Libertatea anul 8, nr. 68, noiembrie 1988

“Cel care dorește să trăiască liber va trebui să 








lupte pentru libertatea Pi său” (0. Vasilescu) 


IBERTATEA 


PUBLICAŢIE LUNARĂ PENTRU PROMOVAREA LIMBII ŞI CONSTIINI LI RUDADED II E CONSTIINTEI ROMÂNEŞTI ÎN EXIL 





Redactor 


Director: TRAIAN GOLEA ef: OVIDIU VAS 


LIBERTY PUBLISHING HOUSE CORP. 





272 


SOCIALIȘTII 


CES 726 (9072 SOŢ 2 STAT 2 Sa 
a e DI) ei caci 


P.0. Box 27. Rego Park. New York, Lui e ma N 
ANUL 8, NUMĂRUL 68 + —$I= 


Noiembrie 1988 


4322930383 


ILESCU 






IMPOTRIVA TRECUTULUI 










Lăsând la o parte propa- ori poziţia , luptând alături 
ganda șovină maghiară | de aliați din 1916 până în 1918, 
ce fără doar şi poate reie- apoi făcând pace separată cu 
e din conţinutul articolului Puterile Centrale, ca în cele 
espectiv, publicat sub | din urmă facă târg şi să 

st tlu n revista ilităţile la începu- 

TIONA REVIEW din pentru 































ina Aprilie 

au 
cuehnelt 
nds ră 


ALuBci  Câru 
































Ceea ce uită să sub Hi joacă cartea minorităţii maghia- 
ale spună dl. u itler se urmăre, 
die rr Kuehnelt-Leddihn cu dina- | deziderat: distrgittea. p=:: re din 
- Trans a ul, este realitatea istorică: | rei afinitați tribale sau a tra- | aberante 
Ceai —— nu 4 primit în DAR] diţiilor istorice ale R temei realist. 
cntaţi numai <a la Conferinţa de Pace de la| şi ale celor ce moni dânsul. că: "Transilvania şi 
ema Paris Banatul şi Transilvania,| grupe rasiale. Le aceeaşi |i- | Banatul au suferit sub regi- 
Să-i dam deci cuvântul, > = luat înapoi, după o| mie naționalistă, putem pune | mul Nicolae aa 
E pân mai jos ea za e „ani de persecuții reale| Si regimul socialist al lui Cea- | fel ca şi Muntenia şi Moldova, 
] Er A sori ai majorităţii româneşti  din| uşescu care caută să deprive- leagănul însuşi al României. 
dânsului, a aceste — provincii, ceea ce-i] Ze grupurile minoritare de | Ungurii din România, şi la 
în Dimeome aparţinea de drept. Ba ceva| conducători, de tradiţii, de | fel românii însuşi, trăiesc 
i ea. > mai mult încă, prin jertfele] limbă, a căror primă victimă | În cercurile iadului. Economia 
3 îi Guinoge Mm paaor | lor şi cu sângele lor, ostașii] sunt ungurii, Transilvania, | Pomânească este cea mai rea 
E : engle zombi au Salva! Ungaria şi| Care odată era centrul vital| din întregul bloc sovietie din 
A desigur „pe aaa, timp de 36 de ani, ai patriotismului şi culturii p+ de pf DR 
dansul - aprige ci _ Cancerul comunist, alungând| ungurilor: această re 9 „poate întrece pe 
Nicolae Ceaușescu mi Rem= | PNernul netrebnic ai lui fela| cae am foste ocaat CC. tema standardului de viaţă 
miei să j i, art bau 
se acorde ordinul a celor mai variate credinţe re- iernii, chiar în Bucu- 
la inceputul lunii Spu Miu, departe autorul | ligioase, incluzând pe germanii Dus RA pet „de chin 
câci pentru tira- | cp, paiai „Pe Care-l comentăm| etnici lutherani(saxonii — tran- în le. cetățenilor, şi, în 
- în special în ceza | Pag în, (FRA Conferinței el siivaneni). «n areni(sa romano-ea. | tIIP. 08 exportă cag- 
priveşte opresiunile | milioane in Paris:"Ca rezultat, | tolici şi românii de ri a tități mari de carne produse 
şi culturale, se [pe de unguri  trăesc| care sub comunişti E Catolic, te, cereale şi! legume 
mult mai impresiona. |1n România, unde sunt tratați | ca pati obi sa "in Pâcâte | populaţia băş este lipsi 
variatele cusenta se Pegimniul 10 Cesuşescu ca Biserica = a dia mă tă de aceste bunuri de consum 
e”. (Perestroica lind un corp străin ce trebuie | ca și în Rusia, d iomână, | necesare traiului” ş 
Glasnostul lui pin Asta nu-i o surpri- | tazi, nici mai ul, i act Desigur că dl Erik Kuehnelt- 
ntru noi, căci toate miş- | puţin, decâ Leddin s printre N 
. S t o uneal Pune BA rânduri 
N izariei Roma- etate de stânga refuză orice] nului” şi Bârlea Și anumite adevăruri în ceea 
fost semânaţi în tim | aj uitate - diversitate. 1de-| a reușit de data cata em tegueriveste tara noastră de 
a L râzi Or este e a construi] vănenii timida “| baş întrebăm, 
dară omu! [0 Tasă, o limbă, 0 credință, | pierdut a pi cai-eu | de ce anume a iai poziţie 
Bl mumal 5 de o, clasă. un venit anual pol vagi, P Sultu- | obtuză cu privire în d 
4 cap de locuitor, un fel d lea rile maghiarilo, România 
independen- educaţie, o ideologie - toata ., că, e E mia. e nai afis 
de doua centralizate sub conducerea | de pomină la -. din pe pr 
“A anul Continuare în pag. 2 
09/27 2 ET ADE 2 ST ESD ETA DSSA 
Z(00 93 CI SUT 5 EDD EDS EIB ED 


Lac 


unui 
tor”. 
impotriva 
te, nu 

dreptate, 
scopul ultim 
năzuieşte 
libere. 

Ţarii 























singur şi suprem conducă- 
lar noi, ca unii ce luntăm 


descreerării comunis- 
putem 
având 

al 
cucerirea 


decât să-i dăm 

în vedere 
comunismului 
ce hamii 
încă 


pând cu 





pe 





său, Gorbaciaiu 
submite o adevărată 


surpriză. scotutlazi 
Dl. Erik v.Kuehnelt-Leddin | Pra a: 
Spune în continuare că: "jp| Kuehelt, 


Germania Naţional- Socialistă 








Libertatea 


De curând îmi cade în mână 
o nouă publicaţie românească, 


Privirea mi se opreşte la un 
articol, semnat de di C,Aro- 
nescu Bărăgan, intitulat: "Fi- 
losoful Petre Ţuţea, Evocare”, 
Pe dl.Aronescu l-am mai întâl- 
hit cândva, mai bine-zis l-am 
citit. Era tot o evocare. lată 
ce scria atunci: "Pentru fla- 


căra patriotică, din inima aces- 
tui  tânâr, pentru  cutezanţa 
lui de a vorbi, chiar în bâr- 
logul fiarei, pentru frumuse- 
țea faptei sale, l-am numit 
Ferente  Pala,omul liber, după 
romanul lui Stendhal... Era 
un adevărat lon Golea, unul 
din cei treisprezece, care 
s'au întors în România, țara 
legendelor, pentru a se lua 
de piept cu fiara, intrând 
ei înşişi în legendă”... 
DI.Aronescu ne plimbă, ală- 
sturi de filosoful Petre Ţuţea, 
prin Bucureştiul de altădată, 
azi nostalgic, devenit ruşine, 
sub loviturile de  târnăcop 
ale unor inovatori ai mediocri- 
tăţii, reminiscenţele unei ere de 
mult apuse, era primului om. 
Printre aceste ruini rătăcea 
o statură încovoiată de spate, 
parcă ar căuta ceva, într'o 
lume străină, o lume dispăru- 
tă. Case vechi cât istoria, 
monumente de eroi, chipuri 
cunoscute. Totul se pierduse, 
ca în urma unui cataclism, 
totuşi, absența lui nu 
durase decât paisprezece ani, 


lungi însă, cât o eternitate. 
găsim apoi ia cimitieaă 
rămas . tăcere 
E: size zar -ă prietenii cu 
care plecase departe, acum 
paisprezece ani, să ingroape 
odată cu el, vestigiile lumii 


SOCIALIŞTII- 


şi n'a fost, cum trebuia să 
fie, un martor al suferințelor 
intrinseci ale întregului nostru 
indiferent de originea 


Noiembrie 


RAĂSCOLIND TRECUTUL 


o  cămăruţă sărăcăcioasă, de 
unde spiritul lui devenit liber, 


evadează spre zări mai line, 
unde geniul lui îl împinge 
spre creaţie, să lase în urmă 


comoara visurilor lui. 
Contidentul filosofului ne 
redă într'un mod personal 
figura acestui titan al gândirii 
care, în ciuda atâtor suferinţe, 
care au depăşit uneori limitele 


umane, nu a cedat nimic din 
idealul lui, căruia l-a rămas 
fidel, nu a cedat nimie din 
demnitatea de om, până la 
ultima licărire de viaţă. 
Paisprezece ani de muncă 
silnică! Să nu fi fost oare 
oportun să i se pună întreba- 


rea bătrânului filosot, ce crimă, 
atât de cruntă a comis, pentru 
a fi fost întemnițat ca un cri- 


minal, atâta amar de vreme 
la Piteşti, Jilava, Alud, 
Gherla. ,.? 

Imi permit să pun şi eu 
aceeaşi întrebare, pe care, 
poate, mulţi dintre cititori 


şi-au pus-o, să cunoască miste- 
rul acestei nelegiuiri. 

Dar, cum şi eu am trăit 
acea epocă, premergătoare 
invaziei, îmi permit Iarăşi să 
schiţez un răspune , mai puţin 
oportun, însă fidel istoriei 
celei adevărate. Sa rămână 
aşternut pe o pagină rămasă 
până acum goală, cel puţin 

pentru generaţia de azi. 


Filosoful Petre Ţuţea a fost 
condamnat la silnicie lungă 
pentru un crez, crezul unei 
generaţii care a dat multe 


jertfe, pentru a evita Neamului 


nostru o mare tragedia, gene- 
raţia lui Moţa şi Marin 

Georgel Demetrescu imi 
povestea adesea despre 
inseparabilii săi prieteni şi 
camarazi: Gheorghe Manu şi 
Petre Ţuţea. Un savant în, 
fizica nucleară, un filosof 
şi un economist, elită de o 


ABONAMENTELE 
ŞI SUBSCRIPȚIILE, 


PENTRU ZIARUL LIBERTATEA 


ÎNSEAMNĂ UN AJUTOR FRAŢI 
PENTRU O CAUZĂ DREAPTA! 





anumită dimensiune, 
Gheorghe Manu şi-a sfârşit 
zilele într'o celulă rece, demn 


însă până în ultima clipă, Cala- 
ul Crăciun, pe când Gh.Manu 
îşi număra orele ce le mal aven 
de trăit, îl face o propunere: 
"Manule! intă medicamentele 
care-ţi vor salva viața. Un 
singur cuvânt, să te lapezi 
de Legiune!” Cum forţele lui 
declinau, nu mal putea vorbi, 
o clătinare din cap, în stânga, 
în dreapta, a fost singurul 
lui răspuns. Gheorghe Manu 
Şi-a apărat trecutul, a alea 
moartea, cedării, 

Cine să nu fi auzit în temnl= 
țele întunecoase de Gh. Manu, 
care a insufleţit, a dat tările 
atâtor suflete căzute în dinpo- 
rare? 

Petre Tuţea a murit liber, 
în sârâcie, în țara lui bogată 
odată. Aşa sărac a murit şi 
pamfletistul Georgel Demetreu- 
cu, în exil, departe de para 
lui, pe care a dus-o cu el 
in pământ străin. 

Un alt filosof de valoare 
universală, C.„Noiea, a îndurat 
aceleaşi umilinţi, foame, dureri, 
pentru acelaşi crez, şi a plecat 
in lumea umbrelor fără să-i 
nege credinţa, 

Nae Ionescu, maestrul tuturor 
în filosofie, uels prin otravă, 
a dus cu el în mormânt acelaşi 
crez, nu înainte însă de a-l 
fi transmis discipolilor lui. 


Crez neintinat, pentru care 
au font strangulaţi cei treiapre= 
zece, Împreună cu căpitanul 
birt printre 
care Verente Paln Vimpna rilor 
noastre, au mers pe acelaşi 
drum, drumul Golgotei româ- 
negti. 
Toţi 
de acum 
cum au 
au murit. 


1roiuprezace , 


aceşti martiri 
istoriei noastre, aşa 
trăit, au luptat şi 
Nimeni nu va putea 


aparţin 


TIET 


A NU 


DV. 


DEPINITIV IN 
PRIMESC 
SUNT RUGAŢI 


telor, 
lor 


TOȚI ROMÂNII STABILIȚI DEFINITIV 
ÎN STATELE UNITE ŞI CARE NU AU 
ÎMPLINIT UN AN DE 
PRECUM ŞI TOȚI ROMÂNII STABILIŢI 


să-i elimine din ace 
sbuciumată, 
sau reprobara 
Câţi din luptatori u, 
au fost "eonvartiţ, 
Şi ronbilitaţi, posi 
de câtre urmasii acelora 
dinţe de nnorvira 
străine do 
POMĂn, pe caro inatniu 
l-au prigonit ŞI l-nu n 
Pictorul sculptor, 
medie, loan Miron, 
în medicina nutriţiei, « 
mondial, Ion Claudian, 
şi camarad cu Gh.m 
câteva săptămâni, donr 
de moarte, pontru u 
Mal da văz ma i 
mu fost "onormţi” ci 
cademin Homâno 
a doamnei Manea 
medalii răsunătoare 
De  ncooagi pron 
bucurat şi Mircen Elina, 
polul lui Nae 
același ideal, "pont um 
când n font sărbători 
fast şi chiar "'ronbilttui 
toți acela care până mu 
l-au Îgnorat, l-au ontraci 
Ca mâine, poetul Aron 
drug, cu vernul lui de crem 
va  muferi acelagi 
va fi "renbilitat”, 
Aga so va încerca si 
"recuperată , Poconvarii! 
şi dece nu “reabilitată” o gone 
Pație de martiri. Metoda 
mai font experimentata 
Buccen” de mulți maeştri 
"reabilitare  pontumă”, — Exluta 
aga-dar, o modă, un îndemn 
aş zice, de falsă ovocaro n 
unor elite  românenti, care 
de cele mai multe ori neamână 
cu o râncolire brutală a 


fie prin 


unor 


Hoarta 


Amor 
Manoli 


lone 





unorile 













Li 





Ar de doit, 


act da decență aţă 
ce nu mai pot "onora! 
atenție, să U ne respecta 


nigtea cena de apol, 


PILON VERCA 


DI 3 


LA VENIRE, | 


STATELE UNITE, CARE 


AJUTOR SOCIAL (WELFARE) 


SĂ NE SCRIE PE ADRESA 


REDACŢIEI: P.0.BOX 27 
REGO PARK, NY 11374 


PENTRU A LE TRIMITE ZIARUL NOSTRU 
ÎN MOD GRATUIT. TELEFONUL DV.ESTP 





9 






Noiembrie 





voi 
un an apocaliptic pen- Primul Exil românesc: 1940. «; prin Dictatul de la Viena, Ştiţi fost în România în x 


Prin fuga lor, mulţi români nu au avut o soartă mai bună, E AOR Acolo au fost primele 


1940: 
e art d şi statul român, h N gra .oca! 
ba ÎN metelacerii dintre Hitler au scăpat cu viaţă şi unii Românii, de pe noile mie imagini ap! india 


(23 August 1939), din ei au luat calea străinătăţii, ale României cu Ungaria, i şitului lumii ce va să via: 


din t : i 
ş inul Mari a fost unde şi azi, după 50 de ani, chinuiţi,  schingiuiţi tică a popo 
i por român ei mai nădăjduieasc să-şi vadă m: cir casele şi satele irige le aa prelungeşte 
pece Iau lovit. casele de pe deal sau din lor spre teritoriile el At prezent prin distrugerea 
a Tansilvania, din Bucovina Vale, ale copilăriei lor. Cei după ce li se  confiscaseră nenea ariei taţi româ- 

Din bi, vechi teritorii rămaşi în casele şi localităţile casele şi avuturile lor. a câto pă edi ri Sintetun 
„cere au început să fugă lor din Ardealul cedat Ungari- 0 tai ali în alt Stat comu- 

: R - 

5 rare sute de mii de — a d uta: AR 
re interiorul României, : nist, pent Un E sl! vera 
“urmă! de forţe armate Mini 1840; e 

d şi sovietice. Ei purtau erai cel 

ra lor sumare obiecte 

ale şi fugeau de groaza 
cavalerilor morţii,  voind să 
supraviețuiască măcelului 
executat cu sadism de 
formaţiuni  iredentiste, de o 
parte, iar de alta de furia 
unor populaţii păgâne care 
voiau moartea blânzilor şi 
harnicilor basarabeni şi 
bucovineni. i 

Ruguri uriaşe cu trupuri 
frânte de români şi arzânde, 
formau imaginea apocaliptică 
a acelor vremuri ce s'au abă- 
tut cu sălbăticie asupra popo- 
rului român. Sute de mii de 
români fugeau  îngroziţi, din 
localităţile lor româneşti, din 
Ardeal, Bucovina şi Basarabia, 
din faţa unei teribile prigoane, 
spre alte localităţi din interio- 
rul României, ca să-şi salveze 
vieţile lor şi ale familiilor lor. 

A fost un Exil al 'oazei țările 
pentru  bieţii români, aaa - lor, dar mânia lui Dumnezeu 
Exil al românilor ardeleni, ă Ș = = îi "Va găai 'aiine Ara. uită 
Pucovineni şi basarabeni, pro- E de n pa ea 
Si nieaea soi aiii, eecoliuui ruui! neam faut Şi ate 
i după ce am scăpat de cei răi. 


„că lo arie ai ării i un CUIRţ ele, 

SR Ne i =] CREDINTA NOASTRĂ. ÎN:CRISTOS ŞI NE Asan) d . 

i = teroarea, într'o a 4 - t s-a00 la Se MAD 
: a ezos- urmat: "Inapoi la Altare îl a e 





esc şi frăţesc" al lor din 
România Drame, în Anpler, 
ciunea şi dreptatea z 
dai fiecăruia > după. meritele 

care le are şi n 
ri ajuns şi Tu la limitele 
răbdării şi pregătesti sfârşi- 
tul lumii, pe care a pus stă- 
ânire Anticrist. 
P Fraţilor, fiți cu băgare de 
seamă la tot ce se întâmplă 
în țara noastră şi în lumea 
întreagă, apropiaţi-vă de Dum- 
nezeu şi  cereţi-l îndurare. 
Fiţi credincioşi Lui,  cerceta- 
ţi-l bisericile şi pregătiţi-vă 
să vă mântuiţi sufletele. 

Nu mai ştim ce se întâmplă 
în lume, fug oamenii din calea 
prigoanelor, fug din 


acela 


„ ca să poţi scăpa ESTE CEA MAI FORMID SA 

e teroarea  deslănțuită împo- PRIEIE "ONONITAE, 
va unei populaţii nice, C 

i» E e Se, U CARE VOM DEMOLA EDIFICIUL HIDOS 


plină de hărnicie, 


NSEM 


După moartea sa, în Portu- 


EUGEN POPESCU 


AL COMUNISMULUI! 


ARILE ZILNICE ALE LUJ CAROL II 








Prințului şi de amanta iubită, tul politic, 


iu, cu uiţi Bră. în „urmă, ci descrie şi evenimentele care Cei ce au acces la aceste 
5 DD. Banuta i caiete aveau loc zilnic la Palat, şi "Caiete", să facă bine să le 
„pa cm ta zi ' , care mai ales, „Scrie despre toți ofere şi  Exilului, pentru a 
“pică e, ga ca car oamenii politici români cu care fi publicate şi comentate Este 
Apar ară en e ce avea contacte, descriindu-i Şi aceasta o faptă patriotică 
sate a A er Bi zaimui pe fiecare aşa cum erau: su- Le aşteptăm şi dorim să ă 
Pi » . că puşi, servili, linguşitori, gata citim şi să le comentăm, pentru 
ocupi A educația - pile a de a-şi vinde țara ca să facă luminarea noastră şi a poporului 
Mihai, * cae să pe plac Majestății Sale, alţii, român, Să cunoaştem trecutul 
E Sezela ARI r 7 de a ordona crime pentru liniş- nostru politic apropiat i 

omâniei, tea internă a Palatului şi a oamenii politici care î 


urta d ji A 
pi e grijă ca orice tată amantei sale etc. condus, Din 1940 au a 


Care se ocupă de educaţia ] n 

at p n caietele" sale, Carol 48 de a 

Di e aria i face o disecție a moralității documentele poi a 98 x: 

ra î apaiz : aţă Politice practicate de politicie- este asigurat pig! AA 

0 aa upescu, pentru nii români în decada 1930-1940, Ş ; 

o pâra cu vreun gest ca nimeni altul mai bine. Este Eugen POPESCU TA 
Dec”. nea AG ar fi un fel de istorie vie a faunei Yi 

„pa d soia n "Familie". politice a României în decada 

d i arol de educaţia respectivă, din care s'ar trage 
fiului Wu, Prinţul Mihai, este multe concluzii lămuritoare , pri- 


» dar teama lui ca Ele- vind 
e Lupescu, amanta pe atunci acea E rom Poeta NE 




















i, să nu fie jignita G 
A - uvernul comunist 
d Vreun gest copilărese" a reuşit să obțină un aa -un 
prinţului - copil, al  "Caietelor" cu însemnări 


O supunere oarbă ale Regelui Carol al II- 
pa prin  vicleşu- cu aprobarea pa pu 
emeieşti. : portughez. Intrebarea este 
sale cu însemnări dacă şi Exilul ar putea obţine 
Caro! ai il-lea nu un astfel de micro-film, pentru 
Cu __ educaţia a ne cunoaşte bine _trecu= 













abertarea 
 Tabletă: 


ÎNGERII AU STRIGAT 


Cei care n'au putut să te învingă într!'o 
confruntare dreaptă la lumina zilei, au ales 
calea cea mai eficace pentru ei, prin care 
să combată adevărurile tale, Te-au asasinat! 

