MONITORUL OFICIAL — 1933, 6 Iunie — Nr.88

Pi 


mda 


REGATUL ROMANIEI - 


Nr SE 10 LEI EXEMPLARUL | Marţi 6 Iunie 1933. . 
MONIT FICIAL 
PARTEA H-a | | 


DESBATERILE PARLAMENTARE 


| În țară: pe 6 luni ... Me s.» o o „lei 1.200 
| În străinătate ............ a „tel 2400 


ABONAMENTE Preţul unui exemplar din anii irecuţi . . . .. . .20 lei 


Abonamentele pentru autorităţi şi particulări se plătesc Pentru trimiterea chitanţelor sau a ziarului şi pentru orice 
anticipat. Ele vor fi însoțite deo adresă pentru autorităţi şi alte lămuriri, petiţionarii vor trimite în plus “suma de 20 lei 
de o cerere timbrată pentru particulari.  : spese de biurou şi porto. 


Transportul ziarului în provincie se face-pe riscul abonatului. Sumele heteclamate în terinen'de trei:luni nu se mai restitue. E 
<a a E e cl Dle e NI Em A 


MONITORUL OFICIAL, BUCUREŞTI I. — BULEVARDUL ELISABETA 29 


Telegra me : 'Monitoficial — Telefon 3—5021. 


ADUNAREA DEPUTAŢILOR 


SESIUNEA ORDINARA (PRELUNGITA) 1932 — 1933 


SEDINȚA DE LIINI 10 APRILIE 19033 . 
SUMAR: 
Şedinţa de dimineaţă 


Siodinţa se deschide la ora 10,10, sub preşedinţia: d-lui vicepreședinte — D-uii deputaţi I. Florescu şi N. Fortunescu, înscriși 'la cuvânt, nu 


Ionel Pop. | răspund la apel. 
pia 7 da n a , Te — Se mai.dă cuvântul d-lor deputați: Lotar Rădăceanu, caro dă citire 
— Sc dă citire sumarului ședinței precedente și se aprobă. unei declaraţiuni în numele Partidului Social-Democrat; Hans Hedrich, 
Se intră î äi ilei: care dă citire unei declaraţiuni în numele Partidnlui German; M. Ro- 
e intra an. ordinea zica şianu, I. Vasilescu-Nottara şi G. Serbeniuk, care dă citire unei declara- 


Continuarea diseuțiunii generale relativ la proicctul do lege pentru țiuni în numele idaticuju ie Ie r = 
vculomentaroa, datoriilor agricole şi urbane — D. deputat Iosif Fischer, înscris la cuvânt, nu răspunde la apel. 
regle: . > A = ; 
i i — Se mai dă cuvântul d-lor deputați: N. Rusănescu şi Ed. Abrud- 
Se dă cuvântul d-lor deputați: M. Weissman, M. Paleologu și T. || banyai. i 
V. Orghidan. ` — La ora 18 ședința so suspendă, — 


Şedinţa de după amiază 


— La ora 16, ședința se redeschide. — Se pune la vot luarea în considerare şi se admite de Adunare. 
D. vicepreşedinte Ionel C. Pop, ocupă fotoliul pregediutial. — Votul cu bile asupra art. unic se amână. 
— Cerându-se intervertirea ordinei zilei, so admite de Adunare. — Se citeşte raportul comisinnii de administrație generală, privitor la 
— Se citește raportul comisiunilor de administruţio generală şi agri- |, proicetul de lege, din iniţiativă parlamentară, pentru deslipirea comunei 
enltură privitor la proiectul, de lege, din inițiativă parlamentară, pentru || rurale Găbud dela judeţul Turda şi trecerea ei la județul Alba. 
administrarea averii indivize a obştelor ,„Vechinlui Scaun de Mureș. — După adoptarea luării în considerare votul cu bile asupra art. unic 
După adoptarea Inării în considerare gi votarea art. 1, 2, 3 și 4, în nemodificat se amână. . 
textul comisiunii nemodificat, votul cu bile se amână. — Se continuă discuțiunea pe articole asupra proiectului de lege pen- 
— Se citeste raportul cowmisiunii de administrație generală, privitor tru modificarea unor dispozițiuni din legea sanitari de ocrotire, 
la proicetul de lege, din inițiativă parlamentari, pentru autorizarea Co- || ` — Se reia discuţiunea la art. 1, amânată. 
munci Bazargic de a contracta un împrumut de 30.000.000 lei, pe ter- |  — Se dă cuvântul d-lui deputat C. Radovici care susține un amenda- 


men de 10 ani, a Casci Naţionale de Economii și Cekuri poștale și a i ment. D. ministru D. R. Ioanițescu, răspunde. 


Casei de Depuneri să acorde acest împrumut. — D., deputat C. Radovici mai dā unele explicaţiuni, 
— După adoptarea luării în considerare și volarea art. 1 şi 2 nemodi- — Se mai dă cuvântul d-lui deputat dr. N. Lupu. 
fiente, votul cu bile se amână, — D. deputat I. Modreanu susține un amendament. 
— Se citeşte raportul comisiunii de legislaţie civilă, privitor la pro- — D. ministru D. R. loaniţescu răspunde. 
ieetul de lege pentru adăugarea unui articol la legea concordatului pre- — Se mai dă cuvântul d-lui deputat dr. N. Lupu. 
ventiv, — D. ministru D. R. loaniţescu dă explieaţiuni. 
— D. deputat M. Weissman, înseris la cuvânt la diseuțiunea generală, — D. deputat är. N. Lupu mai face unele observațiuni. 
pu răspunde la apel. — D-nii depuțați M. Panteli și Augustin Pop susțin amendamente. 


www.digibuc.ro 


yr 


MONITORUL OFICIAL Nr. -88 ENEE 
ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 Aprilie 1933 


4034 


— D. ministru. D, R. loaniţesct răspunde. 

— Adunarea votează cu bile proiectul de lege. 

— Adunarea votează cu bile: 

1. Proiectul de. lege pentru autorizarea Ministerului Instrucțiunii de 
a contrăeta un împrumut de 4.000.000 lei dela Casa Generală de Econo- 
mii, pentru clinicele universitare din Cluj şi autorizarea Episcopiei 
Unite de Cluj de a contracta un împrumut de 2.000.000 lei dela aceeaşi 
Casă pentru completarea edificiului Academie de Teologie greco-catolice 
din Cluj. 

2. Proiectul de lege, votat de Senat, pentru declararea, de utilitate pu- 
blică a exproprierii în scop cultural a terenului cu toate clădirile aflate 
pe cl aparţinând statului şi aflate actualmente în folosința Regiei Au- 
tonome C, F. R. 

3. Proiectul de lege, diu inițiativă parlamentară, pentru autorizarea 
eomundi urbane Buzău de a contracta un împrumut de 30.000.000 lei. 

4. Proiectul de lege, votat de Senat, pentru interpretarea aliniatului 1 
al art. 67 din legea de expropriere pentru cauză de utilitate publică din 
20 Octomvrie Î864. 


— Be reia diseuțiuna generală asupra proiectiilui de lege pentru-re- | 


glementarea datoriilor agricole și urbane. 
— Be dă cuvântul d-lui deputat dr. N. Lupu. 


— La ora 17,15 d. vicepreşedinte Virgil Grossu ocupă fotoliul pre-. 


ședinţia]. 

— D. prim ministru dr. Al. Vaida-Voevei răspunde d-lui deputat dr: 
N. Lupu. 

— D. deputat dr. N.. Lupu adresând cuvinte jignitoare d-lui -prim- 
ministru și peneceptând a le retrage este chemat la ordine, 

— D. prim-ministru continuă, 


— D. deputat ar. N. Lupu adresând cuvinte neparlamentare d-lui de- 
‘l: putat dr. Virgil Solomon și neaceeptând a le retrage este chemat pentru 
a: Qoua oară la ordine. 4 

— D. prim-ministru continuă, 


Chestii personale: 


— Se: dă cuvântul d-lui deputat dr. N. Lupu în chestie personală cu 
d. prim-ministru dr. Al. Vaida-Voevod. sugi 

— Se dă cuvântul d-lui deputat Virgil Solomon în chestie personală 
cu d. deputat dr. N. Lupu. 

— D. deputat ar. N. Lupu adresând cuvinte insultătoare d-lui deputat 
ar. Virgil Solomon şi fiind chemat de două ori la ordine, în ședința de 
astăzi, se 'consultă Adunarea, eare aprobă trimiterea d-lui dr. N. Lupu 
înaintea comisiunii de. disciplină, C 

— La ora 18,50 d. vicepreşedinte Cezar Spineanu ocupă fotoliul pre- 
gelinițal. a 

— D. deputat dr. Virgil Solomon vorbeşte în chestiune personală cu 
d. deputat dr. N. Lupu. 

— D. deputat dr. Virgil Solomon, adresând'-cuvinte ofensătoare la 


adresa partidului de sub şefia d-lui dr. N. Lupu, se naşte un mare tu-, 


în Adunare. 

La ora 18,55, şedinţa se suspendă din cauza tumultului. 

Lu ora 19,10 şedinţa se redeschide. 

D. președinte Ştefan Cicio-Pop ocupă fotoliul președinţial. 
D. deputat dr. Virgil Solomon continuă. 

— D. preşedinte cheamă la ordine pe d. deputat Virgil Solomon pen- 
tru cuvintele ofensătoare adresate. Partidului Țărănese de sub şefia d-lui 
deputat dr. N. Lupu și pe d-nii deputaţi: I. M. Leon, Adam Ionescu, 
Adonis Popov şi G. Ștefanescu-Goiceanu, pentru  turhurarea  desbate- 
rilor. 

— So mai dă cuvântul ia digeuţiunea generală asupra proiectului de 
lege pentru regulamentarea datoriilor agricole şi urbane d-lui deputat 
C. Argetoianu. k 


. mult 


Chestie de regulamert: 


D. deputat dr. I. Costinescu, în chestie, de regulament, cere a i se pune 
la dispoziţie actele cerute într’o -sedinţă anterioară d-lui: ministru de 
interne între societatea „Via“ și municipiul Bucureşti. 


Intrebari și anunțări de interpelări: 


1. D. deputat G. Deleanu face o întrebare d-lui ministru de industrie, 
asupra rezultatelor la cari s'a ajuns în primul trimestru al anului acesta, 
în umna măsurilor luate de contingentarea importului. 

2. D. deputat M. Negură, face o întrebare d-lui ministru de industrie, 
dacă este adevărat că în urma intervenţiei societăţilor „Unirea şi Steaua 
Română“, ministerul a admis să le fie date în exploatare cca 200 ha, în 
jurul sondei dela Ariceșşti. 

3. D. deputat M. Negură face o întrebare d-lui ministru de comuni- 


nm ai 


aripa 


aa 


6 Iunie '933 


caţii cu privire la funcţionarii dola poştă, cari nu se bucură de reduce- 


rea de 50 la sută pe C.F.R, ca ceilalți funcţionari ai Statului, 

4. D: deputat N, Moscăuţanu face `o întrebare d-lui ministru de indus- 
trie în chestiunea plângerilor ce i san adresat de către mai mulţi co- 
msrcianţi de cereale din Ismail, cari au reclamat cazul unui trust de 
orga ereat la Tsmail. 

. D. deputat D. Iuca face o întrebare d-lui ministru de interne dacă 
are > Anat că, în județul Vlaga, autorităţile nu mai permit ţinerea 
întrunirilor politice şi nici vizitele politice prin comunele din județ. 

—D. ministru de interne G. Mironescu, răspunde d-lui deputat D. Tuca. 

6. D. deputat C. I. Ştefanescu face o întrebare d-lui ministru de ine 
terne, asnpra pretinselur abuzuri ce s'ar fi făcut cu ocazia alegerilor co- 
munale din judeţul Botoșani, comuna Verești, 

D. deputat âr. Haralamb Vasiliu dă unele explicaţiuni.în acecaşi ches- 
tiune. 

— D. ministru G. Mironescu răspunde. 

7. D. deputat I. Hudiţă -face o întrebare d-lui ministru de interne, asu- 
pra măsurilor ce înțelege a lua pentru ca să se instaleze consiliul comunal 
în comuna Prigoreni, Județul Iaşi. 

8. D. deputat I. Hudiţă face o întrebare d-lui ministru al sănătății, 
asupra condiţiilor în cari se pregătese ORENS Camerelor đe muncă din 
regiunea Taşi. = 

8. bis. D. deputat Victor Iamandi face o întrebare cu acelaş obiect ea 
şi aceea a d-lui deputat I. Hudiţă. 

-9. D.-deputat Richard Franasovici face-o întrebare d-lui ministru de 
interne, privitor la neplata lefurilor notarilor din judeţul Menedinţi pe 
lunile Ianuarie, Februarie şi Martie. 

10. :D, deputat G. Tătărăscu adresează o interpelare și cerere de acte 
d-lor prim-ministru și ministru ál apărării naţionale asupra actelor ce 
înţelege să săvârșească pentru a împiedeca, agravarea dezorientăiii opi- 
niei publice în chestiunea „Skoda“, şi măsurilor ce créd a lua pentru ea 
justiţiei niilitară să fie pusă în situaţia de a-și îndeplini, hestânjenită, 
datoria. 

— D. deputat G. Ştefănescu adresează d-lui prim-ministru o” 
lare cu acelaș-obiect ca și accea a d-lui deputat G. Tătărăscu, cù enre se 
conexează, 

— D, ministru Eduard Mirto răspundea 

— Se dă cuvântul în replică d-lui G. Tătărăscu. 

— D. ministru Eduard Mirto răspunde în roni d-lui deputat G, 
atata 

— D, deputat G. Tătărăscu mai di unele lămuriri, 

— La ora 21,25 d. vicepreședinte D. Manu ocupă fotoliul președinţial, 

— Se reia -discuţiunea generală asupra proiectului de lege pentru re- 
glementarea datoriilor agricole şi urbane. 

— Se dă cuvântul d-lui deputat V. Roşețeanu. 

— La ora 21,30 d. vicepreşedinte Cezar Spineanu ocupă fotoliul pre. 
şedințial. 

— D. deputat V. Roşeţeanu continui. 

— Se mai dä cuvântul d-lui deputat H.-colonel P. Petrescu. 

D. președinte cheamă la ordine, de două ori consecutiv, pe A. genais 
M. Negură, pentru tulburarea -desbaterilor. 

— D. preşedinte cheamă la ordine pe d. deputat D. luca, de.două ori 
consecutiv, pentru întreruperea. desbaterilor. 

— D. preşedinte consultă, Adunarea, care aprobă trimiterea d-lui de- 
putat D. Luca, în faţa comisiunii de disciplină, pentru tulburarea des- 
baterilor și ameninţări la adresu preşedintelui Adunării. 

— D. preşedinte consultă Adunarea, care aprobă trimiterea d-lui depu- 
tat M. Negură în fața comisiunii de disciplină pentru tulburarea des- 
batetilor, amenințări şi injurii grave la adresa preşedintelui Adunării, 

— D. preşedinte al Consiliului de Miniștri dă explicaţiuni. 

— D. deputat P. Petrescu vorbeşte la diseuțiunea generală a proiece 
tului de lege pentru reglementarea datoriilor agricole şi urbane. 


Chestiune de regulament: 


Se dă cuvântul în chestie de regulament d-lor deputaţi N. Mischie, 
la art. 22 şi 24 şi Adonis Popov la art. 32. 

—D. pe ie răspunde. 

— Be dă cuvântul d-lui deputat M. Negură, în chestie de regulament, 
art. 40. 

— D. președinte chiamă la chestiune, de două ori consecutiv, pe d. da 
putat M. Negură. 

— Se mai dă cuvântul în ehestic de regulament d-lui D. Manu. 

— Se dă envântul la discuţiunea generală a proiectului de lege pentra 
reglementarea datoriilor agricole și urbane d-lui deputat Adonis Popov. 

— Se dă citire ordinei de zi a ședinței viitoare. 

— La ora 23,45, sed'vta se ridică, anunțându-so cea viitoare. pentru 
marți, 11 Aprilie, ora 9,30. 


www.digibuc.ro 


interpes 


G Iunie 1933 


Şedinţa se deschide la ora 10,10, sub 
preşedinţia d-lui Ionel Pop, vicepreșe- 
'dinte, asitat de d-nii secretari: Liviu 
Iuga, N. Rusenescu, Mircea Al. Vaida- 
Voevod și Sandu. Carp. ' 

Prezenți 267 d-ni deputați. 

Nu răspund la apelul nominal d-nii 
deputați: l 

Aciu Al. (Dr.), Ancuşa Romul, An- 
dricseu Spiridon, Antonescu Nicolae, 
Bălănescu P. (Pr.), Barabas Bela, Bel- 
ler Hans, Biduleseu Niculae, Birtolon 
Aurel, Bogoş Dimitrie, Botez Demos- 
tene, Bulaviţehi Hr. (Dr.), Buricescu 
F. I, Cantacuzino M. G., Căpăţineanu 
G. D., Ceauşian Al. (Dr.), Cherciu Vir- 
gil, Chiriţeseu Arva M., Chivulescu 
Const., Constantinescu A. C., Cuza A. 
Gh., Diceseu Lazăr (Dr.), Dobrescu Í. 
Dem. Dobrian Hie, Dobrin Ionel, Draia 
Zeno (Dr.), Draja Ioan, Ebner Mayer 
(Dr.), Enăchescu Dimitrie, Eşanu C. 
Const., Ferenczi Sigismund, Firică Pe- 
tre, Fischer Iosif, (Dr.), Florescu Ion, 
Gal Nicolae (Dr.), Gheorghiu Mihail, 
Gheorghiu D. Vasile, Gherman Eftimie, 
Ghiţeseu Gh., Gongopol C., Greculeseu 
Gh., Hegedüs Nandor, Hoisescu Const., 
Hügel Anton, Huţan Toader, Iacob Io- 
sif, lacomi Const. (Pr.),  loneseu M. 
Ilie, Ivan Gh., Iakabffy Blemer (Dr.). 
Jacotă Mihai, Kräuter Francise, Laar 
Francise, Landau Michel, Lazăr Corne- 
lių, Lebouton Alois (Dr.),  Leontieș 
Const., Lepădatu Vasile, Letzler P., 
Maho Petre, Malaxa Nicolae, Manea S. 
Mihai, Mărie Gh., Marin Alexei, Mari- 
nescu Ion, Marton Ernest, Mihalache 
Ton, Mihail Gh., Mirescu T. Ioan, Miro- 
naescu Dem., Mitache A. Ioan, Muth 
Gaspar, Negrescu Ioan, Oniga Octavian 
(Dr.), Pelivan Ion, Perieţeanu Gr. I., 
Petrescu Radu, Pizo Eug. (Dr.), Pop 
V. loan, Pop Romul, Pop Sigismund 
(Dr.), Popescu, Gh. (Pr.), Protopopes- 


cu R. Al, Rang Ion, Râseanu V. (Dr.),. 


Rety Imre (Dr.), Robu Nichifor, Roman 
Dionisie (Dr.), Roşeuleţ Radu, Roth 
Otto Hans (Dr.), Rozonberg Solomon, 
Roznovan Teodor, Săndulescu Ion, Sca- 
lețcħi Valentin,  Seridon Leon (Dr.), 
Simionescu Nicolae, Simonetti Pompiliu 
(Dr), Socor Emanoil, Stoica Traian 
I(Col.), Stoichiţă Jeronim (Dr.), Sulyok 
Ştefan (Dr.), Szabo Beni, Szentkeres- 
zty Bela, Şuţa N., Tălâmbă Gh. (Dr.), 
Teodoru D. Cristache, Timuș C. Ioan, 
Tirea Mihai (Dr.), Toma C., Țoni V. 
D., Urziceanu G., Uzun Gh., -Vaşcă Ioan, 
Wasu Al (Dr.), Visoiu Gh., Xeni Const. 
Zaharia I. Dumitru, Zelea Codreanu 
Corneliu, Zelea Codreanu Ion, Ionescu 
D. D. 

— Se dă citire sumarului şedinţei 
precedente şi se aprobă. 

— D. deputat Liviu Iuga, + depune 
proiectul de lege, din iniţiativă parla- 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 Aprilie 


Sedinţa de dimineaţă 


mentară, pentru autorizarea municipiu- 
lui Brașov, de a contracta un împrumut 
de 49.000.000 lei, care se trimite la co- 
misia de administraţie generală. 

— Se trimite la comisia de petiţiuni: 

Telegrama funcționarilor publici, care 
au participat la 'războiu, prin care re- 
vendică reducerea stagiului cerut pen- 
tru pensionare în noua lege a pensiilor. 

_D. Ionel Pop, vicepreședinte: D-lor 
deputaţi, intrăm în ordinea de zi. La 
ordinea zilei avem continuarea discuţiei 
generale asupra proiectului de lege pen- 
tru modificarea unor dispozițiuni din 
legea pentru asanarea datoriilor agri- 
cole. 

_D. deputat Weissman are euvânul. 

D. M. Weissman: D-le preşedinte, 
d-lor deputați, desigur că începem să 
căpătăm experiență pentru confecționa- 
rea unor legi de asanare cât mai desă- 
vârşite şi coustat cu plăce?e că această 
lege în partea îu care rezolvă problema 
datoriilor — pentrucă nu o rezolvă în 
întregime, rezultă o formulă inge- 
nioasă, care dă satisfacție în măsura 
cum a spus d. prim-ministru, în care 
poate da satisfacție intereselor diver- 
gente dintre creditori și debitori. 

Problema este simplă în datele ei. A- 
gricultura în ultimii ani a dat înapoi, 
veniturile au scăzut vertiginos, datoriile 
au rămas aceleași în substanţa lor şi au 
crescut prin dobânzile permanente, care 
s'au aglomerat, prin urmare în accustă 
distanță între venituri şi datorii, se im- 
pune evident, o reducere a datoriilor. 

Dar aci începe dificultatea de ordin 
constituțional, pe care o cunoaşteţi eu 
toţii: nu se pot reduce creanțele, textul 
constituţional şi Curtea de casaţie, au 
spus că nu se pot reduce creanţele. 

Guvernul însă a găsit o formulă în 
care este atâta subtilitate, fineţe şi abi- 
litate, formulă care pune în principiu 
în art. 1, principiu integralităţii crean- 
telor: creanţele rămân intangibile. 

Acest articol, dacă ar fi citit numai 
el singur, consacră intanoibilitatea cre- 
anţelor, un moratoriu pe cinei ani, cu 
o dobândă care urmează să se plătească 
în acest interval de cinei ani, și dacă nt 
s'ar citi mai departe legea și nu s'ar 


. pătrunde spiritul ei, ar fi de natură să 


indispună pe debitori şi această indispo- 
ziţie ar fi neîndreptăţită, pentrucă eco- 
nomia legii este de aşa natură că dă 
satisfacţie debitorilor în ce privește pu- 


-tinţa lor de plată şi lichidarea datori- 


ilor. 

In adevăr, ce spune 
parte? 

După ce se pune în principiu integra- 
litatea şi intangibilitatea creanţelor, 
prin urmare se respectă principiul con- 
ștituţional, după ce se dă un moratoriu 
deoinci ani, susceptibil de a fi prelun- 


legea mai de- 


www.digibuc.ro 


1983 4035 


git, nu de puterea legiuitoare, dar prin- 
tr'un jurnal al Consiliului de miniștri, 
prin urmare, cu o procedură mult mai 
simplă, pentru încă un termen de cinci 
ani, după ce se pune iarăși în lege că, 
dobânda de 1 la sută urmează să se plă- 
tească dela 1 Decemvrie 1934, prin ur- 
mare, iarăși o înlesnire pentru debitori, 
după ce — şi eu ţin să accentuez — 
cred că moratoriul de cinei ani nu este 
pentru a se plăti datorile în rate anuale 
în timp de cinei ani, ci exigibilitatea 
întregii datorii începe după expirarea 
termenului de cinei ani... 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
Exact. 

D. M. Weissman: ..autorul legii se pre- 
ocupă și de situația creditorilor, şi aci 
formula mi se pare că este și satisfăcă- 
toare şi foarte ingenioasă. 

Primul articol, cu moratoriul pe cinei 
ani, prelungit pe alţi cinci ani, adică în 
total zece ani şi cu o dobândă de 1%, 
pune prea mult pe creditori la dispo- 
ziţia debitorilor, pentrucă creanţele nu 
mai reprezintă aproape nimic. 

Atunci intervine corectivul în spriji- 
nul echităţii și al dreptăţii sociale. Ore- 
ditorul are putinţa de a răpi acest 
drept de moratoriu debitorului său, 
dacă acceptă să i se plătească creanţa, 
jumătate sau două treimi, după catego- 
ria debitorilor, eu o condiţie, cu să nu se 
mulţumească cu rate anuale, care nu 
depăşesc o treime sau jumătate din ve- 
nitul debitorilor, după categorii. 

Prinurmare, din momentul ce proiec- 
tul de lege dă în putinţa debitorului și 
în dreptul ereditorului de a cere plata 
pentru lichidarea creanței sale din ve- 
niturile pe care le are debitorul și nu- 
mai din o parte din veniturile pe care 
le are acest debitor. — adică o treime 
sau o jumătate, după categoria debito- 
rului agricol — evident că toate inte- 
resele sunt, satisfăcute. 

Toate aceste formule ale legii, desi- 
gur, tind mai mult să încurajeze pe 
creditori şi debitori să ajunsă la tran- 
sacţii, la înţelegeri. Cred că orice ere- 
ditor cuminte, în situația pe care o 
oferă legea, va preferi, în locul morato- 
riului de zece ani de zile, cu un drept 
de preemţiune al statului, care poate 
răscumpăra terenul debitorului scos în 
vânzare şi-l poate plăti în zece ani în 
rentă, va prefera să facă un aranja: 
ment și să ţină seama de situaţia econo- 
mică actuală, ca să lichideze trecutul. 

D. Victor Bontescu: Este exact con- 
trariul: condițiunile de acolo sunt mai 
proaste pentru creditor decât morato- 
riul. Nu aveţi decât să socotiți eu ere- 
ionul pe hârtie. 

D. M. Weissman: D-voastră spuneţi, 
că sunt mai proaste, dar nu uitaţi că se 


3. 


4036 


Qă dieptul creditorului să perceapă din 
venitul debitorului, o porţiune conside- 
rabilă, pentru amortizarea datoriei lui. 
„Nu știu cine a citat acel dicton: de unde 
mu este, nici Dumnezeu nu poate să ia. 


Creditorul nu are dreptul de a cere. 
mai mult decât venit are debitorul, o: 


parte din acel venit rămânând insesi- 
zabil. , 

D-lor deputaţi, în ce privește abando- 
nul, care este o facultate rezervată de- 
bitorului, există o obiecţiune făcută de 
Consiliul legislativ, anume, Consiliul le- 
gislativ obiectează că, întrucât numai 
patru cincimi, se pot abandona și o 
cincime se rezervă pe seama debitoru- 
lui, această cincime inalienabilă ar fi 
neconstituţională, pentrucă expropriază 
pe creditor de gajul general, pe care 
trebue să-l aibă un creditor așupra bu- 
nurilor debitorilor săi. 

Am sentimentul, cu puţinele mele cu- 
noștinţe juridice, că obiecţiunea nu este 
întemeiată şi că legiuitorul poate să re- 
zerve un minimum insesizabil, fie sub 
forma unei câneimi, fie, ușa cum cunoa- 
stem eu toţi din procedura civilă, sub 
forma unor anumite bunuri insesizabile 
de către creditor. 

Această insesizabilitate, prevăzută în 
procedura civilă, nu este anticonstitu- 
țională, şi nu s'a gândit nimeni să o 
declare ca atare. Tot aşa mi se pare și 
cincimea rezervată de autorii proiectu- 
lui de lege pentru debitori, în cazul de 
«abandon, încât socotese că această dis- 
poziţiune nu este anticonstituțională. 

De ‘altfel, d-lor deputaţi, există în 
Franţa o instituţie, care era să se intro- 
ducă și la noi, instituţia căminului de 
familie — le foyer de famille — care 
creiază o parte din avere insesizabilă. 
Orice debitor răspunde eu totalitatea 
bunurilor sale, până -la acel minim, pe 
care legiuitorul francez îl numește „fo- 
yer de famille““. Deși în Franţa, ca și 
la noi, principiul proprietății este de 
ordin constituțional, cu toatea acestea, 
căminul de familie este insesizabi). 

Cred că această cincime, rezervată de 
către autorul proiectului pentru debi- 
tor, din totalitatea averii sale, ca un 
minimum de existență — un fel de că- 
min de' familie — nu contravine dispo- 
ziţiilor constituționale.. 

D. C. Turtureanu: La noi, se rezervă 
din totalitatea veniturilor pe când în 
Franaţa, însăși proprietatea este insesi- 
zabilă. 

D. M. Weissman: In ce privește că- 
minul de familie; iar aci este insesiza- 
bilă în ce priveşte o cincime din bunuri, 
dacă face abandonul pentru: celelalte 
patru cincimi. 

D. C. Turtureanu: Aceasta este pen- 
tru cei dela 10 hectare în sus. Eu vor- 
beam de proprietatea mică. 

D. M. Weissman: D-lor deputaţi, dar 


4 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 Aprilie 1933 


dacă legea este foarte bună şi dacă ea 
satisface toate categoriile de interese 
ale debitorilor rurali, legea nu este, încă, 
completă și nu se ocupă îndeajuns de 
celelalte categorii de debitori, care au 
trăit în aceleași condițiuni economice și 
care au suferit. aceleași realităţi sociale 
ca și debitorii agricoli. 

Eu. m'am bucurat icri, când am au- 
zit pe învățătorul sătean, d. deputat 
Isac, câtă inimă, câtă convingere și 
chiar câtă elocință a pus pentru ca 
dumnealui, cu mai multă autoritate 
decât, alţii, să apere și drepturile debi- 
torilor urbani la beneficiul acestei legi 
de excepţiune, care este consecinţa unei 
situații excepţionale. 

D-lor deputaţi, există sentimentul că 
d-voastră partidul dela guvern și ma- 
joritatea aveţi o preferinţă — ceeace 
este legitim — ca să legiferaţi cu deo- 
sebire numai pentru săteni, dar că aveţi 
o preferinţă, cu deosebire numai pentru 
săteni, că aveţi o indispoziţie, aproape 
o prejudecată, că aveţi se pare 
un resentiment împotriva orășenilor. 

S'a constatat această ` diferenţă 
de tratament şi îù legile fiscale, 
unde s'a ţinut seamă de anumite 
împrejurări economice de forță ma- 
joră, în ce pfiveşte pe agricultori, unde 
nu s'a ţinut seamă de aceleași împreju- 
rări care ne guvernează pb toţi, fiindcă 
este vorba de legile economice, care, 
spre deosebire de legile pe care le vo- 
tăm noi, nu fac distincțiuni, care sunt 
naturale, că această categorie de cetă- 
ţeni urbani a suferit la impuneri ca şi 
cum situaţia ar fi fost normală. Acum 
la legea usanării aceeași diferenţă de 
tratament profund nejustificat pentru 
că sunt miei orășeni, care, este drept,. 


'stau în orașele mari, însă stau la peri- 
ferie, care au plătit dobânzi ruinătoare, . 


sau aglomerat capitalurile și  dobân- 
zile parte neplătite şi oamenii s'au vă- 
zut lipsiţi de eceace este dreptul lor, 


“de:acel cămin de familie, de ace] mini- 


mum de existență la care are drept ori- 
care cetăţean fără deosebire, fie că este 
dela oraș fie că este dela țară. Este ade- 
vărat că legea de față se ocupă într'un 
articol, dar într'un chip cu totul insu- 
ficient, de debitorii urbani. Sunt atâtea 
condițiuni puse, încât foarte puţini de- 
bitori urbani vor profita de dispoziţiu- 
nile acestei legi. Dar, debitorul urban, 
ca să beneficieze de un moratoriu, este 
necesar să aibă o casă și mai este nece- 
sar încă ceva, ca el să fi locuit în acea- 
stă casă, ea această easă să-i fi servit 
tot timpul de locuință celui ce a elă- 
dit-o sau celui ce a dobândit-o după 1 
Ianuarie 1915 și cel mai târziu până la 
18 Decemvrie 1931. Prin urmare, dacă 
cineva a dobândit o casă, pe care a fost 
obligat toemai din cauza situației eco- 
nomice să o închirieze altcuiva, care nu 
i-a mai servit de locuinţă, pentru ca ve- 


www.digibuc.ro 


xeuşit să -o amortizeze, în 
pentrucă chiria era prea mică şi dobân- 


'6 Iunie 1933 


nitul acestei locuinţe închiriate să-i ser- 
vească la amortizarea datoriei sale că- 
tre un creditor oarecare, pe care nu a 
întregime, - 


zile prea împovărătoare,. până la legea 
cametei, atunei acest „debitor de bună 
eredință, proprietar al unei case din 
care s'a mutat, pentru a încasa o chi- 
rie să plătească cu ea amortizarea da- 
toriei sale, acest, debitor în sensul legii, 
nu în spiritul ei, nu va intra la asa- 
nare. De aceea va trebui să se precizeze 
— și regret profnnd că însuși autorul 
legii, eare se ocupă de verificarea amen- 
damentelor este absent — căci acest de- 
bitor urban în litera legii, acest pro- 
prietar al unei locuinţe închiriate nu 
va putea să beneficieze măcar de con- 
dițiunea aceasta a plafonului, de 
120.000 la Bucureşti, de 80.000 lei în 
celelalte municipii și de 40.000 lei în 
celelalte. orașe. 

D. G. Deleanu: Domnul raportor 
nu..este prezent, d. ministru Mirto care 


este însărcinat să apere proiectul nu 


este aici, așa încât este păcat să vor- 
biți. | 

D. M. Weissman: Constat că obser- 
vațiunea colegului meu este justificată. 
Discuţiunea, generală la o lege se face 
pentru a se creca acea atmosferă care 


face să se înțeleagă amendamentele pe 


‘care le propunem. La amendamente noi 


nu vom ţine discursuri, vom da o simplă 


lămourire, care este legată de argumen- 


tările noastre dela discuția generală. 
Eu sunt încredinţat, d-lor deputaţi, că 
aceste observaţiuni nu-mi fac cine știe 


ce glorie, dar din aceste observaţiuni, 


din această distincţie între proprietarul 
unui imobil, care ocupă imobilul gi pro- 
prietarul unui imobil, care l-a închiriat, 


:pentru' ca să plătească dobânzile — şi 
nu a plătit încă toate dobânzile sau în- 


treg capitalul —. 
D. Emi! Haţiegan, ministru de stat: 


- S'a discutat acest lucru. 


D. M. Weissman: Nu este niciun mo- 
tiv ca să ze revină, dacă observaţiunile 
rămân în picioare și sunt justificate. 

D. Emil Haţiegan, ministru de stat: 
Chiar în ante-proieetul de lege, a fost v 
dispoziţie în acest sens. 

D. M. Weissman: Fiindcă domnul mi- 
nistru Mirto a venit, îmi permit să-i 
pun o întrebare, la care îl rog. să-mi 
răspundă. 

In art. 6, devenit 8, este o dispozi- 
iune, în care se spune că, atunci când 
sunt mai mulţi creditori, hotărîrea cè- 
lor ce reprezintă două treimi din cre- 
anţe, obligă pe toţi. Am impresiunea că, 
acest; articol nu se încadrează în restul 
legii. In orice caz, necesită o lămurire 
şi de aceea întreb pe d. ministru dacă 
majoritatea creditorilor, în această 
cifră 'de două treimi, are competența 
să îngreuneze sau să ușureze situaţia 


6 Iunie 1933 


debitorilor ? 

'D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
Acest articol are un singur scop; d-le 
deputat, şi anume: după ce legea fi- 
xează încheerea acordului dintre credi- 
tor şi debitor, lăsat numai voinţei cre- 
ditorului, care cere, și la care debitorul 
nu se poate opune, prevede cazul că nu 
este o singură persoană care poate să 
facă această, cerere, ci sunt mai multe 
persoane, mai mulţi creditori. Unii ar 
voi să ceară şi alţii nu ar voi să ceară. 
Două treimi din numărul creditorilor, 
reprezintă voinţa lor de a face cerere. 
Cum fac cererea? In condițiunile legii; 
nu pot să schimbe condiţiunile legii 
pentru a face cererea. 
= D. M. Weissman: E clar. 

D. Serb. Gh. Teodorescu: D-le mini- 
stru, dar când minoritatea se adresează 
Casaţiei, cum “poate să dovedească că a 
obligat-o voiLţa majorității? 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicaţiilor: 
Aveţi o teamă de Inalta Curte puţin 
exagerată. Această -dispoziţiune, prin 
care o anumită. majoritate poate să 
oblige minoritatea, există în tot cadrul 
dreptului public, şi în tot cadrul drep- 
tului comercial, şi nimeni, până acum, 
nu a spus că o dispoziţie, în care mai 
multe persoane au interes comun, nu 


poate fi luată cu majoritatea acelora ce. 


au aceleași interese. Așa că, din punct 
de vedere constituțional — eu cel puţin, 
până la vârsta mea care nu mai este 
mică — nu cunosc cazuri, în care să 
se fi discutat constituționalitatea dispo- 
ziţiunii, că majoritatea hotărăște în nu- 
mele minorităţii. De altminteri în în- 
treaga noastră vieaţă a puterii legisla- 
tive, fiecare activitate este bazată pe 
acest principiu: niciodată ` minoritatea 
nu poate să reproșeze majorităţii de ce 
a fost înfrântă în părerea ei, chiar dacă 
a fost cea bună. 

D. Victor Bontescu: D-le ministru, 
aş vrea să vă cer o mică lămurire. 

In acėastă privinţă este o analogie 
cu majoritatea care hotărăşte în mate- 
rie de concordat. Insă aci nu se fi- 
xează după numărul persoanelor sau 
după proporţia creanţelor (aprobări), 
și al doilea... 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice și al comunicaţiilor: 
Nu, eu vă spun că se regulează după va- 
loarea creantelor: 

D. M. Weissman: Dar în ce privește 
cuantumul creanţelor, vă rugăm să bi- 
nevoiți a înscrie după ce procedură se 
fixează şi ce se întâmplă până la data 
fixării cuantumului creanţei. In proce- 
dura de concordat, d-le ministru, există 
înscrierea în mod provizoriu cu rezerve. 
Dacă înţelegeţi că se va proceda la fel 
şi aici, vă rog să binevoiti a ne da lă- 
muriri, 


ipn 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: fedinja dela 10 Aprilie 1938 


-D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publıce şi al comunicaţiilor: 
Când sunt mai mulți creditori, hotărî- 
rea acelora care reprezintă două treimi 
din creanţe obligă pe toți. Vasăzică este 
fixat. 

D. Victor Bontescu: Dar pentru 
creanţele ipotecare, asiguraţi concursul 
egal cu creanţele chirografare? 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice și al comunicaţiilor: 
Sigur!. 

D. Victor Bontescu: Acum a treia în- 
trebare; mai cu seamă la instituțiunile 
de credit sunt creanţe trecute la Banca 
Naţională. Ce se în.âmplă atunci faţă 
de Banca Naţională? N'are dreptul le- 
giuitorul să pună nicio restricțiune? 
Concurează și Banca Naţională cu cre- 
anţa ei sau nu? 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
Nu cu am să vă învăţ pe d-voastră, oa- 
meni de bancă, dar fiindcă mi-o cereţi 
să vă învăţ. O să faceţi schimburile de 
portofoliu cu Banca Naţională în acest 
căz, așa cum faceţi zilnic, dând alte po- 
lite în portofoliu, luându-le pe acestea, 
ca să exereitați dispozițiunea acestui ar- 
ticol. 

D. Victor Bontescu: D-le ministru, 
eu nu vorbese aci ca om de bancă — 
nici nu sunt — där ca membru al pti- 
terii legiuitoare. 
` D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice și al comunicaţiilor: 
Dar cunoaşteţi chestiunile de bancă. 

D. Victor Bontescu: Le cunosc, dar 
repet că: nu sunt om de bancă. Ceeace 
spuneţi d-voastră, constitue un sfat pe 
care mi-l daţi gratuit, sau pe care îl 
daţi băncilor gratuit — fiindcă eu nu 
reprezint nicio bancă, nu sunt la nicio 
bancă... 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicaţiilor: 
Cunoașteţi ruajul băncilor. 

D. Victor Bontescu: Il cunosc, dar 
este un sfat gratuit pe care îl daţi băn- 
cilor. Banea Naţională nu este obligată 
să primească orice presehimbări. Banca 
Naţională până acum, în urma. crizei, 
a primit tot ce este mai bun dela insti- 
tuțiuni. Á 

D. T. V. Orghidan: Banca Naţională 
preschimbă, dacă portofoliul este de 
aceeași calitate. 

D. Victor Bontescu: Dacă ar fi po- 
sibil să faceţi ceeace vă propuneţi să 
faceţi, n'aș fi contra, însă în felul a- 
cesta cu un simulacru de concordat ca, 
acesta nu puteţi să rezolvaţi chestiunea. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice și al comunicaţiilor: 
D-le Bontescu mai întâiu nu este nici 
simulacru, nici concordat, nici nu ni'am 
gândit la concordat. Concordatul este 
cu totul altceva. Eu m'am gândit la o 
simplă formulă și poate că m'am gân- 


www.digibuc.ro 


4037 


dit la ea, fiindcă judecăţile:mele nu lo 
amplifice şi-caut întotdeauna să' le sim- 
plitie pe cât este posibil. Nu m'am gên- 
dit să aplice formula  concordatului, 
fiindcă aci relaţiunile între creditor şi 
debitor nu sunt elastice. 


Creditorul trebue să facă oferta da 
vitorului în limitele legii pi veţi vedea 
că prin regulament i se va da și formu- 
lar, în care i'se vu lăsa loc alb să com- 
pleteze datele din lege, iar debitorul este 
obligat să primească. š 

M’am gândit numai la un lucru. 
Când sunt ma: mulți și unii din ei nu 
vor să completeze formularul, ca să nu 
stea lucrarea în loc, două treimi să ho- 
tărască, nu cererea lor, ci aplicarea le- 
gii, scoaterea din moratoriu și pentru 
ceilalţi. Atât şi nimic mai mult. | 

D. Victor Bontescu: D-le ministru, 
o simplă lămurire, pe care o socot că nu 
este inutilă, ci formează unul din pune- 
tele cardinale ale legii. Nu vedeţi d-voa- 
stră absurditatea situației în care se 
pune însuși legiuitorul, când, dacă, faţă 
de debitori există un singur creditor, 
legea nu-l obligă, ci îi dă posibilatatea 
să facă oferta-prevăzută în lege? Când 
însă faţă de alți debitori, sunt în con- 
curenţă mai mulți creditori, atunci, cei 
mai mulți creditori pot obliga şi pe cei 
ditâiu și, atunci când este.un singur cre- 
ditor, situația nu este mai favorabilă 
decât când sunt în concurenţă. Ce re- 
zultat praetie este aici? Debitorul va fi 
încurajat să aibă încă doi sau trei ere- 
ditori de paie... 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice și al comunicaţiilor: 
Nu uitaţi că, dacă sunt creditori de 
paie, legea îi trimite la închisoare. 

D-le Bontescu, de altfel, eu v'aş rugă 
să retractaţi cuvântul de „absurditate'*, 
și iată de ce. Nu este nimic absurd, în 
deosebirea pe care o faceţi, că dacă e- 
xistă un singur-ereditor, el are deplină 
libertate să facă sau nu, pe când dacă 
există mai mulţi, cei mai' puțini trebue 
să facă ceeace hotărăsc cei mai mulţi. 

D-le Bonteseu, nu este absurditate, 
fiindcă și astăzi, dacă un singur pro- 
prietar are un imobil, el poate să-l în- 
eihrieze; dacă mai are însă cinci fraţi, 
nu poate să-l închirieze fără voia lor. 
Aceasta nu este absurditate,. ci conge- 
cinţa neapărată a unei situaţii de fapt, 
derivată de exercitarea unui drept, a- 
parţinând mai multora decât unuia sin- 
gur. Iar în exemplul pe čare vi l-am dat 
eu, este un lucru și mai dureros, fiindcă 
dacă este un singur proprietar, el poate 
să închirieze, dar, dacă sunt 15 fraţi și 
14 vor să închirieze, iar al 15-lea nu 
vrea, toţi acești 14 fraţi nu pot să în- 
chivieze. Legea pune la dispoziția celor 
I4 moştenitori o altă cale: ieșirea din 
indiviziune. In orice caz, nu este o ab- 
surditate, ci o cerinţă a legii și vă asi- 


5 


4038 


zur că acest principiu are și o tradiție 


în drept. In această situaţie, dacă nu: 


vom, respecta, altceva, să-i respcetăm 
măcar vechimea, la adăpostul căreia a 
trăit, fără să primească epitetul de „åb- 
surd“. 

D. Victor Bontescu: D-le :rinistru, 
mai întâiu, eu am spus că este o „si- 
tuaţie absurdă“. Să mă justifie. Ab- 
surdul, cu atare, nu este cu. nimic vătă- 
mător. 

De altfel, d-le ministru, d-voastră aţi 
spus că și ereditorul ipotecar 2sigurat 
concurează egal cu ceilalţi creditori. A- 
tunei, analogia d-voastră cu aceea care 
se partajează, nu este exaelă. Legiuitorul 
când pune pe creditorul ipotecar asigu- 
at în concurenţă egală cu ceilalți cre- 
ditori, lezează drepturile câștigate, le- 
zează anterioritatea, lezează o prioritate 
câștigată față de oricine. 

D. Eduard Mirto, ministrul “lucră- 
rilor publice şi al comunicaţiilor: 
Prioritatea, îi rămâne, dacă el singur 
reprezintă două treimi din creanţe; ră- 
mâne o prioritate și dreptul de a de- 
cide, dacă nu de două treimi, măcar de 
o prioritate, încă cu nimie atinsă. 

D. M. Weissman: D-le ministru, iată 
întrebarea: în regimul legii pe care o 
votăm, care mai este diferența între 
erediturul ipotecar și creditorul chiro- 
grafar? 

Creditorul ipotecar are un privilegiu. 
In regimul legii de astăzi fiecare credi- 
tor. participă. cu drepturi egale pentru 
formarea celor două treimi, care decid 
dacă debitorul să rămână sub regimul 
moratorului sau sub regimul anuităţi- 
lor egale cu o porţiune din venitul lui. 

Eu, creditor ipotecar am un. drept de 
anterioritate și de precădere. In ipoteza 
însă a debitorului asanabil, bunurile nu 
sunt echivalente eu cifra datoriilor, ci 
sunt: inferioare în valoarea lor. 

De aceca, eu, creditor: ipotecar, față 
de alţi creditori, sau creditor ipotecar 
de primul rang, cu eliminarea celorlalţi, 
ar trebui să decid cu precădere, nu în 
concurs cu ceilalţi, în ce priveşte for- 
marea majorităţii de două treimi. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră: 
rilor publice şi al comunicaţiilor: 
Nu se poate să susțineţi acest lucru. 


Mai întâi, eu recunose că cele mai 


comode critici se fac luând exemple din 
excepţii. 


A 
Eu chiar vă "comand, din experiența . 


vieţii de opoziţie, pe care am dus-o 
foarte multă vreme: vreți să faceţi o 
critică cu succes? Totdeauna să vă ra- 
portaţi la situaţii excepţionale, care se 
pretează mai mult la aceasta, fiindcă 
legiuitorul se gândește la marea majo- 


vitate -a cazurilor; nu.poate să îmbrace 


unanimitatea lor. 
Aceasta este conduita pe care v’o re- 
comand, dar atunci când veţi vrea să 


6 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 Aprilie 1933 


faceţi “opoziţie; însă acum nu sunteți 
în această situație. 

Dovadă că este excepţie, este faptul 
că d-voastră plecaţi dela ideia că cre- 
ditorul ipotecar are mai puţin decât o 
treime din creanţe şi ar putea ceilalți 
creditori  chirografari să întrunească 
două treimi și să-l pună într'o situaţie 
alta decât aceea pe care vrea să 0 
aibă. 

D. M. Weissman: Aceasta este prima 
fază; dar la a doua fază, la plata trei- 
mii, cum puteţi repartiza treimea? 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
Cum vă puteţi gândi la aceste drepturi 
care nu ating o treime din avut, câud 
pe noi ne frământă majoritatea cazuri- 
lor, în care creanţele ipotecare ating sau 
întrece avutul? 

Cure este situaţia? Cele două treimi 
hotărăse să se facă cerere. Cu ce l-a le- 
zat pe ereditorul ipotecar această ex- 
cepție, că are mai puțin de o treime din 
creanţe? Cu nimic, fiindcă atunci când 
va fi la încasare, d-ta ai cerut, dar eu 
încasez întâiu. 

D. M. Weissman: Încasez întâi eu 
creditor ipotecar? Aceasta este chestiu- 
nea. 

D. Eduard Mirto, -ministrul lucră- 
rilor publice și al comunicațiilor: 
Desigur. 

D. M. Weissman: In lege nu se pre- 
vede nimic în această privință. 

D: Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor - publice şi al comunicațiilor: 
Referitor la faptul că nu se serie nimic 
în lege, am să vă rog să-i anexați—nu 
cunoaşteţi anexele la lege—toate codu- 
vile uzuale ale lui Hamangiu şi atunci 
va fi'o lege perfect de înţeles, fiindcă 


. cu nu m'am gândit să abrog dispoziţiile 


de drept comun. 

D. M. Weissman: O întrebare în ce 
priveşte pe debitorii urbani. 

In art. 3, devenit art. 5, d-voastră, 
ați condiționat pentru debitor benefi- 
cierea de asanare urbană de oeuparea 
imobilului respectiv chiar de către de- 
bitor, pentru ce această diferenţă de 
tratament între debitorul care îşi ocupä 
el singur imobilul şi între debitorul 
care l-a închiriat ca să încaseze un ve- 
nit, cu care să amortizeze o parte din 
datoriile lui? 

D. Augustin Popa: Si-a închiriat 
imobilul și el.stă la Riviera. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicaţiilor: 
Vă voiu răspunde, fiindcă, debitorii 
urbani, după umila mea părere, merită 
să fie categorisiţi altfel decât debitorii 
rurali, pentru consideraţii pe care îmi 
voin permite să le expun, care toate due 
la aceeași concluzie. a căminului pro- 
prin. 

D. M. Weissman: A căminului care 


www.digibuc.ro 


rurale, ctecte publice de stat, 


6 Iunie 1933 


trebue, excepiat. 

D-lor deputaţi, îmi voiu termina, fă- 
când încă câteva observaţiuni în ce pri- 
voște excepţiunile din această lege. 
Alin. J spune: „creanţele ce au la bază 
un gaj de serisuri funciare urbane sau 
judeţe 
sau comune și obligaţiuni garantate de 
stat, precum și acțiuni diverse“. Prin 
urmare, aceste creanţe sunt exceptate 
dela beneficiul legii. Imi închipui care 
este origina acestui aliniat. Dacă ar fi 
fost o preocupare de ordin general, nu 
o dispozițiune inspirată sau comandată, 
ați fi'spus că sunt exceptate creantele 
càre au la bază un drept de gaj. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice și al comunicațiilor: 
Nu există dispozitiune comandată. 

D. M. Weissman: In sensul cel bun 
al cuvântului, am spus, nu poruneită, 
ci sugerată. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicaţiilor: 
Comanditată. 

D. M. Weissman: Dacă doriţi, co- 
manditată. Această dispozițiune nu le- 
gitimează distincțiunea făcută între de- 
bitorii cari posedă un gaj și această 
dispozițiune specială de datorii garan: - 
tate cu serisuri funciare rurale și ur- 
bane, efecte- publice, obligaţiuni garan- 
tate de stat, precum și acțiuni diverse. 


Ca să-mi spun gândul de față, această 


dispozițiune interesează Banca: Naţio- 
uală, care are creanţe garantate cu ase- 
menea garanții, și de aceea nu aţi pre- 
văzut aci şi ereanţele garantate cu gaj, 
de mărfuri. Din moment ce d-voastră 
faceţi o distineţiune între debitori; cari 
se găsesc în condițiuni identice, trebue: 
s?0 și explicaţi, din punct. de vedere le- 
gislativ. Dece o creanţă garantată cu 
gaj de acţiuni nu beneficiază de această 
asanare și o creanță garantată cu 
un gaj de mărfuri beneficiază. Eu vreau 
ca toţi să beneficieze. Sentimentul meu! 
este că această măsură s'a luat numai 
pentru Banca Naţională. : 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
D-voastră ştiţi că aceste gajuri sunt 
date tocmai de acei cari nu sunt cu- 
prinși în această lege. 

D. V. Toncescu: Și care au legea con- 
cordatulùi şi a lichidării. 

D. M. Weissman: Mie mi se pare că 
această dispozițiune este o  excepţiune 
nu numai nejustificată, dar și ne- 
dreaptă. In schimb, îmi permit să pro- 
pun o scoatere de sub beuefitiul acestei 
legi a unor anumiţi debitori. Această 
propunere vi se pare antipatică, dar 
veţi vedea cât de morală este. 

Sunt debitori cari au dobândit bu- 
nurile, executând fără milă pe debito- 
rii lor, şi cumpărând prin licitaţie pu- 
blică bunurile acestor debitori, îndestu- 
lându-se în acest fel de ereanța lor. So- 
cot că acești debitori, cari au fost ime 


6 Lune 1933 ” 


olacakili. cu debitorii lor şi cari au do- 
bânait bunurile pe cale de licitaţie pu- 
plică, nu au autoritatea morală să ceară 
beneficiul. asanării. Eu îmi voiu per- 
mite să propun un amendament ca, 
asupra acestor bunuri dobândite pe 
cale de licitaţie publică, din executarea 
debitorilor actualilor debitori, să nu 
poată actualul proprietar, care a do- 
bândit bunur ile prin licitaţie publică, 
să ceară beneficiul asanării. 

Imi mai permit să pun o întrebare 
d-lui ministru, în ce priveşte aplicaţiu- 
nea legii, la care rog să-mi dea un răs- 
puns. 

Constat cu părere de rău, dar există 
text; în lege, că datoriile comercianților 
şi industriașilor, în ce privește datoriile 
lor comerciale şi industriale, nu intră 
în. beneficiile acestei legi. Eu ași avea 
observațiuni de făcut și în această di- 
zecţiune, dar nu vreau să pierd vremea, 
căci probabil aci nu veţi modifica ni- 
mic, fiind đe esența legii d-voastră. 
Pun întrebarea: comerciantul decedat a 
lăsat o succesiune, sunt moştenitori 
cari nu sunt comercianți, au moștenit 
datoriile comerciantului ; își păstrează 
caracterul comercial ȘI pri urmare 
este, exceptate, sau dimpotrivă după 
text... 

D. “Eduard Mirto, ministrul 'lucră: 
rilor publice şi al comunicațiilor : 
Își păstrează origina şi toate formalită: 


tile prevăzute de codul de comerţ. Dacă 


moștenitorii sunt minori și obţin auto- 
zizare pentru continuare, sau dacă nu 


obţin autorizareă, rămân cu toate regu- 


üle de posibilitate de declarare în fali- 
ment după vechimea creanţelor şi “după 
natura lor; nu. schimbăm nimic din 
dre tul comun. 

M. Weissman: Mai am încă o ob- 
servăţie,. ca să nu se strecoare sub formă 
de amendament, 6bservaţia făcută de 
Consiliul legislativ în ce privește aban- 
donul a patru cincimi, observaţia că 
cincimea. rezervaiă „ar constitui o con- 
travenire la dispoziţiile, constituționale. 
Pentrucă socotese că cel puţin această 
vezervă trebue totuși menţinută. Imi 
permit să fac următoarea observaţie că 
nu există. nicio ineonstituţionalitate 
atunci când legiuitorul declară o pârte 
din bumurile debitorului insesizabile. 

D. Eduard Mirto, ministrul luctă- 
rilor publice şi al comunicaţiilor: 
Aceasta este ideia. Așa după cum. plu- 
garul nu “poate fi urmărit pentru doi 


boi, pentru o vacă, după cum funcţio: 


narul nu poae fi urmărit pentru două 
treimi din salariu, tot așa deelarăm in- 
sezisabilă a cincea parte din averea A- 
cestui debitor. - 

D. M. Weissman: D-lor deputàți, am 


arătat mai înainte că economia legii este” 


organizată în așa fel, încât  creditorul 
să facă: înțelegere cu debitorii, înţele- 
gere care este preferabilă moratorului. 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DE UL ADOR: Şedinţa dela 10 Aprilie 1938 


Aşi ruga pe d. ministru să ia act de o 
dorință pe care cred că o veţi împărtăși 
cu toţi, că aceste convenții făcute între 
creditori și debitori pe baza acestei legi 
pentru lichidarea unor datorii asanabile 
în condiţiunile legii să fie scutite de taxe 
de timbru şi îriregistare. 

D-voastră aţi prevăzut o scutire de 
timbru la poliţe, ceeace este altceva. 

D.. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
Să-mi daţi voie să vă fac o rugăminte. 
Vă rog să redactați un amendament: ge- 
neral, care să cuprindă ideia că tot ce 
este privitor la coriversiune, în ce pri- 
vește şi. pe debitori și pe creditori, are 
scutire desăvârșită de taxele de timbru 


_și înregistrare. 


D. M. Weissman: Cu aceste observa- 
ţiuni şi încă odată -eu afirmaţia că în ce 
priveşte partea de datorii soluționată de 
această lege, adică partea de datorie ru- 
rală, soluţia este ingenioasă, ocolește o- 
biecţiunile de neconstituţionalitate şi dă 
satisfacție intereselor divergente dintre 
creditori şi debitori, cu regretul că nu 
s'a mers mai departe pentru a se îngloba 
în principiul asanării şi alte categorii 
de debitori urbani. întrucât legea, după 
cum am spus, reprezintă incontestabil 
un progres și în ce privește soluţiunea 
chestiunii datoriilor rurale și în ce pri- 
vește tehnica pentrucă înlătură o sume- 
denie de procese — și sper că această, 
tehnică se va mai desăvârși, pentrucă 
trebue precizate o serie de dispoziţii, 
din legea veche menținute în legea nouă 
şi chiar trebue introduse unele articole 
în legea: nouă — aţi spus că .abrogaţi 
art. 16 din legea eche, cecace:s'ar pu- 
tea interpreta că- menţineţi pe toate 
celelalte neabrogate... : 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi comunicațiilor : 
Toate cele neabrogate, se vor introduce 


- în legea nouă. 


D. M. Weissman: ...cu speranța că se 
va desăvârși această lege din punet de ve- 
dere tehnic, declar-că vom vota proiec- 
tul de lege, fiindcă el reprezintă un pro- 
gres. (Aplauze. pe băncile majorităţii) 

D. Ionel Pop, vicepreşedinte; D. de- 
putat Paleologu are cuvântul. | 

D. M. Paleologu: D-le preşedinte, 
d-lor deputați, chestia asanării datorii- 
lor agricole a fost un semn de întrebare 
pus guvernului din prima clipă a gu- 
vernării. Guvernul a amânat răspunsul 
deși de acest răspuns în mare parte, era 
legată menirea acestui guvern, pentru 
finele sesiunii, pentrùca între timp să 
aibă guvernul răgaz ca să studieze un 


. proiect de lege și cu el bine studiât să 


vină în fața d-voastră. 
A- venit seadența temută; trebue ca 


guvernul să dea răspunsul și iată că în- 


tt’o atmosferă de pripeală, într'o at- 


mosferă de febrilitate, de lucrătură de 


culise și, vizibil, de prea mare abilitate, 


www.digibuc.ro 


4093 


se aduce un proiect de lege în comisiu- 
ne, iar din comisiune iese alt proiect de 
lege ,cu totul schimbat faţă de cel, din- 
tâiu. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice și al comunicațiilor: 
Desigur că în Parlamentul, pe care îl 
visați d-voastră comisiunile n'au drep- 
tul E modifice nimic. 

D. D. Juca: Sunt alte PCiE de legi, 
unde nici d-voastră nu lăsaţi eomisiu- 
nile să modifice. 

D. M. Paleologu: Dacă v'aţi opri la 
această modificare din comisiune, încă 
ar fi bine. Dar prezenţa d-voastră aci și 
prezidarea de către d-voastră a discu- 
țiunii, d-le ministru Mirto, ne face să 
credem că nu abilitatea va lipsi. Va fi 


„mult prea multă abilitate. iar excesul 


de abilitate ne face să ne temem de 
prestidigitaţie, 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicaţiilor: 
Ştiţi cine se teme de abilitate? De abili- 
tate se tem acei care nu pot să o înţe- 
leagă, pentrucă nu au puterea dela 
Dumnezeu. 

D. G. Ştefănescu-Goiceanu: Ne te- 
mem. de luerăturile de noapte. 

D. M. Paleologu: Ne temem că, din 
urnă, ca un porumbel din jobenul pres- 
tidigitatorului, va ieși un alt proiect de 
lege, decât acela pe care îl discutăm 
acum. (Aplăuze pe băncile opoziției). 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, preşedintele 
Consiliului de Miniștri: Nu anticipaţi 
aplauzele căci veţi avea decepţii. 

D. M. Paleologu: Este adevărat că 
d. prim-ministru Vaida-Voevod ‘ne-a fă- 
cut acum câteva zile o teorie de legife- 
rare parlamentară: un text „ne varie- 
tur“, studiat de „speţialiști““, care vine 
în faţa Parlamentului, iar Parlamentul 
nu-l mai discută inutil, eu specialiştii 
săi improvizaţi, ci îl votează. ! 

Procedeul nu este nou. A mai fost 
utilizat pentru codul Napoleon. Acolo . 
lucrările Parlamentului se divizau. în, 
mai multe erupe: era.un consiliu de stat, 
care prepara legea ; era tribunatul, care 
discuta legea,.dar nu o vota; şi era Cor- 
pul legislativ — cu care ne asemăna d. 
prim-ministru — care vota legea, dar 
nu o discuta. 

Să-mi daţi voie să vă spun că nici a- 
sanarea nu, are amploarea codului Na- 
poleon și nici autorul prezumat al tex- 
tului modificat — d. Potâreă — deşi 
are amploare „suficientă, totuși nu este 
Napoleon. (Ilaritate). 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, președintele 
Consiliului de Miniștri: Dar nici d-voa- 
stră nu sunteţi consiliul -lui Napoleon. 
(Tlaritate). 

D. M. Paleologu: Nu. Dar în corpul 
legislativ, aci, sunt mai mulți cuvântă- 
tori decât era acolo, unde nu se discuta 
și unde se vota „și care era supranumit: 
„corpul muti“. Parlamentul românese 


4040 


nu a fost până acum un corp mut. (Îla- 
ritate). 

D. N. Mischie: Surdo-mut. (Mare ila- 
ritate). 

D. M. Paleologu: Aţi venit cu un text 
ne varietur. Noi, am fi diseutat pe acest 
text.... 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, președintele 
Consiliului de Miniştri: Vă rog să fiți 
drept. Eu am avut încă o teorie. Anu- 
me, în Adunarea, majorităților, după 
aceia în comisiune și aci în adunare, am 
spus: deplină, libertate de discuție şi” de 
amendare, reeunoscându-se, în -cazul 
când sunt diverse opinii „dreptul de at- 
bitraj, pentru mine. 

D. D. luca: Atunci trebuia să veniți 
eu o lege din inițiativă parlamentară. 

D. dr. I. Costinescu: D-le prim-mi- 
nistru, eu știu că tot Camera are arbi- 
trajul legilor. 

- D. M. Paleologu: Din păcate, după ce 
s'a prezentat acest proiect modificat, 

“dreptul de arbitraj nu a mai aparţinut: 
“d-lui prim-ministru, pentrucă se pare, 
că: „Jupiter tonans'* dela Banca Naţio- 
nală a ridicat sprânceana. Atunci s'a 
simţit o îngrijorare și o mare frică prin- 
tre membrii guvernului depe această, 
bancă ministerială, fiindcă — nu știu, 
este o credinţă populară sau este o ere- 
zie — se zice că, atunci când ridică 
sprânceana . guvernatorul, se elatină 
guvernul. (Ilaritate şi aplauze pe băn- 
cile opoziției). 

D. Cezar Simionescu: D-ta ai pledat 
pentru Banca Naţională şi mi se pare 
că ai încasat chiar onorarii. 

D. G. Deleanu: Cunoaşte deci mai 
bine situaţia. (Haritate). 

D. Eduard Misa, ministrul lucră- 
rilor publice şi comunicaţiilor: 


Nu pot să las că A a fără răs- 


puñs, după cum nu pot să las fără răs- 
puns nici întreruperea . d- lui deputat 
Goiceanu, atunei când se raporta la mo- 
“dificările din timpul nopții. Desigur că 
nu ni se reproșează de ce lucrăm şi 
noaptea și nu ne mărginim numai la 
sheltuiala de energie din timpul zilei. 


Desigur că nu aceasta ni-se repro- 
jează, ni se reproșează altceva, şi anume 
că nu am luat âerile altora,- cari au mo- 
nopolizat toată ştiinţa, toate datele şi 
care se socotese în stare să „rezolve cea, 
mai dificilă problemă, fără să întrebe 
și să consulte părerea celui mai impor- 
tant institut, care reprezintă tot credi- 
tul ţării. A întreba, a cere. informaţii 
dela. sursa cea mai. chemată a le. da, 
pentru a ține suu'a nu ţine seamă de 
ele, așa cum judecata îţi: ordonă, nu se 
cheamă a lucra pe întuneree. Aveţi 
dreptul să ne priviţi cel puţin en prie- 
tenie că pierdem nopţile, pentru ca să 
putem examina. cererile creditorilor 
cari au. dreptul să vorbească, aşa cum 
noi avem dreptul să hotărâm. Nu ne 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 Aprilie 1933 


împăunăm cu aceste calităţi pe care le 
aveți d-voastră ca, fără să cerem nici o 


informaţie, fără să ascultăm cel mai | 


important institut de credit din ţară, 
fără să ascultăm pe reprezentanţii cre- 
ditorilor, să ascultăm numai diferite 


interese şi diferite amendamente cu 


caracter pur personal (aplauze pe băn- 
cile majorități), şi să rezolvăm 9 pro- 
blemă care interesează atât de mult 
vieața economică a ţării. 

lar, în ceeace vă priveşte, ca răspuns: 


d-le Paleologu, veţi constata că acea, 


sprâneeană și acel institut la care vă 
veteriţi, a înţeles atât de bine situaţia. 
agricultorilor, 
ha, în al doilea până la :50 ha, încât. s'a 
putut da soluţia pe care debitorii niei 
nu au avut curajul să o.ceară până a- 
cum și să o creadă realizabilă, (aplauze 
pe văncile majorităţii). Nu ne reproșaţi 
că în calitate de arbitri, noi împreună 
cu d-voastră, cerem informații și eredi- 
torilor şi debitorilor; veniți cu argu- 


mente la tribună, arätați situația, Apa T 


că astăzi nu mai sunteți în situația de 


astă toamnă, sau de, acum un an,-astăzi 


aveți date statistice la dispoziție, și în 
ce priveşte numărul debitorilor, și în ce 
privește numărul -hectarelor grevate de 
datorii, și în ce privește datoriile la hee- 
tar, astăzi aveţi toate aceste date din 
care puteţi să deduceţi măsurile eari 
pot fi luate și consecinţele la care se 
poate ajunge, într'un caz sau într?altul. 

Ce. voiţi? Să nu ascultăm și să nu 
stăm de vorbă cu părțile eare repre- 
zintă interesele în această lege? 

Sau voiți altceva: să ne spuneți . că 
noi nu suntem arbitrii și că nu trebue 
să ascultăm părerea nimănui? Vă place 


- să ne aruncați această, ofensă gratuită 


și uitaţi că nu ne-o “aruncaţi numai 
nouă, că v'0 aruncaţi : și d-voastră? ` 


Eu nu primese, nici în „numele guver- 


„nului nici în numele Parlamenţului, că, 
-poate exista cineva dela orice instituţie, | 
ar. fi ea, care. 


oricât de importanță 
poate să-și impună “părerea. vă afirm 
aici cu tărie că nu a încercat nimeni să 
și-o impună, a îneereat un singur. lucru 
să dea toate informațiile necesare pen- 
tru ea această problemă. să poată fi cer- 


„cetată şi solnţionată, în deplină eunoş- 


tință de cauză. ( Aplauz ze pe băncile ma- 
jonității). l i 


D. G. Ștefănescu-Goiceanu: D-le mi- 


nistru, nu noi suntem aceia care vă vor - 


refuza d-voastră, dreptul de a vă docu- 
menta și informa, dar să ne daţi voie 
să ne exprimăm mirarea că -d-voastră 

depunând o lege de importanţa, aceleia, 
pe care o discutaţi acum . fără infor- 
maţii și fără documentare, fiindcă de. 
vreme ce d-voastră găsiți. necesar ca, 
după ce o lege se depune pe biroul 
Camerii, după ce se amendează în sec- 
țiunile Camerii, să fie nevoie din nou 
să vă informaţi şi să vă  documentaţi 


www.digibuc.ro 


în. prim. loe până la 10. 


„tie g? 


-6 Iunie 1933 


târziu noaptea, după ora crimelor, cum 
spunea un coleg adineauri, aceasta nu 
este admisibil, aceasta nu este operă de - 
legiferare serioasă. (Aplauze pe. băn- 
cile Partidului 'Părănesc). Pentru docu- 
mentarea, pentru informațiunile, d-voa- 
stră, ați avut timp suficient până acum 
şi opera trebuia să rămână serioasă așa 
după cum & ieġit din comisiile Camerii, 

Aceasta este ceca ce ne surprinde și 
ne miră pe noi, d-le ministru. 

D. D. Luca: D-le ministru, la cine aţi 
făcut adineauri aluzie, când ați spus că 
se vine cu amendamente de interes per- 


„ sonal, fiindcă, major itatea toată a aplau- 


dat, și noi nu ne însuşim această acuza- 


O voce. de pe băncile majăcitații: 
Ştiţi la eine. = 
> D. D. Iuda: Noi, avem toată autori- 
tatea morală și nu permitem asemenea 
afirmaţiuni de pe banca ministerială, 
că se vine cu amendamente de interes 
personal. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicaţiilor: 
D-le deputat .luca, d-voastră sunteţi 


parlamentar vechiu. Vă voiu pune la, 


dispoziţie. legea d-lui Argetoianu, și de 
asemenea, vă voiu pune la dispoziţie 
amendamentele care ni s'au propus as- 
tăzi şi veți vedea, că, fără mare dificul- 
tate, o să constataţi d-voastră, la prima 
examinare, că sunt, amendamente, pe 
care, după ce le veţi citi, o să întrebaţi 
imediat cum îl chiamă și unde stă acela 
care a propus amendamentul. (Aplauze 
pe băncile majorităţii). 

