Mihail M Robea — Proverbe si zicatori. Ghicitori ed noua 1998 ocr

«L 

























MIHAIL M. ROBEA 


PROVERBE ŞIZICĂTORI. 
GHICITORI 



Ilustraţia grafică: 
MARIANA POPESCU 
* 

Consilier editorial: 

Prof. dr. MIHAIL M. ROBEA 
* 


Culegere şi tehnoredactare computerizate: 
Mariana Sivu, Lucica Lungu, 
Cristian Dragomir 


Apărut în 1998 


CASA EDITORIALA MUNTENIA 
BUCUREŞTI 
Tel. 620.01.51 


I.S.B.N. 973-97399-5-4 



MIHAIL M. ROBEA 


PROVERBE ŞI ZICĂTORI. 
GHICITORI 


EDIŢIE NOUĂ, REVĂZUTĂ 



CASA EDITORIALĂ MUNTENIA 
BUCUREŞTI 



Lămuriri 

Cartea aceasta cu proverbe, zicători şi ghicitori este destinată 
îndeosebi elevilor şi tinerilor. Tocmai de aceea ea încorporează texte 
esenţiale şi accesibile înţelegerii lor. Plăsmuirile, inspirate din 
universul nemijlocit al oamenilor, sunt împrumutate parţial din câteva 
colecţii cu o largă circulaţie, semnalate la bibliografia selectivă cu 
caractere aldine. însă majoritatea lor sunt extrase din culegerea noastră 
Cântece ţi poezii populare româneşti, pregătită deja pentru tipar. 
Culegerea este însoţită de un aparat critic adecvat — introducere 
despre speciile insera te in căite, glosar, bibliografie selectivi — 
destinat să uşureze aprofundarea textelor ordonate alfabetic şi 
transcrise în grafia literară. 


M.M.R. 



INTRODUCERE 


Toate producţiile literare populare posedă, intr-un anumit 
grad, valenţe cognescibile şi etice. însă proverbele şi ghicitorile 
deţin astfel de valenţe -şi aceasta s-a observat din experienţele 
existenţiale - la un nivel cu totul superior. Ele sunt două specii 
folclorice care, chiar dacă posedă anumite similitudini, îşi au 
individualitatea lor. 

Proverbele constituie o categorie folclorică destul de 
cunoscută şi de numeroasă. în mediile tradiţionale, proverbul e 
receptat cu termenii vorbă, zicală, învăţătură. Dar cel mai 
frecvent este primul termen, vorbă, însoţit deseori de adausul 
din bătrâni - adică vorbă din bătrâni. Numele speciei de proverb 
(lat. proverbium) este unul care circulă în mediile cărturăreşti şi 
s-a impus treptat, în special prin şcoală, printre tineri şi adulţi, 
încât el se vehiculează acum aproape de către toţi. Proverbul 
este o specie folclorică cu originea în vremurile îndepărtate, 
imemorabile. Căci în permanenţă omul a simţit necesitatea, pe 
măsura înaintării în timp, când acumula experienţă şi se 
îndepărta de lumea mitică, să-şi expună în construcţii lingvistice 
sintetice diversitatea atitudinilor şi varietatea gândurilor faţă de 
semenii săi şi faţă de natura atât de felurită. 

Cu timpul, proverbele, înmulţite, au colorat dialogurile orale 
ale oamenilor şi au pătruns amplu în operele scriitorilor străini 
şi scriitorilor români, de la cronicari (Gr. Ureche, I. Neculce) şi 
cărţile populare (Alexandria, Esopia etc.) până la scriitorii 
contemporani (M. Sadoveanu, I. Agârbiceanu, Marin Preda 
etc.). Apoi, graţie îndemnurilor romantismului, pentru a se 
culege producţii populare de către scriitori, mulţi cărturari au 
reţinut sute de proverbe, precum: Iordache Golescu, Anton 
Pann, I.C. Hinţescu, P. Ispirescu, Iuliu Zanne (cu celebra sa 
colecţie, Proverbele românilor, în 10 volume) etc. Tot în secolul 
al XlX-lea, prin cartea Cercetări asupra proverbelor române de 
G. Dem. Teodorescu, apărută în 1877, se declanşează acţiunea 



6 


mai amplă de studiere a textelor paremiologice. Lui Teodorescu 
i-au urmat: Moses Gaster, 1. C. Chiţimia, Ov. Papadima, Ov. 
Bârlea, Pavel Ruxăndoiu, C. Negreanu, Cezar Tabarcea ş.a. în 
deceniul al 8-lea din secolul nostru interesul pentru studiul 
proverbelor a sporit vertiginos prin înfiinţarea la Drobeta-Tumu 
Severin, datorită regretatului prof. dr. Constantin Negreanu, a 
Colectivului pentru cercetarea Proverbului Românesc. într-un 
scurt răstimp, cercul a reuşit, prin eforturile lui C. Negreanu, să 
polarizeze atenţia mai multor cercetători, precum l.C. Chiţimia, 
Pavel Ruxăndoiu, N. Constantinescu, Cezar Tabarcea, Al. 
Dobre, M. M. Robea, Gabriel Gheorghe, D. Stanciu etc., să 
stabilească legături de colaborare cu cercurile ştiinţifice similare 
din străinătate, să organizeze anual sesiuni ştiinţifice şi să 
editeze periodic publicaţia Proverbium Dacoromaniae 1 . Deşi cu 
o existenţă efemeră, cercul a dezvoltat interesul pentru 
paremiologie. 

Proverbul este o creaţie bazată pe o bogată experienţă de 
viaţă, nemijlocită şi verificată, exprimată sintetic în propoziţii 
sau în fraze independente, deseori cu ajutorul metaforelor şi al 
cuvintelor figurate, formulând un îndemn sau un sfat. Creat de 
unul sau de un grup de oameni pe temeiul unor experienţe 
existenţiale şi verificat îndelung, proverbul a dobândit o largă 
generalizare. Proverbul Dacă te bagi în horn, trebuie să joci, de 
pildă, este numai una din miile de astfel de plăsmuiri populare. 
El se potriveşte unei atitudini, unei situaţii, având însă o 
independenţă deseori totală. Tocmai de aceea, el se organizează 
într-o construcţie stabilă, alcătuită „din două propoziţii logice cu 
intenţia de a semnala relaţia dintre ele, care pot lua forma a două 
propoziţii gramaticale" 2 3 . în acest sens, iată numai două exemple 
concludente: Gura zice,/ Vântul duce, De ani e mare/ Dar minte 
n-are. Anumite proverbe au cele două componente eliptice: 
Barbă lungă,/ Minte scurtă, Bun de gură/ Rău de lucru etc. 

Proverbul se înrudeşte îndeaproape cu alte două specii - cu 


1 Mihail M. Robea, In memoriam. Constantin Negreanu (1942-1991). în 

„Revista de Etnografie şi Folclor 1 ', tom. 37, 1992, nr. 2, p. 197-207. 

3 Ov. Bârlea, Folclorul românesc , voi. II, Bucureşti, Minerva, 1983, p. 312. 







7 


maxima (sentinţa) şi zicătoarea, fiind destul de greu de 
identificat in contextele date. Totuşi maxima, de o provenienţă 
cărturărească, expune, într-o formă elaborată şi restrânsă, un 
adevăr generalizat şi acceptat. Câteva exemple: Ochii 
înţeleptului văd mai departe, Lucrul şi cumpătul închid 
medicului uşa ş.a. 

însă proverbul se apropie cel mai mult de zicătoare, încât nu 
de puţine ori se confundă. în colecţiile de folclor, ele se 
ordonează împreună. Apropierea dintre cele două categorii este 
înlesnită de forma imagistică. Raportată la proverb, deseori 
zicătoarea - releva I.C. Chiţimia - „apare ca un fragment 
dintr-un proverb" 3 . Concepută în conexiunile ei lingvistice şi 
ideatice, zicătoarea este o expresie lingvistică populară, limitată 
la o secvenţă dintr-o propoziţie, ce defineşte, de obicei 
metaforic, atitudini, fapte sau idei, formulând o anumită 
concluzie. Caracteristicile proprii ale zicătoarei se ilustrează 
chiar din simplă lor enumerare: A umbla pe cinci cărări, A-şi 
arăta colţii. Bogat la minte ş.a. Ea, fiind flexibilă şi dependentă 
de un context, se modelează şi se concretizează numai în 
propoziţiile date. De cele mai multe ori zicătoarea 
concluzionează un îndemn, un sfat. 

Conexiunea dintre proverb şi zicătoare se manifestă amplu şi 
intim, încât în cadrul ei apare fenomenul metamorfozei în 
ambele direcţii, la ambele categorii; prin eliminarea unei 
secvenţe din textul lui, proverbul devine zicătoare, iar printr-un 
adaus adecvat la ea, zicătoarea se schimbă într-un proverb. 
Câteva exemple posibile - proverbele enunţate devin zicătorile: 
Până nu dai cu capul de toţi pereţii, nu te îndrepţi = A da cu 
capul de pereţi; Ce intră în gura lupului nu se mai poate scoate 
= A scoate din gura lupului; zicătorile următoare trec la 
proverbele: A prinde mămăliga coajă = Mămăliga când prinde 
coajă se acreşte, Bate apa-n piuă = în zadar, baţi apa-n piuă, tot 
n-o să iasă untul etc. 

Legăturile proverbului cu celelalte specii folclorice sunt 
multiple. îndeosebi prin absorbirea lui de către creatorul popular 


’ I.C. Chiţimia, Folclorul românesc în perspectivă comparată, Bucureşti. 
Minerva, 1971, p. 111. 






8 


în texte. Şi prezenţa lui se detectează chiar în spaţiul unor 
producţii poetice restrânse, ca într-o strigătură satirică: Nu mă 
călca pe opinci/ Că te fac de le mănânci! 

Expresie artistică a unor trăiri profunde şi repetate, deseori 
multiseculare, proverbul n-a constituit numai un produs literar, 
mult vehiculat pentru relevarea şi plasticizarea unui fapt, ci, 
implicit, şi un mijloc de consolare a unor oameni aflaţi într-o 
stare critică şi de a le insufla acestora noi speranţe în viaţă. 
Tocmai de aceea orice proverb conţine un mesaj. Şi acest mesaj 
este incifrat subtil chiar în unele proverbe cu forme constatoare: 
Ce e frumos la toţi le place. Munca e cea mai bună avuţie, 
Soarele răsare pentru toţi ş.a. Insă mesajul majorităţii acestor 
producţii folclorice este unul didactic, deschis şi precis. 
Invocându-le frecvent fie verbal, fie în scris, oamenii le conferă 
destinaţii multiple, precum: avertizarea asupra luării unei 
hotărâri nefaste, formularea unui îndemn, enunţarea unui sfat, 
adoptarea unei precauţii în împrejurări nebuloase ş.a.O 
sumedenie de proverbe cu astfel de mesaje se exprimă prin 
construcţii imperative, cu forma afirmativă: Cască ochii la 
tocmeală,/ Nu după ce te-nşală, Să fugi de omul însemnat ca de 
dracul, Să fii bun şi blând la toate,/ Dar până unde se poate etc. 
şi îndeosebi cu forma negativă: Nu râde de altu’,/ Vede-te pe 
tine; Nu te lăuda până nu faci treaba, Nu-ţi băga lingura unde 
nu-ţi fierbe oala etc. 

Registrul tematic al proverbelor este extrem de întins, 
încorporând numeroase aspecte - de . la geneza lumii până la 
elementele cotidiene. în acest sens, este ilustrativ Indicele 
tematic al unor antologii masive, cu mii de proverbe şi zicători. 
Indicele respectiv prefigurează un vast tablou cu sute de aspecte 
tematice care mai de care mai surprinzătoare. O primă serie de 
proverbe, generate de oameni în epocile istorice anterioare, au o 
formă arhaică, dar îşi păstrează conţinutul încă actual: 
Schimbarea domnilor,/ Bucuria nebunilor, Cum e turcul şi 
pistolul, In urma zaverei, mulţi viteji s-arată, Mai bine în 
bordeiul meu,/ Decât în casa ta. Bineînţeles că majoritatea 
celorlalte categorii de proverbe privesc problematica 
existenţială contemporană. In primul rând, valenţele morale ale 
omului. înţelepciunea, cu numeroasele ei faţete, de pildă, 





9 


polarizează zeci de proverbe care-i subliniază forţa şi 
capacitatea transformatoare a semenilor noştri: Ochii 
înţeleptului văd mai departe, înţeleptul tace şi face, înţeleptul 
făgăduieşte şi nebunul trage nădejde, întâi gândeşte şi apoi 
porneşte. Măsoară de mai multe ori/ Şi taie o singură dată, E mai 
bine să taci decât să vorbeşti de rău etc. Munca oamenilor stă, de 
asemenea, în centrul proverbelor, îndeosebi prin accentuarea 
calităţilor ei şi prin formularea unor îndemnuri la activitate 
pentru asigurarea existenţei şi pentru atingerea idealurilor: 
Munca e brăţară de aur, La treabă se vede omul ce poate. Lucrul 
bine început/ E pe jumătate făcut. Omul cu meşteşug/ Trăieşte 
din belşug. Harnic ca o albină/ Strângător ca o furnică etc. 
Legată intim de muncă este învăţătura, forma de activitate a 
copiilor şi tinerilor. învăţătura inspiră o altă categorie întinsă de 
proverbe, cu relevarea rostului ei în practica vieţii şi cu 
nelipsitele îndemnuri insistente la muncă intelectuală: învăţătura 
este cea mai bună avuţie. Ai carte,/ Ai parte;/ N-ai carte,/ N-ai 
parte. Omul învăţat are stea în frunte, învăţătura nu se cumpără, 
Banii nu aduc învăţătura, învăţătura aduce bani, învaţă la 
tinereţe,/ Ca să ştii la bătrâneţe, învăţăm cât trăim/ Şi tot 
neînvăţaţi murim etc. Instituţiile statului, cu plusurile şi 
minusurile lor, se găsesc într-o listă bogată cu texte 
paremiologice. Şi mai ales justiţia, de care oamenii s-au lovit 
mai mult şi au cunoscut-o mai temeinic. în căutarea dreptăţii, 
justiţiabilii au încredere în instituţie, căci Judecata n-o poţi face 
cu sapa, dar rămân dezamăgiţi de corupţia slujitorilor ei - de 
tergiversarea nejustificată şi tendenţioasă a anchetelor conduse 
de către procurori, de vânzarea proceselor de către judecători: 
Legea-i după cum o fac domnii, Judecata-i cu nasul de ceară, 
Judecătorul e ca osia de căruţă: cum o ungi nu mai scârţâie. Nu 
după suman trebuie judecat omul etc. Alte numeroase 
componente tematice ce alimentează copios provereble se pot 
afla în celelalte liste ale lor. 

în principiu, proverbele se prefigurează într-o formă 
sentenţioasă. Dar, atunci când ele sintetizează o experienţă sau 
un aspect „negativ", se constituie în structuri satirice: 
Păzeşte-mă de găini,/ Că de câini nu mi-e frică. Râde ciob de 
oală spartă, Ştie carte până la genunchiul broaştii ş.a. 





10 


Proverbul este una dintre cele mai scurte creaţii folclo- 
rice.Compoziţional, el evoluează într-un perimetru foarte res¬ 
trâns, prin una ori două propoziţii, rar mai multe. Analizate de¬ 
taliat, proverbele se organizează - concluzionează Ov. Bârlea 4 - 
în două tipuri compoziţionale, cu un profil clasic. 

Tipul sentenţios este primul tip compoziţional al speciei. El 
operează cu noţiuni de largă circulaţie şi prezintă direct 
realitatea. Tipul este particularizat printr-un set de modalităţi şi 
de clişee stilistice. Natura sentenţioasă a acestor proverbe cere 
deseori folosirea imperativului, cu formele afirmativă şi 
negativă. Şi enunţurile tipului, generalizate şi necontroversate, 
se deschid la început de propoziţie tocmai prin tiparele stilistice 
- de pildă cu formele prenumelui cine: Cine fură îşi ia răsplata, 
Cine nu învaţă la tinereţe/ Va plânge la bătrâneţe etc.; ce: Ce-a 
semănat, aia a cules, Ce e strâmb din fire/ Anevoie se mai 
îndreaptă etc. O altă formă a acestui tip o constituie folosirea 
cumulului de substantive comune într-o propoziţie sau frază, 
menită să polarizeze atenţia asupra unui aspect important: Pâine 
şi sare/ Şi să nu te uiţi la soare, Trei lucruri nu se împrumută: 
nevasta, calul şi puşca etc. Tipul de proverb sentenţios îşi mai 
concentrează ideile prin seria imaginilor, apelânmd la unele 
mijloace stilistice, în special la personificare: Minciuna are 
picioare scurte, Vremea râde,/ Vremea plânge etc. 

Tipul imagistic este al doilea tip compoziţional al 
proverbelor. Tipul valorifică aspecte concrete, compunând 
imagini cu elemente împrumutate direct din lumea cotidiană, 
spre a servi la enunţarea constatării. El încoiporează proverbele 
propriu-zise, cu un enunţ polivalent, elementele concrete 
servind de metaforă situaţiilor similare invocate de interlocutor: 
Procedeele de realizare ale tipului sunt extrem de numeroae - cu 
figuri de stil şi cu clişee. 

Dintre construcţiile stilistice, remarcăm personificarea, 
destinată să creeze imagini pregnante: Râde ciob de oală spartă, 
Gardul are ochi şi zidul - urechi etc.; repetiţia, atingând toate 
componentele morfologiei, menită să accentueze nucleul 


4 Ov. Bârlea, op. cit., p. 328. 
1 Ibidem, p. 331. 





11 


raţional: Ban la ban trage. Casa este casă,/ Când ai o gospodină 
în casă etc., cu adjectiv. Din omul bun, bun lucru iese. Nu-i 
frumos ce e frumos/ Şi-i frumos ce-mi place mie etc., cu 
pronume: Ea îşi cântă/ Ea îşi descântă, El judecă,/ Tot el 
spânzură; Cine are bea şi mănâncă/ Cine nu, stă şi se uită etc., cu 
verb: Cine îşi dă,/ Lui îşi dă. Ce ştie popa nu ştie satul; cu 
adverb: încetul cu încetul/ Se face oţetul tare, Geaba vii,/ Geaba 
te duci. Geaba rupi nişte papuci etc. Nu trebuie omise, având 
aceeaşi eficacitate estetică, nici celelalte mijloace stilistice 
(comparaţia, enumeraţie, paralelismul). O altă serie de proverbe 
se bazează, ca şi la tipul sentenţios, pe clişee deja cunoscute, 
precum cu cine: Cine poate oase roade/ Cine nu nici came 
moale. Cine samănă spini,/ Spini culege etc., cu construcţia 
combinată decât... mai... pentru compararea a două elemente: 
Decât mâncare stricată/ Mai bine maţe crăpate, Decât în târg cu 
papuci,/ Mai bine-n crâng cu opiniei etc., cu disjunctivele nici... 
nici: Nici în car/ Nici în teleguţă, Nici nu-i ninge,/ Nici nu-i 
plouă etc. { 

Realizarea artistică completă a majorităţii proverbelor se 
întregeşte, ca la multe alte bunuri folclorice, cu aspectul 
muzical. Şi producerea sonorităţii urmează câteva căi, în locuri 
variate- prin jocuri de cuvinte: Face albul negru şi negrul în alb, 
Omul face banii şi banii pe om ş.a.; cu ajutorul rimei (asonanţei) 
care segmentează enunţul în componente rimate, uneori de 
întinderea unor adevărate emistihuri, cu rimă interioară: 
Duşmănia/ Strică omenia. Fala mare/ Trăistă n-are, în lume 
păpuşă/ Şi-n casă mătuşă ş.a. Cultivarea simetriilor sonore 
înfrumuseţează cu diamantele lor enunţurile speciei. 

în privinţa numărului de tipuri ale proverbului, corpusul 
speciei numără aproximativ 4000 de tipuri, o uriaşă bogăţie 
spirituală a poporului român. 


* 

A doua specie a literaturii aforistice şi enigmatice o 
constituie ghicitoarea. Specia e cunoscută în nordul ţării cu 
termenul de cimilitură, iar în sudul ei (Transilvania sudică, 
Moldova sudică, Muntenia, Oltenia) cu denumirea de ghicitoare. 





12 


Regional, îndeosebi în Muntenia, oamenii îi mai spun gâcitoare. 
învăţământul a contribuit vădit la extinderea penultimului 
termen în detrimentul primului. Ghicitoarea se aseamănă prin 
formă cu proverbul. în pofida unor sceptici, ignoranţi ai 
manifestărilor folclorice din satele tradiţionale, ele mai fac încă 
parte din repertoriul lor artistic. 

Ghicitoarea este un tip de joc colectiv lingvistic, care 
apelează frecvent la metafore şi alegorii pentru construirea ei, 
destinată să verifice inteligenţa, abilitatea şi orizontul cultural al 
oamenilor. Ghicitoarea este o specie scurtă, densă, ceea ce 
facilitează difuzarea ei. 

Originea ghicitorilor se pierde în timpurile imemorabile. Se 
crede că la baza lor stă limbajul tabuistic vehiculat de oamenii 
cu o mentalitate arhaică în triburile preistorice şi istorice. Căci 
cuvintele considerate nocive au fost substituite cu altele, pro¬ 
ducând deseori, în serii asociate, anumite metafore, metonimii, 
alegorii. Tabuurile acestea lingvistice s-au ivit iniţial în triburile 
vânătoreşti. Mii de oameni îşi însuşeau limbajul tabuistic spre a 
preveni presupusele pericole. Din primele tabuuri au apărut 
ghicitorile, şi ele aveau un vădit caracter instructiv. 