Aceasta a fost singura modalitate de expri- 
mare a unor suflete contorsionate de ură, 
ca şi de un complex de inferioritate ances- 
tral, fantome rătăcite printre oameni, demoni 
hăituiţi de coşmarele altor asasinate, a 
căror activitate se desfăşoară sub puterea 
nopţii, la adăpostul întunericului, terito- 
riu în care uneori jivinele sunt confundate 
cu homo sapiens. 

A Arhangheli şi Îngeri deopotrivă s'au cutre- 
+ murat şi speriaţi au fugit, aruncând în urmă 
: priviri îngrozite, şi-au lăsat cetatea fără 

nici o apărare în mâinile eminenţelor din 
umoră, venetici cu gând de vrajbă şi ură, 
care cu arginţi murdari, câştigaţi din su- 
doarea băştinaşilor, au plătit brutele spre 
a-şi îndeplini punerea în scenă, a ceea ce 
avea să devină atac direct împotriva legii 
creştine, rebeliune împotriva Ordinii Divine 
şi mai ales, ofensivă cu efect lichidator 
împotriva neamului tău, la temelia căruia 
ai lăsat de bună voie să curgă sângele tău. 

Tu ştiai spre deosebire de "înţelepţii" 
zilei, că nu există plămadă, ori sămânță 
mai roditoare decât jertfa supremă. Că uni- 
versul stă în echilibru şi armonie tocmai 
datorită celor care s'au jertfit ca să ni-l 
facă înţeles. Că o adevărată biruinţă este 
atunci când te-ai înfrânt pe tine şi că o 
moarte acceptată cu serenitate şi smerenie, 
poate fi o victorie zdrobitoare, tocmai împo- 
triva ideii de moarte, după cum o viaţă pri- 
mită aşa cum ar veni ea, n'ar însemna decât 

renunţarea la aspiraţiile maiore, e înfrânge- 
„re catastrofală a însăşi ideii ae aâevăr. 

„Aces: au fost armele pe care le-ai pus 
e batalioanelor tale de 
















































elită, a- 


ieşte încovoiat 
Andrei, păcat pe 
acceptat, n'a avut ti 
cu vigoare bandelor. 
călăilor executanţi, 
planul secundar, spli 
care, în cazul acela n 

decât răzbunarea uneia dinti 
nedreptăţi din epoca modernă, o 
să-şi pregătească propriul său 
atunci când destinul său fusese deja 


ie 


rin: şi iale celorialte neamuri, s 
a zf religie, în mod paradoxal este ic 
altceva dar, experimentarea suferinței. A 

Neamul tău trudeşte în beznă de atunci, 
deoarece candela  iluminării lui  spânzură 
oarbă de cea mai înaltă grindă a cerului. 
Sfinţii au uitats'o mai completeze cu aloce, N 
iar flacăra nu mai există de mult, fiindcă 
odată cu tine au murit toţi Prometeii. 
Numai flacâra sângelui tău s'ar mai putea 

e ţară, flacără purtată în cugete 

= de ii tăi care, au luat vorbele şi fap- 


tele tale şi ca pe singura lor avuţie, le-au 
ascuns ile Rica a ra a uz 
anume, ca atunci 


gândul 
fi nicio speranţă, ei să 
fraţilor lor, lumina rodită 





















asă 2 
şi va învia. 
ia mai osteniţi şi miză 

intre pa aşteaptă porunca 
E urmă: Retragerea sub munţii grei de 





















Noiembrie 








Tristetţi astrale 


Voi serba la noapte cununii de-Argint 
dacă-au fost de Aur, cine să mai ştie, 
cununia cu neamul de blestem lovit, 

ca la el acasă, rob trudit să fie. 


Voi serba la noapte, cununii de veac, 
de milenii parcă, - ori timpuri stelare - 
cununia mea, cu neamul sărac, 

blestemat să-şi ardă, pruncii pe altare. 


Voi juca la noapte sub secera lunii, 

sub tăişu-i rece, cu morţii la pas 
brazii-or să ne cânte şi ne-or ninge prunii, 
că e cununia bunului rămas. 


Alta nu mai este: alta n'o să fie, 
asta-i cununia sângelui vărsat. 

Prin durere neamul, trece'n veşnicie 
şi prin suferinţă, urcă din păcat. 


În cămaşă albă, bundă ori ilic, 
voi hori la noapte, prins între ştergare 
după hora asta, n'o mai fi nimic, 

toate s'or preface în tristeţi Astrale. 


VOIA TA 


Grădinile înfloresc 
din umbra adâncă a nopţii. 
Nemăsurată erupție Cosmică, 
petrecută în taină şi vrajă, 
întocmai după voia Ta Magule. 








lite Zi! 1 cel nou, 
s-aprindă cahdela zilei, 
că-s gata să mor, 
fară să ştiu ce-i aceea lumină! 


ZODIA UMBRELOR 


- Ah, calea robilor... 
calea robilor aparţine 
celor născuţi în zodia umbrelor: 
cei care urcă muntele suferinţei, 
cu Ingerul morţii pe umărul stâng, 
Şi urc, urc de unul singur! 


GER DE NOAPTE 


0, cât e de tare gerul de noapte! 
Ursa mare mormăie'n blănuri, 
cloşca-şi acoperă puii sub aripi, 
iar Îngerul morţii-şi aşterne 
culeuzul în cugetul meu! 


oviaiu vasilescu 




























19383 


AFORISME 


Amintirile sunt imaginea 
timpului, care din c; 
răvăşesc sufletul! 


stati 
când în câr 


. 
Amintirile sunt mărgăritarele 
cu care din când 
bim sufletul! 


noast 


în când, ne îmr 


+ 





Amintirile! Dovada concretă că 
existat cândva! 

* 
Amintirile sunt nisipurile mişcătoa 


ale  cugetelor noastre. Mai dev 
sau mai târziu, toţi sfârşim ș 
ne cufunda în ele! 

* 


Atunci când trăieşti numai din amin- 
tiri, timpul nu se mai conjugă, decât 
la o singură formă: "IMPERFECTUL" 

. 


Amintirile se deapănă în 
singurătate. Ele nu se 
altora, decât, 
reşti să le uiţi. 


linişte şi 
e mărturisesc 
în măsura în care do- 


* 
Ticăloşii nu au amintiri-coşmare! 
* 


Arta este cea mai delicată modalitate 
de a-ţi da la iveală sufletul. 
* 


Nu încape îndoială, că arta este un 
drum foarte greu. Cei ce au accep- 
tat să-l parcurgă, s'au înscris volun- 
tari la sacrificare. 

. 
Arta?! Cea mai cruntă robie! Cei 
ce o realizează, sunt nişte sclavi 


i! 

















Nu există carte Jiu vare să nu 
învăţa ceva util. Chiar şi d 
mai proastă, învăţăm, "cum nu tre 


scrisă o carte”. 
- 


Două categorii de oameni, face arta 
la comandă. Geniile şi idioţii. Totdea- 
una, fac opere, pe măsura lor! 

. 


Numai arta liberâ, descătuşată, nea- 
tinsă de ochii duri ai obscurantiştilor, 
serveşte cu adevărat neamului său 
şi dece nu, intereselor universale. 


Arta!? Sublimarea destinului omenesc! 


. 
Sunt esteţi care nu au nimic comun 
cu arta, după cum mai sunt şi ar- 
tişti, care nu au nici-o estetică. 

. 


ovidiu vasilescu 








Corneliu Z. Codreanu 
1899 —1938 


La 13 Septembrie anul acesta, su 
împlinit 89 de ani de când pe firma- 
mentul Târii sti, a apărut o 
nouă stea. Sa născut Corneliu Co- 
dranu, cel ce avea să devină fondate 
rul Miscării şcoală de e- 
ducație si mălțarea poporului 
la demnitatea de am si de stăpân pe 
propria-i țară. 

Om de o integritate morală fără 
seamăn, profetic în viziunea destinu- 
lui tării, a trăit cu venerație fată de 
legea creștină, care avea să-i fie e- 
safodul excepționale-i gândiri, 

Legile statului din acea vreme, 
chiar dacă nu totdeauna dintre cele 
mai drepte, le va respecta cu rigra- 
Aaaa ce-l va impune si urmasilor 


Ca rasplată pentru atitudinea sa 
ereșiină și anticomunistă, pentru 


Noiembrie 


Tibertatea 
erai x 









29-30 SEPTEMBRIE 1938 


Asasinatul de la Tâncăbeşti! 


CORNELIU CODREANU 
Constantinescu Nicolae 
Caranica Ion Iancu 
Belimace Doru 
Bozântan Iosif 
Caratănase Ion 
Curcă Ștefan 
Pele Ion 
State Gr. Ion 
Atanasiu Ion 
Bogdan Gavrilă 
Vlad Ion Radu 
Georgescu Ștefan 
Trandafir lon 





Prezent! 
> 





Parastas 
i ere A fost un moment solemn 
In amintirea zilei de naştere A i ia 
a aceluia care ne-a lăsat linia şi pios, în care 


tă 
e , e e te, noastre s'au aplecat încă oda 
cea mai dreaptă de libertate e Tai i 





scurta dar exemplare sa viaţă, a mu- 
rit asasinat, ca ultimul nelegiuit, din 
ordinul lui Carol al II-lea şi cuacon 
dul tacit al tuturor conducătorilor 
fostelor partide politice din acea vre- 
me, 

Rândurile acestea sunt un moment 
de tristă aducere aminte; nici ură, 
nici dispret îfă de asasini. In lipsa 
lor, încem'o caldă chemare urmasi 
lar lor, să ne unim cugetele într*'o 
rugăciime sinceră şi poate așa vom 
scăpa de acest îngrozitor păcat ce 
stăruie pe umerii națiunii ncastre, 


Ca unul care nu a lipsit nici un mo- 
ment de la datorie, va fi totdeauna 
prezent la apelul ancarel. 


Corneliu Codreanu ; PRE ZENT| 






















egalitate şi credinţă în Dumne- e 
zeu, s'a iat în luna Septem- scos din beri aruncându-ne 
brie a.c. parastasul de împlini- în memoria toriei. îi litera 
rea a 89 de ani de la naşterea Preoţii şi corul ericesc 
celui care a fost Corneliu au încântat asistența. 
Codreanu. j 

Ul a avut loc la Nick Barbăneagră DR 9 ec pi eat 
biserica SF. Maria din Tustin- Ion Cionea : j a 
California, unde s'a celebrat 









IN FOTOGRAFIILE ALĂTURATE, 
ASPECTE DIN TIMPUL PARASTASULUI 











LETIRE 
DES JUIFS D'ARLES 
Eavoyce aux Juifs de Conflantinople, 


e [NPREO Jultous, falat & graci: 
devez [aber que lou rei de France , que 
a de nouveu apu lou pais de la Pro- 
venşo , a fach cri public de nos mettre 
creftians, uo de quirra fes terrous 82 
los d'Arles, d'Aix & de Marleillo, 
volon -prendre noftres bens, nos me- 
naflon de la vido, arrouinon noltres 
fynagogues & nos fn proun de trou= 
bles , fo que nos ren confus de fo que 
deven faire per la lei de Mozen que's 
la caulo que vos pregans de volt fa- 
gement nos manda fo que deven faire. 

CnamonnE, Rabbin dei Julious, 

lou 13 de Sabarh 1489. 


Reponfe 


Epistolă a Evreilor din Arles 
Trimisă Evreilor din Constanti- 
nopol. 

Honorabili Evrei, salut şi gra- 
ţia (celui de sus) 

Trebuie să ştiţi că regele 
Franţei care invadă din nou 
ţa enţ a cut s - 












Arle. AI ei 

seille, voind a ne lua bunuri- 
le noastre, ameninţându-ne 
viaţa,  ruinându-ne 
şi ne fac o mulţime 






















BEE 
2 





i 


ea 
i 


E 
île] 
i 















16a 
—————— 
Reponfe der Juifs, de Confiaminople 
ceux d' Arles & de Provence , traduite 
de V'e/pagnol en frange. 


E ERITR RE Freres en Movfe,, nous 
avons regu votre Lettre, par laquelle 
vous nous fignifiex les traverfes & in- 
fortunes que pirilTez ; le relTentimene 
defquelles nous a autant touche qui 
vous autres ; mais l'avis des plus grands 
Rabin & Satrape de notre loi » eh tel 
que s'enfuir : 

Vous dites que le roi de France vene 
que vous foyez chretiens; faites-le, pui 
qu'autremenr ne pouvez faire ; mais 
gardez toujours la loi de Moyfe dans 
le ceur, 

Vous dites qu'on veur prendre vos 
biens ; faites vos enfans marchands ; 
& par le moyen du trafic vous aurez 
peu-ă-pen tout le leur. 

Vous vous plaignez qu'ils tentent 3 


Răspuns al Judeilor din 
Constantinopol la cei din Arles 
şi din Provența, tradusă din 
spaniolă în franceză. 


Iubiţi fraţi întru Moise, 
Am primit scrisoarea domniilor 
voastre, prin care ne faceţi 
noscute t i n - 
a de acolo. IDar 
sfatul celor mai mari  Rabini 
şi  Satrapi ai legii noastre, 
este cel care urmează: 
Spuneţi că regele Franţei vrea 
să vă facă creştini. Faceţi-vă, 
din moment ce altfel nu se 
poate; dar pâstraţi tot timpul 
legea lui Moise în inima voa- 
stră. . 
Spuneţi că vor să vă ia bunu- 
rile. Faceţi-vă copiii negustori 
şi prin mijlocirea schimburilor 
comerciale veţi obţine încet, 
încet, tot ce e al lor. 


şi pe voi 









din toate direcţiile în cugetul 
meu. 

Nu am scris şi nu scriu 
gândindu-mă la suferinţa mea 
personală, care a fost şi este, 
gândindu-mă la anii grei şi 
mi-am pierdut 
o parte din 


nu-mi 
„spre 


Bz: mie textelor originale, 
a vi le-am prezentat 





vos vies; faites vos enfans midecins 
& apothicaires , qui leur ferone perdre 
la leur fans craindre de panition. 

A ce que dites qu'ils detruifent vos 
fynagogues , tâchez que vos enfans 
viennent chanoines & cleres j 
guils ruineront leurs telifes. 

A ce que dites que fupportez des 
grandes vexations , faites vos enfans 
avocats & notaires, & gens qui foiene 
occupts aux affaires publiques , a par 
ce moyen vous dominerez les chrctiens, 
gagnerez leurs terres & vous venge- 
zez d'eux, Ne vous tcartez point de 
Vordre que nous vous donnons ; car, 
Vous vetrez par experience , que d'a- 
bailles que vous îtes » Yous ferez gran- 
dement cleves, 

V. S.S. V. Ss. F.E, 
de Conftantinople, 


pour ce 


» prince des Juifs 


Le st Decembze 1459, 





Vă  plângeţi că vă ameninţă 
viaţa:  faceţi-vă copiii doctori 
şi  farmacişti, şi aceştia vor 





face ca aceia să şi-o piardă, 
fără teamă de pedeapsă. 

În ce priveşte distrugerea 
sinagogilor voastre, căutaţi 
ca fiii voştri să devină demni- 


i, 












În ce priveşte spusele voastre 
că suteriţi mari vexaţiuni, 
faceţi-vă copiii avocaţi şi 
notari, şi oameni care se ocupă 
cu treburile publice. În felul 
acesta veţi stăpâni pe creştini, 
veţi câştiga pământurile lor 
şi vă veţi răzbuna pe ei. 

Nu vă îndepărtați cu nici un 
preţ de ordinul pe care vi-l 
dăm, căci veţi vedea prin 
experienţă, că din umiliţi şi 
înjosiţi ce sunteţi, veţi fi mult 
înălțaţi. 
V.S.S.V.s.F.F., 
Judeilor din 
21 Decembrie 1489 


prinţ al 
Constantinopol 





ori, cu gândul la suferinţa 
fără de margini a neamului 
meu, cu gândul la poporul 
acela umilit, căruia veneticii 
i-au luat totul, până şi dreptul 
la plâns,  aruncându-i însă 
de gât, ştreangul spânzurătorii. 

Scriu aceste rânduri con- 
vins fiind de faptul că în cea 
mai mare parte, suferinţa 
neamului meu, de  datoreşte 
oamenilor despre care voi vorbi 
în continuare. 

Este vorba dar, după cum 
vedeţi mai sus, despre două 
documente oficiale. O epistolă 
a evreilor din Arles - Franţa, 
trimisă Satrapilor din Constan- 
tinopol şi apoi răspunsul aces- 
tora, fapt petrecut deci acum 
500 de ani, adică în 1489! 

Sper că după ce aţi. citit 


mai sus în facsimil, aţi înţe- 
= e de milenii, căpeteniile 


erau perfect 

























































Continuare în pag.7 





1ibweortat 







N «4 


milenară impotriva lumii creștine. 
























L DIN MUL ȚU C 1 STRAINI CARE MPREUN 
CU COZI DE TOPOR AUTONTONE AL PAVAT DRUNUL NEAMULUI ROMĂNERE 
EŞAFOD 
la lumină. Şi anume, că râul Aceste documente fue tan 
în concepția poporului Evreu integrantă din torte tei i 
a fost implantat de câtre a ŞI, TESTAMENTUL LUI MIC | 
mână de necred şi că DE NOSTRADAN" ESP tă 
acesta s'a perpetuat întețit în anul 1079. Se ste ai 
de ln generație la generație cărții a Cost res 
şi că datorită lor, Satrapilor, de Haintee „unegeute 
azi Evrei țară în care Din motive recita “ 
dorm cu sub pernă mumele autorului nu ae 
ap în R ție de drepți ou pe carte. Probabil că un singur 
area ln pi n exemplar al acoatel cărți ne 
Sa itâm că până ia mai AÎlĂ bn Bibiloteca Naţională 
Armă râul se intoarce impotriva din Parta 
vlui oare ' propâvâduit “ 
ş nțelegem mai exact cs Ovidiu VASILESCU 
ceea stăruința, abnega ţie 
n le 54 înțelegem că 
pent Cah, nici un toi joc 
. să f . acțiune ni este prea 
perie Otpanică a ţar are ) ind este vorba de ph 
trâiau, având aceea: religie tența 7 mului său, NIMIC NU TREBUIE SĂ UITAM 
şi desigur, aceleaşi dreptur ! acum singur mub cande - ME 
Civice. Puterea lui Dumnezeu ORI SĂ IBRPAM, ATUNCI CAND 


urâmânt aie, că aceste 

e pemue ilor mu Înven Î BNR VORBA DE COMUNISN 
petru cei ce din antipatie L 

A, i mi aaa 90 ÎN NL PREDUIE DISTRUS, AȘA CA PE 
FA $i nici pentru "oueane- 
1 mai recent pe aceste INPURI » INA”! 
meleaguri şi care Și-au aruncat T BI "CARTAQG 
Copul cu rufe murdare, 





Frumos, nu? 
Tonie aceste 
Crimă premeditat, 





rațe impotriva neamurilor ruciulițele pe care până mai 
ÎNibize care trăiau, erau d 1 e PUtau la gât, gândin- 
BN Satmpi de i Constani „ae CĂ Di trece drept E» 


„ Un ordin reice şi să le file mai bine 
Niirul iese incă odata r 









“CLEVELAND; 


Impotriva tuturor nepre- 
văzutelor şi mai ales, îm- 
potriva tuturor celor care 
'au încercat pe orice cale să 
zădărnicească 
românilor din dia- 


de o însemnătate extraor- 


cum a fost plănuit de cei 
ce s'au ostenit să-l gân- 
să-l transforme - 


aşa 
act sublim, fără precedent. 
pofida tuturor 


dezinformări 
şi mergând până la 
ţări fizice, 
din partea coloanei a V- 
prelungirea urgiei comunis- 
te pe teritoriile încă libere, 


la o parte aparte- 
menţa politică, 
mai mari, 
să lase la o parte mândrie 
nejustificată, 
când poate ceva din persoa- 
personalităţile 


toate colţurile lumii libere, 


să realizeze fie şi pentru 
o unitate de Semeaţă şi sveltă, ca nazuinţa noastră, 


unde câteva sute se înalţă silueta Bisericii Sf.Maria din 
suflete să pară ca u 


câteva zile, 






Oameni care se « 
teau fără să se fi văzu 
şi-au dat mâini: 


cimentând astfel 


de curbura timpului. 
Cleveland a însemnat câte- 
va zile de înălţare spiritua- 
JA vomânească, de revizuire 
şi restructurare a conştiin- 
pentru unii, 
devotamentului 






























E 










































tină. 