Da, d-le Goiceanu, eu nu sunt personal 
vinovat că. se lucrează la ora crimelor. 
Nu este ora de vină, ei acela care face 
crima, la acea, oră. Eu sunt vinovat că 
de. cinci zile tree peste ora patru? Da, 
aş-fi fost vinovat dacă la acea oră aș: fi 
tăcut o crimă. Dar sunt vinovat, 'fiind- 
că am stat și am lucrat până la: acea 
oră? Ora. aceasta nu este o oră scoasă 
din posibilitățile de a lucra ale cuiva. 
La, ora aceasta. este numai o bănuială 


„că infractorii activează mai mult, decât 


un, om. cumsecade. 
Iu ceeace priveşte afirmațiunea d-voa- 
stră, d-le Goiceanu, că n'am studiat 


„legea, dela început și că nu ne-am in- 


format moi de mult, vă facem o afir- 
maţiune. Principiile din această lege, 
după. cum aţi văzut dela început, Tă= 


. mân nealterate : un mor atoriu în sehim- 


bul căruia ereditorii pot sä ceară debi- 
- torului plata; o plată după capacitàteá 
debitorului, acestea suht liniile mari 
ale acestui proiect, din care nu se va 
ieși. (Aplauze pe băncile major ităļii). 
D- voastwä, știți că, în ceea ce priveste 
amendamentele propuse, chiar regula- 
mentul. Camerei pune la dispoziţie, 
pentru examinarea lor, un comitet al 
delegaților, consimțământul ministru- 
lui, consimțământul Parlamentului. Ve- 
deți,.prin urmare, că însăşi regulamene 


6 Iunie 1933 


tul Adunării n'a socotit că cineva este 
"fn stare să vină cu așa bagaj de cunoș- 
tine, încât, orice amendament. să poată 
“ti rezolvat printr'un simplu da sau nu, 
fără niciun fel de examinare. Din con- 
trä, s'au cerut foruri peste foruri, cg să 
se cântărească valoarea fiecărui amen- 
dament. 

In ceea ce ne privește, noi declarăm 
„că nu avem această înspăimântătare 

capacitate ca, la orice soluţie și la orice 
„dispoziţie, atât de dificilă pe care tre- 
bue să o luăm, în ce privește legea con- 
versiunii, să avem la dispoziție și tot 
'pagajul necesar pentru soluţionarea ei. 
„Nu! Situaţia politică “ne-a dat nouă, 
“acestor nepregătiţi: rolul acesta, însă. 
d-voastră, aceștia care deţineţi toată 
ştiinţa şi toate datele necesare, d-voa- 
stră nu v’a dat această posibilitate. Ce 
să facem? Noi o soluţionăm și o vom 
soluţiona până când d-voastră, la adă- 
postul acestei capacităţi, veţi putea să 
“aveţi și dreptul de a realiza în nu- 
mele ei. : 
` D, G. Ştefănescu-Goiceanu: D-le mi- 
nistru, d-ta eşti dintre acei oameni care 
cred că un spirit poate să rezolve totul. 
D. M. Paleologu: D-lor deputaţi, am 
rămas dator unei întreruperi a d-lui 
-~ Cezar Simionescu, care mi-a spus că am 
„pledat întrun proces -dare. interesa 
IBanea Naţională. 
' D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice. şi al comunicațiilor: 
` Ñu are importanţă. 

D. M. Paleologu: Ba are foarte mare 
` omportanță. Am pledat pentru Ministe- 
rul de Finanţe și am reuşit să obţin 
la Casaţie o deciziune care consfin- 
teşte teoria că guvernul poate revoca pe 
guvernator. Nu mă plâng, dar am im- 
presiunea că acum s'ar fi inversat teo- 
ria și că din potrivă guvernatorul mai 
de grabă ar putea să revoace guvernul. 
(Ilaritate, aplauze pe băncile opoziției). 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice și al comunicaţiilor: 
D-le Paleologu, sunt fel de fel de cre- 
finţe. Ce vină avem noi că există acea- 
stă credinţă? Nu ne aducem: aminte că 
pe vremuri erau unii care se închinau 
la boi? (Ilaritate). Şi o serie întreagă 
de credinţe! Ce vină avem noi că sunt 
fel de fel de credinţe? 

D. G. Stefănescu-Goiceanu: 
pe vremuri î 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice și al comunicaţiitor: 
D-ta- erezi altfel? Dacă vrei să mă co- 
reetezi. eoreetează-mă. (Ilaritate). 

D. M. Paleologu: D-lor, o mare frică 
a cuprins guvernul și o completă dezo- 
rientare s'a vădit. S?au făcut consul- 
tări nocturne, s'a vorbit la telefon. ete. 
Nu zic că nu este bine să se ia avizul 
institutului de emisiune, dar d-voastră 
faceți impresia că aţi venit la scadență 
cu lecţia neînvaţată, ca şcolarul, care 


Numai 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Ședința dela 10 Aprilie 1938 s 


tot anul și-l petrece într'un dolce far- 
niente, iar când vine examenul stă până 
la ora 5 dimineaţa ca să înveţe. Acea- 


sta vă reproșem. (Aplauze pe băncile 


opoziției). 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
Nu știu ce tot aveţi cu noaptea asta! 
(Iluritate). 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, președintele 
Consiliului de Miniștri: Aţi fi preferat 
să fi chefuit. toată noaptea? 

D.-M. Paleologu: Este foarte posibil, 
ca elevul,. care a învăţat noaptea, să 
iasă bine a doua zi, dar uită imediat. 
Se poate să eșiţi la mal acum, dar legea. 
nu va. cşi bună. (Aplauze pe băncile 
opoziției.) 

Dar care este partea pe care voiam 
să o scot în evidență? Este că acest 
procedeu arată o dezorientare totală 


' în guvern, și dovedește o completă lipsă 


de autoritate. Nici aparențele nu au 
fost salvate. Ni se propune astăzi un 
text, care nu ştiu dacă va mai fi 


mâine. 
Prin acest text, elaborat astfel, nu 
ați evitat controversele — d. Bontescu 


a făcut observaţii foarte judicioase — 
nu aţi evitat nici inechitățile. Dar nu 
intru în detalii, fiindeă nu ştiu. ce va 
rămâne din acest text. 

D-lor, iată de -pildă o dispoziţiune, 
care. nu ştiu dacă era potrivită cu 
acest proiect .de lege: dreptul de pre- 
emțiune al statului. Statul are dreptul, 
după această lege, ca preţul adjude- 
cării, când a fost vândută averea debi- 
torului, să-l depună  într'o rentă seă- 
zută. Pe de o parte, nu ştiu dacă acea- 
stă spoliațiune a creditorilor, va fi con- 


sfințită, dă casaţie, şi cred că nu. Pe 


de altă parte, dacă voiți să emiteţi o 
rentă, dece s'o utilizeze statul, când 
averea debitorului este vândută, şi dece 
să nu daţi debitorului posibilitatea să 
plătească el cu această rentă, -spre a 
beneficia de cursul scăzut al ei? Iată 
întrebarea.. Statul va putea plăti pre- 
tul adjudecării cu o rentă, valorând 
30%, -iar pe debitorul executat îl obli- 
gați să plătească 75%. 

Sunt chestiuni de detaliu, pe care le 
vom examina la discuția pe articole şi 
eu am ridicat-o, pentiucă am remar- 
cat-o aruncându-mi ochii pe texiul de 
lege. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicaţiilor: 
Vasăzică, convingerea d-voastră este 
aşa: se examinează întâi că nu poate 
să plătească debitorul, îi constați inca- 
pacitatea de plată, și îi dai moratoriu. 
Pe urmă, examinăm care este puterea 
lui de plată, fiindcă aceasta interesează 
și îl oblig să plătească după puterea 
lui de.plată. Și el nu plătește. Atunci 
îi- dai posibilitatea să abandoneze patru 
cincimi și el nu vrea să vândă. Si 
după ce se vinde averea unui debitor, 


www.digibuc.ro 


4041 


căruia i s'a „dat termen de plată, că- 
ruia i s'a dat posibilitatea să plătească 
după capacitatea lui de plută, Și care 
nu-vrea să se conforme nici dispoziţiei 
legii, eu privire la abandon, după acea- 
sta mai vine şi statul: ei bine, prea nu 
vrea nimic; îi dau şi o rentă, să rä- 
mână proprietar. (Ilaritate). Aceasta 
este părerea d-voastră. 

D. M. Paleologu: Dreptul de preemp- 
țiune al statului are de scop terpriza- 
rea creditorului. Creditorul, când va 
vedea această  dispoziţiune, socotiți 
d-voastră, că va conveni la o înţelegere. 
Dar, d-le ministru, voiu scurta cuvân- 
tarea: mea, fiindcă am făcut un calcul: 
cum d-voastră, vorbiţi de cinei ori mai 
mult decât mine, dacă aș merge mai 
departe, am sta până diseară aici. | 

_D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice- și “al comunicațiilor: 
Vedeţi, eu am vorbit fără să fac acest 
calcul. (Ilaritale). 

D. M. Palcologu: D-le ministru, se 
găsește o măsură bună în lege, dar 
această măsură bună este o ironie: mo- 
ratoriul de şase luni pentru -toată 
lumea, care nu intră în prevederile 
legii. Iată dar că această lege, făcută 
pentru debitorii agricoli, tericeşte pe 
acei debitori care nu intră în preve- 
derile legii, și care singuri profită de 
un moratoriu, fără condițiuni. Această 
dispoziție este bună, fiindcă în. şase luni 
multe se schimbă, în şase luni poate să 
vină alt guvern. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucra- 
rilor publice şi al comunicaţiilor: 
Așa s'a născut partidul dumnealor: la 
această nădejdie, că multe se vor 
schimba, așa o să trăiască şi așa o să 
moară. (Ilaritate, aplauze pe băncile 
majorității). p 

D N. Mischie: D-le ministru, dacă va 
pieri, cel puțin va pieri cu fruntea cu- 
rată şi cinstită, nu cum va pieri parti- 
dul d-voastră, eu fruntea pătată.' 

D. Pompiliu Ionițescu: Partidul nos- 
tru nu va pieri, ci va trăi mereu 'cu 
fruntea sus. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucra- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
D-lor deputați, să.fim atenți, fiindeă 
acum ne va spune d. Paleologu, ce cred 
dumnealor şi, mai ales, -ce speră. (Ilu- 
ritate pe băncile majorității). 

D. M. Paleologu: In sase luni. este 
vreme destulă să vină alt guvern cu o 
soluțiune definitivă, radicală și chiar 
țărănist radicală. 

D. Ionel Pop, vicepreşedinte: D.. de- 
putat Orghidan are cuvåntul. 

D. Teodor V. Orghidan: D-le preșe- 
dinte, d-lor deputați. proiectul ce.ni se 
prezintă, este un mare progres față de 
legea din trecut. Titlul lui, „legea con- 
versiunii“, este bine aplicat la acest 
nou proiect, fiindcă legea din ţrecut 
era mai mult legea confiscării. 

Noi nu înțelegem să se vină cu pro- 


9 


“'JoF. Se știe foarte bine; 


" fiindcă noi socotim că în 
economie politică trebue sfârșit odată 


- asupra trecutului. Acest lueru 


„4042 


jecte; prin- care să se imprime caracte- 
rul confiseării bunurilor, al tangibili- 
tăţii proprietății. Noi căutăm în titlul 
„legea conversiunii““, ceea ce trebuia 
în-adevăr să existe. Atunci când im- 
previsiunea, a schimbat raporturile din- 
tre debitori şi creditori, acela care s'a 
împrumutat cu un leu, îl plătește as- 
tăzi cu un leu mai bun. Noi înţelegem 
ea tocmai această chestiune produsă de 
impreviziune, de care nu erau vinovaţi 
nici creditorii și nici debitorii, să fie 
acoperită fără sdruneinări sociale și fără 
a imprima caractere din acelea. care 


să sdrobeaseă dreptul de proprietate. 


D-lor, aceasta era ideia noastră, și 


„noi cerem să se dea timpul necesar, ea 


acolo unde capitalurile nu mai pot 


„acoperi datoriile, prin muncă, să se 


poată plăti aceste datorii. 

In ideia de creditor și debitor, nu 
este numai creditor şi numai debitor. 
Debitorul este, la rândul lui și eredi- 
tor; dar şi ereditorul este, la rândul lui, 


„debitor. In momentul când se provocă 
“un curent contra băncilor, 


aceea care 
l-au provocat nu s'au gândit că băn- 
cile nu au împrumutat numai capitalul 
că și băncile 
datorează eapitalurile lor acelora de 
unde. au fost luate. Prin urmare, băn- 
cile sunt și ele debitoare. 

D-lor deputaţi, noi am fi văzut în 
această conversiune ceva ideal, ducă ea 
s'ar fi aplicat tuturor claselor sociale, 
materie de 


cu trecutul; creditul nu poate renaşte 
“decât odată cu terminarea trecutului, 
până la data datoriilor dela 1931. 


D-lor deputaţi, deși nu ni se pre- 
zintă un proiect de lege generalizat, 
totuși el reprezintă un pas înainte, 


„Fiindcă, dacă se asancază agricultura, 


hotărît, va exista și o renaștere în 


viaţă economică, decurece atât timp 
cât agricultura va prospera, comerțul 
și industria vor găsi și ele un randa- 


ment mai mare, și o posibilitate de re- 
naștere, pentrucă în criza actuală co- 
laborează foarte mult situaţia precară 
a agriculturii, cu aceea a comerţului, 
eare este în aceeași situație precară. 

D. V. T. Prelipceanu: D-le Orghidan, 
dar proiectul acesta asigură asanarea 
agriculturii? 

D. Teodor V. Orghidan: Cel puțin 
într?o bună parte, este un pas înainte 
trebue 
să-l recunoaștem eu toţii. 

D-lor deputaţi, mai este o chestiune, 
care se punea în proiectul anterior: re- 
ducerea dobânzilor. 

Eu cred că și în această privinţă, 
acest proiect reprezintă un mare pro- 
pres, „findcă nu  diseriminează care 
sunt dobânzile. -In alte condițiuni, el 
ar“fi creat o procedură foarte grea, 
care ar fi fäcut foarte multe complica- 


10 


=. 5 [e 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Sedinta dela 10 Aprilie 1933 


țiuni. De aceea, cred că este bună ideia 
ca printr'un termen mai lung și cu 0 
dobândă foarte mică, cel puţin ` să se 
amortizeze cuantumul dobânzilor din 
trecut. 

Dar chestiunea. este, dacă acest ter- 
men este suficient pentru å amortiza 
totalitatea dobânzilor care, anatocizate 
Ja capitalul inițial, au dus de multe ori 
creanțele la o valoare de 3, 4 ori mai 
mare decât valoarea. iniţială ? 

Eu cred că termenul trebue să. fiè 
mai lung, fiindcă în 5 ani nu S'ar pu- 
tea amortiza cuantumul dobânzilor co- 
merciale care, în unele cazuri, au de- 
pășit sută la sută. 

_ D-lor deputaţi, simt o durere- pentru 
o clasă socială, clasa  comereială și in- 
dustrială, elasa burgheză dela oraşe. 

Eu nu am pretenţia să cer un regin, 
la fel eu acela acordat agriculturii, 
pentru această clasă. 

Intro ţară, ramurile de activitate 
se pot împărți. Agricultura a câști- 
gat mai puţin, deci trebue să aibă un 
regim mai bun. Industria. a câștigat 
ceva mai mult prin legile proteeţio- 
niste, deci trebue să aibă un regim oare- 
cum deosebit, ca și comerţul, care for- 
mează un ciclu cu industria. 

Pe de altă parte, comerțul şi indus- 
tria au un regim al codului de comerţ 
și au legi speciale. Dar legile speciale 
acordate comerțului și industriei, sunt 
îndestulătoare? . ; 

Oare aceste legi au dat toată pro- 
teeția în raport en conversiunea care 
se face? Este admisibil ca pentru o 
clasă socială să se legifereze mai bine 
și pentru altă clasă socială să se legi- 
fereze mai rău, căutând ca în detrimen- 
tul unei clase sociale, care se slăbește, 
cealaltă să se ridice? 

Aceasta este chestiunea. 

Când s'a făcut legea suspendării 
executărilor silite, art. 3 prevedea clar 
că nu intră în dispoziţiile acestei legi 
datoriile comercianților și industriași- 
lor, în afară de acelea care sunt ipote- 
care, pentru imobilele aservite comerţu- 
lui și industriei. 

Eu am crezut, cu drept cuvânt, ca 
și toată lumea comercială. și industri- 
ală, că acest punct era câștigat, fiind- 
că legea suspendării executărilor silite 
era antemergătoare conversiunii şi în 
declaraţiile făcute se spunea că deo- 
camdată se face o lege de suspendare, 
până se va ajunge la o lege definitivă 
de reglementare. 


Acest principiu, odată câştigat în“le- . 


gea pentru suspendarea  executărilor 


silite, intra de fapt şi de drept în legea - 


de conversiune. 


Nu se poate obiecta că negustorii au - 


coneordatul preventiv, pentrucă, bine 
au spus antevorbitorii mei, concordatul 
mu se referă la creanţele privilegiate 


www.digibuc.ro 


"păsuite. 


6 Iunie 1933 


care trebuese 


plătite ;: ele nu pot! fi 


Dar chestiunea cea mai gravă este 


“următoarea: când avem o lege specială, 


ca aceea a Creditului Industrial, unde 
printr'o simplă notificare adresată in- 
dustriașulu care are o ipotecă la Cre- 
ditul Industrial sau garantează un 
cont curent, Creditul Industrial poate 
fi pus imediat în posesia acelei indus- 
trii, la 'ee va servi acel concordat pre- 
ventiv pe care industriașul îl ia pe un 
termen de 3, 4, 5 ani? 

Când creditorul va fi pus în posesia 


“imobilului negustorului dela oraş, care 


şi-a format un vad, cum va mai putea 
să plăteaseă negustorul, care va fi arun- 
cat în stradă? ; 

Cred eă este o chestiune de dreptate, 
şi eu nu vreau să cer mai mult decât 
ceea ce am obţinut sub guvernul condus 
de d. Maniu, care mi-a acordat, după 
multe discuții, acest mie avantaj, - de 
a se prevedea în această lege imobilele 
aservite industriei şi comerțului, lă- 
sându-se ca aceste creanţe ipotecare să 
fie plătite eşalonat, căci în fond, a plăti 
cu o dobândă mică în termen de cinci 
ani, nu este lucru mare, mai ales când 
legiuirile comerciale nu acordă privi- 
legii speciale. 

Deaceea, rog călduros pe “onoratul 
guvern și pe d. prim-ministru să nu ne 
răpească acest drept câștigat, care a 
fost prevăzut, în legea pentru suspen- 
darea executărilor silite, şi să ne acorde 
nouă, cel puţin atâta consolare, să fim 
înglobaţi în legea conversiunii, pentru 
cele prevăzute în legea suspendării exe- 
cutărilor silite. 

Voi căuta să termin, pentrueă mi-am 
luat angajamentul să nu ocup tribuna 
mult timp, mai ales că este vorba de 
o lege care relativ e bună și urmează 
să o votăm. Cel puţin, dacă se asanează 
o clasă socială importantă, o să vină 
poate timpul când să fie asanate și 
celelalte clase sociale, fiindcă odată an- 
grenajul început, nu se poate opri aci, 

Să-mi daţi voe să citese moţiunea, 
care a fost votată de Camera de Comerţ 
din București, şi trimisă guvernului, 
ca să luaţi şi d-voastră cunoștință ea 
cel puţin, poate pe cale de amendament, 
să putem repara ceea ce nu am putut 
face în proiectul iniţial. 

„Consiliul de administraţie, luând în 
discuție chestiunea reglementării da- 
toriilor comerciale și industriale în le- 
gătură cu proiectul conversiunii, con- 
stată că și đe astă dată legiuitorul nu 
ține seamă de interesele clasei comerci- 
ale și industriale, clasă pe aportul că- 
reja se sprijină întreaga organizație de 
stat. | 

„Clasa comercială şi- industrială se 
vede singură rămasă în afară de apă- 


6 Iunie 1933 


vareu legii, deşi toate categoriile de de- 
__bitori ipotecați vor beneficia. 

„Situaţia în care rămâne comercianții 
şi “industriașii, având datorii privilegi- 
ate, va fi fatală pentru această clasă, 
deoarece debitorii respectivi se vor ve- 
dea expulzați chiar din imobilele unde 
își au întreprinerile. 

„Comereianţii şi industriașii wE 
sprijinul onoratului guvern şi roagă 
ca, folosindu-se de prilejul legii de asa- 
nare, să se acorde pentru datoriile co- 
merţului și al industriei o eșalonare a 
plăţilor şi o dobândă cât mai redusă. 

„Comercianţii sunt convinşi că prin 
aceste mijloace se vor ușura înțelege- 
vile dintre debitori și creditori şi se va 
ajunge la o normalizare de rapor turi 
atât de necesare progresului economic‘‘ 

Cu aceste zise, d-lor, eu declar că voi 
vota proiectul de conversiune, rugân- 
“du-vă încăodată, să ne acordaţi spriji- 
“mul d-voastră. (Aplauze). 

— D. președinte chiamă la cuvânt, 
în ordinea înscrierii pe d-nii deputaţi 
"1. Florescu și N. Fortunescu, care nu 
răspund la apel. 

D. Ionel Pop, vicepreședinte: D. de- 
putat Rădăceanu are cuvântul. 

D. Lotar Rădăceanu: D-le președinte, 
d-lor deputaţi, în faţa celui de al tri- 
lea proiect de lege, prin care burghezia 
xomânească încearcă să soluţioneze 
grava problemă a datoriilor, Partidul 
Soeiăl-Demoerat, constată că el repre- 
“zintă un regres, din toate punctele de 
vedere și la alcătuirea lui au prezidat 

, interesele capitaliste“ cele mai pronun- 
tate. 

Evident, nici până acum nu s'a legi- 
ferat această materie sub îndemnul 
adevăratelor și bine înţeleselor interese 
țărănești și muncitoreşti. 

Prima lege, aceea a d-lui Argetoianu, 
a încercat să salveze din crahul general 
al creditului capitalist ceea ce pe a- 
utunei se credea că mai poate fi salvat. 
Ea a admis reducerea creanţelor și do- 

. bânzilor, violând principiul capitalist 
„al sfințeniei creanţelor, pentrucă astfel 
să menţină intact cel puţin principiul 
creanţei însuși și mecanismul funda- 
mental al creditului. 

Cea de a doua lege, din vara anului 
trecut, întocmită sub presiunea capita- 
liştilor străini și în vederea acelui acord 
dela Geneva, care azi, în fine, este re- 
alizat, a pornit făţiși dela ideia refa- 
cerii creditului, dela ideia 
creanţei. Ea a abrogat prima lege în 
întregime, pentru a o înlocui cu un 
moratoru limitat, care pe deasupra 
încă era condiționat de o reînoită recu- 


noaștere a creanţelor. Partidul Naţio- + 


nal Țărănesc, adică tocmai partidul care 
pretinde a fi reprezentantul ţărănimei 
și înfăptuitorul statului țărănesc, s'a 


făcut astfel slujitorul intereselor ban- - 


sfinţeniei - 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela “20 Aprilie 1938 


care, al căror executor a devenit în în- 


elesul deplin al cuvântului. 


Proiectul pe care îl avem azi înaintea 
noastră, continuă pe același drum, sub 


-acceaşi presiune a băncilor și duce la 


desăvârşire ideile enunțate vag vara 
treută. Reducerea creanţelor, principiu 


câștigat cu mare zbucium și luptă de 


țărănime este anulată, ereanţele sunt 
reduse la nivelul lor iniţial. Conversi- 
unea de drept nu mai există, ea este 
în mod definitiv înlocuită cu un mora- 
toriu pe cinei ani. Depinde de acum 
înainte de creditori, dacă acceptă sau 
nu reducerea creanţei și chiar în caz 
de acceptare condiţiunile de plată sunt 
simţitor înrăutăţite. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice și al comunicațiilor: 
Partidul Social-Democrat are o altă 
formulă constituţională? 


D. Lotar Rădăceanu: Veţi vedea 
acum : 
Partidul. Social-Democrat respinge 


formulele noului proiect. Și dacă gu- 
vernul le motivează cu hotărârea Curţii 
de Casaţie prin care reducerea creanţe- 
lor a fost declarată anticonstituţională, 
atunci singura soluţie este modificarea 


Constituţiei, punerea ei de acord cu 
necesităţile sociale şi economice ale 
timpului. 


D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor -publice: şi al- comunicaţiilor: 
Eu. mă fac social-democrat și iscălese 
deelaraţia. Dar, desigur că d-voastră 
nu vreţi să modificăm Constituţia pe 
o cale nelegală. D-voastră faceţi parte 
dintr'un partid care e de părere că 
trebuie lucrat cu mijloace legale. Pen- 
tru modificarea Constituţiei trebuiese 
niște formalităţi, trebuiese niște citiri, 
trebuiese două alegeri, două Parla- 
mente. Până atunci, d-voastră cari în- 


- grijiți cu atâta căldură de aceşti debi- 


tori, ce vreţi să facem cu ei? 

D. Lotar Rădăceanu: Daţi-le un mo- 
ratoriu. D-voastră aţi votat un mora- 
toriu de 18 luni vara trecută şi să mă 
credeţi, că acesta ar fi fost un timp 
suficient pentru a pune de acord sta- 
vea juridică cu starea de fapt. In con- 
dițiunile în care legiferați d-voastră, 
acest. lucru însă nu s'a făcut. Evident, 
d-voastră încercați a căuta o ușurare, 
însă faptul rămâne că reducerea crean- 
ţelor a fost anulată, ea depinde acum 
nu de voința ambelor părţi, ci numai 
a unei -dintre' părți și anume a credi- 
torului. 

Când avea de ales între literile moar- 
te ale unui text constituţional și inte- 
resele de viaţă ale: unui întreg popor, 
între 'considerațiuni seci de formalism 
juridic, și apărarea maselor ţărăneşti 
și muncitoreşti de jaful cămătărese, un 
guvern care nu este în slujba interese- 
lor bancar-eapitaliste, nu putea sta un 
singur moment la îndoială.. Dacă Cons- 


www.digibuc.ro 


_ celelalte 


4043 


tituţia se opune intereselor vitale ale 
poporului, trebuie să dispară Consti- 
tuția, dar nu lăsate în suferinţă aceste 
interese care trebuie să primeze orice. 

Dar aceasta ar fi implicit o recu- 
noaștere a incapacității regimului ca- 
pitalist de a face faţă problemelor ar- 
zătoare ale zilei şi a faptului că prin- 
cipiul intagibilităţii creanţelor nu mai 
poate rămâne în picioare. De aceia vă 
opuneți, de aceia căutaţi fel de fel de 
compromisuri slăbănoage pentru cu să 
ieşiţi din , încureătură. Dar în zadar 


„faceți politica struțului. Reducerea cre- 


anţelor este un principiu cucerit de 
țărănime. "Țărănimea nu va mai renun- 
ţa niciodată la el și întreg poporul 
muncitor va fi solidar cu ea în lupta 
dreaptă pe care ea va fi silită a duce 
contra legii d-voastră reacționare prin 
care încercați să învârtiţi înapoi roata 
istoriei. 

D-le președinte, d-lor deputaţi, în 
repetate rânduri am avut  ocaziunea 
să vă arătăm că pentru noi problema 


asanării datoriilor este o problemă cu 


caracter social. 'Țărănimea, ca şi toate 
pături muncitoare, au un 
drept indiscutabil de a fi ocrotite de 
exploatarea sângeroasă la care au fost; 
supuse de capitalul cămătărese, în di- 
versele lui forme. In ţările înapoiate 
din punct de vedere capitalist, exploa- 
tarea prin capitalul cămătărese este 
forma dominantă, forma cea mai răs- 
pândită a exploatării capitaliste. Dea- 
ccea, problema asanării datoriilor na 
apare ca o problemă de viață socială 
şi economică în țările înaintate ca evo- 
luție capitalistă, ci toemai în ţările care 
au păstrat încă un pronunțat caracter 
țărănesc şi mic-burghez. In Germania, 
de pildă, ea s'a pus numai în regiu- 
nile agrare şi în special în provinciile 
răsăritene în.care relaţiile feudale au 
încă o stăruinţă considerabilă în agri- 
cultură. Prin însăş acest caracter al ei, 
problema asanării datoriilor constituie 
o problemă de reformă socială. Popu- 
laţia . muncitoare, ajunsă în cea mai 
cumplită dependență economică faţă 
de capitalul cămătărese, trebuie aju- 
tată, ușurată, pusă în situaţia de a se 
scutura de sarcina prea mare ce apasă 
asupra ei în urma îndelungatei exploa- 
tări cămătăreşti. 

O lepiferare în această materie tre- 
buie să îndeplinească, deci, două con- 
diţiuni: în primul rând, ea trebuie să 
fie radicală și energică, să usureze o0- 
dată pentru totdeauna sareinele acu- 
mulate, să redea păturilor muncitoare 
un minim de refacere economică. In 
al doilea rând, ea trebuie să se extindă 
asupra tuturor categoriilor de debitori, 
fără nici o deosebire. Nu este drept şi 
logie ca asanarea să se restrângă nu- 
mai asupra ţărănimei şi să excludă pä- 
turile muncitoare şi producătoare oră 


11 


4044 


şeneşti, care au suferit în egală măsură 
în urma exploatării sălbatece de că- 
tre capitalul cămătărese. 

Proectul d-voastră- nu îndeplinește 
nici una din aceste două condițiuni fun- 
damentale. De doi ani se tot legiferează 
și se tot cârpăcește, fără ca să poată 
fi vorba măcar de un început de solu- 
ţie. „Vom vedea ce va fi în viitor“ a- 
ceasta este toată înțelepciunea d-voas- 
tră. Amânarea soluției — aceasta este 
tactica, d-voastră. Trebuie s’o spunem 
cu toată energia că nu aceasta este ca- 
lea bună de urmat. Debitorii trebuie 
să știe odată pentru totdeauna, ce au 
de plătit şi în ce condițiuni. Or, toemai 
aceasta nu se știe. Sau speraţi d-voas- 
tră că peste cinci ani criza va ceda și 
toată bunătăţile pământului se vor re- 
vărsa asupra acestei omeniri? Nu vă 
lăsaţi ademeniţi de iluzii deșerte! Criza 
economică și în special cea agricolă 
sunt fenomene de durată lungă și pros- 
peritatea este un vis ce nu se va îm- 
plini niciodată. Datorile  trebuese re- 
duse şi condiţiile de plată fixate în 

“aşa mod, încât massele populare să sim- 
“tă o ușurare reală și definitivă. 

Dar, nici cea a doua condiţie nu este 
îndeplinită de acest proect de lege. De- 
bitorii urbani sunt oerotiți numai în- 
tr’o măsură cu totul insuficientă. 

'Prebuie s’o spunem că este deosebit 
de revoltătoare  avantajarea  unilate- 
rală a debitorilor urbani, proprietari 
de imobile. Cum adică? D-voastră gă- 
iți cu cale să protejaţi proprietatea 
imobiliară, care, oricum, este un indi- 
ciu de oarecare bunăstare și lăsați la 
disereţia debitorilor pe cei fără nici o 
proprietate, pe cei mai săraci dintre să- 
raci? D-voastră apăraţi, și aceasta în 
mod foarte zgâreit, proprietăţile de 

„casă de urmărire” și vânzare silită, dar 
permiteţi să se vândă celui fără avere 
ultima pernă din casă? 


Nedreptatea este atât de vădită în-. 


cât nici nu este nevoie să fie expusă pe 
larg. Partidul Social-Democrat, cu to- 
iul nemulțumit de dispoziţiile proeetu- 
lui cu privire la debitorii urbani cere 
o asanare generală a acestor debitori 
fără deosebire cu o reducere masivă 
a creanţelor și cu eşalonarea anuităţi- 
lor în raport cu puterea de plată a 
debitorilor. 

D-le președinte, d-lor deputaţi, Par- 
tidul Social-Democrat refuză a da ade- 
ziunea sa acestui proect de lege. Proee- 
tul ar fi putut aduce o ușurare mas- 
selor aruncate în cea mai adâncă mi- 
zerie de criza capitalistă, dacă grija 
pentru interesele acestor masse ar fi 
însuflețit guvernul actual. Aşa, însă, 
el nu va aduce nici măcar atât, pro- 
blema rămâne deschisă și așteaptă a- 
bia soluţia. Partidul Social-Democrat 
nu va înceta a lupta în această direcţie. 

Dar el spune în acelaş timp masselur 


12 


MONITORUL OFICIAL Nr. 38 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa .dela 10 Aprilie 1933 


că nici măcar o lege bună de asanare 
nu ie poate scoate din starea de mize- 
rie și exploatare în care au căzut din 
cauza sistemului capitalist. Ea ar pu- 
tea determina doar o îmbunătăţire,-tre- 
cătoare și ea, a situaţiei insuportabile 
de azi. Exploatarea însăși, antagonis- 
mele inerente sistemului capitalist ră- 
mân, oricare ar fi formula asanării. 
Numai socialismul poate mântui acest 
popor, numai el îi poate soluţiona pro- 
blemele de viaţă. 

D. Ionel Pop, vicepreşedinte: D. de- 
putat Hedrich are cuvântul. 

D. dr. Hans Hedrich: D-le preșe- 
dinte, d-lor deputaţi, partidul german 
este nevoit de a constata, cu cel mai 
mare regret, că proiectul de lege de 
făță nu rezolvă în nici o direcţie, nici 
în parte, nici în totalitatea ei chestiu- 
nea reglementări datoriilor, așa de ar- 
zătoare pentru întreaga viață a noas- 
tră de stat. Eram printre cei dintâi 
care au cerut reducerea generală și 
uniformă a tuturor datoriilor pentru 
toate tagmele economice și pentru toate 
instituţiunile economice, în scop ca să 
fie adaptate automat și instantaneu 
întreaga noastră economie naţională la 
posibilitățile de producție şi rentabili- 
tate aşa de radical schimbate prin cri- 
ză. Am avut satisfacția tristă de a ve- 
dea cum s'au realizat, punct cu punet, 
toate prezicerile noastre privitoare la 
urmările nefaste ale legiuirii noastre 
asupra reglementării datoriilor. 

Am avut în sfârșit speranţa că vor 
înţelege şi cercurile noastre hotărîtoare 
și de răspundere, sub presiunea expe- 
rienţelor și experimentelor dezastrnoa- 
se, necesitatea im perioasă a unei legi- 
ferări largi și curajoasă în această ehes- 
tiune. 

Proiectul de lege de faţă.ne răpește 
însă total această iluziune. Dispoziţiu- 
nile proiectului cuprind pentru cercu- 
rile numeroase -ale vieţii noastre. econo- 
mice, atât cele din agricultură, eari în 
urma susținerii. plafonului și a impo- 
sibilității de a dovedi caracterul agri- . 
col al datoriilor, cât și aproape toate 
cele din industrie, comerţ și profesiuni 
libere, măsuri de proteguire absolut 
insuficiente.  Insăşi  dispoziţiunea de 
apărare cea mai largă din proiect de 
a rezerva pe seama debitorului o cin- 
cime din averea sa, dacă abandonează 
restul creditorilor, va rămâne de fapt 
o dispoziţiune iluzorie, fiindcă lichi- 
darea acestor averi pe calea licita- 
ţiunii publice va avea efectul ca pre- 
urile de vânzare vor rămâne, în îm- 


prejurările economice de azi, eu mult. 


sub preţurile reale aşa și extrem de 


scăzute, încât creditorii, cât şi debito- ` 


vii vor eşi profund păgubiți din aceas- 
tă procedare. Beneficiarul la această 
lichidare va fi însă acel terţiu tezauri- 
zatorul numerariului, care va cumpăra 


www.digibuc.ro 


6 Innie 1933 


eu ui de nimic avera  agonisită 
prin truda și munca altora. 

Chiar şi moratoriul de cinci ani, res- 
pectiv zece ani, care se acordă prin 
prezentul proiect de lege marei ma- 
Jorităţii a debitorilor agricoli şi a unei 
categorii foarte restrânse a celor ur- 
bani, nu fereşte de loe pe debitorii, 
creditorii și economia naţională deopo- 
trivă, de gravele neajunsuri și pagube, 
evitabile printr'o lege rațională. In 
locul unei rezolvări definitive radicale 
şi rapide, care pune ambele părți pe. 
debitori și creditori înaintea unui fapt: 

- împlinit, dându-se astfel posibilitatea 
acestora de a-și reclădi gospodăria lor 
sdruncinată pe baze sigure şi posibile, 
proiectul prelungește pe un timp insu- 
portabil pentru economia noastră, acest 
provizorat, nefast, această incertitudine 
de viitor, care răpește tuturor posibi- 
litatea de a se dedica unei munci pro- 
ductive şi creatoare. O stare de război la- 
tentă, dar permanentă între creditori 
ȘI. debitori, care anihilează ori și ce re- 
facere, va fi consecința fatală a unei 
astfel de legi; debitorii nu vor plăti de 
loc în speranța că în viitor vor obţine 
reduceri și mai mari, eventual chiar 
iertarea totală a datoriilor. Această 
speranță se nutrește dealtminteri Și 
din diminuarea crescândă a autorită- 
ţii de Stat, din demagogia şi suprali- 
citațiunea partidelor politice. - Credito- 
rii însă, care primese dreptul, după 
proiect, de a hotărî ei însăși, ori intra- 
rea debitorilor în conversiune, ori men- 
ținerea integrală a creanţelor, vor ale- 
gc această ultimă cale, în speranța că 
un regim nou — și știm cu toţii cât de 
repede se. poate. schimba la noi un re- 
gim — va favoriza mai mult interesele 
lor. Profund  îndureraţi vor rămâne 
însă; în sfârsit, în- urmă acestei. stări 
de fapt haotice şi anarhice, creditorii 
și debitorii 'și economia noastră deopo- 
trivă. _ 

Se vor realiza oare speranțele pe 
care se reazimă proiectul, că debitorii 
şi creditorii, cu tot moratoriul, vor a- 
bandona sistemul de sabotare recipro- 
că? Experiențele de până acum nu 
prea confirmă această speranță. In ori- 
ee caz, este de dorit să se facă această 
încercare de transactie voluntară între 
creditori și debitori. Vom face această 
încercare, eu toată seriozitatea și în 
sânul poporului nostru. Este necesar 
însă, la ambele părţi, curajul de a ve- 
dea, lucrurile clar, așa cum se desprind 
din starea economiei noastre generale, 
trebuie abnegaţia de a subordona in- 
tenţionat interesele proprii egoiste, dar 
şi mioape, intereselor generale. 

Dacă însă ereditorii și debitorii nu 
sunt în stare de a trece la fapte, de.a 
pune, însfârșit, ordine în gospodăria 
lor, atunci se naște situația tragică. ca 
să nu spunem tragi-comică, că legiui- 


6 Iunie 1933 


vea noastră incomplectă nu ajută, în- 
sfârşit, pe nimeni, că se vor mări numai 
concomitent cu dezorganizarea noastră 
economică crescândă, jertfele pe care 
trebue să le aducă în viitor creditorii Și 
debitorii, deopotrivă. Dar, chiar şi, în 
cazul acela, dacă ici și colo - vom reuși, 
pe calea transacţiunilor voluntare, de 
a rezolva conflictele existente, , această 
rezolvare, în parte, va aveă numai un 
efect binefăcător foarte limitat şi con- 
diționat, dat fiind legăturile organice 
ale fiecăruia cu economia năţională, 
care vă rămâne bolnavă. Cu atât mai 
mult trebue să cerem o lege, care asa- 
nează întreaga economie a țării nous- 
tre, trebuie să cerem mai departe eli- 
minarea din proiect a tuturor acelor 
dispoziţiuni care, bazându-se pe consi- 
deraţiuni antieconomite, uneori chiar 
șoviniste vor păgubi și mai mult eco- 
nomia noastră. 

In consecinţă, cerem, în primul rând, 
reducerea generală și uniformă a dato- 
riilor tuturor tagmelor sociale şi insti- 
tuțiunilor economice. Cota de reducere, 
cât și modalitățile de plată, rezi "tă din 
imperativul de a reda tuturor institu- 
jiunilor economice, viabile, tuturor de- 
bitorilor, indiferent de ocupația lor, 
posibilitățile economice de refacere. 

Proiectul de lege trebue să conţină, 
mai departe, dispoziţiunile necesare pen- 
tru constrângerea efectivă a, debitorilor 
Ja respectarea punctuală a obligamente- 
lor .de plată, preîntâmpinându-se, cel 
puţin .pe viitor, astfel, demoralizărea 
Și pe mai departe a vieţii publice și 
particulare,  restabilindu-se respectul 
zdruncinat înaintea obligațiunilor luate. 
Mmânarea achitării dobânzilor până la 
Decemvrie- 1934, în speranța că credi- 
torii vor încheia, sub această presiune, 
transacţiunile legale, o socotim în gene- 
ral ca o-iluzie cu consecințe fatale pen- 
tru întreagă viața noastră de Stat. 

In acelaș timp, trebuese luate toate 
măsurile necesare pentru refacerea ins- 
tituţiunilor noastre de credit, dânduli-se 
întâi dreptul de a reduce şi ele datoriile 
lor faţă de creditori, atàt faţă. de debi- 
torii lor. particulari, cât şi față de 
înstituţiunile de credit, eseontatoare, 
inclusiv față de  Bânca Naţională. 
Socotim necesară asanarea. insti- 
.tuțiunilor de credit, din două 
motive puternice: pentru ocroti- 
rea intereselor legitime ale. depunători- 
Jor şi pentru refacerea creditului nostru 
publie și particular, redându-i-șe ast- 
fel rolul important şi, decisiv pe care 
trebue să-l aibă pentru înviorarea vieţii 
noastre economice. Această reformă se 
poate efectua numai. atunci, dacă şi 
Banca Naţională va contribui într’o 
măsură largă la această operă, dacă şi 
statul va lua în mână cel puţin în parte 
finanțarea conversiunii. 


Introducerea preempțiunii statului 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: “Şedinţa dela 10 Aprilie 1985 


pentru bunurile rurale, care vor fi vån- 
dute prin licitaţie publică, și achita- 
toarea preţului de cumpărare prin 
rente de stat o socotește partidul ger- 
man nu numai ca un atentat nedrept 
intentat în contra proprietăţei particu- 
lare, în contrazictre flagrantă cu preve- 
derile, Constituţiei, ci .ca o încercare 
făţișe de a fărâmița complect proprie- 
tatea mijlocie; rămasă după reforma 
agrară. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
Nu trebue să controlăm pe ce mâini va 
ajunge proprietatea rurală? Să ajungă 
pe mâna cămătarilor? Nu trebuie ca 
statul să supravegheze, în caz de scoa- 
tere în vânzare, unde vor, ajunge aceste 
bunuri? 

D. dr. Hans Hedrich: D-le ministru, 


trebuie să salvăm proprietatea mijlocie, 


nu să o ruinăm și să o scoatem la lici- 
tație. publică. (Intreruperi pe băncile 


Partidului , Național-Liberal, I. G. 
Duca). 

(D. deputat dr. I.. Costinescu între- 
rupe). 


D: Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
D-le Costinescu, am să vorbesc la acea- 
stă lege. Dar d-voastră dela această tri- 
bună cereți ziua o reformă largă gi 


noaptea, de care .vorbeați, instituţiunile 


d-voastră .o cer strânse. Ziua - largă, 
noaptea strânsă! Ce este asta? (Ilari- 
taie). 

D. D. Iuca: Banca Urbană a d-voa- 
stră, a- d-lui Mironescu și Anghelescu. 
- D. M. Negură: Da, Banca Urbană, 
aceea mică, Băncuța Urbană. - (Ilari 
tate). 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
Să vorbim întâi de Creditul Urban, ce. 
este cu el? 

D. D. Iuca: Ce; este liberal? Este al 
acţionarilor. .(Intreruperi). 

D. dr. Hans Hedrich: Executarea 
acestor  dispoziţiuni ar ruina şi mai 
mult producţia noastră agricolă. Pe de 
altă parte se creează posibilitatea, sub 
steagul falș al' unor pretexte sociale, 
de a frusta minoritățile etnice de ave- 
rea lor. 

Proiectul de lege de faţă s'a născut 
din diferite concepţii, diametral opuse 
pe terenul economic, social şi de cre- 
dinţă, Ca un nănaș important al pro- 
iectului, vedem pe reprezentantul ca- 
pitalismului internaţional  perimat, 
Banca Naţională și pe Ministerul de Fi- 
nanţe. 

Pe de altă parte însă proiectul se pre- 
zintă izvorât; dintr”'o concepţie unilate- 
rală și nenorocită de clasă, împrumu- 
tată din ideile marxismului, amestecată 
cu. o concepţie naționalistă. Şi lipsește 
aproape cu desăvârșire tendinţa hotă- 


www.digibuc.ro 


"4045 


rîtă de a armoniza aceste diferite inte- 
rese centrifugale și de a subordona aceste 
interese, intereselor generale. Imbună- 
tăţirile, care s'au introdus în acest 
proiect, privese numai chestiuni de im- 
portanță secundară nefiind. în stare de 
a înlătura rezervele noastre asupra dis- 
poziţiunilor principale. 

Pentru toate aceste motive Partidul 
german nu votează acest proiect de lege, 

D. V. T. Prelipceanu: Care sunt dis- 
poziţiunile naţionaliste ale proiectului ? 

D dr. Hans. Hedrich: Dreptul de 
preempțiune al statului. Cunoaștem so- 
purile. (Întreruperi). 

D. Ionel Pop, vicepreședinte: D. do- 
putat Roșianu are cuvântul. 

D. M. Roșianu: D-le președinte, d-lor 
deputaţi, proiectul actual a creat o 
atmosferă, din care se  constâtă că 
singura formulă, care se putea găsi în 
actualul stadiu al problemei.  datorii- 
lor şi situaţiei economice, era numai 
aceasta. 


De aceea, nu voiu căuta să prelun- 
gese discuţia, arătând pentruce, acest 
proiect răspunde necesităților econo- 
mice și aşteptărilor creditorilor gi debi- 
torilor. Voiu face numai câţeva obser- 
vațiuni. Mă voiu opri puțin la art..3. 
In acest articol se spune. că vor bene- 
ficia de dispozițiunile acestei legi, nu- 
mai- debitorii care.au fost :impuşi la 
impozitul agricol până la 1 Ianuario 
1931. Or, cred că este o greşală. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucrăe 
rilor publice și al comunicaţiilor: 

Nu ați fost aseară aici când am dat 
lămuriri în această privinţă. Am recu- 
noseut, că proprietarii până la zece hec- 
tare nu sunt în acord cu rolurile, întru- 


cât situația proprietății se găseşte 
fie pe numele cumpărătorului, fie 
pe numele vânzătorului. Am“ pro- 


mis că vom modifica acest tixt, în 
sensul că proprietarii până la zece hec- 
tare să nu aibă âceastă oblipațiune de 
înscriere în roluri. Pentru proprietatea 
mare, ea se găseşte înscrisă exact în 
roluri. Eu vorbesc numai de proprie- 
tarii până la zece hectare, de aceia care 
nu au posibilitatea să se pună la cu- 
rent cu legile şi cu  dispozițiunile 'de 
ordin fiscal. Ne-am gândit să nu fie 
o decădere pentru un proprietar care 
trebue să beneficieze de acest proiect, că 
nu are înscrisă proprietatea pe numele 
lui. Perceptorul vine cu recipisa la el, nu 
ge duce la cel înseris. Ia recipisa și deşi 
pe ea stă scris Andrei Ion, totuşi, plă- 
tește Stan al lui Andrei Ion, iar. plata 
se face în perfectă regulă. Sriptele nu 
sunt în regulă, pentrucă acela care 
cumpără trebue să facă o cerere, să 
taxeze actul de cumpărare, lucru pe 
care sătenii nu-l fac. 

D. V. T. Prelipceanu: D-voastră in- 
tenționați ca și bunurile femeiei să răs- 


13 


4046 


pundă de datoriile bărbatului? Eu cred . 


că d-voastră nu intenţionaţi acest lucru, 
pentrucă la săteni, în majoritatea ca- 
zarilor, plata este trecută în rol pe nu- 
mele soțului. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice și al comunicaţiilor: 
Aici este vorba numai de condițiunea, 
să intre. în conversiune, -iar nu de con- 
dițiunea să fi fost înscris în roluri la 
1 Ianuarie 1931. Intrucât aceste roluri 
nu corespund realităţii, natural, ar fi 
fost foarte mulţi. oameni neînscriși în 
roluri, eu toate că ei sunt proprietari 
de mult timp. Din această cauză i-am 
dispensat de condițiunea de a fi fost 
înscrişi în roluri. 

D. N. Mischie: D-le ministru, domnul 
Roșianu a pus altfel problema. Nu este 
vorba numai de proprietarii până la 
zece hectare, ci şi de aceia care au până 
la 50 hectare. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
Spuneţi-mi unul, cum îl chiamă. 

D. N. Mischie: Eu vă dau numai un 
exemplu, nu este vorba de persoane. 


D-voastră sunteţi învăţaţi cu regimul 


d-voastră: când cineva ridică o chesti- 
une, trebue să fie şi o persoană la mij- 
Toe. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
Dar d-ta ţi-ai făcut școala la noi; prin 
urmare, ai aceeași edueaţiune. 

D: N. Mischie: De aceea am plecat. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice și al comunicaţiilor: 
Si nu crezi că dacă ai plecat te-ai 
schimbat. 

D. N. Mischie: Să presupunem, un 
săteam care a cumpărat 20 de hectare 
în anul 1930 şi nu a făcut schimbarea 
în roluri, iar pe 1931 a plătit el la 
percepţie, însă pe numele aceluia care 
i-a vândut. Nu credeţi că ar fi bine să 
puneţi în lege pe acela care a cumpă- 
rat pământul până în 1931? 

D. Eduard Mirto, ministrul. lucră- 
rilor. publice şi al comunicațiilor: 
De acord, să fie înscris el sau acela dela 
eare a dobândit. 

D. N. Mischie: D-le ministru, vedeţi 
că nu e o chestiune personală, ci de in- 
teres general. 

D. M. Roșianu: Această chestiune 
fiind lămurită, nu mai insist. 

Fac însă o remarcă, în ceea ce pri- 
veşte regimul stabilit cooperației. Prin 
legea. din Octomvrie s'au împărțit de- 
bitorii dela Băncile Populare în două 
părți: unii cărora lise scădea cu 50 la. 
sută, alţii cărora li se scădea cu '25 
la sută. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice și al . comunicațiilor :, 
Exact, printr'un articol îi împărțea: în 
două și în altul îi băga împreună. 

D. M. Rosianu: Din cauza acestei îm- 


14 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Sedinţa dela 10 Aprilie 1933 


părțiri, sa făcut o .contuzie, care a 


adus mult rău cooperaţiei, creind seri- _ 


oase dificultăți în aplicarea legii cu 
privire la debitorii instituţiilor coope- 
ratiste. 

In adevăr, forurile coperatiste au că- 
utat să facă în așa fel, ca datoriile de- 
bitorilor dela băncile populare să. fie 
reduse numai cu 25 la sută. Au trimis 
organele de control să facă înţelegeri 
numai în acest fel. 

Dacă nu era această confuzie, cred că 
mulți debitori ai băncilor populare plă- 
teau din dobânzi. și chiar din datorie. 
Dar din cauză că unele bănci au stabi- 
lit o scădere de 25 la sută și altele de 
50 la sută, unele au stabilit o dobândă 
de 4 la sută, altele de 5—6 la sută, de- 
bitorii au aşteptat să vină un regim de- 
fintiv şi unitar și nimeni nu a mai plă- 
tit nimic băncilor populare. 

După câte văd, acest proiect de lege. 
stabileşte un regim unitar și pentru 
băncile populare şi pentru celelalte 
bănci, lăsând însă posibilitatea înțele- 
gerilor, ceeace constitue o bună măsură, 
pentrucă unii debitori vor putea să 
dea chiar mai mult decât stabilește le- 
gea. i 

In această privință, eu ași ruga să 
trecem în lege ca înțelegerile făcute 
deja între băncile populare şi debitori 
să rămână bine făcute, aşa cum s'au 
făcut, iar pentru cele care se vor face 
de aci înainte, să lăsăm posibilitatea să 
se stabilească aceste înţelegeri, nu. să 
stabilim un regim de plată special pen- 
tru aceste instituţii, pentrucă nu vom 
face niciun serviciu cooperaţiei, ci vom 
face ea instituţia cooperatistă să fie rău 
văzută de debitori, care nu vor plăti, 
așteptând să se legifereze un regim 
asemnănător cu cel stabilit pentru cei- 
Jalti creditori. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
riilor publice şi al comunicaţiilor: 
Eu nu ascund şi îți declar că am sus- 
tinut punctul d-tale de vedere. 

Am spus: prin faptul că puneţi co- 
operativele și băncile populare într’o si- 
tuație mai bună, debitorul o să ofteze 
că s'a împrumutat dela banea populară 
și nu s'a împrumutat dela o altă bancă, 
pentrucă situaţia i-ar fi fost mai bună. 

Mi s'a răspuns următorul lueru: aci 
este o situaţie deosebită. Capitalul aces- 
tor bănci reprezintă aceeași clasă de 
oamen; pe care o reprezintă şi debitorii; 
un frate este deponent şi altul debitor. 

In al doilea rând, mi s'a răspuns că 
trebuese luate măsuri cât mai pru- 
dente, pentruca nu cumva, prin redu- 
cerea creanţelor, să fie complect para- 
lizat și desfiinţat capitalul acestor mici 
instituţii de credit. care. toţi: ţinem să 
se desvolte. 

D. M. Roşianu: Noi suntem dela sate 
şi suntem în conducerea cooperațici, 
Credem că instituţiile cooperatiste se 


www.digibuc.ro 


6 Iunie 1933 


vor impune ca singurul instrument de 
credit agricol-mie; deci ele trebuie să 
fie ajutate, 

Dar nu pe calea aceasta le vom in- 
viora. Dacă putem găsi posibilitatea să 
acoperim, cel puţin în parte, pierderile 
suferite, da; dar prin stabilirea unui 
regim special nu le vom veni în ajutor. 

Eu am luat parte la campania de 
stabilirea condiţiunilor celor mai favo- 
rabile, în judeţul unde fac cooperaţie, și 
ştiu că în unele părți înșiși acești coo- 
peratori vor veni să dea mai mult de- 
cât le cere legea ; dar sunt și unele părţi, 
unde nu vor putea să dea mai mult. 
(Aplauze pe unele bănci ale majorită- 
jii). Puterea de plată a debitorilor este 
aceea; pentru toţi creditorii. 

Atunci nu trebue să-i împărţim în 
două categorii. 

Sunt și eu, cum sunteți şi d-voastră 
toți, preocupaţi să faceţi din instituţia 
cooperatistă, aşa cum este normal, aşa 
enm este seris şi în programul nostru, 
singurul instrument de credit ţărănese 
mic. Atunci pe altă cale, nu pe caleg 
aceasta să venim în ajutorul lor, pe ca- 
lea de a găsi posibilităte să le ajutăm. 
şi să le acoperim. Nu imediat, ci în 
timp, nu în totul, ci în parte, pierderile 
suferite de reducerea creanţelor. (A- 
plauze). À 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
riilor publice şi al comunicaţiilor: 
Iarăşi nu vă ascund că d. ministru dé 
domenii, de care depinde cooperația a 
rămas ca împreună cu d-voastră şi co- 
operatorii să dea formula cea mai bună 
pentru rezolvarea acestei chestiuni. Aşa 
că adresaţi-vă d-sale, și împreună dați 
soluţia cea mai justă. IT 

D. M. Roşianu: Socotind. că vom 
găsi împreună formula necesară. pe de 
o parte să dăm vieață instituţiilor Co- 
opcratiste, iar-pe de altă parte să facem 
posibilă stingerea datoriilor țărănești, 
şi la instituţiile cooperatiste, așa cum se 
face la toate celelalte instituţii, stabilind 
un regim comun, dar sprijinind, cum am 
spus mai înainte, instituția coperatistă, 
prin acoperirea pierderilor, socotind că 
vom găsi această, formulă, votez eu tot 
sufletul proiectul de lege, fiindcă răs- 
punde necesităţilor şi intereselor şi ale 
debitorilor. şi ale creditului şi cores- 
punde programului nostru agrar. (A- 
piauze ). 

D. Ionel Pop, vicepreședinte: D. de- 
putat Vasilescu-Nottara are cuvântul. 

D. I. Vasilescu-Nottara: D-le preşe- 
dinte, d-lor deputați, avem în fața noa- 
stră un proiect de lege ieșit din consim- 
ţământul unanim al comisiunilor Ca- 
merii şi Senatului și al guvernului. 

Projectu] așa. cum se prezintă, în 
ceia ce privește, creditorii: și debitorii 
rurali, cred că este foarte bun. In ceea 
ce priveşte debitorii urbani, ar fi putut 
să fie mai larg. însă și avantajele pe 


6 Iunie: 1933 


eare le dă, sunt pentru moment destul 
de acceptabile. 


-S'au per.ndat la această tribună, re-: 


prezentanți aproape ai tuturor parti- 
delor şi în afară de partidul liberal 
care nu a vrut să ne spuie ce vrea, ră- 
mânând ea totdeauna în echivoc.... 

D. M. Negură: Citiţi deelaraţiunea. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
viilor publice și al comunicaţiilor: 
D. Negură spune: la legea Argetoianu, 
aim votat pentru, la legea Mironescu, 
am votat contra, am epuizat şi pentru 
și contra și acum trebuie să epuizăm și 
abţinerea. (Ilaritate). 

D. M. Negură: D-le ministru, mă mir 
„că în situaţia lamentabilă. în care vă gă- 
siți când diseutaţi un proiect care nici 
d-voastră nici majoritatea nu ştiţi dacă 


are asentimentul guvernului, mai aveţi: 


şi timpul suficient să faceţi glume. D Noi 
am avut un punct de vedere categorie 
și la legea Argetoianu și la -legea Mi- 
ronescu, dela care nu ne-am abătut 
niciodată. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
riilor publice și al comunicațiilor: 
D-le Negură, cuvântul lamentabil de- 
notă că aveți un. vocabular foarte bo- 
gat, însă nu este cazul să-l întrebuin- 
ați. Ştiţi însă că nu numai mulţimea 
cuvintelor denotă și bogăția vocabula- 
rului, ci întrebuinţarea lor justă. 

In orice caz este situaţia cea mai la- 
mentabilă să stai cu braţele încrucişate, 


pentrucă , cel mai mic grad din oştire . 


ştie că lipsa de hotărîre este mai rea de- 
cât o hotărîre rea. 

D. N. Mischie: Eu vă admit hotărî- 
rea, dar să depindă, numai de d-voastră, 
nu de alţii. 

D. I. Vasilescu-Nottara:-D-le Negură, 
constat, cum spuneam, ca simplu spec- 
tator, în ce priveşte declaratiile d-voa- 
stră, că de câțiva anj vă place să staţi 
în echivoc, trăgând din el orice combi- 
nație credeţi la momentul oportun. 

D. M. Negură: Echivocul e din par- 
tea d-voastră.. 

D. Eduard- ‘Mirto, ministrul lucră- 
riilor publice şi al comunicațiilor: 
Àu văzut că au greșit, când au făcut 
una, au greșit când au făcut pe celalaltă 
şi acum se abţin. 

D. I. Vasilescu-Nottara: Va să zică, 
în afară de declarația d-voastră, s'au 
perindat şi celelalte partide la această 
tribună, și aproape în unanimitate, au 
declarat că proiectul este bun și îl vor 
vota. 

D.N. Mischie: Vă rog,-eu am spus că 
este un paravan... 

D I. Vasilescu-Nottara: Nu am zis 
toți, aproape în unanimitate. Dar par- 
tidul Naţional-Liberal, în numele că- 
ruia a vorbit d. Bordeni, d. Isac din par- 
tidul "Țărănesc, au declarat că sunt. de 
acord: A 

D. Dinu Simian: Și domnul Mischie 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


a spus că e de acord în privinţa coope- 
rativelor și d. Paleologu în privința de- 
bitorilor urbani, 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
riilor publice și al comunicațiilor: 
Şi d. Mischie o să voteze, fiindcă nu-mi 
închipui că cere amendamente . foarte 
bune, pe care mi le-a propus ca să nu 
voteze proiectul. (Ilaritate). 

D. D. Luca: Atunci s'a lămurit che- 
stia cu amendamentele. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
riilor publice şi al comunicațiilor : 
Am un amendament. și dela d-voastră. 
Nu-mi înehipui că propuneţi amenda- 
mente, cereţi să le admitem și pe urmă 
să nu votaţi. 

D. D, Iuca:. Vă rog să-l arătaţi. Bu- 
însă aș vreu altceva. Când s'a discutat 
legea conversiunii sub guvernul lorga 
și eraţi pe banca opoziţiei, aţi propus 
să se introducă un articol, ea parlamen- 
tarii, cari iau parte la discuţia și vota- 


vea acestei legi, să nu se poată prevala | 


de dispoziţiile legii,- indiferent dacă 
vor fi creditori sau debitori. 

V’aşi ruga să vă menţineţi punctul 
de vedere exprimat atunci în opoziţie, 
cel. puțin acum, când sunteţi acolo pe 
banca ministerială şi în locul glume- 
lor, pe care le faceţi, să faceţi acest act 
serios, care va fi votat și de noi. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
riilor publice și al comunicaţiilor: 
D-le Tuca, te rog să iei-act că nu voi in- 
tra niciodată în conversiune, nici ca de- 
bitor, nici ea creditor. 

D. D. luca: Nici eu, dar d-ta te 
plângi că vin atâtea amendamente cu 
interes personal.şi atunci se atinge pres- 
tigiul' Parlamentului. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
riilor . publice şi: al comunicaţiilor: 
Mi-am permis să spun că avem amen- 
damente și dela d-voastră și am văzut 
că puneţi la îndoială afirmaţia meu. 
Acum, însă, am să vă spun pedeaîntre- 
gul. Din prima zi, după ce a fost de- 
pusă legoa, d. Dinu Brătianu..... 

. D. dr, I. Costinescu: Inainte de a se 
depune. 

D. Eduard. Mirto, ministrul mth 
lor- publice-și al comuncaţiilor: După 
ce a apărut în ziar, d-l Dinu Bră- 
tianu a făcut nişte observaţiuni. după 
umila mea: părere, foarte justifieate și 
a cerut anumite. modificări. După a- 
ceasta a rămas-să le redacteze d-l Bră- 
tianu şi să mile trimită. Sunt informat 
că le-a trimis. 

In- ce mă privește, eu n'am nevoe să 
le văd, fiindcă am ascultat cuvântareu 
d-lui. Brătinnu şi l-am auzit susținând 
amendamentele ‚dând toată dreptatea 
acestor amendamente. 

D. D. Iuca: Dar sunt de un interes 
personal, d-le Mirto? Spune-o drept. 


www.digibuc.ro 


Sedinta dela 10 Aprilie 1933 


4047 


D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 


riilor 
Nu. 

D. D. luca: Aceasta este chestiunea, 
căci spuneai că sunt amendamente de 
interes personal, 

DÐ. Eduard Mirto, ministrul lucră= 
riilor publice și al comunicaţiilor: 
Daţi-mi posibilitate să mă explie. 

Nu am intenţionat o clipă să spun 
că a fost vorbu de vreun fel de interes 
personal. Eu, după ce am spus d-lui 
Mischie, care deasemenea mi-a propus 
amendamentul, în care iar nu poate să 
fie vorba despre ceva personal, şi după 
ce i-am søus că nu-mi închipui ca d-sa, 
care mi-a: propus amendamente foarte 
bune și care vor fi admise, să nu vo- 
teze legea, după aceasta am adăogat că 
nu-mi închipui nici că d-voastră, dintre 
cari un fruntaş mi-a dat amendamente. 
foarte bune, fără nici un caracter per- 
sonal, să nu vă ceară, chiar dânsul, — 
dacă nu v’o cer chiar eu şi am să v’o 


publice şi al comunicaţiilor: 


cer, — să votaţi această lege, ca să fiţi . 


cel puţin de data aceasta  consecvenţi 
cu d-voastră înși-vă. (Aplauze pe bün- 
cile majorităţii). 

D. M. Negură: Partidul Liberal nu'a 
propus niciun amendament.. (Inirerù- 
peri). 

D. D. Juca: D-le Mirto, dar cu arti- 
colul acela cu parlamentarii, pe care 
l-ai propus atunci, cum rămâne? 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră: 
riilor publice şi al comunicațiilor: 
Este adevărat, eram parlamentar în 
opoziție, când se găsea un președinte 
de comisie, despre care toată lumea a- 


firma că intră în conversiune și că se 


amendează legea, ca să intre cât mai 


-signr în conversiune. Mai era o serie 


de oratori, — şi din cei ce susțineau le- 
gea, — care era notoriu că intră îu eon’ 
versiune. 

Atunci mam adresat într’o Hi şi 
le-am spus: O susțineţi în 
economiei generale și a ereditului'? Fa- 
ceți dovada: primiți amendamentiil, “pe 
care vi-l propun, că, indiferent d'e'-ea- 
litatea de eraditor sau de - debitor, 


niciun parlamentar mu va putea profită” 


de această conversiune. 
D. M. Negură: Vă menţineţi părerea? 
D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
riilor publice și al comunicaţiilor: 
D-ta care eşti un distins 
foarte bine că formula mea nu putea 


fi realizată, fiindcă nu era constitutio- 


nală. Era un mod delicat de a spune 
unor oameni. interesaţi personal, să se 
dea la o parte din soluţionarea acestei 
probleme. 

Dar în cazul-de faţă, d-le Tuca, aveţi 
d-voastră pe cineva purtător de euvânt;- 
sau dintre cei cari sunt chemaţi să 'co: 
laboreze la această lege, care intră sub 
bănniala la care intrau alţii sub guver- 
nul Iorga? Dacă aveți denunţuţi-i și vă. 


15. 


imtefesul i 


jurist, ştii: 


4048 


og să mă credeţi că nu vom repeta, 
greșala care s'a făcut, să lăsăm pe ci- 
neva judecător în propria lui cauză. 
Insă, până când nu aveţi această do- 
vadă, nu stabiliţi situaţiuni analoage, 
atunci când nu sunt 
Joage. (Apluuze pe băncile majorități). 

D. D. luca: D-ta spuneai că atitu- 
dinea pe care ai avut-o, este din cauză 
de delicateţă, dar eu să nu fiu delicat 


„gi să o spun pe față! Nu- primese lec- 


ţia d-voastră, 'și înţeleg să rămân deli- 
catul care propun articolul. (Ilaritate). 

D. I. Vasilescu-Nottara: D-lor, spu- 
neam că, odată ce ni se prezintă acest 
proiect de lege, pe care îl socotim foarte 
bun, pe care majoritatea partidelor îl 
acceptă și care a eşit din consensul 
unanim al Parlamentului și al guvernu- 
lvi, reprezentat chiar prin d-l prim- 
ministru, nuar mai fi avut nici o ra- 
țiune să mai luăm" cuvântul pentru sus- 
ţinerea lui. 

Cu toate acestea, s'au adus oarecare 
eritici, este adevărat, în surdină, nu 
atât. dela. tribuna Parlamentului, fiind- 
că aici au fost critici, în majoritate, 
constructive, fiecare orator, care a ve- 
nit la tribună, și-au arătat oarecare pă- 
reri; — dintre care unele. erau bune, al- 
tele: nu, — şi- care puteau fi chiar ad- 
mise. Dar s'au adus în surdină critici 
cu scopul de a naște o furtună contra 
proectului de lepe. 

- Contra acestei furtuni, contra acestei 
eritiei voesce eu, cu slaba și modesta 
mea persoană, să mă pun niţel pavăză. 

D-lor, ce se spune?: De unde a pornit 
furtuna? Din  oarecari' cercuri, 
sunt interesate — mai interesate, d-le 
luca, decât acești agricultori cari, sunt, 
aci — şi cari cercuri greşesc, pentrucă, 
susținând ceeace susțin, nu-le este de- 
lọe în avantaj. 


Să:nu se creadă că creditul ţării se. 


va ridica, dacă vom rămâne cu. lestul 
trecutului. (Aplauze): Atâta timp cât, 
acest lest nu se va șteree“cu' buretele 
și nu.se'va trece:peste el; creditul nu 
va.reveni. (Aplauze unanime). 

Să. nu se creadă, 'd-lor, că oarecari 
bănsi, cari astăzi sunt falite, sau nede- 
clàrate îneä, au căzut din eáuza con- 
versiunii. Să-mi daţi voie mie, care cu- 
nose bine situaţia, fiindcă nu a fost 
faliment în ţară, care să nu-tieacă pe 
la biroul meu. — chiar băncile partidu- 
lui d-voastră Liberal, în momentul când 
a- fost să vină la concordat sau la fa- 


timent, tot la mine la hiroù au venit — 
să vă vorbese din practică. 


D. D. luca: D-ta ești cioclu? (Ilari- 
tate). 

'D. I. Vasilescu-Nottara: Eu a: cio- 
elul d-voastră. (Mare, ilaritate). 

D. M. Negură: Banca Urbană a venit 
sau nù? (Iaritate). 

D. I. Vasilescu-Nottara: Nu, dacă va 
ajunge acolo, tot la mine va veni. Să 
{nu aveți nicio grije. (Mare ilaritate). 


16 


situațiuni ana- - 


cari - 


MONITORUL OPICIAL Nr. '88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR; Şedinţa dela 10 Aprilie 1993 


-D-or, să nu credeţi eă va fi un reve- 
riment pentru acesţe bănci „dacă aceas- 
tă lege nu se va vota așa eum este al- 
cătuită. 

Să nu credeţi că legea conversiunii 
a adus cascada băneilor. Este o eroare. 
(Aplauze unanime prelungite). 

Cascada băncilor a început înainte 
de legea conversiunii. Acesta este a- 
devărul. (Aplauze unanime prelungite). 

Trebue să privim adevărul în faţă. 

Cascada băncilor a început din eau- 
za crizei economice, din cauza crizei 
mondiale și din cauza neînerederii de- 
ponenţilor, la un moment dat. * 

Orice bancă astăzi „oricât de puter- 
nică ar fi ea, în momentul când depo- 
renţii nu mai au încredere și își retrag 
depozitele, se va da peste cap. 

D. dr. I. Costinescu: Afară de Banca 
Urbană. 

D. I. Vasilescu-Nottara: Atunci de ce 
această luptă în surdină? De ce această 
luptă ocultă, în contra unei legi bune, 
care va avea ca prim efect asanarea în- 
săşi a băncilor? Pentrucă, d-lor, repet 
încă odată, nu se va asana creditul, de- 
cât după ce se va şterge lestul treeutu- 
lui. 

De aceca, trebue să fim cu multă 
grije la votarea acestei legi. Eu, care 
am avut cinstea să fiu ales în comitetul 
pentru examinarea amendamentelor, vă 
declar că voiu cere d-lui președinte ca 
să aplice regulamentul în mod exact, 
astfel încât noi, cari suntem în această 
delegațiune, să putem examina  amă- 
nunţit amendamentele; pentru ca să nu 
se caute, prin metode oculte să se strice 
ceea ce am făcut. (Aplauze unanime 
prelungite). 

D. G. Ștefănescu-Goiceanu: Să în- 
ceteze operațiile. nocturne. 

D. N. Mischie: Numai să nu te scoată 
de acolo. s 

D. I. Vasilescu-Nottara: Nu mă:poate 
scoate nimeni. 


Partidul nostru- nu trebue să nite 


că are reazămul său în marile niase ță-. 


räneşti și muncitoare, că noi de acolo 
am pornit și acolo este seva noastră. 


Orice rămășițe din alte partide ce se 


vor fi infiltrat la noi, nu pot să schimbe 
idealul Partidului 
din Ardeal şi din 
(Aplauze prelungite). 