în acelaşi timp, ghicitorile devin un număr de probă 
acceptabil al verificării cunoştinţelor şi abilităţii tinerilor ce 
doreau să treacă în rândul adulţilor în cadrul riturilor de iniţiere. 
Funcţia rituală a rămas consecventă în repertoriile basmelor şi în 
ţesătura miturilor. într-o serie de basme, candidatul la căsătoria 
cu fiica împăratului trebuie să răspundă afirmativ, spre a-şi 
dovedi virtuţile cavalereşti, la cele 3 ghicitori adresate de 
părintele fetei. în mitul despre Sfinxul din Teba 6 , bunăoară, 
acesta îi adresează lui Oedip ghicitoarea despre fiinţa cu patru, 
trei şi două picioare. Treptat, în alte noi condiţii social-culturale, 
vechile funcţii tabuistice şi rituale, au fost abandonate. în epoca 
mdoemă, ghicitoarea, cultivată în repertoriile folclorice ale 
şezătorilor, clăcilor, cabanelor forestiere etc., este concepută ca 
un mijloc de verificare a înţelepciunii, a capacităţii de 
imaginaţie, a orizontului folcloric şi ca un număr de distracţie. 


6 Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, ed. a Il-a, 
Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1978, p. 255-256, 








13 


în privinţa sporirii funcţiei distractive, creatorii populari 
introduc deseori în repertoriul speciei - după cum am observat 
la manifestările tradiţionale din satele Stroeşti şi Ciobotea din 
Argeş, în 1970 - mai multe ghicitori licenţioase. 

Şi culegerea ghicitorilor a început paralel cu cea a altor specii 
folclorice, din secolul al XIX-1ea, de către P. Ispirescu, Gh. T. 
Bulgărescu, Tudor Pamfile, D. Mihalache, Gr. C. Tocilescu, 
Artur Gorovei a întocmit chiar un corpus al speciei. Cimiliturile 
românilor (1898). Studiul adânc al ghicitorilor l-au întreprins: 
Moses Gaster, G. Pascu, Tudor Vianu, I. C. Chiţimia, Ov. 
Papadima, Gh. Vrabie, M. Pop, Pavel Ruxăndoiu, Adriana 
Rujan etc. 

Ghicitorile sunt alimentate de o gamă largă de componente 
tematice dintre cele mai surprinzătoare - de la minusculul ac de 
cusut până la îndepărtatul soare. Accentul cade pe om şi pe 
universul lui domestic. însă nu sunt omise absolut din textele lor 
nici frumuseţile naturii şi nici sălbăticiunile ei. Unii autori îşi 
alcătuiesc culegerile, în ultimul timp, chiar după principiul 
tematic. Cum însuşirile obiectelor şi fiinţelor din ghicitori sunt 
încifrate îndeosebi în metafore, metonimii etc., trebuie să le 
descifrezi pe acestea prin găsirea echivalentelor lor. Adică 
ghicirea elementelor tematice se face prin găsirea însuşirilor lor 
date de către metafore, metonimii. Şi detectarea însuşirilor se 
poate produce după origine, formă, poziţie, mişcare, efect, 
culoare, volum. 

Câteva exemple de identificare a obiectelor după formă: Ce 
e mic/ Şi mititel/ Şi-ngrădeşte/ Frumuşel? (Acul); după formă şi 
poziţie: Fel de fel de pălării/ Ascunse prin bălării (Ciupercile); 
după formă şi efect: Pitic sunt, de toţi mă agăţ/ Şi pe toată 
lumea-nvăţ (Condeiul); după formă şi mişcare: îngrop aşchii/ 
întind funii/ Şi strâng gheme (Dovlecii) etc. Există o sumedenie 
de teme (acul, oul) cărora li se dedică fiecăreia mai multe 
ghicitori, uneori de ordinul zecilor. Nu de puţine ori, schema 
compoziţională a unei ghicitori li se aplică, cu minime 
modificări, şi la construirea altora. Structura ghicitorilor: M-a 
trimis domnul de sus/ La cel de jos/ Să-i aduc came fără os se 
întâlneşte la cimiliturile Brânza şi Buzele şi limba; Sus copaie/ 
Jos copaie/ La mijloc/ Came de oaie corespunde producţiilor 





14 


Broasca ţestoasă, Gura, Nuca şi Scoica efc. 

Ghicitoarea se încadrează, ca şi proverbul, în speciile cu un 
perimetru restrâns. Are independenţă în circulaţie. Realizarea ei 
compoziţională şi stilistică se produce cu mijloacele specifice 
speciei. în contextul debitului verbal din manifestările 
folclorice, ghicitoarea se înrămează în formule, în special cu 
formula iniţială: Ghici/ Ghicitoarea mea:/ Cine merge la puţ/ Şi 
nu bea apă? (Clopotul). însă formulele respective sunt omise 
aproape întotdeauna de către folclorişti la culegerea textelor; ele 
rămân atunci subînţelese. 

Specia se realizează, independent. în spaţiul său limitat prin 
trei tipuri compoziţionale 1 - simplu, compus şi serial. Tipul 
simplu este ghicitoarea cu un enunţ simplu şi, aproape 
întotdeauna interogativ, de genul: Ce zboară mai iute/ Şi mai 
iute pe lumea asta? (Gândul); Stejar verde. /Vârfu-i arde 
(Bujorul) ş.a. Tipul compus e o ghicitoare care constă în 
formularea şi enumerarea a două sau mai multe determinante ale 
obiectului de ghicit. Ghicitoarea aceasta are o structură 
complexă şi solicită dezlegătorilor un mai înalt grad de gândire 
şi de imaginaţie. Există deci ghicitori care se constituie în serii 
cu două determinante ale obiectului de ghicit: Ce-i rotund/ Şi 
fără fund? (Cercul); Am un cal:/ De slab ce e/ îl duc la apă 
(Doniţa) efc.; cu mai mult de două determinante ale obiectului 
de ghicit: Am o vacă neagră,/ Şi când fată/ Se strâng băieţii 
împrejur/ Grămadă (Ceaunul), La cap pieptene,/ La coadă 
secere, /La mijloc pepene, /Ghici cine e? (Cocoşul); Două 
obiele, /Patru proptele, /O fâţâită/ Şi-o obială (Porcul) efc. 

în fine, tipul serial se realizează prin înlănţuirea logică, 
potrivit succesiunii lor reale, a determinanţilor obiectului de 
ghicit, ceea ce produce extinderea ghicitoarei. Numărul 
acestora, mai greu de memorat, e însă limitat. Un singur 
exemplu edificaor, cu ghicitoarea despre cap: Am un dovleac:/ 
Deasupra dovleacului/ Este o pădure; /Dedesubt de pădure,/ Este 
o câmpie; /Dedesubt de lăstari/ Sunt două lacuri;/ Dedesubt de 
lacuri/ Este o movilă;/ Dedesubt de movilă,/ Este o ciutură,/ 
Ghici ce este? 


7 Ov. Bârlea, op. cit., p. 357. 





15 


Concretizarea ghicitorilor în cadrul celor trei tipuri 

compoziţionale se realizează cu toate modurile de comunicare. 

Evident, primează, în majoritatea compunerilor ghicitoarelor, 

descrierea. Şi descrierea se realizează prin categoriile ei - prin 

simplul enunţ: Dumbravă sumbră,/ Fără umbră (Apa), Pe o vale 

cotită,/ Vine mierla-nsorcovită (Ceaţa), prin enumerare de 

secvenţe: La cap mare, / La trup mare, / La mijloc / Ca un fir de 

busuioc (Furnica), Pielea verde, / Carnea roşie / Şi oasele negre 

(Pepenele) ş.a.; prin binomul contrastant: Vacă nu e, / Dar iarbă 

mănâncă, / Pasăre nu e, / Dar în copac se urcă; Lăutar nu e, / 

Dar de cântat cântă; / Peşte nu e, / Dar de înotat înoată 

(Broasca); Are coame şi nu e bou, / Are şea şi nu e cal, / Se 

suie-n pom / Şi nu e şarpe (Melcul) ş.a. Mai rar se utilizează 

naraţiunea în prezentarea determinanţilor obiectului de ghicit la 

persoana I-a sau a IlI-a, precum în acest exemplu: O fată tânără 

.trece-n zori / Şi-şi varsă lacrimile peste flori, / Luna le-a văzut şi 

nu le-a ridicat, / Soarele îndată le-a uscat (Rouă). Mult mai 

sporadic se apelează la dialogul de o mare autenticitate, ca în 

ghicitoarea despre tată şi fiică: - Bună ziua, omul cu omoaia! / 

- Mulţumim dumitale, / Dar nu sunt omul cu omoaia; /Mama lui 
> ... ~ . 
e soacra mumei mele. /Ghici ce rudă sunt? In anumite cazuri, 

ghicitorile se creează, în cadrul modurilor de comunicare, prin 

mijloace onomatopeice existente deja în limbă sau produse 

direct de creatori, ca în ghicitoarea despre cal: în pădure / Cioca, 

/ Boca! / în târg / Preapa - / Leapa! / Acas’ / Mi- / Ho- / Ho! 

Componentele onomatopeice sugerează trăsăturile obiectului de 

ghicit. Există destule contexte în care cele trei moduri de 

expresie se interferează în chip fericit. 

Chiar din exemplele evocate în multiplele împrejurări se 
poate constata o frecventă predilecţie a ghicitoarei spre 
construcţiile simetrice sonore. Introducerea masivă a rimei 
(asonanţa) în spaţiul textului în chip liber îi împarte enunţul în 
diferite segmente sonore, emistihuri, în lungimi de la două la opt 
şi chiar mai multe silabe: Sus tună, / Jos răsună, / Cetele s-adună 
(Biserica) sau în pădure mă născui, / în pădure mă făcui; /Acasă 
dac’ m-a dus, / Vătaf la uşă m-a pus (Bâtă). 

Corpusul ghicitorii se ridică la 3000 de tipuri, un tezaur 
destul de bogat. 





16 


Privite în totalitatea şi esenţa lor, cele două specii, proverbul 
şi ghicitoarea, create de plăsmuitori talentaţi cu mijloacele 
expresive dintre cele mai potrivite şi şlefuite de zeci de generaţii 
de oameni, ne apar acum într-adevăr ca autentice giuvaere 
spirituale. 


MIHAIL M. ROBEA 





I. PROVERBE ŞI ZICĂTORI 










18 


A 

1 • A ajunge cuţitul la os. 

2 • A ajunge de râsul curcilor. 

3 • A ajunge la lulele. 

4» A ajunge la spartul târgului. 

5 • A ajunge otreapă de vase. 

6 • A ajunge slugă la dârloagă. 

7 • A ajuns bărbatul sluga nevestii. 

8 • A ajuns după ce s-au împărţit colacii. 

9 • A ajuns la sapă de lemn. 

10 • A albit şi pe dracul. 

11 • A alege din două una. 

12 • A alege neghina de grâu. 

13 • A alege pe sprânceană. 

14 • A alerga ca un cal de poştă. 

15 • A al es până a cules. 

16 • A apuca luna cu mâna. 

17 • A arde tămâie dracului. 

18 «A arunca banii pe fereastră. 

19* A arunca cu pietre în cineva.' 

20 • A asculta căţelul pământului. 




19 


21 • A aştepta să-i pice mură în gură. 

22 • A avea ac de cojocul altuia. 

23* A avea bani gârlă. 

24» A avea bumbac în urechi. 

25» A avea capul de dovleac. 

26 • A avea ce pune pe masă. 

27 • A avea condei bun. 

28 • A avea doagă la cap. 

29 • A avea greieraşi în cap. 

30* A avea gura împuţită. 

31 «A avea gura slobodă. 

32 • A avea mâna curată. 

33 • A avea oase moarte. 

34 • A avea obraz subţire. 

35 • A avea ochi de vulpe. 

36* A avea ochi la spate. 

37 • A avea orbul găinilor. 

38 «A avea pe vino-ncoace. 

39 «A avea slovă frumoasă. 

40 • A avea sticleţi la cap. 

41* A avea un os de ros. 

42* A avea urechea târgului. 





•20 


43* A avea zile cu carul. 

44 • A bate'apa-n piuă. 

45 • A bate câmpii. 

46 • A bate din picior. 

47 • A bate palma (cu cineva). 

48 • A bate toba-n târg. 

49 • A băga în răcori pe cineva. 

50 • A bea paharu morţii. 

51 • Abia scăparăm de coasă şi începem la secerat. 

52 • A cădea ca o baligă. 

53* A cădea din lac în puţ. 

54 • A călca în străchini. 

55 • A călca pe loc rău. 

56 • A căptuşi pe cineva. 

57 • A căra apă cu ciurul. 

58 • A căuta acul în carul cu fân. 

59 • A căuta ca iarba de leac. 

60 • A căuta ceartă cu lumânarea aprinsă. 

61* A căuta chichiţe acolo unde nu sunt. 

62 • A căuta cu lumânarea în amiaza mare. 

63 • A căzut cu nasul în terci. 





•21 


64 • A cere ca la uşa cortului. 

65 • A cere luna. 

66 • A clădi pe nisip. 

67 • A creşte ca din apă. 

68 • A creşte puiul de năpârcă. 

69 • A da buzna ca chioru. 

70 • A da cărţile pe faţă. 

71 • A da cu barda-n lună. 

72 • A da cu capul de prag. 

73 • A da cu căciula în câini. 

74 • A da cu ţărâna-n ochi. 

75# A da de fundul sacului. 

76 • A da din colţ în colţ. 

77 • A da din groapă în groapă. 

78 • A da năvală ca porcul la dovleac. 

79 • A da ortul popii. 

80 • A dat bir cu fugiţii. 

81 • A dat cinstea pe ruşine. 

82 • A dat c-o mână 
Şi-a luat cu două. 

83 • A descoase pe om. 

84 • A desface firu în patru. 





22 


85 • Adevăru’ umblă cu capul spart. 

86 • Adevărul ustură. 

87 • Adio, şi-un praz verde! 

88 • A dormi iepureşte. 

89 • Adună la tinereţe. 

Ca să ai la bătrâneţe. 

90 • Adună vara ca să ai toamna. 

91 • A face capul calendar. 

92 • A face gaură în Cer. 

93 • A face ochi ca de broască. 

94 • A face pe cineva albie de porci. 

95 • A face pe cineva cu ou şi oţet. 

96 • A face pe dracu-n patru. 

97 • A face pe râiosu. 

98 • A face piftie pe cineva. 

99 • A face spume la gură. 

100 • A face umbră pământului. 

101 • A face zâmbre. 

102 • A făcut calea-ntoarsă. 

103 • A făcut ochii cât boul. 

104 • A făgădui marea 
Cu sarea. 


105 • A fi a cincea roată la căruţă. 





23 


106 • A fi bubă rea. 

107 • A fi ca o zână. 

108 • A fi cheia casii. 

109 • Afi dobă de carte. 

110 • A fi domn e o întâmplare, 

A fi om e lucru mare. 

111 • A fi mână spartă. 

112 • A fi numa osul şi pielea. 

113 • A fi sbţire la obraz. 

114 • A fi talpa iadului. 

115 • A fi tot o apă şi-un pământ. 

116 • A fi un târâie-brâu. 

117 • A freca ridichea cuiva. 

118 • A fugi ca porcii la dovleac. 

119 • A-i arde călcâiele. 

120 • Ai carte, 

Ai parte; 

N-ai carte, 

N-ai parte. 

121 • A-i crăpa obrazul de ruşine. 

122 • A-i da cu usa-n nas. 

123 • A face pe mortul în porumb. 

124 • A fi domn e o-ntâmplare; 

A fi om e lucru mare.' 





24 


125» A ieşi basma curată. 

126 • A-i face capul călindar. 

127 • A-i ieşi cuiva părul prin căciulă. 

128 • A-i intra pe sub pielea cuiva. 

129 «Ai intrat în horă, trebuie să joci. 

130 • A-i lipsi (cuiva) o doagă. 

131 • A-i sări ţandăra din te miri ce. 

132» A-i scoate gărgăunii din capul cuiva. 

133» A-i scoate sufletul cuiva. 

134* A-i veni mintea din urmă. 

135 • A învăţat ce-au uitat alţii. 

136 • Ajunge o măciucă la un car de oale. 

137 • A-l călca-n picioare. 

138 • Aleargă mult, 

Mănâncă mult. 

139 • Alta a zis şi alta a făcut. 

140 • Altă făină se macină acu la moară. 

141 • A lua în tabarcă. 

142 • A lua „pe nu ştiu“ în braţe. 

143 «A lucrat pe cineva în foi de viţă. 

144 «Anevoie se adună şi repede se cheltuiesc banii. 

145 «A nimerit ca Ieremiacu oiştea-n gard. 





25 


146# A nimerit orbul Brăila. 

147 • A nu avea pe cineva la inimă. 

148# A număra pe degete. 

149# A nu-şi cunoaşte lungul nasului. 

150 • Apa curge, pietrele rămân. 

151 • Apa, vântul şi gura lumii nu le poţi opri. 

152 • A pica cerul pe cineva. 

153 • A picat în capcană. 

154 • A pierit păstorul, s-au risipit oile. 

155 • A plecat ca să aibă de unde veni. 

156 • A pornit cu graba şi s-a-ntâlnit cu zăbava. 

157 • A prinde pe cineva cu ocaua mică. 

158 • A prins mămăliga coajă. 

159 • A pune gaz peste foc. 

160# A rămânea ca viţelul la poarta nouă. 

161 • Are cap, dar n-are minte. 

162 • Are o traistă de minciuni. 

163 • Are văz de lup şi auz de vulpe. 

164 • A scoate gărgăunii din cap. 

165 • A scoate pe cineva din pepeni. 

166* A se culca cu găinile. 





26 


167 • A se da peste cap. 

168 • A se da sfoară în ţară. 

169* A se face de basm. 

170 • A se face luntre şi punte. 

171 «A se îmbăta cu apă rece. 

172 #A se lega de cineva ca boala de om. 

173 «A se pune cu ţara. 

174 • A se pune în lung şi-n curmeziş. 

175 • A sorbi cu ochii pe cineva. 

176 • A sparge buba cuiva. 

177 • Asta este roata lumii: 

Unii suie, 

Alţii coboară. 

178 «Astăzi eşti, mâine nu mai eşti. 

179 «Aşa e soarta lumii: unii suie, alţii coboară. 

180 • Aşchia nu sare departe de tăietor. 

181 • A-şi arăta colţii. 

182 • A-şi pune mâinile-n cap. 

183 «A -şi lua inima în dinţi. 

184 «A -şi lua nasul la purtare. 

185 • A-şi pune mâinile în cap. 

186 «A tăia frunză la câini. 





187 • Atât îi eşti bun: 
Cât îi răstorni malu. 


27 


188 • A tunat 
Şi i-a adunat. 

189 #Aţ a se-ntinde până se rupe. 

190 • A ţinut de la culesul porumbului 
Până la tăiatul cocenilor. 

191 • Au fost prieteni de la moară până la gară. 

192 • A uitat de la mână până la gură. 

193# A umbla după potcoave de cai morţi. 
194* A umbla pe cinci cărări. 

195 • Aurul este ochiul dracului. 

196* A văzut moartea cu ochii. 

197 • A vedea verde înaintea ochilor. 

198* A veni la spartul târgului. 

199 • A vorbi în bobote. 

200* Azi soare şi frumos, 

Mâine sunt nori şi ploaie. 

B 

201 • Ba că-i rasă, 

Ba că-i tunsă. 

202 • Ba e albă, 

Ba e neagră. 

203 • Bani buni pentru zile negre. 





28 


204 • Banii nu aduc învăţătură, învăţătura aduce bani. 

205 • Banul deschide uşile fără chei. 

206 «Banul e ochiul dracului. 

207 • Banul face bani. 

208 • Banul la ban trage. 

209 • Banul muncit nu se prăpădeşte. 

210 • Barbă lungă, 

Minte scurtă. 

211 • Bate apa-n piuă. 

212 • Bate fierul cât e cald. 

213 • Bate şaua să priceapă iapa. 

214 • Bate şi ţi se va deschide. 

215 • Bate toba prin sat. 

216 • Bărbaţii rămân bărbaţi. • 

217 «Bătrânii satului ca (şi) câinii la turmă. 

218 • Băutura are sămânţă de vorbă. 

219 • Băutura cere mâncare 
Şi mâncarea cere băutură. 

220 • Bine faci, bine găseşti. 

221 • Boala din fire, 

N-are lecuire. 

222 • Boală lungă, 

Moarte sigură. 

223 • Bogat la minte. 





224 • Boieru-i tot boier. 


225 • Bou l-am dus, 

Bou l-am adus. 

226 • Boul se-ntinde până ajunge cu limba. 

227 • Brânză bună în burduf de câine. 

228 • Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură 
Şi plângeţi cu cei ce plâng. 

229 • Bucurie-nşelătoare, 

Ca rouă de trecătoare. 

230 • Bun de gură, 

Rău de lucru. 

231 • Bun de muscă. 

232 • Bună, bună, 

Până e nebună. 

233 • Bună ţară, 

Rea tocmeala. 

234 • Bună ziua, căciulă, 

Că stăpânul n-are gură! 

235 • Bună ziua i-am dat. 

Belea mi-am căpătat. 

236 • Buturuga mică răstoarnă carul mare. 

c 


237» Ca acasă la tine, 

Nu-i la nimenea mai bine. 

238 • Ca la noi la nimenea. 

239 • Calcă de două ori într-un loc. 





30 


240 • Calea dreaptă este cea mai bună. 

241 • Calic şi fudul. 

242 • Calul bătrân nu se caută de dinţi. 

243 • Calul bun se vinde din grajd. 

244 • Calul nu creşte numai cu apă, paie şi bătaie. 

245 • Cap mare, 

Minte puţină. 

246 • Ca oţetul la rouă. 

247 • Capra face, 

Oaia trage. 

248 • Capra sare masa, 

Iada sare casa. 

249 • Ca prin urechile acului. 

250 • Ca puiul cucului 
Pe creanga nuculei. 

251 • Capul le face, 

Inima le trage. 

252 • Car cu două proţapuri. 

253 • Care o fi 

Tot un bărbăţel mi-o fi. 

254 • Carte nu ştie, 

Da’ calcă popeşte. 