Fie ca momentul Cleve- 
să fie primul pas 
unitatea noastră tota- 
i definitivă. Fie ca 
“alte şi alte momente Cleve- 
land să ne adune pentru 
“totdeauna, să trăim cu 


A tate, aşa cum am tră- 
it la Cleveland, de la VIă- 
dică, până la opincă. 

În cadrul manifestaţiilor 
culturale, aş putea spune 
că a fost o varietate de 
acţiuni într'un singur 
cadru. 


După ce în prima zi, 
când după amiază, gazde- 


A doua zi, Sâmbătă, fiesta 


Vasiliu Eugen, 
Boia, prof.Aurel Ciufecu, 
„Nemoianu, Bratu 


susţinător al 


Cleveland 





Noiembrie 


ORI “SU BILIMARIEA “UNUI 


EFORT CR E“ STIN 


Georgeta Crainic, pe Zahu 
Pană, Mircea Popa, Euge- 
nia Uşeriu şi alţii. 

În acelaşi imobil se mai 


afla şi un salon cu obiecte 
de artă naţională românească 


de toată frumuseţea. 

Toată această activitate 
febrilă a durat de diminea- 
ță de la orele 9, până 
la prânz. Toţi participanţii 
au servit apoi masa în 
mare grabă, pentru că 
la ora 1 începea ciclul 
de conferinţe din sala 
centrală a hotelului  Ma- 
rriott, care  într'adevăr, 
s'a dovedit a fi neîncăpă- 


toare, i pentru numărul 
impresionant de doritori 


să asculte. Cred că nu 


exagerez dacă afirm că 


au fost în jur de şapte-opt 


sute de români, în acele 


zile la Cleveland. 


S'au mai remarcat din cadrul 
asistenţei domnul Chirilă 
Ciuntu, din partea Frontului 
Libertăţii, secţiunea Canada, 
ideii fenomenului 
domnul inginer 
Cantor,din partea 
(Congresului limbii române ; 
inginerul Vlad Aurel, 
întotdeauna, prezent 

baricade şi de această dată. 





Tot lce am relatat mai 
sus a fost posibil în exclu- 
sivitate unui mănunchi 
de oameni care, de mulţi 
ani trudesc fără încetare, 
într'un efort superb de 
ajutare şi emancipare a 
exilului românesc. 

Nu le voi da numele, 
nefiind nevoie, dar ei 
sunt în primul rând acei 
oameni  minunaţi, adunaţi 
în jurul ziarului "Cuvân- 
tul Românesc” care, de 
mult, foarte mult timp, 
au lăsat în urmă ambiţii 
personale, prejudecăţi, 
pizmă şi invidie şi cu abne- 
gaţia stegarului, ei, prin 
munca lor, de multe ori 
covârşitoare, dar sfinţită 
de înţelegere, aduc lumină 
şi speranţă în inimile noas- 
tre atât de încercate. 

Ei au pus şi de astă 
dată sub picioarele noastre 
gândul cel bun de împăca- 
re şi pace. Prin muncă 
şi renunţări, prin sacrifi- 
cii de toate felurile şi 
mai ales printr'o credinţă 
de  nezdruncinat că au 
dreptate în ceea ce fac, 
ne-au deschis nouă, celor- 
Malți calea spre Cleveland, 
moment nemuritor, bătut 
în nestematele iubirii aproa- 
pelui, al dragostei faţă 
de tot ce-i românesc, 
moment pe care copiii noştri 
şi copiii copiilor lor, îl 
vor pronunța cu evlavia 
cu care noi azi pronunţăm 

citea 





193% 


atâta amar de vreme, rom 


nii de pretutindeni, 
şi din ţară, să se pr 
aduna la un loc, într 
moment unic, când 
şi gândul unei mul 
tumultoase, să bată şi sa 
breze ca  într'un 
ins, să-şi răcoreas 
odată  cugetele cu 
iertării, al împăcării 
mai ales, să cânte într 
singur glas, până la in 
rea în rezonanţă, imnur 
sfinte, moştenite de 
cei ca ne-au aruncat 
sânge noblețea şi mâna 
românească.  Acelor oame 
cu care avem bucuria 
fim fraţi, care încă 
ne-au ajutat, fie şi r 
pentru căteva zile, 
ne  înălțăm genunchii 
pulberea desnădejdii, 
să le ieşim în întâmpinar 
punându-le sub  picioar 
sufletele noastre şi să păşin 
prin fața lor "cu pălări 
în mână"! 











“h 





În cadrul ciclului de 
conferinţe cu teme de 
actualitate românească, 
care s'au ţinut în sala 
centrală a hotelului Marri- 
ott s'au reprodus o serie 







Oricum, E distins 

mod cu totul excepţional 
vorbitorul din Germania 
de Vest, Dr. Florin 
Mătrescu. Este un nume 
despre care sunt convins 
că se va vorbi tot mai 
insistent în lumea 
românească. 

Preotul Gheorghe Calciu 
ne-a onorat şi de această 
dată aşa cum a mai făcut-c 
de atâtea ori. Din păcate 
timpul a fost foarte scurt 
aşa că s'a mulţumit să 
ne citească o rugăciune, 
în ajutorul ţării, care 
a impresionat audiența. 

S'au mai reprodus dl 


Horaţiu Comaniciu din 
Canada şi dl. Gheorghe 
Braşoveanu, reprezentan- 


tul S.L.O.M.R. şi alţii. 


VRĂJITORUL DIN OZ 


După o scurtă pau- 
ză veni şi rândul acestui 


monstru sacru al cuvântu- 
lui, domnul Radu 
Budişteanu, această minte 
luminată, această inteligență 
rece, plastică sintetică 
fără îndoială, una dintre 
cele mai scăpărătoare min! 
ale veacului nostru, c' 
care multe neamuri sâ' 
mândri, aşa cum şi 1! 
a facem, acest Demosten: 
al epocii moderne, cărei 
i s'a dat putinţă, necunos 
cută nouă oamenilor, “4 


Continuare în paz.” 











y 





a decanta fiecare cuvânt 
în umbră ori lumină. de 
în caz la caz, acest Zeu 


în amurg, 
pună vrajă, 
ritate şi 


care Ştie să 
nobleţe, since- 
patimă, toate 
Jaolaltă într'un singur 
cuvânt, transformându-l 
în metaforă cu valoare 
de simbol. 

Sala era 
aproximativ cinci sute 
de suflete. aşteptau într!'o 
tăcere solemnă. În pragul 
uşilor larg deschise, 
Erupuri a câte 20-25 de 
persoane, (ne mai fiind 
i sală) înălțate 
pe vârfuri, aşteptau sub 
aceleaşi tăceri pline 
de semnificaţii, urcarea 
pe podium a acestui fin 
bijutier, ale cărui podoabe 
vor continua să scapere 
prin secole, şi după ce 
el şi noi vom trece de 
partea armatelor subterane. 
Datorită faptului că au 
fost mulţi vorbitori, timpul 
fiecăruia a trebuit să fie 
limitat. Maestrului Radu 
Budişteanu „ i s'au oferit 
(eu largheţe) zece minute, 
de către cel ce conducea 
ostilitățile (prezentările) 
adică dl. John Haimaghi, 
care ca nimeni altul ştie, 


arhiplină: 





de Vest şi a sfienţiei sale 


episcopul Nataniel a urmat 
ceva sublim. 
AVE CEZAR! 

Seria discursurilor din 


sala  banchetului avea să 
fie dominată de atât de 
elocventul , concisul şi 
unechivocul discurs al 
Prea Sfinţiei Sale, Episcopul 
Puscaş, vârful piramidei 
bisericii unite de rit Bizan- 
tin. Acest superb ostaş 
al lui Cristos, născut pe 
teritoriul Statelor Unite, 
a vorbit într'o românească 
curată, curgătoare şi lim- 

, care a surprins 
audiența  într'un mod mai 
mult decât plăcut. 

În discursul  Domniei 
Sale, sfântul Preot a evocat 
cu căldură numele țării 
noastre mume, ne-a readus 
i splendoarea 
(mica Romă de 
Bitădată) a deplâns sufe- 

poporului român 

şi mai ales, răspicat şi 
» Domnia Sa a arătat 

că datoria preoţilor este 
& se afla alături de 
acţiunile româneşti, 


Spre binele ţării. Noi tre- 
„buie 


să fim în fruntea 


exilului - a spus 
Sa - şi să facem 
eliberarea 





Noiembrie 


CLEVELAND... 


Cum să îmbrace haina solem- Au fost nouă minute, 
Nităţii în publice Şi mai de pledoarie superbă, 
ales, cum să fie punctual: pledoarie în apărarea a 
atât de punctual, încât ceea ce se cheamă adevăr 
pune în derută şi acele şi dreptate universală, 
ceasornicelor! pledoarie în favoarea de- 
Există un scurt moment cenței şi a bunului simţ, 
de rebeliune în atitudinea în favoarea unei adevărate 
acestui cruciat modern: echităţi sociale, în care 
în aceeaşi clipă însă, cu omul, această minunată 
un aer de pace şi îngăduin- zidire şi odată cu el, nea- 
ță, va promite că totul mul nostru să-şi poată 
se va sfârşi în nouă minute. trăi viaţa după planul 


Şi aşa a fost! sufletului său. 


n 


o 





Maestrul Radu Budişteanu în acţiune 


A X 


fost un 
Ar ceilalţi păstori, de 


moment so- toţi 
ti i i e sa „toate rangurile, din cadrul 
mg aa a zace 1 titudinea “dirină Prin comunităţilor româneşti. 


Şi ferma, Ave Cezar! 


restabilit 
demnitatea noastră rănită. 
Cu onestitate şi 


Prea Sfinţia Sa Episcopul Puşcaş cucerina inimue ascuitatoruior 


x 


omului corect, Domnia 

Sa a concis: "Nu sunt ovar iale iuli 
comunist , nu sunt Preze, - 
rancmason şi nu sunt în una, 2 ultizali Seară 
slujba  Evreimii. Adică. Punderburk au făcut a 
eu îmi apăr sărăcia mea nou corp comun cu cauza 
şi neamul, cei care au noas românească, consi- 
comori şi „Sunt puternici derând-o ca fiind şi a 
nu au suficienţi bani să-mi lor, Rar mi sia dat să 
cumpere conştiinţa", asist la atâta sinceritate 
Bine ar fi ca atitudinea Şi ataşament față de o 
acestui suflet uriaş să Cauză îmbrăţişată. Amândoi 
însemne o pildă pentru au fost scurţi şi concişi 






Libertatea 
A fost nouă minute 
şi n fiecare din acele 
nouă minute, audiența 


a fost aruncată de mai 
multe ori în poala desnă 
dejdii, în pa în braţele 
disperării, ori 
tulae a speranței. Au 
fost nouă minute în care 
noi toți am coborit în 
funduri de lumi, aproape 
de paroxism, ori am urcat 
cu feţele înseninate, acolo 
sus, sus de tot, unde 
logica şi raţiunea nu-şi 
mai au rostul, în "sublim". 
Aplauzele şi  blitzurile 
nu mai conteneau şi parcă 
şi azi mai răsună prin 


conştiinţele noastre ecoul 
cuvintelor Vrăjitorului 
din Oz. 


X 


- în  alocuţiunile lor, dar 
cea care a impresionat 
cel mai mult a fost soţia 
fostului ambasador care, 
într'o piine pipi 
ţioasă, plină însă de emo 
şi sinceritate, Doamna 

Funderburk a făcut apel 

In atât de necesara noastră 

unitate, fapt esenţial să 

putem învinge şi mişca 
inimile unor personalităţi 
statice din guvernele ţărilor 
în care ne aflăm. Umblând 
din om în om şi vorbind 
despre adevărul crud din 
România 












autorităţilor 
numai aşa vom 
reuşi să mişcăm opinia  pu- 
blică şi s'o câştigăm de 
partea noastră. Din toată 
făptura aceea fragilă emana 
dragoste, devotament şi 
parcă ceva fanatic stăpânea 
atitudinea acestei aprige 
luptătoare pentru binele 
neamului românesc. Audien- 
ţa a fost la înălțime: vorbi- 
toarea a fost acoperită 
cu aplauze şi cuvinte de 
laudă. Le merită din plin 
Şi chiar mai mult! 

Şi-a încheiat discursul 
cu încă un îndemn la trudă 
şi jertfă, aşa cum s'a expri- 
mat, cu crucea pe noi! 
Adică înfrăţindu-ne sub 
povara crucii. Nu a fost 
un discurs ci, o rugăciune 
rostită parcă de un copil 
luminat de devoțiune şi 
evlavie. 

Superbă încheiere! 


Aşa a vrut Dumnezeu 
şi aşa am vrut noi românii 
din pribegie. Să fie săr- 
bătoare românească la 
Cleveland şi sărbătoare 
a fost. A fost o Ter tă 

cum de mult amar 
SE a n'a mai fost. A 
fost un festival spiritual, 
un moment de proporţii 
cosmice, când z noi, 
desţăraţii, prin cântec 


Continuare în pag.12 


Libertatea 





Prin cartea de faţă descoperim în 
Ovidiu Vasilescu, pe cel ce definit de 
Rainer Maria Rilke, este poetul născut 
şi nu făcut, adică pentru el scrisul nu 
e un eveniment trecător oricât de stră- 
lucit ar fi exemplificat, prin poezia lui 
Rimbaund de pildă, ci un act de viaţă, 
pulsul inimii sufletului său se transfor- 
mă în bătăile ritmului din cuvânt şi se 
face poezie, orarul corespunde mersului 
stelelor pe zenit sau aurorii deschise 
ca un miracol în fiecare dimineaţă. 

Deci, în acest caz, geneza urmează 
istoria  logosului din cartea Facerii a 
Bibliei: "La început a fost Cuvântul”. 

Şi pe drumul său, cum Dante în Para- 
dis, poetul nu este singur, îl însoţeşte 
ca o nouă Beatrice, Mirela, căreia îi 
dedică volumul cu vorbe ducând în ele 
miresme de rai: "celei ce merge de mână 
cu umbra Maicii Domnului”. 

Unde se vor ei o aflăm chiar din 
prima poezie intitulată Surugii eternită- 
ţii. Îşi invită iubita să se grăbească 
să urce în şareta trasă de caii timpului. 
Aceştia sforăie'n hamuri, bat nerăbdă- 


tori din copite şi mestecă'n zăbale, ore- 
le. Drumul nemărginit e deschis ca un 
gând, pe el nu e nimeni doar osia lunii 
se învârte încercând să sfarme veacul 
bolnav: 









Lil ua cea aa 
DINCOLO DE APUS 
şi vom sta de vorbă cu cei care nu-s. 





E ea a 





Noiembrie 


CONSTE LAŢIA NEMURITORILOR 
OVIDIU VASILESCU:,„FRUCTE DIN POMUL SERII” 
— ovidiu vuia— 


19%98R 








Leitmotiv ca de sonată chopeniană: 


În mână ducem lesne ulcioare cu tăcere 
Şi ne-am făcut prieteni bogatele tristeţi. 
Tăcere la tine, 

Tăcere la mine, 

Nimeni nu pleacă 
şi nimeni nu vine. 


Este sigur, ca la Lucian Blaga, o 
tristețe metafizică dar nu provocată de 
fumul şi cenuşa edenelor arse în care 
lipseşte  Elohim cel căutat, nici chiar 


de marea trecere dictată de mersul unui 
ceasornic cosmic, cât e vorba de rostul 
vieţii, consumarea ei în van, sentiment 
trăit de Leopardi şi Eminescu mai ales: 


Ca două steaguri albe, 
ca două adieri, 


fepele albastre. 
Şi-om învăţa că timpul = 3 

nu-i mâine şi nici ieri, 
ci un izvor ce curge 

spre mai şi mai departe. 





înger, beznă, lumină, vârt, rădăcină, 
antinomii proprii şi liricei lui Radu Gyr: 
Las'să te caute bezna 
Setoasă de lumină 


Dar visul nu-i numai un destin " aş 
ne e dat şi ne e scris/ Să lunecâm « 
tărâm în tărâm/ şi din vis în vis ia 
el şi înalţă, poartă "miros de Dumneze 
în el: 





Dece nu crezi că nouă ni s'a dat 
urcuşul greu şi valea pentru plânger 
NU TRESĂRI! Doar visul are îngeri 
şi numai visul ţine de înalt 


Acolo o să poată să-şi înveţe perechea 
din taină, să citească "în slove şi'n hri- 
soave cereşti/ şi'n timpul ce se leagănă 
pe ape./ Hai vino-aproape, că-i târziu 
şi-i lună, / şi-odihneşte-ţi tâmpla'n piep- 
tul meu,/ S'asculţi cum cântăn mine 
o fântână/ de câte ori mi-e dor de Dum= 
nezeu". 





totul provizorie: 


Mai spune şi tu o poveste-un gând, 
prea picură duhul tăcerii prin noi: 
hai, spune-mi că omul învaţă căzând, 
că drumul spre stele e plin de noroi. 


Orice urcuş are ceva din suferința 
Golgotei în el: "Dece-o fi scris că trebuie 
să  doară/  suişul spre lumină, spre 
mereu?" 

Se poate conclude că poetul se simte 
trist atunci când e nevoit să-şi părâ- 
sească lira, să iasă din condiţia sa natu- 
rală care este visul şi poezia, pentru a se 
supune timpului trecător, orelor ce-i 
dau o permanentă nesiguranţă şi senza- 
ție de gol lăuntric. 

Dar se mai pot adăuga şi alte cauze 
să le numim mai lumeşti, căci în versu- 
vile lui Ovidiu Vasilescu percepem lică- 
rind lumina tristă, lăsată ca un văl de 
mireasă pe undele Dunării de la Prăilă, 
oraşul său natal, de unde au mai pleca! 
Dioscurii culturii româneşti Bazil Muntea- 
nu şi Vasile Băncilă, şi tot de-acolo 
alt rob al absolutului, pelerinul, mirele 
şi sfântul filozofiei, Nae lonescu. Prin 
multe caractere ale firii sale, poetul 
nostru se conturează ca un trăirist intru 
asceza şi mistica ionesciană. 

Şi să nu se uite toate suferințele 
sale intr'o țară a veacului bolnav, n 
care a făcut ani lungi de închisoare 
ca sub un adevărat cere apocaliptic al 

: "Şi mă întreb a nu ştiu 
oară/ ce profeție s'a 'mplinit cu 


Dacilor-barbari- 







A 


2 


Libertatea 


1988 Noiembrie ————————— 
POMUL SERII... 


noi fiii lui Manole, toţi zidari, 
Durând cetăţi din lut de veşnicie. 


Acum, după ce am delimitat cea mai 
evidentă caracteristică a liricei lui Ovi- 
diu Vasilescu, tristeţea,  izvorită din 
experiența sa cea de toate zilele, este 
locul să arat că în cerul visului, către 
descoperirea numenalului, a lucrului 
în sine, a misterelor, suntem introduşi 
în imperiul tăcerii, ea devine limbajul 
ecstatic, a noului tărâm de dincolo de 
aparenţe. Dacă până acum am stat în 
peştera lui Platon, ne-au amăgit umbre- 
le, urmează să trecem în lumea ideilor 
primare, a mumelor originare: 


Sărută-mă; că gestul de dincolo de 


timp 
se-apropie; ca ghiara să-mi zgârie 
pe chip 


inscripţia funestă a CELOR CARE NU-S. 
lar caierul tăcerii se toarce lin pe 
fus. 

Dacă acest fus este al Parcelor, vom 
pricepe şi mai bine semnificaţia metafi- 
zică a tăcerii în cosmosul poetic cerce- 
tat de noi. 

Totodată, prin sferele de dincolo 
domnesc miturile şi Titanii, cel dintâi 
este Don Quijotte şi Sancho Panca expri- 
mând-încă odată idealul ce stă drept 
ca un stâlp al eternității: 


Să mergem, dară, Sancho, către lume 
şi să'nălţăm restriştilor cântări, 
mereu flămânzi de zare şi de culme 
şi însetaţi mereu de întrebări. 


Nu întâmplător ne glăsuieşte aici Don 
Quijotte numit şi Cavalerul Tristei Figuri. 
Nu este el oare alteregoul poetului bau- 
delairian, albatros exilat în mijlocul tu- 
turor răutăţilor? 


neoamenilor zei: 


Dar îs ga i va muşca din VOI 

şi ceru i;sec de ici 
când din izvor pe 

şi apa morţii'N LOC de apă vie. 
Atunci o să cobor PEDEPSITOR 

cu gleznele mâncate de rugină. 
Eu Primul om cu LANŢUL de picior 

Şi 'ntâiul osândit pentru lumină. 






ra 





__Se observă că unele cuvinte 
tipărite cu majusculă, 
e le accentua sonoritatea lăuntrică, 
ascunzişul unde putem descoperi cele 
mai multe secrete, lângă ele marmora 
s'a cerut mai mult prelucrată. Aşa dar, 
poemul se arată ca o partitură a 
sufletului, crater de unde din cănd în 
când izbucneşte sânge mai mult şi mai 
fierbinte, adaogiul este întrerupt de 
intervenţia violoncelelor plângătoare, 
alături de alămurile wagneriene, descriind 
văi ale trandafirilor şi Araraturi 
desmărginite într'o conştiinţă luminată 
ca un Carmel pregătit pentru sărbătoarea 
Mielului pascal. 