Noi suntem aceia cari ne-am bazat și 
ne bazăm pe țărănime și pe eultivatorii 
țărani şi vom legifera potrivit cu ne- 
voile acestei clase și numai ale ei. 
(Aplauze prelungite). 

D. D. luca: D-le prim-ministru, ce 
notă i-ați pus la disciplină? (Jlavitate). 

D. Ionel Pop, vicepreşedinte: D. de- 
putat Connerth are cuvântul. 
- D. Frizt Connerth: D-le preşedinte, 
renunţ la cuvânt. 


Vechiul 


D. Ionel Pop, vicepreşedinte: D. de- 


putat Serbeniue are cuvântul. 


www.digibuc.ro 


Naţional-'Părănesc: 
Regat. 


6 Iunie 14933 


D. Gh. Serbeniuc: D-le președinte, 
d-lor deputaţi, când în sesiunea. “trecută, 
guvernul a depus la Cameră legea pen- 
tru modificarea asanării datoriilor agri- 
cole, am votat contra acestui proiect, 
deoarece prin această lege se creia o 
stare de provizorat dăunătoare debitori- 
lor agricoli. 

Am declarat atunci că guvernul ar fi 
fäcut mai bine, dacă în loe de acest 
proiect, ar fi prezentat o lege pentru ùn 
moratori iu ‘gencral „în timpul căruia ar 
urma să se rezolve, printr'o lege bine 
chibzuită și studiată, nu numai chestiu- 


mea asanării iii agricole, dar și 


a celorlalte datorii. 

Astăzi, după un timp de câteva luni, 
guvernul vine cu o nouă lege de conver- 
siune „care cuprinde un moratoriu mai 
îndelungat și trece la asanarea datorii- 
lor printr'o înţelegere, putem zice, for- 
tată, între debitori şi creditori. Nu cre- 
dem că și prin această lege se va putea 
rezolva pe deplin problema asanării đa- 
toriilór . şi puterea de sporire a. creditu- 
lui, cum cerde guvernul. Trebue totuşi 
să - recunoaștem că această lege are mai: 
multe avantajii pentru debitori și chiar 
pentru creditori, ca cele ear f 

Deşi în această lege se ţine seamă și 
de câțiva debitori urbani, totuşi massa 
cea mare a lor, pe care o alcătuese func- 
ționaiii publici ş şi particulari, expuși la 
reducerile considerabile de salariu ce se 
fac anual, precum și liberii profesio- 
niști, cari “în aceste timpuri de criză ge- 
nerală și șomaj, au mult; de suferit, sunt 
cu totul deseonsideraţi, ne acordându- 
li-se măear nici un moratoriu de câteva 
luni. Noi credem că guvernul are obli- . 


gaţie și față de acești creditori, „mai “ales” 
` că cu ocazia alcătuirii bugetului le-a ce- 


rut sacrificii importante. 

La discuţia, specială îmi rezerv drep- 
tul de a cere lămuriri în privința unor ` 
articole neclare și a depune amendă- 
mentele respective. 

Ținând. seamă că acest proiect de lege 
reduce haosul și nesiguranța pentru de- 


bitorii agricoli, ereiate prin moratoriul 


din anul trecut, și având în vedere că 
fiind bine aplicat va putea să rezolve 
în mod echitabil și.cel puţin parţial pro; 
blema asanării datoriilor agricole a 


. masselor țărănești sub 10 ha, pe care le. 


reprezentăm aici în Parlament, declar 


_în numele Partidului Național Uerai- 


nian,.că voiu vota pentru prezentul pro- 


. icet de lege. 


— D. preşedinte chiamă la cuvânt, în 
ordinea, înscrierii, pe d. deputat Iosif 
Fischer, care nu răspunde la apel. 

D. Ionel Pop,-vicepreşedinte: D. de-. 
putat Rusenescu are cuvântul. 

D. N. Rusentscu: D-le președinte, 
d-lor deputaţi, intențiunea mea era ca 
să discut aecst proiect aducând laude 
guvernului, pentrucă în special, în ur- 
wa discuțiunilor care au avut loe atât 


6 funie 1932 : 


în consfătuirea majorităţilor, cât și în 
comisiunea unitä a Camerii și a Senatu- 
lui, s'au admis uncle modificări, 
sunt prezentate în acest proiect de lege, 
cari, într'adevăr, veneau, într'un mod 
democratic“ „să soluţioenze . chestiunea 
datoriilor agricole, spre mulţumirea în 
primul rând a ţărănimii și a plugarilor 
și în al doilea rând însăşi a marilor 
agricultori, adăugându- se la aceasta în 
parte și necomplet și soluționarea dato- 
riilor urbane. 

D-lor deputați, spre marea mea sur- 
prindere, într'un ziar de astăzi,. văd 


acest lucru — nu am altă posibilitate. 


de a ști dacă. este exact — că se aduc o 
serie de modificări, ca să se facă o di- 
ferenţiere, și se dorește a se introduce 
pe cale de amendament unele modifi- 
cări, pentru a se face o diferenţiere în- 
tre o categorie a micilor agricultori, 
faţă de o altă categorie, a agricultorilor 
mijlocii, precum și faţă de o a treia ca- 
tegorie, care se creiază, a marilor pro- 
prietari. 

D. C. Mititelu: Aceia au mâncat prea 
mult. 

D. N. Rusenescu:  D-lor, sunt de 
acord pentru unele cazuri excepţionale 
și izolate, cu întreruperea pe care o face 
colegul meu, domnul Mititelu... 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 

riilor publice și al comunicaţiilor: 


Eu nu sunt de acord fiindeă am avut. 


prilejul să cunosc la mine în judeţ pe 
un proprietar și nu este pici o apro- 
priere -politică între noi — care se nu- 
meșts Golescu, și care din tinereţe şi 
până astăzi n'a știut de alteeva decât 
de agricultură și dacă ar fi să fie între-, 
baţi sătenii depe moşia lui şi dacă ar fi. 
să vedeţi activitatea lui şi rezultatele 
binefăcătoare pentru comuna în care a 
activat dsa, veţi vedea că sunt și agri- 
cultori care nu merită nici un fel de cu- 
vânt tare „din contră, adeniraţie, şi recu- 
noștinţă. 

D. C. Mititelu: 
d-le ministru, rara avis: 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
Tiilor - publice şi al comunicațiilor: 
‘Sunt de acord cu d-voastră, că nu sunt ` 
mulţi, dar sunt. 

Ð. D. luca: Toţi proprietarii au fost 
așa. Arendașii nu erau buni. In toate 
comunele unde a existat un mare pro- 
prietar, se găsește o școală, o primărie, 
o biserică și aceasta a spus-o odată 
foarte cuminte aci d. profesor Iorga, 
„regretând că nu mai avem în rândul 
proprietarilor pe proprietarii vechi, și 
aceia cari au dat naștere la mari nemul- 
jumiri în aşa fel, încât țăranii văd în 
cel îmbrăcat în haină orășenească un 
adversar al lui, sunt aceia cari au mun- 
eit moșiile ca arendași, nu proprietarii. 

D. Eduard Mirto, ministrul -lucră- 
riilor publice și al comunicaţiilor: 
Exact. Dar vă rog să recunoașteţi că, 


cari | 


Sunt prea puti ini, 


când este 


MONITORUL OFICIAL Nr. 38 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: $cdinţa delu 10 Aprilie 1932 


dacă arendașii au adus această situaţie 
neagreabilă în 
nul muncitor și proprietar, vă rog să re- 
cunoaşteţi împreună cu mine că com- 
plice la uceastă situaţie este și proprie- 
tarul care a arendat moșia. 

D. D. luca: Exact, care s'a dus în 


străinătate. 


D. N. Rusenescu: ` D-lor deputaţi, 
dacă această lege este defavorabilă pen- 
tru unele: categorii de debitori, ea nu 
este îngăduit să fie nedreaptă eu debi- 
torii agricoli, fie și marii proprietari și 
în special proprietarii mijlocit. Să-mi 
permiteţi „faţă de această inegalitate de 
tratament, faţă de. această  inechitate, 
să examinez măsura care trebuie luată 
în această privință... 

D. N. Mischie: Imi daţi voie, d-le Ri- 
senescu? (Intreruperi, protestări). 

D. Ionel Pop, vicepreşedinte: D-le 
Mischie nu aveţi cuvântul. 

D. N. Mischie: D-le președinte, guver- 
nul nu este încă-hotărit în privința aces- 
tei legi şi nu va putea să tragă decât 
folos dintr?o disenţie mai largă. -(Intre- 
ruperi). 

Voci de pe băncile majorităţii: 
Nu v'a permis oratorul. 

D. N. Mischie: Mi-a permis la în- 
ceput, dar acum văd că-și retrage per- 
misiunea. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
riilor publice şi al comunicațiilor: 
Daţi-mi voie,.fiindeă chestiunea aceasta, 
s'a petrecut și ieri și alaltăeri şi se va 


. petrece în fiecare zi, daţi-mi voie, mie 


care am făcut parte din comisiunea, care 
a elaborat regulamentul Camerii, să vă 
dau o explicaţie asupra unei  dispozi- 
țiuni căreia am văzut că nu i s'a dat 
adevărata explicație. 

Când oratorul. permite, puteţi să fa- 
ceţi întreruperea, dar se mai cere o gon- 
dițiune : să permită președintele, pen- 
trucă întotdeauna -preşedintele dă eu- 
vântul. Dar. atunci când oraterul nu 
permite, cu toată aprobarea preşedinte- 
lui, întreruperea nu poate fi făcută. 
Acestui este înțelesul articolului. Rä- 
mâne ca președintele să dea totdeauna 
cuvântul. Şi se mai cere ceva: ca să fie 
si consimțiimântiil oratorului, atunci 
vorba de o întrerupere. 
Fiindcă ne-am putut gândi că se poate 
înțelege un orator: dela tribună cu 
câţiva întrerupători, să ţină în loe dis- 
cuția „contra voinței preşedintelui, care 
este chemat să conducă desbaterile. 

D. D, luca: Cum eraţi d-voastră d-le 
ministru, cu domani Paleologu adi- 
neauri. 

D. M. Neurk:, D-le ministru, soeot. 
că nu'ar fi bine să trecem cu prea 
multă ușurință asupra acestei interpre- 
tări. 

D-voastră: credeti: că un deputat: din 
incintă, când cere voie oratorului să-l. 
întrerupă — sunt de acord aici cu 


www.digibuc.ro 


raporturile dintre sătea- ` 


iilor publice și al 


4049 


d-voastră — numai preşedintele poate 
să-i dea envântul sau să-i refuze cuvân- 
tul în această situaţie? 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
riilor publice și al comunicațiilor: 
Toţi eari am lucrat la înfăptuirea rewu- 
lamentalui nu ne-am- gândit altfel; 
ne-am gândit să punem o condițiune î în 
plus decât una mai puţin. Când în re-' 
gulument se spune că acela care vreu 
să vorbeaseii trebuie să ceară cuvântul 
dela președinte, când întrerupe-de ce 
să nu-i ceară tot dela preşedinte? r° 

D. M. Negură: D-le ministru, eu sunt 
de acord cu d-voastră, ea orice deputat, 
care vrea să vorbească, să ceară cuvân- 
tul președintelui, însă, cu această deo- 
sebive, să ceară cuvântul președintelui 
şi președintele să aibă facultatea de. a-i 
da sau nu cuvântul, dar, când face o în-: 
trerupere cu voia vratorului, presedin- 
tele să fie obligat să-i dea cuvântul. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
riilor publice şi 'al comunicațiilor: 
D-voastră ştiţi acest lueru din practică, 


deoarece întrerupătorul se adresează di: 


rect oratorului. 

D. M. Negură: Practica parlamen»! 
tară contează foarte mult. i 

D. Eduard Mirto, ministru! lucră»: 
riilor publice şi al comun:cațiilor: 
In practica parlamentară, preşedintele : 
dă o aprobare tacită întrerupătorului și 
de aceea el poate să întrerupă. Insă, 
când: președintele nu-ți dă voie să în- 
trerupi, s'a isprăvit. Regula generală 
este, ca toţi aceia, cari au. ceva de spus, 
fie direct dela tribună, fie pe cale de: 
întrerupere să ceară cuvântul  preşe- 
dintelui. 

Regulamentul mai spune: când i s'a! 
acordat, cuiva cuvântul, el este stăpân: 
pe timpul preseris de regulament. Se 
mai cere o eondiţie: să ai şi _consinrţă- 
mântul aceluia care vorbeşte. Faptul să 
în practică te adresezi direct aceluia 
care vorbeşte, este sub prezumarea că; 
președintele ţi-a încuviințat întrerupe- 
rea. Aceasta este clar și mi se pare eù nu 
era nevoie „de un text; este firesc, este, 
strigător, cel puţin pentru mintea mea. 

D. N. Mischie: D-le ministru, eu vor- 
beam două secunde, pe când d-ta ai vor-: 
bit cinci minute. 

D. Eduard Mirto, ministrul ued 
comunicațiilor: 
Dar am vorbit mai bine. (Iaritate pe 
băncile majorității). 

D. D. Iuca: D-le ministru, d-voastră 
ați asanat toate întreruperile noastre. 
(Faritate). 

D. N. Mischie: Domnul Rusenescu a 
spus că legea este foarte bună, iar eu 
am spus acelaș lucru. Dar, d-sa a adău- 
gat că se vor prezenta, fie din partea 
Camerei „fie din partea guvernului, 
amendamente câri o vor înăspri. De 
aceea, eu vreau să știu adevărul. Eu 
cred că nu se vor prezenta amenda- 


11 


g 


s 


4050 


mente de către Cameră, cari să înăs- 
prească legea, mai ales când guvernul, 
prin cuvintele d-lui ministru Mirto, 
ne-a asigurat că este însufleţit de gân- 
dul de a lărgi legea cât mai mult în fa- 
voarea debitorilor. Prin urmare, aș vrea 
să ştiu, care este origina acestor amen- 
damente de înäsprire a legii, pentrucă 


eu am aflat că ele vin dela cazanul sata- 


nei din strada Lipscani. 

D. N. Rusenescu: D-lor deputați, eu 
am spus dela început că informáția mea 
o am din ziare. Iată, am aici ziarul 
„»Dimineața‘‘, care relatează cele ce s'au 
petrecut. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
riilor publice şi al comunicațiilor: 
Pot fi numai propuneri. Dar, a fi con- 
sfințite sau nu, aceasta den) hale de Par- 
lament.. 


D. N. Rusenescu: In orice caz, indi- 


ferent dacă Parlamentul va considera 
eronate cele scrise în ziare, totuşi este 
o diferență între proiectul pe care îl 
discutăm astăzi, față de proiectul care 
B'a adus acum un an de către guvernul 
Torga-Argetoianu și chiar față de' legea 
Mironescu; găsim îm actualul proiect o 
diferență importantă, anume: se fac 
trei categorii de agricultori, pe când în 
celelalte -legi erau două categorii, în- 
tâia până la 10 hectare şi a doua dela 
10 hectare în sus. 

Este deci o tendinţă hotărită de a se 
împărți: clasa. agricultorilor, care de 
fapt este o clasă a tuturor agr icultorilor, 
şi mici şi. mari, în categorii până la, 10 
hectare, până lav 50 hectare și. dela 50 
hectare în sus, sau marea proprietate. 


Eu tred că este o greşeală de a se. 


face 'îrieontinuu această diferențiere de 
clase. Partidul  Naţional-Țărănese. a 
fost; destul de. învinuit pe această ches- 
tiung Și. cred că. mai cu-seamă acum, 


cânil partidul -este la-gurern, noţiunea 


aceasta de elase trebue să dispară. 

De. ageeg, vream să atrąg atenţia că 
tendința aceasta de a se face categorii 
de agriculori.-și, în special, de a se lua 
măsuri cât mai aspre în dauna agricul- 
torilor. dela 50 hectare în sus, este eu 
atât mai curioasă, cu” cât această clasă 


de agricultori mâri nu de 'tnult a fost: 


sacrificată pentru expropriere, măsură 


cu care de altfel eu sunt de acord, căci- 


era 0 nevoe socială. 


Astăzi însă i se cere din nou acestei 
clase un sacrificiu, pentru refacerea ea- 
pitaTului imobiliar ; pentrucă de’ fapt 
s'a inaugurat o luptă nouă între capi- 
taluri, d-voastră cerând rap Era 
funciar rural, al marei proprietăţi, 
posibilitate de lichidare cât mai MaN 
nică. erezând că prin aceasta salvați ca- 
pitalul imobiliar, capitalul bancar, ca- 
pitalul învestit, în diferite forme, în 
instituţiuni de credit. 

Cred că aceasta este o gresală, cu atât 
mai mult cu cât această măsură nu va 


18 


MONITORUL OFICIAL 'Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 Aprilie 1953 


„aduce renașterea creditului în ţară. Eu. 
„cred că sacrificând pe cei 6.000 proprie- 


tari mari, care au datorii de 14, 15 mi- 
liarde, d-voastră nu veţi dezeheţa gre- 
ditul, și voiu dovedi imediat de ce. 

Din însăși proiectul de lege veţi ve- 
dea că dreptatea este de partea mea, și 
pentru acesta nu voju apela decât la 
bunul simţ al d-voastă, 

lată care este situaţia. Orice debitor 
agricol, dacă ar fi lichidat în momentul 
de faţă, desigur că ereditorul nu-și mai 


poate valorifica creanța sută în sută. - 


Este o primă pagubă, pe care o suferă 
creditorul. 

Dacă am face. inai că cel puțin 
el pierde din creanță 25 la sută, prin 
însăși lichidare; deci este:o conversiune, 
pe care o face creditorul pe o cale lă- 
turalnică, totuși, el vine și încearcă o a 
doua pierdere, prin faptul că statul și-a 
rezervat dreptul -de preemţiune și va 
veni să plătească creditorului respectiv 
valoarea acelui imobil în rentă de stat. 
Aceste rente, noi știm că astăzi sunt co- 
tate cu 20—30 sau 40 la sută. Vasăzică, 
o a doua pierdere pentru creditori, cam 
tot de 25 la sută, deci o a doua conver- 
siune, care i se impune pe câlea drep- 
tului comun. 

El are o primă pierdere, prin faptul 
că nu-și poate valorifica creanţa în în- 
tregime; o a doua Pierdere, din cauză 
că Statul își rezervă dreptul de preeim- 
țiune şi plăteşte în rentă, deci conver- 
siunea. nelegiferată îl va atinge pe el 
până la'50 la sută. Deci cred că este 
mai înțelept, ca agricultorul să nu fie 
sacrificat, căci creditorul tot în pier- 
dere este, ori care ar fi modalitatea de 


lichidare, mai dulce nu mai aspră, a de-. 


bitorului. : 

In „afară de aceasta, într'un articol 
de lege .se .prevede.o a treia dispozi- 
țiune în favoarea debitorilor, care nu 
intră în prevederile legii, anume aban- 
donul. Chiar din acest abandon voiu 
trage un argument în favoarea tezei 
mele. Aeest abandon permite debitoru- 
lui, care nu-și poate achita datoriile, să 
abandoneze averea sa, rezervându-și o 
cincime. Vasăzică, pe lângă reducerea 
creanţei, pe lângă dreptul de preem- 
iune al statului și plata în rentă, mai 
este și abandonul, cu'rezerva unei cin- 
cimi. Credeţi că cu aceste măsuri.se 
poate reface creditul? 

Dar tree mai departe. După ce s'a 
lichidat astfel bunul agricultorului și 
a intrat suma, care s'a luat, fie prin 
licitaţie, fie în urma dreptului de preem- 
ţiune, în patrimoniul creditorului şi în 
special a instituţiilor de credit, aceste 
înstituţiuni au devenit și ele asanate, 
pot face faţă obligaţiunilor lor față de 
crediforii lor și în special față de de- 
ponenţi ? D-lor deputaţi, eu cred că nu. 
Pentru ce? Pentrucă, aşa cum a spus și 
un antevorbitor, instituţiile de credit 


www.digibuc.ro 


6 Tunie 1933 


nu-și datorează situaţia de azi legilor 
conversiunii. Puţine instituțiuni au nu- . 
mai angajamente agricole. Dacă am face 
o comparațiune între instituţiunile de - 
credit din regiunile agricole şi cele din 
regiunile industriale sau mai puţin 
agricole, ori 'cele din marele centre oră- 
șenești, cum este Bucureștiul, am con- 
stata că și unele și altele se găsesc în 
aceeași situaţie. Vasăzică, nu prin apor- 
tul a câtorva miliarde, pe suprafaţa - 
unei ţări, repartizate la diferite bănci, - 
se va da posibilitatea de reînviere a cre- 
ditului. 

Deci, d-lor deputaţi, impresia mea 
este că acest sacrificiu, care se impune 


_ agricultorilor și marei proprietăţi agri-. 


cole, este un sacrificiu absolut zadar- 
nic, distruge bruma de mare agricultură 
ce a rămas fără folos pentru capitalul 
mobilizat, și nu numai că este zadarnit, 
dar, prin faptul că nu aţi legiferat în . 
mod hotărît şi definitiv, vom avea pri- 
lejul, chiar dacă guvernul actual va. 
căuta să aplice legea, ca d-voastră în- 
și-vă să veniţi să ne propuneţi o nouă. 
lege în toamnă, probabil la Decemvrie, 
cu completarea pentru debitorii urbani. 

D. Eduard Mirto; ministrul lucră: 
riilor publice şi al comunicaţiilor: 
Vă înșelaţi, este hotărât și definitiv. 

D. M. Negură: Dumnealui spune, că” 
nu sunteți în Decemvrie. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucrä- 
riilor publice şi âl comunicațiilor: 
Eu ştiu sigur unde sunteţi d-voastră 
atunci. (D. N. Mischie întrerupe)» 


D. N. Rusenescu: De aceea, d-lor de-.., 


putaţi, cred că este un sacrificiu, eare 
se impune pe nedrept unora dintre des 
bitorii agricoli. Nu știu încă precis fe- 
lul cum se va amenda textul actual, care, 
cum am declarat. la începutul cuvântiă- 
rii mele, mă mulțumește deplin și sunt 
bucuros să-l votez. 

Totuşi rămân cu oarecare- teamă „că, 
prin modificările care se vor- aduce, 
această bună -intenţie, care se găsește în 
acest proiect și care este rezultatul, încă 
odată repet, al comisiunilor unite ale 
Camerei și ale Senatului ṣi cu asenti- 
mentul guvernului, să-nu fie modificată. 
(Aplauze pe diferite bănci). ' 

D. Ionel Pop, vicepreşedinte: D. de- 
putat Abrudbànyai are cuvântul. 

D. Eduard Abrudbànyai: Chestiunea, 
conversiunii în ultimii doi ani era discu- 
tată în acest Parlament în repetate rân- 
duri. Totuşi importanţa mare și diver-* 
genţa intereselor atinse prin conversiu- 
ne, cât și haosul şi varietatea mare a 
proiectelor publicate în ultimele luni, 
pretinde o discuțiune mai largă şi o 
examinare conșştiincioasă a problemelor, 
care determină fundamentele - vieții 
noastre economice, 

Fiind precipitată întreaga procedură, 
în câteva cuvinte voiu spune părerea 


6 Iunie 1933. 


mea asupra proiectului de lege pentru 
veolemntarea datoriilor agricole şi ur- 
bane! 

Principiile generale şi luminatoare nu 


sunt de faţă în proiect, ci proiectul este! 


determinat de graba și de interesele po- 
litice ale partidului guvernamental. 
Dispoziţiunile privitoare la datoriile 
agricole sunt satisfăcătoare, fiindcă dau 
posibilitate tuturor eategoriilor de agri- 
cultori „de a se reface din prăbușirea în 
care se aflau în urma crizei agrare. 
Conform expunerii de motive, redac- 
torul proiectului s'a străduit să găseas- 
că echilibrul între rentabilitatea produc- 
ţiei și între obligaţiunile existente. 
Acest prineipiu nu este însă susținut 
şi în dispozițiunile privitoare la debi- 
torii proprietari ai  imbilelor urbane, 
fiindeă este exclus, ca un imobil urban 
să aibă o rentabilitate care să admită 
plata dobânzilor de 6—8% și mai dea- 
supra „anual 20% din capital. l. 
Cel mai mare defect al proiectului de 
față este, că nu se ocupă cu datoriile 
chirografare ale locuitorilor orășenești. 
Criza economică a atins și orașele, în 
primul rând prin reducerea lefurilor și 
pensiilor și totuși legiferarea, care a 
micşorat capacitatea de plată a func- 
ţionarilor publici, nu se ocupă de fel cu 
reglementarea datoriilor lor. 


— La 'redeschidere: 

Sedinta se: deschide la ora 16, sub 
preşedinţia d-lui Ionel C. Pop, vicepre- 
şedinte. 

— D. D- R. Ioaniţescu, ministrul 
muncii, sănătății 'și ocrotirilor sociale, 
dă 'citire Mesagiilor Regale privitoare 
la: i 

1. Proiectul de lege pentru modifica- 
vea àrt. VI al legii pentru. modificarea 
şi completarea unor dispoziţiuni din le- 
gea pentru unificarea coritribuţiunilor 
directe şi pentru înființarea impozitului 
pe vânitul global. 

2. Proiectul. de lege asupra monopo- 
lului zaharinei, care se trimit ambele la 
comisia de legislaţie fiseală. 

— D. Eduard Mirto, ministrul lu- 
crărilor publice și al comunicaţiilor, dă 
citire Mesagiilor Regale privitoare la 
proiectele .de. legi: 

3. Relativ la organizarea, exportului 
de animale și carne, care se trimite de 
urgenţă la comisia de agricultură și in- 
dustrie. 

4. Pentru modificarea unor articole din 
legea pentru înființarea Academiilor de 
înalte studii agronomice. s 

5. Prin care se autoriză Ministerul 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Șeâința dela 10 Aprilie 1933 


Clasa producătoare cea mai impor- 
tantă, pe lângă agricultori, este clasă 
industriașilor mici şi mari şi a comer- 
cianților, care în proporție cu numărul 
lor, poartă sarcinile publice enorm de 
mari. 

Rentabilitatea industriei și comerțu- 
lui fiind în strânsă conexitate eu capa- 
citatea de consum a populației întregi : 
situațiunea grea a agricultorilor şi a 
funcționarilor determină și rentabilita- 
tea industriei și comerțului. 

Urmăririle financiare fiind mai rigu- 
roase în contra industriașilor şi comer- 
țianților, clasele acestea sociale sunt a- 
deseori silite de a vinde mărfurile lor 
și cu pierderi, ca să poată evita licita- 
țiunea iminentă din partea autorităților 
fiscale. i 

Partidul maghiar a deelarat, în repe- 
tate rânduri că cere o reglementare e- 
chitabilă și a datoriilor industriaşilor și 
a comercianților. 

In ceeace priveşte- pe creditori, pro- 
ieetul de faţă nu se ocupă de loc eu - 
efectele legii în privinţa datoriilor cre- 
ditorilor. 

Lipsa acestor. prevederi legale rui- 
nează nu numai băncile, creditori ai a- 
gricultorilor, ci prin haosul şi lipsa de 
măsuri păgubește și pe creditorii cre- 


4051 


ditorilor, adică pe deponenţii băneilor. 

Cu atât mai mult trebue să obiectăm 
acest Incru, de oarece proiectul a supri- 
mat chiar și beneficiile asigurate în le- 
gile anterioare în favoarea cooperative- 
lor, 

Reglementarea, datoriilor nefiind alcă- 
tuită după principiile generale, care să 
atingă pe toţi cetățenii în măsură egală 
și proporţională, proiectul de faţă nu 
este o soluţiune economică ci numai un 
ajutor social în favoarea proprietarilor 
imobilelor. Saxeinele acestui ajutor so- 
cial trebue să le suporte statul și nu 
creditorii întâmplători. 

Proieetul conține deci o mare nedrep- 
tate, fiindeă creiază două grupuri de 
creditori: unii care vor fi ruinaţi şi alții 
care sunt privilegiați. 

Aprobăm  disporiţiunile proiectului, 
care are de scop salvurea clasei celei mai 
mari a produeitorilor și anume a agri- 
cultorilor. 

Declar însă, că văzând neglijarea in- 
tereselor susținuie în cuvântarea mea, 
care sunt la fel de importante, trebue 
să lăsăm întreaga răspundere a acestei 
legiferări în sarcina guvernului şi a 
majorităţii. 

— Şedinţa se suspendă la ora 13. 


Sedinţa de după amiază 


Agriculturii şi Domeniilor, să cumpere 
dela composesoratele Ineu și Cârța, jud. 
Ciue, suprafaţa de 1.132 jugăre pășune 
şi pădure, pentru a satisface necesită- 
tile locuitorilor comunei Bicaz, acelaș ju- 
deţ. Ambele proiecte se trimit de ur- 
genţă la comisia de agricultură. 

7. Relativ la autorizarea municipiului 
Chişinău de a ceda în mod gratuit, Cer- 
eului Militar al ofițerilor din garnizoana 
acestui municipiu, o porţiune de teren 
în suprafaţă de 2.708 mp, — care se 
trimite de.urpenţă la comisia de admini- 
strație generală. 

— Se depun rapoartele comisiunii de 
administraţiune generală judeţeană și 
comunală, relativ la: 

1. Proiectul de lege pentru autoriza- 
rea. prefecturii judeţului Dolj, a con; 
tracta un împrumut de lei 10.000.000 
(votat de Senat). 

2. Proiectul de lege, din iniţiativă par- 
lamentară, pentru adăugirea unui ali- 
neat la art. 5, din legea pentru organi- 
zarea administraţiunii locale. 

3. Proiectul de lege pentru contractele 
de întreprinderi ale municipiului Bucu- 
rești. 

4, Proiect de lege, din inițiativă par- 


www.digibuc.ro 


Jamentară, pentru autorizarea oraşului. 


Roman de a eșulona plata restului îm- 
prumuturilor de lei 17.000.000 contrac- 
tat în 1928 și Jei 7.000.000 contractat 
în 1924, la Casa Creditului Judeţean și 
Comunal, pe timp de 40 ani şi a restan- 
elor anuităților acestor împrumuturi 
pe timp de 20) ani. ! 

5. Se depune raportul comisiunii fi- 
nanciare şi bugetare asupra proiectului 
de lege, din iniţiativă parlamentari, 
pentru autorizarea comunei Straja, din 
jud. Rădăuţi, de-a achita în rate taxele 
de timbru şi înregistrare lu contractele 
de cumpărare a 500 ha pădure şi a unei 
case. 


D. Ionel Pop, vicepreședinte: D-lor 
deputaţi, propun intervertirea ordinei 
de zi, ca să luăm în discuţie câteva 
proiecte de legi la care nu este înscris la 
cuvânt niciun domn deputat si care 
proiecte sunt la ordinea zilei. 

— Adunarea încuviinţează. 

D. lonei Pop, vicepreședinte: Luăm 
în diseuțiune proicetul de lege relativ 
la administrarea averii indivize a ve- 
chiului Scaun de Mureș. 

D. raportor are cuvântul. 


19 


MONITORUL OFICIAU Nr. 88 


4052 


„da 
ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 Aprilie 1938 


6 Iunie 1933 


D. Liviu Iuga, secretar, în locul d-luiraportor, dă citire următorului raport şi proiect de lege: 


Domnilor deputați, 


Membrii comisiunii de administraţie generală, 
judeţeană şi comunală şi ai comisiunii de agricul- 
tură, păduri şi domenii, întrunindu-se în ziua de 

5 Aprilie 1933, sub pr eședinţia d-lui I. Cămără- 
să au luat în cercetare proiectul de lege, depus 
din inițiativă parlamentară, pentru stabilirea drep- 
turilor asupra averii indivize a „Vechiului Scaun 
de Mureș. 

Asupra acestui proiect Consiliul legislativ, sec- 
ţia I, a dat avizul Nr. 80 din 4 Aprilie 1933. 
` Comisiunile, î în urma, discuțiunilor ce-au avut loe, 


Raportor, VIRGIL POP. 


20 


ținând seamă de avizul Consiliului legislativ, a mo- 
dificat proiectul. punându-l de acord cu observa- 
țiunile Consiliului şi având în vedere considera- 
țiunile arătate în expunerea de motive a admis 
proiectul de lege, alegând pe d-nii deputaţi: Roxin 
Teodor, Rechiţan I. și Borlan Amos, ca biembri în 


delegaţiunea comisiunii pentru cercetarea amen- 


damentelor, prevăzută de art. 93 din Regulamen- 
tul interior al Adunării deputaților; iar prin sub- 
semnatul raportor, vă roagă, d-lor deputați: :să 
binevoiţi a-i da aprobarea. d-voastr e 


www.digibuc.ro 


MONITORUL OPICTAL Nr. 


6 Iunie 1933 


Textul propus 


PROIECT DE LEGE 


pentru 
stabilirea. dreptului de proprietate şi de administrare a averii 
indivize a comunelor care au format „Vechiul Scaun de Mureş“ 


——.— 


Art. 1. — Comunele: Aibud, Acățari, Adrianul- 
Mie,. Adrianul-Mare, Band, Bălteni (anexat la 
eomuna ..Cotuș), Bârdești, “Bâra, Bedeni, Bereni, 
Berghia, Beu, Bolintineni, Bozed, Bozeni, “Bodiul- 
Mie, Buza, Călimăneşti, Călugăreni, Căluşer, Câm- 
peniţa, Cându, Ceaușul-de-Câmpie, Chibed,: Ciba, 
Cinta, Cocoş, Corbeşti, Cornățel (anexat la com. 
Sâneraiul-de-Mureș), Corneşti, Cotuş, Corunca, 
Crăciunești, Cristești, Cuiești, Culpiu, Curteni, 
Dămieni, Drojaii, Dumitreşti, Eremieni, Eremitul, 
Ernei, Fântânele, Foi, Găeşti, Gălăţeni, Gălești, 
Ghinari, Ghinești, Gruişor, Hărțău, Herghelia, Ho- 
doşa, Hotești, Ieland, Ibod, Ilieni, Isla, Ivăneșşti, 
ledu, Iobăgeni, Laureni, Lechincioara, Leordeni, 
Luca, Mădăraș, Măgherani,  Măreuleni, Mătriei, 
Maia, Maiad, Miercurea-Mirajului, Micești (ane- 
-xat la:comuna Najna), Mitreşti, - Moreşti, Moşul, 
Mureşeni, Murgești, Nazna, Neaua, Nicoleşti, Oaia, 
Ogari, Oroi, Păsăreni, Pănet, Podeni (anexat la 
municipiul- Târgu-Mureş), Porumbeni, Râgmani, 
Remetea (anexat la municipiul 'Tg.-Mureș), Ro- 
teni, Satul Cioc, Săbed, Săcăreni, Sărăţeni, Sân- 
gheorghe-de-Mureş, Sângiorz-Pădureni, Sâneraiul- 
de-Mureș, Sânişor, Sântana-de-Mureş, Sântioana- 
de-Mureş, Sântana-Nirajului, Sântandrei, Sân- 
şimon, Sânvăsii, Simbriaș, Stejeriș, Sovata, Surda, 
Suveica, Ste EE a Săuşa, Silea-Niraju- 
lui, Sincai, Ștefănești, Tâmpa, Torba, Troiţa, Tip- 
telnie, Ungheni, Vadu, Vădaș, Vărgata, Veţa, Vi- 
foroasa,  Voiniceni, care au format „Vechiul 
Scaun de Mureș, sunt coproprietare în părți egale 
a masivului păduros din hotarul comunei “So- 
vata, în suprafaţă de 8.979 ha, 4.826 arii, înscris 
în cartea funduară Nr. 392 a comunei Sovata sub 
numărul de ordine A. 1—12. Ele formează „Comu- 
nitatea de avere a Vechiului Scaun-de-Mureș“, și 
nu pot cere ieşirea din indiviziune 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 Aprilie 1933 4053 


Textul comisiunii: 


PROIECT DE LEGE 


pentru 


administrarea averii indivize a obştiilor 
„Vechiului Scaun de Mureş“ 


nn 


Art. 1. — Obştiile locuitorilor din comunele: 'Ai- 


-bud, Acățari, Adrianul-Mie, Adrianul-Mare, Band, 


Bălteni (anexat la comuna Cotuș), Bârdeşti, Bâra, 
Bedeni, Bereni, Berghia, Beu, Bolintineni, Bozed, 
Bozeni, Bodiul-Mie, Buza, Călimăneşti, Călugăreni, 
Căluşer, Câmpeniţa, Cându, Ceauşul-de-Câmpie, 
Chibed, Ciba, Cinta, Cocoş, Corbesti, Cornățel 
(anexat la com. Sâneraiul-de-Mureș), Cornești, 
Cotuş, Corunca, Crăciunești, Cristești, Cuieşti, Cul- 
piu, Curteni, Dămieni, Drojdii, Dumitrești, Ere- 
mieni, Bremitul, Ernei, Fântânele, Foi, Găești, Gă- 
lăţeni, Găleşti, Ghinari, Ghinești, Gruișor, Hărţău, 
Herghelia, Hodoșa, Hoteşti, Ieland, Ihod, Ilieni, 
Isla, Ivăneşti, ledu, Iobăgeni, Laureni, Lechin- 
cioara, Leordeni, Luca, Mădăraş, Măgherani, Măr- 
culeni, Mătriei, Maia, Maiad, Miercurea-Mirajului, 


„Micești (anexat la comuna Najna), Mitreșşti, Mo- ` 


rești, Moşul, Mureşeni, Murgești, Nazna, Neaua, 
Nicolești, Oaia, Ogari, Oroi, Păsăreni, Pănet, Po- 
deni (anexat la municipiul Târgu-Mureş), Porum- 
beni, Râgmani, Remetea (anexat la municipiul Tg.- 
Mureş), Roteni, Satul Cioc, Săbed, Săcăreni, Sără- 
teni, Sângheorghe-de-Mureș, Sângiorz-Pădureni, 
Sâncraiul-de-Mureş, Sânişor, Sântana-de-Mureș, 
Sântioana-de-Mureș, Sântana-Nirajului, Sântan- 
drei, Sânşimon, Sânvăsii, Simbriaș, Stejeriş, So- 
vata, Surda, Suveiea, Saxdul- Nirajului, Săuşa, Si- 
lea-Nirajului, Sincai, Ştefăneşti, Tâmpa, Torba, 
Troiţa, Tiptelnic, Ungheni, Vadu, Vădaș, Vărgata, 
Veţa, Viforoasa, Voiniceni, care au format „Ve- 
chiul Scaun de Mureş‘, sunt coproprietare în părți 
egale a masivului pădur os din hotarul comunei So- 
vata, în suprafaţă de 8.979 ha, 4.826 arii, înseris 
în cartea funduară Nr. 392 a comunei Sovata sub 
numărul de ordine A. 1—12. Ele formează „Comu- 
nitatea de avere a Vechiului Seaun-de-Mureș“ si 
nu pot cere ieșirea din indiviziune. 


2 


www.digibuc.ro 


V° 


Textul propus 

Comunele vechi care s'au, unit peliticeşte cu alte 
comune, își păstrează dreptul de eoproprietate în 
comunitatea de avere. 

Art. 2. — Dreptul de administrare a acestei averi, 
prin derogare dela dispoziţiunile art. 29 din codul 
silvic și a legii pentru organizarea, administrarea 
și exploatarea pășunilor, îl are Son ilal județean 
al județului Mureș. 


Modificările ter tOr AE care vor fi aduse jude- 


tului Mvreş nu ating dreptul de administrare atri- 
huit prin legea de faţă Consiliului județean. 

Art. 3. — Consiliul județului Mureș este auto- 
vizat să alcătuiască, cu avizul Inspectoratului sil- 
vic local, şi conformându-se art. 108 din legea pen- 
tru organizarea administratiunii locale, un regula- 
ment de administrare. 

Art. 4. — Dispoziţiunile codului silvic ṣi a altor 
legi privitoare la regimul silvic, la amenajamente, 
reîinpăduriri și la controlul Statului, se aplică şi 
comunității de avere a „Vechiului Seaun-de-Mu- 
- reg‘‘. 


„Dr. Ion Bozdog, Ion: Roman, D. Dragomir, L. 
Pop, R. Ancusa, M. Vaida-V oevod, Bulanțtiu, dr. N. 
Oncu, I. Draja, Mişa Vasiescu, dr. I. Imdricş, N. 8. 
: Rusănescu, dr. Al. Popescu, N. Alezandrache, I. 
"Bogdan, N, (apte M. Văgăunescu. 


22 


„MONITORUL OFICIAL: Nr.: 88 
ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 Aprilia 1038 


„6 Iunie 1933 


Textul comisiunii 


Obștiile comunelor vechi care s'au unit politi- 
ceşte cu alte comune, își păstrează. dreptul de co- 
proprietate în comunitatea de avere.. ` 

Art. 2. — Admis. 


Admis. . 


Art. 3. — Admis, 


Art. 4. — Admis. 


- Raborior, VERGIL POP. 


www.digibuc.ro 


MONITORUL. OFICIAL Nr. 88 


“6 Iunie 1933 


"ADUNAREA "DEPUTAȚILOR: ședința dela: 10 Aprilie 1983 


4055 


EXPUNERE DE MOTIVE 


In hotarul comunei Sovata din judeţul Mureș, 
există o avere indiviză, proprietatea, a celor 127 co- 
mune. care. au format „Vechiul Scaun de Mureş. 
: Această avere are o întindere de 8979.4826 ha, care 

-se repartizează după felul de cultură în: 

7671.7982 ha pădure 

1171.8749 ha poieni şi 

135.8095 ha teren inproductiv, stânci. ete. 

Dreptul de proprietate al Comunității de avere 

a Vechiului Scaun de Mureş, este de dată foarte 
- veche. 

Primul act care se găseşte în arhiva județului 
Mureş, datează din anul 1581 şi cuprinde delimita- 
rea şi descrierea amănunţită a hotarelor proprie- 
țăţii fixate atunci prin movile de hotar. | 

După toate probabilitățile, Vechiul Scaun de 
Mureş, având întocmai ca și regimentele grănice- 
veşti, îndatoriri speciale de apărare a continiilor, 

“în schimbul serviciilor prestate, a primit această 
proprietate muntoasă şi păduroasă, pentru a lega 
pe locuitori prin interes de această regiune. 

Aceste presupuneri au la baza lor reseriptul dat 
la 19 Decemvrie 1600 de către „Dieta Ardealului 
din Alba-luliai, prin care aceasta atrage atenţiu- 
nea tuturor persoanelor oficiale și autorităţilor de 
a nu turbura în drepturile lor de proprietate pe 
„primipilii și pixidarii pedestrii“*, și pe urmașii 
lor din Vechiul Scaun de Mureș, având aceştia și 
posesiunea neturburată și pe veci a proprietăţii. 
Rescriptul pune în vedere autorităţilor de a da tot 
concursul locuitorilor din Vechiul Seaun. 

In 1873, punându-se în aplicare cărţile funduare, 
proprietatea s'a trecut (în 1874), în cartea fun- 
duară cu Nr. 392 a comunei Sovata. sub Nr. de or- 
dine A—1—12, în mod greșit şi anume pe numele 
de: „nobilii secui proprietari în Scaunul de Mureş, 
compus din 127 comune““. Această înregistrare gre- 
şită şi ilegală a dat naștere la un mare proces in- 
tentat în anul 1886 (între timp, înființându-se 
noul judeţ, Mureş-Turda, în anul 1876, prin adăo- 
girea unei părți din scaunul de Turda la scaunul 


de Mureş) şi terminat în: mod favorabil prin urmă- 
toarele hotărîri: 

1. Cu Nr. 5.214—92 civ. din 12 Iulie 1892, Tri- 
bunalul Regal din Târgu-Mureş a pronunțat ho- 
tărîrea că: imobilele trecute în c. f. cu Nr. 392 a 
comunei Sovata sub Nr. de ordine A 1—12 inclu- 
siv, dimpreună cu dependințele lor, din punct de 
vedere al dreptului de posesiune, au aparţinut Co- 
munităţii fostului Scaun de Mureş, ca persoană 


“morală, respectiv ca municipiu şi ele formează o 


asemenea proprietate a Comunităţii obytiei ditt co- 
munele care au format fostul Seaun de Mureș, a 
cărei venit — în conformitate cu $6 al art. 
XXXII din legea din 1876 — compete acelei 
părţi din judeţ (Vechiul Scaun de Mureș), iar 
dreptul de dispunere, administrare şi dirijare, în 
conformitate cu legile şi regulamentele, aparține 
municipiului judeţului Mureș-Turda unit., respec- 
tive reprezentantei legale a acestuia. 

2. Cu Nr. 2.970—899/1 din 7 Martie 1893, 
Curtea de apel regală din Tg.-Murey aduce hotă- 
rîre prin care aprobă hotărîrea adusă de tribunal 
şi dispune corectarea, titlului de proprietate în car- 
tea funduară. 

3. Cu Nr. 6.748/P. 1893 din 30 Mai 1894, Curia 
regală maghiară (Curtea de Casaţie), aduce o ho- 
tărîre prin care aprobă în întregime hotărîrea 
adusă de Curtea de Apel. 

Dela această dată averea în chestiune este admi- 
nistrată de consiliul județean al județului Mureș. 

La 27 Iulie 1923, această comunitaţe de avere 
trece printr’o fază cu totul nouă, întrucât comisiu- 
nea de ocol pentru reforma agrară, prin hotărîrea 
Nr. 176/11/923 R. A., rămasă definitivă, schimbă 
cu totul caracterul acestei proprietăți, declarând-o 
ca proprietate indiviză comunală a celor 127 co- 
mune eare au format cândva Vechiul Scaun de 
Mureş. Astfel această avere care până la 1923 a 
fost proprietatea indiviză a tuturor locuitorilor 
din cele 127 comune, care au format cândva Vechiul 


2 


www.digibuc.ro 


MONITORUL OFICIAL Nr, 8 


4056 


Scaun de Mureș, devine avere comunală a acestor 
comune. : 

Cum această proprietate are o situaţie specială, 
uu se găsește niciun text de lege care să normali- 
zeze atât dreptul de proprietate cât şi cel de-admi- 
nistrare și pază al acestei averi. 

Codul silvie din 1910 extins şi în Ardeal, în art. 
29 vorbeşte numai despre stabilirea dreptului de 
proprietate și administrarea averilor moşnenilor şi 
a răzeșilor, care averi, însă, chiar prin caracterul 
lor diferă de averea comunității Vechiului Scaun 
de Mureș. l 

Nu se poate concepe administrarea acestei averi 


şi înglobarea ei în dispozitiunile art. 129 şi urmă- . 


torii a codului silvic, nici de motivul esenţial că, 
această avere prin reforma agrară, devenind o 
avere strictosenso — comunală (un bun public” co- 
inunal) — nu poate fi administrată de o comisiune 
care nu are nicio cădere să administreze averea co- 
munală, ci ea trebue să fie administrată de comună, 
ori în cazul dat, fiind cooproprietare mai multe co- 
mune, se va administra de către consiliul județului 
respectiv, care este compus din aleşii județului şi, 
“prin urmare și din locuitorii comunelor  coopro- 
prietare. 

Astfel am acordat prin proiectul de lege dreptul 
dle administrare a acestei averi. consiliului jude- 
toan de Mureș, care va alcătui un regulament spe- 


Dr. Ion Bozdog, Ion Roman, D. Dragomir, L. 


N. Oncu, I. Draja, Mişa Vasiescu, Dr. I. Indrieş, 
che, I. Bogdan, N. Cosma, M. Văgăunescu. 


24 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Ședința dela 10 Aprilie. 1958 


6 Iunie 1933 


cial de administrare, cu avizul inspectoratului sil- 
vie şi aprobat de organele tutelare. 

Bineînţeles că bugetul și întreaga gestiune pri- 
vitoare la averea comunităţii se va. alcătui şi 
aproba întocmai ca și bugetul administraţiei jude- 


tene, iar administrarea fondurilor comunităţii se 


va face ca și aceia a fondurilor judeţene, cu deose= 
birea că fondul comunităţii va fi cu totul indepen- 
dent de fondurile judeţene, formând un articol bu- 
getar aparte. 

Situaţia topografică a-acestei averi, impune ea 
aceasta să rămână indiviză, întrucât prin parcela- 
rea ei în 127 părți s'ar fărămiţa în așa fel, încât ar 
deveni complet fără valoare, mai ales pentru co- 
munale care sunt situate la o depărtare de 50— 
80 km. 

Situaţiunea de indiviziune este creeată de altfel 
prin toate sentinţele judecătorești şi prin hotărî- 
rea comisiunii pentru reforma agrară. 

Prin alăturatul proiect de lege nu se face nicio 
schimbare, decât se reglementează o situaţie de 
fapt şi de drept de peste 300 ani, și nu se se face 
nicio modificare nici în dreptul de proprietate. şi 
nici în administrarea averii Vechiului Scaun de 
Mureș, ci se completează un gol de care se simte 
nevoe din 1923, când prin reforma agrară sa 
schimbat caracterul proprietăţii, devenind avere cp- 
mumnală a mai multor comune politice. 


Pop, R. Ancușa, M. Vuida-Vocvod, Bulamţiu, Dr, 
N. S. Rusănescu, Dr. Al. Popescu, N. Alezandra= 


www.digibuc.ro 


= 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


6 Iunie 1933 


aa 


ROMÂNIA 


CONSILIUL LEGISLATIV 


SECȚIA 1 


ADUNAREA, DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 Aprilie 1933 


4057 


„AVIZ Nr. 80 


Şedinţa dela 4 Aprilie 1933 


Sub preşedinţia d-lui George D. Nedelcu. 
" Prezenţi fiind: 
Consilieri permanenţi, d-nii: Cezar Vârgoliei, D. 


Ispasiu. 


-` Raportor al lucrării, d. Cezar Vârgoliei. 
Referent, d. Corneliu Rudescu. 
"La ordinea zilei fiind proiectul de lege pentru sta- 


„bilirea drepturilor asupra averii indivize a vechiu- 


lui Scaun de Mureş, înaintat Consiliului de Preşe- 


dinţia Adunării deputaţilor cu adresa Nr. 2.197 din. 


10 Martie 1933 şi înregistrată la acest Consiliu, sub 


Nr. 211 din 11 Martie 1933, 


Consiliul: 

„Având în vedere proiectul de lege din iniţiativă, 
parlamentară mai susmenţionat ; 

Având în vedere că prin acest proiect de lege se 
stabilește dreptul de proprietate şi de administrare 
asupra masivului păduros din hotarul comunei So- 
vata, în întindere de 8.979 ha, 4.826 arii, înscris în 
cartea funduară Nr. 392 a comunei Sovata sub Nr. 
de ordine A 1—12; 


„Având în vedere expunerea de motive care arată . 


"că vechiul Scaun de Mureș având ca și regimentele 


grănicerești, îndatoriri speciale.de apărare a grani- 
telor, în schimbul serviciilor prestate, a primit acea- 
stă proprietate muntoasă şi păduroasă pentru ca 
locuitorii să fie legaţi prin interes. de regiunea pe 
care erau chemaţi să o apere; că aceasta rezultă din 
documente vechi, datând din anii 1581 și 1600; că, 
în 1873, cu ocazia punerii în aplicare a cărților fun- 
duare, această proprietate fiind trecută în cartea 
funduară a comunei Sovata în mod greşit pe nu- 
mele nobililor secui proprietari în Seaunal de Mu- 
eş, locuitorii au pornit un mare proces, soluţionat 
prin hotărîrile Nr. 5.214—92 din 12 Iulie 1892 a tri- 
bunalului regal din Târgul Mureş, Nr. 2.970—892/1 
din 7 Martie 1893 a Curţii de apel regale din Târgul 


Mureș și Nr. 6.748/P 1893 din 30 Mai 1894 a Curiei 
regale maghiare (Curtea de casaţie), hotărâri care, 
toate, recunosc și stabilese că dreptul de proprietate 
asupra imobilelor trecute în cartea funduară Nr. 
392 a comunei Sovata sub Nr. de ordine A 1—12 
inclusiv, împreună cu dependinţele lor, a aparținut 
și, aparţine obștei -locuitorilor din comunele care 
au format fostul Scaun de Mureş, iar dreptul de ad- 
ministrare; în conformitate cu legile și regulamen- 
tele, aparţine municipiului jud. Mureș-Turda unit, 


„respectiv reprezentantei legale a acestuia; că, dela 


această dată, averea în chestiune este idministrată, 
de consiliul judeţean al judeţului Mureș; că, în 
1923, cu ocazia exproprierii pentru cauză de utili- 
tate naţională, comisia de ocol pentru reforma a- 
grară, prin hotărîrea Nr. 176/11/923 R. A. rămasă 
definitivă, sehimbă caracterul acestei proprietăţi, 
declarând-o proprietate indiviză comunală acelor 
127 comune care au format cândva vechiul Scaun 
de Mureş; că, astfel, averea în chestiune, care până 
la 1923 a fost proprietatea indiviză a tuturor locui- 
torilor din cele 127 comune, care au format vechiul 
Scaun de Mureș, ar fi devenit, prin efectul menţio- 
natei hotărîri a comisiunii de ocol, avere comunală 
a acestor comune; că, această stare de lucruri, face 
să planeze incertitudine asupra dreptului de pro- 
prietate a masivului-păduros de care se ocupă 
proiectul de lege, căci ridică chestiunea de a se şti 
cui aparține el: obştei locuitorilor din cele 127 eo- 
mune, care au format vechiul Seaun de Mureș, sau 
acestor comune ?; că proiectul voiește să risipească 
această incertitudine; și că, în acest scop, adoptând 
soluțiunea comisiunii de ocol, atribuie masivul pă- 
duros celor 127 comune, declarându-le coproprie- 


tare în părţi egale şi interzicându-le ieșirea din in- 


diviziune, iar administraţiunea o lasă, ca si până 
acum, consiliului judeţean, cu obligaţiunea de a. în- . 


www.digibuc.ro 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


4058 


tocmi un regulament de administraţie cu avizul ins- 
pectoratului silvic local și conformându-se artico- 
lului 108 din legea administrațiunii locale; 


Asupra, acestui poriect de lege, Consiliul are de 
făcut următoarele observațiuni: 

Potrivit legii agrare, Comisiunile de ocol nu aveau 
decât căderea să aleagă şi să determine în trăsături 
generale, la faţa locului, porțiunea expropriată; 
ele nu se putea pronunța asupra dreptului de pro- 
prietate sau asupra altor drepturi, nici în ce pri- 
veşte porţiunea expropriată, nici în ce privește 
porțiunea neexpropriată, stabilirea acestor drep- 
turi urmând a se face de instanțele ordinare, po- 
trivit repulelor de drept comun. Așa fiind, Comi- 
siunea de ocol, care a făcut exproprierea în jud. 
Mureș, nu putea schimba caracterul proprietăţii 
masivului păduros de care se ocupă proiectul de 


lege, transformând-o din proprietate indiviză a lo- . 
cuitorilor, în proprietate indiviză comunală. Fap- - 


tul că hotărîrea a rămas definitivă nu are nicio 
importanţă, întru cât tot ceea ce Comisiunea a ho- 
tărât depăşind competința ei de instanță excepţio- 
nală, este nul şi neavenit în puterea legii. Masivul 


Preşedinte, GEORGE D. NEDELCU. 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Ședinta dela 10 “Aprilie 1998 


6 Iunie 1938 


păduros în chestiune rămâne, prin urmare, și după 
expropriere, ca şi înainte de expropriere, proprie= 
tate indiviză a obștei locuitorilor din cele 127 co- 
mune, care au format vechiul Scâun de Mureș, așa 
cum au statornicit-o în mod definitiv hotăririle ju- 
decătorești menționate în expunerea de motive, 
Această proprietate este garantată de  Constitu- 
țiune şi locuitorii nu pot fi privaţi de dreptul lor 
decât pe calea unei exproprieri pentru cauză de 
utilitate publică în condiţiunile și cu paza formelor. . 
prevăzute de Constituţiune și de legile speciale. O 
lege ordinară, cum este proiectul de faţă, nu poate, 
prin urmare, trece pur şi simplu acest drept din 
patrimoniul obștei locuitorilor, în patrimoniul co- 
munal, fără a fi contrară Constituţiunii. 

Pentru consideraţiunile de mai sus, Consiliul opi- 
nează că nu este locul a se da curs acestui proiect 
de lege, propunând că, dacă este nevoie de o nouă 
reglementare a administraţiei acestei averi, ea să se 
facă pe baza situaţiunii juridice definitiv cousa- 


crate prin hotăriîrile judecătorești ale instanţelor de 


drept comun, adică pe baza dreptului de cop roprie- 
tate a obştei locuitorilor din cele 127 comune ce au 
format vechiul Seaun de Mureș. 


Consilieri permanenți, Cezar Vârgolici, D. Ispasiu. 


— După adoptarea luării în conside- 
rare, art. 1, art. 2, art, 3 și art. 4 se vo- 
tează succesiv, fără diseuţiune, în textul 
comisiunii, nemodificat. 


cu bile se amână. 


Domnilor deputați, 


Membrii comisiunii de administraţie generală, 
județeană şi comunală întrunindu-se în ziua de 6 
Aprilie 1933, sub preşedinţia d-lui I. Cămărășescu, 
au luat în cercetare proiectul de lege din iniția- 
tivă parlamentară pentru autorizarea comunei 
Bazargic de a contracta un împrumut de lei 
30.000.000, pe termen de 10 ani, a Casei Naţionale 
de economii și cecuri poştale, precum și a Casei de 
Depuneri și Consemnatiuni, să acorde acest îm- 
prumut pe termen de 10 ani, votat de Senat. 

Asupra acestui proiect de lege Consiliul Legis- 


Raportor, V. GEORGESCU-BÂRLAD. 
26 


D. Ionel Pop, vicepreședinte; Votul 


Urmează proiectul de lege pentru au- 
torizarea oraşului Bazargic de a con- 
tracta un împrumut de 30 milioane lei, 


Referent titular, Corneliu Rudescu, 


D. raportor..are cuvântul. 

— D. N. Rusenescu, secretar, în locul 
d-lui raportor, dă citire următorului Ta- 
port şi proiect de lege: 


lativ, secţia I, a dat avizul Nr. 67 din 27 Martie 
1933. pai 

Comisiunea, în urma discuţiunilor ce au avut 
loc, având în vedere consideraţiunile arătate în ex- 
punerea, de motive, a admis proiectul de lege fără 
nicio niodificare, alegând. pe d-nii: Pavel Pavel, IL.. 
Mitache şi Eugen Potârcă, ca membri în delega- 
iunea comisiunii pentru cercetarea amendamen- 
telor prevăzută de art. 92 din Regulamentul inte- 
rior al Adunării deputaţilor, iar prin subsemna- 
tul raportor, vă roagă, d-lor deputaţi, să bine- 
voiţi a-i da aprobarea d-voastre. 


www.digibuc.ro 


sat. MONITORUL OFICIAL Nr. 88 
6 Iunie 1933 ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 Aprilie 1933 058 


“PROIECT DE LEGE 


pentru 


autorizarea comunei Bazargic de a contracta un împrumut de 30.009.000 lei, pe termen de 10 ani, a Casei Naţionale de 
economii și: cecuri poștale; precum și a Casei de Depuneri și Consemnatiuni, să acorde 
acest împrumut pe termen de 10 ani 


d —— 


Art. 1..— Se autoriză comuna Bazargic să con- 
tracteze un împrumut de 30.000.000 lei, pe termen 
de 10 ani și cu o dobândă de maximum 9%, dela 
orice instituţie garantată de Stat sau particulară. 
. Acest împrumut se va întrebuința astfel: lei 

20.000.000 peniau aprovizionarea comunei Bazar- 
gic cu apă; lei 5.000.000: pentru construirea unei 
uzini electrice şi lei 5.000.000 pentru pavarea stră- 
zilor cu piatră granit. 

Imprumutul se va rambursa în anuităţi ce se vor 
înscrie obligator în bugetele comunei, iar plata se 

arantează cu veniturile bugetare ale comunei, ali- 
mentate și cu veniturile ce se vor rezulta din taxele 
pentru apă și lumină ce se vor percepe dela lo- 
cuitorii orașului. 

Art. 2. — In cazul când acest împrumut se va 
contracta dela Casa Naţională de, economii și ce- 
curi poștale sau dela Casa de Depuneri, Economii 
şi Consemnaţiuni, ambele împreună sau fiecare în 
parte, prin derogare dela legile lor organice, sunt 
autorizate să acorde împrumutu! pe 10 ani şi pro- 
centele stabilite de ele. 


Lt.-colonel V. Gorsly, Colonel! T. Tatomir, O. R. 


Mircea, Hr. Toncoff, C. Dornescu, A: Arjoceanu, 
Nicolae Georgescu. 


27 
www.digibuc.ro 


5r 


e, , A. 
MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


4060 


EXPUNERE 


Oraşul Bazargic, reședința județului Caliacra, 
eu o populaţie de circa 40.000 locuitori, este lipsit 
de apă, lumină electrică şi de pavaj, în afară de 
vreo 3 străzi în centrul orașului, care sunt pavate 
eu piatră granit. | 

Fost, înainte de anul 1913, reședință de plasă, 
după anexarea Cardilaterului, a devenit, capitala 
judeţului Caliacra. De unde la anexare nu avea 
decât un număr de 17.000 locuitori, treptat această 
populaţie s'a înmulţit, astfel că astăzi Bazargicul 
numără circa 40.000 locuitori. 

Neavând clădirile . necesare pentru localuri de 
şcoală, precum şi adăpostirea autorităţilor, în- 
treaga atenţie a organelor comunale, în epoca de 
prosperitate, a fost îndreptată tocmai în această, 
direcţie, astfel că, orașul a fost înzestrat în inter- 
valul dela 1914—1916 și 1919—1932 cu clădiri pen- 
tru şcoli primare, profesionale, abator, clădiri pen- 
tru pompieri, căldiri pentru măcelării, precum și 
pavarea a 3 străzi principale din centrul orașului, 
cu piatră granit. 


Incă de pe timpul dominaţiunii străine, se sim- 
tise lipsa de apă potabilă și în vederea obţinerii 
acestui aliment de. prima necesitate, se alcătuise 
proiectul pentru alimentarea oraşului, de care po- 
pulaţia suferă foarte mult. 

Astăzi, apa se captează din mai multe isvoare, 
situate la o depărtare de 10 kilometri de oraș, de 
unde se pompează, izvoarele fiind la un nivel mai 
Jos decât orașul. Debitul apei este insuficient, încât 
deabia se alimentau vreo 20 cișmele, situate în di- 
ferite cartiere ale orașului, de unde se alimentează 
la rândul lor cei circa 40.000 locuitori. 


In timp de secete însă, debitul apei se împuţi- 


nează foarte mult, din care cauză populaţia suferă. 


îngrozitor. O astfel de situaţie devine intolerabilă. 
Primăria Bazargic a căutat să găsească modalită- 
tile pentru procurarea apei și din proiectele ela- 
borate de specialiști, s'a hotărît mărirea debitului 
actual cu aducerea apei dela Ceatalar (Valea Ba- 
tovei), situată la circa 20 kilometri dela Bazargic. 


28 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dcla 10 Aprilo 1938 


tu ooe“ ie Tunie. 1933 » 


DE MOTIVE 


Pentru executarea acestor lucrări însă, este nevois 
de o sumă de 20.000.000 lei. 

-De asemenea oraşul Bazargic fiind lipsit de lu- 
mină electrică, primăria orașului Bazargic a luat 
imțiativa construirii unei uzini electrice, pentrucă 
-este inadmisibil ea în anul 1933, când cele mai multe 
târguri din ţară au iluminat electric, o capitală de 
judeţ să trăiască în întuneric. Pentru începerea lua 
crării este nevoie de suma de 5.000.000 lei. 

Pentru desăvârşirea pavării cu piatră granit a 
străzilor principale cele ma: frecventate, comuna 
Bazargic mai are nevoie de o sumă de 5.000.000 lei. 
Prin acest pavaj, se vor realiza economii și foloase 
foarte mari pentru comună, pavarea acestor străzi 
cu pietriș așa cum se face astăzi, precum şi întreți- 
rerea lor, necesitând anual sume de bani care întrec 
unităţile ce s'ar afecta pentru amortizarea sumei 
împrumutată în acest scop. Deosebit de aceasta, 
oraşul va avea curăţenia necesară şi un aspect mai 
civilizat. 

Prin aprovizionarea populației orașului cu apă 
și lumină electrică, se vor realiza venituri destul de 
importante, care adăugate la prevederile bugetare 
anuale, pentru executarea de pavaje, iluminatul pu- 
blic şi apa, se vor putea acoperi cu prisosinţă anui- 
tăţile împrumutului, mai cu seamă că, comuna Ba- 
zargic n'a contractat până în prezent decât un sin- 
gur împrumut de 3.000.000 lei la Casa de Depu- 
ueri şi Consemnaţiuni, tot în vederea construirii 
uzinii electrice. 3 

Apreciind necesitatea acestor lucrări absolut ne- 
cesare pentru populaţia unui oraș de 40.000 locui- 
tori, lucrări care sunt legate de vieaţă, civilizaţia 
şi existenţa însăși a unui oraș, Consiliul comunal 
al primăriei. Bazargic, în şedinţa dela 8 Martie 
1933, a votat contractarea unui împrumut de lei . 
30.000.000, pe termen de 10 ani și cu dobânda ce se 
percepe de instituţiile financiare ca: Casa Naţio- 
nală de economii și cekuri poștale, Casa de Depu- 
neri, Economii și Consemnatiuni, sau alte institu- 
ţii, fie chiar particulare, de unde se va putea con- 
iracta acest împrumut în total sau în parte, respecs 


www.digibuc.ro 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


6 Iunie 1933 


tândurse. termenul și procentele, care în niciun caz 
nu vor putea trece peste cel de 9 la sută fixat de 
consiliul comunal. 

Acest împrumut în conformitate cu dispozițiunile 
art. 442 din legea pentru organizarea administra- 
țiunii locale, a fost aprobat de delegaţia Consiliului 
județean Caliacra cu decizia Nr. 

Deoarece legile de organizare a Casei Naţionale 
de economii și cecuri poștale, precum și cea a Casei 
ce Depuneri, Economii și Consemnaţiuni, interzic 
acordarea de împrumuturi pe termen mai mare de 
cinci ani, prin derogare dela aceste legi, este nece- 


.......... 


Lt.-colonel V. Gorskus Colonel I. Tatomir, C. 
Nicolae Georgescu. 


ADUNAREA DEPUTATILOR: Ședinţa dela 10 Aprilie 1933 


4061 


sară votarea acestui proiect de lege, care sà auto- 
rize instituțiile de mai sus să-l acorde pe termen de 
10 ani. 

Contractarea acestui împrumut este. absolut ne- 
cesară pentru executarea lucrărilor arătate mai sus, 
lucrări de strictă necesitate și care niciodată nu 
vor putea fi efectuate în două-trei campanii de lu- 
cru, numai cu mijloacele bugetare anuale proprii 
de care dispune comuna Bazargic. 

Pentru aceste motive, subsemnaţii senatori, ne 
permitem a, solicita aprobarea d-voastră pentru ală- 
turatul proiect de lege. 


R. Mircea, Hr. Toncoff. C. Dornescu, V. Arloceanu, 


29 


www.digibuc.ro 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 
ADUNAREA. DEPUPAȚILOR: Şedinţa dela 10 Aprilie 1938 


4062 


ROMANIA 


CONSILIUL. LEGISLATIV 


SECŢIA 1 


6 Iunie 1933 


AVIZ Nr. 67 


Sedinta dela 27 Martie 1938. 


Sub președinția d-lui George D. Nedelcu. 

Prezenţi fiind: 

Consilieri permanenţi d-nii: ©. D. Anghel, I. O. 
Pillitti, D. Ispasiu. 

Raportor al lucrării d. Cezar Vârgolici. 

Referent d. Iuliu Pascu. ` 

La ordinea zilei fiind proiectul de lege peniru 
autorizarea comunei Bazargie de a contracta un 
împrumut de lei 30.000.000, pe termen de 10 ani, 
a Casei Naţionale de economii și cecuri poștale, 
precum și a Casei de Depuneri și Consemnatiuni, 
să acorde acest împrumut pe termen de zece ani, 
înaintat Consiliului de Președinția Senatului cu 
adresa Nr. 1.345 din 21 Martie 1933 și înregistrată 
la acest Consiliu sub Nr. 286 din 22 Martie 1933. 

Consiliul, i 
Având în vedere proiectul mai sus menționat; 


Președinte, GEORGE D. NEDELCU, 


t 


Având în vedere că prin acest proiect de lege, 
Consiliul comunal al oraşului reşedinţă Bazargic 
este autorizat să contracteze un împrumut de lei 
30.000.000, pe termen de zece ani, la Casa Naţională 
de economii și cecuri poștale, sau la Casa de Depu- 
neri, în scopul aprovizionării comunei Bazargic cu 
apă, construirea unei uzini électrice și pentru pa- 
vaj; i 

Având în vedere că Ministerul de Interne comu- 
nică, prin adresa Nr. 6.566 din 24 Martie 1933, că 
s'au îndeplinit formalitățile cerate de legea admi- 
nistrațiunii locale și s'au respectat toate condițiu- 
nile cerute de această lege, în materie de împrumu- 
turi pentru comunele urbane-reședinţă, 

Consiliul, dispune restituirea proiectului, spre a 
fi supus aprobării Parlamentului. 


Consilieri permanenţi: C. D. Anghel, I. C. Fillitti, D. Ispasiu. 


— După adoptarea luării în conside- 
rae și votarea art. 1 și art. 2, suecesiv, 
fără discuțiune, în textul  comişiunii, 


nemodificat, votul cu bile se amână. 
D. Ionel Pop, vicepreşedinte: 
deputaţi, urmează proiectul de lege pen- 


Referent titular, Iuliu Pascu, 


. D. raportor are cuvântul. 
tru adăugirea unui articol la legea con- 
cordatului preventiv. 


D-lor 


www.digibuc.ro 


tyi 


6 Iunie 1933 


: ADUNAREA DEPUTAȚILOR: 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


SL lei 3 A - 
Şedinţa dela 10 Aprilie 1983 4063 


— D. N. Rusenescu, secretar, în locul d-lui raportor, dă citire următorului raport şi proiect de lege: 


Domnilor deputați, 


Membrii comisiunii de legislație civilă, comer- 
cială şi criminală, întrunindu-se în ziua de 7 Apri- 
lie 1933, sub președinția d-lui Virgil Grossu, au 
luat în cercetare proiectul de lege pentru adău- 
girea unui articol nou la legea concordatuini pre- 
ventiv. 

Asupra acestui proiect de lege Consiliul Legis- 
lativ, sectia III, a dat avizul Nr. 40 din 7 Aprilie 
1933. 


