vă menajați. (Ila- 
ritate pe băncile majorității). 

D. D. Ionescu- Brăila : Cămaşa este mai aproape 
decât surtucul... 


www.dacoromanica.ro 


87 


D. Armand Călinescu: Aţi înscris, d-le ministru 
cifra de 315 milioane lei, care nu corespunde re- 
alității, căci de fapt, dv. trebuia să înscriți cel 
puțin 700 de milioane; fiindcă ştiţi că prin or- 
ganizațiunea nouă care s'a dat... 

D. dr. I. Costinescu, ministrul sănătății şi ocro- 
tirilor sociale: Aceasta era exact şi în trecut, ba 
mai mult chiar decât astăzi. 

D. Armand Călinescu: Numai prin legea fi- 
nanțelor locale din Aprilie 1933, s'a introdus un 
nou mod de administrare al fondului comu- 
nal şi județean, prin consemnarea produsului 
taxelor pe articolele de consumație la Banca Na- 
țională. 

Prin urmare, dv, trebuia acum să luați cifra 
reală şi să ridicați suma până la 700 de milioane. 

D. I. Inculeţ, ministru de interne: Aveţi drep- 
tate, fondul comunal este cu mult mai mare de 
315 milioane lei, după noi ar ajunge la cifra de 
800 milioane lei. Nu am avut însă posibilitatea 
să urcăm cifra. 

D. Armand Călinescu: Constat, d-lor deputați, 
examinând cu atenție cifrele că bugetul Minis- 
terului de interne... 

D. dr. I. Costinescu, ministrul sănătății şi ocro- 
tirilor sociale: Dv. trebue să ştiţi, d-le Armand 
Călinescu, că noi suntem puțin sclavii bugetelor 


www.dacoromanica.ro 


88 


trecute și eu trebue să urmez linia care mi s'a 
indicat. 

Credeţi că pe mine mă mulţumeşte bugetul 
sănătății? Nu; dar l.am făcut mai bine ca în 
trecut. i 

D. Armand Călinescu: D-le ministru, dați-mi 
voie să constat că vă complaceţi în situațiunea 
de sclavi ai noştri și dacă puteţi ar trebui să vă 
liberaţi de această situațiune. 

D-lor, din cifrele bugetului Ministerului de 
Interne, se constată că acest buget este mai mult 
un buget de personal, alocațiile pentru material 
fiind foarte restrânse. Așa a fost întotdeauna. 
Decât, d-lor deputați, de data aceasta raportul 
s'a agravat, prin faptul că dv., pe de o parte, ați 
sporit cheltuelile prin creațiuni de personal inu- 
til, iar pe de altă: parte ați făcut reduceri din 
alocațiile pentru material, sub limita permisă. 

In cifre globale, dv. ați crescut alocațiile 
pentru personal cu ĝo milioane lei și aţi scăzut 
cele pentru material cu 89 milioane lei. 

Imi aduc aminte de observaţiile pe care le 
făcea d. ministru al finanțelor în comisia bu- 
getară. Cu o expresie foarte plastică, d-sa, pro- 
testând împotriva reducerilor de material, spu- 
nea: se reduce totdeauna aici, fiindcă materialul 
nu are gură să strige. 


www.dacoromanica.ro 


89 


D-le ministru de interne, așa ați făcut dv. 
Aţi redus, de pildă, 30 milioane dela articolele 
pentru echipamentul și îmbrăcămintea jandar- 
milor, 

Aici este un lucru foarte interesant de sem- 
nalat. In expunerea dv. de motive, găsesc aceste 
cuvinte: « Trebue de notat că jandarmii nu au 
fost echipați aproape de trei ani; lipsa de îmbră- 
căminte și încălțăminte enormă ». 

D-le ministru, dacă este adevărat că jandarmii 
nu au fost îmbrăcați de trei ani, concluzia este 
că dv. nu puteaţi să reduceți din dotația pe 
care o dasem noi, 30 milioane? Cum este posibil - 
„aceasta ? 

Din două, una: sau jandarmii nu erau neîm- 
brăcaţi, și atunci dv. vă era interzis să reduceți 
alocația acelei sume de 30 milioane, sau fondu- 
rile acestea erau inutile și atunci dv. nu vă era 
permis să scriți ceea ce ați scris în expunerea 
de motive. 

Mai mult de cât atât ați prevăzut 35 milioane 
mai puțin la capitolul hranei trupei. Cum este 
posibil aceasta? Vedeți, de data aceasta vor fi 
guri să strige, fiindcă vor fi guri flămânde, 

D-le ministru de interne, cu un buget în care 
reduceți 30 milioane dela îmbrăcăminte și 35 
milioane dela hrană, nu veți pune jandarmeria 


www.dacoromanica.ro 


90 


în situația de a-și îndeplini greaua sarcină în 
momentul de față. | 

Ce veți face? Veţi fi nevoiți să puneţi pe jan- 
darmi în concediu, să descompletați efectivele. 
Nu veți mai putea scoate legiunile mobile, fiindcă 
nu veți avea îmbrăcăminte și efective. Veţi 
scădea prestigiul jandarmului dela teritoriu, care 
va fi obligat să meargă prin comună desbrăcat 
și să ceară hrană populației. Iată, situația în 
care veți aduce jandarmeria. 

Pentru ce ați făcut aceasta? Pentru ca în 
schimb să faceți noui creaţii de personal? Este 
oare admisibil aceasta? Când dv. aţi pus în 
studiu problema reformei aparatului de stat, 
când veți recurge la decrete legi ca să faceți re- 
duceri de personal, dv. prin buget constat că 
înființați posturi noui? Ce fel de politică este 
aceasta? 

D-le ministru al finanțelor, îmi pare bine că 
ați venit şi dv. pe banca ministerială ca să auziți 
aceste lucruri, de oarece bugetul Ministerului de 
Interne a fost făcut în contradicție cu normele 
date de dv. 

Nu am cifrele exacte, fiindcă nu mi s'a făcut 
acest tablou statistic, ca să văd plusul la fiecare 
categorie. 


www.dacoromanica.ro 


J 


Din explicațiile pe care lesa dat însă d. ras 
portor, în comisia Camerei, am înțeles că, între 
altele, se face şi spor de personal pentru comisarii 
de poliție şi se suprimă chiar din gardienii pun 
blici, ca să se creieze posturi de comisari de 
poliție. Este posibil, d-lor! Dar aceasta însemn 
nează să nu se cunoască de loc situațiunea. Apoi 
noi nu avem astăzi mm v'o spun, dle ministru 
al finanțelor, cu experiența pe care o am dela 
Ministerul de Interne mm noi nu avem lipsă de 
personal descoperit la siguranță; dimpotrivă, 
avem prea mulți. Astăzi problemele de siguranță 
și de ordine nu se mai satisfac cu personalul 
descoperit, ci cu personalul acoperit. Comis 
sari avem prea mulți, de calitate inferis 
oară, este adevărat. In această privinţă, noi, 
în guvernarea trecută, am căutat să adun 
cem ameliorări, să înlocuim personalul vechiu 
„nepregătit, cu personalul calificat, recrutat prin 
examene serioase. Şi am introdus sute de titrați 
în poliție, în locul celor vechi, înlăturați prin 
examen. Dar mai este mult de făcut în această 
direcție. Trebue ca şi dv. să mergeţi pe același 
drum. Sunt şi astăzi 70 la sută în personalul pos 
lițienesc Care nu întrunesc condițiile legale cerute, 
pentru a ocupa aceste locuri. Vreţi săzi supuneți 
la examen? Nu am nimic de zis! Imi aduc aminte 


www.dacoromanica.ro 


92 


că la un examen, la care au fost puși acești 
funcționari, un comisar de poliție dela Craiova, 
vechiu în funcțiune, întrebat de comisiune: 
«cine este ministrul d-tale», a răspuns: «d. 
Olărașu »! Aceasta este calitatea personalului 
de poliţie. Eu înțeleg să veniți cu un nou examen 
și să faceți triajul, dar cu o condițiune: să luaţi 
toate garanţiile de seriozitate. Eu am citit pro- 
iectul pe care l-aţi depus la Senat. Este inadmi- 
sibil. Noi, în comisiunea de examinare am pus 
funcționari şi am creiat şi responsabilitatea per- 
sonală, pentru hotărîrile pe care le dau ei. Dv. 
aţi pus comisiunea de verificare, sub președinția 
secretarului general. 

D. I. Inculeţ, ministrul de interne: Va veni 
proiectul de lege în discuțiunea Camerei și 
atunci vom discuta pe larg. Senatul a și votat 
proiectul. 

D. Armand Călinescu: Aţi pus ca preşedinte 
pe secretarul general. Eu nu cunosc pe secre- 
tarul general al dv. nu știu ce valoare personală 
are. Nu am auzit vorbindu-se de d-sa, Nu l-am 
văzut decât în fotografii, la ceremonii, când la 
dreapta'd-lui Beneș, când la cotul d-lui Barthou ! 
Dar, oricum ar fi, este un partizan politic și 
atunci, lucrările lui vor fi suspectate de parția- 
litate. 


www.dacoromanica.ro 


93 


D. I. Inculeţ, ministrul de interne: Comisiunea 
dv. era prezidată de un subsecretar de stat, care 
era un personaj și mai politic. 

D. Armand Călinescu: Nu, d-le ministru, a 
fost prezidată de preşedintele comitetului cen- 
tral de revizuire. 

Şi atunci, ziceam: lucrările dv. vor fi lovite, de 
parțialitate, și veți da dreptul succesorilor dv., | 
să le anuleze. In orice caz, dv., făcând verifi- 
carea de personal, însemnează, d-le ministru al 
finanțelor, a priori, că se vor ivi vacanțe. Apoi, 
dacă se vor ivi vacanțe, prin licențierea celor inca- 
pabili, ce nevoie mai aveți să creați posturi noui? 

D. I. Inculeţ, ministru de interne: Eu nu vreau 
să las o afirmațiune goală. Art. 133 spune: 
«Până la data de 1 Februarie 1930, o comi- 
siune prezidată de ministrul de interne, sau de 
Subsecretarul de stat, delegat cu conducerea 
poliției și de doi membri ai Parlamentului... .». 
Ce vreți mai multe garanții? 

D. Armand Călinescu: Eu aşi putea să vă 
răspund foarte simplu: ceea ce aţi citit d-voastră, 
este legea dela 1929 şi aşi putea să vă invit să 
veniți la legea actualmente în vigoare, cea din 
1931, al cărui autor am fost și în care veți vedea 
că preşedintele comisiunii este președintele co- 
mitetului central de revizuire. 


www.dacoromanica.ro 


94 


Dar, în orice caz, veţi face verificarea, veți 
avea, prin definiție, vacanțe şi atunci vă întreb: 
pentru ce creați posturi noui? Nu mi-o explic, 
d-le ministru, decât întrun fel: că d-voastră 
vreți să creați un debușeu pentru amicii d-voastră 
politici şi la această ipoteză ajung prin relevarea 
a încă unui fapt, pe care îl găsesc în buget. In 
adevăr, d-voastră ați creat acum şapte posturi 
de prefecți de poliție în provincie. Cum, d-lor, 
este admisibil aceasta? In proiectul de lege, pe 
care l-ați votat la Senat, spuneți că prefec- 
tul de poliție nu este funcționar de carieră, 
ci funcționar politic. Vasăzică, ca să dați 
satisfacţie câtorva prieteni nefericiți, care au 
căzut la alegeri sau nu au putut fi pri- 
mari, d-voastră desființați un principiu, care se 
instaurase și anume acela că, corpul polițienesc 
este un corp de specialitate, cu ierarhia lui. 
D-voastră politicianizați poliția. Astăzi creați 
posturi de prefecți de poliție politici, mâine 
veți crea şefi de poliție. 

Iată unde mergeţi d-voastră, iată de ce nu 
este admisibil acest lucru şi sunt nevoit să con- 
stat că d-voastră ați redus alocația indispen- 
sabilă pentru hrana şi îmbrăcămintea trupei, 
ca să creați în schimb posturi inutile de func- 
ționari în buget. 


www.dacoromanica.ro 


95 


Vă spuneam, dulor deputați, că problema 
Qrdinei publice nu se mai satisface astăzi çu 
personalul descoperit, qi çu personal acoperit. 

Or, çe constat eu din acest punct de vedere? 
Alocaţia pentru informatori ați redus.ọ la jun 
imătate, iar fondul de dispoziție, pentru grdinea 
publică l-ați înscris çu rọ miligane. 

Ei bine, d-voastră, dale ministru, ştiţi foarțe 
bine că această sugă nu va ajunge nici pe două, 
luni şi atunci Gui e posibil să înscriți în buget 
Q sumă, pe care, din capul locului, ọ ştiţi insus 
figientă ? Ce sinceritate poate să prezinte çifrele 
pe çare lesaţi îpseris divoastră? Sau poate, ştiu 
şi eu?, în materia aceasta de grdine publică, 
davgastră aveți sistemul davoastră, de a face fată 
situației, siste pe çare nusl cunoaște. 

D-voastră, dale jpinistru, nesgți deprins cu 
toate quriozitățile. Imi aduc aminte un cuvânt 
foarte pitoresc pe care laaţi spus aici în Cameră 
la validări. Când toată lumea vă combătea şi vă 
învedera situația pe care ați creata, davgasră 
ați vegit la tribună şi, çu ọ seninătate angelică, 
ați spus: çe vă mirati duvoastră? Eu nu mă mir, 
pentrucă la Ministerul de Interne am avut un 
secret, ştiam că reuşim. 

Poate că aveți şi aci în problema ọrdinei pu- 
bliçe un secret al davgastră. Insă, dale pqinistru, 


www.dacoromanica.ro 


96 


să mă iertați, pe noi secretul acesta al d-voastră 
ne îngrijorează, fiindcă iată ce se întâmplă. 

Vine Partidul Național-Liberal la guvern cu 
însărcinarea expresă de a desființa mişcarea 
extremistă de dreapta. In lupta, care se dă, cade 
Preşedintele Consiliului, ucis mișeleşte. Noi, opo- 
ziția, ne-am făcut datoria și ca adversari loiali 
ai lui Duca, am adus cu emoțiune un pios omagiu 
aceluia care, fără îndoială, a fost un mare bărbat 
de stat. 

Dar, d-voastră ce ați făcut? Cum, ministrul 
de interne, care avea răspunderea, pentrucă nu 
veghease în deajuns la siguranța personală a 
şefului guvernului, rămâne neclintit? Este un 
secret al său. 

Mai departe, vine procesul « Gărzii de Fier ». 
Se dă o hotărîre, care, fără îndoială, constitue 
o lovitură pentru politica pe care o afișase 
Ministerul de Interne şi d-voastră rămâneţi ne- 
clintiți. Incă un secret. 

Eliberaţii din închisoare merg şi fac demon- 
strație în cântece și în coloane pe calea Victoriei 
şi d. Inculeț priveşte senin. Agitatorii întind 
îndrăzneala mai departe: se adună cu steagurile 
lor şi în uniforme interzise, sub ochii întregului 
guvern şi ministrul de interne stă neclintit? Este 
iarăşi secretul lui. 


www.dacoromanica.ro 


97 


D-le ministru, cel puțin înainte aveam o sigu- 
ranță, era d. subsecretar de stat Iamandi, care 
venea aci şi ne da explicațiuni. Eu, ca adversar, 
sunt dator şi îmi fac o plăcere să recunosc și 
talentul şi energia, pe care le-a desfășurat colegul 
d-voastră în postul pe care l-a avut. Dar nu-l mai 
avem astăzi. Mai mult, pleacă și directorul Sigu- 
ranței. Am lucrat cu Eugen Cristescu, ştiu capa- 
citatea lui, experiența şi abilitatea pe care o 
avea. Sunt acolo probleme mari, d-le ministru 
de interne: curentele sociale, mișcările ireden- 
tiste, spionajul. Toate acestea trebuesc urmărite 
cu perseverență și continuitate. Trebuia să ne 
felicităm cu toții că am avut un asemenea director 
al Siguranței. Acum, se aduce în locul lui unul 
din cei mai slabi inspectori de poliție, unul care 
nu fusese niciodată întrebuințat decât pentru 
servicii de calitate inferioară. Şi atunci, când: 
situația este așa, când d. subsecretar de stat nu 
mai vine în fața noastră să răspundă, când 
directorul Siguranței este îndepărtat, cine ră- 
mâne? D-voastră? Singur? Vă dați seama, d-le 
ministru de interne? Aveţi conștiința situațiunii 
reale? Cu cine veți face d-voastră față împre- 
jurărilor ? 

Aveţi secretul d-voastră? Se poate! Mă tem 
însă că acest secret să nu fie într'o zi sinistru. 


www.dacoromanica.ro 


98 
De aceea eu, în numele partidului meu, nu vă pot 


acorda încrederea. (Aplauze pe băncile Partidului 
Najional- Țărănesc). 


www.dacoromanica.ro 


XXI 


LA LEGEA PENTRU PRELUNGIREA 
STĂREI DE ASEDIU 


(ŞEDINŢA CAMEREI DELA 13 MARTIE 1935) 


D. Armand Călinescu: D-le preşedinte, dați-mi 
voie să-mi exprim regretul că s'a recurs la inter- 
vertirea ordinei de zi în asemenea condițiuni. 

Voci de pe bâncile majorității: Sa decis. 

D. Armand Călinescu: Ştiu că s'a decis, dar 
țin să semnalez un fapt. : 

Oratorii noștri, cari erau înscriși la acest 
proiect de lege, știau, din ședința de eri, că des- 
baterile asupra proiectului pentru prelungirea 
măsurilor excepționale, vor începe la ora 18,40. 

Voci de pe băncile majorități : Nu aveau decât 
să fie prezenți. 

D. Armand Căhnescu: Eu aş ruga să nu-mi 
atragă atenția asupra îndatoririlor noastre acei 
domni din majoritate, cari aseară au lipsit dela 
ședință, şi din cauza cărora ședința nu a mai 


7* 


www.dacoromanica.ro 


100 


putut continua. Pe băncile minorității eram 
atâțea, încât, dacă s'ar fi procedat la vot, noi 
am fi fost majoritatea, iar dv. minoritatea. 

Eu las pe d-l președinte al Consiliului să 
judece, dacă este posibil să discutăm în ase- 
menea condițiuni. Aceasta echivalează cu o su- 
primare a discuțiunii. In adevăr, ce veţi face 
dv. d-le preşedinte? Veţi face apelul nominal 
al oratorilor înscriși. 

D. N. N. Săveanu, președinte: Sunteţi înscris 
şi dv. și iată, vă dau cuvântul. 

D. Armand Călinescu: Oratorii înscrişi nu vor 
răspunde la apel și atunci, înseamnă că dv. să 
treceţi mai departe şi să votaţi legea fără dis- 
cuțiune. 

Eu țin, d-le preşedinte, să protestez împotriva 
acestui fapt. 

D. N. N. Săveanu, președinte: D-le deputat, 
eu am procedat conform Regulamentului. Ordi- 
nea de zi se poate interverti oricând cu încuviin- 
tarea Adunării. Proiectul pentru prelungirea mă- 
surilor excepționale se găsește înscris în ordinea 
de zi. Adunarea a admis intervertirea. Dv. sun- 
teți înscris la cuvânt, sunteți prezent, vă dau 
cuvântul. 

D. Armand Călinescu: D-le preşedinte, d-lor 
deputați, fireşte sunt gata să mă supun injonc- 


www.dacoromanica.ro 


101 


țiunilor dv., şi să mă urc la tribună într'un alt 
moment decât acela pe care aveam dreptul să 
mi-l aleg şi într'o altă ordine, decât aceea în 
care noi, ca partid, aveam dreptul să ne prezen- 
tăm la această tribună. O fac fiindcă sunt obli- 
gat să mă supun dispozițiunilor luate de Birov. 

D-lor deputaţi, dați-mi voie, dela început, 
să-mi exprim satisfacțiunea că d-l preşedinte al 
Consiliului a binevoit să ne onoreze cu pre- 
zența sa la această desbatere. 

D. Gh. Tătărescu, președintele Consiliului de 
Miniştri şi ministrul armamentului: D-le Căli- 
nescu, să-mi dați voie: majoritatea, cel puțin 
o ştie că, cu sufletul sunt totdeauna în mijlocul 
ei şi prezent în această incintă. Dacă nu mă 
vedeți prea des, este că am aşa de mult de lucru, 
cu repararea erorilor guvernării dv. (Aplauze 
prelungite, strigăte de « bravo », pe băncile majori- 
tății ). 

D. Armand Călinescu: D-le preşedinte al Con- 
siliului. . . 

D. Gh. Tătărescu, președintele Consiliului de 
Miniştri şi ministrul armamentului : Şi v'aş ruga: 
mai mult să nu stăruiți. 

D. Armand Călinescu: D-le preşedinte al Con- 
siliului, dintr'un punct de vedere egoist ar tre- 
bui să fim satisfăcuţi în fața declarațiunii dv., 


www.dacoromanica.ro 


102 


că actele noastre vă vor fi dat dv. de lucru şi 
a trebuit să intervenim noi, pentru ca dv., să 
puteți realiza ceva. (Ilaritate). Dar, să-mi per- 
miteți, declarațiunea de astăzi nu are nici măcar 
avantajul noutății. Eu îmi aduc aminte că a 
mai fost o împrejurare în această Adunare, 
când discuțiunea se aprinsese puțin — era în 
jurul unei interpelări adresată d-lui ministru al 
Apărării Naţionale, general Paul Anghelescu —— 
şi atunci, majoritatea, oarecum emoționată, 
banca ministerială de asemenea, a făcut apel 
la dv. Ei bine, şi atunci ca şi astăzi ați alergat 
în grabă, ați venit, şi de pe banca ministerială 
ați făcut, d-le preşedinte al Consiliului, exact 
aceeași declarație. 

D. Gh. Tătărescu, preşedintele Consiliului de 
Miniştri şi ministrul armamentului: Dacă reali- 
tățile sunt aceleași! 

D. Armand Călinescu: Şi atunci ca şi astăzi 
ne-ați spus: vin dela Ministerul Armamentului, 
unde sunt foarte ocupat, ca să repar erorile dv. 

D-le preşedinte al Consiliului, nu avem să 
discutăm astăzi această chestiune, dar, să-mi 
dați voie ca la rândul meu să vă fac și eu o 
declarație. Cunoaştem şi noi puțin condițiunile 
în care reparați dv. erorile făcute de noi. Zilele 
următoare, vor veni aci în desbaterea Camerii 


www.dacoromanica.ro 


103 


proiectele, care conțin reparaţiile dv., și eu cred 
că nu voiu fi desmințit de evenimente, când 
voiu afirma, de pe acum, că reparațiunile dv. 
constau exact în reluarea și întărirea actelor 
făcute de noi. (Aplauze pe băncile Partidului 
Naţional Țărănesc). 

Permiteți-mi acum să vin la discuția proiec- 
tului de lege. 

D-lor deputați, nu aș vrea să fac o desbatere 
pasionată și cu caracter de polemică de partid 
în jurul acestui proiect de lege. Imi voiu lua 
libertatea să fac câteva observațiuni foarte 
obiective ; ca să vă arăt că acest proiect de lege 
nu are nicio eficacitate din punct de vedere al 
obiectivelor pe care le mărturisiți, ci dimpotrivă 
el este menit să ascundă alte preocupări. 

Veniți şi cereți ca Adunarea să vă autorize 
să menţineţi un regim excepțional pe încă un 
an de zile. 

In desbaterile comisiunii, pentru legislația 
penală, când a venit în discuție acest proiect 
de lege, m'am adresat d-lui ministru de interne 
ŞI l-am rugat să ne informeze şi pe noi care sunt 
motivele care au determinat prezentarea ace- 
stui proiect de lege. 

Vă mărturisesc că în primul moment am fost 
surprins. 


www.dacoromanica.ro 


104 


D-1 ministru de interne ne-a lămurit, în chip 
foarte simplu, că legea pentru starea de asediu 
a ajuns la termenul ei, expiră aplicarea ei, în 
ziua de 15 Martie și că, dacă voim, putem supune 
acest proiect de lege aprobării Camerii. Prin 
urmare, avea aerul, d-l ministru de interne, să 
spună că este vorba numai de o chestiune pur 
formală şi că este lăsată complet la aprecierea 
noastră, dacă voim prelungim starea de asediu, 
dacă nu, nu o prelungim. Este drept că d-sa 
a adăogat îndată că situația, care a legitimat 
introducerea unui regim de excepție persistă 
încă. l 

Am făcut apel atunci la reprezentantul guver- 
nului, şi l-am rugat să meargă puțin mai departe 
cu explicațiile sale şi să ne arate în ce anume 
rezidă dificultățile de a se menține ordinea 
publică prin mijloace normale. Atunci, spre sur- 
prinderea mea, am aflat că d-l ministru de 
interne este preocupat de două lucruri. In pri- 
mul rând este preocupat de mișcarea pe care 
a întreprins-o în țară Partidul Comunist, și, 
ca' element precis de convingere, d-l ministru 
de interne ne-a informat, că organizațiile comu- 
niste au tradus în româneşte și vor să popula- 
rizeze principiile din lucrarea. lui Malaparte asu- 
pra tehnicii loviturilor de Stat. 


www.dacoromanica.ro 


105 


D- ministru de interne ne adăuga de ase- 
menea, că este preocupat de mișcarea Gărzii 
de Fier, și, ca să ilustreze această mișcare, ne-a 
informat că într'una din zile, această organizație 
sa întrunit la Giulești, şi, în momentul când 
trecea un tren de persoane, membrii Gărzii 
de Fier au făcut salutul roman în fața pasa- 
gerilor. 

Iată, d-le președinte al Consiliului, explicațiile 
pe care mi le-a dat d-l ministru de interne, 
asupra îngrijorărilor pe care le are. Să-mi per- 
miteți să vă spun că aceasta pentru noi nu con- 
stitue o explicație serioasă şi nu ne putem declara 
mulțumiți cu ea. l 

Este în adevăr în țară, o stare de spirit îngri- 
jorătoare? Se petrece ceva, undeva, de natură 
să îndreptățească guvernul să recurgă la măsuri 
excepționale ? 

Ei, d-lor, foarte bine, s'o știm. Noi, nu vă 
putem contesta dv., guvernului, care aveți răs- 
punderea, cum spunea foarte bine d-l preşe- 
dinte al Consiliului, dreptul de a lua toate măsu- 
rile pe cale le credeți, pentru ca să faceți posibile 
aceste răspunderi şi să menţineţi ordinea în 
țară. Dar avem dreptul şi noi, la rându-ne, 
ca atunci când se cere suspendarea exerciţiului 
drepturilor constituționale, să fim informaţi și 


www.dacoromanica.ro 


106 


să fim informați precis. De altminteri, cred că 
nu este nici în interesul însuși al ordinei în 
Stat, ca să plutim în vag, ca să plutim în acea- 
stă atmosferă nelămurită, când lumea își poate 
închipui că, în realitate, primejdia este mult 
mai mare decât așa cum o cunoaștem noi. 

Prin urmare, d-le preşedinte al Consiliului, 
o primă dorință a noastră ar fi fost, ca înainte 
de a discuta legea, să ni se explice în mod lămu- 
rit care sunt motivele, care sunt temeiurile, 
care o justifică. | 

Din acest punct de vedere, expunerea de mo- 
tive, care însoțește legea, este cu desăvârşire 
insuficientă, iar lămuririle, pe care le-a dat d-l 
ministru de interne în comisia parlamentară, 
wau fost nici ele de natură să ne informeze 
complet. Ieri, pe cale de întrerupere, un repre- 
zentant al opoziţiei — d-l Grigore Iunian, mi se 
pare —- făcea apel din nou la banca ministerială, 
ca înainte de a se discuta proiectul de lege, să se 
dea explicații Camerei asupra stării de spirit. 

Prin urmare, din acest punct de vedere, legea 
vine în discuțiunea noastră, fără o lămurire 
suficientă. 

Dar, d-lor deputați, să presupunem, în ade- 
văr, că ne-am găsi într'o situație excepțională, 
care ar impune luarea de măsuri excepționale. 


www.dacoromanica.ro 


107 


In ce constă legea stării de asediu? Crează ea 
infracțiuni noi? Nu, d-lor! 

Crează ea pedepse noi? Nici atât. Intreaga 
legislațiune penală în vigoare se menține. Legea 
stării de asediu nu are decât o singură inova- 
iune şi anume, trece judecarea infracțiunilor - 
la ordinea publică din competența instanțelor 
militare. Atât și nimic mai mult. 

In rest, instanțele militare vor judeca exact 
după aceeași lege penală şi vor aplica exact 
aceleași pedepse. Şi atunci, d-lor, eu vă întreb: 
în primul rând, instanțele militare. prezintă oare 
pentru noi o garanţie în plus din punctul de 
vedere al eficacității represiunii? 

Vam amintit d-voastră că aţi avut prilejul 
să faceţi singuri o experiență dureroasă, o expe- 
riență care poate a fost o surpriză pentru dv. 
şi în orice caz care a fost o decepţie pentru dv. 

Şi atunci dați-mi voie să arăt surprinderea 
mea. Cum adică? Până acum ați încercat. V'aţi 
dus întrun caz foarte grav, întrun caz excep- 
țional de grav, în fața instanțelor militare și 
acțiunea dusă acolo a căzut. De atunci și până 
azi nu am văzut nicăieri ducându-se infracţiu- 
nile la ordinea publică, în fața instanțelor mili- 
tare, n'am văzut până azi nicio hotărire luată 
de Consiliul de războiu, şi atunci de ce este 


www.dacoromanica.ro 


108 


necesară legea stării de asediu astăzi; sau dim- 
potrivă, au existat asemenea infracțiuni și Con- 
siliul de războiu, nu le-a sancționat, și atunci 
mă întreb: ineficacitatea lor fiind dovedită, pen- 
tru ce vă mai duceți acolo? 
Din această dilemă dv. nu veți putea ieşi. 
Dar mai departe. Ați venit cu legea stării 
de asediu anul trecut, în urma unui eveniment 
foarte grav, în urma asasinării fostului președinte 
al Consiliului. La drept vorbind legea de atunci 
venea numai să ratifice un decret pe care guver- 
nul îl luase înainte și care era de sigur justificat. 
Am discutat atunci. Intre argumentele pe care 
le-aţi adus dv. era şi împrejurarea că nu aveaţi 
încă o lege represivă suficientă, că nu aveaţi 
încă în legea penală, text care să încadreze toate 
manifestațiunile noi cu caracter subversiv. Era 
o explicațiune, era o explicațiune plauzibilă. 
Dar, d-lor, după aceea ați venit cu legea pentru 
apărarea Statului. Aţi creat atunci infracțiuni 
noi, ați creat atunci pedepse noi şi în expunerile 
pe care ni le-a făcut atunci d-l ministru al 
justiției, pentru ca să justifice acea lege, d-sa 
ne dădea garanția că cu ajutorul ei va putea 
face față situațiunii și va putea reprima orice 
act împotriva liniștei publice” și a siguranței 
Statului. 


www.dacoromanica.ro 


109 


Intre alte măsuri era, d-lor, disolvarea, cu o 
serie de consecințe juridice a organizațiilor de 
dreapta. Ii bine, d-lor, ați aplicat legea. A tre- 
cut un an de atunci și dv. veniți azi să ne vor- 
biți iar de existența Gărzii de Fier, ne vorbiți 
iar de manifestațiile acestea cu caracter de tul- 
burare a ordinei publice. 

Incă odată sunteți în dilemă. Legea de atunci 
nu a fost suficientă, s'au petrecut fapte noi 
care nu erau atunci încadrate? Nu cred. In orice 
caz, ar îi trebuit atunci să veniți cu o modificare 
a legii pentru apărarea Statului, nu cu o prelun- 
gire a stării de asediu. 

De sigur, d-lor, că în condițiunile de fond, 
pe care le are această lege, ea nu este îndreptă- 
țită astăzi şi nu este de natură să vă asigure 
dv. mijloacele suficiente pentru menținerea lini- 
ştii, dacă într'adevăr această linişte ar fi ame- 
nințată. 

Dar să-mi dați voie să vă faco a treia întrebare: 

Cum, d-lor, după un an de zile în care d-voa- 
stră v'ați înarmat cu o lege specială și ați aplicat 
în mod constant starea de asediu, d-voastră 
veniți astăzi şi ne mărturisiți imposibilitatea în 
care v'ați găsit de a asigura o desvoltare pașnică 
în această ţară întrun regim normal? Cum este 
posibil aceasta? 


www.dacoromanica.ro 


110 


Nu vă dați seama d-voastră că tocmai afir- 
marea unor stări excepționale implică în sine 
mărturisirea eşecului guvernării d-voastră de 
atunci până astăzi, pe această latură? 

Cum, d-le prim-ministru, d-voastră astăzi, 
după un an şi mai bine de guvernare fericită 
în această țară, nu puteți păstra liniștea? Vă 
trebue stare de asediu? Vă trebue concursul 
organelor militare? Dați-nii voie s'o regret pen- 
tru d-voastră. ` 

Ei bine, d-lor, este, în adevăr, altceva aici, 
fiindcă starea de asediu nu vine numai cu tre- - 
cerea competenţei dela instanțele normale la 
instanțele de excepție, ci introduce şi censura 
presei. 

D-lor deputați, de care censură este vorba? 
De censura marilor cotidiane? Cum adică, ordi- 
nea în Stat este amenințată de marile cotidiane ? 
Presa subminează astăzi ordinea în Stat? Din 
cauza ziarelor nu puteți d-voastră să aveți — 
nu zic o guvernare liniștită — dar ordinea în Stat? 

D-le prim-ministru, vedeți, aici este desavan- 
tajul şi în aceasta constă regretul nostru, că 
d-voastră nu aţi fost mai des în mijlocul nostru, 
fiindcă ați fi auzit o serie de proteste, pe care 
le-am ridicat, în repetate rânduri, împotriva fe- 
lului cum se aplică censura. 


www.dacoromanica.ro 


111 


D. Gh. Tătărescu, președintele Consiliului de 
Miniştri şi ministru armamentului: Sunt cam 
aceleași ca şi protestele, care se ridicau când 
aplicaţi d-voastră starea de asediu şi censura. 
Nu este nicio deosebire; nici mai mult, nici mai 
puțin. (Aplauze pe băncile majorității). 

D. Armand Călinescu: D-lor deputaţi, v'aș 
ruga să nu aplaudați, pentru un motiv foarte 
simplu şi anume: sub noi nu s'a aplicat censura. 
(Întreruperi pe băncile majorității). 

D. Gh. Tătărescu, preşedintele Consiliului de 
Miniştri şi ministrul armamentului: Vai, d-le 
Călinescu, îmi amintesc ca şi când ar fi fost 
eri, când un ziar a fost confiscat, numai pen- 
trucă publicase un interview, a cărui, aprobare 
nu fusese dată de d-l Maniu; confiscat, nu cen- 
surat! (Aprobări pe băncile majorității). 

D. Armand Călinescu: D-le președinte al Con- 
siliului, nu vreau să discut aici această che- 
stiune. .. : 

D. Gh. Tătărescu, preşedintele Consiliului de 
Miniştri şi ministrul armamentului: Nici eu. 

D. Armand Călinescu: °.. „pentrucă sunt con- 
vins că nu vă convine să discutăm acele acte, 
la care vă referiți. 

Insă, d-le preşedinte al Consiliului, dacă este 
vorba să vă referiți la starea de asediu, intro- 


www.dacoromanica.ro 


112 


dusă de noi în împrejurări excepționale, în anul 
1933, atunci vă rog să binevoiți a lua la cuno- 
ştinţă că, în legea din 1933 şi în decretul dat în 
baza ei, nu era prevăzută censura şi noi nu am 
aplicat censura preventivă. D-voastră, de altfel, 
'recunoașteți că censura este defectuoasă şi de 
aceea vă întreb: ştiţi d-voastră că s'a aplicat 
censura asupra declarațiunilor unor șefi de par- 
tide? 

D. Gh. Tătărescu, președintele Consiliului de 
Miniştri şi ministrul armamentului : Mare eroare ! 
O exagerare! 

D. Armand Călinescu: Da, este o mare eroare. 
Eu, însă, vă întreb pe d-voastră, d-le preşedinte 
"al Consiliului: ce credeți că s'ar putea face pen- 
tru repararea acestei erori? 

D. Gh. Tătărescu, preşedintele Consiliului de 
Miniştri şi ministrul armamentulisi: D-le Armand 
Călinescu, nu aș fi voit să intervin în discuție 
pe calea dialogurilor, fiindcă, în acest caz, 
v'aș putea răspunde, şi, desigur că nu aş 
fi pe placul d-voastră: înainte ca să censurăm 
noi, guvernul, care este solidar cu' serviciul de 
censură, unele declarații emanate dela d-voastră, 
partidul d-voastră însuși este acela care a făcut 
censura unor anumite acte și unor anumite 
declarații. 


www.dacoromanica.ro 


113 


D. Armand Călinescu: D-le președinte, am 
avut prilejul să aduc la cunoștința Camerei că 
serviciul censurii a tăiat un discurs al şefului 
partidului nostru, d-l Ion Mihalache, discurs în 
care d-sa afirma că partidul nostru este un par- 
tid monarhic constituțional. . . 

D. Gh. Tătărescu, președintele Consihului de 
Miniștri şi ministrul armamentului: Mi se pare 
că vi s'a răspuns că a fost o eroare. De n'ar fi 
decât eroarea aceasta ! 

D. Armand Călinescu: Vedeţi, aceasta este 
soarta noastră, că de câte ori ridicăm proteste 
dela această tribună, d-voastră ne dați drep- 
tate, recunoașteți eroarea, dar acum, când eu 
vin şi mă adresez d-voastră spunând: introdu- 
ceți din nou censura, d-voastră recunoaşteți că, 
în trecut, a fost vexatorie şi nedreaptă. Vă întreb 
atunci ce veți face d-voastră ca să ne asiguraţi 
pe viitor împotriva vexațiunilor şi împotriva 
nedreptăților, fiindcă, d-le preşedinte al Consi- 
liului, un lucru nu veți putea susține d-voastră 
că a fost nevoie de censura presei şi de censura 
discursurilor şefilor de partide, ca să apărați 
ordinea în Stat. De aceea în realitate d-voastră 
veniți cu introducerea stării de asediu, pentru 
a avea la îndemână un instrument în plus — 
censura presei, suprimarea libertății scrisului — 


8 


www.dacoromanica.ro 


114 


pentru ca să vă asiguraţi, nu ordinea publică 
în Stat, d-le preşedinte al Consiliului, ci o guver- 
nare a d-voastră mai comodă, cu înlăturarea 
criticei pe care o poate exercita presa în numele 
opiniei publice din ţară. (Aplauze pe bâncile 
Partidului Nahonal- Țărănesc). 

In asemenea condițiuni noi suntem nevoiţi 
să constatăm că pe de o parte în țară nu este 
o stare de spirit excepțională, care să justifice 
măsuri excepționale; că, pe de altă parte, legea 
stării de asediu care dă în competența tribunale- 
lor de excepțiune judecarea. infracțiunilor, nu 
constitue în realitate un instrument de natură 
să vă îndreptățească pe d-voastră să speraţi 
garanții suplimentare la păstrarea ordinei în 
Stat și că, în realitate, starea de asediu nu are 
decât un substrat: dorința d-voastră de a men- 
ine mai departe censura presei, dorința d-voastră 
de a suprima astfel organele opiniei publice care 
exercită un control asupra actelor d-voastră. (Vit 
aplauze pe băncile Partidului National- Țărănesc). 


www.dacoromanica.ro 


XXII 


RAPORT DEPUS ÎN FAȚA COMISIUNII 
DE ANCHETĂ PARLAMENTARĂ 
ÎN AFACEREA SKODA 


Domnule preşedinte, 
Domnilor deputați, 


Ținem să reamintim că această anchetă par- 
lamentară s'a întreprins în urma stăruinței noa- 
stre, a reprezentanților partidului național-țără- 
nesc din Cameră. Și încât ne privește, trebue să 
avem o îndoită mulțumire. Pe de o parte, fiindcă 
contractul încheiat cu uzinele Skoda, care la 
început a fost înfățișat opiniei publice învăluit 
într'o serie de legende, se conturează astăzi 
într'o lumină „mai apropiată de realitate. In 
adevăr, în urma numeroaselor documente pe 
care noi le-am adus la iveală, fie din arhivele 
autorităților de Stat, fie din arhivele secrete 
ale casei furnisoare, rând pe rând vechile legende 
s'au văzut risipite, vechile exagerări au fost 


8* 


www.dacoromanica.ro 


116 


topite și atâtea insinuațiuni au rămas fără efect. 
Dar, în al doilea rând, trebue să fim mulțumiți, 
fiindcă atât în fața noastră, cât şi în fața opis 
niei publice din țară, discuțiunea a depășit 
cadrul analizei unui contract de furnitură, pen- 
tru ca să îmbrățișeze cadrul unei importante 
probleme de Stat, Este vorba de problema 
înarmării țării, privită în întregul ei, Şi înțen 
legem să punem un accent special pe această 
latură a chestiunii, pentrucă în adevăr ea este 
cea mai corespunzătoare preocupărilor esențiale 
ale Parlamentului şi pentrucă ea, scuturând o 
veche apatie, va pune în mișcare o acțiune 
creatoare de mare importanță națională, 

In asemenea condițiuni, socotim că este bine 
să discutăm desbrăcați de orice patimă polis 
tică, Pot exista chestiuni mărunte, în jurul 
cărora să deslănțuim resentimentele noastre, Pot 
fi împrejurări în care un asemenea sport să fie 
tolerat, Se poate! Credem hotărît însă că nu 
este astăzi nici momentul şi nici problema de 
natură a îngădui preocupări pătimașe. De alt- 
mintrelea, nu știm ca societatea să fi înregistrat 
cândva vreun folos de pe urma oamenilor pătin 
mași, Oricât s'ar agita asemenea oameni, oricât 
ar pune ei şi inteligență şi talent, este inconte- 
stabil că eforturile lor rămân sterile, timpul le 


www.dacoromanica.ro 


117 


acoperă cu uitarea. Cel mult dacă sunt reți- 
nute ca” curioase ilustrări ale micimii de suflet 
omenesc. Dar, în afară de aceasta, noi credem 
că trebue să discutăm desbrăcați de rancunele 
politice. Şi fiindcă, în definitiv, analizăm acti- 
vitatea unor organe ale armatei noastre. Armata 
trebue să rămână cu prestigiul ei întreg, pentru 
ca în ceasurile grele țara să se poată bizui pe 
ea. Mărturisim că am preferi ca dacă cumva se 
găsesc greșeli în chestiunea Skoda, ele să fie 
mai de grabă ale civililor decât ale militarilor. 
Și în orice caz, nu este de iertat ca prin fapta 
noastră, a oamenilor politici, să aducem o atin- 
gere prestigiului armatei. | 

Iată un prim punct de vedere sub care voim 
să examinăm noi chestiunea. Daţi-ne voie să 
semnalăm și un al doilea. 

Nu vom lua în considerare susținerile prezen- 
tate de uzinele Skoda. Aceste uzine au lucrat 
în repetate rânduri la înzestrarea armatei noa- 
stre. Este adevărat. Ele vor fi adus în această 
privire unele servicii. Se poate. Dar noi nu 
putem uita că în definitiv ne aflăm în fața unei 
case furnisoare, că astfel fiind, își are interesele 
ei proprii, că făcând un comerț, ea tinde să 
realizeze câştiguri. Prin urmare, nu vom primi 
susținerile Skodei, ci le vom cerceta cu toată 


www.dacoromanica.ro 


118 


circumspecțiunea. Dar în acelaşi timp nu vom 
da atențiune nici punctului de vedere pe care 
îl înfățișează unele uzine concurente. Sunt în 
deobșşte cunoscute bătăliile pe care le dau dife- 
rite fabrici pentru axși asigura debușeuri sau 
pentru a câștiga supremație. De multe ori aceste 
case declanșează scandaluri prin infinite mijloace 
tenebroase, pentru ca apoi pe deasupra clientun 
lui victimă să-şi întindă mâna şi Săsși împartă 
prada. 

Oare chiar în această. chestiune Skoda nu am 
văzut noi pretinzândusse că la un moment dat 
s'a sugerat cedarea unei treimi din comandă, 
pentru ca instigațiunile să înceteze? Şi nu am 
văzut de asemenea atacul îndreptat de o antuu 
mită firmă, în preajma modificării contractului 
Zbrojowka? In această privire, d. general Paul 
Angelescu a zugrăvit admirabil, întruna din 
şedinţele Camerei, această luptă. Dasa a denun- 
tat în termeni vehemenți mijloacele morale ce se 
întrebuințează uneori pentru anularea contracu 
telor de furnituri. Prin urmare, credem că suntem 
destul de preveniți. Şi de aceea socotim că dacă 
ar fi nedelicat ca cineva să, înfățișeze punctul 
de vedere al casei Skoda, tot atât de nedelicat 
ar fi să înfățișeze punctul de vedere al unor 
uzine concurente. | 


www.dacoromanica.ro 


119 


Şi atunci, care este atitudinea cea mai potiri- 
vită? 'Trebue să facem o cercetare absolut obiec- 
tivă, inspirată exclusiv din interesele reale ale 
Statului nostru. O datorăm aceasta opiniei pu- 
blice, care are dreptul să fie informată fără 
ascunzișuri. Voim, aşa dar, să contribuim la 
luminarea definitivă a unei însemnate probleme 
de Stat, care este înarmarea țării şi să facem 
aceasta în lumina documentelor adunate de 
comisiunea de anchetă. 

D-lor deputați, s'a încheiat la 17 Martie 1930 
ut contract de furnitură între Ministerul Apără- 
rii Naţionale și uzinele Skoda. Noi cumpărăm 
material de artilerie, circa 6oo guri de foc şi 
munițiuni, cam aproape cu cât a intrat România 
în războiul mondial. Prețul comenzii era de circa 
5 miliarde lei. 

Prima chestiune care se ridică este următoarea: 
Această comandă răspundea unei necesități reale 
sau era un pretext, un mijloc de a cheltui banul 
Statului? A fost un act izolat, un act întâmplă- 
tor sau se încadra întro acțiune mai largă, 
izvorîtă dintro anume concepțiune de guver- 
nământ? 

A venit în fața noastră fostul președinte de 
Consiliu şi a făcut o largă expunere asupra 
acestui punct. Cine putea, de altmintrelea, să 


www.dacoromanica.ro 


120 


ne lămurească mai bine politica dela 1930, decât 
însăși şeful guvernului din acea vreme. Prin 
urmare, ni sa spus un lucru, care era foarte 
exact şi pe care nu l-a contestat nimeni. Anume: 
că la acea epocă România avea o situațiune 
internațională destul de dificilă. De o parte, la 
răsărit, un vecin cu care nu aveam relațiuni 
diplomatice. Se făcea acolo o experiență econo- 
mico-socială, care constituia un pericol pentru 
ordinea noastră internă și, pe deasupra, se între- 
prindeau agitațiuni împotriva graniței noastre 
dela Nistru. De altă parte, la apus, se ducea o 
propagandă continuă pentru revizuirea tratatu- 
lui. In asemenea condițiuni, orice guvern cu 
răspundere trebuia să se preocupe de problema 
apărării naționale. Nu avem să examinăm aici, 
întru cât puteam noi să facem față situațiunii 
atunci; până la ce punct eram noi înarmați 
sau nu eram. Dar vom releva un fapt, care ne 
arată că întrun asemenea domeniu trebue o 
largă pregătire pentru a fi la adăpost de sur- 
prize. In adevăr, d-voastră ați văzut că în pri- 
măvara anului 1930 a existat o alarmă. Nu 
ştim cât era de serioasă și care erau sursele de 
unde plecau veștile. Dar știm un lucru, și anume: 
că ne-am adresat atunci Statelor amice, pentru 
a le cere să ne cedeze în grabă materialul militar 


www.dacoromanica.ro 


121 


de care aveam nevoie. Am ţrimes delegați, am 
făcuţ demersuri pe cale diplomaţică dela Șţaţ la 
Sțaţ. Ni s'a arăţaţ toaţă bunăvoința. Dar nu 
am puțuț realiza nimic, fiindcă, fireșţe, celelalțe 
Sțaţe păsțrau pențru ele maţerialul de războiu 
şi fiindcă în orice caz nu puţeau să ne cedeze 
decâţ un maţerial vechiu, care nu le mai era de 
folos. Experiența pe care am făcuţ-o aţunci și 
care ar fi fost cațasțrofală, în caz de conflict 
real, ţrebuia ţoţuși să ne folosească și să ne: 
araţe că în maţerie de înarmare nu se poţ lăsa 
lucrurile pe ulțimul momenț. 

Dar, nu numai ațâţ. România era încadrată 
întrun sistem de alianțe defensive. Şi sprijinul 
pe care-l puţeam preţinde noi din afară ţrebuia 
să fie în funcțiune de sprijinul pe care și noi 
la rându-ne puţeam aduce efecțiv. Nu puțeam 
să ne înfățișăm cu prieţenii săraci, Era o che- 
sțiune şi de siguranță și de demnițaţe națională, 
Prin urmare trebuia să avem un armamenţ cel 
puțin egal cu acela al aliaților noșţri, 

In fine, d-voasțră șțiți că de aţâţa vreme în 
conferințele ințernaționale se discuța problema 
dezarmării. Era un angajamenţ izvorîț din ţra- 
țaţele de pace. Orice limiţări s'ar fi făcuţ, ele 
porneau dela sițuațiunea din momenţul în care 
avea să se încheie o convențiune. Prin urmare, 


www.dacoromanica.ro 


122 


într'un asemenea moment, noi trebuia să ne 
aflăm într'o pozițiune cât mai bună pentru ca 
limitarea cheltuelilor militare ce s'ar fi făcut 
să nu ne pericliteze apărarea națională. Nu doar 
fiindcă noi am fi avut veleități agresive, dar 
fiindcă realmente noi rămăsesem înapoia celor- 
lalte State, care, printr'o politică prevăzătoare 
şi susținută, izbutise să ajungă a avea o armată 
puternică şi bine echipată. 