_În general, versurile urmează o anu- 
mită aşezare spaţială, topică fixă a in- 
teriorului, amintind de geometria exactă 
a cadrelor lui Cezanne, socotit ulterior 
ca un precursor al cubismului. 


sunt 
aceasta pentru 


—————————— SI 





Sa dUliee Şi mai 


Se lămureşte astfel calitatea spațio-tem- 


porală a unora din poemele lui Ovidiu 
Vasilescu, aspect asupra căruia a insistat 
pe larg Şerban Andronescu în Notele 
sale critice din introducerea cărţii. 

Dar tâlcul magic, valabil cel puţin 
pentru mine, de-abea acum vine. Să 
citim Pasărea Măiastră, pe care dalta 


a desprins-o de clipă "să depene spaţiul/ 
şi infinitu'm aripă”/ 

Admitem că este vorba de întâlnirea 
omului cu  nemărginitul, semn ieşit de 
sub mâna sculptorului să stea la hotarul 
minunilor când va fi să-i învingă neîn- 
ţelesurile. Poemul cu toată scurtimea 
lui poate fi alăturat celui semnat de 
Lucian Blaga, cu aceeaşi temă. 

Apoi Poarta Sărutului: 


STRĂINULE! 
Opreşte-te la poartă. 
Dă coiful Jos 
Şi intră FĂRĂ 
SCUT. 
De vrei să treci în zarea CEALALALTĂ 
O să plăteşti la vamă 


pe praguri 

un sărut. 
Inscripţie pentru toate tăcerile în- 
tâlnite în versurile poetului nostru. 


Ele deschid intrarea către MASA TĂCERII 
unde masa şi cele douăsprezece scaune 
cu întreg peisajul Tg.Jiu, sunt refăcute 
ca prin farmec în lutul şi piatra 
CUVÂNTULUI, cartea ar fi putut purta 
titlul şi de "LA MASA TĂCERII LUI 
BRÂNCUŞI". 

Şi ca să ne confirme parcă, coboară 
între noi ca un fruct de pe crengile 
raiului, poezia Leagăn de țară, referit 
la cel de al treilea moment al tripticului 
brâncuşian: 


O...„COLO = z 
SrOsj6 0 OANĂ SVELTA; FĂRĂ 


pe care vom scrie că-i o piatră rară 
dorul de țărână. .. LEAGĂNUL DE ŢARĂ. 


DE 


În tot acest 


intinerar spiritua! 
de la început am reia ţa ee a 
se face în doi, poetul îi vorbeşte iubi- 
tei dar nu ca în Canţonierul petrarchian 
unde ea „reprezintă o figură idealizată 
până la inexistenţă, ci ca unei fiinţe 
reale şi vii, astfel Cânturile sale ar 


face parte dintr!o Cântare a Cântărilor 


compusă de un spirit dantesce pătruns 
de o luminoasă asceză, curăţenie jertfi- 
tă pentru un altae înaintea căruia dan- 
ţează Graţiile lui Botticelli în alb: 

Cântul 1: Rebelă şi caldă ca ploi- 
le de vară,/ unduitoare ca lanul de se- 
cară./ Aşa eşti tu,., preacurato!  Cân- 
tu) n: --- Amforă cu braţele'n şold, / 
gândindu-te la meşterul ce te-a zămis- 
lit./ Asta eşti tu... o minune!" 

Cântul 11]: 


şi ţi-l resfiră,/ trupul îţi vibrează ca 
0 lim... Ș +... sub săruturile mele. / 
Aşa eşti tu... 


IV: Eşti abur, 


eşti tu, 
Uneori buzele 


ciudate. / 
moarte. / 


pământului/ 


dincolo 
făcându-mă să ascult 

cum bate./ Vezi: eşti 
tu,.. măsura măsurilor în toate./ Cântul 
VI: Ochii tăi nu privesc,/  Zboară / 
ca saltul fulgerat/ de căprioară / când 
Spintecă aerul în două,/ ca pe un copac./ 
Acum ştii? Asta eşti tu... un model,/ 

Şi în acest concert al Venerei cereşti 
nu poate lipsi Portret, una din cele 
mai sublime declaraţii de dragoste: 


Eşti 
din care beau 


ŞI TOTUŞI SETE-MI ESTE: 


ca licoare DIN poveste, 


Tu, apa mea mereu TOT mai adâncă, 


tine-am strâns 
zi puterile de stâncă. 


Culoarea lui este ca a lui Babătiley 
galbenul, comun iar cu cel pus în out 
trast cu violetul, de Toulouse-Lautrec: 


OCHII MEI STINŞI ÎNCĂ MAI 
CAUTĂ'ZARE 
GALBENUL: 
galbenul eşarfelor tale, 
Închide-le pleoapa iubito 
şi, fără teamă, 
sărută-le îngheţul. 


Sau mai încolo, din visul salciilor: 


Au înflorit SALCIILE! 
Toate au CULOAREA părului tău, 


Zarea-i tivită spre poale 
cu un curcubeu 

GALBEN, galben de tot, 
ca GALBENUL şalului tău. 


Şi totul se termină ca Asa gând Pur 
Mirelei epilog semnat de un Me: 
Manole” gata odată cu ultima filă să moară, 
aşa cum simte orice poet autentic după 
ce-şi încheie o carte: 


Mai spune şi tu o poveste-ceva; 
mă'ndeamnă cu vorba să merg mai departe, 
să trec peste ultima filă din carte, 

apoi să mă culc şi să mor lângă ea. 


lată deci explicat şi titlul cărţii, Fruc- 
tele din pomul serii sunt versurile, 
pentru cel ce le-a scris epuizându-şi 
ființa până la capăt. Căci dacă iubirea 
şi cu moartea sunt surori, arta şi poezia 
le cuprinde pe amândouă, şi dimineaţa 
cu amiaza uneia şi seara cu noaptea 


celeilalte. 
grafii 






Realizarea 
cu fructele sale, de 
pe copertă, ne i 
că el nu creşte nici unde pe pământ, 
rădăcinile sale stau în visul şi gândul 
poetului, vegetație de pe solul Parnasu- 
lui apolinic răsfrântă în apa fântânii 
din omul, meşter şi vioară, 

Cel din urmă poem, Ruga de zi, ul- 
timul gând Mirelei, duce în el acordurile 
de iubire şi moarte din opera Tristan 
şi Isolda de Wagner, apropiat de Peste 
vârfuri al lui Eminescu, vrajă îndulcită 
cu acel dor de moarte ce sună ca un 
cântec de corn venit de departe. 

„Meşterul Mamole din ţara Dacilor nu-şi 
zideşte iubirea în operă ci se sacrifică 
el, chiar dacă o parte bună a Mirelei 
î însoţeşte pe acest drum al misterului 
tainie. Desigur că aici se petrece o moarte 
în vis, meurmată de nici o cădere, fiindcă 
timpul petrecut, clipa unică 

versului trece definitiv dincolo, în eter- 





artist este mai 
şi sa orice întuneric. 
m) ind soarta lui Orfeu care-o 
pierde pe Euridice transformată în reci 
Stane de piatră, lirismul creaţiei lui 
Ovidiu Vasilescu se înscrie în tradiţia 
marei poezii româneşti, am arătat înrudiri 
a Eminescu, Voiculescu, Radu 
yr, acum un loc de onoare 
românesc 
Aron Cotruş, 
rian. 


ovidiu vuia 











Libertatea 























Noiembrie 
| M i ER A ţ G E 

Acum câtva timp  fusesem apropiat, vreun "prieten". şi începu să-mi spună încăe ti, vrând t 
profund impresionat de moar- Dacă suntem trei laolaltă, ne de la usa că, lată, a venit date şi ioan gr 
tea bunului meu cunoscut din şi întrebăm care dintre noi să fie deschis cu mine, întrucât Era confidentul Ea , 
Bucureşti Paul Alger. o fi "ăla". Nu ca la antici am avut dreptate cu întrebarea ştiam noi cei mai mulţ ia 

Din îndoite motive. Una, că: tres faciunt collegium. aceea, iar el din cauza aceasta despre aceasta și N A 
că eram prieteni încă din vre- Pus pe gânduri serios, îngri- a avut coşmaruri, n'a putut poziţiei şi privilegiilor 
mea studenţiei şi, deh, te jorat chiar, mă apuc într'o dormi. Şi atunci îmi deapănă se bucura, se  alimer 
impresionează o asemenea dis- zi să dau "în boabe”, să el toată povestea: cum într'ade- pui fripţi într'o demo | 
pariţie; iar al doilea că, poate ghicesc, literalmente. Câţi văr raportează, cum l-au recru- colegii lui stădenţ 
tocmai pe baza aceasta, impri- prieteni aveam, atâtea boabe tat, cum îi vin şi inopinat dispuneau decât de lu 
cinatul devenise "inger păzi- pusei la un mijloc. Şi începui: la serviciu ca să le mai dea mizerabilă de la tgitină 
tor” al meu, din partea âlor ăsta, cutare, omul al cui era vreunele precizări sau să se carne de cal; că elera tat 
"grijitori de suflete” de la bobul respectiv, nu poate pună la curent cu "noutăţile" parolistul partidului con 
securitate. Adică, devenise să-mi fie turnător, îmi zic, mele- în negarea carac 
agentul care mă turna. pentru cutare şi cutare motive, Îndeosebi îi interesează românesc al  Basarabie 

Dispariţia i-a fost fulgeră- şi-l eliminam. Al doilea tot Hafacerea" mea cu ambasada şi propagator al "con, 
toare, cum se spune în textul aşa şi toţi la rând. La fiecare albaneză, unde eu  fusesem despre caracterul "im 
de condoleanţe, al Societăţii îmi aduceam argumente pro într'adevăr în căutare de al războiului Români 
de ştiinţe matematice din R.S. şi contra, eliminând bobul. discuri şi alt material pentru 1916-1918; că adică 
România. Cine ştie cum şi În cele din urmă rămase la 0 serată literară albaneză. a cotropit Transilvania. C 
dece "fulgerătoare". Poate mijloc, solidar, bobul bunului Aceasta, fireşte, cu ştirea posibil oare una Ea ţ 
naturală, dar poate şi nu. prieten Paul Alger. Tocmai instituţiei. Dar eu tocmai despre Regatul României să fie 
Observam, simţeam de la la cazul lui vorbiră o serie de aceasta nu  pomenisem nimicdrept imperialist i ind 
un timp, prin 1969-70, că argumente pentru. Sunt uimit, "îngerului păzitor”. Şi atunci se ştie că după ilie ci 
sunt supravegheat îndeaproa- nu-mi vine să cred. Tocmai €::: enigmă. Păi, ce fel de Austro-Ungaria era imE 
pe, urmărit. îmi recunoşteam pe el le-a fost mai uşor să | prieten îţi e el, dacă de asta tă? Aceasta e foarte po 
umbra”, pe agentul urmări- pună măna! - îmi zic. nu ţi-a vorbit? Noi ştim că chiar de dorit de afi 
tor adică, în mulțimea de pe  Amicul meu fusese orfan €l are ceva de-a face pe acolo. în capul Sirăinului;, că 
trotuarul celălalt. Odată Văzui la viaţa lui, a crescut la orfe- Vezi că este fals! impricinat, confident al ie 
cum un civil ordonă unui biet linat. Și unul ca acesta are _ Cu aceasta au băgat, au tăţii şi  turnător îl 
polițai să mă legitimeze pe cea mai "sănătoasă" origine încercat să bage intrigă între de fapt Olivenbaum 
stradă. Altădată agentul urmă- socială, se considera. Ştiam, prieteni. fiveanu, cara Dorel, ca 
ritor ua văzut cum Fă dis- îmi spusese, că-i şi propuseseră „Fireşte, m'a impresionat lac! Văzui că şi acesta a de = 
părut "ca în pământ”, eu in- să se facă membru de partid. sinceritatea amicului meu, dat la câtva timp după numitu 


trând la un cismar. Bănuind 
totuşi că numai acolo am putut 
intra, a vrut să controleze 
şi atunci, ca să nu-l observ, 
„el vru să-şi tragă rep 









„de pildă în Uniunea Sovietică, 


lar o asemenea propunere 
devenea obligaţie. Nu se cădea, 
nu era politic, să fie trimis 
un ne membru în altă ţară, 









momente care îţi stârnesc râsul. 
Odată forţă uşa tramvaiului 
în care intrasem.  Observam 
pe câte unul în apropiere de 


domiciliu că-mi controlează 
plecările. La şedinţe apărea 


câte unul de la "forul superior" 
şi nota foarte atent când luam 
eu cuvântul. lar eu vorbeam 
"ea le carte", ca "la scânteia” 
adică. Însă, pentru cine ştie 
e motive, lor asta nu le plă- 
i deschis vorbeam şi 


Prea 


233 
i 





i 


tovarăşe, dar controlea- 





i 
E 


i 
| 









că totuşi  tergiversau 
din cauză că el a menţionat 
că a citit cândva din biblioteca 
orfelinatului, printre altele, 
şi o broşură legionară. Şi 
acum îl sâcâiau cu întrebarea 
ce a crezut el atunci când 
a citit broşura aceea? 
Verificarea viitorului membru 
de partid era solidă. 

Noi, ca buni prieteni, discu- 
tam deschis, fără rezerve. 
Nu cine ştie ce lucru, ci deobi- 
cei numeroasele bancuri poli- 
tice. D'apoi cine nu le discuta? 
Poate că amicul meu pe chestia 
acestor bancuri îmi depistează 
ideile şi pe urmă raportează? 
Tocmai pe el l-au capturat, 
l-au  timorat mai uşor. Nu 
era greu. Avea slujbă şi locu- 
ințţă în capitală şi puteau să-i 
dea de înţeles, cum adesea 
procedau, că se poate trezi 
numit undeva la ţară, dacă 
nu dă "un concurs” acolo, 
cum i se propune. 

La prima întâlnire îl abordez 
directă: Măi, 


noi totdeauna când discutăm 
- zic, = Nu măi, se poate? 
- Măi, îi spun, să ştii că eu 


Peste două zile 





l-am  compătimit pentru coşma- Paul 


rurile lui; 










cu ajutorul boabelor.  Mişcat, 


că trebuie să-şi 


Drept pentru 
care el a rămas mulţumit, sim- 
țându-se descărcat. De atunci 
ne-am întâlnit mai rar. Datori- 
tă întregii întâmplări cu el 
însă, am fost departe de orice 
tentaţie de a pomeni cuiva 
că voi pleca peste graniţă, 
cum am şi făcut după câtva 
timp. N'am spus nimic "nici 
tatălui din groapă”, şi bine 
a fost. 

Foarte probabil că Paul nu 
sia putut sustrage obligaţiei 
de a avea acum pe alţii în 
supraveghere. Nu-i scapă 
ei din mănă pe unii ca aceştia, 
recrutaţi. Paul a rămas în 
continuare "stabil" la același 
serviciu la Bucureşti, un indi- 
ciu serios în privinţa aceasta, 
devenind, văd, şi censor al 
Asociaţiei locatarilor din bloc. 
Condoleaneţele pentru decesul 
lui sunt, precum văd, mai 
ample şi mai numeroase decât 
pentru însuşi fostul patriarh 
lustin Moisescu, ceea ce iarăşi 
poate avea un tâlc. Necrologu- 
pile sunt "politizate" şi ele. 
lerarhia după merite faţă de 
partid se extinde şi după moar- 
te. Cât priveşte calitatea de 
"nobleţe spirituală şi sufleteas- 
că" ce i se atribuie turnăto- 
rului meu în necrologuri, sunt 
dispus totuşi să i-o recunosc 
şi eu, dată fiind sinceritatea 
ce şi-a îngăduit-o faţă de 


un prieten despre care raporta. 
Sentimentele îmi sunt ameste- 

Paul a trebuit să fie "înger 
păzitor” al meu lo de 
locul de muncă. Pentru că 
acolo aveam un "referent" 
stiut, pe nume Vasile Liveanu, 
zis şi "Dorel". Acesta te între- 
ba de unde 





uri însu-mi am rămas superior” 
uimit cum de l-am dibuit bine mult. 


; iar eu alta, 
pe el nu pentru 


Alger. Cel de la "foru 

decedase mai ie 
Ce sio fi gândit 
Dumnezeu: să-i apuce de păr 
pe rând, ca să mai ai z 


vede! se 
adina pi 
cadrelor de î 
într'o vreme când de 


era nevoie mai strigentă. 


tocmai 
aceatea 


S.GĂRLEANU 





cleveland.... 





Soții Funderburk la banchet 


şi horă, prin  preleger! 
cu caracter socio- politic, 
ori evocarea bătrânei 
ă îi E 
noastre istorii, ne 
unit cu neamul răstignit 


de pe care Zeii 
pe vatra p catva 


s'au retras pentru 

timp. y 
Cei care au înţeles cu 
adevărat sensul acestui 
festival, va trebui să-l 
includă în rugăciunile 


lor de fiecare zi. ca pe 
ceva sfânt, că aşa & fost 


Ceva sfânt! 
Ovidiu VASILESCU 















j ia ad 
Credem 4 
în zilele noastre 


că mai mul 
şi rolui « 
















alte continen 
Printre 
creştine, miste 
loc de frunte 
în misterele 
ale  Intrupâr 
mântuirii et 
mistere sunt 






sub 
ny 


mite 





pranatu 
că. 





iC u 
Ş păgânii au anumite 
mistere religioase , pe care 
le țineau cu sfinţenie 
creştinii, Cristos înc 
4u avut şi au anumite m 
tere, revelate (bineinţele 
un rol mare în 





de la 





care joacă 


(a lor rel 


Das 





ia- 
care 
PETE ac 
oarte important 
creştini, în viața lor 
dar mai ales în desti- 
nul lor  suprafiresc, ultim: 
fericirea veşnică 
Fără a intra în 
decarece misterul 
este mare, adânc şi 
şi ne-ar trebui un tratat 
Ciai ca să-l desluşim, 
enunța numai câteva 
esenţiale din acest mister, 
pentru a determina aspectele 
Yremelnice şi totodată eterne ale 
existenţei şi activităţii  Biseri- 
cii creştine Biserica are o 
definiţie clasică, pe toți 
creştinii catolici şi orto- 
docşi o primesc, de pro- 
testanţi şi alte confesiuni hete- 





pentru 
zilnică, 


amănunte, 

bisericii 
vast, 
spe- 
noi vom 
trăsături 





care 
chiar 
afară 


Biserica este o instituţie 
divină, sau comunitatea tuturor 
creştinilor care acceptă desco- 
perirea dumnezeească, folosesc 
cele şapte taine, se supun 
Unei conduceri vizibile şi câlă- 
toresc impreună spre fericirea 
cerească. 
Definiţia aceasta, 
elemente: unul 
(vizibili) şi celălalt nevizibil 
(invizibil). Elementul văzut 
este Omenirea, elementul nevâ- 


conţine 
văzut 


zut este Dumnezeu, prezent 
lume şi în suflete, prin 
invățătura şi tainele sale. 
Catolicii accepta cele două 
„elemente fără şovăire. Orto- 
docii, nu toţi, insistă mai 
Asupra elementului neva- 
Zut - harul divin şi doctrina 
Creştină. Avem spre exemplu 
pe ruşi, care prin teologii 
ca Soloviev şi Berdiaef, 
AU insistat asupra aspectului 
al Bisericii. Românii , 
Câțiva teologi, ca Nichi. 
Crainic şi Stăniloaie, in- 











ociembrie 


STERUL BISER 


sistă asupra 
tic al Bisericii. 
Noi, catolici, punem accen- 
tul pe ambele elemente, deoa- 
rece în voinţa Întemeietorului 
Bisericii, Isus Cristos, această 
instituţie este divină şi umană. 
Biserica este Împărăția lui 
Dumnezeu printre oameni, 
dintre oameni şi pentru oameni. 
Dumnezeu, adică Sfânta Trei- 
me, locuieşte în oameni, prin 
Biserică. Isus Cristos, Mântui- 
Întemeietorul Bisericii, 
în oameni, în 
Biserică. 
Spiritul nt, in sfârşit, 
dat creştinilor prin Bise- 
rică Deoarece de la Păgorirea 
Lui peste apostoli, locuieşte şi 
sufletele lor, mân- 
Tatăl a trimis 
lume, la fel 


torul şi 
la fel 
creştini, 


trăieşte 
pri 








este 


lucrează în 
tuirea veşnică. 
pe Fiul Său 
şi pe Spiritul Sfânt, ca să 
opereze acestă lucrare. Prin 
analogie, sau apropierea celor 
trei persoane divine, lucrează 
prin Biserică la mântuirea 
lumii. Deci, Tatăl, Fiul şi 
Spiritul Sfânt lucrează iîmpre- 
ună pentru acelaşi scop: veş- 
nicia. 