255 • Casa este casă, 

Când ai o gospodină în casă. 

256 • Casa fără copii e ca clopotul fără limbă. 






31 


257 • Casa nemăturată, 

Musafiri aşteaptă. 

258 • Cască ochii la tocmeală, 

Nu după ce te-nşală. 

259 • Ca umbra după om se ţine. 

260 • Caută una şi dă peste alta. 

261 • Că-i laie, 

Ca-i bălaie; 

Ca-i una, 

Ca-i alta. 

262 • Călătorului îi şade bine cu drumul. 

263 • Cămaşa copilului arată ce mamă are. 

264 • Cămaşa e mai aproape decât haina. 

265 • Câinele care latră nu muscă. 

266 «Câinele latră, ursul trece. 

267 • Câinele nu intră, 

Dacă nu-i uşa deschisă. 

268 • Câinii latră, ursul joacă. 

269 «Când ai bani, 

Ai si duşmani. 

270 • Când de multe te-apuci, 

Mai pe toate le-încurci. 

271 «Când doi se ceartă, 

Al treilea câştigă. 

272 • Când îi dai, îi fată vaca; 

Când îi cei, îi moare viţelul. 


273 • Când mi-i vedea ceafa. 





32 


274 • Când nici nu gândeşti, 

Atunci te trânteşte. 

275 • Când o face salcia mefe 
Şi răchita micşunele. 

276 «Când pisica-nu-i acasă, 

Joacă şoarecii pe masă. 

277 • Când s-o întâlni malul cu dealul. 

278 • Când sunt doi puterea creşte. 

279 • Când s-o face mama fată mare. 

280 • Când vede că l-ai zărit, 

Hoţul zâce c 7 a glumit. 

281 «Cât ai arunca cu securea. 

282 • Cât ai îmbuca o dată. 

283 • Cât dai, 

Atâta iei. 

284 • Câte bordeie, 

Atâtea obiceie. 

285 • Câte capete, 

Atâtea păreri. 

286 • Câte flori sunt pe pământ, 

Toate se duc în mormânt. 

287 • Câte îmbucături, 

Atâtea înghiţituri. 

288 • Ce-a câştigat într-o vară, 

A băut într-o sara. 

289 • Ce a fost verde s-a uscat. 






33 


290 • Cea mai bună băutură 
Este apa din fântână. 

291 «Ce -am avut 
Şi ce-am pierdut. 

292 • Ce a mâncat lupul 
E bun mâncat. 

293 • Cearta fără bătaie e ca nunta fără lăutari. 

294 • Ce-a sămănat, aia a cules. 

295» Ce -au căutat, 

Peste aia au dat. 

296» Ce e frumos la toţi le place. 

297 • Ce e în guşă, 

E şi-n căpuşă. 

298 • Ce e nou e tot mai greu. 

299 • Ce face un prost, nu pot desface zece deştepţi. 
300» Ce e pe el, e şi pe culme, ferească Dumnezeu! 

301 • Ce e strâmb din fire, 

Anevoie se mai îndreaptă. 

302 • Ce-i în mână, 

Nu-i minciună. 

303 • Ce i-o fi tatii, 

I-o fi si mamii. 

304 • Ce leagă femeia, 

Nici dracul nu dezleagă. 

305 • Cele bune 
Să se-adune; 

Cele rele 

Să se spele. 





34 


306 • Cel mai tare 
E si mai mare. 

307 «Ce mi-e Tanda, 

Ce mi-e Manda. 

308» Ce mi-e în guşe, 

Mi-e şi-n căpuşe. 

309 »Ce naşte din pisică, 

Şoareci mănâncă. 

310 • Ce poţi face astăzi, nu lăsa pe mâine. 

311 • Ce sameni, aia culegi. 

312 • Ce -şi face omul singur, nici dracul nu desface. 

313 • Ce ştie popa, nu ştie satul. 

314 • Ce ţie nu-ţi place, 

Altuia nu-i face. 

315» Ce ţi-e scris, 

In frunte ţi-e pus. 

316 • Cinci câştigă, 

Şapte mănâncă. 

317 • Cinci degete sunt la o mână, 

Şi nu seamănă unu’ cu altu’. 

318 • Cine adună la tinereţe, 

Are la bătrâneţe. 

319 • Cine a încurcat pânza, trebuie să o descurce. 

320 • Cine a păţit multe, 

Ştie multe. 

321 • Cine are, bea şi mănâncă; 

Cine nu, stă si se uita. 

7 î 





35 


322 • Cine are carte are patru ochi. 

323 • Cine-are mână lungă 
Pierde şi ce are-n pungă. 

324 • Cine de cuvânt nu înţelege, 

Nu înţelege nici de ciomage. 

325 • Cine e cinstit, pe aşternut moale doarme. 

326 • Cine face, 

Lui îsi face. 

327 • Cine face bine, 

Bine găseşte. 

328 • Cine fură azi un ou, 

Mâine fură un bou. 

329 • Cine fură îşi ia răsplata. 

330 • Cine intră în cârciumă nu intră ca să se închine. 

331 • Cine întreabă nu greşeşte. 

332 • Cine îşi dă, 

Lui îsi dă. 

333 • Cine lucrează şi tace, 

Mai multă treabă face. 

334 • Cine minte, şi fură. 

335 • Cine mişcă, 

Tot mai pişcă. 

336 • Cine-mparte, 

Parte îsi face. 

337 • Cine munceşte, 

Hrană agoniseşte. 






36 


338 • Cine n-a suferit nu ştie ce e durerea. 

339 «Cine nu cască ochii, deschide punga. 

340 • Cine nu învaţă la tinereţe, 

Va plânge la bătrâneţe. 

341 • Cine o face ca mine, 

Ca mine o să păţească. 

342 • Cine poate oase roade, 

Cine nu nici carne moale. 

343 • Cine râde la urmă, 

Râde mai bine. 

344 • Cine s-a ars cu ciorbă, 

Suflă si în iaurt. 

9 

345 • Cine samănă spini. 

Spini culege. 

346 • Cine sapă groapa altuia, 

Cade el în ea. 

347 • Cine scoate sabia, 

De sabie va pieri. 

348 • Cine scuipă în sus îi cade pe obraz. 

349 • Cine se culcă devreme, 

Se scoală de dimineaţă. 

350 • Cine se grăbeşte, 

Curând osteneşte. 

9 

351 • Cine se lăcomeşte 
Nu se procopseşte. 

352 • Cine se scoală de dimineaţă, 

Departe ajunge. 





37 


353 • Cine se ştie cu musca pe căciulă, se apără. 

354 • Cine ştie carte are patru ochi. 

355 • Cine ştie multe moare. 

356 • Cine umblă după doi iepuri nu prinde niciunul. 

357 #Cine umblă după luntre cade-n apă. 

358 • Cine umblă pe toate drumurile nu ajunge nicăieri. 

359 • Cine vine târziu la masă, roade oasele. 

360 • Cine vrea să mănânce, să aibă lingură. 

361 • Cioara e tot cioară. 

362 • Cioara îşi cunoaşte cuibul său. 

363 • Ciobanul fără fluier, 

E ca mierla fără şuier. 

364 • C-o funie să-i legi 
Şi p-amândoi să-i îneci. 

365 • Copiii după părinţi, ca poamele după pom. 

366 • Copilul cu moaşe multe rămâne nemoşit. 

367 • Copilul până nu plânge nu capătă ţâţă. 

368 • Copilul răsfăţat 
Rămâne neînvăţat. 

369 • Corb la corb nu-şi scoate ochii. 

370 • Crescut Ia ţăruş. 

371 • Croitorul umblă rupt şi ciubotarul desculţ. 

372 • Cu bani găseşti şi lapte de pasăre. 





38 


373 • Cu bunătatea mea, 

Eu am rămas grea. 

374 • Cu doi peşti-n oală 
Şi cu coada afara 

Nu se poate. 

375 • Cui pe cui se scoate afară. 

376 • Cu lăutari şi cu masă 
Aduci pe dracul în casă. 

377 • Cum e boierul e şi sluga. 

378 • Cum e fapta şi plata. 

379 • Cum e marfa şi muşteriul. 

380 • Cum e nasul, si finul. 

381 • Cum era, bună, rea, 
îmi făceam treaba cu ea. 

382 • Cum e sacul, şi petecul. 

383 • Cum e turcul şi pistolul. 

384 • Cum înnozi, 

Asa deznozi. 

> 

385 • Cum îţi aşterni, 

Asa vei dormi. 

386 • Cum s-a câştigat, 

Asa s-a mâncat. 

387 • Cum ţi-e inima, asa ti-e si câstisul. 

388 • Cum zici bună ziua, 

Aşa ţi se răspunde. 

389 • C-un ac 

Tot sărac. 





390 • Cu neamurile să mănânci, să bei, 
Daraveri să n-ai cu ele. 

391 • C -un picior în groapă 
Şi cu altul arară. 

392 • C -un soldat nu faci o ţară. 

393 • Cu o mână dă 
Şi cu alta adună. 

394 •Cu o minciună boierească 
înconjuri ţara ungurească. 

395 • Cu plânsul nu se înviază morţii. 

396 • Cu răbdarea 

Treci si marea. 

* 

397 • Cu răbdare şi tăcere 
Se face agurida rmere. 

398 • Cu un ochi la slănină 
Şi cu altul la făină. 

399 • Cuvântul 
E ca vântul; 

Nu se ajunge nici cu armăsarul, 

Nici cu ogarul. 

400 • Cu vorbe dulci 
Mai multă pâine mănânci. 


D 


401 • Dacă ai bani, 

Ai prieteni şi duşmani. 

402 • Dacă are omul noroc, măcar să samene ş 
si tot se face. 

403 • Dacă dai, 

N-ai. 


39 


;i cărbuni 





40 


404 • Dacă n-ai azi, ai mâine. 

405* Dacă nu curge, tot pică. 

406* Dacă nu deschizi ochii, 

Deschizi punga. 

407» Dacă nu e cap, 

Vai de picioare. 

408 • Dacă nu plouă în mai, 

•Nu se mănâncă mălai. 

409 • Dacă nu te mănâncă, 

N-ai de ce să te scarpini. 

410 • Dacă socoţi plăcinta din câte pături îi, n-o mai 
mănânci. 

411 • Dacă spui prostului adevărul, te toacă la cap. 

412 • Dacă te-i băgat în joc, 

Trebuie să joci. 

413 • Dacă te iei după măgar, te duce la stână. 

414 «D -ai cinstit-o ca pe soră, 

Ea te-njură şi te bate. 

415 • Dai cu gura ca să iasă banul. 

416 • D -aia n-are ursul coadă. 

417» D-alde terchea-berchea 
Doi lei perechea. 

418 • Darul nu-i cu carul. 

419 • Dă cinstea pe ruşine şi pacea pe gâlceavă. 

420 • Dă din mână 
Şi din gură. 




41 


421 • D ă-mi, Doamne, puterea tânărului 
Şi mintea bătrânului. 

422 • Dă nas lui Ivan 
Că se suie pe divan. 

423 • Deal cu deal se-ntâlneşte, dar păi om cu om. 

424 • De -ar fi pe inima mea. 

425 • De -ar şti omul ce-ar păţi, 

Dinainte s-ar’feri. 

426 • De bine, nimenea nu fuge. 

427 • De cap şi-a făcut, 

De cap s-a dfus. 

428 «De când cu moaşa Eva. 

429 • De când e lumea şi pământul, 

Pe cuptor nu bate vântul’. 

430 • De când era bunica fată mare. 

431 • De când era mama fată mare. 

432 «De când urzea Dumnezeu pământul. 

433 «Decât bogat si bolnav, 

Mai bine sărac si sănătos. 

434 • Decât codaş la oraş. 

Mai bine-n satul tau fruntaş. 

435 • Decât c-un prost la câştig, 

Mai bine c-un dăştept la pungă. 

436 • Decât în târg cu papuci, 

Mai bine-n crâng cu opinci. 

437 • Decât mâncare stricată, 

Mai bine maţe crăpate. 





42 


438 • Decât niciodată, mai bine mai târziu. 

439 • Decât să plâng eu, mai bine să plângă ei. 

440 • Decât un filosof ofticos, 

Mai bine un măgar sănătos. 

441 • De ce ai colţi mai mari, cu atât eşti mai căutat. 

442 «De ce fugi, nu scapi. 

443 «De ce se teme omul nu scapă. 

444 • De ce ţi-e urât, nu scapi. 

445 • De dorul fragilor, mănânci şi cotoarele. 

446 • Degeaba mai baţi fierul după ce se răceşte. 

447 • Degrabă să asculţi, 

Târziu să grăieşti. 

448 • De haram a fost, 

De haram s-a dus. 

449 • De joi în Paşti. 

450 • De la cine nu te-aştepţi, acela nu te vinde. 

451 • De la mână până la gură. 

452 • De la mine puţin, de la Dumnezeu mult. 

453 • De la omul cinstit, 

E destul un cuvânt. 

454 • De la vlădică 
Până la opincă. 

455 • De multe ori, când te grăbeşti, 

Ce cauţi, nu găseşti. 





43 


456» De multe ori din ţânţar, 

Lumea face armăsar. 

457 • De nu l-aş mai vedea parcă aş mai trăi. 

458 • De nu pică, 

Tot cură. 

& 

459 • De oameni răi, să fugi ca dracul de tămâie. 

460 • De popă nu scapi nici mort. 

461 • Deşi plopul e mare, 

Poame dansul n-are. 

462 • De unde nu gândeşti, d-acolo sare iepurele. 

463 • De unde nu-i, nici Dumnezeu nu cere. 

464 • Din cele mici se fac cele mari. 

465» Din coadă de câine nu faci sită de mătase. 

466 • Din două rele, alegi pe una mai bună. 

467 • Din omul bun, bun lucru iese. 

468 • Din stejar, stejar răsare. 

469 • Dintr-un fus de moară, 

Ai făcut o coadă de ţăsală. 

470» Din vorbă în vorbă iese adevărul. 

471 • Din vorbă se face fapta şi din faptă vorba. 

472 • Dracul nu e asa de negru cum îl zugrăveşte 
românul. 

473 «Dragostea nu se face cu sila. 

474 • Dreptatea niciodată nu piere. 





44 


475 • Dreptatea umblă cu capul spart. 

476 • Drumul drept e lung. 

477 • Dumnezeu amână, dar nu uită. 

478 • Dumnezeu dă, 

Dumnezeu ia. 

479 • Dumnezeu nu rămâne dator la nimeni. 

480 • După bătălie, mulţi viteji se arată. 

481 • După ce că e sărac, mai ţine şi nasu’ pe sus. 

482 • După furtună, vine şi vreme bună. 

483 • După ploaie, nu-ţi pune umbrela. 

484 • După sac, şi petecul. 

485 • După unelte se cunoaşte meşterul. 

486 • Duşmănia 
Strică omenia. 

487 • D u-te unde a dus surdul iapa. 

E 

488 • Ea îşi cântă, 

Ea îsi descântă. 

489 • E bătut în cap. 

490 • E bun numai când doarme. 

491 • E ca vita, doar că nu paşte. 

492 • E crescut la coada vacii. 

493 • E cu casa în spinare ca melcul. 






45 


494 • Ei se ceartă, 

Ei se iartă. 

495 • El judecă, 

Tot el spânzură. 

496 *E minunat ca pruncul care se naşte. 

497 • Era vai de mine, da’ acum e vai de noi. 

498 • E plin de draci 
Ca moara cu saci. 

499 • E scump la tărâţe şi ieftin la mălai. 

500 • Este ca a cincia roată de la căruţă. 

501 • Este foarte cinstit când doarme. 

■ 

502 • Este lup îmbrăcat în piele de oaie. 

503 «Este mai bine în bordeiul tău decât în casa altuia. 

504 • Este mai bine să taci decât să vorbeşti de rău. 

505 • Este om bun când cântă cocosul lui în curtea mea. 

506 • Este om frumos, da’ năravul îl strică. 

507 • Este rău când aştepţi de la mâna altuia. 

508 • Eu am ajuns de râs şi tu de ocară. 

509* Eu am băut, 

Şi tu te-ai îmbătat. 

510 • Eu chiteam că-i boierie 
Şi ea e numai sărăcie. 

511 • Eu domn, 

Tu domn, 

Cine să ne tragă gheata? 





46 


512 • Eu fac, eu trag; 

P-altul în belea nu-1 oag. 

513 • Eu spun, eu aud. 

514 • Eu umblu cu pâinea după el şi el — cu ciomagu 
după mine. 

515 #E uşor a ierta, 

Dar greu â uita. 

516 »E uşor de vândut, 

Dar greu de cumpărat. 

F 

517 • Face albul în negru şi negrul în alb. 

518 • Face groapă sub el. 

519 • Face haz, 

De necaz. 

520 • Face din noapte zi 
Şi din zi — noapte. 

521 • Face el şi le trag eu. 

522 • Face şi el umbră pământului. 

523 • Face voie 
De nevoie 

Şi haz 
De necaz. 

524 • Fala mare 
Traistă n-are. 

525 • Fapta bună laudă pe om. 

526 • Fata bătrână 

E bună căţea la stână. 








47 


527 • Fata mare 
Minte n-are. 

528* Fă bine ca să-ţi auzi de rău. 

529 • Fă cum faci, 

Că tot bine faci. 

530 • Fă faptă că-ţi vei primi răsplată. 

531 • Făgădui ala făcută 
E ca datoria curată. 

532 • Fără dor, lacrimi nu ies. 

533 • Fă-ţi cruce mare, că dracul e bătrân. 

534 • Fă-ţi îmbucătura 
Cât ţi-este gura. 

535 • Femeia a îmbătrânit pe dracu. 

536 • Femeia cinstită e comoara bărbatului. 

537 • Femeia cu copil mic 
Nu e bună de nimic. 

538 • Femeia fără copil e cal despiedecat. 

539 • Femeia frumoasă 
Este pagubă la casă. 

540 • Femeia harnică ţine casa cu fusul. 

541 • Femeia-i poale lungi şi minte scurtă. 

542 • Femeia înţeleaptă casa-ţi zideşte. 

543 • Femeia nebună 
Casa-ţi dărâmă. 

544 • Ferească Dumnezeu pe om de gura satului. 





48 


545 • Fereşte-mă, Doamne, de prieteni, că de duşmani 
mă feresc eu. ’ 

546 • Fiecare boală îşi are leacul ei pe lume. 

547 • Fiecare este stăpân pe capul lui. 

548 • Fiecare face cum se pricepe. 

549 • Fiecare-i dator c-o moarte. 

550 • Fiecare le ştie pe-ale lui. 

551 • Fiecare trage spuza pe turta lui. 

552 • Fiecare trage la locul cunoscut. 

553 • Fiecare trăieşte cu norocu’ lui. 

554 • Fiecare ţine mâna unde-1 doare. 

555 • Fie pâinea cât de rea, 

Tot mai bună-i în ţara mea. 

556 • Fierbe sângele în el caîntr-o locomotivă. 

557 • Fierul cât e de fier şi tot rugineşte. 

558 • Flământul codru visează. 

559 • Foamea e cel mai bun bucătar. 

560 • Foamea e soră bună cu setea. 

561 • Focul acoperit 
Arde-năbusit. 

562 • Frate, frate, dar brânza-i cu bani. 

563 • Fratele îţi scoate ochii. 

564* Frica păzeşte via. 





49 


565 • Frumosul la frumos trage. 

566 • Frumuseţea fără înţelepciune este ca o floare în 
tină. 

567 • Fudulia e mare prostie. 

568 • Fudul ia e soră bună cu prostia. 

569 • Fuga-i ruşinoasă, 

Dar-i sănătoasă.’ 

570 • Fuge ca dracul de tămâie. 

571 • Fugii de lup şi dădui de urs. 

G 

572 • Gardul cu proptele niciodată nu piere. 

573 • Găina bătrână 
Face zeama bună, 

574 • Găina care cântă nu face ouă. 

575 • Găina, când se vede în tărâţe, le dă încolo cu 
picioarele. 

576 • Găina nu poate cu două: 

Şi cu pui şi cu ouă. 

577 • Gând la gând cu bucurie. 

578 • Gândeşte întâi, apoi vorbeşte. 

579 • Gândeşte-te de azi pentru mâine. 

580 • Gândul fuge mai iute ca vântul. 

581 • Gândul nebunului, 

La marginea pământului. 

582 • Geaba vii. 





50 


Geaba te duci, 

Geaba rupi nişte papuci. 

583 • Gluma-i glumă, 

Treaba-i treabă. 

584 • Gol ai venit, 

Gol te duci, 

De-aici nimic nu duci. 

585 • Gol făcăleţ. 

586 • Graba 
Strică treaba. 

587 • Greu la deal cu boii mici. 

588 • Gros la obraz. 

589 • Gura dulce 
Mult aduce. 

590 • Gura lumii n-o poţi opri. 

591 • Gura mincinosului adevăr grăieşte. 

592 • Gura nu cere chirie. 

593 • Gura omului surpă şi cetăţile. 

594 • Gura rea numai pământul o astupă. 

595 • Gura spune adevărul şi minciuna. 

596 • Gura zice, 

Vântul duce. 

597 • Gură multă, 

Treabă puţină. 

598 • Gustă 

Şi apoi mănâncă. 





51 


H 

599 • Haina nu face pe om. 

600 • Hainele împrumutate nu ţin de cald. 

601 «Hai, noroc şi sănătate, 

Că-s mai bune decât toate! 

602 • Harnic ca o albină, 

Strângător ca o furnică. 

603 • Hârtia multe rabdă. 

604 • Hodorogeşte ca o moară stricată 

605 • Hora nu ţine tot balul, că mai sunt şi alte jocuri. 

606 «Hoţ de hoţ se teme. 

607 • Hoţul de păgubaş. 

608 • Hoţul cu un păcat şi păgubaşul cu o mie. 

609 • Hoţul de la hoţ învaţă. 

610 • Hoţul î nvaţă Ia hoţie, 

Beţivul — la beţie. 