Iată, d-lor, așa dar o serie de considerațiuni 
care impuneau precum impun de altmintrelea 
şi astăzi o atențiune specială din partea guver- 
nului, pentru problemele militare. Şi atunci ce 
era de făcut? Printr'o lege dela 1924 se înfiin- 
țase un Consiliu superior al apărării țării, compus 
din membrii guvernului responsabil și din co- 
mandanţii militari. Acest organ care trebuia să se 
întrunească regulat, avea misiunea de a pregăti 
lucrările necesare pentru asigurarea apărării na- 
tionale şi de a veghea la îndeplinirea lor. Ori, 
ce se întâmplase? Până la constituirea guvernu- 
lui național-țărănesc, dela sfârşitul anului 1928, 
Consiliul nu se întrunise decât de două ori şi 
nu desbătuse decât chestiuni secundare. Nici 
măcar planul de dotare al oștirii nu fusese cer- 
cetat și aprobat. Este necesar să fie relevată. 
Prin urmare, noul guvern pune în funcțiune acest 


www.dacoromanica.ro 


123 


organ legal și la 2 Iulie 1929 aduce în fața lui, 
planul de înzestrare, elaborat de Marele Stat- 
Major. Cu acest prilej, șeful guvernului subliniază 
însemnătatea politicii care se inaugurează, ex- 
pune sforțările pe care înțelege să le facă pentru 
a se realiza echiparea armatei şi cere chiar ca 
durata planului de dotare să fie redusă la jumă- 
tate. Nu vom aduce în fața d-voastră declara- 
țiunile făcute atunci de Primul Ministru. Dar, 
ca un indiciu al atmosferei care domnea, vom 
aminti declarațiunile a doi mari comandanţi 
ai oştirii, din care unul era chiar fostul ministru 
de războiu al guvernului liberal. Așa dar, iată 
ce spunea d. general Mărdărescu: «cele două 
făgădueli ale d-lui Prim-Ministru, şi anume: pro- 
curarea unui armament nou în locul celui actual 
şi scutirea duratei de înzestrare constitue cel: 
mai mare serviciu ce se poate face armatei, 
care este adânc recunoscătoare ». Şi apoi, d. 
general Petala: « Se asociază la cele spuse de 
d. general Mărdărescu, cu privire la soluția dată 
de d. Prim-Ministru ». După consacrarea legală 
a planului de lucru se pășește la realizarea efec- 
tivă a lui şi se numește o delegațiune restrânsă 
permanentă, pentru a supraveghea. Nu vom 
analiza înaintea d-voastră toate detaliile acestui 
program, care se găsesc consemnate în dosarele 


www.dacoromanica.ro 


124 


noastre și din care, de altmintrelea multe, din 
motiv ușor de înţeles, nici nu pot fi date pu- 
blicității, fiind secrete de Stat. Dar, vom aminti 
în linii generale ce s'a hotărit și ce s'a pus în 
aplicare. S'a început: 

a) Dotarea artileriei cu material modern. In 
acest scop s'au încheiat contractele Skoda și 
Schneider-Creuzot ; 

b) Dotarea infanteriei cu puști-mitraliere. S'a 
încheiat contractul Zbrojowka ; 

c) Recontrolarea munițiilor. Se pregătise o 
convenție cu Polonezii și jurnalul de aprobare 
era iscălit în momentul plecării noastre dela 
guvern ; 

d) Reorganizarea industriei naționale. Un con- 
tract în valoare de 15 miliarde era studiat, tratat 
şi gata de încheiat pentru ca după un an noile 
uzine să fie capabile de a livra; 

e) Credite de un miliard lei pentru diverse 
furnituri de echipament şi altele, cele mai multe 
pe piața internă. 

Iată, d-lor deputaţi, care era în ansamblul lui 
planul de înzestrare a armatei. Nu vom mai 
insista şi asupra chestiunilor de organizare, cu- 
prinse în o serie de legi militare, care completau 
și ele politica apărării naționale a guvernului 
din acea vreme. 


www.dacoromanica.ro 


125 


Prin urmare, nu se poate vorbi de contractul 
Skoda ca de un act izolat și întâmplător. El 
este încadrat întrun ansamblu și el nu poate 
fi judecat nici în obiectul lui, nici în valoarea 
lui, decât situat într'o largă acțiune din care 
făcea parte. Cât de departe este aceasta de insi- 
nuațiunile care se făceau într'o vreme, cum că 
contractul Skoda ar fi fost un act secret, stre- 
curat în grabă fără ştirea şi fără controlul ni- 
mănui, 

A! D-lor deputaţi, este adevărat că dacă cer- 
cetăm astăzi ce s'a întâmplat după plecarea 
noastră dela guvern și în ce stadiu se găsește 
executarea unui plan aprobat de organele .legale 
şi răspunzând unor mari necesități de Stat, noi 
ajungem la constatări dureroase. Inzestrarea 
artileriei? In toamna acestui an trebuiau să fie 
livrate cele 600 guri de foc. Contractul a fost 
sistat şi nu am primit niciun tun. Inzestrarea 
infanteriei? Abia acum sa autorizat fabricarea 
puștilor-mitraliere comandate de noi. Recontro- 
larea munițiilor? Convenţiunea ce pregătisem 
cu Polonezii a fost imediat abandonată şi pro- 
blema a rămas astăzi în acejași stadiu. Refacerea 
industriei naționale ? Proiectul de contract care 
ar fi adus astăzi uzinele din țară în stare de 
funcțiune a fost şi el abandonat în anul 1931. 


www.dacoromanica.ro 


126 


Şi atunci, d-lor, în fața acestei situațiuni, avem 
dreptul să ne întrebăm cum a fost posibil acea- 
sta. Ce interese au dus la abandonarea unei 
acțiuni patriotice atât de chibzuită şi atât de 
prevăzătoare? In Senat, anul trecut, d. Mareşal 
Prezan exclama: «Dar dacă mâine izbucnește 
un războiu, cine răspunde? ». Şi în adevăr, noi 
credem că o anchetă amănunțită trebue între- 
prinsă asupra acestui punct. Căci între timp în 
locul contractelor militare am avut deslănțuirea 
pasiunilor politice de partid. A pune o problemă, 
cum este aceea a înzestrării armatei pe terenul 
luptelor de partid, este mai mult decât o gre- 
şeală. Noi nu spunem că neregulile nu trebuesc 
cercetate şi încă cu toată atențiunea. Nu. Dar 
este o chestiune de metodă. Se putea ancheta 
oricât, se puteau sancţiona vinovaţii, dacă exi- 
stau. Dar nu trebuia sistată înarmarea şi nu 
trebuia transformată chestiunea în agitațiuni 
publice de partid, care nu pot decât să descu- 
rajeze Națiunea. Presupuneți d-voastră un lucru. 
Guvernul actual trebue să se ocupe și el de 
înarmarea ţării. Este foarte firesc și va face 
poate şi comenzi. Ei bine, presupuneți că mâine 
un guyern care va urma ar începe pe această 
chestiune o agitație. Unde veţi ajunge? Şi unde 
vom ajunge cu toții? Care va mai fi uzina care 


www.dacoromanica.ro 


127 


să lucreze în încredere cu noi? Nu, d-lor, trebue 
să se recunoască de toți că metoda urmată 
până acum și situațiunea creată constitue mai 
mult decât o greşeală, constitue o adevărată 
crimă împotriva intereselor naționale. 

Trecem acum la un al doilea punct. Veţi 
spune, foarte bine, s'a început dotarea artile- 
riei cu armament modern; era prevăzut aceasta 
în planul întocmit de Marele Stat-Major și apro- 
bat de Consiliul superior al apărării țării. 

Dar pentru ce s'a dat comanda unor uzine 
străine. Pentru ce nu s'a încercat construirea 
tunurilor în țară? Industria națională !. De sigur 
ideia este foarte interesantă și foarte ispititoare. 
Nu numai fiindcă se încurajează astfel munca 
românească, dar şi pentrucă se asigură în timp 
de războiu furnisarea materialului în țară. Știm 
doar din experiența marelui războiu că acele 
State au fost în măsură să reziste mai mult, 
care au avut un utilaj național desvoltat. Prin 
urmare trebuia avută în vedere industria națio- 
nală. Dar care uzine din țară puteau fabrica 
tunuri? Avem două uzine pentru armament: 
Reşiţa și Copșa Mică-Cugir. Noi am văzut multe 
expuneri care tindeau să arate că niciuna din 
aceste uzine nu ar fi capabilă să facă tunuri; 
am văzut descrieri pesimiste asupra capacității 


www.dacoromanica.ro 


128 


tehnice a lor, asupra utilajului insuficient, asu- 
pra lipsei de mijloace financiare, asupra lipsei 
brevetelor şi aşa mai departe. Nu ne vom opri 
însă asupra lor. Ih definitiv, sar putea pretinde 
că toate acestea sunt considerațiuni teoretice şi 
că poate nu sunt tocmai desinteresate. Dar tre- 
bue să ne oprim în schimb asupra unor fapte 
petrecute, asupra unor lucruri reale deja înre- 
gistrate, asupra cărora nu este admisibil să nu ne 
opriin fiindcă ar fi de-a-dreptul culpabil să nu 
ținem seama de experiențele făcute. Un prim 
fapt: Sa încredințat Soc. Reşiţa din 1925— 
1928 șemizarea unui număr de goo țevi de tun. 
Prin urmare nu construirea unui tun nou, com- 
plet, cu aparate de ochire cu tot, ci numai 
modificarea ţevii. Aţi văzut în procesele-verbale 
ale M. S. Major, că în câteva rânduri șeful guver- 
nului din 1929 a cerut organelor militare rela- 
țiuni asupra lucrărilor efectuate la Reșița. Şi ați 
văzut aici pe fostul director al armamentului 
venind să ne spună că comanda dela Reşiţa 
nu a dat rezultate mulțumitoare pentrucă la 
probele de rezistență, după un număr mic de 
lovituri, ţevile șemizate au plesnit! Ele nici nu 
au mai fost montate pe afet. D-lor, lucrul a 
fost de sigur profund regretabil, și pentrucă se 
plătise sume considerabile și pentiucă în defi- 


www.dacoromanica.ro 


129 


nitiv ne descuraja pentru viitor. Nu știm dacă, 
s'au stabilit cauzele adevărate ale acestui eșec 
al fabricațiunii, dar deocamdată el exista. 

Un al doilea fapt: S'a organizat de Ministerul 
Armatei un concurs pentru puștiamitraliere. Sau 
prezentat diferite case străine. Au venit și uzina 
nele dela Cugir cu un model de mițralieră propriu. 
Au fost experiențe numeroase. Sau executat 
trageri. Care a fost rezultatul? Ni l-a arătat d. 
general Paul Angelescu în ședința Camerei dela 
27 Iunie crt. Mitraliera dela Cugir s'a clasat 
ultima, a fost declarată nepusă la punct și pe 
deasupra a dat loc la accident. Noi nu am 
văzut actele încheiate cu acest prilej. Sunţem 
nevoiți să ne referim la informațiunile pe care 
lesa dat Parlamentului d. ministru al apărării 
naționale. De sigur și acest eșec al industriei 
naționale este regretabil, l 

Dar trebue să adăugăm încă un lucru care 
își are instanța lui, și anume: șemizarea făcută, 
la Reşiţa a costaţ 250.000 lei pentru o țeavă, 
șemizarea făcută la Skoda a costat numai lei 
160.000. Avem contractele Nr. 5.291 din 1928 
și Nr, 22.204 din 1929, care cuprind aceste date, 
De asemenea un corp de obuz a costat la Reșița 
2.400 lei, iar la Skoda a costat 1.500 lei. In ce 
privește pușcasmitralieră,.-tot d, general Anges 


9 


www.dacoromanica.ro 


130 


leseu ne informează că modelul Cugir-ului deși 
plasat cel din urmă a fost cel mai scump. 

Şi atunci, d-lor, încă odată experiențele făcute 
de Ministerul Armatei cu industria națională 
sunt de natură să ne întristeze de sigur și să ne 
determine a aviza la măsuri de îndreptarea unei 
stări de lucruri care numai încurajatoare nu 
poate să fie. Dar vă întrebăm, ce răspundere 
şi-ar fi luat un ministru dacă ar fi încredințat 
totuşi fabricarea unor tunuri noi, moderne, Reşi- 
tei care nu putuse face în condițiuni mulțumi- 
toare nicio simplă şemizare? De sigur că am fi 
văzut atunci venind aici oameni cu autoritate 
care să denunțe un asemenea fapt şi care să 
spună că am comandat un material inferior și 
mult mai scump. Şi pentru ce sar fi făcut 
aceasta? Pentru ce s'ar fi periclitat înzestrarea 
armatei? Pentru ce sar fi cheltuit sume mult 
mai mari? Pentru a se încuraja industria națio- 
nală? Dar cel puțin dacă ar fi fost o industrie 
în adevăr națională? 

Suntem datori, d-lor, să ne oprim un moment 
asupra acestei chestiuni nu numai fiindcă ea 
este în legătură directă cu contractul Skoda, 
dar fiindcă ridică o importantă problemă de Stat. 

Guvernul dela 1924 a încercat să soluţioneze 
această problemă. S'a spus cu drept cuvânt că 


www.dacoromanica.ro 


131 


Reşiţa nu poate fi o instalație sigură pentru 
fabricarea armamentului în timp de războiu, 
fiindcă este situată aproape de graniță și fiindcă 
este greu de apărat împotriva atacurilor aeriene. 
Şi atunci s'a decis ca toate sforțările noastre 
să le concentrăm la Copșa Mică-Cugir. Chiar o 
parte din instalațiunile Reşiţei trebuiau duse 
acolo. Care a fost atunci formula adoptată? 
S'a constituit o societate în care Statul aducea 
ca aport unele mașini mai vechi şi pe acelea 
luate ca pradă de războiu la Budapesta. Aportul 
Statului era evaluat la 535 milioane lei. La acea- 
sta s'a adăugat aportul particularilor, şi anume: 
go milioane din subscripția diferitelor institu- 
țiuni românești, ro milioane aportul Reşiţei şi 
restul până la 265 milioane adus în natură de 
soc. engleză Wiclkers-Armstrong. D-lor deputaţi, 
când s'a constituit această societate în 1924, 
reprezentanţii partidului național-țărănesc în 
Cameră au ridicat serioase obiecțiuni împotriva 
formulei adoptate. Ei au spus mai întâi că nu. 
se ocrotesc interesele Statului când aportul lui 
este de 2/3, dar în schimb dreptul la conducere 
se reduce la 1/4, celelalte 3/4 din voturi apar- 
ținând particularilor şi în special lui Wickers. 
A obiectat de asemenea că convențiunea încheiată 
atunci garantând lui Wickers un procent de 7% 


g* 


www.dacoromanica.ro 


132 


lei capitalul adus în natură, indiferent dacă uzi- 
nele realizau sau nu beneficii, se paraliza prin 
aceasta orice interes al capitalului străin de a 
pune în funcțiune fabrica. Şi era natural. Din 
moment ce Statul se arăta atât de darnic şi 
asigura din bugetul lui un beneficiu de 7%, 
ce interes mai era pentru Wickers de a lucra 
în țară. Mai mult decât atât. Noi am arătat 
atunci că nu numai nu se încuraja activitatea 
noii societăți, dar se luau unele măsuri care 
făceau ca uzinele Wickers să aibă tocmai dim- 
potrivă interes de a nu pune în funcție Cugirul: 
In adevăr s'a stipulat în convenţie că Statul 
e dator în timp de 40 de ani să comande orice 
material la Cugir şi aceasta cu un preţ care 
reprezenta 5%, peste ofertele altor case. Dar se 
adăuga că dacă din orice împrejurare Cugirul 
nu ar fi în măsură să efectueze comanda, atunci 
ea trebue neapărat trecută Reșiţei și lui Wickers. 
Prin urmare era limpede, Wickers venea în țară 
cu niște mașini care erau evaluate și pentru care 
primea 7%, indiferent dacă lucra sau nu lucra. 
Pe de altă parte ea își asigura orice comandă la 
uzinele sale din Anglia, cu un plus de 5%. Nu 
se putea imagina un sistem mai ingenios. Şi 
aceasta s'a numit industria naţională! Care a 
fost rezultatul? Nu ne ocupăm de situațiunea 


www.dacoromanica.ro 


133 


fabricii dela Cugir în timpul guvernării național- 
țărăniste, pentrucă s'ar putea spune că noi nu 
am avut încredere dela început în ea. Dar să 
vedem ce s'a făcut cu 4 ani înaintea noastră. 
Avem, d-lor, tabloul comenzilor militare dela 
1924 până la 1929. Nu găsim nimic pentru 
Copșa Mică-Cugir. Găsim în schimb comenzi la 
Wickers. Astfel găsim 8 milioane cartușe la 
Wickers, găsim iar... 16.300.000 cartușe în va- 
loare de 142 milioane lei tot la Wickers. Găsim 
a treia oară 26.700.000 cartușe în valoare de 
193 milioane tot la Wickers; găsim apoi focoase, 
corpuri de obuze, fulmicoton, ș. a. m. d. toate 
la Wickers şi după ce se înființase Copșa Mică- 
Cugir. 

Dar acum în urmă, în timpul guvernării 
d-voastră? Asistăm la un spectacol și mai inte- 
resant. Copșa-Cugir, societate națională, în care 
Statul are 2/3 din capital, este în luptă cu Mini- 
sterul Apărării Naţionale. Ce voiți d-voastră 
spectacol mai instructiv? Delegaţia specială a 
guvernului d-voastră prezidată de d. Prim-Minis- 
tru, examinând în repetate rânduri cererile soc. 
Cugir, le socoteşte neîntemeiate și încheie pro- 
„_cese-verbale care constată de mai multe ori acest 
fapt. Ni s'a cetit în Cameră aceste documente. 
D-lor deputaţi, nu ne-am putut închipui că 


www.dacoromanica.ro 


134 


obiecțiunile ridicaţe de parțidul naționalsțără- 
nesc, prin glasul d-lui Virgil Madgearu, în 1924, 
să se verifice până înţr'ațâţ încâţ însuși un mini- 
sțru liberal să vie după zece ani şi să le reia cu 
mai mulţă îndârjire încă. Daţi-ne voie să cițăm 
câţeva pasaje din cuvânţarea dela 24 Iunie 
1034, rosțiță în Cameră de d. general Paul 
Angelescu. Asţfel vorbind despre preţențiunile 
Cugirului, relațive la fabricarea de armamenţ, 
d-sa spune: « Soc. Cugir crede că un armamenţ 
oarecare se impune şi se execuță — ierţațiami 
expresiunea mm ca o cuţie de conserve ». Vă run 
găm, dalor, să rețineți că aceasța o spune un 
minisţru liberal, nu noi. Şi mai deparțe: « Nouă 
ani de frămânțări sțerile, sub ţoaţe guvernele 
care s'au perindat în aceasță lungă epocă, ar fi 
desțul să dovedească exisțența la baza sociețġții, 
a ceva şubred». Apoi: «Câţ ințeres au pus 
sțrăinii mm adică Wickers = în îndeplinirea mi- 
siunii pențru care au fosț asociați la Cugir se 
vede clar, ațâţ din rezulțaţul de până asțăzi, 
câţ şi din faptul că penţru fabricarea miţralierei... 
Cugirul recurge la Soloţurn ». Şi încă: « privilejul 
de 7% dividend asiguraţ reprezinţă vițiul fun- 
damențal care a omorîţ dela început la Cugir 
resorțul care ține în vieață o socieţaţe pe ac- 
țiuni ». 


www.dacoromanica.ro 


135 


Iată, d-lor, o situațiune descrisă de d. general 
Paul Angelescu în termenii cei mai clari și mai 
câtegorici. A! Dacă s'ar fi ascultat dela 1024 
obiecțiunile ridicate de noi, care erau exact 
acelea formulate de ministrul d-voastră acum, 
n'am fi ajuns de sigur astăzi în această situa- 
țiune. Dar cel puţin dacă ar fi vorba de o indu- 
strie realmente națională? Noi vedem însă că 
ministrul apărării naționale aduce încă un aspect 
al chestiunii, care, mărturisim că ni se pare 
nou şi foarte grav în același timp. In adevăr, 
d. general Paul Angelescu exclamă la un moment 
dat: « Particularii (dela Cugir) pot oricând vinde 
acțiunile și atunci poate dicta oricine fără să 
ştim ». l 

In asemenea condițiuni nu ni se putea cere 
nouă să încercăm ceea ce prevăzusem că cra 
inutil şi ceea ce un guvern liberal a constatat 
că nu era posibil. Totuși, d-lor, trebue să sem- 
nalăm că guvernul din 1930 nu s'a adresat pur 
şi simplu industriilor străine, fără să se mai 
ocupe de ceea ce era posibil să lucrăm în țară. 
Problema organizării industriei naționale a preo- 
cupat în chip deosebit acel guvern. V'am amin- 
tit adineauri despre studiile şi proiectul de con- 
tract în valoare de 15 miliarde, pe punctul de 
a fi încheiat pentru a reface pe alte baze, cu 


www.dacoromanica.ro 


136 


alte garanții, și într'un tempo mult mai accen- 
tuat uzinele dela Copșa-Mică şi Cugir. In primul 
an trebuia învestit în țară un miliard şi jumătate 
de către societatea străină cu eare tratasem, iar 
în anul al doilea uzinele începeau să livreze 
materialul de a doua urgență, cum fusese denu- 
mit. Din nefericire, s'a abandonat acest proiect 
și am pierdut încă patru ani pentru ca să ajun- 
gem să se lupte astăzi d. general Angelescu cu 
Cugir. Dar nu numai atât; din însăși comenzile 
încheiate cu uzinele străine, noi rezervasem o 
parte din material pentru a se construi în țară. 
Astfel din comanda Skoda se rezervase cea mai 
mare parte din chesoane și munițiuni; iar dela 
Zbrojowka un lot însemnat de puști-mitraliere 
trebuia făcut în țară. Şi aceasta s'a făcut în 
temeiul unei concepțiuni bine stabilită, pe care 
ministrul de industrie, din acea vreme, d. V. 
Madgearu, definea astfel în Consiliul superior al 
apărării țării: «D. ministru de industrie este de 
părere să se fixeze ce se fabrică în țară şi întreabă 
dacă pușca și mitraliera se poate fabrica la 
Cugir. D-sa arată că în planul de refacere al 
industriei este vorba de a se crea o fabrică de 
tunuri și întreabă dacă față de nevoia de a utila 
oştirea cu un moment mai de vreme nu este 
cazul a se pune în prima urgență cumpărarea 


www.dacoromanica.ro 


137 


materialului: de tunuri în afară, dela fabricile 
Creuzot şi Skoda, rămânând ca prin fabricile 
ce vom instala în țară să ne îndestulăm nevoile 
de a doua urgență și cele curente». Şi d-sa 
adăuga, și aceasta este foarte important: «In 
acest din urmă caz să se oblige fabricile din 
străinătate care vor primi comenzi să finanțeze 
şi fabrica noastră dela Copșa-Mică şi Hune- 
doara ». 

Iată, d-lor, prin urmare, foarte limpede expri- 
mată concepția guvernului național-țărănesc. 
Dacă nu este posibil momentan să se lucreze 
în țară, să luăm din străinătate numai material 
de primă urgență şi să obligăm odată cu aceasta 
fabricile din afară să finanțeze uzinele naționale 
şi să lucreze materialul de a doua urgență. Şi 
precum vam expus, așa sa și procedat. Sa 
comandat o mică parte din materialul de primă 
urgență, numai 5 tipuri de tunuri la Skoda şi 
Creuzot, şi s'au pus în același timp bazele unei 
noui forme a industriei naționale prin proiectul 
de contract pe care l-am amintit. 

Dar, în definitiv, veți spune d-voastră, foarte 
bine, comanda era prevăzută în planul de dotare 
al oştirii, aprobat de Consiliul superior al apărării 
țării; comanda nu se putea executa în țară, 
guvernul rezervase material important şi pentru 


www.dacoromanica.ro 


138 


industria națională şi pusese chiar în mișcare un 
sistem de reînviere a acestei industrii. De ce însă 
nu s'a ținut o licitație publică? 

D-lor deputați, am putea să întâmpinăm că 
aceasta nu constitue o obligațiune legală. Dim- 
potrivă, legea contabilităţii publice, în art. 9o, 
autoriză efectuarea comenzilor de armament fără 
formalitatea licitației publice, aceasta este foarte 
explicit. Dar v'ați întrebat d-voastră cum s'a 
procedat înaintea contractului din 17 Martie 
1930? Fi, d-lor, avem în această privire indica- 
țiuni foarte interesante. Biroul comisiunii noa- 
stre a avut nimerita inspirațiune să ceară Mini- 
sterului Apărării Naționale un tablou de toate 
comenzile militare de după războiu. Il avem 
aici. Şi ce constatăm? S'au încheiat de către 
Ministerul Armatei, Arsenal şi Pirotehnie, dela 
I92I până la 1930, în zece ani, 74 contracte, 
din care 67 prin bună învoială și numai 7 cu 
licitație publică. Iar din cele prin licitație, 5 
au fost încheiate de generalul Cihoski și numai 
2 de ceilalți miniștri. Precizăm: s'a încheiat 
sub ministeriatul d-lui general Rășcanu un con- 
tract, prin bună învoială; s'au încheiat sub d. 
general Mărdărescu 32 de contracte, toate prin 
bună învoială; s'au încheiat sub generalul Mir- 
cescu I3 contracte, toate prin bună învoială; 


www.dacoromanica.ro 


139 


s'au încheiat sub d. general Angelescu 8 con- 
tracte, din care 6 prin bună învoială; s'au în- 
cheiat sub d. general Cihoski 14 contracte, din 
care 5 prin licitație publică şi sub d. general 
Condeescu 5 contracte, toate prin bună învoială. 
Prin urmare, iată care era legea și iată care era 
practica constantă până la 1930. 

Dar mai este un lucru foarte interesant. Cine 
erau furnisorii? Găsim în tablou lotul cel mai 
mare de contracte, 21I anume, semnate de unul 
şi același furnisor, d. Boxhall. Iată, de pildă: 
furnitură de 8o milioane, prin bună învoială, 
d. Boxhall, apoi 44 milioane, prin bună învoială, 
tot d. Boxhall; pe urmă I1 milioane, 19 milioane, 
70 de milioane, 142 de milioane, toate prin bună 
învoială, tot d. Boxhall, încă 193 milioane ace- 
lași. In total cam 500 milioane într'un singur an, 
d-lui Boxhall. 

A! D-lor, presupuneți că d-voastră aţi fi avut 
să anchetați condițiunile în care s'au dat 21 de 
comenzi prin bună învoială d-lui Boxhall. Şi ce 
comenzi! materiale pe care, acelea în adevăr 
le-ar fi putut procura orice fabrică şi la care 
o licitație ar fi redus prețurile, cum sunt: car- 
tuşe, corpuri de obuze, focoase etc. Presupuneţi 
că aţi fi avut de întreprins o asemenea anchetă 
şi că ați fi avut și norocul de a găsi vreun dosar 


www.dacoromanica.ro 


140 


cu corespondență cifrată. Aş fi văzut atunci pe 
unii din colegii noștri cu câtă savoare ar fi 
căutat d-nealor să stabilească cine era d. Box- 
hall, ce relațiuni avea, cu cine se întâlnea, în ce 
automobil umbla, și așa mai depayte! 

Dar, dați-ne voie, în această privire, să adăo- 
găm încă un fapt, care este foarte instructiv: 
anume, am văzut acum, în timpul din urmă, 
relațiuni oficiale, repetate, asupra unor confe- 
rințe avute de ministrul Armatei cu ministrul 
de Finanţe, în ce privește greutățile pe care le 
întâmpină cel dintâi, în gestiunea sa, din cauza 
dispozițiunilor legii contabilităţii. Sa anunțat 
chiar că se va întocmi un proiect de lege care să 
acorde o și mai largă elasticitate la acest Depar- 
tament. Se poate ca aceasta să fie necesar. Nu 
avem nimic împotrivă. De sigur că experiența 
a arătat d-lui ministru că nu poate întreprinde 
nimic util din cauza formelor. Dar atunci, vă 
rugăm un lucru: când legea contabilităţii nu 
obligă la licitație publică pentru un contract 
de armament, când toți miniștrii anteriori au 
făcut furnituri prin bună învoială, când astăzi 
chiar ministrul d-voastră vine și în baza expe- 
rienței cere o lărgire a legii, când sunt toate 
acestea, cum mai poate cineva să aducă vreo 
obiecțiune sub acest raport contractelor din 


www.dacoromanica.ro 


141 


1930. Socotim că o asemenea obiecțiune cade 
dela sine. 

Am văzut, d-lor deputaţi, exprimându-se nedu- 
meriri asupra faptului că s'a ales anume Casa 
Skoda pentru executarea furniturii. Ba chiar 
unii căutau oarecum să insinueze că aceasta ar 
fi fost un fel de preferință a guvernului național- 
țărănesc care ar fi descoperit întâi el uzinele 
Skoda şi le-ar fi adus pentru prima oară în 
contact cu Statul Român ca furnisoare. 

Daţi-ne voie să relevăm că guvernul național- 
țărănesc a găsit în 1928 Ministerul Armatei în 
vechi legături contractuale pentru furnisări de 
material militar cu Casa Skoda. Examinaţi, vă 
rog, tabloul contractelor şi veți constata că 
până în momentul venirii noastre la cârma 
Statului, Ministerul Armatei încheiase deja cu 
Uzinele Skoda 17 contracte în valoare de peste 
1 miliard. Incheiase d. general Rășcanu, în 
1921, un contract pentru 40 milioane ; încheiase 
apoi d. general Mărdărescu Io contracte pentru 
circa 8o milioane; încheiase generalul Mircescu 
-4 contracte pentru circa 46 milioane; încheiase 
însuşi d. general Angelescu două contracte în 
valoare de 35 milioane. Prin urmare, toți mini- 
ştrii dinaintea noastră făcuse cunoștință cu uzi- 
nele Skoda şi încă cu același reprezentant! Nu 


www.dacoromanica.ro 


142 


s'a descoperit la 1029 Skoda. Ea era o veche 
cunoştinţă a Ministerului. Mai mult chiar, am 
putea să spunem că am găsit-o într'un fel de 
confiență excepțională cu Statul nostru. Pen- 
trucă ați văzut informațiunile ce ni s'au adus 
aici, cum că reprezentanții Skodei au avut o 
misiune specială, aceea de a vizita toate depo- 
zitele noastre de munițiuni şi armament, a le 
studia și a face propuneri de completare şi ame- 
liorare. Şi aceasta data de mult, data din 1925, 
cu patru ani, prin urmare înainte de a veni noi 
la guvern. Noi, d-lor, vă mărturisim că am fost 
foarte surprinşi când am aflat acest lucru și 
d-voastră de asemenea. Toţi ne-am întrebat cu 
mirare cum a fost posibil să se înlesnească unui 
străin cunoașterea întregei noastre forțe militare. 
Au venit aici ofițeri superiori cari au declarat 
și d-lor, că lucrul a constituit o greşeală. A spus-o 
d. general Paul: Angelescu, care totuși a fost mini- 
stru de războiu în timpul când se desfășura acea- 
stă misiune a Skodei, fără să o fi oprit. Dar, în 
sfârșit, am găsit această situațiune; ba chiar 
ați văzut că se depusese de către Skoda şi memo- 
riul cuprinzând studiul făcut, rezultatele la care 
a ajuns, propunerile ei concrete. Şi ne întrebăm 
dacă o asemenea însărcinare a fost dată de un 
ministru român în 1925 și a fost întreprinsă de 


www.dacoromanica.ro 


143 


uzinele Skoda fără ca în intențiunea comună 
să fi existat încă, de atunci o furnitură ca 
rezultat al acestor studii? In asemenea condi- 
țiuni, noi credem că nu este hazardat când 
presupunem că orice guvern ar fi fost în 1930 
tot cu uzinele Skoda ar fi încheiat contract, 
Fra oarecum rezultatul normal al unor vechi 
tratative. 

De altmintrelea, mai era o considerațiune spe- 
cială care milita în acest sens. Noi voiam să 
procurăm material modern. Şi acest material 
nu putea fi realizat dintr'odată, în baza unui 
simplu contract. Modelele de armament presupun 
lungi şi laborioase studii şi experienţe. Ori, ce se 
întâmplase? După războiu, mai toate uzinele 
întreprinsese aceste cercetări. Primele însă care 
ajunsese în 1928 la rezultate pozitive, la crearea 
unui tip nou de tun, au fost uzinele Skoda. 
Acestea erau lucruri cunoscute. Ni s'a afirmat 
aici că organe competente dela noi urmăreau cu 
interes rezultatul acestor experiențe şi că însuși 
răposatul Vintilă Brătianu a întrebat odată pe 
reprezentantu Skodei în ce stadiu se găsea rea- 
lizarea noului model. Prin urmare, dacă era 
vorba să cumpărăm material nou, trebuia for- 
tamente să ne ducem acolo unde asemenea mate- 
rial exista realizat. 


www.dacoromanica.ro 


144 


Este atât de adevărat acest lucru, încât în 
momentul când am făcut noi contractul, uzinele 
Skoda lucrase deja pentru aliaţii noștri, pentru 
cehoslovaci, pentru jugoslavi și pentru polonezi. 
Este incontestabil că orice ministru de războiu 
ar fi fost în 1930, el s'ar fi gândit la avantajul 
ce aveam de a ne procura un material similar 
cu acela al Statelor cu care vom coopera even- 
tual. N'avem nevoie să insistăm asupra acestui 
punct. In afară de aceasta, uzinele Skoda sunt 
foarte aproape de România, transportul materia- 
lului ar fi fost în orice moment asigurat. 

Dar, d-lor, presupunând că nu trebuia să 
alegem Skoda. Unde putem noi să ne ducem? 
Căci în definitiv nu sunt multe fabrici de arma- 
ment. Numărul lor este restrâns și putem să 
le trecem în revistă repede pe toate. In Franţa, ` 
la Schneider-Creuzot? Ne-am dus. Am exami- 
nat. Dar Schneider ne-a trimes la Skoda şi ne-a 
spus că nu “poate altfel pentrucă este în cartel 
cu uzinele cehoslovace și că noi suntem geogra- 
ficeşte în zona de activitate a acestora. Impo- 
triva acestui cartel noi nu am putut face nimic, 
ȘI nici uzinele nu au voit să îl desfacă de dragul 
nostru. Am comandat atunci în Franța ce am 
putut şi ceea ce Schneider a voit să preia. Nu 
uitaţi în adevăr că pe lângă contractul de 5 


www.dacoromanica.ro 


145 


miliarde cu Skoda s'a încheiat în același timp 
un contract cu Creuzot pentru 45 de baterii, 
tunuri grele de 105 mm, în valoare de aproape 
2 miliarde. Unde mai putem merge? In Anglia, 
la Wickers? Era o idee. Dar o comandă în Anglia 
era mult mai scumpă; apoi fabrica era prea 
departe, ceea ce ar fi făcut riscat transportul 
în caz de conflict. In fine aveam experiența lui 
Wickers dela Copşa-Cugir. Şi atunci cum ne 
puteam duce noi acolo.pentru ca oricine să 
ne reproşeze cu drept cuvânt ce ați căutat toc- 
mai la Wickers care este dovedit mai scump 
din furniturile anterioare, care face transportul 
materialului problematic şi care pe deasupra 
nu ne-a dat concursul la care se angajase 
în înființarea uzinelor naţionale dela Copşa- 
Cugir. 

Atunci? Mai rămâneau două fabrici: Soloturn 
în Elveția şi Bofors în Suedia. Prima era camu- 
flarea vechilor uzine austriace Steyer, a doua era 
camuflarea vechilor uzine Krupp. Puteam noi să 
încredințăm o comandă de armament atât de 
importantă foștilor inamici? Am fi fost noi la 
adăpost de critici severe în această ipoteză? 
Nu avem nevoie de argumentări în această pri- 
vire fiindcă răspunsul este dat de însuși ministrul 
d-voastre de războiu, d. general Paul Angelescu. 


10 


www.dacoromanica.ro 


146 


In adevăr, s'au prezentat acum în urmă uzinele 
Soloturn Steyer pentru a prelua o comandă. 
Și încă a venit la brațul uzinelor noastre « națio- 
nale » dela Cugir. Totuşi d. general Angelescu 
lesa respins și lesa respins în termen foarte cates 
goric și foarte aspru. Avem declarațiunea sa din 
ședința dela 24 Iunie crt. a Camerei. D. minis 
stru spunea: « Dar mai sunt și alte motive de 
capitală importanță care interzic colaborarea 
tehnică cu fabrici ce aparțin Statelor foste inas 
mice, direct sau indirect, lucru care este regres 
tabil că Copșa„Cugir, care se zice instituție a 
Statului, îl ignorează p». Şi d, Angelescu avea 
foarte multă dreptate. De altmintrelea, d-lor 
deputați, este un fapt caracteristic pe care tres 
bue săsl subliniem, și anume: că în repetate 
rânduri şi în diferite chestiuni miniștrii duvoastră 
responsabili exprimă concepțiuni aproape idena 
tice cu acelea ale guvernului naționalsțărănesc 
din 1930. Este caracteristic acesț lucru și el 
nu se poate explica decât ca rezultat al contac- 
tului cu realitățile. Pentru noi mărturisim că 
aceste afirmațiuni ale unor oameni cu experiență 
sunt mai prețioase și mai concludente decât 
toate eşafodajele construite de avocați pe bază 
de simple texte tare noi știm cum se pot așeza 
ȘI cum se pot interpreta. 


www.dacoromanica.ro 


147 


Prin urmare, un ministru liberal, d. general 
Mărdărescu, a gândit la fel cu noi la elaborarea 
planului de dotare; un alt ministru liberal, d. 
general Angelescu, a gândit la fel cu noi în 
chestiunea capacității actuale a industriei națio- 
nale, în chestiunea uzinelor străine și vom avea 
prilejul să mai semnalăm și altă chestiune. Ori- 
cum, este evident, că nu se putea alege decât 
Skoda pentru contractarea furniturii de tunuri, 
Fra fabrica cu care Statul se găsea în vechi 
relațiuni; singură ea realizase modelul nou de 
tun; furnisase aliaților noștri; era aproape de 
granița României și, în fine, nu ne puteam 
adresa foștilor inamici. In asemenea condițiuni, 
nu numai că nu se poate spune că am acordat 
o prefernță casei Skoda, ci dimpotrivă noi, Sta- 
tul Român, aveam interesul de a contracta cu 
Cehoslovacia. 

V'am expus, d-lor deputați, împrejurările 
care au premers încheerii contractului din 17 
Martie 1930. V'am arătat că înzestrarea oștirii 
cu armament era în acel moment cum este și 
astăzi, o mare necesitate de Stat. V'am arătat 
că s'a întocmit un plan de dotare cu toate formele 
legale și în cadrul lui s'au încheiat o serie de 
contracte, în care figura şi cel cu uzinele Skoda. 
V'am expus în ce situațiune se afla industria 


10* 


www.dacoromanica.ro 


148 


națională de armament şi pentru ce nu se puteau 
construi tunuri noi în țară atunci, dar că guvera 
nul a avizat la o politică întreagă pentru reorga- 
nizarea fabricilor noastre, cărora le-a rezervat 
un stoc important de furnituri. V'am arătat 
apoi că nu eram obligați să facem licitațiune 
publică şi ați văzut toate contractele anterioare; 
vam lămurit în fine pentru ce anume, dintre 
toate fabricile străine, noi nu ne puteam adresa 
decât la Skoda. 

Daţi-ne voie să trecem acum la analiza însăși 
a contractului 6102. Să ne iertați dacă vom fi 
nevoiți să intrăm în detalii. Chestiunea prezintă 
însă o însemnătate excepțională și tocmai ana- 
liza detaliilor va putea fixa mai precis condițiua 
nile în care s'a întocmit contractul. De altmina 
trelea am avut prilejul să constatăm cu câtă 
ușurință se pot crea unele legende: De pildă, 
multă vreme comisiunea a fost dominată de 
ideea că acest contract a fost trecut în grabă, 
fără un studiul serios. Ne aducem aminte că 
în timpul audierii martorilor, unii din colegii 
noștri se arătau surprinși de faptul că între data 
aprobării comenzii de către Preşedinţia Consiliu- 
lui de Miniștri şi data încheierii contractului, 
a fost un timp foarte scurţ, mai puțin de o lună 
ni se pare. Şi se spunea, cum este posibil ca o 


www.dacoromanica.ro 


149 


comandă de 5 miliarde să fie încheiată atât de 
repede. Mai târziu însă, după ce rând pe rând 
au fost descoperite dosare și analizate, s'au pus 
aici întrebări care tindeau să învedereze o opi- 
niune diametral opusă. S'a pus anume în legă- 
tură comanda cu unele memorii și oferte pre- 
zentate de turnisori cu aproape un an înainte. 
Nu ştim dacă s'a observat această contradic- 
țiune, Pentrucă, în adevăr, din două lucruri, 
unul: sau reproşezi că comanda s'a făcut prea 
repede și atunci nu o mai poți pune în legătură 
cu acte care datează de un an înainte ; sau repro- 
şezi comenzi dimpotrivă că se bazează pe oferte 
vechi și atunci nu mai poți vorbi de grabă în 
încheierea contractului. 

Faptele cronologice însă sunt următoarele: 
Planul de dotare al oștirii a fost aprobat la 2 
Iulie 1029; modelele de artilerie ce trebuiau 
comandate la Skoda și Creuzot au fost fixate 
la 4 Septemvrie. In aceeași lună inspectorul 
general al artileriei a fost trimes în Cehoslovacia 
şi în Franța să examineze materialul pe teren; 
el a prezentat rapoartele Nr. 5 și 11 în Octom- 
vrie 1920. A urmat apoi tratative cu furnisorii, 
în deosebi asupra condițiunilor financiare. Inspec- 
torul general al artileriei, prin rapoartele Nr. 
750 din II Noemvrie 1020 şi Nr. 78 din 10 


www.dacoromanica.ro 


150 


Februarie 1930, supunea chestiunea ministrului 
armatei. La 20 Februarie se supunea chestiunea 
Președinției Consiliului, care o aproba la 26 
Februarie şi autoriza îndeplinirea formalităţilor 
legale. Urmează, apoi avizul tehnic al Direcțiu- 
nii armăâmentului la 2 Martie; încunoștiințarea 
„comitetului materialelor la 5 Martie, vizele con- 
trolorului financiar și șefului serviciului conten- 
cios, pentru ca la 17 Martie, după aproape 9 
luni de cercetări, contractul să fie încheiat. Iar 
după o săptămână, la 26 Martie, se întrunește 
Consiliul superior al apărării țării, căruia i se 
aduce la cunoştinţă efectuarea comenzii. Precum 
am semnalat deja, acest Consiliu se întrunise 
ultima oară la 2 Iulie 1929 şi el trebuia să ia 
acu cunoștință, de stadiul lucrărilor îndrumate 
la ședința sa precedentă. 

Dalor deputați, nu vom insista firește, asupra 
unor interpretări glumețe care s'au adus în legă- 
tură cu aceste formalități. Nu este serios și ni se 
pare să, pierdem vremea inutil. Poate cel mult 
să le relevăm ca o ilustrare a aspectului pe care 
lau avut câte odată discuțiunile noastre. Astfel, 
am văzut, de pildă, pretinzându-se că adresa 
din 26 Februarie 1930, prin care Președinția 
Consiliului de Miniștri autoriza comanda, nu ar. 
cuprinde în fond o aprobare a Președinției, ci 


www.dacoromanica.ro 


151 


numai a d-lui Iuliu Maniu, personal, care sem- 
nase adresa! Ca și când d. Maniu era acolo un 
simplu particular. De asemenea, am văzut pe 
şeful serviciului contencios, un general în acti- 
vitate, venind și în fața vizei sale de pe contract 
spunând: «pare că ar fi semnătura mea, dar 
nu mi-aduc aminte ». Ințelegeți, prin urmare, 
unde am ajunge dacă am face o asemenea dis- 
cuțiune, Ne vom opri însă asupra avizului Direc- 
țiunii armamentului, pentru a analiza cuprinsul 
şi pentru a-i fixa caracterul. Cu atât mai mult, 
cu cât și în această privință s'a construit o 
legendă. 

Sa spus anume că generalul, inspector al 
artileriei ar fi lucrat singur. Sa pretins că 
acesta, deşi recunoscut ca unul dintre tehnicienii 
cei mai capabili și, deși şeful însuși al organelor 
tehnice, s'ar fi mărginit la opiniunea lui perso- 
nală și că nu ar mai fi consultat pe nimeni. 
Ori, este admisibil să se construiască o legendă 
în contradicție flagrantă cu împrejurările de 
fapt? In ce scop? Mai ales că o asemenea legendă 
nu putea rezista la o confruntare cu actele 
oficiale. 

In adevăr, în însuşi dosarul care cuprinde con- 
tractul se află raportul Nr. 4.813 din 2 Martie 
1930 al Direcţiunii armamentului, semnat de 


www.dacoromanica.ro 


152 


generalul Munteanu şi colonelul Drăgănescu, con- 
ducătorii Direcțiunii. Ce cuprinde acest raport? 
Este interesant de semnalat acest lucru pentrucă, 
s'ar putea susține că ne aflăm în fața unei simple 
formalități de birou, sau a unui act de comple- 
zență față de şeful ierarhic. Ei bine, nu este așa. 
Raportul Direcțiunii conține un examen foarte 
atent şi foarte amănunțit al chestiunii. Vom 
schița cuprinsul lui. Avem mai întâi un capitol 
privitor la caracteristicile materialului ce se co- 
manda. Sunt fixate penţru fiecare model de tun 
datele complete asupra energiei la gura țevii, 
a bătăii, a greutăţii proiectilului. Se stabileşte 
că tunul trebue să tragă și împotriva țintelor 
aeriene, că trebue să poată utiliza şi munițiu- 
nile vechi ce posedăm noi; că trebue să aibă 
afetul interșanjabil; că, tunul trebue să fie de- 
montabil, pentru transportul în munți şi aşa 
mai departe. Avem apoi un capitol în care se 
stabilesc cu o deosebită prevedere condițiunile 
de recepție, determinându-se în amănunt toate 
probele prealabile la care va fi supus materialul 
înainte de livrare, ca: ţrageri penţru recepţia 
tunurilor, trageri pentru cyntrolul împrăştierilor, 
trageri pentru controlul rezistenţii gurilor de foc, 
probe de rulaj, trageri pentru recepţia munițiu- 
nilor şi aşa mai departe. Avem un al treilea 


www.dacoromanica.ro 


193 


capitol referitor la condițiunile generale care se 
ocupă de tabelele de tragere, de predarea bre- 
vetelor şi a planurilor descriptive ale materia- 
lului. Se ocupă de compunerea încărcăturii proiec- 
tilelor, de încărcătura de trotyl, etc. Ce reprezintă 
toate aceste elemente cuprinse în raportul Direca 
țiunii armamentului față de orferta Skoda? Sunt 
ele numai o repetare a datelor cuprinse în acea 
stă ofertă? Nu, toate aceste date tehnice constin 
tueşc o concepțiune nouă, aparținând Serviciu- 
lui Ministerului nostru şi schimbând fundamena 
tal modelele propuse de furnisor. Pentru ca să 
înțelegeți aceasta, este de ajuns să vă semnalăm 
că Direcțiunea cerea nici mai mult, nici mai 
puțin decât construirea unui nou model a unui 
prototip care să realizeze datele noastre. Se fixau 
limite maxime și minime înlăuntrul cărora, pe 
baze de experiențe, uzinele trebuiau să găsească 
soluțiunea tehnică optimă. Prin urmare, Direcția 
unea armamentului schimba fundamental oferta. 
Este atât de adevărat aceasta, încât însuşi autos 
rii raportului, dândusși seama de importanța 
modificărilor introduse, au simțit nevoia de a 
veni cu o explicațiune complimentară. Şi au 
inserat atunci în raport un capitol special, inti- 
tulat: «justificarea modificărilor și adăugirilor 
introduse », In acest capitol se expune noua 


www.dacoromanica.ro 


154 


concepțiune care a urmărit patru puncte esenn 
tiale, și anume: I) sporirea bătăii artileriei; 
2) unificarea calibrelor și interșanjibilitatea pron 
iectilelor; 3) standardizarea afetelor, a apatatea 
lor de ochire şi a focoaselor; 4) în fine, problema 
pulberilor. Ori, dulor, noi întrebăm. Insemnează 
toate acestea că Pirecțiunea armamentului nu 
s'a pronunțat? Că ea nu a examinat comanda? 
Este admisibil aceasta? Apoi, bine, adevărul 
este că prin modificările numeroase și esențiale 
introduse, în realitate Direcţiunea armamentului 
devine autorul adevărat al contractului din punct 
de vedere tehnic. Ce s'ar fi întâmplat dacă Direc: 
țiunea nu introducea modificări? Cumpăram pur 
şi simplu materialul furnisat .Jugoslaviei. Era de 
ajuns să se copieze datele din contractul aliațiloa 
noştri. In câteva ore chestiunea era terminată. 
Par, Birecțiunea noastră nu a fost de aceeași 
părere, ea a voit altceva, şi anume: a voit să 
amelioreze încă, materialul. In interogatoriul ce 
i s'a luat aici, unul dintre autorii raportului, d. 
colonel Drăgănescu, a spus lămurit: « In cadrul 
prețurilor inițiale, stabilite de Minister, am intro- 
dus astfel de condițiuni care au dus în mod fatal 
la o mare mărire a, prețului de cost al uzinelor. 
Ori, aceasta cred că reprezintă un avantaj care 
Săul poată cifra la sute de milioane, dacă puneţi 


www.dacoromanica.ro 


199 


copdeiul pe hârtie, «Şi atupci, în fața acestor 
fapte se poate pretipde în mod opest că Direc- 
țiupea armamentului pu a fost copsultată? Evi- 
dept că pu! Ipcă:odată poi afirmăm că în fond 
însăși Dlrecțiunea a făcut comapda, 

Ip legătură cu aceasta s'a ridicat chestiupea 
caietelor de sarcini și s'a obiectat că ele pu s'au 
întocmit odată cu contractul, ceea ce ar copsti- 
tui ug vițiu sau poate chiar o favoare făcută 
uzipelor. Ori, și aici pe aflăm îp fața ugui exem- 
plu de superficialitate cu care se examipează 
upeori chestiupile şi de ușuripța cu care se trag 
copycluziunile. Ip adevăr, s'a copfupdat o comapdă 
de tupuri cu o comandă de,., cutii de copserve, 
cum spupea, atât de plastic, d. geperal Apgelescu. 
« Gaietul de sarcigi pu se putea întocmi odată cu 
contractul, peptru simplul motiv că noi ceream 
mai îptâi să se găsească prip experiepţe o solu- 
țiune tehpică, să se copstruiască un prototip și 
pumai după examiparea și acceptarea lui, să se 
fabrice îp serie ». Prig urmare, ar fi fost o gre- 
şeală și o imposibilitate chiar, să se îpytocmească 
dela început caietul de sarcipi. La început pu se 
puteau da decât caracteristicele, precum s'au și 
dat în coptract. De altmiptrelea lucrul pu avea 
nicio importapţă dig pupctul de vedere al garag- 
ției materialului, fiipdcă se iptroduşese îņ con- 


www.dacoromanica.ro 


156 


tract clauza expresă că aceste caiete, odată 
întocmite, devin parte integrantă din contract. 
Eram acoperiți. Nu numai atât, dar acei cari 
aveau interes să se facă imediat caietele de sar- 
cini, nu eram noi, ci erau tocmai uzinele, fiindcă 
atunci ele ar fi putut trece la fabricarea în serii 
fără alt preambul. Aceasta este neîndoios. Iată, 
prin urmare, cum ceea ce constituia pentru noi 
o măsură de prevedere, s'a putut socoti eronat 
ca o favoare față de Skoda. De altmintrelea, 
iată ce spune colonelul Drăgănescu dela Direc- 
țiunea armamentului în această privire: « Puteam 
să iau caietul de sarcini dela Jugoslavi și în trei 
săptămâni contractul era gata cu caiet de sar- 
cini definitiv şi toată lumea era mulțumită, afară 
de noi, cei dela Direcția armamentului, fiindcă 
eu n'ași fi făcut aceasta niciodată ». Iar mai 
departe. «In consecință, caietul de sarcini nu 
putea fi decât provizoriu și ar fi fost foarte trist, 
dacă ar fi fost definitiv ». Apoi: « Dar vă spun că 
uzinelor Skoda le convenea să-l dea atunci (caie- 
tul de sarcini) fiindcă putea trece imediat la 
fabricarea în serii. Noi, Direcţiunea armamentu- 
lui, am impus caietul de sarcini provizoriu, nu 
uzinele Skoda, aici e chestiunea ». Prin urmare, 
nu ministrul sau inspectorul artileriei, ci Direc- 
țiunea însăşi a adoptat această concepțiune pe 


www.dacoromanica.ro 


157 


care a socotit-o cea mai favorabilă pentru inte- 
resele Statului. 