Pe lângă cele două elemente 
(văzut şi nevăzut) ale Bisericii, 
putem considera alte două 
aspecte, sau trăsături, pe 
care ea le-a câştigat în de- 
cursul istoriei, Primul este 
vertical, iar celălalt orizon- 
tal. Prin vertical se înţelege 
caracterul instituţional al Bise- 
ricii adică ierarhia, conducerea 
Bisericii: Papa şi episcopii; 
preoţii sunt delegaţii acestora; 
iar credincioşii, turma. Carac- 
terul instituţional, numit de 
unii uridic este foarte ac- 


în 


i 











Libertatea 


ICII 







- ză 
centuat la catolici, deoarece 
ierarhia, de origine divină, 
a exercitat o putere mare, 
asupra Bisericii. Aceasta con- 5 
form cuvântului lui Isus: Cine să, 
de voi ascultă, ascultă de mirele 
Mine. La 

Elementul orizontal numit VII, 19-20; Mateiu IX, 15; 
şi charismatic (mistic) este loan II, au asemânat Biserica 
accentuat de ortodocşi şi pro-cu o mireasă unită cu Cristos 
testanţi, iar mai recent de care este mirele ei. A 
anumite curente şi grupuri Aceste numiri sau simbo- 
în sânul Bisericii Catolice, luri sunt bineînţeles foarte 
care vor o mai multă indepen- palide, şi slabe pentru ca 
denţă, sau autonomie şi rolsă ne descrie natura intimă 
în viața Bisericii. În deosebia Bisericii, şi prezenţa ei 
în Statele Unite ale Americii, misterioasă în lume. În conelu- 
aceste grupuri sunt foarte zie, Biserica este un mare 
liberale şi vor să se descătu- mister. Ştim doar că ea este 
şească de autoritatea Bisericii: prezenţa lui Dumnezeu, Tatăl, 
vor  hirotonirea femeilor ca Fiul şi Spiritul Sfânt în lume, 
preoţi. în istorie, în sufletele noastre. 

Pentru ca să avem totuşi De acest adevăr suntem con- 
o idee despre misterul Biseri- vinşi aproape material, deoa- 
cii, vom folosi anumite analo- rece vedem efectele, sau binefa- 
gii şi simboluri, care sunt cerile Bisericii în lume. Aceas- 
revelate. Primul este simbolul ta ne ajunge momentan, pentru 
numit Trupul mistic al luia primi cu inimile deschise 
Cristos. Sfântul Pavel în epistola Împărăţia sau Domnia lui Dum- 
către Coloseni I, 19-20, şi în nezeu asupra noastră. 


care este 
23-33). 


Isus 
(Efeseni LE 
evangheliştii Marcu 


fel 


alte locuri, foloseşte această Aceste elemente: vizibil şi 
numire, să ne înveţe că Cristos invizibil, vertical şi orizontal, 
este Capul, iar Biserica este sunt deopotrivă necesare, 
Trupul său mistic. Creştinii pentru a asigura Bisericii 
sunt  mădulările acestui Trupun mare rol, istorie şi harie, 
Mistic. Al doilea simbol este: exercitat de ea de-a lungul 
"Poporul lui Dumnezeu", iar veacurilor. În viitor vom medi- 


al treilea: "Templul lui Dumne- ta mai adânc asupra acestui 


zeu". Simbolul Trupului mistic mister şi mai ales asupra mi- 
este foarte iubit de Sf,Pavel, siunii divino-umane, jucate 
care a recomandat atât de de Biserică în viaţa omenirii. 
mult primilor creştini, să fie 

sfinţi şi nepătaţi, ca o mirea- Rev Alexandru Raţiu 








Libertatea 


LAST TEMPTATION 


OF CHARIST 


De aproape două mii de ani, 
de la venirea Mântuitorului 
lisus Hristoc - Fiul lui Dumne- 
zeu - pe pământ, pentru mân- 
tuirea omenirii căzută greu 
în adâncul păcatelor, prin 
care s'a îndepărtat foarte mult 


de Tatăl Ceresc - creatorul 
ei - Satana şi slugile sale 
ateiştii, duc o luptă crâncenă 


să-l scoată pe Dumnezeu din 
sufletele oamenilor. Încă pe 
timpul existenţei Sale omeneşti, 
rabinii şi fariseii evreilor au 
dus o propagandă plină de 
ură şi de răzbunare împotriva 
lui Hristos, pentru că se ve- 
deau demascaţi în faţa poporu- 
lui cu viaţa lor religioasă falsă, 
plină de îngâmfare şi cu neres- 
pectarea poruncilor lui Dumne- 
zeu, 

S'au introdus apoi în dezbi- 
narea creştinilor, prin crearea 
de secte religioase, prin care 
au nimicit unitatea creştinis- 
mului, dar nu au putut distru- 
ge credința în Hristos. Aşa 
s'a ajuns ca în timpul nostru 
să existe vreo 200 de secte 
şi  desbinări creştine. Secolul 
nostru are parte de cei mai 
mari şi cruzi duşmani ai creşti- 
nismului: Comunismul ajuns 
la putere în Rusia şi în ţările 
satelite (captive) şi politicienii 
comunizaţi (atinşi de microbul 
comunist) din ţările încă libe- 

zise democrate din Vestul 
Europei şi America. 






idei- 


prin sprijinirea 
pornografiei , 
a  homosexuali- 


deschis, 
lor ateiste, a 
a avorturilor, 
tăţii, a liberalismului etc., 
prin propaganda în scris, 
fotografii, radio, televiziune. 
Acum vine cea mai îndrăs- 
neață şi cea mai evidentă ac- 
ţiune împotriva creştinismului: 
Filmul "Ultimile ispite ale lui 
Christos". Aceasta este una din- 
tre cele mai murdare acţiuni 
ce s'a creat vreodată contra 
creştinătăţii. Prin acest film 
voiesc duşmanii creştinilor 
să le distrugă credinţa că 
Hristos este fiul lui Dumnezeu 
şi Om , cum îl arată Sfânta 
Scriptură în Noul Testament, 
Omul-Dumnezeu fără nici o 
pată a păcatului, tămăduitor 
al bolilor trupeşti şi sufleteşti 
ale celor în suferinţă, învăţă- 
tor divin şi profet şi care 
ca Fiu al lui Dumnezeu s'a 
întrupat în firea noastră ome- 
nească şi s'a adus ca jertfă, 
răstignit pe Cruce, lui Dumne- 
zeu, pentru împăcarea lui 
Dumnezeu cu neamul omenesc. 
Dumnezeu-Fiul s'a pogorit 
din Ceruri, s'a făcut asemenea 
nouă, ca să ne ridice pe noi, 
oamenii, la Dânsul, în Ceruri. 
Filmul îl descrie pe Hristos 
ca pe un nebun, un ipostor, 
un imoral, un apostat care 
nu merge la sinagogă pentru 
că nu crede în Dumnezeu, 
un păcătos ordinar care trăieş- 
te cu Maria Magdalena şi după 
moartea acesteia, cu Maria 
şi Marta, surorile lui Lazăr, 
pe care l-a înviat din morţi. 
ÎI mai arată ca pe un trădător 
de neam şi ca unul care e 


contra tradițiilor > poporului 4 M.C.A. este Robert S.Strauss, Af5 
său. Mântuitorul Hristos te 
Si 


3 


CÂS6BE00S32)36322I83 290 0 D003 DOG EDO D Na PI ACaTIR 


4972 
S3223s3 


Noiembrie 





Curtea 
Înălțată la porunca hui A 


arătat cu cele mai josnice şi 
imorale slăbiciuni omeneşti, 
pe care le au cei mai păcătoşi 
dintre oameni. Sf. Scriptură 


me arată clar că, într'adevăr, 
Hristos-omul a avut slăbiciuni 
omeneşti ca orice om, ca: setea, 


foamea, s'a întristat pentru 
_ moartea lui Lazăr, a plâns 
pentru soarta Ierusalimului, 


a compătimit mulțimile suferin- 
de şi chiar răstignirea ca om 
nu a primit-o juna să când s'a 
pe mun = 
"ezite = meu, 
AZ IE cet 
paharul acesta, însă nu precum 
voiesc eu, ci precum voieşti 
Tu". (Mat.26:39). 
El nu a avut slăbiciunile şi 
ispitele pe care i le atribuie 
autorii filmului. A avut slăbi- 
ciunile inerente firii omeneşti, 
dar nu a avut slăbiciuni păcă- 
toase. A fost chiar supus 
ispitelor de către diavol, după 
ce a primit botezul de la loan 
şi a petrecut 40 de zile în 


post şi rugăciune.  Diavolui 
i-a cerut să-i slujească lui, 
promițându-i că î va da 


stăpânige peste toate împărăţiile 
lumii şă strălucirile lor, dar 
lisus i-a zis: "Pleacă Satano, 
căci este scris: Domnului şi 
Dumnezeului tău să te închini 
şi numai Lui să îi slujeşti". 
(Matei 4:8-19). Diavolul a 
plecat şi nu a mai îndrăznit 
să-L mai ispitească. 

Prin acest film este negată 
dumnezeirea Domnului nostru 
lisus Hristos, este negată 
sfinţenia Noului Testament, 
care este Sfânta Scriptură 
a creştinilor şi prin acesta 
este negat şi adevărul istoric. 


Cine sunt autorii acestui 
film? Autorul textului este 
grecul Nikos Kazanitzakis, 
un fost creştin ortodox, care 
a fost excomunicat pentru. 
purtarea lui necreştinească 


şi ca să se răzbune a scris 
acele blasfemii Filmul l-a 
produs "Universal Studios", 
al cărui proprietar este 
compania M.C.A., iar 
preşedintele ei este Lew 
Wasserman,  co-preşedinte este 
Sidney Sheinberg, ambii evrei 
şi şeful operaţiunilor pentru 





de Argeş. Biserica episcopală 
Basarab (1512—3571), 


fostul chairman al Partidului 
Naţional Democrat. 

Se vede destul de clar că 
acest film este creat de evrei 
anticreştini şi ca atare, este 


o conspirație evreiască, cu 
scopul murdar de a defăima 


pe Hristos şi a jigni greu 
întreaga creştinătate. 

Compania Universal Studios 
niciodată nu a creiat un film, 
în care să ofenseze pe cei 
de culoare, pe evrei şi nici 
chiar pe  homosenunii. Deci, 
e vădit ca filmul a fost produs 
cu tendinţa ofensatoare pentru 
sute de milioane de creştini. 

Care este baza acestor ofen- 
se? National Prayer Network 
din Oregon City, 0Or., face 
câteva comparații între ofensele 
din film şi învăţătura despre 
lisus, cuprinsă în Talmudul 
Babilonian, care are o valoare 
autoritară mai mare pentru 
evrei decât însăşi Biblia. 

Din lipsă de spaţiu, nu putem 
reproduce acum paralele de 
ofense anicreştine, dar, menţio- 
nez că un oficial al lui Univer- 
sal Studios a declarat: "creştinii 
nu ne vor împiedica să distri- 


buim acest film". Aceasta ne 
dovedeşte până la ce limită 
s'au ridicat acţiunile unor 


conducători ai evreilor în dis- 
trugerea morală a societăţii 
americane, prin toate mijloacelor 
care le stau la îndemână pentru 
a propaga ideile umaniste,libe= 
rale, pro-comuniste,  ateiste, 
pornografia cu libertatea sexuală 
sub toate formele şi altele 
înfăţişate sub nume frumoase 
- progresiste, încât ei sunt 
aşa de siguri că, nimeni şi 
nimie nu le mai poate ata în 
cale să-i oprească. 

Acesta este un semnal de 
SOS, care trebuie să fie auzit 
şi înţeles de către toţi crepti- 
nii:  TREZIȚI-VĂ, până nu 
e prea târziu! 

Cereţi conducătorilor ţării 
şi forului suprem al justiţiei 
ca să tragă ln răspundere 
pe acei indivizi, care îşi bat 
joc de credința în Domnul 
şi Dumnezeul a muta de milioa- 
ne de creştini. 


ROMAN BĂNAȚEANU 








4 


..- 





i 































LE E 
VIATA 


suntem primii care am 
mat că o societate fără 
nezeu este lăsată pradă 
desnădejdii şi se poate stinge 

la un moment dat. Nu 





Dar (re)afirmăm acest lucru 
în virtutea faptului că suntem 
născuţi, trăim şi vom muri 
creştini şi că numai credinţa 
- moastră în Dumnezeu şi Neam 
"este arma cea mai eficace ce 
poate fi opusă Diavolului şi 
slujitorilor lui de peste tot. 

Celui ce-i lipseşte această 
credinţă, îi lipseşte însuşi 
Dumnezeu. Acest om nu a 
cunoscut Viaţa, nu a cunoscut 


"adevărata Lumină, care, ve- 
nind în lume, luminează pe 
orice om".(Ev.loan 1:9). Acest 
om a cunoscut numai goana 
după împlinirile trecătoare 
ale unei existenţe pe care 
nici o istorie viitoare  n!'o 
va consemna, în afara cazurilor 
"călăilor", a căror existenţă 
biologică va fi consemnată 
de aşa-numitele "pagini negre" 
ale ei. 

Nu există o doctrină despre 
Dumnezeu, ci o trăire a Lui. 
lar cel ce n'a gustat din acest 
fruct - care nu mai este oprit 
de data aceasta - nu are Viaţa. 

lar Viaţa a fost revelată 
acum două mii de ani de Cel 
ce a spus: "Eu sunt Calea, 
Adevărul şi Vlaţa”. (Ev.loan 
14:6). 

Aş vrea, 


iubite cititor, să-ţi 


aminte de 





Hristos, care a venit 

în lumea aceasta pentru a 

ţi-L revela pe Dumnezeu, 
pentru a-ţi arăta cum se 
trăieşte cu EI, pentru a-ţi 
Spune ce a pregătit El pentru 
tine, pentru a murii în locul 
tău pentru păcatele tale, pentru 
a învia apoi, demonstrându-ţi 
adevărul vieţii veşnice şi pentru 
a se înălța la Dumnezeu ca 
„să mediteze pentru tine. Ceea 
ce "principiul răului”, în lumea 
aceasta, incearcă să facă este 
de a submina dorinţele sănă- 
_toase ale omului şi de a-l lăsa 
pradă desnădejdii. 

“Ceea ce încearcă Dumnezeu 
este de a-l face pe om să înţe- 
. + Să creadă şi să-şi pro- 
“lui însuşi faptul că Dumne- 
i-a dat deja un viitor 






REINTaECieIi Bis.Onr, 
ROM. ALBA-ÎULIA 



































































e 
Noiembrie 

Vedem deci cum "principiul pectându-ţi libertatea de a 
răului", şi să-i spunem pe decide, două, pentru ca alegere: 
nume  - Diavolul - nu vine ta să fie liber consimţită. Ba 
cu nimic nou, nu-i oferă omului mai mult, El te şi sfătuieşte 
nimic, ci numai se opune şi ce să alegi, deşi - subliniez 
doreşte a-i fura omului ceea încă odată - nu îţi impune: 
ce Dumnezeu i-a acordat deja, "Ți-am pus astăzi în faţă 

Pe baza acestui fapt îl putem Viaţa şi Moartea. Alege Viaţa 
numi un principiu regresiv, ca să trăieşti, tu şi seminţia 
un principiu ce tinde a-ţi ta" 
fura ideea de Dumnezeu, feri- De-alungul acestor două 
cire, viaţă  veşnică.De aceea milenii au existat astfel de 
viaţa ta se desfăşoară între alegeri. Românul  - creştin 
noţiunile, realităţii totodată, a ales ceea ce este bun, a 
dualismului  Rai-iad,  Ceruri-a- ales Viaţa, fiindcă L-a crezut 
dânc, Viaţă-moarte, pe Dumnezeu. Cei mai mulţi 

Fericire-"plânsul şi scrâşnirea dintre cei ce au fost în fruntea 
dinţilor” (folosirea sau nu a neamului au ales Viaţa fiindcă 
majusculei îmi aparţine - Dr.) au vrut ca seminţia (națiunea 
Intr'o frază precedentă am română) lor să trăiască. Unii 

folosit cuvintele: "ceea ce au preferat martirajul, nerenun- 4 
încearcă Dumnezeu", - cuvinte tând la credinţa lor creştină. 2 
ce par a fi o erezie din punct Constantin Brâncoveanu, A 
de vedere al "Teologiei executat pentru credinţa în a 
Dogmatice" negând una sau Hristos şi Neam, este cel mai Hă 
mai multe dintre însuşirile sugestiv nume. l-au fost exe- i 
lui Dumnezeu. Îmi este altfel cutaţi, în faţă, ginerele şi 








imposibil de a-ţi arăta faptul toţi băieţii, apoi a fost execu- 
că eşti liber de a decide, liber tat şi el. El L-a crezut pe 
de a alege oricare dintre cele Dumnezeu. Deşi istoria nu 
două laturi ale dualismului cunoaşte o bestialitate mai 
arătat mai sus. Deci, ce alegi mare ca aceasta, şi înainte, 






















astăzi, iubite cititor? Alegi şi după Brâncoveanu, mulţi 
trăirea în deşertăciune, au preferat martirajul în locul e. “A 
minciună şi goană după renunţării la credinţa lor creş- 


"valorile" unei lumi trecătoare,  tină. Eroi ai lui Hristos şi 
sau alegi o viaţă călăuzită ai Neamului Romănesc, ei L-au 






de Hristos şi valorile ei ales a doua oară pe Dumnezeu. A , 
veşnice? O 
Dumnezeu nu ţi-a pus în ŞTEFAN LUPU 









gb eosesesonsssneseseseseseseosasees v... 
PA SAINIT MARI E 

) fie i Moca Leana Or i nuca aie ii, 
(3 (Za 1221 Wunmn Ava. muntin j E, , 


Î| i Nov. Fr.Cornol Avrnmoscu 
Le pă e] 





















j 

Sunt numai trei ani și jumatate de când la Tustin,in sudul Californiei,un 
de imigranti romani - in majoritate noi veniti - au hotarat sa puna bazele Bise 
noastre ; Sf.Maria,aflata sub jurisdictia Episcopiei Orthodoxe Romane 
America si Canada. E ne aa i AER ape pissi, 

Fara sibilitati materiale deosebite,care ar permis ac! 
de ien: adecvat,a trebuit sa ne desfășurăm serviciile religioase inchiriind 
saptamanal,pentru cateva ore cladirea bisericii anglicane St.Paul din Tustin,Ca. 

A fost o soluție de moment şi mârturisim ca pe langa multumirea ce o aducem 
lui Dumnezeu si gazdelor noastre pentru intelegerea lor,am avut permanent un 
sentiment de sfiala sa nu tulburam rosturile altora. 4 

In toti acesti ani cea mai fierbinte dorinta a enoriasilor nostri a fost sa 
ajungem vrednici de a avea propriul nostru acoperis unde sa ne rostim 
rugaciunile,unde sa ingenunchem pentru a multumi lui Dumnezeu pentru toate 
cate ni le-a dat.E greu sa fii fara Biserica,sufletul credincios simte adanc acest 
lucru! 

lata ca toate stradaniile noastre din acesti trei ani au avut ca tinta realizarea 
acestui vis.Marturisim azi, cu bucurie si recunostinta catre Dumnezeu ca 
Suntem aproape de = porni la implinirea proectului nostru.Nu suntem ambitiosi 
si vanitosi, nu ne-am pus de gand sa dobandim vreun loc de desfatare 
amagitoare. 

Noi dorim doar o Biserica asa cum am pomenit-o la strabunii nostri,o adevarata 
Casa a Domnului,in cure sa ne pastram si intarim credinta,sa ne vorbim graiul 
mostenit,sa ne aparum traditiile si istoria. Gandim cu intristare la Bisericile 


+ 
€ 
e 
e 
+ 
e 
+ 
e 
+ 
e 
e 
+ 
+ 
e 
id 
Ed 
+ 
ă 
+ 
2 transformate in ruine pe pamantul nostru strabun,la vantul rau ce s-a abatut 
Ed 
+ 
+ 
e 
e 
+ 
e 
e 
d 
e 
e 
e 
e 
e 
e 
e 
e 
+ 
e 





asupra satelor si oraselor tarii noastre si credem asa cum in viata trebue sa 
sadim pomi.sa nastem copii si sa cladim casc,AVEM DATORIA. sa inaltam aici,in 
Psmantul pribegiei noastre, cate o Biserica menita sa sfinteasca pentru noi si 
pentru cel care vin dupa noi, " coltul de tara " pe care l-am adus in sufletele 
noastre intristate, i 

FRATI ROMANI,apelul ce il facem astazi catre dumneavoastra se adreseaza 

celor care vor si pot sa ne ajute la realizarea proectului nostru. 

Posibilitatile materiale ce le avem reusesc sa acopere doar acontarea terenului 
pe „are ne vom construi Biserica - daca asa va fi voia lui Dumnezeu.Ratele lunare 
si inaltarea constructiei propriu-zise inseamna eforturi financiare considerabile. 

ci aveti in inima dorinta si placerea de a sprijini aceasta lucrare, va rugam 
sa ne ajutati contributia dumneavoastra. 

Orice do ni este A dur a stradaniei fiecaruia de a pastra integritatea 
fiintei romanesti in asemenea vremuri de restriste ce ne-au raspandit in lume. 

căi credinta ca apelul nostru va gasi ecou in inimile dumneavoastra. 





Va multuniim si Dumnezeu sa va ocroteasca. 