Raportor, GR. IVANCEANU. 


| PROIECT 


Comisiunea, în urma discuţiunilor ce au avut loc, 
având în vedere consideraţiunile arătate în expu- 
nerea de motive a admis proiectul de lege cu modi- 
ficările arătate în text, alegând pe d-nii deputaţi: 
Al. Stan, N. Fortunescu și Aureliu Weiss, ca mem- 
bri în delegaţiunea Comisiunii pentru cercetarea 
amendamentelor prevăzute de art. 93 din Regula- 
mentul interior al Adunării Deputaţilor, iar prin 
subsemnatul raportor, vă roagă, d-lor deputaţi, să 
binevoiţi a-i da aprobarea d-voastre, 


DE LEG= 


pentru 


adăoyşirea unui ariieci mew la legea Concordatului Preventiv 


Da 


Textul propus 
© Art. unic. — Se adaugă un articol nou Nr. 67, cu 
următorul cuprins: 

Suit scutite de orice taxă de timbru şi impozit 
proporţional: 

Convenţiunile de orice fel făcute de Banca Na- 
țională a României cu debitorii săi, comercianţi în 
stare de concordat sau cu debitorii neeomereianți, 
pe baza vreunei legi de asanare a datoriilor, ca și 
toate actele de vânzare, ipotecă, gaj, garanţie, fu- 
ziuni de societăţi şi orice altele, precum și cambiile 
date Băncii Naţionale a României în plată sau în 
garanţie și pentru reînouirea celor vechi, și care au 
de scop aducerea la îndeplinire a unor asemenea 
convenţiuni. 

Sunt scutite de plata impozitelor prevăzute de 
legea contribuţiunilo» directe, cu excepţia impozi- 
tului minimal, întreprinderile comerciale și indu- 
striale care, găsindu- -se sub controlul unor institute 
de credit aflate în stare de concordat, se obligă, pe 
baza unei conventiuni încheiate cu Banca Naţio- 
nală a României, să afecteze totalitatea venituri- 


Textul -comigiunii 


Art. unic. — Admis. 
Admis. 
Admis. 


Sunt scutite de plata impozitelor prevăzute de 
legea contribuţiilor directe, cu excepția impozitului 
minimal, întreprinderile comerciale şi industriale, 
care- găsindu- se sub controlul unor institute de 
credit, aflate în stare de concordat, se obligă pe 
baza unei Convențiuni, încheiate cu Banca Naţio- 
nală a României, să afecteze totalitatea venituri- 


31 


www.digibuc.ro 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


4064 


aN Teztul propus 
lor lor nete pentru achitarea tuturor datoriilor in- 
stitutelor de credit de care depind către Banca Na- 
{ională a României, şi a tuturor depozitelor şi ce- 


Jorlalte datorii ale acestor instituţii de credit, cu . 


condiţia ca obligaţia de plată luată de aceste între- 
prinderi să se execute sub controlul Băncii Naţio= 
nale a României.. 

Sentirea de Hnpozite Ee AETI E numai pe tim- 
pul pe -eare veniturile nete ale întreprinderii ser- 
vege exchisiy pentru achitarea datoriei institutelor 
He .eredii, de care depinde întreprinderea la Banca 
Naţională a României -şi a depozitelor şi celorlalte 
datorii ale institutului. e mt 


Ministrul justiţici, MIHAI POPOVICI 


EXPUNERE 


Multe din institutele de credit aflate în stare 
de concordat au încereat să încheie prin interme- 
diul Băncii Naţionale a României diferite conven- 
țiuni în vedere achitării datoriilor contractate la 
Banca. Naţională a României și a depozitelor că- 
tre particulari, 

_ Realizarea unor asemenea, convenţiuni s'a lovit 


Ministrul justiției, MIHAI POPOVICI. 


82 


© ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 20 Apriie 1933 


6 Iunie 1933 


Textulcomisiunii 
lor lor nete pentru achitarea tuturor datoriilor in~ 
stitutelor de credit către Banca Naţională, preeurii.: 
şi pentru achitarea tuturor depozitelor şi celorlalte 
datorii ale acestor instituţii de credit, cu condiţia 
ca obligaţia de plată luată de aceste întreprinderi 
să se execute sub controlul Băncii Naţionale a Ro- 


mâniei. 


~ Admis. 


Raportor, GR. TVANCRANU; 


DE MOTIVE 


însă de greutatea achitării taxelor și impozitelor:de 
timbru precum și a plăţii impozitelor din legea 
contribuţiunilor directe, 

In dorinţa de a veni în ajutorul asanării institui= 
telor de credit, şi prin aceasta să reînviorăm credi- 
ditul în general, am venit cu prezentul proiect de 
lege care să permită aceasta. 


www.digibuc.ro 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


6 Iunie 1933 


ROMÂNIA 


CONSILIUL LEGISLATIV 


SECȚIA III 


ADUNAREA. DEPUTAȚILOR: Șcdința dcla 10 Aprilie 1933 


4065 


AVIZ Nr. 49 


SI N 


Şedinta dela 7 Aprihe 1933 


Sub preşedinţia d-lui G. Slătineanu. 

Prezenţi fiind: 

Consilieri permanenţi, d-nii: St. Chicos, G. Să- 
răteanu, N. Hiott și L. Setlacee. 

Raportor al lucrării, d. N. Hiott. 

Reterent d. M. Lazeanu. 

La ordinea zilei fiind proiectul de lege pentru 
adăugirea unui articol nou la legea concordatului 
preventiv, înaintat Consiliului de Ministerul Jus- 
tiţiei cu adresa Nr. 26.893 din 4 Aprilie 1933 şi în- 
registrată la acest Consiliu sub Nr. 398- din 5 Apri- 
lie 1933, 

Ascultând raportul d-lui consilier N. Hiott și re- 
feratul d-lui referent titular M. Lazeanu, 

Consiliul, 

Constată că prezentul proiect de lege adaugă un 
nou articol la legea concordatului preventiv, pre- 
văzând anumite scutiri de taxe.şi impozite. 


Președinte, G. SLĂTINEANU. 


In scopul unei mai bwne înțelegeri, Consiliul 
propune următoarea redactare a alin. 4 din proiect: 


„Sunt scutite de plata impozitelor prevăzute de / 


legea contribuţiunilor. directe, cu excepţia impożi- 
tului minimal, întreprinderile comerciale și indus- 
triale care, găsindu-se sub controlul unor Institute 
de Credit aflate în stare de concordat, se obligă, 
pe baza unei convenţiuni încheiate cu Banca Na- 
țională a României, să afecteze totalitatea venitu- 
rilor lor nete pentru achitarea tuturor datoriilor 
institutelor de credit către Banca Naţională, pre- 
cum și pentru achitarea tuturor depozitelor și ce- 
lorlalte datorii ale acestor instituţii de credit, cu 
condiția ca obligația de plată luată de aceste între- 
prinderi să se execute sub controlul Băncii Naţio- 
nale a României“. 

Cu această propunere, Consiliul dispune resti- 
tuirea prezentului proiect de lege. 


Consilieri permanenţi: St. Chicos, G. Sărăteanu, N. Hiott, I. Setlacec. 


- D. Ionel Pop, vicepreședinte: Discu- 
iunea generală este deschisă. 
D. deputat Weisman are cuvântul; 
Voci: Absent. 
_D. Ionel Pop, vicepreşedinte: Ne mai 
find nimeni înscris, declar discuţiunea, 
generală închisă, 


amână. 


Domnilor deputați, 


Membrii comisiunii de administraţie generală, 
judeţeană şi comunală, întrunindu-se în ziua de 10 
Martie 1933, sub președinția d-lui I. Cămărăşeseu, 
au luat în cercetare proiectul de lege, din iniţiativă 
parlamentară, pentru  deslipirea comunei rurale 
Căbud dela judeţul Turda şi trecerea ei la județul 
'Alba. 

Asupra acestui proiect de lege Consiliul legisla- 
tiv, secţia I, a, dat aviz favorabil constatat din pro- 
cesul-verbal Nr. 13 din 17 Februarie. 1933. 


Raportor, EMIL POP. 


— După. adoptarea luării în conside- 
rare, votul cu bile asupra art. 
în textul comisiunii, nemodificat, se 


D. Ionel Pop, vicepreşedinte: 
deputaţi, urmează proiectul de lege, din 


Referent titular, Mihail Lazeanu. 


inițiativă parlamentară, pentru deslipi- 
rea comunei Găbud de jud. Turda. 
D. raportor are cuvântul. 
— D. Mircea Ai, Voevod, secretar, în 
locul d-lui raportor, dă citire următo- 
rului raport și proiect de lege: 


unic, 


D-lor 


Comisiunea, în urma diseuţiunilor ce au avut Ige, 
având în vedere consideraţiunile arătate în expu- 


nerea de motive, a admis proiectul de lege, cu o sin-. 


gură modificare, în ceea ce privește titlul, alegând 
pe d-nii: C. Algiu, V. Beldie și M. Tirea ca membri 
în  delegaţiunea  comisiunii pentru cercetarea 
amendamentelor, conform art. 93 din Regulamen- 


tul Interior al Adunării, iar prin subsemnatul ra- 


portor vă roagă, d-lor deputaţi, să binevoiţi a-i da 
aprobarea d-voastre. 


33 


www.digibuc.ro 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 
ADUNAREA DEPUTAȚILOR: 


4066 


PROIECT DE LEGE 


pentru 


deslipirea comunei rurale Găbuii dela notariatul Cecălaca 
din judeţui: Turda și trecerea ei la notariatul Ciusiu din 
județul Alba 


Teztul propus 
Art. unic: — Comuna rurală Găbud din județul! 
Turda se trece dela acel judeţ, la judeţul Alba. 


Dr. Nicolae Todoran, Zeno Draia, Loan Roman, 
Dr. Octavian Oniga, A. Birtolom, Dr. Ionel Pop, 
Ioan Fodorean, Dr. Pompiliu Simonetti, Fon 
Vască, D. Blidariu, Dr. Nerva Oncu, Dionisie Ro- 
man, Liviu Tuga, Bozdog Ion (Indeseifrabil). 


EXPUNERE 


Primăria comunii Găbud din judeţul Turda a 
cerut mai de multe ori ca acea comună să fie rea- 
lipită la judeţul Alba, pentru motivul temeinie că 
totdeauna această comună a aparţinut notariatului 
Ciueiu din judeţul Alba, înainte de punerea în 
aplieare a-legii de unificare administrativă din 
1925, iar interesele economice, financiare ŞI comer- 
ciale ale locuitorilor din comuna Găbud sunt strâns 


legate de centrul natural Ciuciu, şi deci de judeţul 
Alba. 

Până în anul 1926, comunele Ciuciu, Copand din 
Judeţul Alba şi comuna Găbud, aparţinând azi ju- 
dețului Turda, formau circumscripția notarială 
Ciueiu, pendinte de judeţul Alba. In-anul 1926 co- 
muna Găbud a fost deslipită de notariatul Ciuciu 


Dr. Nicolae Todoran, Zeno Draia, Ioan Roman, 
Ioan Fodorean, Dr. Pompiliu Simonetti, Ion 
man, Liviu Iuga; Bozdog Ion, (Indescifrabil), 


34 


Şedinţa dela 10 Aprilie 1993 6 Iunie 193% 


PROIECT DE LEGE 


pentru 


_deslipirea comunei rurale Găhud dela județul Turda şi 
trecerea ei la județul Alba 


Textul comisiunii 


Art. unic. — Admis: 


Raportor, EMIL POP. 


DE MOTIVE 


din Judeţul Alba și a fost trecută la notariatul Ce- 
călaca din județul Turda. 

Hotărîrea menționatei comune de a trece la ju- 
deţul Alba a fost supusă spre deliberare atât con- 
siliului județean Turda, cât şi consiliului judetean 
Alba, care prin deciziunile Nr. 635 din 1931 și 9.807 
din 1930 au consimțit la trecerea comunii Găbud, 
dela judeţul Turda la judeţul Alba. 


Având în vedere cele de mai sus, pe baza dispo= 
ziţiunilor art. 194 din legea pentru organizarea ad= 
ministraţiunii locale, avem onoare a vă prezentaj 
anexatul proiect de lege pentru deslipirea comunii! 
Găbud dela judeţul Turda şi realipirea ei la jude- 
tul Alba, la care a aparţinut înainte de punerea 
în aplicare a legii de unificare administrativă din 
1925. A 


Dr. Octavian Oniga, A. Birtolom, Dr. Ionel Pop, 
Vască, D. -Blidariu, Dr. Nerva Oncu,.Dioniste Ro~ 


www.digibuc.ro 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


6 Iunie 1933 


ROMÂNIA 


CONSILIUL LEGISLATIV 


SECTIA | 


AVIZ 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 Aprilie 1933 


4067 


Nr. 13 


Sedinta dela 17 Februarie 1958 


Sub preşedinţia d-lui George D. Nedeleu. 

iPrezenţi fiind: 

Consilieri permanenţi d-nii: C. D. Anghel, Cezar 
Vârgoliei, I, O. Filitti, D. Ispasiu. 

Raportor al lucrării d. ©. D. Anghel. 

La ordinea zilei fiind proiectul de lege pentru 
deslipirea comunei rurale Găbud dela notariatul 
Ciuciu din jud. Alba, înaintat Consiliului de Preşe- 
dinţia Adunării deputaţilor cu adresa Nr. 1.277 
din 13 Februarie 1933, şi înregistrată la acest Con- 
giliu sub Nr. 100 din 13 Februarie 1933, 

“Consiliul, 

Văzând că, în” conformitate cu dispoziţiile art. 
144 din legea administrativă, pentru mutarea unei 
comune din județ în altul este nevoe de o lege; 


Președinte, GEORGE D. NEDELCU. 


Văzând că, potrivit dispoziţiilor art. 19 din aceeaşi 
lege, este nevoe de exprimarea voinţei comunei in- 
teresate, prin votul consiliului său comunal, vot 
care urmează să fie aprobat de consiliul județean 
şi apoi de Ministerul de Interne; 


- Văzând că din actele aflate la dosar rezultă că 
toate aceste formalităţi sunt îndeplinite, Consiliul. 
dispune restituirea proiectului spre a fi supus des- 
băterilor Corpurilor legiuitoare, cu propunerea 
însă ca titlul proiectului să fie modificat pentru a 
fi supus în concordanţă cu textul lui, dându-i-se ur- 
mătoarea redacţiune: . 


Proiect de lege pentru deslipirea comunei rurale 
Găbud dela jud. Turda și trecerea ei la jud. Alba. 


Consilieri permanenţi: C. D. Anghel, Cezar Vârgolici, I. C. Filitti, D. Ispasiu. 


Referent titular, Iuliu Pascu. 


;— După adoptarea luării în conside- 
yare, votul cu bile asupra art. unic, în 
textul comisiunii, nemodificat, se amână. 

D. Ionel Pop, vicepreședinte: D-lor 
deputaţi, reluăm discuțiunea pe articole 
asupra proiectului de lege pentru modi- 
ficarea unor dispoziţiuni din legea sani- 
tară și de ocrotire. 

Adunarea a rezervat discuțiunea unor 
articole de sub art. I. 

La art. 549, s'a depus un amenda- 
ment, prin care. se propune adăugirea 
` unni alineat nou. 

D. deputat Radoviei are cuvântul, 
pentru a susține acest amendament. 

D. D. R. loaniţescu, ministrul mun- 
cii, sănătății şi ocrotirilor sociale : 
D-le preşedinte, prin acest amendament 
se propune adăugirea unui alineat nou, 
la un articol care a fost votat. Cred că, 
din punet de vedere regulamentar, acest 
amendament nu mai poate fi pus în dis- 
euţinne. (Protestări pe băncile opozi- 


hei) 


D. C. Radovici: D-le președinte. am 
fost înseris la cuvânt, la proiectul de 
lege pentru modificarea dispozițiunilor 
legii sanitare și cred că nimeni nu mă 
poate împiedeca să iau cuvântul. 

D. Ionel! Pop, vicepreşedinte: Aveţi 
cuvântul. 

D. C. Radovici: D-le președinte, d-lor 
deputaţi, la art. 549 s'a depus un ameu- 
dament, care a fost aprobat de d. ra- 
portor și çare are următoarea, redac- 
țiune : 

La finele art. 549 se adaugă ca ali- 
neat nou: 

„Se mai acordă dreptul de liberă 
practică a dentisticii reduse, tuturor ab- 
solvenţilor cursului. de dentistică de pe 
lângă Facultăţile de medicină din Bu- 
eurești şi Cluj, admiși pe baza dispensei 
de vâustă“. ș 

Cine semnează acest amendament? * 

Toți șefii. de partide și toți fruntașii 
acestui Parlament, 


www.digibuc.ro 


Ce rost are acest amendament, pentru 
ce se propune? 

Categoria aceasta de dentişti a urmat, 
după invitaţiunea d-lui ministru al să- 
nătăţii, făcută prin adrese oficiale, 
cursurile de pe lângă Facultatea de me- 
dieină din București și Cluj. Li s'a luat 
taxă de 50.000 lei, au terminat cursurile, 
depunând examenele obligatorii, în fața 
comisiunii prezidate de către deennul 
Facultăţii de medicină, d. profesor dr. 
Bălăceseu şi au reuşit. 

Citez ordinul 27.139 din Mai 1931, 
pentru urmarea cursurilor, precum și 
ordinul Ni: 13 din 5 Ianuarie 1932, pen- 
tru depunerea examenului. 

Prin primirea acestui amendament se 
va soluţiona cauza dentiștilor, care agită: 
de atâta vreme opinia publică. In caz do 
neadinitere, pe baza actelor ce Ministe- 
rul Sănătăţii le-a dat acestei categorii, 
el s'ar vedea dat în judecată, pentru 
prejudicii cauzate prin formele legale. 

S spune că s'au dat bani de către 


35 


4668 


dentişti. Dentiștii aceştia declară că nu 
au dat bani, ci au avut aprobarea unui 
distins savant, d. profesor dr. Cantacu- 
zino, om eminamente corect, care i-a ad- 
mis și i-a obligat să frecventeze cursu- 
rile, prin adrese oficiale. 

D. ministru loaniţescu mi-a declarat 
că nu poate să primească acest amenda- 
ment, decât după ce va lua înțelegere cu 
d. prim-ministru. Or, d. prim-ministru, 
pe care l-am întâlnit aseară și i-am ex- 
pus chestiunea, mi-a declarat că dacă se 
tranşează cu acest amendament, situatia 
dentiștilor, îl primește și îl roagă pe d. 
ministru loaniţescu să-i dea tabloul celor 
100 inși, care intră în această categorie, 
ca să termine odată cu această chestiune. 

Prin urmare, acesta este amendamen- 
tul și este semnat de d-nii: Goga, Arge- 
toianu, Lupu, Cuza, Inculeţ, Chireu- 
Jescu,. Socor, dr. Graur, Pompiliu Ioni- 
tescu, Alexandru Protopopescu, Cezar 
Spineanu, Virgil Grossu, M. Ralea, C. 
Teianu, Lotar Rădăceanu, Zelea Co- 
dreanu, Vasilescu-Nottara și aşa mai 
departe. 

Rog pe d. ministru să-l aprobe și să 
termine această chestiune pe care și co- 
laboratorii d-sale din minister o găsesc 
dreaptă şi sunt de părere să fie apro- 
bată. 

D. Ionel Pop, vicepreședinte: D. mi- 
nistru al muncii are cuvântul. 

D. D. R. Ioanițescu, ministrul mun- 
cii, sănătății şi ocrotirilor sociale: 
D-lor deputați, legea sanitară are trei 
mari răni deschise: situația dentiștilor, 
pe care o susține d. deputat Radovici, 
situația droghiștiloi și a farmaciștilor. 
Noi, prin această modificare parţială, 
pe care ne-am propus-o, nu deschidem 


nici una din aceste răni, menţinem 
statu quo. Am venit cu modificarea 


legii sanitare, pentrucă am desfiinţat, 
inspectoratele regionale, mai precis am 
desființat armata de funcţionari, dela 
inspectoratele regionale, realizând cu 
alte reduceri o economie bugetară de 38 
milioane, în primul rând și în al doilea 
vând, ca să punem legea sanitară de 
acord cu legea administrativă. 

In adevăr, în 1930 fiinţau directora- 
tele ministeriale, care azi nu mai există 
și deci nici personalul sanitar atașat la 
aceste directorate, nu-și mai are rost. 

D-lor deputaţi, pentru aceste consi- 
deraţiuni ne-am propus să nu atingem 
nici una din cele trei plăgi, — care cer 
discuții aprinse. — Articolul la care se 
referă d. deputat Radovici, s'a votat și 
nu mai poate fi pus în discuţie. Dar 
chiar dacă s'ar putea pune în discuţie, 
rog pe d. Radovici să ia act că amen- 
damentul său nu poate fi primit. Pen- 
tru că chiar acela care are cea mai 
mare experiență în această materie, în 
acordarea diplomelor de dentişti, d. 
decan Bălăcescu, unul dintre iniţiatorii 
șeonlei pregătitoare, n’a mai discutat 


36 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 Aprilie 1933 


această chestiune. Repet, nu este cazul 
să o aducem acum, ea trebuind să facă 
obiectul unei legi separate. D-le Rado- 
vici, nu aveţi pretenția că aveţi mai 
multă competinţă, mai multă autoritate 
în această chestiune, decât d. decan al 
facultății de medicină. 

De aceea, vă rog să retrageţi amen- 
damentul, pentrucă vă declar că în mo- 
mentul de față nu-l pot primi. 

D-lor deputați, vă mai cer că sunt 
ferm decis să menţin diseuţiunea nu- 
mai la cele două obiective urmărite de 
lege: economiile bugetare şi punerea 
de acord a legii sanitare cu legea ad- 
ministrativă. 

D. Ionel Pop, vicepreședinte: D. de- 
putat Radovici are cuvântul. 

D. C. Radovici: D-lor deputați, îmi 
pare bine că pe banca ministerială, se 
află și d. prim- ministru, atunci când 
răspund d-lui ministru Ioaniţeseu. 

D-le ministru, aci nu este vorba de 
economii bugetare, pentrucă prin ad- 
miterea acestui amendament, ministerul 
nu scoate nici un ban, din contră mini- 
sterul se va găsi dat în judecată de 
către aceea pe care, pe baza ordinelor 
pe care d-voastră, ministrul sănătăţii, 
le-aţi dat, i-aţi trimes la şcoală, le-aţi 
încasat 50.000 lei taxă și s'a venit ul- 
terior, de către profesorul Cantacuzino, 
căruia nu i se poate tăgădui nici comi 
petinţa și nici bunele intenţii, cu o lege, 
pe care a trecut-o la Senat, tocmai d. 
profesor  Bălăcescu, sub a cărui con- 
ducere au dat examen. Atunci, de ce 
această nedreptate, când există o serie 
de câţiva inși, care. dacă le daţi drep- 
tul, pe baza examenului şi a condițiuni- 
lor împlinite, nu vor mai fi nevoiţi să 
poarte procese, făcând şi o operă de 
dreptate socială? 

— Se pune la vot amendamentul" și 
se respinge. 

D. Ionel Pop, vicepreședinte: D. de- 
putat Modreanu are cuvântul. 

D. I. Modreanu: D-le președinte, 
d-lor deputaţi, eu prilejul legii sanitare, 
în comisiune s'a admis următorul ali- 
niat la art. 45, aliniatul ultim, atât de 
onorata comisiune cât și de d. ministru: 

„Un droghist proprietar, cu prac- 
tică de-10 ani, desemnat de Asociaţia 
Generală a  Droghiștilor din Româ- 
nia'€. 5 

Acest“aliniat urmează dħpă punc- 
tul f, formând punctul g. 

Cu ocazia discuţiei pe articole a aces- 
tui proiect, uf amendament în acest 
sens a fost admis de d. ministru și de 
comisia delegaților. 

Cum nu a fost trecut în-texztul pro- 
iectului, vă rog să-l admiteți acum. 

— Se pune la vot amendamentul și 
se admite. 


D. Ionel Pop, vicepreședinte: D-lor 
deputați, avem un amendament la art. 
310, propus de dni deputaţi; Gr, 


www.digibuc.ro 


6 Iunie 1933 


Graur,  Modreanu și alţii, relativ la 
drogheriile, aparținând  licenţiaţilor, 
sau doctorilor. 

D. dr. N. Lupu: Cer cuvântul. 

D. Ionel Pop, vicepreşedinte: Aveţi 
cuvântul. 

D. dr. N. Lupu: D-le președinte, 
permiteţi-mi să spun câteva cuvinte în 
legătură cu amendamentul acesta. 

D-le Ioaniţescu, d-ta ești un om ac- 
tiv — toată lumea o recunoaşte — 
foarte sârguincios și care ataci diferite 
probleme de administraţie cu sucees. 
D-ta știi foarte bine că în epoca acea- 
sta de criză, una din cele mai mari 
dureri ale populaţiei, este tocmai scum- 
petea medicamentelor. Imi pare rău. 
că nu este aici părintele Drăghici, care 
mi-a spus cât de mult l-a costat medi- 
camentele, când a avut durerea să-și 
piardă soţia, să vă confirme şi d-voa- 
stră acest lueru. 

Astăzi, din cauza concurenței enor- 
me care se face între diferitele fabrici 
din străinătate, medici aproape nici nu 
mai scriu rețete. In această situaţie, nu 
este drept să continuăm mai departe cu 
acest sistem de monopol medieval, al 
unor farmaciști, cu drepturi moştenite 
din tată în fiu, când pedeoparte ei nu 
mai prepară rețete, iar pe. dealtă parte 
avem aproape 3—4.000 licenţiaţi în 
farmacie, care sunt Șomeri şi care tre- 
bue să muncească pentru nimic la aceş- 
tia, care au aceste moșteniri. (Aplauze), 

Te-ani rugat să vii cu un articol, în 
care să prevezi, că toate reţetele acestea 
să fie făcute adăogându-se 2—3% la fac- 
turile din străinătate și să aibă dreptul 
toţi aceştia să vândă medicamente, ea să 
se eftinească măcar aceste articole ne- 
cesare vieţii poporului. 

D-ta spui că nu iei nicio măsură pen- 
trucă este o plagă; dar eu îţi spun că 
dacă o lași, se infectează. 

Nu este un motiv bugetar pentru stat, 
pentrucă statul nu scoate nicio centimă ; 
este un motiv bugetar al nostru, să se 
ieftenească medicamentele. 


De ce nu ataci cu curaj această 
chestiune, care poate fi pusă în amen- 
damentul d-lui  Modreanu, în sensul, 
că acelor droghiști care aveau dreptul 
să vândă, să nu li se ia acest drept; dar 
să nu dai dreptul la toată lumea să 
vândă pentrucă ajungem la efectul 
contrar? Deunăzi, un pretins droghist 
a vândut acid oxalic, în loc de sare 
amară, unui soldat, care a murit din 
această cauză. 

Au drept să vândă medicamente toți 
aceea care posedă diplomă de licență 
în farmacie. Dacă droghiştii vor să 
vândă și medicamente, nu au decât să 
ia câte unul din nenumăraţii șomeri. 
licenţiaţi în farmacie, să-l angajeze ca 
farmacist şi astfel va fi nn control. Și 
ca să nu se plângă droghiștii cu drepa 


„turi câștigate, îi menţii şi pe aceștia 


6 Tunie 1933 


De ce te temi? Ce filozofie mare, ce 
euraj trebue aici, unde nu este nici un 
sacrificiu de făcut, din partea  nimă- 
nui? 

De aceea te rog să vii cu acest amen- 
dament, pe care.să-l votăm, pentrucă 
ori cât aţi fi de. sănătoşi, tot - vă mai 
îmbolnăviţi câteodată și plătiți medi- 
camentele pe un preț înzecit, | 

D. C. Radovici: Faceţi o operă de 
dreptate socială, d-le ministru, cu acea- 
sta. Vă este teamă poate că se va spune 
că aţi luat ceva bani? 

Nimeni nu va spune acest lucru. 

D. I. Modreanu: lată o frază, din- 
tr'o circulară dată de farmaciști, „bă- 
gaţi de seamă, fraţi și colegi farmaciști, 
să nu mai înscrieţi elevi în farmacie 
decât pe. fii d-voastră'“.. 

D. Ionel Pop, vicepreședinte: D. mi- 
nistru loaniţescu are cuvântul. 

D. D. R. Ioaniţescu, ministrul mun- 
cii, sănătăţii și ocrotirilor sociale : 
D-lor deputați, eu sunt de acord cu 
obiecțiile d-lui doctor Lupu. 

Am, d-le doctor Lupu, o superiori- 
tate asupra multora că de 10 ani 
aduc chestiunea farmaciilor şi droghe- 
riilor în fața Parlamentului. 

Aşi fi vrut, să soluționez în sensul 
celor arătate de d-ta, acest proiect in- 
terminabil. 

De când am venit în fruntea departa- 
mentului muncii, i-am chemat pe cei 
interesați să-i pun de acord asupra in- 
dexului, pe farmaciștii cu droghiștii, 
care avem drepturi câștigate, pentru ca 
să nu se mai exercite comerțul de far- 
macie sub forma unui monopol și. am 
adăogat de atâtea ori un monopol 
odios. (Aplauze). : 

A fost imposibil să-i pun de acord. 

Credeţi-mă că eu cunose foarte amă- 
aunţit această chestiune. 

Ştiu că avem 3.000 farmaciști șomeuri, 
titraţi în farmacie, dar fără farmacii, 
după cum știu că unii, care au avut pri- 
vilegiul să aibe farmacie, o speculează, 
arendându-o sau dând autorizaţii la a- 
numiții diriginţi. 

In proiectul originar, am înaintat 
Consiliului Legislativ, propunerea redu- 


cerii numărului de locuitori, dela 5.000 , 


la 3.000 și desfiinţarea cireumseripţii- 
lor, care constitue poate cea mai mare 
vexaţiune a consumatorului. Am fost 
nevoit să retrag această parte din pro- 
ject. Iată ce spune avizul Consiliului 
Legislativ: „Văzând adresa Nr. .. prin 
care Ministerul Muncii, Sănătăţii și 
Oerotirilor Sociale face cunoscut con- 
siliului că renunţă la modificarea și a- 
brogarea art. 372 până la 376 inclusiv 
și a art. 380, 381 şi 384 din legea în ches- 
tiune; văzând lămuririle date de şeful 
contenciosului, delegat al Ministerului 
că abrogarea articolelor din legea sani- 
tară este motivată prin împreiurarea că 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 Aprilie 1993 


dispozițiunile ar necesita foarte mult 
studiu““. 

Eu am retras dela Consiliul Legisla- 
tiv această parte. din proiect. Și știți de- 
ce am făcut-o? Să mă credeți că acest 
proces aş vrea să-l rezolv spre deplina 
mulțumire a consumatorilor, în prim 
rând și apoi pentru respectarea dreptu- 
rilor câștigate ale celor două tabere. 
Căei sunt două tabere ce se luptă de 14 
ani şi care, până în momentul de faţă, 
nu şi-au văzut soluționate drepturile și 
îndatoririle lor. Pentru aceasta, însă, 
este nevoie de liniște și studiu nu la 
sfârşit de sesiune şi nu sub presiunea 
conversiunii, când urmărim numai eco- 
nomiile bugetare și punerea de acord 
a legii sanitare cu legea administrativă. 
Nu pot — spre regretul meu — să fac 
altfel. Ar însemna să ţinem desbaterile 
Camerii zile întregi cu discutarea in- 
dexului care trebue pus la sfârșit. S'a 
făcut un index, care convine farmaciș- 
tilor, dar nu convine droghiștilor. S'a 
prezentat alt index de către droghiști, 
care nu convine farmaciștilor, iar in- 
dexul prezentat. de parfumeuri, nu con- 
vine celorlalte două tabere. Indexul 
care scotea din monopol şi dădea comer- 
țului liber anumite substanţe, apele mi- 
nerale, — amendamentul depus de d. 
Chireuleseu a fost admis. 

D-lor deputaţi, când așa se prezintă 
această chestiune, este imposibil să tă- 
iem răul din rădăcină în momentul de 
faţă şi mai ales sub presiunea închiderii 
sesiunii. Imi permit să cred că același 
procedeu va aplica ori cine va veni după 
mine, — făcând o lege specială, care să 
scoată din legea sanitară aceste drep- 
turi iritante ale farmaciștilor, ale dro- 
ehiștilor și dentiștilor, urmând ca aceas- 
tă chestiune să formeze obiectul unei 
legi speciale. Atunei se va vedea în ce 
cadru fixăm monopolul, în ce cadru fi- 
xăm comerțul liber, în ce cadru fixăm 
situaţia droghiștilor, care într'adevăr 
este de îngrijorat. Deocamdată, vă rog 
să menţinem statul quo, deși farmaciștii 
nu vor etfteni niciodată, decât sub pre- 
siune medicamentele, rog însă onorată 
Cameră, să ne menţinem în dispoziţiile 
legii sanitare din 1930 și să nu abor- 
dăm această chestiune, căci am da loe 
la discuţiuni interminabile. 

Pentru aceste consideraţiuni, vă rog 
d-le președinte, să puneţi la vot modi- 
ficările din art. 1, referitor la alinia- 
tele de care vorbesc la art. 411 și 412, 
căci nu se poate lua în diseuțiune aceas- 
tă chestiune în momentul de faţă. 

D. dr. N. Lupu: D-le președinte, cer 
cuvântul. 

D. Ionel Pop, vicepreședinte; Aveţi 
cuvântul. | 
` D. dr. N. Lupu: D-le președinte, 
d-lor deputaţi, sunt foarte întristat și 
îndurerat când aud din gura-d-lui mi- 


www.digibuc.ro 


4069: 


nistru Ioaniţeseu această declaraţie, că, 
de 10 ani -sa militează pentru supri- 
marea acestei nedreptăţi şi astăzi, când 
după atâtea sforțări de opoziţie, a ajuns 
să poată repara nedreptatea, declară 
pur și simplu că nu poate—să mă ierte 
d. ministru — pe motive puerile. 

Să încep cu ultimul argument. 

D-ta spui că această lege ar necesita 
grozav de mari discuţii din partea Ca- 
merii. Eu am văzut aprobarea tuturor 
acestor părinţi de familie din majori- 
tate și nu socot că se va ridica vreunul, 
afară poate de cel care e farmacist, ca 
pă susțină continuarea monopolului. 

In ce ne privește, noi votăm cu toţii. 

Dar d-ta aduci un alt argument, că 
aceştia spun că au substanțe vechi în 
depozit. Atunci însemnează că niciodată 
nu se va rezolva chestiunea aceasta, căei 
totdeauna vor avea în depozit substanţe 
vechi. a 

D. C. Argetoianu: Şi stricate. 

D. dr. N. Lupu: Da şi stricate. Ori 
de câte ori va veni un ministru ca să 
facă ceva în această privinţă, ei vor 
scoate substanţele vechi și chestia nu se 
va rezolva niciodată. 

Spui că nu se împacă droghiștii şi cu 
farmaciștii pe index. Dar ce-ţi pasă că 
nu se împacă ei, dacă ne împăcăm noi? 
De noi trebue să ţii socoteală, noi tre- 
bue să luăm hotărîrea, fiindcă atunei, 
dacă ţii socoteala, de ei, nu vei rezolva 
chestia niciodată. Noi ne luăm angaja- 
mentul ca să nu discutăm nimic, dar să 
se pună un articol: comerţul cu medi- 
camente este liber pentru orice licenţiat 
în farmacie, cum și pentru farmaciștii 
actuali și droghiștii care au avut acest 
drept. A 

Lucrul este foarte simplu și d-le Ioa- 
nițescu, dacă nu ar fi decât un pasaj 
din această circulară a Asociației gene- 
vale a farmaciștilor din România, ați 
vedea că este în interesul moralității 
publice ta să pmcedați imediat la vo- 
tarea dispoziţiei pe care o cerem. 

Ascultaţi acest pasaj: Pentruca să sa 
poată menţine privilegiile „Asociaţia 
are nevoe de fonduri bănești cât se poate 
mai mari, ca să nu se întâmple ca la 

modificarea anterioară a legii, când 
duşmanii profesiunii noastre, cu toată 
dreptatea ce era de partea noasiră, ñe- 
au biruit graţie marilor fonduri de care 
dispuneau și cu care au manevrat cum 
au vrut‘. 

Nu fac acuzaţie nici unui ministru, 
dar nu aţi văzut d-voastră, că la fiecare 
sfârșit de sesiune, la fiecare Parlament 
vin două legi, legea sanitară cu farma- 
cişti, droghiști, dentişti şi legea spirtu- 
lui... 

D. D. R. Ioaniţescu, ministrul mun- 
cii, sănătății şi ocrotirilor sociale : 


Tată dece nu trebue să ne atingem, iată 


37 


4070 


dece menţinm încă, din cauza  acesfei 
imoralităţi... 

D. dr. N. Lupu: Dar, dacă menţineţi, 
această moralitate va continua la in- 
finit. Numai dacă veţi suprima dispo- 
giţia ea va înceta. 

D. D. R. Ioaniţescu, ministrul mun- 
cii, sănătății şi ocrotirilor sociale: 
Eu am retras dispoziţia: dela Consiliul 
Legislativ, tocmai din cauza insistenţi- 
lor imorale, care s'au făcut în jurul 
droghiştilor și farmaciştilor. 

D. dr. N. Lupu: Ştiţi că este o vorbă 
pnoldovenească că nu se poate face 
serob, fără să spargi ouă. Dacă te temi 
de instanțele imorale dintr’o parte, de 
ce nu te păzești de a nu cădea în imora- 
litatea celorlalți, pentrucă fiecare parte 
are o serie din cei pe cate poate nu-i 
știi şi care militează într'un sens sau în 
altul. 

Eu mi-am făcut datoria faţă de prie- 
tenul Ioanițescu, miam salvat inima; 
ppun să nu lași chestiunea deschisă, tae 
odată nodul gordian, fiindcă nu se ştie, 
dacă vei mai avea ocaziunea să vii cu 
legea despre care vorbeşti. (Aplauze pe 
băncile Partidului Țărănesc şi unele 
bănci ale opozitiei). 

D. I. Modreanu: D-le preşedinte, sunt 
farmaciști aci în incintă. Se poate acest 
lucru ? 

_ D. Ionel Pop, vicepreşedinte: Rog pe 
d-nii chestori să controleze dacă sunt 
persoane străine, 

„__ D-lor deputaţi, amendamentul propus 
de d-nii deputaţi: dr. Graur, Modreanu 
și alţii are acest text: 

„ba finele art. 370 se introduce ur- 
mătorul alin. nou: 

„Drogheriile, aparţinând licenţiaţilor 
sau doctorilor în farmacie, care la exa- 
menul pentru concesiuni de farmacii 
din Decemvrie 1930, an obţinut o me- 
die superioară cifrei 19, se transformă 
la promulgarea acestei legi în farmacii, 
pe locul unde se află, prin derogare 
dela articolele 370, 372 şi 379. 

D. dr. Gr. Graur: D-lor deputaţi, 
acest amendament a fost admis de co- 
misiunea delegaților și de d. ministru. 

Vă rog să-i daţi și d-voastră apro- 
barea. 

— Se pune la vot amendamentul, și 
se admite. 

— D. M. Panteli, în locul d-lui rapor- 
tor: D-lor deputaţi, avem un amenda- 
ment în acest text; 

„După art. 562 se introduce urmă- 
torul art. nou: 

„Medieii de dispensare ai municipiu- 
lui București, aflători în funcţiune, în 
momentul promulgării legii de faţă, se 
vor definitiva de către comisiunea ad- 
ministrativă de pe lângă Ministerul 
Muncii“. (Protestări pe diferite bănci). 
D-nii deputaţi dr. I. Costinescu şi C. 
Radovici, protestează vehement), 


38 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 Aprilie 1933 


D. D. R. loaniţescu, ministrul mun- 
cii, sănătății şi ocrotirilor sociale : 
După legea sanitară, există anumite 
norme pe care medicii trebue să le în- 
deplinească spre a fi definitivați. Cor- 
pul medical este un corp organizat dela 
numire și până la pensionare. Eu nu 
pot admite definitivarea în asemenea 
condițiuni și vă rog să  respingeţi 
amendamentul. 

— Se pune la vot amendamentul și 
se respinge. 

D. Ionel Pop, vicepreședinte: D. de- 
putat Augustin Popa are cuvântul. 

D. Augustin Popa: D-lor deputaţi, 
am onoare a depune un ultim articol 
despre dreptatea căruia am reușit să 
conving pe toți cei cu care am stat de 
vorbă, afară de d. ministru al muncii. 
Sper că în cele din urmă va fi de acord 
şi d-sa. Nu mă îndoiesc că unii d-ni din 
opoziție vor fi contra. Un motiv mai 
mult, ca să fiţi cât mai atenţi. lată tex- 
tul propus: 

„Medicii primari, de specialitate, dela 
spitale, precum și cei dela serviciile ata- 
șate clinicilor Eforiei Spitalelor Civile 
din București, numiţi la recomandarea 
facultăţilor de medicină, dintre confe- 
renţiarii definitivi, se consideră defini- 
tivaţi în posturi, dacă au cinci ani în 
specialitate“. 4 

D. dr. I. Costinescu: Este același lu- 
cru cu amendamentul respins adineauri. 
(D-nii deputați dr. Lupu şi Leon pro- 
testează de asemenea împotriva propu- 
nerii). 

D. Augustin Popa:  D-lor deputați, 
este o deosebire de nuanţă. Care este 
justificarea acestei întregiri? Simplu: 
acei care urmează o specialitate de 
5—T—10 ani nu-i echitabil să fie puși 
la concursuri, alături de acei care ieri 
au terminat şcoala, poate că nici nu l-ar 
putea susține cu succes. (Protestări pe 
diferite bănci). Aceia care s'au specia- 
lizat într'o ramură de știință, adesea nu 
pot sta alături de ceilalţi într'un con- 
curs general. Pentru oamenii cu studii 
universitare este un lucru care nu mai 
trebue discutat. Vă rog, ca pentru acest 
motiv să admiteţi întregirea. Nu vreau 
să mai adaog niciun cuvânt despre tel- 
nica concursurilor, care știm cum se 
fac în Țara Românească. Ny sunt prin- 
cipial contra concursului. Vreau numai 
să atrag atenția asupra felului cum se 
fac adesea, şi care a aruncat ò` umbră 
asupra concursurilor ce s'au dat până 
acum. Sunteţi liberi să primiți sau să 
respingeți propunerea. 

— Se pune la vot amendamentul şi 
se respinge. 

— Art. 1 se votează în textul comi- 
siunii, cu amendamentele admise. 


D. Ionel Pop,- vicepreşedinte: Ur- 
mează votul cu bile asupra acestui pro- 
lect de lege, 


www.digibuc.ro 


“litate 


6 Iunie 1933 


— Adunarea procede la vot. 
D. Ionel Pop, vicepreşedinte: Rezul- 
tatul votului: 


Votauți n AA e E PEG 
Majoritatea regulamentară .„. 99. 
Bilgfalhe Amr. Tr nA me i Dig 
Bile negre ERUS. 


Adunarea a adoptat proiectul de 
lege. - 

Urmează votul cu bile asupra proiec- 
tului de lege pentru autorizarea con- 
tractării unui împrumut de 4 milioane 
lei, necesar pentru clinicile universi- 


. 1.1... vaio nos 


„tăţu din Cluj. 


— Adunarea procede la vot. 


D. Ionel Pop, vicepreşedinte: Rezul- 
tatul votului : 


Votanți e e, LOG: 
Majoritatea regulamentară „.„. 99. 
Bile albe 106. 


Adunarea, în unanimitate, a adoptat 
proiectul de lege. 

Urmează votul cu bile asupra proiec- 
tului de lege pentru declararea de uti- 
publică a exproprierii, în scop 
cultural a terenului aparținând statu- 
lui și aflat actualmente în folosinţa Re- 
giei Autonome C. F. R. 

— Adunarea procede la vot. 

D. Ionel Pop, vicepreşedinte: Rezul- 
tatul votului: 


Votanti A E Te DA 

Majoritatea regnlamentară ... 99. 

Bile albe rmi aue a annaa REO 

Bileinegre a E 

Adunarea a adoptat proiectul de 
lege. 


Urmează votul cu bile asupra proiee- 
tului de lege pentru autorizarea orașu- 
lui Buzău, să contracteze un împrumut 
de 30 milioane lei. 

— Adunarea procede la vot. 

D. Ionel Pop, vicepreședinte: Rezul- 
tatul votului: 


Votanti PE e a 104. 

Majoritatea regulamentară .. 99. 

Bile ăi bet 304 În e ae Pa a 104. 

Adunarea, în unanimitate, a adoptat 
proiectul de lege. F 

D. Ionel Pop, vicepreşedinte: D-lor 


deputați, urmează votul cu bile asupra 
legii interpretative a art. 67 din legea 
de expropriere din 1864. 

— Adunarea procede la vot. 

D. Ionel Pop, vicepreşedinte: Rezul- 


tatul votului: 


Volan tiaa RE e e a aas 105. 
Majoritatea regulamentară .. 99. 
Biletalbhent e an a EEEE 105. 


Adunarea, în unanimitate, a votat- 


proiectul de lege. 5 A 
D-lor deputaţi, continuăm discuția 
generală asupra proiectului de lege pen- 
tru asanarea datorilor agricole. 
D. deputat dr, Lupu are cuvântul 


Iunie 1933 


D. dr. N. Lupu: D-le preşedinte, 
d-lor deputaţi, cu ocazia discuţiunii 
unui proiect de lege anterior, un sim- 
patic ministru, apucat de un scrupul de 
conştiinţă, ne-a declarat că în chesti- 
unea importantă a reglementării regi- 
mului farmaceutice, nu poate să-şi ia 
răspunderea să vină cu o problemă atât 
de importantă, la sfârșit de sesiune. 
Regret că acest serupul de conştiinţă, 
pe care l-a avut simpaticul ministru, nu 
i-a apucat și pe d. prim-ministru; şi pe 
d. ministru de finanţe, care, cu o uşu- 
rinţă inexplicabilă şi de neiertat, la un 
sfârşit de sesiune, vin cu un proiect de 
lege de bază organică a legiuirii eco- 
nomice a Statului și îl aruncă în discu- 
ţia Adunării, cu câteva zile înainte 
de închidere, nepreparat, nepregătit. 
(Aplauze pe băncile partidului Tără- 
mese). , 
D-lor deputaţi, proiectul de lege se 
numește: pentru modificarea unor dis- 
` poziţiuni din legea pentru asanarea da- 

toriilor agricole. Atât este precis în 
acest proiect de lege, căci de aici îna- 
inte, ce dispoziţiuni, ce articole. cum se 
modifeă şi în ce sens, vă desfid pe ori- 
care din d-voastră, să-mi spuneţi, dacă 
întrun moment oarecare al zilei veți 
putea fi siguri de ceeace afirmaţi. Mai 
rar s'a prezentat în faţa parlamentului 
un proiect de lege atât de mobil ca 
acesta. 

Suntem în luna Aprilie, dimineața 

"minge, la amiază plouă și seara apare 
soarele, „este vremea schimbătoare, ca 
în luna lui Prie‘ — cum zice poe 
tul. 

Ei bine, mai schimbător decât luna 
Aprilie este acest proiect de lege. Se 

prezintă în comisiunile Senatului și 
Camerii, un proiect tipărit, cu totu! al- 


tul decât proiectul scris. Se ia în discu-. 


țiume în comisiune, se acceptă o mulțime 
de propuneri, se primesc o mulțime de 
modificări şi nu tree nici 24 de ore și se 
primește altă serie de amendamente, 
care modifică radical proiectul primitiv. 
Astfel cum se prezintă, acest proiect, 
s'ar putea numi un proiect de lege 
proteiform, după numele lui Proteu 
zeul antic, care apărea în diferite fe- 
luri şi chipuri. 


Dar dacă v’ați închipui cumva că 


aceste schimbări de formă — cum ar 
trebui să fie într'un partid democratic 
— derivă din informațiunj precise, pe 
care guvernul, în permanent contact 
cu masa populațiunii, le-ar face sub 
influențe din afară; dacă modificările 
introduse ar fi făcute după informați- 
uni care se dau din afară, pentruca un 
număr mai mare de debitori, spre ex- 
emplu, să intre în conversiune, aș mai 
pricepe. Trebuie însă să vă spun că 
în chiar guvernarea tehnicienilor. adică 
a acelora fără partia politie, discuţi- 
unea acestei legi a durat trei luni, în 


se fac între membrii cabinetului 


“MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 Aprilie 1933 


plenul parlamentului, fiecare parlamen- 
tar și-a spus cuvântul, așa cum a soco- 
tit, aici, în origina și leagănul legilor, 
în Parlament, bune, rele, cum sunt. 
De data aceasta, nu mai este aşa. De 
data aceasta, în regimul partidului Na- 
tional-Țărănesc, biata majoritate e tot 
aşa de uluită ca şi noi, habar nu are nici 
ea ce modificări, ce amendamente noui, 


ce articole se aduc, la cât se ridică do- 


bânzile, la cât se scad, ete. 

Acum avem o inovaţie în vieața țării 
că legile fundamentale se schimbă prin 
telefon, în conversații particulare, care 
aci 
prezent și între membrii unui alt ca- 
binet ocult, care guvernează ţara, Ca- 
binetul Băncii Naționale. (Aplauze pe 
băncile partidului Țărănesc şi unele 
bănci ale opoziției). 

Desigur, d. doctor Vaida este titula- 
rul cabinetului prezent şi prim-ministru, 
însă la această lege nu se poate face nici 
o modificare până nu vine președintele 
din umbră, d. Angelescu, giivernatorul 
Băncii Naţionale, asistat de d. Cristea 
Niculescu, censorul Băncii Naţionale, şi 
directorul Băncii Urbane. 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, președin- 
tele Consiliului de Miniștri: Imi per- 
miteţi ? 

D. dr. N. Lupu: La urmă. Ştii că noi 
avem o convenţiune, să nu-mi faci nici o 
întrerupere. 

D. dr. Al. Vaida-Voevoda preşedin- 
tele -Consiliului de Miniștri: Mă țin de 
convenţiune, dar te obligi şi d-ta să te 
ţii? 

D. dr. N. Lupu: Da. 

D-lor deputați, așa puţintel, cât pu- 
tem prinde din acest proiect volant, să 
vă spun drept, azi dimineaţă aveam o 
impresie, mi s'a spus că este niţel mai 
avansat. Unii spun că este mult mai 
avansat decât proiectul  Iorga-Argeto- 
ianu. Vă spun că asta era azi dimineaţă, 
pentrucă la amiază, fiind în Parlament 
şi întâlnindu-mă cu unii deputaţi și se- 
natori majoritari, mi-au spus că prolec- 
tul este mult mai înapoiat decât legea 
Torga-Argetoianu. 

D. Ene, care are pretenţia de a fi un 
idealist. spunea că de acum înainte, pe 
această chestiune niciodată nu se va 
putea veni cu un proiect mai de 
dreapta, proiectul câștigat de stânga 
rămâne; mai departe se poate merge, 
mai înapoi nu. 


E um adevăr aci, dar adevărul este 
pe jumătate. 
Stiţi care este adevărul complect? 


Este altul. Şi d-voastră, și guvernele 
anterioare veniţi cu proiecte de legi, 
care sunt cu trei ani mai târziu decât 
când trebuiau să fie. (Aplauze pe băn- 
cile partidului Țărănesc). 

Proiectul de azi putea să fie bun eu 
tre; ani în urmă; azi nu mai este bun, 
astăzi este și el un proiect tot aşa de 


www.digibuc.ro 


4071 


înapoiat ca şi cel prezentat de d-voa- 
stră în această Cameră. 

D-lor, care este cauza că asupra aces- 
te; chestiuni care nu este în viața ţării 
de eri de alaltăeri, pe care am ridicat-o 
noi, un grup de aci, de pe acele bănci din 
opoziţie cu patru, cinci ani în urmă, pe 
care d-voastră ați avut prilejul să o dis- 
cutaţi pe larg în timpul guvernării 
Torga-Argetoianu, care este cauza, zic, 
că nu puteţi cădea de acord și daţi acest 
spectacol dureros şi jalnic că vă schim- 
baţi dela zi la zi, și dela ceas la ceas? 

In analiză în detaliu a acestui pro-: 
iect de lege nu voiu intra, pentrucă 
prietenul meu Isac, în cuvântarea lui 
de aseară, fără să fie economist dela 
vreo şcoală, dar economist dela școala 
reală a suferințelor poporului, v'a ară- 
tat atâtea observaţiuni juste, pe care 
d-voastră aţi binevoit a le aproba. 

Eu voiw face mai mult discuția poli- 
tică şi m'am întrebat, care este cauza că 
um partid, pe bază țărănească, un par- 
tid care se intitulează democrat, într'o 
asemenea chestie nw poate veni hotărît 
şi precis cu un punct de vedere al lui. 

Racila este mai veche. In compoziţia 
d-voastră de partid sudura complectă 
nu s'a făcut şi, îmi pare rău să o spun 
astăzi, domină, elementul bancar, ele- 
mentele fostului partid tachist, (aplauze 
pe băncile partidului Țărănesc), astăzi 
ei au acaparat întreaga conducere eco- 
nomică a partidului. 

Fracţiunea d-voastră veche ţărănistă 
într'atâta s'a eclipsat, -că azi pot să spun 
că în afară de câteva umbre palide re- 
prezentate prin câţiva printre care şi 
bietul d. Mirto, aproape nu există. 

Sefii autorizaţi ai doctrinei democra- 
tice țărăniste din Vechiul Regat și na- 
țional-țărăniste de dincolo, s'au ealip- 
sat. In '"mpul acesta unul s'a plimbat la 
Bean Soleil, iar altul se instrueşte în 
Europa Occidentală, asupra marilor 
probleme ale zilei de mâine. (Aplauze 
pe băncile opoziţiei). 

Vă asigur eu că țărănimea nu va fi 
mulțumită cu această subită poftă de 
cultură a conducătorilor d-voastră, sau 
cu această poftă de repaos, acasă sau ta 
mânăstire, unde s'au dus ei. 


- D-lor, caracteristica proiectului d-voa- 


stră, cum vă spun, este greu de stabilit, 
pentrucă variază așa de mult și con- 
sistă în aceasta. întfiu și întâiu, nu tra- 
taţi problema în bloc. D-voastră sepa- 
raţi deodată marile categorii de debi- 
tori în două :debitorii urbani, pe cari îi 
lăsați — ea să fiu parlamentar — la 
mama dracului (mare ilaritate); şi, dc- 
pitorii rurali. In chestiunea debitorilor 
rurali faceţi trei categorii: categoria 
până la zece hectare, categoria dela 10 
hectare până la 50 de hectare şi catego- 
ria dela 50 de hectare în sus. Apoi, îi 
trataţi pe fiecare deosebit și pe catego- 
rii, şi fiecare categorie dela zi la zi. As- 


39 


4072 


tăzi le puneţi un plafon de 10.000 de 
lei, sau 20.000 de lei sau 80.000 de lei, 
iar mâine schimbaţi, poimâine reduceţi, 
după cum se fac calculele la Banca Na- 
țională, ca să se poată recupera mai 
mult sau mai puţin din datoriile pe 
cari le au în ţară diferitele bănci. 
(Aplauze pe băncile opoziţiei). 

In ce privește proprietatea mare, Sum- 
teţi tot atât de vitregi cu ea ca ȘI ve- 
chiul proiect și doriţi să o desfiinţaţi. 

D-lor deputaţi „d-voastră faceţi o 
mare, o enormă greșală. Faceți o enor- 
mă greșală și cn debitorii mici și cu de- 
bitorii mijlocii și cu debitorii mari. 

Cu debitorii mici se ştie că este un 
fapt constatat astăzi de toţi economiștii 
si de aci şi de afară: produeţiunea agri- 
colă a României, fie proprietatea mică, 
fie mijlocie sau mare, este deficitară 
(aplauze pe băncile opoziţiei). Dacă ea 
este deficitară şi dacă din acest deficit 
omul trehue să se hrănească și să plă- 
tească impozite, de unde vrei dumneata 
să plătească procente şi dobânzi, necum 
capitalul? 

(D. Virgil Grossu, vicepreședinte, 
ocupă fotoliul preşedințial,). 

La fel cu proprietatea mijlocie. D-voa- 
stră nu vă daţi seama că proprietatea 
mijlocie este baza și sprijinul culturii 
noastre. Ceea ce a mai putut rămâne, e 
necesar pentru a menţine oarecum cul- 
tura tehnică a noastră, după modui de- 
zastruos în care s'a făcut împroprie- 
tărirea — vă spun eu aceasta, care am 
fost părtaş la toată această împroprie- 
tăvire. Noi am ruinat  produețiunea 
agricolă a noastră, prin faptul că, odată 
desfiinţată proprietatea mare, nu am 
pus în loc asociaţii agricole, cu tehni- 
cieni în conducere, ca să poată produce 
acelaș grâu pe care îl putea produce 
proprietatea mare. Acum ce faceţi? A 
mai rămas o brumă de producțiune- mai 
ridicată, care menţine un nivel mai ri- 
dicat de producţiune intensivă, cu care 
ne mai putem prezenta în faţa lumii ci- 
vilizate. A rămas cu greutate, cu neca- 
zuri, cu mizerii; pentrucă proprietarii 
aceștia au fost oameni naivi, s'au potri- 
vit la sugestiile guvernelor, s'au pus să 
tacă motoeultură, să ia mașini agricole 
şi s'au îndatorat. Apoi a venit stabiliza- 
rea și au rămas datori, dar nu din vina 
lor. Acum, ce doriţi d-voastră? 


Am auzit o teorie minunată: o să-i 


punem să plătească după şase luni de 
zile, după care moratoriul încetează. 
Dacă nu vor plăti, îi înlocuim. 

Cu ee? D-voastră socotiți că un agri- 
cultor, un om tehnic, un inginer, se 
poate forma ce azi pe mâine? Aci este 
acumulată o experiență, sunt calităţi 
înăseute ; încât nu pot să vie conţopiştii 
dumitale dela banca X sau Y să-i înlo- 
cuiască. Dacă o să intre aceştia în iocul 
agricultorilor de meserie, ce o să facă? 
Nimic. O să dăm pământul la ţărani? 


40 


r 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinja dela 10 Aprilie 1932 


Nici unul nu mai vrea să ia pământul în 
condiţiunile de astăzi, pentrucă își dă 
seama că pământul acesta este nerenta- 
bil . 

D-lor „am stat de vorbă cu proprie- 
tari, cu oameni de cultură, cari nu sunt 
deloc de părerile mele. Aceștia sunt fii 
de foşti proprietari, mai de grabă con- 
servatori. Unul îmi dădea un exemplu 
pe care îl aduc înaintea, Camerei: ce tot 
vorbiţi de Occident și de bazele capita- 
lismului și menţinerea creditului și aşa 
mai departe. Să fim trataţi la fel noi 
debitorii, cum sunt trataţi în ţările oc- 
cideutale. Și îmi spunea aceasta interlo- 
cutorul meu: am împrumutat 100.000 
lei acum cinci ani și am plătit 25 la sută 
dobândă. Aceasta în cinci ani face lei 
195.000 lei și astăzi trebue să plătese 


din nou capitalul întreg. Oare care este 


situaţia în Franţa? Franţa era de 
mult achitată această datorie şi nimeni 
nu l-ar fi mai urmărit astăzi. 

D-lor „așa sunt toţi din toate regiu- 
nile de podgorii dela Tecuci și dela 
Putna, cărora statul le este dator mi- 
lioane pentru despăgubirile de războiu, 
despăgubiri din cari nu a plătit nici un 
ban şi acum îi obligă să plătească do- 
hândă. de 1 la sută după un proiect, 5 
la sută după altul și nu mai știu ce do- 
bândă. vor plăti. după proiectul de 
mâine. (Aplauze pe băncile Partidului 
Țărănesc). a ; 

D-lor, argumentul d-voastră cel mai 
de căpetenie cu care bateţi șeaua, este 
că înstăriți creditul, restabiliţi situaţia, 
că la noi creditul s'a prăpădit din cauza 
multiplelor legi de conversiune și mai 
știu eu cari altele. Nu aveţi economişti 
mari în guvern, dar să luăm noi de 
exemplu America. In Statele Unite ale 
Americii nu s'a vorbit nici de conver- 
siune, nici de inflaţie zece ani de zile, 
şi a venit deodată un crach de au căzut 
la pământ 1.000 de bănei. Din ce cauză? 
Din cauza conversiunii și a legilor aces- 
tora? Nu. Din cauză. că produeţiunea 
nu mai este rentabilă.  Rentabilitatea 
producţiei face creditul, nu creditul 
face rentabilitatea producţiei. Acestea 
sunt lucruri elementare, adevăruri ele- 
mentare cari trebuie să intre în capul 
oricărnia. Atunci când toată producția 
agricolă a României este deficitară, 
cum vii d-ta şi mă obligi pe mine să-ţi 
mai plătese dobândă? 

D-lor deputaţi, pentru această lege şi 
pentru legiferarea aceasta a d-voastră, 
vă trebuia un curaj și o simplicitate, nu 
aveuţi nevoe de formule grozave și com- 
plexe. Orișieât vă veţi sbate, să știți că 
și legea, pe care o faceţi acuni, va fi ca- 
ducă ea şi legea d-lui Argetoianu, pen- 
tvucă realitatea și necesitatea este cea 
mai tare dintre legi. (Aplauze pe băn- 
cile Partidului 'ărănesc). 

D-lor, soluția este radicală şi nu poate 
fi decât una, în cadrul nostru de aci. 


www.digibuc.ro 


6 Iunie 1933 


Eu, în locul d-voastră, făceam o lege cu 
două articole. In art. 1 spuneam: se re- 
duce cu 75 la sută totalitatea creanţelor; 
urbane, rurale, mari și mici, mijlocii din 
toată ţara. Scurt. (Aplauze prelungite, 
strigăte de bravo pe băncile Partidului 
Țărănesc). Iar pentru rest, în timp de 
cinci ani de zile se plăteşte în anuităţi! 
cu 25 de bani, procent la sută pe an, ca 
să nu se supere Banca Naţională și 
Curtea de Casaţie. (Aplauze pe băncile 
Partidului Țărănesc). 

D-lor, să nu-mi spuneţi d-voastră mie 
că, cu această politică vom ruina băn- 
cile. Băncile sunt toate falite și acelea 
care nu sunt falite sunt ținute prin mij- 
loace artificiale, cum voiu arăta eu 
acum, cum ţineţi Banca Urbană. 

Acesta este art. I. Art. IT: Restabiliza- 
rea monetară. (Aplauze prelungite, stris 
găte de bravo pe băncile Partidului Tă- 


'rănesc). S'a vorbit aici dela această tri- 


bună de multe ori de acest lueru, nu 
voiu insista mai mult, dar nu poate ţara 
să meargă înainte cu acest plafon 
strâmt de 20 miliarde, când ea-are ne- 
voie de 80 miliarde. Aţi făcut stabiliza- 
rea greșit. Corectaţi-o. Țara nu poate 
persista în erori, nu o să piară ea de 
dragul unui leu care la urma urmei tot 
se va prăbuși. O să spuneţi d-voastră: 
se vor comite nedreptăţi, vor fi foarte 
mulţi creditori care vor pătimi, bare vor. 
piere. La picioarele mele acasă, vin ne- 
contenit se tăvălese şi se jeluese. Nu 
este nimic: Nu se poate face o reformă, 
fără sacrificați. Şi dacă 6.000 de pro- 
prietari mari, dintre care cei mai mulţi 
aveau actele de proprietate cu peceţi și 
parafe dela voevozii noştri, au cedat și 
au împărţit pământul lor, fără să scoată; 
o lacrimă, apoi acești 10.000 de credi- 
tori care în cea mai mare parte sunt; 
străini şi anonimi, fără dor de țară şi 
de neam.... (vii aplauze pe băncile Par- 
tidului T'ărănesc), ce importă dacă ace- 
ştia vor pieri? Dar va. renaşte din nou 
vieața țării; pulsul economic, pe care do- 
riți să-l dați, nu se va obține decât ru- 
pând complet cu trecutul și începând o 
vieaţă nouă! (Aplauze pe băncile Parti- 
dului Tărănesc). 

Aceasta este legea, pe Care d-voasträ 
puteaţi s'o faceți. 
D. D. Manu: 

un al treilea.... 
D. dr. N. Lupu: Da, două articole, și 
d-ta, care ești preot, trebue să știi că 
Imerurile mari, adevărurile sunt simple 
și ar mai trebui să știi că acest cata- 
elism, acest haos în care se sbate astăzi 
omenirea, deși este în perioada cea mai 
civilizată şi când se produce poate mai 
mult, este din cauză că ne-am depărtat 
complet dela legile morale, care stăpâ- 
neau omenirea, în trecut, și nu d-ta, care 
ai citit în Biblie, că în lumea -evrească 
yeche, după 7 ani, datoriile erau iertate 


Două articole şi încă 


6 Iunie 1933 


complet, 3 nu "dta ai căderea să aperi 
astăzi pe bancheri și pe creditori | 
D. D. Manu: Nu. pune în gura mea 


ceea ce n'am spus, ceea ce nu este ade-. 


„vărat, Da ești obișnuit să ataci oamenii 
unde nu trebue. 
Am spus numai atât că, ‘la legea d-tale 


de două articole, ar mai trebui adăugat. 


un al treilea, prin care d. Dinu Brătianu 
să fie autorizat să atace la Curtea de 
Casaţie. cele două aiticole ale d-tale. 

D. G. Ştefănescu-Goiceanu: D. Va- 
silescu-Nottara a vorbit azi dimineață de 
„burete!“ şi a fost felicitat de d. prim- 
ministru. (Intreruperi pe băncile majo- 
rității, zgomot). 

D. dr. N. Lupu: D-lor, aveți d-voa- 
stră aci jurişti mai de valoare decât pă- 
rintele Manu, care ar putea să ne pună 
de acord şi cu Casaţia. Am dat şi eu o 


soluţiune.... 

D. D. Manu: Propuneai reducerea 
creanţelor cu 75 la sută. (Întreruperi, 
zgomot). 


D. dr. N. Lupu: Prim urmare, aceasta 
sunt liniamentele pe care d-voastră ar 
fi trebuit să le legiferaţi. De ce n'aţi 
făcut aceasta? Daţi-mi voie să vă spun 
că n'aţi făcut-o, fiindcă pe d- voastră, de 
fapt, dacă vă preocupă legea, vă preo- 
cupă nu din punetul de vedere general 
al creditului, ci al unor anumiţi eredi- 
tori, ceea ce nu este același lucru. Pe 
d-voastră vă preocupă, foarte curios, 
cum ați copiat uneori conștient şi alte 
ori inconștient, toate metodele cele mai 
rele, adâncindu-le în rău, ale Partidului 
Liberal, vechiu, bancar, oligarhie... (d. 
deputat M. Negură întrerupe). 

D-le Negură, d-ta faci excepție în Par- 
tidul Liberal. 

D. M. Negură: Am fost împreună în 
Partidul Liberal şi n'am simţit lucrul 
acesta. 

D. dr. N. Lupu: Partidul Liberal a 
fost un partid bancar. El era stăpân pe 
Banca Naţională, dar, d-lor, est modus 
in-rebus, avea oarecare decentă, nu dă- 
dea așa demoeraticește peste Banca Na 
þională! (Ilaritate, aplauze pe băncile 
Partidului Țărănesc). Avea legături 
Banca Românească cu Banca Naţională, 
dar mai pe ascuus și mai decent. Dar, și 
d-voastră aveţi o bancă în legătură cu 
Banca Națională, dar dați de-adreptul, 
otova, fără jenă, fără rușine. (Ilaritate, 
aplauze pe băncile Partidului Tără- 
pesc). 

Aţi luat pe d. Costică Anghelescu dela, 
Banca Urbană şi l-aţi trecut. Guverna- 
tor la Banca Naţională și pentru ca să 
nu fie chiar așa, fără nicio legătură, l-aţi 
luat pe d. Cristea Niculescu, director la 
Banca Urbană, și l-aţi făcut censor “ia 
Banca Naţională. 

O voce de pe băncile. REM 
Nir puneţi în legătură Banca Urbană c 
legea.. 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: ședința dela 10 Aprilie 1933 


D. dr. N. Lupu: D-lor, mai degrabă 
preferam dictatura financiară fățişă a 
d-lui Virgil Madgearu, care a dat rezul- 
tate lamentabile, decât dictatura aceasta, 
pe ascuns, a d-lor Costică Anghelescu, 
Cristea Niculescu şi Gheorghe Miro- 
nescu, ultimii doi mari acţionari la 
Banca. Urbană. (Aplauze pe băncile 
Partidului Țărănesc). 

Astfel fiind d-voastră legiferaţi, nu în 
legătură cu creditul țării, nu în legătură 
cu debitorii, care v'au trimis aci pe 
d-voastră, ei cu interesul acestor bănci, 
cât își va putea recupera, ea și Banca 
Naţională, prin legea pe care o aduceţi. 

Apoi, d-lor, Banca Naţională este în 
funcţie de Stat; nu poate fi Statul în 
funcție de Banca Naţională! (Aplauze, 
strigăte de bravo pe băncile Partidului 
Țărănesc și pe unele bănci ale opoziţiei). 
Mai bine îl trimit înapoi la Banca Ur- 
bană pe d. Costică Angelescu, şi fae 
bancă de stat și gata socoteala. (Aplauze 
pe băncile Partidului Țărănesc și pe 
sinele bănci ale opoziției). 

D-voastră prin ajutorul Băncii Na- 
tionale, cum am spus, voiţi acum prin 
această lege, care este numai un capitol, 
să creaţi în mod artificial o burghezie 
naţional-ţărănistă, cu care să înlocuiţi 
vechea burghezie liberală. Este un plan 
și un sistem. In privinţa sistemului, nu- 
mai aceia dela Bancă au un sistem, și 


din care faceţi parte și d-voastră acum.. 


Pentrucă trebue să vă spun că d-voastră 
aci sunteți preceupaţi cu tot felul de 
legi și nu știți ce se mai întâmplă acolo. 
Ştiţi d-voastră că s'a venit cu o lege de 
reglementare a devizelor? Chestiunea 
a fost ridicată de amicul meu Leon. am 
cerut să ni se dea și nu ni s'a dat un 
tablou de ce devize ia fiecare bancă și 
fiecare particular din ţară dela Banca 
Naţională, fiindcă aceia nu este averea 
Băncii Naţionale, este aurul câștigat 
prin munca noastră a tuturor. (Aplauze 
pe băncile opoziţiei). Fii bine, eu am in- 
formaţiuni — și până nu-mi veţi da 
d-voastră datele, sunt nevoit să cred da- 
tele -mele — că 9, 10 din devize tree la 
Banca Urbană. (Ezclamâări pe băncile 
opoziției). 

D. Cezar Simionescu: Şi cu generalul 
Sică Popesen ai avut tot astfel de infor- 
maţiuni. 

D. dr. N. Lupu: D-le preşedinte, vă 
rog să atrageţi atenţia acestui domn să 
nu mă mai întrerupă că acum sunt in- 
format precis pentru ce apără consor- 
piul Skoda. (Intreruper:). 

. La- primăria d-tale, d-le Simionescu, 
nu se face nici o furnitură, decât de 
Skoda cu evreul Weissman, în legătură 
cu d-ta. Prinurmare să taci. (Ezcla- 
mări, aplauze pe băncile opoziției). 

D. C. Algiu: Este foarte trist, că un 
om cu situaţia d-tale face asemenea afir- 
maţiuni. (Aplauze pe băncile majori- 


tji). 


www.digibuc.ro 


4073 


D. V. Toncescu: D-le doctor, d-ta 
vrej să iei specialitatea acuzațiilor ca- 
lomnioase? 

D. dr. N. Lupu: N'am vorbit de 
d-ta, de d. Cezar Simionescu. 

D. Cezar Simionescu: Primăria au 
este a mea. 

D. C. Algiu: Nici nu este primar. 

D. Cezar Simionescu: Nu sant, nici! 
primar şi n'am nici delegaţie, dar am 
auzit că Costache Lupu este acela care 
face furn.turile. (Ezilamări, aplauze pe 
băncile majorității, întreruperi pe bă 
cile opozițiui). 