Dar, d-lor deputați, s'a ridicat chestiunea comi- 
tetelor materialului şi s'a încins o lungă discu- 
țiune asupra chestiunii de a se ști dacă acest 
organ a fost sau nu a fost consultat. Ori, iată 
că şi această discuțiune apare foarte ciudată. 
Pentrucă, în adevăr, există un proces-verba! Nr. 
17 din 5 Martie 1930, care constată că secretarul 
“general al Ministerului s'a prezentat la comitetul 
materialelor și a expus cuprinsul contractului 
pregătit cu Skoda. Comitetul a discutat şi a fost 
de acord cu ordinea de urgență a materialului, 
astfel cum o fixase Marele Stat-Major. Nu a ridi- 
cat nicio obiecțiune, nici asupra categoriilor de 
tunuri, nici a calibrelor. A obiectat numai că 
termenul de livrare de cinci ani ar fi prea mare, 
ceea ce se pare că s'a şi corectat de vreme ce 
după contract noi vedem că în anul II se vor 
livra 24 baterii, în anul III se vor livra 71 bate- 
rii, în anul IV 16 baterii şi în anul V numai 
tunurile grele de 150. Prin urmare, în anul III 
avea să intre în țară 34 din comandă. 

S'a mai menționat, de asemenea, în procesul- 
verbal, părerea că se comandă prea puține muni- 
țiuni. Ori, credem că aici comitetul nu avea 
dreptate, fiindcă în intenția Ministerului era să 


www.dacoromanica.ro 


158 


comande numai proiectilele strict necesare pen- 
tru instrucțiunea trupei și pentru a obține bre- 
vetul, rămânând ca stocul de războiu să se 
comande în țară. Sa exprimat, în fine, părerea 
că pe viitor, la comenzi, inspectoratele de arme 
să prezinte studii comparative la materialul pro- 
pus față de materialul de același fel, aflat în ser- 
viciul altor State. Nu știm dacă prin această 
recomandare s'a înțeles să şe readucă în discuție 
comanda ce se pregătise. Nu există o mențiune 
expresă în acest sens. Comitetul ar fi putut să o 
spună explicit, dacă o credea necesară. Nu a 
făcut-o însă. Şi dacă a înțeles recomandarea 
numai pentru viitor, și e probabil că așa a înțe- 
les-o, atunci ea a fost urmată, pentrucă, în ade- 
văr, vedem în procesul-verbal Nr. 18 din Aprilie, 
relativ la comanda Schneider, un asemenea studiu. 

Prin urmare chestiunea a fost prezentată comi- 
tetului materialelor. Şi este puțin probabil că 
secretarul general care era în posesiunea refera- 
tului Direcțiunii armamentului încă dela 2 Mar- 
tie să nu fi putut da toate deslușirile în cazul 
când asemenea deslușiri i s'ar fi cerut. Dar în 
orice caz problema caracteristicelor materialului 
nu prezenta importanță decât pentru d. general 
Rudeanu, singurul tehnician din comitet, în afară 
de secretarul general. Ori, noi credem că d. gene- 


www.dacoromanica.ro 


159 


ral Rudeanu nu ar fi opus un «non possumus! ». 
Pentrucă în adevăr iată ce se întâmplă: Se întru- 
neşte Consiliul superior al apărării țării, la 26 
Martie după încheierea contractului. Se aduce 
comanda la cunoştinţa acestui for. D. general 
Rudeanu, preşedintele comitetului materialelor 
este de față şi ia cuvântul. Şi ce a spus d-sa, că 
comanda nu trebuia făcută? Nu! că ne-am gră- 
bit? Nici atât! că am făcut greșeli? Şi mai 
puţin. Iată în adevăr ce spune d. general Ru- 
deanu: Cităm după procesul-verbal: « D-sa arată 
că prin comanda dată avem un început de înfăp- 
tuire » Şi mai departe: « Skoda este o fabrică 
serioasă ; avem tot timpul de a examina condi- 
țiunile tehnice ce trebue să îndeplinească mate- 
rialele ce comandăm, iar fabrica va fi în măsură 
să execute cu siguranță tot materialul de care 
avem nevoie ). Credem că este foarte clar; cre- 
dem că este foarte încurajator. Şi în orice caz 
nu știm cum primul-ministru, ministrul armatei, 
ceilalți generali cari erau de față ar fi putut lua 
declarațiunile d-lui Rudeanu drept un reproș, 
drept semnalarea unui viciu al comenzii. De alt- 
mintrelea d. general Rudeanu a avut aceeași 
atitudine și mai târziu. După un an şi jumătate 
chiar, în vara anului 1931, d-sa mergea la Pilsen. 
Avem mărturia colonelului Gicu Ionescu, preșe- 


www.dacoromanica.ro 


160 


dinţele comisiunii țehnice, țrimes să supravegheze 
consțruirea proţoțipului. D-sa ne-a spus că d. 
general Rudeanu s'a arățaţ sațisfăcuţ; că în 
gară i-a declaraț că va susține maţerialul în 
comițețele din țară și că a propus la decorare 
pe conducăţorii uzinelor. Prin urmare, la Au- 
gust 1931, preşedinţele comițeţului mațerialelor 
nu obiecţa nimic. A! esțe adevăraț că mai ţâr- 
ziu lucrurile s'au schimbat și &. general Rudeanu 
a manifesțaţ o alță opiniune. Se pare însă că 
lucrul acesța nu consțițuia pențru cunoscăţori o 
surpriză. Fiindcă ni s'a spus aici că în legăţură 
cu părerile d-lui general Rudeanu cineva a schi- 
țaţ, odaţă cu degeţul o linie în zig-zag! Care au 
fost noile păreri? Penţrucă în definițiv au exi- 
sțaţ mai mulțe, care s'au succedaț la ințervale. 
Se pare că odață abandonaţe condițiunile ţeh- 
nice din 1930, nu a fosț ţocmai uşor să se fixeze 
definițiv alţele. Dimpoţrivă. A veniţ aici în fața 
noasțră un specialisț care a examinaţ problema 
şi ne-a prezențaţ un ţablou foarţe sugesțiv. Din 
acesț ţablou s'au puțuţ vedea variațiunile noilor 
tehnicieni în diferițe chesțiuni, ca: unghiurile 
complimenţare, băţaia, greuțațea proiecțilului și 
alțele. Rând pe rând se adopţau și apoi se aban- 
donau soluțiuni penţru ca uneori după ţribulații 
de mai bine de un an să se ajungă ţoţ la formu- 


www.dacoromanica.ro 


161 


lele inițiale din contracte. Incât este legitim să 
ne întrebăm pentru ce s'a hotărît modificarea 
fabricațiunii înainte de a se fi fixat mai întâi 
noile condițiuni. Şi în orice caz dacă punem în 
balanță. preciziunea și fermitatea condițiilor sta- 
bilite de Direcțiunea armamentului la încheierea 
contractului, cu tribulațiunile sfârşite ale comi- 
siunii ulterioare, rezultatul este incontestabil în 
favoarea celor dintâi. 

Iată, d-lor deputați, prin urmare, că exami- 
nând documentele ajungem la concluziunea că 
s'au respectat toate formele legale și că s'au stu- 
diat mai bine decât au făcut-o alții, condițiile 
tehnice. Comanda a fost cercetată de Direcția 
armamentului și de comitetul materialelor ; con- 
tractul a fost vizat de consilierul controlor şi de 
contencios. Intreaga operațiune a fost adusă la 
cunoştinţa Consiliului superior al apărării țării. 
Acestea sunt faptele riguros exacte şi orice 
argumentaţii, orice răstălmăciri ale textelor nu 
pot schimba faptele. | 

Dar să examinăm acum condițiunile de fond 
ale contractului. Există oare vreun punct asupra 
căruia Statul nu a luat toate garanţiile şi a rămas 
expus la surprize? Există vreun avantaj special 
acordat uzinelor? Trebue să observ dela început 
că am asistat în fapt, la o verificare a valorii 


11 


www.dacoromanica.ro 


162 


actului încheiat, care ar face superfluă orice altă 
argumentare. Am avut în adevăr o suspendare 
a fabricațiunii, provocată de Minister, în condi- 
țiuni care ar putea fi justificate; am avut schim- 
barea condițiunilor tehnice dictate de noi; am 
avut schimbarea unui lot de 20 baterii de obu- 
ziere care constitue o pagubă însemnată pentru 
fabrică; am avut, în fine, nerespectarea obliga- 
țiunilor de plată a ratelor din partea Statului. 
D-voastră ştiţi că în fond, Statul nu a plătit 
decât 200 milioane. Și, cu toate aceste împreju- 
rări, uzinele nu au găsit în textul contractului . 
niciun mijloc de constrângere împotriva noastră. 
Nu au putut valida nicio pretențiune de despă- 
gubiri. De ce? Pentrucă instrumentul juridic 
a fost astfel construit încât Statul a fost la 
adăpost. 

In adevăr, vom aminti câteva dispozițiuni 
esențiale. Prin art. 5 ne rezervam dreptul de a 
modifica numărul bateriilor şi numărul munițiu- 
nilor, ceea ce am și făcut între timp. Prin art. 9 
uzinele se obligau să execute orice schimbări și 
perfecționări în calitatea materialului, pe care 
le-am pretinde în chiar cursul fabricațiunii, 
ceea ce iarăși sa întâmplat. Prin art. Ir uzi- 
nele se obliga să livreze materialul la termenele 
fixate, sub penalitatea unei amenzi de 20/99 pe zi 


www.dacoromanica.ro 


163 


pin valoarea materialului. Iņ art. 13 se iņtro- 
duce clauza rezolutorie expresă. Iņ ce privește 
condițiunile financiare, trebue să observăm mai 
întâi că noi pu am putut să ne gândim la o 
comandă de armament decât pe bază de credit, 
Am obținut așa dar un termen de plată de zece 
ani, cu o eşaloņare astfel calculată, încât pe 
de o parte, în primii aņi avem ratele cele mai 
mici, iar pe de altă parte, plățile rămân coņtiņuu 
ipferioare livrărilor, în aşa măsură, încât în 
momentul când uzinele vor fi livrat întreg mate- 
rialul, poi pu vom fi plătit decât jumătate din 
preț. Iņ ce priveşte dobânda, ea este redusă 
la 5%, în vreme ce procentul curegt al împrumu- 
tului postru de Stat este mult mai superior. Dar 
mai mult decât atât. Noi me obligăm să plătim 
dobânda, pu la toate sumele datorate, ci pumai 
la materialul livrat, dar peplătit. Planul de fiņaņ- 
tare adoptat de acest contract apare şi mai clar, 
dacă-l comparăm cu cel jugoslav. V'am spus că 
moi plătim îp termen de 10 ani, în vreme ce 
Jugoslavii au predat din primul moment pentru 
întregul preț, boņuri de tezaur, garantate de 
Bapca Naţională şi de Monopolul tutunului. 
V'am spus că poi plătim dobânda de 5% şi 
pumai la materialul peachitat, în vreme ce jugo- 
slavii plătesc 7% şi la întreaga sumă, chiar 


11% 


www.dacoromanica.ro 


104 


înainte de livrare. A! d-lor, dacă noi am fi accep- 
tat condițiuni asemănătoare celor primite de 
guvernul dela Belgrad și ne-am fi angajat să 
plătim dobânzi, chiar înainte de a fi primit un 
singur tun? Aţi fi văzut ce critici violente s'ar fi 
ridicăt în Parlamentul nostru. Sa vorbit de 
asemenea de garanţiile contractuale și s'a spus 
că scrisoarea dată de furnisor, prin care asigură 
formal executarea contractului, cu toată averea 
sa, nu ar fi eficace. Dar ce garanție mai eficace 
şi mai efectivă putea exista decât aceea de a nu 
plăti marfa, decât după ce a fost livrată, cum 
am stabilit noi? Evident că însăși aceste condiţii 
de plată constituesc cea mai bună garanție și în 
fond nici nu aveam nevoie de o formalitate 
suplimentară. Scrisoarea de garanţie a fost supera 
fluă sub acest raport. Prin urmare, ce avantaj 
special s'a consimţit prin contract, furnisorilor? 

Sa vorbit de chestiunea pulberilor. Vedeți, 
nu am voit să omitem absolut nicio chestiune. 
S'a spus anume că organele noastre pretindeau 
pulbere cu bază de nitroceluloză, în vreme ce 
Skoda oferea nitroglicerină, pentrucă nu i-ar fi 
convenit altfel și pentrucă nu ar avea în Ceho- 
slovacia fabrică de nitroceluloză. Direcțiunea 
armamentului cedând asupra acestui punct, ar fi 
consimțit un avantaj uzinelor furnisoare. Este 


www.dacoromanica.ro 


165 


adevărat că au existat lungi discuțiuni între 
uzine și Minister asupra acestui punct. Ele 
datează încă din Noemvrie 1929. Mai întâi nu 
ştim dacă și acest fapt dovedește că comanda 
nu a fost examinată cu atențiune, ci în grabă? 
Prin urmare, au existat asemenea discuțiuni. 
Dar care a fost caracterul lor? Adoptarea nitro- 
glicerinei constituia un avantaj material pentru 
Skoda și o pagubă tehnică și bănească pentru 
Statul nostru? Adoptarea nitroglicerinei făcea 
posibilă comanda, în vreme ce nitroceluloza o 
făcea imposibilă? Aceasta a fost baza discuțiu- 
nilor, sau a existat o controversă de ordin pur 
tehnic? De sigur, nu este tot una! Ori, în această 
privire avem o dovadă foarte concludentă. Anume, 
în dosarul cu actele ridicate dela reprezentanța 
Skodei, cu prilejul descinderii noastre, am găsit 
două scrisori: una datată din 30 Noemvrie şi 
alta din 3 Decemvrie 1929, care tratează despre 
problema pulberilor. Sunt vreo câteva zeci de 
pagini, în care se expune pe larg avantajele și 
desavantajele diferitelor feluri de pulberi, in- 
fluența lor asupra construcțiunii armamentului, 
tendințele noi în toate armatele, etc. Mai întâi 
trebue să relevăm valoarea acestor scrisori. Din 
faptul că ele erau destinate exclusiv pentru 
reprezentant, presupunem că nu aveau nimic 


www.dacoromanica.ro 


166 


calculat şi nu ascundeau nimic. Ce spune Direc- 
țiunea din Praga? Că în momentul de față 
toate armatele au introdus pylherea de nitro 
glicerină, afară de Franța. Ẹranța rezistă încă 
din considerațiuni speciale, şi anume: fiindcă 
posegă instalațiuni de Stat numai pentru fabria 
carea nitrocelulozei, dar că totuși şi acolo în 
momentul de față se accentuiază noile tendințe, 
Că pulherea de nitroglicerină este mai rezistentă 
la alterare; că necesită o încărcătură mai mică 
şi că este mai ieftină. Aceaşta spune fabrica. 
Dar ea adaugă în scrisoare către reprezentantul 
ei: « dacă prin explicațiunile noastre concepțiunile 
cercurilor competente de acolo (adică dela Bucu- 
reşti) nu vor fi modificate și nici chestiunile 
prețului şi termenului de livrare nu vor fi decia 
sive, atunci noi ca livrând, suntem hine înțeles 
gata a ţine socoteala de dorințele celui ce comandă 
de a livra muniţia, astfel cum ne este cerută. De 
altă parte, socotim de datoria noastră a oferi 
clientului ceea ce socotim ca mai bun», Prin 
urmare, furnisorul nu dă indicaţii reprezentantun 
lui să obțină cu orice chip o anume soluțiune; 
nu îi spune să întrebuințeze vreo influență în 
acest scop; nu îi spune nici că altfel nu poate 
executa comanda. furnisorul spune un lucru 
foarte simplu: pylherea cu nitroglicerină este 


www.dacoromanica.ro 


167 


superioară din punct de vedere tehnic și bănesc, 
ne socotim datori să informăm în această pri- 
vire, dar dacă totuși Ministerul Român ar vrea 
altfel, furnisorul e gata să execute așa cum 
preferă Ministerul. Rezultă de aci că s'a acordat 
un avantaj uzinei? Şi care a fost în fond solu- 
țiunea adoptată de Minister? Soluțiunea a fost 
foarte bună, şi anume: Direcțiunea armamentu- 
lui a propus, iar uzinele au acceptat să se con- 
struiscă tunurile astfel încât să se poată între- 
buinţa şi pulbere de nitroglicerină și pulbere de 
nitroceluloză. Iată, prin urmare, că nici în acea- 
stă împrejurare nu se poate vorbi de o avanta- 
jare a furnisorului. 

Venim, d-lor deputați, acum la chestiunea 
prețurilor. A avut guvernul din 1930 asupra 
acestui punct o concepțiune bine definită? A 
reținut el chestiunea, s'a ocupat de ea, sau a 
ignorat-o, sau a neglijat-o? Pentrucă în defi- 
nitiv s'ar putea admite și o concepțiune în care 
chestiunea prețului să nu joace niciun rol. O 
concepțiune în care ceea ce-l preocupă pe cum- 
părător să fie calitatea materialului pe care-l 
achiziționează şi pentru care este dispus să dea 
orice preț. S'ar putea întâmpla acest lucru! Vă 
rugăm să nu vă arătaţi surprinși. Am văzut în 
adevăr pe unul din militarii distinși, pe d. gene- 


www.dacoromanica.ro 


168 

ral Rudeanu venind aici și spunându-ne textual: 
« Prețul nu joacă cel mai important rol în che- 
stiuni de armament, ci superioritatea și calita- 
tea materialului, care justifică orice preț ». Așa 
a vorbit d. general Rudeanu. Și nu numai atât; 
am văzut chiar pe actualul ministru al armatei, 
pe d. ministru Angelescu, venind înaintea Came- 
rei și cetind opinia camaradului său, ca un fel 
de autoritate în materie. Ne închipuim că d. 
general Angelescu, credea sincer în temeinicia 
unei asemenea concepțiuni, pentrucă firește nu 
am putea admite că d-sa o invoca atunci numai 
fiindcă trebuia să apere un anume punct de 
vedere în chestiunea Zbrojowka. Prin urmare, 
vedeți că se poate să vină cineva și să spună: 
pe mine nu mă interesează prețul, dau oricât 
spre a avea un' material bun. Oare guvernul 
din 1930'a avut o asemenea concepțiune pe care 
o justifică astăzi și d. general Rudeanu și d. 
general Angelescu? Nu, d-lor, guvernul din 1930 
nu a avut această concepțiune, ci dimpotrivă 
a reținut chestiunea prețurilor şi şi-a fixat un 
punct de vedere precis asupra ei. Care a fost 
acest punct de vedere? Mai întâi atrag aten- 
țiunea asupra unui fapt. Una este chestiunea ' 
finanțării şi alta este chestiunea prețului. Fără 
îndoială finanțarea influențează prețul, cum vom 


www.dacoromanica.ro 


169 


arăta îndată. Dar finanțarea esțe în funcțiune de 
situațiunea creditului unui Stat şi de posibili- 
tățile lui bugetare. Nu este indiferent pentru 
cumpărător dacă trebue să plătească imediat 
sau trebue să plătească întrun termen mai lung, 
chiar dacă ar trebui.să răspundă sume mai mari. 
Noi nu ne putem gândi să cumpărăm decât pe 
credit. Prin urmare era din capul locului o che- 
stiune importantă de a şti care fabrică ne putea 
acorda un credit convenabil, care fabrică se 
putea finanța singură. Şi în privința finanțării 
v'am arătat deja că ministrul nostru de finanțe 
a fixat şi a impus o formulă, care din toate 
punctele de vedere era superioară, pentrucă obți- 
nea un termen de I0 ani, pentrucă ratele erau la 
început foarte mici, pentrucă procentul era mic 
şi pentrucă nu se plătea dobânda decât la ratele 
întârziate, care depășeau materialul livrat. In 
comparațiune cu sistemul de finanțare, cuno- 
scut de noi atunci, ca adoptat de jugoslavi, 
formula românească era superioară și ministrul 
de finanțe român nu avea decât să fie satisfăcut. 
Dar, în sfârşit, nu mai revenim asupra acestui 
punct. Vom examina prețurile. 

Ce criteriu se putea adopta în această privire? 
Prețul de cost? Foarte dificil. Cine putea stabili 
aceasta. Care fabrică punea la dispozițiune situa- 


www.dacoromanica.ro 


170 


țiunea sa, condițiile în care-i procură materiile 
prime, creditul, mâna de lucru, și își face amor- 
tismentele? Pe acest teren nu puteam merge. 
Atunci? Comparațiunea cu alte fabrici? Era o 
metodă. Şi aveam deja indicațiuni concludente. 
Aţi văzut în adevăr că cu prilejul şemizării și a 
furniturilor de focoase, corpuri de obuze etc., 
prețurile Skodei se arătase mai mici decât ale 
industriei naționale și decât ale lui Wickers. 
De asemenea comparând prețurile cu ale lui 
Schneider Creuzot din Franța, tot Skoda a fost 
mai avantajoasă. Veţi spune, da, dar Schneider 
era în cartel cu Skoda şi își aranja prețurile. 
Este adevărat; dar aceasta o putea face oricum, 
chiar în caz de licitație publică şi oricum dife- 
rența exista. Prin urmare, comparațiunea cu 
alte uzine dăduse oarecari indicaţiuni. 

Dar guvernul din 1930 a adoptat şi un alt 
punct de vedere. Anume, și-a zis: «Nu pot sta- 
bili prețul de cost; nu-mi este de ajuns nici 
experiența de până acum cu uzinele similare; 
vreau mai mult, vreau ca prețurile plătite de 
noi să nu fie mai mari ca acele plătite de aliaţii 
noștri jugoslavi, cari cumpărase atunci aproape 
același material dela aceleași uzine. Aceasta a 
fost concepţiunea. A venit aici fostul Preşedinte 
de consiliu și a expus-o clar; a venit apoi fostul 


www.dacoromanica.ro 


171 


ministru al armatei şi a recunoscut-o. Mai mult 
decât atât, d. Iuliu Maniu a explicat și motivele 
pentru care credea că trebue să pretindă prețuri 
mai mici, d-sa spunea că fiind vorba de un 
model deja realizat şi fiind apoi vorba de o 
marfă de export, aveam dreptul să pretindem 
acest avantaj. Dar nu am avut numai declara- 
țiunea fostului preşedinte de Consiliu şi recunoa- 
șterea fostului ministru al armatei, care se făcea 
acum în fața noastră. Am avut și un doctiment 
datând din chiar epoca contractului. D-voastră 
ați văzut adresa din 26 Februarie 1930, prin 
care Președinția Consiliului autoriza încheierea 
contractului. O vom cita în partea relativă la 
prețuri. Iată, textul: « D-le Ministru, în urma 
adresei d-voastră Nr. 118 din 20 Februarie 1930, 
vă autoriz să faceți formele legale pentru a pro- 
cura dela uzina Skoda materialul de artilerie 
specificat în susmenționata d-voastră adresă și 
oferit de firma Skoda». Şi mai departe: «La 
stabilirea costului singuraticelor piese, veți purta 
grija ca ele să nu fie livrate nouă cu un preț 
mai ridicat de cum au fost livrate Statului Jugo- 
slav și Statului 'Cehoslovac. Cred chiar că pre- 
țurile pentru noi trebue să fie mai mici decât 
cele fixate pentru Statul Cehoslovac, fiind vorba 
de export >. Apoi Preşedintele Consiliului con- 


www.dacoromanica.ro 


172 


tinua: « Veţi binevoi a controla exactitatea cal- 
culului pe anuități de oferte. Să faceți tot posi- 
bilul cu prevederea şi discrețiunea cuvenită pen- 
tru ca materialul în chestiune: să ni se predea 
cât mai grabnic, chiar înainte de termenul din 
ofertă ». Prin urmare, era foarte limpede. Pre- 
țuri mai mici decât la aliați. Nu putea să fie 
nicio îndoială; nu putea să fie niciun echivoc. 
Era clar și categoric. 

-Acesta este un punct. Vom semnala imediat 
un al doilea, care își are importanța lui pentru 
Statul Român. Anume: Uzinele Skoda au accep- 
tat punctul de vedere al guvernului nostru. Uzi- 
nele Skoda s'au declarat de acord că prețurile 
materialului comandat nu pot fi mai mari decât 
la aliați. Rezultă acest lucru din faptul că în 
repetate rânduri uzinele Skoda au voit să dove- 
dească prețul mai avantajos pentru noi; mai 
rezultă de asemenea din faptul că atunci când 
noi am făcut obiecțiuni, Skoda a replicat: dacă 
nu credeți explicațiunile noastre, atunci vă decla- 
răm formal că suntem gata să executăm comanda 
la prețurile jugoslave, dacă bine înțeles Statul 
Român primeşte şi toate celelalte condițiuni ale 
contractului jugoslav. Aceasta era foarte conclu- 
dent. De altmintrelea, dacă nu ar fi acceptat 
formula noastră, uzinele ar fi refuzat orice dis- 


www.dacoromanica.ro 


173 


cuțiune și nemar fi spus: Aţi primit prețurile noas 
stre, ați semnat, vă privește. Dar uzinele n'au 
făcut acest Jucru. Dimpotrivă uzinele nesau pre- 
zentat tabele comparative în 1930, Ja facerea 
contractului; ne-au prezentat tabele comparas 
tive [a cercetarea din 193I, nesau prezentat 
tabeje în 1932, întotdeauna au stat pe acest 
teren. Chestiunea are o mare importanță nu 
pentru uzine, ci pentru noi, fiindcă aceasta 
naște obligaţiuni din partea Skgogei. Prin urmare, 
au acceptat punctuj nostru ge vegere. A fost un 
acord, de voințe asupra acestei chestiuni; a fost 
un contract pe care Skoda nua] „poate contesta 
astăzi. 
Acum, dujor deputați, dacă guvernul nostru 
a urmărit prețuri mai mici ca cele jugoslave, 
dacă Slgoda a acceptat această cerere a noastră, 
s'a realizat oare în fapt? Preţurile noastre cona 
tractuaje sunt ele oare reclamate mai mici decât 
ceje jugosjave? Să examinăm această chestiune. 
par mai întâi dațisne voie să rejevăm un fapt 
foarte ciudat. In cursul anchetei, unu] din coţegii 
noştri a afirmat în repetate rânduri că Ministeruj 
ar fi acordat prin contract prețuri mai mari decât 
chiar cele pretinse de fabrică prin ofertă. In aqe 
văr, (dusa a spus: «văd că am dat mai mult 
decât a cerut fabrica » Apoi; «Eu nu înțeleg 


www.dacoromanica.ro 


174 


cum am putut plăti noi prețuri mai mari decât 
cele pe care le cerea fabrica », Şi tot astfel d-sa 
repeta aceeaşi chestiune ca o adevărată obse- 
siune, De unde pleca pentru a trage această 
concluziune? Colegul o spune singur, și anume: 
d-sa a găsit o scrisoare din 7 Noemvrie 1929, 
prin care Direcțiunea uzinelor din Praga comu- 
nica reprezentanței din București tabloul de pre- 
turi cu care oferea materialul. Intre altele, Skoda 
oferă obuzierul de roo mm cu 2.940.000 bateria, 
în cazul când se comandă peste 25 de baterii. 
Ori, exclamă colegul nostru: noi nu am dat în 
contract 2.940.000 cât cerea fabrica, ci am dat 
3.260.000. Cum se explică această diferență? 
Este evident că o asemenea afirmațiune era de 
natură să creeze o atmosferă defavorabilă şi să 
dea loc la suspiciuni. Care este adevărul însă, 
D-lor, este foarte curios un lucru. Colegul nostrn 
care a găsit scrisoarea din 7 Noemvrie a trebuit 
să găsească de sigur şi celelalte scrisori ale Direc- 
țiunii şi să cunoască cuprinsul tuturor. Astfel, 
d-sa, care a cetit scrisoarea dela 7 Noemvrie, 
a trebuit să cetească şi scrisoarea din g Noemvrie, 
aflată în același dosar. Şi dacă a cetit-o, a trebuit 
să vadă că uzinele ofereau obuzierului de roo 
mm și cu 3.260.000 kg, adică exact prețul din 
contract. S'a schimbat prețul în două zile? Nu 


www.dacoromanica.ro 


179 


d-lor, dar colegul nosțru dacă ar fi examinaţ, 
scrisorile cu ațențiune, și noi sunțem siguri că 
le-a examinaţ cu aţențiune, ar fi văzut că la 
prețul de 2.040.000 în 7 Noemvrie s'au oferit 
obuzierele model vechi 16/19, iar la 3.260,000 
uzinele au oferiţ în ziua de g Noemvrie obuzie- 
rele noui model 16/430, ceea ce nu era ţoţ una. 
Și dacă colegul ar fi verificat de asemenea ce 
am comandaţ noi în conțracţ — și noi sunțem 
siguri că d-sa a verificaț ma aţunci ar fi văzut 
că noi am comandat modelul nou 16/430, iar 
nu modelul vechi 16/19. Prin urmare, la mijloc 
era o confuziune, ca să zicem asțfel!! Ea ilus- 
trează chipul cum s'a făcuț uneori discuțiunile 
și sursa pe care o au unele legende. Așa dar, 
în cazul semnalaț nu poaţe fi vorba de preț 
mai mare decâţ cel ceruţ. 

Cum sunț însă prețurile față de cele jugoslave? 
D-lor depuțaţi, ni s'au prezenţaţ explicațiuni care 
tind să dovedească cum că în adevăr prețurile 
noasţre sunț mai avanțajoase. S'a spus mai înțâi, 
ceea ce fără îndoială nu poaţe conțesta nimeni, 
că pențru a compara prețurile ţrebue să punem 
mărfurile în sițuațiuni similare. In sițuațiuni 
similare ațâț din puncţ de vedere al calițăţii, 
al canțițății, câț şi al condițiilor financiare. Pen- 
trucă, în definiţiv, noi nu am făcuţ pur şi sim- 


www.dacoromanica.ro 


176 


plu un contract identic cu cel jugoslav, Noi am 
comandat bateriile cu echipament complet, jugos 
slavii au comandat numai tunurile simple. Noi 
am introdus modificări esențiale în caracteristi- 
cile tehnice ale materialului, jugoslavii au comana 
dat modelele pe care uzinele le posedau deja și 
pe care numai lenau tras în serii, Noi am plătit 
în termen de 10 ani cu 5%, fără nicio garanţie, 
jugoslavii au plătit integral prețul la facerea 
contractului în bonuri de tezaur garantate de. 
Banca Națională din Belgrad şi de Monopolul 
tutunului, Noi am plătit dobândă numai la mas 
terialul rămas neachitat după livrare, jugoslavii 
au plătit dobândă'la întreaga sumă datorată 
dela început, indiferent de livrări, Iată deci o 
serie de diferențe esenţiale care, trebuesc calcu- 
late pentru a se putea pune cifrele în situațiuni 
„comparabile, 

Şi aţunci, care este rezultatul? In ce priveşte 
zestrea bateriilor, mi se înfățișează tabloul tutun 
ror articolelor cu prețuri unitare; în ce priveşte 
ameliorările aduse prin schimbarea caracterin 
sticelor şi crearea unui nou prototip, ele au fost 
evaluate procentual la 414%; în ce priveşte 
finanţarea, pi se prezintă două tablouri, în care 
sunt înscrise eșalonările românești și eșalonările . 
Jugoslave, dobânzile plătite de unii şi de ceilalți 


www.dacoromanica.ro 


177 


şi se constată că la lichidarea contractului, Jugo- 
slavii plătesc la un capital de un miliard, 400 
milioane dobânzi, în vreme ce România plătea 
numai I00 milioane, prin urmare cu 30% mai 
puţin. In fine, ni se arată că din cauza garan- 
țiilor date de jugoslavi, Skoda a putut sconta 
imediat la Monopolul tutunului din Praga bonu- 
rile de tezaur şi Şisa procurat capitalul necesar 
lucrării, fără nicio dobândă. Pe când în cazul 
comenzii noastre neexistând nicio garanție, uzi- 
nele au trebuit săsși procure fondurile pe piață 
cu dobândă curentă. Toate aceste elemente de 
diferență, la noi nu au fost calculate de uzină 
separat, ci incluse în prețul unitar al bateriilor, 

In asemenea condițiuni, se merge la concluzii 
prin două metode: prima metodă, aceea care 
a fost prezentată de uzină la 193I, constă în 
a stabili cât încasa Skoda pe unitate de baterie, 
pe bază jugoslavă și cât încasa pe bază româ- 
nească. Şi rezultatul este pentru tunul de câmp 
de 75 mm de pildă, că uzinele ar fi încasat efec- 
tiv dela jugoslavi 3.807.000 Kr. pe baterie, și 
ar fi încasat dela români 3.572.000 Kr. adică cu 
peste 1200.000 Kr. mai puțin. A doua metodă 
a fost întrebuințată la 1932 de uzine şi constă 
în a stabili cât plătea Statul nostru și cât plătea 
Statul Jugoslav pe bază jugoslavă. Concluziunea 


12 


www.dacoromanica.ro 


178 


la care se ajunge prin eliminarea din prețul 
nostru a condițiunilor suplimentare, este la tunul 
de 75 mm de câmp, că Jugoslavii plătesc 2.070.000 
Kr. iar noi numai 1.984.000 Kr. adică cu 86.000 
de Kr. mai puțin. 

Iată explicațiunile ce ni s'au prezentat. Ce 
valoare au ele? Noi, d-lor deputați, nu voim să 
primim explicațiunile Skodei fără o analiză amă- 
nunțită. Şi de aceea am spus dela început şi am 
repetat mereu că este o chestiune complicată și 
că trebue supusă unui expert. Vă mărturisim 
că în cursul anchetei noi am avut o imensă 
admirațiune pentru unii din colegi, cari nu se 
prea încurcau în aceste dificultăți şi care se 
declarau gata să tragă concluziuni în această 
problemă de tehnică financiară, foarte repede. 
Noi nu putem trata lucruri atât de importante 
cu asemenea desinvoltură. 

Dar, în definitiv se pretinde că prețurile nu 
ar fi mai mici la noi ci ar fi superioare. Pe ce se 
bazează aceste afirmațiuni? Există alt material 
documentar? Posedă cineva alte date? Nu am 
văzut. Nu există nimic nou în dosar. Trebue să 
constatăm că în această problemă ancheta nu 
ne-a adus nimic nou. Și trebue să mai constatăm 
încă un lucru care este foarte important, anume: 
că analiza prețurilor nu s'a făcut numai la înche- 


www.dacoromanica.ro 


179 


ierea contractului, ea s'a făcut de încă 3 sau 4 
miniștri următori şi s'a făcut pe baza acelorași 
date pe care le avem și noi astăzi. Nimic mai mult, 
nimic mai puţin. Și atunci, d-lor deputați, presu- 
punând că s'au înșelat cei cari au făcut contrac- 
tul, cum de nu s'a observat lucrul de succesori? 
A examinat chestiunea prețurilor d. general Con- 
deescu în 1931. A examinat chestiunea d. gene- 
ral Ştefănescu-Amza. A examinat-o d. general 
Samsonovici în 1932, a examinat-o odată și d. 
general Paul Angelescu. Atâţia miniştri de răz- 
boiu cari' s'au succedat. Cum este posibil să nu 
fi observat nimeni vițiul calculului, dacă un ase- 
menea vițiu ar exista. S'a examinat chestiunea 
odată în Consilul superior al apărării țării la 22 
Februarie 1932, d. general Ştefănescu-Amza, mi- 
nistrul armatei, a spus că prețul materialului 
comandat la Skoda ar fi mai mare decât prețul 
de cost. Vă rog să rețineți această distincțiune. 
E vorba de prețul de cost. D. general Cihoski, 
care era de față a arătat că atunci când a fost 
ministru a cercetat chestiunea prețurilor și a 
constatat că erau la fel cu cele jugoslave. 

D. general Amza a luat atunci din nou cuvân- 
tul și a spus: «că probabil prețurile sunt aceleași 
la toate » Prin urmare, încă odată, chestiunea 
prețurilor a fost examinată de mai mulți miniștri 


12* 


www.dacoromanica.ro 


180 


succesivi şi niciunul nu a venit să spună așa 
cum ar fi spus un om cu răspundere în cazul când 
ar fi descoperit o daună pentru Stat. 

Dar, daţi-ne voie să semnalăm încă un fapt 
care este foarte elocvent. S'a încheiat un con- 
tract cu uzinele Zbrojowka pentru furnizare de 
puşti-mitraliere. Sa pretins și aici că prețurile 
ar fi fost încărcate cu 25%; ba chiar am putea 
să spunem că de aici a plecat întreaga chestiune 
Skoda. Aţi văzut pe acel d. Rappaport, informa- 
torul d-lui general Amza, care ne-a spus că d-sa 
despre Zbrojowka a vorbit, nu despre Skoda. 
Prin urmare, s'a pretins că prețurile mitralie- 
relor au fost încărcate. A venit chestiunea în 
examinarea ministrului d-voastră, d. general 
Paul Angelescu. Şi ce a făcut d-sa cu prilejul 
încheierii unui codicil al contractului? A redus 
prețurile? Nu, d-lor, din contră, d-sa le-a sporit. 
Incât ne întrebăm ce fel de politică este aceasta. 

Dar, în sfârșit, să presupunem că ceea ce atâția 
miniștri cari s'au succedat nu au putut să con- 
state, ar constata mâine un expert calificat şi 
anume ar veni şi ar dovedi că prețurile noastre 
ar fi încărcate, Care ar fi rezultatul? Mai întâi 
este evident că nu poate fi vorba de nicio daună 
a Statului Român și aceasta pentru simplul 
motiv că noi nu am plătit. Precum am mai 


www.dacoromanica.ro 


181 


arătat încă odată, noi nu am achitat decât pri- 
mele două rate, în total 200 milioane lei. In 
afară de aceasta, plata a fost contractată în Kr. 
cehoslovace și din cauza deprecierii acelei mo- 
nede noi avem un beneficiu. Dar în orice caz 
într'o asemenea ipoteză, uzinele Skoda ar fi 
datoare să rectifice prețurile în condiţiile con- 
tractuale dela început. Aceasta este evident pen- 
trucă aşa ne-am înțeles dela început, pentrucă 
pe acest teren am stat dela început şi unii și 
alții, în acord! 

De altmintrelea, trebue să adăugăm că pro- 
blema reducerii prețurilor se pune în orice caz, 
chiar dacă ele nu ar fi fost încărcate și aceasta 
fiindcă executarea contractului se face astăzi 
în noui' condițiuni. Cel dintâiu care a ridicat 
această chestiune a fost însuși fostul preşedinte 
al Consiliului, d. Iuliu Maniu, care, în a doua 
guvernare, în ședința dela 16 Decemvrie 1932 
a Consiliului superior al apărării țării, a spus: 
«In ce priveşte contractele existente, este bine 
ca prin tratative să obținem alte condițiuni 
favorabile » Executând această politică, mini- 
strul de finanțe, d. Madgearu, a și obținut 
reducerea dobânzilor la contractul Zbrojowka. 

Aşa dar, chestiunea prețurilor se prezintă în 
rezumat astfel: Guvernul dela 1930 a fixat în 


www.dacoromanica.ro 


182 


mod precis punctul său de vedere că materialul 
comandat nu trebue să fie mai scump ca cel 
cumpărat de aliați. Uzinele Skoda au acceptat 
această bază. Toate datele pe care le avem 
astăzi, prezintă prețurile noastre ca mai favo- 
rabile, Mai mulți miniștri succesivi au verificat 
lucrurile şi nu au ajuns la alte concluziuni. 
Dacă însă un expert ar dovedi mâine o încărcare 
a prețurilor, atunci uzinele ar fi datoare să le 
reducă. Statul nu va fi avut însă nicio pagubă, 
fiindcă nu se plătise prețul, 

D-lor deputați, v'am expus până acum situa- 
țiunea politică în care ne aflam la 1928, şi con- 
siderațiunile care impuneau o atențiune specială 
pentru problema apărării țării; vam arătat 
măsurile luate pentru înzestrarea oștirii. Am 
cercetat apoi contractul Skoda, ansamblul de 
contracte, în care s'a încadrat el, pentru ce nu se 
putea alege altă uzină furnisoare decât aceea din 
Cehoslovacia; am examinat amănunțit condi- 
țiile tehnice ale materialului comandat, formali- 
tățile legale observate la încheierea contractului, 
elementele juridice şi financiare cuprinse în act. 

Credem astfel că se poate avea o idee completă 
asupra acestei chestiuni, aşa cum este fixată ea 
de dosarele oficiale şi de toate probele culese 
de noi. 


www.dacoromanica.ro 


183 


Dar, d-lor deputați, asupra acestei chestiuni 
s'au făcut ample discuțiuni politice, atât în Cor- 
purile Legiuitoare, cât și în presă, în anii din 
urmă. Unii oameni s'au declarat împotriva acte- 
lor încheiate de guvernul național-țărănesc din 
1929/1930. Au privit situațiunea din acea epocă 
sub un alt unghiu decât acel în care văzuse lucru- 
rile guvernul responsabil. Au considerat altfel 
utilitatea furniturii de armament și au ridicat 
obiecțiuni asupra ei. Intr'un cuvânt s'a pus în 
discuțiune întreaga politică a guvernului națio- 
nal-țărănesc, în această importantă problemă a 
apărării țării. Fireşte, era, și de aşteptat ca dife- 
rite forțe politice să se întâlnească și să se 
combată între ele pe chestiuni care formează 
activitatea unui guvern. Mai mult chiar, era de 
aşteptat ca într'o țară cum este a noastră, 
unde luptele de partid sunt atât de vii și de 
pasionate, să se treacă și la acuzaţiuni. La acu- 
zațiuni al căror caracter se schimbă după dia- 
pazonul însuşi al luptelor și trece dela simple 
neglijențe până la abuzuri și fraude. Era de 
așteptat acest lucru! Ce este drept, ne-a fost 
dat să asistăm la un procedeu foarte straniu, 
şi anume: am văzut că în această chestiune 
mai întâi s'au formulat acuzațiunile şi numai în 
al doilea rând s'a căutat existența însăşi sau 


www.dacoromanica.ro 


184 


temeinicia lor. Pe când normal ar fi fost dimpo- 
trivă, ca mai întâi să se facă cercetarea și apoi 
să se pună concluziunile. Fiindcă, astfel s'ar fi 
evitat afirmațiuni complectamente false sau exa- 
gerări izbitoare. Dar, în sfârșit, se vede că asta 
este de esența luptelor de partid! Să se înceapă 
cu acuzațiunile, fiindcă prin acest procedeu chiar 
dacă ulterior acuzațiunile cad, rămâne totuși 
atmosfera, și acesta este scopul luptelor politice. 

De altmintrelea, d-lor deputați, luptele de 
acest fel nu constituesc un lucru nou în vieața 
noastră publică. Istoria Vechiului-Regat a mai 
cunoscut momente în care s'au întrebuințat mij- 
loace de acest fel și pasiunile au ajuns la acest 
diapazon. Asemenea momente sunt foarte inte- 
resante şi ele merită să fie amintite în scurte 
cuvinte, nu numai fiindcă în multe priviri lucru- 
rile se aseamănă, dar şi pentrucă opinia publică 
de astăzi, în special din noile provincii, nu le 
cunoaşte. 

Astfel, ţara noastră a văzut odinioară partidul 
liberal dând în judecată pe adversarii cari-i 
precedase la guvern. Miniştrii conservatori, în 
cap cu Lascăr Catargiu au fost puși sub acu- 
zare. Au fost acuzați: generalul Florescu, Alex. 
Lahovary, Petre Carp, Titu Maiorescu, Iorgu 
Cantacuzino. Toți aceşti oameni, a căror activi- 


www.dacoromanica.ro 


185 


tate a ilustrat vieața publică românească și 
înainte de acuzare și după acuzare. Şi au fost 
învinuiți nici mai mult, nici mai puţin decât de 
faptul de « a-și fi însușit banii Statului, în profi- 
tul lor personal ». Lascăr Catargiu fusese acuzat 
de acest lucru. Este drept că deslănțuirea aceasta 
pătimașe nu a găsit o aprobare în opinia publică, 
din acea 'vreme. Pentrucă în chiar timpul când 
se desfăşura ancheta, foștii miniștri conservatori 
se prezentau în fața corpului electoral și se 
vedeau aleși cu mari majorităţi. Apoi actele de 
acuzare cădeau din ce în ce în uitare, pentru ca 
dela un timp să le fie frică mai mult acuzatorilor 
de a da ochii cu acuzaţii. Este interesant de 
menţionat că preşedintele comitetului acuza- 
tor, liberalul Eugeniu Stătescu, a devenit mini- 
stru înainte chiar de a se fi terminat ancheta, 
ca şi cum guvernul din acea vreme voia să 
acorde un fel de răsplătire acelor inițiative. Iată 
un prim caz. Există un al doilea. Anume, la 
1888, după căderea partidului liberal, conserva- 
torii au recurs şi ei, la rândul lor, la aceleași 
metode de luptă politică şi a fost pus sub acu- 
zare de data aceasta Ion Brătianu şi ceilalți 
foşti miniștri liberali. Cu redactarea raportului 
împotriva lui Ion Brătianu a fost însărcinat 
Nicolae Blarenberg. După lungi tribulațiuni — 


www.dacoromanica.ro 


186 


trecuse aproape un an de când liberalii se aflau 
sub acuzare — Blarenberg şi-a depus în fine 
raportul său. Este interesant de reamintit că 
Blarenberg la câtva timp după terminarea misiu- 
nii sale —de data aceasta se observase mai 
multă decență decât cu Stătescu — a fost şi el 
numit ministru. Blarenberg, care niciodată nu 
putuse aspira să devină ministru, s'a văzut 
astfel introdus într'un guvern! Ce este drept, 
el a fost mai puțin norocos, pentrucă nu a mai 
putut sta la putere decât 21 de zile. A căzut. 
Şi după aceea, acuzatorul lui Brătianu a intrat 
în umbră pentru ca să nu mai reapară niciodată. 
Este adevărat, d-lor, că de data aceasta se întâm- 
plase altceva. O parte din membrii guvernului, 
considerând greșeala politică făcută înainte de 
partidul liberal, nu au voit să o repete și ei, și 
au combătut raportul. In special, Titu Maio- 
rescu a arătat că «nu poate să existe o garanţie 
de nepărtinire când un partid vrea să judece pe 
un alt partid». Şi apoi, adăuga —se vede că 
așa era situațiunea de atunci — că țara așteaptă 
altceva, țara nu se pasionează de racunele de 
partid, ci ea aşteaptă reforme pentru îndreptarea 
vieții economice şi sociale. Așa argumenta Maio- 
rescu în Cameră la 1890. Nu a lipsit atunci şi 
un incident destul de picant. Anume: între acu- 


www.dacoromanica.ro 


187 


zatorii lui Brătianu figura şi Gheorghe Panu, 
care totuși fusese colaboratorul lui. Intre timp, 
Gheorghe Panu plecase dela liberali și înființase 
partidul « radical ». Titu Maiorescu a avut atunci 
o şarjă usturătoare împotriva «radicalului », 
domn Panu, care acuza acum pe fostul lui 
patron. Maiorescu a dat atunci o frumoasă lec- 
ție de morală publică. 