Secretar 


PA free 


Elvira /Opran 


Presedintele Consiliului 


John  Coroama 


nun or 
ari ah Alea Ptromenea beata pol mean 
"0 dă nmuorioa 








ertatea 


Noiembrie 


1 9as8 


Cumpăna sufletelor 


La umbra visului 


Prin multe ţări şi-oraşe am umblat 
Dar n'am găsit nici una mai frumoasă 
Din câte am bătut în lung şi lat 
Precum o ştiu că e la noi acasă. 


Câmpia mea, a soarelui mireasă 
Prin zare îşi clădeşte-azur palat 
în care apele servesc drept masă 
Purtând la nuntă cerul înstelat. 


Pe iarba malurilor îşi adună 

Când în scântei se'nvolbură şi cad 
Pe drumul risipit cu scrum de lună 
Luceferii, diamantin răsad. 

- Nu-i țară mai frumoasă şi mai bună 
Cum este cea de-acasă, din Arad. 


1988 ovidiu Vuia 


Numenalul-Lucrul în sine 


Nu-i joc ei o chemare de departe 

În mine-o simt şi-aud din când în când 
Mă duce dincolo, ca peste mare 

Steaua polară, firul unui gând. 


E panoramă cerul dacă'n noapte 

Îşi desfăşoară astrele pe rând 

De parcă sunt medalii atârnate 

La pieptul Domnului cel bun şi blând. 


Din El misterioasele atracţii 

Mă poartă să-mi arate începutul 
Spre ţara'ntinsă între constelații 
Unde-i cenuşă doar şi umbră, lutul. 





Troită din Transilvania 
Speranta 
să Lă + A pr ur 


De-ar fi să ni se in 
Speranţa ce-i în noi, 
Am fi în faţa vieţii 
Neputincioşi şi goi. 


Când te loveşte soarta 
Şi plouă cu dureri, 
Pe valurile vieţii 

Tu nu uita să speri. 


Când chinuri te răpun 
Zi după zi şi seri, 
Abandonat de toţi, 
Tutrebuie să speri. 


Când plină de dureri 
Îţi este-această viaţă, 
Tu n'ai decât o şansă, 
Trăieşte-o cu speranţă. 


Când ai ajuns la capăt 
Şi viaţa ţi se curmă, 
Să ştii că ai în tine, 
Speranţa cea din urmă. 


Iulie 1985 G .Isac 


Drumurile 


Drumurile pe care n'am mers, 

Drumurile care-au rămas în noi. 
Drumurile pe care le-am făurit, 
Când nu eram pe dinăuntru goi. 


Drumurile pe care-am mers, 
De nevoie, râzând sau plângând. 
Drumurile lungi fără popasuri, 





In umbra mâmiruuai 


Există'n lume plante tărâtoare 

Ce viaţa'ntreagă'n umbră şi-o petroe 
Ciuperci ca Riga-Crypto ce nr crăpa |n soare 
S'au cununat pe veci cu mucegaiul sec. 


Sunt chiar păduri, unde aceste plante 
Îşi apără statutul lor timid, 

Şi vegetând, în trupul lor închid 
Otravă cu luciri de diamante. 


Sub codrii mari, crescând la umbra densă 
Nu ştiu de moarte, nici de'mpotrivire. 
Când fierbe clorofila în arbori nu le pasă 
Căci nu visează nici o mântuire. 


Nimie mai demn decât să ştiu că mor 
Sorbind din plin lumina conştientă. 
E trist să fii o plantă somnolentă, 
Zăcând sub un tufiş nepăsător. 


Aşa grăia odată din frunză un copac 
Revolta stăpânindu-şi în măreţia lui. 
Furtuni dezlănţuite sfidase veac de vane 
Făr'a trăi în umbra nimănui. ! 


Boston, Aprilie 1988 


Vin melcii trişti 


Vin melcii de furtune izgoniți... 

Se văd departe casele lor albe... 

Vin melcii trişti, primiţi=i, 

Ei vor un loc sub soare 

Şi fir de iarbă crudă... 

Vin melcii trişti şi obosiţi de drum, 

Au fosr treziţi din somn şi din coşmar. 
Ei sunt sfioşi şi sceptici, 

S'au săturat de iarnă şi de viscol. 

Au fost minţiţi cu vorbe de descântec. 
Ei stiu ce'nseamnă frigul si sonrela pa pântece. 
Vin melcii treimi, primii 

Cât timp mel este linişte pr zare 

O, de durerea lor a'nlăcrimat 

Cea mai frumoasă floare. 

Ei vin greoi, ei vin de pretutindeni, 

De unde ochiul zilei i-a înşelat mai tare. 
Sunt visători şi poartă în sine fiecare 
O rază de lumină, principiu, adevăr, 
Ei sunt curaţi ca florile de măr... 

Să le ieşim cu zâmbet şi bucurie'n cale. 





Wuppertal, Iulie, 1982 
George BĂJENARU 


Iconar Carpatin 
Poetului Vasile Posteucă 


Al pornit în lume din sat stăneştian, 

În straiele noastre şi-al nostru suman. 
Tu, băiatul mamii şi-al satului drag, 

Să doineşti din fluier, ca lancu pribeag. 


Cin'ne-a cântat ţara mai duios ca tine, 
În vremi de restrişte şi'n zile senine? 
Cine'şi-a iubit Neamul, ca pe Dumnezeu, 
Pribegind pământul în surghiunul său? 


Ai lăsat acasă fraţi şi plaiuri sfinte, 
Azi, se sting în lanţuri şi gemiîn morminte. 
Unde-i Cernâuţiul şi Cosminul drag, 
Arcaşii lui Ştefan din Țara de fag? 


Drumurile pe care-ammers sperând. 


De fapt, viaţa o trăim pe drumuri, 

Pe drumuri lungi de zi sau de noapte. 
Ce mare lucru câ drumurile noastre, 
Sunt lungi, până'n eternitate! 


G .Isac 


Sub cisma muscală moare-al nostru grai, 
Nu mai avem Țară, grădini ca în rai. 


Gem sub cnut şi crivăţ, satele străbune, 
Dă-ne Libertatea că plerim, Stăpâne! 


Brasilia, 1988 






15.03.1986 


n L. 


md Noiembrie Libertatea 


“LA MOARTEA LUI ION ŢOLESCU 


"Lon Oinonux ne cnohont pour mouriei” 


S$.loco- 
Neva  pârănit profonorul pi mmamine par lo Rol Carol Li cu, o mult mai mică decât rea lor, a fost tânărul 


oamaradul nostru, lon Țolomou, de Roumanio , Deci, nu văd o pgrogală făcută de Drul în tenent  lon 'Țolescu; E te 
Nu ne pile preoia când n murit; oâtugi de puţin caro ar puton Filosofia lon Țoleacu”... Până primit acest ordin, e A Cotul 
m font Anii mort în apartamon= fl temerile, ca anumite ipotetice şi în cost răspuns se vede tat imediat Colonelu da Sia 
dul lui din 18 rue Monpe, din mănuri ndminiatrative, mr putea gândirea lui filosofică... Subi- Regimentului, să cear ni dă 
Parle, fi lunte de nutorităţile franceze octul tozoi lui de doctorat caţii şi să spună Stag pi 
Înmormântarea n'a făcut contra Comunităţii”... Intervine n fost Stântul Toma spus. A fost PAlsi a "D-l 
în siua de 12 Iulie n.c,, orele Țoloneu = pentru  liniştiron D'Achino (Saint Thomas Ajutor,  spunându- id “al nai 
ja » Prohodul s'a făcut la lucrurilor ca această proble- D'Achin) şi a fost calificată Colonel e absent, ilicaţie şi 
Hinerien Română Owtodoxă mă să fle discutată când condu= printre cele mai bune teze... poate da nici o exp rel 
din Paris, preot oficlant fiind cerea Comunităţii va păsi de Filosofia Sfântului Toma nici să ia o ear Feraheapi 70 
Par, Mihai Conntandache Au cuviinţă "oă n sosit momentul”. D'Achino şi-a  însuşit-o cât Ţolescu a văzut în ace! Pirati 
font prezenţi dintre camarazii Aşa s'a încheiat acest capitol, mai profund, fiindu-i ghid puns 0 măsură da ai ainta 
lui, cel care au putut [i anun= ridicat de lon Ţolescu, de judecată şi o inspiraţie de la responsabilitate. mare 
aţi. Printre cel prorenţi, Lea preocupat mult gândirea permanentă în răspunsurile de plecare,spune Lt. Colone 


cae au ținut să fie cu el în politică şi filosofică a Căpita= şi criticile pe care le făcea că: 1... el nu poate să ze ele 
ultima călătorie au font: Gri- nului, îm educarea poporului altor "filosofi moderni”, sau un astfel de ordin de 7 
ore Filiu Vico-Pregedintele român, pornind printre altele în discuţiile cu prietenii. dar nici chiar scris, 
Comunităţii Românilor din Pran- găseşte anormal şi ilegal. 
pa, Paust Hrădoncu, Verca - El e ofiţer ca să apere ţara 
Puon, Gr. Maleasian, Virgil de inamici, nu să tragă cu 
Rădulescu, Petru Indrieg, arma în români, care nu au 
Creţu Dumitru, lon Tiamânaru, nici o vină stabilită prin lege. 
AL Arnăutu,  Francoie  Culică, Chiar atunci, ăsta nu e rolul 
C-tin Ciulei, Cătălin Niţescu Armatei, ci al poliţiei sau jan- 
gi alţii darmeriei".  Salută şi plecă 
Printre prietenii de literatură, direct acasă, unde era încar- 
sau oamenii care l-au apreciat tiruit. Desbrăcă uniforma mili- 
ca bun român şi poet, am tară şi plecă imediat, pentru 
vemarcat pe domnii: Cernovo= a fugi peste graniţă. i 
deanu, Butmy şi  loniţaiu. Refugiat în Germania, a 
Din  partea'combatanților” au împărtăşit soarta tuturor ca- 
fost: domnii Daniel Şerban, marazilor lui, trecând prin 
cu drapelul, L-t lonel Kitel fabrici, lagăr de concentrare, 
şi subsemnatul. Domnul Preşe- sfârşind cu Armata Naţională. 


dinte Maior Chinteseu a fost Imediat după război, refugiat 
veprezentat de mine, prin î 


procură, ei fiind la 250 de 





ființarea primelor nuclee de 
km. distanță, şi cu sănătatea refugiaţi români, organizând 
su heclă rezistența în j Bisericii 


Premenţa  Aa.Foştilor Comba- de la acest incident: "Prin Dacă l-a iubit atat de mult 
taţi în înmormântare e expli- 1934, Căpitanul fiind deputat, Pe Căpitan, e că a găsit o 
caută pun faptul că ton Țolescu a fost întrebat în "Casa Țării”, similitudine, o identitate de 

i A de gândire între 








arte şi din “Comunitatea Ro- me superioritatea Căpita- CĂ! ni departe PE Eee SE 


ni Odin Franţa”, pp mă > 
Wând în adunarea generală Creştini ag asa a re Aşa a emigrat 


din ANT0=1979. ca sa se ţină me să, inte. 8. amr, pt. B 3 
o dota serioasă asupra a 
aaa na ra > 

Nu Cinireanu . i să fi 
ORIPROIDAi și daţi pudâităţu 





TRE 


contra 


zi = ? mai mulţi din 
- răutăcinase sie politicienilor de ani, lon Ţolescu era activ ză ss 

Comdueenea de atunci a Comu- Pecinstiţi, punea dese oriŞi se şisea pe zană în Sef e = N, 
MA a păun că "nu este întrebarea: "Unde se găseşte Basarabia. În luma Septembrie, = & 


| mentul patriei să se dis cea mai mică doză de fascism, după împuşcarea hui Armand ASE? a e 
Site acest iueru”. Du man nazism sau dictatură, în această Călinescu, Regimentul primeste a facă “Filosofia” ae ia 

î midimat și muaţinut pe Polescu, gândire politica”. 77? "Careardin de ln Patul Regal, Ada 

Î OMpunind: me înțeleg cum a fost dictatorul pe 






IMPOR FEAN e. 










Prin casa de editură Libertatea” edităm 


| 
| 


Bolan e dai Ţolea, mă > 
vbere”, în chatecul ui Guy i cărţi în limba română şi engieză Tot procesul: 
cer e == me: % premier qui 
pe ce vezte, doat-ezre exe - corecturi 
cate” Căpitanul a fst 
na în ama Oran - cules 


pi 
i 


"lin; 


i 
fe 








TOD aa. ăi mă 
ieein cade au a ia ai lg 






rtatea 


CELE CINCI MOMENTE DE RENAŞTERE 


7 d i 


Noiembrie 


1%88 


NAȚIONALĂ ROMÂNEASCĂ - m 


Cred, azi, nestrămutat că Emines- 
cu va creşte pe cerul destinului româ- 
„mese în raport direct proporţional 
cu numărul deceniilor şi secolelor. 
Şi vreau să se ştie: neamurile care 
fac atâta caz de umanitate şi ne acuză 
pe noi de huliganism când îndrăznim 
să ne scuturăm gâtul din jugul străin, 
merg la ele acasă, în sânul comuni- 
tăţii lor sociale, spirituale şi politice, 
tocmai pe adevărurile formulate şi 
„sfinţite de tatăl poeziei româneşti. 
Pe legile ordinei naturale. Pe poruncile 
ethosului naţional. i 
Tot ce ni s'a spus de câtre Dimi- 
neaţa şi Adevărul la noi acasă, e min- 
ciună sfruntată. Neamul care a ţipat 
umanitatea, cu obrăznicie de măscărici, 
la toate răscrucile planetei, şi-a înte- 
meiat acum o Patrie. Israelul. Ovreii 
care nu l-au scos pe Eminescu din 
"nebunul" şi  "huliganul gândirii”, 
îi aplică acum doctrina în pământul 
Palestinei. 

Ce vom face noi? Vom asculta de 
cutare Nuhăm, bolborosind fraze şiret 
ticluite "ce din coadă au să sune", 
ori ne vom pune, credincioşi, fruntea 
sub patrafirul marelui patriarh al gân- 
dirii româneşti de totdeauna şi vom 
purta  neînfricaţi, precum strămoşii 
noştri traci, steagurile măririi 
româneşti, peste prigoane şi morminte, 
spre un Rarău al unei sfinte noastre 
împliniri, 

Răspunsul e clar şi e în inima 
tuturor acelora care-şi zic Români. 
Şi cu asta suntem pe o lnie atât de 
i cu atâta acoperire în aur 

tul 



















care în 
lege şi urma chemarea şi testamentul 
politic şi spiritual al lui Eminescu. 

E atât de complet Eminescu în 
gândirea sa, atât de profetic rotunjit 
încât nimic nu i-a scăpat 








ți 
i 












aceste izvoare sunt acolo,- unde munţii 
pericolelor se ciocnesc coamă'n coamă, 
nu vom fi doboriţi niciodată de sate. 
Şi mâncând pâinea lui frământată cu 
lacrimi şi dospită cu dor, coaptă pe 
vatra  dogoritoare a destinului româ- 
nesc, nu vom ajunge niciodată atât 
de flămânzi încât să cădem pe drum, 
sau să întindem mâna la blidul de linte 
oferit de străin, drept preţ pentru 
neluptă şi trădare. 

Prezenţa eminesciană în neamul 
nostru, în secolul nostru gin noi, 
ne salvează din toate  neputinţele, 
ne admonestează demisiile, şi ne abligă 
la mers înainte, la afirmaţie şi jertfă. 
Căci nu este jertfă mai mare decât 
aceea de a te sfărma pe tine pentru 
fraţi, de a-ţi ucide mecanismul pro- 
priei tale minţi, prin aventurarea în 
zările de foc ale inimii şi eternității. 
Prin jocul riscant de-a "uitarea şi 
pierderea proprie” în infinitul şi ma- 
jestatea minţii cosmice, 

Spune Rilke undeva, că acolo unde 
se mântuie unul dintre noi, se mântuie 
şi secolul şi lumea. Cum ne-ar mai 
putea fi frică de neant, după victoria 
lui Bădia Mihai? Şi cine ar putea visa 
victorie mai mare ca a lui? 

În fond el ne-a învăţat, în mod 
definitiv, că nu se poate muri. "N'am 
crezut că voiu putea să'nvăţ a muri 
vreodată”, vrea, precis,  să'msemne 
că el a învăţat a muri cufundându-se 
în abisurile infinite ale inimii şi că 
ştiind muri, ni-i dat a birui moartea, 
a-i rupe ghiarele şi colții. De data 
asta trăim şi facem experienţa în lume: 
ca să'nvățăm a muri, ca să nu murim 
murind. Ca să "trecem" conștienți 

L gândirii, 
Jertfa numai pe siăbanogi sa 
îngrozeşte şi-i întunecă. Isus n'a fost 
înfrânt prin urcarea pe cruce, Spiritul 
lui Eminescu n'a fost dat ca să 
desmoştenească sfântul său  mesagiu, 
n'a putut desfigura faţa adevărului. 

Eminescu înseamnă o mântuire. 
Şi aşa fiind, spaţiul spiritual al 
neamului românesc s'a cuminicat din 
această mântuire. Trăieşte şi înfloreşte 
din ea, însumând-o altor culmi, altor 
"treziri”. altor crucificări, altor stingeri 
luminoase . 

Nu-i nici locul aici, şi n'am nici 
timpul , să vorbesc de Luceafăr aşa 
cum aş fi vrut. Ce mă interesează 
e numai punerea faţă'n faţă: a noastră 
cu el. Pentru a judeca aspru şi drept, 
dacă mai e îndreptăţită desnădejdea 
care uneori ne întunecă sufletele şi 
me  paralizează puterea de luptă şi 
jertfă. Cred că după evidența atât 
de strălucitoare a împlinirii lui, 
plângerile noastre nu mai rezistă, 
ne condamnă la ridicol şi neseriozitate. 
Glasul lui vine spre noi de unde vin 
tainele tainelor şi ne e spre 
înainte, spre creasta muntelui. 

Ca să putem duce mai bine lupta 
pentru neam, să nu uităm nici tehnica 
inimii nici împrospătarea de fiecare 
zi la sursă. Insula lui Euthanasius 
nu e în nuvela lui, numai o găselniţă 
Hterară. Ea e un archetip uman al 
centrului. Ca şi împărăţia lui Dumnezeu, 
insula poate fi găsită numai în noi. 
În inima şiin conştiinţa noastră. Şi 
ea presupune acceptarea sărăciei şi 
smereniei, ascultarea  tăcerilor care 
muzica infinitului şi 








suntem cu adevărat insulă. 


Mulţi au ajuns la desnădejde în 


acest exil şi stau pe marginea drumului 
şi plâng, dar, mai rău, au intrat în 
solda străinilor şi a dusmanilor noştri 
de moarte, tocmai fiindcă nu-l cunosc 
pe Eminescu, sub acest aspect al 
"insulei", deşi ştiu poeziile şi articolele 
politice aproape pe de rost. 

Poate da, în luptă şi în viaţă, 
numai cel ce are. Şi pentru a avea, 
pentru a ne ţine bateria spiritului 
mereu încărcată, e nevoie de contactul 
permanent, clipă de clipă, zi de zi, 
cu adâncurile inimii, cu tăcerea şi 
pacea de pe'insulă”, pe care furtunile 
oceanului nu le scot din sărbătoarea 
lor minunată, din efectul lor mântuitor. 

Vorbesc, mai puţin pentru cei 
de azi. De sub lespedea pusă pe 
piepturile noastre de "conspirația 
tăcerii”, de  internaţionalele  jidovite 
şi masonizate, va fi greu ca această 
carte să vadă, degrabă, lumina tiparului 
şi să ajungă sub ochii căutători de ade- 
văr ai contemporanilor mei. Voi, cei 
de mâine, însă, după ce mâinile mele 
nu vor mai fi capabile să poarte şi 
să înflăcăreze peniţa, vă veţi întâlni 
poate cu aceste certitudini şi sfinte 
jurăminte ale mele. Şi veţi citi şi 
veţi judeca. Să nu rămâneţi nicicând 
descoperiţi în lupte. Nu daţi tot ce 
aveţi în inimă. Şi mai ales nu preţindeţi 
a da ce nu aveţi. Adesea suntem 
ispitiţi, în baza unei afurisite inepţii, 
să facem gălăgie în numele golului 
din noi. Nu uitaţi că Isus Hristos 
ne-a învăţat să zicem "Tatăl nostru” 
zilnic, şi chiar de mai multe ori pe 
zi. Şi ce e rugăciunea domnească decât 
reîncărcarea bateriei interioare, decât 
pelerinajul la sursă şi adăpostirea 
repetată, zi de zi, continua? 

Nu fiți luptători fără să vă fi 


adopiat şi pertacworai = 


contactului cu Dumnezeu. Un fel de 


meditaţie zilnică. O  contactare a 
infinitului, cu ajutorul inimii smerite. 
Țineţi mereu cumpăna dreaptă intre 


câmpul de bătălie al neamului şi'ntre 
insulă. Odată pe zi retrageţi-vă într'un 
colţ al tăcerii, al  meditaţiei şi 
contemplaţiei interioare. Învăţaţi ritmul 
larg al respirației planetelor şi stelelor. 
Nu rămâneţi în respiraţia grăbită a 
fricii sau urii. Luaţi-vă zalele răbdării 
şi păcii interioare. Rugaţi-vă înainte 
de a porunci sau a da sfaturi altora. 
Nu intraţi în destinul colectiv fără 
să vă fi găsit pe voi, fără să ştiţi 
cum să ţineţi luminile  dinlăuntru 
aprinse. "să 

Există sute de metode şi tehnici 
în acest scop. Studiindu-l pe Eminescu, 
oricine poate vedea clar tot ce vreau 
eu să exprim. 