D: dr. N. Lupu: Eu cer să ni se dea 
lista tuturor celor care iau devize și dată 
va figură pe acea listă fratele men, că 
a luat un singur deviz, eu declar că ies 
din viața parlamentară. Dar dacă ţi-oi 
aduce eu proba cu furniturile dela 
Skoda și cu Weissman al d-tale, ieși şi 
d-ta din Parlament? 

'D. Cezar Simionescu: Da d-le doctor. 
Dar te rog să ieși și d-ta, dacă o să vă 
dovedesc că Costache Lupa umblă după 
devize. 

D. Gh. Ștefănescu-Goiceanu: Tese 
mâine raportul dela Consiliul de răz- 
boiu, știi d-ta pentru cine. Ezclamări pe 
băncile opozitiei). 

D. Cezar Simionescu: Bu'n'am nimic 
cu Consiliul de război, dar d-ta ești ci- 
tat chiar pe ziua de astăzi la parchet şi 
nu te-ai dus. (Ilaritate pe băncile majo- 
rităäjii, întreruperi). 

D. G. ȘŞtefănescu-Goiceanu: 
d-le Simionescu că nu prinde. 

D. dr. N. Lupu: D-lor, aşa s'a întâm- 
plat că toți negustorii depe piaţa Bu- 
cureștiului, negustori din tată în- fiu 
care au nevoie de devize nu le pot că- 
păta şi în jurul Băncii Naţionale - eir- 
culă o mulțime de oameni care Știu bine 
chestia asta a devizelor și care pentru 
5—6 la sută îţi dă devize..... 

D. I. M. Leon: Cu 10%. 

D. dr. N. Lupu: ...și atunci viaţa na- 
țională a ţării este seumpită cu 10—12 
la sută la Bursa neagră care se practică 
graţie unei bănci cw care aveţi d-voastră, 
legături. (Aplauze pe băncile opoziţiei). 

Nu numai atât, dar s'a făcut şi con- 
tingentarea, nu s'a trecut prin Parla- 
ment, s'a făcut de Consiliul de Mini- 
ștri. A, desigur, este un motiv; motivul 
aparent; trebuie să luptăm faţă cu con- 
enrența, nu luăm decât dela cine ia 
dela noi. (Intrerupeni pe băncile majo- 
ritătii). 

Există un mecanism cunoscut, prac- 
ticat, foarte elastic: tariful vamal. Nu 
cumperi? Iţi pune tarif mai mare ` pe 
marfa d-tale şi nu vinzi. 

„Sa făcut regimul eontingentării. Cre- 
deţi d-voastră că acest regim al contin- 
gentârii — las că acolo sunt toate ça- 
pacităţile d-voastră, să te strici de râs:. 
cere unul tuburi de sondă din Polonia 
şi îi aprobă să ia din Austria, unde nu, 


4 


Lasă, 


— 


4074 


există 0 asemenea industrie—, care 
funcționează pe lângă Banca Naţională 
și Ministerul de Industrie, acordă marfa, 
aceluia care cere şi cât cere? A cerut un 
om obiectele necesare unei mori şi i-a 
dat o cantitate să nu poată să facă nici 
o roată de moară. Se dă pe sprânceană. 
Este vechiul sistem al permiselor, tris- 
tul sistem demoralizator dela noi, din 
timpul perioadei de neutralitate, care 
a reînviat în favoarea partidului d-voa- 
stră ca să faceți negustori din toţi pâr- 
liţii de agenţi electorali mărunți, omo- 
vând astfel comerțul adevărat și cin- 
stit. (Aplauze pe băncile opoziţiei). 

In această lumină trebuie să priviţi 
şi acest proiect de lege, pe care îl adu- 
ceţi. D-voastră nu vă îngrijiţi nici de 
creditul ţării, care va rămâne tot în- 
gheţat, nici de debitori- nici de producă- 
tori, nici de creditori, ci de un mie nu- 
măr de creditori, în legătură cu pose- 
sorii de monetă, patronaţi de șefii pe 
care l-am numit. 5 

Este trist că aţi ajuns la acest liman, 
pentrucă, cu tot dezastrul financiar și 
economie al lumii, în acest liman plin de 
~ valuri, banca românească, totuși, poate 
să fie dusă la margine, sub un copae 
umbros, unde val nu este și unde este 
uri cer senin și poate să scape. Insă, 
trebuese alți conducători. 

D-voastră aţi venit eu acest: proiect, 
la sfârşit de sesiune; niei nu aveaţi de 
gând să veniţi cu el. 

Pentru rezolvarea. probleme; — sunt 
printre d-voastră și oameni inteligenți, 
care își  închipue că cu asemenea 
fleacuri:nu se poate rezolva o problemă 
atât de gravă, v’o spun frane; d-voastră 
ați venit cu acest proiect de lege ca un 
expedient politie. D-voastră vă trebuia 
un balon de oxigen. față de evenimen- 
tela trecute, desvoltate aici acum două 
siptămâni, câ să puteţi să mai trăiţi. 
(Aplauze prelungite pe băncile opozi- 
ție). 

Im loc de seva abundentă pe care, 
astăzi, o dă pământul și primăvara co- 
paciloi: şi vegetației, în loc de seva a- 
bundentă, pe care o asemenea reformă 
simplă putea să o aducă vieţii economice 
a ţării, ați venit cu acest balon de oxi- 
gen, care nu poate să vă învie, nici par- 
tidul d-voastră mort, nici guvernul 
d-voastră muribund. (Aplauze prelun- 
gite pe băncile opoziției). 

D. Amos V. Borlan: Trebuia să dai un 
balon de oxigen Generalului Sică Po- 
pescu. (Intrevuberi pe băncile parti- 
dulw: țărănesc). 

D. dr. N. Lupu: D-voastră sunteți 
legați de afacerea pe care o știți cum 
era în vechime legat Nessus de tunica 
lui: când încerca să o scoată de pe el, 
i se rupea pielea ṣi sângele curgea, 


42 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 A prilie 1933 


Guvernul. şi partidul afacerii Skoda 
nu poate face legea conversiunii. (A- 
plauze prelungite și îndelung repetate 
pe băncile opoziției, întreruperi prote- 
stări, sgomot pe băncile majorității). 

D. Virgil Grossu, vicepreședinte: 
D. preşedinte al Consiliului are cuvân- 
tul. i 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, preşedintele 
Consiliului de. Miniştri: (este primit cu 
aplauze prelungite de membrii majo- 
vității). 

D-le președinte, d-lor deputaţi, eu 
vecunose talentul doctorului Lupu, dar 
regret că se îmbracă totdeauna în toga 
virgină a neprihănirii. Nu știu cum 
poate avea curajul ca, în faţa ţării, 
aici în Cameră, să se erijeze într’o con- 
centrare a virtuţilor fără prihană. Doar 
ne cunoaștem! Noi pe dumnealui și o 
ţară întreagă și pe dumnealui și pe noi! 

Nu s'a făcut dovada aici, şi la Senat, 
că acuzaţiile pe care le-a debitat dela 
tribună, în ton declamator, plângător, 
al patriotismului, al eatonismului, al 
curăţeniei moravurilor, au fost simple 
calomnii? (Aplauze prelungite şi înde- 
lung repetate pe băncile majorităţii, 
strigăte de „bravo'*, întreruperi pe băn- 
cile Partidului Tărănesc, zgomot). 


D. dr. N. Lupu: D-le preşedinte, cer 


cuvântul. 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, președin- 
tele Consiliului de Miniștri: A venit și 
a zis: 4 miliarde s'au luat comisioane 


şi baeşișuri de oameni politiei și de 


militari. 

După aceea, s'à dovedit că întreaga 
comandă a fost de cinci miliarde. Ne- 
bun trebue să fie cine poate da ereză- 
mânt unei astfel de afirmări! Și vă 
întreb pe d-voastră și pe d. dr. Lupu: 
cum califică o astfel de afirmare nedo- 
vedită, ba imposibilă, absurdă? (A- 
plauze prelungite pe băncile majori- 
tății, strigăte de „bravo“ pe băncile 
majorității; întreruperi pe băncile Par- 
tidului Părănesc, mare zgomot). 

(D. deputat dr. Lupu încearcă să 
vorbească; membrii majorității prote- 
stează; d-nii deputati ai Partidului Tă- 
rănesc bat în pupitre, mare zgomot). 

D. Pompiliu Ionițescu: D-le preșe- 
dinte, ce înseamnă această atitudine a 
d-lui dr. Lupu? Să fie chemat la or- 
dine și să fie trimis în fața Comisiei 
de disciplină. (Mare zgomot). 

Voci de pe băncile majorităţii: 
La ordine, la ordine. 

D. Virgil Grossu, vicepreşedinte: 
(adresându-se către d-nii deputaţi ai 
Partidului Tărănese): D-lor deputaţi, 
vă rog să păstraţi ordinea, altfel voiu 
fi nevoit. să consult Adunarea pentru 
încuviințarea de a vă trimite în fața 
Comisiei de disciplină. (Zgomot mare). 


www.digibuc.ro 


6 Iunie 1933 


D. dr. N. Lupu: Incetăm zgomotul, 
dacă majoritatea mă lasă să spun nu- 
mai două vorbe d-lui Vaida. (Intreru- 
peri pe băncile majorităţii, zgomot 
mare). = 

Voci de pe băncile majorității: 
Nu se poate. (Zgomot mare). 

D. Virgil Grossu, vicepreședinte: 
S'a convenit ca nimeni să nu întrerupă 
în timpul discursului. Aţi convenit și 
d-voastră; de aceea, vă rog să nu în- 
irerupeţi. 

-D. dr. N. Lupu: Sunt cazuri de forţă 
majoră. (Mare zgomot, întreruperi pe 
băncile majorităţii şi ale opoziției). 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, preşedin- 
tele Consiliului de Miniștri: D-le preșe- 
dinte, d-lor deputaţi, cred că d. dr. 
Lupu  abuzează de-toleranța majori- 
tăţii, căci unde și când altă Cameră 
ar fi snportat insultele pe care d-sa 
le-a proferat, (aplauze pe băncile ma- 
jorității) şi care alt guvern ar fi stat 
cu calmul cu care am stat noi... 

D Victor Iamandi: Care alt guvern 
ar mai fi stat pe băncile acelea, după 
cele petrecute. 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, preşedin- 
tele Consiliului de Miniștri: ....pe aceste 
bănei de martiriu, ca să suportăm toate 
insultele, toate însanităţile, toate ca- 
lomniile? (Aplauze prelungite pe băn- 
cile majorității). 

Cum adică, oare mandatul de de- 
putat poate să-ți dea privilegiul ca, re- 
prezentând o fracțiune infimă de vo- 
turi — pe care numai sufletul tău o 
fi știind cum le-ai dobândit — să vii 
aicea şi, pas de pas, zi de zi, să-ţi per- 
miţi cele mai  necumpănite insulte, 
aruncate tuturor, până la preşedinte, 
şi să provoci cazul tragic al acelui ne- 
norocit general, care a seris că sângele 
lui trebue să cadă asupra celor tare 
l-au dus în mormânt?! (Aplauze pre- 
lungite pe băncile majorității). 

Voci de pe -băncile majorității: 
Asasin! Asasin ! | 

D. G. Ștefănescu-Goiceanu: Să cadă 
asupra, celor care au înghițit din bu- 
getul Slodii, căci mi se pare că de 
acolo sunteţi mulţi. 

O voce de pe băncile majorităţii: 
Şi d-ta eşti -roşu pe obraz. (Zgomot). 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, preşedin- 


tele Consiliului de Miniștri: Se poate, 


d-lor deputaţi, ca în loc să lași in- 
strueţiunei mersul ei, să dai vot de ne- 
încredere tuturor. instituțiunilor stae 
tului... 

D. G. Ştefănescu-Goiceanu: Să lași 
să se rupă sigiliile. 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, preşedin- 
tele Consiliului de Miniștri: Să vii şi să 
declari că în armată, că în magistra- 
tură, că în magistratura militară, că 
pe banca ministerială, că majoritatea 


6 Iunie 1933 


. 


toată sunt oameni vrednici de a fi de- 


testați, că toţi sunt niște criminali? 
Cine are dreptate, d. dr. Lupu? Și 
apoi poate... 


D.. dr. N. Lupu: Se poate; țara așa 
zice, că am eu dreptate şi nu voi. 
( Aplauze pe băncile opoziției). 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, președin» 
tele Consiliului de Miniștri: Se poate, 
d-loř, oare aceasta, atunci când s'au 
adus aci grave acuzaţii în contra d-sale 
personal, acuze de care încă nu a 
dat socoteală? (Aplauze prelungite pe 
băncile majorității, protestări violente 
pe băncile Partidului Tărănesc). 

D. dr. N. Lupu: Să preecizezi, să faci 
bine să precizezi. 

O voce de pe băncile majorităţii: 
Ùa eaniotă, la eaniotă, întreţinutul tri- 
pourilor. 
` D. G. Ştefănescu-Goiceanu: In șta- 
tele Skodei. Actul personal al dum- 


nealui cum se găseşte la Seletzki? Sä 


spună dumnealui aceasta. 

D, Virgil Grossu, vicepreşedinte: 
Vă rog, nu mai întrerupeți, altfel voiu 
fi silit să vă chem la ordine. 

D. dr. N. Lupu: Să chemi la ordine 
pe primul- -ministru ; pe el să-l chemi la 
ordine, că vine cu acuzaţiuni imbecile. 
Prim-ministru eşti d-ta acolo sau ce 
eşti?  (Protestări violente pe băncile 
majorității). 

D. Pompiliu Ionițescu: Este primul 
ministru al ţării. Trăiască d. Vaida! 
(Majoritatea se ridică în picioare și 
aclamă furtunos). 

Voci de pe băncile majorității: 
“La eomisiune, imediat la comisiune. 

D. Virgil Grossu, vicepreședinte: 
Expresia pe care aţi întrebuinţat-o în 
acea formă interogativă, dacă d. Vaida 
poate să fie prim- “ministru, este jigni- 
toare și pentru d. prim-ministru și pen- 
tru membrii Adunării. 

D. dr. N. Lupu: D-le președinte, te 
fac pe d-ta judecător, ce este mai jig- 
nitor decât ca un om, care a avut rapor- 
turi personale cu- mine, să spună că 
am tost acuzat de unele lucer uri, de care 
nu am dat seama? Dacă este așa, pen- 
tru ce a avut raporturi personale cu 
mine? (Intreruperi pe băncile majori- 
tății, zgomot). 


Voci de pe băncile majorității: 
La ordine, la ordine! 
D. Virgil Grossu, vicepreşedinte: 


Eu nu am căderea să fiu judecător în 
acest conflict. Ceea ce pot cere în vir- 
tutea Regulamentului, este ca expresiu- 
nile pe care le întrebuințaţi, să nu fie 
jignitoare la adresa nimănui și, prin 
urmare, vă rog să vă retrageţi expresiu- 
nea pe care aţi întrebuințat-o faţă de 
d. prim-ministru. 

- D. dr. N. Lupu: Retrag, 


dacă retrage 
şi dumnealui, 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Ședința dela 10 Aprilie 1938 


D. Virgil Grossu, vicepreședinte: 
D. prim-ministru nu a întrebuințat ex- 
presii jignitoare. 

D. dr. N. Lupu: Atunci nu retrag, să 
mă trimeteţi la comisie, dar să nu fiți 
laşi și să mă daţi afară. (Întreruperi, 
zgomot pe băncile majorităţii). 

D. Virgil Grossu, vicepreședinte: 
Vä rog să retrageți. 

D. dr. N. Lupu: Nu retrag. 

D. Virgil Grossu, vicepreședinte: 
D. deputat dr. Lupu este chemat la or- 
dine pentru cuvintele jignitoare pe care 
le-a întrebuințat faţă de d. prim-mi- 
nistru. (Aplauze prelungite pe bäncile 
majorități). 

D. Victor Iamandi: D-le președinte, 
ne surprinde că nu auziţi şi ce se spune 
de acolo (arătând spre majoritate). Nu 
știu care mai este imparţialitatea d-voa- 
stră. 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, preşedin- 
tele Consiliului de Miniștri: D-le preșe- 
dinte, d-lor deputaţi, dacă Partidul Li- 
beral dueist crede că se poate solidariza 
eu procedeele și metodele d-lui dr. Lupu, 
e chestie de gust. (Aplauze pe băncile 
majorități). 

D. dr. N. Lupu: Când erai alături de 
mine și combăteam împreună, erau gro- 
zav de dulci. Acum nu-ți mai plac. 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, președin- 
tele Consiliului de Miniştri: D-lor depu- 
taţi, da, d. dr. Lupu a făcut parte din- 
tr'un cabinet, pe care am avut onoarea 
să-l prezidez. De atunci a mai participat 
și într'un cabinet liberal. 

D. dr. N. Lupu: Şi am luptat; în opo- 
zitie cu d-ta alături. 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, președin- 
tele Consiliului de Miniștri: Şi iată, 
după aceea, joacă rolul pe care îl joacă 


acum. Bi bine, este un rol privilegiat. 


Să mă erte, dar cum a fost modul d-sale 
de procedare? Odată a declarat nule și 
inexistente metodele procedurale în che- 
stia Skoda. A venit cu suspectarea cabi- 
netului, ceea ce însemnează, natural, că 
suspectările erau la adresa mea, pen- 
trucă eu sunt șeful cabinetului. A venit 
cu precizări de cifre.... 

D. dr. N. Lupu: Și o să mai vin, chiar 
azi 0 să vin. 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, președin- 
tele Consiliului de Miniștri: Sigur că o 
să mai vii, deaceea ţi-ai creat caz de 
precedenţă. 

D. dr. Virgil Solomon: O să venim 
și noi eu precizări asupra atitudinei 
d-tale. (Întreruperi pe băncile Parti- 
dului Ţărănesc). 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, preşedin- 
tele Consiliului de Miniștri: A venit, 
d-lor, și cu ajutorul unor spirite conge- 
niale a adus afacerea, care trebuie să-și 
meargă cursul normal, procedural, în 
faţa „instanțelor competente, pentru ca 
să fie judecată pe bază de date pozitive 


www.digibuc.ro 


4075 


și obiective, care se cer când este vorba 


-de reputaţia unei ţări, a unei armate 


glorioase, a guvernului şi a magistra- 
turii. In loc de aceasta a făcut obiect de 
discuție demagogieă, creind o atmosferă 
în contra Casei Skoda. 

D. Victor Iamandi: In contra d-voa- 
stră, nu în contra casei Skoda. 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, președin- 
tele Consiliului de Miniștri: Am lămurit 
la Senat, că poate fi vorba de un scan- 
dal Seletzki, dar nu de un scandal 
Skoda. De atunci, evenimentele mi-au 
dat dreptate, pentrucă în ziarele de 
astăzi putem citi că din nou se fac co- 
menzi la aceași casă Skoda, această casă. 
mult hulită, de parcă ar fi fost vorba 
de un institut lepros, deși cei mai com- 
petenţi oameni, generali glorioși din 
timpul războiului, au constatat că este 
una din cele mai cinstite și mai mari 
instituţiuni, de care avem nevoie dacă 
vrem ca ţara să fie înarmată. 

Acum știu, d-lor, despre ce este vorba 
ŞI cu ce vrea să vină d. dr. Lupu. 

D. dr. N. Lupu: Zău că nu ştii. Vrei 
să facem un pariu? (Ilaritate). 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, președintele 
Consiliului de Miniștri: Vrea să vină cu 
faptul că fiul meu a fost inginer la 
Skoda. 

D. dr. N. Lupu: Eu sunt mai cavaler 
decât d-ta. Puteam să viu din ziua în- 
tâiu cu această chestiune, dar nu am 
venit și nici astăzi nu vin cu ea. (A- 
plauze pe băncile Partidului Țărănesc). 

D. dr. Virgil Solomon: In special ai 
fost cavaler față de Fanu Stănescu, 
căruia i-ai pus ștreangul de-gât. (Pr o- 
testări pe băncile opozitiei). A cumpă- 
rat căminul cu 3 milioane și jumătate 
pe care i l-ai cumpărat d-ta cu un mi- 
lion 600 mii. I-ai mâncat banii și acum 
fugi de răspundere. (Protestări pe băn- 
cile opozitiei). 

D. dr. N. Lupu: Este o minciună 
sfruntată. Imbecilule! (Protestări vio- 
lente pe băncile majorității). 

D dr. Virgil Solomon; Am să-ți arăt 
chitanța de 200.000 lei semnată de an- 
treprenor și am să-ți arăt banii cu care 
ţi-ai clădit casa dela Tekirghiol. 

D. dr. N. Lupu: (către domnul preșe- 
dinte al Consiliului). Trist apărător 
ţi-ai gäsit în acesta. 

D. Virgil Grossu, vicepreşedinte: 
Vă rog să retrageţi expresia. 

D. dr. N. Lupu: Este expresiunea 
cea mai civilizată, care se poate aduce 
unei asemenea bestii. (Protestări pe 
băncile majorității). 

D. dr. Virgil Solomon: Iţi voiu do- 
vedi eu d-tale. Să vii să speli sângele lui 
Fanu Stănescu și al lui Sică Popescu. 
Atunci voi vorbi de tripourile d-tale, și 
de cei care se'spânzură în latrinele tri- 
poului d-tale. (Protestări vehemente pe 
băncile opoziţiei). Voi dovedi eu cine 
ne face nouă morală. 


43 


4076 

D. €. Algiu: La poliție ! 

D. Virgil Grossu, vicepreşedinte: 
D-le doctor Lupu, vă rog să vă retra- 

geţi expresinnea de „imbecil“. (Protes- 

“tări pe băncile opoziției). 

D. dr. N. Lupu: O retrag șiil fac 
supevimbecil. (Protestări: pe băncile 
majorității). 

D. dr. Virgil Solomon: Cer cuvântul 
în ehestiune personală. 

D: Virgil Grossu, vicepreședinte: 
D-l doctor Lupu, este chemat pentru a 
două oară la ordine. Il previn, că dacă 
se va mai repeta o asemenea scenă în 
cursul acestei ședințe, voiu fi nevoit 
-a-l trimite înaintea comisiunii de dis- 
ciplină. (Aplauze prelungite pe băncile 
majorității). 

D. dr. N. Lupu: Dar, în același timp 
să dai ordin și păduchilor majoritari 
să tacă. (Protestări vehemente pe băn- 
cile majorității). 

DIC. Pen La poliție 

D. dr. N. Lupu: D-le preşedinte, ei 
mă insultă De mine şi d-ta mă chemi la 
ordine? 

D. D. luca: Se cunoaște că este săptă- 
mâna patimelor. 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, preşedintele 
Consiliului de Miniştri: D-le președinte, 
d-lor deputaţi, adică între d-voastră, 
puţini descendenţi de boeri veritabili, 
puţini descendenți de cioeoi şi în imensa 
majoritate descendenţi de oumeni, cari 
prin hărnicia și vrednicia lor au ajuns 
la situaţii în această ţară. mă întreb: 
am eu dreptul și familia mea să trăim 

ge România Mare, conform talentului 
şi hărniciei noastre ? 

Da sau ba? Adică, dacă eu am copii 
și aceşti copii... 

D. dr. N. Lupu: Nu te-am atacat. 

D. dr. Al. Vaida:Voevod, președintele 
Consiliului de Miniștri: M’ai atacat și 
este o chestiune de onoare pentru.mine 

„să răspund. 

i D. dr. N. Lupu: Vă declar pe cu- 
vând de onoare că nu aveam de gând, 
nici acum ea nici în trecut, să vorbese 
de familia d-tale. Cum se poate să faci 
d-ta o presupunere și să mă combaţi 
pe presupunerea d-tale? 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, preşedintele 
Consiliului de Miniștri: Am să vorbese 
eu pentrucă nu am nimie de aseuns. 
(Aplauze pe. băncile majorităţii). 

Cum? Dacă cineva, printr'o vieaţă 
de muncă și de jertfe, punându-și ave- 
rea întreagă în lupte pentru apărarea 
ideei naţionale... (Majoritatea ovațio- 
nează în picioare). 

„„D. dr. N. Lupu: Nu trebue să ne 
lăudăm cu aceasta. Şi noi am pus toată 

-vieaţa noastră în serviciul țării, și eu 
după 40 de ani nu am nimic. 

Voci de pe băncile majorității: 
Nu se compară. 

_-D. dr. Al. Vaida-Voevod,-președintele 

Consiliului de Miniştri: Dacă după o 


44 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţă dela 10 Aprilie 1933 


vieaţă trudnică, mi-a fost hărăzit să 


iau răspunderea guvernării în România 
Mare, în momente poate mai grele de- 
cât atunci când era ‘tara: în preajma 
intrării în războiu, fiindeă atunci se 
deschidea mari și largi perspective de 
nădejdi, iar acum trebue să lupţi cu o 
situaţie financiară distrusă, să pretinzi 
jertfe de sus și până jos, dela toţi func- 
ționarii, să cauţi să aranjezi cu străi- 
nătatea și pe deasupra tuturora, să știi 
cum stai cu- armamentul în mijlocul 
vâltorii în care. ne găsim și atunci, fă- 
cându-se -un apel la mine, atât din par- 
tea reprezentanților partidului -Majori- 
tar, cât şi din partea Majestății Sale, 
m'am angajat la această misiune grea, 
nu pentrucă aveam ambițiuni ori vani- 
tate, pentrucă sunt pentru a patra oară 
prim-ministru, iar decorații nu mai 
râvnese la vârsta mea — ce oare mă 
mai poate ţine la acest loe de răspun- 
dere decât conștiința că, până la ultima 


răsuflare trebue să-mi fac datoria că- 


tre ţară. (Majoritatea, în picioare, ova- 
ționează îndelung). 

Şi atunci, să am parte de situaţia 
grea, când am fost silit să vin, așa ful- 
gerător, să cer introducerea stării de 
asediu, ca și din partidele de opoziţie, 
să mi se dea mână de ajutor... 

D. dr. N. Lupu: En nu ţi-am dat. 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, preşedintele 
Consiliului de Miniştri: Dela d-ta, nu 
am așteptat nimic. fiindcă nu eram așa 
de naiv... 

D. dr. N. Lupu: Dar, ai cerut-o. 

D. dr. AL Vaida-Voevod, președintele 
Consiliului de Miniştri: Eu am făcut 
apel la patriotismul d-tale, însă d-ta 
ai -făcut demagogie mai departe, așa 
cum d-ta o faci în permanenţă. 

D. dr. N. Lupu: Când ai fost în opo- 
ziţie ţi-a plăcut demagogia noastră, 
acum nu-ţi mai place. 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, preşedintele 
Consiliului de Miniştri: D-lor, este o de- 
magogie care servește un scop bun, unui 
progrăm rezonabil şi este o altă dema- 
gogie. vecină cu paranoia cu. nebunia, 
care duce orice ţară la prăpăd. (Aplauze 
pe băncile majorităiii, întreruperi pe 
băncile Partidului Tărănese). 

. Şi este demagogie, d-lor, — dați-mi 
voe să fac o paranteză — ca în fața 
poporului, să spui: „nu plătiţi dato- 
riile“, „nu plătiți dări“‘.; trebue pusă 
în mişcare mașina de tipărit‘... (Se 
naşte un violent schimb de cuvinte în- 
tre-d. Emil Hahegan, ministru de stat 
şi d. deputat Adonis Gr. B. Popov; zgo- 
mot mare). 

D. dr. Al, Vaida-Voevod, preşedintele 
Consiliului de Miniştri: ...ar astăzi, 
toţi l-aţi văzut pe d. dr. Lupu, într”o 
altă fază: ca om cu tremolo în voce, 
eu toată gama cunoscută... 

D. dr. N. Lupu: Ca și d-ta. (Intreru- 
peri pe băncile majorități). 


www.digibuc.ro 


6 MNA 1933 


D. Eduărd Mirto, ministrul lucră- 
Tiilor publice. şi. al .comunicațiilor : 


D-le președinte, -este imposibil, nu poate 


primul- ministru să: rostească trei vorbe, 
fără să fie întrerupt. 

D. dr N. Lupu: D-le. președinte, un 
bărbat politie trebue să fie şi. original. 
Dacă d-lui vine mereu cu același. dis- 
curs, cu aceleași fraze, te plictisește. 
(Intreruperi pe băncile majorității, zgo- 
mot). 

D. Virgil Grossu, vicepreședinte: 
D-le deputat dr. Lupu, d-voastră nu 
puteți să impuneți d-lui prim-ministru 
să țină un anumit discurs. (Intreruperi 
pe băncile Partidului Țărănesc). 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, președintele 
Consiliului de Miniștri: „iar astăzi, 
l-aţi văzut, ca apărător al clasei isto- 
rice a marilor proprietari, pe același 
om! Veţi judeca d-voastră. 

Dar, d-lor, vreau să închid paranteza. 

Spuneam că am și eu și familia mea 
dreptul de a trăi în țara aceasta. Adică 
eum? Dacă a ajuns cineva prim-mini- 
stru şi dacă copiii lui au o califieaţie 
în libera concurenţă, după priceperea, 
talentul și știința lor, ei să nu mun- 
cească, să fie trântori, să fie rentieri? 
Eu, luxul acesta nu mi-l pot permite, 
nici, eu, nici copiii mei. Şi atunci, fiul 
meu, care este inginer diplomat, cu di- 
plomă bună, cu studii temeinice de 
specialitate, după ce a fost la Reșița, 
apoi la Berlin, la A. E. G, a fost an- 
gajat de casa onorabilă Skoda, de o 
casă mondială. Pentru mine a fost o 
onoare că fiul meu a putut să îndepli- 
nească funcţia de inginer în serviciul 
acestei case. Intreb, d-lor: vreţi să adu- 
ceţi lucrurile acolo... 

D. dr. N. Lupu: De unde d-ta le aci 


“singur. 


D. dr. Al. Vaida-Voevod, preşedintele 
Consiliului de Miniştri: ...că a fi inginer 
la Skoda, să treacă drept'o ruşine? 

D. dr. N. Lupu: Am spus eu așa ceva? 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, preşedintele 
Consiliului de Miniştri: D-lor, dar s'a 
întâmplat — întâmplare! — că fiul 
meu, precum, însuş a constatat aci prin 
întreruperea făcută eu ocazia discursu- 
lui d-lui Iunian, a intrat cu mult după 
încheierea contractului cu casa Skoda. 
D-lor, poate fi dânsul, pot fi eu sus- 


„peetat? Mai mult, întîmplarea a făcut 


ca anul trecut, candidând ca deputat, 
şi-a dat demisia, dela casa Skoda. Dar 
chiar dacă astăzi ar fi în serviciul casei 
Skoda, este oare aceasta suficient, pen- 
tru a calomnia pe un om și pe mine, 
parcă ar fi cine știe ce afacere incom- 


„patibilă, cu demnitatea de președinte 
i al Consiliului? D-lor, în momentul când 


s'ar dovedi că fie fiul meu, fie eu, fie 


"un membru al guvernului, ar fi comis 


un lucru în dâuna țării în complici- 
"tate cu casa Skoda, ; atunci nu mai este 
permis să stau pe” “această bancă. minis 


6 Iunie 1933 


sterială. Dar tot așa de puţin permis 
-este, în interesul onestităţii, să se ri- 
dice astfel de chestiuni, câtă vreme 
sunt numai acuze calomnioase și nici o 
dovadă de incorectitudine, fie la adresa 
unui membru al guvernului, fie la 
adresa mea, fie la adresa unui membru 
al familiei mele. (Aplauze pe băncile 
majorității). 

Eu am făcut de multe ori apel la 
d-voastră și ar trebui să nu se tolereze 
aceasta nici de opoziție şi ar trebui 
să-și pună frână și d. dr. Lupu, pentrucă 
vedeţi d-voastră, cum este bilanţul no- 
stru astăzi, în străinătate, cum suntem 
priviți de străinătate... 

D. dr. N. Lupu: Din cauza mea? 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, preşedintele 
Consiliului de Miniștri: ..... din cauza 
d-tale, d-le dr. Şi care este reputaţia 
armatei noastre? !. 

D. dr. N. Lupu: Tot din cauza mea? 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, preşedintele 
Consiliului de Miniștri: Tot din cauza 
d-tale, d-le dr. Ce credit moral mai pu- 
tem avea, când o casă mondială, zi de 
-zi este terfelită în faţa Corpurilor le- 
giuitoare, în loc să se aștepte sentinţa 
anchetei judiciare? (Ezclamări pe băn- 
-cile opoziției). 

O voce de pe băncile Partidului Na- 
țional-Liberal (I. G. Duca): Fantastic! 

D. I. M. Leon: Dați-i drumul lui Se- 
letzki atunci! 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, preşedintele 
Consiliului de Miniştri: Ei bine, d-lor, 
atunci când toate ţările sunt preocu- 
pate de felul sum s'ar aranja raportu- 
rile internaționale, — când reprezen- 
tantul nostru -se zbate, ducând o luptă 
aprigă pentru a impune autoritatea 
întreagă a țării noastre, atunci, d-lor, 
“noi facem tot- posibilul, adică nu noi, 
numai câţi-va oameni, pentru ca greu- 
tatea morală a cuvântului spus în nu- 
mele ţării noastre să se  volatilizeze. 
(Aplauze pe băncile majorilälti). 

Şi vă întreb, d-lor liberali, pentrucă 
vă văd aplaudând cu multă asiduitate 
tot ce spune d. dr. Lupu... 

D. dr. N. Lupu: Cum mă aplaudai și 
d-ta când îi atacam pe ei. 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, preşedintele 
„Consiliului de Miniștri: ....când d-voa- 
stră vreţi să fiţi succesorii actualei ma- 
ijoritäții şi actualului guvern, ce moşte- 
nire vă pregătiţi? Să fiţi sigur că dacă 
ar rămâne ceva, 20 la sută din toate 
aceste vorbării calomnioase, pentrucă, 
„ealomniare audacter semper aliquid 
inhaeret‘, de d-voastră vor rămâne 
lipite celelalte 80 la sută, fiindcă sun- 
item ca gemenii siamezi: nu poți d-ta să 
-te desfaci de mine în fața judecății 
mondiale (Execlamări pe băncile opo- 
ziliei) şi nici în fața judecății opiniei 
publice din țară. Totdeauna instinctul 
sănătos din țară va spune că tot mài 
multe rele se leagă de trecutul si de 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Sedinta dela 10 Aprilie 1983 


prezentul d-voastră, decât de al nostru. 


(Aplauze prelungite, strigăte de „bra- - 


vo“ pe băncile majorității). 

Unde vreți să duceți lucrurile? 

D. Eugen Titeanu: La noi nu este 
nici. „cauciuc“, nici „lemn‘‘, iar icso- 
chics nu este liberal. (Intreruperi pe 
băncile majorității). 

Voci de pe băncile majorității: 
Este Tancred. 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, președintele 
Consiliului de Miniștri: D-voastră pre- 
tindeţi că sunteţi oameni serioși şi ve- 
niţi cu asemenea glume! Este eu atât 
mai regretabil pentru nivelul judecății 
d-voastră. Inţelea că d. dr Lupu a abu- 
zat de ienoranța publicului mare, când 
a. făcut aici demagogie. Nu înţeleg însă 
ca d-voastră să persistaţi în a vă soli- 
dariza cu domnia sa! Foarte bine, con- 
tinuați. Am făcut numai o paranteză. 

D-lor, să termin cu d. dr. Lupu. 
Cred, d-le dr. Lupu, că nu este bine 
să întindeţi coarda prea mult, pentrucă 
toate sunt zadarnice. Dacă d-voastră 
vorbiți aici în numele naţiunii, puteţi 
vorbi și aveţi îndreptăţirea să vorbii 
numai în proporția fracțiunii  d-voa- 
stră, de câte voturi ați beneficiat d-voa- 
stră personal. 

D. dr. N. Lupu: De unde teoria acea- 
sta? 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, președintele 
Consiliului de Miniştri: Totdeauna să 
puneţi în cântar că, dacă sunteţi aici, 
d-voastră și tovarășii d-voastră, aceasta 
se datorește şi nivelului moral şi cins- 
tit în care am știut eu să conduc cam- 
pania electorală. (Aplauze prelungite 
pe băncile majorității). 

D. dr. N. Lupu: Eu sunt în Parla- 
ment de 20 ani, fără nivelul moral al 
d-tale. 

D. dr..A]. Vaida-Voevod, președintele 
Consiliului de Miniştri: Dar nu știu în 
ce număr ar fi fost.reprezentat Parti- 
dul d-tale! . 

_D. dr. N. Lupu: Eu am mers crescân 
şi d-voastră  deserescând. Dela 80 la 
sută, aţi ajuns la 39 la sută și cu Sașii 
40 la sută. (Ilaritate pe băncile opo- 
zitiet). ; 

D. G. Popp: Când erai ministru li- 
beral, în 1927, ce alegeri ai făcut? (In- 
treruperi pe băncile Partidului Tără- 
mesc). 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, președintele 
Consiliului de Miniștri: Eu am răspuns 
şoaptelor și insinuărilor. Ar fi datoria 


d-tale, d-le dr. Lupu, să răspunzi la 


acuzările ce ţi s'au adus așa, ca să fie 


paritate de drepturi! 


D. dr. N. Lupu: „De minimis non 
curat pretor. Eu nu pot să mă ocup în 
fiecare zi. de ceea ce spune imaginaţia 
bolnăvicioasă a unora. 

D. dr. Virgil Solomon: D-le doctor 
Lupu, am venit cu date; voi veni cu 


www.digibuc.ro 


“acte și pe deputatul 


- adăposul nimănui, 


è 


4077 


d-rul Solomon 
trebuie să-l respect atâta timp cât este 
aici în Cameră. 

D. dr. N. Lupu: Din dosarul Skoda, 
se vede că este cineva dintre ai mei în 
legătură cu Skoda? Aceasta să-mi răs- 
pundeți. 

D. dr. Virgil Solomon: Voiu formula 
eu acuzații precise; atunci să te văd 
cum vei răspunde. 

D-le preşedinte, cer cuvântul în ches- 
tie personală. (Intreruperi pe băncile 
Partidului Tărănesc). 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, presedintele 
Consiliului de Miniştri: D-le preşedinte, 
d-lor deputați, termin cu regret că 
d. dr. Lupu se erede privilegiat; d-sa 
este supradeputat, supracatone. Mă 
poate acuza pe mine sau pe altul, dar 
când este vorba de d-sa, atunci zice: 
ce-mi este doctorul Solomon? Eu sunt 
supradoctor. Ce-mi este deputatul Solo- 
mon? Eu sunt supradeputat. 

D. dr. N. Lupu: Dacă te pui la adă- 
postul lui Solomon, eu regret pentru 
d-ta, d-le Vaida. 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, preşedintele 
Consiliului de Miniştri: Nu mă pun la 
deoarece n'am ne- 
voie să mă pun la adăpostul cuiva; mă 
apăr eu însumi. 

De sigur, are dreptul să mă acuze 


‘oricine, până și cel mai modest, cel mai 


insignifiant. Când sunt acuzat în pu- 
blic, eu răspund. Nici odată nu spun că 
am privilegiu. 

D. dr. N. Lupu: Această chestiune a 
mai fost adusă de două ori în faţa Ca- 
merii, și am răspuns. Vreţi să răspund 
la infinit? 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, preşedintele 
Consiliului de Miniștri: Eu fac apel la 
d-voastră, majoritatea: păstraţi-vă dem- 
nitatea ; se poate să fiţi insultaţi și acu- 
zaţi în fiecare zi, (aplauze pe băncile 
majorității); dar fac apel nu numai la 
majoritate, ci și la opoziţie. 

Judecaţi cu sentiment echitabil: d. 
dr. Lupu, judecător, arbitru în chesti- 
uni de morală publică, iar noi niște cri- 
minali?! Se poate lucrul acesta? 

D-lor, am conștiința că oricare mem- 
bru al băncii ministeriale reprezintă, 
cel puţin, tot atâta omenie, cinste şi 
deninitate, în viaţa publică, ca şi docto- 
rul Lupu. (Aplauze pe băncile majori- 
tălii). 

In această Cameră, la a cărei compu: 
nere am lucrat printr’o muncă cinstită, 
ca să fie ea adevărata expresie a naţiei, 
protestez că majoritatea și eu, ca șef al 
guvernului, putem ajunge să fim terfe- 
liţi în fiecare zi, cu atâta lipsă de scupul, 
fără conștiință și în mod calomnios. 
(Aplauze prelungite pe băncile majori- 
tății). 

De aceea, fac apel la d. dr. Lupu să 


AR 


4078 


înceteze, pentrucă acest scandal nu mai 
poate continua. (Aplauze prelungite pe 
băncile majorității, strigăte de bravo). 

D. dr. N. Lupu: Die președinte, 
cer cuvântul. 

D. Virgil Grossu, vicepreşedinte: 
Aveţi cuvântul. 

D. dr. N. Lupu: D-le președinte, 
d-lor deputaţi, vă fac atenţi şi fac o 
rugăminte acestei onorate majorităţi, că 
deși ceeace voiu spune nu va fi pe pla- 
cul ei, să facă bine să fie liniștită. 

Eu ştiu, după expresia unui seriitor 
francez, că orice majoritate este o argilă, 
foarte maleabilă, şi poţi face din ea sta- 
tue unui zeu sau o oală. 

V'ași ruga să fiți așa de maleabili, ca 
să fac statuia unui zeu — măcar zeul 
răbdării — și să nu fac o oală. (Ilaritate 
pe băncile opozitiei). 

O voce de pe băncile majorităţii: 
Oală de vin. 

D. dr. N. Lupu: Pentru d-ta, dacă 
vrei să ştii, îți spun: oală de noapte. 
(Vii prostestări pe băncile majorității, 
zgomot mare). 

D. Pompiliu Ionițescu: D-le preșe- 
dinte, să nu se treacă în stenogramă a- 
ceste cuvinte. (Zgomot mare, protestări 
pe băncile majorității şi ale opoziției). 

D. Emil Pop: Să retragă cuvintele, 
altfel nu vorbeşte. (Intrerupere, mare 
egomot). 

D. dr. N. Lupu: D-lor, fac o rectifi- 

„care: oală de zi „dar pentru același uz. 
(Zgomot, protestări violente pe băncile 
majorității). 

D. Virgil Grossu, vicepreşedinte: 
D-lor deputaţi, ocupaţi-vă locurile, căci 
altfel aplic rigorile regulamentului pen- 
tru toată lumea. (Aplauze pe băncile o- 
poziției). 

D. Pompiliu Ionițescu: Inţelegem să 
aplicaţi regulamentul faţă de toată lu- 
mea. 

D. Emil Pop: Să retragă cuvintele, 
căci altfel nu va vorbi. 

D. Virgil Grossu, vicepreşedinte: 
D-lor deputaţi, eu conduce  desbaterile; 
nu d-voastră. 

D. dr. N. Lupu: D-lor retrag cuvin- 
tele pe care le-am spus, dar îmi pare 
rău că d-voastră citiți așa de puţin. 
Aceste cuvinte sunt o citaţie din cartea 
lui Lucius „La Faillite du  Capitalis- 
me“, şi am uitat anume ce autor citează, 
un autor care spune aceste cuvinte, cu 
care se adresează nu numai d-voastră, 
dar tuturor majorităţilor, şi mie, când 
sunt majoritar, — că ele sunt o argilă, 
din care poţi face “statuia unui Zeu, 
sau--o oală de noapte. Dar eu, cunos- 
când pudicitatea d-voastră, n'am zis 
„de noapte'“, ci am zis pur și simplu 
„oală“, și am adăugat „de. noapte“, 
numai după ce un individ de acolo din 


46 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Ședința dela 10 Aprilie 1933 


majoritate—nu știu care—a spus „oala 
de vin“. (Protestări violente pe băncile 
majorităţii). 

O voce de pe băncile majorităţii: 
D-le președinte, aici nu există indivizi. 

D. dr. N. Lupu: Atunci sunteți o 
colectivitate de indivizi. 

D. Aurel Buteauu: D-le președinte, 
să vorbească respectuos. Aici, fiecare 
din noi suntem deputaţi, nu indivizi. 

D. dr. N. Lupu: Imi pare iarăși rău, 
că trebue să vă dau lecție de limbă. 
Cuvântul „individ“* nu este ceva pejo- 
rativ, păcatele mele! Dar, în orice caz, 
pardon: o persoană onorabilă din majo- 
ritate a spus „oală de vin“. Vă place 
acum? 

D. Virgil Maxinoiu: Termină ,indivi- 
dule, mai repede. 

D. dr. N. Lupu: Te rog, d-le preșe- 
dinte, să-l chemi pe ăsta la ordine. 

D. Virgil Grossu, vicepreședinte: 
D-voastră aţi întrebuințat aceeași ex- 
presie și am găsit că d-voastră aveţi 
dreptate; cuvântul „individ“, nu are 
nimic ireverenţios. De ce să-l chem a- 
tunci la ordine, când d-sa întrebuinţează 
aceeași expresie? 

D. dr. N. Lupu: Vă atrag atenţia, că 
nu este în interesul meu ca să treceţi 
mai repede legea. Eu pot să stau aci 
trei ceasuri, dacă d-voastră nu tăceţi. 
Cu cât veţi ţipa mai mult şi veţi face 
gălăgie, cu atât o să se îmbolnăvească 
de ficat d. Mirto, dar nu eu. (Intreru- 
peri pe băncile majorității). 

D. D. Manu: Un individ care vor- 
beşte acolo... (Intreruperi, sgomot). 

D. Virgil Grossu, vicepreşedinte: 
Fac un apel călduros la toți membrii 
Adunării, atât. din majoritate, cât şi din 
minoritate, dacă vreţi ca în adevăr des- 
baterile să poată continua, să păstraţi 
liniştea cea mai desăvârșită și să evi- 
taţi, dacă este cu putinţă, cel mai neîn- 
semnat incident, care poate duce la con- 
fliete personale. 

* Fac acest apel la d-voastră și am con- 


vingerea că toată lumea, care este 'cu: 


gândul la prestigiul acestei Adunări, 
va ţine socoteală de apelul pe care l-am 
făcut. 

D. D. Manu: Să nu ne insulte indi- 
vidul căruia i-aţi dat cuvântul. (Intre- 
ruperi pe băncile Partidului Tărănesc). 

D. Virgil Grossu, vicepreşedinte: 
Nu mai provocaţi, vă rog. 

D. dr. N. Lupu: Pot să-i răspund un 
lueru, că acum suntem în săptămâna 
patimilor și aci eu sunt Cristos, iar el 
este Iuda. 

D. D. Manu: Totdeauna ealomniezi și 
insulți. Este obrăznicie! ( Întreruperi 
şi protestări pe băncile Partidului Ță- 
rănesc). 

D. dr. N. Lupu: La biserică, nu aci. 
(Intreruperi „sgomol). 


www.digibuc.ro | 


Pe mine mă vizezi? 


6 Iunie 1933 


D. Virgil Grossu, vicepreşedinte: 
D-lor deputaţi, vă anunt că, dacă des- 
baterile vor continua în aceeași atmos- 
feră, voiu suspenda șdinţa. 

D. dr. N. Lupu: D-le președinte, 
d-lor deputaţi, regret că regisorul diplo- 
matic al băncii ministeriale, pe care 
l-am observat de două săptămâni de 
zile lucrând din culise, preparând dis- 
cursurile diferiților miniștri, și dând: 
sugestiuni primului-ministru, nu a avut 
de data aceasta tactul necesar ca să-i 
atragă atenţia că nu este diplomatie ea 
numai la simplul cuvând pronunţat de 
mine „Scoda'*, să săriți ca arși în sus, 
parcă v'ași fi dat cu undeneft. (Aplauze 
pe băncile opoziției, 1laritate). 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice și al comunicaţiilor: 


= D. dr. N. Lupu: Nu te-am vizat pe 
d-ta. D-ta nu știi pe cine am vizat. 

Nu a fost în intențiunea mea, astăzi, 
să vorbese decât despre chestiunea da- 
toriilor agricole. Numai în mod inciden- 
tal, corectitudinea mea politică de cro- 
nicar fidel, m'a silit să trag o consta- 
tare, dar n'am vrut deloc să antamez 
cu nimic astăzi această chestiune. 

Prin urmare, dacă eu, în câteva cu- 
vinte, mă voiu ocupa de ea, aceasta va 
fi numai în cadrul chestiunii personale, 
vidieată nu de mine, ci de d. prim- 
ministru. 

Intâiu, pentrucă d-sa nu mi-a făcut 
mie un sfert măcar din creditul pe care 
i l-am făcut eu d-sale? Pentru ce a bă- 
nuit că mă voiu ridica eu astăzi aci să-l 
atac în onoarea membrilor familiei 
sale? (Intreruperi pe băncile majo- 
ritătii). ' 

D-lor deputați, oricât d-voastră nu 
puteți să fiți judecători imparțiali, mă- 
ear atâta pie de obiectivitate puteți 
avea ca să recunoaşteți că de câte ori 
am ridicat această chestiune aci, în 
patru desbateri, dintre care una de 
pati ore, nu am pronunţat nicio dată 
numele fiului d-lui Vaida. Sau, dacă 
l-am pronunţat, l-am pronunţat o sin- 
gură dată; dar sub ce formă? 

D. C. Algiu: Caraghiosule! 
testări pe băncile opoziției). 

D. dr. N. Lupu: D-le președinte, 
te rog să-l chemi la ordine. 

D. Virgil Grossu, vicepreședinte: 
D-le deputat Algiu, vă rog să retra- 
geţi cuvântul. 

D. C. Algiu: Inţeleg prin aceasta „ne- 
serios“. "m 

D. Virgil Grossu, vicepreședinte: 
Vă rog să retrageţi și acest cuvânt. 

D. C. Algiu: Am retras cuvântul 
pearaghios“, şi am spus în loc „nese- 
riost“, care este parlamentar. 

D. dr. N. Lupu: Când am întrebuin- 
ţat acel nume, sub ce formă am fă- 


(Pro- 


6 Iunie 1933 


cut-o? Am spus așa: mi se raportează, 
am primit scrisori, și mi s'a afirmat de 
oameni, că fiul d-voastră a fost în ser- 
viciul societăţii Skoda, și că de aseme- 
nea, nepotul d-lui Mihai Popovici a fost 
în serviciul acestei societăți. 

D. C. Algiu: Este specialitatea casei: 
insinuarea. 

D. dr. N. Lupu: Şi am adăugat: refuz 
să cred acest lucru. Eu am fost atât de 
delicat, încât am refuzat să cred acest 
lucru. 

D-lor deputați, desigur că fiecare 
dintre noi, care are frați şi copii, poate 
să-i plaseze și este onorabil să-i plaseze 
ca să-şi câștige existența. Dar când se 
întâmplă ca un fiu, ea un frate al meu, 
să fi fost în serviciul unei societăţi, iar 
în capul acestei societăți se găsește un 
spion și un trădător, iar eu sunt prim- 
ministru şi ministru de justiţie, atunci 
care este situaţia mea? (Aplauze pre- 
lungite pe băncile opoziției): 

D. C. Algiu: In locul afirmaţiunii 
cavalerești, insinuare. 

_D. dr- N. Lupu: In oricare țară din 
lume s’ar fi cerut ca cel puțin pentru 
facerea acestei cercetäri, oamenii care 
au avut rude de aproape în serviciul 
societății furnizoare de stat pentru mi- 
liarde — nu este o societate oarecgre, 
este o societate furnisoare de stat, în 
capul căreia se găsea un spion — să 
se retragă și să lase altora să facă cer- 
cetările. 

Așa este în alte ţări. Dacă d-voastră 
vreți să faceţi aci o metodă nouă, fa- 
ceţi-o, „a vos risques et périls‘, dar 
nu-mi cereţi mie să aprob asemenea me- 
tode. 

D-le președinte, 'd-lor deputaţi, d. 
Vaida-Voevod m’a acuzat că am venit 
aci, în fața Parlamentului, și cu lipsă 
de seriozitate, şi numai din dorința de 
a-mi calomnia țara, am ridicat această 
chestiune, care frământă tot sufletul 
țării. 

Refuz asemenea calificative. Am 
spus-o de atunci că nu cu sufletul uşor 
şi nici cu bucurie m'am ridicat la a- 
ceastă tribună. Tot ce am spus atunci, 
menţin;  pentrucă astăzi nu se mai 
poate face lumină deplină. Astăzi Sun- 
tem la cheremul societăţii străine, să 
ne dea cât vrea, deoarece prin negli- 


jenţa d-voastră — vedeţi că sunt de- 
licat și nu zic prin culpabilitatea d-voa- 
stră — individul a fost lăsat timp de 


36 ore stăpân pe chei și pe lăzi. (Aplau- 
ze pe băncile opoziţiei). 

Am spus atunci că contractul era de 
15 miliarde. Aţi încălecat d-voastră pe o 
şea şi ați început să spuneţi că nu, că 
este numai de 5 miliarde. De 5 miliarde 
este ultimul contract al pieselor de tun 
şi artilerie. Dela 1928, de când aţi venit 
la putere și până la 1930, s'au făcut 16 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 Aprilie 1933 


comenzi, dintre care celelalte sunt de 
10 miliarde. Vreţi să știți ce comenzi 
s'au făcut? Am să vă spun numai două, 
trei, vorbe, pentrucă această chestiune, 
într'adevăr, nu se discută astăzi, în faţa 
acestor majorităţi, ea va fi discutată 
de plenul întreg al ţării, în viaţa poli- 
tică a ei. (Aplauze pe băncile opoziției). 

D. C. Algiu: Seriozitate ar fi din 
partea d-tale să spui aci pe cine acuzi 
şi pe cine insulți. Un general şi-a 
curmat vieața din cauza d-tale şi acum 
vii aici fără urmă de remuşcare! (A- 
plauze pe băncile majorități, protestări 
zgomot pe băncile Partidului Țărănesc). 

D. dr. N. Lupu:  D-lor, pentrucă 
d-voastră să fiți edificați asupra serio- 
zității celor spuse de mine, vă voiu vor- 
bi numai despre trei comenzi din cele 
16. Afeturi de tun s'au făcut la Reșița 
şi Cugir cu 115 mii lei bucata. S'a dat 
însă la Skoda cu 1.618.000 lei, adică eu 
un preţ de 14 ori mai mare. 

D. C. Algiu: Intre generalul Prezan 
şi d-ta credem pe generalul Prezan, care 
a slujit ţara și care cunoaşte această 
chestiune. 

D. dr. N. Lupu:  D-lor deputaţi, 
Casa . suedeză Boforst oferă ţeava de 
tun Krupp cu 400.000 lei bucata, este 
o Casă serioasă care fabrică pentru 
toate ţările din lume. Cu cât am co- 
mandat noi la Skoda? Cu 1.200.000 lei. 
(Aplauze pe băncile Partidului Țără- 
nesc). 

In sfârșit, ca să nu vă obosesc, fir- 
ma elvețiană Nenfchatel face ofertă 
Ministerului de Războiu de puşti-mitra- 
liere cu 9.100 lei bucata. Cu cât se 
cumpără dela Skoda?- Cu 50.000 lei 


bucata. (Zgomot pe băncile majort- 
tății). 
Voci de pe băncile majorităţii: 


D-le președinte, avem lucruri mai seri- 
oase de discutat. Când intrăm în ordi- 
nea de zi? 

Voci de pe băncile Partidului Tără- 
nesc: Vă enervează? 

D. Aurel Buteanu: Vă enervează pe 
d-voastră chestiunea cetăţeanului Gar- 
tenberg. Mi s'au scris și mie scrisori. 

Voci de pe băncile Partidului Țără- 
nesc: Cifru! Omul lemnului și al cau- 
ciucului! Daţi-ne cifrul. 

D, dr. N. Lupu: Când așa stă chestiu- 
nea, şi aceasta este numai o parte 
din contract, întreb cum se poate 
veni, pentrucă nu cred că colegul d-sale 
dela Războiu, nu l-a informat cu acea- 
stă aserțiune, că nu au fost la Skoda 
comenzi decât 5 miliarde, când ele au 
fost de 15 miliarde? 

D-lor, când aşa stă chestiunea, dacă, 
socotiți că este suficient să aranjaţi o 
ședință de generali respectabili, desi- 
gur, dar neinformaţi, dela Senat, ca să 


www.digibuc.ro_ 


4079 


scăpaţi de această chestiune, vă înșelaţi 
amar! (Aplauze pe băncile Partidului 
Țărănesc, prolestări pe băncile majori- 
tăți, zgomot). 

Cel puţin pe unul din acești generali 


îl recuz şi acela este generalul Cihoski, 


care nu avea dreptul, după ce, ea mi- 
nistru de războiu, a făcut comanda, să 
vină să apere un contract. (Aplauze pe 
băncile Partidului Țărănesc ). 

Dar ce? A fost acolo numai ches- 
tiune de contract? A fost chestiune de 
oameni compromiși, pe care astăzi nu 
putem să-i găsim, din cauză că cifrul a 
{ost furat. (Aplauze pe băncile Parti- 
dului Țărănesc; întreruperi pe băncile 
majorității, zgomot). 

Atunci, cum v'am spus, d-voastră nu 
vă puteţi separa, în vieaţa politică vii- 
toare de această chestiune, care stă li- 
pită de d-voastră ea tunica lui Nessus: 
când o veţi rupe, vă veţi rupe și d-voa- 
stră! 

In ce privește aserțiunile d-lui prim- 
ministru Vaida și ale d-voastră, cu a- 


-plauzele, daţi-mi voe să vă citese o seri- 


soare, semnată de mai mulți generali — 
nu vii spun... (ezclamări ironice pe 
băncile majorități, întreruperi). 

Această serisoare sună așa. „Mult o- 
norate d-le dr. Lupu. Vă mulțumim eu 
recunoștință pentru curajul şi atitudi- 
nea d-voastră, demnă... 

D. C. Algiu: Este poate dela ordo- 
nanța unui general. (Intreruperi pe 
băncile majorităţii). 

D. dr. N. Lupu: Apoi, d-lor, dacă 
d-voastră m'aţi silit să ascult opt cea- 
suri discursurile generalilor d-voastră, 
ascultați și d-voastră două rânduri dela 
generalii mei! (Zlavitate). 

D. C. Algiu: Generalii sunt ai ţării. 
(Intreruperi, zgomot). 

D. Virgil Grossu, vicepreședinte: 
D-lor deputaţi, avem la ordinea zilei un 
proiect de lege, mai important decât 
toate chestiunile personale. Vă rog să 
păstraţi liniște, ca să putem termina 
odată cu această chestiune. 

Ceea ce ni se afirmă, nu este literă de 
Evanghelie, ca să fie necesar protestul 
d-voastră. 

D. Aurel Buteanu: Cer cuvântul în 
chestie de regulament. 

D. dr. N. Lupu: Adu-ți aminte de 
memoria lui Buteanu.... 

D. Aurel Buteanu: Dacă vorbeşti de 
memorie, eu îţi voiu vorbi de memoria 
lui Sică Popescu. (Aplauze pe băncile 
majorității). 

D. dr. N. Lupu: „Mault onorate d-le 
dr. Lupu. Vă mulțumim cu recunoş- 
tință pentru curajul și atitudinea d-voa- 
stră demnă și patriotică, eu privire la 
lupta ce aţi angajat-o, ca să demaseaţi 
pe criminalii, cari, cu un cinism revol- 
tător, au săvârșit fapte așa de grozave 


4? 


4080 


şi vă rugăm călduros ca, alături de cei 
care simt ca și d-voastră și dorese binele 
țării, să daţi satisfacţie opiniei publice 
şi să nu încetaţi o clipă opera de asanare 
morală, pe care aţi început-o cu energie, 
luptând curagios, cu toate greutățile, 
ca să daţi la lumină adevărul și să pu- 
neţi mâna în gâtul criminalilor. 

„Nici nu vă puteţi imagina, d-le doc- 
tor, cât dispreţ si câtă ură elocotește în 
sufletul nostru, în contra acelora al că- 
ror nume trece din gură în gură, de 
multă vreme. pentru învinuirea gravă 
ce li se aduce, că au luat sperțuri de 
sute de milioane în ţară şi ce durere 
simţim că tot ei sunt astăzi mai mari, 
sau comandanţi de Unităţi, sfidând o- 
pinia publică și făcând pe moraliștii. 

„Credem, d-le doctor, că este cazul ca 
toți cei vizaţi să înceteze imediat să o- 
cupe posturile și comandamentele înalte 
ce au, până ce nu se va face lumină com- 
pletă, cu privire la acuzaţiuni așa de 
grave, formulate și desvoltate de d-voa- 
stră'“. 

D. C. Algiu: Să vedem originalul şi 
semnăturile. altfel este san plăsmuirs, 
sau anonimat. (Intreruperi). 

D. dr N. Lupu: „Vä vom fi recunos- 
cători, iar biata oştire. poate s'ar mai 
înviora; cel puţin atâta consolare să 
aibă. Cu cea mai mare simpatie pentru 
d-voastră'*. Semnaţi: mai mulţi gene- 
vali. 

Acesta este răspunsul pe care îl dau 
d-lui prim-ministru şi tuturor acelor es- 
tropiaţi morali, cari nu mă lasă să vor- 
bese. (Aplauze pe băncile Partidului 
Tăvănese, întreruperi, zgomot ). 

D. dr. Virgil Solomon: D-le preșe- 
ședinte, am cerut cuvântul în chestiune 
personală. 

D. dr. N. Lupu: D-le președinte, 
eu plee din incintă. O să-mi spună ci- 
neva din partidul meu ce o să spună 
idiotul ăsta. (Protestări vehemente pe 
băncile majorităhii). 

(D. deputat dr. Lupu, părăsește in- 
eta). 

Voci de pe băncile majorităţii: 
La ordine! La comisie! (Zgomot mare). 

D. Virgil Grossu, vicepreşedinte: 
D-lor deputaţi, vă rog să păstraţi li- 
nişte. 

Am atras atenția d-lui dr. Lupu, că 
potrivit regulamentului dacă mă va sili 
să-l chem din nou la ordine, pedeapsa 
pe care o prevede regulamentu! este tri- 
miterea înaintea comisiei de disciplină. 

D. dr. Lupu, în momentul când a pä- 
răsit incinta a adresat d-lui dr. Solo- 
mon epitetul de imbecil... (Mare ilari- 
tate). 

Voci din opoziție: Idiot, nu imbecil. 
(Ilavitate, întreruperi, zgomot). 

D. Virgil Grossu, vicepreședinte: 
D-lor deputaţi, faţă de o astfel de ati- 
tudine, consult Adwrareg pentru trimi: 


48 


: MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 Aprilie 


terea doctorului Lupu, înaintea comi. 
siei de disciplină. 

— Adunarea încuviințează. 

D. Virgil Grossu, vicepreşedinte: 
D. dr. Lupu este trimis înaintea comi- 
siei de disciplină. (Aplauze prelungite_ 
pe băncile majorității, protestări vehe- 
mente pe băncile Partidului Țărănesc, 
zgomot mare). i 

D. ministru al comunicaţiilor are cu- 
vântul. 

(D. Cezar Spineanu, vicepreşedinte, 
ocupă fotoliul președintial). 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicaţiilor: 
D-le preşedinte, d-lor deputați, la sfâr- 


şitul cuvântării sale, d. dù Lupu a 
dat citire unei scrisori, afirmând că 
este semnată de mai mulți generali, 


care pe de o parte îl felicită pentru ati- 
îudinea d-sale, iar pe de altă parte 
aduce nişte învinuiri precise în ce pri- 
vește comenzile militare. 

Cred, d-lor, că sunt în asentimentul 
tuturor $i nu putem crede că există în 
armata română, generali care, în mod 
anonim să procedeze, și laş, și în 
forma pe care a deseris-o d. dr. Lupu. 
(Aplauze: prelungite, -strigăte de 
„bravo“ pe băncile majorității). 

„Noi. știm că avem în armata română 

generali, care atunei când ar face ase- 
menea constatări, cu cavalerismul ca- 
vacteristie oștirii, ar aduce la cuno- 
ştința celor în drept toate neregulile 
care s'ar fi petrecut, (Vit aplauze pe 
băncile majovilăţii). 

Am crezut, d-lor, că atunci când în- 
treaga opinie publică românească este 
frământată de sinuciderea generalului 
Sică Popeseu...... 

D. Tilică Ioanid: Iar speculaţi morții. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicaţiilor: 

„ întrebându-se fiecare ce l-a deter- 
minat să facă acest gest, Având fiecare 
o strângere de inimă, ca nu cumva să 
fie victimă un om nevinovat, am crezut 
că acest gest ce ne îngrijorează pe toţi, 
şi care ne îndeamnă pe toți a cunoaște 
adevărul, ne recomandă cel puţin pru- 
denţă în afirmaţiile ce se fac. (Vii a- 
pluuze pe băncile majorității). 

Am mai crezut, d-lor, că cea mai 
deplină conștiință are această obligaţie, 
dându-și seamă până la ce limită 
poartă răspunderea, pentru a da cel 
puţin pilda unei prudenţe în viitor, ca 
să nu-i poată încărea conştiinţa respira- 
ţiile din zilele următoare. (Aplauze 
prelungite pe băncile majorității). Am 
constatat, în lipsa ministrului apărării 
naţionale și în lipsa acelora, care ar fi 
putut să-i controleze datele, că s'a stre- 
curat din non la “tribună, pentru a 
arăta, eu ușurința sa caracteristică, o 
serie de informaţii, cu același temei, 
desigur, cu care a arătat şi celelalte 


_wWW.digibuc.ro 


1984 6 Iunie 1933 
informații, care au dus pe generalul 
Sică Popescu la mormânt. (Aplauze pre- 
lungite și îndelung repelate pe băncile; 
mujorităţii). 

D. N. Mischie: Nevasta generalului 
Sică Popescu îl blesteamă pe ministrul, 
Madgearu, pentru moartea soțului ei. 
(Intreruperi pe băncile majorilăţii). 

D. Cezar Spineanu, vicepreşedinte: 
D. deputat dr. Solomon are cuvântul; 
în chestiune personală. 

D. dr. Virgil Solomon: D-le preşe- 
dinte, d-lor deputaţi, nu voiu încerea 
să exploatez doliul unor familii îndu- 
verate. (Intrevuperi pe băncile Partidua 
lui Țărănesc). 

Dar nu noi suntem de vină, dacă 
drumul politie al doctorului Lupu 
este presărat; de sinucigași. Nu vreau, 
din respect faţă de această Adunare, 
să, vin cu căpii de pe acte. Nu mă voiu 
degrada în așa hal, încât să vin cu m- 
sinuațiuni. De aceea, îmi voiu permite 
să fac apel la banca ministerială şi să 
cer d-lor ministri respectivi să-mi pună 
la dispoziţie dosarele autentice, pentru 
a vă dovedi următoarele: 

Intâiu, d. dr. Lupu, ministrul mun- 
cii în guvernul Vintilă Brătianu, și-a 
clădit o casă la Tekirghiol. Vă voiu 
aduce chitanţele în original, prin care 
un anwnit Ferenczi, certifică că banii 
cu dare s'a plătit această clădire, i-a 
luat d. dr. Lupu, zi cu zi, săpătmână 
cu săptămână dela casieria sanatoriului 
Clement Popescu. Administratorul ge- 
neral al acestui sanatoriu este actualul 
șef al tripoului din Capitală, care în 
fiecare lună aduce d-lui dr. Lupu, din 
caniotă, sumele care îi trebue. 

D. G. Stefănescu-Goiceanu: Aceasta 
este o infamie. 

D. dr. Virgil Solomon: Vă voiu do- 
vedi mai departe, prin chitanţe origi- 
nale, prin care acest Ferenezi, certifică 
că a primit dela Fane Stănescu, pre- 
fectul de Ciuc, 200.000 lei, să clădească 
exact aceeaşi casă a doctorului Lupu. 

Vă voiu dovedi. din dosarul pe care 
am onoarea a-l cere d-lui ministru al 
muncii, că acest Fane Stănescu, care 
a avut naivitatea să-și pună soarta lui 
şi a copiilor lui minori în mâna acestui 
şef ge partid, care face pe moraliza- 
torul în Țara Românească, a cumpărat, 
un castel la Similău, cu 1.400.000 lei, 
iar doetorul Lupu, la două zile după 
demisia lui Vintilă Brătianu și patru 
zile înainte de venirea d-lui Maniu în 
fruntea guvernului, l-a cumpărat pen- 
tru stat cu 3.600.000 lei. Succesorul 
d-sale, d. Răducanu, a reziliat acest 
contract. 

Cum însă doctorul Lupu utilizase: di- 
ferenţa preţului, parte anticipativ în 
clădirea casei d-sale și parte în campa- 
nia electorală, din care s'a născut acea- 
stă bandă, care își zice Partidul Lupist. 


6 Iunie 1933 


Nenorocitul de Fane Stănescu a plătit 
$i apoi s'a spânzurat, iar soția și copila- 
şii au âjuns pe drumuri. (Zgomot mare, 
wociferări pe băncile Partidului Tără- 
mese, se naște tumult în Adunare. 

D. Cezar Spineanu, vicepreședinte: 
Suspend ședința. 

— Sedinta se suspendă. 

— La redeschidere. 

— Şedinţa se deschide sub' președin- 
tia d-lui St. Cieio-Pop, președinte. 

D. St, Cicio-Pop, președinte: Invit 
pe d-nii care nu sunt parlamentari să 
părăseasă ineinta. 

D. dr. Solomon are cuvântul în con- 
tinuare. 

D. dr. Virgil Solomon: 
dinte, d-lor deputaţi,...... 

D. dr. N. Lupu: D-le președinte, cer 
cuvântul la regulament.  (Intreruperi 
pe băncile majorită ai, zgomot mare ji- 

Voci de pe băncile majorităţii: 
Nu se poate. (Zgomot mare). 

D. St. Cicio-Pop, președinte: 
avea cuvântul când vă va veni 
dul. 

D. dr. N. Lupu: D-le președinte, 
prima, chestiune este următoarea : de- 
putatul nostru Isac a fost lovit si- i s'a 
rupt haina. Să trimiteţi imediat în faţa 
comisiei de disciplină pe acela care a 
făcut acest lucru. (Zgomot mare). 


Al doilea, oratorul dela tribună a 
insultat grupul nostru parlamentar. 
Vă rog să-i luaţi cuvântul, pentrucă nu 
va putea vorbi. (Protestăm pe băncile 
majorității, zgomot mare). 

D. dr. Virgil Solomon: 'D-lor depu- 
taţi, nu am insultat deputaţii Partidu- 
lui "Țărănesc, n'am spus acest lueru, 
trebuia să fiu ascultat până la sfârșit. 
(Intreruperi, zgomot pe băncile opoz- 
tiei). N’am înțeles pe deputații repre- 
zentanţi ai Partidului Lupist, mai cu 
seamă că niciunul aproape din ei n'a 
făcut parte din partidul lupist în 1928, 
în alegerile despre care am vorbit. 
'( Aplauze pe băncile majorităa). Nu pot 
însă găsi alt calificativ pentru acei oa- 
meni care au cutreerat atunci satele noa- 
stre, calomniind tot ce este sfânt în acea- 
stă tară, (aplauze pe băncile majorită- 
ţii ),„ smulgând tot ceea ce Ardealul a în- 
teles să ridice e pe un piedestal bine meri- 
tat. Nu pot să dau alt calificativ acelora 
care conduce un tripou (aplauze prelun- 
gite pe băncile majorităţii), în latrina 
căruia s'a spânzurat de cravată ebel- 
nerul Aron Târloaga, în ziua de 15 No- 
emvrie. 