Iată prin urmare două exemple de luptă între 
partide, izvorită din sentimentele de răzbunare. 
Ce au însemnat aceste acte, fără îndoială nu și-au 
dat seama cei ce le-au săvârșit, în momentele 
acelea. Patimile odată deslănțuite împiedecă pe 
oameni să păstreze măsura şi mai ales să cântă- 
rească resfrângerea pe care o poate avea un act 
necugetat asupra intereselor superioare. In ase- 
menea momente domină resentimentele perso- 
nale, instinctele primitive. Ce e drept, timpul 
îşi ia sarcina să asigure triumful adevărului. 
Istoria a așezat pe acuzații dela 1876 şi 1890, 
pe Lascăr Catargiu, pe Ion Brătianu și pe cola- 
boratorii lor, printre bărbații de frunte cari au 
ilustrat vieața publică a acestei țări prin cinstea 
lor, prin patriotismul lor, prin serviciile aduse 
țării. In schimb, acuzatorii cari au izbutit un 
moment să rețină atențiunea prin agitarea înde- 
mânatecă a pretinsei posturi de censori morali, 


www.dacoromanica.ro 


188 


au intrat repede în întunerec. Cine mai vorbește 
astăzi de Missail, raportorul dela 1876, de Bla- 
renberg dela 1890? Numai dacă se scutură colbul 
de pe unele documente uitate, se mai poate des- 
coperi că au existat cândva acești oameni. 

Dar, d-lor deputați, am amintit aceste fapte 
numai ca să ilustrăm însemnătatea pe care o 
are metoda, în asemenea chestiuni. 

Aceste fapte nu ne duc firește şi nu ne pot 
duce la concluziunea, să renunțăm la controlul 
actelor publice. O asemenea concluziune noi nu 
am putea admite. Dimpotrivă, noi credem că 
toate actele de guvern trebue să fie astfel, 
încât în jurul lor să nu existe nici măcar o sus- 
piciune, Vieaţa omului public nu poate ascunde 
niciodată nimic și nimănui. Datorăm aceasta 
Națiunii, care la un moment dat îşi pune încre- 
derea în reprezentanții ei, Regimul democratic 
pe care-l servim cu toții nu poate fi întărit decât 
prin ținuta morală a oamenilor politici. Așa am 
crezut noi întotdeauna și am fost cei dintâi cari 
am formulat mijloace practice şi eficace pentru 
a asigura o asemenea ţinută. S'a vorbit de legea 
controlului averilor, 

Vom aminti că noi am fost aceia cari am ridi- 
cat această idee. Dar nu numai atât; concep- 
țiunea noastră a fost şi mai severă. Nu ne-am 


www.dacoromanica.ro 


189 


gândit numai la cazul achizițiunii de averi pe 
căi ilicite. Ne-am gândit şi la simple indelicatețe. 
Astfel sub guvernarea noastră s'a formulat un 
proiect de lege prin care se interzicea unui mini- 
stru de justiție să profeseze câtăva vreme după 
ieşirea din funcțiune. Inaugurase Toma Stelian 
acest sistem. El se gândise că nu este delicat 
ca un fost ministru să meargă să pledeze în fața 
unor magistrați pe cari el i-a avansat sau pe 
care el i-a pedepsit. Reluasem şi noi această idee 
şi depusesem un proiect în acest sens. Este ade- 
vărat că nu s'a votat şi e păcat că nu s'a votat. 
In orice caz, acel proiect contura concepțiunea 
noastră. Am voi să mergem chiar şi mai departe. 
Anume: noi credem că un om politic, fie el 
simplu deputat, în profesiunea lui nu trebue nicio- 
dată să susțină interese protivnice Statului. Ar 
trebui să se facă o lege care să creeze o incompa- 
tibilitate între funcțiunea politică și exercițiul 
unei profesiuni în contra intereselor Statului. 
S'ar putea face o statistică și noi credem că o va 
face cineva într'o zi, pentru a stabili câți oameni 
politici au luat furnituri dela Stat sau au pledat 
procese împotriva Statului. Ar fi foarte intere- 
sant aceasta pentru a ilustra moralitatea reală 
a vieții noastre publice. Prin urmare, d-lor, noi 


www.dacoromanica.ro 


190 


am merge chiar atât de departe în censurarea 
vieții omului politic. 

Şi atunci ce s'a afirmat în legătură cu con- 
tractul Skoda? S'a afirmat că ar fi existat un 
trafic de influență, că s'ar fi luat comisioane. Să 
examinăm această chestiune cu hotărîrea fermă 
de a pecetlui la stâlpul infamiei pe acel mize- 
rabil care ar fi traficat cu înarmarea țării. 

Cum a luat naștere această idee? Cum au 
apărut primele preciziuni? 

In vara anului 1931, îndată după retragerea 
guvernului național-țărănesc, noul ministru de 
războiu, d. general Ştefănescu-Amza, chiamă în- 
tr'o zi în cabinetul său pe generalii Condeescu şi 
Sică Popescu. Fără menajamente ministrul spune 
că este în posesiunea unui document care pro- 
bează că cu prilejul încheierii contractului Skoda 
uzinele Cehoslovace au plătit un « comision » de 
300.000.006 lei. Cei doi generali se arată surprinși 
şi contestă hotărît existența unei asemenea do- 
vezi. Ministrul trage sertarul biroului său și înfă- 
țișează apoi o scrisoare pe care furnisorii din 
Praga o trimisese generalului Popescu în anul 
1930 şi în care îi aduce acestuia la cunoștință că 
au vărsat suma de 300 milioane lei ce li s'a 
pretins. Generalul Condeescu întâmpină zâm- 
bind: Acesta este documentul? Ei bine, în acest 


www.dacoromanica.ro 


191 


caz aveți telefonul ja îndemână, puteți întreba 
imediat pe chiar colegul d-voastră deja Mini- 
steruj de finanțe, care vă poate |ămuri asupra 
rostului acestei sume, Despre ce era vorha? Cu 
prilejul comenzițor făcute în Cehoslovacia, guver- 
nuj naționaj-țărănesc, care trata în acej timp 
un împrumut pentru înființarea creditului agri- 
coj, a spus furnisorilor săij noi comandăm |a 
d-voastră pentru aproape 10 miliarde, Aceste 
sume vor ieși dela noi din țară, D-voastră trebue 
să ne acordați însă o compensațiune, Vă cerem 
să subscrieți o sumă [a împrumutul nostru, Acea- 
sta era cererea, Generaluj Popescu fusese însăr- 
cinat să aducă chestiunea [a cunoștința uzinejor 
ŞI uzinele răspunsese că aderează [a cererea 
noastră Iată foarte limpede în ce consta jegenda 
pretinselor comisioane de 300 milioane lei, După 
explicațiunile date de generalii Gondeescu şi 
Popescu, ministrul armatei s'a decțarat |ămurit, 
Generațul Popescu însă, care se simțise vizat 
printr'o insinuațiune atât de gravă, a cerut ime- 
diat satisfacție şi a pretins ministrului să-i dea 
numele denunțătoruțui pentru a duce cajomnia 
în fața justiției, Nu ştim ce va fi răspuns mini- 
struj, Dar vedem în repetate rapoarte pe gene- 
ralul, Popescu revenind asupra acestei chestiuni 


www.dacoromanica.ro 


193 


şi pretinzând ferm să i se dea posibilitatea de a 
yrmări pe calomniator, 

Este drept că s'au împins investigaţiuni și în 
altă ordine de idei, Socotim necesar să ne oprim 
un minut şi asupra acestora, In adevăr, s'a spus 
mai întâi că trebue cercetat cu cine a avut 
relațiuni reprezentantul Skodei, Faptul de a fi 
avut cineva contact cu acest reprezentant, poate 
constitui un indiciu de culpabilitate, Acesta este 
un punct, Mai există un al doilea, S'a spus anume 
că trebue să cercetăm cine a mânuit sume însem- 
nate de bani în epoca contractului, S'a formulat 
chiar la un moment dat aici în mijlocul comisiunii 
părerea că dacă cineva a dobândit o sumă de 
bani în 1930 şi nu o poate justifica, atunci acea- 
sta constitue un indiciu că banii trebue să pros 
vină neapărat dela Skoda, Iată cele doyă puncte 
în direcțiunea cărora s'au întreprins investigațiuni, 

D-lor deputați, să ne înțelegem noi nu avem 
nimic de obiectat ca să se facă cercetări şi de 
acest fel, ba chiar am putea pretinde că nu 
s'au făcut destule, De pildă, cine a avut relații 
cu Seletzky? Să stabilim precis pe toţi acei cari 
l-au cunoscut, Dar ce însemnătate poate avea 
acesț fapt? Intru cât se poate trage o conclu- 
ziune de încriminare în această împrejurare? 
De ce, numaidecât oricine a văzut pe Seletzky 


www.dacoromanica.ro 


193 


trebue să fi urmărit scopuri ilicite? Se putea 
întâmpla, dimpotrivă, ca Seletzky să fi profitat. 
Astfel, de pildă, acesta vizitează pe un domn 
avocat. Ori, el era acel care profita de împreju- 
rare, fiindcă primea consultațiunea unui distins 
jurisconsult. De asemenea, reprezentantul Sko- 
dei vizita, de pildă, pe un șef de partid. Tot el 
profita, fiindcă avea prilejul să-i supună proiec- 
tele sale, cu privire la chestiunile de armament. 
' Dar, încă odată, ce însemnătate pot avea 
aceste fapte? 

De asemenea noi nu avem de obiectat să se 
cerceteze cine a mânuit bani în 1930. Foarte 
bine. 'Trebue să constatăm că în această privință 
comisiunea s'a oprit asupra unei persoane. Nu-și 
poate justifica această persoană averea? De unde 
se știe? Apoi, tocmai acel om se găsește deja în 
fața comisiunii pentru controlul averilor, în baza 
unei cereri a sa proprie. Se urmează în fața 
unei Curți de Apel cercetări. Instanța nu s'a 
pronunțat încă. Cum ar putea atunci Comisiu- 
nea parlamentară să prejudece ea sentința unui 
for de judecată? Este admisibil aceasta? Dar 
dacă vine mâine Curtea de Apel și spune: per- 
soana în chestiune și-a justificat averea. Ce se 
întâmplă atunci cu concluziunile pe care le-am 
pune noi astăzi? 


13 


www.dacoromanica.ro 


194 


De aceea noi am menționaţ acesțe chesțiuni, 
dar sunțem daţori să adăugăm că ne facem 
rezerve asupra lor. Ne găsim în fața unor simple 
prezumțiuni. Ce valoare poţ avea ele? Nu își 
jusțifică cineva averea. §ă presupunem chiar 
aceasta. Fără îndoială, un asemenea om supozţă 
rigorile legii. Dar de unde concluziunea că s'a 
țraficaţ la Skoda. Mai ales când se sțabileșțe 
că nu a avuţ relațiuni cu reprezenţanții ei, și că 
dimpoţrivă i-a cyinoscuţ înțâmplăţor mult mai 
târziu! Esţe normal un asemenea raționamenț ? 

Noi sunțem daţori să aţragem aţențiunea că 
fără probe maţeriale, fără începuţ de probe 
măcar, fără indicii precise, numai pe simple 
prezumţiuni arbiţrare, nu se poaț ţrage conclu- 
ziuni serioase. Și am fi expuși la crițici foarțe 
severe. Şar puţea suspecța mobilul unor ase- 
menea concluziuni. Şar puţea preţinde că s'a 
urmăriţ alţceva, decâț sțabilirea adevărului. Cu 
ațâţ mai mulţ cu câţ trebue să facem încă o 
consțațare caracțerisțică. Exisţă o inegalițaţe 
frapanţă, înțre înținderea cerceţărilor noasţre 
asupra unor chesțiuni rezemaţe pe simple pre- 
zumțiuni, față de cele rezemaţe dimpoţrivă pe 
documenţe precise. Comisiunea s'a înţins foarţe 
mulț asupra chesţiunilor, care se rezemau pe 
simple bănueli; nu avem de obiecţaţ nimic de 


www.dacoromanica.ro 


195 


sigur. Dar comisiunea a trecut prea repede asus 
pra unor documente scrise şi foarte precise, şi 
aceasta este foarţe regretabil. In orice caz, dife- 
rența de tratament poate fi judecată în afară 
ca un indiciu de parțialitate. Mai mult decât 
atât. S'ar putea pune în legătură cu această 
constatare şi unele metode întrebuințate în 
cursul procesului Seletzky. Astfel s'a discutat 
la timpul său foarte mult asupra incidentului 
petrecut în închisoarea dela Jilava, când pres 
venitul Seletzky a fost vizitat în mod neașteptat 
de două persoane, care îi sugerau să facă declas 
rațiuni compromițătoare asupra unor oameni 
politici, pentru ca în schimb să fie eliberat. 
Şa aflaţ acest lucru. Noi nu ştim până la ce 
punct, acele persoane care reușiseră să viziteze 
pe Seletzky, ceea ce era de sigur un lucru foarte 
greu atunci, nu știm, întru cât erau autorizate 
să ceară lui Seletzky declarațiuni şi mai ales 
Săsi promită eliberarea. Dar ştim că chestiunea 
aceasta s'a agitat şi a aruncat o lumină ciudată 
asupra procesului. S'a mai discutat pe larg în 
fața noastră încă un lucru, și anume: faptul că 
după ce Seleţzky a refuzaţ să pronunțe anume 
nume de oameni politici în mod nedrept, aceste 
nume au apărut totuși pe altă cale, prin ințros 
ducerea contestată în interogatorul dela instruca 


13* 


www.dacoromanica.ro 


196 


ție. Este chestiunea falsului. Am analizat-o noi 
pe larg aici. De sigur, noi, nu am putut lua 
nicio măsură, pentrucă în definitiv nu eram 
instanță de judecată, ci o simplă comisiune par- 
lamentară. Dar noi am văzut aici pe un fost 
preşedinte de Consiliu aducând o acuzațiune 
foarte gravă şi foarte precisă. D-sa a spus clar: 
«Sa comis un fals pentru a fi eu implicat în 
această chestiune ». Şi fostul prim-ministru a 
prezentat documente originale în sprijinul acu- 
zațiunii sale. Au fost audiaţi martori în această 
direcțiune. Unii au confirmat, alții — camarazii 
Şi inferiorii comisarului regal — au ezitat. Dar 
trebue să menţinem un fapt care e concludent. 
Şi anume: grefierul Albișor, care a procurat 
documentele falsului şi care a dat comisiunii 
noastre informațiuni asupra împrejurărilor de 
fapt, s'a văzut după aceea deferit unei instanțe 
disciplinare pentru greşeli. Cu prilejul judecării 
lui în fața acestui consiliu s'a formulat urmă- 
toarea întrebare, la care judecătorii trebuiau să 
răspundă: « dacă Albişor a făcut declarațiuni de 
natură a induce în eroare comisiunea parlamen- 
tară şi opinia publică în afacerea Skoda, cu care 
ocaziune a adus grave ofense unor superiori ai 
săi? >. Aceasta a fost întrebarea. Și judecătorii 
au răspuns în unanimitate: «Nu»! Așa dar 


www.dacoromanica.ro 


197 


Albișor nu a indus în eroare comisiunea, Așa dar 
afirmaţiunile lui, cu privire la documentele fal- 
sului, sunt adevărate. Iată un lucru foarte im- 
portant, 

Şi atunci, d-lor deputați, dacă noi am construi 
concluziuni numai pe bază de prezumțiuni arbi- 
trare, când s'ar putea constata că am dat ample 
desvoltări acestor prezumțiuni, dar că s'au negli- 
jat documentele scrise, foarte precise, când ace- 
stea se pun în legătură și cu tentativa de impli- 
care despre care sa vorbit și cu chestiunea 
falsului, atunci noi ne vom afla într'o situațiune 
foarte dificilă. Lucrarea noastră va fi suspectată 
de parțialitate și se va putea spune în opinia 
publică un lucru foarte neplăcut, că aici s'a 
urmăriţ altceva decât adevărul, Credem că sun- 
tem datori să atragem atențiunea asupra acestui 
aspect al chestiunii, 

Venim, d-lor deputați, acum la ultima pro- 
blemă, şi anume! la descinderea din ro Martie 
1933, Să analizăm condițiunile în care s'a operat 
această măsură polițienească și concluziunile ce 
se pot trage de aici, 

Despre ce este vorba? Cu prilejul unei perche- 
zițiuni cu caracter fiscal făcută la reprezentanța 

„Uzinelor Skoda, anul trecut, ministrul de justi- 
ție, d, Mihai Popovici, “sesizat de reclamațiunea 


www.dacoromanica.ro 


198 


reprezentantului uzinii şi de cererea de lămuriri 
a preşedintelui de Consiliu, d. Alex. Vaida-Voe- 
vod, a telefonat la rândul său procurorului gene- 
ral și comisarului regal, întrebându-i ce se în- 
tâmplă la Skoda. In timpul anchetei noastre s'au 
pus întrebări unora dintre martori, în sensul dacă 
intervenția ministrului de Justiție ar fi provocat 
o stânjenire a cercetărilor. 

Mai întâi, dați-ne voie, d-lor deputați, să 
observăm că nu există o legătură directă între 
.descinderea fiscală din 1933 şi contractul încheiat 
cu trei ani mai înainte, care formează obiectul 
cercetărilor noastre. Nu se poate vorbi nici cel 
puțin despre intențiunile ministrului de justiție, 
întru cât se ştie astăzi lămurit că d. Mihai 
Popovici nu a avut nicio participare de niciun 
fel la încheierea contractului. D-sa nu a tratat 
nicio chestiune în legătură cu Skoda, înainte 
de contract, nu a iscălit niciun act. Mai mult 
decât atât, d. Mihai Popovici părăsise guvernul 
cu 5—6 luni înainte de încheierea contractului 
și nici nu era în țară. Prin urmare este foarte 
limpede ; nu se putea face nicio legătură cu con- 
tractul. Intrebăzile care totuși s'au pus în comi- 
siune, în legătură cu d. Popovici, lasă impresiu- 
nea că în această chestiune interesează mai mult 
numele d-sale decât acţiunea sa. Sau poate tre- 


www.dacoromanica.ro 


199 


buia să folosim această împrejurare pentru a 
reține şi un act cu totul lateral? Dar, în sfârșit, 
“să-l analizăm ca atare. D. Mihai Popovici ar fi 
determinat cel puțin indirect printr'o convorbire 
telefonică o sistare a cercetărilor şi dispariția 
unor documente. V'ați gândit d-voastră mai 
întâi că ni s'ar putea reproşa o gravă contradic- 
ție? Cum? Au dispărut documentele? Au pierit 
probele? Foarte bine. Dar atunci dacă nu mai 
există probele, pe ce temei s'ar încrimina alte 
persoane? Se pot temeinic stabili vinovății? 
Atunci însemnează că există probe. Și atunci 
pentru ce s'ar mai reține pretinsa intervenție 
a d-lui Popovici. Din această dilemă nu putem 
ieşi. 

Dar să mergem mai departe. Cum s'au petrecut 
lucrurile în fapt? Ne-au declarat foarte limpede, 
atât d. comisar regal, d. colonel Pomponiu, cât 
și primul procuror, d. Procop Dumitrescu. Mini- 
strul de justiție i-a chemat la telefon şi i-a 
întrebat ce este la reprezentanță. După lămuri- 
rile date de comisarul regal, ministrul de justiție 
a adăugat: Băgați de seamă, lucraţi cu tact, 
căci Skoda este o firmă cu reputație mondială. 
Şi a închis telefonul. A fost întrebat aici comi- 
sarul regal dacă a primit vreun ordin. Nimic! 
A fost întrebat dacă a primit cel puțin o suge- 


www.dacoromanica.ro 


200 


stie. Nici atât. Atunci a suspendat comisarul 
regal percheziția ? Dar bine, convorbirea cu mi- 
nistrul a avut loc la ora 8. Plecarea autorităților 
dela Skoda s'a întâmplat după două ceasuri, 
la ora 10. Şi ea a fost determinată direct de un 
alt fapt. De data aceasta de un ordin al d-lui 
general Uică, comandantul corpului de armată, 
care a poruncit comisarului regal să vie cu actele 
la prefectura poliției. Acesta este un lucru sta- 
bilit. Şi atunci ce fel de logică ar fi aceasta? 
Ministrul care a recomandat cu două ore mai 
înainte tact, ar fi responsabil de întreruperea 
percheziției, iar generalul care a ordonat comi- 
sarului regal să se prezinte la el cu actele, nu 
ar fi vinovat de întrerupere? Poate sta în picioare 
o asemenea idee? Evident că nu. Dar mai de- 
parte. Au putut dispărea acte, nu din cauza: 
întreruperii percheziției. Au putut dispărea mai 
întâi fiindcă comisarul regal le-a lăsat acolo 
după ce le avusese în mână. Şi al doilea fiindcă 
în ziua următoare s'au rupt sigiliile. Acestea 
sunt faptele. Dar atunci întrebăm. Dacă comi- 
sarul regal ar fi ridicat toate actele, sau dacă el 
ar fi postat santinele care să facă imposibilă o 
rupere de sigilii, mai putea fi vorba de o dispa- 
riție de documente? Evident că nu. Cine i-a 
spus să nu ridice toate actele? Nimeni. Din 


www.dacoromanica.ro 


201 


contra, generalul Uică îi dase ordin să vie cu 
actele la prefectura poliției. Cine i-a pretins să 
nu pună santinele? Nimeni. D. colonel a declarat 
aici clar și fără echivoc: Nu mi-a cerut nimeni 
să ridic santinelele. Nu le-am pus de loc, fiindcă 
așa am socotit eu şi îmi iau întreaga răspundere. 
Iată ce a spus d. colonel Pomponiu. Prin urmare, 
dacă ar fi dispărut documente, aceasta ar fi în 
legătură cu acțiunea comisarului regal. Ori și 
aici întrebăm ce fel de logică este aceasta? D. 
colonel Pomponiu, din a cărui faptă a putut 
dispare documente, nu are nicio responsabili- 
tate. Dar responsabilitate ar avea ministrul care 
a vorbit cu el la telefon şi i-a recomandat tact. 
Responsabilitatea ministerială a d-lui Popovici? 
Dar în ce chip? Ne găseam în stare de asediu. 
Măsurile de ordine şi siguranță depindeau exclu- 
siv de organele militare. « 

Autorităţile civile nu âveau niciun amestec. 
D. colonel Pomponiu, care era comisarul regal- 
şef, cunoştea această situațiune mai bine decât 
oricine. Probă este că se dusese acolo și nu anun- 
țase nici siguranța civilă, nici parchetul, care nu 
aveau niciun amestec. Și atunci d. colonel Pom- 
poniu ştia că nu putea primi ordine decât dela 
“organele militare. D-sa știa că ministrul Popo- 
vici telefonase numai pentru a cere informațiuni, 


www.dacoromanica.ro 


202 


iar nu pentru a da ordine, ceea ce nu avea cali- 
tatea să facă. D. Popovici era ministru, fără 
îndoială, dar în acea împrejurare d-sa nu putea 
interveni ca atare şi intervenția sa nu putea avea 
eficacitate. Dar mai departe. Au dispărut acte? 
De unde ştim noi aceasta? Este o simplă pre- 
zumţiune. Suntem la prezumția prezumțiunilor. 
Cât poate valora ea? Credem că e bine să recon- 
stituim faptele. Comisarii regali au mers la repre- 
zentanța Skodei. Acolo au găsit patru camere şi 
în fiecare cameră câte o ladă de fier. Una în 
cabinetul directorului, alta la contabilitate, o a 
treia într'un birou şi a patra la ingineri. Comi- 
sarii regali nu au deschis primele case de fier. 
Au deschis numai pe cea de a patra dela ingi- 
neri: Aici au cercetat timp de trei ore hârtiile. 
De aici au ridicat dosarele cu care au plecat. 
Au aplicat apoi sigilii în toate camerele. Când 
s'au reîntors spre a continua cercetările au găsit 
un Sigiliu rupt. Unul singur. Nu reținem expli- 
cațiunea lui Seletzky că l-ar fi rupt din greşeală. 
Socotim că l-a rupt cu voință. Ce sigiliu a rupt 
însă? Nu pe cel dela casa de fier a directorului, 
unde era corespondența lui intimă; nu pe cel 
dela casa de fier a contabilităţii, unde erau de 
sigur actele financiare şi unde s'a găsit contul 
« Palaelibus »; nici pe cel dela a treia ladă de 


www.dacoromanica.ro 


203 


fier. A fost rupt numai sigiliul dela casa ingine- 
rilor unde se găseau actele tehnice; la casa de 
fier la care făcuse cercetări timp de trei ore și 
organele fiscului şi ale parchetului militar; la 
casa de fier din care comisarii regali ridicase ac- 
tele, le îndosariase și le sigilase. Şi atunci, evident, 
nu au putut dispare documente din casele de fier 
la care sigiliile s'au găsit intacte. Aceasta nu era 
posibil decât pentru o singură casă de fier; 
tocmai aceea în care se umblase. Ori, noi între- 
băm: Este admisibil să umble atâția oameni 
trei ore într'o ladă de fier, să ridice de acolo 
ce au socotit folositor şi totuși să mai fi rămas 
vreun act care apoi să dispară? Această prezum- 
țiune nu stă în picioare. 

De altmintrelea dați-ne voie să adăugăm că 
legenda dispariției actelor poate lăsa impre- 
siunea sau că se încearcă să se justifice eșecul 
cercetărilor, sau că se crează o nouă atmosferă. 

D-le preşedinte, d-lor deputați, nu putem 
încheia acest raport, fără a releva un fapt care 
este earacteristic. l 

Lucrările comisiunii noastre sunt suspendate 
de aproape două luni. Ne aflam în ajunul rede- 
schiderii Parlamentului. Termenul normal înlăun- 
trul căruia un raport asupra anchetei noastre tre- 
buia depus şi discutat a fost fără îndoială depă- 


www.dacoromanica.ro 


204 


şit. Și aceasta în mod neexplicabil. Sa agitat în 
opinia publică versiunea că se intenționează spe- 
cularea chestiunii Skoda, în scopuri de adversi- 
tate politică de partid. Mărturisim că nu ne 
interesează. Noi, membrii partidului național- 
țărănesc, ştim că reprezentăm o mare forță 
politică rezemată pe un adânc ataşament al 
masselor populare care nu se lasă rătăcite de 
agitațiile pătimașe şi interesate ale adversarilor 
politici. Şi au dovedit aceasta. Noi n'am fost 
clintiți nici atunci când se agita chestiunea 
Skoda în faza ei de legendă. Noi nu am fost 
clintiți nici când s'a defășurat ancheta. Toate 
alegerile administrative la care am asistat și 
care au indicat o repriză fermă a popularității 
noastre, sunt o dovadă. Cu atât mai puțin va fi 
rătăcită opinia publică astăzi când chestiunea 
este lămurită. Pentrucă opinia publică se poate 
distra câteodată în fața ambițiilor şi a racunelor 
de partid, dar ea nu se orientează decât după 
marile interese obşteşti. 

Dar, în afară de aceasta, presa a înregistrat . 
în repetate rânduri ştirea că un raport al birou- 
lui ar fi fost întocmit mai de mult, dar că s'ar fi 
exercitat în urmă o serie de influențe contradic- 
torii, care ar fi determinat o continuă schimbare 
a concluziilor, Nu ştim întru cât faptul ar cores- 


www.dacoromanica.ro 


205 


punde realități, pentrucă nu am înregistrat nicio 
relațiune oficială, care să risipească impresiunea 
creată prin asemenea ştiri. Ştim însă că în aceste 
“condițiuni ar fi amenințat să piardă orice valoare 
din punctul de vedere al obiectivității lui. 

Pentru ca însă forurile competente să poată 
avea la îndemână o expunere și un comentariu 
riguros exact şi obiectiv al chestiunii care a 
format obiectul anchetei parlamentare, subsem- 
naţii, membri ai minorității comisiunii, am soco- 
tit indispensabil de a înfățişa prezentul raport, 
rugându-vă să binevoiți a-l înainta Plenului 
Adunării Deputaţilor, împreună cu întreg dosa- 
rul în chestiune. 


www.dacoromanica.ro 


XXIII 


IN CHESTIUNEA SKODA 


(ŞEDINŢA CAMEREI DELA 18 MARTIE 1935) 


D. Armand Călinescu (este primit la tribună 
cu aplauze de pe băncile Partidului Național- 
Țărănesc) : D-le preşedinte, d-lor deputați, cole- 
gul meu, d-l Ghelmegeanu a examinat înaintea 
d-voastră condițiunile de drept și de fapt în 
care s'a încheiat contractul cu Uzinele Skoda, 
la 17 Martie 1930. A examinat amănunțit şi pe 
larg, toate împrejurările, fără a ocoli vreun colț, 
fără a omite vreun punct, fiindcă a avut gândul 
de a lămuri deplin, în fața țării, o problemă care 
a pasionat atât. 

Eu însumi, întrun raport pe care am avut 


onoarea a-l prezenta comisiunii de anchetă, mi-am 
spus părerea, încât din acest punct de vedere nu 


aş mai fi intervenit în desbateri. 
Condițiunile în care s'a purtat tratativele cu 
furnisorul, obiectul contractului din 1930, ela- 


www.dacoromanica.ro 


207 


borarea lui, toate acestea gi se par astăzi lucruri 
foarte simple și foarte clare. Şi dacă ne-am fi 
aflat'și dacă ne-am afla în fața unui for de jude- 
cată, care să cerceteze, cu toate garanţiile de 
obiectivitate, un litigiu, aş spune că chestiunea 
a fost și complet prezentată. 

Din nefericire, d-lor deputați, lucrurile nu stau 
astfel și chestiunea aceasta, care este foarte 
simplă în termenii ei obiectivi şi câre ar fi fost 
de mult lichidată, dacă se cerceta numai pe 
această latură, a fost la un moment deplasată 
de pe terenul firesc, pentru ca să formeze obiec- 
tul unor polemici politice. Și atunci, a fost înfă- 
țișată opiniei publice în mod tendențios şi a fost 
adusă în desbaterile- Camerei așa cum se aduc 
chestiunile care formează obiectul obișnuitelor 
noastre polemici de partid. Incât cel mai impor- 
tant lucru, pe care a trebuit să-l facem, a fost 
ca să risipim confuziunile voite, să îndepărtăm 
legendele tendențioase și să deslușim, în ceața 
care s'a creat, termenii obiectivi ai problemei. 

Din acest punct de vedere vă mărturisesc că 
ancheta noastră a adus servicii foarte prețioase. 
De sigur, nu au lipsit nici acolo unele tendințe 
politicianiste, pe care le voiu releva îndată. In 
fond însă, lucrările comisiunii au dat rezultate 
mulțumitoare, fiindcă, prin materialul documen- 


www.dacoromanica.ro 


208 


tar adunat, prin actele scoase la iveală și pe care 
altfel nu le-am fi văzut, s'a aruncat o lumină 
clară asupra chestiunii. 

Noi, d-lor, am contestat altceva ; am contestat 
raportu d-lui Bentoiu, pe care nu-l putem 
admite ca o consecință logică a lucrărilor de 
anchetă, fiindcă este în contradicție flagrantă 
cu aceste lucrări, fiindcă nu vedem nicio core- 
laţie între una şi alta, fiindcă este, după părerea 
noastră, totalmente arbitrar. (Aplauze pe bân- 
cile Partidului Najional- Țărănesc). 

Dar lucrările comisiunii, acelea au dat rezultate. 

Şi, de aceea, noi am cerut și, de aceea, cerem 
și azi ca d-voastră să judecaţi după însuși mate- 
rialul documentar adunat, nu după comentarul 
personal al d-lui Bentoiu. 

De altfel, d-lor deputaţi, orice veţi face d-voa- 
stră, azi este indiferent. Materialul acesta există ; 
el nu mai poate fi înlăturat. Şi dacă aici nu va fi 
luat în considerare, el va servi în fața opiniei 
publice, pentru a lămuri deplin problema. 

Prin urmare, vă spuneam d-lor, că această 
chestiune a fost deplasată de pe terenul firesc, 
pentru ca să formeze obiectul unor polemici 
politice. 

Cine a deplasat-o, cum a deplasat-o și în ce 
scop? Ei bine, d-lor deputaţi, este o chestiune 


www.dacoromanica.ro 


209 


foarte imjportantă aceasta și numai cunoscând-o 
putem noi să avem o idee completă asupra pros 
blemei și numai astfel putem ridica o serie de 
răspunderi pe care țara trebue să le cunoască, 

Cum a luat maștere această chestiune? Care 
este problema care a deslănțuit pasiunile? 

Guvernul naționalațărănesc din 1928 a trebuit 
să facă, dela începutul existenței lui, o consțatare 
foarte tristă și anume că în cei zece ani care au 
urmat dela războiu, nu se întreprinsese nimic, 
pentru înzestrarea oștirii. 

Nam să aduc aici învinuiri. Se va face 
poate într'o gi acest proces, Eu constat numai 
faptul, 

In timp de gece ani nu se întreprinsese nimic 
și ne găseam, din punct de vedere al armamentu- 
lui, exact în aceeași situaţie în care eram la în- 
cheierea păcii. Toate contractele de furnituri, 
intervenite între timp, se refereau la procurarea 
de munițiuni pentru instrucția trupei și la încer- 
carea de şemizare a unui număr de tunuri, încera 
care neizbutită, Incolo nicio achizițiune de 
armament nou, nicio încercare serioasă pentru 
modernizarea armamentului existent, nicio Mġa 
sură pentru conservarea munițiunilor pe care 
le aveam dela foștii inamici, munițiuni care însu- 
mau o valoare de câteva geci de miliarde, . 


14 


www.dacoromanica.ro 


210 


In tot acest răstimp nu găsim decât trei fapte 
caracteristice : 

Intâi, încercarea de a se arunca în Dunăre 
toate proiectilele rămase dela foștii inamici, încer- 
care despre care ne-a vorbit d. general Paul An- 
gelescu. Și numai împotrivirea locuitorilor din 
oraşul Giurgiu, care își vedea prin această bizară 
acțiune, amenințate locuințele lor, numai acea- 
stă împotrivire a scăpat dela distrugere o avere 
considerabilă a țării. 

Al doilea fapt este concesionarea demontării 
munițiilor prin societatea « Ferochimica », con- 
cesiune care ne-a adus la un scandal abia deunăzi 
lichidat. 

Şi al treilea: încercarea de a se întemeia o 
industrie națională la Copşa-Mică şi Cugir, care 
ne-a adus în fapt la un monopol de fabricațiune 
pentru firma « Armstrong » din Anglia. (Aplauze 
pe băncile Partidului National- Ţărănesc). 

O lege votată sub Ionel Brătianu, în 1924, 
prin care se crea un organism de coordonare a 
măsurilor pentru apărarea țării, rămăsese literă 
moartă. Consiliul superior al apărării țării nu se 
întrunise în cinci ani decât de două ori şi nu 
luase nicio măsură mai importantă. 

Aceasta era, d-lor, situațiunea. Ea era cu atât 
mai dureroasă, cu cât în jurul nostru toate 


www.dacoromanica.ro 


211 


Statele amice și aliate făceau eforturi considera- 
bile pentru înzestrarea armatelor lor. 

In fața acestei situațiuni, guvernul național- 
țărănesc dela 1928, şi-a oprit îndată atențiunea 
asupra problemei înzestrării oștirii. Că a făcut 
bine sau a făcut rău, este alță chestiune și eu 
nu am să o supun aprecierii d-voastră. In defini- 
tiv este vorba despre politica unui partid şi ea 
nu are să fie apreciată de adversarii acestui 
partid. (Aplauze pe băncile Partidului National- 
Țărănesc). 

Astfel, guvernul dă ordin organelor militare 
să întocmească mai întâi un plan sistematic de 
dotare a oștirii. Existau unele încercări ante- 
rioare, nu erau însă puse la punct și, în orice 
caz, nu aveau încă aprobarea organelor legale. 

Marele Stat-Major aduce planul de înzestrare 
în fața Consiliului Superior al oștirii, la 2 Iulie 
1929. El -prevedea completarea armamentului 
întrun termen de zece ani. 

Din primul moment șeful guvernului din acea 
vreme, d-l Iuliu Maniu, a ridicat o chestiune 
prealabilă şi a cerut anume ca durata planului 
de înzestrare să fie redusă la cinci ani. 

__ Nu era o cifră luată în mod arbitrar. Se adop- 
tase anume perioada de cinci ani, — prin urmare, 
înzestrarea oștirii noastre trebuia să fie termi- 


14* 


www.dacoromanica.ro 


212 


nată la sfârşitul anului 1934 — pentru o consi- 
derațiune foarte plauzibilă, anume: șeful guver- 
nului, atât cât era atunci în domeniul previziunii, 
se gândea că la începutul anului 1935, din cauza 
plebiscitului din regiunea Saar, arm putea să ne 
găsim într'o situațiune internațională dificilă și 
oștirea noastră trebuia să fie pregătită. 

D-lor deputaţi, nu voiu expune în fața d-voa- 
stră, în amănunt, toate măsurile care s'au luat 
pentru realizarea efectivă a acestui plan. Vi le 
voiu schița numai în linii generale: 

Mai întâi, s'au încheiat trei contracte pentru 
procurarea materialului de primă urgență: tunuri 
grele la Schneider-Creuzot; tunuri ușoare la 
Skoda; puşti mitraliere la Zbrojowka. Valoarea 
acestor comenzi trecea de 8 miliarde lei. 

Al doilca, se pregătise un contract pentru pro- 
curarea materialului de a doua urgență și, în 
special, a armamentului portativ. Cu acest prilej 
se prevedea și reorganizarea industriei naționale. 
Valoarea materialului care trebuia procurat prin 
acest contract, parte fabricat în străinătate, 
parte fabricat în țară, se ridică la 15 miliarde lei. 

Al treilea, se încheiase o convenţie cu Polo- 
nezii pentru recontrolarea munițiilor. Bazele con- 
venției erau următoarele: Polonezii veneau în 
țară, creiau instalațiunile, delaborau un număr 


www.dacoromanica.ro 


213 


de 150.000 de proiectile şi în acest timp se pre- 
găstea: personalul tehnic românesc; după aceea 
operația se continua de noi. Valoarea acestei 
opere, în întregime, se ridica la 7 miliarde. 

Și, în fine, în al patrulea rând, se pusese la 
punct problema modernizării “artileriei noastre. 
Câteva baterii trimese în străinătate fusese tran- 
sformate, aduse înapoi şi experimentate cu re- 
zultate foarte mulțumitoare. 

Iată, d-lor deputați, care a fost în linii gene- 
rale politica guvernului național-țărănesc dela 
1928 până la 1931. 

Ce se întâmplă însă? Guvernul național-țără- 
nesc se retrage la Aprilie 1931. Nu ştiu care a fost 
politica guvernului următor... 

D. C. Argetoianu: Am să v'o spun eu, mâine. 

D. Armand Călinescu: N'am auzit-o până 
astăzi formulată de șeful acelui guvern. Prin 
urmare, nu o voiu examina sub această latură 
şi nu voiu face niciun reproş guvernului dela 
I93I. : 
|. Care trebuia să fie atitudinea unui nou mi- 
nistru al armatei, în fața unui plan de dotare 
a oştirii, pus în aplicare? 

Eu cred, hotărît că acest plan trebuia dus 
mai departe. Cel puțin în materie de apărare 
națională să existe o continuitate în acțiunea 


www.dacoromanica.ro 


214 


întreprinsă. Veţi spune poate: noul ministru 
avea altă concepție? 

D-lor, nu este posibil ca în acest domeniu 
să se schimbe concepțiunile în orice moment. 
Dar să admitem aceasta. Era dator atunci s'o 
formuleze precis și s'o pună îndată în aplicare. 
Sau, poate veţi spune că noul ministru consta- 
tase unele erori, hai să spun, chiar unele nereguli, 
cu prilejul acțiunii anterioare. Să admitem acea- 
sta. Era dator atunci să cerceteze, hotărît și obiec- 
tiv, aceste elemente lat erale,dar opera pozitivă, 
de înzestrare a oștirii, să fie continuată. (Vit apla- 
uze pe băncile Partidului Național- Ţărănesc). 

Şi atunci, d-lor, ministrul armatei a abando- 
nat contractul. | 

Ei bine, pentru ce această schimbare care a 
intervenit? Este foarte interesant să lămurim.- 
acest punct. ~ 

In cursul anchetei noastre, d. general Ştefă- 
nescu-Amza mi-a spus că ceea ce l-a determinat 
să oprească comenzile, au fost considerațiunile 
de ordin tehnic. - 

D. C. Argetoianu: Eu am să vă răspund mâine, 
dar ar fi mai interesant să spuneți de ce nu ați 
reluat fabricațiunea în 1932? 

D. Armand Călinescu: Pe mine mă surprinde 
că un om atât de liniștit ca d-ta, manifestă 


www.dacoromanica.ro 


215 


oarecare semne de nervozitate. (Ilaritate). Adică 
ce vă închipuiți d-voastră? Că nu am să exami- 
nez totul? Vă rog să așteptați să iau toate che- 
stiunile în ordine cronologică, să urmez momen- 
tele cronologic... 

D. C. Argetoianu: Momentele noastre de feri- 
cire vor fi numeroase. 

D. Armand Călinescu: In ce mă priveşte, legă- 
turile noastre mai vechi, mă fac să fiu cu toată 
| bunăvoința pentru fericirea d-voastră. (Ilaritate). 

D. C. Argetoianu: Fu m'am obișnuit să vă 
ascult ca «Charmant» Călinescu! (Ilaritate). 
Acum vă ascult ca « Marchand ». (Ilaritate). 

D. Armand Călinescu: Şi atunci, d-lor depu- 
taţi, a oprit totul. De ce? ` 

In cursul anchetei noastre, ne-a spus că ceea 
ce l-a determinat la această atitudine, au fost 
considerațiunile tehnice. La o întrebare precisă 
a mea, d-l general Ştefănescu-Amza, spunea că 
numai nevoia de a schimba caracteristicile teh- 
nice ale materialului l-au determinat să oprească 
comanda. 

Să fie oare aşa? 

"Nu voiu examina înaintea d-voastră chestiu- 
nile tehnice. Când între specialiști se ivesc con- 
troverse, ele durează foarte mult şi, dacă ar fi să 
aşteptăm până se pun de acord, nu am sfârși 


www.dacoromanica.ro 


216 


niciodată. Prin urmare, nu voiu cerceta aceste 
teorii în fondul lor. Dar voiu semnala unele 
aspecte exterioare ale acestor controverse şi voiu 
releva unele fapte, care mi se par concludente. 

D-lor deputați, mai întâi trebue să știți că 
nu s'au ivit controverse decât asupra unui sin- 
gur model de tun, tunul de câmp, ceea ce repre- 
zenta cam a zecea parte din valoarea contrac- 
tului. Se comandase un tun, care să bată la 14 
kilometri şi care să poată trage și în contra 
țintelor aeriene. Specialiștii dela 1930, pretin- 
deau că experiența războiului a dovedit necesi- 
tatea unei artilerii, care să bată la distanță mare, 
ei mai credeau că “războiul de mâine, prevăzân- 
du-se a fi mai ales un războiu de aviație, iar noi, 
ca o ţară mai săracă, neputând să ne procurăm 
tot materialul de specialitate, să putem trage şi 
cu tunurile de câmp împotriva avioanelor. Acea- 
sta a fost părerea lor. 

Noul ministru al apărării naționale a avut 
altă părere şi a spus că nouă nu ne trebuesc 
tunuri, care să bată la distanțe mari, ci nouă 
ne trebuesc tunuri ușoare, ca să putem fugi 
repede cu ele, a mai adăugat că nu ne trebuesc 
tunuri, care să bată împotriva țintelor aeriene. 

Nu ştiu ce valorează această teorie, ca pro- 
fan. Am impresiunea că d-l general Ştefănescu- 


www.dacoromanica.ro 


217 


Amza, se plângea că «la mariée était trop belle ». 
Dar, în sfârșit, a venit'cu această nouă formulă. 

Ce s'a întâmplat însă? Nouile caracteristice 
nu au putut să fie stabilite: A trecut un an și 
jumătate, în care timp s'au formulat variante. 
La 3--4 luni veneau formule succesive dar și 
contradictorii. In timpul acesta, lucrul în fabrică 
stagna. Dacă ați ști cum se schimbau aceste 
formule ! 

A venit în fața noastră un tehnician, care ne-a 
prezentat un memoriu în această privință. Ast- 
fel, ne-a spus că, de exemplu, la început s'a cerut 
un tun cu unghiuri complimentare ; peste câteva 
luni s'a cerut un tun fără unghiuri complimen- 
tare; peste alte 3 sau 4 luni s'a cerut să se stu- 
dieze un tun și cu unghiuri complimentare și! 
fără unghiuri complimentare. Sau, bunăoară, s'a 
fixat la început greutatea proiectilului la o cifră, 
peste 3 luni sa adoptat altă cifră şi peste altă 
etapă se revine la prima cifră. 

Or, tocmai această lipsă de fixitate aruncă o 
lumină ciudată asupra motivelor, care au deter- 
minat schimbarea. Dar, dacă ar fi fost numai 
atât! 

Nu numai că am pierdut un an și jumătate 
în cercetări și în căutarea formulelor, dar s'a 
mai întâmplat un lucru: același tehnician, în 


www.dacoromanica.ro 


218 


memoriul pe care l-a adus în fața comisiei, ne-a 
dovedit că cei ce propurteau schimbarea mode- 
lului de tun, nu cunoştea acest model, pentrucă 
specialistul care opina că tunul este greu, nu 
ştia că acel tun era demontabil, că se putea frac- 
ționa în trei părți și se putea astfel transporta 
cu ușurință în munţi. Nu ştia acest lucru esen- 
țial şi opinase: să se respingă modelul. 

Dar mai mult: specialistul propunea un alt 
model pe care nici pe. acela nu-l cunoștea. D-lor, 
două exemple vor fi concludente pentru d-voastră. 

Noul specialist a cerut ca la noul tun, îndreptă- 
torul să fie nedemontabil. Era cerința sa. Or, 
îndreptătorul nu putea să fie nici demontabil, nici 
nedemontabil pentrucă nu există la acel model. 
(Ilaritate pe băncile Partidului Naţional-] ărânesc). 

Se cerea, după aceea, ca la noul model, scau- 
nele servanților să nu fie pliabile. Or, d-lor, 
scaunele nu putea să fie nici pliabile, nici neplia- 
bile, pentru motivul simplu că la acel model nu 
există scaune pentru servanți. 

Prin urmare, d-lor, specialiştii dela 1931, opi- 
nau să se abandoneze un model pe care nu-l 
cunoşteau și propuneau să se facă un model 
pe care nici pe acela nu-l cunoșteau. 

In asemenea condițiuni, să-mi dați voie să 
cred, că nu controversele ivite asupra unui sin- 


www.dacoromanica.ro 


219 


gur model de tun au determinat sistarea între- 
gei opere de înzestrare a armatei. 

Prin urmare, s'a întreprins o operă de în-. 
zestrare a oștirii; şi această operă a fost oprită, 
această comandă a fost sistată. 

D-lor deputați, aveam şi dreptul să aștept, 
din partea d-voastră, să ținem discuțiunea pe 
acest teren, fiindcă Partidul Liberal a mai exa- 
minat odată această chestiune. Mai mult, chiar, 
Partidul Liberal s'a pronunțat, prin glasul vii- 
torului preşedinte al comisiunii, onorabilul domn 
Constantin Dimitriu. 

D. Dimitriu, ca deputat de opoziție, a desvol- 
tat o interpelare asupra problemei înarmării, în 
șefința Camerei dela 2 Martie 1933. I sau pus 
la dispoziţie, atunci, toate documentele pe care 
le-a cerut ; și d-sa a desvoltat, de aci dela tribună, 
o interpelare tocmai în chestiunea Skoda. 

Am recitit deunăzi interpelarea d-lui Dimi- 
triu. Vă asigur că este foarte interesantă și că, 
în orice caz, cuprinde observațiuni foarte justi- 
ficate. Imi veți da voie să spicuesc câteva 
pasaje din acest discurs, pentru ca să vedeți 
cum punea d. Dimitriu probelma atunci. 

(D. Justin Stănescu, vicepreședinte, ocupă foto- 
- bul preşedințial). 


www.dacoromanica.ro 


220 


« Ministrul dela 1930 — spunea d. Dimitriu — 
s'a gândit, cu drept cuvânt, că este nevoie să se 
ia măsuri urgente, pentru completarea arma- 
mentului. D-l ministru, condus de preocupări 
juste, face contractul ». 