611 • Hoţul jură 
Şi iară fură. 

612 «Hoţul neprins e negustor cinstit. 

613 • Hoţul sp une c-a glumit 
Când vede că l-a zărit. 

I 

614 • I-a apus steaua. 

615 • I-a bătut ceasul norocului. 





52 


616 • I-a cântat veşnica pomenire. 

617 • I-a dat Dumnezeu bogăţie, da’ nu i-a dat minte. 

618 • I-a dat oala-n foc. 

619 • I-a ieşit iepurele înainte. 

620 » I-a ieşit popa-n cale. 

621 «I -am dat voie în pat 
Şi el m-a băgat supat. 

622 «Ia pe dracul în braţe până treci gârla. 

623 • I-a pus Dumnezeu mâna-n cap. 

624 • I-a pus tinicheaua de coadă. 

625 • Iarba rea nu piere. 

626 • Iarna-i grea, omătu-i mare; 

Vai de omul care n-are. 

627 • Iartă-mi, Doamne, păcatul 
Şi ajută-mi să fac altul. 

628 • I-a trecut făina prin traistă. 

629 • I-a venit apa la moară. 

630 • Iedul sare mai sus decât capra. 

631 • Ieftin iei, 

Ieftin porţi. 

632 • Ieftin la făină şi scump la tărâţe. 

633 «Iese ca şarpele la drum. 

634 • Interesul 
Poartă fesul. 





53 


635 • Iubeşte pe aproapele tău ca pe tine însuţi. 

636 • Iubirea peste măsură 
Aduce în urma ură. 

637 • Iute îa minte, 

Rău la fire. 

A 

I 

638 • îi ard tălpile. 

639 • îi bate vântul în traistă. 

640 «îi ca un câine ţinut în lanţ. 

641 • îi cioplit numai din bardă. 

642 • îi crapă pielea de-al dracului ce este. 

643 • îi curge miere din gură când vorbeşte. 

644 «îi dădui bună dimineaţa şi-mi găsii beleaua. 

645 • îi fac semn, 

Ea stă lemn. 

646 • îi făgăduieşte marea cu sarea şi nu-i dă nimic. 

647 • îi lipseşte o doagă. 

648 • îi merge vestea ca de popă tuns. 

649 • îi place munca 
Ca măgarului fuga. 



651 «îi tremură mâinele de mult ce-a dat de pomană. 

652 • îi umblă gura fără el. 





54 


£53 «îl bagi-n casă, te fură; 

II dai afară, te-njură. 

654 «îl fierbe fără apă. 

655 «îl stoarce de bani ca p-un burete. 

656 • îmbrăcămintea nu face pe om. 

657 «în casa băutorului, fiecare cântă. 

658 «în casa bogatului intri lesne, dar ieşi anevoie. 

659 «încearcă marea cu degetul. 

660 • încetul cu încetul departe ajungi. 

661 • încetul cu încetul se face oţetul tare. 

662 «în dar a venit, în dar s-a dus. 

663 «în faţă mumă, 

In spate ciumă. 

664 • în faţă te netezeşte 
Şi în spate te ciopleşte.’ 

665 • înghite cât poţi mesteca. 

666 • în loc de plată, 

Spatele îşi arată. 

667 «în loc să scârţâie carul, 

Scârţâie măgarul. 

668 • în lume păpuşă 
Şi-n casă mătuşă. 

669 «în oala acoperită, nimenea nu ştie ce se fierbe. 

670 • în sacul legat, 

Nu ştii ce-i băgat. 






55 


671 «în satul orbilor, chiorul porunceşte. 

672 • însoară-te până nu-ţi trece vremea. 

673 • întâi gândeşte 
Şi apoi porunceşte. 

674 • întinde-te cât ţi-e plapuma. 

675 • întrebarea moarte n-are. 

676 «între ciocan si nicovală. 

677 • între două, 

Nu te plouă; 

I^ângă una, 
întotdeauna. 

678 «înţeleptul tace şi face. 

679 «în urma lupului latră câinii. 

680 «în unire stă puterea. 

681 «în urma zaverii mulţi viteji s-arată. 

682 • învaţă la tinereţe, 

Ca să ştii la bătrâneţe. 

683 «învăţăm cât trăim 
Şi tot neînvăţaţi murim. 

684 • învăţătura este cea mai bună avuţie. 

685 • învăţătura nu se cumpără. 

686 • învăţul are şi dezvăţ. 

687 «în vremea necazului se cunosc prietenii. 

688 • îşi ia inima-n dinţi. 

689 • îţi dă o măslină şi-ţi cere un butoi de untdelemn. 





56 


J 

690 • Jarul din cenuşă rău te arde. 

691 • Joacă cum îi spun alţii. 

692 • Judecata-i cu nasul de ceară. 

693 • Judecata n-o poţi face cu sapa. 

694 • Judecată după sprânceană. 

695 «Judecătorul e ca osia de căruţă: cum o ungi nu mai 
scârţie. 

696 • Judecătorul e ca şarpele; niciodată nu umblă 
drept. 

697 • Jupâneasa 

S ine casa, 
ar jupânul 
Ţine drumul. 


L 

698 «La aşa cap, aşa căciulă. 

699 • La beţie, omul este pisică, maimuţă şi la urmă 
porc. 

700 • La bătrâneţe se simte cine nu s-a păstrat la 
tinereţe. 

701 • La casa cu noroc. 

Fierbe oala fără foc. 

702 « Lacătul nu se pune la uşa pentru hoţi, ci pentru 
oameni cinstiţi. 

703 • Lacom la bogăţie, 

Sărac la minte. 





57 


704 • La el îi pâinea, la el îi cuţitul. 

705 • La gură ca un miel, 

La inimă ca un lup. 

706 • L-a îmbrobodit femeia. 

707 • La joc — foc, 

La treabă — ioc. 

708 «La joc se cunoaşte românul. 

709 • La lauda mare să nu te duci cu carul şi nici cu 
sacul gol. 

710 • L-a lăudat de l-a pricopsit. 

711 • L-a luat gura pe dinainte. 

712 • La mâncare — lup 
La învăţătură — butuc. 

713 • L-a muşcat şarpele de buze. 

714 • La o fată mare 
Şi-un măgar zbiară. 

715 • La omu sărac, 

Nici boii-n jug nu trag. 

716 • La omul sărac, 

Nici tăciunii în sobă nu ard. 

717 • La oraş şi câinii umblă cu covrigii în coadă! 

718 • La Pastele calului. 

719 • La plăcinte — 
înainte 

Şi la război — 
înapoi. 

720 • La pomul căzut sar toţi să rupă crengile. 





58 


721 • La pomul lăudat să nu te duci cu sacul. 

722 • L-a pus cu botul pe labe. 

723 • Lasă că-i bine, chiar dacă-i rău. 

724 • Lasă-mă să te las. 

725 • Lasă-1 î n pat, 

Să se suie în cap. 

726 • Lasă-1 pe om cu beleaua lui. 

727 • La Sfântul Aşteaptă. 

728 • Las-o spânzurată. 

729 «L-as lăsa, dar nu mă lasă el. 

730 • La tot răul este si-un bine. 

731 «La toate, urma alege. 

732 • La treabă se vede omul ce poate. 

733 • Lauda de sine 
Nu miroase a bine. 

734 • Laudă-te gură, 

Că alţii nu se-ndură. 

735 • La un car de minte e bine să fie şi-un dram de 
noroc. 

736 • La unii e mumă, 

La alţii e ciumă. 

737* La voie bună, 

Oamenii se adună. 

738 • La vreme de bătrâneţe, 

Mănâncă mere pădureţe. 





59 


739 • Lăcomia 
Strică omenia. 

740 • Lăutarul cântă mai bine când îşi cântă lui. 

741 • Leagă banul în zece noduri. 

742 • Leagă căţeaua de gard. 

743 • Leagă teie 
De curmeie. 

744 • Legea-i după cum o fac domnii. 

745 • Legile le fac oamenii. 

746 • Lelea-i joacă, 

Bărbatu-i pătimeşte. 

747 • Lenea e cucoană mare 
Care n-are demâncare. 

748 • Leneşul la toate 
Zice că nu poate. 

749 • Lesne e a judeca p-altul. 

750 • Lesne a zice, 

Greu a face. 

751 «Limb^ boului e mare... 

752 • Limba dulce 
Mult aduce. 

753 • Limba îndulceşte, 

Tot limba amărăşte. 

754 • Linguşirea dulce mult aduce. 

755 • Lucrează pe mult şi pe puţin. 





60 


756 • Lucrul bine început 
E pe jumătate făcut. 

757 • Lucrul bun nu se face iute. 

758 • Lucrul dăruit preţuieşte îndoit. 

759 • Lucrul de azi nu-1 lăsa pe mâine. 

760* Lucru! de tovărăşie 
Miroase a sărăcie. 

761 • L ucrul făcut nu se mai desface. 

762 • Lucrul lungeşte viaţa, 

Lenea o scurtează. 

763 • Lucrul străin nu ţine de cald. 

764 • Lumea cu lumea, noi cu noi. 

765# Lumea e amăgitoare, 

Ca o floare trecătoare. 

766 • Lumea să te laude, 

Câinii să te latre. 

767 • Lungeşte-i, Doamne, boala 
Pân’ s-o coace poama. 

768 • Lupul, de unde aleargă, 

D-acolo mănâncă. 

769 • Lupul îmbrăcat în piele de oaie. 

770 • Lupul lup rămâne. 

771 • Lupul părul îşi schimbă, dar năravul — ba. 





61 


M 

772 • Mai aproape e pielea decât cămaşa. 

773 • Mai bine ceva decât nimic. 

774 • Mai bine cu vorba decât cu bâta. 

775 • Mai bine cu vrabia-n mână decât cu cioara-n par. 

776 • Mai bine în bordeiul meu decât în casa ta. 

777 • Mai bine la început să ne tocmim, 

Decât la urmă să ne gâlcevim. 

778 • Mai bine mai târziu decât niciodată. 

779 • Mai bine puţin şi bun decât mult şi rău. 

780 • Mai bine să cfei decât să furi. 

781 • Mai bine sărac curat decât negustor încurcat. 

782 • Mai bine sărac şi sănătos decât bogat şi bolnav. 

783 • Mai bine te întoarce decât să rătăceşti. 

784 • Mai bine trăieşti puţin şi bine decât mult şi rău. 

785 • Mai bună e o pace decât o sută de procese. 

786 • Mai curge apa pe unde a mai curs. 

787 • Mai fie şi-un lup mâncat de oi... 

788 • Mai leagă-ţi căţeaua. 

789 • Mai mare daraua 
Decât ocaua. 

790 • Mai multe ştie Stan Păţitu decât toţi cărturarii. 





62 


791 • Mai scurtează-ţi limba. 

792 • Mai ştii de unde sare iepurele! 

793 #M -am bucurat la avere 
Şi vai de păcatele mele. 

794 • Marfa gata 
Bani aşteaptă. 

795 • Masa întinsă te lasă cu punga goală. 

796* Mă duc să mă-înnec 
Unde-o fi lacul mai sec. 

797 • Mănâncă la mine 
Şi munceşte la tine. 

798 • Mănâncă răbdări prăjite. 

799 • Măritişul te leagă de mâini şi de picioare. 

800 • Măsoară de multe ori şi taie o singură dată. 

801 • Mă vezi c-un ochi, te văd cu doi. 

802 • Mâna omului tot către el trage. 

803 • Mâncarea de dimineaţă lungeşte viaţa. 

804 • Mâncarea ţărănească puţine boale aduce. 

805 • Mângâie copilul numai când doarme. 

806 • Mânia maţe varsă. 

807 • Mâţa blândă zgârie rău. 

808 • Merele putrede strică pe-ale bune. 

809 • Merge ca apa la deal. 

810 • Meşterul e mereu cu banii în mână. 





63 


811 • Meşterul se cunoaşte după lucru. 

812 • Meşterul strică, meşterul drege. 

813 • Mie îmi arde casa şi ea se piaptănă. 

814 • Mielul bâlnd suge la două oi. 

815 • Mila de la străini 
E ca umbra de pin. 

816 • Milă mi-e de tine, da’ de mine mi se rupe inima. 

817 «Mincinosul cu minciuna 
Face musca cât cămila. 

818 • Mi nciuna are picioare scurte. 

819 • Minciuna sparge casa de piatră. 

820 • Minte de stă soarele-n loc. 

821 • Mintea românului de pe urmă... 

822 • Moartea împacă pe toţi. 

823 • Moartea nu vrea să ştie 
De averi, de bogăţie. 

824 • Mortul de la grapă nu se mai întoarce. 

825 • Mortul multe zice, 

Viul face ce ştie. 

826 • Morţii cu morţii, 

Vii cu vii. 

827 • Moşiile mărită slutele. 

828 • Muierea bărbată, 

Avuţia casii. 







64 


829 • Muierea când lipseşte, 

Casa se risipeşte. 

830 • Muierea cu ochii frumoşi 
Pe toţi îi face voioşi. 

831 • Muiere tăcută, greu o găseşti. 

832 • Multe flori sunt pe lume, dar nu toate au miros. 

833 • Multe greşeşti, 

Multe înveţi. 

834 • Mult trăieşti, 

Multe auzi. 

835 • Mulţi chemaţi, 

Puţini aleşi. 

836 • Mulţi văd. 

Puţini înţeleg. 

837 • Munca e brăţară de aur. 

838 • Munca e cea mai bună avuţie. 

839 • Munte cu munte se întâlneşte, 

Da’ şi om cu om când nici gândeşte. 

840 • Munţii noştri aur poartă, 

Noi cerşim din poartă-n poartă. 

841 • Murdăria strică omenia. 

N 

842 • N-a ajuns la gârlă şi şi-a ridicat poalele. 

843 • N-ai uşă la bordei. 

844 • Nalt ca bradul, 

Prost ca gardul. 





65 


845 «N -are după ce bea apă şi se scobeşte în măsea. 

846 • N -ar fi lup, de n-ar fi fost oi. 

847 • Na-ţi-o bună, că ţi-am frânt-o. 

848 • Năpasta cade tot pe omul sărac. 

849 • Năravul din fire 
N-are lecuire. 

850 • Neam de-a noua spiţă. 

851 • Nepoftitul n-are scaun. 

852 • Negustor de piei de cloşcă. 

853 • Nemulţumitului i se ia darul. 

854 • Nevasta cu mintea bună 
Este bărbatului cunună. 

855 • Nevasta frumoasă 
E belea la casă. 

856 • Nevastă mai poţi găsi, dar mamă nu. 

857 • Nevoia învaţă pe om. 

858 • Nevoia schimbă legea. 

859 • Nevoiaşul la toate zice că nu poate. 

860 • Nici călare, nici pe jos. 

861 • Nici cât ai orbi un purice. 

862 • Nici cu vii, 

Nici cu morţii. 

863 • Nici în car, 

Nici în teleguţă. 





66 


864 • Nici nu-i ninge, 

Nici nu-i plouă! 

865 • Nici-o boală nu-i mai grea 
Ca dorul şi dragostea. 

866 • Nici pădure fără vreascuri, 

Nici om fără cusur. 

867 «Nici soarele nu încălzeşte toată lumea. 

868 • Nici un lucru nu rămâne nerăsplătit. 

869 • Nici un lucru să nu-1 crezi 
Până cu ochii nu-1 vezi. 

870 • Nici un om fără supărări. 

871 • Nici usturoi n-a mâncat, 

Nici gura nu i-a mirosit. 

872 • Nimenea n-o să trăiască, 

Lumea s-o împărătească. 

873 • Nimenea nu e usă de biserică. 

874 • Nimenea nu se naşte meşter. 

875 • Nimica nu-i fără osteneală. 

876 • Noi râdem de unul, doi, 

Şi patruzeci râd de noi. 

877 «Norocu-i după cum şi-l face omul. 

878 • Norocul e spart în fund. 

879 • Norocul nu stă-n drum. 

880 • Norocul se învârte ca roata. 

881 • N-o să mai cânte cocoşul meu pe gardul lui. 






67 


882 • Nou din şapte petice. 

883 • Nu aduce anul ce-aduce ceasul. 

884 • Nu căuta ce-am fost, ci vezi acum ce sunt. 

885 • Nu câte ştii, ci cum le ştii. 

886 • Nu cerca marea cu degetul. 

887 • Nu da bâta în mâna prostului. 

888 • Nu da cu bâta în baltă, că te stropeşte. 

889 • Nu după suman trebuie judecat omul. 

890 • Nu e frumos ce este frumos, este frumos ce-mi 
place mie. 

891 «Nu e fum fără foc. 

892 • Nu e nebun cine e nebun, 

Ci acela care se pune cu el. 

893 • Nu e nimic mai bun 
Ca sănătatea si banii. 

894 «Nu e numai un câine scurt de coadă. 

895 • Nu e pădure fără uscături. 

896 • Nu e pe brodite, 

Ci e pe ştiute. 

897 • Nu e pentru cine se găteşte, 

Ci e pentru cine se nemereşte. ’ 

898 • Nu e pomană în toate sâmbetele. 

899 • Nu e stăpân fără stăpân. 

900» Nu face omul cât haina. 





68 


901 • Nu făgădui ce nu poţi face. 

902 • Nu-i ajungi cu prăjina la nas. 

903 • Nu-i frumos cine-i frumos, 

Da-i frumos cine-i drăcos. 

904» Nu intra-n joc 
Dacă nu vrei să joci. 

905 • Nu-i toată ziua duminică. 

906 «Nu încerca să pui mână unde nu ajunge. 
907» Nu lăsa mâine ce poţi face astăzi. 

908 • Nu linge unde-ai scuipat. 

909 • Numai c-o floare nu se face primăvară. 

910 • Numai c-o vorbă nu se face ciorba. 

911 • Numai lac să fie, 

Că broaşte sunt destule. 

912 • Numai la Dumnezeu e dreptatea. 

913 • Numai popă n-a fost. 

914 • Nu mai spune minciuni d-ale tale, 

Că-s sătul d-ale mele. 

915 • Nu mă călca pe opinci, 

Că te fac de le mănânci. 

916 • Numele bun e mai scump ca aurul. 

917 • Nu -mi da, Doamne, cât pot răbda. 

918 • Nu o să îndrept eu lumea cu umărul. 

919 «Nu plăteşte bogatul, ci săracul. 





69 


920 • Nu poţi da 
Cât poţi rabda. 

921 • Nu poţi fi şi cu pui şi cu ouă. 

922 • Nu poţi sta în două luntre odată. 

923 • Nu pune paie pe foc. 

924 «Nu râde de altu, vede-te pe tine. 

925 «Nu sunt vremurile sub cârma omului, ci bietul om 
sub vremi. 

926 • Nu scapă nici în gură de şarpe. 

927» Nu se caută ce-ai fost, ci ceea ce eşti. 

7 î 

928 • Nu se-ngraşă porcul în ziua de Ignat. 

929 • Nu se spală nici în apa Dunării. 

930 «Nu sta, că-ţi stă norocul. 

931 • Nu stricaţi orzul pe gâşte. 

932» Nu -şi cunoaşte lungul nasului. 

933 «Nu ştie bărbatul 
Ce ştie tot’satul. 

934» Nu te-amesteca unde nu-ţi fierbe oala. 

935 • Nu te bucura de munca altuia. 

936 «Nu te hrăni cu nădejdea. 

937» Nu te-ncrede nici în cămaşa ta. 

938 «Nu te juca cu focul. 

939 • Nu te lăuda până nu faci treaba. 




70 


940 «Nu te-ntinde că te rupi. 

941 «Nu te răzema de stâlpul putred. 

942 • Nu te uita la căciulă, 

Ci la făptură. 

943 «Nu tot omul e om. 

944 • Nu-ţi băga ace în călcâie. 

945 • Nu-ţi băga în cârd cu dracul. 

946 • Nu-ţi băga lingura unde nu-ţi fierbe oala. 

947 »Nu ţine minte de la gură până la nas. 

948 «Nu umbla cu capul în traistă. 

949 «Nu umbla cu mâţa-n sac. 

950 «Nu vede mai departe decât lungul nasului. 

951 • Nu vinde castraveţi grădinarului. 

952» Nu vinde ce nu-i al tău, 

Să nu-ţi vie-n urmă rău. 

953 «Nu vinde pielea vulpii din pădure. 

954 «Nu vorbi de funie în casa spânzuratului. 

955 • Nu vorbi unde.nu sânt urechi. 

956» Nu zice hop! 

Până nu intri-n joc. 

O 

957 • Oaia aduce, 

Nu duce. 

958 • Oase să fie multe, că câini sunt destui. 





71 


959 • Obiceiuri noi în ţară veche. 

960 *0 boală vindecă pe alta, dacă vine una după.alta. 

961 • Obraz de scoarţă. 

962 • Obraznicul 
Mănâncă praznicul; 

Ruşinosul 

Roade osul. 

963 • Obrazul £ros 
Aduce pântecului folos. 

964 • Obrazul subţire 

Cu mare cheltuială se ţine. 

965 • Ochii au văzut, 

Ochii să sară. 

966 • Ochii care nu se văd se uită. 

967 • Ochii înţeleptului văd mai departe. 

968 • Ochii sânt oglinda inimii. 

969 • Ochii se cunosc după ochi. 

970 • Ochii văd, inima cere. 

971 • Ochi pentru ochi, 

Dinte pentru dinte. 

972 • Ochiul rău rele vede. 

973 • Ochiul stăpânului îngraşă calul. 

974 • O dată moare omul. 

975 • O dată vede naşul buricul copilului. 

976*0 dată voinic, 

De două ori nimic. 





72 


977 • O fi, n-o fi, 

Dar s-o nimeri. 

978 • Orn al lui Dumnezeu cu coarne. 

979» O mână spală pe cealaltă şi amândouă — faţa. 

980 • Om bun, dar cu năravul dracului. 

981 • Om cinstit în casă goală. 

982 • Om cu dare de mână. 

983 • Om la om trage nădejde. 

984 *0 moarte are omul. 