Cer d-lui ministru al justiţiei să-mi 
pună la dimcioziție dosarul Nr. 108.826 
din 10 Decemvrie și atunci mă voiu ră- 
fui cu d-lor (aplauze pe băncile majori- 
tări, huiduel; pe băncile Partidului Tă- 
rănesc, protestări pe băncile opoziției). 


| Voiu arăta atunci cine este moraliza- 
torul acestei ţări, 


D-le preșe- 


Veţi 
rân- 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


“ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 Aprilie 1933 


D. dr. N. Lupu: D-le preşedinte, cer 
ca stenografii să nu serie imbecilităţile 
pe care le-a spus, altfel nu mai vorbește 
niciun ministru. Aţi asistat nepăsători, 
pe banca ministerială, la aceste ticălo- 
şii. (Protestări violente pe băncile ma- 
jorităti ). 

D. Anatolie Galin: 


nis Popov a aruncat un pahar în mine, 
în momentul când vorbeam cu fiul d-lui 
prim-ministru Vaida și mi-a tăiat fața. 
Este aceasta un procedeu parlamentar? 

Voci de pe băncile majorității: 
Ruşine! (Protestări violente pe băncile 
Partidului Tărănesc). 

D. St. Cicio-Pop, președinte: Invit 
pe d-nii care nu sunt parlamentari, să 
părăsească imediat incinta, ca să nu fiu 
obligat să aplic sancțiuni mai severe. 

Pe d. deputat Solomon îl chem la or- 
dine pentru cuvintele ofensătoare aduse 
Partidului Țărănesc de sub președinția 
d-lui dr. Lupu. 

Pe d-nii deputaţi Leon, Adam Tone- 
seu, Adonis Popov şi G. Ştefănescu- 
Goiceanu, îi chem la ordine pentru tur- 
burarea desbaterilor. 


D. G. Ştefănescu-Goiceanu: Mai 
avem doi. 
D. St. Cicio-Pop, preşedinte: D-lor 


dazutați, vă rog să păstraţi liniştea, să 
vă gândiţi la- marile interese ale ţării, 
care tree peste patimile noastre. Vă rog, 
d-lor deputaţi, ca de aci înainte să nu 
aţâţaţi focul... 

D. Victor Iamandi: Nu mai avem ne- 
voie să-l aţâţâm noi. 

D. D. luca: Primul-ministru l-a aţâ- 
tat. 

D. G. Tătărăscu: 
și aşteptăm disolvarea. 

„D. St. Cicio-Pop, președinte: Nu fa- 
ceţi pe Catonii, păstraţi liniştea nece- 
sară ţării, în clipele acestea. Aveţi în 
diseuţiune un proiect de lege, în care 
s'au desbătut minuţios toate chestiunile. 
Aţi fost consultaţi, aţi luat parte la dis- 
cuţii zi și noapte, aveţi ocaziunea să vă 
spuneţi și acum părerile d-voastră. 

Vă rog să nu faceţi diversiune, să nu 
aduceţi material explozibil aci, să nu 
aduceţi ură şi pizmă. (Aplauze pe băn- 
cile majorități). 

Vă adue la cunoștință că nu admit 
să se vorbească aci desire alteeva, decât 
numai despre proiectul de lege aflat în 
discuţiunea d-voastră. 

D. Adonis Gr. B. Popov: D-le prese- 
dinte, cer cuvântul în chestie personală, 

D. I. Isac: Şi eu cer cuvântul în 
chestie personală. 

D. St. Cicio-Pop, preşedinte: Cred că 
dreptatea este accea pe care am făcut-o 
eu în împrejurările de astăzi. Nu vă pot 
da cuvântul. 


D. Adonis Gr. B. Popov: Sunt dator 
un răspuns, d-le președinte, 


Noi stăm liniștiți 


www.digibuc.ro 


i D-le președinte, 
din grupul parlamentar lupsıt, d. Ado- 


4081 


D. St. Cicio-Pop, președinte: Dar în- 
tâmplător eu sunt mai puternice, sunt 
preşedinte aci și dela d-nii deputaţi, 
care au bătut în pupitre gi nu au lăsat 
să vorbească președintele, cer eea mai 
mică satisfacţie, pe care trebue să mi-o 
daţi, să nu mai înveninaţi lucrurile, să 
nu mai cereți cuvântul în chestie per- 
sonală. 

Nu dau cuvântul Ja nimeni în che- 
stiuni personale, Vă rog să căutaţi nu- 
mai de interesele superioare ale ţării. 
(Aplauze prelungite pe băncile majo- 
rității ). 

Continuăm ordinea de zi. 

D. deputat Argetoianu are cuvântul. 

D. C. Arsetoianu: D-le președinte, 
d-lor deputaţi, voiu căuta să vorbese en 
toată obiectivitatea. Recunose că prolec- 
tul de faţă, prin natura lui, cere o de- 
libera re, cât de liniștită. Declar dela în- 
ceput că n'am nici cea mai mică inten- 
țiune de a jigni pe cineva și rog majo- 
ritatea să mă asculte în linişte, chiar 
dacă, în cursul euvântärii mele, — care 
nu va fi lungă. — s'ar părea că nu 
aprob punetul de vedere și politica gu- 
vernului în această materie. O rog să 
răspundă la. argumentele mele cu alte 
argumente. 

D-lor deputaţi, proiectul acesta de 
lege vine în desbaterile Camerei în eon- 
diț'uni așa de ciudate, încât vă mărtu- 
risese că, deşi am o lungă experiență 
parlamentară. nu mai cunosc un ase- 
menea caz. Ni s'au supus succesiv cinci 
proiecte de legi. Am cunoscut un proiect 
de lege cu eare am intrat în com.siune. 
In deliberarea comisiunii, în urma dis- 
euţiunii eare a avut loc proiectul de lege 
a fost modificat. Au fost un număr de- 
stul de mare de amendamente primite 
de guvern. Unele au fost primite defi- 
nitiv şi aprobate de comisiune, altele au 
fost primite sub rezervă. Așa a ieșit 
un al doilea text. A doua zi, sau a treia 
zi, a apărut un text imprimat eare tre- 
buia să fie textul aprobat de comisiune, 
dar care, în realitate, era un al treilea 
text, deosebit de cel aprobat în comi- 
siune. Este textul care ni s'a împărțit 
sâmbătă şi în eare lipseau câteva din 
articolele aprobate de comisiune. 

In Lipsa mea din București am aflat 
că e'a alcătuit un al patrulea proiect de 
lege, care s'a dat î în vileag aseară și care 
este publicat în-presa de azi dimineaţă. 
Aflăm acum cw toţii că ar mai fi un 
al cincilea text, pe care nu-l cunoaștem 
— cel puţin nu-l cunoaştem în mod ofi- 
cial. dar dispoziţiuaile cărnia ni-au 
fost aduse la cunoștință în mod oficios. 

Ne aflăm, prin urmare, faţă de cinci 
texte și ne întrebăm, dacă sunt toate, și 
dacă nu va mai veni un al șaselea. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
Vă reamintiţi câte forme a luat pro.ectul 
d-voastră ? 


49 


4082 


D. C. Argetoianu: D-le Mirto, între- 
bärea d-tale este curioasă. Proiectul no- 
stru de conversiune s'a schimbat de 
multe ori. Materia era foarte grea — 
este grea și astăzi cum o să vă arăt nu- 
mai decât, — era mai grea atunci când 
se aborda această chestiune pentru 
prima oară. Schimbările se făceau în 
'comisiune. Discuţiunea a durat în co- 
misiune și în subeomisiune trei luni de 
zile, iar când ne-am prezentat în faţa 
Camerei ne-am prezentat eu un text de- 
finitiv ieșit din comis.une şi aprobat de 
eomisiune. 

D. V. Toncescu: A fost modificat în 
Cameră. 

D. C. Argetoianu: D-le Tonceseu, dar 
orice proiect de lege poate fi modificat 
în Cameră. D-lor, vă rog, dacă la fie- 
care vorbă, la fiecare argument pe care 
îl adue unul din d-nii deputaţi se gă- 
sește jignit în onoarea sa de partid și 
mä întrerupe, natural. atunci se lun- 
gește cuvântarea mea, contrar intenţiu- 
nilor mele și în acelaşi timp se depla- 
sează și discuțiunea. 

D-lor deputaţi, puteţi d-voastră com- 
para un proiect de lege care este studiat 
tei lumi în comisiune, care. când adus 
în fața Camerei e adus ca un text defi- 
nitiv, — bineînţeles sub rezerva drep- 
“tului Parlamentului de amendare, — 
un proiect de lege care se aduce în des- 
bateri și al cărui text exact nu se cu- 
noaște? 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 


rilor publice şi al comunicațiilor: 
De ce nu se cunoaște? 
C. Argetoianu: Pentrucă d-le 


Mirto, ca să discut aci am în faţă un 
text care s'a distribuit sâmbătă. dar 
care astăzi nu mai este valabil 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
D-le Argetoianu, eu m'am obișnuit ca 
d-voastră să fiţi unul din 
să controlaţi cu serupulozitate informa- 
țiunile pe care le aveţi. 

Eu nu cunose decât două texte, unul 


care u fost depus cu Mesaj Regal și altul. 


care a ieşit din comisiune. 

Ce mai știu eu, d-le Argetoianu? Mai 
știu că este o serie de amendamente pro- 
puse de d-nii deputaţi din toate parti- 
dele, amendamente care sunt supuse dis- 
euții comitetului delegaților și care vor 
fi luate în discuţie eu ocazia’ discuţiei 
pe articole. i 

Este vreo deosebire în procedura, pe 
care ați urmat-o d-voastră eu legile 
d-voastră? Ați venit cu un text pre- 


zentat cu un Mesaj Regal. S'au făcut 


modificările de care spuneţi în comi- 
sie, s'a adus acest text în ședință, unde 
s'au admis amendamentele cari concor- 
dau cu principiile generale ale legii, 
așa cum fusese modificată în comisie, 
Şi atunci care este deosebirea între pro- 


50 


aceia care- 


MONITORUL -OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinta dela 10 Aprilie 


eedeul, care de sigur că este 
fiindcă a fost al d-voastră, și între acest 


“procedeu, care spuneţi că este ne mai 


pomenit ? 

D. C. Argetoianu: D-le Mirto, sehim- 
bările care s'au adus legii noastre au 
fost făcute prin amendamentele aduse 
din inițiativa Parlamentului, amenda- 
mentele d-voastră nu sunt amendamente 
eare vin din iniţiativa  Parlămentului, 
ci sunt amendamente pe cari d-voastră, 
guvernul, le-aţi redactat în negocierile 
d-voastră cu reprezentanţii Băncii Na- 
tionale şi, atunci. nu mai pot fi consi- 
derate ca amendamente parlamentare, 
când sunt rezultatul unei tranzacțiuni 
şi când sunt prezentate însăși majorită- 


tii d-voastră, ca modificări admise de 


guvern în textul legii. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor pubiice şi al comunicațiilor: 
D-le Argetoianu, d-voastră aţi avut 
amendamentul privitor la Creditul Ru- 
ral, care — am fost de față — a fost 
rezultatul unei tranzaeţiuni' dintre re- 
prezentanţii. Creditului Rural și d-voa- 
stră. (aplauze pe băneile majorității) și 
en nu vă fac o invinuire. 

Voci de pe băncile Partidului Naţio- 
nal-Liberal (I. G. Duca): Nu a trecut. 

D. C. Argetoianu; Dar se poate face 
comparaţia aceasta, d-le Mirto? De ce 
insistaţi? D-voastră credeţi, poate, că 
acesta este argumentul' principal, pe 
care vreau să-l aduce dela această tribu- 
nă împotriva legii? Vă înșelaţi; obser- 
vaţiunea mea cu privire la procedura 
d-voastră, îmi serveşte numai de intro- 
ducere la cuvântarea mea. Dar să răs- 
pund totuși la întreruperea d-voastră. 
Am venit în Parlament cu un text, așa 
cum a ieșit din comisiune și în desbate- 
rile parlamentare, pe care noi nu le-am 
înăbuşit, nu le-am fixat, ca d-voastră, 
pentru un număr de ore... 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 


rilor publice şi al comunicaţiilor: 
Nici noi. 


D. C. Argetoianu: Daţi-mi voie. Eu 
am plecat dela 5 dimineaţa dela Panciu, 
ca să fiu aici, fiindeă mi s'a spus că 
în această seară se închide discuţia. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
Cu cine aţi vorbit la telefon? 

D. C. Argetoianu: D. Radovici a vor- 
bit cu d-voastră, aici... 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
M'a întrebat dacă puteți să vorbiți 
astăzi. I-am spus să vi se comunice că 
voiu- lua înțelegere cu d. președinte al 
Camerei, ca să vorbiți astăzi. 

D. C. Argetoianu: Am spus că nu 
pot vorbi înainte de astăzi, nu că vreau 
să vorbese astăzi. Dacă discuţia ar fi 
continuat mâine și poimâine, aș fi pre- 
ferat să vorbese mâine, decât 


www.digibuc.ro 


regulat, - 


astăzi, 


ea 


1933 6 Iunie 1933 
când sunt ostenit, când şi glasul meu ` 
este ostenit, căci am vorbit ieri în frig. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice și al comunicaţiilor: 
Dacă știam, rugam pe d. președinte să 
vă dea, cuvântul mâine. 

D. C. Argetoianu: D-lor deputaţi, 
adevărul este că noi, astăzi, discutăm 
o probelmă, fără să avem un text de 
lege precis, oricare ar fi, d-le. Mirto, 
abilităţile d-tale de advoeat, — natural 
că întotdeauna poţi găsi argumente 
ușoare de felul acesta — dar când fie- 
care membru din însăși majoritatea 
d-voastră știe că de sâmbătă până 
astăzi, proiectul de lege, așa cum ieşise 
din comisiune, a fost modificat în trei 
rânduri, daţi-mi voie să nu răspund la 
argumentele d-voastră. 

Noi, astăzi, nu știm, niciunul din 
această incintă, nici din minoritate, nici 
din majoritate, care este textul exact, 
pe care guvernul și-l însuşește și îl 
propune votului Parlamentului. Acesta 
este adevărul, 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice și al comunicaţiilor: 
Eu vă; repet, nu s'a schimbat și nu se 
va schimba nimie din principiile ace- 
stui proiect. Dacă vă interesează atât de 
mult, încât sunteţi împiedicat. din acea- 
stă cauză de a vorbi, dacă dobânda este 
de 2 la sută sau de 1 la sută... 

D. C. Argetoianu: D-le ministru, nu 
mă interesează prea mult proiectul 
d-voastră. Eu cunose realitățile din 
această ţară și nu mă îndoiese că. pro- 
blema aceasta a asanării datoriilor în 


totalitatea lor va primi soluțiunea. pe 


care toată lumea o vrea, pentrucă voința 
tutulor este mai puternică decât îndă- 
rătnicia oricărui guvern. 

Textul d-voastră, dacă ar fi fost bun, 
ar fi trebuit să închidă această proble- 
mă printr’o soluțiune definitivă. Dacă 
nu este bun, vor veni alte texte, care îl 
vor completa. Prin urmare, eu nu mă 
agăţ prea mult de textul d-voastră, însă 
ţin să analizez principiile care v'au con- 
dus. In lipsa unui test precis nu ne pu- 
tem ocupa decât de principii. Amănun- 
tele le vom examina când vom cunoaște 
textul definitiv. 

Voiu lua cuvântul la amendamente, 
voiu cântări şi voiu examina valoarea 
fiecăruia. In amănuntele textului Nr. 3 
nu pot intra. »entrucă d-voastră puteţi 
foarte bine să-mi răspundeţi, când volu 
vorbi de un amănunt: dar s'a schimbat 
acest text, nu mai este valabil. l 

Principalul defect al proiectului 
d-voastră este că nu rezolvă nimic, că 
nu soluţionează criza. Interesul nostru 
al tuturor era să dăm o soluţie crizei 
economice, stării anormale, care de atâta 
vreme paralizase întreaga noastră pro- 
ducţie. O asemenea soluţie nu putea să 
vină decât printr’un mijloc oarecare de 


6 Iunie 1933 


ăi a ctg Feet trecut, pe 
care: cu toţii îl recunoaştem astăzi că 
apasă prea. greu pe umerii. produători- 
lor: noştri. - i 


Prin urmare, d-lor, o asanare nu se. 


putea realiza decât, schimbându-se ra- 


porturile de astăzi, între producători. 


de o parte și între factorii procuratori 
de credit, pe de alta. Cu alte cuvinte 
asanarea nu se putea realiza decât dacă 
ne atingeam. de creanță. Atâta timp cât 


noi nu ne atingem de creanţă, nu pu.-. 


tem rezolva problema asanării datorii- 
lor agricole, a datoriilor urbane şi: a 
celorlalte. 

Ün proiectul d-voastră, însă, nu prea 
vă preocupați de asanare. Pe d-voastră 
vă preocupă pur şi simplu de a câștiga 
vreme în vederea unei soluțiuni viitoa- 
re. Or, noi credem că această metodă 
este cea mai rea, fiindcă departe de a 
aduce o ușurare în criza economică, din 
contră o înteţește prin nesiguranța care 
se menține mai departe. = 

Atunci când am venit cu legea de 
asanare a datoriilor agricole și de atunci 
până astăzi, în toată campania pe care 
am făcut-o eu și propag gatorii ideei asa- 
nării datoriilor, nimeni n'a avut în ve- 
dere ușurarea individuală à debitorilor, 
evident pe cale de consecință da, dar nu 


pe cale principală. In principiu, ceea: 


ce s'a avut în vedere a fost refacerea 
economiei naționale, redarea unei elasti- 
cităţi economice producătorilor de tot 
soiul, care astăzi se află oberaţi, anchi- 
lozaţiă, se află cu creditul lor istovit. In 
treacăt fie zis, se tot repetă că aceste 
legi de asanare sau propagandă în fa- 
voarea lor fac rău creditului. Nu, cre- 
ditul la noi a dispărut din cauza sără- 
ciei, fiindcă nu mai are nimeni încre- 
ere în puterea de câștig a producăto- 
rului. Intreg creditul producătorului 
este sleit, fiindcă nu mai există astăzi 
o marjă între muncă şi beneficiu, care 
să fie utilizată de credit. 

Tată de ce, ceea ce trebuia făcut eră 
o degrevare. Atâta timp cât nu există, 
o degrevare a producătorului n'am. fă- 


cut nici un pas înainte: în soluţionarea. 


problemei asanării economice. 
In proiect nu v'aţi preocupat de acea- 


stă degrevare, fiindcă se pare că o ere-. 


'deți cu neputinţă, în situaţia de astăzi, 
din două motive: un motiv de ordin. 
constituțional și un motiv de ordin ban- 


caro-monetar. Vă stă în eale, pentru a. 


reduce o' creanță, Curtea de „Casaţie, 
păzitoare a Constituţiei, și vă stă în 


cale Banca Naţională, păzitoarea nor-. 


malităţii monetare. 


In lipsa unei posibilităţi, de a pune: 


de acord textul unei legi de reducere a 


creanţei cu textul Constituţiei și în im- 


posibilitate de a găsi măsurile de fi- 
nanţare ale unei reforme radicale, fi- 


nanţare, care să satisfacă exigenţele de 


MONITORUL OFICIAL Nr. 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: galiai dela 10 Aprilie 1933 


normalitate bancară, KAT a 
Băncii Naţionale, ați venit cu o lege. de 
amânare și cu o lege de reducere a do- 
bânzilor pe un termen de... în interio- 
rul căruia aţi prevăzut, după cum aţi 
crezut d-voastră, condițiuni favorabile 
pentru înţelegere între părţi. Cu alte 
cuvinte, ați căutat să obţineţi, pe cale 
de înţelegere între. debitori şi creditori, 
ceea ce vi s'a părut că nu puteţi . im- 
pune prin lege. Or, eu cred că toemai 
aici este încă o mare eroare a d-voastră. 
Voiu vorbi numai decât de latura „mo- 
ratoriu'f a proiecţului d-voastră. La- 
tura, imboldul la împăcare între credi- 
tori -şi debitori, cred că nu o realizați 
cât de puţin prin proiectul d-voastră. 

Vă mărturisese că nu știu la ce for- 
mulă să mă opresc. Sunt obligat.să ra- 
ționez în baza formulei pe care o am 
imprimată înaintea mea. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
Și nu greșiţi. 

D. C. Argetoianu: Dacă s'ar modi- 
fica formula în unele detalii, și raționa- 
mentul meu ar trebui modificat, în mă- 
sura modificării textului. 

De ce cred eu că imboldul la o îm- 
păcare este nul în acest proiect? Fiindcă 
condiţiunile pe care le oferiţi d-voastră 
creditorului, ca să ajungă la o împă- 
care cu debitorul, nu sunt de natură 
să-l atragă. 

- D-voastră, în adevăr — și eraţi siliți 
la aceasta prin capacitatea de plată a 
debitorului — aţi menţinut. în condi- 
iuni, pe care le fixaţi ca fiind obli- 
gatorii pentru debitor să le primească, 
dacă le-ar propune creditorul, și o do- 
bândă mai joasă și-o cotă de amorti- 
zare foarte mică. Aţi limitat efortul de- 
bitorului, după categorii, la o treime 
sau la o jumătate din venitul său anual. 
Dacă aţi face calculul pe. datoriile cu- 
rente la hectar în toate categoriile, aţi 
constata că, cu asemenea dobândă și cu 
asemenea cotă de amortizare, credito- 
rul va fi despăgubit într'un număr 
foarte mare de ani. 

D. Eduard: Mirto, ministrul lucră- 
rilor - publice şi al - comunicaţiilor: 
Circa, între 7—8 ani. 

D.C. Argetoianu: Acestea sunt afir- 
maţiuni. Eu cred că între 60 şi 70 ani. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră= 
rilor publice şi al comunicaţiilor: 
D-le Argetoianu, îmi permiteți să vă 
spun-din 'ce am dedus eu cifra de 8 ani? 

D-le Argetoianu, d-voastră, care aţi 
prevăzut în lege pentru: cei până la 10 
heetare-un termen de 30 ani, vă sperie 
termenul din această lege:și afirmaţi că 
el poate să fie de 60—70 ani? 

O socoteală elementară nė conduce la 
cifra, pe care v'am spus-o eu, de 8 ani. 
Pentru a putea ști în câţi ani se va 
putea amortiza, pe baza rătelor egale 


www.digibuc.ro 


4683 


cu o treime din venitul din matricola 
recensământului, trebue să cunoaştem 


media venitului pe hectar și media da-. 


toriei pe hectar. 

Media datoriei la hectar este de 
3.100—3.800 lei; exact, nu-mi adue 
aminte ; știu că este sub 4.000 lei. 

D.-C. Argetoianu: Media la hectar, 
este mult mai mare. Până la ce cate- 
gorie? i 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
Până la 10 hectare, deocamdatä. 

D. C. Argetoianu: Dar, depinde de 
locuri; nu puteți să faceți o medie, ge- 
nerală. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
Vorbese de media la hectar, ținând 
seamă și de volum şi de proporție. 

D. Gr. N. Iunian: In calculul d-voa- 
stră ați pus și pe aceia cari nu sunt 
datori. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice și al comunicaţiilor: 
D-le lunian, cel puţin la calcule veţi 
reeunoaște că nu fac asemenea erori. 

D-le Argetoianu, este adevărat că 
este o mare deosebire dela regiune la 
regiune, ; 

D. C. Argetoianu: Aceasta 
sează, în cele mai multe cazuri. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
Soluțiunea nu poate fi rea, dacă îm- 
părtăşeşte 80—85% din cazuri, cărora 
le dăm satisfacție. Rămâne să ne pre- 
ocupăm numai de ce facem cu acele ex- 
cepţii, de care vorbiţi d-voastră. 

Să vă dau cifra exactă: 3.900 lei este 
media datoriei la hectar. Este însă ade- 
vărat că avem o variaţie foarte mare. 

D. C. Argetoianu: Eu nu am venit 
înarmat cu cifre, fiindcă aveam inten- 
ţia să ţin o duvântare: scurtă: Totuşi, 
contest cifra dată de d-voastră și ered: 
că voiu avea ocazia . să vă arăti cifra’ 
exactă. 

Socotese că aceste plăți nu se: toti face 
decât într'un termen foarte. lung și. cu 
o dobândă foarte mică; pentrucă. așa 
doriți și d-voastră. f 

Atunci, cređitorul, față mai ales de 
numărul mare de legi, care se fac în 
această materie, legi care se abrogă la 
6 luni după ce s'au făcut, își va zice: 
prefer să nu mă înţeleg. cu debitorul 
meu ; prefer.ca timp de 6 luni, 1 an, sau 
2 ani, să primese o dobândă mai mică 
şi să-mi păstrez intactă creanța mea și 
dreptul meu de executare asupra aces- 
tei creanţe, fiindeă mâine — peste 6 
luni, peste un an — își va zice credi- 
torul iluzionist, se vor îndrepta lueru- 
rile . și debitorul meu va putea plăti. 
Creditorul mai practic va zice: va veni 
un guvern amic şi va face o lege în 
favoarea mea, ca să pot executa pe de- 
bitor. 


'intere- 


BL 


4084 


Iată de ce acest imbold la înţelegere 
între creditori și debitori îmi pare, în 
conformitate cu legea d-voastră, cel pu- 
țin eu textul pe care îl curiose eu, ilu- 
zoriu. 

Prin urmare, această parte, care ar 
avea âerul că se atinge de însuși fondul 
problemei, și că aduce un început de 
soluțiune, înţelegerea părţilor trebue 
lăsată la o partie Și, aşa stând lucrurile, 
lezca d-voastră rămâne numai o lege 
de păsuire, de moratoriu. 

Dacă ar fi numai aceasta, nu i-ași 
face un reproș prea mare, pentrucă se 
poate foarte bine întâmpla, ca momen- 
tul de față să fie mai puțin prielnice 
pentru rezolvirea unei asemenea pro- 
bleme decât, de exemplu, toamna vii- 
toare. Aceasta, din două motive. Unul, 
de ordin intern. Până la toamnä . vom 
şti ce recoltă vom avea și cum vom pu- 
tea să o valorificăm; prin urmare, vom 
ști ce posibilități de plată vor avea de- 
bitorii. 

Pe de altă parte, până la toamnă este 
probabil, că soluția acestei probleme va 
evolua și în alte țări și atunci poate că 
ne vom putea încadra şi noi în alte legi, 
din alte țări, printr'un consens înteră 
naţional, pe care eu nu-l consider indis- 
pensabil, dar care, cu siguranţă, ne-ar 
folosi. 


Dar legea d-voastră — lăsând la o 
parte acest imbold la înţelegere — nu 


este nici cum am spus eu, o lege de 
simplă amânare, de simplă păsuire, de 
moratoriu, pentrucă ea intervine în fon- 
dul chestiunii, și intervine în mod dezas- 
truos. 

Cum intervine? Mai întâi, atingân- 
du-se de un drept câștigat. 

D-lor, prin legea din 19 Aprilie 1982, 
creanţele împotriva proprietarilor până 
la 10 hectare au fost reduse la jumă- 
tate. Aceasta este un drept care a fost 
câştigat. 

Debitorul a ştiut că, prin simplul 
fapt al promulgării legii, creanța sa a 
fost redusă la jumătate. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicaţiilor: 
Așa serie? 

D. C. Argetoianu: Așa scrie în lege. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicaţiilor: 
Dar serie altfel în jurisprudenţa Casa- 
tiei. 

D. C. Argetoianu: Voiu veni şi la 
aceasta. Dar asupra chestiunii proprie- 
tății până la 10 hectare, jurisprudența 
Casației nu a seris nimic. 

S'a tot amânat judecata pentru pro- 
prietatea până la zece hectare. Dar o să 
venim şi la această chestiune. 

D-voastră vă atingeți acum de drep- 
turi câştigate şi reîntregiți creanța. Cu- 
nose argumentul, d-voastră. ziceți: 


sitnaţia de fapt a debitorului este ace-` 


52 


MONITORUL OFICIAL Nr. 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedința dela 10 Aprilie 1933 


eași, fiindcă dobânda pe care cereţi să 
o plătească cum și anuităţile pentru în- 
treaga creanță, sunt stabilite în așa 
mod, încât corespund cu ceea ce se ce- 
vea debitorului de plătit pentru do- 
bândă și anuitate pe creanţa înjumătă- 
țită, fiindcă în legea din 1932, se pre- 
văzuse o dobândă 'mai mare. Eroarea 
d-voastră, însă, este că confurdaţi plata 
cu dreptul. Prin legea din 1932, debito- 
rul era degrevat de jumătate din cre- 
anța contra lui. I se creia prinurmare, 
o disponibilitate de jumătate din avu- 
tul său. Astăzi, această ereanţă fiind re- 


- întregită, ea grevează în totalitate bu- 


nul și îl face indisponibil. Astăzi, pro- 
prietarul până la 10 hectare nu mai 
poate să vânză pământul său, fiindcă, 
dacă îl vinde, el trebue să plătească to- 
talitatea creanței; pe câtă vreme sub 
imperiul legii din 1932, vânzând pă- 
mântul său, el plătea numai jumătate 
din creanță. Astăzi, proprietarul până 
la zece hectare nu mai poate înzestra, 
cu jumătate din pământul său sau cu 
valoarea acestei jumătăţi o fată, ca să 
o mărite, sau pe un băiat, ca să-l așeze, 
fiindcă nu mai are nicio disponibili- 


tate, fiindcă averea lui e integral gre- 


vată pentru totalitatea datoriei. 
Dar aţi făcut mai mult. D-voastră nu 


numai că nu aţi ținut seama de acest 
drept câștigat — rămâne de văzut ce va 
zice Curtea de Casaţie, care e atât de 
aprigă în apărarea drepturilor garan- 
tate de Constituţie, când se va aduce 
în fața ei această chestiune a dreptului 
câștigat — însă ați făcut și altceva: 
d-voastră ați consolidat datorii nedrepte 
și imorale. Cunoașteţi foarte bine acea- 
stă chestiune, și toemai micii proprietari 
până la zece hectare şi-au văzut crean- 
tele întreite, împătrite și înzecite prin 
acumularea dobânzilor. Este o provin- 
cie întreagă care a fost secătuită de că- 
mătari, este Bucovina, unde nu e debi- 
tor a cărui datorie să nu reprezinte 15 
părți din 20, dobânzi acumulate. Or, 
d-voastră, prin legea d-voastră luaţi 
creanţele la data promulgării legii, aşa 
cum se află, cu capete și dobânzi. Vasă- 
zică d-voastră consacrați prin legea 
d-voastră debite nedrepte şi imorale. 


Nu faceți discriminarea între datoria 
inițială și între ceea ce a fost adăogat 
acestei datorii prin dobânzi acumulate 
în. cele mai multe cazuri, mai ales pen- 
tru proprietatea mică, uzurare. Aşa în- 
cât, d-voastră în loc să ușuraţi pe pro- 
ducător, îl îngreuiați dimpotrivă prin 
această lege, îl îngreuiați pentrucă, pe 
de o parte puneţi pe acești mici produ- 
cători să plătească tot atât și ceva mai 
mult, pentrucă nu discriminați toate 
dobânzile uzurare decât ar fi avut să 
plătească sub regimul legii din 1932, și 
îl grevaţi cu o datorie nouă. 


www.digibuc.ro 


6 Iunie 1933 . 


D-lor, ziceam că nu.aţi avut Oil JA 
să vă atingeţi de creanţe. 

D-voastră vă daţi foarte bine seama, 
că nu se pot face jumări fără să spargi 
ouă, prinumare, nu se. poate face asa- 
nare fără să nu impui un sacrificiu unei 
părţi și nu se poate face o asanare în 
circumstanțele noastre actuale, fără să 
nu impui anumite sacrificii creditori- 
lor. 

Eu sunt convins că aţi fi gata să îm- 
puneţi aceste sacrificii creditorilor, 
după cum cred că și marea majoritate 
a creditorilor, precum odinioară imensa 
majoritate a marilor proprietari rurali, 
ar primi să facă sacrificiile necesare, 
însă v'aţi împiedicat de cele două con- 
diții: Curtea de Casaţie, Constituția şi 
Banca Națională. 

In ce priveşte constituționalitatea, eu 
cred că Constituția este o lege tăcută 


tocmai ca să apere integralitatea statu- 


lui și că atunci când Pactul fundamen- 
tal prin evoluţia stărilor economice, po- 
litice sau sociale vine să pună un obsta- 
col propășşirii şi desvoltării naturale a 
Naţiei, în cazul acela nu trebue să ne 
mai încurcăm eu.prescripțiunile sale. 

Cum putem să evităm acest obstacol 
constituțional? Sunt două metode, mai 
întâiu prin interpretarea Constituţiei. 
Eu nu cred că decizia Curţii de Casaţie 
nu ar putea fi schimbată. Cred că 
Curtea de Casaţie a judecat într’un 
mod foarte ciudat. Curtea de Casaţie a 
interpretat în modul cel mai larg, din 
punct de vedere al literii legii, art. 17 
și în modul cel mai strict din punctul 
de vedere al interpretării art. 21. 

Ar fi fost natural ca Curtea de Casa- 
ție să interpreteze fie în mod strâmt, 
fie în mod larg, dar ambele articole. 

In art. 17, care nu vorbește de garan- 
tarea dreptului de creanţă, Curtea de 
Casaţie a interpretat aşa de larg legea, 
încât a dedus și această garanție a cre- 
anţei particulare, din faptul că artico- 
lul garantează creanţele statului, iar la 
art. 21, care dă puterii legislative şi 
chiar puterii executive dreptul să se a- 
mestece în raporturile dintre factorii 
economici ai ţării, acolo interpretarea a 
devenit așa de strâmtă, încât s'a con- 
chis că acest articol se referă numai la 
conflictele de muncă, dar nu și la alte 
raporturi de ordin economie. 

Este aci o antinomie. S'0 „explic, 
mi-ar fi greu, Nu sunt advocat, nu cu- 
nose Curtea de Casaţie, nu am freeven- 
tat-o niciodată. Mi s'a spus și mie că 
Curtea de Casaţie a aţipit acum 20 de 
ani și s'a deșteptat într'o bună zi și. că, 
din nenorocire pentru criza noastră eco- 
nomică, Curtea de Casaţie s'a deșptetat 
tocmai în ziua când judeca acest pro- 
ces al constituţionalităţii legii asanării 
datoriilor agricole. 


6 Iunie 1933 


` Se poate întâmpla, în acest joe de 
deșteptare și de aţipire al Curţii de Ca- 
saţie, ca, cu altă ocazie, Curtea de Ca- 
suție să fie mai înţelegătoare și să re- 
vibă asupra hotărîrii dată acum câtva 
timp cu privire le coustituționalitatea 
legii. 

Aceasta ar fi o soluţiune; în cadrele 
actuale ale Constituţiei s'ar putea con- 
cepe o altă interpretare, o altă juris- 
prudenţă a Curţii de Casație. 

Dar, dacă nu s'ar putea ajunge aci, 
dece să ne speriem și de cuvinte şi de 
anumite necesităţi? Nu avem decât să 
schimbăm Constituţia. 

Nu avem uici un fel de obligaţie să 
ne închinăm, ca în faţa unei evanghelii, 
în faţa unei legi care nu are pentru 
sine nici măcar o tradiție prea lungă. 
Este o Constituţie de acum zece ani; 
este o Constituţie, pe care d-voastră, 
membrii Partidului Naţional-Țărănese, 
aţi primit-o eu protestări. (Aplauze pe 
umele bănci ale opoziţiei). Aţi spus că 
o vecunoașteţi ca o stare de fapt, nu 
ca o stare de drept. Aplauze pe băncile 
opoziției). 

Puneţi de acord: interesele superioare 
ale ţării eu textele și dați României, în 
fine, o Constituție de drept. Daăţi-o în 
aşa fel, încât textele ei să nu se mai o- 
pună la cerinţele evoluţiei noastre so- 
ciale. 

D-lor, v'am făgăduit că nu voiu fi 


lung, fiindcă nu am text pe care să-l. 


discut. Voiu fi silit să iau cuvântul în 
cursul discuţiei pe articole, când se vor 
aduce propunerile de modificare ale le- 
gii. Mă mărginesc, la această oră tår- 
zie, cu aceste câteva observaţii de ordin 
principial, la care să-mi daţi voe să mai 
adaog câteva și apoi am terminat. 

Pe lângă acest. defect al legii, că nu 
rezolvă problema, că nu rezolvă însăși 
asanarea noastră economică. Şi nu 
atacă reducerea creanţelor pentru li- 
chidarea pasivului, pe lângă  obiec- 
țiunea pe care o fac, că deși pare o lege 
de moratoriu, de  păsnire, totuşi se 
amestecă în situaţia creanţelor, înrău: 
tăţind din acest; punct de vedere starea, 
debitorului, mai am să fac și observa- 
ţia că, în detaliul ei, legea nu a fost 
destul de studiată. 

Voiu face câteva observaţii, pe lângă 
cele făcute deja în comisiune, dar care, 
deși par de amănunt, se leagă totuși 
de chestiunile de principiu. 

Iată, de pildă, o observaţie pe care 
vreau să o fac. Am văzut la excepţiu- 
nile din art. 12, prin care sunt enu- 
merate excluderile dela beneficiul ace- 
stei legi, că s'au înscris şi debitele faţă 
de firmele conceordatare. Prin acest 
fapt exeludeţi dela beneficiul 
categorie enormă de debitori. 

D, I. Vasilescu-Nottara: Nu este așa. 
Este vorba de acei care urmăiese, după 


legii ò 


MONITORUL OFICIAL Nr. 58 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 Aprilie 


sistemul falimentar sau  concordatar. 
De exemplu, dacă în-contra unui falit 
ai o creanţă.... 

D. C. Argetoianu: Atunci articolul e 
rău redactat. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor pubiice şi al comunicaţiilor: 
Cu toate că redacţiunea este rea, în- 
țelesul este cel spus de d. Nottara. Dacă 
o minte atât de puternică ca a d-voa- 
stră a dat un alt înţeles, eu nu las re- 
dacţiunea aceasta. i j 

D. C. Argetoianu: Atunci vă rog să 
schimbaţi textul, pentrucă nu este bun. 

O altă observaţie, pe care v'o fac: 

Aţi spus în lege că o anumită clasă 
de agricultori trebue să nu aibă mai 
mult de 40 la sută venituri urbane și 
atunci vă întreb, cum calculați acești 
40 la sută, îi ealeulaţi după venitul net, 
sau după venitul brut? 

D. Al. Stan: Nu este vorba de venit; 
este vorba de patrimoniu. 

D. C. Argetoianu: Este un articol în 
care este vorba de venit. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
Nu este în textul acesta. Pășiţi, așa 
cum v'am cunoscut, pe realități. 

D. C. Argetoianu: Iau act de cuvân- 
tul d-voastră și-l consider ca un anga- 
jament. 

Mai este un alt punct; relativ la pro- 
cedura abandonului. -D-voastră aţi spus 
că cei care nu intră în asanare pot fuce 
abandonul averii lor. cedând credito- 
rilor patru cincimi din avere și pă- 
strând o cincime. Eu pun o întrebare: 
Această procedură a abandonului poate 


să fie tăcută numai de aceia, care au 


fost exeluși dela asanare, sau poate fi 
făcută şi de aceia care au fost admiși, 
dar nu mai pot face faţă obligaţinnilor 
lar? 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicaţiilor: 
Toată lumea. 

D. C. Argetoianu: Trebue pus însă în 
lege. Iată, de exemplu un proprietar 
care îndeplineşte toate condiţiunile 
pentru a intra la asânare. Intră la asa- 
nare. Are însă un an rău. are nenoro- 
ciri, nu poate face față obligaţiunilor. 
Poate el atunci să treacă la abandon. 
Acest lucru trebue spus clar în lege. 
In articolul din lege se sphne. numai 
aceia care nu pot fi admiși la asa- 
nare. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicaţiilor: 

In art. 8, devenit 10, care a fost mo- 
dificat de comisiune și sub sugestiunile 
d-voastră, se spune: oricare din cate- 
goriile de debitori menţionate prin 
prezenta lege nu vor putea fi urmă- 


“piţii ..... Dacă nu este clar nici acesta, 


eu sunt. dispus să-l 'modifieăm. 
D. C. Argetoianu: Nu este destul de 
clare 


www.digibuc.ro 


1933 * 4085 

D. Ednard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice și al comunicaţiilor: 
Ideea este ca să-i cuprindă pe toţi. 

D. C. Argetoianu: Eu sunt de exem- 
plu, debitor care intru în categoria 
asanării. Dar vu vreau, prefer abau- 
donul. Pot să recurg la abandon? După 
textul acesta, nu se spune că dacă am 
ales o cale, de exemplu asanarea, pot 
să mai intru și la abandon, 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice și al comunicațiilor: 
Poate să facă abandonul. 

D. C. Argetoianu: D-le Mirto, mai 
este un punct asupra căruia aş vrea să 
insist, este punctul relativ la plafon. 
Nu vreau să-l ating însă acum, fiindeă 
este mai bine să-l desbatem atunci 
când vom trece la discuţia pe para- 
grafe. Punctul relativ la plafon, cu 
care nu sunt de loc de acord, l-ați 
menținut în textul actnal, pe care îl 
găsesc cu totul neîntemeiat. Mă voiu 
ocupa de acest text al plafonului, când 
va veni paragraful în discuțiune. Voiu` 
propune un amendament, fiindcă este 
cel mai injust dintre criterii, să sta- 
bileşti un plafon unitar -pentru toată 
țara, atunci, când valoarea pământului 
este atât de variabilă, atunci când va- 
loarea iuvestiţiunilor făcute în diferi- 
tele regiuni, este atât de deosebită. Este 
injust să stabileşti un plafon, fără 
niciun fel de criteriu, nici social, nici 
ştiinţifice și nici util, aș zice, fiindcă se 
poate întâmpla foarte bine ca un de- 
bitor cu un plafon mult mai mare, să 
fie mai asanabil, decât un debitor eu 
un plafon mai mie. Aceasta este însă o 
chestiune, pe care îmi rezerv dreptul 
să o lămurese cu ocazia disenţiei pe ar- 
ticole. 

Un defect al legii d-voastră, și care 
mă miră, date fiind colaborările d-voa- 
stră şi dată fiind cauza pentru . care 
d-voastră aţi declarat proiectul nostru 
din 1932 ca neaplicabil, este lipsa to- 
tală de finanţare. 

Ştiu că aici aveţi mari dificultăţi cu 
Banca Naţională, însă nu ar trebui 'să 
le mai aveţi. (Intreruperi) . 

Daţi-mi voe, eu, când am făcut le- 
gea din Aprilie 1932, nu am prevăzut 
finanţarea înadins, fiindcă în acel mo- 
ment; nu se putea face. Si iată, să vă 
spun cum stă chestia, căci astăzi se 
poate vorbi de chestiunea aceasta, nu 
mai compromitem nimic. Despre o fi- 
nanțare propriu zisă, adică o finan- 
țare prin găsirea de fonduri, cu care 
să vii să despăgubeșţi, tu, stat, sau tu, 
altă instituţie, pe creditor, nu putem 
vorbi. astăzi, ca şi acum un an, și pro- 
babil nu vom putea vorbi încă mulţi 
ani: Neputând găsi o finanţare de felul 
acesta, nu puteam în 1932 și nu putem 
recurge astăzi decât la o rerlementare 
„a acestor reduceri de creanţe. In 1932 
nu puteam vorbi de o asemenea regle- 


53 


4086 


mentare, fiindcă atunci Banca Naţio- 
nală era absolut independentă đe stat. 
Se făcuse stabilizarea, se dăduse inde- 
pendcnța băncii de emisiune, care, prin 
puterea, prin creditul ei și pe baza con- 
vențiunilor ei de stabilizare, menținea 

moneta. Să fi venit atunci și să fi impus 
institutului de emisiune anumite condi- 
țiuni în folosul unei reforme de felul 
acesta, ar fi fost, negreșit, să compro- 
mitem soliditatea monetei ; sacrificiile, 
care s'ar fi făcut într'un sens, s'ar fi 
repercutat imediat asupra cursului mo- 
netei. Dar eu ştiam—eram ministru de 
finanţe— cum curba monetară mergea 
descendent și ştiam că va veni momen- 
tul în care se va putea faze această in- 
tervenţie. Acest moment a sosit și acest 
moment nu l-a provocat nici o lege de 
conversiune ; l-a provocat conjuetura 
internaţională și conjuetura internă a 
tării. (Aplauze pe unele bănci ale opo- 
zației). 

Astăzi, leul nostru nu este menţinut 
pici prin convenţiunea de stabilizare, 
nici prin statutele Băncii 
nici prin stocul acestei bănei, ci este 
susținut ` prin intervenția statului. 
(Aplauze pe unele bănci ale opoziției). 

Astăzi, statul, prin reglementarea eo- 
merțului de devize, menține cursul mo- 
netei și orice s'ar întâmpla la Banca 
Naţională, cursul acestei monezi va fi 
menţinut. Fiindcă, prin lege, nu se pot 
obţine devize decât pentru o sumă de, 
în compensație, pentru cutare sau cu- 


tare monetă. Și atumei când Banca Na- 


tională, ag Ceai] de emisiune, trăește 
în funcţie de mine, stat, apoi eu, statul, 
pentru serviciile pe. care le fac institu- 
tiunii.pot să-i cer şi ei un serviciu pei- 
tru a-mi uşura executarea unei refọr- 
me.: Astfel încât eu nu văd astăzi nici 
un, obstacol ca în, bilanțul Băncii Na- 
tionale, să fie înserise separat într’un 
cont. de.ordine,. aşa cum am arătat în 


pragramul pẹ care lam publicat, su-. 
mele care. să, reprezinte diferența la- 


scont a efectelor intrate în conversiune. 
Să mă ertați dacă, analizând degca 
“d-voastră, fae confuziune între texte, 
între cel imprimat, cel manuscris și cel 
bătut la mașină. Mi s'a arătat un text 
din care rezultă că se punea într'un 


cont de ordine la Banca Naţională di- 


ferenţa de dobândă de la tratele agri- 
cole scontate şi intrate în asanare, dar 
se punea în acelaş timp, în sarcina sta- 
tului regularea imediată a acestor 
sume, ceeace este o imposibilitate. 


D. G. Deleanu: Banca Naţională, în 


„conformitate cu legea pentru controlul. 


vânzării devizelor, exercită monopolul 
vânzărilor și cumpărării devizelor. La 
acesie operaţiuni percepe un comision 
care se ridică cam la 3 la sută. Faceti 


d-voastră socoteală la totalul importu- ` 


lui şi exportului nostru, asupra căruia 


54: 


Naționale, 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 Aprilie 1933 


Banca Naţională percepe acest comi- 
sion şi veţi vedea că rezultă aproape un 
miliard pe an. Unde merg aceşti bani? 

D. dr. I. Costinescu: Se ia numai la 
import, nu și la export: 

"D. C. Argetoianu: D-lor, eu vreau să 
fin precis. Spun aşa: Banca Naţională 
poate face astăzi un serviciu de regle- 
mentare pentru reducerea creanţelor. 
Ea poate face acest serviciu în două 
forme : întâi, sub o formă pe care o gä- 
sese greşită, care pare a fi fost adop- 
tată într'unul din textele care mi s'au 
supus, repet, nu ştim dacă în textul 
bătut la mașină, în textul manuscris 
sau în cel imprimat; dar rezultă, că la 
Banca Naţională ar urma să se înre- 
gistreze într'un cont de ordine dife- 
rența de dobânzi între scontul pe care 
îl plăteşte banca scontatoare la Banca 
Naţională și cât plăteşte debitorul la 
Banca seontatoare. Diferenţa aceasta 
ar fi s'o înregistreze Banca Naţională 
într'un cont special pe care l-ar solda 
Ministerul Finanţelor. Mi s'a spus că 
d. ministru al finanţelor s'a opus la 
această soluțiune și a avut deplină 
dreptate, fiindcă un asemenea cont tre- 
gut anual în bilanțul Băncii Naţionale, 


ar. trebui să fie soldat și lichidat tot. 


anual prin bugetul statului, ceia ce ar 
fi o imposibilitate, având în vedere su- 
mele mari pe cari le-ar necesita acea- 
stă operaţiune. 

Potrivit programului pe care l-am 
publicat, ajutorul statului devine posi- 
bil. Căci nu mai e vorba de sume ca 
ar urma să fie debitate, ei e vorba.de 
creanţe, care ar urma să fie tăiate. O 
parte din creanţe ar rămânea într'un 
cont special fără dobândă, fără nevoie 
de aloeațiuni bugetare anuale, cont 
care ar fi lichidat de stat, cândva, 
după un număr oarecare de ani, mai 
mare sau mai mie. Şi la lichidarea 
acestor. sume înserise într'un cont de 


ordine, Banea Naţională ar putea fi. 


ajutată prin fondurile speciale de a- 
mortizare, care s'ar creia la fiecare 
bancă seontatoare: 

Dar, în fine, în Proiectul d-voastră 
în textul imprimat, soluţia finanțării 
lipseşte, până acum, poate că veţi veni 
cu un formular Nr. 6 — nu știu,. aş- 
tept, dar în textul acesta pe,eare îl am, 
dacă nu mă înșel Nr. 3, sau 4... 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice Și al - 
Nr, 2. 

DO: NeT In YN pe eare-l 
am nu există nici. un articol relativ la 
finanţarea măsurilor de reducere, pe 


care d-voastră le preeconizaţi. Și mă în-. 


treb, când d-voastră spuneţi: debitorii 


până la zece hectare vor plăti o. do- 


bândă de 1 sau 2 la sută, eine plătește 


diferență ? pentrucă acești debitori au, 


trate la o bancă, banca ageia, le-a școn- 
tat la alta, cealaltă la Banca Naţională 


www.digibuc.ro 


comunicaţiilor: . 


6 Iunie 1933 


ȘI nu reiese din textul d-voastră Nr. 
4, -de: nicăieri, cum soraim mea ace- 
stă reformă? a 

Vedeţi, prin urmäre, d-lor, cât de 
grea este o discuție generală. Noi nu 
avem preciziunile necesare. Astăzi eu: 
v'am înseilat câteva observaţiuni da 
ordin general, pe cari le-am crezut ne- 
cesare, rămânând ca, îndată ce d-voa- 
stră vă veţi hotărî asupra punctelor 
esenţiale, să le examinez împreună eu 
d-voastră. i 

Vă mărturisese că, așa cum ieşisese 
proiectul din comisiune, l-aș fi combă- 
tut, cum l-am combătut și acum, însă, 
eram hotărît să-l votez. 

Ð. Eduard Mirto, ministrul tucră- 
rilor publice și al comunicațiilor: 
Acesta este proiectul. 

D. C. Argetoianu: Eu aştept prolec- 
tul Nr. 7, san Nr. 9, să văd cum va ieși. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice: și al comunicaţiilor: 
D-le Arcţ:olanu, eu vă rog să-l votaţi 
şi iată de ce. En am'să vă reamintesc 
că în comisie, înainte de a se face vreo 
amendare, ați făcnt o declaraţie, anu- 
me că este un pas serios înainte și că 
regretați că nu am urcat dintr'odată 
toate treptele, fiindcă astfel chestiunea 
ar fi fost rezolvată. 

D. C. Argetoianu: 
NT AA 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicaţiilor: 
Era proiectul Nr. 1, iar acesta pe 
care îl aveţi în față este proieetul Nr. 
1, amendat în comisie. 

Ð. I. Manolescu-Strunga: D-le mi- 
nistru, ați citit întâi modificările, pe 
urmă ați început discuția generală. 

D. C. Argetoianu: D. prim-ministru 
sau d. ministru Mirto, nu ştiu care din 
d- nealor, după ce am intrat în comi- 
siune și am făcut câteva declarațiuni 
de principiu, mi-a spus: d-voastră să 
nu diseutați un proiect care vi s'a dis- 
tribuit, căci iată proiectul; atunci, mc- 
aţi citit — era pe foi volante — proiec- 
tul eu articolele amendate. 

D. Eduard: Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice. și al comunicațiilor: 
Eu am spus așa: proiectul este acelaş; 
dar, să nu se discute anumite modifi- 
cări.. TEG 

D. c. Argetoianu: D-le ministru, 'sun= 
tem pe malurile Dâmboviţei, nu ` pe 
malurile mării Mediterane. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicaţiilor: 
Pe orice maluri am fi; dacă nu v'aţi 
fi dus la Panciu, nu ştiu ce v'ar fi pu- 
tut sehimba părerea. 

"V'am atit amendamentele, asupra 
cărora căzusem de acord, ca să nu mai 
insistaţi asupra unor modificări, , pen- 
tru cari eram de acecaş părere şi pe 
cari le știam, 


Era proiectul 


6 Iunie 1933 


D. C. Argetoianu: 
declarat primite. 

D. V. Toncescu: Nu. 

D. C. Argetoianu: Imi pare rău că 
nu pot invoca mărturia d-lui Potârcă, 
deoarece d-sa este senator. 

D. Gr. N lunian: Aţi risca. 

D. Eduard Mirto, ministrul .lucră- 
rilor publice şi al comunicaţiilor: 
D-le Argetoianu, d-voastră, după o ju- 
mătate de oră, ați plecat. Vă afirm — 
şi dacă d-voastră nu credeţi, puteţi să 
controlaţi — diseuţiunea amendamen- 
telor a durat până târziu noaptea. 

D. C. Argetoianu: D-le ministru, să 
nu disentăm degeaba. Este indiferent 
ceea ce am spus eu faţă de proiectul 
Nr. 1, şi Nr. 2. Cum la vot va veni, 
probabil, proiectul Nr. 7, sau Nr. 8, de 
acela va fi vorba și eu nu vă spun că 
n'am să vi-l votez. Eu vreau să vă 
spun luerul acesta: proiectul d-voastră 
deşi după mine are defectul de a nu 
rezolva problema în fondul ei, deși în 
anumite detalii nu sunt de acord cu 
el, totuș, constituind o etapă și conți- 
nând anumite puncte câştigate pentru 
lichidarea pasivului, cu rezervele pe 
cari am să le fac atunci, l-aş vota. Insă, 
eu nu pot să afirm astăzi că îl voi vota, 
chiar cu aceste rezerve, fiindeă nu cu- 
nose proiectul d-voastră; îl aştept să 
vină. 

Dacă proiectul d-voastră nu se va 
depărta prea mult dela proiectul Nr. 
1 şi Nr. 2, pe care le cunosc, în cazul 
acesta, cu rezervele pe cari le-am fă- 
cut astăzi şi pe cari le voi mai face în 
timpul discuţiei pe articole, îl voi vota. 

D. St. Cicio-Pop, preşedinte: D. de- 
putat Costineseu are cuvântul la re- 
gulament. 

D. dr. I. Costinescu: D-le preşedinte, 
d-lor deputaţi, acum 8 zile um cerut 
nişte acte, cu privire la Societatea Via, 
referitoare la lucrările care s'au făcut 
aici în București și la lucrările, care 
se fac pe şoseaua București-Braşov. 

Până acum nu mi s'a trimis nici un 
act din cele cerute. In schimb a apărut 
în ziare o notă, de care ziarele spun că 
nu răspund, cu titlul „Acitivitatea So- 
cietății de Construgţii Via““. In această 
notă, societatea declară că este o socie- 
tate pur românească, că eu am fost in- 
dus în eroare, şi se miră că un vechi 
parlamentar ca mine a putut să pună 
în discuţie această Societate Via. 

Nu citese toată uceastă notă, în care 
societatea îşi face singură reclamă; dar 
este o îndrăzneală diu partea acestei 
societăţi să publice astfel de anunţuri 
în ziare. 

Această societate este fundată de un 
străin, împreună cu alți străini, aci, îni 
țară la noi, și prin sistemul cunoscut, 
mergând și adunând din fiecare partid 
câte un membru în consiliul de admi- 


Şi pe cari le-aţi ` 


MONITORUL OFICIAL Nr. „88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 A prilie 1933 


nistraţie, sia chemat societate  româ- 
mească. 

In-această societate nu este nici un 
ban românesc, străinii au venit să lu- 
ereze în Tara Românească, să ia munca 
antreprenorilor români, care au lucrat 
întotdeauna pe contul lor și nu au luat 
această formă de societate anonimă ro- 
mână, în care aù băgat diferite elemente 
politice. Pentru desvoltarea interpe- 
lăvii mele, vă rog încă odată, d-le pre- 
sedinte, în mod stăruitor şi în dreptul 
pe care îl am, să-mi se pună la dispo- 
ziţie, prin Biroul Camerii, de către Mi- 
nisterul de Interne, actele pe care le-am 
cerut, asupra contractului intervenit 
între Societatea „Via'“, comuna Bucu- 
rești, şi Ministerul Lucrărilor Publice. 

D. St. Cicio-Pop, președinte: Se va 
interveni. 

Trecem la comunicări și la anunţări 
de interpelări. 

D. deputat Păneseu are cuvântul. 

Voci: Nu este în incintă. 

D. St. Cicio-Pop, președinte: D. de- 
putat Deleanu are cuvântul la comu- 
nieări. 

D. G. Deleanu: D-le președinte, d-kor 
deputaţi, am onoare a întreba pe d: 
ministru al industriei și comerțului, 
dacă poate să-mi comunice rezultatele 
la care s'a ajuns, în primul trimestru 
al anului acestuia, în urma măsurilor 
luate de  contingentare a importului. 
Toți importatorii sunt nemulţumiţi de 
modul cum se fac repartiţiile, în sehimb 
sunt informat, că importul pe primul 
trimestru al anului acesta, este mai 
mare decât a fost în epoca corespun- 
zătoare a anului trecut. In acest caz, 
nu vede d. ministru că măsurile luate 
au înrăutățit situaţia adevăraţilor im- 
portatori, în schimb economia generală 
nu a profitat cu nimic, iar seumpetea a. 
crescut? Nu crede d. ministru că acea- 
stă măsură de  contingentare trebue 
desființată cât mai repede? Contingen- 
tarea se face dela sine, impusă de pu- 
terea de cumpărare şi consum a ţării. 

D. St. Cicio-Pop, preşedinte: Se va 
comunica d-lui ministru al industriei și 
comerțului. 

D. deputat Negură are cuvântul. 

D. M. Negură: D-le președinte, d-lor 
deputaţi, am onoare a întreba pe d. 
ministru al industriei, dacă este adevă- 
rat că, în urma intervenţiei Societăți- 
lor „Unirea“ şi „Steaua Română“, mi- 
nisterul a admis să le fie date în cx- 
ploatare cirea 200 ha, în jurul sondei 
Aricești, care nu era necesară, şi atrage 
o pierdere pentru stat de 120—150 mi- 
Jioane lei. 

De răspunsul ce-l] voiu primi, depinde 
să transform întrebarea în interpelare. 

D. St. Cicio-Pop, președinte: Se va 
comuniea d-lui ministru al industriei. 

D. M. Negură: A doua comunicare. _ 


www.digibuc.ro 


dauna țărănimii, care vine la 


-acum trei zile prietenului 


4087 


Am onoare a întreba pe d. ministru 
al comunicaţiilor, dacă nu socotește că 
funeționgrilor P. T. T, să li se acorde 
reduceri la C. F. R., întrucât ei nu au 
încetat de a fi funcţionari publici, cu 
atât mai mult, cu cât la alte regii, func- 
ționarilor li se acordă acest avantaj. 

D. St. Cicio-Pop, președinte: Se va 
comunica d-lui ministru al comunica- 
țiilor. 

D. deputat Moscäuțanu are 
tul. 

D. N. Moscăuțanu: D-le președinte, 
am onoare a întreba pe d. ministru de 
industrie și comerț, dacă a luat vreo 
măsură, și ce anume măsuri a luat, în 
chestiunea plângerilor adresate acestui 
minister, de mai mulți comercianți 'de 
cereale din Ismail, care au reclamat 
cazul unui trust de cerealişti, ereeat de 
directorul Băncii Românești din Is- 
mäil, Dimache, care este în același 
timp și preşedintele Camerii de comert., 
şi care, folosindu-se de atest trust. a 
pus stăpânire” pe piaţa cerealelor din 
Ismail, fixând în mod abusiv preţurile 
pe cereale, care astfel “au ajuns să fie 
mieşorate cu 2—3.00V lei la vagon, în 
Ismail 
cu cereale, şi prin bandele de bătăuși, 
a alungat pe toți comercianții de ce- 
reale serioşi, care până. acum au păs- 
trat contactul între case mari exporta- 
toare și piaţa cerealelor din Ismail, în 
mod conştiincios. Graţie acestei situa- 
țiuni intolerabile, Ismailul este amenin- 
at cu completa decădere, căci ţărăni- 
mea, încetul cu încetul, aflând despre 
aceste nemai - pomenite speculaţiuni, 
apărate cu bande de bătăuși, nu va mai 
veni la Ismail cu cerealele ei, ci va căuta 
să meargă la Belgrad, Reni san Chilia, 
unde nu există un asemenea trust. Cred 
că ministerul este obligat să vegheze, 
ca populaţiunea țărănească din Nordul 
Basarabiei să nu mai fie lăsată pe 
mâna unor afaceriști, carc urmăresc o 
îmbogăţire rapidă în acest „sat. fără, 
câini“, unde samavolnieiile şi abuzu- 
vile constitue o regulă și unde o acţiune 
cinstită este doar e excepţie. 

De răspunsul ce voiu primi depinde, 
dacă îmi voiu transforma această co- 
municare în interpelare. 

D. St. Cicio-Pop, preşedinte: Se va 
comunica guvernului. 

D. deputat Iuca are cuvântul. 

D. D. Iuca: D-le președinte, aduc la 
cunoștința d-lui ministru de interne, 
că în acţiunea noastră politică, la 
Vlaşea, suntem împiedicaţi de autori- 
tățile administrative, nu numai de a 
ţine întruniri, dar și de a vizita comu- 
nele din judeţul nostru. 

Un fapt precis este cel întâmplat 
nostru, un 
distins advocat al baroului de Vlașea, d. 
Cochinesen, care, mergând în comuna 


cuvâu- 


5b 


4088 


Cacaleţi, ca să aranjeze o întrunire 
pentru Duminică, a fost întâmpinat de 
către primarul Năvală, dat jos din au- 
tomobil, ameninţat cu ciomagul.  D-sa 
ajutat de. alţi prieteni, putând să se 
urce în automobil și să plece, capota 
automobilului său a fost spartă de că- 
tre acel primar cu ciomagul. 

Primarul a justificat gestul său pe 
lipsa de autorizare de circulație a d-lui 
Cochinescu în judeţ. 

In altă comună, Cucuruzul, prietenii 
noştri au fost chemaţi la o adunare a 
comitetului local comunal, având de 
discutat ei între ei interesele politicei 
lor locale. 

Când s'a aflat de această întrunire, 
șeful postului de jardarmi a comunicat 
prietenului nostru, președintele orga- 
nizaţiei comunale de acolo, Iliescu, ur- 
mătoarele : 

„Primăria Cucuruzul, cu ordinul Nr. 
364 din 1933, vă face culpabil că eri 
aţi ţinut adunare publică în casa lo- 


cuitorului Ruse Călin, fără autori- 
zațic. A 

Daţi-ne o declaraţie cum a stat 
cazul“. 


Aducând acestea la cunoştinţa d-lui 
ministru de interne, întreb dacă dispo- 
ziţiile legii stării de asediu s'au întins 
și asupra judeţului Vlașca, şi în acest 
caz, dacă nu este un abuz din partea 
autorităților administrative locale, că nu 
au adus la cunoștința publică, prin afi- 
șarea, instituirea stării de asediu şi la 
Vlaşea ? 

Dacă nu s'a instituit starea de ase- 
diu, întreb de asemenea, dacă nu este 
un abuz ca organcle administrative să 
ne pretindă autorizaţie pentru ţinerea 
de întruniri? 

Rog deci pe d. ministru de interne 
să bine voiască a pedepsi aceste abuzuri 
şi comunica rezultatul. 

D. St. Cicio-Pop, președinte: D. mi- 
nis*ru de interne are cuvântul. 

D. G. G. Mironescu, vicepreşedintele 
Consiliului de Miniștri, ministru de 
interne şi ad-interim .la Externe: 
D-lor deputaţi, aflu cu surprindere cele 
velatate dela tribună de către d. depu- 
tat de Vlașca. 

Nu poate fi vorba, ca noi să dăm 
aprobare la asemenea acte. Prin ur- 
mare, le dezaprob cu energie; voi eer- 
ceta și voi lua toate măsurile de pedep- 
siye şi de îndreptare pe viitor. (A- 
Dlakze ). 

D. St. Cicio-Pop, preşedinte: D. de- 
putat Stelescu are cuvântul. 

Vaci: Absent. | 

D. St. Cicio-Pop, preşedinte: D. de- 
putat Ștefănescu are cuvântul. 

D. C. I. Ștefănescu: D-lor deputaţi, 
am onoare a adresa d-lui ministru de 
interne următoarele : 

D. deputat Haralamb Vasiliu, din 
partidul cuzist, a făcut o comunicare 


56 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Șcdinţa dela 10 Aprilie 1933 


d-lui ministru de interne, prin care pre- 
tinde că s'ar fi făcut abuzuri cu oca- 
zia alegerilor comunale în jud. Boto- 
şani, comuna Verești, și pretindea d. 
deputat Haralamb Vasiliu că s'ar fi în- 
trebuinţat jandarmii, că ar fi fost oprită 
lumea dela vot și alte afirmaţiuni de 
felul acesta. 

Noi rugăm pe d. ministru de interne, 
să binevoiască să răspundă aci în Ca- 
meră comunicării d-lui dr. Haralamb 
Vasiliu, spre a nu lăsa să planeze nicio 
bănuială asupra prefectului acestui ju- 
deţ, d. P. Irimescu, care, prin firea sa 
blândă şi împăciuitoare, prin spiritul 
său de adevărat gospodar, printr'o ex- 
perienţă politică de peste 25 de ani și-a 
câştigat atâta simpatie, că nu avea ne- 
voe de sprijinul jandarmilor, într'o sin- 
gură comună, în alegerile comunale. 

Şi pentru a da o completă satisfacţie 
d-lui dr. Haralamb Vasiliu, îl rugăm 
pe d. ministru de interne să institue o 
anchetă parlamentară, din care să nu 
lipsească și d. deputat cuzist, care să 
cerceteze această afacere la faţa locului. 
Noi suntem siguri că d. dr. Haralamb 
Vasiliu va recunoaşte singur că infor- 
maţiile pe care s'a bazat, când a făcut a- 
ceastă comunicare, au fost sau eronate 
sau de rea credinţă. i 

D. dr. Haralamb Vasiliu: D-le preșe- 
dinte, eer cuvântul. 

Am primit răspunsul d-lui ministru 
de interne în această privinţă. Acest 
răspuns consistă în înaintarea către 
mine a unui raport al prefectului de 
Botoșani, eu privire la ancheta pe care 
d-sa a făcut-o în comuna respectivă. In 
acest raport, d. prefect constată ca e- 
xacte aproape toate cele ce am afirmat 
eu dela această tribună. 

D. C. I. Ștefănescu: Nu este adevă- 
rat. Rorg pe d. ministru de interne să 
instituie o anchetă parlamentară, la care 
să ia parte și d. Haralamb Vasiliu, ca 
Să se cunoască adevărul exact. 

D. dr. Haralamb Vasiliu: Mă unesc 
cu cererea d-lui deputat Ştefănescu. 

D. G. G. Mironescu, vicepreședintele 
Consiliului de- Miniștri, ministru de 
interne şi ad-interim la Externe: 
Desigur, că vom face o cercetare pentru 
a restabili faptele. Observ, însă, un lu- 
ceru, care mi se pare cam curios, Este 
vorba aci de o eeartă pubiieă, între ṣe- 
ful unui district și subalternul lui. Vă 
rog să nu dați spectacolul acesta. 

D. dr. Haralamb Vasiliu: Protestez. 
Eu ţin de alt minister. 

D. St. Cicio-Pop, preşedinte: D. de- 
putat  Hudiţă are cuvântul. 

D. I. Hudiţă: Am onoare a aduce ia 
cunoștința d-lui ministru de interne, ur- 
mătoarele.: ; 

La alegerile comunale din Tanuarie, a. 
c., în comuna Prigoreni, județul Iași, 
a reușit, cu o mare majoritate lista Par- 
tidului Țărănesc, având în frunte pe 


www.digibuc.ro 


6 Iunie 1933 


C. A. Anei. Contra candidatului său, 
I. Agafiţei, șeful listei guvernamentale, 
după ce l-a supus la tot felul de șieane, 
încercând să-i anuleze lista, făcându-i 
percheziție cu 2 pereeptori din Târgul- 
Frumos, în prezența a 6 jandarmi, pen- 
tru a-l teroriza și a influenţa totodată 
şi partizanii săi, — cu toate acestea, n'a 
reușit. 

După alegeri, I. Agafiței a făcut con- 
testaţie, care a fost respinsă, la 16 Fe- 
bruarie de comitetul local de revizuire. 

Nemulțumit, a făcut recurs la Casaţie, 
numai pentru a găsi un pretext să mai 
prelungească existenţa unei comisiuni 
interimare, care se menține contra i- 
mensei majorităţi a locuitorilor din co- 
mună. 

Abuzul acesta constitue un scandal. 
Rog pe d. ministru de interne să bine- 
voiască a dispune de urgență instalarea 
consiliului comunal şi a primarului ©, 
A. Anei. RI, DI 

D. St. Cicio-Pop, preşedinte: Se va 
comunica guvernului. 

D. I. Hudiţă: A doua comunicare. 

Am onoare a adresa d-lui ministru al 
sănătăţii și oerotirilor sociale  urmă- 
toarele: 

Condiţiunile în care se pregătesc ale- 
gerile Camerelor de muncă din regiu- 
mea lași, vădesc, din partea autorități- 
lor respeetive, intenţia de a le face în 
mod abuziv. 

Toţi președinții de corporaţii și de 
bresle, în activitate de peste 20 de ani, 
la secţiile: 1) Confeeţia; 2) Metalur- 
gia; 3) Construcţii, și 4) Progresul, 
fiind bănuiţi că nu au convingeri națio- 
nal-ţărăniste, au fost înlocuiţi ilegal, pe 
ziua de 1 Aprilie, prin partizanii regi- 
mului actual. Instalarea acestor presec- 
dinţi de comisii interimare, — eonsti- 
tuind un abuz, — nu s'a putut face, 
decât sub presiunea forței armate, che- 
mată să împiedice protestul legitim al 
meseriașilor. 

Pe lângă acestea, se fac mari abuzuri 
în întocmirea listelor electorale. 

Rog pe d. ministru al sănătății şi oero- 
tirilor sociale să dispună reinstalarea 
vechilor președinți ai corporațiilor din 
Iași și să ia măsuri ea în listele elec- 
torale să fie trecuţi toţi roeseriașii, cari 
au dreptul, conform legii Camerelor de 
muncă, 

D. St. Cicio-Pop, preşedinte: Se va 
comunica guvernului. 

D. Victor Iamandi: D-le președinte, 
relatările d-lui Hudiţă sunt toate exac- 
te. Mă asociez cu d-sa, rugându-vă să 
faceți demersurile cuvenite pe lângă d. 
ministru al muncii, ca să se pună lucru- 
rile în stare legală. 