Prin urmare, d. Dimitriu aproba motivele 
care au determinat politica de înzestrare. Dar 
d-l Dimitriu, mergând mai departe, analizează 
condițiunile contractului încheiat cu uzinele 
Skoda, şi spune: 

« S'a avut grije, cu prilejul încheierii contrac- 
tului, să se stabilească condițiuni tehnice, pen- 
tru a asigura o recepție cinstită, uzinele se obli- 
gau ca materialul să profite de perfecționări,— 
prevedere foarte înțeleaptă ». 

Mai departe, d-sa examinează toate condițiu- 
nile contractului: preț, dobândă, finanțare şi 
nu face nicio obiecțiune. După aceea, d-l Dimi- 
triu trece la cercetarea soartei, pe care a avut-o 
contractul. Şi aci, cu drept cuvânt, onorabilul 
reprezentant al Partidului Liberal constată — 
citez textual: 

« După ce se face o comandă, întemeiată pe o 
urgență justificată, după. ce se întocmesc caie- 
tele de sarcini, se fac: încercări de materiale în 
fața comisiunii Ministerului, după toate acestea, 
Ministerul, fără să pună în cunoștință chiar 


www.dacoromanica.ro 


221 


comisiunea, care era acolo, făcea mereu modi- 
ficări ». 

«Peste un an s'a revenit. Nu mai este bună 
comanda, trebue să schimbăm totul, tot ce s'a 
făcut până acuma — se întreabă d. Dimitriu — 
era fără valoare? Când? După ce tot materialul 
era în plină fabricațiune ». 

Aci găsesc o întrerupere a regretatului Ion 
Duca, șeful însuşi al Partidului Liberal, care 
pentru a sprijini opinia d-lui Dimitriu exclamă: 
« formidabil! ». 

Şi interpelatorul continuă: - 

«Am terminat cu cetirea actelor. Din ele se 
constată, fără niciun fel de greutate, situațiunea 
excepțională în care s'a făcut comanda în fap- 
tul absolut grav, unic, că această comandă de 
mai bine de 30 luni să nu fie zici chiar la înce- 
put de predare. Orice motive s'ar aduce, ele 
nu sunt suficiente ca să justifice întârzierea ». 
(Aplauze pe băncile Partidului National- T ără- 
nesc). . 

Iată, d-lor, un punct de vedere foarte clar și 
foarte just exprimat de reprezentantul Parti- 
dului Liberal. 

Şi atunci, să-mi dați voie ca la rândul meu să 
exclam, parafrazând pe d. Dimitriu: orice mo- 
tive veți invoca, ele nu sunt suficiente ca să 


www.dacoromanica.ro 


292 


justifice schimbarea d-voastră de atitudine. (A- 
plauze pe băncile Partidului Național- Țărănesc). 

Pentrucă, într'adevăr, asistăm la o schimbare 
de atitudine: eri, reprezentantul Partidului Libe- 
ral justifica comanda și înfiera sabotarea ; astăzi, 
d-sa înfierează comanda și justifică sabotarea. 
(Aplauze pe băncile partidului Naţional- Țără- 
nesc). 

Cum a fost posibil aceasta, d-lor deputați? 
Cum se explică această schimbare de atitudine? 
Cum s'a deplasat problema de pe terenul obiectiv 
pe terenul luptelor de partid? 

Să-mi dați voie să explic această latură a 
problemei. 

D-lor deputați, în seara zilei de ro Martie 
1933, 8 zile numai după desvoltarea interpelării 
d-lui Dimitriu, primul ministru, d-l Vaida-Voe- 
vod, este informat că s'a făcut o descindere la 
reprezentanța Uzinelor Skoda; câțiva funcțio- 
nari dela Ministerul de F inanțe au întreprins 
această descindere, antrenând după ei pe repre- 
zentanții parchetului militar. l 

Nu eram în Bucureşti în acea seară, mă aflam 
în provincie, de unde m'am întors în ziua urmă- 
toare. 

Ca subsecretar de Stat la Interne am fost, 
fireşte, imediat informat. Ştiu că toți miniștrii. 


www.dacoromanica.ro 


223 


au fost surprinși: cine inițiase această descin- 
dere? Mister! Câțiva funcționari dela Departa- 
mentul Finanţelor întreprindeau această acțiune, 
fără să informeze măcar pe conducătorii ministe- 
rului. Parchetul militar se ducea la perchezițiune 
fără să raporteze comandantului militar. O des- 
cindere la reprezentanța unei mari întreprinderi 
dintr'o țară amică și aliată se făcea fără consul- 
tarea factorilor responsabili. 

D-lor, lucrul era neobișnuit și pe noi ne-a 
surprins, încât prima preocupare, pe care am 
avut-o, a fost să vedem ce se ascunde în dosul 
inițiativei unor funcționari obscuri. 

Preocuparea noastră era cu atât mai mare, 
cu cât ne aflam în pline tratative diplomatice 
cu Cehoslovacia şi cu Iugoslavia. Se încheiase 
atunci Mica Inţelegere economică. Eminentul 
nostru ministru al afacerilor străine, d- Titu- 
lescu, făcuse atunci în fața comisiunilor reunite 
ale Parlamentului un expozeu. Se pășea acum, 
la punerea în aplicare a nouei convențiuni. Şi 
în asemenea momente, pe neașteptate, vine o 
descindere la cea mai importantă întreprindere 
industrială din Cehoslovacia. Vă puteți deci 
închipui grija pe care o aveam față de efectul 
moral pe care putea să-l aibă față de opinia 
publică a Statului amic, un act întreprins de 


www.dacoromanica.ro 


224 


organele noastre de Stat, mai ales că noi știam 
că Statul cehoslovac era interesat la acea între- 
prindere. 

Şi atunci, d-lor, ce era: o inițiativă necuge- 
tată a funcționarilor sau o inspirațiune străină, 
care căuta să turbure relațiunile noastre? 

Vă închipuiți d-voastră că atunci când în 
fruntea guvernului se aflau oameni cu autori- 
tatea și experiența d-lui Vaida şi a d-lui George 
Mironescu, el însuşi fost preşedinte de Consiliu, 
nu putea să se procedeze cu ușurință. Mai ales 
că în primul moment, noi nu ştiam ce anume se 
găsește în documentele ridicate de comisarul regal. 

In cea mai mare parte aceste documente erau 
scrise în limba cehă sau în limba germană, deci 
în limbi străine, astfel că ele nu se puteau 
cunoaște până nu le traduceam. Generalul Uică, 
în primul moment, în explicațiunile date, a ară- 
tat ca acte mai importante găsite în dosar, 
copii de pe contracte şi foaia calificativă a gene- 
ralului Ștefănescu-Amza. Era tot ce putea spune 
în acel moment. Și a trebuit să treacă ro zile 
până ce translatorii au stabilit textul românesc 
ŞI o lună până ce parchetul militar a dat fap- 
telor calificarea legală. 

In asemenea condițiuni, un ministru serios 
nu putea să aibă decât o îndoită preocupare: 


www.dacoromanica.ro 


225 


pe de o parte, să nu indispună un Stat amic și 
aliat printr'o lipsă de tact și o exagerare inutilă ; 
dar în același timp, să nu compromită interesele 
apărării țării printr'o lipsă de vigilență. 

D. Pamfil Șeicaru: Cum vine aceasta: să indi- 
spună un Stat? Termenul este impropriu. 

D. Armand Călinescu: Intr'adevăr, aşa s'a și 
procedat. Organele militare au procedat la stu- 
dierea actelor; organele civile au pășit la supra- 
vegherea reprezentanților Skodei. 

D. I. Plessia: Dar n'ați explicat cine a declan- 
şat-o. Aceasta interesează. 

D. Armand Călinescu: Voiu analiza totul. 

D-lor deputați, s'a vorbit de rolul pe care 
l-au avut interpelările din Cameră asupra anche- 
tei şi s'a spus că aceste interpelări au stimulat 
cercetările noastre. 

Ei bine, este inexact. S'a făcut o omisiune 
voită sau nevoită — nu aş putea spune. Dar, 
în adevăr, s'a uitat un detaliu foarte interesant, 
anume: descinderea s'a operat la ro Martie; 
cercetările au continuat fără întrerupere dela 12 
Martie și primele ecouri în Parlament vin la 20 
Martie, peste ro zile, iar interpelările la 23 Mar- 
tie, prin urmare peste 2 săptămâni, când mate- 
rialul era deja ridicat, tradus, examinat şi Sele- 
tzky supravegheat. 


15 


www.dacoromanica.ro 


226 


Așa dar, interpelările nu au avut niciun efect 
asupra conducerii tratativelor; interpelările au 
avut, este adevărat, un alt efect, anume acela 
că au fost urmate de arestarea lui Seletzky. 

Dar, d-lor, să-mi dați voie, aceasta nouă ne 
convenea, fiindcă, incontestabil, este mult mai 
comod pentru un guvern să procedeze la aresta- 
rea reprezentantului unor uzine străine, sub in- 
joncțiunea Parlamentului, decât din proprie ini- 
țiativă, 

D. Al. Alexandrini: Atunci ar fi fost mult 
mai simplu să fie adusă chestiunea înaintea Par- 
lamentului la ro Martie, ca Seletzky să fie are- 
stat în noaptea de ro spre 11 Martie, sub injonc- 
țiunea Parlamentului. 

D. Armand Călinescu: D-lor, în nevoia pe 
care o aveam, de a ne fixa asupra motivelor, 
care se ascundeau în dosul percheziției, noi am 
procedat la suprevegherea celor cari au intrat 
acolo. Și am ajuns la constatări foarte curioase. 
Astfel, ni s'a semnalat că unul din funcționari 
s'a dus la locuința unui fost secretar general al 
Ministerului de Finanţe, membru al unui partid 
advers. Firește, nu ştiu ce a făcut acolo, dar 
faptul a fost relevat. Ați văzut de asemenea 
declarațiunile colegului nostru, d-l Zaharof, care 
ne-a arătat că același funcționar s'a dus și la 


www.dacoromanica.ro 


227 


d-sa, ca să-l roage să se fotografieze unele docu- 
mente. Veţi conveni că era ceva bizar. 

Dar, d-lor,: mai era chestiunea comisarului 
regal. 

Să ne înțelegem: eu nu aș vrea să se interpre- 
teze greșit cuvintele mele ; eu nu vreau să spun că 
era ceva concertat, dar relev chestiunea din punc- 
tul de vedere al impresiei pe care am putut-o 


avea noi atunci. 
Aşa dar, noyă ni s'a părut ciudat că la descin- 


dere s'a adus tocmai d-l colonel Pomponiu, des- 
pre care se spune că este ruda deputatului opo- 
zant care a desvoltat interpelarea. Incă odată, 
nu vreau să spun că d. Dimitriu știa despre 
acest lucru, evident, dar am putut să ne închi- 
puim noi că este la mijloc o manevră po- 
litică. 

D. Al. Alexandrini: D-voastră nu ştiați că d- 
colonel Pomponiu era prim comisar regal, deși 
erați la Ministerul de Interne?! 

D. Armand Călinescu: D-lor, chestiunea se 
prezintă așa: câțiva funcționari, fără să avizeze 
pe şeful responsabil, fac o percheziție, ridică 
documente pe care le duc în altă parte decât la 
şefii ierarhici și la descindere participă și un comi- 
sar regal, despre care se spune că este rudă cu 
deputatul interpelator. 


15* 


www.dacoromanica.ro 


228 


D. I. G. Vântu: Organele administrative v'au 
persecutat! (Ilaritate pe băncile majorității, între- 
ruperi). 

D. Armand Călinescu: D-lor deputați, la mij- 
loc sau era o inspirație străină sau o manevră 
politică. Oricum ar fi fost, guvernul şi-a fixat 
imediat atitudinea lui. In momentul în care Par- 
lamentul a cerut dosarele, noi le-am adus dela 
această tribună. Puteam să le refuzăm — coman- 
damentul militar s'a opus la început, sub moti- 
vul că instrucția este în curs. Guvernul a crezut 
că trebue să treacă peste această considerație, 
fiindcă a socotit că Parlamentul este în drept 
să ia cunoștință de orice act. Miniștrii interpelați 
sau prezentat și au dat toate lămuririle și în 
Cameră și în Senat. 

D. 1. G. Vântu: Cu dosarele triate. 

D. Virgil Madgearu: De ce insinuați? (Intre- 
ruperi). F 

D. Armand Călinescu: Iar, în ce priveşte 
ancheta însăși, noi am fost foarte mulțumiți că 
o putem lăsa din primul moment în grija orga- 
nelor militare. Nu se putea face și nici nu s'a 
făcut nicio obiecțiune în această privință guver- 
nului din acea vreme, fiindcă organele militare 
puteau fi bănuite de orice, numai de parțiali- 
tate, față de noi, nu. Şi d-l general comandant 


www.dacoromanica.ro 


449 


Uică și şeful Parchetului militar, dal colonel 
Pomponiu, erau mai de grabă legați cu adversarii 
noştri. Prin urmare, nu nenm amestecat. 

Dal general Uică, în depoziția sa, a recunoscut 
în mod categoric, că în timp ce chestiunea s'a 
găsit înaintea Consiliului de Războiu, guvernul 
nu s'a amestecat. Şi abia la schimbarea de regim 
dasa, din proprie inițiativă, a comunicat primu 
luisministru unele informațiuni pe care acesta 
nu le ceruse. 

Vă atrag atenția așupra acestui punct, fiindcă 
aici se declanșează noua atmosferă. In timp ce 
chestiunea se găsea în fața Consiliului de Răza 
boiu, apărea în opinia publică o serie de infora 
maţii tendențioase ; se spunea anume că s'a des» 
coperit un trafic de influență și că este vorba 
să fie implicați anume oameni politici. 

Cine răspândea această legendă? Era lesne de 
priceput. In orice caz era ușor ca în acele mos 
mente să se creeze o atmosferă în opinia publică, 
o atmosferă care numai în folosul ideii de autom 
ritate în Stat nu era. | 

Atunci primulaministru s'a gândit că trebue 
să clarifice chestiunea imediat. Era datoria sa 
s'o facă. 

Din două lucruri, unul: sau erau vinovaţi şi 
atunci datoria noastră era săsi demascăm ȘI Săsi 


www.dacoromanica.ro 


230 


pedepsim — și pentru noi ca partid era cu atât 
mai important acest lucru, cu cât am fi fost 
primul partid care dădea un exemplu răsunător 
în materie de corectitudine — nu știu dacă toate 
partidele sunt atât de neprihănite, dar nu am 
văzut până acum o sancțiune. Prin urmare, din 
două lucruri, unul: sau erau vinovați și ei tre- 
buiau sancționați, sau nu erau vinovaţi, şi era 
o calomnie, și atunci ea trebuia risipită și atmo- 
sfera din țară clarificată. 

Atunci, primul ministru, d-l Vaida, folosind rela- 
țiunile de amiciție pe care le avea cu ministrul afa- 
cerilor străine dela Praga, se adresează d-lui Be- 
neș, rugându-l să facă tot posibilul pentru a ne 
da relațiuni dela Skoda în această chestiune. 

Nu voiu ceti aci nici scrisoarea d-lui Vaida și 
nici răspunsul d-lui Beneș. Fapt este însă că 
Uzinele Skoda au contestat în mod hotârît că, 
cu prilejul contractului din 1930, sar fi făcut 
un trafic de influență. 

D-l Vaida a repetat intervenția și de data 
aceasta s'a adresat direct conducătorului Sko- 
dei, d. Löwenstein. I-a trimes o scrisoare, redac- 
tată în termeni foarte categorici şi cominatorii, 
prin care i-a atras atenția asupra interesului pe 
care îl are, nu numai Statul nostru, dar și Uzi- 
nele Skoda, de a demasca pe traficanţi şi l-a 


www.dacoromanica.ro 


231 


lăsat să înţeleagă destul de lămurit că, în cazul 
în care nu ne-ar da toate lămuririle cu bună 
credință, Statul Român, se va găsi în nevoia de a 
nu mai trata vreodată cu Uzinele Skoda. D. Lö- 
wenstein a răspuns şi a repetat declaraţiile ante- 
rioare, contestând că s'ar fi făcut trafic de in- 
fluență. Cu acest prilej, d. Löwenstein a adău- 
gat că aceleaşi informațiuni le-a dat și d-lui 
colonel Tătărăscu, trimes de generalul comandant 
Uică care, spunea d-l Löwenstein, a făcut aceleași 
presiuni, de astădată în numele Partidului Li- 
beral. 

D-lor, nu voiu aduce în desbaterile Camerei 
persoana unui colonel din armata activă, chiar 
dacă se întâmplă să fie fratele președintelui de 
Consiliu. 

In definitiv, d. colonel Tătărăscu era în ser- 
viciu comandat. Era şef de Stat Major al gene- 
ralului Uică şi generalul Uică a executat o ade- 
vărată operaţiune de Stat Major. Aţi văzut din 
declaraţiunile sale cum a făcut pe colonel să 
simuleze o inspecție pe granița Rusiei și să-şi 
cumpere haine civile din Cernăuţi ; să treacă din 
Bucovina la Praga. 

Pentru ce toate aceste precauţiuni? Cui ascun- 
dea generalul Uică măsurile sale? Foarte ciudat! 
Faptul este însă acesta. Noi, d-lor, am fost sur- 


www.dacoromanica.ro 


232 


prinşi când am aflat, dar am fost edificați şi în 
același timp am fost mulțumiți pentrucă se dove- 
dea astfel că ancheta se ducea cu toată hotărîrea, 
de oameni cari numai prietenii noştri nu erau. 

D-l general Uică devenea ministru al apărării 
naționale în cabinetul liberal. 

Fireşte nu, nu pot să știu dacă apropierea şi 
promisiunea unui portofoliu ministerial a avut 
loc înainte de misiunea «Colonel Tătărescu », 
sau după misiunea «Colonel Tătărescu» şi 
din cauza acestei misiuni. Nu ştiu. Fapt este că 
atâtea luni ancheta s'a dus de către generalul 
Uică, viitor ministru al armatei în cabinetul 
liberal şi de către colonel Pomponiu, ruda depu- 
tatului interpelator liberal. 

D-lor, eu nu relev acest lucru ca să protestez. 
In definitiv, eram guvern responsabil, puteam 
să-i înlocuim. Subliniez acest lucru ca să dove- 
dese că această acțiune a fost întreprinsă nu 
numai în necunoștința noastră, dar de către 
oameni cari numai prietenii noştri nu puteau fi. 

D-lor deputați, ce s'a descoperit în materie 
de comisioane? Şi după ce s'au strecurat legen- 
dele în opinia publică şi s'au acreditat toate 
acele versiuni. 

D-lor deputați, epilogul acestei prime anchete 
a constat în încercarea nedibace de a se implica 


www.dacoromanica.ro 


233 


un şef de guvern prin introducerea unui fals în 
declarațiunea lui Seletzky la Consiliul de Răz- 
boiu. - 

Acesta este epilogul primei anchete. 

Dar a venit, d-lor deputați, a doua anchetă. 
Prima anchetă s'a făcut de către Partidul Libe- 
ral prin amicii săi; a doua anchetă s'a făcut de 
către Partidul Liberal prin reprezentanții lui 
cei mai autorizați. (Aplauze pe băncile Partidului 
Naponal- Țărănesc). 

D-lor deputaţi, încă odată ţin să subliniez că 
noi suntem satisfăcuți de faptul întreprinderii 
acestei anchete, fiindcă au ieșit astfel la iveală 
documente pe care altfel nu le-am fi cunos- 
cut. 

Dar suntem datori să subliniem unele fapte şi 
să stabilim unele tendințe care s'au vădit cu 
prilejul anchetei, cari servesc la cântărirea con- 

cluziunilor din raport. 

D-lor deputaţi, în fața comisiunii de anchetă 
s'a ridicat mai întâi problema prețurilor. 

Era contractul Skoda un contract oneros sau 
nu? Sau dat prețuri excesive? 

Era prima problemă care ne-a preocupat. N'am 
„să o examinez din punct de vedere tehnic, știin- 
tific aici. Un alt coleg al meu, d. Madgearu, vă va 
prezenta studiul său în această privință. 


www.dacoromanica.ro 


234 


Dar eu voiu căuta să vă semnalez condițiunile 
în care comisiunea noastră de anchetă a ajuns 
la anume, concluzii. 

D-lor deputați, ca să stabilim dacă prețurile 
sunt juste sau oneroase, am recurs la metoda 
comparației cu contractul iugoslav. Dar n'am 
avut contractul iugoslav, am avut unele date 
incomplete și am făcut ancheta fără termeni 
de comparație. Am cerut în repetate rânduri 
să se facă demersuri pentru a se obține contrac- 
tul iugoslav. Nu s'a putut obține. S'a contestat 
că au fost deosebiri între contractul iugoslav și 
cel românesc. Cum puteam aprecia deosebirea? 
Printr'o expertiză. Am cerut în mod constant 
expertiza. N'am avut-o. 

Și atunci, fără termen de comparație, fără 
expertiză, ne-am mulțumit cu depoziții de mar- 
tori, 

D-lor, să-mi dați voie să vă dau două exemple 
ca să înțelegeți cum s'a judecat în chestiunea 
importantă a prețurilor. 

Un prim exemplu. Vine un membru al comi- 
siei și semnalează ca în Consiliul Superior al 
Apărării “Țării, generalul Amza a afirmat că 
prețul unei lunete de baterie este 30.000 lei; 
ori noi prin contract o comandasem cu 120.000 
lei. Şi atunci firește toată lumea a fost impresio- 


www.dacoromanica.ro 


235 


nată. A venit însă în față noastră un alt infor- 
mator, d-l general Condeescu, care me-a spus că 
sub ministeriatul d-sale s'au reparat lunete cú 
80.000 lei bucata. Dar, d-lor, și mai caracteristic 
este faptul că într'o zi, unul din colegii noștri, 
membru al comisiunii, a semnalat că noi am 
comandat la Uzinele Skoda un cheson pe prețul 
de lei 440.000. Şi d-sa exclama: cum este posibil 
aceasta. O mașină, un Cadillac nu ar fi costat 
atât de mulți bani, iar o simplă cutie de fier 
pe roate, un cheson, să coste 440.000 lei?! 

D. M. Ghelmegeanu : Recunosc aici pe d- Ale- 
xandrini. 

D. Al. Alexandrini: Este exact şi menţin. 

D. Armand Călinescu: Fu voind să fiu mai 
favorabil d-lui Alexandrini, nu-l provocam pen- 
tru ca să nu-şi ia un al doilea angajament. Cred 
că .v'aţi grăbit, d-le Alexandrini. 

Şi atunci, deodată se ridică în comisiune d-l 
general în rezervă Petala şi ne spune: ce vă 
bateți capul? Eu rezolv chestiunea numaidecât. 
Trece într'o cameră vecină și se întoarce peste 
un sfert de oră. D-1 general Petala foarte solemn— 
d-sa este totdeauna solemn — ne anunță: am 
verificat la Arsenalul Armatei şi mi s'a răspuns 
că Arsenalul nostru poate să construiască un 
cheson cu 100.000 lei. 


www.dacoromanica.ro 


236 


D-lor deputați, vă mărturisesc că am rămas 
profund impresionat: cum, Arsenalul nostru poate 
fabrica un cheson cu 100.000 lei şi noi îl coman- 
dăm la Skoda cu 440.000 lei? Extraordinar. Vă 
mărturisesc că am fost nedumerit şi după câtva 
timp am rugat pe d-l președinte şi verbal în 
ședință şi în scris să intervină la Ministerul Arma- 
tei, să ni se dea datele pe baza cărora Arsenalul 
a făcut o asemenea afirmaţie. Nu am reușit, nu 
am obținut nimic, astfel a rămas mai departe 
acreditată ideea că Arsenalul nostru construiește 
un cheson cu 100.000 lei, și că noi l-am dat la 
Skoda cu 440.000 lei. 

D. M. Ghelmegeanu: Deci încă o afacere. 

D. Armand Călinescu: D-lor deputați, astăzi 
sunt în măsură să lămuresc aici acest lucru. Am 
aici o adresă a Arsenalului Armatei, către Mini- 
sterul Apărării Naţionale. Să-mi dați voie să 
v'o citesc. 

«Nr. 658 din 2 Septemvrie 1934. Arsenalul 
Armatei către Ministerul Armatei, Inspectoratul 
general tehnic ». 

« Am onoare a raporta că într'una din ultimele 
şedinţe din luna Iulie, anul curent, ale Comisiei 
parlamentare de anchetă, în chestiunea Skoda, 
am fost chemat la telefon de d-l general în rezervă 
Petala, membru în această comisiune, care mi-a 


www.dacoromanica.ro 


237 


cerut să-i comunic telefonic și imediat prețul de 
fabricație al unui cheson ». 

«La replica mea că nu-i pot da un răspuns decât 
după ce voiu face investigațiile necesare, mi-a 
cerut cu insistență, să-i comunic valoarea apro- 
ximativă, fiindcă comisia are nevoie de acest 
răspuns imediat. Deşi am insistat şi am căutat 
să-i dovedesc că această aproximație nu poate 
porni dela niciun document şi că documentarea 
nu se poate face în timp așa de scurt, cum îmi 
cerea d-sa, totuşi mi-a preţins să-i trimet tele- 
fonic aceste date în maximum I5 minute), 

«Aflându-ne în lunile de concedii ale ofițerilor 
Și inginerilor și nedispunând de nicio documen- 
tare anterioară scrisă, dat fiindcă Arsenalul nu a 
fabricat decât cel mult chesoane de coloane, care 
nu sunt tot una cu cele de artilerie, am adunat 
puținul personal tehnic chemat eventual să con- 
cure la această fabricație, și i-am cerut să facă 
această evaluare, făcând abstracție de toate 
obiecțiunile pe care le aduceau în 15 minute». 

« Rezultatul acestei consultări l-am comunicat 
"telefonic Comisiei de anchetă sub rezerva că 
cifrele fiind apreciate, fără bază de studii, ur- 
mează ca ele să fie ulterior verificate și raportate ». 

«Din cercetarea amănunțită făcută asupra pla- 
nurilor chesoanelor — și d-lor, vă atrag atenția 


www.dacoromanica.ro 


238 


că marea problemă a fost în jurul trăsurilor, a 
chesoanelor, cu acestea s'a redus volumul și în 
noul contract — și antetrenurilor de artilerie de 
câmp şi de artilerie grea, pe care le posedăm, 
rezultă următoarele: 

«I. Arsenalul nu este utilat pentru confecțio- 
narea principalelor piese care fac valoarea unui 
cheson, osii tubulare, capetele metalice ale roți- 
lor, piesele principale ale șasiului, resorturi etc., 
pe care ar urma să le cumpere din străinătate, 
dat fiindcă nu le fabrică nimeni la noi în țară 
şi să plătească prețurile zilei din străinătate ». 

«2. Cu aceste prețuri, foarte relative, trecând 
la o parte largă de aproximaţie, fabricaţia unui 
cheson de artilerie se poate evalua după cum 
urmează: un cheson de artilerie de câmp, între 
le: 300—350.000). — Va să zică, d-lor deputaţi, 
nu 100.000 lei. 

«In ambele cazuri s'a făcut abstracție de valoa- 
rea regiei care în general se ridică la circa 20 
la sută ». 

D-lor deputați, iată cum încheie raportul: 

« Comunicându-vă datele. de mai sus, valabile 
numai în cazul unei lucrări în serie, cu onoare 
vă rugăm, să binevoiți, a le transmite Comisiei 
de anchetă parlamentară, căriea Arsenalul îi 
datorează acest, răspuns, fără de care ne-am găsi 


www.dacoromanica.ro 


239 


în poziția falsă de a lăsa să se creadă că rămâ- 
nem la punctul de vedere exprimat telefonic în 
I5 minute ». 
Directorul, Arsenalului, 
colonel Stoica 


(Aplauze pe băncile Partidului Naţional- Țără- 
nesc, întreruperi pe băncile majorității). 

D. Virgil Madgearu: Directorul Arsenalului la 
4 Septemvrie 1934, după ce studiază chestiunea, 
vine cu această estimațiune. . . 

D. C. 1. C. Brătianu: Vi se va dovedi că nu 
este exact. 

D. Virgil Madgearu: D-le Brătianu, între teh- 
nicitatea direcțiunii Arsenalului şi tehnicitatea 
d-lui Alexandrini, dați-mi voie, pentru seriozi- 
tatea acestei țări, să prefer tehnicitatea Arsena- 
lului. (Aplauze pe băncile Partidului Național- 
Țărănesc). 

D. Aurelian Bentoiu, raportor: D-le Madgearu, 
mă voiu ocupa în răspunsul meu de seriozitatea 
chestiunii pieselor furnisate cândva de către Arse- 
nal şi despre care d-voastră știți că se prezintă 
în aşa chip, încât orice inimă de patriot trebue 

„Să sângereze în fața mentalității şi moralității 
Arsenalului. 

D. Al. Alexandrini: In orice caz, rămâne 

150.000 lei diferență. 


www.dacoromanica.ro 


240 


D. Şt. Mihăescu: Ba nu rămâne nimic. 

D. Virgil Madgearu: Diferenţa aceasta repre- 
zintă costul de regie. (Intreruperi pe băncile 
majorității ). 

D. Al. Alexandrini: D-le Madgearu, eu vă 
întreb pe d-voastră: credeți d-voastră în mod 
serios că un cheson poate să coste lei 500.000? 

D. Virgil Madgearu: La aceasta vă răspund. 
Aşi fi neserios dacă m'aș pronunţa, eu care în 
vieața mea n'am construit chesoane, cât costă 
un cheson. (Aplauze pe băncile Partidului Naho- 
nal- Țărănesc ; întreruperi pe băncile majorității ). 

D-voastră, avocații, aveţi o mentalitate ex- 
traordinară: credeți că puteţi stabili prețul de 
cost al unui produs industrial. 

D. Aurelian Bentoiu, raportor: 'Tehnicitatea și 
puterea probatorie a celor atestate de Arsenal, 
ar putea să fie ilustrate dacă ar fi o mică doză 
de loialitate din partea d-lui Călinescu şi cu cele 
II milioane șperț date la un contract a cărui 
văloare era de I0 milioane. Aceasta în legătură 
cu contractul 17.820. 

Voci de pe băncile majorității: Cui? 

D. Aurelian Bentoiu, raportor: Nu mă intere- 
sează cui, deajuns că este la o furnitură a Arse- 
nalului şi grație unor manifestări și unor aju- 
toare date dela Arsenal. 


www.dacoromanica.ro 


241 


Ne vom ocupa de aceasta. 

D. Armand Călinescu. D. raportor Bentoiu 
a făcut o afirmațiune pe care sunt gata s'o 
confirm. In adevăr, cu prilejul anchetei noastre 
am găsit un act din care rezultă că la furnisarea 
unei piese din partea Arsenalului sa dat un 
comision. 

D. Aurelian Bentoiu, raportor: Şi cu complici- 
tatea tehnicienilor dela Arsenal. 

D. Armand Călinescu: Eu regret foarte mult 
că nu am văzut o mențiune despre aceasta în 
concluziile d-voastră. 

D. Aurelian Bentoiu, raportor: Voiu explica. 
Deocamdată, mă ocup de piesele emanând dela 
Arsenal. 

D. Armand Călinescu: Daţi-mi voie, d-le Ben- 
toiu, eu sunt de acord cu d-voastră, să urmărim 
sancţiunea abuzurilor acolo unde se găsesc. In 
această privință, voiu fi totdeauna alături de 
d-voastră și aduceți-vă aminte că cu prilejul 
anchetei, d-l general Cihoski însuși, audiat ca 
informator, a spus: ceea ce ați descoperit, este 
foarte caracteristic; vă rog să deschideţi anchetă 
şi dacă, întradevăr, se vor dovedi vinovați, ei 
să fie pedepsiți, fiindcă am impresia că așa este. 

D. C. Xeni: Dar s'a deschis ancheta? 

D. Armand Călinescu: D-l raportor ştie. 


16 


www.dacoromanica.ro 


242 


D. C. Xem: Cum aşa? Noi ne uităm unul la 
altul și lăsăm pe delicvenți în pace? Ce morali- 
tate politică este asta? 

D. Armand Călinescu: Mai întâi, să facem o 
deosebire între colonelul șef al Arsenalului, din 
1934 şi administrația Arsenalului dela 1929, când 
s'a făcut acel contract. Prin urmare, nu cred 
că trebue să tragem o concluzie. 

Dar vă întreb un lucru: pentru ce acest 
act nu sa comunicat comisiei de anchetă? 
(Aplauze pe bâncile Partidului Naţional- Ţără- 
nesc). Pentru ce am fost noi lăsați sub impresia 
că Arsenalul fabrică un cheson cu 100.000 lei? 
Or adresa a fost rătăcită la Minister și a putut 
să scpae atenției conducător lor? 

Nu, d-lor, fiindcă în urma acestui raport, am 
un ordin al Ministerului, direcția tehnică, către 
Arsenal, în care îi spune să reexamineze chestia 
prețului chesoanelor de artilerie şi să pună la 
contribuție şi competența unor anumiți ingineri. 

Arsenalul răspunde și la această adresă. Ce 
răspunde? « Memoriu asupra analizei de prețuri 
pentru confecționarea în Arsenalul armatei a 
unui cheson de artilerie complet ». 

Punctul I, nu voiu ceti tot, ci numai câteva 
detalii. « Arsenalul armatei nu a fabricat şi nu 
este utilat pentru confecțiunea integrală a che- 


www.dacoromanica.ro 


243 


soanelor de artilerie. Inainte de războiu s'au 
construit în acest stabiliment chesoane uşoare 
de coloane pentru munițiuni de 75 mm şi I05 
mm de câmp, precum și pentru infanterie ». 

« Aceasta a fost posibil atunci, deoarece Arse- 
nalul poseda la acea dată cel mai mare ate- 
lier din țară, unde putea forja piese presate 
etc. ». 

« In urma războiului, atelierele distruse nu au 
fost reinstalate, din lipsă de fonduri, astfel că 
astăzi ne găsim în imposibilitate de a construi 
chiar chesoane ușoare de coloane ». 

Mai departe spune ce studii trebue să se între- 
prindă pentru stabilirea unui cheson, iar la punc- 
tul 4, executarea unei comenzi de cel puțin 100 
chesoane de obuzier 105 la Arsenalul armatei, 
ar costa pentru fiecare trăsură: a) material prim 
pentru piese confecționate, manoperă, regie, piese 
procurate, accesorii etc. Total 375.000. Pentru re- 
parațiuni şi amortizarea instalațiilor ʻa această 
comandă, socotindu-se 5 la sută, în total 375.000 
lei. Repartizarea cheltuelilor livrărilor pregăti- 
toare s'ar urca la atât; în caz când modelul este 
stabilit în întregime la Arsenal, la o comandă 
totală de r00 de chesoane, prețul chesonului se 
urcă la 392.000 lei. Dacă această lucrare s'ar 
executa de o fabrică particulară, sar adăuga 


16* 


www.dacoromanica.ro 


244 


20%, beneficiu, adică în total 472.000 lei un 
cheson. Semnează directorul Arsenalului. 

D. Virgil Madgearu: D-le Călinescu, vă rog 
să adăugați că aceasta este evaluarea la nivelul 
prețurilor din 1935, pe câtă vreme comanda s'a 
făcut la 1929, când prețurile, chiar prețurile 
industriale erau cu cel puțin 30 la sută mai 
ridicate decât astăzi. 

D. Armand Călinescu: Iată, prin urmare, că 
noi am discutat asupra prețului trăsurilor pe 
baza că Arsenalul ar fabrica cu roo.000 lei 
“chesonul. 

D. Al. Alexandrini: D-le Călinescu, mi se 
pare ați cetit calibrul tunului pentru care era 
acest cheson, 

D. Armand Călinescu: 75 şi 105. 

D. Al. Alexandrini: D-le Călinescu, la calibrul 
105 sunt tunuri grele. Puteți compara d-voastră 
chesonul de 105 cu chesonul tunului de 75 și cu 
al obuzierului de roo. Aceasta este seriozitatea 
documentării d-voastră? Este posibil? Cheson 
de artilerie grea, d-le Călinescu? 

D. M. Condrus: D-lor, o lămurire. Ca ofițer 
de artilerie, deşi de rezervă, m'a surprins că în 
acest raport domnul, care îl face, vorbește de 
cheson ușor de infanterie de 75 şi 105. Or, poate 
să spue cheson de infanterie, dar când vorbește 


www.dacoromanica.ro 


245 


de 75 şi 105, nu mai este vorba de cheson ușor. 
Dacă așa ați cetit, ați cetit greșit. 

D. Armand Călinescu: « Cheson uşor de coloană 
pentru munițiuni de 75 mm şi cheson de 105 ». 

Dar de ce mă întrerupeţi, când nu știți ce 
concluzie vreau să trag? 

D. Virgil Madgearu: D-le Călinescu, vă rog 
cetiți documentul pentrucă este vorba de tunul 
de 75 şi de obuzierul de r105. 

D. Al. Alexandrini: D-le Călinescu, nu are 
importanță. Este suficientă documentarea. 

D. Iuliu Maniu: D-lor, este vorba de cheson 
de obuzier de 105 mm, sistem vechi din România. 

D. Armand Călinescu. D-lor deputaţi, încă 
odată mă întreb pentru ce acest document n'a 
fost trimes comisiunii de anchetă? Oare Mini- 
sterul Armatei nu se credea obligat să ne pună 
pe noi în măsură, nu de a stabili prețul exact 
al unui cheson, dar de a ști dacă chesontl... 

D. C. Argetoianu: Dar d-ta nu ai documentul 
dela comisiunea de anchetă? 

D. Al. Alexandrini: Dumnealor au un sistem 
foarte special, de pe urma căruia Seletzky este 
astăzi în închisoarea dela Braşov. D. Ghelme- 
geanu avea dăunăzi textul protocolului semnat 
între Statul Român și Skoda strict confidențial. 

D. Armand Călinescu: Il am şi eu, 


www.dacoromanica.ro 


246 


D. Al. Alexandrini: Astăzi; d-l Armand Căli- 
nescu are un act confidențial al Ministerului 
Apărării Naţionale. Este un sistem care a dove- 
dit o mentalitate la d-nealor și care a fost intro- 
dus de d-nealor în administraţiile publice. 

D. Virgil Madgearu: Nu, este sistemul Ion 
Brătianu. Nu de geaba am fost noi zece ani în 
opoziție, față de Ion Brătianu. 

D. Iuliu Maniu: In tot cazul, nu este sistemul 
de a ascunde actele înaintea unei comisiuni şi a 
Parlamentului. 

D. Al. Alexandrini: Regretăm cei dintâi că 
acest act nu l-am avut. 

D. Armand Călinescu: D-lor deputaţi, în ce 
priveşte sistemul prin eare eu mi-am procurat 
acest document, dați-mi voie să vă spun că el 
este foarte simplu. Anume m'am adresat, prin 
biroul Camerei, Ministerului Apărării Naţionale 
şi aceste documente sunt cele pe care mi le-a 
înmânat Biroul Camerei. (Ilaritate, aplauze pe 
băncile Partidului National- Ţărănesc). 

D-lor deputaţi, încă odată, pentru ce am tost 
noi lăsați să credem că un cheson la Arsenal se 
putea face cu o sută de mii de lei, când Arse- 
nalul spunea lei 400.000, și cerea Ministerului 
să ne transmită documentul nouă, comisiunii, 
pentru ca să nu fim induşi în eroare. 


www.dacoromanica.ro 


247 


Mai mult: eu am cerut în scris în comisiune 
să mi se dea aceste acte. Nu mi-au fost date. 
Atunci, d-lor, în asemenea condițiuni, chestiu- 
nea rămâne încă nelămurită. 

Eu ar trebui să viu astăzi în fața Parlamentu- 
lui și, dat fiind că toate problemele acestea de 
preț s'au examinat pe bază de date incomplete, 
să cer acuma o expertiză. Nu o fac, d-lor. Și 
ştiţi de ce nu o fac? Nu cer expertiză fiindcă 
am deja expertiză, am două expertize. 

Prima: industria națională română a făcut o ofer- 
tă Ministerului Apărării Naționale, din care cetesc: 

« D-le ministru — oferta se face la 23 Ianua- 
rie 1034 — subscrisele societăți Uzinele de fier 
și domeniile din Reşiţa, Uzinele metalurgice din 
Copşa-Mică-Cugir, Astra, prima fabrică română 
de vagoane și motoare, Fabricile de locomotive 
Malaxa, prin reprezentanții legali, avem onoare 
a vă face următoarea ofertă». 

Oferă să fabrice în țară munițiuni în condițiile 
următoare: 

« Cantitatea care va face obiectul comenzii va 
fi aceeaşi pentru fiecare calibru ca şi în propu- 
nerea Uzinelor Skoda ». 

« Preţul: Uzinele româneşti acceptă efectua- 
rea acestor comenzi la prețurile cerute de Skoda 
pentru executarea munițiilor la Pilsen ». 


www.dacoromanica.ro 


248 


« Condiţiunile de plată rămân aceleași ca și în 
propunerea Skoda ». 

O voce de pe băncile majorității: Aceasta este: 
expertiza ? 

D. Armand Călinescu: D-le coleg, eu am o altă 
părere despre industria noastră națională, eu 
cred că a făcut o ofertă onestă atunci când s'a 
dus la Ministerul Apărării Naţionale. Dacă cineva 
are de ridicat vreo obiecțiune,eu nu amnimicdezis. 

„Dar mai am şi o a doua expertiză mai tare. 
Această expertiză este făcută de guvern, de 
d-voastră, și este înserată în preliminările nou- 
lui contract. Daţi-mi voie să cetesc câteva pa- 
saje din acest proces-verbal: 

Punctul trei: «prețurile unitare ale materia- 
lelor şi ale munițiilor care vor fi furnizate în 
baza noului contract, vor fi identice cu acelea 
prevăzute în vechiul contract Nr. 6.102». 

Punctul patru: « Condiţiunile de plată ale nou- 
lui contract vor fi analoage celor convenite prin 
contractul Nr. 6.102». 

Punctul ro: «Toate stipulațiunile vechiului 
contract Nr. 6.102, care n'au fost modificate 
de stipulațiunile de mai sus, vor fi menținute b. 

Care sunt dispozițiunile care au fost modifi- 
cate prin stipulațiuni exprese? Condițiuni, de 
garanție şi modalități de plată. 


www.dacoromanica.ro 





249 


D. Al. Alexandrini: Aţi uitat să vorbiți şi de 
reducerea de 15%. A, veniţi şi acolo? Iertați-mă. 

D. Armand Călinescu: Din graba d-voastră, 
dați-mi voie să trag numai concluzia iritării 
d-voastră. Cât pentru chestiunea reducerii, vă 
înşelați, voiu veni la ea, tocmai voiam să viu 
acum, pentru ca să vă arăt acolo întreaga teme- 
lie a argumentării mele. 

Care sunt stipulațiunile schimbate? 

« Plăţile Statului Român, către Skoda, nu vor 
fi supuse restricțiunilor și reglementărilor actuale 
sau viitoare, relative la plăţile de efectuat în . 
străinătate ». Vasăzică, nicio restricțiune la tran- 
sfer. 

Al doilea: « Plățile, după planul de plăți, vor fi 
efectuate primo loco din fondurile apărării națio- 
nale, administrate de Banca Naţională Română. 
Guvernul român va da Băncii Naţionale a Româ- 
niei instrucțiuni de plată irevocabile, pentru a 
onora scadenţele bonurilor de tezaur primo-loco, 
din toate încasările fondului apărării naționale, 
din orice sursă ». 

D. C. Argetoianu: Clauză de falit. 

D. Armand Câhmnescu: Vă rog, ascultați mai 
departe: « Ministerul de Finanțe român va in- 
forma prin scrisori după modelul E », se dă și 
modelul de scrisori pe care Ministerul trebue 


www.dacoromanica.ro 


250 


să le trimeată Băncii Naţionale, « Banca Naţio- 
nală Română, despre remiterea bonurilor de 
tezaur către societatea anonimă a vechilor sta- 
bilimente Skoda şi va da instrucțiuni Băncii 
Naţionale Române să plătească bonuri de tezaur, 
la scadența lor primo loco »,— acest primo loco 
este permanent,—- « asupra fondului apărării na- 
tionale, printr'un cek la Praga ». 

D. C. Argetoianu: Care este fondul apărării 
naționale ? l l 
. D. Armand Călinescu: Imprumutul. 

Vasăzică, d-lor, ați văzut o serie de garanții 
noui, care nu erau în contractul vechiu. Ce se 
face? Ministerul de Finanțe dă Skodei bonuri de 
tezaur şi Skoda printr'o scrisoare se angajează: 

« Ne vom servi de aceasta, atât cât vom avea 
nevoie, pentru finanțare, cu toată atenția, pen- 
tru intere ele Statului Român». In schimb, 
clauza: « Asupra prețurilor, societatea anonimă 
a fostelor stabilimente Skoda va acorda o redu- 
cere de 15—5 la sută». 

Vasăzică, dăm bonuri de tezaur, dăm garanții 
suplimentare şi dela Banca Naţională şi dela 
Ministerul de Finanţe, şi în schimb ni se face. 
o reducere de 15 la sută. 

Veţi zice d-voastră: da, dăm garanţii, bonuri 
de tezaur -şi scrisori după model; da, ne face 


www.dacoromanica.ro 


251 


Skoda o reducere de 15 la sută, dar de unde 
știți că, aceste I5 la sută, reprezintă compen- 
sația garanțiilor? Se poate întâmpla ca Statul 
să fi dat garanții, iar Skoda, pentru cu totul 
alte considerațiuni să dea reducerea. Avem des- 
legarea și asupra acestui punct. Iată, am aci 
un document, care se găsește la dosarele noastre 
şi care lămurește punctul de vedere al Skodei: 

« Praga, 20 Martie I93I. 

« Către Ministerul Armatei Române, Bucureşti». 

Privitor la contractul Nr. 6.102 din 17 Martie 
1930, ce zice Skoda la 1931, ca să lămurească 
chestiunea guvernului dela Bucureşti? Compară 
contractul Român cu contractul Iugoslav şi sta- 
bileşte : 

«Am primit dela semnarea chiar a contractu- 
lui Iugoslav, bonuri de tezaur, emise de către 
Ministerul Finanţelor, în virtutea unei legi spe- 
ciale, autorizând emisiunea », așa cum va veni 
şi acum, o lege specială. 

„„ «Aceste bonuri fiind garantate printr'o 
scrisoare specială Băncii Naţionale din Belgrad », 
aşa cum vor fi garantate și bonurile noastre. 

« Remiterea imediată a bonurilor Iugoslave și 
a scrisorii de garanție dela Banca Naţională din 
Belgrad ne-a. permis să ne asigurăm credite 
oarte avantajoase, ceea ce noi nu vom putea 


www.dacoromanica.ro 


292 


face în contractul românesc, neprimind nici bo- 
nuri, nici vreo garanție oarecare dela Banca 
Naţională dela București, astfel că, vom fi obli- 
gați să ne procurăm resursele necesare, făcând 
apel la creditul bancar curent ». 

Şi la urmă: 

« Necesitatea de a recurge la creditul bancar, 
pentru contractul Român, semnifică pentru noi 
o scumpire a creditului de aproximativ 3 la 
sută pe an, ceea ce pentru o scadență mijlocie 
de aproximativ 5 ani reprezintă o augmentare 
de 15% a prețurilor de fabricațiune a materia- 
lelor românești ». (Aplauze prelungite pe băncile 
Partidului Naţional- Ţărănesc). 

Şi în tabloul-anexă al raportului d-lui Bentoiu, 
se găsesc înșirate comparațiunile între contrac- 
tul iugoslav și contractul românesc, cu mențiunea 
« I5 la sută la noi pierdere, din cauza condițiuni- 
lor românești de plată ». 

D. Al. Alexandrini: D-le Călinescu... 

Voci de pe băncile Partidului Național- Țără- 
nesc: Jos! Nu se poate. (Vociferări, sgomot). 

D. Al. Alexandrini: Nu-mi daţi voie să vă 
întrerup, foarte bine, am să vă răspund mâine. 
Dar țin să arăt dela început că această interpre- 
tare este de rea credință. 


www.dacoromanica.ro 


253 


D. Armand Călinescu: Iată, d-lor deputaţi, 
cum Skoda, în tablourile comparative pe care 
ni le-a dat şi în scrisorile explicative, care le 
însoțeau, a spus: am cerut României 15% peste 
contractul iugoslav, pentrucă jugoslavii ne-au 
dat bonuri de tezaur și garanții speciale dela 
Banca Naţională din Belgrad. 

D. C. Xeni: Ce s'a răspuns la adresa aceasta? 

D. Armand Călinescu: Chestiunea era în curs. 
Noi atunci nu am putut examina propunerea 
Skodei. D-le Xeni, Skoda ne-a propus următorul 
lucru: d-voastră, Românii, pretindeți că contrac- 
tul iugoslav este mai avantajos ca plată decât 
contractul românesc. Vă dăm explicațiuni. Nu 
ne credeți, suntem gata să vă furnisăm materia- 
lele iugoslave în condițiunile de plată şi de finan- 
tare ale Iugoslaviei. Guvernul român nu a putut 
să facă acest lucru, pentrucă se simţea legat de 
legea stabilizării, care interzicea emiterea bonu- 
rilor de tezaur. (Aplauze prelungite pe băncile 
Partidului National- Țărănesc). 