985 • Omul beat 
Se crede împărat. 

986 • Omul blând e ca apa lină. 

987 • Omul bun după fapte se cunoaşte. 

988 • Omul bun e ca pâinea cea de grâu. 

989 • Omul care-i prost 
N-are nici un rost. 

990 • Omul care ştie carte 
De toate are parte! 

991 • Omul când îmbătrâneşte 
Copilăreşte. 

992 • Omul când n-are ce lucra îşi face de lucru. 

993 • Omul, când se pricopseşte, 

La ai săi nu se gândeşte. 

994 • Omul cât îl laşi, atâta se întinde. 





73 


995 • Omul cât trăieşte, 

Duşmanii-i sporeşte. ’ 

996 • Omul cât trăieşte învaţă si tot moare neînvătat. 

997 • Omul, cât trăieşte, 

Multe pătimeşte. 

998 • Omul cel bogat e mai lăudat. 

999 • Omul cinsteşte haina, 

Nu haina pe om. 

1000 • Omul cinstit se ţine de cuvânt. 

1001 • Omul cu carte 
Vede departe. 

1002 • Omul cu meşteşug 
Trăieşte din belşug. ’ 

1003 • Omul cuminte linişte aduce. 

1004 • Omul cu rude nu piere. 

1005 • Omul cu ştiinţă 
Are pocăinţă. 

1006 • Omul de n-ar ofta 
Cu totul s-ar venina. 

1007 • Omul e ca oul: când îl atingi, numaidecât se 
sparge. 

1008 • Omul e dator să-ncerce şi bune şi rele. 

1009 • Omul este ca oaia, lesne se ia după altul. 

1010 • Omul este tare ca fierul si slab ca oul. 

1011 • Omul face banii şi banii — pe om. 





74 


1012 • Omul fără soţie, 

Ca o casă pustie. 

1013 • Omul harnic 
N-are paznic. 

1014 • Omul inimos 
E ca un pom frumos. 

1015 • Omul îi mai tare ca fierul. 

1016 • Omul învăţat are stea în frunte. 

1017 • Omul la beţie 
Cade-n nebunie. 

1018 • Omul la tinereţe e ca calul fără frâu. 

1019 • Omul muncitor 
De pâine nu duce dor. 

1020 • Omul neînvăţat 
E ca un bou încălţat. 

1021 • Omul nu se bate cu băţul, 

Ci cu cuvântul. 

1022 • Omul păţit e mai învăţat. 

1023 • Omul prea bun e nebun. 

1024 • Omul sărac e un pui de drac. 

1025 • Omul sfinţeşte locul, nu locul pe om. 

1026 • Omul trăieşte cu speranţa. 

1027 • Omului sărac nici boii la jug nu-i trag. 

1028 • Omul voinic nu se sperie de toate muştele. 

1029 • Onoarea pierdută nu o mai poţi afla. 





75 


1030 • Opinca e talpa ţării. 

1031 • Opinci rupte 
Şi zile pierdute. 

1032 • Orbul a nimerit Brăila. 

1033 • Oricare simte unde îl strânge opinca. 

1034 • Oricât de mare ar fi averea, încetul cu încetul se 
duce. 

1035 • Orice femeie poate potoli un bărbat. 

1036 • Orice lucru este bun la timpul lui. 

1037 • Ori să păzeşti o turmă, ori o nevastă tânără îi tot 
una. 

1038 • O rândunică nu aduce vara. 

1039 • O să mă judec până-n pânzele albe. 

1040 • Osia când se unge, căruţa nici nu mai scârţâie. 

1041 • O ştersei 
Şi mă fripsei. 

1042 • O turmă şi-un păstor. 

1043 • O vorbă i-a scăpat 
Şi-a fost spânzurat. 

P 

1044 • Pară bună pică-n gura lui Nătăfleaţă. 

1045 • Paraua para câştigă. 

1046 • Parcă a cântat cocoşul meu pe gardul lui. 

1047 • Parcă-am mâncat dintr-o strachină cu el. 







76 


1048 «Parcă e cu mămăliga-n gură. 

1049 • Parcă e o brezai e. 

1050 • Parcă e o femeie. 

1051 • Parcă i-a ieşit un sfânt din gură. 

1052 • Parcă i-a înjugat dracul. 

1053 • Parcă-i bătut de toţi sfinţii. 

1054 • Parcă-i iepuroaică. 

1055 • Parcă i s-au înecat corăbiile. 

1056 • Parcă mi-e ruşine mie, 

Că nu ţi-e ruşine ţie. 

1057 • Parcă umblă cu ochii legaţi. 

1058 • Pasărea mălai visează. 

1059 • Paşte iarba ce-o cunoşti. 

1060 • Patru ochi văd mai bine decât văd eu. 

1061 • Paza bună trece primejdia rea. 

1062 • Păcatele părinţilor, 

Pedeapsa copiilor. 

1063 • Păcatul mărturisit este pe jumătate iertat. 

1064 • Pădurea de coada toporului piere. 

1065 • Păreţii au urechi şi străzile — ochi. 

1066 • Păţita mult e pricepută. 

1067 • Păzeşte-mă de găini, că de câini nu mi-e frică. 





77 


1068 • Pâine şi sare 

Şi să nu te-uiţi la soare. 

1069 • Pâinea coaptă 
Buni oaspeţi aşteaptă. 

1070 • Până a geme boii scârţâie carul. 

1071 «Până ajungi la pârâu nu-ţi ridica poalele. 

1072 • Până a se văita fetele 
Se vaită nevestele. 

1073 • Până la anul, 

Ori moare măgarul, 

Ori piere samarul. 

1074 • Până la Dumnezeu te mănâncă sfinţii. 

1075 • Până la moarte sunt toate. 

1076 • Până nu bagi cu omul în plug, nu-i cunoşti 
năravul lui. 

1077 «Până nu baţi laptele nu iese unt. 

1078 • Până nu dai cu capul de toţi pereţii, nu te 
îndrepţi. 

1079 • Până nu faci foc, nu iese fum. 

1080 • Până nu încaleci calul, nu-i cunoşti năravul. 

7 î 

1081 • Până se găteşte 
Soarele asfinţeşte. 

1082 • Pântecele se satură, dar ochii niciodată. 

1083 • Pe cărarea bătută nu creşte iarbă. 

1084 • Pe cine nu laşi să moară nu te lasă să trăieşti. 





78 


1085# Pe cine primeşti în casă, 

Te scoate din casă. 

1086 • Pe dracul a căutat, 

Pe dracul l-a găsit. 

1087 • Pe drumul necunoscut niciodată să nu pleci. 

1088 • Pentru o babă surdă, popa nu toacă de mai multe 
ori. 

1089 • Pentru o faptă bună, nu aştepta răsplată. 

1090 • Pe om în viaţă. 

Păţaniile îl învaţă. 

1091 • Pe omul bun îl calcă şi vacile. 

1092 • Peştele cel mare înghite pe cel mic. 

1093 • Peştele de la cap se-mpute şi de la coadă se 
curăţă. 

1094 • Peştele mămăliga prăpădeşte. 

1095 «Pe unde dă tatăl creşte carnea. 

1096 «Pe unde umblă copiii, dracu n-are ce căuta. 

1097. Pică pară mălăiaţă 
In gura lui Natăfleaţă. 

1098 • Picătura găureşte piatra. 

1099 • Pierzi ori câştigi, negustor te numeşti. 

1100 • Pilda rea strică obiceiurile bune. 

1101 • Pirul rău creşte şi nesămânţat. 

1102 • Pisica răzgâiată 

Nu prinde şoareci niciodată. 






79 


1103 «Pisica se satură lingând, 

Iar câinele — rozând. 

1104 «Pisica, unde nu ajunge, îi miroase. 

1105 • Plăcera dă prin piele. 

1106 • Ploaia de dimineţă nu ţine mult. 

1107 • Ploaia din mai 
Face mălai. 

1108 • Plopul nu face mere, 

Nici răchita — micsunele. 

1109 • Pomul se cunoaşte după roade 
Şi omul după fapte. 

1110 • Popa are mână de luat, 

Nu de dat. 

1111 • Popa nu toacă de două ori pentru o babă surdă. 

1112 • Porcul nu se îngraşă-n ziua de ajun. 

1113 «Prevederea este mama înţelepciunii. 

1114 • Prietenii nu se cumpără cu bani. 

1115 • Prietenii se tin cu cheltuială. 

1116 • Prietenul la nevoie se cunoaşte. 

1117 «Prinde orbul, scoate-i ochii. 

1118 «Printre spini trebuie să umbli încălţat. 

1119 • Prost ca bâta. 

1120 • Prostia din născare, 

Leac nu are. 





80 


1121 • Prostia e boierie mare. 

1122 • Prostul râde singur de prostia lui. 

1123 «Prostul se cunoaşte după râs şi mers. 

1124 • Prostul se cunoaşte după vorbă şi şiretul după 
ochi. 

1125 «Prostului nu-i stă bine dacă nu-i si fudul. 

1126 • Puica se cunoaşte după creastă. 

1127 «Pune-n ciur şi alege. 

1128 • Pune-ţi frâu la gură şi lacăt la inimă. 

1129 • Pute locul pe unde umblă. 

1130 • Puţine cuvinte şi ispravă mai bună. 

1131 • Puţini suie. 

Mulţi coboară. 

R 

1132 • Rabdă inimă şi taci, 

Că tu toate mi le faci.’ 

1133 • Rabdă un ceas şi îi trăi un an. 

1134* Rana se videcă, dar semnul rămâne. 

1135 • Răbdarea-i din rai ruptă. 

1136 • Răbdarea trece marea. 

1137 «Răspunsul blând înlătură mânia. 

1138* Rău cu rău, dar mai rău fără rău. 




81 


1139 • Rău cu rău se alungă. 

1140* Rău e a fi între ciocan şi nicovală. 

1141 • Rău e când plâng părinţii. 

1142 • Rău faci, rău găseşti. 

1143 • Rău la deal, rău la vale, 

Când greul e pe spatele tale. 

1144* Rău s-aude, 

Rău se vede. 

1145 • Răul se face mai lesne decât binele. 

1146 • Răul vine repede, binele — mai încet. 

1147 • Râde ca proasta-n târg. 

1148 • Râde ciob de oală spartă. 

1149 • Râde dracul de porumbe negre şi pe el nu se 
vede. 

1150 • Râde om de om şi dracul de toţi. 

1151 • Râde orbul de şchiop. 

1152 • Râde, şi purceaua e moartă-n coteţ. 

1153 • Râsul e frate cu plânsul. 

1154 • Roagă-te lui Dumnezeu 
Şi munceşte tot mereu. 

1155 • Românul cât trăieşte tot creşte. 

1156 • Românul nu piere. 

1157 • Românul tace şi face. 





82 


1158 • Ruda bună se cunoaşte la nevoie. 

1159 • Rufele murdare în familie se spală. 
1160* Rusinos dar sănătos. 

s 

1161 • Sabia are două tăişuri: cine vrea s-o 
întrebuinţeze. 

1162 • Sac fără fund 
E omul fără rând. 

1163 • Sacul gol nu stă în picioare. 

1164 • S-a dus bou şi s-a întors vacă. 

1165 • S-a dus înainte de a-i bate ceasul. 

1166 • S-a dus la vânătoare cu puşca goală. 

1167 • S-a dus să-si vadă moartea cu ochii. 

1168 • S-a făcut oale şi urcioare. 

1169 • S-a găsit Păcală cu Tândală. 

1170 • S-alege untul din brânză. 

1171 • S-a mâniat ca văcarul pe sat. 

1172 • S-a năduşit sub limbă. 

1173 • Sare din lac în puţ. 

« 1174 • S-a rezemat de gardul putred. 

1175 • S -aruncă ca lupul între oi. 

1176 • S a strâns funia de par. 





83 


1177 • Satul arde şi baba se piaptănă. 

1178 • Satului care se vede nu-i trebuie călăuză. 

1179 • Să bei vinul, dar să nu te bea. 

1180 • Să facă pe dracul în patru. 

1181 • Să fii bun şi blând la toate, 

Dar până unde se poate. 

1182 • Să fugi de omul însemnat ca de dracu. 

1183 • Să înveţi nu e niciodată târziu. 

1184 • Să mergem înainte: cum o fi târgul, aşa şi 
norocul. 

1185 • Să n-am parte 
De oale sparte. 

1186 • Sănătatea e cea mai bună avuţie. 

1187 *S ă-ncerce marea cu degetul. 

1188 • Să nu ştie stânga ce face dreapta. 

1189 • Săraca păţită 
Mult e pricepută. 

1190 • Sărăcia învaţă pe om 
Să fie econom. 

1191 • Sărăcia nu-i ruşine. 

1192 • Sărmanul a ajuns la sapă de lemn. 

1193 • Sărută mână pe care n-o poţi muşca. 

1194 • Să se aleagă neghina din grâu. 

1195 • Să stăm strâmb şi să judecăm drept. 





84 


1196 • Să -şi ia lumea-n cap. 

1197 • Să te fereşti de cui străin în casă. 

1198 • Să te-ntinzi cât poţi cuprinde. 

1199 • Sătulul nu crede pe cel flămând. 
1200# Să vorbească şi nea Ion, că şi el e om. 

1201 • Să vorbim, să n-adormim. 

1202 • Sânge cu sânge nu se spală. 

1203 • Sângele apă nu se face. 

1204 • Sângele nevinovat cere răzbunare. 

1205 • Scapă-1 din foc 
Ca să te bage-n foc. 

1206 • Schimbarea domnilor, 

Bucuria nebunilor. 

1207 • Scoală-te de dimineaţă 
Dacă vrei să-ţi lungeşti viaţa. 

1208 • Scump la tărâţe şi ieftin la mălai. 

1209 • Scumpul mai mult păgubeşte, 

Leneşul mai mult aleargă. 

1210 • Seamănă ca două picături de apă. 

1211 • Se bate ca peştele pe uscat. 

1212 • Se grăbeşte ca fata mare la măritat. 

1213 • Se joacă ca pisica cu şoarecele. 

1214 • Se prinde ca scaiul de oaie. 





85 


■ 1215 • Se pune ţânţarul cu măgarul. 

1216 • Se simte cu musca pe căciulă. 

1217 • Se ţine după tine ca mânzul după iapă. 

1218 • Se uită ca viţelul la poarta nouă. 

1219 • Soare cu dinţi. 

1220 • Soarele răsare pentru toţi. 

1221 • Socoteala de-acasă nu se potriveşte cu cea din 
târg. 

1222 *S omnul dulce 
Nimic n-aduce. 

1223 • Spală-mi cojocul, dar nu mi-1 uda. 

1224 • Spăl ă-ţi rufele în grădina ta şi ţi le întinde pe 
fuma ta. 

1225 • Spune adevărul că ţi se sparge capul. 

1226 • Spune-mi cu cine te uneşti, 

C-apoi îţi spui eu cine eşti. 

1227 • Stă ca ou în cui. 

1228 • Stăpânul bun face sluga vrednică. 

' 1229 • Stăpânul zgârcit învaţă sluga hoaţă. 

1230 • Strânge bani albi pentru zile negre. 

1231 • Surceaua nu sare departe de tăietor. 

1232 • Surdul n-aude, dar le potriveşte. 

1233 • Sutele mărită slutele. 





86 


s 

1234 • Şade şi norocul îi creşte. 

1235 *Ş i-a mâncat omenia cu lingura. 

1236 • Şarpele când îl doare capul iese la drum. 

1237 • Şarpele de casă 
Mult venin lasă. 

1238* Şezi, că ţi se răceşte locul. 

1239 • Şi-a aprins paie în cap. 

1240 • Şi-a găsit lelea bărbatul. 

1241 *Ş i-a mâncat norocul. 

1242 *Ş i-a strâns funia de ţăruş. 

1243 • Şi -a tăiat craca de sub picioare. 

1244 • Şi-a trăit traiul, 

Şi-a mâncat mălaiul. 

1245 • Şi boul are limbă mare, dar nu poate să 
vorbească. 

1246 • Şi din bordeie ies oameni mari. 

1247 • Şi dracul pare frumos când e tânăr. 

1248 • Şi pisicii îi place peştele; dar când trece puntea, 
închide ochii. 

1249 • Şi pitulicea e mică, dar creşte pui de cuc. 

1250* Şi sărac şi nesupus 
Umbl ă cu nasul pe sus. 





87 


1251 • Şi sătul şi cu punga plină nu se poate. 

1252* Ştie carte până la genunchiul broaştii. 

1253# Ştie cât au uitat ceilalţi. 

12S4 • Ş tie mocanul 
Ce e şofranul? 

Când îl vede pe tavă, 

Zice că e otravă. 

1255» Ştie moşul ce-are în traistă? 

1256* Ştii când pleci, dar nu ştii când ajungi. 

T 

1257 • Tace ca porcul în porumb. 

1258 • Taci, dacă vrei să-ţi fie casa casă şi masa masă. 
1259# Taci tu, să vorbesc eu. 

1260 • Taie frunză câinilor. 

1261 «Tainele voastre, 

La urechile noastre. 

1262 • Tara, tara, toată vara! 

1263 • Tare-i bine şi frumos 
Când e omul sănătos. 

1264 • Ta -său ştir şi mă-sa ceapă, 

Trandafir de un-să iasă? 

1265 • Tăcerea e ca mierea. 

1266 • Te duci unde-a dus mutul iapa. 





88 


1267 • Te faci frate cu dracul până treci lacul. 

1268 • Teme -te de apa lină, nu de cea tulbure. 

1269 • Te păzeşte 
Până te nimereşte. 

1270 • Te pupă în bot 
Şi-ţi ia din pungă tot. 

1271 • Te ţii ca scaiul de oaie. 

1272 • Te vinde fără bani. 

1273 «Timpul e bani. 

1274 • Timpul e dascălul cel mai bun, fiindcă el 
ne-nvaţă toate. 

1275 • Timpul face, 

Timpul desface. 

1276 • Timpul învaţă pe aceia ce n-au şcoală. 

1277 «Tinerii cu tinerii, 

Bătrânii cu bătrânii. 

1278 • Toamna se numără bobocii. 

1279 • Toarnă foc peste paie. 

1280 • Toată pasărea pe limba ei piere. 

1281 • Toate au un hotar în lume. 

1282 • Toate păsările câte zbor nu se mănâncă. 

1283 • Tocmeşte pielea ursului şi ursul e în pădure. 

1284 • Tot în boul de trage dă. 

1285 • Tot începutul îi greu. 






89 


1286 • Tot nasul are un nas. 

1287 • Tot păţitu-i priceput. 

1288 • Tot rău-i spre bine. 

1289 • Totu-i nou şi totu-i vechi. 

1290 • Tovarăş numai la câştig, 

La pagubă pune cârlig. 

1291 • Trage mâţa de coadă. 

1292 • Trage nădejde ca spânul de barbă. 

1293 • Trage săracu şi la vale, şi la deal ca Duman. 

1294 • Trage targa pe uscat. 

1295 • Trai pe vătrai. 

1296 • Tranca-fleanca, bună dimineaţa! 

1297 • Trăieşte, murgule, până la Paşti, 

Ca să-ţi dau iarbă verde să paşti. 

1298 • Trăieşte viaţa legată cu aţă. 

1299 • Treaba de astăzi n-o lăsa pe mâine. 

1300 • Trebuie dus pe la biserică. 

1301 • Trebuie să joci cum îţi cântă vremea. 

1302 • Trebuie să mănânci cu cineva un car de sare ca 
să-l poţi cunoaşte bine. 

1303 • Trece Oltu, 

Schimbă portu. 

1304 • Treci zi, treci noapte, 

Apropie-te moarte. 





90 


T 

1305 • Ţara geme de tătari 
Şi baba se piaptănă. 

1306 • Ţara-i jilină de nevoi 
Şi vulturii fura la miei. 

1307» Ţăranca e albina casei. 

1308 • Ţăranul munceşte tot anul 
Ca să capete banul. 

1309 • Ţăranul paşte vaca şi arendaşul o mulge. 

1310 • Ţărănimea-i talpa ţării. 

1311 • Ţânţarul pişcă armăsarul. 

1312 « Ţâţele când se-ntăresc, 

Vârsta vetei ne vestesc. 

1313 • Ţi -ai furat căciula singur. 

1314 • Ţiganul când s-a văzut împărat, 
întâi pe ta-său l-a spânzurat. 

1315 • Ţine ce-ai în mână şi n-alerga după minciună. 

1316 • Ţine-1, Doamne, ţine-1, Doamne! 

1317 • Ţine-te numai de una, 

Nu sări din una-ntr-alta. 

1318 • Ţin-te tare, 

Cât ai mălai în căldare. 


1319 • Ţin-te, pânză, nu te rupe! 






91 


u 

1320 • Uită de la mână până la gură. 

1321 • Uită -te în faţă 
Şi judecă viaţa. 

1322 • Uite popa, 

Nu e popa. 

1323 • Ulciorul nu merge de multe ori la apă. 

1324 • Umblă ca în satul lui Cremene. 

1325 • Umblă cu capul în nori. 

1326 • Umblă cu el ca cu oul. 

1327 • Umblă de parcă ar călca-n străchini. 

1328 • Umblă de parcă-i o oaie căpiată. 

1329 • Umblă după ouă de lup. 

1330 • Umblă-n două luntre. 

1331 • Umblă noaptea ca liliecii. 

1332 • Umblă pe drum cu alai 
Şi-n casă n-are mălai. 

1333 • Umblă pe drumuri tăind frunză câinilor. 

1334 • Umblă să se cârpească şi mai rău se sparge. 

1335 • Umblă tot pe cale bătută. 

1336 • Umbra se mută după soare. 

1337 • Una bună, zece rele. 





92 


1338 • Una din deal, alta din vale. 

1339 • Una e ce zici, alta e ce faci. 

1340 • Una gândeşte, 

Alta vorbeşte. 

1341 • Un arbore nu face pădure. 

1342 • Una spune omul 
Şi alta face Domnul. 