D. St. Cicio-Pop, președinte: D. de- 
putat Franașovici are cuvântul. 

D. Richard Fianasovici; D-le minis- 
tra đe interne, fiind sesizat de către 
mai mulți notari din județul Mehedinți, 


6 Iunie 1933 


care se plâng că nu au primit lefurile 
pe Ianuarie, Februarie şi Martie, vă 
rog să fiți aşa de buni să cercetaţi ca- 
zul și să reparați această neglijență din 
partea organelor administrative. 


D. G. G. Mironescu, vicepreședintele 
Consiliului de Miniştri, ministru de 
interne şi ad-interim la Externe: 
Evident că vom cerceta acest caz. Hu. 
nu am nicio plângere în acest sens până 
acum. 

D. St. Cicio-Pop, președinte: D. de- 
putat Tătărescu are cuvântul. 

D. G. Tătărăscu: D-le președinte, 
d-lor deputaţi, față de intervenţiuneu 
personală a d-lui prim-ministru, care 
în ședința de azi a pus în cauză Parti- 
dul Naţional Liberal, față de atmosfera 
de confuziune creeată de ultimele des- 
bateri ce au avut loc în Senat, în jurul 
afacerii Skoda și care i-au deplasat cen- 
trul de gravitate, transformând o afa- 
cere de corupţie, de trafic de influenţă, 
şi, poate, de spionaj, într’o discuție aca- 
demică și controversă tehnică (aplauze 
pe băncile: opoziției, strigăte de bravo), 
față de atmosfera grea și prejudiciabilă 
creeată în jurul corpului ofițeresc din 
Ministerul Apărării Naţionale, în care 
opinia publică dezorientată și indusă în 
eroare, caută azi exclusiv vinovaţi; față 
de rezistenţele manifest întâmpinate de 
organele militare în administrarea cerce- 
tărilor Și care nu se pot explica decât, 
sau prin complicităţi, care trebuese. de- 
mascate (vit aplauze pe băncile opozi- 
ției), sau prin interveaţiuni și presiuni, 
care trebuese identificate (vii aplauze 
pe băncile opoziției); față de această 
nouă situaţie, Partidul Naţional-Liberal 
socotește necesar să intervină pentru a 
veașeza afacerea Skoda în cadrul din 
care a fost intenţionat deplasată și pen- 
tru a descătușa complet justiţia de in- 
Fluențele care îi paralizează iniţiativele. 
(Aplauze, strigăte de bravo pe băncile 
opoziției), ` şi stăvilese acțiunea. (A- 
plauze pe băncile opozitiei). ; 

De aceea, am onoarea a interpela pe 
d. prim-ministru şi pe d. ministru al a- 
părării naționale, asupra actelor ce în- 
teleg să săvârşească pentru a împiedica 
agravarea dezorientării opiniei publice, 
ìntoxicată de diversiuni interesate (a- 
plauge pe băncile opozitiei, strigăte de 
bravo), şi asupra măsurilor pe care 
cred că le mai pot lua, pentru ca justi- 
ţia militară să fie pusă în situația de 
a-și “îndeplini nestânjenit datoria. (A- 
plauae pe băncile opoziției). 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice și al comunicațiilor: 
N’ați putea preciza deocamdată ceva 
privitor la stânjenirea justiției? 

D. G. Tătărăscu: D-le ministru, vă 


rog deocamdată, ascultați textul inter- 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 Aprilie 1938 


pelării mele și după aceea veţi putea 
s’o discutaţi, 

D. Adam Popa: Nu puteţi vorbi asa 
la adresa justiției militare. (Zgomot pe 
băncile opoziţiei). 

D. G. Tătărăscu: In vederea desvol- 
tării acestei interpelări, rog pe d. mi- 
nistru al apărării naționale să-mi pună 
de urgenţă la dispoziție următoarele 
acte: 

Toate rapoartele primului comisar re- 
gal către comandantul corpului II ar- 
mată, referitoare la primele descinderi 
și cercetări și la faptele care au moti- 
vat întreruperea lor 36 ore dela pri- 
mele descoperiri ; 

Rapoartele comandantului corpului 
II de armată către Ministerul Apărării 
Naţionale, referitoare la aceleași eveni- 
mente, inclusiv raportul citat de d. mi- 
nistru al apărării naţionale, cu prile- 
jul desbaterilor Senatului; 

Raportul primului comisar regal, re- 
feritor la operaţiunile de descifrare, fă- 
cute la direcția uzinelor Skoda la Praga. 
(Aprobăni pe băncile opouției.,). 

In sfârșit, copia ordinelor şi instruc- 
țiunilor date de d. prim-ministru, și de 
d. ministru al apărării naţionale, pen- 
tru ca acei doi comisari regali, trimiși 
la uzinele Skoda, să-şi poată îndeplini 
misiunea. 

De asemenea, cer d-lui ministru de 
interne să-mi pună la dispoziție dosarul 
de expulzare al individului Cavura. 

D-le președinte, -pentru lămurirea a- 
cestei afaceri, care continuă a fi pe pri- 
mul plan, de preocupare al opiniei pu- 
blice, vă rog să binevoiţi a interveni să 
mi se pună la dispoziție de urgență ac- 
tele cerute, și după cercetarea lor, mâine 
voi fi la dispoziţia guvernului și a Ca- 
merei pentru a desvolta această inter- 
pele. (Aplauze pe băncile opoziției; 
întreruperi pe băncile majorităţii). 

D. Cezar Spineanu: Dar nu suntem 
noi dispuși să te ascultăm. 

D. G. I. Ştefănescu; Adresez o inter- 
pelare în același obiect şi rog să fie a- 
nexată la interpelarea d-lui deputat 
Tătărăscu. 

D. St. Cicio-Pop, preşedinte: D. mi- 
nistru Mirto are cuvântul. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
D-le preşedinte, d-lor deputați, primii 
pași, pe care i-am făcut în vieaţa po- 
litică, trebue să recunosc, că au fost 
făcuți cu toată atenția la activitatea 
statului major al partidului liberal, 
care reprezenta în acel moment toată 
experiența, noastră politică. 


Imi reamintesc că greșeli de natura - 


acelora pe care le-a făcut d. Tătărăscu 
astăzi... (Exclamări pe băncile Partidu- 
lui National-Liberal, 1. G. Duca). 


www.digibuc.ro 


4089 


D. Victor Iamandi: De ce vă îngri- 
Jiți de greşelile noastre și nu vă înpri- 
Jiţi de situaţia d-voastră. Mai bine v'aţi 
vedea de păcatele d-voastră! (Inire- 
ruperi, zgomot). 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicatiilor: 
„„le făceam la început, foarte de 


“mult, noi începătorii, şi primean lecţii 


crude dela fruntașii partidului liberal. 
Ni se răspundea: nu vă este îngăduit 
ca dela primii paşi pe care îi faceți în 
vieaţa  politieă, să uitaţi  elementarul 
principiu al separaţiei puterilor în stat. 
(Aplauze pe băncile majorității, ewcla- 
mări ironice pe băncile Partidului Na- 
ponal-Liberal I. G. Duca). 

D. Richard Franasovici: Dar cum 
l-aţi uitat acum o săptămână și aţi adus 
dosarele aici? 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
D-le Franasoviei, d-ta, te rog să fii în 
special atent la cele ee vor urma. 

D-lor, nu odată ni se spunea că, pen- 
tru un fapt deferit în fața justiţiei, 
nu este îngăduit să nu se aștepte rezul- 
tatul cercetărilor făcute de justiţie și 
că nu este o împictare asupra mersului 
justiției şi un amestec, care încalcă 
principiul separaţiei puterilor, a aduce 
măcar dela tribuna Parlamentului o 
ehestiune deferită justiţiei. (Aplauze pe 
băncile majorității ). 

Iar acum ce faceţi, d-lor? 

D. Victor Iamandi: Impiedecăm în- 
tinderea mușamalei, — aceasta o facem 
noi. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
O nervozitate pe care o aveți... 

D. Victor Iamandi: Nervozitatea este 
acolo! Cu Skoda, intrați în mormânt. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicatiilor : 
O nervozitate, pe care o aveți numai 
d-voastră, nu vă îngădue să respectați 
nici timpul strict necesar instrucției. 
Recunose că în cazul când justiția mi- 
litară ar depăși termenele strict nece- 
sare pentru facerea unei anchete, aveți 
dreptul să cereți explicație pentru sta- 
re de tărăgănire, dar după 24 de ore 
și neîncetat de atunci, n’ați avut re- 
cunoaşterea necesară de a lăsa justiției 
militare posibilitatea de a face cercetări. 
Dacă veți examina realitatea, veți ve- 
dea că dosarele au stat mai mult la Ca- 
meră și Senat, decât la parchetul mili- 
tar. (Aplauze pe băncile majorității). 

Dar se petrece ceva grav și acest lu- 
cru trebue lămurit: între actele, pe care 
ni le-a cerut. d. Tătărăscu, a menţionat 
anumite rapoarte. A cerut, raportul co- 
misarului regal, făcut cu ocazia cutare, 
raport jl comisarului regal, făcut cu oca- 


ex 
aJ 


4090 


zia cutare. Am să vă întreb, d-lor: de 
unde știți d-voastră? (Vu aplauze, stri- 
găte de bravo pe băncile majorității, 
aplauze ironice și strigăte de bravo za 
băncile Partidului Naţional-Liberal, I 
G. Duca). 

Şi acela care vă face această initia, 
v'o face în deplină cunoștință de cauză, 
d-le Franasoviei. (Ezelamări pe băncile 
majorități). 

Am să vă întreb de unde? Este în- 
găduit să afirmaţi d-voastră rapoarte cu 
rapoarte ale unei instrucțiuni - secrete, 
sub sancţiunea pedepsei pentru comisa- 
rul regal? 

D. Richard Franasovici: D-le Mirto, 
dar eù acum aflu de acest lucru! De ce 
vă adresaţi mie ? 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
Lăsaţi, am să vă lămurese. 

Pentrucă, una din două, d-le Tătă- 
răscu, ori nu cunoaşteţi rapoartele co- 
misarului regal — și eu regret că şi 
d-voastră imitaţi pe alţii și veniţi cu 
afivamţii necontrolate în această ma- 
terie — ori le eunoașteţi şi atunci soco- 
tiți că este regulat procedeul pe care 
l-aţi întrebuințat, şi atunci, lipsa se- 
cretului instrucţiunii, absolut necesar, 
trebuește lăsată nesaneţionată, dacă este 
adevărat? (Vii aplauze pe băncile ma- 
jovitățin, întreruperi pe băncile Parti- 
dului Nuţional-Laberal I. G. Duca). 

Prin ce miracol, prin ce mijloace cu- 
noașteţi d-voastră toată corespondenţa, 
si toată cercetarea, care trebue să fie 
seeretă ? D-le Tătărăscu, nu avem nimic 
de ascuns, suntem cu dorința nebună 
de a se face, în această chestiune, cea 
mai desăvârșită lumină. (Vii aplauze, 
strigăte de bravo, pe băncile majori- 
tăți.). 

D. Victor Yamandi: 
ascuns, s'a ascuns. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice și al comunicațiilor: 
Nu o să găsiţi acuzatori mai grozavi, 
decât aceia de pe banca ministerială, 
împotriva tuturor persoanelor care vor 
ti cât de puţin vinovate. (Aplauze pe 
băncile majorității). 

Vă declar: nu ne interesează cine 
sunt, oricine ar fi, vinovatul va fi su- 
pus sancţiunilor. (Vu aplauze, strigăte 
de bravo, pe băncile majorităţi). 

Dar până atunci, să nu vă, înehipuiți 
că nu vă înţelegem. Aveţi la ordinea zi- 
lei o lege a conversiunii. (Exclamăr?, 
ilaritate pe băncile opoziției, aplauze pe 
băncile majorității). 

D. dr. I. Costinescu: O lege de diver- 
siune. (Ilaritate). 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
Aveţi la ordinea zilei o lege a conver- 
siunii. Când d. Argetoianu a venit, 


Tot ce era de 


58 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 Aprilie 1933 


prima oară cu legea aceasta, ați votat 
pentru; când d. Mironescu a venit cu 
a doua lege, d-voastră ați votat contra. 
(Intreruperi pe băncile Partidului Na- 
honal-Liberal T. G. Duca). 

Voci de pe băncile opoziției: 
Skoda. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor : 
Astăzi, dupăce ați întrebuințat sistemul 
de a vota pentru și sistemul de a vota 
contra, ca să epuizați toate sistemele, 
vă abţineţi. (Aplauze prelungite, ilari- 
tate pe băncile majorități). 

D. M. Negură: Acesta este argument 
de cauciuc. (Ilavitate pe ‘băncile opozi- 
tiei). 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
D-lor, dacă. ar fi numai acest procedeu, 
încă nu ar fi nimie! Eu vă rog să uniţi 
declaraţiile d-voastră dela tribună, în 
care spuneţi că sunteţi pentru cea ma: 
largă conversiune, cu toată activitatea 
instituţiilor d-voastră bancare. (Aplau- 
ze prelungite și îndelung repetate pe 
băncile majorități; întreruperi, protes- 
tări vehemente pe băncile Partidului 
Naţional Liberal. I. G. Duca). 

D. I. Manolescu-Sirunga: Aţi uitat 
pe cel mai interesant: d. Angelescu. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
Să acordaţi declaraţiunile, pe care le 
publicaţi în gazetele d-voastră, cu de- 
claraţiunile în care afirmaţi că sunteţi 
pentru o conversiune cât mai largă. 
(Protestări, întreruperi pe băncile Par- 
tidului National-Liberal T. G. Duca). 

Voci de pe băncile Partidului Naţio- 
nal-Liberal. I. G. Duca ; Skoda! 
Skoda! 

D. D. luca: D-le președinte, să vină 
la chestie d. ministru. 

D. I. Vasilescu-Nottara: Aceasta este 
diversiune de bancheri faliți. (Protes- 
tări, zgomot .pe băncile Partidului Na- 
tional-Iiberal I. G. Duca). 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice și al comunicațiilor: 
Firește, având siguranţa că n'o să vă 
placă ceea ce vă spun, nu mă lăsaţi să 
vorbese. (Aprobări pe băncile majori- 
tății, întreruperi pe băncile Partidului 
Național-lAberal I. G. Duca). 

D-lor, să vă acordaţi. deelarațiuniie 
dela tribună cu activitatea instituţiu- 
nilor d-voastră, care ne sugrumă de di- 
mineaţa până seara. (Aplauze prelun- 
gite, ovațtii pe băncile *najoritățu). 

Dar, mă veţi întreba, ce legătură este 
între remarea pe care o fac, privitoare 
la această procedură și interpelarea d-lui 
Tătărăscu? Iată: am vrut să aveţi o 
dovadă dintr'o declaraţie categorică, că 
vi se va pune la dispoziţie tot ceea ce 
ați cerut, că suntem pentru cea mai 


Skoda, 


www.digibuc.ro 


6 Iunie 9331 


largă diseuţiune și că nu veţi găsi ni- 
căieri apărători mai strașniei decât în- 
tre noi. (Întreruperi pe băncile opogi- 
tiet). 

Pe de altă parte, am vrut să vă re- 
amintesc și să vă fac din nou cunoscut 
modul de sinceritate, pe care îl mani- 
festați î în toate actele publice Și că sun- 
teţi în stare, în aceeaşi zi, în aceeași 
clipă, dela tribună să cereţi una și pe 
ușa Parlamentului, să cereţi alta. 
(Aplauze prelungite şi îndelung repe- 
tate pe băncile majorități). 

D. St. Cicio-Pop, preşedinte: D. de- 
putat Tătărăscu are cuvântul. 

D. G. Tătărăscu: D-le preşedinte, 
d-lor deputaţi, îl știam pe d. Mirto, mi- 
nistrul comunicațiilor, că este uneori 
„factotum“* în conducerea politică a 
unora dintre actele acestui guvern ; nu-l 
ştiam încă ministru al apărării naţio- 
nale și președinte al Consiliului. (Aplau- 
ze pe băncile opoziției, protestăii pe 
băncile majorităţii, zgomot). 

Prin urmare, nu am să răspund d-lui 
ministru Mirto, decâi pentru un act de 
deferenţă, pe care trebue să-l am faţă 
de banca ministerială, şi pentru a pune 
la punct unele afirmaţii care, toate, în 
bloc, constitue o nouă diversiune, la 
atâtea alte diversiuni. (Aplauze pe băn- 
cile opozitiei). 

D. V. Georgescu-Bârlad: Explicați 
de unde cunoaşteţi rapoartele comisa- 
rului regal. (Zgomot). 

D. G. Tătărăscu: D-lor deputați, d 
ministru Mirto a început prin a-mi da 
o lecție de drept constituțional, arătând 
că nu aş fi respectuos față de princi- 
piile şi- de practica noastră constituțio- 
nală, că aş fi impietat, prin cererea 
mea de acte, asupra câmpului de acti- 
vitate al autorității judecătoreşti... 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
Dela început şi până astăzi. - 

D. G. Tătărăscu: Intr'un stil care 
nu-i stă bine, pentrucă d-lui ministru 
Mirto îi stă mai bine când este glumeţ, 
decât când este tragic... 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
Aţi crezut că faceţi glumă pe această 
chestiune. Aţi plecat dela glumă și ați 
ajuns la tragedie. Acesta este adevărul. 
(Aplauze prelungite pe băncile majori- 
tățu, strigăte de bravo, întreruperi pe. 


băncile opozitiei, zgomot mare). 


Pentru memoria unui om, nu ați aș- 
teptat nici măcar ca justiția să se pro- 
nunțe asupra gestului pe care l-a făcut. 
(Zgomot mare). * 

Voci de pe băncile 
Asasini. (Zgomot mare). 

D. G. Tătărăscu: ...îmi spunea d. mi- 
nistru Mirto că actele pe care le-aşi 
cere sunt acte din dosarul secret al in- 
strueţiei. 


majorităţii: 


6 Iunie 1933 


Dar, d-le ministru Mirto, eu — îmi 
pare rău că nu mă cunoaşteţi sub acea- 
stă formă — eu sunt prea respectuos 
faţă de atribuţiile fiecărei puteri în 
stat, ca să-mi fi îngăduit să cer și să 
desbat acte, cât timp sunt în câmpul 
de cercetare al instrucției -militare. 

Ce am cerut eu? 

Intâi, am cerut un act care a stat 
în mâna d-lui ministru al armatei la 
Senat, cu prilejul desbaterii care a avut 
loc acolo, şi de care d. ministru s'a ser- 
vit atunci, un raport al comandantului 
corpului II armată. 

Ceea ce s'a desbătut la Senat:nu este 
oare şi dreptul Camerei să desbată, d-le 
ministru? (Aplauze prelungite pe băn- 
cile opoziţiei, strigăte de bravo, între- 
ruperi pe băncile majorității, zgomot 
mare). 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicatiilor: 
Daţi-mi voie. Ați afirmat o inexactitate 
şi trebue să vă corectez imediat. (Aplau- 
ze prelungite pe băncile majorității, 
strigăte de bravo, întreruperi pe băncile 
opoziției, zgomot mare). 

D. G. Tătărăscu: Eu vă dau voie să 
mă întrerupeţi, însă după ce voiu fi lă- 
murit gândul meu. (Aplauze prelungite 
pe băncile opoziției, întreruperi pe băn- 
cile majorități, zgomot), 

D-voastră nu știți ce am să spun. 

D-lor, cu prilejul acestor desbateri, 
d. ministru al apărării naţionale a afir- 
mat în fața Senatului — și eu eram pre- 
zent acolo în momentul desbaterilor — 
că a dat ordin organelor în subordine 
ca să i se facă rapoarte pentru a cu- 
noaște atitudinea și a comisarilor re- 
gali şi a comandamentului corpului de 
armată și a tuturor organelor în sub- 
ordine care au avut un rol în chestiu- 
nea descinderii la Skoda. Aceste rapoarte 
dela organele în subordine la coman- 
damentul superior, şi nu acte de in- 
strucțiune și de cercetare, adică acte 
cu caracter secret, acestea le-am cerut 
eu. (Aplauze pe băncile opoziției). 

Prin urmare nu puteți — dacă voiţi 
să vă facem încă creditul de bună cre- 
dință la care aveţi dreptul din partea 
noastră — să afirmaţi că aceasta este 
cuvetarea mea. Prin urmare chestiunea 
această nu poate fi în diseuţiune. Iar 
actele pe care le-am cerut d-lui ministru 
de interne formând dosarul spionului 
Kavura, astfel de acte niciodată, când 
eram pe acea bancă și când mi se ce- 
reau, nu le-am refuzat opoziţiei. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice și al comunicațiilor: 
Nici nu vi se vor refuza. 

D. G. Tătărăscu: Aceasta, cu 
vire la rapoartele cerute. 

In al doilea rând, unele dintre aceste 
acte pe care le cer din nou, d-lui mi- 
nistru al apărării naţionale, au fost 


pri- 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


„ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 Aprilie 1933 


chiar în cercetarea Camerei şi a Sena- 
tului. Prin urmare, de ce vă surprinde 
şi de ce să-mi faceți mie proces de in- 
tenţii și să-mi daţi lecții de drept con- 
stituțional, pe care mai bine vi le-aţi 
da d-voastră înşivă. Aceasta, în ceea ce 
priveşte chestiunea actelor cerute. Re- 
ţin şi mulţumesc d-lui ministru pentru 
declaraţia făcută că aceste acte și do- 
sare îmi vor fi puse la dispoziţie. 

De aceea, d-lor, veţi înţelege de ce 
nu voiu discuta aci chestiunile ridicate 
de d. Mirto — dacă Justiția a fost li- 
beră sau a fost robită, dacă justiția şi 
organele militare sunt şi astăzi libere 
sau sunt încătuşate —. acestea le vom 
discuta în plenul Camerei după ce voiu 
lua act de dosarele cerute. Este însă un 
punct pe care, înainte de'a pleca dela 
tribună, vreau să-l lămurese. Aţi spus 
că această chestiune este în legătură cu 
legea conversiunii care se desbate astăzi. 
(Mare ilaritate pe băncile opoziției). 

Voci de pe băncile opoziției: Este di- 
versiune la conversiune. 

D. G. Tătărăscu: D-le Mirto, eu vă 
ştiu un om glumeț, este chiar unul din 
farmecele caracterului d-voastră. Dar 
de data aceasta, gluma depăşeşte ca- 
drul permis al desbaterilor noastre. 
(Aplauze pe băncile opoziţiei).  Atitu- 
dinea noastră și credința noastră în 
privința conversiunii datoriilor agri- 
cole, toată campania de popularizare a 
acestei idei de doi ani încoace în țară— 
şi mă mândrese de a fi participat la ea 
și eu într'o oarecare măsură și la rea- 
lizarea acestor reforme (aplauze pe 
băncile Partidului Liberal I. G. Duca), 
— atitudinea noastră este cunoscută! 

Atitudinea noastră nu se poate dis- 
cuta în scăparea a două glume și fiţi 
sigur, d-le ministru, că acestea sunt 
acte pe care istoria politică a ţării 
noastre le vor înregistra! (Aplauze pe 
băncile opozi iei). 

D. St. Cicio-Pop, preşedinte: D. mi- 
nistru Mirto, are cuvânul. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
D-le preşedinte, d-lor deputaţi, d. 'Tă- 
tărăscu este inteligent, talentat, dar 
mai ales precant. D-sa, a făcut efor- 
turi — aţi văzut la maximum puteri- 
lor — ca nu cumva să-mi dea posibi- 
litatea să citesc ceea ce a cerut în scris, 
pentru ca să poată spune verbal că a 


cerut altceva, decât ceea ce ceruse. Eu 


am să citesc, respectuosule de apărător 
al principiului separațiunii puterilor, 
şi care respecţi întru totul secretul 
instrucției: „să mi se pună la dispozi- 
ție următoarele acte — citese rar, ca 
cel puţin de data aceasta să ţineţi 
minte — toate rapoartele primului co- 
misar regal, către comandantul corpu- 
lui II de armaţă.....“, 


www.digibuc.ro 


4091 


D. dr. I. Costinescu: Nu sunt secrete. 
„D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice și al comunicațiilor: 
D-le doctor, ai alături de d-ta un ju- 
rist. In materie de instrucție civilă, 
dela rechizitorul prim de cercetare și 
de trimitere cu art. 45, iar în materie 
militară dela ordinul cercetărilor, totul 
este secret, sub penalitatea de a nu se 
divulga. 

D. G. Tătărăscu: Aci este vorba de 
un raport administrativ, nu cel dat de 
instrucție; faceţi o confuzie între actele 
de instrucție și rapoartele administra- 
tive. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicatiilor: 
După ce cere toate rapoartele, are 
grija să precizeze și caracterul secret 
al acestor acte: „referitoare la primele 
deseinderi și cerecetări““. 

Ce trebue să fie în rapoartele ace- 
stea ? 

D. G. Tătărăscu: Veţi vedea? 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice și al comunicațiilor: 
Comisarul regal comunică comandantu- 
lui corpului de armată, adică şefului 
justiţiei militare al corpului respectiv, 
rezultatele descindevii și  percheziţiei. 
Nici acesta nu este un secret în menta- 
litatea d-tale, d-le Tătărăscu? (Aplauze 
pe băncile majorității). 

Mai pe urmă ce spune?: „Rapoartele 
comandantului corpului JI de armată, 
către Ministerul Apărării Naţionale, 
referitoare la aceleași evenimente“, 
adică rapoartele făcute de către şe- 
ful justiţiei militare al corpului II de 
armată către Ministerul Apărării Na- 
tionale, șeful justiției militare, asupra 
celor consthtae din cercetări şi perche- 
ziţii. Nici aceasta nu e secret? 

D. G. Tătărăscu: Cu prilejul desba- 
erilor, care vor avea loc aci, veţi ve- 
dea de ce natură sunt aceste rapoarte. 

Voci de pe băncile majorității: 
De unde știți? 

D. G. Tătărăscu: Le-a comunicat Mi- 
misterul Apărării Naţionale. 

D. Eduard Mirto, ministrul iucră- 
rilor publice şi al comunicațiilor: 
D-le Tătărăscu, noi nn ne punem la 
adăpostul secretului, le veți avea la 
dispoziție. 

Dar ați mai cerut ceva. Ați afirmat 
că atâta timp, cât ați fost subsecretar 
de stat la Interne, nu aţi refuzat nici- 
odată un act priivtor la extrădare. 

D. G. Tătărăscu: Comunicarea unui 
dosar de expluzare; nu-mi amintesc. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comuni-aţiilor: 
Cred că cei ce l-au cerut, s'au interesat 
înainte de toate, aacă exista sau nu 
există. 

D-voastră l-aţi cerut, aflaţi că sun- 
tem în imposibilitate de a şi-l pune la 


59 


4092 


dispoziție, pentrucă nu există niciun 
iurnal al Consiliului de Miniștri, pri- 
vitor la extrădare. 

Există altceva. Acel domn, de care 
ați întrebat, pe care îl cheamă Cavura, 
stătea în țară cu permisiune de străin, 
care a expirat, care nu i s'a prelungit 
și, prin faptul expirării și al neprelun- 
girii a trebuit să părăsească ţara. 

Iată, că în privința aceasta, cred că 
te-am satisfăcut ca, ducându- te spre 
casă, să-ți aduci aminte de scuza sta- 
reţului, care n'a tras clopotele la ve- 
nirea mitropolitului. Scuza aceasta ţi-o 
repet astăzi: nu putem să-ţi punem la 
dispoziţie actul de  expluzare, fiindcă 
nu există. (Aplauze pe băncile majori- 
tălii.) 

D. St. Cicio-Pop, preşedinte: D. de- 
putat Tătărăscu are cuvântul. 

D. G. Tătărăscu: D-le președinte, eu 
vă rog să faceți cunoscut d-lui ministru 
Mirto, că clopotul în chestiunea Ca- 
vura există. Dacă nu există, există do- 
sarul de expluzare. Noi trebue să ne 
întrebăm pe ce temei a fost refuzată 
lui Cavura prelungirea mai departe 
pentru rămânerea în ţară. Şi atuuei, eu 
corectez : 

Să-mi daţi comunicarea actului și a 
dosarului referitor la interzicerea şe- 
derii în ţară. 

Tar dangătul clopotului Cavura, va 
fi de natură să facă puţine vibraţiuni 
şi în urechile surde ale stareţului 
MIzto | (Aplauze pe băncile Partidului 
Naţionul-Iaberal I. G. Duca). 


D. St. Cicio-Pep, președinte: Voiu 
aduce eu un clopot mai mare, (Ilari- 
tate). 


(D. D. Manu, vicepreședinte, ocupă 
fotoliul preşedințiul). 

D. D. Manu, vicepreşedinte: D-lor 
deputaţi, reluăm discuţiunea generală 
asupra proiectului de lege pentru modi- 
ficarea legii de asanare a datoriilor 
agricole. 

D. deputat Roșeţeanu are cuvântul. 

D. V. Roșeţeanu: D-le preşedinte, 
d-lor deputaţi, după încrucișarea atâtor 
spade și în toate direcţiile, daţi-mi voe, 
mie, tot opozant, să vin cu ramura de 
măslin ca să putem continua discuţia la 
această, lege a conversiunii, care este a- 
tât de însemnată. Prin observaţiunile, 
pe care le voiu face destul de obiectiv, 
şi de aşa manieră, cred că veţi 'admite 
și d-voastră, că înțelegem să contribuim 
la repararea unor greșeli, care sunt cu- 
prinse în această lege cu gândul de a o 
face cât mai utilă populaţiei, căreia tre: 
bue să-i fie dată cât mai urgent, şi, în 
același timp, cu gândul să servească 
scopul atât de înalt, pe care cu toții 
îl urmărim, 


Pentru aceasta am căutat să exami- 
nez cu toată atenția acest proiect de 
lege, căutând în același timp să ghicesc 


60 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR; 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


și gândul, care a călăuzit pe cei doi au- 
tori ai acestui proiect de ége la alcătui- 
vea acestui sistem, care se diferențează 
foarte puţin de sistemul din 19 Aprilie 
şi din Octomvrie 1932. 

D-lor deputaţi, fără îndoială că în 
examenul acestui proiect de lege trebue 
să știm care este scopul pe care cei doi 
autori ai legii l-au propus. A fost scopul 
ca să se redreseze creditul în Țara Ro- 
mânească de care s'a plâns d. ministru 
de finanţe atât de mult? A avut ca scop 
refacerea factorilor de produeţie . din 
ţară, care au fost atât de mult dăunaţi, 
aşa cum spunea d. ministru de finanţe, 
prin legislația  insurectă din 1931— 
1932? A fost ca să restabilească liniștea 
în ţară pentru lichidarea unui pasiv? 

(D. Cezar Spineanu, vicepreşedinte, 
ocupă fotoliul președințial.). 

Am căutat să aflu toate acestea, adică 
scopul exact care a determinat pe d. 
prim-ministru să redacteze aceste pro- 
ject de lege în aceste condițiuni şi vă 
mărturisesc, că citind expunerea de mo- 
tive în tot cuprinsul ei nu am putut să 
aflu nimie din ceea ce a putut să deter- 
mine pe d. prim-ministru şi onoratul 
guvern la adoptarea acestui sistem. Că- 
tre sfârșitul expunerii de motive găsese 
următoarea frază: 

„In asemenea condițiuni socotim că 
am putut armoniza interesele creditori- 
lor şi ale debitorilor în raport cu capa- 
citatea lor de plată, determinată prin 
veniturile lor actuale, singura bază le- 
gitimă și echitabilă, de care trebue să 
se țină seama în lichidarea unui apă- 
sător pasiv al trecutului agravat prin 
consecințele grelei crize economice pe 
care o străbatem'“ 

Prinurmare, d-lor deputaţi, din cu- 
prinsul expunerii de motive — și cine 
este obișnuit, să interpreteze şi să ana- 
lizeze o lege e ştie ce trebue să cuprindă 
expunerea de motive, — ea trebue să 
cuprindă, pe lângă un rezumat al legii, 
așa cum l-a făcut şi d. prim- -ministru, 
şi elementele cari l-au determinat să 
construiască acest sistem de lege, pe 
care ni-l propune să-l votăm, în acelaşi 
timp să știm și scopul pe care-l urmă- 
vește, căci, dacă noi m știm ce scop 
anume urmărește legiuitorul, fără în- 
doială că mergem pe un drum necunos- 
cut şi nu știm ce soluţie să dăm. Ia pre- 
supuneţi d-voastră, că ne adresăm unui 
arhitect să construiască o casă și nu 
spunem acelui arhitect ce sistem de casă 
vrem să construim. Vrem să constru- 
iaseă o casă de locuit, o casă de raport, 
o altă casă, fără îndoială că acel arhi- 
tect se va găsi desorientat, în construc- 
țiunea pe care trebue să o ridice. 

Apoi notaţi bine, că noi suntem arhi- 
tecţii și din instrucţiunile, pe care ni 
le dă comandantul, — ca să zic-așa, — 
căci propunătorul legii este cel care co- 


www.digibuc.ro 


Şedinţa dela 10 Aprilie 1983 


prolix, încât cred că 


G Iunie 1933 


mandă legea; și din instrucțiunile pe care 
ni le dă în expunerea de motive, vă măr- 
turisese, cum ați observat probabil și 
d-voastră, nu se poate constata absolut 
nimic, în ce priveşte țelul pe care îl 
urmărește d. prim-ministru dacă vrea 
se pună de acord cu alte ramuri de 
finanţe — adică dacă îl interesează fi- 
nanţele și creditul țării — dacă vrea să 
să pună de acord cu alte ramuri de 
producţie, ori cu Banea Naţională, ori 
pentru lichidarea pasivului și așa mai 
departe. Zic, în expunerea de motive nu 
găsim absolut nimic, din aceea ce ne-ar 
putea orienta. 

Astfel fiind, m'am îndreptat, cum era 
și firese, la raportul d-lui Ene, şi când 
am văzut semnătura, mi-am zis: rapor- 
torul acestei legi prezintă două calităţi: 
întâiu, este exponentul teoretic al statu- 
lui țărănesc, pe care d-voastră l-aţi 
trâmbițat în ultimul timp, și în al doï- 
lea rând, este un prieten, mai apropiat 
al ministrului de finanţe, și cum mini- 
strul de finanţe are un rol foarte im- 
portant în alcătuirea acestui proiect de 
lege — și am să vă explic imediat care 
este rolul important al ministrului de 
finanţe îl alcătuirea acestui proiect — 
d. Ene este pus aici ca să controleze 
oarecum cadrul în care pot fi aplicate 
sau admise anumite amendamente în 
cursul desbaterilor. 

Depe că și d. raportor era obligat, 
în raponul său, să ne arate, ca și auto- 
rul proiectului, d. piim- -ministru, țelul 
către care tinde d-sa să ajungă. 

Dar, d-lor, eu vă mărturisese că nu 
Știu din ce motive — poate din aceleaşi 
motive care ne-au determinat și pe unii 
dintre noi să nu luăm cuvântul în co- 
misiune, fiindcă n'am cunoscut prolec- 
tul; mulți dintre d-voastră știți că 
ne-am prezentat la comisiune cu inten- 
țiune să luăm cuvântul acolo și ne-am 
prezentat cu un proiect de lege tipărit, 
dar întâmplător am auzit că majorita- 
tea dispoziţiunilor, din proiectul de lege 
care ni se împărţise, au fost modificate 
în întregime, ceea ce ne-a determinat 
să. nu mai analizăm proiectul așa cum 
trebuia, în comisiune, ca să propunem 
modificările care trebuiau admise acolo, 
iar pe alții să renunțăm chiar la cu- 
vânt — socot că și d. raportor al acestui 
proiect s'a găsit în aceeași situaţiune, . 
de oarece d-sa' face un raport atât de 
nimeni dintre 
d-voastră nu puteţi să-l înţelegeţi. 

Intr'adevăr, ce se spune în acest ra- 
port? Se spune că „Membrii comisiunii 
de legislaţie civilă, ete., intrând în ordi- 


nea de zi, au luat în cercetare proiec- 


tul de lege pentru reglementarea dato- 
riilor agricole,... au fost de părere să fie 
înaintat desbaterilor Adunării 
Prinurmare, nimic, dar absolut ni- 
mic din ceea ce ar putea constitui 0 


6 Iunie 1933 


orientare pentru noi, care suntem che- 
mați să legiferăm în acéastă materie. In 
această privință, nu putem găsi nimic, 
nici în expunerea de motive, nici în ra- 
portul d-lui raportor. 

Mi-am explicat pentru d. prim-mini- 
stru: d-sa nu este un specialist; d-lui 
prim-ministru, desigur, îi este îngăduit 
să seape din vedere, — fiindeă este lu- 
eru cunoscut, că la acest proiect de lege 
au colaborat mai mulți, doi membri ai 
guvernului... 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, preşedintele 
Consiliului de Miniştri; Am noroc că 
nu sunt tehnician, specialist în mate- 
rie: am ținut cont de dezideratele unora 
din membrii fruntaşi ai partidului 
d-voastră. 


D. Augustin Popa: D-le Roşeţeauu, 


vă rog să nu uitaţi că acesta nu este . 


primul proiect; au fost și alte proiecte 
însoţite cu expuneri de motive. 

D. V. Roșeţeanu: Vă rog să credeţi 
că nu fac o critică în calitate de opo- 
zant, ca să-mi joc rolul de opozant, vă 
rog să credeți că fac o critică cât se poate 
de obiectivă. Nu am să aduc critică pro- 
ieetului pentru ceea ce merită laudă, 
dar, fiindcă d. prim-ministru nu este 
specialist, a scăpat din vedere să arate, 
care este scopul, pe care îl urmăreşte 
prin acest proiect de lege, aşa cum este 
redactat. Şi noi am fi vrut să știm când 
aţi redactat acest proiect de lege, aţi 
vrut să vă puneţi de acord cu d. ministru 
al finanţelor, adică să reconstituiţi cre- 
ditul Ţării Româneşti, creditul public 
şi creditul privat? Nu ştim. Aţi urmărit 
să refaceţi puterea de producțiune şi de 
consum a Țării Româneşi? Iarăşi n'am 
găsit nimie. Aţi urmărit să lichidați, cum 
spunea d. Argetoianu, un pasiv? Iarăşi 
nu găsesc nimic. în expunerea de mo- 
tive. De aceea am spus că nu este o învi- 
nuire, pe care o fac d-lui prim-minisru, 
pentrucă d-sa, din cauza lipsei de specia- 
litate, a scăpat:din vedere să arate acest 
lucru, seopul ce și-a propus să atingă. 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, preşedintele 
Consiliului de Miniștri: Noi am ştiut că 
perspicacitatea fruntașilor partidului 
d-voastră este aşa de mare, încât şi fără 
expunerea de motive puteaţi să cunoa- 
şteţi toate intenţiunile noastre. (Jlari- 
tate). 

D. V. Roşeţeanu: D-le prim-ministru, 
noi examinăm proiectul d-voastră cu 
foarte multă obiectivitate, dar nu este 
mai puţin adevărat că noi, care suntem 
obişnuiţi să analizăm proiectele de legi, 
ştim că în cuprinsul unei legi trebue să 
se arate şi scopul urmărit de legiuitor. 
Pentru d-voastră este o scăpare din ve- 
dere seuzabilă, dat fiind lipsa d-voastră 
de specialitate. 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, preşedintele 
Consiliului de Miniştri: Am spus și în 
adunarea majorităţilor. am spus-o şi. în 
comisiune, când erați de faţă, 


“MONITORUL OFICIAL, Ne. 88 


"ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 Aprilie 1953 


D. V. Roşeţeanu: Dar noi și în comi- 
siune şi în plenul Adunării, susţinem 
tezele pe care le avem în vedere, concep- 
ţia pe care d-voastră o expuneţi în ex- 
punerea de motive, pentrucă s'ar putea 
să existe o discordanţă între expunerea 
de motive, țelul pe care îl urmăriţi și 
modul cum aţi redactat proiectul și 
atunci suntem chemaţi să relevăm aceste 
contradicții, care trebuese înlăturate. 

Căti, d-le preşedinte al Consiliului, 
s'ar părea că legile au o redactare foarte 
clară şi nu va fi nicio posibilitate de in- 
terpretare, atunci când magistratul va 
fi chemat să le aplice. Ei “bine, v’am 
adus, cu titlu de informație, o sentinţă 
judecătorească, care se pronunță asu- 
pra unui text de lege, care, la prima ve- 
dere; s'ar părea că este un text foarte 
clar. Iată de ce este vorba: se părea că 
dispoz;ţia art. 15 din legea din Octom- 
vrie are o redactare atât de clară, încât, 
aplicarea lui nu ar putea da loc la nicio 
greşală. Ce cuprinde art. 15, care, prin- 
tr’o coincidență, văd că este reprodus 
la actualul proiect, tot ea art. 15 şi în 
privința căruia am să rog pe d. ministru 
Mirto să primească o modificare. în sen- 
sul cernt de mine. Iată redactarea și 
veche şi nouă: 


„Contractele de vânzare cu pact de 
răscumpărare, încheiate după data de 
1 Ianuarie 1929, de către agricultori, 
privitor la bunurile lor rurale până la 
10 ha. se socotesc contracte deghizate 
de împrumut şi deci nule“ 


Părţile s'au adresat instanţelor jude- 
cătorești, ea pe baza acestui articol să 
se declare contractul nul, fiindcă acea- 
sta fusese intenţiunea noastră a tuturor 
şi cred că n:men; n’ați înţeles altfel. Cu 
toate acestea, iată o hotărîre a unei in- 
stanţe judecătorești, a unei judecătorii 
din judeţul Ialomița, — pentrucă acea- 
stă chestiune este de competinţa jude- 
cătoriei—și tot așa s'au pronunțat două 
judecătorii din judeţul Ilfov, care au 
oarecum o notă de îndrumare faţă de 
celelalte judecătorii din ţară, un carac- 
ter de jarisprudenţă. 


Tată ce ziee această carte de judecată 
rămasă definitivă: „având în vedere că 
potrivit dispoziţianilor enprinse în art. 
1, aliniatul 2 din această lege, se sus- 
pendă- pe timp de 18 lumi, adică până la 
26 Aprilie 1934, ‘stabilirea raporturilor 
definitive dintre creditori şi debitori, 
care beneficiază de dispozițiile legii pen- 
tru asanarea datoriilor agricole, având 
în vedere că, după cum rezultă din cér- 
tificatele din dosar, se vede că recla- 
mantul este plugar, muntitor manual 
de pământ. că. acţiunea este intentată 
în conformitate eu art. 15 din legea 
asanării datoriilor agricole, eare are de 
obiect anularea unui act a cărui exi- 
peniă urmează să fie precizată în ra- 


“portul acestei legi, că deci fiind vorba, 


www.digibuc.ro 


4093 


de stabilirea unor raporturi între crè- 
ditori şi debitori, acțiunea de faţă se 
socotește prematură şi ea atare este res- 
pinsă €. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicaţiilor: 
De sigur că aţi făcut apel și ați câști- 
gat. 

D. V. Roșeţeanu: Nu. 

D. Eduard Mirto, ministrul lucră- 
rilor publice şi al comunicatiilor: 
Atunci faceţi recurs și amânaţi=l, ca să 
pledăm împreună. Pun rămășag că îl 
veţi câștiga. 

D. V. Roșeţeanu: D-le ministru, eu 
sunt sigur că d-voastră când aţi admis 
aceasta v'aţi gândit ca debitorii să in- 
tre imediat în posesiunea pământului 
lor. In practică însă se întâmplă cu to- 
tul altceva. De aceea trebue să dăm 
toată atenţia, care se cuvine acestor dis- 
poziţiuni de lege, pentru ca măsurile 
pe care le luăm noi să poată îi puse la 
dispoziţia justiţiabililor: şi judecători- 
lor, chemaţi să aplice legea, în TIa 
vederilor noastre. 

Ziceam că în acest proiect n'am găsit 
nimic care să mă călăuzească în a “afla 
care este scopul pe care îl urmăresc au- 
torii acestni proiect. Cum era și firesc, 
am mers la alte elemente, care m'ar fi 
putut călăuzi pe mine, în a afla ce a 
determinat pe legiutor să adopte acest 
sistem. Intr'adevăr, pentrucă legea a- 
ceasta din Aprilie 1933 este o consecinţă 
a legii din Octomvrie 1932, după cum 
legea din Octomvrie 1932 este o conse- 
cință a legii din Aprilie 1932, neavând 
alte elemente de orientarea scopului ce 
urmăriți, m'am dus la legea din Oc- 
tomvrie 1932. 

D-lor, în expunerea de motive a ace- 
stei legi găsese un element deter- 
minant al d-lui ministru. de finanțe 
de atunci, d. Mironescu, în credința că 
această lege nu poate să rămână aşi 
cum este. D-sa, vorbind de legea din 
Aprilie 1932, spunea că aceasta vrea 
să nirniobâscă creditul public şi privat, 
provocând astfel ruina însăşi a eredi- 
tului și a ţării. Prin urmare, un punct 
câştigat în analiza acestei en şi a de- 
terminării scopului sau motivelor, cave 
au determinat pe legiuitor să redacteze 
această lege în acest chip, este redre- 
sarea creditului publie şi privat, In 
acelaşi timp constatăm şi părerea d-lui 
prim-ministru care doreşte să se pună 
de acord interesul creditorilor cu inte- 
resul debitorilor. 

D-lor deputaţi, am văzut că mai ales 
la consiliile de miniştri, sau la consi- 
liile mai restrânse, pe care le-au format 
conducătorii guvernului spre a da 
forma definitivă acestei legi, în restric- 
iunile pe care au trebuit să le admită 
prin ultimele modificări, a luat parte 
şi guvernatorul Băncii Naţionale, care 


61 


4694 


a influenţat în mod sensibil redactarea 
definitivă a legii, şi atunci m'am gân- 
dit că ar fi bine să examinez care sunt 
vederile Băncii Naţionale relativ la a- 
ceastă chestiune. Imi voiu permite să 
citesc patru, cinci, rânduri din rapor- 
tul consiliului de administrație către 
adunarea generală din. 19. Februarie 
1933, 

Iată ce spune Banca Naţională: 
„Atât este de adevărat acest lucru, în- 
cât. dacă nu ar fi existat influenţa le- 
gilor excepţionale asupra creditului, am 
fi putut să spunem astăzi că situaţia 
României, în comparaţie cu celelalte 
țări, care au fost bântuite de criză, ar 
fi dintre cele mai bune. Insă legile ex- 
cepţionale, care au constituit o inter- 
venţie prea stăruitoare a legiuitorului 
în raporturile dintre particulari, au 
agravat situaţia. 

Tara unde dreptul de proprietate și 
instituţiile de credit nu au fost sufi- 
cient ocrotite, a căzut în inferioritate. 

La noi, agravarea s'a produs din 
cauza legilor excepţionale și, în special, 
din cauza legii asanării datoriilor agri- 
cole. In adevăr, nu numai debitorii a- 
gricoli, prea îngreunați, nu au putut 
achita datoriile, ci chiar aceia care 
aveau mijloàce suficiente au refuzat să 
plătească, cu toate că unii dintre ei, fo- 
losind creditele, îşi măreau patrimo- 
niul. In fine, în materie de credit, în- 
crederea nu va exista atâta timp cât 
obligațiile contractuale nu vor fi exe- 
cutate la scadență‘‘. 

Vedeți deci că rolul guvernatorului 
Băncii Naționale pentru determinarea 
formei definitive a proiectului nu poate 
fi decât în acest sens. 

Vă voiu citi câteva rânduri și din 
părerea d-lui ministru al finanţelor, ex- 
pusă în expunerea. de motive a busetu- 
lui pe 1933. 

„Liehidarea creanţelor rămase este o 
operaţie extrem de complexă și dificilă. 
Inceperea lichidării acestui pasiv uu se 
poate însă amâna, fără a nu se peri- 
clita procesul de restabilirea ordinei în 
finanţele publice şi procesul de asana- 
vea vieţii economice“ 

Mai departe: „Cea dintâin datorie a 
statului, în situația de astăzi, este să 
pună capăt insurecției creeată prin se- 
ria de măsuri excepționale, pentru a se 
înlesni desghețul general al creditului 
şi a se organiza raţional lichidarea in- 
solvenţelor trecutului şi a se pregăti 
astfel o renaștere, stimularea depuneri- 
lor și reactivarea creditului, indispen- 
sabile activităţii produetive““ 

V'am citit.cele arătate de d. ministru 
al finanţelor, pentrucă întregul echili- 
bru al bugetului anului 1933, are la bază, 
însăși această lege. 

Cu ocazia discuţiei  bneetului, spu- 
neam că, dacă se va modifica legea -de 


62 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Sedinta dela 10 Aprilie 1933 


asanare a datoriilor agricole, redându-se 
creditul statului și punându-se în cir- 
culaţie întreg capitalul mobilizat sau 
imobilizat, statul va avea foarte mult 
de câștigat. 

Făceam o socoteală; o bancă cu un 
capital de 6 milioane lei şi cu un rul- 
ment de 60 milioane. lei, datorită seontu- 
lui, aducea statului un venit. de 1 
milion 200 mii. Băncile mari, ca 
Banca Marmorosch și altele, aduceau 
statului un venit, din taxele plătite, în- 
tre 3 și 500 milioane anual fiecare. 

Astăzi, acesfe bănci sunt puse în im- 


„posibilitate, nu numai de funcţionare, 


dar şi de a plăti statului vreun venit. 
Veţi vedea că cele 4—5 miliarde pe care 
contează d. ministru al finanţelor, pen- 
tru echilibrarea bugetului, nu mai pot 
fi socotite. 

De aceea, dacă dela început adoptăm 
un sistem fără să ne interesăm de redre- 
sarea creditului și de circulaţia fonduri- 
lor imobilizate, desigur că nu putem să 
sperăm într'un buget echilibrat. 

Nu voiu examina, d-lor deputaţi, a- 
cest proiect de lege în întregime, pen- 
trucă aş vrea să iau cuvântul la fiecare 
articol, rugând pe d. prim-ministru să 
admită amendamentele pe care le cre- 
dem judicioase și utile. Voiu face o scur- 
tă comparație cu legea care se modifică. 
Intre aceste legi ar fi o deosebire, aceea 
că legiuitorul de astăzi, dându-și seama, 
de dispoziţiile Constituţiei, pentru căl- 


carea cărora a fost declarată neconstitu- 


țională vechea lege, prin abilitatea 
d-lui ministru Mirto, a recurs la un 
subterfugiu, deeretând un moratoriu de 
cinci ani, cu posibilitate pentru guvern 
de a-l prelungi pe încă cinei ani, cu o 
dobândă care să nu convie ereditorilor, 
forțându-i astfel să primească  scăză- 
minte în conformitate cu legea veche. 
Prin urmare, principiul este același : re- 
ducerea creanţelor. 

Vedeţi, eu nu sunt de acord eu d. 
Argetoianu și nici cu alți antevorbitori, 
căci nu recunosc că s'a menţinut prin- 


-cipiul reducerii creanţelor și, mai ales 


pentru cei convertiți de drept, până la 
zece hectare. Vă întreb: în cât timp se 
va, lichida datoria întreagă? Ian un e- 
xemplu din județul meu, Ialomiţa, unde 
datoria, medie este de 10—12.000 la hee- 
tar. Ţin să observ dela început greșala, 
care s'a făcut, neficându-se distineţiune 
între diferitele categorii de debitori. 
Cum v'am arătat în Octomvrie, la 
discuţia legii pe care astăzi o modifi- 
căm, sunt două feluri de debitori: de- 
bitori, cari au împrumutat o sumă și 
care, prin adăogirea dobânzilor s'a mă- 
rit de cel puţin zece ori. Sunt debitori, 
care au împrumutat zece mii cu dobândă, 
de sută la sută și în decurs de patru— 
cinci ani au ajuns să datoreze 120.000 
lei. Cazurile acestea sunt frecvente la 


www.digibuc.ro 


PEA 


ê Iunie 1933 


noi. Evu cunosc șase sate în Ialomiţa, 
unde cămătarii au ştiut să lege pe țărani 
complet şi unde, aproape că nu există 
5 la sută din locuitori care să nu fie 
înglobaţi în datorii. 

Cele mai multe terenuri ale țăranilor, 
au fost cumpărate cu acte de vânzare, 
cu pact de răscumpărare, de acești 
cămătari. De aceea, eu, rog pe d. 
prim-ministru să-mi admită la art. 
15 o modificare în sensul că dis- 
pozițiunile din acel articol să se aplice, 
nu din 1929, ci din 1927, pentrucă în 
timpul acela s'au făcut, numeroase acte, 
atunci se luau dobânzi foarte mari, pen- 
trucă exista numerar prea mult pe 
piaţă în acel timp, li s'a dat cu împru- 
mut sume mici și nu văd niciun: impe- 
diment nici de fapt nici de drept, care 
să ne oblige să admitem data de 1929 
şi nu 1927, pentru a salva niște oameni, 
cărora pe lucru de nimic l-i s'a luat 
toată averea. 

V’aş ruga să binevoiţi a încuviinţa 
data de 1927, căei corespunde unei nece- 
sităţi. 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, preşedintele 
Consiliului de Miniștri: V'aș ruga să 
cădeţi de acord cu d. Prelipeeanu și să 
formulaţi un amendament, pe care să-l 
propuneţi, când va veni articolul în di- 
scuţie. Să ne înţelegem, eu nu iau un 
angajament, dar să se discute și de co- 
misia delegaților să vedem ce se poate 
admite. 

D. V. Roșeţeanu: Am convenit şi cu 
d. ministru Mirto și, d-sa a admis. Dacă 
admiteţi şi d-voastră, va admite şi co- 
misia, având în vedere scopul urmărit 
de d-voastră prin această lege. 

D. Adam Ionescu: In chestia pactu- 
lui de răscumpărare, nu putem lua data, 
de 1927, căci termenul de exercitarea 
pactului este de cinei ani. 


D. V. Roșeţeanu: Nu știu dacă în 
acest proiect de lege se menţine ceva 
din vechea lege și ar fi interesant de 
știut acest lucru. 

Nu văd nici un mijloc procedural pe 
care să-l indice autorul acestui proiect 
de lege și ar fi foarte interesant, să se 
ştie care este procedura de urmat în 
faţa tuturor instanţelor pe cari are să 
le parcurgă judecarea proceselor, cari 
vor izvorî din această lege, căci să nu 
vă închipuiți că înţelegerea va fi aşa 
deplină între creditori și debitori, că: 
se vor naște înţelegeri pe bază de con- 
venţiuni, cari vor fi redactate și în con- 
dițiunile în cari vor fi redactate se 
vor naște obligaţiunile dintre părți. 

Cred că aceste convenţiuni vor fi 
foarte puţine la număr şi instanţele 
judecătoreşti vor fi chemate să aplice 
legea zi de zi. Deci este necesar să se 
ştie ce procedură trebue urmată, căci, 
dacă ar fi să se aplice dispoziţiile drep- 
tului comun, cum spuneţi d-voastră 


6 Iunie 1933 


în art. 9 devenit 11: „procedura de ur- 
mat va fi a dreptului comun, fără ca 
debitorii prevăzuţi în prezenta lege să 
fie obligaţi de a face vreo formalitate 
specială“, vă închipuiţi că procedura 
dreptului comun este foarte restrictivă, 
prevede decăderi de drepturi și un tă- 
van nu o să se ducă la un advocat ca 
să îi spună ce procedură e de urmat; 
ar trebui să fie o procedură cât mai 
simplă, să-și poată face el singur cere- 
vea, să nu-l mai supuneţi la formalităţi 
procedurale cari atrag  decăderi de 
drepturi. 

Cred că este mult mai bine să punem 
procedura  judecătoriilor de ocoale, 
fiind mult mai simplă pentru țărani. 

Să luăm un caz, de exemplu din Ia- 
lomiţa, să vedem dacă într'adevăr a- 
ceastă lege așa cum o faceţi d-voastră 
își va atinge scopul urmărit. 

Să luăm un ţăran cu 10 pogoane, lo- 
tul tip, care are o datorie de circa lei 
50.000. Conform proiectului: el ar tre- 
pui să plătească creditorului jumătate 
din venitul lui. Suma medie cu care 
este impus acest lot în Ialomiţa este de 
3.000 lei. Media pe care ar trebui să 
plătească ar fi de 1.400, 1.600 lei anual. 
Scădeţi dobânzile pe.cari trebue să le 
plătească în conformitate cu legea, 4 
Ia sută, sau, dacă nu mă înșel, 5 la sută, 
la, jumătatea creanţei, revine că el plă- 
tește anual numai dobânda şi o foarte 
minimă parte dim capital. 

Atunei, eu mă întreb: s'a atins sco- 
pul urmărit prin creearea acestei dis- 
poziţiuni şi prin adoptarea acestui sis- 
tem? Cred că interesul este să se lichi- 
deze odată acest pasiv, nu să lăsaţi pe 
ţăran pe vieaţă. în imposibilitate de a 
dispune de averea sa. 

Nu uitaţi că situaţiile se schimbă 
dintr'un an în altul. Putem să avem un 
ăn mai bun mâine, dar putem să avem 
şi un an mai rău. Și atunci, situația 
aceasta se va pune din nou. "Debitorii 
vor ereea din nou un caz de conversiune 
agricolă, mai ales că acum există şi pre- 
cedent. 

Eu cred că ar fi bine să se examineze 
mai atent această dispoziție și să faceţi 
"ca aceste creanţe, cu anuităţile și do- 
bânzile lor, să fie lichidate într'un ter- 
men cât mai scurt. 

După ealeulul meu, în 30 de ani nu se 
„achită creanţele acestea, la lotul tip de 
10 pogoane. D-voastră nu aţi intenţio- 
nat să amânaţi lichidarea pasivului pe 
mai mult de 30 de ani; încât socotese 
că trebue să ţineţi seamă de această, 
observaţiune. 

Dior deputaţi, îmi pare rău că d. 

inistru Mirto nu este aci, căci i-as fi 
cerut câteva lămuriri. | 

Ce înţelepeţi d-voastră prin proprie- 
tarii de mori mici țărănești. Răspunsul 
d-voastră, d-le prim ministru, dă ca- 


MONITORUL OFICIAL Nr. 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 Aprilie 1933 


vacterul de interpretare a dispozițiunii 
din lege. 

Eu, prin moară țărănească, înţeleg 
moara care nu este condusă cu motor, 
ci cu o locomobilă obișnuită. 

D. V. T. Prelipceanu: Au fost impuse 
morile cari lucrează pentru vamă, fiind 
scutite de cifra de afaceri. Probabil că 
ele vor fi apărate și în cazul de faţă. 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, președintele 
Consiliului de Miniştri:  Definiţiunea 
acestor mori s'a dat cu ocaziunea im- 
punerii dela fise. 

D. V. Roșețeanu: Ar fi iarăși nece- 
sar să avem o lămurire la art. 2: „Suma 
stabilită drept maximum de datorii pe 
hectar se înţelege numai capitalul ini- 
tial împrumutat“, 

Nu trebue să scăpăm din vedere că 
dacă, în instituiţiile de credit, se poate 
calcula care a fost capitalul iniţial. sunt 
o sumă întreagă de datorii la particu- 
lari, pentru cari nn avem posibilitatea, 
să facem acest calcul. 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, preşedintele 
Consiliului de Miniștri: Aceşti debi- 
tori pot să facă dovada oricând, chiar 
cu o chitanță sau cu martori. 

D. V. Roșeţeanu: Nu există chitanţe. 
Ar fi un sistem periculos să admiteţi 
în contra cambiilor dovada cu martori. 

D: dr. Al. Vaida-Voevod, președintele 
Consiliului de Miniștri: Se poate că i-a 
dat împrumutul dela o mână la alta. 

D. V. Roșețeanu: Dacă împrumutul 
se dă cu cambie, debitorul nu posedă 
nimic la mână. 

D-lor deputaţi, iată un lucru pe care 
tiu să-l evidenţiez.. Articolul 10, al. k, 
zice: 


„Debitorilor cari au cerut și obținut 
preluarea datoriilor lor de către stat, 
în baza planului de stabilizare, până la 
concurența sumelor obţinute'“... 

Să-mi daţi voie să vă arăt aci un pe- 


ricol. In judeţul meu; de exemplu, la. 


Ialomiţa, se găsesc, în condiţiunile ace- 
stea, trei sferturi din locuitori cari nu 
vor intra în conversiune. 

Intr'adevăr, Banca Agricolă, care 
avea în Ialomița un capital de circa 250 
milioane şi Banca Franco-Română, care 
avea două sucursale la Călărași și Slo- 
bozia și a împrumutat circa 150 mili- 
oane, amândouă au cedat portofoliul lor 
Băneii Naţionale și intră în condițiunile 
alin. X. 

Prin urmare, aceşti țărani, fără voia 
lor sunt în această situație, căci ei nu 
au cerut să li se preschimbe sau să li 
se preia de către stat, în baza stabili- 
zării creanţelor lor, ei băncile, institu- 
tele de credit la care ei s'au împrumu- 
tat, au cerut, pentrucă sunt unele in- 
stitute de credit care au avut acest por- 
tofoliu mort și prin Banca Naţională 
au intrat, în această convenţiune. 


www.digibuc.ro 


4095 


Eu am fost grozav de surprins când 
am văzut că la fiecare judecată. când 
era vorba ca oamenii să intre în con- 
versiune, se prezenta de către Banca 
Naţională. convenţiunea pe care o fă- 
cuse cu aceste institute de credit și ast- 
fel ţăranii din jud. Ialomița nu puteau 
beneficia de conversiune, pentiucă acele 
creanţe erau cedate prin această com- 
venţiune. Cunoscând acest lucru, cred 
că d-voastră nu-l veţi putea admite și 
veţi conveni că trebue să se facă o mo- 
dificare a acestei redactări, căci altfel, 
încăodată repet, judeţul Ialomița sau 
cel puţin trei sferturi din el nu vor in- 
tra la conversiune, Cei cari s'au împru- 
mutat şi la Banca Agricolă și alte bănei, 
pretutindeni unde aceste bănci și-au ce- 
dat portofoliul lor, se vor izbi de uce- 
leaşi dispoziţiuni și de aceleași neajun- 
sura. 

D-le prim-ministru şi d-lor deputaţi, 
mă opresc la  observaţiunile pe cari 
le-am făcut. Socotese că eel puţin am 
dovedit obiectivitatea mea, că nu există, 
o diferență prea mare între proiectul 
acesta și proiectul din 1932, fiind vor- 
ba numai de nn sistem de a ne sustrage 
de sub prevederile art. 17 din Constitu- 
ție. Socotese însă că economia acestei 
legi contravine întregului sistem de le- 
gislație fiscală a d-voastră și a avut 
dreptate d. ministru de finanțe când 
s'a plâns și s'a opus la sistemul acestă 
pe care l-aţi adoptat, -pentrucă, încăo- 
dată repet, că aceste dispoziţiuni din 
egea conversiunii vor scoate din buge- 
tul statului un venit de cel puţin patru 
miliarde. Tot venitul mobiliar pe cari 
contează d. ministru de finanţe pentru 
echilibrarea bugetului, va dispare din 
buget pentrucă vor dispărea toate veni- 
turile directe şi indirecte cari proveneau 
din venitul acesta imobiliar. 

D-lor deputaţi, cu toate acestea soco- 
tese că acest proiect de lege încă pre- 
zintă o înlesnive mai ales pentru agri- 
cultori şi aceste dispoziţiuni de lege, așa 
cum au fost propuse de către d. mini- 
stru, dacă veţi mai admite și modifică- 
rile pe cari le vom propune noi, vor fi 
cu mult îmbunătățite. Dacă Veţi primi 
modificările noastre declar că vom vota, 
acest proiect de lege. 

D. Cezar Spineanu, vicepreședinte: 
D. deputat Petrescu are cuvântul. 

D. N. Moscăuţanu: D-le președinte, 
până la ce oră avem ședință? 

D. D. Luca: După Regulament, mai 
mult de 10 ore nu se poate ţine ședință 
în aceeaşi zi. 

D. M. Negură: Cer cuvântul la Re- 
gulament. 

D. Cezar Spineanu, vicepreşedinte: 
Acum am dat cuvântul d-lui deputat 
Petrescu; vă voiu da cuvântul la Re- 
gulament după d-sa. 


63 


0) 8 


4096 


D. M. Negură: Vă rog să-mi daţi cu- 
vântul la Regulament. 

D. Cezar Spineanu, 
Nu vă dau cuvântul. 

D. M. Negură: Trebue să-mi daţi cu- 
vântul în chestiune de regulament. 
(Protestări pe băncile majorității): Cu- 
vântul la regulament primează. Eu în- 
teleg să faceți apel la noi, dar nu să ne 
terorizați. . 

Voci de pe băncile majoritații : 
Noi nu vrem să fim terorizați. 

D. M. Negură: Noi suntem controlori 
aici. Trebue să fie 80 de deputați. (In- 
treruperi pe băncile majorităţii). 

D. V. T. Prelipceanu: D-le preșe- 
dinte, cred că este îndreptățită întreba- 
rea -să știm până la ce oră ține şe- 
dința. 

D. Cezar Spineanu, vicepreşedinte: 
Repet, conform Regulamentului, o șe- 
dinţă prelungită poate să ţină până la 
ceasurile 12 noaptea. 

D. D. luca: Nu se poate să treacă de 
zece ore. (Intreruperi). 

D. M. Negură: D-le Petrescu, eu cred 
că şi d-ta ești gelos ca și noi să se 
aplice Regulamentul. (Zgomot). 

D. Cezar Spineanu, vicepreședinte: 
D-le deputat Negură, nu vă dau voie să 
vorbiți. 

D-le deputat Petrescu, aveţi cuvân- 
tul. 


vicepreşedinte: 


D. M. Negură: Nu se poate ceea ce 


crezi d-ta, că poţi să prezidezi orice şe- 
dinţă, în orice condiţii. (Protestări pe 
băncile majorității ). 

D. Cezar Spineanu, vicepreşedinte 
D-le Negură, vă chem la ordine. 

DM. Negură: Nu mă poţi chema la 
ordine atunci când cer cuvântul la Re- 
gulament. Noi te chemăm la ordine pe 
d-ta, că nu respecţi Regulamentul. (In- 
troruperi, protestări pe băncile majori- 
tății). 

D. Cezar Spineanu, vicepreşedinte: 
Camera aceasta nu poate fi terorizată 
de'câtava elemente. Aceasta este contri- 
buţia dvoastră: numai scandal. 

D. D. Manu: Dumnealor nu vor să se 
voteze această lege: „Hier liegt der 
Hahn begraben'“. 


Să ştie ţara că nu vor să se voteze 


această lege, vor să facă obstrucție, ca 
să-şi apere băncile dumnealor. (Intre- 
ruperi, protestări pe: băncile Partidului 
National-Iiberal F. G. Duca, aplauze .pe 
băncile majorități). 

D. M. Negură: Fac apel la d. prim- 
ministru. e 

D. Cezar Spineanu, vicepreşedinte: 
N'aveţi cuvântul. 

D. M. Negură: Nu se poate! Nu se 
poate! (Cuvintele sunt pronunţate “pe 
un ton: vehement). 

D. Cezar Spineanu, vicepreședinte: 
Vä chem la ordine nentru a doua oară, 


64 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 Aprilie 1983 


D. M. Negură: Poţi să mă chemi şi 
pentru a treia oară! 

D. Cezar Spineanu, vicepreședinte: 
A treia oară vă trimit înaintea comisiei 
de diseiplină. 

D. D. luca: Ruşine! Aşa se prezi- 
dează? ; 

D. Cezar Spineanu, vicepreşedinte: 
D-le deputat luca, vă chem la ordine. 

D. D. luca: Poţi să mă chemi de trei 
ori la ordine şi să mă trimiţi și înaintea 
comisiunii. 

Voci de pe : băncile majorităţii: 
Așa te adresezi preşedintelui? ! 

D. D. Iuca, se adresează preşedinte- 
lui şi membrilor majorității, spunân- 
du-le: „tu! tu? tu!‘..). 

D. Cezar Spineanu, vicepreședinte: 
Consult. Adunarea pentru trimiterea 
d-lui deputat Iuca în faţa comisiei de 
disciplină. 

— Adunarea încuviințează. 

D. Cezar Spineanu, vicepreşedinte: 
D. deputat luca este trimis înaintea co- 
misiei de disciplină. 

D. N. Moscăuțanu: D-le președinte, 
cer cuvântul în chestie de Regulament, 
la .art. 49, 

D. Cezar Spineanu, vicepreşedinte: 
Nu vă dau cuvântul. (Întreruperi, pro- 
testări pe unele din băncile opoziției). 

D. N. Moscăuţanu: In chestie de re- 
gulament, cer. cuvântul. (Intreruperi pe 
băncile majorităţi). 

D. Cezar Spineanu, -vicepreşedinte: 
D. deputat. Moseăuţanu- este chemat la 
ordine pentru întreruperea . desbateri- 
Jlor. = 

D. M. Negurä: D-le prim-ministru, 
din toată ținuta noastră, în discuția 
acestei legi și din partea mea în special, 
care stau.... (Intreruperi pe băncile ma- 
joritățit). A 

D. Cezar Spineanu, vicepreşedinte: 
D-le prim-ministru, nu înțeleg de ce 
acest domn, căruia nu-i dau cuvântul, 
vorbește totuși. (Aplauze pe băncile ma- 
jorității). 5 

D. D. Iuca: Acum sunt convorbiri 
particulare, nu mai este Parlament la 
ora asta.  (Intreruperi, protestări pe 
băncile majorității). 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, președintele 
Consiliului de Miniștri: Eu am cerut. 
cuvântul ca să-mi fixez punctul meu de 
vedere. 

D. M. Negură: D-le prim-ministru... 

D. Cezar Spineanu, vicepreședinte: 
Nu aveţi cuvântul. (Protestări pe băn- 
cile opozitiei). 

D. M. Negură: Mi-a permis oratorul. 

D. Cezar Spineanu, vicepreşedinte: 
Nu aveți cuvântul. Oratorul nu poate 
permite întrernperile, când nici n’a în- 
ceput să vorbească. 

D. M. Negură: Cu alte cuvinte, cu 
voia oratorului nu se poate face o între- 
rupere, a: 3 


www.digibuc.ro 


6 Iunie 1933 


D. Cezar Spineanu, vicepreşedinte; 
D. preşedinte al Consiliului are cuvân- 
tul. i ` 
D. dr. Al. Vaida-Voevod, preşedintele. 
Consiliului de Miniştri: D-lor, eu nu, 
știu intenţiunea d-voastră, dar în tot. 
eazul — vă rog să nv vă supăraţi — im- 
presia pe care o faceți, doi d-ni dintre, 
d-voastră, după ce oratorul este deja la 
tribună şi atunci cereţi să vorbiţi la re- 
gulament, este parcă aţi vroi să fie 
scandal. (Aplauze pe băncile majorilă-. 
ţii, protestări pe băncile opoziției). 

Dacă într'adevăr d-voastră nu aveţi 
decât serupule de conștiință, de ordin 
regulamentar, atunci să-l ascultăm pe 
d. Petrescu și după aceea veţi lua cu- 
vântul în chestie de regulament. 