D. Al. Alexandrini: Unde se prevede în legea 
stabilizării lucrul acesta? 

D. Virgil Madgearu: Vă voiu preciza eu che- 
stiunea aceasta. 

D. Armand Călinescu: Skoda singură, în scri- 
sorile ei anexe, ne spune: Iugoslavii ne-au dat 


www.dacoromanica.ro 


254 


bonuri de tezaur, ne-au dat garanții dela Banca 
Naţională din Belgrad. D-voastră nu ne dați 
nimic; de aceea v'am urcat prețul cu 15 la sută. 
Ni le dați astăzi: vă reducem şi noi prețul cu 
I5 la sută; în rest: 

« Preţurile unitare ale materialului și ale muni- 
țiunilor, pe care le vom furnisa în baza noului 
contract, sunt identice cu cele din contractul 
Nr. 6.102». (Aplauze prelungite pe băncile Par- 
zidului Naţional- Ţărănesc). | 

D. Valeriu Pop, ministrul justiției : D-le Căli- 
nescu, îmi dați voie să intervin? 

D. Armand Călinescu: D-le ministru, vreți să 
interveniți în calitate de fost președinte al comi- 
siunii de anchetă parlamentară Skoda? (Aplauze 
pe băncile Partidului Naţional- Ţărănesc). 

D. Valeriu Pop, ministrul justiției: Nu, în 
calitate de ministru. 

D. Armand Călinescu : D-le ministru, d-voastră 
ştiţi, că am toată simpatia și toată deferenţa pen- 
tru d-voastră. | 

Aş prefera ca .în calitatea d-voastră de fost 
preşedinte al comisiunii de anchetă Skoda, să 
nu veniți astăzi aici și să ne dați vreo explicație 
dublat de autoritatea de ministru. (Aplauze pe 
băncile Partidului Naţional- Ţărănesc, întreruperi . 
protestări -pe băncile majorităţii). 


www.dacoromanica.ro 


255 


D. Al. Alexandrini: D-le Călinescu, vă cre- 
deam că ați prefera. 

D. Aurelian Bentoiu, raportor general: Aţi ieşit 
din obiectul pentru care a fost instituită comi- 
siunea de anchetă parlamentară, întru cât vă 
ocupați de contractul ulterior încheiat, d-le Căli- 
nescu, 

D. Armand Călinescu: Am vrut să vă semna- 
lez un singur lucru. D-voastră sunteți în măsură 
să apreciați singuri, prin urmare, aveți toată 
libertatea. 

D. Valeriu Pop, ministrul justiției: D-le Căli- 
nescu, atenția plină de prietenie, pe care ați 
avut-o pentru mine, căutând să mă rețineți, 
de a confunda calitatea mea de astăzi, de ministru 
cu calitatea de fost preşedinte al comisiei de an- 
chetă Skoda, este o nouă dovadă a afecțiuhii, pe 
care întotdeauna mi-ați arătat-o, şi cu care mă 
onorați şi astăzi. 

Dacă am cerut să intervin în discuție acum, 
am făcut-o pentru un alt motiv, străin afacerii 
Skoda. Nu am dorit câtuși de puțin să iau 
parte la discutarea raportului Skoda și nici nu 
voiu face acest lucru. Prietenii, cari sunt însăr- 
cinați cu elucidarea acestei chestiuni, şi cu justi- 
ficarea acestui raport, când o vor face, vor aduce 
toate argumentele şi contra-argumentele, pe care 


www.dacoromanica.ro 


256 


vor crede că este nevoie să le aducă în fața Came- 
rei, pentru ca această Cameră, cu deplină obiec- 
tivitate şi fără niciun fel de patimă și pasiune, 
să poată aduce deplină lumină în această che- 
stiune. (Aplauze pe băncile majorității ). 

Ceea ce mă face să intervin în discuție, este 
faptul că d-voastră ați adus în fața Camerei pro- 
tocolul încheiat de d-l prim ministru, în calitate 
de ministru al armamentului, cu Casa Skoda. 
Nu aș fi intervenit nici aici, pentrucă aprecierea 
acestui protocol și a clauzelor cuprinse în el, vor 
forma obiect de discuție în foarte scurtă vreme, 
când contractul va fi prezentat Camerei, și când 
Corpurile legiuitoare, vor putea discuta, fără 
niciun fel de restricție, și la lumina zilei, toate, 
dar absolut toate stipulațiile cuprinse în contrac- 
tul încheiat din nou între guvern și stabilimen- 
tele Skoda. Ceea ce mă face să intervin însă în 
discuție, este modul abil cum d-voastră, d-le 
Călinescu, ați luat anume dispozițiuni din acest 
protocol, dela locul unde erau puse şi le-aţi așe- 
zat alături de dispoziții puse cu totul în alt loc, 
pentru ca în felul acesta să creați impresiunea, 
că anumite stipulațiuni sunt în strânsă legătură 
cu alte stipulațiuni, care în realitate, nu au niciun 
fel de legătură unele cu altele (Aplauze pe bân- 
cile majorității). 


www.dacoromanica.ro 


257 


Precizez, d-le Armand Călinescu. 

D-voastră ați început prin a cita prima frază 
din punctul 3 din acest protocol, şi v'ațiopritaci; 
ați uitat însă să citați numaidecât fraza a treia... 

D. Armand Călinescu: Cu clauza aur? 

D. Valeriu Pop, ministrul justitiei: Nu. Aceea 
este a doua. 

Ca să fiți complet, şi să lămuriți chestiunea, 
ar fi trebuit ca din punctul 3, d-voastră să citiți 
și fraza I şi fraza 2 şi fraza 3-a, din care ar fi 
rezultat două lucruri: întâi că plățile se vor 
face în coroane cehoslovace, fără clauza aur; 
al doilea, ar fi rezultat că asupra prețurilor uni- 
tare se face o reducere de 15 și jumătate la sută, 
fără niciun fel de legătură cu faptul, dacă se 
* dau sau nu se dau bonuri de tezaur. (Aplauze pe 
băncile majorităţii ). 

A doua chestiune: d-le Armand Călinescu, este 
chestiunea garanţiei. 

D-voastră, care cunoașteți perfect de bine 
acest protocol, cred că vă dați prea bine seama,— 
şi va veni timpul, că se va putea discuta cu toată 
amploarea această chestiune,— că între bonurile 
de tezaur date de către guvernul românesc în 
acest nou contract, încheiat cu uzinele Skoda și 
între bonurile de tezaur date de Statul Iugoslav, 
„este o enormă deosebire. 


17 


www.dacoromanica.ro 


258 


Dar chiar acceptând, că nu ar fi niciun fel 
de deosebire, şi că acestea ar constitui o garanție 
pe care Statul românesc o dă peste garanţiile 
ce au fost date mai înainte, dacă deci o astfel 
de garanție s'ar fi dat în plus, pandantul acestei 
garanţii, nu este reducerea de 15 jumătate la 
sută, din punctul 3, ci este garanţia pe care 
ne-o aduc în mod obligatoriu uzinele Skoda, 
dela Statul cehoslovac, pentru buna executare 
a contractului. (Aplauze pe băncile majori- 
tății ). 

D. Armand Călinescu: D-lor deputați, permi- 
teți-mi să dau câteva răspunsuri d-lui ministru 
al justiției, începând dela ultima chestiune. 

D-sa spune, că în fața garanţiilor date de 
Statul român, se ridică garanția dată de Sta- ` 
tul ceh. 

D-lor deputaţi, să-mi daţi voie, eu nu aş 
avea în niciun fel să minimalizez argumentele 
pe care le întrebuințați d-voastră. Dar aceasta 
este. o garanție care nu prezintă nicio utilitate 
şi să vă spun de ce: pentrucă mai întâi, când 
nu şi-a executat Skoda obligațiunile ei față de 
Statul român? Niciodată. Adevărul este invers: 
Statul român nu și-a îndeplinit obligațiunile față 
de Skoda. Incât în această privință, guvernul 
dela Praga nu a luat nimic asupra sa. 


www.dacoromanica.ro 


259 


Dar ce garanție mai mare vreţi d-voastră 
pentru Statul român, decât clauza, că materia- 
lul nu se plătește decât în măsura în care se 
livrează? (Aplauze pe băncile Partidului Naţio- 
„nal- Țărănesc). | 

Intotdeauna ratele plătite, sunt conform pla- 
nului anexat, inferioare valorii materialului livrat. 

Şi atunci, ce garanție voiaţi în plus. 

Dar d-l ministru al justiției îmi face proces că 
am cetit articole dintr'o parte şi din alta, că nu 
am cetit articolul privitor la clauza aur. Da, 
d-lor, recunosc, există în noul proces-verbal o 
clauză foarte interesantă, şi anume: că noi nu 
vom plăti decât în monetă cehoslovacă. Foarte 
frumos, numai atât că ea nu este nouă, căci 
clauza exista și în contractul cel vechiu. Prin 
urmare, din acest punct de vedere, nu ați obți- 
nut nimic nou, d-le ministru. 

D. Al. Alexandrini: Rămâne de văzut în ce 
măsură se menține ulterior, în cursul tratati- 
velor. 

D. Armand Călinescu: Cât pentru situarea 
textului, dați-mi voie să cred că oriunde aș așeza, 
cu prilejul cetirii, textul care prevede că prețu- 
rile unitare rămân identice, prețurile tot iden- 
tice rămân. Prin urmare, nu ați făcut nimic cu 
aceasta, aţi învederat însă ce greşeală ați făcut 


17* 


www.dacoromanica.ro 


260 


că nu ne-ați pus la îndemână, când am cerut, 
acest document, 

Iată, prin urmare, cea dintâi chestiune, care 
s'a discutat, în comisiunea noastră, pe ce bază 
s'a discutat şi cum s'a ajuns la concluzii. 

Dar să trec mai departe. Sa examinat în 
comisiune şi problema traficului de influență. 
Ce rezultate s'au obținut în această direcțiune? 
S'a pornit dela ideea preconcepută că există 
vinovați de fraude. Aceasta era ideea precon- 
cepută ; aceasta era — ași putea să spun — nece- 
sitatea politică. (Aplauze pe băncile Partidului 
National- Ţărănesc). 

In fața necesității politice, onoarea oamenilor 
n'a mai avut nicio valoare. Au venit în fața 
noastră, de sigur, şi oameni distinși, competențe 
care ne-au dat informațiuni foarte prețioase; 
dar s'au perindat în fața noastră şi oameni 
suspecți, certați cu justiția, având caziere judi- 
ciare, au fost chemați şi au fost ascultați şi: 
afirmațiile lor au fost luate drept literă de evan- 
ghelie. Asemenea epave au putut să atace în 
față, fără nicio piedică, pe oamenii politici. Au 
fost aduse servitoare care au depus împotriva 
generalilor. 

D. Al. Alexandrini: Şi. cârciumari, dar nu 
de noi. 


www.dacoromanica.ro 


261 


D. Armand Călinescu: Au fost aduşi şoferi 
dela Preşedinţia Consiliului de Miniştri ca să 
depună împotriva foștilor șefi de guvern. ( Aplauze 
pe băncile Partidului Naţional- Ţărănesc). 

Au fost aduși maniaci, iresponsabili ale căror 
afirmaţii senzaţionale se desfășurau a doua zi, 
în presă, pentru ca să întrețină agitații politice. 

D-lor deputați, nu aduc nimănui nicio învi- 
nuire. Constat însă că în asemenea condiții des- 
baterile noastre s'au coborît în unele momente 
la un nivel scăzut care trebuia evitat, care ar fi 
putut fi evitat, dacă existau alte preocupări. 

Ce rezultate a dat ancheta în ce priveşte pro- 
blema traficului de influență? 

Nu s'a descoperit nimic acolo unde se căuta. 
Din acest punct de vedere, ancheta nu a dat 
niciun rezultat și cei cari scontau anume efecte 
politice, au rămas decepționați. Combinaţiile au 
căzut. Sau descoperit însă vinovății în altă 
parte, la cei cari au sabotat contractul. Dar 
asupra acestora, onorabilul domn raportor gene- 
ral, nu a tras toate concluziile pe care era obli- 
gat să le tragă. 

Prin urmare, nu au fost rezultate. Atunci, în 
fața eșecului s'a recurs la altceva. Patima nu 
dezarmează niciodată; patima însă este un rău 
sfătuitor, fiindcă atunci s'a recurs la legenda 


www.dacoromanica.ro 


262 


documentelor dispărute. Firește, dacă nu s'au 
dovedit vinovați, trebue să fi dispărut docu- 
mentele. 

D-lor deputați, ași fi putut să mă mărginesc, 
să ridic un protest hotărît împotriva legendei 
vinovăției d-lui Mihai Popovici. După noi, le- 
genda vinovăției d-lui Mihai Popovici, este de 
același calibru ca falsul dela Consiliul de Răz- 
boiu, prin care se implica un fost șef de guvern. 
(Aplauze pe băncile Partidului Național- Ţ ără- 
nesc). 

Voiu analiza însă în toată liniştea și această 
chestiune, fiindcă mie mi se pare construită aşa 
de puțin abil, încât nu rezistă. 

Ce se reproșează fostului ministru al justiției? 

Mai întâi, un punct trebue lămurit din capul 
locului: d. Mihai Popovici nu a participat la 
tratativele pentru contractul din 1930; nu făcea 
parte din guvernul care a încheiat contractul 
din 1930; nu se găsea în țară în acel moment. 

D. Mihai Popovici este învinuit pentru un 
act petrecut, nu la facerea contractului, ci în 
1933, cu prilejul descinderii. 

Ce se reproşează fostului ministru al justiției? 
O convorbire telefonică, prin care d-sa cerea 
relații organelor subalterne și Parchetului mili- 
tar, asupra cauzelor descinderii. Atât. Este foarte 


www.dacoromanica.ro 


263 


interesant, unic chiar; ştiinţa penală se va îmbo- 
găți cu o asemenea concepție. 

Dar ce cuvinte, ce anume a spus fostul mini- 
stru al justiției, ca să-i atragă o inculpare? 

Onorabilul domn raportor, afirmă la pag. 102: 
« este, de sigur, imposibil să se reconstitue, cuvânt 
cu cuvânt, convorbirea telefonică ». 

Cum, d-lor, se acuză un om pentru o convor- 
bire telefonică și această convorbire nici măcar 
nu este cunoscută! O afirmă şi o mărturisește 
d-l raportor. Dar atunci unde este obiectul încri- 
minării? l 

Dar să mergem mai departe. D-l raportor con- 
tinuă: i 

«Nu este îndoială că intervenția telefonică 
avea semnificația unui ordin de încetare a anche- 
tei ». 

Prin urmare, nu este vorba de un cuvânt 
rostit la telefon, fiindcă convorbirea aceasta nu 
s'a putut reconstitui şi d. raportor însuși recu- 
noaște că aceasta nu sa putut reconstitui, ci 
este vorba numai de semnificația ei. Așa dar, 
d-l Mihai Popovici este acuzat de semnificația 
pe care ar fi dat-o cuvintelor sale. Procesul de 
intenții ? 
` D. Aurelian Bentoiu, raportor: Pentru conți- 
nutul ordinului, pentrucă imposibilitatea de a 


www.dacoromanica.ro 


264 


reconstitui cuvânt cu cuvânt cum ar fi fost în 
măsură s'o facem, dacă se înregistra pe placă de 
gramofon este una şi reconstituirea conținutului 
indicațiunii de fond este cu totul alta, încât 
dacă vreţi să discutaţi loial, acea pagină a rapor- 
tului, subliniați că cuvânt cu cuvânt nu se poate 
reconstitui, ceea ce trebue să recunoaștem că 
este o imposibilitate. Dar eu după aceea exami- 
nez o serie de probe şi demonstrez, logic, de ce 
reconstitui conținutul vorbirii. Nici convorbirea 
te'efonică a lui Renou n'a fost reconstituită 
cuvânt cu cuvânt, dar ştiţi d-voastră rezultatul. 

D. Armand Călinescu: D-le Bentoiu, eu v'ași 
ruga să nu vă închipuiți că n'am să analizez tot. 
Vă rog să aveți puțină răbdare, să nu vădiți 
nervozitatea lui Alexandrini, care are poate o 
scuză, aceea a tinereții. 

Şi atunci, d-lor, cel puțin acest proces de inten- 
ție, cine îl stabilește? Pe ce vă bazati d-voastră 
în această apreciere? Care este elementul mate- 
rial? Niciunul. Părerea d-voastră. Așa credeți. 
Atât. Se întâmplă însă un fapt decisiv: d. Ben- 
toiu pretinde că convorbirea d-lui Popovici a 
avut semnificația unui ordin de încetare a anche- 
tei. Către cine? Fireşte către aceia cu care a vor- 
bit. Or, d-lor, aceia cu care a vorbit contestă 
lucrul acesta și îl contestă în termeni categorici. 


www.dacoromanica.ro 


265 


Dați-mi voie să mă refer la depoziția primului- 

procuror, cu care d. Popovici a vorbit mai întâi. 
. 4 Intrebare: Ați spus că v'a chemat la telefon 

ministrul justiției, şeful d-voastră ierarhic. V'a 
dat ordin să interveniți întrun mod oarecare 
în această chestiune? 

Răspuns: Nu, mi-a cerut numai să-l informez. 

Intrebare: Aţi avut impresia că v'a făcut 
vreun reproş, fiindcă s'a făcut descinderea la 
Skoda? 

Răspuns: Câtuși de puţin». 

Apoi, şeful Parchetului militar, colonelul Poni- 
poniu, reproduce convorbirea: ` 

— « Cine este la telefon? 

— Mihai Popovici. 

— Am onoare a vă saluta, d-le ministru, aci 
colonel Pomponiu. 

-— Ce este acolo, d-le colonel? 

— D-le ministru, este o descindere cu caracter 
fiscal şi, dat fiind că s'au găsit nişte acte, care 
ar interesa apărarea națională, acte cu caracter 
militar, am fost sesizați şi noi ». 

ȘI continuă depoziția d-lui colonel Pomponiu: 
« Trebue să vă spun dela început și pentru ultima 
dată că d. ministru Popovici s'a limitat la urmă- 
toarea discuție cu mine: « D-lor, fiți cu tact, noi 
suntem în tratative diplomatice cu Cehoslovacia » 


www.dacoromanica.ro 


266 


Am răspuns: « D-le ministru, vă rog să credeţi că 
suntem extrem de civilizați ». A închis telefonul 
şi convorbirea a fost încheiată ». 

Iar mai departe: întrebat din nou, d-l colonel 
Pomponiu răspunde: « Nicio sugestie, niciun or- 
din n'am primit, pentrucă noi, justiția militară, 
nu primim sugestii sau ordine în această pri- 
vință ». 

D-lor deputaţi, dați-mi voie să vă atrag aten- 
ţia asupra importanței depozițiilor d-lui colonel 
Pomponiu. D-sa poate fi suspectat de orice, numai 
de parțialitate față de noi, nu; dimpotrivă. (A- 
Plauze pe băncile Partidului Naţional- Țărănesc). 

Avea toate motivele să facă o depoziţie cel 
puțin echivocă, pentrucă nu a fost menajat de 
noi, a fost atacat vehement în cursul anchetei. 
Și există cel puţin ün coleg, membru al majori- 
tății, din comisie, care ştie, împreună cu mine, 
că s'au făcut, la un moment dat, demersuri pe 
lângă d-l colonel Pomponiu, profitând de această 
stare sufletească a sa, pentru ca să dea o anumită 
declarație. Nu a făcut-o, nu a putut să o facă, 
pentrucă a trebuit să spună adevărul. Așa dar, 
nicio sugestie. 

D. Aurelian Bentoiu, raportor: Este, prin ur- 
mare, un martor pe a cărui depoziție se poate 
pune temeiu. 


www.dacoromanica.ro 


267 


D. Iuliu Maniu: Când însuși nu este interesat. 

D. Aurelian Bentoiu, raportor: Voiu examina 
o depoziție mai hotăritoare, a d-lui colonel Pom- 
poniu. 

D. Iuliu Maniu: Acuzatul nici nu este dator 
să depună. 

D. Armand Călinescu: Aşa dar, niciun ordin, 
nicio sugestie. 

Atunci d-lor deputați, dați-mi voie, presupu- 
nând un moment că convorbirea d-lui Popovici 
trebuia să aibă în adevăr o anume semnificație, 
ce importă dacă semnificația nu a reținut-o d-l 
colonel Pomponiu? In definitiv, de interpretarea 
pe care o da el, colonelul Pomponiu, depindea 
şi valoarea și efectul cuvintelor. Or, d-l colonel 
Pomponiu nu numai că spunea: «niciun ordin, 
nicio sugestie », dar adaugă că, dacă au plecat 
dela descindere, la un moment dat, după aproape 
două ore, dela convorbirea cu d-l Popovici, este 
fiindcă le-a cerut comandantul, d-l general Uică, 
să se prezinte cu actele la prefectura poliției. 

Iată depoziția: «D. general Uică mi-a telefo- 
nat: « metodizați şi aranjați materialul găsit, 
Veniți apoi cu el la prefectura poliției ». 

«Ca urmare acestui ordin — spune chiar d-i 
colonel Pomponiu,— pe la ora 11—111, după 
ce am făcut dosarele, după ce le-am ștampilat, 


www.dacoromanica.ro 


268 


după ce s'au încheiat diferitele procese-verbale 
de delegații noștri și ai fiscului, ne-am dus la 
prefectura poliției ». 

Ce spune celalt comisar regal, care a fost de 
față? Maiorul Konya spune: « Am continuat cu 
triarea actelor, până când şeful meu, d-l colonel 
Pomponiu, a primit ordin telefonic dela d. gene- 
ral Uică, ca la ora I0 seara să ne prezentăm 
la d-sa, la prefectura poliției, ca să prezentăm 
tot materialul ridicat, pentru a aprecia. Dacă 
nu aveam ordin să plecăm la ora 10 și jumătate, 
continuam cercetările ». 

Este clar. Dar, d-lor deputați, găsesc în rapor- 
tul :d-lui Bentoiu, două depozițiuni, apropiate 
una de alta, care mi se par foarte curioase, 

Bunăoară, la pagina 101, iată ce se spune: 

« Colonelul Pomponiu declară: » 

«Am atras atenția d-lui general Uică, cum că, 
întreruperea cercetărilor este ilegală. Iar d-sa 
mi-a spus că așa este hotărîrea ». 

Va să zică, d-lor deputaţi, colonelul Pomponiu 
află dela generalul Uică, cum că aşa este hotă-. 
rirea. Dacă hotărîrea era dela d-l Mihai Popovici, 
care a vorbit cu colonelul Pomponiu, nu avea 
nevoie să mai întrebe pe generalul Uică. 

Veţi zice, poate, că şi generalul Uică a vorbit 
cu Popovici, poate lui Uică i-a dat acest ordin. 


www.dacoromanica.ro 


269 


Dar mai departe, la punctul 9, de asemeni 
găsesc în raport: 

« Generalul Uică, prin raportul său, afirmă de 
asemeni că d-sa a luat contact la telefon cu d- 
Mihai Popovici, la ora 9,30, când hotărîrea înce- 
tării cercetărilor fusese luată ». 

Va să zică; dacă era concludentă convorbirea 
lui Popovici, cu Uică, hotărîrea încetării anchetei 
era deja luată. Dacă era concludentă convorbirea 
cu Pomponiu, cerea relații lui Uică și Uică, îi 
comunica şi hotărîrea încetării. Ce rezultă de 
aci? Că se confirmă depunerile și ale lui Pompo- 
niu şi ale lui Konya, cum că întreruperea cer- 
cetării se datorește numai ordinului generalului 
Uică. 

Iată, d-lor. Cum rămâne atunci cu teoria sem- 
nificației ? l 

Dar teoria semnificației nu era singură. Mai 
este una foarte interesantă, tot atât de puțin 
“abilă şi tot atât de brutal desmințită. 

D-l raportor spune că, fostul ministru al justi- 
ției a invocat la un moment dat cuvântul pri- 
mului ministru neautorizat ». Neautorizat? Dar 
de unde știți d-voastră? Pe ce vă întemeiați? 
Care este elementul de fapt. 

Şi aici este o presupunere, dar și aceasta des- 
mințită. Fiindcă vine fostul prim-ministru şi 


www.dacoromanica.ro 


270 


afirmă: « Eu i-am dat ordin ministrului de justi- 
ție ca să cerceteze și să-mi raporteze ce este cu 
descinderea ». 

Dar, d-lor deputați, mai departe d-l raportor 
mai aruncă în sarcina d-lui Popovici, încă un 
punct şi anume: « Creând prin abuz un privile- 
giu at exteritorialității, pentru o reprezentanță 
comercială descoperită delictuoasă ». 

Ei bine, d-lor, ce comedie este aceasta? Ce 
privilegiu? Ce exteritorialitate ? Ce reprezentantă 
delictuoasă ? 

Dacă am înțeles eu bine, este vorba de o per- 
soană juridică delictuoasă. Eu ași foarte îndato- 
rat, eminentului jurisconsult d. Bentoiu, ca 
atunci când va lua cuvântul, să expună şi 
pentru cei mai puțini jurisconsulți ce este în 
primul rând «persoană delictuoasă? ». 

D. Aurelian Bentoiu, raportor: Deținerea acte- 
lor descoperite în primul moment era pentru 
d-ta virtuoasă? Acesta este un fapt pentru care 
justiția țării va aplica sancțiuni. 

D. Armand Călinescu: Reprezentantul, da. 
Dar reprezentanța delictuoasă, aceasta cred că 
este un lapsus. 

Dar, în sfârşit, în rezumat, se învinuește Mihai 
Popovici pentru o convorbire, dar se recunoaște 
că această convorbire nu poate fi reconstituită. 


www.dacoromanica.ro 


271 


Se atribue convorbirii totuși o semnificație față 
de comisarii regali, dar comisarii regali contestă 
această semnificație; se face presupunerea că 
Mihai Popovici a invocat neautorizat cuvântul 
primului ministru, dar primul ministru vine şi 
spune: nu, eu am dat ordinul! 

D. Aurelian Bentoiu, raportor : Iar primul mini- 
stru este contrazis de alți patru miniştri. 

D. Armand Călinescu: Se înşiră cuvintele: 
privilegiul exteritorialității, firmă delictuoasă, etc. 
şi se încheie: d-l Mihai Popovicia voit, a urmărit, 
a obținut etc., etc. Şi din asemenea fapte necon- 
cludente prin ele înșşile, nu numai neconcludente 
dar desmințite în însăși existența lor prin toate 
depoziţiile de martori, se face temeiul juridic al 
acuzațiunii unui fost ministru. Eu îl declar: un 
proces de intenție ratat. Atât și nimic mai 
mult. (Aplauze pe băncile Partidului Naponal- 
Țărănesc). 

Dar, d-lor deputaţi, privind acest eșafodaj și 
examinând cum s'a construit din piese imaginare 
această învinuire împotriva d-lui Mihai Popo- 
vici, întrebându-mă cum a fost posibil, mi-am 
adus aminte de un pasaj din raportul d-lui Ben- 
toiu care conține o reflecţie a sa personală. Exa- 
minând problema falsului înaintea consiliului 
de războiu şi cercetând cum a fost posibil, d-sa 


www.dacoromanica.ro 


272 


care în formula ce o dă acoperă pe comisarii 
regali, exclamă la un moment dat: «dacă urmă- 
reau — comisarii regali — compromiterea unui 
om, ar fi căutat, fiindcă le sta în putință, să 
inventeze o dovadă care cu adevărat și fără 
posibilitate de discuțiune l-ar fi putut compro- 
mite ». 

D-lor deputați, eu cred că nu, cu o dovadă 
inventată .se poate compromite iremediabil un 
om. Nu cred. Eu am altă părere. (Aplauze pe 
băncile” Partidului Național- Țărănesc). 

D. Aurel Bentoiu, raportor: Dar d-ta crezi că 
eu am credința contrarie? 

D-le Călinescu, eu îți cer o elementară doză 
de lealitate în interpretarea și combaterea rapor- 
tului meu. Eu nu am spus și nu am găsit autori- 
zat un asemenea procedeu în cazul când ași fi 
descoperit că afirmația falsului este exactă. Dar 
având să mă ocup între cele două versiuni care 
au defilat înaintea comisiunii și pe care d-ta le 
cunoşti, de chestiunea afirmațiunii falsului, în ce 
consistă? D-ta eşti jurist, firește, dar dreptul 
l-ai frământat mai puțin la bară, te-ai ocupat 
mai mult de politică; eu am făcut mai puțină 
politică, mai mult tribunal, și știu, că ceea ce 
este esențial și se discută în toate manualele 
elementare, în doctrina și jurisprudența elemen- 


www.dacoromanica.ro 


273 


tară nu este de ajuns să-mi învederez dovada 
unei alternațiuni materiale, falsul consistă în 
pre udiciul efectiv cauzat cuiva sau în posibili- 
tatea de a prejudicia. Şi atunci am spus: dacă 
oamenii aceștia au avut intențiunea delictuoasă 
de a săvârşi un fals, mie îmi este foarte greu să 
cred fiindcă fraza în redacțiunea ei nu este de 
natură să atingă scopul pe care lar fi avut și 
atunci din două una: ori au avut intențiunea — 
o fi avut în substratul sufletului lor această 
intențiune — dar a rămas intențiunea aceasta 
neexteriorizată, pentrucă redacțiunea frazei este 
departe de a putea constitui o posibilitate de 
prejudicii, deci un fals. 

Imi vine mai curând să cred, dacă vor fi 
avut această intențiune, că au fost nu delicvenţi, 
ci dobitoci, pentrucă nu se poate trage concluzia 
existenții falsului din afirmația că ar fi stat de 
vorbă cu Seletzky și cu d. Maniu, la o dată 
când Seletzky, nefiind cunoscut, genul lui de 
activitate şi mijloacele de care se servea, putea 
să stea de vorbă cu toată lumea onorabilă. Ştiţi 
că unul din cei cari se găseau în Incinta Parla- 
mentară la-desvoltarea interpelării d-lui dr. Lupu, 
a spus că se mândrește că a avut fericirea să-l 
cunoască. 


18 


www.dacoromanica.ro 


274 


Vedeți, prin urmare, că eu sunt oarecum în 
logica celor ce s'au întâmplat (Aplauze pe băn- 
cile majorității). 

D. Armand Călinescu: D-lor, îmi pare foarte 
rău, dar eu nu m’am ocupat de problema fal- 
sului. Eu am semnalat o reflexiune personală a 
d-voastră, d-le raportor. Şi atunci, citind aici: 
«dacă urmăreau compromiterea unui om, ar fi 
putut, fiindcă le sta în putință, să inventeze o 
dovadă » eu vă spuneam: nu cred. Pentrucă, 
d-lor, eu am altă părere despre perspicacitatea 
şi onestitatea opiniei publice şi a judecăto- 
rilor, 

Prin urmare, nu cred. Dar sunt nevoit, cu tot 
regretul, să rețin reflexiunea d-voastră, și să mă 
gândesc dacă n’ar putea figura ca motto în 
capul acestui raport. (Aplauze pe băncile parti- 
dului Național- Țărănesc). 

D-lor, pentru ce era nevoie numaidecât de 
învinuirea d-lui Popovici? Pentru ca să se justi- 
fice legenda dispariției documentelor şi pentru 
ca să se acopere eșecul cercetărilor. 

D. Aurehan Bentoiu, raportor: Legenda dispa- 
riției documentelor, când Seletzky declară că au 
existat documente și le-a ars? Trebue să avem 
curajul să respectăm evidența! (Aplauze pe băn- 
cile majorității ). 


www.dacoromanica.ro 


275 


D. Al. Alexandrini: Seletzky a rupt sigiliile, 
ca să se joace! 

D. Aurelian Bentoru, raportor : D-le Călinescu, să 
nu vă faceți iluzia că veți scăpa pe una din dove- 
zile evidente. Interogatorul este la dosar. 

D. Armand Căhnescu: La punctul 3, din con- 
cluziile raportului, (în privința chestiunii de a se 
ști dacă sunt sau nu persoane, care au traficat 
pe seama contractului » — acesta este titlul capi- 
tolului — răspund d-lui raportor: « Prin prisma 
rezultatelor anchetei comisiunii, nu cred însă 
că s'ar putea rosti nume precise ale vinovaţilor ». 

Prin urmare, nu s'au găsit! Și atunci, dispa- 
riția actelor din dosare. Dacă cel puțin această 
dispariție de acte s'ar putea susține... 

D. Aurelian Bentoiu, raportor: Mărturisită de 
nevinovatul Seletzky ! 

D. Armand Călinescu: D-voastră știți, că Se- 
letzky a mărturisit altceva, că şi-a distrus niște 
scrisori dela locuința lui. 

D. N. C. Popescu: De amor! (Ilaritate pe bân- 
cile majorității ). 

D. Al. Alexandrini: Dar la locuința lui nu 
erau sigilii puse pe ușa biroului? 

D. Armand Călinescu: Nu, ştiţi bine că s'au 
pus sigilii la uși şi au recunoscut toți comisarii 
regali, greşeala pe care au făcut-o. 


18* 


www.dacoromanica.ro 


276 


Au aplicat pe o ușe capitonată nişte sigilii, 
fără să încuie ușa, fără să aplice sigilii la birou: 

D. Al. Alexandrini: Aceasta justifică ruperea 
sigiliilor ? 

D. Armand Călinescu: Daţi-mi voie, este vorba 
de dispariția documentelor dela reprezentanță. 

D. Al. Alexandrini: De-dispariția documentelor 
ori unde se afla. 

D. Armand Călinescu: Dar dela reprezentanță ? 

D. Al. Alexandrini: Şi acelea, dar din amân- 
două părțile, nu numai unele. - 

D. Armand Călinescu: Fi bine, d-lor, s'au găsit 
la descinderea dela Skoda, patru case de fier. 
S'au aplicat sigiliile la câte patru, și s'au luat 
cheile de către comisarii regali. In ziua urmă- 
toare s'a găsit un sigliu rupt. Care sigiliu? Nu 
cel dela casa de fier din biroul directorului unde 
se aflau actele personale, și unde s'au găsit; 
nu cele dela casa de fier a contabilităţii unde s'au 
găsit, după aceea, conturile Palaelibus şi cifrul, ci 
s'a rupt sigiliul la casa de fier a inginerilor. 

D. I. V. Creţoiu: Unde se aflau actele. 

D. Armand Călhmnescu: Nu dela casa personală 
a lui Seletzky, nu dela contabilitate, unde erau 
conturile Palaelibus și cifrul, ci dela casa de fier 
a inginerilor unde erau planurile tehnice şi con- 
tractele. Ori, tocmai la această casă de fier și 


www.dacoromanica.ro 


277 


numai la această casă de fier au lucrat comisarii 
regali şi funcționarii fiscali, la descindere, timp 
de 4 ore și jumătate şi deci numai de aci au ridi- 
cat dosarele pe care le cunoaşteţi, opt volumi- 
noase dosare. " 

Şi atunci, d-lor, să-mi dați voie să întreb: 
cum este posibil ca toți funcționarii fiscali, toți 
comisarii regali, timp de 4 ore, să răscolească o 
casă de bani, să ridice documente, strânse în 
opt voluminoase dosare şi totuşi tot aici să mai 
fi rămas documente? cum este posibil? 

D. Al. Alexandrini: De ce este imposibil? 

D. Aurelian Bentoiu, raportor: Dar sigiliile, 
de ce le-a rupt? Vă rog, explicaţi. 

D. Armand Călinescu: Eu, vă întreb un lucru: 
comisarul regal a avut în mână toate documen- 
tele din casa de fier, cu sigiliile rupte, și a avut 
ordinul d-lui general Uică, să vină cu ele la Pre- 
fectura poliției. . . 

O voce de pe băncile majorității: Răspundeţi la 
întrebarea precisă: de ce a rupt sigiliile? 

-D. Aurelian Bentoiu, raportor: Vă rog să-mi 
dați voie să vă întrerup, fiindcă, în definitiv, 
avem dorinţa sinceră de a lămuri un lucru. 

D-ta, în ce priveşte ruperea sigiliilor, crezi că 
a fost un interes delictuos sau a fost o întâm- 
plare, cu povestea cu mâneca înfutiață a luj 


www.dacoromanica.ro 


278 


Seletzky (1laritate), sau crezi, de pildă, cealaltă 
variantă, servită la Consiliul de războiu, că un 
camion greu a trecut pe stradă și din cauza 
trepidațiilor s'au rupt sigiliile. (Ilaritate). 

D-le Călinescu, ori cu câtă căldură am îmbră- 
țişa într'o concepție politică — pe care o cred 
deplasată, aci avem o problemă de altă natură — 
am îmbrățişa apărarea cutărei sau cutărei per- 
soane, eu cred că elementarele exigențe ale logi- 
cei trebue să fie respectate. 

De aceea, în ce priveşte, ruperea sigiliilor şi 
dispariția actelor, nu perseverați în a ne con- 
vinge că nu au dispărut fiindcă, în această pri- 
vință este deajuns să cetiți o frază din interoga- 
toriul lui Seletzky, care, întrebat, dacă au mai 
fost şi alte acte impornate şi au dispărut, a răs- 
puns: da, am avut şi alte acte importante, un 
dosar întreg, pe care l-am ars şi regret că au 
ajuns şi acestea, care au ajuns, în mâna d-voastră. 
(Aplauze pe băncile maţoritățu ) . 

Când înțelegeți să perseverați în lucrul de 
atâtea ori repetat şi pe care am avut durerea 
să-l cetesc în coloanele « Dreptăţii » — dar nu 
confundați coloanele « Dreptăţii » cu tribuna Ca- 
merei — că la Doftana zace nevinovatul Seletzky, 
care este un martir al nedreptăților săvârșite de 
instituția justiției militare din țara românească, 


www.dacoromanica.ro 


279 


în afară de această singură situație posibilă, nu 
puteți persevera în a susține chestiunea aşa cum 
o puneţi d-voastră. 

D. Armand Călinescu: Daţi-mi voie, d-voastră 
aveţi aerul să credeți că eu mă ocup aci de per- 
soana lui Seletzky şi de actele lui. Vă înşelați. 
Seletzky a fost condamnat şi a fost condamnat 
sub noi. Eu mă ocup de altceva: dispărut-uu 
actele, din fapta ministrului de justiţie, când, 
dela singura casă de fier, care s'au rupt sigiliile, 
toți comisarii regali şi toți funcționarii fiscali au 
avut actele în mână, au stat patru ore și au 
plecat cu ordinul să le ridice toate și nu le-au 
ridicat. Tot d-l Mihai Popovici este vinovat? 
Aceasta-este problema. (Aplauze pe băncile Par- 
tidului Național- Țărănesc). 

D. Aurelian Bentoiu, raportor: D-le Călinescu, 
nu veți izbuti decât să ne constrângeți a ceti, 
cuvânt cu cuvânt, toate depozițiile, pentru ca 1u- 
mea, care nu a participat la comisiunea de anchetă 
parlamentară Skoda, să vadă care este adevărul. 

D. Armand Călinescu: D-le Bentoiu, am cetit 
şi eu o serie, veți mai citi şi d-voastră alta. 
Sunteţi liber să o faceți. 

Dar, să presupunem un moment că ar fi 
dispărut documente. Ce documente? Acelea care 
cuprind dovada corupției? 


www.dacoromanica.ro 


280 


D. Al. Alexandrini: Poate. 

D. Armand Călinescu: Cum, adică? Socie- 
tatea Skoda corupea oamenii politici români? 

D. Al. ‘Alexandrini: Poate. 

D. Armand Călinescu: Dar, ați tratat acum 
cu societatea Skoda, cu un asemenea furnisor! 
Să-mi dați voie să-mi exprim nedumerirea mea 
că un asemenea lucru s'a mai putut întâmpla. 
Nu mă mir că Skoda a tratat. Dimpotrivă, mă 
gândesc cu câtă ardoare reprezentanţii ei vor fi 
căutat contactul cu vechii acuzatori; mă gân- 
desc cu ce mulțumire sufletească se va fi așezat 
Löwenstein în fața biroului d-lui prim-ministru, 
şi mă întreb: ce reparație morală mai mare 
decât aceasta, putea să aibă uzinele Skoda, 
izbite în reputația lor mondială? (Aplauze pre- 
lungite pe băncile Partidului National- Țărănesc). 

Prin urmare, eu nu mă mir că a tratat Skoda. 
Mă mir că ați tratat d-voastră. Şi, fiindcă aţi 
tratat, să-mi dați voie să vă întreb: ce măsuri 
ați luat d-voastră, pentru ca să lămuriți pro- 
blema comisioanelor? Nu este posibil să nu vă fi 
preocupat de o chestiune care interesează morala 
publică în Stat. Nu este admisibil să nu se filămurit 
şi să nu se fi fixat ținuta morală a furnisorului, 
înainte de a se fi reluat tratativele cu el. (A- 
plauge pe băncile Partidului Naţional- Țărănesc). 


www.dacoromanica.ro 


281 


Prin urmare, ce ați făcut d-voastră, pentru a 
obține lămuriri? Vă pun această întrebare, pen- 
trucă guvernul român era angajat pe această 
cale. V'am spus că fostul prim-ministru, d-l Vaida, 
a somat Uzinele Skoda, le-a trimis o adresă și 
le-a spus: să ne dați documentele, dovezile, să 
ne dați numele celor cari au traficat şi, dacă 
nu ni le veți da, nu vom mai trata cu d-voastră. 

Iată o poziție. Vă întreb: d-voastră v'ați men- 
ținut pe această poziție? Dacă da, ce rezultate 
ați avut? Dacă nu, pentru ce ați abandonat-o? 
Din două lucruri unul: sau d-voastră nu mai 
credeți în legenda comisioanelor și atunci sun- 
teți datori s'o mărturisiți sincer, sau credeți 
încă în legenda comisioanelor și atunci d-voastră 
ați făcut o mare greșeală, abandonând pozițiu- 
nea, din vârful căreia, puteți exercita presiuni 
asupra Skodei. (Aplauze pe băncile Partidului 
Naţional- Țărănesc). 

Intre problematica dispariție a documentelor 
și hipotetica intervenție și sugestie a d-lui Mihai 
Popovici, pe de o parte şi acoperirea, care s'a 
dat Skodei prin nouile tratative, pe de altă parte, 
nu există comparație. 

Putem să întoarcem acuzaţiile şi să facem res- 
ponsabili pe aceia cari au abandonat poziția 
guvernului nostru față de Skoda. (Aplauze pre- 


www.dacoromanica.ro 


282 


lumgite pe băncile Partidului National- Ţărănesc ; 
întreruperi, protestări pe băncile majorităţii ). 

Problema Skoda este astăzi definitiv lichi- 
dată. După o pierdere de vreme de 4 ani de zile, 
s'a reluat comanda. Bine a făcut guvernul că a 
reluat comanda; s'a menținut vechiul furnisor, 
s'a menținut vechile modele de tunuri, s'a schim- 
bat numai volumul comenzii și unele modalități 
de plată. 

Nu le combat. Vor veni înaintea Camerei și 
le vom discuta atunci. In definitiv, este o che- 
stiune de concepție a guvernului care tratează 
la un moment dat; dar contactul a fost reluat 
şi cu aceasta, chestiunea Skoda, în fond, este 
închisă. 

A rămas însă ceva: au rămas pasiunile poli- 
tice deslănțuite sub forma acuzațiilor calom- 
nioase. 

Este vechi sistemul, cunoaştem; opinia pu- 
blică nu se mai impresionează. 

O voce de pe băncile majorității: Ce spune 
doctorul Lupu în această privință? 

D. Armand Călinescu: Este învinuit unul sau 
altul dintre prietenii noştri, în mod nedrept! Ce 
importă ! Vi se poate întoarce oricând vizita. 

Cu ce preț însă ați obținut deslănțuirea pati- 
milor?. Aţi obținut deslănțuirea patimilor cu 


www.dacoromanica.ro 


283 


prețul desvăluirii în fața străinilor, a situațiunii 
întregi a apărării noastre naționale; cu prețul 
creării unei atmosfere păgubitoare în jurul cor- 
pului nostru ofițeresc. 

Este o crimă ce s'a făcut! 

Istoria, mâine va înfiera pe cei ce au deslăn- 
tuit o asemenea campanie pătimașă. 

Intru cât ne priveşte, noi avem conștiința că 
ne-am făcut datoria. (Aplauze pe băncile Parti- 
dului Naţional- Ţărănesc). 


www.dacoromanica.ro 


XXIV 


LA LEGEA COOPERAȚIEI 


(ŞEDINŢA CAMEREI DELA 4 MARTIE 1935) 
N 


D. Armand Călinescu: D-le preşedinte, d-lor 
deputați, nu aș voi să turbur simfonia pe care 
o închina adineauri onorabilul deputat, pe care 
am plăcerea să-l urmez la această tribună, d-lui 
ministru al domeniilor. Şi, dacă în discuția noa- 
stră ar fi astăzi activitatea obștii «Lumea Nouă » 
dela Vaslui, m'aș asocia şi eu cuvintelor de 
laudă pentru un om, care, fără îndoială, a fost 
un convins democrat. 

Din nefericire, de atunci şi până acum lumea 
nouă a devenit lumea veche... 

D. V. P. Sassu, ministrul agriculturii și dome- 
niilor: Sufletul meu a rămas acelaşi. 

D. Armand Călinescu: Da, dar din" nefericire 
s'a asociat cineva, care a închis sufletul d-tale 
în corpul acestui proiect și l-a închis așa de 


www.dacoromanica.ro 


285 


tare, încât din când în când chiar d-ta simți 
nevoia să explodezi şi să spargi corpul acesta 
în care vrea să te strângă. (Aplauze pe băncile 
Partidului Național- Țărănesc). 

D-lor deputaţi, d-l Berberianu a vorbit de sus 
şi a avut amabilitatea să arate partidului, pe 
care îl reprezint, drumul pe care crede d-sa că 
trebue să mergem. Sunt foarte recunoscător 
sugestiilor pe care ni le face tânărul deputat 
dela Constanţa şi-l asigur că Partidul Național- 
Țărănesc va medita asupra lor. Voiu adăuga, 
de asemenea, că am privit cu simpatie pe d-l 
Berberianu, fiindcă, într'adevăr, era un adevărat 
curaj să se urce la tribună și să sprijine un ase- 
menea proiect. | 

Ce este drept, d-sa a avut abilitatea să nu 
vorbească despre proiect, ci să facă o conferință 
foarte interesantă asupra cooperației în princi- 
piu, încât mărturisesc că atunci când vedem 
subliniind cu aplausele d-voastră inele idei expri- 
mate de aici, nu era nicio împiedecare ca şi noi 
de dincolo să le subliniem. 

Acesta 'era principiul; alta este însă situația 
cum o desemnează proiectul de lege. De aceea îmi 
veți îngădui mie să vin la cercetarea chestiunii, 
care formează obiectul însuși al desbaterilor 
noastre. l 


www.dacoromanica.ro 


286. 


D-lor deputați, problema cooperației a fost 
examinată pe larg în fața d-voastră. S'a expus 
care este toată competența şi doctrina, care co- 
mandă această materie şi o explică. 

Este bine că s'a făcut această largă desbatere, 
nu numai pentrucă toată lumea politică să cu- 
noască mai aprofundat această importantă pro- 
blemă, nu numai pentru ca astfel să se degajeze 
directivele sănătoase ale mișcării și să se impună 
aceste directive, dar mai ales pentru ca să apară 
ca un moment caracteristic. 

Noi, reprezentanții Partidului Național-Ţără- 
nesc, participăm toţi la aceste desbateri, tocmai 
pentru a marca acest moment, când chestiunile 
care interesează vieața rurală trebue să formeze 
obiectul celor mai serioase preocupări. 

De altfel, privim cu satisfacție drumul pe care 
l-a parcurs ideea până azi. Când cel dintâiu țără- 
nist din Vechiul Regat, Constantin Dobrescu- 
Argeş, a înființat o cooperativă de credit, Banca . 
țăranilor dela Domneşti, la 1878, în cercurile 
oficiale s'a produs o adevărată turburare. Ce 
este drept, în vremurile acelea însăși populari- 
zatea constituției la sate părea un act subver- 
Siv. Prin urmare, apariția celei dintâi bănci a 
Țăranilor a turburat cercurile oficiale. 


www.dacoromanica.ro 


287, 

Tot atât de caracteristică este împrejurarea 
că la începutul anului 1897, când mișcarea coo- 
peratistă luase deja o extindere, când numeroase 
instituțiuni de acest gen ființau deja în fapt, 
prezentându-se înaintea Camerei un proiect de 
lege din inițiativă parlamentară, care avea să 
legalizeze numai ființarea acestor instituțiuni, 
el nu a fost luat în considerațiune. 

Guvernul s'a opus. Şi era un guvern liberal 
atunci, m Era vorba de activitatea particulară 
a locuitorilor dela țară. Nu se cerea niciun sprijin 
dela Stat, nu se cerea niciun concurs bănesc, 
nimic, Se cerea numai stabilirea unor norme 
legale, înăuntrul cărora cooperativele să se poată 
desvolta. Atât, Şi totuși, acest lucru nu a fost 
luaţ în consideraţie la 1897, 

De .aceea, dulor deputați, înțelegeți davoastră 
că noi privim cu satisfacție drumul pe care l-a 
parcurs ideea până azi, De aceea noi venim să 
subliniem momentul de față. 

Dar, în afară de aceasta, mai este o consideras 
țiune pe care o socotim esențială, Dalor deputați 
"noi nu contestăm singuraticilor reprezentanți ai 
Partidului Liberal, dreptul de a activa în coope- 
rație și de a o face cu sinceritate, cu avânt 
uneori, dacă voiți. Noi nu vă contestăm d-voastră 
nici dreptul de a legifera în această materie. 


www.dacoromanica.ro 


288 


D. V. P. Sassu, ministrul agriculturii și dome- 
niilor: Sunteţi amabil. 

D. Armand Călinescu: De sigur, sunteți gu- 
vern, sunteți majoritate parlamentară, învestiți 
cu puteri legale ; şi, în această privință, d-voastră 
faceți ce voiți. 