1343 • Una vorbim, 

Başca ne înţelegem. 

1344» Un bordei să ai, numai să fie al tău. 

1345 • Un cap ai şi ăla-i sec. 

1346 • Unde-a dus mutu iapa 
Şi surdu roata. 

1347 • Unde-a fost, o să mai fie. 

1348 • Unde a tunat întâi. 

1349 • Unde baba face, 

Dracul nu desface. 

1350 • Unde chioreşte 
Şi unde loveşte. 

1351 «Unde dă mama carnea creste. 

1352 • Unde dă şi unde crapă. 

1353 • Unde dreptatea lipseşte, acolo tân. . 
împărăteşte. 

1354 • Unde e aţa mai subţire, acolo crapă. 

1355 • Unde e câştig, e şi pagubă. 





1356 • Unde e lac, acolo sunt şi broaşte. 

1357 • Unde e marfă, trebuie să fie şi pagubă. 

1358 • Unde e minte multă este şi nebunie multă. 

1359 • Unde e sărăcie e şi ceartă. 

1360 • Unde-i bine, 

Nu-i de mine; 

Unde-i rău, 

Hop! şi eu. 

1361 • Unde-i dragoste e şi ceartă. 

1362 • Unde-i fum e şi foc. 

1363 • Unde-i minte, îi si noroc. 

1364 • Unde-i multă minte, e şi prostie. 

1365 • Unde-1 baţi 
Şi unde-1 doare. 

1366 • Unde nu e pisică, 

Şoarecii joacă pe masă. 

1367 « Unde nu-i bărbat în casă, 

Nu e nici pâine pe masă. 

1368 • Unde nu-i cap, vai de picioare. 

1369 • Unde nu intră soarele, intră boalele. 

1370 • Unde omul bun a pus mâna, 

A pus şi Dumnezeu mila. 

1371 • Unde paşte oaia, îşi lasă lâna. 

1372 • Unde sunt moaşe multe, rămâne copilu’ 
buriciul netăiat. 






94 


1373 • Unde-s doi puterea creşte 
Şi duşmanul nu sporeşte. 

1374 • Unde şi-a înţărcat dracu copiii. 

1375 • Unge osia ca să nu scârţâie carul. 

1376 • Unii beau şi mănâncă, alţii rabdă şi se uită. 

1377 • Unii sapă viile, 

Alţii beau vinurile. 

1378 «Unii vorbesc ce ştiu, alţii ştiu ce vorbesc. 

1379 • Un încurcă-lume te duce de la Ana la Caiafa. 

1380 • Un nebun aruncă o piatră-n apă 
Şi-o sută de oameni n-o pot scoate. 

1381 • Un necaz naşte pe celălalt. 

1382 «Un nume bun e ca o moşie. 

1383 • Un om deştept face cât doi. 

1384 • Un pârâu mic mişcă o moară mică. 

1385» Un rău nu vine niciodată singur. 

1386 •Unul adună, 

Altul risipeşte. 

1387 • Unul bea 

Şi-altul se-mbată. 

1388 • Unul cu folosul 
Ş-altul cu ponosul. 

1389 • Unul face 
Şi-altul trage. 






95 


1390 • Unul naşte 
Şi altul moare. 

1391 • Unul te laşa de ostenit, 

Altul te ia de odihnit. 

1392 • Urma alege: 

Ce-ai sămănat, vei culege. 

1393 • Ursu-i în pădure şi-i vinde pielea în târg. 

1394 • Ursul joacă 
Şi de voie, 

Şi de nevoie. 

1395 • Unul croieşte 
Şi-altul cârpeşte. 

1396 • Uşa a mea 

Şi casa a ta. 

1397 • Uşor e a zice plăcintă, dar e mult până a o face. 

V 

1398 • Vaca bună se vinde din grajd. 

1399 • Vaca pe vacă se linge şi porc pe porc se 
scarpină. 

1400 • Vaca rea dă cu piciorul 
Când umple ciubărul. 

1401 • Vai, când ajunge lupul stăpân la oi. 

1402 • Vai de bărbăţelul meu, 

El munceşte si eu beau. 

1403 • Vai de casa cu mulţi stăpâni. 

1404 • Vai de casa omului când dracul îşi vâră coada. 





96 


1405 • Vai de casa unde bărbatul e muiere. 

1406 • Vai de cetatea cu mulţi judecători, că rămâne 
nezidită! 

1407 • Vai de el, când s-a sculat, pupăza i-a cântat. 

1408 • Vai de oaia ce nu-şi poate duce lâna. 

1409 «Vai de turma fără păstori. 

1410 • Vai de ţara fără domn şi de casa fără stăpân. 

1411 «Vai de viţelul care împunge vaca. 

1412 • Vai, vai, vai, 

De cine n-are mălai! 

1413 • Va mai veni oala la spuză. 

1414 • Vara să-ţi faci sanie, iar iarna — căruţă. 

1415 «Vasul plin se cearcă des. 

1416«Vasului gol toţi îi dau cu piciorul. 

1417 «Va veni apa şi la moara mea. 

1418 «Vânt a semănat, 

Vânt a cules. 

1419 «Vântul aţâţă focul şi vorba — vrajba. 

1420 • Vântul bate, 

Câinii latră. 

1421 «Vechi cârpeşti, 

Aţa prăpădeşti. 

1422 «Vezi mama, apoi ia fata. 







97 


1423 • Vezi -mă c-un ochi, să te văd cu doi. 

1424 «Via se sapă la soare; 

Vinul se bea la răcoare. 

1425 «Viaţa fără dragoste e ca ziua fără soare. 

1426 «Viaţa fără sărbători, ca un drum fără conac. 

1427 «Vicleanul făgăduieşte şi prostul trage nădejde. 

1428 «Vii de la moară la râşniţă. 

1429 «Vinovatul mai mare gură face. 

1430 «Vi nu-i dulce, 

Dar te-aduce. 

1431 «Vinul e laptele bătrâneţelor. 

1432 • Vinul e toiagul bătrâneţelor şi nebunia 
tinereţelor. 

1433 «Vinul face: pe săraci bogaţi, 
pe ciungi cu mâini, 

pe ologi cu picioare 
şi pe orbi cu ochi. 

1434 «Vinul nu se face apă. 

1435 • Vitele se adapă cu apă, şi oamenii cu vorbe 
adânci. 

1436«Voinicelul fără cal 
E ca peştele pe mal. 

1437 • Vorba bătrânească mulţi bani preţuieşte. 

1438 • Vorba ce zboară odată nu se mai întoarce. 

1439 «Vorba de azi nu se potriveşte cu cea de mâine. 






98 


1440 # Vorba de clacă nu este folositoare. 

1441 • Vorba de rău se duce ca glonţul, iar cea de bine 
abia se aude. 

1442 • Vorba dulce 
Mult aduce. 

1443 • Vorba fără glume 
Ca bucata fără sare. 

1444 • Vorba puţină şi mâncarea puţină niciodată nu 
strică la om. 

1445 • Vorba rea merge ca fulgerul. 

1446 • Vorba să rămână vorbă. 

1447 • Vorba unui om cinstit face mai mult ca un 
înscris. 

1448 «Vorbă mare să nu zici. 

1449 • Vorbă multă, 

Ispravă puţină. 

1450 «Vorbă puţină, 

Muncă multă. 

} 451 «Vorbele cele ferite 
n piaţă şi-n moară-s vorbite. 

1452 «Vorbeşti de lup şi lupul e la uşă. 

1453 • Vrabia mălai visează. 

1454 «Vrednic este muncitorul de plata sa. 

1455 «Vrei nu vrei, bea Grigore aiazmă. 

1456 • Vremea îndreaptă toate. 






99 


1457 «Vremea învaţă pe-aceia care n-au dascăl. 

1458 «Vremea râde, 

Vremea plânge. 

1459 «Vremea toate le găseşte 
Şi toate le topeşte. 

1460 • Vremea vinde lemnile şi nevoia le cumpără. 

1461 «Vremea vine, 

Vremea trece. 

1462 • Vremea vremuieşte, 

Floarea se păleşte. 

1463 «Vremea vremuieşte, 

Şi omul îmbătrâneşte. 

1464 • Vroieşte a lua cărbunele cu mâna altuia. 

1465 «Vulpea bătrână nu cade-n curse. 

1466 «Vulpea găini visează. 

1467 • Vulpea nu se teme de vânătorul care se laudă 
seara. 

1468 «Vulpea unde n-ajunge zice că-i pute. 

z 

1469 • Zăbava strică treaba. 

1470 «Zamă lungă, 

Să ţ-ajungă. 

1471 • Zece dăştepţi nu pot să dăzlege 
Ce înnoadă un prost. 

1472 «Zgârcitul e totdeauna sărac. 







100 


1473 • Zgârcitul nici pe el nu se pricopseşte, nici pe 
altul nu foloseşte. 

1474 «Zic una, tu zici zece. 

1475 • Zice la sora, 

Ca să înţeleagă nora. 

1476 • Zice multe şi mărunte 
Ca si babele cărunte. 

1477 • Zidul are urechi şi gardul - proptele. 

1478 «Zii lume şi taci. 

1479 «Zii tu pe nume să ţi-1 spui. 

1480 «Zilele nu intră în sac. 

1481 «Zilele omului 
Sunt ca floarea câmpului. 

1482 «Zilele omului sunt numărate. 

1483 «Ziua bună multă vreme nu ţine. 

1484 «Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă. 

1485 «Ziua caută-ţi de lucru, iar noaptea de somn. 

1486 • Ziua se arată sfântă şi noaptea ţine pe dracul în 
braţe. 

1487 «Zorilă până se scoală, 

Se duce zeama din oală. 






II. GHICITORI 






1 • Acul 

Cine are urechi 
Şi n-aude? 

2 • Acul 

Ce e mic 
Şi mititel 
Şi-ngrădeşte 
Frumuşel? 

3 • Acul 

Liciul luceşte, 

Liciul străluceşte, 

Liciul mereu-nfloreste. 

4 • Aerul 

N-are culoare, 

N-are miros; 

Dar la toţi 
îi de folos. 

5 • Amil 

Să te sâcâieşti 
Cât te-i sâcâi, 

Fără el nu poţi trăi. 

6 • Altoiul 

Un om cu capul tăiat 
Ţâne p-unu mort în braţe. 
Acesta spune mereu că moare, 
Iar cel cu capul tăiat îi spune: 
„Cât sunt eu de te ţân-n braţe, 
Tu n-ai să mori!“ 

7 • Aluna 

într-un vârf de subinăras 
Stă un pui de ursăraş. 




103 


8* Anul 

Am un copăciu 
Cu doisprezece craci; 

In tot cracul, 
Douăsprezece cuiburi. 

9 • Apa 

Ce nu ia foc? 

10 «Apa 

Dumbravă sumbră, 
Fără umbră. 


11 ® Apa 

M-a trimes Doamna de sus, 
La cea de jos 
Să-i ţes pânza fără rost. 


12 «Apa 

Dacă n-ar fi, 
Lumea ar pieri; 
Iar dacă multă este, 
Lumea prăpădeşte. 


13 • Arcuşul, dibla şi coardele 

Iau gârbovu, 

Ivănesa scorboroasa 
Şi copiii drepţi. 


14* Ardeiul 

într-un pomiş'or 
Arde-un focusor. 


15 « Ariciul 

Ce animal păcătuieşte ca omul să-l ia în braţe? 





104 


16 • Ariciul 

Pe valea lui Baibarac, 

Să dă dracul peste cap! 

17 • Ariciul 

Trece 

Pasa 

y 

Pe uliţe 
Cu trei 
Mii 

De suliţe. 

18 • Avionul 

Suflet ţine, 

Suflet n-are; 

Merge fără drum, 

Fără cărare. 

19 «Banul 

în mână toţi mă iau, 

La nimeni nu stau; 

Toţi mă dau pe mâncare 
Şi pe-o ţigare. 

20 «Bastonul 7 

Pe bătrâni îi sprijinesc, 
Pe călători întovărăşesc, 
Pe cei răi îi pedepsesc. 

21 «Bâta 

în pădure mă născui, 
în pădure mă făcui, 
Acasă dac’ m-a adus, 
Vătaf la uşă m-a pus. 





22 «Beţia 

Fumul dracului, 

In capul omului 

23 • Biserica 

Sus tună, 

Jos răsună, 

Cetele s-adună. 

24 •Biserica 

La fântâna bună, 

Mulţi oameni s-adună. 

25 •Biserica 

Am o vacă 
Porumbacă, 

Pe la coame 
Cu icoane, 

Pe la nări 
Cu lumânări, 

Pe la buze 
Buburuze, 

La bărbii 
Cu făclii, 

Pe la şolduri 
Cu bolduri, 

Pe la pântece 
Cu descântece. 

26 • Boul 

Cât a fost mic, 
în patru trâmbiţi trâmbiţa; 
După ce-a crescut mai mare, 
Dealurile răsturna; 

Iar când a-mbătrânit, 
în crâşmă cu el juca. 





106 


27 «Bradul 

în pădure născui, 
în pădure crescu i, 

Acasă de m-aduse 
Să joc în horă mă puse. 

28 «Brânza 

M-a trimis domnul de sus 
La cel de jos 
Să-i aduc carne fără os. 

29 • Briciul 

Am un cal de fier, 

Paşte pe-un câmp de os. 

30 «Broasca 

Ce sade la uşă şi cântă din gură? 

31 «Broasca 

Vacă nu e, 

Dar iarbă mănâncă; 

Pasăre nu e, 

Dar în copac se urcă; 

Lăutar nu e, 

Dar de cântat cântă; 

Peşte nu e, 

Dar de înotat, înoată. 


32 • Broasca ţestoasă 

Sus copaie, 

Jos copaie, 

La mijloc, 

Carne de oaie. 

33 «Bruma 

Vine moşul pe portiţă 
Şi îşi scapă o cheiţă; 





Vine luna si n-o ia, 

Vin stelele şi n-o ia, 

Vine soarele si-o ia. 

•> 

34 • Bujorul 

Stejar verde, 

Vârfu-i arde. 

35 • Buzele şi limba 

Vine doamna cea de sus 
La doamna cea de jos, 
Să-i dea carne fără os. 

36 «Calul 

în pădure: 

Cioca — 

13 oca! 
în târg 
Preapa — 

Leapa! 

Acas’ 

Mi 

Ho - 
Ho! 

37 «Cana 

Am o fetiţă; de aţi veni toţi, 
La guriţă o sărutaţi. 

38 «Capra 

Fată sprintenă-n picioare, 
Culmea dealului o sare. 

39 «Capul 

Am un doveac: 
Deasupra dovleacului, 
Este o pădure; 





108 


Dedesupt de pădure, 
Este o câmpie; 
Dedesupt de lăstari, 
Sunt două lacuri; 
Dedesupt de lacuri, 
Este o movilă; 
Dedesupt de movilă, 
Este o ciutură. 

Ghici ce este? 

40 • Cartea 

Cine ne spune poveşti 
Şi nu poţi să-i mulţumeşti? 

41 «Cartea 

Rădăcină pătrăcină 
Rar voinic care-o dezghină. 

42 «Cartea 

Eu am un câmp: 
Câmpu e alb, 

Oile negre; 

Cin’ le paşte, 

Le cunoaşte; 

Cin’ le vede, 

Nu le crede. 

43 • Cartoful 

Pui una, 

Găseşti nouă; 

Pui nouă, 

Găsesti nouăzeci si nouă. 

44 «Carul şi sania 

Am două fete mari: 
Una 

Aşteaptă vara, 






Alta 

Aşteaptă iarna. 

45 «Casa 

Am o vacă mare 
Cu ţâţa-n spinare. 

46 • Casa şi coşul 

Am o bivoliţă 
Numai cu o ţâţă. 

47 • Casa şi o ame nii 

CI osca de lemn 
Şi puii de carne. 

43* Catalogul 

Sus carton. 

Jos carton, 

La mijloc nume de om. 

49 * Căciula 

Putinei rotund, 
Bagă păru-n fund. 

50 • Căpăţâna de usturoi 

^ Nouă fraţi 
într-un cojoc. 

51. CSpşuna 

Mică, roşie, parfumată, 
Şade pe pământ culcată. 

52 • Cărămida 

Din pământ mă nasc, 
La soare mă usuc, 

La foc mă-ntăresc, 

La apă mor. 





53 • Cântarul 

Am o păsărică bie, bie, 
Din coadă adie. 

54 • Cântarol 

Ta! 

‘N sus, 

Ţa! 

‘N jos. 

Tandi, 

Mandi, 

Hap! 

55 • Cârciuma 

Căciula purtătorului, 
în mijlocul satului. 

56.Ceapa 

Sus pădure, 

Jos pădure. 

57 «Ceapa 

Până să-i iasă capul, 
îi mănânci piciorul. 

58 «Ceasul 

Zi şi noapte, 

Stau de pază; 
N-am picioare 
Şi tot umblu; 
N-am nici mână 
Şi tot bat. 

59 «Ceaţa 

Ursu-n sat 
Şi câinii nu latră. 







60 • Ceaţa 

Pe o vale cotită 
Vine mierla-nsorcovită. 

61 «Ceaunul 

Am o vacă neagră 
Şi când fată 

Se strâng băieţii împrejur 
Grămadă. 

62 • Cercelul 

Usturime, greu mă doare; 
Când mi-1 bagă bine-mi pare. 

63 •Cercul 

Ce-i rotund 
Şi fără fund? 

64 • Cerul cu stele 

Am un pom: 

Seara înfloreşte 
Şi dimineaţa desfloreşte. 

65 «Cerul gurii 

Care cer n-are stele? 

66 • Cimpoiul 

Ce mâţă zgâiată 
Pe câmp se cântă? 

67 • Ciobanul cu oile 

Ciugur, 

Mugur, 

Mugurele, 

Merg pe dram înşirăţele; 
Ciugur, ’ 






112 


Mugur, 

Ăl bătrân 

Stă sub căpiţa de fân. 

68* Cizmele 

D-aicia şi până la munte, 
Numai gropi pân’ la genunche. 


69 «Ciupaca 

Mânăstire-ntr-un picior, 
Ghici, ciupercă, ce e? 

70 • Ciupercile 

Fel şi fel de pălării, 
Ascunse prin bălării. 

71 «Clanţa la uşă 

Colea-n vălcelusă, 
Latră o căţeluşă. 

72 «Clopotul 

Ghici 

Ghicitoarea mea: 
Cine merge la puţ 
Şi nu bea apă? 

73 • Cloşca cu pui şi uliul 

Dărdănica are mere, 
Dărdănel vine şi cere; 
Dărdănica nu se-ndură, 
Dărdănel vine si fură. 


74 «Coasa 

Cureluşă bravă 
Peste câmpii de otravă. 






113 


75 «Coasa 

Mis, mis 
P’ân păiş, 
Cotcodaci 
P’ân copaci. 

76 «Cobza 

Când o bat scăfârlie, 
Hai şi bucurie; 

Când o las, 
Strâmbă din nas. 

77 «Cocoşai 

La cap pieptene, 

La coadă secere, 

La mijloc pepene, 
Ghici ce e? 

78 • Colţunul 

Cu cinci pari şi-o nuia 
Faci gardul cât îi vrea. 

79 • Combina 

Am o nană bună, 

Ea pe toţi adună, 
S-aibă fiecare 
Roade-n hambare... 

80 • Condeiul 

Pitic sunt, de toţi m-agăţ 
Şi pe toată lumea-nvăţ. 

81 • Condeiul 

Trei mă prind, 

Trei mă ţin, 





Trei mă leagă, 

Şi mă dezleagă, 

Şi vărs miere şi venin. 

82 • Condeiul 

De iute ce sunt, 

Trei abia mă ţin; 

Din nasu meu, 

Curge miere şi venin; 
Dar să strig cân’ voi fi pus, 
M-aude-n răsărit şi apus. 
Eu lumea o-mpăciuiesc 
Şi-o-nvrăjbesc; 

Eu pe toţi îi bucur 
Şi îi întristez. 

83 «Copacul 

înaltul, 

Cocoratul 
Se vaită 
Că i--a pierit 
Satul. 

84«Carabia 

Pană-mpănată, 

Pe apă lăsată, 

De vânturi mânată; 
Suflet n-are, 

Suflet duce, 

De pământ nu se-atinge. 

85 • Cosciugul 

Ai văzut, 

N-ai auzit; 

O să ai 

Şi n-o să-l vezi. 





115 


86 • Cosciugul 

Cine-1 face 
Nu-i trebuie; 

Cine-1 cumpără, 

Nu-1 doreşte, 

Şi cui îi trebuie, 

Nu-1 vede. 

87 • Crăpăturile în tavan 

Ce nu e făcut de mână de om? 

88 • Cuiele potcoavelor cailor 

Am un copac 
Cu patru craci: 
în fiecare crac ' 

Este un cuib; 
în fiecare cuib — 

Câte sase ouă. 

89 «Cuibul 

Hoţul intră-n casă 
Şi capul afară îl lasă. 

90 • Cuptorul cu pâine 

Veniră rigile 
Şi mâncară mămăligile, 

Iar doftorul rămase gol. 

91 «Curcubeul 

Şerveţel învărgat 
Peste mare aruncat. 

92 «Cuţitul 

Coadă de peşte, 

Fără cinci deşte 

5 

Nu se dezlipeşte. 





116 


93 • Degetele mâinilor la tors 

Am zece oi: 

Cinci în staul 
Şi le plouă; . 

Cinci afar’ 

Şi nu le plouă. 

94 «Degetul 

Am o frigare de os 
Şi carnea de fier. 

95 «Desagii 

Pe valea lui Ivănus, 

O curcă cu două guşi. 

96 • Dinţii şi buzele 

Săcusan albi, 

Sub străsini roşii. 

97 • Doctorul: taie şi nu vinde, 
Popa: cântă şi nu joacă. 
Jandarmul: se lasă mituit 

— Păi ce servici au băieţii? 
— Tată, 

Unul taie 
Şi nu vinde; 

Unul cântă 
Şi nu joacă; 

Altul fură 
Şi nu-1 prinde. 