D. M. Negură: D-le prim-ministru... 
(Protestări pe băncile majorităţii). 


D. Cezar Spineanu, vicepreședinte: 
E a A 

N’aveți cuvântul. 
D. M. Negură: Vreau să răspund 


d-lui Vaida, fiindcă ni s'a adresat nouă. 

D. Cezar Spineanu, vicepreședinte: 
Nu vă dau cuvântul. D. prim-ministru 
nu vorbește ca să-i răapumzi d-ta. (A- 
pluuze pe băncile majorități). Această, 
acţiune de scandal nu se poate tolera. 
(Vii aplauze, strigăte de „bravo“ pe 


băncile majortătii;  protestări wehe- 
mente pe băncile opoziției, zgomot 
mare ): 


D. M. Negură: Să-ţi fie rușine! (Pro- 
testări pe băncile majorități, zgomot 
mare). Să-ţi fie rușine! (Zgomot mare). 

D. Cezar Spineanu, vicepreședinte: 
D. deputat Negură este trimis înaintea 
comisiei de disciplină. (Vii aplauze pe. 
băncile majorității). 

D. D. luca: Aceasta este atitudine de 
președinte? (Intreruperi). 

D. M. Negură: D-ta, d-le Spineanu, 
nu ai autoritatea morală să faci acea- 
sta. Lasă că am să-ţi arăt eu mâine cine, 
ești. Te-am tolerat până acum. (Prote- 
stări vehemente pe: băncile majorităţii, 
zgomot mare). À 

D. Cezar Spineanu, vicepreședinte: 
D-lor deputaţi, vă rog să păstraţi lini-" 
şte. : 

D-le deputat, Petrescu, aveţi cuvântul. 

D. P. Petrescu (locotenent-colonel) :' 
D-le preşedinte, d-lor deputați, îmi pare 
rău că am produs acest vacarm, n'am: 
însă absolut nicio vină în toate cele pe- 
trecute. ; 

Faptul că cele mai eminente pertsona- 
lităţi ale lumii noastre politice, econo- 
mice și juridice au discutat, ani de zile, 
problema datoriilor, fără să fi reușit 
să vină cu o soluţie acceptabilă, învede- 
rează complexitatea acestei probleme; 
fără a cărei soluţionare nu se poate 
gândi nimeni la normalizarea vieții noa- 
stre burgheze, aşezată pe temelia res- 
pectării dreptului de proprietate și a 
obligaţiunilor contractăale; 


R Iunie 1933 


D-voastră prezentaţi, prin acest pro- 
Ject, adus în desbateri la sfârşit, de se- 
siune, o soluţiune, criticată cu destulă, 
asprime atât în sânul partidului d-voa- 
stră, cât și în sânul guvernului şi în 
afară de guvern și ne pretindeţi a ne 
spune cuvântul a doua zi după ce aţi 
adus ultima, penultima, pot spune, mo- 
dificare, la care nu v'aţi oprit încă. 
Pretindeţi că problema este cunoscută 
și deci aprecierea soluţiunii nu cere ce- 
lor care au cunoscut-o şi s'au ocupat de 
resolvirea. ei, mult timp de gândire. 

Când pe drumul constituțional sau pe 
drumul indicat de Geneva nu s'a putut 
găsi o soluție în doi ani de zile, deși 
specialişti emeriţi s'au străduit să o 
găsească, înseamnă că și soluţiunea 
d-voastră nu poate reprezenta decât un 
paleativ, un compromis, care trebue în 
deaproape şi cu seriozitate examinat. 

“Graba cu care aţi propus această so- 
Juţionare, compromisurile de care. vă 
serviţi în redactările diferitelor arti- 
cole, privilegiile parţiale, lipsite de 
multe ori de logică, pe care le adop- 
taţi, imixtiunea hrăpăreaţă a statului 
între doi care se ceartă, toate acestea 
constituese o bază de vădită superficia- 
litate și de mult oportunism în condu- 
cere, conducere care poate avea reper- 
cursiunii hotăritoare și primejdioase în 
redresarea morală și economică a ace- 
stei ţări. 

Justificarea întârzierii proiectului 
prin” așteptarea fixării venitului agri- 
col; pe cale fiscală de evaluare este un 
pretext lipsit de temei și de seriozitate, 
pentrucă stabilirea acestui venit pe cale 
de evaluare a fost de mult terminată, 
la prima instanţă, iar procesele în apel 
se judecă și acum, deci pot fi foarte 
bine influențate într'un interes sau în 
altul. j 

In noul cadru în eare d-voastră adu- 
ceţi acest proiect de lege, asupra căruia 
nici d-voastră, guvernul, nu sunteți 
încă de acord, problema ni se înfăţişea- 
ză cu totul altfel decât a fost pusă în 
discuţie în gazete în ultima vreme; ea 
este cu totul nouă și din această cauză 
S'ar cere iarăși o mai serioasă, o mai 
amănunțită examinare a ei. Temporiza- 
rea aceasta și aducerea ei pripită ne 
îndreptățește să credem că d-voastră 
socotiți că timpul vă este potrivinie. Aţi 
căutat surprinderi, ați dorit cu toţii, 
lipsiţi de convingeri și curaj, să daţi o 
lovitură înainte de a se putea opune 
potrivnieul sau potrivnicii care ar fi 
contra înfăptuirilor acestui proiect de 
lege, de către formațiunea ministerială 
de astăzi. Nu ne puteţi însă cere soli- 
darizarea cu graba d-voastră, cu acte 
și fapte, care vă privesc, dar care pot 
-avea o adâncă înriurire asupra împre- 
jurărilor viitoare. 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 Aprilie 1938 


„Na putem primi argumentările apa- 
rent. abile, fără să vă arătăm în ce mă- 
sură putem crede în veracitatea lor. 
Şi noi odată cu d-voastră, la discuția 
proiectului de buget, în timpul discur- 
sului afișat al d-lui ministru de finanţe, 
am convenit că fără lichidarea trecutu- 
lui, orice putință de îmbunătăţire eco- 
nomică în viitor este o utopie; orice or- 
ganizare temeinică a acestui viitor este 
o imposibilitate, iar perpetuarea stări: 
de astăzi ne duce la dezastru și la ruină. 

Dar, d-lor, într'o atât de îngrijoră- 
toare situaţie, d-voastră alergaţi la ne- 
serioase compromisuri, oscilând între 
interese de bancă și interese electorale. 
Aceasta înfăţişează guvernarea d-voas- 
tră într’o îndoelnică seriozitate, atât 
în faţa ţării, cât mai ales în faţa Gene- 
vei, căreia i-aţi abandonat, recunoscân- 
du-vă neputinţa, întreagă reînvierea 
economică a României. Dar odată cu 
recunoaşterea neputinței d-voastră, ați 
făcut un mare rău și nu aveaţi dreptul 
să-l faceţi. Aţi recunoscut și neputința 
naţiei întregi, bun care nu vă aparţinea 


- şi pe care nu trebuia să-l mieşoraţi sub- 


evaluându-l. Aţi căutat probabil ca 
prin proiectul pe care îl aduceţi în pri- 
pă să puneţi în faţa unui fapt împlinit 
pe viitorii guvernori trimeşi de Ge- 


-neva conform acordului încheiat. 


Nu cred că proiectul d-voastră va 
face să crească creditul nostru în străi- 
nătate, după cum nu cred iarăşi că va 
contribui cât, de cât la consolidarea cre- 
ditului în interiorul ţării după cum nici 
n’a contribuit la înmormântarea lui nu- 
mai legea conversiunii d-lui Argetoia- 
nu. Cum au arătat toţi oratorii dinain- 
tea mea, un șirag întreg de împreju- 
rări au înmormântat, pentru o vreme 
mai scurtă sau mai îndelungă, creditul; 
și în acest șirag, o verigă a fost şi legea 
făcută de d. Argetoianu. 

Revenind asupra ei, legiferând așa 
cum legiferaţi d-voastră, cu măsuri 
foarte parţiale, nu veţi putea niciodată 
înlătura întreaga chestie a datoriilor 
din trecut, nu veți putea netezi acest 
trecut, şi acest trecut va atârna tot tim- 
pul ca o ghiulea de picioarele noastre, 
în drum spre desvoltarea ţării în vii- 
tor. 

Consideraţii care nu sunt împărtășite 
de majoritatea d-voastră, și de noi, opo- 
ziția, v'au făcut să variaţi dela dreapta 
spre. stânga, să vă întoareeți pe urmă 
dela stânga spre dreapta, fără să știți 
actualmente cae vă este poziţia. 

Oricare var fi ea, trebue să recunoa- 
ștem că proiectul d-voastră s'ar putea 
compara în actuala lui situaţie cu înce- 


putul lumii în cazul când Dumnezeu: 


s'ar fi oprit în clădirea ei miercuri, în 
loe de sâmbătă. Nu știu dacă organiza- 
rea haosului astfel neterminată ne-ar fi 


www.digibuc.ro 


4097 


putut da legile imuabile, care călăuzese 
întregul Univers. 

Prin comparaţie, jegea d-voastră nu 
constituie decât un început de organi- 
zare a haosului. Dar nu puteţi avea nici 
d-voastră, nici noi, convingerea că a- 
junge acest început de organizare a 
haosului, ca să putem pune bazele so- 
lide unui plan determinat de reînvio- 
rare economică în viitor. 

Noi suntem părtașii unei alte idei, și, 
socotim că noi suntem pe drumul cel 
bun, pentrucă ideia pe care noi o repre- 
zentăm are cel puţin avantajul, asupra 
compromisurilor d-voastră, de a înlesni 
o automată rezolvare a lichidării trecu- 
tului, înti”un timp mult mai scurt de- 
cât acela pe care-l propuneţi d-voastră 
prin moratoriu de 5 ani, repetat, prin 
dispoziţia consiliului de miniştri, cu alți 
cinci ani. 

O voce de pe băncile majorităţii: 
Fericit cine crede. 

D. P. Petrescu (locotenent-colonel): 
Eu am convingerea că sunt foarte mulţi 
cari cred, însă sunt foarte puţini cari 
au curajul să afișeze această convin- 
gere: 

De altminteri, am certitudinea, că în 
foarte scurtă vreme, toate măsurile 
luate de Banca Naţională pentru stävi- 
lirea prăbuşirii leului, toate măsurile 
luate de d. ministru Madgearu pentru 
echilibrarea bugetului, toate- măsurile 
pe care le luați d-voastră, prin morato- 
riul adus cu ocazia acestei legi, vor con- 
tribui să vă facă să ne dați dreptate en 
o zi mai de vreme. 

'D. Cezar Spineanu, vicepreşedinte: 
D. președinte al Consiliului are cuvân- 
tul. 

D. dr. Al. Vaida-Voevod, președintele 
Consiliului de Miniștri: Eu mulţumese 
d-lui deputat Petrescu pentru expune- 
rile ce le-a făeut și pentru certificatul 
ce ni l-a dat. 

Este destul de frumos din partea 
unui opozant dârz, că recunoaște a fi 
acest proiect de lege un început al or- 
panizării haosului. 

Tot ce regret este că nu ne dă reţeta 
prin care am fi putut face mai mult și 
mai bine. 

Sper că cu altă ocazie ne veţi da re- 
teta soluțiunii integrale. 

D. P. Petrescu (locotenent-colonel) : 
Rețeta este cuprinsă într'un singur cu- 
vânt: restabilizare. 

D. N. Mischie: D-le președinte, cer 
cuvântul la art. 22 și 24 din Regula- 
ment. 

D. Cezar Spineanu, 
Aveţi cuvântul. 

D. N. Mischie: D-le președinte, d-lor 
deputaţi, de data aceasta regret că tre- 
bue să iau cuvântul, dar mă împinge 
majoritatea, care nu are faţă de d. prim- 


vicepreședinte: 


65 


4098 


ministru, nici atâta decenţă cât are opo- 
ziţia, să stea aci și să asculte, cu toată 
oboseala şi cu toate grijile d-sale, în loe 
să se ducă la teatre și la cinematograie, 
sau cine mai știe unde... 

D. Policarp Beţianu: Câţi sunteţi 
d-voastă din opoziţie faţă de noi. 

D. Cezar Spineanu, vicepreședinte: 
D-le deputat Mischie vă rog să vă 
menţineţi în cadrul diseuţiunii la Re- 
gulament și să nu aduceţi insulte ma- 
joritarilor, căci mă veţi sili să vă re- 
trag cuvântul. 

D. N. Mischie: D-le preşedinte, am 
dreptul: să vorbese zece minute, dar cu 
d-voastră nu se poate discuta, pentrucă 
interveniţi și vorbiţi de zece ori mai 
mult decât mine. 

D. Cezar Spineanu, vicepreședinte: 
Ai dreptul să vorbeşti cinei minute ȘI 
să nu insulți. 

D. N. Mischie: Art. 22 spune că şe- 
dinţa în orice caz nu poate trece peste 
zece ore într'o zi. Or, şedinţa s'a des- 
chis la ora 9 și jumătate, a durat până 
la 1 şi jumătate, s'a redeschis la 3 şi ju- 
mătate şi acum este ora 10 jumătate. 
Sunt 11 ore de ședință, ceea ce în- 
seamnă că ați călcat art. 22 din Regu- 
lament. Dar trec și peste această consi- 
deraţie. Art. 24 din Regulament spune 
că ședința nu se poate tine decât cu cel 
puţin 80 de deputaţi. Fae apel la d. 
prim-ministru, care este un om de 
onoare şi în a cărui cinste crede și ţara 
şi străinătatea, să spună dacă sunt aci 
mai mult decât 30 deputaţi. 

D. Cezar. Spineanu, vicepreședinte: 
D. preşedinte al Consiliului nu este 
chestorul Camerei; aceasta este o che- 
stiune de bun simț. 

D. M. Negură: 
onoare. 3 

D. N. Mischie: Văd că pe d. preşe- 
dinte îl șifonează că aduc laude d-lui 
prim-ministru. Il rog atunci să constate 
dumnealui dacă Adunarea este în nu- 
măr şi să aplice Regulamentul, ridi- 
când ședința. 

D. Adonis Gr. B. Popov: D-le prege- 
dinte, cer şi eu cuvântul la art. 32 din 
Regulament și anume vreau să știu nu- 
mai atât, dacă vom căpăta cuvântul 
conform Regulamentului, în ordinea în- 
scrierii, alternativ contra și pentru; 
sau nu ? 

D. Cezar Spineanu, vicepreședinte: 
Privitor la prima întrebare a d-lui Mis- 
chie, d-nii chestori sunt rugaţi să con- 
troleze numărul deputaţilor. Privitor la 
a doua întrebare a d-lui deputat Popov, 
ce am să spun că s'au înscris la Birou 
d-ni deputaţi în mod neregulat, au fost, 
înscriși pe o primă listă, după aceea au 
venit şi au cerut o altă ordine şi au fă- 
cut a treia şi a patra ordine. Atunci s'a 
hotărît de către Birou ea, întrucât sunt 
foarte mulți d-ni deputaţi înscriși să se 


Dar este un om de 


66 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 Aprilie 1933 


dea cuvântul cel puţin la unul sau doi 
deputaţi din fiecare grupare. Din gru- 
parea din care face parte d. Popov, a 
luat cuvântul aseară d. Isac şi a vor- 
bit două ceasuri, a luat cuvântul azi d. 
Lupu și a vorbit trei ceasuri. In mo- 
mentul actual a vorbit d. deputat Pe- 
trescu din gruparea d-lui lunian și 
urma să dau cuvântul d-lui deputat 
Prelipeeanu din Liga Apărării Naţio- 
nale. După aceea reveneam din nou la 
gruparea d-lui doctor Lupu. 

D. Adonis Gr. B. Popov: Interpreta- 
rea aceasta nu este legală. 

D. Cezar Spineanu, vicepreședinte: 
V'aşi ruga, d-lor deputaţi, ca să nu pu- 
neţi Biroul în situaţia aceea ea atunci 
când se fac ordine de acestea să vă 
tăiați dela rând, şi să vă înserieţi în 
altă parte, să faceţi schimbări și să vă 
găsiţi în situaţia aceasta de a nu putea 
şti noi care este ordinea. 

Vă iugăm să vedeţi că faptul că Bi- 
roul dă cuvântul la toți deputaţii din 
toate grupările într'o anumită propor- 
ție, însemnează că vrea ca în Parlament 
să fie expuse părerile tuturor partide- 
lor politice. (Aplauze pe băncile majo- 
ratății). s 

D. Adonis Gr. B. Popov: D-le preşe- 
dinte... 

D. Cezar Spineanu, vicepreşedinte: 
V'am dat răspunsul; nu mai aveţi cu- 
vântul. 

D. Adonis Gr. B. Popov: Aţi vorbit 
d-voastră, vă rog, în Regulament stă 
scris: „deputatul înseris a lua cuvântul 
poate ceda rândul său unui alt coleg 
şi în înțelegere cu el poate cere inter- 
vertirea înserierei‘‘. 

Prin urmare, nu puteți d-voastră, cu 
dela d-voastră putere, să intervertiți 
ordinea înscrierii după un sistem pe 
care vi-l stabiliți singuri. 

Aşa dar, cum toți suntem înscrişi din 
partidele de opoziție, potrivit Regula- 
mentului, vă rog să ne dați cuvântul 
pe rând și numai când noi vom con- 
simți, atunci să intervertiţi ordinea.. 

D. Cezar Spineanu, vicepreşedinte: 
D-lor deputaţi, d. chestor îmi comunică 
că numărul deputaţilor este regulamen- 
tar. 

D. M. Negură: D-le președinte, cer 
cuvântul la Regulament, la art. 24. 

D. Cezar Spineanu, vicepreşedinte: 
S?a discutat asupra acestui articol, con- 
form Regulamentului nu se poate dis- 
cuta de două ori asupra aceluiaşi ar- 
ticol de Regulament prin urmare, nu 
vă pot da cuvântul. 

D. M. Negură: Vă rog să-mi daţi cu- 
vântul la Regulament. 

D. Cezar “Spineanu, vicepreședinte: 
D-le Negură, încă odată repet, asupra 
aceluiași articol din Regulament nu 
se poate vorbi de două ori. 


www.digibuc.ro 


. 6 Iunie 1933 


D. D. Iuca: Dar ce aţi răspuns la 
obiecția, că nu se poate lucra peste 
zece ore? i 

D. M. Negură: Vă rog să-mi dați cu- 
vântul la art. 40. 

D. Cezar Spineanu, 
Aveţi cuvântul. 

D..M. Negură: D-lor deputaţi, d. pre- 
şedinte ne comunică. că d. chestor a 
constatat că Adunarea e în număr re- 
gulamentar, și prin urmare nu putem 
noi contesta cuvântul unui domn ches- 
tor. Ne găsim așa dar în situația că 
Adunarea e în număr, însă vreau să fae 
o propunere, şi cred că va admite şi 
Biroul și banca ministerială. 

D. Cezar Spineanu, vicepreședinte: 
Vă rog să citiți art. 40. 

D. M. Negură: Am să-l citesc, dar 
atunci când vreau eu, nu când vrei 
d-ta. ` 

Fac o propunere în asentimentul în- 
tregei Camere.... 

D. Cezar Spineanu, vicepreședinte: 
D. deputat Negură, nu are cuvântul în 
altă chestiune, decât numai la art. 40. 
Vă rog să citiți art. 40. 

D. V. Toncescu: Noi vrem să ascul- 
tăm pe d. Negură, d-le președinte. 

D. M. Negură: D-le președinte, eu 
explic articolul, nu-l citesc. (Ilaritate). 

D-lor deputaţi, fae propunerea ur- 
mătoare cu privire la două chestiuni. 

Intâi este chestiunea discuţiei la pro- 
ieciul  conversiunii, în care, din toată 
atitudinea noastră, numai obstrucţie nu 
se vede că facem. Noi am făcut o sin- 
gură declaraţie și am asistat la ședințe, 
fără să împiedicăm desbaterile. 

Socotese însă, că o chestiune ca acea- 
sta trebne discutată, chiar dacă Adu- 
marea este în număr, într'un alt com- 
plect. 

Pe de altă parte, în această sesiune, 
oricât de scurtă va mai fi, trebue să se 
voteze o serie de alte proiecte de legi, 
între care un -proiect principal şi pe 
care îl cere Camera în unanimitate, este 
proiectul de lege al cumulului. 

Eu vă propun ca în această seară, 
să votăm legea cumulului şi să lăsăm 
discuţiunea conversiunii. 

Altfel mă tem că sub aparenţa dis- 
cuției la conversiune, având ca preșe- 
dinte pe d. Spineanu, să nu ajungem 
la chestiuni foarte delicate, cum este 
votarea legii referitoare la unele tere- 
nuri petrolifere din Dâmboviţa. (Pro- 
testări pe băncile majorități). 

D. Cezar Spineanu, vicepreședinte: 
D. deputat Manu are cuvântul. 

D. D. Manu: D-lor deputaţi, ca să 
vedeţi d-voastră, câtă ipocrizie... 

D. M. Negură: Ipoerizie preoțească. 

D. D. Manu: ...prezintă acești domni, 
eu voiu da citire art. 40. D-voastră o să 
vă documentaţi astfel, cum abuzează de 
d-voastră toţi. Tot ce fac dumnealor, 
este pură ipocrizie. 


vicepreşedinte: 


6 Iunie 1933 


D. M. Negură: Cu un asemenea pre- 
ședinte, sunt obligat... 

D. D. Manu: D. Negură a cerut cu- 
vântul la art. 40. 

D. M. Negură: Eşti contra legii cu- 
mulului ? 

D. D. Manu: Art. 40 spune: 

„Coroana nu poat fi pusă în 
țiune““. (Ilaritate). 

D. M. Negură: Credeţi că trebue 
pusă în diseuțiune? De aceea nici nu am 
pus-o. g 

D. D. Manu: Mai departe: 

„Intreruperile, insultele, imputările 
defăimătoare, amenințările, violențele 
şi actele de natură a turbura ordinea 
şedinţelor, a întrerupe sau împiedica 
desbaterile Adunării, nu vor fi îngă- 
duite, iar deputaților vinovaţi li se vor 
aplica sancțiunile prevăzute în capi- 
tolul „despre disciplină“. 

Eu vă fac arbitri pe d-voastră şi 
țara: întrucât  d-voastre aţi vorbit la 
acest articol? 

D-lor deputaţi, d. Negură a vorbit la 
alt articol, care este următorul: Dum- 
nealor nu vor cu nici un preţ ca acest 
proiect de lege să se voteze. (Aplauze 
pe băncile majorității). 

D-lor, dumnealor se retranșează în 
dosul unei decluraţiuni și fac scandal 
ceasuri întregi, pentrucă ştiu că acea- 
stă lege este pieirea Partidului Liberal. 
(Aplauze pe băncile majorității). 

D. deputat Negură și cu d. deputat 
Tuca, ambii chemaţi la comisie, nu au 
decât scopul de a tulbura discuția. 

D. M. Negură: D-le președinte, cum 
de ai dat cuvântul Părintelui Manu? 
Ta ce articol a vorbit? 

Nu ai să treci proiectul despre ju- 
deţul Dâmboviţa, cu terenurile petroli- 
fere, cât lumea. La loterie să te duci, 
nu la președinția Camerii. 

D. Cezar Spineanu, vicepreședinte: 
D. deputat Popov are cuvântul la dis- 
cuţiunea generală a proiectului de lege. 
pentru modificarea legii de asanare a 
datorilor agricole. 

D. Adonis Gr. B. Popov: D-le preșe- 
dinte, d-lor deputaţi, luând cuvântul la 
acest proiect de lege, în primul rând 
nu uit că sunt reprezentantul unui. Ju- 
deţ de plugari. Voiu căuta prin urmare, 
domnii mei, să mă îmbrae pe cât po- 
sibil în cugetarea celor pe care îi repre- 
zint și mă voiu înfățișa d-voastră, cu 
toată cinstea, ca pentru o treabă dom- 
nească şi cu toată cinstea ca în faţa 
unor părinţi pe care îi știu dela început 
eu cât drag de inimă sunt fată de 
popor. 

Voin eănta să primese această lege 
cu ochii lor şi numai în al doilea rând 
— şi acolo poate îmi voiu exceda man- 
datul — voiu fi și personal. Fac apel la 
d-voastră să-mi permiteţi o verificare 
de păreri între mine și d-voastră să ve- 
deţi, dacă am priceput bine gândul ale- 


discu- 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Ședinţa dela 10 Aprilie 1938 


gătorilor mei și al d-voastră și unde nu, 
vă rog să mă corectaţi .Cu acest mie scop 
iau cuvântul la acest proiect-de lege. 

Istoricește este cunoscut că împro- 
prietăvirea a dat luptătorilor din răz- 
boiu, pe neașteptate și aproape pe ne- 
cerute, pâmănturile de care se folosese 
astăzi. Acest fapt a fost un imperativ 
politie mai mult decât un imperativ 
economie. 

Dar odată cu aceste pământuri, agri- 
cultorilor nu li s'a dat și posibilitatea 
de exploatare, nu li s'a pus la dispozi- 
ţie creditul necesar și uneltele de lucru. 

Imediat după războiu însă, datorită 
renunțării aproape a tuturor statelor 
beligerante la limita legală a acoperirii 
metalice a monedei fiduciare, aproape 
toate statele au emis monedă peste aeca- 
stă limită legală, astfel încât toate pre- 
țurile mărfurilor în circulație au fost 
umflate. 

Atât în timpul războiului ea şi după 
văzboiu, în prim rând, marele comer- 
ciant al omeniri a fost republica Sta- 
telor Unite. Plasarea mărfurilor sale și 
a capitalului său a fost prima grije a 
Statelor Unite, atunci când Europa, 
istovită şi doborîtă de un lung războiu, 
căuta reînvierea ei. 

D. Rist şi d. Mlinarsky. viceguverna- 
torul Băncii de Stat Poloneze și profesor 
de finanţe la Facultatea din Varșovia, 
unul din campionii renunțării la etalo- 
nul aur și al micșorării acoperirii me- 
talice a monedei fiduciare. stabilese că 
momentul determinant al depresinnii 
economice în Europa este momentul 
când Statele Unite şi-au retras credi- 
tele acordate Europei. Intr'adevăr, si- 
stemul de credit al Statelor Unite și al 
omenirii este bazat pe dubla acoperire, 
pe metal și pe devize. Fiind, ceea ce se 
ştie de toţi, care am citit, o piramidă 
care se sprijină pe vârful și nu pe baza 
ei, a fost o construcție în mare parte 
fictivă, deoarece aurul, care acoperea 
de pildă 30 la sută din monedă, per- 
mitea un credit monetar de 70 la sută. 
La rândul lor, aceste devize duse la 
altă bancă, servese drept aur și dau 
dreptul ca să mai tragă încă 70 la sută 
hârtie pe baza lor și așa mai departe. 
Sistemul acesta de credit al Siatelor 
Unite, a fost necesar pentru expansiu- 
nea mondială a acestei republici și pen- 
tru cucerirea Europei, strivită de răz- 
boiu. 

Când însă acest credit s'a resimţit, 
de incapacitatea de a cuprinde întreaga 
sferă de afaceri şi totdeodată de meapa- 
citatea de .consumare a  populaţiunii 
europene, evident că a urmat krahul 
bancar din America. i 

Acesta este un moment determinant 
în criza europeană și în cea a țării noa- 
stre, momentul când Statele Unite au 
trebuit să se reculeagă și, pentru sal- 


www.digibuc.ro 


4099 


xarea propriei lor economii, să-și re- 
tragă creditele dm Buropa. 

Ce s'a întâmplat însă în timpul acesta 
în România: In România a fost, alj- 
turi de lipsa de credit a plugarilor no- 
ştri, o abundență de monedă pe piață 
în mâinile partieularilor. Atunci când 
statul nostru nu s'a îngrijit să dea agri- 
culturii noastre un credit mai -eftin, 
băncile, care aveau la dispoziţie coroane 
neretrase, pe un curs foarte scăzut, din 
abundență, iar mai târziu după retra- 
gerea leilor, o altă abundență de mo- 
nedă fiduciară, toate aceste bănci au 
suplinit golul existenți unui credit 
agricol de stat. Şi toată expansiunea 
aceasta din perioada inflației a făcut ca 
țărănimea și agricultura să primească 
ofertele, mai mult: îndemnurile repe- 
tate date agriculturii ca să ia credit şi 
să-și poată exploata nouile ei proprie- 
tăţi, — abia dobândite, cei mici — și 
să-şi extindă cultura, cei mari. In felul 
acesta, populaţiunea s'a îndatorat, în- 
cepând de prin anii 1921, 1922, 1993, 
dar a putut să plătească înapoi, de- 
oarece renta pământului în acea cpocă 
era bună. Enropa, trăind încă sub peri- 
oada inflaţiei de eredit și sub perioada 
inflaţiei de prețuri, determinată de 
stăpânul pieţi, Statele Unite, evident 
că renta pământului era suficientă pen- 
tru restituirea împrumuturilor. 

Al doilea eveniment determinant a 
fost stabilizarea monetară. De aici în- 
cepe tragedia pe care și actuala lege 
caută s'o remedieze. Ultimele împru- 
muturi din 1926—1930 sunt acelea care 
apasă greu asupra ţării noastre, pen- 
trucă ele au coincidat cu aceste două 
momente: cu retragerea creditelor din 
partea Statelor Unite și cu punerea ftu- 
turor statelor enropene pe bază de mo- 
nedă aur. 

Relaţiunile comerciale ale Statelor 
Unite, implicau o siguranţă și Statele 
Unite au fost acelea care au cent, în 
vepetatele conferințe internaționale, ca 
toate statele, care sunt în relaţiuni de 
negoţ cu ele, să-și pună moneda lor 
pe bază de aur. Fiecare stat, care și-a 
pus moneda pe bază de aur, a devenit 
un client cert și bun pentru operaţiu- 
nile comerciale ale Statelor Unite. Nu 
este mai puţin adevărat că din clipa 
aceea fiecare din ele și-a semnat decizia, 
de moarte. Acest lucru nu mai trebue 
dovedit. Rând pe rând vedeţi cum sta- 
tele, astăzi, se trezesc și-și abandonează 
etalonul aur, căutând să-și rajusteze 
posibilităţile monetare și prețurile măr- 
furilor lor, la noua situaţie care a in- 
tervenit în urma krahului american. 

Acest moment a făcut ca debitorii 
însărcinaţi cu împrumuturi mari în mo- 
nedă rea, să fie obligaţi la rândul lor 
să restitue aceeași cantitate numerică 
de monedă, însă cu o valoare intrinsecă 


67 


a 


41C0 


mult mai mare decât aceea din timpul 
împrumutului. Așa a rezultat acel de- 
calaj, tragedie fundamentală a econo- 
miei noastre românești, decalajul din- 
tre obligaţia contractată în momentul 
împrumutării și obligaţia de plată din 
momentul restituirei. 

Tot timpul piaţa românească a fost, 
complet nestăpânită. Perioadele de in- 
flație în toate tările au dat un avânt 
comercial bancar, cum au dat și în ţară 
la noi. 

Lipsit de control, de posibilitatea de 
stăpânire a unor fenomene pe care nici 
economiștii Țării Românești nu le-au 
putut distinge şi dirija dela început, 
cum nici în țări străine acest lucru nu 
s'a putut, comerțul bancar în România 
a dus la plasamente avantajoase, a dus 
la inflaţie de credit şi de investițiuni, 
la societăţi peste societăţi şi la o ade- 
vărată anarhie financiară. Şi atunci, 
după luxul societăţilor bancare, după 
luxul întreprinderilor din perioada de 
inflaţie, după lipsa de supraveghere a 
consiliilor de administraţie și după 
toată risipa şi toată aventura gestiunilor 
lor, la un moment dat neprevăzut, le-a 
atins retragerea creditelor americane și 
necesitatea stringentă să-și recupereze 
imediat împrumuturile date auterior. 
Şi atunci s'a agravat, prin suprapunerea 
acestui de al doilea fenomen, situaţia 
agrieuitorilor noștri. 


Atunci s'au căutat remediile, toate 
tardive, şi în primul rând s'a cerut 
şi s'a obţinut, eu chiu cu vai, o lege con- 
tra cametei. O astfel de lege ar fi fost 
utilă în perioada de inflaţie, când erau 
bani mulți de împrumutat şi mai ales 
în perioada de stabilizare, când imediat 
după stabilizare preţurile bune au scă- 
zut bruse şi când totuși Banca Naţio- 
mală, ca să împiedece evaziunea mone- 
tară, a fost silită să ridice anormal scon- 
tul ei. Totuşi efectul acestei legi s'a 
făcut resimţit și dacă creanțele au fost 
umflate până la data acestei legi, nu 
dai puţin adevărat e că de atunci a în- 
ceput o luptă eu mai mult succes de 
partea debitorilor, pentru ca astăzi 


d-voastră când veniţi să stabiliți că da-- 


toria care urmează să fie convertită, 
aceea formată din capital și din do- 
bânzi, să puteţi fi malţumiți că dato- 
vită acestei legi, care însfârșit a venit, 
văspunderea pe care o luaţi asupra 
d-voastră, este cu atât mai mică, cu cât 
s'a micşorat şi dobânda plătită din 1931 
şi până astăzi, și astfel răspunderea pe 
care v’o luaţi și față de Banca Naţională 
şi faţă de resursele financiare ale ţării 
în viitor, să fie mult diminuată. 

Al doilea act de conservare a socie- 
tății noastre a fost intervenirea îns- 
fârșit în comerţul de bancă, reglemen- 
tarea comerțului . bancar neatacată pà- 
nă la această criză, dimpotrivă evitată 


68 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 Aprilie 1933 


în permanență tocmai pentru a înles- 
ni o perioadă de învestiții și de cuce- 
riri economice, a nouei burghezii de du- 
pă războiu care nu mai era proprie- 
tară de imobile rurale, ci de averi mo- 
biliare, de bani, cari urmau să fie în- 
vestiți, ca la rândul lor să creeze alte 
venituri. 

D-l Argetoianu a fost primul care 
a încercat reglementarea acestui co- 
mert de bancă, în mod tranzitoriu, dar 
este datoria şi a guvernului actual și 
a celui viitor, să vie în această privință 
cu o reglementare serioasă și definitivă 
ca să împiedice în viitor această excres- 
cenţă, această desvoltare  anarhică a 
„omerțului de bancă, una din cauzele 
reale și fatale ale crizei de azi începută 
în perioada de inflaţie dinainte de sta- 
bilizave. Nu mai puţin de cinci miliarde 
şi ceva din avuţia ţării au fost date 
unui sindicat de băuci pentru a împie- 
deca erahul financiar. 

D-lor. jertfă tranzitorie — după mo- 
desta mea părere — inutilă, pentrucă 
n'am văzut până astăzi un institut de 
credit care să fi cerut concordatul și 
care să fi ajuns apoi din nou în starea 
dinainte de concordat. Jertfă inutilă, 
după opinia mea, deoarece toate aceste 
bănci, în favoarea cărora s'au luat de- 
la naţiune 5 miliarde lei pentru salva- 
vea lor, niciodată nu vor mai fi în pi- 
cioare cum an fost cândva. Aceasta 
este opinia mea, pe care d-voastră pu- 
teţi s'o verificați dacă este exactă sau 
nu. In orice caz eu cred că d-voastră 
puteţi observa că ceeace afirm eu este 
exact, nu numai la noi în țară, dar şi 
în alte ţări. 3 

Al treilea act făcut atunci, peniru a 
repara starea dezastroasă a economiei 
naţionale, a fost prima lege de cov- 
versiune a d-lui Argetoianu. Problema 
convertirii datoriilor s'a pus însă tot 
atât de târziu ca și problema reglemen- 
tării comerțului de bancă, tot așa de 
târziu ca şi problema reducerii cuan- 
tumului de dobânzi. Având de recupe- 
rat un timp pierdut și având de repa- 
rat dezastre acumulate, ca şi dobânzile 
acumulate, pe o perioadă lungă de ani, 
soluțiunea nu a mai putut fi aceea de 
îndrumare, cu sueces imediat și pal- 
pabil, dela lună la lună, dela an la an, 
ci a fost necesară o soluţiune radicală, 
o soluțiunea eroică. 

Ce soluţiune s'a pus în faţa guvernu- 
lui Argetoianu și ce soluțiune s'a pus 
în faţa d-voastră? S'a pus soluţiunea, 
de a ajusta obligaţiunile reciproce din 
contractele de împrumut, în acelaş timp 
cu garanţia posibilităţii restituirii o- 
bligaţiunilor reajustate, adică concor- 
danța dintre obligațiunile restante și 
posibilitățile de plată ale debitorului, 
adică concordanța între creanţă şi în- 
tre venitul agricultorului, adică con- 
cordanţa între creanţă si între renta a- 


www.digibuc.ro 


6 Tunie 1933 


gricolă reală. Aici sunt cele două mari 
puncte grele. Problema datoriilor agri- 
cole este stăpânită de aceste două pos- 
tulate: întâi, cum să reduci datoriile 
în mod valabil și, al doilea, cum să faci 
ca datoriile astfel reduse să poată fi 
restituite. 

Problema mare a fost atacată de gu- 
vernul Argetoianu. A fost o problemă 
de moment. Sunt încredințat că d-l 
Argetoianu 'a fost sigur că nu regle- 
mentează pe veci și în mod definitiv, 
că d-l Argetoianu. știa că: legea d-sale 
este un paleativ, un moratoriu eroie, 
ştiind că după d-sa trebuie să vină un 
altul și că grija d-lui era că plecând 
să nu-i cadă baraca în cap. 

Să cadă altora. Urmaşilor. Nu mar 
puţin a fost, însă, un început, care a 
angajat guvernele ulterioare, a fost o 
operare de reducere de creanţe, prin- 
tr’o scutire forfetară a cametelor acu- 
mulate şi nu un simplu morator. 

Ce a fost a doua lege a d-voastră, 
legea de astă toamnă? Un compromis 
între necesitatea de a remedia renta 
agricolă, de a reduce creanţele și ca- 
măta și între necesitatea de a repara 
lipsa de credit, consecința altui fe- 
nomen, consecința anarhiei bancare 
din România. Ce legătură este între 
una și alta? Nici o altă legătură de- 
cât aceea de fatalitate, de nefericire, 
— întrucât criza bancară a nefericit 
pe agricultori — și altceva nimic. Și 
atunci, ce răspundere au debitorii a- 
gricoli ca să acopere pagubele și de- 
zastrele din viaţa financiară a ţării 
noastre, când nu au fost părtași la be- 
neficiile acestor întreprinderi și când 
ceeace trebuia să li se dea lor, cele 
cinci miliarde, date celor cinci bănci, 
plus cele șase sute milioane împrumu- 
tate de d-voastră pentru Creditul A- 
gricol, toate s'au dus pe gura de lup a 
întreprinderilor bancare, anarhice și de- 
ficitare. 

Ce relaţie este între aceste două no- 
țiuni, cu totul străine între ele? Preo- 
cuparea de finanţare a întreprinderii 
acesteia de conversiune, înseamnă des- 
păgubirea nu a debitorului încărcat și 
în imposibilitate de a restitui datoria 
lui, ei despăgubirea ereditorului abu- 
ziv de până astăzi, astfel că paguba 
s'o sufere tot națiunea, dar nu credi- 
torul abuziv. 

Modul cum . concepeţi azi această 
lege, împacă aceste două noţiuni, cu 
totul străine între ele. 

Trebuie să adaog încă ceva. Oare 
după stabilizare se mai poate vorbi de 


.o pagubă a creditorului? De pildă, în- 


nainte de stabilizare, jugărul de pă- 
mânt era 30.000 lei, ajungând în Ba- 
nat până la 100.000 lei, iar vagonul de 
grâu era 60.000 lei. ajungând până la 
120.000 lei. 


6 Iunie 1933 


Am împrumutat 30.000 lei, eram si- 
gur că-ți dau o jumătate vagon grâu, 
eram sigur că cu aceşti 30.000 lei cum- 
păr un jugăr de pământ, Astăzi trebuie 
să-ți dau tot 30.000 lei, dar jugărul de 
pământ e 3.000 lei, vagonul de grâu e 
15.000 lei, iar cu cei 30.000 lei, în mo- 
neda stabilizată de astăzi, pe care ţi-o 
plătesc, îţi dau d-tale posibilitatea să 
cumperi valori de 90.000 lei. Deci, 
d-ta nu pierzi, ci tot câştigi. 

Atunci, operând această reducere a 
creanţei, de pildă la jumătate și res- 
tituindu-ţi d-tale valoarea intrinsecă a 
monedei, nu valoarea numerar, d-ta nu 
ești păgubit, pentru că cu cei 30.000 lei 
ai d-tale, pe cari mi i-ai dat în monedă 
nestabilizată, când ţi-i dau eu înapoi 
în monedă de trei ori mai forte, d-ta 
dobândești o putere de achiziție de 
“trei ori mai mare de cât mi-ai împru- 
mutat. 

D. M. Şerban, subsecretar de stat la 
Ministerul Agriculturii şi Domeniilor: 
Toată lumea este de acord în această 
privinţă. D-voastră faceţi o conferință 
foarte interesantă, însă  daţi-ne mai 
bine soluţia cum să facem ca să nu ne 
lovim de piedica necostituționalității. 

D. Adonis Gr. B. Popov: Vă voiu 
răspunde imediat, d-le ministru. 

Vă îngrijiţi să îmbinaţi, să menţineţi 
un echilibru nefiresc între aceste două 
noțiuni, cari sunt străine una de alta 
şi care sunt rezultatele a două cauze 
eu totul separate: dezechilibru bancar 
pe de o parte şi scăderea prețurilor, pe 
de altă parte. 

Proiectul d-voastră este un act hi- 
brid, care va purta și mai departe în 
el dezechilibul moral și economie care 
nu va rezolva problema, ci va da posi- 
bilitate lă o nouă serie de conflicte în 
viitor. 

Inalta Curte de Casaţie a fost sezi- 
zată de legea d-lui Argetoianu și a dat 
o soluție, care vă pironeşte pe d-voas- 
tră astăzi, ca. să nu vă abateţi nici în 
această a treia lege de conversiune și 
de asanare a datoriilor agricole, dela 
această nefirească îmbinare între no- 
ţiunea de credit şi despăgubire şi no- 
țiunea de reducerea creanţelor datori- 
ilor agricole, adică noţiunea de drep- 
tate, de justiţie, pe eare trebuie să o 
daţi debitorului. 

Unde este dauna pe care s'o despă- 
gubesce? 
` D-lor, eu cred că onoratul guvern ac- 
tual nu are destul curaj. Inalta Curte, 
în decizia dată, nu a îmbrățișat complet 
toată problema constituţională, ci a dat 
„xăspuns numai la motivul de recurs, ast- 
fel cum a fost formulat de către Credi- 
tul Funciar Rural, dar mai sunt încă 
posibilități constituţionale ca să nu vă 
temeţi de o eventuală lege, pe care aţi 
face-o, pentrucă un alt text din Consti- 
tuţie vă autoriză la aceasta, Am aici de- 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Şedinţa dela 10 Aprilie 1933 


cizia Inaltei Curți; am avizul d-lui Gas- 
ton deze, dat Creditului Funciar Rural 
din România şi văd că de fapt Inalta, 
Curte nu s'a pronunțat decât asupra 
unui singur capăt de cerere: dacă legea, 
conversiunii contravine sau nu art. 17 
din Constituţie. Art. 17 prevede că ex- 
proprierea nu poate fi făcută decât cu 
justă şi prealabilă despăgubire; că pro- 
prietatea de orice . natură, precum şi 
creanţele asupra statului, sunt garan- 
tate. Aici este vorba de o creanţă între 
particulari şi de multe ori statul a inter- 
venit în raporturile dintre particulari, 
fără ca Constituţia să fi fost cu nimic 
froissată. Dar admit că proprietatea de 
orice natură, precum și creanţele asupra 
statului fiind garantate, numai o lege 
specială va putea determina cazurile de 
utilitate publică, când această proprie- 
tate ar putea fi atacată. Noi mai avem 
însă în Constituţia noastră și alte două 
articole. Mai întâiu, definiţia că baza 
acestei Constituţii nu mai este indivi- 
dualistă, ci este o Constituţie cu carac- 
ter social, de stat, rezultă din articolul 
care prevede că proprietatea este numai 
garantată și nu mai este inviolabilă, ci, 
simplu garantată, întru cât corespunde 
unei necesităţi sociale. Deci, întru cât ea 


serveşte națiunea, dar nu și atunci când. 


ea se întoarce împotriva ei, pe cale de 
abuz. Şi atunci, d-voastră nu trebue să 
vă îngrijiţi pentrucă la un alt eventual 
recurs s'ar putea, eventual, pune acea- 
stă chestiune, deoarece, potrivit Consti- 
tuţiei, proprietatea “trebue să îndepli- 
nească o anumită funcțiune în societate. 
Când nu o îndeplinește sau mai mult 
decât atât, când ea strivește această so- 
cietate, când striveşte acest stat și acea- 
stă poporaţie, atunci evident că datoria 
unui guvern este, în primul rând, să 
salveze poporaţia și statul, în al doilea, 
rând, să salveze principiul unei legi, 
care poate fi modificată oricând. Ba, 


„mai puţin, când este vorba numai de 


armonizarea ei cu principiile acestei 
legi care nu sunt contrarii scopului sta- 
tului şi problemei de rezolvat. 

D. V. T. Prelipceanu: Această ches- 
tiune s'a discutat în Aprilie 1932, cu 
ocazia legii conversiunii d-lui Arge- 
toianu. 

D. Adonis Gr. B. Popov: Cu acea 
ocazie s'a discutat chestiunea art. 17. 

Dar d-voastră vă mai rămâne încă și 
o altă bază, vă rămâne art. 21 din Con- 
stituţie, asupra căruia nici d. Gaston 
Jăze și nici Inalta Curte nu s'a pronun- 
ţat, articol care dă dreptul statului să 
intervină prin lege în raporturile din- 
tre factorii de producție, pentru a pre- 
veni conflictele economice sau sociale. 

Am impresia, d-lor deputaţi, că mă 
găsese aici într'un studio de radio, capi- 
tonat cu postavuri grele, cu ușile duble 
şi tapisat cu covoare moi, și că nimiz din 


www.digibuc.ro 


4101 


tot sbuciumul ţării, din tot sbuciumul 
din jurul acestei elădiri nu se aude aici. 
Dar că de aicea, din studio, urmează 
să pornească o formulă abstractă, după 
care să se dea întreaga realitate zbuciu- 
mată a acestei țări. 

Ori, gândiţi că astăzi suntem într’o 
stare normală, că nu suntem în plin răz- 
boiu? Gândiţi că o revoluţie nu e poate 
la ușile statului și în pragul viitorului 
nostru ? Oare simplul fapt că vă găsiţi li- 
niștiți la această oră, atât de târzie sau 
în niște scaune primitoare, ascultând pe 
un orator mai mult sau mai puţin stu- 
diat mai mult sau mai puţin agreabil, 
dar în tot cazul cu un președinte foarte 
amabil, credeți că atunci ţara în jurul 
nostru este tot așa de liniștită, tot așa 
de liniştit gândește ca şi noi şi tot atât 
de teoretic se gândește la viitorul ei? 

Nu, d-lor. Soeotese că este o mare gre- 
șală din partea guvernului actual și 
această greșală nu o făcuse d. Arge- 
toianu. ca să-și închipuie că azi, după 
doi ani dela legea d-nealui, când era 
aproape să izbucnească acest desechili- 
bru profund în societatea noastră, lucru- 
rile s'au îmbunătăţit și că nu s'au în- 
răit? Realitatea însă este cu desăvârșire 
alta. 

O probă. Aţi redus creanţele prin le- 
gea d-voastră din 26 Octomvrie 1932. 
Aţi dat posibilitate debitorilor să-și a- 
mâne plata creanţelor cu modesta con- 
diție, ca din şase în șase luni să plă- 
tească 2 la sută la jumătate din creanţa 
lor. 

Ei bine, cunoașteţi mulţi cari au plă- 
tit? Afară de cei pe care i-a instruit 
Centrala Cooperativelor, și aceasta mai 
mult aci în Vechiul Regat, nu prea cu- 
nose. 

Cel puţin în judeţul meu știu că nu 
se plăteșe absolut nimic. 

Ei bine, dacă plăteau înainte de-acea- 
stă lege a d-voastră, când nu erau atât 
de favorizați și dacă azi nu pot plăti 
nici această modestă obligație pe care 
d-voastră le-aţi pus-o, puteţi trage con- 
cluzia că starea de azi e mai bună ca 
atunci când a intervenit legea d-lui Ar- 
getoianu? 

Vă rog să daţi un răspuns care să fie 
neclintit. Opinia mea este că nu e decât 
un singur. răspuns: nu. 

In judeţul meu, anumite întârzieri în 
soluţionarea acestei chestiuni, incertitu- 
dinile chiar ale onoratului guvern, cam- 
pania d-lui Aurel Vlad și a altora îm- 
potriva „bolșevismului economic'“, zvo- 
nurile de revizuire a tratatelor de pace, 
îndemnurile la organizare politică, mi- 
litară, care vin dela ilustrul ministru al 


. Ardealului şi promisiunile eventuale că 


li se vor da chiar arme să constitue noui 
gărzi naţionale, precum și imposibilita- 
tea de a-și plăti dările directe și dările 
pe ţidule la târguri și oboare, au adus 


69 


{as 


4102 


pe agricultorii alegători ai mei la aceste 
două concluzii : nu plătim nimic, nu vom 
plăti, şi chiar dacă am putea nu vrem. 
_D. Amos Borlan: Asta da, nu vrem, 
nu că nu putem. 

D. Adonis Gr. B. Popov: Aceasta nu 
schimbă nimie din îngrijorările momen- 
tului. 

Nu plătim nimic, pentrucă mâine are 
să vină o nouă lege. Dacă am apucat să 
pliătese, are să-mi pară rău, căci mai bine 
dădeam de mâncare la copii sau îmi 
cumpăram 0 vacă. 

Și apoi, are să hie bătaie. Şi dacă o 
hi bătaie, nu ne mai cere să plătim da- 
toriile; se iartă. 

Eu sunt un martor conştiincios. Acesta 
este primul rol de parlamentar al meu: 
să fiu conștiineioasa și fidela expre- 
siune a cugetării și a stării de suflet a 
alegătorilor din judeţul pe care îl re- 
prezint. 

Acgasta este starea de spirit din jude- 
tul meu. 

D-voastră, d-ni deputaţi din celelalte 
judeţe ale ţării, veniţi și depuneţi aici 
şi testimoniile d-voastră, pentru ca, din 
testimoniile noastre reciproce, să se dea 
o sentință controlată pentru 
acestei țari. 

Eu întreb: starea de astăzi-este mai 
bună decât cea din timpul legii Arge- 
toianu? 

Nu. Nouri plini de îngrijorare și o rea 
voinţă — poate — dar în mare parte și 
0 imposibilitate economică, nu ne pot 
lăsa pe noi să stăm atât de liniștiți, să 
ne îngrijim de echilibrarea și de doza- 
vea, până la miligram, a tuturor textelor 
de legi, la rajustarea tuturor deeiziuni- 
lor Inaltei Curți de Casaţie și la preve- 
nirea posibilităţilor de jurisprudenţe în 
viitor. 

Suntem într'un moment de conflict 
economie grav. Statul poate să intervină 
prin legi în raporturile dintre factorii 
producători, pentru a preveni dezastrul 
care- ne ameninţă. 

Pe ce cale? Hu aşi fi recomandat nu 
calea, de lege, ei calea de decret- lege. 

La momente grele s'a mai uzat de de- 
crete-legi. S'a uzat imediat după răz- 
boiu, sub guvernarea lui Ionel Brătianu. 

D. D. Iuca: Atunci nu era Parla- 
ment. 

D. Adonis Gr. B. Popov: S’a uzat de 
calea aceasta, a decretelor-legi, în lipsa 
parlamentelor. 

Dar în prezența unui Parlament? 

Oare, dacă guvernul ar fi făcut un 
act de autoritate administrativ? Potrivit 
art. 1 din legea contenciosului admini- 
trativ, eu cred că Curtea de Casaţie, see- 
ţia III, nu ar mai fi putut cenzura acest 
act de supremă salvare, de preîntâmpi- 
nare a unui dezastru, care pune în pri- 
mejdie siguranţa ţării întregi. 

Poate că nu. In tot cazul, nu aţi luat 


10 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: 


_ alături de decalajul dintre 
“mărfurilor 


viitorul. 


MONITORUL OFICIAL Nr. 


în considerare această ipoteză, 'care este 
mai conformă cu realităţile acestei ţări. 

In primul rând ţin să accentuez, că 
preţurile 
şi cele industriale, alături 
de decalajul dintre obligaţiunile sina- 
laematice dintr'un contract, constat că 
la prezenta lege mai apare un nou deca- 
laj, decalajul dintre actul -d-voastră de 
guvernământ, dintre actul pur. ideal, 
dintre actul pur legislativ şi realitatea 
socială asupra căreia legiferaţi. 

A mai intervenit statul şi în alte îm- 
prejurări ca să reglementeze raportu- 
vile dintre părţi fără ca Inalta Curte 
de Casaţie să fi dat un blam şi să fi a- 
nulat legea. 

Câteva cazuri: a intervenit chiar în 
favoarea aceluia, care este adversarul 
guvernului de astăzi și adversarul în- 
tregii poporaţiuni, în favoarea Băncii 
Naționale. 

Oare Banca Națională nu a profitat 
de decretul din 21 Octomvrie 1916, ra- 
tificat de Parlament, prin care a fost 
scutită de obligațiunea de a restitui 
pentru moneda de hârtie echivalentul 
aur; oare nu a profitat de pe . urma 
cursului forțat, care s'a dat monedei 
sale de hârtie? Cum poate astăzi de pil- 
dă Banca Națională să pue în pericol un 
întreg guvern și o întreagă țară pentru 
a salva sfinţenia și intangibilitatea 
drepturilor sale și ale creditorilor no- 
ştri străini, antreprenorii fabricii de 
bani ai ţării? 

Oare nu a reglementat raporturile 
dintre particulari un alt decret, din 15 
August 1919, ratificat de Parlament, 
care a permis lichidarea contractelor 
de furnituri făcute anterior decretului 
de mobilizare, într'o formă mai avanta- 
joasă, restabilind echilibrul între obli- 
gaţiunea contractată atunci şi mijloa- 
cele de îndeplinire ale acestor obliga- 
ţiuni după un eveniment care a stricat 
echilibrul dintre ele? Oare legea, care 
a reglementat raporturile dintre chiriași 
și proprietari, nu a lovit iarăși în niște 
drepturi patrimoniale garantate de 
stat? Oare concordatul preventiv, dela 
1929 și până astăzi, nu este tot un atac 
împotriva sanctităţii creanţei unui par- 
ticular? Cu ce drept vine legea, peste 
capul și fără consimțământul credito- 
rului, și-l obligă să primească, în caz de 
consens al unei majorități dintre ei, în 
loc de creanţa sa întreagă numai 30 
la sută? Aceasta nu este un 
creanţei, un act neconstituţional? Dar 
onoratul guvern și onorata Adunare nu 
a stat de loc la îndoială când a fost să 
legifereze în favoarea comercianților și 
a băncilor. Astăzi staţi la îndoială, vă 


îngrijoraţi de soarta legii acesteia, dacă 
nu daţi despăgubiri 


prealabile credito- 
rilor uzarari, pentru o pagubă pe care 
n’o au. Dar d-voastră nu realizaţi acest 


www.digibuc.ro 


Şedinţa dela 10 Aprilie 1982 


atac al- 


6 Tunie 1923 


act de prevedere socială şi de preîntâm- 
pinare a unui cataclism iminent şi nu- 
mai printr’o perifrază ajungeţi la acest, 
scop, în art. 2, unde pe creditor îl pre- 
zentaţi în lege ca fiind el acela care o- 
feră reducerea creanţei, prin parafra- 
zare ajungeţi a spune eventual, în faţa 
Curţii de casaţie, că creditorul a cerut, 
că el a consimţit şi că creanţa s'a redus 
din voia lui și nu din acea a debitoru- 
lui. De fapt este o simplă formă de re- 
dactare, pentrucă cine îmbie plata? 
Textul următor o spune. Imbie debito- 
rul, 

Voci de pe băncile majorităţii: Credi- 
torul. 

D. Adonis Gr. B. Popov: lată ce se 
spune: „ofertele de plată, care trebue 
să fie făcute conform acestei legi, se vor 
face potrivit dreptului comun'“ 

D. D. Manu: Citiţi, vă rog, 
lul 2. 

D. Adonis Gr. B. Popov: Nu este art. 
2; e vorba de art. 9, devenit art. 11. 

„Im toate cazurile în care prezenta 
lege prevede oferte, fie făcute de credi- 
tori debitorilor, fie de debitori credito- 
rilor‘ 

Vasăzică n'am greşit. - 

Astfel fiind, d-lor deputaţi, socot că 
în aeeste împrejurări trebuia, în primul 
rând, ea legiuitorul să prezinte un act 
de mai mult curaj şi o identificare — 
nu o decalare — a sa cu realităţile zilei 
de astăzi. 

Ce aţi fi putut face? De exemplu, ar 
fi trebuit să acceptaţi, pur şi simplu, 
proiectul de lege pe care l-am depus 
noi. 

Intr’adevăr, d-lor deputaţi, la 81 Au- 
gust 1932, noi am propus un proiect de 
lege, cu Nr. 27, pentru convertirea tu- 
turor datoriilor agricole și urbane. Prin 
acest proiect propuneam următoarele: 

„Toate datoriile dela bănci și dela par- 
ticulari, de orice natură ar fi—ecapital, 
procente şi cheltueli — contractate pină 
la 1 Iulie 1931, se reduc cu 60 la sută, 
purtând dela această dată dobânda de 
4 la sută pe an, iar termenul maxim de 
achitare a datoriei, astfel reduse, va fi 
de 15 ani pentru datoriile agricole și de 
15 ani pentru datoriile urbane“ 

„Garanţiile rămân aceleași, însă se 
presechimbă actul de garanţie până la 
suma la care s'a redus datoria. Conver- 
siunea se face direct între debitor și ere- 
ditor, prin restituirea, actului de garan- 
ție. Judecătoriile de ocol vor opera în- 
tru'un registru aceste acte, care se pe- 
trec în faţa lor“ 

Acest, proieet privea şi datoriile sta- 
tului către particulari, cetățeni români, 
care datorii se reduc și ele cu 60 la sută. 
Și am exceptat de sub prevederile aces- 
tei legi anumite împrumuturi ale Efo- 
riei spitalelor, ale comitetelor şcolare ŞI 
ale comitetelor bisericeşti, 


atico- 


d Tunie 1933 


Ce am oferit prin legea noastră? Mai 
întâiu v:am propus o lege simplă care 
îmbina datoriile pe care le asanaţi as- 
tăzi, în două feluri diferite și pe cele ur- 
bane şi pe cele rurale; o lege care păgu- 
bea pe toată lumea la fel „inclusiv pe’par- 
ticulari în raporturile lor cu statul, 
fiindcă reduceam toate datoriile existen- 
te în interiorul țării până la data prevă- 
zută în lege, cu o anumită cotă de im- 
previziune. Reglementam o stabilizare 
a datoriilor, cum s'a stabilizat moneta, 
în 1929. 

Această lege putea împăca toată lu- 
mea? Da. Fiindcă de această lege s'ar 
fi bucurat și însuși statul, de oarece o- 
bligaţiunile statului faţă de particulari, 
le reducem la fel. Ea era simplă, gene- 
rală, echitabilă lipsită de noţiunea des: 
păgubirii ereditorului, de oarece nu a- 
veai ce să, despăgubeşti, căci ai resta- 
“bilizat valoarea întrinsecă a obligațiu- 
nilor. Ea stabilea o lume nouă, cu obli- 
gaţii reciproce, neatinse, de oarece ele 
continuau pe tot timpul moratoriului de 
15 ani, însă restabilizate în proporţie 
egală cu valoarea în care a fost restabili- 
zată moneta reprezentativă a ţării noas- 
tre. Nici n'aţi binevoit să luaţi în discu- 
ție această lege. 

Am insistat de multe ori dela această 
tribună, am rugat cu stăruinţă și cu con- 
vingere sinceră să se înfăptuiască aces- 
tă lege, care trebuia înfăptuită din 1919 
și până astăzi, lege a impreviziunii, pe 
care toate statele — Belgia, Italia, An- 
gila, Germania, Franţa, — în timpul 
războiului, Ungaria, toate au avut pre- 
vederea s’o facă la timp. 

Legea aceasta la un moment dat, în 
1925, încercase s'o realizeze” răposatul 
Georgel Mârzescu, dar a fost împiedi- 
cat pentru motive, care nici astăzi nu au 
devenit publice. Ei bine, această lege 
trebuia să încercăm s’o facem noi. Am 
siguranţa că ea va veni, în urma con- 
flietelor şi mai grave, pe care chiar le- 
gea aecasta a d-voastră le va înteţi, le 
va înăspri și le va agrava. 

D. D. Manu: Când crezi că era mo- 
momentul potrivit ca să se facă această, 
lege a impreviziunii de eare vorbeşti? 

D. Adonis Gr. B. Popov: Imediat 


după război, în 1919, 1920 sau 1921, așa . 


cum s'a făcut, parţial, pentru contrac- 
tele furnizorilor dinainte de război prin 
decretul Nr. 3.540 din 15 August 1919, 
când au fost ușuraţi furnizorii de răz- 
boi de obligaţiile contractuale. Şi dacă 
nu s'a făcut atunci, în tot cazul ea tre- 
buia făcută atunei când s'a produs acel 
decălaj neașteptat, dintre moneta și din- 
tre conținutul obligaţiilor în momentul 
gtabilizării monedei naţionale. 

D. D. Manu: Daţi-mi voie; nu am în- 
teles bine. D-voastră ați spus că trebuia 
făcută. după război la 1919 sau, ultimul 
moment, lą restabilizare. Dar în 1917, 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


era pe banca ministerială șeful d-voas:- 
tră şi nu s'a realizat nimic. După luptă 
mulţi voinici se arată. Să judeci trecu- 
tul, după ce a trecut, este uşor, dar'să 
ai “prevedere pentru viitor, acesta este 
mare lucru. 

D. Adonis Gr. B. Popov: D-le doctor 
Manu, permiteţi-mi.... 

O voce de pe băncile opoziţiei: Nu 
este doctor. 

D. D. Manu: Vă rog, sunt doctor în 
teologie și filozofie. 
D. Ilie Lazăr: 

Viena T 
D. Adonis Gr. B. Popov: 
Manu, am să vă răspund... 

D. Cezar Spineanu, vicepreședinte: 
D-le Popov, vă atrag atenţia că vorbiţi 
de peste o oră. 

D. Adonis Gr. B. Popov: Nu, d-le 
preşedinte, vorbese numai de o oră şi 
n'am să pot termina înainte de ora 12. 

D. Cezar Spineanu, vicepreşedinte: 

D-lor deputați, vom continua în ședința 
de mâine această diseuţiune,. 
—sSe depune raportul comisiunii de afa- 
ceri străine, privitor la legea, votată de 
Senat, pentru modificarea alin. 2, al 
art. 2, din legea pentru instituirea Ori- 
nului „Ferdinand lg 

Se depune raportul comisiunii de lu- 
crări publice relativ la proiectul de 
lege pentru autorizarea ` revizuirii con- 
tractelor de cărăușie. . 

—Se depun rapoartele comisiunii de 
industrie asupra proiectelor de legi: 

l. Pentru înfiinţarea și organizarea 
corpului de Actuari. 

2. Pentru modificarea art. 5, 7, 78, 11, 
15, 18, 20, 21, 22, 27, 28, 29, 33, 34, 35 
şi 106, precum și introducerea de noui 
dispoziţiuni speciale la legea pentru 
construirea și funcționarea întreprinde- 
rilor private de asigurare și reglementa- 
rea contractului de asigurare. 

D. Cezar Spineanu, vicepreședinte: 
D-lor deputaţi, în ședința viitoare la 
ordinea zilei vom avea: 

1. Continuarea disenţiunii as. pr. de 
lege pentru reglementarea datoriilor a- 
gricole. 

2. Proiect de lege pentru reglementa- 
rea cartelurilor. 

3. Proiect de lege pentru modificarea 
legii monopolului, spirtului şi băutu- 
riior spirtoase și a taxelor de consuma- 
ție. 

4.- Proiectul de lege pentru modifica- 
rea art. 16 din legea Învățământului u- 
niversitar: 

5. Legea (votată de Senat), prin care 
guvernul este autorizat a ratifiea actul 
adiţional la eonvenţiunea privitoare la 
transportul mărfurilor C, F., semnat 
la Berna, la. 3 Oetomvrie 1929. 

6. Proiectul de lege pentru modifi- 
carea legii de organizare și administrare 


Da şi doctor dela 


D-le doctor 


` www.digibuc.ro 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: Șediriţa dela 10 Aprilie 1933 


4103 


pe baze comerciale a întreprinderilor şi 
avuțiilor publice. 

T. Votul cu bile asupra proiectului de 
lege pentru deslipirea comunei 'Găbud 
de la jud. Turda şi trecerea ei la jud. 
Alba. 

8. Votul cu bile asupra proiectului ide 
lege relativ la autorizarea Ministerului 
Apărării Naţionale de a ceda Societăţii 
Crucea Roşie o suprafaţă de 450 mp. 

9. Votul cu bile asupra proiectului de 
lege pentru autorizarea Casei Naţionale 
de Economie să acorde un împrumut de 
1.000.000 lei, societăţii  Latinu-Buzău, 
Vădeni, jud. Brăila, (inițiativă parla- 
mentară). 

10. Votul cu bile asupra proiectului de 
lege relativ la deschiderea unui credit 
extuordinar de lei 103.400, pe seama Mi- 
misterului Apărării Naţionale. 

11. Legea (votată de Senat), pentru 
scutirea de validare a terenurilor din 
jud. Dâmboviţa, ale Eforiei Spitalelor 
Civile, legea primind în comisiunea de 
mine a adunării o nouă redaceţiure, 

12. Proiect de lege pentru suspenda- 
rea funcţionării unor şcoli. 

13. Legea (votată de Senat), pentru 
abrogarea unor dispozițiuni din legea, 
pentru modificarea unor  dispoziţiuni 
din legea pentru organizarea admini- 
straţiunii locale promulgată în ziua de 


„14 Iulie 1931. 


- 


14. Votul cu bile asupra proiectului 
de lege (votat de Senat), pentru auto- 
rizarea Ministerului Agriculturii (R. E, 
A. Z.), de a vinde, prin bună învoială, 
un teren obștei Tatina, comuna Spanţov, 
jud. Ilfov, 

15. Votul cu bile asupra proiectului 
de lege pentru deschiderea unui credit 
suplimentar de lei.720.162 din bugetul 
Ministerului de Justiţie. 

16. Votul cu bile asupra proiectului 
de lege pentru adăopirea unui articol 
nou la legea concordatului preventiv. 

17. Proiectul de lege pentru reînfiin- 
țarea școalei de arte frumoase din Cluj, 
având sediul în Timișoara, (iniţiativa 
parlamentară). 

18. Proiectul de lege, relativ la anu- 
larea sumei de lei 2.400.800 dela art. 9, 
bugetul ordinar pe 1932. 

19. Votul cu bile asupra proiectului 
de. lege pentru modificarea și precizarea 
unor dispoziţiuni din legea și statutul 
funcţionarilor publici. 

20. Proiectul de lege pentru anulare 
şi deschideri de credit suplimentar de 
lei 6.814.000, pe seama bugetului Mini- 
sterului Apărării Naţionale. 

21. Proiectul de lege pentru aplicarea 
art. 54 din legea generală de pensiuni. 

22. Proiectul de lege pentru modifi- 
carea și abrogarea unor dispoziţiuni din 
legea cumulului. 

23. Logea (votată de Senat), pentru 
autor ata prefecturii jud. Dolj, de a 


71 


4104 


contracta un împrumut de 10.000.000 
“lei. 

24. Proiectul de lege pentru deschi- 
derea unui credit suplimentar de lei 
85.272 pe seama Ministerului Apărării 
Naţionale. 

25. Proiectul de lege pentru deschide- 
mea unui credit extr. de lei 750.000, pe: 
seama bugetului Ministerului Instruc- 
iunii. = 

26. Votul cu bile asupra proiectului 
de lege, pentru deschiderea unui credit 
extr. de lei 200:000 Minist. de Industrie. 


27. Proiectul de lege pentru autoriza-. 


rea Ministerului Agriculturii a aproba 
schimbarea amenăjamentului pădurei 
Composesoratului urbarial al comunei 
Lungșoara, jud. Arad. 

28. Proiectul de lege pentru cedarea 
2 300 ha din balta „Puturosu'“, comu- 
nei Câşliţa-Dunăre, jud. Ismail. 

29. Proiectul de lege, pentru autori- 
zarea comunei Rucăr, jud. Mușcel de a 


„Monitorul Oficial şi Imprimerlile Statului“ 
IÎMPRIMERIA CENTRALĂ 


ADUNAREA DEPUTAȚILOR: 


MONITORUL OFICIAL Nr. 88 


contracta un împrumut de 1.000.000 lei, 
(iniițativa parlamentară). 

30. Proiectul de lege pentru autoriza- 
rea comunei Bazargic, de a contracta 
un împrumut de lei 30.000.000, (votat 
de Senat). 

31. Votul cu bile asupra proiectului 
de lege pentru stabilirea drepturilor a- 
supra averii indivize a vechiului Seaun 
de Mureș. 

32. Legea (votată de Senat), pentru 
modificarea art. 44 din legea colonizării 

33. Proiectul: de lege pentru modifi- 


carea unor articole din legea educației- 


fizice. . 
34. Proiectul de lege, (iniţiativă par: 


lamentară), pentru autorizarea comu-, 


nei Straja din jud. Rădăuţi de a achita 
în rate, taxele de timbru și înregistrare 
la contrastele de cumpărare a 500 ha, 
pădure. l at i 

~ 35. Proiectul de lege, (iniţiativă par- 
lamentară), pentru Autorizarea oraşului 


www.digibuc.ro - 


Şedinţa dela 10 Aprilie 1933 


6 Iunie 1933. 


Roman, de a eșalona plata restului îm- 
prumutului de lei 17.000.000, contrac- 
tat în 1928 şi lei 7.000.000, contractat 
în 1924, la Casa Creditului judeţean și. 


z comunal. 


36. Proiectul- de lege, (iniţiativă par- 
lamentară), pentru adăugirea unui ali- 
niat la art. 5, din legea pentru organi- 
zarea administraţiunii locale. 

37..Proigetul de lege pentru contrac- 
tele de întreprinderi ale Municipiului 
Bucureşti. 

38. Proiectul de lege pentru înfiin- 
tarea şi organiazrea Corpului de Ac- 
tuari. 

39. Proiectul de lege pentru modifica- - 
rea legii întreprinderilor de asigurare, “ 

40. Proiectul de lege pentru revizuirea 
contractelor de cărăușie. 

Ridie ședința, 

— Şedinţa se ridică la ora 23,45, a: 
nunţându- se cea viitoare pentru a doiiai. 
zi, marţi 1L Aprilie, ora' 9,30. 


DIRECTOR GENERAL, 
A, D. BUNESCU, .