Dar noi vă contestăm ceva. In această materie 
specială a cooperației, noi vă contestăm d-voa- 
stră, ca partid, putinţa de a da soluțiuni adevă- 
rate, (aplauze pe băncile Partidului Național- 
Țărănesc), soluțiuni care să se inspire din prin- 
cipiile juste, soluțiuni care să convină intereselor 
reale ale cooperaţiei. Aceasta noi nu credem că 
o puteți face. Aceasta ați încercat s'o faceți în 
trecut şi nu ați reușit. Voiu examina îndată 
această latură. Fapt este: nu ați putut da o 
soluție durabilă problemei cooperației, și nu o 
puteți da nici astăzi. Şi dacă la prima experiență 
au putut lua naștere unele iluzii, astăzi, pentru 
noi, eşecul d-voastră va fi sigur. 

De ce? Pentrucă, d-lor deputați, ideea coope- 
ratistă nu se încadrează în doctrina d-voastră 
de partid. D-voastră, ca doctrină economică de 
partid, sunteți situați într'un alt plan; într'un 
plan, care este ireconciliabil cu acel al coopera- 
ției. De sigur, d-voastră aveți grija totdeauna să 
înscriți cooperația în programele d-voastră. Se 


www.dacoromanica.ro 


289 


înțelege. Ba bine că nu aveți să o înscriți. Acea- 
sta însă este o altă chestiune, acesta este aspectul 
politic de propagandă. Organic însă, concepția 
d-voastră tradițională este alta, şi interesele eco- 
nomice pe care le reprezentați ca partid, nu vă 
îndeamnă să vă ocupați de cooperație, decât 
întru atât întru cât mișcarea trebue să fie jugu- 
„lată sau compromisă. 

Să ne înțelegem, d-lor. Eu nu vreau să vă fac 
o imputare,— doctrina d-voastră de partid este 
foarte respectabilă ca atare. Eu vreau însă să 
delimitez terenurile pe care suntem situați d-voa- 
stră. De aceea noi vă contestăm putinţa de a da 
soluțiunile adevărate în problema cooperației. 

De altminteri, o primă consecință a acestui 
fapt, este împrejurarea că proiectul d-voastră, 
nu este sincer. Proiectul acesta, în prezentarea 
lui, este lipsit de sinceritate. 

Intr'adevăr, ce voiți d-voastră? In expunerea 
de motive care însoțește acest proiect, și în care 
de obiceiu se arată principiile fundamentale ale 
unei legiuiri sau se expun temeiurile care îndrep- 
-tățesc revizuirea ei, în această expunere de 
motive foarte succintă, d-voastră nu ne arătați 
nimic. Nu am găsit schițată concepțiunea d-voa- 
stră, nu am găsit indicate modificările pe care 
le faceți. Şi, dacă ar trebui să ne mărginim la 


19 


www.dacoromanica.ro 


290 


cetirea expunerii de motive, în care găsim fraze 
ca aceasta: «proiectul, în fără de mici detalii, 
păstrează dispozițiile legii în vigoare », ar trebui 
să înțelegem că nici nu este vorba de o adevăa 
rată reformă. Iar, cât despre două importante 
instituții == Banca Centrală Gooperativă şi Ofi- 
ciul Național al Çooperației mm situația lor e deter- 
minată într'o frază «pentru a face serioase eco- 
nomii de cheltueli » — atât ma! Cele 200 de arti- 
cole pe care trebue să le votăm, sunt înfăţişate 
în lumina unor mici detalii, care nu schimbă 
legea îi, vigoare, sau sunt reduse la o banală 
chestiune de cheltueli. 

Apoi bine, dale ministru, cum e posibil să 
înfățişați davoastră astfel proiectul. Este sins 
ceră o asemenea prezentare? Çe aţi urmărit 
d-voastră? Să adormiți vigilența noastră, sau 
să evitați greutăţile pe care le aveți de a for- 
mula o concepțiune clară în această privință ? 
Fie într'un caz însă, fie în altul, noi suntem datori 
să subliniem acest aspect. Pentrucă, în adevăr, 
proiectul acesta răstoarnă în întregime regimul 
actual al cooperaţiei. 

Nu voiu expune în fața duvoastră legiuirile 
succesive; s'a făcut deja aceasta. Voiu reține 
numai câteva puncte esențiale, pentru ca să pot 


www.dacoromanica.ro 


291 


degaja tendințele care şi-au făcut drum în acea- 
stă materie. 

Legea dela 1903, lege a cărei inspirațiune se 
atribue lui Spiru Haret, s'a mărginit să acorde 
instituțiunilor cooperatiste personalitate juri- 
dică şi să le dea unele înlesniri în ceea ce pri- 
vește formalitățile de constituire şi de urmărire 
a creanţelor. 

D. I. Răducanu: Şi aceasta numai la băncile 
populare sătești. 

D. Armand Călinescu: Atât. 

D. M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor: Nu le-a impus şi con- 
silii de administrație. 

D. Armand Călinescu: Legea dela 192I a 
adăugat o instituțiune centrală însărcinată cu 
finanțarea și cu controlul mișcării. Instituţiune 
de Stat, ea trebuia să dea directive mișcării, 
după concepția oficială a puterii executive. 

Legea dela 1928 a păstrat regimul de Stat 
și a adus numai o simplificare, reducând secțiu- 
nile Casei Centrale dela 3 la 2. 

In schimb, legea dela 1929 s'a inspirat din 
cu totul alte principii. Ea a așezat organizarea 
cooperației pe cu totul alte baze, şi anume: 
mai întâi, funcțiunea financiară a încredințat-o 
unei Bănci Centrale, creată prin participarea 


19* 


www.dacoromanica.ro 


292 


Statului și a unităților cooperative. Ea se admi- 
nistra în mod autonom, cu responsabilitate co- 
mercială., Al doilea, funcțiunea economică a fost 
încredințată unei alte instituțiuni, care se crea 
pe baze federative. Așa a luat naștere Centrala 
de Export și Import, care nu se ocupă decât cu 
chestiuni comerciale. Şi, în al treilea rând, func- 
țiunea de control a fost încredințată unor uniuni 
regionale, care lucrau pe bază de autonomie; 
numai în subsidiar și până când regimul contro- 
lului autonom se putea generaliza s'a dat aceasta 
în însărcinarea Oficiului central al Cooperaţiei. 

Iată în scurt evoluția legislației. 

Ei bine, d-lor, care sunt principiile care se 
degajă din această legiuire succesivă? Care sunt 
ideile care şi-au făcut încet, încet, drum și au 
sfârșit prin a se impune? | | 

D-lor deputaţi, sunt două idei esențiale, In 
primul rând este autonomia. Mișcarea coopera- 
tistă a tins să se emancipeze de tutela strictă a 
Statului şi să-și asigure o existență liberă. Insti- 
tuțiuni cu caracter privat, satisfăcând nevoi e 
populației rurale, ajutând prin urmare interese 
particulare, cooperativele au urmărit să-și asi- 
gure o deplină autonomie. Și dacă motive de 
oportunitate recomandau supravegherea puterii 
executive atâta vreme cât mișcarea era la înce- 


www.dacoromanica.ro 


293 


putul ei și atâta vreme cât lipsa de experiență 
și de pregătire profesională a conducătorilor putea 
aduce prejudicii interese'or materiale ale tărańi- 
lor, aceasta nu mai era posibil după aproape 50 
de ani de existență a mişcării. In orice caz supra- 
vegherea unei instituțiuni de Stat, care avea să 
stăpânească în fapt, în chip birocratic, vieața 
economică dela sate, nu se poate susține sub 
niciun motiv. De aceea cooperativele au urmărit 
să-și asigure autonomia și această idee și-a găsit 
formularea precisă în legea dela 1929. 

A doua idee esențială, care se degajă din legiui- 

rile succesive este aceea a specializării. Era un 
non sens ca aceeași instituțiune, în același mo- 
ment, să cumuleze și atribuțiunile de finanțare, 
și atribuțiunile de desfacere a produselor coope- 
rativelor, și atribuțiunile de control. O asemenea 
organizare purta caracterele biurocratismului și 
ducea la imposibilitatea în fapt de a îndeplini 
cum trebue aceste multiple funcțiuni. 
O regulă elementară în materie de tehnică a 
întreprinderilor economice dicta ca organizarea 
să fie raționalizată prin separarea netă a acestor 
diferite funcțiuni. Astfel instituțiunea centrală 
trebuia să fie organizată prin despărțirea func- 
țiunii economice de funcțiunea cu caracter mo- 
ral, de control. 


www.dacoromanica.ro 


294 


Mai mult chiar: tendința era ca, în aceeaşi 
ramură de activitate, specializarea să se împingă 
până la categorii de operațiuni. Iată care era 
a doua tendință, | 

Ei bine, d-lor, aceste două deziderate ale coo- 
perației şi-au găsit satisfacția lor în legiuirea 
dela 1929. 

D. M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor: Unde s'au desbătut, 
de unde au luat naştere aceste deziderate? 

D. I. Răducanu: Fu am să citez pe d. Negură... 

D. Armand Călinescu: Vă rog, dați-mi voie. 
Eu am înțeles întrebarea d-lui ministru Negură. 
Ea este făcută ca să preîntâmpine întrebarea 
mea care ar fi fost în adevăr indiscretă: de unde 
şi-a luat inspirațiile d-lui? 

D. M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor: Fu am să vă spun. 

D. Armand Călinescu: Aş fi foarte curios să 
aud. Am şi eu oarecare informațiuni despre 
sursa acestor inspirații. . 

D-lor deputaţi, ce faceți d-voastră? 

D-voastră răsturnați regimul cooperatist în 
vigoare. D-voastră abandonați aceste tendințe. 
D-voastră reveniţi la o formulă, care a fost tot- 
deauna socotită ca o etapă vremelnică. D-voastră 
desființați şi autonomia şi specializarea. D-voa- 


www.dacoromanica.ro 


295 


stră reveniți la cooperaţia de Stat, la birocratismul 
strâmt şi la confuzia funcționarismului, (aplauze 
pe băncile Partidului Naţional- Țărănesc), pen- 
trucă d-voastră creați o Casă Centrală, care are 
să facă de toate: și finanțare, și comerț, și control. 

Ei bine, în asemenea condițiuni, să-mi daţi 
voie să cred că nu mai poate fi vorba de detalii 
mici, care nu schimbă dispozițiunile legii în vi- 
goare. A înfățișa astfel proiectul de lege, nu este 
a-l înfățișa sincer. 

De altminteri, în această privință mai este un 
fapt caracteristic. Mă gândesc la condițiunile în 
care se urmează desbaterile acestea. Ele merită 
să fie relevate dela tribuna Camerei, fiindcă con- 
stitue un caz unic în analele Parlamentului 
român. 

Intr'adevăr, noi discutăm un proiect de lege, 
despre care ştim că până la sfârşit va suferi 
fundamentale schimbări, (aplauze pe băncile Par- 
“tidului- Naţional Țărănesc), pentrucă, după ce 
acest proiect a fost înfățișat şi a stat pe ordinea de 
zi a Camerei aproape unan, a venit d-l ministru 
Sassu cu niște declaraţii, care îl schimbă în chip 
fundamental. Ce este drept, şi elaborarea acestor 
declarațiuni s'a făcut treptat, pentrucă la fiecare 
pas a intervenit d-l ministru Negură, care, sub 
motivul completării lor, aducea în fond amendări 


www.dacoromanica.ro 


296 


şi corectări în chiar prezenţa titularului departa- 
mentului. Incât eu vă mărturisesc un lucru: nu 
mai ştiu după cine să mă iau. (Aplauze pe bân- 
cile Partidului Naţional- Țărănesc). După d-l mi- 
nistru Sassu? Sau după d-l ministru Negură? 
(Aplauze pe băncile Partidului Naţional- Țără- 
nesc; întreruperi pe băncile majorității ). 

Nu ştiu ce voiți d-voastră. Voiți proiectul? 
Atunci pentru ce ați mai făcut declarații? Voiţi 
principiile din declarații? Pentru ce mai păstraţi 
proiectul? (Aplauze, ilaritate pe băncile Partidu- 
lui National- Ţărănesc). 

Aflu acum că se pregăteşte a treia formulă. 
Nu ştiu întru cât aceasta este adevărat. Aş 
prefera să nu fie adevărat. Aşi fi bucuros ca, 
de pe banca ministerială, să se desmintă accasta. 
Mi se spune că în acest moment la Oficiul Națio- 
nal al Cooperaţiei se elaborează texte, care nu 
mai sunt în acord nici cu principiile din decla- 
rații. (Aplauze, ilaritate pe băncile Partidului 
National-Țărănesc ; protestări pe băncile majori- 
tățiui ). 

D. M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor: Intrigă măruntă. 
(Aplauze pe băncile mazorității). 

D-le Călinescu, aceasta este rostul d-voastră 
la tribună? Eu credeam că d-ta eşti capabil — 


www.dacoromanica.ro 


297 


și te cred capabil — să rostești un discurs, dis- 
cutând o lege, iar nu ceea ce se petrece sau 
să ți se spună ce se petrece prin colțuri sau prin 
„casele particulare. (Aplauze pe băncile majori- 
tății ). 

D. Armand Călinescu: Vă rog să nu vă gră- 
biți să aplaudați. 

D-le ministru, permiteți-mi, este tocmai ceea ce 
voiam să vă spun și eu, fiindcă am venit la 
această tribună să discut o lege. Dar vă întreb 
pe d-voastră: ce să discut? Proiectul sau decla- 
rațiile ? 

O voce de pe băncile majorității: Şi una şi alta. 
(Ilaritate, aplauze pe băncile Partidului National- 
Țărănesc). 

D. Armand Călinescu: In orice caz, trebue să 
conveniți că este un semn de întrebare asupra 
ceea ce va fi până la sfârșit acest proiect de lege. 
D-lor, eu am pentru d-l ministru Sassu personal 
multă deferență. D-sa este un om, care a dus 
lupte democratice foarte apreciate. Din neferi- 
cire, însă, în aceste împrejurări, d-sa a fost adus, 
fără voia d-sale, într'o situație foarte încurcată. 
Aceasta era de așteptat, deoarece este rezultatul 
inevitabil al lipsei de sinceritate, care a prezidat 
la întocmirea proiectului de lege, (aplauze pe 
băncile Partidului Național- Ţărănesc). 


www.dacoromanica.ro 


298 


Dar, d-lor deputați, în al doilea rând proiectul 
acesta este fundamental greșit în concepția lui. 
Greşit şi din punct de vedere teoretic, greșit şi 
din punct de vedere al experienței practice, care 
s'a făcut astăzi. Teoretic, d-lor, pentrucă într'a- 
devăr, despre ce este vorba aici? Care este natura 
legii acesteia? Care este materia în discuție? 
D-lor, este vorba de activitatea privată a unor 
particulari. Comerțul de bancă, comerțul de măr- 
furi este liber să-l facă orice cetățean, cu respec- 
tul formelor legale, de sigur, şi cu responsabili- 
tatea personală. Dar ce rol are aici Statul? Pen- 
tru ce numaidecât trebue să intervină Statul 
şi să exercite el această funcțiune printr'o organi- 
zație biroctratică şi substituindu-se voinței și 
intereselor cooperatorilor? 

D. profesor A. C. Cuza: Pentru ocrotirea unor 
elemente de care se poate abuza. 

D. Armand Călinescu: D-le profesor Cuza, mă 
surprinde că tocmai d-voastră faceți această 
observație. 

D. profesor A. C. Cuza: Te rog să nu te sur- 
prindă. 

D. Armand Călinescu: Vă întreb: pentru ce 
puneţi d-voastră instituțiile ţărăneşti coopera- 
tive într'o situație de inferioritate față de insti- 


www.dacoromanica.ro 


299 


tuțiile capitaliste, despre care aveți părerea pe 
care o aveți? 

D-le profesor Cuza, d-voastră nu admiteți ca 
cooperativele să fie dirijate, sub responsabili- 
tatea personală, pe care o stabileşte codul de 
comerț pentru instituțiile capitaliste? 

Prin urmare, eu nu văd fundamentul doctri- 
nar al unei asemenea concepții. Ințeleg un lucru: 
să se creeze o normă legală, în cadrul căreia coo- 
peraţia să se miște, şi să se desvolte. Intr'o ordine 
de drept, aceasta este natural. Dar ca să vină 
Statul și să se substitue activităţii particulare 
a cooperatorilor. . . | 

D. I. Răducanu: Şi să înlăture răspunderea. 

D. profesor A. C. Cuza: Să controleze activi- 
tatea lor. 

D. Armand Călinescu: ... şi să impună el 
voința lui, directivele lui, cooperatorilor, cetă- 
teni liberi, aceasta nu se poate susține. 

Autonomia este de esența cooperației. 

D. profesor A. C. Cuza: Dar dacă Statul 
voiește să realizeze anumite scopuri, de care se 
interesează, prin cooperație ? 

D. Armand Călinescu : D-le profesor, voiu avea 
plăcerea să ilustrez preocuparea d-voastră, ară- 
tând câteva domenii în care Statul a fost ajutat 
în chip mulțumitor de Cooperație. 


www.dacoromanica.ro 


300 


Dar vă rog un lucru, să nu cădeți d-voastră,— 
cu lunga experiență pe care o aveți, — să nu 
cădeți victimă... 

D. profesor A. C. Cuza: Experiență de care 
d-voastră nu aţi voit să profitați, căci nu m'ați 
invitat la « conciliabulele » d-voastră (Ilaritate). 

D. Armand Călinescu: D-le profesor, în mate- 
ria aceasta, pentru d-voastră nu este timpul 
pierdut. (Întreruperi). 

D-voastră, însă, cu experiența pe care o aveți, 
să nu cădeţi victima unei diversiuni. 

D-le Cuza, se agită controlul, pentru ca să 
se omoare autonomia. Acesta este adevărul! (A- 
plauge pe băncile Partidului National- Țărănesc). 

Control? Am spus: hotărît. Nu va fi fost com- 
plet sistemul nostru? Sunteni gata să discutăm, 
suntem gata să primim o formulă, care să garan- 
teze cel mai riguros control, fără a desființa însă 
autonomia cooperației. (Aplauze pe băncile Par- 
tidului Național- Ţărănesc). 

D. profesor A. C. Cuza: Suntem de acord. Dar 
noi nu renunțăm la control. 

D. Armand Călinescu: Nici noi nu renunțăm 
la control. Vă rog să nu vă închipuiți că, cu 
această diversiune a controlului, d-voastră puteți 
să-i ajutați cooperației să ajungă la alte obiec- 
tive... 


www.dacoromanica.ro 


301 


D. Virgil Madgearu: Cu proiectul d-voastră 
o să intrați în negură. (Ilaritate pe băncile Parti- 
dului Napional- Ţărănesc). 

D. Armand Călinescu: Dar, d-lor, ideea de 
autonomie este aplicată și în alte domenii. Eu 
vă voiu sublinia două domenii care sunt foarte 
caracteristice în această privință. 

In ce privește patrimoniul comunelor și jude- 
telor există ideea autonomiei instituțiuni de 
drept public, comunele și județele, se admini- 
strează autonom prin organe elective şi nu a fost 
socotită aceasta niciodată ca un pericol pentru 
interesul public. Dimpotrivă, s'a arătat că siste- 
mul autonomiei este superior şi dă rezultate 
mult mai bune chiar în administrația de Stat. 

D. M. Negură, subsecretar de Stat la Mimsterul 
Agriculturii şi Domeniilor: Dar comuna are con- 
trol, iar conducătorii sunt revocabili. 

D. Armand Călinescu: D-le Negură, conducă- 
torii sunt revocabili la județe și comune? Sunt 
reyocabili în sistemul d-voastră care nu respectă 
legea! Conducătorii nu sunt revocabili decât 
prin disolvarea pronunțată de justiție. Controlul 
în administrația comunelor și județelor este astăzi 
făcut exclusiv de justiție. 

D. M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor: D-ta, d-le Călinescu, 


www.dacoromanica.ro 


302 


care ai fost la Ministerul de Interne, să-mi spui 
cine controlează bugetele comunelor și județelor. 

D. Armand Călinescu: Justiţia ! 

D-le Negură, fiindcă ați amintit că eu am fost 
la Ministerul de Interne, v'aș ruga să-mi faceți 
acest credit și să admiteți, până la verificarea 
d-voastră, că eu pot să spun ceea ce este în 
realitate. 

D-le ministru, sistemul controlului administra- 
țiunii prin prefectură va fi fost cândva; nu mai 
există însă. 

Regimul actualmente în vigoare a înlocuit 
tutela administrativă prin controlul jurisdicțio- 
nal. Azi avem comitete de revizuire care aplică 
controlul pe calea justiției în materie administra- 
tivă. Doriţi d-voastră să introduceți și în Coo- 
perație un sistem analog? Primim controlul prin 
justiție, cât de sever, cât de bine îngrădit, 
(aplauze pe băncile Partidului Naţional- Ţără- 
nesc), dar nu controlul de Stat, nu controlul 
puterii superioare care își impune, în mod abuziv, 
prin exces, punctul de vedere, paralizând iniția- 
tiva locală. 

D-lor, d-voastră sunteți reprezentanţi ai comu- 
nelor și județelor, și cred că ştiţi ce însemnează 
controlul puterii superioare. 


www.dacoromanica.ro 


303 


D-le Pleşea, îmi aduc aminte, când eram la 
Ministerul de Interne, că a venit bugetul Muni- 
cipiului Craiova. Edilii de acolo înscrisese o serie 
de alocațiuni pentru anume opere de edilitate 
foarte importante: consiliul comunal, în unani- 
mitate, le aprobase. A venit bugetul și a trecut 
la direcția respectivă. Directorul, funcționar de 
birou, a spus: eu nu admit să se facă cutare 
dispensar sau cutare stradă. 

Prin urmare, directorul, din biroul lui, dela 
Ministerul de Interne, paraliza inițiativa utilă 
pe care o puteaţi lua d-voastră în localitate. 

Iată ce este sistemul tutelei organului supe- 
rior: abuzul organului superior, incompetența lui 
și paralizia iniţiativelor locale. (Aplauze pe bân- 
cile Partidului National- Ţărănesc). 

Dar, d-lor, aceasta se întâmplă nu numai la 
comune și județ, ci şi la Stat. Patrimoniul Sta- 
tului se administrează pe bază autonomă. Ori- 
care ar fi variațiunile în organizare, ideea este 
aceasta, şi autonomia asigură o gestiune supe- 
rioară. Când este așa în instituțiile de drept 
public, d-voastră veniți și desființați autonomia 
în cooperația particulară. 

D. M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor : Gestiunea Casei Pădu- 
rilor a adus Statului peste 100 milioane lei pe an. 


www.dacoromanica.ro 


304 


D. M. Ghelmegeanu: Pentru aceasta nu trimi- 
teți dosarul la Curtea de Apel și nu se judecă 
de un an și șase luni? 

D. M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor: Nu aveți nicio grijă. 

D. M. Ghelmegeanu. Acesta e răspuns!? 

D. 1. Răducanu: D-l subsecretar de Stat Ne- 
gură şi justiția trăesc în bună armonie. 

D. Armand Călinescu: Eu regret că într'o dis- 
cuție pe care, în mod deliberativ, am ridicat-o 
pe planul principiilor și a normelor generale, 
d-voastră, dimpotrivă, voiți să o coboriți, d-le 
ministru. 

D. M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor: O cobor la realități. 

D. Armand Călinescu: D-voastră vă înșelaţi 
dacă credeţi că, făcând o comparaţie între apli- 
cațiunea .practică făcută de d-voastră și aceea 
de sub noi, sunteți în avantaj. 

Vă asigur că vă înșelați. 

D-le subsecretar de Stat, eu cred că este o 
greşită metodă aceea de a se desbate o reformă 
numai în lumina unor cazuri speciale care sunt 
posibile și într'un regim și într'altul. Abuzurile 
se pot face și întrun regim şi într'altul. Aceasta 
este incontestabil. Aceasta însă este excepţia. 
Noi trebue să examinăm esența regimurilor și să 


www.dacoromanica.ro 


305 


vedem care este susceptibil să asigure o desvol- 
tare mai normală și mai bună acestei insti- 
tuții. i 

De altminteri, vorbiți de practică. Am avut 
centralele cooperativelor, la care vă duceți astăzi. 
Au trăit zece ani. Activitatea lor vă autoriză să 
vă întoarceți la acest regim? 

D. M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor: Eu mă întorc la acest 
regim? ! 

D. Armand Călinescu: Da. 

D. M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor: Nu este nicio deo- 
sebire? l 

D. Armand Călinescu: Voiu analiza îndată. 

Cred că nu putem să nu profităm de expe- 
riența, pe care am făcut-o până astăzi. Şi acea- 
stă experiență vă autoriză să vă întoarceți la 
acel sistem? 

Am avut centrale de Stat, care au fost admi- 
nistrate fără libertate, după porunca miniştrilor. 
Aproape două miliarde, luate dela Banca Naţio- 
nală, au fost administrate în acest mod... 

D. M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor: Foarte bine! 

D. Armand Călinescu: .. . au fost administrate 
defectuos. 


20 


www.dacoromanica.ro 


306 


S'au dat credite după criterii politicianiste. Nu 
s'au avut în vedere norme obiective, de rentabi- 
litatea operaţiilor, de garanţia debitorilor. Sau 
dat credite cooperativelor, în scopul de a le 
transmite mai departe unor anume persoane. 
Instituțiile cooperatiste deveneau un instrument, 
prin intermediul căruia se satisfăceau anume 
favoriți. Nu vreau să fac personalități. Aș putea 
să vă citesc aici o listă întreagă de favoriți, cari 
au obținut sume considerabile, ceea ce fără îndo- 
ială a constituit un abuz, ceea ce fără îndoială 
a adus o pagubă însemnată. 

Aceste centrale au adus mărfuri, care nu se 
puteau desface. Din consideraţii speciale, cen- 
trala era obligată să preia anume mărfuri, ale 
unor furnisori favoriți, pe care apoi le impunea, 
spre desfacere cooperativelor. 

Vi s'a vorbit aici de pantofi cu tocuri înalte, 
pe cari trebuia să-i cumpere țărancele noastre ; 
vi s'a vorbit de pălării înalte, pe care trebuia 
să le poarte țăranii noștri; vi s'a vorbit de coase 
pe mâna stângă. Toate acestea Centrala nu le-a 
adus ca să satisfacă nevoile cooperatorilor, ci 
le-a adus ca să satisfacă interesele unor furnisori, 
pentru care Centrala devenea un debușeu forțat. 
(Aplauze pe băncile Partidului Naţional- Ţără- 
nesc). 


www.dacoromanica.ro 


307 


Iată ce a fost Centrala d-voastră. 

Dar mai mult, sau perceput dobânzi mari. 
Nu s'a aplicat niciodată principiul cooperatist 
al risturnei. Administrate de funcționari de Stat, 
fără responsabilitate personală, se înțelege că ele 
au dat loc la multe abuzuri. 

D. M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor: Dar acum de cine 
sunt administrate ? 

D. Armand Călinescu: Centralele de Stat nu 
puteau obține şi nu au obținut niciodată credite 
pe piață. Ele erau reduse la concursul pe care îl 
da Banca Naţională. 

Iată, d-lor deputați, consideraţiile esențiale, 
care vă arată că regimul practicat înainte de 
1929, a fost defectuos. 

Dar nu numai atât. Regimul pe care l-am intro- 
dus noi a dat rezultate bune. 

Eu cred că experiența i-a învederat tocmai 
superioritatea față de acela pe care vreţi să-l 
introduceți d-voastră. Banca Centrală Coopera- 
tivă, trebue să recunoaștem cu toții, că este 
singura instituție, care a rezistat cea mai bine 
în decursul crizei economice prin care am tre- 
cut. Printr'o politică de plasament cu lichiditate 
ea a putut să facă totdeauna față cererilor de 
retragere a depunerilor în momentele de panică. 


20* 


www.dacoromanica.ro 


308 


Printr'o prevăzătoare prelevare asupra benefi- 
ciilor, Banca Centrală a întărit rezervele ei. In 
cinci ani de zile această instituțiune şi-a mărit 
fondurile de rezervă cu 250 milioane lei. Vă 
întreb: care instituție capitalistă a putut să 
atingă această măsură? Cu toate acestea, Banca 
Centrală Cooperativă a practicat cele mai mici 
dobânzi. Incă înainte de votarea legii împotriva 
cametei, Banca Centrală Cooperativă redusese 
dobânda la 7%, ceea ce era un record. Mai mult, 
Banca Centrală Cooperativă a aplicat cea dintâi 
risturna și a întors unităților un procent de 2% 
în raport cu operațiunile făcute, ceea ce redusese 
dobânzile efective la 5%. 

Vin, d-lor — şi prin aceasta răspund la obiec- 
țiunea făcută adineauri de d. profesor Cuza — 
la ajutorul pe care l-a dat Banca Centrală Coo- 
perativă Statului. Menţionez sprijinul dat la 
lichidarea operațiunilor de aprovizionare, al doi- 
lea, concursul pe care l-a dat în opera colonizării, 
al treilea, concursul dat Casei Monopolurilor pen- 
tru varantarea produselor ei, al patrulea, con- 
cursul pe care l-a dat Municipiului București, 
pentru răscumpărarea de pe piață, a unor vechi 
obligaţiuni, operațiune din care Municipiul a 
câştigat 400 milioane lei. 


www.dacoromanica.ro 


309 


D. M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor: Am aplicat eu toate 
concursurile acestea ! 

D. Armand Călinescu : Dar Centrala de Import- 
Export, d-le profesor Cuza? Am aici darea de 
seamă asupra anului trecut, care a ieşit acum 
de sub presă. Cred că este interesant să spicuesc 
câteva cifre pentru ca să vedeți rolul pe care 
această instituțiune îl îndeplineşte în vieața eco- 
nomică şi însemnătatea pe care şi-a câștigat-o ea. 
Totalul volumelor operațiunilor pe care le-a făcut 
această instituție, după mișcarea tuturor contu- 
rilor, se ridică la rr miliarde. Activul instituției 
se urcă la 1 miliard 700 milioane lei. 

D. M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor: Din ce se compune 
acest activ? 

D. Armand Căhnescu: Voiu examina îndată, 
ce operațiuni a făcut această instituție. 

D. M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor: Eu aş vrea să ştiu 
cum ați ajuns la concluzia că activul Băncii 
Centrale este de un miliard. 

D. Armand Călinescu: D-voastră aveți aerul 
de a vă bucura că în acest activ intră mai puțin 
partea instituției, activul ei propriu, decât acel 
rezultat din operaţiile de mandat. 


www.dacoromanica.ro 


310 


D, M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor: Activul nu poate să 
fie operație. 

D. Armand Călinescu: Mărturile pe care le 
ține în depozit în contul Statului? | 

D. M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor: Aceea este operaţie, 
nu activ. 

D. I. Răducanu: D-le Negură, d-voastră ştiţi 
să cetiți un bilanț. Intr'un bilanț pot să fie 
anumite operaţii de valoare, cum de pildă ar fi 
cerealele pentru Stat, care să valoreze o jumă- 
tate de miliard sau 6oo milioane. Aceasta face 
parte din totalul operațiilor active, din activul 
total. 

D. M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor: Aceea face parte din 
activul unei instituții? 

D. Armand Călinescu. Eu pot să vă satisfac 
curiozitatea, d-le Negură. 

Ce voiți d-voastră? Să știți în acest activ, 
cât este activul propriu, cât este activul de ordine, 
cât este activul din mandat? Foarte bine, vă dau 
cifra. g 

Iată: 290 milioane activ propriu. 

D. M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor: Nu se poate. 


www.dacoromanica.ro 


311 


D. Armand Călinescu: Imi pare bine că ați 
spus: nu se poate, fiindcă, dacă d-voastră negați 
un act oficial, ce valoare mai au toate nega- 
tiile d-voastră? (Aplauze pe băncile Partidului 
Najional- Ţărănesc). 

D. M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor: Eşti în eroare; acea- 
sta am vrut să spun. 

D. Armand Călinescu: Ce operaţii a făcut 
această instituție? A făcut operația de valorifi- 
care a grâului, operație foarte dificilă, foarte deli- 
cată în care d-voastră, guvernul, aveți marele 
merit de a fi mers pe drumul deschis de noi. 

D. Virgil Madgearu: După un anumit ocol. 

D. Armand Călinescu: Fu nu voiu examina în 
amănunt această problemă. Voiu semnala că 
Centrala de import şi export a lucrat cu așa 
pricepere, încât această operă a reușit. 

In al doilea rând, a făcut operațiile de aprovi- 
zionarea armatei şi altor autorități de Stat, înlă- 
turând intermediarii şi executând aceste operaţii 
în condiții optime și pentru, Statul furnisor și 
pentru țăranul producător. 

Mai mult, a făcut operațiile de aprovizionare 
a regiunilor lipsite, cu sămânță și cu cereale 
pentru hrană. 


www.dacoromanica.ro 


312 


Am văzut o scrisoare emanată dela organele 
oficiale. Iată textul: « Serviciul central de apro- 
vizionare vă arată pe această cale — spune acesta 
către Centrala de Import și Export — toate mul- 
ţumirile sale de felul culant cu care v'ați îndepli- 
nit sarcina de a procura porumb și grâu desă- 
mânță pentru cele 40 de judeţe deficitare din ţară». 

D. I. Răducanu: Mulțumirile sunt semnate de 
d. Negură? 

D. M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor: Intr'o şedinţă trecută. 
pentru operații în care Centrala de Import și 
Export a lucrat strict în cadrul cooperatist, am 
semnalat că a lucrat bine. Din nenorocire, am 
spus atunci şi o repet și astăzi, Centrala de Import 
şi Export a lucrat şi prin negustori şi prin diferiți 
funcționari particulari şi operaţiile au fost rele. 

D. I. Răducanu: Aţi trimis o comisie de un an 
şi jumătate de când sunteți la minister, și nu ați 
ajuns la niciun rezultat. Orice încercare a dat 
greş, Aceasta este. (Aplauze). 

D. M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor: S'a ajuns la constatări 
grave. 

D. I. Răducanu: Şa ajuns numai în imagina- 
ţia d-voastră. Şi nu mai faceți aşa cu degetul, 
parc'aţi fi Mitiţă Sturza în caricatură. 


www.dacoromanica.ro 


313 


D. Armand Călinescu: Totalul acestor opera- 
țiuni, exprimat în calități pe ultimii ani, este 
următorul: 

In 1932, 104.000 tone; în 1933, 182.000 tone 
ŞI în 1034, .328.000 tone. 

Vreau să vă arăt importanța căpătată de 
instituție pe piața noastră economică. i 

Dar d-voastră ați vorbit de cheltueli. Am aici 
cifrele. In raport cu activul administrat, chel- 
tuelile Centralei de Import și Export, în 1934, 
au reprezentat 0,86 la sută. 

D. M. Neguvă, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor: Dar în raport cu 
beneficiul net realizat, sau cu beneficiul brut 
realizat ? 

D. Virgil Madgearu: Eşti un mâncător de 
beneficii cooperatiste. De beneficii capitaliste nu 
te legi. 

D. Armand Călinescu: Am să vă spun un lucru: 
ce ați zice d-voastră, dacă eu aș întreba care este 
raportul între cheltueli și beneficii la o instituţie 
capitalistă, la o bancă, care a lucrat în deficit 
în cursul anilor de criză? Acesta este un sistem 
şi o metodă obiectivă de a judeca lucrurile? 

Eu, d-le ministru Negură, constat că perso- 
nalul administrației a avut să îngrijească deun 
anume activ al întreprinderii şi, în raport cu 


www.dacoromanica.ro 


314 


acest activ, cheltuelile au fost de 0,86 la sută. 

Vă rog să-mi arătaţi o întreprindere capitalistă 
care a ajuns la acest procent? (Aplauze pe băn- 
cile Partidului Național- Țărănesc). 

Acum vin la beneficii. Cum au fost ele împăr- 
țite? Iată d-lor: 56 la sută ristorno unităţilor 
cooperatiste în raport cu operațiunile făcute, 10 
la sută remunerarea părților sociale ale unități- 
lor cooperatiste, 15 la sută fondurilor de rezervă 
și totalul primelor de muncă funcționarilor și 
consilierilor ro la sută. 

Apoi vă întreb, d-lor, dacă go la sută se duce 
la fondul de rezervă și la remunerarea unităților 
cooperative, la ristorno ce repartiție -mai justă 
şi mai morală puteți să concepeți d-voastră? 

De aceea cooperația actuală şi-a creat o situa- 
ție excepțională pe piața noastră şi grație acestei 
situații ea a putut căpăta credite până și din 
străinătate. 

D-le ministru Negură, a fost de ajuns ca 
d-voastră să veniți cu această lege pentru ca 
străinii să-şi retragă plasamentele făcute aici. 
(Aplauze pe băncile Partidului Național- Țăvă- 
nesc). 

D-le ministru, ce indicii mai sigure puteți avea 
d-voastră, despre solidaritatea întreprinderilor și 
despre greșita concepție a legii d-voastră, după 


www.dacoromanica.ro 


315 


această rezervă de pe piața financiară mon- 
dială ? | 

D. M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor : Cine şi-a retras banii? 

D. Armand Câlhmnescu: Creditorii din Anglia. 

D. M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor: Care creditori? 

D. I. Răducanu: Am să vă dau o informație 
precisă. 

Am avut onoarea să cetesc aci, dela tribună, 
până şi adresa trimisă de Whole-sale Society din 
Londra, prin care cerea remiterea ei imediată 
a sumei de 20.000 lire sterline, din cauză că mini- 
strul Negură, om cu toată răspunderea, a bine- 
voit să facă o poprire ilegală, sancționată de 
justiţie, dar până să sancționeze justiția, Banca 
Centrală a trebuit să dea 20.000 lire sterline. 
A fost un bine şi pentru balanța de plăți externe 
pentrucă a trebuit să luăm 20.000 lire sterline, 
din cauza d-lui Negură, să le cumpărăm pe 
piață şi să le trimitem imediat. f 

Aţi vrut cu orice chip să distrugeți Banca 
Centrală şi acum căutați prin orice mijloace 
să o acaparați. Nu ne pasă lucrul acesta. Coope- 
rația va trăi şi peste epoca aceasta de negură a 
d-voastră. (Aplauze pe băncile Partidului Naţio- 
nal- Țărănesc). 


www.dacoromanica.ro 


316 


In alte țări, un ministru care a făcut un ase- 
menea lucru nu mai stă pe banca ministerială. 
„(Aplauze pe băncile Partidului National- Țără- 
nesc). 

Vă rog să-mi răspundeți, dacă este adevărat 
"ce am spus cu privire la cele 20.000 lire sterline? 
Aveţi răspundere cel puțin aici. 

D. M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor: D-le Răducanu, să 
ştiţi că la discuția generală, când voiu lua cuvân- 
tul — pentrucă nu vreau să întrerup pe d-l Căli- 
nescu, deși atât de amabil mi-a îngăduit — am 
să vă dovedesc cu acte... 

D.I. Răducanu: Şi eu cu sentința tribuna- 
lului. 

D. M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor: ... că un om cu răs- 
punderea d-tale, care grăeşte aşa de neexact şi 
face afirmaţiuni așa lipsite de temeiu, nu mai 
poate fi niciodată ministru în Ţara Românească. 
(Aplauze pe băncile majorității). Cu acte... 

D. I. Răducanu: Dar veniți odată cu răspun- 
sul. De ce totdeauna amânați răspunsul. Eu vi-l 
cer imediat în fața Camerei. 

D. M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor: La sfârşitul discuțiu- 
nii generale voiu răspunde. 


www.dacoromanica.ro 


317 


D. Virgil Madgearu: Când te aplaudă majori- 
tarii şi poți spune orice fără răspundere. D. 
Răducanu a spus că în fața vorbelor d-tale | 
există o sentință a justiției. 

D. M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor: Las-o pe aceea. 

D. I. Răducanu: Extraordinar ! 

D. M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor: Voiu răspunde la 
interpelare. 

D. I. Răducanu: Răspunde față de sentința 
unde ești condamnat. 

D. M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor: Am să arăt ce e cu 
sentința aceea. 

D. Virgil Madgearu: Te-a condamnat definitiv. 

D. profesor A. C. Cuza: Nimic nu e definitiv 
în România. 

D. M. Ghelmegeanu: Afară de justiţie. 

D. Armand Călinescu: In orice caz, fapt este 
că avem aci un indiciu sigur al rezultatelor siste- 
mului pe care îl preconizați d-voastră. Şi, dacă, 
d-lor deputați, este așa, dacă sistemul acesta 
nu se poate susține în principiile. lui, dacă sa 
verificat defectuos în experiența practică, dacă 
dimpotrivă, regimul pe care vreți să-l abando- 


www.dacoromanica.ro 


318 


nați, a dat rezultate mulțumitoare, care este 
explicația, pentru ce voiți să-l schimbaţi? 

(D. N. N. Săveanu, președinte, ocupă fotoliul 
președințial). 

Şi, d-le ministru, eu nu aș vrea să ating o 
parte la care d-voastră sunteți foarte sensibil, 
anume aceea că proiectul a fost respins în adu- 
nările cooperatorilor. De sigur, este foarte dure- 
ros pentru un ministru să se vadă desavuat în 
felul acesta. 

In orice caz, vă întreb: cu ce ați mai rămas 
d-voastră? Cu puterea publică, din nefericire 
vremelnică pentru d-voastră, și cu inspiratorii 
cari aşteaptă grăbiţi să preia o administrație 
pe care au mai avut-o odată? 

Eu mă mir, d-le ministru, cum d-voastră nu 
înțelegeți că trebue să vă degajați din acest 
centru strâmt și să ieșiți la aer, să consultați 
forurile largi ale cooperatorilor. Atunci ați putea 
să aveți o noțiune mai exactă asupra dorinței lor. 

Dar, d-lor deputaţi, vin acum la al treilea 
punct din argumentarea mea. 

Proiectul acesta este neconstituțional și eu vă 
mărturisesc că sunt surprins că d-voastră n'ați 
sesizat până astăzi acest aspect; cu atât mai 
surprins, cu cât d-voastră întotdeauna vaţi 
preocupat de respectul drepturilor particulare 


www.dacoromanica.ro 


819 


garantate de Constituție. Ați făcut aceasta în 
trecut cu mult sgomot. Aţi făcut-o cu prilejul 
afacerilor tramvaielor în 1912; ați ridicat acea- 
stă chestiune în legătură cu Creditul Rural în 
1930; ați ridicat-o după legea conversiunii la 
1932. 

D. Virgil Madgearu: Şi cu gazul metan. 

D. Armand Călinescu: Prin urmare, era în 
tradiția d-voastră să ridicați această chestiune 
şi eu mă mir că astăzi d-voastră ați renunțat. 
Daţi-mi voie să vă întreb: oare în trecut ceea ce 
v'au mişcat pe d-voastră, n'au fost convingerile, 
ci anume interese pe care voiați să le apărați? 
Sau astăzi interesele sunt mai mari decât con- 
vingerile obiective? (Aplauze pe băncile Partidu- 
lui Napional- Ţărănesc). Şi vă voi aduce aminte 
că ați făcut mai mult: nu numai v'ați dus în 
fața Inaltei Curți de Casaţie, pentru apărarea 
drepturilor particulare, dar ați întreprins o vie 
agitație în țară, o agitație politică. 

Guvernul Carp, dela 1912, a căzut pe această 
chestie în urma campaniei d-voastră. Ce era 
atunci? Un guvern liberal înființase o întreprin- 
dere mixtă pentru exploatarea tramvaielor din 
București. Comuna se cointeresase cu particu- 
larii, în baza unui statut. A venit însă apoi un 
guvern conservator, care a spus că drepturile 


www.dacoromanica.ro 


320 


comunei nu sunt suficient garantate şi a făcut 
o lege, care a modificat dispozițiunile Statutului. 
D-voastră v'aţi dus în fața Curţii de Casaţie și 
iată ce a spus atunci Inalta Curte: 

« Considerând că față de aceste dispozițiuni 
așa de precise, prin care legiuitorul constituant 
garantează respectul proprietăţii, legiuitorul or- 
dinar nu poate impune societății acceptarea unor 
condițiuni pe care ea nu le-a avut în vedere la 
facerea contractului, sub sancţiunea acum a tran- 
sformării şi diminuării drepturilor sale ». 

Așa a spus Curtea de Casaţie și legea tram- 
vaielor a căzut. 

Ce faceți d-voastră astăzi? Exact același lucru, 
Şi nici măcar nu aveți scuza pe care o aveau con- 
servatorii atunci, pentrucă atunci în adevăr inte- 
resele comunei nu erau suficient garantate. 

Dar ce faceți d-voastră astăzi ? Lichidați Banca 
Centrală Cooperativă. Prin articolele finale ale 
proiectului dispuneți că în cazul în care Banca 
Centrală nu ar accepta modificările introduse | 
de lege, o lichidaţi forțat. 

Ei bine, d-lor, este admisibil acest lucru? 
Banca Centrală este o instituțiune de drept 
privat, Statul ia parte în această instituțiune 
ca acționar; el și-a adus un aport în capital. 
Dar aceasta nu modifică caracterul juridic al 


www.dacoromanica.ro 


321 


instituțiunii. Instituţiunea ființează pe baza unui 
statut, prin urmare pe baza unui contract liber 
consimțit de părțile semnatare. Banca Centrală 
se administrează după codul de comerţ, are firmă 
înscrisă la tribunal, are registre, cu forță probantă 
în justiție ; activitatea ei este administrată după 
regulile codului de comerț —- legea contabilităţii 
Statului nu i se aplică —- funcţionarii ei sunt 
funcționari particulari. Participării Statului îi 
dă numai un drept de creanță asupra institu- 
țiunii; capitalul Statului a încetat de a mai 
figura în patrimoniul lui, ca să intre în patri- 
moniul unei instituțiuni deosebite. Acest patri- 
moniu este garanţia tuturor creditorilor institu- 
țidnii. Statul nu poate să se retragă din institu- 
țiune fără respectarea formelor consimţite, cu 
atât mai puțin poate Statul, printr'un act unilate- 
ral de voință, să-șiimpună punctul său de vedere. 
Aceasta este inadmisibil în materie de contract. 

D. M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii și Domeniilor: D-voastră cum aţi 
lichidat centralele? 

D. I. Răducanu: Tot pe bază de contract 
figurau? 

D. M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor: Da. (Exclamări pe 
băncile Partidului Național- ] ărănesc). 


21 


www.dacoromanica.ro 


322 


D. I. Răducanu: Erau societăți, aveau adu- 
nări generale? 

D. M. Negură, subsecretar de Stat la Ministerul 
Agriculturii şi Domeniilor: Erau asociațiuni de 
capital, între Stat și unități. (Întreruperi pe băn- 
cile Partidului Nahonal- Ţărănesc). 

D. Armand Călinescu: Din punctul de vedere 

al Băncii Centrale acest proiect constitue o fla- 
grantă călcare a art. 17 din Constituţie, care 
garantează dreptul de proprietate. Şi de aceea 
d-voastră nu veți putea realiza proiectul. Banca 
Centrală se va opune. Este datoare să se opună. 
A hotărît să se opună și a anunțat aceasta. 
- Incât această lege nu se va putea înfăptui, până 
ce excepțiunea de neconstituționalitate nu se va 
judeca în fața Curţii de Casaţie. Iar față de juri- 
sprudențele constante, date în spețe absolut iden- 
tice, soarta legii d-voastră nu suferă nicio îndo- 
ială. Va cădea! 

D-le ministru, s'a mai încercat odată să se 
atace Banca Centrală Cooperativă. In 1931, sub 
guvernul Iorga, când s'a rânduit o anchetă admi- 
nistrativă la Banca Centrală. Se pare că şi guver-. 
nul din acea vreme își închipuia că este vorba de 
o instituțiune de Stat. 

(D. Justin Stănescu, vicepreşedinte, ocupă foto- 
liul Breședinţial). 


www.dacoromanica.ro 


323 


Banca Centrală s'a opus, și într'o întâmpinare 
foarte judicioasă . și foarte temeinic redactată 
sub raport juridic, a spus ministrului de finanțe: 
voiți să vedeți ce se petrece la noi? Foarte bine, 
aveți dreptul, ca acționar. Dar aceasta trebue 
s'o faceți în formele legale. Aveţi un comisar al 
guvernului. Adăugați-i un specialist, dacă voiți 
ţinem la dispoziție registrele, dar cu o condiţie: 
nu anchetă administrativă, care sdruncină repu- 
tația unei instituțiuni administrată de particu- 
lari, (aplauze pe bâncile Partidului Național- Tå- 
rănesc), şi care îi ruinează creditul pe piaţă. 
Guvernul de atunci a înțeles şi a renunțat la o 
acțiune ilegală. l 

D-voastră astăzi faceți mai mult: d-voastră 
mergeţi chiar la lichidare, dar nu veți reuși. 
(Aplauze pe băncile Partidului Național- T ără- 
nesc, întreruperi pe băncile majorităţii ). 

In asemenea condiții, când proiectul d-voastră 
nu este sincer în prezentarea lui, este fundamental 
greşit în concepția lui și este inadmisibil, din 
punct de vedere constituțional, vă întreb care 
îi mai este rostul? 

Am impresia că d-voastră ați voit să aserviți 
cooperaţia unor alte interese. In orice caz, aţi 
adus o mare turburare în desvoltarea normală 


21* 


www.dacoromanica.ro 


924 


Şi firească a cooperației și ne-ați înfățișat o 
încercare de legiferare cu deosebire neabilă. 