98 «Doniţa 

Am un cal: 

De slab ce e, 
îl duc de coadă la apă. 





99 • Doniţa şi căldarea 

— Scurto, graso, un-te duci? 
— Arso-n fund, la ce mă-ntrebi? 
Unde eu mă duc, 

Tot ţie ţi-aduc. 

100 • Dovleacul 

Cine se-ngraşă legat? 


101 • Dovleacul 

Eu am un bordeias, 
Plin de copilaşi! 

Cân’ sparg bordei aşu’ 
Ies copilaşii. 

102 • Dovleacul 

Pe valea lui Baibarac 
Se dă dracu peste cap. 

103 «Devierii 

îngrop aşchii, 
întind funii 
Şi strâng gheme 

104 «Drumul 

Este un bou murg 
Cât lumea de lung. 

105 «Drumul 

De la casă până la casă 
Tot funii şi aţe trase. 

106 «Drumul 

S-a făcut de când e lumea 
Şi va fi cât va fi lumea. 





118 


107 • Ecoul 

Ce aude fără urechi, 
Vorbeşte fără gură 
Şi răspunde în orice limbă? 

108 • Fasolea 

Carne grăsulie 
Pe beţe se suie. 

109 • Fasolea 

Râne, râne, 

Păsăruie albă e; 
Picioare n-are, 

Drept în sus 
Pe copac se suie. 

110 • Faţa bărbătească 

Sus — pădure, 

După pădure, o poiană; 
După poiană, două pădurici, 
După pădurici, două lacuri; 
Intre lacuri, o movilă; 
După movilă, o pădure; 
După pădure, o groapă; 
După groapă, altă pădure. 


111* Fântâna 

Ciocârlan moţat 
Cântă noaptea-n sat. 

112* Fântâna 

Am o vacă 
Şi nu înţarcă 
Niciodată. 




119 


113 •Femeia 

Am o floare frumoasă, 
Bărbaţii o miroasă, 
Numai lor li-i drăgostoasă. 

114 •Fereastra 

Am două găini boghete 
Şed la moşu sub părete. 

115 • Fereastra 

Nici în cer, 

Nici în casă; 

Nici afară, 

Nici în casă; 

Nici afară, 

Nici în cer, 

Nici pe pământ. 


116 • Fiea$strâul 

Are dinţi mulţi şi mititei, 
Nu suferă niciodată de ei. 


117 • Floarea soarelui 

O mie de frăţiori, 

O mie de dinţişori 
Stau înfipţi câte şi-o mie 
într-un fund de farfurie. 

118 • Fluturele 

Aripi are, 

Cioară nu-i; 

Trup subţire, 
Vierme nu-i. 





120 


119 • Foarfecele 

Lipie pe lipie, 

Frunză verde 
Ripie. 

120 • Foarfecele 

Două lame alăturate, 
Două strâmte încârligate. 

121 «Focul 

Am un bou roşu; 

Unde calcă se pârleşte locul. 

122 «Focul 

Băgai mâna-n perete 
Şi scosei dracu de bete. 

123 «Focul 

Eu am un cal: 

Unde se tăvăleşte calu, 

Nu mai creste iarba. 

» 

124 • Fulgerai 

Săgeata-mpăratului 
Sparge casa dracului. 

125 «F umul 

Ce iese din pod fără scară? 

126 «Fumul 

Am un mâţ fără ochi, 
Fără picioare, 

Iese pe cahla mare. 

127 «Furca 

Am zece fraţi: 

Cinci merg pe drum 





121 


Şi nu-i plouă, 

Cinci stau sub părete 
Şi-i plouă. 

128 •Furnica 

La cap mare, 

La trup mare, 

La mijloc 

Ca un fir de busuioc. 

129 «Fusul 

Sub un păi ti n el, 

Joacă un iepurel. 

130 «Fusul 

Fuga-n sus, 

Fuga-n jos, 

Moşu-aleargă bucuros. 

131 «Gardul 

în pădure născui, 
în pădure păscui; 

Acasă când m-au adus, 

Slujitor casei m-a pus. 

132 • Găleata 

Am o vacă neagră 
Ce toată ziua bea la apă 
Şi nu se mai satură. 

133 «G&idul 

Ce zboară mai iute şi mai iute pe lumea-asta? 

134 «Gândul 

Fusei în pădure, 

Tăiai o nuia, 

Ocolii ţara cu ea. 





135 • Gândul 

O nuia vâjâia, 

Ocolii ţara cu ea; 

Mai rămase un crâmpei 
Şi făcui obor la viţei. 

136 • Găsea 

Fulti! în sus, 

Fulti! în jos — 

Vine fulti fulticos. 

137 «Găsea 

Am o gâscă titiană, 
Zboară noaptea pe poiană. 

138«Goul 

Sus stele, 

Jos stele, 

Vai de picioarele mele. 
Iar steloiul cel mai mare 
Rău mă frige la picioare. 

139 «Gheaţa 

Raţă potcovită 
Pe apă suită. 


140 • Gheaţa 

M-a trimes doamna de sus 
La a de jos, 

Să-mi dea pânză fără rost. 

141 • Ghinda 

Mă dusei în "pădure 
Şi tăiai un lemn 
Nici d-o palmă, 





123 


Nici d-un pumn, 

Taman cât fac lucru bun. 

Şi făcui două scânduri de pat, 
Două ălbii de spălat 
Şi potcapiu popii-n cap. 

142 • Ghionoaia 

Ţapu mamii, ţap, 

Sare pe copac, 

Toacă noaptea lemn uscat. 

143 • Glonţul 

Vine-o capră de la munte 
Şi nimeni nu poate să-i aţie calea. 

144* Grâul 

Ce-i mândru la sat 
Şi bun de mâncat? 

145 • Grâul ţi pleava 

Am doi cai: 

Unul gras, 

Altul slab; 

Cel gras sare gardul, 

Cel slab rămâne jos. 

146 • Groapa 

Ce nu poţi urca-n pod? 

147 • Groapa 

De ce mănânci se face mai mare. 

148 *0013 

Sus copaie, 

Jos copaie, 

La mijloc carne de oaie. 





124 


149 • Gura şi dinţii 

Am un cupturaş, 

Plin cu iepuraşi, 

Albi şi drăgălaşi, 

Parcă-s coconasi. 

ISO • Gara, ochii, urechile 

Unul spune, 

Doi privesc 
Şi doi ascultă. 

151 • Hambarul 

Eu am un cal: 

Când iau şaua de pe el, 

I se văd maţele; 

Când îi pui şaua, 

Nu se vede nimic. 

152 «Hârtia 

Ce pică pe piatră 
Şi nu se sparge; 

Şi pică în apă 
Şi se sparge? 

153 • Iasca, amnarul şi cremenea 
(Scăpărătnarea) 

Mama-i din pădure, 

Tata-i din târg 
Şi eu de pe prund. 

154 «Iepurele 

Patru-nfipte, 

Două ciulite. 

155 • Iepurele 

La deal repede şi fără ocol, 

Iar la vale rostogol. 






156 • Iepurele 

Ce stă ghebos 
în rogoz — 
Strigi o dată 
Şi se îndreaptă? 


157 • Iepurele şi câinele 

Fuge moşul pe pârâu 
Cu ţiganul, fătul meu. 


158 • Iepurele cu puii 

Am o scroafă sură, 
Pură, 

Cu purceii suri, 
Puri. 

Sug, 

Fug, 

Ciuşti în huci. 

159 • Inelul 

Făt-Frumos 

încălecat pe-n cal de os. 


160» Inima 

Am o puică cucuiată, 
Şade-n cămară-ncuiată 
Nu-ş’ ce-aş face s-o descui, 
Să-i pui mâna pe cucui. 

161 • Izvorul 

Am o vacă: 

Iau mereu lapte de la ea 
Şi nu seacă niciodată 





126 


162 • încălţămintea 

Am două surori 
Legate de sfori; 

Când noaptea se lasă, 

Se vâră sub masă. 

163 • în faţa vânătorului 

Unde nu se ascunde iepurele? 

164 • Jugul intre boi 

Burtă-n burtă, 

Păr în păr, 

La mijloc un beţişor. 

165 «Lacătul 

Domnişor 
Cu haine scurte 
Bună lege 
Ţine-n curte. 

166 «Lacătul 

Sunt cercel pe toartă, 

Dar omul nu mă poartă, 
Decât mă agaţă la uşă-n faţă. 

167 «Lacrima 

Ce apă e în lume fără nisip? 

168 «Lada 

Am o iapă albă, 

Când îi iau şaua 
Se văd maţele. 

169 «Lampa 

Am o babă burduhoasă, 
Face casa luminoasă. 





127 


170 «Lanţul 

Când îl iau în braţe 
Plânge; 

Când îl las jos 
Tace. 

171 • Lanţul 

Am zece purcei; 
Dacă iau unu de coadă, 
Ţipă toţi. 

172 • Lemnele 

De la noi 
Şi pân’ la voi 
Tot parale prin gunoi. 

173 «Liliacul 

Ce pasăre suge la mă-sa? 

174 «Limba 

Am o vacă; 
Şade-ntre lupi 
Şi n-o mănâncă. 

175 «Limba 

Am o blană lată; 

Nu putrezeşte niciodată. 

176 «Limba 

Am o scândură lată, 
Stă tot timpul în apă; 
Cât omul trăieşte, 

Ea nu putrezeşte. 

177 «Limba 

Nu e laie, 

Nici bălaie; 





Nu e brici, 

Ca briciul taie. 

178 • Lingura de lemn 

Buturuga uscată 
O ridică-ncărcată 
Ş-o dă jos dăscărcată. 

179 • Lingura in gură 

Lupu în moară 
Şi coada afară. 

180 «Lingurilein st rachină 

într -o vale adâncă, 

Toate ciorile s-aruncă. 

• Lingurile, mâncarea ţi strachina 

Veniră 

Mimirigile, 

Luară 

Pipirigile, 

Rămase 

Doctorul 

Gol. 

182 • Linia ferată 

Ce e lung cât vezi cu ochii 
Şi lat cât păşeşte găina? 

183 • Litera „a“ 

Ce are Adam înainte, 

Are Eva înapoi; 

Iar Anica de la noi 
Are şi înainte şi înapoi. 

184 • Literele de pe carte 

Am o turmă de oi; 





Cine-o paşte, 
O cunoaşte. 


185 «Laleaua 

Am o căţeluşă 
Scurmă în cenuşă. 

186 •Luleaua 

Găină ciuşă 

Ii curge din cioc cenuşă. 

187 •Lumina 

Dobra grasa 
Umple casa. 

188 •Lumina 

A intrat cu zorile în casă 
Şi-a ieşit cu noaptea prin geam. 

189 «Luna 

Potcoava calului, 
în vârful dealului. 


190 «Luna 

Am o raţă potcovită 
Sus pe-o casă şindrilită. 

191 • Luna printre nori 

Eu am o fată bălaie, 
Umblă noaptea prin noroaie. 

192 «Luntrea 

Suflet duce, 

Suflet aduce, 

De fund nu mai ajunge. 





130 


193 «Lupul 

într -o vale adâncă 
Zace un mos de brâncă. 

194 «Macul 

Oastea lui Mihai 
Intr-un vârf de pai. 

195 • Mama şi copilul 

Patru mâini, 

Patru picioare, 

Patruzeci de unghişoare. 

196 «Masa 

în pădure născui, 
în pădure crescui; 

Acasă dac’ m-a dus, 

Hora împrejur mi-a pus. 

197 «MSdaşa 

Cocos 

Roşu 

Cu zgaida 
în cap. 

198 • Mămăliga în ceaun 

într-o vale adâncă 
Zace 
Un popă 
De brâncă. 

199 «Mănuşa 

Ce este lucrată si este asemănătoare cu mâna? 

200 • Mărăcinele 

Ţunţu, punţu şade-n drum, 

Mănâncă carne de român. 





131 


201 «Mătura 

Opincă nerasă, 

Hopa-i dă prin casă. 

202 • Mâna 

Am o grebluţă cu cinci dinţişori, 
Pe zi îmi trSbuie d-o mie de ori. 

203 «Mâţa 

Opincă 
Nerasă 
Umblă 
Noaptea 
Prin casă. 

204 • Melcul 

Are coarne si nu e bou, 

Are sea si nu e cal, 

Se suile-n pom 
Şi nu e şarpe. 

205 «Melcul 

La moara lui Oţânoc 
Mă-ntâlnii c-un dobitoc: 
Samar avea, 

Măgar nu era; 

Coarne avea, 

Bou nu era; 

Picioare n-avea 
Şi-n pom se suia. 

206 «Meliţa 

în pădure creşte; 

Cân’ vine-n sat, vorbeşte. 

7 9 





132 


207 «Meliţa 

Căţeluşă arţăgoasă 
Mănâncă, 

Latră 
Şi varsă. 

208 • Miezul de nucă 

Am patru fraţi 
Cu trei cămăşi-mbrăcaţi. 

209 • Minciuna 

La umbra unui felinar, 
Mânca-un câine mort din unul viu. 

210 • Minciuna 

într-o râmătură de oaie 
Am găsit un corn de porc. 
Orbul a văzut, 

Ciungul l-a luat; 

Cel cu pielea goală 
în râu l-a băgat. 

211 «Moara 

Am o vacă: 

O mulg cu oala 
Ş-o-mpat cu ţara. 

212 • Moara de apă 

Am o raţă 
Cu talpa pe apă; 

Ce îi dai, 

Ea îţi dă. 

213 • Morcovul 

Stă moşul în cămară 
Cu mustăţile afară. 






133 


214 • Muşuroaiele 

De -aici pân’ la mare 
Tot funduri de căldare. 

215 • Muşuroiul cu furnici 

P-un deal mare şi rotat, 
Fierbe-o oală mare cu păsat. 

216 • Nasul 

Ce îngheaţă vara 
Şi se dezgheaţă iarna? 


217 • Năvodul 

O mie legate, 

O mie înnodate; 

O mie să fiţi, 

O mie nu ghiciţi! 

218 • Negura 

Ce trecse prin sat 
Şi câinii nu bat? 

219 «Nanii 

Trece monstrul marea 
Cu părul alb ca sarea. 

220 «Nanii 

înfuriat, 

întunecat, 

Peste mare 
Aruncat. 

221 «Nuca 

^ Eu am patru fraţi 
într-un cojoc băgaţi. 





222 • Nuca 

Sus copaie, 

Jos copaie; 

La mijloc, 
Carne de oaie. 

223 •Nucul 

înalt ca casa, 
Verde ca mătasea, 
Dulce ca mierea, 
Amară ca fierea. 


224* Numele 

Ce e lipit de tine? 


225 • Numele 

Ce-i pe tine şi nu-1 simţi? 


226 • Oaia 

Am patru restele, 
Duc un car de fân. 

227 • Oaia 

A trăit, 

Ne-a hrănit; 

A căzut, 

S-a prăpădit. 

228 • Oaia 

Cât am trăit, 

Pe foc m-ai fript; 
Iar dup’ ce-am murit, 
Pe drum m-ai azvârlit. 







135 


229 • Oala pusă în par 

Coio-n perete 
Moşu ia mătuşa 
De ureche. 

230 «Ochii 

Sub două păduri întinse, 
Două lumini aprinse. 

231 «Ochii 

Am doi berbeci albi, . 
Acu sunt în curte, 

Acu sunt în munte. 

232 «Oglinda 

Ochii Doamnii 
‘N fundu oalii. 

233 «Oglinda 

Când te uiţi la mine, 

Te vezi şi pe tine. 

234 • Oile şi mocanul 

Ciugurele, mugurele,, 

Şed pe drum înşirăţele. 
Ciugur mugur cel bătrân 
Şade jos şi bea tutun. 

235 • Oiştea căraţii 

Un mort între doi vii. 

236 «Omni 

Am două beţe, 

Pe două beţe un butoi, 

Pe butoi un dovleac, 
Deasupra dovleacului, o pădure. 





136 


237 • Omni 

Am un pom frumos 
Cu ramurele în jos, 

Iar rădăcina o ţine 
Drept în sus ca mine. 

238 • Omni ca păral alb, 
Omni care na mai vede bine, 
Omni care na mai poale, 
Omni care na mai are dinţL 

La munte sus a nins, 

Pe vale este ceaţă, 
Sentinela doarme-n post, 
Ostaşii au părăsit cazarma. 

239 • Opinca 

Nuia duduiană 
înconjurai ţara cu ea; 
Rămase un crâmpei, 
Făcui obor de viţei. 

240 .Oul 

Ce nu stă-n cui? 

241* Oul 

Ce nu poţi să pui 
Ca să şazăîn cui? 

242 • Oul 

Am o butie 

Şi am în ea vin şi rachiu 
Şi nu se amestecă. 

243 • Papagalul 

Toată viaţa, cât trăieşte, 
Nu pricepe ce vorbeşte. 





137 


244 • Pasărea călătoare 

Iarna fuge, 

Vara vine. 

245 • Păduchele 

Ce e 
Mic 

Si mititel 
Şi-şi ia Vodă 
Căciula la el? 

246 • Păianjenul 

Cine trece marea 
‘N picioroange? 

247 • Pământul 

Ia gândeşte-te şi spune 
Cine-i mai bogat în lume? 


248 • Păpuşoiul şti uletele 

Cine se naşte înfăşurat? 

249 • Pepmele 

Pielea verde. 
Carnea roşie 
Şi oasele negre. 

250 • Pepeoelehaitouzul 

Am un râu, 

Cu malurile verzi, 

Cu apa roşie 
Şi cu prundu negru. 

251 • Perina 

Ce are fulgi şi nu zboară? 





138 


252 • Piatra marii şi roata marii 

Am două fete surori: 

Una se spală mereu şi e urâtă; 
Alta nu se spală niciodată 
Şi e frumoasă. 

253 • Picioarele 

Eu am doi boi: 

Când îi leg, 

Umblă pe unde vor; 

Când îi dezleg, 

Şed şi se odihnesc. 

254 • Pieptarele şi barba 

Am doi unchiesi 
Ce se trag de barbă. 

255 • Pietrele marii 

Am patru surori: 

Două pe mal 
Şi sunt albe; 

Două în apă 
Şi sunt negre. 

256 «Piua şi pisălogul 

Mama stă 
Şi tata-i dă. 

257 «Plosca 

Am o vacă 
Şi când o mulg 
O pun cu picioarele 
-N sus. 


258 «Plosca cu vin 

Am o găină cucuiată, 

O ţiu în cameră încuiată; 





139 


O să mor să n-o descui, 

Ii pui mâna pe cucui. 

259 «Plugul 

Cine ară pământul şi nu geme? 

260 • Plugul 

Cinei, cinei, 

Am un purcel 
Cu râtu’ de fier. 

261 • Plugul 

Mă sui pe plai 
Să mă uit de cai; 

Văzui vântul 
Răsturnând pământul. 

262 «Plugul 

Opt opintele, 

Două scârţâiele 
Şi-un tuţui 
După ele. 

263 •Podul 

Ce trece peste apă şi stă pe loc? 

264 • Pomul 

Primăvara te-nveseleşte, 
Vara te umbreşte, 
Toamna te hrăneşte, 

Ghici ce este? 


265 • Popa în biserică 

într-un copac scorburos, 
Zbiară un pjsoi năbădăios. 





140 


266 •Purcoi 

Cine umblă toată ziua supărat 
Şi ară pământu-n lung şi-n lat? 

267 •Porcoi 

Butoiaş cu două vele 
Abia-1 duc patru proptele 
Şi se vâră-n toate cele. 

268 «Porcoi 

Două obiele. 

Patru proptele, 

O fâţâită 
Şi-o obială. 


269 •Porcoi 

Unul ară, 

Doi se miră; 
Patru-mping 
Şi altul mână. 

270 • Ptona 

Am o purcea 
C-un purcel 
în burtă. 

271 • Poricele 

Am un bivol. 

Sare din munte-n munte 
Şi picerele nu i se rupe. 

272 • Poricele 

Am un cal 
Cât un mal; 

Unde sare, 

Urmă n-are; 






141 


Unde paşte, 

Se cunoaşte. 

î 

273 • P trtinein l 

Buturugă 
Bulbură 
Şade-n cur 
Şi tulbură. 

274 • P ntinem l 

Hurdu, 

Burdu, 

Prin cămară 
Ia-1 de păr 
Şi dă-1 afară. 

275» Puţul 

Ciocârlan moţat 
Cântă noaptea-n sat. 

276 •Racul 

Cerceluş cu coame 
Fierbe-n fundul oalei. 

277 • Radioul 

Am o cutie, 
Cântă la nebunie. 

278 • Râma 

Strigă Mariţa din deal 
S-o apăr de găini, 

Că de câini nu se teme. 

279 • Rândunica 

Când în sus, 

Când în jos; 






142 


Neagră-i, 
Mâţă nu-i. 


280 «Râşniţa 

Turtă peste turtă 
Şi la mijloc urdă. 

281 «Ridichea 

Albă, alburie, 

Cas nu e; 

Linge sare, 

Coadă are, 

Şoarece nu e. 

282 • Roata, spiţele, boii, vizitiul 

Patru rostogolite, 
Douăsprezece înfipte, 

Două opintite 
Şi cu tâpa trei. 

283 • Roţile de la căruţă 

Eu am patru fete: 

Aleargă una după alta 
Şi nu se prinde nici una. 

284 «Rouă 

Ce apă udă 
Tot pământul? 

285 • Rouă 

O fată tânără trece-n zori, 
Şi-şi varsă lacrimile peste flori. 
Luna le-a văzut 
Şi nu le-a ridicat, 

Soarele îndată le-a uscat. 





143 


286* Rugul 

Verde este, 

Gheare are, 

De zgâriat zgârie, 

Dar pisică nu e. 

287 • Sabie 

Putinei 
De tei, 

Limbă de balaur. 

288 «Scara 

Două lemne odolemne 
Şi-un braţ de găteje. 