Rostul acestor rânduri de îndemn, 
din preajma Luceafărului, e numai 
să înfigă câteva jaloane de certitudine 
în veacul nostru dezmăţat şi 
desorientat, în exilul nostru exploatat 
de toţi şi înţeles numai foarte puţin, 
în sufletele noastre chinuite şi adesea 
părăsite de credinţă. 

Două slogane critice au întunecat 
opera lui Eminescu multă vreme: 
pesimismul şi ateismul. Despre acuza 
de "pesimism", nici nu vreau sâ mai 
deoarece nu este optimism 
mai real, nici în inima omului şi nici 
în veac, decât recunoaşterea destinului 
superior al neamului, întru care suntem 
chemaţi să credem, să luptăm, să 
jertfim, să biruim. Şi Eminescu în 
lumina măreaţă a neamului a crescut 
şi s'a împlinit, 


Continuare în pag.21 











s'a manifestat din tine- 


veţe,  reacţionând, aşa cum 
am văzut, când a primit ordin 


şi Starea specială de "se- 
mi-i As neexecutarea 
unui "ordin venit de la Rega- 
„ Htatea comunizată, atrăgea 
după sine "împugcarea” (demo- 
cratic, bine-înţeles) 

Deşi îi era dragă Spania, 
"timpurile fiind cele de atunci”, 
a găsit că Franţa e totuşi țara 
în care poate să activeze mai 
mult pe teren românesc. Nu 
a ezitat, ci a venit din nou 
la Paris, în jurul aceleeaşi 
biserici, de data aceasta condu- 
să de Păr.Boldeanu. A fost 
un aprig susţinător al luptei 
româneşti şi creştineşti. 

.. Şi trecură anii, cu nori 
lungi pe şesuri”... zice poetul 








Noiembrie 

pri- scris, ofiset, 
luna Aprilie, cum gi toate 
l-am vizitat acasă şi l-am invi- dacă nu ajung să le 


Mihai Eminescu.,, 
măvară, prin 


Asta- 






tat din partea D-lui 
Chintescu, la o 
"Nu merg, Dle 
am de lucru, 
termin 
nu e 


Maior 
amiază... - 
Rotaru, 


bine cu mine”... 


ficat, ete ete. - "Nu! Nu! 
mi-am făcut analizele şi 

ştii rezultatul 

Dacă voi intra în spital, 
terminat cu  mine”,., 

spus iar câ-şi face gânduri - 


Mai mult, 


dacă zice că e aşa, să-şi insta- una!... 
La înmormântare, Dl 
permanent în contact. - "Nu-mi i-a dat 


nu mai 
vreau 'să mă deranjeze nimeni, pot să-l 


leze un telefon, să putem fi 


instalez nici un telefon, 


vreau să termin lucrarea pe lui cuvântul”... şi-i 

care am început-o”. Şi conti- ultima lui poezie... 

nuă: "Ascultă ce-ţi spun, Eu, ca cel mai bătrân dintre 
domnule Rotaru... Să ştii, cei prezenţi, 

să fii martor... Dacă mi se iau rămas bun de lael, pentru 
întâmplă ceva, tot materialul toți cei prezenţi. 





de  colporta ca: 


> ABI GESUNT 


Da, și încă ln loc de cinste, ca 
slonă suflete în plină spovedanie, 
„e masa mea de lucru stau două 
cărți; serisă, una, de un Român; 
serimă, a doua, de un Erreu: 
“Pentru legionari” de Corneliu 
Zelea Codreanu. şi —- în tradu. 
cere casteliană — “La rebelin 
en tierra santa” de M. Beguln. 

Cum, se poate?! Un legionar 
vorbeste şi serie despre cartea 
unu! jidan în acelas timp când 
aminteşte de serisul Căpitanu- 
Imi?! In casa unul legionar, ală 





erilegiu!! ar strize 
onumiți mitra... din cel care, 

de regulă. de câte ori se arătau 
nouri vrăjmași la orizontul Le- 
Fiunii, Intr'o forma sau alta, au 
dat bir ca fugiţii. 

Al vei! Așa un scandal! Un 
huligan, un criminal de războlu 
îndrăzneşte să vorbeasca d! un 
Ovrelu! vor shune apărătorii de 
ortodoxie și învățătorii de roma. 
nism din alte trangee. 

Nu, domnilor, nu. Nu-i nici 
sacrilegiu şi nici scandal). Au 
nimie din celace vă Place să ui. 
pai. Fate eu totul altceva. este 
0 intâlnire de mufiete pe traec- 
toria celul mai luminat naționa. 
Ham. Asta este! ŞI dac'ați vrea 
să vă obosiţi, și unii și ceilalți, 
aţi vedea ce lume există în aces. 
te două cărți. VI le recomand, cări 

Pentru Lepionari ” n'a fost 
mrisă de un om care jucat 
de-a Dumnezeu și de-a naţiona- 
Hsmul, ei de un martir care, de. 
când a apărut în câmpul apiri- 
„ tual şi politic ai României şi pâ- 
BE ce-a fost sugrumat și, ars cu 
Vitriol, aruncat in groapa cu gu. 

„ Boale și acoperită apol cu tone 
“de ciment. ne-a arătat primejdia 
din sat în sat, din oraş în 
prin munţi și văl, a strigat: 
! Patria! Patria! Striga- 
unul om care avea o Patrie 
Yola no piardă. Groaza și 
unul om c'ar putea veni 
blestemată In care nol, Ro- 
vom fi siliţi să plecâmi in 
Margă, cergină și umilin- 
ia porțile străinilor. 
rebelitn en tierra man- 





























ta” n'a fost scrisă de un zaraf, 
nici de un traficant de devize 
san de un proxenet, cl de un Inp- 
tător. de setul Imptătorilor din 
“Irefin Taeral Leumi”. Cartea 
unui om care n'a avut Patrie, 
dar aenm. după ce s'a chinuit și 
a ebitut, a sperat și a disperat 
ca o fiara urmărită, o are. Acum, 
după ce-a Iubulit să retnvle în 
tineretur nație! sale virtaţile nl- 
tate min de ani în filele Vechiu- 
lui Testament, după ce — cn 
ajutorul tineretului său retnvi- 





pă papol a pun mâna În ceafa 
cotropitorulni, are o Patrie. 
—"Menajem. dta ţi mal 
aduci aminte de “Loshuv'? îi în 
trebă un camarad de temniţă”. 
Este cântecul Sionului. Cântaă- 
mi-l!” “si Menajem povesteşte : 
“Fram strânși unul Intr'altul în 
fundul unei bâreli-temniță care 
ne ducea dintrun lagăr rusene 
Totr'alt lagăr rusesc. Dar știam 
cânta; încă mai știam cânta. Am 
cântat “'Loshuy” care este “Ha- 
tikva” şi însemnează: Să ne în- 
toarcem, să ne întoarcem în ța- 
ra strămoșilor nogtri. Cat de 
Inălțător a fost acel ceas!”, 
ȘI pe măsură ce lectorul se 


aprople de sfârşitul celor 700 de 
vagin ale cărții, vede cum Pa. 





tria visată de Menajem Megnin 
se contarează, cum Jaerimile nu 
mal sunt lacrimi de durere ci de 
bucurie: simte cum blestemele 
pi ura se tapene și. încet Incet 
ca florile primăverii. în brazda 
Pimântiaiul Mor săsar tandre si 
dragostea. Câcl Inraei are o Wa 
trie si tineretul 
lupta cântând 
Fran puțini, Mar 
mult şi au stiut cânta. Cum pm 








îu n Inceput 


nu rrezat 









ri 

Brădescu 
că minte acest 
mă grăbesc să tipărească 


l-am fel, 
Spus că se alarmează nejusti- rămână lor şi 


maşini de cum 


Re fitar par uj 





le las 
u”.  Repetă 

lucru”... 
lucrarea, 











Migcării”. .. 





voi Am simţit aceste cuvinte grele, 
pe la 15 Iunie. ca un testament verbal. Ne-am pasă 


ultimul cuvânt: 


spun, 


Mini și tineri, dar credinelnşi și 
Imbitori de cânter au fost mi cei 
care, mnb condureren lui Corne 
ln Codreanu, s'au adunat în pă- 
durea Debrinn şi man leeal să 
lupte împotriva comunismului. 
Ca și Tegiunea la Inceymt 
"Irgfin Taeval Leumi!” pa izhit 
de frica și lagitatea mulţimei pe 
care volan p'o salveze. de cumin. 
țenta celor care nu volau si fie 
ridicoii, de prndenţa celor cara 
nu volan să riște. Sa Ishit — ea 
si Iinlunea de tonte con- 
mientele și Inconsiientele uncii 
m anexe ale dusmannini 
Cată trasă, cât nbuetuma și n 
1) durere până ce a Invinn tea 
t câtorva mi Va convine apare sa me 
Pmeadreze într'n unilate de lup 
tă. SA fael luptători dintr'un po. 
por care de mii de ani n'a mat 
pus mâna pe-o armă şi nn mal 
stie ce este lupta deschisă ... 
este extrem de greu. Dar, până 
la urmă, mi-au adus aminte de 
legea lor, de istoria şi de Pale» 
tina lor. Au inrocat numele Iom 
nului și au făcut apel la anfie 
tele atrămogilor şi martirilor ne. 
amului lor. Tar când grupul sa 
Intors dintr'o incursiune — pri- 
ma lor Incursiune înarmată — 
selul nn si-a mai cunoscut oa- 
menii. Eran alții, nu mal semă. 
Dau cu cel plecaţi; în locul i. 
mizilor, în locul celor EAI 
de frică sa intors un grup de 





viteji. Erau răniți, muriseră doi. 


dintre ei, sângele le scalda feţe- 
le. dar râdeau şi cântau: l-au 
bătut pe Inamie. După două mii 
de ani. bau bătut pe Inamie în 
cimp deschis, în luptă tăţigă. 
ȘI asa, zi de zi, lună de lună, 
ani grei, cu sânge şi sudoare, 
Irădați și vânduti de frați de 
sânge, huliţi de mai-marii po. 
porului, plătind pentru un mort 
de-al lor cu cinei morţi din tabă- 
Ta cutropitorului, spânzurână un 


SĂ APLICĂM ÎNSĂ LEGEA  TALIONULUI, 
ATUNCI CÂND VORBIM DE VRĂJMAŞUL 
ADICĂ COMUNISMUL! 


NOSTRU, 














tipă= pe 
lui Verca si Faust fiimulu 
= F Zi Poani lume pe “ 
dacă pi A. atete așa cum a trăit, tnte/o 
ce am de scris, că ajung eu să o fac"... - "La modestie rară, tot timpul viză 
toată biblioteca mea să tor 


mourir”... 








spun: 
stea,/ Drum 

Verca sânge,/ A căzut o „Il 
"Cel de — fe pazite 


frumos discurs pe care Garda Ta”. 
este dându-i câreia şi-a pus viaţa, căreia 
citeşte i-a gândurile 


foc şi 
închinat 
şi toate simţirile lui... 
am ţinut să-mi Paris, 1988 


SĂ IERTĂM TOTUL ADVERSARILOR NOŞTRI; 







i retras. Am convingerea 


gândit la Gheorghe 
care a zis: "Din co- 





















"Ca o lacrimă de 


biruinţă, | 
Garda, în slujba 


toate 


Am spus Ion Rotaru 
lon ȚŢolescu s'a ascuns 


+... 
AAA IIII III IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII II III III III II IIIZIIIZZZ 


innmie pentr spânzurarea unui 
amic, răspunzând en judecată 
mumară sumarelor Îndecâţi ale 
impiiatoruini. luptând. rugându- 
me mi crezând. cântând și Jert- 
find tuptanda-se, “Irpân Tsevai 
Leumi” a îmbărbătat întreg zl 
porul, Van alungat pe cutronitor 


pământarui s'a năs- 





decât noi toti. Pentru ei se cade, 
si el te ridică. Pentru el se intră 
7n temniță, si el te eliberează. 
Pentru el se moare, şi el te în- 
vie. ŞI să nu vorbească cel care 
rad de “misticism”. Glasul lato- 
Tie! nu este mistică ieftină: este 
un puternice factor al realității, 
şi pe acest glas vroiau dusmanii 
noştrii să-l amuțenseă”. spune 
Menajem Beguln in cartea sa- 
Dar despre aceasta și despre 
alte aspecte prezentate de car. 
tea şefului luptătorilor din “Ir- 
gin Tseval Leumi!” Intr'un nu- 
mar vlitor, lar până atunel, ca 
Me la luptător la luptător, un 
sincer salut şi “ABI GESUNT”. 


T.| 































În vitimul timp s'a deslăn- 
juit o puternică reacțiune 
în lume, prin presă şi prin 
declaraţiile unor  personali- 
tăţi publice occidentale, con- 


tra politicii de, aşa numita, 
"sistematizare rurală” din 
România, care  ţinteşte în 


realitate la distrugerea a 
peste 13.000 de sate semăna- 
te pe tot cuprinsul acestei 
țări, şi cazarea locuitorilor 
lor în "blocuri agro-industri- 
ale”, adică incomode şi insalu- 
bre cazărmi proletare. 

Se încearcă însă în Occi- 
dent să se dea acestor condam- 
nabile distrugeri o explicaţie 
pe care nu o au şi anume, 
că ar fi vorba de o încercare 
de persecuție naţională şi 
culturală îndreptată contra 
unor minorităţi conlocuitoare 
din România. Realitatea este 
însă complet alta. Este adevă- 
rat că ne aflăm în faţa unui 
genocid cultural, dar care 
este dirijat contra întrgului 
popor român, căci planul 
de  dărâmare a satelor se 
aplică în toată ţara şi loveşte 


cu aceeaşi furie oarbă pe 
români şi pe minorităţi, 
Această ştergere de pe 
faţa pământului a satelor 
româneşti, deţinătoare de 


imense bogății spirituale ale 
poporului nostru, este, în 


realitate, numai o fază din 
vastul plan bolşevic de 
distrugere materială şi morală 

dn. catea 

usesc spre 
Balcani şi mările caide Acest 
plan pus în aplicare acum 
3 de ani, este urmat cu 


până în zilele noastre. 
i putem urmări cu uşurinţă 


$iectoria: 4 a 
$. Distrugerea clasei mijlocii 
gi a  intelectualităţii noastre 


îm închisori şi lagăre de ex- 
terminare, care a avut loc 
în perioada 1948-1960. 


al 


Noiembrie : 


A 


PEL! 


2. Distrugerea zf d 

române, în deceniul 1950, de pei RE cai: Ri 
2 emma transformita Nostru. Căci, poate cineva 
acestor oameni liberi în să creadă că această politică 


proletari agricoli şi dispariţia 
recalcitranţilor. 3. Înfometarea 
generală a maselor româneşti, 
prin retragerea de pe pieţele 
interne a bunurilor elementare 
de trai, pentru a secătui 
substanţa fizică a omului 
român şi a-l îndepârta de 
altă preocupare care 
nu fie grija obsesionantă 
a-şi procura ceva de 
mâncare pentru ei şi pentru 
copiii lor. Această foamete 
provocată în România este 
cunoscută astăzi în lume. 
4. Denaturarea brutală a 
istoriei româneşti în conştiin- 
ja generaţiilor tinere. Isto- 
ma care se predă în şcolile 
româneşti nu mai are nimic 
de a face cu adevărata isto- 
rie a poporului românesc. 
Ea este  falsificată de aşa 
manieră, încât să poată încă- 
pea în explicaţia marxist-leni- 
nistă a istoriei omenirii. 
3. Distrugerea Bisericilor şi 
a Monumentelor naţionale 
din România pentru a şterge 
orice urmă istorică a poporu- 
lui nostru, operaţie începută 
în preajma anilor 1980 şi care 
se continuă încă, în ciuda 
protestelor ce s'au ridicat 
din toate părţile. 
6. Noul plan de "sistematiza- 
re rurală”, care este prevăzut 


„să fie dus la bun sfârşit 


până în anul 1995. cu dărâma- 
rea satelor, aceste Valori 
de” neinlocult ale tradiţiilor 
şi a conţinutului spiritual 


ale unui popor. 

Toată această politică planifi- 
cată de  anihilare naţională 

aplicată nestingherit 
guvernele comuniste din 
România, ultimul fiind al cele- 
brului Nicolae Ceauşescu. 
Acesta, ca şi anteriorii lui, 
sunt nişte neobosiţi executori 


e a ermutoi 
n iama a fost reprezentată 


1, Dl.Radu Budişteanu - preşedinte 
Chirilă 


. - 


Ciuntu - vice-preşe- 
dinte, 












de-a dreptul criminală » care 
sfidează bunul simţ şi sensi- 


bilitatea întregii lumi libere, 
poate fi pusă în aplicare de 
un singur om, şef al unui 
mic Stat, dacă nu ar avea 
la spate, ca să-l susţină, 
o mare putere? 

România nu are nimic de 


a face cu politica internă 
sau externă pe care-o practică 
guvernul comunist. Să nu 
se uite că această ţară - 
ca şi altele - a fost obligată 
prin tratatele internaţionale 
de la Teheran, Yalta, Berlin, 
Helsinki, ca să trăiască sub 
astfel de regim politic, pe 
care nu-l agreează, nu l-a 
ales niciodată, dar de care 
nu se poate desprinde, pentru 
că este avalat de Marile Pu- 
teri ale lumii. 


Occidentul este îngrozit 
acum de ceea ce se petrece 
în spaţiul  românese. Dar, 


brutalele şi sângeroasele încăl- 
câri ale drepturilor omului 
le suferă poporul român de 
peste 40 de ani. Nimeni nu 
s'a sesizat până acum, cu 
toate că au fost necontenit 
denunţate, dar fără rezultat, 
de către refugiații acestei 


ţări. Din contră, preşedintele 
Ceauşescu, pe care presa 
internaţională îl descoperă 
abea acum ca fiind un sbir 
şi un dictator crâncen, co! 5 
om, a Tosa PRI terti 
în Occident cu onoruri de 
Şef de Stat ca şi cum de 


un adevărat şef de stat ar 


fi vorba şi i s'au acordat nume- 


roase titluri de Doctor Hono- 
ris Cauza, ca şi cum de un 
om de cultură a fi vorba 
şi nu de un distrugător al 
culturii unui întrg popor. 
Pentru toate acestea, şi 


A fost o atmosferă frumoasă 
şi s'au legat multe prietenii 
pentru viitor. 


Congresul a fost condus de doamna 
G.Aubry  -  Preşedintă şi membră 
a Parlamentului din Geneva. 

Pe data de 27 August dimineaţa, 
un de comunişti bine înar- 
maţi (bâte, rângi de fier) a atacat 
hotelu) în care avea loc Conferin- 
ţa. în timpul violentului atac, 
ei au spart geamurile şi folosind 
arme de foc, au aruncat în curtea 
hotelului muniţie oarbă. Huliganii 





având în vedere că poporul 


românesc, încătuşat unei 
politici ce nu-i aparţine, 
nu-şi poate exprima liber 


repulsia faţă de această poli- 
tică, Comunitatea Românilor 
Liberi din Spania, ca organ 
al unui grup de romăni care 
se pot manifesta liber în nume- 
le poporului lor, protestează 
contra încercării de a asocia 


poporul român la politica 
de distrugeri a guvernului 
comunist şi, mai ales, de 
a fi considerat  co-părtaş 
al unei presupuse acţiuni 
represive îndreptate contra 
vreunei minorităţi conlocuitoa- 
re. 


Comunitatea Românilor Li- 
beri din Spania protestează 
deasemeni cu vehemenţă contra 
politicii de distrugeri de sate 
din România, care atinge 
întreaga populație a acestei 
țări şi denunţă opiniei publi- 
ce mondiale acţiunea de ucidere 
a culturii, a conştiinţei şi 
memoriei istorice a poporului 
nostru. Ea apelează încă odată 
cu insistenţă la Marii Condu- 
cători ai Lumii Libere şi la 
conştiinţa acesteia, ca să 
intervină prin toate mijloacele 
pe care le au la dispoziţie, 
politice, economice, morale, 
pentru a determina încetarea 
acestui genocid naţional pe 
care-l desfăşoară guvernul 
comunist din România, în 
conivenţă cu o strategie duş- 
mană, plasmată în afara 
graniţelor acestei tări. 


Preşedintele Comunităţii 


Românilor din Spania 


Nicolae Roşca 


Madrid, 25 Septembrie 1988 


RR RE RR RR RR RI RR RR RR RR RR RR RR RR FE RE RR LE 


Congres al 
NDIALE ANTICOMUNISTE 


DIl.Pierre  Schiffir3li - gazda 
elveţiană, membru în Parlamentui 
elveţian s'a ocupat de protecţia 
şi securitatea participanţilor 
la Congres. Domia sa a făcut 
totul, aşa după cum am înțeles, 
ca totul să se termine cu bine, 
aşa cum s'a şi terminat, fapt 
pentru care îi mulţumim. 


Chirilă Ciuntu 


Vice-Preşedintele 
Frontului Libertăţii 
secţia Canada 


O 





Libertatea 











Noiembrie 


RENAȘTERE.... 