Noi, d-le ministru, vă o declarăm, că nu votăm 
acest proiect, mai mult chiar, ne-am angajat 
solemn că, în ziua când vom avea răspunderea 
guvernării, vom abroga această lege. ` 

In asemenea condiții, dați-mi voie să vă spun, 
d-le ministru, că d-voastră pierdeţi vremea inu- 
til. (Aplauze prelungite pe băncile Partidului 
Nahonal- Țărănesc). 


www.dacoromanica.ro 


XXV 


LA LEGEA PENTRU PRELUNGIREA 
STĂREI DE ASEDIU 


(ŞEDINŢA CAMERII DELA 12 MARTIE 1936) 


D. Armand Călinescu: D-le preşedinte, d-lor 
deputați, guvernul ne cere azi prelungirea pentru 
a treia oară a stării de asediu. 

Dați-mi voie mai întâi, să constat că, sub 
acest regim liberal, a apărut o a doua legiuire 
periodică. Oricine poate prevede cu certitudine 
sosirea ei simultană cu cealaltă: era bugetul; 
avem acum și starea de asediu. 

Nu vreau să stabiliesc o corelație între aceste 
două legi și să spun că ar fi nevoie de una pen- 
tru a susține pe cealaltă, că adică ar fi nevoie 
de starea de asediu, pentru ca să se înlesnească 
consumarea liniștită a bugetului. 

Dar pot să subliniez un alt aspect: că precum 
vieața de Stat nu este posibilă fără un buget, 
tot așa şi guvernarea liberală nu este posibilă 


www.dacoromanica.ro 


326 


fără starea de asediu. (Aplauze pe băncile Parti- 
dului National- Țărănesc). 

Acest regim de excepţie este așa de intim legat 
de existența d-voastră, încât el formează carac- 
teristica esențială a guvernării actuale. 

Cum se explică, d-lor deputaţi, acest fenomen ? 
Guvernaţi d-voastră, în împrejurări extraordi- 
nare? Guvernaţi d-voastră în împrejurări aşa de 
grave, încât este nevoie ca autoritatea civilă să 
fie în mod permanent şi legal sprijinită de auto- 
ritatea militară? (Aplauze pe băncile Partidului 
Naţional- Țărănesc). Sau d-voastră, sunteţi un 
guvern slab, un guvern incapabil de a trăi singur, 
un guvern care nu poate exista decât în atmo- 
sfera de seră, pe care i-o dă starea de asediu. 
(Aplauze pe băncile Partidului N aţional-Țărănesc). 

Imprejurări excepționale? D-lor deputați, în 
adevăr, am văzut în multe părți, aiurea, convul- 
siuni, am văzut revoluțiuni! In Grecia, în Spa- 
nia, în Japonia. Pretutindeni s'a introdus starea 
de asediu pentru o clipă, s'a restabilit ordinea 
cu promptitudine, dar regimul de excepție a fost 
apoi repede abandonat. (Aplauze pe băncile Par- 
tidului Naţional- Țărănest). 

In asemenea condițiuni, mă întreb: ce pot 
spune străinii cari aud că, la noi, de doi ani şi 

„Jumătate, stărue starea de asediu neîntrerupt. 


www.dacoromanica.ro 


327 


Ce reputație putem avea noi peste graniță 
în asemenea condițiuni? Ce idee îşi fac despre 
soliditatea regimului dela noi? (Aplauze pe bân- 
cile Partidului Național- Ţărănesc şi ale Partidu- 
lui Naţional-Liberal Gh. I. Brătianu). Ce vor 
crede străinii despre puterea noastră? Eveni- 
mente grave! Care anume? Nu am auzit guver- 
nul articulând un fapt precis. Nu cunosc feno- 
mene dăunătoare, altele decât acelea pe care 
starea de asediu, până acum nici nu a putut, 
nici nu a vrut să le înlăture. (Aplauze pe băncile 
Partidului Napional- Țărănesc, şi pe băncile Par- 
tidului Naţional-Liberal G. I. Brătianu). 

Este adevărat, când ați venit anul trecut cu 
starea de asediu, noi v'am spus că acea legiuire 
era un blam pe care îl aruncați d-voastră, singuri 
asupra guvernării d-voastră, fiindcă o declarați 
incapabilă de a stăpâni situația altfel. 

Şi atunci, de pe banca ministerială ni s'a spus: 
este un regim provizoriu, îl vom aplica puțin, 
câtva timp, nici nu vom uza de facultatea pre- 
lungirii pe ultimele 6 luni. 

D-lor miniștri, nw v'ați ținut de cuvânt. Nu 
numai că ați prelungit pe ultimile 6 luni starea 
de asediu, dar, veniți astăzi şi ne cereți reînnoi- 
rea acestui regim pe încă un an de zile. 


www.dacoromanica.ro 


328 


De ce? Ce s'a întâmplat? Ce eveniment extra- 
ordinar pe care nu-l puteți stăpâni altfel? Tre- 
bue să examinăm acest punct. 

Aţi introdus starea de asediu prima oară în 
Ianuarie 1934. Foarte bine. V'am înțeles atunci. 
Se întâmplase un fapt grav, într'adevăr, un act 
odios: primul ministru al țării căzuse victima 
unui complot executat de o grupare anarhică, 

Nu voiu examina acum partea de vină pe care 
au avut-o unele organe de Stat, a căror incurie 
a făcut posibil acel act odios. Nu voiu sublinia 
nici indolența unor persoane de pe banca mini- 
sterială. Va veni ziua când se va stabili şi acea- 
stă chestiune. (Aplauze pe băncile Partidului 
Naţional- Țărănesc şi ale Partidului Naţional-Li- 
beral G., I. Brătianu). Va veni ziua când se va 
proiecta o lumină tragică asupra condițiunilor 
în care a fost. posibil să cadă răpus un prim 
ministru al țării. 

D. N. Constantinescu- Bordeni.: Noi am cerut 
anchetă parlamentară asupra condițiunilor asa- 
sinării lui Duca. 

D. N. S. Tănăsescu. Voi care ați apărat pe 
asasinii lui Duca, mai aveţi curajul să vorbiţi 
de memoria lui? 

D. N. Constantinescu- Bordeni : Vom dovedi noi 
cine a omorît pe Duca. 


www.dacoromanica.ro 


329 


D. Armand Călinescu: Dar ați venit cu starea 
de asediu. Ați cerut-o şi nu v'a refuzat-o nimeni 
în acele condițiuni, nici majoritatea nici minori- 
tatea. In ce ne priveşte, era în gestul nostru 
nu numai dorința de a vă ajuta să asiguraţi 
ordinea î în țară, dar era și un fel de a ne asocia 
la doliul care vă lovise pe d-voastră și care făcea 
să tresară, cu sinceritate, toate inimile din acea- 
stă Adunare. Și ați luat măsuri, ați disolvat, ați 

„risipit pe membrii acelei organizațiuni anarhice. 

Fi, d-lor, dar de atunci lucrurile s'au schimbat ; 
de atunci d-voastră, ați evoluat —- în deosebi 
d-voastră, cei de pe banca ministerială. Era 
atunci un om care constituia un fel de simboli- 
zare a stării sufleteşti, pe care o trăiați. Era acolo 
un om, care găsea accente mișcătoare; un om 
pe care îl întâmpinați cu entuziasm, pe care îl 
răsfățați, pe care îl adorați: era d-l Victor Ia- 
mandi. 

D-l Victor Iamandi, cu tot ce reprezenta d-sa, 
a dispărut acum. (Întreruperi pe băncile majo- 
ritätii). 

Voci de pe băncile majorității: N'a dispărut. 

D. Armand Călinescu: Nu-l mai văd acolo, 
D-1 Victor Iamandi, s'a refugiat în organizația sa 
dela Iaşi, unde reia câteodată vechea arie, fără 
a mai găsi ecoul de altădată în mijlocul d-voastră. 


www.dacoromanica.ro 


330 


Eu îl stimez, pentru tot ce este onestitate de 
convingere la d-sa, pentru tot ce este constanță 
în atitudine; deși poate d-l Iamandi ar fi câști- 
gat încă în stima generală, dacă, în momentul 
dezacordului, ar fi tras toate consecințele nouii 
situațiuni. Nu a făcut-o. Poate, d-l Iamandi a 
rămas pe banca ministerială, ca să sublinieze, 
prin contrast, evoluția celorlalți! Căci ați evo- 
luat, d-lor miniștri. Nu mai văd la d-voastră 
hipersensibilitatea de odinioară. (Aplauze pe băn- 
cile Partidului Naţional- Ţărănesc). Sunt chiar 
unele acte ale miniștrilor pe care opinia publică 
le socotește ca o profanare a memoriei şefului 
d-voastră. Fiindcă în vremea aceasta sub aripile 
d-voastră, mişcarea de odinioară continuă să se 
desvolte. (Aplauze pe băncile Partidului Naţio- 
nal- Ţărănesc şi pe băncile Partidului National- 
Liberal, G. I. Brătianu). Am avut prilejul să 
semnalez unele acte. Daţi-mi voie să aduc şi 
altele. l 

Vă aduceți aminte că, după câteva luni numai 
dela moartea lui Ion Duca, cu prilejul unei cere- 
monii oficiale, în fața tuturor membrilor guver- 
nului, un şef al studențimii, Furdui, îşi încheia 
cuvântarea strigând: «Trăiască Corneliu Co- 
dreanu »! Şi un detașament de oameni, în uni- 
forma Gărzii, prezentă acolo, l-a aclamat. Nu 


www.dacoromanica.ro 


351 


vam văzut reacționând. (Aplauze puternice pe 
băncile Partidului Napional- Ţărănesc). N'am vă- 
zut starea de asediu aplicată. 

Câtva timp după aceea, mișcarea anarhică, 
pe care am amintit-o, întreprindea o demon- 
strație pe Calea Victoriei, în fața Palatului Regal, 
cu muzicele Prefecturii în frunte. Un student, 
urcat pe grilajul ministerului de interne, făcea 
apologia mișcării anarhice. Ce sfidare vi s'a adus, 
d-le ministru! Nici atunci n'ați reacționat, nici 
ătunci n'am văzut consiliile de războiu intrând 
în funcțiune! (Aplauze puternice pe băncile Par- 
tidului Naţional- Ţărănesc). 

Dar, mai în urmă, am avut demonstrația dela 
Craiova. Prefectul de județ, s'a dus la gară să 
întâmpine pe demonstranți, cari au străbătut 
după aceea străzile orașului în uniformă și cân- 
tece, încadrați de sergenții de poliție în ţinută 
de ceremonie. 

D. I. Plessia: Şi strigând: « Trăiască Constan- 
tinescu, Caranica şi Belimace! (Aplauze pe băn- 
cile Partidului Naţional- Țărănesc, întreruperi pe 
băncile majorității ). 

D. N. Constantinescu- Bordem: Aşa, zic şi eu 
majoritar! (Ilaritate). 

D. Armand Călinescu: Este adevărat că unii 
membri ai majorității s'au indignat. N'am văzut 


www.dacoromanica.ro 


332 


însă guvernul reacționând; nici atunci nu s'a 
aplicat legea stării de asediu. 

D. I. Inculeţ, ministru de interne: Vă voiu 
răspunde la toate 'cazurile pe care le-aţi amintit 
şi veți vedea că s'a aplicat. (Aplauze pe băncile 
maţorității ). - 

D. Armand Călinescu: D-le ministru, aplicaţi 
starea de asediu.... 

D. T. Mihalache: Aşa, pe furiș, să nu ştie 
nimeni. E 

D. Armand Călinescu: ... aplicaţi censura în 
județul meu, în Argeș. Tipograful care imprimă 
acolo o foaie a mea de propagandă, a primit 
avertisment dela prefect, că îi va închide tipo- 
grafia dacă nu îi va aduce și d-sale la censură, 
textul censurat deja de mine la București, prin 
urmare, satisfăcând legea. 

Şi este foaia unui partid de guvernământ, 
este foaia unui fost ministru la interne ! 

Dar aceleași autorități n'au avut nimic de zis 
când, tot la Argeș, a apărut « Cuvântul Argeșu- 
lui » organul oficial al disolvatei Gărzi de Fier. 
Găsesc în această foaie articolul cu titlul « Cre- 
dința legionară », semnat de Furdui, cum și arti- 
cole cu titlul: « Căpitanul» — o apologie a lui 
Corneliu Codreanu... 

D. dr, M. Macavescu: In ce an? 


www.dacoromanica.ro 


333 


D.` Armand Călinescu: 10 Februarie 1936! 
(Exclamări pe băncile opoziţiei). 

Cetesc acest adagiu: «A cunoscut —el Co- 

dreanu,— perspectiva muncii silnice pe vieață 
şi mărturia solidarității neamului românesc cu 
faptele lui ». 
"Şi mai departe: «Căpitanul a sfinţit, prin 
suferința lui, închisorile ţării. Peste 8oo zile 
le-a trăit sub lanțuri. Le-a trăit îndoit,— cum 
mărturiseşte singur ». 

« Văcăreşti, Galata, Focşani, Severin și altele 
formează temeliile de jertfă, pe care se înalță 
edificiul cel nou al lumii pe care o zidește ». 

«In zidurile lor mucede, în clipă de grea răs- 
pântie, s'a înfiripat credința care stăpânește azi 
tineretul naționalist, tineretul legionar ». 

«Acolo, după zăvoare, lipsit de libertate şi 
ferit de oameni, a gândit căpitanul libertatea 
cea mare, pe care o pregăteşte neamului româ- 
nesc ». 

După aceea, am văzut sub portretul lui Co- 
dreanu, o scrisoare a lui cu un caracter subversiv 
căreia să-mi dați voie să nu-i dau cetire în această, 
Adunare. 

Dar mai găsesc un pasaj: 

« Pentru noi legionarii » — spune organul disol- 
vatei Gărzi de Fier — «cămașa verde să fie un 


www.dacoromanica.ro 


334 . 


simbol sacru. Să nu uităm niciodată că în ea 
au căzut, împușcați de gloanțele ticăloșilor, cama- 
razii Virgil Teodorescu, Sterie Ciumeti şi alții, 
cari s'au jertfit pentru victoria legionarilor ». 

D. Teodor Iacobescu: Cine sunt «ticăloşii »? 

D. Armand Călinescu: Ki!, d-le ministru de 
interne, ce îndrăsneaţă sfidare vi se aduce aici 
şi ce penibilă capitulare a organelor d-voastră. 
(Aplauze pe băncile Partidului Naţional- Ţără- 
nesc). 

Atunci când se poate desvolta, neturburată 
de autorităţi, o asemenea propagandă, dați-mi 
voie să vă întreb: pentru aceștia s'a introdus 
starea de asediu şi censura? (Aplauze prelungite 
pe băncile Partidului Naţional- Ţărănesc). 

D. dr. N. Lupu: Ca să-i protejeze. 

D. Armand Călinescu: D-lor deputați, am 
auzit şi cred că o ştie şi d-l ministru de interne — 
ar fi trist să n'o ştie — am auzit că şeful acestei 
organizații anarhice, omul pe care d-voastră, 
l-ați adus în fața justiției, implicat în asasinatul 
dela Sinaia, trăeşte astăzi foarte comod, pe ma- 
lul mării, într'o vilă, cu o moșie de câteva zeci 
de hectare, unde scrie un fel de « Mein Kampf », 
cu care ar dori să ne fericească mâine. 

D. Radu Pohzu-Micșuneşt : Ruşine dacă este 
aşa, ! 


www.dacoromanica.ro 


335 : 


D. Armand Cälinescu: Se mai vorbeşte — şi 
doresc să se desmintă, ar fi odios dacă lucrul 
s'ar confirma — se mai spune că acest adăpost 
comod a fost înlesnit șefului mișcării anarhice, 
prin bunăvoința unui avocat al succesiunii căreia 
aparține această proprietate şi care avocat astăzi 
se află pe banca ministerială. (Aplauze pe băncile 
Partidului Naţional- Țărănesc ; exclamări pe băn- 
cile majorității). 

D. Virgil Madgearu: Extraordinar ! 

D. Armand Călinescu: Şi atunci, d-lor depu- 
taţi, în asemenea condițiuni, dați-mi voie să vă 
întreb: mai este posibil, când guvernul a evoluat 
atât, să cred eu că starea de asediu se aplică 
acestei mișcări? Nu, d-lor,— de sigur! 

Atunci ce este? 

Mai exista o mișcare cu caracter extremist. 
Era aceea a dumnealor. (Arătând spre băncile 
Partidului Nahonal-Creştn). Şi în aceasta ați 
evoluat, d-lor! 

Mi-aduc aminte, d-lor deputați, de acele agi- 
tate şedinţe ale Adunării, când, în mijlocul aplau- 
selor frenetice ale onoratei majorități, d-l Iamandi, 
de pe acea bancă, arunca fulgerele sale d-lui Oc- 
tavian Goga. Se discuta atunci chestiunea dispa- 
riției lui Sterie Ciumeti. Nu voiu receti astăzi 
toate acele desbateri. Nu pot rezista însă ten- 


www.dacoromanica.ro 


336 


tației, de a aminti măcar un pasaj. Iată ce spu- 
nea d. Iamandi: ; 

«Mă surprinde însă temeritatea cu care d-l 
Octavian Goga, astăzi protagonistul unei acțiuni 
naționaliste integrale în România întregită,— 
mă surprinde temeritatea cu care d-sa încearcă 
să deschidă procesul unei mișcări, a cărei acțiune 
violentă, sintetizată în asasinatul dela Sinaia, 
cel puțin indirect a fost susținută de -d-sa. (A- 
plauge prelungite şi îndelung yepetate pe băncile 
majorității »). 

«Mă surprinde — continuă d. Iamandi, — acea- 
stă intervenție a d-lui Goga, pentrucă dacă ne 
întoarcem puțin cu mintea înapoi şi străbatem 
întreaga colecție a oficiosului său de partid «Tara 
Noastră », vom vedea că zi de zi, atmosfera, 
care a dus la asasinat, a fost pregătită prin coloa- 
nele acestui ziar. (Aplauze “prelungite şi îndelung 
repetate pe băncile maţorității »). 

Și în această chestiune ați evoluat, d-lor! 

Fulgerele d-lui Iamandi au dispărut, frenezia 
majorității s'a răcit! (Aplauze pe băncile Parti- 
dului Naţional- Țărănesc). Iar onorabilul domn 
Goga, tinde a deveni, în locul d-lui Iamandi, 
răstățatul d-voastră. (Ilaritate, aplauze pe băn- 
cile Partidului Naţional- ] ărănesc). 


www.dacoromanica.ro 


337 


D-l Iamandi, cu tot ce era caracteristic în 
concepția sa, pare a fi înlocuit, în preferințele 
d-voastră sufletești, prin d. Goga, cu tot ce e 
caracteristic în concepția d-lui Goga. 

Şi, pentru ca această evoluţie să fie mai bine 
subliniată, d-l președinte al Consiliului, mergea 
la Constanța, şi decreta Partidul Naţional-Cre- 
ştin, drept partid de guvernământ. Iar mai în 
urmă, d-l Inculeţ şi d-l Goga, într'un schimb de 
scrisori amabile,— care s'au publicat la 14 Noem- 
vrie,— îşi propuneau să colaboreze, pentru a asi- 
gura ordinea împotriva noastră!!! (Aplauze pe 
băncile Partidului Naţional- Ţărănesc). 

D. V. T. Prelipceanu. Ar fi mai bine să vorbiți 
şi de chitanța dela căile ferate, pentru a face 
revoluție. 

D. Armand Călinescu: A! D-lor deputaţi, este 
adevărat, am auzit, că d. preşedinte al Consiliu- 
lui, şopteşte intimilor săi: nu e serios! Nu mă 
gândesc la d-l Goga... 

D. dr. M. Macavescu. Aceasta este o intrigă! 

D. Armand Călinescu: ... ar fi o nebunie să 
mă gândesc la d-l Goga, căci ar fi împotriva par- 
tidului meu; dar național-țărăniștii ne-au decla- 
„rat războiu, vor să mă răstoarne şi atunci, am 
căutat vremelnic, unde am găsit aliați. 


22 


www.dacoromanica.ro 


338 


Nu ştiu dacă «aliații» sunt vremelnici sau 
definitivi, dar ştiu un- lucru, că în aceste con- 
diții şi față de acest fapt, nu se poate pretinde 
că starea de asediu este adusă ca să-i înfrâneze 
pe dumnealor. (Aplauze pe bâncile Partidului 
National- Țărănesc). ' 

D. Stan Ghifescu: Ca să întrâneze pe tovarășii 
d-voastră, comunişti. 

D. Armand Călinescu: D-lor, am auzit, sa 
invocat, mai întâi în ṣoaptă, după aceea ceva 
mai curajos: situația gravă externă. Da, este : 
adevărat, s'au întâmplat în vremea din urmă 
acte importante în politica externă, se adună. 
nori grei, pacea este amenințată. Dar, d-le mini- 
stru de interne, să-mi dați voie, eu cred că toc- 
mai în fața greutății situației externe, d-voastră 
trebue să introduceți neîntârziat un regim de 
libertate în România. (Aplauze pe băncile Par- 
tidului National- Ţărănesc). Țara aceasta trebue - 
lăsată să-și aleagă liberă destinele ei. (Aplauze 
pe băncile Partidului Nahonal- Ţărănesc). Nu 
avem de ce să ne temem. Poporul acesta nu se 
va înșela; poporul acesta va găsi în instinctul 
lui drumul adevărat, pe care să-și asigure vii- 
torul. (Aplauze pe băncile Partidului Național- 
Țărănesc). Poporul Român, întrun regim de li- 


www.dacoromanica.ro 


339 


bertate, va fi cu siguranță alături de aliaţii lui 
fireşti, lângă care a mai fost şi lângă care a sân- 
gerat. (Aplauze pe băncile Partidului National- 
Tărănesc). l 

Nu ne temem din acest punct de ptivire. 
Dimpotrivă, d-le ministru de interne, întrun 
regim de censură şi de stare de asediu, există 
temerea că în mod forțat s'ar putea ca drumul 
„țării acesteia `să fie schimbat altfel decât ar 
merge ea într'un regim de libertate. (Aplauze 
pe băncile Partidului Nahional- Ţărănesc). 

Şi, d-lor miniştri, de ce să nu fim sinceri, şi să 
recunoaştem că d-voastră ați avut unele atitu- 
dini în politica internă, ați făcut unele acte, 
poate că le recunoașteți ca greșeli, dar în orice 
caz, care au dat naștere la aprehensiuni. Eu nu 
spun că, în mod deliberat, d-voastră ați voit să 
schimbaţi politica țării. Nu vreau să spun acea- 
sta, nu! Dar âu fost aprehensiuni și mai sunt 
încă. Și în fară și în străinătată! Și d-voastră, 
d-le ministru, care ați avut colegi cari au fost 
de curând peste graniță, în deosebi la Paris, 
d-voastră cunoaşteţi conversațiunile pe care le-au 
avut acolo şi unele întrebări, care li sau pus 
asupra stărilor dela noi. Avem şi noi oarecare 
ecouri. Și mai este ceva: D-l preşedinte al Consi- 
liului însuşi — îmi este indiferent dacă va des- 


22* 


www.dacoromanica.ro 


340 


minți, trebue să desmintă, pentru menținerea 
atmosferii,— dar d-sa ştie, precum ştim şi noi, 
că- în luna Ianuarie intenționa să întreprindă o 
“călătorie la Paris. 

Această călătorie nu s'a mai făcut. D-l preşe- 
dinte al Consiliului știe, precum ştim şi noi, că 
în această renunțare au cântărit unele comen- 
tarii din marele ziare străine: (Aplauze pe băn- 
cile Partidului Național- Țărănesc). 

D. I. Inculeţ, ministru de interne: Primul mini- 
stru nu a intenționat să se ducă în Ianuarie la 
Paris. Se va duce, dacă va fi necesar, pentru 
interesele țării. 

Incă un hoa Ca un partid, care ați guvernat, 
d-voastră, v’ați făcut legături și în străinătate 
ca şi aici în țară; și eram şi eu informat că voiați 
să creați la Paris — în călătoria aceasta — o at- 
mosferă, care să servească la o schimbare de 
regim în folosul d-voastră. 

Imi pare bine că acum recunoașteţi indirect lu- 
crul acesta; dar nu ați avut nici aici șansă. Din 
tentativa aceasta neizbutită, guvernul a ieșit şi 
mai întărit decât era înainte. (Aplauze pe băncile 
majorităţii). 

D. Armand Călinescu: D-lor deputați, am un 
regret că pe această bancă ministerială nu sunt 
mai mulți domni colegi ai d-lui Inculeț, pentru 


www.dacoromanica.ro 


341 


ca să parcurg cu savoare pe figurile d-lor ecoul 
desmînțirii d-lui Inculeț. (Ilaritate, aplauze pe 
băncile Partidului Național- Țărănesc). ; 

Prin urmare, aprehensiuni sunt. Aceste apre-- 
hensiuni trebuesc înlăturate şi înlăturarea lor 
nu se poate face sub un regim de censură şi de 
stare de asediu, ci numai sub un regim de liber- 
tate şi de respectarea drepturilor cetățenești. 
(Aplauze pe băncile Partidului Național- Țără- 
nesc). 

Va să zică nu este nici aceasta. CE este a- 
tunci? > 

Nu rămâne decât a doua alternativă, pe care 
o puneam la început: guvernul este slab. ( Prote- 
stări pe băncile majorității ). 

D-lor deputați, trebue să examinăm această 
chestiune. Eu îmi explic emoția care ia naștere 
când sosesc la acest pasaj. ( Protestări pe băncile 
majorității ; aplauze pe băncile Partidului Naţio- 
nal- Țărănesc). Dar aveţi cel puțin abilitatea 
de a o masca. (Aplauze fa băncile Partidului 
National- Țărănesc). 

D. Valeriu Pop, ministrul justiției : D-le Căli- 
nescu, suntem de acord să examinăm slăbiciu- 
nea noastră, după 'cum vom fi de acord să exa- 
minăm această slăbiciune şi la anul și peste doi 
ani. (Aplauze pe băncile majorităţii ). 


www.dacoromanica.ro 


342 


D. Armand Călinescu; D-lor deputați, dați-mi 
voie să constat că, atunci când este vorba de 
slăbiciune, iese înainte cel mai. sensibil dintre 
miniștri. 

D. ministru Valeriu Pop îmi spunea: ei, acea- 
stă chestiune poate să ai prilejul să o cercetezi 
şi la anul și peste doi ani. Da, în ce vă privește 
pe d-voastră, personal, s'ar putea. (Ilaritate ; 
aplauze pe băncile Partidului National- Țărănesc). 
_D. Valeriu Pop, ministrul justiției: In orice 
caz, această subtilitate a d-voastră, demonstrează 
că nici nu sperați să veniți la guvern. (Aplauze 
pe băncile majorităţii ). 

D. Gr. Iumian: Aceasta este o ofertă? 

D. Armand Călinestu: D. Iunian mă întreabă 
dacă aceasta este o ofertă. Onorabile d-le Iunian, 
nu fac o ofertă, căci mi-e frică că o primeşte. 
(I laritate ; aplauze pe bäncile Partidului National- 
T ăränesc ; întreruperi pe băncile majorităţii). ` 

Şi atunci, d-lor deputați, care este situațiunea 
guvernului? Votul pe carezil cereți d-voastră, 
astăzi, cum foarte drept recunoștea d-l ministru 
de interne, este un vot de încredere, este un vot 
pe care nu-l mai poate cere decât un guvern, 
care dispune de un credit întreg în țară. 

Dar, d-lor deputați, de ce să vă supăraţi? 
După doi ani şi jumătate de guvernare, acest 


www.dacoromanica.ro 


343 


credit nu-l mai aveți. Este adevărat, d-voastră, 
ați înregistrat majoritatea sufrajelor în iarna 
anului 1933. Da, după cinci ani de opoziţie, 
d-voastră ați izbutit să atrageţi spre d-voastră 
multe nădejdi. Dar guvernarea d-voastră a fost 
grea și ințructuoasă, Dificultățile economice au 
sporit; vieața s'a scumpit în așa măsură, încât, 
în deosebi la sate, a luat naștere o serioasă stare 
de neliniște. In schimb, impozitele au sporit, 
agravând sarcinele care apasă asupra cetățe- 
‘nilor, (Aplauze pe băncile Partidului National- 
Țărănesc). Şi în vremea aceasta, administrația 
de Stat a lăsat să se vadă o serie de fraude: 
fraude cu devizele Băncii Naționale, frauda cu 
permisele de import și export, fraude care au 
provocat scandaluri şi care au slăbit autoritatea 
guvernului. (Aplauze pe băncile partidului Natio- 
nal- Ţărănesc), - 

Eu, d-lor deputați, nu aduc aici o opinie 
subiectivă, ci invoc acte pozitive. A fost con- 
sultat. .. fIntrerupeti de pe băncile majorităţii). 

D. Horaţiu Eremia: Mulţi dela d-voastră, cari 
nu aveau ce mânca, s'au îmbogățit. 

D. Armand Călinescu: D-lor deputaţi, eu invoce 
fapte pozitive. Ţara a fost consultată între timp. 
Am avut numeroase alegeri. (D. deputat Horaţiu 
Eremia întrerupe). 


www.dacoromanica.ro 


344 


Când eu văd pe d-l Eremia întrerupând, găsesc 
repede o satisfacţie, privind pe fața multora 
dintre stimații noştri colegi, cât de jenați sunt 
în compania sa. (Aplauze pe băncile Partidului 
National- Țărănesc). 

D. Horaţiu Eremia: Pe cinstea mea, n'a călcat 
nimeni în această incintă. Cer anchetă parlamen- 
tară. Sunt prea cinstit. A 

D. V. S. Radu: E çam jenant să vorbiți 
d-voastră de morală. Mă revolt. Poţi să râzi, 
d-le Călinescu, adevărul este adevăr, știe toată 
țara cum v'ați îmbogățit, venind la putere. Pe 
terenul acesta al cinstei, stau de vorbă oricând. 

D. Armand Călinescu: D-le Ionescu.. 

D. V. S. Radu: Pe mine mă chiamă Radu, 
nu Ionescu. Ce răspundeți? Aştept. 

D. Armand Călinescu: M'aţi învins. 

D. V. S. Radu: Este şi natural. (Ilaritate). 

D. Armand Căhmnescu: D-lor deputaţi, au fost 
alegeri administrative. 

Este adevărat că nu s'a convocat corpul elec- 
toral decât cam în jumătate din comune şi județe ; 
lasă că s'au ales numai acelea în care guvernul a 
crezut că are o situaţie locală mai bună, dar chiar 
și aci ați pierdut. După cifrele, pe care mi le-a 
dat Ministerul de Interne, rezultă că în aceste 
alegeri, d-voastră ați pierdut vreo 250.000 de 


www.dacoromanica.ro 


345 


voturi, ceea, ce înseamnă 25 de PEoeRIte din 50 
pe care le aveai. 

D. Horaţiu Eremia: Dar noi nu suntem cu 
comuniştii, ca d-voastră. 

D. Armand Călinescu: Iată, prin urmare, o 
primă pronunțare a țării. Dar mai este o a doua. 
Am avut alegeri parlamentare parțiale. La Su- 
ceava, d-voastră ați ieșit în urma listei; la Mehe- 
dinți, nu ați avut curajul să vă prezentaţi, la 
Hunedoara aţi pierdut. In asemenea condițiuni, 
se poate spune hotărît că țara sa pronunțat 
contra d-voastră. (Aplauze pe băncile Partidului 
Naţional- Țărănesc). 

Şi atunci, nu numai că d-voastră nu puteţi, 
d-lor miniștri, să cereţi un vot de încredere, 
dar noi putem să vă cerem, trebue să vă 
cerem, trebue să vă impunem să coborîți de pe 
acea bancă. (Aplauze pe băncile Partidului Naţio- 
nal- Ţărănesc). 


www.dacoromanica.ro 


XXVI 


RELATIV LA INCIDENTUL DIPLOMATIC 
DELA 13 FEBRUARIE 1937 


(ŞEDINŢA CAMEREI DELA 9 MARTIE 1937( 


D. Armand Călinescu: Cer cuvântul. 

D. N. N. Săãveanu, preşedinte: D-1 deputat 
Călinescu are cuvântul. 

D. Armand Călinescu: D-le preşedinte, d-lor 
deputați, în ședința dela 16 Februarie, am avŭt. 
onoarea de a releva înaintea Camerei participa- 
‘rea unor miniştri străini la o ceremonie cu carac- 
ter politic, şi de a întreba guvernul, dacă un ase- 
menea act nu poate fi socotit ca o inadmisibilă 
imixtiune străină în afacerile de politică internă 
a țării. i 

D-1 preşedinte al Consiliului a venit îndată aici 
şi a declarat: « Oricare ar fi explicațiile date, 
mă grăbesc să precizez că, dacă faptele relatate 
se vor dovedi întemeiate, evident, guvernul se va 
găsi, în fața unei situații serioase ». 


www.dacoromanica.ro 


347 


D-lor deputaţi, dați-mi voie mai întâi să sub- 
liniez un lucru. In momentul în care d-l preşe- 
dinte al Consiliului, la o întrebare a noastră, 
a mărturisit că guvernul se găseşte în fața unei 
«situații serioase, în fața unei situații grave, noi 
am înțeles să nu-i facem 'nicio dificultate. 

In replica, pe care am adus-o atunci, m'am 
mărginit să subliniez răspunderea pe care și-o 
asumă, d-l preşedinte al Consiliului și să adaug 
că, îmi rezerv răspunsul până în ziua în care, 
guvernul va fi în măsură să aducă în fața Adu- 
nări un rezultat pozitiv-al acțiunii sale. 

Prin această atitudine n'am înțeles numai să 
nu-i facem dificultăți, dar, am înțeles mai mult ; 
cu_simțul de răspundere, pe care trebue să-l 
aibă orice partid de guvernământ, am înţeles 
să dăm d-lui președinte al Consiliului posibili- 
tatea să găsească în atitudinea noastră un spri- 
jin pentru a apăra interesele țării “în afară. 
(Aplauze pe băncile Partidului Naţional- Ţ ără- 
nesc). ` ; . 

D-voastră veniti astăzi şi ne aduceți rezultatul. 
Voiu constata că la o întrebare, pe care am adre- 
sat-o d-lui preşedinte al Consiliului, la care d-sa 
s'a angajat să răspundă, pentrucă era o che- 
stiune care interesa Ministerul întreg, vine astăzi 
să discute- cu noi, d-l ministru al afacerilor străine. 


www.dacoromanica.ro 


348 


Fără îndoială, nu am nicio obiecțiune de 
făcut. din punctul de vedere al persoanei; d-l 
ministru Antonescu, cunoaște stima pe care i-o 
păstrez. i 

Mă întreb, însă, dacă absența d-lui președinte 
al Consiliului nu are ò semnificație şi anume 
dacă d-sa personal nu s'ar găsi astăzi într'o 
situație delicată. 

Vom examina îndată această chestiune. Așa 
dar ne-ați adus răspunsul d-voastră. 

Este, de sigur, dreptul nostru, este datoria 
noastră ca, odată o acțiune dusă la sfârșit, să 
venim, să examinăm înaintea Parlamentului şi 
să discutăm situația care s'a creat. 

Să vedem, în adevăr, ce ați urmărit d-voastră, 
ce aţi obținut, cum ați apărat d-voastră intere- 
sele țării, A l 

D. Gr. N. Iunian: Trebue adăugat: ce nu ați 
obținut d-voastră. 

D. Armand Cälinescu: Daţi-mi voie mai întâi 
să recapitulez faptele. 

La 15 Februarie s'au suspendat deodată ședin- 
tele Parlamentului, la Cameră şi Senat, în mij- 
locul unei vii preocupări. Se află îndată că guver- 
nul examinează o situație gravă. 

In ziua următoare, d-l preşedinte al Consiliului 
vine aici la Cameră. D-sa vine foarte rar la 


www.dacoromanica.ro 


349 


Adunare. Este, de sigur, rău că vine rar, dar, 
în sfârşit, fiindcă se întâmplă astfel, trebue să 
subliniem însemnătatea faptului. Şi la o între- 
bare pusă de noi, d-l preşedinte de Consiliu, se 
grăbeşte să dea răspunsul. 

* Ce răspunde d-sa? 

Ce putea să răspundă d-sa? 

Mai întâi, este evident că d-l preşedinte al 
Consiliului ar fi putut să răspundă, foarte sim- 
plu, că ia act de faptele comunicate, că va exa- 
mina şi că va aviza. Era în dreptul său să dea 
acest răspuns. Cu simțul răspunderii pe care 
trebue să-l aibă capul guvernului, cel puțin în 
ce mă priveşte, n'ași fi putut să-i obiectez 
nimic. Dar, d-l preşedinte al Consiliului n'a răs- 
puns așa. Dimpotrivă, dsa a fost în vorbire 
decis, categoric, vehement chiar. 

Or, când un președinte al Consiliului, după 
două zile de cercetări, de consfătuiri, de delibe- 
rări vine şi vorbește aşa cum a vorbit, este sigur 
că n'a fost o întâmplare, că a voit, că a trebuit 
să vorbească aşa. 

Intre ceea ce a spus în numele guvernului, d-l 
președinte al Consiliului, la 16 Februarie, şi 
ceea ce ni se declară astăzi, în numele aceluiași 
guvern, este vreo asemănare, sau este vreo deo- 
sebire fundamentală ? 


www.dacoromanica.ro 


350 


De sigur, este un punct comun. Şi este comun 
şi guvernului, şi. opoziției, întregii opoziții, și 
anume că se doresc raporturi normale și amicale 
între Statul Român și Statele: Gerinan şi Italian. 
(Aplauze pe băncile Partidului N aţional- Țărănesc), 

Asupra acestui punct nu există nicio dificil- 
tate și luăm act cu satisfacție că şi guvernele 
străine au exprimat aceleași sentimente. De alt- 
minteri, prin întrebările puse, nici nu s'a urmărit 
un moment turburarea-acestor raporturi. ( Aplauze 
pe băncile Partidului Național- Țărănesc). 

Şi această chestiune a raporturilor între Sta- 
tul Român şi Statele German și Italian, nici 
nu s'a discutat chiar. Ceea ce s'a discutat a fost 
altceva: a. fost actul personal al unor miniștri, 
indiferent cari au fost ei; nici nu sa citat un 
nume propriu aici. . - 

„Și asupra acestui act, d. președinte at Consiliu- 
ini a declarat următoarele: | 

« Declar de pe acum că participarea agenților 
diplomatici la o solemnitate religioasă făcută sub 
egida unui partid politic, şi transformată, astfel, 
într'o manifestaţie politică, este o înfrângere- a 
tuturor principiilor și a tuturor uzanțelor inter- 
naționale. 

« Guvernul va lua în gravă considerare situa- 
ţia creată. 


www.dacoromanica.ro 


351 


« Guvernul va soluţiona acest incident, zelos de 
prerogativele acestui Stat, care timp de aproape 
trei pătrimi de veac, dela independența sa, n'a 
practicat decât principiile demnității naționale >. 

Este de sigur clar, categoric. Asupra acestui 
punct nu poate să fie nicio discâțiune. Partici- 
parea la o ceremonie religioasă este, după păre- 
rea d-lui preşedinte al Consiliului, o căleare a 
uzanțelor diplomatice. l 

Declarațiunile d-lui preşedinte al Consiliului 
sunt ceea ce se chiamă declaraţii închise. Asupra 
lor nu pot exista controverse, nu pot exista 
transacțiuni. Ele sunt o afirmare de principiu. 
(Aplauze pe băncile Partidului Nahonal- Țără- 
- nesc). f 

Se poate discuta dacă în fapt a existat sau nu 
o participare, aceasta da! dar că participarea 
în sine constitue o înfrângere a uzanțelor diplot 
matice, aceasta nu se mai. poate discuta. Cel 
- puțin, guvernul actual a afirmat-o și cel puțin, 
guvernul actual, în această chestiune, s'a anga- 
jat. (Aplauze, strigăte de bravo, pe băncile Parti- 
dului National- Țărănesc)... - 

Ce a angajat guvernul? A angajat nu numai 
cuvântul său, dar a angajat demnitatea însăși 
„a ţării. (Aplauze pe băncile Partidului Național- 
Țărănesc). 


www.dacoromanica.ro 


352 


Atunci, vine astăzi onoratul domn ministru 
al afacerilor străine și ne aduce soluțiunea, care 
însemnează, ce? Că nu, participarea la o cere- 
monie religioasă nu constitue o înfrângere a 
uzanțelor diplomatice şi că, nu au urmărit mini- 
ştrii străini o imixtiune în afacerile interne ale 
țării. l | i 

Ei bine, d-lor, este oare o asemănare între punc- 

- tul de vedere exprimat de guvern la 16 Februarie 
şi punctul de vedere exprimat de același guvern 
astăzi? (Aplauze pe băncile Partidului Național- 
Țărănesc). Sau este o deosebire fundamentală, 
o atitudine absolut contrarie? 

D-lor, cum se explică aceasta? Ce s'a întâm- 
plat între timp? Cum aţi ajuns aici? 

La 16 Februarie, guvernul a examinat serios 
situațiunea? A calculat bine toate împrejurările 
şi a avut o atitudine bine deliberată, atunci când 
s'a pronunțat? Cum a putut ajunge atunci astăzi 
la soluțiunea pe care ne-o dă şi care este contra- 
rie punctului de vedere exprimat? (Aplauze pe 
băncile Partidului Naţional- Ţărănesc). 

Sau, dimpotrivă,-guvernul a reexaminat situa- 
ţia între timp a reflectat din nou că a găsit 
că d-l preşedinte al Consiliului, la 16 Februarie, 
a greşit, a exagerat, a fost imprudent chiar? 
(Aplauze pe băncile Partidului Naţional-[ ărănesc). 


www.dacoromanica.ro 


353 


Se poate şi aceasta, dar atunci mă întreb: 
care este situația d-lui președinte al Consiliu- 
lui? (Aplauze prelungite, strigăte : «foarte bine », 
pe băncile Partidului Național- Țărănesc), 

D. dr. N. Lupu: O defineşte însăși absenţa 
sa de aici. l 

D. Armand Călinescu: Care este situația d-lui 
preşedinte al Consiliului, care se vede astăzi 
dezavuat ? Care mai este prestigiul său? (Aplauze 
pe băncile Partidului Național- Ţărănesc). 

Tin să subliniez în fața Adunării această deo- 
sebire fundamentală între punctul de vedere 
exprimat de același guvern la un interval numai 
de 3 săptămâni. (Aplauze pe băncile Partidului 
Național- Ţărănesc). 

Cât pentru documentul diplomatic, pe care 
ni l-a înfățișat astăzi d-l ministru al afacerilor 
străine, voiu releva în treacăt un punct, care 
mi se pare foarte important. 

Lăsând la o parte incidentul în sine, d-voastră 
ne-aţi înfățișat un act, prin care guvernul pri- 
meşte principiul, că cine definește caracterul 
participării unui ministru străin este însuşi mini- 
strul în chestiune, printr'o declarațiune subiec- 
tivă a lui (aplauze prelungite, strigăte de «bravo » 
pe băncile Partidului Național- Ţărănesc). 


23 


www.dacoromanica.ro 


354 


Cum este posibil aceasta?! Cum ați putut 
ajunge la o asemenea soluțiune?! Cum n'ați 
observat, d-le ministru al afacerilor străine, că 
ceea ce determină caracterul unei asemenea par- 
ticipări, nu este declarațiunea celui interesat, ci 
este actul în sine la care participă? (Aplauze pe 
băncile Partidului Nahonal- Țărănesc). 

Un ministru străin face un act particular, 
când se duce invitat la un prânz, la un parti- 
cular. Ministrul străin, când participă la un act, 
la o manifestațiune publică, prin însuși natura 
actului la care participă, caracterizează natura 
actului pe care îl face. (Aplauze pe băncile Parti- 
dului Național- Ţărănesc). 

- Altminteri, d-lor deputaţi, acest principiu care 
era constant până astăzi, care era în uzul diplo- 
matic, care era chiar dreptul internațional, d-voa- 
stră l-ați răsturnat şi aţi acceptat, ce? Aţi accep- 
tat ca asemenea caracterizări să rămână la ale- 
gerea însăși a persoanei ministrului străin. 

Ei bine, aceasta, d-le ministru al afacerilor 
străine, este-un principiu inadmisibil şi crează 
un precedent periculos. (Aplauze pe băncile Par- 
tidului Nahonăl- Ţărănesc). 

Şi eu mă întreb: cum ați putut să acceptați 
o asemenea explicație? V'ați gândit la ce situa- 
țiune vă puteți găsi într'o zi, ce perspective de 


www.dacoromanica.ro 


355 ` 


conflicte deschideţi cu un astfel de precedent 
admis? - 

Inchipuiţi-vă o întrunire publică, indiferent 
a cui, a oricărui partid, de dreapta, de centru 
sau de stânga, și un ministru străin care ia parte 
la această întrunire! , 

Voci de pe băncile majorității : Este o nuanţă |. 

D. Armand Călinescu: Ei bine, credeți d-voa- 
stră că este de ajuns ca ministrul să vină și să 
spună: nu m'am dus în calitate oficială, m'am 
dus în calitate de simplu - particular! (Aplauze 
pe băncile Partidului Național- Țărănesc). 

Aceasta este inadmisibil și eu aştept dela d-l 
ministru de externe o declarație liniștitoare în 
această privință. 

Așa dar, d-lor, prin soluțiunea pe care a adus-o 
astăzi guvernul, în primul rând, nu a rezolvat 
problema intereselor superioare ale demnităţii 
Statului, așa cum a pus-o însuși același guvern 
la 16 Februarie 1937; în al doilea rând, a adus 
o soluțiune, care constitue ur blam, o înfrângere a 
primului ministru (aplauze pe băncile Partidului 
Național- Țărănesc) ; şi, în fine, în al treilea rând, 
a adus o soluţie, care, prin unele puncte cuprinse 
în ea, constitue un precedent periculos pentru 
ziua de mâine. (Aplauze pe băncile Partidului 
Național- Țărănesc). 


23% 


www.dacoromanica.ro 


356 


In asemenea condițiuni, trebue să regret că 
guvernul nu a fost în măsură să salveze interesele 
tării, într’o problemă astfel cum a pus-o el însuși. 
(Aplauze pe băncile Partidului National- Țără- 
nesc). 

Regret acest lucru și țin în mod formal să 
exprim neîncrederea partidului nostru în acțiu- 
nea, guvernului liberal. (Aplauze pe băncile Par- 
tidului Național- Ţărănesc). 

Trebue să fiu însă drept şi să recunosc că, 
de altfel, guvernul actual, într'o asemenea situa- 
ţiune, nici nu putea obține altă soluție (aplauze 
pe băncile Partidului Naţional- Ţărănesc). Cred 
că, trebue încă să adaug că un asemenea act sub 
un alt guvern nici nu sar fi putut întâmpla 
(aplauze pe băncile Partidului Naţional- Ţără- 
mesc). De ce? Pentrucă de trei ani încoace 
d-voastră aveți o atitudine echivocă... (prote- 
stări pe băncile majorității). 

D. Traian Berberianu: D-voastră puteţi să 
vorbiți de atitudinea echivocă.? ! 

D. Armand Călinescu: ... care lasă drum 
deschis la toate presupunerile (aplauze pe băncile 
Partidului Naţional- Ţărănesc) şi pentrucă, cu 
asemenea atitudini, d-voastră aţi suferit înăun- 
tru atâtea umilinţi, era natural să ajungeţi şi în 
situația externă la asemenea momente delicate. 


www.dacoromanica.ro 


357 


(Aplauze pe bâncile Partidului Național- Țără- 
nesc). 

D. Justin Stănescu: Noi nu primim lecţii dela 
nimeni! . 

D. Armand Călinescu: D-lor, d-l preşedinte al 
Consiliului de Miniștri a ridicat tonul în vorbă; 
dar a coborît demnitatea guvernului în fapt. 
(Aplauze prelungite pe băncile Partidului Naţio- 
nal- Ţărănesc). 


www.dacoromanica.ro 


TABLA DE MATERIE 





Pagina 


IN TIMPUL, GUVERNULUI GH. TĂTĂRESCU 5-357 


I7. 


"18. 
29. 
20. 
21. 
22. 
23. 
24. 
25. 


26. 


La validări (Şedinţa Camerei dela 7 Februa- 
rie 1934)... .. ae e ae a 7— 32 
La legea pentru autorizarea stării de asediu 
(Şedinţa Camerei dela 13 Martie 1934). . 33— 52 
«La legea pentru apărarea ordinei în Stat» 
(Şedinţa Camerei dela 5 Aprilie 1934). . 53- 8I 
La buget (Şedinţa Camerei dela 30 Iunie1934). 82— 98 
La legea pentru prelungirea stării de asediu 
(Şedinţa Camerei dela 13 Martie 1935). 99-—II4 
Raport depus în fața comisiunii de Anchetă 
parlamentară în afacerea Skoda . . . . II15—205 
In chestiunea Skoda (Şedinţa Camerei dela 
18 “Martie 1935) ..... TE cae ca 206-283 
La legea Cooperaţiei (Sedinta uei dela 
4 Martie 1035). . . aooaa aa’ 284—324 
La legea pentru prelungirea stării de asediu 
(Şedinţa Camerei dela 12 Martie 1936) . 325—345 
Relativ la incidentul diplomatic dela 13 Fe- 
bruarie 1937 (Sedința Camerei dela 9 
Martie 1937) . . . 346-357 


www.dacoromanica.ro 





C. 50.279 


www.dacoromanica.ro