289 • Scară la cer, pod peste mare ţi fier cu măduvă 

Ce nu există trei în lume? 

290 • Scaunul 

în pădure născui, 
în pădure crescui; 

Acasă dacă m-aduseră, 

Vătaf peste stat mă puseră. 

291 • Scaunul 

Am fost aseară la voi, 

Voi mi l-aţi pus dinapoi. 

292* Scânteia 

Ţăndărică, lemn uscat, 

Sare noaptea în Ţarigrad. 


293 «Scrisoare 

Am o bibilică mică, 
Duce vestea lui Gheorghiţă. 





144 


294 • Secera 

Mătuşică gârbovită, 

Cu dinţii de veveriţă, 

Cu fundu de hăt uscat. 

295 • Sfredelul 

Am un bou: 

El se baligă, 

El râneste. 

» 

296 • Soarele 

Bulbuleţ de aur 
Joacă pe piei de taur. 

297 • Soarele ţi luna pe cer 

Am o strachină 
Cu doi peşti: 

Unul cald 
Şi-altul 
Rece. 

298 «Soba 

Mama lata, 

Lelea zgâmboiata, 
Constantin Fluierătoru. 

299 «Soba 

Sunt albă si-ncălzită. 

Şi urâtă,şi iubită; 

Vara nu vor să mă vază, 
Iama toţi mă-mbrăţişează. 

300 • Soba 

Vara stă-n magazie, 
Iarna, hop, la datorie; 
Când mănâncă se-nroseste, 
Zeci de oameni încălzeşte. 





145 


301 • Soba, coşul, fumul şi scânteia 

Mama 

Lata, 

Tata 

Lungul; 

Nenea 
Fluiericiul 
Şi lelea 
Zvăpăiata. 


302 • Somnul 

Cine vine 

Să te-aline, 

Să-ţi închidă binişor 

Seara câte-un ochişor? 

» 

303 «Somnul 

Dulce, dulce 
Şi mai dulce, 

Să-l alungi 
Şi nu se duce. 


304 • Somnul 

Ce e mai dulce 
Şi mai dulce 

Şi nu poate să se-mbrace, 
Iar din el gustă tot omul, 
Şi argatul ca şi domnul? 

305 • Spata 

între patru lemne, 

O mie de pene. 

306 «Spicul de grâu 

Sus pe fruntea unui grâu 
Stă armata unui crai. 





146 


307 • Spiţele toţii 

Am zece copilaşi, 
Dorm toţi p-un căpătâi 
Şi nici unul nu e la margine. 

308 • Sprâncenele şi ochii _ 

Pe două deluşele, 

Stau două săgeţele; 

Sub două săgeţele, 

Stau doi luceferi; 

Te vezi mereu cu ei. 

De vrei să-i ghiceşti, 
Citeste-n ochii mei 
Şi vei vedea pe-ai tăi. 

309 • Stelele 

Peste munţi, 

Peste mări, 

Numai ochi licăritori. 

310 • Strachina şi lingura 

Din cea râpă adâncă, 
Multe ciori se ridică. 

311 • Strugurele 

Buburoasă, buburoasă, 
Şade cu vodă la masă. 

312 • Strugurele 

Chipul meu e tot bubos, 
Dar nu-s de nimeni scârbos; 
De lumea toată sunt cinstit 
Şi la masă sunt primit. 

313 «Sufletul 

Am o lădiţă 





C-o porumbiţă; 
Dacă zboară porumbiţa, 
A rămas lădiţa. 


147 


314 • Sugativa 

Nu-i fierbinte, 

Dar usucă. 

315 • Suveica 

Pe deasupra gheaţă, 

Pe dedesupt gheaţă, 

La mijloc măcăne o raţă. 

316 • Şarpele 

Retevei rece 
Marea trece. 

317 • Şaua 

Şi şa, 

Şi-aşa 

Eu îţi spun pe nume 
Ce lucru e anume. 

318 • Ştuletele 

Cu cămaşa foi şi cline. 

Cu cămările toate pline, 
Toţi aleargă după mine. 

319 «Tata, mama şi copiii 

Patru mâini, 

Patru picioare, 
Patruzeci de unghişoare. 

320 • Tatăl şi fiica 

— Bună ziua, omul cu omoaie! 
— Mulţumim dumitale, 

Dar nu sunt omul cu omoaia, 





148 


Mama lui e soacră mumei mele. 
Ghici ce rudă sunt? 

321 «Tigaia 

Am un copil; 

Când îi dau mâncare, plânge, 
Iar când nu-i dau mâncare, tace. 

322 • Timpul pierdut 

Ce nu poţi cumpăra 
Cu toate bogăţiile din lume? 

323 «Toaca 

La noi taie lemne, 

La voi sar surcele. 

324 «Tocul 

Este lat or subţirel 
Calci pe el or scrii cu el. 

325 •Toporul 

Toată ziua cioca, cioca; 
Vine sara: boca, boca. 

326 • Trenul 

Ce n-ai avut 
Nici n-o să ai; 

Şi nici neamul tău 
N-a avut; 

Şi când îl pierzi, 

Iţi pare rău. 

327 «Trenul 

De la deal gonesc, 
în vale călătoresc, 

Ca moara grăiesc, 

Pe la cârciumi mă opresc, 





149 


Pe unii-i primesc, 

Pe alţii-i gonesc. 

328 • Tropul omului 

Sunt două scăunele: 

Pe scăunele 
Un polobocel. 

Pe polobocel 
Un bostănel, 

Pe bostănel 
Pădure, 

Prin pădure 
Umblă lupii. 

329 • Tunetul 

Scutur frâu din curte 
Şi aude calu’ din munte. 

330 • Itactul 

Huha huhurează, 
Departe nechează, 
Nime nu cutează. 

331 •Tunetul 

în vârful muntelui, 
Crainicu-mpăratului; 
Strigă lumea la război, 
C-a venit vremea de-apoi. 

332 •Turta 

Vârâm mâna în spuză, 

Pe moş [îl] apucăm de buză. 


333 • Ţâţele vădi 

Am patru prejini 
Care n-ajung 





Nici de cer, 

Nici de pământ. 

334 «Ţestul 

Cât am trăit, 

Pe foc m-am fript; 
După ce-am murit, 
Pe drum m-a azvârlit. 

33S*’pgara 

Ce arde în gură 
Şi face fum ca o şură. 


336«*pgara 

Buruiene ciuciulete, 
Ciuciulite si-nvârtite 
Şi la capăt strălucite. 

337 • Uluca în cui 

Şade moşu pe părete 
Cu ţiganca de ureche. 

338 • Umbra 

Cine trece gârla 
Şi nu face talazuri? 

339 «Umbra 

Când soarele e-n amiază, 
Se scurtează; 

Când soarele asfinteste. 
Se lungeşte. 

340 «Umbrela 

Am o ciupercă mare 
Şi te apără de ploaie. 





151 


341 • Urciorul 

De coadă-1 duc, 

De coadă-1 aduc. 

342 • Urechile 

într-un ciopartoc, 

Două felii de dovleac. 

343 • Unna roţii de car 

Ce e lung 
Cât lumea 
Şi lat 

De-1 păşeşte găina? 

344 «Ursul 

Cine joacă supărat 
Şi de nări este legat? 

345 «Ursul 

Vine moşul pe cărare, 

Cu cojocul în spinare. 

346 «Urzica 

Ce buruiană este de-o cunoaşte şi orbul? 

347 • Usturoiul 

Dobra în groapă, 

Pletele pe groapă. 

348 • Usturoiul 

îl apuci 
De nod 
Si-1 arunci 
In pod. 


349 «Uşa 

Am o fată neagră, 





152 


Cine vine dă cu palma în ea 
Şi ea plânge mereu. 

350 «Uşa 

Eu, la orice casă, 

Sunt slugă aleasă; 

Eu pe orişicine 
întâmpin când vine; 
Când pleacă afară, 

Eu îl conduc iară. 

351 • Vaca 

Patru merg. 

Patru stau, 

Patru vamă dau. 

352 • Vând 

Pana cocostârcului 
Bate faţa târgului. 

353 • Varza 

Eu am o fată ciufuloasă, 
Mâncă cu boierii la masă. 

354» Varza 

Am cămăşi nenumărate, 
Le port pe toate îmbrăcate. 

355 «Vântul 

Cine pe lume n-are culoare 
Şi zboară peste hotare? 

356 «Vântul 

Nea Stan fluieră p-afară. 

357 «Vârtejul căraţii 

Eiuţă cu tichie 





153 


Ridică mai mult 
De-o mie. 

358* Viaţa 

Ce lucru este acela 
Care cu cât se lungeşte 
Scade? 

359 • Vinul 

Hurduz, 

Burduz, 

Din Ţarigrad adus 
Şi-n pivniţă pus. 

360 • Vioara 

Ţăndărică bradului, 
Bucuria satului. 

361 «Viţa 

Tata-i gros, 

Mama-i subţire, 

Sora-i lată, 

Fratele-i gras 

Şi-i îmbrăcat cu cojoc de lemn 
Şi stă cu împăratul la masă. 

362* Viţelul 

Când se naşte. 

Patru cunoaşte; 

Dacă trăieşte, 
Pământul înnegreşte; 
Dacă moare, 

Joacă până se prăpădeşte. 

363» Vulpea 

Are-o coadă înfoiată, 
Hoaţă este şi şireată; 






154 


Dar e vai de coada ei, 
Când dă peste Grivei. 

364 «Zăpada 

De la mine pân’ la voi, 
Numai pânze albe, moi. 

365 «Zăpada 

A cerut doamna de sus 
La doamna de jos, 

Să-i dea o maramă 
Fără pic de scamă. 

366 «Ziarul 

Dau de piatră, 

Nu se strică; 

Dau de apă, 

Se despică. 

367 • Zimbrul Moldovei 

Cine stă la Suceava-n poartă 
Şi nu cade niciodată? 

368 «Ziua 

Aleargă turcu, aleargă, 
C-a pierdut căciula neagră. 

369 • Ziua ţi noaptea 

Am două fete frumoase 
Ca două crăiese: 

Una-i albă-colilie, 
Alta-i neagră-tuciurie. 


370 «Zmeul 

Voinic vârtolomete, 
Cu pipota-ntre spete, 





155 


Se suie-n slava cerului 
Cât ai potcovi puricele 
La un picior. 

371 • Zorile, cocoşii şi oamenii 

Munţii se revarsă, 
Diblele cântă, 

Viermii se mişcă. 





GLOSAR 


ă 

ălbie, s.f. — albie; copaie mare 

B 

bălai, adj. — blond 

başca, adv. — despărţit, deosebit 

bobot, s.n. — precedat de în: 

întâmplare. In expresia a vorbi în 

bobote: a vorbi fără rost 

boghet, adj. — (despre găini) cu un 

smoc de păr pe cap, moţat 

bold, s.n. — par, prăjină 

bostănel, s.m. — diminutiv de la 

bostan = dovleac 

brezaie, s.f. — personaj mascat, om 
îmbrăcat ciudat 

brobodit, adj. — acoperit, prostit 
buburuză, s.f. — gândăcel în formă 
semisferică, cu pete roşii şi negre 
burduhos, adj. —deformat, mjre de 
tot 

C 


ciuciulit, adj. — strâns, ghemuit 
ciuş, interj. — strigăt pentru îndem¬ 
narea măgarului la mers sau oprire 
clin, s.m. — bucată (triunghiulară 
etc.) de pânză, piele sau pământ 
coliliu, adj. şi s.n. — în expresia 
alb-coliliu la oameni (despre părul 
lor); complet alb 
colţun, s.m. — ciorap 
covată, s.f. — albie, vas în care se 
depozita mălaiul 
cucuiat. adj. — cocoţat 


curmei, s.n. — bucată, capăt de funie 
pentru legat ceva sau pentru priponit 
vitele 

D 

dara, s.f. —greutatea ambalajului sau 
a unui obiect; prea multă osteneală 
pentru deţinerea unui lucru minor 
daraveră, s.f. — afacere, păţanie, 
încurcătură 

dârloagă, s.f. — om neînsemnat, 
nepriceput în expresia; a ajunge slugă 
la dârloagă 

dobă, s.f. — tobă; în expresia dobă 
(tobă) de carte — a fi foarte învăţat 
diblă, s.f. — vioară (primitivă) 
dobră, s.f. — puturoasă, leneşă 
duduiană, adj. — mlădioasă, flexibilă 

H 

huhura, vb. — (despre bufniţe) a 
scoate strigăte caracteristice speciei; 
a chiui 

hurduz, s.n. — burduf 

î 

îmbucătură, s.f. — bucătură 

M 

mălăie(, adj. — moale şi făinos 
(despre fructe şi legume) 
micşunea, s.f. — plantă erbacee din 
familia cruciferelor, cu flori 
parfumate 



157 


N 

nană, s.f. — termen de respect 
adresat de către cineva unei surori 
mai mari sau unei femei mai în vârstă 

O 

oca, s.f. — veche măsură pentru 
capacităţi şi greutăţi, egală cu circa 
un litru (sau 1 kg) şi un sfert; cantitate 
de marfă egală cu această măsură 

P 

para, s.f. — monedă divizionară 
egală cu a suta parte dintr-un leu 
vechi 

pipirig, s.m. — pitic 

polobocel, s.n. — diminutiv de la 

poloboc = butoiaş 

porumbac, adj. — (despre păsări) 
pestriţ 

R 

răcoare, s.f. — în expresia a băga în 
răcori = a speria, a îngrozi pe cineva 
răzmeriţă, s.f. —răscoală, răzvrătire 
rigă, s.f. — rege 

S 

samar, s.n. — şa mare de povară 
pentru măgar sau catâr, povară pusă 
pe spatele animalelor 


steloi, s.m. — masculinul de la stea 
subinăraş, s.m. — copac 

ş 

şofran, s.m. — plantă erbacee cu 
frunze lungi şi înguste şi cu flori 
violete 

T 

teleguţă, s.f. — diminutiv de la 
teleagă = căruţă mică cu 2 roţi 
teleleu, s.m. — om fără căpătâi; în 
expresia a umbla teleleu = a umbla 
fără rost 

tină, s.f. — noroi 
tuciuriu, adj. — negru 
tutuiană, adj. — care zbiară, ţipă 

y 

velă, s.f. — pânză de corabie care-i 
asigură deplasarea 

Z 

zaică, s.f. — gaiţă 
zăbavă, s.f. — întârziere; răgaz 
zâmbre, pl. — dorinţă arzătoare. în 
expresia a face zâmbre = a dori ceva 
foarte mult, a râvni 
zgâmboit, adj. — schimonosit 





BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 

1. COLECŢII 


Bărbulescu, C. - Ghiţă, Gh., Din înţelepciunea poporului, Bucureşti, 1957, 

*** Bulgăre de aur în piele de laur. Ghicitori. Ediţie îngrijită, prefaţă, 
bibliografie şi index bibliografic de Radu Niculescu, Bucureşti, 1975. 

Canianu, Mihail, Studii şi culegeri de folclor românesc. Ediţie de Mihail M. 
Robea şi Alexandru Dobre. Studiu introductiv de Al. Dobre. „Memoriile 
Comisiei de Folclor", Tom. V (1991). Partea a Il-a (Monografii 
etnografice). Volum aflat în curs de publicare. 

Chiţimia, Ion C., Folclor din Muntenia şi Oltenia. Extras din „S.C.I.L.F.", XI 
(1962), p. 131 - 173. 

*** Cinel-cinel. Culegere de ghicitori. Prefaţă de I.C. Chiţimia. Ediţie îngrijită 
de C. Mocanu, Bucureşti, 1964. 

Cruceană, Ion, Pe Argeş fb jos, pe un mal frumos. Culegere de folclor literar. 
Piteşti, 1981. 

*** Folclor poetic din Argeş. Cuvânt înainte de Costin Alexandrescu, Prefaţa 
de Adriana Băjan. (Culegere alcătuită de Adriana Băjan cu membrii 
Asociaţiei Folcloriştilor Argeşeni „C. Rădulescu - Codin"), Piteşti, 1979. 

Gorovei, Ar tur, Ciarilifairile românilor, Bucureşti, 1898. Ediţiunea Academiei 
Române. Vezi şi ed. a Il-a (îngrijită de Iordan Datcu), Bucureşti, 1972. 

Hinţescu, I.C., Proverbele românilor. Sibiu, 1877. 

Mihalache, Dumitru, GbicitDii, în voi. Poveşti şi cântece populare. Culegeri de 
folclor şi de descrieri etnografice. Ediţie critică, studiu introductiv, note, 
comentarii, glosar şi bibliografie de Mihail M. Robea. (Pregătită pentru 
tipar.) 

Morariu, Leca, Cimilituri culese de ...., Suceava, 1930. 

Muntean, George, Apa bece, pietrele rămân Proverbe româneşti, Bucureşti, 
1967. 

Nanu, Dimitrie AL, Din literatura populară argeşeană, Piteşti, 1973. 

Neagu, Gh.I., Ghicitori din Ialomiţa şi Teleorman, Roşiorii de Vede, 1939. 

*** Noua colecţiune de basme şi ghicitori ale românilor. Piteşti, 1891. 

Pamfile, Tudor, Cimilituri româneşti. Bucureşti, 1908. 

Pann, Anton, Culegere de proverburi sau Povestea vorbii. Bucureşti, 
1852-1853. 



159 


*** Proverbe şi ghicitori. Antologie şi prefaţă de V. Adăscăliţei, Bucureşti, 
1973. 

Rahmil, Monica, Ghicitori şi proverbe. Culegere alcătuită de . voi. 1-11, 

Bucureşti, 1957. 

Robea, Mihail M , Folclorul poetic din Stiueşti-Argeş, Bucureşti, 1980. 

Robea, Mihail M., Cântece şi poezii populare româneşti (ms. în curs de 
editare). 

Teodorescu, G. Dem., Poezii populare române, Bucureşti, 1885. 

Teodorescu-Kirileanu, S., Proverbe agricole , Bucureşti, 1923. 

Tocilescu, Grigore G., - Ţapu, Christea N., Materialuri folclorice. Ediţie 
critică şi studiu introductiv de Iordan Daţcu, voi. III, Bucureşti, 1981. 

Udrescu, Dumitru, De pe plaiuri argeşene, Piteşti, 1974. 

Zanne, Iuliu, Proverbele românilor din România , Basarabia, Bucovina, 
Ungaria, Istria şi Macedonia. Voi. I-X, Bucureşti, 1895-1903. 

2. STUDII 

Băjan, Adriana, Ghicitoarea - de la mit la structură artistică, în „Buletinul 
ştiinţific al Facultăţii de învăţământ Pedagogic", Piteşti, '1979, p. 133-138. 

Bârlea, Ovidiu, Proverbul; Ghicitoarea, în voi. Folclorul românesc, voi. II, 
Bucureşti, 1983. 

Brătulescu, Monica, Ghicitoarea, elemente de structură stilistică, în „Revista 
de Etnografie şi Folclor", X (1965), p. 441-451. 

Chiţimia, I.C., Paremiologie; Simbolistica şi arta ghicitorii, în voi. Folclorul 
românesc în perspectivă comparată. Bucureşti, 1971. 

Negreanu, Constantin, Structura proverbelor româneşti. Bucureşti, 1983. 

Papadima, Ovidiu, Ghicitoarea-formele ei de artă, în voi. Literatura populară 
română. Din istoria şi poetica ei, Bucureşti, 1968. 

Pascu, Giorge, Despre cimilituri. Studiu filologic şi folcloric, partea l-a, laşi, 
1909; partea .a Il-a, Bucureşti, 1911. (Cu numeroase ghicitori în ultima 
parte din Dumitru Mihalache.) 

Pop, Mihai-Ruxăndoiu, Pavel, Literatura aforistică şi enigmatică, în voi. 
Folclor literar românesc. Ed. a Il-a, Bucureşti, 1978. 

Vrabie, Gh., Din limbajul poetic al cimiliturii, în „Revista de istorie şi teorie 
literară", XV (1966), p. 287-306. 






CUPRINSUL 


Introducere 


5 


I. PROVERBE ŞI ZICĂTORI 


Literele: A . . 

. 18 

M . . 

.61 

B . . 

. 27 

N . . 

. .64 

C .. 

. 29 

O . . 

. .70 

D . . 

.. 39 

P . . 

.75 

E . . 

.44 

R . . 

. .80 

F . . 

.46 

S . . 

.82 

G . . 

.49 

Ş .. 

.86 

H . . 

. 51 

T .. 

.87 

1. . . 

. 51 

T •• 

.90 

î. . . 

. 53 

u .. 

.91 

J. . . 

. 56 

V . . 

.95 

L . . 

. 56 

z . . 

.99 

II. GHICITORI_ 




Literele: A . . 

102 

M . . 

.130 

B . . 

104 

N . . 

.133 

C .. 

107 

O . . 

.134 

D . . 

116 

P . . 

.136 

E . . 

118 

R . . 

.141 

F . . 

118 

S . . 

.143 

G . . 

121 

ş .. 

.147 

H . . 

124 

T . . 

.147 

1 . . . 

124 

T •• 

.149 

î. . . 

126 

u . . 

.150 

J. . . 

126 

V . . 

.152 

L . . 

126 

z . . 

.154 


17 


101 


Glosar .156 

Bibliografie selectivă .158 


Tipar: J^cŢvpJl drocjo pmT 

TIPOGRAFIA FED Calea Rahovci 147, 

sector 5 - Bucureşti; Tel: 335 93.18; Fax: 337.33.77 















Cartea aceasta cu 
proverbe, zicători şi ghicitori 
reprezentative, care se 
constituie într-un adevărat 
instrument de lucru, îi poate 
ajuta pe tineri — la început 
de drum — să-şi adâncească 
cunoştinţele lor despre 
spiritualitatea românească şi 
să găsească în ea numeroase 
îndemnuri şi sfaturi utile. 




CASA EDITORIALĂ MUNTENIA 
Bucureşti 


Preţ: 12.000 lei 


ISBN 973-97399-5-4