"ateismul”, s'ar părea că are 

justificare în câteva fraze 
ate măcar, dacă nu în toată opera 
„ privită sub aspectul întregului, 
(e concepţie filosofică, despre lume 
şi viaţă. 














"pe  palida-ţi frunte, nu-i scris 
Dumnezeu”. Nu. Dar Ele scris undeva 
mai adânc. Nivelul întâlnirii cu 


“Dumnezeu e inima. Fruntea e un nivel 
Unul mai valabil, e cel al gândirii 
cu inima. Unde simţirea dublează gândul 
si deschide larg ferestrele intuiţiei. 
Dar, în afară, de această posibilă 
interpretare, autorul "Melancoliei”, 
spune în altă parte clar: "Fără eu, 
mu există Dumnezeu”. Şi exegeza acestei 
afirmaţii n'a fost făcută încă în toate 
implicaţiile şi consecinţele ei. Dumnezeu 
se relevează şi-şi plineşte lumina în 
Meu”. Problema noastră e eul. Dar 
aceasta e greu de găsit. El presupune 
naşterea din nou, ajungerea pe insulă. 
Şi pentru naşterea din nou, condiţiile 
sunt grele. Şi dacă ajungem la 
Hcentru”, la istovire, e grea, atunci, 
e bine să se ştie, că menţinerea 
contactului cu izvoarele e şi mai grea. 
Cine e pe culme, cade în prăpastie 
mult mai uşor, decât cel din vale. 
Şi căderea de sus înseamnă distrugere. 
Pentru a fi "eu", e nevoie de 
rugăciunea perpetuă, fără încetare. 
i Altfel, eul ni se'nstrăinează. Şi "fără 
eu”, nu există Dumnezeu. Nu este 
vorba aici de existenţa lui Dumnezeu 
în sine. Care-i nebunul, să discute 
acest lucru? Ci de  coborirea lui 
Dumnezeu în "eu", de prezenţa lui 
vie, de ajutorul divin la tot pasul, 
de sfințirea vorbei, şi de rodul pe 
care ni-l vrem faptelor, de învierea 
spre care trecem pe sub pietrele 
apăsătoa ale mormântului 













spre zările de foc şi l-a scrumit. 

3 lată, dece cred, total, în piscul 
de lumină al lui, în istoria românească. 
şi jiece cred că acest pisc ne poate 

mângăia, certa, îndemna şi arăta calea 






spre mâine. Urmaşi ai fenomenului emi- 
nescian, nu ma! ne 
îndoim, nici desnădăjdiui nici 
să ne facem vânt cu pălăria negațţiilor, 


i demisionăm. 
Pe drumul lui Eminescu u 
Spre altarul neamului şi spre Dumn 








h Ne clădim urcuşul spre cer. Care neam — 
E ai = 
nar fi mândru de fruntea, cât bolta 
P cerească, a geniului lui? Cine dintre A inj U L 


noi mar. vrea să biruie ca el şi să 
fie cinstit ca el, crescând ca un stejar 
al gloriei cu mii de rădăcini în pământul 





adevărului şi ridicându-şi coroana 
în azurul eternității? Mijeşte orizontul cu raze depărtate, 
E neamul nostru condamnat lar marea'n mii de valuri a ei singurătate 


B-istoriei? Cine s'o creadă după ce 
se cuminecă din vinul şi anafora eonului 
eminescian? 


Vasile Posteucă 


AI 
AZIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII III IIIIIIIIIIIIIIII II) 





Spre zarea-i luminoasă porneşte să-şi unească 


Eterna-i neodihnă cu liniştea cerească. 


("Sarmis") 


[XIIIIIIIIIIIIIIIXIIIIIIIII 


ii 
Pr îi 


NIoloem brie 


STIRI 


EVENIMENTE 





Bt rambourg- FE 






















Wamh ington rea 

11 Oetombrim: Vineri a fost un în timpul unui jcuri n a Undaria 

moment cănd demonstrațiile violen- Par Lamentului European, ţinut Când F 

te din cale doud capitale rogio- de Papa John Poul al 7 lea, Par: AR pic a a lee pe SID isa 
nale ale Jugoslaviei, au făcut a fost întrerupt cu brutalitate, râzbo mimi ry ucr al doilea 
ca ommenli politici americani de către reverendul Lan Paloley, trium ml comuni up 
ah me ingrijoreze că liderii parti- care purta o pancardă pe care spite 4 d ear Leu Lu asupra 
dului comuniet din țara din Bal- era scris: "John Paul al [l-len De fapt aomanta ae i : 
cani vor pierde controlul puterii, Ant iorintul 1" oi n-a : asta ne putea traduca 
Demonetraţ iile naționaliate sârbe Protestul domului  Palaley ae citare rile bursei negra, 
anterioare, când  demonstranții datora faptului că Papa John Paul oa Rude GRETA Ioa 09 
mu aruncat cu pietre pi sticle, al Il-lea a vizitat gi imbârbitat televiziune e n udio de 
mu dus mprompe În dimialonarea membrii ai organizației IRA, în sub rca bea viei ai 
liderului  comuniet din judetul prazent deţinuţi,  găsindu-me în zarii pete lui liberali- 
Vojvodina. O demonstrație anemă- greva foamei trrizuli a zi din 99 in ce 
nătoare pre - sârbă a avut loc Pancarda domului Paialey i-a me i 9 ritoriul Ungariei, 
vineri, care s'a transformat fost amuleă pi ruptă, lar domia viza our ile de taia” 
într'un act violent, ducând la eliminat din sală nâ-r-panatel ue ds ob pi tara 
dimisionarea nducătoru lui Papa, îmbrăcat în veşminte albe, bi ie ri pre rm „acu i 
comunist ai teritoriului Monte 2 privit totul impasiv, ba mal întreprinderile ln care lucmază 
Negru. Numai prin intervenţia mult, cu un ugor zâmbet, a mniatat Firmele rc pe i: = re 
forțelor poliţienegti, politicienii Cum membrii parlamentului a aruncat D076 nt reg: indepi pi rar ora 
au putut să rămână în funcţiile u ziare În domnul Paisley, dr a . 
lor în acel moment, eliminându-l apoi din sală, În 

Mol am fost foarte îngrijorați final, audiența i-a aplaudat 


- a spus un oficial al adminiatra- călduros pe Papă, 


ției de atat specializat în afaceri 








gon Lave 
Criza politică din Jugoslavia 
me datoregte în primi rând 










«conice precare prin 
vara 


situației 


ua dmat 1 rrtarg monde 








n Juga 
Tit în 1948 a 
































n orice caz, Mashi speră 
că va soluţ e toţi 
Jogoglavii şi mu ceva peparatist, 
aşa cum a incercat sârbul Sioboda 
Mi lomavic, capul part idului 
comun iat sr, 

Papa John Paul al II-lea 

Mono p 
a e retetei priveşte cu ingăduinţă 
alegere a am per 7 pp şi seninătate pe cel 


d comuniat, în care îl numeşte 


part iul 

un bio-fizician, 
pentru un post 
carnii dat ară, bio-f izic anul a 
acumulat. E 4 din voturi, îmvin- 
gându- | met pe ministru de interne 
Deik 9.Arutunyan, Mai marii regi“ 


Mie. “"Anticrist” 
Foto jos 


Recalcitrantul este 


mulai  înmă, de pe linia Monova 

şi-au dat sem de a tactică 

comis „mu destituit şi diacipli- scos din sală. 
mat pe cei care pu validat carimansa 





a le i E 
E 




















Obatacola cruciale sunt Ante 
ln o parte din faţa întroprinde 
rilor  partieulare. De evemplu, 
Intreprindarile particulare m 
vola să angajeze acum până ln 
500 de muncitori, faţă de numai 
30 în trecut, Toate acmatan Tr 
seamă promparitata şi deniqur, 
cal mai bun standard de viața 
de după Cort ina da Fier 
„Je rum a | em 

sraslul a interzia fiim 

tentație a lui Crinton”, 
canta ar putea râr 

membri din futi au 
rectorului Mart 

vatat 16 contra 

anmării pa piața 

ama jin Surtu 

, zia  praged riu 
Yeshoshua Jugtman, "gi jur ju 

vede că ar fi o ofenaă la adr 
comanităţii creştine din Iaraei" 

Viash ington 

sunt ș « progr 
şi vederi , 

Domenia ir lay 
mitată din por 

pierzându 
inuse, datorită de 

opoziții, gi după acla 

a font nevoită să ne apere 

audiere În Congres. 

Membrii ai Camere ieprezenta 
tivilor au ridicat rmmarcile per 
pal ităților din afara por 
Care reci că din program 
respect iv nu fac parte pi vedarile 
naziștilor şi ale K-ui har 
dacă ele sunt napopulare 








Aga dar, domma Curry, a 
schimbată din serviciul el 
57,000 de dolari pe an, ca pat 





e lucra, 





ai Departamentului În ce 








pentru că n'a stat Într'un ecni 
ibra perfect pi nu s'a mipcat 
chiar coreografie pi'n acordanță 
cu muzica 


Be mai întâmplă și pe aloi, 


Jeruma lerm 


bai 
Curtea Bupramă . laraalu 
a declarat astăzi că partidul 
rabinului Meir Kahane nui poate 


în alegerile naționale 


Curtea Supremă 
Cenei ala 


cameura 
de la 1 Noiembrie 
















Noiembrie 
alegeri a Israeluilui a hotărît 
cână a decis că domul Lituania 
N un american i t, i 
(in parta politic nsaatat Vilnius, URSS. La inaugurarea 


noii mişcări politice din Republica 
Sovierică Lituania, astăzi a fost 
aprobată fondarea une platforme, 
dedicată să limiteze dar să nu 


elimine total stăpânirea bolşevică 
în Lituania, 


nedeinocrat". 
dacă domul Kahane 
prietenul intim al 
nului Itzhak Shamir, lăsându-se 
ficat, dându-i astfel un 















pu serios domului  Shamir : z 

n viitoarele alegeri. Cu speranţe şi emoţii, peste 
BD mintit că domul Kahane, 0 mie de delegaţi reprozentână 
printre altele, este adeptul forței Noul grup din Lituania, mişcarea 
rutaie şi a expulzării a celor Pentru sprijinirea perestroikăi, 
ia milioane două sute de mii de după două zile de întruniri, 
din teritoriile ocupate au votat să susţină rezoluţiile 

2 care vor limita legăturile politice 

şi economice cu Moscova, care 

există din timpul anexării 

Lituaniei la imperiul bolşevic 

în 1940, 

Moscova La un miting de peste 200 de 
ia mii de persoane, noul lider al 

De Îi arăt rare partidului comunist lituanian, 
ÎN  momeniile politic, economie  Algirdas Brazauskas, a îndemat 
Ea peisacuric, Supă doua Slatre La „moderate i rubăare, Tor 
e patru zile ie convorbiri A 


la unul din punctele din platformă 
adică la cel care cerea 
desprinderea de Rusia sovietică. 


ce vor avea loc la Moscova între 
cele două state. 

„Cancelarul Helmuth Kohl a sosit 
mîân pravoslavnica Rusie” însoţit 













În timpul unei mari demonstraţii 

Sa, Aaa Do NA menta 0 de mii de ommoi, 
i . în incinta unei arene sportive 
Mois me pare 44 ville, Jurgis Oksaa, un 
Die dia nou teama istoric, a spus: "După 50 de ani 
oamenilor de afaceri = casă de represiune, națiunea noastră 
visul Seraeniei se începe să-şi recapete libertatea” 

0 a *  Aplauzele asistenţei erau 


frenetice. Acestea s'au transformat 


aaa într'un ropot asurzitor, însoţit 


de 
că în politica actuală 


de li când un alt delegat, 
nu există aproape nicio morală. Dita rr ei a Ezue o 
Există însă interes. imediată ță totală. 
„Erirtra Blțe acorduri încheiate,  noavernal, sovietic trebuia să-şi 
im Wopie MODA plător moro. retragă — trupele de ocipetii 
piat, un cosmonaut vest-german se pe teritoriul Lituaniei”. 


cosmos, în mijlocul 


ra în 
Sepi ÎNER) moviatic. Acalegi Asistenţa era la paroxism. 




















duc l-a mai făcut Franţa, cu Rezoluţiile  adopt 
ptate de către 
câtva timp în urmă. Congres vor da Lituaniei 
Simplu _ şi deschis, scz latitudinea în a-şi  gospodări 
„ră îşi ia pe rând adversar propria economie, să-şi stabilească 


monedă proprie, să aibă relaţii 


Vest-Germani. Ruşii, au zis MNet. 
Ei se numesc simplu, berlinezi”. 









„Cancelarul Helmut Kohl salutând trecătorii 
n iţi din Piaţa Roşie. 


O 


E XX 





Letonia 


URSS. Alarmați de faptul 
pot deveni o minoritate în 
interiorul frontierelor lor, 
letonii au creat o organizație 
politică independentă, care să 
ceară suveranitatea guvernării 


republicii lor. Grupul se cheamă 
Frontul 


recent, grupul 
călduros aplaudat de 
oficialii partidului comunist 
local, atunci cănd acesta a cerut 
independenţă pentru Letonia, 
dreptul de a-şi crea monedă 
proprie, dreptul de a stabili 
relaţii independente cu celelalte 
ţări, să se pună capăt predării 
ateismlui în şcoli, şi dreptul 
de a controla imigrarea, 

"De peste 40 de ani, 
cum cultura şi economia 
mele se deteriorează, a spus 
Laimonis  Gaigals, un producător 
de filme delegat la acel miting, 


a_ fost 


privesc 
țării 


care a cuprins în jur de o mie 
de persoane. A sosit timpul să 
luăm din nou controlul asupra 


tării noastre, pentru că pierderea 
adevăratei 


Letonii nu mai este 

de mult o amenijţare, este o 
realitate”. 

Cerinţe asemănătoare au fost 

făcute săptămâna trecută în 


Tallinn, la inaugurarea Conferinşei 
Frontului Popular Eston. 

Diferenţa este însă că în ţara 
vecină, Letonia, populaţia nativă 
în proporţie de 60 4 este 
estoniană.  Letonienii sunt deja 
depăşiţi numeric de ruşi şi alte 
grupuri etnice, 

Delegații Frontului 
sunt îngrijoraţi că procentajul 
letonilor va scădea dramatic, 
dacă nu se vor lua măsurile ne- 
cesare, 


Estonian 


ŞTIRI DIN BASARABIA 


GREVA  ŞOFERILOR DE AUTO- 
BUZE DE LA CHIŞINĂU 


La 12 lulie a.c. 


unde, 
au 


şoferilor. 
Presa de la Chişinău din 
13 Iulie relatează evenimentul 
şi este alături de grevişti, 
susţinând că doleanţele şoferi- 
lor sunt în spiritul conferinţei 
partidului. 

Această atitudine a presei 
a fost de scurtă durată, deoa- 
rece ziarul Pravda de la Mosco- 


va, criticând grevele care 
au avut loc în ultimul timp, 
presa de la Chişinău s'a 


alăturat câteva zile mai târziu 
acestui punct de vedere al 


stăpânirii. 


ADUNĂRI 


Presa de la Chişinău semna- 
lează activitatea în parcuri 
a două asociaţii: Cenaclul "Al. 
Mateevici” şi "Mişcarea demo- 
cratică” pentru susţinerea 
restructurării. 

Atâta timp cât s'au citit 
poezii, s'au cântat şi chiar 
s'au  desbătut probleme legate 
de reconsiderarea limbii mater- 
ne, autorităţile au fost relativ 
reţinute. 

Atunci însă când au început 
să se spună adevăruri dure- 
roase, autorităţile şi-au arâtat 
vechii  colţi, amenințând cu 
măsuri de privarea libertăţii. 


şoferii de 







Libertatea 


lată ce s'au spus şi nu a 
plăcut ocupanților: 

- "Istoricii sovietici au falai- 
ficat hotărârea Sfatului Ţării." 
- "Fraţi buni! Noi stimăm 
ruşii... Ruşii sunt un popor 
mare, un ponor cu o cultură 
vastă, mondială, Dar noi res- 
pectăm pe acei ruşi care au 


rabah dacă limba maternă nu 
va fi pusă în drepturile ei”, 
"Noi nu am dori ca Moldova 
să fie prefăcută într'o groapă 
de gunoi unde să se scurgă 
murdăriile din toată țara”, 


O METODĂ ODIOASĂ 

Văzând că învățarea limbii 
ruse în şcoli nu dă rezultatele 
scontate, conducătorii de la 
Chişinău aflaţi în slujba Mos- 
covei, au intensificat în ultimii 
ani sporirea numărului de 
grădiniţe pentru copii, în 
scopul de a-i învăţa limba 
rusă char de la această vâr- 
stă fragedă. 

Într'adevăr, era nevoie de 
o minte diabolică pentru a 
se gândi la o asemenea metodă 
de învăţare a limbii ruse, 
Bieţii copii, bietele suflete 
fragede, lipsite la aceea vârstă 
de conştiinţă şi de posibilitatea 
judecării lucrurilor, sunt astfel 
forţaţi să înveţe limba rusă. f 

Din crimele împotriva umani- 
tăţii petrecute în secolul no- 
stru ruşii nu au învăţat nimic. 
Ceva mai mult, ei inventează 
metode proprii, metode scoase 
din arsenalul folosit de stră- 


moşii lor asiatici. Ei perseve- 
rează, ei vor ca toată lumea 
să vorbească limba cucerito- 





rului. O trufie specifică popoa- 
relor necivilizate. 
B: 











înţeles că măsura a în- 
că din Basarabia. 


abea acum, urmare unei 
relative libertăţi de a vorbi 
curaj 


cer grâdiniţe de 


TIIIZIIIZ 


PĂMÂNTUL SE VA DA ÎN 
ARENDĂ ŢĂRANILOR? 


Informaţia dată de însăşi 
Gorbaciov la plenara CC al 
PCUS din 29 lulie a trezit 
interes în rândul ţăranilor 
din Basarabia. 

Condiţiile nu se cunosc încă. 
Singurele precizări pe care 
le-a destăinuit Gorbaciov s'au 
referit la durata  arendării 
(până la 50 de ani) şi la darea 
în folosinţă îndelungată a mijloa- 
celor de producţie. . 

Se aşteaptă legea respectivă, 
promisă de Gorbaciov, pentru 
a se vedea condiţiile în care 
pământul se va da în arendă 
pentru că cel care arendează 
de data aceasta este statul 
şi se ştie ce înseamnă statul 
într'o orânduire cumunistă, 


s.cărpineanu 
2 


Libertatea „Noiembrie P 1988 










































sapate C iuli ea NISE 0 

ICI şe rezolvâ al e mai dificile ai cr tel lnaneaâl aud 
bleme entare. PENTRU ZIARUL LIBERTATEA ÎI 

a za 63rd ST. 97-30 64th AVE | 

: ÎNSEAMNĂ UN AJU' | 

SUITE 1A NEAR QUEENS BLvD. a Apus 

NEW YORK, NY. 10021 FORESTHILLS, Ny. 11375 PENTRU O CAUZĂ DREAPTA! 

212- 758- 2589 718-459-1400 





CITIŢI ŞI 


COFETĂRIA NIŢĂ 
variate sortimente de 
prăjituri; torturi pențiu 
aniversări ŞI cununii: 
cozonaci, articole de 
patiserie. 

UN LOC DE EXCEPȚIE! 
serviciu ireproșa 


40-10 GREENPOINT AVE. 
18- 784-4047 SUNNYSIDE,NY. 11104 


RĂSPÂNDIȚI 


SCRISUL 


ROMÂNESC 








ÎN EXIL 


ALARIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII III 
RIDGEWOOD PORK STORE 
516 SENECA AVENUE, RIDGEWOOD NY 11285 





2 SAOL72SaA/72 
SIRIO (AN) 
AR lg tipi Eu E â 
SE Mas Norma rairara 
Catholic Mission 
















Remumit şi recunoscut pentru 
EXCEPŢIONALELE AFUMĂTURI, MITITEI PROASPEŢI, 
CÂRNAŢI DE CASĂ, AFUMAȚI, GHIUDEM, BABIC, 

P3 CA ŞI DELICIOASA ŞUNCĂ DE PRAGA. 


pd ZILNIC CARNE PROASPĂTĂ, NECONGELATĂ, DE PORC, 
pd VITA, VIȚEL ŞI MIEL. 


pd PREPARATE UNICE CU MAXIMUM DE IGIENĂ, ÎN 
re LABORATORUL PROPRIU. 


= TRIMITEM COMENZI LA DOMICILIU! 


DI TELEFONAŢI LA: (718) 381-0686 ÎNTREBAŢI DE CORNEL! 
ț.rococooooooooooooeoooooooooooee- 


Byzantine Rite 


LI 3 3344ă 3. 









42-11 Ditmars Blvd. 
ASTORIA, NY 11105 


51-17, 43 AVE. lângă A&P 
| CABINET STOMATOLOGIC 
_W.SORIN LANCEA vos. 
„_. Profesionalism si promtitudine 
* TRATAMENTE DE GINGIE 

* OBTURAŢII ESTETICE 

+ COROANE ŞI PUNȚI FIXE 
I . AER pALa SI TOTALE 
Sere și și tratamentul de fiuoridare miine iti apă. Ca GRATUITE. | 
eat E 
„TEL. (718) 335-30 30 


BILA Ș 
(ADI: i 
ROMA